LUI

FUZA- Y ODA
MEMORIU ISTORIC

DE

DIMITRIE BOLINTINEANU

A.. TREIA. EDIŢIE

ltEV,\\lUT,\ ŞI ADĂOGAT'\

BUCURESCI
NOUA LIBRĂRIE G JOANIDE. & C-uÎe.
O.A.L8.A.l).l[OGOŞOAE
1809.

www.dacoromanica.ro
 VIATIA
LIM

CUZA-VODA
MEMORIU ISTORIC

DE

DIMITRIE BOLINTINEANU

.A. TR..1E1MA. R3DITIJEy

REVAUTA § I ADLOGATA

BUCURESCI
NOIIA LIBRARIE GEORGE IOANID, & C-nie.
o.....x.m.A. 3560131-0g0 AlE1
1869.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA.

Acest memorid a fost cum fuse scris Ara

spirit de partid5, Ara partinire, s acrifi can d
historil oil ce considerafunl de amicie.
Avn In publicul roman un mare resunet.
in treT One iimitdia editiune disparn ; adoa
avn aceia§l sórti, si publicul ceru o atrea.
IT daruim §i pe atreia in care se puse öre
care corecturT.
Domnul Cuza -va fi fa historie un Domn
roman din cei mal marl pria actele sale
de Teforma , prin tactul Oa de a servi
drepturile si aUtonoinia patriei sale afa-
ra din 'Ora.

www.dacoromanica.ro
4
Asupra acesta figurI istoria devine
philosophie. Ea are A analisecle cum un
domn care a Mcut fapte atAt de marl;
MA s6 se trécA in administratiune atAtea
turpitudine ? cestinne gravA §i demnä de
a fi studiati. Trecutul 0 presentul In
lupth. Domnul administrator era expre-
siunea claselor cu sentimentele qi cu in-
teresele kr. Domnul reformator era espre-
siunea historil Romanilor Erorile comi-
se in Intru erat. vointa 'Astra, vointa
claselor, resnitatul unel sari de Incruri
abia e§itA din influinta secolilor de scla-
vie unde interesele publice se sacrifica:
celor particulare ; unde dreptul divin
influinta Inca asupra doctrinelor ratiunei
unde viautile civice aveati locul de§erta
uncle datinile urmArind legile rele , sufe-
rind violarea, sympatia sa cu trecutul; uncle
doctrina a natiunea este proprietatea
guvernulul avea multl aderenti, unde as-
pirapunT pentru viitor nu esistA, uncle
natiunea pärea ne cunoscutá cu ideia
de progres, de mArire, de putere natin-
mile nu se cred cit ar avea o misiune pro-

www.dacoromanica.ro
 5
videntiall in interésele armonici univer-
sale care at ocasionat nascerea bor. E-
venimentele dovedirA asésta in UrmA ni-
mic schimbat din acésti administratiune
interiOrA atát de criticatA. Evenimentele
politice adtogAnd chiar ral acesta. Omenii
ce at fAcut intrecut systemul de guvern,
remasi espresiunea natiunT, trimis1 a con-
tinua acelas system, tirnpul a doveditta
causa arat ce a fost blarnatA era in nol
insine. aid dar catA sA se indreptecle tOte
privirile, aid este tot defacut iar nu la
tron, iar nu autoritate. guvernele vor fi
ce vom fi nol, si chiar astAclI sunt ce sun-
tern nor. 'Tom desvolta aceste cestiun!
in istoria celor trel anl d.ela februariti
in 11 pAnA astAdT, ce este sub tipar.
Dimitrie Bolintinémt

---11K41411--

www.dacoromanica.ro
 Dupl incetarea resbelulul din Crimeea si tn-
cheferea pace! intre Rusia i puterile mari-
time, se botari prin tratatul de Paris ca Prin-
cipatele Romfine sfi remfie sub suveranitatea
Portel si sub garantia puterilor Europene. In
aceste conditil intra alegerea a doI domni ro-
man!. Inputerea invoelilor diplomatice se decise
a se numi doA guverne provisori!. unul In Ora
RomAnéscA, altul in Moldova. In Ora Roma-
néscl se numi dela Pórta. Alesandru Ghica
fest domn in acéstA t6ra, in Moldova nn boer
Bals. Cel din urmA incetand rapede din viata,
locul sefi de locoteninte domnesc fuse dat lul
Vogoridi, fifi al unui bulgar cunoscut din Con-
stantinopol i favorit al Sultanulut 0 coris-

www.dacoromanica.ro
8
pondintA intre fiul i pArintele, corispondintä
in care se trade politica Porta i Austriei con-
trail unirei Princinatelor, denuntAndu-se pu-
blicului, fact' un mare scandal si fuse cause
desfiintdrel alegdrilor de deputati fAcute deja
in Moldova sub inriurirea Turciel i Austria
Dupd o nod decisie intre puterile garante ,
cele doO guverne provisoril ale Principatelor,
se schimbarA. Comisari puterilor garante ple-
at! A din Bncurescl.
Camera Moldovei proclamti unirea terilor
cu domn strain. PlecAnd din Constantinopol
casa me More in Oil, dupa ma! multi* ant
de esil, ambasadorui Franciel, D. Thouvenel,
imi Oise, dace merg prin Moldova, sA spun
deputatilor cA puterile Europene, in urma unul
resbel care avea de scop intArirea Imneriu-
lui Otoman, nu putead consimti la o politica
care putea sa slAbIasci acel Imperiti, caci
unirea cu Principe strein era de naturA a im-
plica ideea de neatArnarea absoluta a Prin-
cipatelor dela Turcia, Me descArcaia de a-
cesta misie familiara. Acéstä idee ce o comu-
nicalti D-Ior C. Negri, Raleti si CogAlnicénu,
nu era de gustul deputatlor MoldovenT. D.
CogAnicanu Oise chiar cA de nu ne va da Eu-
ropa Doran strein, face Mica o revolutie. Eram
Incre intat despre fluiditatea principiilor nOs-
tre politice. Cu tote acestea Camera Moldo-
ye! proclama principiul Unirel cu Doma strein.

www.dacoromanica.ro
 9

In entusiasmul poporulul, doi deputatI, un

episcop i D. Bala singuri, avurii, curagiul a
se declara contrari Unirel i Domnolut strem.
Idea uniret era veche. Stefan cel mare ,
Despot voclä ereticul, Mihaiü Vitéclul, Vasile
Lupu, MateM Basarab i altt domnt afi visat
acel vis 1 Chiar i generalul Kiselef. Uni aa
&cut unirea, prin concistä; a tinut o cli et
s'a sdroblt sub greutatea lovirilor date de
streint. Ideea Domnulm strein, era o idee nog,.
Doi feluri de &nen! voiaü Domn strein: boerii
fanarioti din Moldova cull vedeati In acesta
reinturnerea catre epoca fanariotilor. i adepti
ideilor liberale cari vedeau In ideea de Down
strein, ideea de neaternare a Romamilor; dupa
acestia veneati turmele cari admit ort-ce idet,
WA a o cerceta.
Deputati din amandoit terile se lepadarti de
ideea Domnulut strein, ctaid puterile daterl
cel din wink cuvInt contrariti, acelaai entu-
siasm cu care priitnise mai 'nainte ideea de
Doran strein. Nimic nu ucide o natie ca a-
céstä usuritate asupra principiilor. Cand o
natie nu sacrifia nimic pentru principit, nu
tine la nict un principiü. Acesta se veclu In
urmi pita in clilele de asti-cit. In adever lécrt
un fapt.
Nu trecu trei ant ci ministri lui 2 MaUi
se unescu a; forma un minister cu ministri
de la 11 Februariil; guvernul personal se

www.dacoromanica.ro
10
confundA prin cimeni guvernnlui constitutional
care il resturnase. Ce ucidere de principii, de
convictil 1 CAte capitulatil de consciinth din
am&ndcal pAriilele, ea.& mai bine, ce confusie,
ce ametd1A1 Ce Ote BA vasa din inperecherl
atät de monstruóse ? Ace0e 1nperecherl mon-
straw) urmetlA neincetat. Ele aduc slAbirea
net-jet si fac din trinsa imaginea unui vas WA
pilot 0 fArA cArmA, aruncat in vola yinturi1on
CAnd D. CogAlnicenu artma in plebicist gu-
vernul personal, natia 11, aclamA.
Cana dupA 11 Februarift aliati, D. CcgAl-
nicenu aruncA In plebicist guvernul proprie-
tarilor si burgesiler, natio le aclamA cu aceea§1
facilitate si nepAsare.
De uncle vine aséstA? din lipsa de princi-
pii. Natia este proprietatea guvernului. Con-
stitutie, legi , cad sub acditA doctrinA. Mul-
timea simte durerile, consecuinte ale acestel
start de lucrurl, si tAnjesce guvernulul despre
starea sa.Dar natiea este stApAnA si n'are drep-
tul a tat* guvernului despre starea ce it face.
Starea sa catrt siesl-o fad A ingutl. CAnd o
natie volesce bine, guvernul esecutA bine. Daca
guvernul nu esecutA bine, este cA natiea nu
voiesce bine. Tirani se produc acolo unde aunt
top tirani. Statul se conduce fArA principii,
cAcl clasele nu ail principii. S'ail veclut in
capul Statulul (nneni cari '§i-afs. Mut un joc
din principii, tot-d'a-una protejati de cel mai

www.dacoromanica.ro
 11
multi §i cA§tigAndu'sT grin acésta thlar un
drept de a reveni la putere. S'art veclut 45meni
consecinti in princepiile lor, inamici al des-
polerel publice, rAmast purl ç one§tb, §i carl
ad fost victima sentimentelor lor, cad, 's1 ad
atras ura celor mal multi. (lel ma multi vor
dar stat fArli prinmpil I
Instructia i educatia maselor formég dati-
ne bune, formed& principii, formécIA legele,
forméclA statul. TOte guvernele ad oprit sborul
instructiel publice. TOte aceste guverne fAced
ast-fel, cAci noi voiem ast-fel; fAced, red, del
nob nu vobém bine; ast-fel vor merge lucru-
rile pe cat nu se va respAndi in natie lutrd-
nele, pe cAt guvernul va credo cA misia sa
este de proprietar. si natia va crede cA mi-
sia sa este d'a fi proprietatea guvernelor sale.
Nu vom aye Mel o datA justitie, religie, pe
cat ele vor fi proprietatea ministrulut. Ideea
de stat roman nu se va forma cu robb si ti-
rani. Statul, fArA principil, va fi vointa dupa,
inriuririle de afarA ; nu dupd interesele na-
tiei , functiunele nu vor ti date pentru inte-
rem]. serviciului public, ci se or da dune-
nilor de partidA , de clestre favoritilor.
cea ce este mai trist, ele vor servi a regula
alegerile, a pAstra simpatiile corpurilor pentru
guvern, ci a renasee, ca o fatalitate, sistemul
coruptiei, favorat de un regim liberal numal
cu numele, ucigAnd ast-fel acest regim ale ca-

www.dacoromanica.ro
12

rul fructe nu s'ar afla mal bune de cat acelea

a le despotismulut
RomOini se supusera la vo!nta puterilor
renuntarA la Domn strein.
In Moldova ideile de unire fusera favorate
de interimar. Panu sprijinit de partitul na-
tional, lupta cu energie pentru eausa unireT.
In Ora RomAndscA ideea de unire remA-
sese In starea el de vis. De cum aparu cele
dm nrnã lucrAll a le conferintelor, fie-care
actie se gAndi la candidatul sett la domnie.
Domni tosti i Instreinatl se apropiara de Or-
ra, fractiele incepura, a lucra. Ele avéti a
combate contra partitului liberal si contra gu-
vernuluI lui Al. Ghica, un;ti provisoritl. A-
cest guveru ca. i guvernul Moldovel favoraii
idfile liberale Ins& veni guvernul interimar,
trel calmacamI. Atuncl acest guvern, In tera
RomAndscA, lua aerul de partid i farA a tIne
socotelA de Conventia de Paris care rroclama
drepturile omulul, Irma a cArmui dupA piste-
miii
In Moldova partidul national, avind In guvern
membri din sinul sea, nu'l Inpedica nicI o
stavilre In lucrArile sele. Numal era vorbA de
unire si de principe strein. Cele doA terl avdü
conventia de Paris spre a esecuta. Principul
unirel era aruncat In comisia centrall din Foc-
sanl. Fie-care Ora 's1 alegé tin domn roman.
Particli pun ate un eandidat. Cel d'antei fuse

www.dacoromanica.ro
 13
C. Negri, V. Alesandri, din partea partidu-
lul liberal; fostul domn Mih. Srurza, din par-
tea partidulut batrin.
C. Negri era capul i idolul unel junimi no-
bile care luase initiativa in ideile de reforme
Arica din anti] 1848, pi care se vecluse esilata
d n Moldova sub Sturza pink la venirea Dom-
nulut Grigorie Ghica. Acest domn se urea pe
tronul Moldavei, chlamAnd pe linga sine pe
tog liberali, pe and liherali din tera Roma-
né ea, era I. esilati. June am& C. Negri ter-
minAndu'st studiile sele in streinAtate, priimi
dela D. Konaki, pa, intele sea vitreg, propu-
nerea de a '1 face mqtenitor reste averea sa
imensA, cu conditie a lua numele de Konaki.
Sentimentele sele nobile, cavaleresci, inpinse
pin& la cea mai sublima abnegatie de persó-
na sa, Il facura a refusa en indIgnatie con-
ditia de a purta alt nume nentru avere de
cat numele parintelu sell, care murind 11 la-
sase mosia Minjina cu un modest venit. Acest
act anunta ce va fi mai tarcliii. Petrecu mai
multi ant in Italia. Sentimentele sele delicate
se armonia4 cu fericire la minunele ce artele
frumóse respAndén in cercul orizontelut seu.
Lua parte in mai multe conspiratii cu socie.
Utile carbonarilor pentru libertatea Itiliet si
a patriel sele.
In anul 1848, pe cAncl isbueni in Paris re-
volutia dela Februariii, C. Negri era la Paris.

www.dacoromanica.ro
14
El pre§eda §edintele junilor romänl ale caror
inimi se inarinaa atunci la sórele libertatei pa-
triel lor. Veni un moment and bancheri cur-
marl daraverile lor. C. Negri, care vincluse
in Londra o mare cuantitate de grane, inainta
mai multe sume de bald pe la romani, §i lua
din Patis cu chieltulala sa peste cinei-spre-clece
juni cari mersera inBucovina 0 In Bucuresci sa
&eft mi§carea nationala ale carei seminti &aft
neja aruncate.
C. Negri adoptase programa cu improprie-
tarirea teranilor. Cei mai multi proprietari, de
buna credinta, neintelegêndinteresele oele pro-
mitea solutia ast-fel a acelei cestii, ali Wend
din acdsta ceatie un mijloe de partid sail de
casta, nu salutara de cat cu sfialä candidatura
la tron a lul C. Negri, Vasile Alesandri, renun-
tind la Ose-spre-clece voturl a le sele , le
aducd amicului sea. Boeri vechi ()rag in nu-
mer mic intro deputatl. Luptele intre parti-
dul liberal §i cel batrin , deschise pórta de-
putatilor din clasa II de boeri. Acéstä clad
man de clasa I, §i mai puterica acum atat
prin inteliginta cat §i prin numer, gasi mo-
tnentul prmeios spre a se ridica, ridicand pe
tron unul de ai lor. C. Negri era din neea
ce se clicea atunci in Moldova prin imitatie,
clasa nobililor. El era asemenea pentru des-
fintarea dace!, toti sciait cA principiile la acel
om nu erail mijlóce ca BA vie la guvern ci

www.dacoromanica.ro
 15

erati convinctil puterice. Deputati de clasa

II se sfiaA a grämädi voturile lor lut C. Negri
pentru aceste dol cuvinte. Ast-fel In sed nta
de Incercare. un deputat D. Lasdr Catargiu
Oise d nu chl votul set' pentru acela care, daca
s'ar face Donn, '1-ar lua moii1e i le-ar da
la teranl. Niel ed, striga Cogälnicénu, nu
vohl da votul mei D. Catargiu care, dad ar
fi Domn, m'ar trimite peste hotar, pe mine care
slat pentru Improprietirirea teranilor," Oise si
se duse acask. §edinta urm6c1A, deputati de a
II clasä, voind cu ori-ce pret unul de ai lor,
nu gasith multa greutatea 1ntruni cu voturile
lor voturile partidului batrin Iuspttlmantat, a-
supra junelut Al. Cuza care 11 credea manic
al Improprietarirel teranilor.
Moldova trecuse Prin nisce IncercAri dure-
rose, Guvernul t 'ere! 1ncredintat de Pórta oto-
mana In nninele Int Vogoridi, acOsta primi Ora
ca o proprietate a sa. El jud rola unlit tiran,
dar un tiran docil la vointele Consolulul Aus-
triac; acest din urma era adeveratul locoteninte
ae Domn. Inriurirea Austriad era violentä.
Consolul ordona Calmacamulut, boerilor din
partitul ce respinge unirea terilor: Acest gu-
tern avea Ind multe fete: tirania, ttrbitrariii,
necapacitate, ca tote acele guverne ce Intärclie
d'a mai avea vointa lor. Moldova plangea si
riclea. Poetul Alesandri norinteo satira Tlintt de
spiritul sea fin, flicu pe Moldova sä rIlá printre

www.dacoromanica.ro
16
lacriml. Corispondinta secrcta a Calmacamulul
In care se tilde politica Portel, Austria i An-
gliei contra unirei, fuse furata din scrinul Jul
Vogoridi, predata Franciei i publicatain presa
Européna Alegerile racute sub inriurirea celor
trel puteri, fusel a faramate. Pe linga acel Cal-
macam era un adiotant, un om ca de 35 de
anl, cu rang superior In armata, amic intim
al Calmacamului. Acest june Il dase deja de-
misia de prefect dela Galati demisie motivatii
In urma descoperirel politicel Caimacamulul
contrail unirei terilor i lovitó- e drepturilor,
si Rasta demisie facuss mare sgomot in Oil
s, in streinétate. Poetul Sion dna acéstä de-
misie si declail printeun articol ca acest bar-
bat era c'emn de timpi antic!. Och I moldove-
nilor se inturnasera catre acel pine soldat,
care prin fapta sa vt nee si le ridica sufletele
abatute de impresia spiritulul de umilinta si
de degradare ce parea cä incinge tótä nape,
dat care din fericire nu cletina de cat sufe-
nntele socielaid. Acest june era Alesandru
Cuza care mai In urma se ur(A, pe tronul
terilor unite. EA '1-am veclut pentru prima dra
la CaImacamul Vpgoridi. Acest Vogoridi nu era
nascut a fi tiran, nici om rein avea inima bunk
caracter franc, rola sa politica de tiran nu'i
sedea pie! de cum, si pentru ca top II cu-
noscea0 i 11 iubIail in riga de familie, unde
nu'l cunoscea nimenl nicl un fa de tiranie)

www.dacoromanica.ro
 17
pe tronul Moldavei aflAndu-se, nu'l simtea tótA
greutatea tiraniei. Cu tote acestea, sub apa-
rinta suriclitore, un sistem de ucidere natio-
nalä se intindea, rrin ajutorul acelui partid
de OmenI tari ad fAcut din dreptui ile tent .
prettil urcArei lor la putere. Moldova numa!
rise, nn singur om ridea funk i ridea lingl
tiran. Era Alesandru Cuza. El ridea de Turd,
de Austriad, de boeri partitulul national, ri-
dea de tiran.
CAnd am veclut pe Citimacam, la pabat, dupA
inturnarea mea in tdrA, me indemnA sA re-
mAn in Moldova. Te void face colonel, Pe
el. Pe Cuzaki nulam flicut et colonel ? Vor-
bind ast-fel imi aratA pe un colonel tiner
And, blond, care &iedea pe o sofa cu un du-
buc lung in gurA, serios i tAcut: era Ale-
sandru Cuza.
Alesandrh Cuza cobora dintr'o familie ve-
che moldovenéscA, stremoril set murise tAiat
de Turci pentra sentimentele sele nationale.
Sub domni fanariotT, acdstA famulie, ca multe
altele, p'rigonite de streini, rerduse din splen-
Urea sa t se coburise in rinclul boerilor de
a doa clasA. Mama sa era din Constantino-
pol, din familie genovecla Cozadini familie
grecitA en timpul. June Ancli fuse trimis in
streinAtate spre a's1 complecta studiul. Intur-
nat in Moldova, se inrolase In o§tire, qi fuse
numit oficer intr'un corp. t§i dAte demisia ei
2

www.dacoromanica.ro
18
trAi and liber, cAnd director la un minister
in Iasi, and presedinte de tribunal sea pre-
fect la Galati unde 41 a vea rasa pArintéscA.
Alesandru Cuza nu fuse strein inriurirei a-
teluI partit national , care, plecAnd din um-
bra societAtilor secrete din Bucuresci, sub
conducerea luI CAmpindnu, se respAndi in Mol-
dova prin N. BAlcescu, se inchegA la mosia
Minjina a Jul C. Negri. V. A lesandri, C. Fi-
lipescu si alti, aruncarA In inima junima Mol-
dova serninta idea de unire. End escursil
la mosii, la bAl, calAtorif in streinAtate, reu-
niri la Minjina Jul C. Negri.
Junimea Moldova din cjasa boerilor se for-
ma la sórele idea de unire si de libertate ;
fii divorsaa de pArinti intArqiatt pe calea de
degradare si de robie ce le creaserA streini
In secoli din urmA. Din acéstA näscu la Bu-
curescI o societate literarA, la Paris o bibliotecii,
unde se adunarA regulat pentru Antela OrA
juni muntenI si juni Moldoveni, unde se ( u-
noscurA si se inteleserA.
Aceste intelegeri avurA resulqat util pen-
tru causa RomAniel. Ele prepararA pole eve-
nimentele din urmA sad cel putin regularA re-
sul tatele lor.
Toti membri acestel asociatil de Wei, pA-
rurA p scene politicA In evenimentele din
1848. Alesandru Cuza, esilat afarA din tdrA,
c u alti soti ai eel, reintrA in Moldova LupA

www.dacoromanica.ro
 19
urcarea pe tronul Moldovel a lul Grigore Ghica.
El nu reaparo pe scena politica de cat in
timpul guvernului interimar al Int Panu unde
el insu'sl avuse ministerul de resbel.
Alesandru Cuza se alese Domn peste Mol-
dova. Dorintele Moldovel si Valachiel nu se
implinisera, unirea detinitiva si domnul strein
nu se dase. Alegerëa lui Alesandru Cuza domn
al Moldavei facutti cu cate-va Ole inainte de
alegerea Domnulut teret Romanesd, fuse pen-
tru Romani munteni ocasia a se gandi serios
la marele interese de unire si de aria na-
tionala.
D. C. Negri. Nicolae Catargiu si alti ple-
call pentru Constantinopoli ca deputati din
partea noulul Domn al Moldovet. ET avura
misia a trece prin Bucuresd si a scruta ideea
dad, este putinta a veni la unirea tPrilor, cel
putin, prin alegerpa Domnulul Moldovel de
Domn al Orel Romanesci. Acésta idee mu-
gura dAja in tote inimile Romanilor evil nu
purtaa livreaoa unui cap de factie si cari nu
visasera a se urca re tronul terei , ideda a-
césta pune in miscare partidele. Guvernul in-
terimare de trei din Bucuresci se ingrijesce
si date avis la Pórta, la consoll, dupa datina
acelor corpuri mórte chiemate BA dPa viata
terel; a se lua mesurl, era tarcliii Camera
electiva se aduna candidatura lul Bibescu este
sprijinita de gavernul interimar I in casa lut

www.dacoromanica.ro
20
Ion Florescu se prepara, un mare festin pen-
tru deputati alegAtorl, dupti alegerea Dom-
nuluT Bibescu. Partitul liberal avênd candi-
dat la domnie pe V odA Al Ghica sat pe D.
N. Golescu, sacrificA tote acele interese pen-
tru interesul Public. Particli se agit. se adun,
se consiliti. VodA Al Ghica el intelese el
interesele RomAniei ceréii sacrificarea a orl-
ce consideratii personale. El se face un spri-
jin al ideei nationale. Camera electivA, alésA
de un guvern ce simpatisa cu fostul Domn
George Bibescu, majoritatea el se cAompunea
de deputati inchinati acestel cause. Intre ca-
usa until om si cilium Rombilor, patriotismul
RomAnilor, esaltat de evenimentele politice ce
le parOfi promitAtóre de un ma! bun viitor,
reesi spre a face st triumfe alegerea Dom-
nulut Moldovel la tronui terei RomAnescI. Pe
d'altA parte poporul capitalei manifestA ideea
in favórea unirel t( rilor, prin alegerea Dom-
nului MoldoveT. Armata era sub ordinele ge-
neralului VlAdoianu, initiat la ideea de unire.
El refusA a trage in popor si a face sA se
ridice pe un ocOn de sangelr Romänilor, mor-
mintul unirei pentru tot-d'a-una , Partisani
din factii vrênd nevrênd, aderara la alegerea
DomnuluT Moldovel, cAte-va discursuri de u-
nire, mai ales acela al junelut deputat Vasile
Boerescu cari atund promitea un patriot,
discurs care fAcu intr'un entusiasm sublim

www.dacoromanica.ro
 21
insu'si pe amici Austriel si Portei sA verse
lacrimi, de corcodil fAcurA un mare efect asu-
pra spiritelor. In acest timp Omeni impArpart
in poporul adunat mal multe mii de esemplare
dela Ddmbovita, cu moliftele SAntului Vasile
pentru eel indrAciti ca o protestatie contra cen-
sure! guvernului interimar care, chiar sub
conventia de Paris, prin D. N. BrAilolu mi-
nistru si censor, stergea tote articolele jur-
nalelor inainte de a se publica. De aceea pu-
blicarA moliftele ca un lucru care nu era o-
prit de censurA. Mil' de omen! repet4 cuvin-
tele Santulut Vasile:
Blestemu-te pe tine Domnul, Diavole etc.
Tnvitati pe diavolul sA lésA din inima ce-
lor ce erail contra unirei terilor.
Entusiasmnl fuse nemArginit. De la 1848,
de la lupta poporului la palat contra cetelor
lui Odobescu si Solomon. de la bAtälia porn-
Pierilor, acéstA termopilA romAnA, venini e-
vuniminte triste, cerimonii, serbätori aduse
de reactie, de ostirile streine de ocupatie ;
parade lugubre, ce pAreail imormintarea na-
tiei, la can luaserA parte multi fil si terei,
la cari femeea si feclóra pAruserä cu fruntea
incununatA de floe ce la radele tortelor, la
atingerea fumulul ale acestor torte de mórte
ale Romtiniell se vestejtaq si fAceaU sA yes-
tejfascA fruntele ce le purtat. PinA in dioa

www.dacoromanica.ro
22
alegerel Domnului Moldovel, dela 1848, nu
se vetiuse acest entusiasm sublim. Streini in-
su'si se bucurarA cu Rom Ant. Sunt rail iblele
acelea and an poror nobil tii marinimos,
strivit de secolt sub tirania streinilor $ i a tia-
strilor sei, pete a resufle liber l Dar ate nu
Bunt de ON a doa-cli, dupA ce acest entusiasm
se stinge, si and natia la locul el la sórta
poporului liberatl Libertatea este o ilusie cAnd
ea nu are adAcind in inma natiel, and ea
se capAtA sail se perde numat In miscarea
mecania si fatalA a micllócolor ce restorn
tirani :
AtAt era de dorinta unirei cu domn strein
in cat tnsu'si domnul Cuza scrie o declaratie
pe care o film sA ajungA sub oehi mat mul-
tor cabinete streine, a dorinta sa hind dorinta
natieI esprimatA, el se va cobori din tron
pentru a lAsa sk se urce un domn strein de
yit latinA, and patria si ruterile garante
vor crede momentul priincios.
Festinul preparat la Florescu care trebuia
a A presidat de Bibescu, dupA a sa alegere
la d mnia Valabiel, se oferi deputatilor cari
aleserA re CuzA.
Entusiasmul trecênd cu betia sArbAtoret, ta-
bloul era spAimintätor la cele Anteld rack ale
clilei. Figurile erail triete, obosite, ganditóre.
Consoli murmura0. Nomolul partitelor ame-
ninta a theca terimul pe care se trecuse a-

www.dacoromanica.ro
 23
ceste betil nationale; dar protectia puterilor
maritime era o bariera la tote aceste ambi-
tii sdrobite. Camera trirnite o Deuutatie la
Domnul Moldovei, anuntandul a sa alegere,
duna ce acesta scrise ca priimIa tronul Va-
laciei si dupa ce numise minister in care fi-
gura C. Cretulescu i Nicolae Golescu. A-
césta comisie fu alésa din Nita fractiele Ca-
merei. Comisia p16ca.
Bucuria fu generalii in Bucuresci cand de-
putati nostri trimil 1aIaI, spusera despre me-
ritele rersonale ale Domnului Moldovei. Uni
din deputati se lasara a se entusiasma pina
la estas. Domnul Cuza era intiliginte, el avea
acel spirit de se face placut prin manierele
sele la toti acela cari '1 vedeati pentru prima
Ora. El lingu5i simtimintele fie-carui deputat,
clued convingerea ce'si facuse despre sirnti-
mintele tie-caruIa. Un domn roman vorbiud de
marirea Romanilor, de libertatile patriei, era
ce-va necunoscut itlICa la Romani unde Demni
sd consicleraii srngurl ca serbi al Porte si
ai Rusiel.
Deputati se Intórsera incantati. Entusias-
mul cre cu In Bucuresci prin istoria ce se facea
de cualitatile emininte ale noului DOMD.
Fosti Domni ce intrasera In Ora sat) se a-
pronriase de hotarele ei, t lecara rat ede Ina-
poi. Domnul tirbela i Domnul Ghica adre-
sase de mai 'namte memorande la puterile

www.dacoromanica.ro
24
garante prin cari, in mirarea natiei si a strai-
nilor, cerean unirea terei. Gr. Ghica nu s'a
opus la desvoltarea idailor nationale si libe-
rale. Sniritul ce conduse Moldova in cel din
urma timpi, se datora mult simtimintelor a-
cestut Donn. Bland, onest si devot. Ma, sit
se desvoltP sborul ideilor liberale treptat. El
fuse o figura ce rechiema pa Radu cel mare,
pe Negoe Basarab, pe Antonin cel bland.
Administrati nu avu a suferi din causa bu-
natatei FAole. El intemele aseclaminte de bine-
facere. In téra Romanésca Domnul B. stir-
bein se urcase pe tron prin forta baionete-
lor straine. El isi Nä rola de restaurator, rola
lin Ludovic al XIII-lea. El starui a se pre-
lungi esilul celor trei- cleci de liberali. I n unele
casuri, in fata cu uni emigratl, fuse chiar
crud, cad, taxa a avea motive politice, refusa
chiar la hotarele terei intalnirea emigratilor
cu mamele lor. N. Balcescu revenind aft móra
in patrie, 'i se inchist 'Arta si chiar batrina
sa mama fuse oprita de al vedea.
Administrand de minune proprietatile sele,
voi tot ast-fel sit administre patria. Téra Ro-
manésca deveni o proprietate a Domnulut. Cen-
sum servii, justitia in maim Domnulul. sadele
in mana Domnului, finatele in maim. Domnu-
lui, nicl un alt control de cat al divanulut
ai carui membri era(' numiti de Domn. Ast-
fel era starea ce ne Meuse tractatul dela Balta

www.dacoromanica.ro
 25

Liman. Cu asemenea tractat si cu spiritul de

reactie i stingere a tot ce era RomAnism si
liberalism; cu pretentile fArA margine a le Ru-
siel, Austriel si Portel; cu urele escitate In-
tre Rom Ani, G-uvernul era dificil de condus.
Domnul §tirbeifi regulA finantele Statulul in
micul cerc al trebuintelor de atunci. Stare
patriarhalA, statul regelui de Iveto ! El insti-
tui dorobanti 1i grAniceri, ostire vecbie a Ore!,
de si in numer mic. Om capabd i inteligin-
te, el prefera ómeni iutelignI bAtrinilor fi-
guri ale tinel epoce de ignorautA aclut sub
o revolutie. Ne voind a nap e. twit cu casta
batrinA, ll fAcea ministri sei din boeri ba-
trini cari nu mai intelegeati nimica din lu-
crurile timpului. Le da directorl inteligint!
cari fAceail tot, cu cari Domnul se consulta
si esecuta fgr sA scie ministri nimic.
Destul am vorbit de acest Domn. Acum
cAte-va cuvinte desere intrarea in Bucuresci
a Domnului Moldovei.
Cuza veclu cel mai mare entusiasm. D. N.
Golescu, miuistrul sPu numit de la Iasi dupa
recomandatia lul Alesandri, merse sA intim-
pine pe Domn afarA din barierA cu o trAsurA
domndscA de raradA. 0 sutA mil de inneni a-
dunati din diferite sate si urbe formaü acéstA
lume entusiastA ce venea spre. intimpinare.
Domnul pAru In trAsura sa. El era serios pi
rece la salutArtle sincere a le poporulul. Amici

www.dacoromanica.ro
26
sei politic! din Moldova II spusedt CA in Bu-
curesci era o confrAtie de tabaci , Omeni din
popor, revolutionan de meserie i purure, tur-
burAtorl al linisteT publice cu alte vorbe o
bandA de mamelucl in serviciul partitulut re-
volutiouar. Saa antipatie pentru asemenea i-
mitatii saü politicA, Domnul fuse rece la pri-
imirea lor. AcéstA rAcelA fuse insemnatA de
popor. Se fAcurA murmure, dar trecurA fArA
urtnA. Domnul merse la Mitropolie pi ficu ju-
riimintul. De acolo reintrA in palatul tere.
Entusiasmul fusese ca o putericA vijAlie care
incetécla i Arica léganA undele mkei mai multe
clile. Ambit ile incepurA a sopti. Ministrul durA
pe urmA se schimbA. La formarea noului mini-
ster era de naturA a se gandi toti aceia cari
asteptaii un minister liberal. Se moditicA. Vine
d. N. Cretulescu. D. N. Cretulescu fuse cel
e'Anteiti fecIor de boer din clasa Antetil care
inN etA medicina i o profesa in Ora sa atAt ca
me 'ic cAt i ca profesor public de medicinA,
spree da ast fel esemplu de egalitatea claselor.
Compromis in revolutia din 1818, ca comisar
revolutionar. purcese in streinAtate; se in turnA-
de apropiA de Domnul B. tirbeiA pi merse
cAt-va timp cu Dómna in cAle orie. Mai tar,
sliA avu o fuuctie inaltA; cAnd Domnul §tir-
belt' plecA din tell i, CAimAcAmia terel era
Promisi, D. N. Cretulescu merse la Constan-
tinopol unde lucri cu multi calduri la ur-

www.dacoromanica.ro
 27
carea pe tronul cAimAcAmiei a fostului Domn
Al. Ghica. Opositia personalkincepe cu acest
minister cu care intr'o cli cauta sA se spulbere
tronul. Ea se declara in camera. Ministrul Ion
Ghica care ocupase deja in Moldova functia
de ministru, aduse inchiderea aduntirii. Opo-
sitia personala se declara atunci. D. Ion Glirca,
dupa ce citi la camera o lista de frumóse
proiecte ce erafi a se vota, disolva Camera.
Acésta fuse o lovire data tutulor partideb)r. D.
Ion Ghica facu alegerinol. Alegerile, sail pen-
tin cii fuseta libere, sati din causa legel elec-
torale, adusera tot pe acel deputati cari, in-
turnandu-se dupa un apel facut alegatorilor,
awl mai plini de pretentii. Cele mai marl
cestil , precum cestia rurala , largirea lege!
electorale, unirea definitiva , luarea averilor
monastirilor Inehinate, se amanarA. Camerile
din Bucuresoi si din Iapi doriail mai mult o
schimbare de domnie de cAt de constitutie.
Ministrul Ion Ghica arunca o schita de pro-
iect de b ge rurala, unde se asigura muncaqi
proprietatea, pi se inpamintenia terani numal
pe mosiile Statulul.
Domnul Cuza o respinse. Boeri din Camere
mai tarchil Ana' elaborara ce-va ce semAnii
o nott dibacie. Acesta se respinse Anca da
Domn. Cestia rurala era pastrata Spre a se
tei mina cu ocasia destiintArei Conventki din
Paris; pe de alta parte partitul liberal, unit

www.dacoromanica.ro
28
intr'o idee politica cu boeri sad voind a'i
castiga, nu mai anarad cestia rurala. Partitul
vechiü tremura la ideea isbindirei legel. Ast-
fel veni un timp dud numal diarul Dimbovifa
in Bucurescl §i D. Cogalnicénu in NO mai
amintiad acéstä mare cestie amanata.
Deja sub ministerul N. Cretulescu intentiile
opositief se dovedisera prin mai multe acte.
Torturele cu urdicl de la Dimbovifa, violarea
dorniciliului D-luf Ferichidi din care opositia
fact' o arma puternica, aruneara banuTala a-
supra respectului euvenit a se da legilor ei
conventiei din partea guvernului. D. G. Costa-
forul, un om al regimnlul boeresc, inälta atunci
vocea printeo adresa catre redactorele Ro-
Indnuiul; protesta cu energie contra acelui
abus de violare, numind pe redactorele Ro-
manului: ilustru apdrdtor al drepturilor ce-
tdfenesel, ceia ce nu'l opri mal tarcbil &and
veni la putere a face asasinatul politic din
Craiova cu patriotul D. Ghica. Al treilea in ci-
dinte fuse mai gray. Ai:Am in public nisce ga-
zete cu litere rosii prin carichlama pe po-
por la arlunarea de la Bosel. Domnul fuse
insciintat. Acésta nu'l placu: vedu politic
in aceste libertäti conventionale. Seminta u-
nei restuunaril chiania pe capi armatel 1i
le date ordine a consemna o§tirea In casarmii.
Politia este ordonata de a se insoti de porn-

www.dacoromanica.ro
 29
pied, acei fit iubiti poporului, si a merge spre
a evacua sala uncle se aduna opositia
Pe cAnd se aclunard séra multime de capi
din opositie, peste o mie de óment din popor
trecurd, pe strade avênd aerul acelor valuri de
popor ce s'ad veclut pe stradele Parisului la
inceputul unei revolutil. Uni strigad: Jos
ministerul!" alti: Jos Voda!"
In sald, pe dud cel mai fruntasI se adunard,
intrrt D. Dim. Cretulescu cu pompieri. Sala
se evactia. Mal multe loviturl de paturl de
pusci se primir d. de acela cari protestara con-
tra cAlciiret unui drept legal. Uni din membri
de fata fusera nevoiti a scdpa pe ferestrA intre
cari se clice ca fuse si D. Dim. Ghica conserva-
tor liberal. 0 deputatie merse cittre palatul de
la Cotrocent ca sa se planga Domnulut de actul
arbitrar al ministerulut. Acéstrt deputatie gad
la podul de la casarma un clid de soldati cari
o primi in virful baionetelor. Lumea a césta
se Inturnd si se risipi catre mteclul nopteT.
Se facurd arestatii. Lovirea ce se dase cel
nutin cletenase ministerul Cretulescu. In acea
cli Domnul invita la paint cdti-va din amici
sei. Acestia nu sciati nimic din cate sn r e-
treced afard; din timp In timp Domnul tre-
cea in camera de aldturi unde da ordine la
cAte un adiotant sit le transmita si de unde
se inturna In salon cu surisul pe bucle 11

www.dacoromanica.ro
30
conversand de lucruri usbre colonelul T. Ca-
linescu arata mult zel.
Dupa mai multe Ode i dupa insistinta D-lor
Negri si Alesandri, se chiama D. Ion Ghica la
minister.
Ministerul Ion Gh'cc avu o opositie vija-
liósa, de i facuse apel la alegatori. Opositia
presinta mai multe fractil. Cea mai puterica
era fractia castei care, spulberata de o re-
volutie, cu Omeni ei, tigurl a le unui reginy
dP tiranie, venia acum sa lovésca guvernul
in numele libertatel, alte fractil erati libera-
le. Programa dorintuoor natiel nu era reali-
seta. Unirea deflnitiva, Domnul strain si altele
eraa and, de dorit. Ministerul Ion Ghica, sin-
gurul ministru Constitutional ce avu teia ; si
care din asta calls& isi facusa enemicl; me
cat in lovirile opositiei care pro fitase de o plina
libertate in alegerl, demisionä. Domnul lasa
Camerel libertatea opiniei, se Oice ()Mar ca
inriuri indirect la retragerea acestul min,ster.
Domnol Cuza nu ayea increclerh in D. Ion
Ghi ca. Mal multi favoriti care au pia& face
treburi cu acel ministru, 4lisera ca acest bar-
bat II va resturna inteo cli. D. Ion Ghica nu
lubla mal mult pa Domn; cu tote acestea el
se purta cu lealitate catre suveran i ni ridi-
ea fruntea de cat atunci cand nu mal re
masese intre el Did o legatura.
Diva demisia mi isterulul Ion Ghica, yeah

www.dacoromanica.ro
 31
la putere particle liberala : BrAtieni, Roseti
Boerescu, I. Filipescu, VIadolanu. D nuT Bra
tianu, compuind ministerul, me puse in lista
ministrilor. Acest minister nu tinu mult. Din
lips% incraderei ; Camarila sa ti introtinea in
simtimintele ostile contra acestei partide. Ro-
seti i Bratieni And nu aveati in Domn tóta
acea ineredere ce trebuia sAl unIasca spre
realisarea ideilor liberate cad formaseri pro-
grama principiilor liberale. Camera treniura
cand veclo pe brincile ministrilor uni din capi
cel mai energici al democratiei i se pa u ca
vede pe Robiea-Pierre i .pe Marat. Era Arica
timpul and reactia se servia in potriva li-
beralilor cu inputarile inprumutate la reac-
tionari Franclel, de Sociulifti. Aceste anti, atii
din partea Camerel, facea facilä positia Dom-
nului in feta ministerului. indemnarile Came-
rilei, banulehle Domnulth, ura boerilor din
Camera, se unira spre a lovi ministerul. In
minister And nu domnia plina annonie. Acest
minister Ii date demisia, dupa ce ministri in
fats. Domnulul se esplicara cu asprinie uni
contra altora. Domnul nu rrspunsese nimic
and la acea demisie. Me cliima la Cotroceni,
ui spuse cele ajunse. Opinia mea ceruta,
fuse ca i atuncl cand s'ar primi demisia
ministeruluI acestula, sa nu compue insa de
de cat far un minister liberal si cigar din
daramaturile celul ce Mee. Domnul atunci

www.dacoromanica.ro
32
II facea o fala And sa alba ministere din
ómeni liberali. El trimise sa chiame pe Boe-
rescu, unul din ministri cari dase demisia, dar
care ar fi putut urma and In minister cu
or! cari ar fi fost alti. Boerescu veni; dupa o
conversare de fata cu mine, despre viitorul mi-
nister, Borescu primi a face parte d.n noa com-
binare. Domnul dor% de mult sa formeIe un
minister in Valachia sub pres dicta D. Epurd-
nu, amicul sett in care avea tóta increderea;
propuse pe Epurénu, pe Al. Golescu, §i trimi-
se dupa C. Bosianu. Acest din urma vine. El
r( fusa ministerul, pentru motive casnice; dar
recomanda pe Costaforu, autorul unui articul
din Ronicinul in contra violarel casel Fer:chidi.
Domnul primesce pentru ministerul din iintru.
Acest minister avea contra lul partida hberala
Inaintata, partida celor doh' ministere ciiclute
§i pe boeri. Positia lui era forte dificila. Frac-
tiile opositlei se pronuntara cu putere. Presa,
libera, devine furiOsa. Ministerul 10 perde rab-
darf a, face procese de presa ce le judeca tri-
bunalele supuse miniiterului. inchisorile se
umplu cu jurnalisti. Constitutia sémana cu
satana. Trei redactorl inchisI In pu§carie, full%
transportatl la Vitcaresci dupa ce D. Costa-
forul, interpelat de Adunarca despre miseria
Inchisorei, declarä ca alte inchisori Statul
nu are.
Se publica o lege de tase.

www.dacoromanica.ro
 33
De ate ori crescea impositul, se da o noA
armi in mAnele opositiei.
In timpi vechl impositele erad dese. Tera
striga, se revolta and ele se punead. Ace le
revolte avead cuvint de a ti §i i6cA pentru
ce. Impositele nu se puneail spre a veni a
inpAca trebuintele publice. 0 natie pe cAt
simte trebuinta de a fi, de a se desvolta in
starea materialA pe atAt catit sA sacrifice, in
interesul Public. Sacrifice le Est-fel Intelese ,
adecA sä isvoréscA inclecit de unde s'ad dat,
pr'n mij6cele ce oferA de desvoltare, sunt bine
cuvintate de Dumnecled. Cand Ind). imposite-
le plAtite sunt spre a nu se da intereselor
publice nimic in schimb, erre a se risipi sari
a se devora de cei pntenici, inpositele sunt o
tAlhArie i popérele cari se revolt contra lor
fac bine. Ast-fel in vechime vedem revoltAtt-
du-se poporul Roman and puneaii inposite
ca sA strAngA ban! i sA'i dea Domnul Visi-
rului sad creditorilor de la cari luase ban!
spre a'I da la 136rtA atunci and el eumpAra
Domma ; and se punead inposite ca sA mArite
fetele Domnului sad a le boerilor,, cAnd se
punead inposite ca sA hrAnescA nemesurata
1A,comiei a celor earl administrad tem 4n tim-
pul de care vorbim , nu se fAcea nimie pen-
tru binele public. De multi ani Ora plAtia
pentru tosele, poduri, §i nu avea nimic. Se mAn-
ca multi ban! cu fonetionari i contracte stricate.
3

www.dacoromanica.ro
34
Ea presinta una din acele provincil selbatice a
le Asia Sacrifice le terel serviaii in chieltule-
lile Domnilor la Constantinopol, in gratifica-
til la boeri favoritI al Domnului. In astfel de
stare un noil Inposit nu putea sä placa. Opo-
situt se folosesce de acésta. Cate va (Hie in-
aintea sangelul varsat in Craiova, se veclura
acolo multime de esemplare un fel de profesie
de credinta din partea unui fost cap de cabinet
citre alegatori sel D. I. Ghica. Era in Cralo-
va o clasA de arendasl care domino, sub gu-
vernele trecute, acestl Omen! elan favorati de
Domn si de ministri. In schimbul influintei
lor, pusa in serviciul guvernului, eran tole-
rat! a esploata poporatia rurala dupa dome-
nurile ce le aveaa in arena Acest sistem
trecu sub domnia noa. Pentru acelas motiv
ministerul le acorda scaclamintul cel minim%
o mare perdere pentru Stat, dar alai catre
guvern simpatile acestor privilegiati. El pia-
tira recunoscinta lor, alegêncl deputati pe uni
din ministri cari lucrasera spre a se efectua
sal Ocimintul.
Legea inpositului fuse ocasia celor ce se
intimplara in Cralova. Scopul era restur-
narea Domnului Cuza. La minister era D.
lepurénu, Boerescu, Costaforul. D. Ghica care
dimisiona dupe ce participa la ordinul de a
ucide Craiova.
OrApni Craloveb, ca toti Romani din 01-

www.dacoromanica.ro
 35
tenia, ail pAstrat Ancà datinele lor traditio-
nale de vitejie. Din acea micA provincie care
invecinóclA vechia capitalA Sarmisegetusa, din
jurul Vulcanului aii (lit cele mai multe revo-
lutii contra tiraniei din afarA si din Antru. Pan-
duri din timpul luf Tudor Vladimirescu, din lu-
ptele cese dated. intre Turd i Ru0 in cari acel
Rom Ani figurarA sub Solomon Maghieru, Tell
si alp' cApitant, trMati AncA ; cu el trAfa neatAr-
narea spiritelor. Un om de arme este tot-d'a-
una un omliber. §i temut. Craloveni, escitatt
de opositie, condu0 de comercianti, loviti in in-
teresele lor, deciserA eu ori-ce prat, sA nu sufe-
re inpositul. Simpatiele lor pentru domnii dicluti
nAscuti in sinul lor, venird a adaoga la gravita-
tea acestel porniri. Un prefect Gr. Marghiloman,
cavaler si nepAsator, inpinse lucrurile cu rApe-
june chtre un conflict: pe d'altA parte frica
ce simtla ministerul in fatA cu o turbare in
Craiova, fAcu pe cel din urmA, asupra rapor-
turilor prefectulut, sA dea ordin a mAceleri o
poporatiune care nu se armase AncA. Mid
prin ducerea acolo, prin mijlóce intelepte lua
ate la timp, ar fi putut opri mAcelAria asupr-
poporulul. PoporulintAritat, se indesa pe etre-
de, sA cérA pe eel arestati. IntAlnesce pe pre-
fect la scara prefecturel, II urinAlild cu voci-
ferAri. Doispre-clece soldati vin i sprijinA pe
prefect pe la spate, pe cAnd poporul, batjo-
corAnd pe prefect , riclênd , se inpingea ca

www.dacoromanica.ro
36
peptul edtie prefect i soldap. De aid incepu
lupta. Soldati trag ceI Anted asupra roporu-
1111 nearmat. Drama devine sAngerAtóre. TJci-
dere, Inmormêntare a cadavrelor de 4:5meni gu-
vernulul, desmormintare a acelor cadavre de
revolutionarl; ucidere de femel, de copil, de
omen! inocentI! in Plolesci In acel timp emit
*hued turburdri. Un ministru Ii dete demisia.
lard ceI-alti remaserd sä ingrOpe morti. Dom-
ini! nu clise mimic, de i se afectd fOrte mult
de acésta Intimplare. Camera date in jude-
catd pc min:ster, nu ca sd resbune uciderea
CraloveT, dar ca sa scape de el.
&Inge le poporului shrise i stropise scdrile
unui tron curat, stropise mhnele unor functio-
narl lust! din acela ce se cliceati: Omen! nol li-
beral!, Opositia nu cd0igit mult, dar fdcu un pas.
Fiecare cli conpromita stares cea nod, pe Omeni
cel noi, fait sd facd Insd a se uita nimic din
adancele rane ce !Anse trecutul, nict órneni
lug, 6gur! de tiranie §i de pradd, unelte in
mama streinilor spre slAbirea §i umilirea O-
re!. Cu tOte acestea nimeni nu descuragla.
SAngele poporulul varsat. se ultd. Sdngele se
aphid §i viirsAtori de sAnge continuara a se
bucura de simpatiile compatriotilor lor cari
aucliserd de la pdrintl cd guvernul este in
drept a ucide pororul Chad poporul 10 cere
al se respects drepturile sele. Dar acel mi-
nister dna avea datoria sa §i cad natio este

www.dacoromanica.ro
 37
proprietatea guvernului. Nu v'om blama insa
pe un guvern caci 'si a fault datoria sa ci
mijocele intrebuintate, cea d'autela onestitate
a unul guvern este sa's1 faca datoria.
D. Iepurenu, dat in judecata Curtei de Ca-
sat ie cu colegi sel, si atuncl forte inriuritor
ling& Domn, consilia pe capul Statulul sa
chi-Arne la minister pe Stefan Golescu. Panu
vem in Bucuresci si puse mana la formarea
ministerulul Golescu ce era compus de li-
berall purl. Aniversarea lui 11 Iunie a revo-
lutiel 1848 la Filaret, sprijinita cu energie de
minister, fuse una din causele care in-pira
mult pornirea maloritatel Camerel contra mi-
nisternlul. 0 notita publicata In Monitorul u-
niversal din Paris, anunta acea aniversare la
care a luat parte cincl-Oecl de mil de órnenl.
Domnul Cuza nu se temea atuncl de elemen-
tul poporar. Anuntandul ministerul aniver-
sarea, Domnul respunse prin urmatdrea de-
pesä catre mine:
Aprob din inima solemnitatea pentru ani-
versarea lul 1848, clisa a renascerel natio-
nale. Am recomandat ordinea. Tot in a-
data depesa clicea despre unirea de care se
facuse mare yorba in Camera :
Nu vorbiti, ye rog, de nerabdarile unora
despre unire si sa nu cadeti in tote acele e-
sageratil de particle. Unirea este un fapt ca-
stigat, avem nevoe numaI de putina rabdare

www.dacoromanica.ro
,38

ca sA o avem legalA §i solidd. Ar trebui sii

7)
fifi nebun dé ambitie, ca Erostrat care in an-
ticitate arse un templu ca sii trécd la pos-
teritate, ca sii conpromit unirea 0 sä arunc
n acéstA sArmanil térA lacoma de dreptate §i
de linesce, pe terimul intimphililor nepre-
veclute, prin grAbire. Nol nu vom avea nici
o data adeveratul currigifi civic al sAngelul
77
rece t3i perseverenta ca sA atingem cu sigu-
ranta scopul i a confunda adeversaii fArA
a intimpina pericolul de care vor espune Ora.
In timpul acestul minister, stäruIam a se
gräbi cu unirea la Constantinopoli. Agintul
terel la Constantinoroli lucra din tote pute-
rile sele pentru unire. A.ncii de atuncl era vor-
bA de modificarea leg(1 electorale, care se pu-
sese sub ochi ambasadorilor ca o cestie ne-
apArati a se resolva in interesele generale a
le Orel. Din adresa urmAtóre vom vedea a
guvernul Domnulul Cuza And de la inceput
a lucrat pentru unire 0 intinderea votulul.
he'd scrisorile ce agintele terel ne adresA in
anul 1861, atunci and maloritarea adundrel
formula votul sea de neincredere, agitând
cestia unirel definitive ca mijloc de i estur-
nare.
5/ Iuniii 1861, Constantinopo!.
Precum v'am scris S. PórtA ar voi ca con-
ferinta pentru unire a se tie aici. Se vede
cA nu s'a decis And nimica asupra acestul

www.dacoromanica.ro
 39
punt; Francia este pentru acésta combinare
in vedere de a eluda pr:ntr'un mijloc Ore-
care noa dificultate care isvoresce din necu-
nóscerea Regatulut Italiet, al carui represin-
taut nu va fi primit a lua parte la conferinta
In noa sa cualitate, §i care din alta parte nu
ar voi lief a figura ea simplu represintant al
Sardinia D. de Thouvenel crecluse mat an-
tau ca va putea Inlatura acestä greutate, In-
viand puterile garante a trimite adesiunea
lor la unire saa o opinie öre-care la Pórta,
fie-care din ele separat. Dar acest mod a
parut memenea grefi, rad conferinta cata a
se reuni nu pentru a confirms unirea numat,
unde top' ar fi fost de sceea0 Were favora-
bila, dar Anal spre a status asupra modifi-
catiilor de fault la legea electorala , modifi-
calii ce era0 cu neputinti a face prin cores-
pondinta. Spre a regula tote acestea, erect ca
conferinta se va tine la Paris, cu tote ca Pórta
spre a Inhitura acésta, ar fi dispusa a nu mai
amana recunOscere4 sa despre noul Regat al
Italiet. In fine; aid sag la Paris, acésta con-
ferinta se va face in curand. Unirea dar nu
mai este de cat o cestie de timp. 0 cestie
care pentrn not este tot; dar care nu este vepta
cu acea gravitate §i urginta de puterl cari
ail pus pe tapet gestil mai grave pentru ele
de cat a nóstriti. Ieca pentru ce ye Indemn
la ribdare, cad faptul ne este In adever c4ti-

www.dacoromanica.ro
40
gat. Am inportunat fiträ repaos i sebire in
privinta unirel pe lumea diplomatica, cule-
g6nd scusele mele in necesitatea greutatel
faptelor cari se tree la nol in acesta pri-
vinta ; i cu t6te cä este natural ca afacerile
nOstre sa nu aiba preeminenta tot-d'a-una,
am ca0igat convinctia ca in curand Unirea
Order, singurul principia de viat.apentru na-
tia roma* se va termina cu desavarsire. Pita
atunci nu sunt de parerea a se introduce nici o
modificatie de ori-ce natura ar fi inteac6sta...
Cata a subordona tote cele-alte cestil la ces-
tia Untrel care o data castigata, ne vom pu-
tea ocupa de cele ce reman mai lesne."
Trecu mult timp anca nina ce conferintele
se unira si cestia Unirel fu decisa in unani-
mitat.e Eraa uni cari voiat ca guvernul sa
proclarne unirea, färk a mai atttepta hotdrirea
puterilor. Din scrisórea de mai sus s'a ye-
clut tot-d'o-data ca lucru era neputincios, cum
Italia ea insas1 '0 astepta recunOscerea Uni-
rei de la- conferinta.
D. Negri puse in acesta mare cestie inima
sa, urma t6te fasele lucrurilor unirel i avu
fericirea sa fie un mare mijloc de reu0re in
acésta pe lingä puterile garante cari '1 stimail
si '1 iublait
Tera n'a facut de cat srt eérii Unirea §i,
prin alegerea Domnului Moldovei, s fad un
pas cuteilator &ate unire. Puterile aa dat u-

www.dacoromanica.ro
 41

nirea; dar chtä lucrare i insistintA nu a tre-

buit a se face ! Propuneri oculte s'ad adresat
chlar agintelul terel, a primi un plan de u-
nire cu un Domn in Bucurescl si un cMma-
cam la IaI pe viata, numit de S. POrtA care
era BA fie C. Negri. Deci, C. Negri nu a voit
cu nici un pret BA primesca alt-ceva de cAt
unirea definitivA si a staruit pe acésta ctde.
Asta-clI acest om care a lucrat cu atAta del,
gat la inceputul arlitureI afire! cAt si la
actele cele mal marl nationale §i sociale sub
domnia trecuttt , trAiesce viata lui Cincina-
In, la case sa, in sArAcie. Natia nu se gin-
desce la dinsul nicl chlar pentru a'i tine
socotd1A de serviciile ce 'I-a fAcut pe cAnd re-
vArsa favorurile sele asupra capulul acelora
cari ad servit partidele safi factiile rolitice In
lupta de distrugere pe and incununa favo-
rii puterii hrapitorl. 0 nape recunosclitóre cA-
tre cel ce 11 fac servicil emininte, ar fi votat lul
C. Negri o mosie recompensA In locul mosiel
sele care a sacrificat-o pentru nape. Nu scim
dacit ar fi primit vre o recompensa, dar scim
cA natia nu'i a oferit nicl chiar o multumire
moralA. Nefericite sunt natiile unde represin-
tanti lor despretuiesc serviciile Omenilor marl
incare de recompense serbi factiior. Dom-
nul, dupA votul de neincredere, ne scrise o
depqa de la Iasi BA nu demisionAm. Cu tote
acestea not demisionarAm , diva un consilid

www.dacoromanica.ro
42
de ministri hotarag a remanea in constitutie.
Domnul Cuza nu putea BA se hotarasca cu o
partida. picea ca nu este Domnul unel par-
tida, ci domnul Romanilor, , cit trebule sa
chitime i pe boleri. Alta data se esprima bine
pentru partida nationala , liberala ; insa nu
se hotra a merge nici cu liberali, nici cu bo-
leri, nici nu avea o partida a sa credinclósa
si capabila.
Domnul avêncl scire de demisia nóstrA, 1mi
depesa mie sä me due la Iasi. Plecala. Ii gasia
la Banca liii Lambrino lordache cumnatul sea.
Abla me veclu si cu espresil accentuate imi
fitcu tanjiri cum am putut a demisiona cu
cel-alti, e cum si acel Melinescu barba ro-
sie in care avea atata incredere? Pusesem
in vol., liberal!, omen! dela 1848, tote speran-
tele mele spre mantuirea relelor terel. Volesc
a da libertatea celor cinci milióne de romani
daces! la o clasa de Omeni cart rapind liber-
Utile interióre a le patriei, n'aa sciut da
in schimb nicl cel putin intarirea nationali-
tatel. Acea cast& este mórta, pe ea nu me
pot sprijini: viata fuge de mórte. Pe strain!
nu me pot sprijini pres mult i alaturl de
volute natiel, cad intere3ele Europe! tree la
el asupra intereselor terei mele. In tent nn
me reclemam de cat pe partida cea mai juna,
aceea care are mai multa viata ei gene-
rositate. Ast-fel me sprijiniratl vol, In cat

www.dacoromanica.ro
 43
astAill, ca sA nu compromit armonia, sli fiti
nevoit a alerga din noU la casta care nu mai
are nimic a face In viitor Yr vorblit de cons-
titutie : II spusei5 ca noi nu putem face alt-
fel pe cAt eram pe tArtmul legalitatei, pe care
Domnul insu'qi ne silise a remanea nestrAmu-
tati; ca nu era din partea 'Astra rea vointa,
ci din contra alergasem la acel mijloc tocmal
spre a Inlesni positia Domnului pe cale legala.
In fine, dupa mai multe vorbe, dela manic la
linisce, apol la o amabilitate insemnata. §e-
cluram la masa, Imi spuse cA are de gaud BA
trimita trel ins! la Constantinopol ca sa feli-
cite pe Sultanul. Spre séra aretaid dorinta ca
al voi O. me intorc la Focsani. Acesta il con-
traria. Cu tote acestea melasd se plec 6i me
pornesce cu o amabilitate estraordinara.
La Focsani preparala cele necesare pentru
venirea Domnului. Domnul nu voia sa traga
In Fogani la particular!, ca sit nu remae da-
tor niminui nimic. Voia sa traga Is prefect.
Imi Oise ca a.tépta acésta de la mine. In
Focpani dacleig ordin prefectului sal prepare
doa Camere la dinsul acasa si A, parasésca
ori-ce prepararl ce facusera la un avut par-
ticular de acolo. Domnul sosesce. N. Golescu
ii Pse Inainte la pOrta prefecture].
In Bucuresci, veclu miniOri diIr nu le Oise
nimic din &Ate imi clisese mie. I ml spuse ca

www.dacoromanica.ro
44
va chiAma Iar pe boieri ; dar sA nu se sperie
nimeni, cad era un joc politic.
INumesce un adinterim de diretori sub pre-
pedinta lul C. BAlcescu. A,:cest adinterim tine
putin, duph el yin boerl. In scurtul spatig de
titnp ce §eclurdm atuncl la min'ster, adoail1
dupA plecarea Domnulul la Ia.1 se puse foc
la casarma de cavalerl, care arse Tnteo nópte.
AcAstA ardere afectase mult pe Domn. BA-
nuTelile eraii rAtAcite chlar asupra particle! de
opositie Ceea ce era adever era ea, focul ple-
case din patru pArti d'o data a le casarmel
din pod focul purcese peste ratiune. SA ne
inturnAm i s. spunem ceva de tabara dela
Floresa
Domnul decide a aduna tótA, Wirea regu-
latä qi neregulata la Floresci. Era acesta o
amenintare facuta Fogel in ft0 cu Intarklie-
rea dArei investiturei? ast-fel cliceat uni. S'a
çlis chiar ca. Voda-Cuza urinti ast-fel prin in-
demnul Franciel. GrAniceri in parte inraritati
de uni din capi lor, refuclarA de a merge la
tabArA. Austria veclend o tabarA roma* de
mal multe m I óment 4eclatA aprópe de ho -
tarele sele, fuse nevoitA a aduna otirl spre
hotarele TransilvanieT. AcéstA miFare de o--
tirl fuse de o mare utilitate in spiritul mili-
tar adormit pita atunci pe patul de tranda-
firl ce 'T asternea guvernele de Sibaritt din
trecut. Ostni veciênclu-se adunati, pentru pri-

www.dacoromanica.ro
 45
ma órA multi incepura a se recumisce si a'111
da valórea lor ostdsdscA. Poperul roman ve-
dea cu bucurie pe al sel sub arme adunati
si pe picior de a lupta. 0 tabard romiinA el
nu mai vecluse dela tabAra de panduri a lul
Tudor Vladimirescn. Asupra acestel taberi pe
stindarde, pe arme , pe virfurile corturilor,,
planad cugetArile de .vitejie si de putere, cari
ca nisce paseri ceresci , in tot timpul cAde-
rei i robtei romanilor,, nu voisera a se co-
bad pe un pdmint undo nu mai strelucea de
cht baionetele strAine i decoratiele date de
streini. Cine ar crede insA cd se gAsirA ómeni
cari turburasera de maaie in fata cu aceste
manifestdri militare I Fuse o Iume care veclu
cu ochiri aceste manifestatil ; acea lume care
credea i atria, proprietatea strAinilor data. lor
in arendA.
A cesti enneni merserA pin& a pune foe ta-
1)0.0, i, ca and a céstA doctrinA ce mórte ei
de ucidere ar fi fost sprijinitA de un spirit
fatal ce domnea atunci elementele, nu trecu
dod clile senine fArd sA nu verse asupra a-
cestei tabere torente de OW !
Era consternatie intre toti aceia cari 'et
fac cauFa eastei lor, familiel lor, pers(mel lor,
viitorului copiilor lor, din causa strAinilor cari
cuget a robi patria RomAnilor. Este de in:
semnat acest fenomen la Romani aceUt cart
ad ndscut si au crescut legAnati de manile

www.dacoromanica.ro
46

armatelor de ocupatie : shnpatia pentru sträini

cari Tor O. ne sdrobiasi !Ast-fel nu fail
cuvint, un autor frances, clicea in timpul res-
bolului Crimeel cand Rusi fur' silit,I a eva-
cua terile Rornane: Rusi se Intorc din prin-
cipate, dar avant-garda lor remane sub nume
de Romani. Acéstä avantgarda era cand Rush,
cand Austiraca , and turca , cand Francesa ,
day nicl o data Romlinit. Cinismul el faces
sa se indignecle Insusl streinul Volt face
tot spre a servi Turcat i Rusia , clicea In
anul 1848, in cort la Cotroceni, in tabara tur-
césca, Calnaacamul Roman numit de Pórta.
Sa nu fad nimic pentru Rusia si Turcia, res-
punde Fuat Efendi, sa fad pentru téra ta!"
De date orI nu veclurain de atunca in cOce
Romani ce se pretindeaa patriot!, liberali si
mai neatarnati de cat acel dela putere, car!
in numele unui las patriotisma i unel liber-
tag intelese numal pentru el, venind i com-
batand orl ce mijlóce de armare a Romani-
lor, on ce cugetare Romana si demna ce s'ar
fi ridicat asupra turmelor amortite, precum
unirea tutulor Romanilor; esprimand ura, des-
pretul, ce esprimaa puterile din afard reit
voitóre romanilor 1 Este In Asia mica o po-
yulatie crestina, fara origma cunoscuta. Cand
membri acestel populatii sdrobita cu corpul
si cc sufletul de tiranie, se afla In fata ju-
dilor turd', se numesc uni pe alti cu numele

www.dacoromanica.ro
 47
despretuitor ce dad turci, crqtinilor, deghlauri
Fac mai bine acei Romani cari repet injari-
ile despretuithe ale strainilor contra Roma-
nilor ca aä placa tiranilor ? Fac bine aceia
cad sub pretest de o mincinósa inteleptie ,
blam pe Romani and volesc sä scuture lan-
turile lor? §i cari se scus de tradarea lor
sub cuvinte ca urmecl politica puterilor straine
celor bine voitóre, chiar atunci cand politica
acésta nu mai este nationala, i Inpreuni lu-
au spre robireaA terei? Nu sunt aceia trada-
tori de patrie ? n istoria terei nóstre se ved
epoce de Were, de ametiala, de dgradare se
ved omen! nascuti In Ora, care devin unelte
ale inamicilor strain! cari in numele patriei
lucrecl pentru strain!, cari in numele liber-
title! nationale lucrecl pentru robia t liter ;
sunt ins& epoce mai blastemate, omen! mai
blastemati, epoca uncle nu mai este puchire
pentru tradatori, unde tradatori scot masca
§i seman bacantelor neruOnate cari numal
ascun 1 nimic; se declar pentru interesele stra-
inilor inamici, &;i is! fac din aceste simtiminte
culpese un merit in cercul sclavilor ce ei co-
mand. In acel cerc meritul este rine sa fie
mai infam. Cel mai infam are maT mare prat
in tradare. Motoci, Dani, Vistieri, Leurdeni,
tralesc And astA-cli ; mali mai putin franci,
mai perfic11, mai dibaci EJi mai Iasi.
Tabara se desfint 6cla cu timpul ei. In Con-

www.dacoromanica.ro
48
stantinopoli se decide a se da investiture. A-
césta se anunta publicului. Domnul pled la
Constantinopoli. 'I se votecla o suma pentru
chIeltulala drumului, nu asa mare cn ceea ce
luasera domni de mai 'nainte mergend BA se
inchine, suma ce era destinatA pe atunci a se
Imparti pe la pa0 cei inriuritori, Acum In-
cetaserA In Turcia acele plocóne prin vointa
ambasadorilor. Grape tratarel de mai multe
clile ce fan D. C. Negri pe lAnga ambasa-
dori , programa priimirei fuse forte demnä.
Ambasadori cerura a vedea programa mai 'na-
inte. Domnul pled plat la Marea Negra en
un vas cu aburi frances. Acolo fuse intimpi-
nat de o fregatA cu vapor de resbel a Portei.
Domnul trecu in fregata cu catl-va roman! din
suita lui, dupA nobileta Mr. Cei-alti remase-
rA in vasul cu abur frances.
Aruncarea ancoreI la palatul lul Resid pass
unde se nreparase locasul Domnului, fuse
splenclita. Salve de tunuri vestira east& akin-
gere. Un regiment de infanterie presintA ar-
male. Indatä ce Domnul intra in locasul sea,
sosira primi secretart ai ambasadorilor spre
a'f face viclite oficiale. Ministrul de afara al
Portel veni cel d'anteiii.
Nu vom insista mult asupra acestel cAlatorii.
Ea este scrisa si publicata. Domnul se pre-
sintA cu demnitate. Vede pe Sultanul In par-
ticular, primesce masa de la ambasadori de

www.dacoromanica.ro
 49
la viclirul, face o visitä la PórtA, la ministri.
RefusA viclireld a trata cestia monasirilor in-
chinate, clicênd cA el a venit si fad o viclitA
&thane lui Tar nu sA tratecle de lucrurl cari
privesc pe ministri Sultamilui si Pe Agintele
sefi. RefusA de a primi vi1ita patriarhilor grecl
d'a merge la Partiarhia din Fanar, dupA
vechia datinA , spre a fi sacrat de cAlugAriI
greci.
Primesce o sabie semn de supunere i o
decoratie dela Sultanul. Trel One tinu inpAr-
tirea milionulul din Ora spre a fi distribuit
la trei mii de omen! ce servirA Domnului ;
numal secretarul Sultanului, cu scirea Sulta-
nului;, dintre totl functionari inalp , voi a
primi un dar de teri mil de galbeni. Se im-
pArtirA insA nenumerate cadourl in orologil,
tabachlerl i alte obiecte. VenirA din tOte In-
stitutele de bine faced catolice, protestante,
grece pentru ajutOre. Damele cele mal fru-
móse din Pera venirA sA cérA pentru sAraci.
Domnul, prin presinta sa deschisA, prin ma-
nierile sele, placuse atAt Sultanulut cat si Am-
basadorilor strAinI. AcOstA fuse un eveniment
pe Bosfor.
Domnul se inturnA din Constantinopol cu
Ore-care schimbare. Lucre curios! de cAte orl
mergea la Iasl si se interne la Bucurescli re-
yen% cu mmtiminte reactionare. Vedea lucru-
rile printr'un prism maiputin generos, mal pu-
4

www.dacoromanica.ro
50
tin liberal. 0 data revenind din Iasi, inteo con-
versatie ce se trecu despre libertatile terei si
mijlócele propril a da o buna organiclare, clise:
Eu numai gut tot acela, acum cunosc pe ro-
man", n'am fost om de Stat. Void fi.
Donmul Cuza lesne se Infläcára la ori-ce
idee nationals, energica, si tot cu aceeasl In-
lesnire se lasa a se descuragla dud era vor-
ba de esecutie, and gaga pedice, i mal ales
cand 'i se 'Area ca natia, acea divinitate la
al aria templu adorase, nu era ast-fel cum
el '0-o inchipuise, Inainte de a fi fata. in Nil
cu dinsa. Domnul vedea In natie un rea mare :
credea cä acest reit ea II datora unel stari de
robie i tiranie din trecut fara, vindecare,
ca. or! ce gu vern ar Incerca a'l vindeca vs fi
victima virtutilor sele. tin Domn de sub re-
gulament clicea mai prosaic: Cu lupi tre-
bue sä urli, ca sa nu te manance. Domnul
Cuza clicea : Lumea este ironia lui Dumue-
cleP." licesti marl filosofl fatall aveaü o gre-
stalit, perfectia nu este din lumea acésta ; dar
luinea are o misie i binele este o realitate
in comparatie cu reul. Causa reulul ce ban-
tuft tem se putea vindeca, din momentul ce
se aflad In lume alte natii mai fericite ; tre-
buia a se ridica mal presus de cel reL Domnul
Cuza creclu ca reul era in legile rele, avea
dreptate pinä la un punt ; le schimbil, dar
chiämA 6meni vechi la legi noi; drepturile o-

www.dacoromanica.ro
 51
mului proclamate de marea revolutie furl in-
credigate spre a le escuta ifimenilor can ser-
visera ca instrumente tiraniel trecute, cari a-
veaa crediuta a reveni la regulament si domni
regulamentarl ;
,La lucruri no; ómenl nol I striga ilustrul
aparator al poporulul rural robit. Domnul In-
telese acésta, aduse 6meni noi ; dar acestia
nu indreptera nimic, cad n'aveaa principil;
able sciaa ce este conventia, dar nu !lite-
legeail ce stint principiile. Catl-va omen! de
principil nu veneafi Intr'un guvern de unde
Wail a se lepäda a doa-cli sub greutatea in-
trigilor favoriplor. Trerbuia educatie pohtica,
o instructie politca, trebuia fubunatatirea prin
legi. Datinele se fac buue prin legl bune. Dar
and cet chiamati a esecuts legile, nu aa da-
tine , cand eel chlamatd a forma priacipiile ,
nu ad prificipil, legile nu se esecut i datinila
sufer. In astfel de stare incuragea ideea de Mi-
nd de fer, un om maI onest de cat ce a11 spre
a face pe tot! onesti, numele de universitate
ce se dete facultatil din Bucuresci il con-
traria dar ii dete strigind ca o face contra
inimei, lasa pe D. N. Cretulescu a lepada din
budget o mie descoly destinate pentrusatele
Moldovel In ajunul deschiderel lor. Acest spi-
rit unna i dupa 11 Februaria. D. Strat des-
fiinta opt Bute scoli de sate, sub un mi-
nister ce se pretindea andc al respandlref ins-

www.dacoromanica.ro
52
tructiel i educatiel. De atunci nimic pentru
intinderea el. Sub Domnul Cuza se intele-
sese forte bine unde trebuia lovita inst-
ructia, fa libertatea el. Statul politic nasce
din principil. El are o parte in instructie ei
educatie, dar acOsta parte de actie nu trebue
sa devie un monopol. Nimic pentru popor
Acésta credinta a trecut la unnatoril lor, pen-
tru care poporul l.a numit : cZoca noi, Legile
nu fuse/A esecutate, cad cei mai multi chil-
matt a le esecuta, voiaü ref], guvernul e-
i

secuta rea. Nimic nu asigura ordinea , .nimic

nu garanta autoritatea ca instructia i educa-
tia poporulul. Ele nu cer de cat o conditie
ca sa fie utile tutulor : libertatea. Din nefe-
ricire Domnul Cuza nu punea mare pret pe
acest mare mijloc de civilisatie. Cu tote a-
cestea nu respinse desvoltarea instructiel in
conditie d'a fi aservita guvernulul, 1. Asa cu
nepasare a se forma in Bucurescl o facultate
de litere, diferite scoll profesionale ; un Domn
onest nu pito face nimic, and el mita a tine
socotéla de vointa tutulor ca sa se sustie, §i
and vointa tutulor este rea, el devine red ;
un singur lucru putea sA scape tronul i sa
ridice papa. Principiile cele marl puse in legT
trecute in datine i inprastiate in tote arte-
rele natiel. Principiile numaI in legI, sunt o
fictie, ele emit& sa fie in inimile tutulor. Spre
a fi, nu este de cat un mijoc, desvoltarea vi

www.dacoromanica.ro
 53
Intinderea instructiel pi politicei. Dar vechiul
sistem opria pe ort-ce partid a face acest
mare pas. 0 nefericita credinta remasä mop-
tenire de la batrinT, fuse adoptata de fit, a
opri de a se lumina poporul. Seóla devine
pentru guvern un mijloc de politie. Idea ce
se näscoci sub Domnul Ouzo., Téca ce se
urmécla chiar asta-ctl.
Guvernul de atunct Bind sigur de aservi-
rea profesorilor la guvern, date profesorilor
un privilegia la alegeri, Mat a veclea cä des-
fiintécla monopolul unei clase i Id cla alteia.
Nu se Inbunatatesee instructia i educatia
cu pnvilegii date profesorilor. Acdsta o con-
rupe. Cand eram ministru mai tarcliii, cerula
Comitetulut instructiet din lapl a se da 1-
clelle sale nentru desvoltarea instructiel. Mi
se respunse de comitetul din Iapi prin D.
Titu-Livia Malorescu: a mar.' lefile pro-
fesorilor." Ast-fel fuse pi cu clerul , Niment
nu cerea libertatea instructiei de ministru,
libertatea elerului de ministru. Vom clice
numal ca catedrele de profesorl eraa nu mat
nisce sinecure pentru deputatt , senatorl pi
favoriti cari nu dad eati pe la aeon pi a-
veat cat() dolt i trel alte functil inalte. A-
cdsta se urmécla pi asta-cll. Un profesor fa-
vorit se facea ministeru, lua salariul de pro-
fesor pi nu mat da pe la seóla; altul era se-
nator, , deputat, pleca pi lase eatedra bbera

www.dacoromanica.ro
54
sail cu ate o umbra de indeplinitor si &Ala
mal multe Juni in capital& Alp, marl dreg-
toe in justitia si in administratie, siliti a lu-
cra necontenit in aeste din urma ocupatil, nu
mal vedeaft scólele cu ochi. La facultatl erail
mai multi profesori de cat scolari, si, ca sa
nu se inchida clasele, mmisterul consiliat de
inteligintul director al instructiei publice 0.
Alesandrescu dis Urechia, nu scim pentru ce
puse in budget o mare suma ca burse pen-
tru uni din scolari cari ar veni sa asculte la
facultati.
Legea contra cumululul de functli §i legea
admisibilitatei in tote serviciile Statulul cu
indatorire de a trece prin scoll ca sä OM
avea o functie, si cari erail singurile mijlóce
de a garanta instructia publica, legl liberale,
de cate off venira la minister uni, le dadeaft
la camera, da nu fusera votate : mit and se
lua ; in desbatere, yenta un minister reacti-
onar sat compus de Omeni interesatl la cc-
mul si la primirea in functiuni de Omenl fail
cunoscinte, si le reträgeaa din desbatere sub
cuvint ca sa le amendecle si nu le mai re-
aduceail.
Un institutor primer este ocupat tóta clioa.
Un profesor de gimnas saa de facultate este
ocapat o ora in scout. Dar cat 11 trebule spre
a'*1 medita lectia ce are a face in materil de
sciinte transcendiate, spre a o face bine! Da

www.dacoromanica.ro
 55
until asemenea profesor, un minister, functil
inalte. Va avea timpul a se mal gandi la fi-
losofi sel? Un medic profesor cu multe ser-
vicil, va avea timpul a naseoci in medicina
sa mal mult de cat acea cea in vet,at in copi-
larie?
Nu vorbim aci de esceptil onorabile, ci de
favoriti cumular(ll.
Oprirea d'a face scoll pentru poporul ru-
ral, instructia pi educatia Ca monopol al ga-
vernulu. sunt Ana, causele cari opresc lumi-
narea spiritelor. Faa acésta desvoltare, na-
libertatile el, legile el, constitutia el vor
fi o mincIuna. Fara acésta Ora va avea sclavi,
dar nu cetateni. i ca sâ esersam noi acest
lucrurl cata se le intelegem bine pi ale servi
cu sinceritate din lipsa acestil conditti gayer-
nul care se erede mai apt, centralisa t6te.
Preoti nu mal aveaii misie. Functionari nu
mai aveat tendinte, nicl datoril, nici garan-
til ; nimeni nu voia nimic, nu producea ni-
mic, nu se ridica asupra oriclontulul ineseriel
nu sciati mal mult de cat a urma cursul a-
facerilor curinte ce veneati sat scepte din
norul de fumul tigarilor.
Functionari fait a trece prin scoll, cres-
ceati, Inbatrinlali, vestejail, ca la o virsta ore-
care sit 16sá la pensie. Pensia era scopul vie-
tel acestei clase. Alti Ii faceaa eyed din a-
ll-A-sari. Case, palate, mop c4tigate In ap-va

www.dacoromanica.ro
56
an!, de omen! cari nu avead nimic, nu Wu
sera comercid, nu luasera ckstre, nu cat4tiga-
sera loteriI, nu gusisera comorl. Tote acestea se
strAngeat asupra unora, societatea era incurs-
gietóre, nu erad blamatl de cat de ace% cari II
pismulau ea nu pot el sa fle in local lor.
Nu era departat timpul cand mama, femeea,
blasfema pe fld , pe sot ca avusese serbieii
multe Bi nu sciuse a'qii face avere, ca nu este
harnic. Prefecp, subprefecti erad salariati cu
anul de arendasl ca sA le dea dorobanti pen-
tru nedrepte de multe orI implinirI. Juni ce
!nconjuraü guvernele , nascea , cresceau , cu
speranta a se face tinutl de femeI avute, a
juca carp, spot a intra in vre o cariera, apoi
a se insurua, a lua clestre spre a'§I pad da-
toriile dar le trebuia o cariera, ca BA o ca-
i

pete, nu erupt nicI o tAvAlire.

Procese civile qi criminale dispunênd mi-
nistrul de ele, dispunend de vinderI pentru
datoril oprindu-le and se vindead moiile
favoritilor ; incuragindu-le cand se vindeat
ale adversarilor guvernelor.
Domnul Cuza nu era strain In patria sa,
cunoscea Omeni qi lucrurile ; era inteligint, a-
vea moments marI de cugetare, de simtimin-
te. Prima plaogerile tutulor,, nemultuml a-
desea pe ministri indreptindu-le rAtacirile kr
in afacerl cari Weed ocasie de plangeri. Ori-
ce om nedreptatit de ministru afla Mica la pa-

www.dacoromanica.ro
 57
lat o protectie. Tronul nu era strain de po-
por in pasurile lul. Ministerele se schimbati,
starea de paralisie remänea, sistemnl ce nu
era nascocit de Domn rem anea tot acela la
toti ministri. Nu domnul Cuza introduse a-
césta stare de lucruri. Ea avea radacina ef
in lucrurl §i in 6menl, qi mal mult in Mol-
dova. Ceea ce se inputa Dbmnului era eh nu
se ridica peste legi i peste Omenl. Acesta era
planul Domnulul, lashndu'i a urma sistemul de
destructie spre a ajunge a lua puterea. ha
cum se esplica pina la 2 Ma lfi administratia
sa, intr'o epoch and faptele Bele in politica
lul de afara erail atat de corecte §i cu trite-
lepclune cuteclatbre; lar in adeministralia din
antru produceah nemultumirl prin calcarea
lgeilor, favor i nepotism, arbitrar.
Domnul nu maf, era inconjurat de 6meni
cu principil. Ace0I Amml numal pluti ti pe
lingA tron. Vorbindu'l cine-va intr'o ill de ne-
credinta until, Domnul nu creclu, el avu drepta-
te. Florescu era leal.
Catre acdsta epoca Domnul revine asupra
situatiel terilor ce guverna. Erat dolt cestil in-
portante : una de mentinere pe tron, cea-l-
altA de reforme , amandoil grans legate in-
preunna. A lua armele din maim opositiel era
un mijloc a proclama principii marl : inpro-
prietarea teranilor, intinderea legel electora-
le. Dar conventia din Paris, dupa ce procla-

www.dacoromanica.ro
58
ma principiile de dreptul omulul si gäsesce
ca este trebuinta a se inbunatati aorta popo-
ruin! rural, dupa ce surpa o costa privilegia-
ta, prin lege electorala chlama sa fad leg!
asupra acclor reforme care faramah privile-
gile unel caste afar pe Omeni acelei caste.
Inpoprietari ea teranilor si intinderea votulul
electoral, nu se puteafi face prin Camera. Pri-
vilegiul trecend dela cinci-cleci de familil de
boeri la cate-va cete de proprietarl marl si
mid, natia schimbase numal, stapini ; clocoi
nol luara locul celor vechl, nimic pentru su-
veranitatea poporulul, nimic pentru vindeca-
rea ranelor lui.
A cestii, stare de lu ruri care pastra o obli-
gare apasatóre, care ameninta interesele de
conservare a le tronulul , care nu permitei
nici until minister a sta pe bancile came-
rei daca nu era din casta fiind o pedi-
cä chiar la desvoltarea generara a natiel,
nascu anteiti in opinie ideea imel loviri do
Stat, acesta idee se respandi inprejurul tro-
nului. Acesta se concepu In momentul retra-
gerel dela minister a ministerului Ion Ghica.
Nu transpirii nimic insa. Domnul Cuza reve-
nea dela Moldova. Era locuit in Episcopia de
la Buzeii. Acolo, sera, imi spuse represintand
in color! funebre si cu un talent rar dificul-
iatile situatiei, si anunta in viitor o lovire de
Stat. Era vorba de a aduce divanul ad-hoc.

www.dacoromanica.ro
 59
D. Cogalnicenu fusese avisat prin mine d'ain-
plini acésta idee. In fata cu interesele prin-
cipiilor liberale, pentru can mugura acésta
idee, la nascerea el senumera doa ministere
liberale. Mu lt timp luptele pohtice urmara
cursul lor fara a se face nimic pentru reali-
sarea acestel idef.
Inteun tiny forte scurt F e schimbara mal
multe ministere, In fata cu o camera, de opo-
sitie sistematica, pe care Domnul nu o putea
disolva, cu Speranta ea deputati sa fie Inlo-
cuip de alp deputap Domnul era nevoit a
schimba des ministerul. Aceste schimbari dese
afar& din Oratrecura de proverbiaele. Amba-
sadorul FrancieT, priimind Inteo i pe agente-
le terd, TI intreba riclend daca vine siel anun-
te schimbarea ministerului. Lupta intre par-
tide ne find pentru principii, ci numai pentru
putere, nici un minister nu putea 6 suferit.
Cel putin partidele atunci nu luptaa pentru
poiitica straina, cad Domnul nu consults nici
o data nici o putere straina in afacerile mi-
nisteriale, si acésta Ii facea onóre.
Spre a'&11 numi ministerul. nu era nici par-
tida Francesa, Austriacit nici Rua Era oposi-
tia ce voia resturnarea Domnului.
In térii din desele sehmban de ministri Ad-
ministratia deveni un instrument In mana frac-
tielor de opositie care prea des yen% sa o-
cupe bandle ministeriale. Fie-ce functionar a

www.dacoromanica.ro
60
guvernului era pentru tote fractiele, nu mal
pentru guvern nu era fiind cel mal plApAnd
in durata. Conventia lAsatti prada patimelor
acestor fractil, fie-care la rindul ei venea sa
rupa o fA§ie ca sa se departecle a doa-cli. Cle-
rul, instructia, justitia. administratia schim-
bandu'§1 personalul cu ministri neincetat, ser-
viciul se paralisa. Orl-ce nofi ministru yenta,
strica ceea ce Meuse bine sail roil predece-
sorul seü, lAsAnd a desface mai.tardid urma-
torul sefi ceea ce facuse el; ast-fel ca tOtft
actia guvernelor, nu mai era de eat o lupta
In care ministri cari veniad stricafi ceea ce
fAceat ministri cari se duceafi
Guvernul ne mai avend principil, nu gaga
nici un ajutor in opinia publica; ne avend
stabilitate. nu gAsead nicI un ajutor in came-
ra, In functional-I. Se privia0 cu nepAsare tOte
aceste lupte de m6rte ; vedeafi reul, dar nu
sciaft de unde vine. E§iti de curand dintr'un
regim de asuprire. el nu intelesera And at
sunt chiamati a se bucura de drepturile omu-
lui i eredeati ca Ora era proprietatea gu-
vernulul. Schimbarile dese a le tiranilor le
faceafi p Acere, neprivind de cat la persOne
Wei de cum la principil.
Nici o organiclare In institutele tnenite a
garanta viitorul, totl nasceafi i cresceafi pen-
tru budgetul StatuluI. Comerciul, agricultura
industria. orl-ce alte mijlóce afara de functiei

www.dacoromanica.ro
 61
erati lAsate sträinilor ; acésta adAoga gi nu-
merul i patima nemultumitilor ce forma no-
molul partidelor de opositie De aici nAscu
spiritul de adaos la chieltutelile Statulut, in
personal gi In material, imultirea functielor ;
mArirea salariulul inaugurat de ministerul Ion
Ghica, apol de ministerul lepurdnu si con-
plectat de ministerul Cogalnicenu dupa 2 Maiü,
cAnd fiecare ministru 10 facu budjetul cum
voi, fad at supune nict chiar consiliulut de
ministri. ConF.ecuintele acAstui sistem fused
grave. Legile nu se mat puteat esecuta. Abusa-
tori cel adeverati nu se mai puteati jadPca.
Erail protegiatt de partide, de favoriti; Cel
inocenti, cel cari loviail abusul, eraii perse-
cutati ; abusatori se unlaa contra celor onestl
si date' at sdrobi ca órneni ce le stricaü
mesaria; cel cari strigail mai tare pentru mo-
ralitate, erail acela cart mat 1namte se ina-
vutised cu palate gi mosii din prada ; tiranul
apAra libertatea gi hotul, onórea. Nu mal era
pudóre. Omeni ce 's1 fAceati palate si mogil
din despoierile publice, strigaii chiar la tri-
bung contra despoierilor publice. Partitul era
tot. Dupa stég se forma convictiele, dupa stég
se da patents de moralitate ; calomniile tutu-
necaii i mat mult acest tabloii. Patima lua-
se locul ratiel. Printre tóte aceste fase; eel
dibaci Il formad calea lor in desperarea pu-
blicA ; cdcluti, strigail contra despoierel, si re-

www.dacoromanica.ro
62
veniti din net la putere, urmafi a face mai
ret ca acela pe cari II combAteaft si il res-
turnal Se vAclurA nisce juni, inAltati repede
inavutiti, cumpArAnd mo01, nicl o pedepsi-
re. Erau din partide. FuserA ministere can
adaogia chiAltuielile budgetului dincolo de
adeveratele trebuinte, chiAltuiell positive, ba-
sate pe venite fictive intocmite de cancelari
fArA consciinth §i la ordinele ministrului ce
nu voia de cAt a motiva adausele la chiAl-
tuiehle propuse, fiind sigur cA va sta putin
la minister §i voind a conpromite situatia.
Acesta aduse inprumuturl oneróse. Monopo-
luri reü inchipulte si esecutate, fuserA causa
de perdere de milike pentru Stat. Atunci
favoriti se formarA. Camarila nAscu alAturi..
Aceste doa ramurl formaft in fatO cu puteri-
le Statului o putere ocultA. Libertatea ce da
vitiului sistemul acesta a se esersa, se uni
cu favôrile; acésta trebuia sA producA o mare
coruptie in administrstie, Legile neesecutate,
trebuiad sA corupA chiar datinele. Camarila,
acest product spaniol sinonim micele lor ca-
mere secrete, menitA a inriuri pe ascuns a-
supra suveraniler in guvernele absolute, asu-
ma lucrurilor publice, ia fAcu iboA la palat.
De multe orl ea hotAra inaintea hotArArei mi-
nistrilor. Erail favoriti, curteilani. Guvernul
era constitutional, prin urmare supus la le-
gele fisate de mai 'nainte; neputAnd esersa

www.dacoromanica.ro
 63
de cAt prin ministri contrasemnAtori, indicati
de camerA. Se asecla insA inteun mod surd
o camarilA debutAnd prin cumetrii, intrigi si
se pronuntA printr'o luptA deschisA, care tre-
bula sA ducA la o lovire de Stat. AcestA ca-
manila era tare, fiind neschimbatA. Ea de multe
orl numla ministerul sail il destitua. De multe
ori se intelegea cu camera pentru un vot de
blam ministerului, cAnd acesta nu placea Ca-
marilei. Cea mai teribill CamarilA este a fe-
meilor, este aceea care ne amintA splendórea
galanta din epoca Lavalierei pinA la bigo-
tismul stupid al epocei Maintenon. DupA 2
Maiii avuram o camarilA de femel. Curtea
ayes fovoriti, ministri aveafi asemena, prefecti
aveali asemenea, subprefecti avean asemenea;
acesti favoriti eraii uleulul care ungea rótele
machine regimului.
Erati din acesti favoriti directori peste aye-
clAminte publice Librect si Davila mai ales a-
colo unde ei erafi, aseclAmintul represinta Stat
in Stat; ministerul nu putea sA se amestece.
Ast-fel era telegraful si scóla de medicinA,
scóse din bri-ce control al guvernului. Un mi-
histru nu putea numi un medic in aseciAmin-
te. Domnul nu sanctiona numirea, de si me-
dicul avea vole de la comitet a practica
profesia sa. Se chiAma Davila §i se intre-
ba de Domn daca dA vole: (lac& acesta cli-
cea nu, ministrul se retragea rusinat. Favo-

www.dacoromanica.ro
64
riti Crag adeveratT ministri. Directorul tele-
grafulu1 erea centrul adeveratuld guvern. Ca-
pul telegrafului nurnIa §i scotea ministri, rand
ntel dAdeaa favorurl ; era ministru din Antru
cel adeverat. El ordona fArA scirea ministu-
lul prefectilor ; ministrul numla sail scotea fun-
ctionari, duptt vointa directorulul telegrafelor
inaintea cArula miuistri tremuraa. Ace t,I fa-
voriti aveaa ma! multe posturi salariate. Dorn-
nul Cuza and veni in Or a. qi veclu pe D.
Orescu care avea mal multe posturl, ii Pe:
Tu esci care mAnAnci multe elate ?" Pe la
2 Man nu ma! avea acele idel.
Domnul refusii a sanctiona o lege contra
cumululia de functil care ar fi putut despla-
Ce favoritilor advocati.
Un sistem constitutional ce ntiscu afara din
constitutie, fuse inventia a cAtor-va ministri
Cari trecurA §i reiviara de atuncl necontenit,
revenind ea strigoi cu sistemul lor spre a'l
esercita acest sistera este §i ast411.
Singura garantie era in inamovibilitatea ju
declitorilor, sub motivul cunoscut cA tote gu-
vernele tinde sli fad dintr'o natie domenul
sea §i cA judecatoriI nu snnt la Inaltimea kr ;
dar tot! acei ministri fuser& ostill acestui mare
pricipia. Instructia, perclênd libertatea sa re-
mase fail control. Ministerul devine admi-
nistrator i controlor al sea propria. Ori-ce,
m:nistru vmea, lovia scOlele primare rurale,

www.dacoromanica.ro
 t55

Iota institutiele comunale in libertAtile lor.

Tot se centralicla la guvern. Societatea per-
dea dreptul seti , natia perdea suveranitatea
sa, guvernul pirdea actia sa , voind sA. mil-
rescA auteritatea prin centraliclare i prin sis-
temul de coruptie procesele civile erall pen-
ttu ministri dreptAta un mijloc de polizird.
Cele con ctionale de resbunare contra celor
ce II combateafi, se veclura mulp sAraci in-
bogAtip d'odatä, judecAtorii n'av ea conscinta
datorii lor, sentintele se dad din ordin-ur cn
speranta a se vedea Inainteti cu schimbul in-
famiilor ce li se cerea sá facA. Justitia se si-
nucise.
Pe cAnd aceste lucrurl se treceag in Antru.
Domnul era ocupat cu politica de afarA. Daca
administratia sub Domnul Cuza era in anar-
hie, sä mArturim c afara din térA el a sciut
in multe ocasfl a tine drapelu BUS. In timpul
acestor abareri dela 1 gi 0 dela constitutie
in Antrul terel , pe and ministri da .. con-
cesii, aclAogati budgetul farä sh scie de unde
sA plAtiasca, Domnul trata cu puterile unirea
definitivA a Principatelor si visa la complec-
tarea drepturilor nationale.
Votn vorbi la rAndul sed despre Acesta.
Boeri i liberali pArurb. de mai multe ori
la putere;; dar fie-care pentru putm timp. A-
tuna se introduce sistemul de bas-culd, cis-
tern nefericit care se cur mil tot-d'a-una cu
5

www.dacoromanica.ro
66
paralisarea administratiel. Domnul oia a's!
crea o partida a sa, si 's1 aui gea reit Omen!i
alegea omen! de factif gra principil, nu de
partide. Ministri liberal! primira dela Camera
sa facã indata unirea st sa rOge pe Domn in
terme.n de s6se Ode a presinta un prolect de
lege rurala. In urma acestui vot de neincre-
dere, necunoscut anCä in analele constituti-
onale, ministerul liberal se retrage i boeri
11 !at) load. Domnul era suparat pe minis-
tern! Golescu pentra demisie. El voia un con-
flict intre minister si camera, care conflict ar
fi putut educe ocasia until apel catre natie.
0 lovire de Stat atone! nu se putea face de
cat cu un minister poporan, cad boeri era('
uriti de tera din causa simpatiel lor 1 entru
armatele straine si pentru stares de umilinta
in care, in doinnia lor, adusera Ora. Schirn-
band ministerul i aducênd la putere pe bo-
or!, Domnnl palm ca de acum volesce a mer-
ge cu boerl pe o alta cafe. Capul opositiel
din camera era Barba Catargiu.
Catargiu era unul din cei ma! renumiti ora-
tor! roman! ; resonarutut hasardos, pornire pati-
masa , conclusil bisare , cugetarl tot-d'a-una
interesancl partitid. , nicl o data intere-
sele marl ale patrief. Un minunat talent !net,
de si declamatoria: mol mult actor de cat ora-
tor, putine cugetarl mar!, tOte in raport cu
interesele de partida ; imaginatie fecunda; pa-

www.dacoromanica.ro
 67
rola vie, inspiratóre, inflacaratä; atragea as-
cultarea ca o musid; nervos, capricios, nici
o data pe teramul tutulor. Data Catargiu
n'ar fi avut alta causit de cat aceea a tutu-
lor, ar fost idolul natiei. Omul de partid u-
cidea talentul.
Aceet ministru nefericit, comblitênd nein-
cetat, dupa datina tutulor Omenilor nostri ca-
Out! de la putere, abusurile celor dela pu-
tere, ca venind sä urmecle tot acele abusuri,
voi sa bray( ze chiar acele institutil cari a-
yea aerul de ale apara. Ministrul perdu pres-
tiginl ce avAea in opositie. Oratorul disparu sub
ministru. Intre'o cli pe and esprimase mai
mult simtimintele sale reactionare in cestia
serbarei dela Filaret, din Camera, se arunca
in trasura cu Prefectul politie!, Colonelul N.
Bibescu. Abia trasura ese din Pórta Mitro-
poliel si un pistol, tras de o mana neyecluta,
termina clilele acestei glorii a artei oratorie,
acestui cap al partitului conservator.
Poporul din Bucuresci nu manifesta pen-
tru acest om, ceea ce manifestase potorul
din Paris pentru Mirabeau. Numal aginti po-
litiei cautafi pe asasin prin locurile publice.
Multime de Omenl se aresrard. Justitia nu des-
coperi pe ucigatorl.
Ore eine strigase qi aretase catre cloponita,
tote privirile se atintasera catre acest punt.
Ucigatorul putu sa scape printre deputati.

www.dacoromanica.ro
68
Opositia profita de saga ucidere, ca sa 'i
atribue a nu faiä scirea tronulul era facuta.
Bawd pe un ungur, dar nimeni nu putu sal
acuse formal.
Sub ministerul violinte al lul Catargiu ce
nu vedea in guvern de cat un raijloc de res-
bunare contra natiei, pläsile din districte se
revoltara- Locuitori din vecinatatea capitalei,
influiniatl de opiniele metropolel, nu veclura
cu multumire un minister compus de acei
tirani caH facusera din el nisce turme de
vite. Domnul vine in capitala. Ministerul spu-
no DomnuluI a acele turburarl eraa acute
de Bratianu si de Roseti, si cer dela Domn
darea lor in judecata. Cuza ride in sine. Iéca
ce se trecuse.
Domnul imi scrisese o depeaa delaIasl ca,
dupa informatil date de politia din statele
sträine, boeri voiesc a ucide pe Domn. Co-
municatil at:6sta lul Bratianu si lui Roseti,
cari partidei liberale. Depeca se arata aces-
tor doi, Carl nu credeali a uciderea lui Cuza
sa fie au bine pentru interesele unei Roma-
nii libere si unite. El adunara poporul cari-
talei, indignat ca vede la putere pe invinsl
de sub clidurile Sevastopolului, pe tirani lor,
pe ai At.htori terei call, räpindul dcepturile
si libel Utile, nu sciustra a'l da nici chiar
moralitatea in administratie. Tote corporatii-
le promisera sprijinul Domnulul care, de si

www.dacoromanica.ro
 69
nu mergea cu pasl rapecli spre telul dorinte-
lor natiel, cel putin nu trafica cu principii el
sub aceste idel. Dela Buzet pina in Bucu-
resc! Domnul fu primit de terani cu aclamatiI,
sgomottOse. Se si revoltara in unele sate con-
tra boerilor dela govern. Romani era ii. atund
ma! neatarnall de cat asta-cli. Ast -fel parti-
da liberala se purta in acéata imprejurare. §i
and invin0 de sub clidurile Sevastopolulul
Wail pe liberal! la Domn, acel Dornn MIA
generositate ridea de o casta condamnata la
mOrte si sprijinita Ad de inamici terei ca sa
faca cu dinsa robia si nenorocirea patriel ro-
mane.
Dómna Elena, femeie plina de nietate si
de virtut1 rechiemand acele dórnne din vechi-
me romane, model al onórii vietil de familie,
hotarasee a face un institut Azilul Elena. Face
apel la natiune i la Stat. Natiunea7respunde
Cu generositate. Se &Sr eke vase galbeni de
persona dintre cele ce bani voiesc; se fac
loterii de lucru e0t din graciósele mani ale
demolselor romane. Statul vine in ajutor dom-
nul vine asemenea in ajutor publicul cere so-
cotell, nu avu cuvin, el vacluse gradina cis-
megiului, th atrul national fatand gradina bo-
tanicli fatand alta; casa lui Librect facanduse
de soldati inspectiunea airlinei era pentru el
0 mare garantie un singur om mai era ba-
nuuitor, Domnul. Me alai inteo cli de fata

www.dacoromanica.ro
70
la consilile intelepte care il da cum se pro-
ced , §i turn sA nu permittt unora st alto-
ra a face din acest aseclAmint util un mijloc
de tratiic sub nici un raport. El StArui ma!
ales sa nu se intrebnintecle dame de Caritate
cattholicA, pentru cuvinte de menagiare afa-
natismului ce esista si care trebuia ucis trepe
tat si prin Convictiune, §i se se dea un con-
trol sail de la guvern sail de la adunare saii
de la public. Acel control nu esisttt nici astä-
l. Tote aceste aseclAminte sunt Stat in Stat
tavoritil puteril stint mai sus de leg!. Nati-
unea ea insusi prin camere, nu are drept a
controla acele locuri privitigiate.
Domnul Cuza stima pe liberal!, ura pe boeri,
§i, daca el nu s'a aruncat cu statornieie in
bratele lor, a fost numal cA el vole a fi capul
acestel particle liberale si nationale. Acésta in
urmA, II fäcu sä véciA in ei nisce iivali. Atund
voi a'si crea o noA partidA al care! cap BA fie
el. Din nefericire, alese o MA de omen! fArA
principii, fArA patriotism, fail simtimintul 11-
bertatel; cdth de mercenar! cari, duptt cade-
rea sa, fuserkcei mai sprinteni inamici al seT,
§i trecurtt in aceasi cualitate la regimul noti,
spre a face in trecut ceia ce fácu mult reü
acestui rugim.
Cu cAte-va ile inaintea luI 2 Math, Dom-
nul Cuza se gandi a face lovirea de Stat cu
partida liberalA. Un act care desrobia chic!

www.dacoromanica.ro
 71
milióne de terani, care da egalitatea dreptu-
rilor politice, esecutat de o partidA liberalk
era o garantie contra celor-alte articole din
Statut in simtul guvernulul personal. Domnul
intelegea acésta; dar era dominat de o ca-
mania care intr'o lovire de Stat nu vedea
fericirca terel , ci numai interese persona-
le si inavutirea din buuurile Statului Par-
titul liberal condus de Ion Bratiauu , sin-
gurul partid in mana earuia remasese Stin-
dardul din 1848, Stindardul de vista natio-
nalA, nu era departe de a face o lovire de
Stat care , pentru el, era o revolutie de sus
in interesul libertatey. Ast-fel vedem, dupA ce
Cuza facu unirea, mai multe depese de mul-
turisire cdtre Domn. Aceste denese erail sub-
scrise de locuitori judetelor, scrise tote dupa
aceiasi forma, printre cari se veclura numele
mai multor membri ai particlel liberale pre-
cum Arlon, Grigorescu s, alti, spuind Dom-
nIu! ca nu este nimic de facut rentru hber-
tatile terel, daca nu se va sdrobi kgea elec-
toralA si Camera ce constitula o casta si des-
mintea principiele liberale din conveutie.
Aid fuse dupa no! cea mal mare /Macke
a lul Cuza, cad nu se adresA pentru facerea
lovirel de Stat la liberal!. ci Ia Omeni unei
laml vech!. Do! liberal! eraft in guvern, Or-
bescu i et!, si a doa-cli fuserAm silit! a ne
retrage ca O. nu vestejirn principiele mistre

www.dacoromanica.ro
72
de libertate in acest rad in cari peri Domnul
Cuza, parAsit si tradat de cei ce il inpiserit
la despotism.
Se tinusera adunari la D. I. Marghilo-
man, unde se chiAmase mai multi din dife-
rite nartide. Atund presintandu-se programa
pertru unirea tutor fratielor liberale, in care
se punea in articolul Anteid, sprijinul sa se
dea tronului, unirel s.i altele, ceea ce putea
a se face. Cei contrail acestel uniri titre
cari uni voYati pcite sa-o faca sa, cacla, cerurA
prin vocea D. C. Bozianu, a se pune un arti-
col spre a se decide in data cu cestia rura-
IA, ideia luI Catargiii. Liberali, avênd in ye-
dere frica ce insufla acéstA cestie mai tutor
proprietarilor rAtaciti de propagandele unor
ambitiosi retrogracli, nu votra a se atinge Ana
acesta corda, protostara si se retrasera dIn
adunare. AdunArile incetara, ministerul Boe-
rese reusise cel 1 utin tutu east& Cuza clicea
ca liberali erad cuminte, 1 evoind a agita acesta
cestie.
Acest mister, anuntand stafia unef mar!
conspiratil intro Omni, i setos de resbunare,
profita de positia sa, spre a persecuta si tor-
tura nenorocitele populatii rurale. Se umplura
inchisorile cu acesti omen!. Dar acOsta nu tinu
mult, cad Doranul Cuza sdrobi cu piciorul
acest minister ca p'o sticla, fara sa tie sémA
de protectia ce ar fi avnt el la straini amid.

www.dacoromanica.ro
 73
In conferinte se trata cestia unirel defini-
tive a Principatelor. D. C. Negri punea tótA
energia sa Intru realisarea acestel idel. Ace le
puterl cari fusertt contrarii unirei la Inceput,
urmartt aceeasi politicA. Tote opiniele InsA
cedars. la demonstrArile Franciei favoritOre u-
nirei terilor. i ambasadori dupA multe tics-
bateri, dupä multe propuneri, deciserA acéstA
mare cestie.
Scirea thspre unire veni Domnului la Iasi.
Ministerul din Bucuresci nu scia wmic. TOtA
acéstit lucrare se fäcuse frä scirea ministe-
rului, ca tot ce se lucra afarA despre noi. Mi-
nisterul din afarl era Insusi Domnul. EA le
Aduseiti scirea din Constantinopoli. Ministe-
rul din Moldova proclamA unirea. Ministerul
din Valahia fAcu asemenea.
Entusiasmul poporului fuse mare. Tn ade-
ver, , romAni cAstigail prin acéstA unire ceea
ce mai multi Domni romAni din vechime n'att
putut pAstra nici chiar dupa lupte sAngerOse
contra inamicilor unirel.
Unirea toM veni In ajutorul tronului. Ea
fäcu sA se ulte mult timp starea administra-
tie!. Opositia dela putere pAru bucurOsA pen-
tru acest mare drept castigat. Acésta o con-
traria In planurile sele Unirea se uitti.
0 alitt cestie venea. Secularisarea averilor
monastirilor Oise luchinate. Acesta era un pro-
ces vechiti Intre tOrA si intre calugAri greet.

www.dacoromanica.ro
74
Era proclamat de revolutia din 1848, era ce-
rut de divanurile ad-hoe. Istor'cul acestui
proces este lung; Incepe inainte de Matefil
Basarb. Sub domni greel s'a agravat In de-
favor] terei. Abusurile cAlugArilor in adminis-
tratia lor, trecuserA tote hotarele. E1 forma&
Un Stat in Stat. Cestia tra la Constantino-
poli. Domnul Cuza pe and spera a termina
acest proces inteun mod curn sA nu mai fie
Mei un apel din partea cAlguArilor, ministri
sel, Cretulescu, Tell, in Bucuresci se grabeail
a scOte limba gréea din bisericf. Scóterea
limbel grece din biserici, mesurA care ar fi
trebuit sA urmecle secularisarea k4i schimba-
rea calugArilor greel cu roman!, facutá mal
inainte de acele dd. conditil, aduse conflicte
grave. in serbAtor1 se v Eurá bisericele in-
chise, chef cAlugari fiind ancA stapinT, protes-
tara, ceea ce aduse revolte de sculari ecerta-
te de guvern, acésta aduse demisia ministru-
luT cultelor D. Tel. .T.n biserica nu se schim-
bit nimic, dogmele nu sunt resonate , aunt
creslute, reforma ucide religia.
Nu mult dunA acésta , agentul terer dela
Constantinopoli dAte un memorand la top am-
basadori puterilor garante, cA Romania secu-
larisdzä tOte acele averi si promite o subven-
tie o data pentru tot-d'a-una.
Iécä memorandum in acéstA privintA.

www.dacoromanica.ro
 75
Alteta
in memoriul ce am avut onóre de a va
presinta , Alteta Vósta a putut vedea pe ce
drepturi necontestabile guvenul roman se ba-
seaza spre a veni la conclusia aretata acolo,
care este de a conceda o data pentru tot-d'a-
una i intr'un scop cu totul pios. un capital
pentru venitul destinat a fi afectat la trebuin-
tele locurilor sante. Conform acertel conclu-
sit, guverenul Prmcipatelor-Unite consacra 80
milióne de lel turcesci la locurile sante in
28,889,020 lel ce Egumeni greet datorka. Ro-
manlei in urmarea stipulaillor de mai 'nainte
pi in 51,110.980 lei in acompt cu conditiile
urmateire:
1. Acest capital va fi pus sub garantia co-
lectiva a S. Port;, puterilor garaute si Prin-
cipatelor-Unite.
2 Comunitatile religióse vor fi datóre a da
socotela pe fie-care an de intrebuintarea pro-
dusulni acestui capital.
3. in mei un cacl comunitatile sus clise nu
vor putea inlätura dela sconul seü produsul
nici atinge capitalul.
4. Egumeni Greci vor intórce la monasti-
rele nóstre podóbele i vasele sacre cu care
le-au inclestrat strebuni nostri, cum si docu-
mentele care li s'ati incredintat dupa inven-
tarile cari se aflu in arhivele mistre.
Alt-fel guvernul Principatelor-Unite ca sa

www.dacoromanica.ro
76
vie And In ajutor coreligionarilor lor din
orient consacni cu acelast conditil mal sus
aretate In art. I , 2 , 3 , stunk de 10 mi-
Hone lel pentru fondarea unel scolt laice la
Constantinopol i umil vital In care vor in-
tra crestini din ori-ce rite. Aceste doA age-
claminte se vor putie sub directia suprema a
unuf consiliü compus dc sOse mambri romani
numitt de guvernul Principatelor-Unite si de
doi altt membri alesl de comunitatea gréch
din Constantinopoll. Consiliul va fi preseclut
de agintele Principatelor-Unite.
Ast-fel este, AltetA , in acésta cestie, cel
din urmd cuvint al guvernului Principatelor-
Unite, basat pe dorintele patriel nóstre.
Subscris, C. Negri.
Indata dupA ce agintele dete acest memo,
rand si 11 comunica guvernulul din Bucuresci-
ministrul inchtee tin jurnal subscris de con-
siliul de ministri, prin care botAraa ceva con-
tra principelul secularisarei ceva noa si ori-
ginal. 1), Negri priimind, acest jurnal cu or-
din a se comunica In data Portei i Puteri-
lor garante, II puse la oparte, fOrte superat;
scrise Domnulul ca nu mai 'Ate a presenta
puterilor o idee contrarie de cea data si o-
teri demisia sa. Apoi se retrase la Mondania
CU Mine, asteptand resultatul acestut inct-
dente. .ApAra intr'un jurnal In Bucuresci u
articol fulgerator contra manoperel ministe-

www.dacoromanica.ro
 77
rului cu jurnalul sea pentru suspendard se-
cularisarei monastirilor inchinate. Acésta tur-
burl ministerul. Van Sanen, clirectorul mi-
nisterului din afarA, merge la redactie spre a
se informa due a dat acésta copie jurnalului.
Redactorul respunse cä 'I-a .venit de la am-
basade. Inainte de a pune in miscare politia
si procurori sore descoperirea autorului, chip&
datina vechilor vornici, cap ministerul rape-
de. IécA ce se fAcu cu cestiea secularisärel mo-
nastirilor.
Domnul chiamh consiliul si 11 determinA a
retrage jurnalul, i scrise agintelul seti cA II
aprobA in purtarea sa, i sa staruiascA pe ca-
lea secularisArel. Ministerul demisionA. Co-
gAlniceanu fu chiemat la minister, dupA ce-
rerea lui C. Negri.
Ne-am dus prea repede si am hint in urmA
mai mite lucruri. Doinnul sonda opinia am-
basadorilor. Pe timpul cand administrutia so-
vAia, in miinele acelora ce evenimentele saü
simpathle Domnului aduceati la put?re, dis-
pAruse cel putin la palat pretentiile Consu-
lilor strait-11. Cabinetele indulginte asupra u-
nu1 nal Stat de care se flataii cA 'f-aa dat
nascere, Consuli din princinate deveneati mai
putin esiginti. El gAsirA in Doran o frunte ri-
dicatä. Aveati datina, sub domni incetati, nu
nnmai a se amesteca in cele din Antru lu-
crAri ale Wel, dar a tine un ton protector

www.dacoromanica.ro
78
mai ales Consulul Rusief. Ei veneari in tóte
Vele la Domni sä le chit tot felul de lu-
cruri. Domnul Cuza le decisa o cli, Samba.-
ta, sit vie toti , sa se presinte totl d'o data
in mod oficial. Cat pentru cele-alte afaceri
privitóre la supu§i , dispuse a se adresa la
ministri set
Era la Iaal un consul frances amic al Ro-
manilor, amic al domaulul, se chlama Place.
Domnul fAcuse cu acestA un pact, a cere cos-
siliul seri amicala la tóte faptele sele. Acésta
se lam ast-fel. Cat timp tinu acésta, tot pa-
rea a merge pe o cale alai corecta din par-
tea Domaulul, de si tot-d'a-una nu 11 ascul-
ta, Lisa vine o cli and acest pact se curmA,
and D. Place incet6c1a a'l mal da consilii de
amic §i and forma raporturilor sele la mi-
nister in Francia catA cu cea maI fina abili-
tate sa facA a se scucla forma d'autett. Causa
acestui divors fusese ore o apropiere catre po-
litica RIBA ? Fusese un abus din partea D.
Place, si o dorintA de natarnare din partea
Domnului ? Nu Rim, póte tOte acestea 0, fi
contribuit.
De cand se rupse acest pact . se veclu o
schimbara in politica Domnulul. Veni din Mol-
dova inconjurat de boerl Fanariott. Ministe-
rul Moruzi fticuse o tristA impresie in tóta
téra de dedincóce de Milcov ; Moruzi era un

www.dacoromanica.ro
 79

-om onest i leal, top hula acésta pentru o

politica Rua..
Poporul la camera insulta ministurul boe-
resc, in clioa des hiderel.
Din tote aceste cochetarit cu capit de par-
tici!. Domnul Cuza, asemenea lut Oraciii, re-
venea tot-d'a-una la Lidia sa. 0 fatala sórta
pare ca. Ii atragea &are vasul cu car: era
destinat a face naufragia.
Dupa m6rtea lui Catargiu, Arsaki putu juca
un mare rol, caci Camera, speriata, dase mat
multa autoritate puterei esecutive. Or! el nu
voi a juca acest rol, or! Domnul Cuza nu
creclu momentul i omul sea priincios, nu se
aduse nict o schimbare In ordinea legala.
Pia aid am trecut rapede peste evenime-
te, peste tote acele ministere efemere i peste
acelasi sistem de guvern al tutulor acestor
ministere. 0 clasa noa de privilegiati dupa,
conventie se lupta pe putere cu casta regu-
lamentara i se urcaii, qi se cohorati fie-carb
la randul sea dela minister, nefacênd al, de
cat a desfiinta ce facusera tredecesori. Diu
acesta nestabilitate administratia terei sufe-
rea. Trebuia un red general spre a desgusta
pe top de conditiele politice in care era Ro-
mania. Partici! venind la putere, uni urmaii
acesta stare de ucidere fara consciinta ne-
cugetand de cat a face afacerile unor cap! de
.secti ; alti cautand in interesul de resturnare,

www.dacoromanica.ro
80
a compromite tronul prin cotnpromitarea sta.-
rel de lucruri.
Téra cu simtul ei, Cimeni liberall i into-
ligintt ghiceaa secretul acestor manopere si
lariat sa fad, asteptand lAtirea reulul.
Tera i acesd omen! vedeati ca societatea
nu se marea in putere, in activitate , in ro-
diri, eft dreptul comun nu era aplicat inteun
mod larg i lberal ; Coustitutia cu doA limba-
ge. until liberal prin principii , altul apasa-
tor prin legea electoral& restransä care chili-
ma la adunare pe adversari principiilor libe-
rale a le pune in legi cri in practica ; ei nu
iubtat conventia care nu proteja pe tog d'o-
potriva, ast-fel nimic nu se deJvolta pentru
top. Ei vedea perind burgesia i poporul scosl
din drepturi. Vedea perind , din eausa ne-
egalitttet, insast viata si puterea nationala.
Cinci milióne de terani nu avean nimic a 'As-
tra si a apt-a. Burges a ti poporul nu avea
vot la alegerl prntru Camera i guvernul un-
de cei ce votaa singurl, hotaraii Anca despre
aorta lor. hi vedeati tern proprietatea clasei
ce dispum a de voturi. Dincolo de aceste a-
bisori vedeaa Ana un abis : Iovire de Stat
urmata póte de despot: sin. Care. acestea in-
tre dispotismul unei clase i until om , cel din
urma era mat putin de temut.Un om se restórna
despotismnl unei clase dura v6curi. Guvernul
disputa clasel Ora ca proprietatea sa , dar

www.dacoromanica.ro
 81
nu spre a o libera, a o da adeveratului su-
veran, natiel; ci spre a'g-o instql el, spre a
o face dupe vechile datine , proprietatea sa.
Fasa principala a istoriel trecutului acestei
tart, este lupta tare popor ai Intre caste, lup-
tA a cArel originl era In cestia socialA a po-
porului, in neegalitatea drepturilor politica.
Mai tot-d'a-una Domni, ca sA se sustina §i
O. sdroblascA puterea boerilor, Weaii din ca-
usa tronulul, causa poporului. Acest snirit de
luptä via AncA sub Conventie, si, dad. trebue
a spune, astAili nu s'a stins And. Vom veni
asupra acestel grave cestii duptt 11 Februar
la Constitutie.
Jurnalele strAine, indiscretia functionarilor
dela ambasade saii chiar dela eel cari incon-
jure) pe Dome, reproduserA d'o data o schi-
tA de noa constitutie a Romitnilor ce ar fi
presintat Domnul in fatA cu anarhia care dom-
nia in terA. Avém ore-care idee de acesta
constitutie elaboratA parte in cabinetul Dom-
nultd, parte la Agentiq romAna din Constan-
tinopol. Ministri nu sciail mimic. Am ilis cA
ministerul din afara era Domnul Cuza. Cele
mai mari cestiT terminate afarA, privitOre la
natia nOstrA, lead decis fArA ea ministri sii fie
initiati. Domnul prin caucelaria sa, se adre-
sa d'a dreptul catre agintele sell din Constan-
tinopoli.
Copia sail citire dupa acea constitt.tie se
6

www.dacoromanica.ro
82
dice ca, s'ar fi dat la ambasada Francid mai
antelii, apol la cele-alte. Acdsta constitutie
preceda lovirea de Stat ce Dovinul comunica-
se unor puterl, ca mesura fail care nu mai pu-
tea sa respunda nicl de liniscea publica, nici
de putt* d'a face cea mai mica inbunatatire
in téra. Domnu Cuza avea in fata puterilor
o egida care tot-d'a-una il apara cand cerea
ce-va pentru tent. NumaI putea respunde de
liniscea publica in Ora, de o linisce care ga-
ranteaza, de si indirect si laturas, liniscea cea
mare a Europel. Europa voia liniscea cu ori-
ce pret in orient. Politica lilt Palmerston care
era a sprijini Turcia cu ori-ce pret , se fa-
cuse religia tutulor Statelor mari. Indosul tu-
tulor umbrelor cari se ridicat pe imagina in-
chisa a Turciel, se banula marea 0 formida-
bila figura reala a Rusiel. Pe llnga aceste a-
lucinäri ale diplomatie1 Europene, era pute-
rica protect e a trnperatului Napoleon III care
disputa cu ministri sel pentru drepturile Ro-
nianilor si care trecea cu vederea chiar peste
gresalele lor. Se dice ea dupe ce solul Dom-
lui Cuza date citire pf olectului de statut, am-
base dorului Franciel, si cern opinia sa, acesta
respunse : Francia nu va fi ni 1 o data contra
vointe1 natiei, pe cat acea vointa va fi a sa
proprie, va fi utila et si nu ar supdra mari-
le interese ale marei natil Francese In acésta
parte a globului."

www.dacoromanica.ro
 83
Lovirea de Stat, nu fuse acésta ce cerea
Domnul Cuza de la agintele MT, dela pute-
rile garante, dela Ora sa. Nu era tomel a-
césta faptul inaintea carora unele puterl pa-
nel bine-voitóre. Agintele Domnului Cuza
cerea a se pune in constitutie o mai mare
desvoltare a drepturilor omului. Cerea intin-
derea drenturilor politice, ca singurul mijloc
spre a face BA se realise marile principil de li-
bertate din conventie si a se ridica natia la
rangul acela ce ii dase Europa. Puterile nu
surideati la o lovire de Stat, ci la nisce li-
bertati mai desvoltate ce S'ar fi dat Roma-
nilor sore al linisci. Lovirea de Stat, gu-
vernul personal, despotismul, acestea nu fer-
beail de cat in capul 1 celora cari prin ele
voted a domina tera.
D. C. Negri, agintele Domnului Cuza, seri-
se Domnului: ca nu crede ca puterile Euro-
pe! sa fie coutrare la vointele unel natii care
staruiesce a'0 da mai intinse libertat! fail
cari institupile liberale ar fi numaT cit nu-
mele.
El recomanda in Ideratie deplina, anaintin-
dul ca ori ce isbanda deninda de acésta. A-
césta fuse tot. Dec!, top' fusera de parere, ca
o nol schimbare in Romania era sa, fie o ac-
tie fie libertate, Tar nu de despotism.
Ana dela Inceptul Domniel, unguri incer-

www.dacoromanica.ro
84
cara. pe Maga Domn o intelegere politica in
privinta unel aliaute contra Austriei.
Domnul Cuza nu le refusa nimic, dar nu
le facea nimic. Memorandul rubscris de Co-
chut, Klapka i Teleki, prin care ace§ti trel
capi revolutionarl aratafi Domnulul calea prin-
tr'o alianta, la resturnarea Austriel, nu facu
nicl o impresie asupra Domnului, el care nu
credea ea Domni uniti cu U guri ar putea
resturna pe Austria ; gall din acesta pen-
tru el, Ungurii Austria ci era(' d'opotriva tiranl
al Romanilor. Pe Austria o cunoscea. El 41
imaginaluteun regat ungur revenirea lul Atila
cu hordele sele. Nu date nici o satisfactie
autorilor memorandulul. Le Oise numal ca
cestia acésta, avénd raport cu Romani, de din-
colo cart avênd el téra lor, autonomia lor, el
catau mai anteifi a fi ascultati. Cu tote acestea
Domnul promise bune simtiminte de amine
cu natia Magiara, fait a intra nicl de cum in
desbaterea ideilor din memorand.
0 idee preocupa mab mult pe Domn, o a-
propiare de Serbia. Ast-iel trimise §i un a-
ginte permaninte in Beligrad. Domnul din Man-
te-Negru H trimise un sol care fu forte bine
primit la curte. Acesta nu aducea nimic de
cat semne de amicie. Acésta politica nu a
servit intei eselor terel nóstre intru nimic;
Serbia din contra a atras Ore-cari avantage.
Ea a primit arme din Rusia prin téra nOstre,

www.dacoromanica.ro
 85
sub ministerul N. Cretulascu, cu scirea Dom-
nulul Orel. Este diferita situatia Romanilor
de a Serbilor gi Grecilor. Roma, ii i Turd
formez doa insule intean ocean Slav gi Ger-
man. Positia nóstra este ca a Turcid, gi nu
putem a ne deslipi de Musa, fara a ne per-
& intr'unul din cele doh oceane ameninta-
tore.
Acésta anropiare nu avea un scop privi-
tor la o mare idee, pentru viitorul Orientu-
lui nascuta lii acele doa cabinete. ANsta a-
propiare parea recomandata de Rusia. De aid
opositia incepu a acusa pe Domn de instru-
ment al Rusiel. 0 deputatie de trel persOne
intre cari ora i verul sea Docan, trimisa
la irnperatul ,Rusiel , facu a se da alarma
simpatiilor ce inboboceaa pentru Rusia.
In tote acestea ntt era nimic. Domnul Cuza
urma vederile sele de unire, apoi de o lovire
de Stot care aducea cu dinsa guvernul per-
sonal gi Iloa marl reforme desfiintarea c1A-
cei dune poporul rural gi egalitatea dreptu-
rilor politice.
Se desch'sera Domnulut Cuza nisce pro-
punerl dela emigrati poloni , a lass elite-
va sute de poloni a trece in Rusia prin Ba-
sarabia romana. Poloni pretind cli Domnul
Cuza a primit propunerea lor gi, clad acesti
PolonI intrarl in Basarabia Ca al tréca in
Rusia , LTA tradati , cad Domnul clue

www.dacoromanica.ro
86
din a'l ucide ; ómeni Domnulul clicead cA
Poloni luaserd angajament a trece prin Ba-
sarabia, observand cel mal mare mister dar
cA el intrarA cu mare sgomot i cu mare WA.
ca intr'o Ord ce o luase en armele , com-
promitAnd ast-fel un pdrnint care le da os-
pitalitatea, si cd atuncl, ca sA scare Ora sa
ei ca s pedepsdscA pe cAlcAtori de parolh ,
Domnul a dat ordin sA loviesca armata sa pe
poloni intratl In Basarabia.
RemAne tin vël asupra acestul fapt. Unele
din puterile garante avead cunoscint A de a-
cea violare a terAmulul Roman. Se vorbise
chiar de o intelegere intre Domn §i un con-
sul din Bucuresci. Adeverul este cd Poloth
sub comanda luI Milcoski intrarA cu sgomot
in Basarabia spre a trece in Rasia. El date
chIar o proclamatie. Nirneni nu se gindea la
guvern de a opri trecerea Polonilor. cAnd o
depeqd telegrafica de la D. C. Negri vine la
Domn, II romp. set Puterile garante Bunt in-
sciintate de cele ce se tree in Basarabia, i cA
interesele cele marl ale natiel i ale trunu-
lur, cer sA facA tot spre a opri pe Polonl d'a
trece in Rusia. Cel putin ast-fel se clicea a-
tuncl. Domnul oprt see apede céta Polonilor.
0 someazA a se inturna. Poloni merg inainte
Se face o lovire. Vorn arunca un vel peste
acéstA nefericitA lovire dela Constangalia.
Poloni, invin0 sad creclênd cA vor fi In-

www.dacoromanica.ro
 87
vinsi, depusera armele. Cei mai multi din o-
ficeri cetel erad strAini de diferite Datil ,
mai mult francesi ; cei mai muti soldati nu
erati poloni, ere] o amesteaturd din aces po-
poratie straind ce ratacesce pe stradele Pe-
rei din Constantinopol.
Mergeam la Constantinopol , dupá acésti
intimplare, pe un vas cu aburi. Peste trel-
cleci de omen! rAniti, erad pe acel vas. Erad
soldati Poloni dela Constangalia ce se intur-
nad la locul lor in Pera. Guvernul turc 'A-
rea BA Lad de ei Ore-care consideratie. La
mast. se afla un pa0, Dervi§ pap, un aol al
regelui Sveciei i Norvegiei care mergea BA sa-
lute pe Sultanul, un june rus consul la Bi-
tolia din Macedonia si D. de la Vabere, un se-
cretar al amaasadei francese din Constanti-
nopol. Conversatia alerga asupra luptel de
la Constangalia. Era la ordinea ileI in tot
Orientul. Toti erad contra 'Astra si pentru
Polont
Derv4-pasa ne trata cu despret. ,Ce vrel?
clicea el, acest popor romAn este un popor de
muncitori de pdmint, Tar nu de omen! de ar-
me Cu tOte acestea, soldati lor sunt bun!
cAnd sunt dedati cu armele. CAnd sunt re-
eruct , nu insemn nimic. Recruti s'ad retras
puind in cap. spre a se apara de glónte, pul-
pana mantalelor si erat inpuscati in spate."
Ed §i junele consul rus venirdm spre a apd-

www.dacoromanica.ro
88
ra cu eáldur& onórea RomAnilor, ast-fel in cat
Dervis-pasa reveni a mArturi cA soldati Ro-
mani sunt bun! sold* an I sunt dedsti , si
rA o parte din el ail dovedit, bAtenduse cu
mare curagi& la balonetA nu ins& recruti
Junele consul rus de la Bitolia aret& atuncl
suriclend, vr'o trel-cleci de rAniti i legatl la
cap, la brate, piclóre, din poloni ce se tArail
pe podul vasulul.
Guvernul rus era incAntat do urmarea Dom-
nulul Cuza in acésta privintA.
Cestia acdita , pus& pe terAmul diplomatic
in Const;ntinopol, era gravA. Ea misca Anca
Oat diplomatia European& si pe Pórta. Fran-
cia era supArat& pe Domn, Englitera indite-
rinta. Rusia i Prusia favorati pe Domnul Cuza.
Consilii , desbaterl, propunerl pind la idei a
destltuirel Domnull de o parte : apArarl pu-
terice de altA parte. Partitul ILA Clartoriski,
de i mäniat pe Doinn, vine in ajutoru'i. Gu-
vernul frances vine cel d'Antel& a trece peste
acdst& eróre. Atunci tot se InplcA i reintr&
in ordine. Cabinetul Rus scria ambasadoru-
I'll sea : Guvernul Romdn a fost corect in a-
cestd cestie "
Opositia puse Inainte cestia Osolulul.
D. N. Docan, pe cAnd calugari greci a-
veatl And, Posecia acestor bunuri, date o mo-
sie a lul VodA Cuza , calugArilor in schimb
cu altA mi0e. Mosia cc luara cAlugAri, fu

www.dacoromanica.ro
 89
dAte de Stat In arendA trei sute de galbeni
mai tArclit. Mo0a de la cAlugArl se clice cA
era mal micA, dar fiind them oratA cu mo0a
Ruginósa a Domnnlui, avea alte avantage. A-
cest schimb servia de un puteric mijloc In mAna
opositiel Schimburi de acéstA naturA se fAcu-
serA mai multe cu monAstirile sub alp Domni
din 'nainte ei cu favorici ai bor. Ninaini nu
clisese nimic. TAcerea trecuse peste aceste
scbimburi. Se clicea War CA inteunul din a-
caste schimburi, inginerul trAsese cu lantul
pInA in 'Arta monastirei si'i luase el:liar in-
trarea. Sub Doninul Stirbel , cu tóth aspri-
mea sa conta abusurilor de putere, nu putu-
se opri pe favoritii i rudele sele d'a lua mo-
eiile vecine ale mostenilor. Si acésta rernase
ast-fil pinA o cestie nehotArItA. Lan-
tul inginerului trase asupra mo0ilor vecine
ca lantul lui Cambis, In concista Egiptului.
Publicul se scandalisA , dar In urrnA lingui
pe abusatorl. Veni InsA un Crop cand abusu-
rile de putere atAt se mArirA si se familiarA,
incAt nu numai nu Weer scandal. dar And.
fuse privite ea o dibAcie, ca un merit prin
care se cAstiga stima si respectul conceal,-
tenilor.
Este un lucru de remarcat. Abusul scan-
dalisA, cAnd se face de o altA partidA. Se to-
lerA, de poi dud se face de nol Ceea ce este
un abus de putere pentru uui, nu este pen-

www.dacoromanica.ro
90
tru ali. Acésta nu denotA un spirit de jus-
titie; am veclut Omeni inavutiti din abusul de
nutere, si, in urmA, vorbind contra abusato-
rilor cu o nerusinare ce nu se póte spune, si
top cari strigati, pe cAncl despoiaii publicul,
aducAndu-le acum támAe ca la templul OnOrel!
Tote luptele in téra nerstrA aunt persona-
le Icit notita ce s'a putut lua despre acest
schimb. Ministrul Cultelor prin adresa No.
15996 CAtre Ministerul justitiei, aflAnd cd tri-
bualul civil sectia III din Iasi ar fi intArit
un act de schimb al unei mosii monastirescl,
Osoiul, din judetul Sucevei, fail de a tine in
sOmA dispositiile sobornicescului hrisov de
din colo de Milcov, care la art 13 prescrie IA-
murit ca asemene transactii nu se not face
de cat prin scirea i consimtimintul Mitropo-
litului local, a cerut sä ia mesurile cuviinció-
se spre a aduce la cunoscintia datoriel pe
acei Ce ar fi nesocotit asa de mult legile.
Ministerul cultelor in in adresa No 18300 '1
a repetit adresa de mai sus.
Ministrul justipel, prin adresa No. 13594,
resprinde la adresa de mai sus, cA mal 'nainte
duel de a primi acea adresA, auclind despre
ilegala legalisatie ce s'ar 8 fäcut de tribu-
nal ; in privire ea acea lucrare ar fi contra-
il art. 13 din sobornicescul hrisov, a cerut
dela tribunal sfi'I comunice cu prima espedi-
tie sciinti: fdcut- a tribunalul o asemenea le-

www.dacoromanica.ro
 91
galisare? si la cas afirmativ, pe ce lege s'a
intemefat si a permis egumenluf a usurpa dre-
pturile Statulul, intiturand bunurile acestuia
de proprietite a santuluI Mormint? comuni-
candul si ori-ce alto ImprejurarI ar mat fi
mijlo cind.
Apol farasi nainisterul justitiel pe Raga a-
dresa No. 13879 , inainteaza copie dupa ra-
portul tribunalului de Iasi in coprindere ea:
Tribunalui, avênd in privire ca dupa art.
13 din sobornicescul hrisov si a § 1401 din
cod. civil, schimburile cu averile clerulut aunt
invoite de a se face, tiind spre folosul monas.
tirilor; avend in privire cä dupa actul de
evaluatie a ambelor fondue, savirsit conform
anexel lit. v. din Reg. organic si circulärel
Miuiterului justite1 din 1E60 , publicata in
mon. of. No. 220 se constata ca mosia Sce-
plenita este In catime de 600 Mei painiat,
evalhata in pret de 11100 galbenl si mosia
Osolul in aurae de 440 fale evaluata in su-
ma de 6600 galbeni; schimbul infatiseaza un
folos p(-ntru monastire in catime de 160 tale
pamint mai malt de cat a dat, fail in ban1
dupa citatele preturi, in sum de 4500 gal-
beni ; k3 i avêndu-se in privire 6 schimbul a-
cesta infaciseaza qi osebit avantagia pentru
monastire, fiind pamintul luat de ea ititeun
hotar cu o alta a sa proprietate numitri Bel-
cesci, in vreme ce Osolul era un trup sepa-

www.dacoromanica.ro
92
rat de alte proprietht1 ale monastirel ; Tribu-
nalul in fata espuselor considerante, unit si
cu conclusia D-lul Procuror, gAsincl schimbul
conform § 1402 din cod. civil, a legalisat ac-
tel e mentionate.
§i adoga D. Ministru al justitiei pentru ch
nu s'a veclut consemtimIntul egumenului mo-
nastirei Bistrita, a cerut la tribunal st'i co-
munice sciinta dad schimbul s'a fAcut cu
consimtimintul clisulul egumen.
Minibtrul cultelor prin adresa No. 19289
resprnde la adresa de mai sus cA de vreme
ce transactia este in favorul monastirel si s'a
urmat in tótA regula, consimte la acest schimb,
adaogand last, cA acest schim nu'si !Ate avea
efectul set definitiv, dacA nu va fi precedat de
consimtimintul monastirel §i al mitropolitu-
NI ; de aceea 'f-a cerut sal comunice acésti,
scintA.
DupA acésta Ministerul justitiel pe ling
adresa No. 17089 trimite Ministerulut culte-
lor copie legalisatA dupt consimt tuintul su-
periorulut pentru schimbul urmat.
Maustrul cultelor pe lingliadresa No. 24616
trimite acea consimtire locotenintaluf de mi-
tropolit din Iasi, a de va consimti, st subscrie
si SAntia sa si s'o inapoieze.
Dupa acéita tribunalul civil din Ias1 sec-
tia III prin adiesa No. 3491 face intrebare

www.dacoromanica.ro
 93
MiniteruluI cultelor dac5 consimte la vorbitul
schimb.
Locotenintele de mitropolit din Iasi pe lin-
g adresa No. 80 inapoiaz5 actul de consim-
tire subscris, cu aretare cA in vieutea con-
sideratelor es, use in act, consimte la acest
schimb.
Dupa acésta ministerul cultelor cu adresa
No. 27,509 inainteaza actul la ministerul jus-
titiel spre a face O. se confirme de tribunal.
Sub domnil trecuti se faceail mal marl a-
busurl de felul acesta, nhuini nu clicea nimic.
Rudele domnilor despoiad de mosil mosneni
cAror prin arbitrar, nu le era ertat nici a se
plAnge, si societatea incununa cu onorl pe
abuclatori, Omenil onesti chlar le striingeati
m5na.
Mosia Breclóia a MitropolieI din Dimbo-
vita , se lull dela Mitropohe in schimbul u-
nor petice din Gorj. Mosia Hasan-Aga se
date In schimb pentru o mare mosie Naita
a monastira Guvernul scrisese unui Zapciti
din plasa unde era mosia monastireI, s5 a-
rate c5 pt etuiesce mai putin, cAtre alt Zapcitl
unde era mosia boerulul el pretw-sce mal
mult. Mosia Funica Domniasca pentru mosia
Ionesci de ling Glesci, movie forte mare.
Buftea se mAresce prin schlmbul unel mosh
a lul Radu-Vod5. Nimenl nu a clis nimic.
Nu mitt cum se fAcu: adoa-cli eram ett in-

www.dacoromanica.ro
94
su'mi ministru. Ministernl instructiunel pu-
blice si cultelor era in anarchie. Chieltueli
fara bnget i fail credit din ordinul minis-
trilor trecuti care acum facéa pe Omenii vir-
tosi si corecti sore deriderea umanitatii.
Camera ne primi rece. Acésta fuse semna-
lul until vot de blam care mugura in cuge-
tarea maioritatei pentru viitor.
Interpelatiile incepura a ploa pe banta mi-
nistrilor ; dar eraii gentill, cad indata treceaa
la ordinea clilei. Inteo ch primul minitsru a-
duse in camera un proiect de lege pentru se-
culsiisarea tutulor monastirilor dupe pamin-
tul Roman, proiect de lege in spiritul memo-
randului ce D. Negri dase la S. Pórta, la Pu-
terile garante.
Puterile nu decisese and nimic. Englitera
pi Rusia erail and, contrare scularisarel. Am-
basadorul Franciel , tot-d'a-una b.ne voitor
pentru Romani, incuragiase óre-cum acest pas;
el lupta pentru fbi, ajunsese acolo sa con-
vinga pé ambasadoul Engles ca acéstä cestie
cata eft se termine ast-fel. Cabinetul sea in-
ceta d'a se mal opune. Tot ce vola Francia
despre noi. se facea. Tote puterile cele alte
cedaii pinA, la fine. Era o damn' frumósa in Con-
stautinopol care avea multa inriurire pe linga
un ambasador puteric Engles. Natil marl si
puterice de multe ori silite sa sufere vointa
functionarilor lor, sa sacrifice maiestatea lor

www.dacoromanica.ro
 95
la vitiul functionarilor lor. Acésta Aspasie se
oferi pentru dot% milióne ca sa imblancliasca
pe Cerberul el, in privinta secularisarel. Se
clice ca Domnul Cuza era decis a termina lu-
crut chiar cu acest pret; dar din causa na-
turd miserasile a acestel conventii, nu se puse
in consiliul ministrilor oficial. Nu scim (lack'
s'a dat saa nu acea suma de bani la acea
femee. Seim numal ca acel ambasador fuse
rechlamat si favorita disparu in intunerecul
din care esise.
Averile monastirilor se luara de Stat.
Se numi o comisie la Constantinopol. Se
admise secularisarea. Era vorba, ancä desnre
suma de indemnisare. Se fase un imprumut
pentru o suma mal mare de cat cea votata
de Camera pentru despagubirea calugarilor.
Singurul argument al calugarilor era eA Ro-
mani nu aa acel bani. Trebuia dar a oferi indata
acea suma. Acésta trebuinta aduse urginta
imprumutului Zarifi. spre aradica cel din ur-
ma motiv calugarilor.
Dupa 11 Februar se anula de Stat acest
imprumut si cestia moDastirilo inchinate re-
mase in suspenste si in dinspositia puterilor
garante. De mult timp se face o there asu-
pra acestei cestil indernnisatia nu a fost data.
Toti tac, negresit ca din acesta there are
sa nascit 0 vijalie la care nu ne asteplam.
Secularisatu-s'aa acele domenuri , red po-

www.dacoromanica.ro
 96

sedate de calugUi greci, WA' nici o despa-

gubire?
Se aSépta o schimbare In politica Orien-
telui, spre a se anula acea secularisare? Ni-
Juni nu intelege ac6stä tacere.
Ministerul nostru tinu de la Septembre pana
la 2 Maltz sub regimul conventieT. Fuse o lu-
pth intre minister si camera, pe linga multe
incidente regretabile , interpelatii de natura
mai pe jos de cat maiestatea camerei. Ac6sta
camera vot5 ministerului multe credite; mai
multe legi bune intre Cani condica civila, le-
gea instructiei publice, un monument hit Mi
baia Vitdclul, lege contra cumulului de func-
tii, legea Curtei de compturi, Consiliului de
Stat, garda nationale. Din aceste legi cele
mai princinale nu fusera sanctionate de Domn.
Monumentul lui Mihail el insusi se inlatura.
Domnul refusa sanctiunea sub cuvint a ama-
na acésta pentra o mare ocasie nationala.
Domnul Cuza avu o ide: a schinaba ca-
lindarul." Cei invinsi sub muri Sevastopolu-
lui, nascocira Ca este o intelegere intre Domn
cu guvernu Franciel a WO politice in Ori-
ent era catolicisarea ortodosilor. Uniti Ro-
mani din Transilvania aveaa i ei partea lor
de compliel in inspirarea acestel idol. toti 6-
menu inte1igini erati pentru selaimbarea cA-
lindarului precum §i mai ales intelightele
doctor indrept Costaforul , in care Cuza a-

www.dacoromanica.ro
 97
yea malt Ancredere. Doninul apucA consiliul
sea de ministri si le propune ideea. Ideea
sch mbArel cAlindarultil plecA peste tótA t6ra,
o arra, In inAna opositiel. Rusia striga la Con-
stsntinopol, patriarhul cu toti agenti ortodo§i;
credem ea din pute ile catolice ne indema la
acésta, cad ele nu protestara, nu clisera nimic.
Acésta reformA care ar fi dat ocasia tutu.
lor poporatielor ortodose sa ne confunde, in
ignorinta lór, Ca schismaticl, nu se putea face
fAra ca sacrificiele sa nu fie maT marl de cat
ceea ce am fi putut cAstiga. ChiamarAm Epis-
copi sA se pronunte dacA shimbat ea Winds-
rulul putea a se face fara a atrage dogmele
religiel.
In ajunul consiliulta Er.iscopilor, veni scire
cA calugari oposinti propagaii ponorul Bul-
gar a merge la Mitropolie sore a face o ma-
nifestatie ; acésta se fAcea prm preotl.
Catl-va Episcopl voirA a me consulta asu-
pra celor cc ail a decide. Le respunseia cA
nu am nicl o opinie intracésta , ca eraa Ii-
bent a se pronunta In conscipitA, cAd pentru
aceca emit chiamati.
El, se adun. Nu decid cA schimbarea ca-
linttarului atinge dogmele ; dar cu alte vor-
be dibace, clic acelg lucru, fArA a'l clice po-
sit:v.
Dupa decisia lor ast-fel, Domnul nu se mai
gindi la schimbarea calendaruluL
7

www.dacoromanica.ro
98
Mai multi arhierel si arhimandriti intari-
tap de vicarul Mitropoilel, organul propa-
gandel ruso-patriarhale atunci, i cle o parte
din opositie, subscrisera o petitie la camera
contra ministerului. Camera trece la ordi
nea clilei. Domnul decretä destituirea a doa-
cleci de egumeni subscritori al petitier; po-
litia fuse prea aspra cu dinsi, II cants In tot-
partile sal princla. Auclind , alerg la palate
fac sa subscrie un decret de Dornn a lass pe
tot! acesti egumeni in dispositia Mitropolitu-
lui spre a'I trimite pe la monastirile lor. A-
doe.* o interpelare la camera. Primul minis-
tru respunde ca cei destituiti sunt functio-
narl at guvernulul si a dispus asupra lor de
drepturile ce dna legile. Camera bar trece la
ordmea clilel. Uni din el retraetasera Insem-
narile lor. Egumenul de la Campu-lung tri-
mise o depesa cu afurisanie care fact' sa rip.
Peste o hula tot! acesti egumeni fusera chift-
mat! din noil la posturile lor. Opositia ea In-
MO then, acdsta opositie avea tact in acele
timpuri. Condusa de Omen! inteligintl , era
dominata de rationamint. Ditata in familie ,
se liniscea In fata cu cestil de natura a face
trebile strainilor. Tot-d'a-una desunitä de gu-
vern in cestii interibre, tot-d'a-una uita tot
si se unlit in fata cu interesele straine §1 ale
terei.
Acest spirit a incetat mai trçlid. Veni un

www.dacoromanica.ro
 99
timp cAnd fractiele aplrad politica unor strA-
inl contra altora, fAcAndu-se uni inEtrumen-
tele unor strAmI, alti al altor strAinI; uni de
urii contra guvernelor patriei lor, apArAnd ca-
usa inamicilor ereI, i ideile fatale de umi-
lintA, de o, unere in dsvoltarea arrntirel i ma-
rirei nationalitateI RomAne, cumal multA cAl-
dure de cAt insu0 inamici strAinl , i hand,
spre a acoperi ac6stii trAdare, intelepclunea,
moderatiea §i acra oportunitate care, in isto-
ria trAdAtorilo, nu lash aid odata pórta des-
citisA ideilor de sacrifice §i mArire nationalA.
Era dar o degradare in spiritul public, de-
gradare ce mergea crescênd prin renfortul pri-
mit de la o noA generatie ce venia la vista
politick en tote defectele parintilor §i fara
virtutile lor.
Acest vichl se ascunded mal 'nainte , as-
tAtll a devenit un cinism ; din politica strA-
inA ce tinde a ne robi, se face un merit; se
pun in ridicul ; Vita ideile marl. nationale ,
liberale, egalitare, aunt tdrAte, in humA, rise,
despretuite ; tote acestea pentru un minister
de la strAini ! Acesti OmenI sunt maT rei de
cAt strAini. StrAini ati lovit in drepturile te-
rel, pe fatA dar nu au batjocorit AncA simti-
mintele nationale, aspiratiile natieI de mAri-
re. Swat Romani cari o fac asth-di I
Peste tote aceste proiecte de legi, se arm-
cA camerei ca o desfidere un prolect de lege

www.dacoromanica.ro
100
ruralä. Acest proIect fuse combAtu in con-
siliul de ministri de D. Papia. Cogalniceana,
supArat, 11 dete ca sa fad observatile ce va
voi preopinitele.
Dui:A cAte-va clile tush acel proiect se dete
la adunare. Prin acest proIect de lege Dom-
nul voIa sä pule camera §i tótä oposipa In
stare de a refusa desrobirea clacel pe terani,
ca sA o pótA face fall camerA ; el era sigur
cä adunarea va respinge proIectul.
Pinä a nu ajunge la cel din urmA pas al
destructie conventiel. se fAcurA ore-cari In-
cercArl pentru lovirea de Stat. Inteo cli adu-
narea dase pentru armatit un crcdet de 10
milióne. i neprinciósä rentru a distruge o
camerA 1 Tote hArtille pentru lovirea de Stat
erati fAcute , de si ministri nu le cunosceati
Audi; tot ee fAcuse de camerilA i prin sci-
inta AnteinluI ministru, de §i acesta era ne-
hotarAt. D. CogAlnicdnu Inaintea intreprinde-
reI nu ayes tot focul sacru care 'i se cre-
dea, sat cA nu era Indestul inipat de Domn
In sacrificele ce era chiamat ca pontefice a
face la altarul nolel divinitAti. In aceA ch se
dete un pruncl la palat uncle se invitarA mi-
nistri §i o parte din deputati de coldrea Dom-
nului qi alti nehothrAtI.
Intre invitatI se vedeati i advocati nostri
ceI dintAl Costaforu i Boerescu. Pranclul fu
splendid , dar un aer de tristete plana pe

www.dacoromanica.ro
 10 I.

fruntile celor initiati in lovi.tea care era sit

se fad in acea nópte. Domnul insu0 pares
ginditor.
Dupe masa, receptiea in salonul galben fuse
asemenea posomorata. Pela mieclul nopte1 in-
vitati plecara, dupa ce uni mersera inteo ca-
mera spre. a salute pe Domn.
La Mieclul nopteI Domnul se retrase In ca-
mera unde primia clioa. Acolo chIáml minis-
tri i tinu consiliul.
Inainte de a ajunge in camera de consi-
lig, se veclura mai multi eimeni al curtei 0
chiar particularl initiati in lovirea ce era a
se (Ia. veghind cu nerabdare prin Ali, intro
cari era si D. Tell tot-d'auna revolutidnar, ,
care ne indemna la lovire. Prefectul de po-
litic', comandantul suprem minter, I refecti si
supreferti din judedetele vecine. Comandanti
de ostire, Ott puterea era pe piclóre. Fisio-
nomif teribile. Mi se parea o nópte de con-
spiratie, nude uciderea unui tiran este oblec-
tul ingrijirilor conspiratorilor Aceste frunti
posomorate mi se WW1 sub o umbra de
sange.
Cal de rosta, träsurile pentru sese-clect de
perseme emit preparate, la posturde bor. Nu
astepta de cat ordinul. Ministri seclura. Dom-
nul puse cestia desnintareI conventiel in u-
nele din partile ei printeo lovire de Stat. 0
multime de perstine erad scrise p'o lista, bo-

www.dacoromanica.ro
102
en i insupi liberali, frAti nostri de esil, erail
aicL Ei trebulaii sa fie dupi uni la Arnota ,
alti la alte monastiri. Se faces esceptie de
A. G. Golescu Albul care, pentru cuvinte de
amicie cu Domnul aka data, se trimitea la
Golesci lingA mamA-sa.
Discutia fuse forte vie intre ministri. Ma-
loritatea aruncA acéstA ideie i fAcu sA inte-
legA cA 'pi va da demisia; patru ministri se
declararA contra; trei pentru. Cogalnicénu
Stege vorbirA cu multg, hotArire contra. EU
al BAlAnescu fuseram contra ca cel d'antelti.
Primul ministru, intro alte argumente, aminti
o scrisOre a D-lui Negri prin care recoman-
da spre a intrebuinta moderatia i blande-
tea. Dung, mai multe diseuii, Domnul se
date cu maiorilatea. Pretestul ce se bud mai
principal fuse ca tote acele pelsóne cata sit
fie inscintate deja i sa fi pargsit locapale
lor. Ast-fel fuse pretestul cel putin care se
comunica agentilor de servicia ce start in pi-
ciOre i apteptail ordinul de arestare ca sbiri
ce nit sAinhate pe un acusat.
Se licentiaza Indata cai, trasuri. Baligot ai
Kneaclul erail contrarl unei asemenea lovirl
de Stat. Et fAceail propaganda chiar minis-
trilor contrarA. Cel alti cari apropiag tronul
eraii pentru arestarea deputatilor din oposi-
tie. TOte aceste scene nopturne ale unel dra-
me, (wail ceva care semana cu dramele ce se

www.dacoromanica.ro
 103
petrecead In palatul dogilor Venetiei; mi se
paread un joc al Domnulul ca si sperie ore-
cum opositia, si sd o determine a merge pe
calea legalli. Domnul nu tinu mult la lovi-
rea de Stat. Ced6 Indat& ce veclu maioritatea
ministrilor contrarä ; chiamd pe prefectul po-
litlel, pe Libreht, pe Florescu, II consult& pe
rind inaintea ministrilor despre ceea ce ore-
dead in privinta arestdrei oposatitilor.
Consultarea in secret de cate-va minute
inainte cu dol advocatl din cel mai rennmiti,
Costaforul si Boerescu, cari fusese invitati la
masa dornnOsch, opiniea contrarie a cAtor-va
amid al Domnulul, me Mend si crecl cd cei
patru ministri jucad rola lui Jo Tis.
TOte actele pentru lovirea de Stat incre-
dictate lui Silion Be corneä si sa desdintara.
Nu se vorbi in Oublic despre acéstit seen&
de nópte dela palat. Cu tote acestea uni din
Capi opositiei sciad ce-va, printr'un spion al
lul Cuza ling& el si care era spion al lor Iln-
gd Cum,: un venetic.
Domnul avu intrevorbiri cu uni din mem-
bri maloritatiei camerei spre a forma minis-
terul. Nu rensi. Remdne And. ministerul Co-
galnicénu sub un vot de blam. Domnul vin e
cu hottirdre la o lovire de Stat. De afar& na
avea nimic a se teme.
Prin conventie cum si prin tratatul de Pa-
ris, Romani Bunt cu totul autonomi peutru a-

www.dacoromanica.ro
104
facerile din Antru ale terei; prin urmare el
aü dreptul a'5l da legile i constitutia care
le place. Destul era a tine ordinea in ter% si
a nu aduce Mel 0 supArare nici unela din pu-
terile garante.
ibareLadeferintA
cacl de a ne tasa de lipsA da respect
cAtre puttri, prin acéstA schirn-
a constitutiel, se putea respunde cA ; de
la un popor mic la Puterile ode marl nu nu-
tea fi nici odatA ofensA putinciósA, cA pute-
rea nóstrA era chiar slAbiciunea nóstrA i ge-
nerositatea puterilor cAtre not CAtre acestea
schimbarea constitute! nu se fAcea inainte de
a fi prevenite cel putin unele din cabinetele
acelea can ne nrotegia0 mai mult.
Ott pentru opunerl din Antru, tdte trebuiaft
a se risipi in fata a doA marl princinii re-
volutionare pentru call se fAcea lovirea de
Stat : libertatea teranilor is! egalitatea dre-
pturilor politice. Natia In maloritate nu pu-
tea a nu primi o schimbare in propriile sele
intPrese si al cAril bunuri nu se mai putead
cApAta de cAt cu acest mijloc.
Domnnl avea decretul de disolvarea came-
rel in sin. CAuta tote mijlócele a pune foc in
hums lui CogAlnicenu spre intArita con-
tra opositiei si contra camerel. Se clice chiar
cA Omeni din camerilA indemnarA la inter-
pelArile ce 'i se fAcurA si la un vot de ne-
incredere ce privea persona sa , ea singe-

www.dacoromanica.ro
 105
randiel ast-fel inima , sA o inflacAre si sA'l
bpi a lovr.
Deputati se adunii la 2 Malt. Cogalnicdnu
primesce in consiliul de ministri din rutin
Domnulul la palat decretul de disolvarea ca-
mere!. Primul ministru ii sAruth mAna inteun
eces de simtimint. Ministri inerg la adunare.
Poporul era miscat, el tqtepta ceva in clioa
aceea. Scólele erafi la Mitropolie. Deputati
erafi ginditori. Dela mórtea Catrgiului malo-
ritatea conservaterilor nu aveati tin cap ca
sfi'I conduch. C. Brailoiu conservator doctri-
nari dar onest nu avea initiativA cerutA, de
si era omul dure Catargiu. Dad, camera pri-
mia proloctul de lege rural si egalitatea drep-
turilor politice, ministrul nu mai faces ple-
biscitul ; dar ace! 6meni erafi condusl de pa-
timfi, nu de cuvint.
Scopul s'ar fi atins färA sA se sacrifice e-
venimentului ore-cari parlamentare ce se per-
deafi. Cand ministri luarfi locuri pe band,
sopta incepu intre deputati , pe urmA mur-
mura. lepureanu Ia cuvintul. Cogalniceanu
consula colegi dacä trebuie a se citi decre-
tul de disolvare. Se urea la tribuna. StrigA-
te, protestArT, nu'l lasA a citi. El strigh cfi a-
dunarea e disolvatA. AruncA presedintelui de-
cretul. Ese din sala ; ultA pAlAria, fuge mai
tare de cAt deputati un scolar ii dA pe a sa

www.dacoromanica.ro
106
DA ordin soldatilor s sä ocupe sala adunA-
rel, soldati ocup numai intrarea.
Uni din ministri cu mAnile intinse , roii
sail palidi, strigaa la deputati cari visaa acum
a proclama libertatea teranilor.... MINIM 0-
cuparea sAlei de afarA fAcu pe deputati sa
iasl. D. Plaino cu alti sarirA prin fereste ,
fail a fi prigonit1 de nimeni. Credeati cA a§a
este datina a face in ast-fel de ocasi.
Not esirAm vorbind cu deputati , ba Anca
unul, D. Niculescu, me apucA O. me rOge A
face o pensie la o feme'e sarmanA.
Poporul era mult pe stradA. Deputati se
adunarl la D. Otetelesanu. Intre alti craft
si de at guvernului cari se dusese BA midi
ce hotArasce camera disolvatA, adicA, cu alto
vorbe, sA spioneze. Ministri merserA la Co
galnicénu acasa unde se trimisese cAtI-va sol-
datt armatt pe can it licentiA neavênct afla-
rea kr acolo nici un cuvint i devenid ri-
dwell
Se copiarA actele, mini3tri plecarA la pa-
lat. Acolo gasese pp Domn in conferintA cu
consulul Francief. I f snuserA cele intimplate.
Consulul plécA.
Atunct incepu consiliul ca nisce automat!.
Se espuse tote actele Statulutpe cari minis-
tri le audea pentru prima orl.
La legea asupra liberate! Preset, se cam
observare. Domnut Oise cA acosta era cea mat

www.dacoromanica.ro
 107
bunA in acea epocA. Cu tote acestea subscriii
tog ministri, cad uni din el esistail , intre
cari §i ei: Domnul promise cA acest decret va
esista numai pint( la plebiscit ca sA se o-
présca tylversari libertAtel poporului qi ega-
litAtel drepturilor politice ce se proclamad ,
a induce prin presit In erore opinia publica
lnainte ce natia tI va da avisul sett suveran.
Aceste vorbe ne determinarA a sub3cri decre-
tul noi cari priveam de bunA credintA in actul
din acea cli o revolutie, o intindere de fiber-
tätI,0 cari suprimam o libertate ! Acésta li-
bertate oprith nu se dAte dupe plebiscit, dupA
cnm ni se promisese. Domnul nu 's1 tinu pa-
rola, si Cogalnicénu profita a luchide jurna-
lele libere , ca Ali-Pasa. Buclumul fuse tasat
cu graciósa numire de corupt i desfrinat.
Nu scia ca o stt vie timpulsa recomande pe
redactor a fi deputat in camerit! CAnd minis-
tru avu dreptate ? atunci sad acum ?
Proclamatia mi§cA tótli natia. Manifesta-
tiile, serbArile urmarA dupe datinA. Opositia
veslênd aprobare generala, avu mare tact: ea
tAcu. LAsA ca timpnl §i gre§elile guvernului
aOl dea dreptate.
picem mare tact , positiunea ce luA a nu
se amesteca in.nimic era o protestatiuue gra-
vA §i seriósA care impunea acel tact nu II
avu In 1869 cAnd ministerul cAlcA Constitue-

www.dacoromanica.ro
108
tiunoa nici un mijloc nu este mai bun a se
apace decal a protesta prin retragere i ne
amestecare absoluta in lucrurile publice fa-
cand ast-fel toti crescinil oneesti cid un gu-
vern red nu mai póte esista a alerga la mij-
like care ft &Am , In lac se sprijine. Ast-
fel fu duna 2 Maid.
Districtele cele mai apasate tres6rira de
bucurie, creclênd momentul incetarel nemul-
tumitilor lor. Press strain& resund vestind o
lovire de Stat. Romani din Transilvania ve-
Our& In acest act Imputernicirea corónei Re-
place si resfatirea viselor lor de secoli ne-
Implinite.
Aceste mac ifestatii nu fusera urinate de
acte marl Matti. Domnui esita a face ce-va
Inainte de plebiscit si de recunóscerea Pu-
terilor garante a c elor ce se Meuse dejea in
Bncuresci. Plebiscitul se face in flue, ca tote
plebiscitele en Inriurirea guvernului; dar char
fArA acésta Inriurire, el s'ar fi facut cum a a
tacut cad acele ce se facusera erat chlar
vointa celor mai multi cu dorinta binelul pe
care nu putead sal vacIA Inca.
Una din basele cele mai marl de care se
rdclirna edificiul drei.turilor omulul, este Ara
IndolalA intinderea dreptulul electoral la Vita
natiea, sufragiul universal. Pe cat aces idrnt
nu va imbratisa tote clasele , tot! cetateni ,
toti nu vor fi crtateni.

www.dacoromanica.ro
 109
Tera va fi proprietatea claselor, constitutiea
va fi o minciunt ; libertatea, egalitatea, vor
Ii o minclunt. T6te bunurile nu vor fi de cAt
pentru clase. Cestia cea mare, de suverani-
tatea nstiel, de puterea natiei , va fi o min-
clunt , cad acolo unde toti nu at aceleasl
di epturl, toti nu at aceasl patrie ca SA a-
pere. nu se fac sacrifiicii de totl.
Clasele se fac caste, partidele factie. Spi-
ritul public degenert in opinie publicA, a-
dica in opinia celor cari aphst. El singuri fac
legde in favorul lor si le esecut in favorul
lor. Se fac dot tabere in Ora, cAcl sunt dot
cause, causa asupritorilor si causa asupriti-
bor. De multe orl asnpritori se fac inamici
asupritilor ; de multe ori uni safi alti alerg,
spre a fi servitl, la 9erviciu1 intereselor strAi-
nilor, vatAmAtor rentru interesele natiei.
Se clice ins& cA multimea este ignorintA ,
materialist& , lesne de amAgit sat corupt de
atre guvern; cu alte vorbe CA guvernele cu
dinsa , vor putea tot-d'a-una st albt depu-
tap lor.
Multimea nu se pOte corupe, numerul el
o sea* budjetul Statului nu ajunge spre a
corupe sute de mil de suflete. Coruptia mai
curAnd 'Ate triumfa in colegiurl undo nu ere
a corupe de cAt patru-cleci sat dot-cleci de
alegAtorl din clasele ce trAlt.sc din budjetul
statulul.

www.dacoromanica.ro
110
Au clis uni ca guvernele pot triumfa asu-
pra gleitelor tot-d'a-una prin amenintare. A-
césta s'a veclut, dar o vointa in urma amenin-
tärilor este mai putin periculósa de cat o vo-
inta esita in urma coruptiel. Este cel putin
mai putin imorala. Amenintarea perde in-
riurirea sa in cele din urrna incercari. Oni
cu guverne, ort cu controlul lor : Carnerile.
Domnul el insusi, spultul public, ori-ce natie
aü consciinta suveranitatei. Daca o natie nu
are nici odata guvern , Douro , camere, de
cat aceia cad privesc in natie o turma de
sclavi, i daca aceste turme de sclavi Wait
consciinta drepturilor lor,, atunci acea natie
perde dreptul la libertate, la fericire, i nu-
mei este trebuinciósa ; dar natiele recunosc
erorile si se corig.
Esperiinta va da putere i viata sufragiu-
lui universal. A césta esperienta vine rapede,
cad este ceruta de trebuintele politice.
Nu este ridicul dud patru alegatori trimit
un deputat ? Acesti patru al( gatori ad el cel
putin mai multa amóre de patrie , de liber-
tate. ei cari domin, cari se bucur de tote bu-
nurile, de cat multimea care este oprimati
si are totul a dont dorintele multimel. Sunt
tot-d'a-una mai generOse. Ele nu se opresc de
cat sub tiranie si sub prada. Dar care este
capul egalitati drepturilor de cat a multumi
impaca pe totI ?

www.dacoromanica.ro
 111
Guvernul dupe 2 Mara abusä de multime.
Care fu sOrta hi? Acea multime In 11 Fe-
bruar aflä resbunarea sa. pentru ca acel gu-
vern o silise sa alba o alta vointa.
Acésta cestie de egalitate drepturilor este
atat de mil lecluta de tirani nostri , in cat .
sciind ca ea are viitor prin desvoltarea sci-
intilor in multime, refusa sistematic a de mul-
timer luminele earl pot sa o ridice la ran-
gal sea si sal dea drepturile sele. Toti cel
ce nu aunt en poporul, voiesc un popor ig-
gorint si rob , ca sa 'Rita sal esploatecle
Castele ail largit cercul ler, dar n'ail ince-
tat Am&
Revolutia dela 11 Februariti, (land liber-
up de presa si de adunari clasele dominante,
nu cam nimic pentru suveranitatea nationala;
acesta suveranitate national& fuse chiar res-
transä prin noa lege electoral& Principul cen-
tralisdrel I uterilor in guvern care este legat
straps cue estia restrangerei alegerilor, nu
-se sdrobi. Descentralisarea puterilor ar fi pre-
parat terimul dreptulur tutulor la alegeri , ar
fi nivelat clasele.
Clasele ce sunt multimea sunt tacsate de
ignorinta si fara consciinta drepturilor lor,
bbertatilor lor. Clasele chlamate a guverna
Ora stint ore la inaltimea lor ? Sunt mar lu-
minate, mar morale? Una din causele pen-
tru care administratia tore! a fost tot-d'a-

www.dacoromanica.ro
112
una rea, nu este ore lipsa de capacitatea
functionarilor? In specialitätile In cari aunt
chlamati a functiona ? Comerctul este in maio-
ritate strain i lacom. Representanti natiei
NS, consciinta sacrificelor in Interesele pu-
blice , farA consciinta datoriiilor qi drepturi-
lor. Intóte aceste clase sunt esceptii onors-
bite, ceea ce a Lent sa se mai intarclie di-
solutia natiei. Sub Adrian veni o epoca ca
arcea in cate traiesc Romani. Cel puterici
se pusera sa despóle Statul. Adrian face o
lege ca nici un senator sa. nu póta face in-
treprindel cu Statul , nici sub numele lui,
nici sub nume strain de ori-ce natura ar
fi ele.
Acésta puse Un termen sistemulul de co-
ruptie care Incepea cu senatorl, cad pedé-
risa era forte aspra pentru acela cari ar fi
calcat legea. Acesta mesura contribui la mo-
ralisarea epocel lui Autoniu cel Prios §i lul
Antonin filosoful.
Guveruul care la no:a are sa faca aseme-
nea fapte, nu este Ana nascut, qi nu va nas-
ce mei o data pe cat téra va fi proprietatea
celor ce o guvern.
La Ministerul cultelor era confusie. Eraii
directorl de sectii, el subscriaii top manda-
tele de sume marl de bani in locul minis-
truluI. Se oprira. Se numira indati egumenl

www.dacoromanica.ro
 113
Rom Ani in locul egumenilor Greci , dupA o
listA de recomandatie trimisA de Mitropolie. Se
scaclurA budjetele enorme de chieltuieli ce
erati trecute in budjetele monastriilor libe-
rate. Se schclurA lefile egumenilor si o mul-
time de alte chieltuieli trecute in budjetul
general al ministerului i in acela al. moues-
tirilor inchinate ce cAutati a se chieltui. A-
ceste desfiintarl 0 altele dari o economic de
eAte-va milióne in acel an.
SecularisAndu-se monastirile chinovii, se nu-
mira comitete, se aeclti un spital cc tote cele
necesare la fie-care monastire, ctila c'un pro-
fesor, no medic, cari sedeati In moastiri. Spi-
tal si scólA , medic gi profesor, cu schimba-
rea minlsterului, fusera desfiintati, preferin
duse scolf popesci.
§i obtectele cumparate pentru spitalele mo-
nastirilor, vindute.
Se hotarise centralisarea schiturilor mici
in cele mai marl monastiri. Acésta da o mare
economie 0 imbunAtAtia sórta acestor popo-
ratti monahice. Se lasara cum ad fost in-
ainte
Se film o facultate de litere la Bucuresci.
Se mari numerul elevilor in tote seminarele
si pensionatele Statului, scOlele primare din
orase. Se trecura in budjet o mie scoll BA-
teset in Moldova , cari se desfiintarA mai
falba.
8

www.dacoromanica.ro
114
Se elaborA legea instructiel. 0 dedeld la
adunare, se votil cu aplaude. Domnul refu-
sa d'a o sanctions i o trimise la consiliul
de Stat Acesta o modificA, o face in partea
sa politicrt mai servilA Guvernul necurAtit
Mica de fumul aristocratic, schimba cele mai
marl principii de libertate, precum inamovi-
blitatea tutulor profesorilor i inztitutotilor
pe care o lasA ca privilegid numal pentru
profesori superiori si o desfiinteazi pentru
institutori dela scolf primare. Domnul o sane-
tioneaz A ast-fel.
Serviciul averilor monastiresci II trecern la
ministerul finantelor dela culte, cAc1 visteria
care strAgAnea veniturile avea agenti destuI
de servical, si la culte nu era nici unul. D.
CogAlnicenu. ministru de lucrAri publice, voi
si le &WI la al sell minister. Nu reusi.
Secularisaiti IndatA monastirile chinovii cari
aveat cAte-va milióne ce se risipead de mag-
nati monalii, fArA nici un control din partea
nimelui. Din acele veniturl ale schiturilor avute
se detc celor sArmane. 0 propunere de 20,000
gal. fAcute de un calugar spre a nu secula-
risa aceste aver!, me fAcu ale secularisa chiar
in acea cli, temAndumA mai tArcliti art nu gA-
sescA prin magia mijlócelor ce mise propunea
o protectie la altii.
0 cestiune de care nu am vorbit este In-
timplarea de la CAldArtqanl, numirAm comi-

www.dacoromanica.ro
 115
siunl pe la monastirile chinovil, Se gAsirA mul-
time de abusurl de banif soborului. Mopiile
date Md licitatil, pe preturI mid, la favoriti
al puterel, banii adunati lipsind; soborul trA-
ind in miserie. Destituiti mal multi din acesti
superiori, in locul carora se aleg altil. Pa-
durea CAldärupanilor este istoritA avind or-
din a tAia lemne numal pentru trebuinta
hisericil, se abusA §i taie mai Vita 'Mures.
In cAldärusanI se ascunsese o sumA de 12
mil gabeni al monAstiri de cAtiva calugArY.
Numid un comisar care inpreunA cu pri-
marul sA urmecle descoperirea banilor ca sa.
nu Be plarda.
Se numi provisorid un superior arhereul
Atanasie care avu misiunea a pune ordin in
averile mAnAstiril si adescoperi banil. Tr( -
cura papte lira Comisarul pi nrocurorul dupe
§apte luni, Ara scirea ministerulul, care schim-
base planul de anqueta. se chisel% in monas-
tire, vine o petitiune de la cAlugri cd at tortu-
rat pc un frate. N'avearn cunoscintA de ac6stit
veche anquetA cAclutA in uitare de mult timp,
en tot interesul ce lia insu§i Donmul in des-
coperirea a acestul lncru, anquetele judiciary,
nu gAsird nicl o urmii.
D. Tell amic al superiorului se dusese la
mAnAstire sA. cercetecle , nu IntimpinA nid o
dovada de cat plangerl, de la cAlugAri.
Din t6te acestea ascii ceia ce trcbuia a

www.dacoromanica.ro
116
nasce, cA din 12 mil de galbenii, Statul nu
avu de cAt o mie. Soborul alege alt superior
dupe datinele mAnAstiri. Secularisarea acestor
niAnAstiri Pe lingA folosul ce a adus in inte-
resele publice, a fost causa a se face sh In-
ceteçie un mare mijloc de coruptiune in sinul
societAtii.
De multi aril se vorbia despre niece veni-
turi ale monastirel MArcuta de cari se bu-
cura principele Ipsilanti ca proprietar. Seri-
selii la arhive a se cAuta brisóvele. Lucrarea
arbivei se espuse de eforilor advocatl, cari gl-
sirA cA conditiile acelei tutele asupra averi-
lor- monastirei nu erail indeplinite nici odatA.
Cer secularisarea lor la minister,, se (IA. Dom-
nut aprobA. Secfestru se pune indatA pe a-
verea Statului cotropitA de strAinl. Romcinul
declarA cA acesta era singurul act frumos ce
se Meuse dupe 2 Mali'.
Dup. cAt-va timp epiropul dAte o peiitie
la cele §epte puteri garante , aret5nd cA a
fost despuiat. Puterile trimiserA note prin cari
areta Domnului. acéstA despulere. Ministru
N. Cretulescu care venise atunci, respunde cu
un memoriti despre adeveratul cursulul cestiei.
Puterile satifsticute, tAcurA. Statul fuse in-
demuisat de dreptul seii perdut.
DarAm un credit de un milion pentru du-
cerea Domnului la Constantinopoli. AcestA
era necesar la esistieta terel. Se ceru alt cre-

www.dacoromanica.ro
 117
det de septe sute cincl cleci mil lel Bald-
nescu si Coghlnicenu pentru presA si plebis-
cit, 600 mil tel pentru cumperarea de mobile
la palat. Domnul pléch. Mg multi functionarl
public! cari nu erati de ideea ce se realisase,
darA demisiele lor, uni numal din posturl ne-
salariate, ceea ce fAcu sil rip multi Opositia
scotea vorbe el Domnul era arestat la Cons-
tant'nopoli. Ministrul arm% Ora. Nu se in-
timplA nicl un incidinte. Rom Ani sunt popo -
rul din tótA Europa care , dupe o revolutie ,
este cel mai pacific, cel mai supus. Nimenl
nu scria nimic de la Constaatinopol. Orbescu
voi WO dea demisia 1naintea revenirei Dom-
nului certinduse cu primul ministru.
Primul ministru era ingrijat de vorbele ce
Se Afaceau.
In fine veni scire despre incuviintarea ple-
biscitului si reinturnarea Domnului in capi-
talA.
01 bes u si cu mine merserm la Glurgi Ina-
intea Domnului. Domnul sosi a doa-cli pe un
vapor otoman cu doi past dall dela Pórtil
spre a'l insoti. Acolo ne spuse cA Puterile
garante si Pórta Otomand ah primit Statutul
cu ore cari corectii fAcute de ambasadorl;
ca inainte de forrnarea camerilor guvernul a-
yea drept a face legi prin decrete ; dar ch
se cAptitase un mare drept, atela de a face
legile cari vrern, fail a le mat aproba pute-

www.dacoromanica.ro
118
rile. Acesta era in principiti in tratatul did
Paris pi faceam parada cu ce uti era men--
ritul nostru.
Domnul se intórse schimbat de la Cons-
tantinopol. Pe feta se vedea nemultamirea au-
fletulul sea. Cestia monafitirilor inchinate re-
masese a se desbate de o comisie and. Ve Ili
IIISOtit de ministrul din afara pi de principele
Cantacuzin. Ne primi destul de rece. II ur-
martin] in capitala, unde intrand cu mare pa-
radii, ne apnea 0 pliffi ce nu'ng paru sewn
bun. Acésta pltile sparse parada pi goni mnl-
timeh.
Trecura mat rnulte clile pina sit vie de la
Constantiropol actul de recuróscere, ceea ce
date ocasie unora a vorbi multe despre ro-
birea drepturilor terel, pi ceea ce marturesc
di me idol a nu subscri acel Statut pi a'nri
da dem sia, privind acésta ca o calcare a dre-
pturilor terei.
Acésta era pi ideea Domnului care vote sa
aduca in minister ómeni propril sistemului
ce rola a inaugura, cu ministri Ara laqua.
Invitaia pe Orbescu pi ne daram amandoi
demisia inaintea venirel recumiscerei statu-
toll. LCalea ce lua guvernul nu ne places.
Camarils pi favoriti ridicara truntea mat sus
de cat tot-d'a-una. Ministri deventaa nisce
valeti. Camera nu'i mai protegla; perdusera
§i preatigiul ce aveati inainte and el puteati

www.dacoromanica.ro
 119
sa alba protectia adunarei gi care II facea a
fi respectati la carte. Camarila femeiasea pi
camaril a oculta facea tot. Nu Se mai ascun-
des,. IJn cmism teribil inmuguresce pe toll
dioa in jurul tronului Domuul ne Oise inteo
cli: Ce am voit, am dobindit: Puterea ab-
solutä."
Vorbila inteo cli cu Domnul, spuindu'l cft
cu mijlócele i Omeni de fata nu va merge
la telul cel mare care 10 propusese ; ca ar
ti politic a chiama chlar din adversari ca ia
parte la lucrurile publice, pa aceia cari ar
voi BA primésca; ca ar fi o mare garantie
pentru un viitor bun si pentru libertatile te-
rei despre cari ol inia incepe a se indoi, ye-
clènd ca in loc de a pagi spre mai intinse Ii-
bertr4i, mergem la restrangerea libertatilor.
Domnul imi Oise sa vorbesc cu Ion Ghica
si cu Bratianu. Nu am vorbit, cad in tote c1i-
lele vedeam guvcrnul isolandu-se de tron
pi tronul isolandu-se de natie.
Nu iml primi demisiunea, cad agtepta de
Ia noi cel putin a subscri recunOscerea Sta-
tutului, i avea drept a o agtepta. Remase-
ram aca cate-va clile pipit , sa vie Statutul
recunoscut pe care il subscrim gi ed gi Or-
bescu i n aceeagi cli parasiram un minister
a cam! politica nu ne mai convenia.
Domnul N. Cretulescu veni la, ministerul
cultelor, instructiei i justitiei veni cu ma.

www.dacoromanica.ro
120
Numi o comisie secretA a cerceta actele mele
si nu gAsi de cAt fapte de care voia a fugi.
Bugctul fActit si sanctionat de Domn , il
schimbA.
inteo cli CogMnicenu veni In consilin de
ministri preseclut de Domn, si aruncAnd con-
siderande de neregularitAtile ce se fAcead la
scóla de medicinA de doctorul Davila, cern des-
fiintarea acestet scoll. Consiliul decide a nu
clesfiinta sada; dar atrimite o comisiune spre a
cerceta neregularitAtile care se fac. Comisiunea
nu s'atrimls, cad ministrul s'a schimbat. Co-
gAlnicdnu il destitua insA de la Eforie. dar
abia se retrage de la minister, si directorul
este indatA numit prin infiuinta consului rus,
in numerOsele sale functiuni.
De sic! incepe epoca cea vestita..
Se prefac buijetele, se sanctionez pe ve-
nituri fictive , urmänd capritiul ministerului.
Se (Jicea si se fAcea. Se fficea un budjet ge-
neral de chieltuell not adaogite prininmulti-
rea personalulul in administratid si urcarea
salarielor. Se face imprumutul Stern. Se gindi
la vinclarea unor putt din mosiile Statulut
finantiarii nostri nu scid de cat EA vêndd
sad sA fecä imprumuturt spre a acoperi de-
ficitele.
Dupe ue se regulti ast-fel budjetele cari
nici prin consiliul de ministri nu trecurA t6te,
ci fie-care ministru isi Wu budjetul cum in-

www.dacoromanica.ro
 121
telese el, incepu epoca con cesiilor. Consiliul
lie Stat intrA in lucrare.
Era o idee la carte cA cu cat Romania va
angaja la dinsa capitalele streine, cu atat pu-
terile vor fi interesate a mantine integritatea
Romfiniei, idee imoralh.
Se voth legea rural& de consiliu de Stat,
cu conditie a se pune mai tArç1i tn lucrare.
Ministru Cogalnicenu era de parere a se
esecuta indatA. Scrise depese pe la prefecti
dAch respund de liniste in nerabdarea popo-
ratiel rurale. Din tote partile vin respunsuri
ordonate negresit eh este Devoe a se esecuta
indati acesta marelege. CogaltrcOnu voia sh 0
esecute pe cat va fi la mimster.
Séra este mash mare la palatal de la Co-
troceni. Ostirea bucurósA dAntuiesce la scirea
ce a luat cA phrinti ei insusi sunt liberl, aunt
cetateni, ch lanturile lor aunt fArAmate.
A.césth bucarie se intinse peste tOth natia.
Era cea d'anteld si cea mai mare libertate
ce se dase si pe care terani ere] sit o simtA
Indath.
Acesta fuse cea mai famish 1i diu viata
Domnulut Cuza, din viatanatiei RomAne
Mull(' se incorona de o glorie neperitdre in
luptcle sele. Dar interesele de a restab'li in
Stat pe terani earl (If sertail ca nomacli, si in-
teresele de a pntea avea cu sine pe boeri
contra inamicilor de afarh, II fAcura sh con-

www.dacoromanica.ro
122
strangl pe terani pe moiiIe proprietarilor ca
clacast. Domnul Cuza se ridica in fata lui
Mihaia in privinta acésta.
Primul ministru se ocupa cu listele elec-
torale. Lasa prefectilor facultatea de a ale-
ge. Trista constitutie natiune färä viitor
De alegeri tinea sórta noului ordin de lu-
crurl. Vola camere care sa nu vie spre a di-
coviinta actul de la 2 Multi.
In acésta cale de inriurire asupra alegeri-
lor dictate de un cuvint de Stat, vine sa se
uniasca simpatiile camarihl in alegerea de-.
putatilor. Curtea comanda d'a dreptul pre-
tectilor saa mat bine copilor de statii tele-
grafice persemele ce trebulaa alese.
D. Cogalnicenu face o calatorie prin Ora
in mica Valahie. El face a fi primit ca un
Domn dar visitind un spital, directorul Da-
vila , dase ordin cand se vapresinta ministru
se'l priiméca intre doa rinduri de tucale cu
rate acésta se flea la Craiova ministru Lu
farms. Camerila murmura contra primulut
ministru. Um din colegi sei unesc vocea
cu cel cart banutaii pe primul ministru de
ambitie. Domnul astépta deschidera came.
rilor,, spre asdrobi pe primul ministru ce
visa _la tron dupe opinia Camerilei. Camerile
compuse de servilt; admitênd starea lucruri-
lor ca sa placa tronulut i condusa de insi-
nuirile Camerilei i unet pirt1 din camera

www.dacoromanica.ro
 123
escitatA de ceI-laltI ministri cari voYaii desti-
tuirea InS CogAlnichu, detepr imulul miniBteu.
un fel de blam care nu a putut displace SU-
veranulul. inainte de acest blam, primul mi-
nistru conduse camerile cu bageta sa magicit
d.n care cura favórele. Dar Intee cli voind a
merge la palat, intAlnesce pe ministru favoL
rit BAlAnescu care II anuntA cA nu mai este
prim ministru , eft este ifilocuit cu N. Cre-
tulescu. Constitutia nu mai esistA de cAt en
numelel
Primul ministrul CogAlniceanu fuse prea
mult confiente In frumAsele sperante ce 11 da
Domnul. Tinu ordonantele ca sA placA Su-
veranultd; dar Suveranul vedea In primul sefl
ministru un rival la tron i in politica sa
docilA o politicA calculatA. Moliciunea veni a
se uni pe lIngA arbitrar. Noul guvern era
slab. Ministri dispdrurA In fata Camarilel. Nu-
mat era minister Constitutional. Ministri nu-
maI era(' responsabili de aetele ler,, ne maI
Maud nimic printeine.
CogAlnicenu descoperise complotul Sup' ,
care mi s'a pAret o farsA de ale sale proprie
guvernelor. Sutu, P. Bal§ t4i doctorul... eraA
erestatI asupra descoperirel unor serisorl.
Domnul dete ordin a Be Inchide procesul Si
gratiA pe acueat, inaintea depArtArei CogAl-
nicénuluI din min'sser.
Domnul avea aerul cA guvernA. Minister,,

www.dacoromanica.ro
124
camere supuse. Presa incbisA. Opositia tAcea.
Concesiile ploaA. Opinia publica se schimbA.
Relele terei nu se indreptez ; legile nu se e-
secut, arbitrariul se intinde peste tot. Capul
telegrafelor conduc si cu Davila ministerul.
Cinismul cel mai teribil, unul din relele ce
aduce guvernele absolute , se intinde in tote
pArtile.
Acest cinism a esprimat despretul sell pen-
tru leg!, pentru datine. Societatea omenéscA
se apropie de cane, singurul animal care nu
are pudóre. Mascima sae! lui Diog n CA tot
ce natura iartä, 'mite a se face la rasele s6-
rein!, se puse in practica, Se uitA a vocea
nature! cbiar ne clice Ca snntimintul puchirei
a intra in inima omului din clioa and perdu
inocinta. Natura War are prillórea sa : in um-
bra, in tAcere ea se reproduce. Paserile se
ascud in tufise in primAvara amorului lor. Ilia-
rele seblatice chIar se ascund in fuudul paclu-
rilor. CAnele si omul pe cari pudórea nu'i mai
domind, nu malascunde nimic. Tot se facea
de fata de cAtre eel puterici. Esemplul se
cobOrit, se intinde, incinge o lume farA prin-
cipii. Se calca legilie fArA pedepsire si WA
ascundere; se face un merit din tot c este
condamnet de virtute; nu se mat ascunde ni-
mic rusinos, nici in administratie nici in viata
privatA. Cel din, urmA vestmint de pudOre este
aruncat dupe fapte j unimea chemata la justitie,

www.dacoromanica.ro
 125
era ssrvilA si corupta. Ea semiina cu o buba
care resare dintr'un corp de caugreng. Regimu
mirosea a despotism, un despotism MCA tendin-
tA. Laudele din jurnale se cumperaa numai era
cesta scopul in care se fAcuse 2 Malii. 2 Mala
fAcut spre a ajunge la mai intinse libertAti,
era deturnat , de la tinta sa. Guvernul era
absolut. In putere nu se mai cauta de cult
satisfacerea patimilor celor ce guvernaii, dile-
va mesuri marl ce se luarA in urma, fuserA
inspirate mai mult ca mijlóce d'a amuti o-
positia. Domnul Cuza murea ucis de amid sel.
Corporatiile nu mai ere' de cat organe ale
guvernulni. Tot tin flea a se centralisa intr'un
om, privit ca proprietar al Orel. Tribunalele
subordinate la capriciul puterel ; sentintele
ler se cornandaa. Nu mai era de cat un priii-
cip : arbitrarul. Domnul se desceptti in inur-
mura nemultumirilor; crede cä va indrepta
lucrurile printr'o schimbare de minister. Nu
era uciderea sistemulul ce se auto., ci mijlo-
cul spre a impAca o partidA Ade care se te-
mea. Remediul era o tictie. In aceste cuge-
tAri chiam A la minister pe D. C. Bosianu,
Vice -presedinte al Consilinlui de Stat om al
epocii trecute. Dar acest minister Ancã nu
putu indrepta nimic , sistenoul nu se schim-
W. Adeveratul minister nu era ministerul.
D. C. Bosianu , puse 6re-care ordin in obser-
varea legilor ; dar priimi de cAte-va or!

www.dacoromanica.ro
126
ordinele tronulul vointele catnerilel 0 le ese-
cuta cu cea mai mare buni-vointa; dar ca-
manila mergea mai departe, ai ln acele ordi-
ne interesele personale nu &aft putin pro-
nuntate. Ast.fel se Iticuviintara multe mesurl
din familia aceea de neregularitäti de care
favoritil purer! se buena si astacil ne pe-
depsitf.
Acest minister caciu sub vointa camerilei,
care nu mai suferea nici uu element strain
la puterp. Ce era pentru dinsa acesti omen!
cari rechIamati la leg!, Aid este casul a a-
minti o epigrama a MI Martial: Mt-ai vindut
acest rob clicAnd ca e nebun, da'mi bani Ina-
poT, caci el este un Intelept."
Camarila nu intelegea ca mai presus de
cuvinte politice este vointa unor leg! decre-
tate. Cu tote acestea acest minister facuse
Mica concesii puteri. El nu multami nici pu-
terea, nici opinia publica care se forma ne-
Incetat contra arbitrariului g favorului. Se
porni din Moldova reclamatii, c cl se dedesa
multime de moail. Ministerul trecut facuse 0
licitatie de mai multe moaii; preturile fiind
mid, se refusara. Veni ministerul Strat. A-
cesta pentru causa de urginta prevecluta de
legea comptabilitatel cern la consiliul de mi-
nistri facultatea de b. da moaiile fart alta li-
citatie, dar cu pretari mai marl de cat cele
esite, la cine va voi ministrul finantelor. A-

www.dacoromanica.ro
 127
césta aduse reclamatii la consiliul de Stat
contra ministrului finantelor. Consiliul de Stat
n'are curagiul asi face datoria cu omen! care
ii credea tar! la curte. Trece la ordina clad,
camarila profita de dupa ce cerceta dosarui.
Ea imputa acésta ministerulul , si ministerul
caclu fära afi regretat.
in consiliul de Stat se votase mai multe
leg! mari, insa spiritul acestor leg! era pen-
tru centralisarea tutulor puterilor in mana
Domnului. Condica civil& a lui Napoleon se
adopta cu acest defect.
In acésta condica se arunca un mare prin-
cinia printeun articol. Straini de nit ce nu
ere' crestini, precum jidovi, si straini cres-
WI puteaii cere la camera naturalisatia lor
cu drepturile politice. Acest articul era di-
baciO. El era espresia tolerintei romanilor pen-
tru toti ómeni d'onotriva si punea tot- d'o-
data un fria abusului , lasind Camerilor fa-
cultatea a da naturalisatia dupa al el ca-
priciti.
Acest princip pus in lege facu impresie fn
Europa in Ora dupa datina veche de a
nu citi nimeni nimic , nici chiar I( gibe pu-
blicate , articulul trecu in Were. Nici un
jidov nu ceru naturahsatia. Tocmal dupa 11
Februarin , and se elabora constitutia, cani
revolutiel prin D. Ion Ghica, setosi d'a a-
trage asupra natiei si a partidet triumfa-

www.dacoromanica.ro
128
tore gloria triumfului unut mare principe de
o dorinta , pretinse Anteig in consiliul de
Stat, a se trece acest principiti si in o eons-
titutie. Fie-cine 1st amintA cele intAmplate la
usa camerei i dArdmarea bavrei jidovilor in
capitalA in clioa cAnd se desbAtea acest articul
spre a face parte din noa constitutie si cum
camera it inlAturA. Din tote cestiele vitale
ale natiei, credem cA acOsta este principalA.
Nu mai este o ctstie de fanatism ereticA ce
revoltä poporul, a se da acest dre'lt evrei-
lor. Este o cestie de interes national, de in-
vasie in RomAniea prin aceste orde numerOse,
cel din urmA barbari cari venirA in urma
Ungurilor, in pAmiutul Dariel de dincOce de
Carpet!. Anticele invasilbarbare trecean peste
WA, sedeaii cat-va timp si se &near]. Dre-
ptul lor era in armele lor. AcOstii noA inva-
sie de evrel, vine net cetat, I1 la posesie, fArä
mijlOce de viap ; séle in Ora, cu &dire bar-
bare, imorale; introduce in arterele, in vinele
vietei natiei cu un yenin ueigAtor ; inecAnd
poporatia romfinA, comerciul, italocu.nd ele-
mentul romAn, stricAnd comerciul romAnilor,
traficand fArA pedepsire. CAnd o mare inva-
sie strAinA calcA hotarele uneI, natil acea na-
tie are dreptul i datoria a'si apAra natio-
nalitatea ei. In Paris de ar pAsi acéstA imun-
da po toratie , parisiani ar ucide-o cu petre
de desgust.

www.dacoromanica.ro
 129
Dela un Domn Sturcla evrei gasira In Mol-
dova o 'Arta deschisii ca sA navalesca. Aceste
invasil nencetat se tolerara pentru interese
goiste ale acelora cari dominaa acea Ora.
In valachia intrarea evreilor era oprita, In
tera num! evrei mal distinsI aveaa dreptul a
intra. In Moldova proprietari deschisera slnul
invasid evreesci. Hotarele despre Austria pi
itusia le era deschise. Orapele se umplura de
evreI. Atuncl eI alergara prin sate, umplura.
satele Moldovel. AcestI emeni industriasi con-
venial" de minune la lacomia proprietarilor cari
nu se gändeaa de cat la propriile interese i nici
de cum la interesele patriel. Evrei eraii maI
bune instrumente de despolere pcntru nete-
ricita poporatii t.omana , de cat Moldoveni.
El urcara pretul hanurilor, carciumilor boe-
rescl, sigurl cä pot veni la un capat prin to-
lerinta odor tar!, complicl al neorinduelilor
prin cari el speculaa pe teranl. Veni lucrul
acolo ca Romani nu mai T uteaii trai fárA e-
vrei, fárã acestA.n turme de invasie cari le fa-
neat trebile. In aparinta. Dar veni timpul
and fata Moldovei iva o fisionomie ebraica,
cand numerul poporatiei jidovesci fuse tat de
mare in cat ameninta de a ineca numerul po-
poratiel romane , cand luara tot din manele
Romanilor pi nu le mai lama de cat functi-
ile publice cele ma! marl, cu alte vorbe nu-
ma! guvernul terel. Acestä poporatie era na-
9

www.dacoromanica.ro
130
turala, dupa ce s'a substituit poporatiei mol-
dave prin comercit, industrie, si altele sa le
ea si gnvernul din mana, si functiele. pie ca
acésta póte sa fie ast fel, dna en o crescere
de populatie judaice cad orl-ce guvern de-
vine cu timpul espresia maloritatei populatiei
aceea care a pus mana pe tot ce este viatg
materiala Inteo natie. Aceste invasil se var-
sara si In valahia. CrescAnd, ele pusera a
cugeta la drepturile politice.
Culpa invasiel care OW deveni intr'o cli
un mare pericol pentra natia Romaria , este
a guvernelor Romane si a Romanilor. Inva-
sia cumpera cu bani intrarea sa in tell ,
in &a ce le faceag din Rusia si din Aus-
tria, cumpera cu bani de la impiegati hota-
relor can, in contra ordinilor, II lasa sa in-
tre pe ascuns. Veni un timp, and din impo-
sibilitatea sag réoa credinta a guvernelor,,
chiar impiegati hotarelor eratt numitl dintre
evref, cari le da trecere pe ascuns urmand
ordinele confratiilor lor secrete. Ceea ce este
mai desperator este Ca acest element nu se
schimba in nimic, nici chiar In barbaria sa.
Nu are pentru patria comuna nici un simti-
mint. Tralesce intre Moldoveni . ca strain!
inamici.
Temerea de cotropire , ce este un simti-
mint natural la orl-care natie, facea pe Ro-
mani sit radice fruntea si sa denunte un mare

www.dacoromanica.ro
 131
pericol in viitor. Evrei din State le civilisate
earl au. acaparat Presa sit tesauri, dar con -
fundati in natiile eivilisate pine a impartasi
simtimintele napilor unde locuiesc, Inriurez
asupra guvernelor Europel si asupra presei
facênd sä se cap ca, evrei la noi sunt
ceea ce sunt evrei din Enropa, si prin acéste
inriurire se da invasiI sbor si se neteclesca
calea ate o compleeta ruinare a natiel Ro-
mane.
Cestia este gray& Conflicte teribile intre
Romani si evrel murgesc in viitor. Ar fi tre-
buit ea guvernul sa se gandesca cu mita
maturitate la acdstrt cestie, la mesurile ce sunt
a se lua spre a opri pericolul inainte de a
nasce. Cal putin s'ar putea inchide hotarele
cetelor de invasie ce vin neicetat.
Cestia Evreilor aid nu este o cestie de ne-
tolerinta. "
Romani nu sunt mai fanatici de cat pro-
pagandele catolice pi protestante in Oriente.
EI nu se infig a converti pe nimeni, prin ur-
mare sunt mai tolqranti de cat eel-I-alp cari
le imputa netolerinta. Pentru Romani cestia
evreilor este cu totul o cestie de naponali-
tate.
Este dreptul de aparare.
-Una din cestiunele vitale pentru latinii de
la Dunare , una din cestiunile care interest'
equilibrul Europei, este fara indoiala cestiu-

www.dacoromanica.ro
132
nea israelitilor de la Dun Are. Generósa Eu-
ropA si-a vArsat aurul si sangele el , pentru
integritatea Ore! i a principatelor, , ca sa
ucigA o natiune de vita latinA, acea natiune
de romAnl care de la Traian veghérslä ca o
santinelA a Romil la DunAre , dind'o bande-
lor de israelig ce ii goniserA puteri ale Eu-
ropil si care vin de inec er e romAni ? Mem-
brii comitetelor oculte si fat* , israelite
prin presa si prin cabinetele Europii , ad
cAutat necontenit sA represinte pe romAni
ca natiune netolerintA. Esageratiunea aces7
tor actn.atiuni a trecut hotarul bunulul simt
si a violated ce ratiune. Cestiunea israeli-
tiler la DunAre , pusA pe tArimul de ne-
tolerintA religiósA, era pusA pe tapet spre a
interesa cause acestor tutme strAine de bra-
eliti, netolerinta religiósA se atribue ca o call-
a a efectelor intimrlate la Dunere, latA ce
voiesc a combate. Aceste certe ce rAsar aicl nu
vin din spiritile RomAnilor de netelerintA, ci
din drepturile lor si datorille lor pentru ratria
lor de invasiuni streine.
Din tote bisericile chrestine, biserica ro-
miintt este cea mai tolerintA din tOte natiu-
nile ch estine natiunea romAnA este cea mai
tolerintA , acésta o vom afla indatA ce yam
cerceta historia acestii natiuni in fatA cu co-
long streini de alte religiuni ce ail venit in
acesta Ora; indatA ce v'om cerceta in mai

www.dacoromanica.ro
 133
multe natiunT din Europa, aceea tolerinta ce
se recomanda atilt de mult qi care nu este
de cat o fictiune.
Opera de propaganda la oriinte merge cu
pas! marl ? in acésta lupta au disparut acele
mari si frumóse sentimente de tolerita, de
libertate ? in Staturile Papa chrestinii de ritul
grec, stint inmormintati? din Rusia, din Ger-
mania! tote aceste bande tree .pe un tarim
liber, In Principate, unde, gAsesce mijlOcele
de hrana. Ceia ce se toleril Europil natomilor
puterice, dreptul lor de a se apasa contra in-
vasiunelor israelite , nu este permis la Ro-
man!.
De sute de anl evrei aA locuit in numar
mic principatele , in acele timpurl barbare
and in germania se ardeail in foc cc! de alte
credit*. Romani! lase' pe evreT a till in
pace in Ora cu rabinil i havrele lor avênd
tot-d'a-una in spirit cugetarea ca ori ce fi-
inta lauda pe Dumnecleg in limba so Inca, din
antiquitate. Romani! lasail tóti. libertatea
cultelor chrestine in patria lor ; mttritisul in-
tre ortodocs! i catolici saü protestant! , nu
era privt ca o crima nic! odata. Eyrel se bu-
curet ca o colonie streina, de drepturile d'a
comercia , sail de profesiunl care nu dAtig-
Beset in nimic interesele Romanilor. Din timp
in timp, din causa chiar a acestil population! is -
raeliteaseclate in orase, se iveati certe care nu

www.dacoromanica.ro
134
durat in Ora Romandsca. in puterea unui art.
flin regulamentul organic, nu se maf tolera
isa lase sa. intre evre1, nu pentru cuvinte de
religiune ; dar pentru cuvinte de invasiune ,
acesti colonl eraa ca top barbaril care tre-
cult peste Dacia , nu crulaO nici un mijloc
de barbarie spre a atita nra popórelor sta-
pane pe dinsele. Cu tOte acestea numarul lor
fiind ne insemnat, ne inspaimintand naliunea
de conquistä prin puterea i multimea lor,
gaseail aitI liniste ca in prorria lor Ora.
Invasia incepe in Moldova. Goniti din tote
pat-tile din Austria Polonia, Rusia, unde eratt
supu0 la datorif catre patrie, plecara 0 co-
lonisarf in Moldova. Acdsta mare ropalatiu-
ne de jidovi ce incarca oraciele §i satele Mol-
doviI 0 care se revarsa astacli 0 in tera ro-
mAnOsca , aunt nisce bande de invasiune
not' ce urmécla a veni neincetat. Ce nu sail
bine limba terii ; streini cu totul de Ora fara
mijkile de viata, presintind fisionomia barba-
rilor,, mi§ei ioselatorl , vicio0; desgusatori.
Domnul Moldovii if lAsa sa intre. Invasiunea
lor devine o specula pentru aceia care ad-
ministraa tera. Datinele Moldovel era corupte.
Evrel contibuira a le corup- cu totul.
Domnul 41 dete multa ostendla ca armata.
Principiile armatei eraa detronate. Armata
ea ënsekli in personalul sea, ava aceea§I Ora
ca cele-l-alte ramurl ale administratief terel.

www.dacoromanica.ro
 135
Armata singura se bucurase And de inamo-
vibilitate, acdsta se perdu. Sala. top oficeri
vechl a dernisiona si a se retrage la pensie.
Ceea ce plAtea Statul acestor oficeri pentru
serviciul lor, fuse silit a le pltiti ca pensio-
narl ; pläti asemenea aceleas1 left altor ce il
inlocuirä, alti in care regimul avea increde-
re. Spiritul armatel se cletena, budgetul Stu-
tulul se incArcä , Statul perdu esperienta 0
sciinta acelor dmeni. Tote acestea eraii insu-
flate Domnului de a'sI face partida sa in os-
tire. Politica perdea ramata. Nu (100 din
acésta nicl Domnul , nici ministru sea, nicl
armata.
Acésta era o rea administratic. Era ima-
ginea vointel acelor guverne cari tind a face
din armata Ca din natie proprietatea Ion. 1
unde se facead acestea ? inteo tdrii uncle mi-
nisterele treceaA ca ubmrele, unde nicl o di-
nastie nu prindea radAcina, uncle Domni cA-
clend nu )itsä dupii el Rid un suflet ca sa'i
d ordscä.
De ne vom duce la starea administratiel
armatei, Idea ce era , ce ne spun budgetele
de atuncl. Patru-spre-clece mii soldap regu-
lap, costand aprópe la 40 mil one pe an cu
creditele peste budget. Mal multe mil lipsTaii
din acest 'lamer pentru calls& de dosire, de
maladie, de dare fax6. mesura a soldapler ca
servl pe la oficorl. Remanea opt mil de dmenl

www.dacoromanica.ro
136
respanditi prin WI Ora. Un soldat costa de
dolt ori mai mult de cat un soldat din Ger-
mania, de trel ori mai mult de cat un sol-
dat Rus tote chieltuelile socotindu-se acésta
nu s'a indreptat until, risipa este mai mare.
Ar fi creclut cine-va ca 40 de milióne nu
aveaa frumósa si patriotica menire a tine o
armata, ci numai a fi un mijloc politic pen-
tru incuragiarea caselor din Paris cari ne-
vindeaa lucrurile armatel de trei ori mai scum
pe de cat costul lor.
Nu vedem dar nici o dorinta pe acel timp
de a pune oatirea pe picior de anarare a te-
rel. Nu cu tlece nici cu patru-spre-clece mii
de Omeni Domni vechi cel viteji apitraa Ora
de irtimicl si se incarca natia de gloria aceea
in ale duel ratle asta-tli traiesc and dreptu-
rile patriel. Trebuintele terei se maresc cu
téra si trebuie o mare aomata. Este adever
ca vota o lege de armare ; se sanctiona dar
nu se puse in esecutie. Se clice a Turcia
protestasera.
Romania se apara de tratate, nu de arma-
tele sale, tliceaa amici acelora ce ne ye-
deal cu parere de rea revenind la sórele
vietel. Se pete ; dar atunci pentru ce se chiel-
West: patru-tleci de milióne pe an en armata,
and ne apara tractatele trista aparare este
aceia ce vine de la cei ce pot sa ne atace !
Nu like esista Stat WA armata. Gradul

www.dacoromanica.ro
 137
desvoltArel unet armate decidA de gradul pu-
tereI unui Stat.. Natia Rom AnA nu putea sit
ma! trAlaseA o viatA de servilitate cum träi
sub Domni Fanarioft. Statul se anulase, del
natia se dsearmase. Viitorul va fi roditor in
asceptarl de saerificifi de la Roman! pentru-
pa tria kr, singura conditie de a 'Astra Sta-
tul lor. Nearmarea terel este perirea natiel
inteun viitor apropriat. Societatea liberA, re-
fusAnd sacrificele pentru armare, nu le va re-
fuse. cand nu va maI fi un Stat, pentru un
tiran atunci sAngele pentru pAstrarea robiel
sele q.i puterea inamicilor.
Armata ast-fel cum era redusA era nemul-
tumita de aorta sa. Rangurile nu se da dupe
drept tot-d'a-una. Armata ea ens4i trebui a
se sunune la legea sistemulul de coruptie la
care se supusese OVA natia ; dar ea murmura
And, Domnul fAcea mult pentru uni din ofi-
cerl ; dar uni din ofieeri nu erag spiritul ar-
matei; ci opinia eI, !mecum presa complAcutA
nu era spiritual public , ci opinia deoPdintä
de circumstante. Nemultumirea remäse§e ge-
neralA. Cu tote asestea in armata. era mal
multA viatA romAnA.
Presa francesh din opositie incepe a bla-
ma lovirea de Stat de la 2 MaItil Ea creclu
ca era acela lucru ca lovirea de Stat de la
Decembriti a ImeratoreluI Franciei qi cum
nu putea lovi in acesta direct, lovea indirect,

www.dacoromanica.ro
138
devind in Domnul Cuza 0 2 Maa Lovirea
de Stat din Bucuresci era privith ca aceea a
ml Fostin I. Os Suluk ; se hotArise in timpul
acela fondurl de presA i Presa strAinA nu
apdra guvernul, i agintele de la Paris scria
ca n'a primit fonduri pentru Basta.
In Camera ce se deschisese urmad certe.
Deputati alesi de guvern votez legi. Se, re-
trage legea tasei tutunului cAte-va klile in-
aintea inchidere! cam erilor. Cam eril e se in chid.
Tasa se schimbl iar in monopol ; dar un mo-
nopol al guvernului uncle tutunul tot il cumpera
Statul , i IL vmdea prin negutatori ; lipsia
impachetarea i sigilul guvernului, din acOstä
causA se fAcu perdere pen tru Stet, i aceste
perderi se adAogara prin o not% lege fAcutA
mai in urmi.
Uni, sciind cA. s'a promulgat acéstA lege
de consilinl de Stat, cumpera tutunuri ordi-
nare cu pret mic de la terani si le vinde cu
pret mult mai mare la Stat, inainte de alti.
Se angaja Statul pentru 12 ant dare Go-
dilot a cumpera oblecte de estire cu pretur1
de care se vorbiall el sunt prea ridicate, cu
preturi declarAte de ministru ca preturI ale
guvernului Franicei, ceea ce se clice cA n'a
fost set-fel.
Opositia tinea strictA socotealA de tote a-
ceste concesii ce le presinta sub forma und

www.dacoromanica.ro
 139
mart risipe pentru flnantele terei. Pam on
jurnal al opositit organisate si unite. Redac-
tori set era! cant din tote fractiile , numitt
cu titlurile lor trecute de demnitart inalL
Acest jurnal vorbia de principe strain, do-
rinta esprimata de divanul ad-hoc. Guvernul
remasese taciturn. El intelegea neaparat con-
spiratia tacuta pi 'pi prepara mijlticele de a-
parare In Were. Era mult timp de and nu
veclusem pe Domu , nu mal mergeam pe la
Palat. Domnul era in ajunul plecarel sele la
bat. Ea plecai In Italia. Uni ghiceaa ca Dom-
nul pléca ca sa nu fle fata la o sängerOsa
lovire ce era di se faca pe strade contra u-
net revolutit, si lass tOtA respunderea asupra
rninistrilor, ca ori-cum s'ar Intimpla , sh fie
afara din cestie.
Ajunseta In Italia la Turin, aid citesc In
cliare ca in Bucuresci a isbucnit o revolutie
sangerósa , citese acdsta In tote jurnalele ita-
Bane si francese. Peste fret clile aceleasi jur-
nale desmintiaa' sgomotul revolutiei. In data
ce ajunsera la Turin, primesc visits onora-
bilulul. D. V. Ruscala acest filo-roman renu-
mit, jtrnalist i deputat la Camera. Cum me
vede, inn! dete o acire forte grava i trista
pentru sperantele Romanilor puse in protec-
tia nuterilor Occidentale. imi Oise ca de einei
ible ministerul Italian a chiämat pe deputati
§i jurnalisti liberali Italian! si le-a anuntat

www.dacoromanica.ro
140
venirea unel note de la ministrul Franciei
prin care se impune guvernulul Italian a cere
de la Austria sit ceda Italie! Venetia pi sä
!a in schimb Principatele-Romane de la Du-
are. Se invita deputati Italian! a sprijini in
Camera acésta idee caci de si era o ideo
funesta pentru Romania, de pi Italia are le-
gaturl de sange cu Romania, dar era salutul
Italie!, cAci cu armele nu se puma face d'o-
cam-data nimic , remaind mai tariliit , cAnd
Italia se va intari , a repara cu armele in
mAnA. Deputati premisera a nu apara lu-
crul , dar nici a'l combate; insa nu trecuse
patru clile i veni alta notA de la ministrul
Franciei, spre a nu cere And acesta cedare
de la Austria d'o-cam-datA ; se amAna ce-
rerea pin la a doa avisare. Acésta din urma
scire me asigura ; dar cea d'anteiti era de
natura, a intrista pe ori-ce Roma cari 'si *MIA
Ora sa.
CAte-va clile mai 'nainte aflaiü ca un se-
cretar de la un minister Itaban se presinta
la Constantinopol inaintea marelui Vizir Ali-
Pasa. El cerea ca Turcia sá cedea Austrie!
Bosna i Hertegovina pi Italia sa despagu-
blascA in ban! pe Turcia. ;Vizirul respundea
cä Sultani ail luat acele ter1 cu armele in
mama i numal cu armele in mana le va da".
ideea de a ne da Austriei se esprima pen-
tru prima órA idea scrisbre a Comitelui Za-

www.dacoromanica.ro
 141
moiski c&tre imperatul Francesilor in timpul
resbeluluI Crime's!. El cerea ca Principatele
A fie date Austriel 0 pentru pretul alianteI
sele. Lasa s& se console Romani cu ideea ca
Rom&nia, data in robie AustreI, nu va avea
a r erde ci a cAstiga cAci ea sa uni cu alte
miliónde de Romani cari, uniti inteun corp,
vor putea in viitor a forma un singur Stat.
D. MAlinescu respunde, in Presa trances& con-
tra acestel nefericite uctderl,
AcAst& idee reveni dar la inceputul resbe-
luluI Italiel pentru Venetia, 0. asta data chiar
guvernul imreratulul o pusese inainte. Veni
in tine lovirea sanger6sA din BuCuresci pe
care gazetele straine o denuntase cu cate-va
clile mai inainte. Acum nu se mai desminti
de jurnale.
Era o pornire revolutionare , dar de mult
timp guvernul veghla asupra O. Guvernul
voi s& o facA s& avorteze si luA el initiativa.
Armata trage iu poporul care era condus
de 6meni nusi de guvern. Neincrederea mi-
nistrilor uni In alti , bAnuiala ce aveaa uni
asupra Florescului cA voiesce a se face Domn
saa dictator, fAcuse 6re-cum a sovAi actia gu-
vernului. Cu tote acestea se ordona lovirea.
Armata se sapune. Stradele se umpluri de
sänge si cadavre de 6ment nearmati. Pa-
Idea si tonsternatia urmeaz& victoria, go-
vernulul. Se fac arestArl , se I ogrop mort-

www.dacoromanica.ro
142
nóptea. Se spune tot felul de lucrurl sange-
rose. Capi partidel liberale sunt arestati. Pre-
sa EuropOna resunä §i fa partea partidei or-
dinel.
in Paris jurnali§ti eel liberali Ana aveati
cnnoscinta de intentiele guvernului despre
intimplarile din Bucurescl. Unul imi ilise ca
Domnul Caza va sedea and, dar va trebui
ea schimbe calea ce a luat.
Domnul se inturnä in Ora. 0 amnistie
este data in loc de procese, 1,3 i poporul clice
ca nu este arnnistia data revolutionarilor ci
ajar ministrilor.
Domnul declarase la Camera ca are dorinta
a da Principe strain §i a se retrage.
AcOsta declarare oficiala acoperla ca o e-
gida pe opositte. Ea acum cerea asemenea
Principe strain, cad Domnul 11 promisese.
Sgomotul de cedarea Romania la Austria,
cauta a ingriji óre-cum opositia. Ion Bratianu
care balanta *Ana intre linisce i resturna-
rea Domnulul, vine la Bucuresci §i se declara
pentru resturnarea, ca ideea de a garanta ne-
atarnarea Ord, Un principe strain scapa tOra.
Fractiele opositiei se unesc. Opositia se ma-
resce. Domnul se isoleaza. Insultele anoni-
me OA asupra palatului. Camera i§i trecea
timpul cu blamul lupteI de la 3 August. Gu-
vernul tam.
Conspiratia ca§tiga mai multi moldoveni

www.dacoromanica.ro
 143
amoscuti. Ion Ghca intra In conspiratie si a-
trase dupa el mal multI OmenI de Insemna-
tate din Moldova si din valahia.
Partida liberala se unesce cu cel-altl. In-
teresele cele marl ale natiel amenintata de
a se cede Austriei, perderva libertatilor, ri-
sipa finantelor ce se impute, sande versat
la 3 August, tote acestea contribuira spre a
face natia indiferinta la sOrta Don:Mu lui. Dom-
nul Ouza fuse perdut nu in nOptea cMcarel
Palatulul, ci mal inainte: in data ce sistemul
absolut si ate relele cari purcesera din ele
facuse pe nape indiferintä.
Nu me trebuIa de cat doa lucrurI: nepa-
sarea DomnuluI si adormirea ministerulul.
TOM tOra scia di se urclesce o resturnare.
TOM Ora era ingi1jita. La palat , nu credea
nimeni. Ministri, Imbatat1 de farmecul pute-
ref, In credintele lor despre armonia si feri-
cirile publice, surideafi la prevestirile ce se
faceati. Domnia personala ce o castigase cu
atata dificultate. El perduse cea din urma e-
nergie. Nu era amettala ilueillor, era abate-
rea descuragieref, caci intr'o cli declarase o-
Ocial abdicarfa sa in favorul unui principe
strain in curand. Acum nu avea energia ce-
ruta spre a o face. Se gasi isolat din dioa
and vorbi de abdicare.
In acea cli trebuie si insopasca vorbele cu
fapte. Cel carl auclira de abdicare si cari

www.dacoromanica.ro
 144
pinA atunci H serviaii cu credinta ce dafi
sperantele despre intarirea dinastief, creclura
a se compromite mai tinand cu o domni osAn-
ditA la mórte de ea 1ns4i &ii inturnarA ochi
In acea parte de unde putea veni noa viata.
Putini nu V trAdara.
Curtea, favoriti, ministri presimtênd o ca-
dere, grabiati a bea pina in fund cupa lui
Baltazar. Soiritul de ametiala in rAtAcire, in-
ainte mergator al cAderei regilor,, de care
vorbesce Racine, Om ca se respandesce asu-
pra acelor cari cArmtgati acésta Ora.
Era intre ei toti o adeverata amegalA. Ta-
bloul lucrurilor si Omeni de la putere pre-
sintafi acele fliuri ce istoria ne aminta des-
pre cele din urmA Ode ale cAderel regilor §i
'Japer, cea din urma orgie a puterei. Cei
cari atacarA acéstA serbAtóre, luarä mil mo-
mentul. Nu este generositate a lovi pe ad -
versarul sefi de mórte §i a'l umili tot-d'o-
data.
Nu vom face istoricul conspiratiei. Facal
aceia cari II cunosc. Sciam ca o si fie o re-
sturnare in curand. Se clicea la 1 lanuar.
Nu se facu la I lanuar. Se amana. CU-
potul pares in secretrredigiat de I) M. Sturza,
aruncaod asupra tronului bombe fulgeratore.
Injurii publicate anonim s'au aruncat mai in
tote noptile prin curti st pe strade, placar-
de defaimatóre se lipiall pe mud palatului

www.dacoromanica.ro
 145
anuntand c palatul Statulul se va da in cu-
rand ca chirie. Tate acestea nu desceptad
nici pe Donn, nici pe ministri. Era nepasa-
re din partea ministerulut ? Era despret din
partea fericitilor invingatorl ai poporului de
la 3 August, despret pentru aceste turme de
sclavi invinse ? Era complicitatea cu revolu-
tia ? Era amortire ? Nu semi.
Legea greutati1or ai mesurilor se sanctio-
nit ai se publica, opositia agita acésta cestie,
esploata credulitatea comerciantilor cari pro-
test Inteo cli prin inchiderea magasiilor.
De mult timp nu veclusem pe Domn. Calea
sa cea noa politica nu'mi convenia nici de-
cum. Domnul uitase ca telul pentru care se
se facuse 2 Maid nu era alua puterea din
mfinele unef clase priviligiate i a o da unui
om ci a o da tutulor. Deci acest om re-
niase singur, isolat de clasa privilegiata des-
moscenita, isolat de natie a carer suverani-
tate fusese lovita ; Domnul remasese in natie
atat de isolat, in cat toti saiad ce 11 ascépta,
ai tot1 pastrad tacerea. Nimen1 din Omenii
care puteat a fi creaut1 de chnsul , nu voird
a'i spune, a'l consilia, a'l incuragla. Domnul
era dar caclut, fara conviratia ce isbucni;
caclut, cad nu mai avea nata cu dinsul. A-
dista natie nu 11 scapa, dar nicI nu 11 lo-
voesce. Faptele cele marl ale Domnului II

10

www.dacoromanica.ro
146
aparA And. Partidele mai pasionate, lovesci
n4ia tace.
Vine nóptea destinatA pentru cAlcarea pa-
latulul. In diminéta acelel dile, vine la mine
miul din favoritl Domnulul doctorul Davila
pentru care Domnul sacrificase de multe orl
legile i chiar pe ministri sei , ca sA placA
acestul om, i Imi dise deck de la kréstra mea
nu audiam In aer revohitia, cA tot este finit?
ApoI me intrébA daca cred ek ea In acéstä,
nópte , militari si civili mergend la palat si
silind pe Domn a subscri abdicarea sa, dacA
vor reu0?
Conspiratori preparaserA tote. Garda pala-
tului era cAstigatA. Conspiratori, intru in pa-
lat , se urcA la apartamentul Domnului, ga-
sesc dormind pe sofa p'un amic al Domnulul,
Lambrino. 11 arestez. Merg Inainte. La came-
ra untie dormia suveranul, up era inchisA. El
dormeacu o femie care nu era Dómna dicea
Trompetta. Soldati cu baIonetele o ridic, o des-
chid. Domnul, desteptat, inainteaa catre con-
spiratori cu revolverele in inAnA. 'I se dice
BA abdice , se presintA decretul. Stil parla-
mentar in espresiT se ruse din amAndaog, pAr-
tile. Domnul nu se apt* nu descAra pis-
Ole in peptul inamicilor sel. Cere decretul
de abdicare i subscrie pe umerul luI Pilat.
Era Seruriii , Leca , Lazar Vlasrénu, Pilat.

www.dacoromanica.ro
 147
Domnul Cuza, subscise decretul de abdicare
§i plea capul inaintea invingdor seL
11 imbrac In vesminte civile, il trec prat-
tre doa rinduri de soldati carl Inturnat spa-
tele , 11 pun lute() trasura si '1 duc la arest
visitiil fiind Kirita.. Poporul nu scia nimic i
and aflã , remane nepisator. Omul care li-
berase cinci milli:me de terani de elaca, care
luas6 de la o clash' drepturile politice si le
dase la tog Romni era prisonierul acestuf
popor pe care '1 hberasede biclul clocolului!
Dómna fuse transportata In casa doctorului
Davila care II preparase local de o saptamana
thainte.
Peste cate-va tlile, prisonieri pleea in stra-
inatate. Natia era nepasatore , si credea ca
libertatea et este In schimbarea tiranilor.
Biserica Cretulescu 1mprumutase cloponita
conspiratorilor spre a veghia asupra ferestreop
Doinnului &and se va stage lumina, ca sa se
dea semnalui lovirei in acea mipte Domnul
gise pe stra,de si revenise cu graciósa regina a
camarilei. Conspiratoril 11 urmasera pas cu
pas, pina reintra In palat.
Se aflara timenel cari In acea mipte spu-
seraADomnultil el va fi arestat. El nu'i cre-
clu. In adever, veclênd cine-va acésta nepasa-
re, ar fi creclut, daca o frumósa nu ar fi
imoletit ca o edera, pe un stejar cu bratele
el de crin, gitul Domnului, ca Doinnul el

www.dacoromanica.ro
148
insusl era inteles cu conspiratori contra sa Ca
sA fie arestat i detronat.
DupA descierea acestor fapte istoricer, sa.
vorbim de defectele si calit4i1or omulul mare.
Domnul Cuza este Ludovic XI al Romani-
bor. El este destructorul castelor f4i privile-
gelor, centralisAtor puterilor. N'am fi in TA,
acire, dAndu'l numele boerocton. Lapusnea-
nu, Mircea, Mihnea si a1I Domni uciseri bo-
er1, ii tAlarA, spre a lua puterea in mAna lor,
spre a desfiinta casta privilegele barbare a le
timpilor trecuti. Credea cA reul inceteaciA en
\data indivisilor. Domnul Cuza nu vArsA sari-
ge, de cAt la Craiova i la Bucurescl cu drept
de apArare pe strade, nu arestA pe nimeni, nu
insult& pe nimeni ; dar ucise o clasA, fact' ca
boeri sA remAe ceea ce all ramas familiile de la
Saint-Germain din Paris. Din ne fericire in
Ion! clasii boerilor favorA a se forma o altA
clasA de ómeni ce aveail vitiurile boerilor
fArA talitAtile lor.
El desrobi poporul rural de clad, el dote
egalitatea drepturrlor,, el stärui a se face u-
nirea terilor, el decidA secularisarea monas-
tirilor inchinate, aceste principiI vechl a le
natiei, cerute in top timpi i in 1848. El a-
sigurA pcinteo politicA dibace afarl din Ora
temerile pollticei Puterilorsi Turciei. El scrie
ViziruluI o carte prin care apAra cu bArbA-
tie drepturile tereI, el inlesnesce Serbilor tre-

www.dacoromanica.ro
 149
.cerea armelor prin téra, el prhnesce condi-
cele lu! Napoleon.
La Inceputul Domnie! prima pe tog eati
venlaa sa i se planga. Ma! tarclia nu mai pH-
mIa de cat putin1; cu cine voia, era amabil ;
cu cine nu'l suferia, 11 trata cu asprime. Era
ironic. Conversatia sa nlacuta cand voIa. Iii
interiorul case! sele , nita ca este Domn. La
?masa sa mAnca In tote clilele cu invitati ei
oticeri de servicil. Dupa masa conversa cu
toti, §eclend tog jos, &3i uitancl ca, este Domn.
Era inamic al off-caret etiehete de curte. Ride
de nisce omen! a1 set , tipuri de inventor!
de eticheta, and acestia if presintara un re-
gulament ea BA se primOsca la curte. Ridea
de decoratii. Pe lingusitori ii despretuI sand
ghicea Inteinei un interes. Avea un particu-
lar simtimint pentru aceia cad (Tag omen!
onestl, dar nu-i simpatisa. II placea a puce
intriga Intre cei cari 'I servIail; intre minis-
trl, Intre parti.clf Nu era rancunos , ulta a
doa-di o insulta ce adresa gazetele umo -
ristice, nu le lovia.
Child ministri lepureanu §i Costafor tri -
mise trei redactor! la Vacarescl cad unul cli-
sese ca ministril aunt cismele cele vechi ale
Domnului i nu trebuie se le maT pOrte; Dom-
nul , contra vointeI ministerului set , prin
depesa gracia ate trel redactor!.
Nu'i placea sa mérga la biserici eu para-

www.dacoromanica.ro
150
dA, fugla de tote aceste lucruri. Ii supAraii
clicea cA numai celor saraci cu duhul plac
aceste forme, ca ele nu vin de la popor; cä .

sunt impuse prin poliIe i in lee sA alba un

merit, va, educe sarlatanismul. Contrar Dom-
nulul AL Ghica care se duse cu mare paradit
pi se urea pe o mica masinA dupe lacul Cis-
migiulul spre inaugurarea el. Nu'I placea pro-
feseri. Nu'l plAcea cAlugA i. De eel d'Antelii
clicea clj sunt pedanti, de cei din urma ipo-
crig II Picea militari , cad aveat inima
si &Et de aruncat pewu patrie" clicea el. Ri-
dea de aristrocratl. L placea bufoni ti clicea
ca stint singuri ómenl cars mint mat putin
de cat ministri iaaintea demnilor saü singuril
care nu fur.
Nu citea mci o data cArti. Avea o frumó-
sa bibliotecA de stejar lucratA in Paris, nu
era nicl 0 carte Inteinsa. Cu tote acestea re-
sona asupre tutulor cestiiler politice, socia-
le, literare; cu inlesnire. Tubia sesul frumos.
Cel prtin avea reputatia acesta. Un scolar
Grandee facu portretele celor mM frumOse
kernel. Ca descrieri de frumuset1 spera sit
facA efect i sa'si vindA opera. Camar4iI lul
luarA manuscrisul , fl dart directorului Da-
vila, acesta Spune Domnuluf ca scolarul M-
euse portretele tutulor metreselor Domnulul.
Scolarul este persecutat cu furie de direc-
tor pi dat antra. Mal tarcliu aft adeverul de

www.dacoromanica.ro
 151

la mine, cad ea dasem aceaidee a face ceva

ce afAcut Aman cu barca sa plina de fru-
museti. Acesta opera nu erain intentie de a
face portretele metresethr Domnului, ci por-
tretele celor mai frumosefemei ; Este cul-
pa autorului, II icea un ministru, daca Ma-
riata, a! iubit cele mai frumóse femei ?
Nu avea pentru nimeni legamint din ini-
m a. Mad eunoseea pe un om qi H placea,
ii lua indata in simpatie, tot facea pentru el.
Acdsta simpatie era scurta, dar nu II ura.
Domnul era econom , dar nu brapia. Din
causa sistemului de a con6erva omen! de spri-
jin, tolera unora. Credea cri nimeni nu'l pOte
fi credincios in Romania, dad. nu este inte-
resat. Ti pArea rea and cine-va nal cere
a nici o data niel o favOre. II pares bine cAnd
II eerea.
Cand se vindeaa de creditor! moBiile boe-
rilor prin tribunale, intervenia adesea Ore in
favórea debitorilor, spre a se amana vincla-
rea, creclOud ea era tot-d'a-una o incelatorie
din partea cAmatarilor la aceste vênclarl sfor-
tate
Colonelul Bibescu de trel ori 11 scApa mo-
Oa din vinclare.
Domnul Cuza adopta un copil pe mina
and unul; II crescu la palat. AeOsta facu BA
murmure capi fractiilor cari credeaft ca va
declara pe un copil mogenitor al tronului.

www.dacoromanica.ro
152
Nu mergea nick o data la vanatóre, nu e-
sia din capitalä de cat spre a merge la Iasi.
Rare oe visita orasele Orel. Ura cu deose-
bire la inceput orl-ce manifestari. 0 data, in-
turnandu-se in tera, fuse prima la Galati de
mmistri, de autoritati, de un Popor numeros
care umpleati aerul de aclamatii. Inturnan-
du-se catre amid dicea : Aceste aclamatii
sunt ordonate de prefect , póte chiar platite
din casa publica. Vedeti comedie Séra pri-
vind de la o ferestra o mare céta de Cuneni
cari 11 aclarnaü, dicea : Acesti órneni te a-
clam; iti ofera' fiori ; mane Mai vor arunca
petre."
El regreta adesea mórtea lui B. Catargiu.
0 data la Cotroceni ist revarsa &duffle :
Ucigatorul Catargiului nu s'a descoperit, o fi
liber. Cutitul seu imi pare tidiest asupra mea.
Pina nu'l voiu descoperi, i nu-1 voIti da le-
gilor nu yogi avea linisce.
Avea simpatil vii pentru class teranilor. E-
reaii singuri ómeni pe can II primea tot-
d'a-una.
El tolera duelurile in ostire intr'un chip
ca cum le ordona el singur. Voia cu acesta
sa obicinulasca pe oficeri la arme.
El intelegea adinc epoca in care trMa. M'ar
fi resturnat de mult partidele, clicea el inteo
di, dad, ast fi fost aspru cu toti cari fura
téra, caci, afari de We-vs esceptil onora-

www.dacoromanica.ro
 153
bile, cel alp nu caut in drepturile ce cer de
cat mijlocul a despola. Cel cari strig con-
tra'mi dart de cap-va cari ar fi trebuit sa'i
chiem , sunt acela carora Ora este d atOr
sOrta el, sórta ce ei aa &cut, 11 fac , if vor
face in viitor, pi Ora nu va fi fericita de cat
atuncl dud acestl Omenl nu vor mai fi. Nu
mal cu perirea lor va pen sistemul ce ne
uci de."
in timpi din urma se dase cu totul in bra-
tele Consululul Frances. Gazetele din Paris
ii numira Prefect al Franciei, Favoritul sea
de la telegraf avea o rola politica pi o fun-
toe. Un bal ce se dete la Consulat i uncle
portretul mare al acelui favorit fusese espus,
facu un mare scandal in Bucuresel. Acest
om fuse singiuul tut in judecata de revolu-
tie. Cei alti fiind rudip cu conspiratorii. Dar
curtea 11 aquita, dupa un an de arest pre-
ventiv.
Cuza nu credea in devotamentul armate 1
precurn o eFprima. tatrebat Inteo di de unu_
din amici sel clack' este sigur de armata, res_
punse : nu sciii" Si cu tote acestea nu fL
cea nimic spre a se asigura. Parea nepasa_
tor de inamici sel politick'. Se espunea a-def
sea 6re singur prin gradini pi pe strade. Nic
o data, nu 'i se intimpla nici un atac.
Quid ministrul pune Un fel de contributie
pe o mica parte din salariul Functionarilor,

www.dacoromanica.ro
154
el oferi o mare suma din lista civila , care
alma o destitua pentru cumperatóre de arme si
pentru Incuragerl literare. El primise si o facu.
Nu lubla mat mult artele frumbse. Cand mi-
nistru faca un concurs pentru picturA, unde
se depuse premil artistilor romAui , refusa
de a incuviinta a se cumpera tablourile. El
dete Insa o prefecturA until poet Baronzi care
scrise si ii trimise o fabula ainele Fi Pisica.
Din contra pe jurnalistl politicl, aparatori al
guvernului, 11 incArca de subventil pinA a le
crea o viatA de his) insa din fondurile Sta-
tulul.
fn tote Duminecile cbiatna la curte pe tot!
membri curtilor si tribunalelor ; It trecea in
revista si le spunea daca ag lucrat bine sag
nu. Dar acesta nu tinu mult. 0 data pe sa-
ptamAnA primea petitii la minister, dar si a-
césta Meal mal tArclid
Ade-ea da balurl iarna, ura baluriie ; dar
ceda la cuvinte de apropiere cu societatea
si cu incuragiarea comerciulul capitalei cel-
la! mic.
El sanctiona pensil chiar pentru adversari
se! politic!, pe cari pe alt teram ti com-
batea.
In discursurile sele politice ce le clicea In
sala tronuluI, scrise de ministri, dupa ce le
citea, apol adaoga de la sine vorbele de fala
0 mArirea natiel.

www.dacoromanica.ro
 155
Tinea mult a'ef crea simpatii intre Romani
din Ardeal. Pe Serbi H tolera, pe Greci nu'i
iubia. El II credea ca vor liberarea lor de
Turd, spre a se face adoa-cli el insuei tirani
peste cele alte poporatil N'a vrut a trimite
In Grecia aginte.
Pres6,nele danteiul ordin pentru cari sim-
patisa et nu le parasia nici o data, era Li-
brect, Davila, Docan Constandin.
Dupa 2 Malik schirnba cugetarile. 0 alta
curte se cleschise untie venea tóta lumea. A-
colo ministri impudici mergeaS BA 'i se in-
chine, ei sa primiascti. ordine. Acésta cams-
rila femeiascA nu avea o idee politica. Dom-
nul neavênd nimic a'f refusa, camerila ordo-
na ministrilor cari nu mai eraii numiti de
cat prin a el sciinta.
Acésta camarila i cdti va favoriti care pre-
&tit téra, ()went fini ei dibac1 In 1ioguiri,
care goniti pe ui, reintraii pe ferestl, nasco-
citori de sciri de conspirari a perdut pe Dom-
nul Cuza. De cum ea incepu, se simti o mare
schimbare chiar in caracterul Domnulul. T6tA
curtea cu e1. De aid se numiail si se desti-
tuiaA functionari, de aid se opria de multe
On actia ministrilor sail se libera. Ce 6meni
puteaii rA inconjure ac6sta camarilit femelas-
ca, fara idel, fArA scop, daca nu 6meni cari
fac a se deconsidera ori-ce ei serv? Acasta
camarila era lipita de acel tron , trecu in

www.dacoromanica.ro
156
regimul pur ce veni in urma spre a urma a-
celasi sistem spre al compromite i Maud
acelasl trafic cu lucrurile Statulul. Acésta
camarilä aduse cinismul. Imitatori nu lipsirit.
Esemplul de sus se intinse in regiile inferi-
ore. Toti 41 luau metrese , de feta. Era la
mod& Domnul i camerila femeiasca adult
irnpreuna. Acésta camerila impartäsi sOrta de
fericire, Impartasi sórta de esil a Domuului.
Domnul Cuza nu '0 lasä femea sa legitima.
A cesta DOmnit martira Ii urma in esil, tre-
cênd cu vederea peste tote riitacirile sotulul
el. Se Wu guvernanta copiilor adoptatl. A-
césta era mai mult de cat o virtute. Devo-
tamentul el era WA' esemplu, era sublim.
El lasa invingatorilor sel un sistem de a
governs téra ca e era vointa claselor con-
chlerante in trecut , pe cari el le ucisese ;
lasa ómeni sel pe can II crease spre a spri-
jini sistemul atat de combatut de urmatori
lui si a resbuna guvernul lul prin turpitudi-
nile lor. Urmatori buT piimind sist( mul. pri-
mitt si 45men1 lui, tocmal pe acela cad fuse-
ra mai mutt criticatl in timoul domniel, el
desmintira ast-fel morals
Sevolutiia dete o proclamatie; risipa finqn-
telor era motivul resturnarei Domnului. In-
data ce resturnatori viinrA 111 putere, restur-
natorl si Omni al regimului trecut, facura
nob concesii i imprumuturl, Mcura si grafi-

www.dacoromanica.ro
 157
ficatii de cate doh mil de galbeni ca sii mér-
gá sa pledeze causa revolutiei. Un singer om
nu primi nimic, C. A. Rosetti. Lista nume-
lor cari primise aceste gratif eonrme, se aflä
publicata in Monitor.
Emil printre ding chiar ennenl malacti dug
la bal, cari paiimir4 acésta mare suma, sub
cuvint ca aii sa sprijine causa.
Cuza numal era , alti venisera, dar siste-
mul regimuluI trecut remasese dupe dinsul,
*i va remarea , precum clicea Domnul Cuza,
pe cat va trai generatia de asta-cli divisia
era in partide contra una altela, cari nu ad
nici una principil, afara de rogi, §i care lupt
numa ca FA vie la putere spre a urma sis-
temul de umilirea tereI. Criticile cumpararai
easel Barcanescu, se repetä prin cumpararea
easel Davila se Mem schimburi trei locrul
pentru un lot; etc.
Vicariul Mitropolief dat in judecata pen-
tru neorinduieli cu plata Cimenilor de la mo-
nastirea Snagovul , fuse aparat prin ordine
verbale. Ministrul din antra hind interpelat
in consilid de fata cc Domnul, ca M. Sa Dom-
nul a ordonat acésta. Ilnul din favoriti direc-
tort Davila cari formasera din directil mi-
nistere a parte qi Stat in Stat , care de la
minister a incuviinta plata unel marl sume de
bani la nisce vinclatori de marfuri, conrtact fa-

www.dacoromanica.ro
158'
cut fall licitatie si fArl motive dovedite de
urginta, articole scuraPe.
EA refus de a plati. Domnul Cuza , ma
chiama si 'ml Vise sa platesc indata , refus.
Pe child eram la camera, Doumul chiama pe
directorul ministerulul Zane la palat si 'I da
ordin a subscri actul ilegal spre a fi platit.
Directorul refusii, nefiind imputernicit de nii-
nistru a subscri, fuse destituit, Prin influenta
favoritulul.
Din partea for ministri diferitelor ministe-
re cedati patridelor, favorail pe adeverati cul-
pabili cand erad de al lor, si trimiteaa in-
aintea judecatorilor numai pe aceia c .re nu
aveaa simpattiile lor nuinai ca sa-I lovesca.
Tribunalele il achitail, caei de mai multe orf
nu gásiati cuvinte de condamnare, dar le u-
cideail cariera , acesta se face si astacil pre-
cum vecluram mai multe esemple.
Lumea vedu inWtêndu-se un palat. Se adu-
na sä 11 admire, mai ales ea se lucra cu sol-
dap. Fie-care dicea ch: este palatul Domnu-
lul. Era palatul unui favorit care nu avea de
eat doa mil de lel pe luna din serviciul sea.
Amid. Domnului II spusera. Domnul indoi pro-
tectia sa pentru favoritul set' Librect. In Con-
stantinopol, Abdu Megid trece o data pe Bos-
for si vede inaltandu-se un palat pe malul
Bosforulul. intréba eine il cladesce. Direc-

www.dacoromanica.ro
 159
torul telegrafulul, 't se respunde omul easel
MAriel tele.
SA 'i se la functia, slice Sultanul. Nu se
elAdesce palate din nisce mid salare.4"
Directorul se destitui.
El fuse supus la o comisie de anchetA care
qescoperi o mare risipire de bani Statulul.
Ore nu eram nol mai Inapol de cat turci,
cAnd favoritt nu aveati nicl o pedepsire pen-
tru abusurile lor i cAnd ca se scape favo-
riçl eare 1s1 fac case si mo0-, diu left tact,
se dail judecAtil eimenl sArad i ne vino-
vati ?
La facerea palatului set, faboritul nostru
cern materialul ce se afla pe plata SAntulul
Ion, de la ministru de culte. RefusA a '1 da,
fiind avera Statulul. Favoritul se plAnge la
Domn; Incestiunea pAdurilor vArului sea cu
sAntele locuri se purtA cu demnitate.
Era scrupulos pentru persona sa. Domnul
Cuza, n'a luat de la Slat de cAt lista sa ci-
vilA, el avea oróre de a face ce fAcurA uni
din Domni trecuti. El fuse unul din Domni
care se duserA din *A fArA avere mare.
DupA inArturirea D. N. Cretulescu, uu domn
clicea cA este o crimA anrAda Statul numal
atunci cAnd se la si nu se dA. CAnd se la si
se da , este un cuvint de Stat.
Acolo unde societatea prin datine. prin cAl-
carea legilor. face din ea ins60 un obiect de

www.dacoromanica.ro
 160
pradd pentru tirani ei, pe lingA ea se intro-
duce tot-d'a-una calomnia pradAtorilor opriti
In abusurile lor de órneni integri. Ace le ea-
lomnii se vArs pe eel onesti. Domni i mi-
nistri sunt supus1, aseultAnd calomniile, a
face mad nedrepttti; Ins& este o nedreptate
mult mal mare: aceea de a lAsa a se face
rirada si de a se sprijrn1 pe furl de a re-
compensa sad lovi pe omen! de partidd, care
interese nu admit nicl adeverul aid drepta-
tea, nici meritul altit 0 societate uncle se
fac asemenea lucruri, numaf esistd pe prin-
cipii de morald. Constitutie, legi, sunt o min-
dud. Nici un guvern nu se 'Ate ample
prin tolerinta vitiurilor. CurAnd sad ma! tar-
slid CatA a pltiti tributul sed lege! morale.
Acelel divinitati care este viata, lumina, dre-
ptatea, adeverul, tot-d'a-una triufAtóre. Dar
nu a fest durere pentru natie mai mare de
cdt atunei cAnd partidele, resturnAnd un re-
gim de prada cu favoritai, cumularcuil, nepo-
tii; ranele tere1 crescurd se puserA cu sis-
temul acela continua.
Nol nu combatem aid Omeni ci sistemul.
6menii se schimbarA. Sistemul remase tot-
d'a-una un mijlor de guvern.
Va remAnea pe cdt Va trAi acéstA genera-
tie, dad, cea viitOre nu va face a se regreta
trOcutul, dad instructia morald i politicd an
va intra In shiul natiel ca sA schimbe dati-

www.dacoromanica.ro
 161
nele , daca natia va suferi guverne imorale.
De unde veni cA acest abus nu aM in-
dreptare ? Au fost ministri cari ail volt a lovi
acest re& El aii cAclut In luptA. Opinia pu-
blicA nu 'I a sprijinit. Aici este causa ren-
lul. Cel ce prada Ora sa, &ii ajunge prin des-
poerile el, la o positie de avutie , este bine
veclut de societate, Inconjurat de stirnA si de
amóre , chiAmat a lua parte la lucrurile pu-
blice. i ceia ce este trist este cA e bine
veclut de aceia ce cArmuiescu. Stint serbA-
torit ca era f i salvatori al patriel. BAtrinul
11 Intinde mAna cAel se vede Inteinsul. Muma
II suride euge.And la fericirea fie-sei cAnd ar
ImpArtA0 fie-sa cu acest om prAchle de la
ter& Guvernul il teme. Lingusitori IL laud.
Partidele i 'I disput. Omul onest remase pur,
este despretuit, este caloinniat de furl ca fur.
Ori-ce om onest pare un inamic al socie-
tAtei. Unde omul onest este desnretuit ; na-
tia nu este onestA, a ilia un mare serritor.
Adeverul este cA tote natiile can creclurA cA
pot sA trAlascA fdrA moralA, perirA, acésta e
un bine,
Tote natirle in lume fac sacrificil pentru
interesele lor publice, In aur, , In sAnge. Pe
fie care an sAngele lor se varsA pentru apl-
rarea drepturilor si hbertAtilor nationale cad
fdrA aceste sacrificil, o societate nu pete a se
bucura de nimic. Sunt Ina popOre unde 0-
11

www.dacoromanica.ro
162
meni nasc in sinul patriel ca verali destruc-
tori ce nasc in sinul until frnct spre a'l de-
vora.
Mt 1 de mai mutt timp am cercetat ce aLl
fácut pentru térA cel chidmag sA o cArmui-
ascl i ce a fAcut sArmana rá pentru el:
nu numal cii n'am gAsi nici o proportie, dar
AncA am dovedi ca n'am facut de cAt BA
devorAm tot ce era in ac6stA natie, elentente
de viata, de putere, de marire de virtute, de
feri ci re.
Juvenal scrise niscd satire in timpi cade-
rel natil romAne. Cesar II esild In fundul
Egiptulul dAndu'i o fun 'tie mare. Ministri
nostri '1 ar fi trimis la puscArie. Acest sati-
ric ne amintA , apropo de spoliatiT, de tole-
rinta ce se da celor cari hraplail Statul; a-
necdota until Cesar care pusese pe plimba-
tor! un imposit. Acel imperator, intrebat de
fiul set pentru ce a pus un imposit pe ase-
menea obiect, imperatul care priimise In aur
in cea cli impositul pe ordurT , arata fiului
set aurul si Ii intrébA daca miróse. Juvenal
clice ea de cAnd e acésta nerusinare in lume,
lumea nu intréba de unde aT castigat aver! ;
ea tot ce va sa scie, este sa al averi.
Sc imputa Domnulul patima joculul. El nu
maT juca alt de cat jocurT ordinare cu amici
de dad se numise Domn. Ii acusau de mAn-
drie. rn casa era forte amabil cu toti. Ii pu-

www.dacoromanica.ro
 163
nea pe toT sA OA le permitea sit fume, sA
rip. II acusat de beutura nu bea de cal apa
la masA i un licuor duet maia. Ii acusat de
patimi pentru femel. Nu a despArtit aid un
bArbat de femeea sa , nu a fact s piling
niel o mama pentlu fie-sa rApitA. Femeile
cari alerg data suverani, sunt de acelea cari
at perdut cut alti ceea ce se tern a perde cu
suverani. Oänd suverani fac dinteo femee o
-camerilA, atunci este reuL
Nu avea nici o Ingrijire de persona sa, res-
pingea cautArile doetorilor. Na credea In me-
dicinA ca iutr'o scintA, nu lua medicamente.
picea adesea cä medici II aunt mai trebuin-
ciosl ca ministri politici de cat ca medici.
Pe rudele sele de aprOpe nu voia sh le In-
trebuintPze in serviciul public si le tinea cam
depArtate.
El faeu mai multe casarme i ed ficil pen-
tru spitsle.
La alegerl nu permitea minisiriior mijlOce
de violatiune, cum vecluram In clilele din-urma.
Mart numal dup. 2 Math. Sschimba Matti
ministerul and faptele lui fAcest din el
de un object public , ceia ce ii ficea pro-
tector.
El nu opri in Ora intrarea fatilor Domni
al terel. Ii twat &Aar a veni. Na esiba pe
nimeni peste hotar. Arnota nu fuse sub a sa
domnie ceea ce era menita sA fia de funda-

www.dacoromanica.ro
 164
torul el. Dar in temerea sa de actia famili
el BrAncovenesci, lull veniturile monastirilor
ce purtati acel nume ci il dete statulul. Ne-
tinend compt de cel cari il filc6ail servicii ,
11 aPAra6, cacl credea cA top ad un interes
material sa astepte, nu tinea Did rancuna
contra celor cari 11 combäteail si lucrad con-
tra sa. Avea mal multA stimA pentru adver-
sarl de cAt pentru p irticlanl, chlar atund cAnd
lua masca ipocrisiel.
Domnul Cuza era de stat mijlocid. Avea
pArul blond inchis. Ras la fatti. Fruntea lar-
gA. Peptul larg. Privirea inteliginta. Scutit de
plequvie. Tails drépta ; dar cAnd pAsea, avea
in mers ce-va ce nu era drept , ce se tAra.
Fume neincetat, bea cafea multA. N'avea pa-
tima nicl pentru cal, nicl p ntru tablouri de
picturA, oblecte de artA ; nici pentru mAn-
cArl lusóse , ci numai pentru port-cigart de
ambru.
Mei un atentat nu ameninta vista sa. A-
césta face onóre Orel. Ast-fel se espunea a-
desea. 0 datA, surprins in cale de lanai te-
ribilA si veclênd cA careta nu ma pole mer-
ge, se arund nóptea inteo mica sAnidrA q
Pled in mijocul noptei. Lupi 11 es inainte,
astup calea. Postasul ce il conducea , de o
virtute si an curagiil estraordinar, face din
biciul set un fulger cu care, lovind in haltA
o risipesce si scapii pe Domn.

www.dacoromanica.ro
 165
Domnul Cuza, prin declaratia sa In camere
prin actul seri de abdicare, declara ea votes-
ce un principe strain. Se Oice chiar a el
facuse cererea acésta la putertle garante.
Domnul Cuza nu mar are de cat an lucru :
a lucra ca cetatean , pin mijlócele sele , la
realisarea ideilor marl de unire a tutulor. Ro-
manilo. Domnul Cuza este ca top eel-alp
Domni detronati, acum numal nisce figurr is-
torice.
Domnul Cuza nu WA in urma sa o par-
tida de omen! en principir, ci criti-va omen!
pe cari 'i-a Incarcat de favorer. cad. 11 tra-
dara.
Am mai clis unde-va ca. Voda-Cuza nu pri-
via clerul de cat ca o politie a guvernnlui.
Religia pentru acest filosof era o fabuld, pre-
curl], pentru filosofi scólei actuale , dogmele
aunt nisce fiiota.
In urma cererilor reiterate din partea cle-
rului spre a 'i se imbunatati sórta , Vocla-
Cuza doria a se face ce-va pentru cler. Cle-
rul se simtra c4ut si cerea plaint guvernu-
lui ca sa se ridice. Prin sine insusr nu mai
putea nimic si nu intelegea nici reul de care
suferia, nicr ce trebura spre a vindeca reul.
Biserica se va vedea parasita de sprijinul pu-
blic. Cand inimile se corup ast-fel In cat nu
mat esista simtimente de devotament i vir-
tap, de sacrificir si sperante, societatea se

www.dacoromanica.ro
166
disolva, natiile ele insesi nu ma au spre
a se sprijini de cat varga de fer a despotis-
mulni. Ast-fel cleiul pimi a se robi guvernu-
10. Napa abdica dreptul set.
Biseiica Romana, aliata ou stain], diveni-
se o politie in serviciul Domnilor tirani din
trecut, cautênd scaparea sa nand §i nand la
Patriarhia ecumenica, aclavie nu mai putin
dura de cat aceea ce Incérca de la guvern.
Clerul are o misie sacra, a spiritualisa ; pus
Insa la ordinele Domnilor, el 41 perdu misia.
in boo d'a spiritualisa, tl materileisa, ast-fel
era conditia ce Be fticuse. Vocla-Cuza voi
sa finburata(ésca acest cler. El 11 desrobes-
ce de inriuriree Patriarhiei din Constantino-
pol, dar II pune cu totul sub inriurirea gu-
vernului set). Face o lege prin care alianta
puterel sprituale cu guvernul 41 perde con-
diiile sele de neatarnare , ne mat rema-
nand de cat in aparinta; dar enca , lovind
can6nele, numea el singur pe epscopl i pe
mitropobti. Domnul avea ca top despoti ma-
nia de a centralisa tot in persona sa fi nu
se temu a lua mitra din capul Miiropolitulul
qi a pune-o pe capul ministrului de culte.
Top functionari clerulul fusera numitl d'a-
dreptul de Damn prin ministru.
D. C. Bozianu, in Consiliul de Stat, apoI
In capul ministerului, elabdra §i face a se
sanetiena e lege in care, prin numirea capi-

www.dacoromanica.ro
 167
lor bisericel de Domn , facea a se robi eu
totul biserica la guvern 0 a'0 schimba ma-
rea el misie spiritualA In misia unei politii
de Stat. Motivele ilustrului ministru Bozianu
erad de a opri pe cletul monacal a se IA sa
inriuri de patriarhul ei de propagaode ort o-
dose slave ce avead o mare inriurire religi-
&A in extra politich a panslavismului. Filoso-
ful convinsese pe omul de stat. Imitând spi-
ritul de despot sm al lul Napoleon 1.
Amici unitateI candnelor cu biserica mama.
mpin0 de inriurirea rusA , protestarA cu e
nergie contra acestor mesurl. Aceste protes-
tali facura pe constituantA O. declare prin-
cipiul alegerilor Mitropolitilor §i episcopilor,
Pe locotentele de episcop de la Bilged 11
destitui Domrml , chi il ofensase pe Down
inaintea Dómnel. Mai multi locuitori din Bu-
sed Im1 trimiserit o depe§e in chipul ur-
niAtor.
Sub-scri0i ora§ani din judetul Buzed ad
aflat cu durere ch pre Santia sa pArintele lo-
cots ninte de Buzed este destituit ca culpa-
bil de o propaganda in eparhia sa in contra
mAsurilor guvernului M. S. Domnitoruluf si
care ar fi patronatA de catre prea eitntia sa.
Asemenea acusare ne-ail intristat cu durere
pentru un bArbat care tot-d'a-una a fost omul
ordinel si nici odatA al intrigiror si al pro-
pagandelor de turburare pe care le detestAm

www.dacoromanica.ro
168
si le v'om detesta ca cetaten11inistit1 si omen!
cu ordin. Ve rugam dar de a nu ne lipsi de
unparinte care a fost si este respectat pen-
tru conduita sa inteleapta qi devotamentul
sea dare guvernul M. S.
Sub-scri0 cinci-clecl de locuitorY, nume pu-
titr cunoscute vedeti opiniunile.
Vent' alth denuntare la minister, , cu data
de la 18 martiti 1864. ce se pastreacla Inca.
Raporturile sale semanaa cu cele ce ma! avea
ministerul ; dar scrise cu mull& patima 11 tra-
ta cu ignominie : coquétator cu tote partidele
amice i inimice a le tronului, jucand in as-
cuns dupe cum Ii cantaa ciocoil. Cerea a se
destituI din functiunele episeopi creaturile lo-
cotenintelui care eraa: Protopopul Sava, pre-
pdinte la consistoru. Dim. BaltacOnu secre-
tar si director in consistoriil Radu Serianu,
secretar fa epi9copie. Ion Costinescu raportor
statistic la prefectura. Acestia, dupe raportor
propagat contra tronului din clioa child s'a
destituit locotenitele, ast-fel ca sarmanul
prea santit este cdclut victirna ministrilor
Domnului pentru ca a sprijinit rel;gia stra-
buni kr ea nu s'a unit in adoptarea calinda-
ruluT nal Ca sei trécci popolul roman la ca-
tolicism. La Braila asemenea propaganda de
protoierea local. Se puie Math' tOt. vatra
episcopil in dispositia noulul locoteninte.--
Vatra afost luta de destituitul locoteminte

www.dacoromanica.ro
 169
in licitatie pe numele lui Radu Serianu secre-
tarul cancelaril episcopii, cu 11,000 lel pe an
cAnd ea in realitate da 3000 de galbeni pe
an venit, facetl Inca a se lua i locurile ye-
tril date de acel locotenent, la creaturile lul,
cAc1 daca aceste locuri s'ar pune la licitatie
s'ar nrinde pe seatna Statulul mil de galbeni.
din padurea schitulul Ciolanu se taie necon-
tenit lemne i se inprastie pe la alp pen-
tru felurite trebuinte, de esemplu in aceste
iIe s'a adus la o cArciuma din marginea or.
Buzeu, a lul C. Don. nisce furci pentru dulap
si alte lemne de o mArime colosall cu care-
le pAdurilor i petrarilor schitului."
Pentru ceia ce privea imputarile sufletesci
care putea sA fie calomnil nAscute din certe
personale , nu era datoria ministrului a le e-
sarnina. Ccstiunea materialA a budgetulul care
intra in atributlunele ministerulul. Se pune
pe tapet, se ia pe seama Statului, dupà an-
quota, vatra mAnAstirel ce era lAsatA cu 11,000
lel pe an, i reintórce Statulul impreunA cu
alte veniturl sacrificate , persOnel episcopu-
lul. Acest locpteninte fuse numit in urmA la
aceiag episcopie prin mijocirea camarilil.
AA strigat multi in contra secularisdrii a-
cestor averl luate Ina in dispositiunea capi-
lor bisericil. dar nu at sciut ce face cu aceste
venituri strAmoBescl Statul nostru ruinat de
evenimente, a putut se revie la viata, sA se

www.dacoromanica.ro
170
sustie Ai sA des Statul ast-fel cum II avem,
fAre de ele am fi perit, aceste averl stint de-
athlete a scApa patria cAnd ar fi inpericul, ca
diamantele Romil. Ele sunt Mate de trecut
In favorul viitorului si nu ar trebui stt se
vinslA pentru scoperirea cheltuelilor budge-
ter,. Sunt multe defAcut pentru In cincirea
veniturilor acestora dar trebuie un minister
de domenii cu OmenI speciall, adu0 In adins,
gi acitruI onestitate si nu fie bAnuità va pro-
duce mai mult de cat venprile lor.
TótA lemnAria de la academie era putredA
in cele mal multe rained plefónele se po-
t Arniserti; lumea slicea ct acea lemnarie era
aceia cc serviFe pentru podul muscalilor pcste-
Dunare la Rusciuk pe care o vIndusera la in-
turnare cu pret scAslut i pe care o cum*
rase pentru construirea academif. Nu acid
pana unde póte fi esact.
Se numirA mai multe Comisiunt de &nerd
speciali care tote reportarä starea de putre-
shciune a lemnelor editictuluI aca emil. Se
ceru la camera un credet pentru schimbarea
lemnelor edificiuluI, si o comisie de anquetA
sa yacht starea academii: una si celalta se pri-
mese. Comisiunea cameril visittt edificiul si
II glisce putred in lemnArie. Statul fAcuse
contract penlru zugrAveala sälilor, fuse silit sA
strice, cu öre-care perdere contractul chi nu
se maI putea lucre niece plafonuri ale cAror

www.dacoromanica.ro
 171
grincli era.' putrede. Entusiasmul mem brilor
anquetel in contra abusurilor ce gAsirit incon-
structiune, se lief de odat& cad amid( arhi-
tectuluI deputap in camera §i partisanl at luf
Cuza Maar& opositiunef se créclii inteo fusi-
une cu ea. La care Ins& se stäruia a se da o
solutiun e, t nergica. Cogalniceanu era Staruitor
pentru darea injudecatã a D. Orescu Domnul
da un decret prin care arhitectonul se suspend&
dintóte functiunile sale de profesor, de rec-
tor la facultate, i se trimite inainten tribu-
naltlor. Domnul subsrie decretul. care vine
la ministru. Suspendat i dat judecAtil un rec-
for de facultate, era ceva gray, ceva care ar
fi oat in (whit natianei §i europii scólele ro-
mane, ar fi degradat demnitatea profesorilor
románt, nu contra-semnai Inca decretul. Vioam
a ajunge la un bun efecr, prin alt mod. Ami-
cif D-luf Ortscu alegarä se-1 scape acest de-
cret ar fi facut sä 1ov6scä cu vestejire scólele
romäne §i profesoril in aintea europif, .11 aterii,
daca s'ar fi esecutat nu am volt al contra
semna pentru acest cuyint, ministrul ce urm&
la culte inchise dosarul, dar Statul fuse ne-
volt a cheltul o suma forte mare sprea schimba
lemnäria academii. Dosarul este la ministerul
cultelnr.
Eram sátul de dart in judecatl. Se dase
fostul Vicar al mitropoll care primise pe un
an retributunea monastirel personalului de

www.dacoromanica.ro
172
la Snagov unde erea egumen, 0 II aquitase
D. Cogalnicénu. Se dase In judecati D. Rim-
nicau dupe cererea comisiunelor pentru die-
paritiunea and pAduri mAncatA de csilo-fag,
fuse inlAturatA de un serv cAnd astAcli este
deputat chemat de guvern sari de opiniune..
Am veclut favoriti chiar astActi, venitl In Ora
sAxaci, astäch milionari din léfA I dind in ju-
decatA 6meni Oraci 0 oneVi care nu ail ce
mAnca, §i am Os ca un om onest nu V are
patria unde este prigonit de partide 0 de
aceia care voind si fure, lovescu 6menii ce-I
opresc d'a furs, lucruri ce se face astAcli chiar,
directorul sc6lei de medicinh care nu era su-
pus la socoteli, i forma Stat in Stat, §i pen-
tru care Domnul ordonA al se plati un con-
tract ilegalfi guvernului Stirbei care despoie-
se pe movieni V care sub Domnul Cuza In
ds§ert venisA a se plänge nu le permise nici
apelul la tribunale.
Nu mergea nimic Inainte inregie. Se chel-
tuise incA sub regimul cAimAcAmii un milion
doA sute mil lei pentru un grajdiii la mitro-
polie, t6te edificile qi grAdinile ce se fAceati
In regie, Inca de mult timp, fAtati pul pe lin-
gA dinseIe Pentru aceia care privegheati la
alor construire ; fArA cea mai micA pudóre
despre bAnuelile ce ar fi putut da. Siguri de
nepedepsirea ce o dobindea prin servilism tiii
tirire, acesti istrioni, nu aveati nici un res-

www.dacoromanica.ro
 173
pect pentru opiniunea publicA, intrat1 in func-
tiunI sArad, dol tref an!, inAltat case, cum-
pArati mo0. Or! ce demnitate pArea o minA
data in esplötatie celor care dad mai mult in
fidelitate la opartidA ce venea la putere.
Cea din urmA indreptare ce se facu acestor
conditil, fuse alegerea capilor biserici. Acest
principid asigurd neatArnanrea capilor cleru-
lu1 de guvern , dar bisericel nu dete nicI o
garantie. Administratia remase a guverulu1.
Ministru cultelor se face mitropolit.
Gavernul Bisericel romAne luA formaTde
aliantA cu Statul. Statu tat/ cu el ca pu-
tere cu putere. Pentru drepturile guvernulul
in esercitiul care hotAra siforta biserice , bi-
serica trimitea de drept in senat pe capi bi-
sericeI. AcéstA bucurare de dprepturi nu ri-
clicA biserica.
Ea o aservesce guvernului. Caci pentru a-
vantagiul de a trimite pe episcopi de drept
in senat, biserica se robla guvernulul '§i ale-
gea capi, de guvern, I*1 subordina guvernu-
lul numirile sale in functil administrative, ab-
dica la dreptul de a'0 da in seminare ins-
tructie religiósA, 41 perdea dreutul de admi-
nistratie a biserice, §i devenea o uneltà ser-
vilA in mäna tiranilor, peqlênd, cu autorita-
tea, sa, prestigiul in natie. in aceste condttii
de alianta, cleral nu are facultatea a da se-
minarelor programele sale. Ucis ast-fel in

www.dacoromanica.ro
 174
instructia sa i deturnat de la misia sa, cle-
rul se slAbesce neincetat qi neincetat cAclAnd
In ignointA , uitA misia lul d'a spiritualisa.
Prin acésta materialismul fAcea marl pa0 In
inimile RomAnilor i prepara o stare de el-
dere. C rii suntem datori vlciurile i lasitAtile
nOstre. Bisorica prin alianta cu Statul s'a us
r

mal prejos do misia sa. Prin separarea so de

Stat, prin libQrtatea sa, se va ridica.
0 separatie complectA nu se p6th face d'o-
am -datA dar mai multA libertate se pfite
da Bisericei romAne ant in organisarea sa,.
cat si In administratia sa. Sinodul fAcAnd
budjetele clerului in tótA libertatea, episcopi
admistrând liberl i supusi la controlul sino-
dulul si la inspectia m nistrului, eniscopia se
lua dupe can6ne, top functionari bisericel nu-
mit! do bisericA , seminarele reduse In ade-
vArate scoli cu o educatie religi6sA, spiritualA
capi biserici alesI de cleric!, i mireni sinodul
compus de cleric!: ar fi singurele mijlóce de
a ridica clerul la Inaltimea misiel sele.
Ce pasA guvernului de dogme, de memo,
de disciplinA in mAna despotulul la o natie
ce nu meritA de cAt desnotismul, se face un
mijloc de guvern. Nu este tot ast-fel la na-
Vele luminate cad se bucur de libertAti. Aid,
In guvern , biserica nu are nicI un rol. Am
voi sA ne spule doctori cad afi aservit gu-
vernulul Biserica romAnA , ce ajutor at pu-

www.dacoromanica.ro
 175
tut afla in alianta sa cu Biserica ? i mai
ales ce a volt a face din o asociatie liberA
cu misie divinA, de cat o politie?
Se pune inainte usul in trecut, de cAte on
guvernul introduce in altar autoritatea sa :
Domni cu divanul alegeat pe episcopt A-
test us era abus al Domnilor tirani din tim pi
(le barbarie, ce se servlafi cu biserica ca si
esploateze consciinta sclavilor in favórea lor.
SA luAm din trecut faptele de arme ale vi-
tejilor stremo0, dar nu datinele; erail ea le-
gile de atuucl , legile era' barbare i tire-
nice.
Regimul care póte sA inlAture pedicele puse
principiilor de libertatea cugethrei este acela
care lastt la tote asociatiele religióse grija
de a se regulamenta i administra singure
fArit interventia Statulul. Uni resping acOstA
libertate clicênd el Religia va ped safi va
declina cAnd s'ar lisa färA tutelA, cA Statul
va avea BA se témA d'a fi amenint it de pu-
terea spriritualA, temeri desarte !
Libertatea nn surpi religia, ei o garan-
teza. A sprijini religia puind-o sub protectia
guvernului, este a dovedi eh religia n'are pu-
tere vitalA prin ea MAO i nu póte trrti de
cAt prin protectia autoritatel civile. Atunci
mai e trebuinciósA ? Cel ce aunt de Were
ca religia sA fie protegiatA de guvern, sunt
inamici al religiel. Religia nu este fAcutA spre

www.dacoromanica.ro
 176
a servi de instrument despotIsmulni 0 spre
a duce pe pdrele ca pe turme de vite. Ea
este in natura omului , 0 dacA nu ar fi In
natura omenésca, dad nu ar avea altA misie
de cat a face o politie a guvernului, atuncl
nu vedem pentru ce mai trebuie, cAci politi-
ile mirene sunt mai inteliginte mai practice.
Nature omului aspirA la ideal. Chiar sel-
bated ail o credintä sub forme barbare 0
grosolane. Religia supusä guvernelor,, clicea
un auter, este ca arborul cAruia fórfeca 111311i
g Adinar nebun ii dA forma ce vrea el , pe
and religia liberri esta ca arborul ce cres-
ce In plina libertate.
OH ce guvern urasce migearea cugetarel
0 rniparea simtimintelor , caci vede In ele
element de discordie ; dar religia robita la
Stet, se face ma fanatism, fArä idei. fArA misie.
Ori ce Stat protege un cult, merge la ipo-
crisie. Se servA cu religiea Statulul, ca sa
amAgiascA credintele in socotala intereselor
sele.
Guvernele, ne avand fapte, se sprigin pe
religie. In ast-fel de conditii de servilitate
ale religiei, religia nu mai este o afacere de
consciinla, ci de cuviintA. CAnd biserica va
fi libera, nu mai atunci profesia religiei va fi
un adever, preoti vor fi cu imma pentru ea.
Legea lui Cuza recum5sce neatarnarea bi-
sericei Romane de biserica mama, dar ca Ie-

www.dacoromanica.ro
 177
gea ce reguleazA biserica rug , fAcand pe
Tar ul patriarh.
Ea incuviintA bid cu biserica aceea unitatea
dogmelor. Teologi dad numele de dogme la
o propositie co nu cere a fi doveditA, ci nu-
mal crecltitA. Acésta nu o admite filosofia a-
cademiilor. Dogmele sunt de credintA divinft.
Spiritul cel sant , duptt bisericA le-a Insuilat
apostolilor. Se póte schimba forma , fondul
nick o datA. Biserica romAnea neatárnatA de
biserica mare sub raportul disciplinel tii ad-
ministratiei Bele.
De aici trebula sA nascA cestia can6nelor.
Unitatea cu biserica mare In cestia ean6ne-
lor era imposibIlA, din causa aliantei ce ayes
biserica RomAnA cu Statul care in timpi din
urmA avea o constitutie. Deci, prin cir iile cons-
titutiei in multe punturi mail incompatibile
cankelor. De aici nAscea cestia : ori biseri-
ca romAnA sit urmecle alianta sa ea Statul,
9i atunci catA a saerlfiCa can6nele; orl ad-
mitênd unitatea can6nelor sA se se-pare cu
totul de Statul politic. Dupa legea luiCuza
Biserica romAnA se alia cu Statul, tii inlAtura
can6nele ate erail contraril prin cipielor con-
stitutiei. Positia bisericei n6stre nu av ea de
cat doii cAl: a prilmi unitatea can6nelor cu
biserica mamA iii a se separa de Stat. sad a
urma alianta sa cu Statul §i a inlAtura ca-
'Allele.
12

www.dacoromanica.ro
178
Legea lut Cuza urma alianta i Inlatura
can6nele ca incompatibile cu constitutia pa-
trial, in multe privinte. i aid avea drepta-
te D. C. Bosianu.
CanOnele suut kgile bisericel i hotartrile
sobOrelor generale, ri gula credintei st disci-
plina bisericei. Unele din aceste leg se urc
la originea Cristianismulut si se numesc :
CanOnele apostalor. Biserica latina admite
cinci-cleci de canOne. Biserica mama din Con.
staatinopol are opt- clei si cinci, cele din urnA
fiiud privite ca apocrife i par'end d'o ori-
pia mai noa ca constituthle ce port num( le
apostolilor. Tote acestea formez dreptul ca-
nonic.
Mai este un canon, acea parte a leturgiei ce
urmeaza prefata pina la comunicare ; mai este
anca cononul scripture! sante adica catalo-
gul cartilor ce compun testamentul vechiii si
noa. Can6nele ce crestini primira de la Evrei
nu tineaii agile lut Ester, Tobiii, Iudita, lul
Baruc, ale bieericei, ale intelepctunel, ale Ma-
cabeiler. Aceste carp se primirii in al 4-lea
secul eu epistola santrului Pavel dare Evrel.
Se dcosibese cartile proto-canonice i deftero
can onice.
Biserica romatia desrobita de patriarhie ,
fuse aservita gavernulul Roman, dupa, acesta
lege. Cu seperatia biscricei nu ar fi un pe -
ricol pentru Stat, dar va fi un mare avanta-

www.dacoromanica.ro
 179
gill. Anted va sciipa Statul de chieltuell ei
de o mud dearta cu administratia biseri-
cel. Guvernul nu trebue a interveni in nimic
in afacerile bisericpT, nic spre a oprima, nicl
spre a protegea. Biserica va face tot con-
formandu-se legilor i regulamentylor politi-
enesci de l.nisce publick.
Adversari libertatei pretind cä acésta ar face
stet in stet. Bisericile nu formez stat in stat
sub regunul de libertate, ci sub acela de ell-
e* cum esth astaill la noi. Asta-cli este in-
tre guvern i biserica o alianta , acésta In-
semneaza un tractat thtre o putere cu alti
putt re; tratând cu o biserica se recunósce ca
ea este o putere asemenea guvernului, i ca
acésth putere este atat de temut in cat Sta-
tul if (IA arme. Deosebita de Stat, bistrica, era
subventia hot-Arita cu care se administra sin-
gar& §i se gatesce cu totul in terimul ei re-
ligios, pe terimul propagandel spirituale.
Biserica catolick din Romania, biserica pro-
testanta, havra israelita fiind libere i sepa-
rate de ori-ce aliantri cu Statul , facutu-s'a4
ele Stat in Stat ? Ele s'ar Ii fault dud Sta-
tul ar Stratat cu ele ca puteri.
Nu ne este tema, de revolutle contra Sta-
tului. Pentru ce ar conspire, se faca un gu-
vern teocratic ? Acésta nu mai este in spi-
ritul seculului. Conspiratiele sunt n7sce bas-
me inteun Stat unde domnese libertatea, ins--

www.dacoromanica.ro
 180
tractia §i Indestularea. Decl numal guvernele
cari nu vor libertate, instructle, industrie, nu
vor libertatea bisericeI. Conspiratiele se fac
la popórele sclave. Unde omul este bine, nu
se revoltA. Vretl a opri conspiratiele, respAn-
diti luminele qi Indestularea , ca fie-care ro-
man sA cugete, sA judece pur de a desvolta
§i onora munca.
CAnd un popor nu scie a aprqui fericirea
sa §i preterit tirania la libertate, ignorintA la
instructie , legile timpulul de mijloc la dre-
pturile omului, perderea acelul popor nu este
regretabilA. PiarA dacA nu merita a trid.
Sistemul de a se amesteca Statul In bise-
rich este un sistem nefericit, eftel stinge cu-
getarea, furA simtithentului religios neatArna-
rea §i demnitatea §i viata adeverulul ; tine o
luptA continuA intre cele doA p&p contrac-
tante §i opresce Statul de a se consacra la
misia sa, biserica de a spiritualisa, de a con-
sole , de a IntAri atrAgêndu'l privirea cAtre
cele pdmintesci.
Libertatea bisericei o vom avea atunci cAnd
vom avea un guvern liberal §i cAnd natia va
avea vointa el §i va intelege ce este liber-
tatea cea adeveratA.
Din momentul ce acéstA aliantA s'ar rupe
Intre Stat §i bisericA, biserica ar deveni li-
berA a recunósce pe eine va voi de cap al
religiei ortodose : pe papa, patriarhul sea pe

www.dacoromanica.ro
 181
marele rabin. Statul Roman ar fi indiferinte,
din momentul ce capi clerulul nu ar mai fi
represantanti bisericel aliate cu Statul, i cari
asti-cli, aliati, dad, ar pune biserica sub pa-
triarhul sati papa, ar aduce calcarea dreptu-
rilor Statulul; dar odata senarata, Statul nu
ar mal avea de dreptul, a fi gelos de alian-
tele biserici.
Domnul Cuza arata o mare ura de a se pune
sub jugul unel singure femel. Ast-fel Dbmna
sa legitima nu avea the! o parte in lucrurile
publice. Acesta nu era un bine. 0 femee le-
gitim i plina de virtut! care nu tremura a
Imparti reSpunderea tronului , nu putea nici
o data face re. Nu este tot ast-fel cu o fe-
mee ce face tot ascunsa. Unul Domn 'f-a11 fi
tolerat a face pe Don Juan ma! bine de cat
a face pe Ludovic al XIV-lea.
0 femee, in persona caruia un snveran con-
fund& persOna sa, devine adeveratul suveran,
farlt respundere. Curtea trece la dinsa. Vi-
tiurile, aid acoperite, aa bun joe. Suverana
oculta face tot reul ce suveranul tremura sa
fad,.
Tralan cel mal bun din Cesari Rome! a-
vea minion!. Roma trecea peste aceste
biciuni, pentru faptele mari publice a le so-
veranului. Aceste slabiciuni flu loviad In ni-
mic interesele publice. Mind insä femeea sa
descise sinul junelui Adrian pe care II awl

www.dacoromanica.ro
182
mostenitor al tronului ; and acest om devine
Cesar 0 prin acésti influinta lovesce libertatile
poporului, poporul rege , ultand turpitudile
lul Tralan privetu nu ulta pe arelea ale Plo-
tinei. Tralan se avilise, fall a lovi interesele
publice. Plotina se prostituase, spre a face-
nefericirea publica.
Faptele marl' ale lul Tralan ad inecat cu
strelucirea lor slabiciunele private ale divi-
nulul suveran. Istoria nu va vorbi de Cuza
pentru slabiciunile sale. Ele vor fi inecate de
desrobirea poporulul de clack de unirea teri-
lor, de darea drepturilor politice la cel mai
multi Romani , i (ha ii va mustra ate o
data serios , va ti numai atund cand se va
aminti ca varsat sangele pentru uni-
rea Roman el cu Transilvenia si nu 'II-a ter-
minat 1ile1e, ucis pe pavaza sa in bdtalie.
Domnul Cuza nu'l placead manifestatiile
cu fade , ridea de cel care le faceat, si le
punea tot-d'a una pe comptul desinteresatei
amabilitati a politdel. Cand fuse arestat in
casa lul Ciocarlan si cdnd trupe de popor cari
II conducea tote guvernele ce venea unul con-
tra altuia 11 insultara prin staig te, Domnul
sciind cu ce mijlOce se capatad ovatile , se
consola negresit cand primia insulta. Avea
vorbele crude and se necajia. Mud minis-
terul Catargiu date falmósa demisie: Maria
Ta al refusat," Domnul Cuza, veclênd pe a-

www.dacoromanica.ro
 183
cast ministiu, intra intr'un fel de manie in
conversatia ce ava cu capul reactiet Pe cand
acesta I icea CA nu sunt departe de timpi cand
boeri sciaü a'si face datoria : Cand Domni
bateau la falanga pe ministri, respunse Dom-
nul. imi pare bine de amintire."
Domnul adoptase maniera WI Napoleon LI
de a adresa scrisori catre capul cabinetului.
Una din cele mai teribile fuse aceea &litre
Catargiu prin care date un pecetluit D-lul
Brailolu. A doa catre D. N. Cretulescu prin
care se plangea ca, din neveghiarea ministri-
lor sei, s'atl tolerat In cele d'Anteiti finctiT
Omen! nedemni. La camera o data, terminAnd
discut sul i auclind pe D. D. Ghica dintre aspi-
ratori la tron , flaerind, apasa pe c le din
urma cuvinte energic i batu cu maim sabia.
El avea multa iscusinta, petrundere i fineti.
Espresie a clasel II din Moldova, el date gu-
vernului terei o forma mai democratica dar
nu mai corectä. Pporul se simtea in el spri-
j init.
El rldea de toti amicl sei cad vole' a veni
la minister.
Ridea de ministri cAnd vorblail limba fran-
cesa In afaceri. Pe D. Iliescu care il esplica
in limba francesa coprinderea unul referat
Ii inteba : limba romana saü francesa vorbia
mai bine ?
Beizadea Scarlat yen! la palat cu peptul

www.dacoromanica.ro
184
plin de decoratif, Domnul clerindul prin usa
intrebacine a venit cu Craciunul ca sal dea
ce-va.
Nu rermitea lid mutt ministru sä devie
o vointa, si nu if refusa liberul esercitiu, pe
cat Camerila nu intra in afacere inainte de
2 Maift scria lul Librecht : Tine socotela de
ministri. El Bunt consiliari tronnlul. ET aunt
responsabilf." Dupe 2 Maid, schimbase tonul.
ilicea ministrilor : Tineti socotéla ca tronul
este respuncletor." Omeni cu Cali se servia
in politica si nu se bucurati de o buna re-
putatie if prim% in secret, if incarca de fa-
vorurf i amabilitati; dar nu'i chiAma nicl o
data la masa. Nimic nu'l intarita mai mult
ca schimbarile ministerelor ce era siht a face.
inainte de a forma noul minister suferla ca,
o mama Inainte de a nasce pruncul. Minis-
terul o data incropit, era voios.
Reputatia .6menilor marl spanclura de ta-
lentul scriitorilor cari aü transmis , memoria
lor la posteritate, clicea Domnul Cuza ate
o data. Scriitori la nol sunt inrolati in par-
tide si ocupatf a face caricaturile ministri-
lor. Ast-fel ca i.0 maf sunt cititi de public.
Tot! suntem espresia timpuluf nostru."
if placeia sa indatoreze pe acela spre al
face af set
Era lipit pe fang Domn un grec. Acesta
'Area a se bucura de multa simpatie fang

www.dacoromanica.ro
 185
Domn. El luase In companie cu un calugar
grec mai multe mosii monastiresci In arendi
pe numele lor, atunci dud calugari greci le
arenda0. De mult timp nu platise arenda.
Ministrul pune secuestru pe venit II ridica,
dupa rugaclunile lul, veclêndu'l atilt de bine
UNA Domn. Mid el se ruga, Domnul clicea
ministrulul a'I face satisfactie ; dar in parte
II clicea a'sI face datoria.
Ministrul de esterne, arnic al greculul, chiar
In consiliul de ministri blama pe ministrul
Cultelor ca nu favora pe grec, adhogand ca
ast-fel e vointa M. Sele Domnului. Ministrul
de culte respuuse ca recunósce legea si 1111
vointa Domnului. D. Steegbe se indigna si
puse tota hotarirea a departs pe grec dupa
moSii. Venise la minister un arendasu ce se
plangea di a plätit arenda la grecul favorit,
de la care arendase moiile, i ca ministerul
'1 pune secuestru spre a plati. Acesta scapa
moiiIe si confunda pretentiile favoritulul.
Domnul se vedea adesea nevoit a plati de
la sine stricaciuid Acute de favoriti sei. 0
data se jucara in carp de un favorit, trel
mii de galbeni destinati pcntru o sc6I1 de la
Halki, ceruti de Francia. Domnul II plati din
chieltuelile calatoriel sele. Spre a atrage cre-
dinta kienildr,, nu conta pe interesele de
principil, ci pe interesul material catre per-
sone.

www.dacoromanica.ro
186
De aici atata tolerintà pentru unil. Solutia
acestel teorii este data de mult: credintele
sunt mai tali de cat aurul.
Unde eraa la 11 Februarie top acqt1 fa-
voritl pentru cari, Ca sal multumesca , Dom-
nul tolerase a se inlatura legile. Unii 11 pa--
raseaa altil 11 tradaii.
La balurile sale ce erat splendide. nu ye-
niaii de cat forte putine familii din clasa
aceea ce prin imitatie 1l luase rola nobletel
din Saint-Germain din Paris. Nobleta de nes-
cere nu a esiitat la Romani. InstItutile lor
and. de la inceput aü fost democratice. Sin-
gura aristocratie ce aveaa, era aceea a lune-
tiilor, pe vtata. Numal numele qi averea a-
veati ereditate. In timpi mai vechi nici nu -
mele de famine, cael top se subscriaa cu nu-
mele de botecl §1 cu rangul, .ceea ce dove-
desce ca numele de familie nu avea nici un
prest+giil. Acesta noblete neereditate privia tn
Domnul Cuza un Ode al privilegiuld el. Nu
rnergea la balurile sele, nici la mesele sele.
InvitatI , uni respundeaa cd sunt lancecli, si
qiaa sera la teatru sari se plimblad pe stra-
de spre a a veclatl.
Clasa a doa care de la un timp prospera-
se atat sub raportul material cat i intelec-
tual, domnia In aceste serbatorl, (land lucru-
luI o forma §i o strelucire nu era And cu-
noscuta. In timpi doumului Bibescu, la un bal,

www.dacoromanica.ro
 187
oficeri de serviciii priimidt damele de clasa
inteIfi si le duserh la un capet al salonulul,
pe cele de clasa doa le pr:mirl si le dusera.
la alt capet al salonului, ast-fel balul se im -
parti pe clasele poiit;ce. Cati-va barb41, su-
perati de acésth preferintA insultAtóre gi stu-
pidh, plecarit cu sotiile lor. Acesth clash era
resbunath in balurile Domnulu1 nivelator de
clase. E-a chIar crudh. Din aceste cause Oa.
sa iinteig era reservath. 2 Maiii a facut mare
schimbare. Pentru aceea are particlani si ad-
versari. Credem ch este locul aid al arun-
cam chte-va vorbe acelora cad combat Ana
acea epoch de egalitate de drepturl. Am au-
clit prin clubud, chiar in camere Omenl cari
in timpul regulamentuluI si sub censtitutie
erah desmogtenill de drepturl politice, fAcen-
du-se eco al vechilor Jor tired, fäcênd o crimh
din principiile de la 2 Math. Romanul a res-
tabili bine lucrul acesta. 2 Malti §i 3 Maifi
2 Malfi era libertatea teranilor, egalitatea
drepturilor politice; 3 Maih era despotismul,
camerila, favorul, risipa averel StatuluI, ar-
bitrarul, cumulul functiilor. Ear! acele prin-
cipi1 ce le blamez, acesti ómen1 nu sr fi in-
trat in camere ca deputati gi senator!, n'ar fi
fost nici aleghtod, n'ar fi fost privii asta-clf
de stApini lor ; i ca sA p6ta dobindi dreptu-
rile ce le-ah dat lor 2 Malh , ar fi lost ne-
voiti, precum s'a veclut, sa 41 creeze aver-

www.dacoromanica.ro
168
minciase , cu alte vorbe sa. vie a apAra in
camera drepturile patriel, libertatea, drepta-
tea, morala, prin mijlóce imorale , prin acte
mincimise. PinA la 2 MaIa numal ce1 cu ye-
nituri de patru Bute galbenl, cu capital de
§ese mil galbenl 0 marl proprietarl era(' ce-
MOO, aveafi dreptul a se (pupa de lucruri-
le patriel lor. Ce1-a1t1 tot! eraa desmcIteniti,
eraa proprietatea celor avuti.
Voda-Cuza a sfAramat o mtg. Egalitatea
drepturilor politico era Tulsa, precum am ve-
Out din scrisCorea D-luI Negri, AncA de la 1861
sub ochi Puterilor garante.
Constitutia a maI restrans acest mare drept.
Acest pecat este pecatul sea. SA trAiasca su-
fragiul universal Roman ! pinA nu vor fi top
alegAtorl nu vor inceta d'a fi proprietatea
claselor. Daca ye este fricA el guvernul sA
nu facA alegerile prin glóte, cine ne opresce
d'a face o lege prin care guvernul sii fie cu
totul Inlaturat din esercittul alegerilor ? Cine
ne opresce a face alegerea liberA de puterea
esecutivA ? Cine ne opresce a da poporulul
instructia Bi educatia politica pe care chlar
asta-cll 'I-o oprim? Cine &Ica nu doctori re-
gimelor usate si turmele de nepasAtori pe a
cArora ignorinta aceSti doctorl vechl Bi noI,
'I-at aBeclat dreptul lor ? nici doctori, nic1 ne-
pAsAtori nu sunt nape romanA. La nape ne
ad res Am.

www.dacoromanica.ro
 189
Domnul era Incredintat de un rucru, di sub
regimul sea nu era persecutii; el Intelegea
persecutiile fapt al despotismulul care urmeazi
prada sa prin tote mijócele, uciderl, despold,
Inchisori , confiscatil, etc. In guvernele libe-
rale Ind este un fel de persecutie, i acésta
este cea mal rea cAci se invelesce cu legea.
AcéstA persectige era de multe feluri; o clasA,
o famihe, o personit cAnd nu (Hag cu gu-
vernul , erad lovite in interesele lor, , sag In
procese , sad in esercitiu1 functiilor, , sag In
alegeri. Un om onest, capabil, trebuitor, era
persecutat, daca nu era din cercul acelora ce
erad servl al vointeI guvernulul. Causa reu-
lui . vine de la noi insi-ne. Inteo societate ii-
berA, persecutia asupra unui om catA a fi
simtitA de tog si resbunatA. Acésta urmécl&
si astAcII: reul e In noi.
Nepotismul i favoritismul fuserl nisce fructe
ce se cOpserA la sOrele constitutiel , si urn-
plurA cu sucul kr corurt arborul. Sub regu-
lament, destul era sA nascl ca sA fil ban mare.
Abusul era regulamentat. Lumea se fame
cu abusul. MultumitA acelor bmenI din 1848
atAt de calomniag, se schimbl lucrul, se faun
Iegi noi. Dar nepotismul si favoritismul nu
sedusera, merserA cursul lor desvoltIndusA
chiar dupe cAderea acelul regim.
Se forml o stare de Omeni fArA mustAtl in
fun or Mahe, unde vedeal prefecturile bi alte

www.dacoromanica.ro
190
functil superióre date la cel ce lad fetele gu-
vernulul, date de ilestre. A ceste abusurl nu
se vindec de un Domn, cata ca spiritul pu-
blic sit le loviascä prin ridicul.
Lordul Palmerston fuse una data interpe-
lat Incamerli ca pusese In cele mal irnpor-
tante functil pe nepoti, gineri , veri sei.
in adever, respunse lordul , dar am garantie
ca, tote aceste rude ad instructia qi onesti-
tatea. De a fi rude en ministrul , nu este o
crima care sa fad ca ei sd nu mal fie ne-
cesari, nici s/ se bucure de drepturl ca eel-
altl cetätenl liberl. Spuneteml dm/ una din
aceste rude nu este onest/ i capabild." Aid
Este cestia ()nest/ §i eapabila ; a nu fi nici
una nicl alta qi a fl numite In functii marl ,
este nepotismul, este favoritismul.
Domnul se credea garantat In Intru i afar/
and vedea votilndu-se sume marl ream spi-
Orli i peutru presd. Spioni Intr'un regim
unde este liberatea preset qi partide, nu mai
aunt necesari, de cat a vent 0 a spune min-
dun! ca s/'§I la salariul bor. Press plAtitd,
vorbesce o data, qi and nu aunt fapte, este
descuviintate de opinia public/
Ast-fel veclura ea de t;i se vota m tila un
miton pentru presit, dupe 2 Matd presa stain/
era tare intaritata asupra guvernulul. Afar/

www.dacoromanica.ro
 191

de acésta este ce-va imoral care nu sufera a

se pune fn serviciul unel libertAtI sincere.
Ce sunt necesari spioni in mijocul nostru ?
Tote guvernele 'i-a avut. it despretulesc dar
II pastreaza. Die ca'i tin la interesul picel pu-
blice, sa cunósca ce spun pet sónele influinte,
sii studio simtimentul poporan.
Spionagiul ar fi tolerabil, clice Montesquieu
daca s'ar putea face prin Omeni one§ti. Se
face prin persOne infame , deci lucrul este
infan3. Spionul se Incéla, are urele §i sirnpa-
tille sele, nascosesce §i minte. Dar de multe
orl fondurile secrete se manec fara a se da in
destinarea lor.
Ce a %cut presa platita 0 spioni pentru
regimul trecut cu care s'a chieltuit sume marl?
Opritu-l-aa de cadea ? Asigurat -all 1ini0ea
publica ? Spusulaa adeveratele opinii a le par-
tidelor ? Nu!
Autorul libertateI teranilor 0 egalitatel
drepturilor politice, nu vela sii dea Arica li-
bertatea magistraturei prin inamovibilitate.
Cánd justitia nu era separata de administra-
tie, inamovibilitatea putea A ameninte liber-
tatile pubiice. Astacli nu mal esista aces, file&
In data ce se despartira cele doa puterl tre-
buia sit se iea garantiile de neatarnare cari
sa OM scripa neatarnarea lor reciproca. A-
césta nu sa facut 0 justitia a remas In miina
puterel esecutive prin numirea judecatorl, dis-

www.dacoromanica.ro
 192
pune asernenea de judecAtt, si atunci nu mai
este garantie. Judecitile sunt acte de coned-
inta tar nu de disciplinA. Jude le carA a fi
cu totul liber in aprematiile Bele pi inamo-
vibilitatea sa este urinarea silitA a acestel po-
sitil. S'a opus tot-d'a-una un singur argu-
ment, cA judecAtori sunt Ana des-clap de
cunoscinte pi caracterul de dreptate, si a'i
face asta-c11 inamoviblIt ar fi un mil mat mare;
dar judecAtori inamovibill nu sunt 6re supusi
la judecata Curtel de Casatie? Cine ar opri
pe curte a't dArAma dud el nu ar 6 la foal-
timea misiei lor ? Este organisatia dar in fata
careta cade argumentul acelora cari 'I pun
inainte, nu pentru intei esul public, ci pentru
arobi justitia ministrulul, pentru ca sa ells-
pupa guvernul de judecAtort si de judecAtt
pi lécA de ce catA sa ne ferim : de inriurirea
acelul mmistru.
Vrett sA aveti dreptate, ficeti derptatea
liberA prin inamovibilitate! Ea este sanctio-
natA de spiritul public , este In armonie cu
natura functiilor,, este o garantie pentru li-
bertatea pi proprietatea cetAtenilor.
Senatul a elaborat un asemenea protect.
Reti asu-l-a guvernul dupa obicelii? §i cu ju-
dechtori, facett inamovibilit pi pe institutori
instructiet i rimare , caci atl fAcut numal pe
profesori instructiel superi6re, pi atl creat un
privileglii.

www.dacoromanica.ro
 193
Ori unde judecatori se numesc de ministru,
unde nepoti puterel pe cel slabl if prigonesc.
jndecatori, ca sa nu iiscóta saa ca WO fad
cariere, din dreptatea omenésca isi fac sutra
la putere. Ast-fel la nof daa dreptatea la
cel tari, fie pi hop , si ast-fel legea nu maI
este d'o potriva pentru top.
Un lucru care era simpatic guvernulul tre-
cut, era centralisarea. Acestvicid al guverne-
for despotiee se maresce dupa caderea luf
Cuza. Teatrul roman, institutie libera , cu
mare subventie, se pune sub guvern Actori
sunt salariati de guvern si declaratf ca func-
tionari dintr'o sectie a ministerului, un comi-
tet revede plesele dramatice si la rola de cen-
sor al polipei in ceea ce privesce plesele de
represintat. Nicf o scela spre a forma artisti
spre a forma gustul si artele. Subvenpile date
de Stat la Teatru Eta un scop, a forma arta,
lar nu a face sa petreca publicul unul oras,
cacl atunci ar trebui sa platesca pi pe Rasca
ce face deliciul bauturilor de bere. Nu esteda-
tor districtul Doroholuluf a plati imposit pent-
ra a se sustine un Teatru supus guvernulul ,
sa se amuse poporatia venetica a until oras.
Acesta o pc:Ste face muncipalitatea. Dar dis-
trictul Dorohoiuluf pete plati pentru desvol-
tarea artel, caci d'aicl profit& natia. Rea tre-
bue sa le para ministrilor Domnulul Cuza cA
nu aa avut ei acesta idee.
13

www.dacoromanica.ro
194

Niel odatd nu ad parut mai multe satira

ca in timnul ce precedd cdclerea Domnului.
Intre altele si acéstit satird:
CogAlnicdnu
Si CretulEscu
Cu Savel-Manu
Si BdlAnescu
Ad festent.
Tar Librechtman
Marghiloman
Si Caliman
Beldiman
S'ad 1ntolit.

presa Ia noi a cdtat mal tot-d'auna sä se

s9himbe In pamfiet. Pamflet ele apar cdnd so-
Cietatea este ndbusitd. Atunci fac efect. and
Sclietatea Insd, este fericitä, fac a rlde. CAnd
soletatea suferd, aceste ace intep pi fac san-
ge. Pamfletul apare atunci &and guvernele fac
din natie o proprietate a lor.
Orl-ce constitutie este o minciund, fArd
self guvernement. Acésta a fost nefericirea
Franciel , fericirea i libertatea Angliel si a
Statelor-Unite. Singurul mijloc de a face ca
guvernul sit nu mat fie privit de natie ca o
causd contrast), cause! sele.
De multe on ele fac de nu dorm si nu mit-

www.dacoromanica.ro
 195
nitric tirani. Satire Menipea In Francia date
legel o lovire de mórte.
Aceste pamfiete cata sa fie nationale yi li-
berale spre a interesä ; de vor fi laudabile pen-
tru guvern, sant privite ea opinil ale politieI ;
atuncI dud apar gra nume de autor ci nu
scie nimenl de unde via , ad aerul misterios
carel e fae tematifire. Aceste ramflete In aceste
conditil fac tot-d'a-una mal mult efect. Pe tóta
dimindta Domnul citia ate o placard& ce se
arunca pe strade si se lipIa pe palat : Cas 'd
de dat cu chine n curdnd."
De cate orl se conspira pentru o restur-
nare , pamfietele yin Inainte. Dar Domnul
Cuza era nepasator la aceste semne. Credea
cA natia romana este o nape de sibariff. A-
teste pamflete era prea dese ea sa nu fie
semnalul unel conspiratiI.
Pamfletul este un jurnal concentrat, el vor-
besce numai and are ce-va s icA, i prin
acésta eliTar se face importinte. Painfletul
este tipetul sardonic al poporulur ce sufera.
GuvernulDomnululCuza era constitutional,
dar nu era self-guvarnement pentru guvern, prin
sine 1nsuci, guvern direct prin cetatenI. Asta-
It se proelama egalitatea drepturiler la ale-
gerl, i mane numesce pe deputatI ministrul.
Self-guvernement este opositia centralisareIl
Regimul Domnulul Cuza nu meriti alt nume
(le cat regimul centralisdrei al carui ponte--

www.dacoromanica.ro
196
lice ere" D. CogAlnicénu, qi D. C. Bosianu. si
advocatil. Este nn guvern care a regit de
multe ori dupA timpi i dunA caracterul natiet,
dar astA-cli chiar la noi nu'mal pote face bine.
Acésta s'a citit pe figura terel cAnd ea a
e§it din puterea guvernului until om. Self-
guvernement nu Inte lege tutela administra-
tivA.
Self-guvernemet nu este nici guvernul di-
rect absolut al cetAtenilor In tote afacerile
publice. Aasta nu este putmclos In nicl o
cetate, nicl inteun Srat. Este vorba de a fi
libere de guvern nisce institutil libere, pre-
cum religia, sceda, jusii, muncipalitatea.
Libertatea absoluti pentru tot ce este de
domenul privat §i de administratia directA a
afacerilor locale o interventie in afacerile pro-
vinciale &fi generale , ne lAsAnd guvernului
central de cat atributil fpentru carl se cer
unitatea vederilori 'Mimes esecutiel, esperi-
enta lucururilor i intrebuintarea puterilor
comune. Lucrurile ce sunt mai presus de
comune , acelea revin de atributie a guver-
nulul. Este principiul constitutional aplicat la
afacerile locale
Acesta este guvernul promis de D. Co-
&Diann. Un asemenea guvern nu se ca-
pea de cAt pan respAndirea instructid In
mese, prin desvoltarea institutillor in fiintA,
desvoltAndu'l in simtul libertatel §i initiati-

www.dacoromanica.ro
 197
vei individuale, prin onorarea Omenilor co
serv fara salarifi, prin abnigatia a tot ce pri-
vesce interesele private.
Nu s'a Meat nimic pentru ac&ta, In timpul
Domnulul acusat de o politica de centrali
sare. Nu s'a facut nimic nici dupit ce a ple-
eat acel Domn. Constitutia nu s'a aplicat Inca
prin provincii.
Constitutia 'Astra are multe lucrurl bune:
dar legea electorall se contraclice cu manila
principil de libertate si egalitate ce a procla-
mat. Admitênd desfintarea tutulor privilegie-
lor si monopolurilor, tolera pe unele prin legi
decretate si in fiinta scum.
Privilegiele In politica sunt drepturi acor-
date la uni, refusaie la alti.
Alegerile aunt un privilegifi. Privilegiul
corpulul profesoral a alege Senator ; Episcopi
intrand de drept in adunare; Fosti ministri
§i fosti coloneli, intrand In Senat pentru a-
ceste conditiI, In lipsa de altele. Privilegiul
capitalulul numeros. Privilegiele nemarturite
aunt nenumerate. Ele se contraclic eu prin
cipi de egalitate. Singurele privilegie admi-
sibile nu pot fi altele de cat persona sacra.
si inviolabili a Domnulul, recompense nati-
onale pentru strelucitOre servicil.
TotI eeta tenI until Stat nese egall. I n prin.,
cip tog afi acelasI drept. Se pOte ca s'a fa-
cut pentru cuvinte politico aceste privilege,

www.dacoromanica.ro
198
dar ele reman tot-d'a-una In contraclicere cu
simtimentul dreptatei, cu simtimentul de e-
galitate al natieI RomAne.
Domnul Cuza , avu o virtute pentru care
natio. 41 va aminti in tot-d'a-una. Cat timp
el domni, se formarA diverse partide pentru
putére §i se urmara unele pe altel ; dar a -
ceste partide, aceM ministri nu erad nici o
data impu0 de politica puterilor straine. Ro-
mani era' atunel mAndri and vedeati in li-
bera Grecie ministerul rus, ministerul engles,
ministerul frances, pe and inRomania n'ail
fost nicT o data de cat ministere romane, bune
sad rele, despotice sad liberale: dar tot-d'a-
una vointa Domnului sad a pref. Asa- ch nu-
ma/ este ast-fel.
Lavalette clicea agintelui terei : Vif sA'mi
spun/ o noli schimbare de minister ?" nu cli-
me fnsa : Serie sa se schimbe ministerul a-
cesta, sa se numiasca acela, caci ast-fel este
vointa nósarA." Nie/ acésta nu s'a fAcut a-
tune/. Voda Cuza tolera ln administratie multe
ratacirl, dar el era roman.
Regimul mut 2 Malii, clic liberali, este a-
gonia guvernuluf despotic. In el se omóra cel
din urma despotism pentru Romania, Acdsta
nu fuse ast-fel. Natla sub principiile de ii-
bertate urma a fi o proprietate a guvernului.
SA inteléga cA natia este suverana intr'o con-
stitutie, cA ori-ee om este un cetatean fiber

www.dacoromanica.ro
 199
0 are drept a lua parte la lucrurile publice;
a intelégg c resistinta legalg este ratia cons-
titutiel; a tote aceste drepturl lipsind Bad
nefiind practicate , constitutia devine nu "m-
ind netrebuinclOsg dar o nefericire publia.
Armatele se mArla0 Bi se sadead, se schim-
bad ea a se creede un mijoc spre a motive
contracte de chieltu-iell marl cu negutAtori
Franciei, cAd aveati credinta a tote acele
contracte cu comerciul Franciel interesati acel
guvern in mentinerea Domniel i Statului qi
garantaii Ora contra ideilor de cucerire a le
unor puterl. Nefericitg este o Vrit and nu
varsd sangele seu spre a'gi pAstra drepturile
si libertgtile sele Bi cAnd crede a pgstra dre-
pturi i libertäti cumpdandu-le cu aur dela
tirani sel l
Din robia lor, din umilinta lor, guvernele
Romgnilor '0-aa fgcut un merit mai in tot-
d'a-una, de la epoca aderel spiritului nati-
onal ping in timpi de astg-cll. Acésta a fost
virtutea robilor a suferi lanturile tiranilor.
Tronul, ministerul dad drepturl, impun marl
datoril. Domni, ministri, represintanti natiel,
and nu fac sacrificiile lor pentru fericirea
patriel, nu sant demnf de a se bucura de po-
titia ce le-a dat natia. Ef Il calc datoriile
hr. 0 nape insii0 nu este demng de fiber-
tate, de independintg and nu face nici un
swificit pentru ele.

www.dacoromanica.ro
200
Tóte natiile libere , In tot! timpi, sacrific
sAngele lor, aurul lor In lupte. Luptele nu le
sperilL Curagiul ce le da conv'ngeré dreptu-
rilor i datoriilor lor, le face tot-d'a-unea a
triumfa. Ast-fel fac natiile cad ad viata, cari
all drept a fi marl si libere. Acolo InsA unde
nu este vista , unde inima este degradatA ,
uncle virtutile sunt Inlocuite de vitiurl, uncle
datinele aunt rele, uude omul onest este des-
pretuit i furul incummat de o societate corn-
p* patria este o proprietate acelor ce car-
muiesc.
Sub guvernele constitutionale , natia este
auveranA. Ea delégA pe Domn i pe minis-
td a cArmui sub controlul deputatilor, el.
Guvern qi deputati sunt servi natiel suverane ,
salariati de (lima, laudati , onorag de (Masa.
CAnd cel ce cArmulesc sail vor cArmui, tat-
des interesele suveranilor Ofac din causa ina-
micilor patriel causa patriel causa partidelor
lor, castelor lor, familiilor lor, natia suverand,
cAnd nu a devenit ea suveranA , sclava ser -
bilor sei salariatl, prin asociare cu tirani spre
despolerea patriel de suveranitatea sa , spre
ImpArtirea intre el a tesaurultd public , nu
tolerA nicl un guvern care se abate de la leg!,
care, spre a avea sprijinul inamicilor terel
lor suferA influinta straina r9i ImpreunA cu
streini inamicl, omOrtt autonomia patriei ler,
viata patriel lor, libertatea patriel lor. Acilo

www.dacoromanica.ro
 201
insä unde guvernul este proprietar al Orel,
unde Ora este proprietate moptenitóre a gu-
vernalul , unde constitutia este o mindunii ,
unde bunurile patriel sunt mAncate de gu-
vern, si de imfami sateliti , unde legile sunt
violate pentru interesele strAiMlor in compli-
citatea imfaml de trAdare ; unde biserica este
o politie a guvernului, scólele o politie a gu-
vernului ; unde eel car! propag in public sunt
cumperati cu banl de inamici patriel, ca BA
minta ca sA deturne inimile de la sacrifici1
pentru binele public ; unde tilharul, trAdAto-
rul, 41 creadi un drept in simpatiile guver-
nelor i guvernatilor pi yin . in numele (mo-
rel , a sprijini ce nu este onorat; unde gu-
yernele violez alegerile, uncle cel cinstit este
gonit dacii, nu serbfi interesele tiranilor,, eel
necinstit incununat, unde serbA cause tira-
nilor ; unde armatele, fiice ale patriel, jur ere-
dinth tiranilor, dar nu patriel , unde socia
blAstemA pe sociul di nu a pradat cAnd a fost
la putere, ca sti pótA in urmii satisface esi-
gintele lusului i imoralitAtei; unde nu mai
esistA de cAt simtimentul pismeI; unde me-
ritul, ce escitA pisma , este prigonit si me-
diocritatea este ridicatA; unde cel ce ati prA-
dat Ora , eel ce a tirAnit Ora , yin pi vor-
ben de onbre, de libertate i impletese en-
nun!, acea natie nu meritA de a mai fi.
Vestejindu-se pe ghirlada umanit4eI morale

www.dacoromanica.ro
202
demne, pure, se oterge ca o pata dupa o frunte
purl.
Ace% cari if resturnara, luara 6re altii cale?
Tera este asta-clt mat putin proprietatea ga-
vernulut ? Constitutia i legile sunt respec-
tate mat mult? Risipa tesaurulut public este
pug in hotare mal bane ? Opinia alegatori-
lor este mai libera? Favoriti, cumularcli pu-
terei aü Incetat ? Guvernul in fata strainilor
are mat multa demnitate ? Patriotismul face
pe guvern i guvernatl a face sacrificit ? Un
guvern care a avut nobilul curagiii a ridica
drapelul unirei tutulor Romanilor,, a gasit
In omen! alt de cat ura ? Dreptul autono-
miet terel este astailt mai scump Romanilor
chiamati a veghia la mentinerea hit , dud
tratatul de Paris care ne da plina autono-:
mie, se viola; cand autonomia terel se cad,
and natia Romanv nu mat p6te sa alba gu-
vernul care volesce i guvernele natiet se nu-
mese de la Paris oi de la Viena ? Child tur-
mole de sclavi ce repreisint natia desmo--
tenita de suverranitate , tremur la ideea d'a
protests contra vilolarel unor drepte sante
capetate prin sangele strebunilor nostri ? Fa-
voriti regimulul trecut , espresit de vitid, nu
fused, preot.i templulul lut Ariman, ce reve-
nirti cu dogmele vecht? Mitra , cleul binelut,
lumina vietel, nu fuse invins In urma de Ari-
man oi o6rpe1e sed, cleul reulut, autorul mor-

www.dacoromanica.ro
 203
tel., din cununa de fer. fuse Cuza. Un Domn
plin de virtuti ti luá locul, dar Ora se car-
muIesce de sistemul trecut, de 6meni cari in-
troduserA in acdstA t6rA, cu constitutia, sis-
ternele de coruptie, sistemul de m6rte , de
intunerec, de viciurl tir de umilinta.
Domnul Cuza. care tinea la multe testis de
drepturl a se reifiinta, veni de la Constanti-
nopol incAntat de ideea de a restabili intoc-
mai dupe dorinta puterilor juridictia consu-
Tara in Romania. Se credea ca Rasta fusese
una din condipile recunósceri Statulul de la
2 Maia. Chiama intr'o cli consiliul de minis-
tri t4i , luand cuvintnl , face atnarl mustrarl
D-luI Orbescu, ministru al jusritier, ca nu
va sä ia mesurl a se ordona tribunalelor §i
curtilor spre a recun6sce jutidictia consulara
Orbescu respunse ca ministru Roman, di nu
va face nici o data acésta, nefiind vointa na-
tieI Bele.
Domnul se supra forte mult i nu mal
Oise nimic. ar Orbescu tinu tare.
A doa cli veclênd pe Domn , iml Oise sA
consilia pe Orbeseu a'§I da demisia. ti aretala
ca en insu'ml voiam a me retrage , din causa
ca principiile mele nu iml permiteat sA staii
in minister. Profitala de acesta a clice Dom-
nului cA ar fi prudinte a se chlama un alt
minister ca sa esecute actul de la 2 Maia ,
6menl cari nu '1-sa flied , cA acésta va da

www.dacoromanica.ro
204.
putere actulut 0 tronului, va da garantil na-
tiel pentru principiile marl din acel act 0
aperanta ca. cele ce In acel act sémAn prin
natarli lor a guvern personal si desmint prin-
cipiile de egalitatea drepturilor politice 0 li-
bertatea teranilor. . vor facets IndatA cu ve-
nirea until alt minister ; pe cAnd cu ministri
ce ad fitcut ne 2 Maid , este de asceptat a
se nutri 0 marl urele causate de o lovire a-
tat de putericA. Doranul prtru ca gusta aceste
idei. Imi clise sA vorbesc cu Ion Ghica, BrA-
tianu 0 cu Rosetti Nu am vorbit nimic, cAci
Mai vorbisem altA data 0 am remas cu vor-
ba. Duprt mine aid fuse o mare eróre. Tro-
nul ar fi scapat dacA Domnul ar fi schitnbat
ministerul 0 ar fi lAsat actia, chiar cu con-
cesii In favorul libertAtei, In mana acelora a
cArora actie deja circula In tote fibrele natie-
prin putericul prestigid al libertAtei.
Domnul Cuza ar 1i fAcut acésta , dar din
nefericire fAcea mare cas de consiliile Cama-
rile!. Avea eliti-va amici demi si oneciti, in-
teresati numai de binele tronului, Pisoschi ,
Silion, etc; dar ntei asculta. Domnul credea
natia guvernabila numai prin corn ptie, precum
cred multi Inca stAlli. Se amagea. Natia nu
era stricatA ci numai o parte de Omen!, es-
presii a le regimelor trecute. Acela plireat 0
adunAtura. de rob! WA misie, Omen! cari com-
promitaserA tOte tronurile 0 cari to urmard.

www.dacoromanica.ro
 205
misia fatala a compromile §i tromil ce la in-
ceput paruse amenintator unei scóle, funeste,
dar natia era putt in tot ce nu era in
servicinl administratiei.
Dar din causa ignorintel In care 0 termu-
rise tirani ei, ea nu scia and cif sub cons-
titutie ea erea stapana. Credea cA este ursita
a fi proprietatea celor ce o guvernal Vocla
Cuza a fost victims simpatiel sele pentru Ameni
eel. Niel un Domn nu va putea sa se sustie
dad nu se va Intemela pe popor, pe natie.
Omeni ffira principii , dal lovirea orl-carul
stanin incetécla de al incarca de favóre.
Straini de afara respect pe un Domn pe cat
el este in intru srijinit de natie. AtuncI el
devine esnresia natiei, 0 o natie este tot-
d'a-una mai respectata de cat un om. A fi
tare in afarti, cata a fi tare In Vitra. Un Domn
nu se intaresce de cat atunci and face fe-
ricirea celor mai multi , and face ca legile
sa fie pentru top, &3i admite cu placere mij-
Mcele de control 0 de resistinta legala con-
tra abusurilor de putere , .0 nu ulta misia
sa ca nu este proprietar et un protector al
poporulul. Dar Domni aunt rival! ai poporu-
lui ; ei tin in ignorinta poporul , ca sal sla-
biasca ; slabiasca pe boeri, II lasaii sa abuze
de putere.
Erat invinsi §i invingatorl, apasati 0 spa-
Woe, devorati §i devorAtori. Domnul nu sciu

www.dacoromanica.ro
206
a se declara cu curagid pentru apAsatt sad
pentru apAsAtoti. Voi a clirmui cu o parte din
aceOl din urme. , care ad arta aface B. se
compromitA Domnit de mulct anl.
Ast-fel egalitatea drepturilor politioe nu
produse nicl un resultat, qi cand poporul fuse
chiAmat la alegerl, nu 'i se tolera altA vointA
de cat a guvernului, care neaqnd control 0
respundere, nu era burl.
Dad natia, daca toti acestl Domnt Bi mi-
niBtri cari ad tinut Ora In loc, ca BA o faca
proprietatea lor, ar fi cercetat istoria natiel
ItomAne, ar fi veclut di nicl o putere nu a
putut dura cAnd nu a fost basatA pe drep-
turile celor mat multi; ce, insuBi ce mat marl
Domnl ad trebuit si plant cAnd ad personi-
cat suveranitatea natiel, in persona lor ; viata
el , gloria el , In persOna lor sad 6meni lor,
st nu ad sciut sAl dea in schimb eel putin
o bunA stare materiall.
In acele timpurt preparasem un memorid
Domnului contra ideal care era nAscutA din
tOte acele vestiri, a trece Ora la Austriaci,
acéstA idee funestA de a ucide la DunAre sen-
tinela latinismulut. Rd simtul acelui me
morid.
Romani ad Invins §i ad colonisat Dacia
cu latinT rusticl cu cart ad colonisat Spania,
Francia , Itaiia Rezia. DupA Tralan aceste
colonil Wine de la Dunilre, cari esistad chiar

www.dacoromanica.ro
 207
kainte de resbelul Dacia!, fuserA adAgoate
prin nol colon! pentru IntArirea lumei Roma-
ne. Dar sub Aurelian, se retraserA optirile ,
remAind colonii civil!. Cu acésta latinismul
se slAbesce. Asta-cll cAnd panslavismul pi pan-
germanismul ameninta sA nimicéscA calomniile
panlatinismulul de la DunAre, acdstA sentinelA
latinft din Orient; cAnd Romania este ame-
rintati d'a fi IncorporatA cu Austria, se Pot
scApa interesele latine, prin modul Intrebu-
intat de Cesari Inainte de Aurilian , adicA a
se mari natia latinA RomAnA pi a se garant
contra panslavismull i pangermanismului, pri-
imind prin coloni francesl, italiani ispanioll,
ce ne-ar trimite aid i 'i-am apecla pe moi-
ile Statului, viatit putere. AcéstA colonisare,
nn numal cA ar da RomAnilor, vita latinA, sen-
tinell a panlatinismulul, viata pi puterea a'al
implini misia lor, dar Inca ar interesa pi
mai mult cele trel mar! puterl latine sub mi-
tropola Franciel, la sórta nóstrA de latinl, la
libertatea gintel nóstre, i ar goni pentru tot-
d'a-una ideea funestA de a ne da Austriaci-
kr. RomAni all mopil marl ca Principatele-
le pi DucAtele Germania! pi Italie!. Pe a-
caste mopii coloni Frances! , Italian! Spa-
nioll, Portugesi, ar putea, trimiT prin privi-
ghlerea metropohl Francese , cu chiAltuiale
kr, dAndule RomAni, terimuri gratis, In pogóne
cum s'au dat la tot! RomAni , i atunci na-

www.dacoromanica.ro
208
tia RomAnA, improspAtat1 i mAritA cu ele-
mentele e naturale, ciipAtênd putere, nu va
ma! fi amenintata de a fi robitA nici de A-
ustriad, Mc! de maghiarl, nicl de Ru0. Dar
acel Domn cAsilênd , I RomAnia priimind o
sórtA, contra acestei idel, nu am maI dat me-
moriul.

FINE.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro