Sunteți pe pagina 1din 113

MINUNILE

VREMURITOR DIN URMA


Traducere din limba rusd: Florentina Cristea
Carte tipdritd cu binecuvAntarea
Prea Sfinlitului Pdrinte GALACTION,
Episcopul Alexandriei qi Teleormanului
g,
Foto coperti: Icoana care a
Derzavino, Rusia, in anul2000.
inceput sd sAngereze in
DIN PARTEA AUTORULUI
Ce m-a determinat sd scriu aceastX carte?
primul rAnd, mila fala de oanaenii care nu cred
pumnezeu.
Ugia.,s;CIu*irmplinitt-qa!9--s-e.mleleprevestitaa{e
ale celei de-a doua Veniri a Domnului nostru Iisus
Hristos,
qare va avq4 lo-c,in curAnd- Din clipf, ?n clipi
vateS! la-sgPrafald
$i
se va arAta in mod oficial fiara,
antihdsbrllalsul-Iisus.
Antenglq -lqi
se vdd deja in toate
fdrile.
El va
doryry 42-deluni inainte de venirea lui lisus.
Qreatiq
fglosesc barut va pdtnurde
Pestelal
Este condus de
computerul princip
. @i ge
rI$L" vor inlocui banii. Acestea sunt carte-lgl9
fiutri. Pe, ele s-e.
Aflfl"
qpdul fiarei gi numdrul
Pqrsonal
al fiecdrui locuitor al planetei noastre.
Qifrele
gu pgt
ti-yirzvte
de ochiul obignuit.
Aceste
cifs: au.-incepllt
dsja-el$e+use P,@d
s-a*u-pe.frunt-ee
qnului. AgeasJl*9$1lgcelgg*f1Arei. DacX vrei, de
exemplu, sd mergi pe gratis la discotecd, doar pui
mAna sub pecete!
Nur{rbn'l fiarei se
.intAlne..gte
tot mai
-dg-s-pe
proa u sel e alimentare.-gi" pe-cel
p
iqclustri-a.le. Fiecare
In
ln
; t
!.
f ;
:T
cod (sle
.
bare) are acest numdr (trei bare duble la
inceputi-rl, la rnijlocul gi la sfArgitul codrrlui; ele sunt
pulin rnai lungi. decAt celelaite bare
-
sunt grupuri de
gase).
{.cest
numdr a pdtruns in televiziLrne, la radio,
in rnedicind, ir:r artd
-
in toate sferele vietii umane.
Are ioc codificarea oamenilor.
Qpia
au apdmt chiar
pa$apoarte$ai, i41*ps
elg $e_AflA-666.
Ilea-egte't, ofl1ule, deschide Ev-anghelia gi
citeqte Apocalipsa Sf6ntului loan l-eologul. Cu
aproape doud mii de ani in urmd, descriind
vremurile noastre, el ne-a vorbit despre fiard, ne-a
ardtat numdrul ei, 666, gi
nera,avertizat cd trd*JUj:a
fiagi sau numdrul. ei va fi pus pe mAna cea rJreaptd
sau pe frunte.
ASeAsfa
este. pecefea lrii antihrist.
gi
ea
es-le..dr,umuldirect
spre "iad.
Despre antihrist au scris mulpi Sfinfi
pdrinfi
de-
ai nogtri. Cu toate acestea, omenirea igi ingdduie_gg.
-g1lm
q4 se prosteascd gi se tArdgte spre antihrist agi
cum se duce iepurele in gura garpelui.
I4sartea.ace.as"ta
sunt descrise
Inlllpnile care mi
ql.au
i4!Sa1p,i-at mie, prietenilor. gi. cunoscufilor mei la
ryroagfefu
Cuviosulu! Serafim de Sarov, la sfintele
izvoare, in mdndstiri, biserici gi alte locuri.
AvAnd experienta corespondenfei, la inceput
am inregistrat povestirile rnartorilor oculari pe
magnetofon gi m-arn strdduit sd evit faptele
neverificate.
9i
m-am strdduit sd plstrez stilul
expunerii.
Ndddjduiesc foarte mult cd aceastd carte ii va
ajuta pe mulli oameni sd creadd in faptul cd pJ
pdmAnt trdim numai o clipd, cd dupd moarte ne
agteaptd viala vegnic5.
$i,. infunc$ie de. c-um.vo"m
"trdi.
accahtd. fJipd, in bine.s"au..in (du, vom ajunge fie in rai,
la fericirea cea vegnicd, fie in iad, Ia chinurile cele
vegnice. Al treilea loc nu va fi.
Sd dea Dumnezeu ca ateul, citind aceastd carte,
sd creadd in Dumnezeu, cei nebotezat
-
sd se boteze,
cel necununat
-
sd se cunune, cel rdu
-
sd devini
btrn.
Manuscrisul acestei cdrfi era deja pregdtit
pentru tipar. in afunuJ. preddrii.luiJa"tipograf.ie mi-a
apdrut in .vis
Cuviosul.Scra.fim
d-e-. Sarov. Eram la
Diveevo, stdteam in biserica Sfintei Treimi a
mf,ndstirii, iar batiugka Serafim stdtea, nu departe de
racla sa, cu fala spre mine. Ifr..l10.na-.d,reap.td
finea
maltugerisul cdrfii mele, ,,Trebuie
inc5..o treime"
-
a
spus Cuviosul, adresAndu-mi-se. Aceastd
blagoslovenie a sfAntului am implinit-o. Se poate
sp-u119
^c{
stare}ul Sefa_fim a binecuvAntat aceastd
carte. in carte, dupd anumite istorisiri, n,r
"*irtd
semndturd. Sunt i:rtAmpldri povestite de mine.
Ieromonah Trifon
MINUNITE DE LA DIVEEVO
Cum timiduieqte Cuviosul Serafim
in luna rglig s
a$rhd-1991-, mqa$tele Cuviosului
S-eraIim au fost strdmutate din Moscova in.PiygeySr.
Minunile au inceput cAnd moagtele se aflau incd in
Moscova. Mulli au vdzut cum po-twn_b-cii, formAnd
se4pgl crucii
gi co-porr4n$.lLpe-ds trei ori, au zburat
deasupra raclei cu moagtele fHcitorului de minuni al
intregii Rusii. in chip evident, au fost trgeri.
In Moscova
$i
pe drumul cdtre Diveevo in
prezenla mullimii de pelerini venifi din toati Rusia
au avut loc vindecdri minunate. Pe mulli i-a
indrumat acest mare sfAnt pe calea cea dreaptd.
Ei au auzit un glas lduntric care le-a dat diferite
sfaturi gi le-a prezis viitorul.
P.g 19jglie, moagtele Cuviosului au rdmas sd se
odihneascd in Diveevo.
$i,
iatl, tgcmai aici, in
c,aledJala $fmtei.-Treimi, a irrceput .tdmiduirea*in
r4aq.A-a-p9_l.eggilp.rsi-alungareade.mnn
jipr.
Catedrala era arhiplind. Cet_i1d1ec!!! lAtgu,
b.ghxia*Stg:bu. Zect de oameni s-au vindecat de
ochi.
De atunci, cei bolnavi la suflet pi la tlltp vin
nefircetat la'DiveJvo
9i
primeii vindecare. Bolnavii
se taimdduiesc nu numai ia rqela".Cq.v"j-CIflrlui, dar gi la
gele patru .rzv.aare
sfinte: al Cuviosului Serafim, al
Ndscdtoarei de Dumnezeu din Kazan, ai Ndscdtoarei
de Dumnezeu din Iviron qi al maicii Alexandra din
Diveevo.
Exjsie
.o . mullime de cazuri minunate de
vindecare
ei
eEte-innp.psibil.-sd le descriem pe toate. in
cartea aceasta sunt pomenite d"oar cazurile cele. rnai
interesante.
llangg_lirea
de
la
Dive.evo a SfAntului Serafim
este sldvitd datoritd sfinteniei sale din ziua
intemeierii ei. Ea a fost intemeiatd
de insdii
Nd.s-c[tsarea.
de
D$nnneze!.L.. c& ce].'de.al palrulea
sdlag;rl ei-pep-dmant
$i,
iatd, din luna iulie a anului 1997 s-a pornit
un nou val de mi nuni .
Este imposibil si descriem toate minunile. CAte
boli incurabile s-au vindecat, cAfi demoni au fost
alungati cu apa cea sfintitd, cAte vedenii au avut loc
la izvoare!
Toate li se dau oamenilor a.gpl g{"di$ lor. Voi
descrie numai anumite intAmpldri.
in var4 anului 1996 a trebuit cltmva sd stau
foarte mult timp ghemuit pe lAngd casd. Dupd aceea
m-am ridicat brusc
Ai
ceva anume mi-a trosnit in
6;enunchiul
drept. Mi-a apdrut durerea. Cu fiecare zi,
durerea se intetea, iar eu rnh migcam cu greu. Nu m-am
adresat medicilor
-
am inceput sd md rog cu putere
cdtre batiugka Serafim.
$i
l-am n-rgat pe Cuvios ca el
sd-L roage pe Domnul pentru mine, pentru iertarea
pdcatelor mele.
l 0
Aveam muite griji in vremea aceea pentrtt
repararea cdsujei pe care nu de mult o cumpdrasem.
Al
e" gg!ilgefA,q.e de rep a ra
|ie
inc ep u s e s.g*"ip-l-d,t-g_re
!:gpJnt-gjggaq#lilg,
Et- b-r-s"-qric.a
-
incepusem sd md
rog rnai puiin gi Ia bisericd sd merg mai rar.
9i.deSpre
izyclarele.tdrnid.uitoare uitasem. Dar iatd cd Domnul
m-a dezmeticit, mi-a amintit despre Sine. Cdci mulli
:tiu cd bolile noastre sunt pdcatele
noastre.
-
#
Mi-am adus aminte de izvorul cel sfAnt al
Curriosului Serafim. M-am urcat in rnagind gi am
plecat sd md inchin la batiuqka Serafim.
Din povestirile multor oameni vindecati mi-arn
amintitcagebuig-s-a.^n[,eJ.unil1n jzvorulscl-s-f
intit
*_!ggj*Ati.9i
sd fac acest lucru trei,.zile-la".rAnd.
gi
tocmai acest plan mi s-a urzit in minte. Am ajuns la
izvor (piciorul drept il tAram pe pdmAnt), qg;p1r"g o
lumAnare.,JAng6..rruce gi
.m:arn.-"rugat- Domnului
4pstru'. Iis"ug.. Hrist"os, Pre-acurate-i Feeioare--.Maria
9i
C-Uviosulni Serafim de Sar:ov. Apoi m-am afundat de
trei ori gi, fdrd sd md gterg, m-am imbrdcat.
$i
-
o,
minune!
-
dintr-o datd genunchiul meu a inceput sd
se simtd mai bine. Durerea a dispdrut gi am inceput
sd merg mai upor. Tot acolo i-am mulfumit cu
bucurie Cuviosului Serafim. in urmdtoarele doud zile
am repetat acest ritual gi am inceput sd umblu liber gi
comod.
$i
am gi uitat de boala mea, iar genunchiul
niciodatd nu mi-a mai atras atenlia asupra sa.
Slavd gi multumire Domnului pentru toate!
l 1
O vindecare neobisnuiti
O credincioasd a suferit *"rr, ani de o anumiti
boali. S-a tratat la diferili doctori gi in diferite
policlinici gi spitale. Cu toate acestea nu s-a semnalat
imbundtdtirea sindtdtii, ci, dimpotrivd, cu fiecare an
ii era tot mai rdu
Oi
mai rdu. Deosebit de puternic o
chinuiau durerile de stomac.
$i,
iatd, cineva i-a povestit despre vindecdrile
minunate sdvArgite la izvorul sfAntuiui gi pldcutului
lui Dumnezeu Serafim. Ea a venit'la Diveevo gi a
mers imediat la izvor. Cu_rugacilne, cll.credintd tare
h-Dumn e zeL$ljn-.yindecarea* datarata. --epei
celei
sfin{ite, s-aafundat"-de*treixxi
si..dintr-o
datd a simjit
o_gg!4_pg!ernicn.
$i,
cAnd a iegit din apd, a inceput
sd vomite
mg5ggf$
cu masa vomilir1d, di1*s*t"g-.1p-49 a
igsi!_un*sgsglog. de mirimea unui*pu_'dg.-gdind de
cYlgare-vede'
Durerile de stomac ale suferindei au incetat gi
femeia a plecat din Diveevo sdndtoasd.
Cuviosul a biruit garpele
Aceastd intAmplare a avut loc la inceputul
tgannei".anulgl-1996.
in mdndstirea Diveevo a fost
adusd o femeie bolnavd. Dupd cum a reiegit mai
tdrziu, aceasta era indrdcite. A fost dusd in gatsdralA
a$lgi-T1g$i
gi de doud ori a fost apropiatd de racla
cu sfintele moagte ale Cuviosului Serafim de Sarov,
fdcdtorul de minuni.
l 2
C-and. u
fo-s-t ajulatd si se aplece cdtre moagte-,.Ie!
ggguJsi_s-a-sl$lng.rat
si
s-a
4b_?W! Se" _q_LsgndiJ._fi
fqat-c,leclrcculaf
' Iar cAnd au inceput sd .o. ap-ropie."de
rasli a*Ecia.oard, ea a
lipat
dintr-o datd cq._l+g*gbs
8l"qs9l-ar-Lde"bfuhat:
-
P"gn.E,
e.e-
m:4!1 adus
i4.a.cest
loc sfant? -I-.Ju;nd
anropiafi. a treia oard !. To.!i ar..trebui .sd. lrd-femeli"-.de
mine. Essunt-rur.salpe*JJnLe-"9i*inftico$fpr.
Nu md
mai apropiati! Dacd md mai apropiafi o datd
-
p9I}_tfu
m-ine va i4g9g^ur.4 moart-ea.
Cea indrdcitd cu greu a fost apropiatd de racld a
treia oard gi cu putere a fost aplecatd cdtre moaqte.
Un.\rJlet. neomene.sc
Sle li*{A
q-a
gglplrnq
djrl
qiPpttrl
.gSf
eaSLapjerftt
Femeia s-a insdndtogit, iar tiranul a fost biruit de
Cuviosul Serafim, fdcdtorul de minuni al intregii
Rusii.
Vindecarea unei moldovence
Pe 28_ dgeembrie
1qq6 a sosit la Diveevo un
autocar din Moldova.
in primul rdnd, cum era gi firesc, tofi au mers la
biserica Sfintei Treimi. Iar in bisericd, mai inainte de
toate, au inceput sd se inchine la moagtele staretului
din Sarov. in momentele acelea eu md aflam lAngi
racld gi am vdzut totul clar.
CAnd
a incepq! sage inqhine la moagte gjan{S,
dglr o da.t4
-s.:_?Jl,rlt'ernurat'toat5-
gi a inceput sd se
zbatd ca pasdrea in plasi.
l 3
indricifii
fipi 9i
urli ca porcii...
Asemenea cuvinte existd in cAntecul
compozitorului
gi poetului Ghenadie Ponomarev
-
,,Pirinte
Serafime".
Este un cAntec minunat pe care nu-l pofi asculta
fdrd sd vergi lacrimi, mai ales la refren:
Iar in jur toli ingerii,
Chiar qi Heruvimii,
Dragd strdlttcire au,
PSrinte Serafime.
1 auqust este ziua
pomenirii
Cuviosului Serafim
- - . - - . . . - f ,
4"
Sroy. In aceastd zi la Diveevo, unde se odihnesc
rnoagtele lui, vin pelerini din Rusia gi din multe alte
tdri.
insd ziua de
l..a-lrgora
a,eJrului'-1-998 a fost cu
totul neobignuitd. Au venit atAlia oameni incAt
catedrala Sfintei Treimi nu a putut cuprinde nici
jumdtate din credinciogi. Toti cei rdmaqi au ascultat
prin stalie dumnezeiasca slujbd in curtea mdndstirii.
Slujba a fost, intr-adevdr, minunati. CAte lacrimi de
curdtire s-au virsat in acea zi, cAli bolnavi s-au
vindecat, cAfi demoni au iegit din nefericifii indrdcili!
Mi-a rdmas intipdritd in memorie mai ales o
f e m gig
_c 41e,a
lipst_tare
-cugla srlebdrba
t :
-
Gata, gata! Nu mai pot, nu mai pot. M-ai
chinuit cu rugdciunile tale. Plec, plec!
Slujba a durat mult. Era cald gi inghesuiald. Dar
nimeni nu a observat acest lucru, deoarece bucuria
era mare.
15
Eu le-am sfdtuit pe prietenele ei g3_, g m.qi
apropie de moagte de"d-quilofi. Ele au ascultat sfatul
meu gi, in ciuda impotrivirii ei, au mai apropiat-o o
dati pe indrdcitd de moapte. CAnd au ajutat-o sd se
aplece inspre moa$te a doua oard, s-a repetat totul, ca
gi in primul caz, numai cd a fost mai pronunfat.
Dar, iatd, cAnd au apropiat-o qi au aplecat-o cu
putere cdtre moagtele Cuviosului pentru a treia oard.,
priveligtea s-a schimbat putin. D-qu"d..prletene all
finuflo"
de mdini din cele doud pdrli gi au aplecat-o
direct spre moagte.
Mdictrla .ca,f"e sfgjea la.raCla a
aplecat
*S.?p#!. Si
spre racld qi a tinuf-o puternic cu
ambele mAini. Prietenele in mornenful acela au
eliberat mAinile bolnavei. indrdcita se zvArcolea
toatd, suspina, se bdtea cu pumnii pe golduri gi
smucea piciorul stAng in partea opusd raclei.
-
Batiugka Serafim
-
a
lAgnit
cumva in chip
spontan din mine
-,
ajut-o pe aceastd femeie sdrmand
sd se izbdveascd de diavoi.
Cred cd tofi cei care au urmdrit aceastd luptd s-au
rugat pentru nefericita femeie gi L-au rugat pe Iisus
Flristos gi pe impdrdteasa cerurilor sd-i ierte pdcatele
qi sd o vindece.
$i,
iatd, in sfArgit,
Lqbgyg.gi-.g
gdigat capul, a
4.ry1nc_4t
mAinile
in su.,s/ s-a indreptat.."
9i
gi-a pierdut
cunogtinta.
Diavolul a pdrdsit-o pe nefericit5.
I 4
Iar oamenii mai agteptau minuni. Toatd lumea
ortodoxd gtie cd
lngr.lelediugJnd
Cgyiosul gg'rafim
vg*in_v-.tA Acest lucru
_1,
a proorocit. feric_it-a. Pelaghia
din
Siazarr. 9i
l-a proorocit
9i
inEugi...Cuviosul:
i,,Minunea
este cd rloarte..4-,{=n-g4 va fi asemenea celei a
ltinerilor
din Efes, care au dormit 300 de ani in
,
pegterd. Aga cum ei s-au sculat spre incredintarea
r Invierii celei de obgte, a.qg^_gi
9-t1
m5- voi s_c.L{"a...!nginte
'
dS qLlrptltulsJArqit qi
rrri voi
ardta la Diveevo..."
IntrucAt lucrul acesta nu s-a intAmplat,
inseamnd cd nu i-a venit ceasul. Dar se va intAmpla,
gi cregtinii ortodocgi cred cu tirie in acest lucru.
-
Batiugka Serafim incd doarme
-
se spune in
PoPor.
-
Nu, nu doarme pdrintele Serafim.
Deja de cAteva ori s-a intAlnit cu nigte bdrbafi
credinciogi in Diveevo. Unuia i-a spus cd a inceput cu
mai multd putere sd-i alunge pe necredinciogi din
Diveevo. Altuia (unui gofer de autocamion) i-a
incredinlat sd-i transmitd ceva egumenei mdndstirii,
maicii Serghia.
El se gAndegte la noi, pdcdtogii, ne ajutd gi se
roagd pentru noi.
16
Negul a pierit
Eu, roaba lui Dumnezeu Nadejda, in anul 1996
arn dus-o din Nijni Novgorod pe fiica mea impreuni
cu nepoful la Diveevo.
Nepotul avea incd de cAnd era la grddinild un
neg in palm5.
9i
pe mdsurd ce creqtea, cregtea gi
negul, gi crescuse intr-atAt incAt era nepldcut sb te uifi
la mAnuta lui.
Mititelul, dupd ce a sosit acasd, a doua zi a venit
la mine gi mia spus:
,,Bunico,
m-am scildat in
izvorul batiugkdi Serafim gi m-am rugat aga cum m-ai
inv6fat. Uitd-te: nu mai am nimic in palmd. Bunico,
chiar tu spuneai cd am o palmd urAtd, iar acum
palma mea este cutatd".
Sunt atAt de recunoscdtoare incAt nu gtiu cum sd
md exprim.
Negul a pierit gi nu a mai rdmas nimic in afard
de o micufd patd.
Clopotul a bitut singur
in rudnXstirea de maici SfAnta Treime a
SfAntului Serafim din Diveevo a inceput dintr-o datd
sd batd clopotul. Toli au fost nedumerifi, cdci nu
exista motiv pentru acest lucru.
Atunci au inceput sd caute ldmuriri: cine gi de
ce a tras clopotul.
$i
s-a adeverit ci nimeni nu se
apropiase de clopotnifd (nici mdcar nu trecuse
t 7
nimeni pe lAngd ea)" Tofi erau uimili. Iar concluzia
era una singurd
-
clopotul incepuse sd bat5 singur.
Si,
iatd, chiar in acele momente, cAnd tofi
incercau sd dezlege aceastd enigmd, un muncitor a
adus la mdndstire o telegramdt
,,A
murit
inaltpreasfinlitul loan, Mitropolitul de Sankt-
Pet-ersburg gi Ladoga".
Acesta fusese dangdtul de doliu al clopotului qi
il trdseserd, probabil, ingerii.
Ajutorul
ficitorului de minuni Nicolae
Toamna t|rzitt, in anul 7996, am mers din
Diveevo cu magina mea la izvorul Cuviosului
Serafim de Sarov. Pe drum, in
Jiganovka
(la 15
kilometri de Diveevo), se afla o femeie cu chipul
suferind gi cu mAna ridicatd.
-
Duceli-md Ia izvorul batiugkdi Serafim. La
Diveevo m-am depdrtat de autocar, iar in autocar mi-a
rdmas geanta cu banii gi actele.
CAnd s-a urcat in magin6, gi-a indreptat imediat
atenfia spre icoana fdcdtorului de minuni Nicolae.
-
Iat6, el este izbdvitorul meu. La Diveevo m-am
rugat lui qi i-am cerut si md ajute sd ajung la autocar.
$i
imediat m-a luat un gofer. il chema Nicolae. El m-a
adus pAnd in
Jiganovka. 9i,
iatd, in magina
dumneavoastrd md intAlnesc cu Nicolae fdcdtorul de
minuni.
l 8
-
Adiugafi acum la toate acestea faptul cd gi pe
mine md cheamd Nicolae.
Am ajuns cu bine la izvor. Autocarul era incd
acolo gi femeia s-a linigtit.
-
Mullumesc
fie,
Sfinte Nicolae, fdcdtorule de
minuni! Nu degeaba eqti socotit unul dintre cei mai
clnstifi sfinfi in Rusia Minunile tale nu au sfArgit.
intr-o clipitd ;ri rdspuns la rugdmintea mea gi mi-ai
trimis in ajutor doud magini gi doi oameni cu nurnele
Nicolae.
La granifa dintre viaffl gi moarte
in luna sgp,!ep3p.1i.e
4.-34ul1ri. !92!,
din cauza
situafiilor neincetate de stres, rn-am aflat la granila
dintre viald gi moarte. Aproape tot timpul aveam
inaintea ochilor un vil negru, vAscos datoritd fricii
fald de rude gi apropiali.
Odatd am trecut pe lAngd biserica Sfintei Treimi
gi brusc m-arn trezit in bisericd stAnd pe podea in
genunchi. Cum am ajuns in bisericd, nu imi amintesc,
dar am stat acolo doud ceasuri
*
acest lucru il gtiu
exact. M-arn trez,it datoritd rispunsului care mi-a
venit la una dintre intrebiri:
,,Cum
sd trdiesc mai
departe?" Rdsptrnsul a fost acesta:
,,9e1
,.ji19...."?.?
flSmAnzegti!" Eram atAt de istovitd incAt am spus:
,,Nu
\roi rezistal".
,,Vg-_rs"li:!?"
-
a
ldspuns
giasu!,
care venea dinlduntru gi de undeva de strs. RidicAnd
ochii, arn
vdzut un stare! in veqminte alb:azuriigi.am
inleles cd el era cel care vorbea. M-am ridicat gi am
citit pe icoand
,,Serafim
de Sarov".
l 9
in luna ianuarie a anului 1996 m-am aflat in
pragul rnortii. Am fost internatd la reanimare. Timp
de doui nopti au vegheat la patul meu doud femei
cunoscute gi mi-au umezit buzele, care crdpaserX.
$i
in tot acest timp am simfit prezenla staretului. El
trecea oarecum cu mAinile pe deasupra trupului
merl/ uneori atingAndu-l gi ugurAndu-i suferintele.
Me simteam nevrednicd de prezenta lui gi
uneori ceream izbdvirea de chinuri, dar auzeam ca
rdspuns:
,,Nu este timpul".
Dupd cea de-a doua noapte, s-a sdvArgit
minunata vindecare. l.a ora 6 dimineiifa m-am trezjt
puternicd gi sdndtoasd, slmfind
..-o*..pu!ere.
fizicd -gi
s.ufletea_s-cd imensd., pur gi simplu neobiqnuitd. Am
auzrt cum dincolo
'de
ug6 una dintre asistente se
pregdtea deja sd plece. Brusc mi-am dorit sd o
conduc. M-am sculat qi am iegit pe coridor. Ea s-a dat
brusc in lSturi, necrezAndu-gi ochilor. A fost uimitd
de lumina ochilor mei gi de puterea mea fizicd,
neobignuitd atunci cAnd am imbrdfigat-o tare gi i-am
mulfumit. Pentru nimic in lume nu ar fi crezut dacd
nu ar fivdzut cu ochii ei!
in luna septembrie a anului 7gg7, dupd 6 ani de
la intAlnirea mea cu Serafim de Sarov, am mers la
Diveevo sd-i multumesc batiugkdi Serafim pentru
minunea lui
-
renagterea mea la viatd.
20
impiriteasa cereasci a vindecat-o
Md cheamd Nina gi vreau sd povestesc o
vindecare minunatd, la care am fost martord.
Izvoarele,ldmdduitoare din Dilqeevo sunt cunoscute
de mult timp. Ele au vindecat deja multe mii de
oameni. Dar, de obicei, age$g_..ylldecdri mj1-l$ale
rd-lqan-:.1gggnggggle,
pentru sa ce-i
yindg"cgfl p1_e1-9_d
a c tr s d gi ai-ci. se--t-ermind."t-etul.
Ar fi foarte bine dacd s-ar publica o carte despre
aceste minuni. O asemenea carte ii va intdri gi mai
mult in credinfd pe creCinciogii cregtin-ortodocq;i, iar
pe cei necredinciogi ii va indruma pe calea cea
drcapt d.
C) cunogtinld bund de-a mea avea pneumonie.
Starea ei era criticd, deoarece temperatura ii ajunsese
deja la 42 de grade. Se afla in pragul morfii.
Toli cei din jur au sfdtuit-o intr-un gias sd se
interneze in spital gi sd facd acest lucru fdrd
intArziere. Cr-r toate acestea, bolnava a refuzat
categoric sd meargd la spital.
-
Eu in
toate nbddjduiesc in Dumne1ev.In toate
este voia Lui cea sfAntd.
Afard era foarte frig, insd ea, rugAndu-se in
prealabil, s-a imbrdcat gi a plecat lfu*iz.garul
Ndscdtoarei de Dumnezeu Kazanskaia. Ldngd izvor
s-a rugat din nou.
-
Maica lui Dumnezeu, Impdrdteasa cerurilor,
roagd-L pe Dumnezeu pentru mine, pentru iertarea
pdcatelor mele gi pentru vindecarea mea cu aceastd
apd sfinfitd a Ta.
zl
S-a afundat de trei ori. in apa rece ca p;heafa, s-a
mai rugat gi apoi a plecat la mdnXstirea unde face
ascultare.
inainte de a se culca, s-a rugat din nou gi
minunea s-a sdvirgit: dirnineata s-a trezit complet
sdndtoasd. Temperatura era normalS gi avea o
dispozifie minunatd.
Tofi am fost foarte uimili
9i
incd qi mai bucurogi.
Slavd Tie, Doamne, mullumim Tie, Preacuratd
gi PreasfAntd Ndscdtoare de l)umnezeu!
Piatra Cuviosului creqte
Aceastd intArnplare uimitoare a avut loc la
gfArpituI
verii anul ui 1996..
Existd mulpi locuitori din regiunea Diveevo care
nu gtiu cd ip p-r_ezent existd douX pietre
.uriage
ale -
4 . l . ; ; . . ; , , . . : . #
batiuEkdi Serafim, pietre cg vilde-cd oamenii.
q1al9 aceea pe care el s-a rugat
tlnp- de o mie
{g_
zil_e gi de nop}i, a fost sfdrAmatd in bucd}ele dupd
moartea lui.
ASSste* brrcilele ale sfintei pietre,
bucdlele care au vindecat qrii de oameni, au fost duse
in toate colgnrile pdmAntului gi au vindecat gi
vindecd gi acum oameni bolnavi.
insd nu este vorba despre acea piatri, ci despre
altele dou5. Nu cu mult timp inainte de sfArgitul sdu,
Qgyg_r#l
a adus doud pietr-e. mici, le-a agezat in
locuri diferite gi a spus ch ag.9_q-t-g,.pietrc vor.cregte gi
vor vindeca oameni.
22
$i
oamenii au fost atragi de sfinteie pietre
tdmdduitoare
gi vindecdrile au incepr-tt. Minunea nu
constd numai in multele vindecdri, cJ,-81 rAfAPlqJ
Ca
rir4rimgS pie.['e]pr..a crescut in mqd vizibll de ia ?n la
an. Urra
dintre aceste pietre se afld in pddure, Ia 7
kilpmetti.de
satul Gluhovo.
Noi am ajuns cu autoturismul in Cluhovo
dimineafa. Am observat, insd, cd pulini dintre
localnici gtiu despre piatra sfinfitd.
Am gdsit un ghid gi am pornit la drum. Aceqti 7
kikrmetri i-am parcurs in cinci ore. Pentru mine toate
acestea erau un lucru obignuit. Lgl_q"_c".p{i1e. sfinte nu
estg_".*A!a!_"df
stipplg-p6...Aiglgt,,Y-qajmasulpune""in
ca 19? ngasjrd. .tpt"J-el-ul . de'"curse.
" oi "piedici
vdzute gi
nev6zute.
$i
aici, pe acest drum scurt, magina noastrd cu
grell a r6,zbit prin nisip, iar apoi prin deniveldri. Spre
sfArgitul drumului, t1.ragina s-a oprit, ingropAndu-gi
rolile in nisip. Parcd ajunseserdm ir:r Sahara.
Lopefi nu aveam. Am inldturat cu mAinile
nisipul de sub magind gi tot ne-am croit drum spre
piatra sfintitd.
Acum nu mai este o simpld piatrd., ci un
bolovan uriag de piatrd, pe care se pot intinde in
acelaqi timp cAliva oameni. Bolovanul acesta a apXrut
in pdmAnt [a o mare adAncimc. in mod evident,
batir.rpka Serafim a prevdzut gi faptul ca nimeni sd nu
poatd lua aceastd piatrd.
lAnge
piatrh se afld e","cruce. mare de lemn,
avAnd o indllime mai mare de 4 metri, pe care existd
icoanele NHscdtoarei de Dumnezeu si a Cuviosului
23
Scildatul
Pe
viscol
Eu, roaba lui l)umnezeu Taisia, sunt din Nijni
Novgorod. Prima. datd am venit Ia l)iveevo in anul
1996" Negtiind incd nimic, ilr-am aldturat unor femei
pi eie m-au ajutat sd md instalez"
Dimineala au plecat sd se scalde la izvor. Am
plecat qi eu cu ele. insd pe drum ne'-a prins viscolui'
Aveam temperaturh, tugeam, strdntrtam
qi nu
puteam respira.
CAnd am ajuns la rzvor, ele au inceput sii se
scalde.
$i
am inceput
gi eu sd rnd scald impreunh cu
ele. M-am rugat, nri-am incrucigat mAinile pe piept
9i
am spus: ,,Batiuqka
Serafim, eu nll voi muri, nu voi
muri" gi m-am afundat cu capul.
-
Pai
-
gAndeam eu
-
aclrm capui imi va
inghela, iar pdrul imi va sta
feapdn.
Dar nu a fost aga, ci s-a scurs totul cie pe mine
ca,apa de pe gAscd, iar pdrul rneu era complet uscat.
Uscatd
4rn
iegit din apd' Apoi mi s-a rdspAndit
cildura in tot trupul gi temperatura parcd mi s-a luat
cu mAna. Nu am mai tugit, ntl am mai str6nutat'
Brusc m-am insdndtosit.
25
$erafim.
Pe piatrX se aflau diferite legume gi fructe,
care fuseserd ldsate de vizitatorii dinainte pentru noi.
$i
noi a trebuit sH ldsdm ceva pentru vizit;rtorj.i
urmitori. T.pJ
..g-e,e
qg sldte4 cA! de pgli*.R-e p-iejrd,
4gy-pnqa !4medg!!or.
Locul cel sfAnt era irnprejmuit
cu gard, iar pe piatrd era multd ceard de la lumAndri.
Duph rugHciuni ne-am lipit pe rAnd de piatra
batiugkdi. Fiecare dintre noi s-a agezat cu fata in jos
pe piatrd cu mAinile intinse, crrprinzAnd cu palmele
obiectul sfinlit.
9i
fiecare dintre noi
a.sim-!r-{.. o
ugurare, o minunatd curdfire.
$i
ne-am bucurat, gi am
iAs,
9i
am plAns.
Iar la intoarcere, Domnul ne-a trimis o femeie
credincioasd, care ne-a ardtat cel mai bun drum, pe
care am ajuns repede la Gluhovo, iar apoi pe asfalt
-
Ia Diveevo.
Cea de-a doua piatrd a Cuviosului se afld
undeva nu departe de Satis Pervornaisk. Pe ea mai
trebuie sd o gdsim.
Acum, nu departe de piatra sfinlitd, se dezvoitd
un schit. Chiar deasupra pietrei, in luna august a
4nultii
7998, s-a inceput constructia bisericii.
1 A
L 1
V. Iagcenco: despre minunile de la Diveevo
Vreau sd anunt ci materialul de fald l-am
pregdtit numai pentfu cei credinciogi gi pentru cei
care mai doresc sd mediteze la mAntuirea sufletului
ior. Iar pe tofi ceilalfl pe care ii voi necdji prin cele
expuse mai jos, ii rog dinainte pentru Hristos sd md
ierte gi si nu md judece prea aspru.
Voi povesti despre acele neuitate, fericite gi
luminoase zile aLe pelerinajului meu in satul Diveevo
din
{gg_1q11g.g-,_"Nij.*S_p-:.g-d
crl ocazia strdmutirii
sfintelor moagte ale Cuviosului Serafim de Sarov.
Evenimentele le descriu cu binecuvAntarea
pdrintelui Anatolie din oragul Moscova, care a fost
pdrtag gi rnartor la ele.
in cei patruzeci de ani ai vielii mele niciodatd
nu mi s-a intAmplat nimic asemdndtor, care sd md
poatd zdruncina pAnd in adAncul sufletului. Aceste
ntornente minunate, petrecute in satul Diveevo,.vor
rdrnAne pentru mine o amintire frumoasd pentru
toatd viafa.
Dupd cum
stim,
eS ]__l_ienge$g J"pp],
dupd mulli
ani de tdinuire, sfintele moaqte ale Cuyiosului
Serafim de Sarov au fost pentru a doua oard aflate gi
pe 7 februarie au fost cu solemnitate strdmutate la
M<lscova, iar pe 23 iulie, in prclcesiune religioasd, au
fost trimise la mdndstirea SfAnta Treime a SfAntului
Serafim in Diveevo, la iocul nevointelor pdmAntegti
ale starelului. Istoria Bisericii noastre nu a mai
cunoscut o asemenea procesiune!
26
Din mila lui Dumnezeu mi-a fost dat qi mie,
unui mare p5cdtos, sd ajung la mdndstirea SfAntului
Serafirn din Diveevo cu o sdptdrnAnd inainte de
sosirea sfintelor moaqt-e aie Cuviosului.
Chiar in acel timp, acolo, incepuserd sh vind din
toatd
lara
cregtini sd se cazeze gi sd ajute mbndstirea
sd se orAnduiascd. Erau oameni minunafi de diferite
vArste, atAt bdrbafi cAt gi femei.
Inainte nu imi mai fusese dat sd intAinesc
oarneni de o aiemenea calitate
Ei
intr-un asemenea
numdr. M;ite il;*"ii'*-i" uimii in piivtnpa aieiioi
oameni, mai ales
{gle}ule*.su}se{e*"*btrne-"_"g-i"
f"raFqti
dintreer.
Dupd ce am intrat in legdturd cu ei, mi-am dat
seama de ceea ce am pierdut noi! Am pierdut cel mai
pretios, cel mai important gi cel mai necesar lucru.
$i
aceastii pierdere nu o putem inlocui cu nimic. Este
credinla in Dumnezeu.
Dr"rpd ce m-am instaiat in mdnistire, am f6cut
cunogtintd mai indeaproape cu cregtinii. Oamenii
aceptia au produs asupra mea o_img:,eqig.1g.qplgnralte
p
ri+ . ssllqra .- . Ip" {
"
$i -
p
*.* __Sl!_osJ9*ie, -. tirxrplila!"e-a,
btrndtate.a,-
sincentatea si "cele.lalte e-alr^talia_l"e-,lBr.
Ei
lin
postudle cu strictefe. P-pSlUfdg"Jg'^r",Un:
spfs-.b:*curie.
Afi$dinea fald de spovedanie este
pentru ei un lucru deosebit de important. Q.fe.meie
in vArstd mi-a mdrturisit cd e{*"-s.?-.sp-oyedit la
p drintele e:_&r}evn ic q.39-dg#e!9.
Da, cregtinii acegtia care tind cdtre astfel de
sp oved ani i inpe qtgg,,i:rtr*adey dr *stti
"_mdntuiasc
d
suflS-lglg,,lpr, Dupd cum m-am convins, Domnu].le
de scoperd mu-l1e luc_ruri.
27
Am avut gansa sd merg impreund cu ei la
izvorul Cuviosului
.Se13f!m.
Dupd ce am ajuns la
ir""i"t b"vioiuitii, u* itt.up.tt si ne scdlddm in apa
curati
9i
rece. Ziua era insoritd. Eram cu totii in jur
de 25 de oameni. Printre noi erau gi cAntdrefi, care,
dupd ce s-au scdldat impreund cu noi, s-au retras
intr-o parte, la umbra unui copac
Ai
au inceput sd
cAnte cAntdri dumnezeiegti, psalmi. Eu, dupd ce m-am
scdldat in izvor, m-am indreptat spre crucea care se
afla aldturi. Deodatd, o tAndrd a exclamat alarmatd,
ardtAnd spre cer cu mAna:
,,Privlli,
privili ce se
intAmpld cu soarele!"
I
Toli ne-am apropiat in fugd de ea gi am vdzut:
soarele isi schimba strdlucirea. Lumina soarelui se
a#.--' "' .-
j -
imprdgtia in raze mari gi se rdspAndea uniform.
Soarele igi schimba culoarea intr-un mod atAt de
viu incAt to,ti i::rtr-un glas dupd fiecare schimbare a
cul ori i , st ri gam: , , rogLr! ", , , gal bert ! ", , , aI bast ru! ",
,,verdel" r,,violetl."
.
Pentru mine aceasta a fost o priveligte
surprinzdtoare, incredibild! CAnd au mai pufut vedea
ochii mei aqa ceva? O=.=!ucurie
-nS,qbig4git5,
4epdmAntean5.,.
care ardea cu yA_h.5tdi, a fdcut sd
vibreze sufletele noastre. Qchii revdrsau lacrimi,
Urip-a.
trdia o stare neobignuitd. Acest lucru i-a
captivat pe toli cei care se aflau lAngd mine.
Agr__a1lzlf*glasuri care plAngeau gi se rugau:
,,Doamne,
mAntuiegte toatd lumea, Doamne,
m_Antuiegte-ne pe noi toli, pdcdtogii!"
Deodatd cineva a strigat cu glas tare:
,,Uitati-vd
inapoi!". M-am intors gi de uimire am tresdrit. Am
28
simtit cd din pricina celor vdzute a inceput sd mi se
ridice pdrul in cap. T9_! ggryl in spatele nostru
cdpdtgsg*"-..."s$glqg.i;_eg
"__Jp-qrlru.
Din carrza acestei
priveligti gggl meu devqnip.-e-
incg1!1g.lgbil,
Pic4rar.e_te-m{ d+.ggg"pe cdrare spre liziera pddurii,
in intAmpinarea acelei vdpdi.
AjungAnd in poian6, unde nimic nu md mai
putea stingheri (nici copacii, nici tufigurile),
4m-vdqlgt
totul cu pro-p-rii mei"o".e,hi. Priveligtea era incAntdtoare.
Acea vdpaie uriagd, asemenea strilucirii metalului
topit, ir-rcepuse irL acel moment deasupra capului
meu sd se schimbe lin intr-o strdlucire galbend
uniformd, iar apoi a irceput sd se imprdgtie, sd
disparH.
Da, intr-adevdr, mari sunt lucrurile Domnului!
Dupd aceea,
cdnd
rle-am intors in md45stiler_all*
aflat cd.-nuplgle Sergrfim inseamnd ..infldcdrat" gi cd
minunea de la izvor a avut loc i4 mgmenbd in care
pS catedtala
"dln
P
a fost ridicati. co de,a
p-?gg""gfuse. Acest lucru s-a intAmplat aproximativ pe
la orele 16:00.
Aldturi de catedrald (la 50 de metri) se mai afld
o catedrali, insd ea incd nu a fost reparatd.
$i
ce
infdtigare are aceastd catedrald!
]i-e
mai mare dragul
s-o privegti!
Cine a citit cronica mdndstirii SfAntului Serafim
din Diveevo gtie ce moment gi ce ceas agteaptd ea.
Iati cd gi noud, pdcdtogilor, din mila lui
Dumnezeu, ne-a fost dat sd sXldgluim acolo.
$i
am
sdldgluit acolo aproape 300 de oameni. in vremea
aceea, la bisericd fusese repartizat temporar pdrintele
29
in acel orag am vdztrt clar o frumoasd catedrald
cu coloanele ei zvelte. Chiar dacd soarele apusese
dincolo
de orizont, totugi el a continuat sd strhbatd cu
razele lui acel orag gi cupola de aur, datoritd cdreia se
reflecta
inspre partea noastrd raza soIard,.
O femeie, care stdtea in fafd gi era imbrdcatd in
negru, a intins brusc mAna inspre partea aceea gi cu
glas tare a strigat:
,,Ierusalimul!".
Oamenii care
stiteau aldturi au susfinut-o cu glasuri puternice,
pline de bucurie:
,,Ierusalimul!"
Da, era intr-adevdr acel Ierusalim care este
descris in c6rlile religioase. Era, intr-adevdr, 1,
Ierusalimul!
Ajutorul de sus
CAnd ne pregdteam sd mergem la mdndstirea
Diveevo, am avut o vedenie.
Am vdzut o scard inalti din marmurd alb5 care
urca la cer gi era luminatd de o iumind
nepdmAnteand. Pe lAngd scard mergea un stare! in
veqmAnt negru gi md agtepta. Eu am simfit acest
lucru.
Stareful mergea gi se gribea. Cred cd vroia sX
plece gi sd urce in sus
-
sd iasd din aceastd lume.
CAnd am ajuns la mdnistirea Diveevo, am aflat cd
existd un stare! gi cd il cheamd batiuqka Ieronim.
Dumnezeu
m-a dus la el s5-l vid qi sd md inchin cu
smerenie
inaintea lui.
CAnd ne-am apropiat de mdndstire, am vdzut
clopotnila
albi a mdndstirii, care era exact_;rg4
-c*qm o
vdzusem
i:r vedenie.
$it-am
gdsit gi pe stare!.
3l
Anatolie, iubitorul de Dumnezeu, cdruia m-am
adresat gi i-am povestit cele vdzute. El nu s-a mirat
de ceea ce i-am p-ovestit, ci a ascultat qi s-a bucurat.
$i
mi-a mdrturisit c5, aLgnci q6pd
9
fos_!..1idicat5."B3"i43g-
qi,p{il}_!Ilgh.g"fg.gp,
e-f insugi a vdzut cu ochii lui la
cupold
Sipt11_ .nefdcut
de mAnd omeneasc6 al
Domnului nostru lisus Hristoq.
$i
mi-a mai spus cd
in litia"urmetoare va fi ridicatd ultima crlrce qi cd ar
fi bine s5-i organizdm gi sd-i atragem pe toli pelerinii
la rugdciunea de obgte i:r timpul indlfdrii ultimei,
celei de-a 5-a cruci pe cupoid.
,,in
acel moment pot
avea loc diferite minuni"
-
a sprls bhtiuqka.
in ziua urmdtoare, vremea a fost deosebit de
insoritd. incd de dimineatd, alpinigtii s-au apucat de
lucru pentru instalarea crucii.
$i,
iatd, cea de-a 5-a cruce a fost aclusd pe
frfrnghii la cupolS. Oamenii au inceput sd se agite gi
sd se uite in toate pdrlile. in geana de hlmind dintre
copaci q1 vdlut cum a. inSSpH! sd se pchimbe
cu.loarea iefUlpi Deasupra
*iripolei,
fiircd
la
comandd, a apdrut curcubeul. Toli l-au vdzut foarte
bine. Muncitorii au inceput sX fixeze crucea pe
cupolS.
$i
au fixat-o toatd ziua pAnd seara. Oamenii
nu s-au imprdgtiat. Toli agteptatr ceva. Agteptam gi
eu sd vdd ce va fi rnai departe.
Soarele strdlucea, ca de Pagti.
$i,
iat5, a atins
orizontul. in depdrtare a..4pfg.ut un
Spus.neB-bignuit
de f-rumes, cu nigte ngli qiudafi, alungifi, fdrd formd.
Soarele a apus dincolo de orizont qi dll_nO-rii care
alternau in culori s-a format dintr o datd, abia
perceptibii, spre uimirea futuror, un frumos oraE.
30
A fost o minune felul in care am ajuns acolo. A
trebuit si imprumut mulli bani pentru cXldtorie. Lrsd
i:r ultima zi, intAmpldtor, am aflat despre un grup de
gcolari care mergeau la mdndstirea Diveevo. Nu mai
era loc
Ai
numai in ultimele clipe am aflat cd voi
merge impreund cu ei, pentru cd cineva a renunlat la
cdldtorie. Biletul l-am dat inapoi gi cu ajutorul lui
Dumnezeu, gi cu bani pufini, am sivirgit aceastd
minunatd cdldtorie care va rdmAne ca o razd
luminoasd pAnd la sfArgitul viefii mele. Tofi banii pe
care ii imprumutasem i-am inapoiat.
Sora Lidia, orasul Celiabinsk
PimAntul Canavcii l-a ajutat
Eu lucrez ca tinichigiu la biserica SfAntuiui Ioan
inaintemergdtorul din Saransk. Iatd, sunt deja doi ani
de cAnd restaurdm aceastd bisericd. in toamna amrlui
1998 mi s-a intAmplat o nenorocire. M-am lovit
puternic cu ciocanul peste degete gi durerea era
insuportabild. Insi la doctori nu m-am dus, ci am
indurat.
$tiam
cd primisem aceasti loviturd pentru
picatele mele. Palma mi s-a umflat, iar rana supura.
Foarte greu imi era mai ales fir timpul serilor, inainte
de culcare. In momentele acelea durerea se intetea gi
nu md 15sa sd adorm. incepusem deja sd md gAndesc
la faptul cd am cangrend.
Odatd durerea s-a amplificat intr-o asemenea
mdsurd incAt jumdtate din noapte nu am dormit, ci
am
linut
mAna intinsi in sus: aga imi era ceva mai
bine.
32
Spre dimineald mi-am amintit cd, alunci, cAnd
am fost la Diveevo, aJn-$ap-a_t*p5mantl_a_C_?-nLygA gi l-am
adus acasd. Gds,rna.pwlgula cu acest pXmAnt sfinlit
de care, spre ruEinea mea, uitasem, m-arn intins in
Pat '
Din relatdrile iocuitorilor din Diveevo gi ale
pelerinilor,
9,tial: ._.qa.,eSep"t. -p.ilmant .A
yindg-qet o
mullime de oameni. Chiar gi cei grav bolnavi de boli
incurabile s-au vindecat.
LdsAnd mAna in pungul6, am ingropat-o in
ptimAnt. Durerelt a incetat brusc
Ai
dupd cAteva
minute s-a stins de tot. Iar somnul m-a cuprins
imecliat. Am dormit fericit, iar mAna s-a odihnit in
pungula cu pdmAntul cei tdmdduitor.
Dimineata, cAnd m-am trezit, n11 mi-arn mai
reclrno-scut mAna. Buboiul era spart gi pdmAnful imi
eliminase din mAni tot puroiul. Tumoarea dispdruse,
iar mAna mea era complet sdndtoasd. Md uitam la ea
gi nu-mi credeam ochilor.
ifi mulgumesc, impdrdteasd Cereascd, iti
multumesc, Cuvioase Serafirne, Fdcdtorule de
minuni din Sarov. Rugafi-vi lui Dumnezeu pentru
noi !
P ozt estirea
fr
ateltti Vladirnir
a a
J J
Canavcal impdritesei Ceregti
,,Aceastd
Canavci a misurat-o cu brAul siu
inshgi Maica lui Dumnezeu... Cjlg parcurge
'
!.an-1yga,
spunAnd rugdciuni gi rostegte . de o
.su,td
qincizeci de. ori
.,Ndggdtoare.de
Dumnezeu", acela are
aici gi Athgpu], g|Jergs,ai.imu],
Fi Ki"eyul"
(Cuviosul
Serafirn de Sarov).
Merg oamenii gi tot merg de.a lungul Canavcii.
$i
primivara, gi vara, gi toamna, gi iarna. In ultimii
ani au inceput tot mai des si meargd descul;i (chiar
gi iarna pe zdpadd). Merg rugi, ucraineni, moldoveni,
gruzini, armeni, englezi, nemti, francezi, americani...
C.3_r1a_1rca, Diveevo, Cuviosul Serafim de Sarov sunt
cunosculi in toatd lumea. Ca-navca tdmdduiegte,
Canav,ca culdf egte, Canavca lumineazd.
CSL".gpi"."glA-{e.**hAI il dobAndesc cei care/
parcurgAnd canavca, rostesc (dupd sfatul staretilor
de la Athos) rugdciuni in urmdtoarea succesinne:
,,Tatdl
nostru",
,,Uga
milostivirii deschide-o noud..."
gi de zece ori
,,Ndscdtoare
de Dumnezeu Fecioard,
bucurd-te...". Apoi totul se repetd din nou.
$i
apa se
face de 15 ori.
$i
pdmAntul canavcii tdmdduiegte oameni.
Acegtia il gi beau, amestecAndu-l in apa de la sfintele
izvoare,.gi il aplic{ pe locurile bolnave. PdmAntul
canavcii it pun in paturi, in colfurile casei gi il
ingroapd in ganturile din jurul caselor.
{g-e.gl
pemAnt
'
Canavca
-
locul unde Sfdntul Serafim de Sarov a vdzut-o pe Maica
Domnului merg6nd gi inconjurdnd mdnistirea de la Diveevo.
34
rji"Fl
i'__qpglq
pu oameni
Cuviosul Serafim a spus cd
este mai scump decat aurul.
Iconarul Victor a povestit cd a
ydzut
oameni
care mergeau de-a lungul canavcii gi care sJrdlff-g-gg"u
cu..a-.-Iumln{ dqmrreU-e.l.Ascd blAndd
$i
in. jurul
fiecdruia dintre ei se vedea o lumini puternicd.
Cel mai bine este sd mergi pe lAng5 ea
loaptea,
de la ceasurile
trsl.pAna
la ceasurile patru. in acele
momente
illqdst
impirdteasa cerurilor este acolo gi
uneori li se aratd qglor qlpgl. Odatd, pqgstiq_qtgl
Andrei, parcurgAnd toatd Canavca noaptea dupd
ceasurile trei, a vdzut-o pe Maica Domnului pg".S-er
deasupra Canavcii i4tr-un ngr argintiu scAnt-ei.etor.
Nu degeaba ii sfdtuiesc staretii pe pelerini sd-se
roagg-..-
"l-ggptea.
Schiegumenul Ieronim din
mdndstirea Sanaxar spune:
-
Vremea noplii de_la ceasurile.tf_e:.-lA_Cn_Ci gste
de aur, de la cin_ci la gas.-q:,este de argint, iar de la gase
la qapte este de bronz.
$i
Cuviosul Serafim este uneori intAlnit de-a
lungul Canavcii de cdtre pelerini gi localnici.
,,...Canavca
aceasta reprezintd gilgi!-e_. ytelcji
Domnului, aici a fost insdgi impdrdteasa ceieiicd.
Aceastd Canavci eplg i$qfta pene,"l,a.cer...
9i
cAnd va
vgg anfijgi* p"rt. tot va trece,
4qr
pgqtg g""tys
aceisia fruVip.d$i" (Cuviosui Seiaiim ie Saiov;.
*
35
Locurile sfinte si indricitii
Locuiesc in Diveev" d; anui 1988. Am ajutat la
restaurarea mdndstirii din primele pAnd in ultimele
zile ale acestor lucriri grele gi, ir:r acelagi tirnp, pline
de bucurie gi pldcute lui Dumnezeu. AflAndu-md
permanent prin biserici gi ia izvoare, am vdzttt multe
minuni. SA le d.escriu pe toate, desigur, este cu
neput i nt S.
Cei bolnavi, in general, se vindecd, inchinAndu-se
la moagtele Cuviosului Serafim gi, de asemenea, la
sfintele izvoare gi la Canavci.
O indricitd a purtat chiar o discutie cu peierinii
la izvorul matugkdi Alexandra. Glasul ei era gr-goi,
bdrbdtesc:
-
lVId mir de ce nu se scaldd tofi in sfintele
rzvoare.l:Ie este atAt de rdu de la apa sfintite! lar aici
sunt multi localnici care trebuie sd se scalde. insd ei
incd nu s-au afundat niciodatd aici!
Re o indrdcitd am vvazut-o la mdn6stirea
Zadonsk in vrernea cdnd eram acolo la ascultare. Ea
tinea acolo concerte intregi: urla
ClL glas sdlbatic
b.drbdtesc
Ai,
in bisericd, gi in curtea mXndstirii, gi la
sfAntul izvor. insd vrdjmagul nu iegea din ea. Au
adus-o ia Diveevo gi a inceput s5 se inchine cu
regularitate in fiecare zi la racla Cuviosului. in
vremea aceasta eram deja ia Diveevo.
Dupd cAteva zile, ea s-a apropiat de mine in
bisericd gi cu un zAmbet, cu glas normal de femeie
mi-a spus:
-
M-am vindecat. tsatiugka Serafirn a alungat
demonul
din mine. Sunt sdndtoasd!
Asemenea cuvinte este imposibil sd le asculli
fdrd
lacrimi.
.. OdatX, in biserica Sfintei Treimi, a
femeie
plAngea
cu glas tAnguitor de bdrbat:
-
Md tArdgti. prin rnHndstiri gi biserici, rn-ai
istovit de tot, aproape cd ntt mai am nici <l putere.
Pentru ce m-ai adus aici?
Nu demult doi preoli o aduseserd pe cea
irrdrdcitd la Diveevo. In fiecare zi o aplecau cu putere
Ia moagtele Cuviosului. Ea dddea din picioare, se
iinpotrivea. insd cu fiecare zi se irnpotrivea tot mai
pufin. La urma urmei e-a singurd a inceput sd se
apropie gi sd se inchine la racld. Intr-o zi de'a clreptul
minunatd, v.rdjmagul nu a mai rdbdat puterea
SfAntului Serafim qi gi-a pdrdsit locagul.
Cuvioase pdrinte Serafime, roagd-te lui
Durnnezeu pentru noi!
Monahtil Iosif
a n
J I
Vindecarea unui chip inspiimAntitor
in anul
'1997
am fost martora unei vindecdri
neobignuite.
in catedrala Sfintei Treimi, la racla Cuviosului
Serafirn de Sarov, am vdzut un grup de oameni care
se strdduiau sd acopere cu trupurile lor chipul unui
biiat.
Sincer vorbind, ntl era un chip, ci era ceva care
serndna a chip. In locul ochilor se vedeau nigte
crSpdturi mici, nas nu avea deloc, pe locul lui
rdmdseserd doar doud deschizdturi mici. Urechile
erau deplasate gi aveau nigte dimensiuni de
nedescris, atArnAnd ca la mdgdrug. Pielea fefei nu se
observa, in locul ei fiind un buboi uriag de culoare
sinistrd.
Mi s-a spus cd aceastd degenerare* cumplitd a
avut loc ftr urma operafiei. Mulgi doctori au fost de
acord cu faptul cd in timpul operaliei a fost
provocatd infecfia.
Dupd multe luni de chinuri gi incercdri grele de
tratament, bdiatul a auzlt un glas deslugit:
,,Trebuie
sd
mergi la Diveevo, acolo te va vindeca apa sfinliti
de la izvor" .
Ediatul
le-a povestit totul pdrintilor, care nu mai
auziserd niciodati nimic despre Diveevo. insi au
gdsit acest loc sfAnt gi l-au adus aici pe fiul lor.
Aproape o lund au stat la Diveevo. Au mers la
dumnezeiegtile
slujbe, l-au aplecat pe bdiat la racla
Cuviosului Serafim gi l-au scdldat in toate izvoarele.
insd vindecarea nu se vedea.
38
$i,
iatd, i-ry"ZtUA pfecdlii au hotdrdt sd-l afunde
,,in
sernn de rdmas bun" in-i7vpryl NAspdloarei
{9
b.r*^"r".,
Kazanp.kgi4. Dupd afundare, bdiatul intr-o
clipitd
i-a vindecat. S-a afundat in apd un cap de
migdrug,
dar a iegit din ea Lrn chip normal de.om'
Acest caz trnic de vindecare il cunosc aProape
toli locuitorii din Diveevo.
Poaestirea surorii Zota
Niscitoarea de Dumnezeu
deschide ochii qi
PlAnge
Il&rupalim, in biserica unde se afld mormAntul
iui Hristos, este isp-anaMaicii D"omnului.
La intrarea bisericii, in partea."de*r-as-4rit, se afld
temni-ta in care MAntuitorul a fost inchis pentru un
timp impreund cu cei doi tAlhari,^pAn6 cAnd I s-au
pregdtit instrumentele de torturd. Inaintea intrdrii in
temnild, fa dreapta, se afl5 capela ,,Lanlutilor
de
piatrd". in ea, sub altar, zace vechea lespede de
piatrd cu cele doud deschizdturi in care au atdrnat
picioarele in calapoade. Pulin mai jos este locul in
care a stat Maica Domnului indureratd, plAngAnd.
Acolo se afli de mult timp icoana Maicii lui
Dumnezeu. Nu demult,*un grirgaS
de altd credinld a
vdzut lacrimi
in.oqhii
Malqii Dggr4ului. El le-a spus
acest lucru mitropolitului gi Patriarhului, gL to^!L-au
vdzut marea minune.
$j__eq.+Sl
N,iscitoarea de
Dumnezeu deschide. ochii$--v-#sd lacrimi pentr.u fiii
ei cei credinciogi qi
temdtori
de Dumnezeu.
39
Dimensiunile icoanei sunt de aproximativ 1,4 / I,2
metri.
IJn necre$tin, in rdutatea lui, chiar a lovit cu
cutitul in icoand.
EH.
vielpies,q intr,--r-ur. I,pg sfAnt,.la Diveevo.
*elpfin$: SgLq"{
a gqeglei
is.qane
a izvorAt mir tul casa
Ippa
dg dou-6""ori.
Maica Domnglqf a dg-sghis,qciiii pi
d-in ei
4u
c,BIP
lecrirni. La. dpi pteo,ti
din
D"iv,eevo li s-a
intArnplat acelagi lucru.
Am..d.5ruit..fptgffafia acgstei icoane
unei Jenrei a
bisericii.
$i
la ea, in prezenta mea,
impdrdteasa
cerurilor a deqch_ig
Echi_i
gi din ei au cugs lacrimi.
Mu-itpr
lpSt,litgridm -Aiyeev
o,le
:am ddruit a s tf e I
d-9 folqgrafii gi.la. rnulti-dintre-ei an.izvorAt mir. in
aceiagi timp, tnnpirdteasa cerurilor plAnge cu lacrimi
amare.
P oztestirea surorii F atima
Principalele minuni din viitor
l)espre aceastd minune a scris gi el insugi, gi rnai
amdnuntit a destdinuit f&ricif"a"Pelaghia din Riazan.
Acum, majoritatea."."oarne.nilor de pe" planeta
noastrd nu, 'sliu c6
"..$-fAntul
S-erafim, cdlrd
-era" copil,
a
cdzut din clopotnifd, insd a rdmas intreg gi
nevXtdmat" Nu gtiu cd el z-e-gg*agi
i-a pe.frecut*in
sihjiplg.re cA o*:*iq$g.*ilS qi de nopli la rAnd.--
si
pe
arsild,
9i
pe- viEs.p-l:
le,a
petfgc!4 p-g- pia-Lr.a, stdnd in
genunchi, in rugf,ciune gi cd
a,-meffi""p-fin-yfl.z.d,,Uh,
nu
gtiu nici celelalte rninuni aie lui.
La ince-p-ut va invia, dupd domnia lui antihrist,
f * r q - r y . . . , .
. . L .
Qgti.q,-sl+l.FSghi".-"d"e..,ltad,qrlelinLavraSf
inteiTreimi.
pl se va...rifllga..dinracld, va merge in ochii tuturor
pAnd la catedrala Adormirii gi apoi se va indlla la cer.
Iar dupd aceea, in-Ruma-"y-a"."ayea. lqg,.a doga
mi;111pg..-.universald.
h'.$3Eo',r
va ir-rvia
C-1;qlqpJ+I
Sera.fian qi va fi viu mult firnp. Cine va dori, il va
vedea. El va merge pe jr:s de la Sarov pAnd la
l)iv eevo ( 1 8 km).
{s*ggs"ta. "va*fi_a"
. m:nune uniy-ef
p gi3.
,,Oamerrii care vor veni nu vor avea numdr".
[-ypr"
inqpli a.rhanghelilgiingenii
gi, de asemenea, ultimul
l)o mn i tor
Ei
ierarhii.
Y.pt, :1,9,*l,ng]fi _sji
ajfu.,.
de o are.ce
qr-ringnea
,,a$e,aSL?. ".*y-a.'"fr.*fxansm"is6."""la..,
-radio.".
ei
telgyg'.ipp pe toa
!d.pf 4neta
noastr6.
Pe drurnul cdtre Diveevo, Cuviclsul Serafim va
sdvArgi multe minuni. Iar in jurul lui va fi o mare de
oameni. inchipuifi.vd.".un.,soare care strdlucepte peste
toat5 lumea! Aga ceva va fi.
C.uyia,sul va r.asli*"" predici de pocdinid
universale.
41
P_tfg-u_-"p
va deveni singura lavrd de maici de pe
pim-Ant, iar sateie din jur vor deveni orage.
SJAntul va descoperi patru moagte
Ei
se va
sdldglui in mijiocul lor.
,,...Eu
md voi sculajnain*e de
qlfirnul sfQlgit gi md voi s[ldqlui la Diveevo. Diveevo
va fi numit nu dupd sat, ci dupd Minunea (Divo)
universald" (Serafim de Sarov).
-AIHhdSt .$p.,Va,,8,f,6.tfl-in,Amefip'a.
I"gi
"
i.
se va
.
inchina
toat{
,lumea,
"tn_efala"de
regatul bisericii
9r!.edpxg
care va fi dg
h".;Sqegit
in Rusia pentru
rggd,9-iunlle..p,uvio-suf ui S,erafim
. 9i
aie celq5la lli sf in ti.
Iar apoi
Qg.nmul
va ddrui turmdi Sale
celei mici
br*Uf+la 4sllpra
lui ptihris!
91
a impdrdliei lui."
Fericita Pelaghin din Riazan
Aritirile Cuviosului citre oameni
Batiugka Serafim li se aratd multor oameni
vis qi in vedenii. El n9 sfdtuiegte, ne previne gi
aratd ceea ce noi
,,vdzdnd, nu vedem, gi auzind,
auzilJ.".
9ali
ru pelerini. mi-au povestit faptul cd SfAntul
a inceput sd li se arate in vise gi in vedenii dupd'ce au
citit cartea Viala starelului Serafim.
-
Imediat dupd ce am citit aceastd carte
-
a spus
pflrg1,tele
Vretqr
-,
noaptea am auztt soneria. Am
deschis uga; in prag stdtea Serafim de Sarov.
Iar in camera mea in momentul acela era o
dezordine cumplitd. Paful nu era fXcut, toate
lucrurile erall impr5gtiate, pe podea zdceau
1n
ne
nu
42
inc5lfdmi.ntea
murdard, rufe murdare gi nigte
gunoaie. in jur erau numai praf qi rnizerie.
-
imi doream foarte mult sd il invit in camera
mea,
dar mi-era foarte rugine pentru acea dezordine
Pe
care o produsesem.
-
4SSgfg*e_glg_g*l_l*eliil*lAU _
a spus Cuviosul,
ardtAnd
qq.'m3na..-sprc' camera--^r*a. F[" or"dine in
suflg1^s1.9.t,1
In urma acestor cuvinte, vedenia a dispdrut.
in vremea aceea credeam deja in Dumnezeu,
insd pdcdtuiam des, vieluiam cu- neinfrAnare, nu md
rugam aproape deloc, r,'egnic md gribeam sp{e. cg-y_i
gi niciodatd nimic nu izbuteam, nu posteam gi tot
a$a.
Dupd aceastd vedenie am inceput sd vietuiesc
cr,r totul altfel gi prin multe osteneli am ajuns la cinul
preolesc. CAt ii sunt de recunoscdtor batiugkdi
Serafim pentru goapta lui!
$i
rnie a inceput Cuviosul Serafim de Sarov
uneori sd mi se arate
dgpd
ce am citit viala lui in.anul
1990.
Iatd, nu demult, inainte de publicarea acestei
ciirti, m-am vdzrtt in vis in catedrala Sfintei Treimi a
mdndstirii l)iveevo la racla Cuviosului.
$i
l-am vdzut
pe batiugka in racld. Se umpluse tot de mir, era foarte
strArnt gi nu mai avea loc. Ivlirul se revdrsa in
pdrAiage din racla lui pe podea, insd oamenii trecear.i
pe lAngd el qi nimeni nu observa nimic.
Eu aveam in mAini un Lighean uriag. L-am pus
sub
racld gi ligheanul s-a umplut repede. Oamenii au
inceput
sd se apropie de mine cu cdni, cu farfurii gi
A '
+J
cu borcane, iar eu le umpleam tuturor vasele cu
darul cel nepretuit.
A mai avut loc
Ai
urmdtoarea minune. CAnd
restauram biserica din satul Seliavna, regiunea
Voronej, dup5 lucru intotdeauna mergeam acasd, in
oragul Liska, cu magina mea.
Odatd m-am urcat fir magind, am pornjt-o
Si
am_
plecat.
-Brusc
in acele momente am inceput sd rostesc
qugdciunile:
,,Tatdl nostru" (de trei ori),
,,Ndscdtoare
de Dumnezeu Fecioar6., bucurd.-te- (de trei ori) gi
,,CreztJl". $i
afunci, deodatd, chiar la inceputul
rugdciunilor, l-am vdzut, fdrd sd'md intorc, pe
Cuviosul Serafim de Sarov. El stdtea in magina mea
in spate, pe dreapta.
Este foarte greu si expiic acest lucru. L-am
vdzut cAt se poate de clar pe Cuvios pfirltr;.o" privire
liunfricd, neinleleasd. Dar nu cu ochii!
Aceastd vedenie s-a repetat la cAteva zile, iar
apoi incd o datd. De fiecare datd a durat cu toful
cAteva secunde.
In vremea aceea aveam diferite
greutdfi, iar batiugka Serafim a intdrit
in fapful cd tot vom restaura biserica.
neplXceri gi
credinfa mea
44
MINUNILE DIN MORDOVIA
Mordovia... Pdqegti prin stepele sale gi duhul te
absoarbe datoritd frumusefilor care te inconjoard din
toate pdrlile.
$i
ce oameni minunali sunt aici: simpli,
de o inaltd duhovnicie. Vd iubesc, frafi gi surori
mordovieni in Hristos! Tare este credinla voastrd!
Pentru credinla voastrd Domnul v-a ddruit aceste
mdndstiri, unde mai in fiecare zi se sdvArgesc minuni.
Pentru mii de oameni, aceste mdndstiri au devenit
izbdvire de multe suferinle gi le-au ddruit bucuria
comuniunii cu lucrurile cele sfinte.
MinS.stirea Sanaxar
Mdndstirea Sanaxar a fost intemeiatd ir anul
1,659. Primele ei clddiri au fost din lemn. Iar dupd
exact o sutd de ani, in anul 1759, sub ocArmuirea
egumenului mdndstirii, a ieromonahului Teodor
(Ugakov), a inceput reconstruclia agezdmAntului. Pe
locul vechilor clddiri de lemn s-au ridicat trainice gi
minunate clidiri de piatrd.
incd din primii ani ai intemeierii, mdndstirea s-a
prosldvit prin asprimea rAnduietrilor sale. Toatd Rusia
le gtia. Aici'veneau monahi din alte mdnistiri,
45
-
PreasfAnta Ndscdtoare de Dumnezeu mi-a
ardtat
drumul sPre aceastd mdndstire pentru
vindecarea
fiului meu. CAnd am ajuns aici, am rugat
preofii
sd slujeascd un parastas pentru ieromonahttl
teodor
la mormAntul lui.
$i
s-a intAmplat o minune!
in timpui parastasului, starelul Ieronim l-a vdzut pe
ieromonahul Teodor, care stdtea lAngd cruce, se uita
la mine gi asculta ceea ce il rugam. Eu il rugam
pentru
vindecarea fiului, iar
Lugdciunea
mamei afe.o
pu terc foa.rtq -1n.419.
incd din ziua fericitei adormiri a starelului
Teodor gi pAnd in ziua de astdzi se produc minuni
care au legdturd cu el.
-
in anul 1991,, cAnd s-a deschis din nou sfAnta
rndnistire Sanaxar, noi
-
povestesc primii vieluitori
ai mdndstirii
-,
intrAnd prima datd pe porlile arcuite
ale mdndstirii, am fost uimili in chip binefdcdtor de o
ardtare minunatd prin care Domnui ne-a insuflelit gi
ne-a firdemnat spre slujirea fajd de El gi de patrie. In
intAmpinarea noastrd a iegit din bisericd un monah
cdrunt, spunAndu-ne parcd:
,,Bun
venit!", iar cAnd
am inceput sd ne apropiem, el s-a indreptat spre
zidul mdndstirii dinspre Temnikov gi, ajungAnd ia
zid, a dispdrut sub privirile noastre.
VdzAnd portretele ieromonahului Teodor, care
s-au pdstrat, viefuitorii-martori oculari ne
incredinteazd cd tocmai acest stare!, marele ei
ocrotitor gi rugXtor inaintea lui Dumnezeu, i-a
intAmpinat in pragul mdn5stirii Sanaxar celei
restaurate
din nou.
47
monahi care igi doreau sd se mAntuiascd in condifli
mai aspre.
Un exemplu minrrnat de ascetism gi in acelagi
timp de iubire foarte mare pentru frali gi pelerini l-a
dat insupi egumenul, ieromonahul Teodor.
$i
in
prezent se menlin aceste tradilii. in mdndstire se simt
asprimea viefii, ordinea gi dragostea pentru
aproapele.
LAngd biserica Nagterii Ndscdtoarei de
Dumnezeu se odihnegte nepotul ieromonahului
Teodor
-
cunoscutul amiral Ugakov.
Amiralul Ugakov a fost un om evlavios gi in
toate s-a strdduit sf, semene cu unchiul sdu. Pe vasele
lui fusese instauratd ordinea mdndstireascd. Vasele
purtau numele sfinfilor gi ale sdrbdtorilor cregtine.
Amiralul eta un om profund credincios. Ca un
pdrinte bun, ii iubea pe marinarii lui. inainte de luptd
le spunea marinarilor sdi:
-
\telgAnd
la luptd, rostiti psalmii 261 5_Q gj.90.qt*
nu vd vor atinge nici glonlul, nici sabia!
Iatd, tocmai de aceea nu a avut legendarul
amiral nici o infrAngere in toatX cariera lui strdlucitd
de rdzboi.
Despre marea sfintenie a ieromonahului Teodor
din Sanaxar ne vorbegte urmdtorul fapt. Evgheni
Psoelianin, care a publicat in anul 1905 cartea cu
descrierea pe scurt a vielii lui Teodor din Sanaxar,
afirmX cd trupul lui, care a zdcut atAt de multd vreme
in pdmAnt, a r5mas neputrezit
^
CApiva pelerini mi-au destdinuit faptul cd insigi
Impdr5teasa cerurilor i-a adus la mdndstirea Sanaxar.
Iati una dintre aceste povestiri:
46
in lrrna iuiie a anului 1,999, ieromonahul Teodor
din Sanaxar a fost introdus in rAndul sfinlilor cuviogi
cinstifi in eparhia Saransk-ului gi a Mordoviei. El este
primul sfAnt al Mordoviei!
O minune foarte mare a avut loc in mdndstire in
anul 1996: in biserica Nagterii Ndscdtoarei de
Dumnezeu s-a reinnoit vechea icoand fXcdtoare de
minuni a Maicii lui Dumnezeu Teodorovskaia. Acum
ea se afld in altarul bisericii. in bisericd mai este o
icoand fdcitoare de minuni icoana Maicii
Domnului din Kazan.
inchinAndu-se la aceastf, icoand, unii bolnavi se
vindecd.
Aldturi de mdndstire se afld sfAntul izvor al
pdrintelui Teodor, sdpat de el insugi. Apa acesfui
izvor, de asemenea, ii vindecd pe oamenit,
S?rg..-yin
jg
.c.I9dll],g]*l
La mdndstire vin pelerini din cele mai
indepdrtate colfuri ale Rusiei gi, de asemenea, din
Kazahstan, Moldova, Ucraina gi din alte
!dri.
Ei gtiu
cd in aceastd mdndstire, ir afard de cei doi pldculi ai
lui Dumnezeu rdposati, mai existd doi starefi in viatd
-
schiegumenul Ieronim gi schiarhimandritul Pitirim
-
care ii ajutd pe cei bolnavi sd se izbdveascd de boli
gi, de asemenea, cu dragoste pdrinteasci le dau
sfaturi duhovnicegti, spunAndu-le cum sd se poarte
in cele mai diverse imprejurdri, ii blagoslovesc sau
nu ii blagoslovesc se ia o anumitd hotdrAre
important|l pentru via]i.
ComparAnd mdnistirea Sanaxar cu celelalte
mdndstiri ale Rusiei, ale Ucrainei, ale Greciei, pe care
48
am reugit sd le vizitez, ffud sd vreau aiung la
concluzia cd aici se simte cel mai mare har.
Trebuie sd amintesc qi fapful cd mdndstirea
ganax.q{ se afld nu departe-..dp'el.pe-tf.y]9{!..
il;l
Maicli D.gmpufui;.de.Diyg."ey_g (cu totul aproape 40
de kilometri pe drum drept), despre care insdgi
irnpdrdreasa cerurilor a spus:
,,Eu
voi fduri aceastd
mare mdndstire a mea/ peste care voi, pogori
!o,"1!g
binecuvAntdrile lui Dumnezeu gi ale mele, din toate
*-le:..J;ei".laeasilii-aiei-meie-A;
F
pdmAnt
-
Iviria,
Athos gi Kiev".
Sufletul meu intotdeauna igi ia avAnt spre
mdnistirea Sanaxar, parcd plutesc cu aripi pAnd aici.
Chiar cu o lund inainte de venirea mea ir
aceastd mdndstire, mi-a fost ardtatd in vis. in vremea
aceea eram la Schitul Optina. in vis, nu departe de
arcadd (intrarea in mindstire), mi s-a ardtat mie,
nevrednicului, impdrdteasa cerurilor, PreasfAnta
Ndscdtoare de DumnezelJ, din marea sa mild. Era
Odighitria din Smolensk. impreund cu ea se aflau
gase-gapte femei. Dupd aceastd intAlnire am iegit din
mindstire pe sub arcadd. Nu gtiu cAte zile gi unde am
fost dupd aceea, insd visul a continuat. M-am intors
gi am intrat in mdndstire tot pe sub arcadd.
$i
iardgi
in acelagi loc am vdzut-o pe Maica lui Dumnezeu. De
data aceasta era singurd.
Am pornit unul in intAmpinarea celuilalt, ne-am
apropiat gi ea m-a binecuvAntat.
Dupd o lund am venit la mdndstirea Sanaxar gi
deja nu mai pot trdi fird ea. Stareful Ieronim a
devenit pdrihtele meu duhovnic. Deseori am adus la
49
mdndstire pelerini din Diveevo gi, se infelege/ am
intrat gi am iegit pe sub arcada de la intrare. Acest
iucru a durat cdtiva ani la rAnd.
Dupd cAteva luni, Maica lui Dumnezeu, in
vedenie, avizitat casa mea din Diveevo.
Eu dormeam. M-a trezit SfAnful Ioan
inaintemergitorul, atingAnclu-mi umdrul cu mAna.
Alhturi de el se afla Odighitriu din Smolensk. in
stAnga ei stltea SfAntul Ioin Teologul. in spate era
suita ei. Toti se aflau ia cdpdtAiul patului meu.
-
Robul lui DumnezeLt
-
a spus impdrdteasa
cereascd gi vedenia a dispdrut.
'
Avusesem zile grele, iar PreasfAnta Fecioard
m-a sprijinit gi m-a intdrit.
Iertati-md gi credefi-md, dragi cititori, cd nu
pentru lauda de sine, nici pentru slavd ori pentru
autoritate povestesc acest lucru. M-am temut sd scriu
despre acestea in prima edifie a cdrfii. in a doua
edilie addugitd a cdrfii, cu sfatul fiilor mei
duhovnicegti gi ai cititorilor, am riscat sd le
impirtdgesc
futuror aceastd bucurie a mea. Maica lui
Dumnezeu li se aratd oamenilor in clipa cea grea
pentru intdrirea credinlei 1or, pentru luminarea qi
pentru sprijinul lor duhovnicesc. Eu gtiu c5 mi se dau
arvune pe care trebuie sd le plHtesc prin muncd.
Vdd un zAmbet de compdtimire la unii cititori:
-
Iatd, tocmai aga intrd oamenii in amdgire!
Satana le poate ardta tot ce vrea gi pe cine vrea.
Despre
marele har al mdndstirii Sanaxar grtriesc
gi urmdtoarele'doud
intAmpldri. Una dintre pelerine,
Lidia N. din Magnitogorsk, a adormit qi spre
dimineald
a avut o vedenie: mdndstirea Sanaxar
50
parcd atdrna in vdzduh qi era inconjuratd de o
aureold dumnezeiascd aurie, strdlucitoare, iar in sus
era unitd cu Biserica Cereasci, ce strdlucea cu o
lumind orbitoare atbX. in jos se afla o mare multime
de oameni cu mAinile intinse spre mdndstire.
in cel de-al doilea caz, insugi Domnul a arStat
lrarul acestei rndndstiri. Pe
16mai Pg'
pelerina Sofia
Muradova a fotografiat mindstirea in timpul
vecerniei. Itg. cer. erau .nuqlai nori. Insd, cAnd a
developat filmul
-
o, minune!
-
pe el se vedeau o
cruce dg fqc
.Ai"a_.]wnp{ d_upnezeiasid !e.
se revdisa
pesle- mdn-dgtire s-u-b f
efma . ungi lUlcgb=qu. -,
Ternelia
crucii se afla deasupra arcadei de la intrare, aldtr-rri
de care se afld chilia batiugkdi Ieronim. lar in
dimineafa zilei de 6 octombrie a aceluiagi an, toti
monahii gi pelerinii au vdzut deasupra mdndstirii
aceeagi crLrce de foc, iar in stAnga gi in dreapta ei
-
cAte un stAlp de foc. A treia oard, crucea s-a ardtat
deasupra mdndstirii intr-o noapte ctin luna iglie. a
anului L998.
Despre mdndstirea Sanaxar se poate scrie
incontinuu. Ag dori, insd, sd inchei povestirea cu
cuvintele unei pelerine din Omsk:
-
Apropiindu-md pentru prima datd de
mdndstirea Sanaxar cu autocarul, m-am ridicat pufin
in scaun gi am vizut-o. MAinile mi s-au ridicat
singure ceva mai sus, iar buzele au goptit:
,,Ce
har!".
Sufletul mi s-a lipit de aceastX mdndstire gi,
nddhjduiesc, pentru totdeauna.
51
M-au ristignit
Eu, Rodina Valentina Mihailovna, femeie foarte
picdtoasd, vreau sd povestesc tragedia care mi s-a
intAmplat.
Sunt originard din Moscova. Am terminat
gcoala vrdjitoriei. Exact la un an dupd aceastd gcoald
am fost sunatd: era inceputul lunii decembrie. M-au
sunat cei de la Academia
$tiinlelor
Medicale gi mi-au
propus sd studiez gratuit, fdgdduindu-mi cd, dacd
voi termina studiul, imi vor eonferi titlurile
universitare: profesor, doctor, magistru. Voi primi
diploma care imi va da dreptul sX trec peste hotarele
tdrilor lumii. In orice punct al globului pdmAntesc
voi fi un oaspete mult-agteptat gi oamenii md vor
agtepta cu bralele deschise.
Insd eu am rdspuns cd nu imi trebuie acestea, cd
sunt fii.ca Rusiei qi cX din Rusia nu voi pleca nicdieri.
Ei mi-au spus cd imi va pdrea foarte rdu pentru acest
lucru.
in acel moment trebuia sd studiez doud cursuri
(superioare) ale acelei gcoli diabolice. Dupd ce am
renuntat sd slujesc diavolului pentru bani multi, au
inceput prigoanele impotriva mea.
Puterea necuratX a hotdrAt sd md stArpeascd de
pe fala pdmAntului.
$i
m-a chinuit de pe 1 pAni pe 6
martie. Pe data de 3 am fost la la''.,ra SfAnta Treime a
SfAntului Serghie gi acolo am intAlnit o maicd. Am
vrut sd-i dau ajutor, insi s-a intAmplat aga incAt ea
mi-a dat aiutor mie.
52
$i
cAnd mi-a zAmbit gi mi-a adus sticla cu apa
cea sfAntd a Cuviosului Serghie de Radonej, mii de
sori ardeau pe cer. Femeia aceasta era gata sd-gi dea
gi sufletul pentru mine.
$i
atAta cdldurd mi-a venit in
suflet, niciodatd in viald nu mai simtisem atAta
fericire. Alituri se afla un suflet necunoscut, gata sd
dea totul pentru mine.
Dar iatd ce mi s-a intAmplat mai departe.
Puterea necurat5 md ridica in fiecare zi de la ora 12
noaptea pAnd la ora 7
9i1,4
minute dimineata. Acelea
erau infricogdtoarele ceasuri ale chinurilor mele.
Puterea necuratd md tortura. Iar intr-una dintre
nopti, diavolii chiar m*au rdstignit. M-au rdstignit
direct pe patul meu.
Necuratul m-a prins de mAini gi de picioare gi a
bdtut in ele cuie. Apoi mi-a pus cunund de spini.
SAngele imi curgea pe fald
9i
pe piept. Nu md
puteam ajuta cu nimic, mAinile gi picioarele imi erau
pironite. Este infiordtor gi cumplit sd nu te poli ajuta
ctr nimic pentru faptul cd nu-fi poti migca nici mAna,
nici piciorul.
Acum inteleg ce chinuri a indurat Domnul
nostru lisus Hristos cAnd a fost rdstignit.
Apoi mi-au incetat bdtdile inimii, iar rdsuflarea
gi sufletul mi-au iegit. Am fost luatd de mAna dreaptd
gi dusd in sus. Md simleam ugoard
-
atAt de ugoard
incAt nici nu pot relata.
Mi-am dat seama cd plec din viala pdmAnteascd,
insd nu vroiam acest lucru gi am spus:
,,Ldsali-m6,
mai am treburi pdmAntegti".
9i
am simlit cd md
intorc in trupul meu. Treptat mi s-au reglat gi bdteile
inimii.
53
M-au ristignit
Eu, Rodina Valentina Mihailovna, femeie foarte
pdcdtoasd, vreau sd povestesc tragedia care mi s-a
intAmplat.
Sunt originard din Moscova. Am terminat
gcoala vrdjitoriei. Exact la un an dupd aceastd qcoal5
am fost sunatd: era inceputul lunii decembrie. M-au
sunat cei de la Academia
$tiinfelor
Medicale gi mi-au
propus sd studiez gratuit, fdgdduindu-mi cd, dacd
voi termina studiul, imi vor conferi titlurile
universitare: profesor, doctor, mngistru. Voi primi
diploma care imi va da dreptul sX trec peste hotarele
tdrilor lumii. In orice punct al globului pdmAntesc
voi fi un oaspete mult-agteptat gi oamenii md vor
agtepta cu bralele deschise.
insd eu am rdspuns cd nu imi trebuie acestea, cd
sunt fiica Rusiei gi cd din Rusia nu voi pleca nicdieri.
Ei mi-au spus cd imi va pdrea foarte rdu pentru acest
lucru.
in acel moment trebuia sd studiez doud cursuri
(superioare) ale acelei gcoli diabolice. Dupd ce am
renuntat sd slujesc diavolului pentru bani multi, au
inceput prigoaneie impotriva mea.
Puterea necuratd a hotdrAt sd md stArpeascd de
pe fala pdmAntului.
$i
m-a chinuit de pe 1 pAnd pe 6
martie. Pe data de 3 am fost la la'','ra SfAnta Treime a
SfAntului Serghie gi acolo am intAlnit o maicd. Am
vrut sd-i dau ajutor, insd s-a intAmplat aga incAt ea
mi-a dat ajutor mie.
52
$i
cAnd mi-a zAmbit gi mi-a adus sticla cu apa
cea sfAntd a Cuviosului Serghie de Radonej, mii de
sori ardeau pe cer. Femeia aceasta era gata sd-gi dea
gi sufletul pentru mine.
$i
atdta cdldurd mi-a venit in
suflet, niciodatd in viald nu mai simfisem atAta
fericire. Al5furi se afla un suflet necunoscut, gata sd
dea totul pentru mine.
Dar iatd ce mi s-a intAmplat mai departe.
Puterea necuratd md ridica in fiecare zr de Ia ora 12
noaptea pAnd la ora 7
9i1,4
minute dimineafa. Acelea
erau infricogitoarele ceasuri ale chinurilor mele.
Puterea necurati md tortura. Iar intr-una dintre
nopli, diavolii chiar m-au rdstignit. M-au rdstignit
direct pe patul meu.
Necuratul m-a prins de mAini gi de picioare gi a
bdtut in ele cuie. Apoi mi-a pus cunund de spini.
SAngele imi curgea pe fald
9i
pe piept. Nu md
puteam ajuta cu nimic, mAinile gi picioarele imi erau
pironite. Este infiordtor gi cumplit sd nu te poji ajuta
cu nimic pentru faptul cd nu-fi poli migca nici mAna,
nici piciorul.
Acum inteleg ce chinuri a indurat Domnul
nostru lisus Hristos cAnd a fost rdstignit.
Apoi mi-au incetat bdtdile inimii, iar rdsuflarea
gi sufletul mi-au iegit. Am fost luatd de mAna dreaptd
gi dusd in sus. Md simleam ugoard
-
atAt de ugoari
incAt nici nu pot relata.
Mi-am dat seama cd plec din viala pdmAnteascd,
insd nu vroiam acest lucru gi am spus:
,,Ldsati-mi,
mai am treburi pdmAntegti".
$i
am simtit cd md
intorc in trupul meu. Treptat mi s-au reglat gi bdtdile
inimii.
53
Apoi am inceput sd vizitez locurile sfinte gi am
fost la multe mdndstiri qi lavre. M-am rugat gi am
plhns mult inaintea icoanelor.
Am vizitat gi Mdndstirea Sanaxar din Mordovia
gi am fost la un staref pentru exorcism. in timpul
exorcismului, oamenii din jurul meu ldtrau, mugeau,
behdiau
si
aga mai departe. Iegea.u diavcllii din ei.
inaintea ochilor mei totul se invArtea, iar cAnd
stareful m-a adumbrit cu crucea sd, sfinlita la
mormAntul Domnului, mi-am pierdut cunogtinla.
ln aceastd mdndstire m-am impdrtdgit pentru
prima datd., iar cAnd m-am spovedit la staret in
biserici, ciiavolii m-au rupt in bucdli (qi pe dinafard
gi pe dinduntru).
Tot aici, in m6ndstire, am ficut cunogtintd cu
batiugka Victor. Cu binecuyAntarea staretului, la
propunerea pdrintelui Victor, am mers la el acasd,
unde a inceput sd-mi facd exorcisme.
In timpul exorcismelor, diavotrul a iegit din
mine. Acest lucru s-a intArnplat vineri pe data de 13.
Era deja miezul nopfii gi vrijmagul nu iegise.
-
Batiugka, tot aici este izvorul Cuviosuiui
Serafim de Sarov.
-
Dar nu te temi sI mergi acolo?
-
Nu, nu md tem. Sd mergem!
$i
am mers. Am mers in pddurea intunecatd.
Era un frig nemaipomenit.
$i
batiugka md stropea cu
apd din izvor, scolAnd-o cu g51efi1e. Eram udd pAnd
la piele.
-
Diavolul va fierbe, dar pAnd la sfArgit va iegi.
54
Atunci batiugka Victor mi-a dat sd
lin
in mAini
icoana
batiugkii Serafim.
$i
atunci au inceput vdrnile
mele.
Pentru fiecare pdcat cAt de mic a trebuit sd dau
rhspuns.
Necuratul noteazd fiecare pas gregit al
nostru. CAte sunt deja notate in cdrticica neagrS!
M-am chinuit de la 12 noaptea pAnd Ia 5
clirnineafa, pAnd la cAntatul primilor cocogi. Cum am
suportat toate acestea, nu imi amintesc, am fost in
stare de legin, mi-a fost rdu gi fuig. La un moment
dat, batiugka mi-a spus:
-
Gata. Sd mergem acas[l
Iar eu i-am spus:
-
Nu, nu voi merge cu el acasd. Mdcar cd voi
muri aici, dar cu el acasd nu voi merge!
Atunci el mi-a zis:
-Draga
mea, bucuria mea, dacd ag fi schirnonah,
te-ag putea ajuta, dar eu sunt un simplu pdrinte. Iar
tu, sdrrrrana, te chinui atAt.
-
Pentru pdcatele mele a trebuit sd trec prin
aceste chinuri, nu am de ce sd cArtesc.
$i
atunci am inceput sd strig la Cel Preainalt, la
PreasfAnta Treime, la Maica lui Dumnezeu, la
batiugka Serafim, la Arhangheli, la toate puterile
ceregti netrupegti gi ia toli sfinfii.
$i
ajutorul a venit. Am sim,tit aceastd putere a
binelui. Ei m-au iertat, am simlit eu: m-au iertat.
Dar puterga necurati nu vroia sd mi lase gi md
linea
tare. Eram toatd udd, tremuram.
55
-
Batiugka
-
am zis eu
-,
hi se pare cd acum
iese.
$i
pdrintele mi-a adus iardgi apd sfinlitd, m-a
stropit, iar eu am gi bdut din ea.
Am cdzut in genunchi inaintea izvorului gi am
spus:
-
Batiugka, scumpule, Serafimugka, vino in
ajutorul meu/ ajutd-md sd md izbdvesc de puterea
necuratd, cdci nu mai am via!6, batiugka.
$i
diavolul a ieqit.
-
Rabdd, roaba lui Dumnezett, rabdi
-
a spus
pdrintele Victor. Primul cocog va cAnta gi va fi bine.
-
Voi rdbda, batiugka
-
am rdspuns eu.
$i
am vdzut atAtea duhuri necurate! AtAlia nori
negri!
Pddurea vuia gi rdsuna aga incAt mi s-a fdcut
pdnrl vAlvoi. Aveam o fricd de neinchipuit.
Nu imi imaginez ce ni s-ar fi intAmplat dacd
Domnui gi Maica Domnului nu ar fi venit in apdrarea
noastr6. O asemenea oaste impotriva unui singur
sufiet mic!
Cocogul a cAntat, pddurea a incetat sd vuiascd,
iar eu am devenit ugoard. Batiugka mi-a spus cd
diavolul a iegit.
Frali gi surori in Hristos, cred cd, auzind
spovedania mea, veti infelege ceea ce ne este dat
tuturor pentru pXcatele noastre. Nu pdcdtuifi gi nu vi
se va intAmpla ceea ce mi s-a intAmplat mie!
56
La ministirea Sfintei Parascheva
9i
a lnnlfnrii
in anul 1993, mdndstirea a cdpdtat pentru a
doua oard viald
-
a fost deschisd din nou. Cu mare
bucurie gi cu nespusd rAvnd s-au apucat primii ei
viefuitori de restaurarea bisericii gi a clddirilor
mdndstiregti. Prima minune a avut loc chiar atunci, la
deschiderea mdndstirii.
Mdicula care conduce trapeza ne-a povestit:
-
La deschiderea mdn5stirii s-au adunat foarte
mulli pelerini. Am aranjat mesele in trapezd., dar s-a
dovedit cd nu aveam nici o bucdficd de pAine.
Uitasem de pAine.
Ne-am agezat pe lavile gi ne-am intristat.
Deodatd s-a deschis uga qi s-au apropiat de noi trei
tineri inaifi gi frumogi, imbrdcali in vegminte
albastre. Aveau pdrul lung, ondulat, castaniu. Mi-au
rdmas bine intipdrili ?n minte. Toli semdnau intre ei,
ca nigte frali gemeni. Ne-au intrebat de ce suntem
toate atAt de triste.
$i
le-am povestit necazul nostru.
-
Nu vd intristati, avern noi pAine. Acum vd
punem mesele.
intr-o clipitd au pus pAinea pe mese qi s-au
retras intr-o parte. Noi ne-am bucurat atAt de mult
incAt am uitat cu desivArgire de ei. Iar cAnd ne-am
dezmeticit, nu mai erau in trapezd.
Aceastd intAmplare o cunoagte gi starelul
Ieronim, schiegumenul mdnhstirii Sanaxar. El a spus
57
. t
cd a fost in vizit5 la noi Sffrnta Treime, adicd cei trei
ingeri care i s-au ardtat lui Avraam la stejarul din
Mamvri.
A doua minune a avut loc dupd ce a fost pusd
cnrcea pe cupola cea rnare a bisericii
-
pe cupold s-a
ardtat insdqi SfAnta Mucenild Paraschiva.
in mdndstire existd o icoarrd mare fdcdtoare de
minuni a Sfintei Paraschiva cu o pdrticicd din
moagtele ei. SfAnta mucenitd s-a ardtat in deptind
stafurd omeneasc5 pe fondul verde al cupolei. Ea a
stat mult timp acolo; au vdzut-o toti cei care se aflau
in vremea aceea in mdndstire.
$i
in prezent se aratd
uneori in acelagi loc.
indatd ce s-a sdvArgit aceastd mirrune, in bisericd
glasuri birbdteqti gi femeieqti au inceput sd cAnte
rugdciuni. CAntau clar gi frumos. Era o cAntare
nepdmdnteand. CAnd am intrat in biseric5, am vdzut
cd nu era nimeni acolo, insd cAntarea a durat mai
rnult timp. in cronica mdndstirii de maici a Sfintei
Paraschiva gi a indlfdrii se pomenegte faptul cd a fost
intemeiatd in anul 1865. Cu mult timp inainte de
deschiderea mdndstirii, SfAnta Mucenild
paraschiva
i
s-a ardtat unuia dintre locuitorii din Ruzaevka,
cdruia,
,,aflAndu-se in serviciul militar, i se
imbolndviserd grav picioarele". Medicii s-au convins
imediat de inutilitatea tratamentului lor gi l-au trecut
pe soldat in rAndul celor cu boli incurabile. Soldatul
igi gdsea mAngAiere numai in rugdciunea neincetatH
cu lacrimi cdtre Domnul.
Odatd i s-a ardtat in vis o femeie de o frumuseje
cereascd, imbrdcatd in vegminte albastre, cu o cruce
58
in mAini gi i-a spus:
,,Vrei
sd fii sdndtos gi sd mer6;i la
tine acas5?"
Nici nu a apucat soldatul sd se dezmeticeascd
si
femeia s-a fdcut nevdzutd. Vedenia s-a repetat gi a
doua gi a treia oard. Ultirna oar5, femeia i-a spus
soldatului cd dupd trei zlle se va face sXndtos gi se va
intoarce acasd.
$i
i-a dat ordin sf, meargd in satul
Paigarma, sd caute in pddure o groap5 cu apd, iar i:r
ea
-
icoana ei, gi sd construiascd peste izvor o capeld.
Soldatul s-a insdndtogit, i s-a permis sd plece
acasd gi a indeplinit ordinul Sfintei Mucenite
Paraschiva. Pentru cfl ea i se ardtase in vis.
$i
oamenii
au inceput sd vind Ia izvar gi sX se vindece.
$i,
in
scurt timp, in locul acela a apiirut mdndstirea.
Mdndstirea se prosldvegte prin trei izvoare
tdmdctuitoare: al plHcutului Nicolae, al Cuviosului
Serafirn de Sarovrgi al Sfintei Mucenife Paraschiva.
Toate cele trei izvoare se vars6 intr-un lac
-
intr-un
lac sf6nt. Egurnena rndndstirii, maica Serafima, ne-a
povestit cd in ultimele luni au avut loc tot mai multe
vindecdri minunate. S-au vindecat chiar gi bolnavi de
cancer.
Iatd cAteva dintre ultimele intAmpl5ri minunate.
La mdndstire a fost adus un bdiat a cdrui piele
era toatd plind de bube. Medicii l-au respins. Dar apa
sfinlite a izvoarelor l-a primit gi l-a vindecat.
Nu demult au venit la mXnistire nigte aviatori
rnilitari. Unul dintre ei a adus-o pe sora lui, care
trdiegte in Ucraina. Acesteia ii crescuse pe picior un
cucui canceros de mdrimea unui ou de gdind.
Medicii, oricAt s-au strdduit, nu au putut-o ajuta. in
59
'.:
. l
.1
cele din urmd au ajuns la concluzia cd fdrd operalie
nu o pot vindeca.
$i
tocmai cu aceastd nenerocire a
venit ea la mdndstire.
Au venit mai spre seard, de aceea bolnava a
reugit sd se scaide numai o datd. Iar dimineafa...
cucuiul a dispdrut. Nici micar o urrnd nu rdmdsese!
Fiul goferului mdndstirii, Gheorghe, avea toatd
pielea^acoperitd de buboaie. Medicii nu l-au putut
ajuta. Insi, dup5 ce s-a scdldat numai o singurd datd,,
s-a insdndtogit imediat.
$i
a povestit cd dupd baie
toate cojiie de pe bube se vedeau plutind pe apd. El
era slab, pldpAnd. Dar dupd baie, diritr-o datd, a
inceput sd prindd puteri, sd creascd in umeri. Acum
are o staturd atleticd gi o sdndtate puternicd.
-
Ne-am intAlnit intAmpldtor in Ruzaevka
-
a
povestit maica Serafima
-
gi nu l-am mai recunoscut.
Este un adevdrat voinic!
Doi ofiteri au venit la mdndstire pentru interes.
Unul s-a scdldat, dar celilalt nu se hotdra.
-
De ce nu vd scdldali?
-
Mi-e jend, mii tem pentru cinstea uniformei.
Cu toate acestea s-a scdldat gi el. Iar apoi mult
timp a multumit pentru faptul cd i-au dispdrut toate
bubele gi, mai ales, pentru ci s-a reinnoit
duhovnicegte.
Binefdcdtorul mdndstirii, A. F., doud sdptdmAni
a suferit de radiculite. O singurd dat5 s-a scdldat
-
gi
a putut merge la lucru. Dupd baie a gi uitat de
radiculitd.
Casierita unui magazin din Ruzaevka l-a adus
la mdndstire pe solul ei: pe tot trupul lui se pornise o
60
eruplie. Boala era gravd; nici o alifie nu il ajuta.
Medicii au refuzat sd il trateze. Bdrbatul s-a scdldat o
singurd datd in izvorul Sfintei Paraschiva gi eruptia i-a
dispdrut.
In luna aprilie a anului 1998 a fost aici un
bdiefel cdruia din nagtere nu i se deschidea un ochi.
Cu greu a trecut el prin aceastd tragedie. Dar a plecat
din mdndstire cu ochiul deschis. Minunea aceasta a
fost relatatd in ziare gi la televiziune.
Se mai pot relata o mullime de exemple de
vindeciri minunate. S-au vindecat foarte mul1i
bolnavi de osteoporozd., radiculitd, poliartritd gi boli
ale aparatului locomotor.
Mdndstirea se prosldvegte prin ospitalitatea ei.
Aici este intAmpinat cu cildurd orice pelerin, orice
grup de excursionigti; acegtia sunt hrdnili gi cazali. in
orice zi, aici, oamenii se pot spovedi gi se pot
impdrtXgi gi, desigur, se pot scdlda in apa cea
minunatd gi tdmdduitoare.
$i
acest lucru se intAmpld
in orice anotimp!
Foarte multe minuni le ddruiegte aceastd
mdndstire oamenilor
-
nici nu le poti descrie pe toate.
Maicile vieluiesc modest, se intrelin singure gi igi
construiesc clopotnila. Au foarte mare nevoie de
mijloace, de binefdcdtori. Ajutd-le, Doamne!
61
Schitul izvoarelor
Pulini oameni gtiu aceastd mdnistire de
cdlugdri, pierdutd prin stepele Mordoviei.
Mdndstirea este micd (cu totul doisprezece monahi),
insd prin duhovnicia ei, prin harul lui Dumnezeu nu
este mai micd decAt mdndstirile cele mari.
in secoiul al XVIII-iea,
Fp
locul ardtdrii icoanei
fdcdtoare de minuni a Maicii Domnului din Kazan s-a
ridicat o bisericd. De atunci, tinnp de aproape trei
secole, in locul cel sfAnt, izvorul tdmdduitor nu a mai
secat. Tot aici, in diferite perioade gi in diferite locuri
au mai
fAgnit,
17 izvoare tdmiiduitoare datoritX
cdrora multe mii de bolnavi s-au vindecat de boli gi
multe mii de indrdcifi s-au izbdvit de demoni.
Fiica duhovniceasc6 a egumenului mdndstirii, a
pdrinteiui llarion, sdteanca I. din Diveevo, ne-a
povestit:
,,Eu
insdmi am vdzut cum, dupd baia in
izvorul Maicii Domnului Kazanskaia, dintr-o
cunogtinfd de-a mea a iegit un garpe cu o lungirne de
aproape zece metri. Eram patru femei.
$arpele
l-am
vilzut toate patru (printre care gi aceea in care el
sdldgluia).
$arpele
se tAra cu repeziciune pe pdmAnt.
Noi am inceput sd il inchindm gi sh spunem
rugdciuni. Sub ochii noEtri el s-a evaporat in vizduh
gi a pierit. Desigur, era un demon. Nefericita femeie a
simlit o nespusd bucurie gi ugurare. Pot fi relatate
foarte multe asemenea exemple. Dar ce fel de boli
tdmdduiesc izvoarele? Thmdduiesc boli nervoase,
psihice, boli ale coloanei vertebrale, ale mAinilor, ale
62
picioarelor, boli ale organelor interne gi altele. O
influenld deosebit de puternicd o au sfintele izvoare
asupra indrdcililor.
Printre cele L7 izvoare existd unul deosebit
-
,,Lacrimile
Maicii Domnului", cate vindecd in chip
minunat bolile de ochi.
PAnd in anui L993, pe locr"rl mdndstirii s-a aflat o
bisericd ruinatd, pirdsitd, dar nu uitati de oameni.
Localnicii satelor din imprejurimi veneau in taind la
d, se rugau gi se scdldau in izvoarele cele
tdmdduitoare. in anul 1993 a venit aici egumenul
Ilarion de la Lavra Poceaev. El a organizat
restaurarea bisericii, a deschis mdndstirea
si mai
tArziu a devenit ocArmuitorui ei.
ln vara anului 7995, cAnd a fost pusd crucea pe
biserici, batiugka Ilarion gi toli constructorii au auzit
minunata cAntare ingereascd in cer:
,,Doamne,
miluiegte!"
Printre monahii cei simpli gi tdcuti s-au adaptat
in mdndstire doud maici bdtrAne
-
Olimpiada gi
Maria.
Matugka Maria ne-a spus:
-
Eu il cunosc de mult pe batiugka Ilarion. El a
slujit mulli ani la Lavra Poceaev. Toli vizitatorii
voiau sd meargH la el. CAnd trecea el, oamenii fdceau
un culoar. Cu unii dintre ei discuta pulin, iar altora le
punea mAna pe cap. Strilucea tot. Toli il iubeau
foarte mult acolo.
Iatd ce ne-a povestit matugka Olimpiada:
-
Cu un an inainte de venirea mea in aceastd
mdnhstire am avut o vedenie. Mi-a fost ardtat Schitul
63
Firidelegea
ln coloniile
JH-385
din sectorul Zubovo-
Poliansk al Mordoviei, in vremurile acelea cdnd
oamenii erau pedepsifi atdt de aspru pentru cuvAntul
lui Dumnezeu, nu pulini preoli au ispdgit pedepse.
Au fost gi episcopi, gi preoli de rAnd. Dacd in prezent
cei osAndifi pentru o fdrddelege foarte grea primesc
cea mai mare pedeapsd sau inchisoarea pe viald,
inainte se primea acest lucru pentru cuvAntul lui
Durnnezeu.
Se intAmpla urmdtorul fapt. Paznicii aflau c[
printre condamnali erau gi preoli.
$i
ii scoteau din
zona
,de
lucru". Apoi ii duceau departe in pddure, ii
obligau sd-gi sape mormintele, dupd care ii separau
gi ii agezau in acele gropi. Apoi ii impugcau cu pugti
automate gi ii astupau cu pdmAnt, i:rgropAndu-i
impreund cu toate lucrurile.
CAte asemenea cazuri au fost?!
Profesoarafdril mAini gi firi picioare
-
Nu este chiar aga
-
gAndesc mu$i.
-
Cum pofi munci, in general, gi cu atAt mai
mult sd predai fdrd mAini gi fdrd picioare?
Cu toate acestea se poate.
CAnd avea opt an| fata a cdzut din sania trasd
de cai. Medicii i-au pus diagnosticul:
,,atrofiere
progresivd a mugchilor".
65
izvoarelor. Cu deosebire mi s-au intipdrit in minte
sfAntul izvor (cel care este tot inconjurat de crini albi)
qi glasul:
,,Aici
se vor mdntui multe, multe suflete".
Tot aici, in timpul reparafiei bisericii, am vdzut-o
aievea pe Ndscdtoarea de Dumnezeu, a1a cum este la
Poceaev. Ea iqi muta incet privirea de la un
constructor la altul...
Dar iatd ce ne-a destiinuit batiugka Antonie:
-
CAnd am venit aici impreund cu batiugka
Ilarion, ne-a firtAmpinat o localnicd gi ne-a povestit cd
nu demult ne-a vdzut in vis qi cd i s-au descoperit
chiar gi numele noastre. Numai cd pe mine m-a
numit Antonie, iar eu in vremea aceea eram incd
Andrei.
$i,
iatd, in momentul tunderii in monahism
mi s-a dat numele Antonie.
in vara anului 1997, un comerciant din Moscova
a ddruit mdndstirii o magind de teren noud. Dupd o
lund a spus cd afacerile au inceput si-i meargd din
plin gi cd a mai achizifionat cAteva astfel de magini.
In mdndstire sunt construite case pentru
pelerini. Aici toli sunt intAmpinali cu mare dragoste.
In zilele de sAmbdtd, duminici gi sdrbdtori, in
biserica Maicii Domnului Kazanskaia se oficiazd,
slujba, iar oamenii se pot spovedi gi impdrtXgi.
64
-
Boala este incurabild
-
i-au spus mamei ei.
Treptat au inceput sd-i paralizeze picioarele, iar
apoi gi mAinile.
La doudzeci de ani, infelegAnd neajutorarea ei, a
hotdrAt sd se otriveascd. A luat cAteva rAnduri de
tablete gi s-a intins si doarmd.
Dimineafa devreme, fratele ei a observat o
spumd pe buzele ei.
$i
au salvat-o printr-o minune.
-
Iartd-md, Doamne
-
a spus Nina Vasilievna.
Nu se va mai repeta.
A invdlat sd scrie,
linAnd
in dinli creionul sau
stiloul. Picioarele gi mdinile ii atArnd ea nigte vrejuri,
insd ea citegte gi scrie intorcAnd paginile cu condeiul.
A intrat tra secfia prin corespondenfi a Facultdfii de
Filologie a Universitdjii gi a terminat cu bine. A
invdlat sd scrie pe tabld
finAnd
creta in dinfi.
Lucreazl. in Mordovia, in saful Potma, gi ii
invald pe copiii invalizi. in clasd sunt 18 elevi gi ei o
ajutd pe Nina Vasilievna in toate.
in afard, de programa gcolard, invald gi
rugdciuni. Iatd ce nevoinfd de via!5.
El a ridicat-o pe mama mea
intAmpldtor am aflat cd pdrintele Trifon vindeci
cu succes bolile aparatului locomotor.
Mama mea suferea de mul,ti ani de osteoporoza
mdinilor, a picioarelor gi a coloanei vertebrale. in
ultimii ani incetase chiar sd mai meargd; stdtea
intinsd in pat. CAte nu am fdcut gi eu, gi doctorii.
Oricum am tratat-o, boala tot a progresat.
66
$i
tocmai aceastd amdrdciune am impdrtHqit-o
cu pdrintele Trifon. El a rdspuns cu bucurie. la
rugimintea mea pentru ajutor gi a prescris imediat
urmdtorul tratament:
1) Sd posteascd trei zile, sd, se spovedeascd gi
sd se impdrtdgeascd.
2) Mi-a dat un amestec din pdmAnt de la
canavca din Diveevo, nisip de la mormintele Fericitei
Ivlatrona gi ale altor sfinli gi, de asemenea, mi-a dat
apd sfinliti ca sd amestec toate acestea gi sd le aplic in
timpul noplii pe locurile bolnave.
3) Mama
Ei
toate rudele ei sd facd rugdciuni
in mod regulat gi cAt se poate de multe.
Eu, trebuie sH recunosc, am crezul mai pufin in
izbAndd, insd mama mea s-a insdnhtogit! Deja merge
ca gi cum nu ar fi avut nimic. Oare nu este o minune?
Rugdciunile, apa sfinlitd
9i
pdmdntul sfinfit au
vindecat o boald nevindecabild. Pdrintele Trif.on, se
intelege, vindecd pe gratis.
Fiindcd veni vorba, iatd ce mi-a spus cAnd i-am
multumit pentru vindecare:
-
Nu eu am vindecat-o pe mama ta. Au
vindecat-o Domnul, Maica Domnului gi sfinlii. Iat6.,
Lor trebuie sd Le mulpmi;i.
Dar noi tot ii suntem foarte recunoscdtori
pdrintelui Trifon pentru bundtatea lui, pentru faptul
cd s-a rugat pentru mama mea/ pentru iertarea
pdcatelor ei gi pentru vindecarea ei.
Aceastd minune a vindecdrii ne-a intdrit in
credinld pe noi, pufin-credinciogii.
Alexandru, or agul S ar ansk
67
MINUNITE DIN VORONEI
Trebuie doar si aprinzi lumAnarea
intr-o zi m-a sunat parohul bisericii din
Liskinski (regiunea Voronej), pdrintele Vasile, gi m-a
rugat sd-l duc cu magina in satul Anogkino. Pe drum
mi-a spus cd acolo este o bisericd minunat5, cd este
foarte greu de restaurat, dar, iatl, o locuitoare din
sat, Claudia Riazanova, s-a apucat de aceastd sfAntd
lucrare.
CAndva, in aceastd bisericS, a existat o sectie a
fabricii de nasturi, care apoi a fost transformatd in
depozit al colectivului. Claudia a adunat doudzeci de
credinciogi, a organizat paroltia gi a reugit sd redea
parohiei biserica.
in bisericd existau nigte materiale ale
colectivului, de aceea toatd era plind de gunoaie gi
seminte putrezite in grdmezi de pAnd la un metru gi
jumdtate indlfime.
La inceput s-a trudit singurd, apoi i-au venit in
ajutor doud bdtrAnele, dupd care au inceput sd vind gi
alti credinciogi, gi biserica a fost curdfitd pe deplin.
O priveligte tristd se infdyiga inaintea ochilor
nogtri. Biserica pe jumdtate ruinatd, fdrd, cruce gi
clopote striga dupd ajutor. Totugi, pe clopotnild am
68
vdzut nigte berze gi cuibul lor. Nu degeaba se spune
in popor cd, barza igi face cuib intr-un loc curat gi
sfAnt.
inliuntrul bisericii am rdmas gi simplu uimili
de stilul ei arhitectonic unic.
Cupolele ei mirefe se ridicau direct din pdmAnt.
Mai tArziu, cucernicul nostru pdrinte Alexandru mi-a
explicat cd asemenea cupole a intAlnit numai in
mdndstirile de pe insulele Solovdtului.
Pe unul dintre perefii bisericii am vdzut
conturul icoanei unui sfAnt. Chipul, vegmintele,
mAinile gi picioarele aproape nu i se distingeau. Era
imposibil sd determindm cine fusese inf5ligat in acea
icoand. Pe ceilal1i pereti nu erau icoane.
La cAteva luni dupd aceastd cdldtorie, pdrintele
Vasile mi-a spus cd in biserica din Anogkino s-a
produs o minune: pe peretii ei au apdrut icoane.
$i
minunea aceasta a avut loc in timpul maslului.
Am pornit imediat spre Anogkino gi am vdzut
cu ochii nogtri aceastd minune. Pe perelii bisericii
apdruserd in toatd splendoarea icoane originale,
mari, de statura omului.
Marea mucenifd Varvara era infdligatd intru
totul tAndrd, cu o cunund de mdr pe cap. in mAna
dreaptd
linea
un potir, iar stAnga o tinea pe sabia de
ia care primise moartea muceniceasce.
SfAnta cneghind cea intocmai cu apostolii Olga
avea o coroand pe cap. in mAnd tinea o carte
deschisd, ir care erau scrise cuvintele proorocegti:
,,Cdci Dumnezeu ii va lumina pe rugi gi multi dintre
ei vor fi mari sfin!i".
69
Da, ajutorul vine la cei care se dedicd intru totul
lui Dumn"r"u. El este nu numai vddit, ci
9i
tainic'
Domnul este luminarea mea
9i
mkntuirea mea; de cine md
aoi teme? Domnul este apdrdtorul aielii mele; de cine md
aoi infricogaT
(Psalmul 26)
Trebuie doar sI niddjduim in Dumnezeu
9i
El
nu ne va ldsa.
Locahricii ne-au povestit cd, probabil, in bisericd
undeva sunt ingropate obiectele de cuit.
-
Antihrigtii au aruncat clopotul din clopotnild
gi l-au sfdrAmat in bucdlele ne-a povestit o
bdtrAnicd
-,
dar obiectele de cult nu au ajuns in
mAinile 1or. Cu siguran!5, preotul le-a ascuns mai
inainte. Nimeni nu gtie unde, deoarece preotul
imprerrnd cu solia gi copiii au dispdrut brusc, fdrd
urma.
Am adus in biserici un genist ctr aparatul
pentru detectarea metalelor prelioase. Obiectele de
lult nu au fost gdsite. in schimb am gdsit in colpl
bisericii, la adAncirnea de 40 de cm, osemintele a doi
oameni gi osemintele a trei oameni (printre ei erau
9i
copii)
-
iAngd zidulbisericii, in partea ei dinafard.
-
Aceasta este pronia Dornnului nostru
-
mi-a
spus ipodiaconul nostru Gheorghe. AtAlia ani au
zdcut aici fdrd ingropare! Avem motiv sd credem cd
acesta este preotul bisericii impreund cu familia lui.
in ajunul AcoperdmAntului Ndscdtoarei de
Dumnezeu, pe L3 octombfie 1994, osemintele au fost
ingropate in cimitirul bisericii.
-
$i
cAt har este in biserica satului Anogkino! in ea
pur gi simpltt simfi cd ili curdlegti sufletul qi trupul.
71
Pe un alt perete era infdligat SfAntul impdrat
Constantin.
Se reinnoise icoana sfAnfului, al cdrei contur il
vdzusem mai inainte. Acum se vedea clar cd era
cneazul Vladimir cel intocmai cu apostolii.
Pe al patrulea perete al bisericii erau infdligafi
apostolii.
Icoanele erau pictate in mod original, minunat
gi peste tot se simtea mAna priceputd a unui mare
maestru-i.conar.
$i,
iatd, cAnd Domnul m-a invrednicit sd ajut la
restaurarea acestei biserici, am avut un vis.
Mi s-a ardtat Ndscdtoarea de Dumnezeu. Nu
avea mai mult de cincisprezece ani. Nu voi uita ochii
ei pAnd la sfArgitul viefii mele. in ei era o mare de
dragoste gi rnild. Dupd acest vis am simlit cd-mi cresc
puterile gi am inceput gi rnai energic sd o ajut pe
Claudia la restaurarea bisericii.
Aceeagi cregtere a puterilor am simfit-o gi in
anul 1"989, in Kauminvode.
Mi s-a intAmplat ca in decurs de o lund sd
obosesc atAt de mult (mai ales din punct de vedere
moral, deoarece am propovdduit CuvAntul in mod
deschis gi am fost supus atacurilor), incAt pur gi
simplu nu am mai avutputeri.
$i,
iatd, in acel moment greu al vielii mele mi-a
venit un ajutor neagteptat de Sus. in timpul noptii,
din icoanele MAntuitorului gi a Ndscdtoarei de
Dumnezeu s-a pogorAt peste mine un nor luminos,
care m-a invdluit gi mi-a dat putere gi incredere.
$i
tofi cei care se ndpustiserd asupra mea s-au depdrtat.
70
Ultimul din neam
in anul 1994 a murit unul dintre locuitorii
satului Anogkino. Solia gi mama lui mi-au povestit
urmitorul fapt.
Strdbunicul acestui om a lucrat ca epitrop la
biserica din Anogkino gi a cheltuit banii bisericii.
inainte de moarte i-a chemat pe fiii sii
9i
le-a
spus:
-
Vd rog sd inapoiafi datoria mea bisericii, cdci
altfel vor muri toli bdrbafii neamului nostru.
Fiii acestuia au inapoiat bisericii numai
jumdtate din datorie.
$i
bdrbafii acestui neam au
inceput sd moard.
-
Ivan a fost ultimul bdrbat din neam
-
mi-a
spus mama lui.
Un singur om gi-a pierdut tot neamul siu!
Legile dumnezeiegti sunt neindurdtoare.
Despre minunile din Anogkino am publicat un
articol mare in ziarul regional Dimineafa.
73
$i
lacrimile curg singure din ochi gi inldturd toatd
murddria trupului gi a duhului.
9i
oarnenii se
irsindtogesc in aceastd bisericd.
Biserica este in curs de restaurare. in sdrbdtori gi
in zilele nelucrdtoare se oficiazl. dumnezeiegtile
slujbe. Dar nu prea existd mijloace materiale gi mdna
de lucru nu este suficientX. Este nevoie, este foarte
mare nevoie de un sponsor.
in Rusia mai existd multe sate gi orage in care
bisericile nu sunt folosite potrivit menirii lor.
Oamenii nu au unde sd se cunune, sd se spovedeascd
gi sd se impdrtdgeascd. Rdposafii pleacd dintre noi
fdrd prohodire.
$i
doar totul se face atAt de simplu.
Trebuie doar sd aprinzi lumAnarea, adicd sd
orgarizezi parohia. Iar apoi consiliul ordgenesc sau
cel sdtesc este obligat, conform cu Decretul
Pregedintelui, sd redea parohiei biserica gi terenul ei.
Fraf, gi surori, aprindeti lumAndrile fur toate
colpurile mu.lt-indureratei noastre
!6ri 9i
pregdtifi-vd
pentru a doua Venire a MAntuitorului nostru Iisus
Hristos!
Iar pentru cei care vor sd viziteze biserica din
Anogkino
-
adresa este: 396096, regiunea Voronej,
sectorul Liskinski, satul Anogkino, strada Centrald,
13. Riazanova Claudia Frolovna.
72
gi,
iatd,
inainte
de a face comanda.pgnku.Srusea
de*fier, am avut un vis.extraordinar. Mi-a fost ardtatd
aceastd biserici deja restauratd.
I-_e*gg
_-p;g"ggg{
stdteau Cuviosul Serafim de Sarov gi Cuviosul
Selghig._d9_Bedgnel
Eu stdteam impreund cu grupul celor mai
rAvnitori credinciosi. in mAini aveam o cruce de lemn
cu doud fefe.
$i
in vis, gi dupd aceea m-am intrebat:
-
Cum poate fi aga, o bisericd de piatrd atAt de
trainicd gi o cruce de lemn?
in scurt timp,.v..echii.lp,cuitori ai satului mi au
explicat ci p.S__Ap_egSJ3--bjgeneA a fost o cruce de lemn.
Am comandat o cruce de stejar gi am adus-o la
bisericd.
$i
imediat dupd aceea am avut o discufie cu
preotul oragului Liska, batiugka Vasile. El ne-a qfdtuit
(avAnd experienld ir acest domeniu) sd imbrdcdm
crg_qe.4 ftr oglind6.
$i,
iatX, s-a realizat o cruce gi de lemn, gi cu
doud fele.
75
Crimi qi pedeapsi
Cdnd in sglp.l S3liav.ps, din-l.egi-qlle*a Yo,ronej
a
fqst dfuAmatd b.iserica, prcqe-d-intcle sovietului sdtesc
9i
incd-doud*ajulpare ale lui
eu -gpgl_qingq14
ieoand
r.r-rare-. a .Mdntuitor"ului
Be
sticli.
Au cdlcat-o in
picioare
Qi
qu.pus- muc!-r-Ii de
ligard
pe chipul lui
Iisus.
-
Dacd tu exigti = a strigat pregedintele,
-
ucide-md!
in momentul acela in bisericd erau mulli
oameni.
-
S-i;mi.reteze mie picip-arele
-
a strigat al doilea.
-
Igt"mre_s.d-:-mij.a,mainlle
-
a strigat al treilea.
Indee.u.rsul-sarcry"azjle-t.sfi-tr-el*e-1l.prf
p1itlgJ.ce
Au.-eerut.
I.Jnut a cdzut s_ub- drezinX gi i s-a retezat
plgiorul
9i
jumdtate din
p,a/n
(mgarte ndplasnicl),
a_ltuia i-a^ru.pt.-mdna treierdtoarea, iar pregedintele-,a
murit
shiarjg-altarulbisenisii.
A cdzut cu fafa in jos gi
a rdmas aga.
Aceastd intAmplare o gtiu toli locuitorii vechi ai
satului. Multi dintre ei mi-au povestit-o cu
amdnunte. Pe bara, p"ovestirrlor lor am publicat un
4qlicol
in zia1ul
local.
ig. anul 799.J., Domnul m-a invred.nicit sd
restaurez aceastd bisericd din saful Seliavna.
Doudzeci de credinciogi am organizat parohia,
am reugit sd reddm parohiei biserica gi am inceput
reparatiile. La inceput am fdcut repara,tiile inlduntrul
bisericii, iar apoi gi in afara ei.
74
MINUNITE DIN TUAPSE
Arn fost pe lumea cealalti
Eram
in anul 1981. Solul meu venise din Siria,
rrnde vdzuse rdzboiul, moartea. Pentru noi, acest
lucru era ceva neobignuit, pentru cd tbfi trdiam in
pace. Se pdrea cd nenorocirea niciodatd nu ne va
atinge. Dupd Siria, soful a fost mutat in regiurrca
Crimeea.
Am ajuns cu magina noastrd la destinafie, in
garnizoana Oktiabriskoe: o agezare minunati. in jur
erau livezi, viti de vie, legume gi fructe din belgug.
Mi-am gdsit de lucru gi in scurt timp ni s-a dat
apartament in clddirile corpului de ofiferi. Ne-am
cumpdrat mobild noud gi televizor color. in general
totul era
,,aga
cum trebuia". Magina o conduceam tot
timpul eu singurd.
Intr-o seard parcam magina fir garaj. Deodatd s-au
apropiat in fugd de mine doud femei cunoscute, care
m-au rugat sd le duc fir Stahanovka sd-gi cumpere
alimente. Se infelege, nu prea vroiam sd merg. gi,
pe
langA
aceasta, benzina din rezervor era pe terminate.
Insd mi-era jend
sd refuz gi am intrebat:
,,Este mult
pAnd la destinafie?". Ele mi-au rdspuns cd nu este
foarte mult de mers gi
am hotdrAt sd nu mai iau
76
benzind. La iegirea din localitatea noastr6, spre
magind s-a aruncat o femeie. Eu am oprit, iar ea-a
strigat: ,,Nu
le duceti!". insd Elena mi-a fdcut semn
cu mAna gi a spus:
,,Nu
o ascultali, sd mergem, este
sora mea!".
$i
am pornit. S*a adeverit cd mergeau pd
li!_e_gh-tpeascd in-cafea,
iar mai inainte sora Elenei ii
sp-usese acesteia s4,nu se urce in magina ftr care vor fi
tJei femei, cdqi va avea loc un accident. Mie lucrul
acesta nu mi-l spuseserd...
Apropiindu-ne de
$oseaua
principald
$jg.nferopol
-
Armiansk, am oprit. M-am uitat in
stAnga: nu era nici un obstacol. Pe partea dreaptd
inspre Simferopol mergea un autocamion de culoare
aIbd.
,,YAZ",
ins6, el nu reprezenta pentru mine o
primejdie. DepdrtAndu-ne nu mai mult de 50 metri,
4m
descoperit deodatd in oglinda retrovizoare la
4fls9.1uc9
un autocamion
,VNZ':
de culoare rogiq care
irrcgpuse sd se agite.
$i
m-am furtrebat:
,,De
unde a
apdrut?" . Mergea la intrecere, iar in intAmpinarea lui
venea celdlalt
,,VAZ".
M-am gAndit
-
iatd' acum se
crocnesc cap in cap. Pentru mine nu-mi ficeam griji,
cdci cunogteam gi respectam toate regulile circulalirei
rgliere. $i
dintr-o datd... un tunet ingrozitor.
|{u
se
gt-ie din ce motive mi-am luat zborul
gi mi-a trecut
prin gAnd:
,,Iatd,
am devenit aviatoare!'. Zborul mi l-am
vdzut i:r desfdqurare lentd, ca la cinematograf. in
momentele acelea, rfgile$aginli s-au deschis qi ca la
cornande tovardgele mele de drum au aterizat cu
bine pe pimAntul afAnat de ploaie. Iar eu am
continuat sd md dau de-a dura
qu
magina: am fost
azvdrlitdde la volan gi strAnsX intre scaunele din fald
gi cele din spate. Rezervoml de benzind a fost fdcut
ferfenild. Dar, pentru cd nu mai era benzind, magina
nu a explodat. Partea ei din fatd a fost strivitd gi
distrusd fur intregime. Eu mi-am pierdut cunogtinfa,
dar apoi mi-am revenit. Tofi cei care mergeau pe
traseu s-au oprit gi s-au repezit la noi, dar s-au temut
sd se apropie de magind: agteptau explozia"..
Mi-am revenit cAnd am fost eliberatd din
,,prizor.ierat". Tovardgele mele de drum fuseserd
luate mai inainte. Larisei i se rupsese pe piept
centura de siguranld (era o femeie voluminoasd), iar
Elenei ii fusese vdtdmatd jugulara.
Am fost dusd la spital aproape de rniezul nopfii.
Doctorul gi asistentele au ficut toful pentru a md
salva, insd fird izbAndd. Dupd aceea, doctorul a spus:
-!ni.ma
i s-a oprit gi nu mai are puls, sd rdmAnd aici
pAnd dimineald, iar la oraS o vorn trim.ite la morga
din Simfeuspol". El a plecat, eu l-am v6zut cum a
plecat gi
am"auzit cum o femeie din salon a spus:
,,Ce
pdcat, are doud fetile mici!". La acestea, doctorul a
rdspuns cd gi lui ii pare rdu: ce femeie tAndrd,
frumoasd gi i-au rdmas gi copiii fdri mamd. Cineva l-a
irtrebat:
,,Cum facem cu soful, ii comunicdm despre
nroartea ei?". El a rdspuns:
.Deocamdatd nu trebuie,
comunicati-i mAine dimineafd". insi, dupd ce
doctorii au plecat, gga dintre femei a inceput sd
scoatd
lipete
ascufite gi a spus:
,,Eu
nu rdmAn sd stau
cu moarta, mai bine agtept acolo, dincolo de ugd!,,
$i,
ca la comandd, femeile gi-au luat dintr-o datd pernele
gi au iegit in fugd din salon. Eu, vdzAnd aceastd
intorsdfurd a lucrurilor, ca sd nu le sperii, am spus
78
i19et:
.Sq4t
vie!". ipsi cuvintele mele nu au produs
ryci
o impresie asupra lor. Afunci am repetat mai
fare
,,D--at
eu sunt vie!". Insd, iar6gi, glasul meu nu a
r.dsunat. M-am intrebat:
,,Dar
ce s-a intAmplat cu
gAtul gi cu glasul meu. Probabil le-am vhtdmat!". Cel
mai ciudat era faptul q.|_ vede_ag,r oamenii de sus.
Atunci am inceput sd zg?l,tii cu mAna gAtul,
leregata,
ca sd-gi dea drumul glasul. Deja
fipam
cu
toatd puterea. Dar degeaba. Am intrat in panicd:
,,Ce
sd fac, cum sd le spun cd sunt vie?". Am vdzut pe
noptierd un stilou gi m-am gAndit:
,,Le
voi scrie
acum". Am ajuns imediat la noptierd gi am vrut sd
bu
stiloul, dar stiloul nu p.utea fi luat! Atunci m-am
zdpdcit. Am intins iardgi mAn4
-cu
fricd, dar stiloul
4ici
mdcar nu s-a migcat. M-am infuriat gi am
incercat sd dau jos stiloui de pe noptierd ca sd atrag
atenfia lor, insd, vai, stiloul nu se migca nici un pic!
Iar femeile deja plecaserd!
I.a
trupul mgr nici mdcar
+lr-pe
qitam, mi se pdrea cd sunt eu
-
cam acest
lucru se intAmpla cu mine. Am vrut sd ating, sd iau
ceva din cuier, insd nimic nu s-a migcat...
La..un
moment dat cineva m-a scos din aceastd groazd gi eu
,,m-am
prdbuqit"... A reugit doar si-rni treacd prin
gdnd:
,,D*imineatd
veli veni gi vefi vedea cd sunt
vie!".
$i
cu acest gAnd m-am linigtit.
Ap,qi
a- inceput s[ ]AzAie ceva gi nigte raze
4g.ydzgte Ln-au
p{ing--djn,zbor gi m-au dus ire-sus. Eu
nu congtientizam cd zbor,
{ar
g!U:,!-e4m
e.d-md-apropii
de-.lumea_dg,s*us, Ea era rotundd, ca ochiul. Am intrat
(in zbor) in ea gi imediat am ajuns pe un drum
muntos foarte. neted, de parcd ar fi fost asfaltat.
$i
79
acolo am simtit groaza de aici, pe care niciodatd nu o
mai simfisem. Drept in fala mea la cd,t"iva metri stdtea
un birbat inalt cu un chip foarte rdu, care semdna cu
cel al unei fiare. Niciodatd nu mai vdzusem aga ceva.
Am inceput sd fug, dar el fugea dupd mine. in jur nu
era nici un suflet, mi se pXrea cd, iatd, acum md
pri4de din urmd gi am strigat:
,,Doamne, izbi.vegte.md!,,.
Atunci'intre noi a apdrut un bdrbat frumos. Acest
i4livitor al meu fugea iretre noi in zigzag gi nu il ldsa
pe cel rdu sd md ajungd din urmd gi sd md prindd, il
impiedica, insd nu fdcea nimic altceva. Eu m-am
bucurat atAt de tare, incAt m-am istovit, dar din fugd
nu m-am oprit.
Deodatd mi-a apdruf in fald o bard
nevdzutd de mine (ca o barierd de sticld), de care m-im
impiedicat gi am cdzut. Izbdvitorul meu a sdrit cu
ugurintd peste aceastd bard, iar
djn sune
a iegit
csJr,A.
El a prins qc.-e-s_!.
!.ev,a-
din
zbor, iar eu am rdmas
lungitd pe drum, uitAndu-md cu groazd la cel rdu gi
m-am intrebat ce va face el cu mine. M-am gAndit:
,,Cum a putut izbdvitorul meu sH md lase atat de
fgol
in voia sorfii, cAt de necinstit este din partea
lui!".
QSI r5u gi-a incetinit dintr-o datd fuga gi ,,i"i
mdcar nu gi-a fdcut timp sd se uite inspre mine
_
a
mers in ldturi de__-"a lungul barierei nevdzute,
t?L
c.a
rdspuns fali de el, cu bucurie gi cu exaltare, arl irtztt
urmdtoarele cuvinte:
,,Ce ai cu ea? Este micd gi bund,
nu
!i-a
ajuns?". Nu am pufut inlelege ce aveam eu ir
mine aga mic
Ai
bun, pentru ce m-a urmdrit cel rdu gi
m-a izbdvit cel bun.
Nei nici mdcar nu credeam.-cd
s:f{lp-tgl existd gi niciodatd nu dddusem importantd
expresiilor: il doare suflehrL i s-a fdcut inima cAt un
pUrice; e nelinigte in suflet, gi aga mai departe.
80
CAt timp a trecut, nu gtiu; am simfit numai cd
z.!o1 ceva mai in jos, parcd se deschisese p_cfftrla
pg,lqApfulrri
9i
m-am pomenit pe narginea unei
p:dpastii adAnci. Prdpastia cea fdrd fund era tr formd
de f6ntdnd de piatrd, iar in interiorul ei era
semiintuneric. Mi.s-?-Fp1ls:
,,Priveglg!". $i
arn privit
-
era intuneric, nu am vdzut nimic. Mi s-a poruncit
igrdqi:
,,Priv:egte!".
Am vrut sd rdspund cd nu se vede
nimic, dar in acel moment am vdzut trdsdturile
dlqtinste
ale unor oameni. Erau atAt de mulfi, ca nigte
lLog4.p_lqci
intr-un butoi cu ap5.
pe
acgfo venea un
asemenea"miros, doar cd nu am vomitat. Oamenii se
ridicau, igi eliberau materiile fecale (mi-era rugine si
md uit, dgr ca la comandi m-arn trezit atArnAnd
deasupra lor gi m-am uitat)... qedeau in excrementele
1<rr! Din cauza acestei priveligti abjecte m-am zdpdcit.
Este posibil aga ceva? Cum au ajuns ei acolo? Cum
sd-i scot? Nu aveam funii gi adAncimea era atAt de
mare! Chiar daci mi-era sild, totugi rni-era mili de ei.
pjrr
fAntAnd se auzeau bocete, tAnguieli, suspine.
Oamenii
arurlcau
unul in altul gu**c_eva.
_rp.Sg.
M-am
uitat atent
-
e4au nigte vietmi ca ventuzele. Se
infigeau in oameni. Acolo era toaleta. in ea se aflau
oameni de multe nationalitdfi, mai ales din aceia care
aveau
_turbqls_.".pq..cg-p.
Tipete neomenegti, bocete
femeiegti de disperare se pierdeau in zidurile de
piatrd ale prdpastiei. Am inteles cd nu ii pot ajuta.
Cine erau acei nenorocifi? Cum au ajuns acolo? IvIi s-a
fdcut mild de ei.
$i
am auzit nigte cuvinte aspre:
,,Acegtia
sunt homosexualii, sodomifii, pervergii,
pedofilii, violatorii, incestuogii, desfrAnalii, adulterii,
8l
depravafii (qi alte cuvinte neintelese de mine).
Aiested'bunt viciile omenppti. Oamenii acegtia nu au
trecut examenul pdmAntesc. Afunci mi-am dat seama
gi am inghefat. Dar de ce mi-au ardtat aceste lucruri?
M-am speriat gi, tremurAnd de fricd,, am intrebat
fircet:
,,Qa-r ett?".
,,Tu egti mai sus decAt ei, cdci nu ai
cunoscut aceste vicii!" Nu ii vedeam pe insofitorii
mei, insd ei md insoteau pretutindeni gi stdteau de
ambele pdrli.
Am coborAt ceva mai jos...
--
$i
acolo amvdzut nigte bardci in formd derI, iar
nigele lor erau inguste, acoperite de fum. CurtJa era
murdard gi toatd era plind de noroi., Noroiul era
sublire gi lipicios. Din.bardci iegeau nigte oameni
neingrijiti, murdari. Respirau fumul gi funinginea,
tugeau gi scuipau. Parcd erau bolnavi de tuberculozd.
Qlgu.qcolo
gi femei,
9i
bdrbali.
Ee_meile
ardtau ca nigte
babe neingrijite, de condiyie joasd,
iar bdrbalii
-
ca
nigte mognegi ramoligi.
,,A_cegtia sunt fumatorii.
-
qi-au spus insoltlp_fii. Nu aveam nici legdturd cu
fumatul gi de aceea nici nu m-au obligat sd intru in
curte...
in partea opusd a curtii am vdzut nigte
coridoare deschise, ca in localitdpile rurale. Era
murdar gi dezordine.
$i
deodatd, ir aceastd mizerie,
arn_
vdzut nigte copilagi murdari
9i
maniili.
impreund cu ei erau do.rr6. femei, insd ele gedeau-
cu
spatele la mine, parcd supraveghindu-i pe copii. Cei
ce mi insoteau,
!$
au explicat:
.Acegtia sunt c_o,p--iji
rrendscufi". Eu am intrebat:
,,Cum aga?,'
,,Sunt
jertfele
avorturilor." in momenful acela mi s-a
iiitunecat mintea, pdrul mi s-a fdcut vAlvoi
$i am
82
{rghefat
de fricd, de rugine gi de groazd! Nu gtiam
unde sd md ascund de rugine. Nu mai aveam
intrebdri gi indreptdfiri: acoJo-.erau cop-iii,"mei,. eici
SgW-em.anortffii
gi
ne. nlel-e,-s*e-q9l-n
cd este pdcat,
euyantul
acesta nu il cunogteam!
A.n*Ugit
chinul gi
Qgferinla 9i
deja simleam cd trgbuie sd rdspund
pentru ei. Inggilorii mei ticeau, qiAgSSd vina mea de
rnparte. Eemeite
care gedeau impreund cu copiii gl.eg-
pg$egela-frytrls"noasllq nu
igi ialelegeau munca lor
gi sufereau pentru rloi toate. Mi:am
dat
seama,
de
q.e.a-r-ta
mea gi i-am ldsat pe copii sortifi pierii.
$i
tocmai atunci ap s-imfit cX voi fi dusd la locul meu/
iar care era el
-
vd puteli inchipui ugor.
Sift- p5mdnt.sunt asezdri de piatrd, cefoase
9i
intunecoase (nu, nu sunt orage, ci colonii de
gobolani). Picioarele mi s-au ingreuiat, de parcd
at6rnau de ele nigte haltere. Mi le-am tArAt cu greu
prin nigte locuri inguste, furtunecate gi umede gi am
intrat intr-un coridor lung. Pe stAnga gi pe dreapta se
aflau nigte cdmdrufe inguste. O ugd s-a deschis
pentru mine. M'om uitat gi am vdzut o masd lungd
de sufragerie, la- cate gedea o femeie foarte
4egricioasd.,
iar lAngX ea se afla o ceagcd goali.
Aceasta, ca o nebund, a luat cea$ca gi a ros-o, ca o
fiard., dorind sd-gi potoleascd, dupd cdt se pdrea,
foamea cumplitX, dar nu s-a putut sdtura cu ea,
deoarece era goald. In jwul gurii avea bube gi irsdgi
SFta
ei semdna cu o lingurd mare pe jumitate
putrezitd... ,,{.ceaqta
in yia}a ei nu gi-a refuzat nimic,
Ag_v__an-t11l _.p*ogt nu l-a cunoscut, nici cuvdntul
infrAnare, dbgi era imposibil sd-gi hr5neascd acest
83
Ar4 furceput sh urcdm pe munte. Drumurile
pietroase obignuite parc6 erau despdrlite de ape. Nu
mai era aga ugor de mers, insd dupd un asemenea
intuneric am urcat mult mai sprinten decAt am
rXticit pe jos. in partea de rdsdrit parc6 se
imprdgtiaserd norii gi la doi metri de mine arn vdzut
o clidire uriagd cu ugi mari, verzi. Am bdtut cu
teamd. O ugd foarte mare s-a deschis pulin
9i
prin
deschizdturi am vdzut doud femei. Una dintre ele s-a
uitat gi, vizAndu-md, tot atunci a trdntit uga.
Vegmintele lor erau de tipul celor monahale. M-am
bucurat qi am bdtut iardgi mai tare (vdzAnd cX
insolitorii mei nu md impiedicau). Atunci uga s-a
intredeschis din nou gi am vdzut cum ele pregdteau
un pat curat. Hainele lor erau modeste. Una dintre
femei, ar5tAndu-mi cu mAna spre partea de apus, a
zis:
,,Ascultd
glasul vom primi o persoand
gurdlitdJ" gi... a trAntit uga. M-am uitat in partea
aeeea spre care ardtase ea qi
3m
vdzut parcX dincolo
Ste
o movilild- nigte bardci vechi, cenuqii, cu o
mullime de ugi, ca intr-o cocind de porci sau intr-un
cote! de gdini.
pga
uneia dintre ele era intredeschisd.
Prin ea am vdzut o mullime de persoane triste
9i
s-u{erinde, lipsite de zAmbet.
Triste}ea
lor nu avea
qfArgi!; o imbrdcau impreund
Pe
o femeie
9i
o
pregdteau sd urce sus.
$i
atunci am auzit
U&gl-qs
putefnis, so.lernn,
care a fdcut sd rdsune locuinla lor
cea sdracd. Tofi au inlemnit, ridicAnd capetele
undeva in sus. Am ridicat capul gi eu, dar tr afard de
rydrelie
gi solemnitate nu am priceput nimic. Aga md
simfeam inainte in bisericd. Apoi biserica a fost
85
trup prin munca ei.
$i,
iatd, vegnic va linge. Nu a
l{sat in urma
ei
nici o binefacere: nimic nu ii
ajungea."
Eu
nu gtiam ce este postul gi m-am temut
sd intreb...
in camera urmdtoare am vdzut nigte oameni
tineri, care se ciupeau, se bdteau gi se chinuiau unul
pe celdlalt. Nu m-am abtinut gi am
fipat
la ei:
,,De ce
vi purtali aga?", insd ei nu m-au vdzut gi au
continuat sd-gi facd rdu unul altuia.
It]. camera urmdtoare am vdzut o femeie tAndrd,
frumoasd, dar dinti-o datd s-a invinefit gi a inceput
sd se umfle atAt de tare incdt a plesnit, iar stropii au
ajuns pAnd la mine. Iemeia a inceput sd verse cu
putere. Se sufoca, iar.ditrt^schi ii curgeau lacrimi
legre:.,-,!.g3!t_u
este o clevetitoare,g*i q
-inJrigantd..,,,
fai femeia pfiCa se dilutaie)" du,
"
a""""it iardgi
subtire, invinefitd, cu mult sAnge negru. Eu simfeam
deja frica omeneascd: parcd fusesem uitatd acolo.
Imi doream foarte mult sd inchid ochii, sd uit de
toate gi nimic sd nu vdd, nimic sd nu gtiu, inaintea
nimdnui sd nu dau socoteald. inlelegeam deja cele
trdite, md cutremuram, md jeleam, md ingrozeam,
dar md uitam...
bE f4q1
qev_oq_de
grqnit am vdzut niqte oameni
c*are
4rdeau. .Dupd mull_ime4 c_apetelor mi_4m dat
seama cX sunt oameni. insd erau urAfi qi erau
Bersecutali
pAnd le_StareaAe"lhnd. Lingeau peretii,
podeaua gi buzele lor gopteau:
,,Sd bem, sd bem, sd
bem". Setea ii chinuia intr-atAt incAt, dupd cAt se
pdrea, toful inlduntrul lor ardea.
,,Acegtia sunt
befivanii, care gi-au vAndut gi gi-au iroiit sufleiul,
congtiinta, ruginea, cinstea, legea gi celelalte,'.
84
distrusS, tottil s-a uitat gi s-a gters
din memorie.
$i,
iatd, acum a ndvHlit
F9ruaffu de izbdvire gi increlere
in faptul .d
r}g*SSfe_
tp"tulpierdut atunci cAnd (aga
i
."T.mi-au
exphcat insojitorii mei) apa*re ln-3gqpq-un
[rygflloq,_ care dobAndegte
iertareu. Am ;#;t--1"
-
genunchi gi, nici eu nu gtiu de ce, am inceput sd
plAng.
fpli
plAngeau gifigteptau
dobAndirea
i*rffi,
pgntru-fiecare
.genera,tie. Dacd cineva
era. iertat, pe
qcela il rugau. Err nu infelegeam,
insd pdtimeam
impreund
ct1 toli. Nu mai eram mAndrd gi ingAmfatd.
S:mfealn suferinfele lor. gi
am gAndit:
-
Ah, dacd toful ar incepe de la
inceput, ag fi
altfel... Dar, spre mirarea *"u, .,"_urn intors iardgi in
j or..'
...!:a
dat la o parte
un^zid de piatrd gi m_a cuprins
o cdldurd mare de foc. in cea. mai mare groupa ir,
stAncd fiefbpa..o".ciorbd,
o ciorbH.
de oameli" lAi. ir.,
negura cenugie, ca intr_o mare, de_a drepful clocotea
gi-.!Agnea,
ca
vulcanul in filme, aeest- lichid care
semdna cu metalul topit in cuptoarele
ofelarilor.
capeteJe oamenilol
re tidicu.r,
reugind sd inghitd aer
gi sd strige gi iardgi se afundau
inladul neiidurAtor
al chinurilor.
Eu insdmi md sufocam,
pentru cd nu aveam
destul aer. Uimitd, speriatd
ii
fdrd apdrare
u*
incercat
sd md irtorc, sd-mi acopdr fala cu mAinile,
sd
fug, sd strig dupd ajutor. ins}. jertfele
insele strigaula
pq* Parc5 igi blestemau
cdderea, implorau,
ireau
indurare,
igi pierduserd
minfile din cartza durerii.
4rgisreu--qglgq$_?qgplllogl,vr.fi
ilgaii.Aicieraucei
!1Tq
"9tf'bjl48asera,
care nu trdiserd* in linigte
p;
86
PdmAnt, care avuseserd
ll-v--ig[g,
iar din invidie
fd-cuserd ticdlogii. In viafa pdmAnteascd igi zidiserd
,,palate",
igi pregdtiserd loc in cele mai de jos ale
pdmAntului.
N*"iftlglqgeserf
pre.ful y19!ii.
$i
atunci a
apdrut deodatd chipul unei femei, chinuit gi sorfit
pleirii. ,,Iat6,
ia seama,
-gq..-q
fdcut vrdji gi i-au sluji!
#qyolii.
Acum dd socoteald pentru poftele ei. Pentru
viala aceea scurtd s-a lepddat de viala cealaltd..."
Multe cuvinte nu le infelegeam. Nu.citis.em Biblia, nu
pricepeam mulli termeni qi din cauza aceasta
sufeream, dar nu vroiam sd-i rog pe insolitori sd mi
le explice in iadul cel ingrozitor. Simfeam cd nu este
locul meu acolo, cd nu meritam acest lucru. Dupi
criteriile noastre eram bund, nu ocolisem necazurile
sau vreo osteneald qi nu vroiam sd fiu acolo cu toli
ceilal;i; mi-era fricd, sincer vorbind, gi am strigat
incetigor:
-
Doamne! Am inceput si cred cu tdrie. Numai
nu md ldsa aici!..
-
Ai vdzut axa PdmAntului. Iar acurn ne
apropiem de PdmAnt.
$i
deodatd ne-am oprit la capdtul unui hangar
uriag de piatrd, care era in formd de cupold (ca ale
noastre, ca cele in care stau avioanele) gi pe el se afla
numdrul9l. Am intrat cu bdgare de seamd, deoarece
md temeam sd nu fiu uitatd acolo. M-am uitat gi am
vdzut qlgk mii, d.ar, poate, milioane de oameni cale
{idicaserd
capetele in sus. Am ridicat gi eu capul, dar
am simli"t cd nu trebuia sd agtept ceva bun acolo. Am
vdztrt cum se apropia in zbor ffud, zgomot"..qn pb-ie-pt
lg.tg
ir formd de trabuc. S-a deschis chepengul de jos
87
tocmai cAnd trebuia sd se termine scara mea cea
scurtd, c.a,.un apendice, fixatd Ia baza scdrii ce-lei
adevirate, fg$gde dink-o datd s-au dat la o parte.
$i
mi=au. cedat locul. Deodatd am simlit cd, probabil, o
femeie a fost stingheritd de mine gi am presat-o, mai-
mai
sd cadd jos. Mie insdmi imi era greu sd md
!in,
&r-am
hotirAt sd o .ajut. Bnrsc am simfit ci piephrl
gQg4l parca s-a lirgit.
Fa
s-a agezat pe el, s-a odihnit gi
apoi gi-a continuat urcugul. Am simfit atAta bucurie,
ug_urare
gi incredere!
Jinta
era deja aproape... Au
apirut primele stoluri de porumbei; ei ii intAmpinau
cu guguit vesel pe cei care urcau. O cAntare linigtitd,
neobignuitd se aLrzea clin toate pdrlile. Corul
pisirilor nevdzute gi al glasurilor de copii cAnta o
r4elodie ca cea a, psalmului 33. il aud qi acum. Am
inceput sd md bucur atAt de tare gi m-am umplut de
un asemenea sentirnent pe care nicicAnd nu l-am mai
cunoscut. Eraceva rnai presus de fi.re. Am cuprins cu
privirea toatd natura, vegetalia gi azurul bollli
ceregti. Razele blAnde ale soarelui m-au dezmierdat
gi m-au umplut de atAta bucurie, la care imi este
imposibil sd md gi gAndesc.
D.qgdatd am simfit u1 ghion!.putgrnic
Ai
am
deschis ochii. LAngd patul pe care zdceam stdtea in
genunchi un bdrbat care md lovea gi cu glas
tAnguitor md ruga:
,,Numai
nu muriti!". Eu am
crezut cd am ajuns in rai gi am intrebat:
.$i
dumneavoastrd sunteli aici?". Doctorul se afla
aproape gi a rdspuns:
,,Dar
unde trebuie sd fim? IatX,
ai inviat
-
de acum vei trdi mult timp!".
89
$j
,l" acolo a scdpat un cAine. Cum l-am vdztrt,
imediat am simfit up. miros de hidrogen sulfurat. Am
fugit din hangar gi am strigat la toatd lumea:
,,Iegiti, e
de rdu". ins5, vai, nu m-au auzit. Mi-am ac-opelit
gura, parcd, cu o batistufd, igg-d mirgsul. a strdbdtut gi
peretele dupd care md ascunsesem. Am vdzut, stAnd
oarecLlm cu spatele (md temeam sd md intorc), cum
cAinele se ridica, iar oamenii il mAngAiau pe spate.
Deodatd
a urlat la mulpime.
Botul ii era plin de
sdnge. Oamenii au paraltzat gi aga au gi rdmas cu
gurile deschise. Iar eu am plecat...
$i
iatd PdmAntul. Pe PdmAnt, parcd, pentru
prima datH am simtit ce este lumina gi ce este
intunericul. Am inceput sd respir aer curat gi am
mAngAiat cu privirea iarba, florile. M-am trezit Ia
poalele unui deal necunoscut mie. Acolo se afla o
scard ciudatd. P*4rteg ei din stAnga ducea drept in sus.
DS-piciorul acestei scdri se apropiau bdrbafi gi femei,
se agezau pe pdmAnt gi purtau gosete albe.
Eemeile
purtau nigte bluzile simple strdlucitoare, fuste. gi
vegminte lungi cu mAneci lungi gi gulerage care le
acopereau gAtul. PJ c+pg.!g aveau nigte niframe
triunghiulare, legate sub birbie.
l^9
piept le licdreau
cruciulile. Eie s-au inchinat gi au i:rceput sd urce.
Eu
nu aveam cruciulitd gi md frdmAntam.Dar
d-eodatd al1_4pfugt pe mfu5l o cruciulijd
9i
gosetule
glbe gi, uitAndu-md sd vdd cum s-a inchinat
urmdtoarea femeie care urca, m-am irchinat gi eu gi
am irrceput sd urc. Urcam cu indArjire, fdrd sd md
sprijin de ceva anume, cici irn rAndul sublire-,al
oamenilor care urcau nJr exista loq liber. gi,
iatd,
88
Alergia provocati de sof
Niciodatd nu am crezut cd alergia poate fi
provocatd de so!, insd este un fapt incontestabil.
9i
este provocatd nu numai de so!, dar gi de cunoscufi
sau de prieteni. Nu degeaba suntem preveniti:
,,Nu
aduce pe oricine acasd la hne"; sau:
,,Crt
cei
impdtimifi nu te imprieteni". inainte, in vremurile de
demult, nu degeaba nu ne dddeau voie bdtrAnii
nogtri sd ne imprietenim cu oricine. Iar noi credeam
cd acestea toate sunt rdmdgifele trecutului.
Sopl meu era liber fa!5 de mine. Pleca, venea,
iar eu sufeream: il primeam gi ii iertam
,,plimbdrile",
,,gregelile". $i
de fiecare datd agteptam sd se indrepte.
Atunci cAnd venea, ircepeam inceful cu incetul sd
md imbohrdvesc. Ba strdnutam, ba aveam ameleli, ba
md durea ficatul, ba mi se infundau urechile. Luam gi
picdturi, gi tablete, insd nu md ajutau. Simfeam gi
raecaz, gi bucurie.
Trecuseri mai mult de zece ani. iml
zdruncinasem definitiv organismul gi nu md tratam,
umblam ca in somn.
M-am intahdt cu o cunogtinfd gi ea mi-a spus:
-
O cunogti pe Liuda I...?
-
Da, o cunosc din gcoald. S-a despdrlit de soful
ei imediat dupd ce a ndscut un fiu. Dar despre ce este
vorba?
-
El a plecat de la ea, dar apoi s-a intors. CAnd
este impreund cu el, tot hupul ei se acoperi de bdgici
gi spuzeli. CAnd el este la lucru, totul ii trece. Este
91
$i,
intr-adevdr, de atunci a trecut mult timp. Am
fost ajutatd sd-rni schimb apartamentul in Tuapse.
$i
deodatd a.m recunoscut acel loc in care urcasem, in
care incepuse scara vieiii mele. Este D-ealul Eroilor.
Mai inainte acolo a fost ddrdmatd o bisericd...
Acum meditez tot mai des asupra vielii mele.
pacd inainte fXceam tg,t ce vroiam, fdrd sd md
gAndesc la r-dspundere, acum totul este altfel. Toate
faptele rnele trec prin congtiinld. M-am depirtat de
toate tovdr6giile, mi-au devenit strdine intrunirile de
tot felul gi
am,incetat sd-i mai osAndesc pe oameni;
am inceput sd-mi dau maibine seama de'oameni, fil-drn
depdrtat de prietene,gi de clevetiri gi am inceput sd
vdd totul in altd lumind. Pggfgle-qc fiecare ceas
$i
frecare zi trdite pe pdmAnt qi am aflat ce inseamnd
postul gi spovedania. Am inceput sd fiu atrasd de
bisericd, dar in garnizoand nu este bisericd. Totugi,
datoritd proniei lui Dumnezeu, m-am mutat in orag,
unde existd o bisericd micd, fir care s-a gdsit loc
ai
pentru mine, pdcdtoasa. Cele trdite au fdcut viala
mea mult mai prefioas5. Am devenit mai calmX, mai
4tentd
fafd de oameni. P"r,trn fieiare zi traita ii
mulfumesc Domnului gi il rog sd-mi lungeascd.viata
c4 sd reugesc sd dobAndesc iertare nu numai pentru
p.dcatele mele, dar gi pentru pdcatele neamului meu.
n rog pe Dumnezeu sd ierte pdcatele tufuror
cregtinilor ortodocAi.
Y.N.R., oragul Tuapse
90
Spovedania vrij itoarei
Svetlana Egorovna impreund cu fiica ei Rita
Ivanovna au inchiriat o camerd intr-o casd
particulard. Rita I. era contabil-gef, iar mama ei era
pensionard gi, degi pensia era foarte micd, ele trdiau
in bundstare gi niciodatd nu au rdmas fdrd pAine.
intr-o zi, Svetlana Egorovna, care avea gaptezeci
de ani, se afla in stalia de autobuz. Deodatd un
bdrbat cu ciubote foarte mari de pdnzd a venit in
fugd drept spre ea. Nici nu au apucat oamenii si se
dea la o parte gi el a lovit-o pe bdtrAnici. Ea a cdzut gi
gi-a vdtdmat coloana vertebrald. Oamenii au inceput
sd se agite, sd
!ipe,
insd fugarul dus a fost, parcd
intrase ilr pdmAnt. A venit salvarea, chematd de
oameni, gi bdtrAnica a fost dusd la spital. Aproape
trei luni le-a petrecut acolo, iar cAnd s-a externat,
fiica ei . adus-o acasd. Acasd, stAnd intinsd, rostea fir
sinea ei rugdciuni. Deodatd a inceput sd strige:
,,Rita,
Rita! Vino mai repede, iardgi este eMatd, i se vdd
ciubotele sub pat...". Fiica s-a tArAt sub pat gi nu a
gdsit pe nimeni. Atunci nu s-a mai abtinut gi a
izbucnit in plAns, gAndindu-se cd probabil mama ei
are vedenii. insd imediat in deschizdtura ugii a
apdrut proprietara gi, incepAnd sd plAngd cu hohote,
a inceput sd povesteascd:
-
Nu, Rita, mamei tale nu i s-a pdrut! Este acea
,,putere
necuratd" in existenfa cdreia mulli nu cred.
Este vina mea. CAnd eram tAndrd, oamenii m-au
sfdtuit sd merg Ia o
,,babd"
care fdcea vrdji.
$i
datoritd
93
normal sd fie aga? A ingelat-o numai o singurd datd,,
iar ei i se intAmpld aga ceva. Tocmai de aceea s-a
despirfit de el gi chiar il evitd. Locuiegte impreund cu
fiul lor.
$i
de atunci nu s-a mai imbolndvit nici mdcar
o datd!
Eu am ascultat-o gi valul congtiinfei m-a
cuprins:
-
$i
mie mi se intArnpld acelagi lucru!
Am ajuns in fugd acasd, mi-am citit jurnah.rl gi
am inteles cd md imboln5veam din caLtza propriului
so!! El venea bolnav, slab. La mine se intrema gi pleca
din nou la
,,plimbare".
Pe el il salvam, iar pe mine
mX pierdeam. Mi-am dat seama de multe lucruri. El
nu gtia ce face. intAlnirile lui cu
,,persoane"
pdcdtoase
gi cdzttte, pe care gi in care se aflau demonii
desfrAului, flu ii potoleau
,,setea
poftelor gi a
patimilor". Era prins in pdcatele lor gi aducea tot
felul de boli trupegti gi duhovnicegti (nu numai
venerice, dar gi acea boald datoritd cdreia mor multe
solii, mergAnd pe la spitale gi policlinici). M-am
convins pe pielea mea de ce ne imbolndvim noi din
cAnd in cAnd. Sd nu credeli dacd vor i-ncerca sd vd
convingd de faptul cd infidelitatea conjugald nu este
infricogdtoare, cd trebuie sd o aborddm filosofic.
CAndili-vd de ce in poruncile lui Dumnezeu
adulterul se afld pe aceeagi treapti cu asemenea
pdcate infricogdtoare precum omorul
Oi
tAlhdria.
Apropo, tot aga suferd gi sofii atunci cAnd soliile
lor ii ingali.
Valentina
92
aveam putere sd md cdiesc. Citeam Psaltirea gi gtiam
rugdciuni. Cum sd nu gtiu? Cdci doar de bundvoie ii
idsdm pe diavoli in trupurile noastre, iar eu i-am
primit incd de la prima vrdjitorie prin patimile
9i
poftele mele.
$i
aga toti cei care intrd in legdturd cu
ei, precum am intrat eu, incep sd se imbolndveascd in
mod ciudat. Se gAndesc cd au cdpdtat gripd. gi,
de
fapt, au cdpdtat unirea cu diavolul, aga cum am fdcut
gi eu, gi bolesc! Deseori bolile pe care le avefi
-
toate
sunt diavolegti.
Eu nu mai vreau nimic. Cu
fipete
strig:
,,Doamne, miluiegte-md!". Md rog, citesc de toate,
dar, vai, este prea tdrziu. Diavolii rAd cu hohote gi
fipd,
bdtAndu-md:
,,Nu o crede, Doamne, ea este a
noastrd!". Nu gtiu cum de imi este mild de voi, cum
de v-am indrdgit. De obicei nu sunt binevoitoare fatd
de oameni, dai mama dumneavoastrd ii este atAt de
pldcutd lui Dumnezeu, atdt de mult strdlucegte prin
curdtie, incAt am devenit congtientd gi md cdiesc. M-ag
bucura sd pun capdt intregului tdrdboi, dar nu am
putere sd fac acest lucru.
Rita a intrebat-o:
,,Dar cum de vd spovedipi gi vd
impdrtigili?". insd rdspunsul nu i-a venit. Matngu Liuba
a iegit plAnsd, istoviti gi numai glasul ei pierdut a ajuns
pAnd la noi:
,,$i
au aflat atAt de mult...".
in ziua urmdtoare am plecat de la ei. Iar dupd o
sdptdmAnd, fiul ei a venit la noi:
,,Mama s-a
spAnzurat". Nu a vrut, in mAndria ei, sd se cdiascd.
$i
doar Domnul il primegte pe orice suflet care se
cdiegte.
CAt de cumplit este sd mori fdrd pocdinfd!
Liuboo V.
95
tinerefii m-am l6sat ademenitd. Ea l-a atras cdtre
mine pe un tAndr, iar sirmana f.atd, (logodnica lui) a
plecat undeva.
Ne-am cdsdtorit gi am ndscut doi fii' Numai cd i-am
turnat in alcool ceea ce mi-a dat baba
9i
el a devenit
belivan gi adulter.
$i
m-am dus din nou la babi. Ea
m-a invdfat cum sd fac eu singurd, cum sd invoc
Ai
sd
fac vrdji.
$i
md gAndeam: ,,Ce
este rdu in asta?" -
Soful meu ba pleca, ba venea, iar pe mine md
chinuia acea putere pe care noi, toli necredinciogii, o
negam
-
puterea diavolului.
Eram obligatd sd md cert sau sd lnvrdjbesc, si
ponegresc
Ai
sd provoc tulburare. Dacd nu fdceam
toate acestea, diavolii md sugrumau (indbugirea era
precum astmul). Md duceam la bisericd gi acolo md
strdduiam ca pe toli cei ce erau slabi in credinld sd-i
intorc de la credinld gi sd-i clatin. Pentru aceasta,
diavolii imi dddeau ugurare, bucurie gi pace. Am
cdzut in aceste curse ugor, dar cAt de greu este sd iegi
din ele!... Am cutreierat toli munfii, stepele, insd
puterea necuratd imi cerea tot mai mult
,,sd
Lucrez".
ii cleveteam pe oamenii buni gi ii preveneam pe toli
cei la care se duceau ei, spunAndu-le: ,,Este
proastd!",
,,Este
rdut" gi aga mai departe; gi mulli se purtau cu
neincredere fajd de ei. Iar mie tocmai aceasta imi gi
trebuia.
Biserica era pentru mine singurul loc de
izbdvire, acolo diavolii nu md sugrumau. Solul meu
murise deja de mult, iar unul dintre fii era prin
inchisori, cdci cdpdtase o sldbiciune pentru droguri.
Vrdjmagul ne insemnase cu
,,semnul"
lui, iar eu nu
94
A mai primit cinci ani de viafi
Eu gi soful meu am fost chemali la Moscova
prin telegramd de sora mea Prascovia, care lucra ca
chirurg la seclia nr. 4 a spitalului Kremlinului. CAnd
am apdrut, ea s-a bucurat nespus:
-
Ce bine cd ali venit la timp. Vd voi da nigte
indicalii gi dispozitii. MAine seard la ceasurile 8 voi
muri.
Ne-am uitat la ea cu mare teamd gi pdrere de
rdu, gAndindu-ne ci nu mai este fir toate minlile, degi
irr exterior Prascovia ardta ca de obicei. Spre mirarea
noastrd, ne-a destdinuit urmdtorul lucru:
-
Sd nu vd mirati de ceea ce vd voi povesti, ci sd
trageli singuri concluziile pentru voi ingivd.
$tili
cd
nu fac parte din rAndul fanaticilor visdtori, dar fald
de intAmplarea care a avut loc, chiar gi mie imi
ingheajd sAngele in vine.
Fac o parantezd. Sora mea
-
medic emerit al
RSFS& veteran de rdzboi, a fost chirurg pe front gi a
vdzut moartea i:r fiecare zi. Dupd, rdzboi a continuat
sd lucreze ca chirurg in spital. Era atee convinsd gi pe
toli credinciogii ii socotea oameni redugi, zicdnd cd
.pefltru ei plAnge in prostie".
$i
dintr-o datd, o
asemenea declarafie neagteptatd din partea ei... Cu
cinci ani in urmd i s-a fdcut operalie datoritd unei
fumori maligne la sAn gi ea, medic fiind, a inleles cd
viala i se stinge cu fiecare zi, deoarece boala
progresa.
$i
la un moment dat a avut un vis... Se afla
intr-un loc ne'cunoscut. Brusc a vdzut in fafa ei o
97
Vestea din
Partea
celui mort
Irocika B. ltrcreazd la un chioqc in centru' Odatd
s-a apropiat de mine
9i
mi-a sPus: ,,Eu
lucrez aldturi'
$tifi,
l-am visat pe tatdl meu, era atAt de trist
9i
l-am
visat atAt de clar incAt
9i
acum il am inaintea ochilor
mei ...".
Eu am intrebat-o:
-
Tatdl este viu?
-
Nu
-
a sPus ea. Tocmai despre aceasta este
vorba, cd a murit.
'
-
Dar tu, Irocika, dai pomelnice pentru ,,odihna
sufletului"?
-
Nu! Cum se face asta?
I-am spus:
-
Uite aga, scrie degrabd, iar mAine eu il voi da
la bisericd.
Irocika a scris pentru zilele de sAmbdtd
9i
duminicd.
Luni a venit in fugd la mine gi cu emolie mi-a
spus:
-
Tata a venit iarSgi
9i
de data acesta mi-a zis:
,,IJnde
ai umblat pAnd acum, de abia
fi-ai
amintit de
mi ne?..."
Ira s-a umplut de lacrimi, dat cu ajutorul lui
Dumnezeu acum di pomelnic Ia biserici pentru
toate rudele rdposate.
96
Femeie inaltd gi dreaptd, imbrdcatd in vegminte
lungi, care stdtea cu spatele la ea. Chipul nu i se
vedea, iar in jurul capuiui avea o attreoli
strdlucitoare, de parcd soarele lumina natura din jur.
$i
atunci Prascovia a auz,it un glas:
-
Vrei sd mai trdieqti? Roag-o
Pe
ea!
S-a uitat in jur
-
nu era nici un suflet.
-
Cine ar putea fl?
-
a gAndit.
Cdci tocmai sd trdiascd igi dorea'
$i
a inceput sd
se roage:
-
Femeie! Lasd-mi sd mai trdiesc!
Dar Femeia parcd rtu artzea. Atrinci a rdsunat
din nou glasul cel tAndr:
-
Roag-o!
Prascovia a repetat:
-
Femeie, lasd-md sd mai tr5iesc, fiul meu incd
nu s-a realizat in viafd!
Dar aceea tdcea.
$i
numai glasul repeta mereu:
-
Roagd-te, roag-o pe Ea!
Iar Prascovia i-a rdspuns glasului pe un ton
rdstit:
-
De ce sd md rog, Ea nici mdcar nu imi dd
atenlie!
-
Dar tu roag-o. Ea este atotmilostivd!
$i
Prascovia a inceput iardqi sd se roage.
$i
deodatd a auzit un glas blAnd, incet:
-
Dar fu nu crezi in mine!
-
Voi crede
-
s-a jelit in glas Prascovia. De acum
incolo voi crede!
-
Atunci e bine
-
a rdspuns Femeia. ili voi mai
da intocmai cinci ani de via!6, vei aranja treburile
98
fiului gi ili vei duce traiul pe pdmAnt in fapte bune gi
in pocdinld. Imi este mil6 de voi tofi. Umbiali pe
pdmAntul meu, respirafi harul, dar fir CXmara lui
Dumnezetr nu pdgili. La biserici nu n'tergefi gi nu vd
rugafi... Nu slava omeneascd are pre|, ci slujirea
inaintea Domnuiui. in pace trebuie sd trdili pe
pdmAnt, dar neamuriie toate luptd. Domnul pacea v-a
adus-o, dar voi nu infelegefi...
Prascovia s-a trezit gi a plecat in fugd la bisericd.
$i-a
cumpdrat carte de rugdciuni gi a aflat ce
inseamnd spovedania, impirtdgania, maslul gi cum
este corect sd se inchine. Nu a mai lipsit de la nici cl
sh.rjbd dumnezeiascd. Ore intregi nu se ridica din
genunchi, stAnd la icoana Maicii Domnului. in
aceasti perioadd, fiul ei s-a orAnduit gi ea gi-a pus in
ordine toate treburile pdrnAntegti. Boala, dupd cAt se
pirean bitea in retragere. Prascovia s-a ciit adAnc
inaintea Domnului pentru pdcatele ei (mAndria gi
iubirea de sine) pe care le-a sdvArgit prin lipsa de
intelegere, prin nedorinta de a cduta adevdrul. Celor
credinciogi le-a cerut iertare gi a inleles c5, in generaf
credinla este darul lui Dumnezeu. Unuia ii este dat
sd se ridice cleasupra propriilor pdcate gi este primit
de Dumnezerr, iar aihll piere in necredintd. Cea
atotmilostivd i-a descoperit aderrXrul pi i-a dat timp
pentru pocdin!5
Ei
curdtire.
,,Fiecare
are dreptul sd-gi
aleagd binele sau rdul.
$i,
potrivit cu alegerea fbcutX,
suntem apoi judecafl"
-
gi-a incheiat ea povestirea.
Prascovia ne-a poruncit sd-i pomenim pe toli cei
vii in biserici gi mdndstiri, sd dim pomelnice
.pentru
sdnitate", iar pentru cei r5posafi sd ddm pomelnice
,,pentru
odihna sufletului".
99
-
Si nu imi punefi monument funerar
-
a spus
ed
-,
ci o cruce simpld gi sd semdnali flori. SA
ingropafi fdrd fast trupul meu gi sd nu-mi faceti
pomeni gdldgioase. Acestea nu md vor ajuta, mai
degrabd faceli invers. Mai bine duceti merindele la
bisericd, acolo se gi face pomenirea. Eu am ldsat din
timp mogtenire la mdnfistiri ceea ce am putut din
averea mea. Sufletul va avea nevoie in lumea cealaltd
de
,,qutorul
lor grabnic". Vd rog sd nu mai beti
bduturi alcoolice tari. Mai bine beli pulin vin de casd.
Sd vd inchinali peste tot gi si inchinati totul: qi
mAncarea, gi locuinla, gi patul. Sd rtu uitali nici o
clipd de Dumnezeu. Eu uitasem, pdcdtoasa.
Noi o ascultam gi nu intelegeam ce se intAmpld
cu ea. Oare igi pierduse, intr-adevdr, minlile?... Era
cu tottrl alta fald de cum era inainte. Claritatea
vorbirii, a privirilor, blAndefea, sinceritatea gi chiar
insufletirea se observau in cuvintele ei. Dupi cAt se
pdrea, din Prascovia iegea lumina caldd a binelui, a
iubirii gi a iertdrii.
PAnd sd ne gAndim la ceea ce urma sd ne aducd
trrmdtoarea
,,zi
a despdrtirii", ne-am ocupat cu
treburile noastre zilnice, iar clipa fatald, se apropia.
Sora mea era la fel, pe deplin congtientd. MAnca, se
ruga gi citea Psaltirea. incepuserdm deja sd ne
gAndim la drumul de intoarcere
-
ea, chipurile, mai
avea cinci ani de trdit... CAnd, deodatd, exact la ora
indicatd ea a inceput sd se aglte, s-a ridicat pulin din
pat, a tras cu zgomot aer in piept, a expirat
9i...
i-am
vdzut deja trupul neinsuflefit, care se rdcea gi nu mai
simtea nimic. Un tipdt de groazd a izbucnit din
100
pieptui meu. Cele preconturate in vis deveniserd
realitate...
Am fXcut totul aga cum ne-a poruncit. Ne-a fost
rtrgine pentru faptul cd ne-arn indoit. Noi,
,,cei
absurzi", am avut ceva de invdfat. Cdci moartea nu
ocolegte pe nimeni
-
acest lucru este inevitabil pentru
fiecare. Dar, atAt timp cAt trdim, suntem indArjili in
necredinfa noastrd nestdpAnitd, in mAndrie
9i
suntem
convingi cd oamenii pot face totul. Nimic nu putem
face, toate sunt in puterea Domnului
-
gi a milui,
9i
a
pedepsi.
Trebuie doar si ne folosirn corect de viala
pdmAnteascd vremelnicd pentru a dobAndi viata
vegnicd. Atunci cAnd Domnul ne cheamd, nu mai
putem face nimic. Aici, pe pdmAnt, avem posibilitdli
nelimitate pentru curdlirea sufletului gi a trupului'
Notite din cuaintele surorii Prascoaia
infricoqitoarea
judecati I
-,,,
, .,
,
intAmplarea aceasta a avut loc in Moscova.
Nigte tinere sfudente care au terminat un institut de
prestigiu au fost repartizate in suburbia Moscovei
pentru a promova in gcoli lucrarea ateistd.
O tAndrd frumoasd, Valentina 8., a plecat cu
trenul. in jurul ei viala clocotea: rAsete, cAntece,
muzicd.
$i
pentru ea, cea plind de speranle insuflelite
pentru viitor, viata pdrea minunatd, nesfArgitd, cu
nenunrdrate posibilitdfi. Spui tot ceea ce ili dicteazl.
mintea, inirna gi limba ta. Sufletul il treci sub tdcere,
cdci
,,el
nu existd", de el te-ai lepddat.
101
$i
deodati pleoapele au inceput sd-i cadd grele
de somn, mintea a inceput sd i se sldbeascd, o
indiferenld stupicld a pus stdpAnire pe tAndra fatd
9i
in congtiinla ei au inceput sd apard niqte imagini...
IidrnAntul, atAt de tare, de solid, atAt de vegnic a
inceput dintr-o datd sd se cutremure, au apdrut
gropi, au izbucnit incendii gi in locul terenului solid
au apdrut nisipuri nrigcdtoare/ care au inceput sd
tragd maginile, sd sfdrAme asfaltul, sf, doboare
copacii gi cl5diriie cu multe etaje. Tot ceea ce fusese
creat de mAinile omului pierise, oamenii intraserd in
panicd gi fugeau de fricd, allii ardea'u ca o torli
iuminoasd gi nimeni nu Lua flacdra de pe ei. Scdpa
cine cum putea. Animalele urlau, oamenii
lipau
-
totul intr-un vuiet se afunda in groapa uriagd de foc a
pdmAntului... Nu era nici o scdpare nicdieri, muntii
cei uriagi se ndruiserd, prefdcdndu-se in praf; in jur
erau fum, funingine gi foc; mirosul greu, inibugitor
de hidrogen sulfurat intrerupea suflarea a tot ceea ce
era viu gi nu era nici o geand de lumind, nici cea mai
micd nddejde de izbdvire.
Valentina s-a prdbugit impreund cu tofi in
prdpastie. Frica gi durerea i-au paralizat tot trupul.
Croaza, neputinta gi deznddejdea au cuprins-o intr-un
haos ctrmplit. in jur erau stAlpi de praf, jar, plAnsete.
in cele din urmd, oamenii au inceput sd se ridice, sd
se scuture
-
unii erau pe jumdtate pArlili, altii erau
fird picioare gi nu se gtie de ce incepuserd sd se
alinieze intr-un rAnd, ca la o comandd nerostitd. S-a
aldturat gi Valentina rAndului, scuturAndu-gi praful.
102
$i
deodatd au furceput sd se imprdgtie norii,
praful gi murddria au fost date la o parte, iar pe.nori
albi s-a pogorAt la ei un Om gi, inaintea Lui, pe un
nor alb ca zdpada, ca pe o masd, era deschisd o Carte
uriagd. De o parte qi de alta a Lui se aflau nigte tineri
frumogi gi lurninogi, ca nigte strijeri. Privirile tuturor
oamenilor erau indreptate cdtre strdinii care stdteau
deasupra mulfimii murdare gi speriate.
$i,
iatd,,
tinerii I-au deschis Aceluia cartea. El s-a uitat la
primul om gi l-a intrebat:
,,Crezi?".
Rdspunsul a fost
afirmativ, in Carte se gisea gi numele lui.
$i
tot
atunci i-au dat infdligarea corespunzdtoare gi l-au
dus sus. Urmdtorul om a negat pdrtdgia lui la
credinld gi a fost dus in partea opusd gi aruncat in jos,
de unde se auzea pAnd sus un urlet plin de groazd,
care ifi rupea sufletul.
RAndul Valentinei se apropia, iar fur inima ei se
stArniserd emolia, frica gi nelinigtea. Cdci ea plecase
anume sd-L nege pe Dumnezeu; ea nu credea in
nimic.
Deodatd, inaintea ei a iegit din rAnd un bdrbat gi
s-a repezit sd fugd in altd parte de Cititor gi de Masd,
dar strdjerul care stdtea aldturi a ridicat mAna in
pozilie orizontald gi de sub mAnd a apirut o Sabie de
foc care intr-o clipitd l-a ajuns pe fugar, l-a stripuns
gi l-a aruncat in aceeagi prdpastie unde erau aruncaji
tofi necredinciogii. Valentinei i s-au muiat picioarele
gi parcd i se ingreuiaserd atAt de tare incAt nu le mai
putea migca din loc, iar rAndul deja se scurtase gi mai
rdmdseserd doi oameni. Sub inimd incepuse sd-i
tremure srlfletul, plin de deznddejde gi pocdinfd.
103
Lacrimile ii
lAgniser5
guvoaie din ochi gi ii udau toatd
fa!a. Incepuse sd inghefe de fricd, iar cAnd ochii cei
luminogi s-au ridicat asupra ei, ea a vdzut in ei
iubire, durere, iertare... gi s-a trezit.
'
Lacrimile ii curgeau ca mai inainte pe fala ei, pe
genele ei frumoase, de pe care se prelingeau pe gAt gi
a trebuit sd facd. eforturi incredibile ca sd nu
izbucneascd in plAns in vagonul arhiplin...
La statia urmdtoare a coborAt gi s-a intors la
Moscova. A renuntat la lucrul de perspectivd gi s-a
angajat la o institulie de copii pregcolari.
pentru
prima datd in anul 1,978 a mers la bisericd, a vdzut
icoane... gi pe una dintre ele era Acel Cititor.
Valentina B.
Biiatul a fost salvat de inger
Micul Kolia s-a imprietenit cu un inger. Odatd,
in noaptea cea luminoasd a Pagtilor, ingerul s-a
apropiat de patul lui Kolia la miezul noplii gi a spus:
-
Hristos a inviat!
Kolia nu mai vdzuse ceva mai frumos decAt
ingerul: era atAt de luminos, atAt strdlucea chipul lui
gi atAt ii sc6nteiau vegmintele cele lungi gi albe ca
zdpada! B[iatul a rdspuns, incepAnd sd rAdd fericit.
Nimeni nu l-a crezut pe micuf afunci cAnd el le-a
povestit oamenilor despre minunata cunogtintd.
,,Inventeazd.
-
au hotdrAt adulfli
-,
dar ldsali-l sd se
joace pulin. Va cregte, va merge la gcoald gi acolo,
sdrdcutul, va uita de toli ingerii lui."
t04
Vremea a trecut. intr-o dimineald minunatd
Kolenka s-a trezit cu o senzalie de sdrbdtoare, parci
venise ziua lui de nagtere. S-a gAndit de ce se simte
aga gi gi-a amintit: ,,Astdzi
vine bunica! Pentru
totdeauna!"
Kolia o iubea foarte mult pe bunica. Bunica era
asprd, nu il rdsf5la cu dulciuri gi rareori il mAngAia
pe cap, dar atunci cAnd il a1eza lAngi ea, cddea
Putin
timp pe gAnduri... Ochii ei cei incd tineri se intunecau
gi capul ei cdrunt se pleca
Pulin...
Iar Kolia,
deschizAnd gura de nerdbdare, aqtepta ceva minunat.
$i
imediat bunica incepea sd zAmbeascd ugor
9i
din
gura ei iegea o poveste, aga cum Kolia nicdieri nu mai
auzise gi in nici o cdrticicd nu mai citise. Povestea
dura uneori cAteva seri. Afard era intuneric, iar fur
camerd parcd se juca soarele cu razele,
Povestea
babugkdi aprindea totul ca jarul.
Babugka povestea clar, poate cd inventa ea, dar
Kolenka nu stdtea pe gAnduri. Ba incepea sd-i spund
gi povestiri adevdrate
-
despre tdzboi, despre faptele
de vitejie ale bunicului lui Kolia. Pe solul ei, bunica il
ingropase de mult, iar fiica o tot chema pe mama ei
bdtrAni la ea. Dar, oare, putea bunica sd-gi
pdrdseascd saful natal, casa cea dragd inimii, curtea
cu gardul cel strAmb, livada cu merii bdtrAni
9i
nodurogi gi cu viginii cei slabi, datoritd cdrora in mai
se pornea valul parfumat al florilor.
insd in ultimele luni babugka se imbolndvise,
obosise de singuritate.
$i
iati: vine. Vine pentru
totdeauna. Pdrinfii lui Kolia i-au pregitit deja
9i
camera.
105
Babugka a intrat in camel.d, s-a inchinat gi gi-a
rotit privirea ca o gospodind. intAi gi intAi a deschis
un geamantan mare negru. Kolenka s-a uitat in el cu
curiozitate. trar babugka a inceput sd scoatd icoane:
mari, mici, de hArtie, de lemn. lu-u agerut la rAnd pe
masd gi masa a inceput sd str5luceasc5, din maro a
devenit coloratd cu culorile clare ale icoanelor. Kolia
le lovea Llgor cu genele gi privea cu nesat.
-
Dar acesta cine este?
-
gi a lovit cu degeleiul in
infdtiEarea auritd a MAntuitorului. Bunica a z6mbit:
-
Este Domnul nostru. Dumnezeu. Nu gtii? Of,
of!
$i
l-a mAngAiat pe nepolel pe pdr.
-
Iar acesta, iatd, este ocrotitorul tdu ceresc
_
SfAntul Nicolae, Fdcdtorul de minuni. Aceasta este
Maica Domnuiui
- preasfAnta
Ndschtoare de
Dumnezeu.
Kolia dintr-o datd s-a luminat:
-
Dar pe el il gtiu!
,
Era o iconild fragild intr-o ramd sublire, pe care
strdlucea un inger, sobru gi minunat, parc6 privind
inlduntrul sdu cu ochii lui albagtri, trigti. in dreapta,
ingerui tinea o cruce.
-
Il gtiu, bunico, il gtiu
-
gi Kolia era in culmea
extazului; el a venit la rnine la pdtu!! Este bury blAnd
gi frumos.
Bunica il asculta tdcAnd gi. punAnd mAna pe
capul nepofelului.
-
De ce, buni, nu mai vine la mine? CAnd va
veni la tine, sd stai de vorbd cu el gi sd-i spui sd vinX
iar5gi la mine. Bine?
106
in uqd stdtea mama lui Kolia
9i
zAmbea, insd
cumva ca o vinovatd.
-
Lena, ar trebui sd-l duceli la bisericd!
--i
s-a
adresat ei bunica. O, fata mea, uite: irgerii il iubesc.
Mama a ridicat din umeri.
Kolenka incepuse o noud viafd' in fiecare
duminicd mergea,
finAndu-se
tare de mAna bunicii,
pe trotuar, drept, de-a lungul goselei qi, mAndru, fdrd
sd oboseascd, str5bdtea drumui lung pdnd la biseric5.
Acolo erau aurul focului, al luminilor
9i
al icoanelor,
cAntarea cereasc6
-
povestea intrupatd' Acolo nu mai
era un singul inger, era o mullime nenumdratd care
ii canta cintare-Domnuiui 9i
il slulea slujbe. insd
nimeni dintre oameni nu gtia acest lucru gi nu artzea.
Iar Kolia gtia: babugka ii povestise,
9i
el chiar simlise!
insd in purtare nu ii urma pe ingeri. Abia dacd stdtea
linigtit, inchinAndu-se cu atenlie sau aplecAndu-se
atAt c6t sd nu dea cu capul de podea
9i
cAntAnd
impreund cu corul: ,,Doamne
miluiegte"
9i ,,Amin".
$i
imediat o lua din loc sd o ajute
Pe
vreo enoriaqd sd-
gi stingd lumAnarea sau sd-i salute pe cunoscuiii
obignuifi, dar gi sd primeasci de la ei bomboane.
Bunica auzea tot timpul:
,,Sd
mergem la iconi!d!",
,,Vreau
sd beau ap6!". Sau, cAnd Kolenka obosea fur
agteptarea impdrtdganiei: ,,Mai
e mult, bunico?"
Nu era ugor cu neastAmpdratul.
$i
bunica se
ruga pentru ca mama lui, singura ei fiicd, Lenocika,
sd inceapd gi ea sd creadd in Dumnezeu gi sd meargd
cu Kolia la bisericd. Ea era deja bdtrAnd gi in curAnd
nu mai putea sd-i facd fafd.
r07
A venit vara, oragul era prdfuit gi chinuitor, iar
la
fard
era incAntdtor, imbucurdtor gi strdlucitor.
Familia lui Kolia a plecat in satul bunicii
-
gi iar5gi au
inceput sd rdsune glasuri in casa cea veche de o sutd
de ani, ir:r livada cea bdtrAnd de vigini gi meri, in
curtea cu gardul cel strAmb.
Kolia alerga peste tot impreund cu copiii.
$trengarii
mai mari cdutau cu tot dinadinsul pdlanii,
iar picii
-
mult mai mici decAt ei
-
se
lineau
dupd ei,
astfel cX mama nu reugea intotdeauna sd-i dea de
urmd lui Kolia. Doar se juca incet afard gi iatd
-
ia-l
de unde nu-i!
Kolenka fugise cu gtrengarii sd ia cu asalt o casd
veche. Casa era nu se gtie de ce pdrdsitd, fdrd, ferestre,
fdrd ugi, ruinatd gi surpatd
-
gi semdna cu o ciupercd
bdtrAnd. Pare-se cd vAntul o ddrAmase, bitAnd ceva
mai puternic. in ea erau praf gi mizerie din destul,
insd pe gtrengari ii interesa, desigur, cerdacul, la care
ducea din umbrd o scard micd de lemn. Imediat s-au
cdtdrat pe ea gtrengarii. Iar pe Kolia, care se avAntase
dupd ei, l-au tras. in cerdac era intuneric, sinistru,
dar era interesant. Doar printr-o fereastrd rotundd,
fdrd geam, soarele igi croia drum cu razele sale in
aceasti impdrdfie a prafului
9i
a ddrdpdndrii. Kolenka
a fost atras de el. S-a apropiat in fugd de fereastrd gi
s-a aplecat in afard pAnd la jumdtate. Atunci a
priceput
,,Aga
deci, ce bine cd se poate urca
9i
pe
acoperig. E o frumusefe". Zis gi ficut.
-
Ei, eu md duc pe acoperig!
-
a strigat Kolia la
tovardgi. Copiii s-au ingrdmddit la fereastrd. Micul
Kolia era deja pe acoperig gi era foarte vesel. S-a
108
intors la fereastrd, a vrut sd le spun6 ceva bdielilor
9i
di ntr-odatdpi ci oare1ei -aual unecatpepantd.
Copiii au inceput sd
!ipe'
Unul dintre ei s-a
repezit primul spre iegire, i1t
1"pa
el
-
ceilalli'
,,Itolka
i cdzutr."
-
strigau pe diferite glasuri' Au iegit
6uluc fur stradd
gi ce iu vdzttt: Kolenka
gedea vesel
lAngi perete, sub ferestruica cea ghinionistd'
pe ruine
ae
iieire
gi bucdli de cdrdmizi, pe care crescuse de la
sine iarba, de care negreqit ar fi trebuit dacd nu sd se
loveascd mortal, cel pulin sd se schilodeascd'
-
Dar m-a luat ingerul
qi m-a aqezat aici
-
a
explicat el, zAmbind uqor qi luminos'
Nu departe, cu gura deschisd, stdtea o vecind'
AflAnd de la icea vecind
9i
din povestirile
incurcate ale copiilor despre cele intAmplate, pdrinlii
lui Kolia s-au ingrozit. Micuful, care nu avea nici o
zgArieturd, afirma un singur lu1ry:
-
Pe mine m-a iuat ingerul de mAnufe!
Bunica se ruga cu emofie puternicb' Mama
9i
tatdl au mers sa vadd casa cea veche' Iar babugka'
dupd ce a chibzuit, i-a spus lui Kolia:
-
Cu toate acestea, nepolelule,
trebuie sd fii
pedepsitl ingerul te-a salvat in bundtatea lui, iar
lie
sd nu^-}i mai treacd prin cap sd te zbengui, sd-l superi
pe ingerul tiu pizitor degeaba' CXci el, drdgufule' se
s"paia foarte tare cAnd cineva se poartd aga cum te-ai
purtat tu astdzi.
^
in scurt timp s-au intors
9i
pdrinfii' Tatdl era
tdcut gi cdzut pe gAnduri. Mama pldngea' L-au
regdsit pe fiul lor cu capul plecat, fdrd si cracneascd
dupe .. fa.,rs" cunogtinld scurtd dar convingdtoare
cu vechea curea a bunicului.
109
Seara, marna l-a agezat pe fiulul ei lAngi ea, l_a
lipit de ea gi l-a i:rtrebat incet:
-
inseamnd cd ingerul te-a salvat?
-
El m-a luat simplu de mAnule
-
a spus Kolia in
goaptd gi s-a ascuns cu ndsucul la pieptul mamei.
CAnd familia s-a firtclrs in orag, Kolia chiar din
prima d^uminicd a inceput sd meargd iarigi la
bisericd. insd acum il ducea deja mama, strangand cu
blAndefe in palma ei caldd mAnuta copilului ei.
Marina" Moscoua
Starelul inainte-vizitor
u0
4mm],
de curdlia..isfuS* de sfinlenia personald'
Starelul este cdlduzavoii lui Dumnezeu"
insd au existat gi prooroci mincinogi. De aceea a
sp us
{p."osleluJ P.eysl
:
-N-u",-c-Us"-4p""i-gricq-dgh.Pentrucdnisi-^vi-{jmapg}
creqtinisrnulu"i-nu-
dnarme.
El-S**uce. in
rdticire
le
oaqlerri p.Einindoiell,li:r"5fu
ci ri.
in Rusia Mare au fost mulli prnorocladev,trati:
@i,L-av.@i,
Nicnlae
.laSelo*rul"
de miruurl-Sggtlry*ie**$alsv,
Se+-ghie-de Radonj gi mulfi al1ii, care gi-au petrecut
viala in slujirea fald de Dumnezeu in numele
neamului lor, ca Domnul sd ne ierte noud lipsa
noastri de duhovnicie,
dS.gfrAulSimand+b".
...intAmplarea aceasta a avut loc dupd tdzbcti
intr-un sat bielorus. La o izb6, a venit gi a bdtut un
bdtrAn pribeag, din aceia care
Pe
atunci nu erau
pufini, gi a cerut addpost pentru noapte. Gazda r-a
deschis uga gi i-a spus cd solia lui e in preajma
nagterii gi cd trebuie sd nascd in noaptea aceea.
-
Dacd imprejurarea de fald nu vd impiedic5, vd
cer mild.
BdtrAnelul a intrat. Gazdele l-au agezat la masX
qi l-au ospdtat cu o cind modest5. Iar in tin, pul nopfii,
femeia a nhscut un bdiat. Dimineafa, luAndu-gi rimas
bun de la gazdele cele primitoare, bdtrAnelul le-a
sPus:
-
Nu--,an*.c.e".-sf,--^vd*-ddruiesc,"'
nu am daruri
scumpe,
dar vH sfrrn
la
lklspXrtire
(mama si
lind
bine minte): cdnd-hiiatut
va-impJini 1-6 ani" nuJ lSsa
I a rAu,-gg-
-v.-q..!4ec
a. . .
t 1l
...Anii au trecut, fiul a crescut gi, iatd, a venit
ziua proorocitd. Dar mama o gi uitase. Au venit
copiii dupd fiul ei gi l-au chemat sd se scalde in rAu.
Fl5cdul a pornit in grabd, s-a agitat gi de atAta agitalie
a obosit, cduta ceva, dar nu putea gdsi. Atunci mama
lui gi-a dat seama la timp de proorocia starelului.
-
Ce caufi, fiule?
-
O gosetd.
Mama a aruncat o privire gi a vdzut cd fiul ei
avea un picior furcdllat cu doud gosete. Brusc
Ai-a
adus aminte de cuvintele starelului.
$i
l-a chemat pe
bdiat in cdmard gi l-a inchis acolo.
Iar copiilor ie-a
poruncit sd meargd fdrd el.
-
Va veni el mai tArziu!
Dupd pulin timp a auzlt cd in cdmard a cdzul
ceva greu. S-a grdbit intr-acolo gi a deschis uga... Fiul
ei zdcea mort: se inecase cu laptele.
Valentina
Am trdit firi credinti
Serviciul nostru fusese mutat in Orienful
indepirtat. Solul meu era geful Statului Major. in
garnizoane nu existau biserici. Nimic nu gtiam
despre Dumnezeu. Brusc, soful meu Iurie s-a
imbohrdvit grav. Stdtea acasd. Deodatd a sunat
soneria la ugd. Eu m-am dus sd deschid, dar nici nu
am apucat sd md apropii de ugd, cdci pe ea intrase
deja un bdrbat strdin, iar impreund cu el_o.ferneie,
ciufulitd toat6, cu guviferdrqnte.
Bdrbatul era foarte
n2
voinic, cu pdr rogcat ondulat. khduealui
e.ra cam
pdtlglzdlo31e_ gi a gerd.
Eu am intrebat:
-
Cine sunteli? Afi venit la soPl meu?
insd bdrbatul qi femeia nu mi-au rdspuns, ci s-au
indreptat direct spre patul solului
gi s-au aplecat
asupra lui. Soful meu dormea. Atunci am intrebat:
-
Vreli sd-l trezesc?
lnsd bdrbatul cel strdin, tdcAnd, a cldtinat ugor
din cap gi dintr-o datd privirea mea a cdzut pe
,,botinele"
lui.
Erau
.ade:4glc*saptg*qA{e*-d"oar
s.ejn5n a u cr r- ni
Ste
botine.
in garnizoana noastrd niciodatd nu existaserd
asemenea oameni. in afard de aceasta, gatnizoana
noastri era ,,de
tip inchis"' Cg&-au-.in-tr"at...acegti
aa-meni..pe W6?"..CAnd.
am- -lners-sf,=i-. condu-e'--Wa*era
@dizolvas-eri.
D:pi-lum.dtats-.de an, solul"me"u a mxril''' $i
nu
am dat atunci pomelnice la bisericd, nu gtiam nimic'
ABgl-clmj $-:a-'flrdtat
irr vis.
$edea
la o masd lungd,
aga cum se gi cuvine unui gef, iar in fala lui se afla o
can5 solddfeascd de fier. M-am uitat peste urndr
9i
am vdzut cum el sorbea cAte o inghiliturd de apd'
Privirea lui era atAt de chinuitd qi de trist6.
-
Iura! Nu ai nici mdcat zahdr
9i
plante de ceai,
cum poli bea aga?
insd el nici nu a reaclionat la cuvintele mele...
Valentina
113
Bunica e in iad
Aveam 16 ani gi aveam o bunici pe care o
iubeam foarte mult. Am mers la ea in vizitd cAnd a
implinit 64 ani. CAnd m-am intors acasd, am avut un
vis. Bunica a venit la mine, m-a luat de mAnd gi mi-a
spus:
-
Tania, hai sd mergem, ifi voi ardta unde voi
locui.
l\{-a dus printr-o pddure frumoas5, printr-un
cAmp frumos^de salatd gi secard, iar la urmd se afla
un cerc mare. In cerc era o scard, ce ducea in jos. M-am
apropiat gi m-am uitat in jos. Am vdzut oameni in
lanturi, in cdmdgi de zale gi in cazane uriage, din care
iegea o dogoare. Erau bdrbali gi femei pe jumdtate
chinuifi. Se auzea un geamdt. Erau chiar gi copii
acolo. Erau o larmh de neinchipuit, un geamdt
ingrozitor gi un miros greu.
Mi se ridicase pdrul in
cap de fricd,, iar bunica mi-a spus:
-
De rnAine voi trdi aici pe vecie.
M-am trezit
Ei
m-am dus direct la mama, i-am
povestit, iar mama a spus:
-
inseamnd cd vairdi mult, sd nu crezi in vise!
Dupd doud ore ne-a venit o telegramd. Chiar in
acele
momente bunica mea murjse.
Dupd un timp m-am cdsdtorit. Am ndscut doi
copii. Iatd, s-a c5sdtorit deja gi fiica mea.
Ea a rdmas insdrcinatd, iar noi ne-am hotdrAt
pentru avort: ne era foarte greu din punct de vedere
material.
Atunci am avut un vis. Am auzit un glas:
-
Tania, nu te teme, vino.
Am mers printr-o pddurice. Erau brddufi,
veverifele sdreau
9i
mirosea a conuri de brad'
incepuse sd se intunece.
$i
dintr-o datd s-a lurninat
totul. intre cer gi pdmAnt a apdrut o -femeie- toatt in
ah-agftu, 9i
mi-a vorbit foarte tare:
Nu te teme,
!i
se va naEte un nePot!
Eu i-am rdspuns cd imi este foarte greu, cd nu
am bani gi nici posibilitdfi... Atunci femeia a transmis
undeva sus, ca prin teiefon:
-
Fa spu-ne ci nu are bani
9i
nici posibilitdli.'.
De sus s-a auzlt un glas bdrbdtesc ferm:
-
Spune-i: s.d nu se teamd, totul va fi bine, va
a:vea intotdeauna ajutor,
intr-adevdr, mi s-a ndscut un nepot
9i
in locul
sdrdciei am avut tot timpul bani
9i
pentru hrand,
9i
penku imbrdchminte. Desigur, vAnd legume din
grddind, muncesc
Ai
intotdeauna vAnd totul imediat.
Iar, dacd a apdrut vreodatd Lln moment critic, au
venit cunoscufii
gi m-au ajutat...
Ce bine cd nu a ficut avort' E-ste un omcrr!
Valentina
1t 4 115
Si demonul a iesit...
! .
!u
am fost musulman6", dar m-am cdsdtorit cu
un
rus gi am firceput sd merg din cAnd in cAnd la
bisericd. Eram cam bolndvicioasd. Ba aveam tensiune,
ba md durea burta. Medicii specialigti mi-au explicat:
-
Aga sunt intestinele!
M-au linigtit gi m-au tratat. Dar din cAnd in
cAnd boala md dobora intr-atAt incAt imi strAngea in
convulsie mAinile gi picioarele gi yralaql
lglli4pul
Q0ncare*cu, carne-. Figa medicald era scrisd toatd.
Medicii m-au sfdtuit gi mi-au prescris tot felul de
vitamine gi de medicamente. Boala md ldsa un timp
gi apoi durerea md lua iardgi. Au vrut sd-mi facd
operatie. Igr cAnd md hotdram sd merg la biserici,
p_rusc apdreau mii de propuneri sd nu merg. Ba
apdreau
.dintr-o
dati cunoscuti, ba se intAmplT
altceva.
$i,
iatd, a venit din Piter in Tuapse batiugka
Teoctist. Tofi incepuserd si vorbeascd despre el.
$i
am ciulit gi eu urechile.
Era un pdrinte deosebit.
Eu, desigur, md botezasem gi primisem credinta
ortodoxd, insd boala mea progresa...
Btrtiuska venise la prdznuirea celor o mie de ani
de la cregtinarea Rusiei. Desigur, am amAnat toate
treburile gi am mers acolo din purd curiozitate, sd
aflu:
,,Cine este el gi prin ce este deosebit?"
$i
am vdzut cum din partea dreaptd tofi
mergeau la spovedanie. Am stat la rAnd. Era plin de
l l 6
oameni! Stdteam, iar burta se alarma, de parcd nu
fusesem la toaletS. o suti de ani. Ribdam
9i.
md
gAldeam: .J\lu
am mAncat nimic,-ce,o fi.asf-a?"
ftpul
incepuse
sd mi se invArteascd,
glfbiciunea
eru ai6{'de mare incAt totul incepuse sd pluteascd
dinaintea ochilor
qi mi-a venit o asemenea ciudd pe
tofi, pentru ci se spovedeau mult, pentru cd vorbeau
in goaptd.
Qj
{eodatd
am iraceput sd strig:
-
Ce credefi, cd toate pdcatele voastre aga vi le ia,
nu? Nimic nu va
Pleca
de la voi.
Tgald, erezia o purtam in mine, urlam
gi dideam
dln mdini. lar-batiugka
numai tdcea, dar stdtea ceva
mai departe pentru siguranld. Nu mai tin minte ce
am mai fdcut,
4par
cd m-am trezit pe podea'
Igglqg
c3y4-dirl mine^Dar aga incAt m-a ldsat fdrd glas
9i
mi-am
pierdut cunogtinta. NLam ttezlt
-
in bisericd nu era
n-imeni! Oamenii se uitau prin ferestre, prin ugi cu
teamd.
ldrintele
nostru era in altar' Numai batiugka
Teoctist citea
-o-.-gugdciune
deasupra mea
9i
md
s-tropea cu apd sfinlitd.. El m-a ridicat.
falc{*gtlg5i
rulndqqu,sgm
Pe
lune. Simleam atdta bucurie! $i
nu
am mai fost bolnav6.
Enoriaga F.
tr7
SfAntul l-a izbivit
Anul acesta a fost an de recrutare pentru mine
gi tovardgii mei, insd nici*unul dintre noi nu vroia.sd
gteargd in Cecenia. Odatd am fost sfituit:
,,Mergi
la
bisericd gi roagd preofii sd facd un maslu pentru
sfAntul tdu". Am mers gi rn-am informat. Credinfa
incd nu mi se aprinsese. SfArtul meu era Iqan de
Krq"nsJadJ.
Am rugat preofii sd-i facd un maslu cu
slujba de sfin;ire a apei.
$i
am participat pentru
prima datd. Apoi m-a atras din nou.
9i
am mai mers
gi parcd povara grijilor imi fusese inldturatd. O
ugoard bucurie gi cAntarea linigtitd a cdntdretilor
eliberau gAndurile mele gi in suflet imi era ugor.
Momentul plecdrii s-a apropiat, am fost chemat
la comisariatul militar gi mi s-a dat trimitere in
o;agul... Kronstadt! Am amufit. Comisarul militar
mi-a urat:
,,Succes,
egti singur!". M-am intors, dar
1rr-ulfi
uprieteni
de-ai mei au cdzu-! in. Cecsnia, in
-masacru.
La-bisericd merg regulat, cdci Dumnezeu
este Cel Care mi-a dat viala. ii mutpmesc Domnului
Dumnezeului nostru Iisus Hristos pentru minunata
Lui purtare de griji pentru mine, pdcdtosul.
luan
118
in
Partea
cealalti a viefii
Tatiana zdcea in spitalul din oragul Tuapse'
Starea ei era criticd. $i,
iatd, cAnd se-.afla-insom-i'
a
v,izut drept in fala ei un tAndr inalt
9i
frumos' El i-a
spus cu blAndele 9i
cu un zAmbet plin de bucurie:
-
Fii sdndtoasd,
surioard!
Ea i-a rdspuns cd;ru are nici un frate' Iar el i-a
sPus:
Ea
ai.
Ag1.gg;|t
inainte de nagtereata'
Aveam
opt 1u11i.
AiE'
"91-c-9nq[91lq
$,
llgf*-gi
s-fl*"+e
digf,veJsiletj }*tg-
*Lv*ni
-aici .dupd moartea
ilt";r.e.
Dar acum te intorci la mama. ocrotegte-o
gi transmite-le
tuturor salutf,ri, dd'
exemBlg""b$$
in
toate, trAiti in pace, iubire
9i
armonie'
Rugafi-vd
pentru *ir,".
Qqloruilp-e
tpli
"ii--vede sip'e-tofi'
ii
i'ubegte,.-Mie-ig-ti.-egle.h;r*e-alci,slav'dlui'Dumnezeu'
Tatiana s-a trezit. La cdpdtAi
gedea mama ei
9i
a
intrebat-o:
-
Mamd, eu am avut un ftate?
$i
mama cu uimire a confirmat:
I
ei1opttuni
inainte de nagterea ta, i3.s.d a murit
p*L&c
pi t'roi nu ne aducem aminte de el' dar de ce
intrebi?
$i
Tania i-a povestit totul despre el' cum l-a
vdzutin lumea cealalti.
Liubo,
119
Mustrare din cer
Svetlana a sunat in ziua de luni la o cunogtintX
de-a ei care mergea la bisericd gi i-a spus:
-
Am avut un vis.
$i
chiar l_am desenat pe cel
care mi s-a ardtat i:r vis, degi niciodatd nu am mai
desenat pAnd acum.
{r-n
visat cd din cer se uita la
mine
un starel, care iradia in irtregime
nespusd
bucurie.
Cunogtinta,la
rAndul ei, a firtrebat:
-
Dar tu mergi la bisericd?
-
Da, mai merg uneori.
-
{tunci mergi degrabd gi uitd_te la icoane sd
vezi dacd nu cumva se afld printre ele stareful tdu.
Svetlana a mers la biserici gi dupi aceea a
sunat-o iar pe cunogtinta
ei:
-
fuI-am uitat, este Serafim de Sarov.
-
Vino la mine. il i9% ;;ur.rioJru
Diveevo...
$i
femeia i-a povestit:
-
Sveta, aceasta este o mustrare pentru mine,
pdcdtoasa.
Ie5i, de ziua de nagtere a SfAntului Serafim
Qp
Sarov am rugat preo,tii sd facd un maslu cu
sfinfir:ea apei. pe
tine pi pe fiica ta v_am scris
gltimele. Am crezut cX batiugka nu citegte tot...
prin
tine Domnul
m-a mustrat
pe mine.
Lrp"ii
S"rufirr", J"
*"tgy
a vdzut pe..crrre am icris. oaci baiiuqtu
.it";t"
sau nu
-
nu este treaba noastrd; de aceea egti aici cu
desenul gi cu mustrarea.
120
Saetlana
A venit moartea
Eram dupd opera$e gi stdteam acasd culcatd pe
partea dreaptd.
Qinev.a
m-a inghiontit in spate. M-am
uitat gi l-am v6zut pe solul meu. L-affi intrebat:
-
De ce m-ai trezit din somn?
in realitate,
sg|1il
dormea dincolo de paravan.
Dar mi-a rispuns:
-
\Jite
cine std,la capdtul patului nostru.
$i
am vdzut
Un
bdtrAnel cu barb5. Avea o
infdligare atAt de plf,cutd gi semdna cu Serafim de
Sarov. Iar eu citisem o datd viala lui. El gonea pe
gjggga.cu mAinile, parcd alunga ceyain
vdzduh. I-am
spus sofului:
-
Starelul acesta ni s-a ardtat in vis amAndurora
in acelagi timp, aga cd putem dormi linigtili.
$i
m-am intors pe partea cealaltd. insd atunci
rAfdgi m-a inghiontit c-eva in spate. M-am rdsucit qi
am intrebat:
-
Ce mai vrei?
Qar
nu era-s"ofui meu, in.camerd intrase-mo.artea
c-ga-. infricogdtoare. Totul inghelase in mine. IJrt
ssL"klklge-ryLo"rs'eL*c:qednnildil-gfu ld.i*g$
d]n'p",ase,-*q*apJgp-ta-demilg:Lmleam-cddacdease
va apropia gi se va atinge ugor de mine voi muri. M-am
urnit gi m-am apropiat de perete.
$:mleam
peretele
reqe, iar ea se tot-apropia incet, venind mai aproape,
mai aproape, mai aproape...
4i
zAmbe_a
.in
chip
infricogfitor. Elg acoperitd cu o pelerig"{.alb.d;din cap
pAnd in picioare.
4p-_{g-tfE|.|doar
.S,6.a.n.}!n,
pur
9i
.. :rl
.:
)13
t2l
simplu instinctiv.
De fricd, in momentele acelea,
ujtSggm chiar gi rugdc-iunile.
CAnd degetele ei
scheletice au ajuns aproape de ochii mei, am strigat:
-
Do4_[te-.a-iut[-md!
hff.o,clipife s-a trtors cu spatele la mine gi a
inceput si se indepdrteze fircet din camerd. A ajuns la
pfag
9i
a dispdrut.
Lar carnera s-a umplut de o-.ceafd
Alburie. $i
am infeles cd rdmdsesem vie, cd totul
fusese real.
insd
respiram cu greutafe gi nu puteam
nici mdcar sd-l chem pe solul meu, nu mai aveam
glas. CAnd m-am ridicat, am cdzut
si el a venit
degrabd...
Prascoaia
Plasa sataniceasci
Ca intotdeauna, am citit
tqelg
rllrgdciunile de
seard, q!;grninchinat
paful gi m-am culcat. Era deja
primul ceas din noapte. Deodatd
-
un ghiont in
spate. M-am intors
-
nimeni. De la candeld era
lumind in toatd camera.
$i,
iatd, am vdzut cum din
t3yg119lgla
lls"^el
g-e]"r., avAnd ldpimea de aproale
jumdtate
de metru gi lungimea de un metru
-gi
jumdtate.
Eu am stat linigtitd, nu irni era teamd.
Atunci
g gl-q.Ug parcd s-a ridicat singurd gi a
rnceput sd inchine plasa:
,,In
numele Tatdlui gi al
Fiului pi al SfAntului DUh. Amin,,. Aga am inchinat-o
pAnd cAnd a inceput sd se clatine, dar nu a dispdrut
de tot, ci a inceput sd se ridice incet-incet iri sus,
parcd amenintAndu-md.
$i
a plecat toatd. Abia atunci
122
am inleles cd se intAmplase in realitate' Am aprins
Iuminile peste tot
9i
am c.it-it -rugdciuni
pAnd
dimineald-Iar
dimineafd am alergat duplpreot
qi am
sfi3lt!*qrea.
inainte de aceasta, mtrriseld y9c11tii
mei din aplbele
Pdrli..'
Dupd sfinlirea camerei, nu s-a mai intAmplat
nimic asemindtor.
Dimpotrivd, am inceput sd trdiesc
gi sd respir mai ugor
9i
mai vesel.
Prascoaia
Mirgiritarele credinfei
Rita A. lucra ca gef contabil, mergea des la
bisericd
gi la locurile sfinte. Odatd s-a certat cu o
femeie credincioasd 9i
a hotdrAt sd nu mai meargd la
bisericd. S-a apropiat de*icoana Maicii"Do4Sqlsi E"to
K?ron
qi a spus in gAnd:
-
Nu voi mai veni aici' Cum vine acest lucru, ca
in bisericd sd fie dezbinare?t Dar ce pofi tu, icoand,
sd-mi rispunzi? Icoana este o bucatd de lemn'
insd in urmdtoarea
zi de odihnd tot a fost atrasd
de bisericd.
S-a apropiat
9i
a vdzut ch pe trepte stdtea un
qlare!. S-a uitat la el9i a gAndit:
-
Ce mult seamdnd cu SfAntul Nicolae.
A intrat in bisericd, a pus lumAndri, iar in
spatele ei era stareful, care a intrebat-o:
-
{prinzi
lumAndri?
S-a gAndit cd nu cu ea vorbegte. Ial*-e-l,
P?"f-cd
citindu-i gAndunle, i-a sPus:
,(:.{
t23
-
P-e tine, pe tine te privegte, roaba lui
Dumnezeu Margareta. Tu ai adunat in fiecare an
mdrgdritarele credinfei gi acum vrei sd le calci in
picioare gi le calci in picioare...
Ai rugat-o pe-MAIcg
D*o-mnului rlin
Kazan sd rezolve conflictul vostru.
Am avut o..vedenie din partea Maicii lui Dumnezeu.
Am venit din Piter
special,ca sd. te mrutru. yl_ergi la
flserig,
Domnul
!i-a
ddruit loc. Dacd nu rr"i-tr*.gu,
lggul
Jdu-
va fL luat gi vei suferi amarnic.
NU.-a.u
alenlie-JaftJiclilor, pe5r(q_-c-d vrdjmagul neamului
egglgpc_11g doarme, c1'
sautd pe_.eine sd
furghitd,
qdcnind
ca un leu. r
$i
multe irvdfdturi i-a dat. CAnd oamenii au
aflat despre minunatul staret, au dat ndval5 la el. Iar
el le-a dat sfaturi tufuror. O femeie s-a apropiat gi ea,
fiind
-toatilJardata gi impopolonatd. gi
a intins bani.
Da1-g"te-_relul nu a luat nimic de la nimeni. El i-a spus
femeii:
-
Rentru tine este deja t|rziu,
b.jligg
sunt o
grFrnad 5 rl e ri i avol i ...
in scurt timp, staretul a plecat. Margareta nu
putea inlelege despre ce
,,merge ritare,,
,uo.Lir"
el, ce
erau acelea?
OdaJe se afla la"sfintirca..ap3r gi,
cAnd batiugka
a inceput s5-i stropeascd cu ape sfinlite pe
credinciogr,
@gdqte
a vdzutdeasupra
tuturor statqp
SlB.:fant
ale cirui mAini erau intinse in ldtuii, i"i?"
ele atArnau ghirlande de mdrgdritare. CAnd batiugka
ii stropea pe oameni, sjantgl a luat girul de
m{rgdritare gi l-a aruncat impreund cu apa'sfinfitd
peS-t-ecei din jur.
124
M-a:gareta a inlemnit gi a amufit. Iar cAnd a
QJfigaf
ca sd priveascd to!i, figura sfAntului parcd se
pierduse in vdzduh.
M. M, R,
:!1
,\;.l
r25
MINUNI DIN VIATA ELENEI
Pedeapsa lui Dumnezeu
Eu am lucrat noaptea qi temporar am dus viafd
in comun. Oclatd, venind din schimbul de noapte, am
vdzut in jur numai apd. Evident) vecinii mei de
camerd se spdiaserd gi nu inchiseserd apa dupd ei. M-am
hotdrAt sd o inchid eu, iar apoi sd curdt toatd camera.
Era praznicul icoanei Maicii Domnului din
Kazan.
$tiam
bine cd sdvArgeam un pdcat, insd nu m-am
oprit. Iar apoi, aga dintr-o datd, m-am imbolndvit:
temperaturd nu aveam/ nici gripd, dar nici putere nu
aveam/ eram intru totul sldbitd. Lucram la sanatoriu,
aveam medicii mei. Dar, oricAt m-au consultat, totul.
a fost fdrd folos. Medicii mi-au spus cd sunt
sdndtoasd.
$i
tocmai atunci am inteles cd am gregit, cd
I.-am supdrat
-
gi pe Dumnezeu, gi pe Maica
Domnului, pe impdrdteasa cerului. Am ffrcetat sdi
mai iau medicamente gi am inceput ziua gi noaptea
sd md rog, sd plAng, sd cer iertare.
A trecut aproape o lun5. M-am agezat cumva sdi
dorm, fiind cu totul bolnavd, istovitd. Dimineata m-am;
trezit, i:rsd ochii incd nu i-am deschis, iar cineva din i
coll mi-a spus:
'
-
Te vei insdndtosi.
126
Dimineald mi-a fost mai bine. Iar in a treia zi
m-am insindtogit pe deplin. Dupi aceastd intAmplare,
cineva mi-a spus odatd in vis:
-
Astdzi este sdrbdtoare.
Eu am intrebat in vis:
-
Ce sdrbitoare?
Mi s-a rispuns:
-
A apostolului Iuda.
M-am trezit gi m-am gAndit:
-
Dar de ce a lui Iuda? Doar Iuda L-a vAndut pe
Iisus Hristos.
in vremea aceea nu prea imi dddeam seama de
sdrbdtori, iar calendarele bisericegti erau foarte greu
de gdsit. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu am gdsit
unul. M-am uitat, iar acolo scria ,,Apostolul
Iuda
(fratele Domnului)".
Locuiam in Siberia, dar visam sd md mut in
oragul Tuapse. La biserica lui Dumnezeu mergeam,
insd nu prea inlelegeam slujba. Oamenii credinciogi
m-au sfituit sd rog preotul si facd acatistul ingerului
Pdzitor. Ce era un acatist, nu inlelegeam/ insd la
bisericd mi-au spus:
-
Nu avem acatistul, dar slujba ingerului Pdzitor
o putem face.
Am fost de acord.
$i
exact atunci am avut doud
vise la rAnd:
Mergeam pe o poteculd. in dreapta era muntele
abrupt, in stAnga era o pri[pastie mare. Potecula mea
s-a sfArgit gi am vdzut un povArnig mare/ iar in jos era
marea. Trebuia sd traversez, dar cum? Deodatd am
vdzut un pod agezat peste toatd rApa, insd era foarte
$ubred.
Mi s-a spus:
r27
-
Acesta este pentru tine, mergi, nu te teme, vei
traversa. Podul te va
!ine.
$i
am trecut in partea cealaltd pe pod.
Al doilea vis: am vdzut doi ingeri, care semdnau
unul cu celdlalt, erau aga cum sunt inf5ligagi in icoane
gi m-au purtat pe aripile ior peste mare. Eu le-am
sPus:
-
Md treceli peste mare. Sd nu md scdpati, cdci
nu gtiu sd inot gi md inec.
Ei m-au incredintat cd nu md vor scdpa.
$i
m-au
dus direct in Tuapse. Am stat pufin acolo gi m-au
luat iarigi gi m-au dus intr-un sat. in jur era pddure.
Mai tArziu mi-am amintit cd aga a gi fost. Am locuit
pufin in Tuapse, iar acum locuiesc lAngd sanatoriu gi
in jur este pddure. Iatd ce inseamnd sfAnta rugdciune.
Soarele strilucegte de Pagti
Mi s-a furtAmplat o minune la mine acasd.
Aveam 12-13 ani, iar mama de Pagti m-a rugat sd md
uit devreme la soare (sd vdd cum strdlucegte). Eu
gtiam acest lucru, insd la vArsta de 56 ani am aflat cd
soarele strdlucegte gi de Bunavestire. Am hotirAt sd
md uit. Dimineata zilei de Bunavestire era
posomorAtd. Am inceput sd citesc pravila de
dimineafd. Dupd ce am citit pravila, am inceput sd
md uit sd vdd dacd nu cumva a apdrut soarele.
Nimic. in jur erau nori. Am inceput sd mi intristez gi
cu lacrimi in ochi am spus:
t28
-
Am trdit 56 ani
9i
nu am gtiut cd de
Bunavestire strilucegte soarele, iar Domnul nu mi-a
ardtat; dupd cAt se vede, sunt mai picXtoasi decAt
to!i.
Am intrat in camera mea, am trecut pragul
9i
am rdmas pe loc. Soarele strdlucea pe sfintele icoane'
Dar nu era luminos gi nici galben, ci argintiu. Era
imposibil sd-l priveqti! A strdlucit doud minute
9i
apoi a inceput treptat sX se stingd. Am observat cd in
partea mea soarele nu a aruncat nici o privire.
in acelagi an am vdzut cum soarele a str5lucit de
Pagti, in ziua SfAntului Ioan Botezdtorul, a Sfinfilor
Apostoli Petru gi Pavel gi de Boboteazd'.
SfAntul Munte
Cind am fost in Noul Aton, oamenii mi-au
povestit cum autoritdlile au hot5rAt sd construiascd
pe acest munte un restaurant.
$i
se ldudau:
,,Restaurantul
va strdluci atAt de tare incAt se va
vedea din Turcia".
insd Maica lui Dumnezeu li s-a ardtat
muncitorilor gi gefului lor gi le-a spus:
-
Muntele acesta este al meu
9i
nu va fi nici un
restaurant aici. Nu voi ingddui.
insd geful le-a rAs muncitorilor in fafd:
-
Ce maicd ali ascultat voi?
El i-a obligat pe muncitori sd lucreze, dar ei au
rcfuzat. Apoi i-a mustrat pdrintegte pe muncitori
9i
i-a
determinat sd lucreze.
t29
Deodatd geful a fost doborAt de ceva gi a inceput
sd
lipe
de durere. L-au dus la spital, dar gi acolo s_a
chinuit
9i
a
lipat
trei zile gi trei nopfi. in a patra zi a
adormit, iar cAnd s-a trezit, i s-a ardtat Maica
Domnului in salon gi i-a spus:
-
Aceasta
!i
s-a intAmplat pentru cd i_ai certat pe
muncitori.
El a rimas olog, dar a devenit un mare rugdtor.
Cu toate acestea, autoritdfile
cdutau cu tot
dinadinsul si construiascd restaurantul.
insd Maica
lui Dumnezeu
s-a ardtat iardgi gi a spus:
-
Dacd nu vd retragefi, tot Noul Aton il voi
scufunda.
Ceea ce s-a gi intAmplat
9i
incd de doud ori.
Dupd aceea, oamenii au construit un sfAnt paraclis gi
paznicii fac cu rAnclul.
I
t.
i l l
I
I
' \ t
i
130
POVESTIRILE FRATELUI ALEXIE
A luat crucile de pe biserici
in anul 1922 la noi in Kuban s-a trtAmplat un
lucru iregrozitor.
Unui comsomolist i s-a fdgdduit un milion de
ruble dacd va arunca crucile de pe bisericd.
Propunerea era atrdgitoare
-
si devii milionar
intr-o singurX zi! Comsomolistul a fost de acord, a
luat crucile gi le-a aruncat la pdmAnt. Milionul
fdgdduit i-a fost dat imediat dupd
,,lucru".
A primit o geantd de bani gi a inceput sd se
bucure de norocul lui.
Fitrl lui de cinci ani stdtea l6ngd cuptorul aprins,
iar sotia ir momentul acela o scdlda pe fetifa nou-
nXscutX in camera aldfuratd.
-
Ia uite, fiule, cAfi bani am cAgtigat astdzi
-
a
spus tatdl, a deschis geanta gi i-a ardtat fiului
teancurile de bani.
LdsAnd geanta, s-a dus la sotia lui gi a i:rceput
sd-i povesteascd ce a fdcut in ziua aceea.
CAnd s-a intors la fiul lui, l-a gdsit pe acesta
,,la
lucru". Fiul arunca ultimele teancuri de bani in foc.
in mAnia lui, tatdl gi-a lovit fiul atAt de tare incAt
acela a cdiutmort pe podea.
:rr
lil
131
-
L-am ucis!
-
a
lipat
el.
La
lipitul
lui sotia a venit in fugd pdrdsindu-o
pe fetild. Fiul zdcea mort pe podea.
-
L-ai omorAt, l-ai omorAt!
-
a inceput ea sd
strige^.
IntorcAndu-se in camera al5turatd, femeia a
vdzut-o pe fetifd moartd, cdci se inecase in apd.
Nu a mai suportat zelosul comsomolist aceastd
pedeapsd pentru ingrozitorul lui pdcat gi... s-a
impugcat.
1,
i 1
I
;1 .
i '
i r
. i
L t
J
J
i
' i
S-au veselit...
Comsomoligtii anilor
'20
fdceau atAtea drdcii
inc6t gi acum te trec fiorii cAnd iti aduci aminte de ei.
intAmplarea aceasta a avut loc tot in Kuban.
inainte de Pagti, capii comsomoligti au hotirAt
sd-gi batd joc de Dumnezeu. I-au adunat pe tofi
comsomoligtii lor in bisericd gi
,,au
oficiat slujba": s-au
strAmbat, au rAs cu hohote, s-au amuzat.
Iar unul dintre ei a ajuns pAnd acolo incAt s-a
agezat pe lddita cu Chivoful. De agezat s-a agezat, dar
de ridicat nu s-a mai putut ridica
-
aparaLizat pe loc.
Veselia a incetat, deoarece tofi s-au speriat foarte
tare.
Au alergat dupi preot gi l-au adus in bisericd.
-
Ajutali-l pe tovardgul nostru, cici nu se mai
poate ridica de unul singur.
-
Nu eu l-am rugat sd se aQeze acolo gi de aceea
nu-l pot ajuta.
t32
Au chemat-o pe solia lui la biseric5. VdzAndu-l
pe solul ei stAnd pe lddila cu SfAntul Chivot, doar a
pt.rtit din mAini, a fdcut un senrn cu mAna-gi a
plecat acasd.
Sacrilegiul
Pregedintelui sovietului sdtesc
Ai
prietenului lui
li s-a pirut pulin faptul cd au inchis biserica in sat.
Au hotdrAt sd-gi construiascd in bisericd toaleta 1or.
$i
nu in alt loc, decAt in locul ei sfAnt
-
in altar. Dar nu
le-a fost dat sd se foloseascd mult timp de ea.
Primul a fost pedepsit pregedintele, cdci s-a
imbolndvit pe neagteptate. Medicii i-au descoperit
cancer la rect.
Chinurile ii erau insuportabile
9i
lungi.
$i
ziua
gi noaptea fdrd intreruPere igi ruga moartea.
$i
doar
dupd doi ani de chinuri cumplite i-a trimis Domnul
moartea.
$i
tovardgul lui a fost pedepsit dupd cum a
meritat. I s-au prins mAinile labatozd gi amAndoud i-au
fost retezate.
133
Le-au ocrotit ingerii
in Kuban, mulpi cunosc aceastd minune,
deoarece mulpi au fost martorii ei, iar aceq;ti martori
au povestit-o rudelor gi cunoscufilor lor.
NouX maici in cdrufe au fost duse la impugcare.
Atr fost agezate umdr ldngd umdr deasupra unei rApe
aga incAt dupd aceea sd nu mai fie ingropate, sd nn se
munceascd in plus.
Comsomoligtii s-au pregdtit sd deschidd focul,
iar maicile au inceput sd cAnte cu glastare un psalm.
$i,
iat5, tocmai atunci s-a intAmplat minunea.
pe
neagteptate a inceput si strdluceascd o lumind
orbitoare gi au apdrut trei itrgeri. Doi ingeri au
coborAt gi s-au agezatin stAnga gi in dreapta maicilor,
iar al treilea inger a coborAt gi s-a agezat in fala
comsomoligtilor,
care, deodatd, au cdzut cu totii ia
pdmAnt gi gi-au pierdut cunogtinfa .
'
-
De la cirule au venit in fugd soldalii-cdldrefi gi
i-au vdzut pe comsomoligtii care zdceau ca nigte
cadavre, pe maicile care cAntau vii gi nevdtdmate,
$i
au pornit in sat,,dupd qutor,'.
-Ajutorul" buimdcit gi cu fricd a inceput sd_i
incarce in cdrute pe comsomoligti.
-
Iar noi ce sd facem?
-
Se fugifi
-
a venit comanda, pe care au gi
indeplinit-o,
fdcdnd rugiciuni.
Toti comsomoligtii
din escortd au murit foarte
repede, dar secretarul lor pand la moarte a zdcut
paralizat (un an intreg).
134
Sldbea cu fiecare zitotmai mult.
$i,
iatd, cAnd i-au
rdmas numai pielea gi oasele, i-au apdrut o mul;ime
de viermi. Nici nu aPuca mama lui sd strAngd de pe
el grdmada de viermi, cdci apdreau iardgi nu se gtie
de unde.
9e
chinuia ingrozitor
9i
tot
lipa
9i
cerea:
-
Rugafi-vd
Pentru
mine!
insd nu era nimeni care sd se roage pentru el,
deoarece in jur trdiau oameni necredinciogi, care nu
gtiau rugdciuni.
$i
cele care l-ar fi putut ajuta se imprdgtiaserd
toate.
Cununile
Niscitoarei de Dumnezeu
in anul 1922, in satul de cazaci Kilermelki
(lAngd Maikop), s-a irtAmplat un fapt care
demonstreazd cum ii pedepseau in vremurile acelea
bolgevicii chiar
9i
pe dugmanii poteniiali.
Aga ii socoteau pe toli oamenii bogafi.
Astfel, in acest sat de cazaci, in ajunul
praznicului ortodox al Tdierii Capului SfAntului Ioan
inaintemergdtorul, ei au arestat 120 de oameni.
Printre acegtia era
9i
un
Preot.
I-au bdgat pe toli la subsol gi le-au pus paz6'.
Paza era slabd gi de aceea bdrbalii au inceput sd se
sfdtuiascd intre ei, gAndindu-se cum sd-i omoare pe
paznici gi sd fugd, deoarece ii agtepta moartea.
insd
.batiugka
s-a indreptat cdtre toli cu
Propunerea
sa.
135
ri
I
-
Haidefi sd suferim pentru Domnul nostru Iisus
Hristos aga cum gi El a suferit pentru noi.
$i
l-au ascultat. Dimineata i-au scos pe toli de la
subsol gi i-au dus pe cAmp. De la fiecare au luat
imbrdcdmintea gi incdl!5mintea. Datoritd acestui fapt,
bdrbalii au rdmas numai in indispensabili.
Apoi nelegiuifii au deschis focul. Oameni
nevinovati, fdrd judecatd gi fdrd anchetd, au fost
impugcali ir cAteva minute.
A rimas viu numai un bdrbat. El a cdzut la
pdmint mai inainte de a-l atinge glonful. S-a prefdcut
mort. CAnd in jurul
lui au inceput sd-i loveascd pe
rdniti, el a stat culcat fdrd sd se migte vreun pic.
'
DrpH ce pierzdtorli de suflete au plecat, s-a
mutat intr-un stog de paie gi s-a ascuns in el; totugi
nu-gi putea lua ochii de la cei morti.
$i
deodatd a vdzut-o pe impdrdteasa Cerurilor,
care se apropia de fiecare mucenic
Ai
ii punea aceluia
pe cap o cunund. Iat5, tocmai acest martir, singurul
salvat printr-o minune, le-a destdinuit ou-"rrilo,
aceastd cumplitd tragedie. Evident, de aceea l_a gi
izbdvit Domnul, pentru a nu rimAne necunoscutd
aceastd fdrddelege.
136
Femeia in alb
Stimali frafi gi surori in Hristos! Din anul 1995
locuiesc in Diveevo. Iar inainte am locuit in
linutul
Krasnodarsk.
Mama
mea-,.av.ea oBtgplgzece copii.
Tatdl.,meu
bea. Dar mai rdu decAt orice, juca cdrli
9i
aproape intotdeauna pierdea.
fo;
anul 1931 l-au inchis, iar pe mama gi pe noi
ne-au trimis in
linutul
Stavropolsk. Trdiam in sdrdcie
foarte mare. Dupd un an, tata a fost eliberat, achitat.
A stat in oragul Katlos. Iar mama mult gi-a mAncat
amarul cu noi.
in anul 1935, mama i-a propus tatilui sd plecdm
in Kuban, dar el arefuzat. Ne-a cumpdrat noud bilete
gi arn plecat.
Trei
copii,
lin
minte, au murit in exiluri.
Am locuit in zona Ipatov, in satul Kivsala.
CAnd mama s-a dus la procurorul din
Gheorghinsk, el
,,a
compdtimit-o" gi i-a dat voie sd
plece sd locuiascd in Psibai.
Desculli gi infometafi, trei zile am mers pAnd la
Psibai (105 km). Aveam aproape gapte ani. Mama a
mers la cules de cartofi.
9i.
mAncam cartofi fdrd sare,
pentru cd nu aveam sare.
Locuiam intr-un apartament fdrd sd pldtim
datoritd faptului cd o incdlzeam pe bdtrAna gazdd.in
,,semn
de recunogtinld", eu i-am tdiat prunul. Mama
a rupt trei nuiele pe mine atunci.
In anul \937, tata s-a intors gi a inceput sd ne fie
ceva mai ugor.
t37
Mama niciodatd nu a cArtit cu privire la soarta
ei.
$i
niciodatd nu am vdzut-o la rugdciune. Ea iegea
noaptea din casd gi se ruga pe stradd.
Am inceput sd merg la bisericd la gaptesprezece
ani.
$i
tocmai atunci mama mi-a mdrturisit ci, atunci
cAnd se ruga,
pe muntele Vengherka deseori i se
ardta o femeie in vegminte albe. PAnd la munte erau
aproape 10 kilometri. Femeia stdtea oarecum in
vdzduh.
in anul Ig44, mama a fost atrasd in secta
baptigtilor.
Tata i-a spus: ,
-
In credinta ortodoxd te-ai ndscut, in ea trebuie
sd gi mori.
Mama mea era cu totul neinvdtatd gi nu gtia
foarte multe rugdciuni, dar le citea cu regularitate.
h. ^*!i,
ce ea a intrat in secta baptigtilor, femeia
in alQ nu i s-a mai ardtat pe munte.
$i
nici chiar dupd
aceea/ cAnd a iegit din sectd gi a venit iardgi la
ortodoxie, mama nu a mai vdzut-o.
Povestesc acest lucru pentru ca lectia
,mamei
mele sd-i fie de folos fiecdrui mirean,
Ii chem pe tofi la pocdinld gi ii indemn sd nu
tr ddeze credinta ortodoxd.
138
Au hrinit-o pisirile
Lucrul acesta s-a intAmplat in oraqul
Gheorghievsk. Cunogtinla mea locuia la rnarginea
acestui orag. Era o femeie credincioasd, clar
.o
incurcatq dtgvS:lif ii puneau curse.
C*.Feizitu inainte de Pagti i-? yeniiln mi!!e se
rneargd pe cAmp in afara
.olagului.gi
sX sape argil5 ca
de Pagii sd-gi puni in ordine casa ei
ldrdneascd.
A
coborAt intr.a.groapd adAncd gi a inceput sd sape
arglld, gi sd o punb in gdieatd.
$i
dintr-o dgtd. bolta de
e$il5
s-a
Furpat. $i
s-a produs o mare prdbugire.
Femeia a fost rostogoliti. Un bolovan uriag de argild
a inchis pe deplin iegirea din groapd. Era intuneric,
irrsd departe, in sus, rdmf,sese o micd deschizdturl'
prin care se vedea cerul.
J5g
1y;{
?.trei!.sg-b*.p-amant
cunoqtin}a mea. Au
hrhnit-o pasarle cerului. in acest timp, ele ii aduceau
diferite feluri de hrand sdracd ng$te.i..in"g,r^e-1e.2ifR fur
care ea ddduse mil.gg"!9"rue.
$i
acest lucru se intAmpla
rar. Deseori a fost ca gi moarte. i{1--19gkJl.g_11-9n}"S-"a
tfgsu!_vamile. Le-a vdzut pe rudele gi cunogtinjele ei
care muriserd inainte. Cgi ca,rg in viala.pdmdn-te^ascd
ttiip-.""ffl*dt9Pj*qt"susctsc erau imbrdcali in haine
lgminoase, iar.unii aveau chiar gi cununi pe cap.
$i
condiliile in care se aflau erau minunate. Trdiau
acolo inbucurie, cAntAnd laudd Domnului.
Iar
-c..9[.93{.e-
gregiserd mult pe pdmAnt indurau
cumplitele chinuri vegnice.
139
:\,
ilr
-
D.aed am avea posibilitatea sd ludm totul de la
igcepu! spuneau. .ei mai bine toatd viata
pdmAnteascd am arde in foc
Ai
am fierbe in smoali.
Numai sd avem nddejde de mAntuire in viata
vegnicd.
Dupi trei.luni, un gofer, care a trecut pe lAngd
groapa surpatd, a vdzut peg{rite c4re se invArteau in
jqful. qnei gropite, s-a apropiat de acel loc
Ai
a auzit
un geamdt. Femeia a fost dezgropatd, eliberatd gi ea
insdgi a povestit cu amdnunte totul despre sine..
$i
mai- amdnunfit a povestit despre ,tofi cei pe care .La
lntAlnit in lumea cealaltd: cme
S*l
a.. gj.e..-ql!
.
pe
p-amAn! gi c.q.,.{applatdll a primffintr" pa*t"iuruG.
Rar, foarte rar dobAndim mdrfurii despre viata
de dincolo de mormAnt.
Atenfie!Masonii!
.! :"
"
in ultimii ani dil c_e in ce mai des pier-.copii,
qregILSl
ads$i.
pje{,,fAlgJtgd.
Tohr gi, existd situalii
cAnd urmqlg
_f Un"L.d.escoperite.
Iatd un caz recent
-
un exemplu.
in Moscova, lAngd un bloc, o femeie a ldsat o
fetifX in cdrucior. A ldsat-o cAteva minute, dar, cdnd
s-a intors, a gdsit cdruciorul
gol.
O bdtrAnd care vdzuse intAmplitor cum
-eloql
fgffrgi au luat copilagul, i-a povestidtotut
9i1i
-EIi
unde locuiau acele femei.
... Yu-u
respectivd
a sunat la milifie. Magina
milifiei a venit repede. Au intrat in apartamentul
cu
pricina. Acasd erau doud femei.
140
-
Unde este fetila pe care afi luat-o din cdrucior?
-
Noi nu am luat nici o fetifd.
Au cdutat prin camere. intr-adevir, fetila nu era
nicdieri. insd un mililian priceput a_-.g?-gjl".o,
*$A
+SSEA,
care ducea in c{ma1a unde erau atarna}l pe
pgrg!.e' patru.copilagi.-fdri lria+d. Printre ei era gi fetila
pe care o cdutau: scurseserd din ea ultimele picdfuri
de sAnge.
Din cadrul anchetei acestei crime a reiegit cd
fesg:lej4qe4spqrtg
4i*
.Iar
oe copii ii aduceau ca iertfe. indeplinind un anumit
- - - - +
ritual.
Dar iatd un fapt infricoqdtor, care i s-a intAmplat
unui qqJroscut de-al.meu in-anul
.1922nu
departe de
slgfia Gubsk din tinutul Krasnodarsk.
'
Fratele lui era intr-o tabdrd de nomazi, unde se
aflau vite gi era singur in cAmp. intr-o
.-seard.
a
presimfit cd fratele este amenintat de o primejdie
-
i+cep
uq e . AgL*qg{q6$fl
gtul p entru el.
LuAndu-gi sabia cu el, a pornit cu calul in galop
in sus spre tabdr6.
LAngd tabdrd se afla o cirufd la care erau
inhdmafi nigte trdpagi frumogi, necunosculi.
Dupd ce gi-a priponit calul, s-a apropiat
fereastrd gi a vdzut urmdtorul tablou sinistru.
ppjfgcul camerei
**g;fuaplglui,
leg3! d9 scg,sg,
i4r
t.1g,Lhftrha[i in-hegg-npgre !e
cdlugdri jupuiau.-dc*pe
g.lr.Sare,eta:ziu, piglea, fircepAnd de la picioare.
in acele momente au
inechezat
caii, simfind om
strdin.
de
in
t4l
:nr
_c"1
CSi care jupuiau
.piel.ga
au inceput sd se
nelinigteascd.
-
Du-te si vezi de ce se agitd aga
-
i-a spus unul
altuia.
Cunoscutul meu gi-a scos sabia din teacd gi s-a
agezat intr-un loc infunecat. _C6nd"monstrul a trecut
pe lAngd el, cu o loviturd puternicd i-a retezat aceluia
capul.
$i
aga incAt acela nici sd
lipe
nu a apucat.
$i
iardgi s-a apropiat de fereastrd. Dupd trei minute
unul i-a spus altuia:
-
E cam mult de cAnd nu s-a trtors
ftAtglg
+oqFU,
du-te sd vezi ce se intAmpld'acolo.
Cunoscuful meu i-a luat capul gi celui de-al
doilea tot aga gi, cu sabia descoperitd, a intrat in
camera.
lugyjtpJlll
care rdmisese in viali
-La-.pgys.sJ.tt.qa
ej&-Jl3:9!1l,
. lpt-- -bd*!i+ees slAnq*1-".-lpl
. .r-iJs-al,
u9-q:9*9Y.:l-gJg*fe:sgaJete"ui.
Haina monahald o foloseau pentru a atrage
bdnuiala asupra mdndstirii Mihailovskaia, situatd la
70 de kilometri de tabdrd.
Calculul lor, desigur, a fost naiv, deoarece tofi
monahii acelei mindstiri in scurt timp gi-au dovedit
prin nevoinla lor adevdratul devotament fald de
Domnul.
CAnd toli au fost arestali
9i
izgonifi in Armavir,
au declarat:
-
Nu vom sluji dragonului.
Apoi au fost trimigi in taiga, dar nici acolo nici
unul dintre ei nu a muncit.
r42
Au murit de foame gi de frig, unul stAnd in
picioare, altul gezAnd, altul intins pe jos"
Dupd acea intAmplare, fratele cunoscutului meu
a mai trdit trei zile gi a murit, deoarece de pe picioare
ii fusese jupuitd prea multd piele.
t43
POVESTIRILE SURORII ELISABETA
l
t :
L-a ajutat Dimitrie Donski
Vreau sd povestesc o intAmplare care a schimbat
viala fiului meu, iar pe mine m-a intdrit in credintd.
AvAnd formatie pedagogicd, lucram ca
metodistd, md interesam de ?nvifdtura fiului meu gi
il ajutam.
$i,
iatd.,la un moment dat am hotdrAt sd
aflu rezultatele lui Andrei la invdfdturl, deoarece
incepuseri examenele de promovare in clasa a IX-a.
In acelagi an, se infiintase un liceu la care mergeau
cei mai br-rni elevi.
FdcAnd o vizitd la gcoald, am aflat cd Andrei
invdla de nota 2. Profesorul de istorie rn-a avertizat,
spundndu-mi cd, dacd la examene el va lua doi, in
situalia gcolard se va consemna aieeagi notd. Situatia
luase o intorsdturd periculoasd. Ce era de fdcut? Nu
md gAndisem cd fiul meu invafX prost, cd principala
lui atractie este sportul gi nu studiul. in suflet imi
apdruse tulburarea. Iar in ziua urmdtoare erau
examenele la istorie.
Atunci, venind de la
Scoale
acas5, am cdzut in
genunchi gi, inundAndu-m5 de lacrimi, am inceput sX
md rog gi sd-i cer binecredinciosului gi Marelui
Cneaz Dimitrie Donski sd-l ajute pe fiul meu.
144
De ce anume Binecredinciosului Dimitrie, nici
acum nu inleleg aceastd pronie a lui Dumnezeu..insd
am inceput s5-l rog cu lacrimi:
,,Dimitrie,
ia{ pe fiul
meu sub ocrotirea ta. Vreau ca el sd semene cu tine.
Ajutd-I, te rog, Dimitrie. Vreau ca el si devind ostag.
MAine sunt examenele la istorie, fii cu el, Dimitrie.
Ajutd-l aga incAt sd tragX biletul cu urmdtoarele
subiecte: 1) Cneazul Dimitrie sau Alexandru Nevski;
2) Cregtinismul;3) Ivan cel Groaznic".
Lacrimile qi rugdmintile mele nu se mai
sfArgeau.
$i
de dimineafd, inainte de a pleca la lucru,l-am
trezit pe fiul meu gi i-am spus:
,,Andrei,
repetd toate
subiectele, pentru cd in dimineala asta ai examen, dar
lie
ili va pica: 1) Dimitrie Donski; 2) Cregtinismul; 3)
Ivan al IV-lea.
Am plecat la lucru, dar mi frdmAntam pentru
fiul meu. Seara, cAnd am ajuns acasd, l-am ?ntrebat:
,,Cum
a mers la istorie?".
$i
mi-a rdspuns:
,,Bine.
Am
tras biletul cu urmdtoarele subiecte: 1) Fericitul cneaz
Dimitrie; 2) Cregtinismul; 3) Ivan al IV-lea. Am luat
nota patru".
Iatd minunea care s-a sdvdrgit. Fericitul Cneaz
Dimitrie a fost cu fiul meu nu numai la examenul de
la istorie, ci l-a ajutat sd ia toate examenele cu notele
4 qi 5.
$i
a intrat la liceu. El, care mai ieri luase nota
doi! TerminAnd liceul, a intrat la Academia lVlilitari
din Irkutsk. Dupd ce a studiat gase luni, m-a anuntat
cd nu mai doregte sd studieze acolo. Eu am inceput
iardgi sd plAng gi sd md rog lui Dimitrie Donski:
,,De
ce pdrdsegtd fiul meu gcoala, de ce ntr{
1ii
acolo?"
t45
:r'
t ; i
Am mers la directorul gcolii.
-
imi pare rdu cd un asemenea student pdriseqte
institutul
-
a spus el. Eu am obiceiul de a spune:
,,Dacd.
nu vrei sd inveti, mergi in atmatd". Dar
dumneavoastrd vd spun cd il voi transfera pe bdiat la
altd institulie de invdtdmAnt superior. Este un tAnir
modest gi ordonat.
Atunci m-am gAndif
,,Iatd
pronia Domnului,
inseamnd cd aga trebuie".
$i
fiul meu a fost transferat
la Institutul Politehnic. Iar eu am mers gi m-am rugat
cneazului Dimitrie:
,,Pentru ce l-ai luat de la
Academie, doar vroiam ca el sd sernne cu tine?"
Fiul meu, dupd ce a inceput sd studieze la
institut, a spus hotdrAt:
,,Aruncd uniforma mea
militard. Niciodatd nu voi mai umbla sub soareie
arzdtor pe cAmpul de instrucfie in cizme". insd eu am
pdstrat uniforma. El studia fdrd atraclie
9i
fdrd
dragoste, absentAnd de la cursuri.
$i,
iatd, la un moment dat m-a anuntat:
,,Voi
deveni aviator pe avion de vAndtoare". Nu am crezut
ceea ce mi-a spus. insd, intr-adevdr, dupd ce a trimis
scrisori la toate gcolile, a plecat in Barnaul. Nddejde
de intrare nu prea era, gi-a luat cu el numai
pagaportul gi foaia matricold de la institut, unde avea
numai note de trei. Concurenfa era de 4 candidati pe
loc. Cu sdndtatea nu era la indllime (trecuse pe la
comisia medicald din Irkutsk).$i, iatd, Andrei sustine
iardgi examene, trece de comisia medicald gi intrd la
BWAUL. in momentul de fatd este student in anul
III. Pe Fericitul Cneaz Dimitrie il iubegte foarte mult
qi ii roagd pe preofi sd-i facd maslu.
146
MAntuiegte-l, Doamne! Slavd lui Dumnezeu
pentru toate. Mullumescu-fi
!ie,
cneazule Dimitrie!
Ce il va agtepta de acum inainte pe fiul meu, numai
tu gtii.
Eu voi pleca la lerusalim,la mdndstire.
Aviafia destinatd frontului este a doua mamd a
fiului meu. El gtie cd poate muri pentru patrie printre
primii. Zboard impreund cu icoana SfAntului
Dimitrie Donski gi nu se desparte niciodatd de ea.
Niscitoarea de Dumnezeu
le-a diruit o lumAnare
O mamd gi fetila ei trdiau in sdrdcie foarte mare.
Hainele lor erau vechi, uzate toate. De asemenea, se
hrdneau pufin. in schimb, duhovnicia lor era destul
de inaltd. Credeau cu tdrie in Dumnezetr, ii erau
devotate Lui cu toatd inima gi mergeau des la
bisericd.
Odatd, in drum spre bisericd, au intrat intr-un
magazin. Mama a pus de-o parte patru mii de ruble
pentru lumAndri, iar de restul banilor i-a cumpdrat
fetifei brlnzicd gi incd ceva.
Ele iubeau foarte mult icoana ,,Bucuria tuturor
celor necdjifi" gi puneau lumAndri la ea.
Iatd, gi de data aceasta mama vroia sd pund
lumAnare la aceastd icoani, dar se pdrea cd
lumAndrile se scumpiserd gi pentru o lurnAnare
trebuia sH pldteascd cinci mii de ruble.
$i
mam.a gi
fetifa s-au tulburat gi au izbucnit in plans.
147
-
$i
pentru ce ne-a trebuit aceastd brdnzicd!
-
Nu aveam nevoie de aceastd brdnzicd!
Lacrimile le curgeau din ochi pe hainele lor
vechi qi pe podeaua bisericii.
$i
atunci s-a intAmplat minunea. Din icoana
,,Bucuria
tuturor celor necdjili" s-a desprins o
lumAnare de ceard foarte mare qi a inceput sX
coboare incet, iar un glas lduntric le-a spus:
-
Nu plAngeli, nu vd intristati. Iatd, vd dau o
lumAnare, luali-o!
Pentru ele a fost o bucurie gi incd ce bucurie!
Au aprins qi au pus lumAnarea inaintea icoanei
Ndscdtoarei de Dumnezeu
,,Bucuria
tuturor ceior
necdjiti". intAmpiarea aceasta a avut loc in anul1997.
Rugiciunea mamei
in copildrie md imbolndveam des, eram
pldpAndd. CAnd aveam trei anigori, am fdcut
enterocolitd. imi aduc aminte clar cum am stat la
grddiniti o zi intreagd pe oli1d. Seara m-au luat acasd
gi in ziua urmdtoare totul s-a repetat de la inceput.
Medicamente nu aveam de nici un fel, deoarece nu
aveam bani. TrXiam in sdrdcie.
'
$i
md topeam sub ochii tuturor. in cele din
urm5, directoarea grddinilei i-a spus mamei mele:
-
Copilagul dumneavoastrd va muri din clipd in
clipd. Eu nu vreau sd se intAmple acest lucru in
grddinifd. Luati-o acasd gi nu o mai aduceli aici.
148
Mama m-a luat acasd, plAngAnd cu lacrimi
amare. Ce sd facd? Nu avea nici medicamente, nici
bani. Iar in brale avea fetila pe moarte. Oare nimeni
nu o putea ajuta?
$i
a inceput sd se roage lui Dumnezeu. S-a rugat
toatd noaptea, de seara pAnd dimineala.
$i
rugdciunea ei nu a fost o simpld rugdciune. A fost o
rugdciune fierbinte, cu lacrimi de pocdinfd'
Toati noaptea, de la apus pAnd la rdsdrit, mama
nu a inchis un ochi.
$i
minunea s-a intAmplat. Dimineata eram
complet sdndtoasd. Am luat micul dejun gi toatd ziua
m-am simlit minunat. Spre seari mi-a apdrut chiar
imbujorare in obraji. Boala md pdrdsise.
149
POVESTIRILE MAICII TIUBOV
Domnul face minuni
In ultimii ani am avut o ascultare foarte
important5. Am strAns donatii pentru constructia
bisericii.
'
Odatd am vdzut lAngd bisericd un peierin tAndr
care plAngea cu amar.
-
Mi-au furat geanta cu banii
-
mi-a explicat el
amdrdciunea lui
-,
rar eu trebuie sd plec acasd gi stau
foarte departe, fir Siberia. Nu mai am nici o copeicd.
Cum de a puhlt ingddui Dumnezeu una ca asta?
-
Nu cArti fatd de Dumnezeu! Poate ci Domnul
pune la incercare cAt de mult a crescut duhovnicia ta.
Multumegte-I Domnului pentru aceastd ispitd.
Vai, cAtd mild mi se fdcuse de acest tAndr!
DeschizAnd cutia mea de metal cu inscripfia
,,Donatii pentru construcfia bisericii", i-arrr turnat lui
tofi banii. I-au ajuns gi pentru bilet, gi pentru hrand.
Iar spre seard am avut cutia plind de bani
-
atAt de
mult au donat oamenii.
150
Bancnotele au cizut din cer
Cu cAliva ani in urmd mi s-a intAmplat un fapt
de-a dreptul incredibil. Aveam foarte mare nevoie de
un milion de ruble. Oricui md adresam, peste tot, sub
diferite pretexte, intAmpinam refuz' Mergeam pe
stradd gi eram tristd. Dar ndddjduiam cd Domnul nu
md va ldsa in r.ecaz.
Oprindu-md drept in mijlocul strdzii, am ridicat
mAinile la cer gi am inceput sd md rog, iat la sfArqitul
rugdciunii m-am adresat MAntuitorului:
,,Doamne
Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluiegte-ne pe noi, pdcdtoasele, trimite-ne un milion
de ruble."
Nici nu am apucat sd rostesc pAnd la sfArgit
ultimul cuvAnt gi din cer au inceput sd cadd peste
mine bancnote. Exact un milion de ruble ne-a trimis
Domnul.
Slavd
!ie,
Doamne, slavd Tie!
151
POVESTITTILE FRATELUI VI,ADIMIR
Trebuie si bem mai putin
O cunogtinfd bund de-a mea l-a ingropat pe
tatXl ei. Cu tofii ii iubirn pe pdrinfii nogtri. Totuqi
dragostea ei era deosebit5, foaite puternicd gi
jertfelnicd.
In Dumnezeu credea pulin.
$tia
cd El existd, dar
nu avansa in credintd. Nu gtia nici mdcar cum sd-l
pomeneascd pe tatdl ei.
S-a adresat pdrintelui nostru, care a sfdtuit-o sd
meargd pe la biserici gi mdndstiri gi pretutindeni sd
dea pomelnice pentru odihna sufletului tatdlui gi,
desigur, sd meargd mai des ia mormAntul lui, sd se
roage cu rAvnd gi sd ingrijeascd mormAntul.
Un an gi jumdtate a urmat cu sArguintd sfaturile
pdrintelui: a fost la multe m5ndstiri gi lavre gi a mers
des la mormAntul tatdlui.
$i,
iatd, dupd un an gi jumdtate,
cAnd era ia
mormAnful tatdlui ei, tatdl a iegit din monumentul
funerar gi i-a spus:
-
Pentru rugdciunile tale sdrguincioase, Domnul
ne-a dat voie sd ne revedem. Hai cu mine. i1i voi
ardta unde locuiesc.
Toate acestea s-au intAmplat ca in vis.
r52
Tatdt a dus-o la un mare bazin de apd in care
inotau o mullime de oameni. Fiecare se strdduia sd
inoate pAnd la perete. in spatele fiecdruia, de o funie
scurtd, atArna o greutate
Pe
care el o trdgea prin apd.
-
in spatele fiecdruia
-
a spus tatdl
-
este toatd
cantitatea de alcool pe care el a bdut-o in timpui vielii
pdmAntegti.
Cei care ajungeau inot pAnd la perete incercau
sd se catere pe el, insd pe toli ii impiedica greutatea,
care le era legatd de mijloc.
indeosebi un om i-a rdmas intipdrit in memorie.
Ajunsese aproape de marginea de sus^a peretelui, ii
mai rdmdsese doar jumdtate de metru. Insd greutatea
nu i-a dat voie sd parcurgd aceastd distant6
9i
nefericitul a cdzut iardgi in bazinul cu apX.
-
Dincoio de perete este mAntuirea
-
a sPus
tatdl.
-
$i
mult timp vor inota aici?
-
in veci.
"
I-a ajutat Cuviosul Serghie
O attd cunogtintd de-a mea mi-a povestit un caz
interesant.
Pe fiul ei incepuserd sd-l doard picioarele. Cu
cAt mai mult trecea timpul, cu atAt mai mult il
dureau. Medicii au incercat sd-l ajute, insd fdrd folos.
$i,
iatd, cineva a sfdtuit-o sd meargd la Lavra
Sfintei Treimi a SfAnhrlui Serghie, sd-i
Puna
o
lumAnare Cuviosului Serghie gi sX se roage pentru
fiul ei.
153
A ajuns la lavrd gi a cumpdrat o lumAnare. Dar,
cum sd pune lumAnarea, nu gtia. Ce rugine! Era deja
spre sfArgitul vielii (avea aproape gaptezeci de ani)
9i
nu gtia lucruri elementare.
CAnd stdtea cu lumAnarea in mAini, s-a apropiat
de ea un bdtrAnel gi i-a spus:
-
Dd-mi, surioaro, lumAnarea, o voi pune la
picioare.
A luat lumAnarea gi a pus-o la picioarele
Cuviosului. Apoi bdtrAnelul s-a dat intr-o parte.
Prima datd femeia a irtors capul gi s-a uitat la el. Iar
cAnd a intors capul a doua oard, bitrAnelul nu mai
era la locul lui.
CAnd a ajuns acasd, au intAmpinat-o douX
minuni. Fiul ei se insdndtogise
-
prima minune, pe
care a aflat-o imediat. Iar a doua minune a constat in
faptul cd bdtrAnelul care pusese lumAnarea ei in lavrd
era Cuviosul Serghie de Radonej. I-a fost ardtatd
icoana Cuviosului gi l-a recunoscut imediat.
154
iNrAuprAnI DE NECREZTJT
S-a pribugit satul
in primdvara anului 1998, in Moldova, in
regiunea HAnceg, s-a prdbugit satul Leugeni.
Oamenii au plecat din sat imediat ce au inceput
sd li se surpe casele. Tot satul a intrat in pdmAnt, cu
exceplia bisericii qi a cisutei bisericegti; a rdmas din
sat numai insulila bisericii.
Un locuitor al acestui sat se afla in vremea aceea
in pivnild, turnAnd vin in damigeand. VdzAnd cd se
intAmpld ceva rdu (fircepuse sd se strAmbe tocul ugii),
a luat damigeana cu vin gi a iegit in stradd. Pe stradd
a vdzut cum casele se scufundau in pimAnt.
NeldsAnd din mAini damigeana cu vin, a fugit din sat
intr-un loc sigur. O damigeand cu vin
-
iatd tot ce i-a
rdmas din gospoddria lui.
Prin asemenea exemple, Domnul ne pedepsegte
pentru pdcatele noastre. Ne aratd cd El existd, iar noi
continudm cu incdp5lAnare sd nu credem gi si
pdcdtuim.
P oa es t ir ea moldoo en c ei Lidia
:rf
-ii-11
155
Minunea SfAntului Nicolae
Bunicul meu Andrei a plecat intr-o zi la orag,
ducAnd o intreagd cdruld cu mdrfurilabazar.
PAnb seara tArziu a fdcut negustorie labazar qi a
vAndut totul cu bine. CAnd a plecat din orag, deja se
inserase, se l5sase amurgul. Bunicul se temea sd
meargd singur gi s-a hotdrAt sd innopteze in orag. Cu
acest scop a cerut adipost peste noapte la ultima casd
de la marginea oragului.
Dupd cind, cAnd s-a dus la. culcare, a pus
stdpAnire pe el o oarecare nelinigte. Nu avea somn, ci
avea un sentiment de tulburare gi de fricd. StdpAnul
casei avea trei fii voinici, sdndtogi care discutau ceva
dincolo de perete.
Ciulindu-gi urechile, bunicul a inteles cd ei vor
sd-l ucidd.
-
Vine delabazar. Are mulli bani la el.
-
Dar gi caii cu cdruta ne-ar prinde bine.
-
Nimeni nu a vdzut cd a trecut pe la noi.
-
Desigur, cAt vom mai putea trdi in sdrdcie?
Situalia luase o intorsdturd periculoasd gi fdrd
iegire. Afard era deja noapte adAncd gi nu avea de
unde sd agtepte ajutor. Frica il paralizase pe bunicul
meu.
$i
atunci gi-a adus aminte de Dumnezett, a
inceput sd se roage Lui, iar apoi SfAntului Nicolae,
fdcdtorului de minuni:
-
Sfinte Nicolae, fdcdtorule de minuni, roagd-te
lui Dumnezeu pentru mine sd md scape de aiegti
bandifi. Am acasd patru bdieli micufi.
156
Dupd aceste cuvinte s-a auzit o bdtaie puternicd
in geam.
-
Aici la voi a poposit prietenul meu Andrei.
Trebuie sd-i spun ceva.
StdpAnul i-a dat drumul bdrbatului necunoscut.
Acesta era tAndr, hotdrAt gi avea un trup voinic.
-
Andrei, trebuie sX mergi acum cu mine.
Suntem agteptali. imbracd-te.
Bunicul s-a imbrdcat in grabd. Au inhdmat caii
gi au pornit inspre satul lui natal.
CAnd au ajuns la mare depdrtare, necunoscutul
i-a spus: ,,Acum
egti in siguranld, mergi in pace pAnd
acasd, nimeni nu te va ataca
Ei
cu nimeni nu te vei
irtAlni".
UitAndu-se inapoi, bunicul nu gi-a crezut
ochilor. Necunoscutul nu mai era in cdrufd,
dispXruse.
Bunicul meu a ajuns acasd cu bine.
$i
le-a
povestit tuturor cum l-a izbdvit pe el SfAntul Nicolae,
fdcdtorul de minuni.
Aceastd intAmplare a intdrit credinla bunicului
in Dumnezeu. El a deverrit preot gi toli cei patru fii ai
lui, de asemenea, au devenit preoti.
$i
nepolii lui au
pornit pe urmele bunicului lor gi vor deveni preoli.
Poaestirea unui
preot
.-al
i $.1
t57
A ajuns rugiciunea mea
Am doi fii. in luna martie a anului 1993, fiul
meu cel rnare a fost condamnat pentru o perioadd
lungd.
M-am indreptat cdtre icoana Maicii Domnului
din Kazan in rugdciune gi au inceput sd-mi curgd
versurile:
Maica Domnului, o, Maica lui Dumnezeu,
La tine in rugdciune vin:
De pe cdile cele stricatd,
Gdtite de soartd, sd ne iei.
PreasfAntd Maicd, ne ajutd
Soarta sd ne-o biruim
$i
ne agterne o cale curatd,
Citre mAntuire, te rugdm.
ZIIele negre prin puterea cea rea,
Fird sd ceard voie, au ndvdlit in casa mea.
$i
ajutor nu aq cere eu,
Dacd necaz nu ar fi irr ea.
Nu pentru mine cer mila ta,
Cu chinuri mi pot obignui,
De necuratele puteri vreau tu a-i apdra,
Maica lui Dumnezelr,pe fiii mei.
Jie,
celei pline de har, metanie ili fac,
Pentru ei,lui Hristos tu te roagd,
Ca nesfArgita mea durere
Sd nu strige pe buzele mele.
Dd-le infelepciunea, bund tatea ta,
Pentru pdcate iartd-i pe nesibuili,
t 58
Ca prin sfinfenia
9i
iubirea ta
Fiii mei sd devind curali.
in fiecare zi am repetat aceastd rugdciune a mea
gi am citit CeI ce locuiegte intru ajutorul (Ps. 90) la
icoana Nbscdtoarei de Dumnezeu.
$i
la un moment dat, la intrevedere, fiul meu
mi-a spus cd in rucsacul lui cu lucruri i-a apdrut un
tablou cu un bdrbat cu pdl5rie de panama gi cu o
cirticicd. Nici mdcar nu gtia cd aceea era icoana
MAntuitorului, iar
,,pdl6ria
de panama" era aureola
dumnezeiascd din jurul capului Lui.
De cAteva ori a pus icoana in duldpior, dar ea a
apdrut iardgi in rucsacul cu lucruri, parcd
prevenindu-lcu privire la ceva.
in scurt timp a fost eliberat anticipat. Nici o
gansd de eliberare nu exista, deoarece categoria lui
nu era supusd amnistiei. Dar s-a sdvArgit o minune!
Domnul l-a eliberat pe fiul meu pentru
rugdciunile mele. Fiul mi s-a intors acasd cu o
cruciuli;d la gAt, a devenit un om credincios. Slavd
lui Dumnezeu pentru aceasti fericire!
Sa etlana, oragul Celiabinsk
159
Impuqcitura
intAmplarea
'aceasta
a avut loc in vremea
rizboiului in satul meu natal N. Mihailovsk din
Ktrban. in anul 7943, in satul nostru s-a instalat o
companie de pugcaqi. in casa prietenului meu Iacov
s-au incartiruit doi soldali. Unul dintre ei
linea
acasd
o pugcd, atArnatd in camerd de un cui.
intr-o seard, cAnd toatd familia era adunatd
acasd, fratele mai mic al lui Iacov a ochit in mama lui
gi a apdsat pe trdgaci. Bdiatul (care aitea zece ani) gi
toatd familia erau convingi cd pugca nu era incdrcati.
-
impugcdturd neizbutit5!
Tofi cei din jur au izbucnit in rAs. Apoi a ochit in
tatdl lui:
-
Din nou impugcdturd neizbutitd!
Apoi a ochit in fratele Iacov.
-
Numai impugcdturi neizbutite!
Apoi, proptindu-se cu coatele de masd, a
indreptat
leava
pugtii spre lampa cu gaz. Ochind in
sticla lampei, a apdsat pe trdgaci
9i...
a rdsunat o
impugcifurd ca un tunet. impugcdtura a fost reald, iar
sticla s-a fdcut
|dnddri
gi s-a imprdgtiat in toate
pdrlile.
E infricogdtor gi sd ne gAndim ce tragedie s-ar fi
dezl5nfuit in aceastX familie dacX Domnul nu i-ar fi
salvat pe tatdl, mama gi fratele acestui
,,lunetist".
Domnul a spus clar:
,,Sd
nu ucizi!". Iar copiii
nogtri invatd din fagd sd ucidX. Se considerd luptdtori,
se impugcd unul pe altul cu mitraliere, pugti
automate, gi pistoale de jucdrie gi citesc cdrli poliliste
al cdror subiect este crima.
Chiar pugtile automate de jucdrie nasc in copii
duhul urii, al rdutdlii gi al uciderii.
Omul nu are dreptul nici mdcar sd accepte
gAndul la ucidere, cdci un asemenea gAnd este
pdcdtos.
Invazia OZN-urilor
Acum a mai scdzut pulin valul aga numitelor
,,OZN-uri"
gi al aga numililor,,extrateregtri".
Dar la inceputul anilor
'90
tema aceasta
umpluse de-a dreptul minfile oamenilor. Presa,
televiziunea, radio-ul umpluserd minlile oamenilor.
Presa, televiziunea, radioul indopaserd poporul cu
faptele zguduitoare ale intAlnirilor cu,,reprezentanlii
lumilor indepirtate" gi cu
,,navele
lor
interplanetare" .
Studiind aceastd problemi importantd pentru
mAntuirea sufletului, a trebuit sd-mi insugesc o
multime de cdrli, reviste qi ziare, sd ascult mul1i
oameni care au participat la evenimente
extraordinare
9i...
chiar sd iau parte la lucririle
Simpozionului Internafional al Ufologilor de la
Tallin. Despre toate acestea se poate vorbi mult gi
bine, se poate chiar gi scrie o carte mare.
Insd toate acestea nu sunt atAt de importante.
Importante. sunt concluziile. Iar concluziile sunt
laconice. Faptele intAlnirilor cu
,,OZN-uri"
gi cu
l 6l
:!'
,q'd
160
Iat5, gi de aceasti datd, la inceputul drumului
ne-am rugat, dar apoi oarecum fdrd sd ne dim seama
am pornit la discujii degarte.
Era seard. La un moment dat, nu departe de
mdndstire, dfir vdzut cum din flacdra purpurie a
apusului s-a desprins un glob rogu de foc
Ai
a pornit
inspre noi, mXrindu-gi viteza gi schimbdndu-qi
forma. Devenise ca un balon de sticl5 cu dclud
deschizdturi.
Tofi am inceput sd ne inchindm gi sX spunem Sri
tnaieze Dumnezeu gi Cel ce louLiegte tntru ajutorul.
Globul gi-a incetinit in mod vizibil zbortl sdu
amenintdtor, apoi s-a oprit, iar apoi a inceput si
meargd inapoi, reducAndu-gi dimensiunile gi, in cele
din urmd, a dispdrut in fAgia rogu-portocalie a
apusului.
Totul s-a intAmplat atAt de repede incAt nu am
apucat nici mdcar sd ne speriern.
ContinuAndu-ne mersul, am fXcut o altd
gregeald. in loc sd ne rugdm cu rAvnd, noi am inceput
si discutdm cu insuflefire despre cele intAmplate,
lucru pentru care am fost iardgi pedepsili. MaEina
ncrastrd, care mergea cu vilezd micd (nu mai mult de
40 km/ord), a fost intoarsd
,,cu
spatele i:r fa!d",
scoasd de pe gosea gi azvArlitd in mesteceni.
$i
am
rHmas agdlali de unul dintre ei.
Totul s-a intdmplat, de asemenea., repede. Eu, e
adevXrat am reugit sd zic de trei ori
,,Doarrme,
miluiegte-ne!"
163
,,extrateregtri",
zborurile pe alte planete impreund cu
ei gi aga mai departe
-
toate acestea sunt poznele
diavolilor. Ei i se pot ardta omului sub orice
infdligare gi in orice imbrdcdminte, ii pot ardta tot
ceea ce ii trebuie lui gi il pot convinge cd acelea ii
sunt de folos.
Principaiul lor obiectiv este sd cAgtige
increderea omului, iar apoi sd pund st5pAnire pe
sufletul lui. Dar, dacd omul incepe sd citeascd
rugiiciunile de apdrare Sd tnaieze Dumnezeu, Psalmii
26, 50 gi 90, dacd el folosegte apa de la boboteazd,,
dacd preotul ii sfinlegte casa, magina gi curtea
-
toate
cogmarurile se sfArgesc.
Eu personal niciodatd nu m-am intAlnit nici cu
,,OZN-uri",
rtici cu vieluitorii lor. Dar, iatd,, ir:r luna
ianuarie a anului 7997, probabil, pentru a le
transmite celorlal;i informafiile, Domnul mi-a trimis
urmdtoarea incercare.
Mergeam cu magina micd de la Diveevo la
mdndstirea Sanaxar. Pe locurile din spate se aflau trei
persoane: locotenentul major la cazaci Oleg
impreund cu doi colegi, iar in fafd,ldngd mine, gedea
cazacul sutag Vladimir.
De multe ori mi-a fost dat sd md conving de
faptul c5, dacd merg citre un loc sfAnt gi tot drumul
spun rugdciuni, ajung ugor, repede gi cu bine. Dacd
inh'efin disculii degarte, atunci neapdrat mi se
intAmpld ceva. Ba se sparge o roatd, ba se rupe
cureaua de ventilalie, ba se opregte magina fdrd nici
un motiv gi aga mai departe.
r62
Dacd nu ar fi existat acest mesteacdn salvator
mic, de care s-a agdfatmagina, ne-am fi dat de-a dura
in groapd.
-
A fost un atac impotriva voastrd
-
ne-a spus
staretul schiegumen al mdndstirii Sanaxar, batiugka
Ieronim.
Rugul nemistuit
Mergeam din Arzamas la Diveevo. impreund cu
mine era in magind fiul meu Vladirrlir, care venise in
vizitd.
Brusc, nu departe de biserica de la intrare,
magina noastrd s-a oprit. Afard era un ger de aproape
minus patruzeci de grade, gi incd cu vAnt.
Fiul meu Vladimir este mecanic auto. Dupd ce
am deschis capota, am verificat totul temeinic, dar nu
am descoperit nici o nereguld. Nu mai pufin de 20
minute ne-am ocupat de magini, dar
'degeaba.
MAinile refuzau sd lucreze, inghetam din ce in Je mai
mult.
$i
atunci s-a apropiat de noi o femeie.
-
Locuiesc peste drum, iatd, in casa aceea. V_am
vdzut pe geam cum furcercali sd pornili magina.
Haideli sd o impingem la mine in curte, iar
dumneavoastrd
puteli innopta la mine. Deja se
innopteaz5.
-
Domnul sd te mAnfuiascd,
soro. insusi
Dumnezeu
ni te-a trimis.
164
in casd ea avea foarte multe icoane, in fiecare
camerd. CAt este de minunat gi frumos atunci cAnd
omul intrd intr-un apartament sau intr-o casd gi il
irrtAmpind MAntuitorul, Ndscdtoarea de Dumnezet),
sfinfii. Dintr-o datd simfi marele har al acelei case, iar
bucuria plind de pace gi fericirea se revarsd ir tot
trupul tXu!
Nina (cdci aga se numea stdpAna casei) ne-a
fdcut un ceai fierbinte gi ne-a hrinit.
Mult timp am discutat cu ea. Ne-a povestit
cAteva intAmpldri interesante din viala ei. O minune
mi-a rdmas amdnunlit intipdritd in memorie.
-
Casa aceasta, in care vd aflali acum, printr-o
minune nu a ars.
Odatd, intr-o vard toride, pe strada noastrd a
izbucnit un incendiu. Eu nu eram acasd. Aici totul
este din lemn gi arde ca chibriturile.
CAnd, aflAnd despre incendiu, am venit in fugd
acasd, casa vecinilor ardea cu vAlvdtdi. Focul era
pAnd la cer. VAntul bdtea inspre casa mea gi deja
incepuse sd ardd aripa laterald, care era din lemn.
Am dat buzna in casd, am luat icoana
,,Rugul
nemisfuit", am iegit in fugd cu ea in stradd gi am
inceput sd md rog.
$i
am rugat-o pe impdrdteasa
cerurilor sd-mi ierte pdcatele mele gi sX-mi salveze
casa.
Focul s-a stins brusc, de la sine. Nu au venit
pompierii gi nimeni nici mdcar nu a incercat sd stingd
focul. S-a stins singur. Minunea aceasta au vizut-o
zeci de oameni. Chiar gi oamenii necredinciogi s-au
inchinat gf au pldns de bucurie.
165
Cunosc multe cazuri tr care icoana
,,Rugul
nemistuit" i-a izbdvit pe oameni de foc. in fiecare
casd trebuie sd existe aceastd icoand.
I
I
' r l
.i l
s{
Domnul a trimis
Colegul meu Valeriu locuiegte irnpreund cu
solia gi cu fetiia lui in oragul Tallin. Familia aceasta
este atAt de devotatd lui Dumnezeu incAt noi,
prietenii lor, am luat exemplu de la ei gi ir toate ne
str[duim sd-i imitdm.
Ag dori si vd povestesc o minlne pe care le-a
trimis-o lor Domnul.
Trdiau in foarte mare sdrlcie, salariul capului
familiei fiind foarte mic. in ajunul Sdrbdtorii Meielor,
Valeriu gi sofia lui, Valentina, nu prea aveau nici
alimente, nici bani.
-
Valia, nu te tulbura. Dupd cAt se vede, aga
voiegte Domnul, ca noi mAine sH nu avem pldcint6 cu
mere. Cdci doar nici firul de pdr nu cade din capul
omului fdrd voia Lui cea sfAntd. Vom ndddjdui in El.
Avem pAine gi cartofi, nu vom rdmAne fldmAnzi.
Cu acest gAnd s-au gi culcat, dupi ce s-au rugat
cu rAvnd gi l-au multumit lui Dumnezeu pentru tot
ceea ce fdcea El pentru ei.
Dimineala, cAnd s-au sculat, au vdzut cl masa
lor era de-a dreptul plinX cu alimente. Erau mere,
feind, ulei, zahdr gi oud.
-
Valia, uit5-te la masi, ce minune! Dupd cAt se
vede, cineva dinhe prieteni, cAnd incd dormeam, a
t66
adus pe furig gi a pus toful pe masd gi, de asemenea/
a plecat in linigte.
-
Lucrul acesta l-a fdcut un om cu adevdrat
credincios, care infelege cd trebuie sd facd binele in
taind.
Tii
minte ce exemplu ne-a dat tuturor
Fdcdtorul de minuni Nicolae cAnd i-a adus in taind
de trei ori acelui om s5.rac sdculele cu aur pentru ca
el sd le poatd cdsdtori pe cele trei fiice ale lui?
Iat6,, aga trebuie sd proceddm gi noi, toli
ortodocgii. Am fdcut o fapti bund, imediat sd uitdm
de ea.
$i
atunci au bdgat de seamd cd uga de la camera
lor era inchisd pe dinduntru gi cheia se afla in
incuietoare.
Au copt pldcinte cu mere, au umplut cu ele un
sac irrtreg de celofan gi toatd ziua au mers prin orag,
ospdtAndu-i pe tofi prietenii, cunosculii qi
necunoscutii din darurile Domnului.
$i
pe mine,
pdcdtosul, m-a invrednicit Domnul sd gust din darul
Lui cel binecuvAntat. Asemenea pldcinte gustoase nu
am mAncat de cAnd sunt.
t67 :n:
_, ql
Au vrut si-L ingele pe Dumnezeu
Moscova, toamna anului 1995. Aproape de
centrul oragului s-a intAmplat un fapt minunat, dar
pulin cunoscut, cdci nu s-a scris despre el in
publicafiile ortodoxe. Oamenii care au fost in bisericd
fur timpul acestei minuni vidite, povestesc cu dragd
inimi despre ea. Dar iatd ce s-a intAmplat. intr-una
din zilele obignuite, aga cum gi este rAnduit, dupd
Dumnezeiasca Liturghie s-a sdvArgit taina cununiei.
Toate erau deja pregdtite, tofi erau
Ja
locurile lor, iar
batiugka, aqa cum se cuvenea, i-a intrebat pe cei ce se
cununau dacd sunt de acord cu acest pas. Pdrea cd
totul era normal, nimic nu tulbura Dumnezeiasca
Taind, ritualul se desfdgura ir bundcuviinfd. TAndra
pereche era emolionatd" Dar, se inlelege, avea multe
motive. Batiugka a inleles totul: cunogtea bine emolia
mirelui gi a miresei. insd acolo nu era totul aga cum
trebuia sd fie. TAndra pereche era emotionatd (dupd
cum a reiegit apoi) din cu totul alt motiv. Tinerii
cdsdtorili gtiau deja taina aceasta, doar c6, iatd,,
emofia era prea puternicd gi cum sd nu se frdmAnte
cAnd vroiau, poate, dirr pulina lor credintd, poate,
din negtiin!6, sd-L ingele pe Domnul
-
cdci erau frate
gi sord. Insd Domnul Cel ilrdelung-rdbddtor gi mult-
milostiv nu voiegte moartea pdcXtosului.
Iatd, preotul a ridicat cu mAna sa cununa de
cdsdtorie, incd o clipd gi o va pune pe capul celui ce
se unegte fur chip nelegiuit.
168
in momentui acela, sub privirile celor prezenfi,
care au amupt, cununa s-a smuls din mAna
preotului, care, de asemenea, a rdmas uimit. UrmAnd
o traiectorie in formd de arc, ea a ieqit in zbor din
bisericd gi s-a ldsat pe capdtul de sus al crucii de pe
cupola principald a bisericii celei cu cinci cupole'
Slavd lui Dumnezeu!
Ce si mai spunem, tinerii gi-au recunoscut
imediat viclegugul.
Iar cununa a continuat sd stea pe vArful crucii
aproape o lund. Pentru ce? Poate pentru ca unuia sd-i
fie spre furvdldturd, altuia sd-i fie sPre intdrirea
credinfei, iar altuia ca mdrturie cd existd
Dumnezeu, Care face minuni.
Oleg, enoriaQul bisericii icoanei Maicii Domnului
,,lzaorul
purtdtor de oiafd", oraqul Moscoaa
Blagoslovifi sn mi sPAnzur
La starelul mdndstirii Sanaxar a venit un mirean
pulin credincios
gi s-a adresat cu cuvintele:
,,Blagoslovegte,
batiugka, sd md spAnzur!"
-
Nu te blagoslovesc!
-
a rdspuns starelul.
Biserica nu-i recunoagte pe sinucigagi. Aga cd mergi
gi gAndegte-te la acest lucru.
Dupd cAteva zile mireanul respectiv a venit
iardgi cu aceeagi rugdminte:
-
Du-te acasd, iar eu md voi ruga pentru tine
9i
md voi gAndi la tine
-
a sPus staretul.
9i,
iat6,, bdrbatul a venit
9i
a treia oard
9i
a sPus:
t69 :rl
, l l
-
M-am sdturat de toate. MAine mii voi
spAnzura. Blagoslovegte, batiugka !
-
Bine. Numai sd indeplineqti o conditie
-
a spus
stareful. CAnd ili vei pune gtreangul de gAt, sd nu uifi
sd spui:
,,Diavolilor, trupul meu vi-l dau voud, iar
sufletul
-
Domnului!"
A ajuns mireanul la el acasd. A intrat in garaj,
gi-a pus gtreangul
de gAt pi a rostit cuvintele pe care i
le-a spus staretul:
-
Diavolilor, trupul meu vi-l dau voud, iar
sufletul
-
Domnului!
$i
deodatd, din spate, a primit o loviturd atAt de
puternicd in spinare fircAt a fost aruncat fur stradd.
$i
in acelagi timp a auzltmai multe voci de tap:
-
Nu ne trebuie noud trupul t5u murdar!
Bdrbatul s-a speriat atAt de mult de ceea ce i s_a
furtAmplat incAt i-a pierit pentru totdeauna dorinla de
a se spAnzura.
P oa e stir ea
fr
at elui AI e x an dr u
Biserica s-a clidit singuri
in satul NArov din regiunea
perm
se afld o
bisericd minunatd, nu prea mare, avAnd o arhitecfurd
parcd nepdmdnteand;
aceastd bisericd se deosebegte
de orice altd bisericd.
Locuitorii acestui sat afirmd cd biserica aceasta
s-a construit singurd.
$i
s-a construit pAnd Ia aga numita
,,revolutie,,.
Iatd ce mi-a povestit mama mea. Ea a iocuit
lAngd locul acela fir care se afld acum biserica.
t70
intr-o dimineaf[, cAnd s-au trezit, locuitorii
satului at vdzut biserica. Toli au fost foarte miraf gi
bucurogi. Nimeni nu angajase nici un muncitor,
nimeni. nu adusese nici un materiai de construcfie.
Totugi mama mea a vdzut cum nigte oameni
construiau ceva, insd tot ce construiau intra in
pdmAnt, de parcd se surpa. De aceea nu existau nici
sciri gi nici schele.
9i
in ultima seard au pus crucile
direct din pdmAnt, iar dimineafa, biserica se in51!a
deja deasupra satului in toatd frumuselea ei.
Desigur, mai drept ar fi sd spun cd biserica au
construit-o ingerii. Dar din generalie in generalie
locuitorii satului spun: ,,Biserica
s-a construit
singurd".
Dupd ce a apdrut biserica, locuitorii au incercat
incd mult timp sd-i gdseascX pe cei care au finanlat
aceastd construclie gi pe cei care au realizat-o sau
mdcar pe cel care a adus materialele. insd toate
cdutdrile au fost fdrd rezultat. Enigma a rdmas
nedezlegatd.
in anii
'30,
cAnd in toatd regiunea bisericile erau
prddate gi ddrAmate, aceastd bisericd a lui Dumnezeu
,,s-a
inchis pe diniuntru gi nu a ldsat pe nimeni sX
intre in ea". In zilele de sdrbdtoare, induntru ardea
lumina, se sdvArgea slujba, dar nimeni nu intra acolo
gi nimeni nu i.egea de acolo.
Mama mi-a spus cd biserica aceasta, o dat5 cu
cea de-a doua Venire a Domnului nostru Iisus
Hristos, se va indlla la cer.
Poaestirea surarii Antonina din Perm
t 7l
IntAlnirea cu moartea
Lucram la seclia sportivd gi md ocupam de
cursele cicliste. Pe atunci locuiam in oragul Rostov.
Participam la competifii. in vremea aceea, la
competifii luau parte multe orage gi era o mullime de
oameni prefutindeni.
Odatd, aga s-a intAmplat, am coborAt pe podul
din traseu gi am pdtruns chiar unde era multimea
mai mare, multime care m-a indepdrtat gi m-a
aruncat de pe pod,
I
cdrui indlfime era cam de
doudzeci de metri. In momentul acela, in care
zburam in jos cu capul, s-a desprins de mine trupul
zburdtor, care avea infdligarea trupului nostru brut.
Toate mddularele lui
*
pdrul, chipul, inima
-
toate
erau fur el gi, de asemenea, simfurile: mirosul, vdzul,
auzul, pipditul.
$i
tot acel trup greu, care zbura, pdrea un
invelig. Noul meu trup mergea in urma acelui trup
greoi; gi drept in fala mea, ca pe un ecran, incepuserd
sd aparl imagini de pe drumul vielii mele, din anii
de gcoald. Am parcurs oarecum din nou un drum
deja parcurs, fixat intr-un mod minunat. in acel
moment existau in mine: rafiunea, voinfa, congtiinla,
gAndurile, osAndirile, indreptdlirile
-
tot ceea ce
intrunea omul meu lduntric. Numai cd fiecare faptd a
mea ardta altfel gi era perceputd in alt mod.
Apa rAului sub pod era micd, pAnd la brAu. Era
mai mult mAl. Noul meu trup era ugor gi plutea in
vdzduh, ca vAntul.
172
Apoi am simfit cd truPul meu a avut
,,aterizatea"
fatald.
9i
a intrat cu coastele in mAlul
inghefat. Capul
9i
tot trupul au fost astupate de mAl'
Am urmdrit cum oamenii au alergat la locul cdderii
mele, cum a venit salvarea
9i
cum au tras de picioare
trupul meu. Apoi am vdzut cum era tot plin de noroi,
cum oamenii mi-au spdlat trupul
9i
au curdlat
noroiul. Eu md aflam sus in deplind linigte, iar cAnd
au inceput sd-mi sufle in gutd', am simlit un zgomot
nedeslugit, care ba se apropia de mine, ba se
indepdrta. Acest zgomot
-
ba apropiindu-se,
ba
indepdrtdndu-se
-
imi transmitea o anumitd greutate'
Ceea ce se intAmpla cu mine este imposibil de trecut
in rAndul halucinaliilor- Md impdrfisem in doud'
Aveam doud trupuri, insd al doilea trup nimeni nu
mi-l vedea.
$i
dintr-o dati ,,am
intrat in trup", mi-am venit
in fire gi a inceput sd-mi fie foarte greu, rhu' De data
aceasta simleam durerea, loviturile, trupul meu era
frAnt'
Pouestirea unui sportia
r73
Un cufit in inimi
(povestirea
unui preot)
in vremea cAnd mi s-a intAmplat acest fa1
inspdimAntdtor nu eram incd preot
i
Trhiam rdu, pdcdtuiam. Dar in
credeam gi gtiam cd pentru pdcatele mele, rnj
devreme sau mai tdrziu, va trebui neapdrat ,e
pldtesc.
,,,
Intr-o seard, fir apartamenful cunoscutei melt
mi s-a intArnplat sd intAlnesc un eriminal inrilit.
Deja md pregdteam sd plec acasi cAnd, deoda
pe acest recidivist l-a gdsit nebunia:
-
Nu pleci nicdieri!
Am inceput sd md imbrac, nelinAnd
porunca lui. Atunci el l-a prins pe
cunoscutei mele gi m-a amenintat:
-
Dacd nu md ascul,ti, te tai.
cont
co
strdpuns-o cu cufitul. Eu nu am cdzut. A dorr
lovifurd mi-a dat-o ceva mai sus. Dar tot nu ai
Nu era chiar aga de simplu sd-mi ia via,ta, c
aceea nu am dat importanjd ameninfArii lui. ,
-
De-i mamei copilagul inapoi
-
i-am spus eu
(
fermitate.
Atunci el a luat culitul gi mi l-a infipt i:r pAnte
in zona splinei.' Dupd curn a reiegit upo1, mi
cdzut. Iar a treia oard mi-a infipt cufitul drept 1
inimd pAnd la mAner.
.l
I
Pltt"
rd rrrarter'
r r + i
Imi amintesc totul clar. imi amintesc curn iu
ir:rceput si md rog in gAnd lui DUMNEZEIJ in timpt
primei lovituri.
r74
-
Doamne, am pdcdfuit atAt de mult, nu md ldsa
sd mor, mai lasd-mi vreme de pocdinfd.
Nu gtiu de ce eram convins cd nu voi muri. Am
cdzut, tofugi eram congtient. lmi amintesc cum tot
timpul imi curgea sAnge, cum au venit doctorul gi
asistenta.
-
Nu are puls
-
a spus doctorul
-
este mort.
Ducefi-lla mprgd.
Au mai vorbit despre ceva intre ei gi cu
cunoscuta mea. Toate disculiile lor le auzeam gi mH
uitam la ei, daf nu puteam nici si md migc, nici sd
scot vreun sunet
-
nu aveam putere"
$i
deodatd
asistenta a observat privirea mea vie.
-
Doctore, se uitd la noi, este viu!
Doctorul mi-a verificat iardgi pulsul.
-
Nu are puls. Inima nu-i bate. Este mort.
Dar tot m-au dus repede la spital, l-au chemat
pe chirurg gi m-au agezatpe masa de operafie.
Operalia a durat gase ore. In timpul acesta,
sufletul meu a kecut vdmile. Ele sunt descrise in
multe cdrli, de aceea nu voi vorbi mult. Voi spune
numai cd, pentru aflarea in viala vegnicd in impdr5fia
cerurilor, aici, pe pdmdnt, in viala noastrX
vremebricd, putem gi trebuie si indurdm tot felul de
ispite, tot felul de nenorociri gi lipsuri, mulgumind
Domnului pentru toate. Mai bine aici, pe pdmAnt,
toatd viala sd ardem i:n foc, decAt acolo, in viala
vegnicd. Trebuie sd facem bine hi orice moment din
zi qi din noapte, cu orice ocazie. Trebuie sd ne
lepddXm de sine, sd trdim numai pentru ceilalli. Iar
principalul
-
si nu pXcdtuim. Trebuie sf, invd!5m sX
biruim pdcatele.
r75
POVESTIRI DIVERSE
Icoana a venit singuri
ls-Sarafov, irt
.!a-iseri. sa- Sfanrr,rlui Nicolae.,
"
pe
?F
m91,,.p17, in prezenla unei mari mu$imi de oameni,
isoan
rulUi,"dg*r-4#gu*
Nispleeaf-o.,st-SusLde.-arhiePiscnf
rrl"Saratovului,
Algxmdru"in altar-
Eu, enoriaga acestei biserici, Tamara, cunosc
istoria acestei icoane.
Icoana aceasta a ajuns in chip minunat la o
bdtrAn6. BdtrAna mergea pe stradd gi a vdzut in
dreptul curfii unei case o minunatd icoand veche a
FicXtorului de minuni Nicolae. S"-"a mirat foarte.rnult
de-fapjul gA-ag-sernenea-icoan[e.a"fla pe. stradd.
Aiungmd*aseglr-
q. jnssp-ul--"qi
-iL. ra-age
pe
M3ntgi!q3Ul_s_*-i_trgr*[_er.-a-ee""astiicoand.
Dimineafa, cAnd a iegit h tinde, impreund cu
fiica ei a_u vdztltaceastil=icoani. Au dus-o ir cameri
gi au inceput sd se roage.
Appt-asea$tLicoani"a--heg1$*sJ-r{pPAn[e-ascd
b g1U-
mrree
g4si-gt-qi-
-iavo"rascd mir.
DgPd. gtgArjge.
bf,trAnei,
potrivit testamentului
ei, icoana.a fost donatd bisericii.
177
Si ne inchipuim cd suntem praful de pe
de care toli igi scuturd picioarele. Sd viefuim ca aceg
praf.
$i
atunci vom avea ganse de mAnfuire.
Operafia s-a efectuat cu succes. r
ln practica medicald a fost urt caz unic.
strdpunsd de cufit, incepuse si funcfioneze. Asprd ,,
fost sentinla medicilor dupd operafie:
-
Dupd o asemenea operafie poli trXi nu
mult de trei ani.
Dupd acest fapt mi-am revizuit viala,
inceput sd triiesc cu totul altfel
-
dupd poruncile li
Dumnezeu (pe cAt am putut)
-
gi am devenit preot.
Domnul mi-a prelungit zilele. De la operafie
trecut noud ani. Ceea ce este cu neputinld la oamen
este cu putinld la Dumnezeu. Slavd
Jie,
pentru mila Ta cdtre mine!
Despre ceea ce s-a irtAmplat cu el, mi-a pov
firsugi batiugka la sfArgitul anului 1997 Ia
Sanaxar, cAnd aqtepta sd fie primit la s
Ieronim.
176
Ea
continud_el
jZvgraXt mir si
4gtdzi.
$lujito;
Qig*-elicii
au observat c6, r+""psfida*"fusrfuilox-'
te-taurare" 1ggna -ffu1ege-
.-lq-t*.ti
c
Niciodatd nu existd pe ea nici mdcar un fir de pral
degi nimeni, niciodat[, nu o curd]d.
Cutia diavoleasci
T-e.ley-izsrul... Nu existd,,.nimic. -mai atrdgd
decAt aceastd minune. a
"
eiyiliz.a,tre.:, Paq"."gi
jnt,s{qeito6-$Lnoatp$imddjr0.s decAt aceastd
i*d#hti."99!e
greu. de..g.dsit- Aceastd cutie mi
rezolvi partea leului tr ceea ce privegte prob
dobAndirii supremaliei mondiale, expuse
,,Convenfiile
internalionale ale inlelepfilor sionig
-!9,-lyen;iileinternationalealeintelep$orsi9"ig_ti".'l
to;*#mulfostutilt"aiieii"r.fr
_ffi_s,"_ru
"Pullsq.
Iatd nigte qxtrase din aceste documente: ,
-.Treb-l+ies@,
4ig.Si$e4
oamenilor p rincip i.ul__Duqu-rg_?e-lf
U
qi.
p_shului";
e$raq[dinarH,
.infocat5", .&L*ggt*.p,Jg*fit,
h#ob
itocil Si- ag.pS.lgc.rft Jineretul" ;
-
..Noi ii vom sustine si ii
gjlgesgl"
^ae @,
ca
.qs-vl
tnt19dUgg_ll_Sglliinp_
omului EiltuLserutui
vjglg$gl
_?,!*SffidgUg+gg_ddiei
-
intr-un cuv
t78
el-tlEegi
imP-ralitilti".
i
a1
Mai addugdm aici faptul ca
ruUruetg_tele]tizor
se efectueazd codificarea in masi a oamenilor.
": -' -*-""--*". . -"-' "
.
#
Numdrul*lut-effiist eS-666. inrrodus subtil in
,liferite
imeguri,
ier-gsegri gi fAraim lt
fiecare zipe ecranul albastru.
$Lde,sigur, 9i
radiafiile
-
tot
kleviznrulnlle"..transmite.
9qg,*qur_*cledhc-lpEi,-s*eslrddgigqc_sdscapgde
a-qea q!.{ c gf.te--d-iav-oleasca prin care diavolul lucreazd
asupra oamenilor. inse uneori nu este simplu sd faci
acest lucru,
4gqAfeee**lnft:CI*.-familie
deqeori
conviefuiesc..*;ii--.crerlinciogi . .
gi rlrgclerlincieFi.
Iar
1eclggiglg$li,
de
obicelnu pot. televizor.
Cdci are, blestemaful, o mare putere de atractie.
Dar nu existi situafii fdrd iegire. La mine a stat
cAteva zile o cred-incioasd din Niini-Novgorod, sora
Lidia. E4.
..-mi:a.--povestif*c6-*a
- sxporfat m'u$i* ani
tglsaizprul, ps..care in fiecare zi il.de_sshidea pentrU
cAteva ceasuri $eam--SnF.rl"ei
_LaJugAninFIaeL
de a
iM gi, mai mult, de a-l vinde, el nu
reacpona deloc.
$i
foarte mult se tulbura gi plAngea
femeia din cauza acestei amdriciuni.
9i.-iati
ct odatd,
simlind deznddejdea situafiei ei grele,
tuinseputf,"5e
@u,
pl6ngdnd
"cujacrimi..amare
:
-
Doamne, nu mai am puteri, ajutd-md..""hc-hide
tekyiaord !
eflci,nrunatasenictrnSear-sfln
5"rog.
hgment*e
acelea, solul ei stdtea la televizor
gi se uita la o emisiune"
$1, dintro.datfuteleviuoruls-a
sq q.gr9a414*ile$1. Solul a crezut cd s-a intrerupt
curenful electric. S-a apropiat de intrerupltor, l-a
declangat gi... becul electric s-a aprins.
179
Atunci a alergat la un cunoscut, care
televizoare.
QAf*gfic-A-[
s a strd{uit acela sd:l rgp4rs,
nu l;g putut
"..ajuta
.cu
" "nimic. .- . televizorul nI
funcliona.
Dupd cAteva zile, soful a chemat un depa
TV de la atelier. Dspanatorul a
ajuns.la
concluziai,
televizorul nu
$ a arsr nu s-a sfdrAmat, nu s-a stfi
Cu toate acestea
eg*h*p".U!Ut_Apro-de.
A dat di
mAini gi a plecat.
De atunci a trecutaproape un an. Sotul incea
uneori sd aprindi televizorul, dar degeaba.
t?ce.
'
Un caz asemdndtor mi-a povestit
Qlp.-o-peHa"din.
Diveevo. Lo cui a intr-un ap artament
cunoscutii ei.
$i
avea o camerd miculd. Ip"6 m
timp nu
9:?-B-1dut,.,ruga.
Eu m-am convins de aceg
lucru, deoarece maica Cleopatra a locuit gi in casl
mea aproape o lunH. ,
Cea mai mare parte a timpului gi-o petrecea i1
camera ei micutd in rugdciuni. i
Insd acolo,. la cg4oscufii ei,
5[ggqlg-
d.e
,pqre
deqeori,
gi
in fiecare seard)
"f,nqrge.a*mult-finp.
WtJerc.."lele-vizorul,
iqrpJgdi
$i
se sfia sd le roage pe gazde sd inchidi telev
sau sd reducd sonorul.
Qi.aSa.sra.$I&?t.mult
tiqp,E
f"l"q*g!"_ele"y.-rf,j:napului.
$i,
iatd, cqn{ ap.gs!
[uc-ru.a. devenit
P]Ilerile
ei gi cAnd s-a hotdrdt sd-gi eaute.."s-
gazdd, s;?.f**-e_s_*_..D*o_n$tlui cu rugd"ciunl..gi
rugdmintea de .a,
o aiuta. ll|ier*_nU._a-_"apgeal,
termine rugiciunile gi.
tgl"e\dzo{ul._s.ra " stina.
gi a
180
tirltp-cilt"..a locuit.-.in'casa aceea,
nu i-a mqi aqSit
sonorul.
$ceeagi
influenjh
ffitaare/
precum cea a
televizorului, asupra omului o au gi g-aJ4p-l1Jefg_l_9.
Mi-a povestit un inginer .ut" tffiitffi*u.tt
intr-o sald de computere cd ggggg, dupi..e-e,..spunea
'
cA_teva:ggdsiuni,cqplp-ute{elgq_ein-qhi-d-e-au.su.'Igure,
. r@ry'
i41 djgrineala
ee
de,-s-c"hideau
singure.
Centrele de computere sunt unite-intre ele si
, , . 4 , . . . r '
" " .
- , - - . . . i . # @F
to,gld_ a q-e? q t-4 relea o"
_q-9_ry_4lda
..glp q
lgTgl
pri". ip? 1
,,Fk$a" -
Numggl]utsste506.
Chiar gi cele mai mici
cgmputere qi.
lelevizoare
sunt primeidioase petttru
om. U_trji pameni mi-au povestit cum au-"iegit"d1n
televizor niM gi au declarat cd,.ele
ptgtl-s_tapegelg*a-e-e*qtei.cutii.
O cunogtinld de-a mea mi-a povestit cd qyg.AUt
cum .-a--^apdrut"-. din televizor. un"",cap..*c1r.^coarne.
Coarnele au inceput sd creascd sub privirile ei gi s*au
proptit fur tavan.
Trebuie sd ne rugdm gi iar sd ne rugdm!
Doamne, miluiegte-ne pe noi, pdcitogii robii Tdi!
181
Pe alcoolici ii izbhvesc rug&ciunile
O boaid grea gi inspdirnAntdtnar:e a iovit
p*portil ru$
-
alcoolisrnul. Bdrbafii gi femeile care se
inrbatd crifd igi iroscsc congtiinta, cc;piii 1or, patria Ior.
C6te boli gi fdrdderiegi aduce demonul alcoolulni!
$i
c6te rnijloace bfinegti gi vaiori rnateriale consumd!
Alcoolicul igi pierde treptart ruginea, r:ongtiinta,
den"rnitatea lui de onr. Treptal se degladeaz5 gi
ajunge pAnd ia delirunl tremens ori ia inchisoare sau
la nroarte (deseori aceasta vine prin sinrrcictere).
$i
cAtd amErHciune gi suferintb le aduce
alcoolicul tutunor cei<ir c1irr. jur
-
gi in farnilie, gi la
ILlcru, gi pe straclii.
I.a mine acasX in Diveevo, in iarna anrrlui 1992
a stat o credincioasd ctin Nijni Novgoroci, care opt ani
de zile a trdit sau mai bine zis s-a chinuit cu un
bdrbat alcoolic. in fiecare zi, sotul ei venea acasd in
stare de ebrietate. Rea in aga mdsurd incAt abia se mai
finea
pe picioare.
Solia niciodatd nu i-a ocdrAt, nici mdcar nu i'a
reprogat acest lucru. Toate le indura, le rlbda gi cu
rAvntt $e ruga; il ruga pc Domnul nostru Iisus
Hristos sd o ajute in necazul ei.
$i
Domnui a auzit rughciunea ei. Soful a inceput
s5 creadX cu tdrie in Dumnezelu, sd meargii la bisericd
$i...
a incetat sd rnai bea.
Un caz
gi mai interesant este cei al cunoscutulul
rneu c{in Moscova, Nicolae.
Acesta a stat la mine cAteva zile; se mESa ctt
r:egtrlaritate,
mergea la bisericd
9i
se scdlda in sfintele
izvoare.
intr-un cuvAnt, ducea o viald dreaptd,
cucernicd,
ia fel ca aProape tofi pelerini"i pe care ii
c111rosc.
inainte de a pleca acas5, mi-a povestit o mini"rne
'
care i s-a intAmPlat.
JVIulli ani a hdtrt vodcd cur regularitate
9i
ir-r
c;rntitate
mare. Ajunsese pAnH la delirum tremens,
dar continua si bea.
Deseori auzea curn vorbeau diavolii despre el:
-
Acesta este al nostru!
$i
multe alte discufii de-aie lor ;r auzit'
$i
a
inceput sd se gAndeascd curn sd se srnr-rlgH din robia
lor. Odatd a rostit chiar cu voce tare aceast[ dor:infd,
ia care a attzlt un hohot general de rAs
9i
un glas i-a
raspuns:
-
Ia te uitd ce-Pi doregte!
$i
tocmai in acel mr:rment critic al vielii lui
Ei-a
arnintit de l)umnezeu.
$i
a inceput in tot timpul lui
liber sd se roage.
$i-a
recunoscut phcatul
9i
cu lacrimi
s-a ciit inaintea Domnultli.
-
Doamne, miluiegte-md pe mine, blestemahrl, qi
ajutd-rnd in necazul meu. Singur nu o pot scoate la
capdt cu aceastd problern5. Numai Tu, Doamne, md
pofi scipa c{e aceastd nenorr:cire.
$i
a ascultat Domnul rugdciunile
9i
lacrimile lui.
Niccilae a incetat sd mai bea.
-
Iatd, sunt deja patru luni de cAnd nu mai beau
Ei nu md atrage
-
mi-a spus el.
183 r82
Dupd jumdtate
de an a venit iardgi la Div
M-am interesat de starea lui.
-
Toate, slavd lui Dumnezert, imi merg bine. De
vodcd am gi uitat. Acum
ad
gAndesc numai
fu
mAntuirea sufletului meu. in toate ndd5jduies]r
numai in Domnul.
garpele
a iegit
in vara anului 1996, puterile md pdrdsiserd
in
intregime, iar trupul mi se innegrise gi devenise,
indiferent fafd de orice.
,
-
Am inceput sd fac bdi
9i
sd iau apd sfinlitd. lnt
luna septembrie a anului 1997 am *ui, la bisericd.;
De la tdmAie imi mirosea a lAnd in jur. Dar amt,
hotdrat cd trebuie sd merg la bisericd gi cd acesta este,,i
locul rneu.
stomac, am ciizut in genunchi gi le-am cerut iertare i
Domnului gi Ndscitoarei de Dumnezeu. pe
4
Foarte rdu mi-a fost in ziua AcoperdmAnfului
Ndscdtoarei de Dumnezeu.
Aveam crampe lar
decembrie am fost la mdndstirea din Verhoturie, m_a;i
invrednicit
Domnul. Am precat de ra mdndstire seara,i
tArziu, era infuneric
Ai
un cer fdr5 stele. gi
doar,
deasupra mea striluceau stelele gi drumul er4,
luminat gi aga a fost pAnd la gard (cam
5 km). Stelele,i
m-au insotit.
inainte de Nagterea lui Hristos mi s-a
incredinlat
sd spil iconostasur din biserica noastr{.,
M-am bucurat foarte mult de cinstea care mi s_a fdcut
184
pi pentru har. Am spdlat chipurile sfinlilor rugdndu-md.
Dupd o zi gi o noapte a iegit din mine un garpe-lung
de 5 metri (din osul gezutului).
Sora Tatinna, orasul Celiabinsk
Povestirile de pe mare
ale surorii Valentina
Cu cA,tiva ani in urmd a cdldtorit cu vaporul un
pelerin sau mai bine zis un turist, mAnat nu de
dorinla de a se inchina la locurile sfinte, ci de dorinla
de ,,a
vedea lumea".
Stdtea pe punte singur (nu imi amintesc numele
lui, parcd Nicolae). Deodatd, in fafa lui a apS.rut un
om; dupd cum a reiegit apoi, era Fdcdtorul de minuni
Nicolae. El i-a spus cdldtorului cd kebuie sd
primeascd sfAntul botez.
Dupd ce a ajuns acasd, Nicolae s-a botezat.
Acum merge cu vaporul la Ierusalim nu pentru
,,a
vedea lumea", ci pentru a se inchina la mormAntul
Domnului Dumnezeului Celui Atotmilostiv gi a-I
mulgumi pentru minunea gi mila pe care i le-a aritat.
Maica Solomonia din mdndstirea de maici
Korelk (Ucraina) a mers cu vaporul din Odessa in
Israel (in decembrie1997). in a doua zi a cdldtoriei cu
vaporul s-a stArnit o furtund puternicd (de pAnd la 9
grade, dupd pdrerea mea). Timpul trecea, iar furfuna
nu vroia sd se potoleasc5. Maica Solomonia s-a rugat
185
fierbinte zi gi nclapte pldcutului Nicolae, l-a rugat
se
potoleascd furtuna gi sd o ducd cu bine in locul
cel
atAt de dorit.
$i,
iat5, dup5 o vrerlre, credincioasa
l-a
vdzut pe fereastra cabirrei sale pe punte pe SfAntul
Nicolae. in scurt timp, furtuna a incetat qi
s-a
instaurat liniqtea.
Vaporul a ajuns cu bine la uscat.
Acest caz mi i-a povestit o credincioasi
ortodoxH. Toate cele descrise mhi departe i s-au
intAmplat ginereLui ei. Era cdpitan de cursX lungd. Pe
atunci nu credea in f)umnezeu gi era nebotezat.
$i
glumea pe seama soacrei lui credincioase.
Dar odatd, in timpul unei curse obignuite, i s-a
intAmplat o nenorocire: vasul a fost avariat gi pdrea
cd nimeni nu mai putea sd-i salveze pe oamenii care
piereau.
$i
atunci, cdpitanul gi-a adus aminte de
ocrotitorul ceresc al tuturor celor ce cdldtoresc
ai
s-a
adresat in gdnd Fdc5torului de minuni Nicolae,
cerAndu-i ajut<lr gi fdgdduindu-i sd primeascd sfAntul
botez in cazul in care nu va pieri.
Printr-o minune, oamenii au fost satrvati.
cipitanul, dupd ce a ajuns acasd, s-a botezat gi
tArziu s-a cununat religios cu solia lui.
PAnh in ziua de astdzi nu a uitat curn i s-a ardtat
atunci, in momentul marii primejdii, un bdtrAnel gi i-a
incuviintat intentia de a deveni copilul lui Hristos.
inainte de cilugirie
Cu o sdpttimAnd inainte de tunderea in
nronahism
affI avut un vis neobignuit" Umblam
;r::intr-o
cazarrrnd solcitileascx in uniforma soiddleascd
irlrisnr.lit5.
In cazarmh nu era nir,eni.
treEinci dii"l cazarrnX in piala. pentru exercitii
rnilit;rre,
am rrf,zut mulli soldali care stdteau in
l:ormatiet
irn"brXcafi in haine de paradS. Hainele erau
p.lrt:i
spilatc, insd eu arll observat ch elau negre
Dl
:ierflSnalr cu vegmintele rnonahale. Tofi soldalii erau
r:hipegi, inalti, tineri
9i
frumogi.
$i
stdteau dupA
cunianda ,drepfI"
. Se preg5teau sd depund jurimAntul'
-
Am irrtArziat
-
am gAndit eu.
Apropiindu-md de formatie,^ am incercat s6-l
vdd pe vreunul clintre c-ifi1eri. Insd ei toli erall
inArrntrul formafiei. DouX sute de oameni stdteau
solemn in t6cere, fdrd sd se migte.
La o sutd de rnetri de aceastd formalie stdtea o
alt5 formafie. Aici soldalii erau imbr6cafi in uniforme
obiqnuite. Ca staturd erau rnai scunzi, clar tot aqa de
chipegi, ingrijifi qi stdteau tot dupd comanda
,,drepti".
Apropiindu-md mai mult de ei, am incercat
9i
aici sd-i vdd pe ofiferi, dar ei se aflau tot induntrul
formatiei.
-
$i
aici am intArziat
-
m-am mAhnit eu.
Deoctratd arn vdzut cum din prima formafie au
inceput
sd alerge spre rnine trei soldali: unul inainte,
iar
d<li in spate.
Iar
mai
186 187
-
Au aprobat sd-!i schimbi hainele
-
mi-a strigat
cu bucurie cel ce alerga inainte.
Iar eu am alergat inaintea lor sd-mi schimb
hainele cu uniforma de paradd ca sd depun
jurdmAntul.
Dtrpd o sSptdmAni am fost tuns in monahism.
Am depus jurdmAntul de credintX inaintea
Domnului gi am devenit ostaEul lui Hristos. Toate
pdcatele mi-au fost luate impreund cu haina cea veche.
S-a ndscut un oln nou cu un nume nou, Trifon. Ce
bucurie, ce fericire este acetrsta poate intelege numai cel
care a simfit toate acestea pe pielea lui.
Mirul Niscitoarei de Dumnezeu
Satui Nijniaia Baigora, care se afld la o sutd de
kilometri de Voronej, nu se rernarcd prin nimic
deosebit. Casele tdrdnegti de lemn sunt urAte, cu trei
capete, in fald au grddinite, iar in spate au cAmpuri
cu cartofi, petice de grddind...
CAndva a existat aici o bisericd frumoasd a
Preasfintei Treimi, care se indlfa deasupra caselor gi a
grddinilor gi avea cupolele aurite, insd in anii de
ateism a fost ddrAmatd din temelii. Icoanele au fost
acoperite, iar obiectele de cult au fost intrebuintate in
gospoddrie. in hula lor fatd de Dumnezeu ateii au
ajuns pAni acolo incAt au folosit sfintele icoane ca
scAnduri gi au fdcut ugi pentru cotelele de gdini.
Tineretul a plecat la orag in cdutarea unei viefi
mai bune. Marele sat dinainte a decdzut. Au rdmas
in
ei aproape o mie cinci sute de locuitori, dar gi din ei o
treime sunt pensionari, in mare parte necredincioqi.
S-au
inisprit sufletele oamenilor, s-au t6bdcit.'.
Nu e de mirare cd s-au inmulgit aici jafurile,
hofia,
violenfa. Fie cd sunt violenli strdinii, fie cd sunt
ai nogtri
-
totuna este. Ba dau buzna intr-o casd, ba
golesc gridinile, ba furd in pddure ultima vdculd
9i
rdmAn din ea numai coarnele gi copitele.
Chiar gi la preotul safului au atentat, degi cdsuta
lui este sdracd gi urAtd. intr-un cuvAnt, un tablou
trist. Sunt uitate de Dumnezeu depdrtdrile Rusiei.
insd odatd...
i,ntr-o zi inviforatd de februarie, spre seard,
protoiereul Chiril Meleqko mergea in parohia lui
modestd, la biserica amenajatd cu un an in urmd pe
locul fostei gcoli sdtegti, lAngd biserica ddrAmatd
inainte, unde, intr-adevdr, incepuserd lucrdrile de
restaurare. Mergea gi se gAndea la un lucru trist: te
pomenegti cd iardgi se vor aduna cinci-gase bibufe.
Dar gi aga e bine.
$i
cu totul sunt doi-trei foarte
rAvnitori. Dar poate cd nu este nici unul.
$i
atunci el,
pdzitorul de gaizeci de ani al credinlei ortodoxe, care
a indurat toful: foamea, prigoanele, fiind doborAt,
dar nu biruit, va sluji in bisericula pustie pentru ca
Duhul lui Dumnezeu sd nu pdrdseascd aceastd casd gi
acest sat.
Cu aceste gAnduri gi suspine s-a aproPiat de
clddirea posomorAtd fdrd cupold, iar in intAmpinare i-au
iegit nigte bibule, tocmai acelea ia care se gAndise pe
drum; alergau spre el, doar cd nu strigau, dar dddeau
din mAini: ,,Batiu$ka,
iatd ce minune!";
,,Maica
188 189
Domnului plAnge, se inundd de lacrimi, draga
dg
ea";
,,Batiugka, pSrinte Chiril, Ivirskaia noashe
izvordgte mir!"
...Trebuie sd spun cd icoana Maicii Domnului
din Iviron apartinuse clin timpuri strdvechi bisericii
din sat, iar dupi ce biserica a fost dirAmatd, ea a
ajuns la o locuitoare din Nijniaia Baigora. CAncl s-a
deschis parohia in sat, femeia a inapoiat icoana.
Tocmai clr aceasti icoand s-a intAmplat
minunea.
Iati cum ne-a povestit cele intAmplate insugi
pirintele Chiril:
-Am intraf in altar, m-am
invegmAntat gi m-am apropiat de sfAnta icoand.
Chipul Maicii Domnului izvorar mir: binemirosi.tor.
El
curgea in guvoaie,
umplAnd toate adAncihrrile de pe
sfAnta icoand. Am slujit un maslu gi i-am rniruit pe
toli. Apoi vecernia gi-a urma.t rAnduiala. Sub sfAnta
icoand am pus un gtergar alb, el a absorbit lacrjmile
Ndscdtoarei de Dumnezell...
$i
acest lucru a
lintrt
trei
zl l e".
Minunea ar5tatd in Nijniaia Baigora a ahas
pelerinii.
...Nu se gtie cum, dar a sosit la bisericd un
autocar plin cu copii. Iar icoana Maicii Domnului din
Iviron nu a trddat deloc minunea ei dinainte. Din
partea opusi se vedea cum curgea pe dedesubt mult
mir; iar din el iegea o aromX... Am inceput slujba. La
un moment dat, copiii s-au idsat fur genunchi
gi
deodatd, sub privirile lor uimite, din icoand a inceput
de-a drepful sd curgd un guvoi binemirositor.
,,pircd
se revdrsa un rAu"
-
a spus pdrintele Chiril.
t 90
intr-un 6rrr, icoana a izvordt mir de
doudsprezece ori... Mai mult decAt atAt, a inceput sd
izvorascd mir gi cea de-a doua icoani a acestei
biserici
-,,Rugul
nemistuit".
irr ultimul timp au inceput sd izvorascd mir
rnulte icoane ale. Preasfintei Fecioare Maria
9i
in
multe
fdri.
Maica Domnului plAnge pentru noi,
pdcdtogii cei fdlarnici gi rdtdciti, plAnge chiar cu
lacrimi de sAnge.
Vindecarea fiicei
Fiica mea cea fiiare avea 3 ani. in vremea aceea
eram insdrcinatd, dar mii chemau la lucru. CAnd
comisia a plecat, dupd ce m-a verificat la lucru, fetilei
a inceput sd i se faci rdu. Temperatura i se ridicase
pAnd la 42 de grade.
Am venit acasd cu copilul, i-am dat imediat apd
sfinfitd, am spus
,,Taldl
nostru" gi l-am inchinat de
trei ori.
$i
am repetat tohrl de trei ori.
Dar dac6 ali fi vdzut ce se intAmpla cu copilul!
Era o grozdvie de nedescris! Se chircea ca pe scaunul
electric. Fetila era ba ridicatd, ba azvirlitd. CAnd i-am
dat a treia oard apd sfinlitd gi am stropit-o, spunAnd
,,Tat5l nostru", a fost ridicatd cam la treizeci de
centimetri, chircitd, cu fafa urAt schimonositd.
Ajunsd la epuizare, fetila a cdzut in pat.
Temperatura i-a scdzut bmsc
Ai
ea s-a insdndtogit.
l 9r
A rezistat
Locuitorul Ivan S. din oragul Kropotkin iegise la
pensie. Pensia nu era mare, de aceea mai cAgtiga ceva
in plus cu magina lui micd.
Odatd l-a sunat cunoscutul om de afaceri Victor:
-
Ivan, magina mea este la reparafie. Du-md gi
pe mine in Krasnodar. Cdldtoria va dura doud zile. in
prima zi vom face o plimbare prin orag, iar in a doua ,
zi ne vom ocupa de afaceri gi apoi vom pleca acasd.
Igi voi pldti un milion.
Ivan a cdzut de acord. Nu existau prea des
asemenea comenzi avantajoase.
Au ajuns in Krasnodar fdrd pdfanii. PAnd seara
tArziu,Ivan l-a dus pe Victor pe la diferite firme gi
depozite en gros. Au innoptat la hotelul
,;Caucaz".
Victor a luat un apartament de lux. Au fdcut baie gi
au mers sd ia cina la restaurant. Victor a comandat
coniac, gampanie, icre negre, carne de nisetru, iar
Ivan a cerut pentru sine vinegretX, cagd de hrigcd gi
ceai. Era un om credincios, iar toate acestea se
intAmplau in timpul Marelui Post.
Victor a bdut
9i
incetul cu incetul s-a imbdtat.
CAnd a inceput sd cAnte muzica, s-a ridicat de la
masd sX danseze.
Dupd unul dintre acele dansuri s-a firtors cu
doud domnigoare. Aveau cAte gaptesprezece ani.
-
Fd cunogtinld, Ivan. Ele sunt vechile mele
cunogtinle Sveta gi Liusia.
-
Astdzi vorn dormi cu Sveta
-
a glumit una
dintre ele.
Domnigoarele au mAncat gi au bdut cu plXcere,
iar apoi Victor a achitat nota de platd gi ne-a invitat
pe toli la el in camerd.
-
Am acolo pentru voi o surprizd
-
a spus el.
Surpriza erau sticlele de coniac armenesc
9i
coniac ,,Napoleon".
Aga cX petrecerea a continuat in
apartamentul de ltrx.
Lui Ivan toate acestea nu ii erau pe piac. El s-a
scuzat gi a plecat in cealaltd camerd.
-
$oferul
trebuie sd se odihneascd
-
a spus el.
in zadar au incercat Victor gi domnigoarele sd-l
convingd
,,sd
se telaxeze".
La ora trei noaptea, uga de la camera lui s-a
deschis gi a apdrut Liusia pe
jumdtate goall.
-
Vanecika, lasd-mi sd md incdlzesc, am inghelat
toatd
-
a spus ea gi s-a agezat la el fir pat.
Ce ispitd cumplitd a fost pentru Ivan!
-
Fetilo
-
a spus Ivan
-
dar nu, mai bine zis,
nepotico, unde te bagi?
-
Bunicutule, o singurd datd trdim pe pimAnt.
Termind cu filosofia ta gi lasd-md sub p[turd!
-
Ei, uite, acug iau cureaua gi vei afla tu filosofia
mea. Hai, pleacd din patul meu! Stai pe scaun.
Liusia s-a mutat speriatd pe scaun.
-
Iar acum ascultX-md,. Da, trdim pe pdmAnt o
singurd datd gi foarte pufin. Dupd moartea noastrd
va urma viata vegnicd: in iad sau in rai. in fun.cfie de
cum am petrecut acest scurt timp pe pdmAnt. Dacti
vom picdtui
-
vom ajunge in iad, dacd vom face
192
193
fapte bune, ne vom ruga gi vom implini poruncile lu.i
Dumnezeu
*
vorn ajunge in rai. Iatd, eu arn o sotie
acasi qi, dacd voi cddea
T
plasa ta, voi sdvdrgi un
pdcat cumplit
-
adulterul. In afarX de asta, gi pentru
tine,
9i
pentru mine exist5 primejdia bolii SIDA gi a
.
bolilor venerice. Vino-fi in fire, copilagule, gi incepe o
altd viapd!
Discutia a fost lungd. Liusia a plecat de la Ivan
,
cu capul plecat.
CAnd lvan s-a trezit, domniqoarele nu mai erau
in apartament. Pe Victrrr ii durea cumplit capul. A
dat apartamentul in primire gi
'au
plecat la un
depozit en gros. Acolo au fdcut afaceri gi apoi au
plecat acasd.
-
Liusia ne-a povestit totul
-
a spus Victor. Ai o
voinld de fier!
$i
cu Victor a trebuit Ivan sd discute indelung
despre sensul vietii, despre bine gi rdu, despre viala
vegnich gi aga mai departe.
,
Iar discutia nu a fost in zadar. Victor a inceput
'i
';;-'*il;;
literatura bisericeascd. Iar apoi a inceput sd ajute
energic la restaurarea bisericii.
it
194
Povestirea credincioasei Alla
Am fost martorX gi pdrtagd la o minurte. PAnd sd
mi se intAmple acest lucru, gtiam cd existd firaltele.
puteri. ceregti, cd existd Dumnezeu. lnsd credinfa rnc'a
in Dumnezeu era nesigurif, nu mergeam la bisericd,
nu spuneam rugdciuni qi aga mai departe.
Iar intAmplarea aceasta a avut loc la
rnaternitate, unde md aflam datoritd apropiatei
nagteri"
imi amintesc cd era o sdrbdtoare
-
Nagterea
NdscS,toarei de Dumnezeu. Stdteam lAngd fereastrd qi
deodatd am vizut-o pe PreasfAnta Fecioar6 Maria.
Era pe geafir gi parcf, era vie.
Nu mi-am crezut ochilor gi am inceput sd mi-i
frec cu degetele. InsX Maica Domnului era la locul
dinainte. Am vdzut-o clar. Niscdtoarea de
Dumnezeu mi-a zAmbit.
$i
o bucurie nespusd rni-a
cuprins tot trupul. Am vrut sX prelungesc acel
moment fericit.
$i
aga, t6cdnd, ne-am uitat mult tirnp
una la cealaltd.
Apoi m*am adresat vecinelor mele de salon, dar
nici una, in afard de rnine, nu vedea aceastd rninune.
Apoi, chipul imp5rhtesei ceregti a inceput sd se
stingd gi a pierit cu totul.
-
Astdzi rrei na$te
-
mi-a spus o vecind de salon
cdnd i-am povestit' minunea.
$i,
intr-adevdr, dupd dou5 ceasuri au inceput
durerile gi destul de ugor am ndscut o f.eti!6.
Pe fetild, fireqte, am numit-o Maria.
r95
Dupd nagtere mi s-a intdrit credinla in
Dumnezeu. Am inceput si merg des la bisericd gi sd
citesc literaturd bisericeascS. Cdt de neinvXjatd am
fost pAnd atunci!
Am aflat despre marile noastre modele
-
vielile
sfinfilor. Slavd gi mulfumire impirdtesei ceregti
pentru cd m-a indrumat pe calea cea dreaptd.
Md strdduiesc sd nu fac pdcate. in fiecare seard
imi scriu intr-un caiet gregelile
-
pdcatele, pentru a le
evita in zilele urmdtoare.
Fiica mea, Maria, este in al gaptelea an. Toate,
slavd lui Dumnezelr, merg bine.
$tiu
gi simt ci ea se
afld sub AcoperdmAntul Ndscdtoarei de Dumnezeu.
Timpul nu poate fi schimbat
in Ierusalim la poalele Golgotei se afld stAlpul
de care a fost legat Domnul Iisus Hristos cAnd a fost
torturat la Pilat. Noi (grupul de pelerini) ne-am
apropiat de acest stAlp la ora 11 ziua. StAlpul de
marmurd are diametrul de 20 cm gi indllimea de 70
cm. Pe el se afld o placd de marmurd, iar pe placd ard
lumAndri.
$i
tot acolo, printre lumAndri, pelerinii pun
capetele gi ascultd ceva. Am mers gi eu in jurul
stAlpului gi mi-am pus capul pe placd.
$i
nu am auzit
nimic. Insd cAnd mi-am aldturat capul de stAlp, am
tresdrit din cauza unui rdsunet puternic de bici, care
bdtea cu o putere ingrozitoare un trup. Biciul se
avAnta in mod regulat gi izbea trupul. Rdsunetul era
atAt de puternic incAt, atunci cAnd inchideai ochii,
agteptai lovitura.
196
intr-o dimineald, cu aproape 2000 de ani in
urmd, Domnul Iisus a fost bdtut, iar noi in dimineala
de 13 noiembrie a anului 1997 am atrzit.
A doua oard am venit la mormAntui Domnului
Iisus la liturghie la ora L2 noaptea.
inainte de slujbd am mers iardgi la stAlp, am pus
capul intre lumAndri gi am auzit bdtaia unei inimi.
Bdtea inima Domnului.
$i
am in}eles: este noapte, Hristos nu mai este
bdtut cu biciul, de aceea nici nu aud rdsuneful
biciului.
Momentele acelea in care Domntrl a sdvArqit
anumite fapte rdmAn in veci!
Timpul aparline Domnului! Domnul este
Creatorul, El este temelia tuturor. Acest lucru ni-l
aratd focul cel binecuvAntat, care in fiecare an, in una
gi aceeagi zi, in unul gi acelagi moment, in principala
sdrbdtoare cregtin ortodoxd a Pagtilor se pogoard din
ceruri.
Pelerina Valentina
197
^':l'{
*f",-oX
Povestirea surorii Liudmila
Robul lui Dunmezeu Serghei a innoptat odat5 la
prietenul lui.
$i
s-a cuicat singur intr-o canlerd. Dupd
ce s-au culcat toli, pe Serghei l-a ndpddit frica. A
simlit cA st5 cineva pe pahrl lui. Fiind paralizat de
fric6,, nu a pufut nici sd se inchine, nici sd-gi
aminteasci vreo rugiciune. Totugi a inceput apoi sX
facd rugdciunea lui Iisus gi pAnd dimineafa nu a
inchis un ochi.
Dimineafa a aflat cH in
'acea
camerH se
spAnzurase foshrl proprietar al apartamentr.rlui. Nici
actualii proprietari nu puteau dormi fir camera aceea,
dar socoteau cd frica este nefireascd"
Pedepsifi pentru sfadi
Este deja al doilea an de cAnd trudesc la brutdria
mdndstirii. impreund cu un alt cdlugdr
-
tovardgul
meu de muncd
-
coacem pAine gi prescuri. Muncim,
ca de obicei, rugAndu-ne in bund intelegere gi ne
ajutim unul pe celdlalt.
Odatd, la sfArgitul lunii iunie a anului 1997,
trebuia sd coacern pentru proscomidie agneful gi
norma pentru slujbd. in afard de aceasta, tiebuia sd
coacem pentru pdrintele nostru duhovnic prescurile
pe care le dddea in dar.
Nici nu ne-am apucat de lucru, cdci am primit
vestea cX autobuzul nostru merge la Diveevo gi
tovarXgului meu de muncX i s-a dat voie sd meargd la
198
mdndstirea de acolo. El s-a bucurat foarte muit, m-a
rugat sd fac
Ai
munca lui gi a plecat.
Munca mea gi aga era grea, iar atunci am primit
sarcind dubld. insd aga eram de bucuros pentru
tovarigul meu incAt am fdcut fald pentru amAndoi.
CAnd el s-a intors, norma mea gi a lui erau
aproape gata. Totugi, tovardgului meu, nu gtiu de ce,
nu i-a plf,cut. in loc de recunogtinld pentru truda
mea indelungatd gi grea a inceput si-gi arate
nemulfumirea gi m-a cicdlit ctr fleacuri.
Iar eu, in loc sd-i cer cu smerenie iertare, am
inceput sd-mi dovedesc dreptatea. Pe scurt vorbind,
intre noi apdruse o micd sfad5.
$i
niciodatd pAnd
atunci nimic asemdndtor nu existase intre noi.
Dimpotrivd, intotdeauna fuseserd pace gi armonie.
Sfada noastri a fost opritd de o explozie. in
aceiagi timp au sdrit in aer toate cocdturile mele gi ale
lui.
O asemenea catastrofd nu mai vdzusem. Au
fost, desigur, situalii cAnd s-au crdpat doud-trei
prescuri. Dar, ca sd sard ftr aer totul in acelaEi timp gi
incd din cele doud cuptoare dintr-o datd, un
asemenea lucru este greu chiar gi sd ni-l inchipuim.
Imediat am cdzut in genunchi gi am inceput si
ne cerem iertare unul alfuia.
Ni s-a dat o lecfie pentru toatd viata!
Cdlugdrul Anatolie
t99
Ingerul gi diavolul
in galeria nationald englezd se afl| doud
portrete. Soarta lor este unicd. iatd ce--a_destiinuit
Itimii renurnitul. pictor care a pictat aceste doud
portrete.
- -
C.fl+.l nri-a venit in gAId.9d pletez
un
inger, am
rug3!" pre_c.rfii p"d
faci trrr
"maslu,
am luat binecuvAntare
de la preot gi a4.i-ncepr.rt.sd caut medelul p"e care ag fi
l-autut
sai-i pictez. Am vizitat institutiile de copii, am
rners pretr-rtindeni unde igi duceau pdrinlii copiii.
Dar, vai, un asemel-rea rnodel nLr arn ghsit.
$i,
iath, m-am aqezat odatd sb md odihnesc
ilntr-unul dintre scualurile orapului.
$i
am vdzut
drept in fata mea un copilag cu pdr ondulat, care se
juca ir:r nisip. CAnd gi-a ridicat cdpgorul gi mi-a
zhnbit, prin tot trupr.rl m-au trecut fiori de bucurie
-
copilagul acela era un adevdrat ingerag.
-
$icufule, eu te voi picta, Semeni cu ingerul.lui
I)umnezeu.
Bdiefelul a consimtit cu bucurie...
Tabloul lneu a ocupat un loc vrednic de laudd
in lume gi in galeria nafionald, igr e"q..am dobAndit
bucurie duhovniceascA
$i
rdspldtire.
Trecuserd mulpi ani de atunci. Eu ajunsesem
celebru, tablourile mele aveau succes.
-
qi deodatd mi-a venit_ru*_gdnd-.sd_:lpje_te*2. pe
dia_vpl. $i am inceput gd caut un model. Am mers pe
strdzi, prin scnaruri, prin baruri gi aga mai departe,
dar rrn asemenea model nu am vdzut. in cele din
urrnd m-am hotdrAt sX vizitez inchisorile, dar tot ntt
am gdsi t aga ceva.
La un moment dat geful unei ffrchisori mi-a
spLls:
-
Avem un astfel de otn, dar este condamnat la
pedeapsa cu moartea. Nu ig."-mai. r.dmas nici un
sentiment omenesc. Este o fiard cu chip de orn.
Agresiv
9i
indArjitl
Pe mine to-ema-i acest lucru md interesa
9i
i-am
cerut.sd mi'l arate pe condamnatul la moarte.
9i,
iat6., am coborAt intr-o incdpere de la
demisol. Lumina aproape cd nu ajungea la cei
osAndili. S-a deschis o ugd de fier
9i
prin deschizdturi
sla uitqt la mine un adevdrat diavol' Chiar m-am dat
inddrit gi am spus
,,ah".
FdcAnd zgomot cu lanlurile,
a sJrecurat nigte -c.u.yinte
de ocard cu. indrdzneali gi
mdndrie. Pentru o clipd am amutit, iar cAnd mi-am
revenit, arn spus bAlbAindu-md:
-
Ieftali:md cd v-am tulburat singurdtatea (9i
atunci a tunat iardgi, rostind nigte injurdturi).
Dar eu am continuat:
-
Aq-nexgie*de.un*morlel
ca sd
Pictea-chrp:rl
dlavpl-utui
pentru galeria de picturd.
Nici.
11u ,am
apuce-t g_e-
!e.1min
f_raza, cdci el a
c
4rulp-lAngd"ndJa,
.p dmAnt
gi
a lncep-ut sH- s-e."ab at6*in
cony-g1_s-ijp-g!9gnice.
f.g!i
gardienii inchisorii au fost
qocati.
$i,
deodati,
Blrnlte*b-qcelele-
lui -am -auziLun
lucru care m-:a- "fdcul.sd-.mi-.?nJi
or:
-
e$-mulfi-anl
in*.-urmd, cAnd eram inci un
copilag, qdjuEa.m-rn
1pglpnu
departe rle casd.
Le--un
moment'dat--t*11pi-c-Lo:'tandr mi-a spus cd va picta
$
t
,I
'il
200 201
p.ortretul unui Inger
$i
ei.r am {ost moclelul lui.
$i,
iatd, dupd,.at6fiq"_3ni dumneavoastrd ati venit aici
inainte de rnoartea mea ca sH md inf5liqapi ca
di"Rvoll,.'
P,lctoml q
1iig14s
incrqinexrit
9i
a inceput el fnsugi
sd plAngfi.
Iatd ce i-a destdinuit criminalul.
-
Arn crescut ca un copil mod-est, care avea
succes in toate. AflAndu-rnd irn pragul tineretii,
,t1H
qlserydn:I
curn se apropiau
ispitele. Grista:n cAte
pu,tin,
furam
cAte putin, qninfeam
cAte putin"
$i
aga,
Lqgglr&Ltifl"
m-a tra,s in vAltoare. imi ingelam sofia,
fqram, devenisem crud gi
cunogteary
,,satisfacliile,,
bdrbdtegti. Absorbearn din ce ir"l ce n-lai mult in mine,
ca un burete,
LO_aj-e.pafimile.omeni"rii. ipi. b61-eam. j gc
d_e
curdfie, de cinste. Odatii am ucis gi am simfit
mirosul sAngelui, ca o fiard. Ar-n. diptrq_g. in mine
e,An$trinta, '"cinstea, bundtatea -..
ni. "
.celelatte calitdji
_morale. QAnd
am.infeles cd
-ng_mai*rUnffn-SftUe sd
md ridic, am -incep.ut sd.i atrag.in".tfe.ta.{r-rea.pe cei
tine ri, nee xp erimenta ti g i c re duli. E;am__d
i"*?:fg"lU.}*p
e
Bam"6nt. W*dabunam.pe ei pentru mor.a.litatea lor.
eh,ipul_41=.U
incepuse sd se schimb_e,_.
ftgqra lmi Q=
s-ql}-'B"+a"qu*9-*s-h$tie,"de-&iahd"Desnssii*deshduhri
3p'1i*_4--e.eU.in..mjne
pofta. Nu md puteam sXtura cu
pldcerea
si
ng"*qp, gg,ggn--ngl,--ai-
":x:i-
-peryersiunr, le
q1pune?m in reviste gi
ziare gi eu insumi pldteam
qari onol4rii penlr1r fcrtografi.i. qi articole de
{epravare.
JAnjeam ln
agonia generald sd fiu
n,sacerdotul iubirii diavolegti", e-y4m in culmea slavei
cuceritorului
depravdrii sexuale. Strigam pe str5zi:
242
-
SH trdiascd regii gi reginele sexului nebun'
gjtt*tl cd deja slujeam di-arrolului'.'
9i
iat{;p$
aici. 9L.
d.acd .
Dumnezeu nu. v:or fi.. adgq- Pe
rlumneavoastrd la mine pe aceastd cale, ag-fi"*{l-gJit
fflr 5
9,,ftgi",1n"]gls,S
pXc6.topenia, chderea*mea' Nu -a-{rt
cunoscut chinul, dq1.3cum
lpfa{. Jni.ma*gl"srrflelul
r+e,-u au inleles to3:td
greU.leleg*gdstll-,,,Ssle' O,
I)oamne, c6t de mult ai rdbdat sacriiegiul meu! C),
curse ale diavoluli"li, cAt de tare m-afi prinsl Insd
acurn sufletul meu s-a eliberat din lanlurile voastre,
eu lucrul acesta l-am in
leles
: q gp!-
"je1ft
yrt-lt5-Ogolo t
s.q!,Angi. Vreau sd mi pocS,iesc, arn nevoie de
spovedanie, an nevoie...
Glasul lui se auzea din ce in ce mai incet, parcd
venea din cele mai de jos ale pdmAntului.
M-am intors ia lumind, la cdldurd, la oarneni
9i
la via!5. Pqi"p mi4g Domnul i.a-trimis acestui nefericit
p-ocdinfa. Dacd a fost iertat, nu am de unde sd gtiu'
Nurnai c6. portretul i l-am pictat qi
.l-am
nu-mit
,,diavolul".
I*a,,,ga.1eria"na6ir:nalA dp-.p-igUrd-.a"furgliei
se afl d
doud portrete renumite ale unuia
9i
aceluiagi om cu
o$p-"dS*"i*g-e"f
l"i.gidc..*disvs-1".L^.gqhipneobservat
se produc in om gg*gfgma$Ar-dgggryqr-area- Cum s-a
produs transformarea
-U,nUi' ,copilag-
intr-gn
pn
a-?emenea fiarei. Viala ne invajd
9i
aceste doud
portrete ne inva|5 cd drumu{ile cele drepte ale
omului sunt statornicia,.."..".-s-tdpAnfuea,-."".de.-...
sine,
rrdrgne$es:*h1+nrt tale.si$
@-akgi
chizuL minunat. Cglqr supuqi rdutdfii li*se
*k*&lf,$fu
4eformeard
alffil omengsc. Qhipul
lui f)umnezeu
se transformd in chip de fiard. Este ugor sd te lagi in
243
voia ispitelor gi este mai greu sd alegi calea cea
adevdratd a dreptdlii, a luminii
9i
a bundtdfii.
Ingerul s-a transformat in diavol.
SfAntul Nicolae l-a izbivit
Cunoscuful meu Nicolae a plecat in Crimeea sd-gi
vizlteze rudele, sd se odihneascd gi sd se trateze.
$i,
aga cum se cade sd se intAmple in asemenea
cazLrri, gi-a luat cu sine foarte multe lucruri:
geamantane gi diferite pachete. PAnd la Simferopol a
mers cu trenul, iar din Simferopol la Ialta s-a format
un grup pentru taxi: el gi trei caucazieni. Se pdrea cd
tofi patru vroiau sb ajungd in Livadia.
Deja se intunecase cAnd s-au apropiat de Ialta.
$i
atunci caucazienii au inceput sd vorbeascd cu
insuflefire despre ceva anume in limba lor, trdgAnd
cu coada ochiului la Nicolae. Un glas lduntric i-a
goptit acestuia cd ei chibzuiesc cum sd-l ucidi
si sd-i
ia lucrurile.
I s-a fdcut frici.
-
Iatd,, am luptat ir:r rdzboi gi am rdmas viu, iar
aici pot fi omorAt pur
9i
simplu ln doi timpi gi trei
migcdri
-
a gdndit el. Bine cd sunt un om credincios.
Doar gi in rdzboi credinla in Dumnezeu m-a salvat
204
de la moarte. Ce trebuie sd fac in aceastd sifuafie? Sd
md rog, doar sd md rog.
$i
a inceput sd se roage cu rAvni SfAntului
Nicolae, a inceput si-l implore sd-l izbdveascd de
moarte. lndelung gi cu sdrguinli s-a rugat Nicolae.
$i,
deodatd, chiar l6ngd Livadia, magina s-a oprit.
Taximetristul a iegit din magind, a deschis capota gi
nedumerit a dat doar din mAini: magina era in
ordine.
Situalia devenise gi mai infricogdtoare.
-
Urcd-te in cdrufd, te duc eu
-
a auzit un glas.
Nicolae s-a uitat pe geamul maginii. Pe drum se
afla o ciruld la care era furhdmat un cal, iar in cdruld
gedea un vizitiu.
$i-a
luat lucrurile, s-a mutat i:r cdrufd gi a plecat
cu vizitiul.
Au mers cam zece minute.
-
Uite, acolo in jos este Livadia ta
-
a spus
vizitiul.
Nicolae gi-a luat lucrurile,le-a pus pe pimAnt gi
a hotdrAt sd-l rdspldteascd pe izbdvitorul sdu. insA,
cAnd gi-a ridicat capul, cdrufa cu calul
9i
cu vizitiul
dispdruserd. Ca gi cum nici nu fuseserd.
Multe zile dupd aceea, inainte de culcare,
Nicolae l-a rugat pe Domnul:
-
Doamne, arat6-mi cine m-a izbdvit de moarte.
$i,
iatd, odatX in vis a venit la el SfAntul Nicolae
gi i-a spus:
-
Tu m-ai rugat sd te izbdvesc!
P oaestirea surorii N ina
205
$i-a
pierdut mAini.le
Ruda mea de departe Fetru a trdit pe pAmAnt 37
de ani f.iind
,,necregtin", adici netrotezat; a fost un
om necredincios.
CAnd Gorbaciov a declarat perestroika, a apdrut
posibilitatea de a citi cdrfri bisericegti gi cle a intra in
legdturd cu oamenii credinciogi gi cu slujitorii
Bisericii.
Astfel, incetul cu incetul, Petru a fost atras cdtre
Dumnezeu.
Vecina lui Petru, fiind o fqmeie ortodoxX, i-a
spus acesfuia cd un om nebotezat este sortit pieirii, cd
dupd moarte ii este pregdtit drurnul spre iad. Chiar gi
pomelnice pentru
,,c'rdihna sufletultri" este interzis sE
dai pentru cei nebotezati.
Ea l-a mai sfeittrit gi si se cllnune religios cu
sotia lui.
Faptul cd sunteti inregistrat impreund cu solia
dumneavoastrd la oficiul de stare civili
-
i-a spus ea
-
nn are nici o insemndtate inaintea lui Dumnezev.
lnaintea lui Dumnezeu tr:diti in clesfrAu gi copiii
dumneavoastrd sunt nelegiuifi inaintea Domnului.
Sunt copii ai desfrAului.
Petru a ascultat sfaturile vecinei gi a hotdrAt sd
se cunune religios cu sotia lui, iar inainte de cununie
a hotdrAt sd se boteze.
A venit la bisericd.
$i
aici s-a intAmplat
nenorocirea: l-a zdpdcit vrdjmagul.
petru
a hotdrAt sd
economiseascd bani Ia botez.
Pdrintele de la biserica noastrd este bun, clfar
foarte bun, gi pe unii sdraci i-a botezat fdrd bani.
Aitora le-a spus:
,,Iatd., acum aveti bani, venili la
206
bisericd
9i
ldsafi in cutie nigte donalii pentru
bisericd".
Petru in vremea aceea lucra la o cooperativh
gi
cAgtiga foarte bine. Aga cd avea bani. Dar aici, ftr
bisericS, s-a prefdcut sdrac, fdrd bani. Batiuqka l-a
botezat fdrd sd-i ceard bani.
Foarte bucuros a fost Petru: s-a
9i
botezat
9i
banii gi i-a ptistrat.
A trecut o lund. Petrtr s-a afundat in treburile lui
qi a uitat cu tottrl de datoria
Pe
care o avea inaintea
lui l)urnnezeu.
$i,
iatd, l-arn intAlnit odatd la bisericd.
$i
mi-a
povestit tot ce vd povestesc ell acllm Ei
mi-a intins
mAinile, ardtAnclu-mi cd nu mai ar.r pabne.
-
Mi s-a ardtat pentru ce rni-a fost dat sd sufdr
-
mi-a erxplicat el. Mi-a fost dat si sufdr pentru cd am
vrut sd-L ingel pe Dumnezeu.
Deseori subestimdm importanfa ingeliciunii.
Este un mare pdcat.
,,Sd
nu ingeli"
-
gldsuiegte una dintre poruncile
Domnului. Dar trebuie si iei in considerare cd, dacd
vei insela un om simplu, vei suferi o pedeapsd. Dacd
vei ingela un monah sau un preot, pedeapsa va fi de
cAteva ori mai mare.
Iar dacd vei ingela biserica (casa Domnului),
pedeapsa va fi foarte asprX.
Aceeagi progresie geornetricd are loc
ai
cu
privire la faptele noastre bune.
Mare har il dobAndegte cel care ajute bisericile gi
mhndstirile.
Valentina
201
. j
I
Ilugiciunile i-au vindecat
Roaba lui Dumnezeu Liubov gi-a dorit sd ajute o
familie vecind ?n care beau
Ei
sofui gi sofia.
$i
aveau
certuri nesfArqite, scandaluri
-
numai trai nu era
acela.
Si,
iatd, s-a dus la ei acasd cu cartea de
rugdciuni (pravila SfAntului Serafim de la Diveevo)
Ei
a inceput sd le citeascai rugdciuni.
De atunci, familia respectivd nu mai bea gi in
rnijlocul ei s-au instaurat pacea qi linigtea.
$i
Liubov a
inceput si trdiascd mai bine. Acum se poate mga cu
calm gi in linigte.
Valentina
Si izbAndifi in viafa pimAnteasci
Socrul meu s-a imbolndvit de cancer la stomac.
Deja se qtia cd va muri. I-arn propus si se trateze aga
cum mX tratez eu insdmi.
Tratamentul meu este cu rugdciuni, biserici,
icoane, mdndstiri, pocdinfd. El
Si-a
dat
consimtdmAntul. Dar in sinea trui a hotdrAt cd
niciodatd nu s-a rug;at gi nici nu se va ruga.
CAnd zdcea in spital in pragul morfii, am vrut sd
i se facd un maslu, dar nu am gdsit preot. Al nostru a
refuzat.
Apoi am avut un vis: doud duhuri necurate m-au
luat de suhliori gi m-au tdrdt printr-un coridor larg,
la capetele cdruia se aflau alte duhuri necurate cu
diferite infdtigdri.
M-au tAr6t spre tron, unde gedea o fiinld mare
(vedenia a fost clard).
$i
el mi-a sPus:
De ce ifi bali gura aici, stai liniqtitai' Socrr-rl tirr
este de mult in mAinile noastre'
$i
aga a gi mtrrit, fdri maslu.
Piatra Domnului
in anul 1990, fiind in Grecia, am hotdrAt ca in
Postul Mare sd nu mdnAnc nimic 40 de zile"
Am rezistat cu tottrl 23 de zile, iat apoi tin'rp cle
incd o sdptdmAnd m-am deprins incet cu mAncarea'
Pentru Dumnezeu,
P
nimeni nu sfdtuiesc sd facd
aceastX experienld 9i
incd fdrd binecuvdntarea
preotului. A merge la infornetare
Pe
termen lung fird
Ltapeie premergdtoare ale infometdrii este un risc de
moarte.
E adevtirat, mai flimAnzisem
9i
pAnd atunci cAte
trei, cinci qi opt zile qi chiar trecusem de infometarea
lipsitd de apd de cinci zlle, dar aceasta nrt era de
ajuns.
$i,
in general, nu pofi face nir:i nlhcar tln r;as
fdrd binecuvAntarea pdrintelui tdu duhovnic'
in a dotrdsprezecea zi de infometare anl vdzut
in vis o lespede uriapi glefuitd din marrnrirh roz
9i
am attzTt un glas. Cineva rostea clar' incet,
accenfuAnd fiecare cuvAnt, ,,Tat51
llostru". Iar eu
pAnd la acest vis rosteam ,,Tatdl
nostrtl" foarte
repede.
$i,
iatd, mi s-a dat invdldturd de sus cum cd
,,Tatdl
nostrt-t" este principala noastrS rugdciune, este
piatra noastrd.
$i
trebuie sd citim aceasti rugiciune
incet gi congtient.
209 208
PAni cAnd vom ticea?
Ln zlua de 19 august 7991, in oragul Moscova,
am ajuns cu totul intAmpldtor la un miting.
Tofi cei care au fost acolo alJ-atJa,rt blesteme
s-ll11.r.piite _ -la
adresa cornuniqtilor. Dar dupd aceea
nimic nou gi nici o schimbare in bine nu s-a produs
in viata noastrd.
$coala
modernd, aga cum a fost, aga a gi rimas,
atee, gi programeie ei au rdmas aproape neschimbate.
Cuplurile tingre, cAnd vor sd-gi aicdtuiascd o farnilie,
in loc sd-gi consolideze ca inainte iegdturile familiale
prin cununia rAnduith de insugi Dumnezeu,
lu
s_e
irtdreapt5 spre biserica ortodclxd, ci, din pdcate, merg
sd. se lrchine
la idol-i, la-. diferite statui gi
la ,foc
-
simboltrl vegnic al pieirii vegnice. I(lffi de unde provin
d-ivoriurile in masd, copiii vagabonzi - gi atei,
n4Jgon-ranii,
tAlharii gi violatorii.
I)acd nu s-a adeverit nddeldea in comunism, ne-au
clat nidejdea in perestroika, in piala capitalistS.
'
Dar pretutindeni,
{gpd
cum vedem, prosperd
fgrddclegea, iro$q
$i
t;ilhiria
HSg[."
este sora bUtA
@.Fa
i l i rpsegte pe om de
E}ig4g,
il duc,q la nebunie. Iisus le-a spus ucenicilor
Sdi: Adeadrat zic aoud cd un bogat uL greu an intra in
tnryfrr dtia cerurilor (Mt. 19, 23).
in vrernea noastrd au devenit mai frecvente
c-az,urile-dg climd c;rganizatd. De ua. adrsa cineaa sLnge
omenesc, shngele acelria de mknd de om se aa udrsn (Gen.
9, 6) .
Vjgfir.este
@
ei gl]sgg
{S-teaZd
-
la acest n-e-pfeftrit dar va
"suferi,
grea
pedeaps^d"de la Durnnezeu
trlffg
nu este numai cel
carc ugjgir:, qi gi
eei
care ijdi sgpldglFau ruLpIeyIIl
g!g!ggr, c'are
@-le
sc-,-Frteaz5
o3menilor
*y.iifia, -qg1g,
bdu-t-r"rrile aicoolicc
ddunbtoare gi pri.mejdioase pentru sdndtate,
-care
BJgymgrnulte
r"aclialii mortale, d-aqa mei
"d,epa4e.
V"g!--*dg_*ucigasii acqia care. pe p3fimifg
nefericililor iqi ciddesc astfel bogSlia lor vremelnicd
,
pe pdmAnt, cale parti-clpd sau conllibuie ia
nelencrtrlo
, , : , , . . . , . -t . , *-
aici. rle D
210
rispAndirea acestei otrdvi, care cum
otravh Si se v'esc ca sinucigaq4 gi care aieargd
dupd ajutor nlr la biserici, ci la r:r6ima"eji" lui.
Dumne-zeu/ care fac fiole pentru
,,vir-_rdecale-a"
de
alcoolism"
Nu se poate sd nu observdm qi faptul cd, in
prezent,
egsa+tuhgqqqc
a f.ost invadat cgviqlenie gi
fdrd nici o niedici de toatd oastea diavoleascd cu
. 1. , - &. - ! * +F5d. : s: - * / : S
arqgpqlui e-i uriag
@,
g\L"f4!gii. t5rr
i
...Sl-edinla.
Pentru noi a d
obignuit ca in diferite sili gi chrburi sectanfii,
bdtAnclu-se cr-l pumnii in piept gi fdcAnd sprurne la
guri, sd dovedeascd faptul cd existd Dumnezeu.
$i.irr
ag-el?9l timP q&S$-lggun{nsed,Biqe4iss fJ-rtodoxd, ai
d$:"-s"ap.'es
te F-Ili sten "
$i
dintre uoi fngiuii
$i
dintre uoi ingiuii se r)or ridica bdrbafi, g!g!4
tnu
sldt
u r i
fW,
c a_
*Qg fi!Rd__pf,- lggy 9J*'4 !:!y i ^g
Gepte"ig_Ap.
20, 30).
Vgi"ffi $Lg?gfgienii
din toat;i
lurnea, inzestrafi cu toate rnijloacele necesate,
1 1 1
L t I
.f
intinzAndu=,st
cwseb, au incep,ut sd p-ri4dd sgflgtefe_
noastre. CgvAntul lui Dumnezeu sub frica rnorlii ne
-i*tef.Zic,.e
sd ne adresdm
vrdjmagilor lui Hristos,
&g*s$aa1srllss, "vJailtprilqrn
ghisftsrlp.:
sl -d{er-i!_elpr
b3be-.,f2une".
in nici unul dintre ei nu se poate increde
sufletul.
Cregtinii care li se adreseazd lor il vana gi it
i"gg.llg[Lg-qC".-Pe"-.Hristos.
Aceastd hait.l numeroasl de
lupi, ?mbrdcati uneori in piei de oi, g1g_y1*qlnggl-Jgl:
-pg.a4ee__c_ale.
De la
-a!3-e-91-e_99!
9*sgt,
psHgggJli,
Mi,
pe*4.b jl'p_S:'lgl9,g..pJ"e-ai_el-lor.
Iq|f_q diypJgli reprezentanti ai acestei haite de
lupi nu existd nici un fel de vrdjmdgie, cff:LUne+te
ill]*._"Fif"r.g*r.". .fel:
acela de a
.spori",* dSSf.rAqL
e
i"_nff*, nouiira pentru
a piercle sufletele ortodocgilor.
+g!q"gS.gl"3ntii
se tin energic dupd copiii noqtri.
Ei se perindd liber prin gcoli
9i
le strecoar5 pe furig
copiilor nogtri invdtdturile lor, literatura lor.
At-enfie ! ! !
@intl-q
r_iblle
_gs,e
ag[gyqr4_td
9i
biblia pe care o rdsp6ndbsc
sectan]ii, veti
c_qn-s!.gtg cd lipsesc cAteva cdrFi din ea. De aceea, fdrd
indoialh, niciodati nu veli ajunge la cunogtinla
adevdruiui.{tlt_-at_enE*_v_rdimagul_-e_s_te^-y_i.eJ_ean-_Si
p-e-rfid.
*
Pro nda expozitiilor de cAini
Un cAine de rasd curnpdrat cu rnulli bani
trdiegte acum nu in cugcd, la curte, aga cum era
inainte, ci in apartamentul frumos amenajat gi se
bucurd de toate bunurile la fei ca iocuitorii
apartamentului.
Lucruriie au ajuns pAnd acolo incAt cAinilor nu ii
se mai dau nume de cAini, ci nume de oameni: Rada,
Dina, Michael, Tom, Vica, lulica, Marusia; gi chiar
nume de sfinfi: Pavel, Gheorghe, Vasile gi aga mai
departe. Dqpgopteq pentlu
{Aptu1ile
lui Dumnezeu
e*|"*Td*g5a#e
decAt drqggqtea pentru Dumnezeu.
&
e3glg*,id qJ"q,!"t.e.*si---nshi{ta}e-
*la --"f a,plg:i
e s te
nelegiuitd gi nepldcutd lui Dumnezeg.
In asemenea imprejurdri, ingerul pdzitor igi
pdrdsegte locagul gi acesta devine diavolesc, lipsit de
orice ocrotire dumnezeiascd.
Dupd rnonuffrentele funerare gi inscripfiile de la
morminte se poate vedea adevdrata noastrd atitudine
fafd de viafa de dincolo de mormAnt.
De exemplu, a citi pe monumenful funerar
inscriptia
,,Aici
odihnegte roaba lui Dumnezeu saLl
robul lui Dumnezeu..." in vremea noastrd este
aproape imposibil.
IEtd, inscripfii precum:
,,Vegnic
vei fi cu noi"
sau
,,Te
vom iubi, te vom tine minte, te vom plAnge"
putem vedea aproape pe orice monument funerar.
Dar despre ce vegnicie.este vorba gi, oare, ii va fi mai
uqor celui riposat datoritd acestui lucru? Cel rdposat
nu are nevoie de acest fel de iubire a noastrd. El a1e
nevoje
de
rugdciunlle npaptre. cd!1e. Dpm4ul pentru
odihna sufletului lui.
9i
lucrul principal pentru
212 213
* '
mfint,irea sufletului celui rdposat egte ra ortodocai
I"Tgj5ilqll":e_q-bisericeascd $i
ce_a drlacasX pentru el.
pe
ffiiil*fngiopfifii-?iegtinutui
se asazd intotde;runa
Crucea ortocloxi.
Dgt - MMf ace
Parte
gi inphiga@js-.srrrnumente*
Aceste monrlmente nefire;ti,lipsite de orice oseminte
suh ele,
Cgn-f.a"rm"."hatdrarii-*aukrr_i.telllor locale gi a
fpsteior ar{undri. de partid au apr}1i11 la vremea lor
ptetutindenj.
$,1 a fost nunritd c{e cdtre
admiratorii focului
-
fo__c-r.r,L"vsgn_ig,-
$j, *1*Jf:.g.d_eJdr,
p,gpfry""p"-dsa-toaii.nepnedili
nestins v"a fi acBle. in iad.
Focul vepnic, care afd,e
M
este
rtumai o-'iimha-
dg .foc care iese printr-un
tub clin
adA' crrl ce ?i ami ntcate cresti nurui cl espre i adul care
dcja cxista
,
i au sufletele
yd., Iar inchi4arei
r
doar spre pieire" Diferitele
parastase, cu atAt mai
mult cele bisericepti, la*idCIfui
cu focul veqnic
rep,rezintd
madasee*dififsfd ;r credinfe,i
no-astre. la
fu1nina
zjlei. Ace"sta eslg
ritualul ineh.ur6rii. direete
inaintea satanei.
T*o..godnjcui
care ;qste itape"iiiA*
sentirnentele
ciudate ale q-nei datorii neiqelese uneori chiar o ia in
brate pe iubita lui gi o duce cu entuziasm pe treptele
cdtre focul vegnic.
if.r*eaUr"h. inr&
*lji
a
g.iifsruLsda,
p.e so"li,?-*s"*gi,
i:rc5 nenXscu!.
56
nedezmeticimlAsqagt_a_e_s-t_e-_q*t"p]luniet
Fiecare credincios sd cadd pe gAnduri pi sd se
intrebe. Dacd eu cred in fdgdduinla rui Dumnezeu,
214
"!1
l1'
iil
I
I
pentru ce md inchin idolului? Nu este, oare/ slujire
inaintea lui? Cititi, vd rog,
,,inleiepciunea
lui
Solomon" ,
cap.13, 1-10 gi cap. 1"4,8-37.
Este trist, dar este adevdrat gi fqptul cA
{3g fg
vorbe
Am^
in-c-_e-put sd ne.. pulthrn. cu $i.
mai
qele-"ilslifersn$6 decAt inainte. Intr-una din chrfi era
descris cgm prqncql care ggl5:
):p-ib,e
"A111dalej9r
inf-4F*eaz4.-#agisea c.e-lor , spuse, -gi.
clrm
- se
contamineazd iirimg- lui.
$i
p3!qg"---agea$
contaminare a inimii
pruncului
si rrentru fiecare
votblg!3g1 roqtltd
ei
figqaqe. g6nd
.Tyl{gr,
vinovatul cel nenociiit va trebui sfi rdspundd ia
i
u de c a ta
jrtj
D=u*nereu.
-
Frumuselea va salva lumea!
-
a rostit in eter
un glas.
$i
totul h ju{ a inceput sd sclipeascd, a
inceput sd strdluceascd. In aceste cuvinte nesdbuite se
gdsesc o dorin!fl nestinsd gi o justificare pentru
iubitorii de argint, care ii ademenesc cu marfa lor pe
comp atrioli.
Ra
trir
u: ea, c a la
.con4n"{_qr
"
{intl--o-
d"afd se
tulb".-urd
""gi
incepe .sd se inchidd numai in fala
f
ruglugelj
j
e xtsrip a
re.
f;4[4@:lt
p-fin fiurnuselea lui i-a qderne$!.!n
trqgq_t p_e plotopdrinlii noqtri. Acum, in rnagazinele gi
chiogcurile noastre, tot ce se vinde strdlucegte gi ale
un invelig frumos, original. Hainele multicolore,
bogate, excesiv de strdlucitoare cu diferite etichete,
cu stele in cinci colturi qi cu triunghiuri rdsturnate igi
au sensul gi
lelul
lor. Nimic nu se face ia noi numai
aga, fdrd intentie. Guma de mestecat, simpld la prima
vedere, il deprinde pe copilag incd din copiiHrie cu
un mod rumegdtor de viald, asemdndtor cu cel al
215
{
i
l
l.
. t
i
I
I
t
I
l r
l
ii
animalelor. Surprizele din gumele de mestecat ii
deprind cu rnaterialismul, cu idolatria gi cu diferite
jocuri nesdbuite
9i
ddundtoare. Nici mdcar continutul
gurneri dr: mestecat nu il cunoagtem. Prin ce mAini au
trecut ele gi nu este, oare, primejdios sd le folosim?
irr rnomentul de fal6,
lzuoarele
minc.iunii, ale
erezieri, ale desfrAului gi aga mai cleparte strnt multele
mijloace de informarc in masd.
, QAcd
omui yg5|9 un film. despre tAlhdrie gi
desfrAu, pgltiqp5 cu inima la
eqea"lalhirie-
g.|!1aEei
r{ssfrau.
$i
* -itipffi;nr;; bo;""t"i
t;i'"
$1[ry-Eg
-!e_a contaminatai de patimi, pentru
s_entintenteJ,e*
".Eale, [).ggtfr.]_. "g_gllg4*.Ate Si
pentru
inter:estrl fnld
dg_gele_1gjeIzlge.
Qa"a".rc"*
deql'rA_nare,
pg!!9!5l,
Ilgculale,
@t'
inchipuirilSr
desfrdnate sunt
4t"iztrg_dg-]gge_11
lpri Hristos.
_Ce
folos sd
fi
pdstrezi
frumusetea exterioard
-
scrie Cuvlggg!*Macq-rie
-
d3cii inima ta gqt-e plia{-dse9fte*ffiurats.l.
Ett tnsd r,td spun uoud: Cd oricine s.eJitd Ia
femeie,
p-af"tjnd-0, g qi sdahrgit gfu.ft_ey ar ea tn inirna hri (Mt. S,
2.8).
Dezrdddcineazd toate firele electrice din sufletul
tdu. Decupleazd-te pe tine, capul tdu de minciund,
vioientS, clesfrdu gi rdu.
Teleecranul reprezintd
de,seori dominatia
ngJiryritatd a satangi asupra oamenilor.
Trebuie sd fii vrdjmaqul clar gi adevdrat al
sufletului tdu ca s,Aili quplJlcu+alfn
gi
Etdndiferen+d
ulntea-la, sgfletgltA.u
? -c
g tei,
?
trq_c,tj
i .! 1c
o n g t ie n te.
' 216
Lq fel de primejdioase, mai ales pentru copii,
sunt f-ilmele de la cinematograf,
Precum:
,,Vrdjitorul", ,,tmpugcdtura
din mormAnt",
,,Profu'
de
se'x" gi altele. Indeosebi filrnele cu conlinut desfrAnat
surrt ctrmplit de pri*J]ffiil'iti" #"murite ublii
mortale, care se rdspAndegte din ce in ce mai mult
-
SIDA. Atraclia fa!5 de aceste
!$agini
monstruoase,
cg1}t3gloap-e- $i
incd de proporfii mari, p,oate" duce-la
pieire or4se intr (a$a
-c-um au pierit odinioard
Sodoma gi Gomora).
Q,umneezu nu
va rdbda c-a. cei. .ce se
in dele tnjc esc c u,
.
perve
:s,iFnilj:
se x,,r,i4lgiii
-infro
due-d
prellindeni in_
tbieei -yra1a
_faaniliald
dupi legile
cif"eaii.fl_q
r,:ite, fdrd deosebire de inrud.ire, vArstd gi
SCX.
Venifi-vd in fire, srrrueigagilqr pi
u_clgagllgl_de
sufleta omeneqti, ca-r-e- rdspAndili asemenea
vr-d.gocasele, asemenea literaturd gi p orno graf ie !
@
nu.slrnt- ugo?fgr
sulljg
sinisttg. Acesta este timpul pe care Domnul ni l-a
llsat
pentru pocdint5.
La soovedanie nu trebuie sd ne
rgg1nalLd_p.Ag.4telg rroastre. Domnui pedepsegte cu
moartea primirea cu nevrednicie a Sfintelor Taine.
Eieca*e
trebuie
-sAjhd,qmte
cd din sufletul celui
nspocdit vghgSgl face groapd de gunoi.
fi..pg-ggl
care.n"U.,Qg
img[rti$e$te,
la judecata
l-ui
"Dumnezeu
nu*
ilyo1a jutanlgi_lqp_lqle-bgle,,liciposturile.
In a patra publicalie a
,,Legii
lui Dumnezeu" (la
pagina 569) este scris:
,,Toate
cunoqtintele gtiinlific-e
omenegti,
drui rus
t luminat_ef*ule_rnic de lumina
@u,
igi pierd adevdratul lor
sens gi tel"
2t7
in loc de bine, aceste cunogtinte aclrtc mult rdu.
IJazAndu-ne pe cele scrise, trebuie sd amintim ceea ce
fac autorii diferitelor povepti alcbt-uite pentru
prostirea copiilor, ceea ce fac scriitorii de orice
nuantd, fantezigtii, poefii gi specialigtii iscusiti
9i
sArguinciogi in preltrcrarea generatiilor intregi de
copii prin interrneclii,rl confinutului falselor
programe pcolare gi, de aserlerlea, toti adcpfii lor:
educatorii, prcfesorii ctin qcoli, licee, gcrili medii
tehnice gi institute.
inridicinarea ateisntuh-ri profund nrincinos la
noi in tarai s-a realizat, in principal,'cu forfa. L-Tn nratre
rol i-a jucat aici introcirlcerea in toate instituliile de
invdtdmAnt a argumentelor pseudo-gtiintifice
impotriva existentei lui Dunrnezetl. Pe acestea se
intemeiazX gi acum toatd pedagogia noastrd nebund,
criminald. Lucrurile satanei se manifestd in vremurile
noast re pret ut i ndeni .
I]i4-v-otul se strdduiegte prin toate rn.ijloacetre sd-l
ispiteascd chiar gi pe cel ce merge la biserica lui
Dumnezeu. Femeii se striduieEte sd-i insufle sd
meargd la bisericd imbrdcatd in haine str5lucitoare,
multicolore, de import, aplicAndu-$i pe fald diferite
cosmetice
Ei
aga mai departe.
$i
diavoLrrlui ii reugegte
acest lucru. El le gdsegte pe cele care ii slujesc. Unele
indrdznesc sd-I. supere pe Domnul, apropiindu-se de
SfAnta impdrtiganie cu br.rzele vopsite, cu pdrul
coafat, fdrd basma, in pantaloni bhrbdtegti gi, mai riu
decAt orice, in fustd mini.
in prezent pretutindeni se restaureazi bisericile
ortodoxe.
$i
banii pentru acest lucru nu ajung. De
uncle sd-i ludm? Din pdcate, ne-am dezobignuit sd
n5ciSjc'luim in ajutorul lui Dumnezeu. Degi in
asemenea situalii Domnul nu ne re'fuzd ajutorul. T'ot:
ceea ce vedern gi sirnfim in jtirul rrostru, toate
comorile lumii, toate acestea sunt ale Lui.
$i,
oare, nu
ne va ajuta El dacS ne vonl adr:esa Lui?
Cuviosul Serafim a sptrs cX gy tofi banii.surrt
incuvilnlali de Domnul gi cie Preircural.a Lui Maicd.
EXi,,sJqbq*i
proveniti din asupiil5;,"tggr;imi
9i
sAnge.
$i
Cuviosul Serafim cel inainte-vizdtor a respins banii
acegtia.
Sfinlii Pdrinfi ge
.augrtizeazf,,
spunAndu-ne cd in
rSemyJllg_din.Wni diavoltri ii va atrage la iubirea de
ar$int nu numai pe mireni,.l gi pg glii dintie pleoli.
De exemplu, in publicalia bisericeascd, Sfintenia
stb obroc (Serghei Niius) pentru anul 1991.,Ia pagina
71, toate acestea sunt descrise amdnunlit.
\'. Ingcertko, N. Nougorod
Minunea minunilor
in iarna anului 1997, in regiunea Diveevo, in
unitatea militar5 s-a deschis o bisericd noud. Cine ar
fi putut crede acest lucru cu zece-doudzeci de ani in
urrnd?! Regimul tare de fier a fdcut totul pentru a
scoate din congtiinta oamenilor credinla in
Dumnezeu. Oamenii credinciosi erau pur gi simpltr
nimicili, bisericile gi mdndstirile erau ddrAmate.
Dar de ce I s-a declarat rdzboi iui Dumnezeu?
Perrtru ci Domnul ne invaff,:
,,Sd
t:trt rtc.izi",
,,Sd
nu
2r9 218