DE

RELIGIE, DE PATRIE SIDE DREPTATE

LA ROMANI

DE
DINITRIE BOLINTINEANU

BUCURESCI
'11POGRAFIA LUCRIITORILOR ASSOCIATI
12, PASAGIIIL ROMAN 12.

www.dacoromanica.ro
 (Tà01441klitta geuetaf41

on5-f. 4,ere6cu ga6fitref

www.dacoromanica.ro
 Donanule p: iubite Generale !

Votai legea bisericei la Senat si pi-

MI gänditor. Te intelegém. Sciai cfi in
cestiunea re1igi6s6 era ce-va mai pretios
de cat interese de caste, de guverne; era
interesul cornun al Intregel societAti, a-
céstä patrià Romanä care cu töte legile
ei libere si egalitare, nu se maf face ni-
mic pentru ea , ci tot pentru noi. Causa
decadentel Romänilor este in Religiune.
'LTA societate ori-care constitue ud adu-
nare de famine si formézä uà natie, ud
natie avénd aceeasi limbä , leg!, datine,
trecut, viitor. Comunitatea intereselor
ii dä dreptul si datoria la apärarea in-
tereselor comune ; dar nimic nu inälta
inima cätre legile dragostel ca Beligia.

www.dacoromanica.ro
VI

Ea este isvorul sacrificielor. Acest sa-

crificiil ast541 lipsesce aci Retigia lip-
sesce. Religia la nol a cklutil cáci n'a
fost liberrt. Aceste idei le intelegiati
unii din acel earl ail läsat averi mo-
nastirelor spre a le face libere §i nea
tärnate , ca ast-fel ssá, fach din Religie
LID mare mijloc de fericirea Patriei.
Scopul natiunelor este Dreptatea. Na-
tiunea , Religia sunt principe §i mijlóce
de a ajunge la Dreptate. Aid concur-
sul Religid catre Patrie fuse un fapt
material §i produse un resultat , ast-fel
,

incät A stäcp férä acele averi seculari-

sate de statul nostru, nu ar fi mai existat
un stat, nu ar fi mai avut cu ce esista

www.dacoromanica.ro
 VII

de ( at alergilnd la imposite de natura

a arunca nemultumiri.
Legea propusa nu ridica 1?eligia acolo
made este locul ei; IT da óre-care liber-
tate prin alegerea episcopilor, dar uá li-
bertate putin garantatä , prin alte lega-
turf cu puterea.
Cestiunea Religia este aceea care de-
cide de Patrie, de Dreptate, de .21.foralet.
Nepasarea este adáncii Intre nol pentru
Religie; onu urmare pentru Patrie, pen-
tru Dreptate. Biserica , färg, libettate
campletà , fära" ajutorul philosofiei nu a
putut ludestul spiritualisa nici a lu-
mina de când guverne.le ac.estef tërl nu
mai eraii espresiunea natiunei. Chiar

www.dacoromanica.ro
idea este intunecatä in acéstg situatie.
Vorbind de virtutile i vitiurile trecute,
nié adres la D-ta ca la u6 sdobire din-
tr'un edificiii care se ridica natiret, atund
inaprejurul mij16celor ce sprijiniaù la rún-
dul lor Patria.
Rol:Lana sacrificaii pentru Patrie ave-
rile si vietele lor cu täria ce da credinta.
Vora desvolta celle doué marl fase is-
torice ale bisericeI n6stre, fasa de strelu-
cire i fasa de cädere. Von) dovedi
cä binele i reul a purees din Religie ,
qi ca relele nóstre de ast5di pureed din
nepasarea de Bel igie de Patrie §i de
Dreptote.
DIMITRIE BOLINTINENII.

www.dacoromanica.ro
 NEPÄSAREA
RELIGIE, DE PATRIE I DE DREPTATE

NEPWREA DE liELIGIE.

Care sunt causele cele mal marl ale deca-

detatel natitmel nóstre ? Una este nepäsarea
de Religie, alta nepAsarea de Patrie i a treia
de Drept te. 8
Umanitatea are un scop : DREPTATEA. Re-
ligia i--37.ationa7itatea sunt doué
mijlóce spre ajunge la Drept ate. In Drep-
tate este tot ; in Dreptate este Durnneleti, este
viala, este ordinea, este naliunea, este puterea.
este gloi ia este libertatea, este egalitatea este
humanitatea.

www.dacoromanica.ro
10
SA termurim cu hotäräre si cu convinctiune
acéstA mare doctrinA ce se .chiAma Religia
Ina din Inceput; sè arétärn ce serviciü ail a-
dus Christianismul humanitätil, ca T?rincipid
moral; ce a fAcut pentru societätt, pentru drep-
tate si sè areldm asemenea rartea cea rea,
sail abusul care a impiedecat nesvoltarea mi-
siunel ei. Religiunea este legea cea n al mare
a fiintelor inteliginte; Legea omului, este In
natura sea, purcede din ea, si de aicl se face
legea. Ea esprimä raporturile séle cu causa
supremA ; in sinul séü ideea cu Durnneftii ,
Ii uneste cu el; i acéstii unire este viata ce
se resumä in UNITATE. Este nurnaï uä naturA
omenéscA cu care fle-ce orn participA ca in-
divid. OameniI legati hare el , forma un tot ,
uä societate. Atunci indatä .Religiunea se face
legea omului ; cAcl este legea societatiL Fun-
tele mat pre josii de om fArá libertate si fArA
ratiune se supun fataliceste legilor bor. Omul
este inteliginte si liber.
Religia este, multumirea datä la celle mal
misterióse trebuinte alle sufletului , espresiunt
de raporturl , care unesc creatura cu Creato-
LegAtura Intre cer si pAmént, Religia for-

www.dacoromanica.ro
 11
in6za rodul eel mal tare §i mai sus pus al
societätilor omenesel prin dogmele , trin pre-
ceptele morale ce decurg din ea , prin sane-
tiunea ce se reservä la neevitabila clreptate
a lui Dumnesleü , resbunätor §i recompensä-
tor. Ea armoniazá sub legea datorii vointele
ce s'ar pune in conflict, patirnile si interesele
päm6ntescl ; de aceea ea se chiarnä legea cea
mare, cea d'antëiii din legäturele sociale.
Nu ea coborätä din geuiul omului i pia-
maditä de cuv6ntul omenesc , religia se pro-
duce in inima popórelor. Adevèratä sad min-
cinósä , ea comandd credinta In num (le auto-
ritäti supra-omenesti din care ná pretinde pur-
cesa.
Politheismul Grec si Latin nu cuväntati nici
ud data* asupra drepturilor fabulóselor lor di .
vinitäti la onorile muritorilor. Puneau mani-
festarea pamentéscä in nóptea originelor na-
ionaIe sub prestigiuld poeticilor traditiuni.
Simtimêntui Religief esista chiar la selbatici.
Navigatoril Cel d'intêiii cart pätrun sera la Inceput
in insu!ele necuooscute raportará acest fenomen.
Nu este Mel un popor in lume färä Religie.
Cel d'ântkid om cunoscendteg puterea facultä-

www.dacoromanica.ro
12
tilor sele, drepturile séle de rege asupra celor
alte animale, nu îutârçlie, prin manifestatiunea
fiintel unel marl puteri a nu recunóste uä fiinta
mai presus de clAnsul. Sistemul ce esc Il In-
cant& si banuqte un autor. Caldura , ploea,
trasnetul care lovesce 11 arunca ingenuchie In-
naintea unei marl' puteri pe care o lntelege
0 aria cere gratie. Cea de Antdia institutiune
omenesca a fost Religia ui data cu familia ,
ua data cu societatea, ua data at omul. Act-
ste Religiunl sunt variate, dupe culture popó-
relor. Tn Asia este un popor care se inchina
la Ciini negri, este Jasidul care se inchina la
Satana Wale li sacrifica inteua pestera tot
ce este necesar la viata. inteacea pestera se
aduna pe tot anul barbatl i femel, i stin-
gênd lumanarile se arunea unul asupra altuia
prin orgiile cele mat imfame intre cele dou6
sexe. Este alt popul sèlbatic care '0 are tem-
plul in rape si Oeul lor format In pétra. El
cred in partea genitaltina femei representata In
pétra. Acésta este , negresit, cea mai barbara
forma ce s'a dat religiunei , lesA in fond este
idea Religiunel. in tóte aceste credinte este
idea lul DumneOefi. Scripture a çlis'o : tie-care

www.dacoromanica.ro
 13
fiintä laudä pe Dumneqeä in limba sea. A-
runtati oehii pe féta piimëntului Oicea Plu-
tare, yeti vedea cetäti färä ziduri, färi magi-
straturi , popóre Wit loca§e fixe, %Hi datina
monedel, dar nu veti gäsi nici un popor fad
constiinta
0 stóla philosophica tinde de mult a ruina
christianismul prin basele lui , inlaturind cu
totul notia de revolutii supranaturale §i di-
vine, §i care, in philosophia istorii, sterge pe
Dumne0eil dupe umanitate; voiesce ca omul
se fie purees de la starea s'élbateeä, de la mu-
tisim, de la brutalitate , de la o stare vecini
de aceia a Orang-Outanilor. Religia este näs-
cuta cu omul. Cu omul ea 41 luá sborul el
catre progresul civilisatiunei. Ea fuse ant6i-
tore familii §i societAtii. Philosophia materia,
lista din secolul 18-lea adopta cu curagiä
acégtrtypote a. Astaili nu este combätutä nu-
mai de scriitorii ortodoxl , ci este desmartu-
rita de streluciti represintanti ai acesti philo-
sophii spiritualiste a veacului 19-lea care he-
sit& pi se opresce când se vede dug la con-
clusil chrestine pi care s6mana ca are frica a
gäsi invatamintele christianismuluI la cea din

www.dacoromanica.ro
14
urmA paginA a marif cArti a sciintel. Philoso-
phil din 18-lea 4c cA starea sèlbatecA a fost
starea primitivA a specii omenescl, ast-fel tot
systernul lor religios si politic plécA de la i-
potesa unel rase c5Alute la fnceput la starea vi-
telor, , rAtAcind prin pAdurl i disputAndusi
fructele arburior i carnea hiarelor ; dar daca
ast-fel era starea naturall a omultü , prin ce
mijloc omul a e0t de aid ? Societatea cum
este, dupe acest system ar fi fost resultatul
desvolttiril inteligintii, pe and desvoltarea in-
teligintii nu este ea Insusi de cAt resultatul
societAtil, a chema intèmplarea ar fi a lua pentru
causä un cuvünt deert de simt. Intèmplarea
nu triumphA de naturA ; intAmplarea nu a ci-
vilisat speciile vitelor. Specia omenéscA sin-
gurA se civilisézA cAti de la inceput posed&
tiunea.
Sentimentul religiunei esistAnd Inaintea fa-
milii si a societAtii, prin religie familia si so-
cietatea s'at format, s'aü regulat.
AcéstA doctrinA a %cut mult rèli umanitAtil.
Dar sá urmAm a complecta ideia religiel prin
cristianism si pnin biserica nósträ.
Dupe ce propagA Evangeliile, Isus Christ

www.dacoromanica.ro
 15
lásâ crucea pe päment, care fuse monumentul ci-
vilisatil moderne De la piciorul acesteI cruel
plantatä, in Ierusalim , pled doi-sprellece le-
gislatori stiraci, nuçif, cu ate un lAt In mânä
ca se Invete pe natif i a reInoi fata natiilor.
Legile lul Licurg nu putuserä sprijini Sparta.
Religia lul Numa nu putuse face a dáinui vir-
tutile RomeI antice. Roma murea in vicit
In desfrAnare, omorind tot d'odatä libertatile
natiilor. Un pescar trimis de un fAcAtor de
jugurI si de care , veni se amle in capitolid
acest imperid, ce numerä ptinä acum opt-spre-
qece secoli i care, dupe propheti, nu va peri,
cáci morala, adeverul , frätia sunt eterne.
Cand August inträ in al 12-lea consulat
Caius era declarat princrpe al junimei Intr'un
colt al Iudel se trecéd lucrurI al cAror resul-
tat era se facä. a se risipt puterea Romanilor
0 a se schimba fata lumeI. Pe dud losiph
Maria erad in Nazaret , veni timpul de nas-
cere.. tnvetAmintele biblice ce ad raport la
viata maicii DomnuluI se aflä In säntul Mathel,
Luca, Ion , in actele apostolilor. Maria era o
tenärä verginä de o rarA frumusete, locuia la
Nazareth. Era logoditä cu un templar anume

www.dacoromanica.ro
16
Iosiph. Un mesager veni s6-1 anunte di vs
rodi prin puterea lul Dumneslea un fia eare
se va chiema fiui lui Dumne0a, i care va fi
mantuitorul asteptat de poporul India Ea se
supuse la vointa prea inaltulul. Logotnicul el
voi a se desparti de d'ensa cAnd el vAslu cA
Maria era Ingreuiata , dar un Anger veni in
somnul lui sA-I çlicä sa nu fuga. in Nazaret
aflAnduse Maria cu Iosph, veni timpul nas-
cerel, Intr'o iesle cad pentru el nu era ospa-
tarie In alt loc. Ere' rrin prejur pAstorI care
trecétx nóptea In camp, spre garda turmelor
lor ; in data un Anger se aratA kr §i le Oice :
nu vA temetl , cad via a va aduce o noutate
care va fi pentru tot poporul sujetul unel marl
bucuril, astash In cetatea luI David , s'a nas-
cut mantuitorul care este Christ.
Aceste minuni eraa necunoscute la curtea
lui August unde Virgile canta pe alt copil.
Acel copil nascut inteun grajdia , de conditie
umilitä, de rasa despretuiia, era menit sa res-
tórne imperiul lumil. dela nascerea acestul co-
pil se schimbA chronologia §i se incepe cel an-
tela an al Erel moderne.
Pe cAnd infamul Tibere speria lumea cu

www.dacoromanica.ro
 17
crimele §i desfranärile sale in insola unde se re-
träsese , fiul omulul intarea lumea prin viata
lui si-o scapa prin mórtea lui. El aducea po-
poruluI religia , morala §i Ube latea In mo-
mentul cand ele muriaa pe p:Iment. Maria
mutna lui Isus si sora maibaseY, Maria femeia
lui Cleophas si Maria Magdalina sta0 làngä
cruce. Isus veslend pe mumása si langa ea pe
discipolul ce el iubea , Oise catre tnumasa :
femere ! iata fiul tau ! apoI Oise discipoluhri:
iata maica-ta , " de atuncl discipolul o ia sub
protectra sa. Isus Oise : amie sete." inteun vas
plin cu otet, soldatil moie un burete, i oco-
lindul cu isop il pun la gura. Isus band ote-
tul Oise : tot s'a ispravit" si lasand se caçlä
capul, 11 dete spiritul. Tibere era In Caprea
Isus pe cruce.
Publicarea Evangelirlorincepu din slioa de Pan-
tecota a aceluT an ; biserica din Ierusalirn luA nas-
cere. Sapte diaconl Stefan , Philip, Prohor, Nieu-
car, Timon, Parmenas fusera aiei. Santul Stefan
fuse cel martir, metre ucis cu petre, afar&
din peirta lerusalimului. Cea d'antaig eresie se de-
clara, prin Simon fel mecatoral si fuse urmata
de eresia luT Apoloniu din Thiana. Saul , din
2

www.dacoromanica.ro
18
persecutor ce era , sä facu apostol al gentili-
lor sub marele nunie de PAvel. Pilat trimise
la Roma actele procesuha flului Marif. Tibere.
propuse Senatului _de a pune pe Isus- Christ
numorul leilor (Emil. Cais. Cron. an. Dom.
38) Namarul discit olilor Eangelii cresce eu
repejune. épte bisericf din Asia mica se
fondara. in 3.ntiohia discipolii Evangelif primesc
pentru äntêia órä numele de chrestinf. Petru
fnchis In Ierusalim de Herod Agripa , sdapa
prin minune. Acest principe de uu fel noil al
Oral urmätorl ere' chemat1 sa se urce pe
tronul Cesarilor,, intra In Roma, cu hastonul
de pastor In manä In al doilea an al domnif
lui Claudiü. Apostolii Inainte de a se despäi '

spre a propaga misia, compusera In Ierusalim

Symbolul credinfil Acästa charta a crestimlor
ce trebuie se fie Inteo 1i legea Jurnii, nu iuse
scrisä. Isus nu scrise nimic ; §épte din epos
sei n'afi tasat de cat scrierile lor; sunt
alii despre care nu li se scie nicf nutnele,
doctrine acestor necunoscatl aü oservit globul ;
Ion Invatä In Asia mica , i aduse cu el pe
Maria. Nu se scia nimic precis tie educatia ce
Maria dase luf bus , nimic despre caracterul

www.dacoromanica.ro
 19
1111; dar ea esersa o mare priveghiere asupra
lui, precum se tutelage dud ea duce la tern-
plu pe fin sea de 12 ani.
Ea späru in viata publica a lui Isus cu ()-
Casio nuntil de la Cana , apol pe lángh Ca-
pharnaum cand ea voiesce se mérga a '1 in-
soci cu fratiI sei. Czind Isus muri si se urea
in cer, Maria locui 11 ani in casa lui Ión. s'a
murit la värsta de 59 de anI, când s'ar fi ur-
cgt la cer. Pe la finale secolului IV-lea se
rìtdicä rintre chrestini secte care esagerà ,
sail tiiga"duiesc inchinarea chtre Maria. in A-
rab i a i se rädicii cultul Cibelii, de catre nisce
chre,tinI , veniti din Thracia si Scythia. Cul-
tul consists in rugiciuni , in procesil , si sa-
crifice, in care îi oferea prescuri (collyris)..Se cre-
arà tabere, celei äntiiiü darä nume de anti-
dicornarianites sari adversari aI Marii. In secolul
V Maria castiga In veneratiune and biserica, In
contra o piniunii lui Nestorius ce nu voia se va q5. in
ea de cat pe muma MI Christ , il da Intrude
de muma lui Dumnelj.e0. Pascasius respiincli
mal tärçliü opinia facerel sale minunate ; d'a-
tuna Maria fuse pusä in capul stlutelor. Srtn-
tul Cyril din Alexandria si Proclus Episcopul

www.dacoromanica.ro
20
Cisicit eontribuirä mat mult la ase0area cul-
tulul Marii. Philip merse In Asia mare, Andrei
la Scythi , Tomas la Parti i pAnä la Indil
uncle Bartolomeu duse Evangelia lui Mathel,
scrisrt inainte de cele alte EangeliI. Simon
propagA In Persia , Matias in EtioVa ; Pavel
in Grecia. Marcu, discipolul lut Petru, redigiä
Evangelia sa la Roma, si Petru trimise misio-
narl In Sicilia , In Italia , in Galia i pe ter-
mii Africil. Siintul Pavel merse la Ephese &in
Claudifi muri , si el propaga chiar in Pro-
vanta i in Spania. Cei dinteiü chrestint In
Roma fuserd Stachys , Appeles, Epenotus, Ma-
ria, Andronic, Junia, Ampliat , Urban. Pavel
salutä Incä pe ceedincio0I din casa lui Aria-
tobul si a Id Narcise , vestilul favorit al la
Claudio. LumeachrestinA incepu d n casa until
liberat. Sab Neron chrestinii sunt acusatí cA
ail dat foe cetiitil. Se fAcu persecutie contra
lor pe care It confundati cu Ebreil, if restig-
nirá , It Imbracara In piel de here si II deterA
se-1 sfkie ciinit, in vestminte unse çarora le
daft foc se arp. *Pavel , acusat lnaintea lui
Felix si Festus , veni la Roma unde pro-
pagii Evangelia cu Petru. Herisia Nicolai-

www.dacoromanica.ro
 21
Nor ce luase numele lui Nicola , unul din
§épte diaconi. Siintul Iacov,, Epis-
cop al bisericil Ebree, suferise martirul. Res-
boiul Indii Incepuse sub Sextus Galus §i chre-
stinil se reträsesertt In Ierusalim. Apoloniti de
Thyane debarcat In caPitala lumil, ca se yap,
Oicea el, ce animal este tyranul , fäcu se fie
gonit cu cel alti filosophi. Petru §i Paver In-
chi§i tri nchisórea Mamertinä la pólele eapi-
tolului , stint dati mortii. Pavel are capul tä-
iat ca cetatean roman, länga apele Salviane,
intr'un loc astrisli de§ert unde se \Ted trei fon-
WI, láng biserica säntul Pavel. Petru , ca
ebree qi de conditie de jos, fuse restignit cu.
capul In jos pe muntele Ianieula i ingropat
pe lungul drumului Aureliu langa templul A-
polon , unde se ridicA palatul Vaticanulul
biserica &IWO Petru care luptá prin märire
co cele mai mareti monumente antice.
La mórtea lu Neron Galba, Othon §i Va-
lerie trecurà iute. Imperiul atacat de viciurI
§i de barbari nu se renosä de at sub Ves-
pasian. Se aplicä 1111 Vespasian ki Titus pro-
fetiile ce vestiag conqueranti venitl din India.
Mesia trebuia se fie un principe de pace. Ves-

www.dacoromanica.ro
22
pasian Men de se cladirA la Roma i se con-
sacre la pacea eternA un templu care ve0
tot (Patina resbelul. Ierarhia b'sericil se fonda
cu cAt crescea numerul InchinAtorilor. St. Cle-
mente scrise corintienilor chemAndu'l la InfrA-
tire. El spune cä Santul Petru baut cu nude
si ca. petre , de sépte ori fuse pus In lanturi.
Christianismul cästigl sub Vespasian si Titus,
prin consumatia unor oracoli scrip in cArtile
shnte. Ierusaliinul peri. Resbelul Indii incepuse
sub Neron. in anul 66 Incepu risipireä Ebrei-
lor.
Sub Traian chrestinii suferidi , nu ca cres-
tini ; dar ca unii care fäcuserA parte din socie-
oti secrete. Ileresiile se Imultira din tóte par-
tile. Saturnin , Basilide , Carpocrus , Gnosticii
pAruserä. Acestia iademnat pe popóre contra
chrestinilor. Poporul acusa pe chrestini cA
prind copii sacrific, ca sA-I bra sAngele
a-le mAnca carnea; ceea ce se imputa astAqi
de poporul nostru ebreilor, , de alci a remas
neapArat acestA maniarA de a acuza , si uncle
era contra chrestinilor , astOi este contra e-
breilor, acésta se' ne Incredinteze mai bine cA
este o fabulA.

www.dacoromanica.ro
 23
Philosophil atacad chrestinisnml i judais-
naul , Oicênd cd cel dántêiü purcede din cel
din urma. Credincio0 se pun se scrie in a-
pärarea christianismulul. Quadrat, Episcop din
Athena presintä apologia sa la imperatul A-
drian. Alt athenian publica altd, apologie. Ju-
stin, philosoph chrestin, presintä impèratului o
aparare a christianismului, la Senat i la po-
polul Homan. Chrestinii atacd cultul idolilor.
Magis ratii i popolul erati contra crestinilor.
In Galia popórele se revoltä in favórea ehr;s-
tianismulut. Legea fulgerdtóre era cornpusä in
parte de discipolii noi religil. Episcopal Me-
liton de la Sardis seria lui Marc Aurel In fa-
vorul chrestinilor. Regele Britanilor,, ccre pa-
pii Eleuterie misionati , acestia duc credinta
in terile britanice. Marc Aurel serise la cornu-
nitdtile poporane din Asia mica, adunate in
tabdre, o carte de tolerintil. El (licea : eänd
un chrestin va fi atacat ca chrestin , acusatul
se fie liber §i acquitat." Marimii1, Montanistii,
Marcasienii amend o nod confusie In cre-
dint.a.
Cu Marcu Aurel se termind era de fericire
a Romanilor sub Cesari, i incepurä timpi in-

www.dacoromanica.ro
24
späimëntätori de unde nu se mai putea esi
de cät prin trausformarea Statului. Sub Comod,
Pertinax, lulianus, etc. incepu a stréluci elo-
quinta a celor d'antéiii pärintl ai bisericii, prin-
tre gred St. Clemente din Alexandria; prin-
tre latinI Tertulien 0 St. Irineil se declara
contra heresiilor. Pantenus din Al xandria pro-
pagä credinta chrestiml la natiile orientale,
merse In Indil. Chrestinii se aliafi cu ptigäni1
in familii, pagAnii cei réi luaú sóce pe chre-
stine. Sub Comod chrestinil se lumultiser6. Iii
Roma, mal ales intre faniifli marl i avute. im-
pératul Sever incredinta educatda fiultd set) la
un chrestm Proculus. Tertulien scrise elo-
quenta apologie unde slicea : Noi suntem de
ort, i umplem cetAtile vóstre, coloniile vóstie,
armata, palatul, senatul, forum, nu ve mai là-
särn de citt tom' lurile vóstre." Origen apiiru ;
fiu al unuI p5rinte martyr deschise in Al, xandria
scóla de philosophie chrestina. Mamea, niuma
lui Alexandra Sever voi sé-1 vaslä. Sciinta stré-
lucea In inaltele inte1iginI chrestine. Theodor
Gregore din Pont apareati. African scria
istoria universala. Ltoria incepe a se trata
intr'un chip incä necunoscut Omit aici. Tot

www.dacoromanica.ro
 25
se m4ca intre barber! ; ding hotarele , ve-
need ca invingaturi sag învini arestati. Chre-
stinii se adäogaii in nunAr. Dacia vep cea
d'AntAiti invasie de barbed in Statul imperiu-
lui , el se armá contra chrestinilor ; dar nu
putu lupta cu chrestinii tsi cu blrbarit d'odatä
care eraU destinati a lua iniperiul. Intre chre-
stini nu incPtarA certele i heresiile Purcese
din ambitiune. Ele tinurä mult , in Galia se
ciddiserg bisrici. Barbarii inträ in imperiù, i
catil misionari. Trimi01 bunätätii lui Dumneqeg
merg inaintea trirnisilor mäniel lui Dumneftil
se-1 desarmara. Numai în armatä, romang chri
stiamsmul nu progresa. Manis veni cu doc-
trina da doue principiI. Plotin i Pasphia se fac
animici ai lui Christ. tEL momentul de a tri-
umpha christianismul tubule se inceree o per-
secutie generala. impins de Gallerius ce im-
pingea natimäsat Diocletian adunä consil ul de
magistrati si ostaV, care consiliti hotäresce sg
urmeze pe enimicil cultului qeilor. Dupe ce se
consultA Apolon de la Milot i acesta
punse cA dreptil respanditi pe pämênt Il u-
prea de a spune adevCrul ; dupe ce Pythonisa
se plänse a era mutä auspicele declarg cá

www.dacoromanica.ro
 26
dreptil de care vorbise Apo lon eraa chrestinil ;
dec1 persecutia fusc hotaritä. Se fixA epoca la
serbatorile Terminale, finelul anului roman , §i
care trebuia s'épuie un capät religiel lut Christ. A-
tacul incepu prin dArAmarea bisericil din Nicome-
dia. Valeria, fiica imperatulul si Prisca femeia lui
Dom itian , eraa acusate de sentimente pentru
Christ. Fuserä silite a sacrifica. Uciderea in-
cepu teribilä, In tóte pärtile. Arnol qi Lae -
tanu aptira christianismul. Constantiü guverna
Galia , Spania §i Britania. El era bun pentru
chrestin!, el avea renumele cel mal demn
cipele sirac. Avu en Elena , fata unuI birta§ ,
femeia sa , sail tiitórea sa , pe Constantin eel
mare §1 cu Theodora, fiica femeil lui Maximian
Ercule trel fiice §i trei baep. Îl silirá se se
despartä de Elena, ca uua ce era de nascere
mai prejos de at eL Constantin avea atunci
18 an!, Wit in umilinta malegsei , el fuse li-
pit pe langa Diocletian §i se lupt6. In Persia
§i In Egypt. Galerius gelos de Constantin, care
se bucura de amorul soldatilor, voi se.'1 omóre,
(lar Constantin scäpa §i se duse la tatal sea
cfind acesta invingtitor,, se Imbarca pentru
Britania. Constantin murind la York, legiunele

www.dacoromanica.ro
 27
proclamii impärat pe Constantin in numelo vir-
tutilor pArintescl.
Sése imparatl doinnirg atuncI de-odatä :
'Constantin , Maxentie , Maximian orient , Li-
cinius , Maxim §i Galerius. Macsans , apä
Bator al Africa §i Itahl , voiesce se ia
Galia. Constantin prevede lucrul. Macsans re-
stabilise, pri-torianii, armata lui se compunea
de 170,000 fantasinI. Constantin 11 atacä cu
40,000 de soldatl batránl, trace Alpil CatirnI
pe una din aceste cAl ce °nu esi,tati in timpul
.luI Anibal. Ia Juza, sparge un corp de cava-
lerie, la Turin, altul la Brescia. Verona capi-
tulä. Constantin merge la Roma §i cästigá
batalia in care Maxencian perde imperiul si
viata. Done culte §i doué lumi se intälneac la
podul Milvius, done religil cu annele in mänä,
pe malul Tibrului h vederea capitoluil. Cu
Constantin se formä biserica. Atunci Ina nas-
cere acea monarhie relighisä. care , tinslènd a
se pune sub un singur cap, avu legile el, so-
bóìele , ecumenice §i provinciale , ierarhia
sa, demnitätile, cele done divisil ale clerulul
regulat §i secular, proprietätile sale, armuite
in puterea until drzpit deosebit de dreptul co-

www.dacoromanica.ro
28
mun. Clerul fuse ridicat la cele mai inalte trepte
si religia chrestinä incepu ti se esersa de fatä.
Christiamsmul avu se sufere persecutiile pa-
ganismuluY ; christianismul proscrie la rêndul
seii. Pagänii i chrestinii nu maI tinurii la cul
tul lor cu furie , numai alergarA la martyr.
Pentru ce ? Pentru ca politheismul era tot d'o-
data ideia falsä si ideia ciWut5, caend sub
ideia adevörstA si Intineritá a unitatil unuT
DumnOeti. Vechia societate nu giisi sö se a-
pere energia ci gäsi nuoua societate, ca sö atace.
Popolul se arméza pentru adevöruri i rAtA-
ciri ale spiritultif pur. Constantin se ocupA de
heresil. Pentru Anteia óra de la Moise, eman-
cipator al omulul In mijlocul nati lor sclave
de niesciinta si de putere, se recutnisee mani-
festarea divira din Sinaia. Soborul din Nicheia
proclama inaltul adevör al lumil ; esistinta
unirea lul Dumneftil. Fabulele preotilor care
ascunseserä principul trdind, misterele in care
philosophii II aco' eriscrA, peria; völul sanc-
tuarului fuse desirat, cu crucea lui Christ. 0-
mul qdu pe DumnOeil tap in fata. Soborul
de la Nicea proclam5. unitatea lai Dunuae4ü,
hotarasce ceia ce era probabil in doctrinele

www.dacoromanica.ro
 29
lut Platon. Constantin , fácu discurs in
limba latinä a pArintilor, , declarä i aprobA
ceia ce Platon admite, un Anteid çleü su-
prem , .isvor until al doilea care este Christ ;
douá esente deopotrivA in perfectie; dar una
avend viata de la eel altA si cea de a doua ese-
cutand ordinele cell! &LIMO. Cele done esentil
sunt una , si acestä ratiune fiind Dumneftii
fiialluiDumneftii. Aid eraüherolsi martyr!. Vin
in Sobor, docte geniurI, i órnen1 mai invetati
de cAt ignorinta inirnil §i simplicitatea virtntil;
Spiridon episcop de la Trimidon, pliscea tur-
mele §i ayea darul de a face minuni (Ruf.
lib. I, cap. 5.)
Iacov, episcop de Nisiba, träind pe verful
muntilor, , in pescerä iarna , mancAnd ierburi
selbatice, cu vestmênt de yele de caprá, pre-
Oicea Printre 318 episcopt §i alti
viltorul.
preotI i &aeon!, se vedeail veterani1 cion-
tit! din cea din urmA persecutie. Paphuncie
din Thebuida de sus, cu ochiul drept cräpat ,
cu eAlcäiul stáng täiat; Pavel din Nev Cesa-
rda cu done man! arse; Leontin din Cesarea,
Thomas din Cysica; Marin din Treada ; Eu-
ticus din Smyrna, ascundead ranele Ara a re-

www.dacoromanica.ro
30
clama (Ce de recompense si pensil ar
fi cerut al nostril la carnerA,) Totl acesti sol-
dati dintr'o armata nemarginita nu se vüstu-
sera, se luptasera fara a se curu5sce, Bub töte
puccturile cerului pentru aceiasl credintrt.
Christiauismul, considerat in eanta sa i in
mijlocul de redeml,iune prin care, cu condi-
tia cineI adel ërate si rupturl complecte
Cu viata de pAcate dinainte , precurn ì priu
intErcesia a Oinului Dumnesleü cc Wi ase-
maria prin crediuta santulul spirit , amorul
sant al lul Dumneslett , ca parinte al tutulor,
este realisat printeo transfigurare se urméza.
Ceia ce facea esenta Christianismulul es te ra
se punea prin opositie la orl ce alta. religie a
inteligintil, in -revelare nemijlocita de Dum-
r. eqc ; era ea presinta tot ce era divin in pa-
ganism si judaism, (a viata inpersonala a fiu-
lul lui Dumnesleü , inainte de a intra in Isus
din Nazaret ; precum si ori ce speranta inteo
epod. de redamptie ca o speranta i credinta
in Isus. Christ se faeea sufletul omulul
trebuia asemenea, ca sA multumésca conseiinfa
hr(stinului, a poseda Vita puterea pe parnênt

www.dacoromanica.ro
 31
si in cer, , a fi sreatorul tutulor lucrurilor, , a
tot ce este realitate in cer si pe pArnênt.
Christianismul mai avu lupte a sprijini in
sinul sii , philosophia lui Baton , Cnosticis-
mul, veni a se pune in Impaciuitor pe la mij-
Incul secolului 6-lea. Catolicismului ale carii ar-
me sciintifice eraA scólele din Alexandria ,
Antiohia §i Roma. Ele turburau mai multe ce-
stiuni religióse. in 1057 se escomunicarA tma
pe alta metropolile, si constituirA douè biserici
catholice, fie-care .1ic6nduse ortodoxA, biserica
catho1ic6.-grécl, biserica catholicd-latind.
Ideile divine ale lui Platon , trecute In E-
vangelii, apol in legile sinoadelor, aduserA in
lume cultul unitAtii lui DumnOeti , i in rea-
litatea umanA , darA suveranitatea societAtilor
omenesci. Era uciderca despotismului , era
frittietatea intre tíment, intre natiuni, intre tot
ce avea ratiunea, ce forma specia cta mal su-
periórA a facerei. Cristianismulul suntem da-
tori libertatea i egalitatatea.

www.dacoromanica.ro
 FASA BUNÄ A RELIGH.

Cänd credintele religióse nu se desbina-

sera ; cänd domnii streint nu impunserii vo-
iota tor §i a stitpanilor lor de afarä in curs
mat bine de un secol ; patria románit era tare,
era puternicä, era gloriósä, Romänit luptaü cu
armele in man& tart de credintele lor in Om-
neftti, in nemurirea sufletelor, in recompense
pedepse in viitor, in eternitate, luptarä con-
tra Ungurit, Turcil, Tátarilor , Polonilor, tot-
d'auna cu triumph pentru apárarea religit, care
ascundea in sinul sää patria i libertatea ; bi-
serica era in capul luptelor §i cruces mergea
inainte urmata: de credintcle Romänilor. Christ
mort pentru dreptate, pentru libertate, pentru

www.dacoromanica.ro
 33
fraternitate, era modelul fie-cAruia heroü che-
mat a muri ca Christ pentru patrie, pentru
dreptate, pentru adeqr. Tret secoli domni a-
céstA credintä puternicA pe inimile Rom Minor,
tret secoli ei apArarä patria , cu triumf, tot-
d'auna învingätori. Muma näscea fii set in i-
deile morale i religióse , spre a 's1 face da-
toriile cAtre Dumuesleii , cdtre societate, cAtre
familie , cu mijlócele ce le tinea de la Dum-
neftii ; fiicele spre a iubi pe Dumnesleii, pa-
tria, familia. b:ne-facerik si virtutea. Ast-fel
femeia lua parte la tóte datoriile socilor i fä-
cea din acele datorii causa lor. Ca veteranit
christianismului in qioa de triumf, RomAnia
presintä trel secoll veteranit set ce luptaserä
pentru religie si pentru patrie. Acesti bAtrAnl
murind adoptati biserica , it Wag o parte din
averile lor, , in ideia de bine-faceri in intere-
sul societAtii. Acest sacrificiti servä astäOl a
tine Statnl romAn pe marginile ruinil sale.
Legile bisericit treceaü in datine , datinile
eraü simple §i morale.
In timpit domnilor phanarioti biserica vine
in luptä, precum venise so:51a care profesa in
Roma doctrinele lilt Constantin cel mare. Nu
3

www.dacoromanica.ro
34
era vorba de religie intre domni si romAni.
Era cä grecil voiati se desromAnésdi Ora ca
se peitä s'o robéseä. Et afiä biserica aliatä eu
Statul. incércA a corupe pe capii bisericA. Ori
ce natie are cursul si sfatul seq. Biserica a-
liata cu tronul , se gAsirä ómeni servilt care
plecarA fruntea ca se nu pia* bendeele ma-
teriale de care se putéti bucura.
Altit ranAn nestremutati. Unit se due in e-
silul muntilor, , altit mor inveninat1 , dar din
sängele lor nasc urmAtori demni. Mat multi
mitropoliti si episcopi revolt& poporul con-
tra tyraniel domnilor si serbilor lor care
sugeaü sángele t &it. Multi din et in top
timpii, precum istoria spune , preferirA se
mórii de cat se trAdeze biserica care era pa-
tria.
In acest timp de luptä intre bine si red ,
intre romänism si streinism , Intre tyranie si
libertate, intre coruptie si virtute , tot se co-
rupe. Ântèii biserica. Ea nu putu remänea
nelovitá de s, iritul de servilism , de egoism
ee streinul viri in sängele romAnilor ca un
venin mysterios. 0 societate päräsitá de reli-
gie, pAräsesce religia. Veni un moment and

www.dacoromanica.ro
 35
biserica nu mal putu trei cu poporul , fere
sprijinul guvernulul. Symtoma amarä ; acésta
denota ce biserica nu mai era sprijinite de
popor, ce poporul se degrada.
Atunci ar fi perit biserica romänd daca nu
avea eyed cu care se lupte contra lecomiel de
afare §i din untru. Aceste averi o scape , §i
sop. patria. Romenii nu se mat beture se apere
Ora, ceci pe tronurile lor erail inamicii lor ;
did certele murmure in tótii Ora, cad prada
este amare , omul se ascunde in pedure cu
hiarele 0 acolo ma-Elena iérba selbatece. Du-
rerea cernif gi a sufletului se unesc , gi fac
de se nasc gemete, apoi recnete. Dumnefte este
chemat in ajutor. Biserica incuragiate , redid.
fruntea. Armatele risipite se adun, armele in-
gropate se desgrop. Este durerea ce de miy-
carca corpulul §i religia sufletulul. Tera se
arméze. Luptele tame. Romenil aunt liberi
din durerea lor. Se nasce un om, un Theodor ;
natia, biserica, evenimentele il ridic, II arunc
in sus. Tredarea gi slabirea credintelor 11 ucig.
Dar nu este sacrificie ce face o natiune care
se nu produce un bine pentru interesele ge-

www.dacoromanica.ro
 36
nerale. Románil avurá Domnl romäni §i mai
multä. libertate.
Cánd insä aceste credinti slabirä prin co-
ruptia capilor bisericil, prin degradarea sen-
timentelor popórelor, romänil nu mai puturii
apära patria. El päräsind pe Dumne0eil , fu-
sera päräsiti la tyranil streinl.
A doua fasá a bisericil este durerósii, 11
trebue putinl ani sè si tágaduiasca Impärtá-
irea el la destinele societätii. Natia despoiatli
de credintele religióse nu va IntäNia 86 vagt
datinile i legile sale depravate ; principil ce
decurg din maril principii al religil , pot sè
disparä §i sä se inlocuéscä cu doctrinele fa-
talitätil ; atuncl ornul se cobóra la stares de
vitä. Omu §i societate nu mai aù scop. Fiinta
devine un resultat al intèmpläril. Drepturile
per perind datoriile.
Nepäsarea religiel nu vine din streinism §i
alte culte. Mosaismul , catholicisinul , protes-
tantismul nu ail putut strica in nimic religiei
nóstrá. Nepharea de religie are causa in bi-
sericä si in datinile ce se stric. Streinii
putut strica in partea nationalá , a ne desro-
mäni. Romanil nu träiese in terl streine , a-

www.dacoromanica.ro
 37
céstA este o cestie de timp , de loc, de in-
destularea ce gäsesc In slnul tèriI. pranil,
elemental cel apèsat In timnil vechi ; trecurh
Dunärea ca sè scape de apasArl 0 acolo populara
rips cea drént6. : dar se privesc tot in patria
bor. Diferinta cultelor släbesc puterile until stat
atunci cand se nasce un resbel de religie.
La noi nu sunt, i nic1 nu vor fi. Ele ati tre-
cut cu barbarismul. Este libertate de religie
ca de cugetare, acéstä libertate nu face mil la
romAni. Propagändule nu fae proselitl , ca in
Grecia, Syria, Palestina §i Egypt. Romänii nu
'91 schimba cultul. Sub raportul social §i po-
litic, trebuie sè veghem In fatä cu streinismul.
Cestiunea averilor, , nu este pentru tértt o ce-
stiune religiósä , ci o cestiune de invasie.
Sè cercettim a doua fasti a religiel, cea rea,
chria suntem datorl nepäsarea.
VOurtim Domniiinconjurati de venetici MI-
pitoff , ce sugai cea din urmä picitturti de
stinge a sufletului, amenintail d'a stinge viata
§i nationalitatea acestui popor ce cAta a'l de-
grada in vitä ; vNuram in nisce triste epoce ,
clerul ne mai refusând tyranilor mäsunile lor
blestemate , nic1 invòtänd poporul sè scie ch.

www.dacoromanica.ro
38
dreptatea purcede de la DumnOèti i drepta-
tea se tAgAduiesce de guverne ; ch morala ,
libertatea, suveranitatea pop orulul purred de
la DumneOeh, §i libertatea , suveranitatea po-
poruluf se thgäduiesc de guvernele lor.
in acele epoce de necredinth , de decadinth
a religiunel, rolul bisericil scade. Societatea nu
zual alergh la religie sh cérä protectie i con-
solatie. Tyranii singur! esploatézA acestä cre-
dintA, in folosul lor,, in uciderea natiunel.
Clerul se corupe. Christianismul, spiritul li-
berthtif, frAtieT, admisese robl prin abus. Capii
bisericil se fac tari prin averile lAsate cu con-
ditil de bine-facerl la biserici. El inturna a-
cele bine-facerl de la destinatia lor la per-
a-ma lor. De aid nasce cäderea religiel. Cea
d'Ant(liri condi tie a religi el este modestia. Dol. spre-
ce apostoli cu toiagul in manA, cu vestminte
de piel de caprA, cu piciórele nude, plécA in
tóth lumea sh implinésch misiunea lor. Sacri-
ficiul, devotamentul, lath ce Ii lace se trium-
phe, s6 fie marl, iubiti, respectatl. Ei nu tin
nici la viata lor. 0 biserich se face ipocrith,
materialisth prin preotii el. Acerti preog
despretuiti de partea societAtii incA moralh

www.dacoromanica.ro
 39
Ind spirituaM , se rest/tug p längä tyranif
societätii. Ei aduc tyranilor putere, fac se dea
doctrinelor impotrivitóre atribute divine, pres-
tigiul vointil divine. Suveranitatea natiunel
purcedand de la Dumneqeft la natiune, o daü
unui orn, unul tyran. Legile divine sunt cal-
cate , doctrinele chrestine despretuite. Scan-
dura de scäpare devine mijlocul de inecare.
Biserica se schimba In polltie guvernamen-
tale.
Femeia e corupta de preoti. Supunerea &be
cAtre tyrani este schimbatä in religie. Imora-
litatea este resultatul atributiunilor acestor
preoti al templulta ILA Arimau. Muma devine
uneltä de demoralisare In mama lor asupra
fiicelor i fiilor el. Aurul lor arunca viciul pe
patul nuptial. Sub masea secretelor religiose
se ascund infamele traficuri. Confesia se face
Politiile mirene ale tyranilor, scia se-
cretele natiunif prin spionagiul confesorilor.
Sunt kerl unde biserica &vine inquisitie, tor-
ture, persecute si tot i se iarte pc cat ea spri-
jinä tyranil popórelor.
Societatea reträgend atunci sympetluile sale
clericil sunt nevoiti a se confuuda in tyrani.

www.dacoromanica.ro
40
De aicl alianta bisericil cu tyranil. Îi trebuie
prin impunere o inriurire ce a perdut'o prin pre-
stigiul credintelor. Biserica nu mal este religia.
Crime le apAsAtorilor se invelesc in religiune.
Biserica gäsesce cuvinte a le sprijini chiar in
esplicatia doctrinelor divine.
Teocratia domnesce singurA un timp. CAnd
abusa, este resturnatA. Atuncl guvernul vine de a-
lianp ; dar ea perde caracterul el, in amAn-
done formele care 41 (15. : sunt locuri si tim-
puri unde s'a despArtit de interesele societAtii.
si a fAcut din causa principiilor sale o causA
favorabilA tyranilor i inamicä societAtilor a
p6sate.
Acéstii epocA ce o descrim nu este epoca de
a'st41. Clerul nostru nu este atAt de Witt
cel putin in mare parte. in clerul nostru este
sentiment, nu este cunoscintii. Simplitatea tA-
gäduindu'f mijlócele de a se urca in cestiunea
estrt.iciulul misiunel sale , i supuindu'l la o
vointä streinA , il opresce insA de a abusa de
inteliginta si de cunoscintele pe care nu le
are. Dar cunoscintele sunt necesare, esistA cu
morale, prin ele se póte implini misiunea
Uncle nu este inteligintA , nu se

www.dacoromanica.ro
 41
p6te spiritualisa. Clerul roman nu a deve-
nit nicl odata nisce instumente de inquisitiune.
N'a abusat de misiunea lui santä, de cat in rare
esceptiunt §i stand* cunoscintele lipséü cu to-
tul in biserica nóstra. Seminarele menite spre
a forma preop instruip, forméza copistt pe la
sub-prefecti. Nimic de religie in scólele reli
gióse. Pentru ca se fac preop, se fac cant al
religiei ómeni Lira aptitudine. Scólele bisericil
nóstre n'aa produs niel un theolog , nict un
philosoph. Cel care serva in altare , sari óre
daca aU tiä alta misiune de cat a raga ? daca
nu aU o misiune philosophicd? Capit cle-
rulut nostru scia cA basele religiunit nó-
stre sunt doctrinele lui Christ de unitate ,
de libertate , de fratietate §i de dreptate ?
Scia 'a se pune mat presus de aceste tre-
buinte , de acel lus , cate degrada sufletul ca
omul, robindu'l materiel, §i facêndu'l prada dis-
pretulul vulgulul ? Am vëipt biserica romana
trecuti sub puterea absoluta a guvernelor s-
at prin legi la care clerul luase parte cat
prin violarea acelor legl. S'a v6slut clerul par-
ticipand chiar cu frenesie la violarea liberta-
tit alegerilor, fara cunosciinta tradaril datorii

www.dacoromanica.ro
42
lor sale cdtre Dumnesled, cdtre legea supremd
religiunea , care consacrd libertatea si tdgd-
duiesce tyrania. Aceste scim el s'aii vNut In e-
pocele de theocratie , cAnd acéstä, theocratie
era la perire i lupta numal pentru putere
nici de cum pentru misiunea sa. Acea theo-
cratie avea sd piarp puterea in fanat:smul
Credea cd societatea omenésed , ne mai fiind
guvernatii. de principii lui Christ, va peri.
rai nostril nu are puterea aceia ea sè dispute
astrisli natiunii singurA suverand. El vine ca
fiintrt contingentd sè apere dreptul Satanii con-
tra lui DumnOeti. Acéstd eróre vine din ig-
norintä , vine din trebuintele vietil materiale,
la care tyranii aù isbutit sè robésca preotil
lui Christ liberi i protectori ai popórelor.
NepAsarea poporului pentru religie a näscut
din mai multe isvóre. Clerul, natia, guvernul
suet cut trei mari agenti care au lucrat prin
scinitä sag nestiintd, la nascerea nepdsärdrii.
Antkiul isvor este aservirea religiel i trecerea
ei inteun mijloc ce ar putea servi tyranii in
contra soeietätii , tyranille apasiitorilor socie-
CAW aü putut sè atragh clerul pe tärimul ser-
vilitatii cum i läcomia .materialistd pe care

www.dacoromanica.ro
 43
christianismul a combätut tot-d'auna ca pe cel
mai mare inamic al cultului lui Chrst. Dar
este adever cä clerul a perdut independinta
traditionalä a caraterulul sea prin care facet'
a se terne, a se respecta , a se iubi. Unde a
mal nascut un Mitropolit ca acei care aparati
cand eraü chemati a se esprima drepturile
poporulul , pe cel nevinovat i ingenuchiat ,
prin prestigiul caracterului divin ? tu Camera,
iu Senat, de qece aul vetlut-am o voce a bise-
ridi se apere legile, drepturile patriel, se rès-
bune insultele aduse de tyrani morale! publice?
Ei tot-d'auna a fost cu Vote guvernele , tot-
d'atina ahatl la tOte abusurile guvernelor. Ca-
pil Eparhiilor, si1ii de apasatori, ordonaü pro-
toierilor sa ajute politia a viola drepturile na-
tinnei in alegerl. De aid näscu tit pasarea des-
pre religie. Nu o spunem ca sä defaimam na-
ttunea, nici religia pärintilor nostri, niel chiar
aceste guverne ce cu systemul abusului nasc
se impun natiunei In numele camarililor si
favoritilor lArA principil i fail moral& spu-
nem unde este causa unul refi vetlut, positiv,
adeverat, ale cant! urmari stint funeste pentru
piistrarea el i desvoltarea el. §i le tlicem la

www.dacoromanica.ro
44
tog sA se gAndésck sii mediteze, cad pere re-
ligia si cu ea pere natia, pere dreptatea, pere
morals.
NepAsarea ae religie este o grAvA sitntomA ;
biserica nu numal a incetat de a fi un consi-
liator moral Mug& guvernul mirean cu care
face parte , dar Ina a devenit prin unit din
capii sei un instrument politic de uciderea re-
ligil, de uciderea natiel, de uciderea dreptAtii.
In esercitiul de tyranie si de anulare a drep-
tultd suveranitAtii poporulta si sugrumarea li-
bertAtilor patriel la alegerl, este tristA conduita
capului primar al bisericil. VNAnd cine-va rola
tristA ce se destinA preotilor lui Isus Christos,
cAtl-va din instrumentele bisericil ce desar-
marri cultul cu purtarea lor la ordinele poll-
tiI si prefectilor,, slribiciunea si complesinta
capului primar al bisericil pentru acesti rene-
gati de la bisericii ; consimptirea sa pentru
resplätirl date acestor agintl cynici ar fi cre-
Out cA Mitropolitul era capul uneI de acele e-
resfi care in secolii ce urmarti cristianismul
se uneaii cu idololatril spre a dardma biserica
lui Christ, cu enimici principilor lui Christ de
frAtie, de libertate, de egalitEte, spre a reveni

www.dacoromanica.ro
 45
la timpil de tyranie, când lumea fusese pro-
prietatea unui orn i cAnd fiinta si atributiile
lul Dumneeü erafi tägrlduite.
Nepäsare de religie ? dar In timpil cand
Romänil erail tad, erad respectatl afarA, eraii
uniti, pi 41 apArati patria cu sacrifice , chiar
atund cänd Domnil str6ni venirA a ucide viata
§i puterea natiel, InecAnd Ora cu greci si fa-
and se cap capetele romAnflor celor buni ,
Inch se aflarA capi aI bisericif care de atâtea
ori protestarA contra tyraniel §i ucidereI natil ;
care unirA populatiile prin Inriurirea lor mo-
ralä, i curAtirä Ora de streinI tyrani , sacri-
ficänduse el insu§1 la mórte cu ferícirea cu
care Christ priimise mórtea pentru fericirea
umanitätti. Tronul mítropoliilor era sceptrul
morale care comanda conscintele spre bine,
si apära pe cel slab de urgia celui tare.
De aicI era amóre §i respect pentru biselicA.
Astäql este nepäsare, nepäsarea are isvorul eI
in shibiciunea capilor bisericII. De va mai
tine acéstä cobortre a bisericit prin servilitate,
religia va peri Intre romAnt si cu dênsa va
peri natia ea Insu§I.
Intrebärn pe Mitropolitul primar : crede cA

www.dacoromanica.ro
46
biserica are o misie nobilA? crede cA cristia-
nismul nu este tyrania , crede cA templul lui
Christ nu este budgetul Statultif? crede in fine
cA un pastor al bisericii este un aginte al po-
litiI Ewa altA misie de cat sA lovescä spre a
nu'p perde scaunul ? 0 Dionisiu! o fericite
Grigorie! daca suffetele vóstre planA Inca, dupe
cum ne invèta religia, asupra acestui glob, si
daca asfel avetf amintirea i recum5seerea ,
cat de triste cata se fie sufletele vóstre ve-
stend nepasarea natii de religie i aservirea bi-
sericil libere la tyrani I veslênd biserica i po-
porul fdrä consciinta mare' sale misil pe pa-
mênt.
Suverana Intelegere and ornului instinctul
dandu-i trebuinti si presctiindu-I da-
writ, l'a înslestrat cu sentimente care i le a-
ratd i II face se le iubescA ; cuvêntul care
luminandu-I consciinta, i le face cunoscute
cu o vointä ea se le Implinésea. Dar patimele,
dar viciurile comp sentimentele, intunec lumi-
nele cuvêntulut, ratticind vointa. in societatl
unde este vigóre , unde domnesc bunele instincte
sociale, conduse de un cuvent drept i vêrtos,
tot merge bine; dar cAnd vine coruptia , de-

www.dacoromanica.ro
 47
pravátia datinelor, cand patimele egoiste Ink&
sentimentele märinimóse, sting Melia cuventu-
lul cum este astä0 la noi , o natie nu ma!
are religie, si pere. Triumphul nobililor i cu-
ratelor instincte este lipit in domnia credin-
telor morale si religióse. CAM aceste credintl
sunt curate , ele dom,u sc suflet, le spre a le
curati si a le inflacara de o santa ardóre pen-
tru ceea ce este bun si frumos, mare si folo-
sitor. Atunci la popórele libere din vechime,
amorul atril , al institutiilor el , al gloril el,
producea minuni. Am trecut i nol prin actle
epocea I Atuncl la acele popóre in desert abu-
sul puterel (la lanturl i sclavle; credintele
devotamentul pentru patrie , odata slabite si
in fine inecate de patima puterel si a aurulul
saü de furia bucurillor. Athena numal (la tri-
but de cat pcntru a se brbata de placerea
theatrulul. Romanil numal dart astaqi imposite
de cat spre a se satura de budget cei care
presida la destinele lor. 0 stare asfel aduse
pe Mariu, Sylla, Octav, Cesar, Antontü, se se
scalde In sangeie romanilor si misela depra-
vatie a stapanilor lumil. Trebuia ca o religie
se se cobóre din cer i sa vie prin sublimi-

www.dacoromanica.ro
48
tatea morale! sale a acoperi fata lumel cu
minunile abnegatiei , devotamentulul §i chari-
tatil. Trebuia ca crestinul cu ochi neincetat
cAtre cer, sa jertfaci in tóte slilele neIncetat
tóte bunurile pämêntuluI i viata sa Dum-
nOeü §i semenilor lui. Christianismul bine
ret Inteles , a Inbunätätit omul , societa
tea, si le-a dat libertatea.
La credintA , la legea crestinä , s'a dat a
schimba In acela timp inima si cugetarea o-
menésci; renoirea omului vechiti, iatä minunea
adeväratä a cristianismulul. A desrächicina din
inima umului fericirea pänAntéscd , a Inv.*
se despretuisscA tot ce nu servä a face sufle-
tul demn de acéstä patrie, a despretui tot ce
nu contribue a lumina consciinta nóstra i cu-
véntul asupra datoriilor nóstre , a lndulci re-
lele fratilor noWi , a lega fericirea nósträ de
fericirea neamuldi omenesc, iatil rola religiel.
Este aceia ce releva evangelia. Care philosoph
Inainte de Christ convicsese 45menii elm tóte
terile el erafi frati i ill al aceluiasI Dum-
nekii, top egall inaintea lui, tot! datori de a
se iu.bi , de a se proteja , de a se ajuta , cá
totl erati slabi i supu0 deopotrivä la rëtacire?

www.dacoromanica.ro
 49
Cine 1nainte de Christ ordonase a face bine
la neamiciI set , dänd esemplul märinimil su-
blime rugänd pentru glOiT seI? Cine 1nainte
de el impusese Vita acesta datorif, prescrisese
curätenia sufletuluI §i a corpulu1, pietatea
si dulce , ca legile d'apururea ale mora-
lei, regulele neschimbritóre ale vietii *i con-
ditiile 1ndatoritóre ale unel nemuritóre feri-
cirI? Cel d'antAiii reformator fuse Christ. Daca
societiitile de astsasli se bucurii de drepturile
omenescï, sunt philosophif din secolul al 17-lea
care le-a cules din doctrinele mäntuitorulul si
le-a respändit In popóre. Cine are nepäsarea
de religie, are de libertate, de dreptate, de e-
galitate , de moralit , de bine, de fericire , de
Christ, de Dumnedeti i prin urmare de el
Insus1 , de familia sa , de natia sa , de urna-
nitate.

www.dacoromanica.ro
 CULTELE.

Vow esamina cultele in raportul lor cu Sta-

tul. CAc1 in acéstä conditle biserica a chOut
in aservire §i a perdut religia patrief nóstre
prestigiul ses, inlaturänduse de la ale sale la
cele ce nu sunt ale sale. Aservitä guvernelor, §i
push in positie de a servi acea politicä , se
face adversara natiel. De aid îI perde presti-
giul, de aid nasce nepäsarea de religie. Care
este positia in care biserica s'a pus laugh gu-
vern. Sunt patru positiI putincIóse:
1. Positia unde biserica domnesce pe Stat.
Este guvernul theocratic. Lumea a trecut pe
aid In tineretea el.

www.dacoromanica.ro
 51
2. Positia In care Statul tine in manile Nit
lucrurile religióse §i le regulä dupe vointa sa,
este ceea ce se chiamä Kesaro-episcopia. Ceia
ce este In Rusia.
3. Positia unde biserica 9i Statul se mär-
ginese una pe alta eu un acord comun , este
regimul de concordate, de alianta.
4. Positie unde cultele, separate de Stat fa:-
man cu totul libere eu acele conditil ea or1
ce alta asotiatie liberä.

Theocratia.

In Egyptul antic, India, inteo parte a Eu-

ropel in secolul de mijloc , religia a avut su-
prematia, nu numai in consciinV 0 in lucrurile
spirituale , dar asupra a tóteI esistintl ome-
nesei ; avea legea civila i guvernul. in theo-
cratii pure , este codul religios in alte State,
dreputul cAnónelor tinég loc langa Stat saü
langa dreptul civil. Tóte natiile aü inceput cu
acest regim, afarä de cele nuol. Legile orne-
nesci sü schimbli dupe Imprejurarile ce survin

www.dacoromanica.ro
52
in datinele unuf popor. Abusul de putere pi
triumphul principiilor de libertate , Wail sä
dea societatile la guvernele lor naturale pi la
legile care erag vointa tutulor. Theocretia era
dreptul divin, venea de la Dumnedeg. Nu ad-
mitea schimbarea , progresul. Sub asemenea
regim se paralisä viata i se osêndesce orf-ce
progres. Un asemenea regim nu inbrätipasä
de dit dementele AntAitóre ale civilisatif. De
aid näscu chiar in Ora nósträ acele epoce
cänd se deterä sclavi bisericil. Un asemenea
regim nefiind espresia tutulor intereselor, com-
bate industria, comerciul, artele, libertatea cu-
getäril, drepturile ratiunel. Acest regim a fä-
cut timpul seg. Era regimul neviirstnicif po-
polilor. Cu caderea lui s'a purificat christia-
nismul pi a revenit la principii eel vechl.

Cesaro-Episcopia.

Acest regim este acolo unde capul Statuluf,

devine capul bisericif. Este regimul Rusiel ,
este regimul romänilor de la 1864 inceme.

www.dacoromanica.ro
 53
Sub acest regim biserica perde orl ce actie ,
ori ce vointa. imperatif Germaniel Mara se
introduca acest regim , nu reu§ira. Czaril sunt
mal fericiti. Domnii romani 11 imitará ti reu-
Ora. in secolul al 18-lea Czarul dominA bise-
rice. Patriarhul Moski, sprijinit de episcopii
ruV, ioca din finele secolului 16-lea, rupsese
cu patriarhul din Constantinopoli, si aspire se
ia el puterea suprema a bisericil. Aceste In-
cercOri fac pe Czarul se se Ingrijasca. neon
fuse depus in 1667. Urmatoril acestui patri-
arch hranirä ideía acésta. Petru cel Mare taia
firul acestor ambitil , declaränduse singur el
capul bisericii ruse. El numesce un consilid
sad sinod compus de arhiepiscopi, episcopi, ar-
himandriti. Czarul isi opresce pe séma sa pre-
§edinta i numirea tutulor membrilor. Niel un
act al sinolului nu era valabil de cat dupe
ce ar fi fost sanctionat de imperatorul. Din a-
césta impOratul devine stapan absolut de tot
ce privesce lucrurile religióse , credinta, cult
qi disciplina.
El castiga indoita calitate de Imperat abso-
lut qi de cap al religiel; la ochii supu§ilor un
prestigid care 11 pune mai sus de ori ce alta

www.dacoromanica.ro
54
putere. Are sub maim sa top membril
luf care, unelte supuse , fac puterd lui Beryl-
cif ce nu se pot astepta de la alti functionarl.
Czarul insA este incredintat, ca tótä Rusia, cA
religia nu a avut ace1e4i avantage din acest
regim. Ea nu s'a fäcut nicI mal luminatA, nici
mal spiritualistä. De aid veni cä se opri li-
bertatea cugetAri In materil religióse.
Grecia liberA Inca a adopts un regim care
nefiind Cesaro-eniscopia , nu este cu totul li-
ber de ineuririle guvernulul.
RomAnia adopt& acest regim in dioa cAnd
capii bisericil fuserA numiti de Domn , §i a-
movibili.

Concordatid

Con ordatul este tractat între puterea ci-

vilA i puterea religiósA, in materia bisericéscA.
Acésta se face acolo unde un principe gAsesce
biserica intiuritóre prin respectul ce ea a sciut
se-0 atragA §i actia moralA ce a putut sell
creeze.

www.dacoromanica.ro
 55

Libertatea cultelor.

Libertatea cultelor a fost tot-d'auna la ro-

mäni. Biserica a fost tot-d'auna nu nnmal
in partea lucrurilor religióse; dar ea a a-
vut o mare parte de control in actele puterei
civile , drepturi rAmase din timpil theocratiei
prin care a trecut.
Romänia a avut theocratia aliatA cu pute-
rea civilä. Tóte hrisóvele Domnesci stint sub-
wise de der, in Ant6ia linie de ministri. Ca-
pii clerului pAnA la administratoril monastiri-
lor i protoieril a sistaä in adunärile terii de
drept. Aveail dreptul de a face legile si con
trolul actelor guvernului , administratia bise-
rich' era liberä.
in schimb capii clerului eraü, pentru aceste
cuvinte , alesi chiar de civil!. Cankele in
unele privinti fuserA violate chiar de strälou-
nil nostri ; insä principiul alegerii i inamo-
vibilitAtil se respectä. Sub Domnul Cuza bise-
rica perde dreptul de a mai avea capii sei

www.dacoromanica.ro
56
purce0 din alegere. Se admise principul de
a fi numiti si destituip de Domn, dupe reco-
mandatia ministrului. Aid este principala causä
a aserviril bisericil la autoritatea civilA. Gu-
vernul, se coperea cu argumentele doctorului
Bozianu, autorul acestii stäri de lucrurr, care
trebuia inteo sli se degrade biserica §i se a-
ducA nepäsarea. D. Bosianu era un otn instruit,
amorat de centralisare. Singurul mijloc de a
conserva si desvolta interesele natii. Ace le ar-
gumente erati cA biserica luänd parte in gu-
vernul civil, trebuia se aibä un caracter con-
stitutional, §i prea putin canonic. Camínele in
parte o aserveaa la patriarhia ecumenica. A-
cea patriarlue nu recunósce Constitutia OHL
Domnul Cuza !idea de aceste argumente.
La inceput era indiferinte. Cogäluicénu con-
trariü. Cretulescu ministrul cultelor presinta
la consiliul de Stat un proiect de lege pen
t u alcgerea Episcopilor. Bozianu 41 da opi-
nia pentru numire. Ministru admite acésta o-
pinie contrarie celii ce avea. Cogälnicénu
sprijinA ca ministru in camerA proiectul de
lege pe care il detesta. Con vinctiile timenilor

www.dacoromanica.ro
 57
nostri de Stat. Bosianu trece acest proiect
prin Senat and devine prim ministru.
Clerul era nepasator. Natia nepasatóre. Re-
gimal Cesaro-Episcopic se admite. Cu el in-
cepe decadenta bisericil rowane. Acésta bise-
ricä de patriarhie , se aservesce gu
vernului. Episcopii numiti de Down, merg in
senat sA facA legi, sa facA controlul; merg de
drept, biserica dispare. Perde demnitatea in
fata cu guvernul, prestigiul in ochii natiei.
De aid nepasarea natiel de biseria
in ast-fel de stare 11 februaria vine i face
a se proclama in Constitutie principiul alege-
rilor capilor bisericii. Autorii lut 11 febraa-
rig, pana la punerea in legi a acestui princip,
profita la guvern , de positia clerului spre
aservi §i face complice la tóte faptele care tre-
buiaa se-1 alieneze sympatiile publice.
in fine vine un proiect de lege pantru ale-
gerea Episcopilor. Vechil episcopi sunt admi§i
ca episcopi canon'ci. Senatul ce vota tot , II
votézA. Alegerile sunt pentru viitor. Clerul in
violatiunele %cute la alegeri, In calcarea pac-
tului social, in libertatea cea mai sacra a na-
tiel care decide de suveranitatea poporului, de

www.dacoromanica.ro
58
controlul i de resistinta legale, jucat o role care
nu putea se nu merésce nepäsarea natieT de
bisericii. Pentru aceste ingerinti in guvernul cel
civil al bisericil, biserica se sinucide; Nu mai
este nimic. Partea administratil este a gayer-
nului. Ministrul stäruiesce a intra in altar 0
a pune mitra pe cap.
In acéate stare de lucrurl nici un om din
cler nu intelege situatia. Natia singure o in-
telege, singure ea vede perind prestigiul. Dar
nepesarea capilor clerului, pentru cler, o face
insu0 pe ea nepäsiitóre, pe ea care vede bi-
serica aservitä, abdicate.
In acéste stare de lucruri , nu este religia
ce se duce , este natia. Trebuie a gendi se-
rios la ce se like face a scepa una qi pe cea
alte, altarul cel mare al patriei e in luptä cu
multi inamici.
Singurul regim care póte se stinge greute-
tile care sunt in acord cu principii libertatil
de a cugeta §i care respund la starea actualä
de multimla cultelor, este acela care lase la
tóte asotiattile religióse grija a se reglementa
singure, de a se admimstra singure, afare din
ori-ce interven:re directe a Statului.

www.dacoromanica.ro
 59
Vom respunde aid la tóte argumentele ce
s'a0 dat contra acestil idel. Unii ail (Us cA re-
ligia va declina safi va peri IndatA ce ar fi
pArAsitä la singurele sale isvóre, pe cAnd Sta-
tul se va vedea tot-d'auna amenintat de pu-
terea spiritualä. Regunul libertAtii nu OW fi
funest religiei. A fost regimul aservirii el la
guvern funest, §i faptul a dovedit.
Dar credett vol de scum cA biserica nu
mai are putere vital& proprie si cA numai póte
esista de cat cu conditie de a fi protegiatä de
gu% ern ? IatA cea d'Antéiti manifestatie de slaba
ideie ce ail unil de religie. Sunt inamicii re-
ligier cei ce cugetA ast-fel ? De ar fi cum el
cred, biserica nu ar mai 6 deck un lucru de
conventie, fArA rädäcinä in natura omului §i
a societatil, dupe cum am arAtat la inceput la
definitia religiunilor,, ar fi o institutie nAscutA
spre a servi de uneltA despotismulul si a duce
popolil ca pe vite. De ar fi ast-fel la ce atl
mai regreta perderea el? Un analis desprc na-
tura spiritualä a omului aratä in ora invinsa a-
plecare cAtre ideal. Gäsitl o natie ori-ctit de
barbarA fail religie! Cea mal sälbatecA are o
religie aria ii da forma sa sälbated. Guver-

www.dacoromanica.ro
60
nele iubesc putin miscarea cugetarit si a sim-
&gel ele vac' aid elemente ce desordin.
tiril ,
Dar sub epitropia guvernulul, religia devine un
formalism, ceia ce a devenit noi; multe
ceremonil, putin sentiment, putine idel. Omul
politic multumit ast-fel cad nu maI gasesce In
biserica un control, ci o politie. Dar tristi
meni de stat sunt aceia ce gandesc ast-fel.
Trebula ca un guvern se aiba un interes al
sea , care nu este al tutulor, , and voiesce a
se face epitropul religiei. În starea de nepasare
ce domina desnre religie, guvernele vöd ceva
ce le face placere. in acesta stare de nepa-
sare, a da libertate bisericiI lake face a qice
cine-va, ca ar fi contra timpuluI.
Dar din momentul ce nepasarea este nas-
cuta din aservirea bisericiI, nu póte a se risipi a-
césta nepasare de cat prin vindecarea causei
reului, prin libertatea el? Nepasarea are Inca
un isvor : lipsa de credinta In doctrine. Doc-
trinele sunt guvernamentale , religia nu are a
se felicita de un ordin de lucruri care nasce
nepasarea natieT pentru densa.
VretI a face din religie un lucru de con-
sciintä , nu de cuviinta , facetl-o libera. Yu-

www.dacoromanica.ro
 61
cetati a'I face legile. Incetati a administra
pentru ea. incetatl a'i numii administratorii si
preotil. Pentru ce credem nol In religie ? Pen-
tru cd se amesteca aici guvernul ? Nu. Dar
pentru principii ei. Biserica liberä, profesio sa
va fi un adever. Membril bisericii vor fi al' el.
Astaqi sunt ai Ministrulul.
Neatärnarea bisericil de stat nu este un ne-
caz pentru el, ci un avantagiä. Il scapä de a-
facer! ce II da administratia eclesiastice si II
fura timpul.
Dic centralisatoril eh libertatea bisericiI ar
face Stat in Stat , si ar da nascere la temeri
de turburarea linistii publice. Dar nu In regi-
mul libertätil se face Stat in Stat , ci intr'un
regim ca cel de astä0 unde guvernul tratéza
cu biserica ca putere cu putere. Biserica cha-
tolice, protestanta, templul mosaic nu sunt li-
bere ? S'aii facut ele ere Stat In Stat ? Nu.
Biserica libel* se afid indatá in cercul da-
toriilor sale religióse, si In lucrarea marii sale
misii de a spiritualisa. Dar clerul, vor qice
unii biserica maioritäti, libera, va conspira
póte ? Dar biserica, n'are o misie politice, de ce
va conspira ? Se ia guvernul ? S'a dus acele

www.dacoromanica.ro
62
timpurl. Civilisatia nu mal sufiA acest vent.
Inteun Stat unde domnesce adeverat liberta-
tea , unde alegerile sunt libere , uncle cugeta-
rea este liberA, unde dreptatea este garantatA,
revolutiile sunt funeste. Revolutiile se fac a-
colo unde Constitutia, legea, libertatea alege-
rilor, , garantia dreptAtil este min6unä.
Ce role. juce. Popa Take in alegeri? CAnd
guvernele se serve, ast-fel cu preotii templu-
lui se espune de multi: ori; cAnd IssA bise-
rica e liberä, si töte libertatile garantate, so-
cietatea este multumite. Cu instructia i in-
destularea se depArtézA revolutiile , unde fie-
care este bine, nu gAndesce nimenl a schimba.
Dap lumina, datI indestularea , dap drop-
tatea , datI garantiile libertatilor. Aici aunt
arniele cele mai puterice ale guvurnelor c )n-
tra ambitiilor omenesci. Guvernul eel mai bun
este acela care nu are contra lui de cat am-
bitiosi. Cana ins& o natie s'ar rAtAci in cat
bine guvernatA, se cate resturnAri, aces natie
se ucide singure., nu vrea se mat fie , o ase-
menea natie póte se mórA.
Regimul ce póte rAdica biserica t3i interesa
natia la clAnsa, este regimul libertAtif.

www.dacoromanica.ro
 63
Datil libertatea adrninistratif, dreptul de a
'sl face budgetul sen In sinod , de a'g face
regulamentele sale. Dap o lege de atributif.
Guvernul nu'O perde inspectia sa asupra bi-
sericiT, precum nu o are perdutä asupra celor
alte culte nie minoritAtilor libere.
In aceste conditil va peri nepAsarea natil de
religie.
Acéstä nepäsare ce are atätea cause este
funestA pentru natie , mal ales Intr'un tinip
unde din fatalitate inamicil Romäniel destéptä
din morniênt spectrul cestiunil ebi eilor sub
formA religiósä.

www.dacoromanica.ro
 NEPASAREA DE PATRIE.

Vom Oice ca abatele Coyer, strigand inteun

acces de petulanta ; nCe vorba patria avea de
injositor si de aspru ca sè se scóta din limbli?"
Pe acest abate nu'l auqi nimeni , niel in ce-
tap, nici in sate ; niel in camere , i Ina mai
putin la curte. Acésta vorbä patria , pa trio-
tismul, face de tremura top acme ce sunt che-
mati a guverna färä scirea patrieí. Un orn ce
se pretinde delicat si din vita nobilä nu pronuntä
acest nume, si and 11 0.ice un surfs trece pe
buzele Inf. In cercul elegantel i spiritualel
matríme, unde bunul gust lupta cu picantele
criticl, unde sentimentele, cugetarile, espresiile
aluned pe campul Inflorit al patimilor amo-

www.dacoromanica.ro
 65
róse, pe broderiile costumelor elegante, vorba
de patrie este proscrisä. Intrébi pe soldatul
roman, pe gardistul cetätén, care are misia sè
apere Constitutia., pe cine serva. El vor res-
punde pe Domnitorul. De ce nu patria ? Dom-
nitorul el insu§1 este fdcut ca sè serve patria.
V6rbesc limba patriei Oicea óre cine, §i mi se
respunde In limbi streiue. Ed çlic patria. Voi
qiceti monarhia. Jurnalele ce se chiamd Patria
n'aii pronuntat odatä numele de Patria. In
Bibesculul (Ind D. Ion Manu era pre-
fect de politie, cdpitan Costa( he pecettui prd-
välia unlit argintar, care pe nasturi de argint
tindrise litera N. Se presupuse vorba Nafie
nalitate. Prin urmare o ideie revolutlonard.
Inainte de 11 februariti vorba patria nu se
mai ampa decat Intre consplratori, in umbra,
si In clopotul lu Mititä Starza. Cänd conspira-
toril silird pe domn sè abdicejn mijlocul ar-
rnatelor sale qi amicilor sel, care nu servead
patria, ce Domnul, i spuserd a doua çli roma-
nilor ce uitaserd cd at"' o patrie , numaI era
nitneni care sd nu pronunte acéstä vorbd ma-
gicä. Top erai.1 acum patriotl. Dar acésta tinu
cdte-va klile , pand la impatirea despoliilor.
5

www.dacoromanica.ro
66
Ministrul Bratianu, eu sinceritate sail cu
finete, sce5se la moda patria. Guvernul yorbea
de patrie. Era gray. Era tradare. Sub acest
nume se ascundea luarea Transylvaniel, sur-
parea Turciel si a Austrief. Opositia Wick
fruntea ; injurA patria. 0 denuntA Austriacilor.
ea va sa ia Transylvania. Bufonil opositii a-
simild un mar§ catre Transylvania, unde sen-
timentele nationale sunt insultate i batjoco-
rite. Ministrul note face o programa uude jura
el va fi fidel puterilor garante t¡4i domnulul.
Niel o vorba tie patrie. Alegerile vin se ma-
mfeste vointa patrieT, suveranitatea ei. Oposi-
tia se pune cu reteveile pe biata patrie , se
o fach se abdiç,e suveranitatea. Aduce o ca-
mera unde se smulg armele patriei , si o in-
brace in vestminte pe care sun t scrise ca sym-
bol al aservirii : figur! de cal de fer; Impru-
muturY, pensitInT, favoruri la venetici.
Statul ia locul patriei si autoritatea locul
StatuluT, cad se pare Ca si Statul are ru lenie
ea Patria. Ministerul in sciinta politicA se sfi-
esce de metaphisicA si de accste fiinti de ra-
tiune , care vArsä profumul tine! suyeranitäti
nationale. Beizadeft Mitice, autorul tine! revo-

www.dacoromanica.ro
 67
lutil fàrä popor, mt se ma! Oice Patriot, niel Stitt,
un Oice Stat, Oice autoritate, i strigl ce are
natia cu autoritatea de n'o recunósce de stä pAnä
and el este in cap ?
Dar sd läsärn aceste glume ce aü un mare
fond de adevbr in ele i ad luäm alt limbegid
potrivit cn sujetul. Patria vine dela pater. Pe-
trie este familia sa, in mare. Familia este cel
d'Antêiii grad al vietit domestice untie cum
Oice Omer fie-care in parte guvernd ca stäpiin
femeia si copii sei. 0 cetate in vechime era
patrie. Interesele comune ail Unit familii di-
ferite. Apropriate prin trebuintele unef pro-
tectil mutuale , aU facut un i act care le face
s'olidare. De aici nasce datoria pentru fie-care
membrb al societätif, de a veghea, de a com-
bate, de a muri , dace se cere , pentru patria
tutulor. tn ce este virtutea dace nu in im-
plinirea scrupulósä a datoriilor? Dupe Tilmer
abti doctor! patria este tërêmul ce locuim.
Gracquit Scipionii, sub Caligula, Oice un abate
privesc óre Roma ca patria lor? Cavalerul
de Jaucourt iirotesta : aceia ce trMesc sub
despotismul oriental , unde nu se upon atte
leg! de cat vointa tyranului, alte principii de

www.dacoromanica.ro
68
guvern de cat spaima, uncle niel o avere, niet
o viata nu este sigura , aceia slie, nu at pa-
trie, nu at dreptul &;i datoria a se saerifiea
spre pastrarea tyranilor. Unde nu esista li
bertatea politicit, este o Ora locuita de turme
de robl. Nu este un popol de cetateni 9i este
privilegiul cetatenilor, ómenilor liberl, se alba
o patrie."
Cu ttte acestea patriotismul este ceva mat
mult. Cine iubesce mai mult patria de cat e-
silatii care lasil In urma lor tyrania, uciderea,
despoierea. Este eeva mal mult de cat terê-
mul unde ne hränim. Este locul uncle am ye-
lut lumina, unde sunt afectille, tradittle ; spg-
rantele , i roprietAtile familil ; uncle sunt fa-
milt amice, aliate prin comunitate de brigina,
de datine, de religie. Ast-fel amorul patriel,
dragostea de localitate, spiritul de familie vin
din acela sentiment, larg i nobil pentru ini-
mile generóse, mesquin i personal pentru inimi
strimte tpi easlute. Egoistil lnéca In el aceste
sentimente. S'a (;lis 0 Christiauismnl punea
patria afará din pamentul celor ce traiese. El
are doutt patril in adevCr : patria sufletelor in

www.dacoromanica.ro
 69
regiunele cerulul si patria corpuluf In frAtie-
tate, caritate, libertatea evangelich.
Amar cetätenilor a cAror inimä nu bate la
numele patrieT! chcI patria nu esisth de cht
In terile uncle poporul are suveranitatea. Ce-
tatianul este un instrument trebuitor cetAtit
El se cofundä cu (Musa ; o 1ubssce cum se
fubesce singur ; face pentru ea tot ce ar face
pentru el , §i crede ea face pentru 'el tot ce
face pentru ea.
PopoliI liberi aiL o patrie, Cad acolo virtu-
tile, fericirile, gloria cetätil sunt propriettea
tutulor. Sclavil trAiesc In téra lor, dar ca cel
Inchii legati de sthlpi , pe care IT privesc cu
spaimä. Acolo unde omul triilese In sine, nu
este patrie; unde trhiesce In Stat, aft o pa-
trip. Patriotismul este un cult de amor ca re-
ligia ; fericire , glorie, nemurire promite, dh
tóte drepturile sociale. Nasce pe Leonidas, ce
se sacrifich ; pe Timoleon ce sacrificA pg fra-
tesef:; pe Brutus ce sacrifica copif sei. Sa-
crificiul lui Regulus; resistinta lui Sertorius,
pudórea lui Scipiop , zelul Gracquilor, autori-
tatea lui Phocioti i luI Caton, virtutile Cor-
nelif ; vitejia lui Michaiä ; lui Stefan, lul Ma-

www.dacoromanica.ro
70
thei5 Basarab, devotamentul mumeï lui Stefan ;
sacrificarea diamantelor pómnel lui Neagoe
pentru bisericA ca sè nu .se puie bir ; osta§ul
lui Tepq care preferA sA mórA de cAt sA
spuie vde este Domnul seq. Curagiul fe-
tel care taie capul pa§iI In timpul lui Te-
peg , tii mil de alte fapte marl stalucite de
bArbati, de femel, de care ne vorbesce istoria
OriT nóstre, de o mArire gti de o strAlucire
demnA de faptele ¡ti de bmenil Greciel vechl &ti
Romil : tot felul de sacrifice, averile lor luate
de la fii lor 9i lAsate la biserici spre a se pA-
stra pentru binele public. Viata lor espusl
pentru patrie ca datorie , cu glorie. Capii bi-
sericil murind ca sa apere drepturde poporu-
lat contra tyranilor. GAsiti'mi Ind astAsil un
singur fapt de acest caracter , un act patrio-
tic! Patria astAql este un isvor care trebuie
sii se risipéscA spre a adApa pe fii sel. Legile
el nu se esecutA; nu stint iubite, cad nu sunt
fAcute de top , cad nu fac fericirea tutulor,,
nu sunt isvorul nicl egida proprietAtil publice;
cAci recompensrle nu se daïl pentru valórea
data faptelor citite publiculul, ci pentru con-
siderarea persdnelw. ; cild cel inocinte este

www.dacoromanica.ro
 71
lovit, i cel blestemat acquitat si onorat; cAcl
guvern i guvernap devin doue armate , cAcl
vecinil sunt barbarl , cAcr streinil sunt ina-
mid ; cAcl nu se mai lubesce patria, ca se se iu-
b6scii umanitatea, care nu are hintA ; del cet Ate-
nil nu maisunt legap cu o patitnA comunA care face
a se da tot intereselor comune &;i prin acésta
Statul se imputerisesce ; càcl patriotismul nu
absórbe tóte patirnile . nu se mAresce , nu se
hrAnesce din Ciceron nu iubesce patria,
dice Brutus, el iubesce numai laudele ce i se
daa lui. Este imaginea ()men ilor nostri. Top
se tern de sArAcie, de esil, de mórte, deci ni-
meni nu póte iubi patria. Numal cei de la pu-
tyre iubesc patria cum cafrit iubesc prisonie-
rii ca se-I miinânce. Patna o iubesc top_dupe
mösura fa vórelor ce primesc de la guverne.
Turcul iubesce pe Sultana, rusuI pe Czarul ,
boerul pe guvern , nimeni nu iubesce patria ,
nimeni nu are patrie, cA.cl nimeni nu pre drep-
tate. Causa faptelor marl ale Inonarhiilor.
Nu se mai cautA in patriotism , del nuclei
aunt aid. Setea auruluT,_ setea vietii, de g cA-
stiga In linisce averi i a face a se desfdta ma-
teria ,Jace se se utte datoriile cAtre patrie.

www.dacoromanica.ro
72
Meares i robirea teriI de streini, pentru u-
nil ar fi o schimbare asteptat ä. cäcI ea le ar
da rindul la putere spre a preda; comercian-
tilor le-ar face s prospere comerciul ; pentru
altil nepäsarea ; pentru altiI, streiniI Bunt maI
putm cruql de cat aI nostri. Sperantele dom-
nilor viitorI, care se astept pentru fericirea
partid lor, nasc certe, care aduc lovirI, si care
se sting färä efect, nefiind sperante de prin-
cipq ucide interese de pradd. Omul denigrat
este chemat si onorat de autoritate si de toti.
In ast-fel de conditii uni nu mal iubesc patria.
Patria este óre locul unde omul trebuie
fie torturat ? Nepäsarea de patrie vine din a-
ceste rele ce sufera s cietatile , pe care cäte
o datä le suferä cad le meritä, , cäci nu 'ail
sciut s6 aibä patriotismul.
Patriotismul nu esistä numal In amoi ul t6.
ril sale , dar In a sci a subordina si sacrifica
interesele sale particulare la interesele gene-
rale. saü cet putin se nu facä a se apretui a-
ceste interese private asupra celor publice,
and uncle sunt contrariI celor alte. Aid este
una din manifestatiile patriotismuluI.
Esista acésta ? atl vNut dovedI de curênd.

www.dacoromanica.ro
 73
S'a vildut tilharil persecutend pt ómenil onesti
care II oprea de a präda, dindu-I in judecate.
Ce patrie me este acolo uncle s'ar face ast-
fel e lucrurf , uncle guvern, judecetorf ai-
iiie ar fipentru bande de tilharT ce vine se-
resbune meseria sa lovind inocinta serace si
se incurageze prada ce se manifeste In palate,
In mosii a ceror surse este necunoscute? 0
ast-fel de patrie numaI este pentru órnenii virtost
si. morali.
Patriotismul are de basä nationalitatea. El
nu se declare One ce lie- care individ are
consciinta ce el este una din pärtile totultg.
Patriotismul Romanilor,, Grecilor nu se stinse
de cät cand tyranit venire si opiire tóte li-
bertetile, clind mercenarii fuscrii inrcinatl se
apere patria , in loc de cetátenf liberi. Cosmo-
polistismul este sentimentul conti aria patrio-
tis m ului.
Este systemul a itibi pe toti spre t nu iubi
pe nimeni. Un popor cosmopolit , perde en-
rind patria sa, familia sa , statul see, dreptul
sèü de suveranitate.
Acest cosmopolitism cres.ce acolo unde nu

www.dacoromanica.ro
74
fac sacrifice Tentru familie, pentru patrie
pentru umanitate se fac numal In theorie.
Una din causele ce aü produs nepdsarea de
patriotism este cA de multe ori speculato.ril
de meserie In töte doctrinele liberale qi mo-
rale , i poporane , din ori-ce clasä i factie
dupe patriotism ad !ISMS sentimente de egoi-
stA ambitie , i In epocl de lupte politice , se
vdd cdutAnd a'0 atribui esclusiv meritul pen-
tru unii, de unde se bAnuiesce cA amorul pa-
triel de care se. ved unii Infldcdratl, a face se
prey ale opinia lor pronrie nu servA de cdt a
ascunde patimele i interesele personale. Nu
este patrie unde nu este dreptate , unde nu
domnesce legt a.

Inamicul este cel ce stilpänesce

slice Lafontaine. Cu alte voibe inamicitriI sunt

stardnil. StApAnil nu se fac intro constitutie
undeTegile se respectä unde drepturile centeni-
I or sunt sacre. Unde este patria, nu este std-
; unde este stdpAn nu este patrie, chi nu
(Este libertate.

www.dacoromanica.ro
 75
Maioritätile treiese In presinte. Un guvern
trebuie se fie patriot precnm i un popor. A.
césta este cea d'Anteit datorie a societätiT
a guvernuluf el. i nicT un guvern atät ca gu-
vernul Romänilor, care a nescut din interesu.
patriotismulul, libertLttil, dreptätil de care a-
yea ateta sete. Romania a fost predestinate la
o misie care nu este departate de misia stre-
bunilor colonil Romani de la Dunere adusI de
Traian, precum i misiunea guvernulul Fran-
ciel este a representa IncA metropola popoli-
lor latini pe Dunke, la hotarele Scythil. Acea
inriurire morale de metropole trebuie se fie
date de Francia , primite de Romania. Fran-
cis nu va fi ca Roma conquerantä. Rola e-
este maI frumósá, este a conquide
a da libertatea popolilor apäsati. Rola Rome-
niel este a sentinelii latine. Aid este is-
vorul patriotismului care a slabit cAnd ea s'a
rreOut de aka vita de cat latinil. 0 Romani!
abaterea de la aceste sentimente naturale, In
cele din urine a fost cause incercerilor ce avuräti.
0 Romenì ! Era un timp cand vol mureati
pentru apärarea patriei. Prin sacrifice patrio-
tice ati scepat , prin acele sac! ifice .care nu

www.dacoromanica.ro
76
le mai faceti. Ati respins turcul , tätarul , ca-
sacul, polonul, ungurul , acele natil chrestine
mai ales care, sub cuvênt s6 ye apere de pa-
gäni, autati sä ve robéscit. Ele ag perit. Aü
avut i aü patriotismul ce voi nu aveti, fapte
strelucite, sacrificii sublime, dar aü Opt cad
10 volt libertatea pentru ele ca sö apese pe
ceY a1l popoli. Noi am remas autonomi.
nu este patriotismul nostru care ne-a salvat ;
cAci patriotism nu sm avut. Phanariotil aü us-
cat acest isvor din inimile nóstre, si de atunci
il uscAm noi. Noi nu mal suntem pentru pa-
trie. Patria este pentru noi. Este natura nó-
strä care ne-a scäpat. Este trecutul. Este con-
tinuarea misii nóstre prin traditie.
Polonia nu ma! este. Ungaria nu mai are
de cat numele d imperiu aläturi cu Austzia.
Autonomie nu are : administratie neatärnatá
nu are. Nol suntern un Stat autonom, sin-
guri stäpani in ale nóstre , cu con3titutie
liberä, ca un Stat care se bucurá de tóte pre-
rogativele. i acésta na o datoram patriotis-
mului nostru, ci o repct , naturei nóstre dar
patriotismul lipsesce. Si natura nóstrá subor-
dmatä datoriilor cätre patrif;, se preface, prin

www.dacoromanica.ro
 77
lipsa sacrificelor. Romänul nu mal iubesce pa-
.tria de cat ca esilatul sub tyranie. El plänge
aceia ce suferä , aceia ce este neferice, ce
este prada veneticilor, favoritilor, advocatilor,
tutulor instrumentelor de pradä, Ue degradare,
care cer viata patriel ca resplatire pentru ser-
viciul ce fac tyranilor.
Evenimentele dupe 11 februariü aü fAcut sè
se tAgAduiasca la Romani acéstä cale politicA
de latinism care ne dete libertatea,.aufonomia,
smulgändune din otagiul armatelor Rush.
Cu nepäsarea de patrie se schimbA senti-
mentele , se täead-uiesce interesele cele ade-
varate ale patrieI gi se Inlocuiesce interesele
de partide si de perstíne. in loc a fi cu lati-
nismul, care ne-a dat viata, luptarn a fi cu
germanismul.
Nepäsarea de patrie este naturalA, si nu
vom blama pe cel ce o al Le vom Ojai nu-
mai : Vol nu maI aveti amórea patrier, cAcI nu
mal gäsitl In sinul eI de cat despotism , ne
dreptate, urA i gónä contra virtutilor, , gtinA
contra romänilor. Este natural a nu mal lubi
ce vA urasce. Dar unde este red? Este el In
guverneie ? Dar acele guverne nu sunt

www.dacoromanica.ro
78
ale vóstre ? Dar nu sunteti voi ce incununati
de onóre pe cel ce v6 incarcit de Mamie . de
desomíre? vetf fi patriotl dud yeti sacrifica
pentru patrie , iar nu cAnd vet! privi in pa-
trie un obiect de despoiere spre adAparea se-
tij viciurilor.
Nu cititi chronicele patriel, did yeti vedea
fapte marl i strëlucite, sacrifice sublime demne
de timpif de mArire a! Grecif i al Rome!. Si
comparAnd cm ace! 45meni ómenif de astAsli ,
cu acele fapte f;iublime lasitAtild qi trAclArile
de ast641. v6 \Teti intrista, voi care avelf find
inimA pentru patria vóstrit , vof care auferitf
nedreptatea , vol pentru care dreptatea luf
DumneOeti nu a lovit incA erorile celor alti.
Släbiciunei celor care ne-ati guvernat Sta-
tul a alAbit i mar molt , a slAbit panA sA nu
mai aibA nia curagiul a protesta cAnd i se
calcA (le afarA dreptarile sale de autonomie,
recunoscute de acei care le calcA. , precum a
slAbit chiar natia a'0 esersa dreptul ei de a-
pdrare legalA cAnd este cAlcatA in picióre de
ap1sätoríf din intru , yerbf af el salariatf ca
sA o serve cu credintd. Guvern gi guvernati ,
unil in fata streinilor, , eel alp in fata apAsk-

www.dacoromanica.ro
 79
torilor lor nu cuté4 se afirme cA aU drepturi.
Este lucru curios cum cosmopolitismul se Intro-
duce in Ora m53trä qi mai ales in tabAra in-
vingetorilor. Se vede nepAsarea de patrie ,
sympathia pentru streinAtate este un merit
astAgi care dA dreptul la administrapa acestei
teri ? Cosmopolismul vine la o nape in deca-
de* ; un bärbat iubesce femeia StreinA cAnd
nu mai iubesce pe femeia sa. Acésta este cos-
mopolitismul. Cei mal multi se sfiese a'si mAr-
turi lor in§ile cA sunt roman!, 'ea aU o dato-
rie, o misie ca romAni , ea patria lor are un
viitor. Ce1 mal mare inamic al patril, al puteril
ei, libertätil §i demnitApi ei, este chiar cuge-
tarea nóstrii ! Dar sunt fapte mult mal triste,
actlea ce fac unele guverne, unele napi : CAnd
se fac complici cu streinii inamici ai patriel ,
ca sA injoséscA, ca se sliibéscd ca sA umilésca
patria, §i cAnd intre al tel gAsesci mal IntAri-
tap §i mai aprit4i adversari contra teril de
cat intro streini. Ceia ce veçlurAm la noi in
anul acesta. '
Nimeni astAçli nu pike OA. : o patrie uncle
sunt tyrani , nu va fi bid odatl patria mea!"
§i sub acéstä mascA adApostéscA nepA-

www.dacoromanica.ro
 80
sarea de patrie. Acéstä se póte qice foteun
Stat despotic, unde nu esistà nicl o libertate,
nu insa acolo unde este constitutie, unde na-
pe este -suveranä , unde natia are dreptul de
control, dreptul de resistinta legala , unde ea
póte, Wit revolutie , sè-si schimbe guverne
chiar s'e trimitä pe ministri pc handle acusa-
pion
Cilnd un popor are aceste drepturT , si se
plange Inca ca este nefericit in patria sa, do-
vedesce cb. nu este demn de drepturile sale,
pe care pike cA laid nu le Intelege ; nu este
demn de institutiile si de legile sale libe-
rale.
Dar de unde vine Ca. intr'un Stat hber, unde
sunt tóte drepturile prin care natia sè se pule,
in stare de garantie contra apAsarilor, , des-
poierilor, umilintilor la care ar supune-o , se
vede cate odata guvernele compuse de dined
protejati de streini , servili , fArà ideia und
.misii a patriel bOr,, farit credi%a In viitorul
patriei lor, i snit& a inlittura tóte elementele
de viata nationalä , de demnitate de drept ,
spre a'vi lua elemente de servilitate, se umi-
linta, de simpathif catre streini si utt ei dis-

www.dacoromanica.ro
 81
pret catre patrie ? Acea natie nu are drep-
turf si libertat1 de cat scrise ; inimile sunt
'One de robie , omul nasce acolo a fi apasä-
despoitor sati apasat i despoiat de c el-
tor, ,
altl.
Un stat cat de mic, cat do slab, póte se' faca
a fi respectat i stimat de vecinii sei. Am ye-
Out Piemontele, care prin virtutile sale politice
gi sociale, si-a atras stima si admirarea Euro-
pa intregi , pana se-I creede drej tur1 de pre-
ferinta la preminenta politica peste cele-alte
state ale Italiei; pe and Neapolul si Sicilia
se degradaa in coruptiune i tyranie i îl ter-
minara viata politica in crime, In prade, In la-
Degradarea natiel gi a guvernului eI,
servilitatea natiei catre guvern , a guvernului
care o putere d'afara mal tare, la care Inge-
nuchia , gi tagaduia cu nerusinare fiinta sa ,
deschidea pórta cu mans ei chiar la tóte a-
mestecurile din afara , pentru o putere färä
scop i fara demnitate.
Nu facem i nol tot ast-fel de la un timp
incúce?
CAnd meritIm recompensele streinilor, , ne
facem un merit din umilintele nOstre. Parisul are
6

www.dacoromanica.ro
82
done lucrurl care lovira odata pe un sülbatec
ce merse acolo. CAnil cu botnite, §i ómenil cn
decoratif ; botnita se punea la calif ca sa nu
musce, decoratia se punea la 6menl ca sé nu
proteste. in aceste decoratil cam' yin de la
, este tot d'auna o ideie de tradare, a-
stréini
larA numal cAnd sunt pentru vre o curtenie.
La Romani aceste decoratil capsera odata in
ridicul, cel care le purtaii, erati desemnatl ca
case care pórta crud ca semn de vênclare.
De la 1857 se nAscu in téra un spirit de
nationalitate de neatarnare §i de demnitate.
Tot ce era contrariü patriel, se ascundea óre
cum, precum tot ce era imoral Ii lea un 61
care nu era pudórea , dar cel putin o ipocri-
sie care Inca esprima óre-care respect in pu-
blic In fata acelor çIeitàÇI carora le insultam
templu. AstAcli nu ma! ate acea sfialA. Un
cynism blestemat domnesce peste tóte §i face
a se da un merit tradarilor §i tutulor vitiuri-
bor. Se vede dar ca trAdArile i tóte vitiurile
sunt incurajate §i onorate §i virtutile desapro-
bate? Acolo unde cel ce carmuiesc n'ati mo-
ralitate, este cand nu se tern de nicl un con-

www.dacoromanica.ro
 83
trol, de niel o judecatA a opiniunil publice ,
este dud opinia este nefavorabila imoralii.
Hotarele terii romAnesci sub ministerul D.
Ghica se cAlcarA din multe pArti de unguri
armati.
Natia si Domnul se insultara prin dispretul
cu care unif ()moll farAmarI piquetele ro-
mane. Ce face acest nefericit minister In fatá
cu insultele ce primesce 'light? Ce face in-
SRI spiritul public ? NepAsare ! Nepasare de
patrie I Isvorul nephsarilor de tóte drepturile
sale de orn si de cetAtén.
0 natie incepe a muri cAnd guvernele sale
se aleg prin infiuinta streinilor ; dud legile ei
nu se mal esecut ; cAnd natia se impute in
invingatorl si invinsi; cAnd meritul este ne-a-
pretiat ; cAnd partida (IA dreptatea ; cand chel-
tuiesce mat mult de cat are Statul si cetA-
Vanul; and nepAsarea de patrie , face a se
nesocoti tóte insultele , tóte umilintele ce se
der patriei; cAnd tradarea arbitrarul, si co-
ruptia numai ail rusine a vorbi in public' ca
femeile desfrAnate ce isl area corpul nud ;
cAnd opinia rAmAne surda la vocea patriet ,
dreptatel, adeverului si monad ; and sciin-

www.dacoromanica.ro
 84
tele sunt nabuOte, artele stinse, litterile ucise
i despretuite, comerciul läsat liber la alegä-
tori ca se abuse de averea si de viata publi-
cului; cänd ori ce concesiuni näscatóre de
risipe se concee in ideia nu a da le bien être,
ci a crea mijlóce de avutirea celor care le
fac; and top wise, cresc, se forma spre a tar
din budgetul statulul; and munca nu se mai
onork si cerptoria nu mai face a ro0; and
hränirea se pedepsesce la eel säracI, si se
crutä hotiiinavutiti prin case, prin mo0i fäcute
in serviciti, dud se despoie iustitutiunile ro-
nadne de subventil si se da. la institatiuni stre-
ine ; and instructia publicA cheltuiesce mi-
licine ea se intretie sinecure pentru favoritI ,.
si nu produce nicI un om ; cand hotia i ne-
capacitatea se esersä pAna la cel din urma a-
ginte al autoritätil publice asupra Statului sail
partieularilor ; and tóte resursele de viata ale
natiel se fac instrumente servile in mänile gu-
vernelor ce nu mai sunt adeverata espresie a
natiei ci a Streinilor.
Dinteo ast fel de stare de lucruri nasce ne-
päsarea de patrie i din nepasarea de patrie
robirea la toti ace! streini care nu putea4 träi

www.dacoromanica.ro
 85
in patria lor, sail care nu avéd patrie, de la
fugaril politici al Romel ce veiled se cérA a-
pArarea si ospitalitatea Dacilor, singurA Ora
ce mal era liberä, pAnA la streinii de ori-ce
nationa'itate, ce vin aid, concur la esersiciul ge-
neral al activitAtil si munciI si se hränesc ,
prosper, , fdrii chiar a fi recunesciltorl cAtre o
Ord care I-a primit ca patrie, i unde aü drep-
turl si nu ad datoril. ConsiliatI de o ideie na-
tionalA, Romänil care ad guvernat in eel qece
ani din urmä ad dat drepturi de cetätenI ro-
mAni la teti streinii , din Rusia, din Austria ,
din Turcia , fArA reciprocitate.
Aa cum fac popoliT robi cdtre popolil con-
quiranti. Ideie absurdA. Unirea RomAnilor nu
se va face cu aceste mijhice. De multe orl a-
semenea drepturl date de o patrie sunt causa
uciderel celel mal marl sperante in realisarea
uneI mari ideI, cAcI acel care vin, care se des-
part de popolul lor, , represintä alte send.-
mente streine. Ideile marl se realida prin
mijlóce marl , prin sacrifice mail, si atunci
cAnd convictiunea realisärii unei ideI este re-
ciprocA.
Unirea cu Moldova ar fi fost compromisA ,

www.dacoromanica.ro
86
daca acest neam romènesc, de o parte §i de
alta , nu ar fi fost atAt de inteleginte §i atät
de generos sè nu dea o causA neatärnath de
ómeni relelor la care se espuserä prin unire
de-o-potrivä intre acesti romAni.
Dar Romänil fuserä galantomi in darea drep-
turilor lor la streini. Cu primirea in Ora lor
a phanariotilor, credurä cA Eta fäcut un act de
religie, de bine-facere. Acest act it plätirä cu
sängele terii. In nid un Stat civilisat streinul
nu este mal bine de al in Romänia. Ce in
altA Ora ar fi un avantagiii de a fi naturali-
sat, aid este un avantagiii de a fi supus strein.
Acest ra isvorasce din misera nóstri orga-
nisatle, di r. mai misers esecutie a legilor pen-
tru top deopotrivä.
Streinii stint primiti contra legilor, in fonc-
tiuni. In Etatele Europei nu sunt. Partea in
general ce romAnif fac streinilor in téra lor,,
ospitalitatea ce le deg , md ales inteun timp
dud nici un romAn nu päräsesce Ora lui si
'§i caute viata la streini, este ceva care de-
notA un sentiment umanitar, o mostenire fru-
riósä de la macsimele acestd biserid romAne.
Tot1 streinif chrestini, dupe acésta bisericA cu

www.dacoromanica.ro
 87
mult wal tolerintá de cat doctrinele lul Pho-
tius, fuserd tot d'auna privitl ca fratl. Dar In
acéstii datinä niiscea asemenea ura pentru pa-
Ora : sentimental lungelor lapte intre chre-
stint i pägäni de la August pAnä la Co. stan-
tin cel mare, si care ddini neincetat. Tot ce
s'ar Oice contra acestul spirit de netolerintä ,
ar cuveni mai bine principulul plecat de de-
parte , ar cuveni maI bine acei intolerintl ce
ese atät de vie din isvorul altarulul catholic,
protestant, accste marl scoff chrestine care u-
rdsc mal mult pe chrestinl de alte rithe de
cAt pe pdgánI, ca and principii christianis-
mului nu ar mal esista in fata ambitiunel cul-
tuluI. Oriental este prada netolerintil. Luptele
nu sunt contra pagánilor, , ci de chrestin la
chrestin.
Sant puteri care çlic : politica nósträ In O-
rient este catholicismul; altele protestantismul.
Romänii tolera tóte religiile in Ora lor. Le
ajutä chiar cu subventil, si tot et aunt neto-
Romänif aü deschis sinul terif, sinul
familiel, streinilor, fárl a lua nimic in loc, 1;i
tot el sunt barbarIl Dar, este o lege pe o ve-
che datinä, o lege ce este a bisericil mume ,

www.dacoromanica.ro
88
ce este vointa apostolilor, , espresiunea timpi-
lor de la Constantin ctind urma luptele intre
chrestini i pAgitni. Acésta lege este in tradi-
iile Este in tractatele PortiI cu
puterile garante , este in constAutia nósträ.
Una din cestiile care Mich óre-care umbrd
pe linistea patriel este cestia ebreilor. Certele
intre populatii aduc sldbiciunea unel natil.
Cestia acésta nu este religi&a. Ea este poli-
ticä. Nu este riitlicarea templurilor care in-
quietà pe Romìni, cad acest drept ebrei ran
avut tot-d'auna in principate. Vechile datine
ale patriei rectum:Ise pe streinil care nu stint cre-
stint ca streini care nu ad drept a se natu-
ralisa.
Puterde Europel, ele insu0 recunosc acésta.
Principul este recunoscut chiar in Conventia
de Paris care ne fuse data , cu diferinta ce
liberi sunt romenil a face legi regulatóre pen-
tru cestia streinilor ce nu mint chrestinI. Te-
merea de a nu se introduce turcil suzeranI
in afacerile nóstre din untru, a trebuit se con-
silie i pe strebunil nostri si pe puterile ga-
rante, se pestreze un principid care respingea
pe streinii necrestini de la dreptul de a se

www.dacoromanica.ro
 89
naturalisa ca streinil chrestini ; iar nicl decum
sentimentele de netolerinta. Cuza a dat strei-
nilor necrestini dreptul la naturalisatie. Con-
stitutia l'a desfiintat din nuoil, avénd in ve-
dere turburArile ce näscurA in Ord intre ro-
manI si Intro evrel. Evrell urinézä a fi pri-
vitI ca streinl necrestinI si färA dreptul de a
cere naturalisatia.
Astkll el cer acest drept. Alp sunt de o-
pinie a li se da dreptul de cetAtenl , in bloc,
prin consid eratie cA eI sunt nisce vechi po-
pulatii ale RomAniei, si ca indatA ce s'ar pro-
clama libertatea religiilor ail drepturI politice.
RomAnii nu vor sè dea in bloc dreptul
celor streinl crestini la naturalisatie. Ad-
versarif naturalisatil evreilor, Ole CA el nu sunt
populatif vechl ale RomAniei, cA sunt nuoI ve-
nitl, cA sunt tot! sunusi streini , care n'ail drept
a se naturalisa, ca legile i puterile streine ail
recunoscut acestea tóte. CA nu este Mosais-
mul ce il face sè i respingA, ci temerea de a
vedea natia inecatA de invasil barbare care
deja ail cotropit tot in Moldova, tótA viata, tóte
resursele, afara de guvernul OH! ; cA in acest
cas o natie are dreptul a se apera cu armele; nu se

www.dacoromanica.ro
90
póte da streinilor necrestini dreptulnicI de a se
naturalisa , cáci nu se p6te da evreilor si a
nu se da si mahometamlor, , si cA aid este
cestie politica. CA cAt pentru cestia a se da
ebreilor drepturi politice In bloc, ar fi ementa
natil, si acelora care ar consilia-o sè o faca ,
cád ar fi a o consilia se se dea rail la streini.
Ebreil fiind populatil nu ale RomAnil ci su-
.,

pusi streini, cu altA limba , cu alte datine, cu

alte sentimente nationale de cAt RomániI , cu
alte aspiratii pentru viitor ; nisce bande streine,
instrumente ale uneI politici streine prin care
visézA a cAstiga gurile DunAriI. Vic Inca ca
dAndule drepturi In bloc , ar fi sè le dea lor
streintlor necrestini mal mult de cat streinilor
crestinl tinutI a cere naturalisatia, si cA ar fi
a se face ceia ce nu face cleat o natie care
se sinucide ca sè faca placere inamicilor eI.
Altil InsA, aruncAnd un ochiil Infiorat asupra
acestei grave cestiuni care pare óre-cum cA
interbséza tóta natia Romanesca, inturna tótA
cugetarea , tótA temerea catre o cestie mill
grava : germunisarea prii. Mal multe sub-
ventil, preferintl, favori, date noilor institutil
germane ce nasc aid, ail aunt pe 6meniI cei

www.dacoromanica.ro
 91
mai inteliginti O. se gändéscii , mai ales a
aceste lucrurt se fac and tot ce póte da viata
Romani!, sciinta, arte, littere, limba, theatre ,
institutif de tir se persecuta !
Cu tóte acestea sA vorbim ceva mai mult
despre acésta cestiune de natura a aduce in
natie desbinarl si slabire, de va fi red con-
dusä, cum sunt tóte cele alte cestii care ad fa-
cut se ingenuche natia.
Cestia acósta nu póte primi alt name decat
Cestia invasii streinilor in térci. Lacomia pro-
prietarilor si degradarea consciintei guverne-
lor, care traficail cu invasia evreasch , at fost
causa inecärii Moldova de evrei , cum 0 na
tif intregf de streint.
A st411 acesta invasie devine periculósa prin
neincetatele navalirl ce urméza a se face.
Inainte de a da figura invasil si a tabloulul
suferintelor Moldovii , tablod dureros si infio-
rator, , sA cercetam daca acésta cestiune este
religiósa sad politica.
S'a Os ca este religiósa. S'a atribuit refu-
sal de a se da drepturi acestor populatii stre-
ine, fanatismulul religios. Dupe vechile leg!
si datine ale Romanilor, , streinii de religie

www.dacoromanica.ro
92
chrestina singuri aveaii dreptul a fi admig
intre pamênteni, urmänd legile WI Strëinil
necrestinï nu avead acest drept. Acésta ve-
chid datinä nu era näseuta din phanatismul
religios. Era un cuvênt cu totul politic in fata
cu Turcil, suzerani, care nu erad crestini; era
un mijloc politic in tractatele nóstre chiar cu
Turcii spre a nu se amesteca in lucrurile nó-
stre din intru. Acest prin .ipid recunoscut de
inalta Nita, recunoscut chiar de Puterile ga-
rante, care ad elaborat §i subscris noua stare
politica a Principatelor unite, si Conventia de
Paris in care se slice cä streinif crestinï vor
fi primitl la dreptul a cere naturalisatia lor, ,
urmänd prescriptia legel de nsturalisatie ; cat
pentru streiniI necrestinY , nu vor ayes ace-
least drepturI; dar camerile vor face legl pen-
tru acésta.
In tot acel timp , dupe constitutie, dupe
tractate recunoscute de sépte puterï garante,
streinif necrestini nu avéti drept la legea de
naturalisatie , prin urmare evreiI de atuncI si
IAA astasll ail fost priviti ca streini in acé-
sta Ora fart dreptul streinilor crestinï la na-
turalisatia ; deci ca streinl nu ad dreptul a

www.dacoromanica.ro
 93
pune inainte cestiunea ca ei locuiati de mult
timp Romaniile §i faceaa o parte din ponula-
tii, pentru care sa li se dea drepturf in bloc
cum pretind unii.
MA Europa si natia I-a considerat ea streini,
prin acte recunoscute de tóta Europa ca stre-
inI care nu pot a se bucura de naturalisatie
cum se bucura streinii crestinil , dar care s'ar
putea bucura mal tailia daca natia ar voi.
Cestiunea Ebraica este politica , iar nu re-
ligiósä. Nu sunt romaniI eel maI fanatic! DO-
ratori ai christianismului, precum se dovedesce
ehiar prin nepasarea lor in privinta propa-
gandelor ce fac cele alte culte chrestine con-
tra paganismului in Oriente si un rith contra
eelui alt.
Din momentul ce este o cestiune politic& ,
ori ce Stat are dreptul i datoria a'sI a-
Ora teritoriul sett , nationalitatea sa , legile
sale , precum nicl a supara interesele vecini-
lor sel.
All trecut multi barbari peste Dacia, daca
ar fi fost sa 'I recum5sca pe toti ca cetateni,
ce ar fi fost de acesta natiune latina ?
Tiganii crestini, nommli, se domestices.

www.dacoromanica.ro
94
Netogil inchinAtorl la stele , nomasli , nesu-
pusi la niel o datorie in Ora , träind in pä-
dud in semintil, in familii, din prade ce pu-
téü facä, cad el nu lucrail, din cersetorie,
din iarba si fructele pädurete. Femeile lor ca
copii in brate cerseail prin sate sail prädaii ,
ghicéri si isi arataii partile genitale la órneni
pentru bani ca sè nu-1 prinda frigurile. Ad-
sta se petrecea Incà pe la 1830. Generalul Ki-
selef ordonA desfiintarea acestor mil de tímeni
ca bande nomade i sèlbatice.
El stint despärtiti muma de copil, barbati
de femei, boteslati in legea crestinä i impar-
titi pe la stapAni , in cati-va ant se stinserä
in familia cea mare a tiganilor.
Tiganii se liberézA. Ei devin cetäteni, nu
pentru cA ere.' crestini , dar pentru cA erati
roman! , pentru cA ceréti a se confunda intre
romänl i pentru cA neavênd niel odata pre-
tentia a forma o nationalitate tiganésca, nici
uu stat tiganesc, nici o populatie aparte, puä
sub protectil streine, i aspirand ca ast-fel sä
ia in manA comerciul , industria, agricultura,
tótá viata romänilor, i mal tärsliii chiar gu-
vernul.

www.dacoromanica.ro
 95
Tiganif nu aspirarA la acésta : dispArurA
intre RomitnI. Nimic nu-I distinge de cat co-
lórea.
LIU populati! ale RomAniei. Populatiile e-
braice , sunt streine ; aunt supuse streine. Nu
sciii nand ele s'ar inpAmenteni in bloc, cum
pretind unii, ce ar face Austria care are mai
multe sute de mil de acesti evreI cu paspor-
turtle sale ? I-ar ma! proteja ? Nu vom vorbi
de religie, Did de limbA, vom vorbi de inten-
ti1 inamice nationalitAtii romAne.
Ebreil pot se aibil aspiratii a fonda o nod,
Judeie in Moldova. Fie-care colonie streina
in Principate póte se aibA un vis de conqui-
stA, precum fie-care natie in intrul sea are
dreptul de a risipi asemenea visarI.
Mai aii un drum, acela ce ail luat evreii
englesi , francesi , germani, ce confundat
cu natiile unde locuiesc , i nu mal a remas
altA diferintA de cat a religiei, ceia ce aü fl-
cut aid bulgaril , grecil, tiganil. In adever e-
vreiI in Francia aunt francesi, de secoll n'aü
altA nationalitate, aü numal religia lor. Vor-
ben limba, ati sentimentele, datinele. ace1é0
drepturi i datoril ca francesa. Ebreil aid

www.dacoromanica.ro
 96
sunt nol; vorbesc done jargeone streine acestor
tërl; N'am ultat nicl o data cum ebreil din
Francia, Englittera, cum D. Cremieux, Monte-
fiore, care sunt francesi si altii pretind ca no!
aid sa dam drepturi in bloc ebreilor ? Ce aft'
el francesi , cu ebreil care n'ail nimic, niel
limba, nici datine , nicI civilisatia care o aü
israelitil din Romania? Aa alte datine , alte
sentimente. De unde vine acest intere intre
francesi si jidanil selbateci? din religie?
Romani! aü religia rusa, decl Rusia are drep-
tul si datoria naturala a ne protege i a ne
derlara fratl? Ebreil francesl dar ori aa re-
mas tot ebreI si nu sunt sincerl francesi , ori
fac din religie nationalitatea lor, , nu este
sentiment neinteresat.
Comerciul cel mare i cel mic, industria, a-
gricultura ce aa luat prin cutezare monopol ,
a putut , lovind interesele vitale ale multimil
natiel romanesci, se destepte pe poporul ro
man , 0 sii ia mäsurl a combate acésta anu-
lare a sa in patria sa prin nisce streini ce vin
si it disputa nu numal mijlócele de viata , dar
chiar drepturi pe care el le-a aparat eu sän-

www.dacoromanica.ro
 97
gele sea fn trecut. Aid este greutatea resol-
vAril acestif marI cestil.
Iasul este o cetate ebraica, cele alte orate
ale Moldovei Sql ilia pe Oa Oioa o phisiono-
mie ebraica. Dar top sunt supupt streinI. 'MA
viata trece la ebrel , la conquerang. Este o
lupta surda care 'Hite sA alba urmarl amare.
Guvernul ce a fácut crima a Include ochil
asurra cresterel acestel invasil prin bande de
vagabon0 neprecurmate 1 ,ecand Ora : dmeni
farti mijlóce de viatä. Dupe erorile sale, nu a
sciut a pune un ordin unel stari de lucruri
ale cArii urmari se ghicéa de Vita lumea.
Romania ca tóte natiile din Europa are drep-
tul a espatria ori ce strein care pate sa devie
vatamator intereselor de moralitate ale socie-
OW. Actst drept este In tractatele din urmli
suscrise de puterl. Ministerul liberal a cercat
acésta. Partidele politice , sacrificand ca tot
d'aunä, interesele generale ale societatil la in-
terese de partida, aü fäcut causa lor din causa
bandelor de aventurierl ebrel ce Inecaa téra
si 51 daa acea phisionomie ce da unul pamént
o invasie de (want care nu aa ce MAnca si
care vin sa prade o OM Guvernul pana as-
7

www.dacoromanica.ro
98
tà0 nu a gäsit Mel un mijloc a repara röul.
MI nu are curagiul a apAra tractatele sus-
scrise de puteri i a so purta contra fortil, in.
tr'un chip se-i faca onóre.
Ori acele tractate sunt adevörate , ori nu
sunt. Daca sunt de ce nu se respectä in pri-
vinta celor slab!? Daca nu sunt de ce ni se
mal vorbesce de ele ? in consiliul de Stat In
condica civila se admise principul de liberta-
tea re ligiilor. Streinii necrestini craft priviti
ca streinil crestini la dreptul a cere naturali-
satia In puterea legil.
Prin acest principit: Romänii se puna mai
sus de ori-ce critid. Le rämänea lor I berta-
tea de a da §i cui acele drepturi. Parlamen-
tul Engles votézA naturalisatiile streinilor cu
mate scumpatate. 0 s'ngera voce contra este
destul sA facA sA caqii, sA pérdii dreptul de a
mai reveni.
FebruarizAii orl nu se multumirA cu prin-
cipul libertätii religiel proclamat In condica ,
ori voirä sA arate cä natia dupe 11 februatiti
a dat ebreilor drepturi, ca sè facä a se spri-
jini moralicesce actul revolutionar in Europa,

www.dacoromanica.ro
 99
pretinse a pune in constitutie drepturile po-
litice ce se dad ebreilor.
Era darea In bloc a drepturilor la ebrei su-
pusi streini, ceia ce nu se fAcuse pentru stre-
inil chrestini care erad supusl la legea natu-
ralisatii , sad 1f supunea i pe ebrei la acea
lege? nunaf aduc bine aminte ; dar se intA-
ritd poporul. Actia de opunere era mai mutt
In vitele ortodocse streine ; populatia romänd,
devine scepticd pentru motive ch. ori-ce gu-
Verne o fac de 41 perd sperantele de desvol-
tarea libertAtilor i fericirilor ei , pentru mo-
tive cd v6sluril elerul aliat cu tyranif contra
poporului si luptAnd contra suveranitAtii po-
porulul si pentru tyrani.
Cu Vote acestea agentif reactii indatd dupe
11 februarid , intdritad poporul contra e-
breilor. Poporul , mal ales nefericitul po-
por romAn din Moldova , mai nefericit , mal
strivit, mai despoiat de cdt tóte cele alte po-
pulatif ale Romaniei , se lead a se seduce la
consiliile ambitiosilor, ajutSte puteric de con
duita acestor populatii ebreesci, supuse streine,
ce trAia din sdngele triI fdrd nici o datorie
cAtre societate ; ce lua In miina lor Orin din

www.dacoromanica.ro
 100
gura micilor comerciantl rominI , ce despoia
teranil prin trisellitoril In complicitate cu cruOil
proprietari romita protectoril bor. Ebreil su-
pus1 streini, luaserd tot din maim Moldoveni-
lor, afar,1 de guvern. Le trebuia si guvernul.
Deci le trebuia drepturl politice In bloc. Lo-
virea de la 11 februarid facute fArd natie se
veOtt fArd putere In curtea camera 0 camel%
adusd de Invingatorl , pled capul si sterge
din condica civil/I acel princip ce da tutulor
strcinilor fArd distinctie de religiune dreptul
a cere naturalisatia.
Actele suscrise de puterile streine stipula
cd streind crestint singuri ad dreptul a cere
si a primi naturalisatia. Streini1 necrestinl, va
fi o cestie a se face legI de natie Mid se va
gäsi de cuviintil. Aceste lucrurl aduserd fapte
care devenirit mal grave prin colórea ce le
dete patima, si partidele in lupta. Natia daca
voia daca voiesce Ind., libera este a proclama
cd toti streinit crestinl Ili necrestinI ad un
drept natural, acela de a cere naturalisatia, ce
se póte da sae refusa. Dar cestia s'a facut
mat gray& Sunt ()men! care ar voi se dea drep-
tur1 politice in bloc ebreilor streini , supusI

www.dacoromanica.ro
 101
streinT, violancluse ast-fel legea naturalisatiei,
pi considerAnd pe ebrel nu ca streinT, precum
t1 considera constitutia pi tractatele , dar ca
populatil Romaneed, ce daca n'a avut drepturl
aid a fost puma! din causa religiel. El Ansa
nu o spun carat , cad argumente , cad
nu pot BA ascundi ch. ebreil sunt supupi stre-
ini , i nu este de mirare inteo 01 BA vedem
ca se da la bloc drepturi politice ebreilor ca
Vim n ten!.
Neptiaarea de religie nu a nascut din veni-
rea ebreilor, nic1 a celor alt1 strein1. Catoli-
cismul, protestantismul aü fost netriumphatorl
in propaganda intre romanl. Cat pentru Mo-
saiem, el nu are nid o inriurire prin urmare
nu póte contribui in nimic la nepasarea des-
pre religia patrid. Este invasia tArii de ace-
etc bande care o Inspaimênta cu drept cuvênt.
SA fim sineer1. Este cestia religiósa ? nu.
Prin legl i traditie Romanil n'ai1 dat drepturI
de naturalisatie la streini necrestini , sa dea ,
supuinduI pe tot1 la lege, MCA esceptie de re-
ligiune, póte fi tot ce nap va da ; dar drepturi
politice in bloc nu va da , Wit a se perde,
fall a se omori singurT. Ebreil suut strein1 ,

www.dacoromanica.ro
102
religia lor care era causa de nu erati primiti
ca streinil crestini, nu póte fi causa a dobêndi
drepturl politice in bloc , ciind streinil chres-
tinl nu pot se le ail:A de cät nu conditie a se con-
forma legel de naturalisare. Legea naturalisatil
nicl natia nu póte se-o violeze fitrii a se ucide.
Ast-fel este solutia posibilit si dréptil a ce-
stif ebreilor. Er sunt streinl. El sunt supuql
streini. Niel o lege nouä n'are putere retroactivh,
nici o lege nu póte se le tie séma de sederea
lor trecutii in térti spre a le da drepturi in bloc.
Sunt streint , se se supuie la legea streinilor.
Prin numerul lor ce cresce pe Oa Oioa din
fuga lor din Rusia , din Austria , si trecerea
lor aid, ati adus in linistita §i fericita patrie
a Rointinilor, unde era unire intre locuitorl ,
amóre, pace, si aceleasl interese se apere , a-
celeasl dreptuff si datoril, ceia ce da putere
patrieb, dändu-1 unirea, infratirea, pästränd o
singura tabärä, o singurá cane', un singur in-
teres. Ce a näscut din aceste invasil streine ?
Släbirea patrieI In fata streinilor ; anarhia in-
tre populatil ; ura , lapta, neincrederea, teme-
rea despre anularea drepturilor Romänilor prin-
tfo protectie streinä neintelésä , §i necurat6

www.dacoromanica.ro
 103
de ariere-cugetarl, rèfi-voitóre linistii r¡;i or-
dine! la Dunäre. Nu erall destule certele nó-
stre interióre, care ne-att släbit §i ne-att oprit
i e calea progresulul omenesc, a trebuit sè ne
d schidem sinul a primi noi elemente de dis-
cordie §i de mijlóce de släbire i de perire
pentru acéstä nefericitä natie. Sè presupunem
cä Romänii care fa curä multe lucruri Erb'. vo-
inta lor, , ci condu0 de capi nesinceri §i am-
bitio,I , sail de tyrani , daii ast4i drepturi
politice ebreilor , nu Oic turcilor , cad a-
ceia nu esistä, sunt fictii. Ebreit esistä §i
daca Rornänii se uitä cu temere la acele
d.epturi reclamate contra legilor lor,, este cä
pe acel streini ce nu sunt crestinl il vede ve-
nind in patria lor, §i deposedändu-I de tot ce
au mai Ont. it vede, nu ca pe nisce colon!,
ce yin sè cérä ospitalitatea datoritä umanitä-
t.ii, dar ca pe nisce bande ce yin sè facä co-
tropire, protejate de baionete nevNute §i mai
periculóse de cät cele ce se pot vedea §i se
pot incruc4a cänd streinul vine de 1t,1 add
patria. Este o datoHe säntii in tóte societätile
omeuesci, a nu ataca niel o data interesele
celor alte natil vecine, nici averea lor , nick

www.dacoromanica.ro
104
mAndria lor, dar esterun drept sacru, ce
nasce cu omul , ce nasce cu familia, ce se
mAresce cu natia , a se aphra de ori ce al-
care de awl spre a 'tg pAstra drepturile
libertAtile, saü a muri cu consciinta dreptulul.
Acest drept este evangelia politicA a tutulor
natiilor marl din Europa , drept pe care eh .
insusi esistA. Acest drent este si al nostru. §i
marele pater!, tu misia lor de progres si des.
voltare a umanitAtilor, ta conditiile admise de
philosophia umanA, de natura omulul si a lui
DumneOeti, aü intArit cu sAngele lor nobil si
generes, vArsat pe marea NégrA , acest mare
drept al RomAnilor. CAnd Liberi sunt
romAnil s6 nu priméscA in skid lor streini
crestini de cAt In pute, ea legil lor care o re-
cum5scem , iar cAt pentru streinii necrestinl
vor face el legi, and spiritul de netolerinp va
dispare treptat, i cu Intelepciunea omenescA.
Pentru ce dar drepturile naturale de apAra-
rea patriel ni se contestA? De cine, de puterl?
Nu. Puterile aü prima tractatul de Paris , nA
recunoscut constitutia nóstrA, adea acel prin-
cip ce face deosebirl tetre strAinil crestini
streinil necrestini.

www.dacoromanica.ro
 105
Starea lucrurilor ast-fel cum este, este in
datinele vechI ale Wit, in legile el, in acte
gäsite bine ast-fel de puterile garante, in cu-
vintele i drepturile terit de conservarea sa
proprie, in constitutiunea care a venit §i
surpat chiar art. din condica civil care nu
mat fácea diferinta intre streinii chrestini
streinil necrestini. De att-va ant lucrurile
schimbat , invasiile ebreescl se inmultesc , se
mAresc, devin periculóse pentru esistinta nati
Aceste conditil cer statu-quo dupe constlu-
tie. Cestia ebreilor cat5, se rámhie mórtá. Ori
ce s'ar face, ar fi a atinge o córda periculósä
§i pentru romänt i pentru ebret. Cine reclamä
a se schimba statu-quo ? natia ? din contra.
Constitutia? din contra. Interesele ratriel ? din
contra. Put crile garante ? nu. MI ele prin
tractate recunosc ceia ce avem ast54í. 11 fe-
bruarig ? El insu§1 s'a retractat. AtuncI re-
clama ebreil, §i partidele mbitióse care vor se
arp móra ca se arp 15recit. Lasatile se strige, nu
credem nict un guvern romen atft de neintelenti
se vie cu ort ce lege ar fi, se schimbe statu-quo.
Opritt de a mal intra Ebret in térii la ho-
tare , cu mare severitate In puterea legiloru.

www.dacoromanica.ro
106
Iata Ce este de fácutu de o camdata datY a-
fara vagaboqii cum il dad tóte nape. Nu fa-
ceti ? Nu vreti se scapat1 patria.

DREPT ATE A
Inteo térd, unde ómenif trdiesc din nedrep-
tate, dreptatea este spaima tutulor, de aid a-
cdsta nepasare de dreptate. Nu este atat guvernul
ce blamtim and vorbim de nepdsarea religief,
patrief, dreptätef cat natia. Guvernut sub con-
stitutif este vointa natiei. inteo natie uncle drep-
tatea domnesce si este in sentimentele sale, in
cugetdrile sale, in datinele sale, un guvern nu
violéziti dreptatea fall a se ucide.
Uncle Insä din contra sentimentele de drep-
tate uaturale fiintii omenesci , paräsesc pe
ona si il lash* degradat in starea de vita , un
guvern ce ar apära dreptatea , ar fi victims
frunuíselor lui sentimente. Amar acelul popor
unde guvern §i guvernati se unesc sa sdro-
bésca dreptatea. Dreptatea resida in societate,
si societatea este ce eI tortura, acolo societa-

www.dacoromanica.ro
 107
tea sö hriinesce cu sängele söti propriù ,
béd cu voluptate sängele.
Dreptatea este vointa puteria si slatoricA
de a da fie-cAruia ceia ce este al seA. Este o
virtute pretiósä unitA la sentimental egalitätii
omeneseI , isvorul tutulor virtutilor politice
morale , equitatea.
Dar póte fi dreptate Inteo térA uncle gu-
vernul nu are consciinta de dreptate ? pentru
care dreptatea este ImpAcatä &and a permis
anal miserabil instrument sè violeze drepta-
tea ? CAnd un guvern dispune de judecAtori,
prin urmare de judecliti , i cänd acel guvern
este o factie , este apäsätor In fatä cu par-
t ide, cu natia pe care o torturä ? Este garan-
tatA dreptatea, cAnd curtea este ocolitá de fa-
voriti ce trAiesc din pradA , i numa; póte e-
sista de at prin tolerinta lAsatd acestor apd-
sätori , a ucide dreptatt a ? cAnd , In aceste
conditil ministrii trafic cu averea Statului si
nu plätesc, saú ciin i furAl CAnd judedlorul este
ordonat de ministru sè omóre pe cel ce are drep-
tate, sè scape pe ce nu o are, când judele tre-
murk i i se iespande cA are a face ce i se or-
donA, saüse va destitui ; CAnd acest nefericit in-

www.dacoromanica.ro
108
strument al tyraniel nu are consciinta si
se supune , mal este dreptate ? Cat de des-
pot se fie un guvern , nu póte se dispuie de
dreptate , child nu va dispune de judecatorT ,
de cat atunci and va gad in judecatori fiinte
atat de degradate, de corupte, de tävälite, de
lacome , incat fara se aibi a se teme de a's1
perde postul fiind inamovibil , se primestä a
face o nedreptate, ea se inainteze ; infamii din
care vedem näscand in tóte Oilele nulitati, si
lasitatl, si trecend repede la puterea 'Malta spre
a continua o stare de ucidere, de degradare ,
de tävalirl , de tortura a nefericitel societatl
care nu mai are niel dreptul a se plange, nic1
puterea a protesta. Atuncl nu-1 mat rämane
de cat se se lase se móra , cad nu stint popo-
lit ce aa viata, demnitate, energie, care se las
se se tävalésca in sangele dreptatil sacrificate.
Sub regulament, Domnul sanctiona sentintele.
Le sanctiona sae refuse. Dreptatea era un mi-
jloc de guvernament cum si de a's1 face
avere . in urma tutulor judeeätilor ordonate.
Forma s'a schimba . Este dat la judectt-
tori ; dar judecatoril sunt dati ministrului. El
dispune de el, de judecati. Simtul a rams tot

www.dacoromanica.ro
 109
acela. Nicl un guvern de Oece ani nu a voit
a da inamovibilitatea judecAtorilor.
Dreptatea n'a cAstigat nimic dela regula-
ment ; a perdut tot.
Aat-fel fuse si in Francia. Regit diapuuéü
de procese. Revolutia proclamA suveranitatea
nattei, dA poporulul dreptul juatitiei, conferin-
du-1 electia judecAtorilor,, cAci alt-fel suvera-
nitatea natiuneT, devine o minciunA spre a in-
ela natia. Restauratia care tAgAduia , suvera-
nitatea poporului sail a natiei ce este tot aceia,
dete regelul dreptul de justitie. Dreptatea
s'administrézd n numele regelui prin judecci-
tori ce el nuniesce si destituei."
11 februariti Men o revolutie spre a da të-
ru legea justitieil ce dase regilor restauratia
nobililor in Francia , del in adevër care este
legea justitiei ast41 in Ora mistrA daca nu
,Justifici s'administrei in numele Domnului de
jucleceitori numili de damn."
Politicii not stril theoretici al dror capi sunt
doctoril apArätori al suveranithtii unul orn pentru
cuvinte de a inainta si a se inbogAti din
abusurri, suet cAnd conservatori, cAnd revolu-
tionar)i, dupe timp. Doctrinele le interpretA cum

www.dacoromanica.ro
110
se intimplii. El recunosc cu Machiavel ert cele
trei forme de guvern, monarhie absolutii, ari
stocratie , dvmocratie stint deopotrivä. bune ,
ast-fel if vepram luand parte la tóte perind.
In privinta puteril judiciare , cänd gäsesc cä
trebuie cu totul deosebit de cea esecutivä i le-
gislativa child nu sunt la putere , cAnd asigurEt
cä puterea esecutivä catä se dispue de justi-
tie, ea d sunt la putere I
Legea rcstauratil nobililor din Francia
justitia se administra in numele regelur prin
judeciitorT ce el numesce i destitua , rämäne
sub töte guvernele, ea o armrt in mrtna pute-
rel i a castil ce profeseza de çlece anl arta
de a guverna prin arbitrar. De ciind in Fran-
cia .judeeiitoril sunt inamovibill ministrul ne
maI dispuind de judecätori , nu maI dispune
de judecäti.
Aceste guverne care ati fficut e tribunale
prin legi, judi in procesele electorale , avend
trebuintä se dispuie de sentintele ce tribunalele
ar da, stäruiesc a dispune de judecritorI. Chiar
cestia de violarea alegerilor vine in ajutorul
aserviril la guvern a dreptätil.
De unde vine neprtsarea natil de dreptate

www.dacoromanica.ro
 111
cum se dil.? de unde vine §i causa atAtor pro-
cese intre tímeni ? atAtor advocati, care ail ine-
cat Ora , ca in nefericita Sicilie. Voiti avea
curagiul a o spune : din coruptia datinelor po-
litice si civice.
Este cu neputinte ca ómenii se trAiasce in
societate, filrA ca interesele i patimele se nu
riidice intre dên§ii certea§i nedomiriri ce par-
tidele interesate nu pot apretui, nici hotäri,
ce. este trebuincios de atunci ca o Were sA
se twOe pentrn acésta. Dar sunt Staturi, unde
datinele fiind coructe se imultesc Procesele.
SA nu ne facem ilusil. Starea de aservire a
justitiei, eFte causa acestil multimi de procese.
Guvernul, el insu0 este de multe crí dorit
pentru a '§i da dreptatea ce nu se pOte cii-
Vita cu alt mijloc, sae a eistiga aceia ce dupe
dreptate, nu s'ar fi putut crtstiga. Acésta este
starea cea maI degradatti a dreptAtii la o na-
tie. Despoierea ce purcede din sentaite, de
multe ori se esersA contra averilor Statului ,
de multe ori, dupe ministri, lu favorul Statu-
lui. Partisanii celor de la putere cestigA tot-
d'auna , celor din opositie , perd tot-d'auna
Mid am venit la ministerul cultelor, am gh-

www.dacoromanica.ro
112
sit di tóte procesele Statulul se perdéd. Chiar
cele la care Statul avea dreptate. M'am plaits
la Domn. Domnul observa acesta la presedintil
curtilor. Din aces çli tó:-e procesele statului
erad castigate. Iar m'am plans DomnuluI. Au-
toritätile sub guvern and aü proces , /in la
tribunale cu advocatif cu care ministerul in
societatea lui Popa Take &ti Chipilid aü tri-
um hat de dreptatea alegerilor.
Simtomul cel mal lugubru insä este nepäsa-
rea natiI. Ni se va Oice, ce va face natia? Re-
volutie ? Nu. Revolutiile perd pe romanl. Ori
ce revolutie s'a fäcut ne-a dat indärät. Relele
ce suferim sunt efectele revoluti bor. 0 notta
revolutie perde Statul cu totul. Avem consti-
tutie , dupe ¡last& constitutie, natia alegatori-
lor ad dreptul a trimite la camera deputati
senatori , fie espresia violintii i coruptiT , fie
espresia alegatorilor,, stint cetätenl , sunt sti-
matt, onorati de lume, stint roman!, aü dato-
ril grave, ad o patrie, ad o misiune ad un rol
care este tot d'auna in interesul public. Aa
diurne, ca se pótä fi neatarna 11 de orl ce is-
pitä. Aid este tot. Camerile nu vor fad
datum, se 's1 intrebuinteze drepturile lor de

www.dacoromanica.ro
 113
rtsistenta legalä, atunci nu mal este natie, su
veranitatea ei este tägAcluita de ea Insusi. Nu
mal este nimic de dis. Aceste camerT de dece
ani ntr aud gernetele. natil ce suferi lipsa de
dreptate si nu gitsesc In inteliginta tor, in so-'
lidartiatea lor cu societatea ce o represintä ,
fie numb cu numele , In dreptatea lor, acest
sentiment care póte paräsi un om fra al lase-
degradat iu stare de vitä, care se vaqd câ rèul
este In principul trecutului, despotismului, care
Oice : judeatoril se nurnese de rege, ministrul
dispune de juaectitori, ded dispune de drep
tate." §i nu gitsese In credintele lor de suve-
rauitate a poporulul , In stintenia misiunei lor
euragiul , a rädica rèul §i a cere Indatä In-
dreptare prin votare de legi, fern sè permíti
retragerea legilor celor bunt, care se iati de mi-
nistril si nu le mai aducä, mijlóce nedemne de
apararea intereselor particolare contra interese-
lor publice ce multi.ministrii fac atunci and
rosesc a apèra un proiect de lege.
Nepäsarea de dreptate este chiar In inima
acelor sqra represinta natia.
AV vq.ut vre o data un malad gray, ce isl
(IA viata si nu are consciinta rèului care 11
8

www.dacoromanica.ro
114
consumA ? fata palidA, pare nepAsAttire, nerei*-
catA la vorbele celor ce vorbesc de finele vie-
pi sale. Ast-fel este nepharea ce se vede in
natiune , la lucrarea sórtel ce i se preparA.
Patriotism, religie, dreptate, aceste trel marl
simtome de viatA, de putere, de viitor, numal
existA.
Luxul omórA o nape , daca nu se ia4 mA-
suri sA o opréscil in perirea sa. DesfrinatA
lAcomia de aur pentru fie-care ca sA multa-
méscA slAbiciunele materiale, lovesce tótA co-
munitatea. Ea sufere cAnd acest vicit ia o
mare intindere , suferA in interesele sale ma-
teriale , cAcl sumele adunate de prodigi sunt
adunate ori de unde in schimbul consciinte-
10r, In sacrificiul moralel, onewei ; corupe da-
tinele, degradA consciintele, ascunde adevtirul,
tAgAduiesce dreptatea ; societatea suferA cad
1.6111 trece prin nervele corpulul fa, legea nu
póte face nimic aid. Precht se Inalta nivelul
IndestulAril materiale i cu1tura intelectual5 ,
se 1.0 ci asemenea nivelul trebuintelor mate-
riale §i intelectuale. Bucurarea care. era prisos
se face neaparatA. Lucruri la care privilegiatil
bogAtiel pretinda altA datA sunt reclamate

www.dacoromanica.ro
 115
astkll la no!, la acéstA térit ce vine la viatA,
de toti, sail de eel multl , ce abia es din oul
copilAriel. Abia intrA In lume , le trebuie aur, ,
aur mult a trAi ca tot!, trAsuri, loje la thèatre,
laquel, servitorl nenumAratI servitori chiar pentru
servitor!. BalurI, festine;preumblArl, cAlatorii la
bAl pe tot anul, Berate, toalete luxóse. Chel-
tuIell care nicl data nu sunt proportionate
cu resursele. AdevöratA imagine a budjetulul
toril. Ohl care cAstigA o mie de lel pe lunA
catA BA cheltuiascA patru, cAci el trebuie sê
trAiascA ea un milionar, , cAcl ast-fel trAiese
top, cAcl alt-fel nu sunt in lume,
aduce resurse triste. Unil fonctionarI pradA
Statul, prat% pe cel Inpricinall cu Statul , ca
sO pótä sO trAiascA, le trebuie palate , le tre-
bue mop.; do!, trel an!, sunt Infiintate. Ace-
ste manifestAri culpe§e, II recomandA, le face
amid partidele , guvernul chiar, care vede in
acesti arborl ce cresc In florl, un sprijin. So-.
cietatea se onorézA sO le IntindA mAna. Abu-
surile se manifest. Toti le acoper. Atnar ace-
luia ce le va opri. Va cAdea el insusi in cursA,
chiar inocint, de! In fata interesulul care de-
vine general, este solidaritate Intre eel ce pro-

www.dacoromanica.ro
118
sper. Dreptatea chiar la tribunale este pentru
cel tare. June le ce '0-a fecut studiul abia ve-
nit, plin de datoril In strinetate , fare; stare,
vede pe camaraslil se! pe aur si pe purpure,
in fonetil inalte, alérge la mlnitru , n'are da-
da consciinta, dar consciinta astildi este un mare
capital, nu mat este mimic care se nu face. A-
cela eate favoritul ministriIor, sae uneI partide
traiesce ca un principe. Resursele mid ; chel-
tuielele marl; este o artii, acésti arteeste un
secret. Se fil de partida celor putericT. Din-
colo in familie o femeie ca sa alba aur, , face
cu onórea familii ce face berbatul cu corlsci-
inta. Muma specula fata , barbatul femeia ; a-
micul amicul see. Adio constitutie , adio leg!,
adio patrie, adio ondre, virtute, onestitate. Cu
ele te used , cu ele IV fact inamicl pe cel
tad si pe eel slabl, pe cel necinstiti si pe eel
cinstiti. ttl fact datoria, nu al aur; nu al aur,
esci perdut. Alt merit nu se cunósce , nu se
onórii ; onórea este un titru a rememea isolat;
reputatia de hrepire , un titru pentru sympa-
thia guvernelor.
Abusul de confiinte domiiii in societate din
palat pine in colibe.

www.dacoromanica.ro
 117

Guvernele in loc de a reprima luxul, causa

acestor rele , urméza esemplul ce s'a dat de
mult in vechia Athena si Roma ; in loc a re-
prima limn], ii faverl Din acest lux, din a-
césta maladie se vend consciintele. Un jurna-
list lauda pe cel care 11 da aur, un jude con-
damna pe cel ce n'are i se ordona ; un om
onest devine servil ; iv vinde votul , care este
darul pretios al patriei , isl vinde opinia , 10
vinde amicii, i-g vinde libertate, isi vinde pa-
tria daca ar cumpara- o cine-va. Se fac acu-
satoril Ifimenilor onesti, Arad, care n'ari ce se
le dea si aperatori al' celor care_ se inavutise
din preOl. Tot se vinde, tot se unveil. Nu te 'n-
tréba nimeni de unde al milieme, totul este 0
til. Potl se le fad daca ne servi se fecal si
noi. FonctiunI, concesiuni, favoruri, recompense
nationale , dreptul de contracte, serve a Ina-
vuti pe cet ce aa de venpre consciinta. Chiar
fare a fi scris, te fad litterator la academie! Este
ast-fel saa nu este ? reul trebuie vindecat, ori nu!
ori-ce ceteth onest este dator se se interese de
interesele publice , se aduce o picetura de
balsam la rana care gangrene corpul social ,
se nu so descuragese de triumphul viciului:

www.dacoromanica.ro
118
and el ar fi protejat de autoritate. Viata este
in natie , suveranitatea este in natie si pe
ea in maioritatea natiei va esista Ind con-
sciinta datorit, moralil, onórii, dreptulut, me-
ritului, adeverufuT, tot nu este perdut : religia,
patria, dreptatea. Se le apArAm, se le onorAm,
ca se ne apere, ca se ne omíre.
Moralistii ail combAtut acest lux. Economi-
ptil rail esaltat mai mult ea comerciantl decAt
ca philosophi. Autoril luxului la noi au Ois
cä luxul contribuia la popolatie. like risipile
se ,acor ereaii cu interesele poporulul. Italia
era o natie putericli, mare, de care lumea se
mira, &and nu cunosceil luxul. Luxul, slie c
ce esploatézA viata unui popor, indulcesce da-
tinele sirespAndesce virtutile private ; dar eraft
mal multe virtuti private sub , mai bune da-
tine In Roma pi Athena in timpul sArAcillor
de cAt in timpul opulentii. Ad qis cli luxul
era favorsbil la progresul sciintelor, , artelor.
Nu vedem cu luxul nici sciintli , nici artA , ci
coruptie. Ce progres din lux a epit pentru
Sibariti pi Jidani ? ae Ois cA luxul adaogA pu-
terea na¡iilor si fericirea cetatenilor. Asyrienil
cu mult lux cad in puterea Per§ilor care ntt

www.dacoromanica.ro
 119
cunosca luxul. Lisimac regele Thracilor cade
in puterea Dacilor care nu cunoscea luxul. Mace-
donenil sub Alexandru, dud InvinseserA lumea,
nu CUDOSCéd luxul. Luxul mole§es ce curagiul, stin-
ge sentimentele de onóre §i de amor ale patriei.
Studiind decadentele natiilor §i ImpdrAtii-
lor, se vede luxul rddicânduse treptat cu na-
tulle. Datinele corupdnduse , imperiile slAbin-
(lase, declinänd, cklênd. La Egypteni, la Per§i,
la Greci , la Asyrienl , la Romani. El smulge
natiilor virtutile lor, curagiul lor, puterea lor
and cu luxul natiile par cd merg inainte ?
Veni o qt de maturitate. Ajungand in capul
scdrii, trebuie a coborl. E legea naturil. Este
tot d'auna poporul care plätesce. Isus a con-
damnat luxul prin lectiile i esemplele sale ,
a voit a nasce §i a muri In sdrdcie, In lipsd
de tot. !Amer vod , avutilor,, a sills Isus , edel
gAsiti fericiri pe pdmênt !"
Canónele opresce totfelul de lux eclesiasticilor.
El ad cklut la noi prin abusul luxulni, dar acea
cAdere, era rddicarea bisericil, mArirea religli.
Nimic n'a flicut mal mult pe romAni nepd-
sdtorl de patria lor ca nedrepta tea. Ideia de ne-
dreptate Intr'o societate presupune lndatd o

www.dacoromanica.ro
120
stare nereeulatl, o societate unde aunt apäsati
§i apArAtori, jefuiti i jefuitori , unde legile nu
se respectA de nimeni, o societate unde omul
moral este nefericit , este persecutat si se
vede isolat si strein, in aceia ce el era dedat
a numi patria sa.
In aceste conditii inimile nobtle se retrag ,
se rAcesc ; drepturile refusate virtutii , virtu-
tea refusA datoriile. Ast-fel nimic nu ucide o
patrie ca tyrania until orn , unel caste , care
guvernA cu un system blestemat unde drep-
tatea nu este data celui ce o are , dar acelia
care se face instrumentul vil al acestui sy-
stem blestemat care degradA omul si societa-
tea. Acolo ori-ce merit este tAgAduit , la cot
care nu devin instrumente ale apfisAtorilor;
or! ce crime aunt onorate cAnd aunt fAcute de
acele instrumente. Morala este ofensatA, in in-
genuchierea dreptiip , patria degradatl si co-
boritA a da nedreptatea, a tolera inegahtatea,
a proteja imoralitatea , cliderea , slAbiciunea ,
lasitAtile stApAnilor, trAdArile moravurilor; or1
ce inimA nobilli se sfiesce si se isolii dem.o
societate unde numal sunt cununi de cAt pen.'
tru blestemati. Ast-fel incepe mórtea natiilor

www.dacoromanica.ro
 121
Nimic nu a fäcut ma! mare red natiunel nó-
stre ea punerea justitie la dispositia ministru-
la Justitia aservitd, sentimentnl justitieI gra
ucis In guvern, sad ucis in familie. Tägäduirea
justitiel a adus tägäduirea lui Dumnedeü, td-
gAduirea patriel, tägäduirea omulul, a adevA-
ruin!, a morale!, a demnit4iI, a onóreT.
0 armata de tyran! streini cArmuind in térA
cu baionetele, ucigAnd si tratänd omul ca pe
o herd selbatecd, nu face atäta red cum face
la un popor o magistraturd servild , lacomfi ,
nedréptä, ce speculd justitia spre a'§1 face ca-
rierä §i spre a se inavuti din prAçble ce II a-
runcti un guvern despotic i Machiavelist. Acolo
uncle nu este justitie de cAt pentru cel ce este
la putere tii pentru favorita Domnilor tii at
Ministrilor, omul onest nu mal póte a se crede
in patria sa, nici a Mai face cel mal mic sa-
crificid pentru o patrie unde u'are garar tie
de nimic.
S'a sperat, pentru indreptarea magistratu-
rel romane, pe sciintä. Afard de ate-vs rari
esceptil , sciinta nu a putut da magistraturei
noatärnarea. Ministrul dispune de judecdtl ,
dispunend de judeciitorI. JudecatoriI Incepünd

www.dacoromanica.ro
122
cariera, lticoml de inaintare, de aur, ca in bite
szciettitile unde luxul domnesce , uncle tot se
materialise , pentru aceste bunurl personale,
ig vinde consciinta i lovesce dreptatea. Mid
un guvern este de particle &ii in luptä , amar
neftricitel natiuni l ministrul , favoritul , spio-
nul, se fac lege, §i judechtoril unelte de uci-
dere. 0 ast-fel de stare de lucruri nefiind na-
turalä, nicl proprie naturti omenescl, duce pe
natiuni la desperare.
Amar natiunii care in acest timp ar fi cal-
cata in botarele sale de streinl 1 nimenl nu
mat aperä pe tyrant acolo nude nu se (la
dreptatea.
In Francia, §i in tóte te'rile civilisate se lau-
d& natiunea, cad tete partidele desunite 0 in
lupte, cand vine streinul, se unesc, se fac un
singur suflet in milióne "de corpurl , qi luptii ,
0 mor pentru neaternare. Unde nu se face
ast-fel, nu este viatk §i natiunea 'Ate se piarä.
Este tot ce ment/t. Dar aid se face ast-fel
cad nu este dreptatea pentru top. MI omul
onest 0 serac , este lovit de favoritil furl qi
inavutitl cu avere care lasil se va¡Ill de totl.
Tóte natiunile ce aa cklut si nu a0 tost

www.dacoromanica.ro
 123
midi regretate , ad cAqut , dud erati in pH-
vinta justitid in starea in care am fost noi.
Justitia este patul de hinceqie al natiunel.
Acesta este patul pe care natiunile mor,, daca
nu iail mesurl se garanteze libertatea dreptatiI.
Pentru ce guvernele RomAniei nu vor se in-
bunAtAtéscA nimic pe a ce st Mina ? motivele care
il face se tremure de dreptate, sunt basate
chiar in interese egoiste in untru. 0 bun A
dreptate face se inceteze la cel puterid cursul
isvorului de InavutirI prin furt; dä natiund
putere si demnitate ; rAdicii natiunea , in un-
tru , afard , in MO cu protectoril care vor o
stare miserabild, care vor uri i resbunArl ce
aduc slabirl si le deschid calea in Ora , aunt
supusi a intretine o stare de lucrurI unde o-
muI se nu maI aibA drept.
Se doresce preponderinta puterii esecutive
asupra puterilor judiard i legislativa. Recla-
mArile alegerilor se fac la tribunale. CAnd
ministrul dispune de judecAtorl , dispune de
judecati , cAnd nu maI dispuire de judecAtorl ,
nu maT dispune nicl de judeollti. Tribunalele
libere dad dreptate alegAtorilor preurmati de
despotism. IatA ce nu le place, §i pentru ce

www.dacoromanica.ro
124
nu vor se se cobóre cu inamovibilitatea Oita
la tribunale. Abusurile facute de ministril
de favorltil lor , trimise inainte tribunalelor
libere , vor fi condamnate. Cel care are con-
sciinta reulul ce face, nu iubesce dreptatea.
Se ne inchipuim o Ora crl care , colo un
ministru ruinéza finantele Statulul , dincolo
altul prada lucrurile publice, dincolo altul face
contracte cu Statul si nu platesce ce este da-
tor, dincolo un ministru un cap d'o admini-
strqiune , vinde lucrurile administratiunel
le ia el pe nimic, contra regulelor, sad le vinde
administratiunel unde domnesce cupreturT marl,
dincolo un ministru da In judecata pe un ora
onest , necutezênd se-1 scóla, si-1 acusa ca a-
busator. Dincolo un ministru îi inchiriazA
casa dehulatA Statului cu conditie a cheltui
Statul mil' de galbeni ca se 'i-o repareze. Din-
colo se face abusul de cumul, colo se for-
mézA Stai tu Stet de favoritil ministeru-
lui, praqt, desordinT, nimenl nu póte pune aid
regula, nicI supune -la pedépsA pe ceI gres41,
putin justitia. /a fine se presinta aces
ghirlanda cu tóte abusurile sub ochil natil.
Nimenf nt pète se le facA nimic. 0 justitie

www.dacoromanica.ro
 125
bunit nu tine socotealA de calitatea lor de 6-
menl putericl , se face buriA prin neatarnarea
el. Cum dar un guvern ce ar face asemenea
lucrurT, ori undo ar fi , ar voi o justitie nea-
tiirnatA. Cestiunea politicA de sustinere la pu-
tere, i dorinta de all face averl din abusuri,
dan tArie systemului prin care dreptatea se o-
mórit si o natiune se perde.
Nepiisarea de dreptate din partea celor ce
guvernA un Stat, trece mal 'nainto la aceia
cu care el guvernA, apol se cobórA chilli. In
familil , care trAresc din nedreptate. De aici
nepAsarea de dreptate.
Acest Stat de lucrurI nu mat merge. Strei-
nil reti voitorl se servA de acésta ca de o armA
contra natiunet Chiar acele institutil hberl
esistând In puterea legilor, sunt ingenuchiate.
Dreptul la fonctiile publice nu II dA irAi-
tudinea, niel talentul, nicl onórea , ci inriuri-
rile unel partide care diferA de alta, si nu pen-
tru euvinte nobile si gen(róse de principit, ci
pentru ca se ia autoritatee si se urmep aceiasi
cale. De multe ori un favorit, o amantli, o in-
tretinutil, dispune de meritul de care serviciul
natiunei are trebuinta; un consol set un dra-
goman, sail un deputat, sail un alegAtor, un om
ce pórtA livreaoa until stApAn , uu cap de laza-
ronl, un spion, fiinta cea mal degradatA din lume.
Junimea ce -nasce din arborul ce umiak in-
riurirea until vent corupt din orl-care elasA,

www.dacoromanica.ro
X26
inláturata de la meseril, de la comercid, dela
industrie ce sunt läsate streinilor spre a vem
si a ineca töte arterele patriel , crescuti cu
banil natiunei spre a face fonctionari , unelte
de servilitate, stele supuse a le sparpe orl ce
ministri in picióre, si a vesteji in shade, dace
va avea principil, si a se inavuti de vor fi imo-
rail. Aid este una din cele mal marl rane ale
societlitii.
Systemal de despotism mascat de constitu-
tiune , a clirui respingere franca facea care
baträmlor nostri parinti , si pe care noi il a-
doptäm si il facem cununi de principi consti-
tutionali, nu póte a se sdrobi , si acesta cad
are rädacini intinse, si o mänä moralä , har-
ilia si puterich pare di inca nu a venit se
smulgä acele flori mincinóse dune un morment
real.
Multi advocati , multi judecAtori , dovedesc
la o natiune multe agitatiunt , multa abatere
de la simtul dreptätii. Dreptatea nu este o pro -
fesiune simplä: Este si o misiune. Ciceron nu
era negustor. Era un discipol al acestui mare sen-
timent ce este dreptatea, ce este patria, ce este
umanitatea , ce este DumnOed. Viitorul ce
cresce , Inturna de la natiune ochil lui si cant&
un stepän pentru aur : Generatia trecuti
era mai neatarnatà. Mel ómenii chemati erad
neatarnati chiar prin averile Mr. CAtI tägadu-

www.dacoromanica.ro
 127
ism natiunea pentru un ern , tAgaduiesc inte-
resale generale pentru iateresele mesquine.
Presa este liberit pentru el tribunalele nu sunt
libere. Libertatea preset' este un princip ca
acela al senatulul si al camerel de a controla
faptele guvernului ilegale. Nimeni nu póte se
opréscA aceste atacurl. La noiopinia publicA este
pentru abus, si urmitrile presel nu mai fac nici un
efect. Din nepAsarea de dreptate, nasce la 0
natiune ori ce stare tristA , nasce nepAsarea
In fatA cu abusurile.
Constitutia are lacune de nrincipil liberale.
Acésta este Incä un röü pe lano neesecuta-
rea,si violatia constitutii cum este si legilor.
CAtl-va principi intre care unul neatárnarea
puterei judiciare , este cel mai mare princip ,
WA care nu ar putea nimic esista, niel tron,
nict camere , niel natiune. §i cu tóte acestea
acl princip nu este pus in lucrare. De aiCi
si restul merge atat de bine !
0 ideie ce sprijinA cu multA intelepciune
unul din cei mai ilustriT februaristi D. Joan
Ghica este desfiintarea acestui corp magistral
si inlocuirea cu arbitri. Un shim argument
puteric póte se se opuie : Ce se face cariera
acésta? sail sinecura achta ? CAnd opinia va
ajunge se intelégA cA misiunea unel natiuni
nu este budgetul si sinecurile, si cA catä a sa-
crifica ce este personal la ce este general, ideia
D.. Ion Ghica va fi aclamatil. Singurul mijloc

www.dacoromanica.ro
128
de libertate pentru justitie. A doa 1i ar peri
influin/a ministrului si dispunerea sa de jude-
ap. Cu acésta ar peri orl-ce influintA coru-
ptóre de la favoritii puterei in fata cu magi-
stratil, ori ce inspAimAntare de al destitui
mAind demni .8aA de a'f inainta, ramaind ser-
vili.
Recomandlim celor puterici de ast41 sé me-
dite cAte-va epoci dela Rom Ani sub Traian, si
alt cesari, ce venirA icl colo dupe acesta, sub
despotismul cel mai franc §1 decis , daea sub
ace despoti era mal Milli despotism de dit
sub guvernele despotice mascate cu numele
de constitutionale.
Totul de rAndil d ómeni, de epoce, coruoti,
cortipte spre a face dintr'o stare de liber-
tate o stare mai rea de cat despotismul.
Aid suntem cel putin in luminA , tang& 0
lampA se vede mat bine; la marginea razelor
lämpil incepe intunerecul. Dace aici nu suntem
bine, ce trebuie se fie In Intunerecul distric-
tului? In intunerecul plasil , comunei ? In in-
lunerecul municipalitAtilor ? Systemul rus dom-
nesce in térA sub constitutie ! !

FINE.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro