PRESIDENTIA CO NSILIULUI DE MINI$TRI

ACTIIITATEA CORPORItOR LEGMITOARE

Si A GUYERNIRUI
DE LA IANUARIE 1992 PANA LA 27 MART1E 1926

DARE DE SEAMA
INFATISATA DE

D-I ION I. C. BRWIANU

PRWDINTELE CONSTUTTT in DE MINISTR1

BUCURESTI
«CARTEA ROMANEASCAP, S. A.
1926

www.dacoromanica.ro
PRESIDENTIA CONSILIULU1 DE MINISTRI

ACTIIITATEA CORPURILOR LEGIIIITOARE

1 A GUYERNUIIII
DE LA IANUARIE 1922 PANA LA 27 MARTIE 1926

DARE DE SEAMÁ
INFATISATA DE

D-1 ION I. C. BRATIANU

PRE. EDINTELE CONSILIULUI rig MINIs CRT

BUCUtZESTI
«CARTEA ROMANEASCA», S. A.
1926

www.dacoromanica.ro
 Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,

Actualelor Corpuri Legiuitoare le-a revenit sartina istorica

de a organiza si a consolida Statul nostru

Astazi,cand Parlamentul ti inplineste termenul prevazutde

Constitutie, credem ca este necesar, atat pentru cunoasterea
operei realizate, cat si pentru Indrumarea viitoare, ca acei
cari au avut cu Dv. raspunderea acestei opere, sa o rezume
sa arate principiile cari au calauzit la infaptuirea ei.
In memoriile Intocmite de fiecare departament i In anexele
ce le fnsotesc, yeti gag o amanuntita desfasurare a activitatii
fiecarui minister. Ma' marginesc ad i a expune scurt cum au is-
vorit toate lucrarile infaptuite dinteun program general de
guvernamint si de legiferare.
Din aceasta expuncre si din arnintirea realizárilor, se va
putea Judecà dacä opera indeplinitá a satisfacut nevoile gene-
rale i &Ica solutiunile adoptate au corespuns conditiunilor
existente i nazuintelor catre un trai mai liber si mai activ
ale unui neam, pentru intaia data stra.ns la un loc i stapan
pe soarta lui.
Dupá cum se va vedea ajar din prezenta lucrare, ne-
gresit ca opera de consolidare nu este desäarsita ; :aratând Insa
ceeace s'a realizat dintrInsa liniile mari ale orientarii ei,
credem cä ti vom inlesni completarea in viitor.
Cu deosebirc, In momentele de mari prefaceri prin cari
trece tara noastra, ca i intregul continent, am crezut cá este ne-

www.dacoromanica.ro
VI

voie ca un guvern convtient de chemarea vi de aspunderea luí,

s5. arate In mod precis, prin expunerea faptelor, chipul In care
vi-a Indeplinit datoria.
*
* *
Cand am luat conducerea trebilor obvtevti, In Ianuarie 1922,
nevoile de cApetenie, cari cereau iuvernului o rezolvire ime-
diatk, se puteau grupà In doda" mari categorii ; pedeoparte acele
cari isvorau din necesitatea de reorganizare general'a a tArii,
pentru a adaptà aparatul de stat nouilor conditidni create piin
traptuirea unifatei nationale iar pedealfaparte, nevoia de a
indreptà cat mai urgent destrkm.area 0 lipsurile izvortte dintr'un
crâncen vi Indelungat ràsboiu.
Astfel, programul de legifet are se ttnbina strans cu actiunea
de guvernare.
El era stApanit de :
10) Organizarea noului Stat, prin lillkturarea celor patru regi-
muri deosebite, sub cari tr6ise poporul roman In trecut, pentru
a realiza astfel unificarea, MA de care nu era positalä" o ad-
ministrai e unitarà a serviciilor publice, singurk In putintä a con-
duce la normalizarea cat mai grabnicA a acestor servicii.
20) Greutatile financiare, cari se oglindeau tntr'un buget de-
zechilibrat ; in alimen tarea lui artificialà vi d'aun'atoare,plin apelul
continuu la emisiunea galled Nationale ; In präluvirea con-
tinuk vi inevitabilà a leului ; In datoriile flotante interne vi ex-
terne, ajunse la scadentà vi neplAtite ; In nereluarea pli:itei cu-
ponului vi a amorLizArei datoriei consolidate inainte de rlzbol vi,
hi sfa'rvit, In imposibilitatea de a satisface nevoilc curente ale
serviciilor publice.
Dezorganizarea serviciilor publice vi a finantelor adusese
vi pe aceea a aparatului administiativ. Dezechilibrul bugetar
vi scumpirea continu6 a traiului, nu numai ea sckzuse milloa-
cele reale ce sc puneau la dispnzitia functionarilor Statului,
dar facEau imposibilk chiar plata unor salarii reduse. Incer-
carea de grevA din 1922 nu era deckt o manifestare boln5vi-
cioas5 a situatiei precave In care se gäseau slujbavii serviciilor
publice.
30) Readucerea producliunii spre normal, pentru a ne puteà sa-
tisface cat mai mult nevoile prin propriile noastre mijloace,

www.dacoromanica.ro
 VII

reduchnd, astfel, importul i folosindu-ne eat mai bine de dis-

ponibilitatile nationale. Reluarea producliunii agricole se aflà
impiedicata, pedeoparte prin greutatileaplicariireformei agrare,
care in primii doiani, prin nesiguranta posesiunei, lasä intinderi
de pamânt neingrijite de vechiul proprietar i neluci ate de cel
care nu era Inca improprietarit, pedealtaparte, de pa-
ralizarea exportului, provocata' de regimul de monopol, re-
zultat al contingentarei cerealelor. lar pedeasupra agricultura
industria nu-si puteau asigurà nici satisfacerea nevoilor,
niel scurgerea produselor, atat timp cat mijloacele de transport
si In deosebi chile fera te, nu-si reluau o functionare normala.
Prabusirea continua a leului facea cu neputintä tranzac-
tiunile serioase, provocând o continua crestere a costului tra-
iului i, prin aceasta, imposibilitatea fixarii costului de vänzare
a marfurilor.
Nu trebuie sa' uitam cä situatiuhea politicä' nesigurä dim-
prejurul nostru, impunea o grip deosebitä pentru inflirirea
aptireirii noasfre nationale, care reclama mijloace mari, nu
numai pentru intretinerea armatei, dar si pentiu uncle inzes-
trari absolut indispensabile.
Aplicarea in curs a fralafelor §i in deosebi problema re-
paratiunilor, luau o indrumare primejdioasa intereselor noastre.
Din enumararea masurilor luate si a legiuirilor tntaptuite
sau proiectate, se va putea judeca cum a corespuns tuturor
acestor nevoi colaborarea Parlarnentului si a guvernului.
* *
Functionarea normala a Statului,printr'o organizare unitaril
a lui, lnlocuind cele patru regimuri anterioare, reclama mai intai
stabilirea temeiului ei constitutional. Fret copstitutie MI se
putea pa.s1 nici la organizarea Statului in cadrul reformelor
trOptuite In 1917 la Iasi, nici nu se puteau elaborä legiuirile
cu caracter cultural si economic, cari trebuiau sa punk' In valoare
insusirile i bogatiile nationale.
In acelas timp, Constitutia trebuia sa läinureasc5 fixeze
drepturile i obligatiunile cetateuilor, cu respectarea inte-
reselor permanente ale Statului.
Noua Constitutie,intocmita dupil studii labor,ioase i discu-

www.dacoromanica.ro
V111

tiuni Indelungate, a fost votatá in prima sesiune a acestei le-

gislaturi din 1923/24, punfindu-se astfel temelia sánátoasä
pentru sigura §i temeinica dezvoltare a Regatului.
. Dupá Constitutie §i drept consecintá a ei, se impunea impei ios in-
tocmirea legei administrative, care sá asigure unitatea vietii pu-
blice §i rodnica functionare a organelor administrative, a co-
munelor §i a judetelor §i, suprimá.nd provizoratul comisiunilor
interimare, A. realizeze mult a§teptata descentralizare admi-
nistrativa', care prin impártirea muncii §i sistematizarea atri-
butiunilor, este menitá sí intensif ice activitatea general' §i sil
dea un avânt nou celulelor de vial local.
Legea administrathá, Notatá in sesiunea 1924/25 §i-a gäsit
prima ei aplicare in ultimele alegeri comunale.
O ala greutate mare pentru normalizarea stiviciilor publice,
isvorà din faptul d., dei intregirea neamului adusese
schimbári adânci in conditiunile de viatá ale statului, orga-
nizarea lui erà incá aceea a Vechiului Regat, redusá in bunil
parte §i destrámatá prin evenimentele din timpul §i dupil
rázboi.
Deaceea, s'a procedat la adaptarea continuà a acestei orga-
nizatiuni la nona situatiune, realizAnd treptat, cu prilejulfiecárui
buget §i desfiintând organele intermediare, cari, sub forma de
directorate, inspectorate §i comisariate, irnpiedicau §i logreunau
functionarea unitará a mecanismului de Stat. Inteaceastá ordine
de idei a'a intreprins o lucrare mai desávânitá prin jurnalul
Consiliului de mini§tri No. 1205 din 7/6/923, care a infiintat
Comisiunea Central pe l'Anea Ministerul de Finante, pentru
organiz,area unitará a tuturor mi.nisterelor §i a serviciilor publice,
dupá un plan armonic. Aceastá operá grea n'a putut fi lila
desávár§itá, dar ea este in buná parte elabora-LA.
Prin Constitutie §i prin legea administrativá s'a precizat mo-
dul de functionare §i de colaborare al organelor locale. Prin le-
gile economice §i prin legea de organizare a Camerilor profesio-
nale (Camerile de Comer t §i Industrie, Agricole §i de Muna) s'a
determinat rolul organelor ce reprezin-0 activitatea economic6
bazatá pe initiativa privatá. In fine prin legea pentru exploatarea
bunurilor de Stat cu caracter comercial, prinlegea de organizare
a C.F.R , prin legea de organizare a P.T.T. (proiect depps),

www.dacoromanica.ro
 IX

prin legea aatonomiei porturilor i zonelor libere (proiect depus),

pria legeh energiei i aceea a clasificArei cerealelor (proiect
depus), s'a desemnat rolul Statului in activitatea economicA a
tArii. In acest cadru legislativ s'au determinat cal acterul i atri-
butiunile administratiilor centrale, pAstrAndu-1i-se caracterul
firesc de organe superioare de conducere i indrumare, de
coordonare, control si ajutorare.
Pe aceste principit s'au intocmit numeroase proiecte de legi
de organizare, interesAnd tiecare departament In parte, sau
privind organizarea general a tArii. Unele din aceste proiecte,
precum este acel al Statisticei generale, au si fost votate, iar
altele se gAsesc depuse in Parlament sau inaintate Consiliului
Superior Legislativ.
Dar organizarea generalA a statului nu putea fi rodnicA in
rezultatele ei dacri, odatA cu intocmirea serviciilor publice nu
se luau si miisurile necesare pentru organizarea. mai temeinicA
a functionarilor chemati sA le indeplineascri.
Normalizarea situatiei functionarilor necesitA, pe lAngA reor-
ganizarea serviciilor publice mai sus mentionate i stabilirea unui
regim asigurAtor pentru functionarii de carierA, prin statut
1egea pensiilor, precum i sporiri ale salariilor, tinzAnd la
normalizarea lor.
Prin votarea i aplicarea Statutului, in anul 1923 si prin vo-
tarea legii pensiilor, in sesiunea 1924/25, guvernul i parlamen-
tul si-au tndeplinit prima sarcinA ; iar salariile s'au sporit
continuu, prin sumele cari, datoritA consolidArli bugetare,
s'au putut acora in fiecare an pentru normalizarea lor (aproape
7 miliarde In timp de 4 ani). La desAvArsirea acestei opere
este menitA sA serve lucrarea Comisiunei centrale de pe lAngIi
Ministerul de Finante.
Viata Statului modern nu mai este astAzi exclusiv adminis-
trativA. Statul trebuie sA se ingrijeascA si de nevoile culturale,
sociale si economice ale poporului. Deaceea actiunea de Mai sus,
tntreprinsA pentru con solidarea internA a tArii, n'ar.fi fost indes-
tulAtoare, dacA nu ne preocupam si de aceste mari nevoi
ale vietii nationale.
In deosebi; regimul de cotropire sub care Wise veacuri o
parte din neamul romAnesc i piedicile ce se ridicase continuu

www.dacoromanica.ro
In calea propri§irei luifire§ti, ne impuneett In Romania Intregitti
o grij4 deosebitä pentru dezvoltarea culturalà a paporului.
Noua Constitutie fixa principiile generale de organizare a
cultelor ; rämanea mns ca, prin legi speciale, A däm bisericti
nationale, despkrtia §1 ea prin vitregia vremurilor sub patru
regimuri deosebite, o organizare unitarà §i corespunAtoare
rolului ei In viata sufleteasc a Statului modern.
Legea de organizare a bisericei nationale ortodoxe, bite-
meiat6 pe Anätoasele principii statornicite de Mitropolitul
aguna, este chematA A contribuie §i pe acest teren, la desä-
var§irea unitAtei suflete§ti a neamului intregit.
Infiintarea Patriarhiei §i a Episcopatelor noui, dela Hotin,
Cetatea-A1b6, Constanta §i Cluj, au completat, Impreunit cu
Infiintarea congresului national, organizarea uni tail a bise-
ricei dominante.
Proiectul de lege privitor la regimul cultelor, adus In dezba-
terile Senatului, §i Concordatul In curs de Invoire cu Vaticanul,
sunt menite A reguleze conditiunile de funcionare a celorlalte
biserici In Regat §i raporturile 'or cu Statu/.
Sumele acordate din excedentele budgetare au permis Mee-
perea constructiunilor de catedrale §i biserici, acolo uncle ocu-
patiunea sträin4 din trecut Impiedica fnfiintarea lor. Astfel,
pe langa catedrala Mantuirei din Bucure§ti, s'a fnceput constt u-
irea catedralelor din Cluj, Bälti, Turda, Targul Mur §i a
capelei arhiereilor dela Blaj, iar prin Infiintarea §i clädirea
localurilor proprii de seminarii pe 1ang5 diferite epaihii, s'a
Inlesnit formarea personalului bisericesc necesar. Ajutoare
materiale Insemnate, a-tat din excedente cat §i din buget, s'au
acordat pentru trebuintele materiale (constructii §i reparatii
de biserici), tuturor celorlalte Culturi. Asemenea pentru
numeroase creatiuni Infriptuite pentru proph§irea artelor.

Aläturi ca Biserica, coala trebuie sá asigure Intärirea sufle-

teascA §i A punä In valoare Insu§irile deosebite cu cari Romanul
este fnzestrat. Deaceea, cu toate greutä'tile ce intampinam, din
ceasul dintaiu am pus In primul rAnd a preocupArilor noastre.
§.coala de toate gradele §i de toate
Veti g4s1 In memoriul Departamentului respectiv tot ce .ea
realizat In aceastä privintä.

www.dacoromanica.ro
 XI

Numarul Scolilor primare a lost sporit considerabil pe tot

cuprinsul Regatului ; s'au Infiintat noui scoli profesionale
secundare, pentru a inlesni baietilor i fetelor posibilitatea unei
culturi mai speciale ; s'au creat numeroase scoli normale, pen-
tru formarea personalului didactic cm e lipseste ; s'au alocat
sume importante Universitatilor, pentru a crea institutele In-
fiintate i pentru a putea primi un numar sporit de studenti ;
s'au destinat fondurile necesare caminurilor, pe,ntru a Inlesni
cultura celor destoinici, dar lipsiti de mijloace.
Legea Invatämantului primar si a Invatamantului confe-
sional, puse In aplicare, au dat acestor ramuri de Invátamant
indrumarea viitoare, iar proiectele Intocmite pentru Invata-
mântul secundar si profesional, sunt chemate sa completeze
opera de organizare scolara.
In manifestarea unei solicitudini deosebite pentru Invata-
rant, am aflat un ne,asemuit Indemn i rasplata In avantul
caldura cu care taranimea a raspuns, ca sufletul i ca banii,
pentru a colaborà la Immultirea si la sporire.a colii rurale.
Acest dor de carte constituie o chezasie neIntrecuta pentru viitorul
nostril cultural.

Imprejurarile i consecintele razboiului au avut a Inrfurire

puternica asupra sanatatei i asistentei publice.
Chiar In momentul cand, In 1922, reduceam numarul Departa-
mentelor, am crezut util sa aratarn grija speciall ce trebuie
avem pentru starea fizicà i lipsurife celor cari au adus
sacrificiile cele mai grele In timpul razboiului. Am infiintat
atunci Ministerul Sanritatei si al Ocrotirilor Sociale.
Sacrificii importante au fost necesare, atat pentru repunerea
In functiune a spitalelor devastate cat i pentru Inzestrarea
cu mijloacele indispensabile unei functionrui cat mai completet.
Restabilirea situatiunei financiare a permis sa dam, din exce-
dente, sume importante nouilor Inzestrari, iar din veniturile or-
dinare am sporit mijloacele de trai atat pentru bolnavii din
spitale cat i pentru invalizii si orfanii de razboi.
Proiectul de lege pentru noua organizare a serviciului sanitar
a Ministerului Sanritatei, supus deliberarilor parlamentului,
asigura temeinica dezvoltare a serviciilor sanitare si de asis-
tenta publica.

www.dacoromanica.ro
XII

Infaptuirea reformei agrare a avut un tel economic sO-

cial si a isvorlt dintr'o superioara consideratiune de ordin
national. In urma sehimbarilor adânci produse In regimul
proprietrttii, ea nu-si va putea da roadele Intregi, daca nu
vom organiza Intreaga economie rurala, potrivit nouei situatiu ni
ce i s'a &eat. Cu cat stapanirea parnântului a trecut in
maini mai numerouse, cu atat se impune o. grija mai mare si
mai permanenta, nu numai pentru dezvoltarea i perfectionarea
agricultuiiisi a ramurilor anexe, dar mai eu seama pentru
organizarea productiunii i pentru inlesnirea desfacerii. De
aceea aplicarea ei a Jost urmarita cu cea mai mare râvnà, precum
se cuvenea din partea autorilor acestei reforme.
Astfel guvernul a supus, In acest seop, deliberarilor Par-
lamentului urmatoarele proiecte de legi, dintre cari o parte
au si fost votate si puse In aplicare :
Legea pentru Infiintarea Camerelor agricole, chemate sà asi-
gure, cu concursul celor direct interesati, indrumarea si pro.
pasirea agricola ; legea pentru infiintarea unui Institut zoo-
tehnic ; proiectul de lege al codului cooperatiei, menit sa In-
tareasca o miscare care face cinste spiritului de initiativA si de
solidaritate al populatiunii noastre rurale ; legea pentra reorga-
nizarea serviciului imbur atatirii terenurilor inundabile ;
In sfarsit, proiectul de lege privitor la clasarea, intrepozitarea
varantarea cercalelor, rnenit a Inlesni nu numai creditul
micei culturi, dar si imbunatatirea productiunii i participarea
ei mai activa la comertul de export.

Nouile conditiuni de viaO ale economiei nationale, impuneau

legiuiri speciale, nu numai pentru serviciile publice cu caracter
comercial, dar mai cu seama pentru punerea in valoare a bo-
gatiilor nationale si pentru inlesnirea i sporirea productiunei.
Pe baza pricipiilor fixate in Constitutie, relative la subsol,
legea minelor, votata In sesiunea 1924-25,a stabilit viitorul re-
gim pentru exploatarea acestor bogatii, asigurand, pedeoparte,
Statului, noul i puternice mijloace financiare, pe langa foka-
sele ce vor decurge din dezvoltarea unor Insemnate industrii de
baza, lar. pedealtaparte Wand sa propaseasca industria .na-
tionala. a petrolului.

www.dacoromanica.ro
 XIII

Progresele imense, realizate de societatile romäne§ti in ultimii

ani, dovedesc cat de mari sunt roadele acestei noui legiuri.
Legea energiei, votata In aceea§ sesiune, impreuna cu legea
regimului .apelor, veneau §i ele O. dezvolte principiile consti-
tutionale §i sa inlesneascä procurarea energiei necesare
economiei nationale.
Aceste legi au fost intocmite pe temeiul principiilor eari
au inspirat intotdeauna partidul national liberal, chemand
participe la viata economica a tkii factorii nationali in pri-
mul rand, pentru a asigura astfel; neatarnarea noastra eco-
nomicg.
Perioada de dezvoltare industrialg, in care Romania
gita este chematg sg pg§easca, impunea o serie de alte masuri
menite sa sporeasca productiunea respectiva.
Modificarile succesive aduse tarifului vamal, in scopul de a
ocroti productiunea nationa1 i adaptarea acestui tarif schim-
burilor valirtare §1 protectiunii acordate in alte ri produ-
selor exportate la noi, au ajutat activitatea §i dezvoltarea in-
dustriei nationale.
Infiintarea Creditului National Industrial, prin legea din 1923;
inlesneste industriei credite speciale pe termene mai lungi;
iar proiectul de lege .pentru asigurarile sociale, legea Camerelor
de muna, proiectul codului muncei, miele depuse in Parla-
ment iar altele votate, formeaza un inceput temeinic pentru
ocrotirea muncei nationale §i pentru stabilirea unui regirn nor-
mal al activitatii industriale.
Imbunatatirea diverselor ramuri de administratii §i ser-
vicii, nu-§i putea da roadele a§teptate, daca nu era com-
pIectata printr'o actiune de organizare §i de unificare a*
celei de a treia puteri in Stat, justitia. S'au infiintat tri-
bunale, in toate judetele §i cateva Curti de Apel; s'a Intocmit
§i s'a votat legea de organizare a magistraturei, pe temeiul prin-
cipiilor de unificare §i legea de organizare a Inaltei Curti de
Casatie §i a Contenciosului administrativ ; s'a votat, in sfbr§it,
legea accelerWi judecMilor, menith sä grAbeascA sohrtionarea
proceselor §i prin aceasta dobandirea mai lesnicioasa a dreptatii.
In sesionen 1923-1924 s'a votat §i regimul unificat al asocia-

www.dacoromanica.ro
XIV

tiunilor I persoanelor morale si lege,a pentru orgaiiizarea cor-

p ului ave ca Olor.
In momentul când infAptuirea Romaniei intregite reclam6
revizuirea si unificarea intregei legislatiuni existente, se impuneà,
in mod imperios, necesitatea coordonArii intregii opere legisla-
tive, potrivit spiritului si preveclerilor Constitirtiei.
Acestei necesitriti corespunde crearea Consiliului Superior Le-
gislativ. Prin legea votat5 in sesiunea 1924-1925, pentru in-
fiintarea acestei inalte instittrtiuni, s-a dat o garantie signa'
pentru elaborarea unei legislatiuni in cele mai bune conditiuni
de tehnid si de coordonare.

Intreaga organizare generalà si repunerea la pulid a serviciilor

publice si a activiatii in toate domeniile, nu se putd obtine fArA
a se agigurà functionarea mijloacelor de transport, consolidarea
financiarà, siguranta tArii in afarA, linistea InlAuntru si, in
sfArsit, o stAruitoare si energid aptirare a drepturilor Sfatului
român in concertul lumii internationale.
Una din greutAtile cele mai mari ce intAmpinam, in Ianuarie
1922, pentru indreptarea activitAtii generale a Orii, isvorà din
starea in care se ggseau mijloacele de transport.
*oselele desfundate, podurile rupte, càile ferate §i serviciile
fluviale nefunctionând de loc sau cu totul incomplet.
Datorità ins4 mijloacelor puse la dispozitiune, treptat cu im-
bun6t4irea situatiunii financiare, dupA mai putin de doi ani,
obtinusem pe toate liniile noastre debitul pe care ele il aveau
inainte de rAzboi.
In acela§ timp s'a fAcut si unificarea retel,ei de di ferate din
intreaga tarA.
Datorit4 excedentelor rezultate din diferite bugete, s'a
putut acorda sume speciale pentru reparatiunea rnaterialului
rulant pentru refacerea podurilor si soselelor si pentru re-
punerea in functiune a vapoarelor, cari si-au putut reluà
astfel, cursele dinainte de rAzboi.
Dar, oricat de intensificat ar fi traficul cu actualele mijloace

www.dacoromanica.ro
 XV

de cari .dispunem, ele nu mai pot corespunde nouilor cerinte

§i nevoi ale teritoriului Intregit.
Deschiderea de frontiere cu statele noui (Cehoslovacia, Polonia,
Ungaria 0 Jugoslavia), productiunea Ardealului, care trebuic
canalizata spre gurile Dunarei, impun construiri de Hull noi.
De0 nevoile multe ce aveam de satisfacut nu ne Ingaduiau
Intreprinderea unui program de mari lucrari, am pregatit totu§
viitorul prin doua ma.suri, menite sa grabeasca Infaptuirea
acestui program, In ziva and crcditul Statului, complet resta-
bilit, ne va procura mijloace mai mari. Din sumele disponibile
s'a construit Babadag-Medgidia, s'a inceput o retea de so§ele
In Basarabia i s'au Inzestrat unele porturi dunarene ; s'a in-
ceput executarea unor noui artere de cai ferate, lucrandu-se
mai intai tunelurile, cari cereau vreme mai indelungata pentru
constructia kw i cari puteau deci sä IntArzie executarea li-
niilor principale de legatura. Aceste noui artere stmt. liniile
fe rate Bumbe§tiPetro§ani, Buzau Neh oia§, uva-Mare Vatra-
Dornei, i Chi§inauZloti. In acela§ scop s'au fnceput studiile
liniilor IsmailBolgrad, pentru debu§eul Basarabiei la Dunare
NasaudSighet, pentru Iegarea directa a Maramure§ului cu
restul tarii.
Legea energiei 0 a electrificarei inlesne§te executarea acestui
program In viitor, iar noua lege a C. F. R., prin autonomia
ce-i asigura va contribui nu numai sa faca mai rodnica aceasta
institutiune cu caracter comercial, dar sa-i tnlesneasca, In
viitor, procurarea de mijloace proprii pentru o mai buna i mai
completa inzestrare,

* *
Sporirea cheltuielilor, necesare organizarii §i alimentarii Ro-
mâniei dupa rasboi; continuarea acestui rasboi dupa armis-
titiul general, adica tocmai atunci dud mijloacele erau
reduse i absorbirea, pentru unificare, a unor monete depreciate,
au provocat, pen sporirea emisiunii pentru Stat, prin Banca
Nationala, prabu§irea leului i, prin aceasta, dezechilibrul bu-
getar i imposibilitatea de a face fata obligatiunilor noastre
externe.
In acela§ tiny, diversitatea regimurilor de impunere aducea,

www.dacoromanica.ro
XVI

pe langá greutAti mari In functionarea .aparatului fiscal §i ine-t-

galitáti In tratamentul diferitilor cetAteni ni *H.
Din aceste cauze, In Ianuarie 1922, In urma inflatiei monetare;
negáseam .In neputint5. de a echilibra huge tul i de a restabili
creditul In afará prin reluarea plátii obligatiunilor noastre.
se puteau deci, Indrepti serviciile publice §i activitatea generalrt
a Statului, clack nu se asigurà mai Intai consolidarea bugetarri
§i.financiar5. In memoriul departamentului respectiv se vor
vedea nasurile luate §i roadele clobandite prin politica finan-
ciará urmatá In cursul ultimilor patru aDi ; voi rezuma ad, In
liniile lor generale, numai cari erau lipsurile mai importante..
Fárá oprirea prábu§irii leului nu era cu puLintá Intocmirea
unui buget, cáci nu erau posibile preyederi temeinic .fticute ;
deci cea dintai másurá necesará era mentinerea strictá a chel-
tuielilor In cadrul resurselor ordinare i prin urmare oprirea
oricárui apel la emisiunea Báncei Nationale. Aceasta faná s'a
pus prim Intocmirea bugetului 1922-1923, care a fost de fapt
punctul de plecare al consolidárii bugetare.
A -doua másurá a fost luatá In Iunie 1922 pentru consolidarea
bonurilor de tezaur externe, ajunse la sc,adentä i neplátite.
.Astfel, dui:a primul an de Incercare, 1922-1923, puteam cu.-
noa§te In realitate §i veniturile §i cheltuielile României Mari.
Dupá consolidarea datoriei flotante externe, trebuia sA ne In-
grijim de celelalte obligatiuni externe §i interne, de datoria
consolidatà externä i internä, neplätità pänä ad i §i de cea flo-
tantá internA. In acela§ timp, prin Imbunátátirea treptatá
a productiunii, a transporturilor, a tuturor serviciilor publice
§i In deosebi a aparatului fiscal, s'a putut Indoi bugetul 1923
§i spori In mod continuu alimentarea celor din 1924, 1925 §i 1926.
In acest din urml buget, care Incheià o perioadá a consolidárii
financiare, s'a ,putut inscrie nu numai serviciul complet al
datoriei publice consolidate dinainte §i de dui:4 rázboi, dar am
putut rezerva ,de pe acum sumele necesare serviciului datoriei,
ce mai linable de regulat pentru completarea tuturor obliga-
tiunilor noastre. Din aceste din urin6 datorii, regularen fácutá
In 1925, a datoriei noastre de rázboi fa Vi de Anglia §i
America, a dat o Indrnm.are posibilá §i pentru cele sAmase Ina
neregulate, iar ultima Invoke fácutrt pentru ráscumprtrarea

www.dacoromanica.ro
 XVII

unor linii de egi !crate din .A.rdeal, indrumeazg .0 ea rkzolvirea

acestei importante creante rgmasg pan azi in suspensie.
Sporirea continug a veniturilor bugetului a adus §i putin(a
de a;inzestra mai bine serviciile publice §i in deosebi cele necesare
apárgrii nationale, transporturilor §i culturei, fiind in ingsurg
de a incepe chiar, dupg cum am argtat, uncle inzestrgri din
non. In deosebi ne-a inggduit ca prin ultimul buget, din
1926, sg facern un pas 0 mai Insemnat spre hribungtAtirea
salariilor,
Echilibrarea bugetului, oprirea inflatiunii la Banca Natio-
reducerea chiar, in ace§ti din urna ani, a emisiunii Statului
prin aceastI institutie, ordonarea bugetará 0 in sfar§it resursele
noi create prin legile economice §i in deosebi prin legea minelor,
ne-au pus in stare sá atac'dm in 1925 problema consolidgrii mo-
netare. Prin conventiile ce ati votat in ultima scsiune, s'au pus
bazele ei, asigurandu-se astfel stingerea, in 15 ani, a datoriei
Statului la acea institutie reintrarea in functionarea ei nor-
malk In sfar§it, cum era drept, s'a asigurat o participare mai
directg a Statului la viata bgncei de emisiune §i de circulatie.
Schimbul nostru erà inriurit, de sigur, de indeplinirea obli-
gatiunilor de Stat, ciar 0 de balanta economid. 0 4e aceea a
plgtilor noastre. Mgsurile economice pe cari le-am reamintit
mai sus, au rgsturnat aceastg balantá inteun sens favorabil
noug, 'oprind, cre§terea deficitului nostru asupra strronri-
tátii. Pentru balanta plgtilor, in gall de imbungtätirea ce
trebuia sg aducg e§alonarea plgtilor datoriei publice in sti 'Mpg-
tate, pe termene mai lungi, prin invoirea Moira' de comerciantli
no§tri debitori cu creditorii lor strgini, s'a redus plata anualä
de fgcut in strgingtate. Am dat astfel un concurs comertului
nostru, inlesnind in acela§ timp opera de consolidare monetarg.
La 1 Ianuarie 1926 putem afirma eg se regulase, aproape in
totalitatea lor, obligatiile noastre, iar aranjarea celor ce mai
!Ulan se ggse§te bine. indrumatg.
Paralel cu aceastá actiune, care privei mai mult administratia
financiará, trebuiau adaptate noilor conditii at at legile fiscale, prin
unificare, cat i peisonalul chemat sg le aplice.
In. acest scop s'a intocmit i votat, chiar din prima sesiune
(1922-1923), legea de unificare a impozitelor directe care, apli-
cand in general media cotelor din cele patru regimuri ce existan,

www.dacoromanica.ro
XVIII

a putut aduce,,. prin o mai buná constatare si percepere a lor,

venituri importante Statului. Aceastá reformá a impunerilor
trebuie continuatrt prin alte douà proiecte de legi, supuse delibe-
rárilor D-voastre acel pentru brtuturile spirtoase, isv orit si din
o preocupare de un ordin mai general, social si national i cel
pentru unificarea taxelor de timbru i kregistrare.
Pentru a completa intreaga reformsä, era de revrtzul. cele-
lalte contributiuni indinecte. Cele ale monopolurilor au fost
adaptate noilor conditii valutare, prin modificarea cantina"
a tarifelor ; cele vamale, prin noua nomenclaturrt i noul tarif
bazate pe ea, sunt si ele adaptate noilor conditii.
Reforma celorlalte taxe indirecte, de consurnatie, a fost In
parte Indeplinitá cu prilejul reinfiintárii fondului comunal si
fixárii regulelor de distributie a acestui fond, administraVilor
locale si profesionale.
Aplicarea nouái legi administra tive ingáduie ca, pe temeiul re-
formei impunerilor, s'A se asigure acestor organe o mai mate
independenta financiará, prin procurare de mijloace proprii
mai importante.
Proiectul de lege al organizárii Ministerului de finanO, depus
pe biroul Camerei, vine s'A consfinteascl mäsurile luate in cursul
acestor din urma patru ani, prin bugetele succesive, pentru o
mai buná adaptare a aparatului fiscal la rolul activ ce este chemat
s'a implineascá.
Proiectul de lege al Contabilitátii publice, trimis lu discutia
Consiliului Superior Legislativ, are menirea s coordoneze con-
tabilitAtile diferitelor servicii publice cu aceea centralizatoare
diriguitoare a Ministerului de Finante.
In scurt, dupá asanarea financiará realizará in cursul
acestor patru ani, se constará eá, dará de Insemnatele rezultate
mai sus mentionate, o politicá financiará ordonatá i hotárità
a restabilit creditul moral al României, recland tuturor Mere-
derea cá. Statul nostru, ca i inainte de rázboi, vrea i poate
Çie cinstit angajamentele i sA.-si plateasek datoriile.
Spre a ajunge la acest rezultat, a trebuit sA ne ferim de ispite
primejdioase, de a esi din grelele dificultáti in cari Re aflam
fácând noui datorii, inainte de a fi asigurat plata celor existente

www.dacoromanica.ro
 XIX

§i sconttind astfel, cu un credit zdruncinat §i in paguba viitoru-

lui, avutiile nationale.
Astazi, Romania se Al in alte conditiuni §i alte
ii stau la dispozitie, pentru a obtine capitalurile de cari are ne-
voie, pearl' punerea in valoare a noui izvoare de prosperitatc.

* *

Succesul §i roadele intregei operi de consolidare §i de intarire

internli §i externa, erau §i ramAn stapânite de siguranta tarii
MO de primejdiile ce puteau yen" din gall, fie pentru a tulburà
lini§tea interna, fie pentru a ne abate dela preocuparea noastra
esentiala, inchinata pedeantregul organizarei §i consolidarei
Romaniei intregite. Romania este unul din statele cele mai
interesate la mentinerea pacii §i la intarirea situatiunii politice
statornicite prin tratatele de pace existente. Pentru aceasta ea
colaboreaza sincer §i hotarit la organizarile. internationale menite
sa suprime conflictele intre popoare. Dar ea nu intelege sà i se
primejduiasca sau sä i se §tirbeasca ceva din drepturile ce cu
atatea jerife a dobandit.
In asemenea conditiuni, una din grijile noastrc de capetenie
a trebuit sa fie intarirea apararii nationale.
S'a dat o deosebita atentiune operei de intretinere, de ali-
mentare §i de inzestrare a armatei, afectand in acest scop,
majoritatea rezervelor bane§ti ce am avut. S'a unificat §i s'a pus
In stare 'una materialul de razboi, implinind lipsurile de mu-
nitiuni §i facand sä functioneze stabilimentele necesare fabricarii
Aviatia a fost inzestratä §i sporitä, cu prevederea impusa
de lipsurile ei.
In acela§ timp, o parte din disponibilitatile excedentelor
le-am afectat aplicarii unui intreg program, in vederea pro-
curarii submarinelor necesare apararii coasfelor.
O grea experientai am facut In timpul razboiului, când, in si-
tuatiunea de izolare in care se gasek, Romania nu-§i putek sa-
tisface necesitatile apararii nationale, decat din posibilitatik
de productiune ale stabilimentelor din taeä.
In conditiunile in cari se duc razboaiele moderne, nu se mai
poate cere aceasta productiune numai dela stabilimentele mili-
tare, caci s'ar ajunge astfel la o sporire a lor, imposibila din punet

www.dacoromanica.ro
XX

de vedere financiar. Productiunea necesara trebuie asigurata

punand In joc toate mijloacele de cari dispune tara.
Pentru a corespunde acestei situatiuni, guvernul a intocniit
§i. pus in- aplicare un intreg program, prin instalatiunile me-
talurgice dela Cugir §i Cop§a Mica, prin Infiintarea fabricei de
avioane §i prin posibilitatea de a folosi industria privath pentru
nevoile apararii nationale.
Legile militare de organizare votate §i in special legea pentru
infihrtarea Consiliului Superior al Apararii Nationale, com-
pleteaza opera recapitulata mai sus.

* *
Cheza§ia esentiala a situatiunei internationale a unui Stat,
e anatoasa lui stare interna. Lucrand pentru organizarea §i dez-
voltarea acestei stari, contribuim totdeodata la realizarea undi
bune politici externe:
Problemele principale ale politicei noastre externe, In cursul
ultimilor patru ani, se pot grupa In dona categorli :
raporturile noastre cu statele aliate §i cu cele ifoste vráj-
ma§e ;
aplicarea tratatelor, ctestiunea reparatiilor §i apararea
intereselor noastre Inaintea Societatii Natiunilor.
Pentru apararea tuturor drepturilor §i pentru satisfacerea
tuturor intereselor legate de aceste probleme, s'a dus o actiune
intensa., rodnica §i Incununata de succese reale.
In ace§ti din urmà patru ani, am traarit relatiunile de prietenie
cu marile state aliate, prin solutionarea litigiilor §i regularea
obligatiunilor isvorite din lichidarea economica §i financiara
a rrizboiului,
Ara strans §i dezvoltat relatiunile cu statele aliate din vecina-
tatea noastra apropiata., contribuind la consolidarea Micei
Intelegeri, al carel rol s'a dovedit atat de efectiv §i *de folositor,
nu numai In concertul factorilor politicei internationale, dar cu
deosebire In desfa§urarea evenimentelor §i pentru asigurarea echi-
librului In aceasta parte a Europei.
In ce prive§te raporturile cu statele foste vrajma§e, am
reu§it sa regulam cele mai multe din chestiunile amase In li-
tigiu dupa rgzhoi. Am incheiat, as tfel, Invoirispeciale cu Ati&-

www.dacoromanica.ro
 XXI

tria §1 IIngaria §1 am reluat relatiuni de bunk vecinatate

cu Bulgaria.
Participarea noastra activa la incheierea tratatelor dela Lau-
sanne, a inlesnit reluarea bunelor raporturi cu Turcia.
Am hicercat sa ajungem la acelea§i raporturi amicale cu
mania §i s stabilim relatiuni cu Rusia.
Cu Germania 1111 am reu§it, dar nu din villa noastrk, ci din
cauz5. ca ea nu a convenit asupra restituirilor ce este obli-
gata sk ne fad., pentru contributiunile luate In timpul
ocupatiunii, sub forma biletelor Bancei Generale §i in baza tra-
tatului dela Bucure§ti.
Cu Rusia, deasemenea nu am ,putut relua ráporturi din cauzii
ca, guvernul sovietic ne-a contestat drepturile noastre asupra
Basarabiei, chestiune care nu poate face obiectul nici unei discu-
Ouni din partea noastrk.
Dar actuala desfk§urare a vietii internationale §iproblemele
fundamentale ce urmeaza a fi rezolvate dupt rkzboiul mondial,
cer imperios ca situatiunea interna §i externa a Romaniei set-i
IngAduie nu numai ca ea sk-i poata spune cuvantul, dar cu-
vantul ei sk fie ascultat.
Din acest punct de vedere, opera de consolidare internk ce
s'a realizat, indeplinirea obligatiunilor contractate i afirma-
tiunea continua a unei politici externe de pace §i de demnitate,
au fAcut ca autoritatea Romaniei in Owl sk sporeasca intee
mksurk care a facut posibilk participarea ei efectiva la toate
conferintele Internationale.
Rolul reprezentantilor no§tri la Genova, la Lausanne §i par-
ticiparea atat de activa la desbaterile sesiunilor Ligii Na-
tiunilor, uncle erau In joc §i interese proprii ale Romania §i
unde s'au acordat locuri de, cinste reprezentantilor no§tri,
au dovedit cat de mult a ca§tigat prestigiul statului roman
In ace§ti din unnk patru ani.
In acela§ timp, vizitele Mute de M. M. L. L. Regele §i Re-
gina in capitalele statelor aliate §i la Liga Natiunilorl au fost
un prilej mai mult, in care lumea oficial i opinia publica de
pretutindeni, °data cu sentimentele de simpatie §i de admi-
ratiune ce au tinut sk manifeste fall de SuveraniiRomaniel,
au invederat §i intersul cu care strkinkiatea urrnkre§te opei a
de consolidare realizata de Romania, care face parte integranta

www.dacoromanica.ro
din patrimoniul coman al propásirii si al civilizatiunii univer-
sale.
Chipul in care se aplicau tratatele, inteo epoca in care Ro-
m'ania ie§ea gat de slábitá dintr'un rázboi prelungit dupá in-
cheierea armistitiului, fácea s ne g6sim eu unele din interesele
noastre primejduite, iar cu altele incálcate.
Prin cota dela Spa ni se reduceau drepturile recunoscute de
tratate, iar prin plata anticipatá a datoriilor, ce ni se impunea,
cram expu§i sá vedem distrusA intreaga operá de consolidare,
realizatá prin propriile noastre sforWi §i mijloace.
Odatá cu rezolvirea i sporirea prestigiului tárii in afará, am
reu§it ssá inláturám o buná parie, din aceste primejdii i nedrep-
táti.
Daa nu am putut restabili cotele de despágubiri ce ni se
cuveneau, potrivit tratatelor si pierderilor real suferite, credem
insá cá prin acordurile incheiate ca prilejul regulárii datoriilor
de rázboi, vom inlátura eventualitatea de a fi obligati sA plAtim
In locul fo§tilor vrájmasi; ceeace inseamná cá dacá nu vom
primt dedt o parte din ceeace de drept ni se cuvine, nu vom
fi obligati cel putin sä suportám sarcini noui din propriile noastre
mijloace.
Problema reparatiunilor nu este, desigur, pedeantregul re-
zolvatá, dar dacá indrumárile date si inceputurile realizate
sunt duse la bun sfarsit, putem afirma cá. România va regula,
In conditiuni satisfácátoare, intreaga lichidare economic6 §i
financiará a rázboitilui.

Aceasta este opera de guverntimint si de legiferare, pe care

am infAptuit-o in acesti patru ani, gratie concursului Itimi-
nat i hotárit al Corpurilor legiuitoare.
A fost o vointá dreaptá a soartei ca autorilor acestei mari opere
de consolidare sá le fie datá -neasemuita cinste srt inconjoare
pe Regele intregitor de neam la Incoronarea dela Alba-Iulia,
consacrare solemná a celui mai insemnat act al istoriei na-
tionale.
Din expunerea de mai sus se poate vedea cá aveam de in-
drumat §i de realizat reorganizarea aproape completà a sta-
tului intregit.

www.dacoromanica.ro
 XXIII

O aFemenea 1144 Luire insti, nu putea fi dobanditrt intr'un timp

relativ scurt, dacrt ea nu grtsea conditiunile favorabile fAril de
cari intentiunile cele mai bune si stortArile cele mai stArui-
toare puteau rAmanea zadarnice.
Aceastrt oper6 nu putea fi realizall decal inteun cadru ar-
monic si unitar, isvorit dinteurt program bine chibzuit si dina-
inte fixat ; ea nu putea fi dus6 la bun sfarsit, decat de factori
devotati interesului general, cunoscAtori ai problemelor si pre-
gAtiti prin experientA incercatA in conducerea statului de eri,
In colaborare sincerà, la opera de guvern ca si la cea de legi-
ferare, Cu reprezentanti destoinici ai provinciilor alipite co-
laborare ce nu se putea realiza de cat de un partid or-
ganizat pe intreaga tail si Cu preocuprtri cari s'A imbrAtiseze
generalitatea vietii de stat unitar.
AceastA ()perk in sfarsit, nu se putea infAptul, Mil o desti-
varsitA unitate de 'veden i intre guvern si parlament, fArA asi-
gurarea continuitAtii In timp si fArA linistea netulburatA a vietii
interne a statului.
Guvernul si Parlamentul nu si-ar fi putut indeplini datoria
si nu ar fi putut realizà aceastA fundamentalA operA de conso-
lidare, dacA tara, constieniA in fortele ei, nu ne ar fi daL lucre-
derea, pentru aceastA reconstructie nationalrt.
Participarea atat de activA a partidului national-liberal la
intreaga renastere moderna a Romaniei, ii impunea si de randul
acesta, sarcina ca, dupil infAptuirea unitAtei nationale, sA in-
drumeze si consolidarea internA a OHL
Opera nu este, desigur, desAvarsitA, dar suntem convinsi
crt ceeace s'a realizat panA astAzi, consLitue partea cea mai
insemnatA ; completarea ei nu va fi grea, dacá conditiunile in-
dispensabile, reamintite mai sus, vor fi asigurate si in villor.

Presedintele Consiliului de Miniltri,

ION I. C. BILI.TIANU

www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA SI ADMINISTRATIA
TARII

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA I ADMINISTRATIA
TARII
I. UNIFICAREA ADMINISTRATIVA

1. Legea reformei administrative

Op6ra capital a Ministerului de Interne o formeazh unifi-
carea administrativA.
Spre a se fntelege marea InsemnAtate a acestei opere, este
suficknt s'A ne amintim'situatia extrem de grea, In care se gb sea ad-
ministratia româneasd a doua zi dupA fnchegarea României Mari.
InteadevAr, Romania, intregitA cu atatea jertfe, se gAsea
in fnceputurile vietii ei de stat, sub patru feluri de legislatii, din
cari trei, legislatia ungarA, austriacA i rusA, formau produsul
unor conceptiuni cari contraziceau principiile diriguitoare ale
statului românesc, Intarziind once initiativA de unificare.
Dealtminteri, cine ar fi putut pretinde unor legislqtii strAine,
a cAror primA menire fusese Ingroparea oricAror veleitAti ro-
mane§ti, s'A fie altfel de cum au fost croite?
Mentinerea lor, fnsà, asigura pAstrarea unui regionalism,
strAin de sufletul românilor din provinciile unite ai IngAduia
elementelor du§mane satisfacerea intereselor lor, contra inte-
reselor neamului nostru.
Legea. care Indruma viata administrativA a vechiului regat,
fnainte de rAzboiu, era §i ea departe de a corespunde necesitA-
tilor Romaniei Intregite.
Dar o reformA sAnAtoasA, de unificare administrativA, tre-
hula InjghebatA cu multA prudent.A. Ea nu se putea lace dela
o zi la alta, §i trebuia sA fie mai ales precedatA de o fntreagA
serie de mAsuri pregAtitoare, care s5-i fnlesneascA aplicarea.
MAsurile acestea au fost luate rand pe rand. S'au desfiintat
mai WE Directoratele Generale din Cluj, Chi§inAu i CernAuti,
a cAror existenta, explicatA de greutAtile de organizare admini-

www.dacoromanica.ro
4

strativA, firesti In cele dintAi zile ale Romaniei Mari, nu-si mai
aveau acum nici o ratiune.
DimpotrivA, ele stAvileau apropierea dintre provinciile cari
veniserA la sanul Patriei, prin veleitAtile regionaliste, cari se
cuibAriserA In ele.
Cu desfiintarea lor, care s'a dovedit imediat binevenitA,
s'a ntruit ultima rAniAsitA regionalistA : prima etapl In vederea
unificArii era trecutA.
DM aceastA zi, s'a putut realiza o completA centralizare de
autoritate, atát de necesarA pentru perioada In care se pregAtea
reforma administrativa'.
Dar, deopottivt eu aceastA centralizare a -tot et -tste mAsurA
de autoritate, s'a Inceput decongestionarea lucrArilor Mini-
sterului, prin trecerea unui important numAr din aceste lucrAti
prefecturilor si primriilor, i luarea primelor mAsuri In vederea
aplicArii legii de descentralizare. Eficacitatea acestor mAsuri
s'a putut evidentia cu prilejul aplicArii reformei administrative,
cAnd, In loc s'A se turbure viata administrativA a Statului, cum
ar fi fost de asteptat la intrarea In vigoare a unei reforme de
prefacere generalà a administratiei OHL s'a putut aplica legea
fär6 nici o stavilI.
Lectiunile pregAtitoare Isi produseserA efectele.
Numeroase comisiuni au cercetat deaproape diferitele as-
pecte ale problemelor administrative, la fata locului. S'au tinut
apoi in CapitalA zeci de ,sedinte pentru coordonarea materialului
si Inchegarea lui In lege. Reforma administrativA, alcAtuitA
dup'A discutiile cele mai largi, a iesit se poate spune, din
consensul tuturor competintelor In materie de aelministratie.
La alcAtuirea ei s'a tinut seamA de principiile cele mai demo-
cratice. In acest scop s'a cAutat sa se asigure :
libertatea dezvoltArii vietii locale, singura capabilA s'A con-
tribuie la armonizarea completA a sfortArilor tuturor factorilor
administrativi, dinteun iora§ sau judet ;
o descentralizare cuminte, sAnAtoasA, care sA nu slAbeascA
unitatea Statului :
C) participarea la administratia low% a unui numAr cAt mai
mare de cetateni, reprezentanti autorizati ai tuturor ramurilor
principale de activitate : InvAtAmAnt, muncà, griculturA, co-
mert, industrie, etc., etc.;
executarea unui riguros control cetAteuesc In aplicarea
legilor ;
alegerea consiliilor comunale .si judekne pe un termen
mai lung, care sA garanteze desávarsirea anui program serios
de muncA, Intocmit de gospodari cu .adevArat priceputi;
1) independenta consiliilor comunale si judekne, sustrA-
gAndu-le dela once influentA politicA;

www.dacoromanica.ro
 5

g) asigurarea resurselor tfinanciare, prin modificarea sistemului

de impozite In favoarea organizatiilor judetene i comunale.
Azi, reforma administrativA,promulgatA in lunie 1925, -poate
fi considerat6 ca pus6 in aplicare. Roadele ei i nimehl nu
Tioate pretinde realizarea lor inteun singur an nu vor in-
tkzià sä." aparsá, cu toate greutätile pe cari patimile le pun in
calea ei.
ste posibil ca practica SA impunA mai tkziu unele
Aceasta nu ne poate opri, totusi sà afirmà'm cà reforma
realizatà constituie unul din cele mai puternice instrumente de
unificare sufleteascA a rornanilor ; ea' ea reprezint5 o putere
däTätoare de viatá si o indrumare sähätoasá a fortelor noui de-
mocratice, ce s'au pus in evidentä ata de strAlucit in neamul
n9Stru dupá rk.boiu.
,Roadele se vor inchegh treptat, dealungul anilor ce yin. Si,
mica de puternic a fi fost murmurul patimelor i resentimentelor
ce-au intovárAsit fáurirea ei, el nu va puteà impiedecA rezulta-
tele i ameliorkile hotkitoare, ce legea va aduce in viata ad-
ministrativà.
In ziva cAnd organizatiile politice demagogice vor fi extir-
pate din viata Statului nostrn i aceastá zi nu este departe
fizionomia administratiei noastre va fi profund schimbatL
Viata regionalà, intkifá cu sângele sAratos introdus de ener-
giile locale, va luà o dezvoltare neb6nuità, si va constitui unul
din instrumentele cele mai puternice pentru consolidarea Ro-
mâniei moderne.

2. Mfisuri de aplicare a legii administrative.

La urmare a aplickii legii, ministerul a luat o serie de mburi
de reorganizare.
Astfel, s'au confirmat ca subprefecti, directorii de prefecturi
din Vechiul Regat i Basarabia, precum i subprefectii din Ardeal.
S'au confirmat ca pretori, administratorii de pralsi, subprefectii
din Basarabia i primpretorii din Ardeal, precum i o categorie
de functionari adrninistrativi din Bucovina.
Aceste m'asuri au realizat unificarea functiunilor depinzand
de Ministerul de Interne.
a) Serviciile de control i inspectie.
S'a reorganizat serviciul de control si inspectiuni, pentru ca
el sà poatà corespunde menirii lui. In acest scop, tara a fost
impktitá In 9 inspectorate generale, la conducerea ckora au
fost desemnati ate un inspector general administrativ si un
subinspector general administrativ, determinându-li-se precis.
atributiile i relatiile de serviciu cu autorintile locale.

www.dacoromanica.ro
6

Functionarea ,scolilor de notari.

S'a Intocrnit In ultimul timp regulamentul pentru functionarea
vcolilor de notan i din Lugoj, Arad vi Frigarav.
Noua impar(ire administrativa.
S'au definitivat marginile tuturor judetelor Romaniei In-
tregite, stabilindu-se astfel noua Impartire administrativa a
Printre modificarile de seama, este reducerea numarului
de judete In Bucovina dela 11 la 5 vi Impartirea judetului Carav-
Severin In doua judete : Cara § Severin, fixandu-se revedintele
lor la Lugoj i Oravita.
In privinta celorlalte judete, s'a urmarit i realizat desfiin-
tarea definitiva a oricaror veclii granite, dandu-se un viu In-
damn de Infratire a populatiei, prin adaugiri i treceri de comune
rurale vi urbane dela un judet la altul, -tinandu-se seama numai
de interesele permanente ale populatiei. Acelav criteriu a servit
vi la mutarea catorva revedinte de judet.
Alegerile comunale.
Pe baza ref ormei administrative s'au efectuat alegerile co-
munale. Pentru prima oara dela razboiu incoace,comunele rurale,
comunele urbane vi municipiile vi-au putut alege pe gospodarii lar.
Au fost convocate corpurile electorale din 8.708 comune ru-
rale vi 166 comune urbane vi municipii.
Pregatirea alegerilor a necesitat elaborarea unei serii Intregi
de tridrumari explicative, la care a colaborat cu zel aparatul
administrativ din Intreaga tara' vi care a fost executat In Intre-
gime, astfel mncât, cu toate dificultatile inerente unei prime apli-
ca."ri a legii, alegerile au fost efectuate pretutindeni potrivit
prescriptiilor lega le.
Firevte.ca alaturi de reforma pentru unificarea administrativa,
atentiunea conducatorilor Ministerului de Interne a trebuit
se Indrepte i asupra solutionarii unei serii tntregi de probleme
administrative, lasate movtenire de dificultatile create de razboiu.
Rand pe rand s'a cautat solutionarea cel putin a celor mai
importante dintre ele.
Constatarea nationalitätilor
S'a Intocmit vi pus In aplicare regularnentul pentru execu-
tarea dispozitiilor tratatelor de pace vi anexelor lor, cu privire
la constatarea drepturilor de a dobandi nationalitatea romana
vi la pierderea acestei nationalitati.
Regulamentul acesta Implinevte o mare lacuna fiindca con-
stata i stabilevte, In mod definitv, nationalitatea locuitorilor
din Ardeal, Bucovina vi Basarabia.

www.dacoromanica.ro
 7

f) Legea maximului taxelor comunale ci legea contabilitata

generale.
S'a alckuit legea maximului taxelor comunale ; irnediat dupa
promulgare, a fost pusá. in aplicare, realizAndu-se astfel fixarea
cuantumului taxelor.
Deasemenea s'a pus in aplicare legea contabilitatii generale
a Statului, asigurandu-se astfel un control riguros al ineasárilor
cheltuelilor banului public.
3. Ineadrarea personalului politienese §i servieiul de pazi
In eomunele rurale.
In vederea unificárii administrative, s'a procedat la incadrarea
personalului politienesc din Ardeal si Bucovina.
Un serviciu bine organizat de pazá in comunele rurale
se putea asigura i experienta a dovedit'o deck prin folo
sirea unor oameni speciali, formati pentru acest scop.
Prin legea din 1923 s'a desfiintlt serviciul de strag, care
era un izvor nesecat de vexatiuni i abuzuri pentru tár6nimea
noastra si s'a organizat serviciul de pazá ruralá prin guarzi
comuna li.

4. Asigurarea imobilelor judetelor §i eomunelor §i interzieerea

joeurilor de noroe In statiunile balneare.
Regulamentul Casei pentru asigurarea imobilelor, judetelor
comunelor, a fost extins si la teritoriile unite, unde, pAnti
ieri, asigurarea se fAcea fárá. garantii serioase si la persoane par-
ticulare, periclitandu-se adesea mari si importante interese ma-
teriale de stat.
Spre a se st6vili pericolul jocurilor de noroc, practicate pre-
tutindeni in statiunile climaterice si balneare, speculktdu-se
oamenii veniti sà-si cante sánátatea, s'a intocm.it i aplicat
legea cari interzice once joc de noroc in toate ateste statiuni.
5. Improprietiírirea funetionarilor publiei, a vilduvelor
eu orfani de rilzboi, a invalizilor §i a demobilizatilor,
S'a intocrnit si aplicat regulam.entul legii de improprietilrire
la orase, a invalizilor, váduvelor cu orfani de rázboi, a func-
tionarilor publici çi demobilizatilor.
. Pe temeiul lui s'a inc,eput in toata tara in multe párti
lucrárile s'au terminat, aplicarea legii, imp roprietárin-
i
du-se zeci de.mii de persoane din categoriile mai sus enumerate.

www.dacoromanica.ro
 6. Controlul administnitiv.
DeopotrivA cu infäptuirea programului de reorganizare ad-
ministrativ, s'a d'at o deosebità atentie controlului adminis-
trativ, Indrumandu-1 pe haze noi, menite sä-i sporeaseä efi-
cacitatea.
Prin deciziunea luatä de presedintele Consiliului de Ministri, s'au
organiza tconferintele administrative cu participarea tuturor
Serilor de autoritAti, asigurändu-se astfel coordonarea munch
tuturor factorilor vietii administrative. Aceastä dispoLitie a
trecut, apoi, i In legea administrativä.
Pretutindeni si la intervale at mai scurte, in diferite centre
ale judetelor, s'au tinut numeroase conferinte, la cari au par-
ticipat toti sefii autoritgilor din judet.
S-au solutionat astfel, la rata locului, toate problemele
seamä locale, toate cererile sätenilor din comunele ce se gäsesc
In raza localitätei unde s'a tinut conferinta.
Aplicarea acestei conceptiuni asigurà rezolvirea imediatä a
nenumkatelor chestiuni ce s'au pus inteun cerc de comune,
evitkidu-se intärzierile i stânjenirile inevitabile solutionkilor
birocratice
7. Legea Consiliului Superior Administrativ
O anexA importantä a legi administrative a tost legea de-
organizare a Consiliului Superior Administrativ, care a creat
organizat suprema instantä de recurs in contenciosul ad-
ministrativ si un important organ de consultare si indrumare
a intregii vieti administrative.
Crearea acestei supreme magistraturi administrative Na.
-räuri, prin actiunea ei, Intreaga viatä administrativä a statului,
va aveA urmäri folositoare pe toate tkämurile ei.
Cu prilejul contestatiilor i apelurilor ele,ctorale, fäcute Cu
prilejul recentelor alegeri comunale, s'a putut constatà si mai
bine utilitatea acestui asezämänt, având, intre altele, misiunea
de a vegehä la stricta aplicare a legilor aclininistrative.

II. MASURI PENTRU IIIII3UNATATIRFA SITUATIEI

FUNCTIONARTLOR.

1. Ajutorarea lor.
Pentru ajutorarea functionarilor, spre procurà loeuinte,
s'a acordat, dela 1922-1925 inclusiv, ea fond de rulment,
suma de opt milioane lei, iar in bugetu I actual sunt prevAzute
alte 3 milioane, reprezintând un total de 11 milioane.

www.dacoromanica.ro
 9

Dix aceasta surnä s'au acordat nurneroase imprnmuturi func,

tionarilor.
Pentru construirea unei locuinte colective a functionarilor
s'a acordat in 1925 suma de patru milioane, mentinfindu-se
acela§ quantum §i in bugetul actual.
Aceastà." constructie pentru care s'au cheltuit pAna acum opt
milioane, se va compune dintr'un numar de 120 apartamente,
cari se vor pune la dispozitia functionarilor din acest Minister
§i familiilor lor.
Ciadirea se ridica pe terenul, In suprafata de 7.200 metri pa-
trati, ce se aflä. situat In fata garii Obor.
Primul corp de casa va fi terminat 0115 la inceputul toamnei
1926, cand vor fi date spre folosinta prirnele treizeci de apar-
tamente.
Pentru economatul functionarilor s'au acordat ca fond de
rulment, In 1924, suma de 500.000 lei, In 1925, suma de un mi-
lion i, jurnatate, iar din bugetul In curs, o suma egala,
' Din acest fond se procura functionarilor, lemne platibile
rate, alimente de prim.6 necesitate, incalVärninte §i Imbrad-
minte, pe preturi moderate.
In anul trecut s'au predat functionarilor acestui Minister
o c,antitate de 3.800.000 kgr. lemne de foc, precum §i alimente
§i marfuri, In valoare de un milion lei.
Ajutorarea functionarilor sal, a fost una din preocuparile
Ministerului, In ultimii patru ani.
2. Statutul funetionarilor.
A doua lege importanta pe care Ministerul de Interne a fa-
cut-o In colaborare cu Ministerul de Finante, este Statul functio-
narilor. El corespunde nu munai evolutiunii fire§ti In viata
de stat, dar este §i cel mai puternic deziderat al unor tntregi
generaIii de functionari.
Statutul reglementeaza recrutarea, Inaintarea §i stabilitatea
functionarilor, asupra carora §efii superiori nu au cleat con-
trolul activitatei lor.
Alegerea functionarilor nu se mai face pe consideratiuni po-
litice, ci de catre comisiuni compuse din cei mai inalti functio-
nari de cariera. Deasemenea inaintarea lor se face tot de catre
COMiSillrli, pe baza foilor calificative, iar In ce prive§te gradele
superioare functionare§ti, ele raman deschise nurnai acelora
cari dovedesc aptitudini deosebite.
Mutarea §i deta§area functionarilor a fost Ingradità de se-
rioase garantii, spre a nu fi supusa influentelor politice. Mu.-
tarea, deta§area §i pedepsirea functionarilor se fac numai de
Comisiuni.
Au trecut doi ani dela aplicarea Statutului. Siguranta pe

www.dacoromanica.ro
10

care functionarii o gasesc in el, da roade fericite. Se poate afirnià

azi, cu certitudine, ca. atat stabilitatea cat §i drepturile lor,
nu vor mai puteA fi pe viitor §tirbite de nimeni.
III. APARAREA ORDINEI $1 LINI5TEI INTERNE
Nu mai putin insemnata a fost activitatea ministerului in
epoca de aparare a lini§tei §i ordinei interne, impotriva atacurilor
indreptate de fortele oculte de dincolo de frontierele noastre.
Consolidarea statului pe toate tarArnurile nu s'a putut savAr§i
decAt gratie vigilentei §i devotamentului tuturor agentilor cari
au putut, la timp, sa previna atentatele puse la cale de vra§ma§ii
no§tri §i sa descopere actiunile subversive organizate de oficinele
internationalei revolutionare.
Prin jertfele agerrtilor no§tri, s'a putut fauri §i la granita de
rasarit §i la cea de apus, linii de aparare peste cari nu au putut
trece ofensivele repetate ale celor cari voiau s'A faca din RomA-
nia intregita baza de operapipentru comunizmul revolutionar.
Aceste rezultate au fast obtinute printr'o deosebita grija
acordatá re( rganizarii politiei §i sigurantei statului §i seivicului
jandarmeriei, cAt §i prin sporirea mijloacelor materiale puse la
dispozitia acestor institutii.
Scolile speciale, infiintate atat pentru ofiterii de politie §i
de siguranta, cAt §i pentru jandarmerie, au asigurat o mai buna
pregatire personalului necesar §i o mai 'Duna recrutare a lui §i
astfel s'a putut ameliora calitatea cadrelor, necesare In lupta
de aparare impotriva atentatorilor.
Prin masurile luate §i prin sfortarile continuu facute, s'a putut
mentine lini§tea interna, in momentele cand vra§rna§ii no§tri
Ili concentrasera toate puterile §i toate mijloacele, pentru a seman A
dezordinea §i turburarea.
Din aceasta lupta, tara a ie§it din nou victorioasa.

www.dacoromanica.ro
JUSTITIA SI MAGISTRATURA

www.dacoromanica.ro
 JUSTITIA SI MAGISTRATURA

Activitatea Ministerului de Justitie, In decursul perioadei de

patru ani a Adunhrilor Nationale Constituante, s'a indreptat
In patru directiuni i anume
I. de a lichidà situatiile creiate in timpul rhzboiului, in vir-
tutea dreptului de necesitate ; de a, curmh regimul legilor ex-
ceptionale si de a reintroduce aplicarea dreptului comun ;
de a intocmi legile de aplicare a principiilor din noua
Constitutie, care este opera actualelor AdunAri Nationale Con-
stituante si de a revizul i unifich legislatiunel civilh, comer-
cial h penalh a thrii ;
I/I. de a unifich organizarea judecAtoareasch si serviciile
auxiliare ale justitiei, pe baza principiilor insciise in Consti-
tutie, in scopul de a asigura functiunea neathrnath a puterei
judechtoresti, cu toate garantlile de capacitate, autoritate
celeritate in judechti ;
IV. de a lua mAsurile legislative reclamate de interesele Su-
perioare ale ordinei i sigurantei Statului.

LICHIDAREA SITUATIUNEI CREIATI?. DE ILIZBOI.

In aceasth directiune Ministerul de Justitie a infhptuit ur-
mittoarele legi
Legea din 26 Martie 1924, privitoare la ratificarea aecre-
telor legi emis in timpul rhzboiului si care curmh de fapt regi-
mul exceptional al legiferhrii, intemeiat, in gall de Consti-
tute, in virtutea dreptului de necesitate.
B) Legile succesive din 13 Aprilie 1922, 5 Aprilie 1923 si 26
Martie 1924, privitoare la regimul exceptional al raporturilor
dintre proprietari i chiria§i, mostenit din timpul azboiului-
prin care se satisfac necesithtile de locuintA ale functionarilor
In gene] e ale chiriasilor sAraci.
Ultima lege 'lush', din 26 Martie 1924, face un pas insemnat
chtre reintronarea regimului de drept comun al propriethtii

www.dacoromanica.ro
14

libertatii conventiunilor, cand, pedeoparte Jasa la libera tran-

sactiune pravaliile i locuintele detinute de chiriasii avand un
venit anual superior de 400.000 lei, iar pedealta, impune be-
neficientilor legii sporuri de chirii progresive, in raport cu veni-
tul ce posedä i imobilul ce ocupa.
Legea din 11 Decemvrie 1923, priviloare la constatarea morlii
prezumate a celor dispeírufi in timpul rázboialui, precum §i la
regularea situaliel juridice a patrimoniilor i urma$ilor lor, care
a permis limpezirea situatiei urmasilor celor disparuti in timpul
razboiului, atkt In armara, crit si In populatiunea civil.
Aceasta lege n'a fost deca completarea dispozitiunilor spe-
ciale luate in timpul razboiului, tot de guvernul Ion I. Bratianu,
prin art. 27 al legii din 23 Decemvrie 1916, privitoare la pen-
sionarea gradelor inferioare din armata. Dispozitiunile acestei
legi fiind aplicabile nurnai unei categorii de disparuti, legea
din 1923 le-a generalizat la toate categoriile de disparuti, cu
intärirea garantiilor indispensabile unor acte atat de insem-
nate ca cele de stare civila. Dela 1916 pana' la 1923, dupa
cuna se vede, chestiunea scapase atentiunei guvernelor i Cor-
purilor legiui Loare.
Legile succesiv3 din 14 Mai, 2 lunie i 14 Decemvrie 1923,
19 Marlie, 1 Iulie, 29 Decemvrie 1924, 13 i 17 Ianuarie, 10
Martie, 7 qi 19 Mai §i 17 Iunie 1925, cari sunt legi de protec-
fiune a comercianfilor i particularilor debitori in valutti forte,
pentruca se refera, pedeoparte la acordarea termenelor de
gralle (moratoriu), iar pedealtaparte, la ratificarea conven-
tiunilor incheiate cu creditorii englezi, francezi, elvetieni, bel-
gieni si italieni.

II. LEGILE PENTRU APLICAREA PRINCIPIILOR DIN NOUA

CONSTITUTIE.

In aceasta privinta Ministerui de justitie a produs i infap-

tuit urmatoarele legi
Legea din 5 Fevntarie 1924, ptivitoare la persoanele juridie,e,
care face aplicatiunea art. 29 din Constitutie, inlesnind lo-
cuitorilor tarii cooperarea la actiunea socialra a Statului,
prin instrumentul asociatiunilor i fondatiunilor.
Legea din 23 Fevruarie 1924, privitoare la pierderea §i do-
beindirea nafionalitäf ii romcine, care organizeaza naturalizarea
pe temeiul art. 7 din noua Constiurtie si satisface necesitatea
nationala si administrativa de a cunoaste compunerea popula-
tiunii dupa cetatenie i nationalitate.
Legile din 24 Iunie 1924, 13 Aprilie §i 29 Mai 1925, pri-
vitoare la organizarea judeceitoreascei, pe temeiul art. 102, 103,

www.dacoromanica.ro
 15

104, 105 si 107 din noua Constitufie, cari statorninesc, pentru

intaia data, in Statul roman :
dreptul puterii judecatoresti de a jucleca constitutionali-
tatea legilor ;
dreptul de recurs de ordin constitutional ;
inamovibilitatea magistraturii ;
d) judecarea arbitrajului administrativ, de catre instantele
judecatoresti de drept comun, ceeace inseamna contenciosul
administrativ pus la indernana tuturor locuitorilor vatamati de
asemenea acte ;
4) Legea din 25 Fevruarie 1925, penlru organizarea qi func-
fionarea Consiliului Superior Legislativ care, poLrivit art. 76 din
noua Constitutie, infiinteaza Consiliul Superior Legislativ menit
sä ajute in mod consultativ la facerea i coordonarea legilor eina-
nand fie dela puterea executiv'ä, fie din initiativa parlamentara,
cat si la intocmirea regulamentelor generale de aplicare a legilor.
* *

Pe lAngà aplicarea piincipiilor din noua Constitutie, le-

gibe mai sus citate realizeaza o importantä opera de unificare
legislativa.
Astfel, legile privitoare la persoanele juridice $i la dobcindirea
§i pierderea nafionalitiífii romdne, la cari se mai adauga legea
din 5 Aprilie 1924, privitoare la unificarea majorittifii civile la
21 ani, unified capitolele corespunzatoare din codurile civile ce
se aplicau, in aceasta materie, pantila 1924 in deosebitele parli
ale
Tot astfel, legile de organizare judectitoreasca, unificAnd pe-
deoparte organizarea ministerului public, pe baza principiilor
din codul de procedurá penala romana, iar pedealta, desfiin-
land sectriile oifanale din Ardeal i organizand protectiunea
incapabililor prin organele puterii judecatoresti, a facut (art. 315)
ca procedura penala romcina in afar'a de jurafi fie ex-
tinsel' pe fntreg teritoriul farii, sa pregateasca unificarea dispozi-
liunilor din legislaliunea civilä, privitoare la tutela , i curatelti.
Aceasta independent de dispozitiunea art. 322 din aceleasi legi,
care, curmand controversa ce s'a ivit inaintea instantelor ju-
decatoresti, intinde codul civil roman si procedttra lui
In judelele Calml si Ismail.
Din toate aceste legi insa, necontes tat, ca legea pentru in-
fiintarea i organizarea Consiliului Superior Legislativ va fi ace,ea
care va contribui in mod hotaritor la unificarea legislatiunii
generale a tarii si in special a codurilor. In aceasä privinta, pe,
temeiul art., 110 din lege, sectiunea a II-a, de drep privat, a
acestui Consiliu, a si fost pusa in functiune, dela 1 Septemvrie
1925

www.dacoromanica.ro
16

Lucrarile acestei sectiuni, pecum i ace(e ale sectinuei de

drept public, cari s'au adäugat la lucrarife comisiunilor de
uhificare, ce n'au Incetat sá functioneze dela 1923 pana la 1
Iunie 1925, precum si la lucrarile legislative ale Ministerulul
de justitie, permit sä avem astazi gata a fi depuse pe birourile
Corpurilor legiuitoare :
proiectul de lege pentru unificarea codului de procedura
penald si cu dispoziliunile privitoare la jura fi;
proiectul de cod penal unificat;
proiectul privitor la actele stdrii civileo noud unificare
a unui capitol din codal civil;
proiectul privitor la adopfiunealtd unificare a unui ca-
pitol din codal civil;
proiectul privitor la cambie 0 codul de comer f.
Lucrarile cornisiunilor de unificare, cati au pus In discutinne
insemnate materii din codul civil si procedura civil, au permis,
chiar la legea fnlesnirei i accelerärei judecati/or, consultarea
desbaterilor ce au urmat asupra procedurei de judecata si rea-
lizarea unificarii procedurei In aceastä materie. In adevdr, legea
din 18 Mai 1925 unified dispozifiunile de procedurd civilti
comerciald In =aerie de judecald.

III. UNIFICAREA ORGANIZARII JUDECATORE$TI

Centomitent cu opera de unificare legislativa, prin legile

din 24 Iunie, 13 Aprilie si 29 Mai 1925 s'a realizat i unificarea
organizdrii judectitore0i, dupd cum prin legea din 19 Fevruarie
1923 s'a realizat unificaren corpului de avocali. In afara de insti-
tutia notariatului, care a ramas Incà nerezolvita, toate proble-
mele cari privesc judecata i apararea, fnaintea instantelor ju-
decatoresti, se gasesc solutionate si supuse unui regim unitar.
In afara de inamovibilitatea judectitorilor dela toate instantele
judecatoresti care, pentru Intaia data se Intinde pe fntreg teri-
toriul Statului roman si de stabilitatea ce se accorda membri-
lor parchetului i chiar supleantilor, substitutilor i ajutorilor
de judecatori, noua lege de organizare se Intemeiaza pe prin-
cipii cari °fell maximum de garantie, a unei puteri judeca-
toresti cu prestigiu, capabila i neatarnata.
Astfcl, pedeoparte, pentruca numirile i inaintarile sa fie
sustrase influentelor puterei executive si influentelor
iar pedealtaparte, pentruca judecatorii sà Intruneasca con-
ditiunile de capacitate si de practica profesionalä, legea de
organizare judecatoreasca a statornicit, pe langa examenul de
capacitate, dupti un an de noviciat bate° instanta judecatoreasca
urmatoarele masuri :
A. Numirile de judecatori inamovibili se fac numai dupä

www.dacoromanica.ro
 17

examenul de capacitate si un stagiii de trei ani, fiecare jucle-

cátor fiind in drept s'esi aleagá locul in ordinea clasificArei la
examenul de capacitate.
Examenele de capacitate, tinute In. sesiunile din Decemvrie
1924 si Iunie 1925, au dat rezultatele cele mai bune, epurind
magistratura de elementele ne,pregátite ce s'au strecurat In
instantele judeatoresti, In timpul rázboiului, In urma supri-
márii examenului de capacitate si a altor conditiuni esentiale
din legik anterioare.
In urma acestor examene, in cursul anului 1925, au fost nu-
miti 299 judecátori inamovibili, cu examen de capacitate, care
exige cunoqtinfa tuturor legiuirilor aplicabile pe intreg teritoriul
leirii §i s'a format o pepinierá de 187 supleanti, substituti
ajutori de judecátori, cu examen de capacitate, cari devin ju-
decátori la implinirea stagiului de trei ani lute() instan tá jude-
cátoreascá.
Examenele continurt In fiecare an, in douá sesiuni, Decemvrie
si hulk, iar cadrele de recrutare a judecátorilor sunt continup
reinoite. In fiecare sesiune sunt chemati la examen tare 400
si 500 supleanti, substituti i ajutori de judeatori. In sesiun-
ilea de Decemvrie 1924 s'au prezentat la examen 428 si au reusit
254, iar In sesiunca Iunie 1925 s'au prezentat 367 si au reusit
269.
Pentru a inlesni prepararea magistratilor pentru aceste
examene, pe lângá traducerea tuturor legilor aplicabile In
provinciile alipite, Ministerul de justitie a dispus Intocmirea
lucrárilor de drept civil comparat, drept comercial comparat
procedura civil. comparatá.
Inaintárile dela judecátor la gradele de presedinti si prim-
presedinti de tribunal, consilieri de curte de apel si consilieri
de curte de c,asatie, se fac toate pe baza listelor de prezentare
intocmite de Adunárile generale ale curtilor de apel, pentru
magistratii páná la gradul de consilier de curte de apel si pe
baza listei de prezentare a curtii de casalie, pentru inaintarile
de consilier la aceastri curte.
Recomandarea dupsa' aceste liste se face de Consiliul supe-
rior al magistraturii, care este expresiunea reará a magistra-
turii, cuprinzand pe toti presedintii curtii de casatie si pe toti
prim-presedintii curtilor de apel din
Numirea este obligatorie pentru Ministrul justitiei, cand
este fácutá de Consiliu de trei ori succesiv asupra uneia
aceleeas persoane.
Actiunea disciplinará se exercitá inaintea comisiunilor
disciplinare de pe lângä curtile de apel i curtea de casatie i sunt
compuse exclusiv din magistrati superiori, consilieri de curte
de apel i consilieri de curte de casatie.
Comisiunile disciplinare pentru judeditori, functioneazá pe

www.dacoromanica.ro
18

lfingA fiecare curte de apel, iar pentru ceilatti magistrati, dela

presedinte de tribunal In sus, numai pe lângA curtea de casatie.
* *

Tratamentul magistratilor in decursul acestor patru ani a

fost sporit progresiv pAn6 la un procent de 334%, fatà de cele
dela 1921.
La aceasta se mai adaug4 Inaint6rile pe loe, admise pentru
judeatorii de judeatorii, judeatorii de instructie i membrii
parchetului, precum i fndemnizatiile pentru robe, admise in
deosebi pentru consilierii de Curti i asesorii delegati la Curtile
cu jurati, la cari legea prevede obligativitatea uniformei.
Legea de organizare judecAtoreasc6 mai prevede, pentru
completarea tratamentului de care trebuie sA se bucure ma-
gistratiisupusi la un regim special de incompatibilitáti-
gradatiunile trienale cari, duph.' cererea ministerului de finante,
au J'Amas sA fie prevAzute in legea pentru armo nizarea salariilor,
In sistamul de gradatiuni ce se proiecteazU pentru toti functie-
narii publici. In salarizarea acestor functionari, a fost decis
ca magistratii sA beneficieze de un procent superior celorlalte
categoril de functionari.
* *

Noua lege de organizare judecRoreascA, luând ca bazA sta-

tutul functionarilor publici, a prevAzut conditiunile speciale
de numire, fnaintare i disciplinà a functionarilor judeatoresti
In special a ajutorilor de gref5, si a grefierilor, cArora le si
dA posibilitatea de a inainfa pánäla gradul de prim-grefieri,
fiind asimilati, In progresiunea ierarhicA, de la tribunal pan'ala
Malta curte de casatie, cu magistratii dela gradul de judeator
de tribunal pansäla gradul de consilier de curte de apel.
Tratamentul functionarilor judecItoresti a urmat, In decursul
anilor 1922-1926, progresiunea sporurilor salariilor tuturor ce-
lorlalti ai Statului, pe un procent de 260% Uta' de
salariile_din 1921.
* *

In vederea organizArii instantelor judectitoresti, potrivit ne-

cesit4ilor justitiabililor i necesitAtilor actuale ale justitiei,
chemat6 a solutionh afaceri in restan-pi din timpul rAzboiului
si din primii ani dupA Unire, noua lege de organizare judecho-
reaseä s'a preocupat sá determine, potrivit acestor necesit5.ti,
instanfele judeccetore§ti, circumscripfille lor, organizarea lor in-
terioaret, compunerea completelor procedura de judecatil.
A. In ce priveste determinarea instan felor judectitorl,yi, noua
lege de organizare judecMorease6 a creiat :

www.dacoromanica.ro
 19

Curtea de apel din Brapv §i o secfiune noud la Curtea de

apel din Cernduli.
A mentinut Curtea de apel din Tg.-Mures, cu o sectiune si a
dat o organizare unitarä tuturor celorlalte Curti, dupä tipul
curtilor de apel din vechiul regat.
Tribunalele din Fdgdraq, Rädäufi, Storojinel, Cdinpulung
(din Bucovina), Oravila, dupà ce, prin legea din 4 Mai 1923 re-
infiintase tribunalele Sft. Gheorghe, Miercurea Ciucului si Si-
ghipara.
Astrai nu este judet dii tarà care sä: nu aib6 tribuna/ul lui.
JudecAtoriile : Intorsätura Buzäului ruralä, Arpasul de jos,
Satulung ruralä, Seica Mare rura14, Vicovul de sus rurani, Drir-
mgnesti rurala, Ilieti ruralà, Zlatna ruralà, Rosia de Amaradia
ruralti, Turcende-sus ruralA, Cudalbi rura14, Foltesti rural§,
Independenta rura14, MAräsesti mix.% Tulnici ruralà, Sanisesti
ruralä, Ungheni-Thrg ruralä, gält6testi ruralA, Tulghes ruralA,
Porcesti ruraI4, Solesti ruralA, Beliu ruralà, Dragomiresti ru-
ra16, Biscad ruraIrt, Copalnic Mänästur ruralä, Moldova-Nourt
ruralä, Resita-Montanä rura14, Timisoara ruralá, Iernut ruralrt,
duprt ce, prin legea din 4 Mai 1923 se creiase judecAtoriile Ocland,
Crasna, Cincu Marc, Aita-Mare si Nadlag.
Legea de organizare judecä'toreasc5., adoptfind tipul judea-
toriei cu judecgor unic din vechiul regat, care este mai la In-
demAna justit;abililor si mai put7n constisitoare, a determinat
creiarea unor astfel de judccritorii In Ardeal, und( xistà o ju-
decnorie la 45.000 locuitori. pe când In vechiul regat este
o judea.torie la 19.000 loeuitori.
Circurnscripliile curtilor de apel au fost statornicite, fri-
c4nd abstractiune de vechile hotare, tinându-se searaa exclusiv
de interesele justitiabililor i acele ale unificArei. Astfel judetele
Dorohoi i Hotin au trecut In circumscript'a curtii de Cernäuti,
dupà cum judechtoria Bälti a trecut la Curtea de Iasi, iar Is-
mailul i Cahulul la cea de Galati.
Circumscriptia tribunalelor a rämas circumscriptia judetului,
Cu repdinta in capitaia respectivä.
Circumscriptiile tribunalelor ca i acele ale judecä'toriilor au
fost determinate tinandu-se seama de noua lege administra-.
tivA.
Compunerea completelor, pentru inlesnirea judearilor
lichidarea instantelor din trecut, a fost statornicitä astfel :
La curtile de apel completul de trei, iar la tribunale judeciftorul
unic, ceeace dà posibilitatea formArii a douá complete, cari
judece concomitent sau succesiv, cu posibilitatea judec6tilor
de dimineatA.
Completul de cinci la curtile de apel i completul de doi
la tribunale, n'a fost rezervat de cAt In materie de recursuri
de contencios administrativ.

www.dacoromanica.ro
20

lAng4 aceitsta, tinandu-se seamAcri s'au infiintat seetiuni

noui la tribunalele cari au invederat o dezvoltare dttpii rAzboid,
s'au creiat judecdtorii titidari §it in fine, s'au sporit pad la 50.000
lei competen fa judectdoriilor. Astfel actiunea de inlesnire oi de
accelerare a judeatilor a fost ajutatA i prin legea de organi-
zare jUdecgtoreasert.
D. Procedura de judecald, prin legea dela 18 Mai 1925, a fost
unificatl in materie civiirt i comercial 6 simplificatA oi sustras6
spiritului de trAgänire i icansd.
S'a introdus procedura scrig i edirrta preliminark pentru
pregUirea procesului oi s'ad suprimat amAnkile oicanatorii.
S'a suprimat apelul nominal dela inceputul oedintelor ; s'au limitat
amankile cerute de comun acord; s'a dispus luarea termenelor
iii cunootintà, clupA prima citate ; s'a stabilit cä prezenta pktii
In instauta acoperà once viciu de procedurA ; s'a prescris des-
pAgubirea realà a cheltuielilor de judecatA ; s'a prevAzutca pro-
centele legal sa se calculeze dupA scontul BAncii Nationale
sporit cu 2% In materie civilA i cu 4°/e in materie comercialà;
s'a redus termenul de recurs oi termenul de apel ; s'a suprimat
opozitia i scara de mAsuri pentru aducerea martorilor.
* *

Spre completarea unificànii i reorganizkii judec 'At oreoti, s'a

adoptat de Corpurile legiuitoare oi s'a pus in aplicare, proiectul
de organizare a Inaltei Cur fi de Casa fie qi Justifie §i a Contencio-
sului Administrativ, ale ckei dispozitiuni esentiale sunt
Sporirea numkului de consilieri pAn5. la 14 de fiecare
sectie, pentru a da posibilitatea formkii a douA complete de
eke 7 eonsilieri, in vederea inlesnirei judec4ilor i unificarea
judeatilor cu suprimarea completului ardelenesc" ;
Simplificarea procedurei recursului ;
Determinarea procedurei In judecata constitutionalitAtii
legilor, potrivit art. 103 din Constitutie ;
Statornicirea competintei instantelor judeckoreoti in ma-
terie de contencios administrativ, organizandu-se procedura la
indemfina justitiabililor, potrivit art. 107 din Constitutie.
Actele de autoritate ale administratiilor locale, sunt de com-
petinta tribunalelor, cu recurs in Casatie ; iar actele de autori-
tate ale administratiilor regionale i centrale, sunt de compe-
tinta curtilor de apel, deasemenea cu recurs in Casatie.
Spre deosebire de situatia de azi, Contenciosul Administrativ
a fost organizat cu un grad de jurisdictiune i cu recurs in Casatie.
* *
Aplicatiunea notaii organizatiuni judeea'toreoti, a condus la
constatarea, in bugetultministerului de justitie, pe exercitiul 1926,

www.dacoromanica.ro
 21

a nnut spor de venituri de 37.430.000 lei, care acoperä In

tott/I cheltuielile nouilor creatiuni.
h/ decurSUI acestor patru ani bugetul ministerului de kistitie
a urmat scard progresiva de mal jos :
Venituri Cheltuieli

1922
1923
. .... 15.810.000
. 16.410.000 . 219.000.000
. . .
(9 luni) 243.000.000
1924
1925
.. .. 55.580.000
. .
. .
54.470.000
. 425.500.000
. . .
512.000.000
1926
.
. .. 91.900.000
.
.
.
.
. . .
648.800.000
. . .

Din aceste bugete si cu un mic ajutor din excedente, s'a putut

termina palatul justillei din /a§i,Inceput dcum 20 de ani si o
aripä din palatul justitiei din Galafi, Inceput tot cam de atata
timp, si In care se va putca strainutà In curänd Curtea de Apel.
Datorita initiativelor locale, s'a pus piatra fundamentala
palatelor de justitie din Ploiesti Si Targoviste.
* * *

O alta consecintá a unificárii organizarii judecatoresti, a

fost desfiintarea directoratelor si serviciilor regionale ale justi-
tiei, precum au fost directoratul justiliei din Cluj qi serviciile
de contabilitate din Cerndufi qi Chiqintiu.
Titlurile si gradele de sub legiuirile sträine, au fost suprimate,
asa ca astazi pretutindeni, dela un capa la celalalt al tarii, jus-
titid se distribuie In instante judecatoresti, avand o organizare
si o compunere imitara de ljudecatori inamovibili, numiti si
inaintati pe aceleasi baze.
* * *

In ce priveste celelalte seivicii din ministerul de justitie,

carui lege de organizare este deasemenea pregatita, tinem sa
mentionäm curmarea abuzurilor dela directiunea generalei a
lnchisorilor §i intensificarea muncii In toate atelierele peniten-
ciare, aducand pe exercitiul anului bugetar 1926 un spor de
venituri de aproximativ 14 milioane.
La aceasta contribuie, pe langa creiarea capitalului de rul-
ment si Inzestrarea atelierelor cu masinile si instrumentele
necesare, si legea din 10 Iunie 1924, pentru abrogarea legii de
suspendarea executtirii pedepselor cu inchisoare corectionalti, care
punea munca detinutilor In servicial particularilor, rara nici
un profit material si fara nici o influenta asupra pedepsei, dand,
In schimb, loc la numeroase evadrtri si recidive.

www.dacoromanica.ro
22

Eliminând primii doui ani, 1922 §i 1923, cfind directiunea

general6 a fnchisorilor era inc4 condus4 de un director general
abuziv, care a fost trimis fnaintea autoritAtii judec4tore§ti,
inzestrAtile realizate de directiunea generalA a Inchisorilor, In
decursul anilor 1924 *i 1925, au fost urmaloarele
Inzestriíri Venituri

1924: 1.813.004,53
1925: 25.51'1.063, 15.920.626,92

In decursul acestor patru ani M. S. Regele a dat urmAtoarele

decrete de amnistie :
decretul No. 2469 din 4 Iunie 1922, cu prilejul cAsAtoriei
A. S. R. Principesa Maria §i decretul No. 4314 din 14 Octomvrie
1922, cu prilejul fncoronkii Majestalilor lor ;
legea din 10 Martie 1925, pentru amnistierea delictelor
silvice s'avax§ite de locuitorii din tara Motilor, In intervalul dela
2 Noemvrie 1918 panA la 31 August 1924, data comemorkii
centenarului lui Avram Iancu.

IV. MASURI LEGISLATIVE DE ORDINE SI

SIGURANTÀ

Legea din 18 Deeemvrie 1925, privitoare la infracliunile

noui contra 1ini0ei publice" i legea din 19 Decemvrie 1925,
privitoare la reglementarea portului §i vdnztirei melor", de-
terminate de interesele superioare ale ordinei i sigurantei Sta-
tului, au urmkit doug scopuri principale : a) de a pune Statul In
mbura s6 se apere fnpotriva actiunei comuniste i b) de a eu-
noa§te locuitorii fnacmati clandestin i pu§i In serviciul acelei
actiuni.

www.dacoromanica.ro
 LEGI
PROPUSE DE MINISTERUL JUSTITIEI $1 VOTATE DE CORPURILE
23

LEGIUITOARE, DELA 1922-1925.

_
1 .---2
DATA
OBIECTUL LEOII 0-- to
'4 11 Anul Luna . c5
Observatii
q.,
-a

ANUL 1922
Prelungirea contractelor de 1nchi-
riere 1910 :222 Apr. 13
ANUL 1923
Organizarea i unifIcarea Corpu-
lui de avocati 610 1923 Fevr. 19
Majorarea tifiei amenzilor judecA-
torelti 0 modul IncasArii lor 1256 1923 Mart. 24
Preiung. contracte/or de Inchiriere 1618 1923 Apr. 5
Relnfiintarea tribunalelor 8f. Gheor-
ghe, Miercurea Ciucului, Sighi-
loara li a judecAtoriilor Ocland,
Crasna,Ciucu Mare, Aita Mare
§i Nadlag 2060 1923 Mai 4
Acordarea unui termen de gratie
In obligatiuni In moneda cu
valuta superioara 2356 1923 14
Regularea platii datoriilor particu-
lare stipulate in moneda cu va-
luta superioara 2711 1923 lunie 2
Interpretarea art. 13 al. L comb.
cu art. 6 al. a din legea pri-
vitoare la regularea plAtilor
datoriilor par ticulare In mo-
nedA cu valutA superioarA . . 6019 1923 Dec. 14
Moclificarea compunezii completului
de judecatA la tribunalele din
Transilvania 3115 1923 lunie 15
Constatarea mortii prezumate a
celor dispAruti In timpul rAz-
boiului, precum qi regularea
situatiei juridice a patrimo-
niilor 0 a urmalilor lor . . 5876 1923 Dec. 14
ANUL 1924
Persoane juridice 452 1924 Fevr. 5
Dobandirea O. pierderea nationali-
tätii romane 724 1924 ,, 23
Aplicarea dispozitiunilor legii asu-
pra regularii platii datoriilor In
valuta superioara li celor con-
tractate Cu creditorii francezi . 1060 1924 Mart. 19
Termene de gratie in obligatiuni f1061 1924 19
In monede cu valuta superioara 12285 1924 Iulie 1
Ratificarea decretelor-legi . . . 1151 1924 Mart. 26
Regimul exceptional al raporturilor
dintre proprietari li chiriali . 1160 1924 26
Despartenia de casatorie in Bucovina 1157 1924 26

www.dacoromanica.ro
24

. a
DATA
OBIECTUL LEO!! z0111 Anul Luna g Observatil

Unificarea majoritátii civile la a ani 1343 1924 Apr. 6

Abrogares legii de suspendare a
executarii pedepselor cu
soare corectionala 1859 1924 Iunie 10
Unificarea unor dispozitiuni din
legea organizArii judecatoresti,
privitoare la Ministerul Pubiic,
la numiri, InaintAri i disciplina 2108 1924 24
Infractiuni neintentionate, slvar§ite
de functionarii C. F. R. . . . 2299 1924 Iulie
Modificarea competintei judecato-
riilor de ocoale din Basarabia . 2298 1924 4
Infractiuni contra liniltei publica 4100 1924 Dec. 18
Reglementarea portului §i vanzarii
armelor 4109 1924 19
ANUL 1925
Acordarea termenelor de gratie In 14229 1924 29
obligatiuni In moneda cu valuta 11435 1925 Mai 7
super-mara
Modificarea art. 2 din legea acor-
dnrii termenelor de gratie . . 2039 1925 Iunie 17
Modificarea art. 36 din legea orga-
nizarii judecdt.(Curtea cu jurati) 3910 1925 Noem. 29
Ratificaren acordului Incheiat cu datorii pastaban
rizboiolai
creditorii elvetieni 67 1925 Ian. 13 Morfi arderioars
Idem 1640 4926 Mai 19 rrabaului
Organizarea qi functionarea Con-
silmlui legislativ . . . . 738 1925 Fevr. 25
Suprimarea functiunilor de Minister
public pe langa judecatorfile
din circumscriptiile Curtilor de
apel din Cluj, Oradia -Mare, Ti-
inisoara,Tg.-Muresi Cernauti 930 1925 Mart. 10
Ratificarea acordului Incheiat cu
creditorii englezi 933 1925 10
Ratificarea acordului Incheiat cu
creditorii 934 1925 10 datorii posterioare
Ratiticarea acordului Incheiat cu tiaboiolui
daiorit antaioan
creditorii italieni . . 2092 1926 Iunie 17 rizboiului
Permanentizarea functionarii Curti-
lor cu jurati. . .. 1076
Unificarea dispozitiunilor din legea
1925 Mart. 24
deorganizare judecatoreasca,
privitoare la circumscriptii,
compunerea i functionarea
instantelorjudecatoreqti, precum
qi la corpul de portlrei . . . 1207 1925 Apr. 1
Adaugirea u nor al in iate la art. 323 din
legea organizarii judecatorqd 1743 1925 Mai 29
Accelerarea judecAtilor 1602 1925 , 18
Ratificares conventiei lncheiati cu
creditorii belgieni 2030 1925 lunie 17

www.dacoromanica.ro
INSTR UCTIUNEA PUBLICA

www.dacoromanica.ro
INSTRUCTIUNEA PUBLICA
Convins de marea 1nsemnàtate pe care o are cultura In ridi-
carea unui popor, guvernul liberal a dat toatà atentiunea ce se
cuvenea diferitelor ramuri ale fnvätämântului public.
in expunerea de mai jos vom indica normele dupil c,are
s'a condus Ministerul Instructiunei, In perioada 1922 1926,
principiile de cari el s'a c5.15.uzit, §i Mäsurile pe cari le-a luat
pentru a obtine rezultatele ce vom arAta :

I. INVATAMINTUL PRIMAR
1922-1926

Plecând dela notiunea ea' fntregirea neam.ului, obtinutä cu

atatea sacrificii, cu atatea jertfe, cere din partea noasträ con-
solidarea tàrìi, Inteun timp cat se poate mai scurt §i Intr'un
mod cat se poate mai radical, §i, tinand seamA §i de faptul cä
consolidarea unui neam §i a unei täri se obtine fnainte ae toate
prin räganairea culturii In pä'turile cele mai adAnci ale popo-
rului ì prin chema-ea la luminä §i la nou'ä vieatà a elementelor
cari formeaz4 temelia acestei läri, prima reformä pe care am
aaus-o Inaintea Parlamentului a fost Legea Invätämântului
primar §i normal-primar.
1. LEGEA INVATAMANTULUI PRIMARAI
NORMAL-PRIMAR.
Aceastä lege, promulgatä. la 24 lidie 1924, formeazä temelia
Intregului nostru organism §colar. Infäptulrea ei,In urma marelui
räzboiu i Intregirei neamului, era o necesitate absoluta'.
Ea era cerutà nu numai de nevoia de a rbpandl cat mai
repede §i cat mai profund cultura In pätura de jos a poporului
uostru, dar §i de faptul cA neamul românesc, träind atatea

www.dacoromanica.ro
28

veacuri sub sal:411W straine, a fost supus unor influente

culturale deosebite, cari au lasat urme adanci In structura
noastra sufleteasca si au creiat conditiuni de vieata, cari au
sThbit constiint.a nationala.
Cele patru tipuri de scoli de altadata, cu tendinte i aspi-
ratiuni deosebite, trebuiau unific,ate, pentruca prin aceasta unifi-
care culturala sá producem unificarea sufleteasca a intregului
neam., indreptat, catre acelas tel, Care aceleasi nazuinte, care
acelas ideal.
In afara de raspandirea culturii In patura profunda a popo-
rului i In afar% de unificarea invatämantului, cerute aman-
douà de nevoia consolidarii tarn, lege,a invatamiintului primar
mai trebuie sa corespunda i necesitatii de a transforma inva-
tamantul popular, in raport cu cerintele actuale 1 cu achizi-
tiunile pedagogiei moderne.
RtispIndirea culturit, unificarea inveifeunemtului §i transfor-
marea lui, iata cele trei rezultate pe cari am cautat .sa le ob-
tinem prin legea Invatamântului primar, votata anul trecut.
Obligativitatea invatiimantului.
Marele razboiu, care a adus cu el de.mocratizarea profunda
a popoarelor, a creiat, desigur, populatiunii noastre rurale o
altà situatie decat aceea dinainte de 1916. Votul obstesc
Improprietarirea satenilor au transformat, deasemenea, sta-
rea materiala i morala a acestei populatiuni. Aceasta stare
de lucruri cerca deci imperios ca massele populare sa fie cul-
tivate, sa fie luminate i aceasta, inteun timp cat mai scurt
intr'un mod cat mai profund.
Era, prin urmare, o necesitate absoluta ca sá facem, cu tin
ceas mai de vreme sá inceteze rusinea analfabetismului, care
punea tara noastra In randul celor mai inapoiate tari din a-
ceasta parte a lumii.
Dupa statisticile publicate In expunerea de motive a pro-
iectului de lege pentru invatamantul primar, am aratat cá nu-
märul analfabetilor, In cele patru tinuturi, cari formeaza astazi
Romania Mare, era, inainte de ra'Zboiu, urmatorul :
In Basarabia 94%;
In Bucovina 60%;
In Ardeal 40%; lar
In Vechiul Regat 43%.
lar din numarul total al copiilor In \Tama de scoala, numarul
celor inscrisi In colile primare era urmatorul la venina
noastra, acum patru ani, in 1922:

www.dacoromanica.ro
 Copii Copii Copii ratnasi
stA de qcoali inscriqi afail din F..
In Basarabia 398.695 136.172 262.523
In Bucovina . 108.498 104.301 4.197
In Ardeal 679.240 457.567 221.873
In Vechiul Begat . 1.355.031 834.472 520.559
Total . . . 2.541.464 1.532.312 1.009.152

Din acest tablou reiese ca, din cauza aplicarii in mod defec-
tuos, in Vechiul Regat, a obligativitätii Invätämantului si In
special din lipsa de localuri de scoli si de Invättitoi i (In Basa-
rabia, In Ardeal si fn VechiulRegat), din 2.541.464 copii In varsta
de a merge la scoala primara, nu mergeau In 1922, dealt
1.532.312; iar restul de 1.009.152 de copii ramOneau fara stiinta
de carte. La acest numar se mai adauga i marea massa a co-
piilor cari, dei fnscrisi la scoala, sub diferite pretexte nu ur-
mau regulat. Adaugand si pe acEstia la numärul celor cari nu
se puteau Inscrie, ajungem la proportia cá mai mult de jum5-
tate din copiii In vOrsta de scoa15, In 1922, nu urmau
cursurile.
Starea aceasta de lucruri, foarte Ingrijitoare, ne-a facut ca,
prin legea fnvatilmântului primar, s5 luarn m5.suri riguroase
In ceeace priveste obligativitatea Invatamantului ; obligati-
vitate pe care nu am limitat-o numai la invatamânt primar pro-
priu zis, adica la copiii dela 7-12 ani, cum era fnainte de raz-
boiu, ci, tinand seama de Decretul Lege facut de noi in 1919
si de faptul ca fnvatamAntul adultilor nu exista organizat prin
lege si nici nu se aplica prin noun lege a Invatamantului am
fntins obligativitatea atat In jos, OM la etatea de 5 ani, cat
In sus, pana la eLatea de 18 ani. Si, pentru a face aceasta
obligativitate eficace, am prevazut pedepse foarte aspre pen-
tru acei cari, necunoscandu-si interesul, nu-si trimit copiii
la scoala.
Gratie dispozitinnilor prevazute in lege, In ceeace priveste
obligativitatea fnvatamantului, numai In primul an al aplicarii
legii, In 1925, am avut un surplus de populatiune .colara,
care a Intrecut toate asteptarile. In primul an, numdrul copiilor
cari au urmat §coala primara', a zrescut cu peste 560.000; iar
numdrul adulfilor s'a urcat dela 1800, all era inainte, la peste
730.000 in primul cm.
Daca se va urma In mod sistematic, aplicand dispozi-
tiunile salutare ale legii i daca, In acelas timp, avântul luat
In ultimii ani, In ceeace priveste constructia de noui localuri
de scoli, se va continua, suntem convinsi cä in 5-6 ani nu
va mai ramane nici un copil in varsta de scoala, care sa nu

www.dacoromanica.ro
30

stie carte ; iar rusinea analfabetisrhului va dispare ca un vis

urit.
Pentru a se obtine acest rezultat satisfácätor, nu a fost, de-
sigur, suficientá numai aplicarea legii invátámAntului, ci a tre-
buit s inmultim numárul posturilor de invátátori, construind
scoli noui i s'A producem noui invátätori.
Dela 1922 pAn'A astázi am infiintat in termen mediu, aproape
cAte 2000 de noui posturi de invátátori pe an, asa Meat, dela
25.000 posturi de invátátori cAte erau in 1922, am ajuns astázi
la peste 37.000 de posturi ; iar numárui co1ilor, In acesti 4 ani,
a crescut dela 12.000, la peste 23.000.
Din tabloul de mai jos, se poate vedea cum a crescut nu-
márul scolilor i numárul invátátorilor, in acesti din urmil
4 ani :
Numärul co1i1or Numärul invatà-
primare torilor
1921-22 1925-26 1921-22 1925-26
In Basarabia 1.564 4.320 2.938 6.736
In Bucovina "512 580 2:056 2.475
In Ardeal 3.424 6.157 5.022 8.735
In Vechiu Begat . 6.508 12.000 13.676 18.730
Maestri... 1091
Total 12.008 23.057 23.692 37 767

Numdrul 5colilor aproape s'a indoil, iar mundrui posturilor.

s'a urca! cu 14.000, in ace§ti !minx ani din tuna

Unifiearea invfitrunA n Willi primar.

Un alt punct important pe care ilrezolvá legea invátámAntului

primar, votatä anul trecut, este unificarea invátámAntului de pe
intreg teritoriul RomAniei de astázi.
Dupá cum am arátat, erA o necesitate absolutá ca aceastá
unificare sá se facá cu o zi mai devreme, cáci scoala in prima
linie, trebuie sáinchegeunitatea sufleteascá a tuturor RomA.nilor.
Ea trebuie sá trezeascá constiinta nationalá, la cultura si viata
romAneascá i s'A sporeascä puterile de viatá si de rezistentil
ale neamului, la toate asalturile din afará i dinl'Auntru, asigurAnd
astfel tráinicia stápAnirii noastre in nouile granite ale RomAniei.
Prin organizarea unui singur tip de scoalá primará, pentru
toti cetátenii de pe teritoriul RomAniei Mari si pentru toate
clasele sociale, se obtine rezultatul dorit. Noua lege a invátii-
mAntului primar indeplineste pedeantregul aceastá necesitate.

www.dacoromanica.ro
 31

Transformarea invAtAmântului primar.

Noua lege a Invatamantului primar, pe Muga scopul de a
raspandi cultura In massele mari ale poporului §i de a unifica
sufletul acestui popor, despartit ataca veacuri prin vitregia
vremurilor, mai are §i menirea de a organiza Invátamantul
nostru pe baze noui, In conformitate cu cerintele pedagogice
moderne §i cu nevoile poporului nostru.
Dupa rázboiu toata lumea a recunoscut ca §coala primara
cu patru ani nu mai corespunde cerintelor actuale ale popoarelor
deaceea am cautat §i noi In aceasta lege sa ridicam nivelul
Invatamantului primar, sporind anii dela 4 la 7.
Aceasta prelungire a Invatamantului primar, era absolut ne-
cesará copiilor cari, ne mai mergand, dupa cei patru ani ai §coalei
primare, Intr'o §coala mai superioara, uitau cu totul ceeace
Invatau In §coala, pana la fncorporarea lor In arman.
Pentru a da deci un Invatarnânt mai complet §i, In acela§ timp,
pentru a apropia §coala de vieata practica, s'a fnmultit numarul
anilor §colii primare fncá trei. In ace§ti trei ani din urma,
pe Muga fnvatamântul de completare teoretica, copilului i se
da un Inv5.-PmAnt aplicat, In raport cu regiunea In care trae§te
§i In conformitate cu nevoile vietii lui.
Programele s'au alcatuit de o comisiune numeroasa de spe-
ciali§ti §i, dupa ce au fost discutate de Consiliul General al In-
vatImantului §i de Consiliul Permanent, au tost publicate §i
aplicate.
In primul an al aplicárii legii fnv'atilmântului primar, gratie
dispozitiunilor preväzute pentru cei trei ani superiori ai §colii pri-
mare, s'au infiinfat in intreaga farei peste 2.000 de ateliere, Cu
meserii deosebite. Expozitiile, pe cari §colile primare le-au facut
anul trecut In toate judetele, a fost proba cea mai evidenta a
progreselor fácute din punctul de vedere al fnvatamantului
aplicat, de catre elevii acestor §coli, In urma punerii In aplicare
a legii.
$eolile de adulti.
Tot prin aceasta lege s'au organizat colile i cursurile de
adulti, §coli cari pana ad i nu existau. Numai In primul an,
gratie obligativitatii prevazuta In lege, numarul adultilor a
fost de peste 730.000.
$eolile pentru eopii anormali sunt deasemenea organizate
prin aceasta lege §i prin regulamentul ei de aplicare.
Gradatia a V-a §i gradatia de merit a inviitiltorilor. In De-
cretul-Lege din 1919 se prevazuse o gradatie de merit pentru
Invatatori. Prin legea actuara' s'a legiferat acordarea acestei

www.dacoromanica.ro
32

gradatii, precum si a gradatiei a V-a pentru invätátorii cari au

25 de ani de functionare In invätárnánt.
Creiare,a zonei cultural°. Pentru a intensifid inAtämäntul In
anumite teritorii ale tärii, s'a prevázut In lege ca toti invä. 'tá'torii
cad ies din scoalele normale, sä fad un stagiu in aceste teritorii.
Rezultatele, dupá un an de aplicare a legii, sunt din cele mai im-
bucurAtoare, cáci numai inteun singur an am putut trimite
peste 3.000 de invätältori in zona dela granitá i indoi numärul
invátátorilor din Basarabia.
Organizarea seolilor normale.
Scoala normalä, fall de care nu se poate desvoItà i completa
scoala primarä, s'a organizat pe alte baze,prin noua lege a invá-
támântului primar si normal primar. Numärul anilor s'a mä'rit
la 7; programele s'au modificat,dändu-st o deosebitá importantá
invätämäntului practic i educatiunii fizice, una necesarä sànä-
tàtii elevilor, iar cealaltä utilà progreselor victii practice a satelor.
Primele trei clase normale, clase de culturà genera% cores-
pund celor trei clase din gimnaziu ; iar cele patru clase superioare
sunt clase de culturá profesionarä.
S'a dutat prin aceastá lege, ca prin organizatiunea scoalei
normale, aceasta scoala normarä sá devinä o institirtiune de
pregätire profesionalä, de selectionare a sufletelor si de dezvoltare
a constiintei nationale, pe cari invátátorii trebuie sä le cultive,
la rändul lor, In scoala primarà.
Scoala normalá trebuie sà formeze invátá'tori, cari, pe 15.ngä
stiintä sit metode inlesnitoare sà duc'ä in scolile primare i in
satele in cari Ii vor dezvoltà activitatea lor, principiile unei
educatiuni moi ale si nationale.
Regulamentul Invalfimantului primar §i normal primar al Statului.
Pentru punerea in aplicare a legii Invátámantului primar si
normal primar, era nevoie de un regulament amänunVt, care sä
dea indicatiunile necesare la aplicalea chestiunilor de principiu
stabilite prin lege.
Prin acest regulament s'a dutat sá se trateze cAt mai pe larg
toate chestiunile, asa indt aplicarea legii nu va intämpinà
nici o dificultate.
In rezumat, legea invátámäntul ti primar si -normal primar
pune Invátámântul nostru popular, pe alte baze corespunzAtoare
cerintelor vremurilor noui in care ti àim. Aplicatá In mod con-
stiincios si de ol gane competente i doritoare de progres, legea
invátámântului primar va transformä desigur Iara noastrá,
Wind sä disparà analfabetismul si va deschide poporului nostru
o è ä nouà de progres si de civilizatie.

www.dacoromanica.ro
 33

2. CLADIRILE DE 5, COALE PRIMARE $1 DE *COALE

X01111ALE, DE LA 1922-1926.
a) Cladicile de ,teoale priman..
Inain te de rrtzboiu se filme, desigttr, In Vechiul Rogai, o mare
sfortare, de aire Casa Scoalelor, pentm cládirca volilor primare.
Casa Seoalelor a Inceput clädirile scolare la 1897 si dele a-
ceastä datä Oil la intralea noasträ In rrtzboitt, se clädise 2995
de localuri de voli, Cu 3990 de srtli i aproape 1200 locuinte
pentru
In timpul ràzboiului Insrt, o mare parte din aceste localuri
au fost, unele deteriora te, alivie ruinate camplet, asa teca
mai mult de jumrttate din localurile construite de Casa Scoa-
lelor, precurn si din cele donate, satt construite de judete sau
cornune, nu mai puteau functiona. Un mare numär de elevi
erau deci pusi in imposibilitate de a urma scoala din cauza
lipsei de local. S'att Inchiriat atunci, cum s'au tnchiriat de altfel
Inainte de räsboiu, diferite clädiri, ca sá seiveascil. drept
A.ceste cládiri Insà erau neincäpätoare, igrasioase, construite
in conditittni defectuoase i Invätilmántul devenia din ce In
ee mai'precar in astfel de localuri, lipsite de cele mai elementare
condilitini de higienä.
Era nevoie deci sil Sc lita o libare sfot tare pen ti u a se remedia
aceastä stare de plâns, în care se gäsia Invätämänlitl nostru, din
punctul de vedere al constructiilor volare.
Situatiunea financiará fiind foarte grea la Inceputul anului
1922, Statul nu putea dispune de sumele pe cari constructia
reparatia acestor cládiri le-ar fi cenit. Am frtcut apel aluna
la initiativa particularä, spre a da Statului sprijinul pentrit
silvärsirea acestei opere de luminare a poporuliti. In consfritui-
rile avute cu prefectii i cit organele de control volar, stabilin-
du-se plamil de lucru, s'a Inceput In toate judetele din Vechitil
Regat, In primävara anului 1922, si s'a continuat apoi In 192.3,
1924 si 1925 o actiune euergicrt pentru reparatea tuturor clri-
dirilor de scoli, precum i pentru ridicrui de notti localuri vo-
lare. Apelul adresat täränimei a avut un räsunet neasteptat si
a (tal rezultate admirabile. Pretutindeni populatiunea ruralä
s'a ridicat cu un m'iba nebänuit si, din obolul i munca ei, a
clrldit, In toate unghiurile Oca noui locasuri de cultual natio-
cari rämäne pentru totcleauna märturia vie a dorit0
poporului de a se lamina, de a deschide ocliii la o noult viatá.
Indrumatä i Incurajatá de prefectii judetelor, cari att Inteles
marea lor menice penicit ridicarea poporului prin culturrt,
änimea nit s'a da!, îa llíturi del nici o jerifil si, in patru ani,
s'an repara lacte §colile §i s'au clddit qi reparat radical peste 7500
localuri de §coli, cu mii de locuinfe pentru diriginfi.
Cu-mic cu mare, copii i briti Alti, au socotit ca o datorie sfäntil

www.dacoromanica.ro
34

clAdirea scolii; dupg cum ceibogati de odinioarg dAdeau obolul

lor pentru bisericg., asa cei sAraci de astAzi au dat obolul lor
pentru scoalg.
InvAtAtorii, in capul mi§cArii, si-au indeplinit rolul de ade-
v'Arati apostoll ai lurningrii poporului, indemnand tArAnimea
la toate sacrificiile pentru clAdirea scolilor. Prefectii, impreung
Cu organele de control (inspectori, revizori scolari), mergand din
sat in sat, i-au povAtuit §i au organizat actiunea.'
Prin puterea de a convinge si a asocia pe toti oamenii de bine,
la opera de culturg a masselor poporului ; prin sthruinta §i
energia cu cari au urmgrit executarea ei, toti factorii adminis-
trativi prefecti, administratori de plasA, primari, invAtAtori,
comitete §colare, inspectori si revizori §colari, au reu§it sg-i
insufleteascä, s'A-i facA sà porneascg Cu avant la lucru si
incordeze puterile, spre a duce la capAt actiunea intreprinsg.
In toate comunele, unde era nevoie sg se repare sau s'A se
construeascA o §coalA, s'au constituit Cornitete de constructie,
cari, impreung. cu Comitetele scolare, au luat in maná intreaga
miscare, au adunat fonduri si au inceput lucrttrile. Ete s'au
fAcut in conditiuni cum nu se poate mai bine, cAci erau su-
pravegheate chiar de acei cari contribuiau la facerea lar si
cari, desigur, n'ar fi l'Asat ca obolul sgracului, sta./is cu atata
trudg, sA meargA la o allá destinatiune.
S'au fAcut serhuíri, colecte, subscriptii; s'a apelat la sptijinul
bAncilor populare §i al cooperativelor sgtesti, al intreprinde-
rilor comerciale, industriale, miniete, etc. Unii silteni au dAruit
terenurile penttu asezarea clädirii ; alii au subscris zeci de mii
de lei, sau au dat o anumitA cotä din plodusele cAmpului ce-
reale, vin, uicA, poame ; au primit de bunAvoie sä plAtcascä
anumite taxe la vanzarea, consumarea sau transportul pro-
du sel or.
PArintii sco/arilor, sátemi i toti call au putut sá contribuie
cu puterea bratelor §i a vitelor, au ajutat la facerea §i arderea
cäiärnizilor, la transportul nisipului, a pietrisului, arderea va-
cioplirea lemnelor, ridicat ea zidAriei, etc. Pretutiudeni
s'a desfAsmat o activitate de albine.
Stolid a contribuit cu lemne din peidurile sale, in valoare de
aproapc cloud miliarde, date gratuit pentru construirea acestor
5coli. Alinisterul de Instrucfie, judefele yi comunele au ajutat
comuncle seirace, cu ccileva stile de milioane. Cea mai mare parte
din sume a /psi adunatei insei, cum s'a spus mai sus, dela feira-
nime, prin contribufii voluntare in bani, contribufii cari sP
ridicá ptinei asteizi la peste 1 miliard §i 1/2 in bani contribufti
in produse §i muncii cu braf ele i cu care& in mod gratuit puse
la dispozifia comitetelor pentru construirea §colilor.
Campania constructiilor scolare, inceputA In 1922 si conti-
nuatA cu atata hArnicie, dovedeste cat se poate face, atunci

www.dacoromanica.ro
 35

and conduatorii pun toatil munca §i toata energia lor in in-

teresul ob§tesc §i când este spirit de organizare §i !tali-tare de
a lucra pentru luminarea poporului.
Pentru sateni, nu poate fi o dovada mai convingatoare despre
pretuirea foloaselor invataturii §i o imboldire mai mare de a-§i
trimite copiii la §coala, cleat aceasta contributie la ridicarea
clädirilor, cu banul i munca lor.
Contributia muncii tuturor, la ridicarea altarelor de lumina,
nu serve§te numai la savär§irea une opere de folos ob§tese,
ci ea e §i un mijloc de educatie sociala §i de deprindere la
solidaritate. Opera savar§itrt constituie cea mai impunatoare
manifestare de solidaritate saciara. Sateanul nostru a dovedit
&A, sub aparenta amortelii §i nepasarii, ascunde cea mai desa-
vär§itä intelegere a binelui public §i, Cand e convins §i insufletit,
e capabil s savar§eascil lucrarile cele mai mari.
In tabloul alatnrat aratam in detaliu bate constructille
§coale primare, cari s'au fault in fiecare judet in ace§ti din
urrna 4 ani 'Ana la lanuarie 1926. In 1923, cu ocaziunea legii
inviltamäntului primar, am dat un alt tablbu, in care ariltara cal
numai in doi ani se construiserä aproape 4000 de §coli. Astazi,
dupä 4 ani, numarul localurilor trece de 7500 §i nimeni, suntem
siguti, nu va putea opi I in loc avantul generos si patriotic.
luat in toate colturile árii, pentru constituirea localurilor §c alai e.
Judete ea Dolj, Prahova, Buzau, Olt, Tulcea, Vasluiu,
cea, Arge§, etc., au construit sute de localurj de §coli ; iar allele
ea Muscel, Covurluiu, Braila, etc. §i-au construit aproape toate
§colile de cari aveau nevoie.
°data loca/urile necesare terminate, aceste judete trebuie
sä-si completeze§i lucrul a §i inceput Wile de clasa trebui-
toare aplicarii celor trei ani superiori ai invätamântului primar,
In conforrnitate cu noua loge, §i atelierele necesare invatam'antu-
lui aplicat. Constatana cu bucurie ca Comitetele §colare §i
Comitetele judetene au inteles aceste nevoi §i Inca.' de anul
trecut s'a inceput intensiv construirea acestor sali §i ateliere.
Avintul cu care satenii au pornit la construirea localurilor
de §coli nu s'a limitat nurnai la sate, ci s'a intins §i la maw.
S'au format pretutindeni comitete de constructie, §i astazi
nu este ora § din Vechiul Regat, care sa nu fi construit cea
mai mare parte din §colile primare ae cari avea nevoie, con-
structiuni marete, cari fac cinste celor cari au pus munca §i
obolul lor la inaltarea acestor loca§uri de cultura romaneasca
§i cari completeazä, In mare parte, nevoile atat de mult sim-
tile ale invatarnintului primar.
E suficient sa dam ateva exemple : In Constanta s'au CM-
struit 7 localuri de §coli primare;cu sali de clasa, locuinte pen-
tru directori, biblioteca, bai §i cantine §colare. Costul acestor
§coale trece de cateva zeei de milioane ; deasemenea la Braila,

www.dacoromanica.ro
36

la Gaiati, la Dorohoiu, la Tuloea, ia Buzau, Ploe§ti, Carac,al,

etc. La Bucure§ti s'au construit 15 §coli, In primii trei ani
§i acum s'au inceput altele, coil cari sunt adevarate palate
culturale, cu locuinte pentru directori, JAL cantine, stili de
conferinte, etc., cari au costat deasemenea eateva zeci de mi-
lioane.
Rezultatele obtinute in campania de cladiri a acestor 4 ani
din urma, ne dau nadejdea pentru viitor i ele vor fi desigur
un imbold pentru toti, ca sa se continue cu acela§ avant,
cu aceea§ insufletire,aceasta. opera de cultura nationala.
Construirea localurilor de §coli, inceputa In Vechiul Regat
In 1922,a fost dusa In teritoriile alipite in 1923. *i in aceste
teritorii ca §i in Vechiul Regat, In ace§ti din urmil trei ani, a
fost aceea§ insufletire, s'a depus aceea§ munca,coordonata §i
staruitoare pentru inzestrarea invat:Imantului nostru pri-
mar cu localuriie de §coli necesare.
Sri dam cateva exemple :
In Basarabia s'au construit in jud. Cetatea Alba., 76 de Foil,
bate din piatra ; in. jud. Ismail, 42 de §coli, deasemenea, din
piatra, cu ate 8 §.1 10 sìUi de clasil I cu sail de spectacol ; In
jud. Cahul, peste 40 de §coli ; in Orhei, deasemenea, §co1i
marete, In piaträ cioplitä, etc.
In Ardeal : in jud. Arad, s'au construit 46 de §coli, adevrt-
rate cladiri monumentale, uncle din ele costa id cate doua,
trei milioane ; deasemenea in judetul Cluj, peste 60 §coli ; in
Bihor, peste 200; in-Maramure§, Satu Mare, Sillaj, Trei Scaune,
Hunedoara, deasemenea ate 20-30 de §coli §i tot astfel mai
In toate judetale din Ardeal.
In Bucovina, de§i mi§carea a fost mai putin intensa decat
In celelalte ale tarii, cari aveau o lipsä mai mare de *colt,
lotu§ §i ad i s'au construit zeci de §coli §i s'au reparat toate
cele cari erau deteriorate din cauza razboiului.
Speram ca §i in primavara aceasta se va continua, ca aceea§
insufletirc, in toate judetele, aceea§ campanie de lucru, ca
In trecut §i ca ea va fi dusá la bun sfar§it.
Trebuie ca in 3-4 ani toate §colile de cari tara are nevoie,
pentru cultura elementara a poporului, sa fie terminate, pen-
truca valul intunericului sa tie ridicat, dupä °chit celor cari
constituesc patura ces mai numeroasa §i cea mai puternica
acestei tan.
Inmultirea §coalelor primare a adus, desigur,un mare serviciu
invatiimantuiui nostru primar, and posibilitate tuturor co-
piilor In varsta de §coalit de a fi adapostiti §i a primi In a-
ceste loca§uri, cultura de care ei au nevoie.
Localurile de §coli primare nu ar fi.putut insá servi scopu-
lui urmarit, daca nu am fi inmultit in acela§ timp §i numarul
invatatorilor, prin infiintari de §coli normale.

www.dacoromanica.ro
 37

5colile primare clAdite, dela 1922-1926

Localttri Local u rl Locuinte Localuri
reparate
Localuri
cumplizat
conetruite Inca pute conetruite radical onate etc Totalu
JUDETUL ca surnelor
.5 c.)
cheltuite
ca
oce ce ca
o o o o
ao
co .71
U CI)

Alba . . 13 17 3 41 51 1.690,000
Arges . 153 271 28 54 5 26 15 3 4.684.894
Arad . . 58 1 11 15 55 275 6 14 19.000. III
91 177 38
Bacau.
BAlti .
Biliar.
.
.
.
7 26
123 147 39
21
7 11
25

63 110 336 -
3
1
121 - 70 3
8
35
5
21
15.618.000
5.103.348
42.659.000
Botosani 67 158 28 80 12 4 -I 46 6 21 13.609.193
Brdila 67 109 - 21 24 - 844165- 125
Brasov .
Buzau .
4
187 260
8 3
4 4
2
4i 6
-1 173 30 8
g- --
19.930.069
998.982
17.926 220
Cahul . 32 651 4 12 27 8 23 - 5 11 5.000.000
73 ---1, 12 -6
Caliacra . .
Campulung
Cernauti .
13
18
20
20
36
40
2
3
6 1
7 21
- 162 6149 - -111
1
- 7 4.017.721
5.368.000
8.467.687
Cetatea' AlbA 74 152 13 23 4g 66 164 7 3 51 8.017.177
Caras I Sco ile ttecute la Severin, judetul flind separat la 1 Ianuarie 1926
Ciuc
.
. . . . 17
40
31 1
3
30
5
18
57 206
56 - --1410 14
1
29
4 7.200.000
10.570.331
Cluj . . 6
71 132 - -
'

Constanta 56 9 24 72 12.500.000
Co vurlui . 39
92 166
61
13
3 --j7
27 12
13
20
42
15
74
25
3. 9 ij 6 921 440
18 360 000
DAmbovita . 81 2 5,
Dolj . . . 162 4 3 9 18 3 9 7 17 25.450 85
Dorohoi . , 84 18 50 111
-
1-
20
3
48 17-
50
-1 2. 4 11 9.629.294
Durostor 25 75 31 1 1 3 10 6.026.12
FAlciu 77 1121 25 37 11 20 32 36 65 3 6 6.038.778
Falticeni 97 24j 25 36 58 195 15 30 91, 3 4, 8.283.875
9
FagAras
Hotin. .
.

. 24
7
83 12
2% 2
26
8
40 - -
2

2_7j
2

12 28
19
6
5
1
1.1
26
81
24 -8
1
3
1
6
1,326.000
5.744.196
4 630.572
Ilunedoara
1

4 4 7 21 - 22
1:-3!

4.800.000
lalomita . 59 1 4 10 26 70 40, 2 5 18.100 000
Iasi . . 116 193 3 3 69 171 3 4 5( 4 7 17 508.950
29 49 8 19 50 80 120 36 g 14875. I I
11631.!
Ismail
Lapusna .
.
.
.
, 28
22
140
37 13
7
9 40,
40
9
8
17
22 -- -- 336
1
2
3
21
71
14.863.190
3.213.417
77 - - 231
,

Maramures. 24 35 1 4 19 6 1U . 7.935.010
Mehedinti .
Mures .
123
21
213
34
30
6
35' 23
11 21 631 -81
41

4 5'25 32 43, 6 101 8 100.000

5.568.08'
Mused
Nasaud .
.
.
70
2
166
2 5
8
7
8
2 ,--
15
Er
1 8 1
II
7
b
17 6.990. III
1.700.000
Neamtù
Odorliei
Olt . .
.
.
. 98 23.
20 2
138 2r
23
2 4
40 1481
15 48
5 151
12
2
1

-j
6
47
18 - -
108
7

2
1 10.091.500
6.428.715
13.479.45
Orhei 13 36 38 8' 20 2 39 105 - - 10.022.404
Prahova . 16 28 73 217 22 4 154 31 68 5 1 67.321.109
Putna . 28 99 10 12 71
112 16 2 221 5.472.927
Radauti . 18 15 52 ' -1 18 1 , 8.100.000
R. SArat . 99 141 5 6 21 501 62 122 591 1 7.687 532
De reportat. $9175615 460 894 992 31034 653 1255 1718 192 3 526.119.047

www.dacoromanica.ro
 38

Loc,aluri Locslurt Locuinta Localuri Localuri

construite Incepute construite rr adical
eparate cumpArat

JUDETUL .r.
c .2-
c 0)
,..
'1.1
z
...,
&..
03
.
. onate et
I.
TotaIul
sumelor
80 '17i
U
O
...--...
Vti
-6'
0
0
cv
el
7s.
U
O
--ctu :o
C.)
cheltuite
CO

-.1 ....1 U) ,...) (.) .1 U) U .--)

----
Report . . 17 5616 460 894 992 31031 653 12551171 192 386 626.119.047
Roman . . . 43 73 21 24 37 111 3 d 7.586.839
Romanati .
Sala! . . .
01 233 35
22
82 H 85 1617036
81 3 7 25.000.000
31 10 16 26 6 6 9 5.214 649
Satu Mare . 36 69 14 17 32 16 34 22 30 11 518.092
Severin . - 20 26 12 15 17 3 1 4 8 3.376.500
Sibiu . . . 9 17 3 3 5 15 8 5 100.000
Someg . .
Soroca . .
Storoji net
Suceava .
Tarnova Mare.
.H 26

32
9

7
12
65

19
7
14
7
35

--
9 11
23

6
4
6,

17
9
10
27

5
2
3
3
6
1.929 800
7.362 375

3 0.000
7000.000
Tarnova Mica. 13 1 2 2 3 4 5 2.858.800
Tecuci , . 96 139 9 12 35 87 14 41 8 10 14 2.543.131
Teleorman . 67 138 2 2 6 17 3 2 4 12 246.684
Tighina . . 9 24 14 34 9 3 lJ 1 2 1.706.380
Trei Scaune .
Timis Toront.
21
28
42
33
2
5 121
4 29 117g
32 104j 43 8
22
2 1
71
5.519.288
10.261.840
Tulcea . . 76 157 1 ii 56 1751 29 5 7 2 6 17.500.000
Turda . . . 15 29 3 8 321 7 7 3.651.000
Tutova . . . 96 117 16 24 83 2421 16 3 9 4 7 8.400 000
Vaslui - . . 123 216 22 371 94 29 22 14.102.724
Valcea . . . 224 382 12 121 17 341 12 3- 3 6 24.000.000
Vlalca . . . 128 209I 2 11 31 4 7 16 8 25.718.304
Total . . 007 7730 660 1232f 1611 48481 889 164912533 268 504 759.335.533
Din acest tablou reiese c, in acesti din urma 4 ani, s'au construit
urmatparele localuri de scoli primare.
4.-6-07... 7.730 terminate sau pe cale de a fi terminate ;
660... 1.232 in constructie;
889... 1.649 radical reparate;
268... 504 cumparate.
5.824 . . . 11.115 Total.
1.511... 4.848 Cladiri pentru diriginti
7.335...15.963 Total general.
Aceste cifre sunt desigur Cu mult inferioare rea litàtii, caci, dupa
cum se poate vedeà din tabloul alaturat, unele din judete lipsesc, iar
altele nu ne-au dat numarul tuturor constructiilor Mute, nici numarul
Scolilor reparate radical care impreu WA se urca la Inca 700-800 localuri.
Deasemenea In numarul localurilor de scoale nu s'a trecut multe
din salle de clasa adaugate scoalelor existente.
Pentru construirea acestor localuri, suma cheltuita de Comitetele
scolare judetene, este de 759.335.533 lei. La aceasta suma mai trebuie.
adaugat o sunia cel putin egala, care reprexinta muncile satenilor,
cu bratele i cu transporturile si o suma de peste 2 miliarde, valoal ea
lemnului gratuit dat din padurile statului, pentru aceste

www.dacoromanica.ro
 39

b) Infiintarea de coli. normal° i eladiri de loealuri pentru

seoli normale. dela 1922 1926.
Am aratat cum In ace.,ti din urna 4 ani numarul invata-
torilor a crescut cu peste 14.000. Acest rezultat imbucurator a
putut fi obtinut numai gratie inmultirii scolilor normale.
Exqminand problema invatamalitului primar in tot com-
plexul ei, inca din 1919 si avand in vedere necesitatea na-
tionala ca intreaga populatie româneasca sa stie sciie i ceti,
am infiinfat in 1919. in Vechiul Regal, 35 scoli normale, pe
king?'" cele 19 cari existau §i am inmulfil, in acelaq limp i co-
lile normale.din teritoriile alipite cu fried 9 ; in total deci 44 coli
normale.
Dela 1922 la 1926 am mai infiinfal Inca' 22 de §coli normal,
asa bleat astazi avem In intreaga Romanic, 101 scoli normale,
cari pot da intre 4000-4500 absolventi anual.
In 6-7 ani, vom avea tnvatatori titulan i suficienti pentru
toate colile noastre primare, socotind i vacantele ce se ivesc
prin moarte, scoatere la pensie, etc.
O chestiune de importanta capitala pentiu invatainantril
nostru normal era chestiunea localurilor acestor coli. In aceasta
privinta stam foarte ran. E suficient sà spunem ea In Vechiul
Regat : in 1922, nurnai 7 scoli normale, din 54 cate erau, aveau
localuri proprii i anume :Craiova, Campulung, Bucuresti (2),
Galati, Bailad si Iai, iar 47 scoli uormale erau instalate In
localuri cu chirie, In cazarmi, In localuri absolut improprii.
In teritoriile alipite, din cele 23 de scoli normale, ale existau
In 1922, numai colile normale din Timisoara, Deva, Cluj
(2), SI. Gheorghe, Cristurul-Säcuesc, Sighet i Cernauti aveau
localuri proprii ; celelalte eran, ca i in Vechiul Regat, instalate
In case cu chirie, in scoli primare, etc.
Din anul 1922 s'a Inceput, ca i pentru construirea scolilor
primare, o mare campanie de construire a scolilor normale.
In 1923, s'a pus temelia la 45 de §coli normale, dintre cari unele
sunt astazi terminate, iar altele In curs de constructie.
S'a inceput construirea scohlor normale din : T. Severin
(2), Craiova, Caracal, R. Valcei, T. Jiului, Slatina (2), Pitesti .(2),
Tar goviste, Alexandria, Turnu Magurele, Buzau, R. Sarat,
Calarasi, Constanta (2), Hui, Focsani, Roman, Piatra
Neamt (2), Bacau (2), Botosani (2), Tulcea, Dorohoiu (Seri-
driceni), Vasluiu, Iai, Tecuciu, Barlad, Orhei. Ismail, Balti,
Arad, Fagaras, Caransebes, Tg. Muresului, Soroca, Cernauti,
etc.
Pe l'ang`á cladirea acestor scoli, s'a cumparat : palatul din
Gradistea (Vlasca) de care Comitetul dc constructie al scolii i, cu
câteva milioane date de Minister, s'a terminat aceasta scoala.
S'a cumparat cu 3 milioane Vila Draghiceanu, cu 12 hectare

www.dacoromanica.ro
40

din attnpultutg, pentru seoala normal rt de fete. S'a cumpArat,

cu 5 milioane scoala Diaconeselor din Ploesti, In care s'a insta-
lat scoala normalà de fete. S'a terminat scoala normalit de /A-
ieti din Buzilu. S'att cumpArat localurile scolilor normale din
CbisinAu si dinAtt, etc.
Pe lângil banii dati de Minister, Comitetele seolare i Caini-
tetele de constructie au contribuit cu sume tnsemnate la cltidi-
rea acestor coli. Clàdirile s'au frtcut, cele mai multe tu regie,
de ckre Comitetele respective, economisindu-se asile! sum( -
importan Le.
Ca si la construirta scolilor pritnare, acei cari au pus toatrt
energia, toatà munca si tot devotamenitul lor,
acestei mari opere cultttrale, au fost In prima little piefectii jude-
telor, cari, ajutati de Directorii scolilor norrnale si de Comae-
tele de Constructie, au dus la bun sfarsit prima campanie aridi-
crtrii acestor
Se°life normale din Craiova, Alexandria, Sendriceni, Vas
etc., sunt In mare parte terminate, iar celelalte stint In Meru,
ce1e mai multe aeoperite.
Anul acesta, s'auprevilzut, din bugetul pe 1926 si din credituf
de 200 milioane, ce ni se va da ca si In auiitrecuti, sumele nece-
sare pentru eontinuarea lucr4rilor la toare aceste seoli uormalc..
Cum fiecare din ele ar fi costat Intre 20 30 milioane,
suma necesarrt pentru bate colile normale Incepute ar fi
trecut de 114 railiatd, dacá s'ar fi dat in antreprizri, ceeace ar-
fi fost greu dc Indeplinit ; deaceea, Consiliul de Nfinistri a admis
ea lucrrtrile multora din aceste scoli sil se facti In regie, de ciltro
Comitete, cum s'a arAtat si costal nu va trece de o treime sau
junirttate din suma de mai sus, Statul dand o parte, Comitetelc
(land restul.
In rezumat, dacrt se continuti cu acceas intensitate
Incepute acurn 3 ani, In curand se vor terminA bate localurile
*colilor normale, de cari avem nevoie i astfel, aceasqi pro-
blemrt va fi rezolvatrt.
3. BUGETLI
a) Bugetul inviltilmantului primar.
Examinand bugetul acestui Invtitärafint, pe exercitdile dela
1921-1026, se vede ce importantá am dat acestui iliv4trtmânt
si cal de mari sunt saerificiile, pe cari le face Statul pentra
-cultura poporului.
1192
Exercitiu1 1911-1122 295.525.785
1922-1923 450.002.722
71 1923 (9 luni) 541.773.701
71 1924 802.545.781
1925 933.017.384
1926 1.152.176.86

www.dacoromanica.ro
 41

Thin urmare, in 5 ani, bugetul invatrunantului primar a eres-

cut Cu peste 856.000.000, aproape tot dat la personal,crici Loa te
constructiile, reparatiile i dotatiile. s'au facia din creditul de
200 milioqne, acordat in fiecare an.
b) 11110140 invillamantului normal.
Acest buget, in stransa legatura cu bugetul invattimantului
primar, a crescut si el in aceleasi propoitii
Personal Material
Exercitiul 1921-1922 40.364.453 34.561.750
ff 1922-1923 47.971.850 32.804.410
ft 1923( 9 luni) 61.263.700 45.762.225
f 1924 92.937.000 99.414.751
ff 1925 107.941.076 130.771.800
1920 137.679.588 147.851.589
Din examenul cifrelor de mai sus, reiese cà bugetul perso-
nalului a crescut dela 40 milioane la 137 milioane ; iar bugetul
ma texialului, dela 34 milioane la 147 milioane. Cifre suficient
demonstrative, cari )111 nlqi au trebuinta de niciun comentar.
In rezumat, in cceace priveste invatilmantul primar, din cele
expuse mai sus reiese in mod evident di s'a dat o mare aten-
iunc popular, care constituie temelia, pe care
se inalta intregul edificiu al culturii românesti. Prin legea care
1-a organizat, unificat i consolidat, el este menit a deveni stanca
de granit, pe care se va sprijini tot ce vom clacli de acum inainte.
Opera de constructii scolare s'a 'lent, designr i cu mijloace
din partea statului, dar, in prima linie, cu adevarata mobilizare
sufleteasca, plina de avant si patriotism, a tuturor acelor cari
simt i lucreaza. romemesle.
Unirea,deschizand un TIOU camp de activitate culturei roma-
nesti i creifind noui trebuinti i conditiuni de vieata, olganizarea
pimare. asa cum s'a conceput i sfortruile fiicute pentru
indrumarea acestui invatamânt in ultimii ani, daca vor fi con-
tinuate i in viitor, vor satisface, desigur, cerintele vremurilor
noii in cari
II. -INVATAMAxTUL SECUNDAR
1922-1926
Conducerea i desvoltarea invatrimantului secundar dela
1922-26 s'a indeplinit in .bonformitate cu principiile stabilite
prin programul conceput in anul 1919.
Preocuparile principale cari ne-au calauzit si cari erau in-
serse in acest program, erau isvorite din imprejurarile noui crciate

www.dacoromanica.ro
42

de razboiul pentru Intregirea neamului §i In ace/a§ timp, aveau

ca bazA conceptiile actuale despre rolul inv'atAmantului secundar
In societatea actuala.
De sigur ca legea actuala a invatamantului secundar din Vechiul
Regat, precum §i legile sub regimul carom functionau §colile
secundare din teritoriile alipite, cu toate ea in aceasta pri-
vinta este o mare deosebire hare legea noastra §i legik din aceste
teritorii, legea noastrA fiind cu mult superioarA, nu mai cores-
pund cerintelor actuale §i Romania Intregita are nevoie de o
lege care s'A puna acest Invatarnant pe temelii noui.
Neputand InfAptui acest deziderat In ace§ti 4 ani din urma,
a trebuit ca §i pentru Invatamantul particular sa solutionam
diferitele probleme cari se pun astazi, prin masuri partiale, cari.
toate adunate la un loe, vor alcatui organizatia de maine a
acestui invatamAnt.
Deaceea prima masura ce am luat, Inca din 1919, urmarind
programul stabilit, a fost sà." Inmultim §colile secundare.
1. IMIETLTIREA $COLILOR SECUNDARE.
Este de netagaduit ca conceptiunea ce noi avem astAzi in
Rorhania Intiegita, difera Cu totul de concepticinea ce oamenii de
§coalA aveau In Romania Mick' de alta data, In privinta invata-
mantuliii secundar de toate categoriile §i a desvoltarii lui.
Liceul, a§a cum era alcatuit. in trecut, cu gimnaziul de uncle
toti absolvent.ii mergeau la liceu, era desigur o pepinierA de
proletari intelectuali §i Cu drept cuvant se sustinea ea inmul-
tirea gimnaziilor §i a liceelor, in aceste conditiuni,putea sa con-
stituie un adevArat pericol social.
Astazi. InsA and, aplicand programul din 1919, facem din
gimnaziu o §coala post-primara, de uncle elevii pot merge, fie
In Invatrimantul teoretic (liceu, §coala normala, seminar), fie
In InvatAmAntul practic (§coala de meserii, §eoala comerciala, de
agricultura, etc.) §i and intre gimnaziu §i liceul propriu zis,
se pune o bariera examenul de admitere In cl. V-a actuala,
In cl. IV-a In viitor bariera pe care nu o tree decat elementele
selectionate §i Inteun numar egal cu numarul disponibil al lo-
curilor din liceu, In acest caz, at:At gimnaziul cat §i liceul uu
mai constituesc un pericol, ci o necesitate absoluta, ceru
de desvoltarea normala a acestei tari.
Dealtfel, daca numarul de licee din Romania Mica era sufi-
cient pentru acea epocä, numarul liceelor bine organizate dea-
bia ajunge pentru Romania actuala. Cad nu trebuie sa uitam
ca Romania de astazi aie alte nevoi, alte cerinte decat Romania
din trecut ; cà fratii no§tri din teritoriile alipite n'au avut fe-
ricirea sa se bucure ea noi de cultura romaneasca §i cA numarul
elementelor necesare coliducerii tarii In RomAnia de astazi,
nu poate fi completat dealt intr'un lung §ir de ani.

www.dacoromanica.ro
 43

In gall de ace,ste probleme s'au mai pus si altele, in ceeace

priveste invsätilmântul secundar de dup'ä fäsboiu. InvAtilmântul
secundar nu poate fi numai apanajul unei clase sociale, a celor
bogati, sau a celor dela orase, ci trebuie sä" dm posibilitatea
elementelor s'änàtoase si bine tnzestrate dela tail, ca sA poatA
urinà in acest invAtilmânt.pentiuca aceste elemente
folositoare tlírii i neamului. Nu trebuie s'A uitàm cà la taril,
din popuatiunea 'masted ruralà,este acel focar de energie na-
tionalà de undo se pot. extrage, in mare parte, elementele des-
toinice dacà sunt bine preg6tite, pentru conducerea
Deaceea trebuie dat posibilitate acestor elemente sA se instru-
iasa in scolile dela orase i aceasta nu se poate face cleat
creAnd intemate in toate pàrile, sau cel putin s'ä apropiem
primul ciclu al scolii secundare de lumea satelor, (Mild posi-
bilitate fiilor de tärani sà urmeze acest invATAmânt post-primar
apoi sà-si indrumeze activitatea lor cAtre invAtilmântul teo-
retie sau practic.
Nu trebuie srt uit'cim cà rilzboiul si cele dou4 mari reforme,
votul obstesc i impropiiefärirea, an deschis in populatiunea
dela sate o mare dorintà de inviitilturA, dorintA care este cu
atAt m.ai manifestà, cu cAt instrtrirea pranului a devenit un
fapt real si el poate dea mai bine seama de rolul i im-
portanta stiintei de carte. Aceastà dragoste de invAtäturà s'a
rnanifestat in acesti din urm5. 4 ani i prin extraordinara con-
tributie a tilrànimei noastie la clàdirea nouiloj locasuri de cul-
turà româneascà.
Un alt fapt care care ne-a atras atentia Incà dela 1919, a
fost faptul surprinzritor CA in România de altildatà nu s'a
dat desturä important-A inv'äftmântului fetelor i in special
inv4Inaantului secundar pentru ele.
Orase ca Bràila, Constanta, Buzilu, Severin, Pitesti nu aveau
scoli secundare de fete. Ori, o sarà nu ponte fi con sideratà cul-
VA, atAt timp ctIt femeea este tinutà in ignorantri.
Având in vedere toate aceste fapte, In 9 Septemvrie 1919
am facut un Decret-Lege pentru infiinfarea de gimnazii, scoli
de /ele si pentru tran.sfornairi de gimnazii in licee.
latà ce spuneam in acel Decret-Lege :
Dezvoltarea inväl'arnântului nostru secundar n'a urmat de
aproape nici cresterea populatiunii tärìi, nici nevoile din ce
in ce mai simtite ale formiirii unui numeros si bine pregtit
personal de profesionisti si specialiti, in diversele ramuri de
activitate, necesar utilajului unui stat modern. Conceptia gre-
dezvoltarea invätilmAntului secundar ar fi väTämiltoare,
asfäzi ioadele. Ne lipseste mi numai personalul trebuin-
cios organizArii ietil nationale in provinciile noui, dar si
cel care ar trebui sà inlocuiascà golurile làsate de ilzboiu
chiar eel indispensabil pentru completarea cadrelor normale

www.dacoromanica.ro
 44

ale serviciilor publice. Comparatia inviltámântului nostru se-

cundar cu acel al provinciilor noui românesti, este cu totul
defavoarea noasträ: avem,nu numai proportional, dar In cifre
absolute, mai putine scoli decat in Transilvania, Bucovina
Basarabia".
Iatä coli1e secundare cari se infiinlau sau se transforman
/min acest Decret-Lege, din 1919.:
Lice,e transformate din gimnazii BuzAu
Silistra
Bucuresti, Cantemir Turnu Severin
$incai 8."Turtucaia
Sp. Haret
CAlgrasi Gimnazii noui infiintate
Caracal
Husi Calafat
Roman CAmpina
Slatina Cavarna
Tirgovitte Corabia
Tfirgu Jiului Curtea de Arges
31. Turnu MAgurele Drägasani
Hangu
$coli secundare de fete gr. H, trans- Liteni
formate din gr. 1 Mizil
Oltenita
I. Bucuresti, Carmen Sylva PdtArlagele
Botosani Pascani
Galati Pogoanele
Br5ila Targu Nearnt
O chestiune de o importantil deosebitä, cale ne-a preocupat
in 1919,a fost aceca cä fiind datä situatiunea financial% in care
se gäsia tara i in acelas timp, fiind necesar sä dotärn tara cu
scolile de cari ea avea nevoie, am creiat, prin Decretul-Lege
din hale 1919, Comitetele .colare. Se fäcuserä oaiecari incercAri
In aceastä privintä in unele judete, in judetul Ialomita In spe-
cial, creindu-se eforii volare, dupä modelul celor din Macedonia ;
iar in 1918 se alcguise chiar o lege care privia eforiile volare,
pentru scolile din comunele rurale si eforiile judetene. 0 or-
ganizare sistematicä Msà si in special 6 organizare care sä cu-
'ulna toate ramurile de invätärnântoin exista. Decretul-Lege
din Iulie 1919, a dat desigur o impulsiune deosebità initiativei
particulare pentru creiarea de clase si scoale extrabugetare in
fnvftmânlul secundar, de cAtre comitetele volare.
Din tabloul urmAtor se poate constata care a fost
scolilor secundare infiintate, dela 1922-1926, tic din bugetul
statului, fie de dare comitetele volare.
Auul 1922-1923.
Infiinfdri prin buget, bate dela Comitete, infiintate de Comi-
fete, transforrnari transferitri:

www.dacoromanica.ro
 45

Licee : Medgidia
Bucuresti (Principele Alba-Julia f.
Alud. Baia de Aries, b.
Bozovici
$c. secund. fete gr. I si Cimpeni b.
Ciacova
1. Campulung. Covasna
Gimnazii, sc. medii, sc. sec. fete gr. I: Ilia Muresani,
Ineu
Bailesti Ludosul de Mures b.
Plenita Lugoj, b.
Zimnicea (2 clase) Särmasul Mare
Fetesti Ocnita (prin Casa Muneii C. F. R)
Harsova Bolotina (dela Balti)
lapca Lipcani (dela Hotin)

Aunt 1923-1924
Infiintdri prin buget, luate dela Comitete, infiintafe de Comi-
lete, statificari, transforman, transferdri:
Licee: Cerniuti (I. f. 2)
Craiova (Fr. Buzesti) Ridiuti
Campina Suceava
Dorohoiu Rezina (1. f.)
Filticeni Bilti (fost Ghensche)
Tecuciu Cahul (fost Levitcaia)
O. Bistrita Chisinau-Dadiani
Brad Comrat
Careii Mari Gimnazii, sc. medii, sc. sec. gr. I fete:
Cluj: lic. aplic., Seminar peda-
gogic Odobesti
Nislud Pogoanele rein&
Odorheiu Zatreni
Oradia Mare } Sectia maghiarä Adam-Clisi
Satul Mare Adjud
Sighisoara Baia de Aran: i (I. IV, 1924)
Rezina (lic. b.) lanca
Tg.-Frumos
$c. sec. gr. I si II fete Turtucaia
Baia de Arami
Craiova, Reg. Elisabeta Balcic
Hui Belcesti
Piatra N. Bucuresti (I. Hel. Radulescu)
Roman Bucuresti (A. Vlaicu)
Tecuciu Cudalbi
Baciu Galati (Roseti Bidalan)
Birlad (c. inf.) Nicoresti
Filticeni Penciu
Focsani Videle
Pitesti Mercurea Ciucului f.
Targoviste Nisiud f.
Tg.-Jiului Petrosani f.
T.-Neamt Somcuta Mare b.
T. Migurele Vatra Dornei
Bucuresti (I. Heliede-Ròdulescu) Cimislia
Odobesti (s. f.). Cliscauti

www.dacoromanica.ro
46

Parliti N'Adusita
CArpineni Chilia Nouà (gimn. din sc.
CAusani medie)
Ceadir Lunga Clinfluti (dela Soroca)
Cojusna VAscAuti (dela Soroca)

Inul 1924-1925
Infiintdri prin buget, luate dela Comilete, intiintate de Comi-
tete, statificari, transforman:
Licee : Slatina
Targul Ocnei
1. Vaslui (V-VI) Alba Iulia.
Gimnazii, Sc. medii, sc. sec. gr. I fete :
Sc. secund. gr. I si II fete: Belcesti
Calafat Cudalbi
ampina Panciu
Caracal Sulina
Corabia Buftea
Curtea de Arges Strehaia
Cfimpulung Välenii de Munte
Dorohoi 8 Baraolt
Odobesti (s. f.) Bran
R. Sgrat Jimbolia
R. VAlcei ZalAu.

Inul 1925-1926
prin buget, luate dela Comitete, Infiintate de Comi-
tete, statificari, transforman:
Licee : R. Medgidia
I. Mizil 4. Vutcani
Vatra Dornei 5. Pucioasa
Liceul A. Saguna" (Brasov, luat 6. Galati
in bugetul Statului dela Conf. 7. Strehaia
Ort.) 8. Bechet
Gimnazii : Sinaia
Pucioasa
Buftea 11. Abrud (din sc. norm).
Videle 12. Lipcani.

Din examenul tablourilor de mai sus, reiese cà, in perioada

de patru ani, dela 1922-1926, s'au infiintat :
Gimnazii, §coli secundare de fete gr. I, §coli civile
Infiintate prin buget, sau luate In buget dela Comitete 55
Infiintate de Comitete
Licee de begefi:
Infiintate prin buget, transformale din gimnazii sau
luate dela Confesiuni i Comitete 20
Infiintate prin Comitete 1

www.dacoromanica.ro
 47

Licee de ¡ele (F. sec. gr. II)

Infiintate prin buget, transformate din F. sec. f. gt. I
sau luate dela Comitete, confesiuni, etc 27
Infiintate de Comitete 1

kid num'clrul qcolilor secundare din 1925-1926, in raport

cu nunitirul acestor qcoale din 1921-1922:
1921--1922 1925 1926
Vechiul Regat 108 146
Transilvania 110 137
Bucovina 19 20
Basarabia 60 67
Total . . . . 297 370

Prin unnare nun-trim( qcolilor secundare a sporit dela 1921-1926

cu 74.
Sporirea nunfkului §colilor a avut ca urmare sporirea nu-
mArului elevilor.
Astfel avun
1921-22 1924-25
Elevi în Vechiul Regat, . 41.021 57.506
f Transilvania . . 24.054 33.857
)9 Bucovina . . . 6.272 7.580
Basarabia . . 10.809 15.337
Total . . 82.230 11-1.280

2. BUGETUL.

Progresiunea Inväträrnântului secundar, In ace§ti din urmä.

4 ani, se constatà i din cifrele bugetului, care aratä.' sacrificiile
fäcute de Stat pentru Intretinerea Inditàmântului secundar.
Dela Inceput trebuie Insä sà ara'Am cà, multum.ità puternicului
sprijin pe care Il dau comitetele colare, Statul s'a descrcat
din ce In ce mai mutt de sarcina Intretinerii acestui Invà'tlimânt,
l'AsAnd pe seama Comitetelor Intretinerea materialà a §colilor
chiarpriu clasele zise extrabugetareplata unei Orti a
corpului didactic. In sarcina Statului ea"mâne plata persona-
lului didactic i administrativ, dela §colile i clasele bugetare,
precum i ajutorarea elevilor sàraci, prin internate i burse.
Din tabloul de mai jos se vede cum a crescut bugetul per-
sonalului :

www.dacoromanica.ro
48

Ritnetul 1921-1922.
Profesori, maestri,
pers. adm., ajutator
si de serviciu Suma bugetari
Vechiul Rept 1.783 40.571.730
Transilvania (se. civ. §i lie.) . 1.532 27.423.782
Bucovina 492 9.256.558
Basarabia (F. med. *i lic.) . 1.216 30.467.122
Total . 5.023 107.719.192

Rugetal 1922-1923.
Prof esori, maestri,
pers. adm., ajutator
si de serviciu: Suma bugetari:
Web iul Rega t 1.811 50.199.500
Transilvania 1.558 38.205.420
Bucovina 512 12.569.688
Basarabia 1.218 34.057,1)8
Total . . 75775 13,5.031.726

Bugetul 1923 (pe 9 luni) . .6.088 118.369.789

Bugetul 1924 7 422 251.018.668
Bugetul 1925 7 728 277.507.9(X)
Bugetul 1926 8 064 317.616.200.
Din examenul cifrelor de mai sus rezullil cii, dela anul 1921
1922, pAnA in anul 1926, inunkul persoanelor Intrebuintate
In 1nvuíiimìntul secundar sub &defile titluri : personal didactic
(profcsori §i mae§trii), administrativ (directori, secretari, §. a.),
alutiltor (medici, pedagogi, asistenti, bibliotecari, etc.) §i de
serviciu, a crescut, dela 5023 in 1921, la 8064 in 1924, lar
alocafiunile lor Imgetare, sub diferite fornze gradalii, diurne,
spor de scumpele, ind6mnizalie de chirie) s'au ridical dela 107.719.192
lei in 1921, la 347.646.200 lei, in anul 1926.
DacA trecem acum la bugetul materialului §colilor secundare,
vedem cA el a progresat In modul urm6tor :
Bugetul 1921-1922 . . 18.385.933
99 1922-1923 . . 22.861.105
/9 1923 (9 luni) . . 26 372.385
99 1924 38 777 415
99 1925
1926 .. .. .. 14 290 923
49.670.268

www.dacoromanica.ro
 49

Prin urmare, in 5 ani,bugelul malerialului a (-resell, eu mai

¡mili de doull ori si junditale : dela 18.385.933 in 1921 la
49.670.26 in 1926.
3. ASISTENTA ELEVILOR.
Numtirul din ce In ce mai mare al elevilor atrasi de §coala
secundará, a facut ea problema gAzduirii lor.sa deving, dupti
rázboiu, -foarte gravrt.
Problema gázduirii avea desigur o importantti deosebitii.chiar
In România Mieä de altádatti, cu atat, mai mult astázi, gazduirea
clevilor sáraci ì in special a fiilor de Omni, al cáror numtir
bece de 80% din populatiunea scolarti, constituie una din pro-
blemele cele mai importante ale Invatilmântului nostru.
Trebuie sá tinem seamil, nu numai de faptul cá populatiunea
satelor, din ce in ce mai dornicá de culturkIsi trimite copiii la
*coalti i prin urmare populatiunea scolará s'a marit Inteo no-
tabilá proportiune, dar sa avem In vedere §i conditiunile de-
testabile, din punctul de vedere al moraligtii §i al higienii, in
care se face gazduirea acestor elevi.
Afará de aceasta, in provinciile alipite, orasele hind, In marea
lor majoritate, in 11.1:Ail-tile populatiunii minoritare,, copiii sate-
nilor nu pot gtisi gazdele necesare, pentru a puteà urma la scolile
din localitate. Problema este identica i pentru fii functiona-
rilor, cari neavAnd scoli unde sunt VarinVi
stint obligati a merge In alte localitati pentru a-si continua studiile.
Deaceea problema creierii internatelor, pe lânga Folile se-
cundare de toate categoriile, fiind de o importanta capitalrt,
c a ne-a preocupat in acesti 4 ani si am ctintat, pe c'at a fost po-
sibil, stt o soltrtionám.
Din creditele alocate anual, precum §i din fondul de 50.000.0(X)
acordat de Ministerul de Finante In fiecare an, pentru a da
burse fiilor de functionari si de sáteni saraci, s'au dat urmatoarele
sume importante pentru construitea internatelor.
In 1923 25.000.000
192 1 2i000.000
1925 20.000.000
1926 18.000.000
Grape acestor sume importante s'au construit
Internatul liceului Carol I, Craiova,
liccului din Thrgoviste,
liceului T. Severin,
liceului National, Iasi,
liceului Sf. Saya, Bucuresti,
liceului Mateiu Basarab, Bucure§ti,
liceului din Buz6u,
F. comerciale No. 1 Bacuresti, etc. ;

www.dacoromanica.ro
50

sau s'a ajutat constructia liceelor pe kingà cari este anexat

§i un internat, fAcArd corp Cu liceul, cum sunt :
Liceul din Alba
Fratii Buze§ti, din Craiova,
29

Mihaiu Viteazul, din Bucure§ti,

22
incai, din Bucure§ti,
23
din Constanta,
22

din Caracal, etc.

92

A§a inca, gratie másurilor luate, in curánd toate

secundare vor avea §i internat.
Ajutorarea elevilor sáraci s'a fácut in ace§ti din urnaä. 3 ani,
In trei feluri deosebite.
1. Prin sustinerea de bursieri in internatele statului.
2. Prin sustinere,a sau subventionarea internatelor cari de-
pfnd de initiativa priva-CA: asociatii de profesori, de invátátori,
autoritsátii confesionale, comitete §colare, etc.
3. Prin burse In bani date, din fondul de 50.000.000, despre
care am vorbit,elevilor de functionari §i fiilor de sáteni sáraci,
cari, neavând loc in internate, li se d'A posibilitatea, gratie a-
cestor burse, de a-si continua studiile.
Din tabloul de mai jos se poate vede& cum s'au distribuit
ajutoarele la ace§ti buisieri de toate categoriile §i care a fost
numárul lor.
Internate su.s(inute direct de Minister
1921-1922 1926
Internate 36 83
Bursieri 2339 6.997
Fond bugetar 2.119.920 12.670.200
Fonduri globale pentru susfiaerea sau subvenfionarea inter-
natelor datorite inifiativelor private.
1921-1922 1926
2.000.000 10.186.000
c) Din fondul de 50 milioane, btu se date in internale burse
date in bani:
DupA felul bursei: Dupäscolii
categoria :
:
Dupl provincii : Totalul
burselor
In In- In Licee, Gira.' Profe-
I
V. Regl Trans. Bue. Bas.
ternate bani Se. Sec. fete sionale
1923/24 1.714 1.577 2.213 1.078 1.337 1.599 175 180 3.291
1924/25 2.450 2.499 3.718 1.231 2.243 2.039 298 369 4.949
1925/26 2.820 3.823 4.878 1.765 2.650 2.847 344 802 6.643.

www.dacoromanica.ro
 51

Din aceste tablouri reiese cä numärul burselor a crescut in

ace§ti din urrnä 4 ani
dela 2.339 in 1921, la 6.997 in 1926, din bugeiul Minisierului §i
dela 3.291 in 1923, la 6.643 in 1926, din fondul de 50 milioane.

4. ABSOLVEXTII LICEELOR .51 BACALAUREATUL.

Rozultatele activitätii liceelor se concretizeazrt In numärul
absolventilor. Tabloul ce urmeazA aratà numilrul absolventilor
In anii 1921-1922 i in 1921-1925
Abs. dela sc. Abs. dela sc.
de stat : particulare: Total:
1921 1922 2.545 2.873 5.418
1924-1925 2.903 2.534 5.437
Din aceste cifre rezultä cä* jumAtate din absolventii licee/or
provin din §colile particulare. E de notat incä faplul c, dintre
absolventii provenitt din §colile particulare, un important conti-
gent il dau liceele confesionale din Transilvania ; acestea au
dat In 1921-22 : 1097 absolventi, iar in 1924-25: 693 absolventi.
Numärul mare al acestor absolventi §i släbiciunea lor, in pro-
ductunea crtrora invätämäntul particular lua o parte atät de
insemnatä, a arrttat crt examenul de absolvire duprt vechiul
sistem, nu poate exercita un serios control al cuno§tintelor cu
cari ie§iau elevii din liceu, nici operà o judicioasä selectiune
a lor. Deaceea, in anul 1925, s'a infiintat prin lege examenul
de bacalaureal, care s'a §i aplicat, pentru inaia oarà, la sfär-
§itul anului §colar 1924-1925. Examenul s'a tinut in sesiunea
Itdie, in 41 de centre ; iar in sesiunea Scptemvrie In 21 de centre.
Rezultatele lui au confirmat pe deplin temeinicia neincrederii
pe care Ministerul o avea in privinta pregiStirii unei bune Ott
a candidatilor, precum §i in speranta eficacitätii accstui nou
mijloc de selectiune a celor capabili, de a urmä mai departe
studille de specializat e in Universiväti. viitorul va demonstra
incä §i mai mult cAt de oportunä §i indispensabilä a fost intro-
ducerea bacalaureatului, pentru ridicarea nivelului cultural al
päLurii conducAtoate de ratline a tärii.
Rezultatul celui dintaiu examen de bacalaureat, tinut la
sfär§itul anului §colar 1924-1925 se aratà in tabloul urmiltor,
-care trebuie comparat cu tabloid absolventilor din anii pre-
cedenti :
Elevii promovati ai clasei a VIII-a 5 927
Prezentati la exam. bac. sesiunea Iunie _4.056
99 99 Sept....2.905
99
Reu§iti la exam. bac. ambcle sesiuni 2 825

www.dacoromanica.ro
52

5.EXAMENTL DE 1NTILUIE IN (LASA V-a A LICEULUI.

Släbiciunca absolventilor de liceu trebuie cäutatä lute° cauzil
mai indepärtatà : accesul In cursul superior al liceului a unui
numär prea mare de elevi, cu pregätire gimnazialà slabä. Concep-
tiunea noastrà este, dupä cum am ariitat, cä gimnaziul este o
§coal6 post-primarà, cu caracter general, care prelungeste cursul
primar, MEd absolventilor lui posibilitatea fie de a se pregAti
pentru a Irma liceul si prin el a c6prità acces la Universitate,
fie de a se pregti pentru diferite seoli medii de specializaie.
UrrneazA de ad i crt, pe and accesul Ja gimnaziu poate fi ili-
mitat, in functiune numai de putintele de realizare materialà
(localuri, profesori, buget), accesu I in liceu trebuie rezervat numai
acelei elite intelectuale capabile a se pregäti pentru functiunile
de conducere ale resorturilor vieVi de stat i economice. De-
aceea, se impunea un triaj la trecerea din gimnaziu in liceu,
pe care nu-I putea efectua vechiul examen de absolvire al gini-
naziului, ajuns prin practicA, o simplä formalitate. Prin
aceeas lege, care a instituit examenul de bacalaureat, s'a li-
mitat Infiintarea claselor a V-a, adicä a transformärii gimnaziilor
in liceo, subordonandu-se aceastä infiintare avizului conform
al Consiliului Permanent. In acelas timp, un examen de ad-
mitere In clasa V-a, asigurä accesul In iiceu, numai elevi/or eu
pregätire suficientä i inteun numär 50 pe clasä ma-
ximum permis de pedagogie, pentruca elevii sá aibit un falos
real.
In Se,ptemvrie 1925 s'a tinut pentru inlaia (WI examenul
de admitere in cl. V-a, cAruia au fost supusi toti elevii cari
doriau sii. urmeze liceul, fie In *cable de slat, fie In cele parti-
culare, fie In familie. Rezultatul e cel arätat in tabloul urmätor
Sc. de stat : Sc. particul. Total :
Promovati ai cl. IV 11.152 1.818 12.970
Prezenti ex. cl. V 8.991 1.141 10.132
Reusiti 7.765 973 8.728
Inscri0 In cl. V 7.175 945 8.121

6. COMITETELE *COLARE.
Comitetele §colare, atät in invätämisintul primar, at §i In cP1
secundar, au dat rezultate admirabiie. Dupil cunt am spus
mai sus, se Meuse oarecari incercrtri in Ora, In diferite locali-
tàisi la diferite coli, instituindu-se eforii scolare, dupä mo-
delul celor din Macedonia, dar rezultatul fusese cAt se poate
de mediocru. Sub guvernul Marghiloraan, D-1 Mehedinti vo-
tase o lege, instituind eforii la §colile mimic i eforii judetene ;

www.dacoromanica.ro
 53

din cauza evenimentelor, inSA, aceast6 lege, ca toate legile vo-

tate la la§i de guvernul Marghiloman, s'a anulat.
In 1919, hind ministru al instructiunii §i constatand pe deo-
parte starea precarà in care se gAsia tara in urma razboiului
din punct de vedere financiar, iar pe de alta parte nevoia de
a reface cat mai repede §i cat mai complet intreg utilajul §colar
de care aveam trebuinta, ne-am gandit sA recurgern la initia-
tiva particularà, sa stimulAm aceasta initiativrt, punând-o la
slujba culturii nationale. Astfel s'a facut Decretul-Lege din 23
fulie 1919, care organiza Comitetele §colare ale tuturor vo-
lilor, de toate gradele §i de toate categoriile.
Gratie acestor comitete i stimufarii tutulor energiilor, am
ajuns la rezultate mai mult &cat satisfacRoare.
In invatamantul secundar, comitetele §colare alciltuite, dela
1919 pá'na astazi, au adus servicii incalculabile invätrtmantului.
Statul rezervanduli pregatirea, recrutarea, controlul, retri-
butiunea corpului didactic, directivele de invafámant in mij-
loacele lor de realizare (programe, metode, etc.), s'a dat in sar-
cina comitetelor, procurarea tuturor mijloacelor materiale ne-
cesare volilor, dreptul de a infiinta clase extrabugetare §i
chiar §coli pentru surplusul de populatie, care nu incapea
In clasele bugetare.
Gratie comitetelor volare secundare, s'au straits sume impor-
tante la aproape toate volile din Vechiul Regat.
Din Anuarul invatarnantului secundar" pe anti' 1924-1925,
se poate vedea sumele importante stranse de comitetele vo-
lare in acel an, la volile secundare din Vechiul Begat.
In anul 1924-1925, bugetul comitetelor §colilor secundaie
din Vechiul Regat se ridica la 128.914.505 lei, din cari :
66.567.485 lei, pentru licee
23.513.190 gimnazii
38.833.830 )3 §coli secundare de fete.
Total .. .128.914.505 lei.
Aceste sume intrec cu mull sumele Inscrise In bugetul Statului,
pentru Intrelinerea materiald §i plata personalului §colilor se-
cundare respective.
Tot din Anuarul inviltAmantului secundar" se poate vedea
partea importanta §i variatà,pe care o iau comiietele la Mire-
tinerea materiala a volilor, intretinerea localurilor,
aduse localurilor, reparatiile, lurninatul, apa,
cheltuieli de cancelarie, etc. Totalul, acestor cheltueli se ridica,
pentru ultimul an bugetar al comitetelor, la sumele de lei
11.913.034: pentru licee, 4.388.655, pentru gimnazii §i 6.010.625
lei, pentru volile secundare de fete din V echiul Regat.
Deosebit de aceasta, comitetele au destivrat o activita te

www.dacoromanica.ro
.54

multiplä i variatil pentru instructia, educatia i ingrijirea ele-

vilor, pentru cari au cheltuit sume insemnate, precum : pro-
curare de material didactic, bibliotecA, internate i cantine,
cäi ti i haine pentrn elevii sä'raci, medic *colar si cabinet medical,
.excursii i colonii scolare, premii elevilor distini, teatru si cine-
ma tograf scolar, ateliere scolare, burse pentru sträinätate, etc.
Participarea Comitetelor scolare la opera de constructiuni
colare a fost grandioasä. In ultimii cinci ani, comitetele sco-
lare din Vechiul Regat au cheltuit o surnä de 51.180.860 lei
pentru reparatii mari, amenajeri, cumpäräri i constructii de
localuri.
7. CONSTRUCTIILE DE SCOLI SECUNDARE
1922-1926.
Din tablourile anexate la sfärsitul acestei expuneri, se vede
cari au fost clädirile, din invätämäntul secundar, construite
sau reparate In acesti din urmä 4 ani si ce sume s'au cheltuit
In fiecare an.
Pentru moment ne multumim a spune ea' s'au construit In
acesti din urmä 4 ani sau sunt In curs de constructie :
54 licee i coli secundare.
11 gimnazii.
32 scoli de meserii
10 scoli comerciale.
10 scoli profesionale.
3 scoli do menaj.
Deasemenea s'au cumpäiat, In acesti din urmä 4 ani, urmil-
toarele irnobile, pentru a servi scolilor secundaie
14 pentru licee.
5 scoli secundare de fete.
5 19 gimnazii.
7 scoli de meserii.
4 Sf §coli profesionale.
3 19 §coli de comert.
Sumele globale date de Ministerul Instructiunii pentru cum-
pärarea, transfoimarea si construirea acestor localuri, se urdí
1922-23
1923
..... 5.136.596
73 480.764
1924 78 727 282
1925 130 637 004
1926 (clouà luni) 34.628.714

www.dacoromanica.ro
 55

Aim] acesta, dacä. se va continua in aceea§ proportie ca §i

anul trecut, suma globalà va fi desigur Cu mult mai mare ca
In 1925.
Diñ examenul acestoi cifre reiese in mod clat sfortarea uria§e
fAcutä de Ministerul lust uctiunii Publice, pentru a veni in
ajutorul §colilor secundaie prin construirea de noui localuri.
Dela 5.136.596 lei, suma che quita in 1922 a aims in 1925
la 130.637.004. Prin urmare s'a chelluit in 1925 de 26 de ori
mai mull decal in 1922.
Nu trebuie sä se uite cà pe längä sumele acordate de Mi-
nister, Comitetele §colare au. contribuit §i ele, cu sume tot atat
de importante, la constructia acestor localuri ; a§a incat cifrele
date mai sus nu corespund decAt numai la o parte din sumele
totale cheltuite.
Cum s'au repartizat sumele date de Minister pe categorii
de §coli, precum §i numele acestor §coli, acestea se pot vedea
din tablourile anexate la srar§itul acestei expuneri.

8. LEGI, REGULAlIENTE, DISPOZITII DIVERSE.

Legea îiivätàinâiituiui secundar, teoretie i aplieat.
Una din preocupärile noastre principale, in privinta inv'ä-
Vimântului secundar, a fost inzestrarea ace stui invätAmAnt cu
o lege de organizare, care sä.' inlocuiascà vechea lege, ce nu mai
corespund nici nou'ai alcsatuiri a statului roman, nici spiritului
timpului. In special, noua lege trebuie sä." unifice invätämäntul
secundar, alcätuit din §coli secundare ce apaitinuserä la patru
state;cu mentalitäti, conceptiuni §i metode deosebite.
Noua lege a invätämântului secundar, care cuprinde toate
§colile cu caracter secundar, fie ele de inviltämânt teoretic,
fie de inviltämânt aplicat, a fost intocmità tinându-se searrià
§i de vederile corpului didactic secundar §i universitar, caie
a fost consultat in mai multe ränduri, fijad chemat la diferite
conferinte, sau cerandu-i-se pärerea prinrapoarte §i memorii.
Chiar dacä." imprejurrtrile nu vor Ingádui ca proiectul intocmit
sá devinà lege in sesiunea acensta, el va riimâne ca o impor-
tantä contribute la rezolvarea problemei invätämântului se-
cundar in România Nouil, de care once legiuitor viitor va trebuì
sä tug. seamà.
Dispozitiunile principale din aceastä lege sunt urmAtoarele
Invätimântul secundar, a-tat cel teoretic, cat §i cel prac-
tic (aplicat) constituie un sistem unitar, permitand trec,eri dela
unul la celálalt, potrivit cu aptitudinile elevilor.
Durata liceului complet este de 7 ani.
Cursul superior al liceului teoretic este unic, nediferentiat
In sectiUni

www.dacoromanica.ro
56

Se mental : examenul de selectiune bare gimnaziu i liceu,

examenele anuale in Jiceu, precum i examenul de bacalaureat.
Se cal o mare dezvoltare invätarnântului secundar aplicat,
Intinzandu-se la toate activitatile Nitta praZtice (comer% agri-
euittei, industrie. profesiuni femenine, menaj, functionari,
muncitoi i).
Se organize,aza In deosebi partea practica a acestui inva-
pastrandu-se. 'rasa §i o baza teoretica;comung luturor
categoriilor de invallimant. secundar §i indispensabila educatiei
generale, nationale i cetätene§ti.
Educatia fizica capätti un loe important, atribuindu-i-se
pa tru ore pe sap t
Se infiinteazà serviciul medical volar §i earnetul de sa-
'Ma te.
Se prevede pentru membrii corpului didactic a 5-a gra-
datie §i gradatia de merit.
Proiectul de lege al invalamantului secundar teorelic i apli-
cat,ap cum esie alcatuit,contine, credem noi,dispozitiuni cari
vor pune invall'unantul nostril secundar pe alte baze, In confor-
mitate cu nevoile Vail j cu rolul, pe care statul nostru trebuie
sä-1 indeplineasca in aceastri Rolle a hunii.
Inainte Tilsit' de a se voth aceasta lege, am fost oblipt a
lua diferite masuri menite sà solutioueze chestiuni de Mel-es
prea urgent, cari nu puteau fi amanate Willa la votarea legii.
Unele stint referitoare la pregatirea, recru tarea sau drepturile
profeSorilor, altele la instructia i educatia elevilor
Prin legea din 13 Iunie 1923 s'au titularizat profesorii
,si maqtrii, cari aveau 15 ani vechirne ca suplinitoii, maestrele
de gospodarie si cele de lucru de infina., cari aveau 71/2-8 ani
de functionare, precum §i profesorii, cari aveau un examen de
capacitate §i cinci alli de suplinire.
Prin legal din 17 Iunie 1923 s'a rectificat vechanea pro-
fe,sori/or i profesoarelor, cari au intrat In hivatamânt dupa
razboiu, pierzand caliva ani din cauza Intreruperii vietii nor-
male, pricinuita de razboiti.
Prin regulamentul din 25 Feuruarie 1923 s'au simplificat
ti§urat conditiile, în cari se tin examenele de capacitate
pentiu recrutarea corpului didactic secundar.
Prin decizia din 22 Iunie 1923 s'au instituit examenele
de limba româna, istoria i geografia patriei, pentru profesorii
minoritari dela §colile secundare. Aceste examene s'au tinut
regulat, In fiecare an, de cornisii regionale §i au avut ca re-
zultat, ca au obligat pe profesori sa inv,ete aceste materii funda-
mentale pentru once membru al corpului didactic roman.
Prin decizia din 3 Maiu 1924 s'a infiintat o zona cultu-
rala, alciltuita din judetele cu populatie eteroglota, In care
profesorii originen i din Om regiuni primesc un spor de 50s/0

www.dacoromanica.ro
 57

vsupra lefii de baza, spre a-i incui.aja &I se stabileascil In acea

tegiune i s'A desvolte o activitate culturalrt nationalK si In afairt
de yoará.
Ptntru maestrii de arte si dexteritilti, cari se disting si
obtin aviz favorabil, din parte consilittlui inspectorilor generali,
plecum i sporirea catedrelor lor cu Inca trei ore, s'a previizut, cit
Incepere dela bugetul din 1923, un spor de retributic, care srt-i
egalcze in leaRt cu profesorii de matera principale.
7. Prin (1iferile deciziuni si circulad, s'a disptts verificarea
titlurilor i clrepturilor nurneroasclor i varia telor categorii
de profesori din provinciile alipite, mosteniti dela statele
cari st6pAnise acele provincii, ori numiti acolo dupi unire, In
conditii deosebitc i foarte felurite. Pe baza lucrrtrii comisiunilor
s'a stabilit situatia fiecrtruia i li s'au fixat drepturile la
vechime i gt r datie.
S. S'att tertninat si Incheiat lucrrtrile de aplicale a legii pen-
tru acordarea* grcdatici militare profesorilor cari au participat
la rItzboiu, conform decretului lege din Septemvrie 1910.
S'a aplicat decretul lege al descentralizrtrii administra-
iei tuvritAmAutului, din 1919, tnfiintIndu-se cele 15 inspecto-
rate regionale, a cAror tunctionare a decongestionat Ministerul
Central, a simplificat mecanisrnul administrativ si a permis
efectuarea realci unificrtri a InvrutAmiintului (Decizia din 19
Aprilie 1(..;23).
S'a aplicat decretul lege de Infiintate a comitetelor sco-
lare, din 1919, in provinciile alipite. (Decizia din 21 Ocfonwrie
1522).
S'a format un serviciu pentru organizarta i stimula-
rea excursiunilor scolare, care a dat rczultate foarte imbucu-
ditoare.
S'au luat mrisuri riguyoase pentru educatia si disciplina
elevilor si s'a retntrodus portul obligator al 1.1111f01111.6.
Pentru imbunkAtitea situatiei materiale a corpului pto-
fesoral, pe allá cale decat prin spormile de scumpete acot date
de Ministerul Finantclor prin bugetele ~Jale, s'att fixai, pentru
orele dela clasele extrabugetare, cote de retributiuni mult
mai ridicate decat cele bugetare. S'a aptobat deasemenea spo-
rirea indemnizatiilor directorilor.

- INVITA MINTUL PROFESIONAL

1922-1926

Ecte dc netligkluit cri, atAt Inainte cid i dupil rilz-

boi, pâtià la 1922, nu s'a dat tmportanta euvenità acestui Inv't-
trtmfant. Toati atentiunea i toate sfortlitite se tAceau pentru
indrumarea i progresul tnvlitAmAntului teoretic, iar luvrAtrt-

www.dacoromanica.ro
 58

mantul aplieat, tnvatamantal practic, era lasat pe planul al

doilea.
Rdzboiul ce/ mare a aratat pana la evidenta ce importantä
are acest Invaitamant §i ce influentil covarOloare a avut el asupra
rezultatului final.
Pentru noi cu deosebire, invätamântul aplicat, In starea actu-
ara de lucruri, are poate importantà i mai mare ca la celelalte
popoare. Nu putem fi stapani In tara noasträ, alat timp cat
comertul, industria, profesiuni/e nu vor fi in mana Românilor.
Trebuie sà tinem seama §i de faptul cà taranimea noastra, cu
toata dorinta ce manifestä de a-§i indruma copiii catre invata-
mantul aplicat, se gase§te, in cele mai multe cazuri, In imposi-
bilitate de a o face, prin faptul cà cele mai multe din orav fiind
instraivate,copiii nu gäsesc gazde i nu pot urma astfel la colile
cu invatilmant aplicat.
La venirea noastra, In 1922, am Osit un numar foarte mic de
§coli Cu invatilmânt aplicat; In teritoriile alipite acest inva-
-pant apioape nu existà. Afara de invapmantul ucenicilor
.din Ardeal, intre eau erau foarte putini Romani, invatiimântul
meseriilor era apioape imposibil pentru Romani, din cauza lipsei
§colilor aplicate §i din cauza lipsei mteinatelor pentru elevi.
Din tablourile de mai jos se poate vedea ce importanta.' deo-
sebita am dat noi acestui invalamânt, In cei din urma 4 ani.
In 4 ani, am inliinfat 170 de coli de invtifilmint aplicat qi anume
37 §coli profesionalt
80 §coli de meserii
6 §coli de menaj
47 voli comerciale
Total .... 170
Aceste §coli le-am dotat cu meterialul necesar, care s'a urcat
dela :
12.699.921 lei, in 1921, la
57.336.805 in 1926
§i cu uneltele trebuincioase, a caror valoare s'a urcat dela
2.219.000 lei, in 1922, la
32.000.000 In 1926.
Daca trecem acum la internatele create pentru aceste §coli
vedem ea, de unde :
In 1921 erau 1385 bursieri la §colilt de messerii,
In 192b sunt 5738 ,, 3) 39

iar la §colile profesionale :

In 1921 nu erau nici un intern,
In 1926 sunt 536.
Datele de mai jos sunt demonstratia evidenta a interesului
ce am pus pentru desvoltarea acestui lnvatamant in ultimi 4 ani.

www.dacoromanica.ro
 59

1. NUMARUL SCOLILOR INFIINTATE.

In anu11921 1922 au fundionat urmiltoarele *con :
profesi ona le 34
de meserii 92
de menaj 3
comerciale 45
La 1 Septenivrie s'au infiinfat 6 .ycoli de Invil fameint aplicat:
1 profesionalä Brälla ; 3 de meserii Sute§ti (BrAila), Mice§ti
(Tutova) §i R. SArat ; 2 comerciale Chi§iniat (superioar5)
Cernäuti, fondurile de Infiint5ri,pe exercitiul 1921-1922, fiind
restränse.
In anul §colar 1922-1Ç23 au fundionat urmilloarele, §coli
profesi ona 1 e 35
de meserii 95
de menaj 3
comerciale 47
La 1 Septemvrie 1923 s'au 1nf iinfat 52 qcoli de inveillimeint
aplicat i anurne : 14 §coli profesionale, 21 §coli de meserii §i
14 §coli comerciale, precum. urmeaz5. :
scoli profesionale de fete In ora§ele : Chi§inäu, Hotin, Satul
Mare, Lugoj, Iba§fa15u, Oradia Mare, Tighina, Suceava, Cons-
tanta, Soroca, Noua SuliÇà, Sinca-Veche, FIg5ra§ (tesut),
Bacäu (tesut) §i Rovinari, Gorj (resut).
coli de meserii In: Cetatea Alba, Deva, Turda, Cliciova,
Borgoprund, N5sAud, Lespezi-Fälticeni, Racovita-Olt (Jud.
Sibiu), Tg. Noua Suliä. Filia§i, Slujitorii-Albote§ti (BrAila)
Mälini-Mticeni, Baia Spriei (Satul Mare),'Cluj, Virul de Sus
(Maramure§), Plo§tina-(Mehedinti), Cärbune§ti (Gorj), Bro§teni
(Fälticeni), Monteoru, PAtulele (Mehedinti), Mamornita (Doro-
hoi), Cerchezkioi (Constanta) i Pe§ti§ani (Gorj).
scoli de comer! In ora§ele : Aiud, Buzgu, Calafat, Ro§iori,
Slatina, Ploe§ti, Targovi§te, Bucure§ti, Nr. 4, FAIticeni, Dej
Toplita, Timi§oara, Lugoj §i Foc§ani.
Numärul §colilor de 1nvätämänt aplicat, In anul §colar 1923
1924 a fost :
profesionale 49
de meserii 119
de menaj 3
comerciale 61
La 1 Septemvrie 1924 s'au creiat 60 §cali de inveifilmcint aplicat
§i anume : 11 §coli profesionale de fete ; 2 §coli de menaj ; 31
§coli de meserii §i 16 Fo1i comerciale, dupà cum urmeazä :
,Fcoli profesionale de fete in ora§e/e : Turche§ (FAgAra§), Värz.5-
re§ti (Chi§ingu) (tesut), Drajna de Jos (Prahova) (tesut),.Ceta-

www.dacoromanica.ro
60

tea AIWA', Orhei, plus 4 scoli ale Reuniunii", luate fn buget pe

1 Ianuarie 1924 (Iasi, Arad, CernAuti i ChisinAu).
,5'coli de meserii fn Rildrtuti, Bozovici, Cehul Silvaniei, Comana
(li'ig'Aras), BoIgrad, Storojinet, Vad (FrtgAras), Hui, WAilesti
(1)o1j), *inca Veche, Alud, Careii Mari, RAsnov, Vicovul de Sus
(1.1'idAnti), Dobra (Huniedoara), MArAsesti,, Tighina, OrAstie
Huedin, Otetelis (VAlcea), Rildesti (Tutova), Isvorul de Sus
(Arges), Brezoi (VAlcea), Vulturesti (Olt), DrAgoesti (Olt), Telciu
(NiisAud), Grivita (Jalomita), Samascani Pojogeni
(God), VAnjul-Mare (Mehedinti) i Str'Ambmi (Prahova).
Scott de comerf In orasele : Alba Julia, Tecuci, BuzAu,
F'Ag' Ara*, Corabia, CaTacal, Dorohoi, R. SArat, SAlistea (fete),
Craiova (fete), Hui. Tg. Mures, Ismail si Cehul Silvaniei.
,Fcoli de mena/ In orase/e Timisoara i Caransebes.
Numrtrul scolilor de InyAlAmAnt aplicat, In anul scolar 1924
1925, au fost :
profesionale 60
de meserii 150
de menaj 5
comerciale 77

Pe I Septemorie 1925, s'au creial 52 5coli. de Mod filmeint apti-

cat i anume : 11 scoli profesionale, 4 scoli de menaj; 22 scoli
de meserii si 15 scoli comerciale, dupli cum urmeaza
coli prolesionale de fete In orase.le : Bucuresti, CAmpina, Bi-
strita, Ada-Caleh (t,esut), BuzAu (tesut), Iai (tesnt), Cetatea
,AlhA (tesut), Piatra Neamt (tesut), Bistrita (tesut), Bacrtu (tesut),
RAdiluti (tesut).
coli de menaj in : Slatina, Comana (Vlasca), BAilesti (Dolj)
si Baia de Aramrt (Mehedinti).
coli de meserii In: Seica Mare (TArnava Mare), *aba (Ceta-
lea AlbA), DragodrtnAsti (DAmbovita), Odobesti (DAmbovita).
C asna (Storojinet), Baia de Cris (Huniedoara), Isvoare (Or-
hei), Corab!a, Binis (Caras-Severin), SAn-Georgiul-RomAn (NA-
srtud), Vintilà VodA (Buz6u), Niculesti (R. Sarat), S'ipoca
(BuzAu), Cernatu (Brasov), TArgoviste,Lissa (FAgrtras), Nispo-
le (ChisinAu), Borilseu (Gorj), Negoinir (Mehedint), Sf.
Glieorghe (Trei S.:aune), Medgidia, (Constantl) i Zvoristea
(Dorohoi).
&oli de comerf In orasele : Tighina, R. VA/cei, Focsani (fete),
BacAu, (bilieti), Grivita-Ilfov (fete), Srdiste, Pitesti
l'g. Jiu, Brtilesti, Bucuresti, Nr. 2 (fete), Galati, Slatina, Con-
stanta (superioarä de fete) si Silistra.
In anul scolar 1925-1226, numArul scolilor de invAtAmAnt
aplioát este :.

www.dacoromanica.ro
 61

profesionale 71
de menaj 9
de meserii 172
comerciale 92
A§a dar, in ace§ti 4 mil, dela Septenwrie 1922, la Septemorie
1925 s'au creat in total un urneir de 170 co1i de invtlidmant apli-
cat, repartizate astf el
profesionale 37
de meserii 80
de menaj 6
comerciale 47

2. CLASELE.
Numá'rul claselor i atelierelor Infiintate dela 1922 pânil la
1920 sunt :
1921/22; 1922 23; 1923/24; 1924125; 1925/2G
SCOU profcsionale. Clase 172 177 191 225 238
de meserii Ate/iere 236 305 365 462 550
menaj. Ateliere 12 12 12 18 30
comer. Clase 111 182 146 204 229
La seolile profesionale de fete, numärul meseriilor fiind mai
resträns (rufärie, croitorie, tesut, mode-flori), s'a fäcut gruparea
pe clase La aceste coIi, sunt si clase divizionarn.
La scolile .de meserii i dc menaj, s'a trecut numkul atelie-
relor, fiindcä nu sunt clase divizionare. Fiecare din aceste scoli
are toate clasele. Atelierele sunt de mai multe feluri : fierkie,
ajustaj, lemntirie, rotärie, tamplärie, pieträrie, cismä'rie, croito-
rie, impletituri, fränghierie, dogärie, tinichigerie, modelaj, elec-
tricitate, etc.
3. POPULATIA COL IRA.
Numkul elevilor inscrisi si prornovati in scolile de Invä-
trimânt aplicat, pe anii scolari 1921-22, 1922-23,1923-21,
si 1924-25 este urmsátoarul :
A nul colar Inscri0 Promovati
1921-22 profesionalo 4967 3709
de menaj 254 166
de comert 4470 3160
de meserii 3983 3186
1922-23 profesionale 5764 424S
de menaj 258 211
de comert 6091 4118
de meserii 5230 4158

www.dacoromanica.ro
 69

Inscrisi Promovati
1923-24 profesionale 6983 5614
de menaj 289 229
de comert 8765 6083
de meserii 7852 6314
1924-25 pi ofesionale 8964 7362
de menaj 462 403
de comert 13.312 11.608
)1 de meserii 11.863 10.107
Cre§terea populatiei §colare (intre 1921-22 i 1924-23) este
tirmàtoarea :
Profesionale 3653 eleve
de comert 8448 elevi
de meserii 6921 31
de menaj 237 1,

4. INTERNATE.
Populatia scolarà, sdizutà in trecut la scale de meserii si
profesionale, a crescut gratie creierii de cAminuii si cantine.
CAminurile la scolile profesionale au fost creiate de noi in anul
1923-24 si le-am completat in acesti doi aui din urm6, gratie
sumelor alocate in bugete, dui-A cum se poate veden la capitolul
respectiv.
latä nunfärul elevilor la cAminuri si cantine
N-rul bursierilor
Anti! Kolar $coalele CAmin Cantin4
1921-22
ff
de meserii
profesionale
1385 -
1922-23 de meseri; 1571
;, profesionale
1923-24 de meserii 2926
92 profesionale 118
1924-25 de meserii 3989
profesionale 265 726
1925-26 de meserii 5738
profesionale 536 785

La scolile de meserii, numArul elevilor dela cArninuri s'a

mArit cu 4353 (dela 1921-22 §i 1925-26), iar la cele profesio-
nale eh 418, la eAminuri (dela 1923-24 la 1925-26), plus elevele
cari iau masa la cantinil (785).

www.dacoromanica.ro
 63

5. PROFESOR!!.
Numrtrul profesorilor §i mae§trilor, cari au functionat la co:r-
lile Cu invAtilmânt aplicat, este urmtitorul :
N-rul prof. i
Anul Kolar -Scoalele maqtrilor
1921-22 *colt profesionale 125
97 97 de meserii .. 493
99 99 de comert 156

1922-23 99 profesionale 158

99 99 de meserii §i menaj 578
99 /9 de comert 901

1923-21 , profesionale
de meserii *i menaj
533
713
99 99

99 97 de comer 331

1924-25 . f profesionale 730

99 de me erii §i me )aj 849
7 91 de comed 419

1925-26 99 profesionale 877

99 97 de meserii si menaj . 1209
99 99 de comert 511

Diferenta Intre personalul dela 1921-1922 §i cel dela 1925/26

este urmiltoarea :
*coil pi ofesionale 152
de meserii §1 menaj . . 716
de comert 358

6. BUGETUL
Bugetul invAti-imantului aplicat, pe exercitiile 1921/22, 1922/23,
1923, 1924, 1925 §i 1926, a fost astfel alcàtuit
a) Personalul.
1921 22 Lci 32.250.324
1922-23 , 12.432.415
1923 (9 luni) , 50.642.330
1924 98.199.075
1925 127.610.691
1926 180.061.891

www.dacoromanica.ro
64

Diferenta de lei 147.814.5, 67 Intrc- exercitiul 1921-22 si exer-

citiul 1926, se datoreste numtirului de 170 de seoli noui Infiin-
tate, la cari s'au adtiugat an cuan, clase nouf, gradatiilor profe-
sorilor i maestrilor i sporurilor de Falarin aeordal In 1923,
1924, 1925 F,;i 1926.

b) Materialul
1921-22 . .Lei 12.699.921
1922-23 91 12.626.178
1923 (9 luni) 9, 19.071.418
192't 30.096.160
1925 46 520.250
1996 19 57.336.805
Din acest tablou se vede cdld importanld s'a dat pe:Jira ciad-
tuelile materiale ale scolilor, sporindu-se fondurile cu 4 1.636.88 1
lei, dela 1921-22 la 1926.
Grija cea maro a fost sil se acorde sumele necesare pelan'
ctiminurile i c,antinele scolilor de meserii i profesionale,
pentru fnzestrarea lor cu unelte.
Pentru a se vedea mai bine ce sume s'au acordat, din aceste
theltueli materiale, penti u cruninuri-cantine i inzestrare cu
¡incite, dm mai jos un tablott de sumele alocate In acest scop :
Unelte C.Aminuri
$c. profes. 5c. meserii $c. profes. Sc. meserii.
1922-23 100.000 800.000 1.349.000
1923 (9 I u n i) 295.000. 1.000.000 300.000 2.730.000
1924 500.000 3.000.000 2.000.000 5.000.000
1925 1.000.000 5.000.000 2.3 18.000 10.736.000
1926 1.000.000 7.000.000 3.990.000 20.030.935

Din aces1 tablou reiese : crt loncha pentra unelte la scolile

de mescrii s'a sporit la 7.000.000 Lu 1926, fald de 800.000 in
1922-23. Gratie sumelor alocate In acesti din urrnä" ani, s'au
putut inzestra tu unelte atâ co1i1e noui Infibitate, cAt si cele
vechi, completându-se uneltele i fondul pentru procurare de
materiale la toate
In ceeace priveste arninurile scolilor de nzeserii, fondul lor
s'a urca! la 20.030.935, faja de 1.3 19.000 in exercifiul 1922-23.
S'au putut astfel realiza rezultate frumoase, dandu-se posibi-
litate copiilor de stiteni, cari n'au scoli de meserii In comunele
lor, sà poata InvAta o meseric.
astfel si la Cdminurile scolilor pro fesionale, sunzele alo-
cale in 1926 s'au urca! la 3.990.000, /ala de 300.000, cdt era in

www.dacoromanica.ro
1923. Infiintarea cruninurilat pe profesionale, a
contribult la cresterea populatiei scolare i rezultatele sunt
cal se poatc de imbucuratoare.
De unde Inainte de razboiu, la *collie profesionale, erau clase
si cu 10 eleve. azi avem clase populate cu cate 40-50 eleve,,
iar in unele orase a fost nevoie chiar si se infiint,eze clase divi-
zionar6.
Putern cita astfel orasele : Severin, Focsani, Bucuresti, Jai,
Pitesti, etc.

7. LEGIUIRI, REGULAMENTE, PROGRAME.

In acesti paint ani, s'au facut urmrttoarele legitiiri, regulq-
mente, etc.
1. Legea pentru intregirea si modificarea art. II din legea pentrn
recrutarea personalului didactic al scolilor comerriale,
catà In Monitorul Oficial No. 83, din 15 Aprilie 1924. Madifi-
carea consta.' In:
La examenul de capacitate pentru stiintele cotnerciale,
se admit licentiatii Academiei Cornerciale, In loc de absolventii
scolilor corneciale,, cum era textul vechiu.
La examenul de capacitate pentru Mrtrfuri", se admit si
licentiatii Aca(lemiei Comerciale, pc langA licentiatii In Fizico-
chimice i Naturale.
La examenul de capacitate pentru .5tiintele Juridico-Ecoi-
nomice, se admit si licentiatii Academiei Comerciale, pe lângà
licentiatii in Drept.
Aceste modificari se impuneau prin fap tul crt Academia Co-
mercialiá, Infiintat6 de curand, a dat licentiati bine pregaiti
In bate aceste spccialiLài, dând astfel putinta sA Sc recruteze
un personal didactic pentru colile comerciale, corespunei-
tor cu nevoile inv6Virnantu1ui comercial.
2. I,egea penlru modificaren art. 61 din legea inv. profesional,
publicaLa In Monitorul Oficial No. 83 din 15 Aprilie 1924, priii
care se &A drep tul absolventilor scolilor elementare de comed
sà treaca', cu concurs, In scoala comercial'A superioara si se o-
preste intrarea &eviler cari n'au 4 clase secundare.
Prin dispozitia din textul vechiu, se ptimiau la concurs si
cu clasele primare.
Era un mare pericol aceastA dispozitiune, mai ales pentru
scolile din tinuturile alipite i in special pentru cele confesio-
nale. In legAtura cu aceastrt lege, s'a modificat si art. 2' si 8 din
regulamentul scolilor comerciale superioare (Mortiforul Oficial
din 3 Iulie 1924), prin care se stabilesc normele examenului
de admitere in scolile comerciale superioare
5

www.dacoromanica.ro
66

3. Legea pentru modificarea art. I .1 al.5 din legea pentru

recrutarea personalului didactic al *olilor comerciale, din 1912.
(Monitorul Oficial din 20 Iunie 1925) prin care se rlä posibili-
tate, ca sä se poatä transferà In invätämäntul comercial su-
perior profesori de partea literal% i matematic'ä, din invätä-
rnruitul secundar, cari n'au depus exainenul de diferentA cerut
de lego, dar cari au o vechime, ca titular, de 5 ani In invät,A-
mänt, din care 2 ani serviti In invätämäntul comercial.
Prin faptul cà se cerea examen de diferentä pentru scoalele
tomerciale superioare, se prezentau candidati puini, lar la
unele specialitAti chiar de loc, asa cA rämäneau catedre debt
scol i le comercia le sup erica re neocu pate.
Modificarea art. 8, 9 §i 77 din regulamentul volilor de
ntenaj (Monitorul Oficial din 17 Noemvrie 1925), prin care se
trareste durata sectiei normale, pentru formarea maestrelor de
gospodärie, dela 1 an la 2 ani, introducAndu-se obiectele teo-
retice si practice a diror lipsä se simtia. Tot prin aceast% mo-
dificare s'a creiat i sectia normalä de specialutate ca duratA
de 1 an, pentru preatirea maestrelor de specialitate (bucä-
tärie, spälat-cälcat).
Proiectul legii invtifeundntului secundar teoretic §i aplical.
Acest project, studiat In timp de 4 ani, este tipärit i gata a fi
depus In Parlament.

3. EXPOZITII, CONFERINTE.
a) Expozitii.

Pe langä expozitiile de fine de an, ce se fac la fiecare scoalà

profesionalri, de meserii si de menaj, in luna Iunie, Ministerul a
organizat, In Julie 1924, o expozitie a scoliloi de meserii din
Ardeal, la Cluj, care a stArnit admiratia tuturor acelor cari au
vizitat-o. Mai toate lucrurile cari nu fusese comandate au fost
vändute di,n prima zi a expozitiei.

6) Congrese, Conferinte

In. fiecare an s'au tinut congreso in orase diferite i anume :

In I1:322 la Brasov ; in 1923, la Tg. Mures ; in 1924, la Cerra-in-V.
In aceste tongrese anuale, tinute de maestrii i profesorii dela
scolile de meserii, cu ajutorul Ministerului, s'au fäcut diferite
cOnferinte i expuneri foarte instructive pentru membrii cor-
pUlui didactic ai scolilor de nieserii.

www.dacoromanica.ro
 67

Iv. -INIUTIMINTUL PARTICULAR.

1922 - 1926

Daeg, dupá cum am arkat, unificarea sufleteasea a tuturor

Romanilor de origia, este una din nevoile cele mai urgente
ale consoliarii neamului, unificare sufleteasa can, dup6
cum am arAtat,se obtine in prima linie prin unificarea MAW
mântului, nu este mai putin adevArat insA, cA §coala unitar6
se impune nu numai Rornânilor de origing, dar §i celorlalti
cettiteni ai Romaniei de astilzi, chemati sA vietueasdi in armo-
nie i frAtietate cu RomAnil bg§tina§i ai acestei Viri, de a eäror
aspiratiuni nu se pot desOrti.
Vieata culturald a populatiunii rninoritare din aceasta
fiind strans legatà de prop5.§rea culturalil a Orii, tendintele
ei trebuie sá fiein dreptate dare acela§ scop, consolidarea ace-
stui stat, deca re ea este legaM pentru totdeauna. Statul, in ace-
las timp, are obliggiunea dea posibilitatea sä se dezvolte
In libertate, conservanduli limba, traditiile §i credinta ei.
De altfel, România in totdeauna a fost ealtiuzifa" de aceste
principii de libertate §i toleran. culturalà i religioasä ; ea nu
a fácut §i nu face nici o deosebire intre ceralenii acestei tkri;
toti sunt prinaiti deopotrivil in Foil §i tuturor li se (1à putinta
de a se cultiva §i a fi folositori lor §i Orii acesteea. Este de da-
toria noastrà" ins6 a stAnjeni acole tendinte centrifuge, can
sub pretextul culturii, ar crea centre de agitatiuni, pe cari,
nici un stat con§tient §i bine organizat nu le poate tolerà.
PlecAnd dela aceste principii §i dela faptul cà statul nu poate
el singur faCe fatri tuturor nevoilor inv6trurantului, ori eat
de maxi, oricát de importante ar fi sacrificiile ce el ar face, ini-
tiativa privatil trebuie incurajatà, trebuie sustinutà.
In afar-A de aceasta,.in Romilnia dc astAzi altfel se rezinn
,

invglAmAritul particular, &cat se prezinta in Roniânia

de alt6dat6 ; minoritäAile, prin nurrarut lor, prin traditiite lot
eulturale, prin numeroasele §coli ce au, cer o altA organizatie
a invAtAmântului particular, decAt aceea care exista in trecut
Tinând seamà de toate aceste date §i avAnd in vedere, in ace-
las timp, §i faptul cAinvAtàmântul, din cele 4 tinuturi ale Ro-
Maniei de astAzi trebuie unificat §i pus la nivelul c,erintelor §1
nouilor conditiuni de vieatA ale timpului in care tairn, am alcá-
tuit proiectul de lege al invägingintului particular, care s'a votai
de Parlament In Decemvrie 1925.
In timpul acestor 4 ani Insà, inainte de votarea legii, a tre-
buit sä lurun oarecari mgsuri, oarecari dispozitiuni pentru bu
nul mers al acestui invAtArnânt, care lAsA foarte rruilt de dorit.

www.dacoromanica.ro
68

1. INN INTAREA IH REC'!'lUXIE INVA TAMAN-TULL-I

PARTICULAR
In pima linie, avand in vedere complexitatea acestor pro-
bleme de Invatamânt particular din Romania de astazi, am cre-
zut necesar ca intreg Invatrimântul particular sti fie concentrat
la o singura Directie si am creat. astfel, prin bugetul din 1922,
Direcliunea lnutiftimeintului particular:
Cu atat mai mult era necesarti infiintarea acestei Directunii
si concentraren la un loe a directivelor de daL acestui inviita-
mant. cu cat Ministerul nu avea cuno§tinta In mod amtinuntit
de ceeace se petrecea la §colile minoritare, cari nu primiau
directive decal. dela Directoratele de invtitainant, cari functio-
nal] la Cluj, Chisintiu i Cerrikrti. Conceptiunile si directivele
acestor Directorate eran deosebite, fàr nici o unitate, legile
vechi austriace, unguresti i rusesti fiind Inca' in fiinta In teri-
toriile alipite.
Astfel, in Transilvania, toate scolile confesionale minori-
tare se conduceau §i se administran dupti legile ungare, pastran-
du-si vechea organizatie dinainte de räzboiu. Ele aveau acelea§i
program5 analitice ea sub dominatiunea ungara. Functionau
cu personal didactic care nu cuno§tea limba romana si care
adeseori era adus din Ungaria la scolile ungure§ti §i din Ger-
mania la scolile sasc§ti §i svtlbesti. Invtittirnantul se preda
copiilor (MO rnanuale didactice scrise in limbi strtiine, editate
In taxi straine I cu continut, in care nu numai cil realitatea geo-
graficO de dupti razboiti i nouile aseiári politice isvorite din
tratatele de pace nu eran respectate, dar in care se putea vedea
o tendintä manifesta de preamilrire a popoarelor stApanitoare
de altädatil.
Tot astfel in Bucovina, limba §i spiritul educatiei i culturei
austriace format' fundamentul existentei scolilor particulare,
in cari -vechile legi si regulamente austriace cantinuau a se
aplica intocmai ca sub vechea dominatiune austriaca.
In Basarabia, gratie aceluia§ spirit de ingOduinta, scolile
particulare functionau dupà vechile regulamente rusesti, cu
limba de predare rusil §i ucraineanti. lar evreii infiintasera dupil
la'zboiu o multime de §coli cu idisul ca limbìl de predare.
Aceste scoli, nu numai cà, prin limba stir-AMA in care se
precian cursurile si prin manualele didactice straine, dupà cari
se II-WOO, faceau elevilor o educatiune in spirit strain, dar func-
tionau in afara orictirei reguli de scoaltí. Astfel la aceste scoli,
cele mai multe de glad secundar, se primian elevi in clase supe-
¡'loare, fara de nici o scolaritate prealabird, ci munai in baza unui
simulacru de examen de admitere; in aceste scoli se putean
&ban& certificate de absolvirea intregului curs secundar, nu-
mai cu until sau doi ani de freeventa. Eran, cu atte euvinte,
institutiuni, in cari singurtil scop era emitPrea de diplome.

www.dacoromanica.ro
 69

In 1922 am gäsit cä se emisese de §colile particulare din

Basarabia peste 1.000 de certificate de absolvirea liceului, la
persoane cari nu avusese frecventa§coalä." i cari, inscriindu-se
In Universitätile din tarä sau sträinritafe, au uimit corpul di-
dactic respectiv prin ignoranta lor.
Ministerul a trebuit sá intervinä, sä nu se recunoascA aceste
certificate, nici In Universitälile noastre, nici In cele striline.
Aceastä situatie a dAinuit dela unire pfinä la 1922. *colile
a. cestea continuau a functionn. §i a face educatia elevilor lor, tot
In spiritul de mai inainte de rtaboiu ; ha- cultura româneascä
§i sentimentele nationale, ce trebuiau sádite in sufletul copiilor
de §coalil, erau aproape tot a§a de i eduse ca §i sub stäpfinirea
In mai toate §colile co.nfesionale minoritare, din toate tinu-
turile, cu limbil de predare strilinä, nu se predà de loe limba
TOMfial ; iar unde se predfi, se preda in a§a fel, Inca elevii cari
absolviau aceste §coli nu cuno§teau aproape debe limba
nici in scris nici In vorbire.
Aceastil stare de lucruri a impus, pede oparte cents alizarea la.
Minister a directivelor de dat acestor §coli, iar pedealtiparte,
luarea mäsurilor necesare bunului mers al acestui invätilmânt.
Cii inceperea anului §colar 1922-23, s'a dispus predarea limbii
romisme In toate §colile minoritare.
. Aplicaren acestei mäsuri nu s'a putut face insä in acel an cu
toatä rigoarea, atAt din cauiä c'd elevii din clasele Inaintate
nu cuno§teau debe limba românà, cat §i din cauza lipsei de pro-
fesori, cari sil o poatà predà cu folos.
Pentru a inlilturà aceste neaiunsuri, Ministerul a organizat,
In cursui anului 1922, cursuri de bimba romanri, cari au durat
din Fevruarie OM In Iunie 1922. La aceste cursuri puteau urma
elevii, invätätorii i profesorii minoritari, dela Ota§e §i sate,
cett i particularii dornici de a invätn limba romeniri.

Pentru a indicA directivele ce §colile minoritare trebuiau

sil tirmeze, Ministerul a dat, in Septemorie 1923, dotal circultiri
No. 100088 i 100090, prin care se statornicià regimul de In-
viltrtmânt §i de administrare In aceste §coale particulare.
Prin aceste circulilri se dispunea
1. Invalarea limbei ronuine in 5colile minoritare. In aceste
circuliiri se preveden ca in toate §colile particulare, de once
grad, cu limba de predare stràinä, sä se invete limba romänä
a) In *coalele primare : o oil pe zi In clasa I i II (citire, exer-
citii intuitie §i compunere) §i 2 ore pe zi In clasa III §i IV
(citire, exercitii gramaticale, exercitii de intuitie i compunere,
istoriti §i geografia OHO. Celelalte materii se predau In restul
orelor, in bimba maternil.

www.dacoromanica.ro
70

b) In .wolile secundare, trebitia sa se predea in româneste

limba i literatura romana, istoria Romanilor, geografia
Constittrtia, in numArul de ore prevazut de programa
tica a scolilor secundare publice.
Tot in aceste circulari se disptinea ca, in colile ordineloi
calugAresti i congregatiilor scolare, limba de predare sa fie
limba romana.
In scolile comunitatilor evreiesti, limba de predare trebura
sa fie sau limba ebraica sau limba rornara. In primul caz, se
prea in romaneste limba i literatura romana, istoria Ro-
maniei, geografia tarn i Constitutia, Restul In ebraica, In
al doilea caz, limba ebraica se preda numai ca obiect de studiu,
Aceste dispozitiuni, luate prin cele douá' circulari, erau ab-
solut necesare, pentruca Statul roman are dreptul srt cearà tu-
turor cetatenilor sili sà cunoasca limba Statului. Este in in te-
resul tuturor locuitorilor acestei tart sà cunoaseA limba oficiala,
caci numai astfel se pot incliega legaturile sufletesti tare toti
locuitorii une t tari, cari trebuie sa aiba acele,asi interese generale
aceleasi nazuinti.
Neinvatand limba Statului, nationalitAtile se pun intCo stare
de inferioritate. Copiii lor, cari au aceleasi drepturi ca ale Ro-
manilor de bastinA, nu vor putea merge cu folos mai departe
in invatamantul secundar 'slur superior si concurA cu elevii
romani. Statul are deci obligatiunea morala, de a la iinlesni In-
vatarea limbii oficiale.
Impunand limba romana, ilU inseamna ca se loveste in bimba
materna si cà nu se recunoaste insemnatatea limbii In edit-
calla copiilor. Desigur cà mijlocul cel Mai firesc si mai pu-
ternic pentru desvoltarea sufleteasca a omului, este limba
proprie; iar locul ce limba materna trebuie s'A. ocupe In scoala,
e recunoscut de toti pedagogii, de toti edueatorii. .
Cu toate acestea, toata lumea este de acord,*cri o limbA se
invatA mai usor, daca se incepe Invatarea er la o varstamai fra-
geda. .0. ea In invatamantul primar, copilul poate srt inc,eapa
Invatarea altei lirnbi, pe langa limba sa materna. Predarea
straine trebuie insa se se faca in mod sisternatic, fAra sri se In-
greueze mintea copilului, ci el sTt vi-o asimileze pe nesimtite.
Condus de aceste principii, am dat eirculArile de mai sus.
In ceeace priveste Iiinba de predare In scoalele particulare
conduse de ordinele cillugaresti i congregatii scolare, dacii s'a
admis ea limba de predare limba romank cauza a fost ca or-
dinele calugaresti i congregatiile scolare sunt institutiuni cu
caracter umanitar international. Ele nu pot fi In serviciul cul-
turii strAine, ci acolo unde se gasesc si au autorizatie de a
propaga cultura, trebuie O.' se adapteze imprejurArilor locale,
servindu-se de limbs Statului respectiv. Asa este in toate

www.dacoromanica.ro
 71

asa trebuic sa fie si la noi. Trebuie sà predea in limba

Statului sa stea in serviciul culturii acestui Stat.
Pentru aplicara dispozitiunilor de mai sus, s'au organizat
inspectoratele regionale din Oradea Mare, Cluj, Sibiu, Timi-
soara, Brasov, Cernauti i Chisinau. Inspectorii sefi ai acestor
inspectorate, ajutati de mai multi inspector; primari i secun-
dari, precum si de revizorii i subrevizorii scolari din fiecare
judet, au inspectat, de mai multe ori in cursul anului ffecare
minoritara, propunand indreptarile necesare.
In aceasta privinta, Ministerul a avut insä multe greutati
de invins. Cea mai mare dificultate de invins era chestiunea
personalului didactic, care sa cunoasa limba romana i sa poata
preda obiectele prevazute a se preda in aceasta limba. Scolile
particulare nu aveau asemenea profesori i nici Statul nu dis-
punea de atatea puteri didactice, cate ar fi fost necesare pentru
a le putea utiliza i in scoalele particulare. Pentru a remedia
acest inconvenient, s'au organizat cum s'a aratat mai sus, cursu-
rile de limba romana, lar mai in firma s'au instituit examene
de limba româna obligatorii, pentru toti membrii corpului di-
dactic dela scolile minoritare.
0 a doua dificultate era lipsa manualelor didactice, serse
limba romana cu continut conform programelor analitice ale
scoliior de Stat, pentru materiile prevazute a se preda in aceastrt
limba. Pe masura Insa ce obligativitatea predarii acelor materii
In limba romana era impusa scolilor, de catre organele de curl;
trol, in aceeas masura autorii de carti didactice romanesti
editat editiuni speciale, cari s'au introdus treptat, in scolile
minoritare.
Prin intrducerea limbii romane, dupil normele aratate mai
sus, s'a ajuns ca, numai dupa 3 ani (1923, 1924 si 1925), cea mai
mare parte din populatiunea scolara a scolilor minoritare
se deprinda a vorbi i scrie In romaneste. Rezultatele aratate
de mai toli inspectorii i revizorii scolari, ce inspecteaza
particulare din tinuturile alipite, sunt satisfacatoare, dat fiind
timpul scurt de aplicare a dispozitiunilor laute in aceasta pri-
vin i greutatile aratate rnai sus.
Introducerea pro gramelor analitice In qcolile minoritare.
Toate colile particulare minoritare au fost obligate sk intro-
ducà programele analitice ale scolilor publico de gradul res-
pectiv. Li s'a dat insa voie, pentru clasele inaintate, sa aplice
un program de tranzitie, program care s'a restrans apoi in anii
urmatori la clase din ce in ce mai putine, astfel ca, in anul scolar
1925-26, el se aplica numai in clasa VII si a VIII-a a scolilor
de grad secundar ; toate celelalte clase având programa Statului.
Inscrierea eleuilor fn. colile minoritare. Pentru a se opri
desnationalizarea Rornanilor. precum si a celorlalte nationalitati,

www.dacoromanica.ro
72

supuse la grele incercari sub dominatiunile straine de altadat5,

prin cele doua circulari a átate mai sus, s'a luat masura ca §c o-
minoritare s'A nu mai Inscrie decal, elevi de acteas urti-
onalitate, fiecare elev fiind obligat a mina In scoala nationa-
litatii sale sau Inscoala de Stat, daca aceasta exista In localitate
si,numai In caz and acestea nu exista In localitate, elevul poate
merge si In scolile altor uationalitati.
Bine Inteles ca elevii deja Inscrisi puteau continua studiile
mai departe In scoala In care eran.
Fun clionarea §colilor §i a personalului didactic din Futile
minoritare. In ceeace priveste functionarea scolilor minoritare
precum si a corpului didactic respectiv, s'a respectat drepturile
castigate de scolile ce au functionat inainte de unire, cum si
drepturile color cari au avut autorizatii dela Consiliul Diligent ;
s'a cenit 'MA ca nouile Infiintari de scoli s. ceara antorizatie
Ministerului i s indcplineasca dispozitiunile legii, iar profesorii
sá aiba calificatia necesara, sa fie cetileni románi i sä fi depus
juramantul &km Rege.
Examene de absolvire la collie minoritare. Prin circularile
din 1923, s'a luat dispozitiunea ca examenui de abso/vire
cursului primar la scolile minoritare, sa se dea in fata unui de-
legat al Ministerului i anume : In limba romana, pentru obiectele
predate in limba románá si in limba stiaina pentru obiectele
predate In acea limba. Certificatele de absolvirea scolilor pri-
mare trebuiau s'A fie redactate siIn limba Statului si contra-
semnate si de revizorii respectivi.
Pentru cursul secundar, s'a decis ca examenul de absolvire a
cursului inferior si a celui superior sa se tie, conform regulamen-
tului din Vechiul Begat, in fcta unei Comisiuni prezidate de Cate
un delegat al Ministerului.
Aceste examene s'au depus deasemenea In limba romana,
pentru obiectele predate In romaneste si in limba streina res-
pectiva, pentru obiectele predate In limba Straina. Certifícatele
semnate de catre delegatul Ministerului, trebuiau sà fie previi-
zute cu sigiliul Statului dela Inspectoratele regionale.
Examenele de limba romdai pentru pro fesori. Pentru pro-
fesorii scolilor minoritare s'au instituit, In vara anilor 1924
si 1925 examene de limba romana, la cari au fost obligati a se
prezenta. Aceste examene s'au dat din limba romana, istoria
Romani/or, geografia Romaniei i Constitutia
Manualele didactice. Fiindca coli1e minoritare utilizau
manuale diciactice serse uneori inteun spirit neprielnic des-
voltarii sentimentelor de iubire de tara i cuprindeau adesea

www.dacoromanica.ro
 73

afirmatiuni neexacte privitoare la noua situatiune politicrt §i

geograficA a trtrilor alipite, s'a oprit folosirea oricàrui manual
necercetat si neaprobat de Minister. S'au instituit In acest scop
cOmisiuni de cercetarea eärtilor didactice ce se intentionà a se
introduce in §colile minoritare. Tot in acest scop s'au acordat
ajutoare pentru traducerea in limba germanil si maghiaa a
diferitelor manuale scolare romane§ti, uncle din aceste lucrsäri
edittindu-se chiar de Casa $coalelor.
S'au obligat toate §colile sri. aibA hàri geografice editate
in romiineste, precum §i portre tele familiei regale.
Coeducafia. La trecerea scolilor confesionale sub coutrolul
direct al Ministerului, s'a gilsit cà la foarte multe scoli, chiar
la cuisul superior secundar, elevii frecventau la un loc cu ele-
vele si cazuri grave de imoralitate ne-au fost semnalate uneori
de organele de control, din cauza acestei coeducatiuni. Acest
sistem de educatie, nepermis de regulamentele scolare din Ve-
ehiul Begat, pentru motive de ordin moral si disciplinar, s'a
prohibit cu inceperea anului 1923-24. Acolo uncle insrt, fie
din lipsri de local, fie din lipsil de corp didactic, nu se puteau face
scoli deosebite pentru Meti si fete, s'a ingriduit ca in acela§
local s'A frecventeze ambele §coli, insà lute° jumiltate de
zi, iar fetele in cealalt5. jurnAtate.
Examenele palliculare. In scopul de a-si spori populatiunea
precum si de a-si in Linde sfera de activitate si de in-
fluentrt cilt mai mult, scolile minoritare cu dreptul de publi-
eitate, organizau exatnene particulare, de una sau mai multe
clase, pentr-u elevii pregiltiti in familie.
Uncle din aceste scoli, in special cele din Basarabia, acordau
chitty dreptul de a da examene inteun singur an p(ntru intreg
cursul secundar. Asemenea examene pe deoparte nu prezentaunici
un fel de garantie de seriozitate, intrucfit e o imposibilitate ca
elevii respectivi sà fie bine pregiltiti de toate clasele; iar pe de
altà parte puneau in inferioritate vriditrt pc elevii cari urmau
regulat cursurile scolilor fie particularc, fie de Stat. La aceasta
adAugAndu-se abuzurile §i speculrifile constatate de organele
colare de control cti tinerea acestor examene si liberarea cer-
tificatelor de mai multe clase, s'a decis sil se aplice si in teri-
toriile alipite regulamentul din Vechiul Regal.
In consecintil, nu s'a mai permis trecerea de examene de mai
inulL de douil clase inteun singur an i s'a oprit scolile particu-
lare de a tine examene cu elevii preparati In familie. Acest drept
eilzfind in atributiunile Statului, exarnenele cu elevii particular'
trebuià &A se facA numai la scoalele Statului si numai inaintea
comishmilor de Stat. Tot acolo se prezintrt §i elevii scolilor par-
iiculare, cari mi au dreptul de publicitate.

www.dacoromanica.ro
74

10. Chestiuri de administralie colará. Tot prin circularile

citate, s'au obligat scolile minoritare ca toate scriptele
precum i certificatele ce liberan, O. fie serse i in limba romana,.
iar corespondenta cu autoritatile scoiare sa fie facuta numai
In aceasta limbä.
S'a introdus deasemenea, In aceste scoli regulamentele de
disciplina din Vechiul Regat.
Am insistat asupra tuturor acestor amanunte pentru a arata,
pe deoparte, masurile ce am fost obligati a Ma, pentru a pune
ordine In haosul care exista in functionarea invatamântului
particular In 1922 i, pe de alta parte, pentru a demonstra ca
masurile luate nu stanjeniau intru nimic mersul acestui inva-
t
Era absoluta nevoie ca, pana la votarea legii invatamântului
particular, sa. se la ac,este masuri, caci In urma razboiului, multe
din aces-te scoll particulare lasau foarte mult de dorit.
Cercetand de aproape, in 1922, starea ace,stui invatIMiant, am
gasit ca. multe din aceste scoli particulare, de toate categoriile,
s'au inflintat dupa razboiu In conditiunideplorabile : fara local,
fArà rnijloace didactice, frtea personal pregatit.
In Ardeal, numai In anii 1919-1920, s'au Infiintat nu rnai putin
de 401 scoli primare (23 unitare, 309 reformate si 61 catolice),
33 scoli civile, 7 licee, 7 scoli comerciale, 4 scoli normale,
o small normala super'oara. Multe din aceste scoli au fost
Infiintate fArá autorizatie legalä i fara ca sA indeplineasca
conditiunile cele mai elernentare, cerute unei scoli particulare.
Multe din ele au fost deschise ca contra §coli, fata de scolile
Statului, chiar in localitatile unde Statul sustinea o asemenea
§coala cu limba de predare maghiara. Scopul ion era a WA edu-
catiunea elevilor minoritari de sub influenta scolilor
Stat.
Multe din aceste scoli erau asezate In case particulare, umede,
scunde, intunecoase, uncle chiar In grajduri, In bucatarii, etc.
In Basarabia a trebuit sa luam masuri eneraice, pentruca In
aceste scoli particulare, adevarate intreprinderi comerciale,
se da un Invatamant mai mult deck mediocru ; lar elevii erau
PriMiti In clasele ultime ale liceului, dupa curn am aratat, fara
ga fi trecut clasele inferioa-e fi avut cea mai mica pre-
gatire. Acestor elevi li se liberan diplome de absolvirea liccului
s) se puneau arstfel elevii scolilor Statului, trite° notabila si-
tuatiune de inferioritate.
Pana la stabilirea, deci; a conditiunilor de iniiintare si de func-
tionare a colilor particulare prin lege, a trebuit sA luau ma-
surile semnalate mai sus, prin circularile despre cari am
vorbit.

www.dacoromanica.ro
 75

A. LEGEA INVATAMANTULUI PARTICULAR.

Aceasta lege. de un interes capital pentru buna functionare
§colilor particulare, a fost promulgata in Decerrivrie 1925.
Este prima lege de acest fel facutil In Romania. Haret depusese
in Parlament un proiect in 1904 si alcatuise un altul in 1910;
amandouà fug n'au fost votate si aplicate. Asa ¡neat §colile
particulare din Vechiul Regat functionau sub regimul regula-
mentului de curs secundar din 1919, alcatuit de ditre mine §i
modificat prin regulamentul din 1920; iar §colile primare
particulare functionau sub regimul regularnentului din
1921.
In Ardeal, functionarea §colilor particulare, cari acr au o
importanta deosebita, erà reglementata de vechile legi ungu-
re§ti, legea XXX din 1883, a lui Tréfort, asupra scolilor
secundare si legea XXVII din 1907, a lui Appony asupra
scolilor prirnare.
Tot astfel si in Bucovina, legea austriaca a invatrunântului
primar din 1869, precum §i dispozitiunile ministeriale din Au-
gust 1870, Maiu 1879 §i regulamentul §colilor din 1906, regle-
rnentau functionarea scolilor particulare din aceasta provincie.
In Basarabia, legea din 1 lulie 1914, organizand scolile par-
ticulare, indicau modul lor de functionare inainte de Unire.
Toate aceste legi, cu dispozitiuni si tendinte deosebite, tre-
buiau cat mai repede inlocuite printr'o lege cu caracter unitar
si care sa dea aceeas indrumare inviitilinantului particular, ea
indrumarea ce se da in §colile Statului.
Tinând seamil de tot materialul adunat in acesti din urma
sase ani si consultad toate organele cunoscatoare ale invata-
rnântului de toate gradele, al Statului si particular, s'a alcatuit
proiectul, care astazi s'a tranformat in lege §i care pune illVA-
Vimântul particular pe noui baze, in conformitate nu numai Cu
interesele Statului, dar si cu nevoile minoritatilor, de cari once
Stat bine organizat trebuie sttie seama.
Ax fi prea lung, ca sà intram in studiul amanuntiL al a..testei
legi. E suficient sa spunem ca prin aceastil lege s'a cautat
se da concetatenilor nostri de alta limba, pesibilita tea si garantia
de a se cultiva in limba lor propyie si, in acela§ timp, de a de-
veni cetateni folositori àuii in care traiesc, identificandu-se cu
aspiratiunile si interesele ei.
Prin lege s'a cautat a se incuraja initiativa particulara pentru
creiarea si sustinerea §colilor, caci, cu totii ne dam seama
oricata dorinta, °Heat interes §i oricate sacrificii ar lace Statul,
nu poate face fata singar tuturor nevoilor invätamantului
din aceasta
Tiand searra de rezultatele obtinute Ûi urma circularilw
din 1923, s'au introdus in lege o mare parte din dispozitiunile

www.dacoromanica.ro
76

preväzute in acele circulrtri i s'au completat Cu altele, pe cari

experienta ni le-a arkat absolut necesare.
Spiritul de libertate i toleran, care intotdeauna a cillguzit
pe conduck'torii ac,estei triri, a prezidat si la alciltuirea acestei
legi. In nici o tar'ä nu se väd dispozitiuni asa de liberale
ca nude din cele prevAzute in aceastà lege, cumar fi, spre exem-
plu, ingrädirea pusà cà nici o scoalrt particularg., autorizatil sà
functioneze, nu se poate inchide i nici nu i se poate luà dreptul
de publicitate chiar in urma abaterilor dela legi i regulamente,
deck numai dup5.' douà avertismente, din 3 in 3 luni i dupit
ce, dupil alte 3 luni, conduckorii sau sustinittorii colü vin
sustin apharea ei, tnaintea Consiliului Permanent, organ
independent, pus la aditpostul orickor
Dreptul ce se drt unor coli, cit drept de publicitate,
a funciona in aceleasi conditiuni i Cu aceleasi drepturi
ca i colile Statului, Statul nerezervändu-si deck dreptul de
sapravegliere si control ; libertatea de a se intrebuinta ca
de preciare, limba maternäi a elevilor ; dreptul de a infiintà
scoale si de a obtine publicitatea, dacà scoala tndeplineste con-
ditiunile legii ; disciplina i penalitatea eievilor si ale corpului
didactic, lasate In seama sustinrttorilor de scoli ; respectarea
tutu l'Or drepturilor castigate, etc., toate acestea sunt, credem
demonstratiunea cea mai evidentà a spiritului de libertate
de toleraittä.", care a prezidat la alckuirea acestui proiect de lege.
Dacrt unii dintre concetiltenii nostri minoritari n'au impktilsit
in totul acest punct de vedere, aceasta se datora, desigur, nu
deosebirei de conceptiune pedagogicrt, sau de indrumare cultu-
ralä, ci apärkii unor anumite tendinte i aspiratiuni, asupra
crtrora este inutil, credem, sä mai insist-5m.

3. REGULAMENTUL TAEGU avArimiTuLut

P.VRTICULA

A.cest tegulament e reglementeazà, in detaliu, toate dispozi-

tiunile principale previlzute in lege, si necesare puiterii ei
In aplicare.

In rezumat, in acesti din tirmil patru ani, In ceeace prive§le

inviltilmantul particular, s'a fitcut un mare pas; am scrtpat
de haosul care exista in 1922 si s'a pus ordine, indrumand si
dâmi posibilitate de desvoltare invät.ämântului particular sa-
nraos, menit sá lea ajutor eficace invätämantului de Stat.

www.dacoromanica.ro
 77

V.-INVITAMINTUE SUPERIOR
1922 1926

Cu toatä dorinta ce am avut de a aduce la indeplinire pro-

gramul stabilit in 1919, in ceeace priveste reforma invätämäntului
superior si cu toate cä aceastil reformrt a fost studiatti amilnuntit
de o comisiune forma din profesori universitari i proiectul
este de mult intocmit, ntt am putut-o prezentà Parlamentului.
A trebuit sà procedtim i aici ca si in invätämäntul secundar.
Pänä la votarea legii Invätilmäntului superior, am luat
necesare pentru unificaren invättimäntultti din cele 4 Universi-
tilti si am satisfticut ?nacela§ timp cerintele lui cele mai urgente.
Dourt, erau in prima linie, aceste cerinte : milrirea
a institutelor si a labmatoarclor Universitiltilor noastre, precum
dotarea lor cu cele necesare ; apoi ajutorarea studentilor
lipsiti de mijloace, pentru a le da putinta sil tirmeze in Inviltrt-
mantul superior.

1. NOU1LE CONSTRUIR UNR ERSITARE.

Este de netilgilduit cà in urma rilzboittlui localurile celor

dourt Universitilti din Vechiul Regat (Bucuresti si Iasi) nu mai
erau suficiente pentru numilrul cel mare de studenti, care este
astäzi de peste 18.000, aproape de pata ori mai mare ca inainte
de räzboiu.
Laboratoarele erau neincilpiltoare i insuficient dotate, cu
atät mai mult cà rrtzboiul usase i aci, ea si lu toate pártile, mute
adânci, pentru care a trebuit timp indelungat, ca sil le facem sä.
disparti.
Celelalte dourt Universittiti, din Cluj i Cerntiuti, desi nuti
bine dotate in unele privinte, aveatt si ele multe lipsuri.
Fiind datä aceastrt stare de lucruri, am inceput inett din 1922,
transformaren i mrtrirea unora din Institutele i laboratoarele
Universittitilor noastre.

A. Un iversitaten din litutureti.

Noul palat al Universiteifii. In Bucuresti se incepuse inainte

de rtizboiu Universitatea cea nouti ; nu ajunsese insä sil se eirt-
deascà decât inteo parte zidurile pänti la etajul II, iar in parten
cealaltá numai zidurile parterului. In acesti din urmä patru ani,
am dat peutru clädirea pärtii 11011i a Universitätii, urrraitoarele
sume :

www.dacoromanica.ro
78

Anul 1921 22 (2 luni) 1.575.000

.. 1922-23 3.432.821
" 1923 (9 luni) . 37.881.699
1924 19.577.272
1925 . . . . 16.379.636
1926 (2 luni) . . . 2.220.768
Total 84.067.196

Prui unnare, in ace.yli patru ani din mina, am dal peniru el&
direa palatului Universiteiiii din Bucuroli 84.067.196 lei.
Cu aceasth sumí s'a terminat intreaga crádire nouA a Uni-
versitritii, s'au fäcut toate instalatiunile de apà, calorifer
electricitate si s'a mobilat toatri aripa din dreapta, ocupatà
ast6zi de Facultatea de Stiintz, care functioneazA in ea si
cea mai mare parte din aripa stang:i.
Pentru a se terminá Universitatea din Bucuresta, am fácut
in iarna aceasta licitatie pentru partea cea veche ; asa hick,
cAnd Intreaga cltidire va fi terminaM Senatul transferat
rioul local ce i se construeste pe cheiul DAmbovitei, iar Muzeul
de Archeologie mutat in noul local dela osea, cMdirea Uni-
versitAtii din Bucure§ti va fi suficientsá pentru a aaposti Fa-
culfátile de Litere §i de $tiinte. Facultátii de Drept trebuie
sti i se construiascA un nou local. Pentru acest scop, terenurile
crádirile situate fare strada cea NouN a Universitsätii si Bi-
serica din strada Enei, dealungul strAzii Academiei, s'a cerut
Parlamentului a fi expropriate.
Institutul de Fiziologie. Pentru acest Institut, a eárui con-
structie se incepuse deasemenea inainte de rrizboiu, insä r5m6sese
numai cu zidurile fácute, am dat in acesti din urm6 patru ani
22.585.818 lei, asa bleat Institutul ast'ázi este complet terminat,
iar cu sumele prevkute anul acesta, din credite, va fi com-
plet dotat.
Pentru Facultalea de Medicind am dat suma de lei 4.482.285
eu care s'au fácut nouile instalatiuni pentru apà* si calorifer.
Institutului Medico-legal i s'a dat suma de lei 2.397.598 lei.
pentru completarea aripei din fund, rilmas6 neterminatA di-
nainte de rázboiu.
S'au dat deasemenea sume importante pentni a ajtita
construclia clinicei a II-a a III-a medicale.
S'a continuat constructia clinicei bolilor nervoase, pentru care
anul Lrecut s'a afectat suma de 3.241.708 lei.
S'a inceput constructia Institutului de Chinde, depe cheiul
DAmbovitei si a unei aripi dela Institutul botanic. S'a reparat
Observatorul astronomic §i s'a cumprirat limeta necesaiii.

www.dacoromanica.ro
 79

S'au reparat bate cdminurile studenfe§ti din Bucure§ti §i 'fa

clädit o nouà cantinä pentru studenti, cari au costat peste 3 si
jumätate milioane; iar la clddirea studenfilor in Medicind, Mi-
nisterul a contribuit cu suma de 2 milioaue.
Universitatea din lasi.
Facultatea de Medicina. Pentru continuarea constructiel
acestei Facultäti s'a dat In acesti din urmä patru ani 13.505.819 lei.
cu care sumä s'a terminat clädirea inceputä inainte de räzboiu
si s'a construit aripa din fund.
Tot la Iasi s'au reparat toate cdminurile §i s'a transformat
oechia inchisoare din strada Ricurari in cal-11in studenfesc, chel-
tuindu-se pentru aceste cäminuri suma de 5.436.239 lei.
Universitatea din Cluj.
la aceastä Universitate s'au Ricut lucrAri, importante, la
Clinica stornatologicd, la grd dina botanicd, la laboratoarele de
chimie. S'a inceput construirea Institutului de Fiziologie, pentru
care s'a dat panä acum aproape 6.000.000 lei.
Pentru Cdminurile studenfilor i studerdelor din Cluj s'au
cumpärat localuri, cari s'au tranformat, reparat i dotat, dän
du-li-se, In acest scop, 5 159 635 lei.
Universitatea din Cerniluti.
S'au fAcut ameliorb.ri notabile, cu deosebire in ceeace priveste
cdminurile studenfilor f i studentelor, pentru cari s'au cheltuit
aproape 4 milioane lei.
Am indicat toate aceste lucrAri, precum ì sumele cheltuite,
pentru a arrità sforOrile ce Ministerul a fäcut in acesti din urmä
patru ani, pentru a pune invälämäntul nostru superior hl si-
tua¡iune de a corespunde nevoilor actuale.
In afarä de aceste sume, date din credite pentru constructii,
s'au dat sume importante pentru inzestrarea laboratoriilor.
clinicilor, institutelor, bibliotecilor, etc., sume cari sunt pre-
vAzute In bugetul cheltuelilor materiale ale Universitätilor.
In tabloul de mai jos se aratà ~tele date pentru elädirile
Universitätilor si a institutelor anexe
In 1921-22 (2 luni) 11.083.632
1922-23 4.369.262
1923(9 iuni). 62.011.102
1924 52.571.096
., 1925 . . . 34.908.749
1926 (2 ltiui) 3.420.105
Tot a I . 168.369.006

www.dacoromanica.ro
80

Prin armare, in ace,yli potra ani din urniii, s'a cheltuit péritru
clildirile Universitatilor noastre suma de 168.364.006 lei.
bacil extragem acum ain aceastä suntä aceeace s'a cheltuit
pentru clihtirea §i reparar ea cilminurilor si cantinelor, vedem c5
PenifIl eleidirea qi repararea cdminurilor s'au acorcha arma-
toarele sume
In exercitiul 1921 22 . . . nimic
ft 1922-23 . . . . 936.411
ff 1923 (9 luni) . 8.913.648

ft
1924
1925 . ...
1926 (2 luni)
6822.818
3.295.330
200.000

2. AJUTORA1tEA STUDENT1L011 111E1111:0$1 $1

1.IPSIT1 DE .111ULOACE.
Cel de al doilea punct din programa! ce am cAutat a indeplini,
a fost ajutorarea studentilor meritosi i lipsiti de rnijloace,prin
iutretinerea lor in cäminuri i cantine i prin acordarea de
burse in taril si in strrtinätate. Sprijinul Statului, penti u aceti
sludenti, a fost dupil rilzboiu o necesitate absolutil, prin faptul
cA Universitätile noastre att trebuit sA deschidd larg portile
lor uniii nurniir foarte mare de studenti, aorni^i de a se in-
strui, lipsiti insä de mijloace.
De altfel, inmultirea dupli räzboiu a celor doritori de a se
cultiva, s'a observat in toate t'Afile ; la noi acest fapt a fost
insä §i mai pronuntat, dici ameliorandu-se situatiunea mate-
rialA a sätenilor, prin improprietärire, s'a desteptat in ei do-
rinta nu 11.111111.1i de un traiu mai bun, dar .5i sentimentul de a-si
instrui copiii si a le creià situatiuni altele decat acele pe cari
le-au avut ei.
In teritoriile alipite acest fapt se explictt i mai u§or. Acolo
elementul romänese, fiind oropsit i impiedecat in expansiune.a sa
culturalii i economictt, prin desrobirea neamului a riisuflat iar
setea de car te §i de culturrt romftneasdi a umplut scoalele cu
acei pe cari vitregia vremurilor i-a tinut atäta timp in igno-
rantil i iobägie. Organizarea i functionarea statului avea pe-
(lealtäparte nevoie de multe clemente, cari sA inlocueascli pier-
derile suferiLe in timpul rtaboittlui i cerinteleteritoriilor alipite.
In aceste conditiuni se intelege usor avântul luat de coala
romisineascil dupil
Din tabloul de 'niki jos se vede care ei à numärul studentilor
din cele dota% Universitäti (Bucuresti i Iasi) inainte de rrizboiu
si eare este astlizi :

www.dacoromanica.ro
 81

1910-11 . . . . 3.785
1914-15 .. . . 4.125
1918-19 . . . . 7.567
1921-22 . . 14.247
1924-25 ... .18.171
Tara acuin i nunarul studentilor inscri§i In 1921-22 §i 1924-25
la cele 4 Universal:4i, Academia de Comert din Cluj §i Academia
Drept din °radia Arare:
Inscr4i In Inscr4i In
1921-22 1924-25
Universitatea din Bucure§ti . 10.098 13.540
Ia§i 4.149 4.634
Cerntiuti 865 914
Cluj 9.643 2.152
Academia de Comert, Cluj 164 202
Acad. de Drept, °radia Atare . 381 996
Total 18.300 21.738
Din comparafia aceslor lablouri reiese eü numárul sludenlilor
este In 1925 dc 4 ori mai nutre ca inaiizlc de rdzboiu, .yi de 2 ori
mai nutre ca in 1918-19 si cù numeirid lor a crescut cu peste
aproape 3000 dela 1921122-1926.
Era o datorie deci, din partea Statului, s ajute pe studenti.
Pentru- ajuiorarea .siudenfilor meriloyiyi lipsifi de mijloace
s'a dal :
1) Pentru inlrefinerea cdminurilor sludenfeyli
In exrc. 1921-22 6.772.800
1922-23 6.950.600
1923 (9 luiti) . _10.877.500
1924 90.950.000
1925 31.123.000
1926 37.710.000
2. Pentru acordarea de burse s'au previizut urmdloarele sume:
Burse in ¡ara.
In exerc. 1921-22 1 783.400
1922-23 1 783.400
1923 (9 luni) 2.951.500
1924 5.455.000
1925 5 849.000
1926 5 849.000
6

www.dacoromanica.ro
82

Burse in straindiale.
In exerc, 1921-22 896.000
1922 23 896.000
1923 (9 luni) 926.000
1924 1086.000
1925 ........ .1.086.000
1926 ...... . .1.086.000
Totalul sumelor acord ate pentru burse sludenfilor, in miel-Quid,
dela 1922-26, se ridicd la 26.967.900 lei.
lar pentru ajutorarea studenfilor prin cdminuri, cantine $1
burse, s'au acordat sume atingdnd fifra de lei 134.881.000.
Daca treeem acum la bugetul invatamântului superior, ve-
dem ea el a erescut foarte simtitor

3. BU GETUL IN V./10M ANTULU I SUPERIOR.

In ultimi 4 ani, acest buget a crescut astfel

Personal Material
1921-22 44.715.224 24.117.620
1922-23 55.896.806 23.681.570
1923 (9 luni) 52.582.723 27.575.550
1924 88.594.460 40.509.240
1925 96.931.200 50.778.610
1926 126.832.790 55.454.725
Din examenul acestor cifre reiese dela 1921-1926, bugelut
personalului Inodftundntului stiperior a crescut de 3 ori, iar bu-
getul materialului s'a indoit.
Daca examinam cum au crescut fondurile laboratoarelog
Universitatilor, In acesti din iirma 4 constatam :
In 1921-22 7.545.100
1922-23 11.863.690
1923 (9 luni) 14.202.300
1924 20.965.840
1925 29.930.610
1926 34 095.375
Daca comparara ce s'a cheltuit pentru Iaboratoare, cu sumele
cheltuite pentru bursele eamninurilor i cantinelor studen-
testi, vedem e.a :

www.dacoromanica.ro
 ti8

In 1921-22 9.452.206
1922-23 9.630.000
1923 (9 luni) ... 14.755.000
1924 27.491.000
1925 38.360.000
1926 44.645.000
Deci, in aeesti patru ani s'a cheltuit pentru studenti 144.333.206
lei, iar pentru lahoratoare 118.602.915 lei.
1. PENTRU INTREG1REA INVATAMANTULUL
Avánd in vedere nevoile invAtAmântului superior, in inter-
valul dela 1922-1926 s'a fgcut urmatoarele creatiuni de ca-
tedre, conférinte i personalul ajutgtor la institute, dupg ce-
rerea Universitgtilor :
1922-23: 7 conferentiari, 8 asistentd si 1 pieparator.
1923: 26. catedre, 42 conferentiari, 2 sefi de luerári,
60 asistenti si 39 preparatori.
1924: 7 catedre, 10 conferentiari, 15 asistenti si 13 pre-
paratori.
1925 . 1 catedrg, 4 conferentiari. 15 asistenti si 13 pre-
paratori.
1926 2 catedre, 15 conferentiari, 25 asistenti si 15 pre-
p aratori.

5. LEGL REGULAMENTE $1 DISPOZITIUM MINISTER1ALE

Legea de organizare a invgtginântului superior, nefiind vo-
tatA de Parlament, am fost nevoiti sg venim cu legi partiale
pentru unificarea invgtginântului superior din cele patru Uni-
versitAti ; iar prin regulamente i dispozitiuni ministeriale, am
dat posibilitatea acestui invAtrtmánt de a se organizá i desvolta.
Pentru acest scop, am venit cu urmgtoarele legi. regula-
mente si dispozitiuni
Regulameniul Faculldfii de drept din Bucure§ii, din Mari&
1922 (Decret Regal No. 1225). Prin acest regulament s'au mo-
dificat art. 1, 2, 8 si 36 din vechiul regulament.
Decida Ministerial No. 50068 din 2 Iunie 1922. Prin aceastg
Decizie s'a clarificat situatia diferitelor categorii de studenti
inserisi la Universitàtile din targ, dupg rgzboiu i cari nu in-
depliniau toate conditiunile eerute de regulamente.
Deeizia Ministeriald No. 68415 din 20 lulie 1922. Prin a-
eeastg Decizie s'a infiintat la Facultatea de filosofie din Cer-
nguti o catedrg de Literaturg románg modern i folclor".

www.dacoromanica.ro
84

Decizia No. 65177 din 11 Mlle 1922. Pri11 aceastà Decizie

au fost specificate obligatiunile profesorilor universituri, cari
dccurg din indatoririle lor legale.
Decizia No. 98131 din 9 Octombrie 1922. Prin aceastil Deci-
zie se reglementeazä repartizarea burselor studentilor, in WA'

Legea promulgatd prin Decretul Regal No. 1801 din 16 Nov.

1922-
Prin aceastri lege :
S'au extins dispozitiunile art. 72-95 inclusiv din lcgea
inv4ilmantu1ui superior a vechiultti regat, cu privire la recru-
tarea membrilor corpului didactic universitar si la Universi-
agile din Cluj si Cerniluti.
S'a modificat art. 83 din legea invritrunAntitlui superior,
In sensul ca juriul examinator sà fie compus din delegatii celor
patru Universitsáti.
Decizia No. 122812 din 1 Decembrie 1922. Prin aceastil De-
cizie s'a reglementat functionarea unui curs de preparatie, pe
timp de un an, pentru normalisti i înv4.àtori. spre a putea urmà.
FacultAtile de Litere si tiinte, Cu scopul de a deveni profesori
la scolile normale si la gimnazii.
Decizia No. 135456 din 28 Decembrie 1922. Prin aceastti De-
cizie s'a reglementat situatiunea diplomelor liberate de Uni-
versitàtile unguresti, ne mai putand fi echivalate cele poste-
rioare anului 1922.
Regulamen tul Bibliolecii Universild(ii din Cluj. Prin acest
regulament, publicat in Monitorul Oficial No. 21 din 29 .1.prilie
1923, s'a dat Bibliotecii Universitiltii din Cluj o organizare co-
respunzrutoare scopului i menirei ei.
Decizia No. 8316 din 18 Aprilie 1923, reglernenteazil impri-
marea cursurilor profesorilor universitari, din fondul ,,Pentru
publicarea cursurilor", pe baza recomandrtrii consiliului profe-
soral respectiv.
Regulamentul de ordine disciplind al studenfilor universi-
tari, publicat in Monitorul Oficial No. 33 din 13 Mai 1923,
reglementeaz6 drepturile datoriile studentilor, atAt
Universitiltii cât i In afarrt.
Decizia No. 56915 din 2 Iunie 1923, prin care s'a admis un
examen de control (examen integral de cl. VIII) pentru stu-

www.dacoromanica.ro
 85

dentii i studentele din Basarabia, cari, din diferite motive, nu

posedau certificatele originale, ci numai uncle dovezi de absol-
virea cursului liceal.
Legea pentru educafia fizicd, din Itinie 1923, pin me s'a
intiintat ì organizat un Oficiu national de eclucatie fizicrt"
pentru organizarea educatiei fizice scolare.
Legea pentru recunoa,ylerea legald a posturilor de sell de lu-
cran, tniiinfate la Universildli pe cale bugetard, eu No. 32 10 din
22 Iunie 1923, prin care se declarri legal-infiintate Wale postu-
rile de sefi de lucrrtri prevrtzute nun-Lai pe cale bugetarrt piinrt
In anul 1923, la toate Universithtile din tarrt.
Legea ptnlru creiarea Faca de larniaeie pe ldngd Univer-
sitalea din Bucurelli. Prin aceastri lege, promulgatil prin De-
cret No. 2889 din 7 Tunic 1923, hwiltruMIntul universitar far-
maceutic a fost separat de cel medical, infiintându-se o Facul-
tate specialrt numai pentru studii farmaceutice.
Decizia No. 99160 din Septembrie 1923, care reglementeazil
Examenul de admitere in Universitale ;
Examenele de admitere in diminuri;
Examenul de admitere la cantine;
Situatiunea bursierilor prevrtzuti de Directoratele din
Cluj, Cernritrti si Chisinrtu.
Obtinerea burselor prin concurs in toate Universitiltile
din tat rt.
Regulamentul Facultigii de Manacle, publicat în MoniL. Ofi-
cial No. 132 nin Septembrie 1923, reglementeazri stagiul (le
praclidi al studenOlor faimacisti, in farmaciile particulare, in
farmaciile spitalelor Eforiei ctin Bucuresti, etc.
Regulamentul Faculldfii de din la§i, publicat in Mo-
nitorul Oficial No. 133 din 15 Septemvrie 1923, stabileste
organizeaz4 cursurile i examenele pentru sectiile electiotech-
nicei, chimiei industriale i agricole.
RegulamentulFacultdlii de §Iiinfe din Bucure.yli, publieat in MG-
nitorul Oficial No. 135 din 18 Septemvrie 1923, modificA con-
ditiunile pentru liberarea diplomelor de licientil generalit,
centrt in stiintele aplicate, diplomrt de inginer electrician, (le
inginer chimist, de doctorat si certificate de audientli.
Regulantentul Facultdfii de §Iiinfe din Centifuli, publicat
Monit. Oficial No. 137 din Septemvrie 1923, reglementeazrt
functionarea intregei Facultrtti de stiinte din Cernituti.

www.dacoromanica.ro
86

Regularnentul pentru acordarea de burse Ùz lard §i strdindtate.

Prin acest regulament ,publicat in Monitorul Oficial No. 137
din Septemvrie 1923, s'au stabilit modalitàtile pentrn acorda-
rea de Muse, atat in tar5, cat si in strAingtate.
Regulurnentul pentru cdminuri i outline univerSitare, pu-
blicat in Monit. Oficial No. 144 din Sept. 1923, indicA condi-
tiunile- de admitere, pe baz5 de concurs. atAt îii ctiminuri cat
i la cantinele universitare.

1?egulamental Pm:1111110i de medicina din la§i, publicat in

Monit. Oficial No. 145 din Oct. 1923, a ieglementat co.nditiu-
nile de functionare ale Faculattii, atat in ce priveste fnscrie
rile cat i cursurile j examcnele de doctorat.
Regulcunentul clinicilor lacultlitii de inedicinti din Cluj, pu-
blicat in Monit. Oficial No. 147 din Oct. 1923, a organizat func-
tionarea tuturor serviciilor dela clinicile FacultAtii de me-
dicinA din Cluj.
Regulcunentul Facultdlii de tilosolie i ¿itere din Cernduli.
Prin acest regulament, publicat in Monit. Oficial No. 149 din
Oct. 1923, s'au pus bazele de functionare ale Facultiitii de filo-
sofie j litere din CernAuti.
Regulcanentul Arhivelor Statului, publicat in Monit. Oficial
No.. 127 din Iunie 1924, reglementeaza conditiunile de lega-
lizare a actelor prezentate de persoane i institutii particulare.
Regulamentul Facultii fii de larmacie din Bucure§ti. Prin acest
regulament, publicat in Monit. Oficial No. 173 din August 1924,
s'au stabilit bazele dc funcionare a FacultAtii de Farmacie
Bucuresti.
Legea Sectiei Pedagogice Universitare a normali§tilor. Pentru
completarea in parte a golurilor din corpul didactic la scolile
normale i giranazii, s'a infiintat, prin legea promulgatrt in Mora.
Oficial No. 178 din August 1924, o Sectie Pedagogic5. Univer-
sitarä, care dà putintri elementelor distinse i cu preatire
specialii, din inv5t5mântul primar, sà urmeze cursurile univer-
sitare.
Un numar de maximum 60 invtit5tori, selectionati prin Con-
curs, urrneazti un curs de diferentà, pentru completarea stu-
diilor Mute in coala normalà. La sfarsitul cursului de dife-
rentli. legea prevede un examen similar bacalaureatului.
Cei reusiti la ac,est examen sunt admisi ca studenti numai
la FacultAtile de litere i tiinte, ell obligatia de a ocupa, la

www.dacoromanica.ro
 g7

sfärsitul studiilor, locun de profesori in invätämäntul normal

sau In gimnazii.
Sectia PedagogicA se gäseste acum in al treilea an de functio-
flare, iar rezultatele obtinute sunt cAt se poate de multumi-
toare.
Studentii bursieri ai Sectiei pedagogice urmeaza toate cursu-
rile si lucrärile de seminar si laborator, preväzute de regula-
mentele Facultäti/or respective.
Pe WO aceste cursuri i lucrari, comune tuturor studentilor,
bursierii Sectiei urmeaz4 i cursuri deosebite, in vederea com-
pletärii pregätirii lor didactice, atät In domeniul specialitätii
lor Stiintifice ce si-au ales, cät i in domeniul pedagogiei.
Regulamentul Faculttifii de ilosofie qi litere din Bucure§ti,
publicat In Monit. Oficial No. 207 Sept. 1924, modfic5 inte-
gral conditiunile ei de functionare.
Legea Comisiunii de judecatà a manbrilor corpului didactic
universitar. Prin aceastä lege, publicatä. In Monit. Oficial No.
240 Oct. 1924, s'au organizat comisiunile pentru judecarea pro-
fesorilor universitari, comisiuni formate din doi presedinti de
sectiune dela malta Curte de Casatie (unul asesor si unul su-
pleant) si din patru membri asesori i patru supleanti, repre-
zentanti ai corpului didactic dela cele 4 Universitäti.
Legea de recunoa,ylere ca persoand juridicil a Universitiliii dm
Cluj, publicatä In Monit. Oficial No. 243 din Nov. 1924.
Legea pentru recunoaqterea ca persoand juridicd a Unioer-
siteilii din Cernduji, publicatä in Monit. Of. No. 243 din Nov
1924.
Regulantentul Facultalii de drepl din Bucure§ti, publicat in
Monttorul Oficial No. 251 din Noemvrie 1924, modificA dispo-
zitiunile ca privire la diplomele de doctorat, infiintändu-se
douä sectiuni i anume :
Se,ctia stiintelor juridice pentru doctoratul in drept ;
Sectia stiintelor politico-economice pentru doctoratul in
drept.
Regulamentul Faculttilii de medicuul din Bucumli, publicat
in Monitorul Oficial No. 261 din Noemvrie 1924, prin care se
modificä in total vechiul regulament de functionare.
Legea pentru modificarea art. 74 §i 81 din legea ItivetKundritului
superior. Prin aceastä lege, publicatä in Monitorul Oficial No. 50
din Martie 1925, s'au modificat douà importante articole pri-
vitoare la recrutarea personalului didactic universitar

www.dacoromanica.ro
88

Art. 74 din lege a cApAtat o modificare esentialrt cu pri-

vire la formarea comisitmilor pentru examenele de docentä,
duprt normele concursurilor de agregatie ;
Art. 81 din lege a fost modificat in scopul de a se ingràdi
in mod serios, abuzul ce se flicuse in trecut cu recomand5rile
de pro son titulari pe bazA de lucrrtri.
Legea pentru tn/iinfarea bacalaureatului, publicalii in illonitorul
Olicial No. 54 din Martie 1925, modificA dispozitiunile privi-
toare la promovarea elevilor scolilor secundare, infiiirteazA
bacalaureatul i stabileste dreptul de echivalare a certificatelor
sit rtine, de cätrc Consiliul Permanent, prin modificarea art. 18,
19 si 71 din legea invrttilmäntului secundar si superior. Legea
bacalatirealului aduce un mare serviciu invätimântu1ui nostru
superior. Gratie aplicrtrii acestei kgi se face astilzi o selectiune
serioasrt a elementelor care vin in Universitate.
Regulamentul Facultilfii de medicind din Bucure.yti, publicat in
Monttoral Oficial No. 28 din Main 1925, organizeaz5 cursul
Institutului de balneologie, pentru recunoasterea
de medic balneolog.
Legea pentra extinderea dispozifiunilor art. 56-117 din legea
invillfinuintului secundar §i superior la i Universitalea din Cer-
naafi. Pfill aceastä lege, publicat5 in illonitorul Oficial No. 127
din funk 1925, s'a unificat complet invätruntintul Universitrttii
din Cerniluti cu acel din Vechitil Regat.
Legea pentru organizarea arhivelor Statului, publicatä in
3Ionitorul Oficial No. 151 din Iulie 1925, a dat arltivelor
Statului o organizare corespunzaoare scopului i menirei for.
Regulamentul Faculltijii de niedicinti Cluj, publicat In 11/o-
nitorul Oficial No. 165 din Iulie 1925, stabileste bazele ei de
functionare.
Legea din 25 Julie 1925, publicatil in Illonitorul Oficial No.
1913 din Sept. 1925, prin care s'au exlins dispozitiunile art. 106
si 107 din legea invAtruntuitului secundar si superior si asupra
Universitrítii din Cluj, prevgzandu-se .aceleasi norme de re-
erutare i titularizare a preparatorilor, asistentilor isefilor de
lucrilri dela seminarii, clinici i laboratotii, a c5ror situatittne-
pruittla .aceastrt lege erit cu totul precarrt.
liegulamentul Facuildfii de Were §i filosofie din la§i, publicat
in Monitorul Oficial No. 216 din Oct. 1925, drt o nott5 organi-
zare cursurilor i examenelor in conformitate et( nevoile invä-
trunifuttului.

www.dacoromanica.ro
 89

Regulamentul Muzeului Natimal de istorie naturald, publica t

In Monitorul Oficial No. 261 din Noemvrie 1925, prin care se
reg1ementeaz i organizeazil functionarea acestui institut
intific.

Proiectul de lege pentru infiin ¡area unei Mistuni Istorice

pe Idngel Academia Romfin4". In desbaterile Parlamentului se
aflà depus proiectul de lege prvitor la infiintarea u»ei Misiuni
istorice pe langä Academia RomânO", menità a concent-a lu-
crOrile de ridicare si consultare a materialului arhivistic, care
priveste p-ovinciile unite, Bucovina, Transilvania, Banatul
Maramuresul, in conformitate cu conventia IncheiatO Intre
Romania si Austria.
Proectul de lege penirn inliinfarea unui Institut de Studii
Bizantine". lii desbaterile Parlamentului se aflil deasemenea
depus proiectul de lege pentru infiintarea unui Institut de
Studii Bizantine" In Bucuresti, menit a Incur* ecru-V.161e
In domerdul istoric, filologic si artistic, din epoca bizantinä.

vi. ACTIVITATEA CASEI SCOAGELOR SI A

CULTURII POPORULUI, ilela 1922 1926.

Administratia Casei Scoalelor a fost InfiintatO in 1896. Me-

nirea ei era sA administreze fondurile creiate prin legea sa or-
ganicä i prin alte legi rolare, pentru ca sà poatä ajut a comunele
sà-si construeascä localuri de scoale primare i sä le doteze ca
mobilier si material didactic.
Chiar dela Infiintare, Casa *coalelor lärgit sfera de ac-
tivitate, dotand scoalele cu material didactic i creind diverse
mijloace si initiative pentrn progreml inoilfeimdntului 5i.ras-
pdrzdirea culturii In popor.
Activitatea culturalii a Casei *eoalelor a ajuns ataL de intensä,
lncat In 1919 am Infiintat, prin Decretul Lege No. 15516, o see-
tiune special6 a Culturii poporului i astfel numele simplu de
Casa *coalelor a devenit : Gasa 5coalelor si a Culturii Poporului"

1. PENTRU CONSTRUCTIILE LOCILURILOR FOLARE.

Pentru opera uriasi1 de constructiuni rolare, InceputO in 1922,
Casa *coalelor a contribuit cu sumele urmiltoare ca ajutoa e t

1mprumuturi acordate comitetelor scolare pentru construc-

tiuni i reparatiuni de localuri i mobilier colar:

www.dacoromanica.ro
90

3.892.460 lei in 1922

23.735.917 1923
11.800.461 1924
15.014.625 1925
14.000.000 prevaatte in bugetul pe
exercitiul 1926

2. DOTAREA. SCOALELOR CU MATERIAL DIDACTIC.

Pantie' cu cladirea localurilor de scoala, Casa scoalelor a
inzestrat scoalele de toate gradele cu material didactic si a
inlocuit in acelas timp materialul distrus in timpul razboiului.
In adevar, dupa razboiu problema dotärii scoalelor s'a pus
din nou. Razboiul a distrus in vechiul regat cea mai mare parte
din materialul de Invatamant, iar in tinuturile alipite, dotarea
trebuia sa se faca dela inceput, ca sa se inlocuiasca materialul
ce posedau scoalele dih timpul stapiinirilor de mai inainte.
In 1922, Casa Scoalelor a reinceput activitatea pentru con-
fectionarea i dotarea din nou a scoalelor de toate gradele, cu
material de invatarnant.
Tablouri istorice. Pentru studiul istoriet s'au facut tablouri
istorice. Din seria veche de 40 tablouri istorice s'au ales 28. S'a
revizuit executia lor artistica si in 1923 s'au tiparit la Viena,
10 tablouri in cate 10.000 exemplare ; total 100.000 exemplare,
c.ar1 au costat 1.560.000 lei.
Alta serie de 10 tablouri s'au dat in 1925 sä se tipareascil
In tara, tot in cate 10.000 exemplare fiecare, costand 821.000 lei.
S'au mai tiparit tablourile lui Mittaiu Viteazul t)i Stefan cel
Mare, In cate 20.000 exemplare fiecare, coständ 328.000 let.
S'au dat in lucru, pentru facerea modelelor, 3 tablouri cu
scene din rasboiul pentru intregirea Romaniei, 3 tablouri cu
Tudor Vladimirescu, Avram Iancu i Horia, Closca i Crian,
dintr'o serie de tablouri ale marilor luptatori nationali ; i 4
tablouri cu Vasile Alexandri, Eminescu, N. Balcescu si C. Ne-
gruzzi, din alta serie, a scriitorilor i artistilor.
Dela 1922 pda la 1925, s'au procurat i s'au distribuit gcoale-
lor : 16 800 tablouri ale Suveranilor ; iar in 1926 s'au mai procurat
eke 500 exernplare tablourile Suveranilor si 1000 exemplare
tabloul Pricinpelui Mostenitor.
Hdrii geograf ice. Pentru studiul geografiei s'au tiparit, la
Serviciul geografic al Armatei :
Harta Romemiei (1923), In 20.000 exemplare si 13 colori,
costand 720.000 lei.
Fiarla Europei in 10.000 exemplare (1924) costand 256.423 lei.
Harta Af Hai In .10.000 exemplare (1925), costAnd 290.922 lei.

www.dacoromanica.ro
 141

Sunt in curs de tipiiris harta Astei i harta eelor 2 tmertel

cu pretul de 917.717 lei.
Tablouri religioase. Pen Li u învà%äiuànLu I religtos si moral
s'au tipArit : Icoana Maicii Domnului si 3 tablouri religioase,
in eke 10.000 exemplare fiecare, costAnd 280.000 lei si e in
curs de tipZirire Icoana Domnului Iisus Cristos.
Illaterial pentru arilmeticil si geornetrie. Pen tru stud in I
aritmeticei si al geometriei s'au confectionat
2.200 colectii de corpuri geome trice.
100 metri, 1000 echere si 1000 rapor toa re de zinc.
1500 serii mAsuri de capacitate.
1500 serii mAsuri de greutate.
600 balante.
Tablouri si aparate pentru stiineelt fizico-naturale. Pentru
studiul §Iiinfelor fizico-naturale s'au procurat dela Viena o serie
de tablouri cu animale si plante, In cAte 200-500 exemplare,
si s'a confectionat pentru scoalele primare o serie de 5 aparate
de fizic5., ill elite 500 exemplare fiecare. in valoare de 300.000
lei.
Atelier pentru prepararea a paratelor de fizieti chimze
Pentru dotarea laboratoarelor scoalelor secundare, cu ma-
terial chimic i aparate de fizicn i thimie, s'a organizat un
serviciu de aprovizionare a scoalelor cu materiale de experienti4
si s'a infiintat,inteo el:Aline a scoalei superioare de Arte si Me-
serii din Bucuresti un atelier pentru prelucrarea sticlei prin
flare, slefuire si gradare si alt atelier pentru lucrarea metaklor,,
un atelier de mecanicci, unul de tampleirie si allul de tinichigerie.
Aceste ateliere lucreazil aparate de fizicil i experientri. de
chimie, pe care le vând scoalelor cti prep:1H de 2, 3 }i chial 4
ori rnai reduse, deat-produsele similare din strAinritate.
S!au procurát mate:Hale, pentru ateliere, de 3.568.206 let
in -, 1924- si 1925 si
2.500.00 lei 'sunt prevriztili in buget pe 1926;
500.000. 1/ 9 pentru material chimiv
biologic.
Produsele atelierelor i materialul chimic adus din s1rtiin4
tate, s'au dat scoalelor, parte cu p/atA, parte f6r6 platil san
Cu pret redus, In modu I urmAtor :
61.943 lei in 1922 923
693.702 ., si 130.782 lei gratuit 1923-924
1.403.608 313.044 1924-925
824.364 644.391 (6 luni) 1925-926
2.983.617 1.088.217

www.dacoromanica.ro
92

7. Filme §i aparate de proiccliuni luminoase i cinematogra-

/ice. Spre a face invátilmântul cAt mai atrilgiltor i folositor,
s'a organizat din 1924 un servieiu de filme §i aparate cinema-
tografice, pe care le inchiriazà §coalelor.
S'au procurat filme §i aparate cinematografice §i de pro-
iectiuni fixe.
450 filme III hingime de 130.000 metri i aparate i acce-
sorii in valoare de 2.562.713 lei, in 1921 §i 1925, iar in 1926
(2 luni) s'att cumpilrat aparate i filme in valoare de 213.880
lei, din 1.500.000 previlzut in buget-
Se mai lucrcazil la serviciul de transmisiuni al Armatei,
filme din istoria neamidui, in valoare de 136.110 lei.
8) Diapozitivele, pentru proiectiuni fixe au sporit in 1922
1926 cu 2950 veden.
Omite §i material pcntru litem manual. Noria lcge a pivA-
tit'mfintrilui primar, sporind numiirul anilor de studii la 7, Casa
*coalelor a procurat §coalelot normale §i primare, unelte
material de lucru dela 1922-1925, in valoare de 1.916.329 lei
§i a previlzut 1.500.000 lei in bugetul 1926.
Material de jocuri, sporturi gimna.sticd, s'au procurat
§coalelor normale i primare, in valoare de 383.085 ler §i s'au
prevrizut 400.000 lei in bugetul 1926.
Arta nafionald rom amasa. Pentru rrispAndirea artei
nationale romeme§ti e in curs de tipririre o serie de 120 plan§e
de custituri §i 10 plan§e de tesrituri de scoarte §i cnvoare ro-
mtmesti, cari costil 300.000 lei.
Ala/erial de invajdnnint pentru grddinile de copii. Pentru
dotarea grildinilor de copii cu material de jocuri §i ocupatiuni
s'au aclus dela Viena 100 colectiuni complete, costând 544.000
lei §i s'au distribuit grildinilor de copii.

Dolarea Universittifilor. In 1922-1923 i 9 luni din 1923,

cele 4 Universiii au lost dotate cu aparate §i material de in-
vAttinnInt, in valoar e- de 15.810.490 ki. Din 1924 fondul pentru
dotaren invàtruntintului superior a fost trecut in bugetul Mi-
nisterultri.

In total s'au cheltuit pentru dotarea §coalelor cu material

de inviltruntint :

www.dacoromanica.ro
 93

in 1999 1.332.832 lei

1923 3.349.065
1924 10.583.383
1925 10.710.325
1926 11.900.000 previtzuti in
bugetul 1926.
Dm materialul didacticrnas in depozit dupil rilzboiu si
din ccl procurat din 1920 pAn'á astral, s'au distribuit scoalelor
dela 1922-192G:
59.449 Tabloin ile Suveranilor, Regele Carol, Regina Elisa-
beta, Miliaiu Viteazul, *tefan ccl Mare si iablouri
istorice.
20.781 Tablouri religioase.
1.308 Tablouri de exercitii intuitive si stiinte naturale.
11.702 Harta Romilniei.
2.290 Hilrtile continentelor i diferitc alte
188 Colectiuni de tablouri si material de ocupatiuni.
2.663 Masini de calcul.
3.515 Instrumente grafice.
1.559 Colectii de corpuri geometrice.
819 Colectii rOsuri de capacitate.
1.558 Milsuri de greutate.
108 Balante.
751 Tablouri antialcoolice.
221 Bustul Regelui Carol.
123 Colectiuni pentru gràdinile de copii.
199 Aparate pentru dilatarea corpurilor.
270 Albume de cusili un i nationale.
Nu numai scoalelor li s'a trimes din acest material, dar si
regimentelor cari au cerut, in special tablouri istorice, pentru
educatia patrioticä" a soldatilor.
3. - SPRIJINIREA I INTARIREA ACTIVITATII
ELEVILOR IN COALÀ.
S'a ciiutat, prin Casa *coalelor, sil Sc creieze in jurtil scoalei
o serie de organizatiuni, cari sà dea putintil celor lipsiti de
mijloace sit se inalte prin Invilf,rAtturt.
1. Ajuloare de eiírii, imbrilalminte brand, asisienpi medi-
calf!, burse premii, s'au împrtrit îii modul 111-m4-tor
in 1922-23 2 936 650 lei
1923 (9 luni) 3 120.226
1924 3 961 806
1925 6 849 132
1926 8 284 532 prevAzut
In buget.

www.dacoromanica.ro
94

2. Escursii .colare. S'au acordat scoalelor ajutoare :

In 1922-23 31.675 lei
1923 (9 luni) 234.420
.. 1924 395.500 .,
1925 484.340
1926 . . 500.000 prevrizut
in buget.
3. Colonii de yard. Incepand din 1922, Casa *coalelor a orga
nizat In fiecare varh 4 colonii ca elevi din clasele superioare ale
liceelor si scoalelor norrnale de bhieti, la Satulung (bhieti)
Piatra-Neamt (fete) si a ajutat diferiLe §coale cari au organizat,
cu elevii lor, colonii, cheltuind sumele urmAtoare
In 1922-23 243.150 lei
1923 (9 luni) 323.730
1924 439.769
1925 693.741
1926 . 1.000.000 prevhzuti
In buget.
Biblioteca elevilor secundan, instaldh In localul Casei *coa-
lelor, pune la Ind( mâna elevilor din scoalele secundare, spre
consultare, chitile de §coalti §i auxiliare lectiunilor profesorilor
Ea a fost imbogritith dela 1922-1926 cu peste 2.000 volume,
punând-o la curent Cu hicrrtrile literare. stiintifice, etc., cele
mai ma.
A fost freeventath
In 1921-22 de 13.879 elevi cari au citit 31.922 volum(
1922-23 16.862 , 46.120 fi
1923-21 26.850 I °.1, ' 64.255'
1924-25 20.690 If fi , .

52.304 ,
Biblioteci pentru- scoalele secundare. Pentni completarea
cunostintclor elevilor din scealele secundare, Casa $coalelor
a distribuit dela 1922-925 si 2 luni din 1926, scoalelor secun-
da re si chminelor studentesti, 547 biblioteci.
Afarh de chrti, au fost abonate scoalele.la diferite reviste in
1922 23 la 66 reviste in valoare de 17.138 lei
1923
1924
44 , 138.463 ,.
31 ff 138.090
1925 61 4, 293.141 .,
1926 48 , ., 298.701 .,

Biblioteca pedagogicd, push la indemAna corpului didactic

si a studentilor, a fost Imboghtitg dela .1922--1926 cu 4.859'
volume.

www.dacoromanica.ro
 95

Infiinfarea Casei de retire Maria Brezeanu". Aceastà insti-

tutie s'a instalat In localul donat de defuncta Maria. Brezeanu
si s'a inaugurat In Fevruarie anul acesta. Ea a fost dotat6 de
Casa scoalelor cu 2.400 cttrti, In valoare de 150.000 lei.
Pentril Biblioteca Ateneului Ronicin §i bibliotecile uninersi-
tare, s'au Procurat cArti In valoare de 3.000.000 lei.

4. PENTRU PERFECTIONAREA MEMBRILOR CORPULUI

DIDACTIC $11 INCURAJAREA MUNCII LOR IN SCOALA
SI M'ARA DIN KOALA.
Gasei Scoalelor i s'a dat sarcina de a completa si desavArsi
pregAtirea dat5. friv5.rátorilor fa scoala normalA, si a sprijini
Incurajà munca lor in scoal6 i afar6 din socalA, instituind
cursuri de varli pentru lucru manual, clint, desen, educatie
fizia si cultura grAdinilor *colare, acorandu-le premii pentru
aceste dexteritliti i fm.prumuturi pentru gospodArie. S'a cheltuit
acest scop :
In 1922-23 309.700 lei
1923 . . 730.130
1924 . . . 605.850
1925 . 848.542
1926 1.310.000 prevAzut In
buget
5. CULTURA POPORULUI.
Prin Casa *coalelor s'a indruntat si s'a sustinut actiunea de
rlispandire a culturii, de ridicare momia si finbunAtAtirea
stárii economice a poporului, prin cercuri culturale, conferinte,
cArti pentru scoalele de adulti i Infiintare de biblioteci *colare
populare, pe IfingA scoalele primare, pe tanga cluinele cultu-
rale i casele de sfat i cetire.
Abecedare pentru adulti. In 1923 s'a tipArit un abecedar
pentru adulti In 100.000 exemplare.
Biblioteci §colare §i populare. Din 1922-1926 s'au Infiintat
biblioteci pe lán0 scoalele primare, aminele culturale, casele
de sfat i cetire, la toate spitalele militare si pe lAngá unele re-
gimente cari au cerut c6rti :
In 1923 . 406 biblioteci
.

1924 . . 2.000 97

1925 : 2.000 99

1926 . . 10.000 79 cari sunt In

curs de expediere.

www.dacoromanica.ro
96

1. Tipdriturile Casei 5coalelor. Pentru a se pune euí.i%i bune si

ieftine, cu cuprins moral, national, stiintific, etc., la indemtma
populatiunii stiutoare de carte, Casa Scoalelor a tipkit ckti
pentru popor, eopii i tineri, pentru înitori, coalele
sionale, etc.
Din 1922, tip'áriturile s'au intensificat ata de mult, (.5 in
4 am s'au tipkit mai multe arti decat in 22 ani anteriori, cum
se aran. prin datele urmiltoare
No. exemp.
No. exemp. tip5rite in
tipgrite dela 4 ani dela

1. Biblioteca pedagogie6 ......

2. Biblioteca pentru popor (61'0 popu-
1900-1922
173.500
1922-1925
290.050
lare, de popularizarea stiintei,economie
ruralil, antialcoolice) 611.216 1.116.100
3. Biblioteci pentru copii si tineri (cilrti
pentru copii si tineri, teatru siltesc,)
pentru elevi secundan, .traducerile au-
torilor clasici,latini si greci, texte latin e). 121.709 578.900
4. Cilrii didactice (coale primare, licee,
scoale normale, seminare, scoale de me-
serii, comerciale, agricolc) 228.300 245.000
5. Arta nationalli româneascA 23.700 15.000
6. Publicatiuni diverse 270.200 161.000
7. Biblioteca literarà 135.000 334.050-
8. Cursan i universitare ' 11.800 55.000
1.575.416 2.795.100
In 22 de ani, dela 1900-1922, .s!au liparit 312 kiwi de d'uf(
In 1.575.416 exemplare;
In 4 ani de la 1922-1926 s'au liparit 232 de carti noui qi s'a re-
lipdrit .69 in 2.795.100 exemplare.
In 1926 s'au pus pana acum sub upar 26 carli pentru bibliote-
cile populare gi 10 manuale didactice pentru yoalele prof esionale,
in valoare de 6.500.600 lei.
4. Cilrfi cumparate pentru biblioteci. Cktile editate nu sunt
suficiente ca numk spre a forma o bibliotea complen. De
aceea, pe lânga cArtile tipkite de Casa coalelor, s'atr cumpkat
pentru biblioteci, pentru sumele Urmritoare
In 1922. .108.015 exemplare, costand 711.715 lei
1923.... 110.583 1.114.558
1924.... -76.11099 99 909.045
1922.... 17.23599 99 [73.534
311.912 3.308.852

www.dacoromanica.ro
 97

6. COMITETELE SCOLARE.
Comitetele §colare,infiintate in 1919, sunt puse sub conducerea
si controlul Casei Scoalelor.
Sumele cu cari au contribuit In 1925 phrintii elevilor i in
general initiativa particular la sustinerea scoalelor secundare
de toate felurile, se ridich la 171.900.000 lei, proveniti din taxe
de frecventare, cotiza-Vi, subscriptii, etc.
7. IIUGETUL CA SEI ;COALELOR.
Pentru realizarea scopurilor culturale, pentru sprijinirea
jurul scoalei, pentra perfectionarea membrilor cor-
pului didactic, ajutorarea comitetelor §colare, pentru construc-
tiuni scolare, reparatiuni, mobilier, etc., Statul a pus la dispo-
zitia Casei *coalelor urmhtoarele fonduri :
In 1922-23 13.796.040 lei
1923 (9 luni) 44.520.577
1924 62.269.716
1925 65.450.504
1926 72.954.074
INCHEIERE.
Pentru a teimina aceasth expunere asupra activitatii Mi-
nisterului instructiunii, In acesti din urmk4 ani, trebuie s'A spu-
nem ch, In afarà de mmAtoarele sume date pentrii constructii :
200.000.000.. :In 1923
200.000.000... 1924.
200.000.000... 1925
200.000.000. . . 1926 , sumh care se distribuie in momentul de
800.000.000 Total fa th' si care nu este trecuth In tablou-
rile de distributie din aceasth expunere
Bugo i ivimister ului instiuctiunii s'a urcat dela
954.000.000 in 1922-1923 la
2.643.114.240 In 1926, deci,
1.689.114.240 lei, reprezinth suma cu care a sporn bugetul
acestui Minister, in acesti 4 ani : aproape
de 3 ori mai mult ca In 1922-1923.
Pentru constructiile scolilor In afa)h de cele 800 milioane
date in ultimi 4 ani din cr edite, s'a, mai dat In termen mediu
inch 400 milioane din bugete cate 100 milioane pe fie tare
zn. Asa in cat Ministeiul a contribuit la constructia §colilor
tu peste 1 miliard §i 200 milioane.

www.dacoromanica.ro
 98

Sumele acordate pentru clidiri de scoli primare, dela 1921/22 pAnA la Martie 1926
CM CO
\
C I
Cli go
... C1

Judetul 1m4
..".
rt
CM
1923g 1924 1925
1926
Observ.
-1 ...
----..
CM mi C4 9 luni 2 luni
CM l'J

Arge . . . . 150 000 822.000 1.501.000 1.768.000 420.00

Arad . . .
. . 30.000 200.000 316.000
Alba Inierioard 470 000 145.000 20.
Bacdu . . . . 15.000 135.000 580.000 503.000
Botolani . . . 385.000 20.000 8.0
Brdila . . . 15.000 400.000 310.000 600.000
Buzdu .
Bihor . . .
. . .
-- 810.000 1 088 000 2.235.000 2.183.000
* 220.000 060.000 245.000,
676.0
cum p. imob

--
.
200.000
Bistrita Ngsaud 15.000
Brasov . . . . 05.000 90.000
Bait; 15.000
--
Caliacra .
Constanta -- 10.000 565.000 340.000 80.000
Covurlui.
Caral-Severin - 200.000
90 000
777.500 500.000
430.000 1.031 000 40.00
Cinc .
Cojocna . . . - 20 000
200.000
360.000 690.000
300.000 800.000
C. Lung
CernAuti .
. .
. .
.
- 80 000 325.000
-
220.000 30.00L
Cotmani
Cetatea Albd .
. . .
-- 490.000 55.0001
Cahul
Chilinau .
. .
-- 200.000 650.000 201f000
200.000 1.240.000

---
Durostor . 10.000 200 000 110.000 70.000
Dambovia 665.000 1.530.000 1.120.000 1.203.000 175.00
Dolj . 10.000 970.000 2.520.000 700.00
Dorohoi
FAlciu . -- 200.000 1.195.000 1.455 000 742.000
2.500 200.000 220.000 719.000
346.00
340.000

---
Fdlticeni . 316.030 685.000 1.380.000 2030.000 547 00
Pdgdral . 116 000 377.000 30.00
Gorj . . .
Gura Humor
Hunedoara
.
-
185.000
-
455.000 665.000 753.000

500.000
160.000
380.000
200.00

60.00
Hotin . A -- 300,000
Ialomita 15.000 235.000 875.000 825.000
Iasi 200.000 648.000 1.675.000 946.000'
IlfOv 165.000 806.000, 427.009 25.0
Ismail . . . 330 000 740.000' 410.000 --
Mehedinti 15.000 395.000 440 000 826.000 180.00
Muscel .. . 612.000 940.000 1:145.000 515.000! 35.00
Maramures . 500.0001
300.0001'
Mures Turda 250.000 310.000 512.000 40.00
Neamt . 270.000 740.000 1.160.000 1.372.000 320.0
Olt . . 683.000 598 000 728.0001 495.0001
Odorhei . . 250.000 1 110.0001
5200.00090.000 560.0001 comp. imob.
Orhei 800.0001 MOOD 200.000
Prahova 28.000 606.0001 810.000 215.0

De reportat . 4.101.000114.297.0001126 682.5

il28.897.000 4.341.000

www.dacoromanica.ro
 99

cY

judetul - G1
CD
1923
1924 1925 1926
Observ.
cm cI
Cs]
CV! 9 luni 2 luni
CD

Report . . 101.000 /14.297.0001126.682.500126.897.000 4.341.000

Putna . . 400.000 1.339.000 1.368,000 859.0001 3.000

R. Sarat . 202 000 1.080 000 470.000 716.000
Roman . 470 000 350.000 550.000 15.000
Romanati 605.000 800.000
Radauti
Salagiu .
-
46.000,

40.000 350.000
170.000
200.000
10.000
Satu Mare . . 78.400 100.000 300.000
Sibiu . . . 40.000 240.000 105.000
Solnoc Dobaca 208.000 550.000
Siret 135.000
Storojinet 40.000
Suceava . 75.000 515.000 72.000
Soroca . . 14.000
Teleorman 10.000 658.440 695.000, 105.000 79.500 *tump.lmobile
Tulcea . . 115.000 1.145.000 690.000 425 000
Tutc,va . . . 250.000 850.000 300.000 620.000
Tarnava Mica. 10.000 300.000 50 000 35.000
Mare . 50.000 600.000 20.000
Time-Torontal
Trei Scaune
-
400.000
I

300.000
60 000
20.000
Turda Ariel 30 000 266.000
Tighina.
Tecuci . .
.
.
-
300.000
990.000
300.000
765.000
750.000
775.000
20.0000
-
350.000
Vaslui . . . 120.00 212.000 245 000 1.180.000 2.709.000 60.000
Válcea. . . . 425.000 1.665.000 2.025.000 2,031:000 78.000
Vlnca . . . 28.000 440.000 1 042.000 1.238.000 120.000
Vascauti . .
Vijnita . . 335 000
Zastavna . .
Bucovina . . 1.000.000 *1.100 000 150.000 bate jud.

Total. 120 000 6.743 500 24.274.840 39.635.500 41.405.000 5.183.500

www.dacoromanica.ro
 100

Sumele acordate pentru cladiri de scofi normale de IWO si fete

dela 1921/1922 - Martie 1926
Oft.
N Ct)
N
OD ',I
N
OD
v-i ..y 1923 1926
Localitatea --. P-
.-1 ---- 1924 1925 Observ.
r...1
9 luni 2 luni
--,

Alexandr.baieti
Arad bAieti . . ---
3.000.001 835.758 2.025.32
-
389.83 1.000.000 1.400.25
256.000
'amp. imabil
-- -
Bucurelti liaieti
D fete 236.039 107.021
364.001 574.64
-- - -
/ fete . . .
Braila baieti . .
-- --
Buzau baieti . . 2.087.206 876.581 6.091.18. 791.341 2.930.80" 495.000
3.126.741 3.52996 2.000.00 1.100.700
- - -
Dfete . , -- . --
*1.700.000 'camp. 'mobil
4.027.501 4.500.000 4.250.03 500.091
Bacau baieti. .
» fete. . .
-
.
. 543.275 - 600.001 --
1.003.011 2.372.622 2.412.031 1.100.0 I

- 1.500.0 1.515.23
-
Barlad baieti .
fete .
» - --.
.
. - 263.00
500.011 1.942.822 1.000.00
Botolani baieti .
D

Balti baieti.
féte .
. . -
. - 1.000.001 1.750 000 2.000.00

-
1.00000
-
1.750.000 2.000.00
578.881
--
Calarasi baieti . --
Caracal baieti . '400.000
- --
1.500.001 1.503.000 2.700.00

-
1.000.000 -
500.001 "comp. imd.

C. LungM-cel f.
Constanta tete. -- - --
4.650.011
--2.000.001 - 'comp. iambi'

Craiova baieti .
Cluj fete .. . -
a fete . - - .
686.001
6.52542' 6.769.090 885.96,
-
166.26:
-
154.051

Caranseb.baieti. -- -
277.34
--
114.470
2.661.001
Chisinau baieti .
fete. . -- - - *3.465.030
*2.212.501
-- -- - 'tamp. imobi

Cernauti baieti.

Falticeni baieti.
fete. -- -
.
198 00
100.00 - -
500.001 '1.340.000 2.503.000 ] 500.00o camp. tarn
Focvani baieti . - -- -
2.000.001 1.500.000 2.000.001
-- --
500.001 Cl/ 110.000 le
Galati blieti
Gradqtea baieti
. . 1.092.936
- -- -
110.000

--
682.547 2.950.0 1 1
'comp. imohi
Hui baieti . .
Iali baieti . . .
--
309.572
- -
1.000.00 1.000.000 1.030.000
133.142' 328.141
500.001
I-
s fete' . . .
--
I

1.000.011 2.000.003 2 500.00 500.00

Mag.-11fov fete .
Oradia-M baieti -- -
110.1, 11

- - I - 97.00 -
gi--
PI-
Orhei Wet!
Pitelti baiett
. .
. . - - 2 000.00
150.000 1 505.43'
2.499.950 2.519.74,' 300.000
a
Ploesti fete. .
P.-N;amt baieti
fete . . .
.
--
- --
I 2.030.030, 1.999.9991 2.000.001
'3.500 000 .1.000.000
1.500.000 2.400.030 2.260.000
- 303.001
f-
250.001
a
COMP. !MOW

» fete. .
Predeal fete . .
Roman Wet! . . --- -
1.501000 2.00000 2.250.000
1-000.000, 2.403.000
1.500.000 3.500.000 3.500.009
250.001
500,00'
500.011
ReValcea baleti -- 1.500.0110 3.700.000 3.598.189 500.000
De reportat . 5.351.575 1.093.600(54 300.022157.507.883 2.385.389110.387.252I

www.dacoromanica.ro
 104

c.
,c2
.
,..iE. .
c,
CI
1923 1926
Localitatea -
ZI.' =
0.1
era
c.,1
'-:-".
Csi
c.4
cra
9 luni
1924 1975
2 luni
Observ.
,- .-,

Report . . . 5.351.575 1.093.600 33.350.022 33.174.792 33.926.873 5.787.252

R.-SArat bAieti.
.-
- --- - 500.0001 174.000 -
Slatina bAieti .
e fete. . . -- --
2.000.000 3.000.030 2.264.555,
500.000 2.000.000 2.000.000'
500.000
-
500.000
Soroca bAieti. .
Sf. Gheorg. fete. -- -
. 500.000
-
96.865 1.512.701
302.800
--
Sendriteni Midi .
Tirgoeiole b5ieli .
.
. -- 120.000 2.100.000 2.300.000 1.000.000
--.- 1.000.000 2.900.000 2.602.000
-
Tecuci baieti.
Tulcea baieti.
Tg-Jiu baieti.
.
.
- - -
2.030.000 2.498.607 1 500.030
1.000.000 3.592 753 3.615.358 500.000
500.000
Tp.-Mires Weil .
.

. -
1.000.000 3.000.000 3.600.000,1
-
* 500.000 879.000 500.0001 1 -- 'comp. Imobil
(0500000 lei
T.-MIgur. fete .
T. Severin baieV - --
797.575 *78.598 2.271.114i 125.380 2.000.000
2 000,000 2.000.000 3.500.000 1.000.000
"tomp. imobili

, fete
Tighina baieti
1 --
- -- -
2.000.000 2.003.000 2.000 000, 1.000.0001
687.412 724 000 -
- -
1

Vaslui blieti .
Zallu bAieti .
2.700.000 4.368.530 2.924.785 598.561
82,4.0n0 210.928 I - %mop. imobl

Total. 16.149.150 1.292.198 74.695.1371Ir7.669.358192.605.588 14 985.813'

1
1

Sumele acordate pentru clAdiri de scoli de meserii, dela 1921/22-Mart e 1926

N
N.... lctD
c.,
oz C CD
1923 1926
Localitatem rl.
.-1 = Observ.
GV GV
(74
"N
--.."
9 luni
1924 1925
2 luni
,-, --,

Bucuresti-Sup. 1.199.008
--
427.11d - 370.697 -
Infer. 655.71
Baia-de-Arama 100
- -- --
1.675.011 1.675.011
-- --
Barlad .
Brasov . .
. . .
--
40.000
--
133.543 - --
Bozovici .
- -- 240.000
--
-- -
Bals 50.000
Baiiesti . . .
Curtea de-Arge-
-
519.868 - - --
300.000
100 000
--
C.-Lung-Mold. .
Cluj - 464.566
--
631.653
--I 100.000
200.00 --
Cohalm .
Cliciova . . . -- -- I -- --
1.000.000
.
--
1

' camp. imob i

Craiova-Super.
Cernavoda . . -- -- 230.000 -
-
I
3.850 881

--
Deva . . . .
-- -- --
100 000
-
100.

--
Dorohoi . . 1.040.6

- -- - --
F iliasi . . 500.00C 100.000 1

--
FaltiCeni . 100.000,
Focsani . . 600.000 180.5381 'amp. Whit
De report . . -
www.dacoromanica.ro
 -102

cq
Localitatea
1-4 rl 1923
1924 1975
1925
Observ.
cq
cq CN 9 luni 2 luni
r-I

Report . . -
Galbenu-R.-S. 146.050 --
Iasi-Inferioara 183.000
Mizil. . . . 50.000 830.357
Malini-Falticen
Monteoru . . .
Niculesti R.-S. 448.896
-
95.000

830.298
536 440
'comp. imobil

Negresti-l'as1 123.000 *comp iambi!

Patarlagele 500 000 921.528
Pit sti . . 500.000 1.873.235 841.810
250.000 33904
Porcesti
P1oeSt1
Resita
.
.
.
.
. .
- 200.000
179 269
150.000
R.-Valcea . 140.000 179.786 --
---
. -
250.000 ump
R -Sarat . . . 50.000 700.000 600.000 250.000
Roman . 200.000 300.000 94.000 1.399.664
.
Slujitori-Albot.
. .
-- 100.000 -
Slatina .
-
I

. . . 300.000 1.000.000 1.120.597

San-Gtor.- Rom 100.000 200.000
Sutesti-Braila . 100.000 '200.000
Sapoca . . . 708.804
Tg.-Neamt . . 100.000 * 200.000

--
. . '2.150 000 imcbi
Tg.-Noua-Sulita 100,000 "him
Truiesti-Bot.
Vanjulet . . . 650.000
90.000
--
Vaslui . .
Vicovul desus .
300.000 1.258.776
558.000 --
Tg.-Ocna . .
Viziru .
.

100.000
821.010

100.000
318.000
-
Vad PAgaras
Total . . . 3.573.485 1.877.566 2 951.653, 6.206.883 21.836.874 4 350.73:
Surriele acordate p. clädiri de scoli profesionale de fete dela 1921/22-Martie 1926
CM
C`J
00 C
- CO
C,./
cM
1923 1926
Localitatea x..."..?. z--.". 1924 1925 Observ.
c./ al LI 9 luni 2 luni
cra c-J
,- ,-1

Buc. Robescu' -- I - - I -- 1.900.478 -- I

Azil" . .
Botosani . . . -- --- --
770.000
2.000.000
--
-
-- I

`comp. imobil
Caraeal
Cluj . .
.

.
.
.
.

--- -- --
840.000

-
100.00 - ---
idem
DragAsani
Falticeni . . .
. .

-- -- -
345.007 -
475.121

_
Galati . . . .
Giurgiu . .
-- --
60.000
--
577.56
400 000
1.146.894 --
--
.

Hodin . . . 340 000 *comp. ¡mobil

-- _
Iasi-Reuniunea.
-Sf. Sava"
-- - --
120.000
- - 936.176
-_-
lbasfal6u . .
T. il6gurele
.
. 42 43
100.000
150.000 -
200.000
-- 'stump. imohil

Total . - 222.431 1.020.000 2.062 56711 7.198.669

www.dacoromanica.ro
 103

Sumele acoriate pentru clAdiri da sc3ale d mnal del. 1921 2!-11tia 1926.
CN
N
0» 0 G1
CD
7-1 0 1923 1526
Localitatea 1924 1925 Observ.
N C1
r.N1 9 luni 2 luni
C71/

Ada Caleh. . . 50.000

Buc. aEraclide» 310.275 55.848 167.005
aFilipescu» 1.352.52' 368.693 1.192.315 1.857.634
a «El. BUS nab 203.369 I

Comana-Vlalca 200.000
Ilovinari-Gorj . 60.000

Total . . 1.926.169 368.693 1.248.163 73-767911--

Sumele acordate pentru cladiri de *coli comerciale dela 1921122 Ma rtie 1926
CN cr:
G\I 7.
Localitatea
0» 0
.71
-
7.`J

1923
1924 1925 1926
Observ.
CNI 9 luni 2 luni
1-4

Buturesti Elem. h. 1 1 000.000 500.000 500.000

Buzdu . . CUM p.
. . 1.000.000
imobil
Daj . . . . 260.000 Idem
Galati elem. si sup.. 1.000.000 50'1.000
lasi-superioard. 101.791 349.000
Elemental-A. 1.281.250 150-000 50.270 cump.
imobil
Lipova . . . 250.000 8 0.000 230.000
. . . 500.000
P.-Neamt . 300.000
Targov4te . 300.000!
Total. 1.281.250 3.261,791 3.779.2701 730.000

www.dacoromanica.ro
 104

Sumele acordate pentru cladiri de gimnazii i coale medii,

de la 1921/922M artie 1926.

al CO

Localitatea
al
0' 4 =
..
-7.1.,..q,
i
C1
c* 1923 19 24 1925
1926
Observ.
.
cn
al
" G., al
cr4
...,
9 luni 2 luni

Adjud . . *136.000 *Cump imob.

Abrud.fete . . *420. 'Comp. 'mob.

BIiielti . . . 300.
Belcesti . . . 100.000 60.000
Baia de Aries.
Baia de Aramd 200.111
500.000
260.000 .
Bozovici
Cerna Vodd .
Corabia . . .
..
.

.111
200.
*150.000
417.252
200.0001
*50.000 'Comp. lob.
Curtea Arges . 400.000
Cohalm . . . . 502.47t 947.444
Cliscduti . . 100.000
Ciacova . . . . *300.000 'Comp. imob.

DrAgdmi . . 2.718.481 963.459 1.117.000

FdgAras-fete . 645.575
Hangu . . 60.111 _ _
Ianca 200.000 200.
Ludosul Mures *500.000 top. 'mob.
Medgidia . . . 200.
Pogoanele . . 100.000 350.000
Plenita . . . . 200.000
Sulina . . . 600.000
omcuta Mare 64.351 600.000 200.000
ZAtreni . .
_ 500 111 500.000 200
Zimnicea . . . *100. Lump. Web.

.Zalitu-fete . . . 125 U' 1

Total . . . 502.47 4.690.271 4.940.0 , 5.244.25 .000

www.dacoromanica.ro
 105

Sumele acordate pentru clfidiri de scoale secundare de fete, dela 1921/922Martie 1926
C7
CV -
Localitatea s0
CM

CV
7
CV

Cl
1.923
9 luni
1
1924 1925
1926
2 luni
Observ.
CID CV
1-1

Alb a-Iulia . . 250. comp. imob.

Bucurefti Re-
gina Maria" . 3.666.666 1.000 03 2.099.315 comp. imob.
o lei 4.665.981
Bucure2ti Car-
men Silva". 2.618.68 958.895
Bärlad . 1.383.147
BuzAu 2.114.411 4.620.513 1.000,00 2.172.15
Bralov . 186.106 841.398
Brad 328.266
Craiova Elena
Cuza" . . . r2.000 .000 1.166.366
comp .imob.
Craiova Regi-
na Elisabeta', 4.917.273 2.000.000
Calafat . . 1.300. comp. imob.

Chi§inAu No. 80.

Dorohoiu 200. 1.961 380
Dej ....
Fälticeni
100.000
00
. 350.000
Hu -- 300
Orhei 100.000 100.000
Pitefti 463.166
P. Neamt . 500,000
Ploefti . . . 300.000
R. Välcea . . 800.000 " comp. imob.
Soroca . . . . 100.00
Sighetul M.. 484.154 1.134.00' 246.790
Targovi2te . . 1.500.00 2.250.000 3.200.000 500.
Tecuciu . . 100.000
Tg. Jiu. 500.000
T. Severin . . 1.350.000 700.000
Total. 484.164,112.231.18513 384.992 19.869 206 6.372.100

www.dacoromanica.ro
 106

Sumele acordate pentru clAdiri de licee de bAieti dela 1921/1922 - Martin 1926
N
GM -
co
GM
CM C CM
--_ 1923 1926
Localitatea --- ,_.7
....1 CV 1924 1925 Obser V.
G9
CM N
CV
CM
9 luni 2 luni
T1 Ti

Alba Iulia . . 511.200 3.425.805 2.702.911 5.479.000

Buc.Cantemie - 547.961 4.411.903 296 355 811.919 cumr. teren

,, M. Basar." 739.333 - 1.349.443 1.974.911 '6.243.125 3.000.0

700.000
cump. !mobil
Cu 1.800500
cump. imobil
M. Viteaz." 5.380.189 8.878.528 '3.295.Q30 cu 494.81,2
S.incai" . 460.795 1.103.820 4.204.976 3.069.468
Sf. Saya' 2 853.361 2.201.096 2.108.908
S. Pedag." 180.000 636.000 comp. tern
Buzau . 1.000 000 1.844.000 1.000.000 4.438.1'56
Bacau *1.000.000 2.628.002 'comp. imobil
Bárlad . . 1.485.805
Botosani 1800.000 1.000.000 1.000.000 300.000
Bazargic 500 000
Balti '2.200.000 *comp. 'mobil
Caracal . . 1.897.999 1.500.000 1 217.682 1.000.00
Craiova. Carol 1

I." 4.199.119 4.003.300 3.687.200 4.029.53

Craiova Fr. Bu-
zesti . . 2.267.251 4.500.0001 3.191.088
Constan ta . 1.000.000 1,500.000 1.000.000
C.-Lung. Musc. 2.777.000 2.000.0- 00
Campeni . . 1.000.000 500.000,
Cerniuti Inter.
Alth 516.000
Chiinau No. 127.873
No. 2 192.925
No. 3 409.593
C.-Lung Bucov. 1.457.080
Deva 56.030
Dej . . 1.000.000 i*eump.
Detta * 300.000 *comp. imobil
Falticeni 500.000 500.000 300 00
Fagaras 917.210 275.000
Giurgiu . . 100. 600.000
Gaesti . *1.000.000 300.000 800.000 *comp. imobil
Hotin . . .
lasi-Internat 60.000 1.083.465
National . 345.824 129 389 1.000.000 1.381.470
, Sem. Pedag. 260.986 147.580
ddorhei . . 120.000
Orhei 1.505.439
Pitesti . . 2.000.000
P.-Neatnt . 120.000 72.800 2.420.889
Ploesti . . 750.000 amp. imobil
Pomarla . 200.000 80.000
Roman . . 1.000.000 624- .565
R.-Sarat . 700.000
R.-Valcea 500

De reportat 2.885.157 1.799.958 40.062.376 36.212.918 55.642.873 20.184.144

11 1

www.dacoromanica.ro
 107

GN1 N
co
ILocalitatea z
F:1
1923
1924 1926 1926
Observ.
(7.4
G\1 9 luni 2 luni
CO CrZ

Report . . 2.885.157 1.799.958 40.062.376136.212.9181 55.642.873 20.184.144

RAdAuti . 2.121.2221 811.750
Slatina . . 684.52 300.000
600. 'II
Soroca . . 500.00c 496.1
3.030.95
Siret . . . 1.771.288 1.799.663 1.272.800
Sighet M. 100.000
Sighisoara * 500. I I I *tump. imobil
Storojinet 250.00 *1.000.000 264.54 395.44 *Mop.
Tárgoviste 1.583.294 2 203.0 1.916.599 300.00 *tamp. Wen
Tecuci . . 615.000 125.77 206.07 *camp. 'mobil
Tulcea . . -- 500.00
Tg.-Jiu . . 467.728 500.00 o
T.-Severin 2.350.000 4.250.0 3.647.04' 2.191- .688
Turda . . 230 000
Tighina . -- 691.476 886,76
Vaslui . . 100.00 1115.557
V atra pornei 300.00
Total. 2 985.157 2.049.95 47.622.852 70.214.104 22.975.832

Sumele atordate pentru clAdiri de Universifati si anexe, dela 1921/22 Martie 1926.
c7,1
7,1 r.s1
g CA
1923 1926
Localitatea 1-1 1924 1925 Observ.
CO C9
9 luni 2 luni
.-4

ßucureli Universit. 4.575.000 3.432.821 37.881 699 19.577.272 16.379.636 2.220.708 noulpalat
Fac. de Med. 2.372.787 1.811.654 297.844
Clin. Il Chir. 356,350 Filantropia
Clin. I Med. 100.000
I Idem
III 2010.000 Idem
Cl. boli nerv. 3 241.708 Colentina
Cl. de copii 316.800 Spital. copii
Inst. de leiziol. 3.366.039 7.504.157 8.083.102 3.465.925 166.595
, Inst. Botani 341.940 200.00
Inst.Med.Leg. 7.39 999 1486.440 171.159
Inst. Chimie 2.0J0.00
Obs. A stron. 659.9511
Inst. Bader. 200 000
Lab. Ch. Agr. _ 543.96
Ch. Anorg. 173.58
Morfolog. 96.266 121.2241
Cetauti-Universit. 400.000 214.476 95.000
GrAd. Botan. 195.9431
1

www.dacoromanica.ro
 108

cm I co 1

a" o, 1923
2"26
,-..
Localitatea --Z.' 2 .-...
9 luni 1924 1925
luni Observ.
.
I
,--, cm
CV c../ 0.1
o,
,--,
0,

Cluj. Universit. 241.893 295.

,,Clin. Stomat. 171.215 92.07 623.827
Inst. Biochim. 89 700 .
Pat. G-la 100.000
Grad. Botan. 485 87. 450.
Inst. de Chim. 200,000
., de Fiziol. 5.427.55
Pasteur 98.
, Labor. Lb. Am. 218,000 220-
Cluj-Lab. de 1st. 145.02 -
Iast-Universitat -- 575.52 456.140
,,.Fac. de Med. 1.860.71 330.89 10 262.96 759.725 291.51R
1

Total. . 11.833.692 3.432.821 3.097.45 5.748.24 31.613.41. 3.220.105'

Sumele acordate pentru amine studente§ti, dela 1921/22 Martie 1926.

CY5
" CV ...,
OD m
N
Cn
Localitatea 1923 1926
',.'.--; a ',+,4- 1924 1925 Observ.
N
C70 N
al
CrJ
9 luni 2 luni

Buc.- Studenti . 1.960.871 1

» -Sp. Haret . 200.000

» -St. Tecoceoi . . 200.000
» -Cantina . . 1.385.441
II -St. Medic. . 1.000.011 1.000.001
Cern.-Studenti . 1.971.70 1.554.381
Cluj-Studenti . 3.495.63, '1.600.1 1 i comp. imob.

D -Studente . 364.001
Iali-Pacurari . . 3.961.17 376.951
1 -Studente . 636.441 61.67f
X0 Studenti . . 100.5 II 11
_
Total. . . . 936.441 8.913.648 6.822.84 3.296.330 200.000

www.dacoromanica.ro
 109

Sumele acordate pentru diverse institutiuni, de la 1921/22 Martie 1926.

n
.1a0
.*
CO
GNI cm
cra
Localitatea 1923 1926
2=-4 1924 1925 Observ.
34 N
Gs1

331
9 luni 2 luni
1-1 vi

Agigaa, Siati. Zoolog. 507.600

&Karol' R. Sop. it. 2.997.866
Buc. copii orbi 800. 500
c. Educ. 1.000.00C 1.000.
AteneuR. 500.0 3.000.000
., Tinerimea R. -- 800.000
Mire Stat. 274.6
, Soc. Scena 100.
P.-Itiaml, Thorn. lot 200.0001
Piiegi *600.015 'comp. WWI
C.-Long 0800.11 o 'amp. 'mob.
Reel' 750.000
Steele, St. locTog. 150.0
Botoreati, Arad. Rom. 0 000.000
Total 6.097.868 17.607.600 374.60

www.dacoromanica.ro
 110

Mersul Bugetului Ministerului

Exerc. 1921/922 II Exerc. 1922/923

Personal Material Personal [Material

$coale primare 21.379.620

272.926 165 22.599.620 428.623.102
(Urbane si Rurale)

$coalele normale 40.364.453 34.561.750 47.971.850 32.804.410

$coalele secundare 107.998.522 18.385.933 121.087.326 22.861.105

(Licee, scoli sec. si medii)

$coalele de meserii 15.280.488 8.217.230 19.600.014 9.019.820

$coalele comerciale 6.324.084 2.638.390 9.571.590 2.915.000

$coalele profesionale 10.917.817 1.799.780 14.253.420 1.248.910

INVATAM. SUPERIOR
a) Universitatea Bucuresti . . 5.660.770 4.638.540

b) » Iasi . . . . 2.920.100 2.469.530

43.761.261 54.576.206
c) D Cernauti. . . 4.924.200 4.474.200

d) Cluj . . . . 9.984.950 11.471.700

e) Academia drept Oradia . . 511.763 127.600 810.600 127.600

ft » comert Cluj. . . 452.400 500.000 510.000 500.000

Total. . . 44.715.224 24.117.620 55.896.806 23.681.570

Cämine si cantine studentesti 6.722.800 6.950.600

Burge universitare
a) In tara 1.783.400 1.783.400

b) In streinatate 896.000 896.000

Total. . . -- 2.679.400 2.679.400

www.dacoromanica.ro
 111

Instrucpunii, dela 1921 1926

Exerc. 1923 {ire nod luni) IL Exerc. 1924 Exerc. 1925 Exerc. 1926

Personal Material Personal i Material [Personal I Material Personall Material

524.443.611 17.330.090 195.215.781 17.330.000 919.625.384 13.242.000 1,151.434.864 10.742.000

1

l
61.263.706 45.762.225 92.937.000 99.414.754 107.941.076 130.771.800 137.679.580 147.851.589

140.369,789 26.372.385 251.048.668 38.777.416 277.501.900 44.290.923 341.646.200 49.670.268

21.494.211 13.393.000 37.513.972 20.637.156 53.077.037 32.950.500 75.993.097 41.175.455

13.637.209 3.028.928 24.928.741

1
1.582.000 33.122.198 2.202.250 47.586.628 2.125.050

15.169.560 3.649.490 35.756.362 7.877.004 41.411.456 11.367.500 55.077.756 14.036.300

8.588.550 14.732.740 18.944.860 19.909.350

4.556.000 6.838.000 9.711.500 11.160.700

50.662.723 185.694.460 93.921.200 123,022.790
2.832.000 3.013.000 3.590.500 4.283.700

10.992.750 15.153.500 17.459.250

720.000 156.250 1.100.000 272.000 1.110.000 272.500 1.110.000 291.750

1.200.000 350.000 1.800.000 500.000 1.900.000 800.000 1.900.000 800.000

52.582.723 27.575.5501 88.594.460 40.509.20 96.931.200 50.778.610 126.832.790 65.454.725

1

10.877.500 20.950.000 31.425.000 37.710.000

2.951.5001 6.455.000 6.849.000 5.849.000

926.000 1.086.000 1.086.000 1.086.000

3.877.600 6.641.0001 6.935.000 6.935.00(

1 1

www.dacoromanica.ro
CLADIRILE DE SCOALE PRIMARE RURALE LA 1 IAN. 1926
IN RAPORT Cu NUMARUL COLARILOR

SAlile de clasa construite de la 1864 i pAna la 1922

...
L__ Sallie de clasa construite in t
1922-1926.
. 1
...- ---....... ,. ,... \STORC/illi.1-T
A. 1..
DO °MOO

.4,5A U-IlAtitry ..". .4%..,...\\ RAPAIrt

5 SoriocA
11 RA tl U i
di '..../. 1%%1
,

.., i
%...../

i...., 7`-' \'. c/Amno-Luti4

P....4,
.., ,.., 'SALA] L_- -' , r
i -
NASA° O
1

i
i
) r
..I 1
,
i
-, )
- ..".....n-
r tii1U
liAl ROMAFI.
if r ssmoR , ...I
......,
CLUJ I
.. Z. ,
,1
`,41 U1 \
...,
1
,

/'-, -/)
- .,
i _ .rv L ALCAU
- ..,'-' \c'')
. i

-- `..._ -4 TURPA ,r,"

t's
muRt ,
s/copoR
...--
..) , as
t
%,,,,,r
CI Ut. / IO-
ACAU t
uiov, yr101.411.4A

N.i....-.....ks ........_ ,...

ARAD
o
,$ ,>,c."1
td-'
..
ALBA
%

'... / .....
t

. : s% ..) -.....7..:_
,.,,., I, ,,,t1,., ' TmAARRNA, r TRe sy etTATEA

liMiSTORONTALr ---1t.. 1,- --._,/-, MARg. ScAuPtEf

.. t ... t I
%
. SolDIU_, /
.. t NA
rri4GA
\ I n ShfAIL.
, i41.411100ARA - i
1 .....,-. - 7- t ,/-- / t) -(,"-
,'...- 01R ,
I)(ARA'? \) sevEst441 1 11--' ;mu s cs L. A ,,, -, 1 t,
, j%
I., ."' ,,I I , \
/.1- t--- -----
t
\ t
iIVA -LCEA1 ARGE
%
%
"HOW, \ %

IcPR
1,

,)
1
, t.
it
...
a
i
/ t (
G. ORJ
r ,1
%

1
,...16\ ......1)2,4
.t. / ) I
I

1
I
.... I I
v
\\ - ,,-,
e
I ,s

HEDINT,I...)
, e I .
.
I T OA
t
15 coV17A 'N,- --.. \ Lr - ' '
%), 1
\ ,... - ""
% % L,N,IALOMilA t
t / %), .."1 I L YON/
ME <I - '1.,,,( t \N
DOL.3 s%

t OL1 \t t
4 t t
, -1 - ,ii /,..
1
1
L\
1

! CONS"! A14TA
. 1 \
( %
, V L A6 Cf1 \ , _ -

1l./ ,-,-
-i -lotto% -
iikombHAII%, TELL 004.44- :LI
:.-..- ..... - 2, ( ....\,....CALi A CRA

www.dacoromanica.ro
 'or

LOCALURILE DE SCOALE PRIMARE RURALE CLADITE DELA 1922-1926

1 grad
Sallle de clasa construite dela 1922-1926
= 2 sail de clasa W.\ EllttA
Ho *ON -

t /
DORoHoi
t

410
. .' \
Ns/"R44)A,11.!;-1.,j-'N

J.
"%.

.'A1U-11ARE\ SOROCA
, .- MA RAt¡Ulk; Mil 1
, i5o1 SAN
,--dArtpu-LuNG

/
e', 5AL A3
I, Soils rii.9AuD r
t
IICETAk 1A6.

%.
N,

-. EAtii u
-)
ROMAN
C, e
151 i-toR re&,, `-17ASI.0 I
el. 03

,
_
411
- \ '"\r-'{ MUR Et
.
,--A,
.._," - fAmiu

\ e
-/- \ ,- -' \,,,, Ciu C. (1 5ACAU
TOR DA ... , °Dog Vet . . \ t
triuT OVA 311Q1-11NA

--(\ ARAD , X .
II
1
.
1

.-. , f ALBA ( -1EttIO

i ......'"..... ' 1
CAKUL
`..) -''''' _....,,
- efits/vtA
\ ) 1
CETAILA ALP,X
x-... .r",j /, _.
i tIPI/CP), "-rARNAv
,......
\ ijp,,i; TORON7ALri L
i MARS.
\ --.t----
s
,.. T IRE) 5 cAUEli Ne-tf`icIRW \--r)
i J 1 r r \
/ \ 1

\\ vti
1

<,rAQA
,r;
ts-\, L, 14U11E.DOARA 1
i I\
I\
i ) -. -- I. -.. -r- k.05R o r
1.,
I
/CARA') sEVERÌ 4,
N
I
1

I
i
%

4.
N ,.....1
EL.
t , %
-v ./-1..../
t
%
v-
.
i I
i
t t
,
I ARGE II\ VI/U-S-c- \1441\\ 1::/ve,HavA\ \ %,....,
7 VAL CiA \
) ,_
Ì (MR.)
1 ) 1
1 (
\
i' ( 1

iataAu
i \ i %

.\
t 1 \.
1 1
-,- - \ is \\ \
, --.
,. )........ -.'","12,1_,
1
\ \
-1 . t 'DAVIE:0°1/17A e\--..., ' - .....\11
,' \\ \`. ri ,
\ \ jA1.0M Ì TA 15_

it.0`., '
ME.HEDtHli

1
1,
I
Doll
. .,
01
-",

1
4
)
).-.--,
g,

\
- k
\
\
\
\
.
1 l_roV

) \\
\-1

l \ e\ V l_Abe
\.._ A CON ANTA

t r-
'RomANA,,,,
. LI
.,ti...7:7
i -1-ELE..,,AN i %
-, f CAL i AAØ.

www.dacoromanica.ro
 5oo 1000 . 1500 2000 2500 3000 6500 Roo 8Soo 008 9 soo 1o.000 40.3oo goo lf.50a
41 .
.
.
-
. . .

1 02'="772L13' 20 O

.
. . .
.

1 03
IIIIIii
ts3341 7; .
.
Localurile de scoale primare rurale .

1
n,
,
32,,,,,
. .
clàdite dela 1901 panA la 1926
05 R
o zs
soz
.
LEGENDA .

19
Ds lip I 1 Localuri de scoale -
' S .
1 I San de clase S

EA
.

19 Cri . . Locuinte pentru directori '

2Y9 .

19 08 .

.
1 c.m.-280 localuri
288
09 , Pentru anii 1991-1923 inclusiv se arata numal .
61 S
cladirile din Vechiul Regat al RomSniei S

295 Datele din 1924-1925 cuprind localurile din tara intreaga

10 543
a .
.
129
111 L , 69 .
.
-

1 F:19A85
12 ss .
'

ii 00 .
.
. .
. .
19 14 i g.6 :114 '

1 15 162 .

i 1285
1 16 .
19 .
. .

19 ty .

.R55boiu .
.
1918 .
. ,
. .

ig 19
S
.
19 20 .

19 211A5
lb . . .

.
11080 .
19 2eAS .
2? - mg. .

_ t2i5s .

19 z3
40 3sts . .

19 ?lit 1290
Also
1500

1 25)
'524 41.150
7511
.
500 loop
_
15oo 2000 .2500 3000 35110 Imo ,5000 Moo ' Soo 600o 8500 90oo g Soo lo.o00 40.5oo 11.000 11.500

www.dacoromanica.ro
CULTELE SI AR TELE

www.dacoromanica.ro
 CULTELE I ARTELE

Necesitatea infiintarii unui departament special, pe seama

Cultelor i Artelor, s'a evidentiat imediat dupa constituirea Ro-
mâniei intregite. Caci intre problemele cele mai importante
si mai urgente ce trebuiau rezolvate, pentru organizarea vietii
publice in noul Stat roman erau si problemele religioase si anume :
unificarea, sub raport administrativ, a Bisericii ortodoxe, traith
desvoltata sub patru regimuri deosebite, i stabilirea
nou regim pe seama celorlalte culte recunoscute i cu raporturi
bine determinate in Statele sub dominatiunea carora au statut
Ora' la 1918. Propasirea Artelor prin mijloace de Stat, in scopul
promovarii culturii nationale, era deasemenea o problema, de
care Romania nouà trebuia sl se intereseze in mod special.
Ministerul Cultelor i Artelor s'a infirntat prin Decretul lege
No. 251 din 15 Iunie, ca continuare a fostei Administratii
a Casei Bisericei, intemeiatd In 1902. In lipsa unei legi pentrit
organizarea si functionarea noului Departament, acesta s'a
condus i administrat, dela infiintare pana la 1 Ianuarie 1926,
pe temeiul unui simplu regulament promulgat cu Decretul
Regal No. 3644 din 30 August 1920 si moditicat apoi cu De-
cretul Regal No. 3019 din 11 1ulie 1921. La sfarsitul anului
trecut s'a intocmit un protect ae lege pentru organizarea Mini-
sterului pe baza principiilor i dispozitiunilor stabilite i luate
in Comisiunea centrala pentru reorganizarea unitara a Mini-
sterelor si a serviciilor publice, care a lucrat timp de 3 ani pe
!Ana Departamentul Finantelor. Proectul acesta de lege a fost
depus pe biroul Adunarii Deputatilor la 17 Decembrie 1925, cu
Mesagiul Regal No. 3704. Pa cale bugetara insänoua organizare
a si infra t In vigoare pe data de I lanuarie 1926.

www.dacoromanica.ro
116

I. CUL TELE
1, Legi i proiecte de legi

Opera legislativa penti u rezolvarea problemelor privitoare

la culte, nu s'a putut face decAt dupa intocmirea nouii noastre
Constitutii (Martie 1923), care fixeaza principiile In cadrele
carora mmeaza a se intocmi diferitele legi necesare pentru or-
ganizarea Statulu:.
Cea dintai lege de acest fel a Departamentului de Culte
Arte a fost legea pentru- organizarea Bisericii ortodoxe romeine.
votan. de Senat la 24 Martie 1925, iar de Adunarea Ddcputatilor
la 3 Aprilie 1925 §i promulgata la 4 1'4a:u' 1925.
Prin nona lege, viata interna., administrativa, a Bisericii or-
todoxe s'a unificat, trecand dejar cele patru regimuri existente
In diferitele provincii, la o organizare unitara, in concordanta
cu principiile de autonomie Inscrise in constitutie.
Prin aceasta lege s'a acordat Bisericii ortodoxe .pe lânga con-
ducerea sinodala in privinta afacerilor spirituale, dreptul de
organizare §i conducere prin organe proprii, compuse din clerici
§i mireni, pentiu afacerile sale biserice§ti, culturale, fundatio-
Dale i epitrope§ti, cu obliga-tia ca modalitatile acestei conduceni
administrari sa fie unitare pentru intreg cultul ortodox romfin,
A doua iege care se prezinta ca un corolar al legii de or-
ganizare a Bisericii ortodoxe a fost acea pentru inliinfarea
Patriarhatului.
Ridicarea Scaunului mitropolitan al Ungro- Vlahiei ca primat
al Romaniei, la rangul de Scaun patriarhal al Bisericii ortio-
doxe romane s'a impus nu numai din situatia interioara a Bi-
sericii noastre cu Statul l'ornan, ci §i de situatia acesteia fa.
de celelalte State ortodoxe cum §i din logica evolutiei istorice
a vietii noastre biserice§ti §i de Stat. Aceasta lege a fost votata
de Senat la 12 Decembrie 1925, iar de Camera la 17 Februarie
1925 §i promulgata in 25 Februarie 1925.
Consenzul unanim al celorlalte Biserici ortodoxe ale Rasati-
tului la acest act cum §i felul insufletit cum a fost primit de.
musa tuluror credincio§ilor, arata indeajuns imnortanta
istoria.
Dupa legea de unificare a Bisericii Ortodoxe, /linisterul a
procedat la alcatuirea unui proiect de lege privitor la regimul
celorlalte Culte, o lege de deosebita importanta pentru organi-
zarea interna. a Statului. Acest proect de lege stabile§te normele
generale pe baza carora urmeaza s'a se dcsvolte viata numeroaselor
confesiuni din Statul nosti u, determina relatiile filtre Stat

www.dacoromanica.ro
 117

aceste confesiuni precum i relatiile clintre confesiunile

Proectul, depus la Senat, a fost acceptat, cu mici modifiari,
atat de comisiunea specialá at si de sectiunile acesteia. In
legAturá cu acest proiect de lege, s'a reluat chestiunea Concor-
datului, angajándu-se ncui tiatative cu Vaticanul, pe utmá.
cárora s'a ajuns a se stabill un acord api cape deplin pe toate
chestiunile ce privesc situatia Bisericii catolice din Románia
raporturila sale Cu Rema pedeopaite, cu Statu/ pedealta.
2. Episcopii noui.
Din grija Guvernului de a inlesni Bisericii nationale o at
mai buná conducete a credinciosilor, a rezultat necesitatea
crearii ele noui Episccpii. Guvernele anterioare satisfácuse
aceastá dbrintá pentiu Transilvania prin Episcopii/e nou in-
fiintate dela Oradea-Mare i Cluj. Acefeasi motive reclamau
noui Episcopii penti u Basatabia i pentru Dcbicgea. O singurá
cparhie in Basarabia pentru 2.500.000 credinciosi era insufi-
cienta. Pártiel de Nord ale Hotinului si cele de Sus ale Cetátii-
Albe i Ismailului prea del:II-tate de Chisináu eran greu de ad-
ministrat. De aceea s'a infiiintat, in 1924, Episcopia de Holin, cu
resedinta in Bálti, i Episcopia de Cetatea-Albd §i Ismail, cu re-
sedinta la-- Ismail, ambele reinviind ve,chi scaune episcopale din
trecutul Basarabiei moldovenesti.
In Dobrogea, judetele sudice, prea depártate de sediul epar-
hial al Dunárii de Jos, cu o populatie eterogená si de multà vreme
lipsitá de o mai burla administrare bisericeasa, cereau o nouà
Episcopie, care s'a si infiintat in acelas an : Episcopia Tomisulut:
Durostorului, Cu sediul in Constanta, avAnd sub a sa juris-
dictiune judetele : Constanta, Durostor i Caliacra, arora li s'a
adAogat i judetul lalomita, pentru a se creià o mai strânsá le-
riturá futre dreapta i stânga Dunárii.
3. Ifirotonii speeiale pentru Dobrogeat.
La 1913, and stápfinirea româneasa s'a intins asupra su-
dului dobrogean, a gásit cea mai mare parte din parchii vacante.
Lipsa de precti i in celelalte epa/ hii i numAiul redus al absol-
ventilor de seminarii Mea imposibilà ocuparea acestor vacante
potrivit cenrintelor. Starea aceasta nefeticitá a durat aproape
zece ani. La intervenirea Sf. Sinod, Guveinul a adoptat i votat
legea prin care urma a se primi la hirotonie in Dobrogea noud ab-
solventa normal41i §i vechii seminari§ti cu 4 clase din 1893, In'
urma unor cursuri speciale de 6 luni si de practia liturgia
pentru preutie. Ul'illal ea acestei lgi a fcrst a in prezentt cate-
parohiile vacante din Dobi ogca de Sud sunt ocupate de preoti
titulan.

www.dacoromanica.ro
118

Creiarea de parolili noui

Cu mkirea teritoriului trii§i a cre§terii populatiei, s'a simlit
nevoia cre§terei numkului parohiilor. Dephind ch'ar prevederile
legii clerului de mir, care limitd cre§terea acestor parohii la
10-15 anual, s'au infiintat In ace§ti patru ani, 179 parohi
ortodoxe, din cari 129 pentru vechiul Regat, 47 pentru Transli-
vania i 3 pentru Basarabia. S'a infiintat de asemenea qi 44 pa-
rohii române unite cum §i un numk insemnat de parohii pentru
celelalte culte.
Inviltamfmtul religios.
Pentru pregAtirea clericilor existau, in anul 1922, 8 seminarii
complecte (cu 8 clase) §i 3 necomplecte (in f ormatie) in vechiul
regat, 3 institute teologice ortodoxe (Sibiu, Arad §i Caransebe§)
2 unite (Blaj §i Gherla) lu Transilvania §i 3 §coli spituale in-
ferioare §i 1 seminar teologic cu 6 clase in Basarabia.
Fa t6 de vacantele parohiale existente cum §i de cerintele
Bisericii, numkul acestor seminarii §i institute teologice erd
cu totul insuficient. Numkul absolventilor trebuid inmultit
§i fiecare eparhie trebuià sä.-§i aibá §i seminarul sàu propriu.
Acest lucru s'a §i realizat, infiintandu-se in ultimii 'patru ani
2 noui institute teologice ortodoxe (Oradea-Mare §i Cluj) 1 unit
(Oradia Mare) i 3 IJU seminarii (Craiova, Constanta §i Do-
rohoi), complectandu-se pana' la 8 clase 3 din cele vechi, iar
Basarabia s'au transformat i completat pfin'á la 8 clase
§colile spirituale din Ismail §i Edineti.
Pentru orfanii de tàzboi s'a creiat Seminarul sin Câmpulung
In prezent cu 4 clase, iar pentru pregairea monahilor din mft-
nästiri s'a infiintat seminarul monahal din marastirea Neamt.
A§d a in 1925 avem peste munti 8 institute teologice in loe
de 5, iar in vechiul regat §i Basarabia 18 seminarii in loc de 9
Cae eran in 1922.
Prin infiintarea nouilor seminarii i institute teologice nu-
mkul seminari§tilor a crescut cu peste 1000 elevi, in urmä"-
toare.a progresiune : 3.954 in 1922, 4.139 in 1923, 4.537 in 1924
§i 4.682 in 1925.
In aceia§i proportie a crescut §i bursele acordate de Stat se-
minari§tilor : in 1922 fiind 1.864 de bursieri, UVA de 2.799 in
1925, deci o cre§tere de aproape 1.000 de burse.
Acela§.cre§tere se constatil la institutele teologice din Tran-
silvania: la ortodoxi avem 318 studenti in 1925 fatä de 148
in 1922, iar la uniti 324 in 1925 fatá de 2000 in 1922, deci o cifrà
indoità la ambele Biserici.
La fel std lucrul cu numArul absolventilor : fatá de 189 ab-

www.dacoromanica.ro
 119

solventi seminari§ti In 1922, avem 427 In 1924, nuniärul total

al lor in ace§ti patru ani din urmä. tiind 1.123, dud capabild
sà acopere toate vacantele parohiale.
Aceea0 cre§tere a absolventilor se constat'ä i la institutele
teologice ortodoxe §i unite din Ardeal.
Odatd ca inmultirea serninariilor s'a avut in vedere in-
cadrarea lor cu profesori necesari In primul ränd pentru disci-
plinile teologice, la care nu se mai tinuse examene de capaci-
tate din 1912.
In 1923 s'a modificat legea i regulamentul referitor la aceste
examene, dändu-se putinta unei mai largi participdri la con-
curs, iar pentru muzicq bisericeascd cerändu-se hirotonia
studii secundare sau universitare la bazä. Examenele de capa-
citate tinute In 1923, au dat 20 profesori de §tiinte teologice
§i 7 pent u muzicd.
Corpul didactic In 1925 se prezintd la seminarii cu 205 ti-
tluri i 132 suplinitori, fatd de 143 titulan i §i 120 suplinitori
in 1922. Suplinitorii cu minime exceptii sunt toti licentiati.
Vechile localuri ale seminariilor erau suficiente. Ele trebuiau
mdrite i reparate.
Pentru adäogiri de local i reparatiuni radicale s'a dat la 19
din seminarii i institute In ace*ti 4 ani suma de 17.000.000
lei, fdrd a se socoti sumele anuale date pentru reparatiuni mai
mici tuturor §i in fiecare an fare 20.000 §i 50.000 lei.
S'a pus apoi in lucrare construirea a patru noui localuri de
seminarii : ca Dorohoi, Argq, Hui §i Buzdu, pentru cari s'au
dat pänd acum suma de 23.000.000 lei.
S'a cumpdrat imobile proprii la Craiova, la Ismail 0 la Cluj,
iar pentru institutul ortodox dela Ordia-Mare Statul a ddruit
fosta cazarmä Marcovici. Pent' u construiri din nou, addogiri,
renoväri, reparatiuni, chirii §i cumpdräri de imobile pentru in-
stitute §i seminarii teologice s'a dat in total cu ace§ti 4 ani suma
de peste 50.000.000 lei, iar pent u intretinerea bursierilor din
seminarii i institute 33.204.940 lei.
Diferenta intre alocatia din 1925 de 3.573.210 fat:A de cea
din 1922, de 16.184.100 lei provine atat din inmultirea bursie-
rilor cAt §i din cre*terea alocatiei de 'nand dela 6 lei pentru
1922 la 15 lei pentru 1925.
S'a inzesti at seminariile cu peste 86 Ha. teren pentru practica
a gricold.
Sumele acordate pentru material didactic au fost ridicate
dela 20.000 in 1922 la 500.000 In 1925.
S'a infiintat o colonie de yard pentru seminari§ti la ma-
nästirea Neamt pentru tare s'a destinat suma de 500.000 lei
anual.

www.dacoromanica.ro
120

6 Biblioteci parohiale, càminuri culturale si societriti eu

caracter cultural i religios, patronato de minister.
Ministerul a infiintat i patronat dela 1922-1925, 106 biblio-
teci parohiale urbane si 450 biblioteci parohiale rurale. A donat
sau a ajutat 161 amine sau asoeiatii culturale urbane si 631
rurale. A dat bibliotecilor urbane 40.850 ckti, 1.230 tablouri,
234 icoane, iar celor rurale 71.200 arti, 1435 tablouri, 974 icoane.
Mminelor culturale urbane le-a dat 24.350 arti, 1430 tablouri,
-364 icoane, iar celor rurale 95.400 arti 2315 tablouri, 1326
icoane.
In acest seq.) Ministerul a cumpkat 33.100 colume cu eon-
linut religios, 22.300 cu continut stiintific, 226.000 cu continut
literar, si 11.180 tablouri. La aceste se mai aaugti Ina 30.000
.de ckti si brosuri diferite.

7. Constructii i investiri noui.

Constructiunile §i lnvestigunile noui, mai importanie :
Catedrala ort. din Cluj lei 19.500.000
Catedrala din Bälti 8.500.000
Palatul episcopal din Constanta 7.000.000
Biserica catedral ti din Turda 1.000.000
Biserica catedrala din Tg.-Mures 1.000.000
Institutul Recunostintei din Blaj 1.500.000
Capela arhiereilor din Blaj 2.500.000
-Mitropolia din Bucuresti (aaugiri si amenajeri 4.000.000
Vechia Mitropolie din Thrgoviste (pictura) 2.000.000
Monumente istorice 38.500.000
Ajutoare bisericelor urbane si rurale :
In 1922: 120 biserici, cu sume intre 3000 s't 15.000 lei fiecare.
In 1923: 181 biserici cu sume intre 3000 si 15.000 lei
In 1924: 210 biserici cu sume intre 5000 si 50.000 lei.
In 1925: 400 biserici cu sume_intre 5000 §i 30.000 lei.

8. Ingrijirea monumentelor istoriee.

Pentru conservarea si restaurarea monumentelor istorice s'a

-artitat in anii 1922-1925 cea mai larg6 solicitudine. Pretutin-
deni s'au Mud lucrà.'d de. consoliari, reparatiuni i restaurki,
cercetki s6p6turi, etc.
S'au ajutat diferité publicatiuni, stUdii i luceki in legAturA
eu acestea.

www.dacoromanica.ro
 121

S'au dat pentru s'dpà.'turi arhiologice 2.500.000

S'a ajutat *coala românä din Roma cu 400.000
S'au ajutat sectiile regionale din Chi§in5u cu 500.000
9.9 99 !, 9! Cluj . 584.000.
Cerni-MO 99 150.000
Aloeatiile bugetare pentru ingrijirea monumentelor istorice,
care in 1922 au fost de 3.000.000 lei, s'a ridicat la 3.451.250'
la 10.000.000 in 1924, ajungând la 11.000.000 in 1925, §i. toL
ant in 1926, in total 38.500.000 in 4 ani.

9. Salarizarea.
A. Evolulia salariilor de la 1922 1925.
Iasuficienta retribuirii functionarilor fatA cu continua cre§teres
a scumpetei a preocupat dintru fnceput Guvernul liberal. De-
aceia chiar de la 1 Oct. 1922 s'a acordat functionarilor un plus
de retribigie echivalent cu 1 §i 1/2 scumpetea care se primea la
acea datà.
Suma alocata Ministerului Cultelor pentru plata suplimen-
tului de scumpete §1 ajutorului de familie dela 1 Oct. 1922-31
Martie 1923 a fost de lei 44.872.966,15.
La 1 Aprilie 1923 s'a acordat un nou spor dupil ctuba La-
lescu, alocandu-se acestui Minister pentru perioada 1 Apri-
lie-31 Decembrie 1923 suma de lei 31.067.885,75.
Cu primul spor s'a acordat functionarilor care aveau scum-
petea de 400 lei Inc, 600, celor cu 150 ina. 225, cum §i ajuroare-
de familie de 100, 150 §i 250 dupà numkul copiilor.
La al doilea spor s'a dat la functionarii Ministerului 80%,
laTsa lariul de baz5. ; la profesori 325 MCA gradatii, 900 cu 4 gradati.
La preotii de ora§e §i sate Intre 30 §i 225 lunar, dupI studii,_
vechime §i localitate.
La 1 Ianuarie 1924 s'a dat un nou spor de 35% asupra spo-
rului de scumpete din 1923, care pe intervalul 1 Ianuarie-311
Decembrie a insurnat lei 29.842.180.
La 1 Ianuarie 1925 s'a mai acordat un spor de 30% asupra
fntregului salar, Ministerului Cultelor care pentru exercitiul.
1925 a reprezentat suma de 97.905.300 lei.
In total s'a acordat deci, (lela 1 Octombrie 1922-31 Decem-
brie 1925 pentru imbunäliitiri de salar la acest departament
suma de lei 203.688.331,90.
Salariile primite la 1 Ianuarie 1926 fa0 de 1 Aprilie 1922
sunt urnatoarele : 1 Director de Minister 7.140 plus indemni-
tate de chirle §i ajutor de familie fati'i de 2600;
1 profesor de seminar 3.495 plus chirie, ajutor de familie
gradatie fati de 2.000;

www.dacoromanica.ro
122

1 preot 2.780, plus chirie, ajutor de familie si g adatie fat5.

de 1000.
1 Cântrtret 1.356,15 plus ajutor, chirie i gadatie fa tsä de
911,15 in 1922.
B. Evaluarea averitor i veniturilor
SLatul dá azi tuturor membrikr din clerul confesiunilor o
rctributie egalA. Confesiunile insrt dispun de resurse proprii
diferite; unele bogate, altele mai srtrace. In sanul aceleiasi
confesiuni.sunt biserici i paroltii mai bogate, altele mai s6race.
Urmarea fireasch.' e cA trebue sá se facrt o deosebire la acordarea
salariilor. Nu salarizare egalá pentru toti, ci o complectare
echitabil diferitelor confesiuni potrivit mijloacelor proprii de
care dispun.
Pentrn aceasta se impunea s6 se facá" constatarea venituri-
ior pe care preotii i bisericile diferitelor confesiuni le au, ca
pe baza acestora sà se fac6 completarea Ion. O lucrare care nea-
prtrat trebuia intreprinsà in insAsi interesul bisericii. Deaseme-
nea trebuia unificat i sistemul de salarinre, care in prezent
diferà : in Vechiul Regat salar de Stat, in.Ardeal si Bucovina
sistemul congrual, in Basarabia sistemul plAtii de care cre-
dinciosi. Se impunea deci o evaluare a averilor proprii ale bise-
ricilor si o unificare a sistemului de salarizare.
Evaluarea veniturilor existà in Transilvania ; ea prezina
acolo lipsuri, datele fiind vechi, iar reforma agrarà schimbrind
ce mult situatia.
In Vechiul Regat i Basarabia totul trebuia fticut din nou.
Aceastrt lucrare vastà dar necesarà, a fost inceput6 de Mi-
nister inrà din 1923.
Paria' la sfarsitul anul ti 1924 s'au putut aduna date dela
9273 de parohii lipsind ludí 1552 de parohii, cele mai: multe
din Basarabia.
Pe baza acestor date, s'a alcAtuit o statisticrt provizoric.
Din aceastä statistick dei provizorie, rezult6 date destul
de interesante, arsátând importanta acestei opere. Astfel, in ce
privesteprotopopiatele se constatk cà la ortodoxi un protopopiat
are 40 de parohii in medie, g-.-c. 13, rom.-cat. 12, reform. 30,
unitar 14, ev. lut. 20.
Sub raportul proprientii, Biseriea ortodoxä are in Tran-
silvania in medie 15 jugrue cadastrale de parohie, gr. cat. 22,
rom. cat. 19, ref. 26, ev, lut. 68. EvaluAnd veniturile urmeazA
t'A bis. nationale au un venit de 20.000.000 lei dela pArnanturi,
iar cele minoritare de 36.000.000 lei, cu toa-LA disproportia
nurneria intre ele.
Tária bisericilor minoritare constà in proprietliti de terenuri,
deci In venituri reate i sigure.

www.dacoromanica.ro
 123

Venitul epitrahiului formeazil la Biserica ortodoxd circa 300/

din veniturile parohia le, pe eand la bisericile minoritare abea 5%.
Darea de cult obligatorie, la ort. 30%, la gr. c. 8%, minor.
30-50%. Rezultd de ad, cäBiserica ortodoxd are venituri nesi-
gure fatä de celelalte confesiuni, care la randul lar au venituri
mai mari din realitd.'ti sigure pdmânt, taxi de cult, si care nu
sunt la discretia credinciosilor.
Cele 15 jug. cadasti ale. medie pe parohie In Biserica oroto-
doxd acopelà abea 20% din nevoile personalu/ui ; 30% rdmän
pe seama epitrahilului i disculuivenituri nesigui e,iar restul
de 50% famtmand nearoperit. Aceste date aran eät de impor-
tantä este aceatsä opeii pcntru o echitabild salai izare a con-
fesiunilor.

10. Opera de improprietdrire a biscrieli

Exproprierile incepute in 1919 s'au extins in mare mdsui

asupra terenurilor bisericcsti.
Ministerul a edutat sá scontd de sub expropriere o parte din te-
renurile expropriate si sí inzestreze din terenurile disponihile
bisericile ftià pdmant sau cu prunant insuficient.
S'a realizat in acest domeniu ui mdtoarele patru fapte impor-
tante
Dotarea cu terenuri art-Ibile i pdduri a Mitropoliilor i Epi-
scopiilor ;
Apdrai ea de expropriere i inzestarea cu lotui i a bisericilor
mi ale ;
Scoaterea de sub expropriei e in favoarea bisericii a tere-
nurilor mdndstiresti din Basarabia.
Pdstrarea pe seama Bisericii a domeniilor fondului religionar
din Bucovina.
Astfel s'au dotat Miti opoliile eu 200 ha. teren culturd
500 ha. pddure, iar Episcopiile cu cate 100 ha. teren cultuld
300 pd.dure.
S'au dotat bisericile lipsite cu terenuri de cul1ur i anume
in V. Regat. in 931 comune, s'a clat 2947 ha. ; in Basa' abia s'au
dat bisericilor, cari nu aveau loturi, intre 6 si 8 ha., dupd numdrul
preotilor, diaconilor si daseälilor ; in Bucovina s'a dat cate 6 ha.
de preot, 3 ha. de cantor sil ha. pentru paracliser. S'a ldsat
: Dragomirna, Putna, Suceava, i Sucevita pand la
100 ha. de fiecare.
Toate prldurile fondului religionar cu mosiile de la Iacobeni,
brtile de la Vatra-Dornei i Iaeobeni, etc., au fost ldsate exclusiv
pentru intretinerea bisericilor din Bucovina si a Institutiilor
sale culturale. In acest scop s'a alcdtuit i regulamentul de admi-
nistrare a acestni fond.

www.dacoromanica.ro
124

In Transilvania s'a dat pentru complectarea sau crearea se-

shlor parobiale panä la 32 jugäre, iar cantorilor panä !a 8 jugäre.
S'a scos de sub expropriere si s'a läsat Män5.stirilor Neamt,
Seca, Agapia, Väratec, Slatina, Ciolanu, Curtea de Argel si Preo-
testi 3636 ha.
S'a castigat dreptul de proprietate asupra a 27 de mosii
,din Basarabia In favoarea Mitropoliei Moldovei, Episcopiei
Husilor si a Mänästirei Neamtu, c'ärora li s'au dat spre folosintà
renta de expropriere a acestor mosii.
S'au scos de sub expropriere, dandu-se in folosul bisericilor
100 loturi in valoare de 1100 ha., si s'au retrocedat bisericii 90
loturi in intindere de 972 ha. la diferite biserici rumie.
In total, sub forma scoaterei de sub expropriere si a retroce-
därilor s'au recastigat pe seama bisericii in Vechiul Regat
-5.108.0485 iar in Basarabia 39.000 de disetine,

ARTE LE
L LITERELE
Miuisteral Artelor continuu solicitat de succesorii defunc-
Iilor literati spre a lua mäsuri de apärarea drepturilor lor asupra
-IncrArilor ce le-au ramas prin succesiune, trebuind apoi s stabi-
leasca o lege de bazil, necesarà la incheierea diferitelor comen-
tiuni in materie de proprietate Merare!" artisticd, precum
in ce priveste drepturile autorilor in viata atat fa interior cat
si in raport cu editorii straini, a alcaluit un proiect de lege in
acest scop, care a fost aprobat de Corpurile legiuitoare, sane-
ttonat prin Decretul Regal No. 3165-923 si publicat in Moni-
toral Oficial No. 68 din 26 Iunie 1923.
S'a dat in studiul unei comisiuni de specialisti proectul de
lege privitor la infiintarea unui Consiliu al literelor.
Comisiunea a fixat In acest proect de lege normele cuvenite
pentru a se astabili o legAturà realä cu scriitorii români in vederea
àsirii mijloacelor pentru insufleVrea i incurajarea literaturii,
ajutorarea i subventionarea scriitorilor, revistelor Societätilor
literare, editäri i cumpArari de cärti noui pentru biblioteici,
Infiintäri de premii, sezAtori, traducen, asistente orfanilor si
váduvelor scriitorilor, etc.
Pentru incoronarea activitätii literare a poetilor, prozatorilor
criticilor literari, s'a Infiintat premile nalionale anuale (fiecare
In valoare de cate 100.003 lei) si s'a alcatuit un regulament prin
care se instituie o Comisiune de decernare a acestor premii.
PATA acum au fost premiati pentru poezie : 03tavian Gaga.
Mih. Codreanu, pentru nuvelä i roman : .Mihail Sadoveann

www.dacoromanica.ro
 125

Al. Bratescu-Voine*ti, iar pentru istorie si critica literar5. d-1

G. Bogdan-Duic'ä.
Ministerul Artelor a dat sprij inul material si moral scriitori-
lor romani, cari in anii 1923-1924 au intreprins un turnen cultural
de qezdtori literare si artistice in diferitele centre ale Ardealului.
Lipsite de once preocupari de ordin politic sau confesional, aceste
*ezatori au fost un prilej bine venit pentru desavar*irea unitatii
sugfletesti a romanilor de pretutindeni.
Pentru remarcarea scriitoarelor noastre s'a instituit la
Paris premiul Femina. Un comitet sub patronajul M. S. Regina
Romaniei decerne anual acest premiu celei mai bane scriitoare
romane..
In acest scop Ministerul Artelor a acordat anual suma de 1000
franci franc,ezi. la dispozitia Comitetului, spre a se inmana
persoanei premiate.
1) In urrna dorintei exprimate de Secretariatul General al Soc.
Na`tiunilor si de Comisia de cooperatie intelectuala, Ministerul
Artelor a aderat, sub rezerVa ratificari Camerelor la Conven-
Ole dela Berna, privitoare la apararea proprietatii literare *i
artistice.
2. ARTELE PLASTICE.
a) Salonul Oficial, prilej de cunoastere in general a valori-
lor si progresului in arta plastica, a fost reinfiintat in anul
1924, dupa ce din- anul 1912 numai fiintà ca manifestatie ar-
tisticri oficialá.
Este organizat anual In lunile Aprilie si Maiu ca lucrari de
pictura, sculptura, gravura, arhitectura si arta decorativa ale
artistilor in viata. Lucrarile, sunt selectionate de un juriu format
am n 11 membri : Presedintele juriului care e Ministrul Artelor,
6 pictori, 3 sculptori si un arhitect, parte numiti de Minister
*i parte ale*i de artistii expozanti.
Anual Ministerul acorda expozantilor la Salonul Oficial, in
baza recomandarei juriului 13 premii indivizibile, dintre cari
un mare premiu. In anu1.1924 marele premiu s'a acordat D-lui
G. D. Mirea artist pictor, Director si Profesor la Scoala de Arte
Frumoase din Bucuresti, iar in 1925 s'a acordat D-lui Gh. Pe-
trascu artist pictor. Tot expozantilor la Salon se acorda si bur-
sele de voiaj : una pentru pictura si una pentru sculptura in
valoare fiecare de cate 25.000 lei.
Pentru completarea colectiilor Statulu;, Ministerul achizi-
tioneaza anual dela Salon prin o Comisiune speciala, un nurnli-
dintre lucrarile cele mai caracteristice *i mai de valoare artis-
tica.
In anul 1924 suma destinata Salonului Oficial a fost de
500.000 lei, iar in 1925 de 800.000.

www.dacoromanica.ro
126

b) Sub patronajul Fundaftei Culturale Principele Carol"

România a participat la expozitia internationalä de artà plas-
tid. dela Venefia din anul 1923. Delegat cu organizatia sectiei
române§ti a fost D-1 Artur Verona artist pictor. Cu acest pri-
lej s'a Mcut cunoscut streinätätei §i au fast apreciate pregresele
arti§tilor no§tri.
e)lomânia neputând participa la expozitia internationalà
de artà decorativä organizan in 1925, la Paris, a organizat
tot in acest ora § dela 25 Maiu la 1 August o expozitie de artd
româneasd veche §i modernä la Muzeul Jeu de Paume". Cu
sprijinul material principal al Ministerului Artelor §i subventii
dela Ministerul de Domenii, Banca Nationald aceastä expo-
zitie s'a organizat cu consursul Fundatiei Culturale Princi-
pele Carol" §i, al Societätei Les Amis de la Roumanie".
nisterul Artelor a pus la dispozitie in acest scop §i speciali§tii
necesari, precum §i colectiile de lucriari ce are in Muzeu.
Aceastá expozitie organizatä cu scop de propagandä romil-
neascd in streinkate a dat posibilitate sä fim cunoscuti in ade-
värata noastrà luminä din punct de vedere artistic. In special
obiectele de artä veche §i popularä am fost prilejul unor deose-
bite aprecien i din partea vizitatailor expozitiei, intärindu-le
§i mai mult convingerea despre valoarea realä ce reprezintä
§i din punct de vedere. cultural §i artistic la gurile Dunärii acestä
insulä a latinitälii România.
Dela Paris, sectiunea de artä veche §i. populad a fost adusd
In toamnä §i expusä. §i la Genova.
In toamna anului in curs, a avut loe la Chi§inäu o Expo-
zilie Generale(' §i Mg de Mostre. Ministerul Artelor, in dorinla
ca in deosebi poporul basarabean, precum §i vizitatorii sil cu-
noascd aceia ce se lace pe terenul artistic in tad, a oiganizat
cu cheltuiala .sa pe längsa" sectiunea arti§tilor basal abeni §i o
sectiune de pictud §i sculptud cu lucdri de : N. Grigorescu,
Th. Aman, Gh. D. Mirea, J. Steriade, St. Popescu, A Verona
G. Petra§cu, Fr. Stork, etc.
Pavilionul pentru expozifille artistice amenajat la ,5os.
Kiseleff. In urma conventiei intervenin intre Ministerul Arte-
lor §i Cassa Grädinilor Publice fasta orangerie de pe aceastä
*osea dela No. 9 s'a transformat radical, dupä planurile intoc-
mite de D-1 Arhitect Duiliu Marcu, in sensul de a servì pentru
expozitii, Salon Oficial, serbäri etc.
In vederea acestei transformäri, Ministerul a pus la dispo-
zitie suma de 2.000.000 lei. Localul transformat va cuprinde
la parter o said' de 10 m. pe 7 m. pentru expozitie de sculpturä
§i douà mari sali pentru expozitie de pictud, fiecare salsa* având
lätimea de 10 m. §i lungimea de 15 m.
Acest pavilion construit dui-A toate cerintele, in ce prive§te
aspectul general, luminarea sälilor, va servi Ministerului Ar-

www.dacoromanica.ro
 127

telor timp de 10 ani Incepand din 1926 pentru avea douá

luni pe an expozitia Salonul Oficial, iar in restul timpului Cassa
Gradinilor fl va puteà utiliza la expozitii, serbári, etc.
Cu felul acesta i artistii vor gási Cu mijloace omenesti un
loe unde poatá expune, In particular, lucrárile lor.
Pentruca elevii Scoalelor de Arte Frumoase din tail sá
facä studii de plein air, sub conducerea specialistilor Ministerul
a organizat anual dela 1922, In lunile Iulie si August, o colonic,
artisticti la Baia Mare, Transilvania, Aceastá colonie este sub-
ventionatä cu sumele necesare la acoperirea cheltuelilor de
masä i casá pentru un numár anual de 50 elevi, merit* si
lipsiti de mijloace.
In baza drepturilor ce ne-au fost conferite prin tratatele
de Pace, s'au adus In -pea' din Germania, Austria, Ungaria.
Bulgaria, obiectele de artá st de interes national cari ne-au
fost luate In timpul ocupatiilor streine din muzeele i colec-
tiunile noastre, sau cele cari au apartinut patrimoniului istoric
si national al provinciilor realipite la Romania.
Cultura artistic4 româneascá urmand sá-si afirme drep-
turile i In noile tinuturi, Ministerul a dispus subventionarea
, coalei de Arte Frumoase din Chiyindu (care urmeaza sA fie eta-
tizatá) si a Infiirrtat In acesi an si . coala de Arte Frumoase din
Chi j.
Tineri arti5ti (pictori, sculptori) distinsi absolventi ai
scolilor noastre de arte frumoase sunt trimisi anual in strei-
niltate. cu sprijinul material al Ministerului Artelor, pentru
ca in centrele Occidentului : Paris, Roma etc. sä viná In con-
tact cu manifestarea artistic6 de acolo si tezaurele din muzeele
si colectiile de artá plasticg i sä"-si desávarseascá studiile la
scoli sau ateliere de specialitate.
Anual Ministerul Artelor a prevázut In buget sume cu
cari sá cumpere si dela expozitii particulare pentru colectiile
sale, lucrári de artá.
Cu acest mijloc s'au achizifionat multe lucrári de deosebilil
valoare si in unele cazuri prin aceste curopárá'ri s'a venit In
ajutor In mod efectiv artistilor, cari aveau neapäratá nevoe
de sustinere financiará, pentru a li se da posibilitate sà-si con-
tinue lucrárile incepute, sau sti suporte cheltuelile necesare
existentei.
Ministerul Astelor a subventionat i sectiunea de arlä
româneascá organizatá la Expozitia Internationalá de Arte
Decorative ce a avut loe In 1924 la Monza (lang5 Milano). Cu
acest prilej diverse ateliere particulare si scoli de specialitate
au putut sil dovedeascá posibiliatile ce au de continuare si
desvoltare a artei populare romanesti.

www.dacoromanica.ro
128

3. AIUZICA
IntrucAt muzica si arta dramatia nationaia a atins ni-
velul tArilor cu veche culturA artisticA, iar invAtAmAntul acestor
arte a luat un puternic avAnt, s'a luat initiativa reorganizArii
Conservatoarelor, spre a se mentine acest nivel ridicat si a se
usura progresul artistic al tarii.
In acestt scop s'a instituit o comisie alcAtuità din D-nii'Di-
rectori ai Conservatoarelor §i din D-nii inspectori generali ai.
ministerului, cari sA studieze principiile legii Conservatoarelor
elaborarea unni regulament pentru indrumarea acestor scoli
de specialitate.
Deoarece sumele acordate prin subventie Operei RomAne
din Bucuresti cresteau din an in an, Ministerul dorind s'A sta-
bileascA cel putin pentru trei ani o sumA fixti ca subventie si
vAzAnd cA i In strAingtate la' Opera din Paris §i la Opera Co-
mics& sistemul concesiunii a dat roade mai bune decAt sistemul
regiei, a concesionat pe trei ani, D-lui G. Georgescu, cunoscuttzt
conducAtor de orchestrA, exploatarea reprezentatiilor Operei.
Romeine" din Bucuresti.
De altfel prin controlul Ministerului Opera" riimAne insti-
tulle de stat i toate materialele, decoruri, costume, etc., con-
fectionate i cumpArate, rAmAn proprietatea Ministerului, dupl
expirarea concesionArii.
Opera romeiner din Cluj a cArei activitate artisticA mu-
zicalA este mult apreciatA, a propus si Ministerul a aprobat, a
face un turneu la CernAuti, in timpul dela 15 Mai-15 Iunie 1925._
find primul turneu oficial de operA si in vederea greutAtuor
ce intAmpinä.' deplasarea unei astfel de formatiuni, Ministerul
i-a acordat o subventie de lei 400.000 si transportul gratuit
pe C. F. R. Opera a dat la Teatrul National din CernAuti,
numAr de 24 reprezentatiuni cu opere alese din repertoriul jucat
la Cluj in stagiunea trecutA.
Pentru propaganda culturalA si artisticA cu prilejul Ex-
pozitiei generale din*. Chiqindu, Ministerul 1 A subventionat_
10 reprezentalii.de'operti data in teatrul National din acel ora.
Cu artisti dela Opera RomAra" din Cluj si sub conducerea_
D-nei Dicescu, Directoarea_Conservatorului; 2. A subventionat_
3 concerte date de societatea Filarmonica" din. Bucuresti
conduse de D-nii G. Georgescu, I. Nonna Otescu §i E. Massini;
3. A. subventionat concertele corale : 2 concerte date de socie-
tatea 'CAntarea RomAniei", 1 festival artistic dat de Ate-
neul Popular" TAttirasi din Iasi, Corul Catedralei din ChisinAu
condus de preotul Berezowsky, etc.; 4. Teatrul National din.
acel ora' a dat reprezentatii populare in teatrul de varA con-
struit in incinta Expozitiei.
c) In anul 1921 vechea orchestrA simfonicA de sub conducerea

www.dacoromanica.ro
 129

D-lui Dinicu a trecut asupra socientii Filarmonica" cAreia

Ministerul i-a acordat o subventie anual. de 100.000.
La 1923. societatea Filarmonica" s'a disolvat i conform
ontractului intre Ministerul Instructiei i directia sus zisei so-
cietAti, intreg materialul muzical i instrumentul a trecut In
proprietatea Ministerului Artelor, care l'a predat spre folosintA,
cu inventar, Fundatiunii Principele Carol" sub a cArei aus-
picii a continuat a da concerte simfonice, primind din partea
Ministerului, in anul 1923, o subventie de 100.000 lei ; in 1924,
lei 900.000 vi in 1925, 3.000.000.
AvAnd in vedere rodnica activitate culturalA vi artisticA
a societAtilor particulare corale, care in toate colturile tArii
se strAduesc a rAspAndi gustul pentru cAntecele tomAnevti,
Ministerul a luat initiativa ajutorArii tuturor acestor socienti,
prin acordarea de subventiuni, stabilindu-se prin bugete suma
de 500.000 lei.
CunoscAndu-se frumusetea cAnteeelor populare, l'Amase
pAnA acum rAspAndite prin colturile in care sunt cAntate in
popor i necunoscute publicului cult, o searnA de cercentori
vi-au luat sarcina a le culege vi ale publicA. Astfel pentru Ardeat
vi Banat s'a ocupat de aceastA cbestiune, d-nul Tiberiu Bredi-
ceanu i d-nul Bela Bartok cAruia i s'a cumpArat o colectie
de Folklor din Maramurev cu suma de 25.000 lei.
In Bucovina a intreprins asemenea studii d-nul Voevidca
ciíruia i s'a acordat in acest scop o subventiune.
11) In Basarabia vi Bucovina simtindu-se foarte puternic
nevoia culturii nationale vi mai ales a invAnmAntului artistic
muzical care sA contrabalanseze infilträrile artistice strAine,
Ministerul a botArAt infiintarea i subventionarea Conserva-
loarelor in ChivinAu i CernAuti. In scopul acesta s'a acordat
vcoalei de muzicA din ChivinAu, o subventie de 300.000 lei In
anul 1923, sporind'o la 500.000 lei in 1924 vi la 1.000.000 in 1925;
actualmente se studiazA trecerea la stat a acestei vcoli, trans-
formAnd-o in Conservator National. Deasemeni s'a infiintat
In 1924 vi in CernAuti un Conservator subventionat de Minister
cu 500.000 lei numindu-se prin decizie ca profesori, clemente
tinere i rnerituoase i ca director fostul director al Conserva-
torului din Iavi.
Totodan s'au detavat i profesorii experimentati dela Conser-
vatorul din Iavi, cari sA statorniceascA o sAnAtoas`a traditie
muzica IA.
Pentru rezultatele frumoase realizate in acest Comservator, din
punct de vedere artistic,pedagogic i administratv, precum i spo-
rirea numArului elevilor i progresele lor muzicale, constatate
prin inspectiuni, Ministerul a dublat subventia mArindu-o la un
milion lei, uar Directiunea Conservatorului a fost autorizatá
prin decizie sA elibereze certificate vi diplome eleyilor care ur-
9

www.dacoromanica.ro
130

meazA cursurile acestui Conservator, recunoscAndu-se echiva-

lenla acestor diplome cu cele obtinute dela Conservatoarele
din Bucuresti, Iai i Cluj.
i) Ministerul dorind s'A deA o desvoltare mai mare studiilor
superioare de muzicA s,i artA dramaticA i intentionAnd a In-
fiintA si In twit' cursuri de perfectionare pentru absolventii Con-
servatoru lui, similare celor din strAinAtate, a creiat trei catedre
de perfectionare i anume : o catedrA de canto pe lAngA Con-
servatorul din Bucuresti, care s'a incredintat prin contract
pe trei ani reputatei artiste Elena Teodorini, o catedrA de de-
clamatie pe lAngA Conservatorul din Iasi,. incredintatA tot cu
contract pe trei ani d-nei Aghata BArsescu, distinsa tragedianA
si a treia catedrA de violink, propus6 In bugetul anului 1926
pe lAngA Conservatorul din Bucuresti.

4. TEATRUL.

Legea Teatrelor din 1877 cuprinde dispozitiuni relative

la organizarea Teatrelor Nationale si modificArile aduse In 1910
cu o serie de articole ce impunea situatiei de atunci.
Dispozitiunile acestea cu caracter restrAns erau indestuIA-
toare inteo epocA, In care miscarea teatrelor nu luase avAntul
imbucurAtor pe care 11 constatäm astAzi.
Dupá rAzboiul ce am purtat, pentru intregirea neamului,
era firesc ca teatrul s'A ja parte activA la actiunea de afirmare
a culturii noastre i sA contribue inteo largA' mAsurA la reali-
zarea u n itAtii noastre sufletesti.
O nou'A lege a Teatrelor erà necesarA, care s'A reglementeze
nu numai organizarea i administrarea Teatrelor nationale
(de Stat), ci si a celor comunale sau particulare i s'A determine
normele pentru controlul spectacolelor In genere.
Legea aceasta a fost votatà de Adunarea deputatilor la 13
Martie 1926, iar de Senat la 17 Martie 1926.
Pentru a da avAnt propagandei national-culturale prin
teatru, in Basarabia si Bucovina, s'au infiintat In CernAuti si
Chisinriu, teatre nationale, subventionate de Minister, in mod
progresiv, cu cAte un milion i jumA'tate In 1923, 2 milionae
jumAtate In 1924, si trei milioane 5i jumAtate In 1925, numindu-se
ca directori, oameni de teatru cunoscuti prin activitatea lor cul-
turalA i literarA.
e) DupA rAzboiul pentru intregirea neamului, trupe particu-
lare de teatru romAnesc, au incercat pe cont propriu a face turnee
In teritoriile alipite, trupe ce au fost bine primite, atAt de popu-
latia romAneascA, cAt si de cea minoritarA.
Ministerul, vAzAnd dispozitia populatiei, a cAutat a sprijini

www.dacoromanica.ro
 181

pe cat erà posibil aceste initiative ale trupelor particulare, acor-

dandu-le ajutoare b5nesti, avantaje de transport pe C. F. R., si
sgli de spectacole, in regiunile liberate.
Deasemenea, s'au organizat in ultimii patru ani peste 20 de
turnee artistice, numai ale Teatrului National din Bucuresti,
asa c5. versuri românesti au putut sä' rAsune eu steálucire, pan.
In cele mai indepktate unghiuri ale OHL
Pentru a ridica pe cAt mai mult posibil nivelul artei drama-
tice si scenice, asa, incAt teatrul românesc sä" ajung5 la inAltimea
teatrului apusean, Ministerul a acordat ajutoare speciale mai
multor artisti talentati dela Teatrele Nationale din Bucuresti,
Iaisi Cluj, cari sA studieze in strAin5tate progresele realizate
pe scenele teatrelor mari din capitalele europene (Paris, Berlin
Viena) completându-si si perfectionându-si studiile din tall.
Intrucat in provinciile alipite se simteà nevoia organiz5rii
activiatii teatrelor minoritare, Ministerul a hotArit s5 stabileascA
anumite norme de functionare a teatrelor maghiare, germane si
rusesti, cArora le lipseh supravegherea Statului.
In anul 1923, Ministerul a aprobat functionarea a 8 teatre
maghiare, cu urmaoarele centre de circumscriptii : Cluj, Oradea-
Mare, Satu-Mare, Tg.-Mures, Brasov, Adiud i Deva. In a nu I 1924,
s'a infiintat o a noua trupä maghiar5 cu artisti neangajati
celelalte trupe, acordându-i-se orase neocupate din Banat si
imprejurimi.
In 1925, din cele 9 trupe unguresti, Ministerul a retras au-
torizatia la dou5 trupe, intrucat organizatia acestor douä trupe
nu corespundeà cerintelor artistice teatrale, rAmânând numai
7 teatre maghiare, cu circumscriptiile urmAtoare : Cluj, Arad,
Oradea-Mare, Satu-Mare, Tg.-Mures si Brasov.
In ceeace priveste teatrul german, Ministerul a acordat o
unicA concesiune pentru intreaga tar5, d-lui R. Csaki, cu rese-
dinta la Sibiu.
Misearea teatral5 a cApAtat o insufletire deosebit5 in acest
fästimp i indeosebi literatura dramaticA origina1á a evoluat
imbucur5tor.
Teatrele nationale au inscris in repertoriul lor CA mai nume-
roase lucari romtinesti si in deosebi Teatrul National din Bu-
curesti, care este prima scera a Ord, a ajuns in ultimul timp s5
corespund5 pe deplin menirii sale de asez5mant cultural-ro-
mânesc, alatuindu-si repertoriul mai mult de jum5tate, din au-
tori mu-1511i.
E destul s4 amintim c5 in ultima stagiune din totalul de 16
piese noi reprezentate (premiere), 12 au fost romilnesti i numai
3 strAine i crt din totalul de 392 de reprezentatii, 238 au fost cu
piese originale i numai 154 strAine, ca sA ne dAm seama cá
primul asez5mant teatral al RomAniei Ii indeplineste cu priso-
sinta datoria fat5 de cultura nationalà.

www.dacoromanica.ro
132

Statul n'a uitat cA marele räzboiu a läsat in suferintä clädi-

rile §i instalatiile scenelor oficiale. Insemnate sume au fost de-
stinate reparatiunilor acestor institutiuni §i indeosebi teatrele
nationale din Ia§i. Bucure*ti au fost puternic ajutate, ca
revizulasa instalatiile §i sä-§i complecteze golurile.
S'au imbunAtAtit trite° oarecare mäsurà salariile arti§tilor,
s'au acordat fonduri pentru material §i s'a dat un vädit imbold
artei regizoratului, ca sä ajungern la montäri de piese ca in Oc-
cident.
g) Teatrele particulare române§ti, printre cari Teatral Re-
gina Maria", Teatral Mic i Teatrul Popular, s'au bucurat dease-
meni de solicitudinea oficialk primind subventii, cu scop de a
contribui la prop5§irea literaturii dramatice Tomâne§ti, repre-
zentând piese originale §i de a tntreprinde turnee artistice In
cuprinsul

MUZEELE

In amintirea lui Avram lancu, cel care a ridicat steagul

libeitätii la 1848 pentru apkarea drepturilor de desvoltare a
neamului românesc de sub dominatia ungarä, s'a infiintat un
muzeu la Vidra. Cheltuielile au fost suportate de Ministerul
Artelor.
S'au cump5.rat urmätoarele colectii particulare : 1) Dr.
'strati colectia este compusä din sectiuni ca obiecte de interes
preistoric, istoric, artistic, literar, §tiintific, etc. (pentruMuzeul
Casei Nationale din T.-Severin); 2) colectia Munteanu-Murgoci,
compusä din covoare, tesäturi, in general obiecte in leg'dturä
Cu trecutul artei populare române§ti, etc. (pentru Muzeul etno-
grafic din Cluj.).
Din colectia de lucräri de artä ce a cumpärat Ministern1
Artelor s'a dat tablouri spre infrumusetarea re§edintelor Episco-
pale Metropolitane din tarà i teritoriile alipite. Deasemeni, s'a
dat un num'är de tablouri Teatrului National din Bucure0i §i
Academiei Române.
In decursul anilor 1923-1925 colectiile muzeului de artä
nationalk in afara de achizitiile carente de icoane, olä'rie, foto-
grafii, documente, ckti §i obiecte mat-ante, s'au mai imboatit
cu urmätoarele noui colectii, cari, dacä nu le-am fi achizitionat
In intregime, ar fi trecut peste hotare, lipsindu-ne astfel de ase-
menea interesante documente de artä, cari azi, cu foarte mari
greutäti, s'ar mai fi putut aflh :
I. Colectia de costume, teskuri, broderii, etc., din tinuturile
Ardealului §i in special din C515tele dela baroneasa Wesselenyi,
peste una mie buclti pe pret de 200.000 lei.

www.dacoromanica.ro
 133

Colectii de broderii §i tesAturi vechi sAse§ti (unele din

secolul al XVII) cuprinzand cele inqi fruomase specimene ale
acestei arte ; pe pret dee_300.000 lei.
Colectia de mobile vechi de lemn sculptat sau pictat,
?litre cari meritA osebitA mentiune douA mese gotice din secolul
al XVI-lea.
Covoare nationale §i in special din Basarabia, intre cari
-unele datate din 1816 cu:nume române§ti in litere cirilice.
Ministerul Artelor a acordat in acest scop urmAtoarele sub-
ventii :
In anul 1922 50.000.
19 1923 200.000.
99 1924 900.000.
91 1925 350.000..
5. Pentru muzeele din Transilvania, MinisterulrArtelor a
prevAzut anual subventii cari au fost intrebuintate pentru
românizarea denumirii obiectelor din colectiuni, alcAtuiri de ca-
taloage, pentru achizitionarea de diferite colectiuni §i completarea
.celor ce existau.
Subventiile s'au acordat in raport:cu nevoile fiecArui muzeu,
-avAndu-se o aceea§ solicitudine §i pentru muzeele române§ti,
ca §i pentru muzeele apartinând populatiunei minoritare.
In anul 1922 subventia a fost de lei . . .490.000.
OP
1923 77 17 19 91 . . .337.500.
11 1924 17 Of 19 f) 99 . . . 450.000. --
1925 99 ot 99 99 Po . . .600.000.

6. DIVERSE

In luna Maiu s'a pus la Mirce§ti piatra de temelie a Mau-

-soleului menit sA adAposteascA rAmA§itele pAmAnte§ti ale poetului
Vasile Alexandri.
Sumele trebuitoare pentru aceastA lucrare (1.700.00016) ce
se face sub auspiciile Academiei Române au fost date de Stat
prin mijlocirea Ministerului Artelor.
Mausoleul se va construi in formA §i stil de veche bisericA Mol-
doveneascA, dupA planurile alcAtuite de d-I profesor arhitect
N. Ghika-Bude§ti.
DatA fiind situatia exceptionalA de dui:4 rAzboiu, mijloacele
de trai necesare pentru ca elevii §i devele *coalelor de Arte sA.
urmeze cursurile, fiind cu totul restrAnse, Ministerul a ameliorat
aceastA stare, prevAzAnd anual in buget o sumA cu care A se or-
ganizeze eAmin §i cantinA elevilor sAraci §i merito§i. AceastA sum&
pe anul in curs, a ajuns la 2.000.000 lei, repartizatA astfel t

www.dacoromanica.ro
134

Pentru *coala de Arte Frumoase din Bucuresti i Conservatorul

de Muzica, suma de 1.400.000 lei, cucare se Intretin In eamin-si
cantina ca bursieri, semibursieri sau solventi, 150 elcvi i eleve.
Pentru ajutorarea elevilor dela Iasi si Cluj s'a dat cate 300.000
lei. S'a acordat aceasta favoare elevilor din provincie si mai ales
celor din teritoriile alipite veniti pentru studii.
3.. In diferite parti ale tarii, luandu-se initiativa sa se ridice
monumente in amintirea literatilor decedati, Ministerul Artelor
a contribuit cu sume drept subventie. Astfel s'a u ridicat monumente
poetilor St. O. Iosif (Brasov si Hotin), Alex. V12huta (Barlad),
Mih. Eminescu (Sf. Nicolaul Mare), Saulescu M h. (R edea 1).
Totodata s'a pus la dispozitia Societatii Sciiitorilor Romani
sume pentru lngrijirea mormintelor scriitorilor.
In raport cu posibilitatile bugetare s'au acoi dat anua
diferite sume, cu cari s'au facut reparatiuni la Tcatrele Nationale
din Bucuresti, Cluj, Chisinau, Iasi, la Conservatoi u I de Muzica
din Bucuresti, la Scoala de Arte Frumoase din Bucui esti. S'au
acordat In acelas timp i sumele necesare pentiu teiminarea con-
structiei, In care se va stabill coala Superioara de Ai hi-
tectura.
Pentru afirmarea drepturilor istorice ale romanilor asupra
provinciei dintre Prut i Nistiu i pent]; u comemorarea amin-
tirei marelui Voevod *tefan cel Mare, staranitor asupra acelor
plaiuri, autoritatile romanesti au luat initiativa inältärii unui
maret monument la Chisinau. Ministerul a contribuit cu suma de
400.000 lei la marirea fondului necesar executiei acestui monument
Lucrarea a fost Incredintatä d-lui Al. Plamadea la, sculptor director
al coalei de Arte din Chisinau.
S'a dat subventie caminului artistilor dela Sâmbata (Maras)
anume, venitul titlurilor de renta de Improprietarire donate fe
Ministerul Artelor ; Sindicatului Artelor Fi umoase, Societatei
Scriitorilor Romani, Sindicatului Ziaristilor i Asociatiei Pi esei.
Fiecarei din aceste asociatiuni i s'a dat cate 200.000 lei titluri
de renta.
Pentru comemorarea a 100 aní dela nasterea luí Avram Iancu
s'au organizat mari serbari, slujbe i reprezentatiuni la Baia de
Cris, Tebea, Campeni si Vidra de sus.
Pentru aceasta. comemorare Ministerul Artelor a cheltuit
suma de 2.500.000 Lei.
In orasul T. Severin prin munca neobosita i roditoare
a D-lui T. Costescu, s'a inceput cladirea unui maret local de
Teatru, In corpul caruia s'a instalat un Palat Cultural si un Mu-
zeu.
Ministerul vazand progresele hicrarii pana In 1924, a acordat
Societatei Cladirei acestui Teatru o subvertie de 1.000.000
lei ; totodata Ministerul, cumparand colectiunile ce foimau

www.dacoromanica.ro
 135

muzeiil, Dr. Istrate le-a cedat acestei SocietAti, aducAndu-se

prin aceasta un deosebit aport la mArirea muzeului din Palatul
Cultural. lar In anu I 1925, pentru terminarea lucrkilor, Ministerul
a acordat Incá o subventie de 100.000 lei.
9. Pentru continuarea lucrArilor la palatul *coalei superi-
rioare de arhitecturà din Bucure§ti, Ministerul a acordat In
cei din urm6 trei ani, peste 30 milioane lei.
Evolutia bugetului pe cuzii 1922 1925
Anul 1922 1923
Personal Culte 170 568 311
Arte 5 476 543
Material Culte 18 094 067
ff Arte 3 445 553
Subventii, ajutoare de studii i cheltueli ordinare
extraordinare 24 415 526
Total lei . 223.000.000
Anul 1923 (9 luni)
Personal Culte lei 189 050 855
Arte 5 615 864
Material Culte 15 712 431
, Arte 1 249 153
Subventii, burse, cheltueli ordinare i extraordi-
nare, lei 47 371 715
Total lei 259.000.018
Anul 1924
Personal Culte. lei 307.387.250,99
Arte 9.193.401,
Material Culte 27.061.806,
Arte 1.736.800,
Saventii, burse, cheltueli ordinare §i extraor-
Ainare lei 101.207 573,
Total lei 446.58i.830,99
Anul 1925
Personal Culte lei 352 025 891
Arte 9 860 420
Material Culte 74 892 288
Arte 2.106.. 080
Subventii, ajutoare. burse, cheltueli ordinare §i
extraordinare lei 113 001 432
Total lei . . . .551.586.831

www.dacoromanica.ro
 POLITICA AGRARÁ
§I EXPLOATAREA DOMENIILOR
STATULUI

www.dacoromanica.ro
 POLITICA AGRARÀ
EXPLOATAREA DOMENIILOR
STATULUI
I. POLITICA AGRAILL
Structura agrarä a României Inainte de räzboiul de unitate
nationalà, trifätisà contraste cari primejduiau sänätoasa dez-
voltare a Statului. Pentru remedierea acestei stäri de lucruri
s'a inaugurat, incä din anul 1908, o politicA agrarä menitä
infäreascA pätura de 'mid a Valli : täränimea. Pentru a gräbi
aceastä evolutie, era necesar ca sä se aplice mäsuri mai radicale,
capabile sà märeaseä proprietatea täräneaseä i sä Insän'äto-
seze, Intr'un timp mai scurt, raporturile agrare.
Partidul Liberal a fost cel dintäi care s'a hotärit sà dea o
solutie acestei grave probleme, prin statornicirea unei noui re-
partitii a pämäntului. Dupä räzboiul din Bulgaria, din 1913,
Partidul Liberal a luat cArma Statului, având in program ex-
proprierea unei pärti din marea proprietate, In scopul dezvol-
tärii proprietätii fa'rä'nesti. Inceputul rä'zboiului mondial a amä-
nat InfAptuirea acestei reforme. Partidul n'a incetat insä ur-
märirea acestei idei si a fricut sà se voteze de cAtre Parlamentul
din Iasi, in anul 1917, principiul exproprierii. Dupà terminarea
räzboiului, prin Decretul Le(le din 1918, s'a pus temeliile marei
reforme agrare, care a fost bdesävärsitä. apoi, in aplicatiunea ei
Intre anii 1922-1926. Legiferarea din anul 1921 nu era decat
implinirea prevederilor din Constitutia modificatä i dezvoltarea
dispozitiunilor din Decretul Lege din 1918. Prin legi agrare
speciale, aceleasi principii s'a intins i In Ardeal, Bucovina si
Basarabia.
Organizarea.
Pentru Implinirea dispozitiunilor preväzute In Constitutie
i In Decretul Lege din 1918, s'a 1ntemeiat, In acelas an, o insti-
title special'ä Casa Centralä. a Cooperatiei i Improprietärirei",
menit sá aplice reforma agrarä.
Ea s'a organizat prin Pa'ygirea cadrului vechei Case Centrale
a Bäncilor Populare i Cooperativelor Sätesti, care se dove-
dise o institutie de mare Insemnätate pentru insänä'tosirea

www.dacoromanica.ro
140

vietii economice rurale. Ideia primordial A a fost ca noua insti-

tutie st infaptuiascA pedeoparte reforma exproprierii si a im-
proprietkririi, iar pedealtAparte s serveascA pentru organi-
zarea agriculturii. cu ajutorul cooperativelor agricole de pro-
ductie, de consum si de credit. In consecintà, noua institutie
a dobandit dou'a mari seckiuni, cu menirea de a aplica reforma
anume : 1. Directiunea FunciarA si a Creditului Hipotecar
si 2. Directiunea Cadastrului i lucràrilor tehnice i trei Sec-
tiuni de Cooperatie i anume : Centrala Obstiilor i Exploat6-
rilor Agricole, Centrala Bäncilor Populare i Centrala Coopera-
tivelor de Productie i Consum.
Numai prin aceastl colaborare a organelor tehnice de expro-
priere, cu organizatia cooperatistA, a fost posibil faptul, unic
In istoria agrarä a tuturor tarilor, a In primAvara anului 1919v
au fost defalcate din marea proprietate si date in seama t'ara-
nilor, prin Obstii de arendare anume constituite, aproape 2
milioane bectare de teren cultivabil. AceastA suprafaya a
fost luatà in primire imediat de ciare Varanii grupati In
ceeace a permis disparitia, Inca din primii ani de aplicare a re-
formei, a suprafetelor cari se gbeau necultivate In momentut
promulKárii Decretului Lege.
Pe lang6 legile de reforma' agrar6 pentru Vechiu Rcgat,.
pentru Basarabia i.celelalte provincii alipite, din 1920 si 1921,
a urmat, lu timpul guverna.'rii liberale de dupà 1922, o serie
de modific6ri i completari, menite s punà in concordantA
aplic,atiunea reformei cu dificu1tàile cari fusese observate
sA In1esneasc5 astfel aplicatiunea ei.
Exproprierea
In perioada dela 1922-1926 lucrArile de aplicatiune au pro-
gresat foarte repede, ajungana ca reforma agrarg sA fie astIzi
fapt indeplinit In Basarabia, s'a fie aproape terminatà in Ve-
chiul Regat i foarte inaintatà in celelalte provincii.
Cifrele urmAtoare fac dovada muncii uriase cale s'a sAvarsit
pentruca sA se ajungà la rezultatele asteptate de legiuitori
1. In vechiul Regat
S'au expropriat pan4 la 1 Noemv de 1925:
e) In virtutea Decretului Lege No. 3.697. din 918.
Teren arabil 2.044.682 ha.
Fan* 32.671
Insufle 132.039
Goluri de multe i Od . 14.623
GrAdini i sAdiri 1.035
Eca rete 288
Neproductiv 13.028 2.238.366

www.dacoromanica.ro
 141

In baza Legii Agra re :

Teren de culturà . 179.619
Islaz 220.988 400.607 2.638.973 ha.
In baza legii pentru verificarea
proprientii din Dobrogea NouA,
prin respingerea declaratiilor de-
puse de proprietari i prin luarea
treimei cuvenite Statului 87.373 ha
Total general expropriat 2.726.340
La 1 Ianuarie 1922 erau expropriate 2 224.588
FrAmAn deci expropriate, dela 1 Ianuarie 1922
pAnsá la 1 Noemvrie 1925 501.758
deosebit de cari mai sunt in curs de definitivare .. 64.728
2. In Ardeal
Exproprierea a inceput dupà 1 Ianuarie 1922, expro-
priindu-se, OA. la 1 Noemvrie 1925:
Teren arabil 745.004 ha.
Fan* 74.507
Islaz 381.579
PAdure 388.190
Intravilane (locuri de
casà) . 9.167 1.598.447 ha
In Basarabia
Lucrkile de expropi iere_sunt definitiv incheiate. S-au ex-
propriat :
Teren arabil 1 090.185 ha
Miele 17.153
Islaz 85.348
Pädure 198.404
Embaticuri 32.836
Gràdini de zarzavat,
vii, livezi, i pepiniere 937
Iazuri, bàlt.i i teren
neproductiv 67.053 1.491.916 ha.
In Bucovina
Exproprierea a inceput dup5. 1 Ianuarie 1922, expropriindu-se,
anä la 1 Noemvrie 1922:
eren arabil 59.988 ha
Fanete 14.853 .,
Islaz 13.872
Pgdure 4.042
Intravilane 4.555 97.310 ha.

www.dacoromanica.ro
142

Asa in at, in total, pánála 1 Noemvrie 1925, s'au expropriat :

Teren arabil 4 206.850 ha.
Fânete 139.184
Islaz 833.826
Goluri de munte si
páduri 605.259
Grklini si sádiri .. . . 1.972
Ecarete 288
Iaz-uri, bálti, neprod. 80.081
Embaticuri 32.836
Intravilane 13.722 5.914.019 ha.
cari s'auluat definitiv din patrimoniul proprietarilor si s'a cles-
tinat pentru improprietárire, colonizare si satisfacerea intere-
selor obstesti.
Impropriethirea.
In ceeace priveste improprietärirea, e de notat cá, ata in
Vechiul Regat cht si in tinuturile alipite, aceastá operatiune
a luat forma sa definitivil numai pan revizuirea fácutà dupá
data de 1 Ianuarie 1922, in baza modificárilor aduse legiuirii
agrare din toate provinciile prin care s'a simplificat i acce-
lerat, in chip covärsitor, procedura de expropriere ì impro-
prienrire. Improprietárirea s'a sávärsit astfel in intregime dupá
ciata de 1 Ianuaiie 1922 si se infátiseazá, pe ziva de 1 Noem-
vrie 1925, astfel :
In Veehinl Regat sunt 1.124.575 indrepra'tli la impropriera-
rire, din cari se pot improprietári aproximativ 599.529. Sunt
improptiet'ariti definitiv, adicá pusi in striptsmirea terenului
dati In debit la perceptor 494.882 indieptátiti, pe o intin-
dore totalli de 1.609.255ha.; 472.527 ha. s'au repartizat ca islaz
comunal; Iar 126.117 ha. s'au rásat ca rezerve de interes gene-
ral, pe seama Statului, judetelor i comunelor. Suprafata de
518.447 ha., care mai rämäne sà fie repartizatá, se foloseste
astrai cu arendá de eátre cei inclreptMiti
In Ardeal sunt 530.694 indreptátiti la improprietärire, din
cari 396.342 Români si 134.352 alte nationalitäti. S'au impro-
prietárit páná in prezent 246. 695 Români si 88.379 indreptritiii
de alte nationalitäti, in total 335.074, pe o supratatá de 438.271
ha.
S'au mai repartizat ca pásuni comunale 381.579 ha. ; ca pá-
(hui comunale 388.190 ha.; iar ca rezerve de interes obstesc
69.842 ha.; rárnanánct de repartizat 320.565 ha.
In Basarabia, liude lucrárile s'au terminat in mod definitiv,
au fost improprietäriti 262.536 Romäni si 94.480 alte natio-

www.dacoromanica.ro
 143

nalita ti, in total 357.016 indreptatiti, pe o suprafatá de 1.098.045

ha. S'au lásat ca paduri pe seama Statului 198.404 ha. §i ca
rezeive de interes general 102.977 ha. A ramas nerepartizata
o suprafatI de 92.490 ha. teren cu totul neproductiv.
In Bucovina sunt 36.800 indreptat. ti, din cari 22.383 Ro-
mâni, restul alte nationalita ti. S'au imptoprietarit 19.166,
pe o suprafata de 45.710 ha.; S'a mai lasat ca pasune si ca
padure comunala 17.914 ha. si ca rezerve de interes general
10.021 ha. Mai e in curs de repartizare o suprafata de 23.665
ha.
In rezumat, din cele aratate pana ad i se vede ca, de unde la
1 Ianuarie 1922 improprietarirea se gasea abia inceputa in
Vechiul Regat si Basarabia, iar in Ardeal si Bucovina nu se
frtcuse nici macar expropriérea, lucrarile au inaintat foarte
repede in tirnpul celor 4 ani din urma, astfel cà situatiunea, pe
tara intreaga, se prezinta azi precum urrneaza
S'a dat pentru impropr. a 1.206.138 indreptatiti, 3.191.281 ha..
S'a atribuit comunelor
ca pasune comunala . . 867.978 ha.
ca padure comunala . . 392.232 1.260.210
S'a rezervat ca paduri pe seama Statului . 201.409
S'a lasat ca rezerve de interes obstesc . . 305.952

Total repartizat 4 958 852

In curs de repartizare 955.167
Total expropriat . .5.914.019 ha.

Plata pamantului expropriat :

In m'asura in care au inaintat lucrarile de expropriere si im-
proprietarire, s'a facut si lichidarea drepturilor de despágubire
a proprietarilor, precum §i debitarea satenilor inproprietariti.
Pentru mosiile definitiv expropriate si masurate cadastral, s'a
liberat integral proprietarilor renta cuvenita, iar pentru mo-
siile cari n'au fost Inca ma.surate cadastral, s'a acordat 80%
din suma de plata. Pentru restul de 20%care se va plan la
terminarea masuratoareise serveste o dobanda. de 5%.
In Vechiul Regat s'a plata pana in prezent, in rentà de ex-
propriere, suma de 4.634.579.957 lei.
In Ardeal s'a platit 38.840.535 lei.
In Basarabia s'a platit 778.433.935.
In total s'a plata 5.451.854.427 lei.
Pana la 1 Noemvrie 1925 s'au stabilit debitele improprieta-
ritilor panala suma de 2.794.522.922 lei. Aceste debite au fost
inaintate Ministerului de Finar*, pentru incasare.

www.dacoromanica.ro
144

Colonizaren.
O opera foarte importanta, In legatura cu aplicarea reformei
agrare, a fost aceea a colonizarii regiunilor cu populatie rara,
din partea de rasara a Vechiului Regat si din partea de vest
a Transilvaniei. Suprafata destinata colonizarilor a fost de
160.171 ha.
S'a colonizat pana in prezent 7500 de indreptatiti, In jude-
tele din estul Munteniei si in judetul Constanta (1.000), iar
pentru primavara 1926 sunt preparate lucrarile pentru inca
1.500 colonisti Romani din regat si pentru ialti 1500 de Ronaani
macedoneni, din cari 200 au §i fost asezati la locurile lor,
judetele Dobrogei.
In Ardeal au fost colonizati, in judetele de vest, 14.057 co-
Innisti din tara si 481 Romani refugiati din Ungaria si Jugo-
slavia.
Pentru ajutorarea colonistilor s'a pus la dispozitie, pe baza
de lege, un credit de 50.000.000 lei, pentru acordarea de impru-
muturi, cu cari coloni§ti sa-si poata construi casete. Materialul
de constructie li s'a procurat prin Centrala Cooperativelor.
S'au facut vetre de sat, parcelate In mod rational, pentru a
satisface tuturor nevoilor de dezvoltare a comunelor noui;
s'au intoemit planuri de constructii tip, astfel cá pregatirea
materialului se face dup5 un model si executarea constructiilor
se face cu mai mare usurinta. S'au construit pana In prezent
249 case §i s'a distribuit material pentru 350 case si lucra'rile
urmeaza. Deasemenea Statul a venit In ajutorul colonistilor,
punându-le la indemana s'Amauta si produsele de hrana , nece-
sare In primul aa al instalarii.
Masuratoarea.
Opera de improprietarire va fi definitiv terminata atunci
edad, potrivit programului de lucru, Intreaga suprafata expro-
priata va fi masurata cadastral, iar parcelele Váranilor vor fi
fixate exact pe teren si pe planurile cadastrale.
La 1 Ianuarie 1922 era masurata cadastral, In Vechiul Regat,
o suprafatá de 1.347.952 ha., iar parcelata. numai 18.455 ha.
In cei 4 ani, dela 1922-1926, lucrarile au avansat considerabil,
astfel ca astazi avem rnasurate cadastral o suprafata de
5.150.122 ha., iar parcelata precis, pe teren si pe planurile cadas-
trale, 857.239 ha.
Comitotal Ag rar.
O munca foarte incordata, pentru accelerarea i definitivarea
lucrarilor de reforma agrara, a fost depusa de catre Comitetul
Agrar, instanta superioara In materie de revizuire a hotaririlor

www.dacoromanica.ro
 145-

de expropriere i tmproprietarire. Dela 1 Noemvrie 1922 la I

Noemvrie 1925 i s'au prezentat 12.469 de cauze referitoare la
exproprieri, din cari s'au judecat 6.415; iar in materie de 1mpro-
prietarire i s'au prezentat 71.721 contestatiiintroduse de
satenicari au fost toate rezolvate. S'au mai prezentat 566
cereri de improprietarire a ofiterilor invalizi, din cari s'au ju-
decat 463 si s'au mai solutionat 832 cereri de transferari de
drepturi i schimbari de loturi de improprietarire.

COOPERATIA AGRICOLA

'Casa Centrala a Cooperatiei i Improprietaririi nu s'a mar-

.ginit numai cu executarea mecanica a reformei agrare ci, prin
Centrala Obstiilor i Cooperativelor Agicole, a cautat sil orga-
nizeze productia taraneasea in chip rational. Pe Muga obstiile
de cumparare de pamant si cele de arendare, cari au continuat
sa functioneze, ea si inainte de reforma, irisa pe supratete mai
mici, existau si au functionat in 1919-1920, obstiile de impro-
prietArire. Acestea au fost lichidate pe masura ce se %ceca dis-
itributia pamantului in mod individual. In schimb s'au consti-
tuit, in urma propagandei desfasurate de catre organele:Cen-
tralei Obstiilor, cooperative agricole propriu zise, cu scopul
de a organiza productia, prin seminte mai bune, unelte,
reproducatori, etc. S'au constituit i functioneaza in tot regatul
659 cooperative agricole, cu 52.027 membri i cu un capital
social varsat de 15.674.764 lei, fata de 71 cooperative agri-
cole, cate se gàseau la 1 Ianuarie 1922.
Aceste cooperative au avut in arena, In anul 1925, o supra-
fata de 66.268 de hectare teren arabil si au exploatat o supra-
fata de 12.293 hectare de balti. Au lacta vanzari in comun
In valoare de 13.606.746 lei ; aprovizionari de produse nece-
sare exploatarii, de 12.034,343 lei.
Bilantul total al acestor cooperative, la 31 Decemb-ie 1924,
.se incheià cu un total 92.542.634 lei, avand un capital propriu
de lei 33.311.872 si un beneficiu anual de 6.504.369 lei.
In urma reformei agrare, multe obstii vechi de
aren dare au trebuit s5 lichideze, iar unele obstii de cumparare
.au lichidat deasemenea, atingându-se scopul pentru care au
fost create ; asa c5. la 1 Ianuarie 1922 se g5seau in toat5 tara
numai 97 de obstii de arendare si 104 obsta de cumparare.
Astazi functioneaza in tot regata 125 obstii de arendai e, cu
18.498 membri, avand in arend5 47.810 hectare, cu o arena
anuala de lei 13.761.192 si cu o garantie de lei 2.584.890. Bilantul
lor, la 31 Decembrie 1924, insumeaza 17.568.279 lei, cu un fond
de rezerva de 824.095 lei si cu un fond nentru masini agricolR
de 836.855 lei,
10

www.dacoromanica.ro
146

Numärul obstiilor de cumpArare este astäzi de 177, cu 22.069

m.embri, având cumpärate 61.109 hectare, in valoare total.
de 370.484.980 lei. Bilantul lor general, la 31 Decembrie 1924,
insumA 243.672.307 lei, cu un fond de rezervä. de 6.853.089 lei,
un fond pentru masini agricole de 1.256.240 lei si cu un fond
disponibil de lei 5.856.705.
Creatiunea acestor obstii de cumpärare a fost inlesnitä prin
dispozitiunea din Legea Agraa, care prevede cä Statul poate
sà exercite un drept de preemtiune asupra mosiilor scoase
In vänzare. Casa Centralä a exercitat acest drept numai atunci
când sätenii s'au putut constitui in obstii pentru a achizitiona
mosia respectivä. Cearala Bäncilor Populare, la andul ei, a
ajutat infiintarea acestor obti, acordându-le credrtul de care
aveau nevoie
Pentru a coordonà miscarea de cooperatie agricord, s'au or-
ganizat 9 Uniuni de Obstii si Cooperative agricole in judetele
Botosani, Dorohoi, Prahova, Vlasca, Bàlti, Hotin,
01116 i Soroca, la cari sunt afiliate 478 de unitäti cooperatiste
agricole, cu un capital de 3.345.738 lei. Bilantul lor insumeazA la
31 Decembrie 1924, lei 54.786.032, din eari capital propriu
9.499.916 lei si beneficiu 472.784 lei.
III. INDRUMAREA AGRICULTURIL
Legi noui.
Guvernul a fost preocupat, Mcà din anul 1922, de a WA o
serie de mäsuri, legale si administrative, pentru a incurajà
a organizA productiunea agricolg, in special productiunea tä
räneasc5..
S'a votat si s'a pus in aplicare, legea pentru incurajarea seri-
ciculturii, menità sà dea o mare dezvoltare acestei ramure anexe
a agriculturii, pentru care tara noasträ oferä conditiuni asa de
prielnice.
S'a votat si s'a pus in aplicare legea pentru controlul comer-
tului cu seminte de plante de nutret, menitä sii incurajeze cul-
tura acestor plante si deci cresterea vitelor i sii starpeascii pa-
raz:tii cari le distrug culturile, in special pe cele de trifoi si de
lucernä.
0 lege foarte importantä, menitä a asoeià initiativa agri-
cultorilor cu actiunea Statului, este legea Camerilor de Agri-
culturä, votatä si promulgatà in 1925. Aceste institutiuni,
menite a reprezentà i ocroti interesele agriculturii, zootehniei
silviculturii, sunt constituite, ca i Uniunea Camerelor de
Agriculturä. Sub impulsul acestor institutiuni, agricultura se va
resimti de ajutorul i indrumarea pe care o va primi.
In ceeace priveste activitatea sa directä, Ministerul Agricul-
turii i Domeniilor a organizat o directiune generalä cu menirea

www.dacoromanica.ro
 147

speCiala de a aduce la indeplinire toate masurile directe §i in-

directe de Incurajare a agriculturii §i de ridicarea culturii pro-
fesionale a agricuitorilor. Aceasta este Directiunea Generala
a Indrumärilor Agricole, care are sub conducerea sa invata-
mantul agricol, propaganda profesionala', statistica §i publica-
tiunile de specialitate, legatura cu organizatiunile agricole au-
tonome, procura §i supravegherea administratiunii §i exploa-
tarii izlazurilor comunale.

Inviitamantul.
S'a dat cea mai mare atentune inzesträrei §i bunei functio-
nari a invatamantului agricol. S'a inmultit numarul scolilor
de agricultura', de toate gradele, dela 61, cate erau in 1922, la
73 in 1925, dupä cum se vede din urmatorul tablou :
1922 1925
*Con superioare de agricultura 2 2
medii de agricultura 1 1
9t 1) 3, VitiellitUrà §i horticultura 1 2
inferioare de agricultura 17 26
horticultura' 3 4
apicultura' 1
97 elementare de diferite specialitati 19 11
jarnà 1 1
1) de economie casnica pentru fete 13 19
61 73

Numarul elevilor a crescut dela 2.200 in 1922, la 3.500 in

1925, iar prega.'tirea lor este mult superioara.
Oiganizarea definitivà a invätImantului agricol se va face
In legatura cu reforma invatamântului mediu §i superior, care
este deja studiatá i redactata in proiecte de legi;iezultate din
colaborarea Ministerului Instructiunii cu Ministerul Agricul-
turii §i Domeniilor. Pana' la infaptuirea acestei reforme, imbu-
natátirile necesare invatamântului au fost aduse pe cale de re-
gulament. S'a aplicat astfel un nou regulament invätamantului
superior §i s'a recrutat pe baza lui noui foite didactice pentru
§coala superioara de agricultura' dela Herastrau §i Academia
de agricultura' dela Cluj, astfel ca nivelui cursurilor cari se fac
astázi in aceste institutiuni, este cel universitar.
Pentru a se forma cercetatori in diferitele domenii ale agri-
culturii §i a se pune §i agricultura romaneascä in concordantil
eu progresele pe cari le-a rea lizat in alte tari, Ministerul a acordat
un numär de burse de perfectionare, pentruca mai multi ti-

www.dacoromanica.ro
148

neri, diplomk ti ai §colilor superioare din tall, A' se poatg, spe-

cializA In laboratoriile i institutele de cercetare din Occident.
S'a promulgat, in anul 1922, un nou regulament pentru In-
viltärnantuil mediu agricol, viticol i horticol, completAndu-se
numKrul catedrelor i reglementându-se situatiunea profeso-
rilor §i a elevilor. S'a dat cea mai mare atentiune 7§colii medii
de viticulturg dela Chi§in6u, care este o foarte bunä institutie
de Invi timAnt §i un centru de experimentaie-§i indrumare vi-
ticolN. Pentiu a foinià horticultori români §1 a nu mai apela la
strgini, s'a infiintat §coala medie de horticultut4 dela Bucure§ti
(Herestau), care a Inceput sà functioneze anul acesta. Pe langA
§coala medie de agricultur6 dela Roman, Ministerul a luat mA-
suri sg se Infiinteze o altg. §coal5 medie de agriculturg la Nucet,.
°are va Incepe sg functioneze din anul viitor.
O atentiune cu totul deosebità s'a dat Inv4Unântului in-
ferior, tnmultindu-se numg'rul §colilor i transfoimandu-se un
num6r de §coli elementare In §coali inferioare, analoage gim-
naziului din inv`d täinântul general. S'a clarificat situatiunea
profesorilor din Invg.tärnântul mediu §i inferior, cari eran, la
trecerea acestui Inv6t6mant la Ministerul Agriculturii, aproape
toti suplinitori. S'a dat titlu definitiv la toti acei cari aveau dreptul
prevgzut de lege.
S'au revizuit i completat programele analitice, inti oduan-
du-se In §colile inferioare i obiecte de culturà genera16 §i nu-
mindu-se un institutor special pentru aceste obiecte.
O dezvoltare cAt se poate de ImbucurAtoare a luat Invgtà-
mAntul de econornie casnicg pentru fetele de gteni. Aceste §coli,
primite la Inceput cu oarecare neincredere, sunt astAzi foarte
cercetate i In neputint6 de a satisface marele num6r de In-
scrieri. Ele sunt menite sà aducà o transformare biuergatoare
a gospodgriei sgtenilor.
Ca't prive§te §colile elementare, rolul lor urmeaz4 O. fie
Indeplinit, de acum incolo, de invi4gmântul primar complimentar,.
creat prin recenta reformg a Invàtq'mântului primar.
In t'mpul räzboinlui§colile de agriculturä au avut foarte mutt
de suferit, In ce prive§te zestrea lor. Una din grijile de egpetenie
ale Ministerului Agriculturii a fost sä repare stricAciunile cauzate
de rAzboiu §i sá completeze ecaretele §i gospod6ria §colilor de
agriculturg. Dela 1922 pAn6 la 1925, an fost reparate localu-
rile tuturor §coliloe i consbuite un numär Insemnat de c.16-
diri anexe §i de ecarete. Deasemenea, a fost completat inven-
tarul viu i mort i materialul didactic. Ministerul, folosindu-se
prevederile din Legea Agiai 6, a inzestiat bate §colile cu
terenurile necesare bunei lor functiongri, afectându-le o su-
prafatà totalA de 6.000 hectare, precum §i un numAr de conace
aunase dela expropriele.

www.dacoromanica.ro
 149

Cursuri populare i conferir*.

Pentru raspandirea cunostintelor profesionale agricoie printre

sateni, s'au organizat, cu personalul de specialitate al Minis-
terului, cursuri de popularizare a cunostintelor de agricultura,
apicultura, viticultura, sericicultura i cresterea vitelor. Aceste
cursuri au fost Insotite de demonstratiuni practice, cu mate-
rial sau pe teren.
In anul 1924 au asistat la aceste cursuri 3.000 de persoane :
sateni, invatatori, preoti, personal silvic, etc. Au fost 18 cur-
suri de cate 3 pana la 6 zile si un curs de 25 zile. Pe Muga alte
conferir* izolate.
In anul 1925 acest mijloc a fost si mai mult sporit i nu-
marul cursistalor s'a ridicat la 5.000
Pentru prepararea personalului de specialitate i inerea lai
la curent cu noulle progrese ale stiintei, s'a organizat cicluri
de conferinte de perfectionare, in anii 1922, 1924 si 1926.

Probleme agricole.
Pentru a studia mai bine problemele speciale ale agricul-
turii noastre, s'au organizat experiente colective, In diferite
puncte ale trii. Programul acestor experiente priveste, deo-
camdata, urmatoarele probleme : gasirea celor mai bune me-
tode de cultura in regiunile secetoase ale tarei ; adaptarea grau-
rilor selectionate la diferite regiuni aglicole tipice si cultura
plantelor medicinale.
Alte probleme se vor lua in studiu treptat.
Apicultura.
Pentru raspandirea cunostintelor de apicultura, s'au orga-
nizat 6 regiuni apicole, cu 9 instructori ambulanti, cari vizi-
teaza stupinele particulare, dau sfaturi i indrumari cu aju-
torul carora s'au organizat stupine la toate institutiile agri-
cole ale statului.
Expozitiile.

Un rol insemnat, in raspandirea cunostirrtelor de agricul-

tura rationala i in stimularea agricultorilor pentru o mai buna
productiune, 11 au expozitiile. Ministerul a dat cel rn.ai larg
concurs, punând la dispozitie mijloacele materiale si per-
sonalul sau, pentru a se organiza expozitiile agricole dela Cluj,.
Iasi si Chisinau, precum si o serie intreagä de expozitii regionale.

www.dacoromanica.ro
150

Propaganda.
Pentru propaganda In sträinätate, Ministerul a &pus o ac-
tivitate intensà, organizänd, in anul 1925, un pavilion romän
la tArgul de mostre internatonal din Lvow (Polonia), pavi-
lion In care au fost expuse bogällile agrico.le ale României
care a avut cel mai mare succes. Deasemenea a colaborat la
activitatea agricolà internatonal5, trimlInd referate i refe-
renti la congresele agricole internationale.
Se tine cea mai stransä leaturä cu Institutul Internatonal
de Agriculturä din Roma, care este astilzi centrul indrumärii
agricole al Europei. Nat la 1922 legäturile noastre cu aceastà
institutie eran foarte slabe i statui rorraln nu-si achitase din-
nainte de razboin, cotizat'a la care se obligase prin conventie
speciala', ceeace racea ca sä nu se poatä desfäsura o colabo-
rare stränsa intre noi si Institut.
Pentru buna cunoastere a agriculturii noastre, in
tate, este necesar sa' avem un bun serviciu de statistic5. agricolà.
Acest serviciu era foarte precar organizat in 1922. De atunci el a
fticut progrese, asa cà astAzi statisticile se publicä la vreme
adunarea i centralizarea datelor se face din ce in ce mai precis.
Pentru rilspändirea cunostint3lor de specialitate, Ministerul
are o activitate publicisticil foarte importantä.: se publicä o
revistä perioaica' Buletinal Agriculturii", care apare in patru
volume pe an si duce in toath lumea informatiuni asupra agri-
culturii romtinesti.
Ministerul a rä.'spandit, in mil de exemplare, o serie intreagä
de extrase din acest Buletin, cari puteau servi culturii agri-
cole sau propagandei profesionale. O altil serie de publicatiuni
sunt lucrärile stiintifice mai oluminoase, cari se t imit, im-
CUfl Buleiiind Awiculturii ', in lumea intreag5.. Din
aceste lucrrtri au apärut paifä. acuma 10 'Volume. A trcia serie
ae publicatiuni sunt lucrilrile de popularizare si de räspAndirea
cunostintelor de agricultura rationalä, din care a apärut pana'
In prezent 20 de brosuri. A patra serie sunt manualele didac-
iice, din cari, au apärut panä acum 5 volume. A cincea serie
sunt plansele de popularizare, din care au apärut Oat in pre-
zent : 1. Tip de usator de fructe, sistem bosniac, 2. Cultura
pomilor roditori, 3. Omida ruseasca, 4. Soiuri bune de frute
pentru cultivat in România. Pentru a arätà importanta acestor
planse,amintim ca. plana No. 2, Cultura pomilor roditori, a
lost tipilritä in 10.000 de exemplare, cari s'a epuizat complet
si a trebuit sá se facá o a doua editie de 10.000 de exemplare.
Plana No. 4 deasemenea a fost fäcutä In 10.000 de ex-mplare.
Pentru informarea stràinàtätii, s'au publicat cateva lucräri
In limba francezä, cari sunt foarte cäutate de toti cei cari do-
resc a avea o orientare asupra României.

www.dacoromanica.ro
 15t

Camerile agrieole.
ActiNitatea de indrumare a Ministeralui Agriculturii si Do -

meniilor va fi, desigur, f3arte mult ajutatä de activitatea Ca-

merilor de Agricultun, institutii de curAnd irdiintate, ctirora
legea le clA. mijloace largi de funclionare si le defineste un pro-
gram de lucru menit sä ridice productivitatea agriculturii.
vor fi institutii desecntralizate, in strAnsil legäturti cu Ministerul
.Agriculturii i vor putea s. actioneze, asupra progresului agrieol,
prin mijloace directe si indirecte. Lor le incumbA sä suprave-
gheze modul de cultun pe laturile speciale cari au fost fticute
din rezervele -limase la improprietArire : loturi agricole, api-
cole, horticole, zoo tehnice, etc.
Tot Camerile de Agriculture vor trebui s ia in supravegherea
lor modul de administt are si de exploatare a/ izlazurilor comunale,
creiate ant inainte de räzboi cat i prin aplicatiunea Reformed
Agrare, dela 1922 pAnä asttizi. In aceastä epocä s'au luat o serie
de mäsuri pentru o mai bunA exploatare a acestor izlazuri, pen-
tru ins.ámAntarea unei Cat mai mari portiuni Cu plante de nutre,.
pentiu echilibiarea bugetelor i pentru executarea, de ctitre
comune, in mod regulat, a debitelor pe cari le datorese statului
p: oprietarilor. O i mai bunli intrebuintare, a acestei insemnate
suprafcte de teren, se va asigur à atunci cAnd organele locale,
administrative i profesionale, sor da importanta cuvenin aces-
tei baze a cresterii vitelor.
Fermele model.
Ministerul Agriculturii i Domeniilor nu s'a muitumit numai
ca activitatea de indrumare i propagandA, el a cteutat sA dea
exemplu unei bune gospodärii, in institutiile sale de productie
ag icolA i anume in fermele model.Inainte de nzboi nu existau
In Vechiul Regat cleat 6 feline model, asttizi avem 54de ferule
puncte agronomice, repartizate pe regiuni, cari corespund
nevoilor agriculturii de azi. Suprafatrt totalä ocupan de aceste
institutii este de 24.575 hectare. Ele sunt räspandite astfel : 25
in Vechiul Rcgat, 16 in Ardeal si Banat si 15 in Basarabia. Maja.'
ritatea au fost creiate pe mosiile expropiate. In mementul infiin-
tArii, ele erau cu totul lipsite de inventar, iar cltedirile eran drerti-
pAnate ; a trebuit sA se depunä, mai ales in ultimii ani, o activi-
tate foarte intensti, pentru repararea constructiunilor, pentru
inzestrarea cu inventar i pentru a pune in stare de cultun
terenuri le.
Rolul acestor ferme este, sta.' dea exemplul unei expioatäri
rat:onale, in care asolamentul, intrebuintarea masinilor, selec-
tiunea semintelor i cresterea vitelor sä se fade' dupA cele mai
bune metode, iar pedealtäparte sti furnizeze agricultorilor din.

www.dacoromanica.ro
152

regiune mijloacele directe pentru aiutorarea i progresul pro-

priilor lor exploatari. Astfel fermele distribuie seminte de plante
tuturor agricultorilor din regiune, In schimbul sernintei curente
a acestora sau contra plata, cu o usoara reducere Uta de pretul
pietei.
Pentru a se produce o samant& cat mai huna, s'au fnfiintat 6
statiuni de selectiunea cerealelor, in intervalul dela 1922 pana
astazi, la fermele : Studina, Petropni, Domnita, Potur,Laza
Todiresti.
Campuri de incercari sunt la toate 54 ferme.
Pentru a curati Amauta de lucerna i trifoi, produsa de agri-
cultori, s'a instalat 2 statiuni de decuscutare, cari vor curati
semintele, in conformitate cu prevederile legii pentru controlul
comertului cu seminte de plante de nutret. Alte 6 statiuni pentru
alegerea semintelor se vor infiinta In 1926.
Ferrnele mai au si rolul de a contrbui la raspandirea de noui
,culturi in regiunea respectiva. Astfel s'a introdus cultura sfeclei
de zahar, precum si cultura plantelor de nutre t, in special a
trifoiului i lucernei. Ele mal aplica sisteme de cultura adaptate
regiunei i In special fac incerc6ri a generaliza metodele culturii
-uscate (Dryfarming).
S'a introdus la toate fermele masini speciale i in special s'a
dat o deosebita atentie motoculturii. S'a infiintat 6 scoli prac-
-tice de motocultura, punandu-se masinile si la dispozitia agriad-
torilor din vecinatate. S'a arat anual 1500-2000 ha. la ferme
§i futre 1200-1500 hectare cu plata, la particulari. Astázi moto-
cultura este popularizata in tara noastra. S'au importat pana
azi circa 2000 de tractoare i autopluguri.
Cresterii vitelor i se d'a o mare atentiune. Cu mari sfoi t'id s'a
stabilit tipul cel mai propriu pentru fiecare ferma, care s'a tnmultit
pentru ca sà satisfacä i necesitatile fermei i sa se poata pune
la dispozitia agricultorilor vecini, reproducatori de toate spe-
cine, tara nici o taxá. Surplusul de vite se vinde comisiunilor
zootehnice iudetene, satenilor i crescatorilor de vite, direct,
excluzandu-se comerciantii i spcculantii. In 1925 s'au vandut
peste 2000 purcei, 1000 oi si 60 tauri, din rase curate. De unde
In anul 1922 fermele posedau 4.846 capete de vite, s'a aiuns
azi la un numar de 10.898 espete, meterial care din an in an este
mai perfectionat i corespunde tuturor exigentelor.
Fermele mai indeplinesc i rolul de a desavarsi instructiunea
practica' a absolventilor scolilor de agricultura de toate gra-
dele. In anul acesta fermele ocupa in practica 87 de astfel de
absolventi.
i$eolilo de ueeniei agrieoli dela ferino.
In Mara de acesti absolverrti, fermele prim.esc i copii de sateni,
cari au terminat clasele primare, pentru a le da o instructie prac-
ticA, in toate ramurile productiunii agricole. Numarul acestor

www.dacoromanica.ro
 153

ucenici a crescut constant, asa c'ä In anul 1925 a ajuns la 262.

Ei iau parte la lucr6rile practice, iar in timpui iernei asistä la
cursurile teoretice ce li se tin, dupà un program determinat
Rezultatele sunt foarte bune i cei ce termina aceastA pregiitire
practic6 les buni plugari i crescätori de vite, iar foarte multi
din ei se specializeaz4 ca mestesugari, impletitori de rAchitk.
fierari, rolad, etc.
Des' aceastA ac,tivitate culturalà si de propagarla agricolä-,
necesità mai multe mijloace materiale de cal o exploatare parti-
cular6, al c6rei scop este numai rentabilitatea, totus veniturile
fermelor sunt tuteo crestere constant6 : De unde In anul 1922
s'a vrirsat la stat suma de 6.185.336 lei, in anul 1924 suma era
de 14.148.691 lei.

Pepinierele vitieole si hortieole.

Pe 16110 activitatea agrico15. Rol)! iu zisä, in ferme s'a des-
fäsurat si o activitate foarte intens6 in directiunea viticulturit
horticulturii.
Pentru a ajuta progresul acestor ramuri, prin exemple
prin mijloace de incurajare directä., ministerul are 20 de pepi-
niere viticole, 3 statiuni viticole, 3 pivnite centrale, 10 pepiniere
horticole si 5 pepiniere mixte. Suprafata toatalä afectat6 lor este
de 2966 de hectare.

LProdu¡ia pepinicrelor Itorticole $i viticole.

Unele din ele sunt organizate ca institutiuni Cu caracter stiin-
-tifici educativ, cari fac cercetäri, studii i experiente, In leg5.-
tur6 cu nevoile viticole sau hortico-le din regiunea respectiv6
r6spändesc cunostintele tehnice printre viticultori i horticul-
tori; altele sunt organizate ca institutiuni de productie, desti-
nate a furuiza agricultorilor, viticultorilor i horticultorilor,
vite i pomi, De unde In anul 1922 s'au distribuit nurnai 197,380'
de vise altoite, in anul 1924 s'au distribuit 579.675 de vite. In
anul 1922 s'au distribuit 685.700 port-altoi americani, iar In
anul 1924 s'au distribuit 12.088.300 de port-altoi. In 1922 s'au
distribuit 38.109 pomi roditori, iar In 1925 s'a distribuit 68.172.
Puieti sälbatici in 1925 s'au produs 807.960.

[5eoliie de ocenici viticoli §i horticoli.

Pepinierele viticole i horticole, Intocmai ca i fermele, ser-
vesc i pentru desAvärsirea culturii profesionale a absolventilor
calor de agricultur6. Ele primese In fiecare an 25-30 absol-
venti ai cursurilor teoretice, dela scolile medii i inferioare

www.dacoromanica.ro
 154

3-4 absolNenti din invätämäntul superior. DeasemenPa la

unele din aceste institutii sunt organizate scoli practice de ucenici
horticoli i viticoli, tot ca i la fermele model, destinate a da
pregätire profesionalä, elementarä, fiilor de säteni. In 1922
erau 18 ucenici, iar in anul 1925 un numär de 155.
Cursuri populare de vitieulturil.
Pe 15110 acestea, la instituitiunile viticole se fac, In fiecare
primilvark cursuri de viticu1tur5 vinificat'e, de cä'Are sefii de
statiuni i regiuni viticole, cursuri cari au o duratä de 14 zile.

Pivnite model.
Statul Romän a mostenit dela statul Ungar 2 pivnite mari,
centrale In Transilvania. la Minis si Diosag, pe cari räzboiul
le-a gä'sit neterrninate. Cu sacrificii insemnate ele au fost repa-
rate dupä 1922 si in curänd vor fi puse in funcVune. Ele vor seivi
ca mari antrepozite de vinuri, In cari particulari îi vor putea
depune productia lor, pentru a putea fi conseivatá i tratatà
inteun mod rational, formändu-se tipuri uniforme de vin,
pentru comertul interior si pentru export. 0 a treia pivnità o
construieste Mjnisterul, la Costugeru, in Basarabia.

Sericieultura.
O activitate foarte intensä a fost depusil de Ministerul Agri-
culturii, dupä räzboi i In special In perioada din 1922 panäla
1926, pentru dezvoltarea sericiculturii, rnai ales in reg;unea
Banatului, unde ea avEa un rol foarte. insemnat inainte de räzboi.
In acest scop s'a refäcut filatura de mätase dela Lugoj, care
In 1924 a prelucrat circa 40.000 kgr. de gogosi, producând circa
10.000 kgr. borangic. Deasemenea s'au infiintat, cu sprijinul
statului, 2 filaturi particulare. S'au refäcut constructiile seri-
cicole din Banat ; s'a adunat si pus In funct'une vechiul per-
sonal de sub unguri si s'a format si alt personal nou, românesc.
S'a legiferat mäsurile de incurajare a sericiculturii si s'a in-
ceput o campanie activä pentru productiunea de duzi, ce ur-
nleaz6 a se distribui la cultivatori.
Numärul centrelor sericicole oficiale, numärul comunelor
In cari s'au cultivat viermii de mätase i numärul cultivato-
rilor, a crescut mereu dela 1921 pänä astäzr. In 1921 s'a distri-
buit 95 de kgr. sämärità de gändaci. In 1924 s'au distribuit
207 kgr. si s'a recoltat din ea 167.014 kg,.. gogo§i. Statul
a plätit gogosile, räscumpArate dela cultivatori i destinate a
fi Mate In filaturile sale, cu 9.365.190 de lei.

www.dacoromanica.ro
 155

S'a creiat pepiniera de duzi dela Reca§ §i s'a refAcut mi-

nieta dela Bäneasa. Astäzi MinistErul are repicati in pepinie-
rele sale 150.000 puieti de dud.
Modul cum se desfäsoarà activitatea in Transilvania, se ex-
tinde, in urma sthruintelor depuse de organele Ministerului
§i in Vechiul Regat §i in Basarabia, uncle cantitatea de srunânt5
distiibuith cultivatorilor este in crestere. Pentru incurajarea
ptoplietarilor de filaturi, statul s'a obligat sä dea in pretul de
cost gogosile räscumpärate dela cultivatori.
Deasemenea Ministerul a luat mäsuri ca sämänta necesarrt,
s5 fie pi odus5 in tarh §i s'a interneiat, in unire cu o c,ash ita-
lian5, un stabiliment de produs shmänta la Or§ova, care in 1925.
a piodus 108 kgr.
IV. CRE$TE.REA VITELOR.
In urma reformei agrare §i in urma unirii cu tara mumrt
a celorlalte provincii, in cari cresterea vitelor era mai dezvol-
tath, problema zootehnich cap5th si la noi in tarh o insemnä-
tate din ce in ce mai mare. Ministerul a organizat o direct;e
generalä zootelmir5., chreia i s'au ata§at §i serviciile veterinare
cari erau mai inainte pendinte de serviciul sanitar. Astfel acti-
vitatea Ministerului dupä räzboi s'a desf5.surat in 2 directiuni
pedeoparte in imbunhatirea animalelor, prin reproduckori de
rash' §i, al doilea, in ingrijirea shnhatei lor. Refacerea stocului
de vite a fliers destul de repede, astfel ch asthzi nu suntem prea
departe de situatia dinainte de räzboi.
In anul 1922 Ministerul avea urmAtoarele institutii zooteh-
nice : a) pentru cre§teiea calului necesar armatei, plughriei §i
industrid, 4 herghelii §i anume : Ru§etu pentru caii Nonius,
Borfda pentru Nonius §i Furiozo, Mat* pentru cai arabi
§i Ghidian §i Frtg5ra§ul pentru caii Lipitan. Apoi 8 depozite
de almäsari, in diferite puncte ale tärii.
13(ntru animalele bovine, de munch, lapte §i carne, 4 ta-
maslâcuri : Popäuti (Botosani) pentru vite moldovene§ti, Runcu
(Dâmbov:ta) pentru vite Sehwiz, Rusetu (a-611a) §i Slobozia
(1alonita) pentru vite Simenthal.
Pentru cresterea oilor produchtoare de lânä, 2 oerii cu
Metinos, la Palas (Constanta) §i Brebeni (Olt).
Pentlu râmhtori, mici crescätorii, pe lângh fiecare insti-
tutie zootehnich, unde se cresc, in stare purh, ramhtori Man-
galita, Be] k §i York.
Dela 1922 §i pânä astäzi, pe längh institutiile zootehnice sua
arhtate, s'au mar creiat : o herghelie Nonius la Parta (Timis-
Ten ontal); un depozit de arm5sari la Fite§ti (jud..Hotin); un
tamasläc de vaci Schwiz pure la Runcu (Dâmbovita), pentru
imbunätätirea Nitelor noastre de munte; o oerie cu Bukara

www.dacoromanica.ro
166

la Dulbanu-Cretu (j Ud. BuzIu); o oerie cu Tig6i la Slobozia

(Ialomita); o oierie cu Frize la Domnita-Epuras (jud. R. SA-
rat); o cresc6to-ie de porci Basna la Fágra i mid crescA-
torii de pasen i din rasele Viandotte, Red Island, 0..pington
si Plymouth, la Rusetu, Palta, Fág6ras, Runcu i R6dAuti. S'au
luat m6surile necesare pentru Infiintarea unui depozit de ar-
rn6sari la ChisinAu si altul la Ismail, un depozit de m'anji la
Brebeni (Olt) si un depozit de tAurasi la Domnita-Epuras.
NumArul animalelor din institutiile zootehnice, ca i cali-
tatea lor, a crescut dela 1922 pAnA la 1925. In acest din urm6
an aveam 2261 cabaline, 358 de bovine, 1881 ovine, 435 porci,
In total 4.935 capete. Surplusul anual se vinde;cu pret sc6zut,
crescAtorilor i cornunelor.
Refacerea stocului nostru de cai a fost Inlesnit prin aducerea,
In anul 1922, din Germania, a 3.009 cabaline. Arm6sarii (107)
au fost retinuti In depozitele de arnasari ale Ministerului ; 261
iepe au format matca duferitelor herghelii militare ; iar restul
au fost distribuiti la locuitori.
Arm6sarii statului se repartizeazti, In fiecare an, In stqtiunile
de mont6. NumArul acestora a crescut constant dela 1922, asa
c5. In 1925 s'au repartizat la mont6 1.309 arm6sari, In 599 sta-
tiuni publice i particulafre. Stocul de armAsari s'a m6rit prin
crested In propriile institutiuni, prin cumpArAri din t1r6
din str6in6tate. In anul 1925 a fost adus din Belgia un 'ot
de 12 arm6sari Ardenezi puri.
In anui 1924 s'a votat un fond rambursabil de 100.000.000
lei, spre a se acorda comunelor rurale inaprumuturi, f6r6 do-
band6, pentru procurarea reproduc6torilor masculi necesari
.agricultorilm. Cea mai mare parte din acest fond s'a distribuit
In Ardeal si Banat, unde cresterea vitelor este mai Inaintatà.
Inc,.6 din 1924 Ministerul a cAutat asigure colaboraren
judetelor si a cresatorilor particulare si, In acest scop, s'au ¡Ti-
ffin-tat comisiunile zootehnice judetene, menite s6 Indrumeze
initiativa local6. Aceste comisiuni au desfäsurat o activitate
.destul de multumitoare, mai ales prin cump6rare de reproducà-
tori. Cu concursul acestor cornisiuni s'au organiZat expozitii
judetene de an'male. In anul 1924 au fost 76 expozitii fn 47
-de judeta, cari au fost subventionate de Minister. Expozitii
mai marl s'au tinut : In 1924 la Cluj, In 1925 la Timisoara §i
la ChisinAu.
Statul a mai ajutat cresterea vitelor prev6zand, In fiecare
an, un fond de subventii pentru infiintarea sindicatelor de cres-
tere, expozitii i alergari, fond care in 1925 a fost de 2.500.000
lei.
Organele de specialitate ale Ministerului desfAsoarA si o acti-
vitate de propagand6, prin conferinte, cursuri, publicatiuni
si filme cinematografice.

www.dacoromanica.ro
 157

Din punct de vedere sanitar veterinar, activitatea Ministe-

-rului s'a desfäsurat in directia combaterii epizotiilor. O acti-
vitate foarte energica a fost desfasurata dela 1923 si pana
astäzi pentru combaterea rapciugei. Deasemenea s'a intreprins,
pe scara mare, tuberculinizarea vacilor de lapte i vaccinarea
contra antraxului, contra brâncei porcilor si contra variolei
oilor.
S'au infiintat 3 laboratorii regionale de bacteriologie vete-
rinara, laChiinäu, Cernauti si Cluj. Se. da un sprijin insemnat
institutului de sero-vaccinuri, de pe langa Facultatea de Medi-
cina Veterinara, care primeste anual o subventie de 2.000.000
lei. Pentru dezvoltarea acestui institut, Ministerul a destinat,
In com. Giulesti, un teren de 50 ha., pe care se va construi un
institut modern inzestrat. Lucra rile au si tnceput si ele se urrneaza
In m'asura fondurilor anuale.

V. PADURILE,
Pentru conservarea, ingrijirea i exploatarea padurilor sta-
tului, precum i pentru aplicarea codului silvie la toate pa-
-Jadie trii, inclusiv cele particulare, functioneaza la Ministerul
Agriculturii i Domenilor Casa Padurilor". Menirea ei este
foarte importantä, mai ales dupa rázboi, cand, prin unirea
telorlalte provincii românesti, suprafata de paduri a Várii a
crescut mult. A crescut deasemenea i patrimonial silvic al
statului, prin padurile cari i-au fost trecute, in urma expro-
prierii.
Astäzi avem in tara :
¡Mari ale Statului 2 078 500 Ha.
Taduri ale persoanelor morale, administrate de
Stat 837.525
Mari ale persoanelor morale, neadministrate de
Stat 1 310 259
Paduri particulare 3 001 419
Total . . . 7.227.703 Ha.
Activitatea Casei Padurilor, dupa 1922, s'a extins in domeniul
legislativ i inteo administrare si exploatare cat mai rationale
-a padurilor.
Din punct de vedere legislativ, in 1923 s'a extins, prin lege,
ilispoziViunile codului silvic din vechiul regat, asupra tuturor
provinciilor românesti.
In 1924 s'a votat legea pentru satisfacerea trebuintelor nor-
n'ale in lemn de foe si de constructie, a populatiunei rurale din
vechial regat, Basarabia si Bucovina. Regulamentul de aplicare
acestei legi s'a promulgat in 1925.

www.dacoromanica.ro
158

Corpul Silvic a dobändit o organizare conformä Cu nevoile-

noui ale României, prin legea dela 26 Septembrie 1923.
Invätämântul silvic a dobAndit, deasemenea, o nou5 organi-
zare, prin legea din 1923, pe baza eäreia scoala superioarà de
silviculturä a trecut ca sectie la scoala politehnicä. Tot pe baza
acestei legi s'a organizat scoala de conductori silvici dela Casa
Verde (Timisoara) i colile de brigadieri silvici dela Bränesti
(Ilfov), Caiuti (Bacäu) i Gurghiu (Mures-Turda) si s'a recu-
noscut scoala de brigadieri dela Rädäuti, pendinte de Direc-
tiunea Generalä a Fondului Religionar.
Casa Pädurilor a dobandit o organizatie mai adecuan.'
menirii sale, in 1924. Serviciul Central este alcätuit din 6 direc-
tiuni : a personalului, amenajärilor, exploatárilor, plantatiunilor,
arendärilor, exproprierilor si a lucrärilor tehnice.
Serviciul exterior este format din 13 directiuni regionale,
In locul celor 27 de regiuni silvice, desfiin tate In 1924. Fiecare
directiune este formará' din 20 panä la 30 ocoale si1vice. Totalul
acestor ocoale erà In 1922 de 275, iar astäzi este de 305. Sporul
se datoreste märirii numärului pädurilor Statului çi celor ad-
ministrate de Stat.
Din punct de vedere administrativ çi tehnic, Casa Inclurilor
a executat, dela 1922 plinä astázi, lucräri importante de ame-
'tajare, de plantatii, de exploatare çi tehnice.
S'au amenajat din pädurile Statului 307.609 Ha.
Din pädurile comunale §i a persoanelor morale 51.117
In pädurile pqrticulare çi mosnenesti 280.638
S'au ridicat In plan si sunt in curs de amenajare
dela 1922 si para azi 108.371
Plantatiuni noui s'au fäcut pe o suprafatá de 26.000 de hec-
tare, la Stat çi la 1)1:turne auministrate de Stat. S'au luat mä-
suri ca semintele de rásinoase si de foioase, cari se aduceau din
sträinätate, sà se producli in tar5 in acest scop, s'au organizat
uscItorii proprii, asa c astäzi Statul poate sá satistacä çi ne-
voile sale si nevoile particularilor.
S'au fäcut noui pepiniere, pe o suprafatä de 180 hectare h
Stat çi 83 ha. la particulari. Din indemnul organelor silvice,
astfel de pepiniere çi replantäri a Inceput sä se facä si In
particulare.
Din punct de vedere al exploatärii, Statul a procedat cu eru-
tare, dand In exploatare cooperativelor çi autoritätilor, sau
cänd exploatarea In regie; prin antreprenori particulari s'a
explotat inteo mäsurä mai mieä.
Veniturile Casei Inclurilor au crescut dela 1922 eänd. s'a In-
casat 158.124.925 lei, la 240.895.371 in anul 1924.
Prirt faptul ca se dan lemne gratuit, sau cu mari reducen, la
I. O. V., la functionari, Casa Pädurilor sacrificA In fiecare am

www.dacoromanica.ro
 159

13 mare parte din veniturile sale, cari daca s'ar adäuga la cifrele
de mai sus, ar da un spor anual de 60-75.000.000 lei.
In afarà de aceasta, In anii 1922-1925 s'a dat, In mod gratuit
prin exploatäri in multe päiti fortat, pentru constructiunile
-scolare, material In valoare de circa un miliard.

VI. PESCARME. VANATOAREA..

Peseariile.
Statul are In patrimoniul säu o intinsä suprafatä de ap'ä
-producätoare de peste, pe care Ministerul a cäutat, inc4 dinainte
de räzboiu, sä o punä In valoare In modal cel mai rational cu
putintä. Pänä la 1895 exploatarea se fáceä prin arendasi, in-
tr'un mod rudimentar i venitul intregului domeniu de pescärii
era de 700.000 lei. Dupä 1895, p1-in promulgarea legii pescAriilor,
prin crearea unui serviciu special la Minister, printr'o exploa-
tare rationalä i prin lucräri tehnic,e, productiunea a crescut
mult. In 10 ani au crescut veniturile Statului la 2.676.000 lei,
exportul dela 750.000 kgr. la 6.000.000 kgr.
Suprafata terenurilor inundabile si a bältilor pescuibile, dela
Bechet la Tulcea, este de 1.103.853 ha., la cari se mai adaugrx
suprafata bältilor i terenurilor inundabile din Basarabig
88.480 ha. Din acestea 600.000 ha. sunt In intregime pescuibile.
Inainte de räzboiu s'au Meat imbunätätiri insemnate, pi-in
thlerea de canaluri, care a indulcit apa din lacurile Dranov,
Babadag si Razeim, In suprafatä de 90.000 de ha. In urma
acestor lucräri productia acestor lacuri s'a urc,at dela 300.000
kgr. la 3.000.000 kgr..
Deaseme,nea s'a construit un mare frigorifer la Galati ; s'au
neat constructiuni importante la Tulcea, Br'äila, Jurilovca,
Popina, precum i constructii mai mici in toate centrele de
pescärii. S'au fäcut curätiri de bälti i -Wed de noui gärle ;
s'au introdus mijloace suficiente de prindere ; s'au cumpärat
3 remorchere si 12 slepuri. S'au fäcut, prin servicial hidrografic,
MI tile Deltei si ale regiunei inundabile si s'a pus astfel intrPaga
productiune a pescririilor pe o bazä modernä, ceeace a %cut ca
din an In an cantitatea prinsä sä fie tot mai mare si acest ali-
ment sä fie din ce In ce mai accesibil consumatorilor din toatà
Tara.
Toatà aceastä organizatiune a suferit malt In timpul räzboiului.
A trebuit sä se depunä maii sfortäri pentru a se reluà prinderea
normalà si a se restabili productia. Din anal 1919 si Tiânä.
anul 1923, Ministerul s'a sträduit enorm pentru a reface mate-
rialul de inchisori, pentru a piocurà bumbac i scale pescäresti
,de aproximativ 10.000.000 lei, pentru a face reparatiunile
dirilor devastate si penbu a completà mijloacele de transport.

www.dacoromanica.ro
160

In anul 1924 s'a train tat un fond special pentru intensifi-

carea productiei, cu scopul de a se pune in valoare bältile inpro-
duetive si de a se ameliorà mijloacele de transport si de Ostrare
a pestelui. Cu ajutorul acestui fond s'a fäcut o serie intreagil
de imbunätátiri. S'a reparat i s'a pus in functiune frigoriferui
dela Gralati, cheltuindu-se pentru aceasta 2.500.000 lei. S'au
reparat sau s'au construit din nou vase pentru revizie. Dela
1922 pariä astäzi s'au construit 50 de bárci de revizie i s'au re-
parat 4 salupe cu motor si 2 vase cu vapor, chellu.,du-se
2.000.000 lei. S'a reparat o dragä, cu care s'a desfundat , iferi-
tele canale cari alimenteazä lacurile cu apà dulce. In eursul
acestui an s'a' aprobat facerea unui canal de 51/2 Km., care sä
lege lacul Siut-Ghiol, de langä Constanta, cu lacurile Tasaul
Gat galk, destinat a indulci apa si a pune in valoare aceste din
urrifá lacuri, In supiafatá totalá de 3.200 ha. Valoarea intregii
lucräri va fi de: 8.000.000 lei.
Serviciul hidiografic a verificat, prin noi mäsurätori, bältile,
stufurile, grindurile, sanalele celor trei brale din Delta Dunärei
bältilc i tegiunea inundabilä din suclul Basarabiei, intocmind
o nouá i-artä, de o mare importanta- tiintificàsi practica, pentru
exploatarea pescAriilor din aceastá regiune a tátii.
Datorità acestor sforlAri, productiunea a crescut constant
dela an la an, ca i veniturile nete incasate de Stat. Astfel In
anul 1921 venitul nct a fost de lei 25.146.644; In anul 1922 a
fost de 26.224.049 lei ; iar in anul 1924 a fost de 75.363.280 lei.
Pentru a se intensifica si mai mult aceastä insemnatä ramur5
de productie a Romaniei, guvernul s'a gändit sä asocieze
initiativa i capitalul particular, supunând o parte din dome-
niul de peseárie, regimului
Viiniltoarea.
Aceastä bogritie fusese Cu totul negliiatä In Romania, atat
inainte de räzboiu cat i dupä fäzboiu, ¡Ana' la anul 1921, cand
s'a promulgat lcgea pentru protectiunea vânatului si s'a creat,
In Minister, o directiune, cu scopul de a aplica aceastä lege $i a
administra domeniile de vânätoare ale Statului si ale comunelor.
Aplicarea acestei legi s'a fäcut In mod cat se poate de sus-
tinut, dela 1922 si pänä astäzi, astfel cä astäzi terenurile de va-
nä'toare, ale Statului si ale comunelor produc un venit insemnat,
iar vanatul util s'a inmultit, In tirnp, cepäsarile si animalele rä-
pitoare au fost impulinate.
Venitul incasat dela Directiunca Vânätoarei a fost de lei
2.295.346 in 1923 si de 4.354.474 lei in 1924.
S'au controlat societätile de vänätoare ; s'a format un per-
sonal onorific de inspectori i paznici publici ; s'au liberat, In
conformitate cu legea, permise de vanätoare, de purtarca ar-

www.dacoromanica.ro
 161

melor si de c5ini ; s'au urrnärit contraventiunile la legea vänä-

toarei s'au luat cele rnai Inflase mäsuri pentru stärpirea
iulu
conaiului.
S'a %cut, pe unele teritorii de vänätoare ale Statull si par-
ticulare, cresatorii de vânat ; s'au construit case ; s'a 'Manda
o scoalà pentru paznici de vânat si se fac cele mai mari sfortäri
pentru hrana i Inmultirea vânatului util, precum i pentru
stärpn ea celui vätämätor. Astfel cä putem zice csa i aceastä
ramurä de productie s'a pus si la noi In tarä, pe o bazä rationalä,
ca In toate tärile civilizate din Occident.

www.dacoromanica.ro
POLITICA FINANCIARA

www.dacoromanica.ro
 POLITICA FINANCIARA

IXTRODUCERE

Activitatea Ministerului de Final*, dela 1922-1926 cup rinde

si rezuma, de fapt, politica financiara a Statului [toman, in
acesti ultimi ani.
Avand la baza ei o conc,eptiune unitarä, serios forintilata
si mai ales perseverent urmata, in tot acest rastimp de vteme,
politica financiara' urmatal se poate itifatisa sub urmatoarele
aspecte :
1. Prima forma de manifestare si aplicare a nouai politici
financiare de stat, era des'gur politica bugetarcl.
Necesitatea unui cadru legal, serios si prude.nt intocinit
acela al unui buget general. al statului, care sa cuprinda, in pri-
mul rand, cheltuielile strict necesare functionarii aparatulia
public, era adanc simtitá, constituind punctul de ,plee4e
oricarui program de organizare a finantelor publice.
Nici mecanism de stat, nici toolitica fiscala, nici credit public,
nici politica de normalizare si inzestrare, nu se puteau avela
Ora fixarea unor norme generale de gospoddrie a banului
public, fara. buget.
Numai pornindu-se dela un buget de stat echilibrat, fie el
la inceput cat de sumar alcatuit i de insuficient alimentat,
ce urma sa se sporeasca treptat in m'asura posibilítala, se pu-
teau stabili necesitatile fiscale i cerintele creditului public.
Lar când aceste douà probleme, ale gospodariei finantelor pu-
blice, eran deja atacate i in parte rezolvate, se putea con-
cepe i formula o politica financiara, in legaturä cu norman-
zarea i inzestrarea aparatului de stat.
Bugetul a fost prima preocupare a politicii financiare din
ultima 4 ani; a fost punctul de plecare i telul de ajungere a
unor sfortari grele, la cari intreaga tara a aat cea mai frumoasrt
coittributie.

www.dacoromanica.ro
 166

A doua formä de manifestare a nouii politici financiare

de stat, era politica fiscala.
Fatä de nevoile mari i imperioase ale Statului, i In deo-
sebi, de unificare si egalizare a regimului de impunere, fa tä
de necesitatea acoperirei prin venituri sigure, a tuturor chet-
tuielilor permanente ce figurau In bugetele fntocmite, o re-
fundamentare a lntregului sistem de impozite, constituia un pos-
tulut categoric al sfortärii ce se fäcea, In legäturä cu asezarea
finantelor publice pe baze sänätoase. Unificarea därilor, pu-
nerea lor In concordantä cu situa tia realä a economiei natio-
nale, crearea unor noui surse de trai pentru stat i celelalte
corporatii de interes public judet i comunä participarea
statului la activitatea economicä a tärii, In vederea obtmerii
unei fiscalitäi corespunzätoare, In sfärsit subordonarea inte-
reselor fiscale unor interese sociale i nationale, de Inaltä pre-
vedere, iatä elementele ce alcátuiesc principiiie diriguitoare ce
se &ese la baza politicii iscale urmata, ca principard parghie
a politicii bugetare.
Un buget echilibrat i cât naai complet, tinând seama de
Imprejurärile politice schimbate si de functiunile sociale
economice ce reveneau statului, nu se putea obtine numai prin-
tr'o politicá fiscalà, dar si printr'o politica a creditului public..
Portru a reveni la traditiunea vechii politici financiare de
stat dinainte de rä.'sboi, In ceeace priveste prestigiul i buna
reputatie a creditului public, a trebuit sä se rezolve, odatà cu
sarcinile grele ale räzboiului si ale perioadei de dup5, räzbo:
cea mai bunä parte din angajamentele statului peste frontierä,
sä se stabileascA un program general de consolidare pentru
angajamentele interne. Pi oblema monetarä, fiind In esenla
ei o problernä a creditului public, cu cele mai Intinse resfrán-
gen In ceeace priveste viata economicä a färii, Indrumarea
ei cá.tre o rezolvare cuminte i preväzätoare, In vederea evi-
tárii unei zguduiri violente a fntregului aparat de productie,
constituià preocuparea centralä a politicii financiare de stat,.
In legAturà cu asezarea creditului public pe baze sänätoase.
4. Când cadrul legal bugetar era stabilit, urmând a fi lärgit
In mod treptat, In raport cu randementul veniturilor ; cAnd prin
politica fiscala urmaa se asigurau venituri in continuà sporire,
cari, totus, 1111 amenintau niciodatà substanta de impunere ;
cAnd creditul public se Indrepta, prin tot felul de aranjamente
si consolidäri, acordate cu parcemonie, dar aplicate cu exac-
titate i punctualitate ; când toate aceste demente de b azA
ale politicii financiare de stat, urrnatà In ultimii 4 anf, rezo!-
vate paralel sau Inseriate dupä un program logic, asigurau o
nouä bazà, Ministerul de Finante puteà trece la ultimele douà
puncte ale programului alcätuit, Inti gind continuu sarcinile bu-
getare, In vederea normalizara mecanismului de sial §i mai ales

www.dacoromanica.ro
 167

In vederea Inzestrarii farii cu cele necesare unei prop6siri sigure

In viitor.
Politica de normalizare si de inzestrare nu putea fi deck
consecinta fireascA a unor lungi sforViri, incA In curs de des-
fásurare, fäcutá in ultimii 4 ani, in legAturà cu echilibrul bu-
Oar, cu asigurarea veniturilor corespunzAtoare i cu consoli-
darea creditului public, cele trei elemente capitale ale oricàrei
politici financiare de stat.
,Vom intra acum in analiza c,eva mai arranuntit6 a elemen-
telor de mai sus, pentruca, la lumina faptelor, sA putem in-
vedera sfortarea fAcutà, drumul parcurs i rezultatele obtinute,
pentru a puteA face sh se intrevadà perspectivele de viitor,
Zmn legtiturä cu finantele publice ale Varii noastre.

I. POLITICA BUGETARA

Comparand situatiunea finantelor publice dinainte de rAzboi,

cand dispuneam de bugete perfect echilibrate prin venituri
ordinare in continu6 sporire, datorità progresului general al
cu cea imediat dupá rAzboi, intelegem inriurirea
grea ce rAzboiul, cu toate consecintele lui, a avut-o asupra gos-
podrtriei noastre financiare.
In locul unor bugete echilibrate i soldate mereu cu ex-
cedente insemnate, in locul unei datorii publice consolidate si
amortizate in mod regulat si punctual, in locul unei
monetare strict proportionate cu nevoile vietii econo-
mice si având o acoperire de aur, care puneA moneda noastr6
ad6postul oric6ror oscilatiuni de schimb, am intrat in perioada
grea a celor mai mari zguduiri i transfornari, pe toate do-
meniile de activitate, cu urnAsi i consecinte destul de cunoscute.
GospodAria banului public s'a resimtit adAnc sub influenta
patru factori de cilpetenie, i anume :
Schimbkile in olganizarea Statului, datorite atk Ro-
mâniei-Mari cât i prefacerilor izvorite din reformele interne ;
Starea de nesigurantA, lAsatà inch' de rAzboi, in regiunea
In car e ne ;
Sarcinrle l'Asate de r5.zboiul general ;
Emisiunea urcatà, consecintà a acestor sarcini, a uni-
ficàrii si a dezechilibiului ce a adus prin scAderea
valutei i, ca urmare, prin sporirea in mod brusc si anormal,
a angajamentelor dinafarà.
Dacg finantele publice sunt un instrument de ordine intr'un
stat oiganizat i dacA bugaul este oglinda In cifre a organi-
.zatlei de stat, nu avem deck sA vedem aspectele sub cad se

www.dacoromanica.ro
 168

Infsäti§au bugetele tatii noastre, imediat duprt. incheierea päcii

generale (and starea de räzboi continua pentru noi), pentru
a intelege dezordinea §i dezorganizarea ce caracterizau gospo-
aria noastrà publicä.
In fata unor nevoi generate considerabil sporite, prin mä-
rirea teritoriului, mijloacele de cari dispunea Statul eran atät
de recluse, Mat se putea spune c'ä Statul aproape nu mai erà
In stare sä-§i indeplineasc6 functiunile §i obligatiunile ce-i in-
cumbau. Veniturile normale erau a tät de mici, incAt ele nu pu..
teau acopen i nici nevoile zilnice ale vietii de stat. Cum trebuià,
totu§, sä se asigure Orii o aprovizionare Cu articolele de prima
necesitate, in urma seckuirii räzboiului ; cum trebuia sä sé
facA toate sforlärile in vederea repunerii in stare de functio-
nare a cAilor ferate, §i cum interesul ap'ärärii nationale reclama
mentinerea armatei pe picior de räzboi, statul erà solicitat a
se angajà in cheltuieli a-tat de mari §i de urgente, ineät acoperirea
lor nu se putea gäsi decat prin imprumuturi, in afael de mij-
loacele ordinare. Fie recufgandu-se la mijlocul cunoscut al
inflatiunei monetare, cu conse,cintele cunoscute, fie re-
curgAndu-se la mijlocul contractärii de imprumuturi flotante,
sub formä de bonuri de tezaur, eliberate in valutä sträinä
statul §i-a sporit in scurtà vreme datoria publicä, numai spre
a putea sä-§i asigure functionarea de azi pe mäine.
Inflatiunea monetarà, provocatä nu numai de nevoile bu-
getare, dar §i de unificarea monetarä, prin retragerea rublelor,
coroanelor §i biletelor Bäncii Generale, aducând cu sine depre-
cierea schimbului nostru, a sporit considerabil datoriile flo-
tante in sträinätate, eliberate In valutà forte, de unde pri-
mejdia unui dezechilibru tot mai mare, pe mäsurä ce vremea
trecea §i mäsurile de indreptare intärziau a se produce. Discre-
ditul Statului peste granitä sporea ingrijitor, in mäsura in c,are
lipsa unui buget echilibrat §i ordonat, aducea in interior cea
mai completá dezorganizare a administratiilor publice.
Meva cifre vor putea caracteriza aceastä gtea situatie de
dupä räzboi :

Bugetul statulai

Incasäri Cheltuieti Deficit

Anul Lei Lei Lei
.. ,

1919-1920 2.002.784.174 5.205.301.390 3.202.517.756

1920-1921 4.224.231.654 6.861.568.453 2.637.276.7%

www.dacoromanica.ro
 169

Enzisiunea Bâncil Nafionale

Anul Totalul emisiunei Datoria Statului
1917 2 002.807.507 1.051.919.431
1918 2 613 785 815 1.596.101.955
1919 4 431 268 036 3.792.765.099
1920 10 096 089 736 8.190.899.510
1921 11 315 155 738 12.355.728.682

Cursui kului pe piafa Parisului

Curs ridicat Curs scazut
1919 Septembrie 47 35,3/4
1920 Ianuarie 29,1/4 19,
1920 Iulie 37 28,3/4
1921 Ianuarie 92,1 9 19,1,
1921 Iulie 18,0/8 16,14
1921 Octombrie 8 6

Comerful exterior al WU.

Import Export
Mii tone Milioane lei 11Iii tone Milioane lei
1919 414 3.762 109 104
1920 305 6.980 1.167 3.447
1921 615 12.115 2.773 8.263

Aceste cifre redau mai bine deck once comentariu, situa-

tiunea generala a tkii, din punct de vedere al activitatii eco.
nornice i, in consecintä, situatiunea finantelor noastre pu.
buce.
Era evident CA o astfel de situatiune nu mai putea continua,
farà sl nu pura in primejdie Msg.'s tem.elia Statului, paralizAnd
Cu totul once viatà economicA.
Un efort serios se face inea' din 1921, cAnd predecesorul nostru,
D-1 Titulescu, inceara sá alckuiascà primul buget mai siste-
matic al României intregite, pe bazil de. evaluki mai prudente
a veniturilor i cheltnielilor Statului.
Totus- nici bugetul 1921-1922 nu ajunge sá dea rezulta-
tele asteptate. Prezentat Adunkii Dcputatilor la 1 Apritie
1921, n'a putut intra in aplicare deck prin August 1921. Intk-
zierea alcàtuirii acestui prim buget, modul cum el fusese votat
de parlament (in Iulie 1921), nefunctionarea aparatului fiscal
faptul cil alkurea de bugetul ordinar (in valoare de 5.020.000000

www.dacoromanica.ro
170

lei la cheltueli si 5.220.000.000 lei la vEnituri), mai exista un-

alt buget extraordinar (de. 2.500.000.000 lei la cheltueli i ve-
nituri), fárá resurse asigurate, fac ca aceastá primA incercare
de ordonare a finantelor publice s6 nu ducá la nici un rezilltat
favorabil. Coexistenta a dotrá bugete, din cari cel ordinar insu--
ficient, iar cel extraordinar neacoperit, produce, in aplicarea
lor, o complet5 dezordine in cheltuielile Statului, cáci depar--
tamentele se angajau la cheltuieli neregulate, pe bazá de
credite extraordinare neacoperit:.
Incercarea din 1921, läudabilá in intentiunea ei, insemna
numai o schitare a bugetului noului Stat, cea mai bunä dovadá
pentru aceasta fiind faptul cá a trebuit sá se dea din prisosul
bugetului anului 1922 peste 2.000.000.000 lei pentru acoperi--
rea cheltuielilor extraordinare ale bugetului anului 1921.
Fäcând numai o constatare, putem spune c5 in Ianua--
rie 1922 nu &earn un buget al noului stat, totul trebuind a
fi stabilit pe noui baze, corespunzAtoare situatiunei de fapt.
* *
Activitatea desfásuratá la Ministerul de Finante in acesti
4 ani din urrná, nu putea sá ducá la nici un rezultat, fárá un
program de lucru corespunzátor, in care sá se treacá rAnd pe
ránd toate chestiunile in legáturá cu consolidarea financiará,
monetará si econornicrt a tárii. Trebuia deci fixat dela inceput
un punct de plecare precis, trebuia stabilità o tintá de ajuns,.
trebuia in fine o metodá de procedare, pentruca toate impreun5,.
incadrate inteun program de guvernámânt, sá constituie un
efort general de reorganizare, potrivit noui/or conditiuni
via-0 ale Statului nostru.
Cum s'a procedat?
Stabilirea unui bu gel general al Statului, cuprinzand tot apa-
ratul public, era o conditiune imperioasá. In lipsa putintei unei
orientári serioase, in ceeace priveste veniturile i cheltuielile
statului, a trebuit ca, pentru primul buget al anului 1922-1923,
sA ne referirn la indicatiunile bugetului anterior, lásánd vremii
sarcina a ne da preciziunile necesare. PlecAnd dela cifra credi-
telor ordinare acordate in 1921-1922, de 7.708.477.296 lei,
s'au mentinut i pentru bugetul 1922-1923 cheltuielile gene--
rale ale Statului, la acelas nivel, rárnânAnd in asteptarea unor
venituri, a crtror sporire trebuia sA purrá la dispozitia Tezauru-
lui, fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor urgente
ce s'ar fi ivit in timpul aplicárii bugetului. Increderea in puterea
productivá a tArii ne ingáduia sá prevedem, fare veniturile
probabile §i cheltuielile fixate la inceput, o diferentàsä o nu--
mim masá de manevràevaluatá la suma de 2.789.806.185,
lei; pe care am afectat-o In intregime, unui fond de deschidere

www.dacoromanica.ro
 171

de credite suplimentare §i extraordinare, socotind prudent a

a§tepta mai 'Mai iandementul veniturilor §1 apoi a angaja chel-
tuieli, oricat ar fi fost ele de imperioase. Cu aceasta, bugetul
anului 1922-1923 se urea la 10.492.283.482. Metoda aceasta
ne-a pärut cea mai corespunzatoare imprejurarilor speciale de
acum 4 ani, cand putinta unei cunoa§teri reale a asittii fiscale
era atat de reilusa.
Ea a carespufis-intru tolul prevederilor. Veniturile Statului
incepand sa se ineaseze cu regularitate, datorita unui. aparat
fiscal mereu imbunatätit, depa§ind ajar prevederile prudente
ale bugetului de venituri, fondul de credite extraordinare §i
suplimentare se alimenta in mod real, a§a !neat permitea ¡Iota
.alocari de credite §i noui incuviintari de cheltuieli, pe masura
Ce ele se prezentau §i aveau un caracter imperios.
Inainte chiar de inchiderea exercitiului, fata de acest plus
(le incasari, am avut grija a da in primul rand suma de lei
660.000.000 pentru imbunatatirea situatiei slujba§ilor
ale caror nevoi meritau toata solicitudinea Guvernului. -Pro-
cedandu-se astfel, am lacut deschideri de credite extraordi-
,nare §i suplimentare, din aceste plusuri de venituri, in valoare de
lei3.425.143.595.42, Para a socoti suma de lei 1.088.722.825.96, din
anularile din creditele bugetare ale diferitelor departamente.
Incepand prin acest prim buget de orientare §i de lamurire,
am putut avea rägazul de a pipai mai deaproape, pedeoparte
nevoile totale ale noului stat, posibilitatile de dezvoltare ale
venituri, Wand in acela§ timp prima sfortare pen-
tru a acopen i necesare traiului zilnic al statului, din
resurse finale ordinare, Ma a mai face apel la creditul public,
nici pe calea daunatoare a bouurilor de tezaur, nici pe calea,
tot atilt de primejdioasa, a inflatiunii, lasand Bàncii Nationdie
grija a-§i indrepta intreaga ei actiune numai pentru deservirea
pietii economice.
O politica bugetara oidouatà §i cumpänita, ca punct de ple-
care a unui intreg plan de actiune, nu putea sa aibe efectele
urmarite §i a§teptate, fara o pregätire generala in airectiunea
arganiza'rii tuturor elernentelor de cari ea Marna' §i far5 o sis-
tematica rezolvare a tuturor chestiunilor in legatura cu da-
toria publica, cu reorganizarea fiscala, cu refacerea, normali-
zarea §i inzestrarea OHL Dela inceput, deci, a trebuit sri ne
dam seama de cadrul general in care finantele statului aveau
sa evolueze §i de posibilitatile adaptarii lor la nouile nevoi
ale noului stat.
Prima problema, strans legata de problema bugetara, inte-
resand inteo masura hotäritoare bunul renume al tarii noastre
§i creditul statului, atat in interior cat §i in data, era problema
datoriei publice.
Conditiunile de viata de dupa razboi §i necesitatile de refa-

www.dacoromanica.ro
172

cere in urma räzboiului, ne-au dus la angajamente mari pe

pietele strgine, devenite ca atät mai greu de suport,at, cu cät,-
prin deprecierea monetarä, totalul acestor datorii flotante,
sub formä de bonuri, de tezaur ajunsese sä reprezinte sume
considerabile.
Ne-am -dat seama de acuitatea acestui insemnat post din
bugetul statului, R§A inck am socotit cà stabilirea unui pro-
gram de consolidare a acestor datorii flotante erà o primii ne-
eesitate si o primä conditiune pentru reorganizarea finantelor
tärii; pentru a putea trece apoi la realizarea lui.
Datoria flotantri internä, sub formä de emisiune de bilete
de bancä, trebuià deasemenea rezolvatä, in primul ränd °prit.
apoi consolidatil dupä un plan precis, dat hind inriurirea
pernicioasä ce inflatia exercità asupra intregei activitäti eco-
nomice. Oprind inflatia, determinatà de necesitätile tezaurului
chibzuind cheltuielile la posibilitatea de acoperire prin ve-
nituri ordinare, pe läng5. cA (16i:team Institutului de Emisiune
putinta. de a-si inchina intreaga activitate pentru sprijinirea
pietii economice, curmam de fapt si una din cauzele depre-
cierii schimbului fatà de cielelalte monede.
Buget, schimb, activitate economicä, sunt factorii de viajä
de itat, indisolubil legati intre ei; deaceea, o politicA bugetarä
de ordine i cumpätare nu puteä fi urmatä, fa'rä a se tine scama
de situatiunea schimbului si de activitatea economicà generalà
a tärii.
Bugetul trebuind sä cuprindil, in mod treptat i succesiv,
totalitatea necesitätilor unui aparat de stat, chemat a inde-
plini functiuni sociale, economice si culturale de primul ordin,
iatuí de ce, alAturea de atacarea chestiunei datoriei pu-
blice si de sfortarea fticutä pentru a opri präbusirea rnonedei
nationale, prin incetarea emisiunilor cu caracter de stat, a tre-
boa sä proceam la pregätirea i alcätuirea uriei largi reforme
fiscale.
Asezarea de noui impozite corespundea unor necesitäti de
inai multe categorii si anume :
I, Impzitele vechiului Regat rämäsese in urmä lath' de
noUile conceptiuni fiscale, a§a Meat refundamentarea lor
era' 0 necesitate foarte simtitä, dat fiind nourle conditiuni
ale statului.
Diferitele sisteme fiscale, grisite in provinciile alipite,
ceau ca sarcinile fiscale sä nu fie deopotrivä pentru toti cen-
tenii, ceeace constituia o inechitate care nu puteA sä dureze
si care reclamä o grabnic6 unificare.
Unificarea celor patru regimuri trebuiä infgptuitä in lipsa
undi baze serioase de impozite, necesarà alimentärii veniturilor
stattilui.

www.dacoromanica.ro
 17a

Influenta i)e care reorganizara administrativä trebuià s-o

aibà asupra regimului fiscal, erh jails de »aturä a reclamh o
largä refundamentare a impozitelor generale. In sfársit,
Necesitatea de a pune impozitele statului la nivel Cu nouite.
aspecte ale vietii economice, iniluritä, in formelc ei de orga-
nizare i In rezultatele ce produceh, de inflatiunea i deprecierea,
monetarii.
Legea votatrt In 1921, necorespunzAnd gradului de evolutie
economicä i conditiilor necesare propäsirei noastre, nu puted
fi aplican In forma In care a fost promulgan, de ad nece-
sitatea suspenarii ei. In scbimb, Ina din primul an de gut-
vernare, s'au luat mäsurile necesare pentrii elaborarea si pre-
gretirea unei reforme, care srt aibe dublul scop : pedeoparte de
a fi mai usor suportatri de tail, iar pedealnparte de a fi cát mai
producätoare de venituri, atilt de necesare pentru acoperirea
itevoilor.
An de elaborare al unui program general de restaurare finan-
ciarä, anul 1922 reprezentà, prin primul sau buget intocmit
pe haze prudente, un an de Incercare si de asteptare, de cunoa-
stere succesivrt a nevoilor i mijloacelor tärii si de pregittire
a legifeilrii constructive ce trebuia sä urmeze. Teams, siirt
cadrul acestui prim buget ecbilibrat,de Mdan ce Incasilrite.
IntrecAnd prevederile, au permis alimentarea fondului de cre-
dite suplimentare i extraordinare,s'au dat alocatiuni supli-
mentare pentru imbunAntirea soartei functionarilor i pentru
refacerea ailor ferate, ambele socotindu-se de o mare urgentri
necesitate.
* *

Bugetul anului 1923, tixat pentru o duran de 9 luni,deoarece

ca Incepere dela 1924 el aveà srt corespundä anului calenda-
ristic, se urcä la 15.000.000.000 lei, ceeace tevine la suma
de 20.000.000.000 lei pe un an Intreg, adiert aproape Indoitul
celui din 1922-1923.
Sporul fricut ecà justificat nu multi de Increderea completà
ce aveam In puterile productive ale Orb, In continuä crestere,
dar si prin rezultatele incurajatoare ale primului buget. Pä-
sfam de data aceasta pe un terca mai sigur si mai cunoscut,
ash 'Meat, In mäsura In care prevedeam un spor de venituti,
se putea alimenth serviciile publice 'Jute° mäsurá mai largrt
cu dotatiuni mai importante, deosebit de faptul c4 incepeam
alimentarea datoriei publice, IncepAnd ca cea externri
primul rând. .Acest buget cuprindea o icoanä mai fidelä a ne-
voilor statului intregit i làsà sä se intrevadä posibilinti de si
mai mare desvoltare In viitor, odan ca aplicarea reformei fis-
cale, Infriptuin In anul 1923. Prin unificarea serviciilor In tot

www.dacoromanica.ro
174

ctiprinsul ¡Aril, se puta alcAtni un 'buget unitar pentru tot

teritoriji statului. Progresul era Invederat.
Reztiltatele obtinute au coincis cu asteptgrile noastre, ob-
tirfand un excedent de 3.745.751.818 lei, din care 2.440 milioane
léi .clitstribuit astfel : 1.080 milioane au mers sg alimenteze
tievoile de reparare a materialului rulant al C. F. R.; 1.160
milioane lei au acoperit nevoile aimatei, iar 200 milioane lei
ad mers la scoli.
IriabungtAtirea conditiunilor de trai a slujbasilor tgrii consti-
tuind .o preocupare constantg a guvernului, In bugetul pe anul
1923 se alocg noui sporuri, In valoare de 610.367.876 lei.
Pri.ii unwire, bugetul anului 1923, desi conceput in spiritul
de a uprinde uumai nevoile traiului zilnic al aparatului de
stat, infrânându-se cheltuielile cat mai mult posibil, (land
exeedent, a permis sg se afecteze once plusuri de tncasgri
pentru acoperirea nevoilor de refacere si de normalizare, ceeace
ne aratà elasticitatea prevederilor bugetare i posibilitatea de
faCe fatg, prin.puteri proprii, unor nevoi legate de consolidarea
lguntricg a prii si a statului.
Bugetul anului 1924 a completat opera inceputg in 1922 si
continuatrtin 1923. Experienta primilor doi ani si dovada pro-
p genefale a tgrii, au iiiggduit sporirea bugetului pentru
maul .1924 la 24.000.000.000 lei, adica- o crestere de 20% fatä
de bugétul precedent. Continuand a fi Incg un buget menit a
a4gura ô functionare normalg a serviciilor publice, Mg a putea
deveni si un buget de organizare si normalizare, el ii propune
numai In cadrul organizatiunii de care dispunea statul, de a
remedia o parte din urmgrile scumpirii crescânde a vietii
de a Implini lacunele constatate, In leggturg cu trecerea In sar-
eina statului a unor servicii publice, cari puteau fi trecut,e In
se.ania.autoritgtilor locale sau chiar a initiativei private.
Evalugrile de sporuri de venituri permitcau mgrirea
dife'ritelor servicii publice, o atentiune specialg acor-
danilu-se armatei, cg'ilor ferate, functionarilor i pensionarilor,
instructiunii publice i sAngtAtii, desgvarsindu-se totdeodatg
in treg seryiciul datoriei publice interne si externe.
In ingsura In care progresul general al tgrii pennitea sporirea
veniturilor asezate pe o noug' bazg, datoritg reformei fiscale,
In ameas milsurg cheltuielilc sporite mergeau, fie la consoli-
darea creditului i prestigiului statului in exterior si interior,
fie la dotarea aparatului de stat.
Prin aeeste trei bugete, chiar dacg, consolidarea nu eia com-
plet terminatg, ea era sufieient indrumatà pe drumul cel
autos, trectitul fiind regulat si pus la zi, iar prezentul, prin sfor-
Odle fgcute, se ImbungtAtea in mod satisfgator.
Numai servind diferitele nevoi, puteam stabili o ordine de
satistacere a lor i numai pe baza acoperirilor certe, puteam

www.dacoromanica.ro
 175

angaja cheltueli noui, In legätur5 cu normalizarea si inzestrarea

utilajului public.
Bugetul anului 1925, sporit din nou la 31.750.000.000 lei
fatä de 24.000.000.000 lei al anului precedent, eaci veniturile
statului eran In continträ cre§tere fatä de cheltueli rigur6 Con
trolatepermitea atacarea altor probleme, tot In legturri
functionarea normalä a servicilor publice.
Preocuparea de seamä era crearea unei situaliuni materiale
inai bung pentru slujba§ii statului. Dei în fiecare din bugetele
anterioare, alocatiile functionarilor si pensionarilor primeau .ro-
ruri insemnate, iinsumand totalul de 2.536.666.666 lei, la care
dacä adäugäm primele plritite la C. F. R., ajungern la
4.702.684.116 lei ; totu§, dat fiind insenmätatea rohrlui ce au
functionarii In stat §i grija ce trebuie sil purtilm acestora, pen-
tru asigurarea bunei functionäri a mecanismului public, urma
sä se stabileascä un Intreg program de inabunätätire, reparti-
zat pe 2-3 ani, in vederea ajungerii la salariile norrnale
Aläturea de problema Imbunätiltirii soartei functionarilor,
s'a continuat §i In bugetul anului 1925 sii se sporeascà aloca-
tiunile necesare dotärei serviciilor publice, pentru a le asigui
o funcionare corespunatoare nouilor cerinte.. Veniturile
continuä cre§tere furnizänd acoperirile necesare, s'a putut
trece deci succesiv la complectäri, reorganizäri §i inzesträri,
menite a da mecanismului de stat putinta de a-§i indeplini rolui
säu.
In mäsura in care, paralel cu consolidarea bugetarii, se va
putea ajunge §i la consolidarea monetarä, bugetul nu va mai
putea Inregistra cresterei atät de mari, dela an la an; in schiMb,
Cu venituri constante, se va putea face fatä la nevoi tot mai
Insemnate. De ad decurge si necesitatea, pentru politica buge-
tall, de a face tot efortul ce se cuvine, pentru stingerea datoriei
dela Banca Nalionalti, prin esalonarea prätilor pe o lungit pe-
rioadà, ceeace va contribui la insänäto§irea monedei noastre.
Reforma monetarä din hmie 1925 reprezintä O incercare se-
rioasä In aceastä directiune.
Bugetul anultd. 1926 se ingitiseazA cu toate aspectele CC de-
curg in urma reformei administrative, a autonomiei càulor fe-
rate, a reorganizärei Casei de pensiuni si a reformei monetare.
Principiul reformei administrative, cu descentralizare, com-
plectä, Inräure§te mult politica bugetarä, cad descarcti Stain'
de sarcini, cari tree asupra organelor locale, suticient dotate
cu fondurile necesare, prin reforma fiscalä.
Acordarea autonomiei C. F. R. face deasemenea si iasä din
bugetul statului un important capitol, (land In schimb acestui
important instrument economic mai multà elasticitate si liber-
tate de mi§care.
Reforma Casei Pensiunilor prezintä aceleasi avantaje;

www.dacoromanica.ro
176

schimb, reforma monetarä sporeste capitolul datoriei publice

cu un post insemnat de 623.000.000 lei, reprezentand cota ami-
alá de amortizare stabilitá de acord cu Banca Nationalá, pentru
stingerea datoriei flotante: De astá datri, bugetul statului se
prezintá ca bugetul unui órganism publiC dotat cu cadrul legal,
in care are sA se dezvolte liber de ad tnainte i potrivit nouilor
situatiuni politice si sociale, precum i conditiilor generale eco-
nomice.
* *
Pentru a invedera si mai bine cele de mai sus, lásám cifrelor
ce urmeazá A. arate drumul parcurs filtre 1922 si 1926, In ceeace
priveste politica bugetarä urmatà In acest rástimp de vreme :
Evaluäri Incasäri Excedente
Exercitiul Mil. lei Nlil. lei Mil. lei
*922-1923 10.498 15.113 4.615
1923 (9 luni) 15.406 18.791 3.385
f924 24.000 27144 3.744
1925 31.750 33.287 3.500
(926 38.250.
Progresul veniturilor este invederat. El este Cu ata mai
satisfä'cátor, cu câ.t rezultatele obtinute se datoresc sfortári-
lor Mute pedeoparte de Intre,aga economie generara' a tärii,
iar pedealtáparte d?, aparatul fiscal, care a reusit a perc,epe
impozitele unificate prin legea din 1923, in conditiuni din ce
In ce mai multumitoare. Nu numai ea' nu s'a mai recurs la in-
flatiune sau emisiuni de bonuri de tezaur, dar prin organizarea
veniturilor, prin oPdonata lor percepere, prin arrnonizarea lor
cu viata economicil de dupá rásboi, In fine prin restrAngerea
cbeltuelilor la strictul necesar, bugetele ultimilor 4 ani se sol-
deazá cu excedente Insemnate, intrebuintate de tildan, fie
pentru acoperirea angajamentelor din trecut, fie pentru dotarea
serviciilor publice, fie In sfArsit pentru refacerea i inzestrarea. Viril.
lata acum cum s'au repartizat, dupá marile lor grupe si. cate-
gorii, veniturile ordinare ale statului, asa cum ele figureazà, ca
evaluári, In bugetele anuale :
Evalutiri bugetare.
In milioane lei
Bugeti: 1921/1922 1922/1923 1923 1924 192.5 1926
(9 luni)
1. Impozite directe 723 150 1.577 2.990 3.498 4.464
2. Impozite indirecte 2.214 3.310 5.885 8.445 9.635 10.359
3. Timbru si inregis. 564 571 901 1.411 1.601 2.781
4. Monopolurile statului 1.350 1.626 1.770 3.430 4.711 5.236
5. Min. de comunicatii 2.330 3.126 3.543 5.192 9.635
6. Domeniile statului 280 477 606 1.002 1.121
7. Subventiuni si diferite 247 738 1.124 1.529 1.548

www.dacoromanica.ro
 177

Cat de prevazator au lost ;acute toate aceste prevederi de

venituri,dat fiind greutatile de tot felul ce s'au intálnpinat,
tinand seama de insuficienta aparatului fiscal, de tnceputu-
.

rile de aplicare ale nouilor impozite§i de situatia generala econo-

micà de dupá rasboi,---se poate vedea din rezultatele obtinute.
In fiecare an §i anume :

Incaseiri efective.
In milioane lei
Budget : . 1921/1922 1922/1923 1923 1924 1925
(9 hull) (IA Kum
1. Impozite directe 690 1.163 2.235 3.206 3.280
2. lmpozite indirecte 2.973 6.237 8.193 11.241 9.586
3. Timbru si inregistrare 614 1.083 1.132 1.693 1.8801
4. Monopolurile statului 1.438 1.989 2.202 3.573 4.158.
5. Min. de Comunicatii 1.951 2.282 5.196 5.033,
6. Domeniile statului 254 332 416 442
7. Subventiuni si diferite 1.577

Examinand acum fiecare din aceste grupe de venituri se

pot vedea mai u§or caracteristicile sub cari se prezinta :
Impozitele directe sporesc in mod treptat, dela an la an, in urma
reforniei fiscale din 1923 *i printr'o continua perfectionare
a aparatului de percepere. Nu este mai putin adevarat insa,
cá acest .spor considerabil al impozitelor directe, dela 690 mi-
lioane in 1921-1922 la aproape 3.500 rnilioane in 1925, indicä
o cre§tere corespunzatoare a veniturilor Çárii, printr'o mai
buná organizare a productiunei i circulatiunei bunurilor eco-
nomice. Farà acest progres general al tarii, cea mai Mina' le-
giuire §i cel mai potrivit aparat fiscal nu ar fi dus la niei un
ezultat, deosebit cá interesul general nu putea cere o fiscali-
tate excesiva, care sa impiedece formarea capitalurilor §i 1h-
tlernnul la munch' productivä'. Tinându-se o justa balanta intre
interesul fiscal §i interesul bugetar, s'a putut ajunge la asigu-
rarea unor incasari importante, cu caracter permanent §i du-
rabil, ceeace va permite §i mai departe alimentarea bugetului
statului.
Impozitele indirecte, reprezentand capitolul de venituri ce'
mai insemnat din bugetul ultimilor 4 ani, se infati§eaza cu
aspecte cu totul speciale.
Ca primá constatare, se ponte urmari cum aceste impozite,
luate in totalitatea lor, cresc in mod continuu, dela 2.973 mi-
lioane in bugetul 1921-1922 la 9.586 milioane lei pentru 11
luni ale. bugetultti 1925, tinand deci pasul cu viata economica
a Viril.
12

www.dacoromanica.ro
178

Taxele vamale reprezintà partea cea mai important6, ele

sporind dupri cum urmeaz6 :

ln milioane lei
1921/1922 1922/1923 1923 1924 1925
Import : 1.159 1.215 1.988 2.794
Export 1.962 4.182 5.112 3.420

In ceeace priveste taxele de import, sporul lor se datoreste

nu numai sporirei tarifelor vamale din 1921 si 1924, f6cutà
pentru a asigura o protectiune vamal6 industriei nationale,
dar si faptului c6 refacerea tärii si necesit6tile de func--
tionare si de aprovizionare ale industriei si comettului, au de--
terminat un import de materii prime, semi-fabricate si fabri-
cate, destul de important.
Taxele de export, generalizate in urma suprimilrei contingen-
f6rei din anul 1922, au avut un dublu rol : Laud de ordin
de a asigura statului un izvor de venituri insemnat, greu de
g6sit In altil parte, cAtil vreme productiunea nu a ajuns la
completa normalizare altul de ordin economic, &dci stabileste
un cchilibru fare prt t.urile interne si preturile mondiale, UW-
rfind costul pietii si mentiniind in interior un nivel de preturi
inferior alui din alte trtri. Regimul taxelot de export,
pus in paralelà tu acela al contigentArii, aplicat pAnA In 1922,
este mult mai usor de suportat. El este in acela§ timp destinat
a dispare cu totul, la inceput prin reducen i treptate, raportate
la preturile mondiale, pârtá cAnd veniturile statului, din alte
izvoare vor putea creste a-UR Inca sà acopere contributiile
actuale ale taxelor de export. In imprejur6rile actuale, taxele
de export au furnizat tezaurului o bunii parte din devizele
necesare serviciului datoriei publice i pentru acoperirea necesarit
cheltuelilor serviclilor exterioare ale statului, contribuind intr'o
mäsur6 apreciabilA si la mentinerea cursului monedei aoastre.
Taxele de tirnbru §i Inregistrare, desi in continuà srorire in
ultimii 4 ani, ca o consecintà fireascA a sporirii vietii ccono-
mice si intensificririi transactiunilor, urmeaz6 a constitui o
surs6 de venituri si mai bogatà pentru viitoarele bugete ale
Statului, prin Loua legifetate in cuts.
Monopolurile statului contribuesc din ce in ce mai mult la
alimentarea bugetului statttlui. Sporirea de preturi pentru
anumite articole, pus6 In paralelrt cu sporirea consumatiunii
si prin urmare a productiunei, explic6 aceast6 continuA crestere
a veniturilor monopolurilor statului.
Veniturile Ministerului de Comunicalii, In care C. F. R. aduc
cea mai mare contributie, nu au ajuns la nivelul necesar. Sta-

www.dacoromanica.ro
 179

tul a trebuit s5 facl insemnate sacrificii pentru refacerea C. F. R.

si in acela§ timp s5 nientin5 cAt'Ava vem tarifele sub pretu-
rile zilei, pentru a stiniula productiunea i mentine pretul cos-
tului vietii la un nivel Mai sazut. Ultimile ureAri de tarife vor
permite C. F. R., s5-si asigure venituri suficientc corespun-
z5toare unei administratii -autonome, ash cum s'a stabilit prin
lega din iunie 1925, cu incepere dela bug gul anului 1926,
C. F. R. incetAnd de a mai figura in bug .tul general al statului,
acesta luAnd astkpra luiThumai anumite obligaiuiii, dup5 cum
vom ar5th mai ¡OS':
Celelalte isvoare de venituti, derivAnd din Domenrile Sta-
ttzlui, precum si acelea izvortte din exploatarea diferitelor ase-
z'Aminte §i intreprinderi industriale, aduc co itributia lor din
ce in ce mai ureat5, In m5sura In care o va permite valorifi-
carea sau reorganizarea lor, In cadrul nouilor legi organice al-
c5tuite si aftate in curs de aplicare.
Dac5 veniturile au sporit In mod continuu treptat,
i

ca sa p.oduc5 o stAnjenire a p-oductiei nationale i filr5 s'A se

atingA nici unul din izvoarele vitale ale massei impozabile,
dac5 acaste venituri alimentAnd bugetul de venituri si depI-
sind chiar evalu'Arile Mute, au permis acoperirea cheltuelilor
curente, aceasta s'a putut face i pi-in politica de cheltueli ur-
matli, in sensul cà ele au fost mentinute Mewl cadru strAns
si sever. 0.1cAt de mult ar fi sporit veoiturile ordinare ale sta-
tului, ele mi ar fi avut efectul salutar, In ceeace priveste con-
solidarea bugetar5, filr5 o riguroasà economic in chAtueli, f5rà
un control deaproape al acestor cheltueli. Prin ordinea impus5
In ceeace priveste ordonantarea cheltuelilor, numai in baza unor
credite prealabile desehise, dup5 toate normele legale, s'a pus
Capàt sistemului gresit, intronat dup5 r5sboi, cAnd cheltuelile
se fAceau prin trezorerie, fiír5 acoperiri bugetare si frtr5 incasrai
reale. In in5sura insii In care bugetele se soldau cu excedente
apreciabile, datorate diferentei fare evalu5rile prudent f5cute
si incas5rile obtinute, Ministenil procedh la repartizarea acestor
excedente, chiar inainte de inchiderea exercitiilor rcspective,
fie pentru acoperirea unor cheltueli noni ivite in cursul aplic5rei
bugatului, fie pentru dotarea serviciilor publice, fie In sfArsit
pentru nevoile de normalizare si inzestrare ale tArii. Astfel,
In gall de cheltuelile bugetare, prevAzute In fiecare an la dife-
rite capitole, s'a putut distribui In cursul a trei bugete, 1922
1923-1924, din excedentele de incas5ri, suma de 12.092.301.861
-lei, astfel repartizat5 pe diferite departamente
Lei
Comunicatii 458.757.398,74
R5zboi 2 500.530.250,89
Finante 3.925.480.104,91

www.dacoromanica.ro
180

Instructie 600.343.658,50
Culte §i Arte 91.000.000,
Interne 94.789.625,13
Justitie 10.000.000,
Lucrari Publice . . 250.702.968,12
Domenii 24.200.000,
Industrie 17.518.086,94
S6nAtatea Publicg 98.931.475,
Munc6 20.000.000,
Externe 48.292,96

Principala alocatie de 4.458 milioane lei s'a dat Ministe-

rului de Comunicalii, pentru opera de refacere §i de inzestrare
a C. F. R. cat §i pentru combustibilul necesar exploatArii, dat
fiincicA incaOrile C. F. R. nu acopereau in intregime nici chel-
tuelile curente. Repararea vagoanelor §i locomotivelor, norma-
lizarea liniilor i construirea altora noui, lucegrile de imbunii-
fa' tire §i de completare, au necesitat aceastä insemnatà suing,
deosebit de alocatiile bugetare anuale, continuu sporite, dela
an la an. Se vede deci efortul fácut de stat in directiunea pu-
nerii in stare de bunil functionare §i normalizsárii càilor noastre
ferate, acest principal instrument de productiune §i circula-
tiune economicsa. O solicitudine corespunzgoare s'a avut §i
pentru dotarea serviciilor P. T. T., tot ant de indispensabile
statului §i vietii economice.
Ministerul de Finan fe a primit noui alocatii, in valoare de
3.925 milioane lei, intrebuintate in diferite directiuni. S'a inceput
a se acorda dilunatilor de räzboi anumite sume, din despAgu-
birile ce li se cuvin ; s'au completat dupà nevoie alocatiile
datoriei publice, s'au acoperit diferite cheltueli famase in res-
tan t5 din exercitiile precedente, angajate in mod neregulat,
s'au acordat plusuri de alocatii de scumpete la functionari §i
pensionan, s'a tilcut fat6 unor angajamente ale statului ce a§-
teptau lichidarea de multà vreme, fie interne, fie externe, cari
odafá acoperite inchideau pentru totdeauna prioada de dez-
ordine §i dezorganizare ce a urmat dupà fäzboi.
Ministerul de Rdzboi a primit in ace§ti trei ani bugetari, alo-
catiuni suplimentare in valoare de 2.500 milioane lei, intre-
buintate la completarea, repararea §i transformarea armamen-
tului, la sporirea aloeatiei de hrantl, la completarea echipa-
mentului, etc. In mAsura in care Tezaurul era alimentat, se
aata armatei toatá solicitudinea ce merità, in raport cu marele
rol ce 11 are.
Ministerul de Instruclie a primit 600.000.000 lei pentru con-
structiuni §colare de tot felul, Ministerul Sandie:4U Publice-
a primit 100..000.000 lei pentru constructii de spitale §i ospicii,

www.dacoromanica.ro
 181

Ministerul de Lucrari Publice a primit 250.000.000 lei pentru

constructiuni de poduri, sosele, constructii volare, tehnice, etc.,
§i in deosebi pentru sosele in Basarabia.
La toate ceste excedente urmeazA a se adänga i excedentul
anului 1925, a cArui repartitie totalA nu s'a fäcut incA ; ea se
intocmeste Insà dupà aceleasi criterii ca si mai sus, diutan-
du-se a se acoperi mai intAi cheltuelile generale imperioase
apoi a se dota si inzestra aparatul de stat cu tot ce este necesar
unei functionAri cat mai normale.
Politica bugetarA adoptatA, in sensul organizArii treptate
a veniturilor paralel cu o sistematizare i inscriere a cheltue-
lilot In ordinea insemnAtAtii i urgentei lor, a ingAduit indru-
mare finan,telor noastre pe calea cea bunA a consolidArii. Bel-
sugul tezaurului a reesit din progresul general al tärii, lar sfor-
tarea fa'cutii pentru a se restabili buna gospodAri a banului
public, a avut cea mai bunä repercusiune asupra intregii gos-
padArii economice generale. Ceeace mai caracterzeazA politica
bugetara urmata, este faptul cà rezultatele obtinute sunt da-
torate numai propriilor noastre forte. Aceasta a dovedit cat
de justificatà era increderea ce aveam in puterile tArii i in acelas
timp cate izvoare de trai stau la dispozitia statului, dacA acesta
indrumeazA i ajutä o punere in valoare a bogAtiilor tArii, nu
numai tinand seama de prezentul actual, dar si de viitor.
Stabilind regularitatea traiului zilnic al statului, prin veni-
turi sigure i cheltueli mai dinainte fixate, restabilind creditul
statului prin consolidarea datoriei flotante externe si interne,
dupä cum vom arlita mai jos, indrumand consolidarea mone-
tarA, pentruca prin inn/1Iva monedei sA putem ajunge la sta-
bilitatea generalli a vietii economice, do-Vaud serviciile tarii
tot mai mult, restaurand i inzestrand utilajul de tot felul al
statului, am putut mentine taus echilibrul bugetar, Maud
progrese sigure dela an la an, prin salturi succesive, rezeman-
du-ne numai pe puterile tArii i avand incredere in putetile
ei de viatä i dezvoltare.
Cateva cifre comparative, in aceastil privi n , asupra modul u i
cum am dat Statului posibilitatea de a-si indeplini tot mai co-
respunzAtor functiunile insemnate ce-i incumbA, vor ilustra
si mai potrivit, cele spuse mai sus.
Astfel, socotind necesar a consolida in primul rand datoria
publica, incepand Cu cea externA i trecand apoi la cea internA,
am dotat capitolul de cheltueli al bugetelor respective cu sume
din ce In ce mai importante, dupil cum urmeazA :
Lei
1921-1922 227.769.671
1922-1923 408.125.700
1923 (9 luni) 9.659.861.408

www.dacoromanica.ro
182

1924 3 365 635 156

1925 3 674 380 456
1926 4 654 484 807
Din cifrele de mai sus se vede drumul parcurs dela prima
incercare de buget fAcutA in 1921 si Ora la ultimul buget,
In ceeace priveste consolidarea creditului public al Statului.
O grije tot asa de rnare si o preocupare constant6 am avut
pentru dotarea armatei cu fondurile necesare armamentului
si echipamentului, precum si pentru Imbun5tItirea brand si
instructiunei efectivelor. In cursul bugetelor ultimilor 3 ani,
s'au acordat Ministerului de RAzboiu urmàtoraele credite bu-
geta re :
Lei
1922-1923 1.707.502.148 lei
1923 (9 luni) .. .. 3.085.117.527
1924 3.574.700.663
1925 4.324.650.797
1926 5.024.650.797

Din cifrele de mai sus se poate Intelege efortul ce s'a fäcut

prin politica bugetarà a ultimilor 5 ani, In ceeace priveste
tarea armatei in asa fel, Incat sä corespundà cAt mai complet
intereselor apàrärii nationale.
Instrucfiunea publica rAspAndirea ei In masele cat mai
largi ale populatiunii a onstituit iarAs una din preoeuOrile
actualului guvern, dup6 cum reiese din urmAtoarele credite
bagetare acordate dealungul celor 5 bugete :
Lei
1922-1923 954.000.000 lei
1923 (9 luni) 1.498.666.666
1924 1.844.904.650
1925 2.150.780.000
1926 2.643.000.000

Sfortarea filcutri de Stat In aceastà directiune, tu afar6 de

lemnele date din pAdurile Statului, la care se adaugá eontribu-
tiunea benevoM a cetätenilor tärii, In legilturA cu prophirea
extinderea inv5.1.6mAntului de toate gradele, este destul de
considerabil i corespunzgor nevoiei de a se ridicA cu once
pret nivelul cultural al Ovil, pentru clasele sociale cele mai
la rgi.
Sanatalea publica intrând iarà In preocupArile de apetenie
ale guvernului, alocatiunile bugetare ale Ministerului special
crea t au Inregistrat sporuri continue dupA cum urmeazil :

www.dacoromanica.ro
 183

ei
1922-123 333.173.173 lei
1923 (9 luni) 600.000.000
1924 763.216.908 ,.
1925 901.000.000
1926 918.969.729
Fatà de necesitatea pentru Stat de a combate diferitele boli.
sociale mult mai räspändit6 in urma rhzboiului i tip de obli-
gatiunea ce-i revine de a supraveghià mentinerea sànàt5ii ge-
nerale si de a acordh asistenta medicalä celor multi si ne-
voiasi, efortul %cut de Stat, dei apreciabil, este inch la
inceputul lui, opera infilptuith trebuind sà fie continuatä cu
toatä atentiunea.
Pe lângh sfortarea Muth pentru armatil, scoalä i silniltatea
publich, a trebttit sà avem o atentiune specia/A pentru tot ce
reprezinth Cdile de comunicaliune §i in special Mile ferate, dat
fiind insemnätatea lor pentru normalizaren i propilsirea vietii
economice. Sporind continuu creditele bugetare ale chilor fe-
rate, Statul nu a fäcut decht un prim efort in aceastä directiune.
Creditele bugetare ale C. F. R. au evoluat, in cursul ultimelor
patru bugete, duph cum urmeazil
Lei
1922-1923 3.187.631.929 lei
1923 (9 luni) 5.242.853.524
1924 6.212.681.790
1925 9.436.524.664
Aläturi de aceste credite, cari arath preocuparea con-
stantä In leghturh cu imbunatätirea acestor mijloace de
transport, s'a alocat, din excedentele bugetare, aproape 5 miliarde,
deosebit de angajamentele luate de Stat, prin datoria sa publich,
pentru materialul de cale feratil cornandat In sträinhtate. La
tot acest efort fAcut de Stat, pe cale bugetarh, extrabugetarii
prin creditul public, trebuie sá se mai adauge, tot in vederea
imbunhthtirii chilor ferate, tot materialul ce s'a primit sub
formh de despilgubiri de rilzboiu din partea Germaniei. Peste
20 miliarde s-a dat acestei administratiuni publice, dat fiind che-
marea ce transporturile o au, in leghturh cu pi oductiunea i circu-
latiunea produselor economice. IncepAnd cu anul 1926, chile ferate
ehphtându-si o autonomie care sh-i permith o administrare
mai comercialh si mai in conformitate cit cerintele vietii econo-
mice, bugetul Statului este descärcat de acest important ca-
pitol, rämänadu-i, totus, grija de a continuà cu eontributiile
sale, chnd este vorba de inzesträri, constructiuni nuoi sau su-
portarea amortismentului la sumele dejh investite, phnh in

www.dacoromanica.ro
184

momentul când ci1e ferate, sub noua lor organizare, vor fi in

mAsurA a face aceasta prin propriile lor puteri.
La toate cele spuse Ora ad, in legáturá. ca felul i infátisarea
cheltuielilor Statului, mai este de adiiugat efortul fäcut de Stat
In leg6turä cu frnbundtätirea situatiunii materiale a jungla-
narilor §i pensionarilor Statului. Chiar din primul buget s'a
cAutat a se veni in ajutorul personalului Statului, a diror sa-
larii nu mai corespundeau nivelului costului vietii. F.Iirä a se
fi putut ajunge la o salarizare norman", tinând seamsä de scum-
pirea excesivá a vietii si de insuficienta mijloacelor bugetare,
pentru acordarea unor salarii corespunatoare, s'a dutat a
se dotà, in cursul diferitelor bugete, alocatiunile necesare, Cu
sume tot mai insemnate, dupil cum urmeazil :
Lei
1922-1923 1.320.000.000 lei
1923 (9 luni) 666.666.666
1921 550.000.000
1925 2.000.000.000
Adicá in total 4.536.666.666 lei
La care trebuie s'a" adrwenn pri-
mele dela C. F. R. . . . . . 1.200.000.000
Adia un total, pentru cele 4 bu-
gete, de 5.736.666.666 lei
In bugetul anului 1926, s'au mai prevázut sporuri in valoare
de alte 3.000.000.000 lei, urmánd ca la 1 Iulie al anului curent
sá se dea, din excedent, încä 1.000.000.000 pe 6 luni, in acelas
scop.
Cifrele de mai sus indicà sfortarea fácutlí in directiunea
imbunátAtirii situatiunii functionarilor i pensionarilor Statului,
in epoca destul de grea a consolidárii bugetare, prin care am
trecut, cand trebuià sä" se facà fatá. in acelas timp, nevoilor im-
perioase, de toate" categoriile, numai prin propriile noastre mij-
loace. Dad." la aceastá solicitudine de ordin material, arátatil
functionarilor i pensionarilor Statului, se mai adaug6 másurile
luate pentru asigurarea stabilitàtii carierei de Stat, prin votarea
legii Statutului functionarilor, precum i másurile luate pentru
asigurarea unor pensiuni echitabile i co:espuniátoare muncii
depuse de functionar in serviciul public, prin reforma legii
Casei pensiunilor, se intelege mai bine atentiunea specialà ce
guvernul a dat chestiunei functionarilor i pensionarilor, deSI
rAmâne încà mult de pus la punct in aceastà privintá. In má"-:
sura in care finantele Statului vor intra pe drumul normalizárii,
intregul aparat de Stat se va asezA pe nouile baze organice
ce s'au creat (legue de organizare a Ministeretor si a armoniz6rii!

www.dacoromanica.ro
 185

functiilor i salariilor), desigur ch.' i cIrstiunea personalului

Statului va obtine forma definitivA, pentru ca, pedeoparte Statul
sA dispunA, ca i pAnä acum, de un personal pregátit devotat,
constiincios in indeplinirca datoriilor sale, lar functionarii
sà vadA in cariera de Stat o carierA atrágRoare, unde stabili-
tatea ii pune la ad'Apost de once vicisitudini, asigurAndu-le,
totdeodatá, bAtrAneti linistite.

II. POLITICA FISCALI.

O consolidare financiará mi se poate concepe filrA asigurarea
unor surse de venituri, cari sà alimenteze, in mod continuu, ne-
voile tot mai mari si mai urgente ale tArii, Mil a impune to-
tus contribuabililor sarcini prea grele i Mea a ameninta ve-
nitul general al tArii.
Paralel cu sfortarea frtcutá de a se cunoaste cu preciziune
exactitate nevoile reale ale noului stat, manifestatA in poli-
tica bugetarA, a trebuit s'A ne fixám programul general al unei
politici liscale corespunzeiloare, insemnAnd dela inceput liniile
mari ale unei legiferAri corespunzAtoare.
In atará de intenfiunea pur jiscalti, desigur cea mai legitimrt
si mai indreptAtitA, adicA aceea de a obtine dela contribua-
bili maximul de dare, cu minimul de efort din partea lor, para-
lel cu normalizarea vietii geneiale economice, nona legiuire
financiará* tintea si la asezarea nottilor impozite i laxe, in ra-
port cu noua organizafie data statului, adicri urmarea unificarea
5i in aceasid materie, pentruca dtferitele regimuri sá se conto-
peascA inteunul singur, asezat pe bazesolide si temeinice.
S'a inceput Cu reforma impozitelor direete, infAptuitil in 1923,
ca cea mai imperioacil, prin necesitatea unificàrii celor 4 re-
gimuii diterite i prin nevoia egalizrtrii sarcinilor pe tot teri-
toriul nati6oal si pelltru toate clasele sociale. AceastA reformA
a impozitelor, %t'A s'A' fi ridicat prea mult cotele, a urmárit
fixarea veniturilor 'existente in toate regiunile tàrii, pentru a
permite, In acelas timp, intrarea unor venituri cari sri acopere
cheltuielile statului.
Ca once reformrt, la inceputul ei si fiind vorba de un sistem
de impunere, neintrat incAl in deprinderile massei contribuabi-
lilor, rezultatele practice nu se puteau obtine decAt in func-
tiune de timp, dorind s'A se evite orice siluiri sau once excese
de fiscalitate. Paralel cu imbunALAtirea aparatului de impunere
Cu indrep tarea &Are normalizare a vietei generale, noile
impozite acuzA. randemente tot mai importante, alimen-
tAnd, in proportie tot mai ridicatá, incasárile statului. TinAnd

www.dacoromanica.ro
186

seama de acest fapt, prevederile bugetare se fAceau cu prudentA,

lAsAnd fiecArui buget elasticitatea necesarA, prin plusurile de
impózite Incasate. Asa cum aceste izvoare de venituri sunt
astAzi Indrumate, ele pot deveni cu vremea sursa de c5petenie
In ceeace priveste IncasArile statului, mai ales cA aceste even-
tuale surplusuri au sä acopere i golurile 15sate cu vremea de
unele din veniturile actuale, la cari va trebul s5 se repunte
cu timpul.
AlAturea de aceastà reformA fiscalà de bazA, s'a cAutat a se
revedea i repine la punct, tinAnd seama de pecesit5tile de
unificare si de ajustare, In raport cu stArile economice de astAzi,
legi Cu caracter fiscal. Astfel, legea timbrului §i a
impozitului pe acte §i lapte juridice, aflat5 In discutiunea Par-
larnentului, este chematà a ImpArtAsi statul, prin perceperea
unar taxe corespunzAtoare deprecierii m.onetare, la toate tran-
zactiunile, cu once caracter, ce se ivesc Intre indivizi. Ad5u-
girea impozitului pe supra-valoarea bunurilor irnobiliare va
permite statului, s5 obtin5 un venit dela o categorie impozabil5,
insuficient utilizat5 la noidei aplicatá In statele moderpe,
In legiltur5 cu influenta ce o are pronAsirea general5 asupra
valorilor bunurilor.
OricAt de mari sunt interesele fiscale In momentul conso-
lidArii fi3riantelor publice, ele nu pot fi puse Inaintea intere-
selor de ordin social si national ; de aceea, In fata nevoii de
a se Infrâna deprinderea alcoolismului In straturile mari ale
poporului, statul se vede silit a renunta de bun5 voie la o surs5
important5 de venituri, derivand din taxele asupra biluturilor
spirtoase, preferina a asigura populatiei sale, care reprezint5
totus marele izvor de venituri, sAnAtatea trupeascä i moralà
necesar5. In expunerea de motive a proectului de lege a Mu-
tailor spirloase, depus pe birourile parlamentului, am al-Mat
pe larg motivele de diferite ot-dine, cari ne-au determinat la
alcAtuirea acestei reforme.
Cum pedealt5parte, o parte din actualele venituri, cum sunt
de pila taxele de export, etc. pe care se reazem5 bugetul sta-
tului, vor dispArea cu vremea, ne mai avand Indrept5tirea eco-
nornic5 i fiscalti de astAzi? iar statul va continua s5 aibe ne-
vole de fonduri tot mai mari pentru acoperirea nevoilor cu-
rente, va trebui ca local lor s5 fie acoperit de noui resurse, ree-
site din propAsirea generalà a %Aril
Asezarea monopolurilor statului pe o baiä mai comercial5.,
asa Meat randementul lor sä fie mult sporit, apare ca o indi-
catie necesark chiar dac5 o parte din articolele ast5zi mono-
polizate, cum ar fi sarea, etc. vor trebui secase cu vremea din
acest regim.
Spo:irea acestor venituri pur fiscale, printr'o percepere mai
Rchitabi15, va putea as:gum Incas5ri suficiente, cu care

www.dacoromanica.ro
 187

si se acopere nevoile mereu crescinde ale statului. Cum o crc-

stere continui a bugetului nu poate fi judecati ca posibili,
sfortarea cea mare trebue fcutà i in directia consolidirii mo-
netare, prin care ridicindu-se puterea i valoarea monedei,
sä ne putem mentine la un nivel constant dar sigur de venituri
cheltueli.

III. POLITICA CREDITULUI PUBLIC.

Pornind dela conceptiunea c prestigiul i buna reputatie

a unui stat atirnäi de modul cum el îi ine angajamentele
luate, atit inliuntru, cât i in afari de fruntariile Ora, am
ciutat a pune problema refacerii creditului public pe planut
I-u al politicii financiare urmate in ultimii 4 ani, ciutiind a
o rezolva de front si odati cu consolidarea bugetari i refun-
damentarea politicii fiscale. Once bune intentiuni s'ar fi putut
avea In directiunea restabilirii credittdui public al Ora greu
incercat de evenimetele ultimilor ani, nu s'ar fi putut obtine
operi serioasi cleat in functiune de timp, pentru ca politica
bugetari serioasi i sfortarea fiscalrt de ficut, sii fi ingiduit
obtinerea de fonduri necesare ' acoperirii angajamentelor
luate.
Stabilind un program general de consolidare, in care dife-
retele angajamente au fost inseriate dupi importanta i ur-
genta lor, , am ciutat a trece succesiv in bugetele alCituite, la
capitolul datoriei publice, dobinzile i cotele de anaortiziri
necesare diferitelor angajamente, in misura in care politica
fiscali ne asigura acoperirile necesare. Ca principiu general de
procedare, am intrebuintat metoda examinirii aminuntite
a tuturor conditiunilor in care angajamentele statului au fost
'Acute, ciutind i obtinând a lace reductiunile necesare, pentru
ca statul sii restitue numai contravaloarea exacti a sumelor
sau serviciilor primite. Afirmind in toate imprejuririle inten-
tiunea hotirAti a statului romin de a-si respecta cuv"antul
dat i angajamentul luat, am ciutat si convingem pe creditorii
nostri, ea' acordindu-se pisuiri de plati i conditiuni de conso-
lidare pe termen lung, ne ajuti la refacerea noastri interni,
propriul lor interes dictindu-le a avea un debitor indrumat
pe calea cea buni de insi'nitosire.
Efortul general frtcut in directia cocsolidärii datoriilor ge-
nerale ale statului, se poate intelege dinteo singuri privire,
urmirind cifrele creditelor bugetare ale datoriei publice, intre
anii 1921 si 1926. Iati aceste cifre:

www.dacoromanica.ro
 188

1921 227.769.671, Lei

1922 408.125.700,--
1923 2.659.864.408,
1924 3 365.633.156,
1925 3 674.380.456,
1926 1 654.484.807,
Prin urrnare, de unde cu ocazia primei incerdiri de sistema-
tizare a bugetului statului, datoria publicá figura numai cu
modesta sumá de 227 milioane, in bugetul 1926 atectam acestui
scop 4.654 milioane, in care se euprinde cea mai mare parte
a serviciului de cupoane i amortismente a datoriilor statului.
Pt cAnd la venirea noastrá In capul acestui departament,
mai mare parte din datoria statului nu erà nici regulan, niel
consolidan, multe din angajamentele flotante fiind ajunse la
scadentà, incetul cu incetul am isbutit sà le ordonilm, sä le
.consolidám pe timp indelungat, §i s'a le asigunm plata lor, ca
dobanzi i amortismente, cu cea mai mare regularitate §i punc-
tualitate. Evident, acest efort nu ar fi fost posibil, oricare ar
fi fost programul alcátuit, fárä putinta de a avea acoperirile
necesare prin veniturile organizate in mod serios.

A) Stampilarea si consolidarea titlutilor dinainte

de razboi

O bun'á parte din imprumuturile externe 0 interne dinainte

de nzboi, In valoare de 1.521.024.000 lei, se &eau in toate
mainile na tionale, neutre, aliate 0. foste inamice. Trebuià deei
stabilin posesiunea individuará' a acestor titluri, In vederea evi-
tárii vreunei präti In favoarea fo§tilor vnjma§i, aeeste sume-
conform tratatelor, urnaand a servi la acoperirea despAgubirilor
de nsboi. ContinuAnd lucrárile Incepute In 1921 In acest sens,
am alcátuit comisiuni speciale In Franta, Belgia, Elvetia 0
Anglia, cornplectate mai tarziu cu o Comisiune centralá la Bu-
cure§ti, care au recunoscut drept bune, 0 prin urmare au stam-
pilat titluri bune de plan pentru urm'ätoarele sume :
Titluri prátibile In Franci francezi 403.432.000,
belgieni 93.357.500,
Lire italiene 3.823.000,
ff ff sterline 20.167.000,
pentru o valoare de paritate egalá cu Lei 520.779.500,
AdáuciAnd la suma de mai sus Inca.' circa 20.000.000, repre-
zentândb valoarea de titluri detinute de belgieni. 0 dobandite
Intre anii 1914-1916 in conformitate cu aranjamentul Le-

www.dacoromanica.ro
 189

preux, I.:lent in Iunie 1924, si mai adilugand o altä valoare so-

cotità pe paritatea legan de lei 29.220.500,ca o prevedere
pentru titlurile In apel la Comisiunea centralä, ajungem sil
stabilim valoarea nominan a titlurilor stampilate si prátibile
In valutá forte, la lei 570.000.000.
La suma de mai sus, trebue ad'augatA datoria interat stam-
pilatà si plAtibirá in lei, fixat'a de Comisiunile centrale si jude-
tene, in valoare totalà de lei 500.000.000, astfel repartizati,
dup6 locurile de stampilare
Titluri stampilate la administratiile financiare lei 61.817.100,
2f 29 Banca National5 if 95.061.800,
9f if Casa de Depuneri 280.213,400,
92

in Elvetia si prätibile in ,, 1.377.500,

Belgia , ,,
,,
la Comisia Centrará,,
1.181.500,
9f fi 58.953.300,-
apoi o prevedere pentru titlurile cu dovezi in-
complete - lei 2.365.400,
Prin aceasrá operatic de starnpilare a datoriilor consolidate
Inainte de rä'zboi, s'a putut face deosebirea intre detentorii
aliati, neutri si interni si detentorii vràjmasi, Statul nerecu-
noscand cleat pe cei din prima categorie, restul de titluri apar-
tinând detentorilor fosti vràjmasi urmând a fi anulate, conform
tratatelor si trecute in contul despägubirilor de ilzboi ce ni
se datoresc.

B) Consolidarea datoriilor flotante In bonuri de tezattr.

Pentru diferite nevoi ale statului, in legAtur4 cu aprovizio-

nilri de tot felul, statul emisese si se Oseau in circulatie la data
preluà."rii de care noi a Ministerului de Finante, bonuri de te-
zaur pentru urmAtoarele sume :
Lire sterline 10.811.189,
Dolari 32.137.696,
Franci francezi 243.017.373,
- Life italiene 113.034.558,
Pesetas 1.430.585,
Márci 217.633.000,
Coroane cehoslovace 285.000.000,
Escudos 941.192,
Coroane suedeze 6.246.696,
Franci belgieni 40.183.086,
adicA un total la paritatea aur, de Lei 1.402328.691,54

www.dacoromanica.ro
190

Valoarea considerabilà a acestor datorii flotante, ajunse la

scadentä i neplätite, circulAnd din mänä in manä i sporind
discreditul i reaua reputatie a statului, ne aratil importanta
operei fAcute prin consolidare lor pe termen lung, In conditiuni
de platä avantajoase, cu o dobandä minimä i cu o reducere
apreciabilà a sumei de platà. Prin contractarea unui imprumut
de consolidare de 30.000.000 tip 41/2 pe piata Londrei, s'au
putut consolida bonuri de tezaur din cele indicate mai sus,
pentru contravaloarea de 26.902.268 lire sterline, obtinându-se
cu acest prilej o reducere simtitoare a totalului acestei datorii,
deoarece am folosit cursul ridicat al Lirei sterline fatä de cele-
lalte monede de consolidat.
Bonurile neprezentate Wert la consolidare, in Livre sterline,
dolari, franci francezi, i franci elgieni, reprezintä hid o va-
loare de 384.992 Livre sterline, ceeace inseamnä un total ge-
neral de consolidare de 27.289.260 Lire sterline, adia pe pari-
tatea legalli de lei aur 689.003.315 lei, fatà de 1.402.828.691
lei aur cât reprezentau bonurile de tezaur neconsolidate, emise
In diferite valute, calculate la aceeasi paritate aur. Numai com-
paratia acestor douäl cifre aratä tot efectul operei de consoli-
dare infilptuitil In 1922, and ne gäseam la prirnii nostri pasi
fäcuti pentru consolidarea finantelor publice. Imprumutul de
consolidare de mal sus a fost complectat cu un altul de 2.500.000
Lire sterline, tot tip 4%, care a ajutat deasemenea operatiunile
financiare In leaturä cu aceastä consolidare a bonurilor de
tezaur. Reusind a transforma o datorie flotantä exigibilà, in-
tr'una consolidatä pe termen lung, cu o Inserrinatà reducere a
totalului datorat, am fAcut primul pas serios in directia resta-
bilirii creditului public peste fi ontierä, statul român intrand
iaräs fntre debitorii cinstiti cari Intelcg onorà angajamen-
tele luate. Totdeodatà, opera bugetarà in curs de infäptuire
erà considerabil usuratä, càci statul fsi cunostea angaja-
jamentele si era in mäsurä a le indeplini Cu sfintenie.
Cu ocazia consolidärii acestor bonuri de tezaur, s'au mai
regulat i consolidat diferite crea'* asupra statului nostru,
in Lire sterline, Dolari, Lire italiene i Franci belgieni, izvorate
din diferite contracte i garantii, precum i anumite angaja-
mente luate pentru indemnizarea expropriatilor din Basarabia,
asa In at suma totalä a datoriei externe consolidate fn 1922,
se ura la 2.592.250 Lire sterline.
C) Consolidarea creantclor special°.
Pentru alte categorii de nevoi ale statului, fie In vederea
sporirii utilajului de di ferate, fie pentru diferite furnituri
contracte Incheiate de guvernul anterior, cu diferiti part-
culari, case de comei t, case de band., etc., statul se angajase

www.dacoromanica.ro
In cheltueli considerabile, cari apAsau mult, pedeoparte asupra
bugetului statului, iar pclealtilparte contribuiau la discredi-
tarea bunului san renume peste frontierA. RATA pe rand,
du0 examinari i tratative amanuntite i laborioase, s'au putut
consolida si aceste creante speciale, fie prin emiten i de titluri
definitive de consolidare, tie prin anuitAti de plata pe termene
mai lungi, stingerea lo: urmand a se termina in cea mai mare
parte in 1930, si in mod definitiv la 1934. Valoarea acestor
creante, de acoperit panA la sfarsitul anului 1931, se ridicá la
suma totala de 8.743.301.134,09 lei. Prin esalonarea de platA
acestor datorii, cu caracter contractual, bugetul statului se
va incArea anual cu sume determinate, cunoasterea cu preci-
ziune a acestor angajamente permitând din vreme acoperirea
lor. Numai trecand in revista valoarea diferitelor creante
angajamente flotante ale statului roman fatA de strainAtate,
dandu-ne seama de importanta sumelor ce reprezentau In
raport cu paterile noastre bugetare, se poate aprecia la justa
ei valoare, sfortarea facuil pentru obtinerea unei consolid5ri
pe termen lung si in conditiuni atat de avantajoase.

D) Aeoperirea ercantelor interne.

AMturea de toate angajarnentele strAine amintite mai sus,
statul era si debitorul p1etii interne, fie sub fo ma de bonuri
de tezaur in sumà de lei 574.844.780,, la care se mai adaugau
creant31e cailor ferate fata de industria nationala, precum
cu alte dato ii ale administuttiilor publice, in valoare de lei
3.000.000.000. Boaurile de tezaur au fost in buná parte plAtite
p_in Casa de Depuneri, catre care statul devine debitor, iar
creantele cAtre particulari au fost reduse in mod treptat la suma
de lci 525.712.107 din dispoaibilitatile bugatare obtinute pe
cale de credite extrao:dinare suplimentare, ap.obate dupa toate
prescripfunile legii coatabilitAtii statului. Excedentul pi obabil
al anului 1925 va irgIdui desigar sting'rea integrala a acestor
angajamente flotante.

E) Aranjamentul datoriei flotante la Banca Nationalit

Datoria Statului la Banca Nationalli, rezultaa din nevoia
finantarii rAzboiului, din nevoia unificarii monetare, precum
si din nevoile traiului zilnic, eià la 31 Decembrie 1921 de
12.355.728.682 lei, astAzi reclusa la 10.616.149.000. Punerea fata
In fatà a acestor douà cifre, dovedesle ca in acesti din urma
4 ani, PU numai ca S tatul nu a fost nevoit sa mai ceara concursu I

www.dacoromanica.ro
192

B.ncii Nationale, dar a fost in mäsurä chiar sí redudi aceastä

datorie, prin vänzarea care Banca Nationalà a aurului ce a
revenit României din lichidarea Bncii Austro-Ungare, drept
acoperire a coroanelor retrase din circulatie, precum i prin
alte mijloace proprii.
Consolidarea bugetarà, In special, si asezarea finarrtelor pu-
blic?. pe o bazä serioasä, In general, nu putea fi trainicA i serioasà,
färä o incercare tot asa de terneinicA, In directiunea consolidärif
monetare. Intärirea monedei noastre, a-tat ca putere de cumpä-
rare inläuntru, cat si ca valoare in raport cu celelalte monede
sträine, constituià o conditiune esentialä pentrn asezarea in-
tregei opere de consolidare pe baze temeinice. Paralel cu readu-
cerea In ordine a veniturilor i cheltuelilor Statului, cu organizarea
sistematizarea veniturilor i cu refacerea creditului public,
trebuià sä se indice si metodele de urmat, pentru reintärirea
Monedei noastre nationale. O primä conditiune a acestui pro-
gram era plata datoriei Statului cätre Banca Nationalä, fixatä
de comun acord cu Banca Nationalä in cadrul legii din 19 Mai
1925, care alatueste nu numai o reformare a primei noastre
Institutiuni de credit national, cat i inceputul consolidärii
noastre monetare. In conformitate cu prevederile acestei legi,
datoria Statului urmeazä a fi lichidatà prin constituirea unui
fond de lichidare alimentat din venituri speciale, pe cari Statul
le cedeazä in total sau In parte acestui fond, precum si din ve-
nituri extraordinare la care Statul este in drept sä se astepte.
Veniturile speciale sunt : O treime din taxa de lux si impozitut
asupra cifrei de afaceri, cu un minim asigurat de 250.000.000 lei ;
redeventele Statului de petrol, produsu/ taxei miniere, valoarea
aurului extras din minele Statului, drepturile Statului la bene-
ficiile Mach Nationale, Casei de Depuneri i Creditului In-
dustrial, veniturile intreprinderiler comercializate, etc. Veni-
turile extraordinare vor putea fi alimentate din : sumele ce ar
reveni Statului, ca despägubire sau restituire pentru circula-
tiunea fiduciarä sträinä, inlocuità de Banca Nationalä, inclusiv
sumele provenite din inlocuirea biletelor Bäncii Generale, din
sumele disponibile ce se cuvin Statului pentru pagubele suferite
de el din distrugerile petrolifere, din dobänzile fondului de li-
chidare si din valoarea biletelor ce nu se vor prezenta la pres-
schimbarea intregii emisiuni pe care Banca Nationalä se ORO
sä o facä inteun timp determinat.
Din cele de mai sus rezultä, dt fondul de lichidare al datoriei
Statului la Banca Nationalä este suficient alimentat de fondu-
ri necesare, pentruca in timp de 15 ani sä se poatä ajunge la
acoperirea integralä a datoriei Statului la Banca Nationalà,
färä ca prin aceasta sä se atingä prea mult resursele de venituri
ale Statului. Perioada de 15 ani aleasä,india grija ce s'a avut,
ca opera de consolidare monetarrt, asa cum ea poate fi preväzutä

www.dacoromanica.ro
 193

stabilita Inca depe acum, sa se indeplineasca, färä ca Statur

sá fncerce resfrângeri daunatoare consolidarii bugetare i, In
acelas timp,fara ca viata economica sa se resimta dinteo redu-
cere brusca a circulatiunii monetare. Armonizarea acestor douá
interese, In vederea scopului comun urmarit, fritarirea mo-
nedei i consolidarea datoriei flotante a Statului, constituie
temelia acestei reforme.
Dupa evaluarile ce se pot face frica de pe acum, cu privire
la dotatiunile acordate fondului de lichidare, stingerea datoriei
catre Banca Nationalä se va putea face cu usurinta, dat fiind
probabilele intrari la acest fond, din urmatoarele prevederi :

In mil. leí
1. Alocatiunea bugetara 5 250
2. Redeventele si taxa miniera 4 700
3. Aurul 420
4. Participarile la Banca Nationalä, Casa de Depuneri
Creditul Industrial 1 470
5. Participarile la intreprinderile comercializate . . . 1.500
6. Participarile la intreprinderile puse sub sequestru . 375
7. Vársarninte speciale din 1925 450
Total 14.165

Adica cu aproape 40% mai mult decat este necesar pentrit

acoperirea datoriei de astazi la Banca Nationala. Aceste aloca-
tiuni pot fi eventual reduse prin urcarea leului si pot eventual
fi compensate prin veniturile extraordinare amintite, asa Inca
daca nimic neprevazut nu se Intampla, si daca programul fixat
de consolidare se Infaptueste, am dat acestui fond de lichidare
tinta alimentarea necesara scopului pentru care a fost creat.
Cu ocazia consolida'rii datoriei Statului la Banca Nationala,
Institutul central de emisiune, obtinand o noua prelungire a
privilegiului ski, a dat Statului prilejul de a reintra la Banca
Nationala ca actionar, obtinand aceastä participatie In mod
gratuit, i-a asigurat In acElas timp o participare progresiva la
beneficii, si i-a dat un drept de control si de participare la ad-
ministratia institutiunei, cu mult mai mare decat pana In pre-
zent. Totdeodata, Banca Nationala ia asupra ei obliga tiunea,
de a face In mod gratuit operatiunile de trezorerie ale Statului,
ceeace va ajutà mult manipularea fondurilor publice si o mai
huna fntrebuintare a lor. Prin consolidarea monetara, biletu 1
Bancii Nationale avind pana acum la baza lui, ca acoperire,
un titlu de credit public, se transforma Intr'un bilet acoperit
de aci fnainte numai cu aur sau devize, sau cu portofoliu come-
23

www.dacoromanica.ro
 194

cial, adia tinde cAtre normalizare, ceeace va aveä o inräurire

satisfädtoare atAt asupra puterii sale de cumpä'rare internä,
cat i asupra valorii sale in raport cu celelalte monede sträine.

F. Finan tarea exproprierii.

Pentru a ajunge la cunoasterea exactà i completá a datoriei
publice, trebuie sä se mai adauge i obligatiunile ce izvoräsc
pentru Stat din finantarea exproprierei. Statul, luAnd asupra
lui obligatiunea de a pan jumätate din pretul de expropriere
al pämäntului, Ii incareä datoria sa publicA cu o sumä apre-
ciabila. Pe mäsurà ce operatiunile de expropriere i Improprie-
tärire sunt terminate, se procedeazá la emisiunea rentei de ex-
propriere tip 51/2, operatiune ce urmeaiä, a se terminà inteun
timp relativ scurt, sätenii urmând a värsA pretul pämäntului
primit pentru partea ce lise cuvine lor. PAnä la terminarea acestei
operatiuni, care va insurnä aproximativ suma de 15.000.000.000
lei, Statul a trebuit sä aloce deocamdatä numai sumele necesare
pláii cupoanelor, i anume in bugetul anului 1923: 375.000.000,
In bugetul anului 1924: 580.000.000, in bugetul anului 1925:
480.000.000 si in bugetul anului 1926: 505.000.000 lei, urmänd
ca amortismentul sà inceapä, numai dupä ce se va termina
complet cu operatiunea emisiunei.

G. Datoriile interaliate.
Alcátuesc ultima grupä de angajamente care urmeazA a fi
regulate si plätite, in conformitate cu diferitele aranjamente
incheiate sau ce urmeazA s'A fie stabilite. Desi in conceptiunea gu-
vernului, de acord cu unii aliati, aceste datorii interaliate nu
pot fi consolidate decAt In stränsä lrgAturb.' cu problema repa-
ratiilor, dat fiind totus evolutia urmatä de problema repara-
tiilor prin ajungerea la planul Dawes si acordarea de päsuiri
celorlalte state fost ¡Barnice, a trebuit sà urnfärn exemplul altor
state si sä cäutärn a ajunge cu creditorii nostri principali, Anglia,
Statele-Unite, Franta si Italia, la acorduri care sii corespundil
intereselor de ambele pärti.
In Anglia, s'a putut ajunge la un acord de consolidare a da-
toriilor de räzboiu si de aprovizionare, in conditiuni de dobändä
avantajoase, si pe termen de 62 ani, conexAnd operatiunea de
consolidare a datoriilor cu drepturile la despägubire ale Statului
pentru pagubele suferite de industria noastrà petroliferà. In
ceeace priveste Statele-Unite, s'a putut ajunge deasemenea la
un acord corespunzä'tor ambelor interese, datoria urmând a fi
plätità cu dobändä de 3-31/2% pe timp da 62 de anii.

www.dacoromanica.ro
 195

In ambele aranjamente ale acestor datorii interaliate, punctul

de vedere reprezentat de guvernul roman a fost urmatorul :
PlecAnd dela principiul §i formula generala cä Statul roman,
recunoscand, ca once debitor cinstit, datoriile sale, reclama
din partea creditorilor tarii, maicuseamil ternperamente de
plata, in ceeace priveste anuitatile anilor in care statul se 0-
se§te inca in faza consolidarii sale financiare, efortul fäcut prin
puteri proprii de statul §i economia national'," româneasca in
ace§ti ultimi 4 ani ar fi Arlan-licit, daca ni s'ar impune din par-
tea creditorilor nostri anuitati marl, greu de suportat de buget,
care trebue sa cuprinda in primul rand, nevoile launtrice si
greu de suportat de moneda noastra', ajunsa la o depreciere
insemnata. Stabilitatea obtinuta In ultima vreme, destul de sen-
sibila inca, ar putea fi compromisa daca statul.ar fi silit pentru
plata acestor anuitati, sà trimeata peste froatiera insemnate
valori, exprimate in devize, care ramanand in talk ar contribui
la opera de inzestrare si normalizare a tarii. Reusind a face
pe creditorii nostri, ca care am incheiat deja acorduri, Anglia
si Statele Unite,sa inteleaga punctul de vedere reprezentat
de guvernul roman, am obtinut o reducere a anuitatilor prime
de amortisment in cei din-Lai 10-15 ani, in care epoca consoli-
darea inceputrt srt poata fi desavarsita si ca atare, intreaga
sarcina ce revine statului O. fie mult mai usor de suportat.
Tratativele in curs Cu Franta si Italia, duse din partea noastra
cu acceasi Minä intentiune de a ajunge la acorduri potrivite
intereselor ambelor tad, ne indreptateste a crede CA si chestiu-
nea datoriilor interaliate va ajunge la o complecta rezolvare,
fata a atinge posibilitatea continuarei consolidarei noastre
bugetare si financiare.
Ar mai ramâne sa se ajunga la un aranjament echitabil In
ceeace priveste preluarea unei cote-parti din datmia fostei
monaibii Austro-Ungare, in raport cu teritoriile alipite. La
ultimile conferinte in aceasta privinta, Guvernul roman a re-
prezentat un punct de vedere just si ecbitabil, care totus, ne-
fiind adoptat de celelalte state succesorale, nu ne-am putut
Inca angaja in nici un fel in aceasta privinta, asteptând ca vii-
torul apropiat sà dea si acestei ultime mobleme in legatura cu
creditul statului, rezolvarea ce i se cuvine.
* *
Din cele expuse pana aci, se poate intelege preocuparea deo-
sebita a guvernului, in legatura cu asezarea creditului statului
pe baze temeinice §i sanatoase. Convinsi de necesitatea conso-
lidarilor tuturor datoriilor flotante, sub forma' de imprumuturi
pe termen lung, si convinsi de necesitatea de a stinge orice cauza
pornita dinlauntru sau din afara de tara, care sa §tirbeasca
prestigiul §i buna reputatie a statului, am cautat in masura

www.dacoromanica.ro
196

posibilithilor bugetare, sA inscriem in capitolul datoriei publice

sumele necesare pentru sting ...rea treptat6 a tuturor angajamen-
telor de stat. Evident, aceastà coa3olidare nu se patea face
dintr'odatà, ci In timp, In miliura in ca:-e o .ganizarea ve.nitu
normalizarea i controlul ch 1 tuelilo r, p3.-miteau consolidarea
bugetarà. Opera inclaplinità Ora astizi si la mAterie d3 resta-
bilice a creditului public ne face sä cred3m cá marile probleme
de acest ordin au fo3t tri cea mai mire parte rezolvate sau in-
drumate in asa fel, incAt o perseverare la directiunila (Isla in-
dicate nu va putea avea alte urm3.ni, &cat asigirarea i mai
temeinica a consolidileii, din toate punctele da ve.d3re a finan-
telor noastre publice.
IV. OPERA DE LEGIFERARE.
Pentru a se putea ajunge la fixarea unui cad-u legil, eare
sil permitA sfortiri ordonate in di.-ectiunea CO:1301ircli statu-
lui, a trebuit s'd procedArn la intoemirea unei senil tatregi de
legi, toate alciltuite in raport Cu nevoite g mierale ale noului
stat i In rapo:-t cu nevoile actuale ale vietii ecoaomice. cle care
trebudi sil se ting seam. IncepAnd cu legea pe.ntru unifiearea
contributiilor di-ecte i infiintarea unui impozit global pe venit,
am ptezentat Parlamentului si am obtinut incuviintarea lui
pentru diferite legi de o ganizare, ca de plIJit : L g a pensiilor,
Statutul functionarilor (in colabo-are cu M:nisterul de Iaterne),
tariful vamal din 1924, 1.-g,a de refonnl a Blncii Naionale,
etc. Am aleauit i depus in Pal lament p:oectul de Log3 pentru
lauturile spirtoase, ptoectul de lege asupi-a taxelor de limb-u
si inregistt are, proectul de lege pentru o glnizarea Ministe-
rului de Finante, p-oectul de l(g3 al contabilit6tii gmerale a
statului,avAnd acum in studiu nomenclatura tarifului vamal
noul tarif vamal, armonizar ea i no-malizarea salariilor
functionarilor. precum i mod:ficarea impozitelor indirecte,
cele asupta luxului, i eifrei de afaceri.
In toatà aceast6 operä legislativil, deed s'a avut tn vede-e
interesul fisc IL, el nu a fost pus niciodat6 pe primul plan al
preocupArilor noastre, decal. numai In limita deservirei intere-
selor superioare de stat in schimb, g-ija dotArei me.canismului
public, cu un cadru :ega corespunator necesitiltilor noui de
trai ale stalului mArit, g ija unificilrei diferitelor regimu.i coexis-
tente, guija adapl'ärii vietii economice de astazi la nevoile tat
mai mau ale statului i gija functionArei aparatului de scat
In rapoit cu indicatiunile activitrttii economice,fa gar*,
grija asigurärii pentru stat a functionarilor strict necesari, mai
bine prcgrititi si mai bine renumerati, mai bine asigurati si inhi
bine ineadrati,iatil substratul de preocupare al operei legis-

www.dacoromanica.ro
 197

lative Infrtptuite in cursul celor 4 ani de guvernämânt. Viata

publica, sociala i economicä poate evolua In vremurile de as-
tazi mult mai rcpede 0 In directiuni nebänuite i neprevlizute
pentru once legislator ;ca atare 0 reformele iliftiptuite pot
sä se gilsesascrt la un moment dat in anumite pi ivinte, In afara
de cadail general de viatä. Complectäri §i puneri la punct pot
fi oricand necesare §i dacA ele izvoläsc din intentiunca deser-
virii binelui public, pot fi of icand aprobate §i binevenite.
DacA totti opera legislativa Infaptuità are un drept la viatä,
este ca ea e inspirata de interestle permanente cele mari ale
statului, continând principii generale de indrumare, de cari
trebuie sa se Ilona seama, o neglijare a lor primejduind aceste
interese, readucand haosul, dezoidinea i dezo.ganizarea,
impotriva carora am luptat pattu ani Intrcgi.
V. POLITICA DE NORIIIALIZARE I INZESTIIARE
De0 am Inceput opera noastià de consolidare a finantehr
publice prin a asigura traiul zilnic al statului, alimentandu-i
viata cu venituri sigure i restiargAnd chcltuelile la minimul
necesar, totu. In urma experientei facutc, i prin Intärirea
continua' a convingerei noastre ca puterile taTii sunt In con-
tinuä proprt0re, nu am pieultit nici un moment din vedere
g-ija de a da tot prisosul Incasarilor siatului, pentru opera cea
mare de normalizare §i inzestrare. Inh 'adeva,., In masura in
care rezultatele bugetelor ne permitea ch3ltueli speciale, In le-
griturà cu dotarea servidilor publice i pel fectonarea lor,
tam a Indrepta o parte din ceste disponibilitati, In directiunea
refacerii i îuzestàiii. Crtile fe, ate, au constituit o preocupare
de ca'petenie in aceastä privinta, alátui i de a-mata, Invata-
mänt sänätatea publicrt. Evident, opera cea mare de tnzes-
ti are nu poate fi Inaptuità numai din iesurse oldinare ale unor
bugete, tie ele 0 excedcntare, ci pi in investitiuni importan,e
de capita luri Insemnate, obtinute pe calea unor Imprumuturi
earespunzätoare.
Nu am socotit potrivit intereselor tärii, a ne angaja tnteo
noua politica de imprumuturi de slat, mai inainte ca serviciul
datoiiei publice sa cuprinda totalitatea ang Ijamentelor ante-
rioare. Nu am socotit potrivit a ne angaja intfo Ilona politicrt
de impiumuturi, mai fnainte de a fi fault dovada, nu numai
ca statul roman este un debitor selios solvabil, dar i un stat
care inainte de a face apel la Increderea altara, dovedege ea
are mai Wâi incredere in el. Numai dupa lungi §i g.ele sfortari
In directhinea consolidarii interne prin proprii puteri, i numai
dupil facerea dovezii ca suntem un sOt viabil capabil de
desvoltari mari In vtitor, putem sa aparem pe pietele straine

www.dacoromanica.ro
198

de capitaluri, sa i aratam opera infaptuita i nevoile ce averni.

Inca de indeplinit. Pita de politica de c,apitaluri urmatä de
marile state, fata de conditiunile grcle ce ni s'ar fi impus
cazul cand apaream dezorganizati i neincrezä'tori in propriile
noastre puteri, chiar &tea am fi obtinut concursul dinafara,
el s'ar fi contractat In conditiuni sub demnitatea tarii i it
angajarea prea mare a viitorului, ceeace nu putea sä corespundá
interesului tarii noastre, a doua zi dupa intregirea neamului.
Pentru ca venirea capitalurilor straine in tara sa' aibe electul.
asteptat, In sensul sporirei puterilor tarii si in sensul unei mai
bune valorificari a bogatiilor naturale, am socotit util sá alcä-
tuim legiferarea economica cunoscuta. ca : Legea minelor,
Legea caderilor de apa, Legea energiilor i Legea comerciali-
zaiii, Legea standardizarei cerealelor, etc. Prin fixarea acestui
cadru legal si general, care reprezenta in acelas timp i un pro-
gram pentru viitor, capitalurile straine pot sti mai dinainte
conditiunile de colaborare si de fructificare in tara noastra,
de natura a le indica totdeodata toate avantaiele ce pot avea
primind sà lucreze in casa româneasca' i alaturea de munca
si capitalul românesc, in conditiuni stabilite mai dinainte.
Punerea in valoare a acestor bogatii naturale la care statut
participa intr'o masurà atät de mare, mai prezintá si interesuf
cel mare, de a procura surse de venit pentru tezaur in locuf
unora dintre cele actuale, eari au tendinta fireasca de a dispare..
lata deci, cum statut este deaproape interesat la efortul ce se
face pentru valoriticarea sistematica a bunurilor naturale de
care dispune, MIA insa a accepta o politica de sleire rapida a
acestor bunuri, puse fata in fata Cu nevoile evident mad si grele-
ale imprejurarilor prin care trecem. Durata nelimitatä a statu-
lui impune oricarui om de guvernamânt guija viitorului, i ca
atare, subordonarea intereselor trecaroare ale rnomentului de
fata, intereselor permanente ale unei natiuni intregi.
Constitutia dá o mare resursa interna: proprietatea sub-.
solului si a caderilor de apä.
In ceeace ne priveste, am cautat prin opera indeplinita sa.
punem la temelia noului stat legi organice, izvorite numai din
preocuparea deservirii intereselor permanente ale statului,
reclamând din partea fiecaruia, contributia de munca i bani,
pentru interesul tuturora.
Incheind perioada de dezorganizare a razboiului, care ne-a
adus totus intregirea statului, ne indreptam deacum inainte-
catre perioada de sfortari productive, dupa ce am dat statului,
prin consolidarea bugetara, prin refundamentarea fiscala
prin restabilirea creditului public, conditiuni de trai mai si-
gure si mai bune.

www.dacoromanica.ro
 VENITURILE I CHELTUIEL1LE EFECT1VE
INAINITE DE RASBOI

SU PR A FA TA 87903
riluARDE LE/
Po PULAT1 A 7.5 IIILIOANE

27
26

25

24 ism vEN oTuR1 ErEcTIVE

23

22
fJ CHELTUEL1 EFEETIvE

20
$9

17

16

e5

.13

iz

.455 0.525 Ö640.553

0.533 o 62$ 0.522 0.639 0545
exam 0237 0308 0.263
o 1111-1 EIN-4 111-1
1900-1 r9o5-6 1910-II 19H-12 1912-15 1913-14

www.dacoromanica.ro
 201

VENITURILE §I CHELTUIELILE EFECTIVE

DU PA RAS E301

SUPRA PATA 29244 K-2

RoPuLATIA 17 5 MiLloANE
27 7,4

26.270

:°°°.

1914-15 1922-23 1923 1924- 1925

(10 Lyn!)

www.dacoromanica.ro
 5 ALARI1LE. FUNCTIONARILOR STATULUI

.11Lin oc

NW, ARM_ FUNCTIONAR,OFI. It SALA RI1

57A 71/1-1.11

/0

1.0.1$
lTATI+1,1 7

300.000 V41 7,90.9

'52.3
6
414
.393

100000
!

191,15 1922.29 1923 1924 1925

www.dacoromanica.ro
 RESURSELE BUGETARE --."_t REOATULUI ROMAN
1921- 1926
04
,,ur.tromI,C . 0110A Pt A s ep 1.,,, !VIA ...Du. ,,o. Pt A G Sol
., iji ISP_ALE!112,_-- - . - _ .....
10 SS9

tO 9635

9 1449
I triPosiTE infDiRECTE

1 mpoStTE OiRECTE
e
TA9C DE T:mg,..) sl INREGI5TRARE

iii
'425
4 34. s.

11
294o
l 2214
3.310

.., .,,
3 LIT/ .65'.

...
b /23 o As,
FM
E stil
(
.1 ... 3.304
ma MI
0 17, i
1914-55 1921.22 1922-25 1923 i924 1925 92,6 1914-15 1921-22 1922-23 1923 .1924 1925 1926 1914-15 1921-22 1922-23 1923 ,924 925 1916

..tVt.'. -I a 0 11 PARA 5 ES,_ .___, .:._.21,1S .,.. Dv PA li ISSOL krtA: 1'4 4 R101.
a
-

91
SERVicitLE IN C).Li STRIA LE
MONOPOLURILE STATULUI ALE 5-rTviL11
Il

7
4 r793
PaoRiC TAME %TAT VIM
5192
5

3431
3 126 5
e 236
LEV .
1.55a

. en, ... Ot.ttlf o II, Lab. fig °al Ai

1914-16 921.22 i921-25 I921 1924. 026 1924 19.4.15 1921-22 2922-23 '925 5924 1925 1926 191445 1921.22 5922-25 1929 1924 1929 1920
,

www.dacoromanica.ro
 "PRoPRIETATILE AGRIcOLE
PULIOAMC
11.

riPozITE 01 R ECTE I MOBILE

SU PRA TA YE

ESTIMAR1
1923-1926
59.
24o
220 220

92

IMPOZIT ASUPR1 SUPRA TAX E.

Lo
VENITULUI PROFESIONAL GLOBAL

'DIVERSE
TASEMILIT4116

lAn

12.5

1921 1924 1925 I92G 1924 1925 1926 4424

www.dacoromanica.ro
rimio
LEI

110,

GONIEFLT .
..
1000
YALORI MOBILIARE I N ou.STRIE

9.0
SALA RII
Soo

: .
.

>1%,
72o 7oe
700
650 Sg2.
0.
...
:
..

.,? r--1 it . 520

:
.. .
400
Lloo 'It.
:3(o :
ro,
,
270 ; !

p ;
.;`,X
1i ..
.!T'
'
r
,
:;
,.
gtr! 45.0 td fEITI ¡PM 12111 tfil Ton 01

www.dacoromanica.ro
POLITICA ECONOMICA

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ECONOMICA.

I. SITUATIA ECONOAIICA A ROMANIEI DUPA

RAZBOIUL MONDIAL
pAng la 1922

1. INCEPUTURILE ECONOMIEI NATIONALE ALE ROMINIEI

MARI (Anul 1919).

Prin tratatele de pace incheiate cii tArile inamice. nouA

aliatilor nostri, ni se recunoscuse alipirea tinuturilor romA-
nesti, ocupate pAnA atunei de Austria, Ungaria si Rusia.
Dar aceastA recunoastere formará nu ded(A inc6 statul unitar
al Romániei Mari. Atunci, de abiA se puneau conducAtorilor
tárii cele mai mari probleme de oiganizare si consolidare a eco-
nomiei nntionale i, prin aceasta, de conseivare a independentii
politice.
Partidul liberal, care t'Acuse ilzboiul de liberare a Románilor
subjugati i sustinuse, la incheiei ea päcii, drepturile integ.ale
ale RomAniei, se gilseA la cArma tArii in primele zile dupA alun-
garea armatelor dusmane de ocupatie i dupA tntinderca stA-
pAnirii noastre pánA la granitele fixate prin tratatele de pace.
Populatia tArii ajunsese la limita din 111111à a suferintelor,
fluid lipsitá de obiectele necesare h.anei i imbrAcArnintei. Bo-
gAtiile latente erau amenintate sA incapa pe mAinile protitorilor
rAzboiului, cari pactizaserA cu inamicul i prin ei, sA treacA
apoi in stApAnirea strAinilor, cari îi schimbau nationalitatea,
pentru a devela alia%i, sau imprumutau nume de persoane §i

www.dacoromanica.ro
214

firme românesti, fgcând sg se camufleze cele mai de seamg in-

treprinderi ale tärii. lar inlguntrul granitelor formale ale -rah,
poporul românesc era incg separat prin fostele pranite, la casi
persistau vgmi, ingreuind circulatia bunurilor si a persoanelor
provocAnd conflicte interne administrative.
In aceastil situate, guvernul liberal avea urmgtoarele trei
indatoriri, de cari s'a achitat complet, In scurtul interval
de guvernare din Decenivrie 1918 piing In 1919
Aprovizionarea populatiei intregi, civile i militare;
Conservarea bunurilor nationale;
Instituirea unui regim vamal unitar, prin desfiintarea
m lor interioare.
In primele kite dupg razboiu, când leggturile comerciale pri-
vate, cu alte íri, erau distruse ; cand ereditul privat nu exista
Statul era dator sg continue o parte din atributile pe
cari i le impusese ruízboiul i anume sg aprovizioneze direct
populatia civiirt i militarui. Asa se explicg infiintarea Comisiilor
de Ravitaiare, pentru nrocurarea obiectelor de imbrgaminte
chiar cumpgrarea obie-ctelor necesare hranei, cum a fost cazu I
cis filina adusg din America. Apoi, pentru a nu aduce ruina
producgtorilor din targ, s'a fixat, prin lege, dreptul de control
al importului, Cu tendinta Impiedecgrii importului obiectelor
de lux.
Pentsu pgstrarea bunurilor nationale, in special a bunurilor
miniere, era nevoic de o legiferare completg a regimului
minier. Legiuirea aceasta trebuia, Msg., sg fie intemeiatg pe
cunoasterea anignuntitä a stgrilor de fapt, a regimurilor juri-
dice existente si ar fi fost impiedecata de principiile vechii
Constitutiuni, care nu se mai potriveà nici cu nevoile României
Mari §i nici cu conceptiile moderne asupra proprietgti subso-
lului. In lipsa unei astfel de legiferg.'ri, care cerea limp, gu-
vernul liberal, prin decrete-legi, a interzis once transactii asupra
bunurilor miniere, pang la acigtuirea unei legi a minelor si a
organizat institutii cari sui preggteascg studiile .necesare in
aceastg' directie.
In starsit, pentrucg primii pasi spre unitatea politicg realg,
se fac prin instituirea unui regim vamal unitar, guvernul liberal
a desfiintat vgmile dela vechile fruntarii si in special cele din
Carpati si a statornicit vrtmi la nouile fruntarii, dand astfel pu-
tinta unei politici comerciale nationale.
Dupg aceastg primg opal pozitivg i solidä, se putea face
o actiune de consolidare economicg interng a Statului. A urmat
Insg 'o serie de schimbgri politice si de experiente dureroase,
amânându-se actiunea. sistematicä de consolidare, pang in 1922,
când firul conducgtor a fost reluat. Ce a fost si ce s'a infgptuit
In intervalul dela 1920-1922, constituie o paging de politicg
economicg gresitg, sovgelnicg i lipsitg .de directive.

www.dacoromanica.ro
 215

2. EPOCA DE FRAMANTARI $1 DEZORDINE ECONOMICA

(1920-1922).
Pe mAsurA ce productia tArii incepeA sA satisfacA nevoile
populatiei, erà firesc sä se libereze, treptat, exportul de restric-
tiile impuse mai inainte i s'A se deA avAnt productiunii. In rea-
litate, a urmat un scurt timp de completA inactivitate a gu-
vernului, in materie economicA (guvernul Vaida), dupA care a
venit epoca unei desordonate i gresite politici economice.
La 1921 s'a inaugurat sistemul exportului cu compensa fiuni
§i al permiselor de export, care a creiat banda samsarilor
si a imboatitilor din specularea mizeriei i lipsurilor populatiei,
introducAnd coruptia in administratiile publice. Tara fiind
expusil sA 1111 mai aibA cele necesare hranei populatiei,
s'a introdus sistemul contingentdrii in exportul de cereale, care
a constituit o ocazie nou'A de abuzuri. La toate acestea s'a
adAugat abuzurile cu permisele de import de obiecte de lux, cari, pe
lângá relele urmAri morale, pregAteau i un mare dezastru valutar.
Acesta s'a resimtit rnai tArziu, and cu toate sfortArile unei
politici economice rationale, n'a putut fi inlAturat.
In ceeace priveste industria nationalA, de asemenea n'a existat
In aceastA perioadA, 11 iCi un principiu conducAtor.
Opera de Stat in aceastà directie a fost neexistentA, ea re-
zumAndu-se numai la solutionarea unor dificultAti imediate
de consumatiune, prin creiarea unor regimuri de import ex-
port, earl priveau i produsele industriale.
Prin faptul, insA cA, in majoritatea cazurilor, produsele in-
dustriale, materii prime, combustibil sau fabricate, intrau
In aranjamentele de import ca clemente de compensa tie, de-
seori, importul lor erà inutil i dAunA'tor fabricAndu-se
In tar5 sau importul de materii prime si semifabricate
nu se executA, netiind luate garantii suficiente.
Politica industrialri a fost redusA numai la anchete si de-
monstratii. Neintrand in conceptiunea de ansamblu a unei
politici economice unitarA i clar, lipsitA de cunoasterea rea-
litAtilor economice i iluzionatA de mirajul unei prosperitAti
artificialA, aceastA politicA a intretinut i dezvoltat o atmosterA
de romantism industrial, Mil ca ea A' fie urmatä de un ansamblu
de mAsuri eficace pentru ocrotirea productiei industriale.
Deaceea, desì intr'o epoc6 de momentan6 prosperitate a
productiunii industriale, da torn' deprecierei monetare, furni-
turile Statului se fAceau, In mod inutil, din strAin'atate, iar
acelea cari se procurau in tar5, se comandau fArA metodä
fàrä acoperire bugaterA i inteun taz i intealtul contribuin-
du-se la mArirea haosului financiar si la scAderea creditului
Statului.
In acelas timp, intr'o epoch' de continuA depreciere mone-

www.dacoromanica.ro
216

tarA, n'a intervenit o serioasA modificare a tarifului

pentru a servl ca mijloc de ocrotire a industriei.
Acestea toate pregAteau industriei desamAgiri §i
pentni epoca de consolidlre financiarA i normalizare economicA
ce trebuiA sA urmeze.
BogAtiile minie,re, de once fel, erau exploatate sub regimuri
diferite, cu principii de bazA neacomodate cerintelor vremii
§i cu tendinte contrarii.
La Inceputul anului 1922 eran In vigoare, In tot cuprinsul
RomAniei intregite, o sumedenie de legi, regulamente, statute
rniniere, etc., cele mai multe mo§tenite dela Virile cArora apar-
tinuse teritoriile alipite la Vechiul Regat.
Este destul sA citAm legue, regulamentele §i alte dispozitiuni
cari se grtseau In vigoare Inainte de noua lege a minelor, In cu-
prinsu I RomAniei mad, pentru a vedeA haosul legal §i admi-
nistrativ In care trAiam.
Astfel, In Vechiul Regat erau In vigoare trei legi, cu regula-
mentele lor, modificate de multe ori partial §i continAnd unele
dispozitiuni contradictorii.
In Transilvania, Banat, Cri§ana, Maramure§ §i tinuturile
urgurene locuite de romAni, existan trei legi, mai multe deci-
ziuni, cu putere de lege, ale unei comisiuni de anchetA din 1861,
4 statute miniere, cari contineau dispozitiuni de lege §i regula-
ment, diferite, dupA regiunea minierA la care se aplicau.
In Bucovina eran In fiintä trei legi §i un decret, iar In
Basarabia, exista legiuirea ruseascA minierA.
La aceastA varietate de regimuri se mai adAugaserA 6 Decrete-
Legi §i 2 Deciziuni ministeriale, puse In aplicare dui:a Intregirea
RomAniei i cari, In mare parte, aveau de scop sA suspende acele
dispozitiura, din legile In vigoare, In baza carora s'ar fi putut
InstrAinA o mare parte din avutia minierA a RomAniei.
Din enumet area act stor legi, se poate vedeA diversitatea le-
gitarilor §i dispozitiunilor aplicabile In cuprinsul tArii Intregite,
precum §i diversitatea principiilor puse la baza fiecAruia dintre ele.
O asemenea stare de lucruri, dAunAtoare intereselor Statului
§i economiei nationale, impuneA o legiuire nouA, potrivitil cif
evolutia industiiei miniere §i, In genere, cu noua situatie eco-
nomicA a RomAniei Mari. Ea nu s'a InfAptuit, Insä, decAt dupä
1922..
In tot acest interval, In care politica economicA a tArii
aratA o dezorientare In toate directiile, o risipA a energiilor,
In tolosul cAtorva speculanti de permise i profitori grAbiti,
guvernul angajA, pe multi ani In viitor, productia tArii, vanzAnd
peteol sau ceteale pentru furnituri ale Statului, fárA ca mAcar
cinevd sA se gAndeascA la procurarea fondurilor viitoare,. Cu
care et A sA fie plAtitA o productie angajatA de Stat, dar care ipar-
tine particularilor.

www.dacoromanica.ro
 217

1. p °UTICA ECONOMICA A GUVERNULUI LIBERAL

dela 1922-1926

Revenind la carma Statului in 1922, partidul liberal a cautat

sa puna mai intai temeliile intreguhri asezamant politic, eco-
nomic si social al poporului roman, votand Constitutia din
28 Martie 1923.
In ceeace priveste Constitutia economica, s'a consfintit prin-
cipiul proprietatii individuale si s'a aratat caile prin cari in-
teresele sociale si nationale pot trece inaintea celor individuale.
Notiunea proprietnii sociale s'a largit insa i Constitutia a
privit subsolul ca o proprietate a natiunii, administratä de Stat
ca reprezentant al ei. Este o conceptie moderna, menita sa in-
lesneasca exploatarea cea mai rationala a minelor si pe care a
consacrat-o legea minelor din 3 Iulie 1923 In Romania, des'
traditia impiedeca infaptuirea ei in alte tart cum este Anglia.

1. POLITICA IZVOARELOR DE ENERGIE

Izvoarele de energie pun in miscare intreg utilajul economic
modern, caci Ma ele nu este posibila viata economica.
Prin faptul ca utilizarea unora din aceste izvoare de energle,
avea avantaje incontestabile asupra celorlalte fie ca cereau
un capital de investitiune mai mic, tie cä pretul de revenire al
unitätii de energie era cu mull inferiorse ajunsese in Romania
a se utiliza la maximum energia petrolului, cáibunilor de cali-
tate superioara i lemnelor, cari, prin instalatiuni moderne, cu
ralidement mare, erau extrun de economice, din cauza puterii
calorice superioare (cazul motorinei i motoarelor Diestl) sau cari
erau extrem de ief tine (cazul cal bunilor i lemnelor mai ales).
Aceste avantaje reale aveau ca rezultat parasirea, din ce in. ce
mai mult, a utilizarii energiilor cal bunilor de calitate calorica
inferioara (lignitii) sau apclor, cari au caracterul inepuizabili-
EI a nevoie, deci, ca Statul sal intervie, pedeoparte pentru
a opri, cat mai repede i in mod hotai it, intrebuintarea in com-
bustiune a lemnului i. pe cat posibil aceea a petrolului ca der-
vatele lui si a gazului metan ; pedealtaparte pentru oprirea utili-
zarii cat bunilor de calitate superioar ä in instalatiuni cu randement
scazut impunerea unor instalatiuni moderne. In fine Statul
trebuià sà dea imboldul pentru utilizarea cilibunilor de calitate
caloricá inferioara si a fortelor hidraulice.
Din studiul izvoarelor de energie hidraulica, dar mai ales din
experienta fäcuta cu instalatiunile hidraulice existente, obser-
vändu-se cà regimul apelor Romaniei este un regim sezonier
adica debite foarte scazute in timpul iernei, and cererea de

www.dacoromanica.ro
218

consum este maximá si debite mari in timpul primáverii, in-

ceputul verii si al toamnei, când consumul este scAzuts'a ajuns
a ideia cooperárii uzinelor hidraulice cu cele termice, acestea
din urrnA servind ca uzine de sustinere i rezervti. Politica de
Stat se impunea si ad, pentru coordonarea utiliztrii diferitelor
energii intre ele.
In fine, cum in general izvoarele de energie nu coincid, in Ro-
rdinia, geograficeste cu centrele de consum si cum acestea trebuiau,
din cauza sporirei neincetate a lor, sá fie neapárat alimentate,
spre a dAinuì si a se dezvoltà, o politicá de Stat trebuià sà ari-
vizajeze neapb."rat legarea intre ele prin retele de transport si
legiuitorul trebuià sä" inlesneascá aceasta.
Trebuie s5. mai tinem seam6 si de faptul c unele izvoare de
energie sunt neperisabile, sau cu o duratá legatá de insäs con-
figuratia si constitutia globului pämântesc. Pentru acestea nu
avem grija conservärii i economisirii. Alte izvoare de energie
sunt perisabile si ca atare ne impun o politicá de conservare,
de economisire si de utilizare optimä.
Asa dar, politica izvoarelor de nergie trebuià sti fie conceputä
indrumatá sub ac,este trei aspecte : a utiliztirii rationale a
tuturor izvoarelor de energie, a coordonärii lor si a legtirii ace-
stora de centrele de consum
In desfäsurarea programului s6u, privitor la politica izvoarclor
de energie, Guvernul a aflat un colaborator necesar i pretios
In Institutul Geologic
Constient de rolul insemnat pe care acest Institut Il are in
progresul economic al tärii, Guvernul a Cäutat necontenit sä"
sustiná si sä ajute organizarea lui Cu toate greutàiIe bugetare
intâmpinate, s'a putut sustine másurile de realizare a programului
acestei institutiuni, atat in ce priveste sporirea i preatirea
personalului necesar, cat i completarea sectiunilor i labora-
toarelor, in cari astázi se pot face studii tiintifice i aplicate
asupra corribustibililor, minereurilor, rocelor de constructie, a
siurilor agricole, a vegetatiei vechi i noui, etc
S a reusit astfel sá se obtinti, intr un tirrip foarte scurt, pri-
rnele date privitoare la cunoasterea solului i subsolului româ-
nesc, cari trebuiau sä" constituie baza unui program economic
ra tiona 1 .
Este locul säl spunem ad cà materialul adunat i studiat de
Institutul Geologic (Studii, rapoarte, statistici, hàrti, etc.) a
putut fi de un real folos la stabilirea principiilor legislatiei eco-
nomice, privind subsolul
RecunoscAnd insenanätatea acestui Institut, guvernul a pre-
vtizut, in Legea Minelor, completarea lui cu un serviciu de
prospectiuni, cu ajutorul cáruia Statul va inventaria toate
hogAtiile subsolului României prin mijloacele stiintifice cele
rnai moderne.

www.dacoromanica.ro
 219

Institutul a mai putut, Cu concursul guvernului, sri intensifice

publicarea lucrärilor sale, atAt stiintilice, cat si tehnico-econo-
mice, a härtilor, a unui atlas fiziografic si statistic al României.
A. Legea Energiei
Sri examinäm pe rind politica tuturor isvoarelor de energie,
asa cum a fost conceputä i indrumatä de partidul liberal.
Afirmarea unei politici de Stat a energiei, s'a fAcut prin Legea
Energiei" promulgan la 1 Iulie 1924.
Ideia de baiä a acestei legi este utilizarea la maximum a
energiei cAderilor de apä si a ea'rbunilor inferiori : lignitii sau
rämäsitele de clirbuni neintrebuintati lu uzinele existente.
Inläturarea din combustirtne a produselor petrolifere, a gazu-
lui metan si a cärbunilor de calitate superioarà calorieä, reiese
ciar din lege si a devenit o axioniä, in conceptia organelor de
continuitate a pollticii energiei din Ministerul Industriei.
Pentru a impinge initiativa particulan sri investeascd capi-
taluri in instalatiuni hidraulice, lcgea vine cu dispozitiuni spe-
ciale prin acordare de permise de studii (dand drept posesori-
lor de a face mäsurätori, sondaje, de a beneficia de servituti);
creiazil premii de studii, cari dacä prezintit interes general, pot
fi räscumOrate de Stat ; hicurajazà creiarea de lacuri egali-
zatoare, prin posibilitatea statului de a lua parte la asemenen
lucräri, cum si exproprieri de utilitate publieä; acordá conce-
siuni, pe 50 ani, instalatiunilor cari ar servi o singuril intreprin-
dere industrialà ; pe 75 celor destinate distribuirei energiei prin-
tr'o retea publicri; i pe 90 ani celor cari cuprind ea asociat pe Stat,
judet sau comunä, sau celor cari ar contribui la regularea re-
gimului unei ape, fi e prin creiarea de lacuri egalizatoare, fie
priri utilizarea rationalä a intregului curs de apä ; percepe taxe
foarte mici i anume o taxä redusä fiscalä, proportionalli
puterea instalan si o redeventä, in raport cu rentabilitatea,
care nu va depäsi 8% din beneficiul net.
Singura conditie impusä concesionarului este a se conformh
programului de electrificare a tärii (coordonare si transport
de energie) si a rezervà statului o pätrime din energia produsä.
Pentru a usurà realizarea utilizdrii cdrbunilor de putere cato-
ricd inlerioard, pentru producere de energie electricA, legiuitorul
vine cu dispozitiuni relative la durata concesiunilor, analoage
cu cele pentru cäderile de apä i anurne : acordä con-
cesiuni pe 35 ami uzinelor termice pänä la 500H. P., cari servesc
o singurà intreprindere industrialä ; pe 45 ami celor destinate dis-
tribuirei energiei printeo retea pub he'd si pe 60 ami acelora cari
se vor construi direct la minä, utilizand praful de eärbuni, rl-
rea*itele i cärbunii cu valoare caloricä mic'd (lignit). Pe lângä
acestea, legiuitorul acordä acestui fel de uzini seutirea de once

www.dacoromanica.ro
220

taxe pe primii treizeci ani de funcfionare, dispozitiune menita

sa n§ureze §i s realizeze punerea in valoare a marilor zacaminte
de lignit din Romania.
Legiuitorul realizeaza i coordonarea izvoarelor de energie,
prin dispozitiuni speciale, cari prevád intinderea retelelor elec-
trice: se asigiità unitatea telelelor, prin prevederea unui plan
general de electrificare prin felul tensiunei, curentului §i fre-
quentei ; se 'asigin à cooperarea centralelor de energie, prin sus-
tinerea reciproca §i prin uzini ladroelectrice, sustinute de uzini
termice; se prefei a, la aeordarea concesiunei retelei,statul. ju-
detul, comuna, sindicatele de producatori sau consumatori de
eneigie, dar mai ales asociatiile cari cuprind aceste demente;
se acorda despagubiri echitabile celor lezati prin constructia
unei retele electrice, dar se §i asigura aceasta constructiune.
Pe ligitiitor il preocupa nu numai instalatiunile viitoare, dar
§i cele realizate pdnd in prezent, prin faptul ca impune a-
cestora ca in termen de 7 ani, dela promulgarea legii, sa se uti-
leze modern, märind la maximum randementul utilizara
combustibililor sau utilizara la maximum a caderilor de apa ;
In caz contrar, Upa acest termen, instalatiunile cari se va
dovedi ca utilizeaza' nerational sursa de energie, vor plati indo-
itul taxdor pevàzute de lege §i li se vor retrage once avan-
ta j e.
Pentru a stimulA o utilizare eat mai perfecta a energiei, le-
giuitorul prevede §i putinta de expropriere pentru utilita te
publit a a unei instala titini existente san cencesionate, daca
ea ar impiedeca executarea uuei instalatiuni de un interes vadit
superior, din pubct de vedere al intereselor nationale.
P. in aplicarea lega ene! giei s'au inceput primele lucrad in
aceasta directiune, acordandu-se concesiuni pentru utilizarea
diverselor izvoare de eneigie, dupa normele legii §i in vederea
scopului aiatat.
In Direetia Energiei din Ministerul Industriei, s'au intocmit
luci arde pentru elaboralea unui program de producere i uti-
lizare a tuturor izvoa, elor de energie ale tara, spre a se indicA
chumul ce va trebui se se urmeze pentru electrificarea tara.
Pentru alcatuirea preg.amului de producere i utilizare a
eneigiilor àiii, guvernul liberal a infantat o Comisiune de elee-
trificare a trua, care §i-a terminat de curand lucrarile, ce con-
stan din pi egatirea materialului necesar sistematizarei ener-
giilor. La aceastA Comisiune s'a cerut expertilor francezi, ita-
lieni §i elvetieni, chemati in acest scop prin guvernele respec-
tive, sà colaboreze §i, prin desele convorbiri ce au avut loc, s'a
dat o forma definitiva acestui program, menit sa serveasca
de &alanza in viitor sple a se atinge, in scurt timp, acelstadiu
de coope, are sti Alisa nitre energie i industrie, cooperare atAt
de necesara pentru viitorul economic al tara.

www.dacoromanica.ro
 221

B. Legea minelor i politica de stat In materie de potrol

Pe baza principiului nationalizarii subsolului Inscris In Con-
stitutie si urmandu-se tendintele politicei miniere a tuturor
statelor moderne, de a se rezerva izvoarele de energie ale tarii,
s'a alcatuit noua lege a minelor din 1924 si toate institutiile
menite sä o punä In aplicare.
In acest regim, proprietatea subsolului i zacamintelor de
substante minerale apartin estatului, care poate s le exploateze
singur sau sà le concesioneze In conditii determinate. Pentru
a evita speculatiunile de drepturi miniere fictive, Statul declara
o proprietate miniera concesionabila si o valorifica numai dupa
ce lucra..rile de exploatare au dovedit existenta zacamântului.
La acordarea concesiunii de exploatare se cere tntreprindei ilor
o capacitate technical si financiara' suficientii si o forma de
constituire, care sä permita controlul atat In ce priveste capi-
talul, cat si In ceeace priveste muncitorimea tntrebuintatii.
Lega a dispus anume, ca societatile anonime miniere, cari Stlit
Indreptatite sä obtina In concesiune terenuri miniere, sa aiba
60% capital national si 70% personal românesc, din toate cote-
goriile de muncitori çi functionari, Concesiunea se constituie
sub forma unei tovarasii tare Stac, capitaliiii particulari,
proprietarii suprafetelor i munritorii sau tunctionarii angajati,
cei trei dintai primind redevente din produs, iar muncitorii
functionarii 15% din beneficiu net, pe langa salariile lor.
Pricipiile concretizate in legea minelor, au dat o Indrumare
tntregii noastre politici miniere. Activitatea Ministerului In-
dustriei i Comertului a fost conforma cu aceste principii In tot
timpul guvernärii liberale, tnainte i dupa votarea i gii minelor.
Rezultatele acestei activitài s'au concretizat In mai multe
directiun i:
1. Produc lia minieril a crescut tnteo m'äsura neobisnuita
pana acum. Tabloul urmator ne arata sumar cresterea produc-
tiei miniere :
Produs exploatat Unitatea 1921 1924 1915
Petrolul brut . . . tone 1.168.414 1.860.471 2.313.420
Carbuni 1.804.687 2.776.371 2.800.000
Gaz metan . . 180.482.416 362.318.989 420.000.000
(M3 consumati)
Alte produse 505.992 670.091 710.000
Ca valoare, tntreaga productie miniera' care in 1921, era
numai de 2.287.779.000 lei, a ajuns la 7.894.307.171 lei In
1924, adica la o valoare de circa 31/z ori mai mare, Intr'un
interval de 3 a ni.
Cresterea aceasta se datore§te In parte dezvoltarii generale

www.dacoromanica.ro
 222

economice a RomAniei din ultimii ani, dar si noalui regim

nier introdus de guvernul liberal, precum i activitatii intense
a Ministerului industriei s,i comertului, in aceastA directie.
2. Veniturile Statulut din aceastA ramuril de productie na
tionalA, au crescut repede si cresterea se datoreste avantulu
adus de sprijinul i buna indrumare data de Stat industriilor
miniere. Astfel Statul a ineasat din venituri miniere
In 1922 Lei 18.913.000
In 1921 391.000.00
In 1925 580.000.00
Acest spor de venituri este departe de a reprezenta spotlit
real, realizabil in baza nouei Legi a minelor. Aceastä lege, ge-
neralizand principiul ea' numai Statul acord6 drepturi de ex-
ploatare minierA i in acelas timp el percepe taxe, impozite
redevente la productia realizalä de intreprinderile miniere,
este menitA sA sporeascA Inuit veniturile Statului. Sporul acesta
de venituri nu poate fi rea lizat imediat, din cauza drepturilor
castigate, pe cari legea le recunoaste. and insA drepturile
castigate vor expira, atunci legea cea mutt a minelor îi va
produce intreg efectul.
Luand de bazA productia minier6 din 1924 si presupunAnd
ebiar ea ea n'ar mai creste, dar cá s'ar incash toate taxele, im-
pozitele çi redeventele, ca i and toate drepturile castigate ar
fi expirate, Statul ar incasa urmätoarele sume
Taxe de suprafatä 4 400 000 Lei
Impozitul proportional 112 500 000
Re devente 871.049.930
Total .... 1.018.949.930 lei,
adicA aproape de 3 ori mai mult ca in 1921. In aceste cifre,
nu intr'A veniturile din productia minierA de pe cele 500 h. .
ale Statului, concesionate in baza legii minelor, pe cari lu-
crärile sunt in curs de executare c cari vor da desigur mai mult
ea 200 milioane pe an.
3. Nafionalizarea Intreprinderilor petrolifere s'a putut face
numai in baza drepturilor ce s'au atribuit Statului prin Consti-
tutie i prin noua Icge a rninelor.
Fixandu-se conditiunile pentru acordarea concesiunilor de
perimetre la Intreprinderi particulare, Statul .putea sA le acorde
oricui cerea. Totusi, cererile fiind numeroase, actiunea Sta-
tului a urmArit s'A transforme o industrie sträinä intr'una na-
tionalA, asigurand cetätenilor romani un mare isvor de venituri.
Legea minelor a creat un tip nou de societäti pe actiuni, nu-
mite Societafi anonime miniere romdne", iar guvernul a ur-

www.dacoromanica.ro
 223

märit sä aducä toate societätile sträine la aceastä formä nota

si In acest scop n'a acordat concesiuni de perimetre, clecAt
acelor societäti, cari dela inceput au indeplinit conditiile cerute
de lege, sau cari au declarat cä le vor indeplini in termen de
cel mult 10 ani.
Actiunea guvernului nu s'a märginit la acest rol pasiv.
cietätile stfaine petrolifere, cari lucrau in Romitnia, au fost
transformate dela inceput, in asà fel incAt Romanii au majo-
ritatea In organele de conducere i in adunärile generale ale
actionarilor.
Astfel, Steaua Romdnil", care fusese complet sträinti inainte
de räzboiu i avea, prin participarea unora din bäncile romrt-
nesti dupä rraboiu, 35% capital român, a ajuns In urma acordului
fìcut cu Statul, pentru obtinerea de perimetre In concesiune,
sä fie o societate româneascä, Statul obtinând gratuit, un
mare numrtr de actiuni, dintre cari 40.000 actiuni de pre-
ferintä, cu câte 9 votan i de fiecare actiune. Astäzi, in Steaua
Romänä" Statul i particularii rom'ani au peste 55% din to-
talul voturilor corespunzritoare intregului capital.
Deasemenea, in Societatea Internationala romdner, deve-
nitä acum Sirius", In urma nationalizärii ei, Statul, prin ac-
tiunile de preferintä ce i-au fost cedate gratuit, impreunä cu
particularii români, au dela inceput 521/2%din numärulvotu-
rilor corespunztítoare intregului capital.
In aceleasi conditiuni a fost nationalizatä societatea Vega'
care apartine societätii Concordia". Iar societätile Roumania
Consolidated Oilfields Limited" §i Colombia" au obtinut peri-
metre petrolifere Cu conditia sä se transforme In curs de 10
ani, In societäti anonime miniere romtme.
Astfel, cea mai mare parte din productia petroliferä a pi ii
se gäseste astäzi sub conducere romAneascA i procurä capi-
talului românesc cea mai mare parte din venitul acestei ramuri
de activitate economicä. De uncle inainte de eäzboi partici-
parea româneasc6 in intreprinderile petrolifere erà de circa 4%,
astä'zi, gratie politicei miniere a guvernului liberal, in special
In ultimii doi ani, ea este de circa 25% din capitalul total
al intreprinderilor.
Cu toate criticele aduse Legii minelor de unii din capita-
sträini, cari nu o cunoasteau In deajuns, politica minierà
a guvernului liberal a triumf at si astäzi, sträinii insisi au re-
cunoscut cä acesta este drumul pe care trebue sà meargä o
politicä de Stat si ei îi acomodeazä activitatea in cadrul a-
estei politici. Guvernul dela 1922 1926 a dat o probä
de independentä economicä, In urma cAreia prestigiul
increderea in viitorul nostru a crescut in fata statelor
sträine.

www.dacoromanica.ro
224

C. Politica combustibililor solizi §i a gazului metan

Pentru a se puteà duce o politia nationalä a cornbustibilului
in România de azi, nationalizarea intreprinderilor petrolifere,
singui A, nu este suficientà. Pe langA petrol, cArbunii joacä un
rol tot atAt de important in dezvoltarea economicA a tärii.Po-
litica combustibilului este hotsäl AO de existenta in tar5 a acestor
doi combustibili importanti : crubunele i petrolul. Aläturi de
ei, gazu 1 metan hotäräste in România normele politicei_indus-
triale, in leaturä cu factorii de energie.
Ei A, firesc, deci, ca partidul liberal sä-si lärgeascA scopurile
politicei sale economice si asupra intreprinderilor carbonifere
si de exploatare a gazului metan.
Mai intâi, printrso actiune economic5 privatä, apoi printeo
activitate economia de Stat, s'a cäutat sä se treacä in mAini
romänesti exploatarea cäibunilor din Valea Jiului, marele
nostru bazin caibonifer. De ad i s'a pornit, pentru a se ajunge
la nationalizarea societätilor Petrosani i Lupeni. Cu sacriiicii
mari, Mute de capitalistii români, s'au nationalizat aceste
intreprinderi, cari asigurà i apararea nationalà, prin furni-
zarea h C. F. B. a intregului stoc de care acestea au nevoi.3,
dar cari satisfae §i trebuintele industriilor private.
In materie de combustibil este un principiu cgruià trebuie
s5 se supunä once politicA de stat : In consumatiunea internä
trebuie sà se utilizeze combustibilul cel mai inferior si mai iettin ;
cel mai superior si mai scump urmând sä se valorifice pe
pietele sti Aine, pentru alte nevoi.
In mod gresit s'a risipit la noi cel mai bun combustibil,
päcura, intrebuintandu-se la C. F. R. si la unele industrii
private, in loc sä se exporte produsele albe sau uleiurile, pentru
a se obtine pe ele preturi mai bune. Acum, cand avem cärbuni
indestulatori, pentru toate nevoile tàrii, erà o cerintä a unei
politici nationale de stat sä-i utilizärn in interior. Din cauza
neintelegerii acestor chestiuni, ajunsesem la situatia cà im-
portam cArbunii, pe când intreprinderile noastre carbonifere
nu-si utilizan intreaga capacitate de productie, neputând
da nici de lucru muneitorilor minieri. Deaceea guvernul li-
beral a pus o taxä mare pe importul de cftrbuni sträini si acum
intreprinderile carbonifere merg in plinä dezvoltare, mai ales
In urma reducerii treptate a taxelor de export la produsele pe-
trolifere superioare.
Exploatarea gazului metan a luat mare dezvoltare dupä
alipirea Ardealului la Vechiul Regat. Aceastä exploatare este
concentratà in 2 intreprinderi :
U. E. G. (Ungarische-Etd-gas) societate fostä germano-
unaaril si
Exploatärile de az metan ale Statului.

www.dacoromanica.ro
 225

Societatea U. E. G., fosta germano-ungara, a fost luata in ad-

ministratie de statul roman, dupa terminarea razboiului nostril
cu Ungaria §i este condusa printr'un administrator sechestru
§i un cdnsiliu de administratie, cu drepturi de reprezentare
a actionarilor, potrivit legii speciale. Societatea era controlata
de Deutsche Bank, care aveà majoritatea in adunärile generale
ca atare este lichidabila. Statul roman poate avea deci ma-
joritate in societate, prin actiunile lui Deutsche Bank §i
ca mo§tenitor al drepturilor statului maghiar. Nationalizarea
acestei importante societäti este astfel pe cale de a se inlaptui.
Exploatarea de gaz metan a Statului a fost organizata bi-
te() societate comercializatä.. Aceasta, impreunä. cu U. E. G.,
trebuie SA se calauzeasca de acelea§i norme, in ceeaceprive§te
utilizarea gazului metan, formand o unitate in politica de stat
a gazului metan. Statul are o largá participare in ambele intre-
prinderi, nu numai la beneficii, dar §i la conducere §ii§i poate
impune astfel politica sa generala.
In acest scop, statul §i-a indrumat activitatea sa in urma-
toarele directiuni
In planul de electrificare a tarii se tine seama de existenta
in apropriere a gazului metan, pentru fixarea locului centralelor
electrice §i a izvorului de energie intrebuintat.
In localitatile unde gazul metan se poate trimite, se urma-
re§te crearea de centre industriale, dandu-se preferintà indus-
triilor mai propice §i mai utile pentru economia nationala. Prin
mânuirea preturilor, statul poate duce o politica industriara
potrivita intereselor superioare ale tä.rii.
Prin amestecul ce-1 poate avea in conducerea acestor
exploatari de gaz metan, Statul poate inapiedeca ruinarea in-
dustriilor din regiunile unde combustibilul este mai scump
de cat gazul metan, dupa cum poate in acela§ timp sri im-
piedice specula unor industrii monopoliste, a trusturilor sau
cartelurilor, creinduli in regiunile cu gaz metan, industrii si-
milare concurente.
2. POLITICA DE CONSOLIDARE INDUSTRIALA.
Dupa o epocä de dezvoltare nesanatoasaa industriei, in timpul
inflatiunii monetare §i a deprecierii continue a leului, guver-
nul liberal a trebuit sa inceapa, la 1922, o epoca de normalizare
§i. consolidare industriará, pentru a preveni un crah care ar fi
amenintat intreaga economie nationala. Politica de consoli-
dare financiara §i monetarà a oprit cre§terea nesanatoasa a unor
intreprinderi industriale §i continuele investitiuni ce se fäceau
In perioada de inflatiune monetara.
In aceste imprejurari a urmat o crizá de credit pentru intre-
prinderile industriale, ceeace ar fi oprit cu totul productiunea.

www.dacoromanica.ro
 226

Pentru a se veni in ajutorul industriei si In acelas timp pentru

a nu se stänjeni opera de consolidare si normalizare, s'a infiin-
tat Societatea nalionald de credit industrial, prin Legea din Iunie
1923. Aceastá institutiune a corespuns scopului urmárit i dupá
situatia din 31 Octombrie a. c. ea acordase imprumuturi de
2.571.306.781 lei, la marea si mica industrie.
Potrivit politicii generale de desfiintare a tuturor restrictiilor
impuse muncii in industrie, comert i agriculturá, productia
industriallí, a fost complet scoasà de sub regimu I restrictiv,
deoarece noua Lege a speculii, din 1923, a stabilit principiul
crt, In arará de articolele de prim6 necesitate, nu se pot fixa
preturi maximale la producátori. Intregul control al preturilor
A rrtmas sil se -execute numai asupra operatittnilor de comer-
cializare. In aceastá perioadil au trecut sub regimul libertAtii
comertului ciliar cele mai de seamá din articolele de primà
ncczsitate, cum e gräul, care (lela 1925 numai are de fapt un
pret maximal, iar controlul fabricatiunii päinei a fost Pásat pe
seama autoritátilor locale.
Punänd In evidentà directivele politicei industriale, din pe-
rioada 1922-1926, ele se pot rezumit astfel :

A. ilegim vamal de export, favorabil pentru produsele

industriei.

a) Din punct de vedere al restrictiunilor la export.

In aceastá directiune constatám cii numárul produselor in-
dustriale, cari sunt Irted ingreuiate la export, este extrem de
reclus, astázi nemai fiind direct prohiba la export nici un pro-
dus industrial. Dealmintreli Mal. din Octombrie 1923 s'au
limitat articolele industriale al ciíror export trebuia sd fie con-
trolat de cátre Stat.
Astázi, numai ciiteva din produsele industriale (zahrtr, sulfat
de cupru, sodä causticA, produse metalurgice, unelte i masini)
sunt supuse incuviintárii prealabile la export; aceastá incu-
viintare este datil, Insá tot pe baza avizului unei comisiuni de
industriasi (Comisia industrialá).
h) Din punct de vedere al taxelor cl:. export.
In aceastá perioadá, comisiunea superioará vamalk In mod
constant, a dus o politicá de reducere la un quantum statistic
a taxelor de export la produsele industriale.
Variatiunea Insási a taxelor produselor petrolifere, cari inte-
reseazá, totusi, in mare másuril consumul interior, este o do-
vadä a celor afirmate, iar tabloul taxelor de export a produ-
selor industriale, verified in totul cele de mai sus.

www.dacoromanica.ro
 .497

B. Begim x.tunal de import proteetioniA.

In aceastà directiune, perioada 1922-1926 a insemnat un
-pas decisiv. Dei, cum se afirmä in referatul d-lui Ministru de
finante, din Iu lie 1924 in actua la situatiune, incA anormalii,
nu putern sti cercetilm satisfacerea intereselor productiunii
deck in legAturil §i cu nevoile consumatiunii", ctici o ridicare,
oricAt de slabä, este nu numai o urcare corespunzAtoare a pre-
turilor pe piata internä, dar §idin nenorocire,un pretext
pentru o ridicare nejustificatä §i generald a mArfurilor" ; to-
tu§, In Iulie 1924, s'a stabilit un tarif vamal in aur,cu un coe-
ficient de multiplicare corespunzRor situatiei valu tare.
Acest tarif vamal nu stabile§te in mod definitiv politica vamalil
a Statu!ui rommn i el nu dri oerotirea, fie a tarifelor din 1916,
In aur, fie a tarifelor altor OH, pentru a nu produce un de-
zechilibru prea mare in preturi" (referatul d-lui Ministru de
finante) ; totu§, in trebuie considerat caprimámncercare de a ocrot
productiunea industrialri prin o nAsui sa' generalà §i eficace.
In aceastA directiune s-a continuat inlärindu-se intAi coe-
ficientul de multiplicatiune a taxelor vama le in aur, dela 30,
cfit a fost stabilit in Iu lie 1924, la 40, in Martie 1925. In
acela§ timp lucrärile de revizuire a nomenclaturii tarifului
vamal, cari sunt deja tei ininate impi cung ( u indeplinireaoperii
de normalizare econorni(à, vor sei vi ca baze suficiente pen trit
viitoru I tarif vamal, a cäiui pìegàtiie este deja foarte inaintatä
§i care va constitui principala naisui 5. de apäi are a productiunii
industriale indigene.
C. Turniturile Statului.
Din cauza nestabilit64ii monetare §i a necunoa§terit pro-
ductiunii industriale a t6rii, pricipalele autoritäti consumatoare
ale Statului se aprovizionau din sti AinAtate, de§i aveau posi-
bilitatea de a fi fu:nizt. te, in conditiuni a 1 putin egale, din
Chiar de la inceputul perioadei de care ne ocuprim, s'a o ga-
nizat aprovizionarea armatei eu articole de alimente, imbril_
cäminte §i IncAltäminte, dela industria indigenä cäutându-se
a se stabili §i un pi et unitai favoiabil §i o participai e propor-
tionalii a intregii industi ii, la aceste fuinituii. Rezultatele au
au fost din cele mai bune §i metodo s'a trice' cat cu insis-
tentä, in tot cursul acestei pei ioade, spre a fi gene' alizatä. §i
la celelalte institutiuni. Pieocuparea aceasla a Ricut chiar
obiectul jurnalului Consiliu lui de Mini§tri No. 568 din Martie 1921.
Aceastä politicil de api ovizionai e a pi incipalclor institutiuni
de stat, dela industria din talá, unità cu consolidai ea bugetairi,
care a dat posibilitatea unei pläti imediate a fui nitui iloi con-
tractate §i unità cu achitai ea celei mai mai pàii din vechea
clatorie a statului cäji e inclustiia indigenä, oatoi ie contiac-

www.dacoromanica.ro
228

tatä anterior perioadei de cari ne ocupäm, a fäcut ca furni-

turile statului sä fie considerate, de cätre industria din tarà,
ca mi debu§eu deosebit de pretios §i dorit.
In urma acestei politici de 'consolidare industrial, s'au pus
temeliile unei dezvoltä'ri sänätoase a industriei. Dupà curätirea
terenului de formatiunile efemere de societäti cu capital fictiv
§i cu conducätori nepreceputi, s'au Inmultit i i-au märit ca-
pitalul societä'tile industriale serioase, ajutate la inceput de
bäncile comerciale §i mai apoi de Creditul Industrial.
Iatà cum s'au clezvoltat societätile industriale In cursul anilor
1922-1925:
NurnArul soc.
Anul industriale Capitalul
1922 720 7.549.070.670
1923 874 11.934.834.098
1924 974. 14.494.109.098
1925 1003 151702.778.398
Dintre aceste socieräti, acele cari functionau in teritoriilc
alipite erau mai toate In mäini sträine, unele din ele fiind simple.
filiale ale unor societäti Cu sediul la Budapesta. Opera de na-
tionalizare s'a intins i asupra lor §i. astäzi cele mai de seamä
societ4i industriale au participare rornaneasc6 la capital §i
majoritate româneascä In conducere.
Guvernul liberal a urinärit insä deaproape nationalizarea
a douä serii de intreprinderi industriale, cari conditioneaiä exis-
tenta §i dezvoltarea intregii industrii : intreprinderile cari pri-
vesc combustibilul necesar in industrii §i. intreprinderile meta-
lurgice. Guvernul a trebuit astfel precizeze politica com-
bustibilulni 5i politica fierului. Despre politica combustibilului
am vorbit mai sus, odatä cu expunerea politicii factorilor de
energie. Sri vedem care a fost politica guvernului In ceeace
prive*te fierul.

D. Politiea fierului.
Dupä cum productia industrialà modernä nu se poate con-
cepe Iàrà combustibil, tot astfel nu se poate concepe utilajul
economic modern M'U fier. La cäile ferate, la poduri, dela cele
mai simple unelte panäla cele mai cornplexe ma§ini intrebuin-
tate In industrie §i agriculturà, pretutindeni se cere fier. Exis-
tenta insä* a economiei nationale §i. apärarea nationalä sunt
conditionate de procurarea fierului.
Aceste mari interese, legate de insemnätatea fierului, au adus
guvernul liberal la concretiZarea unei politici a fierului. Prin
aceastä politicil s'a urmärit :
a) Solidarizarea intereselor industriei fierului cu interesele

www.dacoromanica.ro
 229

Pentru aceasta s'a cautat sa se infäptuiasca nationali-

zarea efectiva a marilor intreprinderi metalurgice.
b) Armonizarea §i coordonarea programelor de lucru a di-
feritelor unitAti din aceasta industrie, pentruca sa se asigure
fabricarea In tara a tuturor produselor necesare apararii na-
tionale, precum §i a principalelor produse necesare economiei
private §i, totdeodatä, sa se dea posibilitatea unei valorifiCki
nationale a reZervelor noastre de minereuri.
In urma intregirii României, aveam posibilitatea sil dispu-
nem de o mare industrie metalurgica, prin intreprinderile Re-
§ita" §i Hunedoara-Cugir". Re§ita era insa in maini straine
§i nu urmA politica statului roman. In lupta de nationalizare
a Re§itei, guvernul liberal a arätat conceptia sa economicti
In politica fierului, in fata lipsei de conceptie §ia superficialitatii
guveruelor anterioare
In adevAr, prin Jurnalul Consiliului de Mini§tri din 13 Fe-
bruarie 1920 aceasta chestiune se rezolva pur §i simplu numai
prin autorizarea care se clädea societatii Re§ita de a constitui
o societate anonima româna, nu numai farapreocupare de patio-
nalizare a acestei societali, dar cu conditia ca din cele 125.000.000
capital al societätii, numai 50.000.000 sa fie romAn. (Jurnalul Bon-
tescu). Mai tarziu numai, prin decretullege No. 2455 din 8
Iulie 1920, s'a hotärit infiintarea unei societati in care sta tul
sa aduca ca aport dorneniile, minele §i uzinele de Stat din Hu-
nedoara §i Cugir, iar vechea societate Re§ita, domeniile, minele
§i uzinele sale. De§i prin acest decretlege se incearca o solu-
tionare a problemei industriei fierului in Romania, insil atat
ideia incorporarii domeniilor, minelor §i uzinelor statului la
uzinele Re§ita, care ar constitui un monopo 1 cat §i lipsa tin&
garantii suficiente pentru evaluarea §i valorificarea aportulni
Statului, dar mai ales greaua atmosfera morala in care s'a
discutat §i s'a realizat aceasta societate, a facut necesark ca
chestiunea Re§itei" s'a fie din nou luata in cercetare §i solu-
tionata de catre guvernul liberal.
Prin Legea din Iunie 1923, guvernul a rezolvit aceasta pro-
blemä, in conformitate cu interesele generale ale tarii, asigurand
In mod efectiv :
Participarea in majoritate a capitalului românesc in so-
.
cietatea Re§ita" ;
Conducerea romaneasca a societatii §i indrumarea in iens
românesc a activitatii acestei societati ;
Un control efectiv asupra activitatii societatii ;
A dat operatiunii de nationalizare a acestor importante
intreprinderi, un desavar§it prestigiu moral, care, in dauna tarn,
i-a lipsit pana acurn.
Ca urmare a conceptiei sale, in politica fierului, guvernul a
mai realizat :
1. Infiintarea societalli Cugir, pentru fabricarea de tunuri §i

www.dacoromanica.ro
230

munitiuni, In timp de räzboi 5i produsc metalurgice in timp

de pace ;
2. Infiintarea societätii pentru fabricarea avioanclor ncce-
sare armatei.
AvAnd astfel in m'AM române§ti marilc intreprinderi meta-
lurgice din tara, guvernul liberal a inceput opera de inzestrate
a Ora cu acele instalatii, cari s'a deà mijloaccle de apArare na-
lionalä 5i, in acela5timp, prin tariful vamal, a inceput sá punä
temelia independentii rela live a economiei na tionale.

3. POLITICA COMERCIAIS
(Libertatea comer tullid protectia consumatorului)

Pntru indrumarea cconomiei Dationale pe calca raportu-

rilor economice normale, politica comercial á a fost dominatti
de ideea revenirii treptate la libertatea comerfului i, in acela5 timp,
de grija apardrii consumatorului de preturile de speculà, cari
se putcau °Mine u§or inteo epocà de mari fluctuatunii mone-
tare.
1. In prirnul ränd, s'a pornit lupta lmpotriva importului m4r-
lurilor de lux, cari sfidau mizeria,atat a clasei mijlocie de func-
tionari, rentieri §i pensionad, cAt 5i a masselor de muncitori.
Taxele de lux, puse pe importul acestor másfuri, aveau de scop
sä impiedece continua scädere a valutei §i, In acela§ timp,
punä stavitä furici de lux a acelor clase sociale, cari, in dis-
pretul grelelor incerdsi prin cari treceä tara, practican luxul
cel mai extravagant. Politica guvernului dupá. 1922 a urmásit
accentuarea regimului de prohibire a importului 5i de taxede lux.
Restrictiunile importului aduceau o cre5tere a cererilor de
märfuri din productia nationalä. Fatá de insuficienta acestei
productii §i fatä de preturile crescande pe piala mondialä, con-
sum.atorul erà expus s'A cumpere Cu preturi, pe cari nu le-ar
fi putut suportà. Pentru a se mentine un echilibru economic
intre diferitele clase, a fost nevoie sti se asigure consumid in-
tern 5i sd se controleze exportul.
Apärarea valutei nationale §i asigurarea consumului intern,
prin mijlocul controlului exportului, se impacá foarte bine
§i Cu tendinta de a mrtri oferta internä prin ingreuiarea expor-
tului, care duce la scäderea preturilor interne. Scäderea pentru
produscle alimentare este in folosul tuturor consumatorilor
5i se repercuteaiä, impreunä Cu scäderea preturilor materiilor
prime, asupra reducerii costului de productie al fabricatelor,
csárora le inlesne§te plasarea pe piata internä §i le dtt putinta.
de a concurà pe pietele sträine.

www.dacoromanica.ro
 231

Astfelmentinerea taxelor, de export, s'a impus, in ultimii

ea o masura necesara de politica comerciala externa, pentruca
aceste taxe sunt : a) mijloc de comprimare a preturilor interne
deci, de stabilirea a acestor preturi in interesul unei pro-
(luctiuni normale; b) stavila pentru cresterea dcsordonata a
circulatiunii fiduciare, ce ar rezulta in cazul ridicrii preturilor
la paritatea lor mondiala. Pedealtaparte, prin devizde forte
ce procura Statului, taxele de export asigura Mica Nationale,
acoperirea emisiunii strict necesara.
Dar, pentru a nu se distanth prea mult preturile interne de
cele mondiale, trebuift sí. se introduca sistemul variabilitafii
taxelor varnaie de export, cu tendinta ca preturile sí creasca
pe nesimtite i in raport cu fluctuatiile valutare, pana ce ele vor
ajunge la nivelul preturilor mondiale, cand taxele de export
vor dispare.
Regimul taxelor de export la produsele petrolifere este un
exemplu tipic.
Un prim si important pas, spre normalizarea i libertatea
comertului de export, se face la 18 Octombrie 1923, cand prin
deciziunea ministeriala No. 61.361, se desfiiirteaza Comisiunea
de export, care aviza asupra autorizatiunilor de export, men-
Oland numai douá categorii de matfuri: prohibite la export
§i libere cu taxe. Astfel inceteaza regimul permiselor. In mod
exceptional acest regim, se mai mentine pana astazi numai
pentru masini i unelte, cari nu se pot exportà MCA avizul, Co-
misiunii industriale.
Mentinerea mai departe a prohibitiunilor la export, tsi gA-
se§te justificarea in necesitatea de a opri in lar6 minereurile
metalele, precum i esentele de lemn ce nu se produc in can-
titati suficiente in tarà i cari trebuiesc i pastrate prelucrate
pentru nevoi cari privesc apararea nationala i interese,le vitale
ale tarii.
Un al doilea pas facut spre normalizare, consta in reducerea,
continuu urmarita, a prohibitiunilor la export. Inteadevar,
de uncle in anul 1923 mai erau Inca' prohibite 53 catcgorii de
marfuri, astazi, in 1926, nu mai sunt Waite decat circa 23
de categorii de maifuri.
In sfà vit, o a treia serie de masuri importante, menite a ne
duce spre libertatea come.tului de export, consta in reducerea
treptata i continuu urmarità a taxelor de export.
CAtimea acestor taxecum e à i firesca ramas mai ridi-
cata pent u materii p. ime i u')si ant( le alimentare si a lost trep-
tat scazuta pentru obiectele p eluc.ate, in iaport cu g adul
lor de p elucra,.e; reducandu-se p .nt u fab icatele depline, la o
simpla taxa statistica.

www.dacoromanica.ro
 232

2. In organizarea vietii comerciale interne, guvernul a avut

cloträ preocupäri principale :
Unificarea legilor de functionare a organelor reprezentative
ale comertului i industriei;
Mentinerea isvoarelor principale de venit ale Ora In stäpa-
nirea i folosinta cetätenilor români.
Legea pentru organizarea Camerelor de eomert §i industrie,
din Mai 1925, urmäre§te acest indoit scop :
De a unifica diferitele regimuri cari fiintau in Vechiul Regat
In noile provincii ;
De a da. In Consiliile Camerilor o reprezentantá mai ade-
quatä diferitelor categorii de comert O. industrie, In ra-
port cu insemratatea lor numeria. i In raport Cu importanta
lor inläuntrul activitätii economice a diverselor regiuni ale
tArii. In vederea stabilirii unor legauri mai durabile i mai
intime cu institutiunile de invätämänt profesional, cu institutul
central de emisiune §i cu Corpurile legiuitoare, legea prevede
ca membri de drept ai Camerilor de comert, pe reprezentantii
acestor institutiuni.
Pentruca activitatea Camerelor de comert sä nu se mani-
feste izolat i disparat, In chestiuni cu caracter economic ge-
neral, noua lege infiinteazä Uniunea Camerelor de comer j, ca
organ de directivä §i concentrare a Camerelor de comert
industrie, organ menit sá deà guvernului, pentru proiectele
sale de legi, avize intemeiate pe acordul prealabil al repre-
zentantilor autorizati ai comertului i industriei.
In afarà de controlul firmelor sträine, cari functioneaza la
noi prin sucursale i pentru cari Codul de comert are dispozi-
tiuni speciale, politica guvernului a fost indreptatä mai ales
In directia nationalize-au societtifilor comerciale din teritoriile
alipite, cari au in stäpânirea lar cea mai mare parte din bo-
giile tinuturi.
Prin Jurnalul Consiliului de Mini§tri, No. 1.914 din 13 Iulie
1922, publicat In Monitorul oficial No. 110 din August 1922,
s'a dispus infiintarea Comisiunii speciale economice, pe läng5.
Ministerul industriei i cornertului,cu obligatiunea de a-§i da
avizul, futre altele, i asupra infiintärii de societäti anonime,
Ooriri de capital, strämutäri de sedii principale sau infiintäri
de sedii secundare ale societätilor anonime din teritoriile ali-
pite, potrivit ordonantelor mncá in vigoare in acele teritorii.
Aceastä comisiune tinând socoteala de interesele generale e-
conomice ale tärii, a stabilit urmätearele norme :
3/. din numärul membrilor Consiliului de administrate §i al
cenzorilor, sä fie români;
2/8 din numärul actiunilor, sä fie date românilor.
Tiansmiterea actiunilor nominative sä se facä numai cu

www.dacoromanica.ro
 233

autorizarea Consiliului de administratie, incunostiinteind Mi-

nisterul de industrie si comer.
Proportia de capital §i de membri In Consiliul de adrninis-
tratie, s'a' fie mentinutà permanent, once modifidri s'ar aduce
statutelor. Aceastà proportie urmand s'a" fie pilstratà si la once
sporire de capital.
Aceste conditiuni urmeaid a fi inscrise in statute si actul
constitutiv al societitilor nationalizat,e.
Ministerul, in urma avizului Comisiunii economice, a auto-
rizat functionarea in Ardea I si Bucovina, a urmRoarelor so-
cietAti :
782 societ6ti industriale si comercia le, en un capital de lei
3.749.611.268
507 lAnci, Cu un capital 1 764.124.115
Total Lei 5.513.735.383
Dacà privim acest capital, dupà nationalitatea celor cari
11 detin, avem urmnoarea situatie :
25% capital pur românesc;
50% la cetAteni minoritari;
250/e capital strAin.
Cu alte cuvinte, avem 75% capital romemesc i 25% capital
strAin.

4. REORGANIZAREA INTREPRINDERILOR ECONOMICE ALE

STATULUL PRIN INTRODUCEREA REGIEI COINTERESATE

Pentru a inbun6tAti functionarea si pentru a m'ad rentabi-

Ratea intreprinderilor economice ale Statului, guvernul a
prezentat si parlamentul a votat o lege de o importantá ca-
pitará pentru gospodäria publid §i pentru economia nationalà
in genere : legea comercializArii Intreprinderilor economice ale
Statului, din 6 Iunie 1924.
In aceast6 lege s'a prevAzut normele de exploatare a pa-
trimoniului S tatu lui, mgrit in ultimul timp prin noui drepturi
regaliene, creiate prin organizatia economid si socialà actualrt.
S'a introdus astfel in administrarea acestor bunuri, princi-
piile de conducere si organizare a intreprinderilor particulare.
Statul isi asigurà concursul capitalului privat, iar prin condu-
cerea comerciará.' a intreprinderilor, prin alegerea personalului,
prin aceeas elasticitate de functionare pe care o au societAtile
anonime cornerciale, prin posibilitatea de a face investitiunile
necesare si de a profita de conjucturile economic favorabile,
se va da o mane dezvoltare intreprinderilor si se va mitri ren-
tabilitatea Ion.

www.dacoromanica.ro
234

Intreprinderile cari s'an' comer,cializat plinrt In prezent, sunt

urmAtoarele, în ordine cronologicrt':
S. I. C. O. B. (Societatea comunal pentru industria li-
zarca gunoaielor si cadavrelor animalelor moarte sau ucise_
In regitinea orasului Bucure§ti §i a pestclui co»fiscat, ca in-
terzis alimentatiunii).
Intreprinderea de cdtbuni Lonea.
Ilemolid", societate comunal pe.ntru industriaiizared
sfingelui din abator.
Socielatea comtuzald pentru aprovizionarea cu la pie, a Ca-
pitalei.
C. I. P. A. (Societate comunal pentru industrializarea
produselor animale §i sub-produselor de abata).
Uzinele metalurgice din Cop5a Micd si Cugir.
Societatea Naftol-tala* de gaz metan.
8 Societalea electricd a ora5ului Buzan.
Inireprinderile In curs de comercializare, SUnt, urmiltoarele
S. F. R. (Societatea fluvialä rombil)
Socielatea eleelricd a ora§ului Sibiu.
Soeietalea electricd a ora§ului Bazargic.
Reyna (Societate pcntru comercializaren pildurilor celor
90 cornune grilniceresti de la Nrtsriud),
Societatea pentru comercializarea
Socielatea pentru difuziunea radio-lelefonici.
Societalea pen(ru comercializarea minelor de ciar dela Baia-
.41Iare.
Inaugurarca acestei politici economice a Sta tului va as ea
,

rezultate ata de hotrtritoare In gospodilria puhlict, Incat s'e

poate afirmà cí ea va deschide clrumuri noui, de apreciat si
incercaL si altor popoare.
Intr'adevAr, douil fapte sunt unanim recunoscute de eco-
nomisti : a) Statul este un rrtu comerciara sau industria § si in
aceastri calitate lucreazrt nerational si in pierdere ; b) tendint.a
statelor moderne este de a organiza, indruma i controla ReCiie
intreprinderi cari au de obiect bunuri ce servrt la apilrarea.
nationalrt, sau cari sunt de asa natura, Inca se pot acaparà de
cilt-e un particular sau un grup de particulari si devin un mo-
nopol privat. Acì Statul intervine si constituie un drept re-
galian.
Cu tolde Cí Sc recuno§tea In deobste ct Statul nu e bun co-
merciant sau industrias, nimeni n'a mers pllná. acolo inca sil
abandoneze once bun al Statului si siit se desinteresen la orice
participare directrt a Statului In viata economicrt. Partidul
liberal sesizat ambele nevoi : pedcoparte, merge in directia
mitririi patrimoniului Statului, In intelesul modern al dreptu-
rilor regalienenu In lntelesul domeniilor si regalienelor me-
clievale-apropiindu-se astfel, In unele privinte, de socialismu 1

www.dacoromanica.ro
 235

de ,Stat ; iar pedealtil parte, introducAnd, In gospoclilria Sta-

tului, principiile comercial° din intreprinderile private, prin
colaborarea Cu particularii la exploatarea bunurilor Statului.
La baza acestei politici econoMice sta vechiul principiu al
regiei cointeresale, proclamat i sustinut prin propagana, de
tartidul liberal î care acum, acomodat intreprinderilor eco-
nomice ale timpului- si sistematizat, a fost, mima conzercializare
a Intreprinderilor economice ale Slaiului.
AlAturi de efectele de ordin pur economic ale acestui sistet,n
de gospodrtrie publicil, slau rekultatele de ordin socia/ c vor
urma : indrumarea intreprinderilor economice private, dujA
exemplul dat de intreprinderile comercializate ale statului,
In ceeace priveste raporturile de munc6, participarea la bene-
ficiu si grija de a crea institutiuni de culturrt i educatie a mase-
lor muncitoresti, pentru a le aduce la un nivel de viatrt socialrt
uìi Tidicat. Aceste indrum5ri s'au concretizat atat in legea
comercializrtrii eât. si in legea Minelor.
Astfel, inteun sella interval de 4 ani, guvernurliberal a uni-
ficat,. consolidat i dezvoltat viala economicrt a Romaniei
gite i acum Ii deschide perspective atta de vaste, pe terenul
ectinomic, inca .generatia de asnzi, ciliar, va tea sà vazA Ro-
mrmia ca una din cele mai bogate si mai prospere tilri din Eu-
ropa.

www.dacoromanica.ro
236

Raportul. /titre capitalurile din intreprinderile petrolifere

romilne5ti falii de cele strfiine.
Anii Intrep. romfinesti Intrep. sträine
La % din La % din
Lei totalul Intrepr. Lei totalul intrepr.
1913 18.806.000 9°A 240.878.750 91%
384.523.750 770-
1919 113.355.000 23%
1920 531.355.000 43% 647.613.750 570/
1924 4.262.593.450 61% 2.804.113.750 39i

Raportul productiunii intreprinderilor petrolifere ronust-

ne5ti fatà de cele
Intrep. petrol. La % din Intrep. petrol. La % din
Anii romfinesti totalul intrep. staine totalul intrep.
Tone Tone
1913. 5.780 11/z 1.803.813 99%
/914 5.547 11/2 (717.108 99%
1919 1.281 1% 832.525 99%
1924 486.713 28% 1.309.005 72%
1925 738.922 30% 1.505.278 701/2

Produeliunea minierii a Romfiniei

din ani 1921 5i 1924.
Ncrt°: Produse exploatatedeIjn"Y
mas. Anul 1921 Anul 1924

1 Petrol brut (Titeiu) tone 1.168 .414 1.860.471

2 Lignit 11 1.594.719 2.479.083
3 Huila' 1) 176.670 239.775
4 Antracit 93 33.298 57.513
Totalul cärbunilor 1.804.687 2.776.371
5 Gaz metan
Debit anual M. cub 3.594.525.860 4.616.546.300
Consumatiunea 100.482.416 361.612400
6 Aur i argint tone 147.518 199.713
7 Cupru 71 1.420 4.365
8 Plumb si antimoniu 33 32
9 Fier 77 91.109 102.537
10 Mangan 1,7 3.035 6.482
11 Bauxit It
12 Chrom It
13 Pirit 15.937 32.657
14 Mercuriu 71 1.583
15 Asfalt 2/ 14.122 19.731
16 Chihlimbar kgr. 230
17Sare to ne 232.818 302.761

www.dacoromanica.ro
 237

Productittnea. metalelor 0 a fontei obtinute din preluerarea

minereurilor.
1 Aur Kgr. _ - 1.104 1.318
2 Argint 17 2.872 2.246
3 Clupru - 107.569 89.631

-
99
4 Plumb si antimoniu 362.574_ 433.115
5 Bismut 17 ---
6 Glazufi extrasl din
plumb ,, 213.250 150.857
7 Fong tone 33.362 46.081

AutorizAri de sonde 0 puturi in anii 1919-1925 inelusiv.

Anii Nutoriz. de sonde Autoriz. de puturi
1919 127 19
1920 92 19
1921 175 87
1922 376 198
1923. 370 383
1924 287 94
1925 -163 77

Numrtrul metrilor forati.

In anul 1922 s'au forat 88.527 metri
79 97 1923 123.260 Of
f 99 1924 75 166.936 99

Exportul de produse petrolifere

(In tone)
Totalul
produse-
Petrol Petrolu- Uleiuri lor expor-
Moto- brut Benzini ri raf. qi Gaz oil miner. tate.
Anil tina Tone Tone dist. Tone Tone Tone
1921
1922
-- 1.046.992
1.212 823
244.889
285.097
187.308
214.473
498 801
573.468
93.219
112.968
1.024.317
1.186.006
1923 925 144.932 192.994 30.248 15.043 384.142
1924 1.002 162.572 210.864 38.257 26.809 435.504
1925 13.745 260.246 314.665 40.728 692.384

irarialiunea eonsumului de hidrocarburo Dazoase.

Consumul gazului metan :
1919 s'a consumat 144.242.051 m.c. sau 41/2 din debitul anua 1
1920 170.537.689 m.c. 4,7% ff 9f

97
97
1921 /9 180.482.416 m.c. ,, 5% )7 99 97
1922 250.093.998 m.c. 6,84 ,
1923 287.113.622 m.c. , 7°A
99

t
79

1924 ,,361.672.000 m.c.

99 ' 7,8% 99
99 99

99

www.dacoromanica.ro
 T ABLOU
de veniturile miniere realizabile la data cand tot subsolul tarii va apartine Statului

REDEVENTELE
IMPOZITUL
TAXA .Z.70
at 4)
SUBS TAN "I:A PRODUCTIA pe suprafata proportional TOTALUL --
o I In naturd II In bani °
MINERALA. 1rianu11924 0.)
6
Le i B. Lei iB.1 Cantitatea Lei Le i 1B. 0

150'o
1 Petrol Vag. 216,018 3.000.000 99.368.300 - Vag. 32.402 745.246.000 847.614.300 50/0
2 Lignit » 286.379 21.650.253 14.318'
» 108.244.080 129.894.333 5°/u
3. Huila . . . .

5. Bitume
»

Vag. 84
29.000
4. Gaze (Petrulifete) m. c. 46.000.000 920.000
4.200
--
2.900.000 - * 1.430
m.c. 6.900.0110
Vag. 4.2000
1.450000
6.900.000
21.000
4.350.000
7.820.000
25.200
11,G/0

2°/0
6. Aur
7. Argint
Kgr. 8000
» 2438
438.100
97.520 --
Kgr. 26.960
» 97.520
3.504.800
390.080
3.942.900
487.600
40/0
4°/0
8. Fier mangan
9. Cupru
la Plumb
Vag. 12.100
K gr. 8000
Vag. 82,2576
968.000
4.800
246.772
-
Vag. 484
Kgr. 320
Vag. 32003
3.872.000
19.200
987.090
4.840.000
24.000
1.233.862
40/0
40/0
40/o
11. Mercur . . . Kgr. 2000 8.000 Kgr. 80 32 000 40.000 40/.
12. Zinc » 30000 15.000 » 1.200 60.000 75.000 40/0
13 Pirita Vag. 1096 76.720 - Vag. 438400 306.880 383.600 40/0
14 Galenita . . .
Ape minerale » 6 4.200 Kgr. 2400 16.800 21.000
15. vi - 856.084 836.084
16. Gaz metan . . . m. d. 2262000000 4.520.000 4.320.000
17. Sare . . . . Vag. 29620 5.924.000 3.924.000
18 Cariere de piatra,
vi nisip . . . . 1.400.000 4.498.051 5.898.050

4.400.000 142.500.000 871.049.930 1.018949.930,-

1

www.dacoromanica.ro
 230

Valoarea production& industriale in anii 1922

1923 si 1924.

¿el
1+400.000.000

13.

12.

ff .

10.000.000.000

PIA
ARNIM
pd. M.
tedil

1.000.000.000

1922 1923

www.dacoromanica.ro
 PRETUL* Si * P RODUCTiA*1922-192LI
B s $ logo
c000tei
11000
..v A
10000Arara.ne,
770
(1,
9000
e
14,70 2,1,50 8000

1.i 350 7000

1-
2.

I 6000
i

2t3.0
5000
254
400o
0
3000
/410-,
6 2000

3 1000
1

www.dacoromanica.ro
 Productia de titei a României dela
1919-1925.

rapitalul societätilor pe actiuni din Romänia dala

1922-1925.

Le
24.000. 000000

22.500.000.000

21.000.000.000 .0°

19.500.000.000
o
18 .000.000000

16.000.0co. 000

15.05,0000-000

tr1d le
2.$00.000.000

4e500.000.000

10.500.000000

9.000.000000

7.500000000

6.0000000m

4.500.000.000

3.000000000
s-""""i

1.500.000mo

, .... . 17/ier.te
fin». 1922 1.923 1924 1.925

www.dacoromanica.ro
 Importul si exportul t5rii dela Importul si exportul tãrii dela
1920-19g4 1920-19A
(Canblip) (Yalon)

Tone 28Awarste
500S100
21

24
A.%
4000.000 22

iro
so
ft
Id .
.1000000

14

2000000

ID

I °MOO°
6

o
200 000

817z,.
0
V21 1.972 1.923 1.924
2..
An» 1911 /Re 1923 1924.

www.dacoromanica.ro
POLITICA COMUNICATIILOR
SI TRANSPORTURILOR

www.dacoromanica.ro
 A. LUCIIIIIILE PUBLICE

In urrna räzboiului pentru intregirea neamului, tara s'a gäsit

cu cea mai mare parte din dile de comunicatiuni inteo stare
cat se poate de rea, in unele pärti cu totul impracticabile, cu
o Insemnatä proprietate clädità distrusä, cu o restantà in lucrrt-
rile publice §i particulare §i cu o dezorganizare complectä a in-
dustriei constructiunilor.
Departarnentul Lucrkilor Publice, in sarcina ckuia cade o
foarte mare parte din aceste lucräri, a fäcut toate sfortärile,
In limitele mijloacelor financiare ce a fost posibil sá i se pupil
la dispozitiune, ca sà remedieze treptat aceste consecinte ale
ràzboiului§i sä se reintre in situatiunea normalà.
Lucrkile executate de acest Departament, s'au infäptuit
prin : Directiunea Generarä de Poduri §i Sosele,
, Studii §i Con-
structii, Directiunea Generalä. a Apelor §1 fosta Directiune a
Refacerii Regiunilor Däunate de Räsboiu.
In afará de aceste lucrki, tot prin ingrijirea Ministerului
Lucrärilor Publice s'a pregkit personalul technic superior §i mediu
necesar gat studiului, proectkii §i executkii lucrkilor efec-
tuate de Stat §i de particulari, cât i pentru conducerea diferi-
telor industrii din tall, cu ajutorul Scoalelor Politechnice din
Bucure§ti j Timipara §i a celor de Conductori de lucräri pu-
blice din : Bucure§ti, Cernäuti, Chi§inäu §i Cluj.
In cele de mai jos, vorn arAta lucrärile executate §i rezulta-
tele obtinute in ace§ti din urmä patru ani de cätre Adminis-
tratiunile mai sus arätate.

I. CONSTRUIREA I REFACEREA PODURILOR

OSELELOR.
Räsboiul din 1916-1918 a contribuit in cea mai WO nfä-
surä, prin cre§terea foarte mare a transporturilor pe §osele, nc-
cesitate, de mobilizarea trupelor, aprovizionarea §i mi§carea
armatelor noastre §i ale inamicului, prin distrugerea uvrajelor

www.dacoromanica.ro
250

de artä la retragerile trupelor, precum i prin sistvret luceä-

rilor de reparatiuni i intretinere normal, la dtteriorarea
comp. teeth.' a soselelor din aproape intreaga
Dupil rtizboiu, intre anii 1019-1921, transporturile pe &Ole
ferate fijad desorganizate, o cantitate enormil de milrfuri au
fost transportate pe sosele, pe distante mari, cu crtrute, camioane
si camioane automobile grele, cari au stricat soselele nationale
si pe cel2 avAnd trasee in apropierea cililor ferate.
Pedealtilparle, in primii ani duptl rraboiu, mijloacele fi-
nanciare restrAnse pe care Statul le putea punc la dispozitiune
pentru lucrtiri de asemenea naturä fiind foarte restrAnse, nu
s'a puLut pi la o refacere repede a acestor ccii de comunicatie,
si a fost nevoie sil ne restrAngem la lucrilri de intretinere cari
sil permitä circulatiunea.
Pentru a se aduce o indreptare acestei situatiuni, s'au filcut
sfortrtri in mod continuu, dar sumele inscrise In bugete erau
insuficiente, nu numai pentru a face lucrilri din nou, dar nici
pentru o intrelinere ingrijità".
Convinsifiind de faptul, crt in primul rand economia generalä
a trtrii depinde de o circulatiune cAt mai Multi, atAL pe elite
ferate cat si pe sosele i cli intre aceste dourt mijloace de trans-
port existä o logilturrt foarte sti runs ; cIt ori cilt de mari
sacrificii s'ar face pentru indreptareastilrii rete a crtilor ferate
In exploatare, ori cAte cili terate noui s'ar construi, ori cAt de
bogat ar fi parcul de locomotive si de vagoane, ftirti o bunil
circulatiune pe sosele, clue ferate nu pot aduce folosul as-
teptat, ctici imensele bogrttii ale tilrei noastretarti eminamente
agricolrt i bogatl in pilduri rrunAn nevalorificate, dad ä nu
pot fi indrumate pe sosel ectitre elite feratc ;
Am dat toatti atentiunea si s'a pus toatä strtruinta, ca
ptisim la o repede refacere a soselelor din intreaga %aril, care sr."
meargil pc cAt posibil, paralel cu cea a ctiilor ferate.
Lucrärile ce trebuiau infrtpluite pentru repunerea soselelor
in stare sti. satisfacil nevoilor, erau foarte mari, este destul
ariltrtm Cli trebuiau executate reparatiuni la circa 60.000 km.
de osea din totalul de 100.000 km. si cl trebuia srt se
reconstruiascil din non sau srt se repare radical 80.000 ni. I.
poduri, din totalul de 280.000 ni. I.
Deosebit de aceasia, era urgentà nevoie sil se complecteze
reteaua soselelor, avAnd in vedere cli traseul cililor ferate din
unele provincii alipite nu corespundea unei circulatiuni indes-
tuIrttoare a bunurilor ce trebuiesc transportate dela locurile
de productiune la locurile de desfacere i consideratiuni de
ordin militar reclamau noui legtituri intre diferitele centre, si
cl prin noul asezilmAnt era interesul ca sil se introducä modi-
ficäri in vechea retea, asa ca productiunea sä se dirijeze care
centrele mari de dcsfacere din tarti.

www.dacoromanica.ro
 251

Avilittul mare pe care l-a luat in alte tári transporturile

cu vehicule automobile, impunea si la noi luarea de másuri,
eari s favorizeze aceastri desvollare. In acest scop s'au re-
parat i inbunritAtit circa 6000 km. sosele, reconstruindu-se
sau reparandu-se complect toate podurile ce le deservesc. Pe
aceste sosele s'au fricut raidurile de automobile din anii : 1922,
1923, 1924 si 1925.
Un rczultat al acestor ameliorrui aduse soselelor a fost si in-
fiintarea de curse de autobuze si de autocamioane, mai ales
In regiunile unde nu existau citi ferate sau undc se scurteazrt
parcursul cu calca feratli.
Toate lucrrtrile de refacere a soselelor s'au executat cu in-
pietruire obisnuitá, din pietris sau piatiuí spartil, uneori cilin-
dratá, iar alteori necilindratit
Circulatiunea foarte intensil i cu poveri grele ce se face pe
soselele din vecinátatea oraselor mari industriale, modul deosebit
cum actioneazit asupra soselelor vehiculele automobile, a impus
studierea, in vederea adaptilrei, a nouilor metode intrebuintate
In stráinátate la constructiunea soselelor importante.
Spre a ne fixa asupra nouilor sisteme de im.pietruire, cari
satisfacá mai bine acestor feluri de circulatiune, in raport
eu clima si materialele cari se gásesc in tarrt, s'a inceput re-
constructia pe soseaua nationalá. Bucuresti-Ploesti cu beton
emulsionat, provenit din rezidiurile distilárii produselor pe ro-
¡itere cari se gásesc in tarrt, iar pe soseaua Constanta-Techir-
ghiol, cu silicat de sodá, pentru a utiliza piatra de.var moate,
care se af1t in multe regiuni ale tárii.
Din incercárile fricule rezultá cit constructiunea sosclel
silicatate se apropie ca cost, prin perfectionarea metodei, cu
aceea a macadamului obisnuit. Ambele metode de constructie
puse in studiu indict ptinlí in prezent, crt cheltuelile de intre-
tinere vor fi foarte recluse.

* *

ActiviLatea mai delaliatil Iii aceastá directiune, in inter-

valul dela 1922 1925, reiese si mai bine din tablourile
ce urnvazil:

www.dacoromanica.ro
259

Tal)loul A.
Valoarea lucrärilor execulate pe goselele nafionale in ami
1922, 1923 §i 1924, din bugeiul Minislerului Lucreirilor Publice.

gc.) SPECIFICAREA VALONO IN LE A LUMIA MIMAN M AMI:

Obser-
6 tinuturilor unde s'au
z executat luatrile. 1922 1923 1924 vatiuni

1 Vechiul Regat 63.280.000 85.860.000102.802.000

2 Transilvania 28.890.000 32.980.000 32.520.000
3 Bucovina . 4.610.000 4.530.000 3.590.000
4 Basarabia 3.470.000

In aceste sume intrá : costal constructiunilor din nou, al

reconstructiunilor i reparatiunilor de sosele, poduri, cantoane
diferite clàdiri, diguri,aprtrári, etc., precum si a furniturilor
de pietris, piatrà spartá i nisip, necesare soselelor nationale.
In Basarabia nu s'au clasat, pánlí la 1 Ianuarie 1925, decat
trei sosele nationale i anume : Chisináu-1-1Aucesti-Lapusna-
Prut, Cahul-Oancea i Ismail-Bolgrad-Valul lui Traian, insu-
mand in total 136 km. Celelalte sosele se gásesc neclasate.
Lipsa mare de sosele din Basarabia a necesitat punerea in
constructiune, la inceputul anuIui 1925, a 227 km. de sosele
din nou, tare se executá cu ajutorul trupelor din Batalioanele
de Pionieri, 1 cu luteätori civili.
Tabloul A'.
Lungimile oselelor nafionale reificute in cursul anilor 1922,
1923 i 1924 i sumeie cheltuite in mediu pe Km.

le; SPECIFICAREA Anul 1922 Anul 1923 Anul 1924 I

C-) re giunilor unde Obser-

,..1 s'au executat Lungt. Costul pe Lungt. Co8tuI pe Lungi. Lostul pe vatiuni
..
Increirlle re t'A c. Km. rento. Km. refitc. Km.
Km. In lei Km. In lei Km. In lei

1 Vechiul Reg.. 3.723 16.99 3.456 24.844 2.819 36.47

2 Transilvania. 4.246 6.80 4.754 6.819 3.371 9.64
3 Bucovina . . 455 10.131 512 8.847 397 9.01
4 Basarabia . 136 32.42

Din acest tablou se vede, cá soselele nationale din Vechiul

Regat si din Basarabia erau inteo stare de deteriorare cu mult
mai mare decát in Transilvania si Bucovina.

www.dacoromanica.ro
 253

Tabloid B.
Valoarea lucrdrilor executale pe §oselele judefene, vicinale §i comu-
nale, cu subvenfiuni din bugeiul Minisierul Lucrdrilor Publice.
1.:
o SPECIFICAREA Valoarea In lei a lucrdrilor executate
6
regiunilor unde s'au
executat lucrArile 1922 1923 1924

Vechiul Regat . 7.620.000 11.240.000 26.560.000

2 Transilvania . . 12.220.000 10.180.000 3.910.000
3 Bucovina . . . Nu s'au executat asemenea luceäri.
4 Basarabia . . . 3.240.000 3.090.000 Mate ca nationle

Lucrärile executate din aceste sume stint tot de natura celor

specificate la §oselele nationale.
Tabloid B'
Lungimea soselelor judelene, comunale ci vicinale, re/acate in
cursul anilor 1922, 1923 0 1924 qi sumele cheltaite in media pe
Km. (din bugetul .11finisterului Lucrarilor Publice)
4 Anul 1922 Anul 1923 Anul 1924
ou SPECIFICAREA
o r e.giunilor unde s'au Limp. Costul pe Lungi. Costul pe Limp. Costul pe
z executat lucrArile refac.
Km.
Km. reac.
In lei Km.
Km.
In lei
refac.
Km.
Km.
In lei

1 Vechiul Regat.. 72 105833 212 53.018 155 17.135

2 Transilvania .. 4.647 2.629 1.976 5.151 104 37.884
3 Bucovina Nu s'a executat asemenea lucedri.
4 Basarabia 123 26.341 160 19.321 nasate ca Rationale

Tabloid C.
Valoarea lacrarilor ea:mutate in toatil ¡ara, pe oselele judelene,
vicinale qi comunale, din bagetal drumurilor.
o S PECIFICARE Valoarea In lei a lucrArilor executate
o
regiunilor unde s'au
executat lucrArile 1922 1923 1924

1 Vechiul Regat . 38.780.000 52.500.000 97.310.000

S'a adminis-
Transilvania .
trat separat 8.780.000 18.160.000
Bucovina . 2.560.000 3.280.000 2.170.000
Basarabia . 5.520.000 9.300.000 2.410.000

www.dacoromanica.ro
254

Tabloul C'.
Lungimea §oselelor judelene, comunale §i vecinale, pe cari
s'au erecculat lucrliri din bugelul drumurilor, in cursul anilor
1922, 1923 i 1924 §i sumele cheltuile in medie pe Km.

o SPECIFICA REA Anul 1922 Anul 1923 Anul 1924

6
regiunilor unde s'au rungi.1 c.:00rui pe Lungl.rostul pe L ungi. Costul pe
executat lucrdrile refit; km. refile. km. refae. km.
Km. In lei K1n. In lei Km. In lei

1 Vechiul Begat . 2.067 18.761 2.047 25.647 2.303 42.253

2 Transilvania . 2.509 3.499 2.510 7.2351
3 Bucovina . . . 491 5.213 361 9.085 235 9.231
4 Basarabia . . 117 47.094 52 178.816 683 35.882

Afarä de acestea, s'au mai executat In vechiul rcgat §i lu..

CI1i Cu zile de pi eslatii In anii respectivi, pe o tntindere de
17.226, 19.474 §i 19.343 km. de osea, dupA cum se a] atil rnai jos :
Tabloul D.
Lucreirile (-mutate ut zile de preslafii, pe soselele judelme,
comunale §i vecinale din uechiul regal, in cursul anilor 192e,
1926. 1924.
-o 64
o S.13 Valoarea LUCRAlti EXEUUTA I E
Debitul
total al In lei care o
4ms u.._.
s... v Des- Constuc-
Terasa- fundftri tiunl sl re
zilelor de rei)rezinta
6- CCC

an 0 t5 zilele de mente de an parattuni bp a.

xl
6 lucru m. C. turl de poduri ,-,- E c..
Z prestatie k. m. m.l.
ui

1 1922 4.278.075 247.668 000 1.257.316, 1.257 17.081 36.776 22.561

2 1923 4.405.8'N 33 .117.000/ 1.277.0841 6.2O 14.782 44.626 ¡ 64 138
3 1924 4.539.690 659.353.000 1.356000 9054, 17.510161.7471148.P96
41 1925i 4.720.900 140.000.0001 Nu s'au centralizat hied toate datel.-.

APROVIZIONARI V
6"4.-,
-84. ci.) .
., P-Z
.74 If).
ce 0 -=. bl r.. .. o ..,
Pi( a, 0 C.) .-. . ct P. 4, .-. ,
u co
piatrd Balast Nisi p -07) "
a r,,:rs E
7;08 a, tx fr 0) .. Q ,
wri..- E
Observatii
sparta In. C. m. C. a-6. 0.5
m. c. 74 7: 7c.--"j
N - %-.1 ::. - -
'Z'

613.700 283.371 169.235, 137.730.865 17.296 8.000

906.222 252.668 125.840 1117.512.000 19.474 10.14z
902.215 277.819 185.4131 428.843.000 19.343 22.170
Nu s'au centralizat Inca toate datele.

www.dacoromanica.ro
 255

Pentru anul 1925 s'a previtzut in bugetul Ministerului suma

de 116.000.000 lei §i s'a mai acordat un credit extraordinar de
350.000.000, adia s'a pus la dispozitiune pentru refacerea §o-
selelor 466.000.000 lei.
PAnil la 1 Dec. 1925, din aceast5 sum5, s'au executat §i
tucrilri in valoare de 310.000.000 lei, iar pentru restul de
156.000.000, s'au angajat lucrAri cari sunt, in curs de executare.
De asemenea, in bugetul drumurilor pe anul 1923, s'au mai
prev5zut luer'äri de reparatiuni §i refaccri de §osele pentru o
valoare de 390.200.000 lei, cari sunt in curs de executare.
In scopul de a se vedea mai bine lucrkile inRiptuite in ma-
terie de Poduri §i osele, studii i constructii, se altiturrt trei
tab louri :
Tabloul No. 1, care arat5 lucrruile de art5 §i constructiunile
mai principale executate in cursul miller 1923, 1921 §i 1925.
Tabloul No. 2, indicând §oselele construite din non §i cele
reparate complect in cursul anilor 1923, 1924 §i 1925.
Tabloul No. 3, de §osclele nationale clasate in ultimii trei ani.
In rezumat, pentru him-Arne de constructiune §i. refacere
§oselelor, podurilor i a clildirilor necesare personalului de
intretinere din serviciile de poduri §i §osele, s'a pus la dispozi-
tiune prin bugAele Ministerului Lucr5rilor Pub lice, bugetele
drumurilor, precum §i prin voloarea zilelor de prestatii, sume
din ce in ce mai insemnate, a§à cà lucr5rile au putut fi inten-
sificate din an in an.
Tabloul de mai jos arat5 sum:21e puse la dispazitiune in acest
scop in ultimii patru ani.

-.a. Sume Valoarea Sume

Anul acordate zilelor acordate din TOTAL
din lyigetul bu o etul
=..; Statului de prestatie druniurilor

1 1922 119.860.000 137.730.000 46.850.0001 304.000.000

2 1923 147.880.000 197.512.0001 73.860.00 419.252.000
3 1921 172.900.000 428 843 000 1200000001 721.713.000
4 1925 466.000.000 600.000.0001 390.200.000 1.456.200.000
Total. 906.610.00011.364.085.000 630.910.00012.901.635.000

UTILIZAREA RATIONAL& A APELOR

Inainte de fázbaiu, in vechlul regat nu existà o lege care sà
aibe ca obiect utilizarea rationalà a apalor pentru toate ne-
voile economice ale Värii, mci un o .gan adm nistrativ care
s5 se ocupe in special de aceastä ch2stiune, intrucat Direc-

www.dacoromanica.ro
256

tiunea generalà a callor de comunicatiune pe apä §i Direct-

iunea generalà a imbunätätirilor funciare aveau alte preocupäri.
Luceäri de asemenea naturä precum : apäräri, indiguiri, re-
guläri de a lbii, etc., s'au executat prin Directiunea generalà de
studii i constructii, ingloban in anul 1925 in Directiunea ge-
neralä de poduri §i §osele, studii §i constructii, ca ceva acce-
soriu, tntrucat ocupatiunea sa principal ä era studiul, proec-
tarea §i executarea §oselelor noui §i a lucrärilor de artä impor-
tante depe §oselele in exploatare.
In anul 1921, prin Decretul Regal No. 3452, publicat In Mo-
nitorul Oficial No. 97 din 4 August, s'a promulgat legea asupra
regimului apelor, care, având multe lipsuri, n'a putut sä fie
aplican §i a fost nevoie sä se intocmeascg o nouä lege, pe baza
principiilor din legiuirile vechi din Transilvania §i Bucovina,
avându-se in vedere progresele legiuirilor din statele apusene.
Noua lege a fost promulgará cu Decretul Regal No. 2.065
din 23 Iunie 1924, iar regulamentul ei de aplicare s'a publicat
In Monitoral Oficial No. 221 din 8 Octomvrie 1925.
Pentru punerea In aplicare a acestei legi, a luat fling Di-
rectiunea generalà a apelor.
Inainte de organizarea Directiunei generale a apelor, Need-
rile de regularea §i amenajarea räurilor s'au executat in Tran-
silvania §i Bucovina prin serviciile cari existau in acele tinuturi,
dinainte de räzboiu, iar in vechiul regat, prin Directiunea gene-
ralä de studii §i Constructii,
Din cauiä cà alte nevoi mai imperioase absorbeau dispo-
nibilitätile bugetului Statului, nu s'a putut acordà pentru ase-
menea lucräri decat sumele strict necesare reparatiunilor §i
intretinerii luerärilor existente §i pentru foarte putine luerä'ri
din nou.
In tabloul de mai jos se indicii sumele acordate in ultimii
patru ani.

e Vechiul
A" Anul Ttansilvania Bucovina Basarabia TOTAL

,
d Regat

1 1922 5.700.000 5.000.000 2.400.000 13.100.000

2 1923 12.600.001 4.000.000 1.800.000 --- 18.400.000
3 1924 7.700.001 9.000.000 5.000.000 21.700.000
4 1925 5.300.000 11.000.000 2.200.000 500.000 19.000.000
Total. 31.300.000 29.000.000 11.400.000 500.000 72.200.000

www.dacoromanica.ro
 257

Cu aceste sume, s'au terminat In vechiul regat lucrArile in

curs de executare i s'au fkut cAtevA lucrki din nou ; In Tran-
silvania s'au efectuat lucrAri de reparatiuni, intretinere i lu-
crki din nou ; In Bucovina a fost nevoie sà se refacA in mare
parte lucrkile vechi, cari erau din fascine si fuseserri distruse
In timpul rAzboiului; In Basarabia s'au inceput asemenea lu-
crki numai In cursul acestui an.
Odatá cu formarea fondului apelor, prevAzut de. lege, din
taxele ce se vor percepe pentru folosirea apelor, crearea de folla-
motrice, plutire, irigatie, etc., i cu sporirea subventiunilor
acordate prin bugetele anua le ale Departamentului Lucrkilor
Publice, se va puta pune In executare programul deansamblu,
Intocmit pentru lucrkile de amenajarea apelor In vederea pro-
tejerii navigatiunii, plutirii, a irigatii, a consolidkii toren-
-Olor i-regularii albiilor, pentru ocrotirea tkmurilor i aprt-
rarea terenurilor contra inundatiilor.

III. REFACERLA' REGIUATH.OR DAUNATE

DE RAZBOIU.

RAzboiul pentru Intregirea neamului adusese mari stricA-

ciuni proprietAtii clAdite din toata tara, o sistare complectA a
lucrArilor oficiale i particulare si o dezorganizare complectA a
industriei constructiunilor. Orasele i rnai ales satele din fostele
zone de rAzboiu, fuseserA complect distruse.
Chestiimea cea mai urgentA ce trebuià rezolvitA erA, sA se
gAseascA mijloacele cari sA deà putint5 populatiunei rurale
din satele distruse sA se poat'ä adAposti In acele sate, ca astfel
sA reja munca lor obisnuità i sA se reintre treptat In situatiunea
normalA.
Din cercetárile Intreprinse de Comisiunea instituitá prin De-
cretul lege No. 2.972 din 1919, pe längA Directiunea refacerii
economice din Ministerul Industriei i Comertului, s'a con statat,
numai In comunele rurale din vechiul regat declarate ca zonA
de rAzboiu apartinAnd judetelor : BacAu, Putna, Tecuci, Co-
vurlui, BrAila, 11.-SArat, Tulcea, Constanta, Prahova, Muscel,
R.-VAlcea i Suceava :
22.117 case distruse
31.596 case aN.,ariate i devastate ;
37.697 grajduri i pritule distruse,
11.093 77 97 avariate si devastate.
1T

www.dacoromanica.ro
254

Pentru refacerea acestor gospodärii, Statul a acordat cläu-

natilor ajutoare In numerar, materiale de constructie, unelte,
animale i constructii de adäposturi provizorii, cheltuind in
total, dela infiintarea comisiunei, panäla 1 Iulie 1920, suma de
lei 50.216.000.
Ajutoarele acordate erau totus reduse fatä de imensitatea
dezastrului,mai ales in regiunea frontului, unde sätenii locuiau
prin bordee si transee, iar altii se refugiaserä In alte loca-
La 1 Iulie 1920 a luat fiintä Subsecretariatul de Stat al Re-
facerii si Aprovizionärii, cari avea menirea sä construiasa lo-
cuinte definitive pentru däunatii din frontul de räzboi, printre
cari se ivise o miscare de nemultumire.
Din creditele ce i s'au pus la dispozitie, succesiv, de 30 mi-
lioane si 25 milioane, se angajase construirea a 1639 locuinte
dupsä tipul intocmit de fosta Directiune R. R. R. si s'a distri-
buit la säteni materia lele necesare pentru construirea a 634 case
din J1011 i reparatiuni la 4152 case avariate, s'au aprovizionat
depozitele cu Miele materiale §i s'a comandat tämplärie pentru
incrt 486 locuinte.
Societatea privilegiatä Reconstructia", infiintata cu parti-
ciparea Statului, pentru reconstruirea de locuinte, n'a executat
decat reparatiuni la 2 imobile din Giurgiu si oarecari aprnvi-
zionrtri ; iar societatea Albina" din Cernduti, cu cari se inche-
iase un contract in acelas scop, a reparat 13 imobile din ora§ul
Solea.
Acesta este stadiul in care se aflà problema refac,erii clädirilor
distruse de räzboiu, atat pentru cele af atoare in comunele ru-
rale, cat si in cele urbane, la inceputul anului 1922.

Analizandu-se mai deaproape problema refacerii construc-

tiunilor distruse de räzboiu, s'a putut vedea, cä infäptuirea
tuturor acestor lucräri, chiar cu valuta dela inceputul anului
1922, ar fi necesitat, numai pentru regiunile declarate ca zonä
de fazboiu, o sumä de peste 41/2 miliarde lei.
DacA, pe lang6 aceasta, se are in vedere numärul de vagoane
si crtrute, de cari ar fi fost nevoie pentru transportul materia-
lelor ; numärul lucrAtorilor pentru executarea nianoperei si
acel al personalului de conducere : ingineri, arhitecti, conduc-
tori, supraveghetori, precum si personalul ajuntor de admi-
nistratiune, necesitat de o atare intreprindere in stil asa de
mare, se poate constata, cá opera de refacere a clädirilor,
conceputä pe aceste baze, nu s'ar fi putut realiza decat inteun
timp foarte indelungat, necorespunzätor urgentei reclamate

www.dacoromanica.ro
 259

§i cu sacrificii disproportionate fata cu situatiunea economica

generala a OHL
Problema finantelor Statului nefiind rezolvata §i, ratiunea de
Stat aratata mai sus, care justificase inceperea lucrArilor de
refacerea locuintelor, ne mai subsistAnd, Guvernul a socotit cA
este In interesul ob§tesc sA fnceteze interventiunea Statului In
aceasta chestiune i sa se ¡ase libera initiativa particular, in
acest fel fiind posibil sa se refaca cladirile Intr'un timp mult
mai scurt §i farA sacrificii pentru finantele Statului. -

Condus de aceasta idee, Guvernul a hotArIt ca, tficepAnd dela

1 Aprilie 1922, Directiunea Recladirii Urbane sa se contopeasca
cu Directiunea Refacerii Regiunilor Daunate de Razboiu (Ru-
ralA).
Cum se &eau In curs de executare foarte multe contracte §i
angajamente, a caror reziliere ar fi atras despagubiri importante,
iar casele In curs de constructiune, in majoritate pentru nevoia§i,
n'ar fi putut O. fie terminate de proprietarii lor §i s'ar fi ruinat,
pierzAndu-se circa 18.000.000 lei, investiti 'Ana la acea data
In asemenea lucrari, s'a socotit necesar sa se iea urmatoarele
masuri :
SA se continue lucrarile angajate pAna la terminare ;
SA nu se mai faca noui angajamente ;
Sa se lichideze toate contractele, treptat cu expirarea lor
sau la cererea Intreprinzatorilor sau a furnizorilor.
Pentru continuarea §i lichidarea lucrarilor s'a pus fa dispo-
zitiune un credit de 5.142.604,73 lei.
La aceasta hotarire a contribuit §i Imprejurarea ea In depozite
se gaseau aprovizionate cantitAti importante de materiale de
constructiune, a§a ca de fapt, pentru desavAr§irea lucrarilor,
In majoritatea cazurilor, nu interveneA cleat plata mano-
perei.
Lucrarile date In intreprindere au rners !met din cauza ca
preturile contractuale nu mai corespundeau timpului, §i In
multe cazuri contractantii au cerut lichidarea, renuntAnd la
executiunea unei parti din cladirile angajate. Pentru cele exe-
cutate pe cale de regie directa, s'a convenit cu locuitorii,
se dea materialele trebuincioase §i o suma globala pentru ma-
nopera, obligAndu-i sa-§i termine singuri casete. Aceste lucrari
au mers mai repede, mai cu seama cA banii li se dedea treptat
cu Inaintarea constructiunei.
Din tabloul de mai jos se poate vedeA cladirile executate de
catre Directiunea R. M. R., transformata dela 1924 In Direc-
tiunea de Verificare §i Lichidare, In timpul dela 1 Ianuarie 1922
pAna la 1 Iulie 1924, cAnd au incetat toate lucrarile de construe-
tiune :

www.dacoromanica.ro
 260

s ...5. i g .,, Situatia clikdi-

11. 63 0. r ir LO: la cincel;
a REGIUNEA 2...,61:
, g .9 :4
:451
.. e a Case
OBSERVATI1
Case 1

e .3 4.4- 8 - compl. predatell

Z a.g termin. neterm,l,

Baclu 81 881 109 60 Executate in

9 BrAila 4 291
72 2 parte prin Di-
Constanta 6, 20i 83 . rectiunea R. R.
Covurlui
Muscel
31
19
I 3030
11
1
R. §i. terminate
de Directiunea
6 Prahova 24 7 21 10 de Verif. §i Li-
Putila 275 76 388 63 chidare.
: R.-SArat 59 59
9 Fälticeni 45 45
11 Tecuci 180 180
11 Ora§ul Giurgiu 2 Exec. de Dir. Re-
14 Ora§ul Solea 1 13 clAdirti Urbane
Total 93 231 1.032 136

Treptat cu terminarea lucrärilor de constructiune s'a procedat

la lichidarea angajamentelor cu diferitii antreprenori §i. furnizori,
precum §i la lichidarea depozitelor de materiale.
Azi mai sunt de lichidat 10 asemenea angajamente, de Intocrnit
conturile de gestiune. la 4 depozite §i de complectat tablourile
de sumele cb,eltuite cu constructiunea fiec6rei case, pentru a
se debità locuitorii c'árora li s'a construit In contul despkru-
birilor de rAzboiu.
Cu ocaziunea desfiint6rii depozitelor de materiale, Guvernul
a luat hotArtrea ca sA cedeze contra cost, Comitetelor *Colare,
materialele de cari aveau nevoie pentru crädiri din nou, sporiri
sau reparatiuni de localuri ;icolare.
S'au dat In acest scop materiale pentru o valoare de cost de
circa 10.000.000 lei.
Restul s'a cedat, contra cost, la diferite autoriati ale Statului
sau a fost vAndut prin licitatiuni publice, obtinându-se suma de
aproximativ 4.800.000 lei.
Trebuie sá adsäug6m cá unele depozite au fost lichidate prin
Comisiunea Superioar6 de Lichidare dela Ministerul de Finantt,
iar sumele obtinute din vanzarea acestora nu figureaz6 In to-
talurile arAtate mai sus.
In acest chip, Statul a recuperat o parte Insenuaatá din su-
mele investite cu aprovizionarea depozitelor de materia/e.

www.dacoromanica.ro
 261

Din cele expuse mai sus rezultA cA Dire,ctiunea Refacerii

Regiunilor dAunate de RAzboiu a corespuns unei necesitAti a
timpului ; ea a avut o activitate redusA, dar proportionatli cu
mijloacele financiare ce i s'au pus la dispozitie.

IV. INVATAMANTUI, TEHNIC.

PAnA in anul 1920, pentru pregAtirea personalului tehnic ne-

cesar serviciilor publice, nevoilor industriei §i al exploatArilor,
tara nu dispunea deck de fosta $coalA NationalA de Poduri §i
$osele §i de $coala de Conductori de LucrAri Publice, ambele
In Bucure§ti.
$coala Nationalá de Poduri §i Sosele, organizatá dupil modelul
celei din Paris, a dat rezultate foarte bune, scotAnd absolventi
cu cuno§tinte solide §i capabili sA intreprinclA studii, sA proiecteZe
sA execute lucrAri de o importantA foarte mare. InvAtAmAntul
din aceastá §coalA insA eri dirijat mai ales in vederea formárii
personalului ingineresc necesar serviciilor pub lice.
Cu sporirea teritoriului national, s'a simtit nevoia de un mimar
mare de ingineri, pentru complectarea golurilor din serviciile
publice §i din industriile §i exploatArile particulare ; deasemenea
s'a impus ca pregAtirea lor sA se facA pe specialitAti ale tehnicei
ingi nere§ti.
AceastA modificare a invAtámAntului tehnic superior s'a in-
lAptuit prin Decretul-lege No. 2.521/1920, care a stabilit con-
ditiunile de tnfiintare §i organizare a §coalelor politehnice din
RomAnia.
Ca sectiuni de specializare, Decretul-lege prevede urmAtoarele ;
L Sectiunea Constructiilor, pentru formarea inginerilor con-
structori.
II. Scctiunea electro-mec,anicA, pentru formarea inginerilor
-electro-mecanici, destinati a construí §i exploatA insta latiunile
mecanice §i electrice.
Sectiunea constructii, pentru formarea inginerilor de
mine.
IV. Sectiunea industrialA, pentru formarea inginerilor de-
stinati a construí, instalA §i exploatà uzini sau fabrici pentru di-
versele iudustrii ale Orii.
Pe lAngá aceste sectiuni, prin legea de organizare a invktA-
mAntului silvic, publicatá in Monilorul Oficial No. 139 din 23
Septembrie 1923, s'a adAogat §coalei politehnice din Bucure§ti
sectiune silvicA.
Sectiunea silvicit are de scop formarea inginerilor silvici de-

www.dacoromanica.ro
 262

stinati a se ocupa Cu pastrarea, amenajarea §i exploatarea pa-

durilor, cu fmpAduririle §i cu toate industriile folosind ca materie
prima, lemnul.
Actualmente tara dispune, pentru formarea personalului
tehnic superior, de dona §coli politehnice, una la Bucure§ti §i
alta la Timi§oara ; iar pentru cel mediu, de patru §eoli de con-
ductori de lucrari publice la ; Bucure§ti, Cern5uti, Chiqinau
§i Cluj.

a) e o al a Politelmiea din Bueure§ti.

Aceast coala a succedat Scoalei Nationale de poduri

§osele, pe care a fnlouit-o In anul 1920, instalându-se fri lo-
calul ei.
Localul era construit In vederea unui numar de circa 100
elevi §i deci, cu totul insuficient pentru a adaposti marele numar
de elevi din diferitele sectiuni ale §coalei politehnice, num5r
care a crescut In fiecare an, .ajungand astazi la circa 1.000.
PedealtAparte, nouile sectiuni fnfiintate aveau nevoie de nu-
meroase sali de cursuri, san de proiecte §i. laboratoare. In fine,
lipsa de locuinte In ora § §i scumpetea excesiva' a traiului fata de
mijloacele reduse ale elevilor, impuneau Infiintarea de camine
§i cantine, In cari elevii sa fie adápostiti §i hraniti, In tonditiuni
de plata modeste, sau chiar In parte gratuit.
Avand In vedere .importanta Invatamantului tehnic superior
predat la §coala politehnic5. din Bucure§ti,- avand In vedere
nevoile mai sus aratate cu privire la instalarea salilor de cursuri,
salilor de proiecte §i a laboratoriilor, precum i posibilitate-a de
a adaposti In camin pe toti elevii merito§i dar lipsiti de mij-
!cine, avand In vedere In fine, posibilitatea unei desvoltari
viitoare a acestor insta latiuni, s'a studiat chestiunea construc-
tiunii unui local propriu pentru *coala Pofitehnica, pbtrivit
scopului, local care sa cuprinda toate instalatiunile necesare
fnvatamAntului i capabil de a fi progresiv marit, dupa nevolle In
continuu progres ale tehnicei §i al numarului crescandn1 elevilor.
Constructiunea unui asernenea local implica frisa -o cheltuiall
de circa 400-500 milioane lei §i un teren de 10-15 hectare.
Dificultati de ordin. financiar §i numeroasele nevoi de satis-
facut dupa razboiu, 'facAnd imposibila acordarea de catre Gu-
vern a unei sume atat de importante, ne-am márginit a spori
In fiecare an localul §coalei, Inzestrandu-1 treptat Cu parte
din laboratorile indispensabile, instalate fina in mod modest.
In ultimii patru ani Ministerul Lucrarilor Publice a pus
la dispozitia acestei §coli sumele indicate in tabloul de
mai jos

www.dacoromanica.ro
 263

i.: Credite bu:etare

g Anul Credite TOTAL
6 Personal Material extraordinare
Z

1 1922 3.618.000 1.250.111 1.600.0 6.468.000

2 1923 3.754.000 2.996.611 47 .9151 6.798.515
3 1924 6.812.000 8.503.011 7.500. 22.815.000
4 1925 7.343.800 9.640.000 6.560.000 23.543.800
Total.. 21.527.800 22.389.601 15.707.915 59.625.315

La creditele extraordinare trebuie adäogata i suma de lei

2.000.000, acordatä de Ministerul de Dornenii pentru cheltuelile
necesare alipireiIn anul 1923a scoalei superioare de silvi-
culturä pe längá scoala politehnicä'.
Din creditele extraordinare s'a construit o nouä salä de bi-
bliotecá, deasupra muzeului de fizicä ; trei etaje deasupra
atelierului existent al scoalei ; o clädire complcct nouà cu :
subsol, parter i trei etaje, In care s'a instalat provizoriu cruni-
nul si cantina, precum i douäl s'äli de masini.
In acest chip s'au obtinut Ind. 44 Incäperi, cu o suprafatä
totalä de säli de cursuri, de proecte i laboratorii, de 3700 m. p.
De asemenea, s'au instalat din nou laboratoriile de : meta-
lurgie, chimie analiticA, textile, industria zahärului, botanicg,
electrochimie, electrotermie i calorim.etrie (combustibili), pre-
cum si o salä de lecturä cu 150 locuri i s'au sporit laborateia-
rele de : fizicá, electrotehnica, mineralogie i geologie.
In fine, s'a inceput constructiunea ultimei cládiri ce se mai
poate executa pe terenul scoalei, care va cuprinde : un amfi-
teatru, &Ali de cursuri si de proecte, precum i sMile nec,esare
Institutului de analize si incercki de materiale, cari functio-
neaz6 pe längä scoala politehnicä.
Pentru terminarea acestei din urmä constructiuni, inclusiv
instalatiunle necesare, mai este nevoie de un credit de 20.000.000
lei, care sperAm cä va fi posibil sä se dea In cursul acestui
an, asa ca lucrä'rile sä poatà fi comp lect terminate si stliIe folo-
site dela Inceputul anului scolar 1926-1927.
In dal% de acestea, Ministerul Lucrärilor Publice a mai alo-
cat scolii sumele arAtate mai jos, pentru acordarea de burse
ajutoare :
In anul 1922 75.000 lei
.In anul 1923 711 000
In anul 1924 548.000
In anul 1925 3 900 000

www.dacoromanica.ro
264

Lucrärile executate pAnti acuma vor permite functionarea

rolii pAnA cand finantele Statului vor Ingädui constructiunea
localului definitiv, actualul local afectându-se unei alte admi-
nistratiuni pub lice.
b) $coa la Politehniefi din Timkoara.
Aceastil §coalà a fost infiintatä in toarnna anului 1920, tinän-
dp-se seama de circumstantele i nevoile locale, cu douä
sectiuni : sectiunea electromecanict i sectiunea de mine.
La fnfiintarea roalei a contribuit Primäria din Timi§oara,
care a cedat gratuit un teren de aproximativ 8% hectare, a
donat suma de ' 3.000.000 lei, a Inscris In bugetul säu o sub-
ventiune anualä de 250.000 lei §i a pus la dispozitiune gratuit un
local pentru a se putea tncepe cursurile, precum i diferite in-
stitutiuni particulari, cari au donat sume de bani, colectiuni,
ma§ini sau materiale pentru laboratorii.
Ministerul Lucrärilor Publice a pus la dispozitiunea roa lei
sumele indicate In tabloul de mai jos :

el:
Credite bugetare
u Anul Credite' TOTAL
6 Personal Material extraordinare
Z

1 1921 775.000 976. 1.751.000

1922 1.114.200 976.0001 2.500.000f 4.590.000
1923 1.960.900 1.466.0001 3.000. 6.426.900
1924 2.922.000 5.394.7001 6.000.0001 14.316.700
5 1925 3.538.056 7.060.000 5.940.000 16.358.056
Total.. 10.310.156 15.872.700 17.440. 43.622.856

Scoala fiind infiintatà abia la 15 Noemlirie 1920, nevoile ei

sunt Mr% IndoialA mari §i ele nu pot fi Implinite dintr'o datà,
mai ales In Imprejurärile actuale.
Din suma de 15.872.700 lei, destinatä pentru materiale, s'au
fnfiintat, organizat §i. Inzestrat laboratoriile necesare instruc-
tiunii elevilor i anume : laboratorul de chimie, de fizicK, de
rezistenta materia lelor, de mäsuri electrice, de termodinamica
fizicä industrialä, de ma§ini electrice, de mecanicA §i labora-
torul de hidraulicA §i ma§ini hidraulice.
Din creditele extraordinare s'a construit primul pavilion
cu o suprafatä de 1.230 m. p., cu trei etaje, fnaugurat la 11
Noembrie 1923. Pavilionul cuprinde trei säli de cursuri, din cari
un amfiteatru, ease säli de desemn i laboratoriile de rezis-

www.dacoromanica.ro
 265

tenta materialelor, de fizick, de mAsuri electrice, termodinamieli,

fizick industrian, Incerari de masini, precum i muzeul scoalei.
In luna Noembrie 1924 s'a Inceput constructinnea primului
pavilion pentru eämin, menit sk adkposteasek aproape 250
elevi, si a salii de mese pentru 300 elevi.
Actualmente au locuintk in ckminul scoalei 220 elevi, din
numkrul total de 310.
Sumele bugetare alocate pentru ajutoare i burse elevilor
din aceastä scoalk, au fost urmAtoarele
In anul 1921 120.000 lei
In anul 1922 120.000
In anul 1923 130.000
In anul 1924 1 500 000
In anul 1925 1 800 000

La ajutorarea elevilor au contribuit i alte institutiuni din

Thnisoara.
In scopul de a Inlesni instructiunea elevilor, s'a aranjat si
inzestrat o biblioteck, care azi posea aproape 4000 lucrliri
tehnice, ale autorilor celor mai reputati si este abonatli la
60 reviste technice din diferite tkri.

C) eoalele de Conduetori de Ittediri publiee.

Aceste scoale sunt menite sk pregAteasck personalul tehnic

mediu, trebuincios serviciilor publice i industriei.
Actualmente dispunem de patru scoli de conductori : la Bu-
curesti, Cernkuti, Chisinku i Cluj.
Nevoia de a da acestui personal cunostinte mai complecte
si mai variate din diferitele ramuri ale tehnicei
a impus sk se sporeasck munkrul anilor de studii, dela doi, la
trei ani.
Pentru organizarea invAtkmäntului tehnic mediu, imperios
reclamat de nevoile economice ale Romfiniei fntregite, s'au
Intreprins mai multe studii i Comisiunea Inskrcinatk anul
acesta cu darea formei definitive a anteproectului de lege 0-11
Incheiat lucrArile, rámânând numai sk se procedeze la formali-
tktile necesare pentru transformarea lui In lege.
Din lipsk de fonduri nu sa putut construi clädiri i mai ales
eruninuri pentru elevii acestor coli, desi se simte mare nevoe
de ele, mai ales dack se are In vedere ck marea majoritate a
e,elor cari le frecuenteaz6 sunt fii de tarani si de mici functio-
nari, lipsiti de mijloace.

www.dacoromanica.ro
266

Ministerul a acordat ajutoare bgnesti elevilor meritosi

din scoalele de conductori, dar, fatg de scumpetea tra-
iului, ele sunt prea mici i abia acoperg. cheltuelile pentru
locuint.g.
Pentru invgtgmântul practic s'au tnzestrat scoalele cu apa-
rate de fotografie i cu laboratoare de fiic i himie, incg te-
oomplet dot,ate.

V. CONSILIUL TEIINIC SUPERIOR.

Pe lângg Departamentul Lucrgrilor Publice, ,functioneaz4

Consiliul tehnic superior, cu menirea de a controla toate proic-
tele si chestiunile tehnice ale tuturor administratiunilor statului,
In scopul de a perfectionàdin punct de vedere tehnic,lucrg-
rile, precum i pentru economia lor. Acest Consiliu functioneaz6
pe baza Decretului-lege No. 3.796 din 21 Decemvrie 1918, eare
obligä toate adrninsitratiunile statului, judetelor, comunelor
tutulor asezgmintelor publice de sub controlul statului (In
dfarsá de lucrgrile de fortificatii, lucrgrile silvice i agricole),
de a trimite Consiliul tehnic superior, spre examinare, proiec-
tele tutulor lucrgrilor ce se tntocmesc sau se executg
de ele.
Rezultatele obtinute dela 1919 pAngla finele lunii Oetom-
vrie 1925, se aratg In tabloul de mai jos :

....c
4)43
-. G6
PROIECTELE REZOLV ATE
E ,.= t Aprobate 1. o i.,
E Anul t, EI--; Total I
-,. Valoarea celor 74 61 78 ;,'
uli..,. .

6 4 1j Farà Cu
anual obser.
I

estimate .V 4 15
Z z--.5 obser. a4°'
o Z ''
1 1919 72 391
26 20 13 64.774.188 26 46
2 1920 48 135 26 70 39 77.753.264 69 66
3 1921 74 247 38 15 59 276.990.110 189 58
4 1922 64 353 84 1971 72 515.573.884 251 102
,5 1923 52 377 74 2321 71 455.657.311 198 179
6 1924 56 395 61 249 85 417.209.162 237 158
71925g Ilf;11 46 422 89 251 82 910.558.42033e 90
Total 366 2001 393 1188 121 2.718.516.348 130'z, 708

www.dacoromanica.ro
 267

Numarul chestiunilor rezolvate anual, a crescut In fiecare an-

dela 247 in 1921, la aprox. 480 In 1925.
Un mare beneficiu rezulta pentru stat, judete §i comune,
din faptul ca pentru cea mai mare parte din proiectele apro-
bate, 601/2 din totalul lor, Consiliul a facut observatiuni
§i recomandatiuni, cari perfectionand proiectele prezentate,
garanteaza lucrarilor o siguranta, durata §i economie mai
insemnata, ceeace este de mare important& daca socotim
cà ele se refera la mai toate lucrarile principale din tara, iar
21% au fost respinse ca necorespunzand conditiunilor tehnice,
urmand ca ele sa fie refacute de administratiile interesate,
conform indicatiunilor ce se dau de Consiliu prin jurnalele res-
pective; ramânand astfel din totalul proiectelor, numai 19%
aprobate far% observatiuni.
Din cele expuse mai sus, rezulta avantajele importante rea-
lizate pentru economia generala a tarii, prin perfectionarea
adusa proectelor de lucrari tehnice ce s'au executat In acest
timp, atat din punct de vedere tehnic cat §i al economiei
lor, precum §i prin controlul general al tutulor chestiunilor su-
puse Consiliului, de administratiile care au tot interesul de a
mentine ordihea §i economia in lucrarile lor.
Avantajele expuse, vor ti §i mai necesare de acum Ina-
inte, cand prin descentralizarea administrativa, lucrarile se
vor infaptui de autoritatile locale §i deci, cand coordonarea §i
controlarea lucrarilor de mare -importanta va fi §i mai impe-
Tics reclamata pentru obtinerea unitatii in lucrari, economie
In executie §i perfectionarii In conceptia proectelor, astfel
In viitor activitatea Consiliului tehnic superior va trebui
Inca sporita.
* *

In rezumat, activitatea Departamentului Lucrarilor Publice

In ace§ti din urma patru ani, a fost foarte intensa §i rodnica ;
ea a contribuit trite° mare masura la refacerea tarii §i la MI-
bunatatirea situatiunii economice generale.
Cu fonduri relativ modeste, dar facand sfortari continue §i
fiind secondat de un personal priceput §i devotat, Ministerul
putut sa realizeze lucrari de o importanta covar§itoare pentru
desvoltarea economica a tarii.
Socotind ca repunerea In stare de circulatiune a §oselelor
trebuie sa formeze principala preocupare a noastra §i ca re-
facerea lor trebuie sa mearga paralel cu aceea a cailor ferate,
s'au tacut sacrificiile cele mai mari amanand alte lucrari §i puniind
la dispozitiunea Directiunii generale de poduri §i §osele cea
mai mare parte din sumele birgetare §i din creditele extraor-
dinare acordate In fiecare an acestui Departament.

www.dacoromanica.ro
 268

TABLO
lucrarile de artä mai principale execu-

Detaliul hi-
u
6
SPECIFICAREA LUCRARE!
crarei
Judetul

Poduri definitive (si Cladiri)

1 Pod. definit. beton arm. Sos. N. Ploesti Predeal Constructie Jud. Prahova
» ) )) ))
1) )) ))

)) )) )) ))
6 )) ))
))
)) )) » » » )0 »
)) »Sos. vicin. P.-N.-Dumbrav.
» Neamt
)) »Sos. Nation. Iasi Vaslui . .
» Iai
» » dela Tancabesti . . 1) )) Ilfov
Reconst. partilor distruse a pod. de pe Arges
si R. Doamnei
- Reconstruct. Arges
Reconst. pod. si zid. de sprijin §. N. Petr.-Hateg Hunedoara
» unei travei la pod. peste Olt la Dragas. cea
2 » » » » Arg. la Mihail. Ilfov
Constr. unui sanat. p. funcl. Minist. L. Publ. Constructie 2 Constanta
Atelierul de masini si garaj D-tiei
»
G-rale P. vi S. . . . . . . . . . . . . )) Ilfov
17 Biurou si locuinta p. Conductor . . . . Braila
1 Constr. 'de Cantoane noi si reconstructia cant.
existente si deteriorIn timp. rilzbolului . ))

Poduri mari de lemn

1 Podul provizoriu de la Lipcani . . Constru it Jud. Dorohoi
2 » 2 Mein D » Falciu
21 » » » Badarei In construct. Balti
» » )) Serpenita . . . . . . » » Dorohoi
2 )) » )) Tutora 2 » Iasi
2 » )) » Stefanesti » » Botosani
2 Construit
Podul depe os. vec. Gostinari-Prundu km. 0+160 » Iltov
2 )) provizoriu dela Holt In construct.. » Beau
27 » » pe os. nat. v. Oom.-Buzau k. 133 Construit » Buzan
2 4 Pod peste Slanic pe . Nat. Buzeu.Lopatari » »
II I » » S. Nat. Filias T.-Jiu k. 7+600 . » Dolj
1. com. Ghinesti-tanton C. F. R No. 4
» » » » Dambovita
31 I §. Nat. Urziceni-Tandarei . . . . In construct I u Ialomita
» »
i » dela Leordeni peste Ailges . . . . . Construit i » Muscel
I » pe sos. jud. Rastoci-Surduc k. 20-21 . In constructJJud, Solonc Dobaca
1 » pe vos. Galbeni-Faurei . . . D Buzau
3 1 » » » Balta Latimea » Tulcea
3 t » sos. nationala Bucuresti-Buzau . .
D » Ialomita
3 t » )) 2 2
3 z Ganeasa-R.-Valcea .
Urziceni-Piva-Petri
. . .......
Construit » R.-Valcei
3 Podul dela Darasti . .
4 Podul dela Poenari . . .
41 Soseaua vecin. Cristei Obreja . . . . . .
....... .
n construct4 » Vlasca
D Arges
» Alba

www.dacoromanica.ro
 r269

UL No.
tate In cursul anilor 1923, 1924 si 1925

Punctul, localitatea
Materialul Lungimea Val oarea Observatii
sau klm.

Raul Prahova (Soroca) De beton armat 60m. 3.000.000

Valea 90 4.000.000
Mitrului 50 3.000.000
lui Bogdan 70 3.600.000
Surpaturi 20 1.000.000
Pasaj dela val. Teiului 30 1.500.000
Valea Conciul 60 3.500.000
Peste r. Bistrita 87 6.600.000
r. Bahlui 5.500.000
rani Snagov 10 2.600.000
Arges !de { 190
1 6.000.000
5.000.000
Olt Metalic 370 3.000.000
» Arges 243 3.000.000
la Techirgliol Zidarie 4.000.000
In Bucuresti 1.500.000
In Braila 1.000.000

Zidarie 4.000.000

Raul Prat Lenin 246 in 2.700.000

135 4.000.000
173 3.500.000
193 3.000.000
35 1.200.000
173 5.400.000
Arges 210 2.400.000
Siret 262 3.600.000
Buzau 71 1.250,000
Manic 110 11.600.000
Gilort 99 1.200.000
Dambovita 180 2.800.000
Ialomita 82 1.700.000
Argel 190 4.000.000
Someq 47 1.000.000
Buzan 38 1.200.000
Balta Latimea 495 7.600.000
Punct. Correni 96 1.800.000
raul Ialomita la Bucu 1.500.000
-» Olt 172 1.600.000
». Argev la Ditralti 216 1.000 000
peste Topolog 101 1.000,000
pe Tarnava 100 2.100.000

www.dacoromanica.ro
 270

TABLO
$osele noi construite sau reparate
1111111
1.:
o
u Judetul DENUMIREA SOSELEI

$osele din Basarabia

Bait( erpenitaBadragiEdinti
Stefane§tiBrani§teZligaicani
6alineltiGlodeni
V BaltiBiliceni
Soroca SorocaSolonet
Orhei OrheiSaratemBane§ti
'7 Ismail TraianValBolgradIsmall
8 GalatiReni
9 Cahul .......
10 Cetatea Alba
CahulOancea
Cetatea-Al bit Bairamcea
11 Tighina TighinaCausani
12 Chi§MAu CluginauGara Zloti
13, Gara Burovat Dolma NisporeniObileni
141 Bay. ..... .
15 C ahul
BaitiCubotta
CahulBolgrad
16 Hotin
171
18
..... . .
NouaSuliça Leipcani
Noua Sul itANàbiidà uti
Atache--Grozinti
319' Ch4inau ChivinAuCriulni
20 ChilinauHanceltiLapulnaPrut
Sosele din Vec. Regat
Buzau §osele Nationale EuzauBraila
2 Ca liacra a DBazargicBalcic
3 Constanta ConstantsMa ngalia
4 » ConstantaTechirghiol
5 » ConstantaBazargic
1 a OonstantaOztrovSilistra
7 a ConstantaMangalia
8 TulceaConstanta
Mau CrasnaHui
9
10 Ilfov
111
. ....
. . . .
»
D
'D
a
0
Bucure§tiPloeqti
BucureltiPitevti
12 Vaslui » VasluiPungeltiRoman
13 Neamt .os. Na't. BaciluPiatraPrisecani Cristeltl-hamt
III. $osele din Transilvania
1 Bihor §_os. Nat; °nail OradeaMare -- BeiusVascau
2 CaraSeverin VariantaSector «Calva pe os. N. Nehadia &MI WIN
3 Fligaral . . . Sos. nationalit PredealBran
4 o Zarnelti Bran
5 Satu-M are » Supurul de josHurezBabta
6 Timil-Torontal Judeteana TimivoaraBuzialLugo!
7 Turda-Arie§ . Nationala Vidra de susCampeni
8 » » Turdaampeni
9 Co jocna » Qom Iimlen Silvaniel Gum (INA Mari
10 Satu Mare . §oincutaMareColtau
IV. $osele din Bucovina
Vijnita §oseaua judet Vijnita Podia

www.dacoromanica.ro
 271

UL, No. 2
complet In cursul anilor 1923, 1924, 1925

Lungimea Specificarea Lucrärilor Observa01

Km.
iValoarea

27 Constructii noi
28
27
16
15 Irt 1.000.000.
29 tP
43 PP PP

3 PP

6
7 PP Pt 7.000 000
8 /I PP 7.000.000
5 If 3.000.00°-
10 PI 5.000.000
7 71 PP 4.000 000'
7 SP 6.000.000
45 Refaceri pe sosele existente 300.000
11 800.000.
17 f1 PP 1.500000
25 250.000
34 01 800.000

22 Refacerea terasament 1.179.000

83 1.169.508
19 960.272
18 Ilituadoizare la rece si :Hint de sodiö 16.000 000
4 Oonstructii i reparatii 9.000000
23 1.078.190
6 ConstruFtii 1 259.800
1 Refacert si reparatii 4.958.536
28 Peparare - 1.000000
6 Bituminizare la rece, construct. 20.000.000
24 Supra lnaltare 1.879.000
53 Constructit 1.840.000
124 Refacere 2.000.000

7 Refacere 1.000 000

10 Constructii 1 368.305
6 3 000 000
8 6.000 000
45 2.000.000
7 Cilindrare 1.550.000
51 Constructii 2.500.000
83 .mpetruire 2.000.000
173 1.850.000
17 Const7uctii de osea 3 000.000

42 Reparatii i refacerea sos. j 2000.000

www.dacoromanica.ro
 TABLOU
De soselele nationale clasate In cursul anilor 1923, 1924, 1925.

Luntoera No. §1 data

Judetul DENUMIREA SOSELEI Decretului de O bservatii
a soselei clasare

Bihor
1
Turda Aries LuncaBlita--LdpusScdriparaCiimpeni. 81 km. Decret No. 8740 din
7 Noembrie 1994.

2 Caral-Severin Lugo§EzerisBocaMontana. 177 Decret Ne. 2917 din

RelitaAninaBozoviciMehadia. 28 August 1924.
3 Oaral-Severin . . AninaOravitaRAcaldiaSascaMoldova-Veche. 73 Decret No. 2915 din
28 August 1994.
4 Buzdu . . . . . MarAcineniBcceniLopiltarl Gura Teghii-Nehoiali. 92 Decret No. 1780 din i
11 Innis 1926.
5 Satu.Msre . . . ColtiuSdpitiaPoltaFinteutul-Mare§oncuta-Mare 17 Decret No. 1779 din
9 Iunie 1995.
Sälagiu . . . . Supurul de susSupurul de josBabtaOartaCehul
Silvaniei.. 46 Decret No. 1781 din
2 Innis 1926.
Radduti Vicovul de josMdndstirea Putna. 13 Decisie Minist. No.
2881 din 81V111/19116.
Fligdraqi Zame§tiBran. 8 In cure de aprobare.1
Maramures MoiseiSiceluSighetul Marmatiei. 53
Arad . . . HdlmagiuVidra de aus. 26 PP

A-Hunecioarj Oradia-MareBeiuqBradDeva,
lI Birhador 188 .,
Total . . 177 km.

www.dacoromanica.ro
 B. COMUNICA.TIILE

Inainte de Azboiu, mijloacele de comunicatie si de transport

ale Romaniei, constituiau un ansamblu armonic, care putea
satisface In mod rational nevoile economice ale tkii.
Astfel, o serie de linii ferate transversale, puteau sA. adune
toate produsele Moldovei si prin cele 2 artereprincipale : Burdu-
jeniPascani MkAsesti Galati BrAila i Dor ohoi Iasi
Vasluiu Barlad GalatiBrAila, care brAzda aceastà pro-
vincie In tot lungul ei, le puteau trimite la cele 2 porturi prin-
cipale ale Dunkei : Galati i BrAila ; apoi o serie de linii ferate
transversale, adunau produsele Olteniei i Munteniei si le tri-
meteau, fie In diferitele porturi dunkene, de unde apoi, prin
ajutorul acestui fluviu erau duse la Bràila sau Galati, fie In
artera principalà de cale feratà VArciorovaBucurestiBrAila,
Cu ramura BucurestiConstanta, care le duceà direct la por-
turile BrAila, Galati sau Constanta.
Navigatia Fluvialà RomfinA, prin puternica sa flotA de sle-
puri i remorchere, conlucrà ImpreunA cu CAile Ferate Romane
la scurgerea produselor pAnAla porturi i la introducerea In in-
teriorul tkii a mkfurilor importate ; Serviciul Hidraulic, prin
diferitele sale di-4i i aparate plutitoare intretineà senalul na
vigabil al Dunkii, pentru ca circulatia pe aceastA arterà sà se
facCin bune conditiuni, lar prin lucrkile ce executi In diferitele
porturi ale Dunkii, Inlesned manipulatia mkfurilor ; Serviciul
Porturilor Maritime, prin lucrkile si insta latiile executate la
Constanta, InlesneA manipulatia mkfurilor exportate i impor-
tate prin acel port, lar Serviciul Maritim Roman, prin vapoa-
rele sale, ducea produsele României In diferiteleporturi ale
Europei, iar pentru transportul de paageri instituise cea mai
rapielA si comodà Ileg4tur4 fare Egipt si Occident prin Constan-
tinopol, Constanta, Bucuresti.
13.52boiul, prin distrugerile cauzate instalatiilor çi aparatelor

www.dacoromanica.ro
274

a perturbat complet acest echilibru, iar pe de alta parte, prin ali-

pirea la patria munca a Ardealului si a Basarabiei, a creat con-
ditii economice cu totul noui, pentru a caror satisfacere erà
urgenta nevoie de executat modificari in ansamblul mijloacelor
de comunicatie.
In adevar, daca aruncam o singura ochire pe harta României
Mari, vedem ca; dupa cum parade izvorite din munti, curg spre
campie si se unesc intre ele pentru a forma rauri, din unirea
carora se formeaza altele mai mari cari se indreapta spre mare,
tot asa liniile ferate ale Ardealului, pornite dela poalele mun-
tilor, se unesc tntre ele formand 3 ramuri principale, care prin
Oradea-Mare, Arad si Tirnisoara, se dirijeaza spre Budapesta.
pentru ca de acolo O. ia drumul porturilor Fiume si Triest ;
si tot asa liniile- ferate ale Basarabiei, converg toate spre
Odesa, pe and porturile Maritime ale Romaniei, spre care trebuie
sa se indrepte tot traficul de export si import sunt Braila, Ga-
lati si Constants..
Guvernul liberal, venit la putere in 1922, a avut deci in ceeace
priveste comunicatiile i transporturile greaua, sarcina :
De a repara distrugerile cauzate de razboiu ;
De a armoniza mijloacele de comunicatie ale vechiului
regat cu cele ale teritoriilor alipite pentru ca toate impreuna
sà formeze un ansamblu omcgen.
De a reorganiza transporturile pe baze moderne in con-
cordanta cu nevoile economice.
I. REPARAREA DISTRUGERILOR.
Plecând dela principiul cal refacerea mijloacelor eari in-
lesnesc comunicatiile, pe langa cà satisface interesele generale,
dar creaza i surse noui de venituri pentru Stat, Guvernul,
In intervalul 1922-1925 a acordat diferitelor Directiuni Ge-
nerale din Ministerul Comunicatiiloi urmatoarele credite bu-
getare i extraordinare :
A. Direetiunea Generalä a Mar Pent° Romilne.
BU GET Total eheltueli
Anul Credite bugetare gi
Venituri Chelt extraordin. credite

1922-1923 2.560.000 000 2.700.000 000, 261.800.000 2.961.803.000

1923 2.873 000 000 3301.080 7201 1 777 941 637 5.079.022 357
1924 4.100 000 000 5 130 686.9311 2.697.217.598, 7 827.877.637
1925 7.966 000 000 8.274.760.0001 2 270.115.505: 10 544 875.505
Total lei . 17.499.000.000 19.406.627 6591 7.007.074.740 26.413.602.394

www.dacoromanica.ro
 275

B. Direetiunea General:1 a Construetiilor de efii ferate.

BUGE T Credite Total cheltueli
A nul bugetare vi
Venituri Cheltueli extraord in. credite

.1923 4.870.400 242.955.000 247.825.400

1924 7.826.600 320.471.666 328.298.266
,
1925 9.438.788 302.953.000 312.391.788
Total lei 22.135.788 866.379.666 888.515.454

Direetiunea GeneralA a Postelor, Te1e9rafelor i Telefoanelor.

BUGE T- Credite Total cheltueli
A nul bugeta re §i
Venituri Cheltueli extraorchn. credite

1922-1923 426.299.804 304.904.330 31.749.179 336.653.509

1923 403.258.213 407.121.050 38.400.000 445.521.050
1924 664.443.731 618.155.400 149.336692 767.492.092
1925 791.000.000 809.206.220 98.625.749 907.831.969
Total lei 2.285.001.748 2.139.387.000 318.111620 2.457.998.620

Direetiune,a Genera. la a Porturilorlor de comunientie

pe apri.
BUGET Credit!
Anul Ven ituri Cheltueli extraorchn.
TobtuagIetcahreeltquieli
credite

1922-1923 207.308.392 160.048.82 24.659.50 184.708.336

1923 243 253.264 208.662.73 32.391.5011 241.054.236
1924 437.770.994 405.760.07 79.708.96 485.475.040
1926 345.412.432 353.773.715 71.677.334 425.450.449

Total lei . . 1.233.745.082 1.128.250.751 208.437.311 1.330.688.061

www.dacoromanica.ro
 276

II. ARMONIZAREA MULOACELOR DE COMUNICATIE ALE

VECTITULUI BEGAT CU CELF ALE PROVINCIILOR
AMITE.
Cele patru puncte de legAturA dintre liniile ferate ale Ardea-
lului, cu celc din vechiul regat : Vkciorova, Turnu-Ro§u, Pre-
deal, Ghime§, abia pot satisface un trafic anual de 200.000 va-
goane, pe cAnd interesele economice ale Ardealului necesitA un
trafic de cel putin de patru ori mai mare, a§a cA erà urgentA nevoie
a se mai stabill §i alte puncte de legAturA, prin care sA se poatli
efectuA acest trafic.
S'a pus deci in studiu liniile Bra§ovNehoia§, Bumbe§ti-
Livizeni §i Vatra-Dornii, iar In 1923 s'a §i fnceput
constructia lor, acordAndu-se un prim credit de 300.000.000 lei.
Linia Bra§ovNehoia§ va puteA ea singurA satisface un trafic
anual de 900.000 vagoane, a§a cA cu drept cuvAnt se poate spune
aceastA linie va fi cheia de boltA a prosperitAtii noastre eco-
nomice. Tot In 1923 s'a Inceput §i linia Chi§inAuSacaidac
necesarA pentru a putei scurge spre Dunke produsele Basa-
rabie, §i unja HamangiaTulcea.
In intervalul 1923-1925 s'a acordat pentru constructia li-
niilor arkate mai sus lei 800.000.000 din care s'a angajat §i
executat pAnA In prezent lucrAri pentru urmAtoarele sume :
Pe 1Mia Bra§ov Nehoia§ . lei 469.000.000
,, ,,Ilva-MicA Vatra-Dornei , 81.000.000
Chi§inAu Saco idac 94.000.000
Bumbe§tiLivizeni 66.000.000
Hamangia Tulcea 87.000.000
Studii pe teren pentru liniile :
Curtea-de-Arge§Jiblea, IsTAsAudViseul-de
Sus, BolgradIsma il, Brad Deva §i va-
riantele Balota §i 13Arnova 3.000.000
Total . . lei 800.000.000
In tabloul anexat se aratA repartitia pe ani §i lucrki a sumei
de 800.000.000 lei acordatA pentru constructii de linii ferate.
III. REORGANIZAREA TRANSPORTURILOR.
Pentru ca nevoile economice ale tArii sA fie bine satisfAcute
§i la timp, e indispensabil ca mijloacele de comunicatie sa se
poatA totdeauna adaptA cu inlesnire acestor nevoi.
CAile Ferate ca adminigtratie de Stat §i supuse la toatA rigi-
ditatea pe care Statul o impune administratiilor sale, nu putea.
aveA elasticitatea necesarl unui org,anism de interes economic,
deaceea Guvernul, prin Legea pentru organizarea §i exploatarea
CAilor Ferate RomAne, a dat acestora autonomia indispensabilA
unei administratiuni cu caracter comercial.

www.dacoromanica.ro
 27T

Prin noua organizare, conducerea i exploatarea C5ilor Ferate

fkAndu-se de atre un Consilin de administratie si de atre un
comitet de directie, care au latitudinea sA ia hotkiri i sA dea
aprobki pentru lucrki i furnituri inteo mAsurà mult mai larg5
cleat vechea administratie, putem aveà siguranta cá efectuarea
transporturilor se va Imbun5t5.ti.
/n stransä legAturà cu transpoturile i conlucrând deasemeni
la progresul economic, e Posta si Telegraful i, cum dupà rAz-
boiu administratia lor s'a gAsit In fata. a 4 legiuiri diferite, care
contineau dispozitiuni de aplicare cu totul contrarii dela o pro-
vincie la alta, a fost necesar ca pedeoparte s6 se introducg In
tot teritoriul Romilniei o singur4 organizatie si In acelas timp
a trebuit sa se caute ca aceastà organizatie sA dea administratiei
postelor i Telegrafelor putinta de a se adapti cu inlesnire ne-
cesitàtilor comertului, reducându-i din rigiditatea pe care o aveà
ca administratie de Stat.
Acest rezultat s'a obtinut dAnd Postelor i Telegrafelor o
autonomie similarà celei acordat6 CAilor Ferate, asa cä prin
Legea de reorganizare a Postelor, Telegrafelor t Telefoanelor
s'a lAsat conducerea lor pe seama unui Consiliu de administratie
cu atributiuni mult mai largi decá.'t avei vechea directiune.
O altä chestiune importantA, tot in legAturk cu transporturile
si care a devenit la ordinea zilei dupA rAzboiu, a fost organizarea
exploatkii Cäilor Ferate Particulare, cki de uncle In vechiul
regat nu existau deck 220 Km. de cAi ferate normale parti-
culare si 1.000 Km. de cAi ferate industriale inguste, dupà az-
boiu ne-am aflat In fata a circa 4.000 Km. cai ferate normale
particulare si 5.000 Km. cAi ferate industriale inguste.
Pentru controlul de aproape a acestor linii i pentru acordarea
concesiunilor s'a Infiintat la Ministerul Comunicatiilor, Direc-
tiunealor Ferate Particulare, care s'a ocupat In acelas timp
cu studierea i punerea la punct a chestiunilor In legAtur5 Cu
luarea In exploatare pe seama Statului a liniilor ferate particu-
lare cari prezentau importanta comercial5 i strategia i cari
nu puteau fi lAsate sA fie exploatate In mod nesatisfkkor de
societàtile strAine cari aveau concesiunea lor.
S'a reusit sA se aranjeze In conditiuni foarte avantajoase
r5scumplirarea de cAtre Stat a unora din aceste

www.dacoromanica.ro
 C. CAME FERATE

Calea feraa este organul de care depinde In primul rand-

existenta, buna starea i inflorirea economicA a unei äri. In
timp de pace Calea feraa este chemaa sá asigure transportul
produselor àrii pentru alimentarea populatiei i pentru export ;
In timp de rAzboi ea este indispensabilá apAra'rei nationale,
transportand trupele, proviziile i munitiile pe fronturile de
lupa. Având in vedere aceste consideratiuni, prima grije a
conduc5torilor acestei OH, a fost indreptaa atre aceasa insti-
tutie, a ctirei stare, la Incheerea pAcei i refntregierea tAriii era
mai prejos de once fnchipuire.
Pentru a se vedea efectele sfortsärilor comune fAcute pentru
Indreptarea unei sari de lucruri care pentru intreaga tarä ame-
ninta sá devie catastrofalà, vom arunca o scura privire retros-
pectivA asupra acestei administratii dela 1919 panà azi, exami-
nand situatia r6mas5 dup6 rAzboi, problemele care se puneau
si ce trebuia fácut pentru a inlAtura dezastrul, cat si ce anume
s'a realizat in ultimii ani.

Efeetele
La 1916 in fata unui dusman cu mult superior si ca num6r
ca organizatie i araturi de un aliat care ne trAda pas cu pas,
am fost nevoiti sà pArAsim tot ce reusisem sA cucerim In Ardeal,
sA p5rAsim cea mai mare parte a Ord (Oltenia, Muntenia si
Dobrogea) i s5 ne retragem In coltul de tarà ce ne mai rnnAse
liber, in Moldova. Retragerea s'a fAcut In grab5 mare si cu
distrugerea a tot ce era instalatii sau lucrare de art5. Pe unde
retragerea se aranjase de trupele noastre, distrugerile s'au
fAcut numai In limitele necesitätii ; pe unde ins6 retragerea a
fost aranjaa de rusi, distrugerile au avut caracterul celui
mai cumplit vandalism.

www.dacoromanica.ro
280

Pe reteaua redusä din Moldova, Ma un kilometru de cale

ca centre importante ca Ia§i, Pa§cani, Galati, Roman,
Adjud, etc., dar cu insta latiuni primitive *i insuficiente din
toate punctele de vedere ; cu celelalte statiuni prea mici, unde
nu se putea face macar o incrucipre de trenuri and acestea
erau mai lungi, sub eroarea ru§ilor veniti cu tot personalul
gata sa ja conducerea administratiei asupra lorpersonalul
materialul C. F. R. cat a putut scapa dela germani s'a uzat
late° luptä continua, pentru a face nevoilor militare §i popu-
latiei infometata.
Distrugerile i devastarile nu au contenit Insanici dupa re-
tragere ; pedeoparte insuficienta atelierelor de reparatii din
Moldova, fata de ca.ntitatea de material rulant §i uzura lui anor-
mala, facea ca reparatiile sa nu poata compensa defectarei,
a§à ca parcul de vagoane §i ma§ini, contrar tuturor eforturilor,
era incontinua scadere ; vagoanele clase, care au reu§it sa fie
,evacuate, au sfar§it §1 ele grin a se epuiza, devastate de aliatii
ru§i. Tot datorita lor, am perdut cele cilteva gad in care au
luat foc depozitele ruse§ti ; iar sub pretextul unei erori, au
aruncat in aer §i podul mare de peste Siret, intre Tecuci
Mara§e.Iti, pod care se afla in dosul frontului §i a card dis-
trugere nu numai cá nu avett nici o ratiune,dar constitua o
crima contra apararei teritorului care ne mai ramasese liber.
Lu alte cuvinte, dezastrul Inceput odata cu evacuarea, a con-
tinuat tot timpul razboiului, mai Meet dar sigur, distrugand
tot ce putusem salva dela nemti cu atata chin i truda.
Situatia la 1919.
La 1919 dupa terminarea razboiului, !la vechea retea a
Romaniei, in lungime de 3805 klm. 519, veneau sit se all-
peasca : reteaua basarabeana lunga de 1188 klm. ; reteaua
bucovineana de 611 kiln., iar in urma reteaua ardeleara
banateanti de 5745 klm., Wand in tot 11349 klm.
Vom examina starea intregei retele din tote punctele de
vedere, pentru a ne da mai bine se,ama de diversitatea proble-
melor cari se puneau pentru infaptuirea unei Administratii
unitare §i pentruca aceasta admimstratie sa corespunda cat
mal urgent §i cat mai complect nevoilor
Situatia liniilor in Moldova ca §i in Muntenia, era dezastruoasa,
-ele nu mai fusesera intretinute tot timpul razboiului, traversele
,erau putrede §i reclamau schimbarea intr'un procent enorm,
pietriflul lipsea §i contribuia la scaderea puterei de rezistenta
a Hail, toate instalatiile de centralizare i semnalizare de prin
gad erau distruse in cea mai mare parte, lar restul deranjate,
sporind procentul de nesiguranta a circulatiei; podurile cele
mai de searna, In numar de 55 erau distruse, intre acestea de

www.dacoromanica.ro
remarcat podul peste Siret tare Mara§e§ti i Tecuci lung de
432 metri, -Mind legrttura partei din dreapta Siretului cu cea
din stanga i Galatul; podul peste Buzau, !rare Buzan 0 RAm-
nicu-Sarat lung de 324 metri, Mud insu0 legatura tare Mol-
dova 0 Bucure§ti; podul peste Borcea lung de 420 metri, taind
legatura cu Dobrogea §i Constanta. Circulatia se facea cu difi-
cultati enorme §i cu viteze care abia pe alocuri atingeau 30.
klm. pe era.
In Basarabia situatia liniilor era §i mai proasta, cu toate
ca razboiul cu distrugerile lui uu trecuse pe acolo ; linia era
Irma prost construita, cu balast mai mult nisip In loc de pie-
tri§, cu traverse de brad neinlocuite cu crampoane in loc de
tirfoane, cu rampe §i pante la limita tolerantei, färà instalatii
de centralizare 0 neglijata tot timpul razboiului, iar mai presus
de toate §i larga facând imposibil accesul direct cu liniile din
restul tarii.
In Bncovina situatia era, daca se poate Inca mai proasta.
Pe aici razboiul cu toate urmarile lui trecuse de cateva bri,
a§a ca nimic din constructii i instalatiile liniei nu mai ramasese
In picioare ; linia era complectamente neglijata, devenita aproape
necirculabila, mai ales pe sectiunile secundare. Pe unele din
aceste sectiuni linia fusese chiar cu totul ridicatà iar terasa-
mentul mai servea doar la circulatia carutelor, cum bungoara
era linia Adancata-Siret-Sinauti; linia Iurcauti-Ocna §i unja
Seletin-Sipote. Toate statiile, mag,aziile i instalatiile de prin
gari erau distruse ; toate podurile, In numar de 99, de asemenea
distruse i refacute provizor din lemn ; intre ele poduri mari
ca cel de peste Prut langa Cernauti, lung de 238 metri ; cel de
peste Siret tare AdAncata-Dorne§ti, lung de, 118 metri i cel
de peste Prut la Grigore Ghica Veda; toate . aceste poduri
refacute provizoriu, trebuiau ca 0 cele din vechiul regat-
refacute definitiv pentru cà provizoratul prezenta nesiguranta
impiedeca desvoltarea circulatiei in mod normal.
In Transilvania 0 Banat, situatia era ceva mai buni§eara
de0, 0 acolo, liniile fiind in cea mai mare parte particulare
tratate ca secundare, nu mai corespundeau cerintelor din
punctul nostru de vedere, cele mai multe din ele devenind
principale i trebuind sa suporte un trafic de o importanta
cu mult mai mare ca In trecut.
Situalia materialului rulant in vechiul Regat era la inaltimea
situatiei liniilor. Din tabloul comparativ al parcului de vagoane-
C. F. R. de la 1916 0 1918 rezulta ca la 6 Decembrie 1916,
aveam 26347 vagoane c. f. r. din care 1454 vagoane clase. Din
recensemAntul %cut in Moldova la 3 Martie 1917, rezulta
am putut evacua din acest pare In Moldova 12293 vagoane-
c. f. r. din care 886 vagoane clase.

www.dacoromanica.ro
282

Tablou comparativ al parcului de vagoane c. f. r.

dela 1916 la 1918.

1917 1918
Seria vagoanelor 1916 Vagoane Vagoa- Vagoane C. F. R. Vag &reine%
C. F. R. Strilne Mine idevastate bune deveslaie

Vg. pentru calatori 1.454 t

Vg. po§tà bagaje 29311 886 84 563 833
Vg.acoperitemarf. 9.6321 5.152 4.496 -1075 1.539 406 395
Vg. descoperite 9.904 4.184 1.718 3124 1,334 303 350
Vg. cisterne c. f. r.. 266
Vg. , particulare 4.456 i 2.071 202 638 155
Vg. diverse . . . 342
Total . 26.347 12.293 6.500 8400 3.86F 709 745
Total general . 26.347 18.793 12.261 1 454

La acest total se mai adaugau 6.500 vagoane straine, din care 84

vagoane clase. Dupa. reintoarcerea In teritoriul fost ocupat, la re-
censamântul facut la 28 August 1918, au fost gasite in parcul
e. f. r. 12.261 vagoane, din care 8.400 In stare de circulatie
3861 distruse §i devastate. Din vagoanele clase nu mai rama-
sesera de cat 563 vagoane care mai puteau fi utilizate §i acelea
tuteo stare nenorocita, iar 833 vagoane clase erau deva-
state i distruse. La acestea se mai adaugau 709 vagoane streine
bune §i 745 vagoane streine distruse *i devastate. Cu alte cu-
vinte la reintoarcerea la Bucure§ti nu mai dispuneam de cat
de 9.109 vagoane c. f. r. din cele 26.347 cu care incepusem
rasboiul §i de 563 vagoane clase, din cele 1.454 pe care le aveam
la 1916. In Moldova statiile erau pline cu vagoane defecte cari
nu se puteau repara §i cari in mare parte, pentru a nu stân-
eni circulatia fusesera puse pe pamânt ; In Muntenia nemtii
luasera tot materialul ramas acolo, cat §i pe cel pe care fu-
seseram nevoiti restituim in timpul armistitiului, a§à
cu cele cateva. vagoane §i Cu putinele locomotive cari mai pu-
teau merge, abia s'a putut face cate un tren mixt pe fiecare
linie a vecbiului Regat, pentru a repatria pe refugiati §i a apro-
viziona populatia Infometata i ajuma' la ultima limita a räb-
darii.
lu Basarabia, situatia de§i mai huna din acest punct de ve-
dere, nu putea indrepta cu nimic situatia din restul rei, pentru
di vagoanele i ma§inile basarabene, nu puteau fi utilizate In
alta parte, fiind de cale larga.
In Bucovina, situatia materialului rulant era ceva mai bulla,

www.dacoromanica.ro
 283

materialul Insä i aici, ca pretutindeni, era obosit §i supra utili-

zat, iar atelierele i mijloacele de reparatie lipseau cu desAvAr-
Ore, atelierul mic din CernAuti abia putAnd face fa tA micilör
reparatii reclamate de circulatie. AfarA de aceasta In ce pri-
ve§te locomotivele, cea mai mare parte din ele erau locomotive
de tip mic, pentru liniile laterale ale Bucovinei §i nu puteau
aduce nici un serviciu real In altA parte.
In Transilvania situatia era de asemenea mai bunA ; totu§i,
relatiile cu Ungaria cerand ca granita dinspre Apus sA fie asi-
guratA din toate punctele de vedere, pentru once eventuali-
tate, ar fi fost o imprudentA deplasarea de material ruant de
acolo In restul Orel.
Din punctul de vedere al locomotivelor, situatia era poate
mai gravA fiindcA la 1916 dispuneam pe fntreaga retea a vechiu-
lui Regat de 964 locomotive, din care : 4 de cale largA pentru
linia Ia§i-Ungheni §1 6 de cale frigistA pentru linia Crasna-Hui 1).
La 1919, dupA fncheerea pAcii mai aveam In serviciu In vechiul
Regat din aceste locomotive numai 265, iar defectate 1.304 2)-
Plusul fatA de 1916 se explicA prin locomotivele defectate lAsate
de nemti In teritorul fost ocupat, pe care In graba cu care ple-
caserA, nu le putuserA lua cu ei.
Din punct de vedere al personalului, situatia era foarte grea
§i.foarte complicatg. In teritoriile alipite majoritatea perso-
nalului executiv i totalitatea personalului conducAtor erau
strAini, cari, In parte au plecat din primul moment, iar In mare
parte nu puteau fi mentinuti In serviciu, neprezenetAnd lucre-
derea i siguranta necesarg. Personalul vechilor C. F. R. redus
cu cei morti In timpul rAzboiului fie de gloante, fie de boli sau
de mizerie, extenuat de munca supra omeneascA i privatiu-
nile de tot soiul din timpul rAzboiului, a trebuit sA se ImprA§tie
pe cei aproape 12.000 Klm., pentru a lua locul celor care ple-
cau sau trebuiau IndepArtati §i a nu fi siliti sA fnchidem
chiar circulatia pe unele linii. In aceste conditiuni evident a
au trebuit ridicati la posturi de conducere oameni insuficient
pregAtiti, lAsAnd de o parte goluri In locurile din cari fuscserA
luati i scAzAnd, pedealtAparte, rendementul, fncrederea §i
siguranta, In locurile in care fuseserA pu§i.
Din punct de vedere administrativ, cornplexitatea pe care o
fAcea diversele forme administrative ale fiecAreia din teritoriile
tArii, cu personal care nici limba tArii nu o cuno§tea, lucrand
fiecare dupA normele i instructiile rAmase dela fo§tii stApA-

Din acegtea, 717 erau in circulatie i 247 erau inutilizabile, avind

defecte mari sau mici, cu alte cuvinte, din totalul locomotivelor noastre aveam
In serviciu 74,4% i numai 25,6% in reparatic.
Cu alte cuvinte nu mai aveam in circulatie de at 16,8% din locomo-
tivele noastre iar restul de 83,2% defectate.

www.dacoromanica.ro
 284

nitori, face& din problema unificarii, una din cele mai grele
vi mai complexe probleme.
In Basarabia, sistemul rusesc a fost uvor inlocuit cu cel rom.a-
nesc, intrucat reteaua basarabeana a fost cea dintai alipita retelei
c. f. r. vi pe timpul cand Moldova abunda de personal evacuat ;
personalul necesar retelei basarabene a putut fi luat din Mol-
dova ductind cu el toate normele i instructiunile c. f. r.
In Bucovina, existà o Directie organizata pana in ultimele
amanunte dupa sistemul austriac.
In Ardeal, se Injghebase indata dupa prabuvirea fostei mo-
narhii, cu cele cateva elemente romanevti aflate acolo, o direc-
tiune centrala la Cluj, care Insa lucra dupa normele i instruc-
tiunile ungurevti.
Aveam deci pe intreaga repo, propriu zis 4 feluri de admi-
nistratii, cu totul diferite una de alta, a caror contopire i uni-
ficare In interesul national vi administrativ, nu putea sa In-
tam ie
La aceste neajunsuri din sanul Administratiei, se mai adaogau
ueajunsurile provocate de retelele particulare, atat cele ex-
ploatate de stat ale caror contracte trebuiau revazute vi refa-
cute dupà intereseleromânevti cat mai ales cele administratii
proprii ; administratii cari ne eran ostile pe toate cane vi din
toate punctele de vedere.
Retelele particulare erau : in Basarabia 289 klm. 582; in
Bucovina 458 klm. 247, la care se mai adaogau 117 klm. 130,
linia Itcani-Grigore Ghica-Voda apartinand societatei Lem-
berg Cernauti-Iavi, rascumparata de catre statul austriac, dar
cu anuitatile neplatite dela inceputul razboiului ; In Ardeal
3291 klm ; iar in vechiul regat linia Botovani-Roman, Pavcani-
Iavi i Verevti-Botovani, apartinand tot societatei Lemberg
Cernauti, rascumparata dar cu anuitatile neplatite dela Mee-
putul razboiului. De remarcat ca aceste anuitati, conform ac-
tului de rascumparare urmau a se plat' in aur.
Cu alte cuvinte apartineau societatilor particulare 4379 klm.
.959 fa-0 de 11349 klm. cat. era lungimea intregei retele, adica
mai mult ca 30%.
Situalia atelierelor, era din cele mai nenorocite ; in vechiul
regat capacitatea atelierelor era cu totul redusa din cauza ca
mavinele unel te, parte disparusera demontate de inamic, parte
nu mai erau utiilizabile din cauza uzurei prea mari, sculele .vi
materialele de reparatie lipseau aproape cu desavá'rvire ; iar
din punctul de vedere al personalului i meseriavilor specia-
livti, o Nina parte din el disparuse, o alta parte fusese ademenita
de industria particulara care platea mult mai bine. In asemene,a
conclitiuni intretinea vi refacerea materialului rulant de care
aveam nevoe, cu propriile mijloace, nu era posibila vi nu ramanea

www.dacoromanica.ro
 285-

deceit recursul la initiativa particulark care lug cerea baui

multi i imediat.
Orientarea liniilor noilor provincii facea obiectul uneia din
cele mai grele §i mai complicate probleme. Natural ca In fie-
care din teriroriile noui alipite, liniile fusesera orientate duph
interesele tarilor carora ele apartinusera panala razboi. aceasta
orientare nu se mai potrivea Cu nouile interese care convergau
catre Bucure§ti i porturile noastre.
Liniile basarabene radiau toate catre centrul Rusiei i catre
Odesa ; o linie care sh traverseze In lung provincia, nu existà
pentrucà nu era conforma cu interesele ruse§ti §i, mai mult
decat atfit, Nordul provinciei erà complectamente separat de
Sud pentruca linia Vasile Lupu-Bälti a carei constructie a In-
ceput In timpul razb.oiului, era neterminata.
Aceasta linie prost studiath, construita In mare graba §i In
conditiuni tehnice mizerabile, a trebuit sa fie aproape refgcuta
neavand nici temsamente, nici pietri§, nici cladiri §i nici insta-
latiunile necesare.
Linia Zorleni-Prut-Basarabeascä construith In acelea§i con-
ditiuni, era aproape impracticabilä, iar linia Ingusta Hu§i-Bu-
covat era complectamente inutilizabila din cauza traseului im-
posibil. Deci Basarabia, nu avea cleat o singura leglitura te-
meinica Cu vechiul regat, aceea prin Vasile Lupu, care nu putea
fi suficienta din nici un punct de vedere.
La toate aceste neajunsuri, In ce prive§te liniile basarabene,
se rnai adaoga faptul cá erau de cale larga, ca traficul Intre Ba-
sarabia i restul thrii nu se putea face In chip normal, ca era
urgent §i imperios necesar, atilt din punct de vedere al apa-
rarii nationale cat §i al intereselor politice §i economice ale
ca liniile sa fie normalizate. Lucrarea hat necesith
ha ni, §i mai cu seama cerca solutionarea chestiunei materia-
lului rulant basarabean, care trebuia Inlocuit cu material de
-cale normala ; or, din punctul vedere al materialului rulant am
vazut cum stateam.
In Basarabia nenumarate neajunsuri ne adusese linia Basara-
beasca-Cetatea Alba-Bugaz care apartinea societatii particulara
B. J. Do. cu administratie proprie; lucrand contra intereselor
tarii §i profitand de desordinea i zapaceala care domnea la
Inceput, a tnstrainat material de cale feratk ma§ini i vagoane
chiar, trecandu-le pe podul de pontoane dela Bugaz, peste
Nistru, In Ucrania.
In Bucovina, situatia era mai bunk orientarea liniilor nu
puteà fi alta ; se simteà. Insa lipsa unei legaturi cu Sighetul
deoparte i cu Transilvania de alta parte.
Pentru Sighet, In timpul rasboiului, armatele Austroungare
construisera o linie Ingusta pe §oseaua nationala Intre Iacobeni,
Carlibaba i Bor§a ; la prabu§irea imperiului, In timpul revo-

www.dacoromanica.ro
286

lutiei, clAdirile de pe linie, care erau toate constructii provi-

zorii din lemn, au fost incendiate, iar materialul rulant In In-
tregime, a fost retras de unguri la Bor§a, iar de acolo !mbar-
cat pe vagoane normale §i evacuat In Ungaria, a§A cä a fost
ca §i desfiintat5.
Intre Bucovina §i Transilvania se fncepuse tot de atre ar-
matele Austro-Ungare In timpul rAzboiului, constructi a liniei
normale fntre Dorna-Cândreni §i uva; cum fnsg, din cauza
dificultKtilor technice, aceasta urma sà dureze cativa ani,
au construit linia Vatra Dornei-Dorna Helgei, lar de acolo
o linie cu generatori electrici, pe osea, Ong la Borgo In Tran-
silvania. Si aceastà linie a fost desvastatà §i incendiatà In
timpul revolutiei, iar materialul rulant, generatorii §i vagoanele
distruse.
In Transilvania liniile erau fndreptate spre Buda-Pesta §i
interiorul Ungariei; liniile de leg5turà cu tara mama erau cu
desävar§ire insuficiente atAt din punct de vedere national §i
cultural, at mai ales din punct de vedere economic, deoarece
fntreg taficul Ardealului §i Banatului, care fnainte se Indrepti
spre Budapesta §i porturile Adriaticei, trebuia fndreptat spre
Bucure§ti §i porturile romane§ti.
Sighetul rä'mânea complect izolat de restul tArii, iar con-
structia unei linii de legaurA ar fi cerut sume mari §i timp
Indelungat, dat fiind greutàtile technice care trebuiau Invinse.
Bazinul Petro§anilor, urmând a deveni centrul de alimen-
tare cu c6rbuni al Intregei Vari, unja Jiului trebuia fa'cut6 prin-
tre cele dintAi, pentru a evitA marele ocol, pe care ace§ti cAr-
buni trebuiau sA-I facà.
Liniile TransilvAnene, considerate de Unguri ca linii secun-
care, pentru cà deserveau regiuni române§ti, trebuiau In mare
parte refäcutA pentru a putek deveni linii de mare trafic inter-
national i linii de vitez6 mare.
Relaiiiie cu straintliatea, cari la declararea rAzboiului se desfin-
taserà, trebuiau reluate; conventiile, tarifele §i legAturile di-
recte nu mai existau, vecinii cu care avusesem aceste conven-
tiuni dispAruser6 ; ele trebuiau studiate din nou, dup6 interesele
speciale ce avem cu fiecare din aceste State In parte; legà-
turile feroviare trebuiau examinate de la fnceput, cele vechi
nemai corespunzAnd niel nouilor interese, nici noui situatii
creiat4 de scAderea vitezei trenurilor In mai toate tàrile Euro-.
pei. Pe de altA parte chestiunea erà urgentà, tara avea nevoe
de import pentru a se putea reface, §i avea nevoe §i de export
pentru a-§i rnentine importul.
Lag In cateva 'cuvinte situatia rAmasA la fncheerea
In 1919, siatuatie prea putin ameliorat6 pânä In 1922 la ve-
nirea guvernului liberal, pentruca problemele care se puneau In
Administatia ailor ferate, spre a putea reintra in normal §i

www.dacoromanica.ro
 287

a face fatä nevoilor tärii erau aceste probleme atat de

multe sA piardä ceva din complexitatea, din vastitatea si din
urgenta lor.
* *
Yearn a pitea urmäri felul cum ele au fost tratate si solu-
tionate in ultimii ami, le vom rezuma precum urmeazA. :
Luceäri de intretinere (refacerea liniilor, inlocuirea tra-
verselor, introducerea de balast In cale, refacerea instalatiilor
de tot soiul si a crädirilor devastate, refacerea instalatiilor tele-
grafice telefonice distruse i creearea de noui linii i insta-
latii conform nouilor interese ale Administratiei).
Refacerea podurilor distruse i intretinerea celor pro-
vizorii.
Refacerea atelierelor i inzestrarea lor cu mijloacele necesare
pentru a putea face fatä nouei situatii.
Refacerea parcului de masini si de vagoane.
Instrnirea personalului din teritoriile alipite i formarea
de personal nou pentru complectarea golurilor.
6.. Tratamentul si asistenta sociará a personalului.
Unificarea formelor administrative, a Instructiiior si Re-
giulamentelor din teritoriile noui alipite cu cele din vechiul
Regat.
Inbunàtätirea i sporirea capacitätei de tranzit a liniilor
de legnurà cu teritotiile noui alipite.
Reluarea traficului cu strAinAtatea i creiarea relatinuilor
noui necesare in raport cu noua situatie a tArii.
Solutionarea chestiunei liniilor particulare din tail.
Vom examina pe rând toateaceste chestiuni i vom vedea
cum si In ce mAsurg ele au fost solutionate.
1. Lueriirile de intretinere.
Calea. Prima grijä a fost indreptatä asupra càii, deoarece
de buna ei stare depindea siguranta circulatiei i capacitatea
de transport a liniilor, prin Märirea vitezelor i, deci,inmul-
tirea trenurilor.
Primul element necesar erau traversele ; rAsboiul insä, dezor-
ganizase toate centrele de productie ale acestora din tail, cum
uzina de impregnat traversele de fag de la Ploesti, ale cArei
piese mai importante fuseserA ridicate de &are germani in re-
tragerea lor. Ori, tara abund'and in lemn de fag, iar traversele
de fag neimpregnate, avand o duratà cu totul sckutä, fata-
de cele impregnate, s'a repus in functiune, uzina din Ploesti
si s'a mai construit in anii 1923-1925 o uzin5. la Itcani peutru
a utiliza fagul din Bucovina, sporindu-se astfel capacitatea de
mpregnare pAnä la 2.000.000 traverse anual.
S'a organizat productia de traverse si s'a reusit dup'ä cum

www.dacoromanica.ro
se vede din tabloul de mai jos, sci se introdua in cale, dela
1922 pAnAla 1 Septemvrie 1925, 6.345.545 traverse ordi-
nare vi 34620 m.c. traverse speciale la poduri i macaze, pe and
in anii 1919-1921, nu s'au introdus in total cleat 1 milion de
traverse ordinare.
Traverse introduse in cale dela 1919-1925.

ANUL ORDINARE SPECIALE LA PODURI

(bucfiti) t MACAZE (m. c.)

1919 150.000
1920 250.000
1921 600.000
1922 1.692.142 8.398
1923 1.977.032 9.903
1924 1.589.670 10.175
1925 1.086.701 6.144

Pietrivul care lipsea a fost deasemenea Inlocuit, reuvindu-se

sà se introdua in ultimii ani Origin 300.000 m.c. pietriv anual,
In cale.
In anul 1922 s'a inceput normalizarea i consolidarea liniilor
din Basarabia, i anume : In 1922 liniile : Noua SuIifà, Ocnita-
BAlti-Mgtguti ; Ocnita-Volcinet i BAlti-Vasile Lupu-Iavi in lun-
gime totalà de 600 klm., iar in 1923 restul liniilor Basarabene
In lungime 540 klm.
Tot cu incepere din anul 1922 s'au complectat terasamen--
tele pe linia Vasile introducându-se in cale vi pie
trivul care lipseA, pfingla acea datA traversele fiind avezate-
direct pe pAmânt i Mand din aceastA cauz5. circulatia
In 1923 s'a refkut i redat circulatiei linia electria Dorna
Helgei-Borgo Prund, asigurându-se leatura de cale ferafii ¡litre
Bucovina vi Ardeal.
Tot in ultimii ani s'au refkut i consolidat o sumA de linii
ale aror vine fiind prea uzate periclitau circulatia, cu vine
noui vi de un tip mai greu, pentru a suporta locomotive mari
vi a sport capacitatea de transport a liniei. Printre cele mai
de searnA dam :
Linia Socola-Staveni In lungime de 90 klm., refkutà in
1922 cu vine tip 33,41kg. m, i unja StrIveni-ChivinAu, in lungime
de 30 klm. cu vine tip 30.
Linia Episcopia Bihorului-Valea lui Mihai in lungime de 60.
klm. refkut6 in 1923 cu vine tip 34,5 kg. m.
Linia Golevti-Câmpu-Lung, nurei-Fetevti i Ploevti-Tfindkei
consolidate in anul 1923.

www.dacoromanica.ro
 289

Linia Cata-Feldioara-Ra'zboieni, Brasov-Sf. Gheorghe, Pitesti-

Piatra Olt, Filiasi-Gilort, Piatra Olt-DrAggsani, Bals-Spineni,
CraioNa-Livezi, Craiova-CArcea, Balota-Simian, refAcute tot in
anul 1923.
Linia BuzAu-BrAila-VAdeni in lungime de 112 klm. refecutrt
in anul 1924 0 1925 cu sine tip 45 kg.lm. (cel mai mare tip
pe care-I avem in tail) 0 care va permite pe aceastà linie viteze
pAnA la 100 klm. pe orà.
Linia Brasov-Sighisoara, refkutsä in 1925 pe portiunile cele
mai uzate, cu One tip 42,8
Linia Piatra Olt-RAmnicu-VAlcea refäcutA tot in 1925 cu
sine noui tip 33 kg. m. Aceastà linie avea sine de tip 24 neschim-
bate dela constructia liniei si a cgror stare amenintà Cu inchi-
derea circulatiei.
In 1924, s'au transportat sinele de tip 33 kg.lm. pe distanta'
DrumAnesti-Iacobeni, in vederea refacerei acelei unii, construitä
cu sine de-tip prea mie i prea uzate si care numai suportà tra-
ficul actual, a eärui intensitate a crescut mult peste ceeace erà
inainte de rAzboi, prin dezvoltarea pe care a luat-o industria
pe acea linie. Materialul mä.'runt (eclise i buloane) necesar, a
fost comandat i indatà dupä sosirea lui se va procedà la into-
cuirea sinelor.
Pe unja Galati-Reni s'au executat .terasamente de peste
300.000 m.c. In vederea inlocuirii podului provizor de lemn de
peste Prut cu nn. pod metalic, definitiv.
In anii 1923-1925 s'au executat numeroase 0 importante
luceäri de apsárare in contra apelor In punctele in care unja erà
amenintatä. Printre acestea, citAm pe cele mai importante
pe linia pentru Jiu ; pe linia Fetesti-Cerna
Vodà, pentru Borcea ; pe Grigore Ghica Vod5.-Visnita pentru
Prut ; pe Titu-Petrosita, pentru Ialomita, etc.
Toate aceste consoliari i refaceri au permis in mod continuu
sporirea vitezelor, care pe unele linii scsázuse la 10 klm. pe
orA, permitând ca pe cele mai mtilte dintre ele ssá ajungem la
vitezele de inaintea rAzboiului ; in acelas timp sporindcu un
procent .considerabil i capacitatea de transport a liniei
coeficientul de sigurantrt al circulatiei.
Stafiunile. S'a refäcut i reparat cea mai mare parte din
instalatiunile de prin statiuni, stricate in timpul
rà'zboiului, acordându-se dela 1922 pAn'Ala 1925 in afarà de
creditele extraordinare, 578.827.571 lei in acest scop. Printre
acestea dam, ca mai 'mportantà, refacerea clAdirilor de c'älätori
distruse, mai ales din Bucovina 0 Moldova. S'au refäcut o su)ná
de magazii i op, oane de cereale precum i triaj ele din Bar-
bosi, Br6ila i MiVäsesti ; infine s'au sporit liniile de garaj deve-
nite insuficiente intr'o sumä" de statiuni, printre care citrtm :
19

www.dacoromanica.ro
290

Triajul Ploesti, statia Grigore Ghica Vac% Curtici si o sumä

altele de o mai micä importantä.
In Galati, a cärei statie nu mai corespundeà cu nevoile Ro-
maniei Mari, s'a construit o nouä statie de märfuri i huh de
legäturä Cu statia i bazinul cheretelelor, sporindu-se in mod
considerabil capacitatea de primire i expediere a acestei gäri.
In anii 1924-1925 s'au instalat 15 pläci turnante cu diametru
<le 21 metri si 11 plAcicu diametru de 22 metri, pentru intoarcerea
Iocomotivelor mari puse in circulatie.
In anii 1923-1924, odatä cu normalizarea liniilor din 13a-
sarabia s'au normalizat cantarele mobile centezimale, canta-
rele fixe asezate pe cheiurile magaziilor 30 poduri bascule
care aveau greutätile marcate in puduri rusesti; iar in Buco-
-vina s'au refäcut in 1922, 50 poduri bascule distruse in timpul
räzboiului.
Zece poduri bascule noui au fost "mutate in anul 1923 si
ate 20, in 1924 si 1925.
Pentru a reda o ideie mai complectä asupra luerärilor efec-
tuate de Serviciul Intretinerii in decursul ultimilor ani, dAin
mai jos un tablou de sumele cheltuite de acest serviciu dela ,

1920 panä la 31 Ianuarie 1925, din care se poate vedea c aceste

sume au sporit de la 70.101.062 si 119.208.100 in 1920 si 1921
la 788.324.551 in 1925.
Creditele aeordate Serviciului de Intretinere dela 1920 la 1925

Exerc. Exerc. Exerc. Exerc. Exerc. Exerc.

Artieolul bugetar
1920 1921 1922 1923 1924 1925

Art 5. Poduri,podete
viaducte, tuneluri . . 8.038.51J 8.787.1001 21.611.500 20.246.8501 26.995.800 35.324.551
Art. 6. Lucile de a-
parare vi consolidare,
Imprejmniri, plantatii. 4.984.009 6.I7t.00t 16.182.200 17.062.57111 22.750.1001 25.000.000
Art. 8. Balast, vini,
traverse oi material
mania de cale . . . 46.467.500 90.000.000 129.086.500 203.829.825 271.778.100f 411.000.000
Art. 9. Oladiri vi con- 1

structii accesorii . . 10.611.043 l4.000.00C 73.00.940l 188.817.750 258.107.0001228.000.000

Credit° extraordi-
nare
95.970.00189.000.000
Totalurl . . 7707.; 119.208.100 240.331.14 429.957.000 670.596.000 788.324.551
I

Manevra centrald a ace/or i semnalelor. Peurma räzboiului

mai toate instalatiunile de manevrä centralä, au fost sau di-
struse, sau defectate i cum, sigttranta circulatiei depindea
in bunä parte de aceste instalatiuni, s'a ellutat pe cat posibil

www.dacoromanica.ro
 291

si -in limita slabelor mijloace de care dispuneam, ca mácar pe

iniile principale aceste instalatiuni srt se refacá si sil se repare.
S'au instalat de la 1922 semnale electrice si mecanice la extre-
mitlitile statiunilor coma 'latid intrarea si esirea trenurilor
In 230 statittni, dupá cum urmeazil
In anul 1922 in 30 statiuni
1923 80
99 1924 70 99 0
99 1925 50 99

S'au refácut si complectat duprt rázboi, instalatiunile de 1111?

IleVrri centralrt a acelor si semnalelor in 28 de statittni, dupil
cum urmeazá
In ami! 1922 in t statiuni
1923 5
1924 10
1925 9 Y,

Numrtrul slatiunilor previtzute eu instalatiuni de manevril

eentralá.', este In prezent de 181 din cele 1376 staliuni ce avem
pe intreaga relea, un numár cu mult prea redus dealtfel, dat
fiind cà lipsa lor In toate statiunile reduce cit mult siguraula
circulatiei, care rámAne incredintatri exclusiv, vigilentei agen-
lor.
Liniile telegraf ice gi telefoniee. In mare parte distruse, in parte
defectuoase si insuficiente, ingrettiau serviciul bite° másurrt
cu totul intolerabilá; apoi trebuiau infiinIate legàturile cu
nottile provineii i instalate aparate IIngues, In lipsa de
inri telefonice intre marele centre ale Iárii.
S'att refilcut deci, toate linile existente, inlocuindu-se stAlpii
putreziti, cablurile ca i aparatele lips6 sau defectate, lar in
afarà de aceasta, s'au construit de la 1922 ODA la 1925 : 11.500
klin. linii telegrafice noui, duprt cum urmeazil.
In alud 1922 2500 Klm.
1923-1000
91 1921-5000
Reteaua noastrii a ajuns astfel la 45.000 Min. din care 3.593
Klm. linii speciale pentru aparatele llugues.
S'au restabilit liniile telefonice defecte i s'au construit In
plus 1000 Klm. linii telefonice noui, i nume
In anul 1922-1000
ff ,,1923-L2000
,,1924-1000

www.dacoromanica.ro
 292

Reteaua noastrà telefonicAa ajuns la 7500 Klm., In afarà de

firele speciale ale conductei de petrol *i de cele ale aparatelor
automate de anuntarea circulatiei trenurilor pe linii.
Asemenea aparate s'au instalat In anii 1922-1925 pe o retea
In lungime de 2415 Klm.
Pe liniile Bucure§ti-Piatra Olt; Bucure§ti-Bra§ov; Ploeqti-
Buiäu-Mari§e§ti-Baeäu ; Märg§e.,ti-Tecuci i Adjud-Madefalgu,
sunt In curs de instale 540 Klm. de fire telefonice pentru regu-
latorii de circulat.ie (Dispatching) cari, odatä In functiune, vor
contribui la sporirea ata a capacitätii de transport a lini6
cât§i a sigurantei circulatiei.
Desv.oltarea luatà de Serviciul §i corespondenta telegraficil
In ultimii ani se poate vedea din numärul telegramelor de kr-
viciu, care a crescut de la 369.789 In luna Aprilie 1924 la 471:508
In lina Octombrie 1925,

Podurile.
Din cele 154 de poduri distruse In urma täzboiului, cea
mai mare parte-au fost regente. sau snnt in curs de refa'cere.
Dela terminarea r'äzboiului §i panä In prezent s'au reparat
§i reconstruit 5368 metri liniari de' tabliere metalice dintre
care numai 1100 metri liniari pänä la 1922, iar restul
4268 dela 1922 Incoace, Intrebuintându-se In total 1a refa-
cerea lor 16.002 tone de ferärie. Deasemenea s'au reconstruit
dela 1922 pärib'. In prezent 1036 metri liniari deschidere totalà
de poduri cu bolti de beton §i zidàrie, Intrebuintându-se la re-
facerea .lor 31 399 metri cubi de zidärie
Afarä de aceasta se mai aflà In curs de constructie podul
de peste Prut dintre Galati i Reni In lungime de 126 metri,
mente s'A' Inlocueaseä podul proviior de lemn actual.

Atelierele.
In urma räzboiului, capacitatea atelierelor din vechiul regat
cât§i din teritoriile alipite s'a gäsit cu mult mic§oratil
pedeoparte din cauza demontärii §i Insträinärii majoritItii
instalatiunilor §i ma§inilor unelte cele mai bune, iar pe
de alta, din cauza uzurii peste mäsufl a restului de ma§ini-
unelte l'Amase nedemontate.
Din lipsa de fonduri, neputandu-se construi ateliere noui
inzestrate cu ma§ini moderne, s'a autat ca, in limita numrtrului
de locuri pentru reparat de care dispuneam, sA se sporeasa ca-
pacitatea de lucru prin fnlocuirea ma§inelor unelte prea uzate
cu ma§ini noui §i prin adAogirea de ma§ini unelte a aror lips5
se resimte.A mai mult.

www.dacoromanica.ro
 293

Astfel, dela 1922 s.'au inzestrat atelierele cu raboteuse, cio-

cane cu abur, etc. precum i pu prese hidraulice pentru de-
presat rotile de pe osii, pedeoparte pentru examinarea i in-
locuirea osiilor defectuoase ale vagoanelor provenite dela Ad-
ministratia M. A. V. iar, pedealta pentru normalizarea osiilor
vagoanelor de cale ¡argil din Basarabia, ocazionatä de norma-
lizarea liniilor.
S'au mai realizat urmiltoarele imbunàtAtiri : instalatiuni
de probat frânele la atelierele de vagoane; instalatii de
inciircat cu aer frânele automate si de incAlzit vagoanele
halta Grivita ; aparate de sudurà autogenA; compresoare pentru
lucrAri de cazangerie; inslalatii de curAtit praful din vagoane;
aparate de ridicat locomotive si vagoane; transbordoare de lo-
comotive; poduri rulante de locomotive; strunguri de bandaje
pentru locomotive si vagoane ; masini de tamplArie pentru va-
goane; strunguri peniru fusuri de vagoane; instalatii de rAcirea
apei la uzine; rezervoare de combustibil lichid la uzine;-elec-
tromotoare i dinamuri in diferitele ateliere; motopompe pentru
incendii; aparate de stins incendiile; o fabricà de oxigen; bare-
tinere de instalatii mecanice si electrice in ateliere; ateliere
de revizii, precum i unele sporiri de crádiri pentru ad6postirea
masinelor-unelte din nou instalate in ateliere.
S'au procurat de asemenea instalatiuni complecte pentru re-
parat i incercat tevile fierbAtoare, tevile de fum i resnértele.
Forta motrice s'a sporit cu 12 grupuri electrogene de motoare
Diesel, variind intre 100 i. 350 H. P.
.Pentru repararea pe loc a vagoanelor de marf6 cu elefecte
usoare, s'au creiat 35 ateliere mici in diferite puncte ale retele.
Ele s'au instalat cu masinile unelte sosite In -compturrepa-
ratiunilor germane in 1924; constructia a 10 din aceste ate-
liere s'a terminat in 1924 restul atelierelor mici fiind instalate
In .c14dirile existente din statiuni.
Dat fiind capacitatea de lucru redusà a atelierelor noastre
imposibilitatea momentanA de a spori aceastà capacitate;
pedealtAparte nevoia urgentä, nu numai de a mentine in
culatie. parcul existent, dar chiar de a-1 spori pentru a puteà
face fatà nevoilor traficului in crestere, s'a Molt apel la ini-
tiativa particularà pentru repararea de material rulant:
In urma mAsurilor mate si a eforturilor fAcute, dup4 cum se
vede din graficele anexate, productia anual5 de vagoane re-
parate, a crescut pentru cele de marfA dela 12.000 ca erà in
anul 1919, la aproape 30.000 in anul 1925; pentru vagoanele
aceastà productie a crescut dela 4500 vagoane in 1920
la aproape 9000 in 1925, iar pentru locomotive produetia a
atins 1923 maximum in 1700 locomotive.
Reparatiile exe,cutate de atelierele particulare dela 1919 in-
coace, repartizate pe an, ar fi .irmAtoarele :

www.dacoromanica.ro
294

In 1919-1920 de 30.000.000 Lei

1920-1921 140.000.000
1921-1922 433.000.000 95

1922-1923 892.000.000 99

1923 (9 luni) 1.362.000.000 PI

192,4 1.329.000.000 94

1925 1.239.000.000 95

4. Materialul rulant.
In urma eforturilor considerabile filcute si dupil cum se vede
din graficul anexat in text, s'a reusit a se ridica numlirul loco-
motivelor in circulatie in vechiul regat, dela 265 at eran
In 1919, la 980 in 1925, iar pentru intreaga tarà de la 1068
erau in 1921 la 1911, in 1925 2).
Pentru locomotivele care nu se mai pot reparet s'au tuat mri-
suri de casarea (demontarea) lor, intrebuintilndu-se piesele cari
mai pot fi utilizate la repararea altor locomotive reparabile
iar restul considifându-se ca fer vechi i dttndu-se uzinelor
farà In schimbul mat erialului noti.
Din 1219 locomotive, considerate ca ireparabile, s'au casat
petal in prezent 724 de locomotive, degajAnd liniile pc care le
'ocupan in' mod inutil.
Pentru remizarea locomotivelor in seniciu, and se intorc
de la drum, pentru sprtlare, curritire §i mici reparatiuui, dis-
punem In prezent de 1151 de locuri, in mare parte ref:Acute duprt
i.rtzboiu. Aceste locuri sunt însä cu totul insuficiente fa t:A de
numroul locomotivelor in serviciu. Deaceia, se urm'Areste pe
toate chile, sporirea remizelor de mini pentru a le aduce in
situatia de a putea adriposti toate loco:moth ele in serviciu.
Din punctul de vedere al vagoanelor s'au fAcut deasemenea
eforturi mari pentru a mentine in circulatie, parcul necesar
traficului; rnijloacele de reparatie, insrt restrAnse, din (satin
lipsei de bard, pedealtri parte starea extrem de rea a vagoa-
nelor suprauzate In timpul ruzboiului, materialele de uns
calitate inferioarti, au fricut ca sarcina sui. fie din cele mai grele ;
totti.,, cum am mai spus, s'a reu§it ca parent su se mentie (tt
mici diferente, dupri cum se poate vedea In situatia de mai ios

*) RaportAnd situatia aceasta la cea dinaintea rAsboiului, constatilin cA

in 1916, numArul locomotivelor, fatà de lungimea retelii era de 0.352 louom.
pe klm. cale, i aceastA proportie era cea normalä din toate färile Europii.
Dupä aceastA proportie, numdrul locomotivelor fatii cu actuala situatie ar trebui
sä fie de 4.000 locomotive, din care, scAzAnd 25% cromptul normal din
deficit rezultA cà ar trebui sA avem in circulatie 3.000 locomotive, fatA de
1911, at am spus cA avem in realitate.

www.dacoromanica.ro
 295

Situatia va9oanelor dela 1922-1925.

,

Vagoane bune 1922/Sept. 1924 1/1V 1925 15/V

De c'AlAtori postà i bagaje 3.3731 3.194 3.487

marf si tot soiul
.
44.300' 46.985 41.947

Total 17.673 50.179 45.434

La cifra de 45.434 vagoane din 1925 se adaugri vagoanele

defectate : 3050 de calgtori, potä i bagaje si 27.250 vagoane
de marrá.

5. Personalul.
P rsonalul erit instificient, in mare parte necunosdiad
limba româneasa i lucrAnd in diferite provincii dupti diferitele
horme i instructiuni ale Administratiilor cArora apartinusedi
OA la ràzboiu. Pentru a umplea golurile mai principale,
ca mAsurA de sigurantil, personalul din vechiul Regat, impu-
tinat si el in urma rkboiului, a trebuit s'A se rilspilndeascA pe
cuprinsul intregei tàri, PAs'And alte goluri de unde pleca i avand
de luptat in locurile noui Cu greutiltile inerente necunoastrii
situatiei i instructiilor locale.
Pentru a remedia acePstä stare delucruri s'au flicut scoli de
miscare, tractiune si intretinere in centrele mari ale nouilor
teritorii, in care s'au primit spre firmare, elemente tinere, de-
stinate a complectA cadrele. Recrutarea acestor elemente
nu a fost nici ea wail, dat fiind conditiunile de salariare dela
c. f. r., cu mult inferioare celor din industria particulai'A, care
In plinà refacere dupà ràzboi, atilgea cele mai bune elemente
chiar din vechile cadre ale c. f. r.
S'a reusit, totus pe aceaslii cale sà se sporeascil personalul,
al airui numiir a cr2scut treptat dupA cum se vede mai jos :
In anul 1921-1922 84.164 insi in total
t, 91 1922-1923 99.012
,, 1993 111.157
1924 117.030
9/ 91 1925 118.368

Cei 118,368 insi din anul 1925 se repartizeazil pe categorii

precum urmeazA ;

www.dacoromanica.ro
 296

24.404 personalul participant la Cassa de pensiuni

37.637 ft ff ajutor
49.080 lucrAtori.
7.247 personalul diurnist i auxiliar.
6. Tratamentul si asistenta personalului
Cu toate dificultAtile pricinuite adniinistratiei C. F. R. din
cauza insuficientii, de salarizare, in mentinerea personalului
existent in serviciu si la recrutarea elementelor noui necesare,
o sporire bruscA a salariilor nu se putea face, din cauza situa-
tiei financiare in care se gäsea tara. S'au fAcut, totus, sacrificii
rnari si s'a reusit sA se sporeascA sumele alocate pentru sala-
rizarea personalului dela 748.526.848 lei eat eran in 1921-1922,
la 3.238.104.986 li In 1925.
TotodatA, pentru a creia un stimulent nou si a cointeresa
inteo mAsurA, tot personalul la InbunAtAtirea traficului i spo-
rirea veniturilor, s'a creiat sistemul primelor, infiintAndu-se
p taxA suplimentarA de 20% asupra ; tuturor transporturilor
de mArfuri i persoane, al cArui produs se impArteste intregului
personal dupà o cheie stabilitA. Cu chipul acesta, salarizarea
personalului a putut fi inbunAtAlità inteun chip simtitor, pe-
deoparte Mil a grevA bugetul, iar pedeala parte, cointe-
resAndu-1 direct la bunul mers al administratiei..
Pentru asistenta socialA i medicalà a personalului C. F. R.
s'a infiintat, In baza unei legi speciale Cassa Muncii C. F. R."
AceastA institutie, atasatA la Administratia C.F.R.,lucreazA cu ve-
niturile produse de o supra-taxA de 5%, care se percepe asupra
costului tuturor transporturilor de c'AlAtori i mArfuri, precum
si din retinerile de 5% din salariile personalului care nu face
parte din Cassa de pensiuni.
Scopul Cassei muncii este de a pune la dispozitia persona-
lului locuinte, dormitoare, cAminuri, bài, dispensare, infirmerii,
policlinici, sanatorii, spitale, scoli de tot felul, orfelinate, ar-
ti i haine pentru copii, ajutoare bAnesti pentru nasteri, boal5
moarte, de a da pensii personalului care nu apartine Cassel
pensiilor, de a trimite personalul bolnav in statiunile clima-
terice i balneare din tarA si de a-i veni in ajutor pe toate
cAile si in toate modurile.
PAnA acum Cassa muncii a construit 777 de locuinte, mai
avAnd in constructie incA 511 locuinte ; a infiintat 5 grAdini
de copii, 17 scoli primare, 2 gimnazii, un liceu, un cAmin scolar,
2 sanatorii, 2 orfelinate si o scoalà profesionalA. In curs de con-
structie i in studiu mai sunt 20 de dormitoare pentru personal,
11 bAl, 5 soon, 4 biserici, o policlinicä, un sanatoriù pentru coc-
salgici la Tikir-ghiol, un sanatoriu pentru tuberculosi Ta
nAstitea Turdei si un cAmin studentesc.

www.dacoromanica.ro
 297

Pentru realizarea scopurilor de mai sus, Cassa Muncii a in-

tr'ebuintaf dela 1922 pAnA astAzi urmAtoarele sume :
In anul 1922 i00.000.000 lei
19153 114.875.000
31 1924 394.700.000
1925 408.760.000

7. Unifiearea formelor administrative,

Dupà alipirea teritoriilor noi,. aveam fiecare din cele. 4
pArti ftle Várii (Vechiul Regat, Basarabia, Bucovina si Ardeal)
alte instructii i alte regulamente in ..igoare.
Situatia erk grea din toate punctele de vedere; pentrucA.
Administratia lipsea de unitate de actiune, si pentrucA persor
naffil .nu putea fi utilizat dintr'o parte in alta a tArii.
Q unificare imediatA, in sensul introducerii uzurilor (normelor)
roncanesti din toate ouile teritorii, nu. era posibilA pentrucä
persona luí din nouile teritorii, In mare parte nu cunostea timba
romAneased i altfel, din neintelegerea perfectA a regulamentelor
instructiilor, s'ar fi putut naste incurcAturi i neajunsuri
mai mari. Cu perseverentà i cu examene repetate, de limba
rpmAnA, pentru personalul din nouile teritorii, s'a ajuns .ca tot
personalul strAin rAmas in serviciu s'A invete limba romAneascA,
care a fost introdusA in toate oficiile C. F. R.
In 1920 s'a desfiintat Directiunea centralA din Cluj, unifi-
candu-se administratia din punct de vedere administrativ
infiintAndu-se pentru Ardeal 4 directiuni regionale, In Cluj,
Bi asov, Timisoara si Arad. Apoi, s'a introdus treptat toate
normele C. F. R. in toate noile teritorii si s'a unificat instruc-
tiunile cele mai de seamA prin alcAtuirea de texte noui, cari
au imprumutat ce a fost mai de seamA in instructiile vechinhn
regat i cele ale teritoriilor alipite.
Unificarea s'a realizat, treptat, cu sistemA i fArA per turba-
tiuni in serviciu, astfel, cà astAzi putem cu drept cuvAnt spune
cA administratia C.F.R. este o administratie omogenA siunitarà
din toate punctele de vedere.
8. Imbunfitiitirea i sporirea eapaeitfitei de tratizit a liniilor de
leg Una' cu teritoriile de curfind alipite.
In prima linie, s'au normalizat in anii 1923-1924 linille din
Basarabia, fAcAnd posibil tranzitul direct intre aceastA pro-
vincie i restul rii, vitAnd transbordArile din vagoarie nor
male In yagoane d cale larg i vice-versa, a transporturilor
dintre noua ptovincie i restul *if; transbordAri earl consti-

www.dacoromanica.ro
298

tuiau o atamitate nespusil pentru trafic si un mare perico

pentru cazul unui rkboi.
S'au consolidat, cum am mai arritat, liniile din Basarabia
si s'a refkut linia sporindu-i capacitatea.
S!ati complectat teresamentele i pietrisul pe linia Zorleni-
Basarabeasa, at si pe linia Vasile Lupu-B6Iti, pe care circu-
latia devenise aproape imposibilà i ar fi avut ca urmare, sepa-
rarea nordice a Basarabiei de partea sudia si de Ve-
chiul regat.
S'au complectat teresamentele pe /inia Galati-Reni, tnee-
pilndu-se constructia podului metalic definitiv de peste Prut ;
constructie care va fi terminatä In campania anului 1926.
In Bucovina s'a redat circulatiei linia Vatra Dornei-Borgo
Prund, restabilind legtitura intre Bucovina si Ardeal, lar in
Transilvania s'au consolidat si tu parte refkut, liniile de afluire
eätre vcchiul regat, sporindu-le capacitatea de tranzit.
S'a dat in eirculatie unja ChisinAu-Ardeal-Ciumeghiu, asi-
gurfind Icg5.tura bare. ..krad7Oradia Mare si s'a mai dat in cir-
cu/atie linia nouti IIamangia-Babadac.
In 1925, in urnia unui acord cA càile ferate Jugoslave, s'a
stabilit conventia de peage a liniei Stamora-Moravita-Bazias
care a si intrat in vigoare pe ziva 'de 1 Ianuarie 1926; pfinAla
acea clan Baziasul neavAnd nici o leOturà de cale feratA cu
restu I tkii.
Chestiunea leeturilor tare vechiul regat si nouile teritorii. na-
tural cri nu este incä rezolvitA ; sunt In constructie liniile Brasov-.
Nehoi; Ilva-Dorna i Bumbesti-Lupeni. Aceste linii and se
vor termina, chestiunea va fi fkut un pas inainte; mai rttinâne
insti de creiat si alte legàturi neaptirat necesare, in special fntre
Maramures si Transilvania si Maramures Bucovina, iar apoi
odatà capacitatea de tranzit al nouilor provincii cAtre tara
mamil sporitA, va trebui sporit6 i capacitatea liniilor din vechiul
regat ctitre Bucuresti i porturile noastre, prin dublarea liniilor
existente i creiarea altor linii
'roan* aceasa.chestiune formeazà un intreg complex de pro-
/Acme si necesità timp indelungat si mai ales bani multi.
9. Iteluarea relatiunlor eu adnainistratiile
' cAilor ferule striiine.
Dupti rtizboi, bate conventiunile internationale de cale
feratri pe care le avusesem cu restul ttirilor Europene se des-
fiintaser5 ; in jurul tkii, state noui apkuserti, cu care con-
ventiuni noui trebuiau Matte.
Administratia C. F. R. a participat in ultimii MIL la toate
mane conferinte si.congrese internationale feroviare, reintrfind
¡ti aproape toate relatiunile i legtiturile dinaintea

www.dacoromanica.ro
 299

Dela rilzboi incoace, România a reluat traficul direct pro-

priu zis cu : Polonia, Cehoslovacia, Germania, Austria, Un-
gana i Bulgaria ; i posibilitatea de expediere directh cu Franta,
Belgia i Elvetia.
A reintrat in conventia internationalii dela Berna, care sta-
bile§te modalitAtile de expediere a mrirfurilor, precizOnd obli-
gatinnile transportatorilor eta §i rhspunderile.
,Administratia C. F. R. participA la lucrilrile conventiei inter-
nationale pentru tranzitul pe chile ferate, in care se stabilesc
conditiunile de tratare a transporturilor internationale in tranzit.
A luat parte la alcrituirea *i a ratificat conventia generalri
pentru transporturile internationale pe chile ferate.
A luat parte la conventia pentru intrebuintarea reciprocil
a vagoanelor de persoane, bagaje .5i milrfuri, in traficul inter-
na tional.
Face parte din conventia biletelor de cillgtoric circulare Mena
sub auspiciile Uniunei internationale de C. F.," urmiind ca
in curând, sti se min astfel de bilete i in lart.
Iii ceeace prive§te 1egiturile, trenurile i 'agoanele directe
cu strilinritatea, dupil cum se vede din schema grafied din text,
ele au Intrecut cu mult situatia din 1916, reu§ind sà avem
vagoane directe i chlar trenuri directe cu mai toate centrele
mail ale Europei.
10. Solutionarea eliestiunii liniilor particulare
Chestiunea Iiiniilor particulare forma una din cele mai grele
mai delicate probleme de rezolvat. Aceste linii eran de 3
categorii : uncle care fuseserà rAscumphrate de fostele admi.
nistratii, dar pentru care nu se plAtiserà anuitAtile dela in-
ceputul rOzboinlui ; altele, care se administrau de Stat pe baza
de contracte cu societhtile proprietare §i, in fine, altele care se
administrau in regie proprie. Situatia acestor linii trebuia
pedeoparte in interesul economiei tOrii §i al sigurantei
nationale, iar pedealthparte pentru a evità procese de daune
din partda societritilor proprietare.
In acest scop s'a inceput tratative cutoateaceste sociefhti
§1 dupri lungi §i grele desbateri, s'a ajuns la o intelegere cu o
bunil parte din ele, in sensul cá Statul a rhscumpArat liniile.
In mod definitiv, chestiunea a fost tran§atil cu 17 societhti
din Ardeal, insumAnd la un loe 1.406 Klm. 872, cu toate
§i materialele de pe ele.
Cu restul societAtilor, tratativele sunt in curs §i se va ajunge
cu siguranth la o intelegere In acela sens.
Traticul
Gratie inbunOtAtirilor care s'au adus dupti rilzboiu liniilor,
instalatiilor i materialului rulant, circulatia a putut fi In-
buniltAtitO in mod constant i continu de la an la an.

www.dacoromanica.ro
300

Din cauza dezorganiz6rii Serviciului de statisticA In timpul

rkboiului i In anii de dupà rkboiu, nu putem da nu m'Arul
e6lAtorilor-kilometri si tone nete-kilometri panà'n anul 1924;
ne putem face 'Mg o ideie asupra cresterii traficului, din ta-
b burile de mai j os si graficele a supra kilometrilor-tren efectuati,
a numArului de vagoane IncArcate si a sumelor Incasae ca ve-
nituri din tarife, In anii din urm4.
Astfel se poate vedea cä numArul de kilometri tren parcurs
zilnic a crescut dela 80.525 cAt au fost In Septembrie 1921 la
144.245 In Septembrie 1925..

Kilometri-tren 1)areur0 zilnie pe toatä reteaua C. F. Ti.

LUNA 1920 1921 1922 1923 1924 1925

Ianuarie . 23.20 58.800 82.89 96.801 114.707 137.155

Februarie . 19.200 60.32 92.371 109.921 121.249 136.992
Marte . . . 24.271 64.828 97.906 105.572 132.817 138.647
Aprilie . . 26.100 66.989 96.72 109.51: 125.299 133.840
Maiu , . . 30.396 70.1F 102.109 112.50 129.226 137.004
Iunie . . . 29.575 73.20 110.641 128.786 131.122 139.629
Iulie. . 32.635 73.32 116.072 112.12 140.352 142.238
Augusi . . 32.90 80.06 115.576 139.47 140.366 141.747
Septembrie 32.143 80.52. 119.77,1 144.751 146.998 144.245
Octombrie .
Noembrie .
Decembrie .
12.519 83.919 121.728 131.321 145.243
48.306 89.941 120.431 144.606 145.46'
52.71, 87.45 121.441 129.061 145.933
---
Med. zilnic6 30.33 74.123 108.1391121.995 134.898 -
1

In mäsura sporirii numilrului trenurilor i procentul de uti-

lizare a vagoanelor a crescut, precum i posibiliatile de in-
cArcare ; astfel dela 55.421 vagoane cäte s'au incArcat in August
1921 s'a ajuns la cifra maximalà de 156.627 in luna Octom-
brie 1925.

www.dacoromanica.ro
 301

Tablott de vagoanele efeetive, Ineireate pe intreaga retea a C.F.R.

LUNA 1921 1922 I 1923 1924 1925

Ja nu arie 42.732 79.198 71.652 126.179

Februarie . 48.151 90.856 94.895 117.027
Marte 71.437 112.175 117.190 126.563
Aprilie 64.881 97.602 110.500 107.966
iu 89.052 117.348 127.440 119.058
Iunie . 96.483 123.897 123.483 112.148
Iulie.
Àugust
- 98.587
55.421 103.541
115.673
125.854
143.692
143.347
119.738
123.472
Septembrie 54.252 103.770 120.858 140.094 126.742
Octombrie . 63.621 99.950 134.597 152.052 156.627
Noembrie 67.887 100.692 137.800 133.034
Decembrie 51.572 95.340 124.623 123.468
Total. . 1.014.616 1.380.481 1.480.847

de unde, Indat4 dupà-terminarea rAzboiului, abia am fost

In mAsur6s facem ate un tren mixt pe fiecare linie, iar pe unele
nici acela mkar in fiecare zi; am ajuns in luna Sep-
ternbrie 1925 &I avem in circulatie zilnic :
358 trenuri de persoane ;
158 cfirse de personal ;
500 trenuri mixte ;
653 de marfrr ;
240 curse de locomotive izolate.
Cu aceste trenuri s'au transportat (cu bilete ratite)
In 1923 In 1924
Cillaori de cl. I 725.630 866.449
cl. II 6.818.621 8.509.023
91 cl. III 39.000.531 46.423.001
Total . .46.544.782 55 798.473
Circulatia cAläitorilor a crescut deci in anul 1921, fatà de 1923,
cu 9.253.691 WA-Lori de toate clasele.
Mkfurile transportate au fost :
In 1923 In 1924
Mkfuri de mare iutealri 22.608.145 39.933.995 t. k.
99 29 micg 2.454.088.683 3.248.743.542 ,.
Total . . 2.476.696.828 3.288.677.537

www.dacoromanica.ro
302

Cu ate cuyinte trafieul de miírfuri a crescut In 1924 lata

de 1923, pentru mArfurile de mare iutealrt cu 17.325.821 tone
Km. lar pentru mArfurile de mica iutealá cu 791.654.859 tone
Km.
Tarif ele.

Pàná In prezent s'a prtstrat baza de tarifiiri dinaintea rrtz-

boiului, PhcAndu-se munai urchri succesive yrovocate de de-
valorizarea leului si de sporirea continua a cheltuelilor
a dministratiei.
Urchrile în.sí. nu s'au fricut In proportia acestei devalorizrtri,
evithndu-se pe cal posibil o scumpire excesivrt a traiului
urcare brusch.' §i prea mare a tarifelor pe chile ferate.
In raport cu tarifele normale dela 1916, tarifele din Decem-
brie 1925 au fost :
De 21 ori mai urcate la cl. I (tren de pers.)
18 99 99 99 99 II (tren de pers.).
16 39 P9 99 III (tren de pers.).
21 99 f 9, 91 bagaje
25 9, 79 mOrfuri mare vitezh.
16 9/ 99 99 tarif special 1.
9f 6 /f f 2
Dupil cum se vede, deci, proportia In care tarifele au fost
urcate pAnh In Decenwrie 1925, este cu una inferioarg atfit
propritiei de devalorizare a lettlui, cht .§i a sporirei indicelor
de scumpete.
Ca conseciutO Incasrtrile au fost reditse ; deci i resursele de
venituri ale administratiei.
In raport cu tarifele aplicate pe retelele administratiuuilor
de cale ferath streine, raportate la aur, tarifele C. f. r. sunt cu
mult cele mai mici.
Este fusil l'Oca stucliul de reclasificarea mrtrfurilor i stabi-
tirea unor tarife noui, tirtând.Seamä de actuala situatie a tärii,
care nu mai corespuncle Intru nimic cu aceea dinaintea rOz-
boiultti.
l'enituriie.
Incashrile cìlilor ferate, au mers continuu crescand nu ata
din cauza urcOrli tarifelor, cht mai ales din cauza intensificrtrii
transporturilor ; ajungAnd dela 120.000.000 lunar cht au fost
in Septemvrie 1921, la peste 600.000.000 In aceea§ 'uta din 1925.
Schderile ce se constatO In "timpul lunilor de iainrt, sunt
datorite Inzepezirilor -greuthtilor de tot soiul pe care, dupil
eum am arAtat, se ivesc in timpul iernei.

www.dacoromanica.ro
 303

Hugetul.
In m'Asma desvo/trarii circulatiei si a inbunAtAtirilor de tot
soiul aduse serviciului i instalatiunilor, bugetul de cheltueli
al administratiei a crescut In mod constant, dela 1.183.740.636
In 1920-1921 la 9.653.410.000 in 1925.
Cheltuielile a dministratiei C.F.R. pe exereitii le 1920/1921 1925.

E xerei ti i Sume bugetare Credite

extraordinare Total
1920-1921 1.183.710.636 1.183.740.636
1921 1922 1.755.119.970 336.000.000 2.091.119.970
1922-1923 2.700.000.000 2.700.000.000
1923(9 hTtii) 3.301.080.720 1.714.885.547 5.015.966.267
1921 5.130.686.938 1.877.719.925 7.008.436.863
1925 8.271.760.000 1.378.650.000 9.653.110.000

thqanizarea m'In in ist ra

In 1923 s'a votat i promulgat nona lege de organizare a
administratiei c. f. r. in baza crireia s'a înfiinL Consiliul de
a(lininistratie al c. f. r.
Prin noua lege s'a desiivArsit opera de unificare administrativ5
si s'a realizat, daca 1111 in totul dar in cea mai mare parte, po-
sibilitatea de desvoltare i prop6sire bazatA pe propriilc mij-
loace, a celei mai vaste din institutiile
Printre binefacerile i avantajele creiate de nona lege, eitàrn
pe cele mai de seam4 :
Continuitatea in directive prin dispozitia primenirei trep-
tatri a membrilor Consiliului de administratie i garantaren
inamovibilitgei directorului general a eärui schimbare determinan
de obiceiu i modific6ri de directive, in conducerea administra-
tiei ; iar Directorul general se schimbii cel putin odat6 cu girvernu I.
Accelerare in rezolvarea chestiunilor urgente si mai ales la
aprobarea creditelor de lucrriri. Pânà acum peal-u once chel-
tuialà mai mare ca 50.000 lei fiind necesarà aprobarea
iar pentru cheltueli mai mari ca 100.000 lei, aprobaren
Consiliului de ministri, ceeace provocA de multe ori intArzieri
asA de mari cà executarea lucrärilor, in cursul exereitiului de
lucru numai erà posibilg; iar creditele rAmiineatt economie.
e) O mai profundà chibzuire in solutionarea chestiunilor
privind diferitele ramuri de activitate ale tArei, prin discutarea
lor in Consiliul de administra pe compus din oameni de spe-
cia litate.,
d) Prin separarea complect6 a bugetului c. f. r. de bugetut

www.dacoromanica.ro
 304

general al statului se dä posibilitatea administratiei c. f. r.

gospodäreasa mai biiie veniturile, sporindu-le prin imputi-
narea reducerilor din tarifele de transport §i sä-§i reducä
ajungänd la o echilibrare a bugetului §i chiar la un excederá.
In baza acestor excedente se dà posibilitatea administratie,
c.. f. r. sà contracteze imprumuturi sau sà emit'ä obligatiuni
pentru a-§i intensificà transporturile in vederea unei reduceri
a tarifelor ;
e) Se evitä inteo xriásurà mai insemnatä amestecul politicei
In administratie §i aceastai in ce prive§te personalul, asigurä
stabilitatea §i consolideaiä ordinea §i disciplina, iar in ce pri-
ve§te exploatarea, are drept consecintá efectuarea lucrärilor §i
furniturilor, numai in. conforrnitate cu interesele administra-
tiei §i ale statului.
h .Prin infiintarea fondului de rulment, se dà administra-
Çiei de a comanda din vreme materiale a cáror
aprovizionare cere - timp indelungat dela comandä pânàla sa-
tisfacere §i, astfel, se evitä inconvenientele provocate de lipsa
materialelor, tocmai in perioada de timp in care ele sunt necesare.
Aceasta ar fi pe scurt ceeace s'a realizat la c. f. r. in perioada
dela 1922-1926, cu mijloacele reduse, pe care tara, In situatia
grea In care s'a gäsit financiarmente, a putut sá le;puie le dispozitie.
Evident, administratia c. f. r. aré Mea' goluri §i nevoi foarte
mari. Da t fiindcA, de bunul mers al cailor ferate in cea mai
mare parte depinde posibilitatea de inflorire §i propà§ire
a tärei, trebuesc Mute toate sacrificiile pentru ca ele sä-§i
poatä imp Hin rolul la care sunt chemate.
T ABLOU
De repartitia pe ani i lucrAri a creditelor angajate In constructia
nouilor linii ferate

SUME ANGAJATE IN ANII

uz DENUMIREA TOTAL
LINIEI 1923 1924 1925 1926
Z Lei Lei L e-i L e i-

1 Bralov Nehoia 32.756.021 152.000.000 240.206.680! 44.037.29 69.000.000

uva Mica-Vatr
Dorni 3.193.50C 30.000.000 16.850.650 30.947.85q 81.000.000
ChisinAu-Sacai-
dk 165 32.000. 18.460:44 43.374.561 .94.000.00,0
Bumbe1ti - Live-
zenì 735 43.000.000 J 7.942.28 14.322.711 66.000.000
Hamangia-Tul-
' cea 30.000. 33.000 000J 15.031 .407 8.968.59 . 87.000.000
Studii pe teren. 1.500. 1.500.11 .3.000.900
Total 66.849.621 290.000.00ÓI 299.999.46c 143.151.01! :I 1.0011900

www.dacoromanica.ro
 3J5

NOVENAE DES TRAMS RkOMtTRES ARRCOUROS RAW JOUR

SUR LE hfSfAV DES CHEYWNS Of PER DE etmr floummv
TREN KILO/ILTR/
PORCl/Rf/ 2/L N/C /A, /11-0/1/ PE mg lo /FL-TENOR C. P.

1 1
t 1

924 i

5 `;!

:1524,011101 t
1 4
.4
1921
t 1:322231111111 III I11111 i

19111111
t. R

k
a

t. szo q

:41132°111 nisi
20

www.dacoromanica.ro
 307

VAGORNE INGARGATE
LUNAR Pf TOATA RH-EAU)? C.ER

1
1
ti -i

-I

11
.
t- A

3-

,,,_
/925 ,k, Opp d 1,924iii:
_

R-

e /92

e-1924
i
Ì
111 _---..44

1111111921:1
: 192241111
1

L uni
2 3 4 5 6 7 8
tio
9 10 11 12

www.dacoromanica.ro
 309

VENITURILE BRUTE C.ER.

IN 704 TE TRRFICUR/LE
-
_

i
_

92S
111111
00101,111.111 4
9' 9 22 5

NIP
924 Atippim
kip
411923
_

-123
1921 1.1
111110011" 11 Idl 1922

192
2°-

1920 41111111111111111111111111111.mmiligl 1919--

L un 9 10 11 12

www.dacoromanica.ro
 RET1ZAUA Of »WANE DIRtrrt ALE C FR IN 'DRAM TE R NADI ON AL N ANUL 4944

Tow,

Corte ek ..3en tee.

. - yea.,
.,
BuCure*h
V0^01'111

www.dacoromanica.ro
RETEAUA DE VACOANE DIRECT( ALE cut IN TRArIC INTERNATIONAL iN ANUL 1926

13 ycuresti 14,gf ; ,c_r_utt

C'uf at de Ve9on Let.

Corsi, Of Ogoant Ci./A
%km

www.dacoromanica.ro
 315

Schema graFica a shatiei locomolivelor

de la 1916-1a 1925

v's
Cb4 ebt
01 al ab Co cro cr.
11-

www.dacoromanica.ro
 Jirsamcssaams.ancws.1.4.,,,matra=aia-Wenli,IrIzzza...............0..,C, :ram 114.4.15.33r7re,-

FC g S-Mk
Um.
Legenda
PAW.' SO,
CAILOR FERATE ROMANF CERNAUTI
NDrITee ) pareicv/a,-e

EH0 -S ° \ - . --
!tame Ned felt

C0051,9Ve
Ca; ferate ;new's/rat-14e
SGURORI,;.*.ti (Jr di; ef,ter:e7:5.1:.,,J;70i:21/24f
e

,e1. 4
m,;jo
,7,1;tr,/ itiucte,orn.fri1.:0:,.14.11,tt o
t.
Q-

com,.SP5In /
CLUJ I
Urn:,
TUR, (
A RA FLASCA

tr`..

9.0 ,TBA
Nu!,

Mure, '
BtLI
I
al,RA Sk47/
[71, suv '. AL
I

6' ROSPN1

0,1
RES.
0 d Ants
(t4.1

-Ì
*lt FLUCS
j-.) .
LSI

I" SPERM

ONSTAtitA

t
Olu 24G

,MIICrA
AtAllUIC

U 1.,
6
L
www.dacoromanica.ro
MUNCA, COOPERATIA
SI ASIGURARILE SOCIALE

www.dacoromanica.ro
MUNCA, COOPERATIA
ASIGURARILE SOCIALE

I. NUNC.A.
A. BIllOLTILE DE PLASM.
Legea pentru brganizarea plasärii publice, promulgatA la 30
Septemvrie 1921, a fost pusil In aplicare prin bugetul exerci-
tiului 1922-1923 (1 Aprilie 1922).
S'au Infiintat astfel, ca incepere din 1922, oficii publice de
plasare In urmàtoarele centre : Bucure.sli (Cu dourt sectiuni
industrialrt si a personalului de serviciu); T.-Severin, Craiova,
Tdrgoviqle, Ploeq1i, Conslanta, Braila, Gala Ji, Bacán, la§i, Bo-
Celatea-Albd, Cernduji, Radauli, Brapv,
Sibiu, Lugoj, Titni§oara, Arad, Tg.-dllure5, Cluj, Oradea-Mare,
Salu-Mare, Tighina, Pile51i, Bazargic, Aiud, Deva, DPj,
Sighei, C.-Lung (Bucovina), llotin §i Focpni,
S'au Infiintat prin urmare biurouri In 33 de judete, Cu toate
greutAtile cu care crearea lor aveà. de luptat.
Gratie lor, stim azi câti muncitori sunt f6r5. ocupatie intrio
localitate i uncle se simile lips'á de ei, iar biurourile îi trimit
Infra ele lucrAtori pentru plasare, prin mijlocirea directiunii
plasth-iisi pe spesele m.inisterului. Trebue sà mai adiiog;im,
biurourile fac aceste servicii In mod gratuit.
Este o protectiune realri care se dà muncitorilor fàrä lucru
si un serviciu celor care au ncvoe de el. Activitatea desfilsuratrt,
in chestiuni de plasare, constatat6 prin statisticile ministerului
munch, dovedeste, cAt dernult s'a lucrat In aceastà directiune
In intervalul 1922-26 si 'cc mari servicii s'au fricut, pentru a
se InlAturit pe aceastil cale somajul.
Nunfärul de 26.128 plasiri In 1922, 78.827 in 1923 si 99.713
In 1924, aratà intensitatea desvoltArii acestei activitAti.

www.dacoromanica.ro
 320

Emigrarea 5i imigrarea.
Curentul de emigrare peste Ocean care, incepand din anul
1920 luase proportii insemnate, a determinat ministerul de
interne ca, in lipsa unor dispozitiuni legale sA creieze pe cale
de decizie ministeria% un organ special, cu atributiunea de
a supraveghea si conduce lucr6rile privind emigrarea transo-
ceanid. S'a creiat astf el pe lângä acel departament o comisiune
si un serviciu numit al emigrArilor.
Dupà" o functionare de doi ani a acestui serviciu pe lângri
Ministerul de Interne, in care timp el nu s'a ocupat deca de
emigrare, atributiunile acestui organ au fost trecute Ministe-
tului .Muncii, ele fiind in strAnsà leatur4 cu preocupàrile a-
cestui departament.
Ca urmare, la data de 15 Octomvrie 1923, se institue pe langà
Ministerul Muncii, o comisiune consultativä a migratiunilor-
compug din reprezentantii departamentelor interesate, cu atri-
butiunea : de a stabili norme cu privire la emigrAri i imigrgri,
de a rezolva c,ererile pentru autorizarea eliberArii de pasapoarte,
pentru Çàrile extraeuropene, precum i cererile de aducere in
tara a salariatilor strAini, de a aviza asupra m'a'surilor ce tre-
buesc in general luate in legátur6 cu migratiunile ; avand in
acelas timp Ins5rcinarea de a face propunerile ce socotf ste ne-
cesare pentru legiferarea reglementArii migratiunilor.
Tot atunci se infiinteaz6 pe Iâng'd directia plas6rii un ser-
viciu al migratiunilor, avand ca atributiuni efectuarea
In legsäturA du emigrarea transoceanic4 i cu imigrarea
salariatilor strá in i.
In intervalul de timp dela 15 Octomvrie 1923 pAnAla 27 Iunie
1925, cand s'a pus in aplicarea legea i regulamentul asupra
inigratiunilor, Ministerul Muncii a avut a se ocupà numai de
emigrarea in tárile extra europ ene.
Fenornenul emigratiunii, care inainte de ràzboiu era aproape
necunoscut In Vechiul Regat, existà in provinciile surori, Tran-
silvania si Bucovina, chiar sub form6 de curente puternice.
Dupà rAzboiu i anume prin anul 1920, turentul reincepe in
aceste provincii, datorai conditiunilor economice si valutare
atrAgAtoare din statele nord-americane, legälurilor stabilite
intre cei din tarA j rudele Ior aflate mai dinainte in America,
si mai ales din cauza propagandei fAcute de agentiile de va-
poare, care contribue si ele, ca acest curent s'a" se mAreascA din
ce in ce mai mult.
Cu trecerea serviciului migratiunilor dela Ministerul de In-
terne la Ministerul Muncii, acest departament a fixat normele,
ce trebuesc avute in vedere la acordarea autorizArilor de enii-
grare, stabilind restricliunile pe cari anumite considerafiuni ae
interes social, economic §i moral le impuneau, rásAnd liberg

www.dacoromanica.ro
 321

emigrarea eelorlalti, ca conditiunea verificarii actelor, pe baza

carora se eliberi autorizarea ;
a luat masuri severe pentru ca propaganda de emigrare sa
fie Irnpiedicatä de organele administrative si politienesti;
a organizat functionarea serviciului In asa fel, fricAt rezol-
varea cererilor de pasapoarte sa se faca In timpul cel mai scurt,
Maud publicatiuni Intinse, pentru a aduce la cunostinta ge-
nerala acele ce se cereau la eliberarea autorizatiilor de emi-
grare, Inlaturand agentiile de transport de emigranti si once
alti intermedian i cari, trafican cu obtinerea pasapoartelor
fiind ingaduita reprezentarea solicitantilor numai prin avocati
a limitat activitatca agentiilor de transport la vinderea bile-
telor de calatorie i aceasta numai persoanelor cari aveau
pasapoarte obtinute, acordAnd autorizatiile de functionare
acestor agentii sub luare de garantie baneasca, ca nu vor face
abuzuri In dauna Statului sau a emigrantilor ;
a luat masuri pentru ocrotirea emigrantilor in raporturile
Ion. cu intreprinderile de transport. Prin mijloacele aratate mai
sus, s'a ajuns la reducerea curentului de emigrare la propor-
lui naturale.
Aceste masuri au lost aplicate, lard ca vreo lege al existe in
vechiul regat §i in Basarabia relativ la emigrari. Rezultatul lor
(t. lost din cele mai fericite : s'a pus capat abuzurilor adminis.
trative 5i incorectiludinilor particularilor, relativ la parpoarte;
sa in fr anat propaganda culpabila a agenfillor i agenfilor, s'au
redus proporfiile emigrarii eetafenilor romeini, Malt putem spune
pe drept ca poporul romdnesc a lost vindecat de boala emigrarii,
care capatase un caracter acut.
O alta faza a migratiunet era imigrarea, adica venirea strai-
nilor In ceeace constituia un perieol, prin faptul ca strAinii
concuraupe muncitorii romAni. Spre a impiedeca somajul acestor
muncitori, In afara de desvoltarea biurourilor de plasare, se
impunea o stavilire a intrArii strainilor. Masurile Ministerului
Muncii In aceasta privinta au fost de o eficacita tepe care insisi
muncitorii au putut-o remarca.
Ateste masuri, pe langa altele de care vorbeam mai jos, au
putut sa contribue ca la noi sit nu se simta qomajul, care exista
In alte ca Anglia, Germania, Fran fa, etc., cu toate urmarile
triste pe care el il aduce muncitorilor, lamiliilor lor fi ordinei publice.
Simtindu-se nevoia unei legi care sa reglementeze ermgrarea
imigrarea i sa dea Statului m.ijlocul de a le reglementa
de a stapani agentiile de emigrare, s'a Intocmit i s'a.promulgat
la 27 lunie 1925, legea migraltunilor, care creiaza sermaului nu-
graliuntior ven ¡hin destinate .protectiunei §i repatrierei emigran-
filer rifincqi pe drumuri in strainatate.

www.dacoromanica.ro
322.

Tot pentru a evitit §otnajul, ministerul unwell a crtutat pe

!mate cuile sà contribue ca sei fie aiututii marea industrie, spre
a avea de lucru, §i a nu fi nevoitcl sá concedieze
Pe Fang sprijinul dat prin crearea Creditului Industrial,
Consiliul de Mini§tri, dupä propunerea ministerului .muncii,
a decis ca ministerele sà comande numai la fabricele din tarrt
tot ce se poate gäsi In tarrt. Cu aceasta s'a dat relativ un mare
sprijin industriei 5i indirect muncitorilor, ca sri aibit de lucru
§i sä nu fie concediati.
Toatä fieräria veche dela C. F. R. a fost datrt Re§itei pentru
prelucrare, tocmai când, din cauza lipsei de lucru, Re§ita con-
cediase aproape 8.000 de luceitori.

B. LEGISLATIA MUNCH.
Dela venirea guvernului liberal, s'a instituit o comisiune corn-.
pusä din reprezentantii tuturor elementelor interesate, cari srt
lucreze la intocmirea unui proiect de cod al muncii §i la acel
de organizare al ministerului. Ambele luer5ri au fost terminate
Inteo primä redactiune in 1923, spre a fi date publicitätii, in
scopul cercetärii lor de cei interesati.
Proiectul de cod al muncii, cuprinzand dispozitiuni cat mai
complecte asupra contractelor de muncä, asupra organizärii
§i ocrotirii muncii, a fost supus unui studiu amänuntit in anii.
urmätori §i, in cele din urnai, In anul 1925, s'a hotärät ca anu-
mite capitole de o .urgentä vrtditä, sä fie prezentate separat
parlamentului. Astfel, s'a defalcat capitolul referitor la siírbd-
torile legate qi la repaosul zilnic, proiect prezentat parlamentului,
s'a Intocmit un proiect separat pentru organizarea camerilor
profestonale de mulled, cum §i pentru organizarea consiliului
superior al muncii, ambele organe absolut necesare unei bune
functionäri a ministerului. cât i unei bune indrumäri a chestiu-
nei sociale. Proiectul depus la Senat in sesiunea 1925, a §i fost
votat de acesta.
Restul proiectului, un volum imprtrtit In patru pärti, consti-
tue cea: mai meritorie lucrare pe teren social, precum §1 baza
oricririi legiuiri viitoare. Chestiunile fiind prea importante
§i complicate, era §i este prudent sii fie cut mai larg cunoscute
§i diseutate de cei interesati.

C. INITATIAMANTUL MUNCITORESC.

La Decemvrie 1921 inainte de venirea guvernului liberal,

invätämäntul muncitoresc, abia ereat de Ministerul
se gäsea inteo stare de desorganizare. In adevär, din cauzA
cii nu existau nici cele mai mici prevederi bugetare, salariile

www.dacoromanica.ro
 323

corpului didactic din acest invtilmAnt rAmAseserA neachitate

pe mai multe luni din inceputul anului colar 1921-1922.
Cea dintAi grijà a guveriarii a fost,' s6 se asigure achitarea
salariilor in restantA. S'a acordat in acest scop pentru §coli,
din fondurile asistentei socialc, suma de 2.500.000 lei. Ceiace
e important het, e faptul, cà pentru prima oaril s'a prevAzut
un fond bugetar, destinat invAtAmAntului muncitoresc ; in bu-
getul anului 1923, in sum5. de 3.500.000 lei, din fondurile Asis-
tentii ; iar in bugetul pe anu11924, s'a fixat suma de 6.000.000
lei pentru §coli.
Aceia§i sumrt s'a prevAzut §i in anul urmiltor (1925); cum
insä invAtAmAntul muncitoresc a mers necontenit progresAnd,
prin cre§terea, atAt a nunfárului §colilor, cat §i mai ales a nu-
mArului elevilor, s'a mai adAugat la cele 6 milioane lei inert
3.050.000 lei din excedentele bugetare pe 1924.
Dupà cum se vede, fondurile pentru suslinerea invelleimatului
muncitoresc, inexistente in anul 1922, au mers crescdnd necontenit
pentru a atinge in anut 1925 suma de mai bine de 9 milioane lei.
Nu trebuie uitat, de asemenea, a pe lAngrt sumele puse la
dispozitia invAtAmAntului muncitoresc de Stat, ministerul
muncii a reu§it srt convingá mai multe intreprinderi industriale,
srt sustie din propriile lor fonduri Foil pentru ucenicii din ate-
liere.
Participarea patronalA pentru sustinerea invZitrunAntului mun-
citorese se ridicà la suma aproximativA de 2.550.000 lei anua 1.
Dacil ne referim acum la rezultatele pe cari lc-a dat invAtrt-
mAntu1 muncitoresc sub gospoareasca conducere a guvei-
nului liberal, constatrim lucruri cu totul imbucuràfioare cari
sunt o justificare a sumelor cheltuite, o riisplatà a muncii de-
puse i o ehez4ie cá in anii urmAtori. se va acorda acela spri-
jin.
In adevrtr, de unde in anul scolar 1921-1922 inv4rimantul
muncitoresc se grisea intr'o stare embrionarrt, numrtru I clevilor
din acest invAllimAnt a meis crescAnd necontenit, pentru a.
atinge in ultimii ani §colari cifre pline de sperantà ; ástfel, in
anul §colar 1923-1924, au urmat cursurile coIilor industriale
9.548 de elevi, iar cursurile §colilor de adulti cari functionatt
pe lAngrt cele industriale 5.787 de elevi, In total 15.335 de elevi;
In anul §colar 1924-1925, num'árul elevilor la seolilz, industriale,
a fost de 11.344, iar la §colile de adulti, cari au trecut in
cursul anului la Ministerul de Instructie, numrtrul elevilor a
fost de 5.734, In total 21.078.
In anul §colar 1925-1926 numilrul elevilor inscr4i, in alard de
Folile de adulli, este cu mult mai mare, atimpInd cifra de 20.000.
ConsiderAnd acum numArul §colilor cari functionau la in-
cepatul guvernArit actuale, i acela de astAzi, precum i felul
cum -eran ele organizate, cpnstatrtrn acela pyogres.

www.dacoromanica.ro
 824

Invatamantul muncitoresc se gasea in 1922 inteo stare

rea §i din punct de vedere al situatiei absolventilor, cari nu
obtineau nici un fel de drept sau rasplata depe urma anilor
de scoala.
Apreciind vitregia acestei situatii, ministerul muncii, a supus
parlamentului in 1925, de acord cu ministerele de Instructie
Razboi un proiect de lege care a fost votat i promulgat,
pe baza caruia absolventii invatamântului muncitoresc, cari
au la baza invatamantul primar, obtin certificate si se bucura
de anumite drepturi. Regularea situatiunilor, a trage frequenta
unui numar din ce in ce mai mare de elevi in invatruntintul
muncitoresc.
CAminurile de ueeniei
Propasirea invatamantului muncitoresc si mai ales a mese-
riilor a fost dela inceput conditionata de starea uceniciei. Impo-
sibilitatea de gazduire a copiilor dela sate, cari se indreapta
spre meserii, i altele Inca, au impus crearea imediata a cami-
nelor de ucenici.
Daca la aceste consideratii se adauga si marea insemnatate
pe care a inceput s'o aiba la noi mana de lucru nationala,
dupa razboi, ideia caminelor de ucenici apare si mai luminoasa,
intrucat inlaturarea elementelor straine i inlocuirea lor prin
clemente autohtone bine pregatite, constituie cea mai mare
speranta, in propäsirea i desrobirea noastra econo mica.
Guvernul liberal a dat o deosebita atentiune caminurilor de
ucenici, cgrora le intrezareste un mare viitor i multa utilitate.
Paralei Cu organizarea i ajutarea invatamântului muncito-
resc, s'a dat toata atentiunea Inmuitirii caminelor de ucenici In
cuprinsul tärii, carora li s'a acordat ajutoare de 15 milioane lei,
pentru construiri de localuri i pentru intretinere; deosebit de
staruinta pusa pe WO marile intreprinderi, cari au infiintpt
intretin singure numeroase caminuri.
Actualmente functioneaza numeroase camine, intretinute cu
diferite sume din fondul acordat pentru ele, in urmatoarele
: Bueure5ti, Oradea, Timipara (patru), C/uj (doua),
Arad, Salu-Mare, Sibiu, Turda, Lugo j, Blaj, Zaldu, Tg.-Mure5.
In afarà de acestea care functioneaza, altele sunt pe cale et
se infiinteze in Alba-Julia, Deva, Craiova, Turnu-Se-
verin, Lugo j, Bucuroti, etc.
S'a stabilit deasemenea, cum se pot organiza si cum pot func-
Vona comitetele carninurilor, instituind pe Volga Ministerul
Muncii o comisie a lor.
pentru ca organizarea i functionarea lor sA fie efit- mai
temeinicA, s'a prezentat corpurilor legiuitoare un proiect de lege,
care a fost votat de Senat In Mai 1925.

www.dacoromanica.ro
 825

In aceiao ordine de idei, meritA sA fie semnalatA preocuparea

niiiiisterului de a infiintA §i organizA biblioteci muncitore§ti
In diverse centre, in care scop s'au acordat numeroase subven-
tiuni.
Dela 28 biblioteci muncitore§ti in 1922, s'a ajuns azi la numAru I
de 60, dotate de minister cu 9.428 volume, prevAzAndu-se pentru
aceasta 150.000 lei in 1922-23, 215.351 in 1923-24, 250.000-
In 1924-25 §i 400.000 In 1925-256.
In afarA de aceasta, este de remarcat ate]) tiunea datA biblio-
tecii ministerului ; sporitA in ultimii doi ani, ea este astAzi una
din cele mai bogate $i importante biblioteci sociale ce avem in lard.
far zecimi de publicatii importante, studii i statistici, cari
s'au publicat de Ministerul Muncii asupra chestiunilor muncii
salariatilor, au prezentat un deosebit interes .pentru cei
ce se ocupA de aceste chestiuni. Aceste publicatn dovedesc
imPortanta i rolul fnsemnat, pe care Ministerul Muncii a in-
ceput sA-1 joace sub guvernul liberal, mai ales, judecand dupA
atentiunea deosebitA ce li se dA de cAtre Biuroul International
al Muncii dela Geneva.
D. RAPORTUL CU B. I. T.
De remarcat, e partea activA pe care a luat-o Ministerul Muncii
sub guvernul liberal la lucrArile Biuroului International al
Muncii, stand In continuA corespondentA cu el, trimitandu-i
§i primind dela el, informatiuni §i lucrAri de netAgAduitA im-
portantA.
Participarea la conferintele anuale ale Biuroului, prin dele-
gatiuni complecte din partea ministernlui, e apreciatA mult de
directiunea acestui biurou, iar delegatii no§tri se bucurA tot-
deauna de atentiuni i distinctiuni speciale. Gratie acestei de-
legatiuni, s'au inlAturat la Geneva toate atacurile injuste pe
care comuni0i din Romania, in special ungurii, le aduceau
contra tArii noastre.
E. CONFLICTE DE MUNCX.
Activitatea destri§uratA de inspectora muncii in toatA tara,
Cu prudentA §i intelepciune, inteun spirit de nepArtinire intre
patroni §i muncitori, a inlesnit mult incheierea contractelor
colective §i reducerea conflictelor, de ITIUMA.
Au lost inspectate 4.472 intreprinderi in 1924 10.071 de in-
treprindeli in 1925.
S'au incheiat, prin mijlocirea inspectorilor munch, 108 con-
ventii colective in 1922, 186 in 1923, 131 in 1924; numArul
conventiilor inclieiate fArA mijlocirea inspectorilor e cu totul
neinsemnat, ceeace dovede§te rolul insemnat al serviciului de
inspectinne i Incredereg de care se bucurA Intre muncitori,

www.dacoromanica.ro
3:26

S'au gplanat 1.128 conflicte de mund In 1922, 390 in 1923

si 319 In 1924. Intervenirea la timp a inspectorilor, pentru In-
cheierea contractelor colective, a contribuit mai mult ca once
la reducerea grevelor muncitoresti.

II. ASIGURARILE SOCIALE

Este cunoscut ca sub raportul asigurarilor muncitoresti tara
noasträ se gaseste In fata a diferitelor legislatiuni, variabile dupa
provinciile istorice. In asemenea conditiuni, una din prineipalele
preocupari a trebuit sa fie acea de a organiza aceste asigurari
asa inca ele sa dea rezultatele cele mai bune, economisind toata
risipa de personal. ce se fAcea pana la 1922.
Sporirea cotizatiilor, cari fixate pentru epoca dinainte de
razboitt nu mai puteau acopen i nevoile actuale ale sarcinelor
impuse de lege, crea posibilitatea de a da asiguratilor ajutoare
cat mai reale.
In adevar, muna rul consultaliilor medicale, care n anu11922
eriz de 485.668, trece pe anal 1925, judecand (lupa activitatea pri-
melor 6 luni, la 830.044, adicc1 aproape la dublu.
Cresterea activi1äii medicale 1111 este datoritrt atat de mult
cresterii numrtrului asiguratilor, nici morbiditatii mai mari,
ci in primul rand perfectionarii mijloacelor de datare medi-
cale si increderii din ce In ce mai mare, ce Serviciul medical al
Asigurarilor muncitoresti inspira asiguratilor.
Printre perfectionárile tehnice sanitare mai importante rea-
lizate de acest Serviciu, se poate cita infiinfarea a 5 servicii de
radiogralie cu instalaiii ca totul moderne, precum i a 10 lobo-
ratorii complecte; iar printre constructii, dispensarul din Catea
13 Septembrie, care ca instalatiuni si apara te medicale este
unicul in larti si la nivelul dispensariilor celar mai moderne din
occident.
Se mai afta de asemenea In constructie, un dispensar similar
la Obor, noua Policlinic6 centrala, precum i spitalul cel nou
din str. Polizu, care se lucreaza dupa planurile de instalatie cele
mai moderne i cari va fi prevazut cu aparatele tehnice sani-
tare cele mal perfectionate.
O specialá atentiune s'a dat modului de procurare al medi-
camentelor, cari se iau direct deLa casete straine, prin inlIturarea
intermediarilor. Aceasa procedare Inlesneste o economie de
25% asupra pretului de procurare. Asa s'a realizat In 1921
o economie de circa 9 milioane lei, iar la inceputul lut 1926 de
circa 10 milioane ; %fa' a mai vorbi de avantajul, crt se procur4
medicamente de calitate i puritate ireprosabila, recunoscute
peste tot.,
O atentiune deosebita s'a dat i distribuirii medicamentelor

www.dacoromanica.ro
 327

prin depozitul central de medicamente i. in acelas scop eau

infiintat i oficii de distributie a acestor medicamente pentru
asigurati. Asa Inca de unde in anul 1922 nu aveam nici un
oficiu de acest fel, actualmente avem 2 °licit in Capitala §i 2
in centrele mai mad din fard.
In Ardeal avem 2 subdepozite i 14 farmacii de ma'
In ce priveste internärile bolnavilor in spital, pe lângà spita-
lele Casei Centrale, s'au incheiat conventii cu spitalele Statului
acelea ale Eforiei, pentru internarea i tratam,entul bolna-
vilor.
Femeile lehuze 'sunt actualmente asistate de dare media
specialisti pentru fiecare sector, impreunä cu moase i vizita-
toare. Internarea lor se face sau în spitalele Statului Ori eforiilor,
sau la micile maternitäti, cu care Casa asigurArilor rnuncitoresti
are conventii.
Pe !higà care fiecare casä medicalä, s'a organizat un seniciu
de puericulturä, clandu-se consultatii pentru sugaci in fiecare zi,
de catre un medic asistat de vizitatoare, cari dupä listele tri-
mise de Oficiul stärii civile, viziteaza pe toti nouii náscuti din
sectorul respectiv.
S'a organizat deasemenea servicii speciale de boale venetice.
In ce priveste ajutoarele Muesli, ele au fost sporite in ash
fel dela 1 Aprilie 1921, un asigurat primeste dela 4,50-30
lei pe zi, potrivit clasei de cotizare, in caz de boalä, lehuzie si
aliiptare. In, caz de deces deasemenea, ajutoarele s'au sporit
considerabil, astfel eä. dela 1 Aprilie 1921 se acotcla ajutoare
de inmormântare de 1220-3000 lei.
Pensiile ce se acordau asiguratilor in baza legii din 1912, crau
de lei 12,50 lunar, acläugAndu-se cate 10 bani de ficcare timbru
cotizat in plus peste 200 Aptilmâni, pentru ed. cu pensie de
invaliditate.
Prin legea din 1924 pensiile s'au sporit din nou, de data a-
aceasta simtitor, acordcindu-se pensii lunare, care merg dela mi-
nimum 500-1200 lei, adia de 40 ori pensia din 1912, iar coti-
za Oa a fost sporità numai de 10 ori. La aceste fonduri Statul
contribue actualmente ca o mufti fixa.
Aplicarea diverselor regimuri legale. de asigurare muncito-
Rased din cuprinsul Orii dau nastere la dificultäti de ordin
bugetar i tehnic ce nu pot fi trecute cu vederea ; de aceia, s'a
intocmit de cureind proectul de lege al asigm.arilor sociale, de pus
in parlcunent la sfcioitut anului 1925.
Acca' proect, pe 15110 opera de unificare, mai. cuprindek;i
o punere la punct a chestiunii, fatä de progresele realizate in
a,cest domeniu de alte state, si putem spune cà reprezinta din
punct ae vedere al materiei de care se ocupti, una din legiuirile
cele mai avansale. din cdte exista.

www.dacoromanica.ro
-S28

COOPERATIA
Fa tA de mi§carea cooperativg, partidul iberal a urinArit,
In mod continuu §i stkuitor, o politicA de intArire a acestei mi§-
cAri,prin dispozitiuni legale de protectiune §i sprijinirea orga-
nizatiilor cooperative, in sarcina pe care acestea o aveau $i
o au de a ridicit economice§te pAturile nevoia§e dela sate §i ora§e.
Pedealt5parte recimoscAnd forja economicA §i nationall
pe care aceastA mi§care o reprezintA, acela§ partid a clutat
sA o utilizeze pentru consolidarea nationala, inlesnind rIspan-
direa ideii i organizatiilor cooperative pe intreg cuprinsul OHL
S'a cAutat in acela§ timp, ca pe mAsurA ce mi§carea cooperativ5
se desvoltà, sA capete autonomia pe care interesele mi§cArii
o justificau.
Dup6 legea din 1903, care creiase Casa Central6 a B5.ncilor
Populare ca institutie de Stat, partidul liberal prin decretul-
lege din 1919 a %cut un pas mai departe In spre autonomia
ini§ckii cooperative, inlocuind Casa Centralil ca institutie de
Stat, cu cele trei institutii centrale ale acestei mi§cAri : Centra la
BAncilor populare, Centrala Cooperativelor §i Centrala obvtiilor,
organizate pe principiul colaborkii cu drepturi epa le intre
Stat §i mi§carea cooperativA.
In interesul unificärii organizatillor cooperative, guvernul
liberal a elaborat §i promulgat legea din 13 Martie 1923, prin
care cooperatia orA§eneascA, care aveA o organizare §i conducere
separatA, a fost inglobatA in organizatia cooperatiei sAse§ti §i
a complectat legea de extindere din 22 Septemvrie 1920, in-
tinzkid dispoziiile legei bAncilor populare §i asupra Basarabiei.
. TotodatA prin aceea§ lege s'a dat in atributia Centralelor
controlul asupra tuturor organizatiilor cooperative, constituite
pe intreg cuprinsul tArii dupti diferite legi cari erau in vigoare,
In special in tinuturile alipite.
Prin aceastA lege guvernul a cAutat sA imprime sistemului
cooperativ unitatea necesarA, atAt din punct de vedere national,
cal §i pentru intkirea mi§cArii, iar pedealtAparte a cAutat
sil inlesneascA rtispemdirea institutiilor cooperative §i organi-
zarea celor care existau in Basarabia, pentru ca §i aceastA pro-
vincie sA poatA beneficia de avantajele unor legiuiri de care
fusese lipsitA panA atunci.
Prin legea din 3 Noemvrie 1923, Centrala btmcilor populare
§i Gentrala cooperativelor de productie i consum au fost trecute
la Ministerul muncii, cooperatiei §i asigurkilor sociale, in inte-
resul unei mai apropiate preocupki din partea guvernului de
mirarea cooperativA, pe care aceste institutii o reprezentau.
In 1925 s'a votat de cAtre ambele corpuri legiuitoare o lege
de compiectare i.rnodificare a legii Weiler populare, in scopu I

www.dacoromanica.ro
de a. lace ca acestea sh beneficieze de dispozitiile- din-veehea
Iege a creditului agricol.
Diversitatea diferitelor legiuiri care carmuesc cooperativele
din vechiul regat si din provinciile alipite, dificulthtile can
stau fj calea 1ntinderii organizatiilor cooperative In aceste
vincii alipite i neajunsurile de care suferh cooperatia din -ve-
chiul regat, au impus guvernului necesitatea de a se ocupa In-
deaproape de rezolvarea problemci cooperatiei In tara noastrh.
Con§tient de rolul pe care .trebue sh-I indeplineasch cooperatia
In viata poporului romänesc, guvernul si-a propus sh Inles-
neasch pe toate chile desvoltarea i extensiunea activithtii coo-
peratiste i sri deii mischrii cooperative posibilitatea, de a de-
veni phrghia de ridicarc i forta de armonizare a tuturor cla-,
selor sociale.
Noul Cod . al Cooperatiei i Organizatiei cooperative, depas
de gifvernul liberal In desbaterite parlamentului, inspirat de
aceste considerente, cauth sri dea problemei cooperatiei, rezol-
varea cea mai potrivith situatiei In care se afth astAzi miscarea
cooperativh, chutand sri deschidg orizonturi noui de acth ¡late
cooperativii.
Acest proect, prima. foarte favorabil, reprezinth un pa s Ina-
inte fheut pe drumul sprc autonoinia mischrii cooperative si
constitue legiuirea ce2 mai completh pentru cooperatie.
OPERA DE SPRIJINIRE A IVII$CARII COOPERATIVE
In opera de sprijinire a mischrii cooperative'. guvernul a chutat
sh Inlesneasch creditul de care miscarea coop(rativh avea nevoe
sh.sprijineasch activitatea societiltilor cooperative de productle
exploatare prin avantajarea acestor institutii la licitatii, pOn
inlesnirea creditului obstiilor de cumphrare de mosii i prin
utilizarea organizatiilor cooperative in diferite operatiuri ,de
Stat, urmhrind ridicarea prestigiului acestor institutii.
1. Cooperatia de credit. Guvernul a sprijinit institutiile cen-
trale ale cooperatiei In cererile lor dé credit pentru satisfacerea
nevoilor plugarilor i orh*enilor, garantând Bhncii Nationale
a Romaniei creditele ce a acordat acestor institutii.
Este de relevat bunrtvointa, pe care Banca Nationalri a acor-
dat-o mischrii cooperative, chreia i-a 'pus la dispoirtie credit
In mhsura In care disponibilithtile sale i-au Inghduit.
Faptul reiese din urnatoarea situatie a creditelor acordate
de Banca National4 Centralei aincilor Populare
Creditul Centralei Brincilor Populare et-A :
In 1921 de lei I 69.237.000
1922 de 206.716.000
1923 de 111.953.00(Y
1921 de , 551.983.000
1925 de . 750,000,000

www.dacoromanica.ro
330

In sprijinirea operatiunikir bAncilor topulare i federafelor

pentru a marca mai mult rplul i .insemn'ä.tatea lor, euvernul
a dat in sartilia acestor institutii plata arenzilor proprietarilor
expropriati, a cupoanelor, titlurilor de renf5. cuvenia proprie-
tarilor panri la eliberarea acestor titluri, aprovizionarea cupo-
rumb de hran6 i cereale de srunturtà a popttlatiunilor lipsite
cArora Statul trebuid s6 le vinrt in ajutor.
In cursul anului 1922 opera de ajutorate a Basarabici si a
regiunilor din vechiul regat, care au suferit din cauza secetei
si a inundatiilor, a fost datrt in sarcina Centralei Brincildr Popu-
lare si a organizatiei cooperative de credit, Punându se la dispo-
zitia acestor organizatii creditul de 410 milioane lei, ce guvernul
a destinat in scopul ajutàrii acestei popubtiuni.
Modul cum organizatia de credit a cooperatiei s'a achitat
parià in prezent de aceste insrircinrtri, a justificat pe deplin in-
crederea pe care Statul a pus-o in aceastA micsare, pentrucrt
Ricut dovada destoiniciei cu care a condus si a executat aceastA
operatiune.
Progresul realizat de rniscarea cooperatiVä de credit, in special
In ultimii ani, este imbucurAtor, dupá cum reiese din urmiAoarea
situatie a posturilor principali din activo! i pasivul Väncilor
populare.
Activ
Nr. Imobile i Imprumuturi activ
Anul lAnc. Cassa mobilier acordate. si pasiv
1919 3.018 35.806.379 5.580.800 250.169.276 482.217.716
1920 3.194 45.490.394 8.042.285 386.875.271 643.304.101
1921 3.211 45.385.485 10.276.977 572.847.255 813.459.882
1922 3.213 48.749.071 13.657.985 817.975.765 1.064.029.394
1923 3.747 59.254.915 31.153.658 1.18 1.065.557 1.507.952.912
1924 3.956 57.323.281 48.707.272 1.535.557.167 1.894.469.321
Pasiv
Capital Fond de Depun. spre Efecte de platà
Anul social rezervI fructificare si ct. crt.
10-179 243.863.256 19.229.871 100.284.386 , 50.326.152
1920 301.850.404 22.709.226 155.377.528 63.875.165
1921 3 18.062.89 1 26.861.301 213.883.403 95.714.249
1922 398.974.921 31.3 16.607 306.098.683 161.865.283
1923 478.915.265 41.712.706 130. 176.732 330.813.195
1924 584.034.833 51.293.6 13 498.380.301 474.56 1.717
2. Cooperalia de produefie 0 comm. Miscarea cooperativà
de productie i consum continuat In ultimii pa tru ani, in
mlisurá inert mai intens5., desvoltarea inceputà duptri inclieierea
pentru intregirea neamului.

www.dacoromanica.ro
 331

La sfArsitul armful 1921 situatia cooperativelor de consum

erà urmAtoarea :
Existau atunci 1.944 cooperative de consum, aprovizionare
desfacere in cornun ; si-au comunicat bilantul 1.287 dintre ele.
Num6rul total al membrilor acestora erà de 133.883, avind un
capital subscris de 43.622.434 1?..i i varsat de 32.834.403 lei.
Cooperativele adunaserà la acea datil tonduri de rezerva in va-
loare de 3.525.323 lei si fonduri culturale i pentru opere sociale,
In valoare totalà de 811.650 lei. In cursul anului 1921 coopera-
tivele din aceasUi categorie au desfilcut membrilor lor i locui-
torilor, mArfuri in valoare de 238.802.413 lei.
Totalul bilantului general al acestor cooperative a fost de
173.769.956 lei.
Incepand cu anul 1922 progresele au fost repezi :
Astfel, la 31 Decernbrie 1922, nurnrirul cooperativelor de con-
sum, aprovizionare i desfacere in comun, crescuse la 2.248;
si-au comunicat bilani.ul 1.413 dintre ele. Nuingrul membrilor
a sporit In cursul anului 1922 la 147.854, capitalul subscris la
54.069.551 lei si cel vArsat la 43.232.855 lei ; fon.durile de re-
zerVä /a 3.474.631, iar cele culturale i pentru opere sociale la
846.733 lei.
In cursul anului, cooperativele s'au aprovizionat cu narfuri
In valoare totalti de 260.717.306 lei ; au desfilcut marfuri
In valoare de 260.190.294 lei.
Totalul bilantului a fost de 218.792.237 lei.
La sfArsitul anului 1923 situatia era. urmkoarea : numilrul
cooperativelor : 2.690. Posedsa'm date pentru 1.840 din acestea.
NumAru/ societarilor a sporit la 226.353, capitalul subscris la
94.094.342 lei, iar ce! Värsat la 70.288.562 lei. Fondurile de
rezervA au crescut la 13.084.377, iar cele pentru opere sociale
la 3.602.059 lei. Totalul bilantului general a fost de 354,406.326.
In cursul anului, au intrat la cooperative marfuri in valoare
totalil. de 828.297.468 lei si s'au desfilcut mArfuri diferite in sumrt
de 815.535.891 lei.
Progresele realizate de cooperatia de consum in cursul anului
1921 rezultà din mannoarele cifre : Nurniirul cooperativelor
2.593; si-au comunicat bilantul 1.925 cooperative. NumArul
membrilor acestora 241.793; eapitalul subscris 109.889.858 lei,
vg.rsat /ei 89.747.034, fonduri de rezerv à i prevedere 20.637.874,
pentru opere sociale 5.739.210 lei. Totalul : lei
476.818.162 lei. Au intrat milrfuri in valoare de lei 886.978.546
lei si s'au vAndut pentru 817.104.704 lei.
La sfinsitul lunii Noembrie 1925, numhul -cooperativelor
crescuse la 2.646. NumArul membrilor, la cele 1.978 cooperative
referitor la cari poseam date, a sporit la 268.000. Capitalul
subseris la 140 milioane, iar cel vArsat la 118 milioane lei.
Cooperativele pentru exploalarea pridurilor au luat o deose-

www.dacoromanica.ro
lMt desvoltare, i centrilla cooperativefor .a friteles s le dea
un concurs deosebit. PAdurile Intinse constitue tina din "cele
indi.Insemnate VogAtii ale tArii. Exploatarea lor se fAcett tnaintea
rkboiului mai ales de IntreprinWori str6ini. S'a friteles c cel
mai bun mijkie de nationalizare a acestei ramure economice
it.forMeaz6 exploatarea prin socienti cooperative, cari repre-
zittà iii acelav timp un sistem economic armonic, dänd atät
muncii, cett..vi cápitalului partea justa ,ce li se cuvine din ve-
nitur explOatrtrilOr.
-'La sldrqitul anului 1921, cele 347 cooperative pentru exploa-
tarea pädurilor cari vi-au .comunicat bilantul aveau In total
un IllirMr de 34.999 membri, cari au subscris drept capital
suma de Lei 24.136.822 vi viirsat lei 17.007.238.
Fondurile de.rezerv5. stranse 0116 la acea datil erau de
1.553.954 lei, iar cele pentru opere sociale 307.699 lei. Totalul
bitartftilut acestor cooper4Itive a fost de 200.876.034 lei.
lit anii urrriätori cooperativele au desfgvurat o activitate
rodni0, arAtAnd progrese insemnate, dupA cum se vede din
cifrele urrnlitoare,IndicAnd situatia cooperativelor la sfArvitul
fiecrtrui an.
La 31.X//.922 : vi-au comunicat bilantul 402 cooperative
cari aveau in total 12.922 societari; cu un capital subscris
de 30.782.929 i Värsat. de 23.978.983 lei. Fondurile de re-
zervä acumulate erau de 1.893.460 lei, iar fondurile pentru
operile sociale de 471.252 lei. Totalul bilanfului a fost de lei
342.892.362.
La 31.X11.923 vi-au comunicat bilantul 484 *cooperative,
avAnd In total 56.054 mernbri, 53.418.118 lei capital subscris
vi'38.409.141.Iei capital viirsat. Fondurile de rezervA se ridicau
la suma de 7.114.612 lei, iar cele culturale la suma de 1.783.729
lei. Totalul bilanfului : 377.714.896 lei.
La 31.X//.924 : nurnirul cooperativelor cari vi-au comunicat
bilantul : 476. Aveau in total un numär de 57.935 membri, cari
au subscris 69.513.860 lei drept capital, vArsAnd 51.580.388
lei. Posedau fonduri de rezervä in valoare de 13.639.630 vi
fondttri pentru opere sociale In valoare de 6.335.713 lei. Tota-
lul bilanfului : 568.783.451 lei.
. In cursul anului 1925 (pAnä la sfärvitul lunii Noembrie) s'au
mai Constituit 40 cooperative noui, cu 3.491 membri i un Ca-
pital subscris de 11.010.050 vi värsat de 2.308.317 lei. Au li-
chidat 4 cooperative cari vi-au terminat exploatarea. Vechile
cooperative vi-au sporit numärul rnembrilor vi capitalul, ava
c'ä la data de mai sus, cifrele provizorii i aproximative ar
fi': Triumrtrul membrilor : 68.000, capitalul subscris : 120.000.000
iei, capitalul vArsat : 59 milioane lei.
Cea mai mare parte din aceste cooperative exploaleazä par-
chetv recluse In prirnul rAnd pentru acoperireg nevoilor

www.dacoromanica.ro
 BB8

torilor, Cu lemne de foc si de constructie. Vreo 50 din tre ele

exploateaZ6 insá mari masive de pAduri, din cari o bunli parte
si-au intemeiat fabrici pentru industria lemnula Numeitul
acestor tabrici era de 11 in 1921, si a crescut deatunci de la
an la an. Erau 16 la sPársitul lui 1922, 18- in anul urmMor,
29 la /Mete milla 1924, numlír h se mentine pan5 la data
expunerii noastre in 1925.
In cursul anului 1922

S'a exploatat o suprafat'd totalrt de 3 668 ha.

Arbori izola ti 173 405 buc.
CantitAti exploata le 813 795 me.
In cursul anului 1923

Suprafata exploatatrt 3 143 -ha:

Arbori 156 549 bue.
CantitAti exploata te 186.305 mc.
In cursul anului 1924

S'a exploatat o suprafatrt de 3 500 11a.

Arbori 190 318 buc.
Cantar* exploatale 500 000 mc..
In afaià de cooperativele forestiere, mai exisirt o serie de:
cooperative de productie, in ramuri fearte variate.
La sfarsitul anului 1921; numrtrul societarilor pentru ceic
107 cooperative cari si-au comunicat bilantul era de 9113;
capitalul subscris 2.503.093 lei i cel viirsat 2.474.522 lei ; fon-
durile de rezerv5. de 388.313 lei, iar tondurile pentru opdrile
sociale 67.830 lei.
La sfarsitul anului 1924 chrele sptrisertI astfel : si-au comu-
nicat bilantul 131 cooperative. Numrtrul membrilor : 12.148:
capitalul subscris : 14.779.982 lei, viirsat : 14.302.012 lei ; fon-
durile de rezervA 1.394.201 lei, culturale 299.945 lei.
Ultimele date (Noembrie 1925) aratà : pentru cele 142 coo-
perative care au comunicat date, numkul membrilor intrece
cifra de 14,000, capitalul subscris 20 milioane lei, cel vArsal,
18 milioane, rondurile, de rezervrt 2 milioane, iar cele pentru
opere sociale lei . . .
Nu poseam date recente asupra 115 cooperative.
-anul 1924, guvernul intreprinzand opera -de colonizare
a reqiunilor dela (radial, a fIcut apel- là tooperatie pentru
sprijmirea acestei opere. Centrala cooperativelor a prOcurat,
prin intermediul cooperativelor forestiere, lernnaria necesarrt

www.dacoromanica.ro
334

construirii de locuinte pen tru acesLi colonisti. Astfel, s'a livrat

Lolonistilor din judetul Constanta prin coop. Sänätatea" din
Constanta lemne de constructie, precum si cherestea in canti-
tate de 11-911 me. avänd valoarea de 19 milioane lei. Pentru
colonistii din Satul-Mare s'au procurat 2.864 inc., material
lemnos in valoare de 3.530.000 lei, iar pentru colonistii din
Caliacra 406 mc. in valoare de 512.000 lei.
Pentru colonistii din Dobrogea s'a mai procurat tiglä, 1000
usi, 1100 ferestre si 36.000 bucAti coame, in valoare totalä de
6.600.000 lei.
In activitatea Centralei din cursul anului 1922, sunt de re-
tinut operafiile de cereale ce le-a Meat pentru Stat, cu gospodä-
ria cerealelor contigentate, executând in acelas tiny contrae-
tele Statului cu sträinritatea. La opera aceasta, Centrala s'a
folosit numai de pavilionul romän, acolo unde contractele Cu
sträinätatea nu dispuneau expedierea cu un anumit pavilion.
Cantitätile exportate in acest an pentru executarea contrac-
tului de gran cu Fran ta, sunt de 24.312.410 Kgr. gran in va-
loare de Lei 104.766.612,58 si pentru contractul cu Elvetia,
5.650.000 Kgr. grAu, in valoare de 13.749.525,50 lei; tot pentru
Elvetia s'au mai exportat din cerealele secundare, can titatea
de 44.881.501 Kgr. in valoare de 134.349.98,45.
Prin jurnalul Consiliului de ministri No. 2.255 din August
1922 Centrala, impreunä cu unitätile colaboratoare, a fost im-
puternicità srt facà aprovizionarea regiunilor lipsite, in deosebi
a Transilvaniei, cu porumbul necesar lranel, In acest scop,
s'a cumpärat prin unitätile cooperative, direct dela produciltori
circa 858 vagoane de porumb, in valoare de 25.400.000 lei,
eari au fost distribuite populatiei lipsite, prin cooperativele
de aprovizionare.
Paralel cu exportul fAcut pentru executarea contractelor
Statului romän cu sträinittatea, s'a exportat gräul ministerului
de agriculturä ce a fost restituit de productitori, in achitarea
graului de srunântä distribuit lor in toamna anului1920, pe baza
decretului lege No. 2.098.
S'a exportat in total din acest gran, cantitatea de 1079 va-
pentru cari s'a obtinut prin vinzare lei 72.036.205,45,
realiztindu-se astfel fa tä de pretul de cost de 13.295.389,34, un
beneficiu de 58.740.816,11 lei.
Cuprinzänd intreaga activitate din acel an, se constatà
Centrala a manipulat in cifrä rotundä. 31.613 vagoane diferite
cereale; in valoare de 730.400.992 lei.
In activitatea anului 1923, pe lângä operatiunile de lichi-
dare a contractelor cu sträinAtatea, este demn de relevat apro-
vizionarea Cu gräu a Manutantei Centrale. pen tru intreg con-
sumul ei pe un an de zile.
Recolta compromisä in Basarabia i in uncle ¡tickle din Ve-

www.dacoromanica.ro
 335

chiul Regat, a pus chestiunea aprovizionärii In 1924 cu gräul

de .toarnnä necesar insrunfintilrilor. Guvernul avizand asupra
acestei situatitini, a Incredintat Centralei CoOperativelor opera
de aprimizionare, In .care scop, prin ministerul de finante, i-a
deschis un credit de 100 milioane lei.
Cifra totalä a cantitätilor manipulate in cursul anului 1924
este de 1903 vagoane, In valoare de 133.648.430,35,
Ministerul de .11Azboiu, multumit de gospodrtria lesnicioasä
si In bune conditiuni a aprovizionärii Manutantei Centrale cu
gräul necesar ei, a cerut sà se intindä aceastil aprovizionare
asupra tuturor manutantelor din tarä, Cearala lucränd
calitate de mandatarä, prin unitätile cooperative din regiunile.
producAtoare. S'a angajat cu Ministerul de räzboiu, aprovizio-
narea a 6000 vagoane Cu grail, care srt se predea celor 66 de ma-
nutante imprästiate in tot cuprinsul trtrii.
Din aceastä cantitate, s'a predat panä la sfärsitul anului 1925,
adicA in 4 luni de zile, dele noua rccoltä circa 3.200 vagoane,
In valoare de aproximativ 320.000.000 lei.
Aruncand o privire genera III asupra opera tiunilor In cursul
celor 4 ani de zile, 1922-1925, vedem cä Cearala a manipulat
in total 48.000 vagoane diferite cereale. in valoare de aproxi-
mativ 1.650.000.000 lei.
InvAtilmäntului cooperatist trebue sil i se deä cca mai deo-
sebitrt atentie, pentrucä el are rostul sä pregrtteascà personaltil
de conducere, birou, de magazin, etc., necesar unei bune func-
tionrtri a institutiilor cooperative. Deaceea, Centrala nu s'a dat
In läturi dela nici un sacrificiu pentru sprijinirea acestui

Intre 15 Iunie si 15 Septembrie 1924, a avut loc la Gand,

in Belgia, o reusitä expozitie internationalà a cooperatici si a
operilor sociale, organizatà sub patronajul aliantei coopyrative
internationale, la care au luat parte organizatiile cooperative
din 32 täri.
Cooperatia romänä a participat si ea la aceastä manifestare
cooperatistä, organizänd un pavilion intins, In care s'au expus
produse ale cooperativelor noastre de productie, härti si grafice
Invederand progresele noastre, brosuri si alte lucrilri de pro-
pagandA, etc. Pavilionul a atras déosebita atentie a vizitato-
silor, prin varietatea i frumusetea produselor. Acestea o m5r-
turisese articolele i notitele mai mult decAt elogioase aprtrute
in presa din diferite tári. Pavilionul a putut face cunoscut strài-
nätätii si In deosebi organimtiilor cooperative, posibilitritile
de export ca i necesit54ile noastre de aprovizionare, contri-
buind la inceputul inchegärii unor leaturi economice directe,
intre cooperatia romism5 si organizatiile centrale din diferitele
tilri cooperatiste.

www.dacoromanica.ro
336

Pavilionul romtmesc dela ekpozitia internationalg coopera-

tistA din Gand a argat, cA avem una din cele maï variate
mai bine desvoltate miscki cooperative. Cartea de aur a ex-
pozittei face o rarg5. expunere In termeni elogiosi asupra
misckii noastre. ca si asupra pavilionului.
Iii ciírsul anului, centra la a participat la expozitia i targul
de mostre din Lemberg, la expozitia din ChisinAu si la expo-
iia din DrAgAsani.. Participkile acestea s'au do-
.Nedit a JP tin minunat mijloc, pedeoparte, pentru rAspAndirea
ideli de cooperatie, iar pedealtAparte pentru inchegarea de
leg6turi economice, de .cea mai mare importantà pentru vii-
toarn desvoltare a misckii. Cooperativele, care au sprijinit
aceste manifestki merità toate multumirile din partea priete-
nilor cooperatiei.

www.dacoromanica.ro
 SANATATEA PUBLICA
SI OCROTIRILE SOCIALE

22

www.dacoromanica.ro
 SADIATATEA PUBLICA
SI OCROTIRILE SOCIALE

BAspunzand unei vechi dorinte a corpului medical, ea fosta

Directiune generalA sanitaril sA fie transformatà intr'un mi-
nister, datA fiind insemattatea capitalà a problemei sAnAtlItii
publice, s'a creiat In Noembrie 1923, Ministernl s6nAtAtii §i
ocrotirilor sociale, alcnuit, din vechea Directiune general6 a
serviciului sanitar, care apartinuse pânà In 1922 Ministerului
de interne ; din Directiunea generalil a asistentei sociale, impusri
de o desvoltare a invlitàmiintului sociale §i din
Oficiul National I. O. V., reprezentând grija, ce Statul trebue
sil aib6 pentru invalizii, vrtduvele i orfanii de rraboi.

I. SANATATE A PUBLICA.
Wizboiul a produs o mare sdruncinare In servicial sanitar
tdrii ; multe din spitale au fost dkrunate, uncle ruinate, altele
aduse Inteo astfel de stare, cà numai putean servi scopului
pentru cari fuseserà creiate. Inzestrarea spitaliceascri, parte
fusese luatrt de armatele ocupante, parte rilvA§itri §i Impril§tiatrt
pe acolo, pe unde ceruse nevoia grelelor imprejurrtri, prin cari
trecusem. Instrumentarul spitalicesc, avusese aceia§i vitregA
soartit. Inslitutiile noastre de apilrare contra boalelor epidemice
autohtone i din afarà fuseser6 dezarmate ; localurile f§i pierdu-
serri destinatia ; instalatiile de dezinfectare, instalatiile de
bru§i de deparazitare, fuseseril luate §i utilizate In altà parte,
iar medicii trimi§i In risuidurile armatei ; laboratoriile de bacte-
reologie ràmàseserä MrA aparate, material i personal. Era
deci nevoie de o refacere.
Sporurile succesive intervenite In bugetul acestui Minister,

www.dacoromanica.ro
240

au permis incil dela inceput sí se facrt noui linbunUAtiri In

servicii, iar combaterea boalelor medico-sociale i epidemice,
sit se facA pe o scarti mai intins5. j In mod mai eficace.
Bugetul acestui departament a trecut, astfel, dela 11.720.000
in 1923 (primul buget de dup'd rAzboi, pe baza crtruia s'a putut
face unele inceputuri de refacere unitar6 a Orii), la 871.709.723
lei in 1924, si In fine, la 1.014.352.816 in 1925, in care este cu-
prins i fondul special al Asistentei sociale.
Bugetul pe 1925 a fost sporit In cursul anului ca 40 mi-
lioane lei, excedentul din 1924; aceasta a permis ciNlirea de
spitale, la Brasov si Abrud, urmiind ambele a fi terminate in
1926. S'a terminat si a inceput sá functioneze spitalul din TAr-
goviste, iar statiunea de dcsinfectie din portul Constanta este
aproape gaLa de a fi pus6 In functiune.
Sporul simtitor ce s'a adus bugetului, a permis
insemnate, inbunrartifiri ce ics In evidentrt din urmiltoarele
cifre comparative :
1923 1924 1925
combustibil etc. 101.382.372 198.603.925 241.982.220
Medicamente, pansa-
mente 20.000.000 25.000.000 27.500.000
Instrumente *chirurgi-
cafe, aparate . . . . 6.000.000 10.000.000 10.500.000
Scoale de ag. sanitari,
moase, infirmiere . 1.850.000 2.500.000 3.800.000
Efecte de paturi, rufrtrie 21.000.000 40.000.000 40.000.000
Combaterea boalelor
medico-sociale . . . 3.500.000 5.000.000 13.000.000
Tub ercu loza 4.750.000 12.438.537 16.700.000
Iii anul 1923, au fog executate'lucriiri notti de reparalluni
instalatiuni de aprt i calorifere, In 25 de localitriti, cheltu-
induse suma de circa 17.000.000 lei.
In anul 1924, au fost executate lucrilri la un runnrtr de 77
pentru cari s'au cheltuit aproximativ 40.000.000 lei.
In exercitiul 1922-1923, au fost inzestrate 15.833 de paluri
cu instrumente chirurgicale, aparate de desinfectiune,
asternut i imbacAminte, obiecte de gospodrtrie, incilltrtminte,
mobilier, materii de laborator, etc. In valoare totalrt de lei
15.518.986.
In acelas exercititt s'au mai fricut inzestrrtri noui, pentru
urmrttoarele spitale : Predingher din Ploesti, cu 30 paturi com-
plecte ; 1-1Arsova din Jud. Constanta, cu 100 paturi compleete,
Horez din judetul Vá.lcea, cu intreg instrurnentarul nec,esar,
Chninul Moaselor rurale din Bucuresti, cu intreg materialul.
pentru 60 de eleve.

www.dacoromanica.ro
 341

In afar6 de aceasta, s'au mai eliberat materiale si altor insti-

tutiuni sanitare, cari nu depind de serviciul sànAtAtii publice.
In anul bugetar 1923, au fost distribuite materiale pentru
14.425 paturi de spitale de stat, i pentru 7.330 paturi dela
spitalele nestatificate din Ardeal, in valoare de 21.183.960 lei.
In afarA de aceasta, au fost inzestrate din nou : spitalul din
cu 50 paturi complecte ; sectiunea de oto-rino-laringolo-
(lie din Galati, spitalul Principesa Elisabeta" din Bran, Cu 25
1=,

paturi ; dispensarele de sifilis din Galati, Craiova, &Ana si

In acelas exercitiu, au mai fost inzestrate i alte institutii,
cari nu ti n direct de Stat.
In exercitiul financiar 1924. au fost inzestrate 16.370 paturi,
pentru suma de 44.450.000 lei.
In afarà de aceasta s'au inzestrat complect : spitalul Blaj,
Cu 40 paturi ; spitalul Strehaia, cu 25 paturi; spitalul din Se-
Jowl Silsesc si din Tg.-Secuilor.
Au fost date, deasemenea, materiale pentru institutiunile
sanitare particulare, ca : Eforia, Societatea pentru profilaxia
tuberculozei, spitalul Zerlendi, Sociateatea Principele IVIircea",
spitalul Cantacuzino Pascanu" Iasi, etc.
Din bugetul anului 1925 s'a complectat pentru a putea func-
tiona in Basarabia, trei spitale, incepute de rusi si imobilul din
Novaci (Gorj), dilruit de Banca Gilortultti.
S'au continuat lucrilrile de ref acere ale spitalului Vidra (Putna) ;
s'au frtcut reparatiuni radicale la un insemnat numrtr de spita le,
dintre cari unele pe zona trontului.
In rezumat se poate spune deci cui, in cursul anilor 1923-1926,
institutiile spitalicesti au fticut un pas mare de progres, care
a inlesnit, in mare mtisurà, sarcina serviciului sanitar public,
de a-si indeplini in mod incomparabil mai eficace si in COn-
ditii mai prielnice insàrcinarea pentru asistenta bolnavilor
in spitale i pentru aprtrarea contra boalelor molipsituare. Asa
urmat, serviciul sanitar inceput energic lupta pentru
turarea boalelor, eari decimau populatiunea i amenintau gray
rasa cu degenerarea.
Combaterea tuberculozei. Pentru a putea adrtposti mai multi
tuberculosi, s'a indoit capacitatea locativ5. a spitalului din
Gioagiu ; la Mud, s'a inceput construirea unui pavilion nou ;
la Erbiceni s'a destinat un nou i incilpAtor sanatoriu, incon-
jurat de un splendid pare; la Leamna (Dolj) s'a continuat
lucrrtrile sanatoriului ; s'au menajat, apoi, douui spitale pentru
a fi destinate numai tuberculosilor (Greci-Olt i Nifon-Buz6u)
precum i spitalul Vorniceni din Basarabi ; iar la ChisinAtt
s'a destinat un pavilion in acest scop.
S'a Writ de la 1 Innuarie 1925 sectia de tuberculosi din

www.dacoromanica.ro
342

.Lugoj, la una sutà paturi, si s'a aprobat crearea unui spital,

comunal co o sutà paturi pentru tuberculosi, la Arad.
S'a terminat aripa destinatrt invalizilor de rázboi, la Bise-
ricani, unde pot Ultra 150 bolnavi ; ea se va pune In functitrae
In 1926.
S'a pus. In funetiune, in colaborare cu Eforia spitalelor ci-
vile, Sanatoriul mariLim de la Techirghiol.
S'a dat Societrttei pentru cornbaterea tuberculozei la copii,
o subventie pentru preventorul de la Brebu, iar In bugettil
.1926, s'a prevrtzut sumele necesarc pentru functionarea pre-
ventoriilor : Erbiceni, Vizan tea (Putna) i Rílu I Vadului.
Pe lângà asistenta tuberculosilor, fàcutà In institutiile
nisteru lui, mentionatil mai sus, mai avem in combaterea acestei
boale i actiunea urmátoarelor. socieráti :
1. Soc. peittru Profilaxia Tuberculozei" care, In Sanato-
rifle Bisericani, Bárnova i Filaret, ospitalizeazá aproape 500
bolnavi i cari, prin dispensariile create In Bucuresti i alte
orase, face o operrt utilá de descoperire a cazurilor, de propa-
ga-nd4 i Indrumare a bolnavilor,
Veniturile acestei societáti se ridia la 21.000.000, din cari
17.500.000 reprezintá subventia Ministerului Srmiltrttei.
Societatea pcntru izolarea tuberculozei si asistenta tuber-
culosilor sáraci," care Intretine spitalul Zerlendi" din Bucuresti,
pentru izolarea tuberculosilor, Cu o scctie nouà pentru tubereu-
loza osoasrt i articulará, precum i Sanatoriul dela Giuvala,
utilizat numai vara.
Socieatea pentru combaterea tuberculozei la copii" in-
tretine un sanatoriu maritim modem, la Techirghiol si un pre-
ventoriu la Brebu. In anul 1925, aceastrt societate a avut o sub-
ventic de 5.800.000, din care 1.000.000 pentru preventoriul Brebu.
Apclul pc care aceste societáti 11 fac la caritatea publicá, prin
cheta de Rusalii, serbilri, etc., etc produce sume neInsemnate,
fatá de nevoile rnari ale luptei contra acestui flagel. Remarcám,
apoi,. c6 judetele i comunele, inclusiv Bucuresti, dau foarte
putin, unele nimic, pentu combaterea acestui ritu social.
Pentru a pune lupta contra tuberculozii pe o cale legaltt, me-
todic6 i pentru a coordonh activitátile astfel risipite ale acestor
Societáti, a autoritátilor si a initiativei private, se impune
votarea une legi speciale contra tuberculozei, care a fost depusà
deja la Senat. -

Ea prevede, pedeoparte, modul de a descoperì i urmàrì toate

cazurile aceastáboala (dcclaratia obligatorie) ; pedealtAparte,
izolarea si asistenta bolnavilor In vederea prorilaxiei lor.
Experienta din toate statele europene, unde aceastá luptá
s'a legiferat, arara, cá o scridere insemnatá a flagelului s'a produs,
oriunde prin legi si instituliuni bine organizate tuberculoza a
fost combátutà.

www.dacoromanica.ro
 343

Excedentul anului 1925 va complectà opera inceputà ; din

el se va da o parte pentru tuberculozrt ; tot din el se va da o
parte si pentru combaterea celorlalte boale.
Campania anlimalaricei a inceput sistematic si cu un caracter
stiintific in anu11923. Din cauza imprejurrtrilor de duprt rraboin,
ea fusesc neglijatà in anii precendenti.
In anul 1924, campania antimalaricà a fost intensificatri prin
actittnea unor medici specializati in laboraloarele d-lor profesori
Cantacuzino i Mezincescu, din Bucuresti si profesor Chick din
/asi. Acesti medici au lucrat in centrelc unde paludismul erà
inai accentuat. Atari'''. de mcdici spccializati, intreg personálul
medical oficial al Statului, a descoperit i tratat cu chininä pe
paludicii din circumscriptiile lor. Tot in accst an, s'a inceput
recoltarea de sange paludic pentru examenul de laborator.
Dàm aci cifrele statistice referitoare la aceastrt campanie, pe
1923 si 1921 ; pe anu11925, datele statistice nu sunt bled complecte.
In vederea intensificArii acestei campanii s'au luat
pentru continuarea chininizrtrii a vechilor paludici i in
lunile de iarn6, precum i pentru stârpirea tântarilor din locuintt.
In tot acest timp, s'a complectat catagrafia paludicilor ; s'au
fiicut cursuri de perfectionare (lucrrtrile de laborator de clinia.),
pentru medicii recomandati de recp iuni s'au instruit micros-
copisti speciali pentru examenul sangelui paludicilor.
Alti medici specializati au lucrat pe terea (in Oltenia si Ba-
sarabia), intocmind i monografii asupra paludismului-
Paralel cu aceastrt actiune, sa desfilsurat o propagandil anti-
malaricà prin brosuri
TABLOU
De numrtrul paludieilor tratati i eantitatea de ehininit Intrebuin-
latà in anul 1924.
No. caz No. caz. Cantit. de chinha
Regiuni Sanitarc pe 1923 pe 1924 utilizatg. In 1924
¡(gr. Gr.
I. SanilarA Craiova . 38.013 64.062 826 416
II- Pitesti . . 14.103 28.489 165 709
III. Bucuresti . 9.884 14.521 124 767
IV. Brasov . 95 141 2 281
V. , Galati . 25.258 10.955 116 101
540
VI. 99 BaCrill . 3.604 52
VII- 99 Jai . . 1.466 1.781 106 073
IX. Chisinrtu 30.987 28.486 60 47
X. ,, Arad . . . 198 89 500
XI. 99 Cluj . 843 847 3 405
Total general . 120.847 182.975 1784 272

www.dacoromanica.ro
344

Campania antisitilitial a inceput in mod intens in 1923, d'Id

pe lang5 activitatea desfásuratá de personalul sanitar de cir-
cumscriptii si spitale, au fost infiintate centre . i subcentre in
Basarabia, in cari medicii, special insárcinati cu combaterea
sifilisului, trateazá. aceastá boalá in mod gratuit.
In Transilvania functioneazä ambulatoare antisifilitice, iar
in vechiffl regat dispensare, in care si/lit trata ti sifiliticii.
Campania a continuat in 1924, in 1925, precum si in auul in
curs, dusá de intreg personalul sanitar, in circumscriptiile rurale,
In spitale si in dispensare antivenerice.
Lata numárul sifiliticilor tratati in 1924. Datele pe 1925, cu
elceptia, regiunilor Galati si Iasi, nu le avena ind.
Regiunea I Sanitará Craiova 5.789 sifilitici
99 II 99 Pitesti 5.852 ,
1II
IV
, Bucuresti
Brasov
1.691
3.200
99

19 ,, 99

91 V 99 Galati 6-939 99

99 VI /I Bacán . . 5.294 99

99 VII 99 Iasi 12.452 99

99 IX 92 Chi§inilu 7.309 95

99 X 99 Arad 1.945
99 XI 9) Cluj 7.841 99

To tal general 58.312 sifilitici.

Pentru anul 1926, s'a pregiltit o campanie mai puternicrt pentru

combaterea sifilisului, deoarece s'a inscris, la articolul bugetar
respectiv, suma de 24 milioane lei, in locul celor 13 milioane lei
din anul trecut.
AceaStá- SuMrt e rezervatá pentru procurarea Neosalvarsanului
(12 milioane), a mercurului i bismutului (3 milioane), a serin-
gilor necesare (1 milion), pentru microscoape (1 n'ilion). Cam-
pania antisifiliticá din anul acesta e deja pregátitá pentru 11
echipe, adicá cáte una pentru fiecare regiune. Ea se va filtre-
prinde de personalul, care cu pregátire specialá duce lupta contra
ráului ce bantue pe o scará atat de intinsá, mai ales populatia
noastrá ruralá, unde medicul i medicamentul salvator pátrunde
mai anevoie ca la oras, unde lipsa de culturá nu impinge pe srttean
la higien6 si la dutarea sárátátii.
In acest scop, .tot materialul de propagandà (cárti postale,
brosuri, filme de cinematograf) este gata ; precum i nou6 ca-
mionete, fiecare cu un laborator complect pentru analize, fiecare
cu materialul necesar, ca medicamente si instrumente.
Aceste echipe, având personalul si materialul necesar, vor
functioná desigur cu rezultate imbucurátoare pentru sbiltatea
publicA.

www.dacoromanica.ro
 345

Se cuvine s5. spunem aci un ctivAnt de laud5 pentru toti acei

niedici, cari si-au fácut un adevrtrat apostolat din combaterea
boalelor amintite mai sus, atrágandu-si In special pentru com-
baterea antimalaricä, laudele savantilor cari ne-au vizitat tara
in vara anului trecut, trimisi de Liga Natiunilor.
Crucca. Rosie a trimis echipele sale, Ministerul dandu-i ma-
terial, precum si o subventie de un milion lei. suing., care in cursul
anului 1926i se va afectà din excedentul 1925.
Negresit, Crucea Rosie are o mare insenualate si o mare
chemare in momentele grele, ea ar trebui sä dispunrt de un ma-
terial bogat, pe care nu i-1 poate procura neinsernnata Cifrá ce-i
(15. Ministerul, in schimbulserviciilor ce ea aduce sán5.t5tii pub lice.
Organizarea sanilarei. Organizarea noastrá sanitarti civilti, care
era sllibitá cauza ràzboiului, i care avea nevoie de a fi am-
plificatá, coordonatá i unificatá In tot cuprinsul tárii, a fácut
primul pas in 1921, prim introducerea legii sanitare in provin-
ciile unite, dar a fost desávarsitá prin legea din 1922, care a im-
pártit tara intregitá in 11 regiuni sanitare, indiferent de vechile
fruntarii, precum i printr'o serie de regulamente, pentru buna
randuia151 si conducere a diverselor institutii sanitare, ca spi-
tale, laboratorii si pentru organizarea inviltámântului sanitar
al personalului auxiliar.
O insemnatá prefacere a fost adusá bugetultti 1926, de legea
pentru unificarea administrativá.
Avand la bazá ideea descentralizárii, In sensul cererii unei
vieti locale, care srt deprindri pe cetàleni a se interesa tot mai
mult de viaja publicá, aceastá lege a dat judetelor i cornunelor
wide atribule i sarcini care le avea Statul.
fare altele, ea declará de interes local si chestiunile privitoare
Ja sánálatea publicrt, in ceeace priveste cládirea, intretinerea
supravegherea din punct de vedere administrativ a spitalclor
t °militate sau judetene, a dispensariilor, a infirmeriilor i azi-
lurilor de copii grisiçi, orfani, etc.
O urmare fireasc5. -a descentralizárii administrative sanitare,
este si desfiintarea Directiunilor regionale, 11 la numär, másuril
prevázutá in. proiectul de lege depus la Senat.
Aceasta a obligat a se trece la judeÇ i comune 257 spitale,
ca 5.155 paturi la judete i cu 1 340 paturi la comunc. Numárul
de persoane cari tree sub administratia judeteanà i comtmalri
e de 7.121.
Cu prilejul congreselor ce au avut loc In Bucuresti,
de boale de nas, gat si urechi s'au oferit, si In urmá Ministerul
ti luit'diSpozitii,ca in spitalele noastre acestia sri dea consultatii
gratuite, Icari stint de un folos real mai ales pentru copii.
Recutioscand insemniltatea acestei ramure a medicinei,

www.dacoromanica.ro
346

colaborare cu prim'ária din Galati, s'a construit un pavilion

special. In acel oras va inclae s'ci. fun 4ioneze in curAnd un spital
de otorino-faringologie.
Pedealtraparte, insemnritatea radiologiei i foloasele netà-
Oduite cm ea aduce, fiind astàzi bine cunoscute, ar fi ,nevoie
ea fiecare spital s6 fie inzestrat cu un aparat de radiologie.
Consequent acestei consideratiuni, au fost infiintate servicii
de radiologie la urrn6toarele spitale : Turnu-Severin, Pitesti
Constanta, Brasov, Sighisoara si Spitalul de boli mintale
nervoase Berceni, de lAng6 Bucuresti, Craiova i Br5ila.
Inodiamdrdul sanitar inferior. Spre a se aduce imbunilatiri
agentilor sanitari, a moaselor i infirmierelor, auxiliari mo-
clesti, dar pretiosi ai corpului medical, alocatia bugetarrt a inv5-
trimAntului sanitar inferior a fost ridicatrt, dela 2.500.000 lei
in 1924, la 4.200.000 in 1926.
Trebue srt relevnn ad i faptul, crt In Ardeal, uncle agentii sa-
nitari au fost de curAnd introdusi, rolul lor in imbunAtritirea
stàrii sanitare /a sate, a fost unanim recunoscut.
O nartsurà menità sit adueä servicii reale in prevenirea i coin-
baterea boalelor epidemice, prin formaren unui personal des-
toinic, a fost crearen pe l'Angà spitalul de izolare din Iasi, a unui
invrttrunAnt de epidemiologie, ca clinicrt de boale contagioase
cu aplicatiunea tuturor metodelor de desinfectiune ; invAt0.-
mAnt, pus sub conducerea profesorului de higienri dela Facul-
latea de medicinrt din Iasi.
Propaganda. Din anul 1923, Ministerul sAnAtritii i ocrotirilor
sociale are un serviciu aparte de statisticri i propaganda. sanitat%.
Acest serviciu a tipiirit si r6spAndit in public si cu deo-
sebire la populatia ruraRi, in chip gratuit, zeci de mii de brosuri,
afise i planse de propagandrt antituberculoasil, antisifilitiert
si
Tot prin acest serviciu, sectiunea de higien5. dela Societatea
Natiunilor e pus'd regulat in cunostintà de progresele sani-
tare ale traxii.
Casa stinaldiii. S'a mai adus la indeplinire o veche cerint6 :
crearea Casei sànätàii. Aceasta n'a cerut sacrificii bugetare,
intrucAt s'a intrebuintat pentru acest scop personalul r6mas
disponibil prin noua organizare a Ministerului. In viitor aceast5.
Gasrt are chernarea de a surveni diverselor nevoi de ordinhigienic,
In special realizarea lucalrilor necesare salubritritii publice
In comunele rurale
II. ASISTENTA SOCIALA.
In urma rilzboiului se simtià absolua nevoe, ca printr'o legi-
ferare apropiatà, sA se creeze institutii in care s6 se poatà acIA-.
posti i indruma inspre bine, minorii i adultii care din diferite

www.dacoromanica.ro
 347

cauke alunecau pe panta vagabondajului, cer§etoriei sau des-

fräului.
S'a alcatuit in acest scop o lege pentru infranarea vagabon-
dajului §i cervtoriei §i pentru protectia copilului precum §i
un regulament care s'a pus in aplicare dela 1 Septemvrie 1921
la inceput numai in BucurWi §i judetul Ilfov apoi treptat,
§i in celelalte judete.
Activitatea Directiunii Generale a asistentei Sociale s'a des-
frourat in urrnatoarele ramuri de °crake.
1. Protectia primei copildrii. In aceastà Directi.e asistenja
sociala a lucrat in stransa colaborare cu douà societati : Socie-
tatea Principele §i Cercurile de gospodine", care
impreunrt au aihninistrat in cursul anului 1922-1923, un numar
de 58 dispensare pentru sugari, raspandite in intreaga tara'
subventionate in total cu 2.500.000 lei. In cursul anului 1923
au administrat 85 de dispensare pentru sugari, subventionate
Cu 3.030.000 lei ; in anul 1924 §i 1925, subventittnile au fost
de cate 4.000.000 lei.
Cu inaltul sprijin al M. S. Regina Maria, care a donat dourt
camioane automobile special amenajate, s'a alcrttuit dotiä dis-
pensarii ambulante pentru sugari, cari au functionat In cursul
verii in judetele : Neamt §i Prahova.
In anul 1924 aceste douà societati, a caror dispensare, in
numar de 103, au functionat efectiv, au dat ingrijire la circa
10.000 copii, consultatii la 123.000 copii, §i au facut 6.000 vizite
la domicilia.
In urma activitatii acestor dispensarii s'a constatat, cä in
localitàile unde ele au fiintat, mortalitatea copiilor de intaia
varsta a scazut simtitor, astfel la Ia§i a scazut dela 20% la 9%.
In cursul anului 1923 s'a infiintat in Bucure§ti, cu concursul
Soc. The Freinds Of Roumania" un dispensar model pentru
sugaci, numit dispensarul Romano Britanic", pentru populatia
srtraca din imprejurimile Oborului.
Asistenta sociala a subventionat inert alte patru dispensare
de sugari in Breaza de sus, Constanta, Bärlad §i Piatra (Soc.
Crinul Viefii").
Tot pentru protectia copiilor de prima varsta, asistenta so-
cial rt §i-a extins activitatea in Ardeal,prin urmatoarele organi-
zatii : a) 6 centre pcntru ocrotirea copiilor a§ezate In: Arad,
Beiu§, Cluj, Oradia Mare, Tg.-Mure§ §i Timi§oara, Cu 465 lo-
curi in azile de triaj §i circa 700 copii in colonii (1923); iar in
1924-565 locuri in azi le de triaj §i 6500 copii in colonii, b) Aziltt
Vatra copiilor" din Orlat cu 70 locuri i c) caminul de copii
d in Tg.-Mure§, Cu 80 locuri.
Numarul dispensariilor de sugari care au functionat 'sub
cg ida asistentii sociale in intreaga tara, a fost in 1925 in numar

www.dacoromanica.ro
348

de 111, dintre cari 40 ale cercurilor de gOspodine, 65 ale Soc.

Principele .1111rcea" §i 6 dispensarii ale altor societAtii.
Pentru ingrijirea sugarilor in aceste dispensarii, s'a clieltuit
In 1925 suma de 4.120.000 lei.
Asistenta social rt a mai intretinut in LeagAnul SIt. Ecaterina
din Bucuresti, cAte 50 copii sugaci in anii 1924 si 1925, subven-
tionând aceastà institutie cu 720.000 lei In 1924 si Cu 1.000.000
lei in 1925.
Tot astfel a subventionat LeagAntil Constantinescu" din
Ploesti intretiniind acolo 5 copii.
Pentru protectia mamei si copilului a mai functionat in Cluj
un birou al Asistentei Sociale" pentru ocrotire, compus din
dispensarul pentru sugaci, C'aminul pentru leliuze" cu 25 lo-
curi si Bue'Atrtria de lapte".
La Chisintiu asistenta socialrt a avut un azil de copii, cu 5
locuri in asezAiniint si 100 copii ingrijiti la doici. In legAturà
cu protectia copilkiei si a combaterii mortalitAtii la copii, s'a
intretinut in Ardeal Organizatia surorilor de ocrotire", cu
un numk de 3 revizoare si 100 surori de ocrotire.
Tot pentru protectia copiilor din prima copildrie s'a sub-
ventionat in anul 1922, 14 institutii partieulare si s'a pre-
giltit personalul inskcinat cu ingrijirea acestor copii, iar in
anul 1924, s'a subventionat 7 institutii particulare care s'au
ocupat cu ingrijirea copiilor din intâia vetrstrt.
2. Ocrotirea copiilor de a doua vdrstel. Asistenta a subventionat
90 organizatii de orfelinate, grildini de copii, cantini scolare
si scoli de educatie fizica si a venit in ajutorul a 9 colonii sco-
lare la mare si la munte.
In Ardeal asistenta a administrat urmiltoarele organizatii
criminul de copii din Tg.-Mures cu 80 locuri, afectat copiilor
de scoalti, dotat. asezriminte de copii surdo-muti in orasele Cluj
si Timisoara, cu 160 locuri; un asezrunânt de ocrotire pentru
copii orbi de arnbele sexe, in Cluj, detasat la colonia de varà
din SAn-Crai, Cu 100 locuri; doua asezilminte pentru copii de
ambele sexe cu debilitate mintalri" (scrtzuti, inapoiati,,intk-
ziati, etc.), in Borosineu si Cluj, cu 150 locuri.
Tot In Ardeal, mai functioneazrt c4minul copiilor din Tg.-
Alure, cu 110 locuri in anul 1923 si 80 locuri in amil 1924.
In Basarabia, Azilul de copii grisiti" din Chisinki, are 100
copii de a doua varstil dati la crescaorie.
In vechiul regat s'a intretinut in anul 1924, 50 copii in orfe-
linatul Principele Mircea" din Bacrtu ; 25 copii in orfelinatul
Acopereimatut Maicei Domnului" dela Aliin5.stirea Bistrita
(judetul Visticea); 120 copii in institutul de ocrotire Casteltil
Turnu-Rosu."; 60 copii in orfelinatul Principele Mircea" dela
Fantânele (judetul Bacrtu) si un nunik mai mic de copii in
alte asezriminte,

www.dacoromanica.ro
 340

Proleclia in firmilor. Pentru ocrotirea orbilor, molt institu-

tele ru asezAminte speciale de InvAtgmant educatie i ocro-
tire pentru copii, la San-Crai si la Timisoara (cu 80 locuri);
iar de femei in Arad, cu 30 locuri. In gall de aceste organiza-
tiuni de stat s'a mai subventionat uringoarele institutii par-
ticulare : Soc. Amici orbilor l'otra luminoasei" i Asocialia
de (NV" din Cernätuti.
Deasemenea au mai functionat astfel de asezilminte pentru
sardo-muli in Cluj, Cu 80 locuri, in Timisoara, cu 50 locuri, lar
pentru anormali minfall la Boros-Ineu, cu 150 locuri si la Cluj,
Cu 20. S'a mai subventionat i urnilltoarele societtiti particulare
de surdo-muti. Asociatia amicalà a surdo-mutilar din Cerniluti
*coala de surdo-muti" din Bucuresti.
Profeclia batranilor si infirmilor invalid. Asistenta sociari
a intretinut zece azile de biltrilni i infirmi, pentru care a alocat
In 1925 suma de 7.400.000 lei si a subventionat 10 atari insti-
tutiuni de asistentil cu suma globalii de lei 955.000. Azilul Bran-
coveni are, 180 locuri; Galata, 200 locuri; Bobesti-Billiiceanca,
200 locuri ; IlAchitoasa, 180 locuri ; Taraclia, 150 locuri, azilele
din Ploesti, Botosani, Piatra-Nerant si Roman au locuri mai
putine. S'a mai distribuit in 1925 suma de 1.782.500 lei, ca aju-
toare la domiciliu, diverselor categorii de nevoiasi.
Ocrotirea femeilor si a fetelor, s'a filcut prin sapte societilti
cu acest scop, ajutându-se In acelas timp diverse opere cultu-
rale in legiltueä cu asistenta socialil a femeilor.
Combaterea cersetoriei si a vagabondajului, s'a filcut prin
ajutorul organizatiilor proprii ale Directiunii generale a asis-
tentei sociale. In anul 1923, 20 birouri de triaj in diferite ju-
dete, cu 295 locuri in adà'post, au triat un num'cir de 3956 in-
divizi. In 1924, 22 birouri au triat 4980 indivizi ; lar In anul
1925, 24 birouri care au triat 5.217 indivizi.
Cei condamnati pentru delictul de cersetorie i vagabondaj
au fost reeducati in : a) 5 colonii de muncà pentru adulti
anume RAul Vadului, Plevna, (judetul Ialomita) MArcuta,
Cluj si Oradia Mare, b) 4 institute de reeducare pentru minori
la Räducä'neni, Gr6distea, Castelul Turnu-Rosu i M'Arcuta,
c) 1 cAmin pentru minorele prostituate, vagabonde in Bucuresti.
Asisten fa si combaterea bolilor medico-sociale. Asistenta
socialà a internat In spitale, sanatorii, azile i &Amine, in anul
1923, un numAr de 191 de ocrotiti, in anul 1924, 232 ocrotiti ;
iar in anul 1925, 530 ocrotiti.
In acelas timp, a .subventionat organizatiunile de initiativil
privatA pentru combaterea boalelor sociale. ,Profilaxia tu-
berculozei", Izolarea tuberculozei", Crucea Rosie", Comba-
Soc.'
terea tuberculozei la copii", Sanatoriul Leamna" i câteva pre-
ventorii.
Asistenta studentilor seiraci. In anu11923, Directiunea asis-

www.dacoromanica.ro
850

tentei sociale a organizat in Iasi un camin propriu petru

dentii in rnedieinri, cu care a cheltuit suma de lei 6.500.000 si
a subventionat 4 camine pentru elevi i studenti din tail, cu
suma de lei 3.556.850; In 1924, a intretinut douä &Amine pentru
studentii In medicinil in orasele Cluj si Iai, cu 200 locuri, pentru
care a cheltuit suma de lei 15.000.000.
9. Identificarea si con trolarea socieldfilor de asisten fi privat6.
La sfirsitul antilui 1923, erau indentificate In mod precis MI
numar de 124 institutii particulare de asistenta sociala. Toate
aceste instilutii aveau un numar global de 338 organizatiuni
de binefacere. O parte din ele si-au trimis bilantul spre veri-
ficare Directiunii asistentei sociale.
La sffirsitul anului 1924, erau indentificate 164 institutii
ocrotire sociala, aviind sub autoritatea lor 466 organizatii de
binefacere ; dintre acestea si-au trimis bilantul spre verificare
85 institutii. La sfârsitul anului 1925 erau precis dentificate
un numar de 396 institutii private de asistenta sociala, avAnd
sub autorita tea lor 642 organizatii de binefacere ; din acestea,
93 si-au trimis bilantul spre verificare Asistenter sociale",
Infine, asistenta sociala a dat autorialri la diferite colecte
apeluri de contributii benevole a publicului pentru opere
de binefacere.
In rezurnat, situatia generala a Institutiunilor de asistenta
sociala i activitatea organelor oficiale, s'a prezentat aslfel
cursul anilor 1922-1925:

Exercitii 1922-1923 1923 (9 luni) 1924 1925

Numarul societ. de
asis. soc. iden-
tificale i contro-
late 199 195 164 396
Nnmthul soc. sub -
ventionate . . 93 113 122 76
Suma tota là acor-
data . . . . lei 18.326.250 28.526.128 17.879.000 11.900.000
Numarul bilanturi-
lor primite spre
verificare la Dir.
G-la a asistentei
sociale . . 75 30 85 93
Cari aratau urmiltoarea situa tie generala
a) Activ. . . lei 51.518.000 64.798.000 1-44.785.000 165.62.0W
Venituri. .., 22.852.000 32.595.000 57.482.000 165.620.000
Excedente,, 5.649.000 7.041.000 7.226.000
Deficite . . 146.000 52t000 1.536.000

www.dacoromanica.ro
 351

Exercitil 1922-1923 1925 (9 luni) 1924 1925

Numarul autoriza-
rilor pentru co-
lecte publice. . 889 833 360 781
Numrtrul organiza-
tiilor proprii ale
Asist. Sociale o-
ficia le 21 51 58 63
Nu marul locurilor
de cari au dispus
acestea . . . . 930 2 163 3253 5558
Suma cheltuita pen-
tru toate operile
de asistenta' lei 44.797.1 10 99.720.000 108.482.816 111.402.816
Tabloul Institutelor de asistenta soeialil partieulare cc se
griscan identificate de pireetiunea Generala a asistentei sociale
la finele fiecarni an, pe anii 1920-1925.
Anul Bucuresti V. Regat Bucovina Basarabia Ardeal Total
1922 51 97 18 33 199
1923 49 -12 21 12 1 125
1924 57 60 21 14 9 164
1925 61 7t 48 41 169 396

Tabloul organizsitiilor de ()croare Soeiala dupa Mol

asistentei, la sfarOtul amiba 1925.
Felul Organizatiilor V. Regat Basarabia Bucovina Ardeal Total
1. Boli sociale . . 51 1 1 9 62
2. Maternitati §i
puericultura . 89 7 10 21 127
3. Ocrotirea fetelor
§i femeilor . . 7 5 3 17 32
4. Cantine rolare 8 1 1 10
5. Colonii de varrt 29 _ 4 33
6. Caminuri rolare 2 12 14
7. Ocrotirea copiilor
de a 2-a varsta 67 10 12 54 143
S. Azile §i Ospatrtrii
pentru biltrâni 23 9 1 11 47
9. Orbi i surdo-
muti 4 1 5
10. Asistenta la do-
miciliu . . . . 39 23 14 84 153
11. Educatia fizica 4 I
19. Caracter general 1 1

Total General 317 56 57 201 631

www.dacoromanica.ro
352

Tabion de numiirul institutillor de asislenià

subventionate si surnele aeordate pe anii 1921-1925

N-rul institutiilor Suma acordatA

Anul financiar subventionate ca subventie
1921 1922 6.277.690
1922-1923 93 18.326.250
1923 113 28.526.128
199-1 192 17.879.000
1995 76 11.900.000

Nun-Ulna eoleelelor autorizate diferitelor Inst ¡I ni iii ni

de Asislentil Soeialrt, Cttlturstle, cte.

Anul No. colect.

In 1922 889
1923 (9 luni) 833
1921 ( 61uni) 360
1925 781

Rezultatul brinesc cunoscut de DireePa Asistentei Sopiale

In 1924: 188 de colecte au produs lei 12.635.135, adicA In medin
lei 67.188.
In 1025: 399 de colecte a. u procluslei28.131M38,adicäîn meditt
lei 70.503.

Tablon comparaliv al bugelului _tsisteniei Soeiale i al

at;ezilinitttelor proprii pe anii 1920-1923

Alocatie Organiz. Capacitatea de primire

bugetarà proprii In local. proprii In colonii
1990 8.123.000 1 300
1921 38.627.525 5 565
1992 41.797,110 21 930
1923 99.720.000 51 2463 7000
1924 108.482.816 58 3253
1995 111.102.816 63 3558 6657.00(01

www.dacoromanica.ro
 353

HT. ASISTENTA INVALIZILOR, ORFANILOR $1 VADUVELOR

DE RAZBOI.
Organul caruia i s'a incredintat misiunea de a veni, sub toate
formele, in ajutorul celor ce vi-au pierdut sanatatea, parintii
sau sotii in marele razboi pentru intregirea neamului, este
Oficiul I. O. V. (invalizi, orfani, vilduve).
Organele de conducere ale acestui oficiu repartizeaza sumele,
coordoneaza vi indrumeaza toata activitatea societatilor dele-
gate de asistenta, in numar de patru, cari sunt organele ei de
executie vi cari poarta urmatoarele denumiri : Invalizii de raz-
boi", Asociatiunea generala a invalizilor de razboi", Ocro-
tirea orfanilor de razboi" vi Vaduvele eroilor din rilzboitil
1916-1919".
Ajutoarele ce se dau invalizilor, vaduvelor vi orfanilor, sunt
fie banevti (pensii, burse), fie medicale (consultatiuni, pansa-
mente, medicamente, proteze vi aparate ortopedice), fie de in-
tretinere in spitale vi sanatorii, sau tratamente balneare vi cli-
materice.
Vom insistà numai asupra unora din aceste forme de ajutor.
Ajutoarele bline§ti lunare, Existand un insemnat nun& de
invalizi, orfani vi vaduve de razboiu fara nici un fel de pensiune
dela Stat, fie 'ea nu erau militari, fie ca nu vi-au cerut la
timp validarea drepturilor lor legale, vi un mai insemnat
numar cu pensiuni insuficiente, Oficiul national I. O. V. a luat
masura de a yen!, pe cat posibil, in ajutorul acestor categorii
de persoane, acordandu-le lunar cate o suma de bani, cu care
sa-vi poata ameliorà conditiunile grele ale traiului zilnic.
Dam mai jo s cifrele ajutoarelor banevti acordate in anii
1922 1926 :

NumArul celor ajutati

POrinti Suma globali
Anil Invalizi Orfani Vacluye de milit. Total acordatà
1922. 543 42 291 42 918 3.000.000 lei
1923. 530 38 280 40 888 1.500.000
1924. 546 40 286 45 917 2.700.000
1925. 569 50 310 49 978 3.000.000
prevederi 1926. 543 48 314 48 953 3.100.000
Spitale §i sanatorii. S'a acordat cu multa liberalitate intre-
tinerea in spitale vi sanatorii nu numai invalizilor, orfanilor vi
vacluvelor de razboiti, dar chiar vi celorlalti membri ai familiilor
invalizilor.
Directiunea generala a Oficiului a construit o aripa aparte la
Sanatoriul Bisericani, In care se va puteA da ingrijire la 150
28

www.dacoromanica.ro
 354

bolnavi de tuberculozA pulnionarä. si care, credeni, se Va punle

In functiune chiar in acest an.
Pentru orfanif de räzboiu sunt douä preventorii unul la
Curtea-de-Arge§ pentru fete si unul la Santuri, langä Brasov,
pentru bäieti si un sanatoriu la Vila Greerul", langä ;
cate trele puse sub administratiunea societätii delegate Ocro-
tirea orfanilor din räzboiu".
3. Tratamentul balnear i climateric. Ranä anul trecut trata-
mentul balnear, datorit conform legii, invalizilor, orfanilor si
väcluvelor de räzboiu, intampina mari dificultàti, Ministerul ne-
dispunand de sanatorii proprii si nici de camere, pe cari si le
punä dispozitiunea protejatilor si.
Singurul Sanatoriu Maritim dela Budachi, in sudul Baarabiei,
care apartinea Ministerului, a fost pus, inc6 de acum patru ani,
la dispozitiunea societätii Ocrotirea orfanilor din räzboiu",
pentru tratamentul copiilor din orfelinatele de räzboi.
In anul 1925, gratie prevederilor bugetare, s'a dat o exten-
siune mai mare acestei obligatiuni.
Intr'adeVär, in colaborare cu Eforia Spitalelor Civile, s'a putut
reface Sanatoriul ei dela Techirghiol, unde in cursul verii tre-
cute s'au tratat 280 orfani de fäzboiu §i peste 200 ofiteri invalizi
si väduve de räzboiu (väcluve clè ofiteri).
Tratamentul a incetat la 1 Octombrie, Sanatoriul nefiind
incä amenajat pentru tratament de Lana.
In anul 1926, Sanatoriul va fi märit cu inc6 80 paturi pentru
copii si va functiona färA intrerupere.
Tratamentul invalizilor de räzboiu grade inferioare s'a Ricut
ca în toti anii, in corturile pe cari Ministerul de Räzboiu le are
la Techirghiol.
La Mile Herculane s'a pus la dispozitiunea Oficiului I. O. V.,
PC tot tinapul sezonului balnear, 20 camere din Hotelul Traian
proprietatea Ministerului Sänätätii iar in lunile Iunie,
Septembrie si in restul anului, cate 5 camere in Sanatofiul mi-
litar Ilegele Ferdinand", plus un numär de 200 locuri pentru
invalizii grade inferioare.
La Ocna Sibiului s'a inchiriat o vilä cu 8 camere.
La Sovata, tot de acum 2 ani, s'au inchiriat 2 vile.
In anul 1925 s'au inchiriat 2 vile la Campulung (Muscel)
pentru tratamentul aeroterapic si inhalatoriu.
La Govora, Ministerul de Räzboiu pune.in fiecare an la dispo-
zitiunea oficiului I. O. V. pentru lunile Iunie i Septembrie,
câteva camere.
Un punct important in rezolvirea tratamentului balnear al
invalizilor, orfanilor si vricluvelor de räzboiu, este chestiunea
alimentärii lor in statiunile balneare, alimentare care, In majo-
ritatea cazurilor, este foarte costisitoare, din cauza scumpetei
de sezon din localitate.

www.dacoromanica.ro
 355

DC§1 legea I. O. V. nu prevede sá se acorde gratuit cleat

numai camere i bài, -Lotus pentru a le veni in ajutor,
nisterul a luat asupra sa nutrimentul orfanilor din sanatoriul
Techirghiol si pe al invalizilor grade inferioare dela Techirghiol
§i bäile Herculane, cumpáránd vesela si mobilierul necesar cu
un pret redus. Invalizii si váduvele de rázboiu sunt primiti
popota Eforiei dela Techirghiol si la acea militará dela Mile
Herculane.
Bursele qcolare. Viata scumpindu-se meren, iar conditiu-
nile intretinerii copiilor in scoli ingreunandu-se din an In
an ,s'a infiintat.un numár de burse anuale pentru orfanii din
rázboiu i pentru copii invalizilor din rázboiu ; astfel in anul
1925 au fost 81 copii bursieri cu suma de 692.000 lei, iar In
anul acesta s'a acordat burse la 190 copii, in sum A totalti de
1.402.000 lei.
Intrand in colaborare cu Institutul de fete instalat in cládirea
Oficiului National I. O. V., s'a acordat burse, dela 1 Octombrie
trecut, la 41 eleve interne si 24 semi-interne, fiice de invalizi
si orfane de rázboiu.
Copii invalizilor de rtizboiu tuberculosi, paralitici si de-
menti, neputând fi intretinwti in familiile lor, erau pAná in pre-
zent expusi peirii. Deaceea s'a autat a se veni si in ajutorul
acestora, punându-se la dispozitia societátii delegate Invalizii
din rázboiu" suma de 1.000.000 lei de catre Ministerul Sánátátii
un local la Timi§ de cAtre Ministerul de finante. Astfel, s'a alcAtuit
acolo un cámin pentru acesti copii, in care s'a internat.paná
acum 34 din ei.
Pentru a inlesni si mai mult ingrijirea celor nevoiasi ce
an suferit pierden i corporale sau familiare in rázboiu, s'au
f iintat In Bucuresti un dispensar medical special, in care se
dau ingrijiri zilnice si un servicin pentru vizitarea la domiciliu
a bolnavilor protejati de I. O. V., earl 1111 se pot transporta la
dispensar.
Tratamentul, medicarnehtele pansamentele, sunt absolui
gratuite, atAt la dispensar at si la domiciliu.
In cursul ultimilor patru ani s'au putut, astfel, da urnfatoarele
ingrijiri medicale in Capitala :
1922 1923 1924 1925
La dispensar .... 3.168 3.642 4.361 6.463
La domiciliu ... 92 36 45 85
Total .... , 3.260 1678 5.406 6.548

Solicitudinea guvernului pentru victimele rázboiului a mers

deci crescand din an in an, ceeace reese si din urmátorul tablou
de sumele atribuite anual pentru felurite ajutoare

www.dacoromanica.ro
356

Prin alté
instituyi car I
Prtts Direatunea se ocupa cu
Generald a Of Prits Societtifi asisten fa de
I. 0 V. delegate rdzboi.
(Medicamente, pan-
samente, proteze, (§coli el ate-
aparate ortopedice ; (Soc. Invalizilor liere profesio-
ajutoare pentru din rftzboi; As. nale. cje reedu-
pensiuni §i burse; G.15, a Invalizilor catie, orfeli-
Intretinere In ain razboi; nate, aminuri
spitale §i sanatorl I; Vicluvele ermlor §i alte insti-
Atail
tratament balnear din rEzboiul tutii de ocro-
el cams teric). 1916 1919) tire de rftz boi). Total
1922 lei .4.554.980 48.936.800 200.000 53.691.780
1923 3.500.000 74.861.250 393.800 78.755.050
1924 ,, 5.665.000 123.000.000 1.070.000 129.735.000
1925 11.400.000 142.400.000 970.000 154.770.000
prey. 1926 12.800.000 156.400.000 1.170.000 170.370.000

www.dacoromanica.ro
APARAREA NATIONALA

www.dacoromanica.ro
 APARAREA NATIONALA
CONSIDERATIUNI GENERALE.
Dela incheerea pricei generale si Ong in anul 1922, armata
aproape nu Meuse un pas pe calea directiunilor noi ce se ngsteau.
Experienta rgsboiului &Anse la ivealg atätea invätgminte
noi, cari la noi nu se &eau concretizrte prin nimic.
Misboiul insgsi intrebuintase atatea mijloace technice si atät
material perfectionat, pe care armata noastrà nu l-a putut avea
in cursul rgsboiului, dar care nici in anii de dupg incheerea pgcei
nu i s'a pus la dispozitie.
Mgrirea tgrii si conditiunile noi in cari armata trebuia sg-si
desvolte activitatea, dau nastere la atätea probleme de reorga-
nizare a intregei armate si a materialului existent in tat% cari
pang in anii 1922-23 nu apAtaserg solutionärile necesare,
Meat trebuia sä se inceapg o erg de muneg intensg.
Desi linistea nu se asternuse complect in Europa si numai forta
armatà impunea si dgdea siguranta contra oricärei agresiuni,
armata Ii pierdea incetul cu incetul caracterul sgu de fortg
armatr, abdicând dela rolul si misiunea sa principalg i deve-
nind armata constructoare".
In anii urmgtori incheerii pgcii nu se cumpgrase 'Arnie pentru
armatg, nu se pusese nimic la magaziile de mobilizare, nu se
pusese un proectil in depozite, nu se pnsese la dispozifia armatei
nici una din armele noi perfectionate. Eram cu acela§ echipe-
ment purtat in timpul rgsboiului, cu acelelasimijloace technice
uzate in timpul campaniei, cari nu mai puteau folosi.
Hrana soldatului era neindestulgtoare din cauza micei alo-
catii, corpul ofiteresc era demoralizat din cauza insuficientei
soldelor, motiv pentru care recrutarea lor se fAcea in condi-
tiuni foarte grele.
In asemenea conditiuni, armata noastrg nu poate rginâne
adernenit4 de laurii victoriei cgsLigate i deci, conduegtorii e

www.dacoromanica.ro
360

trebuie s'a" se gandeascA necontenit, la realizarea transformarilor

impuse de progresele timpului.
PreOtirea armatei noastre, dupà marele ràsboi mondial, fatà
cu desvoltarea mijloacelor technice, materiale si de conceptie
a conducerii ilsboittlui de maine, este i trebuie s'a fie o operfl
vastà, care urmeazà sà" preocupe necontenit i sA fie grija
cripetenie a tuturor organelor de conducere i rtispundere ale
statului.
La aceasfä opeeä, in prima linie trebue ssá colaboreze conducsa-
torii o§tirii, in scopul ca toate fortele de uscat, de apg §i aeriene,
ale armatei, SA fie la irfältimea a§teptArii
Ministerul de ràsboi, cAl'auzit de aceste consideratiuni, s'a
strAduit in limita mijloacelor materiale ce i-au fost puse la
dispozitie, a contribui la satisfacerea tuturor cerintelor de
pregà."tire ale armatei.
In prinavara anului 1922, armata noastrà se gäsea sub
toate raporturile arproape ill aceia§i stare in care ie§ise din
rsaisboiu, in timp ce armatele tarilor vecine se Oseau in plin6
refacere i reorganizare.
Fat6 de aceastà situatiune, trebuia lucrat intens, spre a ca§tiga
timpul pierdut.
Atentiunea Ministerului de rAsboi s'a indreptat in 3 directiuni :
Organizarea armatei, pentru a corespunde noilor con-
ditiuni de existentä ale statului roman, reintregit in vechile sale
hotare, in care scop s'au intocmit §i prezentat parlamentului
noui legi ;
Dotarea armatei cu armament, munitiuni i materiale
de toate categoriile, prin mijloace cari sà ne dea putinta de a fi
cat mai putin tributari strniätsätei;
Imbuntittitirea traiului soldatului, ofiterilor §i a intre-
gului personal al armatei, creindu-le toate inlesnirile ce au fost
posibile.

I. ORGANIZAREA ARMATEI.
1. Opera legislativii.
Consiliul superior al aptireirii
In fata marilor i multiplelor probleme militare s'a crezut
este necesarà o colaborare strâns5 a tuturor fortelor competente
atat din departamentele ministeriale, cat i dintre
particulari, cari uniti inteun organ superior s'a poatá coordona
sfdrtArile tuturor §i sà le canalizeze spre rezolvarea acestor pro-
bleme.
De aceea, prin legea din 14Martie 1924, s'a creeat i orsanizat
Gonsiliiil superior al apartirii nalionak,

www.dacoromanica.ro
 361

Legea din 24 lunie 1924, relativ la organizarea armatel.

Avand îi vedere importanta mare pe care o va avea in viitor
chestiunea pregairii teritoriului pentru alimentarea i filtre-
tinerea rkboiului, prin legea de organizare a armatei, s'a des-
Ortit comandamentele active de cele teritoriale, dandu-le aces-
Lora din urmlí o mare desvoltare i punându-le, si pe unele
pe altele, in situatiunea de a continua neintrerupt atributiunile
din timp de pace si in timp de rkboi.
Instructiunea armatei.
Fiindcá instructia armatei suferea din cauza insuficieutei
instructorillor, Ministerul de rilsboi s'a Onda s'a" utilizeze in
acest scop in urma unei prealabile pregAtiri pe tinerii cu termenul
redus. S'a modificat in acest timp legea recruarii i legea ofite-
rilor de rezerv5 asa ti-wat astki, acesti tineri dau concursul ion
pretios la instructia trupei.
Legi pentru organizarea serviciului sanitar al armatei.
Prin legea din 12 Iunie 1924 privitoare la Institutul sanitar
militar, prin .legile din 20 Septembrie 1924, care modifia art.
8 si 10 din legea din 1912 asupra organizkei serviciului sanitar
al armatei si art. 3, 4, 5, 7 si 8 din legea din 1915 asupra servi--
ciului sanitar al armatei, se aduc contributiuni apreciable la
organizares nouà a serviciului sanitar al armatei.
In fine prin legea din 5 August 1924 s'au stabilit normele de
inaintare in armatg, iar prin legea din 3 Mai 1925. s'a dat posi-
bilitatea tinerilor absolventi ai scoalelor politechnice i ai Insti-
tutului de educatie fizicä sà se achite de obligatiunile lor militare
si s'a' se poatà reintoarce mai curAnd la ocupatiunile lor profesio-
nale, incat industria sà nu sufere i nevoile sociale s4 fie satis-
* *

Ca un act de recunostiin0 nationalä LO de acei ce s'au jert--

fit pentru tron i pentru tarà, guvernul a prezentatparlamentului
legea (din 24 Noembrie 1922), pentru inaintarea in grad a ofife-
rilor invalizi din razboi, cari au luat parte pe front.
Mai thziu, la 1 Februarie in 1924, s'a mai adus legea xelativ6
la interpretarea legii privitoare la imintarea In grad a ofitelrilor
invalizi din rkboiul dela 1916-1920.
In afaril de aceste legi, Departamentul rä'sboiului a mai
pregait :
Proectul legii recrutArii armatei, menit s'A aduc6 eontigente
Mai nunieroase i mai bine preptite,

www.dacoromanica.ro
 362

Proectul de lege asupra organizttrii Ministerului de rlisboi.

Proectul de lege pentru organizarea marinei de rAsboi.
Proectul de lege pentru organizarea aeronauticil, legea din
1913 nernai corespunzAnd cerintelor actuale, care fac din aero-
nauticA o armil luptgtoare, ce trebue deservità de specialisti
technici. Acest proect de lege transform'A directia aviatiei in
direclia navigatiei aeriene, in scopul deschiderii i exploarkii
liniilor aerinene ale Statului si a executtirii controlului naviga-
tiei aeriene pe teritoriul national.
In legà'turà cu aceasta proectul se ocupà cu adaptarea Insti-
tutului Meteorologic, ca sá." poatä studia dupti cele mai noi me-
tode, atmosfera.
Proectul de lege asupra mnfiinàrii corpului of.teresc technic
al armatei.
Proectul de lege relativ la justitia militar, proect care urmti-
reste infiintarea unui corp al magistratilor militari, recrutati
numai dintre ofiterii titrati.

2. Armata de useat.
'Parid seama pe deoparte de intregirea tärii, iar pe dealt6
parte de principiile noi ce s'au dovedit prin fa'sboi cà existau la
baza organizkii stintifice si practice a armatei, s'au realizat dela
1922-1925 urmkoarele creatiuni :
Corpul vkatorilor de munte, prin sporirea numkului
unitAtilor de infanterie i artilerie de munte, au fost dotate cu
serviciile necesare.
Noui unitki de artilerie grea, o nota divizie de cavalerie
si o nota brigadà de c6Parasi. Divizia de cavalerie a fost dotattt
cu artileria ealkeat'd necesartt.
Ca un corolar al acestei creatiuni s'a sporit numttrul depozi-
telor de remontA dela 5-7.
Vechile regiuni de corp de armat6 nemai corespunzillid
necesitätilor de ordin organic si operativ s'a fkut o nota impAr-
tire a teritoriului tàrii intre corpurile de armatà.
d) S'a dispus ca divizioanele de tren, companiile sanitare si
cele de subzistentà s'a' se scindeze i sil fie afectate in timp de
pace si diviziilor,nu numai corpurilot de armat6 ca pânà acum.
In vederea intocmirii unor studii mai arranutite, cari inte-
reseaz6 Marele Stat Major al armatei, precum in vederea unei
lesnicioase transformki a acestui serviciu in Mare Cartier General,
Marele Stat Major, a fost reorgan.zat pe baze mai largi si mai
practice, Inglobandu-i-se ca organ permanent si secretariatul
Consiliului Superior al apkArii 14rii, consiliu nu creiat prin
lege specia 14,

www.dacoromanica.ro
 363

3. AeTonautica.
Importanta mereu cresandä a aeronauticei a determinat
guvernul sä-i dca un buget independent, ceeace ii va inlesni
desigur desvoltarea sa in viitor. Prin bugetul ordinar din 1924
s'a acordat 227.245.539 lei, iar prin credite extraordinare
420.000.000 lei pentru procurarea de avioane
In anul 1025 i s a ac,ordat prin bugetul ordinar 369.562.190
lei, iar prin credite extraordinare iartisi 420.000.000 lei, peutru
avioane i hangare, adicà un spor falä de anul precedent de
142.316.614.
Lipsa de legtiturti intre aviatia civilà dela Ministerul de comu-
nicatii si aviatia militarà, contribuia ca sforttirile loe in loc sti
se insumeze, din contrà sti se risipeasa ftirtt N reu n folos real pentru
Pentru a se remedia aceastä Etare de lucruri dtluntitoare,
aviatia civilä a fost trecutti la Ministerul dc rtisboi, constitu-
indu-se cu acest mod o singuril grupare de naviga tiune aerianti.
Printeo atare mäsurà navigatiunea aerianä capätä o indrumare
critre o practicä pe at de folositoare in timp de pace, pe atAt
de utilti in timp de räsboi si mai ales la inceputul räsboiului.
In adeNàr, navigatiunea aerianä este pusà in serviciul vietei
comerciale (fárä a inceta de. a fi utilti armatei) mai cu seamä in
traficul de clilätori i mesagerii postale de mare vitez6 si dela
mari distante pe aile aeriene, care leagä aproape toate centrele
mari europene.
In acest mod, in cazul unui conflict armat voin putea dispune
imediat de avioane perfectionate si de un personal antrenat.
Pentru a ne asigura independenta aviatiei noastre, am autat
sà infiintfim o industrie aeronautia nationalä, realizAnd prin
aceasta i avantaje insemnate de ordin economic.
In decursul ultimilor doui ani arsenalul aeronautic a executat
(in Mail de numeroase reparatiuni) o comandä de 52 avioane
noui Brandemburg" (celule).
Societatea Astra" Arad, a executat tu intregime 25 avioane
Proto" tip 3 românesc, pentru scoalti.
Uzinele S. E. T." Obor, au in constructie 5 avioane tip rona5-
nesc, din care trei pentru transporturile civile si de postä
pentru recunotere.
Fabricele Schiel" Brasov, au in executie 2 avioane tip Rabo"
românesc.
Nu ne-am multumit Insà numai cu atilt. Date fiind nevoile
urgente, am pus in valoare materialele capturate dela Unguri
(avioane, motoare, etc.), am transformat motoare, etc.
Ca sä complectäm numärul care ne este necesar, s'au co-
mandat in Franta avioane din cele mai moderne, precum
motoare din cele mai perfectionate, motoare pe care intentio.
prtm asá le adapt4m la aparìtelc construite In lar,

www.dacoromanica.ro
364

Gratie creditelor extraordinare ce s'au acordat ca si mate-

rialului ce avem deja colectat, credern cri se poate privi Cu in.
creciere viitorul aviatiei.
Crea tiuni de cotnandainen ci unita(i.
Comandamentul aeronauticei s'a reorganizat, ciându-i-se o
desvoltare ce-i va`permite sä functioneze In cele mai bune con-
ditiu ni.
S'a infiintat un cornandament al trupelor de aviatie, unitáti
noui de aviatie, aero-porturi (la Báneasa, Galati, Chisin6u,
T.-Severin) si s'a Imbunátátit unja internationalá aerianá Bu-,
curesti-Buzias, construind terenuri de aterizare pe parcursul
Bucuresli T.-Severin.
fusil-tic& personalului.
Pentru pregátirea din timp de pace a personalului ofiteresc
si de specialitate, menit a incadrà larázboiu unitätile aeronauticei
dat fiindc6 un asemenea personal nu poate fi improvizat la
mobilizares'a creiat un comandament al scoalelor, care cu-
prinde :
O §coal6 pregálitoare de ofiteri activi, menità a procurà
acestei arme personalul ofiteresc de care are nevoe.
O §coalà de ofiteri mecanici, dup'd modelul celei existente
in mariná.
O scoalá de ofiteri de rezervA.
O scoalà de subofiteri de rezervá.
O scoalä specialá de aeronautia (pentru complectarea
perfectionarea cunostintelor de specialitate ale ofiterilor din
aeronauticA.
Centrul de instructie al aeronauticei cu scoale de pilotaj
si a ntrenament.
4. Marina.
Urmând acelas scop al unei desvoltári mai lesnicioase, i s'a
dat marinei un buget aparte.
Puterea ei de luptá a fost sporitá Cu vase noui, cu submarine,
cu guri de foc, cu arme si Cu munitiuni, gratie fondurilor cari
i s'au pus la dispozitie.
In anul 1924 s'a destinat din bugetul ordinar al marinei
40.000.000 lei pentru reparatie vaselor deteriorate In timpul
rázboiului.
Tot In acest an i s'a acordat un credit extraordinar de lei
90.000.000 pentru repararea a dou6 contratorpiloare.
pin bugetul anului 195 s'a destinat 0.000.000 lei si s'a

www.dacoromanica.ro
 865

aeordat un credit extraordinar de 140.000.000 lei pentru cumpä-

rarea i armarea submarinelor.
.Pentru prima oarä dupä räzbom, inristructia in marinä a
fost completan prin cAlä'torii de instructie ant in marea Medi-
teranä eta si pe Dunäre pänä la Viena.

5. Pr egiltirea telinieil a armatei.

Importanta preponderentä pe care technica si stiinta apli-
catà o are in räzboiu, a fost inteleasä de guvern din primul
morrient.
Intr'adevär, spre a se cunoaste ultimele progrese ce se reali-
zeaz6 In acest domeniu i pentru ca aceste progrese sik poatä fi
folosite s'au infiintat :
*coala de gaze, un laborator, ateliere, un poligon de expe-
ditie, etc.
S'au trimis in sträinätate ofiteri ca A studieze aceste ches-
tiuni. Totdeodan in colile noastre s'a dat o mare desvoltare cu-
nostintelor technice, iar Iii stabilimentele armatei se formeazä
si se perfectioneaA meseriasi
Se studiazä de asemenea adaptarea industriei tärii la nevoile
armatei. In acest scop s'a intocmit un regulament special de
mobilizare industrialà i agricolä.
Din fericire, bogritiile solului si .subsolului nostru ne va per-
mite A fabricäm in %aril pulberele, explozibilele, gazele de luptä,
gloantele trasoare, acidul azotic, (gelid special pentru proectile
de artilerie, proectilele de fontä otelitä pentru artilerie, etc.
Datorin studiilor technice intreprinse de Minister se va pu-
teä (iota arm9.ta cu cele necesare, din tarä, i numai cu un mi-
nimum de cheltueli. Ne vom asigurà astfel independenta si
din punctul acesta de vedere.
Pentru coordonarea tuturor studiilor si lucrärilor amintite
aci, s'au creiat organe speciale de studii precum §i un organ
consultativ compus din profesori universitari §i specialisti.

6. lnvätämäntul.
S'a desvoltat i adecuat invätämäntul, nouilor cunostinte
realizate in technica räzboiului i in organizarea armatei. In
acest scop se trimit ofiteri din scoala de räzboiu, ca A urmeze
scoala de räzboiu la Paris si generali ca sà urmeze ciclul de in-
formatiuni dela Versailles si Metz, etc., etc.
In aceas ordine de idei s'au elaborat si pus la dispozitia ofi-
terilor, cu incepere din anul 1922 si Ong. astäzi, 28 de regula-
mente relative la instructiuni; alte 20 regu lamente sjint In
studiu.

www.dacoromanica.ro
B66

Pentru perfectionar ea si continuitatea invátámântului militar,

la 1 Septembrie 1922, prin Inalt Decret-Regal, toate
pregátitoare de ofiteri activi de rezervá, precum i colile spe-
ciale au fost trecute sub conducerea inspectoratelor technice,
iar coordonarea invátámântului s'a hotárat s'A se facà de cátre
comitetul Invátámântului militar depe lâng'A Marele-Stat-Major.
Se va asigurà astfel o unitate de doctriná.
Toate liceele militare au fost puse sub un regulament unic.

7. Justilia
Prin noua lege de inaintári s'a asigurat recrutarca unui corp
select de ofiteri, alesi din cei specializati si Cu studii de drept,
crtrora li s'a garantat o stabilitate in cadrele justitiei, iar prin-
tr'nu proect de lege se prevede cà judecAtorii superiori ai Con-
siliului de revizieultima instantli militaráse vor alege si
din magistratii civili ai Curtii de Casatie.
Prin aceast6 m'a'surà si prin Consiliile de rázboiu, inmultite
del 7 la 12, organele de justitie militará se vor intárì i vor
castigà un prestigiu mai mare.

II. DOTARTA ARMATEI

1. Aprovizionarea armatei eu materiale
Material ramas din r'dzboiu
1. In urma rázboiului toate materialele ce apartineau armatei
se gáseau imprástiate in diferite depozite pe tot teritoriul
si in stare de uzursä. Aceste materiale au fost adunate i clasate,
Acelea ce nu erau de folos s'au vândut ; acelea ce prezintau
pericol au fost distruse ; in fine, altele au fost reparate in stabi-
limentele militare de specialitate, in atelierele de reparatiuni
ale corpurilor de armatá, i in arsenalul armatei i apoi au fost
distribuite corpurilor de truprt.
Masinile au fost inventariate i distribuite, parte stabili-
mentelor militare, C. F'. R. si industriei private si restul va con-
stituí aportul statului la fabrica de armament si munitiuni,
ce urmeazà sà se infiinteze la Copa Micá si Cugir.
Tot ferul vechiu s'a adunat si s'a vandut Societátei Resita" ;
45 de vagoane de deseuri de alamá, provenite din tuburile car-
tuselor de rázboiu, ce nu mai puteau fi recalibrate, s'au cedat
Ministerului de comunicatie pentru nevoile C. F. R., restul se
Utilizeazá ca rnaterie prim6 de pirotehnice la fabricarea tubu-
rilor de cartuse noui.

www.dacoromanica.ro
 2. Dotarea ormatei eu materiale noui.
Pe Iâng5. materialul r5mas din rAzboi, transformat i valori-
ficat, de mai sus, armata a fost dota-tá cu material nou, In parte
adus din strAinftate, In parte furnizat de industria noastrà.
Aprovizionarea armatei (cu acest material) s'a putut face gra-
tie fondurilor, cari s'au pus la dispozitia armatet dela 1922-25
anume :
Din bugetele ordinare 1922-1925
Reparare de armament si material tec.hnic lei 174.000.000
Reparare si completare de trAsuri 99 44.000.000
Cumprtrare de armament si accesorii /9 13.000.000
Din credite extraordinare
Reparare de material 287.000.000
Completarea munitiilor stoc de mobilizare 525.450.000
Procurare de armament si accesorii )9 16.700.000
Premenirea munitiilor stoc de mobilizare 484.800.000
In afarà de aceste credite s'a mai acordat In 1924 un credit
extraordinar de 72.600.000 lei din cari s'a cumpArat material
de geniu.

III. nmuNATA TIREA TRAIULUI S OLDATULUI

Mana trupei
Grija de buna stare fizicA si de starea sanitari7i a trupei, nu
se puteA restrAnge In cadrul alocatiei de hran6 de 5 lei, pe care
soldatul o aveA In bugetul 1922-23; aceasta a fost deci treptat
urcat6 dela 6 la 7 lei pe zi In cursul anului 1923 la 9, lei si apoi
prin credite suplimentare la 11 lei pe zi In cursul anului 1924,
ca apoi In 1925 ea s'a' fie ridicatà la 15.50 lei pe zi si In fine, In
1926 la 18 lei pe zi, pe primele 7 luni si 17 lei pe ultimele 5 luni.
adicA In mediu 17,60 lei; In 4 ani, alocatia s'a mArit deci cu 360%.
In afarà de hranri s'a dat trupei lemne suficiente, gratie deseen-
tralizki administrative care a permis achizitionarea lemnelor
Cu un pret de 4000 lei vagonul.
Spre a se putea da trupei o hranrt mai bunrt i sà i se procure
lemne suficiente, s'a acordat Ministerului In afar6 de fondurile
bugetare i anumite credite suplimentare i anume :
In anul 1923 15.758.130 lei
1924 42.555.420
1925 132.559.680

www.dacoromanica.ro
868

Echipamentul trupei.
Armata esise din fäsboi cu un echipament variat : românese,
rusesc, austriac, francez, englez, italian, american, etc., tutul
atat de uZat, bleat nu se mai putea intrebuinta.
- S'au putut procura efecte noui pentru. uzul curent, si s'a
putut creia si un stoc de mobilizare, gratie fondurilor ce s'au
pus la dispozitie.
In 1923 s'a acordat din buget 221.114.101 lei
avans asupra bugetului 1924 334.102.297
555.116.398 lei
In 1924 s'a acordat un ciedit dc 406.331.179 lei
rest din bugetul ordinar ..... 72.228.882
478.560.061 lei
. avans asupra bugetului pe1925 peste:
1925 rest din bugetul ordinar
credit
198.869.161
605.200.430
804.069.500 lei
¡liana animalelor.
In ceeace priveste hrana animalelor s'a sporiL alocatia de furaj
dela 14 lei at era.in 1922,. la 20 de lei in 1923, la 26 lei in 1924,
la 28 lei in 1925 si la 30 lei pentru primele 7 luni din 1926 si 28
lei pentru ultimele 5 luni. In patru ani s'a ridicat deci alocatia
cu peste 200%.
Refacerea stabilimentelor militare.
Stibilimentele miiitare distruse de atre trupele de ocupatie
ait fost refkute i astAzi 180 dintre acestea si 14 ateliere noui
lucreaa petru arman. De unde in 1922 randamentul lor era
nul; astgzi Arsenalul armatei poate repara curent tunuri cu
trAstirile respective, arme, pusti, mitraliere, grenade, etc.
Pirotechnia are o capacitate multurnitoare de lucru i azi
face Cartuse- de infanterie, grenade (incArcarea) detunnoare de
grenade, lovituri de artilerie complete, etc.
PulberAria lucreazA deasemeni curent.
Cazarmament, depozite, etc.
In 1922 localurile armatei din regiunile ocupate de him-rile
se g6seau aproape in aceias stare In care le 16sase acesta.
Cu fondurile ce s'au pus la dispozitie o mare parte au fost
reparate Si completate.

www.dacoromanica.ro
 369

S'au fAcut in afarA de aceasta, constructiuni noui de depozite

de munitiuni, statiuni de T. F. F., etc.
In total s'a acordat in 1922-23 pentru aceste scopuri 205
milioane 522.500 lei.
Buftetul Ministerului de rilsbei.
Dad]. organizarea 'louä a armalei, daca dotarea ei cu stabi-
limente, cu vase, cu masini, cu aparate, cu munitiuni, cu echi-
pament, etc., s'a putut face, dacA ne-am ingrijit de buna sLare
fizicA a soldatului si de o mai bunil hranA a animalelor, desigur
aceasta se datoreste in bunii parte fondurilor ce s'au pus la dis-
pozithinea armatei dela 1922-1926 prin bugetele ordinare si
prin creditele extraordinare.
De unde bugetul anului 1921-922 se cifrA numai la suma de
864.561.424 lei, absolut insuficientA pentru acoperirea aevoilor
armatei, din care cauzA in acel an s'a inregistrat un deficit de
165.096.922 lei, chiar din anul urmAtor, 1922-23, s'a acordat
armatei sume din ce in ce mai mari, cari au permis, pe langrt
acoperirea deficitului din 1921-22, ca sil se sporeascil indemni-
tatea de activitate a ofiterilor (de patru ori pentru ofiterii infe-
riori, de trei ori pentru ofiterii superiori si de douil ori pentru
generali); sA se sporeascA cotele de scumpete ; sä se dea atentiunea
necesaril mormintelor eroilor, transportarei osemintelor lor in lo-
curile natale, glorificuírii lor in mod demn, culminAnd prin gran-
dioasa ceremonie a inhumArii rilmAsitelor Ostasultti necunoscut".
S'a inzestrat muzeul militar. S'a dat concurs celorlalte de-
partamente, in special Ministerului de eomunicatii.
Bugetul din 1921-22 a fost de lei 864.561.424
99 f, 1922-23 f1 ff 1.707.502.148
11 99

/9 99 1923-9 luni ,, 99 99 99 2.338.214.599

99 19 1923-9 luni 41 11 91 2.338.214.599
,, 1924 9, 99 91 99 3.574.700.663
192599 99 99 4.324.650.797
39 ,, 1926 79 ff 51 19 5.024.650.797
Deci bugetul ordinar din 1925 este sporit fatA de acel din 1921
1922 cu 500%, iar bugetul din 1926 cu aproape 590%.
In afaril de aceste sume s'au mai dat creditele extraordinare,
dup6 cum am arAtat mai sus in suma totalA de 1.315.950.000 lei.
LICHIDARI
Ministerul de rilzboi, prin Serviciul lichidArilor a verificat
Cu incepere dela anul 1922 toate conturile de rAzboi, pe cari le
aveam Cu guvernele tArilor aliate, reusindu-se a se stabili astfel
pAnA in 1925 conturile definitive.
24

www.dacoromanica.ro
 a70

S'a stabilit astfel contul definitiv cu guVernul francez, la

suma de , franci fr. 1.051.218.315,81
Cu guvernul Britanic . . L. stg. 26.000.000,.
99 99 Italian . . . L. it. 94.798.557, """
99 99 American . . Dolari 12.922.675,42
Pentru plata acestor datorii, Ministerul de finante a emis
bonuri de tezaur pentru Anglia si Franta, rAmânAnd a emite si
pentru Italia, atunci cAnd conturile vor fi acceptate de guvernul
acestei tAri.
Tot,In acest timp s'au licbidat furnituri In tarA pentru 3.030.270
lei si s'au emis bonuri pentru rechiziOile fAcute In va loare de
14.613.457 lei.

www.dacoromanica.ro
 eclitr cAtzaotclina,ze

fr -II "oc:t
eTmterect gu etuL1m,le
a

G\

Ir\ )s\

co CNI
cr2
IrN
cI
CC;
-
(:)
ta tr%
1: LC\ If\
JíHi15116eum 1921 it 492110 Ag Z3 19 .4925 4926

p1MIENINIMEr
erte/JtertZCI /DIAMeiar 7ritgeLte,
oreritati. ealrermetk tdrtacei-rnivie
o
17(
o
o
S-- c.Nz
CD G\2
7"
o
LrN,
CD

f.5,0.000 cr. cl
AN1IBGT4Ri 49Z1 2.2. 19E440 14E3 49 all 4925 4g26

www.dacoromanica.ro
 373

tCdi eAcerclitio re
au et _

Q.--TC/Dterteca sumetz iitVcetu- o

ivitak, rerliku, Antot o
zvnytnyn.cni .cleymcvz64c."
o
o
c.2

co
c2:1
cD
c>
co
1,N
ii,.700.000 reN 1.
ri.Nii iS116:7FIR1 19211 2. -1922125 1192, -192.4 1995 1926

eTot,.irnicL L1k01
An73.4Vort,2cA aa3e102, /3). ,Axue/c.oe.rc4,z4.A.
4:trza,
tect YncC.,

iAtill 13114CTARI -19212 1921 23 -192, 492A A9Z. 5 1926

www.dacoromanica.ro
 875

CredIt, exttaorclino re,

u5e±

rt,Aezeci surndoz. TrIMuivitoiC.

/IC Mui;i411
rIa4c4A.

c\2 cD

[81.000.000

¡Mil SkitstrAiii :19Lj 192243 490 192.4 -19t5 digt6

__./te/Pe/Zeca eLuijat
Anecliecorwrte, 11*
rev-I-L(4.
-are-cafe/ fi vr.ureli

65
CC
cz
CD

GN
1741
10.,00,06)
1" CL
CV
lAH6 BU6CTri 192.1 I2 1gzl3 19E3 -19 P.4 19E5 49E4

www.dacoromanica.ro
 377

erecite ebtcoorciirt a re

1.43ei

etP4ezect /umePo-c. Triteagui+tc

yerki.u. ovioavie."ay xvr-rictrricvA
autntic,

o
o
o
LC\

136.000.000tr20.00-7,--01,0 1 000.coo

Irm(1 suscrat In 1E5 4923 4925 492.6

e'Le4eitect 1.Arrtei'vz, îrkr.egui:n+otc., c.;;171.,

roam
tr/citetzi q te, de. ¡Devil tL, fe?
o
o
vr..
-3-
u-s C\1
--..--..
le 500.0001 17.000.000 ' 2/.800.000
I.
T 67-
4:5100 i
se. CC)
IMili FiAtTARI 492.112a 19211E3 4923 49 2.4 192-17 4926

www.dacoromanica.ro
 379

e redete,
et

erlkizea sumdor .cu ccvat

ficui
.4%
..COY1

110 Czt
uc±1.14

re:+t44.4.
VI I r4a4,

14."
1:17C431,
1 \ o
c\t
=)
o
14:700;01
,C3
04-
cc)
11,1.'00.00On
f4Nii IsvoeTARi 192112e 4922123 4925 4924 492.9 .4926
demote. tiaana'
Aviivn a te
--,..
51

(-4 a
et
17 1
g (-- i
1. as
1/1 I
ti I
22
ai 1

eo .- ---1
1
49
48 I
i
47
16
is
)

I e' f
14
45
12,
r
44
40
9
--1-
8 I
7
e
s 1 r-
3
a
4
L*) 492112e. I 4982125 1923 492)4 4925 4926

www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA

www.dacoromanica.ro
 POLITICA EXTERNA
In programul guvernului si al partidului national-liberal era
prevazuta o politica externa de pace si de demnitate.
De pace, pentruca dupa fndeplinirea unitatei noastre natio-
nale, Romania este o tara care nu mai are revendicari de for-
mulat, ci numai nevoia sa se consolideze In granitele ei etnice,
dobandite cu atata sange, cu atata truda i cu atatea jertfe,
In urma razboiului mondial.
De demnitate, fiindca numai printr'o atare-atitudine putem
aparà cu folos interesele statului i pastrà printre popoarele
lumii, locul ce se cuvine unui neam nobil, sfasiat in trecut
de vitregia vremurilor.
Toata actiunea noastra la ministerul de externe a fost
indreptata Mtn' indeplinirea acestui indoit scop.
privind inapoi la cei patru ani putem afirma, fark teama
de a ne Insela, ca nc-a fost dat sà Indeplinim aceste douil scopuri.
In ce priveste politica de pace, ea se puteà realiza In doua
feluri :
Unindu-ne cu toateàrile cu care aveam interese comune
spre a mentine astfel staréa de lucruri creata de tratatele de pace.
2. Cautând sa ajungem la o Imbunatatire a raporturilor noastre
Cu celelalte state, in deosebi cu vecinii cu care fusaseram
In stare de razboiu.
Se stie ca predecesorii nostri, Incheiasera dejà trei aliante,
menite sa garanteze granitele noastre actuale : aliantar cu Po
pentru granita dinspre Rusia, alianta cu regatta Sar-
bilor, Croatilor i Slovenilor, pentru granita dinspre Ungaria
si Bulgaria, si alianta cu Cehoslovacia pentru granita dinspre
Ungaria.
Nu ramâneà dealt sa mentinem aceste aliarite i sa le con-
solidam, facAndu-le sri patrunda cat mai adânc In constiinta
popoarelor respective.
Nu am pregetat nici o sfortare pentru aceasta,

www.dacoromanica.ro
384

Cu Polonia, In acesti patru ani de ile, cordialitatea rapor-

turilor noastre a fost deplin5. In toate Imprejurilrile ; vizita
sefului statului polonez la Sinaia In toamna anului 1922, pri-
mirea triumfalà ce s'a newt Suveranilor nostri la Varsovia
si in toatA Polonia In vara anului 1923, precum i vizita li noi
In tail a parlamentarilor poloni In cursul toamnei trecute,
fost manifestatiunile str5lucite ale cordialitatii unei aliante,
bazatrt pe o vAdità comunitate de interese.
Panil la venirea noastrA la guvern, Mica Intelegere exista
din punct de vedere formal si se manifestase chiar tu 1110C1
hotruat cu prilejul Incercrtrii de reurcare pe tronul Ungariei
a fostului Impkat Carol, dar nu se evidentiase ca un organ
permanent de solidaritate In toatà viata politicii a Europei.
Dela 1922, Mica intelegere a devenit, In mod netrigilduit si
In toate ImprejurArile, un factor act iv de ordine si de solida-
ritate in aceast6 parte a lumii.
Acest rol, Mica Intelegere l'a putut jucà cu un succes pe care
nici un spirit obiectiv nu-1 ponte nega, datoritrt mai cu seamrt
contactului permanent pe care au stint sA-1 pastreze In acest
riístimp conducatorii politicei externe a celor trei %àri. Hotrt-
i area pe care, dupii. initiativa D-lui Ion I. C. Braianu, am luat-o
la Belgrad ca ocaziunea castitoriei A. S. R. Principesei Maria
cu M. S. Regele Alexandru al Sarbilor, Croatilor i Slovenilbr,
de a ne Intruni periodic cel putin de dou6 ori pe an, pentru a
examina InapreunA, atat situatiunea internationalA in genere,
cat i problemele care ne privesc mai de aproape, a dat cele
mai fericite roade. Pedeoparte, Iiindcà aceste conferinte au
permis &A se creeze o atmosferà de reeiproca incredere si de
crescand6 intimitate Intre cele trei jàri, iar pedealta parte,
fiindcà ele au dat tuturora prilejul sà constate di In aceasta
parte a lumii exist6 un bloc unit pentru interese comune
care, constient de menirea lui, pacificatoare, nu se lasà nici sa
fie dislocat prin ademeniri laturalnice, nici indepartat dela
chemarea lui In concerti'', adeseori asa de lipsit de solidari-
tate, al celorlalti factori ai politicei internationale.
Conferintele dela Belgrad, Iunie 1922, Praga Septemvrie 1922,
Sinaia, Iulie 1923, Belgrad, Decemvrie 1923, Praga, 'Ellie 1924,
Bucuresti, Mai 1925 si Temisoara, Februarie 1926, ne-au dat
mereu prilejul sà facem cele mai Imbucuràtoare constatari
asupra comuniatii noastre de veden i aspiratiuni, sà Win
o serie de hotArari practice care ne-au fost de cel mai mare folos
In rezolvarea chestiunilor pendinte, ca i in aptirarea intereselor
noastre la Societatea Natiunilor i sa ridicam autoritatea si
prestigiul Micei Intelegeri.

www.dacoromanica.ro
 385

r.ste deasernenea netrigildult, ca predecesorii nostri s'att stsil-

duit si mentinii cu aliatii nostri cei mari raporturile de stransrt
prietenie, create In cursul rázboiului prin comttnitatea noastrá
de arme si nu putem nega ca relatiunile noastre cu Anglia, Italia,
Statele Unite ale Americei si In deosebi Franta, eran dintre
cele mai bune.
Pe deasupra lor insá, pluteit un nor intunecos lichidarea
economica qi financiara a ra:boinlizi pentru care nu se l'Acuse
Incrt nimic, asa inda státeau nerezolvate o suma de chestiuni
cari druleau loe la reclamatii de tot felul, uneori neplricute,
cateodatá ciliar penibile ì cari peste voia unor guverne amice
crean, in opinia publicá atmosfere incompatibile cu raporturile
dintre noi i jignitoare pentru bunul renume i prestigiul Ro-
maniei in afará.
Datoria flotantrt a statului, datoriile comertului, datoriile
de rrtzboi, datoriile de dupá rzboi contractate pentru diverse
furnituri i ajutoare, trebuiau neaprtrat lichidate.
Din primul moment ne-am pus pe muna' gratie politicel
chibzuite i energice ce s'a fácut la Ministerul .de finante, am
reusit srt lichidrun aceste datorii unele duprt atLele i s avem
satisfactiunea de a fi ajuns astrtzi, din acest punct de vedere,
la o situatitme pe deplin limpezitá.
Aceasta lichidare n'a fost intotdeauna usoará.
Ea a iinpus adeseori statului sacrificii grele, dar constitue
n'irá cea mai convingritoare dovadá a operii pozitive
de indreptare si de recládire ce s'a indeplinit In acesti rpatru
ani din urniii.
Si deaceea putem sà afirmrun astázi, cà raporturile noastre
cu marii nostri aliati sunt mai bune, fiindc nimic nu mai poatc
si% le intunece.
Terenul este pe deplin netezit i pregUit pentrtt a putea
inhimitàtci acestor raporturi formele mai concrete, pe care
le-ar reclama solidaritatea intereselor noastre, In faza actualli
a situatiei internationale.
*

Dar precum am arálat mai sus, politica de consolidare a

cerca nu numai mentinerea i intárirea aliantelor exis-
tente si prtstrarea unor raporturi de prietenie cu aliatii, ea re-
clama imperios si o imbuniltälire a raporturilor noastre en
celelalte tári si in special cu vecinii nost,ri.
Cand ara venit la guvern, raporturile noastre cu Ungaria eran
cal, se poate de putin satisfácátoare; cele cu Bulgaria, aproape
inexistente ; astral n'am putea, fireste, afirma cá raportttrile
noastre Cu Ungaria sunt priettnesti, dar frurt incloialá di, din
punetul de vedere oficial, ele sunt corecte.
25

www.dacoromanica.ro
 In mai multe Imprejurari, i n special cu prilejul finprumuiu-
lui ungar la Liga Natiunilor, am dat dovada dorintei noastre
sincere de a nu Impiedica reconstructia economica a Ungariei.
Depinde, deci, numai de Ungaria, ca apropierea economica
raporturile politice de Niná vecinatate fare cele douà tad
sa se intensifice pe viitor.
Cu Bulgaria raporturile au devenit prietenesti Inca din Oc-
tombrie 1922. D-1 Stambulisky a venit la Bucuresti sa ne
asigure de simtimintele amicale ale tarii sale si sá solicite prie-
tenia noastra.
I-am raspuns, làrä Inconjur, ca pe baza tratativelor existente
dorim sa reluarn relatiunile de traditionalà prietenie ce uneau
cele douà taxi fnainte de ra.sboiul balcanic si de cel mondial.
Dupa moartea D-lui Stambulisky, am continuat aceeas po-
litica cu guvernul Tzancoff i atat la Societatea Natiunilor, cat
in toate fmprejurarile grele prin care acest guvern a trecut,
In lupta pe care a trebuit sa o dea pentru mentinerea ordinei
combaterea bolsevismului, el s'a putut convinge de perfecta
lea litate a României.
Vizita D-lor Tzancoff si KaIf off a avut, de alminteri, ca prin-
cipal scop sà aduca României multumirile Bulgariei pentru
simtimintele ce Romania i le-a aratat nefncetat.
Desi a mai ramas pendinte fntre noi chestiunea averilor bul-
gare sechestrateq,care de alminteri speram ca va putea gasi fri cu-
rand o rezolvare satisfacatoare, Romania este si astazi ;dintre
toate tárile vecine Bulgariei, tara cu care ea are raporturile
cele mai normale si mai satisfacatoare.
Am tinut In acelas timp sa Imbunatatim raporturile noastre
cu Austria.
Cancelarul Seipel i D-1 Grunberger, ministrul de externe
al Austriei, au venit sà ne viziteze i s'au putut convinge de
simtimintele amicale pe care le avem fata de tara lor.
Daca propria noastra situatiune economica ar fi Ingaduit-o,
am fi fost bucurosi sá dam Austriei un sprijin economic mai
efectiv.
Nu ne-am dat Insa In laturi de a ajuta prin toate mijloacele
ce ne-au stat la Indemana, opera de reconstructiune a Austriei
care, dupa cum se stie, a fost fntreprinsa sub egida Societatei
Natiunilor.
Dealminteri, cu prileiul vizitei pe care D-1 I. I. C. Bratianu
a facut-o la Viena In toamna anului 1924, s'a putut constata,
ca cercurile dirigiuitoare din Austria apreciau atitudinea ami-
cala a Romaniei fata de tara lor.
Daca fag de Germania nu am putut, pana astazi, stabili ra-
porturi prietenesti, nu este desigur vina noastra. Germania a
fost aceea care la rezolvarea chestiunilor ce -derivau din apli-
carea tratatelor de pace, a creiat. dificultatile cari Ingreuiaza

www.dacoromanica.ro
 381

inc6 raporturile dintre cele dou6 OH. In special, In chestiunea

biletelor Mitch Generale, Germania cautà sà eludeze
materiale §i morale pe care le are.
Noi am fácut dovadà de un Malt spirit de conciliatiune : am
consimtit sà deferim unui arbitragiu pânà i cifra sumei ce
Germania ar fi in mä'surà a ne plat.
Germania in0 se inarAtnice§te sà punA in discutie chiar
faptul dacsa." ne datore§te ceva depe urma emisiunii biletelor
136ncii Generale. In asemenea conditiuni, fire§te, terenul unei
Intelegeri nu s'a putut g5si 0116 astAzi §1 rAmAne ca Germania
sà vadà dacà pentru interesele ei, reluarea unor bune raporturi
economice §i politice cu România nu pretue§te, chiar din punc-
tul de vedere material, mai mult, cleat nerespectarea unei da-
torii isvorâte din faptele pe care le-a 0vAr§it in timpul ocu-
patiunii pe teritoriul nostru.
Vizita lui Ismet Pa§a la Bucure§ti in Ianuarie 1923 a fost
pentru noi un prilej mai mult de a constata o comunitate de
veden, care permite ca raporturile dintre cele douA OH, 0 se
desvolte din ce in ce mai mult, pe terenul unei reciproce mere-
den i §i al unei sincere prietenii.
O grijà deosebità am pus in a relua cu Turcia raporturi ami-
cale, tarn cAt consider6m cä interesele noastre in Marea Neag.11,
in Balcani §i la Strâmtori, sunt strâns legate de cele ale Turctei.
conferinta dela Laussane, pe &At ne-a fost posibil, am
arRat simtiminte prietene§ti Turcilor §i inainte chiar de iscA-
lirea §i de ratificarea tratatului, am reluat raporturile diploma-
tice cu guvernul dela Angora.
Dar poate cà nic5.eri nu s'a evidentiat mai bine politica sin-
cer impkiuitoare a României decAl fat6 de Grecia.
Criza dinasticA prin care aceastà tar6 a trecut §i repercu-
siunile dureroase pe care a putut sà le aibrt in sufletele noastre,
nu ne-au putut abate dela directivele generale ale politicei noa-
stre, pentru care Grecia a fost §i este un factor indispensabil
al echilibrului balcanic ; a§a incat §i astAzi, guverncle din Atena
p6streazA României aeeleai ne§tirbite simtiminte de prietenie,
pe cari in toate imprejurtirile au tinut 0 le afirme sus §i tare.
Cu un singur stat n'am putut lua raporturi normale §i ne
aflgra §i ast5zi la acela§ punct la care ne aflam acum patru
ani : este Rusia SovieticA.
Totu§i, avem con§tiinta pe deplin implIcatà, fiindcA am fAcut
tot ce ne-a stat in putinÇä ca sà reluAm §i cu Rusia Sovietidt
raporturi normale.
Am declarat dela inceput cà teoretic nu avem nici o obiec-
tiune de a recunoa§te un regim sovietic.
Noi am stat intotdeauna pe terenul strict al neinterven-
tionismului In afacerile interne ale celorlalte state; precum nu
admitem ca altii 0 se amestece tù treburile noastre interne,

www.dacoromanica.ro
 88R

tot astfel, recunoa,tem §i altura dreptul srt aleagil forma de

guverntimAnt ce le convine.
Mai mult, am cilutat srt lurtm contact cu frunta§ii actuali ai
Rusiei Sovietice reprezentanlii no§tri ait avut intrevederi
D-nii Litvinoff §i Cicerin.
La Nistru am isctilit Cu Sovietele o conventirme pentru
inititurarea conflictelor depe granitil ; am instituit comisiuni
lnixte care de peste doi ani funclioneazti In mod regulat §i re-
zolvil In limitele putintei, incidentele de fruntarii.
Insftlr§it, in Martie 1921, am participat la Viena la o confe-
rinlii cu Ru§ii, propusil de ei §i menitil sil resta.bileascìi. raportu-
rile diplomatice clintre cele &MI &tate.
Am trimis delega tii no§tri la aceastti conferintIi, de§i lu ijiiit
Sovietele luaserti fa-tii de noi o atitudine care arilta runttrit,
crt conferinta (lela Viena nu puteacum s'a §i intilmplat
sil ducti la vreun rezultat. Am vrut insil sii int ni se ponte
imputa de 'limeta, crt din pricina VITE1111.1i gest al nostru, rapor-
turne 'tomate nu s'au putuL restabili intre Rusia §i Romnnia.
Ne-am isbit necontenit §i pretutindeni de refuzul categoric
al Rusiei Sovietice cle a rectinoa§te granita Nistrului. Si bine-
inteles cri atAta timp, cnt drepturile noastre asupra Basarabiei
nu vor fi recunoseu te §i ciL timp integritatea noastril terito-
rittlil va fi pusti in discutirme, nu ponte fi vorba de reinaren
de raporturi normale Cu Rusia.
In aceastii politicti avem con§tiitqa de a fi reprezintat nu numai
interesele superioare ale neamului nostru, dar putem s'unte
cil am fost expresia unanimittitii simtimintelor nationale, in-
truca nici un partid politic int a emis pftuà astilzi pilrerea, crt
s'ar placa reina raporturi diplomatice Ni Rusia Sovieticri,
chiardleil a persistil s'A punti in discutirme drepturile noastre
imprescriptibile asupra I3asarabiei.
Deallminteri, urmilrind, pretutimleni cu necea§ sincerti ho-
ttirtue politica noastril de consolidare a pilcii pe baza trata-
telor existente, lucram In consensul politicei generale de pace
§i de infrittire dintre popoare, care astilzi i'§i gAse§te expresittne-
cea mai inaltil §i pavtiza .cea mai puternicii, in Socielltea
* *

Credem insà cil putem afirmil, di in ace§Li pa tru ani am frtcut

mult, ca sri im zicem aproape tot, spre a asiguril Romilniei, In So-
cietatea Natirmilor. rolul §i autoritatea e i se envine.
Si trelme sit mtirturisim crt n'a fost tocmai u§or.
O perfidil campanie de ponegrirc. din panca vrrkjma§ilor
noWi de peste botare, o sistematicil actiune de protestare
din partea unor cercuri minoritare dela noi din taril au adus
mereu Romilnia sub forma de aeuzatil la bara Societritei Na-

www.dacoromanica.ro
 389

tiunilor. Eram PrezPntati ca o tara care nu-si respecta obliga-

(iunile fatA de minoritati §i care le prigoneLe pe toate cail2
si min toate mijloacele.
Heforma agrarrt era Infilti§atrt, nu ca o masuril de Malta pre-
vedere socialil luatil Nií de toti, ci ca o me.5te§ugitil
indreptatil exclusiv impotriva marilor proprietari maghiari din
Transilvania §i Banat. Leuile scolare, reinfiintarea bacalati-
reatului, unificarea regimutui scolar, eran prezentate ea mip
loace de desnationalizare a elementului unguresc, ca alentate
odioase Impotriva culturei maghiare.
Legm cultelor si larga noastra tolerantil fatil de toate con-
fesiunile erau denaturale, se vorbeil de persecutii religioase
de suprimarea libertìi I.ii cultului. Alagnatii ungttri recktmau
la Societatea Natiunilor 11111)001\ra expropri?rii. Exponentii par-
tidului maghiar adresau Ligei lungi memorii In chestia scoa-
Colonistii din Banat se cà hnpotriva textelor
formale ale tratatului minoritatilor,fusesera
plati(lbeau deposedati de prt-
inânturile lor.
Clericii denuntau pretinsa stare de plAns a confesiunilor lor.
Constienti de dreptatea cauzei noastre, de toatri partea de
exagerare, de nil sau de calomnie ce era cuprinsil In toate Iceste
inviimiri, am cerut noi cei dintaitt ca sil se facil lumiuá, fiindcrt
stiam bine ca din cunoa§terea reala a faptelor nu va putea si
rezulte decat dovada stralucitil a largului spiriL de lilmalism
ce Insuflete§te politica Romani-i, fati de toate
etnice §i fatil de toate confesiunile religioase.
Stiam bine di numai la adapostul Intunericultti se poaLe creia,
mentine §i exploata de ciltre cei interesati, legenda calomnioasil
a persecutiunilor §i a intolerantii romatte,ti.
Din primal moment i fun inconjur, am rilspuns pe larg
Geneva la toate acuzatiunile aduse impotriva noastra §i am
dat prilej reprezentantilor celor mai autorizati ai secretaria-
tului Ligei, ca de pilda, lui Sir Enric Drummond §i D-lor A.venol
Colijan, ca pum t vizitele ce le-au facut la noi sil se convingrt
singuri de realitatea lucrurilor, care era cu totul lu favoarea
României.
Si astfel, Hind pe rilnd, ajutati, nu e vorba §i de priceperea
de talentul D-lui Tilulescu, am putut face ca Consiliul
titii Natiunilor si respinga pretentiunile optantilor, reclama-
tiile colonilor, §i in genere, toate plangerile minoritiltilor
potriva statulut roman.
De azi hiainte Sc §tic la Geneva, care sutil adevilratele sim-
timinte ale Rom:.Wei Iii chestia minoritiltilor.
.Actizatitini se vor mai putea formula, dar ele vor fi aduse
intr'o allrt atmosferil deceit acum Patru ani §i aceasta este de
cea mai mare insemniltate in momentul in care nouifaclori intra
In Societatea Natiunilor, unde unii ar putea spera sì trans-

www.dacoromanica.ro
390

forme problema minoritätilor, intr'un miiloc de dezagregare

lentä, dar sigurä., a actualului statuquo teritorial.
De altfel, locurile de cinste atribuite doi ani dearândul dele-
gatilor Romaniei la Aclunärile Generale ale Ligei, .sunt mani-
festatiunea väditri a situatiunll ce politica noasträ a stint sä
asigure tririi In acest mare areopag international.
* *

In ce priveste politica de demnitate, avem convingerea c'am

izbutit In acesti din urmä. patru ani sä Intärim autoritatea
sri Inältäm prestigiul României.
Prin politica noasträ externä, pacinicä, chibzuitä i In ar-
monie cu aspiratiunile lumel democratice de. astäzi, am stint
sri d'am tuturora impreSia c5. Romania este In aceastä parte a
Europei un factor puternic de progres, de ordine si de civili-
zatie, iar prin situatiunea pe care am reusit s'o asiguräm tärii
In toate intrunirile internationale la care am fost chemati sä
particIpäm, autoritatea mora15. a Romaniei a esit sporitä. La
conferinta dela Geneva, In Mai 1922, D-1 I. I. C. BrAtianu a apärat
cu folos, nu numai interesele tärii, dar prin priceperea si auto-
ritatea sa personalrt a putut s'a' MIA influentä binefkätoare
asupra mersului general al conferintli i sri dea cel mal pretios
concurs marilor nostri aliati in cepurile cele mai entice ale
desbaterilor.
La conferinta dela Lausane, ministrul de externe al tärii a
sustinut in chip strälucit punctul de vedere romanesc In ches-
tiunea atat de vita1à pentru noi a libertätil strimtorilor si am
avut multumirea sufleteascri de a constan, cri solutia adoptatä.
In acea conferintä corespundea In totul cu cererile i cu inte-
resele Romaniei.
lar mai tarziu and In mijlocul celor mai mari greutäti abia
s'a putut ajunge la incheierea päcei din Orient, cuvantul de-
legatilor României a fost mereu ascultat cu luare aminte
ni s'au adus multumiri pentru contributiunea pretioasä a tärii
noastre In opera de pacificare a Orientului apropiat.
La Societatea Natiunilor, atat in 1924, cat si In 1925, s'a
dat ministrului de externe al României locul de cinste.
Cand toatä atentiunea popoarelor adunate la Geneva se con-
centra In jurul chestiunei dezarmärii si a pactului de garantie
ce urma s'ä dea statelor posibilitatea practicä de a micsora efec-
tivele lor militare si navale, prezidentia comisiunei care urma
sri cerceteze aceastä mare si arzätoare problemá s'a fncredintat
ministrului de externe al Romaniei.
Si la 1925, tot ministrul de externe al Romaniei a fost ales
printre vicepresedintii adunärii generale a Societätilor Na-
tiunilor.

www.dacoromanica.ro
 391

Prin interventiunile lui in toate aceste desbateri, Romania

a ca§tigat stima tuturora.
PedealtAparte prin vizitele M.M. L.L. Ragele..,i Regina in
Polonia, la Paris, Londra, Bruxelles, Berna §i la Societatea
Natiunilor, prin cAlduroasele manifestatiuni ce li s'au fAcut
pretutindeni de cAtre lumea oficialA §i de opinia publicA, s'a
invederat, nu numai simpatia §i consideratiunea de care se bu-
curl in lume Suveranii, cari in clipele hotAratoare ale rAzbo-
iului mondial au §tiut s6-§i indeplineascA intreaga datorie fatä
de neamul lor, dar §i interesul cu care se urmAre§te de toti, sfor-
%Arne pe cari Romania n'a incetat sA le facä dup6 incheerea
pAcii, pentru vindecarea rAnilor rAzboiului §i pentru temeinica
ei consolidare nationalA §i socialA.
Se *tie in Apus el ad trAe§te astAzi unit sub un singur sceptru,
un popor muncitor §i pa§nic, care nu are altA ambitie deck
sä reca§tige timpul pierdut prin vitregia vremurilor §i sA adudi
astfel printr'o sAnAtoasA organizare de stat, prin prevAzAtoare
reforme sociale §i prin insu§irile intelectuale §i artistice ale ce-
tAtenilor sai, partea lui contributivA la opera generalg de civi-
lizatie a omenirei.
Dealtminteri, politica de demnitate nu reese numai din astfel
de manifestatiuni stralucite ; ea isvorA§te din atitudinea de
fiecare zi §i de fiecare ce,as a unui stat §i in aceastA privintA
n'am pregetat sA lucrAm necontenit §i in a.0. fel, Inca sA con-
vingem pe toti cA suntem hotArati pretutindeni §i oriunde, s5
apArAm interesele României cu moderatiune, cu lini§te, pe te-
meiul nuinai al drepturilor noastre §i al demnitAtii noastre
nationale pururea ne§tirbitrt.

* * *

O chestiune care a facut obiectul deosebitelor preocupAri

ale guvernului §i in deosebi ale ministerului de externe §i. de
finante, a lost chestiunea reparatiunilor.
In aceastA chestie am gtisit foarte putine mAsuri luate de cA-
tre predecesorii no§tri. Dealtfel, chestiunea este prin natura
ei foarte complexA. Ea s'ar putea despArti in douA :
Raporturile noastre cu statele, care dupri urma tratatelor
de pace au fatA de noi numai obligatiuni de indeplinit, fie
sub formri de restitutii, fie sub formA de reparatiuni ;
Raporturile noastre cu statele, cari dupA urma acestor
tritate sunt totodatä. §i. debitorii i creditorii no§tri.
In prima categorie intrA Germania §i Bulgaria.
Germania este obligatA sA ne facA restituiri, sA ne plAteascá
despAgubiri de rAsboi §i sà se achite de obligatiunile care de-
rivA pentru ea din emisiunea biletelor BAncii Generale ,i din

www.dacoromanica.ro
392

executiunea partialá a clauzelor tratatului de pace dela Bu-

curesti.
Bulgaria la randul ei este obligara sil tic facrt restituiri
sil ne piriLeascri desprigubiri.
In a doul caLegorie intrá Austria si Ungaria.
Potrivit tratatelor aceste douá ne sunt daioare resti-
tuliunea in naturil a obiectelor linde de pe teritoriul nostru,
ce pot fi indentificate i reparatiuni pentru pagubele ce ne-au
pricinuit:de pe urma
Dar 'hl schimb suntem i noi didori sil pliitim acestor slate,
valoarea bunurilor poduri, asezilminte, etc.) aflátoare
astilzi pe teritoriul nostru si sil luilm asupra uoastril cota.parLe
a datoriilor de sial, de judet si de comunil.
Din nefericire, rezolvarea acestei chestiuni n'a fosl,
prin tratate in rnâinile noastre.
Ea dPpinde, in mare parte, de Comisiunea de repara tiuni,
ce-si are sediul la Paris si pe cleasupra acested Comisiuni de
politica generalil a malitor aliati, de atitudinea lor fatä de sta-
tele invinse, de &finta lor de a le veni in ajutor si de cre-
diuta lor, cri numai astf,21 se poate aiunge la pacificarea mo-
ralil si la reconstructiunea economicri a Europei de dupá rásboi.
Pornind dela aceastrt mentalitate, pe care nu vrem s'o dis-
cutilm aici, s'a ajuns in genere in toatil chestia reparatiilor la
o politieä a cárei consecinte a trebuit sil le suferim i noi,
cum le-au suferit i celelalte state invingátoare i cari, .fireste,
reduc inteo mare másurá sumele ce dupá bunil drepLate
s'ar fi cuvenit pan.' pagubele i jertfele rilsboiului.
Inty'adevár iatá in ce stadiu a ajuns astázi problema rapa-
rapunilor.
Fatil de Germania
Reslitufiuni.:. In primii ani Germanii au filcut cilteyà resti-
tutiuni, in special de locomotive si de vagoane. In urmil, iden-
tificarea obiectelor, prezentând nesfarsite dificultilti, s'a ajuns
Cu noi ca i cu celelalte Vid, la nece,sitatea incheierei unor acor-
duri forfetare. Asa fiind am incheiat in 1921 si 1922 acorduri
forfetare cu Germania pentru vite si material de cri ferale, In
valoare de mai multe milioane m'Ami aur, cari au si fost in parte
executate.
Am negociat ciliar un acord forfetar pentru obiecte indus-
triale, care indi n'a putut fi iscálit, din cauza dificultátilor
politice ce s'au ivit l'are noi, precum si din cauza cri dupá
ocupatiunea basinului Ruhr, Germania a notificat tuturor
statelor invingátoare cri a fost pusrt inteo situatiune de infe-
rioritate economicá, care nu-i mai permite stt-si indeplineascá
obligatiunile decurgemd dirt trntate,

www.dacoromanica.ro
 393

Reparaliuni : Se stie ea' la Spaa nu ni s'a atribuit decât 1%

din reparatiunile germane.
Pria pialad Dawes, totalul repara titmilor germina.. a fost
simtitor rectas (dela 132 la 56 miliatM, asA inca in realitate,
crean la noastril asupra Germaniei, creanpii impotriva
n'am incetat de a protesta incil dela Sima, si JIU VOIll incelet
;lid pe vino' s protestron, se aflil Cu mult redusii.
Pe baza ei am incasat insil deja suma de 10 milioane
aur in schimbul direia recuperiiin diferite materiale necesare
reconstructiei noastre economice in special material de
ferate.
Fairt de Bulgaria.
1?estilutiuni : Suntem datori sil rectinoastem, ciï (nutre loti
fostii inamici, nici anal nu indeplinit mai corect obliga-
¡j'Infle derivemd din capitolul resina tiunilor, dectn Bu lgarii.
In decursul anilor, am recupera (lela ci : vagoatte, material
masini ale arsenalului si ale pirotechniei, antic10 ii li, manu-
serise ale Acadeiniei Ronaine, maini de tul, fetal, mohile, bi-
blinteci, material farmaceutic etc.
Pentru rest am negocia un acord forfelar pe care n'am V oit,
incheiran decât odatii cu resolvarea Luturor celorlalte ches-
tiuni pendinte cu Bulgaria, in special cu chestia sechestrelor,
ceace face di mi am puta ajunge incil la o intelegere
ivindu-se in animal moment fiare noi o contraversà asupra
modului de plat5.
Bulgaria a formulat pretentii pe care noi nu le-ala socotit
nici intemeiate dupii litera tratatelor i pici potrivite Cu inte-
resele noastre.
Reparafiuni. In schimb n'am incasaL dedil, 1.180.000 franci
aur din reparatiunile bulgare, ciici peste capul nostru inarii alia
au acordat Bulgariei o ametnare si o reducere stintitoare a re-
paratiunilor, ceeace face pentru noi, ca i pelara ceilalti, pro-
blematic5. incasarea samelor cavenite.
Bine inteles c'ain protestat cu toati energia inpotriva 11.11Ci
atari
Fatil de Austria i de lluqui:t.
PoliLica Comisiei de reparatitt ni si a 'atanor anal" a fust, pe-
deQparte, de a acuda acestor state anninarea pe termene lungi
a pinii repara pulidor ce ne datoresc, ca i celorlalLe state suc-
cesoare ale monarldei habsburgice, iar pedealtilparte de a
,supraevalua sumele, ce potrivit tratativelor urma ca noi s'A
,le plìltim acestor douà
#V11 Wat Insà toa,te .yriásarile cirvenne pentru rectiiicarea

www.dacoromanica.ro
394

acestor supra-evaluári i dupri felul cum problema se prezina,

este mai mult &cat probabil, cá. solutiunea final á va sta inteo
lichiclare pe ca le de compensatiuni intre aceia ce ni se dato-
reste i aceea ce datorám. Asa Meat in ultima analizá, cu toatá
politica general 5 a marilor aliati, atat de dátinátoare tuturor
statelor succesoare ale monarhiei habsburgice, avem con-
vingerea, cä In cele din urmá, prin másurile pe care le-am luat
prin insistentele pe care le-am pus, In limitele putintei, inte-
resole RornAniei vor fi ocrotite i c5 pe langá cota parte din
reparatiunile germane si eventual bulgare nu vom avea de
luat asupra noastrá alte sarcini cleat cota parte aferentil din
datoria publid austro -ungará in vederea dreia am declarat
cà vom iscàlì, cu rectificárile socotite indespensabile de nei,
protocolul dela Insbruck.
Tinem Insä sä semnalám, d am reusit sà obtinem dela Un-
gana ca ea sá renunte la toate pretentiunile ce formulase Ina-
intea Comisiunei de reparatiuni de pe urma inaintárii trupelor
noastre in Ungaria si a ocuprtrii Buda-Pestei.
Aláturi de acestea, am lichidat direct prin negocien i cu
vern ele dela Viena si dela Budapesta o surná de chestiuni, de-
riv And din aplicarea tratatelor de pace, si anume : 7 conven-
tiuni cu Austria si 8 cu Ungaria (pensiuni, transferári a crean-
telor i depozitelor caselor de pensiuni, liberarea depozitelor,
regularea datoriilor i creantelor in coroane austro-ungare,
schimbul registrelor de impozit funciar, asigurkile private
repartitia bunurilor impártite prin fruntarii, regimul apelor,
casele de minori, etc. etc.)
Se cuvine Insá s'a" se urmä'reascA toatil aceastá ci-estiune cu
o deosebitá atentiune, fiindd once neglijentá sau lipsá de vigi-
lentá in viitor, poate sá transforme cu desávarsire situatiunea
noastrá.
Astilzi ea este aceea a unui stat care, dad nu-si dobandeste
despágubirile la care ar fi fost indreptiitit, cel putin nu ese
din lichidarea economid a rázboiului mondial cu o situatiune
financiará primejdioasá pentru normala lui desvoltare viitoare.
Pe dud dad interesele tárii nu vor fi cu multá luare aminte
apárate in aceastá privintá, ne vom gàsì In acea situatiune para-
doxalá i tragicg de a fi invinsii pilcii, dupä ce am fost Invingá-
torii rázboiului.
* *

In acesti patru ani, grija noastrá a fost srt imbuniltátim pe

cat s'a putut i aparatul cu ajutorul druia s'a realizat politica
externá expusá in rândurile de mai sus. Aceastá operá.n'a fost
usoará, avand in vedere c'am venit la guvern cu un program
bine definit de economii i cá a trebuit ca atare s.1 miesorám
simtitor cheltuielile acestui departament. Prin suprimarea ca-

www.dacoromanica.ro
 395

torva legatii, prin inlilturarea tuturor functionarilor care nu

erau strict indispensabili, am putut realiza, din primul moment,
o economie de peste o sutl de milioane de lei.
Cu toate acestea, avem pretentiunea sn fi a§ezat organizarea
internn a ministerului re temelii mai bune §i mai corespunz5-
toare chemnrii sale, de cum erà in trecut.
spre pild5., am infiintat dou5 directii directia
Mudcä erà o adevArat5 anomalie ca sà nu existe in minis-
terul de externe o directie care sn se ocupe de aproape de re-
latiunile politice cu fiecare stat §i sà ailon astfel in
once moment la indernann documentarea necesarn pentru
solutionarea tuturor chestiunilor la ordinea zilei.
Deasemenea, am creat o directiune a tratatelor care are in-
datorirea sn centralizeze §i s urmnreasen toate chestiunile
izvorind din aplicaréa tratatelor de pace.
Aceste doun directii au adus §i aduc nepretuite servicii bu-
nului rpers al afacerilor externe.
In sfar§it am reorganizat complect, a§i putea zice cn am
creat, directiunea presei.
Cu mici imbunntAtiri §i cu cnteva sacrificii suplimentare,
acest serviciu se va putea compara cu serviciile similare, cele
mai bine organizate, din ministerele de externe ale celorlalte
state.
Ultimele bugete ne-au permis sä creenm agenti de presA la
Paris, Londra, Roma, Viena, Praga, Belgrad, §i Berna.
Pentru a desnvar§i aceastn lucrare, am revizuitilegea de orga-
nizare a niinisterulni care dateazn inc5. din anul 11894 §i adap-
tând-o nevoilor zilei de azi, am intocmit un proect de reorgani-
zare general5 care se gilse§te depus pe biurourile corpurilor
legiuitoare.
In sfar§it, am rescumpnrat §i reorganizat pc baze temeinice,
inspirându-ne de principiile legii comercializilrilor, agentia
telegraficil Orient-Radio (Rador), a§à incnt statul sil poatil avea
de acum inainte nestanjenit la dispozitiunea sa mijloacele
necesare, pentru a informa obiectiv §i in conditiuni satisfne5-
toare streinntatea asupra celor ce se petrec la noi §i sn poatn
totdeodatn, primi de peste hotare §tiri politice §i economice
exacte.
Tara noastrà are vriljma§i cari au tot interesul s5 rnspan-
deascn pe socoteala României §tiri inexacte, sn intunece pro-
gresele sau succesele noastre §i sá exagereze slnbiciunile sau
greutAtile fire§ti ale operei de consolidare, cilreia dela rnzboi
incoace Ii inchinnm toate puterile noastre.
Este ilia o gre§aln fundamentalri de a crede cà opera de pro-
pagandn stà numai in posibilitntile guvernului. Guvernele
nu pot de cnt putin, sau aproape nimic, dacn nu sunt ajutate
de toAtà con§tiinta nationaln.

www.dacoromanica.ro
396

Din nenorocire, in ultimii patru ani am putut constata cA

llomania trebtte sà !tiple in afartt, titt latitud cu caloinniile
niailor ei, dar adescaori i Cu patimile propriilor cifii, cari
dan seama c5 o elementarrt daLorie patrioticA ar cere sí nu
se due5 peste botare certurile si lupLele noastre interne.
Spunem aceasta, nu cu gandul de a invinui pe vinova(i,
câl cu speranta de .a L5tnildtti rAul.
Rezuman(' politica extern5 de pace si de demnitate pe care
guvernul a tirmat-o, precum si rezultaLele ce s'au dobandit,
se ponte constata cà aceastà externil n'a fost de cal
desilvarsirea operei sale de consolidare internil si e si M'ese
fi los!. astfel, fiindc5 intoideattna politica extern5 este reflexul
poliLicii interne.
Istoria 11C arairl c Ull adeN 5r banal imposibilitatea unei
Imite politici externe, cal Limp situalia intern5 a unei Vtri nu
se desvoltá iu condiOuni normale i saLisf5c5Loare.
Succesele pe care Romania le-a putut dobandi in ultimii ani
se daLoresc fár5 îndoia là srtn5Loaselor directive geneeale de
care polilica ei externil a fost instifle015, dar .mai Cu searnil
muncii stilruitoare, pricepute si rodnice ce s'a desfrtsurat pe
loate L'kftmurile de activitate ale vietei interne, in loate cele-
departamente i care pentru once observaLor nepilrtinitor
prefac cei patru ani din urmil. lii adevrtrala (m'A de organi-
zare si de Lemeinia consolidare a Romanici Mire

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pag.
INT130DITIME.
0116 NI ZtR Et 1 ITI V T 11t11 1
J. Unilicarea administrativa 3
Legea reformei administra tive 3
1I5suri de aplicare a legii administrative 5
Ineadrarea personalului politienesc si ser\ kiffi de pazil in co-
muncle rumie
I. Asigurarca imobilelor judelelor si comunelor si inter /Acerca joeu
rilor de noroc In statiunile halneare 7
Tmproprietilrirea functionarilor publici. a v5duvelor en orfaiii
de rilzboi, a invalizilor si a demohilizaltlor 7
Controlui administrativ
Legea consilitili:1 superior administran 8
I f. illtisuri pentrn frnbuniilatirea silnatiei funefionarilor 8
.kjutorarea lar
S'atan' functionarilor 9
..tpararea ordinei si linistei interne 10

JUSTITI t 1 limasTn VII it t 11

I. Lichidarea situa(iunei emite de ra:boin 13
11. Legile pentra aplicaren principiilor din nona Conslittilic 1I
Unificaren organizitrii judeciitoresti , 16
illCisnri legislative de ordine si siguranta . , 2.
Legi propuse de Ministerul justitici i volate de Corputile le6iiii-
toare (lela 1922-1952 (tebloul 23

I XSTRUCTILTNE.1 1T.IIIJCÄ 25
I. Inveileinuintul primar (1922 1920 27
Legea tnMilmAntului primar, si normal primar 27
CI5dirile de s,coli primare si de seo]: normale de la 1922 1 926 33
Bugetut
11. Inviijdmiinful secundar (1922 1926) 41
Itimullirea scolilor secundare 42
Rugettil 47
Asistenta elevilor 19
Absolventii liccelor i bacalaureatut 51

www.dacoromanica.ro
3.98

Pag.
Examenal de intrare In clasa V-a a liceului 52
Comitetele scolare 52
7 Constructille de scoli secundare (1922-19i6) 54
8. Legi, regulamente, dispozitfi diverse 55
III. Invdidnuiniu profesional (1922-1926) 57
NumArul scolilor Infiintale 59
Clasele 01
Populitia scolara Cl
Internate 02
Prof esorii 63
Bugetul 63
Legiuiri, regulamente, programe 65
Expozitii, conferinte 66
IV. Invenamintul particular (1922-1296) 67
Infiintarea directiunii InvApmAntului particular 68
Legea InvAtiImantului particular 75
Regulamentul legii Invatgmantului particular 76
V. Intuifeinuinitil superior 77
Nouile construcjii universilare 77
Ajutorarea studentilor meritosi i lipsiti de rnijloace 80
Bugetul InvAtAmAntului superior 82
Pentru Intregirea InvAt.Amfintului 83
Legi, regulamente si dispozitiuni ministeriale 83
VI. Aclivilalea Casei ;coalelor ;i a cullurei poporului (1922-1926) 89
1. Pentruconstructiile localurilor scolare 89
2. Dotaren scolilor cu material didactic 90
3. Sprijinirea l Intarirea actiNitfitii eleNilor In Koala 93
4. Pcntru perfecjionarea membrilor corpului didactic, si Incurajat co
muncii lor In scoalA si In afar5 de scoal5 95
5. Cultura poporului
6. Comitetele scolare 97
7. Bugetul Casei scoalelor 97
Mersul bugetului ministerului instrucliunii dcla 1921-1926 .11C -111

CULTELE I ARTELE 113

I. Cullele 116
Legi si proiecte de iegi 116
Episcopil noui 117
Hirotoni/ specia/e pentru Doborgea 117
Creiarea de parohii noui 118
InvAtAmfintul religios 118
Biblioteci parohiale, clminuri culturale si societAti cu caraclea
cultural §i religios patronate de minister 120
Constructii i Investid noui 120
Ingrijirea monumentelor Lstorice 120

www.dacoromanica.ro
 agg

Pag.
Salarizarea. 121
JO, Opera de huproprieLArire a bisericii 123
II. Artele 124
1. Literele 124
2. Artele plastice 125
3. Muzica 128
4. Teatrul 130
5. Muzeele 132
6. Diverse 133

POLITICA AGRARA L EXPLOATAREA DOMENIILOR STATULUI 137

I. Politica agrard 139
II. Cooperafia agricolú 145
Indrumarea agriculturii 146
IV. Cresterea vitelor 155
V. P6durile 157
VI. Pescdriite. Veindloarea 159

POLITICA FINANCIARA 163

Introducere 165
I. Politico bugetarci 167
II. Politica fiseald 185
IV. Opera de legiferare 196
V. Politica de normalizare f i inzeslrarc 197
P OLITICA EC ON omicA
I. Situalia economicd a Itonuiniei dupei reizboitil mondial pand la 192 213
1. Inceputurile eronomiei nationale ale RomAniei Mari (anul 1919) 213
2. Epoca de fi5rnAntari si dezordine econoinicli (1920-1922) . 215
II. Po itica economicd a guvernului liberal dela 1922-1926 . . . . 217
1. Politica izvoarelor de energie 217
2. Polltica de consolidare industrial5 225
3. Politica comercialà (Libertaiea comertului si protectia consii-
rnatorului) 230
4. Reorganizaren intreprinderilor conierciale ale Staluld prin
introducerea regiei cointeresate 233
POLITICA COMUNICATIILOR 51 TRANSPORTURILOR 217
A. Lueriirile publIce
I. Construirea f i re/acerca podurilor si soselelor 249
II. Utilizarea rafionald a apelor 255
III. Ref acerca regiunitor diiunale de reaboi '257
IV. Invdfdrmintul Mimic 261
V Consiliul lehnic superior '466
13. Comunleatille 273
I. Repararea distrugerilor 274
II. Armonizarea mijloacelor de cumunica,ii ale VeelLttitti fligat (it ,ele
ale provineiilor alipite 276

www.dacoromanica.ro
4 004

Pag.
Reporganizarea Iransporlortlor
C. Cili ferate 22771
I. Luerilrile de !Orel inei e 287
Podurile 292
Atelierele 292
Materialul rulant 291
Personalul 295
Tratamentul 5i asistenta personalului 296
Unificarea formelor administrative 997
ImbuniltAtirea 5i sporirea capacit5tii de transil a liniilor de legii-
tur,i1 eu teritoriile de eurAnd alipiLe 2f:7
lieluprea legiiturilor 5i relaliunilor eu administralide eSimi fe-
rate striline 298
Solutionarea eliestiunii liniilor particulare . 299

c9oriat yri ASIGUItiltILE SOCIALE 317

I. 3funea 'il9
Birourile de plisare 319
Legislatia muneei 322
Invilpmantul muneitorese 322
liaportul cu 13. I. T. 321
Conflietul de imineil 325
II. Asigizrit-ril Sociale '326
III. Con'peralia 328

S iNATATE.1 PUBLICA $1 ocitouitiLE sociALE . . . .. 337

I. Stintdalea publied . '339
Asislenja sociald 346
III. Asistenla orfanilor i violuoelor de reizboi 353

AP RAREA NATIONAL . 357

I. Organizarea armalei 360
Opera legislativh 860
Armata de useat 263
Acronautica 363
Marina 361
Pregiltirea telmiell a arnialei 365
II. Dolarea armalei 366
Aprovizionarea armatei eu mateliale 366
Dotarea armatei en materiale noui 367
Imbondhlfirea fraittlui soldandrii 367

rounc.k isvnatx . 381

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro