Nicole Valéry-

Grossu
Jurnalistă română
Nicoleta Valeria Grossu
Date personale
4 iulie 1919
Născută
Turnu Măgurele
14 decembrie 1996
Decedată
Paris
Sergiu Grossu (1919–
Căsătorită cu
1996)
Naționalitate română
Cetățenie România
Ocupație scriitoare, jurnalistă
Pseudonim Nicole Valéry-Grossu
Limbi franceză, română
Activitatea literară
Activă ca 1945 - 1996
 scriitoare
Opere Binecuvântată fii,
semnificative închisoare
Modifică date / text  

Nicole Valéry-Grossu (n. Nicoleta Valeria

Bruteanu, 4 iulie 1919, la Turnu Măgurele,
România - d. 14 decembrie 1996, la Paris,
Franța) a fost o scriitoare și jurnalistă
română, creștină și anticomunistă.

Origini
Nicoleta Valeria Bruteanu s-a născut la
Turnu Măgurele, în ziua de 4 iulie 1919.
Era nepoată, pe linie maternă, a lui Iuliu
Maniu.
Activitatea
Încă din timpul războiului, Nicoleta
Valeria Bruteanu a activat, în ilegalitate,
în Partidul Național Țărănesc. După 1945
până în 1947, a fost redactor la ziarul
Dreptatea, organ de presă al Partidului
Național Țărănesc.

În închisorile politice

După instaurarea comunismului în

România și după interzicerea Partidului
Național Țărănesc, Nicoleta Valeria
Bruteanu a fost evacuată, împreună cu
familia sa din locuințele din București, iar
în dimineața zilei de 24 august 1949 a
fost arestată, fiind deținută, fără
condamnare, timp de 4 ani. În decursul
detenției sale a cunoscut ororile din
închisorile politice ale României
comuniste.

În anul 1957, Nicoleta Valeria Bruteanu s-

a căsătorit cu scriitorul Sergiu Grossu,
care a fost arestat în 1959, condamnat la
12 ani de închisoare, dar eliberat în 1962
după un decret de grațiere.

În exil

În anul 1969, Sergiu Grossu și soția sa au

părăsit România și s-au refugiat în
Franța, unde „Nicoleta Valeria” a devenit
„Nicole Valéry-Grossu”.
În Franța, soții Grossu activează în
publicistică și în activități de ajutorare.
Astfel, Nicole Valéry-Grossu, susținea
rubrica „Note de lectură”, corespondența
și distribuirea revistei „Catacombes”.

În anul 1976, a editat publicația

religioasă „Iisus Biruitorul”, în vederea
unificării exilului românesc în jurul
idealurilor mișcării Oastea Domnului.

Soții Grossu au fondat asociația La

Chaine (în românește: „Lanțul”) și au
organizat emisiuni radiofonice, în
franceză și în română: „Duh și Adevăr”. Ei
au inițiat conferințe în care au demascat
realitatea cu privire la situația drepturilor
religioase din România comunistă,
denunțând comunismul ca fiind
dușmanul lui Hristos în lume.

În anul 1976, apare la editura pariziană

Plon cartea autobiografică Benie sois-tu,
prison, care a avut un mare succes atât în
Franța, cât și în alte țări,[1] fiind tradusă în
diferite limbi: engleză, germană, italiană,
norvegiană[1] și în română[2].

Sfârșitul vieții
Nicole Valéry-Grossu a decedat la
spitalul Foch de la Paris, după o grea
suferință, în seara zilei de 14 decembrie
1996. Ca urmare a dorinței sale, ea se
odihnește, alături de strămoșii și părinții
săi, în Cimitirul Sfânta Vineri din
București.

Opera
Bénie sois-tu, prison[3], Plon, Paris - Cea
mai cunoscută lucrare literară a
scriitoarei Nicole Valéry-Grossu a
apărut inițial în limba franceză, la
editura Plon de la Paris. În traducere
românească a apărut la Editura
Univers din București, în 1997, iar
ediția a doua, în limba română, a fost
publicată în anul 2002 la aceeași
editură bucureșteană. Cartea a fost
ecranizată de Nicolae Mărgineanu, în
 anul 2002, având titlul Binecuvântată
fii, închisoare.

Alte lucrări:

Hegemonia violenței (Comunism,

totalitarism, ateism), traducere din
limba franceză de Ileana Cantuniari,
Editura „Duh și Adevăr”, București,
2000, 275 pagini, ISBN 973-98392-4-X
Din toată inima, Editura „Duh și Adevăr”,
București, 2003, 140 pagini ISBN 973-
98392-7-4

Omagieri
Un editor consideră că această pagină conține
citate prea multe sau prea extinse pentru a
Learn more
„Puține reprezentante ale făpturii și
autenticității noastre puteau sta alături de
dânsa.”[4]

„Ca soție a scriitorului român de origină

din martirizata Basarabie, Sergiu Grossu,
Dumnezeu realizase o întâlnire și o unire,
ca o adevărată operă ieșită din iubire
divină. O însoțire de cea mai înaltă
frumusețe morală, de o dragoste
neprihănită și o luminoasă înțelegere în tot
ce făceau.”[5]

„Aveau o binecuvântare cerească acești

soți în misiunea ce Ie-a fost dată de a sluji
ca într-un apostolat credința noastră
strămoșească. într-o lume a păcatului, ei
țineau cu evlavie nestinsă candela
credinței. Amândoi au cunoscut teroarea
pușcăriilor comuniste, prin care dușmanii
lui lisus loveau în poporul român în frunte
cu mințile cele mai luminate supuse
exterminării. Din anii trăiți în bezna
celulelor ucigătoare, din care numai cu
puterea lui Dumnezeu au supraviețuit, au
ieșit și mai tari în credința lor...”[4]

„Iluminată de minunile ce s-au săvârșit cu

dânsa, biruind prigoana demonică, Nicole
Valery-Grossu a scris cartea revelațiilor
sale, în care a binecuvântat închisoarea ce
i-a fost dată ca o poartă deschisă în
singurul mod de a-L urma pe lisus. Ceva
mai frumos și mai sublim nu s-a scris de o
femeie în zilele noastre...”[4]
Note
1. ^ a b In memoriam Nicoleta Valéry
Grosu, o voce creștină cristalină a
închisorilor românești comuniste
2. ^ În limba română a apărut cu titlul
Binecuvântată fii, închisoare, traducerea
fiind asigurată de Mioara Izverna, la
editura Univers, în edițiile din 1997 și
2002.
3. ^ În limba română: Binecuvântată fii,
închisoare
4. ^ a b c Pan M. Vizirescu (in Mărturii,
fonduri Grossu )
5. ^ Pan M. Vizirescu (in Mărturii, fonduri
Grossu )
Bibliografie
Sergiu Grossu, Calvarul României
creștine, "Convorbiri Literare" - ABC
DAVA, 1992.

Legături externe
In memoriam Nicole Valéry-Grossu
Mărturii: Procesul comunismului
Procesul comunismului, mărturii,
Colecția Sergiu Grossu și Nicole Valéry
Grossu
Binecuvântatã fii, închisoare...
(fragmente)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Nicole_Valéry-Grossu&oldid=12019886
Ultima modificare efectuată acum …

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.