Sunteți pe pagina 1din 113

Preluareamaterialelor din acestvolum (fie in formd tip[rit5 - in ziare,reviste,foi parohiale - sauin formi electronic5.,pe blog-uri sausite-uri) esteliber5, cu men{ionareaexactXa surseicitate. pentru varianta in forrnl electronicl seva prelua textul postat pe www.sfantuliovdinuglea.ro

@ pentru prezenta edilie, Editura Areopag

Lucrareade fa![ a avut cabazdvolumulAscetul Rusiei

carpatine - Starefullou Codrea,de

(traducere din limba rusI dupd volumul llo\ew,ctux Pycu Kapnamatoil, ApxtLuaudpumI,Ioe (Kyndpea), de

Grigorie Raciuk,apIrut la Editura palomnik, Moscova,

2oo8, tipXrit cu binecuvdntarea preasfinfitului

Episcop de Hust qi Vinogradov,apIrut[ la Editura

Areopag,Bucureqti,zor3).

Grigorie Raciuk

Ipolit,

ISBN Editura Areopag: 978-6o6-845r-54-r

DinPatericul Maramureqului

SFfu{TUL IOVDINUGLEA

(r9oz - trgSS) Viafa,minunile qiacatishrl

Traducere din limba rus[ deparinieieSavaMarin qiAngelaVoicild

Edilia a doua,rev[zutl

CarteaP[rut[

inalt

cu binecuvAntarea

pieasfi nlitului Arhiepiscop

Justinian Chira al Episcopiei Maramureqului qi S[tmarului

Editura AreoPag Bucureqti, zor4

Prefa[a editorului

Carteade fa{[ a fost tiplrit[ pentru a-l face cunoscutpe SfdntulIov Codreacredincioqilor din Romdnia.V*r,emurilepe carele tr[im sunt wemuri de ricire a credin{ei,wemuri de apos- taziegi desfrAu,qi de aceeafiecarenou sfAnt canonizatdeBisericiaducemulti mAngAierein sufletelecredincioqilor. Sfintul Iov din Ugleaa trecutla Domnulpe

z8 iulie 1985,qi a fost canonizatin

Viatasaafostoviatl depitimiri. Citindu-le,ne vom intb.riin credint[. Pentruc[ Sfintul Iov Codreanearat[ c[ wemeasfin]enieinu atrecut. in introducereacir[ii AscetulRusreiCarpa- tine - StarefuIIou Codrea,scrisi de Grigorie Raciuk(primul biografal sfAntului,carea ftcut parteqi din comisiade canonizarea acestuia), autorulprezentaMaramurequldeparci arfi fost

al rutenilor qi numai al lor. Seftcea referirela studii careprezentauregiuneanici mai mult nici

maiputin decAtleaginulcivilizatieislave

atdtmai importanti eraurmdtoareaprecizare, legatl de familia lui GheorgheCodrea,tatil sf0ntului: ,,FamiliabdtrAnuluiCodreaestetipic romAneasc[gi p6n[ in zilelenoastreseintAl- negte in Sighetul Marmafiei, din sud-estul Maramureqului.Astfel, de exemplu,numele

anul zoo8.

gi cu

-(xs

5

H

Codrea,al fecioareiAxeniaCodrea,sepome- neqteintr-un documentdin veaculal XVII-lea, din carereieseclar cd acestnume apar[inea

boierilor locali, care delineausatul Bdrbeqti,

Qa

pagina19in traducerearomAneasci,Editura Areopag,Bucureqti,zor3). Menlionareafap- tului c[ tatil SfAntuluiIov a fost romdn erg cu atAtmai importantd cu cAtera f5cuti de un autor care incerca, pprcd din toate puterile,si minimalizezeimportan{aromAnilor in Maramurequldin dreaptaTisei. (De altfel, chiargiistoriculIurii Danile!atr[geaatenlia,in articolul sd:uPreacuuiosulIou din uglea.Date noi desprebiografia SfflnruIuilou, ciGrigorie Raciukexageraimportanlaierarhilorhirotonili in Serbiain trecutulMaramureEului,in timp ce o minimalizape ceaa ierarhilor hirotonili in Moldova.) Credcdestedatoriacelorcarestudiazl istoria Bisericiis[ se ocupede cercetareacAt mai amdnun{it[ a viefii SfAntuluiIov, publicind documenteqimai alesstrAngAndmlrturii dela creqtiniidin Izacarel-auprinsinviali pesfdnt. Parcurgereaacesteic[4i va aducemultl bucuriein sufletelecititorilor - pentru cdeste un sfAntcontemporan,pentru ci esteun sfAnt fHc[tor deminuni, pentru ci esteun sfAntdin

-{H6H

aqezatnudepartedeoraqulmaisuspomenit"

Maramureq, pentrucI esteun sfdntcare,dupl

tat[, eraromAn.

SfatttotSinodal BisericiiOrtodoxeRomdne

are posibilitateade a-qiasumaacestnou sfint,

pr."o*

balapodeqti

salela

trecut

la moarteasaa fost trecutin Mineiul lunii ia-

nuarie, editatdeM[n[stirea athonit[ Russikon,

anul r99z a fost canonizatde Biserica

anulzooo deBiserica

Ortodox[RomAn[ (iarin

Ortodox[Rusi).

apoiin

a procedatcu SfAntulAntipa de la

.ut* a tr5'it in ultima parte a vietii

M5.nistirearuseasciValaam'Acestaa

la Domnulin anul 1882.Laz4 deani de

La canonizareaSfAntuluiAntipa nu s-apus

problemaevlaviei popularefa![ de

tt".etat la canonizarea oricflrui cuvios, pentru

simplulfaptci,

halela Brizi,a

deacoloin Rusia.La canonizareadin RomAnia

s-a linut seamadeevlaviaar[tat[ fap desfAntin Athosqiin Rusia.

criteriu

dup[ ceadepusvoturilemona- plecatla SffintulMunte Athos 9i

Sinod

lncazul SfAntuluiIovdin UgleaSfand al Bisericii Ortodoxe RomAnear mai

procedacum a f[cut qi in cazulSfAntuluiPetru

Movil[,

putea

canonizatdeja de BisericaUcrainei'

Petru Movil[ in

,,SfdntulSinodal BisericiiOrtodoxeUcrainene

l-a canonizat pe mitropolitul

anul 1996,cu pritelul sirbdtoririi a 4oo de ani

-tH7H

de la naEtereasa. ln 1997,SfAntulSinod al

Bisericii Ortodoxe RomAne a

recunoscut

canonizareafhcuti de Biserica Ortodox[ a

Ucrainei,iar in anul zooz, cAnds-auimplinit

36o deanidela Sinoduldela Iaqi

6642),a fost

proclamati oficial canonizareaSfAntuluiIerarh Petru Movili in CatedralaMitropolitand din Iaqi,in ziuade13octombrie.DatadeprHznuire a wednicului ierarh a fost stabilit[ pentru ziua

de zz decembrie,ziuamut[rii

(http://basilica.ro/stiri/sfantirl_mitropolit_pet'

ru_movila_sarbatoritjn_biserica_ortodoxa

Zgo6.html).

salela Domnul"

Nu existi niciun motiv pentru careSinodul

nu sprijine

cinstireaacestuinou sfint fhcdtordeminuni in

lara noastr[. Oricum,cu binecuvAntiriarhie-

reqti,in lara noastr[ sepot ctitori bisericisau

chiar minlstiri

rAnduitcaocrotitor,prin punereatt,r*elui rd,r,

celorcareintri in viala monahald,saupruncilor careprimescTainaBotezului. Ar fi dedorit sI sefaci demersuripentruca

moaqtelesalesi fie adusela inchinarein

noastr6, mai ales in Maramureq. pentru ci SfAntulIov Codreaeste - qitrebuies[ inlelegem

acest lucru - un nou ocrotitor ceresc al

Bisericii Ortodoxe RomAnesi

cu hramul sdu. El poate fi

lara

Viafa Ei minunile

Sfintului

Iov Codrea

Satul sfin[ilor Codrea s-anlscut in anul tgoz'

dupd indelungi

unialilor' S-a-nlscut

SfAntulIov

Maramurequl din dreapta Tiseiince-

cind in

puse renaqterea ortodoxd,

irisoniri

Ittiiri"

inceput, - in satul Iza.

al sfAntului' a

jumitate a veaculuial

xx-f"u, mai mdf de o

ii

iii*itot

ma*utisitori qiasceli.Evenimentele aceluitimp

ne-amintesc de primele veacuri

poporuluide a fi

aoUa"ait credinla

a sedezicede credintl

din partea

t"tul in

carerenaqterea ortodoxd a qi

Situi

Iza, locul de baqtinl

daruit, chiar din prima

*o"uttii.

iutd qaizecide monahi

Tot in secolul XX, acest meleag

a rodit qi o maremullimede mucenici'

ale creqti-

nismului:la ineeput,bucuria

adevdratl, apoi cumplitele

ptigo*"

i.ritt-

i'ilUf" qi,in sffirqit,muceniciain mas[' inclusiv

in ranauritecopiilor, qimirturisirea

U"it itite acesteilumi qipentru a-qisalva

qi poruncade

lui Hristos'

tn anii rgoz-r9o3, liranii

ortodocqidin Iza oficial cu Biserica

au reuqit s[ se uneascl

OrtodoxdSdrbl. Autoritllile austro-ungare au

-tH

e

H)-

pornit o adevirati teroareimpotriva ![ranilor ortodocgi:in sat au fost aduqi la inceput jandarmi,apoisoldali,carefbceautotul pentru

a transformaviala ortodocqilorintr-un iad. Ii

chinuiau chiar $i pe copii, gonindu-i iarna

desculliprin z[pad[, iar vA.rstnicilorle rupeau

coastele,ii loveau pAni le rupeau organele interne,saupur gisimpluii blteau peortodocqi p6niii omorau.Eraudou[ metodemaiimpor- tante de schingiuire:le blgau oamenilorace subunghii sauii legaucu o funie deun calpe care-l obligau si alerge,zdrobind de pietre trupul pecareil tAradupdel. Dar nici acesteanu li s-aupdrut indeajuns

conduc[toriloruniafi:

anii r9r3-r9r4,in oragulmaramureqean Sighetu

Marmafiei (centrul administrativ al Mara-

mureqului)au

impotriva locuitorilor ortodocqiai satuluilza,

subinvinuirea

celuide-aldoileaproces,i-auschingiuitatAtde

mult pe ortodocqiiinvinuili, incAtdupi prima

qedini[

chemali pentru interogatoriu au trebuit si-i trimitl inspital, intrucit din cauzabatjocurilor qi a chinurilor nu mai gindeaucoerent!

Cutoate acestea,urmAndexemplulIzei, au inceput sI revin[ la Ortodoxie sat dup[ sat.

in anii r9o3-r9o4 Si in

avutloc procesedemonstrative

de tr5.darede stat.In timpul

de judecati, peprimii trei mirturisitori

(H

10 t0-

fnsi giteroareas-ardspAnditin toati regiunea, carea niscut o maremullime denoi mucenici gi mirturisitori. Un singur cuvAnt,o singurd carte ortodoxd, simplul refuz de a mergela

biserica uniati, .puteau

amenzi,bXt6i,arestlri, tot felul de batjocoriri

qi chiarpentru omor

fi pretexte pentru

aceEtiani, poporul

ln

din Maramuress-a acoperit pe sine cu o nemuritoareslav[ - cu cAtii chinuiaumai riu pe {Irani, cu atAtmai puternictindeauei spre credin[a sfAnti a inaintagilor lor, dovedind intregii lumi ci, pentru ei, credin{acurati in Hristosestemai scumpi dec6tviata.

Iza a devenitsatulsfin[ilor mucenici,orto- docqiifiind omorAlidirectpe str[zi saula jan- darmerie.in perioadaImperiului Austro-Ungar erau atAtiamucenici,c[ jandarmii ii duceau noaptea,in secret,qi-iingropauin pddureintr-o groap[ comunl uriagi (lAngI aceastS.groapi comuni a ap[rut mai tArziuMdn[stirea Sfin- tului Nicolaedin Iza). Acum majoritatea numelor celor care au p[timit pentru Hristos in Iza qi in restul Maramureguluinu maipot fi aflate,dardespre

pentru credinli

unii luptitori

destulemirturii pentru proslivirea lor. Acestea

sereferi in primul rAndla ceidin Iza:Ioachim

s-au pistrat

-08

11 H)_

Vacarov,Maxim Pliska,ConstantinVacarov, Maria Madiar. Ioachim Vacarov qi Maxim

Plisca au devenit primii conducitori ai renaEteriiOrtodoxieiin regiune,dobAndindde

la BisericaSArb[recunoaqtereaIzei Ortodoxe

in componenta Patriarhiei Serbiei, in anii t9o2-19o3.Pentruaceastaau fost chinuiti qi condamnatide conduc[torii austro-ungari,la primul proces al ortodocAilor din Sighetu Maramurequluiin anii r9o3-tgo4.Dup[ ie- gireadin inchisoarea lui Ioachim, jandarmii l-au impuqcatnoapteade dupl un col1,iar Maxim, dupd schingiuiri neomene$ti,a ieqit din inehisoarebolnavpemoarteqicur6.ndqi-a dat duhul lui Dumnezeu.Aceqti oameni nu qi-au crutat viata pentru Hristos qi in orice

moment erau gata de moarte muceniceasci.

ConstantinVacarov,om de mareevlavie(mai tdrziu, multridintre copiii sdi au devenitmo- nahi),in timpul Primului Rizboi Mondial afost scossearadin cas[ de cdtre jandarmi, de fat[ cu femeia Ei copiii sli mici, gi a fost bitut pe ulila satuluiIza cu cizmelepotcovite.El atrecut

la Domnul spre dimineali, din e*iuzabit[ilor

carei-auprefrcuttrupulintr-obucatd decarne sdngerdnd[.Din cauzab[tlilor jandarmilor

a murit qi tAnlra fatd Maria Madiar, inc[

Ut

12 S()-

neajunsela maturitate,care,impreun[ cu alte fete din obgtea Iulianei Procop, a suferit chinuri groaznice.Eaimpreuni cu altefecioare

alelui Hristos,peun frig de -So", aufostudate de jandarmi cu gileti de ap[ receca gheafa. Toate au stat in apa unui rAu inghe{at de munte, unde le-au mf,nat persecutorii; dupl aceea,dimineata,au fost gonite pe ulilele satului.Pentrua le batjocoriqi mai mult, jan- darmii aurupt haineledepeele. Iuliana Procopdin Iza (carela clluglrie a primit numele Parascheva,fiind intemeie- toareaceleimai mari mlnlstiri de maici din

Carpati)a fost b[tuti

intreag[ cazarmdde jandarmi, incAt, soco-

tind-o moart[ din cauzacapuluispart,cillii au ingropat-oin nisip. Dar Hristos a inviat-o pe mireasaSa. Ea a revenit la via![. Cind au

adus-oacas[,tot trupul mucenitrei,de la

pAni la cd.lcAie,dupi mflrturiile rudelor, era

cu atdtasilbiticie de o

cap

vdnit qi nu puteaisI spui cXe un corp de om viu. Dupd moartea ei, mulli ani mai tirziu, cind trupul maicii a fost sp[lat cu ap[, per- soanelecare o spilau s-au cutremurat: pe trupul mucenilei, in multe locuri, se puteau vedeaurmelepotcoavelorde la cizmelejan- darmilor austro-ungari,apdrltori ai uniafiei

-(H

13 t0-

Schingiuiri groaznice au suferit qi tinerii nevoitori din iza Dimitrie Sabov(in c5.lug5rie Ioan) qi Mihaii Somoq (in cdiugdrieChiric). Ultimul afost condamnatin al doileaprocesatr ortodocqilor in oraqui Sighetu Marma{iei qi a ieqit din inchisoare dupl suferinle cu*rplite, boinavdetuberculozd.Amurit pestecAlivaani, inainte s5.fi implinit virsta de treizecide ani Dar au suferit pentru Hristos nu trunrai cei din Iza. GheorgheRubiq,dejaaiunsia tnatu- ritate, a devenit conducXtoruirenaqteriiort*- doxein satul Marile Razede lAngXMuncaci. Datorit[ lui, locuitorii Nlariior Razeauputut sE seuneascS.oficiai,inc5 din 1.9CI6,dup5 lccui- torii satului trza,cu BisericaSArbd.Despresfin- lenia vielii acestuinevcitor mirean amdrturisit in amintirile saleinsuqi SfAntul,AiexieCarpa- tinui, amintind despreingerii carei se arhtan lui GheorgheRubiq qi-i preveneaudespresr.:- sireaortodocqilorin casalui. Locuitorii satr"iiui s5"usunt convingi cI el a fost otrdvit de c5.tre unia{i. Chiar qi in timpul celei mai ing5.duitoare puteri cehosiovace,in anul 7926,a fost ucis de cdtre uniali preotul ortodox Ioan Popovici in satul Apqa de Sus (acum Verhnee Vodeanoe din raionul Tiacev).in anul rgg4, in Hust, in

(H

14

H)

trei rAnduri ortodocqiidin Iza au fost osAndili pentru credinla lor. Dar oare existXin lume vreun chin care sd frAngd sfAnta credin![ in Hristos?! Aceqti creqtini,muceniciqirnucenice,au devenitmari sfinli in fata iui l)umnezeu. Printre copiii din Iza,acestsateroic,carea unit cerul cu p5mAntul, a crescutSff,.ntulIoan Codrea,viitorul mare ascet,indurind, im- preun5 cu toli ceir'f,rstnici,necazurileqi sufe- rinlele pentru credin!5. El s-a n5scut cAnd satul a revenit la Ortodoxie qi,cu fiecarean de vialX,prigonirile au devenittot mai aprige.De la naqtereasa qi pAn[ aproapede vArstade qaisprezeceani, care a coincis cu sfffrqitul Primului R.[zboiMcndial, el a fost martoru] neintreruptei prigoniri a credinlei creqtine, fiecarezi aduc6.ndnoi qi noi suferinle. Iubirea pentru Hristos cregteain inima copilului cu fiecarean tct mai mult qi mai muit" El trdia doar cu credinla in Dumnezeu,cu ea respira qi eail lumina. in anul tgt4, in casafamiliei Codrea se

ascundea de autorit5li

ieromonahulAmfilohie Kemin din Iza (t tg44), care prirnise tunderea in monahism in Rusia. El rnai ar.ea,inc5, posibilitatea de a circula destul de liber prin linut. Putea s[ vinl qi in

un p[rinte

ortodox,

1s H)-

L-

satul natal, pentru scurt timp, ca s[-qi rezolve treburile. Din cauza sindt[1ii sale qubrede, plrintele Amfilohie nu putea s[ lupte pe front qi lucra ca veterinar in oraqul Sighetu Marma{iei.in timpul concediuluic1eCriciun, a venit in satul natal Iza. Pentru c[, in acea perioadd,sivArqeain tainXslujbeleortodoxe,i-i fost intemnilat pentru muili ani Ei a stat ?n inchisoarepAn[ aproapede sfArgitulPrimu]ui RdzboiMondial. inainte de aceasta,prer.f,zAnd mersui lucrurilor, rn[rturisitorul s-a ascuns pentru o vreme in fAn[ria familiei Codre;t. Acolo sdvArEeasfinteleslujbein tain[. Ioan Codrea,careaveacamdoisprezecearri pe atunci,ii aduceade mAncareimpreuna cu unul din fralii s5imai mari, pe nume Vasile. P[rintele Amfi]ohie era foarte sldbit din cauzainfrindrii qi a multor suferinle,dar strA- lucea,in intregime,dehar. Datoritdacestuihar, mareasacrucede aur, pe careo purta la piept, rlspAndealumind. Copiii priveau intotcleauna cruceacu respiralia tliat[. Li sepdreacel mai frumos lucru carepoateexistape pdmint. Era renumita crucepe care Jarul-rnucenic Nicolae al Il-lea o trimisese in dar, din Rusia, prin pXrinteleAmfilohie, SfAntuluiAlexie Carpa- tinul, pentru mdrturisireaqicurajullui.

/tt

\/n

1A

9I

.l

/

SfdntulAlexie Kabaliuk Carpatinul (t rg+Z) a fost primul ieromonahortodox in acest {inut qi,auzindc[ fra{ii s5iintru credin{[ sunt jude- ca{ipentru a douaoardin SighetuMarmatiei, a mersdebunf,voieacoioqis-apredatin mdiniie cdldilor,vrAnd sXp5timeasc[pentru dreapta credinlX.El a primit sentin{aceamai aspr5 - a fost consideratprincipal .,trld5tor de stat", tridare ce constain mlrturisirea Ortodoxiei. Pentruaceasthnevoinli rnucetriceascd,sfintul {ar i-a trimis din Rusiao crucedin aur curat, careafost adusdde plrintele Amfilohie Ei incl doi inso{itori. intrucAt dintre toli trei numai ieromonahul Arnfilohie mai rdm[sese inc5.

liber in {inutul natal, a trebuit cael sdplstreze aceastdcrucestAnti. Ioan qi Vasileardeaude dorin[a s[ sirute crucea, insI nu indrdzneau. Odat[, s-au incumetat s[-i spun[ pdrintelui Amfilohie despredorin{alor. Atunci, p[rintele le-a spus

ci aceastdcruceesteneobiqnuiti - de aceea,

cel care o s[rut5 trebuie sd devin[ neap[rat monah.Fratii n-audormit o noapteintreagdqi

in sufletelelor decopiis-aaprinsdorul dea-qi

inchina toat[ viala lor ]ui Dumnezeu.Dimi- nea{a, amAndoi fralii i-au spus p5rintelui Amfilohie desprehotlrArealor qiamdndois-au inchinat minunatei cruci. Astfei, ei au ficut

(H

17

H)

alegereavielii lor qi - mai intAiunul, apoiqiai doilea - au devenitmonahi.

imediat dupl

sfArqitul prirnului R5zboi

Mondial, in lza au inceput sd se interneieze obgtimonahaleqi mindstiri, qiin felul acesta. in decursde aproapezeceani, numai in acerst

sat au

mdndstiri gi schituri. (Una dintre acestelr -

Mindstirea Gorodilova prea SfinteiT'reimi -

fost intemeiate qi populate cirici

va fi rnai tArziu

proslSr'itd de SfAntullov.) Dupf, aceasta,pentru prima datd in istrlri;r Bisericii,nu un oraqprincipal, ci un sat,Iz;i.n ajunsceutrul noii, imenseieparhii a Biselii:ii Ortodoxe S6.rbe.Primul episcop al act,r,iei neobiqnuiteeparhii a patriarhiei sirbe a f.cst,

desemnat SfAntul Dosoftei Vasici, care nrai tArziua primit moartemuceniceascd. StAntulDosofteiVasicis-anS.scutin Beigr.arJ, pe 5 decernbriet887. in perioadaseminaluiLri

reconstruitl, infrumusetat:i $i

a depus voturile monahale, iar apoi a ibst hirotonit ierodiacon.DupI seminarulteologir. in anul 7904,a absolvit cursurileAcadenrir:i Teologicedin I(iev, cu titiul de magistru in teologie.Mai apoia studiatteologiaqifiloso{ia pentru doi ani in Berlin, iar apoi a studiat filosofie experimentaldin Leipzig.A predat la

-(H

18 H)--

seminarul SfAntulSavadin Belgradin r9o7. Doi ani mai tArziu, qi-a continuat studiile la Sorbona,in Paris.La sfArgitulanului 1910,a plecatia Geneva,undea r[mas pAndla sfArqitul r[zboiului balcanic.in luna mai a anului lg13, StAntulSinodal BisericiiSArbel-a alesepiscop. Pez5 mai t9r3, afosthirotonit episcopdeNiq. La inceputul Primului R[zboi Mondiai el afost inchis,clarin anul r9r8 s-aintors la episcopia sa.El a fost alesvicepregedinteal Sinodului. $i-a petrecuttrei ani fdcAndlucraremisionar[

in Cehoslovacia.Din anul 1931,a fost ales primul ierarh al recentinfiintatei mitropolii de Zagreb.Acolo a ctitorit Mdn[stirea Sfintei Parascheva.El administra qi episcopia de

Gorni KarlovA! - Banja Luka qi l-a ajutat

episcopulNliron de Pakrac.in tirnpul ultirnei perioade din r.ia{apatriarhului sirb Varnava, careera bolnar',s-aingrijit de administrarea tsisericii SArbe.Dupd moartea patriarhului VarnavaqipAn[ la aiegereanoului patriarh, in anul r.938,a p5storit Arhiepiscopiade Belgrad KarlovAl. Dup[ incepereace]ui de-al Doilea Rdzboi Mondial,pe z mai 1941,Mitropolitul Dosoftei Vasici a fost arestat gi inchis de poliiia din Zagrebin inchisoareade pe stradaPetrinijska.

pe

(H

1e H)

Iriind tbarle bolnav, a tost rnutat la un spital, dar acoloafosttorturat qibatjocorit. La torturi au participat atfftceidin polilia ustaq[,precum Ei rnembriai cinuluimonahalcatolic.Consulul

Robert,

belgian

torturilor, a spus: ,,Doamne, ceeacefac acegti r-rameniestesllb[ticie." Chiar qi sefulpolitiei

ustaqea spusci ,,mitropolitul a fbst torturat atAt de atroce,incit a fost fbarte dificil sd fie dus la trenul de Belgrad." Dupir ce a fost

transportat, in

Belgrad,l-au dus la Mdnistirea de maici Intrarea Maicii Domnuiui in Bisericd.unde obqteal-a ingrijit pind la rnoarteasa,cauzatl de r5ni, in r3 ianuarie rg4;.A fost inmor- mintat in cirnitirul nrindstirii. in anul 1998, SfAntulSinod al tsisericiiOrtodoxeSf,rbel-a canonizatcamdrturisitor. Jertfa mullimii demucenicidin N{aramureq a rodit. in Carpaliau trlit mai mulli starelicu viald sfint5, curn a fost Stareful Artemie Polovkadin satul Veleatin, in ultimii ani ai vie{ii sale duhovnic al Mlnlstirii de nraici inlllarea Domnului,delAngl satulCiumuleqti, nu depafiedelocul unde s-anevoitSfAntuiIov. Aduceaupe unii indrlci{i chiar din Moscova pentru a fi tlmdduiti de Stare{ulArtemie si el,

Arnold

vlzdnd

urmele

stare de

inconqtientd, la

(H

20 H)_

cu rug[ciunile lui, izgoneaduhurile necurate, iar dup5.moartea sa le-a ajutat pe maici s[ se tlmlduiascd de diferite boli Cu toate cd Ortodoxia a ciqtigat biruinta in Maramurequl din dreapta Tisei prin sAnge mucenicesc,desis-an[sctttin satullza,satcu o mullime de mln[stiri, drumul Sfdntului Iov spre monahism, inceput cu binecuvAntarea acelei minunate cruci care fusese trimisd SfAntuiuiAlexie Carpatinui, a fost foarte lung qi plin de incerclri. Aceastaa fbst o perioadl lung5 qi plind de evenirnenteatAt in via[a

sfAntului, cAt qi in viala frafilor sli F{ristos.

intru

(H

21

H)

Copilhria

in vremea prigonirilor

Satul Iza este situat nu departe de oraqul Hust, pe malul rAului Rica, rAu care se vars5, c61ivakilometri mai la sud,in mareleafluental Dunirii, Tisa.DupXunirea cu Rica,Tisa curge in defiieuingrldit5 din dou6p5r{i deun lan! de munli, caresenumesc,,porlileoraquluiHust". Aceste por{i nefdcute de mAnS omeneasc5 imprejmuiesc dinspre sud t[rdmul muntos al Tisei de sus qi al afluen{ilor ei, inconjurat din toate p5r{ile de munli este iegendarul Maramureq,strlvechea cetatea Ortodoxiei. Sud-estulacestuiminunat linut {douX cincimi) aparline R.omAniei. Aici, mai rnult decAtin aitelocuri, Ortodoxia a rezistatin hipta cu unialia, luindu-qi puterile de la muilimea de mln5stiri din regiune.Aici, ?n munlii de nepXtruns,s-a ascunsultimul episcoportcdox,Dosoftei,careafostchinuit de prigonitori in cetateaoraqului Hust. in aceste locuri esteaqezatoraqui SighetuMarmaliei, aflat acum pe teritoriul Rominiei, oraqin care au fost condarnnali de doui ori pentru credin{a lor creqtiniiortodocqi,indurAndani detemnite qi torturi de nedescris.Aici, pe acoperiqurile caselor qi ale fdnt6nilor sunt ridicate cruci;

_(H

22 H)_

cruci m[rele stau qi in fata caselor,iar dupi fiecare dou[zeci-treizeci de kiiometri, intAl- neqticAteo m[nflstire ortodox5.Sunt satecare au cAtecinci biserici orlodoxe parohiale, sate care au d[ruit, in secoiul XX, sute de f'e!e bisericeqti, cum a fost, de exempiu, satul Cop[ceni,situat nu departede legendaralza. SfAntulIov s-a niscut pe 18 mai r9oz. La

botez a primit

inaintemerg5.torului Domnului qi Botez[to- rului Ioan, plrinteie cXlug5rilor.Prin aceasta, parc[ s-ar fi prevestit cd pe viitor ii estedes-

tinat s5.devindmonah,ginu un simplu monah,

ci un stare!,un indrumltor

o mullime de nevoitori cdlug[ri. Petatil slu il chemaGheorghe,iar pemama sa, care purta in feciorie numele de familie Madiar,Ana. in familie aufost cinci frali qitrei surori. in acelevremuri, o astfelde famiiie nu era consideratXca avAndmul1i copii, fiindcd erau multe familii cu zeceqi chiar cu doispre- zececopii. Famiiia bdtrAnului Codreaestetipic romA- neascl qipAn[ in zilelenoastreseintAlneqtein Sighetu Marmaliei din sud-estul Maramu- regului.Astfel, de exemplu,numele Codrea,al fecioareiAxenia Codrea,sepomeneqteintr-un document din veacul al XVII-lea. din care

nttmele de Ioan, in cinstea

duhor,nicescpentm

(H

23 K)-

reieseclar cd acestnume aparlineaboierilor locali, care de{ineausatul B5rbeqti,aEezat nu departe de oraqul mai sus pomenit. Arhimandritul VasilePronin cerceteazlacest clocumentin lucrareasaexceplionaldinchinatd istoriei EparhieiNluncaci,in capitoluldespre SfAntuliosif Stoicadin Mararnureq. SeintArnplala ortodocqica dintr-o familie sa apar[ doi sau chiar mai mulli monahi. Aceast[ situalie este caracteristicdpentru Maramurequldin dreapta'fisei, unde adesea intrau in monahismfamilii intregi. in lza, cle exemplu,adesea,aproapejumhtate dintre frali qi surori secdlugdreau.Aqas-aintAmplatqiin familia Sfintului Iov. Din cinci fra{i, trei au r5masin lume qi doi au intrat in monahisrn. Fratele sduVasilea fost un nevoitor autentic, care, pentru fratele s[u rnai tAnir, Ioan, a devenitun exemplude duhovnicie. La t4 septembrier92o, Vasile a intrat ca frate in prima mlndstire ortodoxd a tinutului, carela inceputa fost situatdchiarin satullza. Sutletulobqtiimonahaleerachiarieromonahul Amfilohie Kemin, cel care p5stra crucea

ddruitfl de lar

Carpatinul. Pe z4 iulie, in anul urm[tor, Vasilea fr:st tunsin monahismcu numelede pantelimon.

SfAntului Alexie Kabaliuk

-{H

24 R}_

devenindunul din primii monahi ortodocqidin tinut, dup[ aproapeun secolin care astfelde mirturisitori ai credinteiaulipsit. Pet4 august in acelaqi an, rg2r, SfAntul Ierarh Dosoftei Vasici l-a hirotonit ierodiacon - aceastafiind prima hirotonie sdvArgitldeacestsfflntplin de har pe pdmAntul Carpa[ilor maramureqeni. Desigur,nu intAmpl[tor, ci prin pronie dum- nezeiasc[,p[rintele Pantelimon a fost primul clerichirotonit de acestarhiereu,iar aceastaa insemnato cinsteextraordinar[ pentru el. Pe 3r iulie 1923,SfAntulN{ucenicDosoftei Vasicil-a hirotonit ieromonahpe ierodiaconul Pantelimon, iar acestaa inceput, cu rivn5, siujirea lui Dumnezen qi a oamenilor, d5- ruindu-sepesineBisericii.in aceaweme,erau pulini preo{i ortodocqi.Ieromonahii slujeauin parohii zi qi noapte,pind la capltul puterilor omeneqti.in anul 1930,dupl numai r;apteani, sdn[tatea nevoitorului s-a inrlutdlit qi a fost nevoit s[ inceteze a rnai sluji in parohie, ajungAnd duhovnic in mdnf,stirea de maici inchinat[ NaqteriiPreaSfinteiNiscltoare de Dumnezeu.Tocmai lui i-a fost dat si gdseascl in munli, lAngX satul Lipcea, locul pentru aceast5mandstire,pentru constructiaclreia Ei-a dhruit toatl avereacare-imai rlmlsese.

(H

25

R)

Pez augusttg3g,ultimul arhiereual Bisericii AutonomeOrtodoxedin Carpa{ia patriarhiei

sirbe, Vlddica Vladimir Raici, l-a ridicat pe pdrintele Pantelirnonla rangul de egumen.in

anul

1944, dupd moartea arhimandritului

Amfilohie,egumenulPantelimoni-aluatlocul. Dupd numai qaseani, la ro martie rg5ct,sta-

reful a trecut la Domnul, dup[ ce ajunsese arhimandrit in m5n[stirea din Muncaci in- cirinatl SfAntuluiNicolae;tot acolos-a mutat, impreun5cu o partedintre surori,qiegurnena mdndstirii unde fuseseei duhovnic. Era un stare! frurnos,c5.runt,in schim5,cu un chip minunatqiluminos. Plrintele Pantelimona trlit doar 5r de ani, dar a ars ca o ficlie in neincetataslujire a iui I)umnezeu.in toat[ r-iatalui, nicioc]ai[nu i-a refuzat pe cei carei-au cerut ajutorul rgimAn- gAierea. Cu toate ch al'easdnltatea precard.,

inainte de rXzboi a construit, impreun[

frateles[u mai mic, Iov, Ministirea Goroclilov, sus,irl munli gi a fost duhovnicul ceiui mai populat aqez[mAntortodox al linutului. Feri- citul phrintePantelimonatrecutla Dornnulin

anii defoametededupdrizboi, cAnd,din cauza

s5r5ciei, maicile din mergeaudesculle.

cu

Mdndstirea Muncaci

El a l5sat SfAntuluiIov testamentulintregii salevie{i - s[-L slujeascdpe l)umnezeugi pe oameni neintrerupt, neobosit,fSrI sI secrule pe sine. SfAntula p[strat pentru totdeaunain suflettestamentnlacestuimare nevoitor,frate mai mare, Ei a reuqit s[-trindeplineascdin intregime: toat[ via{a lui s-a ddruit iubirii pentrn l)umnezeuqipentruoameni. in sufletelelocuitorilor din Maramurequl din dreaptaTisei existade rnulli ani o rand sAngerind[, o mare suferinld,care,din an in nff, distrrigea vielile oameniior, destr.lma

farniliile, ii indep[rta unul de a]tul pe cei apropia[iqi dragi. Suferinlaera provocatdde

plecareade nevoie a multor oameni in

strline, pentru a munci. Deqiin timpul st5- pAniriicehilorpoporuldin Carpa{is-abucurat cle o mai mare libertate decAt in timpul austro-nngarilor,preluriie crescuserifbarte mult" l-ocuri de nrunci seg[seaufoartegreuqi rnulti ciameninu a\reauce s[ mdnAnce.Viata erafoarte grea. Zecidemii deoamenidin Carpafiauemigrat in America qi au populat chiar qi tinuturile Canadei,punind acolo inceputul ctrltiv5rii griului pentru export. Mulli visau sI se imbog[{easci qi s5 se intoarc[ acas5,dar nurnai putini au reuqit aceasta.Schimbarea

liri

(H

2T H)

I

T

T

I

periodic[ a conducerii in lara natall, rhz- boaielemondiale,viafa sdracl in patrie,toate acestea erau piedici serioase.in regiunea Preqov din Slovacia rhsiriteanX, care era populat[ de ruteni (nurnitd qi Rusia din Preqov),din cauzaemigrlrii, au r[mas pustii sate intregi. Locuitorii au fost despdrlili de OceanulAtlantic in doud jum[tI{i, carenu s-au mai unit niciodatl. Aceast[ tragedie a avut loc qi in familia SfflntuluiIov: numai cei doi frali ieromonahi au r5.rnaspe p[mAntul natal. iar ceilalli - Daniil, Dimitrie r;iMihail - s-au aflat in pri- begiedebundvoieqiniciodat[ nu aumai v[zut locurilenataleqipeceiapropiafi.inca inaintea celui de-alDoileaRlzboi Mondial, ceitrei frali au plecat sI lucrezein America. Totugi, pe drum, au aflat ci estemai bine sd mearg[ in Canada,aqac[ s-auindreptat spre acea lari qi s-austabilitacolo. Apoi, in Europa a inceput indelungatul rizboi gi frafii au rlmas rupli de cas[. Mai tArziu s-a schimbat putereain Carpali qi, cu ajutorui propagandei,in comunit5{ile de emi- granli au inceput sd circule qtiri desprestdpA- nirea comunist[, stipinire frr[ de Dumnezeu qi plini de url pentru oameni. De aceea

_(H

28

H)

asocia{iaemigranlilor a hotirAt ca din Canada s[ seintoarcl la inceputnumai un reprezentant de-allor, careaveafamilie qicareiqi doreamult s[ mearg[ acas5.StabiliserdcI atunci cAndva aiungeacasdsd ie scriescrisori emigranlilor rlmaqi. DacSse dovedeaa fi rlu in Carpali qi eramai bine pentru ei s[ r1useintoarc5,atunci trebuia ca scrisoriles5.conlind niqtegreqeiiin prirnele cuvinte, iar dacd totul era bine, ele trebuiau trimise f5r[ greqeli. Dupd ce s-a intors acas5,omul a trimis scrisoareain Canada cu gregelilestabilite. Primind scrisoareasa,fralii au oftat cu durere, gindindu-se c[ zvonurile sunt adevirate qi ei

nu vor mai puteasdseintoarc[ acas[.Deosebit de gr:eui-a fost lui Mihail, careiEillsase acasi qi solia qi copiii. El locuia singur, fiindu-i credinciossotiei sale. Mul{i ani mai tArziu, aflAndc[ ea estebolnavd,s-a hot[rit totuqi, ne{inAndcont de nimic, sI seintoarcl acasd. Dar, fiind deja bltrAn, a murit pe nea$teptate, printre strdini. Acolo, printre str[ini, in indeplrtata Canad[, au decedatqi Daniil qi Dimitrie. in MaramureEuldin dreaptaTiseiau rimas

Iuiina

(Iuliana),Polanea(Pelaghia)qiMarica(Maria).

numai cei doi frali

qi trei

surori -

(H

2e H)

Viata lor a fost foarte grea qi in timpul st6- pAniriiaustro-ungare,qial celeicehoslovace,qi in primii ani ai puterii sovietice. Capil[ria poate fi diferitd la unii copii, diferite pot fi r;ibucuriile gi durerile. Pentru lnicul loan,erao marebucurieqimAngAieresd participe la slujbeie ortodoxe.Pe cAnd avea cam zece ani, la praznicul intArnpinirii l)omnului, in satul Iza a venit Sfintul Alexie KabaiiukCarpatinul.Tot satuls-aadunatqi a sortrit fiecare cuvAnt al rnult-agteptatuiui p[rinte ortoclox.Gameniiau fost niiqca{iatit de mult de puterea sa cluhovniceascd,incAt iandarn-riiEi soidaiiis-autemut s5-ifacdvreun rf,u nevoitomiui. in satul lza, Sfintul Alexie Carpatinula botezatintr-o singuri zi douhsnte de copii Ei a impiddgit mai mult de o rnie de oameni,iar in decursulii doridziie a botezat patru sutedecreEtinidin satelevecine. IoanCodreaavlzut cumplingeaudebucurie oamenii care vedeau pentru prima datl o slujbS"ortodoxA,cum seluminau de har pere- chile care se cununau, cum cAntaubucuroqi r:opiii botezali de SfAntul Alexie: ,,CAfiin Hlistos v-a{i botezat, in Hristos v-a{i qi imbrdcat. Aliluia". Plrin{ii a"steptaserlmulii ani pAnXcAndun preot ortodox a venit sI le

(H

30

K)

botezecopiii, qi acum str[luceau de bucurie impreunl cu ei Deqi Ioan era pe atunci copil, aceadulce bucurie Ei aceabiruinld aharului lui Dumnezeu au rdmaspentru toat[ via{ain sufletullui. I s-a pdrut atnnci cI nu esteo fericire mai mare pe p5mAntdecAtsd-I slujeqtilui Dumnezeu,aga cum slujeaacestieromonah. SfAntulAlexie Carpatinul a cutreierat in aceaperioad[ mai multe sate,care au revenit

la Or[odoxie,lepf,dAndr[tdcirea greco-catolici. Potrivitgazeteiungureqti,,Oz eqt"(,,Seara"),in acea perioadl numai in Maramureq s-au convertitla Ortodoxiemai mult depaisprezece mii deoameni.Acestecifredemonstreazdcon- vingdtor cd renaEtereaortodoxd serlspAndise foarte mult in Rusia Subarpatici. Car[spuns,

s-auintensificatprigoanele

cuiau bisericile, perchezilionaucasele,con- fiscaucfuJile,icoanele,cruciulilele qi cdr{ilede rug5.ciuni.Creqtiniierauimpovlrali cu amenzi pesteposibilit5lile ior de plati. in toate satele au fost aduqi jandarmi, iar caseiede ruglciune aufostinchise. Ioan Codrea a crescutin Iza in mijlocul cruntelor perseculii.in aceltimp, copiii din satul mucenicilor erau educati intr-un rnod deosebit:ior le erauincredintate lucrurile cele

Iandarmiiincer-

(H

31

H)

mai de rdspundereqi mai importante. Satulse afla de mulli ani sub ocupalie; era plin de jandarmi qi soida{i care urmXreau fiecare miqcarea celor vArstnici. De aceea,libertatea de acliune o aveaunumai copiii, asupraclrora soldalii nu-qiindreptau aten{ia.Persecutorilor nu le dldea prin cap cXtocmai copiii chemau credincioqiila adunirile tainicede rug[ciune qi transmiteau din casdin casdprelioaselecir{i ortodoxe, cllltoreau ia inceputul Primului RhzboiMondiai in oragulSighetdin N{aramureq la pdrintele Amfiiohie pentru ulei sfin{it, ii urm5reau pe jandarmi gi pe soldali qi ii preveneaupe cei mai in vffrstfl despre raziile prigonitorilor. ln astfel de situalii tensionate, copiii credincioqiai lzei, indiferent de vArst[, erau serioqiqi responsabili. Ioan a avut parte de o cinstitd indatorire, deoarecela ei in casXse ascundeap5rintele Amfiiohie Kemin. Copilui,impreun5 cu fratele tnai mare, Vasile, ii aduceade rnAncareln fEnhrie,iar daci solda{iisau jantlarmii apfrreau in apropiereacasei,ii anun{au despre pri- mejdie qi plrintele Amfilohie se ascllndeain fAn"

Totuqi, cu toate rn[surile

conspirative,

jandarmii au reugit sX-iia prin surprindere pe ortodocgiqisd-larestezepepirintele Amfilohie

chiar in timpul unei tainice slujbe ortodoxe. Copiii s-au adAncitin rug5ciuneatit de mult,

incdt au uitat de sarcinalor de a-i pdzi pe adulli

qi jandarmii

adevirat[ tragedie.Copiiin-au putut s5-qiierte aceastaniciodatS. Bunul qi bldndul plrinte Amfilohie, careii iubeaatAtde muit qi careera din acelaqisat cu ei, fiindu-le ca o rud[, a fost arestatsubochii lor qidusin convoispreoraqul Hust. Puteaidoar s5priveqti neputincioscum,

in mijlocul mullimii

plqea smeritul qi siibitul p5.rinte,pe care,f[r6

rnil5, il mAnau,iovindu-l cu armele pe spate. Copiii alergauin urma lui, pl0ngAnd Pe atunci, ceamai mare dorin{d pe care o aveaubiielii din lza era si devinl ieromonahi qi sd aduci oamenilor bucuria qi fericirea credinlei. Acelaqi lucru qi-l dorea qi Ioan Codrea.

s-au furiqat in[untru.

A

fost o

cle soldati qi jandarmi,

tH

33 H)

Primele piedici in drumul spre cfllugirie

Marea renaqterea Ortodoxieiin Maramu- reEuldin dreaptaTisei avealoc sub ocrotirea BisericiiOrtodoxeSArbe.Serbiapirea o ade- vdratd iari debasm,tara strhvechilormdn5stiri ortodoxeqi a b5trAnelorbiserici, lara in care nici turcii, nici austriecii nu au putut distruge sfAntaortocloxie. lara mucenicilor qi a cute- zitorilor eroi, a vl5dicilor neinfricali qi a sfintilor !ari, t[rAmul in caretofi oameniisunt ortodocqiqi pot mergela bisericil,netemAn-

du-sedenimeni,casi

sipreoli ortoclocqi" pentru

seroageprintre cilugdri

![ranii

chinuili din

Iza, care ani intregi, din cauzacruzilor lor conclucltori, nu au putut aveanici preot, nici biseric[, acesteapdreau o fericire nep5mffn- teasc5.,raiul pepdm6nt. CAta durat Primul Rlzboi Mondial nu putea fi vorba despreo cllatorie in Serbia.f)ar, <iup[ sfirqitul r[zboiului, Austro-Ungaria in_ chisoarea ortodocqilor - s-adestrimat qi s-a instaurat o relativ5libertate.Maramurequl a fost implrlit atunci intre Cehoslovaciaqi RomAnia. RomAniei i-a revenit partea de

-(H

34 H)-

sud-est impreund cu oraqul Sighet, care in timpul Austro-Ungarieifusesecentrul admi- nistrativ al Maramurequiui.Rominia nu s-a mullumit cu aceasta,deoarecedincolo de granitd, de cealaltl parte a Tisei, au rhmas rnulli romAni. De aceea,soldatii romAni au ocupattot Maramurequlla nord deTisa. in aceastdperioad[, Ioan Codrea,careabia ?rnplinisegaptesprezeceani, a hot[rAt sI-Ei

indeplineasci visul de a merge in

TAndrulnu aveaniciun ban, dar a aflat ci Tisa sevars[ in Dundrepulin mai sttsdeBelgradqi,

plutindin jos peTisa,puteasda-junglin Serbia gichiardirectin capitalaei,in Belgrad.

Serbia.

El qi-a construit o pluti,

a luat

cu sine

provizii de hran[ qi, rugAndu-sefierbinte lui l)umnezeu,a plutit in jos pe rlul involburat

Rica,pelAng5satulnatal.RAulsedezldnluiain

preajmatrancurilor de nisip, amncAndul rle colo colo, dar tAn[rul curajos r:eugeasd-qi conducl pluta, apropiindu-setot rnai mult qi rnai mult de Tisa. in sfArsit,invoiburatul rAu Ricas-avlrsat in Tisaliniqtitd qi el a putut s[ respire uqurat. in spate se vedea mAretia rnunlilor qi oragul Hust, cu ruineie vechiuiui castelpe culmi, castelin care a murit ultimul episcoportodox al Maramureqului,Dosoftei Teodorovici. La stAnga qi la dreapta se

_(H

35 H)

'-

*-

intindeaumunfii, caniEtepere{idepiatrl. R6"ul

l-a dus pe cllStor prin ,,por{ile"oraqului }{ust,

departe de casa

plrinteascl" I set[ia respira{iala gindul plin de bucurie al intAlnirii cu lara sfinlilor qi a eroilorqidoreas[ meargi tot inainteqiinainte, spre str[vechile locuri sfinte, spre mXn[stirile pline de har din mun{i, unde putea cleveni monahortodox. Dar, cum era de aEteptat,.plutaa fost opritd degrlnicerii vigilenli qi Ioan a fost nevoit s[ se intoarci acasd.Aveasufletultrist - i sendruise celmai marevis al siu

tot

mai

departe qi mai

Tdn[rul nu binuia cd pAnI in Serbiasunt

apelerAului pot curge

iar oameniintr

pot faceasta.Abia acum a aflat c[ in Serbianu

seputeaajungeatAtdesimplu, fhrd bani qifhrl paqapoft. Dar, iatl c[ in anul rgzr disp[ruserd qi Republica Sovieticd Ungarl, qi Republica Lemcov qi Republica Hu!uld"; romAnii isi retrlseseri armata din partea de nord a Maramureqului, aqacI in ceamai mare parte a regiuniiseconsolidaseputerea cehoslovaci.

Seterminasehaosulpolitic qi rutenii

primi oficial paqapoarte,pentru a mergepeste

hotare.

multe opreliqtiqic[ doar

liber in jos pestegranilele

lirii,

puteau

Dar, intre timp, ajuns aproape de ma- turitate, ca alli tineri evlavioqi,Ioan nu mai visa s5.ajungd in Serbia,ci in SfAntul Munte Athos, in gr[dina PreasfinteiN[scltoare de Dumnezeu.Nidejdea dea ajungepe acestsfint p[mAnt inaripa inimile tinere. in NlSndstirea ruseasc5SfAntul Pantelimon din Athos, inc[ din timpul Austro-Ungariei, tr[iau monahi provenili din Rusia Subcarpatic[, cum era monahul Varuh. in aceastdm[nIstire, in anui 1908, a trecut la credinta ortodoxl Sf6.ntul Alexie Kabaliuk qi de aici a adus in Carpalii natali copia icoanei fdcltoare de minuni a Maicii Domnului Odighitria (Povltuitoarea)ca o binecuvAntarea Maicii Domnului pentru nevoin{amucenicieicregtinilor din Carpati. Dar pu{ini au reuqit sI ajung[ la Athos: in primul rAnd era nevoiede o investilieconsi- derabili, carenu erain puterile multora, qi,in al doilea rAnd, unii tineri inc[ nu flcuserl armata, care era obligatorie, qi de aceeanu li s-apermis sI plecein SfAntulMunte. Printre aceqtitineri s-aaflat qi Ioan Codrea. S-aintors acas5.cu o maredurere.A"gacum mai inainte nu reuEisesI ajungS.in Serbia,a$anu a putut tAnlrul iubitor de Dumnezeu nici sd ajung[ in StAntuiMunte. Dar,in toateacestea, era pronia dumnezeiasc[,pentru cI tocmai in

(H

3T H)

Carpalii natali trebuia sI str5luceasc5stare{ul plin de har.Acoloi-a fosth[rizit de Dumnezeu sI hrineascd duhovniceqteqi sd conducl spre n:flntuire o mullime de sufleteomeneqti.

Ioan s-a ming6iat,

ajungAnd totuqi. pe

pdmf,ntul grecescqiinchinAndu-sela moaqtele SfAntului Dirnitrie, Izvorfitorul de IVIir. Mai tfrrziu,chiar in BisericaStAntuhiiDimitrie, dar pepdmffntulnatal,r'asluji Domnului tot restui

vielii sale qi lAngd aceastdbisericl a fost si inmormdntat.

in

anii

ry24-7g28 Ioan Coelreaa flcut

arrnatain Cehoslol'acia,in oraqnlMihailovifa din Slovaciade Est. ,A.r'Sndo sdndtatede fier, s-a dovedit a fi un bun soldat.A fost chiar decoratcu o medalie.Sjuiirea?narmat5 a fost pentru el prcvidenfial5,pentru cd mai apoi a tretruit sI iripte pe cAmpurileceluide-alDoiiea R5zbroiMondial. Nici nu iqi inchipuia cAtcle

irnporlanli aveausdfie pentru el aceqtidoi ani de armat5.Dar, trecAndprin qcoaiaascult5rii din armat5,gAndurilelui loan erau ja o cutotui aitd ascultare,la altd slujire, la o altf, con- vieluire frdleascX.Tot mai mult qi mai mult tindea sprem[n[stire. Ei a continnat s[ viseze la Athos, intenlionAnd ca la sfArqitulstagiuiui

militar

intrarea in mdndstire.tnsd, ca s[ fac5 iost de

s[

strAngl

banii

necesari pentrn

-{H

38 K}---

bani, trebuia sd aibi un serviciu destul de

avantajos. Ca sd ai un condiiiile gomajului in

astfel de serviciu, in mas5 qi s[r[ciei, era

nevoiesI stipAneqti o profesieclutat[, av6.nd pentru aceasta studiile qi caiificarea cores- punzltoare. Ioan Codreaa f[cut cursuri deviticultor, pe carele-aterminat cu succesqia devenitviticul- tor calificat,cu diplom5. Pentru MaramureEul din dreaptaTisei,undeviticultura erao ramur5 clervoltat[ incl din vechime,aceastS.calificare eradin celemai necesareqiIoan nu setemeacd ar putea rimine flrd serviciu. $i aceastas-a intnmplat din pronia lui Dumnezev - cunoq- tintele legatedecreqtereaviei i-au folositfoarte mult cAnda ajunsin mfn5stire. PinX atunci, insd,tAndrul munceazi qi noapte,necheltuind aproapenimic pentru el qi strAngAndfiecare ban pentru a adunasurnanecesar[plecdrii in Athos. Dintre toate regiunile Cehoslovaciei, Maramurequl din dreaptaTisei se caracteriza prin ceamai ieftinl mAnil de lucru, de aceea, pentru a str0ngesumarespectiv[a avutnevoie de cff1ivaani. Nimeni nu putea s5-l ajute pe Ioan - ortodocqiieraus5raciin comparaliecu unialii gi mai alescu catolicii. Toli banii adunati de dreptcredincioqii sdraci, pAn[ ia ultima copeic[, se foloseau

(H

3e H)-

pentru constructiabisericilorortodoxeparo_ hiale qi a m[nhstirilor, deoareceRoma reuqise sd oblind de la guvernui Cehoslovacieidreptul asupra tuturor bisericilor care fuseserdmai inainte uniate qi asupra intregii averi bise- riceqti.Caurmare,chiar qi in acelesateunde nu existaniciun greco-catolic, ortodocqiinu aveaudreptul sdfoloseascd bisericak:r qi erau nevoiti s5-qiconstruiascd o.nouXbisericdcu banii lor qi s[ o proclamejuridic ca ortodoxd, apoi s[ procure o noud averebisericeascd,tot cu mijloacelelor slabe. ln sff,rqit,pestecAlivaani, Ioan, ajuns la maturitate,a rnersdin nou in Grecia.Dar in Athos avuseser5loc cAtevaschimbiri impor- tante. in momentul loviturii de stat din

octombrie din Rusia,num5rul monahilor

in Athos se ridicase la cAtevarnii. in felul acesta,monahii slavi incepuser5 s[ ii intreacl

numeric pe rnonahii greci. Cet timp Imperiui Rusfuseseputernic, cu o monarhieortodoxd

care ocrotea Athosul, dar qi toat5 ortodoxia rnondiald, grecii erau nevoili sI suporte acea

ruqi

situalie, ins[ qi atunci monahilor ruqi li se ci5deade in{elesla fiecareocaziecI nu ei erau stdpAnii acologi prezen{a lor intr-un num5r atflt de rnareeranedoritf,.

Dar celemai mari greutSli aveausi urmeze

mai t0rziu: peste cAliva ani, dupl

Rlztroi Mondial, tofi auin{elesci Imperiul rus qi monarhia ortodox[ nu-qi vor mai reveni

intr-un viitor apropiat $i, pe lAng[ aceasta, trecuse ceva timp de cAnd Grecia supusese politic in intregime Athosul. in aceiecondilii, din RusiaSubcarpatin[ trliau in SfAntulMunte numai cei care reugiser[ sI ajung[ acoloin primii ani de dupd rdzboi - in anli tgzz-rgz5. Mai tArziu, grecii se strlduiau sI impiedice venireain.Athosa rugilor,a rutenilor (slaviidin Carpali) qi in general a tuturor slaviior, punAndu-ie tot feiul de piedici pentru a nu ajungein SfAntulMunte.

Primul

Dar egumenul Mlnlstirii

ruseqti SfAntul

Fantelimon, arhimandritul Misail, nu putea s5-ispun5despretoateacesteatAnirului Ioan. Ei i-a scrisintr-o scrisoarecXdeocamdat[ nu

existaposibilitateas[-l primeascdin mdndstire gi l-a sfdtuit sd aqtepteinci un an, iar la sfirqitul acelui an si nu vind personal in Grecia,ci sI trimitX o cererescrisdin Munteie Athos.

intregul

an, Ican s-a rugat fierbinte lui

Dumnezeus[-l invredniceascds[ ajungl pe sffrntul pdrn6nt ocrotit de Maica Domnului. Dar dup[ un an arhimandritui Misail i-a scris

{H

41

H}

djn nou ci nu sepoateajungein Athosqii-a ciat

clar de inieles c[

aceastanu 'fotuqi, va fi cu putin{I.

nici in viitorul apropiat

p[rintele Misailii iubeafoartemult,

ii inlelegeaqi ii conip5timeape rutenii din

Carpati.El l-a trecut la Ortodoxiepe SfAntul Alexie Kabaliuk r;i i-a d[ruit .opiu icoanei

fXc[toare de minuni a Maicii

Oclighitria.Tot ell-a qibinecuvintatpeIoansi

facd o noud mdnistire in hlaramJrequl din dreaptaTisei qi, cu aceastl ocazie,i-a trimis o

pdrticici

In orf;toruldeN{ir. Primind scrisoarea,Ioan a

Sufletul shua fost inundat qi de rnareatristefe

a niruirii

N{unteqidesrneritabucuriea

I)omnului,

din

moaqtele Sfdntului Dimitrie,

plAnsindelung.

viselor saleclea ajungein SfAntul

mareluiclarqia

primit[

binecuvintd.riipentru r,'iafa monahal[,

de la insupi Sfdntul Dimitrie, IzvorAtorul de Nfii:. Aqas-as{Arqittinere{ealui. Ioan ainielescl nu ester.'oiaDomnului shp[rdseasc[plmAntul pe cares-anf,scutqi cd nici in munlii Serbiei, nici in MunteleAthos, ci in munfii natali ii este rAnduitdeDurnnezeu si devin[ calugar.

42

H)_

tn mun1i, deasupra riului

Rica

$i altor tineri le-afost respins5intrareain

unul dintre aceqtia,

Vasile Oros, cons[teanul lui Ioan, a prirnit in

cilugirie numeledeVichentieqia devenitascet cunoscut.Ei qi-aucdutatun loc pentru a duce

viat6 n-ronahaldin cele mai apropiate impre- jurirni ale Izei, de cealalt[ parte a rAului Rica,

SfAntul Munte Athos -

un vlrf impddurit de munte.

Aici i-au binecuvintat s5 se aEezegi arhiman- dritul Misaii, qi SfAntul Alexie Carpatinui, Ei

unde se inilla

arhiereul locului, renumitul arhiereu sirb Serafimlvanovici. FentntOrtodoxiadin Carpa[i,acestlocaavut

o importanld extraordinar de mare. Aici, in

iarnacumplit[ a anilor 1912-1913,s-auascuns

deperseculiirnulti ortodocqidin Iza.Dar,avAnd

in vederecdpeatunciin Maratnureqeraun fi{g

de -3o",

Astfel, totul in -jur a fcrstsfinlit de suferinlele

mucenicilorqimirturisitorilor iui Hristos. Dar, trei tineri nevoitori - Dimitrie Sabov (in cllugdrieloan),Mihail Somoq (in cllugdrie Chiric) qi Dimitrie Kemin (tuns in monahisrn cu acelaqinume) au prosi[r,'itin rnod deosebit acest loc. M[rturisitorii Dimitrie Sabov 5i

mulli dintre ei n-au supravie{uit.

_(H

$

H)

Mihail Somoqau fost inldnluiti unul de altul qi linuti iarnain aparecea rAuluiRica.Din cauza cursului vijelios, apa rAului nu inghela nici pe celemai teribile geruri, ci purta numai buc[fi mari de ghea[d.Se pirea c[ nirnic nu i-ar fi putut salva pe curajoqii nevoitori decAt o minune, qi aceast[minune a amt loc: de pe mucenicii semiinghe{ati,ca qi odinioarl de pe Apostolii Pavelqi Sila, lanlurile s-au desprins pe neaqteptate,infricogAndu-i chiar Si pe nemiloqii jandarmi austro-ungari. In acestrAule chinuiau,iarna,qipe fecioa- rele caredoreaus[ sefac[ monahii. RAzAndde credinta lor curat5,cXllii le propuneau: ,,Cine credein Hristos,sdsarl in ap5!" $i fecioarele sdreauin apainvolburatd qiplind de buc5li de ghea![, tinindu-se una de alta ca si nu le ia torentul qi stlteau in ap[ ore intregi, rugAn- du-selui Dumnezeu. A€aa fost sfinlit5 prin nevoin{eleviitorilor monahi qi monahii, schingiuili pentru Hristos,

involburata apI a rAului Rica, impreuni

munlii impldurili de deasupraei. In aceqtimunli se aflau multe peqteri,qi intr-una dintre ele,tinerii mucenicisenevoiau qi se rugau indelung. Odatd,in toiul perse-

culiilor, in timp ce Mihail Somoqse ruga aici,

i-a aplrut Mintuitorul

_(H

cu

Hristos Ei i-a descoperit

44

H)

ci, pestecAliva ani, perseculiile sevor sfArqi, Ortodoxia va fi recunoscut[ qi aproape pe fiecarevArf de munte al Maramureqului va fi ridicatd cdte o rn5n[stire ortodox[' Aceastd dezvlluire. f[cut[ in timpul persecutiilor ce p[reau veEnice,afost o mare mAng6iere pentru ortodocqi.

iatX c5, in anul r93o, a sosit.vremea

$i

implinirii

imp[durili,

de monahi, care

pentru totdeauna va rlmAne legatl de numeie SfAntuluiIov Codrea.

randuit si sefacl o mlnistire

proorociei qi in minunalii

munli

deasuprarAului Rica,Dumnezeua

(H

45 H)-

Primii

ani in ministire

Anul r93o a fost hotlrAtor pentru familia celor doi frali. Din cavzaneputinfei, fratele mai mare al lui Ioan, ieromonahul pantelimot, & incetatsdrnaislujeasclin parohiasatuluiqis-a mutat in Mdndstireade maici NaEterea prea Sfintei Ndscdtoarede Dumnezeu din apro- piereasatuluiLipcea.Tot in acestan a muritqi Gheorghe, tatll familiei, mama nevoitorilor r[mAnAndvdduv5.Acum nimic n-o mai legade r.ia{alumeaschqi a plecatla m5nlstirea unde sluiea fiul sXu Pantelimon.Ana a primit in monahismnumelec1eiulita. N{dnistiiea erade fecioare,dar,pentruea,camamdarespectahllui ieromonah,s-aficut o exceplie.Toatdvia{aei a triit in evlavieqi acumDomnui o rlsplhtise din plin, invrecinicind-o a fi r,.ie{uitoarea celeimai populaternln5stiri din regiunedin secolulXX. Ioan, ingropAndu-qi tatal qi conducdndu-qi illama la mdnistire,seeliberasede toatelegl- turile lurneqtiqi, cu multl rAl'nd,impreund cu alli tineri evlavioqi,a inceput s[ lucrezela inte-

meiereamdn5stirii.

Pentrua-i suslinein triirea mdndstireascl,a urcat in munli ca sd construiascdo noul mX- nlstire de cilugiri qi ieromonahul pantelimon Codrea.Minlstirea de maici din Lipceaseafla

-(H

46

H)_--

ia mai pulin dezecekilometri de aceasta,aqacd el puteasdslujeascdqi acoloca duhor.rricqi,in acelaqitimp, s-ovizitezeqipebltrAna samame. gi mai aproape se afla M5.n[stirea SfAntului Nicolae,al c[rei schit devenisernlnXstireanott infiinlat5 La aceastdm5nlstire a fost inscris ieromonahulPantelimon. Arnbii frali au donat in vistieria mln[stirii qasemii decoroaneceheqti. (inainte deaceasta, ieromonahul Pantelimon a investit aproape toatd arrereasa in construc{ia m5n5.stirii de maici din Lipcea.) Ioan a contribuit cu acea sumdpe careo adunasepentru MunteleAthos. VasileOros,viitorul arhimandrit Vichentie, care era un pic mai ar,rrt,a investit opt mii de coroane. $i mai instlrit eraDimitrie Kemin,dar el a putut sd contribuie doar cu patru mii, deoarece el dlduse deja tot pXmintul s[u moqtenit mlnlstirii din Iza cu hramul SfAntul Nicolae - prima mln[stire interneiatl in epoca marii renaqteriortodoxe din regiune.Pebanii tuturor fralilor au fost cump[rate rz hectarede pim6ntin munti. Astfei, fra{ii^au procedat dup[ pilda evan-

ghelic5despreImplrllia

omului carea glsit in tarinl o comoarl qi qi-a

Cerurilor, asemenea

vAndut toatd avereasa ca s[ cumpere aceastd tarin[

(H

47

H)

Lawa a fost inchinatl Prea Sfintei Treirni. AceastdsfAntS.afierosiretrebuia sXuneasc5aici sufletelealesede Dumnezeuintr-o unicd iubire

pentru El, intr-o stAntI unitate de gAndire. Prima sfin{enieadusfiin law5 a fost pdrtieica

din

Izvor6torul deMir, trimisl din Athos lui Ioan de cdtre arhimandr:itul Misail.

moaqtele Marelui

Mucenic

Dimitrie,

Loculnoului aqez5mAnteranumit 'Xdacovi1a",

adich ,,vdrf',,,cregtet",in sensulde celmai inalt loc, gi a fost de la inceputuri rAnduit de c[tre Insuqi Dumnezeupentru binepl5cutavieluire monahiceasc5.lncX inainte de intemeierea schitului, oamenii evlavioqis-auinwednicit si aud[ aici cAntaredeingeri.

Interesant este cd tot aqa - numea qi muntele impldurit

se unde s-a nevoit

Macove! -

SfAntulSerghiede Radonej.Pe acel munte se afla de multe veacuri l-avra SfAntului Serghie, care era inchinati tot Sfintei Treimi. Identice s-au dovedit a fi nu numai denumiriie rnunlilor pe caresunt intemeiate acestedou[ m[nistiri aleSfinteiTreimi, nu numai hramuriie lor, ci gi destineleacestordoud aqezirninte.Caqi Lawa SfAntaTreime a Sfnntuiui Serghie,M[ndstirea Gorodilov a format viitori starediqi a devenit centrul renaqterii monahismului carpatin dupi epocaprigoanelor comuniste.

{H

4e Hi-

Schitul ridicat de tinerii ruteni in cinstea PreasfinteiTreimi se inal1i deasuprasatului Gorodilnv, de la care aqezlmflntul qi-a luat qi denumirea de Gorodilov. Noua mS.nlstirenu

puteafi construitl mai jos, lAngi peqteramai sus pomenit[, unde s-auner,'oitceitrei tinei, pentru c5 muntele era prea abrupt pentru a fi inte- meiat[ o construc{ie. De aceea,locul pentru

construirea m[n[stirii

panta - muntilor era mai domoald. ln general,schitul a fost populat cu oarneni

venili din Iza - cu izeni.Aici puteau trili doar

duhov-

niceascS,fiindci in apropierenu erau casede locuit, nici chiar ap5,caretrebuia adusfidela o jumdtate de kilometru, coborAudu-semult ia vaie pe serpentine,apoi urcAnd cu ea. Ile jur imprejur eranumai p5duredeas[,de aceeatotul trebuia fdcut cu propriile mdini. Dephrtarea aqezdmAntuluide alte iocuinle gi dnrmul ane- voios spreculmea rnuntelui transformau aceste greut[li intr-o cruce grea,dar pe care obqtea rndn5stirii o purta cu bucurie. Pe culmea mun- telui n