CONSIDER AŢIUNI

ASUPRA REVOLUTIEI
.

LUI

TUDOR VlADIMIRESCU
DE

IULIA ARICESCU

BUCURE Ş TI
Tipogrllfia "România Nouă", Th. 1. VoÎnea
Str. General Dona, 2('

I
L,
1�4

--- ---'

www.dacoromanica.ro
 CUVANT IN AIN TE

De ce merge tot mai bine inteleg cuvintele isto-

ricului Giurescu : sa nu crezi pe nimeni pe cuvant
Ce o fi aceea istorie ? Am invatat cu totii ceva is-
orie la §coala. Aceea sa fie ? Multimea de fapte
pe care trebue sä le credem pe cuvant ? Ce ne ra-
mane decat sa zicem : a§a o fi, 0 pe urma vartejul
ietii ne full 0 adio carte. Ne vom aduce cand 0
cand aminte ca am invatat la istorie ce ? lupte !litre
popoare 0 lupte interne, chestii de organizare, re-
igie, cultura .. dit . toate vremurile 0 IAA acum.
Adevarata viata, adica viata sufleteasca a trecu-
ului o- putem vedea de acolo ? Pentru ce atatea
certe politice.- 0 razboae cand acestea sant la fel
oricand ? Chestiile de organizare ? Acestea sant a-
proape ace1ea0 ca 0 nevoile gospodare0i la indi-
vizi. lar cat despre viata sufleteasca .. Doamne fe-
re0e, de viata sufleteasca data pe scurt ca s'o
poata cuprinde toata, ca 0 cand viata sufleteasca s'ar
putea-da in linii groase.
Mult am invatat, de pilda, din viata sufleteasca
a evului mediu, cand mi s'a spus, oricat de viu,
ca atunci luptele se purtau pentru ideia religioasa ?
www.dacoromanica.ro
4

Acestea sant imprejurAri externe cari au prea

putin aface cu sufletul. Intrucat mai putin in evul
mediu sant RuVi pand in vremurile noastre, cand
in numele ortodoxisthului tind sA stApaneascA ?
Doar numai in numele religiei pornesc V cruciatii
in evul mediu.
A existat un Ludovic cel Wilt care ar putea fi
representant al evului mediu, dar tot atunci a existat
i Filip cel frumos, de care au fost destui. Sfinti Lu-

dovici au fost V in celelalte vremuri Lui Carol al

cincilea, bun cavaler, ii e ruVne sAli constranga
dupanii prin foame i odatA cu el tit este Du
Guesqlen care n'are deloc astfel de scrupule.
Si in evul mediu talharii in timp de pace atacau
bisericile V ..mAnAstirile pentru bogAtii. Necredinta
-nu e deloc ceva nou Si acum apare o sectA care
atacA clerul pentru bog* si are ideile protestan
lilor de mai tarziu V nu atunci au fost impiedicati,
ci tarziu.
In fond, caracteristice evului mediu, sant icono-
claVii, luptele intre papi V impt-rati, ale episcopilot
contra papilor .. lucruri de care se vorbeVe aça de
mult la evul mediu. Dar de unde ? Judecau oamenii
ca noi : religia e religie, dar noi mai radem de popa
cA om e. Nu poporul, credinciosul popor a crea
pe PAcalA care viti ce face popei celui rAu? Si pro-
babil 1-au creat nu de curand. Cat e de adevAra
cA istoria se repetA ! Dar scolastica ? Avut-a ea a-
face cu sufletul ? Ea era suprafata care se vede
intaiu V singura pentru cei cari au multe de Viut
ca sA le Vie bine, era oficialitatea care e vepic

www.dacoromanica.ro
scolastica pentruca filosofii greu patrund intre doc-
-toil in filosofie, i privind mai de aproape- yeti gäsi
si atunci singuratecii, i nu numai in Italia, daca ne
gandim la minunatele povesti cu inteles &lam car'
_au limas de atunci.
Par'ca in veacul al optsprezecelea Buffon n'a fost
chemat inaintea Sorbonei i slit sa-si retracteze pa-
ref ile din Les epoques de la natiare" ?
Aduceti-va aminte povestea a9ea popularA cu
nerodul care mereu e sfatuit cum sa vorbeasca
pentru a nu mai manca Mae si totusi de. cafe ori
vorbeste din nou o pate cad vorba invatata nu se
potriveste imprejurarilor, i ajunge stälcit in Mai
Ei bine, de geaba se vor munci ei putini sä fad
-din scoala oficiala viata. Ea se crede mereu invä-
tata, mereu innoitä si in realitate e vesnic aceeasi.
Auzitii cat de intelept vorbesc atatia dintre cei ofi-
dali, dar dud it cunosti mai de aprodpe ii vezi Ca
nu sant decat actori primejdiosi, cad tanarul cu
inima curata ii crede sinceri cum ei insisi se cred
pe jumatate. Totul e memorisat i cuvintele singu-
ratecului ; dar cand e vorba sa pue n aplicare fact
ia fel cu multimea.
Vorbe cuminti avem din toate vremurile cat de
Indepartate, dar a nadajdui viala la scoalã, insea-
nma a spune marelui tierod care e multimea cu o-
ficialitatea ei cu tot: fii inteligent. Progresul nu e
alta decat dresarea celor multi, punerea tot mai mult
supt fraul legii, este canalisarea apelor sociale
pentru ca cei putini sä poatt inflori. Bineinteles e
interes in aceasta transformare dar pentru aceasta

www.dacoromanica.ro
6

e nevoe sä fie insirate toate faptele omenesti, pentra

a cine le priveste tre,Indu-i pe dinainte sä poatd.
scoate din ele adevAruri yesnice. Dad acesta e
punctul de vedere istoric, atunci istorie e tot ce s'a
intaMplat. Trebuesc stiute toate ndzbatiile omehesti
si omenirea creste in numär cu o iuteald vertigi-
noasä i multimea intamplarilor va fi din .ce in ce-
mai mare pentru timpul in care se intampld. Cur
vremea le va mai putea cuprinde un- cap omenesc,
d...cd se vor alege dupd criteriul de pand acum ?
Ce se fa -e in tratatele de istorie, decat se adult.
resumandu-se, ded falsificandu-se, tot ce se po te
cnnoaste din trecut. Zic falsifiAndu-se, fiindcd utia
e scheletul si alta omul viu. i rezumatul ce e de
cat un schelet ? Tot ce a fäcut pand acum ca un.
om sd fie considerat mare va mai face si de acuin
inainte ?
Mari genera Ii vor if prea multi ca sä se mai
glorifice toti si faptele lor sd mai impresibneze. Pand
cand vor mai impresiona, de pildd, cuvintele de.
spirit ale persona jilor *storice pentru a fi semnalate
mereu cancl in orice societate de named' viol si bine
crescuti sant destule. Scriitorf poeti, muzicanti, sculp-
tori, pretori,_ vor fi tot mai multi aa cd vor trebui
sä fie inteadev4r mad pentru a fi consacrati, na
de atr& oficialitate, ci strabdtand ca lumina.
Multe märimi are istoria !
Cazimir cel mare urmeazd numaidecat dupd Lu-
dov:c cel mare, Carol al cincilea desigur ar fi fost
numit tot cel Mare de nu era cel Mare" Thaintea
lui. Care cum ii intinde stäpanirea, e mare.
www.dacoromanica.ro
 7

Dacä luati pe fiecare din acesti oameni, istorie-

marl, vezi ca are drumul netezit mai dinainte.. Ob-
servati ca. Pepin pregateste drumul hi Carol cel_
Marese face prieten cif Papa, reformeaza clerul,
-Gana intreaga ii recunoaste autoritatea si el ramâne
tot cel Scurt. I se pregatise drumul lui Alexandra
cel Mare, lui Ludovic al XIV-lea, lui Carol al
Xll-lea. Majoritatea oamenilor mari par a fi mai
mult etichetele faptelor cari ii fac pe ei mari iar
nu sufletul acelor fapte. Ei numai nu sant atat de
neputinciosi ca sa nu le poata isprävi i oamenii
Ji Vad pe el cum vedem cel din urtna vagon al tre-
nului i nevazand masina aratam ultimul vagon zi-
cand : iata trenul pleaca".
0 fi existand iubire i admiratie sincera pentru
Napoleon cel Mare ? Da armata i protectia unei
doamne losefine, unui ambitios in vremuri turburi.
Daca dumneata, istoricule, tii destula strategie si
-al fost la fata locului, poti spune ca un baiat viol
daca in loc de soldati de lemn ar avea de cei vh
al ar fi pus in Imprejurarile omului dumitale mare
n'ar putea face la fel ? Setea de glorie e de admi-
rat. Ce ciudat e sufletul omenesc ! Cum dispretueste
spicul plin i plecat din cauza greutatii lui si ad-
mitt pe cel ce cauta sA umple lumea numai cu el
calcánd In picioare sufletele ! Vointa lui e totul, n'ai
voe sä traesti sufleteste. Spuneti" ca soldatii 1 iu-
biau. 0 fi fost entusiasmul baetilor, obistmitol lor
donchisotism din varsta tanara ; ce vorbesc ei decat
iIe lupte ? L-au iubit cei cari "in nenorocire si-au
pus intrebari adanci la moartea fiilor i sotilor, nu
www.dacoromanica.ro
8

doar, draga Doamne, pentru apArarea pAmAntulut

de dusmani.
SA-mi stingA mie ce am mai scump deck viata
ca sA fie el mare. Ca sA fie Franta puternicd ziceti?
In asa fel, lAtindu-o in afard i creindu-i dusmani?
CAci marele geniu e atAt de naiv sd creadd cd oa-
menii sAnt ca soldatii de lemn sd sufere sa. te jock
cum vrei cu ei, cd toatA lumea e fAcutA numai ca
sd-i serveaszA lui drept piedestal.
E geniu, totusi face prea multe greseli cad il dd-
rAmd. Geniul dar nu vede tocmai punctul principa
pentru care ceilalti nu 'se apucd de genialele lu}
apte pricepAnd cd sAnt clAdire zadarnicA pe nisip.
Si totusi i se zice foarte real.
Cine ar mai rdmAne care sa. nu fie geniul poten-
tial din punct de vedere istoric ?
Ce-ti spune cd aici nu e vorba de frumos, bun st
drept, ci are insemndtate din punct de vedere isto-
;lc prin puterea lui neobisnuitA de a rAsturna ome
nirea, de a o juca dupd cum vrea, a a grupa "a
urul id, fie si pentru putin. AdicA zici mare in fe-
ul pietroiului fata de pietricicA, care asvArlite de
pe o inItime, face mai multe schimbdri; mare in
sensul unui cApcdun care mAncAnd mai mult nimi-
ceste mai mutt in naturd; mare ca zmeul din basme
Musca e mai mare ca leul pe care il chinueste
A miscat marea massA de oameni in spatiu i timp
impreund cu dumneata, istoricul, cu tot. Ti-ajunge
atat ? Un val ceva mai mare in apele sociale ?
Meschin lucru e atunci istoria ! Ganditi-vd numai la
nobletea celorlalte stilt* ale cAror legi te fac sd te
www.dacoromanica.ro
 9

cutremuri de splendoarea ior si totusi misterioase,

ceace me aratA nesfarsita frumusete de dincolo de
noi.
Veti zice cA reprezintA sufk tul unui neam care
Isi simte dusrnartul primejdios si, firesc, loveste in
el. Nu seamAnA atunci cu Wilhelm al doilea ca douA
picAturi de apA ? Doar in dusmani a lovit si el, a
turburat si el o mare massA de oameni. lJnul e
considerat ca vulturul invins, cellalt e nebunul pus
la locul lui. VA place ? Fireste nu. Germanii n'au
ascendenta Francezilor.
Frurnosul, mArimile sant prea putin lucru, ori in-
vatatii istorici de profesie trebue sA vorbeascA me-
nu, ei trebue sl stie tot ce s'a intamplat in toate
vremurile, asa CA neapArat trebue sä creadA pe cu-
vant, doar nu poti cerceta totul, trebue sA laude
bate mArimile date. Se conving cA acelea existA
Altfel care ar fi ratiunea existentii lor ? TeamA mi-e
cA de n'ar fi siliti sA fie atotstiutori ar fi si ei foarte
red de lucrurile de cari se incAlzesd
Auziam la ei cuvintele sincere ale celor convinci
li vAzand neconsequentA imi ziceam : cum e cu pu-
tintA ca oamenii cei mai indrazneti sA n'aibA indrAz-
nealA sl fie sinzeri ? Nu stiam cA le lipseste tocmai
convingerea. Putin poti -spune cand te gandesti, si ei
trebue sA spue prea multe pentru a mai avea vreme
,sA gandeascA, sA contempler sA trAiascA. Ei sant
-oameni foarte harnici. Si apoi din mijlocul zorzoa-
nelor titlurilor, de pe inAltimea pe care societatea
entusiasmatA te-a ridicat, ai voe sA vorbesti si mai
negandit, si mai nelimpezit, si mai neingrijit, oricat
www.dacoromanica.ro
10

de neapropiat si dispretuitor de bletii muritori de

jos din vale.
S'a intAmplat sA am vreme si -carp-. la indemanA
in care am vAzut lucrurile de aproape si parc'am
pus la oclu un telescop care- mi-a arAtat cA micile
lumini de pe cer sAnt prea de multe ori pAmântur`
ca al nostru.
Cu dtA greutate izbuhm sA punem maim pe c.
carte din cele vechi ale autoril r nostri 1 Pentru
nu s or fi scotand in editii noi e de neinteles m
vreme ce se scot atatea nedorite.
S'au scris lucruri can var interesa vesnic. Penh,
e nu se dau intregi intregulite de exemplu revis-
ele si cArtile din vremea cand am inceput o viata
culturalA ? Au fost lucruri cu entusiasm sincer a-
dânci, serioase, de cAtre oameni cari luptasera cu
primejclii mari si invmseserA. D ce sA nu trAim ri
vremile noastre trecute in loc de a ni se cita numai
scurt, obositor Avem cirti de scoalA cu duiumul CI./
prea mici deosebiri, carp de-istoria literaturilor de
asemenea. Ce folos cA imi spui de existenta uelor
lumi cA imi fad clasificAri dacA nu mi le dai
Omul scrie pentru a fi cetit de cAtre cei cel inteleg,
nu clasificat de dire invAtati. SA sr u unde sA aut...
de voiu mai avea vreme ? E bine sA fie ce e fru-
mos pe toate cArArile nu la Academie. imi .clati
ghidul unui muzeu si imi trebue atAta vreme sA-1
stiu pe dinafarA, nevAzAnd muzeul incat pentru a
ceasta numai imi rAmâne vreme.
Mi-aduc aminte de o gravurA din timpul foame-
tei unde o mama spunea unui copil numai piel pe
www.dacoromanica.ro
 11

43ase dad o-i fi cuminte, maine te duc sl vezi

prAjituri.`.
Privilegiati in fetid copilului acestuia sant cei ce
fac istoria la scoalA. Ce 1-ai invAtat cand i-ai dat un
.ir de nume de poeti apartinand cutArei tAri in
cutare secol, impreunA cu pretioasele dumitale ca-
TacterizAri si dinar cateva citate ? SA stie numai a
-au fost ? CAM vreme ?
PanA si-o trece exemenul si cat o avea poftA sl
fie pedant, sA sfideze pe ceilalti cu §tiinta lui pe
are a pAtruns-o cum a pMruns gramofonul ce-t
vorbeste omeneste. Da, pe gramofon mai usor 1
-pop crea dupA chipul si asemanarea dumitale, dom-
mule istoric de profesie si de aici minunea cl tot-
cleauna oficialitatea e moartA.
Eu scriu ici pentru cA am ceva de spus iar n
tincA trebue sA vorbesc, ca InvAtatul. Nu vor gAsi
mimic aid acei cari in nevoia lor vesnicA de actiune
-nu le ajunge zgomotul ce-1 au imprejur si il cautA
in toate vremile, gasesc interes in toate luptele, ad
-mirA pe invingAtori intocmai ca admiratorii boxeu
cilor gAsesc plAcere In a plimba pe degetele lo
toate faptele stiute si a le grupa intocmai ca pe
-mAtAniile dintr un §ireag pentru scopuri pe care e
le pricep §i ridicA aceastA nevoe, de loc mai nobilA
ta a jucAtorului cu mAtAniile, la rangul de stiinta
Nu, nu vor gAsi aid vre un nou amAnunt din vial
intimA a lui Tudor, ori vreun numAr exact al vre
unei cete de a lui, bine inteles, spus pe langA a
ceasta din. nou toatA povestea cunostutA.
Vorbesc fiinda imi pare cA umblA o mare, rA
www.dacoromanica.ro
12

sunAtoare si obositoarernminciunA, fiinda Imi pare ca

vAd adevArul Innomolit.
Nu vorbesc celor pe cari scoala a reusit sA-1,
mAnAnce, ori cari sau si ridicat pe aripiile minciuni
bor. DacA nu crezi cu usurinta si te gAndesti, e peste
putinta sA nu dai de porti noi. Vor ceti ce am scris
acei cari nu se sperie de o poartA nouA.
Nu este mai drept istoria, coborArea in vremile
trecute pentru cercetarea rece a unui lucru care nit
e rece 7

www.dacoromanica.ro
 CONSIDERATIUNI
asupra revolutiei lui Tudor Vladimirescu
Ne-am obisnuit sd sArbdtorim pe Tudor Vladimi-
rescu ea pe un luptAtor al neamului, luptAtor pe
care dusmanii 1-au omorat prin trAdare, dar ale
cdrui idei drepte au invins. Asa o fi ? A luptat,
contra cui ? Contra Turcilor dar mai ales contra
Grecilor si... boierilor. Ideile lui au invins-, adicd
Tara a scApat pe urmd de dusmani cari erau mai
cu seamd Grecii si boierii fie cei Ili 7
Vor zice unii cd, indiferent de rezultate, e prea-
mdrit pentru iubirea lui de fail. El singur si-a iubit
Ora ? E reptesentantul la noi al miscArii nationale
si sociale. Drept o fi ca el sA fie ales pentru a-
ceasta ?
Tudor zice : Pentru cd acei care dupd numirile,
dupd vredniciile dregAtoriilor in care s!au aflat si
se aflu si dupd numirea rangurilor ce purtau si
port si se chiamd boieri, pArAsindu-si cu totul cin-
stita si santa lor datorie de a pdzi dreptul nea-
mului si al Orli, dandu- se cu totul numai marsave-

dancii _. 'qi mm
lor si vrednicilor de toatd batjocura interese ce gd-
siau prin despoierea poporului roman de cAtre dom-
nitorii greci si ceilalti Greci veniti impreund cu
www.dacoromanica.ro
ran:,
14

din Intunerecul in care se gAsesc §i de ali scoate

neamul si tara la lumina adevAratelor ei drepturi"
Lui Nicolae VAcArescu ii scrie : ...dar dacA este
tagma jefuitorilor dreaptA §i. norodul vinovat, cum
nu trimeteti A.umneavoastrA §i pe la !rive cinatele nea
muri ca sA vedep pe cine categorisesc ? pre norod ?
sau pre dumneavoastrA ? Si cu cine voiesc a tinea?
cu dumneavoastrA sau cu norodul ? CAci acestea
s'au vestit in toate laturile".
SA vedem cine era tagma care '1.0 uitase datorfa
cAzuse in Intunerec §i pe care purificatoarea revo
lupe venise aLi s'o lumineze prin reprezentantul e
Tudor.
El in nimeni n'are Incredere de vreme pe §e
scoall, el fArA nici un drept sA- 1ndrepte Ora. SA
se fi intunecat boerimea cu totul acum, cAnd incA
din a doua jumAtate a secolului al §aptesprezecelea
e acel anonim decare zice Xenopol cd isi explicA
origina Cuto-Vlahilor pe care el IntAiu Intre top scrn
toni romAniii amintqte si-i revendicA §i pe dAn§i
cAtre neamul romAnesc 1).
Tudor vorbe§te lui VAcArescu si la 1787 s'a ti
pArit gramatica lui lenAchitA VAcArescu care zice
Urma§itor mei VAcAre0i las vouA amintire, cres-
terea limbii romAne§ti §i a patriei cinstire". Doar
acum loan VAcArescu scrie acel De§teaptA-te Ro-
mane" care e CAntec(u1) romAnesc" Inca din 1818
scrisese OdA la pecetea WO
De multA vreme doar se ocupau Rom:Ulu cu stu

1) Xenopol vol. 8 P. 213

www.dacoromanica.ro
 15

diul limbii §i al istoriei nationale. Dupa revolutia

cea mare, emigranti din Franta sosiau §i aici. E-
xista i inraurirea culturii germane. lancu Vacarescu
e trimes la Viena §i la Pisa. Boierii Ii mai trime-
teau copiii i peste munti In §coalele iesuite. In se-
colul al optsprezecelea se deschide Icoala dela Blaj
Atunri e Micu, §incai, Major.
Erau Romanii macedoneni la Pesta, la Viena ca
negustori ori ca dascali §i la sfar§itul secolului 0
optsprezecelea aflam miFare culturala la ei. Cum
nu era sa fim not Inrauriti cari tram mai aproape?
Aveam aid centre de cultura tomaneasca, se jucase
n limba romana, la Cipeaua RoVe, era Veniamin
Costache, Gheorghe Asache. Lazar spune ca nu i-a
trebuit prea multä osteneala spre a curati maracinii
act patriotii cei adevarati 1-au dat ajutor §i a putut
oarte lesne semana grauntele cele adevarate. Aa
a are dreptate Hajdau cand spune ; .. i nu das-
Mut din Ardeal a rede§teptat pe malurile Dambo-
v teL idea româneasca. Ea nu tncetase niciodata de
ft deteaptd.
Can Lazar veni de peste Carpati a gasit aid
multi Lazari, ba Inca nu Munteni sau Moldoveni ci
Daco-Romani in toata puterea cuvantului, de§i nu cu-
no§teau pe incai i pe Petru Maior. Onoare lui,
negrqit, dar §i lor nu mai putin onoare, onoare §I
ecunoqtinta.".
Limba franceza era la moda, se introdusesera
sarbatorile franceze, era foarte cetit in Bucure§ti in
1804 ziarul clerical §i antirevolutionar Le courier

www.dacoromanica.ro
16

tie Londre" *) Se zicea duhul frantozesc la finea

veacului trecut si \inceputul celui al XIX-lea inrAu-
rirea revolutiei franceze care strAbAtuse ici colea si
in tArile romAne **) Gheorghe Cantacozini.
Deleanul la 24 Mai 1821 se adreseazA Catre
toate stArile locuitorilor Moldovei" zicAnd : supt o-
cArmuirea nelegiuirii personale si averile noastre se
ocArmuie dupA vointa a unui putin numAr de fete,
lAcAmia acelora a fost pravila cea mai temeinicl
pentru voi". Radu Rosetti***) spune cA logofatul Du-
mitrache Sturza a fAcut proectul de : alcAtuire aris-
tocratico-democraticeascA incA de pe la 1816, nu
cum se crede obisnuit in urma eteriei, proect unde
se prevede alegerea de cAtre toti gospodarii Orli,
boieri i neboieri, a unei carnere purtAnd numele de
Divan de jos alcAtuitA din deputati putAnd fi boieri
sau neboieri dupa Socotinta alegAtorilor Se garanta
libertatea individualA.
Momuleanu, Asachi iau apArarea celor de jos.
Conachi zice cA sAracul e Dumnezeu in haine zdren-
turoase, Beldiman osAndqte pe acei cari fArA sA
fie strAini nu aratA nici o mill pentru nevoiasi. CA
unii nu ar fi sinceri, ne ajunge cA existA idea.
Dar era nevoe de revolutii inAuntru si in afarA
pentru aceste preocupAri? DupA rAzboiul dela 1788
boierii fAcurA cereri de imbunAtAtire a situatiei Prin-
cipatelor curate provincii turcesti" la Constantino-
pole

*) Xenopol XI p. 205.
**) V. A. Ureche. Legende Române.
***) AmintIri p. 93.
www.dacoromanica.ro
 17

Vroiau dAramarea cetAtilor dela DunAre, sg-si a-

leagA singuri domni, neutralitatea principatelor, G§-
tiri nationale.
Dar reformele Mavrocordatilor ? SA vedem ei pe
cine categorisesc i cu cine voesc a tinea".
Despre Nicolae Mavrocordat zice Muste : cl si
tAranilor au dat voe de se ridicau cu Ora de nici
ii bAga in ramA In divan suduiau mojicii pe boeri
si cum iesiau la divan de jAluia un tAran pre un
boier, indatA da pre boier in mana taranului färä
de nici o judez.atA sau dreptate. Care de ar fi fAcut
aceasta cu' vreo dreptate, iatA s'ar cAdea a- I lauda
di a-1 numi cä era drept judecAtor neveghind nima-
nui voe, arAtand dreptatea tuturor cum se cade ca
unui domn".
0 fi ori nu dornnul drept, vedem cA cronicarui
inteIege mAsurile liberate. Asa mai zice : Domnul
precum la toate este cinstes asa la cuvant ca mai
cinstes sA fie nu numai cAtre boieri ci cAtre toti,
cat nime nici dintre boieri nici din cei mai prosti
sã nu-1 poatA insemna cu vreo rAutate, cA nu se
cade de acolo sä se nascA strambatatile de unde se
nasc jiudecAtile... cA suspinul sAracilor nu iAmâne in
desert macar cat de tarzru".
Acsinte Uricariul zice : cinul preotesc era cinsht,
slujitorii isi luau merticele i lefile deplin si pe sA-
raci nu-i calcau nimenea nici it mancau ca alta dita".
Radu Popescu. spune despre el: si avand domnul
pre Pasa foarte bun prieten, au scris i s'au rugat
ca sA nu se faca suparare sAracilor despre oamenii
,Pasei Si asa s'au fAcut".
www.dacoromanica.ro 2
18

Despre Const. Mavrocordat Conta zice : FAcut-au

obiceiu ziotasii sd nu supere pre oamenii cu nimica.
si ce le-ar trebui toate cu bani sd-si-cumpere. Alte
nbiceiuri rele ce erau mai inainte sd nu fie nick
spurcatul i stangerea norodului acel cu nume urn
vdcarit numai Grecilor drag foarte sd nu fie,.
nici pogonArit, nici conita, nici addosagul, nici jacurt
de ciocoi sd nu umble prin oameni asuprindu-r.
Cronica atribuitA lui Cogalniceanu zice : Atunc* au
poruncit Von cu mal-e hotdrare- sd nu mai fie v cin
de aici inainte, numai pentrucd sed prin satele ba-
ieresti si se hrdnesc pe mosiile lor, sd lucreze (at t)
Usile divanului erau deschise 8 i multd vorbA cu
prostimea avea cat atata le dedese obraz cat nu.
putea nime din boierf ca sd zicd mdcar cat de p tin
lucru unui taran cd indatd stfiga la Von i pentru
un lucru de ntmicd a unui tAran cat de prost fAc a
pe un boier mare mascara st-1 Inchidea
Si mai Muse o poruncd in tard ca sA nu f e
volnic nime a lua cuiva mAcar un ou fArd de bani
nici slujbas, nici altul nirne"
Se plange si el unui pap ce trag bietii sdrac
din mana Lasilor care auzindu-le Pap foarte s aw
turburat zicand domnului i boierilor sd fad jalobd
Ja Poartd si va ajuta si el". Spune-si Neculce : au
facut obiceiu zlotasi pe oameni, pe Frani sd nu-
-supere nimica ci alte obicee multe ce era mai Inamte
sd nu fie nici de unele ca acele... nici jacurk de
ciocoi sd umble prin oameni mancandu-i.., i ap
toti au primit i s'au bucurat numai unii din boier
nu le plAceau si ciocoilor care jAcuiau tara atm
www.dacoromanica.ro
 19

stricat acel obiceiu rail sa nu mai fie, sa nu mai iee

parcalabii tidve si oce de yin si de horild ; ci nu-
mai sa iee parcalabiile drept pre obiceiu... sa nu
supere oamenii si negulitorii... Boierilor sl mazililor
le-au facut obiceiu sa lucreze cu oamenii cart vo
.sedea pe mosiile lor cat le-ar fi voia si cat or pu-
'tea insa numat acei oameni ce vor sedea pe mosiile
bor sa lucreze Mira pe alte mosii a altora oamen`
sa nu se intinda a-i stapan... Lacramile saracilor
mic soarele nici vantul nu le poate usca dupa cum
ice si Isus Sirah ca ruga zmeritului nourii in cer
pat und` . Vorbind de Mihai Racovita care e fa in-
eputul secolului al XVII1-lea zice Asijdere pre
vecinh boeresti si calugäresti Inca nu-i da lesne sta
vanilor sai cu price zicand cä i-au adus pre unil
din raie. ."
Tot de Racovita zice cronica tradusa de Amiras-
,vazand dara domnul lipsa saracilor i-au strans la
un loc si le-au dat o suma de parnant intaiu iara
pe urma i-au impartit pe la boeri dand fiestccaruia.,
dupa cat ii era putinta sa-i hräneasca". In alta parte
zice : au scos desetina in bath tara de au luat si
dela boieri si dela manastirLsi dela thate breslele
desetine asemenea ca dela prani care, lucru mai
Inainte in tara noastra n'au fost. ." La domnia lui
Constantin Racovita vedem in cronica atribuita lui
Jenache Cogalniceanu ce zic boierii vorbind de Greci-
n'au gand bun nici asupra noastra nici asupra sä-
racilor" La domnia lui Alexandru Ghica dela ju-
matatea secolului af optsprezecilea zice cronica
alegand boieri de isprava de au facut ispravnici pe
www.dacoromanica.ro
20

la tinuturi, dandu le mare poruncd ca sd fie cu mare

dreptate sdracilor neingaduind pe nime ea sd-i calce
si sd-i nApastuiascd ; cAci de va auzi cat de putin
cd au pAzit hatarul cuiva si va veni vreun sdractd
jeluiascd atunci cu mare pedeapsd ii va pedepsi fd-
cand mari dreptati tuturor ; ardtand tuturor boierilor
ca sd-se pdzeascd fiestecare de a lua mita de pe la
sdraci cat de putin ; ci de va veni la urechile MA-
riei Sale, sd fie in stiinta tuturor el se va pedepst
cu mare pedeapsd, necdutandu-i nici pic de halal',
de va fi boier mare orj si run. ; d! vreme cd Dum-
nezeu 1-au trimis Intl' acest pdmant ca sd pdzeascd
pre sdraci ci sd-i fie mild cre (MO.,. 1-au mazilit
Imp rAtia, nenorocirea bietilor sdraci a lAcuitorilor"
Vorbind tot de el la domnia lui Gr. Calimah zice:
iesind ci Maria Sa cu corturile in campul VAct-
restilor, conAcind si Pasa acolo cu toatd oastea sa...
vorovind si cu Pasa tot ce au avut (land mare po-
runcd tuturor Turcilor sd se fereascd de raia sd nu
deie supArare sAracilor".
Conta spune de Teodor Vodd el a apdrat pe sd-
Taci de toate impotrivitile. Si in vechile cronici mun-
tenesti gdsim adeseori pomenindu-se despre sdraci
sta pentru tara si pentru sdraci,... cduta de randul
tdrii si al sdracilor care erau nApastuiti si pradati
WA dreptate aici e vorba de Antonie din Po-
pesti , Domnul Brancoveanu au trimis un
paharnic... de au adus scarbd foarte mare, pe Const
Clucjariul Stirbeiu ci 1-au inchis nu WA pricind ci,
trimetandu-1 Domnul de cateva ori peste Olt cu
seama haraciului, card era la curte boiarii ci fiind
www.dacoromanica.ro
 21

el cam lung la unghii de feliul Stirbestilor, au luat-

dela tail cAte ceva i despre domnie au ascuns.
Si un covor i niste tipsii §i tingiri, ce au fost
luat mitA de au fAcut nedreptate sAracilor, zicea cA
le-au dAruif mAnAstirii Strehaia. Domnul zise : Auziti
boieri, cu jafuri i cu nedreptAti face pomeni... Dar
pAnA cAnd aceste jafuri sA le fad Cluciare Cons-
tantine, cl din nemica eu te-am redicat i te-am
fAcut Slugeariu mare, Comis mare, Clucearu mare,.
al seaselea scaun al divanului i te-am miluit si te-
am put credincios... Stii tu bine cA Matei VodA
cel bun si Gligore VodA si Duca VodA i erban.
VodA vAzAnd faptele voastre cele rele i jafurile
care fAcea neamul vostru cel rAu, au bles-
temat cine vA va milui i cine vA va primi pre
slujbe i eu am intrat in blestemul acelor ciomni."
Ce nobill indignare se vede in aceste cuvinte ale
BrAncoveanului !
Si In hrisoavele de isgonire a Grecilor, dela Leon,
VodA i Radu Leon se vede: Asuprind sAracii fArA
mile .
CA mAsurile nu se luau numai din prevedere, se
vede din cuvintele pline de compAtimire pentru popor
atAt de dese. Aceasta a fost totdeauna pentru frumu-
setea suflefului nostru, pentru Inaltimea religiei noastre
Ca sA vedem Inalta idee de boierie care exista in
vremuri vechi, citez din Miron Costrn urmAtoarea fru-
moasA istorie : Avea o sluga Radul VodA IncA din
copilAria sa, cAruia socotind cA nu-i este de boie-
rie, II socotia de-amAnA, iarl boerie nu-i da.
Ce el vAzAndu-se afarA din rAndul altora, pe hirea
www.dacoromanica.ro
22

meneascA ce este pururea silitoare In viatA sl hie

ntre cei de cinste si de frunte, s'au rugat Mitro-
olitului i boerilor sa. grAiascA Radului VodA pentru
dansul sA nu hie uitat, hiindu-i slugA de atata vrerne
st asteptand in norocul stApanA-sAu sA hie si el Intre
oameni.
GrAit-au boierif cu totii pentru el sl nu hie uitat
ea o sluga veche ce era cA i slugile in nAdejdea
stapanilor sAi sA ajungA i ei o hire intre oameni,
mai mult slujesc
Raspuns-au Radul VodA boierilor : Mie, sA nu vi
se treacA cuvantul vostru, nu mi se cade ; earA eu
stiu lurea onullui ca nu-i este de bocerie; earA
eacA-I voitt boeri pentru voia domniilor voastre
a doua zi I-au chemat i i-au dat VAtajia de Divan
care erau de cinste in zilele Radului VodA; si A-
prozii de Divan cat mai de cinste nice la o domnie
n au fost, Cu ursinice multi si cu cobanita cu kler
si cu hulpi imbracati i ori la eine- si la ce boier
nu snergea cu carte domneasca in picioare- sta bo-
erinul pana ce cetia cartea. N'au trecut sAptAmana,
au si venit jalobA din targ la Divan dela niste femei,
pre acel VAtav de Aprozi nou pentru silA ce le fA-
cuse si le bAtuse in targ. Au clutat Radul VodA la
boeri si Ie-au zis Au nu v'am spus cA acest om
de boterie nu e,rte ? EarA cAtre dansul au zis : eu,
mare, incA pe boerie n'am apucat a-ti zice i atr
st zis armasului : iei garbaciul, si au pus de i-au
at trei sute de toege1
Veti zice cl dacA a existat totdeauna suflete no-
-bile smguratece, -suferinta poporului a existat si nu
www.dacoromanica.ro
 23

o sa pui eu la indoiala acum grozaviile din vremea

dreptului celui mai tare. Tocmai de acea, nu numa
poporul suferea. Boierii erau stalpii- Orli, adica e
tineau toata greutatea, pe langa ca. traind in apr
pierea Domnului erau mereu expuV mâniei lui i u-
militoarelor pedepse date de multe orf in fata po
porului.
Doar pline sant cronicile de acestea. Aduceti-va
aminte povestea din vremea lui Von Hangherli ca d
musafirii turci au poruncit sa vie fa petrecere ba
ie ii cu sotiile lor, cum bietii boeri numai printr o.
Vretenie au putut scapa. De tate on nu era net oe-
.de priceperea lor pentru a scapa de mari incurca-
turL. Ti se umple inima de recunoVinta, de dr
goste V de admiratie pentru ei citind in acea carte
plina de suflet romanesc V de invataminte, care s
gaseste ap de rar, pe cand Tolstoi e pe toate ca
raffle.
Legendele Romane a luf V. A. Ureche, acea po
veste juramantul Taril.. Dupace M-avrogheni pierde-
tronul in lupta contra Ru§"lor §i Austriacilor, boe
rimea trichina tam Nemtilor.
Ei cerura sa se faca in toate bisericile din tail
juramant de credinta i ca tara fusese pamant un
guresc- V este. Boierii -se sfatuesc ce e de facut in
aceasta. primejdie i jura solemn in biserka cu dus-
manii aceVia de fata, credinta catre lege, catre B
serica noastra, ca Ungurii niciodata n au avut drep
asupra pamantului nostru, §i cine crede altfel sa
alba parte cu D:avolul in focul gheenei... etc., s
fac atata harmalaie cu cantecele clopotele batand caf
www.dacoromanica.ro
24

se putea in tochita din pridvor si cu ciocanele in

toad, boierimea strigand tare mereu : Asa jurAm",
itcand cruci lungi si dascAlul cu clouä zeci ee uce-
nici cutremurand bolta cu Doamne milueste si Amin in
cat nu s'a inteles nimic din citirea Mitropolitului,
far dusmanului inspAimantat i se rAspunse cl asa se
lace juramantul pe legea noasträ.
Cine din actuala boierime va cuteza st calce le-
g Atura boierimii dela 1790-? DacA se Olt un aseme-
nea -nerod printre noi st ceteascA povestea aceasta
si se va pocti si-si va reveni la simtirea frumoast
a boerimei dela 1790."
lubirea de ai tAi a existat totdeauna cu toate CA
,oamenii alit data nu erau dresati s'o cante.
A existat, fireste, ca si lubirea de mama. Cand
domnul e bun e, fiindcA e pAmantean, totusi vAd cA
sant si intre ceilalti buni si se mirt. Cu ai lor sant
mai ertAtori ; alp strict.
Nicolae Costin vorbind de birurile mari puse de
RacovitA zice a nevoia schimbA legea, Cronica tra-
dust de Amiros zice : ,,Numai cat in lume nici un
lucru fArA de pricint nu este si omul fart de gre-
salt ; asa si Mihai VodA ; fAcut-au de obste gresalt...
0 ! sf etnici fatarnici si stricAtori de tart, cu ce slujbA
vreti st vA arAtati domnilor si apoi si Ora stricati,
-si pe domni cu nume rAu ii faceti de se pomenesc !
SA nu-i erte Dumnezeu sfetnicii ca aceia cati au
sfAtuit acest lucru .. Dabija Von din plmanteni...
stiind starea pAmantenilor aveau top dreptate la
dansul... si au inteles ImpArAtia cum se jelueste
-Ora de Duca Voda... si au poruncit boerilor si tArii
www.dacoromanica.ro
 25

sa-si aleaga domn pre cine vor vrea si au ales pe

Petriceicu Voda... i asa cu totii au ales pe Const
Cantemir aucerul care era chiar pamantean din
parintii lui". Neculce zice : CA mai toti domnii (aici
e vorba de Antioh) sant buni, numai se intampla
de se afla de acest fel de oameni de se lipesc mai
lesne mai la toti domnii de le strica hirea cea buna
Mai mult se afla la domni de acest fel decat de cei
drepti i buni... De mirat lucru este cA au lost
domn strain (Vasile VodA) si nu au fost grabnic la
lacomie Toti sau bucurat de venirea lui Dabija,
domn bun, boer de tart .. mdcar ca era Grec (lor-
dache Spatarul) om strain, dara era om bun ; se-
punea 'tare pentru pamanteni la domnie...
Un domn strain (Grigore Ghica) si cata mila au
aratat !... bucuratu-sau toata tara fiind el (Racovita>
painanteanf.
Muste zice despre Racovita : toti cu bucurie ap
teptand stiindu-1 domn de tail neavand nimic grije
sau prepusurL.. si au ales pe Mihai RacovitA fiind
boer mare de tara... numai fiindu-le bun tuturora,
Mihai Voda ca un domn de tail ce si-I alesese ei
domn dela Poarta i tiindu-1 si pre Antioh VodA
iarAi domn de tara, toti 1-au asteptit pana au venit
in scaunul tarii... c mimai pe Mihai VodA era da-
tor (Lupu) sa-1 cearA domn ce era din boerii de
Ora de anvil ales la domnie... earA au scos Mihai
VodA desetina... sA dea toti ; neplacut lucru era ales-
boerimei si manastirilor acest obiceiu ;... Numai ne-
voia zice cA stria obiceiurile cele bune, ca la mare
nevoe i stramtoare au cAzut domnia acestui pa-

www.dacoromanica.ro
26

mânt; de vreme ca doi Pasi mad Sarascheri s'au

Acut partasi a stapani din partea Moldovei : Tighina
si Hotinul Nu mai pot dorunii satura cu datul... nu
din lacornie s'au facut aceasta, ca sa stranga in casa
ui aceste suspine a tuturor, ce de mare nevoe si
asuprele ce i venian dela Turd ca nu mai aveau cu
ce plini poruncile imparatesti si cu ce umple pe
Qrecii ce era pe langa dansul . Eara aici in tara
pemai putand satura pe Turci cu barn au scos Mihai
Vocla vAcarit... Scosau Mihai Vocla o dajde mare...
cu mare supar tuturor.._
Si acest sfat mai mult era din Grecii ce erau pe
langa Mihai Von... Duca Von era dela Rumele din
tara greceasca si de copil mic viind aice in tara....
tuturor era bun si WA prepusuri fiind si el domn
din _boerii de tara... Venit-au Dabija Von domn
tarei ; si era tuturor cu Were de bine pentru domn
de tall._ Boerii s'au apticat de Stefan Petriceico ce
lra clucer mare fiind batran boer de Ora numai
sa-I ridice domn.
Dupa Dumitrascu Vocla (Cantacuzino) statut-au
domn tad Moldovei Const. Cantemir Voda care era
chiar pamantean din parintii lui... Dupa moartea
lui Cantemir Voila... boerii au socotit de au ales pe
Dimitrie, feciorul lui Cantemir VodA..,. cat nime nu
se mai tinea cu zile vazandu-1 domn strain (Nicolae
Mavrocordat)".
Cronica anonima zice la domnia lui BrAncoveanu:
numai ne rugam... a strain nu pohtim ca am a-
Tut mai inside si multa pagaba ..au Mut Tare -si
-altele ca acestea au scris".

www.dacoromanica.ro
 2T

Cantacuzenii in aceasta cronica sant considerat

ca strain! ceace nu era tocmai drept, totu0 ne a
junge ca puteau lua ca pretext dragostea de tara
In meinoriul pe care boierii ii trimit la curtea din
Viena in care cer ca Muntenia sa ramank supt m.
parat spun ca. in cazul cand ar fi sa ramana 'tot
supt Turci atunci sa se prevada in tratat ca voe
vodul pe iiitor sa nu fie strain ci Roman ca unu
ze astfel fiind ar avea mita de patria lui §i nu a
stoarce cu atata neomenire averea supuVor sai )
Dupa domnia lui Alex. Moruzi boerii au cerut
domn pe batranul Priscoveanu.
Dar nu arata tot iubirea de ai lor actele, din di
ferle vremuri, cari pun stavila inrauririi straine
Vorbincl de legatura ce a facut-o Dumitrazu Vod
cu Muscalii Neculce zice : din Muscali sa nu s
amestece la boeriile Mo1doveij n'cl sa se insoare us
Ora, nici moij sa. nu cumpere" iar la , Ponturil
ce au datu Minihu feldmareplul Tarei . Moscal
Grec, sau alti oameni straini sa nu incapa nici I
diregatorie in Tara ci numai cu negutitorie".
Oare Tudor Vladimirescu sa fi invatat pe Cam-
pineanu de Oi-a liberat mai multe sute de suflet
de tigani §i a desfiintat claca la mo§ia sa impro
pietarind pe locuitori ?
Factiunea boierilor bajeniti la Cernauti doria ca
Tara dupa inlaturarea desavar§ita a Grecilor del
trebile ei, inlaturare inevitabila dupa rascoala lor
sa fie ocarmuita de boeri parnanteni.

1) Xenopol vol. IX p. 30.

www.dacoromanica.ro
28

Nu namai Tudor spera o constitutie" bung. Am

pomenit mai sus de chemarea lui Gh. Cantacusino
Deleanul cgtre toate stgrile locuitorilor Moldovei in
care vorbeste de ocarmuirea unui putin numgr de
lett,
Lenom seul d'une constitution ddsigne dëjà a
une desorganisation" zice in 1823 n-emoriul lui
Mihai Sturzea despre curentele pentru care boerii-
emigrati au amanat intrarea lor in Tara. El vor-
beste de natiunile ratacite... clasele inferioare...
-tendinta spiritelor la principiul de egalitate... indivizi
-cari din conditii obscure parvin..." Pentru aceea no
yin boerii.
Dacg acestea erau mai tarziu decat Tudor, nu
s'au aruncat Inca din 1804 la curtea domneascg si
la Mitropolie un pamflet in care boerii sant acu-
sati ? ).
Inca din, 1803 un anonim ameninta stgpanirea cg
se vor ridica cu totii de nu se vor implini fgra
prelungire vointele lor amintind de nesupunerea fran-
luzeasca ?2,) Veti zice ca acestea au fost numai
fierbere ce pregateste revolutia lui Tudor care a
seusit, fie si pentru asa scurtg vreme sa s apaneasca
Tara ?
Dar revolutia era doard starea porma a In vre-
mile vechi. Cat de asemangtoare cu rev 1 t a aceasta
e acea a lui Hancul i Durac cu ul mai inainte
de duhul frantuzesc !

1) Ureche. Ist. Rom.

2) Xenopol.

www.dacoromanica.ro
 29

Cronica tradusA de Amiras zice : Lard ei rAs-

pundeau cl nu s'au hainit asupra ImpArAtiei ci nu-
mai pre Duca VodA nu-I primesc pentru multe rAu-
tap ce le-au fAcut, ci sA le dea Imparatia alt domn
bra HAncul i cu Durac au rAmas la I4 chiver-
nisitori... poroncindu-le ImpArkia sa meargA cu (7)ti
sl pue pre Duca VodA iarA0 in scaunul sail... au
strAns oaste indoitA auzind cl Duca VodA vine cu
Pap §i cu El Agasi 9i au trimes ca sA pArascA
pre Domn la Pap zicAnd cA nu-I primeste domn
pentru strAmbAtkile lui... le-au arAtat firmanul zi-
cAndu-le sA pArbseascA acest lucru necuvios iarA
grepla lor au iertat-o ImparAtia. EarA bietii pA-
mAnteni strigau cu totii cA nu le trebue Duca VodA.
Earä Pap rAspunzAndu-le iarl§i cl. este poruncA
mpArAteascA i nu se poate Intealt chip ; iarA ei
de trei ori strigAnd tot ap cl nu ne trebue atuncea
Pap mAniindu-se .." Apoi Durac spune lui HAncul :
cA de vreme ce am fAcut pAnA inteatAta sA lo-
veascA i pre Pap i pre El Agasi §i sa-i omoare
cA era oastea lor mai multA deck a Pa§ei apoi sA
trimeatA la Tarigrad §i sA arate nevoea i strAmbA-
Utile ce le-au fAcut Pap" . Nu a fost i rAscoala
aceasta destul de indrAzneata ? Povestitorul ei a-
nonim trebue sl fi fost chiar contemporan cAci tra-
ducAtorul Amiras e cu putin mai tArziu. Nu o fi
exactA in amAnunte, nu ajunge cuvAntul rAmas :
Voda da i HAncul ba ? Chiar de ar fi numai po-
ve§ti aceea ce cetim in cronici nu ne este destul ca
sA vedem a viata trecutului e destul de asemAnA-
toare In diferite vremuri ? Nu ne e destul povestea

www.dacoromanica.ro
30

rAscoalei seimenilor si dorobantilor din Iitoria Tani'

pentru a vedea cA bolsevismul e lucru foarte vecht
la noi ca si aiurea unde 11 vedem din cand in cand
riclicand capul ?
La Matei Basarab au intrat in casA unde Ikea
si ziceau sa le dea lefile sau vor sA spargl clml-
rile si sl-si ia singuri ...si zioa si noaptea zbiera
si umbla pe la casele boerilor ca niste calici de-i
_pedepsia si le cerea de bluturk. 4' Mai departe zice-
Matei intre altele : mai \Irk% zic de acest neartr
dorobantesc fiindcA tot dintr'acest pAmant_. cl s'au
insotit cu Sarbii Seimeni de 0-au. mAritat fetele ,st
surorile dupl -el si nu poate nimene sA-i con e
neascl". Supt Const. §erban se ridicl asupra bo-
erilor sl-i ucigl vinuindu-f ca ei sant pricinA de
IndeamnA pre domn sl scoatl seimenii din Tara
Deci pra gomn 1-au necinstit cu vorbe proaste- st-
bisericile jkfuia, odAjdiile, potirele, discorile, cArtile
si le vindea pen targ, pre multi preoti Ii scotea de
elete de uncle fAcea liturghie si-i bAtea, icoaneleje
ardea sa scoatl aurul si prep prestoale cAuta de
glsia moaste sfinte si le lepAda zicand cd sant far
tnece..., si se apucau iar de hotiile lor cele obisnu-
ite stricanci si jefuind bucatele boerilor si tot ce
glsie.
Ina Q rAscoall a seimenilor a fost si In timpul-
lui Grigore Ghica. Oare zorbalele lui Durac §r,
Hancu ce au avut cu casele negustorilor si unora
din boeri ?
Neculce spune si el Inteun loc : Earl tAranimea-
toatl ce era pe supt munte nu asculta de domnie'
www.dacoromanica.ro
 3t
La fiecare pas IntAlnim in cronici pornenindu- se
despre Mimi si-jefuid. Zice Neculce : iar Moldo-
venii gata la jac; IndatA s'au dat la clAnsii ; erau si
cam asupriti de Mihai Vociä. . Deci cgi oameni si
cAte case boeresti erau dincolo de Siret tineau toti
cu catanele si se fAcuse niste Mihail mult preste
seam.A. . si nu aveau bani sA plAteasca. slujitori". In
altA parte zice : dupl cum' le este obiceiul Moldo-
venilor gata la jacuri" -si Deci Moldovenii cum
sunt gata la jac .." ori Atunci Moldovenii cum au
vAzut Moscalii, precum sAnt InvAtati la jacuri dud
vAd cAte un lucru burzuluit au si purces, unii din
porund, aItii fArA de porund, a thia pe Turci si
a-i robi, unii In Iasi, alp printr'alte tArguri, unde
si-i afla prin toatA tan..." §i Toti cAti erau cu
Cantemir au primit sA meargA la Mosc caci nu
aveau- cum merge In altA parte delAul tAlhAritului"
Mustea zice : Si fAcAniu-se una cu catanele Mol-
dovenii nostri cu mari cu mici prAdau, jAcuiau unul
pre altul, mAnAstirile presupt munte, casele boeresti
cAte tineau pre Siret si pre cAte nu se inchinau lor
sA tie cu clAnsii. Tineau drumurile, colnicele, mAncau
stricau si jAcuiau precum este nAravul Moldovenilor
la vremi ca acele... cunoscAnd (Racovita) pre sluji-
tali sAi indoiti, mai mult stArnindu-le inimele spre
neprieteni decAt spre clAnsul sA-I rAtuiascA ca pre
tin domn. Cu totii cAutau sA vadA pe catane cum
sosesc In Iasi silt sA li se Inchine vestindu-se vAlva
Nemtilor de izbAndA asupra Turcilor atunce si la
Beligrad". Oltenia era o tarA de vericA rAsmiritA.

www.dacoromanica.ro
ce se revksa la cativa ani numai dela un capat
ei la cellalt1).
Dionisie Eclesiarhul zice vorbind de anul 1815
iar de alta parte patimia locuitorii din partea
muntelui de panduri romani care se facuse hop 0
omora i ardea oameni si-i prada ; 0 au pradat- 81
manästirea muntelui dar pe multi au prins Turcii q*
ducandu-i la Divan spun ca i-au Mat Pa§a i pe
multi i-au trimis la Bucure0i. Era inteacea vreme
o mare nevoe, mai rau deck in razmirita".
Au fost rascoale de panduri in 1815 apoi 1816
Mi§elule de abia te-am iertk i iar te-ai apucat de
razmirita" zice Domnul unuia. loan Ghica vorbeste
de Romani tarani care 11=0 in sapa de lemn se
faceau cete de hoti, impanau codri f drumurile, car
jefuiau i cazniau -cum iesta omul din straja Bucu
reOlor afara. Dornnul Iorga zice despre Tudor ca._
se judeca intamplator la Divan cu acei cari fuse-
serä pagabiti altadata de pandurii sli". Vor SAT
unii de trei palme in sus. Cum, adica, indraznem
sa socotesc pe Tudor capetenie de hop in cearta
cu stapanirea, pe el iubitorul de neam i de popor
aparatorul celor apasati ?
De ce va speriati de cuvantul haiduc,? Tudor
vorbeste de adunarea poporului dar si taranii sarbi
de peste Dunare veniau la adunarea poporthi cu.
haiducul Cara Gheorghe in frunte. Poporul are mare
simpatie pentru haiduci. Oare nu toti haiducil iaU
apararea saracilor, in lupta cu stapanirea careA ur-

1) lorga. Domnul Tudor.

www.dacoromanica.ro
 33

mareste, si sant plansi de catre saraci cand sant

prinsi ? Bolbocean Haidueul cu saracii impartia",
Botea si la saraci fmpartia". Despre potera poesia
populara zice : §i potera mi-I prindea, bat-o Maica
Precista. Potera de pe Buzau s'o fi Mut Dumnezeu.
Capitanul de potera bata-1 Maica Precista" si Po-
tera de pe Buzau, präpacli-o-ar Dumnezeu". lar
despre haiduc. zide : La visteru ca-I ducea... In Bu-
curesti il trimetea. Cap in cale II intalnia, cati la
(Mitsui se uita, lactimile-I podidea, de frumos ce-mi
mai era". Cand Bujor e osandit plang saraci cu jale
amara". Despre Jianu si pandurii lui se spune a lua
dela oricine avea: ciobani, mocani, negustori, boeri
Cupta impotriva ciocoilor o gasim ades pomenita
Ese Bolboceanu 'n Ora, bate clocoli la scara,
cerand bani de cheltuiala si haine de primeneala '
ar Taranul si ciocoiul zice : Arendasul satului, li-
pitoarea cicacului: Buna vremea mM boane 1
Nu-ti multamesc mM comane 1 Mai tame tu estt
beat ? Bazau, ciocoi gulerat, de trei zile n'am
mancat, nici boii n'am adapat, nici in casa n'am
intrat ! Dar ciocoiul ca ciocoiul, c'asa-i e firea si
soiul, se dete pe Ianga car, si scoase mare d-un
biciu, si-i trase vre-o patru, cinci. Dar taranul, ca
taranul, pan' i-se umple gavanul... scoase de-o tufa
groasa... noduroasa si trase vre-o cinci si vase"
Bujor e impotriva ciocoilor, Mehedinteanul nadaj-
dueste sa vie Badea Tudor, sa stranga panduri, sa
goneasca pe Greci si pe ciocoi. Abuzurile impie-
gatilor facuse pe Romani a stigmatisa cu porecla de
docoi pe top acei cari nu erau din randul lor" 1).
1) V. Alexanda DridrL
www.dacoromanica.ro 2
 34

Ma ca si ciozoii haiducilor puteau fi si boeri. Cor-

bea lVlanecile-si sumetea, pe boeri ca mi-i taia
sange la glezne era". Si la urma cantecul mangae
pe boeri cu cuvintele : Boerisii sa-mi traeasca, pe
lautari sa-i cinsteasca. Ca boeri s'or pomeni, pana
soare 'n cer o fi".
Cuvantul ciocoi cu intelesul de boer trebue sa
fi fost mai des intrebuintat pentruca boer in popor
are sens mai larg. Girescu ne spune a boerii in
vremea veche se chemau toti proprietarii de pa-
fnant, cat de mici. Sant intre tarani o multime care
se chiama boeri si coconi, urmasi ai celor vechi I)
Nu e deci si Tudor unul din acesti simpatici po-
porului : Tot voinici de-ai Oltului, cum ii place co-
drului, cufn ii vine campului. Lungi de marl, tari
de yang, t t porniti pentru pm:ilia. Lungi in coate
lap in spate, cu hanghere ferecate" ? El zice: Na-
valiti dar fratilor ca cu raul sa omorant raul... si
alegand pe cei buniboeri ai nostri din cei rai pe
aceia sa-i cunoastem ca ai nostri ... pentru ca sa
lasa dela noi binele si dupa cum va vor povatui
capeteniile ce vi se pun asa sa urmati ori si unde
va vor trimete aceia, acolo sa va duceti.., nimeni
-din voi nu va avea slobozenie fara de porunca in
toata vremea pe cat se vor tine acele adunäri ale
Orli a se intinde, macar !Ana la un ,bob si a-I lua
din casa vreunui negutator, vreunui lacuitor, sau
vreunui boer macar oricat de rau ar fi adunate sta-
rile acestora, ci nurnai ale acelora ce nu se vor ridica
dimpreuna cu noi, se vor lua in obsteasca folosinta".
1) Radu D. Rosetti. Boerii" din Oltenia. Printre Pi-
cAturi. www.dacoromanica.ro
 35

Daca indeamna la ordine, tovarasi.le de hoti is

au si ele legile dupä care ii fac parte dreapta. Si
cetele de haiduci au pe unul in frunte. S'a spus cä
ceata lui Tudor n'a facut nici un rätt. 0 fi, dar
lucrurile s'au schimbat, de sigur, dud ceata s'a fa
cut mare, cand cuvinte'e lui nu mai ajungeau toat
a urechile tuturor, ci numai idea Ca unul de ai lor
merge, cu forta, sa schimbe stapanirea apasätoare
Naum Rdmniceanu spune : Impreunä se 'nhaitara.
Grecii si calicii top, opincarii, Ungurenii, iobagii p
Oltenii... Pa nuc, mare au despuiat. i cu zeghi au
imbracat.,. Toti stria cu i,in cuvant, nimeni sa
n'aiba avut. A I or sa fie averea cä s'au sculat cu
zavera... Pa Santa Mitropolie au pus de au desvalit
din plumb gloat* s'au fa ut, icoane au despulat
argintul I-au luat". lar apare bolsevismul ca in vre-
mea räscoalelor seimenilor si dorobanfilor. Zilot
spune : Si asa ajunse Tudor ce capul lui porun-
citor si se muta la Cotroceni in mana tire... lar lu
mea ce mai ramäsese d'n cinstiti, scapatati si din
prostime tot incremeniti priviau aceste, numai ce se
mangaiau cu nadejiea de sosirea regulatel r osti ru-
sesti ce zvonisera unii, alp, (mai ales Ipsdantestii)
cA sosesc". Tudor raspunde Caimkaniei ca oamenit
lui au luat lucruri de mancare,munc te de dansii"
Dupa cum individul de tip motor e mult mai mu!t
productiv, cleat cel ganditor contemplativ i neva-
zand munca fina a acestuia, o crede neexistenta, tot
asa poporul, muncitorul manual, nu vede munca
altui fel de muncitor, si de aceea uraste pe boer.
Nu era deloc nevoe de ideile revolutiona re sos te
acum din Apus ca sa se manifeste aceasta, caci se

www.dacoromanica.ro
36

manifestase de multe ori Inca de mutt, cu kat mai

mult in vremea veche dud boerii erau umiliti in
fata poporului and cadeau in disgratie. Am vazut.
ce dese erau revolutiile si multi talharii.
Cine fusese nedreptatit, indata ce avea putere
vorbea verde mai marilor Inaltat Imparate, copa-
ciul ti-am Tasturnat, calul ti I-am aruncat, spahii ti
i-am culcat, acum de-o vrea Dumnezeu, ti-o veni
si randul tau, ca prea m'ai furat hoteste si m'ai
ispitit turceste !' zice Bacul liaiducul, far Petru
1-laiducul : 1p zic, zatl pre legea mea, sa ft lasat
Dumnezeu ca sa tai stapanul meu, capul tau ti-ar
fi cazut, zile n'ai mai fi avut !" Corbea pe care-I
nedreptapse Stefan Voda, omoara pe vataful temni-
tel zicand : ,.minte sa tii la altul, de hac sa mai
vii, si sa 'nvele dela mine, eine o mai face ca tine"
apoi palosul in mani lua pe boerica mii taia,
sange la glesne era". Si n'auzise de revolutia fran-
ceza si caderea Bastiliel. Domnul indata ce nu mai
era in scaun trebuia sa se ascunda, liniste numai era.
Neculce spune: 41 la purcesul lui Dimitrascu 'WM
din Iasi s'au facut mari galcevi si calabalac... Dail
noroadele tot il suduiairsi-1 hatcaiau si aruncau cu
pietre si cu lemne dupa dansul ; si cu aceasta, cinste
frumoasa au iesit Dumitrascu. Von din Moldoval...
St 1-au pornit pre Const. Duca V O._ Si acolo din
boerii ce-i prinsese si erau a luii-au boerit in Ga-
lati. . ca sa sparie tara ca nu este mazilie si este
Domn 1) Lucru de mirat pentru Grigore Vociar om
grabnic la socoteala lui, a- di scorni singur in
tail ca nu-i domn. Nu se temea ca-si va aduce
1) Pomenesc www.dacoromanica.ro
si Muste si cronica anonimA.
 37

vreo primejdie capului sau i Orli". lenache Cogäl-

niceanu zice : Acest domn (I. Mavrocordat)..... multe
blestemuri au luat dela saraci pentru vacant, ales
dela babile cele vaduve [Ana una au zvarlit cu o
peatra in el in zioa la care au purces din Iasi,
dara. nu 1-au lovit, ce calul au lovit... Cand au
venit mazilia, au rapezit boerii din loc si 1-au prins
(pe omul ltd I. Mavrocordat) i puindu-1 in feare 1-au
tramis la Mira Ia. manastire ca sä stea acolo pana.
va pleca loan Vodt din Iasi i auzind loan Voda
i-a parut räu foarte si chemand pre boeri le-au zis
`multe cuvinte dara ei nu vreau sa ctie zicand ca
asa le porunceste domnul lor Grigore Voda din
Tarigrad'
Radu Popescu zice : Banul Radu Inca fiind
trimis la Craiova cu osti... auzind de luarea dom-
nului, ca 1-au luat catanele si-I duc in Ardeal, os-
tilor turcesti si tataresti le-au dat veste in taina si
s'au ridicat de s'au dus in tara lor tärA paguba
apoi spuind ostasilor Tani aceasta, Romdnii räi
fiind i parurea vrdjmag boiarilor, au facut sfat
intre dansii si I-au luat cu necinste si cu. paza foarte
mare 1-au dus pana la Targoviste unde 1-au dat in
mana catanelor nemtesti si _puindu-1 la arest..."
Muste spune cum vine sluga dela Dumitrascu
Cantemir si scoate din inchisoare pe lordache Roset
care indata s'au cunoscut lucrul i mazilia... Nico-
lae Vocla ramase la mare gnje sa nu se ridiceMol-
dovenii asupra lui sa faca zarva", apui vorbeste de
Spandoni ca intealt chip de ar fi esit la iveala...
pe loc 11 vrau fi omorat dinaintea lui Nicolae Vocla
fArä nicio fricA..., eara pre Vasilasco si pre Ilie Can-
www.dacoromanica.ro
38

tacozinesti si pre vArul lor Ursache i-au incongiurat

steagurile cele de lefegii pre la casele lor si i au
luat cu mare pazA si groazA, prAdAndu-le casele ca
cum vrea fi oranduiti de perire, i-au pornit sA-1 a
ducA in Iasi, iarA pre cale aproape de Iasi, drept in
valea Letcanilor i-a tAmpinat veste cA au murit
Cantemir VodA si slobozindu-i din paza lefegii au
venit acei boeri in Iasi cu nAdejde de viata si au
petrecut si ei alaiul lui Cantemir VodA pAnA la casa
cea vesnicA"... printre mazilie de multe ori se far
zorbale de cei prosti". Vedem deci desorganizare
pe toad Ilnia.
i rAscoala lui Tudor se face tot "inteo vrem
cAnd Ora e fArA domn, in vremuri turburi.
E asa de firesc sA credem ce spune Voinescu
Numirea boerilor ce compunea comitetul cArmuitor
era cAci o mare parte din boerii cei mai insemnati
(vroiau) sA se reintroducA vechile capitulatiuni car
le dä dreptul de a-si alege print din sAnul natie
mai adAogAnd cA nu vor primi mitropolit mu epis-
cop grec. Dar acei din boeri care erau legati at
familii ori prin rudenii... intrigau in folosul lor
Desghinare, tara se fAcuse prada... in desghinAri..
Acum Tudor era conducAtor de Wire.
DA unui simpatic haiduc armatA pe mAnA in timp
de vacanta a tronului, care vacantA totdeauna s'a
ascuns cu grije fiind primejdie de turburAri, fA-I sA
mai si audA ideile revolutionare, si iese Tudor Vla-
dirnirescu care vrea binele, se crede puternic, va
omort pe oricine ii va sta impotrivA. A fost
domn ?
Numit asa de sipr numal de primii eetasi en-
www.dacoromanica.ro
 39

tusiasmati, cum a fost Horia imparat, cum a fosf

republica la Ploesti.
Cativa boeri I-au luat cu binele o vreme, de frica
dar nu I-au ales, ai lui I-au ptrasit cand au vazut
ca. u intelege sa fie simplu tovaras.
Turcii nu 1-au pus domn, nici loctiitor cu toate
ca le vorbia ca domn, au trimes arzuri contra zi-
catoare pana a venit valul naprasnic al Turcilor si
i-a- imprastiat ca pe potarnichi.
Deci care a fost rezultatul ? Nimic, ca al oricarei
rev hip. Bolsevismul s'a ntscut si acum ca de obiceiu
si i sasi cuvintele si faptele lid pentru care il prea-
ma im sant asa fel ca azi 1-am baga la inchisoare.
Se potrivesc in vremea acea, veti zie. Da, de si-
gur azi am pune pe Crist la balamuc insä fara drept
cu ant, dar Tudor in vremea acea a fost urmarit de
autoritate. Asa se cade unora carii sa scoala irn-
pot iva stapanilor si scoala tare zice Istoria Tarii
la intamplare asemanatoare, de mult
Nu revolutia aduce imbunkatiri ci o fi unul din
efectele ei, de multe ori ca praful in urma vehicu-
lului care tot trece st fara acest suparator efect
.Mai inainte de revolutia francesä se vroia toleranta
religioasa si egalisarea conditiilor claselor sociale
numindu-se serbirea taranului rusinea veacului in
care traim. In celelalte tari au mers crescand in-
bunatatirile far l. revolutie, incepand inainte de ea
si nu Franta era sa ramaie mai pe jos. Ce are
aface inbunatatirea soartei taranului cu revolutia lui
Tudor ? Ea si-a urmat cursul inceput mai dinainte.
Destul de tarziu s'au facut reforrnele si in Rusia,
subt Alexandru al doilea si in Rusia cu Stein si
www.dacoromanica.ro
 40

Hardenberg si era sl Inainteze lumea i noi sA rA-

manem fn urmA ?
Mergem ImpreunA, mai incet sau mai repede
Nici acum chestia tarAneascA flu e isprAvitA. Cat ai
ImpArti pAmantul, n'o sA-I poti ImpArti la nesfarsire
si istoria aceasta nu se va putea sfarsi decat cu In-
fiintarea de reale scoli de meserii la sate. GrupArile
omeneski sant prea mult legate unele de altele. Cu
cat oamenii se inmultesc se inmultesc si legAturile
tot mai felurite asa cA nu putem pune atata pret pe
o singura persoanA ori imprejurare. Cauzele pentru
care trebue sl se fi fAcut mai mult cas de aceastA
revolutie la noi trebue sA fi fost, mai intalu cA s'a
flcut pe o scarA mai intinsA, apoi pentru cA groaza
pe care a lAsat-o a fost mai aproape de timpurile
noastre, cultura se raspandise, asa cA s'a scris mai
mult despre ea si mai cu seamA pentrucA in tpate
tarile atunci luptandu-se lumea pentru libertate, tre-
bue sA fim i noi intre luptAtori. Chiose la rand, sA
nu rAmanem mai pe jos si gasim simbolul acelor
lupte in acest om care vorbeste de constitutie, de
adunarea poporului i lupta pentru liberarea nea-
mului de strAin.
Santem pAcAliti Inca mai mult de entusiasmul
simpaticilor generatii de dui:A Tudor, care In preo-
cuparea lor de cele douA mari probleme nationala
si socialA gAsesc In el un tovarAs de idei cu atat
mai simpatic cu cat a fost i omorat.
Da, Tudor vrea constitutie bunA" dar dela cine,
dela Turd cand lumea vroia sA iasA de supt stA-
panirea acestora. E ales simbol al lupteior pentru
libertate si el zice : au a se Intruni locuitorii pentru
www.dacoromanica.ro
 41

ar actepta sosirea comisarilor Porta.. ni se vor in-

toarce drepturile noastre ci ne vor da (comisarii
Portei) o constilutie buna"-. Dar care era ducmanul
cel mare, umilitorul nostru de veacuri? LAsAnd la o
parte rAzboaele, navalirile, pradarile cari nu puteau
fi oprite de stapanire sa intram In sufletul de atunci
Boerii noctri cereau audienta la Saltan cand a-
veau nevoe ? AO ! Sedeau ca nicte nenorociti in
drumul Imparatului sa-i van, sa catadixeasca sa-i
intrebe ce vor. Cronica tradusa de Amiras zice :
iara boerii mergeau adese la Vizir ca sa-i ceie
sa le dea domn ci mai mull mergeau ca sa-i vada
Imparatul. Si vazandu-i Imparatul, au pus de i-au
intrebat cine sant acei oameni ; iara ei au raspuns
ca sant boerii Moldovei ci nu au domn". Muste zice:
ci-vazandtr-i cu gloata pus-au Imparatul de i-au In-
trebat eine sant acei oameni ; iara ei au raspuns ca
sant boerii Moldovei ci nu au domn a pre domnul
ce au avut 1-au mazilit ci poftesc sä le deie Impa-
ratia domn". In alta parte zice : luat-au Turcii o
cetate dela Cazilbacimare, cu mult loc imprejur ci cu
multime dé oameni ci au venit cu aceasta veste de
izbanda aga a Vezirului cu ferman ca sa se vese-
leascA domnia sä faca dulalma ci au facut trei zile
veselle fara de voe. Inteacele zile ce au cezut
Turcul aice au dat cate de trei ori de zi din tunuri
.ci din foc märunt ci au zis surlele ci dobele... ci
pleca incarcat cu daturi".
Acesta 'Inca nu e nimic cad In alta parte vedem:
au mers Mihai Voda la manastirea Mira ci au
stricat zidul manAstirii pe porunca Imparatiei, ce era
-Mut de Antioh Cantemir. Aprins-au si chiliele ci o
www.dacoromanica.ro
42

bisericA de lemn ce era fAcutA de Canternir VodA

cel bAtran ; §i ciohodarul Vezirului era tot impreunA
cu Mihai VodA cd avea poruncA sA §adA sA vadA
cum s'or strica acele manAstiri". Nicolae Costin ne
spune cA s'a apucat i Antioh VodA impreunA
boerii sA sape ca sA serveascA mai repede pe Turd.
CA Turcii nu erau pentru ei oameni ca ceilalti e-
dem la lenache CogAlniceanu cand spune : V atata
ii adusese pe Laji cat ii prindeau frigurile dud
striga Const VodA la clan§ii ; i nu numai Maria
Sa ci i oamenii MAriei Sale, ales de Antioh a-
ragea cAd nu le da obraz nicidecum nici sA §adA
jos inaintea lui nu-i punea §i se rAstia asupra lor ca
cdnd tear fi lost Turd ci se ruga cu aman boieru,
care nu cred ca a fi mai lost altd data". Zice
Muste : Intemeind cetatea (Tighina) s'au mutat §i
pa§alacul acolo.. RAu sem de bietul pArnant al
nostru ; apropiindu-se Turcul, s'au inmultit nevoile,
pustiirea tArii find aproape un sarascher ca ac la
Ce se lucra in tara toate lua aminte... §i a§a au rA-
mas ranA nevindecatA in spatek bietei tad cetatea
Tighina... in toti anii avand rAzboiu Turcul cu
Neamtul, tot ia Neamt rAmanea izbanda cu ajuto-
rut lui Dumnezeu". Istoria TArii vorbind de do-
robanti §i seimeni zice : si-1 parka c.:1 este hair'
ImpAratiei... Parka pre domnul lor la Pagan care
niciodatA nu pohte§te binele crestinilor".
LAcomia de bani, cusurul Grecilor cobtra cArora
se putea veni de hac era micA la Turci ? EarA aicr
in tail nu mai putem sAtura pe Turci cu bani". E
multA §i nesAtioask". Cu nevoe i peste putintA este
a umplea vasul firA fund adecA pe Turcu", ice
www.dacoromanica.ro
 43

Muste. Turcului sa-i dai bani si sa-i scoti ochii"

zice Nicolae Costin. Nu nevoia Turcilor de bani ii
facea sa Inchiiä ochii i sa pue domn pe cel care
le dadea mai mult ? Insasi Nicolae Filimon dupa ce
vorbeste contra Grecilor pune in Ciocoii vechi si
noi" pe Caragea sä spue r Tara intreaga geme
supt biciul si cazhele oamenilor domnesti, cari des-
p ae norodul pana la piele numai ca sa sature IA-
coma Seralului.,. §i cu toate acestea ei tot nu sant
multumiti. 0! de trei ori afurisiti Agareni ! 0 ! neam
nelegiuit L. Cum faceti voi din oamenii cei mai cins-
titi unelte nerusinate ale tiraniei voastre... Caragea
vorbeste in monolog parerea e a autorului care 'in
vremea eteriei era tanar.
Naum Ramniceanu spune c toate starile sant ne-
mangaioase, adica cea bisericeasca, cea boereasca.
slujbasii. In urrna toti se aleg jefuiti, clar nu in-
teleg de unde vine 11111.
nii cred napastuire, vreun, boer ca le-a facut
ar bietii crestini taranii, necajiti mai rau sarmanii
de bir greu si de podvezi s'alte Inca multe rele ai
näpastuiri prea grele... nu pricep cine le strica ci,
gandind se amagesc : sau domnul ca n'are mita,
sau ispravnicii in sila i zapcii ca-i silesc Frati
crestini toti sa m'asculte... Luati seama sa vedem
d'unde izvoraste du! Sariti sa seam paraul Ni-
meni n'aiba banuele... c'aste biruri grele... le strange
vreo domnie, ci Poarta, star-ar pustie". Compara
pe domnitor cu un burete pe care paganii II inmoae
in noi ca sa ne soarba. Domnia are si mai mare
durere deck noi and ne despoae.
Crestini, zice -and sa 'ncepeti amagirea sa pri-
www.dacoromanica.ro
44

cepeti crestinestilor vräjmasi .. Frati crestini säriti

fierbinte... Aduce aminte apoi vechile lupte inpotriva
Turcilor. i acum putem alege, cei ce sant tot
dintr'o lege si o bisericl cu noi a le face ruga-
dune de astA amArAciune, sA ne scape de nevoi
Dandu-ne si ajutorintA ... sl zgonim din astA Ora
stApAnirea cea,amarA... Frati crestini acum e vreme,
de pAgani a nu ne teme, sariti, sariti, sa scApAm..
0! puternice ImpArate, Dumnezeu... Te rugAm s'a-
giuti Románii, ca sA prApAdesti pAgAnii...4 Tudor
zice : loctiitorul lui Dumnezeu, prea puternicul nostru
ImpArat doreste ca sA trAim bine ca niste credin-
ciosi ai lui supusi si nu iartA relele, prAzile si des-
mostenirile ce le aduc peste capetele noastre tiranit
si lipitorile acestea marsave". SA vedem ce zice 0
Firmanul 1) marelui Sultan care guvernatorii din
Braila si Pap din Moldova ca sA vedem dacA ne
vrea binele. Aceste douA principate Valahia si Mol-
dova fiind socotite ca gránarele puternicei noastre
impciratil i inturnarea linistii si a sigurantei supu-
silor nostri in aceste tAri fiind neapArat trebuitoare,
noi am eliberat .. ordine care cuprind cA top cre-
dinciosii si lealii, nostri supusi care s'au adApostit
in statele vecine trebue sA fie asigurati de cea mai
deplinA liniste".
Spune Neculce cum Vizirul intreabA pe BrAnco-
veanu : dar putea-vei tu sl porti de grije acei pri
(a Moldovei) Ali fie pre seamA sA o tocmesti sä
fie plinA de oameni ?" Tot ,Neculce : EarA Vizirul.
trimis-au bani la Grigore VodA sA facA oaste mol-

1) 18 Oct 1821
www.dacoromanica.ro
 45

dovenii .. si i-au poruncit viziruL lui Grigore Voda

sa-si caute Tara Moldovei sa nu o rasipeasca fad
de Tara Munteneasca sa se aseze. sa nu mai âmbe
mestecand.,." Muste zice : Eara Mihai Voda cu
mare taina ca nime n'au prins de veste au rapezit
la Tätari. Rind porund Imparateasca la Mari sa
apere Tara de neprietenii Imparatiei... lar catanele
0 Nemtii ce robise slujitorii Moldoveni i- au trimes
Mihai Vod4 la Imparatie.. cu steagurile lor, cu do-
bele lor... care mare laucla si multumita au Mut lui
Mihai Voda (hi:M*4a) pentru acea slujba".
Tot din interesul ca turrna sa fie bine pazita
Turcul avea grije sa pue domn pe cine vrea Tara
1, Earä Lupu Vornicul dupa ce au mers la Vizirul,
mult 1-au mustrat pentruca s'a Witt tara ; nil el
au dat seama dire Vizirul cum nu sant ei vino-
vatii adica nici boerii nici tara, ce este vinovata
Poarta ca pre domnii ceibuni ii mazileste fail de
voia boerilor si tarii si pune domn pre care nu-1
stie tara si dandu-i Poarta sabie face in Ora ce ii
este voea. Precum si pre acesta pre Dumitrascu
Von 1-ai bus Maria Ta Ma stirea Tarii si au
facut ce i-au fost voia. Eara mai inainte vreme, era
obiceiu deli alegeau boerii si Tara domn pre cine
poftiau ei pre acela punea si Poarta. Deci Vizirul
auzind acest raspuns, nimica n'au mai raspuns V
I-au si imbracat in caftan si 1-au trimis sa fie cai-
macam in Iasi Oa a trimete Imparatia un domn
in Moldova...1ml ViziruLau times de scotea robii
dela Mari, de unde ii gasiau, tot ii aduceau la
Vizir si-i intreba Vizirul la care domn le-au fost

www.dacoromanica.ro
46

mai bine" 1). Domn dintre sine e formula foarte ve-

che ca §i bucuria la venirea domnului pAmAntean
Amiras zice : ImpAratul au dat voe Tarei sail a-
leaga domn pre care vor vrea ei,. . i au poruncit
boerilor §i TArei sali aleaga domn pre cine vor
vrea... sali aleaga domn dintre dAnVi pre unul
care ar vrea sa-1 faca domn". Muste spune : ai
pre cine vor socoti sali aleaga domn i ap au ha-.
wait tara de mare primejdie.... au trimes boerii cu
rugamintea sa le dea domn de_ Tara pre cineli vor
alege ei dintre sine... V indata au ieVt raspuns boerii
pre cineli vor alege dintre dAnVi sa mearga sA-1
imbrace .. poruncit-au., sA- i aleaga pre- unul care
ar vrea ei sA-I faca domn indata le-au rAspuns
sAji aleaga domn dintre sine pre cine or vrea ei".
Pentru nevoia de liniVe Turcii se grabiau sa sa-
tisfaca cererile -tad daca nu se IntAmpla ca stralu-
area banilor cuiva sa le intunece teama de turbu-
rani ca de pilda cAnd boerii aleg pe Dimitrie Can
temir qi reumte sa ia tronul Duca sau cAnd cer pe
Priscoveanu qi vine Mihai titu.
Aceasta e mai rar de cum se spune.
In vremea lui Grigore Calimah (1767) boerii fac
arz la Imparatie in care se plAng de Grecii cari
erau pe lAnga domn. AceVia dau vina pa Oman-
teni. TotuV domnul primeVe pe pamAnteni cu mare
cinste incepAnd a-i pune i pe dAnVi la tinuturi §i
la slujbe. lard si Impdratului intrase in inimd ca
un cuiu acest arz i pazia vreme".2)

1) Neculce.
2) Cronica atribuitA lui lenache CogAlniceanu,
www.dacoromanica.ro
 47

Cand asa de mare e grija imparatiei sa fie II-

niste, cand vedem pe domn cum se grabeste sa
multumeasca pe boerii nemultumiti putea sä fie asa
de mare cum se spune puterea Grecilor ? Ce o fi
cu acele multe plangeri si rascoale impotriva Jor ?
Nu ar fi cam ce a fost aceasta din timpul lui Gri-
gore Calimah ? Observam ca totdeauna era un Grec,
doi, din pricina carora se facea turburarea. Poporul
are obiceiu cand vorbeste de un strain nu- i zice pe
numele Jui, ci pe numele natiei din care face parte.
De cate ori nu auzim : Grecul sau Grecile and se
vorbeste de anume persoane cunoscute. Asa siatunci
se sculau impotriva unuia poate. Erau doi, iacä se
zicea fmpotriva Grecilor. Spune lenache Cogalni-
ceanu la domnia lui loan Calimah : Stavarache_
pot sa zic ca era al doilea domu... lacom la toate,
neputand suferi pe boerii cei ce murmurisiau... fer
man sa i surguneascl". Boerii scoala tara ,,... s'au
strans multime de norod... Indemnandu-se cu totil
zicand : plecati la curte sä vedem pe cine avem
domn ?.,. cateva mii de taranime .. la poarta curtei .
cei din iarmaroc,.. din care o searnä au mers la
Mitropolie de au luat pe Mitropoldul zicand sA
mearga la Domn despre partea Tarei sa spue ca
cer pe Stavarache sa li-I dea, iara de nu-I va da
nu va rämânea nici unul cu viata.. prostimea striga
cu totii : sa ne dati pe Stavaxache .. I-au gonit douà
sprezece ceasuri,.. norodul au inceput a cere boerii
Domnul a cazut la Mitropolitul cu- rugaminte ca- sä
intre chezas ca-I va aduce inteatatea zile .. Zic ca
au fost umblat cativa din boerii cei marl ca sa-i
-potoale ; la care zic ca i-ar fj lovit prostimea".

www.dacoromanica.ro
48

Conta spune : Acest domn (Const. Racovita)

Wand Intaia domnie prin mijlocirea Grecilor, a lui
lordache, Stavarache Spatarul care erau cu totul de
Poarta ImpArAtiei turce0i i cate vrea el cu Mano-
!ache Spatarul, socrul lui, acele fAcea. De mare
supArare ce aveau domnii i boerii de Ora_ (fug)
mn0iintandu-se impArAtia turceascA i pa0i de pre
la cetatile Moldovei 0 de pre la alte serhaturi de
prin prejur, au trimis bumba0ri ca sa prinda pe
Stavarache sA-i tae capuL Stavarache mai patise
una ca aceasta ci In Tara MunteneascA".
Cong. Capitanul la a doua domnie a lui Alex.
Iliaci spune cA boerii cari fugiserA in tara ungu-
reasca, au scos pe Alex. VodA i pe Greci CogAl-
niceanu zice la domnia lui Const. RacovitA : au
inceput boerii a se pune la cale zicand : trebue pe
Greci sA-1 gonim de aice cad n'au gand bun". Istoria
TAM zice : ...strigara cä acum nu vor mai lAsa ei
sa piarA neamul boeresc ci sA iasA Grecii din tall
a farA".
Hrisovul lui Leon zice : Si am scos acei Greci
strAini din tall". Si in cronica lui Cogalniceanu
vedem cum Racovita Cehanul trimete vorbA boerilor
fugiti sa vie arAtand cA Grecii ati fost pricina §i
_Maria Sa n'au VIA iarA acum i-au gonit la Tani-
grad". Deci ap de primejdio0 0 multi erau Grecii
indatA ce nu conveniau localnicrior se puteau
goni In bloc Ciudat cA n'a descris nici un cronicar
un asemenca exod dacA gonitii erau multi !
Turcii ridicA pre Radu VodA 0 pre doi boeri greci
care erau mai zorbale zice cronica pre SofilAul §i
pre Balasache. Mustes pune cA rn a doua domnie a
www.dacoromanica.ro
 99

1 Duca ce s'au radicat Orheenii §i Läpusnenii cu

.oaste pre Duca Vodl pentru urAciunea Grecilor, mai
ales pentru CupAre0".. Neculce spune cA la purcesul
dui DumitraFu Von... Fliondor Arma§ul §i cu frate
sAu... §i altii au burzuluit tot targul i slujitorimea
..asupra Grecilor... §i mai vartos cAuta un Grec pre
anume Saraeni cattle au fost de au fost bAtut stu-
pi" lui GavrilitA Vornicul §i. au fost dat vtiubeelor foc....
.A§tjdirea prins-au Fliondor Arma§ul la gazdA pre
un Grec anume Mavrodin Paharnic... Aqijdere tam-
platus'au i aIt Grec la mazilia lui Antonia V. Ruset
anume Palalogu . Si la Alex. VodA I1ia0 iar ce au
pAtit Bati§te i allii ! §i la altii domni ; §1 in tan
anunteneascA de cafe ori..."
Aceste nume de persoane contra cArora se fAcea
rAscoala mt ne arAta cA nu era un intreg popor
contra cAruia se scula, cum am zice noi inpotriva
Fvreilor, cu toate cA vAzurAm : pentru urAciunea
'Grecilor mai ales pentru CupAre0 i mai vdrtos
cAutau un Grec. ." Nu erau un popor care sA ni se
poatA suprapune. Oricat s'ar fi plans cronicard de
multimea lor erau foarte departe de a creVe In nu-
!Mr cu iuteala vertiginoasa cu care cre§te numArul
Evreilor tinzani, vAthnd cu ochii, sA devie numai ei,
populatia noastrA orA§eneascA, ci clispAreau In sanul
poporului roman fArd sA caute cA sant mai romani
-deck noi i s'au arAtat de. multe ori. Veti zice cA
si Evreii se vor asimila, ca, cu toatA marea deose-
bire sufleteascA Intre ei §i noi, sant atatia indivizi
'din ambele Orli cari se pot cAsAtori. Ace§tia ser-
vesc cauza contopirii deci fac un bine.
Ei sant ca vitele duse la tAere, vite din punct de vedere
www.dacoromanica.ro 4
50

romanesc sufletesc, in folosul si al Mu individ milos

care mai repede mori tu, cleat sA tai o vita si care
tii cd datoria ta e, i inima ta o cere, sA lupti pe
cat cu putintA sa faci din oameni fiinte departe de-
a putea tdia vitele. i totusi vitele trebuesc Mate,
trebue sacrificate vile, cad cine Ii pierde sufletul
sdu e o biatd vita pentru hrana altora. Ei nu au
consimfit a-4 pierde sufletul national pentrucA nu
1-au avut. Fireste se pierd vitele acestea pentru ne-
voia de linistire, dar in folosul cui ?
Al nostru nu, cad noi ce pierdem contopindu-ne-
cu Evreii, sufletul care a creat poesia noastrA popu-
lard pe care ei sant foarte departe de a o intelege.
Pentru ce sd sacrificAm vitele noastre sufletesti
dar ? Sant prea multi pentru a dispdrea ca Grecii
in sanul neamului nostru, ci noi vom dispArea la
neamul Jor
Si chiar de am fi jumdtate si jumdtate, ce va pu
tea iesi din aceastA contopire intre oameni asa de
deosebiti, decat ceva hibrid. Va iei o natie cu per-,
sonalitate ? Va iesi buruiana ieftind otrAvitd a celul
care nu crede in nimic.
Din aceste rAscoale impotriva Grecilor nu reiese
mai curand simple certe de partid ? Ce zice Const
CApitanul despre rdscoala impotriva lui Sofildul 0
Balasache : au inceput Cantacuzenii a amesteca lu-
crurile precum au fost Invdtati si a turbura pre unit
din boeri zicandu-le cd au auzit cl s'au sfAtuit oa-
menii Radului-Vodd, Sofildul Clucer l Balasache
Paharnic si cu altii ca sa-i omoare si-i indemnau
ca sA se scoale asupra Radului VodA i asupra oa-
menilor lui sA-i scoatA gait din Ord care aceasta
www.dacoromanica.ro
 51

nu o facea din alta numai sa fie totdeauna ei mai

marl. Si boerii aluneandu-se cu firea..."
La domnia lui Duca zice Const. Capitanul :, tur-
burase Cantacuzenii pre oamenii tarei indemnandu-i
sa parasca pre Duca Voda si pre Greci la Vizirul
ca mananca tara si altele. Si avea pe unii pribegi
de se intelegeau cu ei : (pribegii au nurne roma-
nesti)... Pe Latcarache 1-au inchis Vizirul, de multe
Jalbi ce auzise dela Cantacuzini si dela altii ce era
cu Cantacuzinii la o vorba.... Cad ca aceste umblete
de demult le umbla Cantacuzinii de turbura oarnenii
lath si Ora pre domni si ei Inca facuse jalba Vi-
zirului". Cantacuzenii aid sant considerati straini,
cronica anonima tot straini ii socoteste. Cu toate
.acestea ii vedem impreuna cu pamantenii contra
-Grecilor.
Istoria Tarii la domnia lui Duca zice : stiind pe.
Baleanul si ginere-sau Chrisea cu ceata lor... pu-
.Sera dajdii grele si izvodisera niste obiceiuri si niste
rautati cari n'au mai fost aid in tara". Ceata are
nume romanesti. lenache Cogalniceanu spune la dom-
hia lui Racovita Ohanut : ca de Maria Ta suntem
multumiti iara. de ministri Mari& Tale nu suntem
multumiti ca n'apv.ase drum bun". (Boerii fug).
Atunci nu intreba cata mahniciune au avut domnul
cat nu stia ce va face . Le trimite vorba sa vie
.,. aratand... ca Grecii au fost pricida si Maria Sa
n'au stiut iara acun: i-au gond la Tarigrad".
Si cine credeti ca erau intre acei pamanteni? Un
Roseti, un Cantacuzino, un Palade, un Balasache.
Am vazut la a doua domnie a lui Duca ca Orheenif
i Lapusnenii se ridicase pentru uraciunea Grecilor
www.dacoromanica.ro
52

mai ales pentru CupAresti 1). lar Cantacuzenii (Dra-

destii) erau numiti Greci. Am vAzut cA Greci nu
meste pe Cantacuzeni Const. CApitanul si cronita
anonfmA. Greci ii numeste Nezulce, iar la Conta
gAsim la domnia lui Gr. Calimah 1758-1764
,si hind domnul tAnAr, Grecii, DrAcestii toti si -at
alte neamuri a lor ii purtau dupA voia lor si Irian-
cau Ora cum li era voia Si boerii Moldovei cu ne-
mica nu puteau sA se ImpArtAseascA de rAul Gre-
cilor ".
Se prea poate sA vorbeascA si cronicarul acesta
cu patimA asupra Grecilor ,si dupA cum zice vorm-
cul Alecu Beldiman despre Neculce, de vreme ce,
insusi Neculce spune despre Cantacuzeni MAcar cA
erau Greci darA se puneau tare- pentru tail 0 pen-
tru obiceiu nou sA nu se facA cA obiceiele cele nouä
fac rAsipa tarilor si pleirea Domnilor" Zdot Ro-
mAnul ocArAste pe Greci in Cantacuzinesti dud
vorbeste de moartea lui BrAncoveanu uitAnd ca st,
BrAncoveanu fAcea parte din neamul lor. Neculce
spune cA dupl prinderea BrAncoveanului sA-0 ri-
dice domn dintre dAnsii pe cine or vrea". Si unchii
BrAncoveanului si-au ridicat domn dintre dAnsii pe
Stefan Cantacosini SpAtarul, fiul lui Const. Stolnicul
Muste spune : Au trimes boerii... cu rugAminte sA
le dea domn de tara pe cine-si vor alege ei dintre
sine ; ci fiind Cupariul (adicA Roseti) cel bAtrAn la
Tarigrad, au tocmit lucrurile domniei pentru Dabija
VodA". latA deci un Cupariu si Inca cel bAtrAn c
boerii prii.

1) Muste.
www.dacoromanica.ro
 53

Aml anonim din secolul al saptesprezecilea de

care spune Xenopol ca Isi explica origina Cutoyla-
hilor pe care el Intai intre toti scriitorii romani iti
aminteste di-I revendica si pe dan§ii catre neamul ro
manes:, e unul din Cantacozinesti. La 1821 cine vor-
beste catre toate starile läcuitorilor Moldovei amin-
tindu-le de stramosii, cari si-au aparat dreptatile ct
sangele, vorbindu-le de ocarmuirea unui putin numar
de fete a caror lacomie a fost pravila ? Cantacu-
sino Deleanul. lenache Cogalniceanu Ia domnia lu
Gr. Ghica vorbeste de oamenii MAriei Sale in deo
sebire de pamanteni, iar la domnia lui Gr. Calimatt
numeste pamanteni partida protivnica care totusi se
vede Impestritata cu numiri grecesti.
Vorba Grecii sträini" pe care o intrebuinteaza
Hrisovul dela Leon te ne arata mai mult decat th
numiau mat-scurt, pe cutare i cutare pe care sant
suparati ? i n'au nimic cu (3red ?
1mpreuna cm Leon Von iscaleste acest hrisor
pentru izgonirea Grecilor si Pana vel logofat pe
care Const. Capitanul II numeste Para Logofat de-
Greci §i spune Ca a murit in lupta lui Leon cu Aga
Matei Dar sa zicem Ca s'a strecurat prin cine stie-
ce fntamplare §i sa luam alt exemplu. Cat de- gro-
zavä era ura impotriva dusmanilor greci se. vede
dupa aceea ca insesi boerii bajeniti la Cernauti care
nadajduiau ca dupa inläturarea desavarsita a Gre-
cilor tara -sa fle carmuita de boeri pamanteni, se
increde cu mare usurinta in sinceritatea lui Vogoride
Ii dau carte szrisa In care il declara fiu bun at
Tarii1).
1) Vezi Amintiri" Radu Roseti..
www.dacoromanica.ro
'94

Daca ar fi fost sa pue in aplicare obisnuita for-

mula domn dintre sine" Ba Is si toväräsia ar fi
lost in stare sa- l puna pe Vogoride, fireste daca
liecare nu s'ar fi putut alege pe el.
Ba Inca ce se poate intampla ?
Grecii Intre ei iiind doua particle, se invinovatesc.
Spune Neculce : Grecii au inceput a se sfadi intre
ei si s'au facut doua cete... st se parara o ceatt pe
alta la Poarta cum ca au mancat sute de pungi de
bani din Tara". Acum nu 8e puteau invinovati ca
sant Greci,
Pentru ce voroveste cu palling. asupra Grecilor
Zilot Romanul ?
Pentru insasi masurile liberale ale Mavrocorda-
tilor pe care el le osandeste : ramanand Ora sa-
Taca si goala de puterea boereasca cu rotnanimea
lor, si de puterea ostaseasca". Neculce spune CA
Or Ghiea venind a doua oara au invatat de au
mers toata boerimea la gazda capegibasei carele
venise de-1 pusese in scaun, de i-au Mut mare ja-
loba cum a au pustiit tara Const. Voda cu Grecii
lui Wand multe obiceiuri cele". larasi masurile li-
berale Muste zice : au scos Mihai Voda desetina
de stupi si dea toti ; neplacut lucru era, ales boe-
ximei si manastirilor acest obiceiu. Numai nevoia
zice Ca strica obiceiurile cele bune, ca la mare ne-
-voe si stramtorare au cazut domnia acestui pamant...
Scos-au Mihai Voda iarna o dajde mare pe boerii
cei mari si pre mazili si pre manastiri,.. si cu mare
supar tuturor ; de vreme ce taranii n'au dat vacarit,
mumai boerimea si manastirile. Si acest sfat mai
,mult era din Grecii ce erau pe MO Mihai Von,
www.dacoromanica.ro
 55

s'au fAcut ea sA calce pre boerii de tail precum.

obiceiul lor..." Vorbind de venirea lui Const.
Duca zice ieVtu-i-au toati boerimea i mazilitnea
inainte cu mare bucurie stiindu-1 cã este fecior de
domn Si va cAuta neamurile boeresti" cu toate cä
spune cA adusese i cAtiva Greci cu dAnsul din Ta-
rigrad. Acesti doi oameni (greci) find alesi de rAi
si de pizmasi neamului românesc, mai vdrtos boe-
rilor cä nu-i lased de tot in voia lor sd maniince-
,si sa prade Tara; iar ei (Grecii) ca niste draci
intelegand, mai rea pizmA puserA si pre ascuns o-
trAvia pe ticAlosul DrAghici SpAtarul... si strigara
(pAinantenii a acum ,nu vor mai lAsa ei sA piara
neamul boeresc ci sA iasA Grecii din Tara afarA cA
nu-i mai pot sAtura cu bani" 1). E obisnuita ceartA
de. particle. cari se invinovateso reciproc cA mAtfancA
tara. VAzurA i Grecii intre ei invinovAtindu-se.
Cronica lui lenache CogAlniceanu zice despre Gr
Alex. Ghica cA e plAcut prostimei. EarA boerilor
nu atAt cAci nu putea sA mAnânce pe cei mici s
sAraci cA nu-i putea suferi domnul nicidecum". Ne-
culce spune zambind : au si parAt buerii munteni,
pre Mihai Voc15... pentru multe supere ce le-au fa--
cut Mihai VodA zicAnd cA le-au stricat obiceiurile
ca ci cad au lost in Moldova 51 le-au luat mart
some de bani". Aceasta era deci prilej de strigare
impotriva Grecilor. Aminteri ce fel de urA fntre oa-
meni care se amestecau asa de repede ? VAzurAm
cA Brancoveana_ era_ nepot_ al Cantacuzinestilor. Mult
doritul RacovitA ca dotnn dintre- sine, spune Muste,_

1) Mag. 1st. 4 Istoria Tärit".

www.dacoromanica.ro
,56

cA ImpreunA cu Brancoveanu era veri al doilea din

Cantacuzinelti.
Neap! Roman Anton Pan are totu§i un frumos
chip grecesc ; mama lui era gread. VAcAre§til, In-
§i§i VAcAre§tii erau fii ai domnitei Caragea, Ipsilante,
antipaticul Ipsilante, era fiu de VAcAreascA. Se trAgea
dinteo familie greceascA din Constantinopole Incus-
aid cu boeri i domni din Odle române. Grigore
Ghica dela inceputul secolului al optsprezecilea a-
duce --pe Psioln sau Ipsilante, ii dà -postelnicia, liu-
lui lui agia. Apoi e hatmanul Const, Psioln. Neculce
spune cA Mihai RacovitA pune pe Const. Ipsilante
vtl postelnic. Deci pe cand Ghicule§tii eraa Inca
Greci, existA Intre boeri in farA §i familia lui Ipsi-
lante. Infra cat darA -era el mai strAin de tarA de-
cat un Ghica de care se zice cA vine ca domn pl-
mantean dui:a atata vreme de stApanire strAinA ? Se
va spune- cA nu e dupl sangele ce curge in vinele
cuiva, ci dupi sufletul pe care II are, dar se mai §tie
cA sangele apA nu se face, §i ori cat de grec_ o fi
lost nu ne putea fi du§man. CA o fi avut- prea mult
respect pentru cultura greceascA, cA o fi avut In a-
devAr nebunia SA nAdAjduiascA a inghiti toate farile
§i pe noi in Elada ce primejdie mai ie§ia de aid
acum ? Gheorghe Lazar la deschiderea §colii vor-
be§te in voe ca Intr'o farA liberA. El spune cA ru-
sine pentru un nearn ca noi sA nu avem o §coalA
in limba maicii noastre Ce, Grecii ne-ar fi putut
impiedica ? Const. Mavrocordat, urma§ de domni
greci se as§azA §i el dela inceput Intre du§manii In-
vAtAmantului grecesc 1). A§a cA oricat ar fi ei de
0 N. Iorga. Gh. Lazär.
www.dacoromanica.ro
 57

vicleni putem credoe foarte bine cd neinteresat au

fAcut binele cAnd 1-au fAcut iar nu ca hotul care-
aruncl mAmaliga cainelui. LAsAnd mAsurile liberate
am vAzut cum BrAncoveanu certAnd pe Clucerul
Stirbei Ii spune cA domnii dinaintea lui au blestemat
pe cine va avea mild V va pune In slujbe acest-
neam lung la unghii. Pe cine numArd intre acqh
domni binefAcAtori ? pe lAngA Matei, pe Grigore-
Vodk Duca VodA, Serban VodA, care erau Greci
Neculce zice de Nicolae Mavrocordat : DentAm,
la giudecata se fAcea a tine cii Turcul iard pe urmA
ieVa giudecata dreaptA, Moldoveanului". Alexandra
Moruzi, fanariotul scrie lui Conache patriotul : rAa
te-am bAtut cu buzduganul la 1793 dar mai rAu te
voi bate astAzi" dacA nu se va lAsa de relele lu
purtAri fata de rAzAV strAngAnd avere mare cu ne
dreptate i brutalitate 1).
Pentruce dar in vremea revolutiei aceVia se vede
du§mAnie intre cele douA neamuri ? RomAnii, tin sa.
li se arate durldni pentru frica cea mare de pe-
deapsa. Turcilor asupra rAsculatilor. Trebuiau nea
parat sA se arate bune slugi ale HrAnitorului" (in,
lo: de hrAnitul) Devlef". Au trimes arzuri la Stam-
bul, s'au dat porunci sl nu se facA nici un rAu cre
dincioasei raiale, jafurile §i uciderile tot s'au fAcut
totuV ei tot la PoartA trimet alt arz.. spre a aduce,
jalnica stare a tArei la cunoVinta ImpArAtiei intocma
cum nAdAjduia si Tudor dela PoartA o constitutie-
bund.

1) Radu Roseti p 116 Amintla

www.dacoromanica.ro
58

Spune i Zilot Romanul : Dar norocire la Ro-

mani se Insemneaz cä ei n'au strigat asupra Impa-
ratiei ca Grecii ci asupra stapanitorilor de aid".
-Care o fi norocirea om vedea. Pentru Zilot moartea
km Tudor a folosit ca sa cunoasca Turcii ca nu li
sant Romanii Dusmani. Este spaima poporului de
turburare i atat. El zice despre revolutionari Ca
sant adapati de minciunile grecesti si a altor du-
hurl rele cari nu pohtesc pacea... tot cu nadejdea
sasmintii traia i ce nadajduia d'uteacestea nu stiu.
0, ce nebunie sä mergem la Biserica i sa auzim
glasuindu-se rugaciuni tot pentru pace si apoi sa
pohtim räsmirita I Si care altr mai mare ratacire
deck aceasta ?" Pe cati nu auziam in vremea ocu-
patiei germane : Poftim, Romania Mare, Romanie
Mare ne trebuia, acum n'avem c manca, am ajuns
prada dusmanului, etc. etc". Ce mai stie Zilot .
Poarta nu calca acum nici o dreptate a Tarei cum
facea atunci inteacele vremi ; c toate pravilile M
privileghiurile romanesti se paz despre (Musa iar
prapadenia ce se urma aici curgea mai mult dela
domnie c lua pentru una zece si jecmania i pra-
padia tot. De aceea si Tudor cu drept cuvant si-au
intins strigarea nu asupra 1:nparatiei ciAsupra Dom-,
niei iar Grecii ca unii ce erau cu totul cazuti in
robia Turcului au catat se vede de mare nevoie,
drept a supra lui sa ridice cap. De aceea i Poarta
intr'un fel s'au purtat asupra bor.. si intealt fel a-
supra Odor act stea, adica cu iconomie".
Beldiman zice Ura, vrajba, goana mare intre
Moldoveni i Greci. Nu puteai nesimfind ura pe
www.dacoromanica.ro
 59

langd dansii sä treci". Ce zice isprAvnicia Neam-

tului catre negutitorii i locuitorii moldoveni, din 30
Aprilie 1821 ?
Deci, iubitilor simpatrioti i ldcuitori o sin-
gurd scApare care ne-au rdmas si care ne poate
mantui si de relele ce despre acestia suferim (1
care de acum se vor lAti i Ora la viatd) si des-
pre osdnda prea puternicului nostru staptin, este
sd ardtdm in fapta $i aeve ca noi am pdtimit-
despre ei i noi am lost ci sdntem dupnanii fap-
telor lor... Inarmati bratul vostru dela cel mai mic
fncepand... incepeti dar a veni cu gAtire a orice fel
de arme yeti avea, pusci, coase, lance, topor st
orice aveti..."
Si Muste care se intristase foarte cd se mutase
paplacul la Tighina, zicand cd apropiindu-se Turcul
s'au inmultit nevoile, cd a limas rand nevindecatd
in spatele bietei tad Tighina, care zisese cd avand.
rdsboiu Turcul cu Neamtul tot la Nemti rAmanea
izbanda cu ajutorut tut Dumnezeu, nu tine partea
celor cari yin cu ajutor crestin impotriva creaturiL
turcesti care era domnul, fiindcd nu-1 lAsa groaza
rAzboiului. Dupd ce spune cd 'Mull au pradat si:
robit dupd obiceiu, zice : iatd la cat au adus tara
acei lepddati de Dumnezeu... s'au strans ceatd de
talhari sd ia pre Mihai Vodd precum oarezdnd pre
Duca Vodd... CA oricati s'au sculat din boierii mol-
dovenesti asupra domnilor, nici unii de aceia n'au
pricopsit ; ci tot cu osandd dumnezeiascA au pierit..
dard ace$ti, ,3tim cd nici o streimbdtate despre
Maid Vodd n'au avut (e tocmai ce-i ridicd)...
www.dacoromanica.ro
 460

de cate ori zarve ca acestea s'au atatat asupra

vreunui Domn, tot de rasipa Orli au fog". In altA
parte zice : rAmas-au §i foamete mare in toatA Ora
dupA risipa lui Petriceicu VodA , acest bine au fAcut
Petriceicu Vodd Orel cu venirea sa in douA randuri
in OM din Ora lepascA"
Si Muste o spune- aceasta numa d cat dupA ce
spusese cum Lqii intreband pe Deadiul SpAtarul ce
oarneni sant, el rAspunzand in limba turceasza, au
zis Le9ii : vA tirtt noi citre santeti, mai bine sA
ern-0 sA firn tot unii" E ciudat cum acest rAspuns
n a trezit pe Muste tot ap cum n a putut st tre-
eascA chemarea Grecilor eteri§ti pe toti cei cari
nu i- au trezit §i pe Tudor care, and toatA lumea
autA liberare, el cere Turcilor in roducerea limbii
urce9ti in invatImant la noi
Pentrus ce strigarea isprAvniciei Neamtului cAtre
Moldoveni n'a reqit sA starneascA rAscoalA i a-
olo ? FiindcA se IndreaptA numar Impotriva Gre-
crlor, numai partea pe care §i dud e vorba despre
Tudor o repetam mai cu IndArAtnrcie Spui popo-
ului ca sA-i omorarn ca sA vadA Turcii cA santem
diqmanii faptelor lor. Aceasta este socoteala catorva
apete ; socotealA care gred pAtrunde panA la popor
ap de mull incat sA-1 fad sA se rAzvrateascA. Alt-
eva e cand zice Tudor a suferim groaznic, stA-
panirea e rea, sA punem noi alta bunk sariti cu ce
puteti, cu rAul sA scoatem rAul. Nu are dreptate
,Xenopol cA acele Inceputuri de rascoalA nu au un-
marl serioase din pricinA a tAranii vAzAnd cA nu
pot trage vreun folos din asemenea micare expu-
www.dacoromanica.ro
 61.

nAndu-se numai la pericole si suferinte pentru inte

resul boerilor se imprastiart.". E recunoscut a
Grecii straini erau suparAtori. Vazuram cA acestia
erau in numAr mic si ca lesne erau pusi la locul
1 r indata ce o vroiau boerit.
Aceste neintelegeri si rAscoale le vedem la inter-
vale si nu era sa fie acum, de comanda si apoi
cum era sa le vada poporul. Pe cine sa azmuti po-
porul dandu-1 hrana furiei lui? Veti zice ca fiecaruia la
cuvAntul Grecii" ii venia in minte imaginea lipi-
ttoarei satului lui ? Ei Doamne, ne p1Angem cu top'
de dAri, simtim cA oamenii sAnt lacomi de, bani
vicleni, dar greu sa stim cAnd si unde omul are
dreptate Il dovedim, ne plAngem stApAnirii. Citim
"11 poezia Bogatul si saracul" cum se plAnge sA-
ra ul : ca ma poarta tot prin sat nebAut si ne-
mance si cu funia legat ca nici birul nu mi-am
dat '. Apoi ce face sAracul ? CarAruia c'apuca, la
domnie se ducea, la boeri ca se plAngea si boerii-1
a culta, cercetare ca facea, pe ciocoi il pedepsia, la
falanga cA-1 punea". In poezia Macoveiu" cetim :
Adunarea se strAngea, dar de vorba ce vorbia ?
CA la Macovei in sat, nici cA mai este de stat, ca
te tine 'n munck- afara cAt tine ziva de vara, numai
pe zece parale, pentr4 bir si angarale, etc. etc
Asa mtre de vorbea, o scrisoare cA scria toc-
mai la Maria Sa, la Maria Sa cea mare, sa le dea
ndestulare CAnd scrisoarea ajungea si boerii o ce-
ea, mita ca li se facea, intre i se sfAtuia si po-
unca ca dadea... sa piece un a or putea..! satul mi
se sfarAma, satul mi se risipea.. " Ceace insernna
www.dacoromanica.ro
 62

cA stApanul era deposedat de Rumanii lui adicA de

muncitorii lui. Poporul se plange boerilor, boerii se.
plang Turcilor, cand Turdi sant prea departe, mai
au pe TAtari. Conta scrie la domnia lui Grigor
Calimah : Si boerii pAmanteni de multA supArare
au fugit la Sultanul tatarese §i Gli mijlocirile sulta-
nului §i hanului se mai potolea semetia Grecilor`
Q sA ziceti cA e destul a nu se mai puteau scApa
a mereu erau nevoiti sA-i pue in respect, cA oric
de pAtima§i ar fi cei care se plang, au dreptate , A
nu sufere la ei puterea unui strAin, cA ajunge buch
ria pe cafe o arAtau la venirea unui plmantean §1
cererea domnului dintre dansii, pentru ca sA le dt
dreptate.
SA zicem cA Grecii erau multi, rAi, pritnejdi
cine era de vinA ?
Si acum era vremea sA te scoli impotriva lor
cand IV cereau ajutor, ca sA scApati impreunA at
atatia altii de Turci cari era element si mai sup.-
rAtor qi dela care venea si cestAlant. Doar Turcit
vindeau tronul celui care dAdea mai mult i apoi a,
lesi veniau cu creditorii.
Suferiam din pricina Grecilor, aceasta era un e-,
fect, nu o cauzA, ei erau puternici fiindcA erau ce
cu paralele, era elementul supArAtor, cellalt era pri-
mejdios ScApand oare de Greci scApAm §i de Vurc
ori fiindcA am scApat §i de Turci am scApat i de Greci.
Lovind acum in Greci fad ca animalul pe care lovin-
du-1 cu o piatrA se intoarce sA mqte piatra, nu pe
tine. Chiar de ti-ar fi fost cel mai mare dupan
iti intindea mana pentru o cauzA comunA care era,
www.dacoromanica.ro
 63

clreaptA. Cantacuzino Deleanul a zis" :... tatal meu,

rnosii si strAmosii mei au fost InteadevAr patriop
al Moldovei apArAtori... si in toate locurile cAlAto-
ri i mele pAnd aici cum si aici am intAmpinat o
alnicA privire pentru sAracii simpatrioti.. nu putin
m am mAhnit vAzAnd In taptá CA unii din pAmAnteni
pAnA la atAta au ajuns IncAt au cutezat sA ridice
armele asupra crestinilor unindu-se cti Turcii si a-
clucAndu-i pe la multe locuri a patriei lor.. ,
Fratilor, veniti intru cunostiintA, giudecap care
sAnt folosurile ce au dobAndit pArnantul vostru a-
flAndu-se subt giugul ocArmuirii otomanicesti, unde
sant dreptatile voastre .. unitiva impreunA cu fratii
vostri ca sa updraft patria voasträ §i ca sA cAsti-
gap drepturile acele care de atAtea veacuri le aveti
pierdute .. si fiti incredintati cA si celelalte puteri
v r intinde bratul lor ca sA sprijineascA slobozenia
nui norod".
Pop sA nu te Increzi In sinceritatea aces-
ui Grec ? Am vAzut ce zice si RAmniceanu : cAnd
sA incepeti amAgirea sA priepeti, crestinestilor vrAj-
masi ?... acum e vreme de pAgAni a nu ne teme, skip,
sariti sA scApAm..." Gr. BrAncoveanu, Scarlat Cam-
pineanu, loan Conta erau boierii cei mai inva tap ai
timpului si erau pentru cauza greceascA.
CA alde Cantacusini si Ipsilante luptau pentru o
patrie a lor e de o mie de ori mai bine decAt sA
spunti cl luptA pentru a noastrA. Bine cA o aveau,
cA si-o iubeau si deci nu tindeau sA ne Inlocuiasca
pe noi aid. Si apoi zisese chiar ei : Unip- vA Im-
preunA cu fratii vostri ca sA scApap patria voastrA".
www.dacoromanica.ro
64

Chiar numai liberarea lor era un bine pentru no

Si de ar fi trimes cat de multi bani de aid I
patria lor 'Ana a nu disparea in sanul poporului
nostru, tot era mai bine, deck a-si infige pe veci
un trup al carui multe brate sA se IntindA in lumea
intreagA ca neam care e bun patriot al fiedrui lo
unde se afla si totusi e asa de mult unul si, acela
peste tot ; scrierile tuturor par a fi ale aceluias om
De aici dispretul Evreului pentru orice patrie.
El trebue sa le Impace pe toate. Peste tot e
casA. Ce-i pasa lui de durerea dumitale ? Imi ad c-
aminte, in vremea razboiului, un Evreu locuind a
care stia perfect romaneste, care vorbind despre Ro
mani si Romania zicea noi" si tara noastra" zice
Mi-e absolut indiferent cine invinge". Fireste, am
zis in gandul meu, dumitale da, dar mie deloc. Sim
te-te frate cu acesta, spune-i toate pasurile. Ve,r
spune ca nu sunt de loc toti asa, ca multi sant oa
meni foarte simpatici, foarte sinceri, iubitori de tara
noastrA unde sant veniti de mai multe generatii, c
au lnptat pe front. Ciudat om ar fi acesta care a
trage in dusmanul unde se gAsesc de-ai lui si toc
mai cine ? Evreul care are constiinta neamului lui
Aveti Incredere in ei ? Aduceti-vA aminte de pu
tarea lor cand au intrat Germanii. Nu vorbesc de
cei cari spuneau sus si tare a acum noi santern
stapanii aid", dar ganditi-vA la cei cari isi ziceaw
Romanii, ganditi-va la linistea ochilor lor, la dis
pretul rail ascuns care fluturA pe buzele lor, la grija
voastra de cea ce ei nu pot iubi si nu pot intelege
Dar mai Intaiu poate nici n'ati indrAznit sA aratatt
www.dacoromanica.ro
 65

astfel de grije fata de ei. Dad vreunul a murit pe

front, o puteti crede d a murit pentru voi ? Poate
intamplarea I-a dus acolo, poate e un erou al eautei
tor, pentru a avea aceleasi drepturi cu noi. Prin
vre-o minune ne-o iubi, adevarul n'are crezare in
lura mincinosului. Cetiti in acea editura internatio
nala Cultura Nationala" Versuri" ale unui domn
Camil Petrescu (?) domn care a luptat pe front si
despre care c inoscutii spun ca e Roman. Credeti
pa yeti gasi tragedia malta a razboiului oglindita
Intr'un suflet larg, cald, iubitor fireste de omenire
dar mai inta iu de ai lui, ceace e asa de tiresc, cum
s'au scris atatea de catre Romani cu sufletul curaf?
Merge acolo ca Mat inteun vis ingrozitor. Dela
cartii 'Ana la sfarsit nu ne arata deck
iftceputul
murdkii in a caror amintire acum pard ar Wad
cu nesatiu Este si iubire, da, insa scarbos sensuala
pentru o persoana femenina de care I-au despartit
razboiul i dusmanii umanitarismului. Ce fel de sol
dat a fost acesta, cum se poate trimete pe front de
acestia ? Voi, care v af 1 repezit ca leii in neuitata
lupta dela Marasesti fara ordin fiindca fireste a stri
gat sangele din voi, ce ziceti de aceste 4Versuri
pentru ziva de atac" ? : Nu-ti trudi zadarnic mintea
prietene soldat... curata-ti cu grije arma si lopata si
pund cruciulita la gat, fii gata. Pregateste-ti frumos
sufletul... fa din el an trap de mortl) Omoard-tt
suf letul cu grije si calm... Disead ne vor da ceai
pesmeti. Omoara-ti sufletul mai bine, de cu vreme

Sublinierea e a niea
www.dacoromanica.ro
66

Ca &a poti mina lint9t1t" Peste tot e ranjetul dis

pretuitor al omului care e foarte departe sufleteste
de tine. Cetiti Drumul Mortii" unde e vorba de
Ifoameni osanditi la moarte si omor" unde vorbeste
de cloud mantuzle de istoric dumane i doud geo-
grafii tirane, doua imnuri, doua uniforme i cloud
visuri de scolari altoi, crescuti la alte statui de eroi".
Cetiti cartea intreaga ca sa vedeti ca nu e vorba
de un socialist parecare care pe front nu se putea
sa uite teorille, dar lasand la o parte socia-
listul simti in el la fiecare vorba pe strain.
Ei, domnule, noroc ca pe front nu s'a gasit multi
ca dumneata cad asa n'ai avut Indurire decat poate
asupra catorva din eroli dumitale cu nasul prea
scurt" la care nici nu era nevoe sa le mai vorbesti
Ne ajunge sä te themi Roman si sa fii pe front
Numai cine e celula vie a neamului lui sufera dud
neamul sufera Celulile moarte nu mai fac parte din
el si organismul neam le elimina ca pe orice fotar
de infectie Admiram pe Dad ca nu au primit pe
Romani luptand cu ei pe viata i pe moarte, dam
toata dreptatea stramosilor de mai tarzlu pentru
actele de stavilire a strainilor de orice fel, prea
marim pe Tudor Vladimirescu pentru ca a tipat si
el contra lacomiei Grecilor i tacem molcum and
un popor imens foarte prolific, pretins färA nape,
farà religie, fara traditie, vine sa ne ia locul, tacem
supt cuvant ca n'avem nici o putere, ne-am dat cu-
vantul, s'a iscalit tratatul, e lege. Ca si dud daca
asa este legal, nu tot asa de legal e sa pedep-
sesti pe cel www.dacoromanica.ro
care s'a dovedit ca o merita Unde se
 67

cantaresc oamenu daca nu in nevoe ? Dad Aram

nu pot pricepe aceasta, nepotrivindu-se starea dela
ei -cu cea dela noi, avem oameni destui care le-ar
putea-o arata i pe care strainii i-ar crede. De
geaba se spune ca numai prin alte masuri, Mut,
incet, Nom scoate raul. Ce tel incet, !met, clad nu-
marul lor cre0e repute, repede i cand s'a vAzut
ca de cánd oamenii no0ri cei mari au atras de
mult luarea aminte i noi am mers tot mai rau qi
mäsurile cari se iau sant tot nepricepute 0, le folo
sesc tot lor ? tiu ca sant Evrei cad se cre0ineaza,
0iu ca 1i zic Romani a copii evrei sant aceia care.
la Foala la intrebarea : ce obiect de studitr va place
mat mutt, raspund limba Romana ca e limba noas-
tra materna, cad copilul nostru in sinceritatea lui
copilareasca raspunde fire0e ce 1-a atras privind In
afara de el. Dar tine ii mai crede ? Ace0i oameni
uita ca omul nu vorbe0e numai cu cuvantul ci mai
cu seama, cu privirea, cu mi§carile fetii, cu tacerea,
cu intreaga lui fiinta i ca imbracandu-se national
declamand poeziile noastre patriotice, nu ne ins-
phi iubire, ci scarf*
A vault Tudor, veti zice, ca Grecii nu aveau nici
un temelu, ca Ru0i nu le-au dat ajutor i in adevar
au i fost batuti. Dar oare mai mult temeiu aveau
adevaratii mari stramo0 cari se sculau Impotriva
Turcilor pe and erau tari ? lar acum cand Turcii
coborau pentru ce ne-am mai fi pus sub scutul lor?
De pilda, la ce le-a mai servit boerilor la luarea
Basarabiei plangerile catre Poarta ca sarcinile grele
ale Tarli vor caclea numai pe partea ramasa 9 De
www.dacoromanica.ro
6R

ce am fi rAbdat mai depute jafurile qi umilintele

lor, cáini credincioV ca bietal Racovita care arde
mänästiri la porunca Turcului qi In prezenta lui ?
A simtit poate cä e pr'mejdie mai mare de cAtre
Rui? Fiti incredintati cA i celelalte puteri vor
intinde bratul lor ca sft sprijineascA slobozenia unui
norod" ne zisese Cantacusino Deleanul Atunci tra
vofba de liberarea popoarelor i daca nu era sin-
ceritatea la bazä, d ar din d Juan a inke ele a
puterilor scAparam n i cad unul 1. a lasat pe altul
sA ne InghitA. SfAr§itul care a fost ? Grecii au sa-
pat mai repede deck noi cad la 1829 Grecia e de-
claratä Belt supt numele de Repub ica Elena. iar
domnii mktri se tot du sa se umileasd la Poarta.
Ei an vorbit, Europa i-a ascultat §i de mergeam
mart in mânä cum vroi era boerii luminati, ne as-
culta i pe noi de atunci, pe n i ca Romani pre-
cum pe ei ca- Eleni, dad nu din spirit de dreptate,
dar aceasta servindu-le ca parghic, pentru interesele
lor, ale Puterilor. Noi n'am vorbit Europei ci sla-
bului stApan, Turn], de frim unei nAvAliri de care
tot n'am -sdpat, impotriva careia a trebuit sl lup-
tAm qi de care scapam dacA merge= cum era. fi-
resc- impreuná, iar flu desbinand fortele, si provo-
când desordinea. DacA Tudor a fost omor4t de e-
terkti, e cA el i-a atacat intaiu indreptandu-se im-
potriva lor iar nu dându-le ajutorul a§teptat. V., A
Ureche spune ca aflandu-se ca Tudor e deosebit
de eterie, descurajarea pAtrunse in sufletele capilor
eteriei ci arautimei.. Multi incepura a dezerta §i a
se transforma in cete de hop DupA cum spune Xe
www.dacoromanica.ro
 69

nopol trebuia sl tinA seaml si de sentimentele unora

din cApifanii sal care credeau cA miscarea e in
dreptatA irnpotriva Turcilor pe care ii urau din in-
stinct si din dorinta de a procura neatarnarea cat
mai deplinA a popoarelor lor. Zilot Rornanul spune
Multi zic a el (Tudor) dupA ce a vazut cä ostirt
regulate rosesti nu yin si pre Ipsilante talhareste
purtandu se. . s'ar fi ajuns cu Turcii sA-1 loveasca
si cu toatA ceata talharilor lui sal prapadeasca
Care Intelegand Ipsilante au fAcut mijlocire prin
chiar tainicii lui ce-i avea in preajma lui Tudor de
I-au dat mortei...
Asa cA dad Tudor a avut o inraurire, aceasta a
fost. SA punem in legAturA cu el renasterea i li-
berarea nu se poate. Intrucat s'a schimbat mersul
istoriei dela eI ? S'a adus domn pArnantean in bu
curia generala, s'au schimbat obiceiurile cele rele,
s'au gong Grecii ? Acestea erau lucruri foarte vechi
La 1822 vedem plecAnd delegati din ambele tan
la PoartA saji cearA domn intocmai cum fAcuse si
mai mainte. N'a venit de loc ca domn dintre sine
in bucuria generala nici Gr. Ghica. Nu-1 vroiau Ni-
colae VAcArescu, Gr. Boteanu, Const. Campineanu,
Episcopul Radon. loan Campineanu, Emanoil BA-
leanu, Em. Florescu si Geani_ A fost si revolutie
iar Deci vremurile 1c urmeam cursul i RacovitA
fusese ales dintre sine si cu toate acestea a fost
cum vAzurAm tot creatura furceascA, tot asemanator
cu cellalti cA dela o vreme mai mult cu Grecii se
sfAtuia decat cu hoerii de tail_ cu atata I-au pri-
lestit Orecii de i-au depArtat si au rAmas Grecit
www.dacoromanica.ro
70

sfetnici si credipciosi. Asa vremea muta si schimba,

luccurile ; Si mai de multe ori acluc si sfarsit rtiu" 1)
5i cu Brancoveanu se intampla acelas lucru. Zice
Radu Popescu : . ,este a se hull pentru mulie rele
fapte ce au facut in domnia Itti ca au ramas la cei
dupa -urma greutate si blestem, avea o lacomie mare
peste masura si obiceiurile cele bane ale (aril
care cu multa socoteala ,7i osteneala le-au facut
cei batrdni, tome le-au stricat si cum i-au
pldcut lui -le-au focal. ...Dupa aceea cea mai- rea
din toate, adaosele haraciului care le-au Mut la
Turd pentru trebile casei lui.. ., Ele au rams bles-
tem de blestema saracil de acel greu si vor sa bles-
teme in veci".
Deci si istoria stricarii obiceiurilor e veche, des
gäsim plangeri in privinta aceasta. Racovita strica
obiceiurile. Am vaztit cand a fost -vorba de masu
rile liberate. Cronica tradusa de Amiros spune cum
se plang rasculatii din vremea lui Duca : . .au stri-'
cat obiceiurile cele vechi a pamantului".
Am vazut in Istoria Tarii, la domnia Itti Duca :
tiind pe Baleanul si pre ginere-sau Chizea cu
ceata lor,.. (ceata cu nume românesti) ...pusera claj-
dii grele.. si izvodise niste obiceiuri si niste rautati
care n'au mai fost aici in tare. Hrisovul de la
Leon Voda pentru izgonirea Grecilor zice : ...pen-
tru niste lucruri si obiceiuri rele ce au fost adause
de oameni straini In tara domniei mele. , nu soco-

1) Musts.

www.dacoromanica.ro
 71

test sA umble dui:4 obicerul Tani ci stricA toate lu-

crurile bune i adaugA legi rele §i asuprite.. "
Am vAzut cum spune Neculce cl Ghica VodA
au invAtat de au mers toatA boerimea la gazda
capegibapi carele venIse de-1 pusese In scaun de
i-au fAcut mare jalobl cum cA au pustiit Tara Const.
Voclä cu Grecil lul `.
§f despre Cantacuzeni : MAcar cA erau Greci
darA se puneau tare pentru obiceiu nou sl nu se facA
el obiceele nouti fac rAsipa tArilor i pieirea dont-
nilor". Vorba obiceiuri reIe pusA mai cu seamA
in legAturA cu Grecii a -contribuit nu putin sA ne
facA sA ponegrim cAnd cetiam in cronici. Dar am
vAzut de mite ori cA aceste obiceluri rele erau toc-
mai mAsuri de InfrAnare a abuzurilor care s'au luat
cu mult inainte de Tudor mereu 1 Oa. la Moruzi,
care am vAzut cum ceartA pe Conache §i continuA
dupA el.
Nemultunlirile ç rAscoalele urmeazA 8i dupA Tu-
dor V chiar mitnai dezAt supi Gr. Ghica cu toate
cA Fllimon in Giocoii vechi i noi" aratA cA abu-
zurile s'au isprAvit dupl aceastA rAscoalA. La 1848
iar e Incercare de rascoala. E viu arAtatA starea de
atunci la Inceputul capitolului II din Dridri". Ve-
dem un tAnAr boer care incearcA sa rAscoale tAranii
vorbindu-le de libertate, egahtate, luminarea popo-
rului, moralitatea impiegatilor, domnie tiranA ci de-
gradatoare. i ce InrAurire are asupra tAranilor ;
Iau In rAs pe boerii rAscuIati pe care VodA II pe-
depsise, desigur tot aca de convinV ca i contem-
poranil lui Tudor pe care-1 atata IsprAvnicia Nearn-
www.dacoromanica.ro
72

tuluf DupA cum Filimon crezuse cA s a isprAvit rAu

dupA Tudor, asa 11 face sA se isprAveascA Alexan-
dri in Boeri i ciocoi" unde actiunea se petrece

mai tkziu. f totusi nu s'a isprAvit. Domnuf Radu

Roseti ne dA povestea unui Francez venit in TarA
in ultimii ani ai celei a seasea decadA a veacului
trecut. Francesul vorbeste de un tAnAr in serviciul
unui boer, care fAcea i oarecare servicii in cance-
laria moiei, foarte destept, hot, nedemn, desgustA-
tor, pentru care prevede spanzurAtoarea sau ocna
pe vialä"... mA inselam in pronosticurile mele. Departe-
de a fi mers la spanzurAtoare, Wham! de Neculai
a devenit om bogat, stApán absolut in tinutul incre-
dintat dictaturii lui : el nutneste prefecti, sub-prefecti,
deputati si senatori. Dar mai ales face afaceri mi
nunate i ii ingrase necontenit punga.
E necinstit la culme, nu stie ce este scrupultf.,
dar constitutta dela 1866 nu cere RomAnului nici
cinste, nici scrupult ; ea s'a multumit sAinlocuiascA
vechia oligarhie a nasterii prin alta fArA nastete,
mai numAroasA i enrgicA, dar neasAmAnat mai la-
coma si mai Bepasatoate pentru popor dedt acea
veche" 1).
Da, am scA pat de jugul si al balaurilor Fanarului,
cultura se rAspAndeste i totusi, Dumnezeu A ne
ierte astAzi .

1) Radu Roseti. Povesti Mo1doveuesti

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro