wtr a{gefen

'ro
 Calinlc Atgegeavu,t{

zluLcuuruRll NATIONALE

Sfrti argere.rtl
in cwLtwra r ovnilneas c H"

g iantarte 2c.23
 SfAnta Cuvioasi Teofana Basarab

Rominul e nlscut cregtin... in noi trdiesc sfinlii

nogtri gi noi tr5.im in ei. Tot ceea ce e gdndul gi
simlirea noastri e de fapt gdndul gi simtirea lor
ajuns[ in noi. Suntem contemporani cu Sfintii gi
ei ne sunt contemporani. Nobletea 1or, e nobletea
noastri. Suferinlele lor sunt suferingele noastre.
Bucuriile lor sunt 9i ale noastre... Inimile bat in
aceeagi armonie dumnezeiascl.
Cea dintdi monahie de neam rominesc cunpscuti
in istorie, CuvioasaTeofana Basarab de la m5.n5.stirea
Albotina din Vidin, contemporanl cu Sfintul Ierarh
Grigorie Palama gi ucenill a Sf. Cuv. Teodosie
Isihastul, s-a nlscut la inceputul secolului al XIV-
lea, in familia primului domnitor al lerii Rominegti,
Basarab I Intemeietorul, ctitor al Bisericii Domnesti
din Curtea de Argeg. A primit Labotez numele de
Braida, oferindu-i-se o educalie aleasi, intemeiatl
pe dragostea fagd, de Dumnezeu si de aproapele.
Fratele ei, Nicolae Alexandru, urmas la tron al tat[lui
sIu, Basarab I, este cel care l-a chemat pe Sfrntul Ierarh
Iachint, Mitropolit de Vicina, si isi mute resedinta
chiriarhali pe ldngn curtea domneascl.
 & ffi
Scriind Patriarhiei de Constantinopol pentru
recunoasterea canonici, a avut, astfel, un rol decisiv
in intemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei.
Pentru a-gi consolida pozigra din punct de vedere
diplomatic, Basarab I si-a clsltorit fiicele cu succesori
la tronurile de lar ai Bulgariei 9i respectiv de cneaz
al Serbiei. Braida, al cirei nurne a fost schimbat
in Teodora, spre a aminti de doul impirdtese
bizantine, s-a clsltorit cu Ivan Alexandru, viitorul
1ar al Bulgariei 9i au aurt impreund trei bnieli 9i o
fatd, pe care i-au crescut in credinta ortodoxl. Doi
dintre fii sii au plecat la cele vegnice ir rizboaie.
Aleturi de sogul ei, larina Teodora a ctitorit gi
restaurat mInlstiri gi biserici, sprijinind copierea de
clrti necesare cultului si dezvoltarea monahismului.
in urrrl 7345 yarullvan Ale*andru o plriseste, iar
ea imbracd haina monahali., cu numele de Teofana,
rlmdndnd in Bulgaria, pentru a nu strica relagiile
dintre cele doui state vecine de care eru atdt de
atagatd sufletegte, dind astfel dovadl de inlelepciune
gi dragoste fa;d de poporul romin si bulgar.
Nu se cunoaste cu exactitate data la care sufletul
Cuvioasei Teofana Basarab a zburrat cltre ceruri. O
legendl amintegte cd ar fi fost injunghiati 9i rlnit[ in
gapte locuri, in vara anului 1396,in timpul asediului
Vidinului de cdtre turci. Ni s-a transmis, de asemenea,
de la vechii locuitori romini din Timocul bulgiresi,
cd a fost ingropati cu mare cinste in faga altarului
bisericii sipate in stdncd de la Min[stirea Albotina,
unde a fost monahie in ultima parte a vielii.
Nu numai poporul bulgar are evlavie la Sfinta
Teofana, ci gi cel roman, ea fiind reprezentat[ in
frescele de la Minlstirea Strungari, judegul A1ba,
la Paraclisul Institutului de Endocrinologie ,,C.L
Parhon" din Bucuregti, in Baptisteriul de sub
Catedrala Mitropolitani din lagi,la biserica iegeanl
,,Sfdntul Iulian din Tars", la Capela Facultdtii de
Teologie din Cluj,la Catedrala Ortodox[ RomdnI
din Niirnb erf, la biserica romineasc[ ,,SfAntul
Apostol Andrei" din Viena, la Ministirea Tismana,
la Schitul Icoana din judegul Gorj, la minlstirile
Rimel 9i Strungari din judepl Alba,la Ministirea
Rohia din judepl Maramureg.
Desi era demult venerati de popor, proclamarea
oficial[ a canonizdrri sale a avut loc pe 27 mai 2022,
cu data de prdznuire la 28 octombrie.
f
\/'1 i
l
I
k
 Sfdntul Voievod Neagoe Basarab

l Inceputul veacului al XW-lea, vtrleat 7025, adicd.

anul7577 dupi Hristos. Neagoe Vodi isprlvea de
I
zidit la Argeg locag de inchinare 9i de inhumare
pentru intreagafamilie. Turlele mirele ingurubate in
inaltul senin al bollii, uneau, ca gi astdzi, pimintul
cu cerul, rdsucind firele de aur ale jertfei.
Brdul de piatr[ impletit in trei vite, a fost
impodobit cu flori sculptate gi poleit cu aur, printre
formele acoperite de vopseaua delazur albastru.
Edificiul de rug[ se inilla mire!, intondnd o
doxologie lini adusl lui Dumnezeu. Prin el, vor fi in
veci iniununali ctitorii gi megterii, deopotrivn. To;i
aceia care l-au conservat gi ocrotit.
Despre viitorul sfrnt Neagoe Basarab, ndscut in
luna mai a anului 7482,se crede c5. a fost fiul domnului
Basarab al Il-lea cel Thnnrjl-epelug sau a1 lui Parvu
Craiovescu, sogrl legitim a1 Neagii, boieroaicd din
Hotirani. Crescut de mic printre monahii de la
l ministirea Bistrila, din Oltenia, a invitat limbile
greacd" si slavonI, care se intrebuinlau in cu1t. La curtea
domneascl a slujit mai intAi ca grXmItic, in jurul anului
I

1500; dregitoriile detinute ajutdndu-lla formarea pentru

viitoarea.sa chemare, pe care Sfanfin Nifon, patriarh al
 & &
Constantinopolului, duhovnicul slu, i-o prooroceste'
initiindu-l, totodat[, in tainele triirii isihaste'
Ca voievod, gi-a asigurat stabilitatea atit din
interior, dar si din exterior, prin consolidarea unor
relagii cordiui. .r, puterile statele vecirie, cu regatul
ungar, .r, polon.rii gi cu tansilvania, cu celelalte
puleri cregtine si cu Papa. Cu turcii pdstteazd
ielalii bune, plltindu-le tribut pentru a nu-i ataca
grrr. N.go.ierile duse la Constantinopol gxprimi
abilitelilJ diplomatice ale S fdntului N eagoeB asarab'
El se ces;torise in lurul anului 1504 cu Despina'
fiica naturali a despotului Ivanko, fratele lui Maxim
Brancovici, morruhrrl care va deveni mitropolit al
care a
Jerii Rominegti' Fundamentele credinlei Pe si mai
cunoscut-o de mic erau prin aceast[ cdsnicie
mult puse in valoare. In intreaga- sa via1d, acestea vor
du roud. diverse, cum ar fi inIllarea 9i restaurarea
mijloace,' oricdt de crude, pot fi sclrzate, SfAntul
N.ago. Basarab concepea opera sa^ testamentar['
inoilaturile lui Neagoe Basarab cdtref'ul sduTeodosie'
in care principiile diplomatice 9i cele autentic
ortodoxe, de iubire gi ingdduinld cregtin[ coexisti'
Cea dintii expresie de anverguri a umanismului
ortodox, u.r.o*t in dependenla omului de Creator'
reveleazd importanla fringei umane,- ca venind din
chemarea sa la indumnezeite prrn iubire'
Mogtenirea pe care domniiorul Neagoe Basarab'
proclamat sfdnl in anul 2009, ne-a l6sat-o, este
irofurrde, reprezentind insiqi
esenla spiritului
popor,rlrri rrort.rr, niscut cregtin' -Apropiindu-ne
he'sufletul siu, ne reglsim strlfundurile nalionale'
ridicinile ontologice ale neamului' Invocindu-l
in rug[ciun., p.itirn binecuvintarea celui aflat
dinairiea Tionului Preasfintei Tieimi, care

de biserici ori oferirea de daruri cltre Locurile necontenit ii aminteqte lui Dumnezeu despre
urmagii s[i de la Argeg Tdrgovigte'
Sfinte. Patru hrisoave din vremuri de demult atatd
9i

grija domnitorului fayd,' de schitul s3gat in.munte de

ia'Corbii de Piatr[, al monahiei Magdalena, rudd
a Sfhntului Neagoe, iar la Mindstirea Glavacioc'
numele sIu este insemnat in pomelnicul ctitorilor'
in vremea cdnd in Europa Occidentali
Machiavelli scria Principele, operd' ce punea pe
prim-plan interesul propriu, Pentru care orice
 5ir.i:rrui ilrrri*: Fa{rnu. i* Pa;*,.i; ;.1,*qi:,,;l;I

Fiecare loc de pe ptimint are 0

?ar)este a /ui. Dar
trebtrie sa tragi bine cu u"echea co s-o attzi
,ri trehtrie
.ri ttn dram de iubire co s-o intelegii. Fiecare om are
o poveste a 1ui. Si trebuie si ne oprim gi sa privim
cu luare aminte 1a povestea inaintagilor ,ro.tri... Si
ne p1ec.im, da5 impreuni, urecheir la soaptele venite
peste timp, din epoca brd.ncoveneasci, pintru a auzi
o poveste de demult... Povestea paqiloi unui zugrav
muscelean, care a triir aici, pe aceste plaiuri... pirwr
Pirvescu, zis Mutu... astizi proclamat sfint cu
numele de schivnic, Pafnutie.
Povestea noastri va incepe, rememorind prin afost
odatd ca niciodata,vremea in care bucuria arteireligioase
era deplini gi in adinci relatie cu triirea duhovniceasci;
irducdnd acel timp demult apus 1a noi in bi.t.ituri, in
pragul sufletului, astizi, in veacul aI )Cfl-lea.
Micugul Pin.r-r a vlzut lumina zile i pe l2octombrie
1657 in mahalaua cAmpulungeani a Vigoiului, in
fhmilia preotului Ioan Pi.rvescu gi a fost botezat de
\ristierul Pdrru Vlndescu. Mama sa avea si plece in
fara de dincolo de veac 1a nasterea celui de ai ,as.lea
prunc. Cei1al1i cinci frati au pigit si ei, de mici, in
frumusefea lumii nevizute, iai copilul orfan, de 11-
D,"rir,i si:ru:sa mar-:lrti istor-ic Nicol:le lo;ga.
 & &
1.2 ani, a intrat impreuni. cu tatll sIu, dornic de viati
isihasti., ca viefuitor la Mlnistirea Negru Vodi.
In chinovia rectitoriti. de M"atei Basarab,
rAnarul Pdnu a glsit mediul prielnic de formare
duhovniceascd, intelectuali, fiind deprins cu
traducerea cirtilor gi manuscriselor giecegti gi
latinegti, dar gi o punte de lansare in taini'zugrdviei,
Idngl Plrinrele Evghenie. La implinireavdrstei de 1g
ani, sprijinit de boierul Tudoran VlIdescu, nepotul
nasului siu, a plecat de aici spre binecuvintatul
pimdnt al Moldovei, impodobii la fiecare pas cu
sfinte vetre monahale, unde, in cadrul breslelor de
zugrdvie, gi-a desivdrgit talentul artistic.
fntors acasi, in virsti de 23-24 de ani, isi va arita
recunogtinla fagi de mecena aI sIu, care se cilugIrise
numele de Teodosie, si ctitorise ministirea Aninoasa.
cu
Parvu, avea sL impodobeasci biserica acestui li.cas cu
fresce, pentru ca, mai apoi, sd. devind pictor de
clrte
al familiei domnitoare a CantacGrnilor, pictdnd
m5.nistirile: Cotroceni, Mirgineni, Sinaia, Collea gi
Berca, Schiturile Poiana, Lespezi gi Bordegti' (azbiserici
de mir), bisericile de la Fr1ipi9fi deTe,rg (azidistrusl)
9i Frli-pegtii de Pidure, de la Calinegti ddmpina de9i
la Migureni, biserica Adormirea it4ui.ii bomnului
din Rdmnicul Sirat gi Fundenii Doamnei de ldngd
Bucuregti. Pentru Domnitorul Sfhnt Constantin
Brincoveanu, degi zugraml favorit al curtii sale a fost
grecul Constantinos, PArvu Mutu a fosi solicitat se
picteze biserica Mlnlstirii Mamu &n judeEul V6lcea,
impreuni cu ucenicul slu Radu, cu care a lucrat gi fresca
bisericii Sfhntul Gheorghe Nou din Bucuregti.
Locuia in capitali., unde era gi dascil in propria
gcoali de zugravi-, infelegdnd si. inmulteasce ialangii
incredintali de Dumnezeu, dar, pe cind se apropia
de vd"rsta de 60 de ani, solia sa, Tudora, a trecut
la cele vegnice. indurerat, avea sL imbrace haina
monahah, impreunl cu mezinul sIu, Gheorghe, la
Minlstirea Mirgineni din prahova. DupI 17 ani,
fiul siu, ieromonahul Gherasim, pleca in
Jara de
dincolo de veac, iar monahul Pafnutie, pdrvu Mutu
Z,11ray1, se retrdgea in inima codrilor argegeni, la
schitul de atunci Robaia.
Lavdrsta de aproximativ 78 de ani, in anul7735,
impi.cat, dupl aproape sase decenii de munci. si
rugd.ciune, lucrind pe schelele bisericilor,
.L
".rr-,
,,dor de ce^r" mergea intru bucuria Sfintei teimi
9i
'a-ruturor Sfiqfllor Seit in anul2OlZ,la propunerea
Noastri., a fost proclamatl canonizarea alestui mare
artist, trd.itor al Ortodoxiei romAnegti, cu data de
prdznuire pe 7 august.
/eA*,{^7,$a4