Sunteți pe pagina 1din 10

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN

2066-1339

ALEGERILE PARLAMENTARE DIN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN ANUL 1931 ÎN DOCUMENTE DE ARHIVĂ

MAN SILVIAN-EMANUEL

FACULTATEA DE ISTORIE, UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” - IAŞI

Abstract: The parliamentary elections in 1931 at Neamţ country in Romania, had always represented a key-point in Romania’s political life, as being the first victory of the Legion of the Archangel Michael, led by Corneliu Zelea Codreanu. After the June elections in Neamţ, a deputy seat became vacant and Corneliu Zelea Codreanu entered the race with the name of „Gruparea Corneliu Zelea Codreanu” (Corneliu Zelea Codreanu Group) as the usage of any previous names has been banned by the authorities. The success of Codreanu and his Iron Guard was a total surprise for the Government, as it followed the dissolving of the right-wing organization in January and the arrest of Codreanu at the beginning of the spring season. By clever usage of groups formed by students and pupils and with help from a few locals, Codreanu managed to sweep 11.176 votes and the chair of deputy, but few had tried to explain Codreanu’s mechanism of success. This paper tries to bring unpublished documents in order to offer a wider view over the August 1931 elections, not as it has been before, because of the usage of press as the only reference in specialized literature. Keywords: 1931 elections, Neamţ country, right wing, Iron Guard, Corneliu Zelea Codreanu

Forma şi implict organizaţia cea mai reprezentativă a naţionalismului românesc în perioada interbelică a fost Legiunea Arhanghelului Mihail, care a cunoscut o evoluţie complexă, pe toate planurile, punctul cheie în evoluţia ei politică reprezentându-l deschiderea „spre massele populare”, cum nota liderul ei, Corneliu Zelea Codreanu. Mai cu seamă, implicarea politică a organizaţiei la alegerile din anul 1931, moment din care ea va fi angajată direct politic, prin succesul de la alegerile parţiale din august de la Neamţ. Momentului respecitv, istoriografia comunistă fie nu i-a acordat atenţie 1 , fie a sesizat ascensiunea politică a Gărzii de Fier pe fondul succeselor electorale din alegerile parţiale 2 , asemenea istoriografiei româneşti post-decembriste care a recunoscut importanţa momentului,

1 Mihai Fătu, Ion Spălăţelu, Garda de Fier – organizaţie teroristă de tip fascist, Ed. Politică, Bucureşti, 1971. 2 Florea Nedelcu, Viaţa politică din România în preajma instaurării dictaturii regale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1973, p. 22.

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN

2066-1339

dar nu i-a acordat o atenţie deosebită, limitându-se în a considera-o un eveniment deosebit 3 , o nouă şansă de experimentare a metodelor de propagandă electorală […] cu o mobilizare exemplară 4 . În schimb, istoriografia străină, 5 prin Francisco Veiga 6 şi Armin Heinen 7 oferă o viziune mult mai largă şi mai cuprinzătoare, dar lipsită de referinţe locale din spaţiul românesc. Singurul studiu românesc bine-întocmit dedicat exclusiv chestiunii alegerii lui Codreanu la Neamţ, aparţine lui Liviu Zgârciu, Radiografia unei alegeri (Corneliu Zelea- Codreanu, 31 august 1931, judeţul Neamţ) 8 , care reuşeşte destul de bine să surprindă climatul politic şi mecanismul succesului codrenist, dar neutilizând toate sursele arhivistice disponibile, studiul nostru încercând să completeze imaginea asupra evenimentelor din vara anului 1931.

Activitatea lui Codreanu la Neamţ între 1925 şi 1927. Activism studenţesc şi „tulburări antisemite”

Mişcarea naţionalistă în judeţul Neamţ îşi are originile la anul 1924, când av. A. Pralea a înfiinţat o secţiune a Ligii Apărării Naţional Creştine, dar cu foarte puţini aderenţi. Anul următor, în urma unei întruniri ţinută la Piatra-Neamţ şi prezidată de către A.C. Cuza, numărul aderenţilor a crescut în asemenea măsură încât în anul 1926, profesorul ieşean este ales deputat de Neamţ. 9 Pentru acest interval de timp, liderul secţiunii de tineret al LANC, Corneliu Zelea Codreanu, nu putea coordona grupurile de studenţi, el fiind achitat şi eliberat în urma procesului pentru împuşcarea prefectului de poliţie Manciu, abia la finele lunii mai a anului 1925, moment urmat de un puternic val de simpatie populară pentru figura lui Codreanu, susţinut de propaganda LANC. În iunie urmează nunta de la Focşani cu Elena Ilinoiu, la care participă undeva între 80.000 şi 100.000 de oameni, datorită popularităţii imense a lui Codreanu. 10 Autorătăţile nemţene nu erau străine de eveniment, Ministerul de Interne

3 Dragoş Zamfirescu, Legiunea Arhanghelului Mihail de la mit la realitate, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 170.

4 Corneliu Ciucanu, Dreapa românească interbelică. Politică şi ideologie, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2009, p. 159.

5 A se vedea şi Nicolas M. Nagy-Talavera, The Green Shirts and the Others: A History of Fascism in Hungary and Romania, The Center for Romanian Studies, Iaşi, 2000; Eugen Weber, Dreapta românească, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

6 Francisco Veiga, Istoria Gărzii de Fier (1919-1941), Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995, p. 135-137.

7 Armin Heinen, Legiunea „Arhanghelul Mihail”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2006, p. 196-203.

8 Liviu Zgârciu, Radiografia unei alegeri (Corneliu Zelea-Codreanu, 31 august 1931, judeţul Neamţ) în Apulum XLIV (2007), p. 557-568.

9 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 1/1940, f. 39. 10 v. Ion Cristoiu, Petre Abeaboeru, Nunta lui Zelea Codreanu: un exemplu de marketing politic, în Historia, nr. 100, aprilie 2010.

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN

2066-1339

avertizându-le, pentru a preveni deplasarea nemţenilor la Focşani, 11 semn că era cunoscut în judeţ. După cununie, Codreanu se întoarce la Iaşi, iar în toamnă pleacă la studii în Franţa, urmând să revină în ţară abia în mai 1926, cu ocazia alegerilor generale. Studenţimea reprezenta în perioada respectivă un capital propagandistic neutilizat, Codreanu considerând că profesorul Cuza nu a ştiut să valorifice acele momente, care ar fi putut deschide doar drumul LANC spre guvernare. 12 La Neamţ situaţia era haotică. Este cunoscut faptul că în această perioadă erau frecvente conflictele dintre studenţii evrei şi cei numiţi îndeobşte, naţionalist-creştini, manifestările violente fiind promovate de către A.C. Cuza, din rândul tinerilor păcătuind doar câţiva. 13 Prefectura avertiza administratorii de plăşi, comandamentul companiei de jandarmi, poliţia urbei şi brigada de siguranţă în marţea din Săptămâna Mare a anului 1925 14 asupra masei studenţeşti revenită la „casele părinteşti” cu ocazia sărbătorilor pascale şi cerea împiedicarea studenţilor de la a călători între sate şi supravegherea constantă, având în vedere scopul lor propagandistic. 15 Vara deschide sezonul aşa–numitelor „tulburări antisemite”, fiind urmăriţi constant delegaţii LANC, care pregăteau o „demonstraţie antisemită în oraş16 . Prefectul cerea poliţiilor orăşeneşti din Piatra, Târgu- Neamţ şi Buhuşi un tabel de studenţi şi în special de elevi de liceu, care au participt la tulburările antisemite din vară, în care să se arate şi numele facultăţii sau al liceului, precum şi localitatea de domiciliu, 17 iar Ministerul de Interne cerea confiscarea tuturor publicaţiilor şi manifestelor LANC. 18 Poliţia înfiinţează posturi de pază şi control 19 şi se instituie un regim de protecţie al cetăţenilor evrei faţă de studenţi, pe trenurile CFR, 20 luându-se în consideraţie şi un memoriu al evreilor privind tensiunile cu studenţii 21 , cărora le este interzisă orice serbare pe plan local a zilei de 10 decembrie, în amintirea începuturilor mişcării studenţeşti de la 1922. 22 Se consideră a exista o sumă de „agitatori antisemiţi cari ar instiga populaţia din acel judeţ, dar care nu au putut fi identificaţi. 23

11 DJAN Neamţ, loc. cit., f. 26.

12 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, Editura Totul Pentru Ţară, Sibiu, 1936, p. 251.

13 Daniel Dieaconu, Evreii din Moldova de nord, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2009, p. 236, 276-280; Josef Kaufman, Cronica comunităţilor israelite din judeţul Neamţ, tomul II, Tipografia Record, Piatra-Neamţ, 1928, p. 226-240

14 Pascalia în 1925 a fost pe data de 19 aprilie.

15 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 15/1925, f. 15-16.

16 Ibidem, f. 29.

17 Ibidem, f. 49.

18 Ibidem, f. 47-48.

19 Ibidem, f. 52.

20 Ibidem, f. 53, 54, 60.

21 Ibidem, f. 50.

22 Ibidem, f. 41.

23 Ibidem, f. 32, 33.

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN

2066-1339

Rapoartele poliţiei locale şi ale siguranţei către prefect arată că în Piatra-Neamţ, pe perioada verii, nu au fost tulburări cu caracter antisemit, şi nici studenţi sau funcţionari publici implicaţi în astfel de manifestări. 24 Aceeaşi situaţie se repetă şi la Târgu-Neamţ, unde pe fondul unei spargeri date la prăvălia unui negustor evreu din localitate, şeful de post preciza că „evreii din localitate prea sunt fricoşi, se alarmează pentru o vorbă şi pentru cel mai mic fapt, imediat fac caz şi-l consideră ca manifestare antisemită; este dat exemplul unei reclamaţii telefonice adresată direct prefectului. De asemenea, poliţistul precizează că „fapte şi mici incidente între creştini şi evrei au fost totdeauna şi nu s-a făcut atâta caz, considerându-se ca manifestaţii antisemite”, crezând că „nu le putem considera ca atare nici în viitor”. 25 Factori principal al dezordinii era discursul politic tipic antisemit al lui A.C. Cuza, care se îndrepta exclusiv împotriva evreilor, acesta militând pentru scoaterea lor din viaţa publică, din armată şi şcoli, exproprierea terenurilor deţinute de cetăţeni de origine evreiască, iar finalmente, scoaterea lor din ţară, „înlesnindu-le drumul până la graniţă”. 26 Oficial, Codreanu va veni o singură dată pe parcursul anului 1925 la Neamţ, la începutul lunii septembrie, având loc o serie de consfături „cu creştinii din plasa Bistriţa” la care au luat parte pe lângă Codreanu, profesorii A.C. Cuza şi Corneliu Şumuleanu şi colonelul Niculcea, centrate pe oraşul Buhuşi şi satele Costişa, Podoleni, Români, Siliştea şi Bîrjoveni. 27 Autorităţile poliţieneşti consemnau că la finalul campaniei şi a alegerilor din 1926, „activitatea Ligii Apărării Naţional Creştine a încetat”. 28 În primăvara anului următor, survine şi detaşarea lui Codreanu şi a văcărăştenilor de vechiul lor mentor, A.C. Cuza, şi înfiinţarea la 24 iunie 1927 a Legiunii Arganghelului Mihail, naţionalismul românesc interbelic intrând într-o altă etapă a existenţei sale, reflectată şi în plan local.

Codreanu la Neamţ între 1927 şi mai 1931. Importanţa judeţului pentru legionari. Organizarea mişcării în judeţ

Francisco Veiga plasa Neamţul pe una dintre axele dinamicii de penetraţie a legionarilor, acesta devenind în intervalul 1924-1931 o „platformă legionară, 29 urmând să-şi

24 Ibidem, f. 55, 59.

25 Ibidem, f. 56.

26 Ibidem, f. 72.

27 Ibidem, f. 61, 64, 66.

28 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 1/1940, f. 39.

29 Francisco Veiga, op.cit., harta 8.

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN

2066-1339

arate roadele la alegerile generale din 1937, unde va fi cel mai puternic judeţ legionar, cu 35,79% din voturi. 30 Codreanu avea o preocupare reală şi activă pentru zona Neamţului. Prima menţiune pe care o face în memoriile sale se referă la generalizarea comerţului evreiesc în oraşele Moldovei meridionale, primele pe care le indică fiind Romanul şi Piatra, 31 iar în chestiunea raportului dintre români şi evrei în şcolile româneşti, la cele din Vechiul Regat, indică şi Liceul de băieţi din Piatra-Neamţ. 32 La începutul lunii august a anului 1927, a avut loc la Mănăstirea Neamţ un Congres general al studenţimii, prezidat de Codreanu, cu scopul de unifica studenţimea naţionalistă după ruperea secţiunii de tineret din LANC şi formarea Legiunii Arhanghelului Mihail, având relaţii foarte bune cu P.S.S. episcopul Nicodim Munteanu şi arhimandritul Daniil Ciubotaru, stareţul mănăstirii. La despărţire, după ce au încis o horă în faţa mănăstirii, studenţii au plecat în două direcţii, anume Paşcani şi Piatra-Neamţ. 33 De altfel, este ştiut că primele manifeste electorale au fost realizate în tipografia mănăstirii Neamţ. 34 Ajutorul din partea mănăstirilor nemţene s-a păstrat, întrucât după apariţia la 1 august 1927 a primului număr din publicaţia bilunară Pământul strămoşesc, legionarii au întâmpinat probleme financiare, făcând un apel către susţinători spre a face un număr cât mai mare de abonamente, dintre aceştia remarcându- se patru nemţeni: monahia Pamfilia Ciolac (mănăstirea Văratec, cap de listă „în ordinea în care s-au distins”), ieromonahul Isihie Antohi (mănăstirea Neamţ, printre primii), Traian Lelescu şi L. Durac, ambii din Piatra-Neamţ. 35 Începând cu vara anului 1928, folosind camioneta mişcării, cu Radu Mironovici drept şofer, legionarii efectuau curse regulate, ducând pasageri de la Iaşi la Mănăstirile Văratec, Agapia şi Neamţ, zona fiind şi piaţă de desfacere pentru zarzavaturile de la grădina din Iaşi. 36 În vara anului următor, la 13 iulie 1929, în număr de 40, sub conducerea lui Codreanu, legionarii „au colindat munţii Bucovinei şi Moldovei”, începând din nord de la Rădăuţi, coborând în jos, trecând muntele Rarău, spre Piatra-Neamţ, unde au ajuns în număr mai mare, de 54, la 27 iulie. Pe parcurs nu a existat niciun incident, ei doar interesându-se de situaţia economică şi politică locală, ei fiind primiţi pretutindeni „cu o ospitalitate extrem de binevoitoare din partea sătenilor.” 37

30 Monitorul Oficial, nr. 301, 30 decembrie 1937, p. 9716.

31 Corneliu Zelea Codreanu, op. cit., p. 94.

32 Ibidem, p. 99.

33 ANIC, fond Direcţia Generală a Poliţiei, dos. 30/1927, f. 15-16, apud. Ioan Scurtu, Ideologie şi formaţiuni de dreapta în România, vol II, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2000, p. 56.

34 Francisco Veiga, op. cit., p. 136.

35 Corneliu Zelea Codreanu, op. cit., p. 324-326.

36 DJAN Neamţ, Fond Poliţia Piatra- Neamţ, dos. 90/1930, f. 39; Corneliu Zelea Codreanu, op.cit., p. 347.

37 ASRI, fond D, dos. nr. 228, f.1-32, apud. Ioan Scurtu, op. cit., p. 204-219.

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN

2066-1339

Legionarii aveau şi o legătură cu eroismul plaiurilor nemţene, întrucât la realizarea primelor legăminte cu săcuşorul de ţărână, a fost folosit şi pământ de la Războieni „de lângă monumentul ridicat pe locul luptei în care s-au sacrificat 10.000 de oşteni de-ai lui Ştefan cel Mare” adus de către Corneliu Georgescu, unul dintre fondatorii legiunii. De asemenea, s-a luat pământ din patru cetăţi şi „puncte de glorie ale Românilor”, anume Suceava, Hotin, Soroca şi Cetatea Neamţului, adus de către „legionarul Budei”. 38 În 1930 ia fiinţă prima organizaţie legionară la Piatra-Neamţ, iar toţi membri LANC au trecut şi s-au înscris în legiune, pe când LANC „a rămas ca neexistentă, 39 dar până spre prima parte a anului 1931 a rămas neobservată de către organele de poliţie. 40 Un rol important în dezvoltarea organizaţiei l-a avut colonelul (ulterior generalul) Dumitru Coroamă, simpatizant al mişcării legionare, care îl preţuia mult pe Corneliu Codreanu, pe care-l cunoscuse de când era adolescent, în casă având portretul său la loc de cinste. Alături de soţia sa, Eugenia, se îngrijea de activitatea frăţiilor de cruce din Piatra-Neamţ, ajutând nu doar material pe mulţi elevi şi eleve care făceau parte din organizaţie. 41 La începutul anului 1931, sunt indicaţi drept lideri ai mişcării studentul Ioan Herghelegiu 42 la Piatra-Neamţ, Ioan Macovei la Buhuşi şi învăţătorul David Mihai 43 , din com. Ghindăoani, la Târgu-Neamţ, 44 iar Codreanu aminteşte de existenţa a cel puţin zece cuiburi, invocând numele unor reprezentanţi precum Tăţă, Platon, Loghin, Nuţă, Mihai Bicleanu, Ungureanu, Olaru V. Ambrozie ş.a. 45

38 Corneliu Zelea Codreanu, Cărticica şefului de cuib, în Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, Editura Politică a Mişcării Conservatoare, Bucureşti, 2008, p. 318-320.

39 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 1/1940, f. 39, fiind prezentat un istoric al mişcărilor de stânga şi de dreapta din judeţ.

40 DJAN Neamţ, Fond Poliţia Piatra- Neamţ, dos. 89/1930, f. 17; dos. 90/1930, f. 31, 56.

41 Intelectualii şi mişcarea legionară, Ed. Fundaţiei culturale Buna-Vestire, Bucureşti, 2000, p. 89-90.

42 În urma unui atentat de la Râmnicu Vâlcea, realizat de către un cetăţean de origine evreiască asupra unui student român în vara anului 1927, în oficisoul studenţmii naţionaliste, ziarul Cuvântul studenţesc, în numărul din 24 noiembrie 1927, este publicat un articol sub semnătura redacţiei intitulat La Răboj, în care apare o listă de 30 de atentate similare, printre care se numără şi „atentatul jidanilor din Piatra-Neamţ asupra elevului Herghelegiu, nenorocit pe viaţă”. Incidentul ia amploare, urmând o serie de procese în care au fost implicaţi ca avocaţi Codrneliu Codreanu şi Ilie Gârneaţă (cf. Volta, Piatra-Neamţ, nr. 1 din 2 iulie 1928 apud. Liviu Zgârciu, op. cit.). Ajunge să profeseze avocatura şi primeşte gradul de comandant legionar. După asasinarea lui Armand Călinescu, se numără printre cei urmăriţi de către autorităţi spre a fi lichidaţi. Evadează din Spitalul Militar Braşov, fiind pus sub urmărire (vezi DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Roman, dos. 129/1939, f. 20). Este prins şi executat, trupul său fiind expus public timp de două zile în centrul Braşovului.

43 Născut la 14 martie 1907, învăţător şi cărturar, preşedinte al Asociaţiei învăţătorilor din jud. Neamţ (1942), colaborator al revistei Apostolul. Prin strădania sa apare cartea lui Toader I. Ştefan, Memoriul meu, în 1974, fiind considerat evenimentul editorial al anului. Publică mai multe eseuri şi volume memorialistice şi de poezii. A decedat la 17 martie 1999. Recent, i-a apărut postum o lucrare inedită, Viaţa filosofului Vasile Conta (în îngrijirea lui Virgil Savin, Ed. Crigarux, Piatra-Neamţ, 2010), de a cărui personalitate a fost întotdeauna pasionat, Conta fiind considerat primul dintre precursorii naţionalismului (cf. Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, ed. cit., p. 132-136).

44 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 1/1940, f. 39.

45 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, ed. cit., p. 405 .

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN

2066-1339

Cadrul socio-economic. Situaţia politică şi relaţia cu cetăţenii evrei. Alegerile generale de la 1 iulie

Fondul crizei economice din anii 1929-1933 se resimţea din plin la Neamţ, cu precădere în plasa Muntele, unde „bântuia cea mai grozavă sărăcie”, populaţia fiind „lipsită chiar şi de alimentele de primă necesitate”, considerându-se că spre primăvară, datorită sărăciei, locuitorii voi fi predispuşi spre acte de criminalitate. 46 De asemenea, sătenii de pe valea Bistriţei se confruntau cu pericolul indundaţiilor. 47 La finalul lunii mai, înainte de începerea campaniei pentru alegerile generale, prefectul Gheorghe Isăcescu cerea pretorilor şi legiunii de jandami să permită desfăşurarea propagandei electorale de către partidele de guvernământ, interzicând acţiunele organizaţiilor dizolvate, făcând astfel referire la Gardă, 48 fiind înştiinţat printr-o telegramă de ministrul de interne, Constantin Argetoianu, să aplice astfel de măsuri. 49 Totuşi, campania legionară trece neobservată de către autorităţi. 50 Autorităţile priveau mişcarea legionară ca pe o simplă organizaţie politică, consemnând faptul că voturile obţinute la 1 iulie pentru Gardă (1.383 voturi, reprezentând 4,24%) 51 se datoresc doar lui Herghelegiu, Eşanu şi lui Ciurlea din com. Roznov, masa votanţilor fiind formată din plutaşi şi tineri, iar voturile obţinute de LANC (2.746 voturi, reprezentând 8,42%) 52 prin propaganda făcută de dr. Mihai Bicleanu veneau de la comercianţi, meseriaşi, dar care făceau propagandă doar în perioada alegerilor. 53 Luând în calcul natura economică a antisemitismului românesc şi mai cu seamă a celui legionar, care susţinea doar împărţirea proporţională în mediul public, fără vreo bază rasială sau religioasă, susţinând chiar crearea unui stat naţional evreiesc, 54 în comparaţie cu antisemitismul dur, cuzist, putem vorbi de o potenţare a discursului antisemit, garda preluând o parte din foştii susţinători ai LANC, precum dr. Mihai Bicleanu, care în august 1931 părăsea LANC devenind membru al legiunii. În replică, printr-un manifest electoral al LANC, la alegerile generale din 1933, nemţenii erau îndemnaţi să părăsească „potecile rătăcirei” pe care i-a adus Corneliu Codreanu. 55

46 DJAN Iaşi, Fond Inspectoratul regional de poliţie Iaşi, dos. 3/1930, f. 2.

47 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 24/1931, f. 1.

48 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 182/1931, f. 264, 12.

49 Ibidem, p. 16.

50 Ibidem, p. 81.

51 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 226/1931, f. 439.

52 Ibidem.

53 DJAN Neamţ, Fond Poliţia Piatra- Neamţ, dos. 90/1930, f. 360-363, 406.

54 Programul şi caracterul general în Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, ed. cit., p. 382-391.

55 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 61/1933, f. 144.

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN

2066-1339

La 20 de zile după alegerile generale, Mihai Manoilescu renunţă la locul de deputat, deschizând astfel oportunitatea pentru Codreanu. Deşi s-a considerat în istoriografia problemei că puterea de guvernământ nu era interesată de locul de deputat, netrimiţând niciun candidat, Argetoianu era avertizat printr-o notă confidenţială de un anume Grigore Vericeanu, inspector general administrativ, care se afla la Piatra-Neamţ, despre împărţirea voturilor evreieşti între liberali şi ţărănişti, care „împiedică mult realizarea acţiunilor noastre”. 56 Situaţia va fi, de altfel, vizibilă şi în presa locală, evreii din Piatra-Neamţ şi Buhuşi susţinându-l pe candidatul ţărănist Gică Măcărescu, 57 avertizând în acelaşi timp de pericolul pe care îl reprezenta Codreanu care avea şanse de reuşită, 58 pe când evreii din Târgu Neamţ îl susţineau pe candidatul liberal-ducist, Leon Pşepelinschi, 59 neavând o atitudine ostilă legionarilor, chiar glumind, prin propunerea unui evreu, Marcu Zissman care s-a bucurat de reuşita lui Codreanu, drept membru al comitetului local gardist. 60 Succesul lui Codreanu va fi considerat drept un eşec al autorităţilor, mai cu seamă al celor locale, în speţă prefectul Gheorghe Isăcescu.

Desfăşurarea propagandei propriu-zise din august şi ecoul rezultatelor

Date despre desfăşurarea campaniei vin mai mult din sursele memorialistice, datorită discreţiei în care au lucrat legionarii, ajutând ţăranii nemţeni care erau într-o stare socială şi financiară precară, asistându-i la treburile gospodăreşti: „studenţi, studente şi legionari din Iaşi în frunte cu Ion Banea, din Bucureşti cu Stelescu şi din Cluj cu Bănică Dobre au împânzit judeţul Neamţ. Cu cântece şi luând parte la muncă, la coasă şi la strângerea fânului.” 61 Ion Banea, şeful centrului studenţesc Iaşi, nota: „Legiunea bine organizată şi bine condusă începea să-şi dovedească superioritatea. […] Cercurile politice au fost surprinse, […] uluite în faţa unei asemenea manifestări de voinţă românească.” 62 Un alt aspect important a fost cântecul, care în situaţia respectivă impresiona ţăranii. Nae Tudorică, membru al mişcării legionare, de loc din mun. Roman, nota în memoriile sale că în alegerile de la Neamţ au fost angajate toate forţele tineretului, care străbăteau satele pe jos, de multe ori flămânzi, dar mereu cântând”, 63 iar un alt fost deţinut politic, Lauric Filon, 64 ca participant la campania

56 Ibidem, p. 84, 85, 88.

57 Asemenea şi presa din Sărindar, care era sigură pe succesul ţărăniştilor: Adevărul, nr 14597 din 4 august 1931,

58 Reformatorul, an XIII, nr. 676, 1 septembrie 1931.

59 Susţinut şi de partidul Evreiesc, vezi DJAN Iaşi, Fond Inspectoratul regional de poliţie Iaşi, dos. 9/1930, f. 54.

60 Opinia Nemţeană, nr. 1 din 25 iulie 1931, nr. 2 din 17 august 1931, nr. 3 din 20 septembrie 1931.

61 Pr. Ion Dumitrescu-Borşa, Cal troian intră muros, Ed. Lucman, Bucureşti, 2002, p.49.

62 Ion Banea, Căpitanul, Tipografia Vestemean, Sibiu, 1940, p. 85.

63 Nae Tudorică, Mărturisiri în duhul adevărului, vol. I, Ed. Plumb, Bacău, 1993, p. 83.

64 Avocat şi membru al generaţiei de la 1922, vezi Grigore Caraza, Aiud însângerat, Ed. Conta, Piatra-Neamţ, 2007, p. 42.

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN

2066-1339

electorală, povesteşte că legionarii mergeau în grupuleţe, cântând, fără să ţină discursuri, cetăţenii văzându-i şi interesându-se de ei. 65 În ziua alegerilor, începând de dimineaţă şi folosind „o maşină puternică, însoţit de Neculai Totu şi Gheorghe Beza, Codreanu a străbătut 15 din cele 16 secţii de votare, poposind mai mult la mănăstirea Bistriţa, „fără a ţine întruniri”, însă au vorbit cu sătenii, cărora le mulţumea pentru ajutorul dat în alegeri. Autorităţile constată abia acum existenţa unui volum mare de materiale propagandistice, „manifeste, broşuri şi proclamaţii”, precum şi înfiinţarea unor cuiburi în comunele Borleşti, Mastacăn şi Zăneşti. 66 Rezultatele sunt zdrobitoare: 11.176 voturi pentru Gardă, adică 39% din totalul voturilor exprimate, detaşându-se în faţa liberalilor-ducişti (25%, 7214 voturi) şi a naţional- ţărăniştilor (21%, 6.120 voturi faţă de 2.241, deci aproape de trei ori mai mult). 67 La o săptămână după rezultate, se pun bazele unei organizaţiei legionare în com. Dumbrava Roşie. 68 În acelaşi timp, autorităţile iau atitudine, punând sub urmărire studenţii şi celelalte persoane venite cu ocazia campaniei electorale şi care fac parte din Garda de fier. 69

Concluzii

Ziarul Cuvântul, vorbea de „o nouă orientare a maselor populare”, căci „succesul lui Codreanu este datorat partidelor care nu înţeleg să intre în noul ritm al vieţii politice” 70 , experimentând un nou tip de propagandă, cuceritoare pentru ţărani, care va caracteriza formaţiunea de dreapta de acum încolo, chiar dacă a apărut pe fondul unui dezinteres guvernamental şi al unor dezbinări politice. Succesul ei a fost aşa de mare, încât la alegerile din 1932 este ales din nou la Neamţ, dar preferă să reprezinte jud. Câmpulung, deputat de Neamţ rămânând Nuţu Eşanu, 71 Codreanu considerând Neamţul un judeţ deja asigurat.

65 Mariana Conovici, Silvia Iliescu, Octavian Silvestru, Ţara, Lagiunea, Căpitanul: mişcarea legionară în documente de istorie orală, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008, p. 117.

66 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 226/1931, f. 647; Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, ed. cit., p. 406.

67 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 226/1931, f. 646, Telegraful, 1 septembrie 1931.

68 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 226/1931, f. 645.

69 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 174/1931, f. 41.

70 Cuvântul, an VII, nr. 2287, miercuri, 2 septembrie 1931.

71 Pr. Ion Dumitrescu-Borşa, op. cit., p.57.

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN

2066-1339

Bibliografie:

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 15/1925, dos. 174/1931, dos. 182/1931, dos. 226/1931, dos. 61/1933, dos. 1/1940 Fond Prefectura judeţului Roman, dos. 129/1939; Fond Poliţia Piatra- Neamţ, dos. 89/1930, dos.

90/1930.

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Iaşi, Fond Inspectoratul regional de poliţie Iaşi, dos. 3/1930, dos. 9/1930.

*** Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, Editura Politică a Mişcării Conservatoare, Bucureşti, 2008. *** Intelectualii şi mişcarea legionară, Ed. Fundaţiei culturale Buna-Vestire, Bucureşti, 2000. Caraza, Gr., Aiud însângerat, Ed. Conta, Piatra-Neamţ, 2007. Ciucanu, C., Dreapa românească interbelică. Politică şi ideologie, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2009. Conovici, M., Iliescu, S., Silvestru, O., Ţara, Lagiunea, Căpitanul: mişcarea legionară în documente de istorie orală, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008. David-Ghindăoani, M., Viaţa filosofului Vasile Conta, Ed. Crigarux, Piatra-Neamţ,

2010.

Dieaconu, Evreii din Moldova de nord, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2009. Dumitrescu-Borşa, I., Cal troian intră muros, Ed. Lucman, Bucureşti, 2002. Fătu M., Spălăţelu I., Garda de Fier – organizaţie teroristă de tip fascist, Ed. Politică, Bucureşti, 1971. Heinen, A., Legiunea „Arhanghelul Mihail”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2006. Nagy-Talavera, N.M., The Green Shirts and the Others: A History of Fascism in Hungary and Romania, The Center for Romanian Studies, Iaşi, 2000. Nedelcu F., Viaţa politică din România în preajma instaurării dictaturii regale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1973. Scurtu, I., Ideologie şi formaţiuni de dreapta în România, vol II, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2000. Tudorică, N., Mărturisiri în duhul adevărului, vol. I, Ed. Plumb, Bacău, 1993. Kaufman, Josef, Cronica comunităţilor israelite din judeţul Neamţ, tomul II, Tipografia Record, Piatra-Neamţ, 1928. Veiga, F., Istoria Gărzii de Fier (1919-1941), Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995. Weber, E., Dreapta românească, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995. Zamfirescu D., Legiunea Arhanghelului Mihail de la mit la realitate, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997. Zelea Codreanu, C., Pentru legionari, Editura Totul Pentru Ţară, Sibiu, 1936.

Apulum, numărul din 2007 (XLIV) Historia, nr. 100, aprilie 2010.

Adevărul, nr 14597, din 4 august 1931 Cuvântul, an VII, nr. 2287, miercuri, 2 septembrie 1931 Monitorul Oficial, nr. 301, 30 decembrie 1937, p. 9716. Opinia Nemţeană, nr. 1 din 25 iulie 1931, nr. 2 din 17 august 1931, nr. 3 din 20 septembrie 1931. Reformatorul, an XIII, nr. 676, 1 septembrie 1931