Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CIRCULARI
MANIFESTE
Colecţia „E U R O P A ” Miinchen
Corneliu Zelea Codreanu
m
CIRCULARI
SI
MANIFESTE
1927 — 1938
Colecţia „E U R O PA ” Miinchen
EDIŢIA 5-a
V
a condus evoluţia Mişcării, aplicând cu autoritate principiile
prescrise de el în doctrina legionara. Ici o asprime, colo un
îndemn sau o vorbă de dojana, dincolo o învăţătură . . . Şi aşa
mai departe, pentru fiecare act, situaţie sau problemă.
Fără răgaz, a răsunat în neam, un ordin clar, o chemare
potrivită, sau o replică cutezătoare. Totul, în atitudinea şi
înfăptuirea Căpitanului, a fost o lecţie şi-o chibzuinţă educativă.
Nu vorbe’n vânt, ci înfăptuire! Adică, deşteptarea energiilor
creatoare, transformarea interioară a omului, refacerea unei noi
spiritualităţi.
*
VI
Dar lumea ce ne înconjoară tremură nevolnică sub apă
sarea neliniştei venită din adâncuri. . . Lipsită de ideal, des
prinsă de spiritualitatea înaltului, ameninţată de forţele nega
tive ale ideologiilor materialiste, trista umanitate a zilelor noa
stre îşi macină viitorul în compromisuri şi aranjamente tăinuite
cu vrăjmaşii ei cei mai aprigi.
Numai lumea legionară îşi păstrează demnitatea şi mân
dria în această probă de forţă ce riscă să devină în curând un
conflict apocaliptic. Numai lumea legionară e pregătită pentru
o asemenea înfruntare, pentrucă numai ea trăeşte în spiritul
doctrinei şi Circulărilor ce-i stau la temelie. *
M odel de comportament şi simbol de înălţare, cuvintele
lui Corneliu 2. Codreanu aduc în circuitul politic al lumii
noastre un suflu de îmbărbătare şi încredere în viitor. Căci,
numai cine va şti să înfrunte cu eroism, seninătate şi desinteres
evenimentele vremii — aşa cum sunt îndemnaţi legionarii în
„ C I R C U L Ă M şi M A N IF E S T E " — numai acela îşi va face
datoria faţă de neamul încătuşat.
O carte mai mult decât bine venită în comunitatea româ
nească a exilului.
Faust Brădescu
Champs sur Marne, Septembrie 1980
VII
nevoilor Neamului nostru ţi al perjecţiunei umane.
Editarea lor s’a putut face prin desconsiderarea sărăciei
ţi înfrângerea prejudecăţilor, prin generozitatea câtorva stu
denţi ţi multa bunăvoinţă prietenească.
Aceste circulări ne amintesc un trecut ţi stabilesc adevă
ruri; ne apropie de morţi ţi ne arată pe acei în viaţă; ne plimbă
prin locuri ţi spaţii imense cu jertfe, aduse într^un fel sau altul;
ne indică datorii pentru viitor.
Cetindu-le ţi călătorind cu ani în urmă, nu ne-am putut
reţine lacrimile pornite din tainică simţire de câtă suferinţă a
fost ieri ţi mai continuă a ii; aceasta, pentrucă lupta ce-o dăm
susţine în veac dreptatea Poporului Român ţi pregăteţte, pe
linie creţtină, calea unei Omeniri desbrăcată de patimă ţi vrăj-
măţie.
Cu noi, fie Dumnezeu.
V asile Iasinschi
Madrid, Martie 1951
întâmpinare la 4 a ediţie
VIII
trezească gânduri, pentru a deschide căi de viaţă acelor, cari
astăzi păşesc în bezna.
Învăţăturile şi dreptăţile cuprinse în scrisul Căpitanului
vor da roade pentru toată lumea românească. Ele vor rodi şi
pe întinsuri mai depărtate şi’n suflete de vrăjmaşi. Nici o clipă
de disperare, ci numai răbdare, credinţă şi nădejde în luptă
până la capăt.
Cu ajutorul acestor puteri înfipte în adâncurile noastre
vom străbate drumuri şi prăpăstii, ape şi neant.
Căci cu noi este Dumnezeul
Cuvânt înainte
Circulările şi manifestele Căpitanului sunt de co
vârşitor folos pentru cei ce vor să cunoască Mişcarea
Legionară.
Sunt în ele răspunsuri şi deslegări pentru toate
atitudinile individuale şi colective, pentru toate pro
blemele neamului românesc, de azi şi de mâine.
Aceste circulări în afară de valoarea lor istorică şi
documentară asupra diferitelor momente prin care a
trecut Legiunea, îndurând înfrângerile şi smulgând,
peste moarte, toate biruinţele, constitue ceeace numim
şi vom numi, noi legionarii, de-acum înainte: linia
Căpitanului.
Cei ce vor voi să trăiască în adevăratul duh legio
nar şi să nu greşească în acţiunile lor, vor face mereu
apel la această linie, se vor întoarce mereu la isvorul
curat al acestei cărţi de neegalată gândire şi de supremă
credinţă, în destinul românismului în lume.
[Bucureşti, 1940] MIŞCAREA LEGIONARA
IX
LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL
CĂMINUL RÂPA GALBENA
I AŞI
1
picior. In vederea legăturii mai intense, Legiunea va
trimite circulare săptămânale, legionarilor, membrilor
din comitetul de 100 şi prietenilor Legiunii. Aceste cir
culare vor pleca din Iaşi în fiecare Sâmbătă seara. Ter
minând, ne manifestăm regretul faţă de imensele gre
şeli ale conducerii L. A. N. C., datorită cărora L. A. N. G.
este surprinsă de împrejurări într’o situaţie jalnica.
S’ar fi cuvenit ca şi glasul ei să fie ascultat astăzi în
această ţară şi să fi răsunat cu hotărîre, în numele dure
rilor românului şi în numele aspiraţiunilor sufletului
naţional. Fără aceste greşeli care au scoborît-o din înăl
ţimile cele mai semeţe pe cari le-a urcat vreo organi
zaţie în această ţară, curentul L. A. N. C. ar fi fost astăzi
hotărîtor.
Dar să privim către viitorul sănătos, puternic şi bi
ruitor al mişcării naţionale, strigând cu toţii
Trăiască Legiunea
C. Z. CODREANU
Iaşi, 1927
C H E M A R E
CĂTRE
2
Se prăbuşesc pădurile din munţi încăpute pe mâna
veneticilor.
Geme inima în Moţii şi Maramureşenii uitaţi de
toată lumea.
Muncitorii Români părăsiţi îngroaşă rândurile co
muniştilor jidani.
Comerţul românesc, lipsit de protecţie, îngenun-
chiază în lupta neegală cu străinul.
In cadrele armatei noastre glorioase pătrunde tot
mai adânc şi tot mai sus, germenul disolvant şi ponru-
pător de conştiinţe. Şi ceasuri grele se prevăd în viitor.
De vom fi chemaţi cândva la marele examen interna
ţional cine va mai apăra pământul ţării şi gloria Dra
pelului nostru?
Ţăranul român îşi vinde produsul sub preţul de
cost. Misiţii s’au înmulţit şi ne inundă. Cafenelele sunt
pline de cămătari şi de samsari. Ei se îmbogăţesc în
dauna celor cari muncesc. Poporul este spoliat. Româ
nul înglodat în datorii a ajuns rob modem al banche
rului jidan.
Ţara împărţită în partide, care se sfâşie unele pe
altele, se dărâmă sub ochii noştri.
Conducerea partidelor nu este o conducere de mână
tare, şi nu are nici un pic de direcţie naţionalistă, de
oblăduire şi încurajare a elementului românesc, care
ţine de multe secole pe umerii săi, viaţa ţării.
LEGIONARI,
3
In locul partidelor parazite, se simte nevoia unui
braţ creator.
In locul şovăelii în conducere, se simte nevoia unei
baghete magice, căreia să i se supună toată suflarea
românească.
In locul partidelor desbinate, veşnic In luptă, uni
tate de comandament.
In locul partidelor mereu aplecate străinilor, poli
tica de neatârnare şi încurajare a românismului susţi
nător de ţară.
Spuneţi celor ce vin din nou să vă apuce mâna, că
ceasul lor s*a terminat. „Pot pieri toţi cuvântătorii ace
ştia” .
De acum încolo de un singur glas va trebui să
ascultaţi, tainic şi nepăîruns ca Dumnezeu: chemarea
Patriei. Acest glas să-l audă toată suflarea voastră.
Lui să vă supuneţi într’un singur suflet.
ROMANI,
Atunci când glasul şi braţul vostru vor proclama
victoria, România va reînvia. Vor înflori în ea ca bujo
rii, copiii voştri. Străinul o va respecta. Duşmanul se
va teme.
SOLDAŢI Al .,GĂRZII DE FIER” ,
Când vouă vă este hărăzit de Dumnezeu să făuriţi
această Românie nouă, când dela Nistru până la Tisa,
neamul vă aşteaptă să vă primească în nesfârşite
aplauze pe scena istoriei, isbucnească din piepturile
voastre de oţel, strigătul nostru de luptă şi de victorie:
Trăiască România româneasca!
Trăiască „Garda de Fier!”
CORNELIU ZELEA-CODREANU
Comandantul „ Gărzii de Fier”
4
LEGIUNEA „ARHANGHELUL MIHAIL”
„GARDA DE FIER” *
UN APEL ŞI UN AVERTISMENT
ROMANI DIN CAPITALĂ,
ROMÂNI,
ROMÂNI,
Iată un exemplu tipic din care se poate vedea, ade
vărata cauză a „desordinilor" din Bucovina şi Mara
mureş.
„Universul4* din 17 Iulie 1930 publică următoarea
6
statistică. La Cernăuţi: copii în vârstă de şcoală curs
primar: 12.277 din care români (băeţi şi fete) 3378, iar
restul de 8825 streini. Ce dovadă de copleşire a elemen
tului românesc din nordul ţării mai doriţi? Unde voiţi
să fugă din faţa acestei năvale uriaşă şi ucigătoare su
fletul neamului românesc? II bârfiţi şi îl loviţi şi-l
ofensaţi, că s’ar ridica pentru pâine şi „situaţia econo
mică proastă", când în realitate el se înalţă cutezător,
să apere fiinţa românismului la graniţa de nord. Pen
tru ce nu s’a găsit nici un bărbat politic să-i spuie Ma-
jestăţii Sale adevărul: *
MĂRIA TA,
7
tru ca să vă pun la locul vostru şi să vă fac să înţelegeţi
în ce ţară trăiţi.
Dacă nu vă liniştiţi, voiu chema în contra voastră,
tot ce este viu în ţara asta, hotărît să lupt prin toate ar
mele pe care mi le va pune la dispoziţie mintea.
ROMÂNI!
O Românie-Nouă, nu poate eşi din culisele parti
delor, după cum România-Mare n*a eşit din calculele
politicianilor, ci de pe câmpiile dela Mărăşeşti şi din
fundul văilor bătute de grindina de oţel.
O Românie-Nouă, nu poate eşi decât din luptă. Din
jertfa fiilor săi.
Deaceea nu politicianului mă adresez astăzi. Ci Ţie
Soldat. Inalţă-te. Istoria te chiamă din nou! Aşa cum
eşti. Cu mâna ruptă. Cu piciorul frânt. Cu pieptul ciu
ruit. Lăsaţi-i pe neputincioşi şi pe imbecili să tremure.
Voi daţi lupta cu bărbăţie.
In curând „Garda de Fier” vă va chema la o maro
întrunire în Bucureşti întru apărarea maramureşenilor.
Copii ai lui Dragoş Vodă şi ai Bucovinenilor, fiii lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Scriţi pe steagurile voastre:
Străinii ne-au copleşit.
Presa înstrăinată ne otrăveşte.
Politicianismul ne omoară.
Sunaţi din trâmbiţe alarma.
Sunaţi din toate puterile.
In clipa când duşmanii ne copleşesc şi politicianii
ne vând, Români, strigaţi cu înfrigurare ca pe potecile
munţilor în ceasurile de furtună:
Patria! Patria! Patria!
CORNELIU ZELEA-CODREA NU
Şeful Legiunii
8
c ă t r e l e g i o n a r i i d i n ia ş i
CAMARAZI, *)
9
Respingeţi, cu îndărătnicie toate falşele teorii ale
falşilor apostoli umanitarişti şi pacifişti, care tind să
vă desarmeze sufleteşte.
Nu uitaţi că dreptul este o proprietate care se spri
jină pe forţă.
In lume oamenii se luptă. Din adâncul mării şi
până în înălţimile văzduhului, nu-i decât o luptă în
care animalele se devorează unele pe altele.
In lumea plantelor, în natură, în păduri şi pe câm
pii, acolo unde oamenii se duc să guste pacea, nu este
în realitate decât o luptă surdă şi necruţătoare pentru
viaţă.
Voesc să spun că nu există în natură „pacea" pe
care o cântă toţi poeţii şi literaţii, nu există decât o
singură realtate, mare, crudă, superbă: răsboiul.
Neamurile cari înţeleg acest adevăr trăesc. Cele
lalte pier.
Românii, înconjuraţi de pretutindeni de vrăjmaşi
cu pofte mari şi invadaţi Înăuntru de duşmani cari îi
slăbesc şi-le macină sistematic puterile de rezistenţă şi
de viaîă, nu vor putea rezista în viitor, decât dacă vor
înţelege că pe pământul lor trebuie să crească soldaţii
ca brazii în pădure.
Dela acest adevăr fundamental, şi în această di
recţie spirituală trebue să pornească întreaga noastră
activitate.
Viaţa acestei Patrii milenare va fi atunci asigurată.
Pentru viaţa ei! Pentru fericirea ei! Pentru înflo
rirea ei!
La luptă deci, cu toţii.
CORNELIU Z. CODREANU
10
PRIGOANA 1933
Circulară
11
rizat în trei rânduri, ca un număr de câte 200 de legio
nari îmbrăcaţi în uniformă, să le dea concursul lor ne
precupeţit. Concurs pe care l-au dat şi pentru care au
primit mulţumiri, (mulţumiri ce-au fost manifestate în
ultima lor formă prin lovituri aplicate în cap de către
comisarii aceleiaşi prefecturi de poliţie în noaptea de
9-10 Decemvrie, când au umplut de sânge pereţii tutu
ror caselor legionare).
Singura activitate a „Gărzii” era o operă de edu
caţie constructivă (înainte de conferinţa prin Radio a
d-lui Tătărescu): Ridicarea unui cămin la Bucureştii
Noui.
Unii lucrau, iar altora le creştea inima, văzând cum
în fiecare zi, din sforţarea braţelor comune, se înălţa
tot mai sus rodul muncii lor, sub binecuvântarea lui
Dumnezeu.
Operă de educaţie, care, pentru efectul educativ, ce
rea atenţia şi liniştea tuturor.
Nu s’au făcut vinovaţi cu nimic, n’au atacat pe ni
meni, n’au spus nici măcar unui singur om: „dă-te mai
încolo” .
In această situaţie a sosit d. Duca la guvern, cu ne
contenitele Domniei-sale ameninţări — care constituiau
în acelaşi timp asigurări pentru bancherii străini, stă
pânii României — că va disolva „Garda de Fier” .
Ce putea să justifice disolvarea „Gărzii?”
1. Atitudinea noastră? Agitaţii? Tulburări grave
sau măcar mai puţin grave? Acţiune subversivă? Tero
ristă? Exclus! Pentrucă n’au existat. Nici măcar în con
ştiinţa acuzatorilor şi călăilor noştri.
2. Cel puţin vreo justificată teamă de concurenţă la
guvernare?
Exclus! Pentrucă noi nu lucrăm pe plan prezent.
Lucrăm pe planul de viitor. N’am cerut şi nil cerem gu
vernul. Mai mult: nici nu ne interesează cine vine la gu
vern. Ne este absolut indiferent. Pe noi ne interesează
12
România de mâine, luând, se înţelege, parte într’o anu
mită proporţie — pentru şcoala noastră — la toate ac
tivităţile prezentului: parlament, ziaristică, ştiinţă, artă
etc... Acest adevăr înlătură şi minciuna, ce ni se pune
obişnuit în sarcină în asemenea ocazie, că am urmări o
lovitură de stat. Lovitura de stat presupune voinţa de-a
guverna acum.
Dealtfel noi n’am fost împiedicaţi dela exercitarea
vreunei încercări de violenţă sau de ilegalitate ci din
contra am fost împiedicaţi prin violenţă de-a întrebuin-
ţa calea legală.
Şi acum o mică întrebare.
Cum justifică omul cu suflet de fiară, d. I. Gh. Du
ca, tot sângele pe care l-a vărsat, sângele românesc al
camarazilor noştri nevinovaţi ?
Cu „voinţa internaţională” , cu porunca bancherilor
iudeo-masoni dela Paris a căror slugă este şi cărora
le-a vândut interesele României şi vieţile noastre româ
neşti ?
Este cea mai ruşinoasă capitulare cunoscută în is
toria politică a României; — „Ucide-ţi copiii cu proprii
le tale mâini, ne trebue nimicirea viitorului tău, Româ
nie!” — Aceasta este porunca infamă al cărei executor
s’a făcut un prim ministru român.
In faţa acestor fapte de o gravitate istorică, mă în
treb alături de o lume întreagă:
Unde sunt veşnicii apărători ai „demnităţii naţio
nale”—al căror nume îmi e ruşine să-l pronunţ—care
astăzi acoperă cu tăcerea lor cea mai tristă capitulare?
Nu vedeţi că „obiectul” vânzării nu-1 mai formează nici
chibriturile, nici petrolul, nici pădurile, ci însuşi sânge
le şi vieţile noastre?
Din aceste porunci streine au fost arestaţi şi chinu
iţi nenumăraţi preoţi în frunte cu bătrânul preot bolnav
Ion Moţa dela Orăştie, care timp de 32 de ani a încălzit
prin „Libertatea” inimile româneşti şi cu bătrânul tată
al lui Tudose Popescu, preotul dela Mărceşti in vârstă
de 80 de ani.
Din aceste porunci streine o serie de intelectuali în
frunte cu profesorul universitar Dan Rădulescu, o glo
rie a ştiinţei româneşti, cu avocatul Emil Vasiliu-Cluj,
cu profesorul Ion Zelea-Codreanu, suferă chinuri de
martir.
Din aceste porunci streine, alături de mii de ţărani
chinuiţi, zace floarea tinerimii româneşti în toate închi
sorile în frunte cu Ion I. Moţa, Mihail Polhroniade, Ra
du Gyr, M. Lefter, Ilie Gârneaţă, dr. Trifan, Corneliu
Georgescu, inginer Virgil Ionescu, dr. Vasile Marin, pro
fesor Vasile Cristescu, Sergiu Lecca, Alexandru Canta-
cuzino, profesor Horia Sima, Totu, Crânganu, Bozântan,
Popa, dr. Colhon şi Lupu etc. etc.
Ei ştiu cu toţii că atunci când va suna marele ceas
al biruinţii legionare nu vor rămâne nerăsbunaţi.
Nimeni nu şi-a pus pieptul pentru noi.
In aceste ceasuri grele, când tinerimea monarhică,
a fost lăsată să fie sfârtecată de cei care au terfelit mai
mult mouarhia, am făcut o constatare: nu şi-a pus ni
meni pieptul pentru noi. Nici în faţa poftei de sânge a
d-lui Duca şi nici în faţa cererilor infame ale banche
rilor streini.
Chiar şi uşile justiţiei, latura parchetului, ni-au fost
închise ca unor câini turbaţi. La nenumăratele cereri
legale de intervenţie nu s’a răspuns. In sufletele a zeci
şi mii de tineri, care cunosc şi admiră atitudinile justi
ţiei din alte ţări — în cazuri similare — se clatină mân
dria născută din credinţa în virtuţile justiţiei româneşti.
Este posibil ca într’o ţară cu justiţie, oameni, care
n’ au nici o vină să fie torturaţi de săptămâni întregi şi
să nu-şi poată găsi dreptatea sub nici o formă? Totuşi,
adevărata justiţie, nu parchetul, nu se poate să nu ne
facă dreptate. Ei ne vom adresa.
14
Dragi camarazi, care veţi sărbători în închisori Cră
ciunul, cu trupurile însângerate şi cu inima plină de
doliu, să nu vă descurajeze această „izolare” , pentrucă
Dumnezeu nu este contra noastră şi de aceea nu vom
putea fi învinşi niciodată. Vom strânge rândurile noas
tre răzleţite şi „Garda de Fier” va ieşi din aceste sufe
rinţe mai luminoasă ca niciodată.
In numele vostru, mulţumesc tuturor celor care au
găsit un cuvânt de bine pentru noi şi în special ziarelor
„Cuvântul” şi „Calendarul” , pe care nu le vom uita *
pentru atitudinea lor şi ajutorul dat.
Cine răspunde?
Cine răspunde pentru tot sângele vărsat şi pentru
toate aceste ofense, pentru toate chinurile?
Bancherii streini? Nu. Răspunde d. Duca, alături de
celălalt vânzător al sufletelor noastre, N. Titulescu.
Răspund d-nii Victor Iamandi, Inculeţ, Victor Antones-
cu, Vaier Roman. Mai răspunde d. General Dumitrescu,
comandantul jandarmilor care s’au purtat cu o infamie
neînchipuită şi d. Cristescu, directorul general al Sigu
ranţei. Aceştia sunt ucigaşii noştri şi schingiuitorii a
peste 10.000 de copii români.
Numele lor va sta necurmat pe pereţii plini de sân
ge ai caselor noastre.
Aceştia se laudă pretutindeni că au disolvat şi ni
micit Garda de Fier. Le răspundem doar atât: Inc» nu
se ştie i
CORNELIU Z. CODREANU
Dec. 1933
ORDIN
La 10 Decemvrie 1933, ora 6,30 dimineaţa, D-l Gene
ral G. Cantacuzino Grănicerul dă publicaţiei „acest or
din lăsat mie de Căpitan” :
15
Camarazi,
16
sunt o altă faţă a guvernului. A-i vota înseamnă a da
voturile guvernului care ne-a făcut înalta onoare, în fa
ţa istoriei, de-a ne disolva.
2. Pentrucă bancherii iudeo-francezi n’au cerut libe
ralilor desfiinţarea cuzismului, nici măcar oprimarea
sau stingherirea lui, desigur pentru motivul că aceşti
stăpâni sunt mulţumiţi de modul cum se comportă cu
zismul şi le convine existenţa lui sau în cel mai bun caz,
n’au nici o teamă de el.
3. Pentrucă m’am convins adânc că nu te poţi în
crede în cuvântul cuziştilor; sunt oameni fără caracter,
capabili de orice compromisuri, chiar şi de acela de-a
se pleca şi-a săruta cu umilinţă mâna acestor banchcri
care au cutezanţa de a-şi lua aerul de stăpâni la noi a-
casă, considerându-ne ca o colonie a lor. Deci nu prin
cuzism văd eu că s’ar putea învinge cutezanţa banche
rilor jidani dela Paris.
Socot ca o mare nenorocire, în adâncul conştiinţei
mele de Român, îndreptarea mişcărilor naţionale pe
căile cuzismului.
Camarazi,
17
25 Sept. 1934
TRĂDAREA
Camarazi ,
Consiliul de onoare, compus din Comandanţi legio
nari cu gradele câştigate în lupte şi din legionari cu
legământ, sub preşedinţia Domnului General Cantacu-
zino-Grănicerul, pentru a cerceta „Cazul Stelescu“ , as
tăzi la ora 3 şi jumătate s’a pronunţat în modul urmă
tor, după o deliberare de 4 ore:
1. Mihail Stelescu este vinovat ca legionar.
2. Este vinovat de înaltă trădare.
3. Mihail Stelescu, faţă de Codul de onoare, este şi
rămâne desonorat şi deci descalificat.
Hotărîrea este dată în unanimitatea Consiliului,
compus din 23 persoane.
I. In urma acestei sentinţe, subsemnatul, Şef al Găr
zii de Fier, hotărăsc eliminarea din Gardă a lui Mihail
Stelescu pe termen nelimitat.
II. Felicit Consiliul de onoare şi pe Preşedintele
său, Generalul Cantacuzino-Grănicerul, pentru sănăta
tea şi înălţimea morală a sentinţei date.
III. Acord lui Stelescu drepul, ca într*un viitor cât
de îndepărtat, care rămâne la aprecierea mea, să-şi
poată răscumpăra în faţa aceluiaşi Consiliu de onoare,
convocat de mine în acest scop, numai prin jertfă, o-
noarea pierdută şi păcatul făptuit.
C. Z. C.
18
CIRCULARĂ
Desfiinţez pentru totdeauna sectorul III Albastru
din Capitală, având în vedere faptul că aici a început
şi a continuat fostul comandant legionar Stelescu, acţiu
nea sa de trădare.
Voiesc să se ştie că mediul, care permite măcar prin
neatenţie ridicarea unui trădător din mijlocul său, este
răspunzător şi trebuie desfiinţat.
Rămâne deci pentru istoria acestei Gărzi de Fier,
desfiinţat şi fără drept de reînfiinţare, corpul legiona
rilor şi organizaţia politică din acest sector.
Legionarii aflători se vor putea afilia individual ce
lorlalte sectoare.
*
Se desfiinţează pentru acelaş motiv, Frăţiile de
Cruce din Capitală.
*
19
Cuza, Marinescu, Vişan Ion, Bârsan Eugen, Crăciunes-
cu Petre şi Burcea Ion, cari la prima încercare de des
trămare, afişată de Stelescu, în tabăra Budachi, au ieşit
în faţa frontului, cerând socoteală, înfierând faptul şi
părăsind până la urmă tabăra.
Să fie atitudinea legionară a acestor camarazi un
exemplu pentru toţi legionarii din întreaga ţară.
In urma acestor întâmplări nenorocite, cari au atins
onoarea — niciodată, până acum pătată — a Gărzii
noastre, cari au atins mândria nostră: Disciplina, În
crederea nelimitată în şefi şi Blocul nostru sufletesc de
care se înfricoşau toti adversarii, impunător în faţa ori
cui ne cunoştea, stăm răniţi în mândria noastră şi onoa
rea noastră de armată.
De acum cu această pată vom rămâne şi vom in
tra cu ea, în mormântul istoriei
FIŢI ATENŢI:
20
6. Nu te gândi la tine, la persoana ta, la locul în
care eşti pus.
Nu-ţi creia drepturi pentru ce faci. Lasă să ţi-se
recunoască.
Gloria noastră stă în singurul drept pe care sin
guri ni l-am luat dela început: acela de a da pentru
Gardă, totul, fără a pretinde nimica în schimb.
C. Z. C.
25 Septemvrie 1934
CIRCULARA
DISPOZIŢII:
CIRCULARĂ
Camarazi,
C. Z. C.
22
Bucureşti, 1 Decembrie 1934
PARTIDUL LIBERAL
Circulară
Camarazi,
23
S’au luptat legionarii cu atâta vitejie, cu atâta foc
şi cu atâta demnitate, încât orice suflet şi orice duşman,
în afară de acesta, li-ar fi acordat libertatea numai
pentru bravura cu care se luptaseră pentru ea. Intre
canalii însă nu se va găsi o asemenea judecată.
In ziua de 9 Decembrie, prin act de guvernământ,
partidul liberal disolvă Garda de Fier, iar în noaptea
spre 10 Decembrie, toate casele legionare din întreaga
ţară au fost încălcate de jandarmi şi poliţişti. Legiona
rii, femeile lor, copiii au fost molestaţi. In unele locuri
bruscaţi, în altele umpluţi de sânge, în altele împuş
caţi.
In sfârşit au fost ridicaţi cu forţa, în cămăşi de
noapte şi transportaţi în închisori. Fără nici o formă le
gală, fără nici un pic de respect.
Acolo în închisori, cele mai mari umilinţi, cele mai
mari suferinţe fizice.
Oamenii partidului liberal, cu ură şi cu plăcere sa
dică chinuiau pe arestaţi şi familiile lor.
In amintirea acestor chinuri, toţi cei ce am sufe
rit atunci, să facem din ziua de 10 Decembrie o zi de
post şi rugăciune, ziua suferinţei pentru credinţa în
Ţara noastră, pentru credinţa în viitorul ei.
In fiecare an la 10 Decembrie să ne aducem amin
te de nedreptatea ce ni s’a făcut şi de cei ce au comis-o.
In toate adunările ce se vor face în această zi, se
vor citi numele tuturor celor care au avut rolul de că
lăi morali sau materiali.
C. Z. C.
24
1 Ianuarie 1935
DUPĂ PRIGOANĂ
Camarazi,
A trecut cel mai greu an; cel mai greu pe care l-am
întâlnit noi în lupta noastră; cel mai greu pe care poa
te de sute de ani l-a întâlnit tineretul românesc.
Bilanţul: 18.000 de arestări, cu 18.000 de case căl
cate de barbari şi umplute de sânge nevinovat: 300 de
bolnavi în închisori, 16 morţi şi 3 înmormântaţi de vii,
sub pământ.
Camarazi,
25
noastră şi veghiaţi asupra celor trei cari mor sub pă
mânt.
înainte, dragi legionari l Fiţi mândri de tot ce-a fost
în anul acesta greu şi păşiţi cu o nesfârşită încredere
în anul care vine.
C. Z. C.
26
d) Totuşi eu cred că ei sunt băeţi buni şi cu minte
petru ca să înţeleagă bine această scrisoare şi să nu
mă mai supere, după ce am fost aşa de supărat. Şi după
ce le-am trimis vorbă prin Miile Lefter, relativ la gazetă.
Ii întreb ca legionari:
Dacă ordinul este acum t ă c e r e , ei nu pot executa
ordinul? Sau îşi închipuie că am murit, că a murit
mişcarea, că moare, sau poate că nu ştim noi ce să
facem, de asta tăcem.
Să n’aibă nici o grijă de asta.
Trăim. Nu ne e teamă nici de Dracu. Mişcarea n’a
murit şi nici să nu se sperie nimeni că va muri.
Eu sunt aici şi răspund de victorie.
Dar vreau să nu se mişte nimeni fără ordinul meu.
c. z. c.
C i r c u l a r ă
Legionari,
27
gionari, conduşi numai de instinctul lor sănătos, de
onoare şi credinţă neşovăitoare în biruinţa steagului
legionar.
Ce tablou impresionant: această trupă legionară,
resfirată pe tot cuprinsul ţării şi lipsită de orice co
mandă, merge în aceeaşi admirabilă c a d e n ţ ă suf l e -
t c a s c ă pe drumurile victoriei; sigură de ea, în contra
tuturor uneltirilor, ademenirilor, încercărilor perfide.
Câtă onoare nu se desprinde în momentul aceasta
pentru numele de legionar! Ea se va înscrie în istorie.
Căci ce altă organizaţie în lume, nu din România,
putea să se menţină în aceleaşi condiţii, cu adevărat
infame? Toată lumea e contra noastră. Nu avem nici
un prieten. Nici o mână sinceră, de ajutor, nu se zăreşte
de nicăeri întinsă către noi. Cele pe care le vedeţi
care încearcă să ne ademenească şi să ne cumpere,
apropiindu-se binevoitoare, sunt mâini v r ă ş m a ş e .
In această lume mare, s u n t e m s i n g u r i . Cei
lalţi, toţi, vrăjmaşi.
Şi totuşi uluiţi ne privesc — aşa săraci cum suntem —
păşind sfidător şi stăpâni pe noi, pe dinaintea bogăţiilor
lor, a ademenirilor, a insultelor, a loviturilor.
Trădarea ? Ne măreşte durerea. Dar ne măreşte şi
gloria. Căci, hărţuiţi din toate direcţiile, loviţi din spate,
din faţă, din coaste, de pretutindeni şi pe deasupra
t r ă d a ţ i , de fraţi de-ai lor, legionarii luptă, luptă
contra tuturora, cu inima sfâşiată de dureri. Dar luptă.
Rezistă. înving. E mare gloria lor !
28
g r o a z a î n j l d ă n i m e , se va sparge în două, în
trei, etc.
Aceste zile, nu vor apuca ei să le vadă cu ochii. Pen-
trucă n i c i o d a t ă sufletul legionar nu va fi rupt în
două. Altceva vor vedea.
Vor vedea B i r u i n ţ a l e g i o n a r ă . Şi în ziua
nceasta, desarmaţi, biruiţi, zăpăciţi — aşa infami cum
sunt — vor încerca să strige: „ T r ă i a s c ă l e g i o -
n ar i i’\
Aveţi cuvântul meu, că le vom răspunde :
— „ î n a p o i C an a 1 i i !”
Căci după sute de ani de triumf a Canaliei, a sosit
ceasul, ca ea, C a n a l i a din mijlocul Românilor, să
fie strivită !
c. z. c.
23 Mai 1935
PEDEAPSA LEGIONARĂ
Iubite Camarade,
29
tem cu toţii pierduţi atunci când închidem ochii la gre
şelile legionarilor, pentrucă ne sfărmăm l i n i a d e
v i a ţ ă l e g i o n a r ă , l e g i l e n o a s t r e , în virtutea
cărora trăim ca legionari în lume.
Pentru ca să se facă această educaţie, n’am trimis în
judecată dintre cei mici şi slabi, ci am preferat să trimit
pe cei mai bine, cari prin atitudinea lor în faţa legiona
rilor să fie adevăraţi educatori.
Ei nu se vor tângui, nu se vor revolta, nu vor plânge,
ci vor spune: „Camarazi, am greşit în cutare sau cutare
chestiune, căci iată care este linia, dogma legionară şi
iată cum am procedat eu. Acum îmi fac pedeapsa cu
fruntea sus, cu mulţumire. Plătesc ce am greşit” .
Ce educaţie frumoasă se poate face m a s e l o r de
l e g i o n a r i , care vin din ce în ce mai mulţi, şi ne lip
sesc mijloace de a le putea face educaţia în acest mod.
Inmulţindu-se şi venind cu mentalitatea veche, ne vor
strica spiritul legionar.
Decât să-i scriu cărţi şi să-i fac teorii peste teorii, prin
pedeapsa aplicată unuia, arăt la toţi: aceasta este per
mis, aceasta nu este permis. E greu însă, căci suntem în
ţara f u g i i d e r ă s p u n d e r e .
Vom scoate însă, noi legionarii, un alt om, pe care îl
vom opune omului laş, omului vechiu şi care va zice:
„ R ă s p u n d” .
Dumneata par'că n’ai citit Cărticica Şefului de Cuib.
In faţa unei judecăţi începi cu asta:
I. „Fără a mă fi înscris, fără a fi prestat vreun jură
mânt şi fără să fi avut vre-o obligaţie” .
R ă s p u n s u l : Ca D-ta, nu s’au înscris, n’au prestat
jurământ, (dar obligaţii au avut): General Cantacu-
zino, Dragoş Protopopescu, Prof. Cristescu, Prof. Barbu,
Mihail Polihroniade, Vojen, Prof. Radu Gyr, etc., etc.
D-ta ai crezut că eşti singur ?...
II. „ N ’ a m f o s t o r g o l i o s , cum au fost alţii,
chiar înscrişi.
30
III. „N’am înţeles să lâncezesc sau să fiu socotit um
plutură neglijabilă” .
R ă s p u n s u l : Noi lâncezim cu toţii în tranşee. Căci
aşa e. vremea.
IV. „Niciodată nu voi ceda locul celui inferior mie” .
întreb: Unde ne aflăm aici? La partidele politice?
Ne batem pentru locuri ? Am uitat că suntem mai mari
acei care cedăm totul şi ne călcăm în picioare pe noi în
şine, cu toate poftele din noi?
V. „Asta am avut-o şi voi avea-o ca deviză în condu
cerea mea” .
Ce vorbeşti, Dragă Domnule ? D-ta nu ai ca deviză,
devizele Legiunii ? Te conduci după devizele făcute de
D-ta ?
VI. „N’am mai primit nimic scris, n’am fost chem at!”
N’a primit nimeni, nu numai D-ta. Pentrucă am vrut
să văd cine îşi pierde răbdarea. Căci acum noi cu toţii
trebuie să dăm examenul eroismului răbdării.
VII. Când ai fost aici, nu ţi-am spus că r ă u ai făcut
că ai dat ajutor listei vaidiste.
Ci pentrucă aveai timp să întrebi şi nu a i în
trebat.
*
VIII. „Am mai fost consultat vreodată sau întrebat
de mai trăiesc ?”
Te întreb acum eu: Acesta este răspuns de ostaş în
Garda de Fier ?
Dragă Domnule,
Dela înfiinţarea acestui for de judecată n’ai fost nu
mai D-ta dat în judecată.
Iată numele tuturora:
a. Comitetul legionar al Facultăţii de Teologie. Pe
depsit cu 100 zile de muncă manuală la Biserică.
b. Profesorul Radu Gyr, pedepsit cu 3 zile de muncă.
31
c. Comandantul legionar Sandu Valeriu.
d. Comandantul ajutor Vasile Boştină.
e. Cristodulo Luzi, Preşedintele Organizaţiei de Pra
hova cu întreg comitetul. Aceştia sunt în curs de ju
decată.
Nimeni însă nu mi-a răspuns în felul acesta. Toţi s’au
prezentat cu mândrie legionară în faţa j udecăţii: „Dacă
am greşit ceva, plătim imediat” .
Am avut o mare mulţumire sufletească când i-am
văzut aşa.
*
32
Bucureşti, 25 Mai 1935
S C R I S O A R E C Ă T R E F.D.C. G A L A Ţ I
Iubiţi Camarazi,
Da ! împliniţi 10 ani dela înfiinţarea Frăţiei de Cruce
din Galaţi.
Cât de vesel trebuie să fie sufletul când — peste atâ
tea obstacole — puteţi constata că Frăţia de Cruce
există.
Câte lupte n’a purtat Frăţia de Cruce Dunăreană,
câte bucurii nu mi-a adus, câţi luptători de bronz nu
s’au năcut din cuibul acela: Ţocu, Savin, Macrineanu,
Simion Lefter, Costea, Nicolai Ion, Ştefănescu şi alţii,
care nu-mi mai vin în minte!
Frăţia de Cruce Galaţi şi-a creiat o tradiţie de vitejie
cu care se va putea mândri mâine într’o Românie birui
toare, când se vor împărţi gloriile.
Astăzi nu se împărţesc decât rănile.
Destinul însă a fost şi crud, cu voi, fraţi de cruce din
Galaţi. La voi s’a născut şi a crescut un trădător.
Ce greu apasă pe voi, pe onoarea noastră de soldaţi,
pe mine!
Pentrucă eu l-am încurajat şi l-am ridicat acolo unde
n’a crezut că ar putea ajunge la 25 de ani.
Astăzi, când noi trăim înlănţuiţi, el se bucură de liber
tate şi cu bani duşmani ne atacă cu noroi, în aplauzele
puterii iudaice, şi scoate foaie de un lux pe care noi, în
nemiloasa noastră sărăcie în timp de 10 ani, niciodată
nu l-am putut ajunge.
Dragii mei,
Vă veţi ţine bine. Acesta este drumul biruinţei. Vă
urez să mergeţi pe el până la capăt, înfruntând tot ce vi
se aşează înainte.
La urmă veţi fi biruitori.
Hristos a biruit!
C. Z. C.
33
25 Mai 1935
PROBLEMA OFENSEI
Legionari,
Problemele de onoare nu mai interesează pe ni
meni în societatea românească.
Poţi fi ofensat ca la uşa cortului.
Ofensatorul ştie bine că în ţara aceasta resortul
o n o a r e i nu mai funcţionează, şi că nu-1 aşteaptă nici
o împotrivire, nici un risc.
Din această cauză întreaga societate românească,
trăieşte într’o atmosferă de laşitate generală.
C r e d că noi, legionarii, suntem suficient de hotă-
rîţi şi suficient de mulţi pentru a pune p u n c t acestei
stări de lucruri şi pentru a face ca dela n o i să pornea
scă în toate straturile societăţii o viaţă românească ba
zată pe o n o a r e .
*
In acest scop, Vineri seară — 31 Mai 1935 — va
vorbi D-l General Cantacuzino arătând modul de com
portare a legionarului în faţa ofensei.
Vor fi prezenţi: toţi şefii de unităţi legionare din
Capitală, cuibul Axa, Macedonenii, şefii de cuiburi stu
denţeşti.
*
D-l Inginer Gime va avea grijă să fie prezent un
stenograf. C. Z. C.
PĂRINTELUI H E RBEI
I n e u- A r a d
Stimate Părinte,
Nu-mi reamintesc să ne fi cunoscut personal. In ori
ce caz, ne-am împărtăşit din aceiaşi credinţă şi ne-am
botezat în acelaş botez al suferinţei.
34
Mâine, pe deasupra tuturor suferinţelor, a lovitu
rilor, a ameninţărilor şi chiar a morţii, vom învia.
Şi ne vom întâlni cu atâta drag, povestindu-ne calva
rul, toţi cei cari ne-am împărtăşit din voia lui Dumne
zeu, cu ei. Ne vom minuna de măreţia biruinţii şi vom
râde scârbiţi de laşitatea şi nimicnicia celor cari ne pri
gonesc şi ne lovesc astăzi.
De-alungul luptelor şi în mijlocul tuturor loviturilor
rămân mereu cu aceeaşi nestrămutată credinţă, că vom
învia, biruind în numele Mântuitorului nostru Isus
Hristos şi al Neamului Românesc.
c. z. c.
29 Mai 1935
IUBITE CAMARADE,
Răspund cu întârziere din cauza ocupaţiilor multe
pe care le am.
I. Toţi cei înscrişi după prigoană nu mai sunt le
gionari, ci membri. După trei ani de stagiu, ca membru,
poate cineva deveni legionar.
II. Nu este permis trecerea dela un cuib la altul a
unui legionar. Cuibul nu se poate rupe decât pentru a
creia un nou cuib.
Atunci se formează o familie de cuiburi şi cuibu
rile noui formate ţin cu loate de familia lor.
III. Nu se admite ca un legionar să uneltească în
contra altuia.
IV. Nu se admite separaţie între legionarii săraci
şi cei bogaţi. Separaţia se face de cine face mai multă
jertfă pentru Legiune.
Acela este cel dintâi.
*
Ş ef i a. Tare sunt supărat când legionarii se ceartă
pentru şefie. E mare păcat.
35
Şef indiferent cine va fi, dar mai mare va fi acela
care dintre amândoi va face jertfa ambiţiei lui. Acela
care îşi va călca în picioare propria lui ambiţie.
C. Z. C.
CIRCULARĂ
Iubiţi camarazi,
36
Dispoziţii:
31 Mai 1935
CIRCULARĂ
C. Z. C.
37
31 Maiu 1935
PRIMII PAŞI IN TABĂRA CARMEN SYLVA
Către camarazii noştri din toată Dobrogea.
Tineretul legionar din ţară vine pe malul mării, la
Carmen Sylva, să-şi refacă sănătatea.
In acelaş timp voieşte să ridice prin munca sa, una
dintre cele mai frumoase clădiri, de pe tot ţărmul ro
mânesc al Mării Negre.
In vederea aprovizionării cu alimente a acestei
tabere de tineri viteji, dar săraci, fac apel la toţi ca
marazii noştri din Dobrogea.
Fixez: Centrul de aprovizionare Nr. 1, Silistra, va
strânge alimente: brânză, zarzavaturi, legume, făină
de porumb (mălai) din jud. Durostor. Şeful centrului
de aprovizionare: avocat Alexandrescu.
Centrul de ap roi vizionare Nr. 2 Bazargic, aceleaşi
alimente le strânge din jud. Caliacra. Şeful centrului*.
Popescu, tipograf.
Centrul de aprovizionare Nr. 3 oraşul Constanţa.
Şef, avocat Şeitan.
Centrul de aprovizionare Nr. 4 Hârşova. Şef, Mi-
halache Zaharia.
Centrul de aprovizionare Nr. 5 „Demircea” . Şef
Ioniţă Ozun.
Centrul de aprovizionare Nr. 6 „Dulgheriu” . Şef
înv. Moldoveanu.
Centrul de aprovizionare Nr. 7 Şef, Stoia Gheorghe.
Centrul de aprovizionare Nr. 8 Şef, Virgil Galan.
Cenirul de aprovizionare Nr. 9 Şef, Pr. Ion Chivu.
Centrul de aprovizionare Nr. 10 Feteşti, Şef avocat
Paloşan.
Centrul de aprovizionare Nr. 11 Balcic. Şef. Pr. Im-
brescu.
Centrul de aprovizionare Nr. 12 Cocialac. Şef, Si-
chirlischi.
38
Centrul de aprovizionare Nr. 13 Tulcea. Şef Ar-
năutu.
Centrul de aprovizionare Nr. 14 Măcin. Şef Teo-
dorescu.
Toţi aceşti şefi de centre de aprovizionare vor pro
ceda după propria lor iniţiativă şi putere, în a strânge
alimente din toată regiunea lor şi a le trimite prin orice
mijloace vor crede de cuviinţă, odată pe săptămână sau
cel puţin odată la două săptămâni, pe adresa C. Z. Co-
dreanu, Tabăra legionară Carmen Sylva, 500 metri dis
tanţă de Movila, spre Farul Tuzla.
Legionarii cari vor să vie la lucru vor aduce cu ei:
pătură, veselă, haine de lucru, chiloţi şi ceva alimente.
La revedere tuturor,
C. Z. C.
31 Maiu 1935
DATORIA STUDENTULUI
Ci r c u l a r ă
Dragi studenţi,
In curând, fiecare dintre voi se va reîntoarce la
vatră pentru ca să-şi vadă părinţii şi cuibul natal.
S’a terminat un an de muncă la Universitate. In
acest timp aţi avut o activitate intensă. Aţi învăţat carte
în Facultate, aţi luptat în afară pentru neamul vostru,
purtând făclia care-i luminează viitorul şi spunându-i:
Acesta este drumul tău, neam român!
Drum legionar...
*
Aţi văzut cum am fost insultaţi, scuipaţi, loviţi de
toţi. Aţi văzut cum clocoteşte ura în jurul vostru, ca
marea în jurul unei insule de piatră. Aţi simţit bine
conspiraţia infamă a t u t u r o r a contra noastră: gu
vern, jidani, cuzişti, ţărănişti, comunişti, Senate Uni
39
versitare; iar voi — o mână de oameni cu sufletul de
stâncă — a ţ i b i r u i t
Şi veţi birui. Pentrucă la unelitirea pigmeului aţi
răspuns cu francheţa eroului. Veţi birui, pentrucă în
voi trăieşte neamul vostru. Veţi birui, pentrucă neamul
nostru, trădat de toţi, trăeşte numai în nădejdea de bi
ruinţă a credinţei legionare. Tot norocul viitorului ace
stui neam e angajat în lupta noastră. In momentul ace
sta, neamul nostru trăieşte cu noi, luptă prin noi, biru-
ieşte prin noi — sau de vom cădea — moare cu noi.
*
P r e z e n t a r e a : La sosirea în judeţe vă veţi pre
zenta şefului judeţean respectiv, sub a cărui comandă
intraţi, şi pentru ca acesta să vă poată, eventual, comu
nica ordine venite dela centru.
Ş c o a l a d e e d u c a ţ i e l e g i o n a r ă . Ajunşi
acasă, veţi face şcoală de educaţie legionară cu toţi cei
pe care îi veţi întâlni mai puţin pregătiţi ca voi, asupra
următoarelor: ţinută legionară, salut, prezentare, bună-
cuviinţă, cinste, a fi drept cu toată lumea, încredere în
biruinţă, rcspect pentru cei ce au jertfit, neînţelegerea
între legionari, cum luptă duşmanii: calomnii, min
ciuni, cumpărări, uneltiri, etc.
Nu trebuie să fiţi mândri cu cei ce-i găsiţi acasă.
P u r t a r e a v o a s t r ă : pretutindeni, în orice
împrejurare, să fie în adevăr model. Purtaţi cu voi
onoarea voastră.
G r i j a p e n t r u e l e v i i de l i c e u : Bote-
zaţi-i în credinţa voastră. Explicaţi-le toate uneltirile la
care vor fi supuşi. Pentru ca atunci când vor veni în
Universitate să nu cadă pradă celor răi.
P a r t i d u l l i b e r a l : Voi, tineret universitar,
pe unde veţi merge, nu veţi uita niciodată cum s’a pur
tat cu noi partidul liberal.
Nu veţi uita pe d-nii Tătărăscu şi Inculeţ, cari şi-au
bătut joc, timp de 2 ani, de tot ce a agonisit munca
noastră:
Căminul dela Iaşi, ocupat, Casa dela Bucureştii-
Noui, casa dela Rarău, Tipografia, Cărămidăria. Tot se
strică, se ruinează.
Greşesc aceşti domni, dacă cred că poziţia pe care
o au acum este eternă. In curând va sosi ziua judecăţii
pentru tot ce au făcut şi fac.
*
T a b e r e şi ş a n t i e r e .
T a b e r e : Anul acesta vor fi mai multe tabere
mari de muncă.
Fiecare tabără va avea: un comandant legionar,
numit de Centru şi un misionar legionar, care va face
educaţia spirituală a legionarilor. Pentru a fi tabără,
trebuie să existe:
Un număr de circa 30 legionari.
O muncă de minimum 1 lună.
Un comandant legionar, şi
Un misionar legionar, ambii trimişi de Centru.
Tabăra are caracter de şcoală. Fiecare, venind în
tabără, îşi capătă pecetea de legionar. Nu se mai dă nici
un grad, fără a fi trecut prin tabără, nimănuia, orice
vârstă ar avea. La plecarea din tabără, fiecare prime
şte o diplomă, cu menţiunea comandantului.
Pentru legionarii vechi, se vor face înaintări.
*
Ş a n t i e r e . Un şantier presupune:
a) o muncă de minimum 3 zile,
h) executată de minimum 5 legionari,
c) un şef de cuib sau un legionar vechiu, coman
dant de şantier.
Şantierul nu are caracter de şcoală legionară.
Es t e un b i n e p u b l i c , pe c a r e l e g i o
n a r i i î l f a c f ă r ă c a să c e a r ă n i m ă n u i a
c e v a în schi mb.
41
In sat la voi, există un pod stricat, un drum rău,
o baltă murdară, un şanţ de şosea plin de noroi, o to
loacă plină de spini.
Şeful de cuib ia iniţiativa, îşi adună oamenii, în
cepe lucrul, f ă r ă n i c i un f e l d e l a u d ă , î n
g â m f a r e sau p r o p a g a n d ă .
Dacă întreabă cineva, răspunde: facem un bine şi
nu cerem nimic în schimb.
A doua zi, şeful de cuib scrie o carte poştală şefu
lui de organizaţie şi una Centrului, la Bucureşti, pe
adresa: G-ral Cantacuzino-Grănicerul, str. Imprime
riei 3:
„Am înfiinţat un şantier în comuna . . . . . . . .
jud.............
„Executăm următoarea lucrare: .....................
Iscălit: şeful şantierului şi iscăliturile fiecărora, citeţ
făcute.
Toţi cei trecuţi în cartea poştală vor căpăta câte o
diplomă iscălită de şeful Partidului „Toiul pentru
Ţară” , Generalul Cantacuzino-Grănicerul şi de şeful
Educaţiei legionare. Această diplomă îi va servi în
viitor.
Ce frumos ar fi, ca toţi românii să pună umăr
lângă umăr, la muncă, pentru a-şi reface ţara.
Cred, că în anul acesta, noi, legionarii, vom avea
1000 de şantiere.
La revedere în tabere!
C. Z. C.
*
Paragraful „Tabere şi şantiere” interesează şi pe
Şefii de judeţe, pentru care fapt li se va trimite prezen
tul ordin. Aceştia vor anunţa, de conţinut, pe toţi şefii
de unităţi, îndemnându-i să realizeze cât mai multe
şantiere.
42
Bucureşti, 2 Iunie 1935
UN ŞEF DE MIŞCARE NU ACORDĂ PRIETENII
Circulară
Rog pe toţi Şefii de organizaţii să pună în vedere
de urgenţă tuturor legionarilor următoarele:
Observ că în diferite centre legionare, conferinţele
D-lui . . . . . . . sunt primite cu vădită şi de multe ori
manifestată ostilitate.
Nu am dat ordin eu pentru această atitudine. Este
o stare de enervare pornită din rândurile legionarilor.
Pe nedrept. Nu este d-lui vinovat. Eu sunt vinovat şi
merit pedeapsă. Pentrucă am acordat prietenie unui
om, fără ca să-i fi studiat suficient caracterul.
Un şef de organizaţie nu este dator să fie atent
numai asupra celor pe cari îi primeşte în organizaţie, ci
şi asupra celor cărora le acordă încrederea prieteniei
sale.
Am văzut pe mulţi cerşind luni de zile prietenia
altora, pentrucă după ce au căpătat-o, să dea cu talpa
piciorului în ea, să-şi ia aere de nemulţumiţi, să se sue
în copac şi să spună: mi-e scârbă de această prietenie,
de aceşti oameni, de această organizaţie.
Mulţumesc lui Dumnezeu, că mă pedepseşte pentru
păcatul meu, punând în aceste vremuri grele pentru
noi, pe acest om, căruia eu i-am acordat prietenia mea
şi prietenia vitejiei şi gloriei voastre, ca să mă insulte
astăzi şi să mă lovească în ceasul greu de acum, cu
ciocanul în moalele capului, alături de grupa iudeo-
cuzisto-liberalo-masonă, în care toţi vrăjmaşii naţiei
româneşti şi-au pus ultima lor speranţă.
La timp vă voi scrie pe larg, cum l-am cunoscut pe
D-l . . . . . . . . ce legături au existat între noi.
Acum ordon tuturor legionarilor, ca nicăeri D -l. . .
să nu fie măcar incomodat cu vreo atitudine legionară.
43
Să mă lăsaţi să-mi suport în linişte deplină, pe
deapsa păcatelor mele.
Este suficient că voi nu-1 veţi mai primi niciodată
cu flori şi cu lacrimi în ochi, şi este suficient că până
la sfârşitul vieţii mele, uşa mea şi uşa acestei organi
zaţii vor fi totdeauna închise pentru el.
Am promis că de Luni, 3 Iunie, legionarii nu vor
mai face nici cea mai mică dificultate D-lui . . . . . cu
ocazia conferinţelor sale.
Cred că nu va fi nici un legionar care să treacă
peste cuvântul meu.
C. Z. C.
5 Iunie 1935
CAMARAZI, CREŞTINI ŞI ROMANI
Noi, un grup de tineri luptători legionari, am ho-
tărît să ridicăm o Biserică aici în Capitala ţării, în
amintirea luptelor pe care le-am purtat pe lungul şi
greul nostru drum şi în semn de mulţumire lui D-zeu
pentru biruinţele pe care El ni le-a dăruit, nouă tine
retului românesc — abandonat şi condamnat la moarte,
de generaţia partidelor politice.
Şi în special pentru marea biruinţă românească,
câştigată cu atâta suferinţă şi jertfă în anul 1933-1934.
Nu există ceva mai frumos şi mai nobil pentru nişte
soldaţi cari se întorc din luptă — câţi se mai întorc —
decât înălţarea unui locaş de rugăciune în amintirea
morţilor căzuţi şi în semn de mulţumire lui Dumnezeu.
E plin pământul românesc de bisericile lui Alexan
dru cel Bun, Ştefan cel Mare, Mircea, Matei Basarab şi
Neagoe-Vodă.
De mult însă tradiţia s’ a rupt.
Acum, noi tineretul, legând firul de unde s’a rupt,
vom păşi înfioraţi pe urmele lor glorioase.
Iu vederea ridicării Bisericii avem un teren de 900
44
metri patraţi; dar pentru satisfacerea regulilor edilitare
mai este nevoie de încă 600 metri patraţi. Fără aceştia
nu se poate obţine aprobarea.
Fac apel,
Către toţi prietenii noştri, să rupem din puţinul pe
care îl avem şi să cumpărăm câte un metru de pământ
sau mai mult, după puteri.
Preţul unui metru patrat este 200 lei.
c. z. c.
*
S’a cumpărat terenul. S’a făcut cărămida (130.000)
pe care autorităţile au confiscat-o, dându-ni-o înapoi,
după doi ani, cu 60% din ea stricată.
Pe locul cumpărat au fost înmormântaţi Ion Moţa
şi Va sile Marin.
5 Iunie 1935
CELE 10 P O R U N C I
de care trebue să se ţină legionarul, pentru a nu se ră
tăci de pe drumul său glorios, în a c e s t e z i l e de
întuneric, de urgie şi de satanică ademenire. Pentrucă
trebue să ştie t o a t ă l u m e a că noi suntem legio
nari şi r ă m â n e m legionari până în v e a c u l
veacului.
1. NU CREDE în nici un fel de informaţii, de veşti,
de păreri d e s p r e M i ş c a r e a l e g i o n a r ă , ci
tite din o r i c e f o a i e ar fi, chiar dacă pare a fi n a
ţ i o n a l i s t ă , sau şoptite la ureche de agenţi, sau
c h i a r de o a m e n i de t reabă.
Legionarul nu crede decât în ordinul şi în cuvântul
Ş e f u l u i său.
Dacă acest cuvânt nu vine, î n s e a m n ă că nimic
nu este schimbat şi că legionarul îşi merge în linişte
d r u m u l său înainte.
45
2. DĂ-ŢI SEAMA BINE pe cine ai in faţă. Şi cân-
tăreşte-1 cum trebue, şi când este un inamic care vrea
să te înşele, şi când este un prieten prost pe care l-a
înşelat mai înainte un inamic.
3. PĂZEŞTE-TE ca de o mare nenorocire de omul
străin, care te îndeamnă să faci ceva. El are un i n
t e r e s şi voieşte să-şi facă i n t e r e s u l prin tine, sau
să te c o m p r o m i t ă în faţa celorlalţi legionari.
Legionarul acţionează n u m a i din o r d i n , sau
din i n i ţ i a t i v a sa p r o p r i e .
4. DACĂ vrea cineva să te ademenească sau să te
cumpere: Scuipă-1 în ochi. Legionarii nu sunt nici
p r o ş t i , nici de v â n z a r e .
5. FUGI de cei ce voiesc să-ţi facă daruri. Nu
primi nimic.
6. INDEPĂRTEAZA-TE de cei ce te linguşesc şi te
laudă.
7. Unde sunteţi numai 3 legionari, trăiţi ca fraţii
între voi: UNIRE, Unire şi iar Unire.
Sacrifică tot, calcă-te pe tine în picioare, cu toate
poftele şi cu tot egoismul din tine, pentru această unire.
Ea, UNITATEA, ne va da biruinţa.
Cine este contra unităţii, este contra biruinţei le
gionare.
8. NU-ŢI VORBI DE RĂU camarazii. Nu-i pârî. Nu
şopti la ureche şi nu primi să ţi se şoptească.
9. NU TE SPERIA dacă nu primeşti ordine, veşti,
răspunsuri la scrisori, sau dacă ţi se pare că lupta stag
nează. N u t e a l a r m a , nu lua lucrurile în tragic,
căci Dumnezeu este deasupra noastră şi şefii tăi cu
n o s c drumul cel bun şi ştiu ce vor.
10. IN SINGURĂTATEA TA roagă-te lui D-zeu,
în numele morţilor noştri, pentru ca să ne ajute, să su
ferim toate loviturile, până la capătul suferinţelor şi
până la marea înviere şi biruinţă legionară.
C. Z. c.
46
20 Iulie 1935
CĂTRE LEGIONARII DIN TABĂRA ARNOTA
Dragii mei,
47
Bucureşti, 29 Septemvrie 1935
PRIMA CIRCULARĂ PENTRU COMERŢUL
LEGIONAR
C ă t r e Ş e f i i de J u d e ţ
Camarazi,
Un drum nou suntem chemaţi să străbatem în cu
rând cu acelaş succes şi cu aceeaşi glorie, cu care am
străbătut pe cele trei de până acum. Am biruit pe dru
mul săbiei şi al luptelor, am biruit pe drumul închisori
lor, am biruit pe drumul muncii în tabere.
Pentru prima dată legionarismul păşeşte, peste câ
teva zile, pe d r u m u l c o m e r ţ u l u i .
Trăim într’o întreagă mentalitate, sub tirania e i :
Românul nu e bun de comerţ, numai Jidanul e priceput
la comerţ. . . . etc.
Voim să răstumăm, să sfărâmăm această mentali
tate şi să arătăm că şi pe acest drum legionarul va
învinge.
In acelaş timp în zilele de 13 şi 14 Septemvrie,
muncit de gândul că aici la centru avem nevoie de
atâtea guri pe care trebuie să le hrănim, oscilăm, pentru
a putea face faţă problemei, între c e r ş e t o r i e (a
merge şi a cerşi hrană) şi m u n c ă (a ne-o câştiga sin
guri prin propriile sforţări).
Am ales munca şi m’am hotărât să pornesc cu le
gionarii, pentru prima dată, pe un drum nou, necunos
cut de noi şi părăsit aproape de Români, d r u m u l
comerţului.
Sub protecţia patronului creştin al zilei în care am
gândit şi al Sfintei Cruci, am pornit cu o mare credinţă,
care creşte mereu, că noi legionarii vom deschide cale
către comerţ, poporului român.
De atunci şi până astăzi:
a) Am înfiinţat o cooperativă luându-i toate apro
bările cuvenite cu denumirea ; Cooperativa Legionară.
48
b) Am început lucrările pentru amenajarea vechiu
lui Corp de Gardă în vederea instalării cooperativei.
c) Am luat măsuri pentru amenajarea interioară a
localului cu rafturi.
d) Am fixat personalul necesar funcţionării con
form cu dispoziţiile Statutelor ; iar acum a sosit timpul
să mă adresez Dvs., Şefi de Judeţe, în vederea aprovi
zionării necesare.
Articole de c a r e avem nevoie pentru
d e s f a c e r e din p r i m u l moment:
Băuturi : Fructe:
Mere, pere, nuci, struguri,
1. Vinuri etc.
2. Ţuică Şuncă şi mezeluri :
1. Şuncă (jambon) de fabr.
3. Drojdie
2. ,, „ „ casa
Brânzeturi :
3. Muşchi
1. Caşcaval 4. Trei, patru feluri de
2. Schwaitzer mezeluri, care ţin, pt.
3. Brânză de burduf lumea muncitorească.
4. Brânză moldovenească 5. Slănină (la butoiu, la
de butoiu pachet)
5. Brânză de Brăila 6. Salam de Sibiu
6. Unt în pachete de: Conserve:
100 gr., 250 gr., 1 kg. Conserve şi marmelade în
Ouă: cutii, sticle, borcane.
Scris cu creionul, de legio Zahăr;
narul din sat care le adu Pâine, făină de grâu, făină
nă pe a sa răspundere şi de păpuşoiu, paste făinoa
onoare, data când au fost se, fasole.
luate şi localitatea. Coloniale, Untdelemn etc.
Cu timpul vom complecta această listă.
Şefii de Judeţ,
A) Veţi ceti această listă cu atenţie şi veţi judeca
49
dacă din toate acestea Judeţul, Regiunea Dvs. ar putea
aproviziona cu câte ceva „Cooperativa Legionară” .
B. Vă veţi interesa de preţul — engros — şi îm
veţi comunica în termen de 4 zile libere.
Marfa, p r e ţ u l — e n g r o s — c o n d i ţ i u n i l e
de l i v r a r e .
50
şeală. Pentrucă nu va contribui în măsura cerută la ma
rea izbândă legionară, pe câmpul de luptă al comer
ţului.
Nu mai este vorba de o afacere, ci de onoarea noa
stră. Deaceea fiecare, cu tot sufletul lui, la treabă!
Vom răsturna o întreagă lume, care ne crede ne
putincioşi, vom răsturna şi învinge dând înapoi toată
linia jidovească, care a asaltat comerţul creştin, şi vom
recuceri poziţiile noastre româneşti pierdute.
învingând şi aici, pe această linie, vă puteţi ima
gina ce revoluţie va fi, câte valuri de simpatie nu se
vor ridica spre noi, câtă panică în liniile jidăneşti. Prin
aceasta ne vom apropia cu încă 100 metri de viitoarea
biruinţă românească legionară.
De aceea, cer tuturora, care vor conlucra pe acest
teren, o m a r e c o n ş t i i n ţ ă în cele mai mici amă
nunte, ca pe ori şi care câmp de bătălie.
Comerţul legionar înseamnă o fază nouă în istoria
comerţului pângărit de spiritul jidănesc: el se numeşte:
c o m e r ţ u l c r e ş t i n , bazat pe iubirea de oameni,
nu pe furarea lor, c o m e r ţ u l b a z a t p e o n o a r e .
C. Z. C.
51
lomnii, de multe ori bătute la maşină, anonim, şi multi
plicate în sute de exemplare, în care noi, cu trecutul
nostru de lupte, cu mândria noastră, suntem terfeliţi ne
contenit şi transformaţi pur şi simplu în slugile L u
p e ş t i i s a u a l e „ O c u l t e i ” , cu care se înţelege
că orice om, venind numai în simplu contact, s’ar deso-
nora.
Eri, la o întrunire din Bucureşti a acestui front ave-
rescano-georgist a fost admis să se citească o declaraţie
de adeziune a unei murdării morale (Stelescu).
Am înţeles prin aceasta că orice punţi între noi
s’au rupt.
De acum, mulţi, puţini câţi suntem:
I. Este exclus orice concurs de orice natură acestor
organizaţii.
II. Relaţiile personale, amicale ale legionarilor se
rup cu orice membru al acestor grupări.
Noi întindem mâna noastră legionară numai ace
lora care prin faptele lor dovedesc că ştiu ce însem
nează onoarea şi se menţin pe linia ei.
c. z. c.
52
Ea este înfiinţarea unei C a n t i n e l e g i o n a r e .
In vederea aceasta am găsit casa, de acum o săp
tămână.
Legionarii i-au făcut toate reparaţiile necesare
(cam multe căci biata casă e aproape o dărâmătură ui
tată în centrul capitalei).
Legionarii şi legionarele cu mult drag au dres pe
reţii, au desinfectat, au dres duşumelele şi au văruit cu
patru varuri.
Avem patru camere: 2 pentru dormit( pat comun
sistem Jilava); 2 pentru bucătărie şi masă.
*
Plita şi unele vase sunt ale soţiei mele. Restul le
vom procura.
*
Mesele şi tacâmurile, o parte, ne-au fost împrumu
tate de Stelian Georgescu-Insignă.
*
Masa va fi gătită în fiecare zi de legionarele de ser
viciu şi doamne prietene oare vor să facă un bine.
Doamna Vrani va face legătura şi va da directive
acelor legionare care nu se pricep suficient.
*
O masă va costa 6 lei şi va fi compusă dintr’tm sin
gur fel de mâncare bine gătit, curat, gustos, şi suficient.
Cu pâinea necesară.
Seara e bine să fie lapte cu mămăligă Kg. de
om).
¥■
La acest restaurant se va comanda cu insistenţă ca
să se consume ceapă şi usturoi în cantitate mare.
*
Alimente se vor cumpăra prin „Cooperativă” cu
preţul de „engros” .
*
Cooperativa va ajuta la lemne şi plata chiriei.
53
Aici vor putea mânea circa 30-40 legionari.
Şi anume:
a) Cei cu serviciile la Sediu.
b) Cei cu serviciile la Cooperativă.
c) Cei cari îndeplinesc diferite funcţiuni în miş
care.
Ex. Şeful Frăţiilor, al Centrului legionar, al Cen
trului Studenţesc, al Cetăţuilor.
d) Curierii cari sosesc din provincie.
e) Cei mai săraci dintre legionarii activi.
Toţi contra plată.
Celor dela a, b, c, d, li se vor plăti direct de către
organizaţiile respective.
Cei dela litera e vor fi obligaţi să muncească pen
tru a-şi câştiga 12 Lei pe zi.
Cine nu poate câştiga 12 lei pe zi p r i n p r o p r i a
s a m u n c ă , şi preferă să c e r ş e a s c ă şi să stea
totdeauna pe capul altora care muncesc, nu este n i c i
o m şi n i c i l e g i o n a r .
Nici o muncă nu e ruşinoasă. Cerşitul e ruşinos.
Mai bine la tăiat lemne şi cărat apă, decât la cerşit.
Trebuie să alungăm dela noi această mentalitate,
această boală.
O datorie de onoare trebue să ne facă să înţelegem
că, f i i n d valizi, suntem obligaţi a avea atâta bun
simţ în noi încât să ne câştigăm p r i n b r a ţ e l e şi
capul nostru cel puţin hrana de toate zilele. Aceasta nu
într^o ţară pustie şi săracă, unde în adevăr ar fi un
eroism, ci aici la noi unde hrana cade de-a gata din co
paci şi curge depe câmpuri bogate.
Toţi cei care într’o asemenea ţară nu-şi pot sau nu
au mândria de a-şi câştiga un 12 lei pe zi, cel puţin,
sunt n i ş t e i m b e c i l i , care nu-şi justifică cu nimic
dreptul la existenţă.
*
Intr’una din dependinţe se va face loc pentru:
54
1) Un ceaun de mămăligă.
2) Un cazan cazon militar, închis ermetic pentru
prepararea mâncării.
*
Recomand o c u r ă ţ e n i e e x e m p l a r ă , Doam
nelor şi Domnişoarelor dela bucătărie.
Toată lumea, înainte de a fi intrat în serviciu, tre-
bue să fi f ă c u t b a i e .
Să nu văd la bucătărie sau la servit fete sau cu
coane neglijente sau murdare.
Să nu găsesc păr, muşte sau sprincene în mâncare.
Cea mai mare atenţie, cea mai mare curăţenie.
*
Să nu aud de invidii, conflicte, între legionarele de
la bucătărie. Să nu aud vorbe.
*
Atenţie din partea celor cari vor mânca faţă de lo
cal, şi bunăcuviinţă faţă de legionarele cari servesc.
Să se lase acolo diverse t u t u e l i şi i n t i m i
t ăţ i , acolo eşti la un post, trebue să fii puţin mai so
lemn şi mai sever cu tine şi cu ceilalţi.
Şi mai ales: sunt a n u m i ţ i ţ â f n o ş i s a u ţ â f -
n o a s e, cărora le sare ţandăra şi sunt puşi pe ceartă
şi pe conflict.
Caută cu lumânarea ocazia conflictului.
Să ne m a i s c u t e a s c ă aceştia.
Să-şi stăpânească n e r v i i ş i f i r e a .
E o notă rea pentru un legionar.
*
Legionarul.......... însărcinat cu conducerea acestei
operaţii, trebue să aibă grijă de tot ce am scris eu aici.
Se va prezenta în fiecare zi la raport la mine cu
această condică, pe care va ţine-o în cea mai perfectă
ordine.
C. Z. C.
55
Bucureşti, 16 Octomvrie 1935
CIRCULARĂ
In urma raportului Nr. 6 din 16 Septembrie 1935
al Comand, ajutor Şeitan, Şeful organizaţiei Constanţa,
se citează cu Ordin de zi legionarii: Preotul Cucuetu,
Alexandru Ventonic, student; Vasile Cristea, învăţător;
Ilie Cicişanu, student; Răileanu, absolvent Arte şi Me
serii; I. Gurducalu electrician, pentru curajul şi rezis
tenţa lor.
Plecând, cu o barcă simplă făcută de ei, dela Un-
gheni, au străbătut Prutul, Dunărea şi Marea până la
Constanţa, trecând cu bine peste toate pericolele ine
rente unei astfel de călătorii.
C. Z. C.
56
— Cei ai D-lui Clime.
— Cooperativa.
— Popota.
— Croitoria.
— Cizmăria.
— Frizeria.
— Şeful F. D. C.
— Şeful C. S. L.
— Şefa Cetăţuilor de fete,
formează o singură familie legionară.
Toţi legionarii cari muncesc aici se consideră ca
m o b i l i z a ţ i voluntar la serviciile respective.
Ei vin nu din ordin, ci din dragostea lor pentru Le
giune şi ţară.
Şi stau cât vor.
In această calitate Legiunea trebue să le dea:
1) masă, 2) dormit, 3) îmbrăcăminte. (Aceasta din
urmă numai dacă stau un timp mai îndelungat, pentru
ca serviciul prestat să nu fie mai mic decât valoarea
hainelor). 4) o soldă de 4-5 lei pe zi.
*
D a c ă n i m e n i n u p l ă t e ş t e d i n t r e ei, a-
t u n c i c u m se v o r î n t r e ţ i n e ?
a) In această familie legionară nimeni nu poate
câştiga nimic.
b) Munca e gratuită pentru toţi cei din corpul fa
miliei. Ex. Frizerul bărbiereşte gratuit pe orice legionar
din familie. Cizmarul face gratuit ghete pentru frizer
şi ceilalţi, popotarii fac gratuit mâncare pentru frizer,
cizmar, croitor, etc.
c) Dar alimente pentru masă, piele şi talpă pentru
ghete, stofe pentru haine, — solda de 4 lei pe zi —, de
unde le luăm?
Din două surse:
1) Pentru toată lumea chiar legionară din afara
„familiei legionare” munca nu mai este gratuită (pen-
57
truca fiecare muncind în altă parte câştigă ceva şi are
de unde plăti).
Pentru aceştia se va face un preţ: la frizer, la ghe
te, la haine, la popotă.
Tot ce se va aduna pe această cale se va trece, nu
la fiecare în buzunar, nimeni neputând să câştige, ci la
fondul f a m i l i e i l e g i o n a r e , pentru întreţine
rea ei.
2) Dacă nu ajunge atunci:
Diversele organizaţii vor contribui pentru întreţi
nerea oamenilor lor:
F. D. C. pe şeful lor, Centrul legionar pe al lor,
Centrul pe ai lui, ş. a. m. d., căci cine slujeşte la altar,
dela altar trebue să mănânce.
Cine p o a t e f i p r i m i t în a c e a s t ă f a
milie?
Două condiţii se cer :
1) Dragostea şi 2) Vrednicia.
Tot mecanismul acestei familii se bazează pe dra
gostea fiecăruia, pentru toţi camarazii şi pe a tuturora
pentru Legiune, pentru ţară şi pentru Dumnezeu.
Tot ce se face nu se face nici din interes, nici din
ordin, nici din Datorie, ci numai din Dragoste.
E comunism?
In înţelesul iudaic, nu. Pentrucă acesta pleacă dela
materie şi rămâne în materie, dispreţuind valorile mo
rale ale lumii, pe când noi plecăm dela acestea şi trăim
cu ele, dispreţuind materia.
Comunismul lucrează d in u r ă în contra celor
cari au, noi din d r a g o s t e pentru cei ce n’au.
Noi suntem şi însemnăm o r e n u n ţ a r e din dra
goste pentru cel sărac şi pentru ţară.
Comunismul înseamnă anticreştinism, iar dragos
tea este esenţa religiei creştine.
*
Nu poate intra cei ce nu are c a p a c i t a t e de
58
ti r a g o s t e. Poţi avea toate calităţile, nu poţi fi primit
în această familie legionară dacă p a ş i i t ă i n*au fost
mânaţi aici de dragoste.
Şi nu poţi rămâne dacă dragostea ta nu mai func
ţionează, tu devenind un element de discordie şi neîn
ţelegere.
*
A doua condiţie este vrednicia.
Pentrucă această familie ar fi periclitată din mo
mentul apariţiei paraziţilor. Oameni cari ar consuma
fără ca să fie capabili de a aduce un aport. Aceştia ar
deveni o adevărată pacoste peste truda celorlalţi.
Deci, când cineva doreşte să intre, trebuie întrebat:
ce aport poţi aduce D-ta?
A re a c e a s t ă f a m i l i e l e g i o n a r ă a v an -
t a g i i?
Da:
1) Pentru ei neconsumând decât strictul necesar,
restul rezultatului muncii lor merge pentru înflorirea
Legiunii şi a ţării.
In modul acesta se poate înzestra o ţară, o organi
zaţie cu tot ce-i trebuieşte pentru luptă şi pentru viaţă.
2) In mijlocul vieţii legionare aceste familii înche
gate pe cimentul dragostei sunt ca nişte piloni de beton
armat înfipţi în pământ pe care nici un inamic, nici o
putere, nici un fel de cutremur, nu-i va putea deplasa.
3) Aceşti legionari din familii, dăruiţi în întregime
Legiunii şi ţării, trăind cu gândul la luptă, sunt adevă
raţii c a z a c i ai poporului român. Totdeauna înarmaţi
sufleteşte şi gata cu armele lor pentru a-şi apăra Le
giunea şi ţara.
4) Aceste familii legionare vor fi în mijlocul celor
lalţi un permanent exemplu de viaţă legionară: de re
nunţare, de dragoste şi camaraderie, de vrednicie şi
muncă, de vitejie, de bunăcuviinţă.
Şi dacă la aceste avantagii ale colectivităţii se pot
59
adăuga şi avantagiile individului, forma familiei legio
nare devine perfectă.
1. Durerile şi greutăţile vieţii se suportă totdeauna
mai uşor de mai mulţi împreună decât de unul singur.
2. Biruinţele, peste piedicile de netrecut câteodată
pentru unul singur, se câştigă pe nesimţite de către mai
mulţi împreună.
Trustului diverşilor capitalişti şi speculatori trebue
să le opunfem trustul o a m e n i l o r s ă r a c i .
3. Nici /o greutate, nici o mizerie materială, nici o
durere nu te desfiinţează, ci dimpotrivă fiecare îţi dă
o nouă tărie, o putere de viaţă în plus atunci când ai
putut să prinzi marele secret de fericire al învăţăturei
creştine: dragostea, şi să te plasezi cu ea în slujba ca
marazilor, a Legiunii şi a ţării tale.
Orice muncă, orice efort, orice durere, orice jertfă
p e n t r u ţ a r a ta, sunt fiecare un balsam, o bucurie
peste sufletul tău.
Pe toate celelalte eforturi, dureri, jertfe şi lovituri
le consideri ca nenorociri care te doboară sufleteşte, în
pământ.
*
Deaceea familia legionară plasând pe individ pe
linia D r a g o s t e i şi în slujba ţării şi a unor mari
idealuri, îi face viaţa fericită.
*
Organizare.
Această familie legionară are un şef numit de Şe
ful Legiunii.
El va fi ajutat de un ajutor.
Ambii îşi vor păstra şi funcţiile de muncă.
*
Numărul unei familii legionare poate începe dela
10 şi merge până la 50.
60
Familiile se pot întinde în măsura în care se poate
întinde dragostea, în mijlocul unui popor.
*
Legea a ju toru lu i r e c i p r o c .
Bolnavii sau cei căzuţi în nenorocire vor fi ajutaţi
de familia legionară.
In momentul în care un membru s’a săturat, se
poate retrage oricând şi poate apoi reveni oricând în
sânul acestei familii.
-V .
61
In mănăstiri este o stare de rugăciune permanentă.
Neamul nostru, plin de păcate, trăeşte în baza ru
găciunilor necurmate ale maicilor retrase de lume şi
ale călugărilor din toate mănăstirile şi schiturile ţării.
îmi permit a vă face o rugăminte: rugaţi-vă necon
tenit, pentrucă în momentul în care mănăstirile şi bise
ricile nu se vor mai ruga, ţara aceasta se va prăbuşi.
Ruagţi-vă şi pentru noi cari suntem plini de păcate
şi pentru biruinţa armatei noastre legionare-creştine.
C. Z. C.
Camarazi,
62
Din aceştia s’au cheltuit pentru reparaţii 40.000 lei
10.000 s’au dat pentru tipărituri.
Pentru începerea propriu zisa a comerţului mai
avem disponibilă o sumă de circa 20.000 lei. Dacă din
ea vom plăti diverse taxe şi mici transporturi, vom ve
dea că rămânem cu aproape nimic.
F a c a p e l la t o ţ i ş e f i i de c u i b di n
C a p i t a l ă , ca să pună această problemă la prima şe
dinţă a cuiburilor respective, după care şefii de cuib se
vor prezenta la mine individual, cu propunerile pe care
le au de făcut faţă de problema pusă şi cu ajutorul de
care sunt capabile cuiburile lor.
E uşor a ţine şedinţe.
Acum să vă văd, la greutăţi şi la probe, cine rezistă.
Şefii de cuiburi se prezintă la mine în ordinea în
care sunt gata până Luni seara, 4 Noemvrie 1935.
Ca totdeauna cu drag
C. Z. C.
2 Noemvrie 1935
HORIA SIMA
C. z. c.
63
6 Noemvrie 1935
CAMARADE,
Am primit scrisoarea.
E drept ceeace scrii, dar D-ta ai mai vorbit cil Doc
torul Andonescu, cu Cristian, cu Antohi.
Ei toţi însă au observat îndoiala D-tale.
Eu însumi, cu sufletul meu, am simţit că te-ai în
doit.
N’ai spus odată că e mai prudent ca să rămâi mai
deoparte, să nu mai faci politică, etc.?
Un om cu credinţă în Dumnezeu nu poate să se
îndoiască.
Eu te ştiam că eşti credincios.
Ce păcat ai făcut, întreabă-te singur în fundul con
ştiinţei, sau ce încercare ţi-a trimis Dumnezeu, că ţi-a
ridicat Lumina Lui, acum după 14 ani de luptă.
Camarade, simt eu că erai să te înneci, şi să mori
moartea cea fără de înviere.
Ai scăpat.
Eu nu-ţi dau altă pedeapsă decât aceea a părerii de
rău pe care vei avea-o, de câte ori te vei întâlni cu cei
în faţa cărora te-ai îndoit.
Cu acelaş drag.
c. z. c. "
P. S. Pe ceilalţi lasă-i. Să ne căutăm de ale noastre
păcate.
11 Noemvrie 1935
C O N T R O L U L L E G I O N A R
Circulară
I. Toţi legionarii deţinători de funcţiuni publice sau
particulare (Oficii comerciale, Societăţi studenţeşti, Cen
tre, Uniuni, Cercuri judeţene, Societăţi culturale, etc.)
64
sunt supuşi in timpul funcţiunii sau la sfârşit, unui ser
viciu de control: denumit C o n t r o l u l l e g i o n a r .
II. Scopul acestui C o n t r o l l e g i o n a r este:
1. De a păzi, ca activitatea legionară să se menţină
pe cea mai înaltă linie de corectitudinc, pricepere şi
moralitate.
2. De a păzi pe legionarul în funcţiune împotriva
calomniatorilor şi bănuitorilor, scutindu-1 de neliniştea
unor atacuri piezişe şi perfide.
III. Nici un legionar nu poate părăsi o funcţiune
pe care ar fi exercitat-o fără a fi descărcat de acest ofi
ciu al Controlului legionar.
El, legionarul, este dator să anunţe pe Şeful Legiu
nii cu o lună înainte de predarea serviciului, cerând ca
să fie supus controlului legionar.
IV. Şeful Legiunii numeşte controlorul 1, 2, 3,
(după împrejurări) dintre Comandanţii legionari. Mai
târziu e posibil să se creeze legionari definitiv ataşaţi
acestui oficiu.
C um l u c r e a z ă C o n t r o l u l l e g i o n a r .
1. Cercetează întreaga activitate financiară, morală,
politică, într’un cuvânt, întreaga purtare a legionarului
căutând a observa dacă acesta s’a ţinut sau nu pe marea
linie de onoare şi înălţime legionară.
2. Controlul se va face cu mare amănunţime, cu
mare conştiinciozitate şi cu mare severitate. Aici nu
există nici toleranţă, nici milă.
3. Raportul se înaintează Şefului Legiunii care no
tează cu: excepţional, foarte bine, bine, mulţumitor, lasă
de dorit, rău.
*
Ca sfârşit repet:
Legionarul încărcat cu o funcţiune poartă cu el în
treaga noastră onoare. Legiunea şi noi toţi suntem an-
gaj aţi prin actele lui.
C. Z. C.
65
14 Noemvrie 1935
C I RC UL A RA
Camarazi,
c. z. C.
66
14 Noembrie 1935
LA DESCHIDEREA COOPERATIVEI
In l o c d e d i s c u r s
1) Am luat hotărîrea de a porni pe acest drum pă
răsit de români — al comerţului — în zilele de 13 şi 14
Septembrie 1935.
2) Tot ce se vede aici, în afară de părţile de fier.
este lucrat de mâinile noastre.
Zidărie, rafturi, vopsitorie.
3) Am plecat pe această cale cu 73.000.- sumă adu
nată de noi în tabăra Carmen-Sylva.
4) Pesle 60.000 lei au întrat în reparaţii.
5) Deaceea, astăzi 14 Noembrie, ne prezentăm cu
puţine mărfuri. Şi acelea numai pe credit. Coloniale nu
avem pentrucă nici un angrosist de coloniale n’a voit
să ne acorde credit nici măcar de 5000 lei. Le vom ridica
şi noi creditul mâine când vor veni să-l ceară dela noi.
Noi, poporul român, am acordat atâta credit tuturor
veneticilor ca să se umfle ca balenele aici în ţara noas
tră şi ei nau nici măcar inteligenţa, necum bunul simţ,
de a se purta cum trebue.
*
6) In general tot ce se va găsi m a i b u n , m a i c u
r a t , m a i s ă n ă t o s , în ţara noastră, vom aduce.
7) Lumea trebue să ştie că aici nu va găsi nici
marfă proastă şi nici cântar strâmb. Aici totul este să
nătos şi corect ca sufletul legionarului.
Prin această operă comercială urmărim*.
A) Să reînviem vechiul renume al comerţului româ-
ncsc şi creştin, bazat pe o n o a r e şi p e d r e p t a t e de
o a m e n i , iar nu pe jefuirea lor.
Renume pângărit şi dispărut odată cu bietul comer
ciant român, în faţa năvalei iudaice.
67
B) Să arătăm ţării acesteia că s’au născut în sfârşit
o mână de tineri pe acest pământ românesc, crescuţi în
credinţa legionară, care ne încumetăm să ne măsurăm
în vrednicie cu oricine şi să repunem pe români în pozi
ţiile lor economice pierdute.
C) Să sfărâmăm în zece bucăţi argumentul că Ro
mânii sunt incapabili de a face comerţ şi că trebue deci
să se resemneze în situaţia de robie economică la care
au ajuns.
C. Z. C.
24 Noemvrie 1935
LEGIONARULUI.... AVOCAT.
Camarade,
68
Bucureşti, 26 Noembrie 1935
CIRCULARA Nr. 10
Stabilirea raporturilor dintre „Porunca Vremii”
şi mişcarea legionară.
Către Şefii de Organizaţii Judeţene,
spre a fi răspândită in lumea legionară.
I
1. „Porunca Vremii” este o foaie antisemită bună.
2. Cei ce scriu la ea, în frunte cu directorul ei,
afară de Dragoş Protopopescu, sunt însă antisemiţi re
cenţi, netrecuţi prin examenul timpului şi al încercărilor.
3. Când nu e garanţia acestui examen, toate lucru
rile se ştiu unde încep, dar niciodată nu se poate şti unde
se sfârşesc.
4. De aceia, voi legionarii, cetiţi „Porunca Vremii” ,
dar fiţi în gardă la fiecare articol, la fiecare cuvânt,
pentrucă nu este a noastră. Noi numai ce este al nostru
ştim de unde începe şi unde sfârşeşte.
II
Am observat după un an de apariţie că nu tot ce
se scrie în ea este pe linia noastră. Sunt chiar multe lu
cruri, care ni se par dictate din cabinetul Ministerului
de Interne.
Atacuri necontenite şi nedrepte la adresa D-lui
Iuliu Maniu.
Intrunul din numere se cerea chiar „arestarea” tu
turor maniştilor, aducându-li-se acuzaţia, destul de
perfidă, că atacă Monarhia.
Pentru respectul adevărului, însă să se ştie de toţi
că Domnul Maniu atacă nu pe Rege, ci vâscul din jurul
Său, care omoară pe Rege şi nimiceşte Monarhia ro
mânească.
M’am simţit umilit când pe pagina I-a eram lăudat
eu sau noi, iar pe ultima insultat Dl Iuliu Maniu.
69
Omul acesta pe drept cuvânt poate să ne fiarbă şi
pe noi în aceeaşi oală, în care fierbe „Porunca Vremii” .
Domnul Iuliu Maniu ne este adversar, dai* după dogma
legionară nu ne este permis a ne purta fără onoare cu
nici un adversar. Cum se poartă sau se va purta el cu
noi, e treaba lui.
Şi vor mai fi fiind şi alte chestiuni, în care nu vom
fi de acord cu „Porunca Vremii” .
De aceea, pentru a nu lovi totuşi într’o foaie care,
deşi nefiind a noastră, e românească cel puţin jumătate
din ea, deviza noastră este: „ C e t i ţ i c u t o ţ i i „ P o
r u n c a V r e m i i ” , d a r n u c r e d e ţ i t o t c e se
s c r i e î n ea.
C. Z. C.
P. S. Ni se cer lămuriri cu privire la conferinţele
întreprinse de Dl. Dr. I. Rădulescu. Şi anume se pro
pune legionarilor să facă manifestaţii, etc., cu aceste
prilejuri. Nu e cazul.
CIRCULARA Nr. 11
(Urgent)
Către Şefii de Regiuni şi Judeţe.
Rog atrageţi de urgenţă atenţia tuturor legionarilor
că se prezintă în diferite oraşe un excroc şi agent cu
numele: legionarul Popescu.
El falşifică scrisori şi iscălituri, prezentându-se pe
la diverşi comercianţi în numele „Cooperativei Legio
nare” , încheind angajamente şi luând aconturi. Fiţi în
gardă faţă de orice musafir care se prezintă.
Luaţi măsuri pentru a-1 da pe mâna poliţiei.
C. Z. C.
70
23 Februarie 1936
CIRCULA RĂ
Cu adâncă durere şi cu mâhnire, am citit într’o
foaie, articolul intitulat „Scrisoare deschisă adresată
Domnului General Cantacuzino-Grănicerul” şi iscălit:
George Beza.
In acest articol este atacat cu o necuviinţă fără ase
mănare, bătrânul nostru general, care ne-a însoţit cu
un sentiment de onoare inegalată în cele mai vijelioase
momente ale noastre şi sub acoperişul căruia, trăim în
treaga mişcare legionară.
Evident că asemenea necuviinţe nu pot atinge per
soana lui. Şi nu are nevoie de nici un fel de apărare.
Insă acest atac, este tot ce putea să aştepte inamicul.
Toţi inamicii mişcării noastre legionare şi ai naţiei ro
mâneşti, în aceste momente: „Cu arma pe care le-o
arunci vor trage în noi” . Dar suntem cu mult prea pu
ternici pentru a privi, nu cu îngrijorare, ci numai cu
scârbă, acele lovituri.
— Şi este pentru prima oară când aceşti duşmani
îi vor zice „Domnul” Beza. Şi-l vor preţui în foile lor.
*7Î*
Pe Beza l-am făcut, cu ocazia ultimelor avansări
legionare, Comandant legionar. Plecând apoi la Car-
men-Svlva, în lipsa mea, a fost pedepsit de Domnul Ge
neral Cantacuzino, cu eliminarea din organizaţie: pen
tru refuz de executare de ordin.
Când, mai târziu, am venit în Bucureşti, l-am ru
gat pe Domnul General să-i suspende pedeapsa, deoa
rece conţinutul ordinului de eliminare era jignitor pen
tru Beza. Domnul General, cu cavalerismul său cunos
cut, mi-a spus: „Dacă am făcut o nedreptate, o repar” .
A suspendat ordinul dat şi a transformat pedeapsa în
trei luni eliminare. Intre timp, Beza scrie un articol în-
tr'o foaie. Aflând, spun legionarilor să-l trimeată pe
Beza la mine, la Carmen-Sylva, pentru a vorbi cu el, şi
am plecat.
Peste câteva zile a venit Beza.
L-am primit în casă şi în cadrul familiei mele, ca
pe un frate mai mic, cu toată dragostea şi cu tot su
fletul deschis.
I-am spus însă că, din punctul de vedere al liniei le
gionare, a greşit grav, scriind articolul. Mi-a spus că s’a
dus la acea foaie cu un plan: să cerceteze ceva. Şi a
descoperit că foaia este subvenţionată de D-nii Col. Ga
briel Marinescu, Prefectul Poliţiei, şi de Parisianu.
L-am sfătuit atunci să se retragă cavalereşte din
rândurile legionare, neputându-se acomoda acestui spi
rit şi credinţei necesare unui legionar. Pentru ca mai
târziu să nu creieze dificultăţi organizaţiei, din cauza
construcţiei lui sufleteşti aparte, căruia eu îi găsisem o
infirmitate: i m p o s i b i l i t a t e a d e a c r e d e în
D u m n e z e u (pe care, timp de un an, înccrcasem s’o
tratez, însă cu rezultatul care se vede).
In modul acesta, el va avea o a t i t u d i n e co
r e c t ă . Va f i un o m d e o n o a r e .
Iar eu îi voiu păstra prietenia, stima şi dragostea
mea.
După aproape o săptămână, a plecat, despărţindu-
mă de el, cu drag, înţeleşi că va proceda aşa. adică se
va retrage.
După câteva zile numai, în aceste ceasuri de mize
rie pentru mine şi ai mei, de griji, pândiţi şi atacaţi
din toate părţile, citesc cu inima s c â r b i t ă acest ar
ticol, nu îndreptat înspre Generalul Cantacuzino. care e
inatacabil, ci spre inima mişcării noastre.
Pe care articol, faţă de modul cum m’am purtat eu
cu Beza, îl consider ca pe un a c t de m a r e m işe-
lie o m e n e a s c ă .
Acest act l-a transformat î n t r ’un
mi şel .
72
Pentru aceasta şi pentru purtarea lui obraznică
faţă de D-l General — un om acoperit de răni şi de
glorie pe câmpurile de bătălie şi acum, la sfârşitul
vieţii sale, acoperit de lovituri pentru noi şi viitorul
nostru, — pentru atitudinea lui complectamente con
trară spiritului legionar şi pentru infama atitudine faţă
de neamul său românesc, în aceste zile grele, este de
astăzi înainte, eliminat din mijlocul nostru, cu pierde
rea gradului pe care l-a avut ultimele două luni.
N’am crezut că dragostea, loialitatea şi grija cama
raderească vor putea fi răsplătite în modul acesta.
Cu această părere a mea:
a c t de m a r e m i ş e l i e o m e n e a s c ă ,
omul acesta va merge tot restul zilelor sale.
C. Z. c.
Carmen-Sylva
73
Tot nu s’au învăţat minte canaliile dela Prefectura
Poliţiei, că noi 1111 putem fi învinşi prin minciună şi in
famie?
Aşteptaţi numai puţin, să-i vedeţi la urmă.
Cu mult drag tuturora
C. Z. C.
Hura! Am citit! Sunt încântat!
Şi zic: Să trăiască Legiunea şi Căpitanul!
General Gh. Cantacuzino.
74
talent, este mai puţin o inteligenţă şi aproape deloc o
înţelepciune.
Mai bine să se încredinţeze soarta unei ţări unui
înţelept fără talent, decât unui talent lipsit de înţelep
ciune.
A p r o p i e r e a de R u s i a .
I. Este un gest de t r ă d a r e pe care poporul ro
mân îl face faţă de Dumnezeu şi faţă de ordinea morală
a acestei lumi şi faţă de popoarele care stau în slujba
acestei ordini, în războiul cu p u t e r i l e n i m i c i
toare ale răului.
Onoare acestor popoare.
Gestul nostru murdăreşte în faţa istoriei obrazul
poporului român, îl desonorează.
Numai cu sânge, cu sânge mult, vom mai putea în
viitor să ne răscumpărăm onoarea pierdută în faţa ace
lor pe cari îi trădăm şi care ne vor desconsidera.
II. De vor intra trupele ruseşti pe la noi şi vor ieşi
învingătoare, în numele Diavolului, cine poate să crea
dă, unde este mintea care să susţină, că ele vor pleca
dela noi, înainte de a ne s a t a n i z a , adică bolşeviza?
Consecinţele? Inutil a le discuta.
*
Dacă însă vor ieşi biruitoare armatele creştine, re
zultatul va fi î m p ă r ţ i r e a n o a s t r ă , desfiinţarea
S t a t u l u i român, ca plată pentru trădarea noastră.
Vom merge cu capul plecat noi, Românii, şi nici
odată nu vom mai îndrăzni să ridicăm ochii şi să pri
vim în faţă neamurile cari au rămas cu riscul vieţii lor
pe linia onoarei.
Ele au dreptul să ne dispreţuiască, văzând numai
o s c i l a ţ i i l e noastre de azi.
Cei ce poartă răspunderea viitorului României, în
ceasul de fată, să ia aminte!
C. Z. C.
75
10
EDUCAŢIE LEGIONARĂ
Către Comandanţii de Tabere
Dragii mei,
Nu v’am putut scrie până acuma deoarece am fost
ocupat.
Din fugă vă scriu următoarele:
1) Aveţij'grijă de educaţia legionarilor.
Aceasta/se poate realiza:
A. Prin exemplu de viaţă comună!
Ducând aceiaşi viaţă cu ei.
Purtându-vă cu bunătate şi cu iubire.
înlăturând din vorbă, comandă, şi gesturi manifes
tările de plutonier major de trupă, înlocuiţi cuvintele
„mă” , „mişcă mai repede” , etc...
B. Prin lecţiile de educaţie prin care le ţineţi în
şedinţă.
Aici veţi insista asupra următoarelor chestiuni:
1) Boala desunirii şi a certurilor din organizaţie.
2) Pâra camaradului, şoapte la ureche, intrigă.
3) Nemulţumiri în contra şefilor care au şi ei şefii
lor care îi controlează.
4) Spionajul şi trădarea.
Insistaţi cu deosebire asupra purtărei în societate a
legionarului.
Prin purtarea sa un legionar poate să ne facă cel
mai mare bine sau cel mai marc rău.
Nu daţi exemplu de purtări urâte, necuviincioase,
mândrie, îngâmfare, discuţii prosteşti, etc.
Legea tăcerii, ocoliră oricărui conflict.
Omul corect.
In chestiunea instrucţiei insistaţi asupra:
Poziţiei de drepţi, salutul, prezentarea, onorul, mar
şul legionar.
Dragii mei, ţara e plină de tabere. Pretutindeni e
76
s
ordine. Lumea este mulţumită de munca şi purtarea
noastră.
Fiţi cu toţii pătrunşi că zi cu zi şi ceas cu ceas pre
gătim un mare viitor acestui neam românesc.
Cu mult drag
C. Z. C.
77
d e v e z i c u m ţi-se o m o a r ă m i ş e l e ş t e p e n
tru a d o u a o a r ă e r o i i tăi!
Adresându-mă D-voastră, ofiţeri ai armatei române,
care aţi rămas vii în urma crâncenului răsboi, vă în
treb: V e ţ i l ă s a f ă r ă n i c i un r ă s p u n s o f e n s a
adusă acestor sfinte oase?
General Cantacuzino-Grănicerul
*
6 S
DOMNULE GENERAL
In dimineaţa zilei de 5 Septemvrie (ora 4,30) am
fost împresuraţi de 200 de jandarmi sub comanda unui
maior care, după ce s’au făcut de râs — adică au atacat
prin salturi noaptea înconjurând tabăra pe o rază de
500 m., au văzut că nu au de a face decât cu 17 persoane
la care nu au găsit —nu vorbim de arme — nici măcar
bricege.
Au venit din ordinul guvernului care ştia că în
această tabără sunt 500 legionari şi că se pregăteşte o
mare revoluţie (?).
Văzând că s’au făcut de râs în faţa soldaţilor, ma
iorul şi procurorul au plecat ruşinaţi, după câteva mi
nute, lăsându-ne pe seama majorilor.
Au făcut percheziţii şi n’au găsit nici bricege — cum
spuneam. — Ne-au ajutat să transportăm bagajele şi ali
mentele şi în Predeal ne-au lăsat liberi.
In urmă au rămas vre-o 20 de jandarmi cari din
ordinul d-lui maior Hariton — comandantul legiunei de
jandarmi — au distrus cu topoarele şi târnăcoapele tot
ce am realizat noi acolo. Nu au stricat construcţiile noi.
In nebunia furiei au aruncat osemintele şi obiectele
adunate de noi — călcându-le în picioare. Au distrus
crucea, evanghelia, candela şi icoana pe care le pusesem
la sanctuarul improvizat până la terminarea construc
ţiei noului sanctuar care se apropiase până la acoperi?
78
Devastarea s’a făcut sub comanda şefului de post
din Comarnic şi în faţa unui legionar lăsat de mine în
tabără să ia în primire ■
— cu inventar — sculele.
Informat de ce s’a petrecut acolo, am trimes ime
diat Majestăţii Sale următoarea telegramă:
79
i
Aflând de exedierea acestei telegrame, s’a dat or
din să meargă sus două care, să readucă osemintele şi
obiectele şi să le ducă noaptea pe f u r i ş la cimitirul
eroilor.
Dumnezeu i-a înfrânt. Când poposeau acolo sus cu
carele, nişte ciobani le-au furat hamurile şi apoi au
întins ei de care din Susai până jos. I-a prins însă ziua
şi toată lumea din Predeal a văzut cortegiul ruşinii lor.
Nu există om în Predeal pe buzele căruia să nu tremure
vorbe de blestem pentru cele ce au făcut.
După ce au terminat netrebnica-le faptă au părăsit
tabăra lăsând-o pustie.
Eri şi azi a fost un adevărat pelerinaj în tabără. A
fost sus lume — să vadă dezastrul.
De mâine încolo încep tabăra. Am pe lângă mine
numai vre-o 5 legionari. Mă duc şi iau dela început.
Voi instala în altă parte — fosta tabără să rămână ca
o dovadă a profanării.
Reîncep iarăşi cu nimic şi ne vom reface cu atât
mai vârtos cu cât am fost distruşi.
Ar fi trebuit să viu personal să vă raportez. Nu pot
însă părăsi localitatea, deoarece în afară de tabără mai
am jos în Predeal şantierul de şindrilă unde s’au pre
gătit 20.000 şindrile. Şantierul este instalat în curtea
unei femei văduve sărace şi cu doi copii. Pentru că ne-a
dat găzduire, îi reparăm casa.
Poate ar fi bine, ca telegrama să fie trimisă şi
Patriarhului şi altor personalităţi.
Restul, Domnule General, merge bine.
80
DOMNULE GENERAL,
81
soleu în care să adun aceste oase şi raniţele şi cartu
şierele şi hainele lor pline de sânge, pe care în unele
locuri le-am găsit neputrezite. Am luat această hotărîre
nu numai dintr’un sentiment de pietate, ci şi de ruşine.
Pentrucă orice neam din lume, fie el chiar un trib de
sălbateci, dacă ar afla că după 20 de ani dela răsboiu
sfintele oase, făuritorii României Mari, eroii noştri, sunt
mâncaţi de fiarele sălbatece în păduri, şi-ar întoarce
capul cu oroare şi ne-ar dispreţui pentru totdeauna ca
pe un neam de nemernici.
După o muncă a tinerelului, cărând pietre şi ciment
în spate dela kilometri, acest mausoleu este aproape
gata. Acum s’a întâmplat infamia care ne sângerează
inimile şi ne umple ochii de lacrimi.
Domnule General, D-voastră care eri aţi comandat
aceste oase, acum fără glas, veţi lăsa onoarea lor fără
satisfacţie?
Fi-vom noi tineretul acestei ţări, mişeii cari vom
lăsa nerăsbunate oasele eroilor acestui Neam?
Va lăsa oare Regele României pe cei ce au căzut
sub comanda Părintelui Său şi sub a Sa? Va lăsa Ei
oare, ca să se abată asupra armatei şi ţării blestemul
miilor de soldaţi care au murit pe front?
Ar fi începutul unor mari nenorociri cari s’ar
abate peste armata română şi peste ţară.
Părerea mea este că nu se poate ieşi dc aici de
cât prin:
1) Imediata scoatere a întregei jandarmerii din ca
drele armatei române (cu schimbările denumirilor di
verselor grade şi a uniformei), pentru ca actul să nu
dezonoreze armata şi să nu se întindă blestemul asu
pra ei. Actul infam să rămâie ca un act săvârşit de nişte
borfaşi, comisari de poliţie, secături, dar nu de armată.
2) Pedepsirea celor doi ofiţeri ai căror subalterni
au fost capabili de asemenea crimă. Nu sunt direct vi
82
novaţi, dar trebue să răspundă pentru faptele trupei pe
care au comandat-o.
3) Arestarea jandarmilor plutonieri şi sergenţi şi
judecarea lor pentru profanare.
4) Domnule Geneal, nu cerem pentru noi şi pentru
tabără nici un fel de satisfacţie. Cerem satisfacţie în nu
mele sfintelor oseminte. Aceste pedepse nu au carac
terul de răsbunare. Se cere o j e r t f ă de i s p ă ş i r e .
Neamul acesta trebue s’o dea. Nu va da-o nimeni, ea
îşi va lua singură drepturile sale. Se vor abate neno
rociri asupra noastră.
Nu sunt de părere să se facă manifeste sau să se
agite masele populare. Vă rog însă, să anunţaţi confi
denţial prin adrese: pe toţi generalii armatei române şi
pe toţi Comandanţii de regimente.
Miercuri 9 Septemvrie 1936.
Corneliu Z. Codreanu
*
S’a ordonat o anchetă. Preşedintele comisiei de an
chetă a fost D-l Paul Goma. Din comisie a făcut parte
şi D-l Col. Milicescu din jandarmerie. Comisia a con
stat că nu-i adevărat nimic din cele afirmate mai sus
şi că nici un jandarm nu este vinovat.
C. Z. C.
10 Septemvr
CĂRŢILE ŞI BIBLIOTECA LEGIONARULUI
1) Din economiile tale cumpără azi o carte, mâine
alta şi fă-ţi o bibliotecă. O mică bibliotecă legionară.
Ea să fie podoaba şi mândria casei tale. Ea îţi va lu
mina cugetul şi te va îndrepta totdeauna pe drumul cel
bun.
2) Când vrei să faci cuiva un bine; dacă-1 iubeşti
şi dacă vrei să-i faci o bucurie; dacă vrei să-l salvezi
83
de pe o cale rătăcită; c u m p ă r ă pentru el o cărticică
«si trimite-i-o. Mica jertfă îţi va fi răsplătită când vei
şti că ai salvat un om.
3. Caută, pe cât posibil, să te aprovizionezi numai
dela regia legionară. îndeamnă prietenii d-tale să cum
pere numai dela regia legionară. Dacă cunoşti un co
merciant, un advocat, un industriaş, fă-i să cumpere
timbre dela noi. De asemeni vreo instituţie care are ne
voie de timbre: să le cumpere de aici. Căci astfel dai
o mână de ajutor luptei uriaşe dintre noi şi cei ce vor
să ne cucerească această ţară.
T i n e r e , la toate colţurile de stradă te aşteaptă
duşmanul cu îmbietoare cărţi şi reviste, ca să te otră
vească. Fii tare. Respinge otrava. Cumpără numai lite
ratura şi foile naţionaliste şi creştine. Soarbe fiecare
cuvânt din apa vie a scrisului românesc-naţionalist-
legionar.
C. Z. C.
20 Septemvrie 1936
PENTRU CUMPĂRĂTORUL DELA COOPERATIVĂ
Pentruce o femeie româncă trebuie să cumpere
dela Cooperativa Legionară?
I) Pentrucă în acest comerţ se întrezăresc hotărîrile
tineretului român de a se lupta cu hidra iudaică, acolo
unde ea se crede invincibilă: pe terenul comercial.
Femeie româncă, soţie de muncitor sau de profesor
universitar, trei sferturi din întregul comerţ românesc
se află în mâini jidoveşti.
Vei şovăi tu oare în a da concursul tău, în a adu
ce jertfa ta, acestui fericit şi mântuitor de neam înce
put de comerţ românesc?
Vei lăsa tu fără încurajarea ta pe cei ce luptă, cu
atâta încredere, în numele neamului?
84
Priveşte pe toate fronturile lumii cum femeia lup
tă şi se jertfeşte pentru neamul ei. Priveşte Italia, Spa
nia creştină, Germania, etc.
Ce jertfă faci tu?
*
Pentruce o femeie româncă trebuie să cumpere dela
Cooperativa Legionară?
II) Pentrucă din câştigul care se realizează, o parte
se întrebuinţează pentru p â i n e a unui tineret care
vrea să m u n c e a s c ă ; iar altă parte merge pentru
lupta cea mare a Românilor.
Altfel banul tău merge pentru p â i n e a s t r ă i
n u l u i şi pentru lupta lui în contra naţiei tale.
III) Pentrucă la Cooperativa Legionară este mar
fă bună şi cântar drept.
Nu e aşa bună?
Va fi mâine, dacă tu vei da concursul tău, azi. Căci
toate începuturile sunt grele.
E mai bună la vrăjmaş?
Dar cine este aceea care va da apă cu mâna ei
vrăjmaşului care ne-a cucerit întreaga noastră econo
mie naţională?
*
Doamnelor,
Cooperativa Legionară se află în strada Gutenberg
nr. 3 (fostă Imprimeriei), lângă Monitorul Oficial, Sta
ţia de tramvai Liceul Lazăr.
Coloniale şi vinuri alese.
Pentru comenzi mai mari sunteţi servite acasă fără
nici o plată deosebilă.
c. z. c.
*
începând dela 14 Septemvrie a. c., Cooperativa a
intrat pe un an de zile sub conducerea Legionarelor.
85
Bucureşti, 20 Septemvrie 1936
AJUTOR DE ALEGERI
C i r c u l a r a Nr. 42
Către Şefii de Regiuni şi Şefii de Judeţe
In caz că la diferite alegeri comunale, judeţene sau
parlamentare şi numai când partidele ce candidează
cer dela Centru sprijin, legionarii primesc ordinul să
voteze anume liste.
A.) Legionarii vor executa întocmai, fără semne
de întrebare, bănueli sau cârteli, char dacă personal
se găsesc în conflict cu cei ce vor fi ajutaţi! Pentrucă
legionarul ori care ar fi el, nu are dreptul să împiedece
sau să stânjenească manevra politică în stil mare pe ca
re o joacă conducerea centrală legionară. Orice manevră
se face numai şi numai în vederea b i r u i n ţ e i l e g i o
n a r e . Numai cel ce este contra acestei biruinţi, sau e
lipsit de încredere, sau e prost, numai acela îşi va pu
ne semne de întrebare. Legionarul adevărat va sta ne
clintit şi va avea o încredere nesdruncinată în condu
cerea care manevrează cu o siguranţă de fier.
B.) In cazul când se hotăreşte acest ajutor, pentru
oricine: Vaidişti, Gogo-Cuzişti, Ţărănişti, Iunianişti,
Georgişti, etc., şefii judeţeni, de plăşi, de cuiburi, vor
supraveghea cu cea mai mare vigilenţă următoarele:
I) Legionarul nu are voie să ia contact cu membrii
organizaţiei respective, discutând şi făcând planuri. El
va spune: „Discutaţi cu şefii noştri. Noi nu discutăm.
Noi primim ordine şi executăm*4.
II) Legionarul nu are voie să meargă în propagan
dă electorală, singur sau cu partidul ajutat.
III) Legionarul nu are voie să vorbească la vre-o
întrunire de orice politică sau consfătuire.
IV) Legionarul nu are voie a primi cadouri sau bani
pentru propagandă.
86
V) Legionarul nu are voie să scoată manifeste în
numele său sau al organizaţiei.
VI) Legionarul nu are voie a sta la masă la cel
pe care îl ajută, în perioada electorală, şi nici nu are
voie a lua parte la vreun banchet, masă comună, etc.
VII) In ziua de vot, sub comandă, în cea mai per
fectă ordine şi tăcere se prezintă la vot şi votează. După
care pleacă.
VIII) Dacă lumea vă întreabă: De ce votaţi cu
aceştia? Sunt răi, hoţi, etc. Legionarul răspunde: Nu
stăm de vorbă pe această temă. Avem ordin şi execu
tăm ordinul.
In cazul când nu aţi primit ordinul Centrului, le
gionarii nu votează pe nimeni.
IX) Toţi şefii de organizaţii legionare judeţene vor
lua măsuri ca acest ordin să se citească şi explice în
toate cuiburile de legionari.
C. Z. C.
DOMNULE GENERAL,
88
t i m p să se p u n ă l a p u n c t c u l i p s u r i l e
p e c a r e l e are. După care timp se va vedea.
6) Pe viitor toţi şefii de judeţe, plăşi, cuiburi, etc.
să nu uite următoarele legi:
A) Cât mai puţini legionari şi cât mai mulţi prie
teni.
B) Din 20 de cereri de înscriere, se resping 19 şi
se primeşte unul. Cel mai bun.
C) Celui ce vine să se înscrie îi spuneţi: „Dragă
Domnule du-te şi mai gândeşte-te 3 luni pentru ca să
nu te păcăleşti. Studiază-ne bine atunci când vrei să
faci pasul acesta. Iată, în acest timp studiază urmă
toarele cărţi şi reviste legionare. Apoi dă-ne voie ca în
acest timp să te studiem şi noi pe D-ta, ca să nu ne
păcălim nici noi“ . Pe urmă urmează stagiul de mai
multe luni de cunoaştere şi apropiere şi stagiul de 3
ani, în care timp noi trebuie să ne dăm seama dacă
o mu l , fie el corect, cu bunăvoinţă, etc., se poate totuşi
integra perfect în s p i r i t u a l i t a t e a l e g i o n a r ă .
Numai în acest caz va fi trecut în rândurile legionare.
Altfel prezenţa lui va fi permanent o discordanţă în
sânul organizaţiei şi o permanentă dificultate.
D) Veţi accentua necontenit deosebirea între cali
tatea de membru şi aceea de legionar.
*
Insfârşit vă atrag atenţia asupra: a b u z u l u i de
c ă m ă ş i v e r z i . In fiecare colţ de stradă întâlneşti
cămaşa verde pe câte un trup care nu-i face totdeaunn
cinste, sau în poziţii neserioase, sau în localuri nedemne
(crâşme, cafenele, cluburi). Orice pezevenghiu se înscrie
în Gardă printr’un şef de cuib şi a doua zi e cu cămaşa
verde la colţul străzii sau la crâşmă. Domnilor şefi de
judeţe, nu vi-e scârbă când vedeţi aceste lucruri? Aten
ţie! Cămăşile verzi sunt odăjdiile noastre. Să se poarte
numai în zile de sărbătoare şi în anume situaţii şi
89
locuri. Interziceţi purtarea zilnică a acestei cămăşi.
Altfel mergem la batjocorirea ei.
*
C o m i s i u n e a f o r m a t ă va începe de urgenţă
lucrările sale. Ea va putea admite sub-comisii pe plăşi
cu aprobarea şefului judeţean, pentru accelerarea lu
crărilor. Lucrările trebuie să fie terminate în ziua de 1
Noemvrie. Toate comisiunile judeţene, prin şeful de
judeţ şi de regiune, vor înainta raport asupra constată
rilor făcute şi măsurilor luate.
Să trăiţi Domnule General.
C. Z. C.
7 Octomvrie 1936
Către Şeful Regiunei Sibiu
TIPĂRIREA CĂRŢII „PENTRU LEGIONARI“
Dragă Bidianu,
Insfârşit, prin primejdii şi peripeţii, pândită de a-
genţi şi spioni, cartea „Pentru Legionari” a apărut.
I. Te rog să primeşti, personal, mulţumirile mele
pentru grija pe care tot timpul tipăririi ai avut-o ca şi
pentru ajutorul material acordat, fără care această
carte nu se putea tipări.
II. Rog deasemeni, ca într’o şedinţă festivă, să se
citească ordinul de înaintare a lui Pătraşcu şi în ace
laş timp Comeliu Georgescu, Comandant al Bunei Ves
tiri şi Dumneata Şef al Regiunei, să strângeţi mâna în
numele meu camarazilor: Aurel Bozdog, Fleşeriu, Tra-
ian Chirilă şi Pavel Chirilă, care au ajutat în mare mă
sură la efectuarea lucrării, precum şi camarazilor Ti-
beriu Hentea, Gheorghe Micu şi Dumitru Banea.
III. Rog să dispui, ca din banii adunaţi să se dea,
din parte-mi ca dar, pentru ei sau pentru copiii lor,
câte 500 lei la următorii lucrători sau funcţionari ai
Tipografiei Vestemean:
Culegătorii: Sântion Petru, Cloţan Ion, Chivaru
Cornel, Ganea Ilie.
Maşinistul loan Tancou şi omul de serviciu Pe
tru Ciorogar, ambii depunând un interes neaşteptat.
Doamna Sârghie Rafira şi Domnişoara Chidu Vio
rica.
IV. Deasemeni, vei comunica Domnului care a le
gat, al cărui nume nu-1 ştiu încă şi pe care te rog să
mi-l trimiţi, că am rămas foarte mulţumit de munca sa.
Oricine a văzut legătura făcută de el a rămas nu numai
mulţumit, ci încântat. Rog a i se da şi lui suma de 500
lei, acordată celorlalţi. Şi rog aJ anunţa, că la cealaltă
ediţie va avea de legat 1000 de volume de lux. Chiar de
nu voiu tipări în acest oraş, tot el va lega.
V. Dacă mai este cineva care a fost scăpat din ve
dere, să i se acorde şi lui 500 lei.
VI. Te rog să strângi mâna, din partea mea, proprie
tarului tipografiei, d. Vestemean, în a cărui întreprin
dere cartea a eşit aşa de frumos.
Salută din parte-mi organizaţia legionară Sibiu, ca
re s’a înscris cu o frumoasă pagină în istoria legionară
prin toate lucrările care s’au tipărit acolo.
C. Z. C.
91
pe X la şcoala de meserii, pentru ca să-l mute dela
aviaţie la pompierie, pentru ca să-l „î m p r u m u t e “
cu o sută lei“ .
Un om când are pe cap răspunderea unei mişcări,
nu poate să fie expus zilnic la asemenea cereri.
Legionarii, cei dintâiu, trebue să înţeleagă că cu
astfel de ocupaţii, aglomerate pe capul unui om care
conduce, se p e r i c l i t e a z ă o r i c e b i r u i n ţ ă .
Legionari! învăţaţi-vă de a păzi pe şefii voştri de
asemenea intervenţii şi faceţi-vă o datorie de a opri
pe oricine încearcă să le facă.
c. z. c.
92
Primii la carte In toate facultăţile, neînduplecaţi în
credinţa legionară şi primind cu o bucurie sfântă bo
tezul jertfei.
Celor ce intraţi acutn pe câmpul de luptă vă strig
din toate puterile: mai sus.
Nu mai este departe biruinţa. Daţi şi voi jertfa
voastră.
Vi se vor întinde paharele de ademenire, politicia
nismul prin miile de mijloace va voi să vă facă trădă
tori, vor curge cuvintele mieroase şi promisiunile, min
ciunile, calomniile, vor încerca desbinarea voastră, vor
curge deopotrivă asupra voastră ameninţările şi ura.
Veţi fi prigoniţi. Veţi simţi amarul nedreptăţilor.
Eu vă strig: Nu vă lăsaţi!
*
93
La această solemnitate trebuie să stea pe primul
plan: s o l e m n u l îmbinat cu d r a g o s t e a n e m ă r
ginită.
A doua zi după această solemnitate, Comandantul
Centrului legionar îmi va da raportul în scris.
Profit de această ocaziune să vă recomand vouă şi
prin voi tuturor legionarilor cu cari veniţi în contact:
1) O cât mai desăvârşită şi mai plină de bunăcu-
viinţă purtare faţă de toată lumea începând cu profe
sorii noştri şi terminând cu lumea de pe stradă. Un
luptător de elită nu este niciodată obraznic, îngâmfat,
provocator necuviincios, neelegant în gesturi şi vorbe.
2) O atitudine de severă legalitate.
Veţi lupta cu tărie de neînvins, dar numai în c a
d r u l l e g a l i t ă ţ i i . In modul acesta veţi desarma
pe toţi vrăjmaşii noştri cari au uneltit în contra noa
stră şi cari încearcă şi astăzi, la ora când scriu, să unel
tească.
Printre uneltitori se află însăşi miniştrii şi per
soane din siguranţa generală care aruncă calomnia, de
atâtea ori repetând, că legionarii adună depozite de mu
niţii şi că vor să dea o lovitură de stat. Când aceste
lucruri au fost afirmate într’un cerc de însuşi ministrul
justiţiei d. Mircea Djuvara, vă puteţi imagina câtă ură
ne înconjoară şi mai ales câtă mişelie.
De aceea, încă odată vă spun, vă veţi purta în aşa
fel, încât să nu daţi satisfacţie niciodată acestor unel
tiri.
C. Z. C.
*
P. S. — La Bucureşti adunarea a avut loc în curtea
sediului: Au vorbit Ion I. Moţa şi General Cantacuzino,
îndemnând studenţimea legionară la muncă serioasă,
la purtare ireproşabilă şi la jertfă în slujba biruinţei.
94
Bucureşti, 25 Octomvrie 1936
ÎNFIINŢAREA CORPULUI MUNCITORIMEI
LEGIONARE
Circulară
Pe data de 25 Octomvrie 1936, (sfinţirea troiţei lu
crătorilor din Azuga) toţi muncitorii legionari din în
treaga ţară se constituesc într’un corp legionar aparte
denumit: Muncitorimea legionară.
Inginerul Gh. Clime, Comandant al Bunei Vestiri,
este numit şef al Muncitorimii legionare din întreaga
ţară.
Toate cuiburile şi unităţile de muncitori legionari
vor lua legătură cu conducerea centrală a corpului. Se
va institui o insignă muncitorească aparte, care nu va
putea fi purtată decât de muncitorul legionar înrolat
în cuib.
Se vor lua cele mai severe măsuri cu privire la
recrutarea nouilor elemente în aşa fel încât să nu pă
trundă decât acelea capabile de credinţă în Dumnezeu
şi în viitorul acestui Neam, precum şi numai acelea co
recte în viaţa lor publică sau particulară. Cel ce nu
are credinţă şi nu este corect, nu poate intra în acest
corp.
Celui ce va cere programe, i se va spune că n’a în
ţeles nimic din ceasul vremii. Să rămână deci deoparte.
Programul este:
Să dăm tot ce avem pentru neamul nostru, luptând
din toate pu!erile împotriva tuturor acelora ce-1 fură,
exploatează şi dezonorează, ameninţându-i existenţa.
Neamul legionar când va învia, ieşind triumfător
pe baza luptelor şi jertfelor noastre, ne va răsplăti pe
fiecare după merit şi după fapte: cu belşugul şi drep
tatea care se vor revărsa peste noi, sau cu moartea şi
blestemul.
Camarazi muncitori din toată România.
95
La datorie deci. Dar să vină numai acela care
poate păşi cu hotărîre, cu încredere neşovăitoare şi cu
inimă de frate în aceste rânduri sfinte.
In lupta voastră de până acum, aţi rătăcit pe sute
de cărări piezişe şi aţi fost învinşi. Toate încercările
voastre au fost sdrobite.
Samsarii jidani ai „Luptei” , „Adevărului” , „Dimi
neţii” , „Zorilor” , agenţii jidănimii comuniste şi în ace-
laş timp ai jidănimii capitaliste, v’au dus din dezastru
în dezastru şi din rătăcire în rătăcire.
îmi asum răspunderea întreagă a celor ce vă spun
acum: De data aceasta veţi birui sub semn legionar,
jertfa voastră va fi răsplătită cu răsplata de învingă
tori şi de stăpâni de ţară.
Adaug: vom birui pe căile legilor, oricât de tare
ni le vor strâmtora autorii lor pentru a ne împiedeca
biruinţa sau pentru a ne forţa să păşim alături de ele.
Programul e trasat şi fixat într’un cuvânt: învin
gători. Pe acesta îl opun tuturor programelor minci
noase, ticluite pe zeci de articole, cari vi se flutură
şi astăzi pe dinaintea ochilor stinşi de foame.
Corneliu Zelea-Codreanu
Şeful Legiunii
*
A prezidat serbarea şi a vorbit domnul General
Cantacuzino.
*
Camarazi,
Luând astăzi comanda muncitorimii legionare din
întreaga ţară, în baza ordinului de mai sus, anunţ toate
cuiburile de muncitori precum şi noii aderenţi încă ne
încadraţi să ia legătură cu mine, adresându-se în Str.
Gutenberg Nr. 3 Bucureşti, pentru a începe noua orga-
nizare şi duce la bun sfârşit misiunea primită.
Inginer Gheorghe Clime
Comandant al Bunei Vestiri
96
5 Noemvrie 1936
MEMORIU
adresat M. S. Regelui, Oamenilor politici şi Ţării
Majestate,
Nu dorim să supărăm pe nimeni cu părerile noa
stre în materie de politică externă. Acum este vorba
însă de ceva mai mult decât de o simplă părere, e vorba
de v i i t o r u l Ţ ă r i i n o a s t r e .
Suntem în drept să vorbim — şi să vorbim cu hotă
râre şi cu bărbăţie.
Tot ce fac politicianii români în politica externă
fac pe carnea, pe sângele şi pe răspunderea noastră.
Bine sau rău, ei şi-au trăit viaţa. Do acum urmează a
noastră.
Este îngrozitor ca faptele şi atitudinile lor de as
tăzi să atragă o m a r e r ă s p u n d e r e p e u m e r i i
genera ţiei noastre.
Este cutremurător să ne gândim că noi, tineretul de
astăzi ar fi să fim condamnaţi a asista la împărţirea
sau ciuntirea României Mari, pentru a plăti păcatele
unei i n f a m e p o l i t i c i e x t e r n e .
Deaceea socotesc că noi tineretul am face un act
de laşitate, dacă în aceste ceasuri hotărîtoare pentru
viitorul nostru, n’am avea curajul să ne ridicăm şi să
facem ca glasul nostru să fie auzit.
Supunem deci Majestăţii Voastre gândurile noastre:
I
Cerem ca Majestatea Voastră să pretindă tuturor
celor ce conduc sau manifestă păreri cu privire la po
litica externă a României să d e c l a r e c ă r ă s p u n d
c u c a p u l pentru directivele pe cari şi Ie însuşesc.
Aşteptăm deasemenea acelaş gest de mare curaj şi
de mare cavalerism, şi din partea Majestăţii Voastre,
In ceeace priveşte linia Regală de politică externă a Ro
mâniei.
97
In acest mod, în momentul unei eventuale cata
strofe Ţara ar cunoaşte: şi cui aparţin răspunderile, şi
natura sancţiunei.
A c e a s t a pretindem dela oamenii politici ro
mâni — şi nu teorii cu care n’avem ce face. Pentrucă o
politică externă este b u n ă sau r e a nu atunci când
ea se pretează la demonstraţii teoretice, ci atunci când
rezultatele ei sunt b u n e sau f a t a l e pentru Ţară.
II
Dacă noi, tineretul, vom fi puşi în situaţia tragică
de a intra într’un răsboi alături de puterile bolşevismu
lui, împotriva celor cari apără civilizaţia creştină, a
lumii, cari apără Bisericile de dărîmare, care apăr&
moaştele sfinţilor, cari apără de profanare mormin
tele eroilor, — declarăm pe fată că vom trage toţi cu re
volverele în acei ce ne-au dus acolo, şi pentrucă nu
T o m putea dezerta, spre a nu face act de d e s o n o a r e ,
ne vom s i n u c i d e .
Niciodată tineretul neamului românesc nu va lupta
sub semnul Satanei, împotriva lui Dumnezeu.
III
Nu există: Mică înţelegere, nici înţelegere Balcanică.
Cine crede în acestea, dovedeşte că n’a înţeles nimic.
Faţă în faţă stau numai două lumi. Sub presiunea
lor, în clipa războiului, toate combinaţiile diplomatice
»e vor nărui ca nişte castele de carton. Aceste două
lumi sunt: S t a t e l e r e v o l u ţ i i l o r n a ţ i o n a l e
cari luptă pentru apărarea Crucii şi a unei civilizaţii
milenare şi B o l ş e v i s m u l cu anexele sale, care
luptă pentru nimicirea neamurilor şi pentru prăbuşirea
civilizaţiei creştine.
Acestea din urmă: bolşevismul şi anexele sale, vor
fi n i m i c i t e de armatele Crucii şi ale ordinei natu
rale a lumii. Dacă politicianii români ne vor duce în
lotul lor, România va fi ştearsă de pe harta Europei.
98
IV
Discursul lui Mussolini este un răspuns sfâşietor
de dureros pentru noi, la atitudinea de mare vrăjmăşie
şi de mare uneltire, pe care politica noastră externă a
avut-o faţă de I t a l i a f a s c i s t ă .
A ce a s t ă p o l i t i c ă s’a făcut timp de 14 ani
u n e a l t a c e a m a i i n f a m ă a M a s o n e r i e i şi a
J u d a i s m u l u i . Aici unde suntem, ne-a adus Masone
ria şi Judaismul.
Din acest punct de vedere socotim că omul aces
tora, Nicolae Titulescu, a făcut cea mai mare crimă faţă
de viitorul Statului Român.
Noi am fost primul Stat din lume care ca cea de pe
urmă slugă a judaismului ne-am repezit la ordinul ace
stuia să d e c r e t ă m sancţiuni contra Italiei
într’un greu moment al istoriei sale.
Italia consideră gestul nostru mai mult decât ca
pe un gest de vrăjmăşie: un gest de trădare a rasei
latine.
Se mai miră cineva de ferocitatea discursului Iui
Mussolini?
In faţa acestei situaţii, noi, tineretul, cel dintâi lu
cru pe care îl avem de făcut este: să arătăm cu degetul
pe toţi cei ce ne-au adus aici şi c a r i m a i d e p a r t e
pe a c e « t drum, ne d u c la moar t e.
V
Dealtfel, aceeaşi ură neîmpăcată o manifestă poli-
ticianii români şi în politica internă: politică de vrăj
măşie, de mare uneltire şi de mare prigonire faţă de
tineretul naţionalist al Ţării, din ordinul Masoneriei şi
din îndemnul zilnic al presei judaice.
Dela cele mai odioase înscenări şi uneltiri, dela
cele mai crude lovituri şi dela cele mai provocatoare
legi ca aceea recentă a taberelor de muncă, până la
elegantele forme ale nouilor organizaţii tinereşti, totul
este îndreptat în contra tineretului naţionalist, pentru
ca el să fie îndepărtat dela linia legionară a destinului
său.
Deci există o concordanţă pcrfectă între politica
externă şi politica internă românească, pornind amân
două din acelaş fond masonic şi judaic, de ură împo
triva i d e i i n a ţ i o n a l e şi a c r e ş t i n ă t ă ţ i i .
VI
Ţara întreagă t r e b u e să se c u t r e m u r e , să
se înalţe şi să înfrunte pe cei cari îi pregătesc moartea.
Toţi cei ce se găsesc astăzi pe linia destinului şi a isto
riei naţionale au datoria să ceară şi să impună scoate
rea politicei româneşti interne şi externe de sub influ
enţa şi comanda masoneriei, comunismului şi iudais
mului.
Este singura măsură salvatoare, pentru viitorul
Neamului acesta.
Să trăiţi Majestate!
c. z. c.
8 Noem
CASA VERDE
Camarazi,
După o muncă eroică, plină de lipsuri, de frig şi
de foame, Casa Verde este aproape gata. Ea a devenit
adevărat monument şi cuprinde în zidurile ei numai
suflet tincresc de cea mai pură şi mai sfântă calitate,
îmbrăţişez pe toţi din toată inima mea, pe toţi, pe voi
care aţi fost şi sunteţi necontenit umiliţi, insultaţi, pri
goniţi şi ameninţaţi la fiecare moment pentru credinţa
voastră legionară şi pentru faptele voastre pline de înăl
ţime.
Niciodată datoria pe care v’aţi făcut-o nu va fi ui
tată. Oricând veţi putea spune: am l u c r a t l a C a s a
100
f V e r d e , pentru ca în România de mâine toate casele
mari să vi se deschidă.
Vă îndemn însă a vă păstra mereu aceeaşi linie
de c o r e c t it u d i n e , de e n t u z i a s m, pentru
m u n c ă şi j e r t f ă .
In amintirea muncii voastre sunt citaţi următorii
dintre voi cari s’au distins printr’o muncă mai înde
lungată.
Urmează tabelul
1.................................... . ,
2. Comandant ajutor Zadic va primi ca distincţie
cea dintâiu i n s i g n ă a m u n c i t o r i m i i l e g io n a r e .
3. Comandantul ajutor Crasler Clement pentru ma
rele său devotament şi pricepere de care a dat dovadă
se înaintează la gradul de C o m a n d a n t l e g i o n a r .
4. Se mai citează următorii : Tănase Nicolae, I.
Papadopol, Cd. leg. Virgil Ionescu, Ion Diaconescu,
Mihail Cristescu, Anton Davidescu, Cd. aj. Dobrin Ion,
Cd. adj. N. Horodniceanu.
II
5. Mulţumesc donatorilor mici şi mari înscrişi prin
dania lor în inimi, în ziduri şi în istorii.
6. Citez cu acest ordin de zi şi strâng mâna cu cea
mai mare dragoste,Comandantului leg. Al. Cantacuzino,
care cu o nesfârşită dragoste, tenacitate şi pricepere
şi-a îndeplinit în mod strălucit misiunea pe care şi-a
primit-o astă primăvară, aceea de conducător al taberei
Casa Verde.
7. Rog pe Dumnezeu ca El să vă răsplătească pen
tru tot sufletul vostru curat — mai mult decât pot eu
s’o fac cu ale mele slabe puteri omeneşti.
Binecuvântarea Sa să se reverse peste voi, peste
familiile voastre şi peste ţară, aducând deasupra ei o
mare biruinţă legionară.
C. Z. C.
101
Bucureşti, 9 Noemvrie 1936
CĂTRE LE GIONARII DIN C A P I T A L Ă
Bucureştiul, această nesfârşită mare de oameni,
pare că s’a smuls din sufletul ţării şi şi-a creiat viata
lui aparte.
O viaţă urâtă, plină de interes, de dorinţă de câştig
lipsită de orice mărinimie sau ospitalitate.
Ceeace te izbeşte când intri în această cetate: e
faptul că eşti tratat cu răceală.
Lumea care vine din provincie nu este chemată la
masă, la dormit într’o familie de prieteni.
E rece. E urât. Noi legionarii ar trebui să schimbăm
această atmosferă şi s’o înlocuim cu vechea „ospitali
tate românească” .
De aceea îndemn pe legionarii cari au „casă“ şi
„masă“ şi care pot să primească pe un camarad din
provincie, să-şi dea adresa la: Pictorul Basarab.
C. Z. C.
102
Am putut cu durere să constat că cu toată şcoala
legionară, cu toate insistenţele noastre de anul trecut
asupra „omului corect” , suntem încă departe de a-
ceastă corectitudine strict necesară.
Nici un drept nu putem avea, nici o pretenţie de
guvernare, nici o critică sau înfierare a politicianismu
lui incorect nu putem face, dacă noi înşine nu suntem
corecţi.
C e l o r c e m ă î n t r e a b ă c â n d vom începe
a c ţ i u n e a p o l i t i c ă p e n t r u g u v e r n a r e , le răs
p u n d : „ A t u n c i c â n d ş e f i i de r e g i u n i şi de
ju d e ţe îmi vor ra por ta c ă î n or g a n iz a ţ i
i l e l o r nu m a i e x i s t ă n i c i un o.m i n c o r e c t " .
Incorect nu înseamnă numaidecât hoţ. înseamnă
şi i n s u f i c i e n t ă g r i j ă , o r d i n e , s c r u p u l o z i -
t at e, s e v e r i t a t e , în materie de bani care nu-i
aparţin.
Sub acest din urmă aspect, lucrând la clasificare
am găsit unele organizaţii care au comandat b r o ş u r i ,
f o t o g r a f i i , c a l e n d a r e , m ă r ţ i ş o a r e , etc. (dela
serviciul propagandei, — unele luate de acum un an—)
şi care până astăzi nu şi-au achitat obligaţiile.
Rog gândiţi-vă: Nu se cere nici o donaţie. E vorba
de altceva: ai luat marfă, ai vându-to. Dă banii, ori
marfa.
In total organizaţiile datorează Serviciului de pro
pagandă 200.000 lei. Astfel încât el, nu se mai poate
mişca. E paralizat. Nu mai poate face nici o tipăritură.
*
In faţa acestei situaţii m’ am văzut silit să suspend
munca pentru clasificare şi să dau un termen de o lună
adică până la 15 Decemvrie, ca şefii de organizaţii să
se pună în ordine.
Nu numai pentru chestiunea de ordin material, ci
pentru principiul de o n o a r e şi de aspră c o r e c t i
t u d i n e , cu care trebuie să se mândrească legionarul.
103
In acest scop: vi se anexează conturile dela Ser
viciul Propagandei scrise, interesând organizaţia sau
oameni din organizaţie. Adresa pentru vărsarea dato
riei: Ing. Horodniceanu Str. Gutenberg Nr. 3. Dease-
menea voi cere conturile dela „Libertatea" şi celelalte
foi.
*
Aştept pe viitor atitudine de scrupulozitate şi mare
severitate în materie de bani pentru şefii de organiara-
ţii şi pentru orice legionar. Orice notă, orice decorare,
orice avansare, va fi în legătură şi cu acest punct de
educaţie.
*
începând de anul viitor, 1 Ianuarie 1937, va intra
în statul major al judeţului ca şef al tipăriturilor unul
dintre cei mai destoinici şi corecţi legionari, cari:
I. Va fi omul de legătură între Centru şi judeţ pen
tru tot felul de tipărituri: cărţi, broşuri, reviste, foto
grafii, insigne, etc.
II. Va organiza în oraşul şi judeţul respectiv un
întreg serviciu de colportaj, folosindu-se de librăriile şi
chioşcurile existente sau înfiinţând el c h i o ş c u r i
in diferite părţi ale oraşului, în târguri şi chiar în
sate, care să vândă toate publicaţiile legionare. Numai
prin el vor intra în judeţ orice tipărituri. El le va răs
pândi la toate unităţile legionare, chioşcuri şi librării.
III. Va răspunde de toată această marfă, personal,
find solidar răspunzător alături de el în materie finan
ciară, şeful judeţului cu întreg statul major.
In ce priveşte ziarele şi revistele legionare vor pu
tea fi trimise şi direct la librării şi chioşcuri, rămânând
ca şeful tipăriturilor să controleze decontarea lor co
rectă.
c. z. c.
104
25 Noemvrie 1936
M I Ş C A R E A L E G I O N A R Ă ŞI B I S E R I C A
105
Preotul cu crucea şi cu puşca ?
întreb: cine va putea scoate din Istoria Românilor
sau care Sinod va putea afurisi pe P o p a B a l i n t şi
pe alţii ca el, care în adevăr au stat cu puşca într'o
mână şi cu crucea în alta.
Cine va fi acela care va afurisi în numele Bisericii
catolice pe călugărul de acum două săptămâni, care a
murit la mitralieră, alături de alţi călugări, după ce a
tras toate cartuşele, apărându-şi altarul şi sfintele
icoane.
*
106
26 Noembrie 1936
C I R C U L A R Ă
I. Eu am dorit dela un Şef înainte de orice ca să-
mi păstreze armonia şi unitatea.
Şeful care nu este capabil să realizeze acest lucru
pentru Legiune, trebuie să-şi ceară concediu şi să plece.
Dacă însă prin măsuri provocatoare, sau în orice
caz lipsite de tact, voieşte cu orice preţ să provoace de-
sarmonia în organizaţie, atunci i se ia orice comandă.
Cea dintâiu calitate care se cere unui şef este aceia
dc a se asigura armonia.
c. z. c.
27 Noemvrie 1936
LEGI LEGIONARE CU PRIVIRE LA ANUMITE OBLI
GAŢII ALE ŞEFULUI MIŞCĂRII LEGIONARE
Legea I-a. Este interzis, Şefului Mişcării legionare
a face vizite cu caracter politic.
L e g e a Il-a. Este interzis Şefului Mişcării legio
nare şi şefului Partidului „Totul pentru Ţară” de a
face intervenţii la autorităţi pentru servirea legiona
rilor sau diverselor şi nenumăratelor persoane care se
perindă zilnic în vederea acestui scop.
Un şef de mişcare şi un şef de partid legionar tre
buiesc apăraţi de toţi legionarii şi de toată lumea din
jur, pentru a rămâne numai cu marile preocupări ale
mişcării, luptei şi ţării şi pentru a-i feri de orice o b 11-
g a ţ i i , d e o r i c e n a t u r ă a r f i el e, faţă de ori
cine. Ei reprezintă ideia de neatârnare a legionarismu-
lui care trebue păzită ca pe cel mai scump tezaur.
C. Z. C.
Bucureşti, 28 Noemvrie 1936
C i r c u l a r a Nr. 50
C. Z. C.
C i r c u l a r a Nr. 51
c. z. c.
108
Bucureşti, 2 Decemvrie 1936
CIRCULARA
Către toţi legionarii
Deşi trăim sub legea tăcerii, totuşi în diverse ma
nifestaţii studenţeşti, congrese, întruniri, sărbătoriri, le
gionarii sunt obligaţi ca să vorbească.
Am observat că în aceste întruniri diverşii oratori
abuzează de numele meu pentru a recolta aplauze din
partea celor ce s’ar simţi obligaţi să aplaude. „Trăias
că Corneliu Codreanu” şi multe din acestea şi în con
ferinţe şi în întruniri şi la manifestaţii de stradă.
Va mărturisesc că mă impresionează dureros ace
ste manifestaţii legionare şi rog ca pe viitor să vă pur
taţi cu mai multă milă şi faţă de mine şi faţă de publi
cul care este obligat să vă asculte.
Rog ca numele meu să nu mai fie întrebuinţat de
legionari în întruniri, congrese sau manifestaţii publice.
C. Z. C.
109
bun şef este acela care poate să dea organizaţiei armo
nie şi unitate. Dacă un şef nu poate, se va retrage.
c. z. c.
18 Decemvrie 1936
Stimate Domn,
Onorată Familie,
In lupta naţională a tineretului multe au fost ar
gumentele pe care el a trebuit să le învingă.
Printre acestea putem cita cuvintele unor oameni
politici, repetate apoi de toţi politicianii diverselor par
tide: „N u p r i n s p a r g e r i d e g e a m u r i se
rezolvă problema jidovească. Apucaţi-
vă de c o m e r ţ !“
Iată ne-am apucat, am deschis „ C o o p e r a t i v a
L e g i o n a r ă ” în str. Gutenberg Nr. 3, lângă Monito
rul Oficial. Vânzători sunt studenţi şi studente, sau
chiar licenţiaţi, pentru ca să înveţe, că a fi comerciant
nu e o ruşine şi să arate în acelaş timp că n e a m u l
a c e s t a nu este incapabil să facă comerţ.
110
Dar, oamenii politicianilor care ne îndemnau eri
ia comerţ, trec azi pe lângă noi şi se duc şi cumpără
dela jidan. Ba pe unii i-am auzit apostrofându-ne: „De
magogie economică!”
Cu inima strânsă de durere, în faţa atâtor viclenii,
am spus: „Cârpe, ce sunteţi! Eri ne acuzaţi că nu fa
cem comerţ, iar acum când facem cumpăraţi dela jidan
şi ne strigaţi: „Demagogie economică” ?
*
Sub impulsul acestor gânduri şi frământări sufle
teşti vă invităm pe toţi cei ce simţiţi româneşte în acea
stă ţară, să vă aprovizionaţi cu tot ce vă trebueşte, acum
de Sf. Sărbători, dela „ C o o p e r a t i v a L e g i o n a
ră " (Telefon 3.05.54) str. Gutenberg 3.
Nu cerem o jertfă, nu cerem donaţii Facem co
merţ. Banul pe care îl câştigăm nu merge în punga „A-
devărului“ şi a „Dimineţii* pentru ca să dărâme nea
mul acesta. Merge pentru r ă s b o i u l s f â n t , al n o
st ru, r o m â n e s c , şi se va revărsa asupra noastră,
a tuturora, m â i n e , când biruinţa va suna.
*
Domnilor şi Doamnelor, Onorate familii româneşti,
In aceste sentimente vă aşteptăm, cu drag, pe fie
care, ca să ne treceţi pragul casei noastre. Prezenţa
D-voastră ne va onora pe toţi şi ne vom sforţa de a vă
servi cu toată conştiinţa şi delicateţa. Se pot face co
menzi la telefon. Serviciu la domiciliu.
*
A d u - ţ i aminte de neamul tău!
P r i v e ş t e cu ochii mari cărările de nenorocire pe
care e condus!
C e l ce s tă indiferent, fricos şi laş în faţa ţării
sale care moare va fi blestemat de cei ce vin după el.
Ţ a r ă , cheamă-ţi feciorii şi vor răspunde. Cei ce te
iubesc vor răspunde, iar laşii vor sta muţi.
C. Z. C.
111
Bucureşti, 23 Decemvrie 1936
CĂTRE TOŢI LEGIONARII, MEMBRII ŞI PRIETENII
MIŞCĂRII NAŢIONALE
Cu prilejul Sfintelor Sărbători gândiţi-vă la cei
ce-au căzut dintre noi. Rând pe rând aduceţi-va amin
te de toţi, începând cu Sterie Ciumetti şi terminând cu
bătrânul şi înţeleptul Hristache Solomon.
Aduceţi-vă aminte în ceasurile de bucurie ale săr
bătorilor, când fiecare în casa sa va găsi o clipă de
mulţumire, că stau în închisori, trei sub pământ şi cu
zece, treisprezece. Nici o lege din lume nu ne poate
impune să-i părăsim. Din contră, de i-am părăsi măcar
o secundă, toate legile morale ale lumii ne-ar con
damna.
In suferinţa lor trebuie mângâiaţi şi ajutaţi. Adre
sele le ştiţi fiecare. Din puţinul său le va trimite şi lor.
Aduceţi-vă aminte, atunci când veţi fi încălziţi, lângă
vetrele voastre că undeva departe, departe cum n’a
mai fost niciodată neamul nostru, şapte suflete, cele
mai alese ale noastre, sub comanda lui Ion Moţa, în
gheaţă în zăpada albă din munţii Spaniei, cu arma în
mână întru apărarea lui Hristos.
Ei ne-au sădit în inimile copleşite de atâtea laşi
tăţi şi mişelii, scânteia unei mari nădejdi: Neamul ca
re de buna sa voie, pleacă la distanţă de mii de kilo
metri de pământul natal, spre a lupta pentru o credin
ţă, oricare va fi ea, este un neam care nu poate să
moară niciodată. Pe care nici ura duşmanilor lui nu-I
vor pune la pământ şi nici nemărginita stricăciune a
politici anilor lui, care în acelaş timp au plecat să săr
bătorească Crăciunul în cele mai scumpe staţiuni cli
materice ale Europei, tocând milioanele ţării.
Ei, aceşti copii, stau astăzi în faţa morţii. Ne-au
scrie că li-e foame şi li-e frig. Distinsul General Mo-
îuzzi, auzind, a lansat o listă de subscripţie. Ea a fost
112
cenzurată în întregime şi oprită de cenzură. Voi ştiţi
imensele greutăţi materiale pe cari a trebuit să le bi
ruim pentru ca ei să poată pleca. Suntem săraci şi
atitudinea cenzurii ne opreşte să-i ajutăm. Ne este su
fletul cuprins de indignare fără margini. Fiecare deci
dintre noi se va gândi la un mijloc de a câştiga un
ban pentru ei, chiar dacă va trebui să cerşiţi din poar
tă în poartă. Veţi expedia pe adresa Generalului Canta-
cuzino.
Camarazi,
In cer, în morminte, în grele închisori şi în răs-
boi la marginea pământului, pretutindeni, legionarul
stă de strajă.
Voi, cei vii, cei liberi, staţi de strajă cu arma la
picior, aici acasă unde trebuie să parăm atâtea atacuri
şi atâtea uneltiri. In contra noastră se unelteşte. Se unel
teşte dintr*un singur loc. Locul acela îl ştiţi cu toţii.
Dragii mei, vă strig la toţi: Fiţi mândri că pretu
tindeni în lumea văzută şi nevăzută, legionarii sunt la
datorie.
Sărbătoriţi aceste Sfinte Sărbători, cu bine, cu
credinţă şi cu inima pentru toU cei ce stau în posturile
primejdioase ale luptei noastre.
Să îmbrăţişăm şi să dorim sănătate Generalului
nostru iubit care se expune totdeauna pentru noi.
c. z. c.
Acest ordin se va citi în toate cuiburile din ţară.
113
Ca mulţumire pentru modul în care v’aţi compor
tat, întreaga serie General Cantacuzino va forma de azi
înainte Corpul Inspectorilor Legionari. Ei vor avea ca
litatea în judeţele sau regiunile conduse până acum.
Rolul Dv. va fi:
1) Să ajutaţi pe noul şef.
2) Să inspectaţi orice în legătură cu activitatea le
gionară.
3) Să interveniţi în regiunile slabe pentru a în
tări poziţia.
*
Pe aceeaşi dată, Ia Centru se formează un servi
ciu al I n s p e c ţ i e i şi C o n t r o l u l u i L e g i o n a r
care va păstra legătura cu toţi inspectorii legionari.
Pentru anul acesta, şeful acestuia este d. Popescu-Bu-
zău, cu care veţi lua contact prin scris pe adresa: Casa
Verde, Bucureşti.
*
După dogma legionară, toate funcţiunile au fost
schimbate, cu o singură excepţie. D-l General Canta
cuzino, pe care îl rugăm, noi tineretul legionar al ace
stei ţări, să ne mai prezideze un an, ca un omagiu pen
tru sufletul său viteaz şi pentru dragostea pe care ne-a
arătat-o. Luându-ne obligaţia de a-i ridica această sar
cină oricând în timpul anului se va simţi obosit sau va
cere acest lucru.
*
Se înfiinţează funcţiunea de Vice-Preşedinte al
Partidului, care se încredinţează Comandantului Legio
nar al Bunei Vestiri, Ion Moţa, actualmente pe frontul
din Spania.
*
Toate aceste schimbări se fac pentru următoarele
considerente:
a) Desfiinţarea spiritului politicianist care a dus
la trista concepţie că un judeţ e dat în arendă pe viaţa
şefului respectiv. Că acesta îşi învesteşte sume pe care
apoi şi le scoate prin tot felul de afaceri.
b) Necesitatea facerii şcolii de comandant pentru
cât mai multă lume.
c) înnoirea puterilor ofensive ale organizaţiei care
se va face odată cu apariţia valului de conducători al
fiecărui an.
d) Realizarea maximului de muncă, deoarece, fie
care val având 1111 timp de activitate limitat la un an
se va sili să dea maximum de efort.
e) In sfârşit în unele judeţe am trimis elemente
dela Centru care să poată introduce nouile metode de
activitate şi inovaţiuni în materie de organizare, cerce
tate şi aplicate în şcoala Centrului.
*
Nouile cadre, puneţi-vă toate puterile în joc. închi
naţi un an Legiunii. Veţi lua cu procese-verbale în re-
gulă:
1) Numărul cuiburilor aflătoare în judeţ şi cu nu
mărul de membrii ai fiecărui cuib.
2) Vă veţi convinge dacă în adevăr cuiburile pe
care le luaţi în primire sunt vii.
3) Numărul taberelor şi şantierelor efectuate în ju
deţ.
4) Datoriile băneşti pe care le lasă vechea con
ducere.
5) După un an veţi preda cu acelaş proces verbal.
*
Repet: A nu se confunda f u n c ţ i u n e a c u g r a
dul . Gradul este mai mare decât funcţiunea. Intr’o
funcţiune poate fi şi un om intrat de 1 an în organiza
ţie. Pe când gradul se câştigă greu. De aceea funcţiunea
va da respectul cuvenit gradului.
*
Propunerile pentru avansare se vor face de către
cel mai mare grad în activitate aflător în judeţ sau
115
regiune, după ce se va fi sfătuit şi cu şeful de judeţ şi
cu alte grade în activitate.
*
Toate propunerile pentru anul trecut se vor face
până la 15 Februarie. Bine judecate. Cu severitate.
Rog nouile cadre să se bazeze:
Pe o m u l c o r e c t , de cuvânt, de onoare, de nă
dejde.
Pe o m u l cu c ap, acela care judecă.
Să înlăture dela recrutare cu desăvâşire din orga
nizaţie:
1) Pe omul haimana, fără căpătâi.
2) Pe omul secătură, fără sănătate interioară.
3) Pe omul lăudăros.
4) Pe omul vorbăreţ.
5) Pe cel cu scăderi în materie de corectitudine
bănească, etc.
6) Pe cel care n’ar putea trăi în armonie deplină.
♦
Nu uitaţi legea cea dintâi: că cel mai bun şef este
acela care ştie să păstreze unitate şi armonie în judeţul
său.
*
Clasament: După un an de activitate a eşit prima
pe ţară, Regiunea I-a de sub comanda Comandantului
Legionar Vasile Iasinschi. Clasamentul judeţelor, mai
târziu.
*
Următoarele judeţe rămân în suspensie adică fără
şef: Soroca, Bălţi, Fălciu, Durostor, Sălaj, Ciuc, Odor-
hei, Trei Scaune!
*
116
8 Ianuarie 1937
CIRCULARĂ
117
puterile: Mi - e s c â r b ă d e voi , p i g m e i c u î n
făţişare naţionalistă!
Iar voi legionari, din toată România aceasta putre
dă a politicianilor, să ştiţi că secretul victoriei voastre, stă
în gestul acestor 7 camarazi adică: la fel cu ei, cu t o ţ i i
g a t a de m o a r t e î n f r u n t â n d u n e l t i r i l e
nenumăraţilor mişei. Cu ce vor să ne învingă aceştia?
Cu ce? Când noi, până la cel din urmă legionar, stăm
gata de moarte?
C. Z. C.
LEGIONARI,
Ion Moţa, întemeietor al Mişcării legionare, preşe
dinte de onoare al studenţimei române;
Dr. Vasile Marin, comandant legionar, şeful orga
nizaţiei Capitalei, amândoi după 14 ani de chinuri, lo
vituri şi închisori, îndurate pentru credinţa în neamul
românesc, au adormit pentru totdeauna pe frontul dela
Majadahonda întru apărarea Mântuitorului Isus Cris-
tos.
Vestea sfâşietoare a căzut ca im trăznet peste noi.
Ea va cutremura pe orice român. Am dat lui Dumnezeu
pe cei mai buni copii ai Neamului acestuia.
Generalul Cantacuzino pleacă mâine ca să readucă
în ţară trupurile lor.
Fiind nevoie de o sumă mare, fac apel la cei ce au,
ca să contribue telegrafic pentru ca aceste trupuri sfin
te să fie aduse în ţara lor.
Duminică 17 Ianuarie 1937 se vor face slujbe reli
gioase în biserici.
Dumnezeu să primească jertfa lor!
C. Z. C.
118
16 Ianuarie 1937, ora 8.30 seara.
ORDI N
119
fară dealungul frontului deoparte şi de alta la distanţe
egale.
*
Nu se ţine nici un discurs în afară de preot.
Se va cânta „Imnul Legionarilor Căzuţi**.
C. Z. C.
120
ta în aşa fel, încât să fiţi cu a d e v ă r a t î n c e p u t u l
s ă n ă t o s , de mare viitor al elitei române, că veţi apă
ra întreaga Mişcare legionară, ca ea să nu alunece pe
căi de afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de
satisfacere a ambiţiilor personale sau poftelor de mă
rire omenească.
Veţi jura că aţi înţeles, că deci nu mai există nici
un dubiu în conştiinţa Dvoastră, că I o n M o ţ a şi V a-
s i 1e M a r in n’au făcut uriaşa lor j ertfă, pentru ca noi
câţiva de azi, sau de mâine, să ne îmbuibăm de bună
tăţi şi să benchetuim pe mormântul lor. Ei n’au murit
ca să biruim prin jertfa lor o casta de exploatatori, pen
tru a ne aşeza noi în palatele acestei caste; continuând
exploatarea ţării şi a muncii altora, continuând viaţa
de afaceri, de lux, de destrăbălare.
In cazul acesta biata mulţime a Românilor prin
biruinţa noastră, ar schimba numai firma exploatato
rilor, iar ţara stoarsă şi-ar încorda istovitele puteri ca
să suporte o n o u ă c a t e g o r i e d e v a m p i r i care
să-i sugă sângele : adică noi.
O! Moţa, tu n’ai murit pentru aceasta. Jertfa ta al
făcut-o pentru neam.
De aceea veţi jura că aţi înţeles, că a fi e l i t»
l e g i o n a r ă , în limbajul nostru nu înseamnă numai a
lupta şi a învinge, ci înseamnă: p e r m a n e n t a j e r t
f i r e de s i n e î n s l u j b a N e a m u l u i , c ă i d e i a
de e l i t ă e s t e l e g a t ă de i d e i a d e j e r t f ă ,
d e s ă r ă c i e de t r ă i r e a s p r ă şi s e v e r ă a
v i e ţ i i , că unde încetează j e r t f i r e a d e s i n e
acolo încetează elita legionară.
Vom jura deci, că vom lăsa prin legământ urma
şilor să vină să j ure la mormântul lui M o ţ a şi M a r i n
pe următoarele condiţii esenţiale ale elitei pe care noi
înşine jurăm:
1. Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de
îmbogăţire materială.
121
2. Să trăim o viaţă aspră şi severă cu alungare»
luxului şi a îmbuibării.
3. Să înlăturăm orice încercare a exploatării omu
lui de către om.
4. Să jertfim permanent pentru ţară.
5. Să apărăm mişcarea legionară, cu toată puterea
noastră, împotriva a tot ce ar putea s’o ducă pe căi de
compromisuri sau compromitere; sau împotriva a tot ce
ar putea să-i scadă măcar, înalta linie morală.
MOŢA ŞI MARI N,
JURĂM!
C. Z. C.
13 Februarie 1937
CAMARAZI,
122
Bucureşti, 26 Februarie 1937
CIRCULARA Nr. 58
Către Şefii de R e g i u n i
123
este atât de mare, atât de luminoasă, încât niciodată
nu vom admite ca ea să fie înlocuită cu o biruinţă ief
tină şi trccătoare, născută din complot sau lovitură de
stat.
II. In caz de percheziţii, ziua sau noaptea, legio
narii vor deschide şi vor primi autorităţile cu cea mai
mare amabilitate.
La sedii unde se vor găsi legionari, la apariţia au
torităţilor se va comanda „Pentru Onor” .
III. Dacă legionarii, familiile şi copiii lor vor fi
bruscaţi sau maltrataţi, atunci cu cel mai mare calm şi
seninătate vor zice:
Doamne, pentru Biruinţa Legiunii
i n v r e d n i c e ş t e - n e şi p e n o i d e o r i c e su
f e r i n ţ ă şi de o m o a r t e c a a l u i MOŢA
ş i MARIN.
C. Z. C.
27 Februarie 1937
CIRCULARA
către legionarii din Capitală
124
Lumea noastră legionară se opune cu îndârjire ace
stui sistem. Noi suntem bazaţi pe f r a n c h e ţ ă şi pe
sinceritate care merge până la sânge.
Deoarece la Bucureşti, în special s’ a observat de
o bucată de vreme apariţia acestei boale şi deoarece
până acum am făcut observaţii verbale pe carelesocot
insuficiente, o r d o n , ca oricine va auzi pe un altul vor
bind de rău, sau insinuând ceva la adresa unui camarad
al său, să-mi facă în scris r a p o r t p e r s o n a l .
După care voiu lua măsuri pentru apărarea orga
nizaţiei.
c. z. c.
C I R C U L A R A Nr. 59
125
Bucureşti, 2 Martie 1937
COMUNICAT
126
ti ţii, desfiinţând Centrul Studenţesc, fără ca acesta
să aibă cea mai mică vină.
II. Un al doilea adevăr indiscutabil este că orice
corp, orice organizaţie omenească, orice grupare poli
tică, sau de orice natură, are o a m e n i c u m i n ţ i , ca
re trec filozofând peste toate aceste trecătoare brus
cări, ingerinţe, provocări, injustiţii, dar mai are şi
n e b u n i , cari nu ştiu filozofie şi care reacţionează cum
ii tae capul.
Guverne, autorităţi, senate universitare, rectori,
partide politice, în opera lor de prigonire, au contat
numai pe oamenii cuminţi din prima categorie, adică
pe cei ce nu vor reacţiona.
P'ac apel la spiritul de înţelepciune, al tuturora, ca
fiind de acord cu adevărurile spuse de mine, cel puţin
deacum înainte să conteze şi pe cei de categoria a doua
care ar putea să înfrângă prin acte individuale, dis
ciplina generală a oricărei organizaţii fie ea de dreapta,
de stânga sau de centru, sau fie chiar organizaţie apar
ţinând autorităţii de stat.
c. z. c.
127
Cazul cu Rectorul dela Iaşi trebue să vă fie pildă.
Eu nu cred să fie amestecat vre-un legionar, mai ales
în urma circularei Nr. 58. Dar dacă va fi, nu numai
acel legionar va fi exclus din mişcare, ci şi întregul
Stat Major, şi organizaţia desfiinţată.
C. Z. C.
C. Z. C.
128
Bucureşti, 4 Martie 1937
C I R C U L A R A Nr. 62
In urma articolului intitulat „Iuliu Maniu” publicat
în „Buna Vestire" Nr. 10 din 3 Martie 1937, mă văd silit
să atrag atenţiunea tuturor legionarilor asupra vechei
circulare dată cu privire la „Porunca Vremii**, circula
ră care se aplică întru totul şi ziarului „Buna-Vestire” .
Acest ziar nu este legionar. Ne este prieten şi-l sus
ţinem.
N’aşi dori însă ca punctele de vedere ale ziarului
să poată fi confundate vreodată de către legionari, cu
puncte de vedere ale Mişcării legionare.
De aceea: C i t i ţ i z i a r u l , s u s ţ i n e ţ i - 1 c u
d r a g ; d a r s t a ţ i î n g a r dă , c ă c i c u m e şi
n a t u r a l , n u t o t u l c e e s c r i s a c o l o , se
a f l ă pe l i n i e l e g i o n a r ă .
Trecând asupra fondului articolului „Iuliu Maniu**
ţin să precizez numai atât: Mişcarea legionară nu îm
părtăşeşte punctul de vedere din acel articol nici cu
privire la intenţia care i se atribue D-lui Maniu „de a
capta tineretul curat”, deoarece socotim că D-l Maniu
nu ne poate ofensa crezând despre noi, că putem fi o
marfă de captat — şi nici cu aprecierile cari i se aduc
D-sale.
Peste alte deosebiri noi credem că d. Maniu este
un om corect şi de ţinută morală, într’o ţară care moa
re în fiecare zi din lipsă de ţinută morală şi de corec
titudine interioară. Că pentru această ţinută în contra
sa se unelteşte, după cum se unelteşte ceas cu ceas şi
în contra tineretului.
Cerem: să ni se dea măcar dreptul de a ne respecta
acei cari nefiind din aceleaşi tabere de păreri, simţim
în carnea noastră suliţele aceloraşi uneltitori.
C. z. c.
129
Bucureşti, 9 Martie 1937
PRIMIREA OAMENILOR POLITICI IN MIŞCAREA
LEGIONARĂ
Către Şefii de Regiuni şi Judeţe
Răspund la întrebările trimise din diferitele părţi
ale ţării unde în ultima vreme se observă o afluenţă că
tre Legiune a oamenilor cari au jucat vre-un rol deo
sebit în viaţa publică de până acum.
Oamenii cari au jucat un rol deosebit în viaţa pu
blică de până acum n u se m a i p o t î n c a d r a în
M i ş c a r e a L e g i o n a r ă , chiar dacă dau semne că
au înţeles această mişcare, chiar dacă sunt gata să facă
jurăminte şi chiar dacă vi s’ar părea că prezintă des
tulă garanţie de devotament.
Această măsură vine în urma unei experienţe legio
nare de mai mulţi ani de zile care conchide c ă o a m e
n i i t r ă i n d î n t r ’o a n u m i t ă m e n t a l i t a t e cu
foarte mare greutate se pot adapta mentalităţii legio
nare cu totul deosebită şi chiar dacă aparent se adap
tează, n’o fac decât formal, nu în adâncuri, pentru
ca în momentele critice ale organizaţiei aceste adân
curi de mentalitate deosebită să iasă la iveală (fără
voia lor) fie printr’o judecată nelegionară, fie printr’o
acţiune sau ieşire care poate periclita însăşi unitatea şi
chiar viaţa mişcării.
De aceea, p e n t r u s i g u r a n ţ a , l i n i ş t e a i n
t e r i o a r ă , şi p ă s t r a r e a n e a l t e r a t ă a Mi ş
c ă r i i l e g i o n a r e , oamenii ce au jucat vre-un rol
în viaţa publică, nu pot fi încadraţi în mişcare. Chiar
dacă nu ne-au atacat niciodată şi chiar dacă au avut
totdeauna sentimente bune faţă de noi.
După biruinţă, ei vor putea pune (daca vor fi co
recţi) capacitatea lor la dispoziţia ţării, vor puiea deci
ocupa orice funcţiuni în stat, se va face apel la ştiinţa
130
şi puterea lor de muucă, dar nu se v o r p u t e a î n
r o l a n i c i a t u n c i în c a d r u l m i ş c ă r i i ac
t i ve .
Acum ei pot să facă parte din rândurile Prieteni
lor Legionarilor.
Pentru biruinţa cauzei legionare aşteptăm dela ei
un act de mare înţelegere a acestei circulare, menită
să ne apere organizaţia de orice riscuri sau eventuale
frământări.
C. Z. C.
131
împărăţia de alături s’a dărâmat ci întrucât are inimă
de împărat, simte puteri de împărat în inima sa şi ia
hotărâri şi atitudini de împărat.
Am credinţa că în marea lume a Ortodoxiei, Bi
serica României, va juca cândva cel mai mare rol. In
lume sunt drumuri de sclav şi drumuri de împărat.
Pe drumul de sclavie şi de injoncţiuni nepermise ac
ceptate nu poţi ajunge niciodată la acest rol. Deaceea
cu toţii şi mai ales cei ce n’am tăcut când ea a avut
alte atitudini, să salutăm primul pas al Bisericii noa
stre pe drumul de împărăţie.
Toate cuiburile de legionari şi dacă aş putea aş
îndemna pe toţi Românii din toate organizaţiile politice,
să citească cele două hotărâri ale Sf. Sinod.
c. z. c.
CAMARADE BOBORODEA
132
I ui într’un judeţ: a) o c â t m a i i n t e n s ă r ă s
p â n d i r e ; b) o c o r e c t ă m â n u i r e a b a n i-
1o r.
In general orice iniţiativă de răspândire individua
lă care asigură o corectă mânuire a banilor (cum e ca
zul cumpărării pe bani ghiaţă) trebuie să ne bucure.
Nu se aprobă nici o pedeapsă cu eliminarea, pen
tru călcarea de d i s p o z i ţ i i , pentrucă dispoziţia dată
nu este în spiritul ordinului dat de mine. Toate cuibu
rile să facă o cât mai intensă distribuţie. Ele îşi pot lua
material dela colportajul judeţean, sau pe bani ghiaţă
dela Centru direct.
Nu numai atât, dar toate ordinele date de mine
şefilor de Regiuni în ultimul timp se bazează pe ideia
r ă s p â n d i r i i c u m a r e i n t e n s i t a t e de către
cuiburi, legionari, etc. a materialului de propagandă.
Cuiburile cari iau iniţiativa unei mai bune distri
buţii sunt citate. Legionarul care distribuie nu poate fi
ţinut de rău, ci dimpotrivă.
El poate să se aprovizioneze în opera lui, dela col
portajul judeţean, sau dela Centru dacă vine cu bani
ghiaţă.
II. Raportul vorbeşte de sute de m ă r ţ i ş o a r e
predate . . . . . . . Ai fost greşit informat. El a luat
între 40—60 pe bani ghiaţă.
Comandantul a ju to r................ e un element foar
te bun, dar n’a putut satisface decât câte puţin pe fie
care, deoarece nu se poate face decât câte 500 —800
mărţişoare pe zi. Sunt 70 judeţe. Trebuia însă să ţină
cont că judeţul Hunedoara, e mai mare, şi că Moţa era
de acolo.
Pedeapsa acordată nu se poate aproba deoarece
rabatul de 20% este un d r e p t p e r s o n a l al ori
cărui legionar, sau oricărui om, care voeşte să vândă
material legionar.
133
El poate renunţa la rabat, dacă voieşte. Dacă nu,
îl poate întrebuinţa cum vrea. Căci e banul său.
El nu are a justifica deci nimic despre cele vândute
de un an încoace şi despre ce a făcut cu rabatul. (Decât
dacă i se vor găsi aici conturi neachitate din vremea
când nu era legea de acum şi i se putea livra material
pe credit).
*
Cred că ai o nemulţumire din cauză că amândoi
........... .. erau din Simeria. Şi că şeful colportajului
s’a simţit puţin jenat că el n’ a avut material, pe când
altul avea. Voiu lua măsuri ca şeful colportajului . . .
să aibă de acum cu p r e c ă d e r e oricât material va
cere.
Rog ai grijă ca totdeauna să lucrezi cu tact şi ar
monie spre împăcarea lucrurilor.
C. Z. C.
134
Eu vă dau deslegare: Păşiţi cu inima strânsă de
durere pe sub furcile umilinţii pe care, spre a vă deso-
nora, vi le-au întins aceşti duşmani, nu părinţi, ai voş
tri. Măsura pe care ei v’o cer, pe lângă că este o i l e
g a l i t a t e , pe lângă că este o impietate asupra drep
turilor voastre pe care studentul român nu le va mai
avea, dar, orice jidănaş, (băiat de prăvălie venit din
Galiţia, Ungaria sau Rusia şi devenit peste noapte cetă
ţean român) le are, pe lângă acestea, măsura este un
îndemn pe faţă la t r ă d a r e şi l a ş i t a t e , adresat ti
neretului.
Cum îşi închipuie Statul şi factorii săi conducători
că o naţie va putea trăi pe lume, cu un tineret căruia
Statul i-a făcut şcoala trădării, a laşităţii, a mişeliei?...
Crima guvernanţilor, sub acest aspect, este aşa de
odioasă şi periclitează într’atâta viitorul Neamului ace
stuia, încât nu există ceva pe lume care s’o poată egala.
Iscăliţi dragii mei, cu sufletul încărcat de dureri şi
cu conştiinţa umilirii la care sunteţi expuşi.
Nu uitaţi că toate acestea măsuri sunt îndreptate
în contra voastră, numai pentrucă trăiţi şi creşteţi în
credinţa legionară. Ţineţi minte, tineri, până la sfârşitul
zilelor voastre pe cei ce vor să facă din voi nişte mişei.
Şi aduceţi-vă aminte că Roma cea nebiruită şi ar
mata romană, pururea biruitoare, au fost totuşi învinse,
definitiv învinse: de bieţii, săracii, ucenici şi credin
cioşi ai Mântuitorului cari, urmând învăţătura Sa, au
primit din partea Romei păgâne, uneltitoare, toate umi
linţele şi toate jertfele.
Mai târziu — ce vreţi mai uriaşă înfrângere — toa
te drapelele armatei care a schingiuit, omorît, umilit,
purtau semnul Crucii, semnul celor umiliţi şi schin
giuiţi.
c. z. c.
135
I
136
Din aceste ultime articole, se vede cu mare pre-
ciziune dorinţa lui liotărîtă de a rămâne în mijlocul
nostru şi de a fi permanent cu noi în toate clipele vie
ţii noastre legionare. De aceea toate aceste articole au
ca motto sus:
„Cei ce-au căzut ucişi de gloanţele duşmane
„Păşesc în rând cu cei ce au rămas.
îndemn deasemeni să se cânte permanent şi acest
cântec ce l-a impresionat întotdeauna pe I o n Mo ţ a .
Am luat măsuri ca aceste ultime scrisori să fie fo
tografiate şi să apară sub forma unui album.
Fiecare unitate legionară să ştie deci că are pe
M o ţ a în mijlocul său şi că în orice lupte şi orice greu
tăţi ar fi ea, să intre, să ştie, că având pe M o ţ a în
frunte, nu va fi învinsă niciodată.
c. z. c.
137
El începe de azi 25 Aprilie, Duminica Floriilor, şi
se va încheia în ziua de 1 Iunie.
In vederea realizării planului propus, am fixat:
Un c o m i t e t f i n a n c i a r compus din:
Ing. Nic. Horodniceanu,
Cuibul Biruinţa Legionară,
Cuibul Aurel Mateescu.
2. Un c o m i t e t t e c h n i c compus din arhitecţi
şi ingineri.
Deoarece suntem ocupaţi şi în plină luptă, apelul
meu are un caracter de urgenţă. Această realizare le
gionară trebuie executată în pauza de o clipă dintre
două lupte.
Banii se trimit pe adresa Ing. Nic. Horodniceanu
str. Gutenberg 3, Bucureşti.
C. Z. C.
DOMNILOR AVOCAŢI
Mă adresez Dv. şi prin Dv. tuturor avocaţilor din
toate barourile Ţării, mă adresez tuturor Judecătorilor
de orice instanţă, mă adresez Ţării întregi pentru ca
mai înainte de a vedea ce avem de făcut, să protestez
din adâncurile sufletului împotriva modului nemai po
menit şi nemai auzit în care au fost judecaţi cei zece
legionari.
1. Protestez împotriva faptului că au fost ridicaţi
prin legea nou votata, dela J u d e c ă t o r i i l o r fi-
r e ş t i şi trimişi unei instanţe militare de judecată, în
atribuţiile căreia nu intra judecarea acestui proces.
2. Protestez în contra eliminării din instanţă a în-
tregei apărări, lăsând pe acuzaţi fără nici o apărare,
căci nu poate fi considerată ca apărare, aceea făcută
138
de un singur ofiţer, în 7 minute, pentru zece oamnei pe
cari îi condamni la muncă silnică pe viaţă.
3. Protestez în contra faptului că prin acest sistem
acuzaţii au fost lipsiţi de martorii principali în această
chestiune, martori cari deţin lucruri senzaţionale în fa
voarea acuzaţilor, martori cari, după planul apărării
au fost lăsaţi mai la urmă, dar care în urma măsurilor
luate, n’au mai putut fi audiaţi.
Aceşti martori în ordinea importanţei sunt: Gene
ralul Gh. Cantacuzino, care a prezidat juriul de onoare,
a judecat şi eliminat pe Stelescu din organizaţie. Pose
dă documente şi acte de importanţă sdrobitoare. Cor-
neliu Z. Codreanu, detinător a unor importante infor
maţii, Prof. Nae Ionescu, Ing. Cristian Leu, cunoscând
punerea la cale a unui asasinat odios, Vasile Cotea, a-
cel ce trebuia să execute asasinatul, Luca Gheorghiade
şi Dumitrescu-Zăpadă.
4. Protestez în contra acestui sistem care ridică în
Ţară neîncrederea în Justiţie, neîncredere care este în
ceputul tuturor nenorocirilor, pentrucă refuzul de jus
tiţie duce pe om la ideia de a-şi face singur justiţie. —
Ca şi în cazul Stelescu. — Ori aceasta este cea mai
mare nenorocire care se poate abate asupra unei Ţări.
Domnilor avocaţi, rog luaţi toate măsurile dictate
de legi, pentru ca hotărîrea dată să fie casată în Instan
ţele superioare.
C. Z. C.
16 Mai 1937
CAMARAZI
Din Universităţi şi licee, daţi-vă examenele.
Legionarul care nu-şi dă examenele va fi trimis
în judecata unui juriu de onoare.
C. Z. C.
139
Bucureşti, 13 Iunie 1937
C I R C U L A R A Nr. 75
140
de apa mării sau de aerul muntelui, dar cu condiţia de
a se supune atmosferii şi disciplinei Mişcării legionare.
Taberile se deschid la 10 Iulie.
I n t e r d i c ţ i i : Sunt interzise complect:
I. Cămăşile verzi (fiecare îşi poate face cămăşi albe
sau de altă culoare).
II. Cântecele în trenuri sau pe drum.
E x c u r s i i : îndemn restul de legionari să orga
nizeze pe judeţe sau comune, excursii în munţi sau în
alte locuri frumoase. Aceste excursii în grup mare se
pot face foarte eftin.
Rog ca aceste grupuri să fie pretutindeni exemple
de ordine, cinste, tăcere, bunăcuviinţă, armonie.
C. Z. C,
*
P. S. — Au fost interzise şi aceste 2 tabere de odih
nă şi excursiile.
141
nă zi să ne trimită şi un şef de partid ca să ne facă edu
caţia.
Deaceea, pentru a nu fi obligat să mă supun unei
atari invitaţii şi pentru a nu mă vedea silit ca în casa
mea să văd făcându-mi educaţie un „comandant-siră-
jer‘\ refuz ca să primesc în cele două tabere de sănă
tate, anunţate în circulara precedentă, copii între 7—18
ani.
Dacă şi pentru mai mult de 18 ani mi se va impune
a cere aprobare dela O. E. T. R., acest lucru nu-1 voiu
face, şi voiu renunţa şi la cele două tabere anunţate.
Astfel încât, dacă înainte de începerea taberelor
autorităţile, pe drept sau pe nedrept, ne vor înştiinţa că
taberele nu se pot face, vă voiu anunţa din vreme pen
tru a nu vă mai deplasa. Iar în cazul când autorităţile
vor interveni după începerea lor, taberele se vor închi
de.
c. z. c.
15 Iunie 1937
CĂTRE LEGIONARII ŞI MEMBRII DIN CAPITALĂ
Toţi i n f o r m a t o r i i de la p o l i ţ i a C a p i
t a l e i , aflători în cuiburi, sunt invitaţi să-se prezinte
Ia mine i n d i v i d u a l între 19 şi 23 Iunie.
I n f o r m a t o r i i a g e n ţ i ai S i g u r a n ţ e i s a u
a i S t. M. se vor prezenta în ziua de 24—25 Iunie.
I n f o r m a t o r i i a l t o r s e r v i c i i particulare,
în ziua de 26 Iunie.
Acest ordin se va citi în toate cuiburile la prima
şedinţă şi toţi membrii cuibului vor semna de luare la
cunoştinţă.
Cei ce nu se vor prezenta vor fi pedepsiţi.
C. Z. C.
142
Bucureşti, 15 Iunie 1937
C I R C U L A R A Nr. 77
C ă t r e Ş e f i i de R e g i u n e .
1. Restaurantul Cooperativei legionare care se va
deschide în curând în Capitală, are nevoie de 10 copii
de ţăran, cu şcoala primară terminată, desgheţaţi şi să
nătoşi. Se preferă copii fără părinţi, sau aparţinând u-
nor familii sărace şi numeroase.
Ei vor creşte în familia legionară în vederea vi
itorului comerţ legionar. Dacă în Regiunea Dv. cunoaş
teţi asemenea copii, vă rog să mă anunţaţi de urgenţă
şi să luaţi măsuri pentru transportul lor la Bucureşti.
2. Şefii de judeţe vor face o listă de toţi învăţă
torii legionari cu adresele lor şi o vor înainta — prin
Regiune — Centrului
c. z. c.
C i r c u l a r a Nr. 78
Nu vă lăsaţi înşelaţi de excrocil
Ei circulă prin oraşe şi sate, intră prin casele le
gionarilor, se dau drept legionari, spun că au diverse în
sărcinări. Cunosc pe cineva dela Centru şi vorbesc des
pre el ca să capete încredere; la urmă cer bani, sau fu
ră ceva de prin case şi dispar. Alţii fac chetă. Alţii vând
broşuri legionare. Alţii vând svastici, insigne, etc.
Toate acestea, n e a d m i s e î n M i ş c a r e a l e
g i o n a r ă . Legionarul cum vede în satul său pe un a-
semenea individ, imediat trebue să-şi spună: a c e s t a
e s t e un e s c r o c .
Câte odată susţin că sunt trimişi de Centru.
143
Legionarii să ştie:
Centrul niciodată nu va trimite într’un loc oameni
necunoscuţi de cei din localitate.
In caz de nelămurire daţi un telefon la Bucureşti.
Ş e f i i d e R e g i u n i , d e J u d e ţ e şi d e S e c
t o a r e , faceţi şcoala în această pricinţă. Toţi legiona
rii şi membrii din cuiburi, anunţaţi şi pe prietenii voştri.
c. z. c.
*
Către o r g a n i z a ţ i a B r a şo v
Vă atrag u r g e n t luarea aminte că în Predeal, la
restaurantul din faţa Gării, s’au prezentat trei persoane,
excroci, distribuind cărţi legionare şi făcând în acelaş
timp clietâ „pentru Mişcarea legionară” .
Echipa a coborât în Timiş, unde s*a dus din casă
în casă, oferind broşurile legionare şi a încasat dela o
singură persoană suma d e l e i 1000, susţinând că se
strâng bani pentru construcţia sediului legionar.
Rog:
1. Anunţaţi de urgenţă toate cuiburile de legionari
din jud. Dvs.
2. Anunţaţi publicul în sensul de a se apăra de
excroci, prin ziare locale sau orice alt mijloc.
3. Echipa aceasta probabil că a trecut şi prin jud.
Turda.
4. Deoarece aceşti excroci s’au înmulţit, Mişcarea
legionară va da un premiu legionarului sau cuibului
care va prinde vre-una din echipele suscitate.
Repet cu această ocazie:
A. Nu se admite colectă publică de bani.
B. Nu se pot vinde cărţi legionare de echipe
volante.
C. Z. C.
144
16 Iunie 1937
CIRCULARĂ
18 Iunie 1937
COMUNICAT
145
Garda era formată din trei cuiburi: „Vulturii Ol
teniei” , „Gh. Negrea” şi „Ion Caranica” din secţia S. T. B.
Corpul Muncitorilor. Aceştia împreună cu întreg perso
nalul Casei Verzi au dat dovadă de o mare prezenţă de
spirit, sânge rece şi devotament.
Baldachinul fiind de lemn, a fost cuprins în între
gime de flăcări, cari erau aşa de mari, încât ameninţau
jurul.
S’a întâmplat o minune.
Cuprinsă în mijlocul flăcărilor uriaşe, Crucea spri
jinită de trei lemne a rămas neatinsă. In afară de aces
te trei lemne, care sprijinesc Crucea şi de picioarele bal
dachinului, totul a ars şi s’a prăbuşit.
Baldachinul se va reface din beton, iar Crucea şi
lemnele ce au susţinut-o vor fi păstrate de legionari ca
o dovadă a puterii lui Dumnezeu.
Astăzi, Vineri şi mâine, Sâmbătă, toate cuiburile --
legionari şi legionare — vor merge la mormânt pentru
a vedea şi a se închina.
C. Z. C.
C I R C U L A R A Nr. 79
Camarazi,
146
supt oasele, am fost condamnaţi la moarte în gândul
vrăjmaşilor noştri; iar, de câţiva ani, suntem obiectul
tuturor uneltirilor întunecate. Răsboiu de nimicire dus
ceas cu ceas. Pentru noi, nici o milă. Am trăit din mila
lui Dumnezeu şi din vârful săbiei noastre!
Trăim şi azi din ele şi vom trăi deapururi.
Am răbdat şi am răspuns năprasnic.
*
Şi acum, la zece ani, când vom fi făcut bilanţul
acestor uneltiri, acestor chinuri, acestor umilinţe, aces
tor încercări de nimicire ne vom întoarce patru din cei
cinci dela început şi vom spune vrăjmaşilor noştri:
In zece ani rezultatul uneltirilor voastre este acesta:
S u n t e m un m i l i o n !
Un milion de suflete, de femei, de copii, de bărbaţi
şi bătrâni, cari au o c r e d i n ţ ă n o u ă , cari trăesc
cari luptă, cari jertfesc sub steag legionar, cari aşteaptă
România legionară şi cred într’însa.
Unde vă este biruinţa? Şi unde vă va fi biruinţa?
Căci dacă n’aţi putut nimici cinci, cum veţi mai putea
nimici de două sute de mii de ori câte cinci?
*
Şi acum, mă îndrept către voi, d r a g i c a m a r a z i
de eri şi de azi:
Fiţi cu gândul la sfântul mormânt, care a sfinţit
toată generaţia noastră de luptători, prin sângele lui
Moţa şi Marin, cu gândul la cei morţi sub pământ,
sub asupriri nedrepte.
Faceţi-vă cu bărbăţie toate socotelile interioare şi
păşiţi cu hotărâre în d e c a d a d e c i s i v ă a luptei le
gionare. Aceşti zece ani ce vin vor mai vedea asupriri
şi morminte de ale noastre, dar vor vedea şi pe toţi
147
vrăjmaşii noştri înfrânţi şi toate uneltirile lor sfărâ
mate.
Aceşti zece ani ce vin vor vedea l u p t a d e c i
s i v ă , vor vedea pe legionari învingând. învingând şi
risipind trufaşele puteri întunecate de astăzi. învingând
şi punând temelie nouă neamului nostru.
Legionar,
Nu vei sărbători această zi de 24 Iunie 1937 nici în
cântece, nici cu şampanie, nici cu banchete, nici cu ser
bări — cunoscutele serbări comemorative — şi nici cu
discursuri mari, umflate şi goale.
De vei fi profesor universitar sau muncitor cu bra
ţele, de vei fi preot sau învăţător de sat, de vei fi co
merciant sau meseriaş, de vei fi ţăran cu plugul în bă
tătură sau cioban la turma de oi, de vei fi tată sau soţ,
iar tu, mamă sau soţie, f ă - ţ i d a t o r i a l n ziua aceasta
către ai tăi şi către neam.
F ii c o r e c t; Fi i drept; F i i curat; Fii
v o i o s , aşa cum ai dori tu să fie şi să-şi facă datoria
fiecare Român, în Patria sa legionară.
C. Z. C.
23 Iunie 1937
CONCURS LA ALEGERI
Herghelegiu,
Iunie 1937
O LĂMURIRE
149
în faţa marelui număr va înflori, nu va fi pustie ca a-
tunci când vine lume puţină.
3,1 n i n t e r e s u l v i z i t a t o r i l o r : căci ei nu tre
bue să se apropie de Carmen Sylva, cu groază, ca de o
cetate de speculanţi cari voiesc să-i jupoaie.
Gândiţi-vă că oamenii aceştia cari vin aici au chel-
tueli mari: cu trenul, cu chiria casei, cu taxele, cu plata
băilor, iar noi, văzându-i că vin împinşi de boli le ridi
căm preţurile la toate alimentele cu mult peste preţul
localităţii în care trăesc ei. Ce-ar fi dacă Căile ferate
văzând lumea că se îndreaptă spre Carmen Sylva ar
dubla preţurile biletelor?
4. In i n t e r e s u l n e a m u l u i : El are interesul ca
un număr cât mai mare de Români să vină la Mare,
pentru a se recreia, pentru a se vindeca, pentru a-şi re
face sănătatea. Nu trebue să se zică: „să vină numai cei
bogaţi” . Neamul zice: „Să vină toţi” . Să vină cei ce au
nevoie, bolnavi; bogaţi sau săraci. Căci neamul se spri
jină pe toţi deopotrivă şi pe cei bogaţi ca şi pe cei să
raci. Şi poate mai mult pe cei săraci. In orice caz nea
mul are interesul ca toţi fiii săi, s ă r a c i sau b o g a ţ i ,
să f i e s ă n ă t o ş i .
Deci repet:
Comercianţi din Carmen Sylva, spre câştigul şi spre
binele vostru;
S p r e binele Staţiunii;
S p r e binele familiilor sărace împinse de boală
spre lac sau spre mare;
S p r e binele Neamului nostru, urmaţi sfatul şi e-
xemplul pe care vi-1 dăm:
V i n d e ţ i cu p r e ţ u r i n o r ma l e ,
1 Iulie 1937
LA TEMELIILE SEDIULUI LEGIONAR
Camarazi,
Un nou semn, peste vremuri, al Voinţii şi al Puterii
Legionare.
In temeliile lui, am adus şi zidim piatră din vechea
cetate romană a lui Traian, Tropaeum Trajani (Adam
Clisi) din Dobrogea, din imensul monument de muncă,
credinţă şi avânt ridicat peste trupurile soldaţilor căzuţi
în lupte.
Această piatră zidită în temelia casei noastre în-
seamănă contactul între cele două categorii de legionari
din lume: Legionarii romani şi Legionarii români.
Fie cu Bine-Cuvântarea lui Dumnezeu.
La temeliile sediului legionar.
C. Z. C.
151
Cine pleacă:
1. Dacă unul e mai vechiu şi altul mai nou, pleacă
cel mai nou.
2. Dacă unul e gradat şi altul nu, pleacă cel care nu
e gradat.
3. Dacă unul e nou dar are funcţiune, pleacă cel
vechiu, deoarece funcţiunea reprezintă totalitatea orga
nizaţiei locale.
Atrageţi atenţia să se aplice legea acolo unde se
ivesc asemenea cazuri.
Şefii de Regiuni vor fi rău notaţi, dacă în regiunile
lor se vor găsi cazuri nerezolvate.
C. Z. C.
3 Iulie 1937
152
dacă masa nu e şi mai eftină, să ştiţi că leul pe care îl
daţi în plus merge pentru întreţinerea camarazilor în
cadraţi Centrului, sau merge pentru luptă.
4. Să realizăm în interiorul acestui restaurant ar
monia socială legionară.
In acest restaurant poate să vină şi un profesor u-
niversitar şi un căruţaş, sau orice alt muncitor cu bra
ţele. Să stea la masă ei şi familiile lor. Soţii şi copii.
Profesorul universitar nu se va uita cu dispreţ sau
chiorâş, ci cu ochiu de frate, la fratele său muncitor.
Dar, nici acest frate muncitor nu trebue să jeneze
pe celălalt frate al său, sau pe familia şi pe copii lui:
„răcnind cât îl ţine gura la masă, scuipând pe pereţi,
înjurând birjăreşte, sau făcând alte necuviinţe” .
Aici toată lumea trebuie să fie cu obraz, cu elegan
ţă sufletească şi cu Bună-cuviinţă.
Fiecare trebue să ne respecte casa noastră aşa cum
îşi respectă propria sa casă.
Fiecare trebue să fie atent la orice gest, în materie
de educaţie, faţă de copiii şi familia altuia, tot aşa cum
este atent faţă de proprii lui copii.
Cine vrea să fie respectat, trebue să respecte şi el
pe alţii.
Deci, voesc să spun, că aici în acest restaurant, do
resc să facem o adevărată şcoală de bună purtare, ele
ganţă şi caldă camaraderie legionară, cu înfrăţire între
toţi fii neamului.
Doresc ca aici să nu se vorbească tare, ca să dăm
aspect de havră jidănească; legionarii sunt tăcuţi.
Să avem o poziţie cuviincioasă la masă, să avem o
permanentă grijă de a păstra o conduită ireproşabilă
pentru a da un exemplu bun şi o bună educaţie celor
mai tineri decât noi.
Aşa trebue să fie neamul acesta mâine sub semn
legionar. El nu va putea să aibă înfăţişare nici de cafe
nea grecească şi nici de havră jidănească.
153
In sfârşit mai rog pe toată lumea: Fiţi corecţi. Nu
căutaţi să plecaţi dela mese fără a plăti. Nu pentru că
mă vei fura cu 20 de lei, ci pentru că mi-e ruşine de
neamul meu.
Când oare neamul nostru îşi va scutura de pe el şi
această sdreanţă străină a necinstei şi a tendinţei de în
şelăciune?
*
C Ă T R E ŞE F I I DE C UI B UR I
C. Z. C.
CUIBUL „FARUL"
4 Iulie 1937
F. D. C
Constanţa
155
5 Iulie 1937
TABĂRA DE ODIHNĂ DIN REGIUNEA MUNTELUI
I. Plecarea din Bucureşti, Luni seara 5 Iulie.
II. Fiecare legionar se va înscrie în orice zi la Cd.
L. Nicoleta Nicolescu, ora 8-10 seara.
III. La înscriere, va vărsa suma de lei 200 costul
trenului (dus şi întors). In această sumă intră şi cheltu
iala primei instalări.
IV. Legionarul va avea asupra sa:
A. a ş t e r n u t : pătură, (de e posibil două), cearşaf.
. B. î m b r ă c ă m i n t e :
1. Pardesiu sau palton.
2. Bocanci} ciorapi de lână.
3. Flanelă groasă.
4. Schimburi.
5. Prosop.
6. Chiloţi.
C. T a c â m u r i : 1) Farfurie adâncă (de preferat
de metal); 2) Cană, cuţit, lingură, furculiţă.
D. H r a n ă r e c e : pentru trei zile.
Se recomandă: 1. Slănină.
2. Zahăr.
3. Ouă fierte tari.
4. Ceapă, usturoi.
5. Sare.
E. B a n i : 10 lei pe zi (casa şi masa după aceste
trei zile) pentru omul sărac.
30 lei, pentru omul cu dare de mână.
A t e n ţ i e . Cei ce vor să vină cu soţie şi copii vor
plăti pentru d o u ă p e r s o a n e (adică 20 lei pe zi
sau 60 de lei pe zi) pentru orice număr de copii ar avea.
Femeile cu copii, nu pot veni decât după 15 Iulie.
D i v e r s e , a) Cine are cort şi-l poate lua. Cine are
raniţă de asemenea.
156
b. Toată lumea va veni îmbrăcată curat, dar nu-şi
va aduce hainele de Calea Victoriei.
c. Cine are, e bine să ia: topor, secure, teslă, fe
răstrău.
Tabăra începe sub conducerea mea
c. z. c.
157
Doresc ca şefii de Regiuni şi Judeţe să treacă prin
cele două tabere sau prin una din ele.
Eu mă aflu până la 15 Iulie la t a b ă r a m u n t e .
15—16 Iulie, Bucureşti
17—1 August, Carmen-Sylva
1—2—3 August, Bucureşti
3—13 August, Munte
15—1 Septembrie, Carmen-Sylva.
G. Z. C.
4 Iulie 1937
JUDEŢUL BĂLŢI
Se desfiinţează întreaga organizaţie legionară a ju
deţului Bălţi până la apariţia unui om serios, sănătos
la suflet şi la trup, capabil să organizeze şi să conducă.
Sunt şi rămân desfiinţate toate cuiburile existente
în judeţ, ele nefiind la înălţimea cerută de mişcarea le
gionară.
C. Z. C.
158
n
LEG. G H. R Ă Ţ O IU
I se aplică un concediu nelimitat cu suspendarea
gradului în tot acest timp pentru atitudine repetată ne
conformă cu linia legionară.
C. Z. C.
*
După raportul Şefului de Regiune
JUDEŢUL ROMAN
Se desfiinţează întreaga organizaţie legionară din
Judeţul şi oraşul Roman.
Ea fiind cu mult sub nivelul cerut de credinţa şi
onoarea Mişcării Legionare.
Toate cuiburile existente îşi încetează viaţa, ele ne
mai putând activa.
Şeful Judeţului va putea proceda la refacerea or
ganizaţiei cu condiţia de a nu reprimi în noile sale ca
dre decât un maximum de 5% din totalul de legionari
ai organizaţiei.
Toate gradele aflătoare în judeţ nu vor mai putea
ocupa timp de doi ani nici o funcţie, ele fiind răspun
zătoare colectiv de starea nesatisfăcătoare în care se
află judeţul.
c. z. c.
*
După raportul Şefului de Regiune
JUDEŢUL BAIA
Se îndepărtează definitiv din Mişcarea Legionară
tânărul..............având o purtare care scoboară presti
giul numelui de legionar.
C. Z. C.
*
159
Bună propunerea făcută cu privire la legionarul
Scriban Romulus. E bine ca el să rămână în umbră
până la schimbarea purtării.. .
*
Cetăţuia „Despina Doamna” (Boroaia) nu se mai
poate înfiinţa nici sub altă formă timp de un an pentru
marele păcat al desbinării, certurilor, neînţelegerilor
membrelor, le este interzisă orice activitate legionară
în acest timp.
Cuibul „Nicadorii” deşi s’a ajuns la o înţelegere,
conducerea centrală în desacord cu propunerea jude-
ţuiui şi regiunii, desfiinţează cuibul pe timp de 6 luni.
*
Se aprobă concediul cerut d e ................pe timp
de 6 luni, recunoscându-şi fapta nelegionară de a fi lo
vit un frate de cruce şi de a fi avut atitudini necon
forme cu linia legionară, cu această ocazie.
*
Studentul Roman (Giuleşli) nu este şi nu a fost
considerat exclus din Legiune.
C. Z. C.
*
JUDEŢUL VASLUI
Se desfiinţează organizaţia legionară a oraşului
Vaslui.
Pentrucă cu toate sforţările vechiului şef cât şi a
noului şef de judeţ, temeliile puse sunt cu mult prea
slabe pentru a putea înălţa pe ele o puternică şi nebi
ruită mişcare legionară. Neînţelegeri, desbinări, certuri,
denotă lipsa de credinţă, de dragoste, de înţelegere şi
de capacitate. Ne arată că ne aflăm în faţa unor ele
mente cari nu pot fi puse sfântă temelie unei mişcări.
C u i b u r i l e nu m a i p o t f u n c ţ i o n a î n
a c e s t o r a ş până la apariţia unor elemente serioase.
Cele vechi îşi pierd orice situaţie în Mişcarea legionară.
160
Domnul Butnaru rămâne şef de judeţ numai pri
vind cuiburile ţărăneşti şi fără dreptul de a mai poposi
în oraşul Vaslui.
C. Z. C.
161
4) Familii de studenţi şi muncitori.
5) Simpatizanţi.
Preţul de persoană pe zi: casă şi masă 10 lei; pen
tru cei bogaţi 30 lei. Toîi plătesc o taxă de instalare
de 50 lei. Familiile, oricâţi copii ar avea, plătesc nu
mai pentru 2 persoane. Cei complectamente săraci, sunt
scutiţi de taxa de lei 50, şi de plata de 10 lei pe zi, cu
condiţia ca ei să dea aceşti bani în termen de 1 an.
Scopul taberei
Este a face să beneficieze de aerul curat al mun
telui, cât mai mulţi fii ai neamului şi în deosebi, cât
mai mulţi din cei săraci şi mai ales, cât mai mulţi din
cei săraci cari luptă ca neamul lor să nu mai fie sărac
în ţara aceasta.
Nu sunt doriţi cei săraci cari nu luptă, cari cerşesc»
sau cari se vând, cari stau cu grumazul în jug şi cari
aşteaptă să le cadă din cer o soartă mai bună.
E bine venit cel ce crede în viitorul neamului său
românesc şi luptă pentru a-1 înălţa în lume, la străve
chea sa glorie.
In tabără se duce viaţă aspră, severă, austeră, pen
tru că acesta este drumul înălţării.
Comodităţile, îmbuibarea, luxurile, frivolitatea, in
dică drumul decăderii naţiunilor.
In tabără este dragoste şi camaraderie între cei
adunaţi aici din toate categoriile sociale. Din dragoste
creşte şi înfloreşte totul:
Plantă, om, ţară, neam.
In t a b ă r ă e s t e v o i e b u n ă .
Pentrucă voioşia stimulează până la maximum
energiile creiatoare ale naţiunii. Voioşia nu poate fi
egalată în randament nici de simţul datoriei, nici de
disciplină nici de autoritate.
In sfârşit, Legionarii, Studenţii, Muncitorii, Intelec
162
tualii, săraci sau bogaţi, — adunaţi în tabără aici, la
poalele munţilor, plini de voie bună, trimit salutul lor
tuturor românilor, din Câmpina şi jur.
C. Z. C.
P. S. Această tabără dela Câmpina — după cinci
zile de funcţionare, a fost desfiinţată de către autorităţi.
163
dacă şi aceste colonii de vară sunt interzise, să dis
pun închiderea lor” .
*
„Deoarece nu doresc ca oamenii mei să facă
cheltueli cu deplasarea şi cu instalarea şi în tabăra
de odihnă Carmen-Sylva, care urmează a se des-
chide la 15 Iulie, rog a-mi comunica dacă Dvs. in
terziceţi taberile de odihnă, pentru a anunţa din
timp că nu sunt autorizate” .
*
„Revin asupra telegramelor mele anterioare.
Cer să mi se comunice hotărîrea Dvs. în timp util.
Oamenii mei adunaţi pentru odihnă, într’o proprie
tate care ne aparţine, sunt somaţi că vor fi eva
cuaţi cu forţa armată mâine ora 12, dacă nu aduc
aprobarea” .
*
„Revin telegrafic pentru a treia oară, aducân-
du-vă aminte că oamenii mei din colonia Câmpina,
adunaţi pentru odihnă, sunt expuşi a fi evacuaţi
cu forţa mâine ora 12. Cer să mi se comunice ho
tărârea Dvs.”
In afară de cererea trimisă prin curier şi reco
mandat, Domnul General Cantacuzino trimite următoa
rele telegrame Comandantului Corpului de Armată
Braşov:
„Rog daţi aprobare pentru o colonie de odihnă
Câmpina, organizată de mine pentru tinerii debili.
Suntem ameninţaţi cu evacuarea” .
#
„Deoarece 100 tineri veniţi pentru odihnă în
colonie la Câmpina sunt ameninţaţi cu evacuarea
forţată azi ora 12 din lipsa aprobării, rog binevoiţi
aproba în timp util sau a ne comunica dispoziţia
nentru a evita ca tinerii bolnavi să fie vexaţi
de forţa armată. Rog a dispune, comunicarea să se
facă direct Câmpina-Parcul Istrati” .
Dând o altă telegramă celor din tabără:
„Am înaintat cererea telegrafică Ministrului de
Interne. Deasemeni cerere telegrafică Corpului de
Armată. Este incalificabil procedeul de a se soma
în termen de 24 ore, oameni adunaţi pentru odihnă,
să aducă aprobare sau să plece. Cererea de apro
bare este înaintată la însăşi autoritatea care ne
somează” .
*
Aprobarea însă n’a sosit dela nimeni.
La acestea Dl. General Gabriel Marinescu, acela ce
a fost adus cu misiunea de a fi călăul generaţiei naţio
naliste româneşti, şi-a bătut joc cu următorul răspuns:
„Domnului General Cantacuzino.
„La telegrama Dvs. cu Nr. 4380 vă comunicăm:
Executaţi dispoziţiunea Corpului 5 Armată, pe te
ritoriul căruia aţi făcut tabăra, Dvs. neavând apro
barea acestui Comandament şi teritoriul fiind sub
stare de asediu.”
Subsemnatul am dat atunci o telegramă în tabără
cu următorul conţinut:
„Răspunsul Guvernului la cererea D-lui Gene
ral fiind nesatisfăcător, aşteptaţi până la ora 12 răs
punsul dela Corpul de Armată Braşov. In caz că
nu soseşte, tabăra se desfiinţează. La ora 12 fără 5
minute, legionarii părăsesc parcul. Deoarece bile
tele nu sunt valabile pentru înapoiere decât
Miercuri, luaţi măsuri pentru excursii în jur, oco
lind localităţile pentrucă să nu supărăm pe nimeni.
Luaţi măsuri pentru depozitarea materialului exi
stent.”
*
La ora 12 fără 5 minute, m’am prezentat la faţa
165
locului. Legionarii şi-au luat bagajele, şi-au făcut rugă
ciunea şi s’au îndreptat în cea mai mare tăcere spre
gară. Notez .că biletele nu erau valabile pentru întoar
cere, deoarece nu se scursese termenul de 8 zile. Ei au
trebuit să-şi scoată bilete întregi 9000 lei din nişte bu
zunare aşa de sărace cum nu-şi pot închipui niciodată
călăii noştri cari huzuresc. Le-au scos dând foc celor
100 de bilete, deoarece din nenorocirile altora nu e bine
să beneficieze nimeni.
Omeneşte, pentrucă şi noi suntem oameni, s’ar fi
cuvenit să ni se spună: Domnilor, vă rugăm să vă pu
neţi în regulă obţinând aprobarea cuvenită, dar să nu
fim somaţi birjereşte de-a părăsi tabăra în 24 ore sub
ameninţările a 200 de jandarmi gata să strivească piep
turile firave ale unor tineri nevinovaţi.
Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât de aceşti tineri
răspundea Domnul General Cantacuzino.
Astfel, în timp ce cetele de jidani, au împânzit
munţii Românilor, fără ca să li se ceară vre-o aprobare
dela cineva, nouă ni s’a răpit dreptul de-a respira
aer curat.
A făcut generaţia noastră jertfe mai mari.
Deaceea am renunţat şi la tabăra de odihnă Car
men-Sylva, care nu se va mai deschide la 15 Iulie cum
a fost anunţat.
Domnul General a trimis în acest scop D-lui Ga
briel Marinescu, următoarea telegramă:
„Retrag cererea mea telegrafică făcută pentru
tabăra de odihnă Carmen-Sylva.”
In consecinţă, cele două tabere de odihnă, anunţate
la munte şi la mare, nu mai au loc.
Rog a fi anunţaţi de urgenţă toţi legionarii pentru
a nu face drumuri zadarnice.
C. Z. C.
166
Bucureşti, 19 Iulie 1937
ATITUDINI POLITICE
Domnule Profesor,
Am primit frumoasa D-tale scrisoare. Lipsind din
Capitală, răspund abia acum.
Foarte greu îmi vine să rezolv afirmativ cererea
D-tale. Totuşi voiu face ceva.
Noi, am dat concurs D-lui Vaida, în diferite ocazii,
şi acum la alegeri în vechiul Regat, în câteva judeţe.
Ajutorul nostru n’ a fost hotărîtor. Pentrucă, noi nu
suntem chiar aşa de mulţi cum crede lumea. Suntem
tari, dar nu suntem mulţi.
Cu părere de rău trebue să constat însă că Dl.
Vaida pe care eu îl respect, n u -m i p o a t e s t a î n
a j u t o r î m p o t r i v a f o r ţ e l o r c a r e s ’ au p u s
să m ă n i m i c e a s c ă . Să ne e x t e r m i n e p e
t o ţ i . Nu poate să ne ajute, pentrucă n’o fi având sufi
cientă trecere în această chestiune.
Şi atunci, cu toată dragostea şi respectul pentru Dl.
Vaida, sunt nevoit, s ă - m i c a u t a l i a t cu care să
mă pot apăra, împotriva forţelor care vor să mă exter
mine cu întreaga Mişcare Legionară.
Aceste forţe sunt a c e l e a v i z a t e ded-1 I u l i u
M a n i u. Şi pe el, personal, vor să-l extermine.
îmi este foarte greu ca în momentul în care tratez
alianţă cu cineva, sau o caut, să lupt contra lui.
Cunosc u n e l t i r i l e de m o a r t e în contra
Mişcării Legionare. Stăm în faţa morţii şi îmi pare rău
că Dl. Vaida, ca r e a r v r e a d i n t o a t ă i n i m a ,
nu ne poate ajuta cu nimic.
In răsboiul acesta în care soarta noastră, a tinere
tului legionar al României a fost aruncată pe masa za
rurilor, se joacă în u l t i m a a n a l i z ă şi problema
românească a Bihorului cucerit de jidănime, Bihor,
167
care fără o b i r u i n ţ ă l e g i o n a r ă , va rămâne tot
jidănesc, (adică sub putere şi la discreţie iudaică),
chiar cu o eventuală biruinţă, fie ea cât de strălucitoa
re a „ F r o n t u l u i R o m â n e s c ” .
Pentrucă pe deasupra voinţei D-lui V a i d a mai
e x i s t ă o v o i n ţ ă a a c e l o r a , care dictează în
ţara aceasta, care uneşte sau rupe partide, care sfarmă
prietenii, care răstoarnă sau aduce guverne. Ori aci stă
toată tragedia „Frontului Românesc” , ca şi a celorlalţi
naţionalişti de altfel: a c e a s t ă v o i n ţ ă d e d e a
s u p r a este c o m p l e c t a m e n t e în m â i n i ji-
d ă n e ş t i.
Şi vor avea ele grije, aceste mâini negre jidăneştf,
ca în cazul unei guvernări a „Frontului Românesc** sau
a „Cuziştilor” , să nu păţească nimic jidanii Bihorului
D-tale, sau al altor regiuni năpădite şi însângerate de ei.
Primeşte te rog, salutările mele. alături
de aceste explicaţii.
C. Z. C.
*
P. S. Deşi am dat ordin să se comunice la Bihor
(înainte de a vedea scrisoarea) anularea voturilor, fac
o excepţie pentru Bihor, îndemnând ca să p r i v e a s
c ă c u s i m p a t i e l i s t a Dv. şi s’o ajute unde pot
(Trimisă d-lui Prof. Apostolescu din Oradea care a
solicitat ajutor în alegerile judeţene din Bihor).
168
narilor cu legionare, având la baza însoţirii, nu sin
gura apreciere a frumuseţilor fizice, ci mai ales pe a-
ceea a strălucitoarelor însuşiri sufleteşti legionare.
Familiile-cetăîii legionare:
1. Vor fi adevărate centre de rezistenţă în m ijlo
cul naţiunii.
2. Din ele se vor naşte eroi pentru neam.
c. z. c.
C I R C U L A R A Nr. 87
(urgentă)
169
porului român, şi uu răsboiu pe un teren extrem de
periculos, răsboiu pe care nu-1 putem lăsa sub iniţia
tivă şi conducere individuală.
C. Z. C.
Dragii mei,
In zilele de 13 şi 14 Septembrie (Sf. Corneliu Su-
taşul şi Ziua Crucii) mişcarea noastră sărbătoreşte, în
fiecare an, Comerţul Legionar.
In toamna aceasta se împlinesc doi ani de când Le
gionarul a făcut cel dintâiu pas pe linia comerţului.
După un an şi jumătate de şcoală, în jurul Coo
perativei din Bucureşti, am pornit, cu cele dintâiu ele
mente, la prima ofensivă.
Rezultatul a fost: Suces desăvârşit, atât din punct
de vedere material cât şi moral. Legionari şi legionare
au făcut sforţări de voinţă, răbdare, rezistenţă, încor
dare, devotament, încât prin ordinul de închidere dela
Carmen Sylva, am creiat o nouă distincţie, în cadrul
organizaţiei noastre: „ Băt ă 1i a C o m e r ţ u l u i Le-
g i o n a r " care să răsplătească acest devotament.
Acum suntem în ajunul unei mari ofensive pe
câmpul pierdut de Români al comerţului. De aceia
simţim nevoia organizării unui nou Corp.
Acela ia fiinţă astăzi 13 Septembrie şi va purta nu
mele : . . B a t a l i o n u l C o m e r ţ u l u i L e g io na r“ .
El va avea misiunea de a cuceri, metru cu metru,
poziţiile economice pe care neamul nostru le-a pierdut.
Denumirea lui sună a răsboiu, nu a afacere.
In el vor intra cele mai de elită elemente, din
punct de vedere al c o r e c t i t u d i n i i , c a p a c i t ă
ţ i i şi d e v o t a m e n t u l u i .
Acest Corp Nou va sta sub comanda mea timp de
un an, având ca ajutor pe Com. legionar Petru Ţocu.
Lupta noastră este istorică. Ea va fi înscrisă în
Cartea Neamului, pentru că vom merge, cu cea mai
mare siguranţă, din biruinţă în biruinţă, înfrângând
rezistenţe şi vrăşmăşii şi spărgând zidurile mentalită
ţii defensive şi descurajatoare, de azi şi de eri.
Vom răsturna păreri şi argumente înfipte de decenii
în gândul învins, deprimat şi umilit, al neamului, do
vedind că totuşi, din sângele nostru românesc, se pot
naşte negustori, în toate domeniile, care să ţină pieptul
oricui şi să scoată din luptă pe orice rival.
C. Z. C.
171
aşa de ordonaţi, încât vor considera numai ideia de
control ca o ofensă. Eu nu cred că înmulţirea contro
lorilor va putea stârpi necinstea şi hoţiile, ci numai de
săvârşirea conştiinţei noastre de oameni corecţi. Acea
stă conştiinţă este cel mai mare şi sigur control real.
4. Fiecare întreprindere comercială formează o
familie legionară (sau grup) purtând denu
mirea întreprinderii respective. Familia va fi împărţită
în cuiburi, ducându-şi viaţa de cuib, dela bucătar şi
până la şeful întreprinderii.
5. Fiecare întreprindere are: 1 conductor, 1 casier,
1 contabil, 1 legionar cu aprovizionarea, elemente de
specialitate: vânzători, bucătari, etc...
6. Legionarii trăiesc aici după principiul f a m i
l i e i l e g i o n a r e ; soldaţi voluntari pe viaţă în slujba
Legiunei biruitoare.
Ei aici îşi au rostul şi bucuria vieţii lor. Trăind şi
muncind de dimineaţa până în noapte şi făcând să în
florească Legiunea şi Neamul, din munca şi jertfa lor.
Ei trăiesc dintr’o mare lozincă: Legiunea şi Nea
mul cresc numai din ceeace nu facem pentru noi; adi
că din aceea ce pentru noi este o renunţare, o jertfă.
Acest Batalion Legionar, muncind în comerţ, dar
totdeauna cu arma la picior, în aşteptarea vitregiilor,
alături de alte corpuri legionare, stă gata să dea exem
plul unui o c e a n de j e r t f ă .
7. In acest Batalion nu se primesc decât cu:
a) recomandaţia Şefului de judeţ, plus a unui co
mandant legionar.
b) Primirea definitivă nu se face decât după un
an de stagiu.
C. Z. C.
172
Bucureşti, 15 Septemvrie 1937
B A T A L IA FIERULUI VECHIU
ROMANI,
adunaţi fierul şi orice metale pentru Fondul
Comerţului Legionar
ORDIN
Iubiţi Camarazi,
173
rul aruncat prin toate curţile ţărăneşti, mâncat de ru
gină şi considerat fără nici o valoare.
Pe acesta să-l adunaţi însă din toate satele, de pe
toate drumurile şi să-l dăruţi spre depozitare Sediilor
judeţene, atunci când veţi fi anunţaţi pentru aceasta. —
De-acolo îl vom vinde. Este aproape trei lei kilogramul l
Nu uitaţi că noi suntm mulţi şi vom putea aduna mai
multe milioane de kilograme !
Celor ce vor zice: „Cu aceasta vreţi voi să biruiţi
marele capital jidănesc?“ le răspundem: a mai biruit
ea, naţia românească numai cu sufletul din ea şi cu un
pumn de fier, armate nebiruite, pe care lumea întreagă
le credea de nebiruit.
DECI fierul — şi materialele vechi — vor fi adu
nate de toate cuiburile legionare până la i5 Decembrie
1937. Până la noui ordine vor fi ţinute pe loc şi păzite
de furt.
174
4. — Tabla neagră se va separa de tabla zincată şi mai
ales de cea cositorită. Aceasta din urmă se poate
exporta. Exportul este permis pentrucă în ţară
nu se cumpără. Această tablă se vinde în Ger
mania şi Anglia unde se recuperează cositorul
după ea.
5. — Tabla neagră are un preţ care este cu 60% sub
preţul fierului gros şi dacă nu este aleasă din
fier se se dă un preţ mai slab pentru acesta din
urmă.
6. — Fonta va fi aleasă cu îngrijire din fier, pentrucă
ea are un preţ de două ori mai mare ca fierul.
7. — Tabla groasă din fier provenită din cazane sau
rezervoare are un preţ cu totul altul ca tabla
subţire; se va alege deci, separat.
8. — Din fier, deasemenea se vor pune deoparte, tot
ceeace este: vargă, ţeava, roată etc., aceste piese
putând fi valorificate direct şi aceasta de cele
mai multe ori.
9. — Ocazional se vor găsi la fier vechiu, proectile sau
bombe. Se poate deasemeni ca ele să ne fie
servite intenţionat. Pentru a se evita accidente —
întotdeauna serioase — şi deci încurcături cu au
torităţile se vor da instrucţiuni ca nimeni să nu
încerce a le demonta sau să le lovească prin
ciocănituri şi nici să le asvârle. Ele se vor pune
cu băgare de seamă într’un loc mai ferit, până la
venirea specialistului care le va demonta, —
sparge în bucăţi sau distruge, — după caz.
10. — Orice bucăţică de metal, ca: plumb, alamă, com
poziţie, aramă, bronz, aluminium, zinc, cositor,
etc., se va depozita separat în lădiţe sau saci,
pentru fiecare metal în parte.
175
11. — Deasemeni se va depozita separat orice piese ca:
pistoane, motoare, radiatoare calorifere, locomo
bile, maşini de ceasornice, robinete etc.
12. — Un capitol special îl formează cenuşile de me
tale, cenuşile de acumulatori — cari ocazional
pot intra în proprietatea noastră. Ele se vor de
pozita fiecare în sac separat, adică: sac cu cenuşe
de zinc, de plumb, de aluminium, etc.
13. — Nimic nu trebuie aruncat, nici chiar tuburile
vechi de pastă de dinţi, sau poleiala dela cioco
lată, dela cutiile de ţigări, ambalagii. Capacele
dela cutii, cutiile de sardele, conserve, tuburile şi
cutiile de aluminium (dela medicamente), etc.,
totul trebuie păstrat şi adunat pentrucă şi cea
mai mică bucată de metal are o valoare.
Din Capitală
Din Sate
Cuiburile vor aduna fierul şi metalele în locuri
176
fixate de Şefii de Cuib şi de Garnizoană, şi-l
vor ţine pe loc. Vor anunţa şi ei Centrul Jude
ţean, la Sediu.
Şefii Judeţeni
vor înainta Centrului Bucureşti, prin regiune, un
tablou de:
a) Tot fierul care se află strâns în cuprinsul Ju
deţelor lor;
b) Cantitatea adunată de fiecare cuib;
c) Localitatea (sat, oraş) unde se află depusă;
d) Ce mijloace de transport propune până la cea
mai apropiată Gară.
Toate Cuiburile
de ţărani, muncitori, intelectuali, vor fi clasi-
sificate pe ţară. Se vor stabili primele 25 şi ul
timele 25 de cuiburi.
APEL CĂTRE TOŢI COPIII,
Dragi copii,
ACOLO
178
Bucureşti, 19 Septembrie 1937
C I R C U L A RA Nr. 89
— Urgentă
179
Legionarii vor veghea deasemeni ca ei să nu mai
poată pătrunde la nici o festivitate legionară.
C. Z. C.
*
C EI 40 DE COPII LEGIONARI
C. Z. C.
180
Câtre muncitori
In Ţara Nouă...
Mişcarea Legionară va da muncitorimii mai mult
decât un program, mai mult decât o pâine mai albă, mai
mult decât un pat mai bun.
Ea va da muncitorimii dreptul de a se simţi stăpână
peste tară, deopotrivă cu toţi ceilalţi Români.
Muncitorul va păşi cu pas de stăpân, nu de rob, pe
străzile pline de lumini şi luxuri, pe unde astăzi nu în-
drăsneşte să îşi ridice ochii în sus.
Pentru prima dată el va simţi bucuria, mândria de a
fi stăpân, de a fi stăpânul tării lui.
Fată de aceasta, toate celelalte chestiuni, interesează
prea puţin pentrucă muncitorul stăpân îşi va avea legile,
organizarea în Stat şi soarta pe cari singur şi le va face
cu mână, cu cap şi cu conştiinţă de stăpân!
C O R N E LIU Z. C O D R EAN U
181
Bucureşti, 26 Septembrie 1937
Camarazi şi Prieteni,
d i s t i n c ţ i i
182
15. Dădârlat din Tg. Jiu
16. Guter Florin din grupul stud. Ilfov
17. Minescu Nicolae legionar
18. Merfu Aurel membru
19. Nicolescu Gheorghe din Dâmboviţa
20. Mihail Cristescu din org. Răzleţi
21. Av. Tălnariu, Legionar corn. ajutor din Bucu
reşti.
22. Ing. Petrulescu din org. Răzleţi
S u n t c i t a t e î n g r up u r m ă t o a r e l e u n i
t ă ţ i l e g i o n a r e c a r e s’au d i s t i ns în î n t r e
g i m e a l o r d â n d d o v a d ă d e un d e o s e b i t d e
votament.
1. Secţia S. T. B. Corpul Muncitorilor legionari, şef
Sandu Marin.
Grupul studenţesc legionar Constanţa, şef Morărescu
Constantin.
3. Grupul studenţesc legionar Tulcea, şef Obreja
Emil.
4. Cuibul Toader Toma din org. Răzleţi, şef Iorda-
che Nicoară.
Sunt d i s t i n ş i cu a v a n s a r e a î n e r a r-
h i a l e g i o n a r ă p e n t r u m u n c ă şi c r e d i n ţ ă
în m o d e x c e p ţ i o n a l .
1. Arhitect Doicescu Gheorghe la gradul de legio
nar.
2. Inginer Popovici Grigore la gradul de Instr. legi
onar.
3. Anton Davidescu la gradul de Instructor legio
nar.
4. Arhitect Ionescu Vasile la gradul de legionar.
5. Conductor Niculescu loan la gradul de legionar.
C. Z. C.
183
Bucureşti, 28 Septembrie 1937
CIRCULARA Nr. 92
I n s p e c t o r a t u l Re g. de Poliţie Cer
n ă u ţ i Nr. 17461, 19 Sept . 1937.
184
brie a. c. orice întruniri, serbări, marşuri sau petreceri
organizate de Partidul „Totul pentru Ţară“ chiar şi
cele autorizate, raportându-ne de urmare.
Către P r e ş e d i n ţ i i de Tribunal
din ţară
185
dată să stărue, pentrucă, procesele de această natură să
fie judecate neîntârziat, pentru a ajunge la închiderea
definitivă a dosarelor respective.
Acum în urmă, fiind informaţi că în faţa instanţe
lor judecătoreşti mai sunt încă pendinte procese privind
reclamaţiuni îndreptate de membrii organizaţiilor îm
potriva prefecţilor, jandarmilor, etc., avem onoare a vă
ruga să luaţi măsuri pentru accelerarea judecării unor
asemenea procese care n’au nici o raţiune, măsura fiind
un act de guvernământ ce nu poate fi imputat organe
lor de execuţie.
Ministru (ss) Aurelian Bentoiu
Director (ss) Em. Elicescu.
Un o r d in c o n f i d e n ţ i a l al P r e f e c t u r i i
din Pr ahova
Domnule Director,
Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că organele
noastre în subordine au constatat că personalul acelei
fabrici, al cărei nume este arătat pe verso acesteia, se
face cunoscut vinovat de agitaţiuni cari au tulburat şi
tulbură ordinea publică.
Pentru aceste consideraţiuni şi ca o exemplificare,
a intoleranţei unor asemenea manifestări, vă rog să
binevoiţi a-i îndepărta din serviciu.
Prefect, (ss) Alex. Bondoc
186
— Urmează numele a 36 muncitori români legio
nari, cărora e vorba să li se ia pâinea pentru credinţa
lor.
Iată numele lor: F a b r i c a d e p o s t a v : Braga
Ambrozie, Cioc Mircea, Irimie Alex., Prian Vasile, Clinei
loan, Irimescu Gh., Nedelcu Anghel, Stefan Bitoiu, Pri
an Mihail, Talianu Ion, Talianu Mircea, Olleanu Const.
Pinţoiu Gh., Prahoveanu Gh., Ghiberdiciu Gh., Pitic
loan, Pitic Nicolae, Turea Nicolae, Prian Nicolae; F a-
b r i c a d e b e r e : Banu Alex. Creţu Gh., Toma Iosif,
Moş Gh., Drăguş Nicolae, Păcuraru Tudor, Iordache
Mihai, Pavel Şerban, Ancu Nicolae, D-tru Cojocaru şi
Duia Ion F a b r i c a d e S t i c l ă r i e : Vrabie Nicolae,
Spiru Panciareli, Godea A., Stoian Tudor. F a b r i c a
de C i m e n t : Ciobanu Elise şi Diaconu Nicolae.
CIRCULARA Nr. 9 1
C ă t r e Ş e f i i de R e g i u n i
Am trimis în ziua de 28 Septembrie a. c., urmă
toarea telegramă:
Ducelui Benito Mussolini
Şi
Fuehrerului Adolf Hitler
Berlin
„Alături de întregul popor italian, alături de între
gul popor german, alături de Roma şi Berlin, legionarii
Români, adică tot ce are România mai tânăr, mai co
rect, mai hotărît şi mai viteaz, salută cu elan nemăr
ginit întâlnirea istorică a Ducelui Mussolini cu Fuehre-
rul Adolf Hitler.
187
Nici o putere din lume nu va înfrânge puterea lor
şi nici o umbră nu va adumbri gloria lor.”
Ea a fost cenzurată. Nu ştiu motivul pentru care.
Contrazice linia politicii actuale a României?
Dar dacă linia politicii actuale contrazice linia vii
torului acestei naţii ?
Care va fi pedeapsa pentru cenzuratorii de astăzi ?
C. Z. C.
RAPORT
Căpitane,
Vă rog să aprobaţi eliminarea din Legiune a mem
brului Vlad Iordănescu din cuibul „Spre Ţintă” , pentru
că fiind însărcinat cu colportajul cuibului a luat mate
rial de aproape 6.000 lei pentru vânzare şi nici până
acum — cu toate somaţiunile mele repetate — nu a voit
să dea socoteală. Reaua lui credinţă rezultă şi din aceia
că de 3 luni nu a mai dat pe la şedinţele de cuib, evi
tând sistematic orice explicaţii asupra purtării lui.
Să trăiţi Căpitane,
Trăiască Legiunea!
Prof. Vasile Christescu
Şeful Sect. III Albastru
Rezoluţie
Se aprobă eliminarea din Leigune a tânărului Vlad
Iordănescu, membru.
Camarazi, fiţi atenţi, pentrucă printr’o purtare rea,
prin incorectitudini, vă pierdeţi pentru o viaţă onoarea
şi orice bucurie viitoare.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 28 Septembrie 1937
188
Bucureşti, 29 Septembrie 1937
C I R C U L A R A Nr. 93
— Urgentă —
Către Şefii de Regiuni şi Judeţe
Rog pe şefii de Judeţe ca până la data de 20 Octom
brie a. c. să ne trimită un raport cu toate abuzurile co
mise de autorităţile locale împotriva legionarilor, dela
1 Ianuarie 1937 până la zi.
Se vor raporta:
1. Obiectul abuzului cu o povestire cât mai amă
nunţită.
2. Numele oamenilor cari au fost molestaţi, precum
şi a martorilor.
3. Locul unde s’a petrecut faptul.
4. Numele, funcţiunea, adresa, antecedente ale pri
gonitorilor.
Rog aceste rapoarte să fie făcute cu cea mai mare
atenţiune şi corectitudine. Rapoartele se înaintează di
rect Centrului prin curier ocazional.
c. z. c.
I ub i ţ i Camar azi ,
Această nouă întreprindere este condusă de legio
narii: Com. Aj. Petre Bolintineanu şi Com. Aj. Viorel
Trifa, preşedintele Centrului Studenţesc Bucureşti.
Să vă faceţi datoria şi să nu u i t a ţ i n i c i o d a t ă
că sunteţi legionari.
Comerţul legionar, punând astăzi pasul său în stră
vechiul Obor românesc, salută cu salut de frate pe ne
gustorii români, urmaşi ai vestiţilor negustori de altă-
189
dală, răpuşi acum în proporţie de 50% de năvala strei
nă. Vechea cetate neînvinsă de altădată, este astăzi
aproape jumătate cucerită. Pe fiecare, rând pe rând, vă
aşteaptă moartea. Sub ochii noştri au dispărut negu
storii români din Lipscani, negustorii români din Văcă
reşti, negustori români din Dudeşti. Trei sferturi din
comerţul de pe Calea Victoriei este jidănesc.
In această luptă surdă, aveţi un frate în plus, un
soldat care va şti să ţină în respect şi să îngenunclie
orice pretenţie străină, şi care azi prin luptă şi mâine
prin biruinţa Mişcării Legionare, va reface străvechea
glorie a negustorimii româneşti din Obor, clăditoare de
biserici, de spitale şi ajutoare a ţării.
Din această mică cetăţuie pe care o deschidem noi
astăzi, vor pleca în curând elemente formate, c u c e
r i t o r i p e n t r u c e t ă ţ i l e p i e r d u t e ! Iaşii, Cer
năuţii, Chişiuăul, Tighina, Cetatea Albă, Ardealul de
Nord.
Bine v’am găsit, deci, fraţi români.
I ub i ţ i c a m a r a z i care veţi l uc ra aici
ş i v e ţ i f a c e ş c o a l ă nouă.
Există astăzi o tendinţă în comerţ: a se î m b o g ă ţ i
cât mai repede.
Nu ! Veţi renunţa la ea. Tendinţa va fi: „să trăiesc,
nu să mă îmbogăţesc” .
Există justificat de legile naturii „dreptul la viaţă”
nu „dreptul la îmbogăţire” .
întreaga mentalitate trebue răsturnată! Bucuria ra
pace de a se îmbogăţi, pofta de câştig, trebuie schim
bată cu: b u c u r i a d e - a f a c e un s e r v i c i u c e
l o r d i n j u r u l n o s t r u . Bucuria de a vedea că ai
făcut un bine şi că orice om care iese din prăvălia ta,
pleacă mulţumit. Bucuria aceasta face mai mult decât
bucuria pe care ţi-o poate procura 20 lei pe care i-ai
luat în plus dela un om.
190
Negustorul, ca şi funcţionarul, ca şi orice om având
contact cu alţi oameni, trebue să fie: plin de voie bună.
O societate lipsită de voie bună, supărată, produce
mai puţin şi mai prost. Tu ai supărat aici pe un om. El
a plecat supărat şi la rândul său a supărat pe altul.
Acela şi el pe un altul şi aşa mai departe. Pe luciul apei
o piatră face un val şi un val o sută. încât un om nervos
care supără pe un altul devine un r ă s p â n d i t o r d e
supărări şi de dureri pe apa liniştită a sufletelor.
După cum acel ce face o bucurie unui alt om de
vine r â s p â n d i t o r de bucurii, de voioşie în societate,
pentrucă o bucurie face o sută de alte bucurii. De aceea
comerciantul prin meseria de contact permanent cu so
cietatea, devine nu numai un om care aprovizionează
lumea cu materie, ci un f ac t o r moral important, de
cea mai mare importanţă. Comerciantul trebue să fie
un răspândidtor de voioşie, un nucleu de sănătate mo
rală şi entuziasm în corpul naţiunii, nu un factor de
primant.
De aceea fiţi cu voie bună şi strigaţi: Trăiască Le
giunea !
c. z. c.
6 Octomvrie 1937
CIRCULARA
Camarazi,
La 14 Oct. a. c. la Alba-Iulia, se va ridica din fru
moasa iniţiativă a unui comitet o statue celor treii mar
tiri ţărani români: Horia, Cloşca şi Crişan.
Mişcarea Legionară, ia parte la această solemnitate,
fiind reprezentată printr’o mie de ţărani din judeţele :
Alba, Hunedoara, Turda şi Sibiu, îndemnând în acelaşi
timp întreaga ţărănime română să ia parte la pioasa
sărbătorire.
191
Dela Centru sunt delegaţi a asista: întreaga echipa
reîntoarsă de pe frontul spaniol, sub conducerea Preşe
dintelui ad-interim al Partidului „Totul pentru Ţară” ,
Ing. Gh. Clime. In numele partidului nu se va ţine nici
un discurs.
Şefii judeţelor vizate vor lua toate măsurile, ca de
legaţia de 1000 ţărani să se prezinte în cea mai perfec
tă ordine.
*
Ţărănime Legionară care păşeşti acum cu umerii
grei de poveri pe acelaş drum de prigonire, de moarte
şi mai târziu de înviere, — a lui Horia —, vino şi tu la
Alba-Iulia.
Căci Horia este al tău.
Horia nu este al prefecţilor şi nici al jandarmilor.
Iloria este legionarul de eri al naţiei române, care
a crezut în neamul său şi a murit pentru el în chip sfâ
şietor, iar tu eşti Horia de astăzi pe care alţi călăi te
bat şi te prigonesc pentru aceeaş credinţă ca a lui.
c. z. c.
7 Octombrie 1937
C I R C U L A R Ă
192
Bucureşti, 7 Octombriel937
CIRCULARĂ
— urgent —
1. însărcinat cu coordonarea şi conducerea unităţi
lor legionare delegate a lua parte la serbările dela Alba
Iulia este Comandantul legionar Iosif Costea, avocat.
2. El va lua contact urgent cu şefii de judeţ din
cele trei judeţe la care se adaugă al patrulea, Turda.
3. îşi va face planurie in aşa fel ca Legiunea să
iasă impecabil.
Batalionul legionar de 1000 va fi ales unul şi unul
din oameni voinici şi frumoşi. Elementele mai slabe pot
veni dar nu încadrate ci pe lături.
4. De dorit ca neîncadraţi sa vină toţi legionarii şi
prietenii lor.
5. Nefiind timp prea lung, şefii de judeţ şi până la
întâlnirea cu Comandantul legionar Costea, vor lua
toate măsurile pe care le vor cere şi vor porni întru
executarea acestui ordin,
c. z. c.
7 Octombrie 1937
PORUNCI
1. Fii corect, până la sânge. Fa ca să-mi câştig încre
derea în tine chiar daca ar fi să-ţi dau sute de mii de
lei. Nu pângări, prin necinste, comerţul legionar. Nu
vei fura un pol, ci vei prăbuşi o şcoală.
2. Nu minţi niciodată. Nu înşela niciodată pe ni-
meni.
3.Poartă-te cu bună cuviinţă, politicos, bine-voitor şi
curtenitor, cu toată lumea.
4. Ocoleşte orice conflict, orice discuţie contradic-
193
torie. Dintr’o mare politeţe, în casa ta, c l i e n t u l a r e
t otdeauna dreptate.
5. O neînţelegere asupra mărfii, preţului, banilor,
etc., totdeauna se rezolvă în favoarea clientului.
6. Fii foarte politicos şi f o a r t e r e z e r v a t , cu
doamnele şi cu orice femeie.
7. Cine se enervează, cine nu-şi poate stăpâni ner
vii, nu e bun pentru batalionul comerţului.
8. Nu discuta în contradictoriu cu camarazii în faţa
clientului.
9. Nu fuma, nu sta în poziţii necuviincioase, nu fi
murdar, nu umbla nebărbierit şi nepieptănat. Totdea
una curat, îngrijit, elegant.
10. Uită-te totdeauna în jurul tău şi învaţă-te a fi
gospodar: aşează un lucru la locul său, chiar dacă nu
e în sarcina ta a o face, ridică o hârtie, pune mâna pe
mătură, şterge o masă, ajută unui camarad. Imediat ce
ai terminat un lucru, ochii într’o mie de părţi şi unde
vezi cea mai mică nevoie pune mâna. Nu zice ca lene
şul: „asta nu-i treaba mea” . Fă, cât poţi, fă tot, fă me
reu, observă tot din jurul tău, judecă tot, acţionează cu
repeziciune şi cu neastâmpăr, nu sta nici o clipă. Inte
ligent şi viu ca un şarpe.
11. Nu uita că orice funcţiune vei îndeplini, mătu
rător, picolo, chelner, bucătar, la tejghea, la pivniţă,
etc., te bucuri de aceeaşi dragoste şi de aceeaşi onoare.
Nici o funcţiune bine îndeplinită nu este inferioară al
teia. In locul în care este pus, afară sau sub pământ, în
pivniţă, tu eşti Legiunea, tu o reprezinţi. Legiunea te
vede. După cum stăpânei unei case nu i se cuvine mai
multă onoare atunci când stă în salon şi primeşte mu
safiri, decât atunci când stă la bucătărie, sau decât
atunci când mătură sau spală pe jos. Totul este ca ce-
iace faci să fie bine făcut. Datoria bine îndeplinită. In
Legiune ţi se dă onoarea nu după c e i a c e faci, ci după
c u m faci ceiace ţi s’a încredinţat să faci.
194
12. Nu uita că noi legionarii ne vom încleşta într’un
mare răsboiu cu rasa năvălitoare şi numai cu aceste
calităţi vom putea birui. Consideră-te deci pe front în
fiece minut. Invaţă-te cu viaţa aspră legionară. Şi nu
uita, că dacă tu nu vei fi aşa, atunci noi românii vom
pierde răsboiul, iar Legiunea va fi compromisă în ochii
lumii, cu toate jertfele făcute până azi.
C. Z. C.
C I R C U L A R A
Cei ce vin să-mi aducă informaţii sau să-mi comu
nice ceva sunt rugaţi:
a. Să se informeze precis despre faptul văzut sau
auzit şi despre problema de ansamblu. Dacă e un fapt
izolat sau dacă e o măsură generală. Dacă se datoreşte
unui nebun sau dacă e o măsură gândită şi ordonată.
b. Tonul celui ce raportează să contribue la linia
unei cât mai perfecte informaţii dând totdeuana nuanţa
adevărului.
c. Legionarul trebue să ştie că este o mare greşală
ca cineva să mă informeze incorect, incomplect, nepre-
cis sau cu nuanţe care ar mutila informaţia dându-i un
alt aspect.
Eu sunt chemat să iau măsuri şi măsura mea tre
bue să fie dreaptă ca la farmacie. Dacă sunt greşit, in
corect sau incomplect informat, voiu lua măsuri greşite,
incorecte sau incomplecte.
C. Z. C.
195
20 Octombrie 1937
RESTAURANT-PENSIUNE LEGIONAR, LA PREDEAL
Peste câteva zile se va inaugura o nouă aşezare co
mercială legionară la Predeal. Ea este situată pe Susai
în una din cele mai fermecătoare poziţii. O sală de re
staurant destul de încăpătoare, pentru cca 60 persoane,
şi 7 camere frumos mobilate. Această nouă aşezare le
gionară este în adevăr o mare binefacere pentrucă ea
se adresează acelei categorii de oameni care n’ar putea
altfel să beneficieze de aerul vindecător şi întăritor al
Predealului. 100 lei pe zi casă, masă, căldură, lumină,
este o sumă încă neîntâlnită în vre-o staţiune balneară
sau climaterică. Dovada stă în însăşi faptul că înainte
de deschiderea localului, numeroase persoane s’au în
scris la sediul legionar din Capitală.
Sperăm că în curând vom putea anunţa inaugura
rea nouei cuceriri.
C. Z. C.
196
terne Direcţiunea Poliţiei relativ la măsurile de ordine
dispuse în vederea extinderei propagandei şi organi-
zărei Legionare în Judeţul Ilfov.
Veţi lua măsuri de a se opri orice încercare a
acestor Legionari de a pătrunde în judeţ şi comune.
Cei ce nu vor înţelege de bună voe, vor fi arestaţi
şi apoi trimişi la domiciliul lor.
Se va raporta imediat Prefecturii orice încercare
de acest fel.
P r e f e c t ___
*
Co p i e
Domnule Pretor,
Ca urmare la circulara Nr. 956 din 12 August a. c.
avem onoare a vă aduce la cunoştinţă următoarele:
In vederea extinderei propagandei şi organizărei
Legionare în judeţul Ilfov, profesorul Sima Simulescu,
Şeful Secţ. de Negru din Organizaţia Capitalei a parti
dului „Totul pentru Ţară” a dat delegaţie şefilor de cui
buri în subordine, de a se deplasa personal în comu
nele din jud. Ilfov, partea pendinte de sect. Negru, unde
în unire cu şefii organizaţiilor locale să colaboreze la
extinderea porpagandei şi organizărei în Judeţ.
Fiecărui şef de cuib i s’a repartizat un lot de co
mune, unde este obligat să se deplaseze în zilele de săr
bătoare în acest scop. In afară de aceasta, fiecare cuib
va efectua cel puţin un marş în suburbanele sectorului
pe săptămână, iar întreg sectorul va organiza cel puţin
patru marşuri de proporţii pe lună în Judeţ.
Aducându-vă la cunoştinţă cele ce preced, vă ru
găm să binevoiţi a dispune măsuri pentru executarea
instrucţiunilor din circulara la care ne referim, în sco
pul de a se opri asemenea marşuri,
p. Ministru, (ss) Cernat
197
Bucureşti, 21 Octombrie 1937
CIRCULARA Nr. 95
Se va c i t i î n t o a t e c u i b u r i l e .
La inspecţia făcută de domnul Popescu-Buzău în
jurul orei 5 dim. pe şantierul Sediului, înainte de înce
perea programului zilnic, un legionar muncea singur pe
întuneric cărând cărămidă pe braţe în interiorul clădi-
rei. Ceilalţi camarazi nu sosiseră încă pe şantier
întrebat cine este a răspuns: „Sunt legionarul Mân-
zală Dumitru şeful cuibului Constantin Brâncoveanu
din com. Scăeni-Prahova. Am venit să lucrez două zile
cât am concediu. Sunt aci dela orele 4 pentrucă să-mi
fac datoria de legionar în toată conştiinţa” .
El nu ştia că străinul care-1 pândeşte de jumătate
de oră cum lucrează şi care-1 întrebă este Inspector
Legionar
ii citez pe acest legionar ca exemplu şi spun legio
narilor şi nelegionarilor: „Iată pen truce vom învinge!
Când fiecare Român va ajunge să-şi facă datoria fără
ca să-l vadă nimeni, numai atunci vom fi mântuiţi.”
___ c. z. c.
Bucureşti, 21 Octombrie 1937
CIRCULARĂ PENTRU BATALIONUL COMERŢULUI
LEGIONAR
Ast ăzi di mi neaţ ă,
la schimbul sifoanelor venind inspecţia legionară a con
statat următoarele:
Intre sifoanele goale cari urmau să fie restituite
s’au găsit: 36 s i f o a n e pe jumătate sau pe sfert
pline, iar u n u l întreg plin.
Legionarul Marin Dumitru (Rădăuţi) care era în
sărcinat cu predarea nu şi-a făcut datoria
C. Z. C.
198
Predeal 24 Octombrie 1937
LA INAUGURAREA PENSIUNEI LEGIONARE
DIN PREDEAL
Camarazi şi prieteni ai mişcării noastre.
Am deschis acest restaurant la Predeal pentrucă
tinerii din Mişcarea legionară să aibă în a lor stăpânire
un picior de pod la c e l m a i b u n a e r a l R o m â
niei
Vor şti deci că ceeace mai înainte pentru ei era o
imposibilitate, de azi nu mai este. Vor putea urca aici
şi sta cu un preţ redus sau în schimbul serviciilor pe
care le vor face.
îşi vor reface sănătatea sau îşi vor dubla puterile,
pentru ca să le pună pe toate în serviciul patriei şi al
biruinţei legionare.
Aceste c a p e t e de p o d se întreţin întotdeauna cu
jertfe materiale, de organizaţii, guverne, sau state. Dacă
noi însă prin comerţ vom putea realiza şi un c â t de
m ic b e n e f i c i u , întreprinderea noastră de astăzi îşi
va fi atins şi chiar întrecut scopul propus.
C a m a r a z i şi p r i e t e n i .
In acest restaurant veţi mânca toată lumea la fel.
aceleaşi feluri de mâncare, dar v e ţ i p l ă t i d u p ă
p u t e r i . Intre un minimum şi un maximum fixat de
noi cel sărac va plăti mai puţin, cei mai bogaţi vor plăti
mai mult, după cum sunt retribuiţi, după greutăţile
familiare, etc.
Dacă unul va zice: Eu n’am niciun ban — nu va
plăti nimic. — Pentrucă nu e drept ca cineva să moară
de foame, dar ne vom interesa d e c e n’are, pentru ca
să-l punem la treabă şi să-l facem să ai bă.
Cine va judeca cât trebue să plătească un client ?
El singur, clientul. Atât am judecat că pot, atât cred
eu că e drept să plătesc. Judecata lui este fără apel.
199
Iubiţi camarazi,
Un principiu al Justiţiei spune:
1. „Nimeni nu poate fi judecător în propria sa
cauză”
Răspund: Principiul înjoseşte omenirea, pentrucă
consideră pe om laş sau hrăpăreţ. Aşa e. Dar eu nu
vorbesc de cum este omul, ci de cum p o a t e şi t re-
b u e s ă f i e. Intr’o omenire î n ă l ţ a t ă , omul nu nu
mai că poate, dar trebue să fie p r o p r i u l s ă u j u d e
c ă t o r . Omul trebue să se judece singur, să aibă cu
rajul şi loialitatea de a da f i e c ă r u i c e i a c e e s t e
al său, adică de a fi drept. Omul judecător în propria
sa cauză, d r e p t şi s e v e r cu sine însuşi.
La temelia unei ţări trebue să fie omul drept şi e
bine. să începem să facem şcoală în această direcţie.
Cu acestea zise, Restaurantul dela Predeal este deschis
şi toti câţi sunteţi aici, s ă r a c i s a u b o g a ţ i , sunteţi
invitaţii noştri la masă.
La ceiace avem şi cât avem.
c. z. c.
200
Bucureşti, 3 Noemvrie 1937
C IR C U L A R A Nr. 100
Printre cei scoşi la pensie acum, cu ocazia deblo
cării cadrelor, citesc un nume:
GENERALUL UICĂ: acela care la 1933 în timpul
prigoanei, făcându-se unealta guvernului liberal, a ui
tat că este ostaş şi a chinuit la Jilava timp de aproape
100 zile, ţinându-1 într’o mizerie, cum abia mai târziu
se va afla, pe unul dintre cei mai mari şi mai glorioşi
ostaşi ai naţiunii române: pe camaradul său, pe bătrâ
nul general Cantacuzino. A fost ajutat în această infa
mie şi de un alt general despre care vom vorbi la timp.
Generalul Uică în timpul procesului la 1934, a che
mat pe generalii din consiliu şi a căutat să le s i 1u i a s-
c ă c o n şt i i nţ a, îndemnându-i la c ă l c a r e a j u r ă
m â n t u lu i, de a judeca după conştiinţă, şi dându-le
ordin ca: Generalul Cantacuzino să fie condamnat, ca
cel ce iscăleşte această circulară să fie condamnat îm
preună cu încă 50 de suflete nevinovate, printre care
şi marele suflet al lui Moţa.
Aceste presiuni şi odioase încercări le-a săvârşit
asupra generalilor: Ignat, Costandachi, Dona, Comă-
Dftscu, Filip.
Generalul Uică în ultimul moment a uzat în mod
fals de numele M. S. Regelui, comunicând Consiliului
că M. S. a dat ordinul de condamnare.
Numai intervenţia miraculoasă în ultimul moment
a generalului Moruzzi a salvat situaţia.
In această chestiune am scris şi voi desvălui în cu
rând cu acte şi dovezi, infamii îngrozitoare, încât min
tea refuză de a le primi, în sarcina unui prim-mini-
stru unor miniştri sau a unor militari români.
Astăzi Generalul Uică nu mai poartă glorioasa
haină de ostaş şi nu mai comandă nimic. Este un sim-
201
piu om particular ca mine, ca toţi ceilalţi. Şi ce fericit
ar fi, dacă ar fi aşa.
Dar nu mai este un om, ci este o cârpă pe care
România cea nouă, va şti să-l răsplătească după merit.
Un ostaş român care într’un moment, cu deplină
corştiinţă, s’a aşezat împotriva destinului neamului său.
Nu ştiu dacă are urmaşi.
Aceşti urmaşi nu vor putea însă trăi printre noi.
Legionari din toată ţara, care astăzi adunaţi mili
oane de kilograme de fier, peste astfel de suflete şi
nume adunaţi şi aruncaţi, mai mult decât toată greu
tatea ferului, greutatea blestemului vostru.
C. Z. C.
CIRCULARA Nr. 99
Voiesc să arăt situaţia cheltuielilor dela Centru şi
să fac în acelaş timp o împărţire a lor, deoarece până
acum cheltuelile s’au făcut de Biroul Propagandei, chel-
tuindu-se banii cuveniţi tipografilor şi noilor tipărituri.
In această situaţie Biroul s’a anchilozat, nu mai poate
tipări nimic, mai ales că judeţele datoresc acestui Bi
rou suma de Lei 2 milioane şi jumătate.
Fondul A. Personalul de Birouri . 22.200 Lei lunar
13 persoane . . 500 soldă.
............................ 900 masă.
............................ 200 chirie, lemne.
........................... 200 materiale, haine, ghete.
Total . . 1800 de persoană.
Fondul B........................................ 28.000 Lei lunar
Nicadori . . . 8000 Lei lunar.
Decemviri. . . 12000 Lei lunar.
Alţi arestaţi, pro
cese, deplasări 8000 Lei lunar.
Total . . 28000 Lei lunar.
202
Fondul C, 7.000 Lei lunar
Rechizite birou, corespondenţă, ziare.
Fondul D.
întreţinerea Sediului, Casa-Verde
(apă, lumină) 10.000 Lei lunar
Diverse ajutoare 5.000 „
Maşina . . . 2.000 „
In total cheltueli . . . 74.200 „
In aceste cheltueli nu intră acelea necesare termi
nării şi mobilării Casei-Verzi, hrana şi întreţinerea per
sonalului de acolo (30-40 suflete pe zi) nu intră nici
cheltuelile de construcţie ale sediului Central şi nici di
verse boli, nenorociri care doresc să fie cât mai puţine.
Capitalul pe care îl câştigăm din comerţ, nu-1 pot
atinge, deoarece mă aflu în ofensivă comercială şi orice
câştig îl arunc în lupta comerţului pentru a cuceri cât
mai mult.
Am luat deci măsuri de împărţire a acestor chel
tueli timp de 6 (şase) luni:
Fondul A.
Personalul Biroului va fi întreţinut de Serviciul
Central al Propagandei Scrise.
Fondul B.
Nicadori, Decemviri, alţi arestaţi, procese, depla
sări: 28.000 Lei lunar va fi întreţinut de următoarele or
ganizaţii:
Prahova 1000 Lei
Buzău . 1000 „
Constanţa 1000 „
Tulcea . 1000 „
Caliacra 1000
Durostor 1000 „
203
C o v u r lu i............................ 1000
Putna ............................ 1000
T e le o r m a n ........................1000
Tecuciu................................. 1000
Bacău ............................ 1000
Cetăţuile Bucureşti. . . . 500
Cetăţuile din Ţară. . . . 2000
Doamnele (Basarab). . . . 1000
Sectorul 1.................................1000
Sectorul I I ............................1000
Sectorul I I I ............................1000
Sectorul I V ............................1000
C. M. L. din toată Ţara . . . 5000
Arad....................... 1000
Timişoara............................. 1000
Romanaţi ........................ 1000
D â m b o v iţa ........................1000
Fondurile C. şi D vor fi susţinute de organizaţia
Centru-Răzleţi.
Fondul: Diverse ajutoare se va întreţine din Fon
dul: Donaţiuni diverse.
Şefii de judeţe sau unităţi mai sus amintite, vor lua
măsuri ca începând cu luna Noembrie a. c. să suporte
timp de 6 luni cheltuelile luptei sau hrana şi îmbrăcă
mintea celor din închisori care sunt ai noştri ai tuturor.
După 6 luni vor fi alte unităţi care vă vor lua locul.
Toate sumele se vor trimite în aşa fel încât în ziua de
10 ale fiecărei luni să fie aici. Se vor trimite pe adresa:
Ing. N. M. Smărăndescu str. Gutenberg No. 3, Bucureşti,
specificând pe mandat: Cotizaţie pentru Fondul...
Corneliu Z. Codreanu
204
CIRCULARA Nr. 101
205
C IR C U L A R A Nr. 105
206
1. D-l Prefect de Judeţ, Dr. Emanoil Băncescu;
2. D-l Comandant al Garnizoanei, Col. Păduraru;
3. D-l Procuror al Tribunalului, Constantin Disescu.
4. D-l Comandant al Legiunei de jandarmi Maior
C. Drăgulănescu;
5. D-l Secretar de Poliţie, Dr. Arcadie V. Clipa.
S’au luat în discuţie starea de spirit şi starea gene
rală economică din judeţ şi s’a constatat precum ur
mează:
1. Cazuri de propagandă suversivă n’a fost, etc...
2. Referitor la curentele de extremă dreaptă cei mai
activi sunt membrii Partidului „Totul pentru Ţară” ,
care fac deplasări din sat în sat făcând propagandă de
la om la om, fiind hotărâţi în alegerile generale să de
pună liste pe cont propriu şi nu vor face cartel cu nici
un partid.
3. Funcţionarii publici şi populaţia dela ţară sunt
foarte agitaţi din cauza preţului exagerat al lemnelor,
etc...
4. Se comentează cu mult interes formaţia viitorului
guvern, partidele de extremă dreaptă mai ales membrii
partidului „Totul pentru Ţară” — susţin că dacă va
veni o guvernare naţional-ţărănistă, vor proceda la asa
sinarea membrilor mai marcanţi” .
Urmează punctul 5 şi concluziuni. Iscălesc:
Prefectul Judeţului: Emanoil Băcescu;
Procurorul Tribunalului: Constantin Dissescu;
Comand. Garnizoanei: Col. Păduraru;
Şeful Poliţiei: Arcadie Clipa.
Comand. Leg. de Jand.: Maior Drăgulănescu.
Această circulară a mea ţine să precizeze chestiu
nea dela punctul 4.
NU ESTE ADEVĂRAT că membrii partidului „TO
TUL PENTRU ŢARĂ” susţin că dacă va veni o guver
207
nare naţional-ţărănistă vor proceda la asasinarea mem
brilor mai marcanţi.
Mă miră cum persoane cu răspundere ca cele de
mai sus au putut iscăli un asemenea proces-verbal.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 4 Noembrie 1937
208
10 Noembrie 1937
Camarazi:
FOAMEA DE AUR.
Atâta vreme cât într’o parte pe lume va fi foamea
de aur, în cealaltă parte va fi foamea de dreptate.
Pentrucă cei CU AUR MULT, în fiecare zi rup pe
nedrept, câte o fărâmă din pâinea neagră a celui sărac,
pentrucă să-şi mărească grămada lor de aur.
Legionarul din comerţ va şti deci, că misterul înflo
ririi comerţului său, ca şi a tuturor înfloririlor pe lume
stă în Dragoste. Dragostea de meserie şi dragostea de
oameni.
Până atunci vă strig: Muncitori din toată România,
la luptă.
209
PENTRU TOŢI LEGIONARII
MOŢA ŞI MARIN!
Jur!
210
Domnul Clime strigă:
Ion Moţa: Prezent.
Vasile Marin: Prezent.
Sterie Ciumetti: Prezent.
General Gh. Cantacuzino-
Grănicerul: Prezent.
Cristache Solomon: Prezent.
Virgil Teodorescu: Prezent.
Niţă Constantin: Prezent.
Toader Toma: Prezent.
Nicolae Bălăianu: Prezent.
Gheorghe Negrea: Prezent.
Gheorghe Grigor: Prezent.
Clipa e solemnă. Legionarii se întâlnesc, la început
de luptă în gând şi’n amintire, cu toţi camarazii căzuţi.
Duhul lui Moţa şi-ai lui Vasile Marin este prezent. Um
brele celorlalţi camarazi, căzuţi cu faţa spre biruinţa le
gionară, plutesc în jurul mausoleului. Legionarii din cer
cu cei de pe pământ, sunt una în ceasuri de luptă. Cei
de eri sunt între cei de azi, pentru lupta de mâine şi
pentru biruinţa deapururi.
După ce ultimul camarad din mormânt a răspuns
apelului: Prezent, se cântă Imnul legionarilor căzuţi:
„Ca o lacrimă de sânge” .
Intru pomenirea jertfei pentru Crucea lui Hristos
— drumurile legionare pornesc sub semnul Crucii — se
cântă „Majadahonda,\
Figura albă a Generalului Cantacuzino apare în faţa
ochilor hotărîţi ai tinerilor luptători şi mâna lui îi mân
gâie pe frunţi.
211
muleanu, col. Vasile Piperescu, dr. 1. Pantelimon, col.
Şt. Zăvoianu, farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Du
minecă lonescu, col. înv. V. Diaconescu.
Apoi a urmat:
JURĂMÂNTUL GRADELOR LEGIONARE
Iubiţi Camarazi,
Ori de câte ori am fost în faţa unei jertfe legionare
mi-am spus: Ce îngrozitor ar fi ca pe sfânta jertfă su
premă a camarazilor să se instituiască o castă birui
toare căreia să i se deschidă porţile către viaţa afaceri
lor, a loviturilor fantastice, a furturilor, a îmbuibărilor,
a exploatării altora!
Iată, acum ne-a adus Dumnezeu aici, în faţa celei
mai mari jertfe pe care putea s’o dea Mişcarea Le
gionară.
Să punem inima, fruntea şi trupul lui Moţa şi ca
maradului său Marin temelie Naţiunii Române. Funda
ment peste veacuri pentru viitoarele măriri româneşti.
Să punem deci pe Moţa şi Marin bază viitoarei elite
româneşti, care, ea, va fi chemată să facă din Neamul
acesta, ceeace abea întrezăreşte mintea noastră.
Voi, care reprezentaţi primele începuturi ale acestei
elite, să vă legaţi prin jurământ că vă veţi comporta în
aşa fel, încât să fiţi cu adevărat începutul sănătos, de
mare viitor al elitei române că veţi apăra întreaga miş
care legionară, ca ea să nu alunece pe căi de afaceri, de
lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfacţie a ambi
ţiilor, personale sau poftelor de mărire omenească.
Veţi jura că aţi înţeles, că deci nu mai există nici-
un dubiu în conştiinţa dvs., că Ion Moţa şi Vasile Marin
n’au făcut uriaşa lor jertfă pentrucă noi câţiva de azi
sau mâine, să ne îmbuibăm de bunătăţi şi să benche-
tuim pe mormântul lor. Ei n’au murit, ca să biruim prin
jertfa lor o castă de exploatatori, pentru a ne aşeza noi
212
în palatele acestei caste, continuând exploatarea ţării şi
a muncii altora, continuând viaţa de afaceri, de lux şi
de destrăbălare.
In cazul acesta biata mulţime a Românilor, prin bi
ruinţa noastră, ar schimba, numai firma exploatatori
lor, iar ţara stoarsă şi-ar încorda istovitele puteri ca să
suporte o nouă categorie de vampiri care să-i sugă sân
gele: adică noi.
O! Moţa, tu n’ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai
făcut-o pentru neam.
Deaceea veţi jura că a-ţi înţeles, că a fi elită legio
nară, în limbajul nostru, nu înseamnă numai a lupta şi
a învinge, ci înseamnă: Permanenta jertfire, în slujba
Neamului, că ideia de elită este legată de ideia de jertfă,
de sărăcie, de trăire aspră şi severă a vieţii, că unde în
cetează jertfirea de sine, acolo încetează elita legionară.
Vom jura deci, că vom lăsa prin legământ urmaşi
lor să vină să jure la mormântul lui Moţa şi Marin pe
următoarele condiţii esenţiale ale elitei, pe care noi în
şine jurăm:
1. Să trăim în sărăcie, ucigând în noi poftele de îm
bogăţire materială.
2. Să trăim o viaţă aspră şi severă cu alungarea
luxului şi îmbuibării.
3. Să înlăturăm orice încercare a exploatării omu
lui de către om.
4. Să jertfim permanent pentru ţară.
5. Să apărăm Mişcarea Legionară cu toată puterea
noastră împotriva a tot ce ar putea s’o ducă pe căi de
compromisuri sau compromitere; sau împotriva a tot ce
ar putea să-i scadă măcar, înalta linie morală.
MOŢA ŞI MARIN
JURĂM!
*
213
APELUL CĂPITANULUI
215
ne birui pe noi. A ne birui, înfrângând în noi orice do-
rinţi, orice veleităţi deşarte, orice pofte de mărire, orice
interese personale.
Gândiţi-vă în ce zări de lumină ridicăm această
mişcare legionară atunci când nici o poftă nu frământă
sufletele noastre; în timp ce alături în zeci de consilii
şi comitete, mânaţi de patimi, de pofte şi stăpâniţi de
interese se vor sfâşia prietenii între ei pentru fiecare loc
de pe listă.
Spre onoarea mişcărei noastre, la noi nu există un
singur om cu astfel de boală. Iar dacă ar fi ca să apară,
îl voi privi cu cel mai mare desgust.
VI. Candidaţii vor fi aruncaţi în judeţe necunos
cute. Masa Românilor nu are nevoe să-i cunoască perso
nal, deoarece nici un deputat legionar nu va avea voe
să se ocupe cu satisfacerea intereselor, sau afacerilor
diverselor rude, cumetri, partizani.
Celor ce urmăresc satisfacerea unor atari interese,
le veţi comunica hotărît că nu au a vota cu mişcarea
legionară.
In modul acesta vor candida într’o admirabilă în
frăţire, luptători din Ardeal în capitala Moldovei la Iaşi
sau la Suceava, la Craiova sau la Cetatea-Albă. Din Mol
dova în Ardeal la Mureş, la Turda, la Arad sau la Caraş.
VII. Am învitat să candideze pe listele noastre mai
multe personalităţi, printre care:
Profesor Nae Ionescu, Prof. Manoilescu, General
Ignat, Profesor Gerota, etc., etc., nu pentrucă am ne
voie, ci pentrucă generaţia noastră voieşte să le aducă
un omagiu pentru atitudinea lor faţă de neam.
Toţi invitaţii vor candida numai pe listele dela Se
nat, rămânând ca la Cameră tineretul să-şi ducă lupta
singur, prin propriile lui puteri.
VIII. Acum veţi auzi listele fixate şi veţi porni la
luptă căci timpul este scurt.
216
Moţa este cu noi.
„Cei ceau căzut ucişi de gloanţele duşmane.
Păşesc în rând cu cei ce au rămas” .
CORNELIU ZELEA CODREANU
217
C I R C U L A R A Nr. 109
Prea Sfinţite,
218
CIRCULARA Nr. 114
Corneliu Z. Codreanu
219
DECLARAŢIILE D-LUI CORNELIU Z. CODREANU*)
— apărute în „Buna Vestire", 30 Noembrie 1937 —
Domnilor ziarişti,
Ştiţi că am încheiat un acord cu dl Iuliu Maniu şi Gh.
Brătianu! Acest acord are ca scop: apărarea libertăţii şi ducerea
unei lupte electorale civilizate din care să lipsească, denigra
rea, neloialitatea şi reaua credinţă.
Acordulfprevede că fiecare din părţile contractante îşi va
afirma ideologia sa proprie în faţa ţării într’o formă de bună-
cuviinţă şi eleganţă.
Deci acordul voeşte să realizeze două lucruri: libertatea de
exprimare şi în al doilea rând înlăturarea a tot ce ar putea
împiedica o cât mai bună judecată a ţării.
Adică ducerea bătăliei în câmpul ideilor cu înlăturarea
desfăşurării de patimi personale, cu înlăturarea relei credinţe,
cu înlăturarea violenţelor care toate împiedică totdeauna o
bună judecată.
M’a mirat profund scrisoarea unui preşedinte de partid, în
care spune că partidul său nu poate încheia un „Pact de nea
gresiune" care i se pare straniu şi imoral cu un alt partid cu
idei diametral opuse.
„Pact de neagresiune" nu în privinţa „ideilor" care, tocmai
aceasta dorim, să se lupte libere, domnule preşedinte, ci pact
de n e a g r e s i u n e în privinţa ghioagelor,‘în privinţa relei
credinţe, a atacului nesincer sau plătit.
Cum adică, este imoral ca cineva să invite chiar pe cel mai
mare adversar al său la o l u p t ă d r e a p t ă , corectă, civili
zată, şi este moral, ca să-l ponegrească pe nedrept, să-l insulte,
să-l calomnieze?
Este mai moral, să-l aştepţi de după gard şi să-l izbeşti cu
ghioaga în ceafă?
Politica externă
221
In privinţa revizionismului afişat şi speculat de dl Titu
lescu, Mişcarea Legionară afirmă că nici o revizuire de fontieră
nu se va face în defavoarea României.
Politica interna
223
Bucureşti, 30 Noembrie 1937
CIRCULARA Nr. 117
In toamna aceasta se împlinesc 7 ani de când am
interzis cuziştilor de a putea pătrunde în Mişcarea Le
gionară.
Motivele cari m’au determinat atunci să iau această
hotărâre se ştiu şi se vor vedea mai limpede într’o circu
lară ce va urma.
Aceiaşi măsură am luat-o în primăvara anului 1934
împotriva liberalilor cărora le-am interzis intrarea prin
tre legionari deoarece partidul lor a oprimat, schingiuit
şi chinuit o întreagă tinerime din ordinul puterii iudeo-
masonice.
In adevăr, sunt 7 ani de când nici un cuzist n’a pă
truns la noi. Şi nici un liberal de 4 ani.
Astăzi ridic acest zăgaz pentru termen de o luna de
zile adică până la data de 30 Decembrie.
Luna care urmează se pot înscrie şi vor putea de
veni legionari şi cuzişti şi liberali, în afară de acei cari
au atacat ei personal legiunea. Aceştia nu pot deveni
niciodată legionari.
După data de 30 Decembrie se vor închide aceste
înscrieri.
Luna următoare va fi după alţi 7 ani, adică în anul
1944 Decembrie.
Am luat această hotărâre pentru că, ştiu că e uşor
să te înscrii la cineva când îl aplaudă toată lumea. Eu
vreau să văd în aceste vremuri când sunt atacat, cine
bate la uşa casei mele.
Vreau să ştiu în aceste ceasuri de răspântie pe cel
ce se vinde, pe cel ce şovăieşte şi pe cel ce are încre
dere nelimitată în braţele şi inimile noastre. Şi credinţă
în marele destin legionar.
Corneliu Z. Codreanu
224
Miercuri, 15 Dee. 1937
UN PROTEST PUBLIC
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 14 Dec. 1937
UN R Ă S P U N S
225
Şi răspunsul meu este acesta:
Nu! Legionarii nu vor apăra pe jidani.
Membrii Partidului Naţional-Creştin sunt liberi să-i
oprească de la vot.
Observ însă că pe d-voastră vă preocupă mai mult
voturile legionarilor, decât voturile jidanilor.
C. Z. C.
CIRCULARA 119
Legionari,
226
pentrucă i-ani considerat pe acest pământ ca vrăjmaşi
ai naţiei mele.
Asta era nelămurirea d-tale? Că eu cer libertatea la
alegeri pentru jidani? C’o să-i opreşti d-ta, şi eu o să-i
apăr? Nu, domnule.
Eu cer libertate la alegeri pentru neamul meu, pen
tru tinerimea neamului meu care acum 4 ani, la alege
rile din urmă, din ordinul puterii iudaice, sub teroarea
cea mai nemiloasă o parte apuca drumul spitalelor, o
alta de peste zece mii, drumul tuturor închisorilor.
Eu cer libertate pentru neamul meu, tocmai pentru
ca el să-şi poată sfărâma şi scutura jugul puterii iu
daice, care-1 apasă în ţara sa, pe pământul său, la plu
gul său, la masa sa, în legile sale.
Misiunea istorică a generaţiei noastre este rezolva
rea problemei jidoveşti.
Toate luptele noastre de peste 15 ani, scopul acesta
l-au avut, şi toate sforţările vieţii de acum încolo, scopul
acesta îl vor avea.
Şi tu mă întrebi dacă nu m’am vândut jidanilor?
Nu te uiţi pe fruntea mea, nu te uiţi pe trupul meu
cum stă rană lângă rană, câne de prieten9
*
Un alt „prieten” musafir de câteva luni în mişca
rea naţionalistă (cuzistă), candidat pe listele partidului
naţional-creştin, mă binecuvântează în felul următor:
„Partidul naţional-creştin este singurul organism
care se înfăţişează cu un program naţionalist fără tran-
sacţii, în timp ce celelalte formaţiuni naţionaliste au ca
pitulat, fie în mâinile liberalilor cum e cazul d-lor Vaida
şi Iorga, fie în braţele frontului popular organizat de d.
Maniu. cu concursul jidanilor şi al comuniştilor, cum e
cazul partidului „Totul pentru Ţară” de sub conduce
rea d-lui Comeliu Codreanu” .
227
Numele acestui „prieten” este Ion Sân-Giorgiu, pro
fesor universitar. L-am dat în judecată pentru calomnie
şi-l voiu ţine minte după cum şi voi legionari veţi ţine
minte pe toţi acei ce au îndrăznit să vă acopere cu noroi
ca să nu vă vadă ţara carnea vie a rănilor voastre.
*
Un alt „prieten” se întreabă ironic, insultându-mă,
dacă nu are dreptul să „ d i s c u t e” pactul de nea
gresiune.
Ii răspund:
Ai dreptul să discuţi, să ofensezi şi să calomniezi,
după cât drept are un cofetar ca să discute măsurile
strategice ale unui comandant de trupe în timpul răs-
boiului.
Şi în orice caz, unui om care conduce o trupă şi răs
punde şi care a dat dovadă de bună credinţă, poate şi
de pricepere, trebue să i se acorde un răgaz măcar de
o lună, iar nu să-l pălmueşti şi să-l ataci cu rea credinţă
din primul moment.
Cred că e drept, dacă cer să fiu pălmuit la urmă,
chiar de aceşti domni şi bătut cu pietre, după ce se va
dovedi greşeala tactică pe care am făcut-o.
*
228
dănesc, iar noi suntem săraci lipiţi pământului. Ne pre
zentăm in luptă cu o brumă de economii adunată cu
atâta grijă şi cu atâta sfinţenie, din cea mai aspră
muncă şi renunţare, încât orice om curat ar plânge,
când ar şti.
Ajuns însă la Bacău comerţul legionar cel venit în
tru mântuirea Moldovei, întâlneşte două duşmănii în
frăţite în lupta contra noastră:
Jidanii şi Cuziştii.
Aceştia din urmă şoptind şi răspândind pretutin
deni svonul „că noi deschidem magazinul cu ajutorul
jidanilor’*;
„că am luat bani dela Moscova” ;
„că suntem plătiţi de jidani” .
In faţa acestei situaţii mă întorc umilit şi scriu acum
această circulară, nu pentru a mă desvinovăţi, că n’am
luat bani nici dela Moscova, nici dela jidani, şi nici pen
trucă mi-e teamă de aceste uneltiri, ci pentru a spune:
mi se încreţeşte carnea de pe mine de atâta mişelie.
Corneliu Z. Codreanu
ORDINUL DE ÎNCHIDERE
229
Lupta s a terminat.
Dela un capăt la altul al ţării legionarul, singur sau
în echipă, fără excepţie, s’a purtat cu un eroism ne
întrecut.
Plin de avânt şi încărcat de o nebiruită credinţă,
pretutindeni el s’a supus de bună voe la greutăţi pe care
le-a învins, la adversităţi pe care le-a înfrânt, la sufe
rinţe fizice şi morale pe care le-a suportat cu bucurie.
In această luptă legionarul a făcut dovada unor
mari devotamente sfidând orice primejdie şi sfidând
moartea, devotamente care-i dau dreptul la alte victorii.
Toate aceste însuşiri morale ale legionarilor care
fac adevărata tărie a unei organizaţii şi care pot fi mân
dria unui neam, n’au fost egalate de nimeni.
In ţară au fost judeţe care au apreciat aceste valori
morale şi jertfele noastre de până acum; au fost altele
care n’au înţeles nimic.
In frunte stau: Capitala, Aradul, Neamţul, Timiş-
Torontal, Doljul, Covurlui, Rădăuţi, Câmpulung-Buco-
vina, Cernăuţi, Teleorman, Brăila, Vlaşca, Gorjul, Pra
hova, Turda, Hunedoara, Ialomiţa.
Cele din urmă sunt: Roman, Vaslui, Fălciu, Boto
şani, Muscel.
Ele îşi vor fi având locul lor întunecat în istoria bi
ruinţei legionare.
Dragii mei,
*
P. S.
Şefii de Judeţe şi Regiuni îmi vor face rapoarte
amănunţite, asupra oamenilor sau echipelor care s’au
distins în lupte.
Deasemeni să mi-se raporteze Judeţele care s’au dis
tins şi Comunele.
Cer să mi se trimeată şi cele mai slabe comune.
Cer să mi se trimeată numele tuturor acelora cari
au săvârşit ilegalităţi sau cari şi-au arătat în vreun mod
vrăşmaşia lor pentru cauza legionară.
C I R C U L A R A Nr. 122
231
Sâmbătă, 1 Ianuarie 1938
Moţa şi Marin,
S’a împlinit un an de când v’aţi dus. In rândurile
noastre de luptă locurile voastre sunt goale. Nimeni nu
vi le poate ocupa. Sufletul legionar, toţi vitejii Legiunii,
vă caută şi vă plâng mereu. In casa ta pustie, Moţa, co
piii tăi te plâng şi te aşteaptă în fiecare zi să vii. Vă aş
teaptă părinţii îmbătrâniţi şi copleşiţi de dureri, vă stri
gă soţiile voastre.
De-acum vor trece ani peste ani, şi noi vă vom
plânge mereu.
Dar voi aceste lacrimi să ni le iertaţi, să nu ni le
vedeţi. Să vedeţi numai vitejia cu care ne vom mânui
armele în lupte şi cu care vom purta prin furtună, sfi
dători de moarte, Drapelele noastre legionare.
Corneliu Z. Codreanu
8
PENTRU ZIUA DE 13 IANUARIE
Către şefii de regiuni şi judeţe
Camarazi,
Se apropie ziua marei jertfe. Pe vremea aceasta
acum un an Ion Moţa şi cu camaradul său Vasile Marin
se pregăteau de moarte.
In aceste zile în sufletele lor se juca o tragedie în
grozitoare. O furtună de dureri. Ruperea pentru totdea
una de copiii tăi, de soţie, de părinţi, de toţi cei dragi,
de viaţă, de soare, de ţărâna îndepărtată a pământului
ţării tale.
La mii de kilometri distanţă de toţi ai tăi, nu ai pe
nimeni lângă tine în ceasul morţii.
Moţa a presimţit apropierea acestui tragic moment.
232
Sufletul său în ultimele zile a fost cuprins de grija şi de
dorul copiilor săi, de dorul celor de acasă.
Un val de nesfârşită durere i s’a coborît în suflet.
Aşa a murit Ion Moţa la 13 Ianuarie 1937, la Maja*
dahonda.
Jertfa lui e uriaşă pentrucă Dumnezeu i-a smuls-o
însoţind-o de toate durerile omeneşti posibile.
Şi durerile jertfei lor se întind mai departe, mereu
mai departe, pentrucă noi cu inimile sfâşiate, îi căutăm
mereu, îi strigăm mereu, plângem mereu după ei.
Generaţia noastră de luptători a pierdut tot ce avea
în mijlocul ei mai curat, mai bun şi mai nobil.
Oare această, mare, uriaşă jertfă, cu toate durerile
ei, nu va fi socotită de nimeni în mijlocul naţiei noastre?
Iubiţi camarazi, legionari din toată ţara, aprpoia-
ţi-vă voi, cu sufletul curat de sfânta jertfă adusă pen
tru Hristos de Moţa şi Marin la Majadahonda. Luaţi mă
suri ca pretutindeni această zi să fie petrecută în post
negru şi rugăciuni la biserici.
Faceţi în această zi rugăciuni pentru toţi morţii no
ştri aşa după cum a lăsat Moţa testamentul său: „Doresc
să fiu înmormântat alături, împreună, cu toţi camarazii
mei căzuţi în lupte pentru credinţa legionară” .
Rog ca această zi să treacă fără părăzi, fără sgomote
şi fără eşiri care să turbure măcar prin preocupare,
adânca durere şi jale a sufletelor noastre.
Nu eşiţi cu manifestări în lume, ci fugiţi de lume,
strecuraţi-vă în aşa fel, ca lumea să nu vă vadă.
Să trăim această zi în noi, cetind ce ne-a lăsat Moţa
şi numai în noi. Nimic să nu ne preocupe de tot ceace
ar putea să fie în afară de noi.
Legionari, rugaţi-vă şi postiţi până în ultimul sat.
Corneliu Z. Codreanu
Mişcarea legionară a hotărît ca rugăciunile pentru
odihna celor doi martiri eroi să se oficieze în ziua de
13 Ianuarie ora 4 jumătate după amiază, ceasul când
Moţa şi Marin au căzut la Majadahonda pentru Hristos
şi Legiune.
COMUNICAT
Domnilor Ziarişti,
234
a autorităţii împotriva noastră, în scopul de a ne răşlui
listele din 18 judeţe, sub pretextul că cei plecaţi în Spa
nia, cei morţi şi cei rămaşi în viaţă şi-au pierdut calita
tea de Român. Invocându-se în susţinerea tezei, la întru
nirea naţional-creştină din sala „Arta” , Constituţia ţării;
Constituţie care în acelaş timp acorda calitatea de Ro
mân milioanelor de jidani venetici.
Susţinătorul, în vizibila plăcere şi aprobare a pu
terii iudaice a acestei uluitoare şi ofensatoare teorii, a
devenit ministru de externe în actualul Cabinet Naţio
nal Creştin. *)
Şi acum urmează a ne fixa atitudinea faţă de noul
guvern.
Vom aluneca oare pe panta trasată de el?
Nu.' Pentrucă noi trebuie să fim corecţi chiar dacă
alţii n’au fost cu noi, şi să nu lăsăm nici-o pată pe tre
cutul mişcării noastre.
Noi vom zice: Oricum şi pe oriunde aţi venit fiţi
bine-veniţi.
Sunteţi un guvern naţionalist.
Eu nu am dreptul nici măcar să vă suspectez buna-
credinţă, chiar atunci când unele lucruri nu le înţeleg,
sau mi se par greşite. Un om corect nu se poate năpusti
asupra altui om din primul ceas înainte de a fi lăsat
să-şi pună în aplicare gândurile sale.
Când D-vs. luaţi măsuri cu caracter antisemit,
multe-puţine, câte puteţi, nu voi ajunge eu în situaţia
de a vă putea lovi. Nu voiu ajunge eu în postura de a
fi uneltă a jidanilor, de a deveni o speranţă a lor în con
tra unui guvern naţionalist.
Guvernarea este o piatră de moară aşezată pe ume
rii câtorva oameni. Nu mă veţi vedea pe mine nici-odată
sărind deasupra acestei pietre pentrucă să mai apăs şi
eu umerii deajuns de încărcaţi.
*) Istrate Micescu.
235
Deasemeni, împins de vre-o invidie plină de josni
cie, nu mă veţi găsi strigând: „lată aceştia îmi iau şî
execută din programul meu şi eu ce voiu mai face” ?
Ci zic acum şi voiu zice totdeauna: să vă ajute
Dumnezeu să faceţi pentru neamul românesc tot ce
vrem, tot ce am vrut, tot ce a visat mintea noastră că
ar putea face.
236
acest timp virtuţile, alungând caracterele şi înlăturând
devotamentele curate.
Deaceea socotesc că pentru morala naţiei noastre
şi pentru şcoala tineretului care se ridică, un guvern
naţionalist care cere Binecuvântarea Mântuitorului Iisus
Christos, trebuia să respingă oferta satanică şi să refuze
— ca prim gest al său în ţara nouă —, consacrarea prin
cipiului trădării.
Corneliu Z. Codreanu'
237
Către organizaţiile legionare
Bacău şi Roman.
238
ORDIN CONFIDENŢIAL
,,Nu se va publica nicăeri această
scrisoare. Ea e confidenţială, pen
tru legionari.”
C. Z. C.
Dragii mei,
Rog ca aceste câteva rânduri să fie citite gradelor
legionare şi unui număr cât mai mare de legionari,
chiar în cuiburi, pentrucă să se poată şi ei orienta:
I. Este aproape sigur că vor fi alegeri.
II. Veţi fi deci gata, în aşteptarea depunerii listelor.
Şi le veţi depune a 2-a, chiar prima dacă puteţi, în
orice caz pe pagina întâia.
Şefii de judeţe care nu vor fi atât de inteligenţi,
dibaci şi iuţi, pentru a afla la timp, a fi cu oajnenii gata
şi a depune bine lista, vor fi slab notaţi.
III. Până la cel din urmă legionar va păstra o notă
de mare demnitate. Nu se va deda în propagandă la
mici Răutăţi, la aluzii răutăcioase, calomnii, insulte, ctc.
Şi acestea cu deosebire la adresa cuziştilor.
O linie de mare corectitudine.
E lume care voeşte să-i voteze pe ei? Foarte bine.
Votaţi-i pe ei. Pe noi să ne voteze cine crede în noi.
IV. In general în propagandă:
Nu atacaţi pe nimeni. Nu veţi zice: Să ne votaţi
pentrucă cuziştii, ţărăniştii, vaidiştii, sunt răi. Ci veţi
zice: Votaţi-ne pentru ce avem noi bun.
Votaţi-ne pentru credinţa şi jertfele noastre.
Pe legionarul care îl voiu descoperi că merge şi în
cepe sa vorbească de rău pe alţii, să clevetească, îl voiu
scoate din luptă.
Nu mai întunecaţi sufletele oamenilor, ci mergeţi
cu voie bună, vorbiţi-le numai de bine, de nădejdi, de
biruinţă, împărtăşindu-le bucurie şi lumină.
239
Voesc ca această propagandă să fie făcută sub
semnul: Bucuriei, a luminii, a împrăştierii de voie bună,
de încredere, de biruinţă.
V. Faceţi-vă planurile, strângeţi rândurile în grabă
şi porniţi spre noua biruinţă.
Cu drag,
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 18 Ianuarie 193S
C I R C U L A R A Nr. 126
240
Aceste cursuri se vor face sub conducerea mea. Pre
legerile în număr de 20 sau 30 vor fi tipărite. Se va
pleca însă dela practica lucrurilor.
Astfel încât legionarul sau prietenul legionar care
va intra într’o primărie sau prefectură cu însărcinarea
de a conduce, să ştie din primul moment ceiace are
de făcut.
Iar dacă dă dovadă de nepricepere sau incorectitu
dine să fie înlocuit automat de cel din spatele său, fără
ca scrviciul să sufere ceva.
Această şcoală legionară voieşte să repare greşeala
de până acum care susţinea că pentru a conduce un
tramvai este nevoie de şcoală, iar pentru a conduce o
comună sau un judeţ, nu-i nevoie de nici o şcoală.
Legionarul trebuie să fie pregătit solid până în cele
mai mici amănunţimi pentru clipa în care va suna
ceasul său.
Comeliu Z. Codreanu
Bucureşti, 20 Ianuarie Î938
C I R C U L A R A Nr. 127
„OMUL ŞI POGONUL”
241
Nu sunt obişnuit să răspund acestor calomnii cu in
tenţia de a lămuri opinia publică, deoarece cine la acea
stă oră mai crede în calomniile aruncate asupra miş
cării legionare, acela nu mai merită nici un fel de lă
murire.
Nu răspund, ci fixez aici pe calomniator sau cuibul
său.
Domnul care a afirmat că noi am făcut propagandă
în judeţul Dolj, mergând prin sate şi promiţând oame
nilor averile altora, sub lozinca: „Omul şi Pogonul” se
numeşte Nolică Tătărăscu, fratele fostului Prim-Minis-
tru. Cu această familie mai avem noi şi alte chestiuni
de lămurit. Pe Domnul amintit mai sus mişcarea noa
stră îl somează să facă dovada afirmaţiilor calomnioase.
In ce mă priveşte eu voiu face în oricc oră dovada
cercurilor în care a lansat calomnia.
Pentru încheere, o lămurire: Mişcarea legionară nu
va lua pogoanele oamenilor mai multe sau mai puţine,
adunate cu trudă, gospodărie şi economie.
Va lua însă pogoanele şi averile acumulate în mod
necinstit prin defraudarea banului public.
O altă calmonie lansată de cercurile minciunii şt
uneltirii:
— Mişcarea legionară vrea să nimicească bătrânii
luându-le pensiile.
— O alta, aruncată de un înalt personagiu al cărui
nume dacă e nevoie îl pot trece într’o circulară viitoare
şi cu toate dovezile necesare: „Legionarii sunt comu
nişti” .
Vă întreb pe toţi:
Cât timp mai sunteţi dispuşi să credeţi că prin ase
menea mijloace necorecte veţi putea învinge Mişcarea
Legionară?
Corneliu Z. Codreanu
242
specială având a se ocupa cu descoperirea nucleelor
care lansează calomnii.
Pentru a ajunge la rezultatul dorit, orice legionar
va lua numele şi adresa oricărui transmiţător de veşti
calomnioase şi-l va transmite Centrului pentru a putea
urmări firul până la capăt.
243
In această situaţie, o întrebare devine legitimă:
cum rămânem noi legionarii, care am luptat şi suferit,
am îndurat jigniri, schingiuiri şi închisori, cu credinţa
că va răsări mâine soarele biruinţei legionare?
«Cum mai poate veni acea Românie visată de noi,
când însuşi cel care am crezut că ne conduce biruitor
către ea, ne-a abandonat aproape de capătul luptei,
preferând viaţa lipsită de griji în străinătate.
Să fie oare vorba de o trădare?
Ar fi îngrozitor.
Pe linia logică impusă de această autodisolvarc,
noi legionarii cari ne păstrăm totuşi credinţele şi nă
dejdea, mai întrebăm:
Ce s’a făcut cu milioanele strânse din cotizaţiile im
puse nouă, din donaţii importante şi din veniturile co
merţului legionar?
Aflăm că unii camarazi, cum sunt Smărăndescu şi
Mugur, nu pot justifica sume mici pe care le-au mănuit
şi au fost somaţi să depună aceste sume.
Dar cel care a centralizat toate aceste milioane,
le-a justificat el cândva faţă de cineva? Sutele de mii
de lei risipite din avutul Legiunii de către un membru
al familiei Căpitanului, au fost puse la loc?
Furtul a fost sancţionat numai cu admonestarea şi
darea afară din Legiune.
Şi cu ce bani se duce Căpitanul în străinătate, un
de are de gând să stea mai multă vreme, când nu i se
cunosc alte surse de venituri.
Fără să fim acuzaţi de insubordonare, încă mai în
trebăm: cui vor rămâne femeile care l-au admirat şi
înţeles pe Căpitan?
Iată întrebări ce ne frământă şi la care nu putem
găsi deslegare.
Poate cineva să răspundă?
C I R C U L A R A Nr. 128
245
cu partidul liberal. Iar noi ceilalţi a trebuit să aflăm abia
după câteva ore. NU SUNT IN DREPT OARE SĂ ÎN
TREB : BINE, frate naţionalist, TU PACTIZEZI CU
CEL MAI MARE CĂLĂU AL MEU ŞI AI MIŞCĂRII NA
ŢIONALE. PE EL IL ANUNŢI DIN TIMP, IAR PE MINE
CARE AM FOST ATÂT DE CHINUIT ŞI CĂRUIA IMI
FACI TEORIA FRĂŢIEI, MĂ LAŞI IN VOIA SOARTEI?
III. Aduc protestul meu de asemeni în contra ur
mătoarei fraze pe care am găsit-o într’o recentă hotărîre
a unui consiliu de miniştri:
„In momentul întrebuinţării forţei publice
şi după somaţiunile legale, organele de poliţie
şi jandarmerie nu vor da înapoi până la impu
nerea liniştei şi a ordinei” .
Vă întreb: cine ameninţă ordinea publică? Oare nu
e deajuns cât a fost de bătut şi de împuşcat neamul ace
sta pentruca să-l mai bateţi şi să-l mai împuşcaţi şi voi?
Cu ce ameninţă el? Cu venirea la vot, la care îl cheamă
legile ţării? In loc să le fi spus, Dvs., primul consiliu de
miniştri naţionalist al României: „A sosit şi pentru voi
ceasul libertăţii. Deacum nimeni nu o să vă mai bata” .
Am terminat cu protestele.
Legionari,
După o adâncă chibzuinţă s’a hotărît ca partidul
,Totul pentru Ţară’ sa nu mai ia parte la alegerile co
munale.
Căci decât să fiţi primari legionari sub ordinele
prefecţilor şi miniştrilor nelegionari, mai bine să mai
aşteptaţi puţin pentruca să fiţi primari sub prefecţi şi
miniştri legionari,
Deaceea luptaţi pretutindeni acum pentru alegerile
generale. In această luptă purtaţi-vă cu omenie şi cu
înţelepciune. Ocoliţi orice conflict.
Nu răspundeţi la nici o provocare. Nu atacaţi guver
nul naţionalist în nici o întrunire. Treceţi cu vederea
246
peste greşelile lui, căci nu e nici o glorie să vezi întot
deauna greşelile altora. Dar apăraţi-vă drepturile ga
rantate de legi, ori de câte ori, nil din greşeală, ci prin
silnicie cineva încearcă să vi le răpească.
Dacă în drumul vostru veţi întâlni oameni, cuzişti,
ţărănişti, vaidişti, etc., înfipţi într’o credinţă cu toată cu
răţenia inimii nu-i sdruncinali în credinţa lor încercând
să-i câştigaţi pentru a voastră. Căci îi veţi pune într’un
greu impas sufletesc.
Dintr’un milion de voturi pe care guvernul trecut
le-a avut, cel puţin 700 de mii sunt aşa numita „zestre
guvernamentală” . Oameni fără nici o credinţă.
Faceţi pe câţi mai mulţi din aceştia să aibă credinţa
voastră. Şi ne va fi de ajuns.
*
Tot prin această circulară vă aduc la cunoştinţă că
am luat hotărârea ca să se înfiinţeze de urgenţă urmă
toarele comisiuni de studiu pe lângă vechile cuiburi
existente.
' I-a Comisiune de studii pentru organizarea minis
terului de interne.
II-a Comisiune de studii pentru organizarea minis
terului de Finanţe.
III-a Comisiune de studiu pentru organizarea mi
nisterului de Comerţ.
IV-a Comisiune de studiu pentru organizarea mi
nisterului de Instrucţiune.
V-a Comisiune de studiu pentru organizarea mini
sterului de Externe.
VI-a Comisiune de studiu pentru organizarea mini
sterului de Culte.
Vil-a Comisiune de studiu pentru organizarea mi
nisterului de Domenii.
VIII-a Comisiune de studiu pentru organizarea mi
nisterului Cooperaţiei.
247
IX-a Comisiune de studiu pentru inventarierea avu
ţiei româneşti, subsol, sol, producţie industrială, pro
prietate, mână de lucru, capital.
X-a Comisiune de studiu pentru organizarea admi
nistrativă, pentru şcoală de primari şi prefecţi.
XI-a Comisiune de studiu pentru Constituţia Legio
nară a României.
Alte comisiuni se vor înfiinţa ulterior. Funcţionarea
comisiunilor va începe între 5 şi 10 Februarie şi va con
tinua zilnic.
Legionarii sau prietenii legionarilor care vor să lu
creze în aceste comisiuni se vor adresa ing. Horodni-
ceanu.
ACUM PĂŞIŢI CU CREDINŢĂ ŞI CU ÎNŢELEP
CIUNE PE CÂMPUL DE LUPTĂ ŞI RECOLTAŢI VIC
TORIA CARE VI SE CUVINE.
Corneliu Z. Codreanu
Vineri, 28.1.1938, Bucureşti
248
acest răspuns al guvernului naţionalist, către fratele său
naţionalist, ceva cu totul în afară de orice logică.
Adunarea de Marţi urmează a studia cu multă aten
ţie şi grijă, măsurile ce urmează să Ie luăm pentru a
ne apăra.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 1 Februarie 1938
INSTRUCŢIUNI
I. Luni veţi depune listele, fiind cu cea mai mare
luare aminte asupra formalităţilor.
In special: propunătorii să nu uite că trebuie să
aibă asupra lor cărţile de alegător.
II. După depunere telegrafiaţi la Centru: Judeţul X
depus lista.
III. După aceasta anunţaţi candidaţii pentru a tri
mite acceptările.
IV. Veţi avea grijă a inspecta, controla până la data
de 19 Februarie ora 18 (6 seara) de TREI ORI dacă lista
a fost pusă în condiţii legale şi dacă acceptările au
sosit.
Şeful de judeţ care va pierde lista din cauza ne
glijenţei sau a neprevederii va fi considerat ca şi un co
mandant de regiment care şi-a pierdut drapelul.
V. La Senat veţi primi peste două zile numele exact
al candidaţilor.
VI. In materie de propagandă.
a) Căutaţi a nu descoperi prea mult pe cei ce sim
patizează cu mişcarea noastră.
Este o mare greşală, deoarece odată identificaţi sau
cunoscuţi, cu greu vor putea pătrunde la vot.
249
b) De aceia nu sunt de părere să se facă prea multe
întruniri ci propagandă dela om la om, pentrucă curen
tul este determinat pentru noi şi încă va creşte.
c) IMPORTANT: lucraţi de urgenţă la Şcoala sem
nului. Faceţi şcoală cu şefii de cuib şi aceştia cu restul
oamenilor.
d) La diversele şedinţe de propagandă să se lase
complect deoparte orice discursuri. Toate să aibă nu
mai caracter informativ: citirea de ordine, circulări, ex
plicarea lor. A se insista asupra ideii; Şcoala de Pri
mari şi Prefecţi.
e) Important: Luaţi măsuri ca în Jud. Dvs., până
Luni 7 Febr., să nu mai existe nici un semn electoral
vechiu. Toate să fie şterse de legionari.
f) Orice atac cuzist, de orice natură, va fi raportat
în scris, cu nume şi dovezi, în cursul aceleiaşi zile. Fără
ca în aceste rapoarte să se facă poezie şi literatură,
CER ca în scurt să se facă povestirea faptelor. Povestire
corectă. Exactă. Fără exagerări, pentru a nu fi noi Cen
trul induşi în eroare.
g) încă nu reacţionaţi la provocări şi atacuri.
h) Marţi am convocat Senatul Legionar al Capitalei
pentru a discuta atitudinea guvernului faţă de Mişcarea
Legionară.
C. Z. C.
C I R C U L A R A Nr. 130
250
Atacurile grupelor de cuzişti sunt îndreptate în fapt
în contra unor oameni dezarmaţi care au ordin, care
nu pot răspunde în nici un fel.
Eri, în judeţul Neamţ, candidatul Radu Budişteanu
care se afla în drum spre Tupilaţi, a fost atacat de un
grup de peste 100 cuzişti lăncieri, îmbrăcaţi în frumoase
uniforme albastre şi urmaţi de două camioane de jan
darmi.
Avocatul Radu Budişteanu a fost insultat şi lovit,
iar însoţitorii săi profesorul Andrei dela liceul Piatra-
Neamţ, şi tânărul Vlad, au fost loviţi cu cuţitele, şi se
află în stare gravă internaţi la Spitalul din Răsboieni.
Desigur, că legionarii care au văzut şi trecut prin
atâte, vor şti să dea astăzi dovada unei eroice răbdări.
Am convocat pentru Marţi seara 8 Februarie, Sena
tul Legionar al Capitalei pentru a studia cu mai multă
atenţie noua problemă care ni se pune.
Până atunci trimet tuturor răniţilor, eroi care cad
sub lovituri şi nu răspund, salutul şi admiraţia mea.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 3 Februarie 1938 '
C I R C U L A R A Nr. 131
Unităţile jandarmeriei din ţară au primit următoa
rea telegramă cifrată:
„No. 5861. Luaţi măsuri de supraveghere şi ca
rantină morală asupra oamenilor de trupă şi’n
special concentraţilor dubioşi ori bănuiţi ca gar
dişti, comunişti, ori sectanţi. Supravegheaţi şi atitu
dinea ofiţerilor. General Bengliu.”
#
Bine frate naţionalist, pe de o parte îmi faci teoria
frăţiei şi unirii, iar pe de alta dai telegrame cifrate ca
251
să mă supravegheze ca pe un periculos duşman al
statului?
Mă aşteptam să fie supravegheaţi toţi delapidatorii
banului public, toţi îmbogăţiţii prin fraudă, toţi jidanii
conruptători din armată.
Tot pe mine mă supra veghezi?
Ce ironie?!
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, k Februarie 1938
252
5. Butnaru Chirea, Strungar.
6. Floroiu Vasile, Ajustor.
7. Bedreagă Mircea, Strungar.
8. Santaroza Victor, Strungar.
9. Nemeş Romul, Elev Şc, Maeştri.
10. Dragomir Paraschiv, Montator.
11. Dobrin Nicolae, Elev Sudor.
12. Goleşteanu Aurel, Montator.
13. Alexe Nicolae, Cazangiu.
Această licenţiere s’a făcut pe ziua de 28-1-1938 din
ordinul Directorului Consiliului de Administraţie: Ge
neral Ionescu.
Adăugăm pe aceiaşi listă a jertfei pe următorii in
gineri mutaţi dela Simeria, din mijlocul familiei:
1. Inginer Tudor Popa Subinspectorul Atelierelor
Simeria. Mutat la Inspecţia lucrărilor militare Năsăud.
2. Inginer Ionescu Simion şeful Secţiei de întreţi
nere, mutat la Satu-Mare.
3. Inginer Cernătescu Petre şeful Depoului de Lo
comotive mutat la Ilva-Mică.
Această mutare s’a făcut în 8 Decembrie 1937, sub
regimul Liberal de preşedintele Consiliului de Admini
straţie C. F. R. General Ionescu.
Primiţi cu bucurie jertfa care vi se cere.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 4 Februarie Î938
253
Corpul legionar al foştilor militari.
Este vorba de acei oameni cari au avut ca meserie
în viaţă pe aceea a armelor şi cari, părăsind-o cu onoare,
înţeleg să-şi închine, în linia de luptă legionară, şi restul
de puteri aceleiaşi Patrii, pe care au servit-o cu credinţă.
Corpul legionar al foştilor militari are două sec
ţiuni:
Secţia A. Ofiţeri.
Secţia B. Plutonieri, reangajaţi, sub-ofiţeri.
Aceste două secţiuni au fiecare câte două categorii:
a) Foşti în răsboiu.
b) Proveniţi de după răsboiu.
Merită o onoare aparte şi recunoştinţa generaţiilor
ce vin după ei, toţi acei cărora le-a dat Dumnezeu mi
siunea sfântă de a creea România mare, intrând în bo
tezul de foc şi conducând naţiunea Română la luptă şi
la izbândă.
Toţi foştii militari din toată România, aflători în
mişcarea legionară, se constituesc deci, începând de as
tăzi, într’un corp aparte.
Corpul va fi condus de un şef, având doi ajutori:
unul pentru ofiţeri, altul pentru reangajaţi. După prin
cipiul legionar, conducerea se va schimba în fiecare an.
Misiunea acestui corp este de a strânge în jurul său
şi a organiza pe toţi foştii ostaşi din România, consti
tuind din ei o forţă în serviciul Biruinţei Ţărei legio
nare şi’n acelaş timp o forţă educativă pentru tineretul
ce se ridică, corpul acesta fiind Icoana vie a vitejiei, a
abnegaţiei, a devotamentului şi a spiritului de ordine.
Provizoriu, până la organizarea corpului, ia co
manda Domnul Colonel Stănescu Constantin.
Mă închin cu respect în faţa noului corp legionar
şi-i urez biruinţă.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 4 Februarie 1938
254
C IR CU LAR A Nr. 134
Legionari,
Astăzi dimineaţă, Vineri 4 Februarie 1938, ora 11,
s’a produs un nou şi grav atac din ordinul guvernului
naţionalist şi al prefectului de Argeş Pirică Emanoil.
Comandantul legionar Bănică Dobre, eroul care a
fost rănit pe frontul Spaniol, fiind însoţit de Ing. Voicu
Popescu, Păr. Mişu Georgescu, Avocat Duţescu şi Dumi-
trescu Găvană, a fost atacat de 22 jandarmi însoţiţi de
6 plutonieri majori din care au fost identificaţi 4 şi
anume: Mihail Boloboi, Tănase Toma, Rotaru, Popa
Gheorghe-Zărneşti.
Atacul s’a săvârşit în mijlocul pădurii Culmea Do-
brina, deasupra satului Perişeani.
Bănică Dobre şi însoţitorii săi au fost insultaţi, lo
viţi şi apoi târîţi doi Km. până la postul din sat.
Vina acestora este de a fi voit să ia parte la o în
trunire pe care o anunţaseră în satul Vâlcele şi la care
bine înţeles n’au mai putut ajunge.
Semnalând această nouă provocare şi lovire, îndemn
legionarii la linişte. '
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 4 Februarie 1938
255
Corpul legionar al foştilor militari.
Este vorba de acei oameni cari au avut ca meserie
în viaţă pe aceea a armelor şi cari, părăsind-o cu onoare,
înţeleg să-şi închine, în linia de luptă legionară, şi restul
de puteri aceleiaşi Patrii, pe care au servit-o cu credinţă.
Corpul legionar al foştilor militari are două sec
ţiuni:
Secţia A. Ofiţeri.
Secţia B. Plutonieri, reangajaţi, sub-ofiţeri.
Aceste două secţiuni au fiecare câte două categorii:
a) Foşti în răsboiu.
b) Proveniţi de după răsboiu.
Merită o onoare aparte şi recunoştinţa generaţiilor
ce vin după ei, toţi acei cărora le-a dat Dumnezeu mi
siunea sfântă de a creea România mare, intrând în bo
tezul de foc şi conducând naţiunea Română la luptă şi
la izbândă.
Toţi foştii militari din toată România, aflători în
mişcarea legionară, se constituesc deci, începând de as
tăzi, într’un corp aparte.
Corpul va fi condus de un şef, având doi ajutori:
unul pentru ofiţeri, altul pentru reangajaţi. După prin
cipiul legionar, conducerea se va schimba în fiecare an.
Misiunea acestui corp este de a strânge în jurul său
şi a organiza pe toţi foştii ostaşi din România, consti
tuind din ei o forţă în serviciul Biruinţei Ţărei legio
nare şi’n acelaş timp o forţă educativă pentru tineretul
ce se ridică, corpul acesta fiind Icoana vie a vitejiei, a
abnegaţiei, a devotamentului şi a spiritului de ordine.
Provizoriu, până la organizarea corpului, ia co
manda Domnul Colonel Stănescu Constantin.
Mă închin cu respect în faţa noului corp legionar
şi-i urez biruinţă.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 4 Februarie 1938
254
C I R C U L A R A Nr. 134
Legionari,
Astăzi dimineaţă, Vineri 4 Februarie 1938, ora 11,
s’a produs un nou şi grav atac din ordinul guvernului
naţionalist şi al prefectului de Argeş Pirică Emanoil.
Comandantul legionar Bănică Dobre, eroul care a
fost rănit pe frontul Spaniol, fiind însoţit de Ing. Voicu
Popescu, Păr. Mişu Georgescu, Avocat Duţescu şi Dumi
trescu Găvană, a fost atacat de 22 jandarmi însoţiţi de
6 plutonieri majori din care au fost identificaţi 4 şi
anume: Mihail Boloboi, Tănase Toma, Rotaru, Popa
Gheorghc-Zărneşti.
Atacul s’a săvârşit în mijlocul pădurii Culmea Do-
brina, deasupra satului Perişeani.
Bănică Dobre şi însoţitorii săi au fost insultaţi, lo
viţi şi apoi târîţi doi Km. până la postul din sat.
Vina acestora este de a fi voit să ia parte la o în
trunire pe care o anunţaseră în satul Vâlcele şi la care
bine înţeles n’au mai putut ajunge.
Semnalând această nouă provocare şi lovire, îndemn
legionarii la linişte.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, k Februarie 1938
255
Legionarii n’au oprit.
In satul Măineasa au fost somaţi să oprească. Au
oprit. S’au legitimat. Legionarii au fost anunţaţi că n’au
voe să treacă înainte.
Ei au răspuns: Suntem în cadrul legii. Nu încălcăm
legea cu nimic. Mergem la o întrunire electorală. D-voa-
stră încălcaţi legea. Vă somăm să intraţi în legalitate” .
Legionarii s’au urcat în maşină şi au plecat. Şeful de
post Balint şi cei doi jandarmi au tras în plin, în maşină.
Legionarul Mija Dumitru a fost împuşcat în cap. El
a murit în braţele camarazilor săi.
In acelaş timp a fost rănit la cap legionarul Ciubuc
Dumitru.
Maşina s’a reîntors în Capitală aducând la Sediu
trupul celui mort. El a fost coborît pe braţe de cama
razi, care îl plâng şi a fost aşezat în sala cea mare, unde
invităm pe D-nii Octavian Goga, Armând Călinescu, Ge
neral Bengliu şi General Gabriel Marinescu, să-l viziteze.
Ordinul pe care D-nii aceştia l-au dat, s’a executat
întocmai:
„In momentul întrebuinţării forţei publice şi după
somaţiunile legale, organele de poliţie şi jandarmerie nu
vor da înapoi până la impunerea liniştei şi ordinei.”
Fără ca să specifice dacă „întrebuinţarea forţei pu
blice” este legală sau ilegală.
In orice caz, D-voastră v’aţi asumat răspunderea
grozavă de a condamna la moarte oameni pentru delicte
pe care orice judecătorie şi tribunal refuză de a-i con
damna la cea mai mică penalitate.
însângeraţi şi înmărmuriţi, privim trupul lipsit de
viaţă al camaradului nostru Mija Dumitru.
Şi nu strigăm altceva, decât:
Trăiască Biruinţa legionară!
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 6 Februarie 1938
258
C I R C U L A R A Nr. 138
In comuna Maia, judeţul Ilfov, au fost împuşcaţi de
către plutonierul de jandarmi Coman Paraschiv, legio
narii Popescu St. Florian, student şi Grozea Constantin,
şeful Cuibului „Ion Moţa” .
Primul se găseşte în stare gravă, având osul piciorului
stâng, de deasupra genunchiului, complect sfărâmat. A
pierdut o mare cantitate de sânge.
Al doilea, are glonţul intrat în piciorul drept, fără
să fi atins osul.
Legionarii din toată ţara salută pe cei ce-şi varsă
cu bucurie sângele lor pentru sfânta biruinţă legionară.
CORNELIU ZELEA CODREANU
Duminică, 6 Februarie Î938
259
medical Colentina, studentul legionar, Florian Popescu,
şi-a dat sufletul.
Ultimile cuvinte au fost: „Mă doare” , iar când un
chiul său a venit şi plâgând i-a spus: „Tatăl tău a murit
la Turtucaia, să se scoale şi să te vadă împuşcat de jan
darmi. — El a răspuns:
„Nu mai plânge unchiule, căci şi sângele meu, tot
pentru ţară se varsă” .
LEGIONARI, STUDENŢI DIN TOATA ŢARA,
ESTE AL DOILEA MORT NEVINOVAT AL ACESTEI
ZILE DE DUMINICA.
DESCOPERIŢI ŞI SALUTAŢI, IN CUMPLITA DU
RERE CARE NE-A CUPRINS, TRUPUL CAMARADU
LUI NOSTRU CĂZUT, PENTRU CREDINŢA LEGIO
NARA. — SUFLETELE LOR S’AU RIDICAT LANGA
A LUI MOŢA, A GENERALULUI, A LUI MARIN, A LUI
CIUMETTI. — DE ACUM NOI MEREU II VOM STRIGA
ŞI EI MEREU VOR RĂSPUNDE „PREZENT” .
IN FAŢA MAREI DURERI, PĂSTRAŢI CALM DE
NEÎNVINS.
CORNELIU ZELEA CODREANU
Bucureşti, Duminică 6 Februarie 1938
C I R C U L A R A Nr. 140
260
Dumneata ai venit să rezolvi problema jidovească?
In curând vom face statistica Românilor arestaţi,
bătuţi până la sânge, ucişi.
Legionari, cine dintre voi îşi va pierde calmul, cine
dintre voi nu va primi zâmbind orice suferinţă, cine de
subdureri va încreţi fruntea sau va încerca o cât de
mică ripostă, pe acela îl vom privi cu milă, ca pe un
frate care nu merită numele de legionar.
Treceţi cu cea mai desăvârşită bărbăţie şi acest
examen.
Comeliu Z. Codreanu
Bucureşti, 7 Februarie 1938
C I R C U L A R A Nr. 141
261
radului legionar Lăzureanu, învăţător în comuna
Forosig.
Ceilalţi jandarmi au tras o salvă repezindu-se
cu baionetele în rândurile noastre, lovind şi îm
pungând în strigăte „Ura” şi insulte.
Legionarul Hendrea Vasile din Forosig îm
puns de baionetă s’a retras spre casă împreună
cu mulţi loviţi şi împunşi a căror nume însă nu
le cunoaştem.
Camaradul Creţu Aj. C-dt. a fost arestat şi
dus între baionete la notariatul cercual.
Legionarii şi simpatizanţii s’au răspândit.
Am luat rănitul dându-i îngrijirile necesare
prin medicul plasei Kovacs Arnold, pe care a tre
buit să-l chem personal întrucât la apelul legiona
rilor nu a răspuns.
Am transportat rănitul la Spitalul Central
Oradea, unde i-se va face extracţia glontelui. In-
teresându-mă de camaradul arestat, am fost silit
de jandarmi să părăsesc primăria, arătând că îmi
fac un favor că nu mă arestează şi pe mine, deşi
am cerut să fiu şi eu arestat. Tocmai în acest mo
ment „guvernul” ţinea întrunire în faţa a circa
50 locuitori în uşa primăriei insultând pe le
gionari.”
Lt. Colonel C. Luca
Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”
262
i
C I R C U L A R A Nr. 142
Comunic legionarilor:
Camaradul nostru Var jac din garnizoana Ploeşti a
dispărut.
Cerem să ni se spună: Dacă este arestat, unde este
arestat, dacă este omorît cine l’a ucis. In ce beciuri de
poliţie şi-a dat sufletul?
Un grup de avocaţi în scopul cercetărilor au adresat
parchetului cerere pentru a se face descindere în beciu
rile poliţiei Ploeşti.
Cine l-a omorît pe Varjac?
Ce este cu cadavrul adus eri în Capitală, în urma
cererii de descindere la poliţia Ploeşti?
Răspunde, Domnule Goga.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 8 Februarie 1938
C I R C U L A R A Nr. 143
263
Iată sfârşitul declaraţiei scrise a preotului arestat:
„Că ara luat o piatră şi am aruncat-o în Dra
pelul purtat de lăncieri socotesc o înscenare, o
mârşevie grosolană, fiindcă orice om cu raţiune,
simţ şi dragoste de ţară, cât de simplu, nu ar pu
tea face aceasta, cu atât mai puţin eu, preot —
şi cred cu destulă lumină, ca să ştiu ce înseamnă
Drapelul Ţării” .
Această demnă declaraţie a preotului George Teo-
dorescu spune tot.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, 8 Februarie 1938
ACUM:
Mişcarea Legionară, cu inima însângerată şi în
doliată nu răspunde provocărilor nelegiuite, la care a
fost supusă.
264
După cum nu răspunde nici atacurilor date în a-
celaş timp cu guvernul, de către partidul liberal.
Atacaţi cum vreţi, loviţi cât puteţi. Noi nu avem
nimic de răspuns şi nu vă fie teamă de nici o reacţiune.
Le faceţi toate acestea pentru voturi? Pentru 6 luni
un an sau doi de guvernare?
Ei bine rog pe toţi duşmanii noştri, pe cei ce ne-au
ucis camarazii, să afle că MIŞCAREA LEGIONARĂ S’A
RETRAS DIN PROPAGANDA ELECTORALĂ. Ea nu
mai apare în luptă, deoarece nu vrea să facă umbră
nimănui.
începând de mâine:
1. Toate întrunirile anunţate de partidul nostru sunt
contramandate.
2. Nu va mai avea loc nici o întrunire electorală sau
de altă natură. Nici o conferinţă. Nici o şedinţă publică.
3. Nici o echipă legionară de propagandă nu va
trece dintr’un judeţ în altul şi nici măcar dintr’un sat
în altul în cadrul aceluiaşi judeţ. Cu alte cuvinte nu se
mai face nici un fel de echipă legionară.
4. Candidaţii din judeţ sau din afară de judeţ, per
soane marcante sau nemarcante, nu se mai deplasează
nicăirea pentru a-şi susţine credinţele sau pentru a răs
punde atacurilor.
5. Nu se mai tipăreşte nici un manifest în afară de
acela care arată semnul electoral: 5 puncte, lista Nr. 5,
pagina 2-a.
6. Cine voeşte să ne voteze bine. Cine nu, să voteze
după conştiinţa şi sufletul său pe cine va voi.
7. Noi nu voim să împedicăm guvernul în opera lui
de guvernare, lată noi ne dăm în lături. Calea vă este
deschisă şi liberă. Nimeni n’o să vă facă nici un rău,
Guvernaţi în pace.
Să ştiţi însă că nu vă uităm nici odată, că mâna
265
noastră zadarnic veţi căuta-o, că ochii noştri vă vor
privi aşa cum trebue.
Mişcarea legionară nu are nimic de cerut dela Dvs.
Nu are nimic de reclamat.
Puterile vrăşmaşe din afara hotarelor sau din
lăuntru, care-şi închipue că legionarii le pot face jocul
prin tr*un început de răsmeriţă, le răspund că se înşală.
CORNELIU ZELEA CODREANU
Camarazi,
266
II. — 450 legionari au fost deţinuţi ilegal sau
arestaţi.
III. — 52 răniţi şi loviţi printre care cităm: Profe
sorul Andrei, Aurel Vlad, Radu Budişteanu, Macovei,
la Neamţ.
învăţătorul Lăzăreanu de la Bihor, împuşcat în cap.
Legionarul Ciubuc, împuşcat in cap.
Legionarul Grozea Constantin, împuşcat în picior.
IV. — 2 morţi.
In linia guvernelor trecute, acesta face parte din
tre acelea care s’a purtat cu mai multă mişelie.
Şi acum pentru tot acest trecut un sfat: Nu uitaţi.
Nu uitaţi pe cei ce v’au schingiuit, lovit, ofensat şi o-
morît. Camarazi, Dumnezeu v’a dat memorie. Uzaţi
de ea.
Linia de onoare vă impune a nu sta de vorbă cu
aceşti oameni, a nu le întinde mâna, a nu le răspunde la
salut, a le întoarce spatele.
Iar linia de onoare a mişcării noastre ne impune ca
nu cumva vre-unul din membrii acestui partid să pă
trundă vre-odată în rândurile legionare.
Dacă vre-unul se va fi strecurat neobservat, orice
legionar are dreptul şi peste cinci ani să ridice „veto” .
Cel intrat în mod fraudulos va trebui să pără
sească mişcarea orice activitate ar fi avut în acest timp.
Ne-am supus la tot ce ni s’a cerut.
Am dus în spate fără murmur tot ce ni s’a pus.
Dar să ştiţi că nu vă uităm nici-odată.
Comeliu Z. Codreanu
Bucureşti, 11 Februarie 1938
P. S.
Veţi lua măsuri urgente de a fi daţi în judecată toţi
cei ce-au comis ilegalităţi. Şi veţi raporta.
267
C IR CU LAR A Nr. 145
Camarazi,
Camarazi,
Rog să nu se interpreteze greşit această circulară, să
nu se creadă că mi-e teamă de moarte.
Şeful Legiunii râde de moarte şi nu se păzeşte
niciodată de ea.
268
Fac această circulară pentrucă vreau să fiu răs-
bunat.
Aşa cum v*a spus şi organizat Moţa.*)
Şi nu dintr’o poftă personală de răsbunare, ci pen
trucă am convingerea că veţi face un mare bine naţiei
româneşti.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, l î Februarie Î938
269
C IR C U LA R A Nr. 146
Se anulează circulara No. 145 din 11/11/938, deoarece
D-l General Sichitiu mi-a trimis o scrisoare prin care
îmi spune că n’a afirmat niciodată cele scrise de mine
în circulara No. 145, că nu m’a chemat cu intenţia de
a comunica ceva grav, ci numai cu intenţia de a mă
cunoaşte şi că probabil că este la m ijloc o înţelegere
eronată, că n’ain înţeles bine sensul şi nota adevărată
a discuţiei avută.
In acelaş timp D-sa mă asigură de bunele senti
mente pe care D-l Armând Călinescu le are faţă de
mine.
Aşa fiind lucrurile, anulez circulara No. 145 şi rog
să se anunţe urgent şefii de judeţe pentru a nu mai fi
trimisă.
Corneliu Z. Codreanu
Bucureşti, liJII/938
Corneliu Z. Codreanu
270
IN TIMPUL POSTULUI
271
primejdioase clipe, am citit la 12 noaptea, timp de 42
de nopţi, „Paraclisul Maicii Domnului” .
Am mai citit în timpul prigoanei, am purtat-o tot
timpul cu mine, cărticica cu rugăciuni a sfântului An
ton de Padova. (Librăria Sf. Iosif, str. Berthelot).
Corneliu Z. Codreanu
18 Februarie 1938
272
Decretul Regal Nr. 870 din 17 Februarie 1938, cu
prinde următoarele dispoziţii:
a) Funcţionarii Statului nu pot face politică, nu
mai pot face parte din partide.
b) Cei ce nu sunt funcţionari, adică restul de ce
tăţeni, dacă acţionează politiceşte, sunt sancţionaţi.
c) Conducerea este sancţionată dacă mai dă circu
lari ordine, dispoziţiuni.
Deci suntem aruncaţi din raportul de Drept, în ra
portul de Forţă. Pe acesta, Insă, noi nu-1 primim. Noi
am înţeles să acţionăm în cadrul legii, manifestându-ne
credinţele noastre.
Dacă aceasta n’o putem face, şi dacă orice manifes
tare de credinţă ne este interzisă, raţiunea de existenţă
a partidului nostru a încetat.
Noi nu voim să întrebuinţăm forţa.
Nu voim să întrebuinţăm violenţa.
Ne este suficientă experienţa din trecut, când fără
voia noastră am fost atraşi pe calea violenţii. La orice
violentare, noi nu mai răspundem în nici un fel: Supor
tăm. Şi chiar atunci când întreaga naţiune română este
tratată ca o turmă de animale inconştiente.
Lovitură de Stat nu voim să dăm.
Prin esenţa Însăşi a concepţiei noastre noi suntem
contra acestui sistem. Ea însemnează o atitudine de
bruscare, de natură exterioară, pe când noi aşteptăm
biruinţa noastră dela desăvârşirea în sufletul naţiunii,
a unui proces de perfecţiune omenească.
Nu vom întrebuinţa aceste mijloace, pentru că ti
neretul de astăzi, are prea adânc înfiptă conştiinţa mi-
siunei sale istorice şi a răspunderii sale, pentru a face
acte necugetate, care să transforme România într’o Spa
nie însângerată.
Generaţia noastră întreagă vede bine mănuşa care
i s’a aruncat.
273
Mânuşa aruncată va rămânea, însă, jos.
Noi refuzăm s’o ridicăm.
Ceasul biruinţii noastre încă n’a sunat. E încă cea
sul lor. Dacă generaţia bătrânilor noştri crede că e mai
bine aşa cum a procedat, noi nu avem să ne amestecăm
pentru a le da lecţii.
Ei poartă răspunderea în faţa lui Dumnezeu şi a
Istoriei.
De altfel părerile mele, simple păreri, asupra ulti
melor evenimente vor fi fixate într’o scrisoare adre
sată unuia dintre miniştrii actualului cabinet.
In acelaş decret regal, se vizează comerţul legionar.
Pentru a nu da naştere la nici o posibilitate de conflict,
cu multă durere, renunţăm şi la activitatea comercială,
întregul comerţ legionar se lichidează. Şefii de între
prinderi vor anunţa personalul din timp pentru a se
putea plasa în altă parte. Cei 70 de copii întreţinuţi de
noi, vor fi trimişi acasă, nemaiputând suporta cheltuia
la întreţinerii lor.
In timpul liber care ni se deschide, îndemn pe toţi
tinerii, să studieze cât mai profund în direcţia mese
riei lor.
Dealtfel şi eu, profitând de acest timp, voi pleca
peste o lună la Roma, pentru a mă ocupa de traducerea
şi de tipărirea în limba italiană şi franceză, a cărţii me
le. Deasemenea, voi scrie volumul al II-lea.
.. ..Şi acum, în ceasul disovării noastre, noi tinere
tul României,crescuţi în credinţa legionară, mulţumim
generaţiei bătrânilor oameni politici, pentru modul în
care s’au purtat cu noi, pentru modul în care ne-a tra
tat, pentru exemplele de caracter, onoare, demnitate şi
legalitate, pe care ni le-a dat.
închizând această tristă pagină, rămânem legaţi
în duhul lui Moţa, Marin, şi al celorlalţi morţi ai noştri,
care se roagă pentru noi lui Dumnezeu.
Credeţi, camarazi din sate din oraşe, din munţi şi
din câmpii, în viitorul legionar al României, pe care
nici ura nici uneltirea vicleană, şi nici moartea nu-1 pot
împiedica.
Corneliu Zelea-Codreanu
Bucureşti, 21 Februarie 1938
275
ilor forme statale din lume nu stă atât în forma statului,
pe cât stă în contribuţia naţiunei la crearea acestor forme
dc stat. Nu are importanţă mecanica statului pe cât are
în aceste schimbări voinţa naţiunei. Aceiaşi stare de în
altă conştiinţă, aceiaşi stare de elan Ia care se poate ri
dica un neam chemat să-şi hotărască propria sa soartă.
Viitorul său, înălţimea de conştiinţă la care în vnzul
lumei s’au ridicat aceste neamuri. Ca român mă simt
ofensat şi mă întreb:
Ce a-ţi crezut Dvs. despre naţia noastră desconside-
rând-o în modul acesta? La acest mare examen, la acest
concurs care se dă între naţiile lumei, unde se apreciază
nu formarea şi înfăţişarea noastră a statului, ci capaci
tatea de conştiinţă şi demnitatea naţiunei.
Dvs. prin actul dela 10-11 Febr. ne-aţi oprit pe noi
românii de a lua parte. Dându-ne un regim nou şi dic-
tându-ne o constituţie alcătuită în câteva nopţi punând
pe întreaga naţiune pecetea de „incapabil şi dobitoc” .
Mă întreb încă odată. Să ne fi crezut Dvs. ca pe o
turmă de animale? In toate aceste schimbări ale statului,
apare alături de ideia unei forme noi, ideia naţiunei bi
ruitoare, nu sclavă să poarte un jug ce i se pune. Naţiu
nea care voieşte a lua parte, care este chemată a lua
parte la stabilirea soartei sale viitoare, dacă voieşte să
aibă o soartă şi dacă voieşte să se validiteze ca naţiune
cu drept la respect printre celelalte naţiuni ale lumei.
2. Legalitatea. Dvs. toţi care ne-aţi cântat nouă timp
de 10 ani pe această strună „Legalitatea” , existenţa sta
tului stă în ideia de legalitate, cine atinge acest principiu
al legalităţii, cine calcă legile ţării este un criminal. Dvs.
care ne-aţi aruncat în închisori pentru cele mai mici a-
bateri faţă de codul penal, terminaţi acum la sfârşitul
acestui imn frumos prin a deveni cei mai mari infractori
la legile fundamentale ale statului, călcând în picioare
constituţia ţării, respectată de toţi dela înfiinţarea sta
tului român şi până astăzi. Sunt mărturie dosarele din
Tribunale şi Consiliile de Răsboi, şi închisorile în care
am intrat; fiind acuzat, rând pe rând de Dvs. că voiesc:
„să fac lovitură de Stat” . Nu este proces al meu în care
această formulă, să nu fi apărut în toată amploarea şi
viclenia ei.
Pentru ca după 10 ani de chinuri pe care le-aţi im
primat Gărzii şi sufletului din mine, să terminaţi prin
a da Dvs. „lovitura de Stat” .
Prin a săvârşi Dvs. delictul de care ne-aţi acuzat şi
chinuit pe nedrept. Toate teoriile cari ni s’au făcut nouă
tineretului, ani dearândul de generaţia Dvs. pe tema
unică a legalităţii, ordinei din respectul legalităţii, se
termină prin acest oribil exemplu.
Priviţi-ne pe noi în cadrul legalităţii şi uitaţi-vă la
Dvs. cum termină cei mai mari dispreţuitori de lege.
3. Sprejurul. Dar Dvs. a-ţi jurat pe aceste legi. A-ţi
jurat că vă veţi supune lor şi le veţi aplica. Iar acum a-ţi
călcat jurământul depus.
Asupra întregei Dvs. generaţii politice planează spre-
jurul. Trist exemplu, îngrozitor exemplu pentru biserica
ortofoxă care patronează un asemenea act, şi pentru nea
mul nostru.
Ce grozăvie cuprind aceste două cuvinte: Infractori
şi Sprejuri.
4. Nulitatea operii Dvs. întreaga operă a Dvs. de le
gislaţie este lovită de nulitate. Tot ce este născut din
spre jur şi din călcare de lege este condamnat pieirii. Iar
celor ce săvârşesc asemene acte, nu Ie ajută Dumnezeu
niciodată. Un vot luat prin silnicie, sub stare de asediu,
cenzură, nesecret şi verbal, mai rău ca prin regimul bol
şevic, nu acoperă faptele Dvs., pentru care rămâneţi răs
punzători şi nu dă operii Dvs. nicio valoare.
5. Noua constituţie şi lupta de liberare a Românilor
din lanţurile puterilor iudaice. Şi aceasta cu atât mai
277
mult cu cât constituţia de astăzi, după cum vom dovedi
mai târziu, deposedează pe Români de drepturile lor
istorice şi consacră stăpânirea iudaică în România.
întreaga luptă naţională după 20 ani se termină în-
tr^o constituţie care nu numai că nu rezolvă nimic din
problema vitală a naţiei noastre, ci vine să pecetluiască
pentru totdeauna drepturile şi poziţiile furate dela Ro
mâni de năvălitorii jidani, împotriva cărora noua con
stituţie nu ne mai deschide nicio posibilitate de apărare.
Actuala constituţie este o piatră de mormânt peste viaţa
naţiei româneşti.
Domnule Ministru,
V’am scris aceste rânduri, nu pentru a le multi
plica şi răspândi în public, cari ar fi o simplă agitaţie
sterilă, ci pentru că am socotit că e bine ca Dvs. să cu
noaşteţi toate părerile şi ale celor ce vă aplaudă şi ale
celor ce nu vă aplaudă.
Primiţi salutul meu,
(ss) CORNELIU Z. CODREANU
22. II. 1938
279
asupra noastră, punându-ne sula în coaste şi somându-
ne să le plătim în câteva zile banii pentru mărfurile pe
care le avem.
Somaţiuni cu gesturi lipsite de cuviinţă şi cu ame
ninţări că ne trag obloanele şi ne declară în stare de
faliment.
Printre cei ce s’ au purtat cu mai multă neomenie
citez pe d. Ştefan Filipescu, mare angrosist, care avea
de luat dela noi:
La Obor 430.000 lei.
La Bacău 163.000 lei.
Prietenii se cunosc în ceasuri grele, nu în zile cu
soare.
Sunt mulţumit că i-am putut cunoaşte.
Pentru liniştirea celorlaţi care încă n’au venit să
ne împungă cu sulele printre coaste, anunţ că nu mai
închidem comerţul nostru şi că nu mai plec în străină
tate după cum am anunţat, ci rămân să mă ocup cu
plata până la ultimul ban, a celor lipsiţi de credinţă şi
de omenie.
CORNELIU Z. CODREANU
1938, 28 Febr.
Cancelarului A d o lf H itler
Cu nespusă bucurie, salut victoria adevărului In
Austria germană.
Toate puterile iudeo-francmasonlce sunt înfrânte
Înaintea luminei triumfătoare a adevărului.
Dvs., sunteţi purtătorul acestei lumini şi nici o putere
nu va putea, vreodată, s’o frângă.
Corneliu Z. Codreanu
12 Martie 1938
280
ÎNCHIDEREA RESTAURANTULUI LEGIONAR
GUTENBERG
Dragi Camarazi,
Cu părere de rău închidem acest restaurant.
II închidem din cauza conducerii mârşave de as
tăzi, iar pe voi camarazi, cari aţi servit în acest restau
rant, vă îmbrăţişez cu tot sufletul de frate.
In această seară mai aveţi încă o bucată de pâine,
dar mâine vă veţi întreba: ce vom mai mânca?
Nu disperaţi camarazi că pe drumuri nu veţi ră
mânea.
Am încredinţat camaradului Caravia, ca să se ocupe
cu plasarea voastră la întreprinderile româneşti pe a-
ceia, cari n’aveţi unde pleca.
Ce am făcut eri, astăzi nu putem, dar vom face
mâine.
Ceasul nostru încă n’ a sosit. Dar biruinţa legiona
ră se apropie cât mai repede, — sigură!
De asemeni îmbrăţişez cu dragoste de frate pe clien
ţii, cari au luat masa la acest restaurant.
Vă zic, la revedere.
CORNELIU Z. CODREANU
15 Martie 1938
281
Mi se pare straniu că D-l Profesor N. Iorga n’a avut
cavalerismul să dea publicităţii şi scrisoarea mea, pre
ferând să dea, numai rândurile sale.
Vă rog să binevoiţi a publica şi scrisoarea mea, pe
care v’o alătur, precum şi răspunsul pe care îl trimet
Domnului Profesor Iorga la epistola sa. Cred că domnia
sa nu se va prevala de avantagiile pe care i le acordă
cenzura, primind situaţia neloială ca rândurile sale să
fie publicate, iar scrisoarea nu.
282
soţit de doi comisari ajutori, punând în vedere persona
lului să se retragă, deoarece au ordin ca să evacueze şi
să închidă imediat localul.
D-l Popescu le-a cerut să arate un ordin scris. Au
răspuns: „Avem ordin verbal” . Personalul s’a retras, fără
nici un fel de împotrivire, lăsând totul în mâinile auto
rităţilor.
Menţionez ca procedură: lipsa de omenie, căci tot
există omenie, chiar şi în cele mai mari injustiţii pe cari
voieşti să le faci.
Este în adevăr lpsit de orice simţ de omenie, ca să
te prezinţi la o afacere comercială, să închizi imediat, să
scoţi personalul în drum luându-i şi camera în care
dormea.
Şi pe deasupra şi râsul şi satisfacţia comercianţilor
iudei, cari priveau cum se dărâmă sub loviturile stă
pânirii lor şi acest început de comerţ românesc.
Ce-ar fi fost dacă s’ar fi spus: Vă pun în vedere
că în termen de trei zile să vă aranjaţi toate chestiunile
şi să închideţi localul, căci Ministerul de Interne a luat
această dispoziţie.
A 11-a chestiune. Refuzi să dai un ordin scris în vir
tutea căruia să putem acţiona justiţia şi să vedem asupra
cui cade răspunderea morală şi juridică.
N’aţi voit să ne daţi ordinul? Ei bine vi-1 dau eu
cum a fost primit de autorităţile locale din partea Dom
nului Armând Călinescu:
„Prefectura şi Chestura Poliţiei, direcţia Siguranţei,
Bacău, Galaţi, Piatra-Neamţ, Arad.
„Urmare ord. Ministerul de Interne No. 745/25 şi
„Siguranţa Generală No. 1488/25, luaţi măsuri şi îngri-
„jiţi închiderea şi sigilarea localurilor de consum şi de-
„bit cunoscute şi specificate prin anexa ord. 1821/17/2
„crt. Raportaţi de urmare 25678 00213 86091 22001” .
A IlI-a remarcă este aceia că închiderea acestor două
283
restaurante ne-a cauzat prejudicii materiale sângeroase
şi obligaţii cărora nu le vom putea face faţă în nici un
fel. Deci mari prejudicii morale.
întreprinderea „Obor*Va deschis la data de 3 Oct.
1937, făcându-se numai cheltueli de investiţii în repara
ţia localului în valoare de 400.000 lei cu o chirie de
200.000 lei.
Restaurantul „Lazăr” s’a deschis în Nov. 1937, cu o
chirie de 280.000 lei anual şi investiţii în reparaţia loca
lului de 250.000 lei.
In ambele localuri, mărfuri, vesela şi vinuri în piv
niţă, în cea mai mare parte pe credit, peste 2 jum. mi
lioane.
Tot ce am adunat prin cea mai mare economie şi
muncă se află aci.
Când acum 15 ani în urmă, tineretul manifesta sgo-
motos împotriva cuceririi iudaice, (nu mai sgomotos
decât D-l Iorga la 1906) Domnii de astăzi, aceşti domni
din guvernul de astăzi, ne spuneau:
„Nu aşa veţi rezolva problema evreiască.
„Apuca ţivă de comerţ. Faceţi comerţ ca ei” .
Iată ne-am apucat. Cu sufletul plin de speranţe. Cu
dor de muncă.
Când aţi văzut însă că pornim, că suntem corecţi,
că suntem capabili, că munca noastră e bine cuvântată
de Dumnezeu, veniţi tot voi, şi distrugeţi acest început
de comerţ românesc, poate cel dintâiu început serios din
vremea noastră, veniţi şi fără milă înăbuşiţi aceste în
cercări, tot avântul nostru şi atâtea speranţe.
Ce epitete pot să vă dau? Ce cuvinte din limba ro
mână vi s’ar potrivi ?
Ne acuzaţi că am greşit în trecut? Dar cine n’a greşit
dintre voi? Spuneţi-ne însă cu ce am greşit acum! Ne
scoateţi o crimă din ceiace înşivă ne îndemnaţi ieri ca să
facem?
284
Vine profesorul Iorga, care striga acum 4 luni, dând
alarmă în linia comerţului creştin răpus de jidani, şi fă
când apel, chiar la violenţa noastră, vine, ne murdăreşte
gândurile noastre curate, şi ne răpune el pe noi, pe Ro-
mâini ?
Sub guvernarea fericită şi creştină a I. P. S. Patriar
hul Miron, nu mai există în România nici jidani, nici
comerţ jidănesc, nici problemă jidănească.
Nu mai existăm decât noi care trebue să fim nimiciţi
prin orice mijloace.
Nici o dată, Nici un cuvânt de rău pentru profesorul
Iorga. Totdeauna cu respect şi cu bună-cuviinţă.
De câtva timp plouă cu articole de otravă peste noi.
„Intre bliduri (adică la restaurantele noastre) facem
„comploturi, punem la cale revoluţii îngrozitoare, şi vrem
„să ucidem oameni. Suflete de asasini, oameni cu revol
v e r e le în mână şi în buzunare” .
Ei bine, nu mai pot.
Din marginile puterilor mele omeneşti, eu care te-am
respectat îţi strig:
Eşti un incorect. Eşti un necinstit sufleteşte.
Datoria elementară a unui om corect este ca să se
informeze şi la omul pe care îl judecă, nu numai la a-
genţii mincinoşi ai Domnului Armând Călinescu (care
lansaseră eri pe piaţă că 16 echipe sub conducerea lui
Alexandru Cantacuzino vor să-l omoare pe d-sa).
Eu nu mă pot bate cu D-ta. N’am nici geniul, nici
vârsta, nici condeiul şi nici situaţia Dtale.
N’am nimic. D-ta ai totul.
Dar din adâncul unui suflet lovit şi nedreptăţit îţi
strig, şi îţi voi striga din adâncul gropii, eşti un necinstit
sufleteşte, care ţi-ai bătut joc pe nedrept de sufletele
noastre nevinovate.
Voi care ne acuzaţi de violenţă, după ce a-ţi între
buinţat contra noastră cele mai mari violenţe, împingân-
285
du-ne la desasperare şi păcat, voi, cărora, dacă cineva
v^ar fi dat numai o palmă, aţi fi reacţionat la fel cu mine,
fără ca să mai fi trecut prin chinurile fizice şi umilinţele
prin care am trecut noi, voi necinstiţilor sufleteşte, vă
vom dovedi acum, că nu vom reacţiona în nici un fel la
toate provocările voastre.
Nu să ne închideţi comerţul nostru, să ne înăbuşiţi
avântul, ci să ne bateţi la tălpi, să ne trimiteţi în Insula
Şerpilor, să ne ucideţi cu pietre, să ne spânzuraţi cu pi
cioarele în sus şi să ni le bateţi în cuie, să ne supuneţi la
cele mai mari umilinţi.
Nu veţi întâmpina nici D-vs. Domnule Profesor
Iorga, şi nici ceilalţi toţi care v’aţi asumat răspunde
rea unei sângeroase şi nedrepte opresiuni, nu numai nici
o violenţă, ci nici măcar o opunere.
Dar de acum şi până voiu închide ochii, Domnule
lorga, şi după aceea, te voiu privi aşa cum meriţi.
CORNELIU Z. CODREANU
Bucureşti, 26 Martie 1938
286
Cuvânt pentru legionari*)
Dragi camarazi,
După cinsprezece ani de luptă, de prigoniri şi de jertfe,
tineretul României trebue să ştie că ceasul biruinţei legionare
nu mai este departe.
Toate încercările de vrăjmăşie vor fi strivite. Toate pla
nurile de ademenire, toate încercările de cumpărare a sufle
telor, toate încercările de desbinare şi toate trădările, vor
cădea la pământ.
Priviţi-i drept în ochi pe toţi tiranii voştri. Induraţi cu
resemnare orice lovitură, suportaţi orice chin, căci jertfa no
astră a tuturora, va fi temelia de fier, de trupuri frânte şi de
suflete chinuite, a biruinţii.
Acei ce vor cădea dintre noi, vor avea nume şi morminte
de eroi.
Iar cei ce ne vor ucide, vor purta nume de trădători, şi
vor fi blestemaţi din neam în neam.
Din adâncuri se înalţă biruitor legionarul! Cu sufletul
său de stâncă. Cei ce cred că-1 pot învinge ca şi cei ce cred
că-1 pot cumpăra, se vor convinge în curând, dar prea târziu,
că s’au înşelat.
CORNELIU Z. CODREANU
287
Cuprinsul
F r u n t a r ...................................................................................... V
Cuvânt de lămurire la Ja e d iţie .................................................. VII
Întâmpinare la 4&ediţie................................................................ VIII
Cuvânt înainte [la 2a e d i ţ i e ] .................................................. IX
Circulara Nr. 1 [îndemn la unitate şi disciplină] . . . 1
Chemare către Purtătorii Duhului nou al Vremii . . . 2
Legiunea „Arhanghelul Mihail*, „Garda de Fier“ . Un Apel şi
un Avertism ent........................................................................ 5
Către legionarii din I a ş i ......................................................... 9
Camarazi [Rânduri cetite în Congresul stud., Brăila 1930] . 9
Prigoana 1933. C ir c u la r ă ......................................................... 11
Ordin [dat publicităţii de gen. Cantacuzino-Grănicerul] . 15
Trădarea [Mihail Stelescu vinovat de trădare] . . . . 18
Circulară [Fiţi a t e n ţ i] ................................................................ 19
Circulară — Dispoziţii [Referitor la cazul Stelescu] . . . 21
Circulară [Sabia neiertătoare a Sf. Arhanghel Mihail] . .. 22
Partidul Liberal. Circulară [Proclamarea zilei de 10 Decem
brie ca zi a suferinţelor le g io n a r e ].................................... 23
După Prigoană. Scrisoare pentru anul nou 1935, către legio
narii din întreaga ţ a r ă ......................................................... 25
Către organizaţia B r ă i l a ......................................................... 26
In timpul campaniei de mişelii şi uneltiri. Circulară . . . 27
Pedeapsa legionară........................................................................29
Scrisoare către F. D. C. G a l a ţ i .................................................. 33
Problema ofensei [Viaţa românească bazată pe onoare] . . 34
Părintelui Herbei, I n e u -A r a d .................................................. 34
Iubite camarade [Indicaţii asupra organizării Cuibului] . . 35
Circulară [Moartea senatorului legionar Hristache Solomon] 36
288
Circulară [Respectul m u n c i i ] ...........................................37
Primii paşi în Tabăra Carmen S y l v a ............................ 38
Datoria studentului. C ir c u la r ă ...........................................39
Un şef de Mişcare nu acordă prietenii. Circulară . . . . 43
Camarazi, Creştini şi R o m â n i .......................................... 44
Cele 10 P o r u n c i ................................................................ 45
Către legionarii din Tabăra A r n o t a ........................................... 47
Prima Circulară pentru Comerţul L e g io n a r..................... 48
Circulara Nr. 6. Către toate organizaţiile legionare . . . 51
Cantina L eg ion a ră ........................................................................52
Circulară [Peste toate p e r i c o l e l e ] ........................................... 56
Familia le g io n a r ă ........................................................................56
Prea Cuvioşia V o a s tr ă ................................................................ 61
Către toţi legionarii din C a p it a lă ........................................... 62
Horia S i m a ...............................................................................63
Camarade [te ştiam că eşti cr e d in cio s ]................................. 64
Controlul legionar. C ir c u la r ă ................................................64
Circulară [împlinirea visului n o s t r u ] ....................................66
La deschiderea C o o p e r a t i v e i .................................................. 67
Legionarului . . . A v o c a t ......................................................... 68
Circulara Nr. 10. Stabilirea raporturilor dintre „Porunca
Vremii" şi Mişcarea L e g io n a ră ........................................... 69
Circulara Nr. 11 (U r g e n t)......................................................... 70
Circulară [G. Beza eliminat dinorganizaţie] . . . . 71
Către Familia legionară................................................................ 73
Politica Externă. Circulară......................................................... 74
Educaţie Legionară. Către Comandanţii deTabere. . . 76
Desfiinţarea taberei dela Susai [GeneralCantacuzino] . . 77
Domnule General [Ion D o b r e ] .................................................. 78
Domnule General [C. Z. C . ] .................................................. 81
Cărţile şi biblioteca legionarului.................................................. 83
Pentru cumpărătorul dela C o op e ra tiv ă ....................................84
Ajutor de Alegeri. Circulara Nr. 4 2 ........................................... 86
Circulara Nr. 41 [Abuzul de cămăşi v e r z i ] .............................87
Tipărirea cărţii Pentru L eg io n a r i ....................................... 90
Circulară [Un obiceiu urât şi p e ricu lo s ]....................................91
289
Către Comandanţii Centrelor studenţeşti legionare . . . 92
înfiinţarea Corpului Muncitorimei legionare.............................95
Memoriu adresat M. S. Regelui, Oamenilor politici şi Ţării . 97
Casa V erde................................................................ ....... 100
Către legionarii din C a p i t a l ă .................................................. 102
La schimbarea Cadrelor [1936/37], Circulară . . . . 102
Mişcarea Legionară şi B is e rica .................................................. 105
Circulară [Armonie şi u n it a t e ].................................................. 107
Legi legionare cu privire la anumite obligaţii ale Şefului Miş
cării L eg ion a re........................................................................107
Oameni cari ştiu că au păcate. Circulara Nr. 50 . . . . 108
Circulara Nr. 51. Către Şefii de R e g i u n i .............................108
Circulară. Către toţi le g io n a rii.................................................. 109
Circulară [Lipsa de tact în co n d u ce re ]....................................109
împotriva laşităţii. C ir c u la r ă .................................................. 110
Stimate Domn, On. Familie [Răsboiul sfânt al comerţului] . 110
Către toţi legionarii, membrii şi prietenii Mişcării Naţionale . 112
Ordin pentru 1 Ianuarie 1937. Cu ocazia schimbării cadrelor
P a r t id u lu i...............................................................................113
Circulară [Echipa legionară luptă pe frontul din Spania] . . 117
Legionari [Marea jertfă dela M ajadahonda].............................118
Parastas întru sfânta pomenire a lui Moţa şi Marin . . . 119
Jurământul gradelor legionare pe trupurile lui Moţa şi Marin
în Biserica Sf. Ilie G o r g a n i........................................... . 120
Camarazi [Privind pe Amedeu B ă d e s c u ] .............................122
Circulara Nr. 58 [Nici „Complot" nici „Lovitură de Stat“ ] . 123
Circulară către legionarii din C a p it a lă .................................... 124
Circulara Nr. 59. Către Organizaţia B i h o r ............................. 125
Comunicat [Lecţia celei mai mari in ju stiţii].............................126
Circulara Nr. 60 [O tendinţă fermă de provocare . . . ] . . 127
Pentru toţi cei ce pleacă acasă. Cu ocazia închiderii Universi
tăţilor ......................................................................................128
Circulara Nr. 62 [Referitor la „Buna Vestire"] . . . . 129
Primirea Oamenilor politici în Mişcarea Legionară . . . 130
Circulara Nr. 64. Către toţi legionarii din România [Biserica
Ortodoxă ia atitudine de îm p ă r a t ]....................................131
290
Camarade Boborodea [Misiunea colportajului] . . . . 132
Studenţimea Română chemată să treacă pe sub jugul umilinţii.
Circulara Nr. 6 5 ................................................................ 134
Corpul Muncitorimii Legionare.................................................. 136
Circulara Nr. 70 [„Prezent", „E dramul cel bun“ ] . . . 136
Sediul Legionar. Circulară. Către Legionari şi Prieteni . . 137
Domnilor Avocaţi [Privind procesul Decemvirilor] . . . 138
Camarazi [daţi-vă exam en ele].................................................. 139
Circulara Nr. 75 [Interzicerea taberelor de muncă] . . . 140
Circulara Nr. 76 [Şicanii împotriva coloniilor de vară] . . 141
Către legionarii şi membrii din Capitală . . . . • . . 142
Circulara Nr. 77. Către Şefii de R e g i u n e .............................143
Excroci. Circulara Nr. 78 (Către organizaţia Braşov) . . 143
Circulară [Daţi pentru victoria le g io n a ră !].............................145
Comunicat [O dovadă a puterii lui Dumnezeu] . . . . 145
Circulara Nr. 79 [Suntem UN M I L I O N ! ] .............................146
Concurs la A le g e r i........................................................................148
O lămurire [„Consumul Legionar" Carmen Sylva] . . . 149
La temeliile Sediului L e g io n a r .................................................. 151
Legea Carmen Sylva. Circulara Nr. 8 0 ....................................151
Cuvinte către Publicul Restaurantului legionar . . . . 152
Către şefii de c u i b u r i ................................................................ 155
F. D. C. C onstanţa........................................................................155
Tabăra de odihnă din Regiunea m u n t e l u i .............................156
Circulara Nr. 81. Către şefii de Regiuni....................................157
După raportul . . . [Desfiinţ. org. Bălţi, Roman, Vaslui] . 158
Circulara Nr. 82 [Un act c r im in a l]........................................... 161
Tabăra legionară C â m p in a ......................................................... 161
Circulara Nr. 83 [Desfiinţarea taberei de odihnă] . . . 163
Atitudini p o l i t i c e ........................................................................167
Circulara Nr. 86 [Familii-cetăţi le g io n a re ].............................168
Circulara Nr. 87 [ . . . compromiterea întregii mişcări] . . 169
Pentru înfiinţarea „Batalionului Legionar al Comerţului" . 170
Organizarea Batalionului Comerţului Legionar . . . . 171
Bătălia Fierului V e ch iu ................................................................ 173
Instrucţiuni pentru strângerea M e t a l e lo r .............................174
291
Către Şefii de Regiuni [Figuri luminoase pentru Comerţ] . . 179
Circulara Nr. 89[Referitor la „Porunca Vremii"] . . . 179
Cei 40 de copii le g io n a r i......................................................... 180
Către muncitori [Mândria de a fi stăpânul Ţării tale] . . 181
La turnarea ultimului planşeu al S e d iu lu i.............................182
Circulara Nr. 92 [Ordine secrete ale autorităţilor] . . . 184
Către Preşedinţii de Tribunal din ţ a r ă ....................................185
Un ordin confidenţial al Prefecturii din Prahova . . . . 186
Circulara Nr. 91 [Ducelui Benito Mussolini şi Fiihrer-ului
Adolf H i t l e r ] ..........................................................................187
Raport [Prof. Vasile C h r is te s c u ]........................................... 188
Circulara Nr. 93 [Abuzuri comise de autorităţi] . . . . 189
Inaugurarea Consumului L e g io n a r -O b o r .............................189
Circulară [Statuia martirilor Horia, Cloşca şi Crişan] . . 191
Circulară [Batalionul comerţului le g io n a r ].............................192
Circulară [Solemnitatea dela A l b a - I u l ia ] .............................193
Porunci [pentru batalionul com erţu lu i]....................................193
Circulară [Măsura mea trebue să fie dreaptă] . . . . 195
Restaurant-Pensiune Legionară, la P r e d e a l.............................196
Circulara Nr. 94 [Ordine ale Prefecturei. . . ] . . . . 196
Circulara Nr. 95 [Conştiinţa d a t o r ie i] ....................................198
Circulară pentru Batalionul Comerţului Legionar . . . 198
La inaugurarea Pensiunei Legionare din Predeal . . . . 199
Circulara Nr. 96 [Listele e l e c t o r a l e ] ...................................200
Circulara Nr. 100 [Blestem asupra unui trădător] .. ’ . 201
Circulara Nr. 99 [Situaţia dieltuelilor dela Centru] . . . 202
Circulara Nr. 101 [Referitor la c u z iş t i]....................................205
Circulara Nr. 103 [Problema fie r u lu i] ...................................205
Circulara Nr. 105 [Ţinută de înaltă demnitate] . . . . 206
Circulara Nr. 106 [Proces-verbal la Ministerul de Interne] . 206
Circulara Nr. 108 [Un nou cavalerism. . . ] ............................. 208
Cuvântul Căpitanului: „Muncitori din toată România, la
luptă!“ ...................................................................................... 209
Pentru toţi legionarii: Şedinţa dela „Casa Verde"; Apelul
Căpitanului; Citirea listelor de candidaturi; Ultimele in
strucţiuni în vederea a le g e rilo r........................................... 210
292
Circulara Nr. 109 [Preoţi legionari cu salariile suspendate] . 218
Circulara Nr. 114 [Ofensa trebue sp ă la tă ...] . . . . 219
Declaraţiile D-lui C. 2. Codreanu [Pact de neagresiune] . . 220
Circulara Nr. 117 [Vreau să văd cine bate la uşa casei mele . . . ] 224
Un protest public [în apărarea lui Iuliu Maniu] . . . . 225
Un răspuns [unei provocări a Partidului Naţional-Creştin] . 225
Circulara 119 [Ofense şi c a lo m n ii]........................................... 226
Ordin de închidere a bătăliei electorale.......................................229
Circulara Nr. 122 [PACE şi O D I H N Ă ] .............................231
M oţa şi Marin . . . [ . . . sfidători de m o a r t e ].............................232
Pentru ziua de 13 Ianuarie [ 1 9 3 8 ] ........................................... 232
Comunicat [Corecţi, chiar dacă alţii n’au fost cu noi] . . . 234
Către organizaţiile legionare Bacău şi Roman . . . . 238
Ordin confidenţial [împrăştiaţi bucurie şi lumină] . . . 239
Circulara Nr. 126 [Şcoala de Primari şi Prefecţi] . . . 240
Circulara Nr. 127. „Omul şi Pogonul" [O scrisoare infamă] . 241
Circulara Nr. 128 [Comisiuni de s t u d i u ] .............................245
Circulara Nr. 129 [Convocarea Senatului Legionar] . . . 248
Instrucţiuni [pentru depunerea lis te lo r ]....................................249
Circulara Nr. 130 [Legionarii nu răspund loviturilor] . . 250
Circulara Nr.131 [Un periculos duşman al statului?] . . 251
Circulara Nr. 132 [Noui jertfe pt. biruinţa legionară] . . 252
Circulara Nr. 133. Corpul legionar al foştilor militari . . 253
Circulara Nr. 134 [îndemn legionarii la linişte] . . . . 255
Circulara Nr. 135 [„lagăr de in t e r n a r e "].............................255
Circulara Nr. 136 [Un tablou în tristă to r ].............................257
Circulara Nr. 137 [Trăiască Biruinţa legionară!] . . . . 257
Circulara Nr. 138 [Sânge pentru sfânta Biruinţă legionară] . 259
Circulara Nr. 139 [Păstraţi calm de neînvins] . . . . 259
Circulara Nr. 140 [200 legionari arestaţi şi schingiuiţi] . . 260
Circulara Nr. 141[Teroare a rm a tă ]........................................... 261
Circulara Nr. 142 [Cine l-a omorît pe Varjac?] . . . . 263
Circulara Nr. 143. înscenare unui p r e o t ....................................263
Către legionarii din toată ţara [Mişcarea Legionară s’a retras
din propaganda e le cto ra lă ].................................................. 264
Circulara Nr. 144 [Un bilanţ sângeros . . . ] .............................266
293
Circulara Nr. 145 [...v r e a u să fiu răsbunat] .
Circulara Nr. 146 [Anulez circulara Nr. ,145 . . . ]
Circulara Nr. 147[O săptămână de post şi rugăciuni] .
Circulara Nr. 148[Auto-disolvarea Partidului] .
Scrisoare adresată D-lui Ministru Alex. Vaida Voevod .
Pentru lichidarea Comerţului L e g io n a r ....................................
Către creditorii Comerţului L e g io n a r ....................................
Cancelarului Adolf H i t l e r .........................................................
închiderea Restaurantului legionar Gutenberg .
Pentru Profesorul I o r g a .........................................................
Pentru Profesorul Iorga. Comerţul legionar dela Obor şi dela
Lazăr ......................................................................................
Cuvânt pentru legionari..........................................................
294
268
270
270
272
275
278
279
280
281
281
282
287
De acelaş autor:
1) Pentru Legionari, Col. „Omul N ou“ , 5a
ed., Miinchen 1968. 484 pagini DM 20,—
2) Cărticica Şefului de Cuib, Col. „Omul
N ou“ , l l a ed., Mchn. 1971. 146 pp.
DM 8,—
3) însemnări dela Jilava, Col. „Omul
Nou“ , 3a ed., Miinchen 1968. 68 pagini
DM 6,—
Colecţia „E U R O P A ” Miinchen
Circulari ţi Manifeste
a apărut:
In română:
l a ediţie — Editura „T otu l pentru Ţ a ră " — Bucureşti 1937
2a ediţie — Editura Mişcării Legionare — Bucureşti 1941
3a ediţie — Ediţie de exil roneotip. incompt. — M adrid 1951
4a ediţie — Colecţia „O m ul N o u “ , roneotip. — Salzburg 1951
5a ediţie — Colecţia „E U R O P A " — Munchen 1981
In italiană:
l a ediţie — C irc ola ri e m a n ifesti (traducere de C. Mutti)
Edizioni all’ insegna del V eltro — Parma 1980