Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea SNSA
Specializarea Geografia Turismului

Ghidul turistic complet al județului Braila

Prof. coordonator Student

Conf. Univ. Dr. Marius Lungu Costin Sebastian Giurgiu
 “Nu călătoresc pentru a ajunge undeva, ci numai de dragul călătoriei.
Cea mai mare plăcere a vieţii este să călătoreşti.”
  -Robert Louis Stevenson-
Capitolul 1 - Introducere
1.1 - Aspecte generale ale ghidului de turism
Turismul a devenit o activitate de recreere globală din ce in ce mai populară. Turismul este ramura
economică cea mai puternică pe plan mondial.
Expresia „a ghida” are semnificaţia de a îndruma sau a călăuzi, termenul fiind de origine franceză
preluat şi asimilat din literatura engleză, acolo unde are semnificaţia de a arăta ceva cuiva, a conduce
pe cineva într-o anumită zonă turistică sau de a organiza şi direcţiona cursul unor evenimente de
natură culturală sau socială.
Noţiunea de ghid de turism este folosită pentru a desemna o persoană care întâmpină şi însoţeşte
turiştii într-o anumită regiune geografică sau într-o ţară străină şi care le arată obiectivele de interes
particular şi general în funcţie de categoria socială, dar şi în funcţie de cauzele acestora. Astfel, ghidul
de turism este persoana calificată care în urma obţinerii atestatului de ghid de turism este angajată în
relaţie cu turiştii, prestatorii de servicii şi agenţiile de turism locale sau regionale pentru a asigura
derularea în cele mai bune condiţii a activitatii turistice.Ghidul trebuie să asigure turiştilor serviciile
solicitate la nivel calitativ şi cantitativ în conformitate cu toate amendamentele din contract.
Principalele reglementări legislative care fac referire la activitatea ghidului de turism sunt
următoarele:
-Ordonanţa nr.58/1998 privind organizarea şi funcţionarea activităţilor de turism în România, aceasta
fiind aprobată în Legea nr. 755/1999
-Hotărârea guvernului României nr.305/2001 cu privire la atestarea şi fluidizarea ghizilor de turism.
Ordinul Ministrului Turismului nr.637/2004 pentru aprobarea normelor metodologice privind condițiile
şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea, utilizarea, atribuţiilor ghizilor de turism,
precum şi atribuţiile celor care manageriază activitatea agenţiilor de turism.
o Categoriile de ghizi de turism
În activitatea turistică din România, principalele categorii de ghizi de turism sunt:
1. Ghidul local – este cel care acordă asistenţă turistică pe plan strict local, fie că este vorba de
o staţiune turistică, un hotel, un obiectiv turistic
2. Ghidul naţional – este ghidul care asigură asistență turistică pentru turiştii români şi străini
în activităţile turistice organizate în ţară şi în străinătate
3. Ghidul specializat – este ghidul care asigură asistenţă turistică doar pentru anumite
segmente ale serviciilor turistice
o Calificarea ghizilor de turism

Calificarea în meseria de ghid de turism se realizează, potrivit normelor legale în vigoare:

a) clase specializate în cadrul liceelor, şcoli postliceale de turism din reţeaua Ministerului
Educaţiei Naţionale, potrivit propriilor reglementări;
b) Institutul Naţional de Formare şi Management pentru Turism ;
c) agenţi economici din turism, indiferent de forma de proprietate şi modul de organizare,
asociaţii profesionale şi fundaţii, institute specializate în învăţământul hotelier-turistic, alte
persoane juridice, dacă este prevăzută în statutul lor această activitate şi dacă sunt autorizate de
Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Profesia de ghid de turism poate fi exercitată doar de persoane fizice deţinătoare ale atestatului
de ghid de turism eliberat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, respectiv de
Autoritatea Naţională pentru Turism prin care se confirmă capacitatea profesională a
persoanelor fizice calificate în profesia de ghid de turism, de a exercita această activitate într-
una din aceste categorii.
o Utilizarea ghizilor de turism
Activitatea de ghid de turism poate fi exercitată fie ca activitate de bază, fie ca activitate
complementară desfăşurată în timpul liber numai de către ghizii de turism, deţinători ai atestatului
de ghid de turism şi posesori ai ecusonului de ghid de turism.

Agenţii economici cu activitate de turism pot utiliza ghizi de turism numai în baza unui control
individual de muncă sau al unui contact civil încheiat conform legii. Profesia de ghid de turism poate
fi practicată şi pe cont propriu de către persoanele fizice autorizate conform legii.
o Calităţile ghidului de turism.

Principalele calităţi pe care trebuie să le aibă ghidul de turism pentru exercitarea activităţilor
din fişa postului sunt: calităţile morale, calităţile intelectuale, calităţile socio-profesionale sau de
comportament social.
Calităţile intelectuale. Ghidul de turism trebuie să fie înainte de toate o persoană
inteligentă deoarece munca îi solicită la maxim capacitatea intelectuală. Ghidul de turism trebuie să
aibă o cultură generală solidă întrucât activitatea sa necesită cunoștințe teoretice vaste, un studiu
individual sistematic, dar şi o memorie foarte bună. Folosirea unui limbaj coerent şi expresiv din
punct de vedere academic atât în limba maternă, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională este
o condiţie esenţială pentru activitatea ghidului de turism
 Calităţile socio-profesională/de comportament profesional.

Un ghid de turism trebuie să fie capabil să ofere un serviciu, deoarece a servi oamenii este o
meserie la fel ca oricare alta şi adesea chiar mai interesantă, iar atunci când turistul este nemulţumit,
ghidul poate să ajungă să nu mai aibă satisfacţia reuşitei acţiunilor sale. De asemenea, ghidul trebuie să
fie sociabil întrucât întâmpinarea turiştilor este una dintre sarcinile cele mai importante ale ghidului astfel
că în cel mai scurt timp să se instaleze între turişti şi ghid relaţii de încredere şi cooperare. Amabilitatea si
diplomatia sunt alte calitati esentale ale unui ghid turistic.

Un ghid trebuie să fie maleabil adică să aibă reacţii rapide pentru a se putea adapta imediat oricărei
situaţii apărute. Un ghid de turism trebuie să fie inventiv în sensul că el nu trebuie să fie luat prin
surprindere de absolut nimic.Ghidul trebuie să fie punctual întrucât punctualitatea ghidului denotă
respect faţă de turişti, iar respectul trebuie să fie principalul deziderat în relaţia ce se stabileşte între
turist-ghid.

Un ghid de turism trebuie să fie corect îmbrăcat, să aibă o apariţie plăcută mai ales că prima
impresie asupra turiştilor valorează foarte mult, iar o apariţie îngrijită denotă de asemenea respect faţă de
turişti. Ghidul de turism trebuie să aibă o personalitate foarte puternică, lucru acceptat cu plăcere de
turişti, dar şi o voce plăcută pe care să ştie cum s-o folosească la microfon şi nu în ultimul rând, trebuie să
aibă o sănătate excelentă.
1.2 – Istoricul cercetării turistice
 
Braila se gaseste in regiunea estica a Campiei Romane, chiar la punctul de intalnire a celor
trei provincii istorice - Tara Romanesca, Moldova si Dobrogea. Inzestrata cu un relief
spectaculos si o pozitie geografica avantajoasa, Braila a fost primul port romanesc la Dunare.
Municipiul se gaseste pe malul stang al Dunarii, intre gura Ialomitei si a Siretului. Terasa care
s-a format intre gurile acestor doua rauri, gazduieste astazi Braila, resedinta judetului cu
acelasi nume, situata la 210 km distanta de Bucuresti si la oar 20 km de Galati.
Conform istoricilor, denumirea orasului a fost inspirata de toponimele triburilor tracice de
la sudul Dunarii – precum Bragylor/ Bragilora, iar cele mai vechi dovezi ale locuirii umane in
aceasta parte a tarii au o vechime de peste cinci milenii. Sapaturile arheologice au scos la
lumina in cartierul Brailita un bogat inventar reprezentand vase si obiecte de ceramica ce
dateaza din neolitic si corespund civilizatiei Boian – Giulesti. Epoca dacilor este si mai bine
evidentiata prin obiecte ce dateaza din secolele IV-III i.ch, printre care, vase, amorfe si
monede grecesti.
 Existenţa celor mai vechi așezări pe teritoriul judeţului Brăila este demonstrată de dovezile găsite din
perioada neolitică (anul 4.000 î.e.n.) pe teritoriul actualului municipiu, dar primele atestări documentare
datează de la 20 ianuarie 1368 când, Domnitorul Țării Românești de la acea vreme, Vladislav Vlaicu, a
folosit, într-un Privilegiu acordat negustorilor brașoveni, numele Brăilei. Așezat pe cursul Dunării, orașul
Brăila a fost mereu în atenţia marilor puteri. Timp de trei secole ( sec. XVIXIX) a aparţinut Imperiului
Otoman, reîntorcându-se la Patria-Mamă din 1828.
Din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului trecut, orașul s-a
bucurat de o perioadă de înflorire economică, având un aer occidental; portul reprezentă o importantă
sursă a dezvoltării. Nivelul ridicat de dezvoltare al acestui teritoriu a făcut ca aici să se înregistreze multe
dintre premierele la nivel naţional: - În 1858 devine primul oraș din România care dispune de iluminat
public cu lămpi de petrol; - Între 1883-1892, celebrul Anghel Saligny a folosit pentru prima data betonul
armat la construcţia de cheiuri și dane pentru port; - 1895 este anul în care vede luciul apei nava Orient,
prima navă românească cu aburi destinată transportului de persoane; - La 13 ani după ce Thomas Edison
inventa becul, la Brăila este pusă în funcţiune prima uzină electrică; - Primul tramvai electric a circulat pe
străzile Brăilei din 1901; - În 1906 este deschisă prima fabrică de celuloză; În 1912 este dat în funcţiune cel
mai mare castel de apă din ţară, având o capacitate de 1.200 m3 .
1.3 - Materiale si metode folosite
În elaborarea acestei lucrări au fost parcurse toate etapele de întocmire ale unei
lucrări: documentare, cercetare, redactare, si metodele folosite sunt cele statistice, de
colectare, de analiză a parametrilor şi infrastructurii turistice, metode geografice de
caracterizare şi evidenţiere a cadrului natural şi al obiectivelor turistice.
A fost consultată o ampla bibliografie privind cadrul natural şi obiectivele turistice, care,
impreuna cu datele statistice, au promis o bună analiză a turismului judeţului Brăila.
 
1.4 – Scopul si structura ghidului de turism
Scopul acestei lucrari este acela de a fi considerată un ghid destinat, atât turiştilor care
nu au avut încă ocazia de a vizita zona, cât şi tuturor celor care au rămas plăcut
impresionaţi de ceea ce poate oferi Brăila si totodata de a face cunoscute si a promova
destinatii mai putin populare pentru impatimitii de calatorii.
Alegerea spre studiu a judeţului Brăila a necesitat o bună cunoaştere in detaliu a zonei,
a componentelor de bază ,a tuturor particularitatilor acestui mediu geografic, bine
individualizat în cadrul Câmpiei Române.
Lucrarea este structurată în funcţie de particularităţile mediului geografic,
particularităţi existente în zonă, favorabile dezvoltării turismului, dar şi în funcţie de
aspectele turistice, care prezinta o unicitate aparte..
 
Capitolul 2 – Prezentare geografica generala a judetului Braila
 
2.1 – Asezare geografica
Brăila este un judeţ din Regiunea de Sud-Est a României, situat într-o zonă în care se
desfășoară Câmpia Română, fiind străbătut de la sud la nord de fluviul Dunărea.
Judeţul se situează la 450 16’17’’ latitudine nordică și 270 58’33’’ longitudine estică.
2.2 – Limite
Limita de nord a judeţului este stabilită de râul Siret, care se varsă în Dunăre în punctul în
care fluviul părăseşte judeţul. (Fig.1)
2.3 - Vecini,suprafata(Fig.1)
La Vest, judeţul Brăila este învecinat cu judeţul Buzău, la Nord-Vest cu judeţul Vrancea, la Nord
cu judeţul Galaţi, la Est cu judeţul Tulcea, în partea de Sud-Est are ca vecin judeţul Constanţa, iar
la Sud, judeţul Ialomiţa. Prin suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind
un județ de mărime mijlocie. Suprafaţa judeţului Brăila reprezintă 13,3% din suprafaţa totală a
Regiunii de Dezvoltare Sud-Est și 2% din suprafaţa totală a României. Reședința județului este
Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București.

Fig.1.Judetul Braila(Sursa:https://pe-
harta.ro/braila/)
2.4 – Relieful
Judeţul Brăila este situat în partea estică a Câmpiei Române, având un relief alcătuit
din spaţii netede ce sunt brăzdate de largi confluenţe ale râurilor. Principalele
elemente de relief ale judeţului Brăila sunt: Câmpia Râmnicului, Câmpia
Călmăţuiului, Câmpia Brăilei, Balta Brăilei, Lunca Buzăului, Lunca Călmăţuiului și
Lunca Siretului.
Câmpia Râmnicului se întinde în partea de nord-vest a judeţului, o parte din aceasta
aflându-se și pe teritoriul judeţului Buzău. Este o câmpie joasă, cu altitudini de până
la 25 m, de tip piemontan.
Câmpia Călmățuiului, numită și Bărăganul Central, este situată în sudul judeţului, fiind
delimitată în nord de râul de la care și-a împrumutat numele, iar în sud de Ialomiţa. În
zonă sunt prezente nisipurile eoliene, dispuse sub formă de dune fixate, dar permit,
în același timp, practicarea agriculturii.
Teritoriul situat la vest de Dunăre, reprezintă cea mai mare parte din întinderea județului. Pe această
întindere, relieful de câmpie este, în general, neted, întrerupt de movile, văi și lacuri. Râurile care delimitează
această zonă sunt Siretul, Buzăul și Călmățuiul.
 Siretul curge în partea de nord a județului, formând o câmpie joasă ce se lărgește în partea de vest, unde
atinge o lățime de aproape 20 de km la confluența cu Buzăul. Această unitate, numită Câmpia Siretului
Inferior este cea mai joasă câmpie a țării, având, în partea vestică înălțimi foarte joase.
 Buzăul curge în partea de nord-vest a județului, printr-o luncă joasă, numită Câmpia Buzăului. Aceasta se
prezintă ca un culoar nisipos, larg de 3–5 km, pe care Buzăul a creat multe grinduri și albii părăsite.
 Călmățuiul curge în partea de sud a județului și formează, în lungul său, o câmpie nisipoasă, care face
parte din Bărăganul Ialomiței. Aceasta este mai înalta decât luncile formate în lungul Siretului și al 
Buzăului și cuprinde în sud Câmpul Mohreanu, unde se află cele mai mari înălțimi din județ (60 m)
și Câmpia Roșiori, cu nisipuri cultivate.
În partea centrală a județului, între Lunca Dunării, a Siretului a Buzăului și a Călmățuiul se desfășoară Câmpia
Brăilei. În partea centrală a acesteia există o zonă mai joasă, ca o vale seacă, largă de aproape 3 km, în care se
presupune ca ar fi curs în vremuri îndepărtate un braț al Dunării. Această vale, care mai este numită
și Burduful Iancăi, desparte Câmpia Brăilei în doua sectoare:
 Sectorul estic ce cuprinde Câmpul Viziru;
Sectorul vestic ce cuprinde Câmpul Gemenele, Câmpul Ianca și Câmpul Mircea Vodă
Balta Brăilei
Balta Brăilei, în estul județului, este teritoriul cuprins între cele doua brațe principale ale Dunării. Ea începe de la
bifurcația Dunării de la nord de Giurgeni și se desfășoară până la confluența celor două brațe în aval de Brăila. Acest
teritoriu foarte jos a fost cândva mlăștinos, asemănător cu Delta Dunării. În secolul trecut, el a fost desecat, îndiguit
și transformat într-un uscat care poartă numele de Insula Mare a Brăilei.
 Insula Mare a Brăilei are o lungime medie de 60 de km și o lățime de până la 20 de km. După desecare, ea a
devenit teren agricol, dar pentru transformarea băltii în uscat a fost necesară o luptă aprigă cu apele Dunării.
Astfel, au fost înălțate diguri pe o lungime totală de 117 km, a fost pompată apa din interior și au fost construite
canale de irigații. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din țară, dar peisajul natural
a fost înlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat în profunzime, iar istoria acestei transformări este
marcată de chinuri și nedreptăți.
În brațul vestic al Dunării, apele se despletesc în mai multe cursuri secundare, ce închid, în interior, un teritoriu
inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mică a Brăilei.
 Insula Mică a Brăilei ocupă o suprafață mult mai restrânsă decât Insula Mare, desfașurându-se între cursul
principal și brațele Dunării, de la bifurcația Giurgeni-Vadu Oii și până la sud de Brăila, la confluența brațului
Cravia cu Dunărea. Insula Mica păstrează peisajul natural, care este foarte asemănător cu Delta Dunării și este
protejat, arealul fiind declarat parc natural.
2.5 – Clima
Datorită poziţiei pe glob, în partea sud-estică a României, judeţul Brăila are un climat
temperatcontinental specific Europei răsăritene. Caracteristice acestui teritoriu sunt verile
sunt călduroase și uscate, precipitaţiile reduse, dar care pot avea caracter torenţial și pot fi
repartizate inegal. În același timp iernile sunt friguroase, cu cantităţi reduse de precipitaţii,
fiind influenţate de anticiclonul siberian. Temperatura medie anuală este cuprinsă între
10,30 C și 10,50 C, luna cea mai călduroasă fiind iulie.
Pământul este acoperit de zăpadă în medie, 40 de zile la câmpie și 30 de zile în Balta
Brăilei, iar stratul de zăpadă are o grosime de cel mult 10 cm. Vântul bate mai ales dinspre
nord, având o viteză medie de 3,1 m/s.
Precipitaţiile anuale sunt reduse (în medie 4651 apă/mp) şi au un caracter torenţial vara.
2.6 – Elemente de hidrografie
Judeţul Brăila se bucură deopotrivă de prezenţa râurilor, a lacurilor, dar și a apelor subterane.
Apele curgătoare reprezintă principalele resurse de apă ale judeţului. Arterele hidrografice sunt:
fluviul Dunărea și râurile Siret, Buzău și Călmăţui.
Dunărea este fluviul care izvorăște din Munţii Pădurea Neagră (Germania), și după ce străbate 10
state și 4 capitale, ajunge și pe teritoriul judeţului Brăila, unde formează graniţa de est acestuia
prin braţul Măcin. În cadrul judeţului este reprezentată de Dunărea propriuzisă și de braţele
principale Măcin (Dunărea Veche) și Cremenea și de cele secundare, Vâlciu, Pasca, Calia, Arapu și
Mănușoaia. Braţul Măcin are o lungime de 96 km și o lăţime medie de 250 m, în timp ce Braţul
Cremenea are o lungime de 70 km și o lăţime medie de 500 m. În Hârșova, debitul maxim la
asigurarea de 1% a fost estimat la 15.080 m3 /s, iar la Brăila la 14.620 m 3 /s. Debitul minim este
atins în timpul perioadelor de toamnă, dar mai ales al celor de iarnă (1.000 m3 /s la Brăila). Apele
Dunării sunt utilizate în agricultură, irigaţii, piscicultură și în alimentarea cu apă a populaţiei.
 Siretul formează graniţa de nord cu judeţul Galaţi pe o distanţă de 47,4 km, după care se
varsă în Dunăre. În dreptul localităţii Voinești, apele Buzăului se varsă în Siret.
Buzăul este afluent al Siretului, străbătând judeţul Brăila pe o lungime de 141 km, din
dreptul localităţii Făurei. Apele sale sunt folosite într-o proporţie redusă în irigaţii.
Lacurile existente în judeţul Brăila sunt lacuri de crov, grupate în două zone: în Câmpia
Brăilei (lacurile Ianca, Plopu, Iazu-Movila Miresii, Secu-Movila Miresii, Esna și valea Esnei
și Lutu Alb) și în Câmpia Călmăţuiului (lacurile Colţea, Chichineţu, Plașcu, Unturos și
Tătaru). În Câmpia Brăilei se găsesc limanele fluviatile (lacurile Jirlău, Căineni și Ciulniţa),
iar lacurile de meandru și de braţ părăsit se găsesc mai ales în lunca Dunării (Balta Brăilei
– Dunărea Veche și Japșa plopilor) pe terasa Călmăţuiului (Lacul Sărat – Batogu) și pe
terasa Dunării (Lacu Sărat – Brăila). Pe lunca Siretului se găsește lacul de luncă –
Măxineni, iar în lunca Călmăţuiului, lacurile Traian, Bătrâna și Jugureanu. Apele
subterane din judeţul Brăila se împart în ape freatice (care nu constituie o sursă
importantă de apă) și ape de adâncime.
 Călmățuiul își desfășoară aproape jumătate din lungimea sa pe teritoriul brăilean (70
km dintr-un total de 145 km), străbătându-l de la vest la sud, după care se varsă în
Dunăre. Din cauza gradului ridicat de mineralizare al apelor sale și al prezenţei
sulfatului sodic, este puţin folosit în irigaţii.
Lacurile existente în judeţul Brăila sunt lacuri de crov, grupate în două zone: în Câmpia
Brăilei (lacurile Ianca, Plopu, Iazu-Movila Miresii, Secu-Movila Miresii, Esna și valea
Esnei și Lutu Alb) și în Câmpia Călmăţuiului (lacurile Colţea, Chichineţu, Plașcu,
Unturos și Tătaru).
În Câmpia Brăilei se găsesc limanele fluviatile (lacurile Jirlău, Căineni și Ciulniţa), iar
lacurile de meandru și de braţ părăsit se găsesc mai ales în lunca Dunării (Balta Brăilei
– Dunărea Veche și Japșa plopilor) pe terasa Călmăţuiului (Lacul Sărat – Batogu) și pe
terasa Dunării (Lacu Sărat – Brăila).
Pe lunca Siretului se găsește lacul de luncă – Măxineni, iar în lunca Călmăţuiului,
lacurile Traian, Bătrâna și Jugureanu.
Apele subterane din judeţul Brăila se împart în ape freatice (care nu constituie o
sursă importantă de apă) și ape de adâncime.
2.7 – Vegetatie
Vegetaţia specifică judeţului Brăila este de stepă, în câmpii și de luncă, în luncile
fluviului și ale râurilor. Specifice stepei sunt pajiștile din graminee, tufișurile de
porumbar, migdal sau vișin pitic și măceș, vegetaţia halofilă (sărăcică, brâncă) sau
cea psamofilă (salcia de nisip, romaniţa de câmp, laptele cucului).
Dispunând de umiditatea din sol, vegetaţia de luncă este mult mai bogată, fiind
alcătuită din păduri de sălcii, răchite sau plopi, plante acvatice (nuferi albi și
galbeni, stuf, papură, ciulini, iarba broaștei etc.) și plante ierboase (stânjenel de
baltă, dentiţă, rogoz etc.)
2.8 – Fauna
Pe câmpuri se găsesc numeroase rozătoare (șoarecele de câmp și cel de stepă, șobolanul de
câmp, iepurele de câmp, hârciogul, orbetele), reptile (șopârla de stepă și cea de câmp) și păsări
(prepeliţa, potârnichea, coţofana, presura, ciocârlia de câmp, ciocârlanul).
La fel ca și în cazul florei, fauna este mult mai bogată în zonele de luncă. Aici, în pădurile de plop
întâlnim animale sălbatice (mistreţi, lupi, vulpi și iepuri), iar pe malurile râurilor – vidra și nurca.
Ca păsări, întâlnim raţe și gâște sălbatice sau numeroase specii de stârci (stârcul roșu, cenușiu,
galben, de noapte sau stârcul lopătar). Printre speciile de păsări acvatice se găsesc: nagâţul,
găinușa de baltă, piţigoiul de stuf, sitarul de mal, ţigănușul, corcodelul, lișiţa etc.
În zăvoaie adăpostesc specii precum mierla, privighetoarea, cucul, boicușul, dumbrăveanca etc
Ihtiofauna este caracteristică acestei zone cu o importantă suprafaţă reprezentată de ape; aici se
găsesc specii de pești care vin din mare pe Dunăre pentru a se reproduce (păstruga, morunul,
scrumbia, nisetrul), specii ce stau doar în apele curgătoare (mreana, cleanul, morunașul,
fusarul), specii care migrează primăvara în lacuri, iar toamna se întorc în Dunăre (somnul,
văduviţa, crap, plătica, babușca, șalăul, avatul, știuca, obleţul, boarca, ghiborţul).
2.9 – Soluri
În judeţul Brăila se regășește o varietate de soluri, ce se deosebesc prin proprietăţile
acestora, productivitate şi măsuri pentru menţinerea şi creşterea fertilităţii. 70- 75%
din suprafaţa judeţului este ocupată de cernoziomuri, un tip de sol care oferă cea mai
mare fertilitate naturală din ţară. Se găsește în Câmpia Brăilei și în partea centrală a
Câmpiei Călmăţuiului.
În lunca Dunării, a Siretului și a Buzăului sunt răspândite aluviosolurile, caracterizate
printr-un stadiu incipient de solidificare. Alte tipuri de soluri răspândite în judeţul
Brăila sunt: gleiosolurile și salsodiosolurile
2.10 – Arii protejate

Ariile protejate din judeţul Brăila sunt:

- Parcul natural - Balta Mică a Brăilei;
- Rezervaţia naturală – Lacul Jirlău;
- Rezervaţia naturală – Pădurea Camniţa;
- Rezervaţia forestieră – Pădurea Viișoara;
- Monumentul natural – Popina Blasova;
- Aria naturală – Lacul Tătaru.
2.11 – Istoric geografic al zonei
Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago"
într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento"
(1350), dar și pe câteva hărți catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 și
Angelino Dulcert, 1339). Este menționat ca Brayla în 1368 într-un privilegiu de
transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în
1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din
1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei
este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din
Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când
este un important port de intrare-ieșire a mărfurilor din România. Este accesibil
navelor maritime de dimensiuni mici și medii.
2.12 - Populaţie
Populaţia oraşului a înregistrat numeroase fluctuaţii de-a lungul timpului în funcţie de diferite condiţii
specifice. Astfel în 1829 imediat după desfiinţarea raialei şi eliberarea de sub turci, oraşul număra 6955
locuitori. Peste 30 de ani populaţia oraşului a crescut de peste 3 ori ajungând la 20000 locuitori.
Realizarea Unirii Ţărilor Române cu consecinţele sale economice, a transformat oraşul într-o importantă
aşezare urbană, astfel că la sfârşitul secolului trecut, acesta numără 56000 locuitori.
Astăzi numărul este de 236197 locuitori, situând oraşul pe locul al 10-lea între oraşele ţării. Demn de
menţionat este faptul că procentul de creştere s-a realizat mai ales pe seama locuitorilor atraşi din
zonele de influenţă şi mai puţin pe seama sporului natural al populaţiei. Astfel, între cele două războaie
mondiale, sporul natural a fost de 3,5 la mie, iar după război, mai ales după interzicerea întreruperii de
sarcină a fost 17,7 la mie (1968). Sporul prin migraţia populaţiei a fost însă mult mai substanţial, de peste
1400 de locuitori anual. Din punct de vedere al forţei de muncă activă, dacă până în 1989 nu se punea
problema locului de muncă, astăzi datorită tranziţiei spre economia de piaţă, numărul şomerilor
depăşeşte cifra de 12000. Reprezentarea pe naţionalităţi este următoarea: români: 97,23%; ţigani: 1,2%;
lipoveni: 1%; greci: 0,1%; maghiari:0,06%; germani: 0,06%. Procentul altor naţionalităţi fiind de 0,2%. În
privinţa confesiunilor religioase, 98,5% sunt creştini ortodocşi; 1% sunt ortodocşi de rit vechi şi 0,5% sunt
de alte confesiuni: catolici, reformaţi .
2.13 – Asezari umane

Județul este compus dintr- un municipiu, 3 orașe și 40 de comune.

Municipiu
 Brăila
Orașe-3
 Făurei
 Ianca
 Însurăței
Comune- 41
 Bărăganul
 Berteștii de Jos
 Bordei Verde
 Cazasu
 Chiscani
 Ciocile
 Cireșu
 Dudești
 Frecăței
 Galbenu
 Gemenele
 Grădiștea
 Gropeni
 Jirlău
 Mărașu
 Măxineni
 Mircea Vodă
2.14 – Industrie
Din vremuri imemoriabile, locuitorii Brăilei s-au ocupat cu agricultura, creșterea animalelor și pescuitul pe
malul vestic al Dunării. Un velier, stema orașului Brăila, a fost simbolul comerțului, ocupația principală a
locuitorilor din această zonă. În 1836, Brăila a fost declarat port-liber.

Industria este a doua ramură din judeţul Brăila în ceea ce privește gradul de dezvoltare, după comerţ.
Industria prelucrătoare reprezintă 99% din industria din cadrul judeţului, în timp ce cea extractivă
reprezintă doar 1%. Cele mai importante diviziuni ale industriei prelucrătoare din judeţul Brăila sunt:
industria alimentară ,fabricarea articolelor de îmbrăcăminte , industria construcţiilor metalice și a
produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalaţii , repararea, întreţinerea și instalarea mașinilor și
echipamentelor .

Aici s-a înființat prima Cameră de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale și bunuri (1882), Curtea
Comercială și Banca Comercială au fost deschise în Brăila. Datorită vieții economice înfloritoare, Brăila a
devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din România. Comerțul înfloritor și dezvoltarea
industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brăilei. În
1911, an de maximă activitate comercială comerțul brăilean reprezenta 22% din comerțul românesc și 20%
din import. Această dezvoltare a însemnat: mori cu aburi, fabrică de paste făinoase, șantier naval (1864),
fabrică de bere (1872) și docuri (1883).. În intervalul de până la revoluția din 1989 s-a pus accent pe
industrializarea forțată a economiei brăilene, în cadrul celei românești, în general. Pe lângă dezvoltarea
întreprinderilor existente s-au pus în funcțiune Combinatul chimic și cel de celuloză și hârtie de la Chiscani
și Centrala termică.
După anul 2000, economia Brăilei a început să se îndrepte către economia de piaţă.
Creşterea numărului de întreprinderi privatizate a condus la crearea unui mediu
concurenţial, benefic îndeosebi în ceea ce priveşte societăţile cu răspundere limitată şi
societăţile pe acţiuni. Deşi la începutul anului 2000 producţia reprezentată de confecţiile
textile şi prelucrarea produselor agro-alimentare era preponderentă, începând cu anul
2003 a cunoscut o scădere semnificativă. In perioada 2004 - 2007 s-a înregistrat o creştere
a activităţilor din industrie, comerţ cu amănuntul şi servicii.
Portul Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluviale românești. Situat în orașul Brăila
 pe Dunăre, de la kilometrul 165 la km. 175 – mal stâng și km. 4 pe Brațul Măcin, portul
este o sursă importantă de venituri pentru oraș, deoarece multe companii internaționale
mari își desfășoară activitatea aici. [1]
Portul Brăila are cheiuri operaționale verticale în lungime de 550 m. și pereate în lungime
de 2500 m.
Industria construcțiilor navale este o activitate cheie a portului și compania norvegiană 
STX Europe  este cea mai importantă întreprindere din acest port.
2.15 – Agricultura
Judeţul Brăila se bucură de o suprafaţă prielnică practicării agriculturii datorită calităţii
pedologice a solului, planeităţii şi disponibilităţii apei. Suprafața totală a fondului funciar a
judeţului măsura, în anul 2012, 476.576 ha, 90,3% din această suprafaţă aparţinând mediului
rural. Suprafaţa agricolă a judeţului ocupă 81,3% din teritoriu și are în alcătuire suprafaţă arabilă
(73,6% din total), pășunile și fâneţele (6,6% din suprafaţa totală) și suprafaţa viilor și a livezilor
(1,1% din suprafaţa totală). Terenurile neagricole ocupă 18,7% din fondul funciar al judeţului
Brăila, fiind alcătuit, în cea mai mare parte, din suprafaţa ocupată cu ape și bălţi (6,4% din fondul
funciar, 34,1% din suprafaţa neagricolă) și cea cu păduri (6,0% din fondul funciar brăilean și
32,2% din suprafaţa neagricolă). În ordine descrescătoare, construcţiile ocupă 14,9% din terenul
neagricol și 2,8% din fondul funciar, căile de comunicaţii și cele ferate, 9,7% din suprafaţa
neagricolă și 1,8% din cea totală, iar terenurile degradate și neproductive, 9,1% din suprafaţa
terenurilor neagricole și 1,7% din cea totală. Lucrări de irigații din judeţul Brăila au fost făcute pe
o suprafaţă foarte mare de teren, comparativ cu regiunea de Sud-Est sau cu nivelul naţional.
Astfel, din totalitatea suprafeţei agricole, lucrări de irigaţii s-au facut pe 92,2% în judeţul Brăila,
pe 50,0% în regiunea de Sud-Est și pe 20,8% din terenurile agricole din România. 92,8% din
suprafaţa arabilă din cadrul judeţului Brăila este irigată, 59,6% din cea regională și 30,8% din cea
de la nivel naţional.
2.16 - Turism
Desi judetul Braila nu poate “concura” cu alte judete sau zone ale tarii in ceea ce priveste potentialul
turistic, totusi dispune de un fond turistic insemnat care pana in prezent, nu a fost valorificat decat in
mica masura.
Principala atractie turistica a judetului Braila o formeaza baltile sale, alcatuite dintr-o succesiune de
lacuri si canaluri dintre care cel mai de seama este vestitul canal Filipoiu. În apropiere de acest canal
se afla o regiune de mare frumusete, una dintre cele mai caracteristice parti ale acestui tinut, denumit
de straini « paradisul pasarilor », dominat în zare de silueta dantelata a muntilor Macinului.

2.17 – Transporturi

o Infrastructura feroviară :
Calea ferata :Bucuresti-Braila-Galati si Bucuresti-Buzau-Focsani (prin Ploiesti sau Urziceni), care se
continua spre nord, acestea asigurand legatura intre principalele orase ale regiunii.
o Transportul fluvial:
Zone de ancoraj
In zona portului Braila sunt delimitate doua zone de ancoraj, pentru nave maritime si fluviale: - Km
167 - 168 mal drept - pentru nave maritime si fluviale - Km 175 mal drept - pentru nave fluviale
Zone portuare :
- Portul vechi(Km 169,8 - Km170,875) avand un front de acostare de 1030 m, este format din 8
dane prevazute cu pontoane si permite efectuarea operatiunilor de trafic de calatori,
alimentare cu apa potabila si operarea marfurilor generale si de masa cu macarale plutitoare
sau cu instalatiile proprii ale navelor.
- Portul docuri (Km 168+800-169,8) dispune de 496 m de cheu la Dunare si 1568 m de cheu in
bazin; se pot opera cereale cu instalatiile silozului, marfuri vrac si generale cu macaralele de
cheu.
- Bazinul Docurilor este de asemenea utilizat ca un parc de iernatic, avand o capacitate pentru
150 nave.
- Zona aval bazin docuri (Km 168,3 - 168,7) dispune de un front de 396 m si este destinata
traficului de pasageri
o Reteaua rutiera la nivelul Judetului Braila:
La nivelul judetului Braila gasim o retea de 266 km drumuri nationale,603 km drumuri
judetene,319 km de drumuri comunale.La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum național
express) care face legătura între Buzău și Galați. Drumul național DN21 leagă Slobozia de
Brăila. Drumul european E87 trece prin oraș, legând Tulcea si Constanța de Brăila. Trei
autogări de interes național se află în oraș, lângă gara feroviară, și au curse spre diferite
orașe ale țarii: Constanța, București, Iași, Galați, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj. Orașul mai are
în componență și trei autogări de interes regional, făcând legătura cu localitațile județului
2.18 – Activitati comerciale
Comerţ.  Export de cereale, animale vii şi cherestea. În interior, comerţ de peşte - din
bălţile şi canalurile Brăilei - făină, paste făinoase, lână, etc.. Basinul portului suficient
de adânc, permite încărcarea mărfurilor direct în vapoare maritime de mare tonaj.
Viaţa comercială intensă a municipiului B. şi aşezarea sa într-o bogată regiune
agricolă (Bărăganul, Câmpia Dunării şi Câmpia Moldovei) au făcut să se desvolte aci o
industrie activă.
Exista o concentrare a agenţilor economici în sectorul comerţului (44,4%,).
Comerţul cu amănuntul ocupa o proporţie semnificativă ,totodata activităţile de
intermediere în comerţul cu ridicata,activitati ce presupun întreţinerea și repararea
autovehiculelor, comerţul cu piese și accesorii pentru autovehicule, comerţul cu
autovehicule și cel cu motociclete, piese și accesorii aferente.
Capitolul 3 -Potentialul turistic din judetul Braila
3.1 - Conceptul de potential turistic
Potentialul turistic reprezinta totalitatea elementelor cadralui naţural şi social-istoric, care pot fi valorificate,
într-o anumită etapă pentru oricare formă de activitate turistică.
Pentru definirea conţinutului potenţialului turistic, în literatura de specialitate sunt consacrate noţiuni
ca atracţii turistice şi resurse turistice, termeni care, în opinia multor autori, au semnificaţie şi arii diferite. De
asemenea, pentru exprimarea ansamblului atracţiilor se mai utilizează şi conceptele de „fond turistic" şi
„patrimoniu turistic". 
Indiferent de modul de abordare, potenţialul turistic are rol determinant, fundamental pentru existenţa şi
dinamica activităţii turistice. Din punctul de vedere al conţinutului, el reuneşte elemente de o mare diversitate
care se constituie nu numai ca motive de călătorie, ci reprezintă chiar „materia primă" a turismului,
consumându-se efectiv - prin deteriorare, prin reducerea valorii sau atractivităţii - în procesul desfăşurării
vacanţelor.
Varietatea componentelor potenţialului turistic şi rolul lor diferit asupra fenomenului turistic au făcut necesară
structurarea şi ierarhizarea lor; astfel, în teoria şi practica de specialitate există mai multe criterii şi modalităţi de
grupare a atracţiilor turistice.
Cea mai importantă şi frecvent utilizată clasificare în domeniu împarte atracţiile turistice (potenţialul),
după conţinutul lor, în două categorii principale: atracţii naturale şi atracţii antropice.
3.2 - Potenţialul turistic natural
Dunarea si Insula Mare a Brailei, in ansamblul ei, reprezinta un potential turistic de o certa
valoare. In primul rand, arterele hidrografice principale - Cremenea, Macin si Vilciu- pot fi
folosite pentru excursii cu vaporul. Atat zona de protectie dintre brate cat si digurile
construite impotriva inundatiilor sunt, in cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau
acoperite inca de padurile naturale de salcii. La acestea se mai adauga si ostroavele de pe
bratul Cremenea cu un frumos peisaj natural - paduri de salcii, canale, lacuri mici- care pot
atrage multi vizitatori. Aceste zone marginale, impreuna cu ostroavele de pe arterele
navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement.
De asemenea, zonele din jurul lacurilor Blasova si Japsa Plopilor precum si privalul Filipoiu
pot reprezenta atractii turistice pentru agrement si recreere. Campia Brailei si Campia
Calmatuiului, desi monotone la prima vedere, nu sunt lipsite de elemente peisagistice care
sa atraga atentia turistilor.
 Lacurile sarate, salmastre si cele cu apa dulce sunt cele mai importante obiective in
acest sens. Prin compozitia chimica a apei si calitatea namolurilor, o serie de lacuri
sunt sau pot fi antrenate in circuitul turistic balnear. Se detaseaza in acest sens Lacu
Sarat- Braila, Ciineni, Movila-Miresii, Lacu Sarat-Batogu, Bentu-Batogu si Tataru.
Obiective valoroase sunt si resursele piscicole, cu larga audienta in cadrul cererii;
retinem posibilitatile reale existente pe cele doua brate ale Dunarii, la Blasova, Ianca,
Jirlau, Dudesti si Maxineni.
O atractie deosebita, atat pe plan national, dar mai ales international, o constituie
vanatoarea. In judetul Braila exista cateva zone cu conditii bune si chiar foarte bune
pentru vanatoare: Vadeni, Lunca Siretului, Blasova, Insula Mica, Viisoara si Camnita.
Plajele naturale reprezinta alte atractii turistice care, in conditiile unor amenajari
corespunzatoare, pot capata statut de obiective turistice propriu-zise.
 

Insula Mică a Brăilei

Situată în zona inundabilă a Dunării, Insula Mică a Brăilei (Fig.2) este o rezervație
zoologica și botanică. În această zonă condițiile geografice determină coexistenta a trei
tipuri de floră, caracteristice stepei, pădurii și de mlaștină.Astfel, pe bancurile înalte de
nisip din jurul zonei inundabile, se găsesc păduri de salcii și plantații de plopi hibrizi
euro-americani. În zonele inundabile se găsește o floră acvatică luxuriantă care asigură,
în special pentru păsări, locuri ideale pentru cuibărit. Fauna constă în specii migratoare
acvatice - majoritatea lor fiind protejate international de lege.

Fig.2 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

(sursa:http://orasulbraila.weebly.com/obiective-
turistice.html)
Lacul Caineni

Câineni Băi este o localitate mică, dar frumos amenajată, din jud. Brăila care se află în comuna
Vișani. Acest loc ascunde un lac care are proprietăți terapeutice și care multe produse din
România au în componența lor nămol direct din această sursă. 

Proprietățile terapeutice ale nămolului de la Lacul Câineni-Băi (Fig.3.) nu sunt foarte promovate
la nivel național și cu atât mai puțin toată lumea. Nu putem spune cu exactitate, dacă acest lucru
este bun sau rău, însă putem să afirmăm faptul că de multe ori modalitățile de vindecare se află
chiar sub nasul nostru și nu în farmaciile de peste drum. 

Fig.3.LaculCaineni(Sursa:https://zigzagprinromania.com/blog/vindeca
rea-din-natura-lacul-caineni-bai)
Stațiunea Lacul Sărat
Stațiunea Lacul Sărat (Fig.4) se află în judeţul Brăila, în Câmpia Bărăganului. Staţiunea este
cunoscută în întreaga lume pentru beneficiile terapeutice, fiind şi locul unde se trata chiar
voievodul Vlad Țepeș. Stațiunea Lacul Sărat se află pe raza localităţii Chișcani, la doar 5
kilometri distanță de municipiul Brăila. Staţiunea şi oraşul Brăila sunt legate prin intermediul
unei linii permanente de tramvai ce datează încă din anul 1900 și printr-o linie de autobuz .

Fig.4 Stațiunea Lacul Sărat(sursa:

https://statiunibalneare.com/despre-statiunea-
balneara-lacul-sarat-din-judetul-braila-2020)
3.3 – Potentialul turistic antropic
Spre deosebire de cele naturale, resursele antropice sunt concentrate intr-un numar mai
mic de centre, intre acestea cel mai important fiind municipiul Braila.

Muzeul Brailei
Muzeul Brailei(Fig5). a fost înființat în 1881, prin decretul regelui Carol I. Între 1955 – 1958
a funcționat în fostul Han Ceapâru, apoi a fost reorganizat, începând cu 1959, în actualul
sediu. În 1968 s-a reorganizat expoziția permanentă a muzeului pe structura a două
secții: de istorie și de artă.

Fig.5 Muzeul Brailei(sursa; http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html

Cetatea Brailei 

Atestata documentar din 1368, cetatea Brailei(Fig.6) a fost construita datorita accesului la
Dunare, in portul careia se importau si se exportau diferite marfuri. In prezent mai pot fi
observate cateva dintre urmele cetatii in Centrul Istoric al orasului Braila, punctele de
interes principale ale acestora fiind tunelurile subterane folosite in trecut de turci.

Fig.6.CetateaBrailei(sursa:https://planiada.ro/de
stinatii/braila/cetatea-brailei-392
Biserica Greacă "Buna Vestire(Fig,7)
Biserica Greacă "Buna Vestire" din Brăila a fost ridicată în anul 1863 și a avut
permisiunea domnitorului Alexandru Ioan Cuza pentru înfiintarea ei.

Biserica este renumită prin deținerea unui izvor natural, cu proprietăți vindecătoare
de ziua Izvorului Tămăduirii, acesta închizându-se într-o fântână, deasupra lui fiind
construit Sfântul Altar. Izvorul se găsește la o adancime de 15 metri și este vindecator 

Fig.7 Biserica Greacă "Buna Vestire"(sursa:

http://orasulbraila.weebly.com/obiective-
turistice.html)
Faleza Dunarii

Fiind situat pe malul stâng al Dunării, orașul Brăila are partea ei de Faleză a
Dunării(Fig.8). O stradă de promenadă, perfectă pentru plimbări în aer liber și meditații,
în care poți să te bucuri de priveliștea care te înconjoară.

Fig.8 Faleza Dunarii(sursa: https://exploremag.ro/top-10-

locuri-frumoase-braila/)
De asemenea, in Braila se afla sediul mondial al comunitatii lipovenesti si biserica
episcopala a crestinilor ortodocsi de rit vechi.
Pe langa acestea, in Braila pot fi admirate multe alte cladiri declarate monumente de
arhitectura. Alte obiective cu valoare istorica sunt prezentate de reteaua de hrube si
fragmentele din zidul cetatii Brailei . In partea sud-vestica a orasului se afla cel mai mare
parc al Brailei, Parcul Monument, zona de agrement si nu numai, deoarece aici se poate
vizita Muzeul de Stiinte ale Naturii, dar se pot practica si sporturi pe terenurile special
amenajate. Este cunoscut faptul ca, de Braila se leaga nume de seama in viata culturala si
stiintifica a tarii, o serie de placi comemorative si manifestari periodice amintind ca aici sau
nascut sau au trait o parte a vietii lor scriitorii Nicolae D. Cocea, Panait Istrati, Stefan
Petica, Panait Cerna, Anton Bacalbasa, Mihail Sebastian, Mihu Dragomir, Perpessicius,
cantaretii de opera George Niculescu-Basu, Haricleea Darclee
Zonarea potentialului turistic
Individualizarea potentialului turistic al judetului Braila se realizeaza grupandu-l in areale
de interes turistic. Astfel, pe teritoriul judetului am identificat sapte areale cu perspective
de dezvoltare a turismului:
1. arealul turistic “Braila-Balta Brailei” cuprinzand municipiul Braila, Baldovinesti,
Statiunea Lacu Sarat, Corotisca, Blasova, Zaton, Insula Mica a Brailei, Gropeni;
2. arealul turistic “Ciineni-Jirlau” cu zona lacurilor cu acelasi nume;
3. arealul turistic “Ianca-Movila-Miresii” incluzand lacurile Movila Miresii, Ianca, Plopu,
Lutu-Alb;
4. arealul turistic “Valea Siretului” cuprinzand Lunca Siretului, Maxineni, Vadeni;
5. arealul turistic “Batogu” cu zona lacurilor Vultureni si Lacu Sarat-Batogu;
6. arealul “Coltea-Dudesti” –cuprinde zona padurilor Coltea si Tataru;
7. arealul “Insuratei” incluzand sursele de ape termale si padurea Viisoara .
Circuit turistic-Parcul Natural Balta Mică a Brăilei-
Pachet turistic de 3 zile şi 2 nopţi, în perioada 25 -28 iunie, în orasul port Brăila şi în Parcul Natural
Balta Mică a Brăilei
Programul este destinat unui număr limitat de turişti, respectiv 20 persoane ( copii sub 12 ani doar
insoţiţi de părinţi), in ideea conservării ecosistemului.
Turiştii vor beneficia pe tot parcursul drumeţiei de un ghid turistic specific zonei vizitate
Programul se desfăşoară pe traseul Bucureşti (autostrada) – Slobozia – Insurăţei - Brăila – Staţiunea
“Lacu Sărat” – Brăila (traseu terestru) – Balta Mică a Brăilei
Traseul include vizitarea unor obiective turistice din oraşul Brăila, din Staţiunea Lacu Sărat, şi
practicarea unui ecoturism în Parcul Naţional Balta Mică a Brăilei, o copie fidelă a Deltei Dunării.
Ca mijloc de transport, turiştii vor beneficia de autocar (25 locuri), pe traseul Bucuresti – Slobozia -
Brăila şi Giurgeni – Bucureşti, iar transportul fluvial va fi asigurat cu un vapor de agrement. Cazarea
se va face la Hotel Traian în oraşul Brăila si la cabana Egreta din Balta Mică a Brăilei.
 
 
Ziua 1.
Plecare din Bucureşti, la ora 8:00, sosire în Brăila la ora 12:30 nr. km. 232
Servicii asigurate:
Cazarea: Hotel Traian*** ora: 13:00
Masă: - pranz: Hotel Traian – Brăila ora: 14:00
- cină: Hotel Traian – Brăila ora: 19:00
Obiective de vizitat:
Centrul istoric al orasului Brăila orele 15:00- 18:00
Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, fostă moschee, ora 15:00
Muzeul de Istorie (unul dintre cele mai mari muzee din ţară), ora 15:30
Teatrul Maria Filotti, monument sub patrimoniul UNESCO, ora 16:00
Biserica Grecească, ora 16:30
Grădina Mare, loc de promenadă, cu vizitarea casei memoriale “Panait Istrate” ora 17:00
Esplanada Dunării până la centrul nou cu fântâna cinetică.
Ziua 2.
Deplasare spre Balta Mică a Brăilei cu plecare din Brăila, Gara Fluvială, la ora 8:00

- mic – dejun ora 10:00 (servit in locul de campare)

- prânz: ore 14:00 - bucătărie tradiţională
- cina: ora 19:00
Traseu: Dunărea Navigabilă – Braţul Cravia- Paţiu (punct de campare) – Dunărea navigabilă –
Piscu Caliei– Braţul Vâlciu – La Cotu Frumos (punct de campare – ora 16:00) Măraşu - Cabana
Egreta ( ora 10:00) (plimbare în jurul cabanei Egreta) (ziua IV) – Casa tradiţională Nedeicu –
Ostrovu Constantin (punct de campare) (ora 14:00, ziua V) - Insula Crăcănel
Cazare: Cabana Egreta din Balta Mica a Brailei
Ziua 3.

-mic – dejun ora 09:00

-prânz: -ora 14:00 – restaurant cu specific pescaresc
Activităţi
Birdwatching: colonia mixtă de cormorani, egrete şi stârci, etc.
Pescuit sportiv
Plimbare cu barca cu vâsle sau cu barca cu motor – suplimentar.

- Plecare la ora 16:00: Insula Crăcănel– Dunarea Navigabilă – Vadu Oii – Giurgeni (durata:
3h)
- Popas Giurgeni (1h)
- Plecare din Giurgeni la ora 19:00, sosire în Bucureşti, autogara Filaret
 
 Fig.9. Harta turistica Braila
(sursa:
https://pdfslide.net/download/link/circ
uit-turistic-parcul-natural-balta-mica-a-
brailei)

 
Capitolul 4 – Concluzii finale si analiza swot
4.1-Concluzii
In concluzie, poziționarea geografică a judetului Braila este avantajoasă,deoarece condițiile naturale și
proximitățile sunt prielnice dezvoltării economice și sociale.
Relieful și clima favorizează locuirea, iar pe solurile fertile se practică o agricultură bogată. Dunărea deține
cantități mari de apă și adapostește numeroase viețuitoare. Apropierea de mare și de capitală înlesnește
legăturile cu întreaga țară și cu Europa.
Toate aceste elemente conferă Brăilei accesibilitate și deschiderea către întreaga țară.
4.2- Analiza swot
 PUNCTE TARI
- existenta unui potential turistic nevalorificat;
- existenta unor cai de comunicatii rutiere si feroviare care pot fi dezvoltate si modernizate;
- infrastructura de transport si telecomunicatii relativ dezvoltata ;
- - amplasarea geo-climatica a Insulei Mici a Brailei favorabila dezvoltarii unui turism performant ;
- potential piscicol si de vanatoare semnificativ ;
- pozitia de port la Dunare a orasului Braila ;
- elementele naturale ce favorizeaza dezvoltarea turismului ;
- manifestari economice si culturale cu rezonanta nationala si internationala –Festivalul International de
Muzica Usoara “”George Grigoriu’’ “Targul National de Agricultura” de la Braila, Festivalul International
de Canto “Haricleea Darclee” si altele;
- existenta Dunarii, care nu este valorificata decat intr-o mica masura din punct de vedere turistic.
- calitatea intrinseca a ofertei turistice, unicitatea peisajului (Insula Mica a Brailei), calitatile terapeutice
a apelor din Lacu Sarat, a izvoarelor termale de la Insuratei si altele
 PUNCTE SLABE
 
-insuficienta utilizare a Dunarii drept cale de transport al calatorilor (de ex. croaziera);
- ritm lent de creare a unor noi activitati economice adecvate potentialului Insulei Mici a
Brailei
- absenta unei politici de marketing agresiv care sa interzica folosirea resurselor naturale in
mod excesiv;
- existenta pietei fortei de munca insufficient dezvoltata si cu o oferta structurala inadecvata
cererii;
- administrarea perimetrului protejat de catre mai multe regii autonome, fara a se asigura o
coordonare unitara a activitatii ;
- promovarea insuficienta pe plan regional si national a potentialului turistic din zona;
- capacitatea de cazare redusa
- slaba dezvoltare a infrastructurii generale (inclusiv drumurile si servicii conexe);
- slaba dezvoltare a turismului rural (agroturismul);
- lipsa fondurilor de investitii pentru modernizarea infrastructurii;
- veniturile reduse ale majoritatii populatiei, fapt ce a condus la o restrangere a cererii de
servicii turistice.
 OPORTUNITATI
 
- atractia pe care o reprezinta fondurile de vanatoare si pescuit din apele curgatoare si lacurile din zona;
- valorificarea turistica a vestigiilor istorice din zona Brailei, monumentele arhitectonice, casele
memoriale, Teatrul “Maria Filotti” – complex aflat sub protectia UNESCO-, centrul vechi al municipiului Braila, lacasurile de cult;
- posibilitati de dezvoltare a agroturismului;
- capacitatea limitata in atragerea si utilizarea de fonduri europene care sa fie folosite pentru dezvoltare
- posibilitatea utilizarii unor fonduri ale Uniunii Europene disponibile in vederea sprijinirii dezvoltarii
zonale ;
-posibilitatea de dezvoltare a proiectelor in Bazinul Marii Negre si Euroregiune
- oportunitati speciale in dezvoltarea ecoturismului in Insula Mica a Brailei;
- dezvoltarea si amplificarea turismului de agreement si croaziera pe Dunare;
- amplificarea activitatii de consultanta in vederea sprijinirii initierii si dezvoltarii afacerilor ;
- imbunatatirea infrastructurii de transport prin constructia podului peste Dunare ;
- reabilitarea marilor amenajari piscicole ;
 
 AMENINTARI
 
- migratia foarte mica
- instabilitatea economica
- concurenta foarte mare a zonelor cunoscute din Regiune ( Marea Neagra, Delta) ;
- lipsa unei strategii de promovare a tuursimului local
- greutati induse de regimul de administrare al unor
potential eobiective turistice : Insula Mica a Brailei
 
Capitolul 5 - Bibliografie:

https://www.infoturism.ro
https://ro.wikipedia.org
https://www.infotour.ro
https://braila.insse.ro
https://lalagabriel.wordpress.com/2019/02/22/statistica-turism-2018-romania-braila
http://www.cjbraila.ro
http://orasulbraila.weebly.com/obiective-turistice.html
https://administrare.info
https://pe-harta.ro/braila/
http://www.turismland.ro/orasul-braila/