nr,7 (156)

redlntel

ilt[fi]xnill
{[xffi$ilruffi$fi

"s.
*#

WWW.

um eac r e

nte

.com

ll
t

Ne-am fi a$teptat,cu to{ii, ca Episcopii qi l-au intdmpinat sfetagorelii pe fostul ofifer

Patriarhii adunali in sobor,dar gi cei care n-au KGB ca noul {ar pravoslavnic,9i astain poficatadicsit s5 vin6, sd fie pe deplin luminali de da eforturilor Patriarhului ecumenic de a traDuhul Sfbnt, qi nuumbrili de spiritul lumii, al ge spuzape turta grecilor. Le estemai aproaveacului. Am fi r,ryutca in Creta sI vedem pu- pe Moscova decdtAtenasauConstantinopol?
terea unitllii gi m5rhirisirii comune, a tuturor Au mai mare increderein Moscova decdt in
celor 14 Biserici dreptmdritoaregi nu doar o celelalte Biserici Ortodoxe care participd la
pafie - fie ea gi reprezentativd- a acestora.Ne Sinod? Promisiunile financiare ale ru;ilor qi
gdndeamcd Bizanlul - cu tot lustrul lui de aro- mirajul noului imperiu euro-asiaticcu pospai
ganJEtrecutl gi prezent5- nu mai trebuie ase- ortodox sunt mai ademenitoare,uitdnd astfel
diat qi cucerit... atreia oar[. $i asta cu toate propria lor dramd, nevindecatd- aceeade a-!i
c5 grecii se poartd de parcd impdrdlia lor apu- pierdeCapitala,Patriarhulgi o marepartedin
si dejumitate de mileniu lumineazlin conti- tard?Nu-i inlelegpe aghiorili - cel pulin din
istoricS!
nuare tenebrele barbariei qi ale pdgQnismului perspectivd
La on cdnd scriu acesterdnduri (24 iuqi incl mai face ordine in diptice... Imp[ralia
lor chiar nu mai existd, a rimas in urmS doar nie), Sinodul Panortodoxestein plin6 desf5un Patriarh captiv, intr-un stat musulman os- gurare.Cum se va termina, care ii vor fi conchtziile, reuqitele qi implinirile, nu le pot qti
til. Ei bine,jocul acelui statmusulmanostil eu
acum. Ce gtiu ins6, cu siguran!6,estefapPatriarwea.
poate
fhrd
sd
Turcia l-a ficut,
hul Kiril al Moscovei. Caci neprezentdndu-se tul cd sunt din ce in ce mai agasat,ca simla Sinod, liderul spiritual rus. ajaruri de sateli- plu credincios,de fantasmeleexistenlei celei
{ii lui, au gubrezitautoritateagi prestigiul sca- de ,,a treia Rome", pe care unii o revendici
acum,fit 2016, cu apdsare.De la a treia Rom[
unului constantinopolitanatAtin ochii lumii
cregtine,cdt gi musulmane.Din acel moment eu unul md mut cu aten{ia gi cu speranla la
de cumpdnd,Bartholomeua fost.,condamnat" ceade a treia cale, care este calea cuminlesi flnd Sinodul, cu orice preg- altminteri ar fi niei, a realismului, a lipsei de inchipuire. $i
fost complet discreditat.$i iatd cum oamenii aceastdcale a fost ceape care,in toatd aceasiqi fac agendaproprie, prinqi in capcanapro- tI devdlmdqiegeo-eclezialS,au ales sd mearpriilor calcule gi determindri.iar Dumnezeu gd romdnii. S-au dus acolo senini, dornici de
teologhi- dialog gi de comuniune,fArdt$fnd,fdrd polife
esteulterior chematsdpecetluiascb
sirile profesorilor sau ale ierarhilor, prin for- de platit, fErb superioritateistoricd. Au flcut
mule celebreca aceasta:,,Pdrutu-ni-s-anoud recurs la dorin{a de a fi impreund, acum gi in
viitor, mai presusde orice piedicl antiohiand,
Sfhnt...".
siDuhului
'
in tot acesttir incrucigatde principii. de bulgdreasc[, muscdleaScbsau chiar greceasdogmegi de canoane.de tradilii locale9i de ci. Ce exemplu de maturitate duhovniceascd
justificdri istorice.de apocalipseservitedin gi de dorinlI de a fi in Hristos mai poli cere?
A treia cale, a treia Rom5. Oare voi ce
te$ug pe internet,nu am inlelis poziliaSfhntului Munte Athos. Mai Drecis.rdvna cu care alegeli?
s$tw.!umeacredintei.{.eri

LfM IT AL;El ]D l ^* i i i l

I i ul i e2016

g:*aeF*iti:
$;r,,*cntmagmt#r
.JustinPArvu- I'{eghinele
vielii bisericeSti
.IeromonahulGabrielBunge
- kairile unuiconvertit
.Teofandela Putnaindemnla trezvie
.PaulGherasim- De
la pictori la iconari
.SorinLavricRaduPredaDespreneamSimdntuirealui

&&kw.mffi&&
&wwffisKm
WmffiWe
W&

I
I

Cultul Sfintelor Icoane,consfinflt definitiv dupdperioada iconoclastS,rdmdneuna dintre dimensiunile cele mai de
seam[ ale evlaviei ris[ritene, iarApusul incepe, treptat, sA
redescopere$i el icoana, cu rosturile qi puterile ei rAnduite
de Sus.icoanelefhcdtoarede minmi suntdaruri dumnezeiesti ale sfinteniei lucritoare, pe careOrtodoxia le cerceteaza cu credinin gi smerenie,la tbate meridianele-ei.Ghidul de
fati pune la indemAnacredincioqilor informa{ii desprecele
ntot"nt" icoane frcdtoare de minuni de pe^cuprinsul
*lii
tirii (oe caream cdutatsd le reproducemcdt mai fidel), ar6ia"Ai. scurt locatia, istoricul-gilucrarealor, mai precis la
ce trebuin@estefiecarecu predileclieajutdtoare(a;a cum
se desprind atet din tradiliile locale, cAt qi din experienlele
actualede zi cu zi. desprecare existl tot mai multe mdrturii. scrisesauorale).Acesteminunateajutoarede Sus- mereu la indemdnanoastrd 9i aqteptdndu-neca pe niqte fii r5tdcitori sd le cercetim cu bund nddejde- rdspundcelor mai
diverse trebuinle sufleteqti 9i trupeqti ale celor ce-qi poarti cruceaprin veac qi nu se indoiesc cd la ^Dumnezeutoate
sunt cu putinlE qi cd Maica Domnului 9i !fi$i n9 sunt mijlocitori neobirsili dinaintea Sfintei Treimi, Care Se prea.sllveqtein toli qi in fiecare, acum qi pururea qi in vecii vecilor.

aqtrunga

el doDrogene

pe un t5r&rn
devar*cu r*u69iaerproasp*t?mipoart*-pa6ll
Dlrninea{a
pusloct'xrile
toat*
deeat
in eareporiiuestemaitnnpdrtr*ntenlt*
rnonahal
pierde
?ntr-o
pejcs drunrr:ld* !ar*,carese.
StrebXt*r"rd
til rf* bonnoge:.
de luminace
rnangaiat
lasandu-te
de ape,altimp 5; rr'r'editezi,
irnensitate
e*ii dintrerom6nii
tdeerii'lVlx-ntreh
il;;r6 dln cerulip*rt* *luust*lurnea
oamenicare
parn&ntul,
Lal.ealeargasprelavrede renurnede peintreg
exctlce,au avlrtsarebucurias&
v E*u*. iurl, ?nlocuridintneceienrai
p56indpe urm*leApostolttlui
bineeuvarrtatc,
silnt6sfinleniauo*rinn!oeu;ri
limite,iar
**|"gi**r lurnli,timpulrr.rg5ciunii
Andrei?lAicl,la
T"ucynostteveSnieie.
intru
tine
Strungararn*neparted!n
* elip6tfeitSla Mgn;stirea
Ministireadinsatul
cudouicase,
treivieluitori
gio strungi

I
I

Mai oritatea mAndstirilor

de pe pdmAnruldintre Dun6re ii mare poarta insemnul
auiteritatii, intorcdndu-te
inevitabii in timpul in care
Apostolii neamurilor sfinte'auacestelocuri creqtine.
besi nu-mi doresc acest lucru, esteposibil ca uneori sd
mi repet in Privinla descrierii aqezdmintelormonahale
iulie 20r5 / LU&{EACRfDI}l},'|1

din Dobrogea 9i asta.Pentru cd in toate acestetocurl

de rug6ciune existd o Pace
ad0ncd qi o tdcere oe Par a
nu avea sf0rqit.Aga am g[sit
locul monastic de la Strunea. inv[luit intr-o astfel de
ia"ete addnc6. Pdqind Pe
drumul care duce sPre m6ndstire, doar urmele Paqilor
se pierd in colbul de stePd'
Niii macar gdndurilenu le
mai poti conectala Prezent,
pentru cd fiecarePas,fieca?e clip6, inseamn[ o noud
trbire, o noud dimensiune

in aceastdlume Pustie. Privirile se Pierd intre doud

imensitSli albastre, deasupra tronA nd l umi na cal dd
i cerului, iar la caPitul de
ios al drumului, o intindere
he ape face ca ar;i1azilei sd
se imblAnzeasc6,sub adierea blAndd a ProsPegimiice
vine dinsprelac.
Inainte vreme, alcl era
satul CAqla,numit ulterior
Strunga, dar ce imPortanli
mai are numele, atata vreme c6t vatra satului Parcda
intrat in pdmdnt?Doar doud
www.lumeacledintei.com

case, o strung5 gi trei vieluitori sunt mdrturia unei comunitili pierdute in timp.
Poate cd nici acesteanu ar
mai fi existat dac[ Dumnezeu nu ar fi binecuvdntat
locul cu Sfdnta M6nistire
Strunga. L[cagul monahal a
fost ridicat pe un clin de p6mdnt m[rginit de localitalile Oltina, Rdzoarelegi Satul
Nou. Prima bisericd a satului a fost ridicatd la inceputul secolului al 19-lea, urmdnd ca in preajma anului
I 920 sdteniisd reconstruiascd, din cdrdmiddarsI, bisericula acoperitb cu stuf de
pdnd atunci. La resfintirea
bisericiiau fost gdsitela piciorul Sfintei Mese pomelnice ale ctitorilor bulgari.
motiv pentru care, pe lAngd hramul Sfinlilor Arhangheli Mihail qi Gavriil. bisericaveche a mai primit qi
un al doilea hram, acela al
Sfdntului Ioan Rusul. Credinciogi din inkeaga lard qiau gdsit alinareain bisericuta aceastadin care parcd
izvor6qte har.

wwwlumeacredintei.com

si iubesc
,,Voiajunge
ciulinii
cape(elemai
frumoase
flori"

fost bucuria sdvArgirii sfdntului 15caq.Slujba de sfinlire a avut loc la 6 noiembrie 2011, fiind oficiatl de
in bisericaveche se line un ales sobor de pre^ofiqi dirdnduiala monastic6 de fie- aconi, in frunte cu IPS Teocarezi, dar duminicagi in zi- dosie.ArhiepiscopulTomilele de sbrbdtoarese slujegte sului. Atunci au fost rdnduite
in biserica noud a mdndstirii, gi hramurile noului aSezdo construclie zvelld, dar so- mdnt, respectiv Buna Veslidb, indllatd pe o stragnicd tire, Sfdntul Impirat Iustinian g-iSfantulIerarhNectarie.
fundalie de piatrd. Cu mulIn locul acestade pe mard jertfd s-a indllat aceast6 noud bisericd, dar mare a lul lacului Oltina, la Sf6nta Mdndstire Strunga este
o obqte cu multe mdicule
mai vdrstni ce,ai ci nevoi ndu-se in prezent l5 vie{uitoare. Privindu-le pe fiecare
in parte. aproapec[ nu mai
estenevoie sd le intrebi despre motivul care le-a determinat sd aleagd viala monahald. Povestea de via!6 a
maicii stareleFilareta BdltSrefu esteinsi cu totul aparte:
,,Eu.nu sunt din partea
locului, sunt argeqeancd,iar
in via{a monasticd am intrat
tdrziu, dup1 ce mi-am vdzut
copiii agezalila caselelor qi
dupi ce solul meu a trecut
L{-llvl|A Cll|Dl}i'l1r1

/ iulie 2O16

DUHOVilI(E'rl
POPASURI

mAndstire.El nu a mai aPucat, cici a fost rdPusde boald. dar inainte de a inchide
ochii oentru totdeauna m-a
i n tre b a t d a c d i m i v o i l i ne
promisiunea,iar eu am iniuviinlat. M-am cdlugdritin
momentul in care am conslderat c5 mi-am cam incheiat
socotelile cu toatd grlja cea
lumeasc[ qi cd a venit timPul
sd-I mullumesc lui Dumnezeu pentrutoate qi si md retras la mAndstire.Mai intdi
am-fost la Mdn[stirea Sfdntul Ierarh Modest"la mine,
in Argeg.dupdcare.cu voia
lui Dumnezeu gi a Maicii
Domnului, am ajuns in collul acestade lume, incercdnd
la cele veqnice. Am6ndoi sd vieluiescduPdtoaterigone fbg5duiserdm cd, duPd rile monahale de aici. Nu a
ce vom vedea bdiatul qi fata fost uqor, dar a fost cu focdpdtuili, s[ ne retragem la los oentru mine ca monahie

ffi
ffi

qi pentru m6ntuire. Cdnd am

ajunsprima oardaici. am g5si t un l oc pl i n cu ci ul i ni . i n
care qerpii migunauPestetot.
Inilial am simlit un fior, Pentru ca imediat dupl aceeasdmi pun nidejdea in cele sfinte qi sd primesc cu bucurie
aceastdcruce.Din cliPaaceea, am gtiut c6, intr-o bund
zi, voi ajungesd iubescciulinii ca pe cele mai frumoase flori, iar qerpii imi vor fi
prieteni.$i ala
nedespd4igi
a fost!".

Ministireaareun
cePoate
arhondatic
gizdui100depelerini
Dacd pustia pe care a
sisit-o maica staret[ cdnd
i ajuns aici era bdniuit[ de
qerpi qi nipdditd de ciulini,

Wf
ffi
E$

I
i
I

l
I
iulie 2016 / l-lll'{LA CI1.l:OI\'] trt

www.lumeacredintei.(om

astdzi in locul acestabrnecuv6ntat ddinuie o linigte

ad6ncd.in locul ciulinil-or,
pdmdntul din preajma M6ndstirii Strunga a devenit o
mare de verdea![, atAt biserica veche, cdt qi cea noud
fiind strdjuite de flori frumos mirositoare. $i pentru
cd pacealocului indeamnd
la meditalie gi rugdciune,
m6iculele au trudit la indl{area unui arhondaric, unde
nimeni din cei care poposescaici nu pldteqtenimic.
Maica starelb ne-a mdrturisit cu toatd convingerea:
..Cum sd cerem bani de
la credinciogi, aldta vreme

cAt din colectele lor am putut ridica acestcorp al cl6dirii?! $i a mai fost ceva: impreund cu toate maicile am
adunat fiecare piatrd gi fiecare bucSlicb de lemn r5mas6 de la construclia bisericii qi le-am refolosit.
Dar nevoinla noastrd nu ar
fi fost de ajuns flrd jertfa
credincioqilor, care ne-au
ddruit cdte pulin din pu!inul lor. Mare bucurie avem
cdnd primim pelerini! $i
vin din toat|lara. Arhondaricul are 17 camere, in care
pot fi cazate 100 de persoane. $i dacS omul vine
la rugSciune gi innopteazi

la noi, bine-nleles cd dupd

slujbi primeqte qi o porlie
de m6ncare caldi, preparatd de maici doar cu legume
qi zaruavaiyri din grldina
mdndstirii. Intotdeauna am
mers pe ideea cd <ddruind,
vei dob6ndi>, de aceeaimp[rfim pufinul nostru cu to]i
cei pe care Maica Domnului ii aduce in sf6nta noastrd mdndstire. Oamenii simt
bucuria cu care ii gdzduim
qi intotdeauna, la plecare,
lasdun pomelnic, iar marea
lor majoritate se intorc intro bund zi. Din mila lor am
ridicat qi clopotnila qi, dacd
ne ajut[ bunul Dumnezeu,
vom acoperi cu tablS gi bisericu{a cea veche in care
ploud foarte tare. Dacd femeile care,din negtiin!6sau
din alte ispite, au renunlat
la suflete nevinovate, ar d5rui pentru acoperigul bisericulei o bucSlicd de tabld
c6t o batist5, ne vom ruga
ca Maica Domnului si adune to{i acei copilagi intr-un
scutec moale! Nldljduim
ca lacrimile gi rugdciunile
noastre sd ugureze sufletele
impovdrate ale acelor nefericite mdicule qi si sporeascd nidejdea spre iertare gi
m6ntuire".
De maica Filareta nu te
po{i desplr{i ugor, pentru
c[ are o bundtate gi o trdire aparte.Nici de locul acestaparcd nu m-a$ mai dezlipi, iar ldcagul monahal de la
Strunga, cu toatd pacea care
domneqteaici, a mai adbugat o oazd de linigte in lumea pustiei, atritde dragdsufletului meu.
Mariana
BORLOVEANU
LU\,1llA Ll&-Ellll'f'111 / iulie 2016

pmfu#ffiax#
Fffimffiwffi
%asfu
.
o Dovestedin APusenl

Dar
[*ynt1iApr,seniefp* c gurSde ra.ipamantesc'
a plar^n*dit
**'!\;t;qi
*is*cie*'
${&r:ta
clar
i*
dat
ne-a
ea!uerar**f:*mn';!uAsafie *cs5v&t.pit$,
u-5!in
uri credinre,p.resar&nd
vrern
pesre
i,*r;
;;
r|"*s
;;,';;; ;;:; ru
fieetedln temrrsaueiirr
;;;; *--ql'-;;rr*i*t;t- J- [r:vat; qi!urnina,
una*gitatt,cu nun":eronse
a fnstfdrd?ne.iciald
;,d"];;ri; u.*iuor!*cr.:rl
a i:iruitn*l*giuirile5i
g't*i;.ll
nu*ttrestran"rcqesti
i-?-r.-r'"*-r r-tili;l
fravutmultesecaleele
Tr'ansilvinl*
prinl]*h tilC*"Jt- lntreaga
er*z:!le,

i
I

;G;;ipi**

tmp!rnite"
iu *;v**ar:earyrui
;l credinqa
::ii-. f'fj::-'ulatra""

ii"Atr*s-aintai'nplaigiaici'la 5ehltu!}Li!l}
r:iupirmari sae-ri{ie
c.iar

I
(

Ftet;'.a
{&*cmqc8Saab
Agezareaomeneascd de la Sdlciuade Josare
tO

iulte 20l6 r'LL'Ml:A {iR;:iDlNTIil

o vechimeconsiderabild,
aflandu-ri incePuturile. conform izvoarelor,acum 600
de ani. vecheavatr6 fiind

cunoscutisubnumelede
CStunulSubPiatrdsauOcCumnici o a$ezanaqegti.
nu se
re din wemurileacelea
44'8.!

enlea{se{$!fi t*?'t+3

infiinta fhrl mila, ajutorul 9i

mAnghiereaDomnului, nici
acestloc nu a fbcut exceptie. fiind punctatdefinitoriu
he'biseri6aunui vechi schit
ce Durtanumele de Schitul
Vtaicii Oomnului.Acestlucru este intdrit de o insemnare cu litere chirilice Pe un
exemplar dintr-o carte veche,Carte romdneascd de
invdtdturd sau Cazania lui
Variaam,din anul 1643,care
sDuneurmatoarele:,$ceasti
siente qi dumnezeiaschcarte ce se cheaml Paucenie,
estea sfintei qi dumnezeiegdi mln[stiri de la Sdlciua
de sios. ce se cheamdOcnAsisti, cumP[rati cu bani
Uunlqi sane in vecii vecilor
a m6n[stirii. anii 1726..."'
ww,lumealedlntei.Gom

Aceasti vechebisericd a fost distrusd,asemenea

multor biserici gi mdndstiri din Transilvania ocupatA
de Imperiul Austro-ungar.
Cdlue-driicare vie{uiau aici
au foit nevoiti s[ ascundd
in erabd tezaurul mdndstirii Inr-o pester6din Muntele Bedeleu, din calea furiei nebunea guvernatorului
Adolf von Buccow 9i a trupelor sale.Bisericaa fost
'ars[
din temelii, ldsdndin
urmd doar cenuq[ 9i multi
durere in inimile credinciosilor. care iii vedeau astfel
credinta naruita.
Totugi, nddejdealor
in Dumnezeu mai mult
s-a intdrit 9i a Prins riddcini qi mai addnci, Pentru

cd pe vecheavatrd s-a ridicafo altd bisericddin lemn

cu hramul Sfrnta Cuvioasd Parascheva,
Pe careo vedem asemenea5i in vremurile noastre.DeiPre anul
construi-riiei se Poatelesne afla din insemnareain
lemn cu cifre cirilice 9i romAnesti- 1797 - de deasupra-usiide intrare in biseiicd.Nu se cunoaqtecdtd
vreme a zdbovit obqteamonahal[ prin acestelocuri,
dar, conform sPuselorbdtrdnilor din vecinltdfi, aici
a fost loc de sihdstriemultd
vreme.Chiar estecunoscutl
nrezentain zon[ a Pustnicuiui Arsenie Prajd de la Rdme!, care a Profefit ridicarea
unei mdndstiri Pe aceast[
LU M EA( R F D t\l El /tul i e2016

11

RTPORIAJ

proiect sprijinit de Ministerul Culturii qiCultelor.Intre anii 2005 qi 2006 au

alrrt loc lucrdri de restaurare a I I icoanecareaparlin
bisericii vechi de aici de la
Schitul Sub Piatr6, printr-un
proiectfinan{atde Consiliul
Alba. In prezent.
Jude{ean
lntreaga sfdntSbiserici din
lemn a agezdmdntuluimonastic estedeclarat6monument istoric.

g$
!cr?*v&CIar&
FisEasra
&esa:ae$s

veche vatrd monahal[. Se

gi cI pe Ia incecunoa$te
putul secolului 20 se nevoiau aici cinci pustnice de la
Huda Babei (o pegterdaflati in apropiere).
In perioada interbelicd,
biserica a func,tionatca parohie pentru cele 60 de familii din imprejurimi, iar
dupd 1949 a devenit filie a
parohieiSdlciuade Jos.
NeexistAndcondilii de
conservareproprii, biserica
12

i u l i e 2 0 1 6 /l .l \1 L .\r iil i) :\ !r ' i

a ajuns sI se deterioreze
de-a lungul timpului, iar la
sfhrqitul anilor '60 a avut
loc o primb restaurarerealizat6frrd experienldde c[tre
localnici- carea cauzatmai
mult rdu, gindrila din lemn
a acoperiquluifiind ?nlocuitl cu tabld zincatd.
Abia in anii 2000 au
avut loc ample lucrdri de
restauraregi consolidarea
bisericii, atdt in exterior,
c6t gi in interior, printr-un

Altarulbisericiidin
lemn deline o picturd deosebitf,,realizatdin intregime pe pdnzdaplicati pe perete. Aceastd lucrare a fost
slv6rgitd cu ajutorul dani
ilor lui Rac Ioan de la Ponor. Picturaprezintdtrei nivele iconografice,primul
reprezentdndSfinli Ierarhi.
Pe al doileanivel esteun
br6u de medalioanein care
sunt zugrivifi Sfinlii Prooroci, iar pe boltd estepictat
Domnul nostru lisus Hristos Pantocratorin chipul
,,Celui vechi de 2i1e",fufrIitat cu plete albe gi mantie de cilugdr, inconjurat de
ceteingereqti.
Iconostasul estepictat
integralpe lemn. iar ugile
impiritegti, degi sunt executatesimplu. au reprezentali din penelpe Sfinlii Apostoli Petru qi Pavel,
iar in partea inferioard Arhidiaconii Laurenliu qi $tefan. realizali pare-sede un
me$termai iscusit fald de
cel carea pictat resruliconostasului. Pe lemnul catapetesmeiexistdinscriplionat anul 1844, iar pe ugile
uw*d"! einles{rr! ifi t*i.dsm

impdrdteqtianul 1842.in
Sfhntul Altar existl 9i un
proscomidiarpictat, de exceptie,careare o vechlme
esiia cu cea a bisericii din
Ie-mnsi la care. atunci cdnd
se tin slujbe.sunt PregAtite
pdi^nea9i vinul Pentru Smn'ta
impdrtdganie,Pdntr-o binecuvintarespeciald.
O podoabdde Patrimoniu esie reprezentatii9i de
icoanelepictatepe lemn,
o parte dintre ele datdnd
din vremeaprimei biserici, carea fost ars[. Aceste sfinte icoane au fost salvate de cdlugdrii schitului
de atunci,cares-auascuns
in pegteriledin imPrejurimi.
Cea mai importantEdintre
ele (Deuls)-estePictat6in
cu aureostil brdncovenesc,
la reliefati printr-o stucaturd simpld. O altd imPortant[
icoan[ estecea a Sfhntului.
Nicolae, pe careestemenlionat anu[ I 753 9i faPtul cE
a fost realizatd ,,cu Plata lui
FoqtocConstantin";aceasta are reprezentataaureola sfdntului in verde 9i argintiu pe un motiv vegetal.
Asemeneaestereprezentatd qi ceaa Maicii Domnului cu Pruncul. DesPreambele icoanese bdnuiegtecd
au fost realizate de ntgral'ul Gheorghede la Cetatea de Baltd.Celelalteicoane orezentein bisericuga
din lemn au fost tealizatela
sfArsitulsecolului 18.fiind
de aceeaqivechimecu l6caqul actual.

noi
Vremuri
Cu voia lui Dumnezeu
$i sub binecuvdntareaIPS
Andrei Andreicul,la acea
www.lumeaqedintei'com

vreme ArhiePiscoPal Alba

Iuliei, in anul l99l Schitul Sub Piatrd a fost reinfiintat. Viata monahalSa fost reiuati aici cu o obgteformati
din maici, oPt vieguitoare-in
Drezent,deqi a numlrat chtar
ii tZ maici. Din acestloc.
multe dintre maici au Plecat
Denffua intemeia la rdndul
ior alte asezdmintemonastice. devenindstarete,rdsPdndind gi intdrind mai deParte
dreaptacredin{6.

in anul lggT,auincePut
lucr[rile la noua bisericd,
corpurile de chilii, fraqeza
si aielierelede broderie9i
pi"rutA, iar in anul 2012 au
inceput lucrdrile de restaurare'a picturii murale a bisericii'vechi,descoPerind
ffeptat frumusefeaoriginala ie impodobea in inGrior
biserica.
De doi ani existdaici 9i
un nou duhovnic:Pdrintele Iosifllea, cel carea avut
LtJMtA ClllhDlli'f Ll/ iulie 2o16

1t

II

REPORIA'

I
I

ii
il
H

|l
ii
tg

t
I

amabilitateade a ne Povesti cu multa rdbdaiedespre trecutul.dar 9i Prezentul

sfhntuluilocaqgi carene-a
prezentatactivitalile desftsurateclemalcl alcl, ce nu
iunt deloc putine.
Degibisericamare de!ine o admirabildcataPeteasmd
Oint.trtn (cu icoanePictate de BogdanRednic qi foarte frumoi sculptati cumotive
traditionaleale zonei de cdffe
pr.oiuf Ioan Petreug),totugi
ea nu a fost finalizatii.Biserica noud are in continuarenevoie de fonduri gi Pentrurealizareapicturii interioare,iar
sub ocrbtireaSfintei CuvioaseParaschevase fac eforturi deosebitepentruedfficarea Schitului Sub Piaffd.care
mai arenevoie gi de anumite
amenaj[ri exterioare.

.t,.

C03f.40lU
Laurenliu
14

lulie2016lLUMAAt&[Dl]iTEl

www.tumeacredintei'com

Dda r*omildau pentruadutliti sddffisnli (verehpste 12 ani)sstede 1 dmieuPadudmfoft gi,dee sts necffir, dea spete rcpeiala intwale d 4-6 ore,
liri a depisi 1200 mg ibuprofenpezi. Ac6t medbamentcs4ins ibuproten400 mg ii s pmte elibsa {fue pre*riplio modicali.Sertromandesitrm cu atenlis
a prosprctuluisu a infomalilltr d ps ambal6j.Daci aparmanits$rinspl!,cute,adresli-{e msdiculuiw famacistului.Via ds publicihtem 143/06.05.2016.

SC Terapia$A
a SUN PHARMA coilpany

400 632,RomAnia
Str.Fabriciinr. 124,Cluj-Napoca

T lerapia

DARUtVIETII

Un ?hr un diagnostic

peg iuriesefaceanurde cind fetiganoastr;,Maria,a trecutprin moart e _ d a r n u v e n l s e i " .a .*''u l .A fo sti n vi ati*Dumneze*singur
gtie.de
familie
de inrreaganoastrS
;*;;G ziva flint6rnpinar6
.- li .r*l;;,
puternnoi punela
cu posrnegruli ,u*lilni. .*oi ce clvant ori fapti
penrrudarulpe careni l-adat pentrua doua
}ii-[r;1;6n*nuf ilviclii
canene-ausirit tn ajutot
;r;tti $ ium le eri** poi'mullumioamenilor
din Ronrsnia
cu tirnpgifdrd,,*p,iln ,*ruriu *o{.:rt* ori din?ndestulare,
NouaZeelandipare
saude printe rnirice cofliioral lumii?Farantezi:
careMariaa primit
totu;i a fi puncturg--wifi. EelmaiindeparJltdin
eu?

cespun
Dan
rimaneunuldeosebit.
*J*roi*i*ptini
uiulJr,lu,
Eestul
saultalia?
Franla
e errnania'
irrr*i,silAorlCanada'
Cucee mai,,upr**[*;
insugiil deserie
Deaicisevedc,e iproip4erneuestecelpecareHristos
cunogti"'
nu-l
*
rn*car
nici
cafiinddernulteorlcelpecare eulrr"rea!
Firul evenimentelor
il stiti.nu-l maireiau.Ce
poi tpuo. insi estefaPtul
ia panaacumdefibrilatoruI, imptantatin ianuariede

',
',
.a

I
I
t

clar: Sindromul Brugadoctorii Vdtlqescu 9i Cotul,

da.Ce zic medicii desPre
in
Atdt
functioneazd.
Parasindrom recent intrat
acest
metrii lui medicali,cdt 9i
de sPecialitaliteratura
in
luPtd
de
pe
concret, cdmPul
Brual inimioarei Mariei' A des- te? Iat[: ,,sindromul
cardiaaritmie
o
este
sada
40
de
cdrcat o datd chiar 9i
6d potential amenin{dtoare
iouli (maximum de,,inter-ventie"),
ae viaE. Se caracterizeazd
dar gi regleazb
cardiac anorca
discret,
frecvent si
Pace- printr-un ritm
particular.
detectatcu
ilal
maker - iitmul inimii. Dar
electrocardiograaiutorul
frdmAnasta nu e tot. Cdci
mei, ritm ce Poart6denutdrile noastrelegate de dimirea de semnul Brugada.
la
agnostic au continuat,
Sindromul Brugada este de
fJl de chinuitor' Atunci, incele mai multe ori o afecliula
drumati de medicii de
ne transmisi genetic. Multe
la
cliniaPelat
am
Monza,
persoanecare au acestsinca Cenlre Genetica Cardiodrom nu Prezintd simPtoInstitut
vascular, mai Precis
me, astfel incdt nu sunt avid' investigaciao Biomedica
zate de faPtul cP ar avea o
TrueJoseP
de Giron-aDr
mortal6.In unele caboald
la GDIBGI) din Barcelona'
Sindromul Frugainsd,
zuri
geAcolo am fbcut testele
poate cauzaantmll carda
chiar
cardio
zona
netice Pe
conduce la
la dr. damon Brugada (unul diace care Pot
cardiac, ProstoP
sau
legin
facelebrei
membrii
dintre
ducdnd moartea Persoanel
milii de doctori iberici), qi
afectate.Sindromul Brugaa9de
dupi oPt sdPtdmAni
da se Poate trata cu ajutorul
teptare acesteaau indicat

iulie 2016/ LUlv{lA CRg.D}blTt'l

www.lumeacredlntei.com

PeMunteleMislinilor,in bratelemamei

defibrilatoarelor cardiovertere implantate. Deoarece

Sindromul Brugada a fost
recent descoperit,cercet6torii sunt inci in curs de a
stabili un tratament exact al
afec{iunii." Iar, pentru a fi
mai clar, aceastl defecliune
geneticdprovoacd/semanifest[ ca tahicardie ventriculard polimorfE- o afecfiune
a (esufuluielectrical inimii, cu cele mai dramatice
consecinle...
Iat5, agadar,,,povestit"
in termeni medicali, ceeace
am trdit noi cu Maria. Interesant este gi faptul cd acest
sindrom al defec{iuniigenei
RYR2 se manifestdqi prin
leqin (in forma lui ,,bldnd[") qi esteexact ceeace
s-a intdmplat pe 23 octombrie, in Bucuregti gi peste alte cdteva zile, la Viena. De-acum totul pare clar!
Desigur, ar mai trebui sd
cerem o a doua opinie, gi
astavom face la o clinicd
asemlndtoaredin Milano,
vara aceasta.Dar deja suntem aproapesiguri, iar simpla depistarea acesteiboli,
in mod paradoxal, aduce linigte gi incredere. $i cu toate cd nu existl tratament,
doar simpla numire qi expli
care a misterului prin care
am trecut ne face increzdtori, spulberdndnegura de
aparentblestem care ne-a
lovit familia! Mare e Domnul, bizaresunt pentru noi
cdteodatbc{lrile Lui, dar
atunci cdnd Ii netezim calea
spre inim6 gi le facem drepte, anlncl nlmlc nu ne mal
stI impotrivd!
RizvanBUCUROIU

ww.lumea(redintei.(om

LUI{F.A CR.EI}lNTEl / iulie 2016

REPORTAJ

Cornet
Manestirea

urtatdde oameni, dat nu de Dumnezeu

eurnadie8uitati de
Rlspunsuleste
cameni?
atunci
f*artesirnPk::
sS
cAndoarneniiuitd
uvlsf6nt
?ngrljeasc&
eaRe
Dunrrreaeu,
l$cas,
este,
ribditor
indelung
lavoia
nu lasilucrurile
Asemenea
int*rnpl&rii.
pildelordin PafericurJ
rea,
egiptean,rnAn6sti
apoiiar*5irrrin6ssclritul,
ti neaCarnet,aParlinSnd
de Dumnezeu
Pizitei
s-a
aVSleei,
Arhiepiscopii
si rezlste
,,?ne*p6!&nat"
vitregiilorlstorlel:
Pdg*nilor,lotrilorePuneau
l5ca5,
gind riu sffrntului
nistratoindiferenleiadmi
rilorqreeicare0 diriguiau
in numele,Uenastil'ii
seeularizirii
in"ron,
Fantel
anrbiliiluiVodaCr.lza,
lCIn
celorcaredoreauca
si disPari
mAndstirea
f5c6nd1oecdiiferate
de
eelegaTr*nsilvania
RegatulRom3niei,
Proieetelorfara*nieede
creareir"ltinnPulcomuunuiirnens
nismuluia
lacde acumulane
PeOlt
eearfi fnsennnat
{lucnur
rnAnistirii)'
disparilia
18

iulie 2016/LUMEA CREDII;TEI

www.lumeacredintei.com

DelaDunirelaOlt
Omul propune,dar Dumnezeudispune!
Tofi, dar absoluttofi s-aurisipit in neguraistoriei caun fum. (,,S1sescoaleDumnezeu9i
s[ serisipeascdvr6jmagiiLui 9i sbfug[ de la
fa{aLui cei ce-Lurdscpe El. Precumsestingefumul,sdsesting6;cumsetopegtecearade
falafocului,agasi piardpdc[togiidela fa,talui
a zFr
- Psalmi 67,l'2). Dumnezeu
Dumnezeu"
bovit in indelungaSardbdare,dara pldtittuturor; darmai alesa dorit sdreinviecinsteacasei
Lui. Dupd ani gi ani in care,din vifegia wemurilor, a fost pufind slujire la SfhntulAltar,
dupdparagini gi ruind,dupdsilniciile wemuriloq Dumnezeu,prin purtareadegrijl 3 wedniculuipdstoralArhiepiscopieiVdlcei,IPSPdatimis un monah
Varsanufie,
rinteArhiepiscop
alprovidenpidivine,pecllugErulMacarie.Un
cilugdr cu vocaliede ctitor,cu smerenieizvouneilaweindn Patertc,cutnlelepciunea
rrttr
tregi gi inzestratcu r[bdarealui lov a popg:
sit-dinp[durea seculardde pe malul Dundrii
de la MdndstireaSfrntul Ioan Rusul (pe care
a ctitorit-o)in EpiscopiaGiurgiului,pe malul
Oltului, la schitulpe atunciComet.A schim'
batDundreacu Oltul, cdmpiacu muntele.S-a
a luatcuel icoanaSftnintarmatcurugdciune,
vlidicdi
tului IoanRusul,a luatbinecuvdntarea
Vilcei giapurcesla fteabd.A scosdin intuneric

ww.lumeacredintei.com

- la propriu - biserica din pddureade brazi bdtrdni ceb umbreaugi o degradaucu fiece clip5,
a restauratbdbianeleziduri, a reamenajatcurtea
interioard, a fdcut locuibile chiliile aflate int-o
excesivI starede degradare,dar mai cu seaml
a slujit Sfenta$i Dumnezeiascaliturghie zilnic.
Vechiul dicton: ,,Pacecelor ce vin, bucurie
celor ce rimdn, binecuv6ntarecelor ce pleacd",
p5rintele staret,protosinghelul Macarie Sotar'ca,
l-a pus in dpiicare. Poarta sfintei m6ndstiri
estezilnic deschisd.Indiferent de ascultirile pe
care le are, de obosealazilei, de tulburdrile lumii acesteia,plrintele starc!Macarie, aldturi de
mica obgte,int6mpind pelerinii cu un zdmbet
smerit pe buze, dar cu o bucurie lduntricl ce
r[zbatscdtre pelerin, frcdndul s[-;i doreascd
s6 revind la aceastiisfirSE mdndstire aflati pe
malul drept al Oltului. Singura mdnlstire din
Romdnia pe sub care trece trenul. Da, ali citit
bine: exaCtpe sub clopotrila mdnlstirii trece
de zeci de ani... linia ferati.

Filedeistode
Biserica mdnlstirii are hramul Tdierea Capului Sfdntului Ioan Botezdtorul 9i a fost ctitoriti de cdhe mareleBan Mareg Bdjescu,impreun[ cu solia sa Maria, infie anii 1662 qi 1666.
Acesta a irzestrat-o cu multe propriet5li, fiind
ctitoritipe locul unei vechi biserici din lemn a

LUMEACREIINTEI/iulie2016

19

REPORTAJ
cdrei vechime se pierde in negura wemurilor'
Cert este cd aparaatestat5documentarin anul
1610,fiind totugi mult mai vechepe acel loc binecwdntat de Dumnezeu.Istoria tragicd a uciderii unei femei inslrcinate in acel luminig de
lemn de com (de unde gi numele de Comet) qi
multe din istoriile locului estebine sd le ascultati personaldin povestireamolcom[ a pdrintelui stare!Macarie, care.degitanar' povestegte
cu un elas duios de bunic sfitos desprewemun
de muTtapuse,depdndndistorialocului. Astfel
in wbmurile tulburi de acum sute
te transpune
-acolo,
pe meleagurile intretiierii drude ani,
murilor dinsprb Ardeal, Jara Loviqtei 9i Jara
Rom6neascd.Acestana cumindstirea de metanie Cheia de Prahova,avdnd ca naq de cdluseriepe reputatularhidiacondr. muzicologbiZantinolos SebastianBarbu-Bucur,a ldsat in
urma Scnitul Darvari din Bucureqti, exarhatul

20

iulie2016/LU&{EACREDINTEI

EoiscopieiGiurgiului,exarhatulArhiepiscopiei
V'atcei. dorind sd se retragdprecum awa Macarie din pustia Egiptului in aceast5,pustie" a
VAii Oltului, a dorit ca rug[ciunea sfinfiei sale,
putereade muncd9i energiacreatoaresi o purd
in sluiba salvdrii acesteinestematea Oltului tecuti tn uitare.
Biserica pdstreazdtoate elementele arhitecturii din timpul domnitorului Matei Basarab, suferind multe transformdri, devgnind-in
anul l752,impreund cu alte mdnlstiri $19chi
turi, metoc al Manastirii Spitalului Pantelimon
din Buctnesti, cu intreaga sa avere.
tn wemea lui Constantin Mavrocordat, la
1761.SfantuiAltar a fost repictatde clfe jup6nulAlexe, cdpitan al Plaiului Loviqtea. , ^Un moment trist din istoria acestui sffint
esteincendiuldin 1808.in urma
asezdm6rnt
biserica
cdruia
si chiliile au fost parlial afectate. La L82l,Prinlul Ipsilan{e popose$teaici, in
drumul cdtre Transilvania. In anul 1835, starelrinarh refacepictura bisericii.
tul
- zugrav
doudchiliialeschi.inperioada1857-1864.
tului au fost tansformate in qcoaldpentru copiii
din sateleLovigtei: Racoviii, Copdceni,Bumbuiesti. Dupd iecularizareaaverilor mAndstiresti.'toateproprietltile schitului au fost trecute
in administrar6aEforiei Spitalelor Civile Bucu1948.
restipdn6inanul
'
in momentul consffuirii liniei ferateRemnicu Vdlcea- Sibiu, in anul 1898,parteade vest
a mdnistirii, respectiv gardul 9i chiliile (c9 pgteau adlposti Z0Oae persoane), au fost dIr.6mate pentru a crea spagiulnecesarconstruirii
trurelului de cale feratS"iar in partea dreaptaa
bisericii s-a ridicat o clddire noui cu etaj, ca o
compensatiepentru striciciunile provocate'Tot
in acestan manastireaa fost vizitatl de Principele Carol I al Romdniei qi de toli minigtrii sii
care il insoteau.
in timful Primului Rdzboi Mondial, Ia
1916,turlt de pe naosa fost bombardati,producdndmari daunem6n[stirii, stricdciuni care
se vor reparaintre arlii 7923 qi 1925, cr1ajqtorul Efori^ei Spitalelor Civile. Tot atunci a fost
bisericii, grav avariinlocuiti gi c-atapeteasma
atddupdbombardament.In 1960s-auet-ectuat
noi luirdri de repararegi restaurare.
Un momeni important in istoria mdnlstirii a fost in anul 1979, cdnd pe rdul Olt se
www.lumeacredintei.com

dorea construirea unui baraj, ceea ce ar fi

insemnat demolarea mdn[stirii. In cele din
urmi s-a renun{at la acest proiect, barajul
construindu-secdteva sute de metri mai sus
de mdnlstire.
inte anii 1997 qi 2000, in timpul starelului
arhimandrit Mina Stan,s-auefectuatlucriri de
restauraresi consolidare a bisericii.
intre ahii 2009 9i 2014, sfdntul locag a
fost in grija MAndstirii Cozia, atunci construindu-se o frumoasd fAntdnd in formd de cruce, o copie a celei de laCozia. Interesanteste
gi foiqorul cu ancadramentebrdncoveneqti9i
picturd degradatd( ce-$i agteaptirestaurarea).
din care avem o panorama deosebitda V[ii
Oltului, o alti perceplie total diferiti fa![ de
cea de la Cozia a maiestuozit[fii unui rdu ce
face parte din istoria romdnilor.
scaDin anul 2014,venindca arhi^pdstorpe
unul Arhiepiscopiei Rdmnicului IPS Vananufie
Gogescu,a fost numit un nou stare!in persoana
protosinghelului Macarie Sotarca.Acesta, impreun6 cu cei cinci vieluitori ai mdndstirii, se
itrAduiesc s6 f,nd in continuare candelaaprinsd la Mdndstirea Comet.
De-a lungul timpului, mdndstireaa fost vizitatide numerogi oameni de culturS, cercetiitori qi regi. Au poposit aici Patriarhii RomAniei Justinian,Teoctist qi Daniel, dar 9i Pafiarhul

M.lumeacredintei,com

Bartholomeu al Constantinopolului. Pdrintele

prin efornrlpropriugi
staretMacarieSotarca,
mdndsa inzestrat
credinciogilor,
cubundvoinla
tireacu o icoanddeosebitdefrumoasda Sfrntului IoanRusul,grabnicajutitor evlavioqilor
cregtini.

tLnIEA fREDL\iTEl / iulie 2016

REPORIA.|

Unrigazdesuflet

(
I
I
I

Aceasta ar fi, in foarte pu{ine cuvinte, povesteade pestepatru secolea unei biserici ce
wea sdtrdiascd.Noi, peleriniide asidzi,cesfr5batemmErile gi vdzduhul,ce mergemin Grecia,
in Insula Evi4 pentru a ne ruga la Sfintul Ioan
Rusul, ar trebui sd avem o datorie morald int6i
sdpoposim pref de o clipb la poarta Mdnistirii
Comet gi sI ne plecdm genunchiul in fafi frumoasei icoane a Sfrntului Ioan Rusul gi a raclei cu pdrticele ale mai multor sfinli ai Ortodoxiei stdmoqeqti.Estetimpul sdinlelegem cd
nu existdlocuri specialemai mult saumai pulin
binepldcute lui Dumnezeu.Ne batem cu pumnul in piept cd lui Dumnezeunu-I tuebuiecatedrale mari (c[rora ne opunemcu indArjire sdfie
construite), dar uitim cu desdvdrqirede aceste
mici biserici, cum esteceaa M6ndstirii Comet,
pe care o ignorirh in goana nebund a maqinii
noasffe (era sb scriu a bolizilor noqtri), cu care
aproapezburdm sprezareatartsilvan5. Nu putem oare sd oprim o clipd? Oare ce inseamndo
singuri clipl, in caresI poposimgi la Mdndstirea Comet? Bateli la poarta Mdnlstirii Cornet gi vi se va deschide;intrali 9i addpafl-vdla
izvoarele credin{ei ortodoxe, devenili voi inqivd ctitori asemeneaboierilor qi marilor domni
tori ai zbuciumatei noastreistorii. Sd ad[ugdm
Mdnistirea Comet ca o bijuterie de mare pre!
la qiragul de perle ale Oltului, pe care le p5storegtepdrinteqteSfinta Arhiepiscopie a VAlcei.
Trenul ce frecepe sub mAnistire produce o
miqcareasemdndtoarecu un cutremur.Nu s-ar
cuveni oaresd avem noi insineun,,cutremur"
22

i u l i e 2 0 1 6 / L U MEAi.REDIIiT EI

interior, migcareacongtiinlei noastrece freceindiferenti pe ldngd casalui Dumnezeu, care sd

ne trezeascddin agonia lumii materiale de asthzilaf;ewiainlkistos la carene cheami str6vecheavafia monahald a Cometului?
ReluCOTOBAN,
pelerinde la Chirnogi

www.lumeaGredintei,com

REUTNE!
pLus,
nEHNE
$TAREA
. "
#ffiHndin
$l
qiantifiatr:kn{i"
antibaronare
dubru
eftct
*u
activ
qi
cirbune
de'simeticoni
r*mbinag* fiams*a

&ina

stede4cpl?i
ddulll
pentru
reomdnda-ta
attivDola
s0rngsimetiona
I 300mg(ilbune
tonline
Plus
E Kebene
(ititi(uatntiePospeftul'
= deDreferal2comprimateOupanmpnnrii#Iil*aesteundispozitlvmediral

H Sc TerapiaSA

. suN PHMMA 6mFnY

l;. il;';:;.

t t; cruiNapoca4oo6s2 Roranra

F lefapta
-t--

ffi

Marnraliei
LaSlghetel
esteridieatun n'1011l,mentunie?nintreaEa
[urop*. Aeestmorlu*
mentestebi*eeunoscut
giapreciatin str*!n6tate,
darinc* foartePu$in
in Rorn*nia"
curr*scu*t
de fagisunt
R*ndurile
de suflet
o semnalare
la a nu-l
gic ir:vitalie
eel*r
oe*lladresat&
ceviziteazizona.
ar ales rn perioada cdlduroasd
a anului, Sighetul este c[utat, in sPecial
pentru Memorialul viciimelor comunismului.
Acest loc trezegtesentimente cutremurdtoarein
sufletele vizitatorilor, mai
ales pentru faptul cd el
poartb amprentatchinurilor
qi morlilor incd de Pe vremea Imperiului Austro-unsar. Pe vremea acestul lmieriu, aici au fost chinuili
Lroaznic cei ce mdrturiseau
6redinla ortodoxl sau
fbceau ,,propagand5
ortodoxS". Intre acegtia,a
pdtimit aici un preot Pilduitor, un preot de mare
vrednicie, cuviosul P6rinte
Alexie Carpatinul (19141918).Acesta avealegdturi
mari gi cu localitdlileucrainene qi romdneqti, chiar
24

iulie 2016/ LllMgA aREI]11'i-TEl

nedrePtdli au fost curmate;

fireqte,jdrtfele lor nu Pot fi
uitate niciodatd'
insd, din Pronia dumnezeiascd,s-a n[scut un gind
mdre! in sufletele unor medici sigheteni,la inigiati-.
va vrednicului de Pomemre
medic WirtzAnton, anume ca in curtea sPitalului
sishetean sd fie ridicat un
m6nument inedit.
in anul 2000 a fost ridicat un monument in memoria coPiilor avorta{i,
denumit ioarte simbolic Monumentul celor trei
N. acesti trei ,$" insemndnd: Nenlscut, Neauzit qi
Nedorit.
Monumentul a fost amplasat,din iniliativa aceiui mare doctor, in curtea
soitalului municiPal, intie secliile Pediatrie qi
Maternitate.
Executantulacestuimo16).
1a).intr-adevdr,esteun loc
regretatul sculP-.
nument,
SPre
al marii netlrePtdfl.
sighetean
tor
$tefan Balaj'
linistireanoastrd,acele

cu Mdndstirea Bixad,
propovdduind cu curaj Oriodirxia. Biserica Ortodoxl
din Ucraina l-a canonizat,
iar sfintele moaqte (aflate
in Ucraina) sunt fdcdtoare
de necontenite minuni.
Memorialul victimelor comunismului meritd
sd fie vizitat, mai cu seami
c[ este continuatorul chinuirilor nedrePteale ortodocsilor, la incePut, iar Pe
urmd ale greco-catolicilor
si ortodoc$ilor deoPotrivl.
Multi sunt tentati sd rdmand cu convingereaci Memorialul acesta este locul
celei mai mari nedrePtdli
sivdr$ite de regimul comunist, sau chiar unul dintre pufinele locuri ale nedrepta[ii (c[ci mai sunt 9t
alte locuri aseminitoare rn
[ard, dar poate nq au aceemogonalncarcatura 9rllulrurr4easi incdrcdturl
easl

a fost felicitat in scris chiar

de cdtre fostul Suveran
Pontif Ioan Paul al ll-lea'
Monumentul, la Prima vedere, Pare a fl simplu. clci esteo sculPtuia in lemn de stejar,insd
conceplia qi realizarea lui,
privite prin Prisma antroooloeiei cre$tlne,au lm'oresi-onat,
iatd' Pind qi Pe
hostulPapd.Esteinalt de
$aptemetri, avdnd Pe mijloc crucea,deasuPraacesteia ochiul lui Dumnezeu'
labaza crucii o mamd cu
un copil in bra1e,iar de jurimpreiur 70 de caPetede
copii bu guri deschise,redfnd strig6tul mut.
Acest monument vrea
s[ ne spundmereu cd reprezintl locul, sau mai bine
iis locurile unde continud
sd se verse singe curat qi
nevinovat. Am zis locurile
pentru cd, duPdcum spunea marele duhovnic Arsenie Boca, Precummorm6ntul lui Cain nu se gtie unde
este, agagi morminlele copiilor avortall nu $tlm Pe
unde, prin locuri obscure,
necunoscutese mai afld.
Monumentul celor trei
N, fiind amPlasatin curtea
spitalului sighetean,se afld
aproapede ;osea, dorind sd
ne aminteascbPrrn aceastd splendiddarhitecturdcuvintele Sfintei ScriPturi:
,,O, voi trecitorilor, Privili
qi vedeli dacd este vreo durere ca aceeacare ma co(Pldngeri l, 12)'
'Dlese$te" merita viziAsadar
Marma{tet.
PreotNicolaeLAURUC
LUMEACRID1NTEIilulie2016

www.lumeacledintei.com

2s

stccoclro

,Ngisuntem riii1i;'i,in};*llri$
hebuni pentru ilq;'*r##{;;l
ii:ri:l,m
Hristos''

fr:*fit'#xH:iu*xr

stde
sradecIaralieafostscri
Acea

lffiiL'3f,Htfr1?il:
f;m"T",tillff,t:*"
Hristos'Noi suntem

*tu *t ur.rit
o''r"r
ur"l
dinTars,

:3',3t'trffiHffi#t#ffi::#*':31?
p'lmuili pribegim,neos-

ur'!6m pe nllme Favel'elne a fost

pavel?tq;:.nenialtul dec&t Saul
de toate favorurilevielii: educalie,pOziliiinalte in sOcietate,

meni" ca.pe niste osdnditi lamoarle' fiindcl

voi insdinlelepliintru
tgi. Vo!sunleji-int1u
slabi;voi ihsilsunteli
Ei
9i
eoisi suntem
Ocdrati
c"umainilenoastre'
ienim,lucrdnil

ror*leratapicroarete flllfltiilil:*fr,I f:'*,,i,*'ffif

n"$1i*,
lul.in plus,a fost u.nprigonitor
t*t*oi, pa"au{tari"
vialalui
DeodatS,
al cregtinllor.

la18sdegrade.
s-ainiors
T\

e ce a fost Pavel nebun pentru Hris-

suferinla
I I ili"..!ffi;de;ffi[v'oie
a iortU[tut cu bii" p-nttti-"a
L,
"l' r,"uit cu pietre
ciul usturdto.al romaniioi,
*tigi'ogi, a
aruncatede mdinile
""t"if"i
fost foaite
n
in
uaa"r,
noapte
;;;;i$i;
insetat,
nf"metat,
d;"p;d;;;;ri";j"tui,

26

iulie 2016 / LUMLA CR]jDINTIII

iumii,cam[tur'tura
Ciriit"ri4,9-r3).

1t

,""fr0,?Jlff:hffi:??Jl"ti5;J:il
Iaborioasdca 9i muncade cercetare,numai cd
nici statistici,
in aceastdsitualienu.airep-e1e,
proMetodologia,
nici istoricsauexperienld'
cercetari
unei
aborddrile
tehnicilecedurile,
9i
riguroasenu ajutdcu nimic in misticd,pentri cd totul e {iuid, schimb[tor9i imprevizibil. obiectul principalal cercet6riiisihaste,

www.lumeacredintei.com

dacd putem zice qi a;a, e cu totul special, e in suflet, bucurie divind in priviri, o lumind
ceva care nu se poate pipli, mirosi, gusta 9i strf,lucitoarepefalh,cutdcere pe buze, avdnd
o comunicare lduntricS, de la suflet la suflet.
nici nu estevizibil: Sf6ntul Duh. Ca metodl
principald, am putea zice cd este folositd in- Unii dintre ei deplqiserl vArstade 100 de ani,
cercareaqi suferin{a.Greu de priceput, greu aproapecd uitaserdsd mai lind evidengaanide aplicat, greu de experimentat.Numai un lor, dar erauvioi ca gi porumbeii. Erau bdrba{i
nebun pentru Hristos se poate angaja la un si femei. Fiecareaveabordeiul lui pustnicesc.
asementademers.Fiindc[ ceeace ne desco- i'rintre cei mai tineri se numdra gi maica Teperd Dumnezeu, aceeanu trebuie trecut prin odora (Elisabeta).O femeie trecutd de 35 de
ani, frumoasS,curajoasi, cu p[ru] lung' qaexperien![, ci primit prin credinfi.
ten6, inalt[, voinic6, cu umerii la{i gi palmeGiumaliu
Pustniciidin
le mari ca de bdrbat, tdcutd, cu o fald de inin c[utirile mele l[unkice, in urcuqul meu ger gi o voce divin[: vocea lui Hristos. CAnd
duhovnicesc, in incursiunile mele in cduta- vorbeai cu ea linea capul in pdmdnt, smeritS'
rea neprevlzutului, in g[sirea adevdrului ab- evlavioasd,milostivd, oricAnd gata sd ajute pe
solut, am intdlnit pustnici in diferite trepte ale cineva, cu gdndul tot timpul la moarte, la Maidobdndirii Duhului Sfbnt, ale desivdrqirii du- ca Domnului, la Dumnezeu. Avea un spirit de
hormicegti,ale oblinerii vielii veqnice.Aceqti iertfelnicie,un singurgdnd,rugdciuneaneinin muzicapsalticd,o
,,nebuni dupb Hristos" aveau trupurile uma- cetati. o voce deosebitd
ne transfigurate, erau foarte slabi, aveau p5- flacdrdin priviri, o pace odihnitoare, o boarul lung gi barbd stufoasb, erau uqori, c6nd ldin suflet,dorul dumnezeirii,un legdmdntal
mergeauparcd nu atingeau pdmdntul, cu pace chemdrii divine, o inchinare in duh qi adevdr,
www.lumeacredintei.com

LUlr.{ll;\CRfilXNlEli

iulie2016

27

E:
I

'l

I
I

vdntul dulceal munteluine m6ngdia'plduo ,,vrajt' a iubirii hristice, care,dac.6!"?ttlne ocrotea,SfantulProoroc

gea,nu te mal pureavrndJcanime"l artoroe- rea coniferelorDumnezeune binecuvdnta'
ril" n" ia.*"a.
6atHristos.O femeier;il;i?"di;;
vepeisaiulmirifical muntelui,in dogoarea
zi
rogi
te
s6
semiinlropat.
pustnicesc
bordei
de
culorilor
nuantele
cu
pustelat
si noaple,pe vdrf de
pddurilor
al
inchis
'ii"ffi"r
J".""ta"
-#",tc;ffiffiiF*r$i o ranildmili- "ii;i;;1""""t:J"t'
iu co eutoi timpulo pelerind
alpajigtiloraloe-verdedeschis
i"
tar[ de aviator.
a florilor
"onif"ii,
multicolord
broderia
sub
tat
pr*
ExistSfiinle cu misiuni divine comune -i"
qi denecremirific
devenea
Totul
duce,
pe p6mdnt.oriunde T fi, ;ri""at s-ar
"i""t".
minunatdzi de 20 iulie 2003'
de " ^tli" ."east6 regretatuluiEpiscopGheoricear face,acestefllnle au chemarea
fi"*""a"tarea
."
seintdlni, in duh,fie ziua,fienoaptea.IntrsemipoTe-- i*i* i"to"unul. a fost sfin1itschitul din
o noapte,trecusedemiezulnop!ii,'n_e
Tesviteanul
Ilie
smtt"l-Prooro-c
itgt"'p"i
iouica.
nim cdsundcinevah d;;;;;dii.-o
Rar6u-Giumal6u,fbr6 accespentru
M;ir;
pustnicaTeodora.Ar, fr;il;;;;"
pustnicidin Roffic'3'timttt"::.ryf:*
Domnului.Ne-amrugatimpreuna,am pn- -iri*t
de 30 depersoamult
prinffecare$l rap- inaniu.Nu aufost m-ai
mit sfaturiduhovnicegti,
face
Hristos.
,,Dumnezeu
pentry
trebuiefbcutanumaiin- "". i.r"u*i
tul cdrugaciunea.nu
bispre
impreund
;;i;;i; il;tile id lucreze
tr-o sinsurapozrlre, ,n !e"un"tti, pe scaun'
Amin'
pe
Dumnezeu"'
iubesc
ce-L
;;1.;"1"i
", iltil;d;ilEile;i
attemdnd
in oicio=are,
c6lug6metanii
de
33
faci
oiroseald
..ti"" A.
PoPA
$teran
reqtiqi apoi rugdciun"?'i{;:?il{9,;{91
ca pirintii pustnicidin Giumaldu
;;:;;;il
ti.t si au trbtaratprin voceaPdrinte""
Zosima(avea120de ani)c6,,dumneata'
lui "",i
frateStefan,s6faci un schitpentnrpustnlcll
de oe'Virful Giumal6u".Am r6masm311.
si eu.si sofia'Nu aveamnici resurse9t ntct
iirnp. ,5u,'ta vedemce putemf39e"'"' ln"l
,.CuajutorulDomnulul
soui eu.neincrezdtor.
IisusHristossi al Maicii Saleveltreu$l"')r'
i"ti-ua""at, auvenit 9i banii. 9i timprrlneceiirintr-un ana fostgata'
rut
ii
"-^'riri"ii"t
"on.ituctorii,
Teodora,intr-unborrnaicu
o.
dei ingropat,mic, abiaam inc[put tre1ee^rtdnlr pustntc'pana.ln
soane]sqostenea"un
cdlug6nele.ooosle'
de
pe
numele
ani,
30 de
imbrdcatcu o pelerindde culoarealbastra'
il;;;a;i t" gat"uu lumdndri,tdmdie'smirn6. candeld,citeva icoane,cdtevaca4l relleioase.doud-treihaine'Un tdndrmtc de stai"ii. 6iono, slab,cu o privire d9 vu-l!ur,qn
vorbele
zaibet de ingerqi o minte asculita-.
saleeraudulciprecummiereade atblne'un
om odinealui Dumnezeu'Cu toatecdnu am
;;;i;p;ii;;uficient ei nu ne-aservitcu niiil"'i"'"ufit"te de gazd6,ne-amsimlit foarln bordel;l
te binein celetrei orepetrecute
parcdnu ammaifi plecatde acolo'Acel loc
musteaa har qi duh.
^---Sout"t" sirdlucea,pis6relele cdntau'
www.lumeacledintel.com

2a

iulie 2016/ LU\'11]ACRIDTNI'Ui

ACTUATIIATE

MareleSinod
gieres,iarceidint3icherxalisi veghepizeasc$
turmade rninciunb
caei
agadar,
p*stol'ii
noStri.A$teptan"'|,
ierarhii,
zeau fost r"nereu
mare
cu
si ne aperepe noi,iarnu si seaperede noi,afacum,
ei s-aint&mplatdeuniziin Creta,la Manedurere.arncCInstatat
rnihnirivor treeedaci acestMare5inod,
aceste
!e5incd.DartCIat
iri urmasao nr$rturiecurati a dreptelva 15sa
a$teptat,
?ndelung
sauinterecredinlAc rnirturienepdtatide influenleetero.do-ke
o marturiede la Euhul$fant,iarnu de la oameni'
sepsliiicE,
am renun{atla idee. La data de 6 iunie a.c., SispteOeta
Plecarea

I
I
I

Atunci cdnd s-a anunlat cd Marele Sinod

urma sd aibl loc in Creta, am fesdrit c-umare
bucurie qi mi-am propus s6 merg. Pe IPS Irineu,Arhiepiscopul Cretei, avusesemqansasdil
cunoscindeaproapegi nu gregescdacdspun c6
esteintocmai sfint'lor bdtiani din Pateric. L-affr
cunoscutinainte de anul 2000, pe cdnd eraEpiscopin Chania. L-am vizitatatunci la reqedinta
qi nu am s[ uit cum a z[bovit o weme in buc[iSrie pentru aincillnpldcintele pe care le avea
pregitite pentru noi gi nici cum a stat ap_oipe
indelete s[ ne ascultepe fiecare in parte. L-am
vizitat apoi la Hepklion, impreund cu un pnetenbulbar,c69ivaani mai t6rziu qi ne-a oferit
cazarelaetajul regedinlei sale, ne-a invitat sd
luim mesele cu sfinf;a sa gi ne-a luat apoi cu
maqina la slujbele qi evenimentele la care era
invitat. $i astafue ca weunul dinfie noi sd invoce weo calitate oficiald. L-aminsolit apoi la
Iaqi, in anul 2009, la hramul Cuvioasei Parascheva,gi am cdlStoritapoi cu dAnsulla Belgrad
oentu alua o ultimibinecuvAntare de lamareie Patriarh Pavle al Serbiei, cu doar pulind weme inainte de adormirea lui.
Spuneam,deci, cd imi propusesemsdmerg
in Crbta, la Marele Sinod. R6nd pe r6nd insd,
a$acum se cunoa$te,patru mari Biserici locale au hotdrdt s[ nu mai participe 9i, personal,
am fost convins cd acestase va amdna,aqacd
30

lulie 2016/ LU&{E&CRf,DINTEI

nodul permanental Patriarhiei Constantinopolului, invoc6nd regulamentul Marelui Sinod, a

hotirdt cI acestaseva !ine, in ciuda at6t a propunerilor de amdnaresau de organizarea unei
iesiuni specialepre-sinodale,cdt 9i a refuzwilor de participare deja exprimate de unele Biserici lbcale. Am perceput aceastilhotirdre ca
Deun gest de fo4[, mai ales ci mult invocaiul resila*ent nu fusesesemnatde Pafriarhia
Anti;hiei ca s[ poati avea caracteml de ,,unanim aprobaf', agacum se tot spunea.le fapt,
tocmai lipsa acesteisemndturi peRegulamentul de organizaregi funclionare al Sfintrilui qi
Marelui Sinod viciazd grav convocareagi funcgionarealui qi esteargumentul suficient pentru
i i se contestacaracterul ,panortodox" atAtde
mult dorit. Nu amputut sdnu remarc qi o amar[,,coincidenli". In aceeagizi, aproapesimrrltan cu decizia Sinodului permanental Pahiarhiei Constantinopolului,guvemul de laAnkara
a decis sd retansforme CatedralaSfenta Sofia
in moschee,penffu o lun[, zic ei..'
in searade aiun a Cincizecimii, sdmbdtS,
18 iunie, dupi oiele 17, mi-a venit insd.gdndul
ciun asemeneaeverdmentistoric trebuie totuqi
tdit. E altceva decit il percepi prin gtiri, fotoprafii sau comunicate reci de presd.Am sunat
indatiunpSrinte gi l-amintrebat careii esteprimul gdndl sdmerg sausdnu merg? $i mi-a zis:
,pac6 poli merge,mergi!"' $i aga,cu aceasti
www.lumeacredintei.com

binecuvdntare,am ciutat pe intemet gi am 96sit un zbor carepleca de pe Otopeni in mai puf;n de patru ore. Am cumpdrat biletele on-line
qi mi-am ftcut bagajul in mare vitez[. Am gonit apoi cu maqina spre Otopeni, am fraversat
in mare grabd toate filtrele din aeroport 9i am
ajuns la poarta de irnbarcare chiar cdnd trecea
ultima persoand.Slavd Domnului cd ajunsesem in avion! Multi weme am stat cu privirea
pe geam privind cdtre norii care se desfbcusei5 intocmai ca o gurd de rai, iar razele soarelui r5zbeausprepdmdnt, alcituind un ireal covor de luminS.Am schimbat avionul inAtena,
avdnd legltura pentru Heraklion la numai c6teva minute. Practic. am.sdritdint-un avion in
altul. in timpul cdt fugeam'sdprind legdtura,am
arut weme doar sd imi fac rezeware la un hotel in centrul oraqului, la numai c6tevaminute
de catedralaunde a doua zi aveasd fie slujba'
Practic, la miezul noplii m[ aflam in centrului
oraqului Heraklion. Stiteam qi md minunam".

(atedtala
SfintulMina
M-am trezit foarte deweme 9i am pomit
spre centru. La Catedrala Sfdntul Mina din
centrul oraqului urma sd aib[ loc marea Liturghie arhiereascd,la aveausd participe aproape totii ierarhii delega{i,in frrutte cu Intaistitiiiorii Bisericilor autocefalelocale. Am ieqit din
hotel gi m-a int6mpinatHza gi mirosul mirii.
DacI nu ar fi fost at6tapolitie, oraqul ar fi fost
wwJumeacredintei.com

cu desdvArgirepustiu la aceaotd. La circa 500

de metri de catedrald,am fost insd oprit. Mi s-a
explicat cI nu mai am voie sd tnaintez decdt
daia as fi fost invitat qi a$fi de,mut o legitimatie speciald.Numai cd eu md hotirAsemsdmerg
ca simplu credincios.Fird legitimagii,acreditiiri
sauinvitat'i. Am insistat, spundndcd doresc s[
merg la slujbd, dar mi s-areplicat seccI esteun
perimetru securizatgi nu aveam acces.
Desigur, nu am abandonatideea' Am frcut cale intoarsI, am intrat pe niqte ganguri 9i
stridute htualnice qi, ocolind pe departe, am
reusit sd aiung pe cealalt?ilaturd a catedralei.
Vf-im inaieptaf spre o inffare laterald in biseric5, insd indate niqte tineri la costum cu cdqti
in urechi gi microfoane la m6neci m-au oprit 9i
m-au rugat sd md depdftez.Am incercat sd le
explic cd weau doar sd stauin pridvor t" qqptaLiturghie, dar nu erau interesali decdt de leeitimatie sauinvitagie,cun o nulneauei' M-am
ietras mdtrnit. in timpul acesta,o b[trdnd fuavd
se apropia incet, sprijinindu-se intr-un baston
ortopedic.Au gonit-o de la ug6fbr6 sd o asculte, iar ea s-a dus smerit5 gi s-a inchinat la icoana Sfbntului Mina qi la ceaa praznicului, ce fuseseri scoaseafardpentru credincioqi.A clutat
apoi r.rncolti$orcu umbd, pentrucd pe acealaturl a catedraleisoareledeja dogoreaqi a r5mas in picioare sd asculte slujba la difuzoge.
Am reu$it apoi sd ocolesc catedrala 9i am
ajrmsla un alt spaliu destinatcredinciogilor.Orianuatoiiau incercat si ofere 9i celor r[magi
ifar1 maximul de confort... O zond cu scaune gi umbrelule, practic terasaunei cofetirii qi
un mare ecran cu leduri pe care,gula" slujba.
M-am agezatsd privesc. Infe noi 9i ecran - o
alti zond de proteclie pustie, in care mai patrulau polifigti. Am primit imediat qi un meniu. Ldngd mine mai erau vreo doul persoane. Un tip care fuma linigtit 9i igi bea cafeaua
qi un turiit chinez sau coreeanqarebea o_hal6A de bere, picior peste picioq fascinat de ritualul pe cart il vedea pe ecftul. M-am hotirdt
sd md intorc la locul initial. Am ocolit din nou
catedrala.ln dreptul altarului stillea agezatApe
o margine o alti bdtr6ndin baston.Probabil cd
nici ea nu putuse infta in bisericd qi se retrdseseacolo sd asculteslujba. CAndam ajuns la locul inilial, am regdsit-o pe bdtrAnacu bastonul
ortopedic aqezalApe niqte trepte de marmur6.
LUMLA CRE0I|;TLi / iulie 2016

31

A(IUAt|rATE

Luff

II
It
It

easeridicaqi seinimportante,
La momentele
cuevravie.
china
tn-irl""to"rtJri,Ti
apoio doamndin vdrsti, elepar.unti,u
gan;; tud;;;.J;,a"#;;
"i.
a uirericii.
,nou,Jitli"rdia
S-auindreptatrpr.
inndarun bodyguardr"-" ,prri .i "" auvoie
untru.Doamnain uarstAsla ,cuoaailatgi aininiri"lu de-Iiu'saliiqi
cercatsdii explice
"
"e
c6ebisericaunde,u rrin"il**"". e"d'gtao'
nu aveatimp ae'pierOutli a-tnciris-ffi t*plu u$a.O v[d gi u"rr* i"niufu o.frifor,in rtui".firu,r,iiizicdnd:
ie de soc,inchindndu-se
Kt5prcwv,ovaproutXupiuilor"ni"At"rt,;i-

alp*erilo?i5o#;;filfit*cd,,Doamne
jfli'fu
tf 1'itf".

b-i-it
lor!,,. gi apoia addugat'
.
Sfrntulrit esteApostolul9iincreqtin[rorul
lnsulei Creta,iar moaqtelesa[esegdsescintro bisericdce ii esteinchinati,tot in centru,la
numaicdtevasmzi OeCaiedrifaSmnt't tytina
C6ndfemeiaac.." ,prrii,i"il" Starrtotfitl"
C;ig*, ta-i" si,""i*nicei sdmeargi la
;;i
slujbdla biserica frr#riiS6"t"f tit,-insa
mie mi-a sunatcu""totul altfel, adic6cevade
eenul:,Fai sa-i,pun"m Jiiotut"i tit cesein,5"pi.""t. C"rintele lor m-au
ia?"ii;;l;:S^i

privindcu luruiipi tt"pi" in 591utarhieresc.

;#+dg:ri:T'-:Il,:'giu' Y*'*lll;
p6darmiemi s-aH
l"o*a. Ceav#utea nu

cineva...
rut
---cdparcdarfi chemat-o la
rit"'
slujba
terminat
s-a
cfia
"Sfhntul
*-u- iotott in zonacatedralei.Pestetot poliochelaridesoare
tiqti qi securi$tila.costum,-cu qtiu cgm am
Nu
hansparent'
cablu
cu
li
"a'qti
sdtrecdeun filtru depolilie 9im-ampoieuSii
t"i"it in fala cptedralei,chiardeundeincepea
covorulto',r. itttt-o fracliunede sec'ndd'un
albdgi'
Anat tnuttia costumnegru.cu cdmaqd
drep
venit
a
qi
cascd
cu ochelari
bineinteles,

ra{{ngi, yfl':tg:
h;inb;" unzdmbet
cdts6intimideze'firI sdrenunlenct o
aproape

iiipui"rutnu.tuf for{at,mi-aspusprinhedinli'
fimuj politicos,darextremdeapdsat'insd
"u'*
i-pecabild-cuaccentamerican,
tr-o
"ngt"ra
imediit.zona'M-amreffasdoarc6tsd
pdtd;"
i"r ai" ,,te{itoriul"lui, dar amrlmas dincoace
filtul dt politi":
de
-- -besigurb
-- .' cd asemenea
mdsuri
s6spuneli
deun
intalnire
o
la
necesare
sunt
de securitate
ut"-"""u ni""l' Perfectde acord!Doar cl nimeninu m-averificatdacdport weo arm6sau
www.lumeacredintei.com

t2

iulie 2015 / LLI\'{LA CR-hDINTI]

tot vizitasem ?nAfrica. A doua zi, dis-de-dimineati. am plecat cu un taxi la Mdndstirea Gotoc"t unde aveasd se{ind Marele.Sinod'
"iu, La cir:ca500 de metri de mdnlstire, ne-a
oorit o patruld de polilie. Nu aveam ecuson" '
,dm co6ordt, taxiul a plecat gi poligistul, un om
extem de elegant,nuconteneas[igi cearbp9u;
ze oentu situatia creatS.Mi-a explicat insi c[
are ordine stiite qi cd nu pot trece decit dacd
cineva imi aduce un ecuson de invitat' M-am
inv6rtit vreo or5, fhrtr nici un rezitat, gi, zdrind o potecd pestedeal, am pomit pe acolo'
Potecaocolealona de filtru, a;a incdt am cobordt drept in fala mdndstirii, fdrd ca cineva sl
ma opreasca.Doar c6 acolo am fost ,inh[Ft"
imediat,legitimat 9i scosdin,perimetru" cu o
masind de polifle, precum un infractor' Le-am
ixoticat ca nu hoream decdt s[ stau la slujbd,
dar zadarnic. M-au adus iqapoi la punctul de
conffol de unde plecasem.ln situagiamea mat
erausi altii. O familie incercasdle explicepotitirtiiot ia este Sfhnta Treime (ziua Sfhntului
o numesc ei), sirbdtoare mare, 9i ci
Outt.
"*
la slujb6. Un b6ffin adus de
meargd
tebuie s6
bastonmare, le spunea9i
soate.spriiinit
-itr-un al m6ndstirii 9i ci doreqte
apropiat
un
isie
ei
ca
rucsacul
in
bombd
weo
feregte!
- Doamne
dupd mamL
pe careil tineamin spate.Tot ce ii interesape sd inte. Un t6ndrgerman, romdn
'ei ucealegitimalieplasffiati, iar cinenu.o aflat in concediu in insuld, voia neapdratsEiI
"tatebuia it*gur Nu ii interesa,,hainade inteheascape ipS Seranmloantii. Nici unul nu
avea
aveamins[ ecuson'..
invita$g...
nunti", ci numaiecusonul,
Pentru cdin ziua anterioarb slujba fusese
Sluibas-aincheiatqi Patriarhiiau mersin
luned. de SfintaTreime prezenfaierarhifoarie
catedrald,.iar
del6ng[
resedintaarhiepiscopald
fost obligalorie' Din cAnd
reitul ierarhiloraufostpofti$ segusteun pahar lor la slui6d nu a mai
oficialeaduceaudelegama;ini
iqadar,
in
cAn{
c6fre
pomit
cu apd.o cafea$i o pldcinfi. Euam
Au fost voci care
la
mdndstire.
afta-. TrebuiasAajurigin Chaniapentrua tii de lahoteluri
delegalii
cl
au folosit ma;-ini
faptul
criticat
iu
fi a douazi mai aproapedeMdndstireaGonia,
de cazaredeoseblte'Nu
condilii
avut
bune
si
Am
Sinodului'
lucrdrile
undeaveausdinceapd
gdndire. Gazdafiebuie inreflectatpedrumla iele int6mplatein Herakli- i.patias.t. aceasti poatemaibun penftu muce
ofere
s[
qi
totdeauna
la
credincioqi
golitl desimplii
on,labis?rica
efortul organizatorilor fiq 1ce$fii
sisiemulde ,,iivita1ii" la Sflnta Liturghie'Nu safirii sdi, iar
poate
fi criticat, ci febuie chiar l6unu
directie
pe
ciinvifi
credcdpoginici sI ilungi Einici sd
un efort mic'
deloc
fost
a
nevala Cina la caretu insu$ e$tlun musanr' dat. Si nu pe punctul abandonez sd plec,
sd
9i
Eram
Iuclci Altul estegazda.$i undeesteiubirea?
venind incet, cu o micd geanobseivat
am
cdnd
la
primim
fi
sd
rie
obligd
unii,
bireacare,tpui
tioe rotile. un bdtrdnelsimpaticla costum'S-a
rugdciunepdn69i pe eterodocqi...
dovedit a fi un cleric catolic din Belgia, acrediChania
tut m taoant3urnaligtilor. Nici el nu avea insd
Pendu el, polili$ii au telefonat insd la
la
Chania'
aceea'
Am aiunscu bine, in seara
""utott.
a cobordt imediat cineva de la IJtM-an cazatqi m-am intelnit cu cdfiva ierarhi mdndstiresi
Pdrintele din Belgia a vorbit 9i
Pres6.
.o"f
a"
ii
pe
care
minunafi din Patriarhia Alexandriei,
www.lumeacredintei.com

LUMEACREDINTSI/lulie2016

33

ACTUATIIAIE

pentru mine gi aqaam primit gi eu mult rdvnitul

ecuson.Poftim... $i eu, carenu eram de acord
cu prezenla observatorilor eterodocai...
M-am dus formal pdnd la Biroul de Presl,
dupd care am intrat in grabd in incinta mdndstirii. SfantaLiturghie eia pe final. in curte qi in
bisericd,Episcopiqi Mitropolili stiiteaunemigcati in rus6ciune.Indata ce am intrat, sufletul
mi-a tresiltat qi mi-am regdsitlinigteaqi bucuria in aceaatmosferdintimd qi cald6.Cu adev6rat revenisemin familie, revenisem acas6.Mi
odihneauprivirile bldnde gi duhovniceqtiale ierarhilor din jur. Din cAndin cdnd, ins[, cdte o

privire tiiioasdgi iscoditoarea weunui agentde

securitateimi d5deanelinigte gi md fbceasdmd
gdndescdacdnu cumva am gregit iar cu cevq.
Un amestecciuda! acestedoui feluri de priviri.
Neootrivit5 aliturare. Am inhat si in bisericuta
mdhastirii.Un splendidgiuvaierimpodobit cu
icoane bizantine vechi.
Dupd ce slujba s-aterminat, Patriarhii, Mitropotitii qi ceilalli Episcopiau plecatcdtresala
unde avea sd se lind Sfhntul gi Marele Sinod.
Noi, cei de la presi, nu am avut acces.Ni s-a
promis insd cd vom putea inta in salain carese
linea Sinodul. dar numai cAtevaminute, pentru
a facefotografii. In rest,puteamurmbri lucrdrile
gi dezbaterilela televizoareledinff-un cort special amenajat.Am intrat in salasinodalSintr-un
mic grup dejumaligti, escortalibineinleles, am
stattqin, am fbcutpoze qi apoi am fostpoftili
s[ ne intoarcem in cortul rezewat presei. Miam luat bagajul qi am pomit inapoi spre Chania. Trebuia sd prind vaporul, pentru ci a doua
zizbxaminapoi acas[.
Incidentele la caream fost martor au fost
criticate de mulli alii jumali$i. Dacd rn asemenea Mare Sinod nu s-a mai organtzatde atilIna
sute ani, eu cred cd erau insd inerente. La urmitoarele va fi mai bine. Timpul va trece qi va
gtergemicile mdhniri, iar toate acesteperipelii
se vor transforma, in timp, in istorioare amuzantede povestit la bdtrdne{e.Rlm6ne important ce s-adecisii dac6intreagaBisericd va accepta cele hotirdte la Sfbntul 9i Marele Sinod
din Creta cu care,iatL, am fost contemporani.

VLADAREANU
SiIviu-Andrei
iulte2016/ LLIMEA CREDINTEI

www.lumea(redintei.com

enter'
UnAspenterpe zi poatepreveniinfarctul
cerebral.
vascular
aeutgiaccidentul
miocardic

r&+

pentru:
Aspenter
erte*ndicat
cerebral;
vascular
* accideniului
miocardic;i
infarctului
nepetirii
_$ prevenirea

rurn
saufact*riderisrrnultipli,
cuanginipertorali
lapacienlii
miacardic
deinfarct
riscului
$ redueerea
familiale;
antecedente
zaharat;i
diahet
furnat,
hipercolesterolemie,
arteriali,
sunt:
hipertensiune
$
*

intervenliichirurgicale
anurnite
aleinimiidupi
desinge
l* niveluNvaselor
singelui
cireula{iei
menlinerea
vascularfr;i
{plastie
;ul*caronarian}.

proteclia
ainimii.
delungidurata
despre
intreabd
nredieul
(onlln
Arestmedlcament
0oz
adretall-vi
medi(ufi e! farma(islului.
nepbcut
zi'Pentruprvenirease(undariaa(idnte|0ri5Chemi(e(e|ebraletranz|torii'
1-2oripezi.
Nr539/ 26.082015
\4radpublicitate

SC TerapiaSA
a SUNPHARMA6mpqny
Str. Fabricii nr 124, Cluj-Napoca 400 632,
Romdnia

f I erapn
'J-T

DEFAPI
5TAREA

MareleSinodal Ortodoxiei
p* h*r{iee ae*storr*ndur!
Lad*ta asternerii
Marelr:i
lucr6ni}e
{5f.?reime,?0 luniea.e.},
?ninsulaf rei, desfdgurat
Sincdal Ort*ci*xie
de
extren"l
tnt*ln!r*
G
fneeput"
l*
ta,suntabia
ricl
reptrnX
I
nr*
x
?ntr*aSa
impert*nt* p{1tl'tt
pe
n"l*sura
{u *;teptdri
''.
t*areginx nu:mai.

din Creta

"cet5!ii
Psihologia
asediate"
Nu ne pr oP un e m, d e
aceastSdat6, s[ intoarcem
pe toate fetele documenteie aflate in dezbaterein Creta. Nici sd anticiPSmrezultatul intdlnirii, ori reacliile care
vor urma dupd Sinod, ci doar
sI facem o scurtd trecere in
revist[ astdrii defaPt de dinainteadesfEguririi acestuia.
La fel de imPortant[, Poate,
ca qi desfbqurarealucrlrilor
Sinodului in sine.
intdi de toate, se Poate
36

constata cu ochiul liber, in

preajmaMarelui Sinod, ind u c e re a g i P e rm a nenti zarea, in rdndurile credincio5ilor onodocgi,a unui mesaj
de neincredere, a unei st[ri
de "cetate asediatd". Iar Piholoeiauneicomunit5liasediatelfie aceastasi ortodoxS,
e, desigur,una sPecificd.Bdnuiala. rdst[lm[cirile, dorinla
tot mai motivatl de a te aPdta, teama, starea de Pennanent[ alert6,zi gi noaPte(cel
mai adesea"manifestatd, in
cazul dat, pe "net")' disPonibilitatea $i hot5rdrea de a

iulie 2016/LUL{EA CIR'EDIhTEj

respingein fiecare cliPi atacurile "wdjmagilor", Ptezen!a "trdddtorilor" Pestetot...

(u Sinodulla
iarmaroc
Mai cu seamdin Bisericd... Sunt cdutali qi rePerali
"trdddtorii" de rdnd qi "tr[ddtorif'de rang inalt. Gatasd
vdnd[ Biserica, asacum l-a
vdndut Iuda pe Hristos,ori
de cdte ori li s-ar oferi oca'zia. La col! de stradS,ori in
saloaneleselecteale inaltei
societd{i.
Pe fondul acesteistdri de
asediu permanent, din toate
www.lumeacf edintei.com

p5rfile, prin Marele Sinod,

multor qredinciogi li se ofer5 mai abitir ocazia sd-gimanifeste neincredereain oroprii lor ierarhi. Ierarhii ce
pot fi bdnuili, astfel, de trddare. Din pricina unor presiuni oculte insurmontabile, ori din dorinle ascunseqi
nemdrturisite... Credinciogii
se apird, protesteazdfald de
inchipuite trdddri (aflate cu
uqurinldpe intemet, ori chiar
in mediile monahale, unde
sunt transmisecu mirinimie
de cei interesafi).Are loc o
seleclie, apar lideri ai luptei,
zelotiqiti care indeamni la
rezistenld,la rdzboi pe viald
gi pe moarte, oameni apli sd
respingdasediul.Por{ile cet5tii sunt zdvordte,se inchid
inaintea propriilor inalli pdstori. consideratitredatori.. .

Dumnezeu
vorbette
prinierarhi
Biserica, Adev6rul, nu
hebuie tridate. Cei care gtiu
sd lupte, sd respingd comandourile ucigaqesunt pe baricade.Nu le poli cere sd aibd
un comportament diplomatic.
Hristos Insugi a avut prinJre

apostolii S[i zeloli. Corabia

Bisericii e atacald de pirali
care cauti sd o prade.Perfid.
FdrI ierarhi, Biserica nu
existd insi. Dumnezeu vorbegteoamenilor prin ierarhi,
prin p[storii lor. Totul, in Biprin iersericd,se sdvArqeqte
arhie. Fdrb aceasta,nu poate fi vorba de Bisericd.Acolo
unde esteierarhul, acolo este
gi Biserica, dupd cum spunea
un Sfdnt Pdrinte. Sunt buni
ins6 doar acei vlddici care
s-au ridicat impotriva Marelui Sinod, ori cei care care
au alrrt serioaseobiecliuni la
adresalucrdrilor acestuia...
FdrSa se line seamade cqnsecin{e.Nici de schisme.Inddrjita luptd teutonicde singura care corrteazd...

firi unalt
MareSinod
(onstantin
celMare?
Niet.
De la Sinod, lipsescBisericile Bulgariei. Georgiei, Antiohiei qi Rusiei. Cea
mai importantd e, de departe. astdzi.BisericaRusiei.Cdt
pe ce sd lipseascbqi Biserica Sdrbd,care ameninld insl

cu pdrdsirealucririlor Sinodului din Creta dacd lucrurile nu ar decurge aqacum qiar dori. Au loc schimburi de
replici voalate intre int6ist6tdtorii Bisericilor care participd gi ai celor carenu iau
oarte la intrunire. Rusia doiegte, mai nou, amAnareaMarelui Sinod, desfbgurarealui
la Moscova, participarea tuturor ierarhilor ortodocsi la
acesta.in Biserica Rusb se
vorbeqte, de altfel, doar de
"forumul" din Creta.Oficial.
Unele site-uri ortodoxe moscovite prezintS,in acestezile,
pe larg, crezul neortodox,p5gdn chiar, al pregedinteluirus,
in I'reme ce altele fluturd inci
o dat[ lozinca "Moscova - A
treia Rom5". Cu pregedintele de la Kremlin in frunte.
O a treia categorie de ortodocqi din aceast6lard crede
insd c5 rugii s-ar putea alege,
in schimb, doar cu un Putinopo&sschismatic.Panslavist.
Despre ce s-a petrecut
cu adevdrat in Creta, intrun numdr viitor al revistei
noastre...
Gheorghili CIOClol

LUMEACREDINTEI/ iulie20I6

REPORTAJ

giMediteran
dintrecarmel
Grota
IlieTesviteanul
Prooroc
aSfhntului
in6ll6to*l'*'dar
fdcutsXtrdiesenlon^iente
dln lsrae!rn-au
Multeloc*-lri
Medigrddinleel*ag} lVtarea
cr.rpaienjeniqulde
h{aifei,
f;;;t*t;a
aeestea'
toate
de
ilineols
eaimel,esteeevaunic.
t*i*"e de h4unteNe
ra*nahal
un agez*nn*nt
Ste!la&/iarls,
n*an*stirea
lnalla
**lurtunr se
*
Nonstra
Da*mn.a
de carrnel\yi
Maria,*onsldcrata
c*olo*t Feciaarei
Siserica
al earmelililor'
eentruln":ondial
*{iiui WArii,aiciafisndu-sc
Frog5sit
t95.p:t1:i-?f6ntul
5i-a
i*ip*it*gte gro{alo ,*t* vrernelr"r!e
sfgntului'
al
statuar
acoioundescafie9ichipul
*roc llieTcsviteanul,

oraq. Cu
Lumeamirifici a Haifei vremepurqi simplumaqina soseauace duce inde
albasprivirea
odihnitd
MeinaintedeintrareainHai- mergepeldrmulMdrii
mdrii, ajungi brusc intr-

fa, venind dinspreNetanya,o

38

diterane'atdt de aproapeeste

iulie 2016/ Llll'tEA CllEDll"lTEl

irul
un labirint de strddule cochete, din care ldqnescmoderne
clddiri din beton 9i sticl[,
strljuite la tot Pasul de Palmieri. As zice cd se aseam6nd destui mult cu Tel Avil'ul,
fire$te,pdstrdndProPo4iile.
Fascinaiiaesteins[ de nedescris.in inima oraqului.briza mdrii se simte Peste tot'
iar aerul proaspdtse intreP6trunde cu parfumul florilor
din erddiniieBaha'i. Am mai
urca-tcdtevastrddule.oPrindu-ne pe un Platou de unde
panorzltnaHaifei esteunic6.
Abia atunci mi-am dat seama cd eram intr-un Paradis
ce leagd Marea Mediterand
de mirificul Munte Carmel.
Localnicii, de-acumobignui{i cu acestefrumusefi, trdiesc intr-un ritm greu de conceput,in caremunca estede
departelucrul cel mai im' portant.Haifa esteal treilea
mare orasal Israelului.care.
surprins intr-o ecualie a J5rii Sfinte, ar suna cam a$a:
."Ierusalimul se roag[, Tel
www.lumeacredintei.com

fiind de vreo 25 de kilometri.

Nici inSliimea nu deP[qegte
550 de metri, romdnii din
grup reac{ion6nddestul de
ciudat atunci cdnd am hotdrdt sdurcdm pe ,,munte".Dar
dup[ ce am descoperitPdienienisul de cdrirui, care mai
de caremai tainice si mai ispititoare,reac{iileau incePut
Pareincresdfie neaqteptate.
dibil, dar de la palmierii 16sa{i in urmd la baza muntelui
sau portocalii rdsfirali Pretutindeni, ne-am trezit dintr-o
dati pe o potec6 mdrginitd
Depe(armel,
de maci qi rostopascd.ParSf6ntulllie
cd eram in Carpalii noqtri, in
erSdina Domnului. De faPt,
avizutnorul
Carmel inseami=n
s-aduci
ce-avea
Ploaia ndtraducere,
livada lui Dumnezeu satu
Lantul Muntilor Carmel via Domnului.
Dar dincolo de fascinalia
seintinde pe o suprafall reacestuia peisajului qi a aerului bl6nd
lativmicd,lungimea

Avivul Detrece.Haifa muncegte".in coliul acestade

lume,oameniitrdiescintr-o
permanentipacea sufletului,
departede orice confruntdri,
fie ele religioasesauafinate. Un singurlucru m-a nedumerit:degitrdiescintr.lun
loc mirific, unde se parecd
nimic nu le lipsegte,pe fetelelocalnicilornu amvdzut
lumina specificb oamenilor
fericili, nu am simlit c6ldura aceeacu carenol, romanii, suntemobignuili.

ozonat, sacralitatea locului

estecea care Pdni la urmd te
domin[. Datoritd configuraliei qi a poziliei salegeografice,incd dinAntichitate Muntele Carmel a fost considerat
un loc sacru. Pdnd 9i Plgdnii au recunoscut sacralitatea acestui munte, care, indiferent de anotimP, r6m6ne
verde. Tradilia ne spune cd
aici se retrdgea vremelnic
Sfdntul Prooroc Ilie Tesviteanul, din acest loc zdrind
gi norul careaYeasd Prevesteasci sfdrqitul seceteicumplite care se abituse peste
intregul Israel:,.$i a Plecat
Ahab s6 mdndnce gi s[ bea;
iar Ilie s-a suit in v6rful Carmelului gi s-a aplecat la P6mdnt pdn6 a atins genunchi
cufala sa. $i a zis ucenicului sdu: <Du-te gi te uit.iisPre
LUMEA CREDINJEI/ iulie2016

39

REPORIAJ

lalzreel. Iar m6na Domnului a fost peste llie, care, incingdndu-gi mijlocul, a alergatinaintea luiAhab, pdndla
Izreelo'(III Regi 18,42-46).
In PeqteraSfrntului Proroc Ilie se ajunge cobor6nd
doar c6tevatrepte, dar chiPul
d5ltuit al sfdntului te face sd
ingenunchezi in smerenie gi
rugiciune, in marea de lumind a lumdndrilor vesnic
aprinse.

0 fericitiingeminare
acontrastelor
Maris
laStella

mare!). $i s-a dus el gi s-a

uitat si a zis: <Nu vdd nimic!>. El i-a zis: <<Du-te
gi fE aceastade gaPte
orb. Iar a qapteaoard
a zis'.<<Ialdse ridicd
din mare un nor cdt
o palmd>>.Iar Ilie a
zis: <Du-te ql^spune lui Ahab: Inhamd gi fugi, ca s6 nu
te apuc e ploaia !> .
$i pe cAnd grdbea el,
cerul s-a intunecat de
nori qi s-a pornit vijelie
gi ploaie mare. Iar Ahab,

suindu-sein cIru!f,, s-a dus

iulie 2016 / l.LjL,{EA {REDf:\i-fEl

Vorbind despre Sfdntul

Prooroc Ilie Tesviteanul,trebuie sd parcurgemintreg anBisamblulcaread6posteqte
serica Stella Maris. In toat[
marea de verdea!6 a Catmelului, de unde parcd
nu ili vine sd mai pleci
aici troneazdo adeverald forldreatd, a cdrei
construc{ie este mult
diferitd de cea a biseri ci l or cu care neam obi gnui t i n Israel . B l ocuri masi vede
calcar alb sunt a$ezate simetricpe fafadabisericii.iar in contrastcu
acestea,sunt situate la distan{e considerabile, cdteva
ferestre aproape minuscule,
www.lumeacredintei.com

['

dar toate protejate cu gratii

de fier. $i pentru a-i atenliona pe vizitatori cui aparline acestldcag,deasupraugii
de la intrare este gravat in
marmur[ albd simbolul Ordinului Carmeli{ilor. Asemenea oamenilor locului.
biserica mi s-a pdrut dintru
inceput, intunecatd gi rece,
asta, dincolo de grota Sf6ntului Prooroc Ilie, in care
duhul sfdntul.gi pdstreazl o
pacetainicl. In pofida acestui contrast de cdldurd gi rdcea16,de lumind gi intuneric,
pictura bisericii este foarte
frumoasd, avdnd o compozilie qi o cromaticd deosebitd, intregit[ de irypresionante basoreliefuri. Incet, incet,
incepem sd ne simlim bine
qi in ,,casa" carmelililor, urmdnd cursul firesc al traiectului dintre spiritualitate gi
art6. Dupd ce ne-am rdcorit
in agezimdntul carmelit, am
mai cobor6t o datd in Pegtera Sfbntului llie, pentru o rugdciune de bun-rdmas.Oamenii igi scriau cu disperare
dorinlele cele mai fierbin1i,
iar peticele aceleade h6rtie,
inghesuite printre crdpdturile pegterii, au rdmas 0a o
mirturie a trecerii unor muritori pe tdrdmul sfinlit al
Carmelului.
Pdn[ la urmd, locul acesta dintre Mediterand qi Ca1mel rdmAne unul aparte. In
ceea ce priveqte denumirea
aqezdmdntului monahal de
aici, incep sd cred cd Stella
Maris estecea mai potrivitd asociere care se putea cu
adiereapestetimp a duhului
Sfhntului Prooroc llie.
Mariana
BORLOVEANU
www.lumeacredintei.com

L[]l,{EA CRSDINTFIi iul;. 2tt a

REPORIAJ

{sanovo: rzvoruldeleac

drn ogorulPascaliei

d*fo:r.?rj* Turtucaia,
lntree*tederua;^nari
rizi:*arc,
T :i,* -ldin caelrijatffr
rc;-r:anrr
mcr{je;uadescori
in ac*srr,estirizvar,
ca
ic a cF
' * a t u n e in, r-ri n a ctic;i
re ai an p ro p rer ca
!uiineanu *xi:ta...

- r;rndnastirs
Fasralia
uitat"
Izvorul era cercetat mai
cu seamdde aromdni. Se credeacI pe acelelocuri a existat o veche mdnistire, intemeiatdin secolulal 5-lea,ce
a fost fbcutd una cu p6mAnrul.in vremearobiei rurcegti.
O legend5,p5sffatapdni astizi la Seanovogi StaroSelo
(Satulvechi).vorbegtedespre o mdndstireal c6rei nume
este purtat acum de un ogor
iulie 2016/LL'MEA CRESINTEI

din apropiere.ogor din care

incd mai iesla ivealdoseminte. pldci de piatrd.monedegi
cruci vechi de aproapeun milenlu $t JumAtate.Un nume
impletit cu sfinlenia:pascalia. Cum in ultimul secollocalitilile din zona Turnrcaiei
gi-auschimbatdenumireain
trei-patru rAnduri, devine tot
mai dificil. astdzi,de scorrnonit in trecutulzonei...pascalia r5m6ne,totugi, un nume
peste care nu s-ar putea trece prea ugor.
$.ww.lumaf edl*l*i.srn

Vestitoareaminunii

De izvor, pe acestelocuri,
se gtia demult. Secaseinsd de
deceniibunein l9l l, cdndintreg satul Seanovova afla de
la o b5trdnS,ce seintorceaosrcnitd, spre seard,de la ogor,
c6,,izvorul sec" a inceputsd
curgd din nou. Dintr-odatd,
chiar sub ochii ei. De la mic
la mare. oamenii,in cete,au
inceputsdalergesprePascalia
ca sd vadi minunea.S-a aduna! in pulind weme, in mijloc
de cdmp.intreagaagezare,incercdndsd tilrndceascd,pdn[
tArziuin noapte,la lumina felinarelorqi tumanarilor,semnul
unduirilor cristaline,ddtiitoare de leac,desprecareauzisertr de la parinlii 9i bunicii lor.
Cu teamain suflet cd izvorul
ar puteasd seopreasci din nou
din curgereasa.Bdtrdnainaintea c6r6iase petrecuseminuneaa trebuit sd veghezeacolo
zile gi sdptlmdni la rdnd, povestind tuturor celor care soseaude departecum izvorul,

liu ca pdnd la urm[ s5-gisPele picioarele cu apd din izvorul acesta.va fi vindecatpe loc
dereumatismulsduceJ chinuiseani de-adndul. Va purcede
Reumatismulparohului
upoiioauta, fhrd weo umbrd
Izvorul din ogorul Pasca- de indoiald, la strdngereade
liei va fi in curdnd caPtat 9i fonduri pentrunouamdndstire.
ingrrJitculn se cuvine cu ajuParaliticulajuns
toareleprimite din ParteaPepaznic
laintor
aici
dupd
veneau
Ierinilor care
Astfel,in 1944-1945.cu
tlmdduire. Vesteavindecdrii unui copil de orbire,indat6 ajutorul cregtinilordin a5ez5dupd incepereacurgerii aces- rile vecinegi al pelerinilorcare
tuia. va face ca de i-aun an la veneaula Pascaliaseva in51!a
altui sd soseasclin acestloc aici un paraglis,av6ndin mrjtot mai mulli inchindtori, mul- loc izvoml. In curdnd,pe chelti hecdnd Dundreacu barca tuiala unei bure creqtinedin
p6nd la Turtucaia gi apucand satulNova Cem4 seva ridica
ipoi pe jos, cale de mai bine un mic arhondaricpentu Pelede doud ceasuri.pdndin ogo- rinii ce rimAneaupestenoapte
rul Pascaliei.Abia in 1943, in mdndstire.$i nu pugini erau
parohul din Seanovo,Dimitar
aceia care privegheau gi se
i'etkou se va hotEri sd refacd rugaunoapteain agezdm6ntul
inchinat Sfintei Marina, aflat
vecheamdnlstire de lingd'zvorul de leac.Preotulnu didu- inc6 in construclie.Chiar pazse crezaremultii weme minu- nicul mdnnstirii, in aceasti penilor de la izvor. Fiind nevoit, rioadd,era un fost pelerin din
inff-o zi, sdconduci Pecineva satul Stambolovo,hdus la izaici gi gdndindu-secd n-ar fi vor paralizatpe parteadreaPti.

pe cAndea pr6geain aProPieie. a inceputsdreversedin belgug,cu tunet gi cutremur,aPa

sa timdduitoare.

r U \l r-.\ ( R ) D l N Ttl / i ul i e2016

43

RTPORTA'

:'
t'

Acesta, sp5l6ndu-sevreme de
o sdptimAndcu apdde leac.se
va face pe deplin sdndtos.nemaivoind apoi sd pdrdseascd
locul timdduirii sale.

Uciderea
pustniceiTecla
Instaurareaputerii comuniste in Bulgariava insemna insi sfdrsitul M6nistirii
Sfdnta Marina, cSlugdrilele rdspAndindu-se
care incotro dupd urgia abdtuti asupra locurilor. Pdn6 in 1950,
mdndstireava rdmdnepustie. Dupd cdtevaluni de pribegieprin lume,ins5,o maicd
se va intoarce in asezdmdntul
pdrdsit, nemaivoind in ruptul
capului sd mai plece de aici.
Se numea Tecla. Va rezisla
cu ddrzenietuturor presiunilor, ameninldrilor qi bitiilor
Mililiei 5i Securitaliibulgare. t6ind ca pustnicd,ldngl
izvor, vreme de un deceniu,
pdndin 1960,cdndva fi ucisd cu bestialitatein locul nevoinlei sale.Ingropati in mdndstirede citre sdteni,urmele
mormdntuluimaicii Teclavor
i u l l e 2 0 1 6 /IUMFA

( REDINTEI

fi qterseins6, cu trecerea anilor, de brazda tot mai addncd

a plugurilor colhozului local,
nefiind aflat nici pdnd in zilele noastre.

peste
Susurulde
unvea(
alizvonrlui
timiduitor
delaPascalia
DupI moartea monahiei, mdndstirea de la izvorul
de leac va cidea prad5 uitSrii, apropiereapelerinilor de
izvor gi de clidirile rbmasein
paragind fiind sanclionatd de
autorititile locale cu amenzi

usturltoare. Sltenii din Seanovo igi vor spune,ani la rdndul, cd un loc sfhntnu ar puteafi pdrdsitpAndla sfirgit de
Dumnezeu.$i minuneas-a
peffecut.In 1991.dupdnoaptea comunisti, izvorul de la
Pascalia.ce nu se opriseweme de opt deceniidin susurul
sdu.va fi amenajatdin nou,
fiind cdutat de aici inainte de
credinciogide pretutindenea.
Vor fi indllate, in curAnd, un
modestparaclis gi un corp de
chilii. Cu toate cI la Pascalia vieguiegte
astdziun singur
monah, mdndstirea-in fiecare vard, este un adevdratfurnicar,peleriniqiturigtidin lumea intreagd- cei mai mulli
din gdrilescandinave- dAnd
o prelioasd mdnd de ajutor
la treburile gospoddregtiale
acesteia.
La doi pagi de Turtucaiaduhovnicia prinde, iatd, din
nou viaj5... Un drum pdnl la
Pascalia,la agheasmade leac.
de hramul Sfintei Marina, pe
I 7 iulie. nu doar cd ne-arputea convinge de aceasta,ci near fi tuturor de un real folos sufletescai trupesc.
Gheorghila
ClOClOl

www.lumeacrdinti.com

|.
ORTODOXIEI
MINUNITE

de minuni
Ico anafbcdtoare

din America

Tayloresteun rnie
ordpeidin statul
Statele
Fennsylvania,
de
UnitealeAmericii,
earepulinir*m*ni
au auzit.{51aflainceputurllePrlni 790,
fiindinterneiatde
,&thenton,
C*rne{!uls
in
ilia
l
i
Sbia z ae x i s 5i
tenlape exPloat$rile
de eirbune
rniniere
de
5!manurfacturile
rvlitas*"Aniiau treetlt
dar Prea
pesteTaYloa',
nrultellu s-ausehimbat.DoareS,Pe!;inga
o big n u i t e bl ei s e r i ci
pie*sed* ruEdeiune
a
neopratestante,
ris$rito blsericidin.".
exact
{V1ai
RdsSr!{.
ortodox*
Eiseriea
greceascl,
Purt&nd
Mare
Sf&ntului
hrannul
inceputul
Gheorghe5i
!\fiucenic
o minuaddpostind
Zilele trecute, am stat
a lViaicii de vorbd cu un Pirinte foarnat&icoaYl*
Downie,
Dom* u l u i c e u
- ii r ne g tete dras mie, John
care sl*uieaPdndnu de mult
nu numai la Biseiica RusI din Bucutot mairnr,:lt
de aiei' regti gi care s-a mutat (.cel
pe ortodoe5ii
Amerie6' pulin temPorar)in Amertca'
ci giintreaqa

unde a vizitat sfdntul locaq

din Taylor. A venit de acolo incdrcat cu mult6 energre
$i entuziasm, Povestindumi despre lucrurile minurrate care se Petrec ln PreaJma
acestei sfinte icoPne a PreacurateiFecioare.In continuare. am s6 incerc sd vd relatez
LLI{LA

ww.lumeacredintei.com

T REDINTEI / iulie 2016

ORTODOXIA
BALGNICA

gi dumneavoastr5,cititorilor,
o parte din cele povestite de
pdrintele.
Lucrurile nu sunt prea
simplu de povestit,clci au
un traseu destul de sinuos.
Prima icoani care a inceput sd izvorasci mir a fost
o icoanddin Hawaii, copie
a unei icoane de la Sfdntul
Munte Athos, mai exact de
la MdndstireaIviru. Pirintele
din Hawaii i-a ddruit pdrintelui Mark, parohul Bisericii
Sfbntul Gheorghe din Taylor,
o a doua copie a acesteiicoane qi a atins-o de prima. La
o perioadS de timp, dupd ce
pdrintele Mark s-a intors in
Taylor cu icoana, aceastaa
inceput si izvorasci mir. Vdzdnd acesteagi voind sI aducd cinstire icoanei, pirintele
a comandat la mdndstirea
greceascdHoly Protection
lulie20r5l LUX,IEA
CREDINTEI

pictarea unei icoane similare, dar mai mare. Maica

Olimpiada, stareta mdn[stirii, a fost cea care apictat-o,
cu post gi mare evlavie. Stilul picturii este bizantin, de
tip Kardiotissa sau ,.lnima
Bldndd", reprezentdnd-ope
Maica Domnului gi pe Pruncul Care-$i imbr[ligeazd cu
dragosteMdicu{a.
C6nd Pdrintele Mark a
adus icoana mare in Biserica Sfdntul Gheorghe, icoana aea micd s-a oprit treptat
gi a inceput sb izvorascdmir
ceamare.
De cinci ani mirul izvordgtein cantitAfidin ce in ce
mai mari. De atunci nu s-a
mai oprit dec6t in zilele de
post (miercurea gi vinerea)
gi in SdptdmdnaMare a Patimilor din fiecare an. Pdrintele John mi-a povestit cd

izvor5gte atdt de mult mir

incAt este plind peste tot de
broboane care se preling in
JOS ,

Cu timpul, pdrintele paroh Mark a inceput sd fie

martor din ce in ce mai des
la diferite minuni carese sdvdrgeau prin aceastdicoand a Maicii Domnului. Astfel a hotdrdt sd poarte icoana
in diferite procesiuni. La inceput prin imprejurimile oragului Taylor, apoi prin toatd
Pennsylvania,iar mai recent
prin diferite locuri din intreaga AmericS. Interesant este
faptul cd icoana a fost studiatd, cercetatdde inalte fe{e
bisericegtidin Americagi toli
au ajuns la concluzia cd fenomenul nu poate fi explicat
prin raliuni omeneqti.Intreg
clerul gi cinul monahal din
America pare a fi de acord
www.lumeacredintei,com

l'

ci aceastiicoanl slvdrqegte
necontenitminuni dinke cele
mai diverse.gi aga9i este.in
ultima vreme au inceput sb
vind valuri de mii de credinciogi siptimAnal,pentrua se
rugagi a seinchinala icoani.

Minunirecente
IcoanaMaicii Domnului
de la BisericaSfdntuJFheorghedin Taylor de cindi ani
nu contene$te
a uum pnn ilxnunile pe care le face. Iati
cdtevadintre cele mai recente,unelepetrecutecu mai
pu,tinde doui luni in urm6.
O doamn6,care aveao
tumoarefoarte marepe creie\ a aflatde la doctori c5,
din pricina dimensiunilor
acesteia,nu poatefi operatI. Totugi,ea a continuatsI
nddijduiasc[ in ajutorul lui
Dumnezeu.A aflat despre
sfAntaicoanddin Taylor 9i
a merss6seroage.Pirintele
www.lumeacredinteLcom

Mark a incurajat-o s6-gi

pundultima n6dejdein MaicaDomnului,pentruc6mulAqa
te minuni s-auintAmplat.
a gi fbcut, iar intr-o noapte
minuneas-aimplinit. Dimineala,cdnds-atrezit, femeia a gbsit sub captoatl perna plinl de sdnge9i diferite
resturi.Speriatd,a luat perna gi a dus-ola medic,exact
ata cum era.Dup[ cei-au fdcut femeiio tomografie,medicii auconcluzionalceeace
erape pernderauresturilede
la tumoare,iar acumpacienta nu mai aveanimic! Nici
urmi de tumoare.Din acel
moment,femeiaare o viat[
cAtsepoatede normal6,fiind completsdndtoasd.
O altd doamn6.din California, care sufereade
cancerln ultimi fazd, cu
metastazemultiple, la creier, pl6mAni, ficat gi rinichi, o cuno$teape maica

Olimpiadade la mdnistirea
ortodoxdHoly Protection.
A mers la ea pentru a cduta
cuvintede mdngdieregi incurajarelegatede mor^nentul inevitabilal morfii. Intre
timp, i s-aublocat gi rinichii, iar doctoriii-au spusci
trebuie sd faci dializdpentru a-gimai prelungi cdtdva
vremeviala, altfel in cdteva
zile moare.Maica Olimpiada,atzind prin ce trece,a
luat-o gi au mers impreuni
in Taylor, pentru a se ruga
la icoana Maicii Domnului. DE cum a ajuns,s-arugat la icoandcu ultimele puteri, cici stareaei seagraya
de la un momentla altul. In
noapteacarea urmat,a inceput si urineze,iar dupdc6tevazile, ajunsdin California,
femeiaa mersla doctorpentru i se face analize,inclusiv RMN. Nu mai aveanici
urml de cancer:loateorganeleerauperfectvindecate!
Uncazincd gi mai uimitor s-apetrecutatuncicdnd
un t6n6r musulman, auzind
despreaceastiicoan6,avea
g6ndnecuratqi voia'sdmeargdinainteaei gi si huleasci,
gi s-odenis-obatjocoreascb
greze.Ajung6ndin fa{aicoanei, acestaa inceputsEpldngd in hohote,frrd sd semai
poatl opri. La scurtl vreme
dupd aceasta,bdrbatul s-a
botezatintru Hristos,povestind lntreagaexperienldpe
carea ttdit-o atunci c6nd se
afla dinainteaicoanei.
Prpasf6nti Ndscdtoare de Dumnezeu,Fecioarl
pe noi,
Maria,miluiegte-ne
picdtogii!
Laurenliu
COSMOIU
LLMEA CREDINTEI/ IuIIe2Ol5

47

3,?s:&1isli#,?

[ste binecunsscutmultorasentimentul
de bueuriepe care
il arecilitorul pe nreieaguri
str*ineatuneic*ndii iesin cale
oam*ni,faptesaul*cruriearesi-i aminteaseS
de-*is&i,de-acas*"Uite-a5a
rnis-aint*mpfatgirnievaratreeutd,
c$nd,aflatpentru int*iadat5la Rcma,ne*gteptat,
tuiburStor,
nris-areamintit
despremartiriiere$tini
ortodoegi
din Rorn,Snla
con"lunist*...

Am avut gi nedumeriri.
Spre exemplu, intr-unul din
Muzeele Vaticanului existd
qi dou5-trei mici inciperi in
care sunt expusecdtevaicoane (cam atdtea cAte sunt intr-un muzeu de provincie de
pe la noi), valoroase, desigur, care amintescde greci,
sdrbi, ruqi - dar uitd de cel
mai mare popor ortodox din
Uniunea Europeand,adicdde
romdni! Nici mdcaro aluzie.
acolo, la frescele din Nordul
Moldovei, sd spunem, nu
mai vorbesc despreicoanele pe sticld etc.
In fine, una peste alta,
ajungi sd constali cam peste tot la Roma cI bunicutii

acd toate drumurile duc la Roma,

mie oragul acesta,
care mustegtede istorie pe
fiece metru pdtrat, mi-a iegit
in cale tdrziltt,abia anul trecut, cam pe vremea aceasta.
Normal cb te bucuri vdzdnd
atdta istorie comunS,natural si te ?nfiori cdt de mult
se vorbeqtein limba romdnd
4E

iulie2016/LU\.IEACREDINTEI

peste tot, firesc sd te intristezi de prea mullii ligani

care cer$esc(in buni parte
p ro v e n i l i d i n R o mdni a),
tot firesc sd auzi despre
nenumdratele performan{e
universitare ale studen{ilor
gi cercetdtorilor nogtri sau
sd constali ci Europa unitl
de cultura cregtini este relativ mici.
www.lumeacredintei.cAm

I
*
=
-

t 'f

f'

l.

Traian qi Decebal, deopotrivd, au fbcut treabd bun5. Vorba unui ghid (italian, cred)
pe care l-am auzil intAmpl5tor, clci era aflat cu un'grup
undeva 16ng[Arcul lui Constantin, pe care sunt cocolate statuile a opt daci, fburite
intr-o mdrime neobiqnuit de
mare, comparativ cu regulile ,,corectepolitic" ale vremii; aceasta,observaghidul,
wea sd spundcb Dacia gi locuitorii s5i chiar au insemnat
ceva special pentru Cetatea
Romei...
$i fiindcd uneori cdlStorului ii gadebine cu drumul,
cum strdbdteamoragulcu solia gi copilul nostru, intr-un
www.lumeacredintei.com

stdnga gi de-a dreapta altarului central, se gdsescexpuse

obiecte care au aparfinut martirilor de secol20 qi 2 I ! ...
D e unde qi denumi rea
secundda bisericii, care este
Nuovi Martirl (Noii Martiri).
Vei gdsi astfel mici obiecte
de cult, o cruce, un lucru mirunt ori pur gi simplu fragmente vestimentare care au
aparlinut martirilor de pe
toate continentele. Cici fiecare mic altar este dedicat
unui spaliu anume:Africa,
Asia, Americile, Orientului
apropiat, iar alte doui altare sunt dedicate martirilor
care au suferit ori au murit,
preponderentin Europa, din
c auza nazismului, re spectiv
comunismului.
Mare mi-a fost bucuria
atunci c6nd am gdsit in altarul
martirilor comunismului (nu
mai mult de 6-7 prezenliaici
nominal) qi un reprezentant
romAn! $i nu unul oarecaredeqinici un cregtincaredevine
martir nu mai esteun oarecaritual aproapezilnic, datorat re! -. ci chiar Pirintele Sofian
pugtiului meu, ca sd cump6- Boghiu, membru emblematic
almiqcdni Rugul Aprins. Cum
rdm cea mai bund 9i ieftind
inghelatd dintr-un loc anume sepoate vedeadin fotografiile
din centrul Romei, in Isola
Tiberina, tot acolo am descoperit cu mirare o bisericd, San
Bartolomeo, carene-a mers la
inim5. Pentru ci cei care o ingrijesc au awt o idee mdrinimoasdqi de o inteligenfaspirituali remarcabild. Cum in
majoritatea bisericilor catolice exist[ mai multe alveole
laterale,in care de obicei sunt
altare dedicateMaicii Domnului gi altor sfin1i,de aceasti
dal6,in cele gasemici altare,
amolasate in lateralele navei principale, cdte trei de-a
LUj\.{[A CA!]II]1J 11l iulie 2016

MARTYRIA
,11

ff+

it

nu tocmai reugitede aldturi,

mpreunA cu mdtinii ale cele_
brului PdrinteAlexander Men.
aldturi de obiecteale altor c6tiva creqtini martirizali de comuniqti,gdsimgi unmic frag_
ment de imbrlcdminte de cult
din paramanul pbrintelui Sofian de la M6ndstireaAntim.
Sigur ci te-ai putea gdndi de
ce nu-r prezent chiar pdrinte_
le Daniil SanduTudor, fondatorul Rugului Aprins, care
a fl munt de moarte martiri_
cd in inchisoareade laAiud in
noiembrie 1962? Saumarele
poet mistic VasileVoiculescu,
carea fost eliberatnumai ca sd
nu moard in ?nchisoare,ceea
ce s-agrpetrecut,c6ci a plecat
iulie 2015 / LUi{{rA CRII]IN

fll

la Domnul la cdtevaluni dupi

eliberare? Nu am un rispuns
la aceastdintrebaregi nici nu
cred cd are weo importan{d.

Participanlii Ia Rugut Aprint

au reuftt tocmaifiindcdau fosr
il comuniune, au rdmasuniirtrecAndpeste asperitdgile
personalelluali cdteunul, fieiare
rn parte,chiar dacdsunt uriagepersonalitdli,ispravalor
ounovnlceascdar fi fost infi_
nit mai modest6.
Probabil cI cei care au
pus in act acesteevocdri ale
martirilor de pe toate me.
ridianele lumii nu au avu,
(sau nu li s-a pus) la inde_
mdnd decAtacestfraqmenr
vestrmertarcare a aparlinut
Pdrintelui Sofian (spre
9ti_
inla cititorului, exista bine
pastrate astfel de obiecte.
chiar gi vestimentare,care
r-au aparlinut pirintelui Da_
niil SanduTudor).
Ceea ce conteazd,esteca
astfel sunt recunoscute,iatdactelede martiraj ale tutu_
ror cregtinilordin inchisori_
le comunisteromAnegti. ca
$i
martirii Rugului Apiizr sunt
o carte de vizitd impecabi_
lE pentru Biserica Ortoooxa
RomdnI.

MariusVASILEANU

wwwlumeacredintei.(om

?1
1..

_i'ni

IlIIERVIU

nugi.au
pierdut
n*ffiffi#ffir*fuenii
erm*mgm

mWbmw
p*erdut
iperairfa
inl}wm
ffiffiffif

pETRU
tNTERVIU
cupAnlruTELE
BUBURUz
ortrrrHrsnv

in Basarabia
mult?ncercat;,
*od* gl*rul&l
potelora fostindbugit
timpdema!rnultedece_

nii giunde,a$a"cum
igiaminteapoetulGrigore
Vieru,rorndniide
pe malulst6ng
al prutuluilfin_
pasca
{n
zvonul
clopa,tr_llui
leau
cezburapeste
sdrmaghimpatide pe nlaluldreptal prutului,
tocutcredingei
a fobt pistrat cu sfinlenie,iar
d upi cidereaputerii intunericuIui a rd'bufn
it cu
toatdfor{a.Pdrintele
Fetrr:Buburuz,unuldin_

treceicares-austriduitpentrurepunerea
in
dreptriria Mitropoliei
Basarabiei,
desfiintatd
de
regimulbolgevic
in 1gM,nevorbegte
in inter_

vluNce,urrneazd
despreanii,deprigdan6sovietic*,
despreieinvierea
credinleiin
Sasarabi*,
dar 5idesprerelelenipilstite asupranoastriin vrernurilede
astdzi,de
a5a-zisa
libertate.

N"Sscut
la26septembrie
tr937in localitatea
$urlepti,
nudeparte
dech!gin6u,
cu
studiiteologice
laLeningrad,
paririieie
(Zagonsk)
fVloscova
perruBuburuz
giRaris,
a
luatparteactivilaMiScarea
deeliberare
nalionald
dinanii,g0.A binecuvantat
rnarile
adundri
nalionale
dinaeea
vremegi
Fsdurile
defloridelaUngheni
'i-t"enaptere
giAlbifa"Dupi anul1990a re,lnfiinlat
Faculratea
deTeologle
;in ch;g;nau,
p6iare
a 5icondus-o-$mp
dedojani.A fost,p6nd?nanul?00g,Jansilier
administrativ
al
'sasarabiei,
lnaltpreasfinffuui
Petru,
Mitropol;tui
iardinigg: ;ut* parohulbisericii
Sfin1ii
Apostoli
PetrugtpaveldinChiSin6u.
Biserio,,cea
maialbi,ceamaizvelti
si
celeinalte, ceregti.Am avut parteinsd gi de con_
ceamairom6neasci,,
structori buni. Biserica a foit ina@tlde firma

,,Glorinaf', in frunte cu directorui Vasile Chi_

F*ri*te"su*t*g p*rsfu$ls!fie{rcli*irra*te
bisriei
dEn ricd, cu care am fost in relali foarte bune p6nd
!*i*m {hi6ia*x!r*i,
d**pr*c*r* regr*tetx*sqe,{!*y
&mds** la sfhr$itulconshucfiei.Vreaus6menfioneiaici
Ear*kspa****t *st* ,,r*a*:t*t*f&*,r*a
xv*FE*
cFs*x gl taptul cd proiectul arhitecturalal bisericii _
'?txi
mairorn6nease.E'
(umaqirer,tgiE:acare,dupi ideile mele,
dineBatiul
Ba:arabicr.
trebuia s[ fie construit5
sidleafi
acest
ddntllEasl
in stil vechi moldovenesc,in stil qtefanian,dar
.C-usmerenie,cu dragostegijertfelnicie, cu gi cu destulSlumind inAllime,ceeace * ii-_
multA osrcnealdgi rdbdare,cu voia gi binecu_ bolFa rugdciunile 9i
careseinal@sprecer_ a fost
v6ntareaTatElIi Cerescgi cu dragosteacredin- realizatde
arhitecul Mihai Rusudin Chisinau.
cro$tlorde Adevdr, de frumusefecurati gi de care m-a
in{eles perfect gi a intrupat in pioieci
52

iulie 2016 / LUMITA CREIIII{TEI

tot ceeace doream eu, fiind la acel moment in

perioadade degteptare,de renaqtere,de reveniProiecre la Neam qi la Bisericastrdmoqeascd.
tul tehnic de rezisten!5a fost realizat de inginerul proiectant Alexandru Engalicev.
Ideea de a construi o bisericSin cartierul
BuiucaniiNoi-un sectornoual Chiginduluiintemeiatprin 1960,unde nu existasepdndatunci
nici un l5caqsfbnt, cdci eraun podiq agricol - a
apdrutpe neagteptate.Mergeam la o sfinlire de
casdgi admiram unele casefrumoase cu doud
niveluri, ridicate dup[ 1988, o datdcuperestroika. Ceva imoosibil cu un an-doi in urmd.
indate m-a* gandit la inalprea unei biserici gi
in minteamea amvdzut qi locul amplasdriiei.
Nu departede casamea, tot in acestsector,era
gcoalaruseasc6principald, care aveaun teren
de 0,80 hectare,dar pe care nu-l mai folosea
pentru practica elevilor. Am adunatde la locui
tori peste350 de semndturi.Am alesun consiliu
bisericescgi am inaintat la Primdrie o cerere,in
care solicitam un teren pentru construcliabisericii. In acelmoment,Primdria Chiqin[ului avea
deja un plan de repart:narea terenurilor pentru

construclia sfintelor lScaguri.Terenul in catzb

nu era prevlzut in acestscop,ne propuneaualtele. Totuqi, dupd a treia incercare,primarul de
ahrncial Capitalei,Nicolae Costin, s-ainvoit cu
propulerea noastrd9i in 1991 am primit decizia Primdriei. Am inceput construclia bisericii
in septembrie1994, daram slujit qaseani qijupdtate intr-un paraclis amenajatintr-un vagon.
In anul 2000 am ridicat demisolul qi am inceput a sluji in el. Mai departetotul a mers cu binecuvdntareaTatilui Ceresc qi cu ajutorul oamenilor de bunl credinli.

(erul
areutitsi umple
impedu
,,Acest
desfnlimucenici"
+i**F*r+*gre
#;trcr*hi*t*rte pli:u9
6i
5?iin# i*c-+rifi
''J**mfu+t}*l
d*
**'f*fs**srief}*$ge-+ie"
d*se*iE$t
?*ct{rer'}"i
p**r-ad*er***?
Imi amintesc,gi ined foarte bine, degi eu
n-am suferit ca mulli a$ii, care nu se impicau
cu ordineade atunci. Considercd inc[ un imperiu, un imperiu al rdului, a incercat s[ zdruncine temeliile Bisericii lui Hristos. Dn in zadar...Au uitat cd Hristos a fbeiduit sd fie cu
LLlSllt,{ Cll}11'! til

/ iulie 2016

53

I1{TERVIU
Sanan{h sfirqitulveacurilorgi ei Bi_ v_eneau
l^1e1ca
ei Ia Marile Adurlri Nafionale de
sencape carea intemeiat_o
la
cu scumpSdnsele
qidesculfi,
d"r;'3;;;:L;:
vaputeafi biruiti nici d. p"di"il;;j:
Slt::..1,
ry1,"s
nu
P,qnu
sau
cm celelaltesategi orage!
r! lle, acestrmperiu,caredoreasdmmi*ceas_
M-afi intebatces_aintempiatcusfinteleld_
cd Bisericalui Firistoi,si qteargd
ca$uriin *iiaq prigoanlateiia. Ou.a-paoa
;;.._
nire a Numeluilui }lristospe pimdnt
i,
".i;; dneri;
ocupafia
sovieticd
din I 940,insusu.uUiu
carearuncacutopomlqiftegeacupistolul'gi
cu taupesteI100debiserici p*u"lir"iip"rt
"*.rl
li
tn.Dumnezeu,
a e-guat
lr19wite
,Fio 24-26de mdnrstiri,apoi diiijt4i;JH;;
nr-apomerurea
lor in sunet",cum
"iti"or.
ar zicepsal_ mur.marplfine,iarin perioada
I 95g_I963s_au
mistal(Psalmi9,6).lar,.rrlt"t rl fi"J;'f;_
rncrusro4atpeste300de biserici,apoi
Tasuc:.acestmperiu
dupa
a reugitsdumpleBiserica 1965.eipdne
in rqssuutu";1il*ti#i;ii;
lul.Hnstos
grCeruldesfingi,
mucenicisi mdrtu_ orsencl.$lo smguri mdndstire:
Japca.in Chi_
nston. latiicumlucreazdDunnezaul
imperiul $mau.dm cetepeste60 de biseriCi paracli_
sovietica repelatexperienfa
si
aiaUoiicalf,"oJ_ seau rdmasdoarpatu
biserici: Ciun'ea,Smnta
roman:
dar
gi
a
altor
imperii
deduratiis_
lufrt
g eiserica
Tuili,ii:ffi
ronca
cumultmaimaredecdta celuidin urm[. F"l, Sfinta.Tr;ime
cm
clTxtlrul
Flor
central.
Rrferitor la amintirile*"t" p"ir*uf., nii
Nu, basarabeniinu qi_aupierdut credinta
considerce suntatdtde lmportante,desi
am ny $t-3upterdut speranfain Dumnezeu.
triit gi foametea
Cie_
din tg46-,47,d;;iil 6il;
olnla tor a mocnit, focul acestaa
pdstrat

d;noreril.or
ai, r's+e
$iaiil_
x1y:j::1lA{
colhozurilor,apoigi contemporan

fost
cu snnlenle.ur cenugavetoeistrdmosesti.
desi
al
:Iryil
aJJ
penoadel
cleihchiderein masi a bisericilorsi TurF cjdat pentru apartamente,studii.-func_
Iu, c-aneras?u_purgi simplu ca sd supravietu_
al propagand.in"i;i;-;," il;
lTjrjgtorli
rasca.r-lar gr drn acegtiamulfi veneau
1958-1963.
Ia biie_
Eram-atuncT
seminarist,
uooi,tu_ nca, pe ascuns,ca sEboteze,sd
se cunune.si
dental Academieireolo.giceAin il"il;;;,
rnmonnanteze$.a.m.d. c6nda sosit
Dardespreacestea
$i
momen_
cu altbocazre....
pl9md s-a aflat cd sepot deschidebisericile
(es-air*&mplet
rucredim!*
fuaura&*nilsr
inaniid* mcrusesaucele rurnategi profanate,
.
prig+ar**
in toate sa_
so,ri*fie"*,
** bisericile
I*r*A-r--Fitrsltl;;il ;; rele
$l.ora$ecre.q{miiau sdrit si le deschidd.ca
aicis*eru.pi
piardiln,idejdea
inDumneaeill
saapnndaln mi3loculsatuluiftclia credintei
si
.Dupdcum basarabeniigi_aupastratcredin_
caleasprevegnicie.in cdpivi ari
11T
:at'
3"ti
!a 9i dragosteade neamchiar $i d;ptl00 d;;
redescfuse,
restauratesauconsfiuitedin
inrsrrd"d crd;.i-fi: au rost
peste
300
*::?i:
n:f
:e,,g
de
biserici.
Basarabia tu^_
penulul ,tanst,au fost primii care,cu
1ou
mare in_
inrr-un
gantier
deUir"ri"iqi "u
nacarare,^audat startul procesuluide reunifica_ format
re
-l;a;trt]
,in bisedci
nuiivezipe
lpamantunlor romdnegti.aqaqi dupd l9g9
bitrdni
au rost pnmlr dur arealul romdnesccare
au de_
pdcina
din
mu$imii
tinerilor,'
monsffatcd,in pofidaprigoaneiateiste
u."rU"5ep*atrverfui
agedard*
e
rEinviere
* credin!*ii
paslrat
credin{a gi dragosteade neam. de
fl-au
o demonstreazladevdrulci
lsrone,trmbd,cultur5gi de drapelulromdnesc. ^ .Da,gi aceasta
r\u cereaupame,nu cereauavere,cereau
I timpulputeriiintunericului
;;;;;;i il
lim_ Dumnezeu
"cest
a prsffatfoculmocninjifi;#;t
os, Brahelatmd gi tricolor.
strimogegti,iar dupdcidereaimperiuluirauiui
_ Din anii 1988-,99nu incetezsi tAmbitez a apnns.acest
tilc, carea rdbufrril

unpopordeaur,c* iuUeqti
aleuil
l?,1y",rul dreptateagi

$l
care wea si fie conduspe ca_
rea cea dreapti Dar sdrmanulpopor!
Timo de
secotegl pqndh prezenta fosfo6iiduit
si nu a
uy"tpurt de conducdtori,nici politici.
nl"l ,oi_
nnrar, $l ptindacum estenedreptijrt gi
ingelat.
Dar sd ne amintim de entuzrasmulacesfui
no_
por dupd 1988-,89.Cu cdtE,p"rung
li-iaina
s4

cu toati for_
,ra"$l a dont sdaibl fbclii aprinse,adici ldca_
$urisfinte,in toatesatelegi oragele.il.lli_
chistoatemdnlstirilegi au apirut altele;;i.
D-auoeschlsmarmult de 1500de biserici.
ti_
neretul.s-a
grlbit sdumplegcolileqi fr;;iuhi;
deTeologie.
tn bisericaini*.t"j.r.iuoiirn
pury,pj.otilgicivinemultiiturn..bu_i"i.u,i
la sarDaton
btsencae plin6,nu maivorbimdL

iulte2ot6/LUMEACR-tDINTli
wwwlumearedintei.com

lostul Mare, cdnd lumea nu incape in bisericd.

InPostul Mare, infiecare s6mbdt?iqi duminicd,
mdrturisim qi implrtiqim de la 300 pdni la 800
de credincioqi, maturi gi copii. Mult' se impdrtigesc Ai in celelalte posturi: al SfinlilorApostoli Petru qi Pavel,alAdormirii Maicii Domnului, al Naqterii Domnului. Copiii seimpdrti.qesc
regulat in posturi, dar gi in toate duminicile dintre posturi impirtagim cdte 40-60 de copii. In
bisericb nu ii vezi pe bdtrdni din pricina mulflmii tinerilor. Vin tineri, vin familii tinere cu copii. Nu ca in timpul sovietic, cAndsevorbea cd
la bisericd umbld numai bdtr6nii, care degrabi
vor muri qi sevor inchide toate bisericile. ,Bdtrdnii" au tot murit timp de 70 de ani gi totuqi
nu au dispirut,iar ateii au rdmas dezamdgilr,
in pofida tuturor mdsurilor de strictele gi cruzime, pe care regimul totalitar le-a administrat.
Mare e Dumnezeu!...
Dar estegi parteade umbrd. OdatEcu libertatea, caxea nlvllit peste noi dupi pr[bugirea
imperiului, s-aundpustit asupranoastrdqi toate relele. Diavolul qi-a schimbatshategiagi tactica. Suntem liberi sd facem ce vrem. avem libertateacongtiinlei, avem democrafie,putem sd
fim 9i anarhiqti, qi satanigti,qi pigdni, gi tot ce
wei, pof; s5-f;expui toaieprostiile tale,public qi
ftri pic de ruqine,chiar sd-i obligi qi pe alfii s6!i urmezefaptele.Propagandadesfrduluiestepe
toate canalele de televiziune, prostitulia gi homosexualitateaqi alte forme de compodament
fardde ruqine, pe care Biblia, credinla noasfrd
qi poporul credincios le defineqtecapdcatecapitale, sunt legaluate gi multe !5ri sunt obligate sd le legifereze.DiaVr5lula inversattoate valorile umane. Domnegte goana dupd dolari gi
averi, infloreqte traficul de fiin1e umane, apaxe
robia din primele veacuri. Minciuna qi furtul
sunt 1aputere gi la mare cinste, sunt omniprezente qi multe altele, ca distuacf;ilepestem[surE in localurile de noapte gi nu numai. Cine si
mai munceascS?Diavolul aqaa invdrtit minfile oamenilor cu acestedistraclii diavolegti, c[
nimeni nu mai wea sdmunceasci. Distra{ia a
devenit un scop vital qi final. Statul nu mai are
grijd de nimeni, banul s[ iasd,pentru corup]ie,
magini 9i palate luxoase.Eu vorbesc de o parte
a societilii, prin care diavolul wea sd-i coplegeascdgi pe cei care gi-auales altlcale,calea
slujirii lui Dumnezeu,qi nu pe ceaa impdratului
www.lumearedinteirom

intunericului.Ei qi-auinsuqitbine cuvintele

Mdntuitorului:,,Nuputeli sdslujili lui Dumnezeugi lui mamona''(Matei6,24).

,,...ampffitieuumerul
impedului"
ladesffimarea
$irar*ar{i *rm*l* p*ntn*a r*rirtain atsstevra*r*{i
videpe?
Rugdciuneagi nddejdeacd lkistos va birui
pe cel rdu qi viclean gi,,cel ce va rdbdap6ni in
sfhr$it, acela se va mfurtui" (Matei 10,22).Eu
md bucur pentu creqtinii desprecaream vorbit
mai inainte qi tof; impreunl suntem optimiqti,
clci Mdntuitorul ne-a frglduit cd va fi cu noi
pAndla sfhrgitul veacurilor gi cI nici porlile iadului nu vor birui Biserica Sa.
[ur$i**tsrul,{are
Firint*"sunte$gi*uflst*lreEistei
doexirt**!6,r* *ixtrernp*r*de4Sdc
arsFfstcunsed**
aces'
tar* ert* m*mirea
sovietice.
aniintirnpuloeupaliei
t*i revirte?
Dupd cum mSrturisescunele surse,revista Lumindtorul, intemeiath de Arhimandritul
Gurie Grosu in 1908, fiind organul de presd
oficial al Mitropoliei Basarabieiin perioada
LU&1EACRIDINTEI / iulie 20r6

55

deci ampus gi eu umdrul la desk[marea impe.

riului. Am reugittimp de doi ani saedi6m zla
rul Datina CreStindSiam redeschisFacultatez
de teotogred.inChigindupe ldngl Universi_
tateade Stat din Moldova. in l9il, prezidiul
Societdfiim-a insdrcinatcu func1iade,eAao
tor-gef'alrevistei Societafii_ revistaLuminatorul, rendscutAin serie noud. primul numfu
? i9S1tin ianuarie 1992.pilndacum am edita
143de numere,,c6tegasenumerepe an, cu ex.
ceplraanului 1993,crind am editat numai tre
nurnere.Am alut dificultigi materialesi finan_
ciaregrave,dar, datoriti jertfelniciei
"otuU*ulonlollevistei, indeosebi a doamneiAnastasia
Rusu-Haraba,am rezistat.Degi din 1993,revi;_
ta este gi a Mitropoliei Basaribiei, aceastan_a
contribuitcu nimic [a editareaei gi n_asuslinut_
o. Din 1998revista estesusginutiiintesrdtn;mai din fondurileBisericiiShnfliepojtoti Fe_
uu gi Pavel. pdrerede riu. iecunoaqtemca
!u
vom fi nevoifl sd sistdm aparilia revistei, poa_
te chiar din anul acesta,din motive matefiale.
)t ar tr mare pdcat.intrucdtmenirearevistei a
tost $l esteeducagia
religioasd,spiritualdsi cui_
turali a credincioqilorortodoc$iin spiritul dra_
gosteide Neam,de Jarb qi de Biseri'castrdmo_
$.ea14carene-apesfat ca fii ai lui Hristostimp
de 2000 de ani. $i ne va pdsfa panafa-smrqli
tul veacurilorl

l{

t
)

interbelicd.era una dintre cele mai bunerevis_

ciuiliaremarcnevoie
,Suietatea
te bisericeqti.tndati dup5 lggg_'g9.la Chisi_
deoinsinitogire
morali"
ndu s-ainceputperioadadegteptnri
i nationale'si
5&vanjut*hueuE
#*mr**neu,
p*riut*,ailgiir!{ir*sa:,
a-renagteni
culturale.In ianuarie1990,dupdde_ s*{e*re***ar*
p*n{eqr
* fffur *a*st*rev+se*.,.
eg*oct+tr*,
independenf
gl_ararea
ei Republici i Mol dova la ve*isqaexrst
*efui**rima$**ru4p:rq$*s#$fiet{"
5ti$$** *s.
MareaAdunareNalionalddin 27 august19g9, Eeneafadurnnp+vqlaltra:n$rrt,:fl
pripipp3 rr dFei,frrErr*a
pe care am avut onoareagi fericirea si o bine_ *e*ff**{
E*c;:4
d* *xitre:?**er* g$r* +v*ii meirae***t*"pn
cuv6ntez,Congresulsocietigiicivile a inteme_ i*#*, ff
e1*!
FE$r*qieffips$*+idFE
iat SocietateaCulruralI Bisericeascd,,Mitro_
D4 avem mai multe proiecte legate de ac_
.
.
notitul Yarlaarn", cu scopul renagterii'culturii tivitateaparohiei noastre.in2014;"
i*;;
qi spiritualitilii nagionale.Am fost ales nrese_
construcliaCentruluiCulhral OrtodoxRom^dndurte al Societilii gi suntpdndin prezeni.pio_ careva gnzdui
un paraclis,o biblioteci teolo_
olemeleeraugrandroase:sd contribuimla des_ gicd cu s5li
de lecturdgi audigiede muzicd birestaurareagi construcfiade biserici, senceascd.o arhivl gi
:tuge_re.a,
un muzeu bisericesc.o
la tipdrirealiteraturii religioase,la organuarea
pentruripdrirea
publicafiilor
ti cirtilor
clrverselormanifestiiricultwale gi spirituale,Ia 9grtuF
brsence$tl,
o salddeconferinle,
pentnr
ateliere-si
deschidereagcolilorduho,unicesii
si introauc._ contecFonarea
de
vegminte
bisericesti
alte
reapreddriiReligieiin qcoald.in anii l9g9_91 lucruri
deculLatelieredeiconografie'Si
iculpam tbst ales de chiginduenideputatal oooo_ turdbisericeascE"
derestaurarc
i"ertil,i, u"cfii.
rului in Sovietul Supremal Uniiurii Sovietice, clasd
decdnrareli9i dirijori pentruo'rganizaria
56

lulie 2ot6/ tuLMIj:\ CRII]{t{Ttl

www.lumeacredintei,com

corurilorbisericegti,clasepentu gcoaladuminicalS,un centu socialgimisionar,camerepentrupelerini,bucltiriepentu mesedebinefacere saude ziua hramului... SdlileCentruluiar

puteafi folosite,de asemenea,
pentruexpozitii deiconografie,sculpturdsaudevegmintegi
obiectebisericegti.
CentrulSocialCultural Ortodoxar putea
desfigurao activitateculturald,misionardgi de
intirire a fuodoxiei foarteampl6.Societatea
civild aremarenevoiedeo insEnitogiremora15,pentu a nu inversacategoriiledevalori autentice.Desigur,acestcenfruvafi viabil numai
dacdva activasprijinitdedragostepentu adejertfd qi de
vdr gi dreptate,demultii osteneald,
entuziasmul
colaboratorilorsIi. Centul trebuie sddevindun bastionputemical credinteiqi
al culturii stdmogegtiin Basarabia,sprijin qi
izvor deviap dltitor al congtiinfeinafionale.
Pede alti parte,in octombrie2015am inauguratAleeaPersonalitifilorCulturaleBisericegtisauAleeaCdrtwarilor,ceincludenume
depersonalitiifigicdrturari,slujitorirdvnitoriai compoziliesaucuo statuiea SfhntuluiApostol
neamuluigiBisericiinoashesffimogegti,
nume Andrei,Apostolulromhnilor.Avemtoatepostalegatedeistoriagi culturaMoldoveigi a Basa- mentele,cu excepliaceluial SfintuluiApostol
rabiei,casdnu ni semai spuni ci istoriaBise- Andrei,qi aminstalatdeacumdoudbusturi:al
ricii dinBasarabia
alnceputla 1812.IdeeaAle- Mitopolitului PetruMovil5 9i al preotuluiVaii a apfuutlalnceputulanului2008.Peaceasti sile Jepordei.Sperdmsdle instalSmgi pe ceAlee,situatiipeteritoriulbisericii,intenfiondm lelalte...Acum grijanoastdprincipal5estepicsdamphsefirbusturilemaimultorpersonalitifi turain frescda bisericii.Sperimcain aceasti
precumIosif Mugatprimul varbsi incepem.
culturalebisericeqti
pu{er*p*rtru
Sfrd*ytrm
e**an*u[s&vSd*ratlase6
Mitopolit al Moldovei;Varlaam,Mitopolitul
f*crnr*mt*xnati&*
iar*s**m,
f*is:c!:*aeaastfi
Moldovei,cel carea infiinlat primatipografie * e*nfBgl*a
p**tra*
ll* mul!**timf**nt*
intervic*,
eaa'e
romdneascide aici; PeguMovil6, Mitopoli- i*rqe*q*etuI
p*rtrut*gicr*gti"
v5r*g*m,teEt
ess#*td*in{erire
tul Kievului, niscut la Suceavagi fiu al voie- mu$9"
rsr**r"ni,
*d*d*e$i
voduluiSimionMovilE;Dosoftei,Mitopolitul miF
giprimulpoetnationalal
1-agindemnape toJiiubitorii deAdevir qi
Moldovei,considerat
rom6nilor;IosifNaniescu,Mitopolit al Mol- Dreptate,de Frumosgi Armonie sI studieze
dovei(Iagi),basarabean;
GurieGrosu,primul Sftnta Scripturd9i scrierileSfinf;lorPnrinliai
Mitopolit al Basarabiei;
AntoniePl6mideal6, Bisericii Ortodoxegi sevor incredinlacd fbri
Mitopolit al Ardealului,basarabean
de origi- llristos,CareesteLuminalumii,vialain aceasdarplin[ deminciundqinene;NestorVomicescu,
Mitopolit al Olteniei,qi tI lume,frumoas5,
preotulAlexeiMateevici,poetgi adevdr,nu arerost,nu aresperantavegniciei!
el basarabean;
portdrapelulBasarabieiln luptapentruUnirea Urmafi lui Hristos,Careneincetatne cheamd
gi Viala.Nicufara-mam[; PaulMihail, preotbasarabearl la El: ,,EusuntCalearAdevdrul
istoric Aicercetitorfervental istorieineamu- meni nu vine la Tatil Meu dec6tprin Mine"
lui gi a Basarabiei;preotul,martirulgi scriito- (Ioan14,6).
rul Vasilefepordei; ValeriuGafencu,Sfantul
Interviurealizatde
inchisorilor,ndscutin localitateabasarabean6
FloriTlULEA
Shngerei.$irul monumentelorva incepecu o
LUIfEACI{EI}IN?EIliulie2016

57

PORTRETE
Iil ETERIIITAIE

IUIitrgpgl itu I Bartof omeu3

o amintireluminoas[

N-ams5uitniciadati.predicire
apdsate
areAnhiepiscopurui
garto_
lomeuAnania.
c6nd,rarg ani,r*
pentruprimadat*treptelecatedraleiortodoxe
"irit arnfostuinritsi
d;ncru;-ruuprl,
vid mii
d_e
tineripiadur;iadunafiraorajta
intsrnirea
il;;;;,
cu
rerorur
din
amvon.lrlevoia
de modere
?nt*rnear*ornentu
! r;rertigiiiuvdntuIui"

mul purta cu sine

rdnileunui veactumultos. 56 fi avut

apucdturi nonconformiste in
viala privati? Nu m-ar mira,
cdnd gtim ci Valeflu Anania
s-a forma! la gcoala'luiTudor
Argfiezi. ln studenlie, viitorul
mitropolitul cunoscusefebra
lngajamentelor na{ionaliste.
r.ozttrrleproromdne$tiSi an_
ticatolice sejustifi cau,retros_
pectlv,prin himitere Ia Dic_
tatul de la Vena, prin care
puterile strdile rupseserd
rranstlvanlade trupul tdrii_
mam5. Student medicinist
la finele rdzboiului mon_
dial, ValeriuAnania a ficut si
pugcErie.
sub regimul comu_
nrsr. unu spun cii, in timpul

iulie 2016/ LUMEA CREDINTEI

iegifi de s'rb catacombe,degi

dezacordurileecleziasticeasu_
qra leFoc_edtuilorar fi putut fi
depagitede o viziune comu
axatii pe f lonul umanist_creg_
gi
lin anticomunist.A cultivat,
in schimb, relaliile cu Germa_
nia luterand,a$acum s-a lisat
cucerit de farmecul grandios
al Americii.
. Septuagenar,el a dorit si
lumlneze mingile romiinilor
aflaF m cdutarede repere.Ju_
decllile categorice,ablombul
Jetolic, rrimiterile neaqteptate
la rafturile unor biblioieci lai_ .
torturilor, ar fi cdztfi din sta_ cizate, umorul
dezinhibat, dar
rea de har. Un lucru e cert: gi cdlcdhra grea
- toate sunt
BartolomeuAnanian-a ftcut nre colorate
care tes un por_
carierdca membrual iera_ tret dinamic pe
urzeala ion_
rhiei.Dimpofrivd:a depldns, dutur
de personali_
lar5nesc
ln numeroaseintervenlii, tate robustii gi
conslrvatoare.
sciderileBisericii Ortodoxe
Mitropolitul Bartolomeu
lo.-?n. sub dicraturd.gi-ar era capabil de
fi doritsdavemcuraiulpiofe_ nante, dar gi omilii fulmi_
de meditatii in_
tic de-afi denunfatinin'ciuna ieriorizate.
Cu o voce erava.
totalitarismului.
ris.undtoare,teologul Scrip_
iVlunteanprin nagteregi nriim:za despe
un crescen_
3-oldoleg- piin adoplie(ia do.al.verbuluiinaripat,spri_
Viratec),Mitropolitul^sbsim_ jinit de aliteragii.
CurvantArile
{eatotugibineprintreardeleni. sale.aveausclipiri memorabi_
FdrEsdcopiezeaccentul
locu_ le.$r puteau inllcrima inimi_
itorilor_din
zonaSomegului, le a.mii de credinciogi
strdngi
prelatulortodoxs-ainfeerat la sinaxa
duminicald-dinpia_
perfectin atmosferacosiro_
Avram Iancu.
polit),a capitaleihansilvdnb_ fa Mitropolitul Fdrd exaep_
fie,
ne.Aratatdialogulcu,,uni1ii,' se dovedeaun Bartolomeu
bun tElmdcitor
www.lumeacredintei.com

surprinz5tor al Bibliei. Apurtat cu m6ndrie flamura Ortodoxiei, fiind totodati deschis

cdffe lumeaideilor.
Dupi o Liturghie slujit[
solemn, b5tu6nulscriitor urca
pe ur piedestalgi igi potrivea
vocea. Mitropolitul Bartolsrmeu nu segibea niciodati. Iqi
lua avdnt prinh-un ocol cultural al temei biblice, preferdnd
mereusdapelezn la imagiru;lia
oamenilor inzesfraf; cu o bogati culturd literard. Omiliile
erauconving[toare,deqiarareori surprinzitoare. Ele pecetluiau certitudinile credinlei qi
indreptau poporul lui Dumnezeu cdtre lucrarea duhovniceasc5.Int6lninduJ nemijlocit
pe Mitropolit, am descoperit
mai timiu o inteligen!5 subti16qi o inimd afectuoasI, omeneascl gi mai repedeiertitoare
decdtar fi spusunii contemporani. I-am sesizatchiar o inclinaf,e cite dragosteapatemald
pe care, de altfel, a revdrsat-o
cbtre mulli ucenici dinArdeal gi de peste munfi. Putea fi
bl6nd, dar gi exigent. Puteafi
tEios, dar qi paradoxal.
Ca,snanagef', performanlele Arhiepiscopului n-au fost
copleqitoare.A[ii s-au fiiceput mai mult, poate, s[ gospodireascd averile. Mifiopolihrl
era cu gdndul la slova lui Dosoftei,ceeace l-a ajutatsdnu9i piardi conqtiinla de poet gi
dramaturg.

Mitropolitul
Gretepdveainodi
Nu l-am cunoscut doar de
la distanti. in mai multe r6nduri, m-a primit in audientEqi
mi-a ascultatp[sul. Mi-a ar5tat o pretuire afabild, ca gi altor scriitori (intre care Teodor

BaconschisauRaduPreda).
Ofereasprijinmaterialgi incurajiriprietenoase
celoraflaqi
la inceputde drum.Teprivea
in ochi gi ifi mlsura bine puterile intelectuale.PEreasd-!i
cunoasciin detaliuparcursul
profesional.Simteaicd ai in
fa\Et;ratatilgrijuliu; gatas[ te
indrumepedrumulcdtueaste.
Degiprinscumultetreburi
obgtegti,gdseagi timp sdrdspundi la scrisorilepersonale.
$tia s[ ascultegi sel5sauqor
intrerupt.Zdmbeatandru,incdlzindu-flinima oricdtdetemdtoare.D[deauneorireplici
in cheiaPatericului, strdfulgerdndu-qiinterlocutorul cu
o pdtrunzitoarec[utdtur6.Te
imbrifigaafabilgi-!i dndeabinecuv6ntarea
discret,lipsit de
orice hieraticd emfaz6.Nu
sprdncenele,
ci ochii scipdr6tori te ficeau si lii mintechipul acestuibdrbatapostolic.
Miqcatde wietul Duhului, Mitropolitul Bartolomeu
citeagi semnelewemii. A ldudat progresele
medicinii,
avertizdnd
contemporanii
asupra risculuiiluziilor faustice
aletehnologiei;a pledatpentu integritateadogmeicregtine, dar s-aangajatintr-un dialog concretcu Areopagul;a
criticatmodemismul,
dargi-a
asumatfrrd complexemodernitatea.Degiinclrunf;t, a fost
prinffe primii ierarhi careau
adusmesajulEvanghelieipe
undeleradio,frc6ndaccesibi
l5 Bibliarom6neascd
pesuport
electronicdigital.
Deopotrivdneconvenfional gi tradi,tionalist,Mitropolitul Bartolomeua preluit darul vielii, dar qi petrecerea
cu
Dumnezeu.N-a acceptatniciodatdgltetoizarea liturgicd

a cregtinismului, subliniind
importanla acliunii sociale
din par0eamirenilor. Le-a cerut romdnilor sd se integreze
cu frr,rnteasus in Europ4 frrE
complexepubrile saumimetisme adolescentine.
Mitropolitul Bartolomeu
a avut parte de c6liva discipoli cu personalitate, lds6ndu-se cercetat, in ultimii ani,
de pelerinii Mdndstirii Nicula. Acolo, aproape de morm6ntul lui IoanAlexandru, se
pldngea ci romdnii au ajuns
s[ sdrbdtoreasc5,,unCrlciun
ftrd lisrs, o Boboteazd fhri
agheasm[, un Sffint Ion fbrd
Inain0emergdtonrlIoan qi, mai
ales,unAn Nou intr-un revelion perpetuu, ftr[ sfhrgit, condimentat cu narcotice vaporoase,sfaie impudice gi aburi
etilici".
Dupd moarte, i-am citit
cu incdntare Memoriile. Frazalungd, frumos trecuti prin
daltd, are o caden!5 fluviali.
Ogorul limbii romdne muncit de ,pilmagul Valeriu Anania" (cum ii pllcea sd-gispund)
aveablazonul vecbilor Minee.
Fin psiholog gi dibaci polemist, autorul a evital anecdota
irelevantil, desendndcu talent
frescaunei epoci complicate.
Pdreac[ gi-a insugit criticile
pertinentevenite din afafr.,rdrirdnndneschimbatpe interior.
Intre oamenii care mi-au
marcat tinerelea se numdr6,
deci, acestmme om al credinlei ortodoxe. Ii sunt recunoscdtor gi astiizi penfu toate darurile primite.
MihaitNEAMJU
Scriitor,
doctor
al Universitdlii
din Londra
www.mihailneamtu.org

Llll,{EA CREDINTEI / iulie 2016

59

PROFATTIII.IA

4iuaCopiluluiintara
Barnev^ernetului

Ct icum pureaintarifamiliilecu copiidin

,\
+,
laraBarnevemetu_
lu?decdt
aducdndu-le
la

care de peste doud decenii ii

creqteqi ingrijeqte in zeci de
caseridicate de el in Valea
Plopului (udeful prahova).
Oslo pe doi dintre cei mai
Agadar, ce intdrire mai
reprezentativigi eficienli
putemice dec6tprezentace_
luptdtoriai cauzeifamiiiei:
lor doi. in mijlobul comuni_
PdrinteleNicolae Tdnase,
ti{ii romrineqtidin lara fior_
de la Valeaplopului" si
dunlor (gi a fiorilor la ideea
prof. dr. pavel Chirila. cel
separdriipdrinlilor de copii.
carea practicatsi promo_
pentrumotive realesaudbar
vat primul in Romdniame_ inchipuite)?
dicina creqtini, cu toate
In cadrul acestei vizivalen{ele ei (naturiste. em_
te de mdngdiere (excelenta
patice.sufletegtietc.)?Iar
iniliativd, care face c6t 100
PdrinteleTdnaseeste..tatdl,. de predici
! ), parinlii 9i copia sute de copii orfani, pe
r lor au pufut ascultacuvinte
60

de fo.los,dar gi sfaturi prac_

tice de psihologiea cuplului
cregtin.de alimentatiesdnd_
toasi gi.de prevenfie a bo_
rlor cu teacunnaturiste,cu
post qi rugdciune.Imasinati_
vd cipentru noi, romaiii din
!ar6, a participa la o confe_
rrn{da celor doud vdrfuri ale
trdirii cregtine ar fi fost un
evenimentfoarte important;
el blne, vd dagiseamacum a
lost pentuu cei din indepdr_
tata Scadinavie sd se irnbar_
tdgeasci din harul lor direct,
cu intrebdri punctuale. Bu_
nd,oard,doamna Nan, mama

iutie2016/LUMEACREDIhiTEI
www.lumea(redintei.com

ffi

care a fost separatebrutal de

copiii ei acum catevaluni, a
foit sfbtuitdde dr. Chirild sd
ceard expertizdpsihologicd a
copiilor ei, care sunt acum in
custodiaunei mame-surogat.
Evident, copiii inregistreazi
deja haume greu de vindecat
in anii care urmeaz6...
Plrintele Tdnase le-a
vorbit desprevia{a in Hrist os, d e sp r e r olul f am ilie i '
despre incerclrile la care
este supusi ea in Prezent9i
despre soluliile cregtine de
a rezista atacurilor. dar mai
ales de a le inlelege rostul 9i
a le puteadepdqi.Cdci, vorba l u i N. S t einhar dt ,c a re
spuneac6, finalmente, cregtinismul nu te scuteqte de
suferinfd, ci te invali cum
sf, o inlelegi gi sd treci Pest e e a ...
Pe scurt, ini{iativa EPiscopului Macarie a adus
wwlumeacredintei.com

lini$te,increderegi sPeran- CIci numai cei^curalicu initd in inimile romdnilordin ma vor vedea ImPdrdlia lui
i.lorveeia.Acest dar este Dumnezeu gi vor avea Parte
unul neprelutt, iat EPisco'
pul copiilor ?9i meritd cu
prisosinldacestsupranume

de preluirea semenilor lor!

LUMEA CI1E INJEI / iulie 2016

PROFAMII-IA

Uumm-amindrdeostit
nebune$re
de fiulmeu (II)
A

.-

-1

Nu existdfipturi nraifragile
dec6tpruncii,maiexpuse,
;r);/
le,rnai
or!e6eapricir.r
al
ere*gie;
e6xute,
oriee
frr de r*u d!r"}
'lea.iut*rate.
nnagina
ir:fernai*
a denronicurui
careb*niuiep; #*g**ipoate spurbenepreg5rilr
penrrulumeaasrarea,per"rtru
earenu a v;.r.:r
:i 5
}:-Yrplet
$a
rCIage
nielmdearl-iristes,
lurneaestap earediavolula vrut s* l_s
puni*Msntuitorulu!
la pieioare
cas,*-Lispite*se*
ln pust;ulearantaniei.
epreg5title e trupul. firav, rubicond
u r*,n!g1el. Din addnculmicufei, pufinei
$l vesetin moliciunile lui, prea des_ l*f,
| \
lor rapnrn,dm sala$ulacelaincredibilde fra_
\ cnts, naiv, docil gi pur le e sufletul.
gl se ndrc6 de fapt cel mai simplu, mai direct.
i.
ln tumea rdului ei intri fhrd nici o armuri.
mar uman rmn al iubirii. $i prin astapruncii
Nu au nici mdcarplatogacu care sfin1ii
sunt sylt, d5 fapt.incredibilde putemici.fnuin.iUlii
mconJurap,p latogdalc[tuiti dintr_oindelunsE.
cnlar.pentru cd putereanu sti in toatearmele
tncercatdgi s6ngeroasiluptd cu raul. Ni_i
de pe pamant.,ciin capacitateade a cuceri.Iar
gtru.acestuiavicleniile,perfidia, agresivitatea
er o tac debordantde g!or. cu un simplu surds.
mu.;rcd,lupta pdnE la sdnge,rlbdetoare. te_
tFn*
nace,de neclrntit.Nu. Ei sunt completnoi
si
Cenq
r6de,
Sofian
nu rlspdndegtedoarun
completgoi in fala asculimii viclene .ur. n'" . .
hohot,ci mici cristaleae U"tu.i" Lootusi#
urconJoari.ne impunge,ne sfhgie.Dar tocmai
lu c.*" sespargin moleculeinfime(impo"sibil
pnn uaghtatea aceastapruncii suntinfinit
mai dedetectat
deinsffumentele
demdsurd'Si
con_
puternrcldecdtoricaredintre noi, de neinvins.
[9luJg lumii cdzute)qi seimprdgtitil;;
Cucerescorice inim[ inskntaneu,,.nirnUl
jy,ly.ure
suportegoul.ca la noi,
nepdsarea.urdtul.grimasele,morga.patimile, qe
Tltyl
plda. Nol.cel$rep!
maiadesea,
rAdemde cine_
a-cedia.
Nu existi dipresiepe caresanu o poa_ va.
Fi.ecd e vorbade o debaians*..tand""
ta rata, n3 Roli sI gisegti nici o gaurdneieri
aunui om,deo maladiea sufletului,uufin_
pe care er s6 nu o poatEineca in lumina
uiui
lii careseceretronaatd,fiecde d"";;-;il;ii;
\

iulie 2016 / LU!?E.4 tRE*tNTEl

anapoda,in cele din urmd noi stabilim un raport de valori in care personajul purtdtor de
poantd- Bul5, Ific, un amic? - e pdnl la urmb
sursdqi suport de luat pestepicior.
La prunci rAsul este, pur gi simplu! E o
stare anamnetic paradisiacS,in care fericirea
dospegtepdnb dincolo de granila obipnuitda
umanului qi atunci se revarsd, nu are cum altfel, spdrgAndu-sein valuri de preaplin interior. Rdsul 1or,al copiilor, e un dar de Sus, care
ne aminteqteci existen{apoate fi toditii extatic,
ieqind din sine spre fericire cu o at6t de mare
energieincat tmitele obignuiteale comportamentului uman se sparg'gisinguraposibild exprimare ester6sul. Nu de cineva, nici de ceva,
ci r6sul pur gi simplu, ca o hainl albd, impecabild,impbrbteasciin sensulimnografiei bizantine, care poate gi trebuie sd imbrace priznicar fiecaresecund[ a vielii. Cred cd singurii
carepot rdde aidoma pruncilor sunt sfinfii, dar
la ei rAsul curat vine dupd o viali de nevoin!d in care qi-au infr6nt ironia, migtoul, luarea
pestepicior, zeflemeauacu toatepdcatelecare
decurgdin ele.
La Sofian rdsul vine fbrd efort, e puternic
qi liber gi pur, mai putemic Aimai liber qi mai
pur decdtcascadaNiagara gi in m[surd sI alimenteze cu bucurie o planetd de dimensiunile lui Jupiter. Cdnd md izbeqtemi cufirndd in
wwwlumeacredintei.(om

fericirea lui, de parcd agprimi binecuvdntarea

unui sfhnt. El se risipeqte cu generozitatepentru cd punctul sdu de inflexiune nu este inl6untru, orientat spre sine, ci in afard, spre noi,
spre ceilalti, cdtre care se revan[ rdztnd. Un
surAsc6t o qcoald.
x**
Sofian dormind. Fiecare parte a corpului
plutind intr-o magmd feericd capabild sd-l teleporteze intr-o altii dimensiune. Acolo rotunjimile lui incd o dati se rotunjesc, pdtrunzdnduse de o lumind nevdzuti ochilor, dar accesibili
inimii. Agezat ldngi el, incerc s[ dorm gi eu,
dar de multe ori nu imi permit. Am sentimentul cd ratez o revdrsare de har, una din pu!inele care se produc atdt de gratuit, at6t de independentede efortul meu lduntric, inc6t nu
indrFzresc sd o acopdr cu pleoapelesomnului. In vecinitatea unei curdlii at6t de gingage
qi de intense, gtiu, e un paradox, dar agasunt
realitAlile pruncegti, somnul se transfigureazd, devine o odihni senind prin care ni se impdrtdgegteCineva. Aceastd Prezentl nevdrutA
iradiazi din trupugorul firav al lui Sofian, umpldndu-md gi pe mine de lumind. Mama mea
spune ci nimic pe lume nu e mai frumos decdt somnul unui prunc.
CristianCURTE
LUI.{EACREDIFITEI
/ iulie2016

63

COT{TROVERSE

SfantaSofia- un simbol

4-'

.t

perunanentd
disputd,
^rlrr-o

Dup*ee,fn urtimira*i,musuinranii
dir-lTurei*6u eerutcJinsrst*r:ga
guvernuluide
laAnkaraca5f6s.lta
suri*,eateurata_i;***l'u,Ortodoxiei,
redevinsmcschee,
sd
visu!aeest;d ;;;;re, e pe carede
a setra*sforma?n
neatitare.
Vrerne
d*
p*J**-**

1?t::'t:,;*

n_li**i_J;i d; acesr
anr

un
rra
ns
nr
xe
in
d
i
reer
nus*ci
u
nrea
;il?:::;;
d
de
irnInea1*
ffjff,t13,:*;yj
:,3:iava
hur}u;nin* sieiii-'"
{sa
* *;;1'il'ffi:?

ffi?fi,:
--,-,?;r&g

Unsimbolalbiruinteianumefel, cel mai

r6,rnit
cregtine...
loc de pe pdmdnt.A fost va_

zutl ca simbol al biruin_

De la Sfhntulimpd_
-_indatl dupd infrdnge_
lei
rat Constantincel Mare
rea rdscoaleiNika, ain inut
careva inalla prima caie532.de la Constantinopol_
drald inchinatdSfintei tnge_
de cAtreinsugictitorul ei de
fepciuni in noua sa capita_
pe yrmn, ImpdrarulJustini_
td, in anul 1?5. pdnlt istltzi,
an I. Acesta.se spune.ad_
aceastava deveni, intr_un
mirrindu-ifiumuietea. va
64

ggmparamdregullocascu
Vechiul Templ'ude la ieru_
satrm,indllat de Solomon,
vorblndu-l parcdregelui iu_
oeu: ,. I e-am infecut, o, So_
lomonl"..Afi stdpdnpeste
Lonstaxttnopolgi a te in_
cntna dlvtnitAgiiin Catedra_
ta Sfdnta.Sofiava deveni,
astfbl.chiar dintru inceput,

lutie2016/ LI,1.{EACRi:t}i}rTEl
www.lumeacredintei.com

echivalent cu a fi cel mal

puternic conduc[tor politic
al lumii.

... ;imusulmane
Rdvnitul,,trofeu" v-a.incdpea,in 1453, in m0ini{e
Sultanului Mahomed Cuceritorul. Intrdnd in cetate, urmat de sfetnicii sdi cei mai
de seamd, sultanul va strSbate c[lare strdzile acesteiapdnd la Sfrnta Sofia. In fala mdrelelor por{i
ale catedralei,va descdleca, va lua o mdn6 de !5rdnd
gi o va presdrapeste turbanul sdu,in semn de umilin!6 fald de Cel Preainalt.Va
intra apoi in mireful locag
gi, dupd ce unul din ulemalele sale va proclama de la
www.lumeacredintei.com

amvon cd nu este alt Dumnezeuin afard de Allah, va

pdqi pe lespezile altarului,
inchindndu-se dupd noua
leee. Smna Sofiavadevenil astfel, transformatb fi ind
in moschee,vreme de secole, centrul religios al ImPeriului Otoman, pdnd in anul
1935, c6nd va clpita statut
de muzeu.

cdndultima reduti a,,necredinciogilor" ar rrrma sd cad6;

o chemare la lupti continub
in vedereaunor noi cuceriri
(nu neapirat politico-militare, ci intru r6spdndireaIslamului in lume).
Cu prilejul evenimentelor dedicateimplinirii a 563
de ani de la clderea Constantinopolulu i (29 mai
a.c.), acestmesaj, dup[ decenii de secularismin Turcia, va fi ,,readusla zi" prin
discursul prim-ministrului
turc Binali Yrldrnm. ce va
.vorbi, din chiar fala Catedralei Sfrnta Sofia, inaintea
unei mari mu$imi de oameni, despreo noub ofensivd a r[spdndirii Islamului in
lume - incep6nd, evident,
de la Istanbul. Pregedintele Turciei, Recep Tayyip
Erdo$an. la un alt eveniment, organizat tot cu acest
prilej, se va adresa,la rdndu-i, tinerilor turci, indemndndu-i sd fle gata pentru
noi cuceriri islamice.

Bitilia
pentruSfintaSofia

S-a discutat mult in anii

treculi desprerevenirea Sfintei Sofia la statutul inifial,
de catedraldortodoxi, exist6nd. incd din 2006, o serie de iniliative in acest sens
(cum ar fi, de pild[, demerTurcia
seculari
sul unor politicieni americani, prin constituhea Fre e
in detivi
Pentruosmanldi,Sfhnta Agia Sophia Council,la care
Sofiava insemna,inaintede s-a aldturat,din 2015, gi Rusia), fhrd a se intrevedea insd
oricealtceva,un'simbolal
biruinlei IslamuluiimPotriva o cale ile rezolvare a acestei
Cregtinismului.Din PersPec- spinoaseprobleme.Dimpotivd musulmand,un incePut triv6, lucrurile se vor agrava
al sfrrgitului erei cregtine,ce chiar mai mult, Turcia ameanun!5victoria finald,atunci nin{And cu transformarea
LUArtlAllR-liDiNTI{ / iulle 20r6

65

COl{TROVERSE

It

permanentda fostei catedrale in moschee(sluibele recente, de Ramadin, fiind considerateun prim pas
ln acestsens),mal cu seami
dupdce relaliile dinrreAnkara pi Kremlin au cunoscut
o rdcire evidenti. dupd dobor6rea,anul trecut. a unui
avion militar rus de cdtre
Turcia, atunci c6nd,,trofeul" SfbntaSofia va fi pus din
nou in joc de media moscovitd in emisiuni incendiare, la carevor lua parte mai
mulli politicieni de rang inalt, generaligi inaltefeG Ulsericeqtidin Rusia.

Sofia
,Trofeul"Sfinta
DacI pentru creqtini SfAnta Sofia rdmdne
66

lulie 2016 / LLiM EA Ct{trDlt{T{rt

un simbol al credinfei in
Sfdnta Treime, credinja
cea dreaptd,pentru Islam
aceastar eprezintd,simbolul
fbrd de tdgadd al biruinlei
asupra,,necredincioqilor"
ce au abdicatde la ,,adevdr ata inv dtdturd divin6" (i slamul - supunereafafd de
Dumnezeu),prin,,asocierea" lui Hristos cu Allah, ei
trebuind aduqi - intr-o perioadi mai scurtdori mai
Iung5,prin orice mijloace la ,,invdldturacea dreaptd" a ..ultimuluiprofet;,
Mahomed.
Dupd istoricii fundamentaliqti de la Ankara,
fhrd cucerireaConstantinopolului din 1453 gi transformarea Sfintei Sofia in

moschee, Turcia ar fi ourut

avea de mult soarta hoardelor tdtaro-mongole.pierzandu-sepentru totdeauna in negura istoriei. De
ce a ajuns sd fie prefrcutd
Sf6nta Sofia din moschee
in muzeu. in urmd cu opt
decenii?O spun tot ei: lui
Atatiirk, pirintele statului
modern turc, ii pldceaprea
mult coniacul.Iar aceaitd
licoare, interzisd musulmanilor, era cdt pe ce sd piardd un intreg popor. Definitiv. Caci, dupd aceqtia,fhrd
,,trofeul" Sfdnta Sofia, Turciei nu i-ar mai rdmdnedecdt si-gi dea suflareacea
mai de pe urmd...
Gheorghi!5CtOCtOl
wwwlumeacredintei.com

ffiffi

ww.lumea(ledintei.com

LUMEA CRED[']JEl / lulie 2016

REMEMBER

Talent
giiubire:DorinaDutkay
persoanelor
gia faptelor.
facdin tot sufletul,daralt venit
Dupdabsolvirea
Facultdtii n-amdecitpensiade cdtevamide Silviculturd
9io viali dedici- lioanede lei.laruneori?ntretineti ocupaliilor
salede inginer,
de reae maimaredecitpensia'lposolie(demullianividuvi) 9ide vesteaea,cu m6hnire.
mami a celordoifii,DorinaDutln prestigiosul
MuzeualJikaygi-adedicatintregul
timp rd- ranuluiRom6ndin Bucurejti,
maspicturiide icoanepe sticli precumgiin importantulMuldrinegti.Degiinci din frageda zeuAstradin Sibiu,icoaneleDopruncieincepuses5 deseneze rineiDutkayaufostintotdeauna
gidejain gcoala
primarddeprin- printrecelemaivaloroase
sirafisesetaineleacuarelei
de la niste nate,in timp cein BrasovMuzecilugdrile,ia maitarziulectiide ul de Etnografie
ii devenise
oa
desende la pictorulAurelPopp, douacasd:aicia predatpentru
in timp ce la Bragov
devineele- mulliani- de fapt,p6ni laduva pictoruluigtefanMironescu
gi reroasasadisparilie- numeroaa artistuluiHansMattisTeutsch. secursuride iconografie
pentru
ln datade 19iunies-astins Pentruo buni bucati de vremg copii.gi pentruMuzeulde lcoadinviatd,laBrasovdupdlunide operelesaleaufostmaialespor- nedinSibielmanifesta
o draqossuferirili,doamnaDbrinaDu- trete,dardupi 1989DorinaDut- te.a-parte,
exprim6ndu-5i
re!retkay,exceplionalipictori!5de kayseapropiede aftastriveche tul faIAde stadiulde degrad'are
pe
icoane sticldlerinetti 5iper- a pictorilorde icoanepe sticlipi continudin caresegdsesc
operesoani cu inaltecalitetiumane in 1991seinscriela cursulde leaddpostiteacolo-gi
fa15de neNiscutdtdClul-rua- iconografie
gcoala
5ispirituale.
de la
Popula- pesarea
instituliilor
competente
poca,in '1934mutati la Brasov rdde Artddin Bragov.,,lnainte
de in aceastiprivinld.
in i 951,DorinaDutkaya trdito 1989eragreusi picteziicoaneDelicatetea
sitalentulartisvialdimbogititi de o extraordi- lepovestea
artistaprietenilor.
Nu tic al DorineiDu:tkay
rim6n innari activitate
artistici,darside aveaivoiesi faciexpoziliicu te- scrisein frumuseteaicoanelor
comuniunea
spirituali- oratie maticdreligioasS,
nu aveaimo- sale.Dar,dincolode acestea,
se
unchiului
siu,Pr.Nicolae
G-rebe- deledupi caresdpictezi.Mi-agfi afldun talentgimaimare,binenea,delinutvremede 22de ani doritsi facicoane,
darnu aveam cunoscutcelorcareau iubit-o:
in inchisorile
comuniste
- cu fi- pregdtireateoreticd5itehnicd". talentulunuisufleturias,al unei
gurimarcante
alevietiiculturale Toateacestea
vorfi posibileince- fiiceaaceleiRomdnii
nobile,prorom6negii,
intrecare p6ndcu anii'9Ocdndvaincepe funde,cregtine,
5ireligioase
care
nu trebuie
pr.Ghe- si pictezeun numir impresio- si moard
IPSBartolomeu
Anania,
o dati cu disparitia
cePr.Zo- nantde icoane,ajunsde-alun- lormaibuni.
simOancea
gimulliallii.l,Ur
gulvieliilacdtevamii.
Giovanni
RUGGERI
meu,NicolaeGrebenea
- obisListacelorcareau beneficiat
deGeorgeta
Zlevoaca)
nuiadoamnaDutkaysdspun'i de frumuselea9ide darulicoa- (traducere
- s-anescutla Risinarisi a co- nelorsalee lung6:din
Jara5f6npilirit cu fraliilui EmilCi6ran.
A ti in Spania,
din StateleUnite
statin inchiioarecu lPSBarto- in ltalia- cas6nu pomenimde
lomeuAnania,PetreJu{ea,
Mir- nenumiratelebiserici,m6nispr. tiri,de felelebisericegti
ceaVulcdnescu,
Pr.Stdniloae.
gide miCalciu,Pr.Cleopa,NichiforCrai- reniidinRom6nia
sidintoatdEunicgiRaduGyr'iMemoriaului- ropa- mulli suntceicirora le-a
toarelordovezide credinldcreg- ddruitextraordinarele
saleicoatindgia sacrificiului
loriniimpul ne.Le-adiruit, pentruceDorina
perseculiilor
comuniste
vormar- Dutkaydetestacomercializarea
ca pentrutotdeaunaconStiinta lor,chiardaci, in anumitemoDorineiDutkay,careva ifla fn mente,se gdseaconstr6nsd
si
acestefigurisistemuls6ucon- v6ndi din icoaneunoramatori
stantde referinli in aprecierea de artd:,lmiplacesdddruiesc,
o
6E

iulie 2016 / LLI&IEA CREDINTIX

www.lumeactedintei.com

ilRTEA DEdPAIAI

pusul caunr6s6rit!
{artea insemndri la apusul soarelui a
doamnei doctor Roxana Cristian reprezintd o coleclie variatd de eseuri qi meditalii
creqtine,care au nu doar rostul unor radiografii in scris ale experienlelor interioa- .
re ale autoarei,ci gi menirea unor chemdri
la Hristos gi la Biserica Sa, pe care autoarea
le adreseazdcolegilor de breasl6,oamenilor
de culturd, intelectualilor in general, cu un
gAndaparte- 9i plin de prospelime duhovirceasca - pentru generalia tdndr6,uneori
atat de plgubos instrdinatSde repereletradiliei noastrecreqtineqi nalionale.
Demersul doamnei Roxana Cristian,
bine prezentatdeopotrivd sub aspectteologrc. filozofic gi literar, capdtddeci valoarea
unei mdrturisiri de credin!6 creqtin-ortodox6: o mdrturisire clar[ 9i ferm6, acreditata $i de prezentacuvintelor scripturistice qi
patristice, pe care autoareani le oferd spre
meditalie.
TAlcuiri mistice la evenimentebiblice,
explicdri ale unor icoane recunoscute (mu!te hind reprezentdriale Maicii Domnului, in
specialale ,.RuguluiAprins"). diversecugetari. intamplariqi intdlniri din viala autoarei.
toate acesteasunt prezentatecu clldur5 qi
agonisiriide-alungul vremii a acestorexpesensibilitate, intr-un mozaic luminos de senriinle duhormicegtigi culturale deopotrivd.
toaocdrmuieqte
le
suri ale Providen{ei care
mare parte dintre ele legatede mAndstirea
te. Dialogul rodnic dintre credinla qi gtiinde icoanaRuguluiAprins 9i de multi. prezentin viala 9i carteadoamneiRoxana aceasta,pdrintii
care au vieguitin aceastdobCristian, ne confirmd faptul cd autoareaa c6- ti dintre
Andrei Scrima.Benedict
qte
(Sofiin
Boghiu,
vinutat sd inleleag6 nu doar mecanismele
decirii trupului, ci qi tainele vindecirii sufle- Ghipq,Arsenie Papacioca. a-.).in concluzie, insemndrile la apusul soatului prin unirea harismatic[ 9i iubitoare cu
relui
aleunei alesedoamne a Ortodoxiei
qi
MdntuitoCreatorul
Dumnezeu Tat6l,
lansare,pe
rul nostru. Urmind parcb indemnului de odi- romdnegti- avdnd-o al6turi, la
sculpcreqtine:
artei
a
doamnd
aieas1
o
a1t6
Paulescu
C.
nioarb al doctorului Nicolae
9i
torita si pictorita Silvia Radu- nu doar cd
c[lcdnd pe urmele mdrturisitorilor Rugului
ne araldiegdturadintre credinla5i cultul liAprins, doamna doctor Roxana Cristian doromdneasvedeqteincd o dati cd a qtiut sd-giridice pro- rurgic cre$iin-ortodoxe9i culrura
faptul
ne
confirm6
dar
din
ele,
caizvorittil
fesia la sacerdoliu.
sufletului",
cultura
este
culturii
ci
..sufletul
biseprezentim
in
s5
bucuria
alut
Am
care il inalld pe om spre Dumnezeu qi ii
rica Mdndstirii Antim aceastdcarte editadeschidezarigtilevegniciei.
(2016)
Sfdnal
td chiar in anul comemorativ
tului Ierarh Martir Antim Ivireanul (cc'
Arhim.MihailSTANCIU
1650-1716),implinind cu aceastabucuria
wwwlumearedintei,com

i-l,:!lltA CREI).1.\,'flj1/ iulie 2016

69

pdne-mail Acesteasuntintenssus{inute,ca s[ nu spunimMesaje

biierica rornlanaain
giscrisori
pdmite puse, de cei care
"ondl.
Fran14
din
motive
personal,
care,
imi scapd.[....|
lareda(ie
Pare-secd,din punct de vederecultuaj, eiistii o ,,cerere"de ortodoxiedin parteasocietitii
franceze,careestepoate de ?n1eles,
in contextul
laic cunoscut,cu efecteledevastatoareactuale.
pe carenu dorescsI le comentezacum gi aici.
Ce esteins[ mai greu de infeles- qi de acceptat
--estede ce BOR, prin Mitropolia sa de la paris, a fost singuracare s-a deschisin acestfel s[-i zicemhibrid - francezilor,pundndin pericol identitar,saucel pugindin punct de vedereal
credinlei, comunitateanoashi romdneascd.celelaltecomunitigiortodoxe,precumceagreacd,
rusd etc., continudndsd func-tionezeexclusiv in
limbile respective,firE ca aceastas[ pundo problemdcuiva,inclusivautorititilor.
Prin urmare,dacdsedoreqiecreareaunei ortodoxii francezeindependente,estefoarte bine.
aceastaartebui discutatiigi rezolvati la celemai
inalte foruri ortodoxe gi conferin{e cu tematica
respectivI, dar nu utilizdnd o stucturi existenti
a unei biserici recunoscute,folosindu-seo metod5 de tip cal toian, cu riscul enorm de a face
sddispardrom6nismul at6t de necesarseneratiilor urmitoare de pe aici, pentru cd *i-u ca [irsade identiate e mai grea,pe alocuri, dec6tliilsaoe pannF...
Apropo, dejamul,tidinte copiii cu p5rinli ro^ au greutifi cu...
mAni
limba romand(aici atingem
un alt capitol dureros);dacdqi actul de cre-din1i se face in limba francezdrnuvdd la ce ar mai
fi necesardo Episcopieromdneascla Frantei...
Nu vreau sd avansezmai mult in scenarii
sauin acuze,fiind int-o totall lipsi de dovezi,
dar aceastaesteopinia mea personali $i sentimentul caf,eestegeneratde toati aceas[i situafie, caredureazl gi se amplificd o da?i cu trecerea timpului.
Calapt divers, 4m avut gi la nivel personal
o experienfi nepldcutdin parohianoash6.unde
a trebuit sdne opunemcu it4nicie acestortendinle; pdnd la urmd am reuqit, dar am rdmascu
un gust amar qi cu o experienli care m-a marcat pentu totdeauna.La wemea respectivdam

Dqnrtedenaidili$ deaemtfuwa
diqutopffind
prezenlo
linbiironarcinslulMeoradwedinrronn
(mim ssizadoaro stare
pubticdnt
defofr),
froqn;ente
dinwiwih pinia IoRdioclie
aleinor ronAni1iibri
inHuogotr.
ftt acate
rilndui,pnm punasubiectului,
merta
umdndofiddiltut- sau
nu-inolbforuri,
umar
fi de daW docd
n mrsiderd
nwr,

adevirat.
,,Este
$idoare..l'
StimateDomnule Bucwoiu.
In
primul rdnd tebuie sdvd spuncd articolul
.
dvs. ,,Ghetoullimbii romdne"mi--aficut o mare
bucurie,pentru c4 iatii, in sfiirgit cineva cu qreutatemediatic[ ia taurul de coame,ca sI siun
ag4 in mod oficial, gi aducela lumind o problemd dweroasda parohiilor din Franla, care este
99.a.atimpii romdnesau,mai precis,a predictibile.ieiviitoaredispariliica limbd de crilt in parohiile noastrede aicl.Aceastaesteo probleml
pe cdt de veche(dacdne situ5mcd la orieini prin
gr,r '90), pe at6t de specific[ doar Franfi, nefiind cunoscuti in celelalte$ri europene,cum ar
fi Italia gi Spani4 cel pugrndin informaliile mele.
in mod
.Fgpmenu]e.sjqsimplu:in general,'gi
maJontar,romarul,'unpreundcu preotulparoh,gi
el roman,suntcercaresezbat(aici includ gi as_
pectelefinanciarg)s6&rfiinFze parohiilerespectt-v9,dupAcare in parohie apargi francezi I de
obicei minoritari. La inceput, poate qi dintr-un
sentimentdeinfelegere,se accepti sj se citeascdApostolul, Sfrnta Evanghelie9i Tatil nostru
9i in limba lui Robespierre(!),pentu ca sdinleleagd9i francezii ceva din ie se intampta in tisericanoastrd.
s-aropriaici,astapdndla urmdnu
^Dpd.totul
arn
T-l ry_ru.c, putea-ointerpretaca pe o dova_
d5 de iubire qiinJelegerefr[leascacre$tina.trepla!-F:ptat, ins5,in numeleaceleiagiinlelegeri 9i
iubiri, apartot mai multe elementede'fraicezi.
poateca,tivafranceziin plus (oricum departede a
umple biserica)gi, din pdcate,agacum agianticipat sauprefigrrat din ce in cemai pulini romdni.
iulie 2016/LUMIA CREDINTEI

www.lumeacredintei.com

|.

timis gi o scrisoarede protestEpiscopuluiMarc,

dar nu am primit rdspuns...
in ceei ce privegteTatil nostru in francezd, ceeace a$ auzit estenoua varianta impusd
de Mihopolie in parohii, care,pare-se,estemal
apropiatii de versiuneadin limba greacd'Aqa o
fi-.repet,nu sunt un specialis! dar, becdndpeste sentimentul,,bancar",dacdpot sdmd exprim
asa(pentru cd vorbim de datorii 9i debitori), la
care*itifuee edndul cdnd auzi sau citeqtinoul
text. reme;e dinnebare: de ce sd schimblm noi
aceastaacum, cAndera singurarugdciunegtiriti de tofi (mi refer la catolici qi la ortodocai),pe
care o ipuneam la slujbele ecumenice,atht de
dragi ierarhilor nogfi din Frania?
Ca sd nu inchei intr-o notii total pesimist6,
speranJainci existS,qi ea esteintuchipatl de
altituaUi 9i fapte, cum ar fi cazul p6rintelui dr.
JeanBoboc de la Paris, o personalitatea teologiei contemporaneortodoxe qi nu numai, care,
francezfiind (din parintesaupdrinli romdni,dar
ndscu! crescutgi educataici), vorbegtepertect
(cumpulini dinte noi o facem)9i face
romAneqte
si SfrntaLinushie numaiin limba roman6...
'
in nn*. t"iunotc, nu $tiu ce ar ffebui frcut.
Vreaudoarsdvd confirm:'ceeace a{i constatat'
scris qi simfit este adevlrat. $i doare. (Florin
Constantin, Paris)

deindicati
,,Arficit sepoate
adevir..l'
dhgoste'd
omaimare
StimateDomnule Bucuroiu
Suntun romAnffiitor in Frant4 ca atk\iaaltii dintre compatriotii noqtri.Am venit aici siiit a" irpt"j*'ati, de fapnrl cd fiebuia s6-mi intrelin familia, deoarece,dupdinchidereamultor
intreprinderi acasd,nu am mai putut sd-mi gdsesco slujbd.Mullumescpopomlui fiancez,care
mi-a ingiruit sdduc o viali civilizati 9i cIruia ii
r6mdn iegnic indatorat.Dar nu a fost u;or. Mitul unei vie{i ugoarein strlindtate estedoar un
mit. Se pun multe probleme,mai alescunoaftereaunei limbi fhrd de care nu ai nici o qans6,
problemaunei adaptdriintr-o viafi cu alte obileiuri qi tradiiii, a lipsei tradi{iei 9i spiritualitiilii
caracteristice-oricdmipopor.De aceea,psihicul
ww.lumeacredintei.com

nostru, al celor din diaspora,estefoarte impov5mt. Simtim lipsa legdrurii dintre oameni,atot
ceeace ne'facesdfim noi 9i nu al1ii.Imprumutul altei mentalitS{i, a devenirii in cineva care
n-ai fost qi nu vei putea fi niciodatS,este9 iluzie pe caredoarunii inconqtienligi-o inchipuie o'osibil6.De aceea,chiar dacdin Romdnianu
ani fost foarte lega,tide Bisericd, aici aceastiilesdturddevine necesar6'
- Astfel, m-am apropiat de Bisericd qi am
gdsit acolo leg[turilt, modul de via{5, amintiile careimi lipseau, oameni care erau afectafi
de aceleasi sentimente dureroase,de dorul qi
nostalgia tradiliilor, a vielii nga-sqe'Biserica
este loiul tlmeduitor care ne indulceqte traiul
si ne facesi sim.rmcdnu suntemsinguri.Peniru c6 numai astfel putem alunga aceasti sinsurdtate care ne tulburd viala. Din pdcate,nu
6estetot ea si sluiitorii ei suntconqtienlide roiul pe carear trebui si-l joace in via{a credincioiilor. Din motive greu de crez'lt, unii sluiitori ai ei isi inchipuie cb e mult mai nobil si
ienunte h limba rbmdn6. Sub pretextul unei
aqa-ziie ,,recunogtinle"fap {e p9n9ru] francez, ei impun o fecere totald la lirnba francezd siinfelul acestaii indepilrteazlpe oameni
de ceeace ii aduceala ea,bucurogi cd iqi reg[sescfadiliile gi credinlapdirngilorlorde-acaslt.
ofiCeeace alivdntdumneavoastre la-slujb-a
ciati laAigenteuil de Mitropolitul Joseph(nu
mai spunem losif), nu e intimpldtor. E:tg ce.eq
ce se-intdmpld,din pdcate,in multe biserici
,,romAnegti" din Franla. 56 fie oare g aglqta
de a-i,,converti" pe francezi la ortodoxie?SE
nu ne facem iluziil Francezii au Biserica lor 9i
preaputini suntdispu$isd I pdriseascd.Rarebri seintelnescconvertiti. ln schimb' a$acum
ea pierde
ati spusin articolul dumneavoastrS,
mulii romAni. care cautd alte locuri unde se
pot manifesta in limba pdrinlilor lor. Oare cdt
ie stie cd sectele,respectiv baptigtii, adventistii. au educatpredicatori de limba romdn6'
astfel ca locasurilelor de adunaresunt astdzi
pline de romdni care cautd acolo ceeace Biierica romdneascdnu le mai poateoferi? [...]
(Ing. Mihai Florea, MontPellier)
LL]MEACREI)INTITI/ iulie 2016

71

0scrisoarc
deschisi

lui Dumnezeu.Ai fost qi vei rimAne mereuTE_

ODOSIA. Ce dulce chemare!Te-ai ddruit total
lui Dumnezeugi, prin El, noud tururor. MA iart,ii
stad5,o gcoalS,
undeun nume,
nume.parcdpredesti- penhu cd nu am qtiut gi nu gtiu sd dau lumii de
naf gi-aficut iintrareain chntecul
nal
cdntecazilei.Meiar6, Stne,c.dai fost Si cd rdmdi cea mai bund gazdd
ceci toateacesteaar fi trebuit sdpoarteun nume: q tuDffn,merevun
sonetpentruoaspelide sea_
Zortcala,tcu. [...]
r(, u2 acatistpeste care se astern mdrgdritare
A fost apoi un timp in carete-a$fi putut cu_ de
4dire misticd.[...]
noagteaievea.MA iaftn cd acesttimp nu am stiu
Ili mu$umesc pentru fiecare cuv6nt al ver_
sdl intuiesc,ca s6 ii pot da apoi un sens.poa_ surilo-rtale.i,ti
mullumescpentru eqtiun mtrr_
te ce.intot acesttimp pa6iinogtris-aupefiecut, tu{litor teolog, parcurgdnd
un drum total de
s-aulntersectat...M5 iaftn cd nu i-am iecunos_ Ia_Filologie la
Teologie. iti multumesc pen_
cut! Md iarti cdathtdetAniu?npieptmi s-atre_ tru cea mai frumoasd
leclie pe care o pbate
zr\un,dor,ce nu-i al meu,doariu ii gtii...E do_ invila un filolog:
anunie ca filotogui tre_
ml, chemareaversului tjiu. Vers priinit in aar DUtesa caute ca 9i prooroc
un
sensulLumigi ca dar euharistic. l-....}
nii din cuvAnt.
. MA larti penhu to-ateclipele in carein iure$i pentru cd pobzia ta esteun DAR EUHA_
qulviefii nu mai pot pldngepe file de acatist!Md RISTIC,
promit sI fac tot ce imi va stain putin_
pfie 9e_nuam gtiut la timpul potrivit sbcaut vo_
fi si aducla intAlnireacu acestdar pe cei pi care
lumul OSANALUMINTI, ediga cu frumoase_ destinulmi-i va
scoatein cale!(prof. Maria Ce.
le cope4i realizatede Pdrintele'tiu drag,aziatit cilia
$oqu,C. N. rrUnirea"-Bragov)
de drag noudtuturor. Cdt agwea sApoi-in brate
mereuOSANA LUMINIII MI iartn^cAnu o pot
Rezistenla
aeginiinlume
facea6acum fi-ai dori! Md iarti cd nu pot vbi
In Spaniaanului 2001, un grup de oameni
bi zilnic despretine celordragi,cd suntneoutin_ pregcupat' de
apirarea vielii umane, a familiei
cioasd(limite de timp, limite ale firii umane...). fradi{ionalegi a libertngii
religioasea dat naste_
md iarti ca nu pot strigalumii, dar mai alesia re Asociafiei HazteOir.org
(Fd-te auzit!). Aso_
nu,o pot convingese te caute,s6te citeascd.fu
ciagiaconstituie,de fapt, o platformdon-line al
rebui sdstrig,dac6nu lumii intreei,m6carnea_ c.dru scop est
creareade campanii,manifesta_
mului meuromdnesc,c6 egtiO TAINA a poezi_
lii qi petifli pentu a determinapresionaindivizii
ei cregtine,carea inffupat ffdirea intr-o miiasfd
9i instituliile in m6inile cirora ie afli putereade
s^$elrnf4inh-un imn al comuniunii sasurdndpe schimbaresdvoteze
in favoareaapdreriidemnifile de.ac-atistin anafura rugdciunii, cd,fiecire tigii.umane. De-a lungul aniloq piatforma
Haz_
vers al tdu este.unspic de grdu, care rcdeSrcin_ teOir.orga crescut
inff-atetinc6t in ziua de astizi
sutit, care se ddruie$tuin pdine, care se fmpar_ esteformati din
655.662de membri. ce consti_
te in lumind, care se impdrtdleSteNeamuiii si tuie aceicetileni
activi dispugisd,facdceva pen_
tu a schimbalumea.
Dupd succesuloblinut in societateaconser_
vatoarespaniold,pregedintele
AsociatieiHazte_
Oir.org,Igracio Anuaga, a decissdexiinAacam_
pul de lupti, credndasrfelFundatia CitizenGo
- ce deline aceleagivalori, princiirii gi obiective
precum,p_latfo-rma-mamd"
- pentu i acgionape
plan mondial.[...]
De asemenea,anul acestaa fost creati Ini_
{iativa CetifeneascdEuropeandpenhu oroteia_
rea gdsdtoriei9i a familiei, Muni, Dad CXiits,
iar Hazteoir.org reprezinti orgwiualia ce coor_
Ayteydtevenimentelegi proiecteleacesteiape
pamantspantol.
Maicii TeodosiaZorica Latcu
{-6ng[ un veac tecut mai stiruie o cus5,o

72

lull2016/LUMI:\CRllllNTEl

www.lumearedintei.com

Ca o scurtEdescrierepersonal[, dorescsd cunosculilor,pentru a-i ajuta pe Diana 9i Andy

menlionez faphrl cd am inceput sd fac volunta- Barbu sd se reuneascdcu tatil 1or,om bun 9i cu
in noiernbrie fricd de Dumnezerl,saq cel puf;n, sdfie crescuii
riat pentruorgantzaliaHazteOir.org
2014,dkec- de rudele lor. Link-dpen$ei esteacesta:Consiianuarie
in
luni,
Dupd
doui
2014.
tonrl Fundaliei CitizenGO,Alvaro Zulueta,care HulMariiBritanii: daficopiiromffniinapoitati
cdutao persoandpenku a-i da o mAnbde ajutor luilorrnuunuicupludehomosexuali!
De asemenea,doresc sd menlionez fapin organizaxeasarcinilor de zicuzi,m-a alespe
in zilele de 28,29 Si 30 aprilie, Cittzeta'
c5,
tul
Am
inrceput
el.
mine pentru a lucra cot la cot cu
part-time,iar apoi, dupl scurttimp, am devenit GO qi Maslibres.orgau organizatlaNewYork
fapt mi-a adusfoarte multe bu- cea de-a doua edilie a Congresului Interna{ifull-time.Acesf
-curii
gi impliniri, atAtla nivel profesional,cdt 9i onal privind libertatea religioasi ,'Tofi sunpersonal.Astfel cb inziua de astizi n-um6 pot tem Nazariteni".
Cunoscutin relelele sociale cu hastag-ul
rnagina lucrdndin alt loc care sd nu fie o orga#WeAreN2016,congresulde anul aceastaa aVut
nizatie non-orofit.
io.on.tbt CitizenGO esteo comunitatede un succesneaqteptat,mai mare dec6tcel de anul
cetileni ce au'in comun dorinla de a participa la trecut,de la Madrid! [...]
Martori ai atuocitiililor impotriva cregtinilor
vialapubficd dinl5rile lor, dar gi pe plan intemagional-.
Vrem s[ apirdm gi sipromovim, in.m9d din OrientulMijlociu gi experf in ceeaceprivegeficient giutil, viaJa,familia qi liberNate4Brin in- te libertateareligioasdau fost convocalila sediul
Natiunilor Unite din NewYork, penffu a incuratermediul petiliilor qi act'unilor on-line. lnpte'
zent CitizenGOnumir[ aproximativ 4.000.000 ia thrilemembrealeONU sd ia m[suriimpotriva-masacruluiprodusin actualitate.
de abonati.
Mai mult decdt aIAt,pedatade 29 apilie arr
in CitizenGOse lanseazdcampaniiin l2
gansade a liwa peste 400.000 de semniavut
ita.hgermand,
limbi: englezd,spaniol[, fiancezd,
an5,rus5,portughezl, polonezd,croati,maghia- turi direct la biroul Secretarului General al
16,olandzdgi slovac6.Una dinte petiliile mo- ONU, Ban Ki-moon. Prin acestesemnituri am
mentului. cu un succesrdsundtor- scrisdde un cerut Nafiunilor Unite sd recunoasci Sgnogidill
imootrivi cregtiniloqca gi a altor minorit5li relicoleg american,Scott Schittl -, urmdregtgchiq
in
locuiegte
care
eioasedin Ori-entulMijlociu, gi sdia mdsuripenromAnegti
familii
unei
apirarea
Regatul Unit. Cred cd deja suntemla curent cu iu a oori aceastiinenoriciretditi zilnic, in came
(Iatiatotii cu cazul familiei Barbu, mai exact despre gi oase,de c[tre frafii noqtri de credin15.
cim 9i de ce copiii rominilor Florin Barbu qi na Sofia Cincasciuc, Prin e-mail)
Claudia Racolta au fost indep6rlali de pdringiilor, in martie2}l4, iar de curdndau fost da$
ipre adop{ie unui cuphiile homosexualidin
Marea Britanie.
in solidaritatefati de aceastifamilie, echipa
CitizenGO a lansato campanieonJinepincne
cereConsiliului Haringey sd abrogeaceasti absurdi qi nedreapti decuie de a-i{espaltt nc.Di;
ana9iAndy Barbu - cetifeni romdni- de p[rinfi
1or,d6ndu-iunui cuplu britanic gcy, ca 9i cum ar
fi nigte obiecte.Obiectiwl nostru principal este
ca Florin Barbu sd reoblind custodia copiii sii;
dac[ acestlucru nu e posibil, wem ca Guvemul
Marii Britanii sd incredinlezecopiii in custodia
familiei extinse(bunicilor ori unchilo|' [...]
De aceea,doresc sd profit qi sd cer tuturor aceloracare citesc acestarticol sd semneze petifia noastr[ qi sd o distribuie prietenilor qi
LUMI1A CRfI]!N'f[l/

iulie 2O16

73

Regiigi
reginele,
acegti
ungiailuiDumnezeu,
auexercitat
de-alungulveacurilor
o
atraclie
faramargini
asupra
oamenilor
obignuifi.
cumtriiesceiinprezent,
proqram
ce
au'ceoameniiiinconjoari,
ceproprietiliau,cegre;eligicelucruribuneauie.uiin
rstorie
- toateacestea
$.mujf alteleleputeliafladinrevista
lunaricaseRegale.
in r4eauadechiogcuri,
supermarketuri
gibenzinirii.

"BASlLlcA TRAVEL"
AGENTIADE PELERINAJE

BAfl+!gt

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" vi invitd si participali

la un pelerinaj nou in Macedonia 9i Bulgaria in care ave{i
prileiul si vi inchinali in Mbnistirea SfAntul Pantelimon
din
i.l"r"ri, Mindstirea SfAntul Andrei, Biserica SfAnta Sofia
Sfantul
Biserica
Prilevlepta,
Bogorodica
Mindstirea
Ohrid,
Kaneo'
Clement gi SfAntul Pantelimon, Biserica SfAntul Ioan
Arhanghel
SfAntul
Mdnistirea
Ministirea SfAntuI Naum,
in
Mihail gi CatedralaAlexandr Nevski din Sofia' precum 9i
multe alte minunate locuri.

Agenfia de Pelerinaje"Basilica Travel" vi inviti sd participali

hL pelerinaj nou in Angli4 pe urmele pirinteluiSofronie'
sd vi
ucenicul SfAntului Siluan Athonitul unde avefi prilejul
Rusi
Catedrala
Sofia'
SfAnta
inchinali in Catedrala Greceasci
Palatul
Londra'
din
RomAneasci
gi
Biserica
din Londra
Sfantul
Buckingham, London Bridge, London Tower' Catedrala
in
Liturghie
SfAnta
la
Pavel, dig Ben, Parlamentul, participare
cAteva
sunt
Essex'
din
Botezitorul
Ioan
Mdnnstirea SfAntul
repere ale acestuiPelerinaj.

BUCURETI-BAsILIcATRAvEL:Str.Doamnei,Nr.20,Tel./fax+4021.315.35.03,MobiL:o74|.260.424
Email: office@basilicatravel'ro' Program: 09'00- 17'00
BUCURE9TI.CnNTRULKRETZULESCU:CaleaVictoriei,Nr.45,Tel'/fax:+402|.3|3.37.4518'00
10'00'
Email: patriarhia-pelerinaieoyahoo'com' Program:
BUCURE$TI-CENTRULUNIREA:B-dulComeliuCoposu,Nr.ld,Te|J|a<:+402|,337.48,|3 18'00
10'00Emait pelerinaje-unir;a@yahoo'com' Program:
BUCUREFTI.CENTRUL-TITAN:Str.StelianMihale,Nr.l4,Tel,lfaxl+402|.345.||,4|
Email titan@basilicatravel'to' Program: 09'00 - 17'00
(biserica lcoanei),Tel.: +4021'210'55'03
BUCURE$TI - CENTITUL ICOANEI: Str.Icoanei, Nr.12
Email pelerinaje.icoanei@yahoo'com'Program: 09'00- 17'00
BUCUREsTI.CENTRULENEScU:CaleaVictoriei,Nr'202,TeI.:+402L,313.74,86
ry
Email:pelerinaie'enescu@yahoo'ro'Program:09'00'17'00
BUCUREFTI.CENTRULCoLINABUCURIEI:B-dutReginaMaria,Nr.l,Tel.:+4021'367'26.24 17'00
Email: pelerinajeebasilicatravel'to' Program: 09'00'
BUCUREETI-CENTRULDEINFORMAREPELERINA|E:B-dulI'c.Britianu'Nr.12
PRoGRAM: 08'00 ' 16'00
Tel./fax: +l0ir'irO'zo'og, nmail: infopelerinaj@yahoo'com'
www.basilicatravel.ro
www.pelerinaj.ro

EAfil.tc_A

AGENTTA
DE PELERTNAJE
"BASIL|CATRAVEL"

Agenfia de Pelerinaje"Basilica Travel,, vi inviti si participafi

la un pelerinaj in in Malta, in care avefi prilejul sd participali la
Sfanta Liturghie in Parohia Ortodoxd RomAni din Valleta.
Catedrala Sfinfii Apostoli petru qi pavel din Mdin4 grota
SfAntului Apostol Pavel, Catedrala Sf6ntut Ioan din Vallett4
Biserica Th Pinu din insula Gozo, Catedrala SfAntul Gheorghe,
BisericaSfAntul Laurenfiu din Vittorios4 Domul Bisericii
SfAnta Maria din Mosta sunt cAtevarepere ale pelerinajului.

Agenfia de Pelerinaje"Basilica Travel,, vd invitd sd participafi la

un circuit cultural in oraqele imperiale din Maroc, in care avefi
prilejul si participafi la rugdciune in biserica ortodoxd rusd din
Rabat qi si vizitafi o serie de obiective semnificative preom:
oragul Casablanc4 Palaful Regal, Turnul Hassan gi Necropola
Cellah din Raba! Poarta Bab Mansour, zidurile de apdrare qi
ruinele sitului roman Volubilis de l6ngd oragul Meknes.

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel,,vd invitd si participati

la un pelerinaj nou, in Irlanda. Venifi in locurile unde
Ortodoxia RomAneascidd mirturie despre credinfi. Bisericile
RomAnegtidin orageleWaterford, Cork Dublin" Catedralei
Ei
Sf6ntul Patrik gi a Universitdfii din capitala Irlandei, Bunratty
Castle din Clare, piafa Eyredin qi Zidurile Medievale din
Galway sunt cAtevarepere ale pelerinajului.
PL9IESTI- CENTRUL,,sF.IOAN IACOB": stt. Republicii,Nr.171,TeI.:+40244.544.814

r*Asov-cENrRUL,,sFANruL***"*t$tl,ltfl3,'f,i:',fili.[T:::?.H
sr*ru
-.EN'RUL,,sF.
$rARf,
MUCENT'
of,ffiIlff$?,fi f#K'*,"i:,:,i:::T;fi;ihlHl
ARAD.CENTRUL,,SFANTULAPOSTOL
^#;*i:.$:Riil$:?ffJ:II:;:"fi],1.3?;T.;
program:09.00 17.00
Email:arad@basilicatravel.ro,
www.pelerinaj.ro

QBADEA- CENTRUL,,sF.
lraRE MUCENICI.{INA,,:Str.Ep.RomaJciorogariu,
Nr. r0
Tel./fax:+40259.236.038,
program:O-q.OO
Email:oradea@basilicatravel.ro,
- fZ.OO
nrrrv.basilicatravel.ro

B*srLlgt

''BASILICATRAVEL"
AGENTIADE PELERINAJE

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" vh invitd sd participali

trecere
la un pelerinaj in Constantinopol, Istanbul de astdzi' cu
Moscheea
Sofi4
Sfanta
Catedrala
oe la iiferite obiective:
Muzeu
ilbastri, Topkapi - fostul palat al sultanilor 9i actualul
bizantin
oraqului
Nalional al iurciei, Basilica Cisteme; turul
Constantinopol; Patriarhia Ecumenici, inchinare in Biserica
Vlaheme, putti.ipu." la SfAntaLiturghie la BisericaromAneascd
Muzeul
SfAntaParaschevi, Mdndstirea Izvorul Tdmdduirii Ei
Dolmabahce.

Ia
Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" vd invitd si participali
Croalia
9i
un pelerinaj in Macedonia, Albani+ Muntenegru'
Serbia. Pelerinii se vor inchina in locaguri sfinte din Skopje'
Ohrid gi Belgrad Ei vor vizita unele din cele mai importante
din Ohrid'
obiective spirituale 9i culturale. BisericaSfAntaSofia
Cetinje
Catedrala invierea Domnului din Tirana Mindstirea
Catedrala
din Muntenegru, oragul vechi Dubror'nic din Croalia'
pelerinaiului'
ale
SfAntulSavadin Belgrad, sunt cAtevarepere

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" vd inviti si participali

hL pelerinai in Cipru, cu inchinare in Mindstirea Irakleidios'
Sfintii
Mdndstirea Machairas, M5nistirea SfAntul Mina' Biserica
Ciprian gi Iustin4 Ministirea Kykkos, Mindstirea Trooditissa'
Bisericabfantul Lazdr, Mdnistirea SfAntaTecla,Catedrala
SfAntulIoan din Nicosia, Mdnistirea 9i peqteraSfantul
Neofytos, CatedralaSfAntul Nicolae qi Ministirea Sfantul
Rafael din Lamaca.

srRANDREI":
APosroL
GALATI
-CENrRUL,,sFANruL
l?lffiHrflrts;J*,:1;ERbffiii.:fr'."tt]ifll
tTft'l?i.3;
P^Ttlfb.J"S*,mi.ll,Kffi,ff
.ASIAN":
roAN
ctrNrRUL,,sFANruL
BRATLA
BAc,iU.Cf,NTRUL,'SFANTULANTIPA',:sTR9MAI,NR.48,TEL./FAX:+40234.533.829
17'00
EMAIL: bacau@basilicatrrvel'ro'PROGRAM: 09'00'

*f-il3l,
roAN
.,sF.
sucEAvA
-.ENTRUL
;,.$,1"'"6i*lH*x;:"11'.tsiil3;1'd':ifi3
REFIIA-cENrRLrL,'sFAP'P{'*"$ift",li"J,i6;"T*:Hli",*}"#ffi
#ffi11':iii;
www.pelerinaj.ro

*'basilicatravel'ro

.+i::

* w&{&&s&
ffigF$
*94
ffi&w&t&

E.&
&4Wru?H
tut&ft*
#gsF&fqY*
&ft*{ge
$f$
s$E"&
F*?effig

Athos
Halkidiki
Veliko
lamovo,
Ihassos,
$ Muntele
4 zile,plecare
21iulie2016
175Vpersoana
pentrufosticlientiai
PretSPEOAL
agentiei:160/pers

0lympului,
Riviera
Kavala,
Edessa,
Sourouti,
Meteora,Metsovo,
siSalonic
Halkidiki-Kassandra
2016
12august
5 zile,plecare
245Vpersoana
pentrufosticlientiai
PretSPEOAI
agentiei:220lpers

3
MunteleAthos,Thassos,
Ouranopolis!
dintreobiectiveleimportantealeGrecieiintr-o
mini-vacanta
speciala:
Thassos
- insula inconjuratade apeleMarii Egeede un albastrucristalin;Ouranopolis- cu satepitorestisi plajesaruMunteleAthos- singurul
tatede razelesoarelui;
statmonastical lumii.Vomcombinavizitelecu
timpul liberpentru relaxaresi cumparaturi,rezultando vacantade neuitat!
aueie;transportcu autocar/miniPre?uEarge
bus3*;3 cazaricu mic dejunla hotel3" in Kavala,in camereduble;insotitorde grup.

n toUI

unorlocuri,
cuvizitarea
Lunaaugustvine

precumEdessa(statiunemontanarenumita
pentru cascadelespectaculoasesi pentru intreg peisajulinconjurator);RivieraOlympului; statiuneaPlatamonas;Muntele Olimp;
Meteora (unde vom vizita ManastireaMarele Meteor si atelierulde icoaneZindros);
Metsovo(binecunoscutpentru arhitectura
bine conservatasi pentru locuitoriide origine aromana)sauHalkidikiintr-oexcursiedeosebitaprin Grecia,de numai 5;ile.
transportcu minibus/auPrst$5ErEaEc.ide:
tocar 3x;4 cazaricu mic dejun la hotel 3-4* in
Aigai4* sauAlfa 3*; insotitorde grup;
Edessa,
excursiede o zi pe RivieraOlympului.

din
singura
agenlie
$FLg{&Pl
#&ffi&ffT&TE,
Suntem
ptogramate.
De
excursiile
lari carenuanuleazi
noaptea
cuautocarul.
nusecilitoregte
asemenea
au
decredincio5i
care
Nestau
mirturie
sutele
pelerinajele
participat
noi.
organizate
de
la

Ghidul
tiu terapeutic
a aiunslanumdrulI0

(eamai
completi,
serioasi
gi
documentat
publicalie
deprofil

[auti
ltoulnnmf;r
lachiogffrile

depresi
dinfari!

ii: 3 (iubofica-cucului,
":'""'" i;1'':i,
untalmantmaipulincunoscut
t (irerele
';rl
purificigienergizeazi
O (uracufragiproaspete
organismul
scade
valorile
aciduluiuririnsinget Infuziadecicoare
stimuleazi
funcfiiledigestive
gi
t-.ltl. t-Rostopasia
vindecioricerane* Interviucumediculfitoterapeu
(ristinaPavelt M6nistireaDervent bucatepe
carele mininci cuochii
* (uma ajunsPirintelepavelmediclaspitaluluniu."i*r dinBucuregti