Din corespondenta

EPISCOPULUI CALINIC
.0

NiL

AL

RAMN1CULUI
1868)

(1850
a

DE

T. G. BULAT
-

RAMNICU-VALCEA

T1POGRAFIA i LEGATORIA de CARTI MATEI BASARAB"

1927
;

www.dacoromanica.ro

Din corespondenta

EPISCOPULUI CALINIC
AL

RAMNICULUI
(1850

- 1868)
DE

T. G. BULAT
4+4

RAMNICU-VALCEA

T1POGRAFIA i LEGATORIA de CARTI MATEI BASARAB"

1 92 7

www.dacoromanica.ro

In 1850, cdnd se co nplet au scaunele vacante

eepiscopale in Tara Romaneascd, ajungea pe tronul E
parhiei de ROmnic, Calinic, un cdlugar smerit, fost zeci
de ani staret al mndstirei Cernica, de la care-si purtd
si numele de Cernicaru.
Era acest monah din aspra scoald paisiand, un mare
iubitor al curdteniei bisericesti, un indrdgostit de culturd
.si un mare gospodar constructor.
Dupd o lipsd de titular, eparhia Olteand ajunsese
Ja mare ddrdpdnare. Preotii erau insuficienti ca numdr,
dupd apriga prigoand porn ild in potriva celor ce fuse
serd hirotonisifi la Dii. Fdrd culturd, lard vre-o rem.noastere din partea statului, preotimea feicea parte din
.gloatd. Aveille bisericesti intrau din ce in ce, supt controlul statului sdrdcd. Clddirile in mod necesar, pdrd
ginite. De ad, nevoea de a se ridica prestigiut moral
si material al clerulai ; de aci. nevoe de seminarii unde
cultura va itnbogdti mintea si va Mobilo' sufletal viito
rilor clerici. Moravurile poporului decdzute, va trebui sd
fie indreptate cu orice pret. Taina nuntii, in sprcial, vet

fi o preocupare a curatului arhiereu. $i cdnd aceste

gdnduri, de ridicare a clerului, a norodului si a clddirilor sfinte preocupau acest chip de sfdnt, evenimentele
politice se desfdsurau cu o iuleald uluitor de schimbdtoare. Rusii, Austriacii si Turcii itu odatdturburard IA-

nurile arhieresti. Dar in aer plidea o iubire de !mind!

Tipografiile incep sd lucreze : Nifon ajuns mdropol t, reface tiparnifa veche, cu masini, aduse dela Viena. Vechile ttPdrituri bisericesti, vor fi inlocuite cu produselewww.dacoromanica.ro

nouei tipografii, din Bucuresti, citete, desi nu tocme

simpatice. Ele vor face concurentd si cdrtilor din Neaml

Dar Filotei al Buzdului tipdreste si el Biblia dupd cea

de Blaj, i aceastd va indemna pe Calinic al Rdmnicului, sd o aibd pe a sa, proprie, pentru care cerea ajutor si dela mitropolitul Andrei ,,Saguna dela Sibiu. In
ledturd cu toti oamenii de seaind ai timpului sail, el
va urmdri cu pasiune gdndurile sale de 'Moire sufeteasca si materiald. Dar vremurile se schimbd ; bdtrdnul
Cernicar e tot m a i obosit , metania sa ii cheamd sd-t
astupe trupul. Gdndurile sale le marturiseste Inca odatd,
lasdnd orasului salt de resedinfa episcopal& tipografia sa-

ale cdrei litere se vedeau pcind eri. Ca dovacld a infdfisdreifiintei liii, dam In cele ce urmeazd un mdnunchi de-

scrisori, mdrturisitoare a preocupdrilor sale. Ele se gdsesc in arhiva episcopald de Rdmnic. Pentru multe motive, ce sperdm sd le ardtdm cdndva, socotim pe Epis-copul Calinic Cernicarul ca cea mai strdlucitd figurd a
Episcopatului Oltean in veacul al XIX. Activitatea sa
poate da material suficient, pentru o interesantd monografie.

T. G. B.
1927 R.-ValiAi
Martie 2 4

www.dacoromanica.ro

1) Chestium biserico-culturale

1*).

Prea Sfintite PArinte 0 milostive stpftne

Cuviosul ieromonah anume Antonie Antimir, precum
-Prea sf. Voastr veti vedea intr'aceasta alaturata scrisoare

a lui catra mine, el, dupd ce s -au raluit socotelile iconomii cu mine, sa roaga sa-1 sloboz din aceast slujbd
si doreste sa facd o callatorie pand la sf. Mandstire a
Neamtului in Moldova, spre a vedea atat acea vestitd
mandstire cat si scoala ce au asezat acolo.
Eu la acestea nu numai nu-1 opresc, ci Inca 1-am
si indemnat, stiind bine cd, un om care n'a vazut nici
de cum altd tara, afara de aceia a nasterii sale sd asearnand cu un copil care n'a skit Inca din leagan. Deci
cu plecaciuni ma rog, sa bine voiti a-mi trimite deslegare, ca sa-i dau ravas de drum, spre a-si scoate si dela
C. polititie ca s mearga cu pace.
Eufrosin arhim. Motreanu
AnuI 1851

luna Mai 15
No. 1025

S raspunza" P. cuv. sale ca-1 sloboadem a sa duce

.unde cere, pentru sfarsitul ce arat, adica' al invtturii."
K
11")

?Mon cu mila lui D-zeu Arblepiscop i Mitropolit al Ungrovlablei

Inbitului (le Dumnezeu fratelui Episeop al

Iliimnienlui kir Wink

Ni s'a citit adresa frtii Voastre subt no. 620 din
11 ale acetii luni, i am vAzut dezlegarea i povatuirea
*.. Dela no. 13 din 1851

**. Aceiai deli.

www.dacoromanica.ro

ce cereti sa v dam cum s'ar cuveni s urmati asupra

pricinilor casnicesti ivite intr'acea Eparhie, i unde ar
trebui s v adresati pentru aducerea la indeplinire a ho-tdririlor bisericesti ce sa (Id din parte-va la asemenea
irnprejurari. La care v raspundem Ca dupai tot dreptul
cuvant si canoniceste si moraliceste datoria chema pa fiecare.

chiriarh de eparhie ca la inceput cand s ioveste prigonire intre doi sau mai multi casnici si nu vor mijlocf
intre dansii pricini canonicesti i pravilnice ce dezleaga
taina cununii si care sant prevazute prin pravila Sfintilor
Parinti, sd-i povatuiasca parinteste si sa-i sfatuiasca duhovniceste cu duhul blandetilor spre sfarsit ca sa sa aduca

la cunostinta si unire casniceascd, iar nu la dezghinare

&and tot odat

hotarire bisericeasca asupra priciniL

$i and vreunul din partile prigonitoare nu sa indupleca

a urma dupd gasirea cu cale a arhiereului eparhii. Pentru intaia oara s face niste mici cercari prin protopopii
respectivi poruncindu-li-sa ca s povatuiasca pa cel vi-novat i neintelegator, silindu-sa a-1 aduce la calea poiar dacd si dupa aceasta cercare, biserica nu
foloseste nimic, atunci partea prigonitoare si care s-au
dobandit legiuita dreptate, poate s sa adreseze catre
dregatoriile poIiticeti, cerand aducerea la indeplinire a
acelor dreptati, potrivit cu ceace si paragraful 12 dela
cap. 187, din Pravila Sfintilor Parinti s legiueste cand.
arhiereul eparhiei dup felul imprejurarii poate mijloci pi
insusi la acele dregatorii.
Acestea fiind masurile

icononnile ce

intrebu

intat i intrebuinteaza si chiar aici in eparhia sf. Mitropolii la asemenea intamplari, nu lipsim a Va.' face cunoscut

spre regula fratii Voastre.

Nifon mitr. Ungroplahii

No. 2323
Anul 1851, Mai 25

www.dacoromanica.ro

Din pravila bisericeasc list. 157 cap. 187 . 12

Muerea cand nu se va pleca, nici va asculta de
biserica chid Ii va zice s meargd dupd barbatu-si, carele o cere i o cheamd sa mearga acasa i s lacuiasca
impreun, de vreme ce au fugit fdr isprava, sau d-au
fost i cu vre-o vind. Iar apoi barbatul s'au intors despre
acea greseala, atunci brbatul are putere s mearga cu
judecdtorul cel mirenesc s o ia i fr voia ei, ce s
zice cu d'asila.
111*)

Prea Inhltate Doarnne,

In patru luni i jumatate, vremea ce am petrecut
noi, atat in sfanta Episcopie a Craiovei, cat i cu prile-

jul eirii prin Eparhie numai in orasul Caracal si in ju:

detul Valcea, desi am intampinat multe neorandueli, i
necuviinta, vom arata ins prin acest plecat cele mai de
cdpetenie, spre stiinta L cunostinta Marii Voastre ca la
tin printe obstesc, ca sal chibzuiti prin inalta intelepciune
indreptarea fiecareia.
A) Numrul total al preotilor din Eparhia acestei sfinte
E p1 sc op ii, idese pand la 2091, peste putinta ins,
ca sa deplineasca neapdratile sfinte D-zeesti slujbe la

suma de 1629 biserici, aflate iarasi in toata Eparhia, caci

dupa cercetdrile ce am fcut, i dupa o multime de jalbi

am primit cu cerere din partea multora de a li s orandui preoti, am dovedit ca este o mare lipsd de asemenea
fete bisericesti, iar bietii ldcuitori de pe la "satile bisericilor ce astzi stau inchise din nefiintd preotilor, petrec
in cea mai mare salbataciune i dobitocie, fiind siliti ei
intre dansii, de se precestuesc in viemi de boale primejdioase, singuri sa ingroapa i Ii boteazd pruncii, gra
vre o citanie i blagoslovenie preoteasca, cu care si fapta
cu totul inpotriva pravoslavnicii legi.
Dela no. 106 din 1851

www.dacoromanica.ro

Dintr'acest numar de preoti, sa eredeti Maria Voastra, ga multi urmeaza sa se afle, unii batrani nevolnici,
altii vaduvi i cazuti in patimi cu nevrednicie de a mai
liturghisi, dupd eczacta stiinta ce asteptdm a primi acurn
dela cucernicii protopopi, dupa care fireste s'a va micsora
suma preoteasca de mai sus, iar pe langa aceasta mai
addogandu-se i incetarea din viat a fiecdruia, i altii
din nou, de nu s vor mai hirotonisi, precum ne-au instiintat C. departament bisericesc prin adres formal, in
putina vreme, vor rdmanea toti acei sateni in mare rdtacire, i prin urmare, sfintele biserici sa vor inchide.
B) Cei mai multi din preoti, cantareti si paracliseri,
sa credeti Prea inltate Doamne, Ca s afla in cea mai
ticaloas stare, si in mare lipsa de cele trebuincioase
ale vietuirii, sa lasam ca cele legiuite pentru asemenea
slujbasi bisericesti nu sa raspund, sau si de sa d unora

die ceva, ins pe jumatate, iar altora Cate o parte din

acele drepturi, apoi fara a se osebi din ceilalti de rand
clacasi, sa \rad inpilati i indatorati in raspunderi d'ale
propietatii, si in celelalte de o potriva cu birnipii tarani,
iar paracliserii si cantaretii inpilati si la facerea drumurilor, fara a se sprijini sau a sa' ocroti acest fel de fete,
nici de proprietari, nici de dregatoriile competente in puterea legiuirilor intocmite.
Si aa atat pentru aceasta pricina cat si pentrtica
nici Vapuitorii tarani ntt merg pe la biserici spre ascultarea D-leestilor slujbe.
Multe din sfinte lacasuri stau Inphise, iar preotii
intro jips i sarAcip fiindl nu au ce s4 mai faca, ci
sant siliti Op se adupa pu poporanii lor la !Kiwi mirenesti, sprp a-pi cpata brana dip toge zi1ile precum pj

tjei gnorieasi, in mare ratacire, si Ace4la despre cple

sfinte.

In acest fel de inprejurki rug4m p fllH11

www.dacoromanica.ro

Voas-

tra, s chibzuiti urmarea cuviincioasd, i s bine voiti

a porunci strasnic, atat apararea preoplor i ajutoarelor
lor, precum a Ii sa raspunde fr prelungire i cele legiuite ca sa poat urma datoriile lor, cat si toti poporanii sa fie supusi de proprietarii lor si de dregatoriile
administrative, ca s mearga la sfintele biserici.
C) Tarcovnicii ce s'au recomandat de noi, ca esiti
cu atestaturi din scoala seminariceasca, si s vor mai
recomanda, socotim de prisos a sa mai trimite i la caritelaria C. departament bisericesc spre eczaminare, aflandu-s oamenii lipsiti de ajutoarele trebuincioase, a Cala-

tori dela niste locuri foarte denartate, cale de 16 si 18

poste, ci va fi bund vointa a sa rasa a lor cercetare in
desavarsita ingrijire a chiriarhului Eparhiei.
D) Sfanta biserical dela schitul Recica, schitul Comanca, aniandoud din jud. Romanati, iar mai cu seam4
biserica schitului Dobrusa aproape de mosiea Dragasani
din judetul Valcea, metoase cate trele ale acestii sf. Episcopii, cu mare intristare le-am privit a lor proast
stare ruinata pi ca unile ce au fost si sant 1nzestrate
cu mosii i venituri insemnate, i pentru cinstea numirilor ce poartd, rugam buna vointa a Mrii Voastre, sd aratati parinteasca ingrijire, caci de vor ramanea tot asa,
peste putin vor amerinta si mare primejdie. In asemenea
iari ruinare i supusa .primejdie oftand i biserica din
sfanta Episcopie a Ramnicului Valcii, nu ne Indoim ea
-Maria Voastra veti da Malta donmeasca poruna pentru
preinoire, supt increderea chiriarhului ei, cAci socotim
necinste, pentru o asemenea sfAnt casa In vechimea tj
tului ce poart peste 400 de ani, asta4i sA pricinueasc4
mare intristare vericdruia privitor, vaxAndu-o in acest fel

4e stare.
E) Zidirile seminarului din sfAnta Episcopie Rninicu
,ca trnile ce s vAd i sa cunosc pAnA acum ,singure, awww.dacoromanica.ro

10

valid in luntru indestulate incaperi pentru trebuinta infiintarii de seminar, indraznim a aduce plecata rugaciune,
Ca de veti gsi i Maria Voastr cu cale, sa porunciti
a-i s face cele de lipsa, acoperiul adic pe din afara
i celelalte pe din luntru, fiind a lui cladire la un loc
foarte potrivit cu trebuinta unii asemenea coli bisericeti, i in urm nezabovit a sd i muta intr'ansul ucenicii seminariO, caci la din iinpotriva, pricinile binecuvantate, care le-am spus la "Malta cunotintd Inaltimei
Voastre prin osebit raport din parte-ne, nu eartd a mai
fi seminarul Episcopii la sf. mandstire Bucovatu din
preajma Craiovei.

F) In pricinile casnice0 ce ne-au thpresurat cu

deosebire mai mult Intre clasa cea de jos, sa chibzuiti
Mariea Voastra, urmarea cuvenita, caci de nu vor li
poruncite autoritatilor locale, sa ne dea ajutorul cerut

atat and va fi a sa trimite vre-o fata din acele prigonitoare spre canonisire la manastiri, cat i spre a sa aduce la deplinire bisericestile noastre hotarari, ce am
dat si vom da, nu tim cum sa va mai starpi acest rau
Inrdacinat, care din ce in ce merge tot crescand i in-multindu-sa.

G) Multe fete bisericesti care s cuvine i dupa

cerere de buna voe, i dupa neaparate trebuinte a le
trimite la sf. mndstire de monahi spre pocainta i man.

tuirea sufletelor ; din nenorocire astazi,

nu .tim uncle

sa-i Indreptam, i ne rugam Inaltimii Voastre sa chibzuiti urmarea cuviincioas, numindu-sa acel slant laca,.
i poruncind mijloacele Inlesnitoare despre cele trebuincioase ale hranii acelora.
H) Mare nedomirire i in pricina padurilor dupe la
moiile episcopeti, pe de oparte sa avem privigherepentru a lor strejuire la propietar; iar pe de alta sa nu
fim slobozi a lua vre un -lemn, Mra tirea i dezlegarea
.

www.dacoromanica.ro

11

C. department bisericesc, ci fiindca luarea acelor lemnesau taere din cele neroditoare nu este pentru vre-o specula, ci numai 'in trebuinta casii episcopesti, ori a schiturilor, metoase ale ei, In facere de vre-o namestie, cosar,
grqd si altele, sau in cladirea lacuintelor bietilor lacuitori clacasi dupe la rnosiile Episcopii, din partea carora
nenumarate jalbi intampinarn cu cerere de slobozirea
lemnelor, sa bine voiti Maria Voastra, a da luminatA
dezlegare de chipul urmarii, de este slobod chiriarhul
propietar a avea singur aceasta voe cu desavarsire sau nu.
lar anii Inaltimii Voastre, rugam sa fie dela milostivul.
Dumnezeu multi si fericiti.
I- Kalinic-Rmnic
1851 August, 25
Rezolitfia gl'aril Sate

Protopopii recomandeaza mai multe ori drept bunt

pe aceea cari le dau bani, si despre aceasta chernani.
osibita luare aminte a Episcopilor. lar pana a veni seminarile in stare de a scoate tot numarul trebuincios.
pentru vacantiile de pre* recomandarn rezolutia noastra de astazi pusa la raportul Logofetii Crechntii de supt
no. 3480 dela 11 Iulie : Logofetia Credintii va chibzui
masuri prin intelegere cu Departamentul din launtru, ca
regulat de doua ori pe an slujbasii bisericesti sa-si primeasca din magaziile de rezerva bucatile pe deplin Cele
sant hotarate prin legiuiri.
2) Avem incredire in religia preasfintia lor Episc:.-

pHor ca-i vor cerceta Insusi fara a-i da pe man subalternelor, si ca id frica lui D-zeu, ne vor propune spre
hirotonie de cat pe cei intru adevar vor gasi mai vrednici, pe acest temei, socotim de prisos a se mai stragani
tarcovnicii ca sa-si faca formele de a lor priimire, si a-:.
semenea sa vor Indeplinl prin .corespondenfiea Episca-pului cu osebitele locuri de cadere.
www.dacoromanica.ro

12

3) Toate le am primit in desavdrsita derapanare si

-a-le face de o data e peste putinta, de acea Prea Sfinlia sa va chibzui care sant mai de neaparat si grabnica
trebuinta, pentru acelea numai va face planuri si socoteala de cheltueala, ca treptat pe fiecare an sa se lucreze cate un ce hotarlt ; seminarul trebue c(adit in ocolul Craiovii, intr'un loc mai priincios.
4) Se va urma despre casnicii, precum sa urmeaza
de catre Mitropolie ce aceasta va fi luat spre acest sfarsit.
5) Prin legiuirea din 1833, a organizatii manastiriTor e hotarit numarul calugarilor si cheltueala pentru tinerea bor. Episcopul va priveghea si ria starui a sa pazi
obsteasca legiuire. iar pentru sfarsitul ce ne arata, va
hotari clod manastiri care va socoti mai cuvenite1).
6) Padurile sant acaret nemiscator si spre a stanjini derapanarea la care ajunsera, s'au legiuit ornduebile cele de astazi, care sdnt in chiar folosul asezamintelor bisericesti : spre acest sfarsit, privigherea, Ingrijitea pentru neclintite paza a padurilor si oranduirea padurarilor este a chiriarhilor netagdduita indatorire, precum

si a guvernului.
IV*)

Cu cea In Hristos frteascO. dragoste

D-Iu marele lopofat Nicolae Aristarhi Insrcinatul
tu trebile bisericesti pe langa Patriarsia Tarigradului,
-s.i prin carele sf. Mitropolie de aici 55 Inlesne0e la multe
trebuinti de ale Eparhii ei si ale celor lalte sfinte Epis-

.6pii, ce are cu biserica cea mare, precum i sfantul

tpir ce se cla de acolo tot prin d-lui, 0 se trimete de
,Ate ori este trebuinta, ne au facut aratare inscris ea,
cu a d-sale cheltuiala zidind in Constantinopol o biseilea numita Vlah-Sarai, ii lipse0e mijloacele de a Om1) Se hotara manastirile Motru i Horezu.
*) Dela No. 118 din 1851.

www.dacoromanica.ro

13

bunkati i cu trebuincioasele vesminte si odjdii, cerand

cu rugaciune ca sa venim i noi din preund cu ceilalti
_parinti Episcopi In ajutorul trebuincioselor vestiminte
od5jdii pentru aratata biserica. i fiindca noi desi pe
1anga alte cheltueli e Intampinam de Cate ori se simte
trebuinta ca sa se adtica sfant mir sau altele dela Patriarsie, am hotarIt s venim in ajutorul pomenitei biserici

cu aceia ce mijloacele ne va eita, ca pentru o biserica

crestineasca si numita a Romanilor.
Drept aceia nu lipsim a pofti i pe fritia voastra
ca sa veniti in ajutorul pomenitei biserici, ori cu niscai
odsajdH Si vesminte In natura mai bune si mai curate,
de veti fi avand. sau in bani, si aceia de buna vointa
\Fa va arata si va veti proerisi, se va tritnete aid la sf.
Mitropolie, ca impreunandu-se cu ajutorul nostru i cu
aceia ce se va priimi dela ceilalti frati Episcopi, carora

le-am fcut poftitoare cunostinta de aceasta, sa se pue

la cale a se face ceva i odajdii i vcsminte sa se trimita
d-lui logofatului Aristarhi dupd aratarea d-sale, spre ajutorul acei biserici. Petitru care avnd Invedere ca acea
cerere din partea numitului cbraz facuta spre ajutor si
folos bisericesc, se va primi,cu malturnire si din parte-x/5,

nu ne indoim c o vets pune indat si in lucrare i ne

veti intIlnta cu raspuns.
Al fratiei tale in Hs. frate
Nifon mitr. Ungro-Vlahiei
Antil 1852
Luna Ghenar 18
V*)

Cu smerit plecalcitle ne inchinm Prea Sfintii V..

Prea sfinte,
Ratruz'andu-ne de cele coprinse in stapneassa scri49

Aceimi dela.

www.dacoromanica.ro

14

soare P. S. V. din 18 ale acestia, atingatoare de chemarea ce faceti si plecatului supt iscalit a veni in ajutorul
Inzestrarii sfintei biserici Vlah-Sario din Constantinopol,
nu lipsim cu cinste a va raspunde, ca buna vointa si din
parte-ne, ar fi fost ca s ne aratAm cu deosebire si
mare dragoste, spre deplinire si a trebuintii ce ni sa scrie
-si a indemnatoarei poruncii P. S. V. Insa din nenoro-

cire precum credem ca va fi bine cunosmt (negresit a

zice), ca mai nimic nu am afiat in aceasta sf. Episcopie,
atat in cele ce sd atinge de cele bisericesti, cat si despre
incaperile neaparat trebulncioase unei asemenea sfintei
casi, si am fost si santem saiti cu dela insine cheltuind
si facem cele ce putinta ne ajuta, din care pricini, peste
sapte mii sfantihi astazi santem datori in privinta preThoirii caselor arhieresti din sf. Episcopie a Ramnicului
Valcii. i asa din toata neindemnarea si lipsa, trimetem
si noi lei trei sute cincisprezece, in sfantihi 140, facuti
-grop, rugandu-ve a fi priimiti si a sa socoti drept multi,
dupd cuvantul zic duhul osardnic, iar trupul neputindos".\ De care ni se va da ertare si arhiereasca blagosloveniea Prea o Sfintii V. Santem al P. S. V.
f Kalmic Relmnic
VI *)

Prea Sfinte Parinte

La scrisoarea ce Prea Sfintia Voastra ati adresat Marii

sale Prea inaltatul nostru Domn, in privinta recladirii bisericii dela Ramnic a sfintei Episcopii, si reparathlor ce
chipsuiti a se face seminarului de acelasi oras, Inaltimea
sa mi-a poruncit sa va incunostintez, Prea Sfinte Parinte,
ca vede cu multa bucurie neobosita priveghere ce aveti
pentru imbunatatirea sfintelor lacasuri, si ar fi vrut sa
-dea indata deslegare pentru ceea ce-i insamnati , dar
*) Dela no. 106 din 1851

www.dacoromanica.ro

15

--

fiinde pentru asemenea autorizatie urmeaz'a a se face

cereri potrivit cu cele In flinta controlaricesti reguli, Maria sa v pofteste s adresati pentru recldirea bisericii
chibzuirile P. S. V. formal, catre Departamentul credintii,
Insotind si plan cu contractul ce va fi a se incheea pentru aceasta reconstructie.
Mr pentru reparatia seminarului Maria Sa stiind ch

chiar P. S. V. exprimasarati dorinta de a se cladi serninarul in Craiova, ca sa fie langa rezidenta P. S. V.

nu vede trebuinta de a se face insemnatoare cheltueli
cu reconstructia si acelor 4-leaped dela Ramnic, la care
dupe arderea orasului n'au ramas cleat paretii. Maria
Sa in unire cu cea mai dinainte cerere a P. S. V. socoteste ca seminarul fiecaria Eparhii trebue sa fie acolo
unde este rezidenta Arhipastorului. pentrucd daca tin asemenea asazarnant de invatatura duhovniceasca nu va fi
subt ochii chiar a cdpetenii bisericesti, nu nurnai nu se
debAndeste scopul moral ce obstea asteapta, ci din potriva, se poate introduce intransul vre-o neghind foarte
vatarnatoare cresterii, ce trebue a se da tinerilor odrasle

a carora misie este a duhovnici populul crestin pe calea mntuirii.

Maria Sa \fa' pofteste P. S. P. sa binevoiti a cumOrli aceste observatii cu a P. S. V. intalepciune si

duhovniceasca dorinta si sa chipsuiti asezarea seminarului langa P. S. V. In Craiova, unae v aveli rezidenta.
Primiti P. S. P. din parte-ne, Incredintarea de adancul respect cu care sant al P. S. V. prea plecat fiu
sufletesc.

P. Poenaru
14 Martie, 1852
VII*)

Cu duhovniceasca dragoste 0 parinteasca.

blagoslovenie Arhon Aga.
Dorita si fiiasca scrisoara Dv. din 14 ale acestia,
*) Aceali delft.

www.dacoromanica.ro

16

cu dragoste primind, si de cele ce ne insemnati ca ragspuns din partea lnaltirnii sale, intelegancl, grabim a va
face cunoscut, ca dupa cele instiintate mai Inainte formal
Si particular atat Marii Sale i d-lui coconului lancu Bibescu cat si Dv. in privinta chibzuirii locului cuviincios,.
pentru cladirea din nou atat a catedralei acestii sf. Episcopii (cad a mai ramanea tot aceste incaperi in care
locuim acum, este peste putinta, pentru multe pricini bine
cuvantate) cat si pentru seminaru ei, ce se socoteste a
sta una este neaparat trebuincios.
Noi asteptarn cu mare nerabdare luminata dezlegare
hotarItoare de numirea mai intai a locului spre Infiintarea
lor, si apoi sa ne asemanam domnestii rezoluti pusa la
raportul nostru din anul trecut Saptembr., ea sa facem
planuri i socoteala cheltuehlor, fiind bane stint D v. cal
inainte de a se cunoaste locul oranduit spre cladire, nu
sa poate nici plan a sa alcatui, nici deviz a sa tntocmi.
Si asa poftim pa Dv. ca sa supuneti la inalta cunostinta Marii sale, plecatele no3stre rugaciuni, sa bine
voiasca ca fara amanare mai mull, a hotari o data yeti
in care parte ae loc anume din preajma acestir politii
s'ar socoti de cuvinta spre noua In-111*re acelor de mai
sus, si sa fim nezabovit vestiti, ca sa se faca apoi controiariceasce urmare potrivit formelor asezate, si a sa si
pune in lucrare ineeputul .cladirilor.
S credeti Arhon Aga, ea prin mahnire sufleteasca
vedem astazi numai aceasta sf. casa la Cate trele locurile si partile ei din nenorocire lipsita de sfintele D-zeesti
1ocasuri, de casele trebuincioase precum si de incaperile seminaricesti, adica nici la Ramnicu Valcii, nici in
capitala Bucuresti, asernenea si aici, unde biserica fiind
foarte mica, si nelneapatoare norodului ce sa strange,,
nici scolarii seminaricesti, nu-s'i pot avea locurile cuvenite spre citire si Cantare pentru a lor deprindere.
He mangaem acum si nadajduim intai la D-zeu si
www.dacoromanica.ro

17

al doilea la Maria sa, Ca pupa vethim'ea numerui--de

Arhiepiscopie a Ramnicului '44--Noirrtirgeverin, ce poarta

aceastA eparhie, de unde astazi Matta Pronie a iconomisit si a dat putere obladuitoare Inaltimei sale adevdratului fiu duhovnicesc at ei si patriot al aCestii Mici
Romanit, nu va pregeta prin buna vointa a o radica iarasi
Ia cinstea ei dintai i atunci va fi o pomenire vecinica,
pi nemurire luminatuluf nume al Inaltimii sale si a d-lui
ministrului credintli, patriotul acestii capitale, ca niste intemeetori i fondatori acestor sfinte asezaminte publice.

Numai putin Inca si Dv. dupa cuvantul de patriotizm

veti hia parte, prin staruitoarea aducere arninte. lar catre
acestea, re 1ntemeem pe Domnestile cuvinte rostite catre
supt iscalitu in zioa psififorii noastre, and ne-am InIrednicit de am pritnit pa Maria Sa la metohu Cerniai fagaduitoare Inaltutui domnesc ajutor.
Noi nu cu atata ravna personald am esit din sf.
manastire Cernica, cat ca sa deplinim prin supunere mai
muft luminata porunca Marii sale. lar and ni s'a hotarlt
soarta pentru chiriarhia acestii sf. case, am avut sufleteasca
placere pentru folosui propovaduitor catre turma incredintata, Ca vom fi ascultatf ca un organ mijlocitor, pa

de a parte a sa retool cele neaparat trebuincioase, aflandu-se toate In paziste i pustlire, ca sa ne o-linim, nit
in ostenehle aitora ci urmasii inteale noastre.
lar pa de alta, i perttru oarecare indreptare a tagmii
bis ricesti, de care astazi este mult Intrebuintata. Pisa la
nict una dintr'aceste, fara ajutoYul Domnestii bunei vointe,
nimic nu putem face.
singuri noi

Acum not aril Inceput a gandi pentru sinene pilda

acefglia care petrecea Thtt'a pestera ; el dug indettinarea
multora esiind spit vederea ISmil, pi mergand pe Urf afitp
tata Ii toselte itP leo din firma
priveste Inteo pate
i Intealta, spre scapare-i, sa ura Intr'un copacir acolo
www.dacoromanica.ro

18

vede un balaur, si asa la ,radacina leul, sus, balaurul, a

eugetat a sari in apa, intransa iarsi un crocodel mare
cu gura cascata, a ramas uimit gandindu-sa apururea
la pestera.
Cat pentru cladirea bisericii Episcopii la Ramnic,
precum porunceste Maria sa, sa va face plan, socoteala
cheltuelilor si contractelor si prin adresa din parte-ne
s vor Inainta C. Departament bisericesc. lar pentru intocmirea a listii a reparatillor serninarului de acolo si
Inaintarea ei, s'au urmat, dupa lurninata porunca Marii
Sale, data prin grai in toamna trecuta catre Prea cuv.
arhimandrit chir Avgustin vicaru Episcopii, intr'o vreme
and venise Maria sa in orasu Ramnicu Valcii, cu care
va ramanea, precum va porunci Maria sa.
Aceste de mai sus fiind drept raspuns la scrisoarea
Dv. le impartasim prin aceasta si va poftim a ne instiinta rezultatul.

Pa lnga care, va urarn bine cuvantandu-va, ca sa

ajungeti a petrece viitoarele sarbatori ale sf. Invierii D-lui

mantuitorului Hs. cu sanatate, bucurie, sufleteste si trupeste
precum estimp si la all+ viitori ani multi. AI Dv. parinte
duhovnicesc si catre D-zeu rugator.

f Kalinic

Rdtnnic

1852

Craiova
VIII*)

Prea Sfinte PArinte,

Prirnind cinstita preablogoslovitoarea scrisoare P. S.

V. dela 21 ale curgatoarei luni, am supus indata la cunostinta Marii Sale Prea Inaltatului nostru Domn cele
inteansele coprinse, si mi s'a poruncit sa va ardt, P. S.
Parinte, ca pentru cladirea seminarului Maria Sa nu stie
de care loc ar putea despoza in preajma Craiovei, ca sa--1
*) Aceiai delA.

www.dacoromanica.ro

19

Iotarasca spre acest sfarsit, ci ramane ca P. S. V. sa

.alegeti un asemenea loc, si de va fi trebuint a se hotart de Maria Sa, sa bine voiti a-i incunostinta alegerea
ce yeti face.
Maria sa, P. S. Parinte, vede nu cu mai putina durere, darapanarea in care se afla sfintele lacasuri ale acei
Episcopii, dar, precum si alta data v'a aratat, asemenea
darapanri a gasit Maria Sa, la suirea in scaunul DomMei, pretutindenea si ii va fi peste putinta a le restabili
toate de odata, ci nadajdueste la milostivul D-zeu si la
sufletescul z e 1 al P. S. V., capeteniile bisericii, c in
scurta vrerne se va invrednici a le vedea toate, daca nu
savapsite, macar pornite pe calea indreptarii.
Eu ramaiu cu cel 111 a i adanc respect al P. S. V.
prea plecat fiu sufletesc.
P. Poenara
27 Martie 1852

1X1

Nifon ...
Cunoscand pe de oparte lipsa si neaparata trebuInca ce este de un manual de Pravila bisericeasca, pe
cat se atinge de cuviintele cerute de sfintele soboare
dela cler, In privinta legaturii sale cu biserica s! in relatie cu sotietatea, precum si dda mireni in unirile lor
casnice, iar pe de alta dorind ca toata partea preoteascq
s cunoasca mai de aproape aceste sfinte legi impuse
de maica noastra Biserica, ca sa nu-i ramie nici un cuvant de desvinovatie la faptele ce le-ar urma Impotriva*,
ne-am ocupat de culegerea a tutulor canoanelor celor

mai de capetenie, ce am vazut cd se atinge de aceste

'cloud clase si sant mai mult intrebuintate in tirnpul de
lap', precum cele din soboarele Sfintilor Apostoli; ale
*) Dela No. 96 din 1852

www.dacoromanica.ro

20
Sfintilor Parinti si din cele coprinse in Pravila biseri
ceasca veche pe care asezAndu-le fiecare loeul ce priveste, am mai adaogat la srarsitul lor, i cateva instruc
tii atingatoare de formele ce trebue a se pazi de aziA
'inainte, de eatre aceia ce doresc a intra In casnicii legiuite, la care s'antem incredIntati ca luand In consideratie bunul lor scop:de a stavili In viitor multimea neoranduelilor ce se ivesc in toate zilele, intre cei ce a-berg a face aceasta legatura, i pe care multi dintrInsii
uneltind-o numat pentru interesul material si prea putin
pentru eel sufletesc, a facut a se slabi cu totul seopul,
acestei sfinte taine a nuntli, vd vett uni j fratia voastra
la punerea lor in lucrare, i primind alaturatul aci ec-zemplar de aceastd Prescurtare a Pravilii, ce a esit acum de subt tipar, sa porunciti atat consistorului acelei
slinte Eparbii, cat i cucernicilor protopopi ai plasiFor.
ca dela 1 lanuarie al anului 1853 sa urmeze dupa dansa,..
conformandu-se cu publicatia noastra, ce este tiparita la
inceputul ei, iar de pramirea i punerea sa in lucrare
ne yeti Intoarce raSpuns.
t Nifon mitt. Ungrovlahiei
Anul 1852
luna Noembrie 3
No. 4820
X *)

Cktrer d-hti Aga P. Poenara

Hrs. a inviat i duhovniceasca,

biagoslovenie Arhon Aga!
Dorita scrisoarea Dv., din 27 ale trecutului Martie,.
la 3 ale acestii, cu dragoste primind, am vazut cele spre
rspuns vestiti nog la scrisoarea ce v-am fost trimis din
21 ale Incetatei luni, la care vAk facern cunoscitt cA locul,
in preajma acestii capitate, de care ne cereti stiinta a s

) Dela no. 106 din 1851.

www.dacoromanica.ro

21

alege de insine si sd-1 numim pentru claidirea seminarului, si pentru biserica catedra acestii sfinte case, noi
ne-am indestulat a sf. Episcopie are un loc slobod, d at
vremelniceste pa seama triaghistratului de aici, de s face
tdrgu de afarA pe clAnsul , este si grAdina D-lui marelui
logofAt bisericesc loan Bibescu cu incAperi inteAnsa, de
care ne 'ardtase D-lui in anul trecut, CA voeste a o da
pentru aceste cldiri. Iar inalta chibzuirea Mrii Sale va
hotAri acum unul, oricare dintr'acestea douA, sau aiorea,
unde va bine voi, cad aici in acest metoh, unde lcuint,
am aratt prin mai multe scrisori pricinile bine ,-,cuvAntate, de care nu iart a s face asemenea cladiri.
Noi, dupd neaparata trebuinta ce cunoastem cd este
a sd hotri aceasta, cu bucurie am alcAtuit acum plan,
si socoteala de toate cheltuelile acestor cldiri pe care
nu lipsim a le trimite Dv., hotArindu-vd cu dinadinsul,
.ca la vreme prilejite, sa le supuneti cunostintii MArii Sale
impreund si cu plecatele inchinAciuni din parte-ne rugdtoare, ca s bine-voiasca Inaltimea Sa, a da luminata ho-

farire de urmare, cad precum este stiut, nici o alt chiriarhie, nu sA aflA astAzi in asa proastA stare, ca aceasta
a sfintei Episcopii, lipsitd si de sfintele lacasuri si de
incdperile trebuincioase. Si socotim ca in fericite si luminate zilile InAltimii tale, s'ar cuveni a fi protimisitd

intru inbundtatire si din celelalte case infrumusetare spre

cinstea numelui Micii RomAnii, fiindcA ea s'a invrednicit
a scoate din sAnul ei, patriot, cu mare putere, dela cel
Prea inalt.
Precum noi credem, fArd indoiald cA milostivul D-zeu
va invrednici pe MAria Sa a le vedea toate, nu pornim

pe calea indreptArii, precum Dv. ne vestiti, ci savArsim

bund cuviintd, asa si Maria Sa bine \mind, nici cum sa
nu se indoiascA, ci prin credinta cAtre D-zeu, aseminat
cu aceastA faptA bund, sd porunceascd rostirea. Zelul noswww.dacoromanica.ro

22

tru, macar si capeteniile bisericesti despre cele sfinte, au,

fost si este cu adevdrat tare fierbinte, ins Fara Domnescul Mrii Sale ajutor, este in armortire, si nu putem
face nimic

Asa dar, de va fi parinteasca milostivire a Inaltimii

sale cu primire, ca prin ajutorul lui D-zeu, s rostueasca
odata aceste cldiri veri la care dintr'aceste cloud locuri s'ar hotart noi, cu mare multumire si placere voim
sd priimim direcsia lor, de va avea si Maria sa incredere
in persoana noastra si socotim ca vorn avea mai mare
ingrijire cu durere de inimd, decat veri care altul strein.
Aceasta instiintand spre rdspuns, la scrisoarea ce
ne-ati trimis, si asteptand cu nerbdare fiescu cel mai
dupe urm raspuns de verice urmare, santem al Dv. parinte sufletesc si dire D-zeu rugator.
I- Kalinic Rdinnic
1852 Apr. 8 Craiova

Cinstitului si al nostru iubit fiu sulletesc D-lui ma-.

relui Agdi Petrache Poenaru cu printeasca blagoslovenie.
La Bucuresti.
XI *)

1852 Aprilie 8, Craiova,

Catre Parintele Arhimandrit Avgustin

vicaru Episcopiei
Bucuresti,

Arhiereasai blagoslovenie Prea Cuviosii tale, Prea

Cuv. Arhimandrite Kir Avgustine.

Cu intoarcerea de aici a lui Kir Marin vestim Prea

cuv. tale, cd planurile pentru biserica Episcopiei de aici

din Craiova, si pentru seminar au ramas s le fac a

D-lui acolo si sa le dea Prea cuv. tale, cand atunci
inpreund alaturata noastra scrisoare inso(ita si de soco*) Aceiai dell

www.dacoromanica.ro

23

telile cheltuelilor claalirii, sa mergi insuti a le da D-lui

agai Petrache Poenarul si peste cAleva zile, vei avea
ingrijire a te mai duce, ca sa ceri si raspuns.
lat si formalu adres. catre cinst. Departament bisericesc, Insotit si de socoteala cheltuelilor, pentru ciddirea bisericii Episcopiei ot Ramnicu-Valcii, care asemenea Inpreuna cu 'pilau ce face Kir Marin, sa vor da
la D-lui marele logofat loan Bibescu, vorbindu-i si prin
grai cele de cuvinta In azeasta pricina, rugAndu-1 a le
Inainta MArii Sale WA zabava, ca sd dea luminata hotarIre.

i vom avea raspuns de urmare. AlAturam si osebitele

dupa chensiile noastre In pricina cladirilor. Le vei ceti

si Prea cuv. ta si vei lua vorba atat cu D- lui marele

logofat Bibescu, cat si cu D-lui Aga Petrache Poenaru,
pohtindu-i din parte-ne, ca sA rnilloceascd a saInsArcina
Kir Marin cu aceste cladiri si atunci sa vor da afard
aceste chezAsii, iar la din potrivd, de va fi a ajunge
treaba, ca sa sd ia de alt arhitecton strein, atunci ni le
vei Intoarce, si noi vom rAmAnea aparati, si Intru nimic
nu ne vom amesteca.
Al Prea Cuv. tale pArinte duhovnicesc.
f Kalinic-Rdmnic
ClAdirea din nou a bisericii sfintei Episcopii din
orasu RAmnicu-VAlcii, dupa soaoteala fAcuta, Insumata

drept sase mii o sutA saptezed si cinci, No. 6175 galbeni inparatesti, hotarIndu-sa a sd da asupra mesterului
Marin ce ne este bine cunoscut de om cinstit, cu stiinta
cercat la asemenea clAdiri bisericesti. Incredintam noi,
supt iscalitu, prin a miastra rAspundere de verice inpotriva abatere patubitoare din parte-i, cu aceasta conditie insa, ca suma galbenilor de mai sus, sd sd raspunzA
in primire-ne, ca prin directia noastra sd sa cumpere
www.dacoromanica.ro

24 -materialurile trebuincioase, si a s plati i nurnitului lucru mestesugfflui sau.

t Kalinic-Reintnic
1852 Apri lie 8
Craiova

A doua chezasie" era pentru clidirea din no u a

bisericii catedra acestii sfintei Episcopii precum si a seminarului ce sant a sa face din nou aici in politia Craiovei, dupa osebitele doua socoteli, insumate, una drept
sase mii opt sute saisprezece, No. 6816 galbeni inparatesli i alta drept sase mii patruzeci i patru No. 6044
galbeni inparatesti".
X111

Ca smerita" plecaciune e inchindm MArfilor Voastre

Prea Maltate Doamne,
Dela niste persone de credinp, dinteaceasta capitala,
ne am indestulat, ca aproape de scoala nationalA de aici,

nu departe si de biserica sfintei Troiti, este a se cumpara un loe pentru clddirea biserica Calvinilor,
ca
au aplecare cu proerisis a contribui la a ei zidire i unii
din drept credmciosii nostri, care este o greseal prea
mare a sa impartasi cu ereticii. Aceasta Prea Inaltate
Doamne, cu cat pentru cea dintai, socotim urmare cu
totul Inpotriva sfintei bisericii noastre rasaritene a sa
afla, adeca o asemenea cladire a unor eretici impotrivitori dogmelor ortodocse aproape de cele cloud sfinte
locuri ; biserica sfmtei Troiti, i coala, unde sa preda
i

frica lui Dumnezeu, i alte stiinte mora!a, ne-au pricinuit

nu putina mahnire sufleteasca, cu atat mai mult si pen-

tru cea de a doaa. Ne-au prut tare rau, mirandu ne

sinene, cum aceast proereticoasa contributie, sa nu se
arate d catre sfintele biserici cristiane, cele fara venituri,
*) Dela 107 din 1852.

www.dacoromanica.ro

25

ca s le ajute, si sa le infrumuseteze cu cele de lips,

-spre slava prea puternicului D-zeu, si spre vecinica pomenire a neamului Domnilor, rnormantat la acele sfinte
locasuri.
Supt iscalitul acluce plecatarugaciune lnaltimii Voastre,

de nu se va putea propri cdtotul cladirea bisericei acei,

sa v milostiviU, ca parinte sufletesc, a da luminata porunca, ca sa se infiinteze aiorea afara de oras, cu depArtare de sfintele noastre biserici, caci tot afara de
bariera, sa aflit si gropistea morrnantarii unor asemenea
strini de legea noastra..
Aceastea, dupe chiriarhiceasca datorie ne-am cu
nakut siliti, a le supune la Malta cunostiinta Marii Voastre,

indreptatoriului tuturor, celor de fire bisericeascA si politiceasca, ca sa bine voiti, in fericite si pacinice ziiele
Inaltimii Voastre, a sa face cele placute lui Dumnezeu,
dorite fard indoialA si de Maria Voastra.
Al InAltimii Voastre, plecat intru smerenie si cAtre
Dumnezeu fierbinte rugator.
Kalinic

Rdmnic

1852 Dechem. 8
Craiova
XII1*)

Prea sfinte Stpane,

Recunoscatorul nici odata nu uitA pre facatorul sat!
,de bine, ci tot d'auna 11 binecuvinteazd Inaintea lui
Dumnezeu, si il arata oarnenilor, ca A ia pilda de fapte
Nine, ca dela o lumina ce sta Inaintea ochilor, si li povatuieste sa mearga catre cararea cea dreapta ; dar Visa
precum putini pastori sant (dupre zisa Domnului nostru
Is. Hr.) carii isi pun sufletul pentru oi, asemenea si pu-tini sunt carii aud si urmeaza dupd glasul Pastorului :
*) Dent No. 94, din 1852.

www.dacoromanica.ro

26

cei mai multi Ant ca caprele, ce sa sileste pistorul s

le dun' la pasunat, si dnsele alearga, se baga in crang_
si in maracini ; la care vine zisa proorocului : Toti s'au
abatut, netrebnici s'au ,facut, nu este cel ce cauta pre
Dumnezeu".
De aceia, precum doreste cerbul de izvoarele apelor,
asa Inseteaza sufletul meu de a se impartasi de bine
cuvantarea Prea sf. Voastre, si:a v vedea fata cea branda

ca a lui David in toate zilele vietii mete ; ci plecat rogbuna vainta P. Sf. V. ca sa ertati rostul buzelor mele.
$tiu Prea Sfinte Stapane, ca. Indestul aveti ingreuare

(sic) pentru cladirile ce ati pus in lucrare, eu am in

draznit insa si pe lnga cele cinci proschinitare am adaogat Inca cinci, precum se vede in lista abonatilor,
si vi le trimeset cu un preot dela Maica Precista, im
preuna cu ale paritelui Augustin.
Acum se afla supt tipar Docstarul tomul al doileat
adica Triodul si Penticostarul ; din care Triodul va eli
la lumina pe la sfrsitul lui Februarie, in marime de 15
coale pe hrtia cea mai bung. lar PenticostardI va esi
la sfrsitul lui Martie, neputnd hotari de c5te coale sa
va face ; pentru care va rog ca sa bine voiti ajuta la
tiparirea lor din fonclul seminarului, pentru trebuinta seminaristilor, dupa nici 'Ana acum nu m'ati lasat neajutorit la toate cartile ce am tiparit, pentru podoaba sfintelor biserici si luminarea neamului, ca nu numai Areinii
sa se laude ca sunt imbogatiti de toate cele trebuincioase,
Al Prea Sfintii Voastre cu plecata smerenie supus.
Anton Pann
1853 Fcbruar. 12
Bucurgti
XIV *)

Nifon...
Fiindca tipografia a intrat cu tiparirea sa intral noa*) Aceiagi del6

www.dacoromanica.ro

27 -lea Minei, ramaind numai trei a se mai pune supt tipar :adica Octombrie, Noembrie si Dechembrie, si pentruCa
deoparte orice fond avea s'a cheltuit cu infiintarea celii
d'adoa masini, iar pe de alta Intretinerea ei cere o cheltuiala foarte mare si necontenita, de aceea poftim pefratiea voastra, ca sa raspundeti si ramasita de bani
ce-au mai rmas pana la suma totala a platii mineelor,
ce se tiparesc dupa cererea ce ati facut pe seama fratii
voastre, ca cu aceasta s platim datorirea ce am facut

la casa centrala atat pentru infiintarea tipografii, cat si

pentru intampinarea cheltuelilor cerute la tiparirea Mineelor i tot de odata sa ne putern inlesni a pune supt
tipar si cartile urmatoare ce s'au gatit de indreptat si a
caror lipsa sa simte foarte mult, adica. : Molitfelnicult
Ceaslovu, Psaltirea, Triodul si altele, caci acum puteti
ramanea Thcredintati ca peste trei Inni cel mult se vor
savarsi toate mineele.

i de -nu ati primit pe toate cele tiparite pana acum, zabava urmeaza din partea legatorului, iar nu dintr'a tipografului. Asteptam dar cu nerabdare punerea cat

mai in grab in lucrare a acestii poftiri din parte-ne.

f Nifon tnitrop. Ungro-Vlahiei
No. 4554
t 853 lulie 10

XV 1

Nifon...
Din banii pretului Mineelor la care santeti abonati
.

fratia V. priimindu-se acum prin cuviosul protosinghel

Pafnutie cu adresa din parte-va subt No. 1377, galbeni
cinci sute in sfantihi care fac lei cinci-spre-zece mii saptesute cinci zeci, No. 15,750 : nu lipsim a va raspunde
spre stiint.
*) Aceiaqi deld

www.dacoromanica.ro

28

Tot de -odata va poftirn ca sA grabiti trimiterea

celorlalti bani spre complectarea sumei pretului intreg
al abonamentului, cad trebuintele tipografii sant mari
neaparate, precum v-am incunostintat i prin adresa cu
No. 4554. far tiparirea Mineelor este a lua sfarsit peste
putin si numai legatul lor poate sa mai pricinueasca
oarecare intarziere.
Mfon mitr. Ungro- Vlahii

No. 5723
1853 Octoinbrie 2
XVI *)

Cu cea In Hs. frateasca dragoste ma Inchin

Prea Sf. V.
Pnimind cu dragoste scrisoarea Prea Sf. V. dela
3 ale acestia, trimisd prin cuviosul monah Metodie, am
vazut cele ce Intransa ne insemnati. Ne-am bucurat cu
deosebire, cand am vazut ca va aflati sanatosi, precum
asamenea i noi ne aflm cu darul lui D-zeu si ale Prea
Sfintii V.rugaciuni.

Catre acestea, asemanat cu dorinta ce ne ecsprimati

prin aratata scrisoare, trimetem cu aceasta 28 bucati

carti, ce se insenmeaza in dosul acestia, din cele
tiparite in tipografia acestii sfinte Episcopii, fiecare insemnate cu pretul lor, dupe dorinta P. S. V. lar acum
avem in tipar Cuvintele Apostolilor Durninicilor de peste an.

Pomenitul mai sus monah, de vreme ce este trebuinclos P. S. V., i- am dat cuvenita voe a se stramuta
acolea.

Al P. S. V. in Hs. frate
t Filotei Buzdet
Anul 1853
lona Noembr. 6
*) Dela No. N din 1852.

www.dacoromanica.ro

29 -No.

.20 Psaltiri ate lei 5 pr. 20 una

2 Prohoade pe lei 2 pr. 20 unu
1
1

Lei par.,
110
5

Artimetica
Ceaslov

1 Opt glasor

5
5
10
3

Pravila Duhovnicilor
Slujba Sfintelor Patimi
1 Catihis
1

28

Peste tot doul zeci i opt bucati

145

XVII *)

Nifon ou mila lui Duinnezeu Arhiepiscop

gi Mitropolit al Ungro-Vlahiel.
labitorulni de Duinnezeit frateLai Episeop al Eparhii
Sf. Episeopii Rdmnien Kir Ka linie

Pentruca cloud stralueite biruinte ce s'au savarsit de

catre inparateOile otiri roseti, in privinta sfintei noastre-

religii ortodocse chemati de a noastra datorie in asemenea inprejurari, poftim pe fratia ta ca, Durnineca la
20 ale corentei luni, dupa savarirea sfintei liturghii sa
se citeaseA rugaciunea de multumire atat acolea la Episcopie, cat i in toate bisericile din, acea Eparhie, intocmai dup cum s coprinde In alAturatele eczemplare,

ce vi sa trimit in No. de 1434 spre acest sfarit, indatorandu-se cucernicii protopopi ea sa nu intarzieze cu
a lor thpartire, ci indata fara eltusi de putina zabava
sa dea negreit pe la biserici Cate unul din aceste cc-zemplare,, spre cuvenita urmare mai sus ecspusa. Si pentruc ecspedierea lor fiind foarte grabnica,indata ce au

c,it din tipar nu au ertat vremea ea sa se i lege In

bropri, de acea sa va pune acolea, a sit Lega dupd moAP) Dela No.

9 din 1853

www.dacoromanica.ro

30

delul ce vi sd aldturd aici eczamplarul legat. lar acum

de priimire si intocmai urmare ne veti inapoia raspuns.
t Nifon mitr. Ungrovlahii
No. 6826
1853 Dechembrie 12

XVIII *)

Nifon...
Primind noi astazi adresul Eeselentii sale D-lui deplin Tmatuternicit cornisar ecstraordinar general adiotant

de Budberg, cu data d in 26 ale corenteii sub no. 79,

prin care ne face cunoscut cum ca, dupa privigherea
facuta de catre Ecselentia sa comandantul an sef din
judetul Mehedinti, au aratat cu Incredintare ca preotii
si anume : lanache din satul Isvoarele, Costandin din
satul Pristolu si Marin din satul Patulele, umbla de in d earnna pe lccuitori lA revo:la piin sfaturi atalatoare si
-turburatoare de linistea obstii. i prin influenta preoteasca,

sa i aduca la desavArsita nenorocire ; si pentru eare Ecselentia sa Printul Gorceacov cere a se lua masurile
trebuincioase Intru staviiirea acestor abuzuri, tot de o

data scriindu-ne cu rugaciune, ca sa dam d'Areptul si

ne mijlocit poruncile noastre intru aceasta, ca acei preoti de care este vorba, s...1 se trimita surghiun la vre- o
manastire mai dePartata. Prin urmare, grabindu-ne a face
aceasta cunoscut fratii voastre, va poftim ca fara ctitusi
de putina intrziere sau inpiedecare, sa oranduiti intea-

dins de a merge grabnic si a rddica pe acei trei preoti, pe care indata sa-i dna la manastirea Govora si sd
ea eu alaturata ad a noastra poruncd sub No. 413 in
-primirea igumenului acei mdastiri Govora, sau lipsind
igumenu sd-i dea hi m'ana iconomului mandstirii, sau
aceluia, ce va fi lasat In locul .igumenului; spre a face
*) Aceigi dela.

www.dacoromanica.ro

31
urtnare coprinderii acei porunci a noastrd, care lsand'o
tiespecetluita de a-i vedea coprinderea frAtia voastrd, s'o

dati oranduitilor inchisd. Veti face 'MA fratia voastrd

maturd bdgare de seamd, ca atat pornirea oranduitilor
din parte-vd sd fie grabnica, cat si ridicarea acelor preoti de acolo de catre oranduiti sd fie Tndat i aducerea lor la m-rea Govora netntarziata, !And oranduitii
kinscris de la igumen, pentru a preotilor priimire in acea
mandstire. i care pe langd rdspunsul fritii voastre, sa
ni sa trimit aici.
Nifon mitr. Ungrovlahii

No. 414
Anu1 1854 Ghen. 27
XIX *)

Prea Sfinte Parinte,

Dupa ce s'au isgonit vrasmasii din satele din preajma Calafatului, si m'am asazat cu stabul ostirilor impaparatesti in satu Maglavit 1), dorind a asculta sfanta slujba
la biserica, au fost cu neputinta pand ce mai intai nu
s'au luat masuri pentru totala prefacere i aducerea in
stare, de a sa putea urma slujba, dupa cuviinta ceruta.
Acum dar, savarsindu-se aceasta prefacere in urma
jertfii 400 galbeni, ce prin suscriptie s'au adunat dela d-lor
generari stab si ober ofiteri, i prin osardnica ingrijire a
Ecs. Sale generalul Semakin aducandu-sa in cuViincioasa
stare, pe cat rnijloacele au ertat, s'au intocmit o lista
curata de toate sf. obiecte ce din nou' s'au cumparat, i
de meremetu pe din nauntru i pe din afara ce s'au facut
la aceasta. biserica, care lista adeverindu-sa cu a mea
iscalitura si mai multor generari i tab ofiteri, s'au depus in cutia bisericii, dandu-sa sub de aproape ingrijire
a preotilor i deputatilor acestui sat ; i ca sa fie ei mai
Aceiai
1)

de1A

CornunA in jud. Dolj

www.dacoromanica.ro

32

patruni de aceasta datorie, i a nu cumva poate din a

lor neingrijire, a s instreina vreunul din obiectele sf in te

cu care s'au inzestrat acest sfant loca, am socotit de

trebuinta a alatura pe langa aceasta o copie i P. S. V,
si va rog plecat, ca s nu treceti cu vederea pe
tinerea in blind oranduiala la acest slant lacai cu hramu
Sf. Nicolae, facatoru de minuni, cad socotesc CA este
foarte pacat ca bisericile ortodoxe sa sa lase in proast
stare, precum s'au gsit aceasta de la Maglavit.
Nadejduind ca aceast rugaciune va fi sprijinita, ma
sub insemnez cu respect.
Al Prea Sf. V. prea plecat i supus.
Pay. Laprandi
1854, 39 Martie
Maglavitu
XX.

Btscurgti 1855, Genarie 20

Sarut dreapta sfintiei Voastre !

Ne am intiintat Prea Sfinte cu destuld mahnire,
despre petrecerea din viata a cuvioiei sale maica Platonida, starita schitului de un lemn, dar cel atot puternic,, precum au bine voit a facut, i despre acest punct
nimini nu putem fi aparati de vreme sau mai tarziu. Pe
rangd acestea avand in vedere c acest sfant loca se
gasete astazi in lipsa de o legiuita carmuitoare, care
trebue a povdtui. i indrepta turma catre acele sfarituri
la care este insemnata prin rnisiea sa de cel prea Malt,
i oranduelile intocmite i c dupa aezamintele ce sa
pazesc, ocrotirea i protectia acelui sfant loca hind lasata matua-mi Brancovencii, ca fireasca ctitora, apai 'Dana
a sa intari de starita acea ce dupa punerea la cale f-

cutA de cafre fireasca ctitora urmeaza. a carmui poment41) Dela no. 2 din 1855.

www.dacoromanica.ro

33

tul sfant loca ; cunoscand i noi cat Prea Sf. V. doriti

bund oranduiald intru paza chibzuirilor ctitoreti, nu
lipsim a O. ruga i din parte-ne, ca in asemanarea

acelor orandueli, sa bine voiti a da i P. S. V. cea desavarita binecuvantare aceleia, ce matua-mea o va gasi

cu cale a fi numita de starita, la pomenitul sfant loca.

A sf. voastr ca o fiica sufleteascd i supusa
Elisabet Stirbei 1)
XXI *)

Nifon....
Fiindca dorinta noastr i a Marl Sale Prea inaltatul nostru Domn este ca semenarele sa aibd uniformitate
in invataturile, ce sa predau intransele, i fiindca inulte
din tiintele, ce sant oranduite in programa incuviintata
de Eforia coalelor, sant nedate la lumina' prin tipar, pricinuindu-s dinteaceasta mare osteneala i paguba colarilor. De acea s'a insarcinat de noi i de Eforie, pitarul Ilie Benescu profesorul de Teologie, in seminarul de

aici, ca s lucreze aceste carti ce lipsesc i s le tipdreascd. Pentru care s indatoreazd semenarul ca s priimeasca de o cam data un numar hotarit spre inlesnirea
tiparirilor.
In

acest an ei de supt tipar Morala creti-

neascd, pe care Eforia coalelor, supuind-o cercetrii comisii profesorale, o i incuviinta, i o introduse in coalele
nationale, pentru meritul ei ; din care yeti primi acum
250 trupuri ca toate celeIalte seminare.
t Nifon mill-. Ungrovlahiei
no. 2718

Anul 1855 Iona Sept. 9

1) Sotia Domnitorului Barbu Stirbei.
*) Dela No. 94 din 1852.

www.dacoromanica.ro

34
XXII*)

Cu tea mai adncd plecAciune inchinndu-ma

sarut dreapta Prea o Sfintii Voastre.
Precum floarea greceste s numeste) iliotropeon, ear
rumaneste flo area soarelui, s intoarce dupa ceI de peste
zi curs al soarelui, asa i cei nenorociti, Ii Intorc pri-

virile lor catre facdtoru lor de bine. Eu, Prea o sfintite

parinte, de multa vreme am adunat, de prin istorii i carp
bisericesti, cate-va stiinte, despre facatoarea de vieata
Crucea Domnului, adica cat au fost inaltimea ei, i grosimea, i cat au fost lungimea lemnului celui pus in
curmezis, i in ce unele troparii, arata pe cruce in trei
inpartit, si in altele iari arat in patru parti adaogand
cevasi, i despre sfintele piroane, i celelalte eke s coprind in alAturata instintare. Toate acestea aclunandu-le la
tin Joe, am pus a s tipari intituland partea antichitatii,
despre Crucea Domnului, stiinti care Inca nu s'au tipdrit
pana acum rumaneste. Si eata ca i en, asemanandu-ma
urmarii floarei soarelui, Intoarsa catre Prea o sfintia voastra, i va inchin aceasta carte, ca la niste pastori sufletesti i voitori de bine ai mei, care m'ati ajutat dup

vremi cu cea ce Duhul slant v-a insuflat. Primiti dard aceast a mea dedicare, si aratandu-vd cu rnila asupra
rnea, bine voiti a da voe cui sa cuvine, ca sa se inparta
pe la sfintia lor pArintii protopopi ai p1aibor, ate trei
instiintari, in aceste alaturate, aici, ca prin sfintia lor, sa
'se facd ceva prenumeratie, spre a inlesni cheltuelile tiparului, si a Han ; banii Ii vor raspunde cand vor priimi
fiestecare cartea, unde va fi i numele tiparit.
Priviti, Prea o Sfinte PArinte, cu ochi de indurare asupra mea, care la varsta de 72 ani, insarcinat cu casa,
sant bAtut de cea mai covarsitoare saracie, cAci unul
*) De la No. 70 din 1855

www.dacoromanica.ro

35

--

Dumnezeu stie cate oftari si lacrami \Tars in toate zilile,

zlergand ca sa poci capata cele pentru hrana zilei.
Fie bund vointa Prea o sfintii voastre, si dati blagoslovenie intru a mi sa face naclajduitul ajutor, prin prenumeratie, caci cafe putin dela multi, sa." poata unul ; si

apostolul Pavel in cartea a doua dare Corinteni cap. q

stih 6 zice : cel ce seamana intru blagoslovenie, intru bla-

goslovenie, va si secera. Asa Prea o snntite Pdrinte, sa

nu intoarceti in des:1.ft a mea plecata rugaciune, ci deschideti mie, celui ce alerg la ajutorul Prea o sfintii
voastre, milostiva inim si nu ma lasati cufundat in valurile deznaidajduirii pre mine ce sant al P. S. V. prea
plecata si supus sluga.
A. G. Lesviodaks
paharnic
1855 Dechembrie 6
Buctsrgti

XXIII')

Cu frateasca dragoste ma inchin Prea Sf. V.

Din Vechiul Testament, ce am pus sub tipar in tipografia sf. Episcopii, v-am dat and eram la Bucuresti
in anul trecut partea I-a care coprinde cele cinci earti
ale lui Moisi. Si fiindca acum, a esit si cea din urma
parte a acestui Testament in trei tomuri ; am cinste a v
trimete si pe acestea legate, rugandu-va ca sa fie priiMite cu acea bund vointa si dragoste, cu care au fost
primite si celelalte pdrti : iar Noul Testament, sa. afI5 Supt

tipar si ndjduesc in ajutorul lui Dumnezen, ca in curand sa iasa si acesta pe care vi-1 voi trimete.
Catre acestea, fiincicd crez ca, ca in toate locurile,
asa si in Eparhiea Prea siintii voastre, sd gsesc multi
rvnitori 0 doritori, de a dobandi o aserninea folositoare
*) Dela No. 94 din 1852

www.dacoromanica.ro

36

i trebuincioasd *carte mai cu Mama preotii. De aceia

trimetandu-va alaturatele aci zece instiintri tiparite, va

rog ca sa aveti bund vointa a porunci sa se publice si

sd se recomande o asemenea folositoare carte, ca cei ce
s'ar arata cu dorint, de o dobandi, sa o poata gasi, si
aci la sfanta Episcopie si la metohul din Bucuresti, unde
o s trimetem o suma oare care.
Primiti, cu acest prilej, ale mele fratesti inchinaciuni

cu care am cinste a ma supt insemna.

Al P. Sf. V. in Hristos frate
f Filotei-Buzdu
ArruI 1856
1una Marfie 17
buz'au

XXIV *)

Tipografia Nifon Mitropolitul

INSTIINTARE

Sunt cinci ani aptoape dela infiintarea stabilimen

tului de Tipografie Bisericeasca aici in Bucuresti, a Prea
sfintitului Arhiepiscop si Mitropolit al Ungrovlahiei D.
P. Nifon si in acest scull timp s'au tiparit o multirne
de uvrage ale editorilor Romani, cum si alte carti in fe-

lurite limbi, dar mai cu seam tipografia s'a ocupat at

tipariturile cartilor bisericesti, dand la lumina Mineele
pe 12 luni, Octo hul, Orologiul, Psaltirea, Evhologiul si
Liturgiea, toate cu graburele sau icoanele lor ilustrate,.
i harte dintr'ansele cu colori in fete, si cerneala indoita

cu rcsu si negru pe hartie velina : avand acum subt

tipar Triodul, si Pentecostarul, dupa a caruia savars re
va urma Evanghelia, Apostolul si Chiriacodromiul, toate
cu icoanele lor lucrate la Praga dupa desenurile religi-oase cele mai frumoase.
Dela 94 din 1852. Tiparitura.

www.dacoromanica.ro

37

Scopul progresiv al acestei mari si costisitoare intreprinderi a fost si este eftindtatea cartilor bisericesti si
religioase. A inlesni sfintele biserici ca sa le aiba cu un
pret pe jumatate in a i putin ca cum le cumpa.ra pAna
acum aduse din alte tpografii streine.
Cu aceasta se invedereaza cd, nu a f ost nici nu
este un interes peculiar cu tiparitul si vAnzarea lor, ci
cumai un sacrificiu de depunere a cheltuelilor, a grijelor
si a ostenelelor intreprinzMorului.
Zelul religiositatii, scopul moral si progresiv al Prea
-sfintitului Arhiepiscop si Mitropolit al Ungrovlahiei Nifon,

a fost si este marirea si impodobirea bisericii.

Aceasta mireasa a lui lisus Hristos, astigata cu
sthigele salt ce si I-a varsat pentru dnsa, aceasta muma
-ata't de bung pentru tot omul ce cauta azilul in sanul
ei: .nu se putea a mai fi lipsita de tot ce o face fruc-tifera si mareat.1, adica de cnturile ei, de rugaciunile ei,
de laudele intocnnte pentru cel vecinic, de invatatura
cuvntului lui D-zeu, si in srarsit de cultul omului crestin.

Trebuea neaparat o astIel de intreprindere mntui-taare, ale cariea foloase morale tot omul ce a invatat a
rezona le poate cunoaste.
Inca un ce este vrednic de considerat CA, in Intreprinderea tiparirei cartilor bisericesti, s'a intocmit si o
comisie de parinti capabill in cunostinta dogmatica Urea e indatorata cu corijarea acestor carti Mat In limba
cat si in ortografie, confrontand traductille vechi cu cele
_grecesti, spre a indrepta stilul vechi si fara sintacs, In
Intelesul curat al limbei romane populare. Si ca sa se
Inlesneasca si mai mull citirea lor, dupa gustul si trebuintele veacului in care trAim, s'a hotarlf, prin intelegerea si impreuna buna vointd A P. S. Mitropolit cu P.
S. P. P. Episcopi ai Romaniei, ca de acum inainte orice
-carte bisericeasca; sa se tipareasca cu litere formate prewww.dacoromanica.ro

38

cum sant acestea ale instlintarii, pentru care s'a si Infiintat o tornatorie de litere complecta, spre a le avea totdauna noui si curate.
Fapta progresiva. Fapta moral. Fapta in adevarpatriotica si nationath, care va cauza bucuria si speranta
in toate inimile adevaratilor Romani; cad si biserica,
precum se perfectioneaza din zi in zi prin frumusetile
materiale, asemenea se perfectioneaza si in cele morale.
Intaia editie, in aceasta tipografie, a Mineelor ce
s'au vandut cu 9 galbeni trupul intreg si bine legate,
nefiind de ajuns pentru toate bisericile, se vede astazi
aceeasi lipsa si cerandu-se in toate zilele. Cu toate ca
a se pune iarasi subt tipar, astazi trebue un cost mult
mai mare cleat acela al cheltuelilor din anii 1851 si 1852.
Subinsemnatul insa, de va f i incorageat de Prea

sfintitii Episcopi ai Eparhiei Romaniei, ai Transilvaniei

si Banatului : de prea cuviosiea lor parintii egumeni si

stamp, de D. D. proprietari si de D. D. epitropi ai bisericilor, se poate fagadui plin de increderea in Dumnezeu si in bine-cuvantarea Prea sfintitului saa stapan, ca
in cel mai scurt timp sai se afle in Uinta', nu numai Mi-

neele tiparite si legate, ci si toate cartile ate sant trebuincioase intr'o biserica.
Se asteapta insa !Ana la sfarsitul anului curgator
listele abonamentului : ,i daca acest abonament se va

urca dela una mie trupuri minee, pang la 1100 atunci

ele se vor da cu pret de 9 galbeni imparatesti. bar daca
numarul abonamentului va fi mai jos de una mie, atunci
se yor da trupul 1ntreg cu 10 galbeni, pe carele 11 va
primi fiecare abcnat din tipografie cand tot de odata va
respunde si pretul bor. Spre incredere numele d-lor' se
va Aipri la sfarsitul arta lunei din urma, drept recu-

nostinte si memorie; ale caror nume Insa, se vor coRsir

dera ca un contract al d-lor netagaduit cu tipografia
pentru tiparirea acestor -MIL
www.dacoromanica.ro

39

P entru celelalte carti ce au a se tipri, fiindca pentru cele tipkite s'au publicat preturile, (prin jurnalui
Patria) tipografia se va conforma aceluiasi pret moderat cu care a dat si cerelalte carti ce s'au tiparit.
In cat priveste pentru calitatea hartii, a literilor si
a cernelei sa se observe aceasta a instiintarii ; iar legatul va fi, tot precum a fost al celor dintai adica cu piele
la cAlcai, scoartele de mucava, Imbra.cate cu panza englezeasca, cat se va putea mai solid si cu acurateta. Do-

ritorii ce vor bine-voi a se abona, vor subscri 'in coloanele acestii foi numele, pronumele, locul locuintei i
Cate trupuri yor voi a primi.
Abonamentul se va f a c e la cancelariile sfintelor
Episcopii, ale cucernicitor protopopi din fiecare district
sau plasa, i la D. D. librari din toate orasele capitalei.
Anul 1856, Aprilie 18

Arhidiaconul Dionisie
XXV*)

No. 199
D

Lieutenant General Comte Coronini

Monseigneur
Les preuves nombreuses que Votre Excellence a donnes de sa tolerance clairee unie A la piet la plus
frvante m'encouragent de Vous adresser aujourd'hui

une priere que Votre coeur agrera avec sa bont habituelle lorsque Votre Excellence saura, qu'il s'agit d'un
but religieux.

La vine de Pitesti contient un certain nombre de

chretiens catholiques du rite latin, pour la plupart aufftchiens, qui se trouvent depourvus du service divin et de
l'instruction religieuse pour leurs enfants, vu qu'il n'y
a, ni glise, ni cole de leur confession stir les lieux.
Dela no. 15, din 1856.

www.dacoromanica.ro

40

Pour mettre fin a un aussi triste tat de chose, cette

communaut a l'intention, de faire construire a ses propres
frais, avec l'aide de quelques genreux bienfaiteurs, une
ecole avec une petite chapelle 'et une habitation pour
leur cure.
D'aprs les recherches qui ont t faites a Pitesti il
s'y trouve un terrain entierment abandonn dans la rue
principale du faubourg de la poste (machalao posti) d'une
longeur de 58 toises, et d'une largeur de 30 toises qui
par sa situation parait entierement convenable au but indiqu. Ce terrain apartient au convent de ICOziea qui depend
de Votre Esccellence.
Cette circonstance me donne l'spoir que les voeux de

la dite communion catholique qui est fres pauvre en moyens d'argent pouront etre excauces grace a Votre genereuse intercession auprs de Monsieur l'Hegumene de
Kozia. En Vous priant, Monseigneur, de bien vouloir pren
dre les mesures convenables afin que le terrain en question ou
au moins la moiti de sa surface, filt cede a la dite comtuunaut, je me flatte de l'espoir, que:Votre Esccellence

ne prendra pas en mauvaise part une detnarche qu'un

sentiment d'humanit me dicte, et j'aime a croire que
ma priere trouvera au contraire un accueil favorable aupres de Votre Esccelence, dont le coeur est sensible aux
souffrances moraux d'autrui, et dont l'esprit claire aime
les principes d'une tolerance genereuse.
Je saisis cette occasion, pour vous off rir, Monseigneur,

les assurances de la haute consideration avec laquelle

yai l'honneur d'etre.
Coronini
Eucumti, 30 Mai 1856

A son Excellence Monsieur l'Eveque de Rimnik.

www.dacoromanica.ro

41

XXVI *)

Cu cza in Hristos frateasei dragoste

tni"nchin fratil Voastre.
Dupd plecarea din capitald a P. Sf. V., Mercurea
trecutd plecand si eu am ajuns acasd bine cu ajutorul
lui Durnnezeu ; doresc a alla dacd si P. Sf. V. ati ajuns
in, deplind sdndtate.
Cdtre aceasta bine voiti, vii rog, a primi cloud zeci
instintdri pentru Bib lie despre care am vorbit cu P. Sf. V.
la Bucuresti.

Al P. Sf. V. in Hristos frate

f Filotei-Buzciu
1856 Itmie 9

INSTIINTARE 1)
Grelele imprejurdri, prin care a trecut patria noastrd,
si nestatornicia timpului, au fdcut, dacd mi in altele,

dar cel putin in acele lucruri atat de trebuincioase la

cultura si desvoltarea noastrd morald s fim mai de toti
lipsiti, si ce este mai mult si mai de aprodpe interes
sufletesc, lipsa Dumnezeestii scripturi, care este isvorul
mantuirii sufletesti, si temeliea Religii noastre.
Ani indelungati au trecut din nenorocire, de cand
Sfanta Seripturd nu se mai tiprise in limba patrii noastre, si din prieina aceasta lipsa de o astfel de carte in=
teresanta ajunsese asa de mare s;i de simtita. in cat
crestinii doritori de a o avea, simteau mare anevointa
pana cand puteau dobandi Cate un esamplar. Indemnat
pe de o parte de aceasta lipsa pagubitoare de suflet
Prea sfintia sa Parintele Episcop de Buzau D. D. Filoteiu, iar pe de alta micat de nepretuitul tolos ce poate
-dobandi fiecare din mntuitoarele ei invataturi, a voit a
lua asupra-i aceast colosal sarcina de a o tipAri pentru
*) Dela No. 94 din 1852
1) Tipriturti.

www.dacoromanica.ro

42

folosul crestinesc, Inca de cAnd a reorganisat tipografia

acestei Episcopii. Dar slabit de imprejurari nebiruite, s'a
mai amAnat, fara insa de a i se incovoia si rAvna pentru
acest bine comun.
In sfArsit, prin ajutorul lui Dumnezeu, cu toat influinta evenimentelor ce curg Inca, si care au facut, ca
toate mataialurile trebuincioase sa fie cu preturi covarsitoare : Inca indolta rdvna si jertfirea covarsind toate,
s'a pus in lucrare tiparirea acestei sfinte carti Inca din
anui trecut si santem norociti a vesti fratilor Romani, ca.
Sfanta Scriptura a Vechiului si Noului Testament a esit
acum complecta de subt tipar, retiparita dupa cea de

si corectata pe cat s'a putut mai bine in privinta

stilului si a ortografil, pe hartie alba finA, cu literile acestea impartita in cinci volume, coala in patru, si fieBlaj,

care volurn legat cu mucava si imbracat cu pAnza bund

englezcasca, iar la radAcina cu piele de marochin.
Doritorii de a avea aceasta sf. carte se vor adresa
la sus nurnita Episcopie, precum si la sf. Dimitrie din
Bucuresti, metohuI acestii sf. Episcopii, pentru doritorii
din acea capitala, uncle o pot dobAndi cu pretul cel mai
moderat de galbeni imparatesti, doi si jurnatate ; iar fratii
nostri Moldoveni o va putea gasi cu inlesnire la protopopii de Focsani si Braila si InsfArsit in launtru Eparhii
la toti parintii protopopi.
Atanasie ieromonahul
direc(orul tipografli
1856 Martie 8
Buzi u

XXVII *)

Nif on...
Spre ajutoru rnanastirilor dela sf. Munte Aton adica
Esfigmenului si Costamonitu, tiparindu-se de catre trimi:0) Dela No.

4 din 1852

www.dacoromanica.ro

43

aici ai acelor mangstiri, cartea intitulatd Proschini

taru" vine acolea i in eparhia fratii voastre, monahul
Dionisie spre a da i Imprti dinteansele pe unde va
putea, pentru care i ne-au facut rugdtoare cerere a fi
ii

recomandati spre acest sfArsit.

De acea frgtia voastr, bine voind a lua in vedere

stinte1e si folosul ce se trage din asemenea cgrti, yeti
porunci cele de cuviinta i ciitre cine se cuvine, spre
indestularea cererii jeluitortdui, pe cat va sta cu putinta
0 va fi mijloace.
t Nifon rnitr. Ungrovlahii
No. 2430
AnuI 1856, luIie 28
XXVIII')

Nifon....
In urma tipdririi ce am fdcut Mineelor, indeletnicindu-ne dinadinsul intru tiprirea si celorlalte cart', bise-

ricesti de care am cunoscut Ca sant Intrebuintate bisericile ca 0 de Minee, au i eit de subt tipar cu ajutorul
lui D-zeu pang acum : Octoihul cel mare, Cesoslovul,
Psaltirea, Molitfelnicul, Leturghia, Triodul cel mare intreg
si Penticostarul far Evanghelia i Apostolul se afld Inca

subt tipar, i nddjduim ca peste o luna cel mult s ia

sfarsit i acestea nu numai de tiprit ci si de legat.
Ne-am silit precat putinta a stat, de a ei lucru mai bun
0 mai curat, decat cele ce au fost tiparite pand acum
si socotim ca am ajuns oarecum scopul ce ni 1-am propus, atat in aceastd privinta, cat si in moderatia preturilor, reducand prOil fiecareia carti la un scazgmant Ifisemnat din cat se vindea pe la speculanti, ca cu acestchip s se poat cu hilesnire Indeplini trebuinta ce au
bisericile de dansele. i fiindcd cunoatem din lista ce
ne-ati trimis in anul 1851 cu adresa no. 673 ea 0 e-49 Acei4 dela.

www.dacoromanica.ro

44

parhiea acei Episcopii urmeazA lipsa pe la biserici de

asemenea cgrtc neapdrat trebuincioase, Lard care nu se
pot lucra sfinteie slujbe, facern cunoscut frbtii voastre
.Thsemnnel aci mai jos calitatea acelor carti si pretul
fiecAriea ca pentru cute esemplare veti avea trebuinta din
fiecare s ne Incunostintati, precum am avut impreund
vorbire pentru aceasta i prin grai in anul trecut pe cand
lid aflati aici, ca sit stim ate dintrInsele s proprim pA
socoteala fratii voastre, [Ana v yeti inlesni a-le ridica.
Nifon initr. Ungrovlahiei
No. 10
1856 Aug. 13

$fantilii

Octoihul legat cu piele la alai si scoartele

mucava

Ceasoslovul asemenea
Psaltirea asemenea
Molitfelnicul legat cu mucava
Leturghie aseinenea cu tablouri

20
10
9
10

pAnza.
____

Triodul cel mare Intreg cu tablouri legat

peste tot cu piele si foile cusute
Penticostarul ilustrat cu zece tablouri alese
legat peste tot cu piele si foile cusute
Evanghelia cu cinci tablouri asemenea alese,
legate cu table de lemn Imbracate cu piele rosie
si fete poleite ; cu foile cusute i cu copci pentru
Incheiat

Evanghelie brosurd
Apostolul cu cinci tablouri, asemenea alese,

legat cu scoart de mucava, Imbracat peste tot

cu piele si foile cusute

28
24

22
18

20

XXIX *)

Nif on...
AtAt Prea Sfintitu Patriarh al Constantinopului prin
9 Dela No, 15 din 1856

www.dacoromanica.ro

45

cartea catre noi, cat i fratia sa Mitropolitul Brusi din

tinutul Turcic prin scrisoarea din 13 funie trecut, ne vesteste c cutremurul intamplat In orasul Brusa, dupa cum
de obste este cunoscut, a adus in cea mai jalnica stare
tot orasul prefacand in ruine infioratoare i cele mai frumoase i Insemnate zidiri, precurn biserica dela BabecPazar, Mitropolia, scoale i spitalurile, din care pricina
pa langa suferintele ce a incercat lacuitorii de acolo cu
pagubi insemnate, boale, morti $i alte nenorociri, cei
mai multi sa afla in lipsa chiar de hrana vietii, neavand
unde sa adaposti, I ea la o asemenea trista i jalnica
intarnplare lipsindu-le m jloaeIe ca sa aduca In cea dintat stare, toate cate s'a daramat de cutremur, ne invita..
ca sa chernam pa toti pravoslavnicii crestini parte bisericeasca
mireneascd art lacuesc Intr'aceasta Ora, cain numele Dumnezeirii si a celor patimasi nenorociti, sa
sa arate fiecare cu nflostivire asupra lacramilor lor si
sa-i Intampine cu un ajutor precat mijloacele si puterea
i

ii va erta, spre usurarea destudajdumi in care sa afla

cufundati. Drept acea, nu lips m i noi a invita pa haVa voastra, ca sa luatl parte mai ampla la o asemenea
mizerie, in care gem ast zi sarmanii lacuitori din Brusa
si cu toata dragostea i multumirea, sa primiti a-i ajuta
cu ceace nvjloacele i bunul cuget va va indemna, caci
Indatoririle crtstinesti si morale catre asentanasii notri
cu care vietuim In sotietate ne supune a savarsi fapte
bune, a ne asemana cu socotinte,e fiintei cei facatoare

de b ne si a intelege datoriile ce sa cuvine a sal/ arsi

catre aproapele nostru.
acel ajutor cat mai fard zai

bava sa-I trimiteti la cantelaria Sf. Mitropolii, ca de aici

sa sa dea oranduitilor din partea obstii acelor nenorocite familii.

f Nifon mitr. Ungrovlahit

No. 3448
1856 Octos3 brie j2

www.dacoromanica.ro

46
XXX *)
Ministerul Cultului
11 al Instructiunii puilice

din -

Ptincipatul Romanici
Anul 1857 lune, Ghen. 12

No. 105

Prea Sfintli sale parintelui Episcop wd

Eparhiel Ramnicu.
Din alaturata programa. intitulata : Documente privi-

toare la Istoria Romai3ilor" poate intelege orice cititor

de ce mare interes este tiprirea tnsemnatelor documente,

si ori care Roman cu durere de patria sa poate intelege

si mai mult foloasele, ce vor rezulta dintraceasta mare
si pretioasd intreprindere.
Subtinsemnatul ca Roman si ca ministru al cultului inteaceast parte a Romaniei, pretuind frumoasele
succese de oriCe privinta atrag dupa sine publicarea acestor documente atat de interesante, Isi face o mare
si sacra datorie a imbratisa cauza, a se pune In capul
intreprinderei si o recomandi la tot Romania care pretueste binele si fericirea patriei sale ; convins dar ca P.
S. V. santeti dintr'acei Romani care cunoaste mai bine
de cat oricare si sacrificati pentru binele tarii, va trimisei un esamplar ca sa-I aveti in vedere si pretuind ajutorul la care acum sunteti chemat, sa bine voiti a da
raspuns daca priimiti a va prenumera la abonamentul acestei Intreprinderi si cu Cate trupuri din complectul acestor volume, ce sant in lucru si a carora imprimare
va incepe cat de curand. Pe langa o fapta frumoasa si
demnd de adevarat Roman, Istoria Insasi va pastra in
foile sale, ca o frumoasa suvenire pentru posteritate, nu1 Dela No. 94 din 1852

www.dacoromanica.ro

47 -mele tutulor acelora ce au contribuit pentru intreprinderea interesantului ovragiu.

$eftil Ministerului, G. Kretulesca
Aldturea, urmeazd Ingintarea tipdritd, in rorndnege

i frantuzeVe. 0 dam pe cea din armd:

Documents pour servir

A

l'histoire des Roumains

Ce qui a le plus nui jusqu'ici aux Principauts
Roumaines, c'est de n'tre point suffisamment counties.
C'est done servir utilernent leur cause que de mettre a
meme ceux qui s'en occupent, de bien apprcier leur pass et
de mesurer parla leur importance dans l'avenir. Ce but sera
remph par la publication d'uneserie de Documents, com pre-

nant: la Topographie et la Carte du Pays, les Traites et les

Codes; les Rglements organiques et Administratives, la traduction des Chroniques Valaques et Moldaves, ainsi que

des historiens Grecs et Allemands qui ont crit sur les

Principauts, un extrait de publicistes et voyageurs, les
Chants et Poesies Nationales, etc. Ces trauvaux prts
deja en grande partie, seront accompagns de prefaces
ou commentaires de Notabilits litteraires de FrAnce et
d'Angleterre : publis dans la langue Francaise, qui est
la langue diplomatique Universelle, ils seront lus dans
toute l'Europe. C'est tout a la lois une reunion de materiaux historiques a la disposition des Etrangers qui desirent crire l'histoire du pays et qui jusqu' alors ont
te empechs par l'obstacle dela langue et par l'absence
de moyens suffisans d'information ; et aussi un element
d'enquete retrospective a l'usage des Com missaires Europens qui vont prochainement presider a la Rorganisa
tion dela Moldo-Valachie. Cette publication est une
oeuvre en dehors de tout esprit de parti et pour laquelle
www.dacoromanica.ro

48

ne peut faire dfaut l'appui de ceux qui aiment leur pays.

La collection formera dix volumes grand format du
Pantheon Francais de Firm n Didot. La souscription de
.

dix ducats donne droit a un exemplaire complet de

la Collection. La liste des Souscriptions sont recuetIlies
par M. Grant, libraire a Bukarest, qui s'entendra pour
l'impression avec une grande rnaison de Low: fres ou de
Paris. L'impression commencera des que Cinq Cent Souscriptions seront couvertes dans les deux Principautes.
1) Topographie et Carte. Traits politiques et comm
erciaux. Les Codes.
II) Rglements organiques. Notes Statistiques et Administratives : Agriculture, Commerce, Finance, Justice,
Instruction, Cultes, Mince, HOpitaux, etc.
111) Pierre M ijor : Origine des Roumains, Chinca:
Annales RoumaintA.
IV) Chroniques Valaques-Suivies de Michel le Brave
de Baicesco.

V) Cronlques Moldaves prcdes de Cantemir.

VI) Pho,ino et autres historiens Grecs-Mociernes.
Extraits d'anciens auteurs Grecs et Latins (Strabon
etc.). Extraits annots de Gibbon et Hammer.
VII) Historiens Allemands : Sulzer,- Engel, Ne;gebauer.

VIII) Les Pays Ronm..iins au 18 eme et 19 eme

sicles Chiaro (Italien). Zallony. Actes oftictels. Notes
Dtplomatiques.

IX) Extraits de publicistes et voyageurs. Chants et,

Musique. Poees nationar

X) Numismaiique
Colonne Trajane Monuments
du pays et portratis de Grands hommes.
Bucarest, Iprimeria F. Ohm
XXXI *)

Prea Sfintite 0 prea inbite frate In Hrs.

Multumind filth tale pentru cercetarea cea frateasa
*) Dela No. 86, din 1861.

www.dacoromanica.ro

prin epistola-ti din 30-lea Sept. a. c. te asigurdz pre Prea

Sfintia ta, c prea mutt m'arn bucurat, aflAnd din sus

nutnita-ti hArtie buna aflare a filth tale, si doresc ca
Taal ceresc sa-ti inlungeascd zilele vietii pand la cele
mai adAnci batrAnete.

Eu incA ni aflu sdnAtos, dar impresurat cu multe

hipte pentru binele ortodoxiei si al natiei.
Iti multurnesc i pentru cele clod carti trimise Datoriile Preotilor i Aghiasmataru" care le voi scoate din
vamd, unde s'au oprit.
xi

InchinAndu-md sfintelor rugAciuni, rmn cu dragoste

cinstire frAteascd.

Al Prea Sfintii Tale credincios frate.

Andrei Ep. Ard.
Sibiu 4 Oct. 861
XXXII *)

Prea Sfintite i Prea iubite frate in Hrs.

Recomandm frAtii voastre pe infatisetorul cu acesta,
cuviosul protosinghel Orest iconomul Episcopiei noastre

de aici din orasul RAmnic, carele vine acolo in Sibii, sA

mai cumpere Cate ceva in trebuinta tipografii. 5i aaogdnii rugAciunea ca la cea ce ar intampina vreo nedumerire, s bine-voiti ai da cuvenita povata, ertAndu-ne de
supdrare.

Cu aceasta ocasie trimitem fratii voastre o sAnt cruciulitd de corn de inorog i o panocamilafca de ale noastre,

in semn de iubire i dragoste ce vA pstrez. Dorind a

afla cd sAnteti in deplind sndtate artm i noi ; dela o
vreme incoace, sAntem tot cam subred de batrAnete xi

oare care patim la cap.

Al Prea Sfintii Voastre credincios frale.
t Kalinie-Rdmnic
1861 Noem. 3
Rimnicu -VIlcii
*) Aceiaqi dela

www.dacoromanica.ro

II.

Chestiuni de gospodasie agricoa.

XXXII! *)

Prea Sfinte Parinte,

Din porunca Prea Inaltatului nostril Domnam cins,

tea a va adresa aceasta plecata a mea scrisoare, ca sa

binevoiti a instiinta ce urmare s'a facut la ample- aceil
sfinte Ep,scopii, pentru regularea tocmelilor cu clacasii,

dupe noua legiuire. Daca adeca oamenii ce Maria sa a

lasat in dispozitia P. S. V. sa alegeti pi. sa orandui#
pentru aceastA lucrare air intales importanta insarcinarii
ce Ii s'a incredintat, i daca au savarsit aCele tocmelf
CU regularea locurilor de muncal pe- la fiecare tnuste, si
cu domirirea fiecaruia satean la punerea in iucrare a
dispozittilor legiuirii.

Maria sa im porunci sa v arlt, P. S. P., ca cu

nadejdea ce a pus in P. S. V, de a se da un bun stirsit
acestii lucrari, are atintata privirea la rezultatul ce se va
dobancli dela mosiile sfmtelor Episcopii, ca acela.
poata s'uji de model la toate celelaite, despre o dreaptai
cumpanire intre interesele propietatii i sarcmite. sateanului, clacai.

Ca chiriarhi ai propietatilor Eparh:ei, i parinti durhovnice0 ai lacuitorilor acelor mosii, P. S. V. puteti

cutroaste importanta lucrrii ce stapAnirea a, incredintat
intelepciunii P. S. V, a oi aduce la indeplinire, si se nil-

dajdueste ca yeti starui cu tot nadinsul ca oamenit ce

veti fi oranduit pentru aceasta trebuint4, sa inteleaga ca
insarcinarea ce 11 s'a dat nu este o simpla forma de af

se cheltui niste bani in preumblarea D-lor pe la moii.,

ci se asteapta dela danlii savarsirea in fapta a unei lucrari din cele mai serioase, dela care atArna toata odihna
pi buna intelegere intre satean i propidar, i pentru a
49 Dela No. 88 din 1855

www.dacoromanica.ro

-51 --aria isbutire MAria sa doreste a dobandi prilej SA' faca

P. S. V. cea mai vie mu!turnire.
Eu rugAndu-va P. S. P., sA bine voiti a-rn Imparti despre aceasta infortnathle, ce trebue s supun la
tcunostinta Mdrii sale, Tarrfai cu addric respect al P. S. V.
cu itotul 4ecat
f
P. Poenaru
3.Itheznhrie 18.5
XXXIV

Anal 1851 Dee hem. 10 Craiova

Cu duhovniceasca dragoste .i parinteasca

blagoslovenie Arhon Clucer,
Fitasca scrisoarea Dv. din 3 ale acestii la 8 ale uri cele intr'nsa atingdtoare Lie stiinta, ce ne cereti in pricina invoelilor dupa
coua legiuire ce urmare s va fi fcut pela mosiile aiiinatoarei cu dragoste primind,

testii sf. Episcopii-, intelegnd va raSpundem, cl i insine

not A i n datorie gandindu-ne pe cine s ornduim din
partea casii intr'o asemenea lucrare, i asupra altuia tie
avnd incredere, deat numai la d-dui sardar Nicolae Vladimirescu, oin cu haracter credincios rpricinilor i entereselor sfintii casii j cu stiinta de asemenea lucrare ; pe
D lui am si hotdrit sd-I ornckiim, despre carele am facut cunoscut i Mrii sale lui Vod, cnd sA afla pe aici.

$i InAttimea sa ne-a spus a bun este. $i asa am Intrat

cu D-Iui in vorba i :in deslustrea articolelor ce urmare
s faa la fiecare movie, alcdtuind D-lui tot intr'o vreme,
osabitil lista numitoare ce indatorire are a pzi orndui
pentru fiecare mosie osebit, pe care o trimitem pa
lAngd aceasta, pohtindu-vd sa o luati si Dv. in vedere pi
ori de o veti gasi bund i cuviincioasd, sau dacd trebuie
a i se lace de Dv, vre-o Indreptare, yeti bine-voi s ne o
*) Aceiati del4

www.dacoromanica.ro

52

Inapoiati nezabovit, cad in urmarea ei s'a i savrit Jucrarea invoelii stenilor Babiciu d i n Judetu Romanati,
preeurn sa arata in alaturata. aci osebita lista nuruita cu
pecetea acestui sat, iscalit de toti locuitorii de ,acolo,,
care i aceasta sa va lua de Dv. in vedere .si Re veti
inapoia, urmand ca asemenea lucrari sa sa fad la toate
moiile episcopeti; insd la cele d i n Judetele Romanati,
Dolj i Mehedinti de d-lui sardaru Nic. Vladimirescu; la
cele din Judetul Gorj prin doi cuvioi delegati ai schiturilor metoae episcopeti.
.

0 bgare de seamd ins ne-a facut D.lui sardaru

Vladimirescu, la cuvantul .unde sa,

zice ca s sd facd

plan iconomic" c u m cd a s urma acest fel de plan,

trebuie sa s .oranduiasca enginer cu plata. mare i zabava la fiecare, rnoie, dupd marimea ei, fiindca este o
lucrare mare.
Care i aceasta, prin chibzuirea ce yeti face ne veti
imprtai cat mai in grab raspunsul Dv. ca sa. fie tiutd
lucrarea i urmarea in aceste pricini, fiind al Dv. parinte
sufletesc catre Dumnezeu rugtor.
,

K R.
XXXV *)

Prea Sfinte Parinte,

Primind prea blagoslovitoare scrisoarea P. S. V. I'mpreund cu alaturatele pe langa clansa rnodeluri de intocmirea invoelilor
cu satenii clacasi, le-am supus Indata
.
la cunotinta Mgrii sale Prea Inaltatului bostru Domn
,

i mi-a poruncit sa \fa raspunz ca Maria Sa nadajduia

sa se fi ipravit pia actim, pe la toate mosiile acei sfinte
Episcopii asemenea pregatitoare lucruri, ca in primavara
viitoare sa se poata, incheea invoelile fara alta amanare.
Asupra Intocmirii deosebitelor articole din modelul
*) Aceimi deM

www.dacoromanica.ro

53

tri'mis M. Sa n'a facut nici o observatie, pentruca lisa

la intAleapta P. S. V. chipzuire sa le potriviti cum veti
fucleta a' fi mai cumpdnitore Intre interesele propietatii,
si indatoririle sateanului muncitor.
Iat cat despre a mea parere ce P. S. V. bine voiti
a cere, eft asi socoti, Prea Sfinte Parinte.
'1) Ca dupa ce se hotraste ce are sd. dea clacasttl
pentru prisoasele de islaz si de aratura, n'ar trebui subt
altd numire sa i se mai cee si acea zi de plug de care
se vorbeste la art. 7-lea.
2) Precum s'a ales islazu asa ar fi trebuit sa se
hotarasca in contract de acum, deosebitele plaiuri sau
tarlale de artur si de faneata, aratandu-le in care parte
:

a mosii se dd fiecare, si de unde si 'Ana unde se intind, ca sa stie stenii, unde au a li sa masura pogoanele primvara viitoare : cad tocmeala invoelilor urmeaza
a se face dupe calitatea pArnantului ce li -sa' hotrste,

neputand fi pamantul a toatei mosii de aceeasi calitate.

Despre celelalte gasesc cd intocmirea ce P. S. V.
faceti este foarte bine chibzuita.
.

Inapoind dar hartiile, ce mi-ati trimis, rata cu antic respect al Prea Sfintii Voastre duhovnicesc fiu, cu
totul plecat.

P. Poenaru
19 Dechembrie, 1851

XXXVI*)
.i,

Cu cea in Hs. frateasca dragoste m'nchin.

Cunoasteti P. S. V. rnasura luata de lostul Ministru al Credintei, ca pazitorii de hotard dupe la mosiile
eparhiilor si monastiresti ne inchinate, s atarne de aci
inainte de catre advocatii judetelor si .prin ei s'a se recomande la departament, ca sA ,se Intitreascd.
49 Dela BO. 54 din 1852.

www.dacoromanica.ro

154 --De .aceia fiindca 0 asemenea masura itiatd numai

de Departamentu credintli lard vr'o domneasca aprialaae,
este cu lotul vdtamatoare intereselor propietatilor acestQr

case, ludndule cu aceasta dreptul d'a nu mai cunoaste

tele nimic din cele ce s'ar face pela iaceste propietati,
si apoi este o masurd in ,contra despozitillor chiar ,a
conditiilor de arenduire aprobate de Domn, care cgprind,
.cd asem.enea pazitori de hotara, sa se rdnduiasca de-oefii

asezetnintelor si prin urmare de dnsii se atame si 10r

sa le raporteze despre ori ce calcari s.au inprejurari ale

osiilor.

i apoi catre acestea 0 asemenea rnasurd, pe cdt

intelegem, nu devine atat dela Departarnentul credintii,
precat dela imboldirile advocatilor, care-i vor avea pe
aci pazitori de hotarl, ca poslusnici ai tor in trebile si
interesde lor, cad la din contra gasesc prilej amerintindu-i

ca-i scot si pun altii.

Pentru aceste cuvinte dar cu toate ca noi am fault
o asemenea scrisoare si Prea Sfintli Sale printelui Mitropolit, insa va poftim si pe P. S. V. ca sa-i indreptati o

asa scrisoare si si-i aduceti rugaciune, ca sa Ina vt'o

miscare si sa se inteleaga cu d. ministru credintii, spre a
se desfinta o asemenea masurd.
Caci osebit ca atinge drepturile noastre, apoi ajunge
a fi de nesuferit smacinarile ce fac advocatii acestor
pazitori de hotara, aducAndu-i pela dnsii, de Tate ori
ei voesc, du prin cai departate, supt deosebite pretexte
nascacite pentru folosul si interesele lor.

Astept insa raspuns den santeti de parerea noastra si daca .o s indreptati asemenea scrisoare sau mi.
Al Prea Sf. Voastre in Hs. Irate
t Filotei-Buzeiu
Anul 4.856
Octombr, 23

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
Pagina
1.
11.

III.

IV.
V.
VI.
VIL
VIII.

Cuvnt Inainte .
Eufrosin Poteca arhim. Motreanu

Nifon rnitropolitul Ungrovlahiei

Calinic episcopul Rainnicului .

Nifon....

5
7

12

Calinic

13

Petrache Poenaru

14
15
18
19

Calinic
Petrache Poenaru

IX.

N if o n

X.
Xl.

Calinic
!,

X11.

XIII.

Anton Pan

Nifon
XIV.
Nifon...
XV.
Filotei episcopul fluzdului
XVI.
XVII. Nifon...
XVIII.
.
.

XIX. Pay. Laprandi comandant rus

XX. Doamna Elisabeta Stirbei
.
XXI. Nifon....
.
XXII. A. Geanoglu Lesviodacs
XXIII. Filotei...

31

32
33
34
35
36
39
41

...

XXIV. Arhidiaconul Dionisie 1nstiinOre a Tipografiei Nifon

XXV. Conte le Coronini cothandant austriac
.
.

XXVI. Filotei

20
22
24
25
26
27
28
29
30

www.dacoromanica.ro

- 56 XXVII.

XXVIII.

Nifon
A,

XXIX.
XXX.

G. Cretulescu, ministru

XXXI.
XXXII.

Andrei
Calinic

aguna
.

XXXII1. Petrache Poenaru

XXXIV. Calinic
XXXV. Petrache Poenaru
XXXVI. Filotei

www.dacoromanica.ro

4
43
44
47
48
49
50
51

52
53

www.dacoromanica.ro