Din PatericulMaramureqului

SFfu{TULIOVDINUGLEA
(r9oz- trgSS)
Viafa,minunile qi acatishrl
Preluareamaterialelor din acestvolum (fie in formd
tip[rit5 - in ziare, reviste, foi parohiale - sau in formi
electronic5.,pe blog-uri sau site-uri) esteliber5, cu
men{ionareaexactXa sursei citate. pentru varianta in Traduceredin limba rus[
forrnl electronicl se va prelua textul postat pe de parinieie SavaMarin qi AngelaVoicild
www.sfantuliovdinuglea.ro
@ pentru prezentaedilie, Editura Areopag
Lucrarea de fa![ a avut ca bazdvolumulAscetul Rusiei Edilia a doua,rev[zutl
carpatine - Stareful lou Codrea, de Grigorie Raciuk
(traducere din limba rusI dupd volumul llo\ew,ctux CarteaP[rut[ cu binecuvAntarea
Pycu Kapnamatoil, ApxtLuaudpum I,Ioe (Kyndpea), de inalt pieasfi nlitului Arhiepiscop
Grigorie Raciuk, apIrut la Editura palomnik, Moscova, Justinian Chira
2oo8, tipXrit cu binecuvdntareapreasfinfitului Ipolit, al Episcopiei Maramureqului qi S[tmarului
Episcop de Hust qi Vinogradov, apIrut[ la Editura
Areopag,Bucureqti,zor3).

ISBN Editura Areopag: 978-6o6-845r-54-r

Editura AreoPag
Bucureqti,zor4
 Prefa[a editorului
Carteade fa{[ a fost tiplrit[ pentru a-l face
cunoscutpe Sfdntul Iov Codreacredincioqilor
din Romdnia.V*r,emurile pe carele tr[im sunt
wemuri de ricire a credin{ei,wemuri de apos-
tazie gi desfrAu,qi de aceeafiecarenou sfAnt
canonizatdeBisericiaducemulti mAngAierein
sufletelecredincioqilor.
Sfintul Iov din Ugleaa trecut la Domnul pe
z8 iulie 1985,qi a fost canonizatin anul zoo8.
Viatasaa fost o viatl de pitimiri. Citindu-le,ne
vom intb.ri in credint[. Pentru c[ Sfintul Iov
Codreane arat[ c[ wemeasfin]enieinu a trecut.
in introducereacir[ii AscetulRusreiCarpa-
tine - StarefuI Iou Codrea,scrisi de Grigorie
Raciuk(primul biograf al sfAntului,carea ftcut
parte qi din comisiade canonizarea acestuia),
autorulprezentaMaramurequldeparci ar fi fost
al rutenilor qi numai al lor. Seftcea referirela
studii careprezentauregiuneanici mai mult nici
mai putin decAtleaginul civilizatieislave...gi cu
atdt mai importanti era urmdtoareaprecizare,
legatl de familia lui GheorgheCodrea,tatil
sf0ntului:,,FamiliabdtrAnuluiCodreaestetipic
romAneasc[gi p6n[ in zilele noastrese intAl-
negte in Sighetul Marmafiei, din sud-estul
Maramureqului.Astfel, de exemplu, numele
-(xs 5 H
 Codrea,al fecioareiAxenia Codrea,se pome-
neqteintr-un documentdin veaculal XVII-lea,
din care reieseclar cd acestnume apar[inea
boierilor locali, care delineau satul Bdrbeqti,
aqezatnu departedeoraqulmai suspomenit"Qa
pagina 19 in traducerearomAneasci,Editura
Areopag,Bucureqti,zor3). Menlionareafap-
tului c[ tatil SfAntului Iov a fost romdn erg
cu atAt mai importantd cu cAt era f5cuti de
un autor care incerca, pprcd din toate
puterile, si minimalizezeimportan{aromAnilor
in Maramurequldin dreaptaTisei. (De altfel,
chiar gi istoriculIurii Danile!atr[geaatenlia,in
articolul sd:uPreacuuiosul Iou din uglea. Date
noi desprebiografia SfflnruIuilou, ciGrigorie
Raciukexageraimportanlaierarhilorhirotonili
in Serbiain trecutulMaramureEului, in timp ce
o minimaliza pe cea a ierarhilor hirotonili in
Moldova.)
Credcdestedatoriacelorcarestudiazl istoria
Bisericii s[ se ocupe de cercetareacAt mai
amdnun{it[ a viefii SfAntului Iov, publicind
documenteqi mai alesstrAngAnd mlrturii de la
creqtiniidin Iza carel-au prins inviali pe sfdnt.
Parcurgereaacesteic[4i va aduce multl
bucuriein sufletelecititorilor - pentru cd este
un sfAntcontemporan,pentru ci esteun sfAnt
fHc[tor de minuni, pentru ci esteun sfAntdin
-{H6H
Maramureq,pentru cI esteun sfdnt care,dupl
tat[, eraromAn.
SfatttotSinodal BisericiiOrtodoxeRomdne
areposibilitateade a-qiasumaacestnou sfint,
pr."o* a procedat cu SfAntul Antipa de la
balapodeqti .ut* a tr5'it in ultima parte a vietii
salela M5.nistirearuseasciValaam' Acestaa
trecutla Domnulin anul 1882.Laz4 de ani de
la moarteasa a fost trecut in Mineiul lunii ia-
nuarie,editatdeM[n[stirea athonit[ Russikon,
apoi in anul r99z a fost canonizatde Biserica
Ortodox[RomAn[(iarin anul zooo de Biserica
Ortodox[ Rusi).
La canonizareaSfAntuluiAntipa nu s-a pus
problemaevlavieipopularefa![ de criteriu
tt".etat la canonizarea oricflrui cuvios,pentru
simplulfapt ci, dup[ cea depus voturile mona-
halela Brizi,a plecatla Sffintul Munte Athos 9i
de acoloin Rusia.La canonizarea din RomAnia
s-alinut seamade evlaviaar[tat[ fap de sfAntin
Athosqiin Rusia.
lncazul SfAntuluiIovdin Uglea Sfand Sinod
al Bisericii Ortodoxe RomAnear mai putea
procedacum a f[cut qi in cazulSfAntuluiPetru
Movil[, canonizatdeja de Biserica Ucrainei'
,,SfdntulSinodal BisericiiOrtodoxeUcrainene
l-a canonizatpe mitropolitul Petru Movil[ in
anul 1996,cu pritelul sirbdtoririi a 4oo de ani
-tH7H
 de la naEtereasa. ln 1997,SfAntul Sinod al
Bisericii Ortodoxe RomAne a recunoscut
canonizareafhcuti de Biserica Ortodox[ a
Ucrainei,iar in anul zooz, cAnds-au implinit
36o de ani dela Sinoduldela Iaqi 6642),a fost
proclamati oficial canonizareaSfAntuluiIerarh
Petru Movili in CatedralaMitropolitand din
Iaqi,in ziuade 13octombrie.Datade prHznuire
a wednicului ierarh a fost stabilit[ pentru ziua
de zz decembrie,ziuamut[rii salela Domnul"
(http://basilica.ro/stiri/sfantirl_mitropolit_pet'
ru_movila_sarbatoritjn_biserica_ortodoxa
Zgo6.html).
Nu existi niciun motiv pentru careSinodul
Bisericii Ortodoxe RomAne si nu sprijine
cinstireaacestuinou sfint fhcdtorde minuni in
lara noastr[. Oricum, cu binecuvAntiri arhie-
reqti, in lara noastr[ se pot ctitori biserici sau
chiar minlstiri cu hramul sdu. El poate fi
rAnduitcaocrotitor,prin punereatt,r*elui rd,r,
celor careintri in viala monahald,saupruncilor
careprimescTaina Botezului.
Ar fi de dorit sI sefaci demersuripentru ca
moaqtelesalesi fie adusela inchinare in lara
noastr6, mai ales in Maramureq. pentru ci
SfAntulIov Codreaeste- qi trebuies[ inlelegem
acest lucru - un nou ocrotitor ceresc al
Viafa Ei minunile
Sfintului Iov Codrea
Satul sfin[ilor
SfAntulIov Codreas-anlscut in anul tgoz'
cind in Maramurequldin dreaptaTisei ince-
puse renaqtereaortodoxd, dupd indelungi
irisoniri din partea unialilor' S-a-nlscut
qi
Ittiiri" t"tul in carerenaqtereaortodoxd a
-
inceput, in satul Iza.
Situi Iza, locul de baqtinl al sfAntului' a
daruit, chiar din prima jumitate a veaculuial
xx-f"u, mai mdf de o iutd qaizecide monahi
acest meleag
ii *o"uttii. Tot in secolul XX,
iii*itot a rodit qi o mare mullimede mucenici'
ma*utisitori qi asceli.Evenimenteleaceluitimp
ne-amintesc de primele veacuri ale creqti-
nismului: la ineeput,bucuria poporului de a fi
aoUa"ait credinla adevdratl, apoi cumplitele
ptigo*" qi porunca de a se dezicede credintl
qi pentru a-qisalva
i.ritt- U"it itite acesteilumi
i'ilUf" qi,in sffirqit,muceniciainmas[' inclusiv
in ranaurite copiilor, qi mirturisirea lui Hristos'
tn anii rgoz-r9o3, liranii ortodocqidin Iza
au reuqit s[ se uneascl oficial cu Biserica
OrtodoxdSdrbl. Autoritllile austro-ungareau
-tH e H)-
pornit o adevirati teroareimpotriva ![ranilor
ortodocgi: in sat au fost aduqi la inceput
jandarmi, apoi soldali,carefbceautotul pentru
a transforma viala ortodocqilorintr-un iad. Ii
chinuiau chiar $i pe copii, gonindu-i iarna
desculliprin z[pad[, iar vA.rstnicilorle rupeau
coastele,ii loveau pAni le rupeau organele
interne,saupur gi simpluii blteau pe ortodocqi
p6niii omorau.Eraudou[ metodemai impor-
tante de schingiuire: le blgau oamenilor ace
sub unghii sau ii legaucu o funie de un cal pe
care-l obligau si alerge, zdrobind de pietre
trupul pe careil tAradupd el.
Dar nici acesteanu li s-au pdrut indeajuns
conduc[toriloruniafi: in anii r9o3-r9o4 Siin
anii r9r3-r9r4, in oragulmaramureqean Sighetu
Marmafiei (centrul administrativ al Mara-
mureqului) au avut loc procesedemonstrative
impotriva locuitorilor ortodocqiai satului lza,
sub invinuirea de...tr5.darede stat. In timpul
celuide-aldoileaproces,i-au schingiuitatAtde
mult pe ortodocqiiinvinuili, incAt dupi prima
qedini[ dejudecati, pe primii trei mirturisitori
chemali pentru interogatoriu au trebuit si-i
trimitl inspital, intrucit din cauzabatjocurilor
qi a chinurilor nu mai gindeau coerent!
Cu toate acestea,urmAndexemplulIzei, au
inceput sI revin[ la Ortodoxie sat dup[ sat.
(H 10 t0-
fnsi gi teroareas-ardspAnditin toati regiunea,
carea niscut o mare mullime de noi mucenici
gi mirturisitori. Un singur cuvAnt,o singurd
carte ortodoxd, simplul refuz de a merge la
biserica uniati, .puteau fi pretexte pentru
amenzi,bXt6i,arestlri, tot felul de batjocoriri
qi chiar pentru omor...ln aceEtiani, poporul
din Maramures s-a acoperit pe sine cu o
nemuritoareslav[ - cu cAtii chinuiaumai riu
pe {Irani, cu atAt mai puternic tindeau ei spre
credin[a sfAnti a inaintagilor lor, dovedind
intregii lumi ci, pentru ei, credin{a curati in
Hristos estemai scumpi dec6tviata.
Iza a devenitsatul sfin[ilor mucenici,orto-
docqiifiind omorAli direct pe str[zi saula jan-
darmerie.in perioadaImperiului Austro-Ungar
erau atAtia mucenici, c[ jandarmii ii duceau
noaptea,in secret,qi-i ingropauin pddureintr-o
groap[ comunl uriagi (lAngI aceastS. groapi
comuni a ap[rut mai tArziu Mdn[stirea Sfin-
tului Nicolaedin Iza).
Acum majoritatea numelor celor care au
p[timit pentru Hristos in Iza qi in restul
Maramureguluinu mai pot fi aflate,dar despre
unii luptitori pentru credinli s-au pistrat
destulemirturii pentru proslivirea lor. Acestea
sereferi in primul rAndla cei din Iza: Ioachim
-08 11 H)_
Vacarov,Maxim Pliska, ConstantinVacarov,
Maria Madiar. Ioachim Vacarov qi Maxim
Plisca au devenit primii conducitori ai
renaEteriiOrtodoxieiin regiune,dobAndindde
la BisericaSArb[ recunoaqterea Izei Ortodoxe
in componenta Patriarhiei Serbiei, in anii
t9o2-19o3.Pentru aceastaau fost chinuiti qi
condamnatide conduc[torii austro-ungari,la
primul proces al ortodocAilor din Sighetu
Maramurequluiin anii r9o3-tgo4.Dup[ ie-
gireadin inchisoarea lui Ioachim,jandarmii
l-au impuqcat noapteade dupl un col1,iar
Maxim, dupd schingiuiri neomene$ti,a ieqit
din inehisoarebolnavpe moarteqi cur6.ndqi-a
dat duhul lui Dumnezeu.Aceqti oameni nu
qi-au crutat viata pentru Hristos qi in orice
moment erau gata de moarte muceniceasci.
ConstantinVacarov,om de mare evlavie(mai
tdrziu, multri dintre copiii sdi au devenit mo-
nahi), in timpul Primului Rizboi Mondial a fost
scossearadin cas[ de cdtrejandarmi, de fat[
cu femeia Ei copiii sli mici, gi a fost bitut pe
ulila satului Iza cu cizmelepotcovite.El a trecut
la Domnul spre dimineali, din e*iuzabit[ilor
carei-au prefrcuttrupulintr-obucatd de carne
sdngerdnd[.Din cauzab[tlilor jandarmilor
a murit qi tAnlra fatd Maria Madiar, inc[
Ut 12 S()-
neajunsela maturitate, care,impreun[ cu alte
fete din obgtea Iulianei Procop, a suferit
chinuri groaznice.Eaimpreuni cu alte fecioare
alelui Hristos,pe un frig de -So", aufost udate
de jandarmi cu gileti de ap[ rece ca gheafa.
Toate au stat in apa unui rAu inghe{at de
munte, unde le-au mf,nat persecutorii; dupl
aceea,dimineata, au fost gonite pe ulilele
satului. Pentru a le batjocori qi mai mult, jan-
darmii au rupt hainelede pe ele.
Iuliana Procopdin Iza (care la clluglrie a
primit numele Parascheva,fiind intemeie-
toarea celei mai mari mlnlstiri de maici din
Carpati) a fost b[tuti cu atdta silbiticie de o
intreag[ cazarmdde jandarmi, incAt, soco-
tind-o moart[ din cauzacapuluispart,cillii au
ingropat-o in nisip. Dar Hristos a inviat-o pe
mireasaSa. Ea a revenit la via![. Cind au
adus-o acas[, tot trupul mucenitrei,de la cap
pAni la cd.lcAie,dupi mflrturiile rudelor, era
vdnit qi nu puteai sI spui cXe un corp de om
viu. Dupd moartea ei, mulli ani mai tirziu,
cind trupul maicii a fost sp[lat cu ap[, per-
soanele care o spilau s-au cutremurat: pe
trupul mucenilei, in multe locuri, se puteau
vedeaurmele potcoavelorde la cizmelejan-
darmilor austro-ungari,apdrltori ai uniafiei...
-(H 13 t0-
 Schingiuiri groaznice au suferit qi tinerii
nevoitori din iza Dimitrie Sabov (in c5.lug5rie
Ioan) qi Mihaii Somoq (in cdiugdrie Chiric).
Ultimul a fost condamnat in al doilea proces atr
ortodocqilor in oraqui Sighetu Marma{iei qi a
ieqit din inchisoare dupl suferinle cu*rplite,
boinav de tuberculozd.Amurit pestecAlivaani,
inainte s5.fi implinit virsta de treizeci de ani
Dar au suferit pentru Hristos nu trunrai cei
din Iza. GheorgheRubiq, deja aiuns ia tnatu-
ritate, a devenit conducXtorui renaqterii ort*-
doxe in satul Marile Raze de lAngXMuncaci.
Datorit[ lui, locuitorii Nlariior Razeau putut sE
se uneascS. dup5 lccui-
oficiai, inc5 din 1.9CI6,
torii satului trza,cu BisericaSArbd.Despresfin-
lenia vielii acestuinevcitor mirean a mdrturisit
in amintirile sale insuqi SfAntul,AiexieCarpa-
tinui, amintind despre ingerii care i se arhtan
lui Gheorghe Rubiq qi-i preveneau despre sr.:-
sirea ortodocqilorin casalui. Locuitorii satr"iiui
s5"usunt convingi cI el a fost otrdvit de c5.tre
unia{i.
Chiar qi in timpul celei mai ing5.duitoare
puteri cehosiovace,in anul 7926,a fost ucis de
cdtre uniali preotul ortodox Ioan Popovici in
satul Apqa de Sus (acum Verhnee Vodeanoe
din raionul Tiacev).in anul rgg4, in Hust, in
(H 14 H)
trei rAnduri ortodocqii din Iza au fost osAndili
pentru credinla lor.
Dar oare existXin lume vreun chin care sd
frAngd sfAnta credin![ in Hristos?! Aceqti
creqtini,mucenici qi rnucenice,au devenit mari
sfinli in fata iui l)umnezeu.
Printre copiii din Iza, acestsat eroic, carea
unit cerul cu p5mAntul, a crescut Sff,.ntulIoan
Codrea, viitorul mare ascet, indurind, im-
preun5 cu toli cei r'f,rstnici, necazurileqi sufe-
rinlele pentru credin!5. El s-a n5scut cAnd
satul a revenit la Ortodoxie qi, cu fiecare an de
vialX, prigonirile au devenit tot mai aprige. De
la naqtereasa qi pAn[ aproape de vArsta de
qaisprezeceani, care a coincis cu sfffrqitul
Primului R.[zboi Mcndial, el a fost martoru]
neintreruptei prigoniri a credinlei creqtine,
fiecare zi aduc6.ndnoi qi noi suferinle. Iubirea
pentru Hristos cregteain inima copilului cu
fiecare an tct mai mult qi mai muit" El trdia
doar cu credinla in Dumnezeu,cu ea respira
qi ea il lumina.
in anul tgt4, in casa familiei Codrea se
ascundea de autorit5li un p[rinte ortodox,
ieromonahulAmfilohie Kemin din Iza (t tg44),
care prirnise tunderea in monahism in Rusia.
El rnai ar.ea,inc5, posibilitatea de a circula
destul de liber prin linut. Putea s[ vinl qi in
1s H)-
satul natal, pentru scurt timp, ca s[-qi rezolve
treburile. Din cauza sindt[1ii sale qubrede,
plrintele Amfilohie nu putea s[ lupte pe front
qi lucra ca veterinar in oraqul Sighetu
Marma{iei. in timpul concediuluic1eCriciun,
a venit in satul natal Iza. Pentru c[, in acea
perioadd,sivArqeain tainX slujbeleortodoxe, i-i
fost intemnilat pentru muili ani Ei a stat ?n
inchisoarepAn[ aproapede sfArgitulPrimu]ui
RdzboiMondial. inainte de aceasta,prer.f,zAnd
mersui lucrurilor, rn[rturisitorul s-a ascuns
pentru o vreme in fAn[ria familiei Codre;t.
Acolo sdvArEeasfintele slujbe in tain[.
Ioan Codrea,careaveacam doisprezecearri
pe atunci, ii aduceade mAncareimpreuna cu
unul din fralii s5i mai mari, pe nume Vasile.
P[rintele Amfi]ohie era foarte sldbit din
cauzainfrindrii qi a multor suferinle, dar strA-
lucea,in intregime, de har. Datoritd acestuihar,
marea sa cruce de aur, pe care o purta la piept,
rlspAndea lumind. Copiii priveau intotcleauna
crucea cu respiralia tliat[. Li se pdrea cel mai
frumos lucru care poate existape pdmint. Era
renumita cruce pe care Jarul-rnucenic Nicolae
al Il-lea o trimisese in dar, din Rusia, prin
pXrintele Amfilohie, SfAntului Alexie Carpa-
tinul, pentru mdrturisireaqi curajul lui.
/tt
\/n
1A 9I
.l /
Sfdntul Alexie Kabaliuk Carpatinul (t rg+Z)
a fost primul ieromonah ortodox in acest{inut
qi, auzind c[ fra{ii s5i intru credin{[ sunt jude-
ca{i pentru a doua oard in SighetuMarmatiei, a
mers de bunf,voieacoioqi s-a predat in mdiniie
cdldilor,vrAnd sX p5timeasc[ pentru dreapta
credinlX.El a primit sentin{a ceamai aspr5- a
fost considerat principal .,trld5tor de stat",
tridare ce constain mlrturisirea Ortodoxiei.
Pentru aceasthnevoinli rnucetriceascd, sfintul
{ar i-a trimis din Rusia o cruce din aur curat,
care a fost adusdde plrintele Amfilohie Eiincl
doi inso{itori. intrucAt dintre toli trei numai
ieromonahul Arnfilohie mai rdm[sese inc5.
liber in {inutul natal, a trebuit ca el sd plstreze
aceastdcruce stAnti.
Ioan qi Vasile ardeau de dorin[a s[ sirute
crucea, insI nu indrdzneau. Odat[, s-au
incumetat s[-i spun[ pdrintelui Amfilohie
despredorin{a lor. Atunci, p[rintele le-a spus
ci aceastdcruce este neobiqnuiti - de aceea,
cel care o s[rut5 trebuie sd devin[ neap[rat
monah.Fratii n-au dormit o noapteintreagdqi
in sufletelelor de copii s-a aprins dorul de a-qi
inchina toat[ viala lor ]ui Dumnezeu. Dimi-
nea{a, amAndoi fralii i-au spus p5rintelui
Amfilohie desprehotlrArea lor qi amdndoi s-au
inchinat minunatei cruci. Astfei, ei au ficut
(H 17 H)
 alegereavielii lor qi - mai intAi unul, apoi qi ai
doilea - au devenitmonahi.
imediat dupl sfArqitul prirnului R5zboi
Mondial, in lza au inceput sd se interneieze
obgti monahaleqi mindstiri, qi in felul acesta.
in decurs de aproapezeceani, numai in acerst
sat au fost intemeiate qi populate cirici
mdndstiri gi schituri. (Una dintre acestelr-
Mindstirea Gorodilov a prea Sfintei T'reimi -
va fi rnai tArziu reconstruitl, infrumusetat:i $i
proslSr'itdde SfAntul lov.)
Dupf, aceasta,pentru prima datd in istrlri;r
Bisericii,nu un oraqprincipal, ci un sat, Iz;i. n
ajuns ceutrul noii, imensei eparhii a Biselii:ii
Ortodoxe S6.rbe.Primul episcop al act,r,iei
neobiqnuiteeparhii a patriarhiei sirbe a f.cst,
desemnat SfAntul Dosoftei Vasici, care nrai
tArziu a primit moarte muceniceascd.
StAntulDosofteiVasicis-a nS.scutin Beigr.arJ,
pe 5 decernbriet887. in perioadaseminaluiLri
a depus voturile monahale, iar apoi a ibst
hirotonit ierodiacon.DupI seminarulteologir.
in anul 7904, a absolvit cursurile Acadenrir:i
Teologice din I(iev, cu titiul de magistru in
teologie.Mai apoi a studiat teologiaqi filoso{ia
pentru doi ani in Berlin, iar apoi a studiat
filosofie experimentaldin Leipzig. A predat la
-(H 18 H)--
seminarul SfAntul Sava din Belgrad in r9o7.
Doi ani mai tArziu, qi-a continuat studiile la
Sorbona,in Paris. La sfArgitulanului 1910,a
plecatia Geneva,unde a r[mas pAndla sfArqitul
r[zboiului balcanic.in luna mai a anului lg13,
StAntulSinod al Bisericii SArbel-a alesepiscop.
Pe z5 mai t9r3, a fost hirotonit episcopde Niq.
La inceputul Primului R[zboi Mondiai el a fost
inchis, clarin anul r9r8 s-a intors la episcopia
sa. El a fost ales vicepregedinteal Sinodului.
$i-a petrecuttrei ani fdcAndlucrare misionar[
in Cehoslovacia.Din anul 1931, a fost ales
primul ierarh al recent infiintatei mitropolii de
Zagreb. Acolo a ctitorit Mdn[stirea Sfintei
Parascheva.El administra qi episcopia de
Gorni KarlovA! - Banja Luka qi l-a ajutat pe
episcopulNliron de Pakrac.in tirnpul ultirnei
perioade din r.ia{a patriarhului sirb Varnava,
care era bolnar', s-a ingrijit de administrarea
tsisericii SArbe. Dupd moartea patriarhului
Varnava qi pAn[ la aiegereanoului patriarh, in
anul r.938,a p5storit Arhiepiscopia de Belgrad
KarlovAl.
Dup[ incepereace]ui de-al Doilea Rdzboi
Mondial, pe z mai 1941,Mitropolitul Dosoftei
Vasici a fost arestat gi inchis de poliiia din
Zagrebin inchisoareade pe strada Petrinijska.
(H 1e H)
 Iriind tbarle bolnav, a tost rnutat la un spital, cu rug[ciunile lui, izgoneaduhurile necurate,
dar acolo a fost torturat qi batjocorit. La torturi iar dup5.moartea sa le-a ajutat pe maici s[ se
au participat atfft cei din polilia ustaq[, precum tlmlduiascd de diferite boli...
Eirnembri ai cinului monahalcatolic.Consulul Cu toate cd Ortodoxia a ciqtigat biruinta in
belgian Arnold Robert, vlzdnd urmele Maramurequl din dreapta Tisei prin sAnge
torturilor, a spus: ,,Doamne,ceeace fac acegti mucenicesc,desi s-a n[scttt in satul lza, sat cu
r-rameniestesllb[ticie." Chiar qi seful politiei o mullime de mln[stiri, drumul Sfdntului Iov
spre monahism, inceput cu binecuvAntarea
ustaqea spus ci ,,mitropolitul a fbst torturat
acelei minunate cruci care fusese trimisd
atAt de atroce, incit a fost fbarte dificil sd fie
SfAntuiui Alexie Carpatinui, a fost foarte lung
dus la trenul de Belgrad." Dupir ce a fost
qi plin de incerclri. Aceastaa fbst o perioadl
transportat, in stare de inconqtientd, la
lung5 qi plind de evenirnente atAt in via[a
Belgrad, l-au dus la Mdnistirea de maici
sfAntului, cAt qi in viala frafilor sli intru
Intrarea Maicii Domnuiui in Bisericd. unde F{ristos.
obqteal-a ingrijit pind la rnoarteasa, cauzatl
de r5ni, in r3 ianuarie rg4;.A fost inmor-
mintat in cirnitirul nrindstirii. in anul 1998,
SfAntul Sinod al tsisericiiOrtodoxe Sf,rbel-a
canonizat ca mdrturisitor.
Jertfa mullimii de mucenici din N{aramureq
a rodit. in Carpali au trlit mai mulli stareli cu
viald sfint5, curn a fost Stareful Artemie
Polovka din satul Veleatin, in ultimii ani ai
vie{ii sale duhovnic al Mlnlstirii de nraici
inlllarea Domnului, de lAngl satulCiumuleqti,
nu depafie de locul unde s-a nevoit SfAntuiIov.
Aduceaupe unii indrlci{i chiar din Moscova
pentru a fi tlmdduiti de Stare{ulArtemie si el,

(H 20 H)_ (H 21 H)

Copilhria in vremea prigonirilor
Satul Iza este situat nu departe de oraqul
Hust, pe malul rAului Rica, rAu care se vars5,
c61ivakilometri mai la sud, in marele afluent al
Dunirii, Tisa. DupX unirea cu Rica, Tisa curge
in defiieu ingrldit5 din dou6 p5r{i de un lan! de
munli, care se numesc,,porlile oraqului Hust".
Aceste por{i nefdcute de mAnS omeneasc5
imprejmuiesc dinspre sud t[rdmul muntos al
Tisei de sus qi al afluen{ilor ei, inconjurat din
toate p5r{ile de munli este iegendarul
Maramureq, strlvechea cetate a Ortodoxiei.
Sud-estulacestuiminunat linut {douXcincimi)
aparline R.omAniei.
Aici, mai rnult decAtin aite locuri, Ortodoxia
a rezistatin hipta cu unialia, luindu-qi puterile
de la muilimea de mln5stiri din regiune.Aici,
?n munlii de nepXtruns, s-a ascuns ultimul
episcoportcdox, Dosoftei,carea fost chinuit de
prigonitori in cetateaoraqului Hust. in aceste
locuri este aqezatoraqui Sighetu Marmaliei,
aflat acum pe teritoriul Rominiei, oraqin care
au fost condarnnali de doui ori pentru credin{a
lor creqtinii ortodocqi,indurAnd ani de temnite
qi torturi de nedescris.Aici, pe acoperiqurile
caselor qi ale fdnt6nilor sunt ridicate cruci;
_(H 22 H)_
cruci m[rele stau qi in fata caselor, iar dupi
fiecare dou[zeci-treizeci de kiiometri, intAl-
neqti cAteo m[nflstire ortodox5. Sunt satecare
au cAtecinci biserici orlodoxe parohiale, sate
care au d[ruit, in secoiul XX, sute de f'e!e
bisericeqti, cum a fost, de exempiu, satul
Cop[ceni, situat nu departe de legendaralza.
SfAntul Iov s-a niscut pe 18 mai r9oz. La
botez a primit nttmele de Ioan, in cinstea
inaintemerg5.torului Domnului qi Botez[to-
rului Ioan, plrinteie cXlug5rilor.Prin aceasta,
parc[ s-ar fi prevestit cd pe viitor ii este des-
tinat s5.devind monah, gi nu un simplu monah,
ci un stare!, un indrumltor duhor,nicescpentm
o mullime de nevoitori cdlug[ri.
Petatil slu il chemaGheorghe,iar pe mama
sa, care purta in feciorie numele de familie
Madiar, Ana. in familie au fost cinci frali qi trei
surori. in acelevremuri, o astfel de famiiie nu
era consideratXca avAnd mul1i copii, fiindcd
erau multe familii cu zeceqi chiar cu doispre-
zececopii.
Famiiia bdtrAnului Codrea este tipic romA-
neascl qi pAn[ in zilele noastrese intAlneqtein
Sighetu Marmaliei din sud-estul Maramu-
regului. Astfel, de exemplu, numele Codrea,al
fecioareiAxenia Codrea,se pomeneqteintr-un
document din veacul al XVII-lea. din care
(H 23 K)-
iL
 reieseclar cd acestnume aparlinea boierilor
locali, care de{ineau satul B5rbeqti, aEezat
nu departe de oraqul mai sus pomenit.
Arhimandritul Vasile Pronin cerceteazlacest
clocumentin lucrareasa exceplionaldinchinatd
istoriei Eparhiei Nluncaci,in capitolul despre
SfAntuliosif Stoicadin Mararnureq.
Se intArnplala ortodocqica dintr-o familie
sa apar[ doi sau chiar mai mulli monahi.
Aceast[ situalie este caracteristicd pentru
Maramurequl din dreapta'fisei, unde adesea
intrau in monahism familii intregi. in lza, cle
exemplu,adesea,aproapejumhtate dintre frali
qi surori se cdlugdreau.Aqa s-a intAmplat qi in
familia Sfintului Iov. Din cinci fra{i, trei au
r5mas in lume qi doi au intrat in monahisrn.
Fratele sdu Vasile a fost un nevoitor autentic,
care, pentru fratele s[u rnai tAnir, Ioan, a
devenit un exemplu de duhovnicie.
La t4 septembrie r92o, Vasile a intrat ca
frate in prima mlndstire ortodoxd a tinutului,
carela inceput a fost situatdchiar in satul lza.
Sutletul obqtii monahaleera chiar ieromonahul
Amfilohie Kemin, cel care p5stra crucea
ddruitfl de lar SfAntului Alexie Kabaliuk
Carpatinul.
Pe z4 iulie, in anul urm[tor, Vasile a fr:st
tuns in monahismcu numelede pantelimon.
-{H 24 R}_
devenindunul din primii monahi ortodocqidin
tinut, dup[ aproape un secol in care astfel de
mirturisitori ai credintei au lipsit. Pe t4 august
in acelaqi an, rg2r, SfAntul Ierarh Dosoftei
Vasici l-a hirotonit ierodiacon - aceastafiind
prima hirotonie sdvArgitl de acestsfflnt plin de
har pe pdmAntul Carpa[ilor maramureqeni.
Desigur,nu intAmpl[tor, ci prin pronie dum-
nezeiasc[,p[rintele Pantelimon a fost primul
cleric hirotonit de acestarhiereu, iar aceastaa
insemnat o cinste extraordinar[ pentru el.
Pe 3r iulie 1923,SfAntulN{ucenicDosoftei
Vasici l-a hirotonit ieromonah pe ierodiaconul
Pantelimon, iar acesta a inceput, cu rivn5,
siujirea lui Dumnezen qi a oamenilor, d5-
ruindu-sepe sine Bisericii.in aceaweme, erau
pulini preo{i ortodocqi.Ieromonahii slujeauin
parohii zi qi noapte,pind la capltul puterilor
omeneqti.in anul 1930,dupl numai r;apteani,
sdn[tatea nevoitorului s-a inrlutdlit qi a fost
nevoit s[ inceteze a rnai sluji in parohie,
ajungAnd duhovnic in mdnf,stirea de maici
inchinat[ Naqterii Prea Sfintei Niscltoare de
Dumnezeu.Tocmai lui i-a fost dat si gdseascl
in munli, lAngX satul Lipcea, locul pentru
aceast5mandstire, pentru constructia clreia
Ei-adhruit toatl avereacare-i mai rlmlsese.
(H 25 R)
 Pez augusttg3g, ultimul arhiereual Bisericii
Autonome Ortodoxedin Carpa{ia patriarhiei
sirbe, Vlddica Vladimir Raici, l-a ridicat pe
pdrintele Pantelirnonla rangul de egumen. in
anul 1944, dupd moartea arhimandritului
Amfilohie,egumenulPantelimoni-a luat locul.
Dupd numai qaseani, la ro martie rg5ct,sta-
reful a trecut la Domnul, dup[ ce ajunsese
arhimandrit in m5n[stirea din Muncaci in-
cirinatl SfAntului Nicolae; tot acolo s-a mutat,
impreun5 cu o parte dintre surori, qi egurnena
mdndstirii unde fusese ei duhovnic. Era un
stare! frurnos, c5.runt,in schim5, cu un chip
minunat qi luminos.
Plrintele Pantelimona trlit doar 5r de ani,
dar a ars ca o ficlie in neincetataslujire a iui
I)umnezeu.in toat[ r-iatalui, nicioc]ai[ nu i-a
refuzat pe cei care i-au cerut ajutorul rgimAn-
gAierea.Cu toate ch al'ea sdnltatea precard.,
inainte de rXzboi a construit, impreun[ cu
fratele s[u mai mic, Iov, Ministirea Goroclilov,
sus, irl munli gi a fost duhovnicul ceiui mai
populat aqez[mAntortodox al linutului. Feri-
citul phrinte Pantelimona trecut la Dornnul in
anii de foametede dupd rizboi, cAnd,din cauza
s5r5ciei, maicile din Mdndstirea Muncaci
mergeaudesculle.
El a l5sat SfAntului Iov testamentul intregii
salevie{i - s[-L slujeascdpe l)umnezeu gi pe
oameni neintrerupt, neobosit,fSrI sI se crule
pe sine. SfAntul a p[strat pentru totdeauna in I
suflet testamentnl acestuimare nevoitor, frate
mai mare, Ei a reuqit s[-tr indeplineascdin T
intregime: toat[ via{a lui s-a ddruit iubirii
pentrn l)umnezeuqi pentru oameni.
T
in sufletelelocuitorilor din Maramurequl
din dreapta Tisei exista de rnulli ani o rand
I
sAngerind[, o mare suferinld, care,din an in
nff, distrrigea vielile oameniior, destr.lma
farniliile, ii indep[rta unul de a]tul pe cei
apropia[i qi dragi. Suferinla era provocatdde
plecarea de nevoie a multor oameni in liri
strline, pentru a munci. Deqi in timpul st5-
pAnirii cehilorpoporul din Carpa{is-abucurat
cle o mai mare libertate decAt in timpul
austro-nngarilor,preluriie crescuseri fbarte
mult" l-ocuri de nrunci se g[seau foarte greu qi
rnulti ciameninu a\reauce s[ mdnAnce.Viata
era foarte grea.
Zecide mii de oamenidin Carpafiau emigrat
in America qi au populat chiar qi tinuturile
Canadei, punind acolo inceputul ctrltiv5rii
griului pentru export. Mulli visau sI se
imbog[{easci qi s5 se intoarc[ acas5,dar
nurnai putini au reuqit aceasta.Schimbarea
(H 2T H)
periodic[ a conducerii in lara natall, rhz-
boaielemondiale,viafa sdracl in patrie, toate
acestea erau piedici serioase. in regiunea
Preqov din Slovacia rhsiriteanX, care era
populat[ de ruteni (nurnitd qi Rusia din
Preqov),din cauzaemigrlrii, au r[mas pustii
sate intregi. Locuitorii au fost despdrlili de
OceanulAtlantic in doudjum[tI{i, carenu s-au
mai unit niciodatl.
Aceast[ tragedie a avut loc qi in familia
Sfflntului Iov: numai cei doi frali ieromonahi
au r5.rnaspe p[mAntul natal. iar ceilalli -
Daniil, Dimitrie r;i Mihail - s-au aflat in pri-
begiede bundvoieqi niciodat[ nu au mai v[zut
locurile nataleqi pe cei apropiafi.inca inaintea
celui de-al Doilea Rlzboi Mondial, cei trei frali
au plecat sI lucreze in America. Totugi, pe
drum, au aflat ci este mai bine sd mearg[ in
Canada,aqac[ s-au indreptat spre acealari qi
s-au stabilit acolo.
Apoi, in Europa a inceput indelungatul
rizboi gi frafii au rlmas rupli de cas[. Mai
tArziu s-a schimbat puterea in Carpali qi, cu
ajutorui propagandei,in comunit5{ile de emi-
granli au inceput sd circule qtiri despre stdpA-
nirea comunist[, stipinire frr[ de Dumnezeu
qi plini de url pentru oameni. De aceea
_(H 28 H)
asocia{iaemigranlilor a hotirAt ca din Canada
s[ seintoarcl la inceput numai un reprezentant
de-allor, care aveafamilie qi careiqi doreamult
s[ mearg[ acas5.StabiliserdcI atunci cAnd va
aiunge acasdsd ie scrie scrisori emigranlilor
rlmaqi. DacSse dovedeaa fi rlu in Carpali qi
era mai bine pentru ei s[ r1use intoarc5, atunci
trebuia ca scrisorile s5.conlind niqte greqeiiin
prirnele cuvinte, iar dacd totul era bine, ele
trebuiau trimise f5r[ greqeli.
Dupd ce s-a intors acas5, omul a trimis
scrisoarea in Canada cu gregelile stabilite.
Primind scrisoareasa,fralii au oftat cu durere,
gindindu-se c[ zvonurile sunt adevirate qi ei
nu vor mai putea sd seintoarc[ acas[. Deosebit
de gr:eui-a fost lui Mihail, care iEi llsase acasi
qi solia qi copiii. El locuia singur, fiindu-i
credincios sotiei sale. Mul{i ani mai tArziu,
aflAnd c[ ea este bolnavd, s-a hot[rit totuqi,
ne{inAndcont de nimic, sI se intoarcl acasd.
Dar, fiind deja bltrAn, a murit pe nea$teptate,
printre strdini. Acolo, printre str[ini, in
indeplrtata Canad[, au decedat qi Daniil qi
Dimitrie.
in MaramureEuldin dreapta Tisei au rimas
numai cei doi frali qi trei surori - Iuiina
(Iuliana), Polanea(Pelaghia)qi Marica (Maria).
(H 2e H)
Viata lor a fost foarte grea qi in timpul st6-
pAnirii austro-ungare,qi al celeicehoslovace, qi
in primii ani ai puterii sovietice.
Capil[ria poate fi diferitd la unii copii,
diferite pot fi r;i bucuriile gi durerile. Pentru
lnicul loan, era o mare bucurie qi mAngAieresd
participe la slujbeie ortodoxe. Pe cAnd avea
cam zece ani, la praznicul intArnpinirii
l)omnului, in satul Iza a venit Sfintul Alexie
KabaiiukCarpatinul.Tot satul s-a adunat qi a
sortrit fiecare cuvAnt al rnult-agteptatuiui
p[rinte ortoclox.Gamenii au fost niiqca{i atit
de mult de puterea sa cluhovniceascd, incAt
iandarn-riiEisoidaiii s-autemut s5-i facdvreun
rf,u nevoitomiui. in satul lza, Sfintul Alexie
Carpatinul a botezatintr-o singuri zi douh snte
de copii Ei a impiddgit mai mult de o rnie de
oameni, iar in decursul ii dorid ziie a botezat
patru sute de creEtinidin satelevecine.
Ioan Codreaa vlzut cum plingeau de bucurie
oamenii care vedeau pentru prima datl o
slujbS"ortodoxA,cum se luminau de har pere-
chile care se cununau, cum cAntaubucuroqi
r:opiii botezali de SfAntul Alexie: ,,CAfi in
Hlistos v-a{i botezat, in Hristos v-a{i qi
imbrdcat. Aliluia". Plrin{ii a"steptaserlmulii
ani pAnXcAnd un preot ortodox a venit sI le
(H 30 K)
boteze copiii, qi acum str[luceau de bucurie
impreunl cu ei...
Deqi Ioan era pe atunci copil, acea dulce
bucurie Eiaceabiruinld a harului lui Dumnezeu
au rdmas pentru toat[ via{a in sufletul lui. I s-a
pdrut atnnci cI nu este o fericire mai mare pe
p5mAnt decAtsd-I slujeqtilui Dumnezeu,aga
cum slujeaacestieromonah.
SfAntul Alexie Carpatinul a cutreierat in
aceaperioad[ mai multe sate, care au revenit
la Or[odoxie,lepf,dAndr[tdcirea greco-catolici.
Potrivit gazeteiungureqti,,Ozeqt"(,,Seara"), in
acea perioadl numai in Maramureq s-au
convertit la Ortodoxie mai mult de paisprezece
mii de oameni.Acestecifre demonstreazdcon-
vingdtor cd renaEtereaortodoxd se rlspAndise
foarte mult in Rusia Subarpatici. Ca r[spuns,
s-au intensificat prigoanele..Iandarmii incer-
cuiau bisericile, perchezilionau casele,con-
fiscau cfuJile,icoanele,cruciulilele qi cdr{ile de
rug5.ciuni.Creqtinii erau impovlrali cu amenzi
peste posibilit5lile ior de plati. in toate satele
au fost aduqijandarmi, iar caseiede ruglciune
au fost inchise.
Ioan Codrea a crescut in Iza in mijlocul
cruntelor perseculii. in acel timp, copiii din
satul mucenicilor erau educati intr-un rnod
deosebit:ior le erau incredintate lucrurile cele
(H 31 H)
 mai de rdspundereqi mai importante. Satul se
afla de mulli ani sub ocupalie; era plin de
jandarmi qi soida{i care urmXreau fiecare
miqcare a celor vArstnici. De aceea,libertatea
de acliune o aveaunumai copiii, asupra clrora
soldalii nu-qi indreptau aten{ia.Persecutorilor
nu le dldea prin cap cX tocmai copiii chemau
credincioqiila adunirile tainice de rug[ciune qi
transmiteau din casd in casdprelioasele cir{i
ortodoxe, cllltoreau ia inceputul Primului
RhzboiMondiai in oragul Sighetdin N{aramureq
la pdrintele Amfiiohie pentru ulei sfin{it, ii
urm5reau pe jandarmi gi pe soldali qi ii
preveneau pe cei mai in vffrstfl despre raziile
prigonitorilor. ln astfel de situalii tensionate,
copiii credincioqi ai lzei, indiferent de vArst[,
erau serioqiqi responsabili.
Ioan a avut parte de o cinstitd indatorire,
deoarecela ei in casXse ascundeap5rintele
Amfiiohie Kemin. Copilui, impreun5 cu fratele
tnai mare, Vasile, ii aducea de rnAncareln
fEnhrie,iar daci solda{ii saujantlarmii apfrreau
in apropierea casei, ii anun{au despre pri-
mejdie qi plrintele Amfilohie se ascllndeain
fAn"
Totuqi, cu toate rn[surile conspirative,
jandarmii au reugit sX-i ia prin surprindere pe
ortodocgiqi sd-l arestezepe pirintele Amfilohie
chiar in timpul unei tainice slujbe ortodoxe.
Copiii s-au adAncit in rug5ciune atit de mult,
incdt au uitat de sarcina lor de a-i pdzi pe adulli
qi jandarmii s-au furiqat in[untru. A fost o
adevirat[ tragedie.Copiii n-au putut s5-qiierte
aceasta niciodatS. Bunul qi bldndul plrinte
Amfilohie, care ii iubea atAt de muit qi care era
din acelaqisat cu ei, fiindu-le ca o rud[, a fost
arestatsub ochii lor qi dus in convoi spre oraqul
Hust. Puteai doar s5 priveqti neputincios cum,
in mijlocul mullimii cle soldati qi jandarmi,
plqea smeritul qi siibitul p5.rinte,pe care,f[r6
rnil5, il mAnau, iovindu-l cu armele pe spate.
Copiii alergauin urma lui, pl0ngAnd...
Pe atunci, cea mai mare dorin{d pe care o
aveaubiielii din lza era si devinl ieromonahi
qi sd aduci oamenilor bucuria qi fericirea
credinlei. Acelaqi lucru qi-l dorea qi Ioan
Codrea.
tH 33 H)

Primele piedici in drumul
spre cfllugirie
Marea renaqterea Ortodoxiei in Maramu-
reEuldin dreapta Tisei avealoc sub ocrotirea
Bisericii Ortodoxe SArbe.Serbiapirea o ade-
vdratd iari de basm,tara strhvechilormdn5stiri
ortodoxe qi a b5trAnelorbiserici, lara in care
nici turcii, nici austriecii nu au putut distruge
sfAnta ortocloxie.lara mucenicilor qi a cute-
zitorilor eroi, a vl5dicilor neinfricali qi a
sfintilor !ari, t[rAmul in caretofi oamenii sunt
ortodocqiqi pot merge la bisericil,netemAn-
du-sede nimeni, ca si se roageprintre cilugdri
pentru
si preoli ortoclocqi".. ![ranii chinuili din
Iza, care ani intregi, din cauza cruzilor lor
conclucltori,nu au putut aveanici preot, nici
biseric[, acesteapdreau o fericire nep5mffn-
teasc5., raiul pe pdm6nt.
CAta durat Primul Rlzboi Mondial nu putea
fi vorba despreo cllatorie in Serbia.f)ar, <iup[
sfirqitul r[zboiului, Austro-Ungaria in_
chisoareaortodocqilor- s-a destrimat qi s-a
instaurat o relativ5 libertate. Maramurequl a
fost implrlit atunci intre Cehoslovaciaqi
RomAnia. RomAniei i-a revenit partea de
-(H 34 H)-
sud-est impreund cu oraqul Sighet, care in
timpul Austro-Ungariei fusesecentrul admi-
nistrativ al Maramurequiui. Rominia nu s-a
mullumit cu aceasta, deoarece dincolo de
granitd, de cealaltl parte a Tisei, au rhmas
rnulli romAni. De aceea,soldatii romAni au
ocupattot Maramurequlla nord de Tisa.
in aceastdperioad[, Ioan Codrea,care abia
?rnplinisegaptesprezeceani, a hot[rAt sI-Ei
indeplineasci visul de a merge in Serbia.
TAndrul nu aveaniciun ban, dar a aflat ci Tisa
sevars[ in Dundre pulin mai sttsde Belgradqi,
plutind in jos pe Tisa,puteasd a-junglin Serbia
gi chiar direct in capitalaei, in Belgrad.
El qi-a construit o pluti, a luat cu sine
provizii de hran[ qi, rugAndu-sefierbinte lui
l)umnezeu, a plutit in jos pe rlul involburat
Rica,pe lAng5satul natal. RAul se dezldnluiain
preajma trancurilor de nisip, amncAndul rle
colo colo, dar tAn[rul curajos r:eugeasd-qi
conducl pluta, apropiindu-setot rnai mult qi
rnai mult de Tisa. in sfArsit, invoiburatul rAu
Rica s-a vlrsat in Tisa liniqtitd qi el a putut s[
respire uqurat. in spate se vedea mAretia
rnunlilor qi oragul Hust, cu ruineie vechiuiui
castel pe culmi, castel in care a murit ultimul
episcop ortodox al Maramureqului, Dosoftei
Teodorovici. La stAnga qi la dreapta se
_(H 35 H)
 intindeau munfii, ca niEtepere{i de piatrl. R6"ul
l-a dus pe cllStor prin ,,por{ile"oraqului }{ust,
tot mai departe qi mai departe de casa
plrinteascl" I se t[ia respira{iala gindul plin
de bucurie al intAlnirii cu lara sfinlilor qi a
eroilor qi doreas[ meargi tot inainte qi inainte,
spre str[vechile locuri sfinte, spre mXn[stirile
pline de har din mun{i, unde putea cleveni
monah ortodox.
Dar, cum era de aEteptat,.plutaa fost opritd
de grlnicerii vigilenli qi Ioan a fost nevoit s[ se
intoarci acasd.Avea sufletul trist - i se ndruise
cel mai mare vis al siu...
Tdn[rul nu binuia cd pAnI in Serbia sunt
multe opreliqti qi c[ doar apelerAului pot curge
liber in jos pestegranilelelirii, iar oamenii ntr
pot face asta.Abia acum a aflat c[ in Serbianu
se putea ajungeatAt de simplu, fhrd bani qi fhrl
paqapoft.
Dar, iatl c[ in anul rgzr disp[ruserd qi
Republica Sovieticd Ungarl, qi Republica
Lemcov qi Republica Hu!uld"; romAnii isi
retrlseseri armata din partea de nord a
Maramureqului,aqacI in ceamai mare parte
a regiunii se consolidaseputereacehoslovaci.
Se terminase haosul politic qi rutenii puteau
primi oficial paqapoarte,pentru a merge peste
hotare.
Dar, intre timp, ajuns aproape de ma-
turitate, ca alli tineri evlavioqi,Ioan nu mai
visa s5.ajungd in Serbia, ci in SfAntul Munte
Athos, in gr[dina Preasfintei N[scltoare de
Dumnezeu.Nidejdea de a ajungepe acestsfint
p[mAnt inaripa inimile tinere. in NlSndstirea
ruseasc5SfAntul Pantelimon din Athos, inc[
din timpul Austro-Ungariei, tr[iau monahi
provenili din Rusia Subcarpatic[, cum era
monahul Varuh. in aceastdm[nIstire, in anui
1908, a trecut la credinta ortodoxl Sf6.ntul
Alexie Kabaliuk qi de aici a adus in Carpalii
natali copia icoanei fdcltoare de minuni a
Maicii Domnului Odighitria (Povltuitoarea) ca
o binecuvAntarea Maicii Domnului pentru
nevoin{a muceniciei cregtinilor din Carpati.
Dar pu{ini au reuqit sI ajung[ la Athos: in
primul rAnd era nevoie de o investilie consi-
derabili, care nu era in puterile multora, qi, in
al doilea rAnd, unii tineri inc[ nu flcuserl
armata, care era obligatorie, qi de aceeanu li
s-a permis sI plece in SfAntulMunte.
Printre aceqtitineri s-a aflat qi Ioan Codrea.
S-aintors acas5. cu o mare durere.A"gacum mai
inainte nu reuEisesI ajungS.in Serbia,a$anu a
putut tAnlrul iubitor de Dumnezeu nici sd
ajung[ in StAntuiMunte. Dar, in toate acestea,
era pronia dumnezeiasc[,pentru cI tocmai in
(H 3T H)
 Carpalii natali trebuia sI str5luceasc5stare{ul
plin de har. Acolo i-a fost h[rizit de Dumnezeu
sI hrineascd duhovniceqteqi sd conducl spre
n:flntuire o mullime de suflete omeneqti.
Ioan s-a ming6iat, ajungAnd totuqi. pe
pdmf,ntul grecescqi inchinAndu-sela moaqtele
SfAntului Dirnitrie, Izvorfitorul de IVIir. Mai
tfrrziu, chiar in BisericaStAntuhii Dimitrie, dar
pe pdmffntul natal, r'a sluji Domnului tot restui
vielii sale qi lAngd aceastdbisericl a fost si
inmormdntat.
in anii ry24-7g28 Ioan Coelrea a flcut
arrnata in Cehoslol'acia,in oraqnl Mihailovifa
din Slovaciade Est. ,A.r'Snd o sdndtatede fier,
s-a dovedit a fi un bun soldat. A fost chiar
decorat cu o medalie. Sjuiirea ?narmat5 a fost
pentru el prcvidenfial5,pentru cd mai apoi a
tretruit sI iripte pe cAmpurilecelui de-al Doiiea
R5zbroiMondial. Nici nu iqi inchipuia cAt cle
irnporlanli aveausd fie pentru el aceqtidoi ani
de armat5. Dar, trecAndprin qcoaiaascult5rii
din armat5,gAndurilelui loan erau ja o cu totui
aitd ascultare,la altd slujire, la o altf, con-
vieluire frdleascX.Tot mai mult qi mai mult
tindea spre m[n[stire. Ei a continnat s[ viseze
la Athos, intenlionAnd ca la sfArqitul stagiuiui
militar s[ strAngl banii necesari pentrn
intrarea in mdndstire. tnsd, ca s[ fac5 iost de
-{H 38 K}---
bani, trebuia sd aibi un serviciu destul de
avantajos. Ca sd ai un astfel de serviciu, in
condiiiile gomajului in mas5 qi s[r[ciei, era
nevoie sI stipAneqti o profesie clutat[, av6.nd
pentru aceasta studiile qi caiificarea cores-
punzltoare.
Ioan Codreaa f[cut cursuri de viticultor, pe
carele-a terminat cu succesqi a devenitviticul-
tor calificat, cu diplom5. Pentru MaramureEul
din dreaptaTisei, unde viticultura era o ramur5
clervoltat[ incl din vechime, aceastS. calificare
qi
era din celemai necesare Ioan nu setemeacd
ar putea rimine flrd serviciu. $i aceastas-a
intnmplat din pronia lui Dumnezev - cunoq-
tintele legatede creqtereaviei i-au folosit foarte
mult cAnd a ajuns in mfn5stire. PinX atunci,
insd, tAndrul muncea zi qi noapte, necheltuind
aproapenimic pentru el qi strAngAndfiecare
ban pentru a aduna surna necesar[ plecdrii in
Athos. Dintre toate regiunile Cehoslovaciei,
Maramurequl din dreapta Tisei se caracteriza
prin cea mai ieftinl mAnil de lucru, de aceea,
pentru a str0ngesuma respectiv[ a avut nevoie
de cff1ivaani. Nimeni nu putea s5-l ajute pe
Ioan - ortodocqii erau s5raciin comparalie cu
unialii gi mai ales cu catolicii.
Toli banii adunati de dreptcredincioqii
sdraci, pAn[ ia ultima copeic[, se foloseau
(H 3e H)-
 pentru constructiabisericilor ortodoxe paro_
hiale qi a m[nhstirilor, deoareceRoma reuqise
sd oblind de la guvernui Cehoslovacieidreptul
asupra tuturor bisericilor care fuseserdmai
inainte uniate qi asupra intregii averi bise-
riceqti. Ca urmare, chiar qi in acelesate unde
nu exista niciun greco-catolic,ortodocqii nu
aveaudreptul sd foloseascdbisericak:r qi erau
nevoiti s5-qi construiascdo.nouX bisericd cu
banii lor qi s[ o proclamejuridic ca ortodoxd,
apoi s[ procure o noud averebisericeascd,tot
cu mijloacelelor slabe.
ln sff,rqit,peste cAliva ani, Ioan, ajuns la
maturitate, a rners din nou in Grecia. Dar in
Athos avuseser5loc cAtevaschimbiri impor-
tante. in momentul loviturii de stat din
octombrie din Rusia, num5rul monahilor ruqi
in Athos se ridicase la cAteva rnii. in felul
acesta,monahii slavi incepuser5s[ ii intreacl
numeric pe rnonahii greci. Cet timp Imperiui
Rus fuseseputernic, cu o monarhie ortodoxd
care ocrotea Athosul, dar qi toat5 ortodoxia
rnondiald, grecii erau nevoili sI suporte acea
situalie, ins[ qi atunci monahilor ruqi li se
ci5deade in{eles la fiecare ocaziecI nu ei erau
stdpAnii acolo gi prezen{alor intr-un num5r
atflt de rnare era nedoritf,.
Dar celemai mari greutSli aveausi urmeze
mai t0rziu: peste cAliva ani, dupl Primul
Rlztroi Mondial, tofi au in{eles ci Imperiul rus
qi monarhia ortodox[ nu-qi vor mai reveni
intr-un viitor apropiat $i, pe lAng[ aceasta,
trecuse ceva timp de cAnd Grecia supusese
politic in intregime Athosul. in aceiecondilii,
din Rusia Subcarpatin[ trliau in SfAntulMunte
numai cei care reugiser[ sI ajung[ acolo in
primii ani de dupd rdzboi - in anli tgzz-rgz5.
Mai tArziu, grecii se strlduiau sI impiedice
venireain.Athos a rugilor, a rutenilor (slavii din
Carpali) qi in general a tuturor slaviior,
punAndu-ie tot feiul de piedici pentru a nu
ajungein SfAntulMunte.
Dar egumenul Mlnlstirii ruseqti SfAntul
Fantelimon, arhimandritul Misail, nu putea
s5-i spun5 despretoate acesteatAnirului Ioan.
Ei i-a scris intr-o scrisoarecX deocamdat[ nu
existaposibilitateas[-l primeascdin mdndstire
gi l-a sfdtuit sd aqtepte inci un an, iar la
sfirqitul acelui an si nu vind personal in
Grecia,ci sI trimitX o cererescrisdin Munteie
Athos.
intregul an, Ican s-a rugat fierbinte lui
Dumnezeu s[-l invredniceascds[ ajungl pe
sffrntul pdrn6nt ocrotit de Maica Domnului.
Dar dup[ un an arhimandritui Misail i-a scris
{H 41 H}
 djn nou ci nu sepoate ajungein Athos qi i-a ciat
clar de inieles c[ nici in viitorul apropiat
aceastanu va fi cu putin{I.
'fotuqi,
p[rintele Misail ii iubeafoarte mult,
ii inlelegea qi ii conip5timea pe rutenii din
Carpati. El l-a trecut la Ortodoxie pe SfAntul
Alexie Kabaliuk r;i i-a d[ruit .opiu icoanei
fXc[toare de minuni a Maicii I)omnului,
Oclighitria.Tot el l-a qi binecuvintat pe Ioan si
facd o noud mdnistire in hlaramJrequl din
dreapta Tisei qi, cu aceastl ocazie,i-a trimis o
pdrticici din moaqtele Sfdntului Dimitrie,
In orf;torul de N{ir.
Primind scrisoarea,Ioan a plAnsindelung.
Sufletul shu a fost inundat qi de rnareatristefe
a niruirii viselor sale cle a ajunge in SfAntul
N{unteqi de srneritabucurie a marelui clarqi a
binecuvintd.rii pentru r,'iafa monahal[, primit[
de la insupi Sfdntul Dimitrie, IzvorAtorul de
Nfii:.
Aqas-as{Arqittinere{ealui. Ioan a inielescl
nu ester.'oiaDomnului sh p[rdseasc[ plmAntul
pe care s-a nf,scutqi cd nici in munlii Serbiei,
nici in Muntele Athos, ci in munfii natali ii este
rAnduit de Durnnezeusi devin[ calugar.
42 H)_
tn mun1i, deasupra riului Rica
$i altor tineri le-a fost respins5intrarea in
SfAntul Munte Athos - unul dintre aceqtia,
Vasile Oros, cons[teanul lui Ioan, a prirnit in
cilugirie numele de Vichentie qi a devenitascet
cunoscut.Ei qi-au cdutat un loc pentru a duce
viat6 n-ronahaldin cele mai apropiate impre-
jurirni ale Izei, de cealalt[ parte a rAului Rica,
unde se inilla un vlrf impddurit de munte.
Aici i-au binecuvintat s5 se aEezegi arhiman-
dritul Misaii, qi SfAntul Alexie Carpatinui, Ei
arhiereul locului, renumitul arhiereu sirb
Serafimlvanovici.
Fentnt Ortodoxiadin Carpa[i,acestloc a avut
o importanld extraordinar de mare. Aici, in
iarna cumplit[ a anilor 1912-1913, s-au ascuns
de perseculiirnulti ortodocqidin Iza. Dar, avAnd
in vederecd pe atunci in Maratnureqera un fi{g
de -3o", mulli dintre ei n-au supravie{uit.
Astfel, totul in -jur a fcrstsfinlit de suferinlele
mucenicilorqi mirturisitorilor iui Hristos.
Dar, trei tineri nevoitori - Dimitrie Sabov
(in cllugdrie loan), Mihail Somoq(in cllugdrie
Chiric) qi Dimitrie Kemin (tuns in monahisrn
cu acelaqinume) au prosi[r,'it in rnod deosebit
acest loc. M[rturisitorii Dimitrie Sabov 5i
_(H $ H)
Mihail Somoqau fost inldnluiti unul de altul qi ci, peste cAliva ani, perseculiile se vor sfArqi,
linuti iarna in apa recea rAului Rica. Din cauza Ortodoxia va fi recunoscut[ qi aproape pe
cursului vijelios, apa rAului nu inghela nici pe fiecare vArf de munte al Maramureqului va fi
cele mai teribile geruri, ci purta numai buc[fi ridicatd cdte o rn5n[stire ortodox[' Aceastd
mari de ghea[d. Se pirea c[ nirnic nu i-ar fi dezvlluire. f[cut[ in timpul persecutiilor ce
putut salva pe curajoqii nevoitori decAt o p[reau veEnice,a fost o mare mAng6ierepentru
minune, qi aceast[ minune a amt loc: de pe ortodocqi.
vremea
mucenicii semiinghe{ati,ca qi odinioarl de pe $i iatX c5, in anul r93o, a sosit.
Apostolii Pavel qi Sila, lanlurile s-au desprins implinirii proorociei qi in minunalii munli
pe neaqteptate,infricogAndu-i chiar Si pe imp[durili, deasuprarAului Rica, Dumnezeua
nemiloqii jandarmi austro-ungari. randuit si se facl o mlnistire de monahi, care
In acestrAu le chinuiau,iarna, qi pe fecioa- pentru totdeauna va rlmAne legatl de numeie
rele care doreau s[ se fac[ monahii. RAzAndde SfAntului Iov Codrea.
credinta lor curat5, cXllii le propuneau: ,,Cine
credein Hristos, sd sarl in ap5!" $i fecioarele
sdreauin apa involburatd qi plind de buc5li de
ghea![, tinindu-se una de alta ca si nu le ia
torentul qi stlteau in ap[ ore intregi, rugAn-
du-selui Dumnezeu.
A€a a fost sfinlit5 prin nevoin{eleviitorilor
monahi qi monahii, schingiuili pentru Hristos,
involburata apI a rAului Rica, impreuni cu
munlii impldurili de deasupraei.
In aceqti munli se aflau multe peqteri, qi
intr-una dintre ele,tinerii mucenici se nevoiau
qi se rugau indelung. Odatd, in toiul perse-
culiilor, in timp ce Mihail Somoqse ruga aici,
i-a aplrut Mintuitorul Hristos Eii-a descoperit

_(H 44 H) (H 45 H)-
 Primii ani in ministire
Anul r93o a fost hotlrAtor pentru familia
celor doi frali. Din cavzaneputinfei, fratele mai
mare al lui Ioan, ieromonahul pantelimot, &
incetat sd rnai slujeasclin parohia satului qi s-a
mutat in Mdndstireade maici NaEtereaprea
Sfintei Ndscdtoarede Dumnezeu din apro-
pierea satului Lipcea.Tot in acestan a muritqi
Gheorghe, tatll familiei, mama nevoitorilor
r[mAnAnd vdduv5.Acum nimic n-o mai legade
r.ia{alumeaschqi a plecat la m5nlstirea unde
sluiea fiul sXu Pantelimon. Ana a primit in
monahism numele c1eiulita. N{dnistiiea era de
fecioare,dar, pentru ea,ca mamd a respectahllui
ieromonah,s-a ficut o exceplie.Toatd via{a ei a
triit in evlavieqi acum Domnui o rlsplhtise din
plin, invrecinicind-oa fi r,.ie{uitoarea celei mai
populate rnln5stiri din regiunedin secolulXX.
Ioan, ingropAndu-qi tatal qi conducdndu-qi
illama la mdnistire, se eliberasede toate legl-
turile lurneqti qi, cu multl rAl'nd,impreund cu
alli tineri evlavioqi,a inceput s[ lucrezela inte-
meiereamdn5stirii.
Pentru a-i suslinein triirea mdndstireascl,a
urcat in munli ca sd construiascdo noul mX-
nlstire de cilugiri qi ieromonahul pantelimon
Codrea.Minlstirea de maici din Lipcea se afla
-(H 46 H)_--
ia mai pulin de zecekilometri de aceasta,aqacd
el putea sd slujeascdqi acolo ca duhor.rricqi, in
acelaqitimp, s-o vizitezeqi pe bltrAna sa mame.
gi mai aproape se afla M5.n[stirea SfAntului
Nicolae,al c[rei schit devenisernlnXstirea nott
infiinlat5.. La aceastdm5nlstire a fost inscris
ieromonahul Pantelimon.
Arnbii frali au donat in vistieria mln[stirii
qasemii de coroaneceheqti.(inainte de aceasta,
ieromonahul Pantelimon a investit aproape
toatd arrereasa in construc{ia m5n5.stirii de
maici din Lipcea.) Ioan a contribuit cu acea
sumd pe careo adunasepentru Muntele Athos.
Vasile Oros, viitorul arhimandrit Vichentie,
care era un pic mai ar,rrt,a investit opt mii de
coroane.$i mai instlrit era Dimitrie Kemin, dar
el a putut sd contribuie doar cu patru mii,
deoarece el dlduse deja tot pXmintul s[u
moqtenit mlnlstirii din Iza cu hramul SfAntul
Nicolae - prima mln[stire interneiatl in epoca
marii renaqteri ortodoxe din regiune. Pe banii
tuturor fralilor au fost cump[rate rz hectarede
pim6ntin munti.
Astfei, fra{ii^au procedat dup[ pilda evan-
ghelic5 despre Implrllia Cerurilor, asemenea
omului care a glsit in tarinl o comoarl qi qi-a
vAndut toatd avereasa ca s[ cumpere aceastd
tarin[...
(H 47 H)
 Lawa a fost inchinatl Prea Sfintei Treirni.
AceastdsfAntS.afierosire trebuia sXuneasc5aici
sufletele alesede Dumnezeu intr-o unicd iubire
pentru El, intr-o stAntI unitate de gAndire.
Prima sfin{enie adusfiin law5 a fost pdrtieica
din moaqtele Marelui Mucenic Dimitrie,
Izvor6torul de Mir, trimisl din Athos lui Ioan de
cdtre arhimandr:itul Misail.
Locul noului aqez5mAntera numit 'Xdacovi1a",
adich ,,vdrf',,,cregtet",in sensulde cel mai inalt
loc, gi a fost de la inceputuri rAnduit de c[tre
Insuqi Dumnezeu pentru binepl5cuta vieluire
monahiceasc5. lncX inainte de intemeierea
schitului, oamenii evlavioqis-au inwednicit si
aud[ aici cAntarede ingeri.
Interesant este cd tot aqa - Macove! - se
numea qi muntele impldurit unde s-a nevoit
SfAntul Serghiede Radonej. Pe acel munte se
afla de multe veacuri l-avra SfAntului Serghie,
care era inchinati tot Sfintei Treimi. Identice
s-au dovedit a fi nu numai denumiriie rnunlilor
pe care sunt intemeiate acestedou[ m[nistiri
ale Sfintei Treimi, nu numai hramuriie lor, ci gi
destineleacestordoud aqezirninte.Ca qi Lawa
SfAntaTreime a Sfnntuiui Serghie,M[ndstirea
Gorodilov a format viitori starediqi a devenit
centrul renaqterii monahismului carpatin dupi
epocaprigoanelorcomuniste.
{H 4e Hi-
Schitul ridicat de tinerii ruteni in cinstea
Preasfintei Treimi se inal1i deasupra satului
Gorodilnv, de la care aqezlmflntul qi-a luat qi
denumirea de Gorodilov. Noua mS.nlstire nu
putea fi construitl mai jos, lAngi peqteramai sus
pomenit[, unde s-au ner,'oitcei trei tinei, pentru
c5 muntele era prea abrupt pentru a fi inte-
meiat[ o construc{ie. De aceea,locul pentru
construirea m[n[stirii a fost ales mai sus, unde
panta
- muntilor era mai domoald.
ln general, schitul a fost populat cu oarneni
venili din Iza - cu izeni. Aici puteau trili doar
astfel cle oameni, cu o aleasfl triire duhov-
niceascS,fiindci in apropiere nu erau casede
locuit, nici chiar ap5, caretrebuia adusfide la o
jumdtate de kilometru, coborAudu-semult ia
vaie pe serpentine, apoi urcAnd cu ea. Ile jur
imprejur era numai p5dure deas[, de aceeatotul
trebuia fdcut cu propriile mdini. Dephrtarea
aqezdmAntuluide alte iocuinle gi dnrmul ane-
voios spre culmea rnuntelui transformau aceste
greut[li intr-o cruce grea, dar pe care obqtea
rndn5stirii o purta cu bucurie. Pe culmea mun-
telui nu erau niciun fei de materiaie de con-
struc{ii, de aceeaqi pietrele qi nisipul le c5rau ti.e
jos, consurnAnd muit timp qi energie. Spre
mdnlstire nu erau nici dnrmuribune. Oamenii,
vfizAndmunca plin[ de sacrificiu a vietuitorilor
rndnS"stirii,ii ajutau cu ce puteau.
_{H 4s Hi--
 InsSrutenii ortodocqinu setemeaude niciun
f'el de muncd. Ei au sut'erit mulli ani de per_
seculii amare pentru credinta lor si nimic nu_i
infricoqa?n drumul lor spre DumnLzeu.pentru
ei, era o fericire si construiasc[ o noud m5n5s_
tire. Acest spirit eroic al tinerilor nevoitori.
intemeietori ai schitului, se sirnte in acest loc
sfAnt plin de rugdciune qi clesuferint5 r:AnX?n
zilele noastre.
, . Chiarin primul an de existenqE a schitului,cu
binecuvAntareaepiscopului SerafrmIvanovici,
c5iugirii au construit o trisericuld in cinstea
Sfintei Treimi qi un grup de locuinle, in felul
acestapunAndu-sebazeleaqezlmAntuluimo_
nahal.
in anul rg3r. in Carpali a venit un nou epis_
cop sArb Darnaschin, care pAnX atunci
gcupasefirnclia de secretarai episcopuluilosif
f,vier,'ici.incX de atunci, el reuEisefoarte multe
pentru intdrirea Bisericii Ortodoxe din Rusia
Sutrcarpatic5,iar acurn,odatfi cu venirea lui ca
arhiereu,a inceput o adevlrati epoci a tnfloririi
-
Bisericii din Carpali"
Vlidica Damaschin i] elibereazdpe Freacu_
viosul Aiexie din ascultarea de Jgurnen
al
schitului, deoareceera prea ocupat cu parohia
din oraqul Hust, principalul oraqal Maramure_
qului, qi il numeqte in aceastX funclie pe
--(H 50 H)_
pirintele Amfilohie (care mai dernuit le ddduse
spre sdrutare celor doi frati minunata cruce a
legimAntului vielii lor, cruce care apar{inea
PreacuviosuluiAlexie.).
Plrintele Amfiiohie a dus pAn[ la cap6t acti-
vitXtile de recunoaqtereqi inregistrare a noului
aqezflmAnt, atAt de cdtre conducerea bise-
riceasc[, cdt qi de cea civilS; astfel, aici au fost
posibile tunderile in monahism. Ei a infiin{at
primele obqti monahale din linut, avAnd un
talent deosebit de a construi qi apoi de a
organiza viala in noile aqezflrninte. Sub
conducerealui, viala monahalX in schitul din
munli a inceput si infloreasci qi vesteadespre
tinerii nevoitori Ei mdn[stirea lor minunatd s-a
rdspAnditin toat[ Rusia SubcarpaticX.
Ioan Codrea, frate de ministire al agezX-
mAntului Gorodilov,sedeoseb'ea de ceiialli prin
insuflefire qi simplitate. Era biAnd qi muncitor,
d&nd exemplu ceiorlal{i ?n toate. I-au fost de
mare foios deprinderile saie gospodireqti,
indeosebiprofesia sa de viticultor. Monahii, in
ciuda greutf,liior, au inmuliit albinele qi ani-
rnalele domestice,qi-aufrcut gr5dind qi au sldit
pomi fructiferi. Aceasta a fost o adevirat[
minune a lui Dumnezeuin aceazon[ din munti,
unde lucrul pXmAntului impiica o mul{ime de
riscuri.
tH b1 H)
 Astf'ei, sub in{eleapta conducere duhovni_
ceasc5,creqteauin Dumnezeutinerii cdluglri qi,
cu fiecare nevoinld, creqteatot rnai mult qi mai
mult sufletui ales al r,'iitorului mare stare!.
CurAnd, el a fost tuns in monahism, primind
numele clelov. in sfhrgit,seimplinise vecheasa
dorin!5 arzitoare!
SfAntul lov, care din tinere{e iubea siujbele
bisericeqti,a fost numit canonarh (respons4bil
cu tipicul). in fiecare zi, solemneleslujbe bise-
riceqti ale monahilor ii purtau sufletul in rai.
Totui era atAt de minunat, incAt nici nu blnuia
cd in curAnd va incepe o curnplitd perioadi a
vielii iui, c6nd va fi rupt pentru rnulli ani de
aceastl slujire cereasci.,iar credin{a Si viata ii
vor fi supuseunor nenumarateincercdri...
SfAntula fost cllugdrit de cdtre StAntulAlexie
Carpatinul. ingerescul chip cu nurnele de Iov
Multp5timitorul l-a dobAndit abia dupl ce in
Rusia suferind[ s-a sfArqit cel mai shngeros
cincinal sovietic (tggz-tggfl, recunoscut ca
perioadafrrX de Dumnezeucarea llsat in urma
ei ruinele a nenum[rate biserici qi mdndstiri
qi morminte f[ri nume ale mullimilor de
mucenici. SfAntuiuiIov i-a fost dat si cunoasci
din plin povara acestorcumplite prigoane.
(H sz H)-
Marile incerclri
in anul 1939, in Carpali au venit la putere
horthygtii. SfAntul Iov nu a wut s[ recunoascl
aceastS. conducere,carc era wijmaq[ Ortodoxiei
gi ameninta s[ mobilizeze pe toli monahii
ortodocqiin armata sa pentru a lupta impotriva
Rusiei. TraversAnd cei mai mare munte din
Carpali, nevoitorul rutean, impreunl cu alli
frali ortodocqi, a fugit in Rusia, n5diiduind la
ajulorul fraliior sii slavi.
Ins5, au ajuns in... Uniunea Sovietic5,direct
in neinduritoarea bandi rulantd a mor[ii. Aici,
stXpAnireafhri de Dumnezeu Ei plin[ de ur[
pentru oameni i*a condamnatpe loc pe cei care
evadaserl din ghearelehorthyqtilor la ani grei
de inchisoare qi munci silnic5, acuzdndu-inein-
temeiat de spionaj. Astfel, s-a deschis o noud
pagin[ dramaticdin istoria rutenilor ortodocqi.
Despre aceast[ nemaiintAlniti tragedie a
multp[timitorului siu popor qi despre grelele
saleincerciri, Sfdntul Iov iqi amintea cu multX
durere. Amarele sale povestiri au fost tran-
scrise cu grijd de cltre fiii sIi duhovniceqti.
ta mirturia lor scrisi apel5m qi noi.
Iat[ cAt de plastic qi amdnunlit, cu cuvintele
pirintelui, red[ evenimentele dramatice ale
acelor ani Nina Soboleva:
iH 53 H)----
 ,,Deja se fdcuse debarcarea trupelor in
rnunli. Au c[zut uneori qi bornbe,dar taberele
inamice inc[ nu se intAlniserd aici. Dar,
deodat5,s-a auzit scrAqnetulde qenileal ma-
qinilor blindate, iar oamenii au tresirit, s-atr
miqcat din loc qi s-au indreptat spre rdsdrit. Nu
credeamcd qi spa{iilerdsdritenevor fi inrobite,
nu voiam sd cred c[ qi acolo existatiranie. S-au
pornit oamenii cu cirulele, impreun5 cu
nevesteleqi copiii, ducAndboccelelein spateqi
trlgAnd dupl ei animalelelbgate cu funii. Se
ridica praful de pe drum. ScAriAitultelegilor,
glasurileqi tipetelecelor vArstnicigi piAnsetul
copiilor seuneauintr-nn wiet comun gi vuietul
ace:qtase deplasaspre r[sirit.
In fa{5 duceau icoana l4Antuitoruiui, ar[-
tAnd prin aceastacX merg neinarma{i, sub
protecfia celor de o credint[ cu ei...Arhiman-
dritul Iov inlelegea cd nici la apus, nici la
rasdrit nu vor glsi inlelegere. insf, oamenii
traversaudefileul nu cu sutele,sau cu miile, ci
cu zecilede mii, pentru a ajungela fralii lor din
Ucraina. A plecat qi ei cu norodul, nu putea sI
rdrnAnd...Oameniiftigeaude foc, neqtiindce-i
aqteaptdinainte. Hitler a declaratc[ Germania
a trimis prin Carpati,spre rugi, patruzecide mii
de diversioniEtigi spioni, care se vor infiltra in
interiorul {5rii, preg[tind drumul,,glorioasei"
armategermane.
-(H 54 H)_
Iar Stalin a dat dovadl de vigilenli. I-a
inghesuit pe fugari in maqini qi vagoaneqi i-a
trimis in Siberia. Arhimandritul Iov s-a
pomenit in lag[rul din Vorkuta..."
Scriitorul Valeriu Lealin a descris qi el
mdrturiile copleEitoare ale pIrintelui Iov
despreemigrareanereuqit[:
,,M-am gflndit sil fug in Rusia la fratii
noqtri ruqi, ortodocqi. N{-am imbr5.catsimplu.
Am luat o traistd de pAnz[, am pus in ea
Evanghelia,pAine, sare qi o can[. M-am in-
cdltat cu cizmele,mi-atn luat la revederede la
egurnenqi de la frati qi am plecat in noapte. O
parte din drum am mers pe jos, o parte cu
mijloacede transpoft (...). Domnul m-a p[zit.
in sfArqit, am ajuns la granila cu Rusia
Sor.ietic[.Era anul 1939,m-am rugat fierbinte
gi am trecut granila cu URSS-ul.M-am lovit
direct de un grup de griniceri. A slrit la mine
un cfline ciobinesc qi eu l-am respins cri b51ul'
Arn auzit cum qi-au pregdtit armele si tragi qi
au strigat: <La plmfint>. Eu m-am agezat,iar ei
au alungatcAinele.M-au controlat.Eu le spu-
neam cXplAngde bucurie: <Fra{ilor scumpi,eu
vin la voi tocmai din Carpafi, am venit aproape
pe jos, in sf0rqit Dornnul m-a adus in SfAnta
Rusie.>Am sS.rutatplmAntul. Ei ticeau, cu
niqte fele ca de piatr[. Apoi, cel mai mare in
(H 55 H)-
 grad a zis: <Scoali-te,sI mergemla post,acolo
se vor l5muri ce fel de paslre eqti.>
La post m-au declaratimediat spion al unei
agen{ii strline Ei m-au trimis in oraq, la inchi-
soareaNKVD. Acolo am intrat ,,in conveier" (pe
bandi rulantd). Acesta e un interogatoriu
continuu. Anchetatorii se schimbau, dar eu
rdmAneamin acelaqiloc. gaptezile qi qaptenop{i
tlri somn qi ftrd rnAncare,chiar gi fdrl a mi
intoarcein camer5.Nu m[ ]dsausd md aqgz,mi
bXteau foarte cmnt. Eram intr-o stare de
semidelir.Mi-arn pierdut cunoqtin{agi am cizut
pe podea.M-au udat cu apl receqi mi-au dat sI
miros {ipirig (cloruri de amoniu). irni cereaus[
recunosccf, sunt spionul unei oarecarei[ri.
Gura mi se uscase,buzelemi se stlrAmaserd,
iimba era ca o rizitoare qi ii repetamcelui cem[
interoga: <Eu sunt simplu monah, am venit la
fralii mei, la fialii mei mqi. Eu sunt rutean.Sunt
din Carpa{i.>Anchetatorul a rdsuflat si mi-a nus
pistolul in fa!5: <Recunoaqte, animaiuie,i1ispun
pentru ultima oard. Te irnpuqcca pe un cAine!
Num[r pAn[ ia trei: unu, doi, trei!> si m_alor,,it
cu patul arnreipestecap."
Date importante desprejudecatagi condam_
narea StAntuluiIov au fost puse la dispozilie de
Iurii Danile{, care a cercetatarhiveie NKVD
despreacesta:
-lV
rA
{^ U\
A,-
,,..intrebare:Spuneli-ne,careau fost cauzele
care v-au determinat sd treceli ilegal granila
din Ungaria in URSS?
Rlspuns: HotirArea de a trece ilegal granila
din Ungaria in URSS a avut urmdtoareie
motive: in primul rAnd, eram forlat s[ m[
inrolez in armata ungar[, din care nu voiam s[
fac pa$e, pentru c[ acolo iqi blteau joc de
ucraineni qi, in general, nu voiam si lupt
impotriva altor popoare...in al doilea rind,
via{a in Ungaria a devenit foarte grea. in
aceastdlari e sdrlcie,foame qi gomaj.>
Astfel, pirintele Iov a decis si treacd fron-
tiera cu URSS,pentru a se saivade mobilizarea
general[. impreun[ cu el au rnai fost Iurie
Ferenli, locuitor al satului Korolova, regiunea
Sevliuqsc(acum raionul Vinogradov), Ioan
Grigoriak qi ieromonahul Ilarion RAbari,
locuitori ai satului Dubov, regiunea Tiacev
{acum raionul Tiacev).
Locul pentru a trece frontiera a fost ales
ling[ Nfuntele Negru, pe Rahovgcina(acum
raionul Rahovsk).Pe 6 octombrie r94o, la ora
9 diminea{a, ei au ajuns pe teritoriul URSS.
Dar, in urm[toarea zi, grupul a fost relinut in
satul Rafailov de cf,tre grdniceri. Un coia-
borator al NKVD, Polovnikov, l-a perche-
zilionat pe pdrintele Iov, dar asupra acestuia
(H sz H)--
 nu s-a aflat niciun obiectincrirninator, qi s-ain-
tocmit protocolul re{inerii fugarului. intr-unul
clin certificate se menliona faptul cI delinutul
I. Codreaa ar.'utun compoftament adecvat.
Pe 7 octombrie t94o aiutorul qefului sta-
tului-major, Sosisokov,i-a luat pr:imul intero-
gatoriu de{inutului Codrea,carea spusdata Ei
locul naqterii sale. nalionalitatea, ocupatia,
pror.enienlasocialS,studiileetc.De asemenea,
el a indicat locul exact al tecerii rudelor gi
cunoscu{ilorsai pe teritoriul URSS.
Pe rr octombrie rg4o, in oraqul Nadvorn,
regiunea Stanisiavsk, aiutorul principal al
qefului sec{iei5 a NIO/D URSSqi deta;amen-
tului 95 de griniceri, \riasov,in baza stuciierii
closaruhrilui loan GheorgheviciCodrea,a luat
hotdrdrea de a-l aresta, sub acuzalia BoUK
URSS(pentru trecereailegalaa frontierei). in
aceeagizi, acvzatoruipenal Kondrici a efectuat
interogatoriul delinutului. plrintelui Iov i-a
fost adresatddoar o intrebare:<Vdconsidera{i
vinovat pentru acuzaliileaduse?, Acuzatul a
r[spuns: <Mi declarvinovat r;i precizezci am
trecut granila din Ungariain URSSin c5utarea
unei vieti mai bune..
Se mentiondm cI ieromonahul Ilarion
RAbari nu a fost judecat. La sfhrsitul anului
r94o el se afla deja in satul natal. Se poate
{H 5B H)_-
presupuneci el a fost eliberat cu conditia de a
colabora cu securitatea sovietic[. Mai mult,
dosarul s[u penal nu a fost descoperit in
arhivd, se pare c[ a fost luat de acolo de
colaboratoriiNKVD. in nicio autobiografiea sa
ielomouahul llarion nu a men{ionat despre
trecereasa ilegalI in URSS.
Pe rz octombrie\g4o,Vlasov a dat ordinul
ca acuza{iiCodreaI. G., Ferenli I. I., Grigo-
riak I. I. sd fie trimiqi la UNKVD al regiunii
Stanislavsk pentru continuarea anchetei'
Fe er octombrierq4o, dosarul nr.29345 a ftlst
preluat de sergentul RePin.
Pe z3 octombrie lg4o, in inchisoareaclin
Stanislavsk,sergentul-major Repin i-a iuat un
nou interogatoriu pdrinteiui Ior':
,,intrebare: Spuneli-ne, de cine ali fost
trimis pe teritoriul URSSEi cu ce scopuri?
Rflspuns:Pe teritoriul URSSnu m-a trimis
nimeni qi nimeni nu mi-a dat nicio sarcin[' Eu
am trecut ilegal frontiera din Ungaria in URSS
din voia mea...
intrebare: in ce tdri ati mai fost qi cAnd?
Rlspuns: in r93o am fost in Iugoslavia,
unde am stat doud s[ptdmAni' Eu mergeam
ia ruclelemele in Grecia, dar nu m-au l5sat
la granila cu Iugoslavia sd trec in Grecia'
(H 5e H)-
 Eu m-am intors inapoi in Ungaria.Mai mult,
nu am fost in nicio {ar[.
intrebare: in ce ldri locuiescrudele dum-
neavoastr[?
Rdspuns: Rudele mele trdiesc in urmd_
toarele {iri: in Grecia locuiescdoi veriqoii _
Madiar Mercurie Iosifovici gi Madiar Macarie
Mateevici, care se afld intr-o mlndstire din
SfAntul Munte, lingd oraqul Tesalonic. in
America locuieqte fratele meu l)imitrie, cire
lucreaz[ ca muncitor ia fabricl. Unde anume
locuieqte,eu nu qtiu, pentru cd nu mai am rresti
de la el. in Canadalocuiegtefratele meu Mihail,
Iucreazica muncitor la o fabricl din Toronto...
intrebare: Ai avut leglturi cu janciarmeria
ungar5?
Rdspuns:Nu, nu am armt nicio legltur[ cu
.jandarmeria ungar5.,
Fragmentelede mai sus din dosarul plrin_
telui demonstreazl cd anchetatorul a dorit sI
descoperelegdturile acuzatului cu securitatea
dugmani qi s5-i aduc[ acuza{iade spionai.
Pe z4 octombrie 7g4o a fost semn*t un
protocol,in care se men{iona cX urmdrirea in
cazul Codreatrebuie incheiatd,deoareceexistd
suficiente date qi trebuie transmise cdtre
Curtea de judecati. in document se mentiona
.-!; , \(,r
ltt)
uu 'xi l\ /
c[ pirintele a ]uat cunoqtintdde cele scriseqi
nu a avut nimic de obiectat.
Pe z6 octombrie 1940 a fost semnat un
control medical,in urma clruia s-a stabilit cl
I. G. Codreaeste sdnltos qi poate fi folosit la
rnunca fizicil. Pe 7 decembrie, dosarul a fost
trimis cdtre adunareaspecialda NKVD URSS.
Urmltorul document din dosarul pirintelui
dateaz[ din t6 octombrie r94r. In el se spune
cI delinutui Codrea este evacuatqi se afl5 in
inchisoareanr. l din Riazan.La sfArqituldocu-
mentului se menlioneazh cradocutnentul a fost
intocmit in oraqul Sverdlovsk. Din document
reiesecd odat5 cu inceputul celui de-al Doilea
R[zboi Mondial, ttrmdrirea dosaru]ui plrin-
telui Iov a fost amAnat[, in timp ce plrinteie
era in continuare inchis. Reuniuneaspeciald
NKVD a aurt loc pe 16 decernbrier94r.
Iat[ un extras din protocolul judecS.iii:
<HotSrire: Codrea Ioan Gheorghevici,pentru
trecereailegald a frontierei qi fiind un element
periculos social, s5.fie inchis in lag[rul de
coreclie qi muncl silnicd pentru o perioadXde
cinci ani, incepAnddin 7 octombriet94o.tt"
Cu multd am[rlciune, SfAntulIov i-a povestit
Ninei Sobolevace au suferit rutenii care au fugit
din Ungaria, aproximativ 4o.ooo-5o.ooo de
oarneni,in drumul spre laglrul stalinist: ,,CA!i
_(H 61 H)
 alr mai remas in via{I din cei patru_
sd deschiddsicriul. Toti au refuzat. gi atunci,
zeci-cincizecide mii de ruteni,
diversioniqti>?Nimeni nu va mai putea"spioni qi cu mAnie, conduc[torul convoiului l-a lovit pe
ris_ unui dintre ei cu lopata qi a intrat singur in
punde r,'reodatdla aceasthintrebare. RIul a fost
mormnnt, ca s[ sparg5sicriul...$i, dintr-odati,
f[cut. $i numai la judecata lui Dumnezeu
a inceput a se chirci, ca intr-o crizi de epilepsie.
rdufdcltorii vor rdspunde qi pentru aceast[
Cu greu l-au scos din groapi, dar qi dea-
nelegiuire.Au fost etapelungi qi chinuitoare.
supra se zb[tea, pirea c[ ii trosnescoasele.o
PAndIa prima etapai-au linufintr-o m5ndstire
Atunci qi-au adus aminte de arhimandrit.
distrusd. Conducdtorul convoiului a intrelat
L-au adusqi i-au poruncit sd-l izb[veascdpe qef
culn se ingroapi monahii, curn ii ingropau pe
de convulsii. FdcAndu-qi semnul crucii,
egumeniqi daci se puneauin mormAnt cruciie
p[rintele Iov a rlspuns: <Dumnezeu l-a
de aur qi cAtecruci...Seara,pe neaqteptate, i_au pedepsitqi aici eu sunt neputincios.>
scos din camera comuni qi i-au bXgat intr_o
Spresear[, conducltoml convoinlui a plecat
pivnila, unde nu era lurnind, clar eiau rnulti
pe lumea cealalti."
qobolani.
Pe scriitorul Valeriu Lealin l-a miqcat mai
Pirintele Iov s-a rugat, fir[ sd mai n[cldi_
ales relatarea pirintelui despr:e chinurile
duiascdci va iegi din aceapivni{d; se temeasi
groazniceqi fdr[ sens ale celor intemnilali:
nu calcepe vreun qobolan.
Etiind cd la iipdtul ,,...Apoine-au urcat in vagonul "stolipinski".
lui se vor aduna o ceatf,intreagd qi nu va purea
Acestaera o cuqc[ pe roti, destinatd transpor-
scflpa"I.{u mai qtia cAti \Teme i.ec.rs"... Dar au
tului de animale.$i s-aupornit rolile qi am tot
deschisbeciul qi i-au scosafar[. Se lurnina de
mers prin oraqelePerlag,S'u'irilag, Vorkuta gi
ziud. Pdrintele lov porzestea:<Ne_auadus in
altele,dupXCercul Polar,qi, in stArEit,am ajuns
fnclpere. Pe podea zraceaconduc[torul con_
in KolAma.Nu inleleg de ce mil prigoneau atAt
voiului, chircindu-se de o grea suferintd.
de mult. Am umblat printre sute de mii de
CrezAndcd in mormAntul egumenului sunt
oameni semialienali,istovili de munca peste
cruci de aur, el i-a scos noaptea pe arestali qi
puterile lor, de boli, foame qi de gerurile
le-a poruncit sI deschidd-o.mdntul. Acestia
cumplite, condamnali la o moarte sigur5. Le
s-au supus, au sdpat p5mAntul, dar au refuzat
c[deau dintii din cauzascorbutului, din canza
-{k o2 g l-
ttt,) ()\/
(H 63 K)
 gerului scuipau bucd{i insAngeratedin pli_
lagir era numit .,kumr, - cumdtru) nu-l l5sa
Ta""iimorfi. Aveau picioarelecLgerateqi piine s[-qi tragl sufletul.
de bube, ochii urnflili, inima le iJqeadin
iiept Odatd, injurdnd qi ieqindu-qi din slrite,
din cauzaingrozitoarei oboseli.
criminalul s-a aruncat cu cutitul asupra
Insd eu rezistamgi Domnul mi p5zea.
$i_a arhimandritului, a ridicat mAnaqi...a impietrit.
spus cuvAntulviala ascetic[ din mdndsiirl gi
A stat cam un minut in aceastl pozilie, apoi a
obiqnuin{acu hrana sdracl, de post. Apoi,
eu inceput a striga ingrozit: oCe ai fdcut, cu ce
:Iurn tAndr qi sdn5tos cu trupul gi cu sufletul. m-ai pArlit, cu ce m-ai ars?" $i a continuat s[
S{5 rugam qi credeamcd Domnul md va
aj,uta.,, intrebe: <Spune-mi, ce mi-ai f[cut? Am fost
Nina Sobolevaa repovestitmulte amlnunte pArlit de un foc!"
despre chinurile clin iaglre, chinuri pe
care Kum-ul (Eeful de sector) ii smulgea tot
sfAntul le-a trdit in taia flrd Dumnezeu
a timpul arhimandritului crucea pectoral[.
Sovietelor:,,nAmfost mAnali in lag[r pentru
a Kum-ul era comunist, ins[ nu voia s5-l reeduce
fi exterrninali. Munca era ioarte'gr"u,
mAn_ cu sila, ci il istovea,il presa, ca singur s[ se
carea -_.{upa regimui din vremete rdzboi,
lepedede credin{5.
nalne calduroasenu aveam,iar gerurile _
cele Pirintele Iov a infeles c[ nu putea sI ias[ viu
de la Polul Nord.."S[ omori un oir f]oarela de acolo. $i s-a adAncit intr-o permanentl
ureche. Dac[ voiau si-{i ia puloverul ".o
sau rugiciune: il ruga pe Sfintul Nicolae,flcltorul
cizmele,nu-ti spuneau:,DI-mi_ie',ci te cu
loveau de minuni, s5-l ajute si se ?mpS.rtdqeascd
in cap cu ciocanul, ca si_qi prelungeascd
Sfintele Taine, ca s[ nu moarfl f[r[ impdr-
propria viali. Astfel se transpunea
in practicd tdEanie..."
lozincaconducdtorului:,Lumla criminald
seva SfAntulIov i-a povestitdesprev'ialain iag[r
autodistruge'.>
qi unei rude. DupI cuvintelesaie,cel mai greu
llnul dintre criminali il ura pe pdrintele
Iov. i-a fost in lagf,rul de la Norilsk, in timpul
lJu suferea sl-l vadI, nu_i spunea altfel
decAt rizboiului. Uniunea Sovietic.S avea nevoie de
PlPa, improqcAndu-i cu ociri. Arhimandritul blindaje de mare calitatepentru tancurile ei, cle
tacea;ce putea sd-i spun5 el omului indrdcit,
aceeao mare rnullirne de ocnagi au fost aduqi
cAnd nici geful de recto, {care in jargonul
din din alte lagire in cel din Norilsk, care a fost
-{H 64 R )_
tH 65 Hi
 infiin{at pe locul unor mine d.emetale rare,
care erau folosite la producerea unor aliaje
foarte rezistentepentru blindareatancurilor.
Aici, pe suferinzi ii aqteptau chinuri gi mai
grele dec6t cele pe care le suportaser[ pAnI
atunci. Clima Norilskului intrece
nuita ei asprime alte locuri ale"r'n.obiq_
Nordului
indeplrtat al Asiei. Norilskul este aqezatintre
doud lanluri muntoase,care se iniind de la
sud-vestsprenord-est.De aceea,locul acestae
numit ,,!eAVaNorilsk,', fiinclci vinturile clin
sud-r,est,nirnerind intre lanlurile muntoase,
prl-"d vitezl, atingAndo teribill putere,
iarrna
suflAnd aproape necontenit. Aceasta face
ca
gerurilecumplite si fie de nesupoftat.
SfAntuliqi arnintea cunl oamenii mergeau
spre rnini unul dupi altul, in lan!, iar p. fu
subralul fiecdruia trecea o funie groasa,care ii
unea qi de care ei se lineau. Cei care nu
se
lineau bine de funie erau iuali intr_o clipitd cle
vUe-li1de ghea!5 r;i duqi cleparte,in tunclrd,
unde inghe{au intr-un timp foarte scurt.
Dar nici acestanu pdreacel mai infricoqdtor
lucru: moartea din cauza gerului li se pdrea
multora o fericire, careii scipa de chinuri. Mult
mai ingrozitoareera foamea.pulina mAncare
pe care o primeau pe timp de pace,
acum, in
_-_-(H 66 H)_
ronditii de rizboi, cAnd aiimentele erau expe-
diate pe front, aproape au incetat s[ le-o mai
.Jea. SfAntul Iov iqi aducea aminte cum, in
p[mAntul veqnic inghelat, au descoperitun os
gol, fdrX carne. Foameaera atAt de cumpiit[,
incAt delinulii au lins pe rAnd osul acela
-Peiru acolo cine qtie de cAnd.
ingropat
Nemeqdin Uglea Mic[ l-a ajutat mult
pe SfAntul Iov in treburile parohiale, cAnd
ifar,trl a slujit in p:rrohia din acel sat. SfAntul
i-a povestit qi acestuiacAtea trebuit sd indure
in lag[r.
in lagirul de la Polul Nord, SfAntul iov
imp[rtea ratia sa copiilor orfani, care erau qi ei
inchiqi acolo.Supraveghetoruls-a mAniat pe el
din aceast5cauzdqi i-a spus: ,,Petine te rezolv
mAine diminea{i!" La ordinul lui, p[rintele a
fost inchis intr-o cimdrull strAmtl de la
subsol.Acolo abia intra un pat, pe carese putea
sta <loarserniaqezatsau semicttlcat,atAt era de
mic. Din tavan ii picura apa in cap, iar pe jos
era o balt[.
SfAntul s-a adAncit in ruglciune c5.tre
Dumnezeu, cltre Maica Domnului 9i cdtre
Sfintul Nicolae. Nu-qi mai arnintea cAtezile qi
cAte nopli trecuserd - una, doul sau trei. A
auzit cd pe sus merge cineva qi-qi zdng[negte
cheile. Deodati, s-a deschis uqa, a intrat
-(H 67 H)--
 mai-marele inchisorii qi a intrebat:
,,Cineeste
aici aqa de slab?". SfAntul, cAt era'de inalt, mondial
in vlpaia riztloiului
cintlrea pe atunci doar
45 kg. Ca rdspunsla
aceastdintrebare, el a vorbit d"spre g*fuI
.u.e Domnul, incercAndu-l pe alesul S[u, a as-
a vrut s5-l pedepseasc[.Atunci u-urrit ceva
cu cultat intotdeauna rugXciunile lui cu lacrimi qi,
totul neaqteptat:,,IeEi! a murit." Coman_
$eful curAnd, in soarta SfAntului Iov au inten'enit
dantul careil eliberasel-a pus pe SfAntulIov
la schimb[ri.
o muncd uqoardqi acestaa continuat sI_i
aiute Iurii Danile! consemneaz[: ,,Dupi decizia
pe copii. Cum qi in ce fel a murit omul
care i_a inaltei Cur{i a URSS din r.9 noiembrie 1942,
dorit moartea, stAntul nu a mai aflat.
IatI prin ceincerclri, asemdnltoare cu incer_ CodreaI. G., ca cetilean al Cehoslovaciei, a fost
clrile ocrotitorului s5u ceresc,ale SfAntului qi arnnistiat.in documentul care i-a fost inmAnat
Dreptului Iov cel Multpdtimitor, a trebuit abia pe 15februarie 1943in lagirul din Norilsk
sI
treacl StAntul Iov Codrea. Le-a suportat era nenlionat: <Are dreptul de a locui liber pe
fird
cdrtire, cu mullumire, gi a ieqit din ele arzind teritoriul URSS,in afara teritoriuiui de lAng5
de aceeaqidragostep"ni* Dumnezeuqi pentru frontier[, zonelorinterziseqi localit[lilor decla-
oameni. rate militare>.Acestdocumenti-a fost dat in loc
de paqaportqi era valabii trei luni. La sfArqitul
documentului gdsim urmdtoarea infonnatie:
<Cetd{eanulCodrease indreapti spre locul ales
de el, oraqul Buzuluk, regiunea Cicalovsk.o
Aceastanu a fost in realitate dorinla p[rintelui
Ior'. in tsuzuluk incepusesI fie format[ brigada
generalului Ludvik Svoboda,care a fost trimis[
pe front.
Odat[ cu declarareaindependenlei Ucrainei,
dosarul plrintelui a fost reexaminat, qi pe
zo februarie rgg2,p[rintele Iov a fost reabilitat."
/\t
l/a
ao , i,,I
{n, -(H 6e H)-
 Iatd cum descrie Nina Solrolevaeliberarea
a fost mobilizat in corpul de armatl cehosiovac
sfdntului: ,,Zilele treceau puterile nu_i
Ei rnai al generalului Ludvik Svoboda.Despre aceasti
ajungeau pentru u ,,rpru.ri.iiri cAncl,pe
neaq- perioaddel i-a povestitlui Valeriu Lealin urmS-
teptate, i-au ciremat la postul de gardd:
i_au ioarele: ,,Odat[, m-au chemat ia comandant:
verificat dosarul, s-au convins de lclentitatea
*Nr. 432, vino cu tot cu lucruriie tale.> M-au
persoalei iiri qi apoi au declaratcXperipada
de tntrebat: <<IJumneavoastrd,Codrea, sunte{i
detenfiese schitntri cu trirniterea pe front.
cet5lean al Republicii Cehoslovace?>,,Da,
Tuturor celor care inergeau pe front
le clomnule comandant.>>- am r5spuns. <Am
dldeau, pentru intirirea puierilor, por{ii
tle Lrrdin sX v[ mobilizez in corpul de armatX
m6ncarerece:pesrneliqi cAiecincisprezeee
cutii *ehoslovacal generalului Ludvik Svoboda,ca
de conserve de carne. SfAntul iov
a cerut prin sflngeledumneavoastrS. s[ vd rlscumpirali
perrnisiuneasd ducd toate aceste
cutii ?n zona vinovS.liafa1[ de Statul Sovietic.> <<Eun-am
de. detenlie - zona cu barflci, cu
faturi de nicio vini", dar voi mergepe front.> $i, iat5.,am
scAnciuri,cu nelegiuili ?nrIi{i qi sortilipieirii...
-,C: e. plrin{ele. fost echipatqi am plecatpe front, in cclmponenla
.rntl'ehat
, ai fost ia gedinlil _ a corpuiui cehoslavac"Of! Rdzboiuie, rdzboiuie
ciner-a.fhra preamult interes.
- Iltrimit pe front. lrlestemat,eEtigreu, o adevdratdcazn1,qi nu eqti
^ Iat[, i_audat qi carnesdse o indeletnicire potriv'it5 pentru un c[iugXr. M[
intdreascS.
rnAngflia doar amintirea despre sfinlii
Pdrintelea scoso cutie din traistd i_a
Ei dat_c monahi-ostaqi Osleab qi Peresvet, pe care
nyil, apoi altuia, apoi celui de_altrlilea
qi, in egumenulSerghiede Radoneji-a trimis sdlupte
a cincisprezeceacutie i_adat-o celui care
ljbrSit, pe cAmpiade la Kulicovo."
lr^aracase cu cuiitul. Aceiuia i_atremurat mdna
Sf0ntui Iov a fbst repartizat la artilerie qi
luat cntia,apoi qi-aridicat privirea qi
i1ri9 " a zis pentru cd, fiind monah, refuza s5. tragf, in
, r, p:pg, nu-nri purta ranchiuna, oameni, i-au poruncit s[ aduc[ obuzelepentru
l1::l; : m-a stArnit...
oravolul
"" tunuri. ln rdzboi,l-a intAlnit pe conslteanul sd.u
TrecAnd prin iarna grea a anilor tg4l-1g42,
^ cu numele Vucican, cu care a qi luptat cot la cot.
cf,nd qi in jurul Moscoveiera un g.r-d" _So",
Vucican indrepta obuzierul, iar Sfintul Iov
nemaivorbind de Nordul indeplrtai,
SfAntulIov aduceaobuzele,dequrubdndu-iecapaceie.Fiind
-(H 70 H}__
{H z1 H)
 foarte milostiv fafd de oameni, sfAntul suferea
cd participd la ucidereaduqmanilorsi odati i_a
spris lui Vucican cd ar fi bine sa nu mai fie
omorAli oamenii - pentru c[ toli vor sd tr[iasc5,
qi de o parte, qi de cealaltl. De aceea,.el i_a
propus lui Vucican si scoatl clemeleobuzelor,
ca s[ zboarefrrd sd mai explodeze.Vucican s-a
speriat atunci, fiindci, dacd s-ar fi aflat, i_ar fi
impuqcat pe amAndoi.SfAntulIov l-a lini$tit,
incredinlAndu-l cd nimeni nu va afla. A6a au qi
flcut un timp, sArguindu-sesI indeplineascd
porunca lui Dumnezeu:,,Shnu ucizi,,.
Dumnezeu i-a r[splltit pentru aceastadin
plin: odatd, a cdzut o bomb5 nemleascdgi a
distrus tot armamentul qi tot dispoziii*I, pAnX
la ultimul om, insd ei nu au suferit nicio
zgdrieturd.A fost ucis qi bucdtaml batalionului.
Atunci, au fbst chemali cei care stiau si e[_
teasca.S-aoferitVucicanqi a fostnumit buciiar.
A wut s5-lia ca ajutor pe Sflntul Iov, ca acelasI
nu-qi riqtevia{a,dar sfintul a refuzat.
O alt5 bombd a cdzut qi a distrus tot rlis_
poziti'vul de tragere. Din nou toti. in afar[ de
SfAntul lov, au fost uciqi. El a fbst aruncat la
pdmAnt qi a simfit ci peste el c[zuse cevaca o
grindin[: ,,Vede(ice mare este puterea lui
Dumnezeu?Eu eram culcat la pdmAnt qi parcl
peste rnine cidea grindina.,,peste el cdcleau
-.-lV
rl
7t J I
rrr,.-
rlenumerateleschije de la explozie.Mantaua a
fbst toati ciuruiti de ele,caschetaa fost gdurit[,
dar. din nou, SfAntul Iov n-a ar'rrt nicio zgA-
rietur[. $i pe el, qi pe Vucican,Domnul i-a pdzit
de moarte in timpul acestuir[zboi cumplit'
Trebuie spus c[ gi de la nemli aterizau din
cind in cAnd obuze care nu explodau, iar in
unele chiar s-au glsit bilete in limba rusf, cu
cuvinte de prietenie. Desprelucrul acestanu se
putea vorbi, dar agaa fost. Astfel, qi in armata
fascistl se aflau unii oameni buni, pe care
Dumnezeui-a r[spldtit pentru c[ au reuqits[-qi
p[streze conqtiinla curatl, in ciuda faptului cd
se aflau sub cumplita conducerea lui Hitier'
in momentul cAndsfAntuiajunsesepe front,
rflzboiul suf"eriseo intors[turd gi luptele erau de
ofensiv[. Datorit5 creqterii nemaiintAlnite a
producliei militare sub lozinca: ,,Totul pentru
iront, totul pentru r'ictorie!", in tirnpul preg[-
tirilor pentm atacsepierdeauoricum un num[r
imens de proiectile- aEadar,fapta plrintelui de
a opri exploziacbuzelorn-a adttsmari pierderi
armatei.
Domnul cel atotputernicnu doar c[ ]-a p[zit
pe robul S[u nev[tlmat, ci i-a inzestratcu a]ese
'-iaruriduhovniceqti,pentru multele suferinle qi
rlevotamentuls[u pentru E]' in condiiii neinchi-
puit de grele,sfhntul deveniseun mare rugitor,
-tH n H)
 iar rugiciunile sale ajungeau
la prestolul consideralie la el qi au vorbit indelung. DupX
Atottiitorului, sivdrqind niinuni.
i,i ti.pri r[zboi, SfAntulIov, av0nd cetdlenie cehoslovac5
acestor ani de chin, SfAntul Iov
a cunoscut (pe z septembrie1943primise un nou paqaport
omeneqti
in cele,nuiaii"riie ipostaze
:,"1:r"l:,
qr a rnva{atsd_iajuteduhovniceqte cehoslovac),prin ocrotirea generaiului Ludvik
pe oameni. Svoboda putea s[ plece in Cehoslovacia,
De asemenea, el i primit aefa Oumrlzeudarul
inainte-vederii. sclpAnd de puterea sovietic[, ceacareil chinuise
Sf6ntului Iov i s_a descoperitde atelia ani in lag[rele ei. Acolo, in Cehoslovacia,
sus cI l-ar fi aqteptat o via![ indestulat[ qi fird
rlzboiul se va termina curAnd.Tirtdr;
ordonasesd sapeimediattrurrq".,; ,oldatii ;; primejdii... Dar stAntul a hot5rAt si r[mind cu
istoveausXpAnddoar noaitlu,'.u se poporul siu gi s5-I slujeasclDomnului, in ciuda
sd nu_i tuturor greut5lilor din URSS,sub o stlpAnire
ob.9e1ve duqmanii. SfAntuti"J ;; sapa
ceilalli,ci le vorbea riz6nd.o*put.iolilor ca fdr[ Dumnezeu, numai pentru a-i ajuta pe
sdi, oameni in aceletimpuri greie. DupX ce a refuzat
:T"_.r?,r..rnajoritatea din corpulcehoslovac ai invitalia lui Ludvik Svoboda de a merge in
lui Lud\,'rkSvoboda:,,Frafilor,nu
'nomnutuil sdpa{i,ci Cehoslovacia,acestaa inceput s5-l respecteqi
opriii-vd qi mullumili_t p6ni
dimineafa,rlzboiul ser.asfArqit;ioiJulii mai mult pe sfint pentru cur5lia sufletului sdu qi
.r.,t_uu i-a scris in repetate rAnduri, felicitAndu-l cu
crezut gi au continuat sd sape,dar
in zori, acaziapraznicelorbisericegti qi intrebAndu-l de
dintr-odatI,li s-acomunicatcdrlzboiul
seter_ sIn[tate.
minasegi nu mai eranevoie*e,up".
SiantulIov Aceastd intAlnire a fost providenfial5 - la
le-aspus ,,Vededi?N;
.atunci: sa rnl Dumnezeunimic nu esteintAmplS.tor.Generalul
ascultaliqi cumali mai muncit!,, "li;;t
Ludvik Svobodaa ajuns mai apoi preqedintele
Pe SfAntulIov l_a cunoscutpersonal,
rlzboi, renumitulorganizato,qi .Jrrd,r"atorin Cehoslovacieiqi, datorit5 protecliei lui, puterea
corpului.dearmati cehoslovac, al sovieticl a fost nevoitfi sd ii ierte Sfintului Iov
g"rr*ruiutLudvik ceeace altora nu ierta.
Svoboda, care,incepAnddin acii;;i;l_" cinstit
pe sf6ntpAn[ la sfArqitulvielii ,"fr.
i"a"ra ces_a
terminat rizboiul, l-a chematp*
,m,ri *u."
"u
-(H 14 R)__ _{H 75 H)_

Anii de dupi rizboi
Dupd sfArqitulrdzboiului,majoritateacovAr-
qitoare a soldaiilor nu au fost lSsati la vatrl
imediat - unii au mai f[cut serviciul rhilitar
cAtevaluni, allii chiar gi cAlivaani. Sfdntul Iov,
dupl sfArqitul activitX{ilor militare, a mai
rdmas o vreme Ia Moscova. Mullumitd lui
Ludvik Svoboda, el a prinlit o slujbl bdnd qi
lipsit[ de pericole- aceeade a aplra ambasada
Cehoslovaciei.
Au inceput vremurile unei relative libertlli
pentru Ortodoxia din URSS.Episcopii perse-
cuta{i,caremai r[mdseserdin vial5, au iegit din
temnile, iar mulli dintre cei de pe front, salvali
in mod miraculos de Dumnezeu din urgia
rdzboiului, s-au grdbit si se inscrie la semi-
nariile teologice.Foarte mul1i, fiind pe front,
au flglduit se devinl monahi sau preo{i qi
acum voiau sI implineascdaceasti flg[duin{I.
SfAntul Iov a avrrt, atunci, posibilitatea sI
ajungl in cel rnai de seam[ dintre locurile
sfinte ale Rusiei - la Lavra Sfinta Treime a
Stdntului Serghiede Radonej- qi sd se inchine
moaqtelor f[citoare de minuni ale stare{ului
p[mAntului rus. ln anii de rdzboi, e] se
mAngAiasecu gAndulla exempleleschimnicilor
-(H 76 H)--
Peresvetqi Osleab, pe care SfAntul Serghie ii
trimisese s[ lupte pe cAmpulde la Kulicovo, iar
acum vizitase chiar locul sfAnt unde fusesedat5"
aceabinecuvAntare.
Lavra Sfdnta Treime a SfAntului Serghie a
15.satin inima lui o impresie adAnc[: aici mai
mult decAtoriunde se simteaputereaspirituall
a Rusiei, harul lui Dumnezeu care biruise
ateismul.
SfAntul s-a inapoiat in locurile natale cu
mantauagdurit[ ca o sit[ - de gloanle Eischije'
Aceastl manta, impreund cu cascastrlpuns['
le-a p[strat mul1i ani. (CAnd se afla deja in
Uglea Mic5.,vizitatorii il rugau s[ le arate aceste
obiecte: ,,P[rinte Arhimandrit, nnde sunt
rnantaua qi casca dumneavoastr[?") Pieptul
sfintului era plin de ordine qi de medalii'
Dupl reintoarcereaacas[ a Sfintului lov, pe
intorsura drumului dintre Hust qi lza, au fost
adunali ostaqiiqi strigatenumele celor decorali
cu ordine qi medalii. Aici, pe neaqteptate'
-
SfAntul Iov a auzit numele nepolilor sdi copiii
fratelui sIu Mihail, plecatin Canadaimpreunl
cu alli doi frati.
Nepolii sdi se numeau Nichita qi Dimitrie'
Nichita fusese mobilizat de horthyqti pentru
r5.zboiuiimpotriva Rusiei qi fugise din armat['
Zile qi nopli intregi a stat atArnat, ag[{Andu-se
-(H 77 H)--
 de o grind[, printre legdturilede porumb puse
la uscat.IJngurii au tras de cAtevaori asirpra
leg[turilor lungi de porumb intre careel stilea
ascullsqi se ruga lui l)umnezeu sd-l salveze.Au
zburat o mullime de gloan{edin toate p[rtile,
insi niciunul nu l-a atins pe cel ce se ruga.
Astfel l-a ocrotit Dumnezeu,ferindu-l de riz-
boiul fratriciri. CAndregiuneaa fost eiiberatl
clejugul horthyqtilor.el a mers clebunlvoie in
Armata Roqie,impreuni cu Dimitrie, careavea
' credinla in Hristos qi chinuifi in laglre, ucigi qi
virsta inroldrii in armat[.
Aceasta a fost o intAlnire neohiqnuitd.
Povestind clespreea, chiar dupl muiti ani,
starelulnu se puteaopri din lacrirni.intdlnirea
cu cei dragi pe pdmintul natal, clupi ce
trecuserdqi ei prin cumplitul rdzboi, qi clupd
ati{ia ani de desplrlire. i-a umplut sufletul de
bucurie. El qi-a imbri{iqat nepofii dragi, care
de asemeneaplingeau cu lacrimi de bucurie,
qi I-a mullumit lui Dumnezeudin tot sufletul.
-{H 18 H)-
Intoarcerea in mf,nistirea
de metanie
SfAntul Iov s-a intors in m[ndstirea sa de
metanie dupX qapteani de incerclri crunte, fiiud
rleja alt om. in aceqtiani grei, el qi-a trdit via{a
inv[fAnd sX-i iubeascdtot mai mult pe oameni,
indeosebipe cei care ftiseserl rupli cu sila de
schilodiiipe cirnpurile de iuptl... in aceastas-a
ar5.tatpronia lui Dumnezeu,pentru ci, dintre
toli stare{ii din Carpali, numai Sfi"ntuluilor.'i-a
fost dat sd petreac[ atAtatimp in Rusia,trdind
poate cel mai dramatic qi cei mai hotlrAtor:
moment din istoria acestei![ri. L,l a hr[nit
duhor.ericegte o mullime cleoameni din Rusia.
inaintea intoarcerii sfAntului, in anul tg4;,
Schitul Gorodilov a ars, chiar in ziua de Paqti.
Pentru c5 acestloc, fiind la inillime, esteb[tut
de vinturi, incendiul nu a putut fi stins. in
timpul verii, fralii au constmit un nott corp de
chilii.
CAndSfAntulIov s-aintors in mindstirea sa,
bucuria a alungat triste{ea ldsat[ de incendiu.
Timp de mulli ani, sfhntul fusese socotit
displrut, qi, near.Andnicio vestedespreel, fralii
(H rs H)
 nu $tiau cum se-l pomeneasc5,la vii sau
la trecut din jurisdictia Patriarhatului SArbescsub
morfi. Mdnistirea a prins puteri qi a cdpdtat
o cea a Moscovei. intAistltdtorul mdn5stirii,
rinduial[, iar acum to{i aqiepta, ., .r".lbdu."
SfAntul Alexie Carpatinul, i-a scris noului
un singur lucru - ca SfAntuliov sd fie hirotonit
episcop,Nestor Sidoruk (t r95r), urmltoarea
ierodiaconqi ieromonah,cAtsepoatede repede,
cerere: ,,VI rog sd il hirotonili ierodiacon pe
qi sd inceapi sI conducd duhovniceqte'via{a
monahul lov, care estelocliitoml meu in Schitul
mdndstirii.
Gorodilov." Pe data de 16 noiembrie 1945,
_in anul 1944trecusela Domnul arhimandri_ episcopull-a hirotonit pe SfAntulIov ierodiacon.
tul Amfilohie Kemin, doi ani inainte cleaceasta in ziua de ro decembrie1945,fratii Schitului
fiind paralizat. Arhimandrituf punt"iii"o",
Gorodilovi-au cemt ierarhului ca SfAntulIov sd
fratele StAntului Iov, a venit in locul pdrintelui
fie hirotonit ieromonah. Ruglmintea le-a fost
Amfilohie,luAnd din nou cmceade dutror,nic irnplinit[ qi, pe Z aprilie 1946,SfAntulIov a fost
al
celeimai populate mdnlstiri de sub Carpa{i_
rnlnastirii de fecioaredin satul Lipcea,inchi_
a hirotonit ieromonah. ir
i
Drurnul Sfintului Iov spre monairism, plin
nate Prea Sfintei lr,tdscdtoale de bumnezeu. ciec[ut[ri qi nlzuinle, a fost lung, insii caleaspre
Iercmonahul Vichentie, impreunh_nevoitor
cu treapta de ierr:monahs-a ardtat Ei mai lungi qi
Sflntul Iov inci din anul t934, pirisind schitul grea. El nu numai cI s-a intirit duhovniceqte,
sdu de metanie, a renovat strXvechiulloc dar a qi primit de la mult-milostir,rrlDumnezeu
sfAnt
al Mararnuresului * Mlnlstirea Drigoieqti. harril de a tlm5dui neputinfele sufleteqti gi
?nchinatl SfAntuluiArhistrategal lui Durnnezeu
trupeEti. Ilupd hirotonie, harul lui Dumnezeu
I!{ihail, apoi s*a apucat s[ reaciucdla
viatl s-a revdrsat cu imbeiqugare peste sufletul
ft{andstireaAdorrnirii N{aicii Ocrmnului pf,storr-riuiaies rie El. SfAntul Iov a iuat asupra
din
lS_lea Fralii, odatd cu plecareamarilor pdrin{i sa marea cruce a stareliei. il aqteptauin:iinte
ciuhovniceqti, au rlinas orfani aproape patruzeci de ani de slujire a iui
Ei acum toti
n[dljduiau numai ?nStAntu]Iov. Dumnezeuqi a poporuiuicredincios.
In anul 1945,teritoriul canonic al Bisericii i,
."
clin Carpa{i,in afard de partearu d" ufu.r,
carea
first redat5 plmAnturilor Cehiei qi Siovaciei,
a
li
80 K)_ 81 g) ll
{H !

it
 incd din anul 1946,obqteal-a alespe SfAntul
Stirefia Iov stare! al m[ndstirii, iar in anul urm[tor,
in anul r94g, deprazniculAdormirii Maicii ry47, el a fost numit egumen.
^Domnului, Pentru modulin care a slujit Biserica,SfAntul
in Mlnistirea SfAntulNicolaedin Iov a fost ridicat in anul rg47 la treapta de
oraqulMuncaci- in carese afla din vechime
scaunulepiscopaloftodox _, a avut loc egumen.Arhimandritul Efrem Molnar, care il
eveni_ cunogteabine pe SfAntul Iov, a descris astfel
mentu,lcarea produsceamai marebucurie
in activitatea acestuia:,,ConducAndschitul intre
randul tuturor credincioqilor RusieiSubcar-
patice..i3 prezenlaunei mari mullimi anii 1946-1958,a fost pentru monahi qi pentru
oameni,in prezenlamai multor arhierei de mirenii simpli un exemplu viu. Stintui Iov
gia aproapeci nu a utilizat ordinele administrative.
unui intreg soborde preo{i,a fost a"rnmlutX
mod festiv Unirea Roma,impuJ cu in SdvArqeazilnic SfAnta Liturghie. Dup[ ter-
"u ir, forta minarea Liturghiei gi dupd masd, inqtiinla mo-
preoii atn Ulgo.od
i:l:j l"]:"'.eci.de
rn,anut1646,$i carea adus"urt"t,it nahii ce ascuit[ri are fiecareqi ei insuqi se alitura
atAtaam[rdciine gi
tulburarepoporului muncii. Calitllile saie umane erau hlrnicia,
unia{is-auintorsla dreapta-din Carpati.ifA"fU.f".i.i simplitateain relalii, milostir.ireaqi smerenia."
ciedintea strdmo_
qilorlor. u biruit dreptateaduniner"ia.ca. Puterile duhovnicegti ale nevoitorului creq-
..Aqu
desfiinlareaUnialiei._ud*rfrq.,rat in teau din ce in ce mai mult. CurAnd, vestea
..^^loa.iqi,
aceragt ump cu sovietizarea qi,de asemenea, cu despre starelul inainte-vizitor din Gorodilov
ucrainizarea forlatd. s-a rdspAnditin Subcarpali.Oamenii veneaudin
__.Pero martie 1950,in aceeaqi mlndstirea toate p5r[ile, cu bolile lor, cu necazurile qi
sfanhrtuiNicolae,ii; M;;;;#_;; slrlcia 1or,ia alesul lui Dumnezeu,cel plin de
sufl
sdudre,ptin mAinilelui Dumnel"u i*t*t* etut har gi smerit. Este cunoscut cazul lui Dimitrie
mare al SfAntuluiIov, pirintele panielimon. *ui
Petrovici Piisca,r[nit la cap in timpul rdzboiului
SfAntultriia acumqi durere,qibr;;i" _ - giontul i-a spart capul deasupraochiului stAng
mai putea vedeape bunul ,E" fr"i"-in nu_l
viata qi a ajuns la creier. El a stat internat prin spitale
3cea9ta,dar se bucuraci el este.u Hririor,*i'i o jumltate de an, ftr[ a puteavorbi. Atrebuit s[
Impir5{ia Cerurilor.
inve{esXmearg5qi sdvorbeascidin nou. Ieqind

{H 82 H)-_ _(H 83 H)_

 din spital pe picioare, a continuat totuqi sd
sufere de pe urma rlnii. Odatd, cAnd aducea
fdin[ de la moar[, qi-a pierdut cunogtin{a qi a
c5zlt in rAu,scipAnd ca prin minune de inec.
In primii ani de dupl rdzboi, acest om
evlavios a venit la SfAntul Iov, pentru a-i cere
ajutorul. Timp de trei sdpt[mAni, el a lucrat in
mdnlstire, spre slavalui Dumnezeu,aiutAndia
culesulmerelor.SfAntulIov i-a ,pu, trebuie
s5-qi mai ducl crucea o weme, dupd "avpia lui
Dumnezeu, qi i-a rnai prezis cd, oditi cu
apropiereab5trAnelii, Dumnezeuva lua de la el
aceastd ispiti, l5sAndu-l in viati incl foarte
mulli ani. Dimitrie plisca s-a mAngAiatqi a
crezut in cuvintele sfAntului starei. pentru
ruglciunile acestuia,dupa qaptesprezece ani i_a
displrut orice urm[ a gravei rdni, el incepAnd
sI-i intreacdla muncd chiar Eipe cei tineri; si nu
numai.cd a triit pAnd la adAncibltrineli, ci a
ajuns, in primii ani ai secolului al XXI-lea. cel
mai bdtrdn locuitor din Iza, rnurind la vArstade
noulzeci qi trei de ani...
Din nou, ca qi pdnl la rdzboi, oamenii il
ajutau pe SfAntul Iov la reconstruirea mdnistirii
din munli. NecrulAndu-qi puterile, oamenii
aduceaumaterialele de construc{ii pe umerii lor
pAndsus,ca s[ construiasci o bisericdmare, d.e
piatrd. Deosebit de mult au ajutat locuitorii din
-{H 84 K)_
Iza. Printre ei era qi Dimitrie Plisca, clruia
Sfintul Iov ii prevestise vindecarea. in ciuda
efortului prea mare qi a pericolului de a-qipierde
cunoqtinlaqi a cldea de pe munte jos, el, pre! de
ceasuri intregi, c[ra pietre qi nisip. Astfel, cu
inrpreun[-lucrare, spre slava lui DumnezelJ,a
fost construit[ biserica din piatrl a Sfintei
Treimi. Pentru ortodocqi,era o cinste s[ ajute
M[n[stirea Gorodilov qi pe egumenul ei, care qi
el imp[r{ea cu ei tot ce a\€a.
Aducem un singur exemplu din numeroasele
intimpl5ri in care s-a vlzut bun[tatea stare-
lului. Era in vremea foametei de dupl r5.zboi.
Sufereau de foame qi ia Iza, in familia lui
Dimitrie Sabov, care in wemea imperiului
austro-ungarfuseseunul din principalii lupt[-
tori pentru dreapta credin![. El a dus, in taind,
sArbiior, rlvaEele falsului pistor uniat Andrei
Azaria,prin care acelale porunceajandarmilor
sd-i prigoneascfl pe oamenii din Iza pentru
credinfa lor. DupI aceasta,toatl lumea a aflat
cX in Iza poporul sufereade mul{i ani pentru
credinla ortodox[ - qi nu din cauzamult-trAm-
bilatei tr[d[ri de stat. Pentru acest lucru,
Dimitrie Sabov a suferit batjocuri qi torturi
ingrozitoare din partea autoritltilor.
Pe solia lui Dimitrie, care n[scuse de cu-
rAnd, au biciuit-o de fali cu el, iar pe el l-au
(H 85 H)-
 lovit cu capul de pere{i. Numai mullumit[ lui
Dumnezeu, Care l-a salvat prin minune pe
rn5rturisitorul Siu, Dimitrie Sabov a sclpat cu
via{6, in timp ce altor oameni le-au fost cr[pate
capetele.
Familia rnirturisitorului se remarca printr-o
mare evlavie. Fata lni, Ana, a rdmas vaduv5 de
tAn5r[, fiindc[ so{ul ei a fost ucis in r5zboi.
Trebuia s5 se pregiteasci pentru Luminata
Inviere a lui Hristos, iar acasdnu aveau cq sd
mflnfince qi nu aveaucu ce pre$5ti pasca,pe care
voiau s[ o sfinleascdla aceast5mare sdrb[toare.
trn acel timp, StAntullov primise o mullime
de pachetecri mdncare qi bani, cele mai rnulte
venite din Rusia, qi s-a grdbit sXle impartS.pe
toate, in primui rAnd vldr-n'elor. Ana a venit Si
ea la pdrinte qi a primit de ia el dou[ cutii cu
zahdr,f[in5 qi grAu.in afarl de acestea,stare{ul
i-a dat qi bani. Acum, familia putea nu numai sd
se pregflteascdde Faqti,dar qi s5 nu mai snfere
de foarne mult timp de atunci inainte. Fapta
binecuvAntati a sfAntuiui a fost un dar minunat,
asemeneadaruiui fHcut de SfAntui Prooroc Ilie
vdduvei din SareptaSidonului: au mAncat tirnp
indelungat, dar hrana nu s-a impulinat.
Astfel, Sfdntui lov, f[clia binecuvintat5
a Carpaliior, a fost pentru toli un adevirat
p[rinte, milostiv qi compitimitor.
_(H 86 K)_
inflorirea min[stirii
Darul duhovniciei, dat de Dumnezeu sfAn-
tului, atrlgea spre el o mare mullime de
oameni, chiar din dep[rt5ri. in anul 1950,
Freasfin{itul Macarie, arhiepiscopul de Lvov,
'fernopoi qi Muncaci-Ujgorod, l-a numit pe
stare! duhovnic qi ia M[n5stirea de maici din
h{uncaci, care nu demult fusese redatX orto-
docqilor. Dar pentru Sf$ntul Iov viata in
aceast[ m[n[stire aglomerat[ era dificil[. Ca
m5rturie st[ o scrisoare a arhimandritului
Macarie Vakarov c[tre arhiereul locului, in care
se men{ioneazd.cb.SfAntul Iov ,,in acest mo-
ment de{ine func{ia de duhovnic la m[nlstirea
de maici din Rosvigov,Muncaci, funclie careil
suprasolicitS,de aceeadoreqtes[ se intoarc[
inapoi la Schitul SfAntaTreime din Gorodilov".
in anul 1951, noul episcop Ilarion de
Muncaci qi Ujgorod, eliberAndu-i pe Sf0ntul
Iov de datoria de duhovnic la M[nS.stirea
Muncaci, i-a incredinlat Biserica SfAntui Iiie
clin satul Veleatin qi protoieria din Zakarpatie,
cu obligalia de a se inregistra la imputernicitul
pentru culte al Bisericii Ortodoxe Ruse.
I)atoritX acesteinumiri, starelul devenea,dup[
episcop qi secretarul s[u, cea mai influent[
-(H 87 H)-
 persoani duhovniceascldin eparhie.A devenit
rnai mare qi autoritatea lui duhovniceasc[.
Acum Sfdntul Iov avea posibilitatea sd-i ajute
qi mai mult pe oameni. El sefoloseade aceasta,
necrulAndu-qiputerile sale qi, in curAnd, avea
sd se vorbeascl despre minunatul stare! in
toat6 zona Subcarpatilor.
Devenind loc de pelerinaj, M5n[stirea
Gorodilov a inflorit qi s-a infrumuselat nespus
de mult. Schitul numlra, deja,doulzeci qi cinci
de frati, deqi in mica RusierSubcarpatici, in
perioada renagterii ortodoxe, fuseserd inte-
rneiate o mullime de mdnlstiri, mai ales in
apropierea Schitului Sfintei Treimi. Datoritl
SfAntului lov, in anii de dupl rlzboi, schitul a
devenit cea mai renumiti chinovie din toat[
regiunea.Fra{ii il iubeau qi il respectaufoarte
mult. Numai in decursul cdtorva ani, se crease
o adev[rat5 qcoalda ucenicilor sii. La SfAntul
Iov veneaupentru hrani duhovniceascdtineri
rivnitori. in urmdtorii ani, r98o qi 1990, o
parte din ei au ajuns episcopi,arhimandrili qi
stareli de m[n5stiri.
Noua renaqtere a monahismului ortodox
in regirlne a fost inceput[, cu ajutorul lui
Dumnezeu qi cu marea suslinere a poporului,
de cXtre fostul vie{uitor al schitului, VlXdica
Eftimie gutac de Muncaci qi Ujgorod, de
--(H 88 H)_
origine din renumitul sat Copdceni.El a condus
eparhia din anul 1989 pAni la moartea sa, in
anul 1999.incepAnd cu anul Lgg4,din eparhia
Muncaci-Ujgorod a fost desprinsi eparhia
Hustului, care includea teritoriul Maramu-
reqului, iar arhiereu i-a devenit un alt ucenic al
M[nistirii SfAntaTbeimedin Gorodilov - Vlddica
Metodie Petrol'fii din satul Priborjavscoe. El a
condus eparhia pAnI in anul 1998, dupd care
a ieqit la pensie. De asetnenea,in timpul
SfAntului Iov, a fost ucenic in mlndstire qi arhi-
mandritul Stratonic Legaci,din satul Cop5ceni,
c[ruia i-a fost rAnduit sd refaci, aproapepe un
loc pustiu, Mdnlstirea Sfdntui Nicolae din lza,
precum qi cea mai veche minS.stire a SfAntului
Arhanghei Mihail din Peri. Mindstirea din
Gorodilovl-a d5ruit qi pe arhimandritul Efrem,
cdruia i-a fost rAnduit in timpul episcopului
Eufimie si renasc5schitul natal.
in aceqti ani de mare inflorire, mullumit[
sfAntului stare!, in chinovie s-a stabiiit un duh
cu totul deosebit. Monahii aduceau lumina
Ortodoxiei oamenilor din imprejurimi, nu
numai prin exemplul vielii lor de rug[ciune qi
de autoddruire, ci se ingrijeau de ei, dAndule
ajutor in treburile de zi cu zi.
Dimitrie Chemin, originar din lza, aveamo$-
tenire un plmAnt l6ngi Mdndstirea Gorodilov
_(H Be H)-
 qi, odatd, s-a dus s[ lucrezeacolo toat[ familia
sa. Monahii, urcAnd spre m5nlstire, i-au vlzut
lucrAnd,i-au salutat,apoi s-au intors qi le-au
adus de mAncare: ,,Egumenul ne-a dat
binecuvAntaresi v5 aducemrnAncare!"Cei din
Iza au refuzat, spunAnd cd qi-au luat mAntare
cu ei, dar, in celedin urmd, au acceptat,atdt de
sinceri qi de conving[tori au fbst monahii.
Desigur,Mdnlstirea Gorodilovera vestitdin
toatd regiunea,nu numai prin facereade lJine
pentru popor, ci, mai mult, prin inaltul duh de
nevoin!5.
P[rintele Mihail Farcove!,din satul Copiceni,
protoiereu onorifi c, parohul Bisericii Adormirea
Maicii Domnului din Cosino, din oraqul
Moscova, qi-a amintit cum l-a adus pe el
Dumnezeu in Mlnistirea Gorodilov. Din
tinerele ii pl5ceasd mearg[ in pelerinajepe la
mindstiri, impreuni cu prietenul sIu din
acelaqisat (acum adormitul protoiereu Serafim
Hlanta). Erau anii grei de dup[ rizboi. Au mers
amAndoiin M5n[stirea Stintul Pantelimon,la
p[rintele Meletie, care in tinerele s-a nevoit in
Muntele Athos. Acolo, poposeauadeseapentru
cAtevaiile, indeplinind anumite ascultiri, aEa
cd le-au dat qi o chilie separatS.
Dar, era ceva care nu-i mullumea qi au
plecat si fac[ ascultare in Msn5stirea SfAntul
-(H eo H)--
Nicolae.Totuqi, qi aici, dupd moartea Sfdntului
Alexie Carpatinul qi a Starelului Amfilohie, n-a
mai fost acelaqiduh. In Mlnlstirea SfAntul
Nicolae din Iza. tinerii au auzit de M[nistirea
Gorodilov, au aflat c[ aco]o triiesc adevlra{i
nevoitori, monahi autentici. Cei doi prieteni
s-au sf[tuit indatd s[ viziteze acest schit.
StrdbdtAnd drumul greu pe jos, in cele din
urml au a'iuns.
intr-adevdr, in mlndstire domnea un duh
minunat al iubirii frlteqti, un duh al nevoinlei
autentice. Cum au ajuns in aceasti obqte,
tinerii qi-au dorit s5.rimAn[ - EiDumnezeui-a
inwednicit de aceasta.
Duhovnicia piind de har a SfAntului Iov
umplea acest schit de iubirea evanghelicd
adeviratd. Aici tr[iau intr-o singurd familie,
impirt5Eindu-qi toate bucuriile qi necazurile
unul altuia, iar p5rintele duhovnicesc era url
adevlrat tat[ pentru fiecare. tntotdeauna,
SfAntuliov iqi fXceasimlit5 iubirea qi oricine
veneala el primea mAngiiere duhovniceasci,
ajutor gi sustinere. Tinerii erau atraqi de
MS.ndstireaSfAntaTreime. Cu inima lor curat[
qi deschisS.,simleau c[ aici siliqluieqte un duh
puternic al nevoinlei adevlrate.
Datorit[ acestuiavAntal tineriior, in anii de
dupl r[zboi Schitul Gorodilov a crescut atdt de
tH e1 K)
mult, incAt, prin num[ru] vieluitorilor, nu era
mai prejos decAtmulte alte mlnistiri.
Totuqi, vrijmaqul neamului omenesc n-a
putut si sufere aceastl situatie qi, cu ingl-
9uinta lui Dumnezeu,li s-a dat prima lovitur5.
inainte, fralii de mlnlstire, dupd lege, erau
scutili de serviciul militar, ins5 din anul 1954
totui s-a schimbat. Acum. tinerii trebuiau s[ fie
rupti de mlnistirea lor qi aruncali intr-o alth
obqte,cu alte legi qi cu alte'ascultdri.Fralii au
simlit cI au c[zut din rai in iad. I-au chinuit pe
tineri o sipt[mAn5 intreag[, apoi i-au mobilizat
pe neaqteptatein unitatea militar[, incAt nici
nu au avut posibilitatea s5"-qiia rSmas-bunde
la cei dragi. CAnds-au intors din armat6, ince-
puserl perseculiile lui Hruqciov asupra
Bisericii qi inchiderea forlatl a aqezdminteior
monahale...
(H ez H)-
Persecu{iile Ei peregrinirile
Persecu{iile lui Hruqciov asupra Bisericii
l-au atins gi pe SfAntul Iov. tn anul t"956,pri-
gonitorii au numit un nou ierarh, pe Varlaam
Borisevici. El a inceput s[ inchidi m[nistirile
una dup5.alta. Astfel, asupra pXrnAntului udat
cu sAngeleqi lacrimiie celor ce au suferit pentru
credinli s-a ridicat mAna necinstitl a unuia
care a intrat in cdrd5qie cu puterea flr[ de
Dumnezeu.
in anul 1958, SfAntul lov, impreun[ cu alli
preo{i, au semnat o scrisoare colectivi cltre
patriarhul Moscovei qi al intregii Rusii, Alexei I,
in care era exprimatd rugS.minteade a-l iniocui
pe arhiereul nevrednic. Dar, fiind sustinut de
conducS"toriiatei, episcopul Varlaam Boriso-
vici a inceput s[ pedepseascl clerul care se
ridicaseimpotriva politicii sale antibisericeqti.
in anul 1958, el l-a indepS.rtatpe Sf0ntul Iov
din functia de egumen al schitului. Aproape
imediat dupd aceasta,la venirea noului egu-
men, mi.nlstirea a fost inchis[.
Pe rz martie 1958, in ziarul Zakarpatia
Souieticd a fost publicat un articol cu denu-
mirea Pdnza pdianjenului negru, al cdrui rol
era, cu ajutorul unei adevlrate pAnzenegre de
_(H e3 H)
I
 t
pdianjen, tesutd din minciuni gi clevetiri, s[
dovedeasc[ necesitatea inchiderii Schitului
Gorodilov ai Sfintei Treimi. Poporul a fost uluit
qi tulburat cAnd dreplii care se lep[daserl de
lume qi au piecat departe in munli ca sI
siujeascdpe Dumnezeu qi aproapeleau foqt
invinuili de,,dec[dere mora]5.".
La pu{in timp dup5 acestarticol, in rnunli a
fbst trimis in mod secret un detaqamental
rnililiei, pentru inchiderea for!a!5 a mdnistiril
Sf0ntul lov, impreund cu ceilaili vie{uitori, s-a
luptat cu miinile goale cu militienii inarrnali,
dar puterile erau inegale. Monahii au fost
arunca{i in inchisoare, sub acuza}iade impo-
trir,'irefa{[ de miiilie. EpiscopuiVarlaam il ura
pe SfAntulIov qi il cleveteanecontenit inaintea
puterii ateiste.
Din pricina unei astfel de ,,preocupdri"a
arhiereului, SfAntul Iov ar fi putut sta in inchi-
soaremulli ani, cum s-a intAmplat cu mulli alli
potrivnici ai episcopului Varlaam care iuptau
pentru binele Bisericii, dar, in acestmoment
foarte greu, sfAntului i-a venit in ajutor vechiul
sdu prieten, Ludvik Svoboda, preqedintele
Cehoslovaciei,qi sfAntul a fost eliberat.Au fost,
de asemenea,eliberali qi alli monahi ai schi-
tului, impreuni cu fralii.
(H e4 H)
in cl5dirile mlndstirii, conducltorii flrX
Dumnezeu au organizat o qcoald agricol[.
'Iotuqi,
ateii nu numai c[ nu au putut cultiva
nimic, dar au distrus in totalitate qi acea
gospodlrie pe care monahii, cu multi dragoste
qi cu ajutorul lui Dumnezeu, reuqiserd sd o
intemeieze.
Sfintul stare!, p5rdsind m[nlstirea lui de
metanie, a luat cu sine din averea m[nlstirii
numai un cearqaf, pe care dormea. Astfel, a
inceput din nou pribegialui...
SfdntuiIovs-a mutatin M[nlstirea SfAntului
Nicolaedin Iza.
Pe t7 martie r9;g, SfAntui Iov a flcut o
cerere cdtre episcopul Varlaam Borisevici,
cerAndmutarea in altl eparhie,dar cerereanu
i-a fost aprobat[.
SfAntul a r5mas, dar nu pentru muit timp,
in MdnXstirea SfAntului Nicolae. CurAnd, qi
asupraacestuinucleu duhorrnicescal Ortodoxiei
s-a abitut amenintarea inchiderii, deoarece
prezenla SfAntului incomoda foarte mult
puterea ateistl. $i in aceastl chinovie, ca peste
tot unde mergea,Sfdntul Iovii ajuta pe oameni.
Astfel, nevoitorul a ar.'uto contribulie foarte
important5 in viala fratelui de m5nlstire
Mihail, de origine din Verhovina, care suferea
de indricire.
(H es H)
 Bliatul era orfan. crescuseintr-un orfelinat,
gi era analfabet.SfAntul a izgonit din el duhul
necurat,apoi a insistat s[ fie tuns in monahism
qi l-a clluglrit chiar el, dAndu-i numele de
Sava. Dar, pentru cd monahul Sava era
analfabet, nu a putut ajunge preot. P[rintele
Savanu aveaunde sd meargl dupd inchiderea
rninlstirii. El a plAnsamar, neqtiind ce sd fac[.
SfAntui Iov l-a alinat, iuindu-l ca ucenic de
chilie cu cuvintele: ,,Undevoi fi eu, acolo vei fi
qi tu, cAt timp voi tr5.i." De'atunci, plrintele
Sava a locuit impreund cu el, pAnXla stArqitul
zilelor saie.
Mulli monahi, v5zind ci inchiderea mdnds-
tirii era inevitabile, au inceput s[ impartl intre
ei avereamlnlstirii, insd Sfintul Iov i-a oprit,
zicAndu-le: ,,Ce faceti? Mai bine daii totul
siracilor!" El insuqi qi-a strAnsmica sa avere
intr-o cuverturS.,a legat-o de un bX1qi cu acea
legltur[ a plecat pe jos, punAndu-qinddejdea
numai in Unul Dumnezeu.
Nu departede m[ndstirea din Iza, in satul
N5"ieni,locuia, intr-o cas[ de lAngi drum, o
rudl de-a sfAntuiui, $tefan, care nu aveacopii.
Vflzdndu-l pe SfAntulIov cu legdturica,i-a ieqit
in intAmpinareqi l-a rugat s5 rlmdnd s5locu-
iascl la el. Dar sfAntul a refuzat gi, liniqtindu-I,
a plecat rnai departe.
I\,
l/n
aA rll
.'\,
Dupi ce a plecat din M[nistirea Sfintului
Nicolae, sfAntul a ajuns pe jos la M5ndstireade
clluglri Schimbareala Fali a MAntuitomlui de
lAng[ satul Talabor, in inima Maramuregului,
in munli.
in perioada in care stare{ul mlndstirii,
plrintele Valentin Kerecianin, a fost arestat,
sfdntul a fost qi locliitor de stare!.
Fiind aici, el le spunea rudelor care-l vizitau,
neliniqtite cd pdrintele se afla atit de departe
de satul natal: ,,Ei,vedeti cit de minunat este
acestloc? Iar $tefan se ingrijora unde mi voi
duce!" insd, dupi pulin timp, qi M5nlstirea
Schimbirii la Fald a MAntuitoruiui a fost
inchisd de puterea comunist5.in felul acesta,
in toat[ regiunea, unde pAnd nu cu multd
vrentrein urm[ aproapepe fiecaredeai seinll{a
cAteo minXstire ortodoxl sau un schit, nu a
mai rlmas niciun aqezdmAnt,in afar[ de
Minlstirea de maici inillarea Domnului din
satul Ciumuleqti. Nu a fost inchisi nici
Mdnhstirea SfAntul Nicolae din Muncaci, de
unde episcopii ortodocqi,pAnd in anul 1690,
conduceauo eparhie imensS,ce num5ra r3oo
de parohii qi zeci de m[n5stiri. Aceastl
m[ndstire a devenit mln[stire de maici, aici
fiind transferate o parte din maicile de la
{H sr H)
mlnistirea de fecioare din satul Lipceni, in trupul de pietre. Multe alte chinuri a mai
frunte cu egumenaParascheva. suferit, dar a rdmas neatins. Totuqi, acum, in
in vara anului 196o, SfAntul Iov a slujit Ia anii noilor persecutii, el n-a mai suportat
inmormAntareaunui mare nevoitor, ieromo- inciridereamXn[stirii saleqi s-a sfArqit,p5r[sit
nahul Ioan - in lume Dimitrie Sabor'-, carein de to{i, incredin}Andu-Ei sufletui sfAnt lui
anii cruntelor prigoane s-a nevoit in'mun!i, Hristos insuqi...Poateci numai SfAntulIov era
deasupra riului Rica, impreun[ cu Mihail vrednic, in aceavreme, s[ inmormdnteze un
Somoq. De ia qapte ani, ieromonahul Ioan nevoitor atAt de mare.
dusese o via!5. de ascet, $nnnd post negru
miercurea qi vinerea qi pqrtAnd crucealrea a
nebuniei pentru Hristos. AtAt de rnult l-a
acoperit harui lui Dumnezeu,incAt putea si
locuiasci iarna, in munti, f5r[ imbriclminte
cilduroasX qi descull. CAnd a clzut regimul
austro-ungar, el a intemeiat in Iza natal5 o
mdndstire de maici. Aceasta a fost prima
m[nistire prigonit[ in vara anului 1953.Pentru
nesupunereafa{5 de conducitorii comuniqti,
care il fortau pe nevoitor si inchidd m[nIs-
tirea, a fost caterisit, qi de aceeal-au inmor-
rndntat ca pe un simplu mirean.
Starelul Ioan Sabov avea darul de a izgoni
duhurile necurate. Avea o atAt de mare
indr5znealdin fala lui Dumnezeu, cdporuncea
dracilor s[ intre in el, iar aceiafugeauingrozili.
in tinerele a suferit chinuri pentru Hristos.
L-au bltut crunt, apoi l-au legat de un cal pe
care l-au pus sI alerge, ca sX-i zdrobeascd

-(H e8 H) -(H ee K)

in Micul Colliqor
ln perioada tg6o-rg6r, sfAntul a slujit in
satul Uglea,in raionul Tiacev,iar in tg6t-tg6z
a slujit in satul Monastirel. ln anul 1962,tlupl
multe incerclri, pronia dumnezeiascll-a adus
intr-un loc pustiu gi pitoresc, in munti, in
parohia SfAntul Dimitrie, IzvorAtorul de Mir,
dintr-un sat micu!, cu numde Uglea MicI sau
Micul Col{igor. Acesta fdcea parte tot din
raionul Tiacev.Aici qi-a petrecut urmltorii ani
din aceastl viaf[ vremelnicl qi tot aici a sfArqit
pribegia sa pdmAnteasc[.Acestmonah neobiq-
nuit a ajuns, dup[ pronia lui Dumnezeu,
intr-un loc neobiqnuit, care nu are aseminare
in Carpati.
Acest loc a primit denumirea de ,,Uglea
Mic[" in timpul stdpAnirii ateiste, dar pAn5.
atunci, timp de multe veacuri, s-a numit
,,Min5stirea" Ei aceastdtradi{ie e p[strat[ de
popor pdnl in ziua de astlzi. Aici, intre muntii
pitoreqti, departe de lume, se afla vechea
,,MIniitire de pe podiq", care mai tArziu a fost
numiti. Min[stirea Uglea.
in prima jumltate a veacului al Xl-lea, in
apusul Carpalilor a inflorit, sub inleleapta
-l p { 00 q \-
\/R crT\l
conducereduhovniceascl a SfAntului Procopie,
Mlnlstirea Sazav. Mai tArziu. sfAntul a fost
izgonit de catolici. Tocmai de acolo monahii
ortodocqi prigoniti au venit in acest minunat
loc retras. In Letopisetul din Ipatevsk, care
dateaz[ din anul !262, se vorbeqte despre
Starelul Grigorie, nevoitor in ,,M[nistirea de
pe podiq". De departe,din Lituania, a venit la
el cneazul Lituaniei qi al Rusiei, Voiqelg, cu
numele de botez Roman, pentru a deveni
smerit ascultitor al acestuistaret din Carpati,
despre care se auzise pdni in Lituania.
Letopiselul vorbeqtedesprefaptul ci Grigorie
era un om de mare sfin{enie, cum n-a existat
pAnd la ei qi nici nu va mai exista. Niciun
letopisef rusescn-a vorbit astfel despreweun
nevoitor. Faptul cI ,,M5n[stirea de pe podiq"
inc[ din aceletimpuri vechi didea monahi cu o
viald duhol'niceasci atAt de inaltd m[rturiseqte
despre existenta unei qcoli duhormiceqtideo-
sebiteqi despreo inaltlvia![ a obqtii monahale.
La mijlocul veacului al XVI-lea, un membru
al delegatiei trimise de Ioan cel Groaznic in
Constantinopol,vizit0nd mS"nlstireaqi l5sAnd
insemnlri despre ea, scria cd pe atunci vieluiau
acolo 33o de frati. Pentru acel timp era un
num[r mare. El amintea, de asemenea,despre
un izvor neobiqnuit de lf;ng[ mlnistire, a c[rui
101 H)
 apd aveagustul cvasuluifdcut din pere. Izvorul
exist[ qi in ziua de astdzi.
La sfArpitul veacuiui al XVIIlea Ei prima
jum5tate a veacului al XVIII-lea, Min5stirea
Uglea a devenit principalul bastion al Orto-
doxiei din regiune. De aici au p5storit credin-
cioqii episcopii Ioanichie Zeican, SfAntul iosif
Stoica al Maramureqului qi ultimul episcop,
Dosoftei Teodorovici, care a$a se qi semna -
,,Dosofteide Uglea". Un mare num5r de c[-
lugf,ri au fost uiiqi de turci {n timpul ndv5lirii
lor in Maramures, in veacul a1XVIIlea.
Arhimandritul Vasile Pronin, in lucrarea sa
despre istoria Eparhiei Muncaci, a scris c[,
potrivit credinlei populare, aceastdmdn[stire
a fost intemeiatX inc5 in veacul al zecelea,de
cdtre ucenicii prigonili ai sfinlilor intocmai cu
apostolii Chiril qi Metodie, venili din Apus.
Pe podiqul muntilor s-au pdstrat fundaliile
construc{iilor mdn[stireqti, iar aceastl parte a
podiqului poart5, pAnI in zilele noastre,
denumirea de,,Ale c5lugirilor".
in stdncile de deasupra vdii, s-a p[strat o
peqter5minunat5.,care slujea ca loc de refugiu
pentru cdlug5ri. Aceastl peqter[ este cea mai
mare din regiune qi este foarte frumoasS,
datorit5 stalactitelor. Sub ea exist[ o altd
peqterS.cu o intrare ingust[, unde cllugdrii se
_(H 102 H)_
puteau refugia qi aqteptasI treaci pericolul. in
apropieres-a pdstrat ceamai frumoas[ pS.dure
din Maramureq,in care cresccopaci rndreli.
Nu departe de Biserica SfAntul Dimitrie
IzvorAtorul de Mir, pe locul fostului cimitir
monahal, a crescutun copacin formd de cruce.
Aici a fost inmormAntat, in anul 1735,arhie-
piscopul Maramureqului Dosoftei de Uglea,
lflng[ trei sute de monahi careftiseser[ uciqi de
turci pentru Hristos in secolul al XVIi-lea.
SfAntul Iov slujea intotdeauna parastasuri
pentru nevoitorii din Ugleaqi mucenicii pentru
Ortodoxie.
SfAntul Iov era foarte bucuros c[ a ajuns
intr-un loc ca acesta,unde erau toate conditiile
pentru insingurare qi nevoint5. El se gAndea,
chiar, la renaqtereavie{ii monahalein acestloc
sfAnt. in acest scop, el a inceput s[ adune
maici, pentru c[ renaqterea mlnS.stirilor de
cilug[ri, in aceltimp, era imposibilS.
Primele au sosit Varvara qi Matrona din
M[n[stirea SfAntul Nicolae din Muncaci. Ele
erau surori bune. Curdnd, Matrona a primit
schima. cu numele de Nina.
O personalitateaparte a fost maica Teofana
din MdnistireaAdormirii Maicii Domnului din
Domboc. Mama ei, maica Maria, a murit in
acea m5n[stire qi acolo a qi fost ingropat5.
(H 103 H)
 Maica Maria a fost fiica generalului armatei
lariste. Fiica ei, maica Teofana, avea studii
medicale. Ea a ajutat la vindecarea SfAntului
Iov qi a surorilor, a pelerinilor qi a tuturor
locuitorilor din imprejurimi. De asemenea,
dldea Ei ajutor duhormicesc,ea ducAndo via![
de adeviratd nevoin{I. Maica Teofana a murit
in timpul vielii SfAntului Iov, in vArsti de 87 de
ani.
La sfArqitul anilor '60 a sosit Maria" qi
Sfdntul Iov a tuns-o in monahism cu numele
de Evdochia. Aproape zece ani au vieluit, in
timpul st[reliei pdrintelui, dou5 surori bune,
maicile Eufimia qi Cristina, in monahism
Matrona. Ele erau de origine din satul Cop[ceni
qi mai inainte locuiserdin Mlnlstirea Dragovsk.
Maicile Vawara, Matrona qi Alexandra au
i,'ieluit aici mai mult de patruzeci de ani.
$ase monahii au trXit permanent pe lAngi
stare!, cinci dintre ele au murit qi au fost
inmormAntate in biseric5: Matrona, Nina,
Teofana, pe care sfAntul a tuns-o in schiml
Alexandra, Evdochia qi Vassa.
Adesea, la sfAnt verleau diferite rnaici gi
r[mAneau aici un an intreg. Acestease hrineau
duhovniceqte,primind, de asemenea,ajutoare
in bani gi diferite produse.
tH 104 H)-
AutoritS{ile erau nemullumite de faptul cI
sfdntul aduna cllug[ri1e qi se opuneau
inregistririi lor aici, aqacd Sfintului Iov i-a fost
foarte greu s[ oblin[ aceasta.Stiretia plin[ de
har a SfAntului Iov le-a ajutat foarte mult pe
maici, in anii grei ai puterii ateiste.
Din aceastdobqte a rimas in via{5 pAnd in
anul zoo8 doar maica Varvara. Ea povesteacl
cea mai mare dorin{5 a SfAntului Iov era si
reinceapd viata monahalS in acel loc sfAnt,
dorin![ despre care le vorbea adesea cllu-
gdrilelor. Sufletui acesteirenaEteri era insuqi
sfhntul, care in fiecare zi slujea in biseric5,iar
datorit[ acestuifapt, parohia slteasc[ incepea
sd semenecu o ministire. SfAntul slujea dupd
tipicul mindstiresc, cu toate slujbelede zi Ei de
noapte, qi niciodatd nu scurta slujba. Asemd-
narea cu mdnlstirea a inceput sI fie gi mai
vizibild datoritl multor pelerini, care veneau
aici pentru ajutorul duhovnicesc al sff,ntuiui.
In felul acesta, denumirea de ,,M[ndstire" a
vechiului loc parc5 dobAndiseun sensnou.
in anul 1964, SfAntul Iov avea aici numai
dou[ clmdru{e, intr-o micutd casd de lemn.
Ulterior s-a construit trapeza, in care se adu-
nau pelerinii.
SfAntulera un om simplu. Mobila din chilia
lui era veche, avea numai strictul necesar:
(H 1os H)
o mas5.,scaune,un dul[pior pentru cirti gi
doud comode.imbrlclmintea atArnape cuiele
bdtute in perete. Avea puline icoane. Dormea
pe un pat ingust de lemn, iar in loc de saltea
stlteau frunze uscate.Rudele,vizAnd aceasta,
i-au adus o saltea,dar el a refuzat-o,zicAnd:
,,Eutrebuie s[ dorm pe trestii qi s5-mi pun sub
cap pietre, ins[ eu dorm pe frunze moi! Cdt de
mult a pitimit Domnul pentru noi! gi noi
trebuie sI pltimim mlcar pulin pentru Elli
-(H 106 H)
Pirintele milostiv
in aceavreme,lingd min[stire erau puline
locuinte, pajigtea in acestloc fiind ingust[; in
plus, qi plmAntul pietros impiedica activitdtile
gospoddreqti.SfAntul ii ajuta intotdeauna pe
oamenii din apropiereaaqezlmAntului.Nevoi-
torul s5rac, care primea multe bunuri drept
mullumire, implr{ea totul oamenilor slraci:
chiar qi o mie de ruble, doud, sau trei mii de
ruble sovietice.Acesteale d[dea ca imprumut,
qtiind, ins5, cd oamenii nu vor putea niciodati
s[ inapoieze aceibani qi fiind mullumit ce i$i
vor construi cu ei case qi vor avea unde sd
trdiascd. Reprezentanlilorputerii sovieticenu
le pllcea deloc o astfel de miiostenie. Ei il
qicanau pe SfAntul lov, ii interziceau, il
amenin{au, insd la toate acestea, sfAntul le
r5.spundeacu inlelepciune:,,Dac5. autoritdlile
nu le pot construi oamenilor case, atunci
trebuie sI fac5 aceastaobqteabisericeascd!"
Ruqinafi, funclionarii sovietici n-au putut s[
r[spund[ nimic qi, in cele din urm5, l-au lSsat
pe b[trAn in pace. Astfel, cu anii, locul s-a
umplut de o mullime de case,unde locuiescqi
astizi oameni cu o addnci mullumire in suflet
pentru SfAntul Iov.
(H 107 H)
 Cu toate c[ se strlduia mereu s5-i ajute pe
cei sdraci, el insuqi purta o vestl foarte pono-
sit[, spunAnd cI imbrlcdmintea monahului
trebuie s[ fie aqaincAt, daci ar fi aruncatl, sd
nu wea sXo imbrace niciun om.
Odat[, pe timp de iarnd, au venit la el niqte
hululi din Rahovscin, aducAndu-i in dar o
bundil[ frumoasX din lAn5, la confeclionarea
cdrora hutulii sunt neintreculi. Sfdntul, imbrd-
cAnd-o, s-a simlit stAnjenit, fiindcl linge el
stdtea un om b5trAn qi sdrac. Bunul stare{ l-a
imbrdcat pe acestacu ea. Hu{ulii s-au tAstAcit,
dar sfAntul a observat,mullumit, ci bundita ii
venea ca turnat5.bdtrinului om. El i-a liniqtit
pe cei careau adus darul, spunAndule c[ darul
a fost primit, iar pe bdtrdn l-a intrebat dacl-i
estecald. CAndacelai-a rispuns cd ii estebine
qi cald, sfAntul a zAmbit atAt de luminos gi
fericit, incAt hululilor nu ie-a mai pXrut rdu
dupd bundila ddruitl plrintelui. gi in alte
irnprejuriri, SfAntul Iov punea pe umerii
oamenilor slraci bundilele pe careie primea in
dar de la romdnii bogali.
Dacdweunui om din sat ii murea vaca, el ii
dldea bani s5-qi cumpere alta. in sat triia o
femeie bolnavd psihic, Mariica Nemloaica.
Intr-o iarnI, acoperiqulcaseiei s-a surpat. De
praznicul Naqterii Domnului, s{hntul a anunfat,
---{H 108 H)-
la sfArqitul slujbei, ci banii primiti la colindat
vor fi strAnqi qi folositi la construirea unei
clsu{e noi pentru ea. La aceqtibani, stAntul i-a
ad[ugat qi pe ai s5i, aqaincAt au fost cumplrate
toate celenecesarepentru construclie.in afarl
de aceasta,stAntul a pl5tit qi lucrdtorii. Astfel,
noua casl a fost construitd repede.
Localitatea din apropierea bisericii, care
inainte era aproape pustie, acum incepuse sI
se umple de viat5, datorit5 SfAntului Iov, care
impdrlea peste tot daruri binecuvAntate cu
mAna sa darnic[.
in biserica din Uglea,de s[rbltori se aduna
o mare mullime de cerqetori,pentru cI aflaserl
toti de bun[tatea starelului. Ei seinghesuiauin
jurul lui, iar el le dldea milostenie cu mare
bucurie. Adesea,le d[dea bani preo]ilor tineri,
seminariqtilor, oamenilor sdraci sau,de exem-
plu, goferului care il dusese, benzin[".
"pentru
Acela se ruEina sI ia banii, dar era imposibil
sI-l refuzi pe sfAnt, cu atAta mlrinimie qi
bucurie ii ajuta pe oameni.
SfAntul se str[duia sI nu ia niciun ban de la
oamenii siraci. Soacralocalnicei Olena Pilipet
i-a povestit nurorii ei despre o fapt[ asemi-
ndtoare a Sfintului Iov, la sfinlirea caseilor. Ea
se sim{eaindatorati, deoarececasase afla la o
dep[rtare de doi kilometri de biseric[, sus pe
-(H 1oe S()
un povarniq. De aceea, i-a dat stare{ului
dou5zeciqi cinci de ruble sovietice,dar el nu a Chipul duhovnicesc al starefului
vrut s[ le ia. Atunci, femeia i-a spus cX ea di
banii pentru rug[ciunea lui qi, dach ea nu-i va SfAntulIov a dus o adevdratl via![ de ascetqi
da, rug[ciunea nu va fi prirnitl de Dumn€zeu. de mare mijlocitor pentru oameni in fa{a lui
SfAntul nu i-a rlspuns niciun cuvAnt, dar, c6.nd Dumnezeu. ZiTnic iqi s5vArqeain intregime
gospodina a ieqit din camer5, el a strecu.rat pravila cilugireasc5. Se culca la ora unu
banii sub fata de mas[. Femeia era foarte
mulqumitX,gindindu-se c5"el a luat banii. Feste
il
fl
noaptea,iar la patru deja se trezeaqi mergeala
bisericX. Proscomidia ii lua cAteva ceasuri -
o iund, cAnda luat fala de mLsi si o scuture, a
vlzut celedou[zeci gi cinci de ruble qi a inteles
ri rugitorul scotea plrticele pentru foarte multi
oameni.De asemenea,citea un mare numir de
imediat c5.SfAntul Iov a pus acolo banii in pomelnice. Unele erau foarte vechi, pXstrAn-
tain5, ca sI nu o supere,refuzf,nd-o. du-se zeci de ani. Cu ajutorul harului lui
SfAntul Iov era nu numai viticultor cu Dumnezeu, sfnntul qtia cine este viu qi cine a
diplom[, ci qi tAmplar, qi constructor...Rar p[rIsit aceastl lume qi ii pomeneapotrivit stlrii
puteai sd intAlneqti vreo activitate sp^ecificd fiec5ruia.
gospodiriei la care el si nu se priceap5.Ii ajuta Din cauzamullimii de pelerini, SfAntulIoviqi
pe oameni qi in treburile gospoddreqti,fXri sd slvArqeapravila in timpul noptii. El spunea ci,
pretindd a fi pl6tit. ii pleceafoarte mult sd taie dacd ieromonahul, dintr-o pricinl oarecare,nu
copaci. Ca specialist in aceastd activitate, ei poate sluji liturghia, atunci trebuie s[ citeasc[,
mergeala oameni qi ii ajuta la tiierea copacilor. in afarl de pravila ciluglreascI, Ceasurile qi
ii pl5cea,de asemenea,s5.cautelocurile pentru Obednila. in fiecare zi, el citea Acatistul
sdpareafAntAniior. CAnd oamenii slpau acolo Sfdntului Nicolae, al Maicii Domnului, al
unde spuneael, glseau apa negregit. MAntuitorului - pe acestealeqtiape de rost. Mai
I citea qi Acatistul SfAntului Ioan Botez5torul,
I sfAntul in cinstea clruia a primit numele de
i
I botez, gi al Sfintului Iov Cel Mult P5.timitor,
I numele c5ruia il purta in monahism.

-(H 110 g{)- -(H 111 S()-

!

I
t
l
 SfAntul Iov, din momentul in care a fost
preolit, sivArqea in fiecare zi dumnezeiasca
liturghie. La fel ca qi SfAntul Ioan de Kronstadt,
el a f1cut aceastain decursui a zecide ani. in cei
patruzeci de ani de preotie, el a inchlcat aceastl
rAnduial[ numai de trei ori.
La sfArqitul anului 1977,i s-a acutizat apen-
dicita qi a fost nevoie urgentd de operatie.
SfAntulintotdeauna didea dovadi de smerenie.
de aceeaa apelat la ajutorul medicilor. insi,
imediat dup[ operalie, el a cerut s5.fie lSsat si
plece ca si slujeascl liturghia, dar nu l-au l5sat,
qi, atunci, in a treia zi, a plecat in tain5 de la
spitalul din Muncaci, inapoi in munlii Maramu-
reqului, spre locul slujirii sale.
incl din wemea rhzboiuiui, p[rintele avea o
schij[ mare in piept, c[reia niciodatd nu i-a dat
importantd. Dar, la bdtrAnele, aceastaincepuse
si-l deranjezecAndrespira, qi pdrintele a alergat
din nou la ajutorul medicilor din Muncaci. Dupd
opera{ie,doctorii s-au mirat cflt de repede s-a
ins5nXtoqitsfAntul qi cf;t de repedei s-avindecat
rana. A treia oard, nu a s5vArqitliturghia pentru
cd maieiie nu reuqiserds5 facdprescuri. Cu mare
amirlciune, stAntul a zis: ,,DacI a{i qti voi de ce
v-a1ilipsit astlzi..."
Slujba slvArqiti in biserici de SfAntui Iov le
d5dea tuturor sentimentui unei mari s[rbltori.
{H 112 K }_---
Nina Sobolevaiqi aminteacu drag ziuain care
venisepentruprima dati cu nepofuls5u,Vanea:
,,in cAtevasecunde,parc5.toli locuitorii din
Uglea au nivilit in biseric[. B[rbalii au luat
sc[uneleleqi s-auaqezatde-acurmeziqul,llsAnd
numai o c5rare.Ei au rimas in fa!5,iar femeile
in spate,dupdsc[unele.
Vaniuqkan-a observatcAnds-au schimbat
cAnthre{ii,qi dintr-odat[ a rimas uimit, v[zAnd
printre ei pe unul deo vdrsti cu el cAntAnd.Citea
in slavon[bisericeasch atit de uqorqi melodios,
incAti1i lisa impresiacXqtietotul pe de rost...
B5iatul,ca un gospodar,aprindeacandelele,
preg[tea cidelnila, flcea inchindciuni, a1A.!a
cirbunii... Dar cel mai neobiqnuitlucru s-a
intf,mplat cAnd au ieqit, incolonate,fetele qi
fetilele.imbrdcatefrumos,elepiqeaumirunlel,
cu ghetu{ele,pe dugumeauade lemn gi aqa,in
rAnd,una dupl alta, s-au apropiatde icoana
SfAntuluiDimitrie din Tesalonic,s-auinchinat
larg,au s[rutat icoanaqi,in mod festiv,au mers
dup5.sciunele,tinAndu-selant una de alta.
A inceput liturghia. Anumite plrti din
slujb5,anumiterug[ciuni eraucintate detoati
lumeadin biserici, de la mic la mare- saucel
putin aveaiimpresia c[ particip[ to!i. $i cffnd
unul, cAnd altul, din prea mare osirdie, se
trezeacAntAnd singurcaun coco$,lucru carete
-lp
\ /fJ
113 El-
6lt
 fficea s[ rdzi, totuqi nimeni nu zAmbea,nev5-
zAnd in aceastanimic amuzant. Se desflqura
slujba, apoi liturghia qi intre oameni nu se
simtea acea neliniqte specificl ruqilor, acea
fric5, de parci toatl biserica aqtepta ca, din
clipd in clipl, s[ fie condamnatdjertfirii] Rusia
este suferind5. Rusia qi in ziua de astizi iqi
spal5 cu lacrimi sAngelevdrsat.
Aceasta a fost cu adevlrat o sluibd de sIr-
bltoare. imi va rdmAnein amintire pentnitoatd
viata aceaUgleaintr-o zi de duminicS."
In timpul slujirii sfAntului, copiii erau impir-
tlqili foarte des, aceastadeveniseo reguli in
parohie.ii plSceasl le deabuc[{elede zah5r.Cei
mai mici il iubeau foarte mult qi-i spuneau
,,bunicul".O astfel de dragostepentru el o aveau
to{i locuitorii satului. Pelerinii, venili din diferite
locuri, se ataqaude el din prima clip5.
Nina Sobolevaiqi aminteqtebine cum ardta
acestloc binecuvAntatin timpul SfAntului Iov qi
ce atitudine aveaufa!5 de el oamenii locului: ,,La
fel ca un foiqor din poveste, rlslrea printre
copacibisericu{ade iarn5. Totul arltavesel qi era
plin d9 bucurie, incAt Vaniuqkadorea sd mergem
imediat acolo,degieu aqfi vmt sd amAnplecarea
pAnI duminic5, cAndin biseric[ e multd lume qi
tineret. DacI priveai din vale, biserica, ridicati
pe vArful dealului, p[rea o corabie, cireia i se
vedea partea din spate. Pe colini a fost doar
atAtaloc cAt sI fie constmite bisericuta de iarnl
qi biserica de vard, cu un acoperiqcu dou[ pante,
tIrX incilzire, in schimb, incipdtoare. Toate
acesteaerau imprejmuite de un gflrduf, ridicat
pe margineapovArniqului.Iar ia o depdrtarecam
de cincisprezecemetri de bisericXera o casi nu
prea mare, nici prea inalt[, dar intins[, cu un
antreu qi dou[ camere - chilii. Aici locuia
Arhimandritul Iov cu vechiul s[u ucenic de
chilie, care era, deja,foarte bolnav. Iar mai sus,
pe munte, se intindea cimitirul sitesc, liniqtit qi
ingrijit, cu adev5ratun loc de veqnic[ odihni.
Dar aici toate au rlmas veqniceqi liniqtite
chiar qi dupl dec5.derea ruseasc5.,
dup[ necin-
stireabisericilor qi a cimitirelor."
CAnd Nina Sobolevaa urcat spre biseric5,
impreund cu Vaniugka, pe banca de la drum
stiteau cAliva b[rbati cu nelipsitele lor p5l5rii,
l[sate nostim pe ceafh,iar intre ei, deja de pe
atunci inc[runfit, in ras[ qi cu binecunoscutele
lui cizmedin piele, rupte qi ponosite,SfAntulIov.
Oamenii veneau la el cu orice problem[ -
vara stS.teauqi se sfhtuiau pe bXncu{d,iar iarna
sau pe timp de ploaie intrau in cas[, unde
discutau in liniqte. $i nu numai discutau, ci ii
ascultausfaturile, c6teodat[ qi indica]iile despre
cum qi unde este mai bine si se construiasc[ o
_(H 115 H)_
cas[, ce materiale sd se foloseasc[,probleme cu
grddini gi livezi, intreb[ri despresXpatulfAntdnii
sau qlefuirea pietrelor de moar5, sau despre
imboln[virea weunei vite. Pentru toate acestea
cereausfatul SfAntului Iov.
Sfdntul era nu numai viticultor cu dipbm5,
ci era qi dulgher, gi tAmplar, qi secerltor, qi
croitor... in Uglea se obiqnuiserd de mult cu
faptul c[ el qtie totul gi ii poate da oricui un sfat
prelios. t in pahar, tofuqi, nu se atingea de el.
SfAntulsestriduia intotdeluna si-qi ascundi
nevoin{a de ochii oamenilor - aceastaera o
caracteristic[ esenliald a sa.
Vasile Rosoha,locuitor din zon5, care ficea
parte din comitetul de doulzeci de oameni ai
bisericii in timpul vietii sfAntului, citea la strand
gi-l ajuta la slujb5. El iqi aminteqtecd,lucrAnd in
biseric5, se striduia sI vad5 cdnd mdnAnci
sfAntul. $i a aqteptat mult timp. SfAntul Iov era
mereu in fata lui, dar nu-l vedea niciodati
mAncAnd.Vasile era foarte mirat: cu ce triiegte
el? Pestedoul zile l-a v5zut, totuqi, ci a mAncat
o bucilici de p6ine qi a blut putind ap5.Aceasta
l-a mirat atAt de mult, cI nu s-a abtinut qi l-a
intrebat pe sfdnt cum va putea line slujba la o
vArsti atAt de inaintat[. SfAntul Iov i-a r[spuns:
,,Vasile,eu trebuie sd procedez a1a,pentru cI
monahii nu vor mai face again viitor. Eu am o
-(H 116 H)-
lege.Daci m5.simt riu - beau api gi fac trei sute
de metanii pinl la pdmint. Eu trebuie sXimi 1in
pravila pAnXla sfArqit."
Aqa cum i se cadeadevlratului c5lug[r, el nu
mAnca deloc carne, dar, la praznicul Sfintei
invieri a lui Hristos, in timpul mesei de la
lrapezd,,de fa{d cu oamenii, rupea o buc5}ic[ de
carne qi o mAnca. De asemenea,SfAntul Iov nu
bea niciodat[ b[uturi alcoolice qi, degi iqi turna
Era un mare postitor, dar, cu toate acestea,
aveaintotdeauna o mare bucurie sI primeasci
oaspe{i qi, dac[ dupi toate indemnurile lui
cinevarefuza s5.mdndnce,trebuia obligatoriu s[
bea cel putin un ceai. Pentru cei care nu aveau
loc in casi erau agezatemesein curte. in timpul
agapei,tuturor li se puneau por[ii mari.
Nepoata staretului, maica Anghelina, l-a
ajutat tot timpul cAt s-a aflat in Uglea Mici. Ea
ii punea qi unchiului ei o porfie mare. ins5.
sfAntul nu se aqeza la mas5, ci se plimba,
apropiindu-se cAnd de unul, cAnd de altul qi, ca
sd nu observe nepoata lui, lua mAncareadin
farfuria lui qi o didea celor de la mas6. La
sfArgitul mesei, mlicuta observa ci farfuria
I staretului era goalX, deqi el nu se aqezasesd
minAnce. Ea il certa c[ imparte totul qi rimAne
fhrX mdncare,insi pirintele zAmbea.
,1 _(H 117 H)_
 tr
$
SfAntul Iov emana intotdeauna o binecu-
vAntat[ qi deosebitl bucurie. Oamenilor care
veneau la el dupd ajutor le spunea, de obicei:
",Nu vX ingrijorati, nu vi intrista{i. O sd dea
Dumnezeu qi totul o sI fie bine! O sI mgrgem
in bisericl qi o s[ ne rugim. Nevom ruga qi noi,
v[ veti ruga gi voi, qi totul va fi bine!" La aceste
cuvinte, fa{a starelului se lumina de bucurie qi
har. Mai obiqnuia sd le spunl vizitatoJilor:
,,O sd se fac[ o minune cu tine!" qi aceste
cuvinte liniqteau sufletul tulburat, precum
renumitele cuvinte ale Sfnntului Serafim de
Sarov: ,,bucuriamea".
Nimeni qi niciodati nu l-a vdzut trist qi
ingAndurat. SfAntul, inv5lAndu-i pe oameni, le
spunea mai intAi, prin inspiralie de la Duhul
SfAnt, cum trebuie sI procedeze,iar apoi se
strlduia sd inmoaie cuvintele sale, adiugdn-
du-le weo glumi de un umor dulce. Cei care il
qtiau pe pirinte se strdduiau sI culeagl indatd
sensulprimelor lui cuvinte, qtiind ci dupd aceea
sfAntul va sfArqiinv5lltura cu o glumi uqoarS.
Aceastaamintea intrucAtva de SfAntulAmbrozie
de la Optina.
Olena Pilipe{ a povestit cum, in timpul con-
versaliilor cu SfAntul Iov, se impleteau veselia
qi smerenia. intr-o zi, oamenii au cosit fAnul
lAng[ bisericd qi ea r[m5sese,apoi, singur[, ca
_r__(H 118 H)_
s5-l usuce. V[zAndu-l pe SfAntul lov, l-a in-
trebat: ,,PIrinte, va ploua curAnd?" Iar el a
spus: ,,Nu, astlzi nu va ploua, va fi o weme
frumoas5." Olena a plecat acas[ (casaei era
chiar lAng5 bisericd) qi nici nu reuqisesd facd
jumitate de drum, cI a qi inceput s[ ploud. S-a
intors imediat inapoi la tin qi l-a v[zut pe sfdnt
rAzAndcu un rAs sln5tos.
O asemeneaatitudine este in duhul oame-
nilor din Carpati, care s-au obiqnuit sI treacl cu
sufletul sus peste cele mai grele momente ale
istoriei. Sfdntul era conqtient pe deplin de
gravitatea atacurilor impotriva Bisericii, dar nu
cidea niciodatd in deznldejde.Astfel, unui preot
careodat[ i-a spus:,,Cesi facem?Poporulpiere
sub ochii noqtri!", sfAntul,zAmbind,i-a rlspuns:
,,Tumai intAi mAntuieqte-{isufletul!" Preotul s-a
gAndit mult la aceste cuvinte qi a inleles cd
numai prin exemplul unei vieti pl5cute lui
Dumnezeu preotimea este in stare si salveze
poporul. Aqa proceda mereu insuqi Sfdntul Iov.
Nu prin mullimea invltlturilor, ci prin viala sa
duhowiceascd curatS.i-a ajutat pe oameni si se
mAntuiascd.De aceea.fiecare cuvAntal s[u avea
o mare insemnitate pentru oameni.
SfAntul purta discutii gi cu oamenii pe care ii
intAlnea in drumeliile sale prin munli. Nina
Sobolevapovestea:,,Rar,dar seintAmpla, tofuqi,
_(H 11e H)_
 sA mergem, uneori, in drumetii minunate,
departe, in munli. CAnd Vanea s-a intirit,
mergeam amAndoi, sau cu unii pelerini din
Moscova.Daruneori mergeam cu PS.rinteleIov.
El avea, atunci, aproape qaptezeci de ani qi
puteai si te miri de vigurozitatea lui. El spunea
ci ii estemai uqor sI meargl prin mun{i decAtpe
loc drept. iqi prindea poalele rasei sub curea gi
cllca sprinten qi uqor, nederanjind nici micgr
pietrele de sub picioare. $i fiecare potecXducea
undeva. Ba la un c[tun de munte, ba la un han
singuratic. $i fremitam de bucurie, vizdnd
aceste locuri qi gAndindu-ne cX aici tr5iesc
oameni qi nu se plAng de nimic... Apoi, cdrarea
ne ducea la o pigune de munte, plind cu flori.
Eram cuprinqi de emotie qi nu ne venea sI
credem cI aici, in munli, poate exista o piqune
atAt de intins6, un loc aqade bogat qi frumos.
Aceastd lunci nu era stricat[ nici de tractoare,
nici de modernizatori. Iar cAnd picioarele
incepeau sd oboseasci, pe drum apXrea o
blnculX pe doui pietre. Iar ldng[ ea, neap[rat
stltea o troi15, cu o icoani sub acoperiqulcrucii,
cu flori...,Altddatd, plrintele Iov ne-a dus in
legendarele peqteri. Aici au trlit qi pustnicii gi
cei care s-au impotrivit cotropitorilor. Deseori
erau nevoifi s[ se ascundi in acestepeqteri$i a$a
au supravie!1uit."
-(H 120 S()-
I
ir
De asemenea, Nina Sobolevaiqi aminteacd
sfAntul gisea intotdeaunacuvinte calde, de
duh, pentru oameni,izgonindu-lesupflrarea,
qtergdndtoate durerile omeneqti qi nedu-
meririle. Odat[, ei au trecut punteapesteun
pirdu. Deaici,dacl mergeauin jos pe cir[ruq[,
ajungeaula casamaicii Xenia, iar pe partea
stAngi erau s[pate in piatrd niqte trepte cu
balustradepe o parteqi pe alta,careurcauspre
biserici...T[cuti qi ab[tu1i,au inceputs[ urce
treptele.Cuo astfeldedispozilie,nu s-auarltat
niciodati in Uglea. P[rea ci s-au umplut
dintr-odat[ de inlelepciune,incit, mirati de ei
ingiqi,nu mai qtiauces[ fac[...
Cubarbalung[, cu p[ru] completalb,inalt qi
uqor gdrbovit, sprijinit de teras5,SfAntulIov
strunjeala o masl simpli de tAmpl5rie.Cu
preciziaunui brici, rindeauaalunecaquierAnd
pe grindauscati, iar de sub ea,iegea,in bucle,
rumeguqulsublire. Ald.turi,pe podea,era un
stup fbr[ acoperiq.SfAntuls-a indreptat, gi-a
aplsat mai bine scufia pe frunte, a risuflat
adAncqi,incdnevlzAndu-ipe oaspeti,s-aintors
cu fala spre portilI. Aveastatura unui birbat
adevlratqi intelepciuneaunui bltrAn.
Acestminut a fost de ajuns ca qi Ninei, gi
lui VaniuqasI le reapardzAmbetulpe buze.
Uqurati, au mers de la portili spre cas6.
_()3 121 H)_
 in stArqit,SfAntulIov a pus rindeaua pe masade
tAmpllrie, a scuturat cu mina rumegugul lipit
de rasdqi a spus: ,,Iar eu m[ gdndeam,oareunde
sunt?A{i cam zibovit..."
Dar, cu toati mila pe care o arita oarnenilor
qi cu toatl bunitatea lui, sfAntul era neiertltor
fatX de plcat, indeosebi dacl acesta avea
legiturl cu cele sfinte. Odat5, cAnd a vlzut ci
dup[ citirea psaltirii pentnl un decedat,tudele
au pus o sticl5 de alcool pe mas5, s-a indignat
gi a ridicat glasulla ei: ,,Oamenibuni, ce face{i?
Eu plec de aici! S-au citit psalmii qi voi faceli
aqaceva?"
Pe femeile imbricate in pantaloni nu le
implrtXqea, nu le lisa sd intre in bisericdqi nici
chiar in curtea bisericii. CriticAnd acestobicei
al femeilor, el spunea: ,,Tu ai vdzut mXcar un
b[rbat imbrdcat in fust5?! De ce te imbraci in
pantaloni?"
Femeilor care-qitundeau p5ru1,ficAndu-qi
tunsori moderne, el le spunea: ,*A!i vizut voi
vreo icoand in care Maica Domnului este
tuns[?!"
Odat[, a venit din Moscova la stare! un
plofesor de la Universitateade Stat din Moscova
cu solia sa, cu care era clsdtorit civil, insd cu
care nu flcuse nunt[ in biseric5, deqi era
credincios.Acestavenise si discute cu sfAntul
lp
l/C
122 El
cl\,
niqte probleme religioase foarte importante.
SfAntul i-a spus in fat5: ,,Voitr[iti in desfrAnare
qi ali venit la mine cu probleme inalte?" Dintre
oamenii care erau atunci de fat[, sfAntul a ales
un naq pentru profesor, care trebuia sI-i lind
cununa deasupracapului in timpul cununiei, qi
o nagl pentru solia lui, dupd care i-a cununat
imediat.
El proceda adeseoriin acestfel. Dacl fatd de
plcatele oamenilor nevoitorul era aspru, in
privinla conducerii ateisteera nlprasnic. Despre
aceasta std dovadi urmltorul caz, al cdrui
martor a fost Petru Nemeq.SfAntul a cununat o
fatl minor[, care triieqte qi ast[zi in Carpali.
Autorit5{ile comunistes-au ridicat impotriva lui.
El s-a ap5.rat,spunAnd cd legile qi canoanele
bisericeqti nu interzic aceasta,totuqi, a fost
chemat la Ujgorod de c[tre un imputernicit cu
probleme religioase,pentru cercetlri.
L-a insotit pe p[rinte Petru Nemeq,ajutorul
lui. Ei au intrat impreunl in clddirea adminis-
trativl. (Petru qi-a amintit cum s-a mirat atunci
SfAntul Iov, in simplitatea lui, de liftul cu care
mergeapentru prima dat[.) Cdnd au intrat in
cabinetul reprezentantului autoritililor, sfAntul
i-a cerut lui Petru si iasX,dar acela a l5sat uqa
pu{in deschisdqi a auzit cum tAnlru] reprezen-
tant al autorit5lii a inceput si strige la sfdnt.
_tH 123 H)_
Ca rlspuns, sfAntulqi-adescheiatticdnd haina
qi tAn[ru] a vizut cu mirare ci pieptul
monahuluiera acoperitde medalii. Sfflntuli-a
spusamenin{[tor: ,,in pieptul meu sti o schij5.
Eu mi-am v[rsat sAngelepentru tine! in
dou[zeci qi patru de ore nu vei mai fi aici!"
imputernicitul s-asculatimediatde pe scaunul
s6u qi a inceput si se scuze,flg5duind ci
niciodat[ nu-l va mai deranja.intorcdndu-se,
Sfintul Iov s-aplimbat pe str{zile Ujgorodu}ui.
Copiii,v5zAndpdrul siu alb,rAdeaucuveseliegi
strigau: ,,.A.
nins! A nins!" El a inceput sd le
impart5m5run{iq,agacdin jurul lui s-auadunat
o mullime de copii.Chipullui radia debucurie.
SfAntulerablAndnu numaicu oamenii,ci qi
cu animalele.El hr[nea intotdeaunapds[relele,
iar veverilelorle dddeanuci. Veveritele,v5-
zAndu-I,coborau repede din copac Ai luau
nuciledin mdinilelui. Pisdrile,de asemenea,
zburau spre el, vlzAndu-l de departe.Bund-
tatea Plrintelui Iov atrdgeaspreel qi oamenii,
qi animalele,qi pislrile.
_(H 124 H)_
inlelepciunea qi inainte-vederea
SfAntul Iov primea adesea vizitele unor
renumili savanli, profesori, academicieni- qi
mireni, qi clerici -, care veneau sI discute cu el
pe diferite teme. Aceqtia erau surprinqi cd
sfAntul, om simplu, care nu terminase nici
seminarul gi care nu putuse, pdnd la moartea
sa, sd scrie corect, rispundea la intrebdrile cele
mai complicate, mullumindu-l pe deplin pe
fiecare. ,,De unde qtie el ceea ce cunoaqte
fiecare dintre noi in parte? Noi il intrebdm
despre diferite probleme qi el ne rispunde la
orice intrebare!" - se minunau ei in per-
manen{i.
SfAntul clarvdzltor qtia dinainte cine va veni
la el. Adesea, o ruga pe monahia care-i era
nepoatd sI pregiteasci ce era necesar, spu-
nAnd: ,".A.stizivor veni niqte oameni mari la
noi!" - ceeace se gi intdmpla.
Nina Soboleva, impreunl cu o maici, cu
care era prieten5, au cumplrat o clsut[ in
Zagorsk, unde cirau ap[ de la deplrtare,
neqtiind unde sd sape o fAntAnd. Sf6ntul,
nevlzAnd niciodati acel loc, le-a explicat unde
trebuie si sape fAntina gi, de indat[ ce au
inceput s[ sape,a apXrut apa.
125 H)-
 Oksana, din satul Dragov, iqi aminteqte cl
odat[ a adus la el trei femei, care, dupl
aparenle, veniseri din curiozitate. Pe drumul
spre sfAnt, ele au trecut rAul cu ap[ mic[,
piqind pe pietre. SfAntul a in{eles imediat
intenliile celor venite. De aceea,ia rug[mintea
lor de a ie binecuvAnta qi a le spovedi, el a
rS.spuns: ,Eu nu sunt Dumnezeu, eu nu
binbcuvdntezqi nu iert picatele." Dulciurile
femeilor, pregltite cum s-a nimerit, el le-a
refuzat.Apoi, sfAntul a chrjmat-o pe Oksanaqi
i-a spusca alti datl sd nu mai aduc[ la ei astfel
de oameni. I-a mai spus s[ fie atent[, s5.nu se
inece in rAu pe drumul de intoarcere. Oksana
se intorcea acasi judecAndu-l: ,,Cepopd prost!
Eu am trecut rAul pS.qindpe pietre, iar el m-a
avertizat s[ nu m[ inec!"
Dar, ajungdnd la r6.u,ea a v5.zutcu groaz[ c[
apa ii venea pdnd la br0u. in mun{i plouaseqi
rAul se umflase. Atunci qi-a amintit cuvintele
sfAntului Ei s-a clit amar de necredinta sa. S-a
intors la el sd se scuze, dar st6ntul i-a spus
indat5: ,,Euqtiu tot ce a1igAndit." Oksana a fost
uimitd de inainte-vederea starelului, care i-a
cuno$cutgAndurile chiar inainte sI i le spun[ ea.
Clarviziunea SfAntului Iov l-a ficut s[ se
minuneze Qi pe Petru Nemeq, clruia i se
incredinlau probleme importante legate de
(H 126 H)
parohie. Fiind un caracterveselqi plin de viali,
cAteodat5,intorcAndu-se din deplasdrile lui,
apdreain fa{a sfAntului, afiqAndspecialo mind
intristat5, ca qi cum ar fi suferit din carza
nereuqitelor pe care le-ar fi avut. in astfel de
situalii, starelulil dojenea:,,Dece eqti supdrat?
Doar !i-a mers bine!" Petru spunea cI sfAntul
vedeatotul prin harul Duhului SfAnt.
Odat[ a venit o femeieclreia cinevaii furase
banii. SfAntul i-a spus cI banii au fost furali de
un om apropiat ei qi c[, atunci cAnd se va
intoarce acas[, ii va gdsi in acelaqiloc in care
i-a llsat. Femeia a crezut in spuselesfAntului,
s-a intors acasdqi, intr-adev5.r,a g[sit banii in
acelaqiloc unde ii pdstra.Apoi a venit din nou
sd-i mul{umeascd sfintului qi i-a spus:
,,P5.rinte,cum ali spus aqaa qi fost."
Sufletul stAnt al stareluiui inainte-vdzltor era
plin de o iubire nespusde mare pentru oameni.
Aceastase vede clar din istorisirea urmdtoare,
pe care o relateazXprotoiereul mitrofor Mihail
Farcove!, care, in tinerele, a fost ucenic al
sfAntului, in MXn[stirea Gorodilov.
in anul rg84 a murit tatll pdrintelui pro-
toiereu Mihail. A fost o mare durere pentru el.
indurerat, el a ieqit din casi qi a vdzut, deodat[,
c[, de dupi un camion care tocmai oprise, a
apirut SfAntul Iov. Ochii lui erau plini de o
(H 12r H)
 nespuse compasiune. Aceastl neaqteptatl
sosire a p[rintelui duhovnicescintr-un astfel
de moment de durere i-a mAngAiatuimitor de
mult sufletul chinuit. Fiul, care nu se putea
consola pAni atunci, nu inlelegea de.unde
aflase sfAntul de suferinla lui. Pe pirintele
Mihail l-a miqcat foarte mult bunitatea sfAn-
tului: el iqi llsase toate treburile qi cil[toiise
multe ceasuri cu diverse magini de ocazip,pe
drumurile grele de munte, ch s[ mdngAiepe un
om care cAndva fusese un simplu frate de
mlndstire.
Datoriti sosirii plrintelui slu duhovnicesc,
preotul indurerat a putut s[ treacl mai uqor
peste tristelea sa. SfAntul l-a incredinlat cd
binecredinciosul s5u tat5. a moqtenit viala cea
veqnici in impXr[fia cerurilor.
Domnul, de asemenea,ii descopereaale-
sului Siu taine minunate, legatede locul sfAnt
in care i-a fost dat lui si slujeasc[.
SfAntulIov le-a povestit rudelor sale ci sus,
in mun[i, a gisit un izvor ce lAqnea dintr-o
stAnc[, cu o apd minunat[, albl ca laptele, cu
un gust neobiqnuit qi extraordinar de bun. SI
ne amintim cuvintele Sfintei Scripturi despre
locul sfAnt unde curge lapte qi miere.
Plrintelui $tefan Pristae, pe care el l-a
binecuvAntats[ se inscrie la Seminaruldin
Moscova, sfAntul i-a pove,stit despre peq-
tera-m[ndstire gisitd de el. In acestloc tainic
s-au nevoit c5lugirii mdnlstirii vechi din Uglea.
Nina Soboleva iqi aminteqte cuvintele
stare{ului despre un pustnic negtiut de lume:
,,Nevointail prosliveqte pe om... Ce nevoitori
suntem noi? Iat5, locuieqte un om in munti,
singur, nu vede niciun suflet de om, nu
schimb[ o vorbi cu nimeni. $i numai eu,
plcdtosul, merg o dati pe an la peqteralui qi il
implrtiqesc... $i astfel au trecut doudzeci de
ani. $i omul acela petrece necontenit in
rug[ciune cdtre Dumnezeu. $i el, poate, este
singurul drept de aici qi datorit[ rugiciunii lui
suntem vii qi vom fi ierta{i."
Cine a fost acelpustnic neqtiut, pe care doar
Sfintul Iov s-a inwednicit s5-l cunoascdatAt de
mulli ani, a rdmas taina staretului, ca qi locul
izvorului minunat gi al m[nlstirii din peqterl.
Despre harismele SfAntului Iov stau m5r-
turie qi nenumdratelesale descoperiri.
El spunea adeseaci din schitul lui vor ieqi,
in viitor, doi arhierei qi le spunea qi numele.
Aceasta s-a intimplat dup5 moartea sa, cAnd
au ajuns episcopi Eftimie Ciutak qi Metodie
Petrov[1i.
El a prevestit cI puterea sovieticl va dXinui
numai 7o de ani qi la ciderea ei se va deschide
_tH 12es()_
 Mlnlstirea Gorodilov. Episcop in aceavreme
trebuia s5 devini Eftimie (care in tinerele
fusese frate in aceast5 m[nistire, in timpul
stdretiei SfAntului Iov). Despresine a prezis cl
nu va apuca ziua redeschiderii mdnXstirii sale
de metanie. Toate acestepreziceri s-au implinit
intocmai.
Multora din prezicerile sfdntului nu li-se
dldea atenlie la inceput, fiind neinlelese, dar
in timp, ceea ce era de neinleles devdnea
limpede. Astfel, odat5, in anii de dupX rdzboi,
sfAntul a spus c5 in curdnd in regiune vor fi
multe m5nlstiri. Fralii n-au luat seama la
cuvintele lui, ins5 ele peste cAliva ani s-au
implinit" Dupi inchiderea minlstirilor, iero-
monahii au plecat si slujeascdin parohii, fralii
au intrat la seminarii, iar majoritatea m5i-
cu{eior n-au ar,'utunde sd mearg5. Deqi din
toate mlnistiriie au rimas deschise numai
dou[ mlnistiri de maici - SfAntulNicolae din
oragul Muncaci qi in5llarea Domnului, in
apropiere de satul Ciumulegti, ele au fost
neinclp5toare pentru o mullime atAt de mare
de maici. ln afarl de aceasta,puterea sovietic[
nu permitea sI se adune un numlr atAt de
mare de monahii intr-un singur loc. Miresele
lui Hristos au fost nevoite s[ se organizeze cum
puteau. Multe au inceput sI trXiasci singure,
ll/O
P 130 E l-
t.n,
in case separate, continuAnd s[ ducX o viald
monahal5. Astfel, in mod ascuns,s-a implinit
cuvAntul profetic al sfAntului despre apari{ia
muitor mdnistiri in tot felul de locuri.
Sfintul suferea mult din ca:uzadec[derii
viitoare a valorilor gi a inmullirii plcatelor
omeneqti. El a prezis c[ aproape orice femeie
va purta pantaioni. Dar il intrista indeosebi
viitoarea stare a monahismului. El spunea ci
va veni vremea cdnd se vor deschide toate
m[n[stirile, dar nu vor d5.inui foarte mult,
pentru c[ nu va aveacine sXlocuiasci in ele.
SfAntul qi-a exprimat amlr[ciunea pentru
sl5birea credinlei in societatea modern[ gi
atraclia tot mai cresc6nd[ pentru confort prin
urm[toarele cuvinte:,,inainte, potirele pentru
implrtdqanie erau din lemn, iar oamenii din
aur. Acum, potirele sunt din aur qi oamenii de
lemn - nu inleleg cd se impS.rt5qesc cu Trupul
qi SAngeieDomnului Hristos. A sl5bit credinla.
Sevor construi biserici, dar nu va fi har in ele qi
nici dragoste nu va fi. Dac[ omul va crede,
atunci oamenii il vor invidia qi-i vor pune
piedici."
(H 131 H)

Vindecarea celor indriciti
SfAntul Iov era cunoscut ca un mare izgo-
nitor de demoni. in amintirea oamenilor s-au
pistrat foarte multe astfel de cazuri.
Astfel, in Irqavqcino (raionul Irqavsk din
regiunea Zakarpatie), intr-un sat, s-au intlm-
plat urmltoarele. LAngI biserica slteasci era
casapreqedinteluide colhoz,a c[rui solieavea
patima beliei. La praznicul Sfintei Treimi, ea
s-a imbltat din nou qi, in timpul inconjurlrii
sfintei biserici, a inceput sI cAnte cAntece
populare, cAt o tinea gura. Pentru aceasta,
Domnul a pedepsit-o cu o pedeapsi asprl - fiul
ei s-a indr5cit.
Vecina acestor oameni era o femeie evla-
vioasi, fiic[ duhovniceascl a SfAntului Iov. Ea
a sfhtuit nefericita familie sI mearg[ la sf6nt,
pentru ajutor. Au plecat cu magina, impreunl
cu fiul lor cel bolnav. CAnd au ajuns la
mindstire, duhul necurat nu l-a l5sat pe tAnir
sd iasl din maqin5. SfAntulle-a spus:
"Ldsati-l
in pace,totul va fi bine!" gi i-a conduspe toli in
biseriCI. CAt timp sfAntul a citit ruglciunile
deasupra tAnirului, mama a plAns amarnic,
stAnd in genunchi qi rugdndu-L pe Dumnezeu
sd o ierte qi si-l vindece pe fiul ei. Pentru
_{H B2 H)_
ruglciunile staretuluiqi dup[ ciinta mamei,
bdiatul a primit tlmiduire de la Dumnezeu.
Dupi aceea,tatll celui vindecat a venit de
multe ori la sfAnt,multumindu-i de fiecare
dati. El ii aduceasfAntuluimulte roqii, qtiind
cXacestaareintotdeaunao mullime de oaspeli,
pe caretrebuies5-ihrdneasc[.
CAtevacazuri de vindecXriau avut loc in
prezenlamultor oameniqi au r[mas indeosebi
intiplrite in memorie.Odatl, in PostulMare,
uqilebisericiis-audeschisqi oameniiau adus
in biserici o fatd de 18 ani, pe care abia o
coborAseridin cirulX. Din pieptul ei a izbucnit
un tipit prelung,neomenesc, ficAnd imposi-
bili continuareaslujbei.la. indemnulsfAntului,
nefericitafati a fost pusl pe o lavilI, in bise-
ric6,unde a inceputsI plAngI cu amdrXciune.
CAndSfintul Iov s-aapropiat,atunciqi el qi to{i
ceiprezentiau auzitdela rudetrista ei poveste.
Ea fusesedomniqoari de onoarela o nunti,
unde o femeiei-a intins un paharcu bXuturX,
ca sd-l bea impreuni cu ea. Fata a sim{it cu
inima c[ cevaestein neregul[qi a incercatsdo
refuze, spunAndu-ic[ nu wea s[ bea. Dar
femeiaa insistat qi fata a b[ut. Dupi cAteva
minute i s-a ficut rIu. Ea s-a apropiatde pi-
rin{ii ei gi i-a rugat sd o duci acas5,spunAn-
du-le c[ se simtefoarteriu. P[rintii au dus-o
_(H 133 t0_
imediat acas[,intrucAt sevedeaqi pe fala ei cAt
de r5u se simtea. Fiindci nici dimineala nu se
simlea mai bine, pirintii au dus-o la spital,
unde n-au reuqit s5-i puni niciun diagnostic.
Au inceput neincetatele peregrin5.ri pe la
doctori, fIrI niciun rezultat, iar fata se simlda
din ce in ce mai r[u. Un doctor din spitalul
oraqului Tiacev(in centrul raionului Tiacev,de'
care apar'fineaqi Uglea Mic[) le-a spus plrin-
lilor s[ nu o mai duc[ la doctori, pentru c[ nfi
o vor ajuta cu nimic, ci sI meargdin Uglea, la
plrinteie de acolo.Ei nu s-au gribit sI urmeze
acest sfat qi au continuat si n[dljduiasc[ in
ajutorul medicinei qi al medicamentelor, ne-
gdndindu-se c[ numai Unul Dumnezeu este
Domnul vielii, al mor[ii qi al s[n5t[!ii. Pentru
aceasti neglijen![, ei au fost pedepsili: fata lor
s-a indricit mult, aga ci ei au fost nevoili sd
lase doctorii qi s[ meargi la sfdntul stare!.
La sfdrqitul slujbei, StAntulIov i-a citit fetei
rug5ciunile de dezlegare. in timpul citirii
rugdciunilor, urletul diavolesc s-a rnicqorat
incet, incet, pAn[ s-a oprit complet. Au ridi-
cat-o pe f4ti. Ea putea acum sd stea aqezat[,
dar nu spuneanimic, ci doar plAngeaincetiqor.
SfAntuli-a indemnat sI o scoat[ in curte. Apoi,
cind totul in biserici s-a terminat, sfAntul s-a
apropiat de ea.Ea continua si plAngl incetigor,
-------(H B4 s()
aqezatl pe banci. Plrintii l-au intrebat daci
fata va mai putea sd vorbeasc[. SfAntul a spus
cXtotul va trece in dou5-trei zile qi ea va putea
vorbi. Plrinlii au intrebat dac[ nu este cazul si
mai vin[ o dat5. SfAntu]a zis cd nu trebuie, totui
va trece qi se va face bine. A.;a s-a qi intAmplat.
La SfAntul Iov a venit odatd un mare
funclionar din Lvov, care avea acas[ un copii
indrlcit, qi i-a pus pe masl un pachet mare cu
bani. SfAntul a luat din aceqti bani cAt ar fi
trebuit pentru un pomelnic de patruzeci de zile,
iar restul banilor i-a refuzat. Functionarul,
mirat, nu a putut s[-l determine s[ ia aceqti
bani. StAntul,in marea lui smerenie,a motivat
cX nu qtie ce va fi mai departe cu copilul qi a
f[glduit sI se roage. PestecAwatimp, din Lvov
a sosit o scrisoare de mullumire, in care se
spuneac[ acel copil s-a fhcut pe deplin sdnltos.
Ca qiin cazulfunc{ionarului din Lvov, pentru
ruglciunile Sfdntului Iov se intAmplau de
foarte multe ori tdm5duiri la distant[. Astfel,
odatl a venit la el o femeie din Vinogradovqcin
(raionul Vinogradov, regiunea Zakarpatie) qi
l-a implorat sI se roage pentru fiul ei, care
suferea atAt de r[u de indrdcire, cI nici nu a
putut s5-l aducl cu ea. SfAntul a chemat-o pe
femeiein biseric[ qi s-a rugat in prezentaei, iar
apoi fiul ei s-a insXnitoqit complet.
(H 135 S0
 Scriitorul Valeriu Lealin povestea cu vioi-
ciune qi umor fin cum l-a ajutat SfAntul Iov pe
prietenul lui sI scapede duhul desfrAn[rii: ,,S[
ne intoarcem la acelevremuri, cdnd impreunl
cu ruteanul Ioan Goida, neaos din Carpa{i,
mergeam cu vecheasa maqin[ <Zaporoje!>pe
drumurile de munte, innimolite de ploile de
toamn5. Mergeam spre cea mai inalt[ culmg
in locuri impidurite qi uitate, in s5tucul Uglea
Micd, in Zakarpatie, la vestitul Ei mult-cinstittrl
Staret Arhimandrit Iov. Veneam la plrinte cu o
problem[ foarte important5.
Vechiul meu prieten, Ioan, aveao fire foarte
iubitoare de libertate qi, in afar[ de aceasta,ii
plSceaufoarte mult femeile. Avea o patimd atAt
de nepotolitS.pentru femeile fXrX seamln de
frumoase din Carpati, incAt a fost c[sltorit de
cAtevaori qi tot nu putea sd se opreasc[. Odat[,
fostele lui nevestel-au ademenit in casi qi au
n5v[]it buluc asupra lui, l-au bitut Ei l-au
scuturat cu o exaltare furioas5, de erau aproape
s[-i scoat[ sufletul. CAndl-au aruncat in curte,
din feselelui ieqeao furculi1d, iar capul ii fusese
spart cu o pompX de biciclet[.
Chiar loan insuEi vorbea despre ultima lui
nevasti: <Sd o pedepseasci Dumnezeu pe
zlnaticl, pentru c[ mi-a dus totul din gospo-
d[rie gi am.r5masgol ca un qoim.>
{H 136 H)-
AscultAndu-iv[ic[reala despreincl o nereu-
Eiti in viata de familie, i-am spus lui Ioan ci
vinovate nu sunt femeile, care dupi plrerea
mea erau bune qi frumoase gospodine, ci el
insuEi, pentru ci in el st5 diavolul desfrAnirii,
pe care trebuie s[-l alunge cAt mai grabnic,
altfel va fi vai qi amar de el. AscultAnd acestea,
Ioan a rlmas uluit gi m-a privit lung, cu ochi
intrebitori: <Ce vorbeqti? Oare in mine locu-
ieqte duhul r5u al preacurviei, care mi chinuie
mereu? Cum s[ fac s5-l scot mai repede,pentru
cI femeile m[ duc la pierzanie?>
<Nimeni nu te poate ajuta decAt Staretul
Iov>>, i-am spuseu.
$i, iat[, a$a am pornit la drum spre el. Am
trecut prin vechiul oraq Hust. Dupi Hust, am
trecut prin meleaguri strdvechi ortodoxe. Aici,
poporul s-a opus eroic trecerii la uniatie qi s-a
tinut cu mAinile qi cu dinlii de Ortodoxia
mam[. Am trecut prin Buqtina qi, de aici, pe
lAngd rdul Talabor, am inceput s[ urcdm spre
Uglea Mic5. $i iati, in sfffrqit, qi Uglea MicX.
Sdtucul era aqezatmai in vale, iar biserica era
sus pe munte. Opintindu-se qi tuqind, maqina
ne-a urcat pe munte, spre biserici. Bisericula
era mici, din lemn. La intrare, chiar de la
temelia inalt[ cat statura unui om, erau
atArnatein cuie multe pil[rii, de diferite culori
137 H )-
 gi forme. Aceste pdldrii erau toate ale eno-
riagilor.Insemnacd slujbaincd nu seterminase
qi cI bisericaera plin[ de lume. CAndam intrat
in biserica plinI, am simlit dintr-odatd cum
dragosteaharului dumnezeiescmi-a incdlzit
sufletul. Din altar s-a auzit o excldmalie:
<Sfintele,sfinlilor! )>
Imediat s-au deschisuqile impdriteqtiqi in
amvon a ieqit plrintele cu potirul in mAini.
<<Dumnezeule drept! Oare nu viseZ? Eu
priveam qi parcl il vedeampe SfAntul Serafim
de Sarov inviat. Cu un chip minunat, parcd
luminat de lumina taboricd, neobiqnuit de
sincer qi plin de har. Ochii albaqtri izvorau
bundtate qi un fel de bucurie copilireascd.
Acesta era insuqi Pdrintele lov. El vorbea in
limba acelor locuri, in dialectul rutean, dar se
inlelegea totul. Probabil aceastaera limba din
vremea cneazului Daniil Galilki, care s-a
plstrat in aceqtimunli pAni in zilele noastre.
DupI slujbl, pdrintele Iov ne-a chemat pe
mine qi pe Ioan la el in chilie. C[su{a unde
locuia era micI, formatl din bucltdrie, cimarl
qi chilie. La bucdtlrie treb5luia o maic5,veniti
specialpentru aceasta- maicaHionia. prin uqa
deschisl a clmlrii se vedeaumulte rafturi, pe
care stdteau cutii, oale de lut qi urcioare,
slculefe cu cereale,roli de caqcaval,leglturi de
--(H 138 R)-
mdlai. Toate acesteaerau adusede enoriaqi.In
timp ce maica Hionia a pus masa, eu am
cercetatchilia. Imediat mi-a atras atentia soba
frumoasd, construiti din niqte minunate
cdrdmizi smll{uite, de culoarea malahitului.
Patul, ingust, de fier, era acoperit cu o pltur[
de culoare gri. Dulapul era dintr-un lemn
neglefuit,iar masa de scris era acoperit[ cu un
postavde culoareverde-inchis.Pe ea era aqezat
un barometru vechi, niEte c5rli groase, cu
coperli din piele qi fereclturi de aramX: Biblia
slavoni qi <Vestitorul> lui Teofilact al
Bulgariei. Erau acolo qi doud portrete: al lui
Ludvik Svoboda,preqedinteleCehoslovaciei,cu
o dedicalie,qi al arhiepiscopuluiCrimeei, Luca
Voino-Iasenetki,pe careplrintele l-a cunoscut
in iaglr qi in inchisoare.Intr-un coltiqorardeau
candele,luminAndminunateleqi rareleicoane
ale Maicii Domnului <Glicofilusa>, sau
<Dulceasdrutare>>,<Ivirskaia>, << Kazanskaia>>,
chipul lui Iisus Pantokrator (Atottiitorul),
chipul Dreptului Iov stAndpe gunoi qi, desigur,
al SfAntuluiNicolae,fdcltorul de minuni, qi cel
al Preacuviosului Serafim de Sarov.
in ziua urmltoare, diminea{a devreme,
inainte de liturghie, plrintele Iov i-a aranjat
uquraticului Ioan izgonirea demonului des-
frdnirii. Plrintele, impreuni cu starostele
(H 13e H)
bisericii, un blrbat sdndtosqi voinic, cum sunt pomenirii monahiloromorAli de turci qi in-
cei de la pldure, l-au dus pe Ioan in tinda mormAntaliaici.Oameniiau aprinslumAniri,
bisericii. CurAnd, de acolo s-au auzit niqte care pAlpAiau ca niqte licurici. Au adus
striglte pline de jale, niqte schelillieli, ca qi icoanele, praporii.in fat[ mergeaP[rinteleIov,
cum ar fi tliat porcul. DupI aceea,s-a auzit un cu toiagul.Cu fala luminoas5,barbaclruntl,
plAnsetde pociinlX, apoi o jumdtate de ceasa cu pletele albe pe umeri. Toti au inceput sI
fost liniEte cAnteacatistulqi s[ urcein sus,pe munte.Iar
in sfArqit,impleticindu-se, a ieqit Ioan, roqu plrintele Iov a dispdrut,incet,in amurg.$i eu
la fa{[, transpirat, insX t[cut qi smerit. El qi-a nu l-am mai vXzutniciodatl de atunci.CurAnd,
qterslacrimile cu mAna qi a murmurat: Dumnezeui-a luat sfAntul qi mult-pdtimitul
- Ce-am fost eu pAni acum, Dumnezeul sufletin cereqtilesalelocaquri.
meu? Las totul. MAine mI duc sI mI fac intru fericit5adormire,veqniclodihn[ d5-i,
monah. Doamne,robuluiTIu, arhimandrituluiIov, qi-i
L-am intrebat daci a ieqit diavolul din el.
ddruieqtelui veqnic[pomenire!"
- Oo, gi inci ce fel de diavol! Mare, puturos,
plros ca o gorilS.
- Dar, ce-aflcut pirintele?
- El a lucrat. A citit rug5ciunile,m-a sfhtuit,
m-a stropit cu apd sfin{it[, m-a cldit cu t5mAie
qi mi-a dat icoana cea mare si o sdrut.
Am stat toat5.ziua in Uglea Mici. Ioan n-a
mAncat nimic, a bdut numai ap[ sfinlitd qi a
mAniat dintr-o prescurl. La femei nu se mai
uita, iqi intorcea capul de la ele ca evreul de la
carneade porc.
CAnd s-a inserat, in biserici a venit o mul-
fime mare de popor din satelevecine. Era ziua

(H 140 H) _(H 141 t( )_


Ajutorul minunat al Sfintului Iov
Pentru rugdciunile staretului se sXvArqeau o
mullime de minuni, aqacd oamenii veneau la
el cu cele mai diverse probleme.
Petm Nemeq,datoritl qtiin{ei salede carteqi
a min{ii luminate, a fdcut parte din conbiliul
celor dou[zeci de membri ai bisericii qi il ajuta
intotdeauna pe Sfdntul Io'v,in multe treburi.
El iqi aminteqteo situalie la care a fost martor.
A vizut cum la sfAnt a venit o femeie qi, plAn-
gAnd amarnic, se vdita cI so{ui ei, care lucra la
sectia financiard in satul Uglea qi aduna
impozitele, bea in permanentl qi cheltuia toli
banii. Ea qi copiii rlbdau de foame, umblau in
zdrenle qi nu mai gtiau ce si facd. Solul ei se
duceala cArciumdin fiecarezi qi bea toli banii.
SfAntul i-a dat urmltorul sfat: ,,DumneavoastrX
doar ruga{i-v5!" $i, bineinleles, a inceput qi el
sd se roage.
Dup[ oarecarevreme, aceastdfemeie a venit
din nou la SfAntul Iov qi a inceput sd-i vor-
beascl plAngAnd, ins[ nu de necaz, ci de
bucurie. Femeia ii mullumea, exclamAnd cu
voce tare: ,,Pirinte arhimandrit! Ce sfat in{e-
lept mi-ati dat! Ce mult m-a ajutat!"
(H 142 H)
Ea povesteacum so{ul ei a sosit intr-o searl
beat, din nou. Ea cu copiii s-au dus sI se culce
in camer5,iar el s-a culcat pe hol. A dormit qi
apoi, pe la miezul noplii, a chemat-o:
- Mariiko!
- De ce ai nevoie?
- Vino incoace!
Ea s-a dus.
- De aici incolo n-o sd mI mai vezi beat qi
n-o s[ mai auzi cI am b[ut! Jur ci toatl via{a
n-o sI mai beau!
- Nu te mai cred, fiindch irni promili asta
de fiecare datl!
- De data asta s-a sfArqit!
Pronun{And acestecuvinte, el a inceput si
plAng5 qi i-a povestit visul pe care il ar,r:sese.
Visasecd a murit gi-l duceau in coqciugspre
mormAnt, iar in urma coqciugului alergau
copiii lui, zdrenlurogi gi fl5mdnzi, plAngdnd:
,,Tdticulule, noi vrem sd triieEti. Chiar daci
suntem zdrenduroqiqi fldmAnzi cu tine, ce o sX
ne facem noi flri tlticu!? Allii vor avea t[tic,
insl noi nu vom mai avea!"
Femeia a rryutsi verifice daci intr-adevlr nu
va mai bea gi i-a cerut unei cunogtinle sI
urmireasci ce va face dupl serviciu, dac[ va
mai merge in cArciumi qi dacX se va mai
imblta, cum ficea de obicei. $i iat[ c5, atras de
prietenii sli de pahar, a intrat in cArciumS,dar
nu a mai pus gura pe alcool, ci a blut numai
ap[ minerali. B[rba{ii au inceput sd rAdi de el:
,,Te stlpAneqte femeia. Se vede ci ea te co-
mand5"acum!" Iar el le-a rispuns cI nu va mai
bea, de atunci inainte.
Femeiaii spunea sfAntului toate acesteacu o
mare bucurie: ,,Eu v[ sunt foarte recunos-
cltoare pentru acest sfat! Acum copiii sunt
'
s[tui qi imbr[ca]i, iar in casl estepace!"
O femeie din regiunea Lvov a venit la
ruglmintea fiului ei, care iqi f[cea serviciul
militar in armata sovietic5. Acolo iqi blteau
foarte rdu joc de el, aqa cI via{a incepuse s5-i
parl de nesuportat qi a c[zut in deznldejde.
Atunci, a avut un vis in care i s-a spus cl
trebuie sI primeasci de la b[trAnul plrinte din
Uglea o cruce sfin{it5. Sfdntul i-a transmis
soldatului crucea sfin1itl, pe care acela a
cusut-o la imbrlclminte qi toate b[t5ile de joc
asupralui au incetat.
Marele nevoitor a ajutat o nenumirat[ mul-
lime de oameni - pe toti care cereauajutor de
la ei gi care aveau nevoie cu adevirat de acest
ajutor. El venea in sprijinul oamenilor in tot
felul de necazuri. Astfel, multe familii care nu
puteau sI aibd copii, timp de mul[i ani, dupd ru-
giciunile lui primeau urmaqi de la Dumnezeu.
O pereche din Iza n-a arlt copii timp de
treisprezeceani, iar dupi ruglciunile sfAntului
in familie s-au niscut cd{iva copii. Pentru
rugdciunile starelului fetele care nu puteau si
se mlrite au intemeiat familii fericite, iar tinerii
care nu puteau si-qi glseasc[ aleasa s-au
cds[torit cu succes.Dintre perechile pe care
sfintul le-a cununat, niciuna nu s-a destrlmat.
Odat5, s-au pregltit se vind la SfAntul Iov
niqte oameni din Muncaci. S-au urcat intr-un
camion qi au pornit. Mai aveau de parcurs
putin din drum, cAndin fala lor a apdrut un rAu
involburat. RAurile de munte din Carpali sunt
foarte repezi, dar pulin addnci, qi qoferul a
hotlrAt sI treac[ rAul in vitez[. Deqi nu sunt
addnci, riurile de munte sunt inqel5toare- la
mijlocul rAului, maqina s-a impotmolit intr-un
loc neaqteptatde adAnc,cu un fund pietros qi
alunecos.A inceput s[ intre apd in motor, inci
pulin qi s-ar fi oprit, iar maqina ar fi fost luati
de curent. Atunci, qoferul a strigat: ,,Preacu-
vioase Plrinte Iov! Ajut[-ne!" $i, ca qi cum
cineva ar fi impins-o din ap[, magina a tAqnit
spre mal. Oamenii incl nu se dezmeticiseri
cdnd au v[zut c[ pe mal stltea SfAntul lov,
bucuros ca intotdeauna, spundndu-le: ,,Eu vi
aqteptde mult!" Mult timp oamenii nu au putut
sd-qirevin[ dupd aceastl minune neobiqnuit[.
_(H 145 t0
 Sfdntul i-a ajutat pe oameni in cele mai
diverse cazuri. El se ruga pentru gdsirea
animalelorpierdute. O femeiedin satul Mdrova
pierduse doi berbeci, pe care ii luase s5-i
creasc[pAnXspre toamn5. Femeias-a dus cu
necazulsiu ia sfAnt, care i-a spus si nu-qi faci
griji. intr-adevdr, in lipsa femeii, qefii veniser5
gi luaserdberbecii pentm o distraclie pe care o
organizau,iar femeia nu avea de ce sd iqi fac[
griji. Alti dat5, a venit la sfAnt un om dezn5-
ddjduit, care pierduse doi cai, care apar[ineau
colhozului. SfAntull-a ajutat s5-i gdseascX.
SfAntul Iov se ruga qi pentru aflarea oame-
nilor dispdruli - pe o maml care plAngeaa
trimis-o acasd.,spunAndu-i cd fiul ei s-a intors
qi, intr-adevdr, l-a gisit pe acestatlind lemne.
Se mai ruga pentru indreptarea tinerilor pe
drumul adevlrului - dupd rugiciunile lui, doi
fii neisprivi{i ai unei femei au ajuns preoli
buni.
ins[ trebuie sh remarclm cI plrintele ii
ajuta in mod deosebit pe cei care voiau s5-L
slujeasc[ pe Dumnezeu.
_tH 146H)_
{iutorul pentru cei care doreau
si-I slujeasci Domnului
in timpul puterii comuniEtilor era foarte
greu sI intri la seminar. tn parte, aceastaii
privea mai mult pe tinerii din Zakarpatie,care
qtiau bine rdnduiala slujbelor in limba slavon[
veche, dar nu qtiau prea bine limba rus[
literar[. Totuqi, cAnd sfAntul d[dea reco-
mandlri qi se ruga, toli cei pe careii trimitea el
intrau la seminar qi se preoleau. Uneori,
starelul le prevesteaviitorul. Red5m aici numai
unul din multele exempie.
Protoiereul $tefan Pristae, acum protopop al
bisericilor Cercului Uspenschi din Moscova,
gi-a amintit ci in anul r97r a luat binecuvAntare
de la sfAnt pentru inscrierea la seminarul din
Moscova.Ei a mers la SfAntulIov numai pentru
binecuvAntare,flrd intenlia de a r5mAne mai
mult, ins5, datoritd cdldurii, bucuriei qi bun[-
t[!ii plrintelui, a rd"masla el mai mult de trei
zile. Cum a ajuns, sfAntul l-a trirnis imediat sI
cAntela stran5.,apoi i-a dat diferite ascultXri.La
plecare,SfAntul Iov l-a binecuvintat pe tAn5r qi
i-a spus nigte cuvinte ciudate: ,,Tunu vei intra,
dar vei intra." Acestecuvinte s-au dovedit a fi o
(H 14r 30
prezicereexact[ a ceeace avea sX se intAmple
in viitor.
$tefan n-a trecut examenul. LisAnd vorbl ci
vaveni s5-qiia documentele,el a mers mai intAi
la moaqteleSfAntului Serghieqi apoi s.a dus la
trapezi, vrAnd ca, dupf, masS.,luAndu-.qi docu-
mentele, si meargd direct sI-qi cumpere bilet
la tren pentru a pleca acas5.Aici, la trapezd,pe
neaqteptatel-au trimis la ascultare,fiindc[ aqa
era obiceiul in seminarul moscovit I ca in
timpul trapezei seminariqtii sd fie anunlati ce
ascultlri vor aveade indeplinit in aceazi. CAnd
$tefan a auzit cd pe el il trimit la ascultare ca pe
ceilalli seminariqti, s-a ridicat nedumerit de la
locul sdu qi a spus ci el nu a luat examenul,dar
i s-a poruncit cu asprime s[ se aqezela loc. Mai
tArziu, cAnd el a incercat s[ clarifice cum s-a
intAmplat acea confuzie, i s-a rispuns c[ este
admis.
Mai mult de o sutX qaizeci de oameni au
intrat la seminar datoritl staretului. Aceqtia
erau o adev[rat5 armatl duhormiceascd,for-
mat[ de sfAnt pentru inflorirea Bisericii lui
Hristos. Ucenicii s[i slujesc acum in diferite
sate, orage qi ![ri. in ziua fericitului sfArqit al
stdntului, ei vin in Uglea MicI qi slujescparas-
tasul la mormAntul lui, in prezenla unei mari
multiini de oameni. Ei pdzesc cu sfinlenie
-{H 148 K )-
amintirea SfAntului Iov, cel ce a fost un izvor
de har.
Protoiereul Ioan Koniovqii, care slujeqte
spre slava lui Dumnezeu in biserica SfAntului
Dimitrie, povesteqte:,,Pentrunoi, bdie{ii, era o
mare bucurie sI stlm lAngi pirintele
arhimandrit. El ne cunogtea pe fiecare dupd
nume. Din Uglea MicI mul{i dintre noi am
plecat cu recomandarea Plrintelui Iov, ca sl
inv[1[m in seminariile teologice.El era foarte
punctual qi grijuliu in viata de zi cu zi, chiar
dacl aveao vArsti inaintati. in fiecarezi slujea
utrenia, vecernia qi liturghia, adeseacu biserica
goal5. Slujea qi se ruga pentru to{i enoriaqii,
pentru familiile care erau mereu ocupate,care
aveau posibilitatea si ajungd la bisericl doar
duminica. Fiecare dintre cei care plecau in
armati primeau in fiecarelun[ o scrisoaredin
satul natal, scrisd de P5rintele Iov, plini de
cuvinte de imblrbltare qi de cuvinte duhov-
niceqti qi, obligatoriu, cu cinci ruble in ea, ceea
ce era foarte mult pentru un tdn[r soldat."
JudecAnd dupl documente, SfAntul Iov a
sfintit 3z de altare, dar num[ru] lor ar putea fi
mai mare. A fhcut aceastaindeosebiin timpul
Vlddicii Grigorie Kakaleak, conducdtorul
eparhiei de Muncaci gi Ujgorod intre anii
tg65-tg77. in timpul acestui arhiereu, care a
i 14e t( )-
fost unul dintre cei mai importanti activigti in
desfiin{area Unialiei in Galilia RusI de dupi
rSzboi,vechile prestoluri de piatr[, construite
inc[ in timpul Unia{iei, au fost schimbate cu
altele, de iemn. Vl5dica Grigorie il trirnitea in
locul siu pe SfAntul Iov sd sfinleasch aceste
prestoluri, ceeace era o mare cinste.
Uneori, o astfel de sfin{ire era un eroism
adevlrat. Protoiereui mitrofor Ioan Biben din
satul Bedevliiqi aminte$tecX in iarna anului
1,972a nins timp de doudzeci qi patru ore,
inillimea zdpeziiatingAnd pe alocuri un metru
qi jum[tate. Uneori a$ase intdmpl[ in Carpati.
SfAntulIov a plecat pejos, prin zipada adAncd,
sd sfinleascdun altar. il insoleaupatru b[rbali:
doi in fati Ei doi in spate.Ei il pdzeaupe sfAnt
de lupi.
Drumul avea s[ dureze qapteore. SfAntul a
ieqit din cas5.la ora unu Eijumltate noaptea,
dupl ora Kier,rrlui,qi a ajuns la bisericl ia opt qi
jumitate dimineala. Era complet ud. L-au qters
cu prosopul qi l-au frecat cu ap5 de colonie.
Apqi, pe corp i-au legat un prosop, iar pesteel
l-au imbr5cat cu o clmaqi uscat5. De ase-
menea,i-au schimbat goseteleqi incllpmintea,
fiindcI cizmelelui erau pline de z[pad5. Apoi,
sfAntul, dup[ o noapte nedormit[, pe care
(H 150 H)
o petrecuse pe drum, a purces la sfinlirea
prestolului.
Sfdntul era un mlre{ stAlp al Bisericii lui
Hristos qi un sprijin al clerului ortodox,
precum qi al credinciogilor din Carpali. Fiind
intdrit de Dumnezeu, el era un sprijin pentru
oameni in cele mai grele situatii de viat5.
Astfel, tinerii din Zakarpatieadrnigila seminar
datoritd lui povesteaudespreispitele prin care
treceau acolo. Ei veniser5 cu inima curat5,
dornici s5-I slujeascb Domnului, ins5 cu
timpul au fost martorii unor situalii carele-au
rlnit grav sufleteleiubitoare de Dumnezeu.in
astfel de cazuri, sfAntulle amintea cd izblvirea
sufletului nu depinde de locul unde se glseqte
omul, Lot mAntuindu-sein Sodoma,iar Iuda
Iscarioteanulpierzindu-se, deqi se gisea ldngl
Hristos. Cu cAt sunt mai grele imprejur5rile,
cu atAt mai mult trebuie sI se int[reasc[ omul
cu nddejdeain Dumnezeu.
(H 1s1 H)

Cinstirea populari
in Uglea Miclveneau mulli preo{i din Rusia.
Despreaceastapovestea,de exemplu, protoie-
reul Vladimir Vorobiev, rectorul Universit[1ii
Ortodoxe SfAntulTihon. Oamenii veneau spre
lumina vietii celei plicute lui Durnnezer -
cunosculi qi necunosculi, din cler qi dintre
mireni, din Moscovaqi din inicile sate,veneau
pentru povdfuire, mdngAiere qi tdmiduire.
Chiar qi unialii din Mejghirqcina au venit la
ortodocqii din Iza qi i-au rugat s[-i conducdla
starelul plin de har, ca prin rugdciunile lui s[
primeascl timlduire.
Veneau oameni slraci din diferite sate,
trecdnd mun{ii inalli spre Uglea, cltS.rAndu-se
pe c5riruile abrupte gi aducAndcu ei mAncarea
lor sirlc[cioas5, pe care sfAntul in cea mai
mare parte o dldea s[racilor sau pelerinilor,la
mas[. SfAntul era cinstit de multi oameni de
vaz[. El purta corespondenti cu Mitropolitul
Dorotei Filip, intAist[tltorul Bisericilor din
CehiargiSlovacia.Adeseaprimea scrisori gi de
la generalul Ludvik Svoboda, pregedintele
Cehoslovaciei.in timpul lui Brejnev, cdnd in
lard veteranii de r[zboi aveau multe facilitlti,
un general a ficut rost de o maqin[ pentru
_(H 152 s()_
sfAnt, ca participant la rizboi, dar el n-a vrut
s-o primeasci.
Oamenii veneau la SfAntul Iov din toate
pirlile gi oricine venea cu intenlii curate
primea ajutor binecuvAntat.
Drumul, care mai inainte fusese pustiu,
acum era plin de oameni care veneau cltre
sfAntul iubitor de Dumnezeu, care t[m5duia,
cu puterea Domnului, bolile sufleteqti qi tru-
peqti.
Despre aceasta,dar qi despre dragostea
oamenilor fa{d de Sfdntul Iov, mlrturisesc
multi locuitori ai satului. Olena Pilipe! spune:
,,Pirintele Iov era pentru noi ca un adev[rat
tat[. Noi veneam la el cu diferite probleme
familiale sau de slnltate. Mullumiti binecu-
vAnt[rii lui qi pentru rug[ciunile lui, oamenii
se vindecau de boli, iar in familiile lor se ftcea
pace. CAnd aveau loc dezastre naturale, in
preajma sfAntului aqezimint nu se intAmpla
nimic rlu. Plrintele Iov aveao mare smerenie
qi simplitate qi avea o mare iubire pentru
oarneni.El dorea foarte mult s5-i ajute pe toli
cei care veneau sd-i ceard ajutorul. Eu sunt
foarte bucuroasi cI l-am cunoscutpe Plrintele
Iov.
La marile sirbltori bisericeqti veneau atAt
de mulli pelerini, incAt innoptau prin toate
-19
IfD
153 E I
O\'
casele satului. Toate drumurile de lflng[
biseric[ erau pline pAn[ la refuz de autobuzeqi
maqini mici.
Odat[, am vlzut cum niqte pdrinli qi-au
adus fiul indrdcit, care pdrea sI aibl cam
doudzecide ani. Ei au venit din Rusia.-Fiulnu
voia sI intre in biserica lui Dumnezeu qi
pirinlii l-au linut pAn[ a ieqit Pdrintele lov. El
a pus mAnape capul tAnlrului qi acela,liniqtit,
a mers dupd plrinte. \ acordd enoriaqului doar cAteva minute. Iar
Cdnd s-a auzit despremoartea Starefului Iov,
in fiecare casi a intrat jaiea. Noi nu ne puteam
implca defel cu gAndulclvom veni in bisericdla
urm[toarea liturghie qi nu-l vom mai vedeape
Pdrintele Iov, ci nu o s[-i mai ascultlm rug[-
ciunile fierbin{i qi pove{elelui blAnde."
Aceastl femeie, in vara anului 2oo7, a avut
un vis. Ea a v[zut cum era sipat mormAntul
staretului Iov pentru descoperireamoaqtelorgi
canonizarealui. Visul s-a indeplinit intocmai,
in octombrie...
Locuitorii acestor meleaguri l-au cinstit
foarte mult pe staret. Iat[ ce au scris despreel
Nirta Soboievaqi schimonahiaTeofana,pe care
el a tuns-o in schim[: ,,CAtestede important qi
necesar sI fii ascultat! FIr[ deqert[ciuni qi
interesepersonalene-ai ascultat,ne-ai inteles,
ne-ai crezut gi ne-ai sf[tuit, flrd grabd, cu
(H 1s4 H)-
nrult[ dragoste.ln wemurile de astlzi, acestea
nu le pot face p[rinlii, prietenul devotat sau
vreun gef mai mare sau mai mic in ierarhie,
acestea le poate face numai p[rintele-du-
hovnic. Dar chiar la Moscova, unde sunt
biserici pentru opt milioane de locuitori -
poatein toat[ Rusianu sunt atAtea- chiar qi la
Moscova,preotul nu e capabil sd-i asculte pe
fiecare. De obicei, la spovedanie preotul ii
omul are nevoie sI se sfhtuiasc[ qi si-gi
m[rturiseascl greutateaindoielilor sale..."
$i aqa veneau in Uglea oameni din toate
p[4ile, de la sute qi mii de verste,veneauplini
de nldejde la Sfdntul Iov. Avea mul{i fii
duhovniceqti.Foarte rnulli erau din Moscova:
doctori, scriitori, profesori gi ingineri, geologi
qi artiqti. Petoli ii ascuitaSfAntulIov. S-aajuns
pAn[ acolo incdt cei sosili nu mai aveauloc in
casa qi in locuin{ele maicii Xenia gi ciutau
adlpost in alte casedin sat.
Autorit5tile neliniqtite qi grinicerii au
organizat nu o datl controale ale documen-
telor, dar nu au aflat nicio incllcare a regimului
din partea creqtinilor sosili.
Sfintul Iov parcurgeadistante uriaqeca sd-i
impirtlqeascl pe cei bolnavi sau muribunzi.
Nu puteai decAts[ te miri de t[ria acestuiom.
(H 1s5 H)
 in fiecare zi, Sfdntul Iov slvArqea toate
slujbele cuvenite unei zile liturgice, iar ziua fbr[
liturghie o socoteazi pierdut[. in zi]ele de peste
s5ptimAnX, slujba se desftqura, cdteodat[, cu
biserica goal5. Odat[, schimonahia Teofana,
fiicd duhovniceasc[a sfAntului,sora micii cbmu-
nit[li monahale din satul Uglea, a invitat-o ca
oaspetepe OlgaNicolaermaVAqeslav[eva (maica
Maria), femeiefoarte credincioas[ din Moscova.
Sosindla Uglea, Olga Nicolaevnaa fost uiiniti
de felul cum slujeqte SfAntul Iov. CAnd a ieEit
din biseric[, au intrebat-o: ,,Ce-icu dumnea-
voastr[?", qi ea a rXspuns: ,,El vorbeqte cu
insuqi Dumnezeul cel Viu! Eu am vlzut aici
credin{a vie!" Aici, la Uglea,ea a intrat in cinul
monahal.
S-ap[strat scrisoareaschimonahieiTeofana
adresatl Olgli NicolaevnaVAqeslav[eva:,,...cu
cAt mai mult m[ afund in frica qi bucuria
tainei liturgice, cu atAt mai clar inteleg r[su-
netul slavei Creatorului. revdrsat in naturl.
Citeodat[ mi se pare cI toatl Uglea - pXdurile,
mun[ii, cerul - sunt o biseric[ imensi... Desigur,
acestea sunt niqte clipe, dar cu ele poti sd
trdieqti intreaga zi qi totul cap[t[ culoare qi alte
in{elesuri...CemAngAieree sd stai pe acestvArf
de mun-tegi, in cele mai profunde clipe, cAnd
plrintele arhimandrit exclaml: <SfAnt este
_(H 156 S0-
Domnul Dumnezeul nostru>>,sI simti cum
sufletul ti se umple de bucurie, de slav[, de
Lrmilinta conqtiintei sfinteniei qi mire{iei lui
tr)umnezeu!Eu iubesc tot ce laudl numele
Domnului! in fiecare cuvAnt al slavoslovieise
afl5 gi plAnsul pentru nimicnicia noastr5, gi
nmilinta, qi bucuria. Cine n-a participat la
slujba Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite,
sSvArqiti de pdrintele arhimandrit, acela nu
cunoaqte puterea darului rugiciunii lui.
CAndva,mie mi-a fost dlruit[ o mare qi infri-
coqltoare bucurie in timpul acesteislujiri, qi cdt
voi tr5i, ea se va repeta cdnd voi fi de fatd la acel
moment...
Niciodati nu s-a v[zut gi nu s-a exprimat
atAt de clar puterea harului ce se afld in
Pdrintele Iov ca in acestezile ale Postului Mare.
Aproape fdrl mdncare, complet firi somn qi
odihn5, a spovedit sute de oameni, a mers prin
munti nopti intregi ca sl-i spovedeasclpe cei
care nu se puteau spovediin timpul zilei, mer-
gea cldtinAndu-se, dar, cAnd incepea slujba,
prindea aripi gi parcl deveneadin nou tnnflr qi
puternic. Tot timpul am simtit un fior rece,nu
de rdceald sufleteasci, ci fiorul evlaviei fa{[ de
minunea ce se slvArqeaprin puterea Duhului
SfAnt! Pirintele Iov esteomul care a reuqit s5-qi
plstreze toat[ curllenia copil5reasc5a tr6irilor
_(H 157 H)_
sale, pAn[ la cei 7S de ani ai vie]ii lui, atit de
tumultuoase.
Trebuia si-i vezi fata, atAt de neliniqtitl,
vinovat[, cAnd imi spunea cI se sfieqte sI ie
scrieunor oameni atAtde <<mari>>, pentru c[ nu
qtie bine limba rusX.Am folosit toat[ puterea
mea de convingerepentru a-l incredinla cI V.I.
qi dumneavoastr5ar.elinevoiede gAnduriielui,
iar rnodul in care vor fi ele exprimate nu are
nicio insemnltate qi nu diminueaz5*totala
dumneavoastr[ incredere.in el. Iat5, sunt deja
18 ani (din care 16 am fost qi eu prezenti), de
cAnd,zilnic, un singur om s[vdrqegteliturghia
pentru toti qi o s[vArqeqtenu pe fug[, ci cu toati
rAnduiala iiturgicl zilnic[ gi cu pregS.tireane-
cesar5.Plrintele arhimandrit a slujit qi atunci
cAnd a ar,mtpneumonie la ambii plirnAni. Aq
vrea sd-{i redau cum am slujit siptdm0na
trecuti, doar eu cu p[rintele Iov, dimineala, cu
biserica goali. De jur imprejur se perindau
vArtejuri de ceatl qi aveam sim{dmAntul
leplddrii totale de tot ce-i pimAntesc qi parcd
ne aflam in pragul veacuiui de apoi, parc[ ne
g[seam lAngd Cel ce va veni... A inceput
inainte-pr[znuirea qi s-au auzit stihurile
minunate. Ne strlduiam afi mai presusdetrup
qi de spatiu qi impreuni absorbeam in suflet
sfinlenia gi prospetimea pe care le-au adus in
(H 158 H)
iumea noastr[ ruinatl aceste minunate eve-
nimente.Iar acum, chiar qi in acestcol! de tar[,
.iesimte decldereasociethliiomeneqti.in capul
rneu risuni cuvintele Mintuitoruiui despre
ltlarea bucurie a nagterii omului in aceastd
lume. tn oricare dintre cei clzuli se afl[ ace]
om al bucuriei, trebuie doar glsit qi trezit. F[rI
s[ vreau imi amintesc cuvintele p[rintelui
Andronic, pe care mi le-a repetat mai t6.rziugi
pdrintele Luca, la Pecerska.Eu am spus ci
este greu sI te mAntuieqti, iar ca rdspuns
-i-a rev[rsat asupra mea glasul plrintelui
Andronic: <Maic5,estefoarte uqor! Numai s5-I
spui Domnului cu inima: eu sunt al Tiu!>
Aceleaqicuvinte, pulin mai altfel, mi le-a spus
gi pirintele Luca, de asemenea,tot luminat de
bucuria lui Dumnezeu...Cu toate acestea,ce
fericire e si trlieqti in naturl qi si simli
cAntarea ei de laudd pentru Atottiitorul.
CAteodat[,cobor dup5 liturghie de pe munte qi
mi se pare ci de acolo, din munlii lini qi
pXdurile linigtite, parcd vine spre mine unda
ruglciunilor liturghiei. Fiecareliturghie esteo
intirziere a pribuqirii lumii, jinduitl de
puterea intunericului, ce se sileEtes[ inghiti
aceast[ lume... Amintili-v[ cuvinte]e memo-
rabile ale pdrintelui arhimandrit: <Se fii
monah estesimplu, intotdeauna gi in orice loc
(H 15e s0
e simplun, qi incS: <Dup5.tunderea in mo-
nahism nu se mai poate sd duci via{a de
dinainte>. Adic[, dacXnu in exterior, atunci in
interior trebuie s[ schimbi complet relafia ta cu
lumea inconjurXtoare..."
Despre felul in care oamenii il cinsteau pe
sfAnt gi despre ajutorul oferit de el tuturor,
mlrturiseqte Ana Petrovna din Uglea MicI,
care timp de qaisprezeceani a lucrat aici ca
poqtlri!5. in acelewemuri, ageastdmuncdtra
extraordinar de grea. in fiecarezi, ea trebuia sd
coboarein Uglea,parcurgAndrz km, qi apoi s[
urce din nou, cu scrisori qi colete. in felul
acesta,in fiecare zi de munc[ ea parcurgea
z4 km pe jos. Nu existau poduri peste rAu qi
trebuia s[ sar[ din piatrl in piatrl sau si caute
un vad cdnd rAul se revlrsa. OdatI, pulin a
lipsit si nu se inece. Sf0ntul ii pldngeade mild,
intelegAnd cI ea se trudeqte pentru el, fiindcI
majoritatea coletelor qi scrisorilor erau pentru
el. De aceea,daci era singur, deschideaaceste
pachetein prezen{aei, lua scrisorile, iar tot ce
rXmAneaacolo (de obicei erau produse care
nu se giseau, delicatese, conserve) ii dldea
poqthrilei. Primea pachete qi schimonahia
Teofana, pe care oamenii o respectau qi o
iubeau foarte mult, fiindc[ pe toti ii trata de
boli gratuit.
PoqtIrila Ana Petrovna clldtorea, odat5, in
.rutobuz impreunl cu o familie din Moscova,
.are se intorcea de la Sfdntul Iov. Femeia ii
spunea,nevenindu-qiin fire de bucurie: ,,Dac[
ati qti! Mie mi se pare ci m5 intorc acasl
complet s5n[toasi! Nu qtiu ce va fi mai
rleparte,dar eu m[ intorc s[nitoasd!"
Ana Petrovnaiqi aminteqte,de asemenea,cd
solia lui Ioan T.'ehov,un locuitor din Uglea, nu
putuse avea copii, fiind c[s[toritl de zeceani,
nrotiv pentru care i-a cerut ajutor sfAntului.
Dup[ rugdciunile SfAntului lov, ea a nlscut o
{iici, Maria, care a devenit o bund creqtin[, s-a
clsltorit qi are deja copiii sdi.Alli copii in afarl
de Maria femeia aceasta n-a mai avut qi le
spune qi acum tuturor c[ sfAntul L-a rugat pe
l)umnezeu sd-i dea acestcopil.
Ana Petrovna iqi aminteqte ci sfAntul avea
obiceiul s[ steape bancd,in fata bisericii, pAnI
incepeaslujba, aqteptAndu-ipe oameni sd se
apropie cu problemele qi necazurile 1or. El
vorbea cu ei pe orice tem[ qi, dac[ omul venea
cu weo durere, el reuqeasl-l mAngAie,de parci
ii lua aceadurere cu mdna. Pentru aceastatofi
il iubeau qi il cinsteaunespuspe SfAntul Iov.
-(H 161 H)_

[Jltimii ani.
Testamentul sfAntului
in anul tg66, SfAntul Iov a primit rangul de
arhimandrit. PAndla sfArqitul zileior sale, el
a plstrat cea mai adAnc5smereniemonahald
qi ddruire. Primea tot felul de colete qi bani,
dar pe toate le imp5rle4 oamenilor, f5ri si
opreascdnimic pentru el. Despre marea lui
smerenie std rndrturie scrisoarea sa cdtre
episcopulGrigorie. in aceast[scrisoareil roag5
sI nu-i acorde rangui de arhimandrit, scriin-
du-i: ,,Noi avem preoli, academicieni,semi-
narigti, teologi qi protoierei, care de mai mult
de 4o de ani slujescBisericii qi ei sunt vrednici
de un aqa rang. Dar nu eu. De aceea,a doua
oard vd rog, nu mX cinstifi cu acestrang.
Nidljduiesc c[ cerereamea va fi indeplinit[
de inaltpreasfinlia Voastr5...."
SfAntuluipu{in qtiutor de carte ii era greu sd
scriescrisori.El fhceamulte greqeligramaticaie
(in acest fragment de scrisoare au fost
corectate).Cu toate acestea,Domnul i-a d5ruit
o astfel de intelepciune gi clarviziune in toate,
incAt rlmdneau uimili profesori gi aca-
demicieni din Moscova, Etiind ci sfAntul este
162 H)-
un om neinvilat in inlelesul laic al acestui
r:uvAnt.
Vr[jmaqul neamului omenescaveao url din
ce in ce mai mare pentru acest smerit, dar
sldvit far al Bisericii, care lumina de pe inil-
timea munlilor spre slava lui Hristos, qi a
trimis asupralui slugile saleintunecate. tntr-o
zi, au venit la el niqte tAlhari, dintr-un sat mare
cu numele Drlgoieqti, carese afl5 in apropiere,
qi in care trdiesc oameni de diferite nalio-
nalitSli qi credinte.Au venit noapteaqi au spus
c5, f[cAnd parte din partidul comunist qi
fiindu-le fricd, vor s5-qibotezein tainX copilul.
Au adus cu ei qi o p[puq[ inf5qat[ in scutece.
CAnd SfAntul Iov le-a deschis biserica, ei
l-au inghesuit intr-un coll qi i-au cerut bani.
SfAntulle-a spus: ,,Lua!i tot, numai de altar sd
nu v[ atingeli!" TAlharii au gdsit doar doul
ruble... Ho{ii au fost pedepsi{ide Dumnezeu-
dupi fu*ul urmltor, au fost prinqi qi judecali.
l,a judecatd au recunoscut qi jefuirea bisericii
din Uglea Mic[. Unul dintre ei spunea c[ au
slvArgit multe fdrldelegi qi niciodat[ nu au fost
prinqi, iar acum, dup[ ce l-au prddat pe omul
cel sfAnt,au fost prinqi de indat5.
Pronia Domnului s-avldit nu numai asupra
tAlharilor. Un om prldat, care era evreu, dupI
cele ce s-au intAmplat, a in{eles unde este
(H 163 H)
 adevdrul qi a primit botezul impreun[ cu toat5
familia sa.
A existat qi alt caz: P., tot din Dragova, a
hotlrAt qi el sd-l prade pe stare{. CAnd a fost
atacat,plrintele l-a rugat si-i ia banii,dar sl-l
lase in viat5, ca s[ moarl de moarte bun[.
Desigur,SfAntulIov a fbcut aceastanu de fric[,
ci pentru aproapele slu, pentru acei mulli
oameni pe care ii mai putea ajuta qi pentru
salvarea sufletului p5cEtos al tAlharului.
Banditul nu l-a atins, ci a luat banii bisericii qi
a plecat. in cele din urm[ a fost prins, l-au
judecat, a stat in inchisoare qi s-a c[it de
fhrldelegeasa.Toati viala lui s-abucurat c[ nu
l-a ucis pe acestom stAnt.
Rudele SfAntului Iov au fost foarte speriate
de aceast[ intAmplare. Se temeau sI nu-l
piardX pe mijlocitorul lor citre Dumnezeu. Se
temeau, de asemenea,c5, dupi moartea sfdn-
tului. localnicii vor vrea sI-l inmormf;nteze
aici, in satul lor, qi ei vor fi lipsi{i de bucuria de
a merge mai desla mormdntul lui. De aceea,in
anul r98o au venit la el qi, spunAndu-i ci are o
vArst5 inaintat[, i-au cerut permisiunea ca
dupi moarte s5-i ia trupul pentru a-l inmor-
mAnta inlza, in cimitirul sdtesc.
SfAntul nu dorea sd fie inmormAntat in Iza qi
a scris'binecunoscutulsIu testament in care
tH 164 H)-
cereasd fie inmormAntat aldturi de enoriaqii sli,
in cimitirul de ldngl biseric5, unde a slujit in
rimpul uitimilor ani ai vietii sale. Acest tes-
tarnent ne este adus spre cunoqtint[ cu rec-
iificarea semnelor de punctua{ie qi a greqelilor
gramaticale,dar p[streazl toate cuvintele gi cea
mai mare parte a particularit[lilor dialectice:
,,Eu, subsemnatul Arhimandrit Iov, am
slujit zo de ani in satul Uglea MicI la Biserica
SfAntului Mare Mucenic Dimitrie. Via{a mea
ajunge la sfArgit, in curAnd voi implini 8o de
ani. Nu qtiu ziua mor[ii mele. Multi preo]i las[
cu testament si fie inmormAntati in mdn[stire
sau in satele natale. Eu insl interzic s[-mi fie
dus undeva trupul p[c5tos. A] Domnului este
p[mAntul qi plinirea lui. Poruncesc s5.mi se
fac[ inmormAntare de monah Ei s[ ml
ingroape lAngl crucea din mijlocul acestui
cimitir.
24. II. 1980, Arhimandritul Iov"
_(H 165 K)

Adevirul despre
sfArqitul sffi"ntului
Deqi aveao sindtate excelentS,, de invidiat,
sfAntuluiii inghelau intotdeauna picibarele,de
aceeaumbla in pAsiaritot anul. SfAntulIov Ora
inalt qi bine fdcut, chipul qi intreaga inf[ligare
ii erau pline de o inexprimahil5 nobiete, de o
adev[ratl m[re!ie, d5ruite de sus de Insuqi
Durnnezeu. Zimbea permanent qi era foarte
binevoitor. Glasul siu te induioqa. Vorbea cu
atAtacXldurI, incAt orice cuvAnt rostit de el i1i
incdizeaqi ili bucura sufletul.Aceast[ imbinare
a noblelei cu o veseli qi binecuvAntat5bund-
tate, impreun[ cu implicarea iui fierbinte, era
probabii cea mai reprezentativ[ trisdtur5 a
caracteruiuis[u, remarcatl de toatX iumea.
Anii tr5i$ au i[sat urme frumoase asupra
sfintului. Copiii mici ii cereau adesea sd se
aplece,ca sd ii poat5 atinge p[ru] alb ca neaua.
Un pdq mai frumos nu puteai s[-!i irnaginezi -
parc5. nu ar fi fost p[ru] unui om, ci al unui
inger. De fapt, aqaqi era - fiind in trup omenesc,
starelul a devenit demult un inger, chipul lui
vorbindu.le oamenilor despre harul qi m[refia
imp5rS{iei lui Dumnezeu. inc[ in viali fiind,
(H 166 K)-
circulau despre el mai multe istorioare, dar qi
mai multe au aplrut dupd moartea lui. Majo-
r"itatealor vorbesc despre moartea sa vioient5.
Aceastanu este de mirare: stAntul a murit in
anul 1985 - la inceputul unei epoci noi, de
*otitur5, in istoria linutului - cum moment de
r:otiturl a fost qi la moartea SfAntului Alexie
Carpatinul, in anul t947. lindnd cont de
acestea,era firesc de presupus c5 noua putere
s-a r[ftiit gi cu unul, gi cu cel5lalt. in primul caz,
sepresupunea fi puterea sovieticd,iar in cazui
SfAntului lov - noua putere din Ucraina, care
vnia s[ taie leg5turile linutului cu Rusia
Ortodoxi qi s5-qi indrepte lupta impotriva
Bisericii pravoslavnice.
Despremoartea violentl a Sfnntului Alexie
circuli pAnd in zilele noastre diferite zvonuri,
care ne spun c5, dupi descoperireamoaqtelor,
in gura lui s-a g[sit mercur. Totuqi, se pare c[
acestaa fost rezultatul fixdrii coroanelor den-
tare, in componenla cdrora intra mercurul.
Argintul viu s-a separatdupl moartea sfAntului.
0 martorX ocularl a mortii sale,maica Liubova
de la M[n5.stireaAdormirii Maicii Domnului,
care se afla in localitatea Domboc, spunea cl
SfAntulAlexie a murit din cauzaunei puternice
r[celi - ceeace nu estede mirare, intrucAt, cu o
jumltate de an inainte de aceasta,suferiseun
-(H 167 H)-
puternic atac cerebral, in urma clruia a fost
nevoit sd invete sd meargi din nou.
Este necesar s[ clarificlm qi problema
morfii SfAntului Iov. De obicei, unor astfel de
preacuvioqi pdrinti Domnul le trimite o moarte
liniEtit[ qi paqnic5,fiindc5 intreaga lor via{[ a
fost o mare nevointS,o muceniciede bunlvoie
pentru Hristos. Dumnezeu,adesea,le d[ de
qtire aleqilor S[i despre momentul plecXrii lor
din aceast[ lume deqart[, in fiafa veqnici, plini
de bucuria nepieritoare. JudecAnddupi toate
cele petrecute, Sfintului Iov i s-a descoperit,de
asemenea,acestmornent, pentru ci, in ultima
zi, el s-a comportat ca gi cum ar fi qtiut de ple-
careasa din lumea aceasta.
in ultimii ani, sfAntului ii sllbiserl foarte
mult puterile, fiindu-i greu si meargl prea
departe pejos, aSacum o filcuse pAn[ atunci.
De aceea,cAndconducereaeparhial[ il ruga pe
sfAnt si vind pentru a-i cere plrerea intr-o
problem[ oarecare,in calitateasa de duhowic
al eparhiei,nu mai mergeael insuqi, ci trimitea
o maicd, cu o scrisoarein care d5.dear5spun-
surile $ale inlelepte la problemele ivite. I-au
propus sd se trateze, si facl injectii, dar el
refuza de fiecare datl ajutorul medicilor.
Seara,pe 27 iulie 1985,cu 24 de ore inainte
de moartea sa, se simlea bine, stAnd pe banci
_(H 168 s()_
rlup[ slujba vecerniei qi discutAndvesel cu fiii
sii duhovniceqti, printre care diaconul Iosif
liremoi, acum protoiereu mitrofor. in ziua
rrrmdtoare, de praznicul SfAntului Cneaz
\rladimir, cel intocmai cu Apostolii, p5rintelui
iliacon Iosif i-a revenit cinstea de a sluji
irnpreun[ cu sfAntul cea din urmd liturghie a
acestuia. Dupd cuvintele plrintelui Iosif, el
niciodati nu a simtit un har atAt de mare
precum in timpul acestei liturghii. Liturghia
era cu adevlrat o tain[, unind cerul cu plmin-
tLrl,implr5lia cerurilor cu tlrAmul durerii, pe
Flristoscu cei drepti.
Dup[ liturghie, Sfdntul Iov a tinut o predicl
Iung[. Lucrul acesta nu-i stltea in obicei, el
fiind scurt la vorb[. A vorbit nu numai foarte
mult, ci qi cu o astfel de insufletire gi simlire,
de parci ar fi qtiut c[ se adreseaz[ pentru
ultima datd turmei salecu un cuvAntplrintesc.
Maica Varvara (singura dintre monahiile
r[mase in viatl dintre cele care locuiau aici
permanent sub ocrotirea sfAntului) qi al{ii care
erau atunci de fa![ iEi amintesc c[, in timp ce
l.orbea,fata lui deveneapalidi, ori se inroqea
foarte tare. (O dovad5 a faptului cI p[rintele
aveacreqteriputernice ale tensiunii arteriale.)
Dupi slujba lung5.de praznic, sfAntul, im-
preuni cu pirintele diacon Iosif, a mai slujit qi
-{H 16e H}--
vecernia.Slujirea a inceput in jurul orei patru,
{upd ora Kieurlui, qi a durat pAnI la ora cinci.
In timpul slujbei, el a plAns continuu, in tdcere,
gi nu a putut s[-qi ascundd nicidecum aceste
lacrimi. Lacrimile i se revS.rsaupe chipul
minunat, in timp ce tdmAia inconjurdndu-qi
biserica qi turma iubitl, de parcl qi-ar fi luat
rdmas-bun de la ele. O femeie care a asistatla
slujb5 iqi amintea c5, din nou, culoarea fe{ei
sfAntuiui incepuse sd se pchimbe. Juclecflnd
dupd toate acestea,sevedeac5 sfAntul se simlea
foarte rf,u qi slujea frrI puteri, muilumitl doar
harului lui Dumnezeucarelocuia in el.
DupI vecernie,a dat ultimele salepovetela
el in chilie. Timp de aproape un ceas,l-a as-
cultat pdrintele Iosif pe pdrintele sflu duhor-
nicesc,inainte de a pleca.El iqi aminteqtecum
sfAntul ii dldea povete pentru viitorul ce se
apropia, care acum a venit qi cdruia noi, trdi-
torii de acum, ii suntem martori. SfAntul Iov a
prevestit cd wemurile in careputerea sovieticl
punea tot felul de opreliqti Bisericii Ortodoxe
vor apune qi totul va rimAne in trecut. SfAntul
a mai spus cd libertatea pentru religie, careva
veni ffn noua epoc[, nu trebuie si ii inqele pe
oameni, pentru cX ea va fi insotitl de o puter-
nic5 decXderea moravurilor atAt in societate,
cdt qi in rindurile clerului. El a dat chiar
exempleconcretespecificeacesteiepoci.
-(H 170 H)-
De asemenea, sfAntul spunea c5 se vor
leinnoi toate aqezlmintele monahale qi chiar
rior fi construite altele noi, dar, cu toat[ mdretia
lor exterioar5,nu vor mai aveavia{a monahal5
inalti din trecut.
SfAntul Iov a mai prezis c5.pentru intrarea
mpilului la gr[dini![ va fi necesarXadeverinla
de botez - qi, intr-adev5r, in zilele noastre,
scestlucru a devenit o realitate in Carpali.
De obicei, stAntul se culca foarte tArziu, dar
in aceaseari se culcaseneobiqnuitde devreme,
chiar inainte de ora 19.oo, pentru c[ incepuse
sd se simti riu, aveao senzaliede leqin. Maica
,{nghelina,nepoata starelului, povesteqtecI a
intrat la el pe la ora 1L.oosearaqi a vizut c5,
nemaifiind in putere si vorbeascd,el iqi intin-
rleamAinile spre ea. CAnds-a apropiat in fug5,
inarele suflet al sfAntului p5.risise trupui
striclcios...
Maica Anghelina a alergat imediat dupl
ajutor la Vasile Rosoha, care f5cea parte din
grupul celor dou5zecide credincioqi care aveau
rolul de a se ocupa de administrarea bisericii.
Au transmis vestea prin oameni qi^lui Petru
llemeq, care locuia departe,in vale. Impreuni
cu Petru Nemeq, care qi el fdcea parte din
grupul administrativ al celor doudzeci, qi cu
solia lui, care nu putea si cread[ c[ sfAntul
-(H 171 H)-
murise qi voia s5 se convingl cu ochii ei, Vasile
Rosohaqi maicaAnghelinaCodrea,au fugit cAt
au putut de repede spre chilia sfAntului. Cu ei
mai era inc5 un om, cu numele Vasile, care
luptase qi el pe front.
CAnd s-au adunat to!i, se intunecade com-
plet. Nimdnui nu-i venea si creadd c[ mare]e
propovdduitor, carein timpul zilei inc[ ii sluiea
lui Dumnezeu, bucurAndu-i pe to!i, a trecut
dintr-odatd in lumea cealaltl. Erau zgudtrili, cu
atAt mai mult cu cAt trupul nevoitorului inci
mai era cald. Vasile Rosoha gi Petru Nemeq,
incd mai sperAnd s[-l sa]vezepe scumpul lor
pdrinte, incepuser[ s5-l frictioneze,dar totul a
fost in zadar.
CAnd s-a intors acas5, Petru a scris pe
portretul sfAntului data qi ora sfArgitului sdu:
,,S-an[scutpe 18 mai, rgoz, gi gi-aincheiatvia]a
sa pdmAnteascl pe 28 iunie, 1985, in timpul
sdptimAnii, la orele T.oo, g.3o seara.Veqnic5
sd-i fie pomenirea". Din cauzaemoliei, Petru a
incurcat luna, a scris ,,iunie"in loc de ,,iulie".De
asemenea,la inceput el a scris ora bisericeasc6,
pun6pd cifraT, apoi qi-a dat seama de greqealfl
qi a scris imediat dupl 7 cifra 9, indicAnd prin
aceasta ora Kievului. in felul acesta, dupi
mdrturia lui Petru, trecerea dincolo a sfAntului
s-a intAmplat la zr qi jumfltate dupd ora
I(evului, iar dupl mirturia maicii Anghelina -
lrai tArziu,la orele 23.oo. AvAndin vederecdin
sat la aceastl ord deja mulli aflaseri despre
ruioartea sfAntului, trebuie sd dlm intAietate
mlrturiei lui Petru Nemeqdespreora sfArqitului
sfAntului. Deoarece pAnd cAnd Anghelina
ulergasela Vasile,pdni ajunsesevesteala Petru,
pAnI ce acesta urcase dealul, pAni cAnd se
aciunaseri toli, nddljduind sIJ salveze pe
sfintul stare{,apoi pAn[ au ana]izatcauzamo4ii
lui, trecuse destul de mult timp.
JudecAnd dupI toate datele, SfAntul Iov a
nrurit din cauza unui atac cerebral, a unei
hemoragii a creierului (aceastas-a clarificat
definitiv in timpul afldrii sfintelor sale moaqte,
pe 22 octombrie zoo7). SfAntul a ars ca o
lumAnare,toate puterile salededicAndu-lecelor
suferinzi gi Domnului Dumnezeu. Zilnic slujea
SfAnta Liturghie, sivArqea toate ierurgiile, ii
asculta pe toti cei venili, neacordAndatentie
oboselii qi bolii. CAndse sim{ea r[u, el nu putea
sd mXnAncesuficient - qi din ca:uzaaceastaera
surmenat. De obicei, in fiecare zi din sdptdm6nd
la el veneau cAtecinci-gasemaqini cu oameni.
intr-o duminicX obignuitiveneau mai multe, in
jur de zece.Iar la praznicelebisericeqtise aduna
foarte multi lume gi toli voiau sd ajungd la
stAntul plin de har.
-(H 1n H)_
 Sfdntul a slujit ultima lui slujb[ (despre care
qtia ci este ultima) qi a rostit o predicX emo-
{ionant[ qi lungd intr-o zi torid5.,fiind imbrdcat
in toate veqmintele bisericeqti, ceea ce i-a
cauzato creqterea tensiunii arteriale, iar apoi,
avAnd deja o stare inrlut[tit[ a sdnitdtii qi
nemflncAnd nimic, a slujit qi vecernia, cu
lacrimi in ochi. Apoi a mai vorbit cu fiii-s5.i
duhovniceqti Ei doar dup[ acea discu[ie a
mAncat pulin. in acea zi se culcase mult-mai
deweme decAt de obicei, fiindcd puterile sale
trupeEti erau deja pe stArgite.Aceasti situa{ie
nu putea s[ se prelungeascl la nesfArqit,
deoareceputerile omului sunt mdrginite. Cum
st[ scris Ei in Psaltire, zilele vielii noastre sunt
To de ani, iar pentru cei mai in putere 8o de
ani. Sfdntul Iov a triit 83 de ani impliniti.
Dintre aceqtia,4Z de ani a fost c5.lug[r, dintre
care 39 slujind ca ieromonah qi z8 de ani avAnd
rangul de arhimandrit.
Toli cei care i-au cunoscut cred c[ sfAntul
continu[ sd-i ajute pe cei nec5jili, aqacum fhcea
in viata sa pimAnteascd.Mirturie stau nenu-
m[ratqle minuni fb.cutede ei dupi moarte.
(H 1r4 K)
InmormAntarea.
Minunile
de dupi moarte
Pe 3r iulie 1985, la trei zile dupi moarte,
siarelul a fost inmormAntat, conform sme-
ritului slu testament, in cimitirul s[tesc din
figlea Mic5. A fost inmormdntat de cdtre
i;rotoiereul Mihail Kelemen, protopopul raio-
nului Tiacev, qi arhimandritul Efrem Molnar,
ronfratele starelului din Schitul SfdntaTreime,
cf,ruia Dumnezeu i-a hlr5zit s[ trliascd pAnl
iii reinfiinlarea aqezlmAntului sdu monahal gi
si fie inmormAntat acolo.
in timpul slujbei de inmormAntare a sf6n-
tnlui, in biserici a intrat o pasdrealbl ca zdpada,
a zburat pe deasupratuturor, apoi s-a aqezatde
trei ori pe umlrul nepoatei sfAntului. DupI
aceea,s-a agezatpe prestol qi a ciripit, a ocolit
de trei ori biserica,in zbor, apoi s-a ascunsin
altar. Nu toli au vlzut-o. insI, cAnd trupul
sfintului a fost scosdin biseric[, un mare stol
de p5s5ri, ca qi cum ar fi aqteptat de mult
aceasta,a zburat ciripind spre coqciug, iar
oamenii, vlzAndu-le, au fost impresionati qi
induioqali.
-{H 175 H)
 Aceastl inmormAntare s-a transformat
intr-o mare festivitate popular5..Au fost pre-
zenti r3o de preoti qi monahi in od[jdii, dar cAli
mai erau fird odljdii nu puteau fi numlrali.
Era prezent gi corul M5nistirii Ciumalevsk.
O intreagl mare de oameni a umplut)ocurile
sfinte ale strlvechiului aqezXmS.nt.
Pdndla canonizareasfAntului,in fiecate an,
de ziua mor[ii sfAntului Iov, aici se adunau fiii
lui duhovniceqti,pelerini o mare mulfime de
oameni care au fost ajutali de el. Dup[ plecarea
sfAntului din aceastdlume, chiar natura incon-
jurltoare s-a intristat - sclldltoarea cu ap[
tXmdduitoareunde el fhceabaie a secat.a secat
qi fAntAnaadAnc[. Mare a fost durerea oame-
nilor. Dar, peste doi ani, in scilddtoare qi in
fAntAn[ a ap5rut din nou apa t[mdduitoare qi
oamenii au fost mAngAiali, primind nenu-
mdrate vindec[ri, ajutor qi sprijin din partea
sfAntului,in vis sau aievea.
Se cunosc multe vindeclri care au aurt loc
la mormAntul lui inainte de canonizare, in
prezenla unei mullimi mari de oameni. Odati
au adus o femeie care nu putea sd mearg5.
Dupi ruglciunea la mormintul stAntului, ea a
plecat acasdpe picioarele ei.
Oamenii s-au t[m[duit cu pimAnt de pe
mornidntul sfAntului gi cu petalele florilor care
(H 116 t( )-
creEteaupe mormAntul lui, ori pur qi simplu
i:erAndu-iajutorul.
Uneia dintre rudele sfAntului i-a fost luati o
nraresum5.de bani, fiindu-i promisi o maginl
din strlinitate, dar cei care i-au luat banii au
vrut s-o inqele.Nu aveanicio nldejde c[ va mai
primi banii inapoi, dar dup5 rug[ciunile cXtre
SfAntul lov, omul care min{ise a adus banii
i'napoi qi, cu fa{a schimbatfi, i-a spus: ,,Ai un
l1uhor.nic foarte puternic !"
Fiica unui ofiler superior din armatl s-a
irnbolnlvit de epilepsie. Crizele urmau una
dupi alta. Tatil qi mama erau comuniqti qi de
rceea nu puteau s[ mearg[ personal la Uglea,
rlar au trimis acolocopila,insotitl de un soldat.
Copilul a fost vdzut la liturghii.
Au trecut cincisprezeceani qi, dupl schim-
bfrile politice, au venit in Uglea chiar plrintii
fetei, ca si-i mullumeascd staretului. Dar le-a
tost dat s[ vadd doar mormAntul sfAntului.
-(H 177 30-

Aflarea moaqtelor
SfAntului Iov Codrea.
Canonizarea
SfAntulIov, ca mulli alli sfinli, a dovLdit,
prin minunile salede dupd trecereala Domnul,
cd nu exist5 moarte pentru cei drepli'qi
continul s[-i ajute pe oameni din impir[lia
cerurilor, din viala sa veqnictr,fiind prezent pe
acestplmdnt cu moaqtelesale nestriclcioase
in locurile sfinte ale strdvechii vetre duhov-
nicegti a Maramureqului. Acest lucru l-au do-
vedit qi semnele minunate de la mormAntul
s5u,in care s-a putut vedeavoia lui Dumnezeu
pentru proslivirea stare{ului in rAndul sfinlilor.
Astfel, in luna iunie din anul zoo7, rudele
SfAntului Iov au fost la parastasul de lAngi
mormAnt. M. a vdzut cum o parte a mormAn-
tului s-a acoperitde o cea![ deasi qi in mijlocul
ei a aplrut o imagine parcl desenatdcu cre-
ionul. Era chipul Maicii Domnului cu pruncul
pe mAnastAngi qi cu aceeagimitr5 pe cap ca in
icoana ,Bucuria tuturor scirbililor", in fa{a
clreia ii pl5cea sfAntului sI se roage. M. a
inceput sd facl semne,dar maica N. se ruga qi
nu i-a acordatatenlie, insi cind a ridicat capul
- {H 178 H)-
si a privit, chipul incepuse sI se qteargi.
Pflrintele Vasile a apucat s[-qi indrepte atenlia
iieasupra mormAntului mai deweme decAt
rnaicaqi si vad[ in intregime acel chip nefbcut
iie rnAn5,aceaimagine sfAnt[.
Dupd nem[surata mil[ a lui Dumnezeu,
dupd multe minuni, au fost aflate moagtele
SfAntului Iov.
inainte de acest mdre{ eveniment duhov-
nicesc, au avut loc schimblri importante in
viala Eparhiei din Hust. Aceste schimbXri
rreaqteptate,dup[ cum cred oamenii evlavioqi
riin regiune, s-au intAmplat mullumitl rugX-
ciunilor sfintilor din Carpati, care mijlocesc
cltre Domnul, rugAndu-se pentru mult
incercatalor patrie. DatoritS acestorschimb[ri,
pentru prima dat[ de la canonizareaSfAntului
Nexie Carpatinul, care a arut loc pe 21 octom-
brie zoot, s-a pus problema canoniz[rii multor
sfinli rug[tori pentru pdmAntul natal: asceti,
rnuceniciqi mirturisitori. in mod deosebits-a
ridicat problema sfintilor din satul Iza, unde
s-a n[scut qi SfAntul Iov Codrea.
Din anul 2oo7, Eparhia Hustului a fost
condus[ pentru o weme de vl5dica Ipolit, care
fusese transferat din Tulcinsk. Chiar de la
inceput, noul arhiereu a alesun sobor pentru a
conduce eparhia qi a vldit o mare cinstire
-(H 17e t0-
pentru istoria duhovniceasci a strdvechiului
tirAm ortodox al sfintilor qi eroilor. Pentru
prima dati in istoria eparhiei, el a aprobat
componentacomisiei localepentru canonizare
qi, datoritd acestui fapt, ea a putut s[ activeze
efectiv. PAnI atunci, comisia eparhihld de
canonizareera formatd dintr-un singur om qi
de aceea nu avea posibilitatea s5-qi atingd
scopul.in cel mai scurt timp au fost adunateqi
pregdtite toate materialele necesare pentru
canonizareaSfintului Iov, cu participarea lui
Grigorie Raciuk, primul biograf al sfAntului,
care a fost inclus in comisie cu binecuv6ntarea
vl5dic[i Ipolit.
Vara anului zooT a fost fierbinte gi uscatdin
Carpali, iar toamna caldl. Vlddica Ipolit a
hotlrAt s[ nu amAne pAnd in primivari fapta
pl5cutdlui Dumnezeude aflare a moaqtelor,ci,
conform hotlrArii Consiliului Eparhial din rz
octombrie 2oo7 (protocol nr. ro), a dat binecu-
vAntareaca aceastasd se facdpe 22 octombrie,
anul zoo7. Nu se putea alegeo datl mai bund,
fiindc[ pe 21 octombrie se prdznuiau qaseani
de la,prosl5virea SfAntului Alexie Kabaliuk,
M[rturisitorul din Carpati, iar pe z3 octombrie
- prlznuirea icoanei f5cltoare de minuni a
Maicii Domnului Odighitria, pe care SfAntul
Alexie dadus-o din SfAntulMunte Athos.
Aflarea moaqtelor SfAntului Iov Codrea a
fbst slvffrqiti de comisia pentru canonizarea
sfin{ilor din Eparhia Hust, sub preqedin{ia
1;rotoiereului mitrofor Vasile Kolciara, cu
colaborareapreotului parohiei satului Uglea
Micd, raionul Tiacev,protoiereul mitrofor Ioan
Konovqev.Au fost de fa{d staretii minlstirilor,
protopopi, monahi, preoli, frati de mln[stire,
rlintre care multi foEti fii duhovniceqti ai
SfAntuluiIov (cum era qi cel mai bltrAn dintre
cei prezenti, arhimandritul Stratonic, staretul
\{[nistirii SfAntul Mihail din Peri, membru al
comisiei eparhialepentru canonizare).
Aceasti fapt[ pllcut[ lui Dumnezeua inceput
la orele g.oo, dupX ora Kievului, cu un parastas
la mormAntul nevoitorului. Dupi terminarea
rug[ciunilor, s-a hotirAt sXse sapeintr-o parte
a pietrei funerare gi apoi, treptat, sd adAnceascl
groapa sub ea. La orele 9 $i g7 de minute,
in timp ce se citea neintrerupt Psaltirea, au
inceput deshumarea, care a continuat fIrI
intrerupere opt ceasuri,pdn[ seara.
S[plturile le*au ficut doar clericii, care se
schimbautot timpul. La orele ro qi ro minute
au inceput, cu atentie, si se addnceasci sub
piatra funerar[. Din groapd ieqea un miros
binepllcut, care se simlea chiar pAn[ la poalele
-(H 181 S0-
muntelui pe care era aqezat cimitirul, la o
distanli de o suti de metri de mormAnt.
Era o vreme minunat[, deqi era sfdrqitul lui
octombrie. SoarelestrSiuceaatAt de tare, incAt
se fdcuse caid, albinele zburau din floare in
floare, adundnd nectarul, pdrea cI in mijlocul
toamnei, dintr-odat[ s-a intors vara. Adia un
vdnt cildut qi, pe neaqteptate, din p[durea
munlilor au zburat mii de frunze galbeneeare
strdluceauin soareqi, dupl cd s-au rotit repede,
au inceput si cadl ca o ploaie sclipitoare
deasupra locuiui pe care sf0ntul l-a prosl5vit
prin viala sa pl[cuti lui Dumnezeu.V[zduhul
fremita qi se bucura de splendida ploaie
scinteietoare de frunze. Tuturor li se t[iase
rSsuflarea,privind la frumuselea din jurul lor.
in fala Vl[dic1i Ipolit s-au format trei stf,lpi
minunafi din frunzele care cldeau qi se roteau.
Aceqti stAlpi scAnteiauqi seiniltau spre cer, ca
niqte coloanenefilcute de mAna omului ale unei
biserici dumnezeieqti.Apoi, ele au inceput s[
se miqte spre cimpie. Acest semn neobiqnuit
i-a smerit pe cei prezenli. in vlzduh se rev[rsa
tot mai mult qi mai mult bucuria celor intAm-
plate. O astfel de ceremonie minunatl s-a
petrecut pentru prima dat[ in acestloc.
CAnd..a fost clar cd s[plturile au ajuns
intr-un stadiu final, Vl[dica Ipolit s-a addncit
(H 182 K )-
in rugdciune qi a slujit din nou parastasul.In
iiecare cuvAnt al rug[ciunii se sim{ea mui}u-
.nirea fa!5 de Dumnezeu pentru mila arltat[.
I,)upI terminarea parastasului, episcopul
iocului a ingenuncheat cu umilinld in fa{a
;normAntului. Imediat dupi aceeas-au auzit
strigdte de bucurie - ajunseserdla lemnul
ricriului.
La orele rz qi 47 de minute sevedeacapacul
lrosciugului.Au inceput s[l curete cu grij[ de
pflmAnt.Sicriul sfAntului era cu totul in ap[, de
ia care venea un miros proaspit ca de ia un
izvor de ap5 mineral[. La orele 15 qi 59 de
;ninute, cAnd au incercat sI lirgeascd putin
groapa,pdmAntul s-a surpat, de aceeaa trebuit
s[ iasi la suprafa{5. A trebuit sd curele
':oqciugul din nou, neatingAnd p[mAntul de
pe margine, care se linea ca prin minune.
Cur[1ind sicriul pe deasupra, au inceput s[
scoati apa impreunl cu p[m6ntul. Se simtea
un miros fin, parc[ era mirosul proasp[t al
fiorilor abia tiiate.
La orele 16 qi 49 de minute, vlS.dicaa bine-
cuvdntat scoatereamoaqtelor din groapd qi a
inceput aceastd mirea{[ qi mult aqteptatd
lucrare a descoperirii moaqtelor marelui
rrevoitor.
-{H 183 R)-
 La orele 16 qi 56 de minute, de jos s-au auzit
strig[te de bucurie: ,,Cruce!intreg!" Moaqtele
au fost scoaseqi invelite intr-o pAnz[ alb[, iar
apoi, cu ajutorul unei scAnduri lustruite, au
fost ridicate qi puse pe lespedea de piatrS.
funerarfl. Trupul stare]ului era alb-auriu qi
impr[qtia in aerul din jur un miros nespusde
binepl5cut. Din apd, de asemenea,au fost
ridicate crucea, metaniile bine pistrate qi o
foaie din Evanghelie. Prigrul cuvflnt cfre se
putea citi de pe ea, era cuvAntul ,,dreptul", de
parci Domnul insuqi a dat mlrturie despre
sfintenia dreptului Siu.
De la orele t7 qi 18 minute, in timp ce se
cdnta ,,SfinteDumnezeule",moaqtelebinemi-
rositoare, din care picura o ap[ curat[ ca
lacrima, au fost purtate de la cimitir spre
bisericd. A6a s-a s[vArqit acesteveniment bine-
cuvAntat, care va fi inscris pentru totdeauna cu
cuvinte de aur in istoria Eparhiei Hust qi a
plaiurilor carpatine.
CAndau fost descoperitesfintele moaqte,cu
voia lui Dumnezeu a clzut un copacqi s-au rupt
firelq transmisiunii electrice, de aceeaparas-
tasul a avut loc in lumina caldi a multor
lumAn[ri. in viala sa pimAnteasc[, sfintului
nu-i pldcea electricitatea qi acum Domnul i-a
hS.rdzit.si se intoarc[ in lumina lum6.ndrilor,
care ardeau ca simboluri ale amintirii lui
nestinse,amintire ce slllqluia in inimile recu-
noscXtoareale oamenilor. O bucurie minunat[
umplea sufletele,o bucurie ce inalld qi uneqte.
Aceastl bucurie a fost impliniti de minunile
clare ale ajutorului binecuvAntat al sfAntului
stare!. Fiicei protoiereului Vasile Kolciar, care
a devenit preoteas5, in momentul afl[rii
moaqtelori-avenit timpul s[ nasc[. Naqtereaa
decursfoarte bine, fbr[ dureri. Unui preot, care
dorea din tot sufletul s[ participe la aflarea
rnoaqtelor,chiar atunci i se fixase un proces cu
ereticii, care se judecau cu el de foarte mult
timp. Preotul nu mai avea nicio n[dejde s[
cnqtigeacest caz, dar pe neaqteptatejudecata
s-a f5.cut in favoarea lui. Astfel, sfAntul ne-
l.oitor, intorcindu-se la noi prin moaEtelesale
binecuvAntatede Dumnezeu, a inceput grabnic
sX ajute clerul, aqa cum flcea in viata sa
pimAnteascS..
Dupd aflarea moaqtelor,pe locul nevoin{elor
monahale ale sf6ntului s-a instalat o minunat[
starede har. Oricine ajunge acolo simte o neo-
biqnuiti bucurie qi uqurare. Grijile gi durerile
cad de pe suflet, ca niqte leglturi grele, qi
pelerinii se simt atAt de bine cXn-ar mai wea si
plece.
-(H 185 H)-
 Toli cei prezenti au sim{it ceeace este mai
irnportant - SfAntul Iov s-a intors qi acestloc
sfAnt din nou s-a luminat de triumfltorul har
ceresc.
CanonizareaSfAntuluiIov Codreaa a'urrtloc
in ziua de r8 septembrie2oo8. La canbnizare
au luat parte mulli clerici, monahi qi mireni.
Racla cu sfintele moaEte a fost depusd in
bisericadin localitateaUgleerMic[. Mullime de
pelerini vin si se inchine qcolo, strAngAhdu-se
din ce in ce mai multe rn[rturii despre minu-
nile slvArsite de Sfdntui lov.
(H 186 H)
,{catistul SfAntului Iov din Uglea
Dttp(tobignuitultnceputsezice:
Troparul
Pe cel nlscut in Iza qi ocrotitorul Mara-
':urequiui,pe noui lov, sfAntul f5cdtor de
,lnuni din Uglea,venili, credincioqiior,si il
'iirdim ca pe un rob alesal lui Hristos.
Condacul intdi:
Pe SfAntul lov, pe cel ce a purtat crucea
r;itimirii qi a nevoinlei,venili, credincioqilor,
;:ii1 idudim, cd esteun nou fdcltor de mi-
,uni. Pentru aceastaii cAntdm:Bucuri-te,
'iflnte Iov, cel cep[mAntul Maramurequluii]
,iinecuvAntezi.
Icosul intAi:
Din copil[rie s-a vddit rAvna ta pentru
,iujirea lui DumnezeLr,Sfinte Iov, c[ci ai
;irutatcruceade aur pe careo aveapS"rinteie
',rnfilohie,qi ai spus c[ vrei sd alegi viafa
'nonahal[.Iar dorinfa ta faptd a devenit,qi ai
i:r"imit numele SfAntului Iov, muitpltimi-
'<irul. Iar noi, liudAnd nevoin{eletale, ili
,'ducemcAntdride laudd:
 Bucurfi-te,cel ce in Iza, in satul muceni-
cilor lui Hristos,te-ai nlscut;
Bucur[-te, cX acolo propovdduireaSfAn-
tului Alexie Carpatinul a adus rod mult;
BucurS-te,dar al ruglciunilor celor ce
pentru Hristos au p[timit;
Bucur[-te, odrasld sfAnt5a p[rintilor tf,i,
care cu jertfelnicie L-au slujit;
Bucur[-te, cd inc[ de la naqtereatf, de
SfAntulIoan Botezhtorulai fost ocrotit;
Bucurd-te, ci din copilSrie spre via{a
monahaldai rAr,nit;
Bucur[-te, cd aducAndu-ipe ascunsmAn-
care pdrintelui Amfilohie, din cuvintele sale
te-ai hrlnit;
Bucurd-te, ci SfAntul Mare Mucenic
Dimitrie spre muceniciavielii monahalete-a
cdl6uzit:
Bucur5-te, cd fiind cilug[rit de SfAntu]
Alexie,te-ai inwednicit debinecuvintarealui;
Bucurd-te,nou Elisei, care ai moqtenit de
la povltuitorul tdu tdria duhului;
Bucur[-te, cXpdtimind el pentru Hristos,
s[ mergi pe urmele lui !i-ai dorit;
BucurS"-te,c[ acoperlmdntul Maicii
Domnului, egumenaSfAntuluiMunte, te-a
acoperit;
_(H 188 H)_
Bucur5-te, Sfinte Iov, cel ce pdmdntul
Maramurequluiil binecuvAntezi.
Condacul al z-lea:
Airrmt s[ scapide horthyqti, refugiindu-te
pe pdmAntul rusesc, dar ai fost arestat gi
condamnat la ani grei de inchisoare, c[ci
iliavolul a vrut sI pund sub obroc lumina
r:redinleitale. Dar tu nu te-ai temut nici de
rnoarte,nici de chinuri, ci mullumindu-I lui
I)urnnezeucd te-a invrednicit de asemenea
pltimiri, I-ai cAntat:Aliluia.
Icosul al z-lea:
CAnd ai fost aruncat intr-o pivnil5 cu
qobolani,impreun[ cu alli delinuli, !i-ai pus
nddejdea in Dumnezeu gi ai sc[pat din
aceasti incercare nev5timat, in timp ce
prigonitorul t[u a primit pedeapsadum-
irezeiascd,murind de moarte nlprasnicd. $i
pentru tlria credinlei tale, Sfinte Iov, i1i
aducemcAntdride laud[:
Bucur[-te, candel5 a credintei, care in
intunericul temnitelor qi al lagdrelor ai
iuminat;
Bucur5-te,cd nu in puterile tale, ci in harul
dumnezeiesc ai n[ddjduit;
-(H 1Be H)-

BucurS-te,ci lipsurile qi necazurilenu
te-au aruncatin deznidejde;
Bucur[-te,celceai str5lucitprin dragostea
ta pentru aproapele;
Bucur[-te, ci prin c[idura credin{eitaie,
frigui din lag5rel-ai biruit;
Bucur5-te,c[ foameaindelungatdpgst de
bundvoieo ai socotit;
Bucur[-te,c[ scArbeleqi chinurilecredin{a
nu au putut s[ !i-o impu{ineze;
Bucurd-te,cd iubirea ta pentru Hristos
prigonitorii nu au putut sd o ingenuncheze;
BucurS-te,cel ceasemeneaStAntuluiLuca
al Crimeeiai iubit pdtimirea;
Bucuri-te, c5.dup[ ce ai purtat greutatea
crucii ai pregustatdin via![ inv'ierea;
Bucur[-te, cei ce ai adus mAngAierecelor
ispitili s[ cedezedin pricina suferinlelor;
Bucur[-te,prieten al celorcarenu sellsau
infrAnli de povaraincerc[rilor;
Bucur5-te, Sfinte Iov, cel ce pS.mAntul
Maramurequiuiil binecuvAntezi.
Condacul al3-lea:
Delinutul criminal, care s-a aruncat asu-
pra ta, ridicAnd culitul ca sI te omoare,a
r5.masimpietrit, neputAnd sI te r[neascd.
(H 1eo K)-
'e ai frcut, cu ce m-ai ars?Am fost pAriit de
:rfoc!",strigaei, neputAndin{eiegecum te-a
r:iiperitharul dumnezeiesc.Iar tu, bucu-
ndu-te de ocrotirea cereascd,ai inil{at
rLrda:Aliluia.
Icosul al3-lea:
I
Ai fost scos din iagdr pentru a fi dus pe
rrnt, dar rdzboiul nu a putut schimba
ufletult5u cel plin de iubire pentru aproa-
'1e,clci nu ai rlnit qi nu ai omorAt pe
,rneni,deqiputeaifi pedepsitpentru aceasta
{: mai-marii tii. gi indllimea ta duhov-
'*eascba fost v[dit5 celor de lAng5 tine
,innci cAnd le-ai spus c[ rdzboiul se va
',rmina degrab5,qi aqaa fost. Iar harismele
ile ne-au uimit, gi de aceeai1i aducem
,rntlri de laudd:
BucurS-te,ci vAltoarearizboiului nu a
irlburatsufletultdu curat;
Bucuri-te, cel ce in timpul r[zboiuiui nu
rr du$maniivizu{i, ci cu cei nevdzulite-ai
i,'irtat;
Bucur[-te, cI Dumnezeuin chip minunat
lir moarte ndprasnic5de mai multe ori te-a
lr;izit;
tsucur5-te,cel ce prin rug[ciuni inde]un-
:,;1le
pentrupurtareaSadegrijd l-ai multumit;
-(H 1e1 H)
 Bucur5-te, cd ia moarte cugetAnd, ai
inleles deqerticiuneavielii plmAnteEti;
BucurI-te, cd iubindu-L pe Hristos, ai
murit lumii qi grijiior lumeqti;
Bucuri-te, cd jertfa noilor mucenici qi
mirturisitori in credintl te-a intdrit;
Bucur5-te,c[ inchinAndu-tein mdn5stiriie
qi bisericiiedin Rusiamult folos ai dobAndit;
Bucurd-te,cel ce la intoarcereain o"bqtea
SchituluiGorodilovte-ai bucurat;
BucurS-te,cd impreunX cu povdluitorul
tdu, StAntulAlexie,pe Domnul L-ai l6udat;
Bucur5-te,cI iubind sfintelesiujbe,diacon
ai fost hirotonit;
Bucur[-te, ci mai apoi pentru rdvna ta
darui preoliei l-ai primit;
Bucur[-te, Sfinte Iov, cel ce pimAntul
Maramureguluiil binecuvAntezi.
Condacul al4-lea:
Mult ai pitimit din pricina episcopului
Varlaam,carea inchis mullime de bisericiqi
mlndstiri. Dar ai stat fir5 team5 impotriva
acestuia, luptAnd impotriva f[rddelegilor
sale,qi in wemuri de greaincercareI-ai adus
lui Dumnezeulauda:Aliluia.
tH 1sz H)
Icosul al4-lea:
Ai fost alungatdin SchitulGorodilov,Ei ai
rst nevoit sdte muli din loc in loc, pentru cI
:ravolul te urmirea peste tot, vrAnd sI
'lgenunchezecredin{ata. Dar tu ai rlbdat
:)ate prigonirile prin dumnezeiescuihar,
r"dtAndu-te icoanXa rlbdlrii qi pildd pentru
:i neputincioqi,pentru care i1i adttcem
rrnt[ride laud5:
Bucur 5- te, c[ i n c opi l dr i e num el e
'otezitorului qi curajul acestuiaai dobindit;
Bucur[-te, ci pentru jertfelnicia ta de
rrulteharismete-ai inwednicit;
Bucur5-te, c[ nevrAnd s[ fii rlzbunat
,,entruprigonitorii tdi te-ai rugat;
BucurX-te,cI ne aju{i ca pe w[jmaqii
,roqtrisi ii iubim cu adevS.rat;
Bucurd-te,adiere care pe cei prigonili
,ir:ntruHristos ii r[coreqti;
Bucur5-te,celceam[rdciuneadin sufletele
,oastreo biruieqti:
Bucur5-te,ci prin darul inainte-vederiipe
rrulti i-ai ajutat;
Bucur[-te, c[ aie diavo]ului curse fdrd
:eamdle-ai infruntat;
Bucur6-te, cd sfArqitul fiarei roqii l-ai
lrrot-elitqi cuvAntultdu s-aimplinit;
-(H 1e3 H)
 Bucur5-te,cd pentru prigoanaceanesOn-
geroas[de astlzi ne-ai pregdtit;
Bucur[-te, cel ce ne indemni si rezistlm
prin rugdciuneatacurilor diavoleqti;
BucurS-te, cAntare neincetatd a iubirii
dumnezeieqti;
Bucur5-te, Sfinte lov, cel ce pdmAntul
Maramurequluiil binecuvdntezi.
Condacul a|511".,
Hristos te-a sc[pat din mAinile prigo-
nitorilor qi din rdzboi, dar tu ai schimbat
muceniciapdtimirii in lagdreqi inchisori cu
mucenicianevointei,asemdnAndu-tecuvio-
gilor din wemurile de demult. gi, fiind incu-
nunat de El pentru jertfirea ta neincetat[, li
cAntaiDumnezeuluicelui milostiv: Aliluia.
Icosul al5-lea:
Vreme de aproape patruzeci de ani ai
sdvArqit aproape zilnic Sfdnta Liturghie,
biruind sllbiciunea firii prin focul ruglciu-
nilor tale. Cd nici schija din piept, nici alte
neputihle nu au putut sta impofriva rAr,nei
tale duhormicegti,qi, hrlnindu-te cu Sfintele
Taine, ai prins putere in lupta cu cetele
ingerilor pdzuli. Pentru carete-ai inwednicit
a primi de la noi acestelaude:
(H 1e4 H)-
Bucur[-te, cd predaniile Sfinlilor P[rinli
rruevlaviele-ai p[strat;
Bucurd-te, cd pe cei prinqi in cursele
ritdcirilor spre adevdri-ai indreptat;
Bucur5-te, izvor nesecatde daruri pentru
cei carevor s[ semAntuiascd;
Bucur5-te, cd pe slraci ii ajuli si iqi
g[seasc5unde s5.munceasc[;
Bucur6-te,cd precum in timpui vielii qi
iicum ii miluieqti;
Bucurd-te,cel ce de orfani qi de vdduvete
ingrijeqti;
Bucurd-te,cd dai mAncarecelor carenu au
cu ce si sehrdneasci;
Bucur[-te, cel cegdseqtiad[post pentru cei
carenu au unde s[ locuiasc[;
Bucurl-te, cd dreptateacelor nedreptd{ili
in chip minunat o ar[!i;
Bucurd-te,judec5tor nemitarnic al celor
aflali in proceseqijudecdli;
Bucur5-te,cd mulli credincioqila ajutorul
t[u au alergat;
Bucur[-te, cd vesteadespreminunile tale
in multe oraqeqi sates-aimprdqtiat;
Bucurd-te, Sfinte Iov, cel ce pimAntul
Maramuresului il binecuvAntezi.
 Condacul al 6-lea:
Ne-aiinvSlatc[ ,,nevoin{ail prosllveqtepe
om", qi ne-ai dat ca pild[ pustnicul pe care
l-ai impirt5git in fiecare an, mai mult de
douizeci de ani, qi caretrdia frrd sdvaddaltd
fali omeneascd. $i noi, uimindu-nede cmcea
infrAnlrii sale, Il iiudlm pe Dumnezeu,
cAntAnd:Aliiuia.
, Bucurd-te, cei ce pe creqtini ca fra{ii sl
Icosul al 6-lea:
Suntem mustrali de cuvinteletale, Sfinte
Iov: ,,inainte, potirele pentru implrtdqanie
erau din lemn, iar oamenii din aur. Acum,
potirele sunt din aur gi oamenii din lemn,
neinlelegAndci se imp5rt[qesccu Tmpui qi
SAngele Domnului Hristos.A sl5bitcredinla."
Dar, pentru a rezistaispitelor de tot felul qi
atacurilor diavoleqti care se abat asupra
noastr5,i1i zicemcu inim5.smerit[:
Bucur5-te, robule al lui Dumnezeu,
iubitorule de nevoint[;
Bucurd-te,c5.prin pilda vielii tale ne aduci
la pocdin{i;
Bucur[-te, cel ceprin virtulile tale precum
aurul ai strdlucit;
Bucurd-te,cd talantii t5i Hristos peste
mdsur[ i-a inmul{it;
(H 1e6 R)
Bucur5-te,celcene pov5luieqtiin rdzboiul
,uhovnicescin chip minunat;
Bucurd-te, cd cei care s-au rugat lie
ieznddejdea o au lep[dat;
Bucur5-te,vas ales al dreptei socoteliEi
!ascdlal smereniei;
Bucur5-te,cdde la tine inv5{dmsi purtlm
ird cArtirecrucear[bd5rii;
,";iiascSi-ai indemnat;
Bucur[-te, ocrotitor al prieteniilor pe care
;.)umnezeu le-a binecuvAntat;
Bucurd-te,cI de prieteniile stricltoare de
,uflet ne sfrtuieqtisI ne indep[rt[m;
Bucur[-te, cd grijile iumeqti cu ajutorul tflu
:rrlepddlm;
Bucurd-te, Sfinte Iov, cel ce pdmAntul
rvlaramureqului il binecuvAntezi.
Condacul al7-lea:
RugAndu-tetu pentru ca cei de alte cre-
lin{esdvind la lumina adev[rului, mult te-ai
:'ucurat auzind de evreul care s-a botezat,
.rnpreunl cu to{i cei din familia sa,clup[ ce a
rflat c[ tAlharii careauiefuit bisericain care
'lujeai au fost prinqi. Iar eweul, uimindu-se
'ie sfinteniata qi venindla lumina lui Hristos,
l,-a l[udat pe Dumnezeu,cAntAnd:A]iluia.
__(H 1e7 H)
 Icosul al7-lea:
Cine poate spunemullimea minunilor pe
care le-ai flcut, aflAndu-teinc5 in viala
plmAnteasc5?C[ci prin harismeletale ai
ajutat oameniaflaii in toatefelurile de boli Ei
de necazuri, noi, nid[jduind cX vom fi
ajutali cum au"si
fost aceqtia,te lludlm, zicAnd:
Ilncurd-te,cel cein r'remeaincercdrilorne
indemnisdstlni tari in eredin[d;
Bucur5-te,cd celorcredincioqile ddruieqti
toate celede trebuin{d;
Bucur5-te,cdin casafiicei mirturisitorului
Dimitrie Sabovhrana o ai inmullit;
Bucurd-te,nou llie, cdbucuriav[duvei din
SareptaSidonuluiin tamilia lor a sporit;
Bucuri-te, aducdtorule de bucurie in
sufletele pe care vrdjrnaqul incerca sd le
biruiascS;
Bucur[-te, cI mulli tineri credincioqi ai
ajutatsXseclsdtoreascl;
Bucur5-te,povdluitorpe calearnAntuiriial
creqtiniiorEimare apdritor al familiilor;
Bucurd-te,c[ solii carenu aveaucopii au
aflat r[spuns rug[ciuniior lor;
Bucuri-te, cSlucmrile pierdute degrabds[
ie afldm ne ajuli;
(H iee H)
Bucur5-te,c5eqticil5uzda oameniiorcare
'rau rltdcili qi pierduli;
Bucurd-te,ajutitor al tinerilor carevoiau
'i mearg[ pe caleapreoliei;
Bucur5-te, c5 mulli dintre ei au ajuns
rednicislujitori ai Evangheliei;
Bucurd-te,Sfinte lov, cel ce plmAntul
"iaramurequluiii binecuvAntezi.
Condacul al 8-lea:
Ai izgonit diavolul din frateie Mihail, gi
rnaiapoil-ai clluglrit, dAndu-inumeleSava.
'ii, luAndu-lucenicde chilie,i-ai zis: ,,Unde
' iti fi eu, acolovei fi gi tu, cdt timp voi trdi."
rarnoi ne rug[m !ie, sfinte,inwedniceqte-ne
ri pe noi sXavempartede ocrotireata, atAtin
iata aceastatrecitoare, cAt qi la judecata
,ufletelornoastre,ca si il laud5n in vecii
,'eciiorpe Dumnezeuicel in Treime liudat,
rintAnd:Aliluia.
Icosul al8-lea:
!i-ai ardtat iubirea de aproapeie,prin grija
,;rti de Dimitrie, carefuseserdnit la cap in
,rmpulr[zboiuiui. CdcirugAndu-tepentru el,
rlrimnul !i-a descoperitcd va mai trdi mulli
rini,$i ci apropiereabdtr0ne{iiii va aduceqi
1ee K)-
tdmdduireadeplin5.$i noi, uimindu-ne cI
legile firii au fost biruite qi bolnarul s-a
vindecatqi a mai trflit weme indelungatd,iti
aducemacestelaude:
Bucurd-te,c[ eqti cunoscut ca grabnic
tdmlduitor al bolnavilor;
Bucur[-te, doctor iscusit care alungi
tierbinlealabolilor;
Bucur5-te, cI min{ile boinave prin
ruglciune ie tdmdduipqti;
Bucur5-te,ci pe cei pe caredoctorii nu ii
mai pot ajuta tu ii lecuiegti;
Bucur[-te, aducdtorde nidejde qi alinare
a suferinlelor;
Bucur[-te, cd ii intireEti pe cei aflali pe
patui dureriior;
Bucur5-te, cel ce povara cea grea a
singuritdlii o uqurezi;
Bucur5-te,c5 ispita dezn[dejdiide la noi
o indepirtezi;
Bucur[-te, ci prin tine se intd"resccei
biruili de sl[biciuneafirii;
, Bucur5-te,rugdtor pentru cei ispitili de
gAndulsinuciderii;
Bucur5-te,c[ ducAndcruceabolii, doctor
filr[ de arginli ai devenit;
(H 2oo X)
Bucur[-te, ci harismele tale l{ristos
,ierntrunoi le-a inmultit;
Bucur5-te,Sfinte Iov, cel ce pdmAntul
i,{aramurequluiil binecuvAntezi.
Condacul alg-lea:
,,Nimeni nu te poate ajuta decAtstarelul
i)\"', d auzit Ioan cuvAntulprietenuluisdu,
leqi nu iqi dddea seama cd prin patima
icsfrAului diavolul pusese st[pAnire pe
,rrfletuls[u. Dar, venind la tine, prin rug[-
iune a aflat t[m5duire, qi punAndinceput
run mAntuirii I-a cAntat lui Dumnezeu:
,ililuia.
Icosul al g-lea:
L-a v[zut Ioan pe diavolul carea ieqit din
i, qi a dat mdrturie despredarui pe carel-ai
,;rimit de ia Dumnezeu,c[ci l-ai scdpatde
;atima desfrdului,Sfinte Iov. Iar noi, de
iirulte feluri de patimi fiind ap[sa!i, avem
riidejdecd ne vei ajuta qi pe noi, precum pe
ir:912, gi pentru aceastate l5ud[m, zicAndu-li:
Bucuri-te, cI prin tine multi oameni de
iratimilelor s-auizbdvit;
Bucuri-te,c[ lepldind lanlurile patimilor,
;rcdrumul virtutii au pornit;
201 H)
 Bucurd-te,celcein vremuri de desfrAuegti
trAmbilda pociinlei;
Bucurd-te,mustrdtoral picatelor carene
indrumi pe caleacredinlei;
Bucur[-te,inceputbun pentru cei carede
viata pltimaql s-auscArbit;
Bucur5-te,cI mullime clesufletebolnave
prin rugdciuniletale s-autdmiduit;
Bucurl-te, ci poverilesufletelornoastre
degrabi le ugurezi; \ N{ult s-au intristat pdrinlii fetei care se
Bucur[-te,ci durerilegi suferintelede la
noi ie indepdrtezi;
Bucur5-te,leac care sufletelerdnite de
p[cat 1etdrndduieqti;
Bucurd-te,cel ce caleavindeclrii prin
spovedanieo binevesteqti;
Bucur5-te, cel ce primeqti rug5ciunile
pdrinlilor pentru fiii ior;
Bucurd-te,ce1ce ii indrepli pe pdrin{i
pentru rug[ciunile duhovnicilor;
Bucur5-te, Sfinte lov, cel ce plmAntui
Nfaramurequluiil binecuvAntezi.
Condacul al ro-lea:
,
Te-ai luptat pAnd ia sAnge impotriva
duhuriior intunericului, qi pentru aceasta
Durnnezeu!i-a dat darul izgonirii 1or,de care
lucru s-au incredintat multi crestini. cAnd
(F 202 K)
r:meiacarea putut sd seinchine la moaqtele
,ltor sfin{i, de ale tale nu s-a putut apropia.
,,i,prin aceasta,Dumnezeua vrut ca vestea
lcspredarul tlu sXse rdspAndeascd in toat6
irmea,caoameniiafla(iin lan{urilediavolilor
'ri ifi cearaajutorul qi s[ seizbiveascd,pentru
r-l cAntalui Dumnezeu:Aliluia.
Icosul al ro-lea:
rrdr[cise,vizAnd cI mullimea doctorilorla
'{{reau rners nu i-a ajritat cu nimic. Dar,
,ducAnd-ope fatd la tine, prin rugdciuneai
rim[duit-o. gi, deqidin lucrareadiavolului
,qi pierdusedarul vorbirii, cu ajutorul tdu
.i-a revenit,pentru careminune te ldudlm
:icAnd:
Bucuri-te, c[ la tine sunt aduqi cei ce
'.riferddin pricina duhurilor necurate;
Bucuri-te, cE ii inseninezipe cei ce au
,'enitla tine cu fefe intunecate;
Bucur[-te, c5.urmAnd SfAntuluiCiprian,
lcziegilan{urilefarmecelorqi alevr[jilor;
Bucurd-te, c5 prin puterea lui Hristos
"isipeEtilucrlrile inqelStoarealevr[jitorilor;
Bucur5-te,sabiecare tai leg[turile care
i,areaude nedeziegat;
iH 203 H)
 Bucur5-te,ci prin rugiciunile tale, bi-
ruinla vielii asupramorlii s-a ar[tat;
Bucur[-te, indrept[tor al ce]or care in
lupta cu puteriieiadului sepoticnesc;
Bucur[-te, fulger careii arzi pe vrdjmaqii
neamuluiomenesc;
Bucur5-te,zid de netrecutpentru puterile
i n tu n e ri cu l u i ;
Bucurd-te,doctoriecare ' fierbin-
': st[vilegti
leala ispitelor;
BucurS-te, pov[luitor al preolilor in
r[zboiul duhovnicesc;
BucurI-te, mAn[ intins[ celor care cu
eviaviete cinstesc;
Bucurd-te,Sfinte Iov, cel ce pimAntui
Maramurequluiii binecuvAntezi.
Condacul al rr-lea:
,,Nuvi ingrijorali, nu v5 intristali. O sd
dea DumnezeuEi totul o sh fie bine! O sI
mergemin biseric[ qi o sdne mg[m. Ne vom
ruga qi noi, vd veli ruga qi voi qi totul va fi
bine! O s[ se fac[ o minune cu voi!", ie
spuneaicredincioqilorcareveneaula tine, qi
cuvinteletale s-au adeverit.Iar aceqtiaau
inceput s[ mdrturiseasc[sfinlenia ta, l5u-
dAndu-L pe Dumnezev,Cei ce te-a incu-
nunat, qi zicAnd:Aliluia.
(F 204 H)
Icosul al rr-lea:
Muilime de oamenis-au adunat la siujba
;'eceriitale in Sinaxare,SfinteIov, gi grabnic
iu sim{it ajutorul t[u. Cdci,apropiindu-sede
acla cu sfintele tale moaqte,s-au mirat nu
ioar de minuneaneputreziriitrupului tdu, ci
r clebunamireasm[pe careo rdspAndeai,ca
,:rnn 3.1sfinleniei taie. $i pentru aceastaili
rlucemlaude,zicAndaqa:
Bucuri-te, cd in soborul sfinfilor cu mare
,tavdai fost primit;
Bucur[-te, ci iubind pltimirea, de
'i.rnunlte-ai invrednicit;
Bucur6-te,ci mullime de credincioqivin
e tine pentru ajutor;
Bucur5-te, cd celor ce se roagd lie cu
vlavieie egti ocrotitor;
Bucur5-te,ci prin sfintele tale moagte
nulte rninuni s5vdrqegti;
Bucur[-te, cd prin trupui tdu neputrezit
rrispreInviere ne vorbeqti;
Bucurd-te,cXbisericata cunoscutloc de
'elerinaj a devenit;
Bucurd-te,cd valul minunilor neincetat
)umnezeul-a sporit;
BucurS-te,cd pelerinii pleaci de la tine
ri:operilide a ta binecuvAntare;
(H zos H)
 Bucur5-te, c[ in inimile lor apisate
n[dejdeaca un soarerisare;
BucurS-te, c[ mireasma sfinte]or tale
moaqtene arat[ sfinleniata;
Bucurl-te, cd de la tine inv5!5m pe calea
r,'irtufilor a urnbla;
Bucurl-te, Sfinte lov, c:elce plmAntui
Maramurequiuiil binecuvAntezi.
Condacul al lz-lea: "
CAnd una din rudele tale !i-a cerut in
rugiciune ajutorul,pentru a-qirecS.pltabanii
careii fuseser[luali prin inqeliciune,ai venit
degrab[ in ajutorul ei, qi rluf[cltorul i-a
inapoiat banii, spunAnd:,,Ai un duhovnic
foarte puternic", qi m5rturisind f[r[ si r,r'ea
sfinleniata. Iar noi, primind aceast[mdrturie
ca o adeverirea minunilor pe carele-ai frcut
dupi trecereata la Domnul, Il lSuddm cu
mare glas,zicind: Aliluia.
Icosul al rz-lea:
Nu avern cuvinte s[ i1i mullumim cX ai
ap5.rutin i,'ia!anoastr[ ca o razhde soare,pe
carenorii intunericului incercaus5o acopere,
qi credemcd nu vei l[sa rug[ciunile noastre
fhri rispuns. Pentru aceasta,chiar dac[ nu
;[im sd i1i muilumim dupl cuviin!5, iii
,clucemlaudeca acestea:
Bucur[-te, c[ mare tlcdtor de minuni te-a
rrltat Flristos;
BucurS-te,cd prin tine dobAndim toate
'eiede folos;
Bucurd-te,lumind care viala noastrd o
nminezi;
BucurS-te, prieten ceresc care asupra
ioastr[ veghezi;
Bucurl-te, bucurie a inimilor care se
upt[ cu patimile;
Bucurd-te,tdrie a celorcareiEiinfrdneazS
,oftele;
Bucuri-te, cel ce pe caleanevoin{elorne
irl[uzeqti;
tsucur5-te,cd de curselevrijmaqului ne
lreqti ;
Bucurd-te,cd ne izbdveqtide intunericul
;rtIcirii;
Bucur[-te, pov5luitor al nostru pe calea
,iAntuirii;
Bucur5-te,bunimireasmd a impdr5liei
,rrurilor;
Bucur5-te,dar trimis de Dumnezeucre-
,incioqilor;

(H 2a6 H)--_- 207 K)

 BucurS-te,Sfinte Iov, cel ce plmAntul
Maramurequluiil binecuvAntezi.
Condacul al r3-lea:
O. Sfinte lov. mare fdcltorule de minuni,
prirneqte-ne pe noi sub acoperimhntul
rugdciunilortaie, ajut[-ne sd lepidlm pdca-
tele in care trdim qi s[ punern inceput de
poclinld, pentru ca la stArgitulvielii nogstre
sd ne invrednicim a ajringe in raiul cel
preadulce,pentru a-I cAntain vecii vecilor
Dumnezeuluicel iubitor de oarneni:Aliluia.
Acestcondacsezicedetrei ori. Apoi sezice
Icosul intAi: Din copildrie s-a uddit rduna
tc... gi CondaculintAi: Pe SfdntulIou, pe cel
ceapurtat crucea...Apoi seziceaceast5:
Rugiciune
Sfinte Iov din Uglea, mare f5citorule de
minuni, primeqteaceastdrughciunepe care
o aducem!ie, qi roagd-telui Dumnezeupen-
tm noi. Precumai primit tu binecuvAntarea
SfAntuluiAlexieCarpatinul,qi ai dus via![ de
sfinlenie, aqaajuti-ne qi pe noi ca, primind
binecuvAntarea ta, s[ ducemo viald binepl[-
cutd lui Dumnezeu.Trupurile noastresd fie
tempie ale Duhului Sfdnt, nu ale poftelor qi
(H 2oBHi
stiute, de patimile
patimilor. IzbS.veqte-ne,
tlnre il€ apasA.
Ai grijfl, sfinte al lui Dumnezeu, de tot
trlerul gi tle tot poporul binecredincios.Ai
erija de preoli, sd fie pilde de credin![ qi de
,'iftute in aceastdlume iribitoarede plcat. Ai
xrij[ de cei din cinul rnonahal,de cilugdri qi
.i.emaici, aqacum ai ar,'r.rt grij[ qi de cei care
:ruvenit ia tine. Ai griji de toli creqtinii,de
':opii qi de tineri. de cei vArstniciqi de cei
irltrini. P[zeqte-i pe toli de curselevr[.j-
*raEului.
Ai griji cleceibolnar,'i"de r:eriaflaii pepatul
rle suferin{d. Uqureaz[-le fierbinleala qi
ridic5-idin patul deboaii, daci thm[duirea]e
,rstede tolos.
Aiutzi-i,sfinte,cu darul t5u, pe cei chinuili
:le duhuriie necurate.Credemlie cI ii poli
:rjuta,aEacum i-ai ajutat gi pe cei careau dat
rnai apoi mlrturie despreminunile tale.
Alung[ dezbinareadintre creqtini, Sfinte
lov, alungi dezbinareadin familii, alungi
ilezbinareadintre pdrinli qi copii. Credin{a
iroastrds-a impulinat qi r[utatea pune st[-
pAnirepe sufletelemultora.Alungfi wajba qi
:rdu paceain vielile qi in sufletele noastre.
(H 2oe H)
Roag6-tepentm noi, sfinte,sdpuneminceput
bun pociinlei. Ca simtinclaiutorultdu, sd ii
mulqumimDumnezeuluicarete-a primit in
soboml tuturr;r sfintiior, liudincl Treimea
ceadeofiinldqi neclesparfit5, pe Tat5l,pe Fiul
' Problemebiog raf.ce gi diJbritedounnente priui-
si pe SfAntuiDuh. in veciivecilor.,A,min.
(F 210 X)
Postfa{i la prima edilie
Primul biograf al SfAntului Ior', Grigorie
i{aciu[ in carteasaAscetu/RusierCarpatine -
Stctre{ul Iou Codrea, in capitolul intitulat
toare la stat"e{,scria: ,,IntrucAtdesprepersoana
neobiqnuiti a stAntuluistare!,inci din viala lui
pdmA.nteasclcirculau multe iegende, acum,
dupi ce au trecut mulli ani de la moartea sa,
acestefabulalii devin qi mai multe. In afard de
aceasta,chiar qi in ziare au pf,truns o mullime
de neadevirui qi niscociri evidente.De aceea,
considerlm cd estede datcria noastrdsi cerce-
t5m amlnunlit acestelegendegi neclarit[li, fie
si le respingem, fie s5 clarific[m argumentat
toate momentelediscutabileale biografiei sale.
Pentru aceastane ajutd amintirile celor mai
apropiaterude ale stare{ului Iov, cu caream ar'.ut
de mai multe ori ocaziasI discut, qi documentele
cares-aup[strat in arhiva lui personall."
Din p[cate, chiar qi cartealui Grigorie Raciuk
confinea uneie date greqite privitoare la l'iata
stAntului. Iurii Danile{ a scris cAtevaarticole pri-
r,'itoareia greEeliledin aceast[ carte. De exem-
plu, Grigorie Raciuk scria: ,,Trebuies[ spunem
ci stareful n-a dat niciodati o importanld deose-
biti datelor salebiografice semnificative,adesea
aproximAndule. Astfel, intr-o anchetl scrie cI
(H 211 H)
a trecut granitain r94o, deqiaceastaseintAmpla
in 1939,qi in testament,de asemeneagreqeqte,
scriind cd a slujit in parohia din sat timp de
dou[zeci de ani, clncl in realitate slujise aici
optsprezeceani neimplini{i. Acestelucruri pot
p[rea curioase,dac[ nu avemin vederefaptul c[
stare{ula fost un nevoitor qi un rn<tnahautentic,
carenu sepreocupade lume Eideqertdciuniieei"
(p.BSin traducerearomAneascd).Deqinumdrul
aniior in care sfAntula slqiit in biserica'Uglea
Mici menlionali in testamentul scris in anul
r98o eragreqit,totuqi anul trecerii granilei a fost
cel mentionatin anchetd,tg4o - qi lucml acesta
sepoate observadin datelepreluate din arhivele
NKVD despresfAnt(publicatede Iurii Danile! qi
citate in volumui de fat[).
SesizAndunele inadvertenle exact inaintea
trimiterii la tipar a prirnei edilii a traducerii
c[rtii lui Grigorie Raciuk, am preferat s5 editdm
un tiraj mic din lucrare (tirai cares-a dat gratuit
- qi nu a ajuns in libririi). Am aqteptat pre-
gltirea unui nou volum, in care greqelilesi fie
corectate. Din pdcate, intrucAt pentru uneie
infbrma{ii nu exist[ documente,esteposibil ca
qi in trceast[ carte sd existecAtevagreqeli.Lucrul
acestase datoreazi surselorpe care le-am al'ut
la dispozilie - una dintre ele fiind lucrarea
Via[a, ninunile gi ocafrsfirl preacuuiosului Ei
purtdtorului de Dumnezeu pdrintelui nostru
(H 212 H)
Iou dinlocalitatea Uglea,editat[ de parohiadin
UgleaMic5. Din p[cate, chiar qi in acesttext -
care este, in mare parte, doar un rezumat al
cftJii lui Grigore Raciuk - erau unele date
gregite,ceamai cnnoscutl fiind referintadespre
condamnareaStintului Iov la doulzeci qi cinci
de ani de lag5r - nu la cinci, cum a fost in reali-
tate qi cum se poate vedea in documentui
prezentatin volumul de fa![ (datare care,dup[
I
cum obsen'aIurii Danilef, a pus in incurclturd
mai mulli cercetdtori ai vielii SfAntului Iov).
Intr-o form[ rev[zutd qi ad[ugit[ lucrarea (tra-
clusl in limba romAn5de GeorgeZapotinschigi
Angela VoicilS) a ap5rut \n Gazeta de religie Ei
spiritualitate ot"todoxd.Se cuvine s[ men{io-
ndm aici cu bucurie interesul ardtat cinstirii
sfAntuluide cdtre cei din redac{iaacesteipubli-
calii, care au dedicatin intregime Sfhntului Iov
Codreanum[ru] pe noiembrie din anul curent
- nr. 96lzr>13.Sperim c[ din cein cenai multe
pubiica{ii - din Maramureq,dar qi din intreaga
{ar5 - vor aveainteresul de a se aplecaasupra
vietii SfAntului Iov din Uglea, noul flcltor de
minuni.
Grigorie Raciuk scrie in cartea sa qi despre
uneleistorisiri carecircul[ despresfAnt,cum ar
fi cea despre hirotesia sa ca citet tlcuti de
SfAntul Luca al Crimeei, in lavra SfAntului
Serghiede Radonej.Dar nu existi o sursi clari
(H 2n H)
a acesteiinformaiii - o ,,legendd"(dup[ cunr o
numeatot el).Am preferatca in volumul de fatd
sd nu includerndate sauintArnpldricarenu erau
sigure. Am vrut doar s[ deschiden-run drum,
ri[d5"jduintl cI se vor gdsi specialiEti carg sI
cercetezecu acrivie astfel de lucruri. Ne asumlm
totugi taptul c[ qi in lucrareade fati exist[ poate
uneledateeronate,carerau fost preluateca atare
din alte surse. (De exemplu. Iurii Danile!
propune o altd dat[ a ]rirotonirii sfAntuluiintru
pretit, contrazicAndu-lpe Grigore Raciuk, deqi
acestafolosisechiar data care ap[rea in doctt-
menhrl hirotonirii sfintului. Am preferat s[ ddrn
prioritate docutnentului - pe care, de altfel, il
r.orn tip[ri in unndtoarea edi{ie a cirlii despre
Sfintul Iov Codrea,aldturi de unele fotografii
din arhiva sfdntului.)
Trebuie menlionat[ contributia la aparilia
acestuivolum a dr. Nutu Roqca,distins c[durar
orlodox din Sighet. Domnia sa, avAnd un
doctorat in filologie despre ,,Onomasticadin
Valea lzei", a binevoit s[ corecteze nutnele
proprii ale unor persoane qi locuri din carte,
fblosind varianta romAneascda numelor qi nu
cea ucrainizatl,. El a contribtiit cu mai multe
informa{ii la cunoaqtereaistoriei linuturilor
descrisein cafie.
EditoruI
iH 214 K)
Nota editorului la edilia a doua
La hf ernor icilul ui ctimelor"corr truri.sm ui u i gi
nl rezistenfriirie la Sighetexistd o icoan[ suir
r:ilre scrie: ,,Preot Alexei Kabaliuk {Sf6,ntul
Ak:xieCarpatinui).S-a niscut la I septembrie
illzT in locaiitatea Iasinea {Zakarpatia *
Uc'r"ainai.Llrrnhrit ile autoritatile austro-
tingare.pentm activitateasa, in prim5vara
airuh-iiig14 a fost irnplicat in procesulunui
grup de 32 de persrlaneinvinuite de autorit5li
de <nesupnneregi ilropagandi pro-ortodoxfl>.
A fbst condamnatla 4 ani qi g luni cledeten{ie,
pe cere i-c exer:utattn penitenciarulSighet.
Iiliberat in t9r8, a fost nrimit preot l:r parohia
ortodoxd din Hust. iar in 1921, staret al
Mdndstirii SfAntulNicolae din lza. A decedat
la rg noiembrie tg47.I-a zr octomhrie eoot
a fost canonizat de Biserica Ortodoxir
[Jcrainean5."
Intenlion[rn ca dup[ cartea dersprer.ia{a
SfAntului Iov Codrea sd tipf,rim in seria Din
Patericul Maranturegului qi via{a SfAntului
Alexie Carpatinul, cel care a pdtirnit pentru
l{ristos in inchisoareade la Sighetqi carea armt
runrol atAt de important in r.iafa SfAntului Iov
din Uglea. (Urm[torul voium din serie va fi
r,.iataSfAntuluiIerarh Iosif Mlrturisitorul, scris
cledr. Nulu Roqca.)
(H 215 H)
 Prima edilie a cirlii Din Patericul Marct-
mure1ului: SfAntuI lou din Uglea - Via{a,
minunile,si ccatisfu/ a avrt parte de o primire
cllcluroasi din partea cititorilor. Dup[ aparilia
cdiJii, dupl ce Gazetade Maramuresa tiplrit
suplimentul gratuit despre viala sfintului,
dutriI conferinlele clelansare a clrtii din Baia
N{are, Sighet qi Satu Mare, evlavi:t fa![ de
Sfintul Iov Codrea a inceput s5.se raspAu-
cieascidinspreMaramuregin toatdtara. (Unul
dintre momentele cele mhi impresionante
legatede lansareac[r{ii a ar.'utloc pe 18 noiem-
brie la Sighet,la sfArqitulsimpozionuluidespre
via[a gi minunile Sfhntului Iov - simpozion
organizatprintr-o frumoasdcolaborareintre
Gazeta de Marantureq, Primdria Sighetu
Marma{iei, Protopopiatul Sighet, ASCOR
Maramureq Ei Editura Areopag. Am trecut
atunci pe la Biserica Ucraineani din Sighet,
unde se afli o p[rticicd din moaEteleSfAntului
Iov, dar qi o pdrticicd din moaqteleSfintului
Aiexie Carpatinul. CAnd a venit la aceast[
biserici, in anul 2to1.2, Prea Fericitul Pdrinte
Patriarh Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe
RomAne,a primit din partea p5rintelui paroh,
Nicolae Lauruc, o icoand a SfAntului Alexie,
sfAntprea pulin cunoscutin RomAnia,deqiaici
a fost intemnilat pentru credinla in Hristos
-www.patriarhia.ro/ro/patriarhui/bisericaucra
(H 210 K )-
ineanasighetr.iulzorz.html.Un alt moment
frumos a fost gi intAlnirea cu Prea Sfinlitul
Justin Hodea Sigheteanul,ierarhul romin care
a participat la canonizarea SfAntului lov, in
anul zoo8, gi care ne-a vorbit despreaceastl
canonizare.)
Pe z9 noiembrie 2o1Bpe site-ul Gazeteide
Maramureq a apS.rutarticolul Sfdnhil Iou din
Uqleu - rnorenture$eGnSi dupd nrrnte,semnat
cieMircea Crigan: ,,Credincioqiidin RomAnia
au aflat de curAndinforma[iile completedespre
Sfintul Iov din Uglea, primul sfdnt contem-
poran din Maramureq canonizat de Biserica
lJcrainean[.Pe lAng5argumenteleqi dovezile
istorir:edin documenter,leglturile SfAntuluiI ov
cu Maramurequlreiesgi dup[ numeleacestuia.
IPSJustinian,ArhiepiscopulMaranrurequluiEi
SS.tmarului,ne-a oferit o dovadl in plus cd
SfAntulIov estemaramureqeanqi dupl nume.
iPS Justinian ne-a atrasaten{iach SfAntulIov
nu qi-a alesint6mpl[tor nurnelede monah, mai
ales c[ acestnume esteextrem de rar printre
cilug5ri. Iar ArhiepiscopulMaramurequluiqi
Sitmarului ne-a dat dovadac5.numele Iov este
un nume autentic maramuregean,oferindu-ne
o listd cu 35 de localnici din micul sat mara-
lnureqeanRohia, oameni care au purtat sau
poartl qi acum numele Iov. Ataqim fotografia
cu surprinzltoarea list5, cu mentiunea cI cei in
dreptul c[rora este o cruciuiil[ sunt trecu{i la
(H 21T X)
ceier,esnice.Nu outem sd nu remarclm inca o ,,Actofi.eial
ciatl inlelepciuneaiPS Justinian,carea ,stiuts[
scoatd in evidenti un detaliu extrem de Se dd aceastaleromonahului lov, in lume
important, la care nimeni uu s-ar fi putut Ioan Condrea, pentru a atesta cX, la Dutn-
gAndi."Ailturi rie text apirea qi fotogra{iacu nezeiascaLiturghie din t6 noiernbrie rg4;,
Ii sta respeetivir- wrvlr'.gazeiadenrararnures.ro/ in biserica rn[ndstirii Adormirea foIaicii
gazetriclemaraml Ires-ro-stantt rl-iov-
http-rvl",'r,v-
Domnului, de pe lingi Casa lJparhiali din
cle-uglea-primul-sfant-conteutporan-clin mara
Mucaccivo,trrrinlucrarea Duhului SfAnt,a fost
rlrur'('s-cantut izitt- I r+401-144()2).
hirotonit de noi in rangul de ierodiacoir,iar
in nuilirlrl din noienrbriezo13 clin{-untec
nnncLhilar a apirtrt un ar-ticoiampli.tclespre pe 7 aprilie tg46,in Mlndstirea StAntuiNicolae
viala SfAntuluilov, scrisrle Ciprian Voicila.i,a de lAngdsatui Iza a fost hirotonit ieromonah
rdspindirea datelor clespreviala sfiirtului a pentru m[nlstirea StAnta'freirneldin Gorodilov,
contritiuit qi site-ui sfantuliovdinuglea"ro. creeace se confirm[."
Inciudern ?n iiceast[ editie gi actul iriro-
tonirii SfAntuluiIov de cdtre episcopulNestor
Sidomli * pentru a arf,ta cd data etxacti a *'-::'H '.
fir;+xi
l?,a;2at
hirotoniei a fost cea prezentat5.in cartea lui
Grigore Raciuk, Ei nn cea prezentatdde Iurii trt .t Le.t:rtrarT
i4a +eB a+t+'e{E?
zax:stnti atcli
A*v?i*
E*t?a 1***
*a*+ l1*ez
t ' * r!+t*
F,Y*1861 a lei
t E ??-ftr11-
*.;t Efz*r';+':z*- \t"a E Zt'talttr;1a3 trr'et1 +62t4:t+t7fr4.
Danile! (deqi in edilia precedentd a clr{ii
aA* l*q..tt
t t5-1:t
ez '/j-at-,.131' tea 1?tb . bt i9# i+4e E ,r(tx-
4*eaa****o rn*11Y,+4 t r a i t j4^il
,'a " &1Fg , 1 ; 4 ' *rt t34!a*et4 | t&t .:ti";i"'at5h *

SfAnnil Io-- din Uglea. Via{a, rninunile e-iaca- ?at-. *-. ) 2t at*'. *'
b1', ? t e t i cUe ; t *, t2, zx +
"
i ;|t€r.| rr, tr+ r t -

fisful am modificat data de 7 apriiie - cum ap[- .:

't\iq,;aa
rea corect in traducerea volumuiui A.scefu/ f t-. ag4Beii - E'q LsEt b4*,- -

RrrsieiCarpatbrc,Stare{ul lou Codrea,apdrutd

la Editura Areopagla inceputul anului 2o13 -
cu 7 mai, data prezentatd de istoricul Iurii
Danile{ in articolul sSuPreacuuiosul lou din
Uglea. I)ate noi despre biograJia SJknf.rluilou
- www.pravoslavie. ru/put/323 t8.htm).

-(F 218 { ) iH 21s H)

 Sperdm ca, pe viitor, SfAntul Iov Codreasl Cuprins
fie din ce in ce mai prezentin viata creqtinilor
din RomAnia.Pentru cI el esteocrotitor creresc
nu doar al credincioqilor din Maramureq, ci qi Prefalaeditoruiui ....s
al celor din toat[ RornAnia,a$a cum este qi Viala Ei rninunile Sfintului Iov Codrea.
ocrotitor al credinciosilordin Ucraina... Satulsfin{ilor .......9
Copii[riain vrerneaprigonirilor . . . . . . . . . 22
Primele piedici in drumul spre chlugirie . 34
in mun1i, deasuprarAului Rica . . . . 43
Primiianiinmdn[stire ....46
Marile incerclri it
inr'6paiar[zboiuluimondia] ..... 6q
Aniidedupdrd"zboi.... ...26
intoarcereain mlnlstirea de metanie . . . . 7e
Stire{ia ..... 8;
inflorireamindstirii .......8Z
Persecu{iileqiperegrinirile ...... gg
in Micul Colliqor . . 1oo
P[rintelemilostiv ..1o7
Chipul duhovnicescalstaretului . . . . . . . . 111
in{elepciuneaqi inainte-vederea . . L2S
V i n d e c a r e a c e l o r i n d r [ c i {. .i ..... 752

(H 220 H) (H 221 H)
Ajutorul minunat al SfAntuluiIov L42
Ajutorul pentru cei caredoreau
s[-I slujeasc[Domnului . . . r47
Cinstireapopularl L52
Ultimii ani. TestamentulsfAntului . . . .'. . r i z
AdevXruldespresfArqitulsfAntului. . . . . l l 6
;
inmormAntarea.Minunile de
dup[moarte... .].... .,*.t7F
AflareamoaqtelorSf6ntuluiIov Codrea.
Canonizarea . .. ... L78
Acatistul SfdntuluiIov din Uglea . 187
Postfataeditorului .......211
Nota editorului la edilia a doua . . . zLs

Sfantul IovCodrea la o
inmormflntare in satul Rossoqi,
la inceputul anilor'8o

'" ' '

tlt 222t0-