10 LEI EXEMPLARUL Marti 23 Mai 1933.

REGATUL ROMA NIE1

PARTEA HL
DES
10
ATERILE PARLAMENT A 1-1

I in tar5.: pe 6 Inni ... lel L200 Pretul unui exemplar din an!! trecuti 20 lei
ABONAMENTE in strainatate lei 2.400

Abonamentele pentru autoritäti si particular! se plätesc Pentru trimiterea chitantelor sau a ziarului si pentru orice
anticipat. Ele vor fi insotite de o adresil pentru autoritäti alte lámuriri, petitionaril vor trimite in plus suma de 20 le
de o cerere timbratá pentru particular!. spese de birou i porto.
Transportul ziarului in provincie se face pe riscul abonatului. Sumele nereclamate in termen de trei luni nu se mai restit u
MONITORUL OFICIAL, BUCURESTI I, - BULEVARDUL ELISABETA 29
Telegrame: Monitoficial - Telefon 3-5021.
*MOM MINIMM.MMMa.

A UNAREA DEPUTATILOR
SESIIINEA ORDINARA (PRELI.INGITA) 1932 - 1933

gAEDINTA DE JIM 6 APRILIE 10'33

SLIMAR:
,edinii de dimineal0.
.5cdinta se desehide la ora 10,35, sub prepedintia d-lui vicepresedinte
Virgil Grossu, asistat de d-nii secretari: Sandu Carp pi t. Holban.
Se di chine sumarului pedintei precedente.
- Se d& cuvântul la minor d-lui deputat V. Serdici, care se refera la o
inodifieare adusa proiectului de lege pentru organizarea finantelor
ocale votat in sedinta precedenta.
Se pune,la vet sumarul pi se aprobii.
Se inträ in ordinea zilei:
Continuarea diseutiunii -generale asupra prolectului de lege pentru coru .
plectarea masurilor necesare folosirii pi4unelor comunale constituite din
- Se dä euvântul d-lor: Mircea Cancicov, M. Vagaonescu, M. Gheor-
ghiu si V. Ionescu-Baciu.
- La ora 13,20, pedinta se suspenda.

*edinlat de-dupii eamiazA

La ora 15,50, pedinta se redesehide.
,- D. viceprepedinte Virgil Grossu ocupä fotoliul prepedintial.
Intrebiri anuntari de interpeläri:
1. D. deputat Rety Imre face o intrebare d-lui ministru al instruc-
tunii, asupra masurilor ce intelege a lua pentru ea ministerul sI. dea de
lucru micilor meseriasi in confeetionarea baneilor necesare pcoalelor.
1 bis. D. deputat Rety Imre face o intrebare d-lui ministru al agricul-
turn, dad', nu crede de euviinta sä pregäteasert ref orma modului de ad-
udnistrare a Composesoratelor.
2. D. deputat M. Stelescu face o intrebare d-lor rainistri de instruetie,
lnunca, interne pi justitie, privitor la activitatea institutiei numita Uni-
STrsitatea Popularii".
3. D. deputat M. Stelescu face o intrebare d-lui ministru al justitiei,
i.elativ la uncle acuzatiuni ce se aduc, d-lui Alfred Winkler, prim-prepe-
'dintele tribunalului
- D. ministru Sauciuc-Siveanu räspunde d-lui deputat Danira Vassu.
- Se (la euvântul in replica d-lui deputat Dänilä Vassu.
7. D. deputat I. M. Leon face o intrebare d-lui ministru de interne, re-
lativ la neregulile ce se petrec in adjninistratia judetului Ffigarap.
8. Pr. P. Bilinescu face o intrehare d-lui ndnistru de interne relativ
la faptul el, in judetul Neamt, sunt trei cetateni straini cari °cup& in mod
ilegal functiuni publice. D-sa eere intrarea in legalitate.
9. Pr. P. Bilänescu face o intrebare d-lui ministru al comunicatillor,
relativ la aeuzatiunile de falsuri i fraude aduse d-lui inginer Misir,
peful serviciului drumurilor din judetul Neamt.
10. D. deputat M. Stelescu adreseaz& o interpelare d-lor prim-ministru
pi ministru al muncii, asupra situatiunii muncitorilor dela Uzinele Re-
pita", pi dela fabriea de postav Buhupi.
D-sa cere urgenta care nu este admis& de Adunare.
11. D. deputat C. Dimitriu repetil cererea de acte adresatä d-lui mi-
nistru al eomunicatiilor, relativ la incheierea i executarea eontractului
suedez pentru drumuri. -

- D. deputat A. C. Cuza face uncle observatiuni relativ la intrebarea
d-lui deputat M. Steleseu.
4. D. deputat N. Mopciutanu intreabá pe ministru de externe, daell
&re cunoptinta de tratamentul la care punt sup* cetatenii români in
'Permania, in legátura cu mipearile antisemite.
5. D. deputat N. Mosciutanu face o intrebare d-lui presedinte al Adu-
ilärii Deputatilor, relativ la unele invinuiri ce s'au adus unui funetionar
al Adunarii, in legatur& eu gestiunea sa ca director aOrninistrativ al
Munarii, cäreia i se va da eursul legal.
6. D. deputat Dänilä Vassu face o intrebare prim-ministru, cerând
icoaterea din circulatie a vagoanelor ministeriale, destinfinduLse fondu-
afectate in acest seop pentru ajutorarea pomerilor.
- Se intra in ordinea de zi:
Desvoltiri de interpeliri:
D. deputat N. Fortunescu depune proiectul de lege din initiativä par-
lamentara, pentru allugirea unui aliniat la finele articolului 186 din .
legea pentru organizarea adrainistratiunii locale din 3 August 1929, care
se trimite de urgentä la comisia de administratie generala..
- Se 0, cuvântul d-lui comandor Dan Zaharia, care desvoltä In conti-
nuare interpelarea adresata d-lor miniptri ai afacerilor straine i apärilrii
nationale, privitor la perieolul ee ameninta statul, prin lipsa unui regula-
ment al -eifrului.

www.digibuc.ro
 MONITORTYL OFICIAL N. 81
3562 XDUNAREA DEPUTATILOR: fedínta &In 6 Aprilie 1933. 23 Mii 1933

- Se di euvintal d-lni depatat I. Modreanu, care deevolth interpela.
rea adresatil d-lui ministru al finantelor, relativ la fraudele dela rafineria
americanh din Teleajenul-Prahova.
Cheatie de regalement:
Se dä cuvântul d-lui deputat I. Zelea Codreanu, in ehestie de regula-
ment; d-sa face uncle observatiuni asnpra prebnigirii sesiunii parlamen-
tare actuale pan& la data de 14 Aprilie, 2 zile inainte de Shrbatorile de
Pasti.
- D. presedinte räspunde.
- Se dá cuvfintul d-lui deputat Eugen Titeanu, care desvolth interpe-
larea adresatä d-lor ministri de industrie si domenii, in privinta cones-
sionärii perimetre petrolifere, ea vaträ de sat a eomunei Gura-Oc-
nitei, din judetul Diimbovita.
- La ora 19,18, d. vicepresedinte M. Ralea ocuph fotoliul presedintial.
- D. deputat Eugen Titeann continua.
- La ora 19,40, d. preeadinte Cicio-Pop ocnpit fotoliul presedintial.
- Ccrändu-se intervertirea ordinei zilei se admite de Adunare.
- Se depune si se eiteste raportul comisiunilor bugetaxe si de instruc-
tie, intrunite, privitor la proiectul de lege pentru transformarea sectiei
de stiinte agrieole de pe ling& Universitatea din Iasi in Facultatea de
titiinte Agricole a Universithtii din Iasi cu sediul Chisinhu.
Dupä adoptarea luárii in eonsiderare si votarea art. 1 Vilna la 10 in-
clusiv, textal prezentat de comisiune nemodifieat, se pune la vot en bile
legea in total.
- Se citeste raportul comisinnii de agriculturä privitor la proieetul de
lege pentru antorizarea Ministerului de Agriculturà de a ceda eoinitetului
scolar din eomuna Branistea, judetul Bh lti, a bunulni din acea localitate
numit fosta VELMA rush".
Duph adopttfrea lutirii in considerare
_ _ se pune la yot eu bile art. unie,
nemodificat.
- Se eiteste raportal comisiunii de agrieulturi, privitor la proiectul
de lege pentru autorizarea Ministeruhii de Agrieulturá de a ceda
tetului !Kolar al liceului de baieti I. Oreang0, din orasul Balti a unei
portiuni din bunul Statului numit depozitul de spirt" din ace' oras.
Dupit adoptarea luhrii în considerare se pune la vot eu bile art. uniei
nemodificat.
- Se eiteste raportul comisiunii de agriculturä, privitor la proieetul
de lege pentru autorizarea Ministerului de Agriculturä de a ceda comi-
tetului polar al lieeului de fete Dom.nita Ileana" din 'Drawl 13älti.
unei portiuni din bunul Statului ,numit depozitul de spirt" din acel ()rag:
- Dupä adoptarea luarii in eonsiderare se pune la vot eu bile art.
unie nemodificat. '1
- Se citaste raportul conaisiunii de agriculturi, privitor la proiectul
de lege pentru autorizarea Ministerului Agrieulturii, de a ceda soeiethtii
culturale Vatra scoalei", o portiune de teren cu clAdiri, proprietatea sta-
tului din orasul
Duph adoptarea luhrii in considerare se pune la vot eu bile art. unie
nem odificat.
Chestie de regulament:
- Se dä cuvintul in ehestie de regulament d-lui Cezar Spineanu.
(Art. 128).
D-sa cere fixarea miei zile pentru desvoltarea in eontinuare a inter.
pelärii d-lui deputat Engen Titeanu, relativ la coneesionarea unor peri-
metre petrolifere eu vetre de sat a comunei Gura-Oenitei, din judetul
Dâmbovita, si a interpelárii d-sale conexatä. eu aeeasta.
Adunarea aprobh fixarea sedintei de 7 Aprilie, la ora 10, pentru des-
voltarea. bor.
- Se a citire ordinei de zi a sedintei viitoare.
- La ora 20,30, sedhita se ridicá anuntändu-se cea yiitoare pentrti
mäine vineri, 7 Aprilie, la ora 10 dimineata.

edinta e de;schide la: ora 10,35, sub
prefedintia d-lui Virgil Grossu, vicepre.
qedinte, asistat de d-nii seeretari: Sandu
Carp si at. Holban.
Prezenti 285 d-ni deputati.
Nu rilspund la apelul nominal d-nii
deputati:
Abrudbanyai Ede (dr.), Adam Mar-
eel, Ancuea Romtl, Andriescu Spiri-
don, Antonescu Nicolae, Barabas Bela,
Be net Hans, Bethlen .0h., Birtolon
Aurel, Bogos Dimitrie, Baez Demos-
tene, Brätäeanu Paul, Breban Al., Bur-
ghelea Damian, Ceueian Al., Gherciu
Virgil, Constantinovici Tr., Cuza A. Gh.
Dieescu Lazar (dr.), Dobreseu I. Dem.,
Dobrian Eie, Ebner Mayer (dr.),
Eeanu C. Const., Ferenezi Sigismund,
Fischer Iosif (dr.), Fodorean Oh.
(dr.), Fodorean Ioan, Gal Nicolae
(dr.), Gaepar Ionel, Gecäleanu Matei,
Georgescu Tultea N., Gherman Efti-
mie, Huditä I., Iacob Iosif, Ioneseu Al.,
Ivan Gh., Jakabffy Elemer (dr.), Jo-
sika Ion, Kräuter Francise, Laar Fran-
cisc, Landau Michel, Laziir Corneliu,
Malaxa Nicolne, Manea S. Mihai,
Märie Gh, Marinescu Ion, Miha-
lache Ion, Minov Sava, Mironeseu
Dem., Mititelu C., Morariu Ser-
gie, Negreseu Ioan, Negurä Mihai, Ni-
colaeseu I. Dem., Niculeea Ion, Pal Ga-'
bor (dr.), Pänescu Dumitru (dr.),
Paze Nicolau, Pecilá Const., Peli4an
Ion, Perieteanu Gr. I., Polizu Miceu-
neeti N., Pop V. Ion, Pop Leonida,
Pop Sigismund (dr.), Popa Teodor,
,edinfa de dimineettat
Popeacu Gruria C., Popoiu Const., - Se pune la vot sumarul i se
tare5. Eug. Räscanu V. (dr.), Roses avrobri.
Marius, ROeeteanu Vasile, Roth Otto D. ministrn Sauciuc Siiveanu dä
Hans (dr.) , Rozenberg Solomon, Sa- citire Mesagiului Regal, privitor la pro-
lachiu Teodor, Säncluleseu Ion, Sta- iectul de lege pentru modificarea art;
letchi Valentin, Serbeniuc Gh., Simio- 5, 7, 8, 11, 15, 18, 20, 21, 22, 27,
neseu Nicolae, Socol Aurel (dr.), Soti,- 28, 29, 33, 34, 35 ei 105, precum ei in-
resell. Virgil, Stänesen Justin, Stänescu troducerea de noui articole in legea pen.
N., Stoica Tr. (col.), Stratan N., Su- tru eonstituirea i functionarea intro-
lyok $tefan (dr.), Szabo Beni, Szent- prinderilor private de asigurare,- care
kereszty Bela, $tefäneseu Goiceanu se trimite de urgentri la comisiunea de
$tefanovici D., Suta N., Tälpianu H., industrie i comert.
Teianu N. Const. Teodorescu Anibal, - Se depune raportul coMisiunii de
Teodorescu Dumitru, Tudoran N. (dr.)-, afaeeri sträine, privitor la legea votatä
Turtureanu C., Toni V:5D., Uzun Gh., de Senat, pentru: ratificarea aeordulnii
Xeni Conat., Zaharia I. Dumitru. aditional la conventiunea internatio-
- Se dä citire sumarului eedintei nal* privitoare la transportul márfu-
precedente.
rilor pe cáile ferate, aemnat la Berns;
la 23 Octomvrie 1924.
D. Virgil Grossu, vicepreledinte:
D. deputat Serdici are cuvântul la su- - Se trimite la eomisia de petiti-
mar. uni:
Petitiunea delegatului comunelor
D. V. Verdici: D-lor deputati, in ee- inundate din judetele Covurlui, Tecucif
dinta de eri s'a votat i aeeptat un
Tutova, prin care cer ea iplätile
amendament, la legea finantelor locale, orice fel datorate atre Stat sá fie f5.-,
prin care s'a ingaiduit ea pe firmele co- cute in rate. 4
merciale din toatä Tara Româneascä sä
- Se trimite la Comisia de legislatid
figureze i limba noasträ in aceleae ca- civilá :
ractere i cu aceiae märime de carae- Petitiunea mai multor locuitori din!
tere ea ei limba minoritarä. Cred crt tre-
buie sä marcäm aceasta ca un fapt, ca corn. Ursein, jud. Dâmboyita, prim:
care eer ..sri se aibe in vedere doleantele
un foarte mare succes repurtat de lor, la intocmirea nonei legi a conversi-
limba româneaseä, eäreia i se ingädue
sä figureze pe firmele din orase in ace- unii.
- Se comunicä Guvernului.
ias forma i märime de caractere ea ei
limbile minoritare! 1. hitrebarea d-lui deputat Heae-
diis Nandor, adresatä d-lui ministru °de.
Este un mare sums pentru guvern!

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
ADUNAREA DEPUTATILOR: ;Sedinfa dekr:6 Aprific 1933. 3563
23 Mai 1.933

Interne, asupra ingrädiri 1ibertij in-
trunirilor in Ardeal.
2. Intrebarea d-lui deputat Szabo
Beni, adesata d-lui ministru de In-
nante, privitor la masurile ce intelege
a lua pentru a se seade impozitele ma-
celarilor din Brasov.
Se trimite la cornisia e agricultura
1egea din initiativil parlamentar5, vo-
Ufa, si inaintat5 de. Senat, relativ
rea rezultatului recensamantului. Pen- tia initialä ea acest instrument de
tru Romania dinainte de Azboiu, pen- munca sri fie dat si valorificat la ma-
tru. România marilor Iatifundii, pen- ximum in maim celui mai apt ea sil-i
tru Romania epocei de aur, si a fericirii ridice rentabilitatea, ci s!a avut in ve-
instärite, au fost o crudi chemare la dere sit se dea tuturor indreptatitilor
realitate constatarile din acest recensä- in raport eu sacrificiilé pe care le-au
mant. Câteva mii de familii stapaneau facut pentru asezarea nouei ordine de
aproape patru milioane hectare din so- lueruri in România nouä.
lul cultivat dela tarä, iar un milion De aceéa, pe primal plan al indrepta-
jumatate de capi de familie, de tärani, titilor s'au gisit orfanii, s'ati gasit
-

m6difiearea art..44 din legea colonizArii stapaneau numai un milion i ceva de marii mutilati, apoi toti mobilizatii
publicatä Î12 Monitorul Oficial Nr. 157 hectare. Era, dupi comparatia devenita in urma beneficiarii nouei sari de lu-
din 1930. banali, constatarea ea ordinea social:a eruri.
- Se trimite la cornisia de adminis- in Romania se putea prezenta prin Prin aceastä reforma; care avea un
tratie generala legea din initativa par- imagina unei piramide eu varfill in jos. vidit caracter de ordiue socialä,
lamentafa, votatri si inaintata de Senat, Generatia noastra, care era Inca, pe pierdut din vedere, nu fiindea nu s'a
relativ la autorizarea comunei Bazar- bancile scoalei a fost viu impresionata previlzut, dar fiindci nu s'a putut alt-
gic de a contracta un Imprumut de lei de -rezultatele acestor constatari. In minteri, latura care sit', asigure in mâna
30.000.000, ipe termen de 10 ani dela toati intelectualitatea i tinerimea ge- noului proprietar o folosire cu un ran-
Casa Nationala de Economii j eecuri neroasi .a tarii era preacuparea pentru dament paximum i pentru bindle .tarii
Postale sau Casa de Depuneri. indreptarea acestei stari de lucruri. N1- pentru noua stare de luertri, care se
- Se ia act de adresa Senatului pe meni nu pleca dela ideia, In acel mo- aseza. Fiindca, evident lucru, cand ai
lânga care se inainteazri propunerea vo- ment, -ca pamantul va ajunge Si se dea dat cinci hectare untti orfan, ea recom-
tatä prin tare Senatul se constitue in muncitorului ca o recompensi pentru pensi nationalä, 'ce deveneau, ca instru-
grbp national al Uniunii Interparla- sacrificiul de sange ce-1 va face, vär- ment de munca in mana unui consiliu
mentare. sandu-1 la temelia idealului national. de tutelä, aCeste einci hectare? Erau un
-- Se ia act de constituirea comisi- In -atel moment problema era .luata bun scos din ordinea economica, ea fac-
Senatului de anchetri parlanientar5. in discutie din preocupäri de ordin eco- tor de productie.
pentru cercetarea situgiei functionari- nomic. Se spunea : este ceva putred, Dar cand s'a intrat in asemenea con-
lor la toate departamentele. este ceva neregulat in repartitia pro- ditii cu asemenea tendinte in aplica-
D. Virgil Grossu, vicepresedinte: prietatii rurale. Pentru viitorul rasei rea yeformei agrare, preocuparile con-
D-lor deputati, inträm in ordinea de zi, noastre trebue ficuti o indreptare. stitutionale si de ordin teoretie a celor
continuand discutiunea genoralä asu- De aceea, intru cat datele recensa- care declanseasera aceasta mare Xefor-
pra proiectului de lege pentru comple-: mi'mtului purtau asupra repartitiei pi- ma, nu erau indrcptate i &are satisfa-
tarea mäsurilor necesare folosirei pa- mantului cultivabil" la ses, nimeni in :cerea populatiei &la munte. Dar i lo-
sanelor eoratinale, cönstituite din pa- acel moment nu s'a gandit care este cuitorii dela munte facusera aeele sa-
duri. starea In care ,Se gaseste raportul din- crificii pentru tari; ei le facusera mai
D. deputat Caneicov are cuvantul. tre taranul posesor si dintre pämânt in vartosi fiiridei la jertfele de salve se
D. Mircea Cancicov: D-le presedinte, regiunea dealurilor i in regiunea mein- ad5ogase jertfa intregei lor agonisiri si
d-lor deputati, legea pentru folosirea telui. intregei lor averi mostenite.
izlazurilor comunale, este, dup l. noi, o De aceea, mai tarziu, cand réforma Lumea politieä se trezea la o vieä
lege de o importanta capitala, in constitutionala s'a anuntat i and fai- noui. Democratia nistea nu din elabo-
daca vreti, cu ideologia paxtidu- mosul art. 19 din Constitutia dela Iai rarea unui program inteun biurou in-'
lui d-voastra, cu statul täränesc",. a pus principiul legal al infiptuirei chis, ci din intrarea nävalnica, pe pri-
Dar tocmai de aceia, nu pot sä marei reforme, nicäeri nu se vorbeste mul plan al vietii nolitice, a celor in-
nu-mi exprim parerea de ran di despre felul cum se va rezolva'raportul torsi de pe front, oameni ale ciiror
o lege de importanta acesteia este dintre sateanul proprietar i pamant la drepturi politice trebuiau sa fie' con-
luata in discutiune in indiferenta ge- rounte. sfintite prin noua ordine de lucruri.
nerala. Proiectul de lege satinge o . In spiritul reformei constitutionale Prin propaganda vie, care s'a flout
chestiune importanta in directä legä- urma sa se apliee exproprierea pentru de cei into* de pe front, prin propa-
turi cu marea reforma agrara. Daca ne a se lua terenul cultivabil", in interes ganda vie, care s'a facut de tot tinere-
dim soma de imprejurärile in care re- national, pentru a se da piturei noa- tul si.' de toate clasele conducatoare,
forma agrara s'a flout indata trebue stre täränesti, spirit pornit din preocu- pentru a chema la vieata publici i la
sa ajungem la constatarea ca, in inten- pirile pe care le-ain vazut, de ordin beneficiul vietii noui toatä patura tara-
tia ideologilor, care au pásit pe o cale economic si cu tendinta de a satisface, neasei, s'a rrispandit indata credinta crt
ce se pirea.. revolutionari, la expro- nevoile sau setea de pamant cultiva, munteanul are dreptul sa fie satisfa-
priere, s'a inspirat aceasti miscare re- bur, a säteanului nostru. cut i sa se bucure de avantajele refor-
formatoare dintr'un considerent de Cand vine razboiul i cand, dupi raz-% mei agrare.
ordin economic.- La 1905, s'a ficut re- boiu, trece pe primul plan latura so- Atunci geste prevederile art. 19 din
censamantul general, a proprietätilor ciala" a problemei, atanei reforma Constitutie, Adunarea nationala din
funciare rurale. Acest recensamant s'a agrarä a iesit din fagasul normal al 1921 - toate adunärile de dupa razboiu,
flout in eonditiuni de tehnica tiini- unei conceptii cuminti de ordine finan- pana la adunarea constituanta din 1923,
fici si de sinceritate neobicinuita papa cian i economicä pentra a luneea pe au avut caracterul de Adunari natio-
atunci. Secretarul general al Ministe- panta, cu caracter revolutionar, care nale - prin legea Gardlid a ciutat si
ralui de Finante de pe vremea acee(a, depasea. puterea de stipanire a clasei corecteze acea.sta omisiune a reformato-
Nicolae Capitäneanu, fäcut o ade- conduciltoare, pamantul trebuind a fi rilor constitutionali i sa introduca dis-
virata celebritate in lumea politica dat de indata i repartizat ea o recorn- pozitiunea, odafa cu aplicarea reformei
prin raportn1 ca_eare a insotit publica- pensi nationala, paräsindu-se cOncep- agrare pentru terenurile cultivabile",
3

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL N. 83
3564 ADUNAREA DEPUTATILOR: Vedinta dela 6 Aprilie 1983. 23 Mai 1933
si pentru satisfacerea celor dela munte. buna aplicare a acestei legi de interes legitime de ordin economic i social. Si.
Punerea in aplicare a aeestei dispozi- general, corpul silvic, un corp select. atunei, dug erai puternic, dar foarte
tiuni derivä din conceptia care se poate Rea s'au fAcut greseli pe.ici, pe colo, puternie, reuseai in mia. parte, dupa
reztuna in formula: la munte se trAeste au fost greseli individuale. Când s'au trude mari, sA obtii ate un mic avii
din comercializarea lemnului si din co- cleseoperit in Romania Veche, ea si as- dela Casa pAdurilor.
mertul vitelor. Deci, gäsim o indoitä tAzi s'au sanctionat sever. Dar, nu e mai D. I. Mitache: Dar nu procedau niel
preocupare pentru satisfacerea locuite- putin adevärat eä acest corp select a a .
rilor dela munte : sä-i pregAtim pentru apärat cu indarjire i uneori cu un spi- D. Mircea Cancicov: VA spun aceasta-
a putea deveni nu mimai proletari sa- rit de castä, invaziunea, cum o socoteau pentrua este o tragedie pe care am
lariati, pentru munca ce o fae cu bra- dânsii, n paclure, a beneficiarilor, prin trAit-o cu totii, acei din judetele de
:Ole in pAdurile altora, ei i pentru a efeetal legii de expropriere, la locurile munte din Veehiul Regat mai cu seamA,
trage avantajele directe, prin coopera- de päsune. Din aceasta cauza, aplicarea fiinda d. ministru care, desigur, este
Vile de productie si de desfacere, care dispozitiunilor legii, relativ la creiarea informat despre situatia de peste tot,
se incorporeazä in munea nationalä pasunilor comunale, s'a fikut nu numai dar are mai mult la inima sa, la spiri-
pentru valorificarea produselor, toate färä nicio preocupare de ordin econo- tul säu, in constiinta sa, situatia din:
beneficiile comercializArii lemnului, mic, dar inteun haos; care este un ade- Ardeal, stie cA in Ardeal nu se sta, la
precum i sâ le inlesnim exereitarea yfirat scandal. munte, cu problema aeeasta socialä,
preocupärii mostenita din mosi-strA- asa de rAu, cum se stä in Vechiul
Pentru ea sa se poata satisface la Regat.
mosi, care este pitstoritul i cresterea vi- mute, aceastä necesitate, care o fi fost
telor. de ordin economic, dar era actun si de D. Voicu Nitescu, ministrul agricul-
.Acest prineipin, edictat prin lege, a ordin social, fiinda säteanul dela mun- turii i domeniilor: La eunostintä poate
deviat insä curând dela tendinta pe te asista, cu revoltä, la impartirea pA- da, dar la inimd situatia din intreage
care trebuia sä o aiba si dela rezultatul manturilor de culturA la ses, la tova- tarA. (Aplauze pe beineile majorittii):
pe care trebuia sad adua. räsii lui de luptä i numai el vedea D. Mircea Cancicov: Vaslizieä, din
In fate principiului trebue ,sä se eA nu este reeompensat, fiindeä se inrä-
acest punct de vedere zic, se obtinea
meargA cu exproprierea la munte, s'a dacinase aceastä ideie eA pilmäntul se
foarte cu greu ate un aviz.
ridicat nu rezistenta marei proprietäti. Care a fost rezultatul? Rezultatul a
dA i ea o recompensA pentru jertfele fost cA in unele pärti, ca pe o hortä in
Marea proprietate nu a fost organizatà fAcute in rAzboiu. Aceastä operatie, a care se aratA numai uncle shaminte
in Romania. Ea a *at ca un factor so- darii pämântului la munte, pentru pA- pretioase, in unele pArti unii oameni
eial, care îi jucase rolul säu si nu mai suni, se facea eu procedure unui mers politiei prin situatia kr, hi partid
putea rezista in fate eurentulni naval- de mele, din cauz5, a procedure expro- inaintea arora poate tremura i fune-
nie de atunci. Pe dime, reforma agrara prierii preVizuse, a nu nevoile satu- tionarii de birou, scontând intr'un
a gasit-o absolut incepabilä sa-si apere lui vor decide. Putea sA fie lipsä cât avantaj viitor, au dat avize, astfel in-
in eeace priveste justa ei- .de mare, putea, emu se spune, Intr'un eat pe harta pasunelor comunale apar
clesprigubire. Dar o clasä care nu stie limbaj eomun, sh sbiere vita, sfi stea cu uncle judete de munte, privilegiate,
pa se apere este o clasä care nu nieritä dintii la soare; nu se deeidea indrep- apar unele judete de munte care au
träiaseä. tatirea la izlazul cuvenit, deal dupA obtinut avizurile pentru toate cererile.
D-lor deputati, and a fost vorba ai un prealabil aviz, al consiliului tehnic, Au obtinut aceste avizuri - yeti ve-
se- aplice prineipiul de expropriere la de pe Una. Casa padurilor. dea acurn, dupä cateva cifre statistice
munte, in fata tendintei legii s'a gäsit atunci, pentru considerentele, pe pe care vi le voi eiti - inteo propor-
regimul silvic bine organizat, care pro- cari vi le spusei adineauri, de ordin teh- tie ingrijitoare pentru economia gene-
teja deopotriva pe stat - eel mai mare nic silvic i dinteun spirit de casta al ralä, inteo proportie asa de ingriji-
proprietar de paduri din Veehiul-Re- forestierilor, west aviz intarzia i in- toare, 'Moat strigatul dietat de, aceastä
gat - dupä cum supunea la anume tarzia cu anii si nu se putea ingrijorare stA la baza legii de aitAzi a
restrictii pe proprietarii particulari de fiinda totdeauna acest aviz era dat d-voasträ. Fiindett legea de astäzi a
piduri din Vechiul Regat. cu rea vointä din dorinta de conservare d-voastrA, nu se ()mph* de latura so-
Una din legile eari, in Vechiul-Regat, masivului forestier. Era o dogma ea cialä, nu se ocupA cleat de latura teh-
a dus la o prima amputare a notiunii nu putem sA scoatem nimie din dome- nicA speciala forestierA, voind sit in-
de proprietate de drept roman: libera niul forestier, existent astazi, lipsurile chidä, ea printr'un deeret, sub lespe-
folosinta pitnä la abuz", a fost legea trebuind sa fie plantate. dea acestei legi, o problemä social/
regimului silvic. Esti proprietor de pa- Era o coneeptiune! Dar cedau d-nii Aceasta nu se poate, nu se va putea!
dure, insä, dinteun interes general, su- dela consiliul tehnic, de pe langa Casa SA vA dau ateva cifre. Solul fores-
perior si eolectiv, dreptul tau de folo- pAdurilor, in urma interventiunilor, tier in Romania intregitä ar fi trebuit
sintä, ping la alms, este limitat; nu vei presante i puternice, ale oamenilor sA fie de vreò 7172 milioane de hectare;
putea intra in padure, nu vei putea zilei. Nu erau fiteute aceste interven- el este numai de vreo 6 milioane i ceva
täis nu vei putea eulege fructele eapi- tiuni dintr'un spirit de coruptie, sau de hectare, din coma. cA 1.100.000 ha,
tálului tau, deck atunei and interesul dintr'un spirit de a se trage avantagii s'au expropriat dela stat i particulari
general va permite. i uneori o genera- eleetorale de omul politic, angajat pentru islazuri. O ebtä cam de 15%:
ie este condamn,atä sA feel in villtoarea luptei eleetorale, care este din solul forestier al României a su-
oacrificii pentru pidure, urmând ea, eat de dispretuita in afarA de Parla- ferit expropriere cu destinatiunee: pä-
peste 40, 50 sau 60 de ani, aceea cari ment, der care stA la baza vietei poli- suni comunale. InsA, d-lor, aceastä cota
yor veni sä euleagä jertfele i econo- tice. Când omul politic venea in con- de 15%, nu este aplicatä uniform pa
ruffle generatiei care a trecut. tact en realitätik, trebuia ia une- tooth' harta WE, in unele pArti acea-
Regimul silvic este o lege de protec- ori angajamentul nu pentru a scoate stA cotA merge la 30-40%, iar in alte
tiune i restrictiune in interesul gene- la mezat, nici proprietatea forestierä, pärti n'a atius niei 8%, rämânând eu
ral, pe care o suportä, deopotrivii, sta- nici proprietatea statului, sau particu- totul nesatisfäcute nevoile i de ordin
tul ea si proprietarul particular. Regi- dar trebuia sfi ia angajamente, economic - dar acelea se suporta,
mul silvie are in servieiul sAu, pentru Pentru satisfaeerea unor aspiratiuni criza cea mai mare o suportAni, dal!

www.digibuc.ro
 MONITOR:Uri OFICIAL Nr. 83
ADUNAREA DEPITTATILOR: Sedinta dela 6 Aprilie 1933. 3565
23 Mai 1933
si de ordin social, si aeeasta este mai s'a aplicat la munte reforma atrark munte si nu s'a atins eu un procent,
gray, cad acolo unde linistea sufle- prin fehil cum unele judete au primit care sk-i satisfaca pe toti deopotrivä ;
teascä nu existä, primejdia unei tur- cote mari, i s'a taiat in mask s'au des- au fost citiva benefician i eu v 'am
burari renaste ea mugurii care revin golit capetele Muntilor, i s 'a ajuns la spus va invidiez, nu vä acu.z pentru
in fiecare primavarä. In judetul nos- strigatul pe care B. ridica d. profesor aceasta, cii in judetul d-voasträ ea si in
tru de pildä, in fieeare primavarä Mehedinti acum sapte zile, inteo con- judetele Neamt sau Muscel, toti sunt
satisflieuti si nu mai asteaptä dela acest
avem temeri de dezordini, in fiecare ferintä cu un titlu impresionat Izlazul
primavara trebue sa ne preocupam electoral", tinutä la progresul silvie in porieet cleat recursurilor efectul art. 1, anume:
calmam pe aceea care au rams care spunea: muntii nostri au putut retragerea in Casatie".
nesatisfaeuti in justele lor eereri. rezista seeole la invazia barbarilor Eu vorbeam de aeeia cari nu au ajuns
_ Eri d. Spineanu ne spunea - (pro- n'au putut rezista la 14 ani de asalturi procese si nu au ajuns sä fie
babil, ca este unul din fericitii care au electorale ! satisfacuti cu islazuri. Acestora, d-le mi-
obtinfit in judetul dim toate avizele f a- Da, fiindca datoritä influentei niStru, este greu ca noi sii le spunem
vorabile) - ea aceasta lege ar fi o trecerei unora din d-voastre, nu s'a ti- ceeace textul d-voasträ de lege ne in-
lege bunk 0 fi buna din punctul de nut seamä sä se atinga, cu o coat vita ed le spunem, mai exact, conside-
vedere al tehnicei speciale, dar nu din maxima permisä de regimul silvic, in ratiunile generate din expunerea de mo-
punetul de vederé al problemei sociale. mod egal toata suprafata tarii, pentru tive. Noi, nu putem sä spunem eelor
Dupii d. Spineanu acéasta lege ar fi o ca sä nu avem in uncle parti aceastä nesatisfäcuti, eeeace spuneti d-voastrii
lege bunk fiindea in interpretarea d-sale cot/ neaplicatä de loc, iar in alte pärti in acest proieet: din aceste motive lo-
ea, este ini fel de lege destinath sä fael aplicatä in asa f el, incilt aceastä apli- cuitorii satelor de munte, prin eereri
un soi de trauzactie i o lichidare a care, care a dus la desgolirea piscuri- din cele mai variate, tin mereu la or-
unor litigii in curs, care sunt singurele lor i capetelor muntilor, a provocat dinea zilei chestiunea transformärii de
neajunsuri ale creerii pasunelor la acele topiri repezi de zapada, acele piiduri in islazuri comunale, eum nu se
munte, in trei judete : in Dimbovita, evaporatii repezi ale apelor, acele scur- poate concepe deplini in gos-
in Mused i in Neanit. geri tumultoase ale curentilor, care au podariile comunelor de munte, Uri o
Nu putem sä ne oprim sä nu-i felici- influent/ aproape de ordin extern: reglementare a acestei probleme, soco-
täm pe sefii i reprezentantii politici ai faimoasa chestiune a navigatiunii pe tim ca se impune sä examinäm cu
acestor judete, ca au avut fericirea sa Dunäre, si a Barei dela Salina, este la atentiune i cu un larg spirit de obiec-
reduca problema islazurilor comunale, cunostinta d-lui ministru, ea si a tu- tivitate, - admirabil, ne asteptam
la un simplu litigiu, care se poate in- turor aelor care se ocupa de aceasta la o tolutiune de dreptate sociali - sit
chide prin retragerea recursurilor, ast- problemk ca este datoritä izlazului examinam cu un larg spirit de obiecti-
fel ea judetele dumnealor pot sä se electoral. vitate, toate categoriile de cereri
considere satisfacute i fericite din D. Cezar Spineanu: Desigur, celor le solutionäm in interesul consolidfirii
¡hinctul de vedere al islazurilor co- cinci hectare, pe care ni le cla in co. marei reforme a pämäntului si a folo-
munale. munä. sintei islazurilor, - pima aci este
Da, d-lor : d. Braeäräseu, d. Ion Mi- D. Mircea Cancicov: D-le Spineanu, foarte frumos - basil in interesul men-
halache, d. Spineanu desgiur, au avut eu nu fae o polemic/ de ordin atit de %inerii patrimoniului forestier al tii-
puterea, prestigiul -îi felicit mic eu d-voastrit. rii, se cere ca problema exproprierii
invidiez - ea pentru judetele lor sfi din paduri pentru islazuri si se con-
rezolve definitiv aceastä problema, D. Cezar Spineanu: Cand toe/ ex-
sä nu mai aibii deck vreo trei, patru proprierea de izlaz inteun judet se ri- sidere definitiv transatä.
procese la Curtea de casatie, in care did, la o mie de hectare, la o suprafata D-le ministru, putem noi ed spunem
Casa padurilor mai face Inca opunere 'atiit de mare, de masiv piduros, eum o acest lucru celor nesatisfileuti? Notati,
la aplicarea avizelo obtinute pe cale- sa influenteze aceastä suprafata bara aiei nu aunt numai censideratiuni de
politica. Dar ce facem cu restul dela Sulina ? ordin economic ; ciici Romilnul suferil
ce facem cu celelalte judete de "munte, D. Mircea Cancicov: D-le Spineanu, mult - s'a fficut foarte mul haz -In
in care nu este satisfacuta nici pro- eu nu fac o discutiune cu d-voasträ, pe tar:A, And d. Argetoianu, care mergea
blema social:A i nici problema econo- chestiuni care sunt tratate de specia- aeum doi ani in strainatate, sa culeaga
mica ? listi, i ale caror päreri trebue sa le eeva sfaturi asupra mijloacelor eu cari
A.! Eu aprob, cum trebue sä aprobe primim cu convingerea ca reprezinti se putea trata criza, a povestit cii la
mice intelectual, care se poate ridica adevärul. Londra, i s'a spus Românul
la nivelul discutiunilor de ordin gene- Eu mä ocup de latura politicä, i ma strangi cureau ; dar Românul are cu-
ral, aprob preocupärile d-voasträ, ocup putin si de izlazul d-voastril, reaua legatä atilt de mult,
trebue sa ne preocupam cu totii de electoral, fiindck au fost judete satis- cum se zice, stomacul este lipit de
apararea masivului paduros, din con- facute; intre care si al d-voastra, cu o sira spinfirii - i tot* turburfiri
sideratiuni de ordin general, fiindca, cotä pânii la 30% din Willi, pe când sociale nu s'a intamplat. Nord/nut
de pastrarea masivului paduros de- altele nu au ajuns necum la media de rabdi la tot ceea ce intereseaza ordinea
pinde clime, regimul ploilor, al van- 15%, pe care o da chiar d. Mihalache, economicit, insä, la chestiuni de ordin
turilor, si a tot ceea ce intereseaza in in expunerea de motive a legei sale, dar social, acolo unde pe drept se va Taira-
primul grad agricultura hags. De- nici chiar la 8%. Eu am aici toate sta- dacina convingerea di nu au fost satis-
Sigur insä, cä fratele nostru Wan de tisticile partidului d-voasträ, nu vreau fäcute aspiratiunile lui legitime, mai
inulte ori nu se poate ridica la ink- sä le eitese din legea pentru adminis- mult, cii s'au creat categorii de favo-
timea acestor probleme, in fata proble- trarea Casei Pädurilor i, mai cu seamä, rizati i privilegiati, cum vil voiu arita
melor mai directe si mai reale, care dic- din legea pentru ameliorarea terenurilor indatil, in timpul aplacarii i dupä apli-
teaza, conduita lui de fieeare zi; noi degradate din 1930, semnati de d. Mi- carea reformei agrare de catre d-voa-
avem datoria impingem, facem halache, care îi face cinste - i acest stra, aceastä indicatiune a d-voastra
sa inteleagä i sä accepte uncle necesi- strigä, pe care il exprim aiei, este stri- sa se considere definitiv închisäaceastä
Valli legale. gatul d-voastra, pentruca s'a pfisit färä problema, nu va putea fi urmatii.
D-lor, eu recunosc eh' prin f elul o metodä de lueru. Nu s'a fäcut, in pri- D. Voicu Nitescu, ministrul agricul-
datorit favoritismului poUtic elm m* rând, o statistic./ pe judetele de turii si domeniilor: Rezultata din ex-

www.digibuc.ro
 MONITORTJI/ OFICIAL Nr. 83
3566 ADUNAREA DEPUTATILOR: feclinta dela 6 Aprilid 1933. 23 Mai 1933

propriere. O noug exprOpriere nu se dete care nu aqteaptg deeat sg, inchidg D. M. Ghelmegeanu, subsecretar dè
mai poate face dar intelegem necesi- niste recursuri. Dar s'au facut favo- stat la Ministerul Agriculturii si Dome-
tätile i pe temeiul lor se va proceda run i s'a incercit sg se facg favoruri niilor: Daeg este drept, nu mai este ca-
de ori care ministru al agriculturii. acum chiar pe cale legisfativg. dou.
D. Mircea Cancicov: Iau act cu mul- Nu vä este la cunostinta d-voasträ, D. Mircea Cancicov: Asa este poli-
tumire de aceastg cleclaratie, cu spe- d-le ministru, chestiunea celor 1.400 tiea. Nu ati fost aici, &and am arätat ed
ranta ca yeti cguta sá tramspuneti acest hectare dela Arges? aeum sapte zile, profesorul Simion Me-
lucru in art. 7 din acest proiect de Isge, D. Voicu Nitescu, ministrul agricul- hedinti, la Progresul Silvie, a tinut o
care veti vedea eg. este cheia acestui turii i domcniilor: Nu a treeut la Se- extraordinar de interesantg confe-
sistem i este o adeväratg piatrg de nat. rinta - si ea parte de documentare
mormant pusg pe problema aeeasta. D. Mircea Cancicov: Senatul, un corp stiintifich si de polemicg politica
Dupg, ce in consideratiile generale, matur, poate sa pung frau unor ten- in care a lansat formula incisivg dES
spuneti eh doriti ea problema sä fie in- dinte de electoralizare a izlazurilor. islaz electoral".
in art. 7, spuneti cg vg ocupati D. Voicu Nitescu, ministrul agricul- Vasgzicg, din acest punct de vedere,
de aceia cari nu au fost satisfacuti; turii i domeniilor: Nu pot face afir- noi nu dorim altceva deck ea aeeste ce-
dar sá vedem in ce Tel: Eventualele mata categorica eg nu va -trece prin reri drepte sg le satisfaceti. Dar cum le
nevei ale comunelor i satelor din re- Senat. Poate ed treacg o parte; in spe- veti mai satisfaee aceste cereri, dupg ce
giunile de munte si de deal, pentru cial, poate sä treacg partea care este yeti vota acest proieet de lege, prihi
pasuni comunale, nesatisfacute prin justificatg i prin avizele pe care le-am care ati pus lespedea -de. mormant
nici una din calle prevazute in legile primit eu dela organele competente. chiar i pe eererile drepte? Gonsiderati
in vigoare, se pot satisfaee prin cum- D. Mircea Cancicov: Sunt incantat aceasta problemä sociala definitiv in-
pärarea de paduri, prin transformarea ed treacg la Senat, intrucat atunei drep- chisg, considerati ea procentul de 16
lor în pgsuni, dupá dreptul comun. tul la revendicarea fondatg pe care o la sutg, eve s'a luat din pgduri, este
Cumpärarea de päsuni dupg dreptul prezintg judetul meu nu va mai putea un procent maximum, care nu mai poate
comun este o chestiune foarte frumoasä fi respins de d-voastrg, fiindeg i jude- fi intrecut i îi trimiteti pe sätenii dela
din punct de vedere al ordinei juridiee, tul meu pretinde acelasi regim, pe care munte ea de aci inainte, sä meargg, la
dar problema socialg nu .este rezolvata, voiti sä-1 acordati pe considerentele po- dreptul comun? Cum la dreptul eo-
and má trimiteti la dreptul comun. litiee la Arges. mun? Dati sfatul acesta ea procentul
Invitatia d-voastrg de a merge la
In judetul meu este o situatie tra-
nu se poate intrece i ii invitati ed
dreptul comun este o invitatie foarte meargg ed plgteascg eu bani ghiatg, pe a-
gicg. Mosnenii si-au pierdut de sedole cei care mai au nevoie de islazuri ! Eu vgl
gratioasä, dar care in fapt nu va fi apli- proprietatile lor. Astäzi, muntele este
catä, pntrucg d-voastrg, in expunerea fae o propunere : pentru regiuniIe unde
cuprins intre 100.000 de ha, a catorva nu ati satisfgout cererile juste i unde
de motive, dupg ce mg trimiteti la familii, mari mijloace financiare
dreptul comun, ca prin intelegere sa comisiunile speciale, pe care le Infiin-
la indemang, constiente de ce vasäzieg tati aici, vor gäsi cg sunt cereri care
se pläteaseg imediat cu bani ghiatä ace- bogatia forestierg, pot sg, plaseze capi-
luia care vrea sg vandg, spuneti eg nu trebuese sa fie satisfacute, lasati
se mai poate lua nieiun centiar din ma-
taluri, astäzi, in plantatii, pentru a fi lucreze legea exproprierii, iar plata sa
sivul forestier al tärii, fiindcg s'a ajuns recoltate de generatiile viitoare. S 'a se poatg face in bonuri. Ce putin daca
la cota de 15 la sutg, care este maxi- plantat conform stiintei i regimului voiti sg inehideti aceasta paging, du-
mum ce i-a putut da pentru izlaz! silvic pang in prundurile apelor, satele reroasä a reformei agrare, In ce pri-
Iatg citesc in consideratiile d-vea- sunt incorsetate in plantatii i n'au voste satisfaeerea nevoilor la munte,
strg generale : Pang acum s'a atribuit unde a se misea. De cealaltg parte, cu ereiati un text special, pentru finan-
pasunilor 15 la sutä din suprafata pa- circa 140.000 ha, statul roman. Statul tarea celor care vor sg cumpere isla-
duroasg a tgrii i o noug reducere a pro-
roman, care si pe masivul Trotusului, zuri, faceti ceva in geniul fostei Case
centului forestier, nu mai cadreazg eu ed ea i pe masivul Ca.sinului, a refuzat rurale, e4re, pentru toate islazurile
interesul general".
dea pentru izlazuri, noi nu am avut luate Pe. baza legii din 1907, prin bung
fericirea
Atunci, unde mg trimiteti la d.reptul Tgrgnesc, sg avem in Partidul National- invoialg, phi-tea d emitea niste bonuri
comun? S gasese avizele comisiei, care
in acel judet, oameni mari, care servea pentru comune, pentru cum-
spuneti d-voasträ cg trebue sg-mi dea ea d. Cezar Spineanu, dar Vgggoneseu, pararea pasunelor neeesare.
un impetuos i ngvalnic luptgtor, care La noi in jude i in multe alte ju-
un aviz prealabil? D-voastrg ati dat pang and nu-si sa-
nu gäseste rggaz
deja avize pentru aceste comisiuni. Ele tisface o promisiune pe care a facut-o, date, fiindel nu vrem ed bagatelizgm
se vor aduna i inspirate de conside- n'a putut obtine sub aceste guverne ale aceastä chestiune, facand-o chestiune
rentele d-voasträ generale, vor spune: localg, - problema islazurilor inteo
sg ia dela ,stat nici
intrucat s'a luat 15 la sutä si nu se mai d-voastrg, avizul i nici pentru Casin, regiune de munte este o problemg care
pentru Trotusi
poate lua nimic, nu se mai poate des- unde este Inca un masiv de 40.000 ha. intereseazg tare, intreagg, fiindeg in-
tina pentru päsunile comunale, prin tereseaza ordinea publica - la noi
dreptul comun, nimic. D. M. Vágäonescu: Nu am sa plec ta judet, adeseori, in prmigvarg, bata-
Am spus cg nu putem primi invita- dela putere pang nu voiu face pozna. lioauele de jandarmi trebue sä meargg
tia d-voastrg de a considera problema D. Mircea Canciov: Eu îi doresc ed la munte, pentru a mentine ordinea
inchsg si a merge la dreptul comun, reusesti, pentrucg in chestiunile drepte, - sub mice guvern - fiindeg este in-
pentrucg in spiritele celor interesati s'a care privese judetul noitru intreg, nu rädacinat in simtämantul sgteanului eg
inrädäcinat convingerea cg au fost fa- putem sg fim desbinati. i atunci, eu nu se poate ed fie sugrumat intre arborii
vorizati si au fost regiuni privilegiate, doresc ca d-voastrg sä treceti, d-le mi- crescuti frumos, care pe el II impiedicá
de consideratii personale i politice de nistru, dupg cum spune Seicaru, acel ed traiaseh. Desigur, d-voasträ spuneti
cgtre regimul d-voastrg. eadou de Voevod, care se face de mi om cä sätenii acestia traese din exploatgrii
Intaiu, au fost regiuni privilegiate puternic, dela Arges, satenilor lui, dat ' forestiere. Exploatgrile forestiere ran-
in timpul apliegrii reformei agrare, sä ni-1 faceti i noug, fiindcg nu exista cezese de cinci-sase ani. La noi, fabri-
prin mgrturisirile care s'au fgcut aid cerere mai dreapta decat oererea jude- eile,s'au inehis i sgtenii au revenit tot
tului nostT11,
la materea yitelor, au r_evenit la traq,
de d. C.ezar Spilleall% s A.114t 3411*.

6
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
ADUNARiA DEP1JTATILOR: Ma 6 Áprilie 1933. 3567
23 Mai 1933
iuea animala si atunci ei an hevoe- de Dar sit mergeti mai departe in star- D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de
Aceste pasuni. V'as mai face o invitatie, pirea acestor tendinte denumite ten- stat la Ministerul Agriculturii i Dome-
dact d-voastra vreti s, nehideti aceastä dinte de islazuri electorale", i sä su- niilor: Aceasta o spuneti d-voastra, nu
1). agina a yeformei agrare i sä puneti o . primati toate favorurile eare s'au facut noi.
de unii patentati ai d-voastra in pro- D. Mircea Cancicov: 0 spune legea
lespede de mormant peste aspiratiile d-voastra, prin fiecare articol; iar, prin
neSatisfäcute, veniti cu o lege compli- iectele bor." IatA un eaz fault de un ora
mentara, care sa reglementeze îrLVOelile al cl-voastra din judetul nostru, nu este expunerea de motive, d-voasträ decla-
la papune. d. Vagitonescu, ca.ci d-sa regreta cit nu rati cii aceasti problema s'a epuizat,
Este posibil ca sä nu fie satisfacute a putut sa-1 faca, este eel al prirnarului nu din cauza ca cererile s'au satisfacut,
ererile generale de pasune, i in acelasi din comuna Agasi, care a avut atâta ci din cauza ca regimul silvic nu per-
timp sa nu fie reglementate pasunarile trecere la d-voastra ca azi ati décretat, mite.
in pad-are si sä raniânit sub regimul ce? Intr'o regiune in care islazul nu a D. M. Ghebnegeanu, subsecretar de
- Sever silvic, i orice ealcare de picior fost sufieient, 1-ati antorizat pe el sa - stat la Ministerul Agriculturii si Dome-
'de vitä 'in padure sa fie considerata ca arate ci islazurile eomunale, luate din niilor: S'a inchis prin modalitatea ex-
nn delict silvie? pidure, aunt libere la improprietarirea ceptionala a exproprierii.
Veniti cu o lege, Care sa reglementeze individuala la-munte. Acesta este acum D. Mircea Cancicov: Acest lucru nu.
pasunatul in pädurile eare au trecut un,erou îii regiunea lui i eu nu am sa putem si-1 primim noi, din partea celor
'de vârsta protectiunii neee.sare, subar- ni reprosez, ea jurist, ca ati calcat le- care nu au fost satisfacuti, fiind.di nu
gea. Am si vä invit insä, daca, eredeti au avut posibilitatea valorifice
Ooretelor. -Aceasta va fi usor la munte.
*Veniti eu un lucru asbolut neeesar la crt este drept, s'o intindeti peste tot drepturile kr pe cale administrativa,
mUnte. Din eauza procesului deschis aceastä favoare, fiindeä ai creiat o asa la comisiunea care trebuia sa dea avizul
intre marea prowietate, eare a fost lo- rivalitate intre comune, ci ati pus un obligatoriu pentru comisiunile de ju-
;Vita. de expropriere, din cauza dispozi- ferment care turburi ordinea publica. decata.
pei 'care s'a gäsit 'in legea agrara ea Am aratat ca aceste avize nu s'au
Prin urmare, si ineeteze regimurile
-anumite livezi, adica poenile bune de 'de favoare ce ai intronat, pentrn acapatat cu usurinta, ci cu mari tiri-
Tfineata, care altadatä erau date sate- inceta aceasta tendinta, ea Parlamentul gAmin i ca s'a ajuns la acel rezultat,
nilor si care, pentru a nu fi IncAlcate si redeschida mereu ceea ee d-voastra ca In unele judete s'au dat avize pe
deaîntregul, iar in alte judete nu s'a
de veeini,- erau ingrädite, &tea au fost vreti sa inchideti, sau ceea, ce d-voastra
Arendate mai milt de cinci ani sateanu- spuneti ea trebue sa consideram inchis. dat nimie. Acest luau nu se poate. Nu
lui, sa, se exproprieze pentru Improprie- Strigatul celor nesatisfacuti i provo- este posibil sä lisai unele judge sa-
tarire individual, 'a fault ca proprie- cati de favorile ce ati facut la unii, tisficute i altele nu, ba, de multe ori,
' Oral dela, munte, ca sa nu se mai ga, care ajunge aci- in Camera prin prie- Pa aveti, dupa cum v'am dovedit, chiár
Seasca In viitor in fata und asemenea tenii d-voasträ, prin aceasti avalansa in interioral unui judet, o comuna fa-
dispozitiuni, nu mai face contact de de proiecte de legi pentru creearea de vorizata pe cale administrativa, iar ce-
arena deck anual- si în genere evitA islazuri, protesteaz . contra tezei din lelalte nu.
trateze en aranul direct. Atunci acest proieet de lege. yeti declara d-voastra eit sa-
adesta; pentru Invoiala pretului de pä- Aveti atAt la Senat, eat. qi ad, nu- tisfacerea pe ealea exproprierii este
punat de cap de vita sau la livada, sau meroase cazuri. Aveti cazul d-lui Au- inchisa, ea nu va putea fi inchisa, ci
fâneata trece prin furcile caudine ale gustin Popa, care cere päsuni, tot pe vafi reinviatit prin glasul acelora care
intermediarilor. Ar trebu Sä veniti cu cale de expropriere, la frontier& de vor continua mereu sa ceara sit Be saP
o completare a acestei legi, dach vreti Vest. Avqi legea In curs a d-lui Porn- tisfacuti.
s. inchideti problema justelor aspiratii piliu Ionitescu, care cere MO de hec- Cu aeeste observatiuni, declar ca
celor care n'an fost satiSfacuti, care tare la Orivina-Gavinesti din judetul acest proiect de lege nu putem vo-
sii reglementeze pasunatul in pädure in Buzau. Aveti cazul dela Burghiu, la tam. El vrea sa, declare inchisa o pro-
-Chip obligatoriu la stat, i apoi la par7 Mures.. blema care nu poate fi inchisa, atilt
ticulari; sii tarifati invoelile la pasuni, Cum .spuneti d-voastra, ci. ceerile eta nu se ian masuri legale de satis-
eunoscut fiind astazi cii toata lumea sunt satisfacute i problema trebue in- facerea nevoilor obstesti.
Ziee: dar ce sa mai cultiv gram, fiindea chisa definitiv, când aci, prin prietenii In acelasi timp, d-lor, d-voastra nici
Am atatea cereri pentru päsunat, Meat d-voastra, auzini acest strigat iil unot nu sunteti sinteri. Iata, de pildä, ó
mi renteaza fara munca, de douil. ori drepte revendicari? Nu este posibil! foaie de provincie, in care sub titlul
.hectarul pe careil clan la pasune, deéat D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de Partidele politice", la rubrica ,,Par-
daca 1-asi semana cu grari? stat la Ministerul Agriculturii si Dome- ticlul se face, în
Nu se poate ca aceasta specula sii mai niilor: Noi, nu declaräm problema in- foileton, analiza ideologiei politice a
Mearga i mai cu seama nu se poate la chisa, cad in acest caz nu am ,mai fi fiedrui partid i a partidului d-voa-
.munte, 'atunci 'când, pedeoparte d-voa- adus aei aceasti lege. Am &Arita nu- strA. In momentul in care d-voastrit ve-
stra, pentra a conserva masivul fore- - mai sa reglementam un mod de satis- niti, astäzi, aci, si puneVi aceasti piatri
ptier, decretati problema inchisä, iat pe facere al acelora care, cu ocaziunea ex- de morrnânt pe niste aspiratiuni
;de alta parte îi trimeteti la dreptul proprierii, nu au fost satisfacuti. drepte, dar.nesatisficute din cauza im-
eomun, nu numai faril mijloace de cum- Declaratia ci decretgm problema in- pedimentelor de ordin administrativ
parat, dar -ehiar .cu sfatul pe care 1-ati chisa o faceti d-voastra, nu noi. Alt- forestier pe care le creeati, iatä cum se
dat celor din comisiile care vor decide minteri, nu am mai fi reglementat-o explicA titranului programul d-voastrii,
*pa dreptul comun ci s'a luat deja prin lege. p olitic :
.
potá maxima pePte care nu se mai poate D. Mircea Canacov: Eu constat nu- Pentruci scipai o lead. vita in pi-
Merge. Dar daga d-voastri ziceti ea nu n* eeea ce ati putut. D-voastra_ ati sau luai un brat de vreascuri, te
pe poate merge mai departe eu expro- vrut una; dar ati putut alta, mai putin; bigau boierii la inehisoare, iar Par-
prierea i dad], nu se poate trece peste si a iesit aceasti leae care, sub titlul tidul Titränesc venea sireacul i ierta
-eota de 15% luati atund, nici prin bung, de legea pentru folOsirea islazurilor", delictele silvice".
rivoial'a nu se noate liiá neste aceasti este de- fapt legea pentru Inmorman- Apoi ce este cu aceasti ideologie
tarea próblemii islazurilor, eu apeastii lipsit 4e sirteeritge? Boerii

'7

www.digibuc.ro
 MONITORAIJ OFICIAL Nr. 83
3568 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinta dela 6 Aprf2ie1933. 23 Mai 1933

veneau si bagau la inchisoare pentru eg mii voi margini mai mult in a diseuta Deck eg granii au spus : plätim fie-
deliete silvice, iar Partidul Tirgnese oportunitatea acestui proiect mg voi care mai bine eke 2 milioane amenzi
sireacul venea sa te seape mgrgini la ceeaee cunosc, la ce se petre- silvice, poate sa ne taie i capul, dar nu
Sä vedem &cum, in urma acestei legi, ce mi ales in judetul men a cgrui situa- iesim de acolo, din padurile acelea undo
cum yeti mai traduce aceastii, ideologie tie a descris-o tot atât de bine 0 colegul din mosi strämo0 traim et), vermelé in
a d-voasträ, in aceste editiuni de popu- Cancicov. hrean si se due si se intorc echipele de
larizare, prin vulgarizare, a unei no- D-lor deputati, problema muntelui a jandarmi - i unii i altii sunt pm-
bil e ideologii. fost i va fi complicata eat va exista Ro- denti - dar tgranii foarte dârji nu vor
D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de mânia Mare. Atka vreme cat nu se vor si iasg din pädurea ce li s'a dat ea is-
stat la Ministerul Agriculturii si Dome- gasi tgrani care sh-si inchidg ea in El- laz.
niilor : Aceastä lege nu opreste deloe o vetia vitele in grajd, sii k adueg cu wu- D. G. Urziceanu: Poiana dela Valea
eventualg lege, care ar putea sa vie in rinta eine stie ce hrang, próduse chimice lui Ion.
viitor i al dea alte amnistii in materie de undeva, sii stea cu ceasul in mâng D. M. Vagionescu: Exact. Cine sunt
de delicte silviee. când vitele manâneä, sä le pgzeascg taranii acestia? Ei sunt neputii lui Ion
D. Mircea Cancicov: Desigur, dar in sh nu li se aplece mâncând, sii aibg apg al Babei - de aeeia i se zice i satului
acelasi timp se propagg ideea regimului dela robinet si canal, pang când cum zie Valea lui Ion, acel tgran vioi de munte,
silvie ii este impusg chiar aeolo, unde unii, nu vor veni 0 la noi acelea obi- care a fost primul tgranist pe vremuri,
problemele de ordin economic 0 de eeiuri, nu se poate pretinde ea tgrannl and tgranii au fost pofititi sa facg po-
ordin social, rezervate exproprierii, nu dela munte nu se poate atinge de pg- litieg, a fost primul deputat ales din
au fost inert satisfacute 0 nu au fost dure. Cum insg punem problema in- partea tgranilor in Divanul ad-hoc de la
satisfacute din cauza imprejurgrilor de vers adieg asa cum este eg tgranul n'are Iai - vedeti ce fel de tiran au trebuit
ordin administrativ, care au ereeat o grajdul elevetian cu' confort, lumina sä aleagg, bacgoanii, pe Ion a Babei, pc
cla.sa de privilegiati. eleetrieg i hrana vitelor eu retetg de cel istet, pe eel vânjos. Pe urmasii aces-
De aceea, atAta vreme eat dreptate "farmacie i cu cântarul atilta timp &At tuia li cunoasteti d-voastra cu totii,
nu se va face pentru toti, atâta vreme foloseste nitel i iarba aceea matiisoasä sunt tgranii aeeia pe care îi vedeti prin
cât regimul de favoare al unor comune pe care Dumnezen a dat-o acolo la poa- Bucunesti, i prin toata tara umblând
fata de allele sau a unor judete' fata lele muntelui i atât timp eat poate tä- cu scoarte, cu covoare taräneste de vIn-
de altele, va exista, atilta vreme cat ranul sii mai plimbg prin pgdure, mai zare pe care le due in spinare, spunând''
strigatul eererilor nedreptatite vor bate eulege o floare, un burete, mai admirg eg sunt din Moldova - nu din Basa-
la nsa Parlamentului, noi nu putem o pasgre frumoasg, cuibul ei a.sezat un- rabia sau din alte parti - sii titi ca
vota un proiect de lege, care declarg deva, minunatia aeeea dela munte, aeel sunt de origing din satul acesta azi trei
problema inchisg, mai inainte de a fi Oran se va gäsi vesnic in eontraventie sate : Buda, Blegesti, i Valea lui Ion -
incereat sh' o fi satisfatut pe cale le- cel putin eu padurarul boerese or al sta- care se ocupg cu industria acesasta a
(Aplauze pe bcile opozitiei), tului va avea permanet buclue si in luptä, scoartelor, dar care nu le aduce prea
D. Virgil Grossu, vicepre§edinte: cu codul silvie in ;price imprejurare,,fie mare profit, fiindcg, cum spun ei, nu
D. deputat Vilgaoneseu are cuvântul. ca a intrat cu vita acolo unde nu-i era pot si dovedeasea nevoile, fiindcg tre-
D. M. Vágitonescu: D-le presedinte, permis dupg eodul silvic fie ea a rupt buie sg lase aeasi de cheltuiala la ne-
'd-lor deputati. Ati auzit cuvântarea o nuia sii dea ta vacutä or bouleni veste i copii, oile trebue sa le lase
foarte ingrijita a colegului nostru Can- tovaräsii lui ea sä-i indrume la dreapta paseut, ea sa le dea lâna eu care fae
colegul meu de barou si de depu- sau la stânga sau ea sg se apere de un covoarele, pe care femeile lor harniee
tatie dela Baegu, insä adversarul meu dine, a comis ur delict sUvic ceeace la sii le coloreze eu eulori natuiale de pe
permanent in materie de expropriere camp ci nu se stie ineât bieii arani amp, apoi le tes i apoi si le vanda,
si de aplicare a legilor agrare de pâng dela munte azi hi irremea mederna se pentruca noi si ne Madam eg aVem o
acum. Recunose ea chestiunea in drept, gäsese, intr'adevir, intotdeauna intr'un industrie nationalg, bazatit pe un pro-
asa cum a pus-o d-sa, si are toatg baza con.fliet cu legil3 silvice i Oin cauza a- dus agricol: lana oilor greu de crescut,
juridieg, in fapt insg, îl rog sa aibg, in- ceasta i judetul nostru pe semne fiind azi.
gaduiala sii mä aseulte i va vedea ca mai bogat, mai mänos, eu oameni mai Ei bine, tgranii acestia au spus : dam
dreptatea este de partea mea. activi, de aeeea poartg birurile i anga- doug milioane amenzi silvice, dar nu
D-lor, intr'adevär problema agrara ralele cele mari in spinare. i când vor- iesim eu niei un pret din pädure, cici
la munte este o problemg complicata bese aci miii gändese la or care comuna murim de foame. i intr'adevär ei nu
dureroasa. Nu am 01 fac supra elogii, sangtoash de munte eu oameni viol, cum vor sg cedeze terenul i eer energic drep-
populatiei dela munte i nici prin gaud sunt in toate comunele din judetul meu, tul la viatä prin o bung aplicare a le-
nu-mi treee sa supgr or sg combat po- de exemplu la o comung pe care o eu- gilor agrare.
pulatia dela camp, dar pot sit spun a- noaste i colegul nostru d. I.Trziceanu, D-lor, in alte pa/1i, pe Valea Trotu-
tâta eg la munte pote sä fie omul putin care mg poate controla, comuna Valea sului, despre care vorbea d. Cancicov,
mai sprinten la gânduri, la aetiune lui Ion, care se erg la poalele muntilor, avocatul de toate timpurile al marei
la picior, pentrucg nevoile sunt mai inteun loc inconjurat de toate pärtile proprietäti, succesiunea Ghika-Comg-
mari i pentruca i cetina bradului eu de pgduri, care sunt ale EPitroplei Sf. nesti, care are nu mai putin a 56.000 ha
sueratul atilt de frumos dimineata iti Spiridon din Iasi, pgduri din care dupg de pgdure ta toatg Valea Trotusului,
vorbeste prin aer, spunându-ti scoalg-te ce s'a expropriat circa 200 hectare pen- aeeeasi situatiune grea.
tarane, misca-te. Natura acolo este sang- tru tarani, apoi, pe calea comitetului
toasg, pgmântul este frumos i o vieata agrar i eu formele, pe care d-nii avo- D. Voicu Nitescu, ministrul agricul-
Vioae pulseaza in acest cadru muntos. cati mestesugiti, ca d. Cancicov i altii turii i domeniilor: Cine este advoeatult
La câmp nu este tot asa. Nu este load au stiut sa le facg de au intors luerurile D. Cancicov?
iargsi sa fac aici romantism i poezie, deandoasele, Epitropia a cipitat îna- D. M. Viigitonescu: Da. Marii proprie-
pentruca am pacatul ca ori de cite ori poi pgmântul, iar taranii au rimas f ärií tari de pe Trotus au dat teren cat sit
laRd prea mult pe unii, se supgra eei- el, lug in luptä permanentg cu codul nu se tacit o revolutiune, dar cum au
lalti, despre care nu vorbesc. De aceéa, surie pe baza cäruia in scurt timp au ajuns cu interventiile la Bucuresti, au
nu as vrea sii alunec pe acest teren, asa fost condamnati si plitease4 2 milioane. neat tot feluri de aPeluri, recursuri

www.digibuc.ro
 MONITORIJL OFICIAL Nr. 82
23 Mai 1933 ADENAREA DEPUTATILOR: edirifiz.dela 6 Aprilie 1933. 3569

revizuiri - i dach mai era nevoie, mai Gherasim dela Vasiesti, care a cäutat nuri virane, prunduri i scruntari, care
constrangea i pe unii din comisiune - hrisovul în toate pärtile i ia dat de iaräsi sunt ale proprietarilor i care le
rezultatul este ch cele 7-8 comune urmá, i s'a dus i alti thrani care au arendeazh anual la locuitori, eu preturi
din valea frumoash a Trotusului au fost asemenea hrisoave in alte sate, la Aca- extrem de mari. Prunant de culturä nu
nedrepthtite, in aceasta Vale, unde sunt demie sau în alth parte, unde a gäsit avem, la munch, nu avem uncle ne duce,
aceia vanjosi, de originh profesori speeialisti care shi-i tradush málai hi sac nu avem, proprietarii in
stäpanitori ai acelor munti din or sh-i explice aceste hrisoave din Emba padure la bureti si la fragi nu ne
mosi strámosii kr. Când yeti citi do- veche ; Maud apoi o brosurich, pe care .vacä, cu lapte nu putem tinea, oi, ca-
cumentele kr, aeeia care nu le cunoas- a tiphrit icoana lui Stefan-eel-Mard, cu pre, porci, etc., de asemenea i in atare
ieti, yeti plange. Acesti thrani aproape erucea in manh, si zicand: sii ni se fach Situatie, extrem de ingrijorätoare, nu
eä au uitat cä phdurile aCelea au fost dreptate fratilor, sh ne eerem drepturile avem altceva de fäcut, cleat sh ne ui-
ale kr i eh a fost candva pe aeolo vese- noastre pi bine acel Oran ajunge pe tam in Cer si la parnânt si sh murim.
lie, libertate si. omenie. maim jandarmilor ea instigator, iar noi lath, deci trista realitate.
Dar, cum au ajuns aceste phduri in avocatii care îl 'párám, suntem sbcotiti Asthzi, vhduva i orfanul despre
lama propriethtii Ohica? Am spus ieri, numai decat agitatori de chtre reprezen- care vorbea d-1 Cancicov, vhduva
la alth lege pe cale de intrerupere, pe tantii marei proprietäti. Ca sh ilustrez orfanul celor cari au murit pentru
care o fäceam d-lui raportor al legii fi- mai bine durerea din Ocel frumos ti- rarea acestei mosii, nu se mai pot in-
nantelor locale, ch, unui boer autor al nut, d-lor deputati, dati-mi voe frupia en un strop de lapte sau de bran-
familei Ghica, de "originh, din Balcani, citese cateva randuri pe care täranii zä, &Ad imediat ce a scos vaca din curte
rudsh, cu un domnitor al troll, la anul din Valea Trotusului mi le-au trimis, paznicii proprietätii au luat-o si au
1804, nu mai departe, i-a däruit lui Aga le port in geanta mea, la minister si dus-o la. Obor, de unde decurge apoi
Costache Ghica, eare este autorul fa- In toate partile, doar voi ghsi pe eineva judecatii, contraventie, amendii, pilnä ce
milei Ghica, phmanturile care se gh- care sh mä inteleagh i sh le fach drep- bietul mu, plictisit i sedituit de poveri,
seau slobodd, la Comhnesti. Int,elc- tate, cu formele legale, dar panä acum este nevoit sä-si lase vacuta la thrg, s'o
vfindä, sau s'o .vândä mäcelarului din
gând prin slobode legiuitorul de atunei, n'am putut 'eAsi pe nimeni.
Domnitorul, ceeaee nu era sthpanit a- lath ce zic thranii cei harnici i setosi sat, pe .un pret derizoriu, läsându-
parent de altii, dar dad, in fond si de dretptatea care intarzie a veni i pe casa cu 5-6 copii flämânzi oftând in
see.
drept este al alt euiva nu s'a cereetat acolo : Aceasta este situatia de pe Valea
asa eh sub aceasth nerealh formulh Este dureroash, amintirea i urmele Trotusului. Asa fiind lucrurile, cred
phmant slobod", adia al nimhnui, pururi nesterse ale rhzboiului devasta- ca ar fi bine sä se corecteze. i eu mul-
printr'o donatie cu hrisov domnese, a- tor, prin care am trecut, este cu atat tumesc d-lui Cancieov c, dela locul
colo pe Trotus in proprietatea de veei, mai dureroasä aceastä amintire, cu eat acesta de räspundere, a gäsit
a vechilor rhzesi, care de sigur n'aveau pe aeeste "nosh, pe care noi din mosi 16, pe care-1 rog s'o mentinä oacasä,' formu-
posibilitati de a exploata vizibil pädu- strhmosi, le-am apärat cu piepturile
rile acelea seculare, ale lor, eu hrisov sangele nostru, astäzi, constathm cu du- anume, sä se facä eel putin o lege, Prin
de danie urmath de procese a intrat in rere i desgusf, eh nici fragi, nici Simatul inhotáraseä
care sä se
pädurile
cä este permis pa-
care au trecut var-
Comhnesti, boerul - Costache Glica, a- .smeurh, ori bureti, nu suntem läsati de sta criticii de protectiune. Desigirr,
_colo la marginea satului, si de aci incolo proprietar a strange, desi aeestea au dach s'ar face eel putin aceasta lege,
a zis eh swat Slobode", toatd phdurile -creseut pe acest pilmânt binecuvatat de .noi aeeia cari -)1i1ngem jalea satelor,
de zeci de mii de hectare, pentru ea th- Dumnezeu, fiind rhsärite din plämä- am fi multumiti si nu am mai avea de
rantl_apoi sh nu mai intre cleat ea sh-si deala pämantului amestecat cu sangele adaogat la aeest deziderat dedlt urmä-
punk' brad pe phi:Aria lui, sh, intre la párintilor i fratilor nostri, care i'au toarebe : sä se permiti deasemenea pá-
bureti, sh-si ia präjini pentru nuntä, sä jertfit, värsandu-si sangele, aparand unatub in toate acele terenuri împädu-
ia brad pentru inmormantare, iar Dom- aceste rite sau nu, cari au servit si servese
nitorii i boierii de Divan, veliti i ne- Este en atät mai dureroash aceastä, de ani indelungati pentru päsunat.
veliti - adich cu demnitäti mari, ori amintire, cu eat prin phclurile prin care D. V. T. Prelipceanu: Observatiunea
nu, in stare de a lua parte la Divanul acum 15 ani se improsca eu singe icon&
de Scaun, or nu -de ate ori thranii nese i zburau corpurile sau resturi d-lui Caneicov este foarte interesanti
s'au plans, i-au respins i astf el ch, ves- din ele, i se aghtau de copaci, astázi, ar creste in importantil, ' dad, ar fi
nie apoi pe drumuri si la judeeäti vi-au noi, urmasii sau rudenii de acelora, tot reglementatá prin lege.
eAsit moartea unul aci, altul dincolo, din acei copaci nu putem aduce cateva D. Voicu Nitescu, ministrul agricul-
lar proprietatea mare, s'a eonsolidat, vreascuri pentru foe, cad nu ni se per- turii si domeniilor: Cu conditia sä nu o
schimbe d-lor liberalii.
ithranii au sal-heft dar s'au inmultit. ' mite a intra in pädure cu toporul, ba
Rezultatul este eh hothririle, care s'au ici fiträ topor. D. M. Vägäonescu: Propunerea, pe
dat duph apliearea legii din 1864, au care a fäcut-o d-1 deputat Cancicov,
Este cu atat mai dureroasä aceasta desigur, facutä, si in numele Partidu-
;transforniat pe acesti thrani din deplin amintire, cu cat prin vanjoasele noastre lui Liberal, vä rog git o primiti corn-
proprietari cum fuseserh, inainte, in brate si ale celor chzuti jertfa datoriei, pun'ând-o in aceastä lege. Am
iobagi, asa, eh' asazi foarte putini dintre .am mutat hotarele Tärii Romanesti plect, putea ric sä, mai adaogAm cii se vor da
ei îi mai arnintesc eh vreunul din still- panä al Nistru i Tisa, iar nouh, ea re- islazuri din pädure i acolo unde s'a
mosii lor s'au näseut ea proprietari a- bompensä, ni s'a pus de Proprietari pascut si se paste
Colo iar multi din ei se eonsiderh, el& stalpi de hotaie in marginea grädinelor rä, sä se periclitezeindomeniul mod obisnuit, fá-
mare fo-
pasi. pe phroantul pe care au fost stä- si in f ata caselor noastre, incercuindu-ne restier, pe o razh dela marginea sate-
pani sträbunii kr. Atat de mult a dis- complet, läsandu-ne drum liber doar lor. Sä ma explie: in valea Trotusnlui,
pärut din ei speranta eh se vor mai pu.- numai la aph! ea in toate viie, sunt douh iäri de
tea intoarce vreodath vremurile bune In spatele locuintelor noastre, este dealuri de o parte si de alta. In Valea
de demult, -in cat nief nu vor sh mai plantatia unde.nu ne lash niei cu vita, aceasta, pang in, crestetul dealurilor,
audh. Iar dach se gäseste cate unul mai nici la lemne i niei-mhear cu piciorul. dc o parte si de alta, propiretatea intot-
nhsdr4van en.ra este de exeniplu Ion In fata locuintelor noastre sunt tere, deauna inainte de riizboi a invoit sä, se

www.digibuc.ro

3570 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinta dela. 6 Aprilie 1933.
fad, pgsunat si se invoeste i acum
dar pe sprâneeang i foarte scump.
hash, cand s'a aplicat legea agrarg, nu
s'a tinut seamg de acest prineipiu, a-
dicg al pAsunei apropiate pe care ar
irebui sg-1 eorectAm prin acest proieet
Si s'au cgutat loeuri rek, departe de
sat mai la dreapta sau mai la stanga,
egrora li s'a dat destinatia de islaz co-
munal, iar satele au fost ineercuite cu
asa zise plantatii eu sarmg -ghimpatg.
Ce este pe Valea Trotusului este si
pc Valea Oituzului, pe Valea unde a
fost frontul, care ne-a dat atata pres-
tigiu in lume, punând o piatrg nesti-
matg pe fruntea i pe umerii nostri,
generatia rAzboiului eel mare. Aeolo
nu mai este marea proprietate Ghica-
ComAnesti, asa de severg, care punea
pueti la fiecare margine de drum, ea
nu cumva BA se reduci din suprafata
pgdurii, or sg trgiaseg bine, sgtenii.
Dineoace la Oituz proprietar e Statul.
Statul dgcluse circa 1.500 ha., cu for-
mele legale, tgranilor dela mângstirea
Casin si dela Grozesti. Tgra-
nil au intrat in stgpânirea acelui izlaz
din pgdure, care s'a exploatat dupg
sistemul numit al cooperativelor sg
defrisgm pädurile, ca sg favorizAm pe
eineva si la tirmil la comitetül soar
tea ggsit un viciu de forma i anume :
Atunci dud s'a dat, terenurile nu s'a
consultat in prealabil nu stiu ce organ
tehnic si Comitetul Agrar a dat o ho-
tgrire, dupg care s'au luat inapoi pg-
manturile, iar tgranii si-au retra.s vi-
tele, le-au legat la stâlpul casei si as-
teaptg, pentrueg eea mai mare cerintg
a lor este sg li se dea islaz, efici altfel
acolo este un infern.
VA reamintiti, d-le ministru, cg ne-
am gândit impreung $ i la un proiect de
lege special pentru regiunea frontului,
lege care nu a vgzut lumina zilei, pen-
truca d-voastrg ati erezut cA priu le-
gea ce discutgm acum se va solutiona
problema. Nu intru in detalii, dar pro-
blema nu se va putea solutiona, prin
legea ce discutgin azi, pentrucg noi nu
Suntem inteun recurs indreptat la Co-
mitetul Agrar, sau in altg parte, pen-
truca statul sg-1 poatg retrage
sg poath beneficia, retrocedându-
li-se terenul de islazuri i nici nu vor
putea cumpgra seump acel teren.
D. Mircea Cancicov: La noi, nu s'a
atins cota de 15 la sutg, media pe in-
treaga targ din pgduri expropiate.
In uncle judete s'a ajuns pang la
40 la sutg, iar la noi s'a ajuns numai
la 7 la mtg.
D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de
stat la Ministerul Agriculturii si Dome-
nidlor: Cine a fgeut aplicarea ref ormei
agrare, a exproprierii pentru pgduri?
D. M. Vgglionescu: Partidul din care
face parte d-1 Cancicov; iar marea pro-
10
MONITORUL OPICIAL Nr. 83
23 Mai 1933
prietate nu a avut apgrgtor mai bun Tgranii acestia, dela Berzunt, au o-
deeat pe d-sa. ziegtoare, destul de interesantg or cat
D. Mircea Cancicov: Au fOst avizele de umoristieg este. Venind la biroul
Casei Pgdurilor. meu, cu prilejul durerii kr, cauzatg de
In momentul aeesta, in -care se re- expropriere, mi-au spus cA acei sgteni
gleménteazg tm nou regim definitiv, zie eg .trgiau mai bine dud erau robi.
solutionarea problemei nu progreseazg Zie ei: Aveam eel putin Un stApan, un
daeg stam sg vedem chre a fgeut bine cAluggr frumos i cu cruce de
sau rgu. gat, dar i eu puterea de stgpan de mo-
D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de sie, proprietatea mângstirii Berzunt,
stat la Ministerul Agriculturii $ i Dome- 11 eheamg Egumenul Costea. Aeela ne fk-
niilor: Nu; dar privind in viitor, sg nu cea avantajul eg ne i insure. Noi aveam
uitgm trecutul, o singurg grije, sg avem in sat fete
D. Mircea Cancicov: Aceasta nu, frumoase, egluggrul punea oehii pe
eel putin in ce mA priveste nu voiu uita ele, le primea prin casg, pe la chiseaua
niciodatg trecutul i angajamentele pe cu dulceatA, i pe urnag, cu unul din
care le-am luat. noi, le mgrita. Care nu vroia sg o ia
D. M. Inigionescu: 0 altA regiune pe Beana sau pe Ioana, care pleea dela
niipAstuitg este Valea Taslgului; citez egluggr, altfel de cum intrase egumenul
o comung, la intamplare: Berzuntul. Costea Il bgtea, îl punea la ehinuri,
Aceasta este o comuug care îi are la fumuri. Mangstirea a rgmas acolo
origina asezgmintelor ei aetuale pe o intreagg, si este o mArturie, eu am avut
mosie mângstireaseg, inchinatg Sfantu- curiozitatea sg o vizitez, am vgzut
lui Munte, la Atos, mosie cu pgduri beciurile i locurile de torturg pentru:
imense, expropriate prin secularizare la robi. S'a intAmplat eg strAmosul
1864. Odatg cu seeularizarea, tgranii men", - zieea un tgran, - a luat o
au fost si ei desrobiti. atg inteadevir frumoasg dela egu-
Urmasii robilor dela 1864 sunt niste menul gree. La ineeput nu a cam vrut
tgrani admirabili, ascultAtori, buni ro- sA o ia, ba a si ribdat piperul i fumul
mani, buni soldati. Oamenii acestia au pang i-au skit ochii. Pang la urmg,
fost deprinsi sA ggseaseg pe mosie, la tot a luat-o. Dupg trei zile dela cgsg
curtea mangstirii, echivalentil cu curtea torie s'a vgzut tatg i atunei el a zis:
boereaseg, intrefinerea kr, se pricep
sg luereze si via si pgdurile, osebit de Multamim i bogdaproste
trgesti egumen Coste,
De eând s'a fgeut Casa Autonomg a Bung, fatg mai mi-ai dat
Pgdurilor, mgrindu-se numgrul organe- In trei zile a si fätat".
lor silvice, satul aeesta vi-a pierdut li- (llatitate).
nistea. In jurul lui erau peste 500 hec-
tare de poiang, pe care le-au stgpanit Deei pgmânt, izlaz din belsug, i tatg
pang act:1m - bine in:teles dand dijmg- asa de curand!
poeni i. margini de pgduri foarte pro- Oricatg rusine ar fi in trecutul ace- -
prii pentru eulturg i pentru eresterea sta a satului Brezunt, daeg chibzuim
vitelor. Aeest teren a fost luat de stat, ea sgtenii, tot mai bine era vieata acea-
tot sub motiv eg nu s'a indeplinit pro- sta or eat de imoralg a populatiunii,
cedura silvicä and s'a dat la inceputul decat vieata de aeum, cu jandarmul la
apliegrii reformei agrare. Acum statul spate, eu delicte silvice i in fiecare zi
este detingtorul intreg al acestui dome- la usa tribunalului.
niu si nu este nici un fel de recurs. TA- Iatg eeeace stiu tgranii despre drep-
tul kr la vieaä i izlaz pentru vite.
ranii aeestia mor de foame, vin la noi
sg se plangg si nu putem sg le faeem D. Gancicov, cu drept cuvant fileea
nimie din cauza organelor silvice eare-i apgrarea marei propriefiti i este in-
sufocg cu plantatii, etc. grijorat de soarta acestei proprietilti,
D. Mircea Cancicov: Sunt trimisi la prin expropriere mai largg. L-as ruga
sg nu uite un singur lueru eg pe valea
dreptul cornun.
D. M. VAgionescu: S'ar putea ggsi Trotusului, care U. intereseaig asa de
mult, exproprierea nu s'a fgeut in con-
un coreetiv, de exemplu i in legea ce
discutgm acum sg se spung aeolo unde formitate cu legea. Pentru ce? Pentrucg
sunt fgeute reeursuri, plangeri de la inceput a venit un decret-lege in
rani, sg se admitä revizuirea expro- 1918, apoi o lege de islazuri, in 1920,
prierii" problema ar avea altg fatg. iar in 1921 legea agrarg. Toate aeeste
Tgranii dela
' Berzunt sunt in recurs, in legi ggsindu-se In curs de aplicare,
judecatg, dar la cadastru, care consti- cine a stiut sä intortoeheze aeeste legi;
tue altg operatie, nu cea initialg. a fgeut o perfect de bung apgrare a
Aceeasi situatie este si cu proprieta- ,marei proprietäti, pentru cg a putut
tea Ghica-Comänesti, de pe Trotus. ggsi in aceste legi posibilitatea ea sg
Prin urmare, legea aceasta nu, va avea Impiedice de a se lua mai mult pgmant
aplieare in nicio parte in judettil nos- da tgranilor. SA mA
tru si la f el prebabil in judetele vecine. loc sA se dea la expropriere pen,-
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: &clink& dela 6 Aprilie 1933. 3571.

fru teren cultivabil, hi sensul legii vremea i pentru d-voastri din mino- cat mai nè inultuinim eu ori-
agrare, toate fânaturile din regiunea ritate, ea si fij majoritate, eAt de greu cat, dar vi rog se vedeti obiectivitatea
aceea de munte, in suprafete mari de ne este când un ministru, de exemplu, pima' de unul i atâtia ea mine, care
eel putin 100 ha, -eu cunose una vine eu problema bine studiatA, dar se eunoaetem realitätile, care vi le spunem
de peste 300 ha, la care Wee aluzie poate %ample ca si fie greeit infer- aea eum sunt i eari nu ne sperieni
l. Cancicov, ei eineva, un altul decAt mat, dupi anumite statistiei, dupi anu- niei de Constitutie, °and e vorba de a
Mine, din partidul nostru, a -putut sä mite socaeli i cu drept cuvânt oricât face dreptate clasei rurale. Cred
nbtinä o sehimbare de destinatiune, am insista principiul rimâne in lege. afirm cii putem face o lege prin care
dupg, ce a fost dat acel izlaz pentru Aea. a 'Ames i in legea Casei PA- si revizuim aceste nedreptäti i si ti-
fânat, acel cineva, a reueit sä-1 intoarcl durilor, ea organele silvice sä dea defi- iem päienjenieul care stäpfweete ve-
inapoi, sà-.1 dea ea improprietärire in- nitia ee insemneazA gol de munte. Si derea organelor silvice care spun eA
dividualä, in loe sä se aplice cum. se m'am pomenit ei in judetul este vegetatie aeolo in vârful Carpati-
cede legea de expropriere, dându-se wide avem munti inalti i pleeuvi, lor, unde trebue si urci trei zile
toate aeeste fânaturi ea teren culti- uncle trAiese pui de vulturi, munti unde unde te mänâneä coi-bu i urii, daci
vabil aea eum incerdim sä facem nu ne putem sui cleat obositi de eea- nu iei seams!
acum, pe reteta care s'a aplicat la AgAS suri de drum ea alpinietii ei wide nu In aceeasi ordine de idei al nu se
de exemplu. &Ocilla cleat la zeei de ani de zile, dar mai spunä cum se spune in expunerea
D. Mircea Cancicov: Numai sä nu 'A- unde in plin aer träiese stâne de oi, de motive i nici eumva prin glasul au7
mami o satisfaetiune eu earacter local. uncle oamenii stau in colibe aeolo ea torizat al ministrului ei problema
D. M. Vägännescu: SA clärn fânatul supraveghetori puei de soarta lumeasei, agrarä este inehisi la munte ei deal.
la cultivabil individual, nu la izlaz, pen- si fac.A, legitura Intre eer i pmmânt, Ea nu este inehisA, eici ea trAieete in
tru a se scuti o parte din pidure in unde urei eke douä trei zile eu mi- sufletul nostru, vedem tabloul in fatä;
loc de izlaz. miliga in traistä - i ar mucegii mä- etim eAnd ne dueem prin sate ee se
0 a doua greealä de aplieatiune s'a miliga dacA nu ai merge pe sub umbra intAmpli eu noi i mai 'ales eu Oiu ce
fAcut tot cu oameni de lege ei eu or- ricoroasä a brazilor seeulari M 'am po- discutii avem cu oamenii in aceasti
ganele statului, tot eu táranii neputin- menit, zie, ei ni se spune: ad nu este privinti, fie la munte fie la deal, uncle
cioei neprieeputi, dad in loc izla- gol de munte, wide zipada nu se ri- sub formä de livezi etc. se sustrage
zurile care puteau sii fie date din prt- dici aproape tot anul, cAei gol de terenul expropriabil.
dare, li s'an dat ea izlaz comunal go- munte, zie Silvieultorii, este acel loe Prin urmare mai degrabA. a cere ea
lurile de munte. Intr'o eomunä, unde unde nu mai exista niei o vegetatie, sä votAm aceastä lege ea sit fie aplica-
era un gol de munte de 400-500 ha, un teren fulgerat de trisnete, par'ci a bili uncle se va putea ei vi mirturi-
la Palanca-Ghimee, s'a dat ea Wee, in läsat Dumnezeu si nu fie niei o vege- sew ci niciodatä nu o sä fie pusä in
loe sä fie retinut ea pleune tatie, ehiar acolo in fu1geri i areitä aplicare in unele judete, intre care e
care era altceva i in loc ea alte 400- ba este vegetatie i in eap la unii judetul meu, el-ei a se cumprtra cu
500 ha, sä fie date ea islaz comunal polipi î.n nas la altii, aea ei nu se pret mare pädure pentru islaz, nu este
din pAdure. poate spune eA este ceva eomplet, lip- tot una cu pretul de expropriere.
Suntem in aeesstä situatiune: PA- sit de vegetatie. (Raritate). Dar sä ne intoarcem la o lege votatA
mânt existä., insä dat eu destinatiwie Organele silvice zie: aei in vârful de noi in trecuta legislaturi, vorbesc de
de fâneatA comunali, goluri de munte Asta de munté, nu este gol de munte, legea pentru revizuirea nedreptätilor
existi, in loc ai rimâni gol de munte, fiindei este un mArAeine, un pues de la impropietärire O la expropriere.. In
päeune alpini, s'au dat acestea - fâ- brad, adici este vegetatie, deei nu e cadrul in care a fost votatä aeea lege,
natul golurile de munte drept izla.z gol de munte, nu se poate expropria. nu vom citca Constitutia de loe ei
comunal, In loe de a se fi dat izlazuri Iatä ee a fieut onorata noasträ co- :lid nu se va putea opune autoritatea
din pAdure, iar când ne am judeeat misie de expropriere, bazatä pe aceeti lucrului judecat, pentruci ne invirtim
pentru goluri de munte ni s'a opus, speeialieti - silvieultorii - iar noi am in eadrul aceloraei principii. Cer apli-
autoritate de lueru judecat. votat legea. eu aplauze ei am publicat carca acelei legi: revizuirea nedrepta-
Cici golul de munte era intrat in ei am field o lege ea si däm i goluri tilor, lin alteeva.
patrimoniu, ca izlaz eomunal. Organele de munte - päeuni alpine, - iar Dealul este deal, muetele este munte
silvice ne-au dat un concurs admire- and ne-am . dus, cu legea pe munte ei golul de munte este tot mute. Dar
bil nouä calor care vrem ea problema ca Moise din Biblie, n'am putut resei aea si soeotim problema inehisä i siti
agrari sä se rezolve bine! fiindei n'am putut si eonvingem pe nu mai putem reveni, i sä ne dueem la
In 1980, s'a votat o lege a autonomiei
eei greu de convins pentru säteni ea in judeekorul de ocol sit ne judeee el
Casei Piurilor (C. A. P. S.), i acolo muntii noetri, in Carpatii aea de fru- pe altA eale, pe ealea dreptului comun,
printr'un singur text am zis cii orga- moei i majestoei, pe care îi admirAm or si cumpiirim scump pentru siteni
nele silvice vor categorisi ee insanneazA
apirim: la räzboiu sit aritäni cA ceeace li se euvenea prin legile de expro-
avem goluri de munte pentru paeuni
gol de munte, dadi este asta sau alta. alpine, de O ele sunt, dar aunt soeotite priere, nu consimt.
D-le ministru, natural, la aceastä lege
Eu am vrut sii discut destul de larg ea izlaz Imp4durit. ee ne-ati prezentat acum, reglementarea
atunei ea ei la acest proieet de lege, D. V. T. Prelipceanu: i in alte pärti de pii.cuni, eu nu am multe observatiuni
ei am ei discutat, insä mi s'a spus: deee este tot &ea, este o situatie generall de Sent: pentrucA, in judetul nostro
eeti aea de pesimist, n'ai incredere in D. M. Vágäonesco: Exact, in Cea- muntos ei forestier prin exeelentä, ea
organele tärii eä nu vor eti ce este hlAul eel mare ei frumos, din eodrii este eomplet inexplieabili, did nu pot
gol de munte? judetului Neamt, nu existi gol de consimti la mold sarcini pe
In adevir, punându-mi-se inainte as- munte, aea spun organele silviee, iar Tot* socotese ei trebue BA colabo-
peetul acesta ci nu as avea ineredere popula4ia sufere. Prin urmare, d-le rez i eu, ei gäsese eä se mai pot pune
in instituiile i organele irui, n'am ministru, vi rog si nu vedeti lii ceeaee
unele amendamente care si faeä mai
insistat mai mult. Dar, recunoasteti vä spun eu o obstruetie la lege, si ve-
apliearea acestei legi, pentru pu-
'd-voastri, d-lor deputati, ei din majo- deti mimai realitatea ce am inampinat,
iuii care vor ayes noroeul sii
ritate ei _mineritaf.% va veal Delatruei.nd_doriwa_so_faa..o lee jise aplim pg.gxerop141 f34 mentinem

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
3572 AKTNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 6 Apri lie 1933. 23 Mai 1933

pret de expropriere la piidurile sta- ste masive forestiere i a le däm in- lioane ha., se &A aviz pentru a se ek-
tului când se vor da la izlazuri. trebuirtarea euvenitä. SA läsAm eel pu- propria dela stat numai 140 mii hec-
Noi räminem tot afarä din rânduri, tin zone, care este afectatä satelor prin tare, adia un procent de 8 la sutrt.
ea i recrutul ehipes, chemat la ca- forta luerurilor i sä facem Pentru rest se dä aviz, dar se dä la
zarmil eu contingentul lui, dar pentru comfinale, de care s'a vorbit atät. particulari si se dä in folosul.
eare nu se gäseste echipament sA fie Existä o lege votatA de liberali. Ei numai a unei pärti si in dauna alWr
imbrAcat. -Asa e cu noi eei dela munte, fac legile, clar nu le aplieä... pärti.
nesatisfäcuti, - desi pämânt este pen- D. M. Ghelmengeanu, subsecretar de D. M. VAgäonescu: Profit de oca-
tru expropriere. stat la Ministerul Agriculturii i Dome- zie sä vA spun iaräsi o altä laturA a
Pentru sAtenii aeestia din muntii Oi- S 'a fäcut i regulamentul ei: problemei. D-voasträ spuneti, alAturi
tuzului i Uzului care au purtat räzboiul D. M. Vägäonescu: Acum, and vreti de regimul silvie, cä vreti sä, pästrati
ea toti cei1a1i, insA, in plus, 1-am purtat sä faceti o lege bunisoarA - pentru pädurile, pentrueä sunt bogAtii natu-
pe terenul lor muntos i impidurit, a- alti, nu pentru judetul meu - liberalii rale, care ne pot scoate din greul de
colo in satele noastre primitoare - cei zic : noi nu primim aceastä ciuntire. aStäzi si cä pe baza lor putem eventual,
care au trecut pe la noi, pot märturisi in Ei vorbese asa, ea si cum daa ar sta in timpurile acestea critice, sraducena
sufletul lor a nu au gäsit judetul cel d-nelor Toe tame, aceea, ar da mai mult banii in tarä. SA-mi dati voie sh vä
mai riiu din Tara Româneasa - desi cleat noi. Este sigur a tot vreun fe- spun a priceperea care este astäzi
ne-am prezentat aci cu parlamentari nomen social, tot vreo ciocnire cu jan- Casa Pädurilor lasä putin de dorit.
care au Inteles problemele, totusi acest darmii, sau tot vreun om politic, care Iatä dece. Mi-ati fäcut onoarea
judet, Beau Voevodului $tef an-eel- ar veW sä se aseze in capul täranilor ministru sä räspundeti la o intrebare
Mare, a rAmas nesatisfAcut, ea i re- ar punt legiuitorul in fate faptului pe care am fAcut-o in Camera in sen-
crutul cum zic, pentra care nu s'a indeplinit, tot o asemenea imprejurare sul daa este adevärat sau nu, a la:
nici eehipament mid hranA si care va determine legiuitorul sä spunä cä Casa PAdurilor se studiazä un contract
rämâne sä umble pe cazarmä, asa este bine improprietärirea cu izlazuri prim care materialul lemnos, brädetul,
cum va putea, pânä and i-o veni rân- lângh sate, nu retele de sfirmä Si amenzi. pe -care statul îl poate exporta, calla
dul i lui i noi rämânem tot astf el De aceea, eu, d-le ministru, cum vä sä-1 vândä mini consortiu de italieni,
ea si el, cu dreptul de a ziee: bravo spun, nu am grije cä si reduce masivul cu niste preturi, cum spuneam eu, deri-
d-le ministru, ati Scut o lege bung; päduros. i apoi, cum observe foarte zorii. In räspunsul seris .pe care ati-
dar purtând in sufletul nostril' ere- bine predeeesorul orator, la noi in ju- binevoit a mi-1 da, ati aläturat si in:
dinta cä n'am spus adevärul. det nu s 'a dat la expropriere, 15 la sutä original proiectului de contract, prin
E timpul de a spune adevärul i de din masivul pAduros. La noi numai o care se auta sä. se vândä materialul
a face cum. ne e vorba. singurA proprietate, Ghika-Comänesti acesta lemnos, italienilor. Contractul
D-lor deputati, eu reeunose a este are peste 50 de de hectare, statui nu s'a fäcut, din fericire pentru
o problernä grea. Când veti intreba la are numai la mânitstirea Casin alte dintr'un motiv cu totul independent,
minister, d-le ministru, pe seful de con- 50.000 hectare, numai d-na Negropon- pe care n'am sit-1 diseut aici. Prin
tencios, sau pe vreun director mare ori tes Grigoreseu, are pe Oituz, vreo contractul acesta unui domn Ugio
mie din Casa pädurilor, asupra aeestei 20.000 hectare, wimai Epitropia Sf. riW, din Macerate, Italia, i s'a propus
chestiuni si and ei vor afla cä noi, dela Spiridon, la Slänic i Bistrita, alte i se dea tot materialul forestier, pe
Beau, am eerut solutionarea ei, vor 20.000 hectare, familiile Stirbey-Rosetti, care D. poate exporta statul î regie,
ziee: este acolo unul, Vägäoneseu, la alte zeci de mii hectare. Vedeti, atâtea in ce conditiune ? Domnul acesta sä rä-
care s'a mai alAturat unul sau altul sute de mii de hectare, numai i numai rang consignatar al C.,A. P. S-ului in
din alte judete sau tot de aeolo, dar de pädure, iar noi ne toemim unde sä Italia pentru o regiune, sä lucreze in nu-
acestia nu stiu ee e phdurea vor s'o legäm vaca i unde sä legAm oaia tä- mele Casei Pädurilor, in provincia cu-
distrugg, vor sä macine ranului. Aceasta nu se poate, trebue sä tare, nu intereseazA provincia liber fiind
D-le ministru, inei socotealä cä noi luäm de colo sA punem dincolo, sä sä faa orice fel de angajament
nu cerem izlazuri in munti cleat acalo luAm din päduri sä dam vieatä täranu- vändä marfa acolo cu pretul eel mai
wade inainte de a se aplica reforma lui. Nu este destul sä spunem cä avem mare pe care 1-ar putea obtine, färä sä
agrarä, pästeau fitele prin bung, invo- o Românie mare si puternia, cä avem fie fixat un maxim sau .un Minim, etc.
lea*. In ce priveste sperietoarea a la tärani cuminti i frumo0, .pe cari sä-i Iar toate cheltuelile de transport, de
noi lueritm contra intereselor economice zugrävim numai in tablourile lui Gri- asigurAri i chiar impozitele, etc., sä le
ale tärii i eä, cerâncl chiar din päduri gorescu, ci trebue sä le dam i putinta dedua prin registre, in socoteala Ca-
exproprierea i improprietärirea, vrem de a träi, vieatä i sänätate la ei acasi Tansportul sä-1 fad,
distrugerea masivelor päduroase, sä nu pe tablouri or in discursuri. Trebue sei române dacä altá corn-
fim sä examinäm cu toatä atentiunea acea- cu vapoarele
panic streinä oferä
_Silvicultorii nostri au carte multä, stä mare problemä i ar fi un act eroie Pädurilor este obligatä sä-i acelas pret. Casa
dea ma-
practia big nu au toti. Nu toti au cäl- din partea noasträ, dupä mine ar fi terialele in 30 de zile dela cerere, la
cat prin locurile prin care ne-am näseut ceva obisnuit, ca eel putin aceastä ches- inareate in vapoare, pierderile
or am fost noi, in timpul räsboiului. tiune s'o rezolväm complet, prin revi-
Eu am intrat eu unitatea mea pe Valea zuirea nedreptätilor cari s 'au fAcut. seäzându-le din pretul rezultat dela
Bicazului, la Salard i spre Fäneelul Chiar mai mult, statul In primul rând marfá, iar la urmä pcste toate acestea,
din Toplita Româng, uncle era domeniul nu trebue sä uite, a el, eel dintâi, tre- din brutto sä-i mai dea acelui comisio-
impAratului cu cerbi i aprioare, pe bue sä-si fad, datoria pentru motivul ner italian i apte la sutä acelui
a el are cea mai mare intindere, in ferieit italian, care depunea o ga-
cari am pus mina i ne-am imfruptat. pentru
Eu stiu cä sunt zeci de kilometri, eari folosintä, apoi marea proprietate. rantie de vreo trei milioane
ne clespart de vechea frontierä i Omit D. Mircea Cancicov: voie sä aceastä afacere. Acum vá Inehipui#
acolo, pe uncle nu inträ tipenie de om, ä dau o statistieä. Din masivul pAdu- d-voasträ and materialul acesta lem-
pädure ea peria, acolo sä se indrepte ros general al tärii statului are in nos pentru export se vinde la Galati
d-nii silvicultori nu la use satelor. deal de comune, judete i fondatiuni, eu eel putin o mie de lei metru cub, si
D-le ministru, sä revizuim toate ac- el singur 2 milioane hectare. Din 2 mi- cu toate acestea Casa Padurilor ar fi

i2

www.digibuc.ro
 ,/
.at

MONITORUL OFICIAL Nr. 83

23 Mai 1933 ADTJNAREA DEPUTATILOR: fedinta del.a 6 Apri lie 198$ . 3573

preferat sa incerce acest riscant co- ferati asa cum cer nevoil3 stricte ale As. spune cil, Sntr'adeviir, este foarte
men si s trimita lemnul lh Italia, in- populatiei, nu dupa sugestiile räu bine în tara aceasta sa fii proprietar de
carcat in vapoare, incarcandu-se i cu plasate. Declar ca acest project de paduri, fiindca esti respectat; cine n'ar
toate riscurile i. toate pierderile icge nu satisface niei una din nevoile vrea sa fie mare proprietar de paduri,
pe langa aceasta sa platesti si 7 la stricte ale populatiei din judetele de pentru care nu plateste nició dare
suta ca s fad milionar pe un domn, munte, i Wept Cu bucurie ca la Senat inainte de exploatarea padurii, dar
eand -inteun vapor se pot incarca mar- anumiti colegi care am auzit ca au pro- se uite cu suflet de om si la satenii care
furi in valoare de zece milioane, cand yos un proiect de lege in sensul vederi- sufar incercuiti de paduri.
färá atata Mae de cap numai pe piata lor noastre, pentru o interPretare mai In legea pe care am votat-o daunazi,
noastra acest comert cu castig nu cu larga a legilor, in ce priveste acordarea pentru impozitele elementare, era o
paguba se poate face. CGü toate. acestea, islazurilor din paduri, sá ajunga la foarte mica dare §i pe padurile neex-
mandarinii dela Casa Padurilor au cre- izbanda, iar noi aici sa putem aproba ploatate i noi am crezut ca anumiti oa-
zut ca vor face o afacere buna.. Totusi mai u§or ceia ce vor face di.or acolo. metii bogati vor mai da §i ei ceva tezau-
n'au facut-o pentruca au primit infor- Pentru aceea incheiu i va rog, d-le rului statului. Dar aceasta prevedere
matie ca in Italia afacerea n'ar merge. ministru, sa refleciati, - caci de sigur s'a suprimat; la votarea legii, a§a ca tot
Dar ei au vrut ca prin afacerea aeeasta nu vom vota proiectul acum - asupra trtranul ramane la gloaba. Cand eite
sa dea peste cap 0 padurile statului si unor amendamente pe care vi le vorn vorba de o lege pur taraneasca, tot unii
dumping-ul rusese! Auziti, d-lor, sa dan propune, care nu vor fi in contraziceredintre noi surtucarii, spunem: nu te
eu Casa Padurilor -brazil mei frumosi, apropia de padure ca distrugi statul,
Cu. Constitutia, - incolo pot fi in con-
unui comisioner italian sa las eu pe trazicere cu toata lumea - i pe care ori cit te.. trazne§te amenzile. Dar pe
Oran farA paduri, ca sa.duc la Galati va rog SA binevoiti a le primi, faeand acesti tarani ti indepartam din calea
materialul lemnos vand eu orice astfel un act de dreptate sociala. normalA a progresului trimitem nu-
pret, chiar inferior celui local, sa am Tara trebue sa intre in fagasul ei mai la alcool i descurajare. Taranii stau
pierderi 0 la urma sa-mi mai scada normal. Noi, mai ales cei dela munte, la drum cu bratele incrucisate - nu este
comisionerul 0. cat i-o placea, pentru n'am intrat in fagasul normal; tarani- o figura retorica pe care o fax - stau
due stie ce cheltueli! Posed 0 o copie mea noasträ la munte traieste mai ran cu mainile sub chimir i asteapta sa le
'depe procesul verbal al consiliului de ca altadata, 0 de aceea noi nu putern dam ceea ce trebue, ca sit' nu li se li-
administratie care luase aceasta hot& subscrie cu usuHnta and ni se prezinta peasca chimirul gol de sira spinärii ne-
rare. un asemenea proiect. incovoiate inert.
D. V. T. Prelipceanu: Consiliul de 'De aceea declar incaodata, cá votez De aceea trebue sit rezolvam aceasta
administratie dela C. A. P. S.? proiectul, rugand pe d. ministru sl problerna economica, pentruca in ea sat
D. M. VigAonescu: Da. Acest consiliu binevoiasca a primi amendamentele noa- siguranta, nadejdea §i viitorul acestei
fixase la Inceput un pre minimal de stre, pentru ca legea sä devina mai tari. Sit facem dreptate taranilor cu
400 lei, de metru cub, fasonat, cheres-. rezervandune totdeodata drep- fapte. (Aplauze).
tea, predat vapor, preferand sa incaseze tul sA prezentam i un proiect de lege D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
400 lei, prin comisioner de cat 1.000 separat, dacii acesta nu ne va satisface. D. deputat Gheorghiu are cuvantul.
lei de metru cub, la Galati. Asta insém- Caci daca intr'adevar, nu vom gasi mul- D. M. Gheorghiu: D-le presedinte,
neaza pricepere ? Dar domnii aceia, ita- tumirea care ni se euvine prin acest d-lor deputati, daca am tinut sit iau cu-
liCnii, n'au incheiat afacerea pentruca li proiect de lege, atunci deputatii din ju- vantul la discutia generala a acestui
s'a parut ca suma de 400 lei, este prea Bacaului, al Neamtului, al Put- proiect, este pentru motivul Cit. 1'1 gasese
mare pentru achitarea unni métru cub, nei 0 al Sucevei i Bucovinei, nu mai bine venit, prin el se face dreptate lo-
de Cherestea i prin contractul ce am au ce cauta pe aceste banci, in nicio im- cuitorilor dela munte, care, dupa cum:
in copie, se vede ca s'a renuntat prejurare, aceasta pang cand problema afirma i d. ministru in expunerea -do
la acest pret. n'ar fi rezolvata. Cad, incaodatA, o si- motive, nu au alte mijloace de existenta
Apoi, d-le ministru, en nu pot admite tuatiune mai grea, mai mizerabila decat cleat acelea provenite din pa§unatul vi-
ea sa iau din avutia ärii, sa nenorocesc in cele cateva judete de munte din Mol- telor, precum i muneind la exploatarea
pe tarani, tara sä ajungä la revoluti- dova, nu exista. padurilor 0 in fabricile de industriali-
une, sit desfintez frumoasele sate dela De aceea, vä rog sa ne risipiti aceste zarea lemnului.
munte, asa cum vor- conducatorii .aces- griji ale noastre §i faceti in asa fel D-lor, eu cred ca prin acest proiect ,i(N
tei institutiuni, Casa PAdurilor care cel putin, acei care vor veni dupa nu se face 'numai o dreptate sociala,
Inca gasese apáratori. (Aplauze). noi i vor vizita satele dela munte, sá dar prin el se rezolva i o chestiune
Nu se poate; d-le ministru, si asupra vorbeasca despre altceva, sa gäseasca o istorica.
acestei chestiuni am mai spus i alta alta situatie cleat cea care exista astazi Nu trebue sit uitam cit la munte se
data, voi reveni cand voi avea ocazia acolo, sa vorbeasca de exemplu despre aseste .poporul românesc, vlaga puter-
sa vorbesc in privinta auto- niste ateliere comunale de munca, a cit- nicâ a poporului nostrn, care in de-
nome. Voi examina complect neprice- ron activitate i importanta in viitor va cursul vremuribor a putut sit -Ong piept
perea celor ce negustores3 averCa täri.- fi foarte mare. Caci trebue sit ne intoar- invaziei barbarilor. La munte a fost iz-
Recunoase cá d-voastrA, acei dela con- cern pe calea aceasta a organizarii eco- vorul culturir nationale, acolo.in mina-
aucerea ministerului de dornenii sun- nomice, Sit ne desvoltärn in aceasta di- stiri a luat nastere i s'a piistrat litera-
teti foarte bine intentionati, intelegeti rectiune, fiindca, vedeti, nadejdea in tura noastra.
durerile noastre; i noi vá intelegem pe marea proprietate sau in exploatiirile Prin urmare, cu atât mai mult legiui-
.d-voastrA. VA cerem insA un singur de stat nu mai exista. torul astázi trebue sit se gitindeasert
lueru ; din partea noastra yeti avea tot 'Dela marea proprietate nu ne mai aceast6 populatie si facâ dreptate,
sprijinul, dar sä ne credett si pe uoi putem astepta la nimic, fiindca ea a asigurându-i posibilitatea de trai mai
care trAim in lumea satelor, ca va ex- facut 0 a dat tot ce a putnt sa fad:. 0. departe, mai ales, dug tinem seama do
punem in mod sincer nevoile acelora sa dea, padurile 0 le-a taiat, iar apara- criza din industria lemnului. Tgranul
care ne-au trimis aiet si in munele cä- toHi marei proprietati stin cum sii im- trilieste numai de pe urma prusunatului
rora guvernam, noi v cerem 'sA legi- piedeCe Pe sateni. - pasunatul nu constitue pentru el o
13

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
3574 'ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 6 Afiri lie 1933. - 23 Mai 1933

exploatare in stil niefe ea s poata vinde D-lor, asa cum este redactat icest ar- facem o lege, nu ne gandim ea numai
din produsul vitelor sale, ci totul se re- ticol, inseamni eä niciodata comisiu- deck s'o schimbilm maine. Bineinteles
duce la hrana sa de toate zilele. nea de care se vorbeste nu va da un legile evolueaza dupä cum evolueazä
De aeeea, gilsese c proiectul de fag aviz favorabil. De ce? Mä voiu referi societatea, asa ca. se impune si ne
este bine venit t;4i. reparil o gresala, care la considerentele d-lui ministru, din ex- gandim la interesele actuale i viitoare
s'a facut Ora aeum, prin faptul punerea de motive, unde d-sa zice : ale locuitorilor dela munte. Ce reelama
acei care au fost in fruntea acestui de- In interesul mentinerii patrimoniu- situatia de fapt? Reclama interesele lo-
partament nu s'au audit prea mult la lui forestier al tärii, Se cere ea pro- cuitotilor dela munte ea ele sä fie me-
populatia noasträ dela munte. blame exproprierii de Wiwi pentru is- najate, sa li se facii dreptate, dandu-li-se
Daca acest proieet rezolvi intrucatva lazuri sá se considere definitiv termi- posibilitatea de a träi. Daca nu le dai
chestiunea pasunatului la munte, gasese natil. Pang aeum s'a atribuit pfisunelor pfisunatul, cum -astäzi avem- o crizä fo-
ea din partea d-lui ministru se face .un 15 la suta din suprafata paduroasä a restiera, nu se produce nimic, nu se ex-
pas timid in rezolvirea acestei probleme, Ora si o noui redueere a procentului porteazä, fabricile sunt inchise, acesti
pentruca nu cauti WA se emancipeze cu forestier nu mai cadreaza cu interesele oameni neavand unde sA munceascä,
adevarat de mil) influenta nefasta a aeestei ramuri de produetiune". trebue sa ia traista In bat, sA devinä
corpului silvic, care a influentat pe toti Prin nrmare, d. ministru este suge- ceisetori in tara lor!
ministrii care au trecut pe la acest de- stionat direct de eiltre inginerii silvici, Prin urmare, chestiunea trebue pug*,
partament. care si astäzi sustineatt aeelas lucru, atilt pentru moment cat . i pentru vii-
Citind legea, am eäutat sa mil lamu- ca exproprierea de päduri pentru isla- tor.
rese asupra anumitor lucruri si am con- zuri nu se mai poate admite, dar a tre- Eu am adus elogii d-lui ministru ei
statat c d. ministru dezleaga problema buit probabil sä se forteze note ea sä rezolvä chestiunea cel putin in parte,
numai pentru moment, declarand-o in- se ajunga la aeest proiect. Pe viitor, pentru moment; dar sa n'o inchida
chisa pentru viitor. Cred ea era mai bine d-sa constata cä ehestiunea este inchisä, pentru viitor.
Si se lase posibilitatea ea si în viitor cä paduri nu mai pot fi defrisate i ea Trebue sa o lase deschisil, sa se re-
sa se rezolve cel putin in parte, cum a procentul atribuit pisunclor este deja zolve d in viitor, cum s'a rezolvat
rezolvat-o d-sa astäzi. depäsit. acum.
D. Adonis Gr. B. Popov: Fiti sigur, Vá intreb: clnd e vorba sil venim la Cred eä d. ministru a fost bine in-
e i cu aceastil chestiune inchisa va fi eomisiunea previzuta in art. 8, ca ea tentionat, cand a pus la ordinea zilei
tot cum a fost eu celelalte chestiuni dea avizul asupra cumpararii de aceasta problema, de un interes capital
inehise. paduri, necesare päsunelor, cine pentru noi caci, chat facem procentul
meaasá aceasta comishme ? Un represen-
D. M. Gheorghiu: Si ma explic. taut al Ministerului de Domenii, un re- populatiei dela munte, vedem ea este
Dupl ce d. ministru dispune retragerea prezentant al regimului silvic, directo- foarte numeroasii i deci trebue sA ne
recursurilor in favoarea sätenilor ; dupa
ce admite ea defalcarea, sä se feel de rul serviciului agricol i primarul có- Dad. am pornit dela aceastaexistenta.
gandim a-i da mijloaee de
inginerii silvici, pentru aecelerarea lu- munei interesate. Vasazieä un singur sä nu facem lucrul pe jumatate,premisa, sa mer-
crarilor, in vederea defrisärii - prin delat al locuitorilor interesati. gem panä la capät, sa rezolvilm pro-
urmare, un avantaj pentru tárani, D. Voicu Nitescu, ministrul agricul-
blema in intregime, in interesul popula-
turii domeniilor: Am si vi-1 dau i pe tiei dela munte, ea fiind o chestiune vi-
dmpä ce admite sehimbul terenului de
pasunat; dupa ce admite î defrisarea prefD.ect. M. Gheorghiu: Vasiziell, ar fi doi tala pentru populatie.
in parte, la art. 7, prevede urmatoarele : Parerea mea este cä d. ministrn, in-
eventualele nevoi ale comunelor i sa- membri in comisiune care ar repre-
zenta interesele locale. De fapt, dintre diferent de eonsideratiunile aratate in
telor din regiunile de munte si de deal, expunerea de motive, nu trebuia sa.
pentru päsuni comunale, nesatisfacute cei cinci membri, numai untd este din villa ell art. 8, cel mult sa fi läsat art.
prin nieiuna din cäile prevazute in le- partea täranilor, care au interesul si 7, care este destul de categoric si prin
gile in vigoare, se pot satisfaee prin cumpere padurea, restul sunt reprezen- care se dadea posibilitate loeuitorilor,
cumparare de paduri, pentru transfor- tantii ininistrului, care se expr:ma, acolo uncle era cazul, neavand imas sau
marea br in pasuni, dui)/ dreptul co- precis 0 concis, hi expunerea de mo- pasuni sufielente i gasind o bucata de
'Mun". tive, ea aceastfi chestiune este inehisa,
padure sA o poatä cumpära fArA diMu-
Deci, in viitor aceasta chestiune nu se cá pildurile nu mai pot fi defrisate. Cu tie, MIA' ea sä li se ingreuieze situatia
Mai poate rezolva cleat prin cumpära- alte cuvinte, procesul este solutionat prin avizul unei comisiuni, al carui
rea de paduri de catre locuitori 0 trans- inainte de a fi judecat. Comisiunea, aviz îl cunoastem de mai Inainte.
formarea kr in päsuni. inainte de a fi chemata dea avizul,
Dacii d. ministru s'ar fi oprit aici, il are gata in buzunar, format pe baza Fiindca d-voasträ aveti un merit in
incli nu ar fi nimic de zis. Dar d-sa, considerentelor d-lui ministru, din ex- aceastä privinta, apelez la d-voastrii, la
Merge mai departe, i la art: 8, spune: punerea de motive. Pentruca este natu- buna d-voastra intentie ea sä mergeti
necesitatea de cumpäräri i sehimburi ral ea i directorul Camerii agricole pang, la sfarsit i sa legati numele
de piiduri, in vederea constituirii de pa- reprezentantul ministerului 0, mai ales, d-voasträ eu adevarat de aceasta lege,
suni, se va constata in prealabil de co- al regimului silvic, nu vor iei cu o iota si se spunii intotdeauna ea ati fäcut o
misii regionale, numite de minister 0. din euvantul gi inspiratia d-lui mini- opera frumoasä pentru locuitorii dela
epmpuse ". stru. munte, pentru care avem toatä admi-
Eu gasese ea prin aeest text d. mi- atunei, dead sa fie redaetat arti- retie, dupa cum am spus la ineeput, ei
histru pune punet rezolvärii acestei pro- colul asa cum este, mai bine ar fi sa sunt cu adevarat stalpii puternici, bra-
bleme in viitor, pentrucil desi prevede prevada d. ministru categoric ea acéa- zil falnici ai neamului romanesc, ei
locuitorii vor putea empira paduri, stA chestiune este inchisil - cum o ne-au dat poate independenta noastri,
pentru a le transforma in pasuni, spune face in expunerea de motive - ei pe intregirea neamului nostru, prin ei s 'a
ea aceastä cumpfirare nu se poate faee yiitor nu se poate face nici o cumpa- pilstrat flacara nationalismului, culture
&cat numai cleat, o comisie instituitä pe rare de *lure pentru islaz! nationalä! In decursul veacurilor, ei au
langa minister va socoti ca este o nece- ' D-lor, noi legiferäm nu numai pen- dus räzboaiele in contra nävälirilor
sitate imperioasä pentru locuitori. . tru moment, ei i pentru viitor. Cand barbare, ei s'au luptat, i, pel putin in

14

www.digibuc.ro

23 Mai 1933 ADITNAREA DEPUTATILOR: fedinta dela 6 Aprilie 1933.
vederea trecutului, s avem faoi de ei,
atâta stimä, Risand la o parte faptul eä
este i o ehestie vitala pentru existenta
lor.
De aceea, d-le ministru, v'as ruga eu
multä insistenta sä renuntati la acest
artkol.
Eu nu sunt de specialitate, träesc in
Basarabia, pe malul Prutului, uncle cu
totul altfel se pune chastiunea islazu-
rilor. Daca, am eäutat s discut acest
proiect de lege, a fost numai pentru mo-
tivul eä m'a izbit art. 8, la al eä,rui rost
poate c d-voastra nici nu v'ati gAndit.
Eu gasesc c prin acest text se va pune
cruce rezolvarii päsunatului in viitor la
munte.
Conchid, d-le ministru, rugAndu-vä
st admiteti, eel putin pc cale de amen-
dament, ca art 8 sit fie cu mult mai in-
duleit sau redactat in asa fel incAt pe
7iitor sä nu constitue o piedicä in re-
zolvirea problemei pasunatului la
munte.
Cu aceasta am terminat, având in-
cAodati speranta cä d. ministru va in-
tele,ge, cum a si inteles importanta ace-
stei chestiuni si prin urmare va da po-
sibilitatea sä se rezolve i in viitor che-
stiunea päsunatului la munte. (Aplaitze
pe diferite beinci).
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
D. deputat lone Sell are cuvântul.
D. N. Ionescu: D-le presedinte, d-lor
deputati, ne-am obisnuit sä nu ineetäm
de a afirma eä suntem o tarä prin -ex-
celentä agricolä I cu toate acestea tre-
bue sä reeunoastem cä döla räzboi in-
i *Ma la venirea la putere a
coaee
Partidului National-Täränesc, guver-
nantii nostri s'au ocupat foarte putin,
ea sä nu zie aproape deice, de problema
agriculturii i rentabilitätii agrieUlturii
in Tara Româneaseä, cu toate cä, färä
doar i poate, trebue recunoscut ea ea
intereseazA, intr'o mare masurä, patru
cintimi din populatia Tärii Románesti,
ea atare, aste o problema nu numai
economies& dar socialä, si de ordine
publieä.
Probabil ch. s 'a crezut eä, odatä rezol-
vatä marea reformä agrara, prin ex-
proprierea marilor proprietäti i prin
impärtirea pärnânturilor la säteui, che-
stiunea agrarä, la noi in lark s'a ter-
mi nat.
Eu cred eV din contra, traducerea
in fapt a acestei mari i importante re-
forme agrare care s'a fäcut, trebue sä
o recunoastem, cu destulä intelegere a
lucrurilor, i cu mare intelepciune
eu multä resemnare a aeelora dela care
slur luat pimânturile, care vor bine-
merita dela stat si dela natiune pentru
modul cum au consimtit la aceasta
trebuia
-
urmata de o serie intreaga
de alte legi, care sa incadreze intr'un
mod annonios actiyitgea agricola !din
MONITORUL OFICIAL Nr. 83
3575
targ intr'un program general de acti- animalelor s'az intrebuinta intr'o
vitate economica in România-Mare. foarte mare mAsurä multe dintre cere-
Acest program, examinat aminuntit, alele care astäzi nu-si gasese nieio in-
trebuia sä fie, in ee privea liniile gene- trebuintare, porumbul, grâub, oväzul,
rale; punctul de program cömun pen- orzul, sfecla furajera, etc., toate gasind
tru toate partidele politice din Tara o intrebuintare importantä in interiorul
Româneascä. *II, preturile s'ar urea intructitva,
D-lor deputati, grija de a produce s'ar gasi posibilitatea exportärii cere-
cât mai mult, cat mai bun si cat mai alelor noastre, sub forma aceasta noug
rentabil inteo tarä agricola, grija de a vitelor vii, sau sub forma carnei ta-
a gäsi piete de desfacere pentru acea- iate, prin aceasta s'ar ameliora i ren-
stä productie a noasträ, trebuia sä ne tabilitatea exploatärilor agricole. Cred
preocupe pe toti; i suntem siliti sa eä nu este nimic exagerat in ceea ce
reeunoastem cá dupä räzboiu. a pre- spun, i cred ea too acei care au stu-
ocupat pe foarte putini, eu toate cit diat chiar i in mod fugitiv aceastä pro-
aceasta era nu numai in eaderea gu- sunt convinsi de adevärul celor
vernantilor, ci i in caderea tuturor gin- ce afirm.
ditorilor din Tara Româneaseä, pen- D-lor deputati, plecând dela aceste
trucä agricultura eu toate ramurile ei, premize, cred ca trebue sä convenim
este baza de existentä a Tärii Româ- asupra unui lueru, cit nu este admisibil
nesti. ea o singurä asezare omeneaseä, cât de
De aceea d-lor deputati sa-mi dati izolatä ar fi ea, si cat de midi ar fi ea,
voie sa nu consider legea de fata ea un sa, nu poata asigura locuitorilor res-
sfârsit a rezolvärii problemelor agri- pectivi strictul necesar pentru a-si pu-
cole, ci ea nu eleinent Rand parte tea intretine la mica gospodärie, o vaca
dintr'un eielu de alte legiuiri, pe care i. doi boi, i eine cunoaste regiunile de
sunt sigur ea d. ministru al domeniilor, munte - i s 'au perindat ad la tri-
impreunä cu valorosii d-sale colabora- bung multi oratori care cunosc foarte
tori, d-nii subsecretari de stat M. Ghel- bine aceste regiuni - stie ea sunt re-
megeanu si M. Serban, le au in de- giuni intregi, nu numai câteva locali-
aproape solicitudine i ea; nu vor in- tAti, uncle astAzi locuitorii , nu numai
târzia de a le aduce i propune spre ca nu pot avea acest strict necesar,dela dar
examinare, solutionând i interesele ce- nu pot avea nici nnicar o eapra
lorlalte ramuri de activitate agricola. care sä aibä laptele, atât de necesar
eresterii copiilor lor. Sunt regiuni
Revin la legea ce face obiectul diseu- localitati foarte importahte in aceasta
tiilor noastre, i care cred ca este impe- situatie, si am sä vit dau exemple este
rios necesara, si in acelas timp, urgentä, comuna Sllinieu din Moldova, o sta-
ea sit nu zic, poate, chiar ceva tiune balneara i climaterica, ii cu ape
Caci daeä, in timpuri de plina minerale dintre cele mai importante.
abundenti viatä economicA industriala Printr'un capriciu al naturii pe
dintr'o tarA, de binefaeerile unei ast- aproape un kilometru pitrat, s'au
fel de activitäti generale se infrupti
aglomerat surse de ape minerale, care,
se folosesc toti locuitorii Ora', toate re- dupa pärerea speeialistilor, aunt des-
giunile, toate Iocalitätile, chiar i cele tinate sä vindeee intreaga gama de
mai izolate. Nu tot astfel este situatia maladii de stomac, de riniehi, de fi-
in timpul unei crize, si in special a cat, si cu toate aeestea, aceastä sta-
unei crize de importanta aceleia prin tiune importantä din centrul tärii, -
care trecem noi astäzi, eând in special din ferieire acum este.in centrul tärii,
la munte toate exploatArile au sistat, dar inainte de rilzboi, era la perife-
&And locuitorii de aeolo nu mai gäsese rie, - este foarte putin cereetatä,
niciun plasament rentabil al muncii lor, foarte putini profitA de binefacerile
când cu foarte mare greutate abia îi ei, in spccial din cauzil cit alimentarea
pot agonisi strictul necesar, i când se face cu mare greutate. In aceasta
lipsesc eompletamente fara voia kr, regiune locuitorii n'au nici o palma
mai ales dela aportul económic, pe care de imas, izlaz, fânete, en toate ea sta-
trebue sa-1 adueä la viata economieä tiunea este situath in plin domeniu fo-
generalä a tärii. restier, i pentru ea atat locuitorii,
D-lor deputati, arät importanta pen- cât i vizitatorii, sä poatä avea laptele
tru locuitorii dela munte a acestei pro- neeesar, trebue sa, vinit taranii cu oala
' bleme, i bazat pé aceasta afirm cA pro- in spate dela distante de zeei de kilo-
blema päsunelor, strâns legatä de pro- metri, ea sä poatä alimenta acest col-
blema cresterii vitelor, cu toatä reper- tisor de tar&
cusiunea ei pentru intreaga viata eco- In acelas timp, d-le ministru i d-lor
nomieä a tärii, este o problema care in- deputati, comunek de munte, mamas-
tereseaza nu un sinaur departament tirea Casin, la Casin, Oituz, HArja,
este o problemä de guvernämânt. Comanesti, Dofteana, Valea lui Ion,
D-lor deputati,:eu cred ea daert cres- Ask si toat'e comunele asezate pe re-
terea vitelor ar lua o desvoltare mare, teaua muntilor, sufär de aceeasi lipsa
atunci and pentru completarea hranei de pasnne si de islaze. Si în ceea ce ne
15
www.digibuc.ro
 MONITORITL OFICIAL Nr. 83
ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinia dela 6 Aprilie 1933. 23 Mai 1933
3576
din parta comunelor i locuitorilor,
priveste, in special pd. iioi "din judetul de motive ce Insoteqte acest proiect de pentru izla,zuri i päsuni comunale
Bachu, fiindcii am auzit adineaori vor- lege, pasagii care par eg oglindesc mai ed majoritatea acestor cereri au parcurs
bindu-se, i fiinddi am väzut i dinn ex- mult grija d-lui ministruforestier
pentru a sal-
al tg- intreaga filierä necesar pentru a ajun-
punerea de motive afirmatiunea cä va in spetial, domeniul
aproape 15% din domeniul forestier al. .rii 0 care ar lgsa sg, se creadg o preo- ge la rezolvarea lor definitivä : anchete
cupare mai micg pentru chestiunea pro- expertize, rapoarte, etc. - ap cum spu
statului "." nea adineauri prietenul nostru d. Mgcä-
D-lor deputati, vild c d. Mäcäräscu priu zisg a pgsunelor. räseu - i cg daeg in ultima clipä ele
nu mä asculth, pentru ca stä de vorbä, Nu, d-lor, eu am certitudinea -
cu d. ministru al domeniilor, i eu re- cunosc solicitudinea d-lui ministru de nu au fost rezolvate inch favorabil, asa
cunosc, cá pe d. Mildiräscu il intere- domenii 0 a d-lor subseeretari de stat cum ne asteptam cu totii, aceasta se da-
seazä mai putin chestiunea aceasta, pentru problema caxe intereseazg mun toreste unui scrupul i unui sentiment
fiindeä d-sa a fost unul dintre stärui- tele - am certitudinea eg i d-lor plea- profund de extremä legalitate si de
torii - i eu îi aduc mele - cg dela aceea0 conceptie care este sin- extrem respect pentru parlament eare
care a rezolvat cu foarte mare trudä, gura sängtoasg¡ nu trebue sacrificatg face onoare d-lui ministru al domenii-
cu o stäruintä de fiecare cliPA, intr 'o pgdurea in favoarea pg§unelor; nu tre- lor, cä atunci când problema a fost a-
bunä mastiff' chestiunea piisunelor, is- buesc saerificate päsunile in favoarea dusä, in desbaterea Parlamentului, d-sa
lazurilor i padurilor comunale in ju- pädurii ? Trebue sh gäsim posibilitatea sä nu caute nici sä prejudice si nici sä
detul Neamt. . ca ambele aceste ramuri ale economiei avanseze o solutie, care crede cg, isi va
D. G. Mädiräscu: D-le deputtit, nationale, sä meargä mânä in mânä pro- avea rezolvarea prin legea care este a-
fi foarte fericit ea complimentul d-tale gresând i cred cri, este usor de ggsit o dusg astgzi in discutia noasträ.
sä fie exact Am ezolvat-o in ce solu-tiune, cgci nu este greu sg cgdem dc De aceea, chiar unii dintre noi, care
sens ? acord cg terenurile care sunt bune pen- am fost oarecum impiedieati sä obtinem
C5, am avut aprobärile a vreo sapte tru päsune nu trebuesc impgdurite sau solutia definitivg a acestei probleme -
ministri ai domeniilor pânä acum, insä ca pgdure i cg terenurile care fiindcg problema>dura de mult i aeea-
n 'au vrut micii functionari dela mi- sunt bune pentru padure, riipele, etc., stg intärziere a solutiongrii descuraj a
nister si toate aprobarile acelea au rä- care sunt in special destinate pentru intrueâtva pe locuiterii ale cgror in-
mas zero. impädurire, nu pot folosi niciodatg pg- terese noi ceream sg fie incadrate in
Acesta este adevärUl. Am aprobäri pnelor sau izlazurilor ori fânetelor. interesul general 0 sä fie solutionate
'de principiu. D-lor, ziceam nu se poate admite sg, chiar noi multumim d-lui ministru, pen-
D. N. Ionescu: Pacat de munca d-voa- rämâng impgdurite terenurile cu pante tru acest sentiment pe care id are, 0
strä . dulci, fiindcg ar fi o grwalg de neertat pentru legalitate i pentru Parlament.
D. G. Mäcäräscu: Te cred. in contra economiei generale, de oarece
D. N. Ionescw: ministru, in ce rentabilitatea D-lor deputati, nu pot termina färä
hectar a unui teren a' face
priveste judeSul Bachu, suprafetele date impgdurit este infinit mai mica decal care sunt o ruggminte ca aceste cazuri,
pentru pasune, n'au atins niei 8% din rentabilitatea la hectar a unui teren Domenii,de atâta timp la Ministerul dc
suprafata domeniului forestier, de care este propriu pentru pg§une, pen- pentru care s'au fäcut atâtea
oarece intreaga suprafatä forestierä a sä nu mai fie nevoe ea ele
tru fânete, pentru izbaz, died oste lgsat sä urmeze filiera greoaie
judetului Beau este de 74.828 hec- sg fie intrebuintat in aceastä directiune. de formalittiti
tare, dupil datele care mi-au fost fur- preväzute de lege i, ea pentru ele d-voa-
Prin urmare, d-lor,. din acest punct
nizate de cätre Casa autonomä a pä- de vedere, zie, n'am nici o grije de stra fie a
sä puteti aviza imediat la mäsura,
predärii, dacä este vorba de pre-
'durilor statului, i dupä aceleasi date nici un fel, de aceste-pärti din expu- 'dare de
au fost expropriate numai 7.500 hec- nerea de motive ; din contra', am cre- suprafete pentru izlazuri i pti-
tare i acestea inch n'au fost predate suni, fie
dinta ca ceeace a chlänzit i a preocu- de un sehimb. a schimbärii, dach este vorba
toate in folosinta comunelor i locui- Cred eä in aceastä privin-
pat pe d-nfi ministri, a fost numai tä o micA retusare a unui text din lege vii,
torilor. aceastä armonie desävärsitä, care trebue va da posibilitatea ca sä nu ne incurcarn
Prin urmare, iatä-ne numai cu o sh existe intre aceste ramuri de écono- prea mult in formalismul, care, se zice
suprafatä de 8% 'din domeniul fores- mie generalä, i cä deci d-lor vor gäsi &A este in traditia: noasträ si care de
tier al judetului Bacäu, dat pentru totdeauna, clela caZ la caz, solutia cea cele mai multe ori face sä nu se poatä
cresterea vitelor, cu toate ca ffind mai bung pentru rezolvarea problemei ajunge la rezolvarea problemelor pe
yorba de un judet prin excelentä mun-
tos i päduros, In mod natural calculul care se va pune. i urgente dela pri-
suprafetei care urmeaza si fie datä in D. Voicu Nitescu, ministrul agricul- care le vedem dare
folosinta comunelor i locuitorilor, tre- turii si domeniilor: D-ta esti mai in ma examinare.
notä. D. G. V. Mäcärescu: Boala partide-
buia sh depiiseascä, cu mult, chiar li- lor noui.
mita de 15%, fiindeä n 'are nieio ratiune D. N. Ionescu: Ca sä fiu i mai in
sä nu pled= dela un singur criteriu notg ered eg este bine sg rog pe d-nii D. N. Ionescu: A doua ruggminte
'de examinare a probkmei, criteriu care mini§trii sg binevoiascg a sugera d-lor â doua Cerere este ea sä gäsim un mod
trebue BA caläuzeascä toatä lumea, tehnicieni deda Casa pgdurilor sg in- redaetare a articolefor relative la vân-
care trebue sä fie armonia dedivIrsitä cerce, atunci când li se cere avizul, zare, in Ce prive§te preWl cu care acea-
in sustinerea tuturor ramurilor de acti- stä vânzare trebue sä se faeä. In pro-
sg irnbräti.5eze problema din toate aceste
vitate productive din Tara Rom& puncte de vedere, nu numai din punct iect sunt preväzute mai multe condi-
neascä, la a direi gradatie sä nu fie de vedere al interesului forestier, care, tiuni, intre care douä din cele mai impor-
altceva luat in seamil decât interesul dacg in multe eazuri se ineadreazg bine tante: consimtgmântul ambelor pgrti,
general 0 interesul general cere ca lo- interesului economic general al tgrii, adieg al locuitorilor 0 al aceluia 'care
'cuitorii dela munte ski se poatä ocupa cfind este exagerat poate sg dguneze yrea sg vândg, i pretul.
intensiv cu cresterea vitelor. acest interes. Consinatämgatul depinde, evident,
Astfel fiind, d-lor deputati, sä-mi Mai am o ruggminte. fotdeauna, de pretul pe care D. oferi:
dati voè sä nu ma nelinisteascä câteva D-voasträ, cg la departamentul Dad, oferi un pret exagerat, mare, eine
puncte i ett,teva pasaje din expunerea d-voustrii, sunt q surnedenie de cereri, pu . are sg fad acest schimb intre un

16

www.digibuc.ro

23 Mai 1933 ADIINAREA DEPUTATILOR: fedinta (Ida 6 Aprilie 1933.
bun 0 masura de valorificare a acestni
bun, care este banul
D. G. V. MacAre.sdu: D-le Ionescu, eu
cred eä nici nu trebue sii insisitati asu-
pra pretului, pentru urmätorul motiv.
Autorii acestei legi, d. ministru Voicu
Nitescu i d. ministru Ghelmegeanu, eari
intamplätor conduc i doufi, organiza-
tiuni de judet, d-lor, prin urmare, aud
partea teoreticA - pe care noi nu
putem s'o cunoa5tem -dela micii fune-
cari de multe ori nu au cleat
patru clase primare i sunt directori ge-
nerali ; ne aud i pe noi, dar au cunos-
cut 0 situatia la fata locului. Atunci,
dácä nu se va fixa pretul chiar in tex-
tul de lege, eu cred cii facem o simpli
glumä. Fiindca desigur, cand se eere
pentru cumpärare lin teren, spre a se
forma izlaz, vanzAtorul poate sa cearä
preturi exagerate, pe care nimeni nu le
poate 06E.
Mii intreh eu ce drept catare comunä,
a fost privilegiata de imprejurärile po-
litice 0 a cäpätat izlaz cu pret de ex-
propriere, la 1919 sau 'Ana la 1924, iar
comunele eelelalte, pe care le constatati
ea au font nedreptätite, nu au avut Was
tiny de 13 ani i acum I se face o lege,
spuneti Iarta-mä ca îi dau mai tarziu,
dar îi dau i ie pe un alt pret". Se
fae douä categorii de comune 0 de in- dorintei noastre, dar nu era greu de
terese. Eu ma refer 0 la spiritul juri- prevazut, eä nu vorn intampina nicio
- lia redesehidere.
- Redinta se deschide la ora 15,50,
sub presedintia d-lui Virgil Grossu,
vicepresedinte:
- D. ministru Sauciuc Sgveanu dii
citire mesajului regal privitor la pro-
iectul de lege relativ la transformarea
sectiei de ,5tiiate agricole de pe lânga,
Universitatea din Ia0 in Faeultate de
Olin-1;e agricole i transferarea ei la
ChiOnau, care se trimete de urgenta la.
Comisiunile de instructie publica i bu-
getari.
- D. deputat I. Bogdan depune pro-
iectul de lege, din initiativä parlamen-
tara, pentru autorizarea Ministerului
'de Agriculturä i Domenii si aprobe
schimbarea amenajaraentului pädurii
composesoratului urbarial a comunei
Lung§oara, judetul Arad, care se tri-
mete la Comisia. de agricultura.
- Se depune raportul Comisiunii de
legislatie civilä, privitor la proiectul de
lege pentru modifiearea i prelungirea
legii privitoare la regimul exceptional
al raporturilor dintre proprietari
chiria0 din 7 Aprilie 1932.
- Se depune raportul Comisiunii de
agricultura, privitor "la proiectul de
lege pentru autorizarea Ministerului
'Agriculturii i Domeniilor de a ceda
MONITOR-CM OFICIAI; Nr. 83
die al d-lui Ghetlmegeanu 0 la curate-
nia sufleteasca a d-lui ministru Voieu
Nitescu i -va recunoavte i d-sa ea ar-
gumentul nostru este un argument se-
rios i ea nu poate fi vorba de alt pret
decat pretul de expropriere, pentruca
nu putem avea decat o singura categorie
de preturi la aceia0 pas:une. In come-
cinta, cer ea acest pret sa fie pretul fi-
xat la expropriere i sit,* fie trecut in
lege, fiindea guirernele se schimba, nu
aunt eterne i o lege poate si rimani
in operantä. (Aplauze).
D. N. Ionescu: Multumesc d-lui Ma-
carescu pentru pretioasa precizare.
D. G. V. Mäcgrescu: Mg a#eptam la
un raspuns din partea ministru.
D. Voicu Nitescu, ministrul agricul-
turii domeniilor: D-le Micareseu,
chestiunea s'ar putea impärti in (Iona:
intr'un fel ar putea sa fie tratate pi-
durile statului i in altfel pidurile par-
ticulare, eu a putea si decid i d-voa-
stra, Parlamentul, puteti si decideti,
in -ce priveyte pädurile statului ; dar in
ce priveste pidurile particulare, nu pu-
tem. (Aplauze pe btineile majoritfii).
D. N. Ionescu: Evident, problema
pug' de domnul deputat Macariscu,
este foarte importanti, i raspunsul
d-lui ministru o solntioneazi fn sensul
Sec:111.01a de dupa eindazA
imobil societätii eulturale Vatra Rcoa-
lei" din Bälti.
- Se depune raportul Cornisiunii de
administratie generalk privitor la pro-
iectul -de lege, din initiativii parlamen-
tara, pentru modificarea i abrogarea
unor dispozitinni din legea asupra eu-
mulului functiónarilor i insärcinärile
publice din 2 Aprilie 1931.
- Se depune raportul comisiunii de
agriculturä, cu privire la proieetul de
lege pentrU organiiarea cadastrului
fonciar i pentru introducerea cartilor
funduare in Vechiul-Regat i Basara-
bia.
- Se trimete la Comisia de instrue-
tie, telegrama mai multor profesori
dela Faeultatea de 0iinte din Ia0, re-
lativ la proiectul de lege pentru muta-
rea catedrei de #iinte agrieole la Chi-
Oniu.
D. Virgil Grossu, vicepresedinte :
D-lor deputati, in mod cu totul excep-
tional, pentru ziva de astäzi trecem la
intrebiri.
- D. preqedinte cla cuvântul, in or-
dinea inserierii, d-lor deputati ; I. Ze-
lea-Codreanu i Zaharia Boilä, cari nu
räspund la apel .
D. Virgil Grossu, vicepresedinte :
D. deputat Itety Imre are cuvântul.
www.digibuc.ro
8577
difieultate din partea d-lui milnistru
si a d-lui subseeretar de stet asupra
acestei solutiuni, pentruca solutiunea
era pe deasupra noastra, 0 se impunea
cu o forta pe care nimeni nu putea si
o impiedice. Trebuia neapirat sä gisim
aceasta solutie i multumesc mi-
nistru ea a gasit-o.
D-le ministru, in rezolvarea acestei
probleme, va rog sa mai aveti in ve-
dere înci un punct i anume, ci in ce
priveste chestia pgsunelor i cresterea
vitelor in Transilvania, situatia este eu
mult mai bung. Cbiar in imediata apro-
piere a granitelor vechi, locuitorii
comunele se bucura de suprafate in-
tinse de imalb de islazuri i fânete, 0 de
aceea i cretiterea vitelor acolo, di un
randament mai mare si este o ocupatie
foarte rentabilg pentru populatie, asa
eg trebue aft ereem i in celelalte parti,
situatiuni cel putin identice.
Acestea spuse, desigur, due la con-
cluzia logica, ci, multumiud d-lui mi-
nistru al domeniilor pentru faptul de a
fi adus aceastg problemg in desbaterea
noastrg, si de a-i gisi solutiile eele mai
favorabile, pentru interesele popula-
tiei, voiu vote acest proieet de lege.
(Avlauze pe bancile
_
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
Suspend sedinta.
se suspendii.
D. Rety Imre: D-le presedinte, d-lor
deputati, scoalele de ante si meserii,
prin regulamentul lor, sunt autorizate
si luereze la comandg, ori cui i afarg
de scoalg.
Starea aceasta a ficut deja o eoneu-
rentg nepermisg meseriasilor niici, cari
fiind impovirati eu diferite cheltueli
ale regiei, nu sunt in stare sg lucreze
eu Vreturile reduse stabilite de rolile
de meserii, cari abia au ceva eheltueli,
luerând cu devil, in localul statului.
In anul treeut coneurenta aceasta s'a
accentuat, intrucit Casa Scoalelor prin-
tr'o circularg, a dispus ea toate rolile,
bindle necesare si le procure exelusiv
dela kscolile de arte i meserii.
Având in vedere eg suntem in toiul
somajului mondial, egnd orice mieg, eo-
mandg inseamng o rubrici. mare in
vieata economieg a meseriaqilor miei ;
Lugnd in eonsiderare eg statul nu
poate sg faeg coneurenti contribuabi-
lilor sgi, eari trebue sr), suporte atâtea
impozite i eheltueli comunale ;
Am onoare a ruga pe d. ministru al
instructiunii publice si binevolascil a
lua misuri ea sg se desfiinteze siste-
mul, prin care este admis ca scolile de
arte si meserii si lucreze la comandi
acelora, eari sunt afará de personalul
17

2578 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinta dela 6 Aprilie 195S.
Strict al seoalei, hierfind mimai pentru
acestia si pentru seama si trebuinta
scoalei.
Rog rAspuns in scris.
doua comunicare.
D-le presedinte, d-lor deputati, regi-
Mul administrativ al composesoratelor
'din Secuime se face conform codului
'silvic. Duptt starea aceasta nu existä
nici un eontrol efectiv, intruat ¡tide-
atorul de ocol n'are ocazia s exercite
Acest drept, asistand numai la adun-
rile generale. Ori ocolul silvic are drep-
tul de control numai din punctul de
Vedere tehnic. In urma situaPei aces-
teia, din averile composesoratelor se
face o mare risip, conduciitorii nerd-
când nici minimale elemente ale con-
publiee i cheltuind' sume
enorme pentru deplasarile proprii
afirmativele cheltueli ale organelor de
control.
De altä parte in timpul din urmii s'a
introdus, cel putin in judetul Odorhei,
un nou sistem pentry alegerea consi-
MONITORUL OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933
time acestor interesati conducitori 'de mertut Cu heetarul viilor sale, de pre-
Universitate, luându-le la fiecare zeci siunea autoritätii care o .are, avind în
de mii de lei drept garantii pentru asa ;tredere la judecatä dacä cei pe cari îi
zise servicii, de fapt inexistente. judeck cumpärä sau nu vinul i sife-
inselaP bat zadarnic porpIe nul sän.
d-lor Bradisteanu i Const. G. Geor- Acuzat hind si de scandalul cunos-
gescu-Goesti, spre a obtine restituirea cut sub numele Winkler-Borteanu, uncle
garantiei, cOci sunt pusi pe goanii Bind este vorba de un-concubinaj, dupä care
siliti sä reclame parchetului. Bine bite- s'a ajuns la un divort.
les c, potrivit tergiversärilor datorite Intrebam onoratul minister: daca
greutilPlor de procedurk mai ales in fatä de' aceste grave .acuzatiuni care i
penal, reclamantii cu greu vor pntea, se raporteazh, lunar, onor. ministerul a
sä obiiiä banii eu cari au fost inselaP. inteles sä ia vreo atitudine, a inteles sh
Dar sistemul de adunare de fonduri facä vreo anchetä i clach s'a ajuns la
continua sub fel de fel de forme, fOra nn rezultat ?
niciun control si färä nicio suprave- Asemenea acuzäri aduse unui prim-
ghere. presedinte de tribunal scad prestigiuf
8e fac tot felul de inter-ye/4H pe la autoritatea moralä a Inaltei institu-
ministere si se obtin autorizatii de chete tiuni pe care o reprezintä si de aceea
pe strazile Capitalei, dar banii adunati cer sä se faeä ancheth, i dacä toate
ntt se stie uncle se duc. acestea sunt calomnii din partea celui
Mai atrag atentia d-lor ministri care reclamä, calomniatorul sä fie pus
zati prin aceastO comunicare i asupra la punct, sau daca toate acestea sunt
faptului c in acest moment, printr'un adevärate, cel vizat sh, fie imediat înde-
antmt anonim, d. Const. G. Georgescu- pärtat din justitie. -

liilor de administraPe i anume alege- Goesti încearc s atragO iarOsi naivii D. Virgil Grossu, vkepresedinte 1.
Tea se face pe liste, färä a avea cunos- in cursà. Se va comunica d-lui -ministru al justi-
tintä totalul composesoratelor despre Prin anuntul dela Mica Publicitate, pei.
inovatia aceasta. In urma acestora, publicat in ziarul UniveTsul' Nr. 61 D. profesor A. C. Cuza: D-le prese-
aunt a1ei, cari lin exprimii vointa com- din 5 Martie a. c., iar se cauth, tineri dinte, cunoscind pe onoratul prim-pre-
posesorilor, cari nu au nicio incredere cu garanPi, ea sä. se adreseze in strada sedinte al tribunalului Tai, d. Alfred:
in ei. Alegerea pilnä acum s'a fOcut Alex. Oráseu Nr. 10, la d. G. Georgescu, Winkler, protestez contra celor spuse
care ar urma sh, le incaseze. dela aceastä tribung.
Rog pe d. ministru al agrieulturii Rog pe d-nii ministri sh, binevoiasch a D." M. Stelescu: PAng, la cuvenita
omeniilor s. binevoiasert a pregOti re- cerceta cazul dezonorant al Universitä-, ancheth judeciitoreascO, protestez i eu.
forma modului de administrarea compo- ii Populare. D. profesor A. C. Cuza: Inainte de
sesoratelor, stabilind modul adminis- Sh se cerceteze in mod serios acthz toate, d-voasträ, care .sunteti tânär, da-
trarii, räspunderea, finantele, etc. tatea ei, sO se eontroleze printr'un ex torati respect oamenilor bätrâni. Atitu-
D. Virgil Grossu, vicepresedinte pert registrele ei i sh, se vadii ce s'ati dinea d-voasträ nu se poate tolera, este
Se va comunica guvernului.. - fault fondurile adunate taxe sco- o obräsnicie. SunteP in drept sä cereti
Are cuvântul d. deputat Stelescu. lare, chete, garantii, etc. anclietä, nu sunteti in drept, in nici
D. M. Stelescu: D-le presedinte, d-loT Se vor da la ivealä lucruri senzatio . caz, inainte de aceastil anchetä, sh in-
aeputati, am onoare a aduce la cunos- nal de scandaloase. Nu se poate ea sub sultati pe magistratii tOrii dela tribuna
tinta d-lor ministri de instrucpe, mutF auspiciile unor societOP, avâncl perso-, Parlamentului.
cO, interne si justitie, urmOtoarele: nalitatea juridia i purtând un nume D. Virgil Gressu, vicepresedinte :
In Bucuresti functioneazä sub aus- 'depropovaduire intelectualä, sh se D. cleputat Moschutanu are cuvântul.
piciile personalitätii juridice o Socie- compromitä o idee i sh, se excrocheze D. N. MoscAutanu: Die presedinte,
tate denumitii Universitatea Popu- oameni. 'd-lor cleputaP, am onoare -a finreba pe
laril.", push sub presedintia d-lui Stan- De rhspunsul ce-1 vpiu primi, de- 'd. ministru de externe dacä are cunos-
eu BrOdisteanu i avänd ea director pe pinde dacä voiu transforma aceastä co tintä asupra trataméntulti imposihil la
un domn Const. G. Georgescu-Goesti. municare in interpelare. care sunt supusi cetätenii români in
Aceasth Universitate popularä nu des- D. Virgil Grossu, vicepresedinte Germania, in legAtura eu ultimele eve-
filsoarh, nicio activitate pe terenul cul- Se va comunica d-lor ministri de in, nimente ce se petrec acolo.
tural spre realizarea scopurilor pentru structie, muncä, interne si justiPe. Asa de exemplu, 5 studenti români,
care a fost constituitO, neavând niciun D. M. Stelescu: A doua comunicare. intre care d-nfi Griinberg, Bronstein
Sediu legal cunoscut, iar comitetul de D-le presedinte, d-lor deputati, am altii din Basarabia, la o perchezipe fä-
conducere al ei hind inexistent. onoare a Intreba pe d. ministru al jus- cutä in cartieTul lor, au fost arestaP,
Dacä conduchtorii ei nu sunt preocu- titiei, dach, are cunostintä de reclama- maltiatati i loviti cu bastoane de can-
pap de interesele reale ale unei propa- tiunile lunare, care i se fac in ceea ce 'chic i detinuti apioape douä zile la
gande cu caraeter de educaPe culturalä priveste faptele si moralitatea d-lui sectie cu toate protestele lor i arätärile
in schimb desfasoarä o largä Alfred Winkler, prim-presedinte al tri- cä sunt cetäteni români si nu sunt cu
actiune pe terenul penal. bunalului Iasi, care pe rangh, eh' este himic vinovati; duph, ce s'a dovedit
Se gOsese la parchetul de Ilfov o se- acuzat de aventuri- galante urmate de nevinovatia kr, au fost pusi in liber-
nesfärsitil. de plângeri, indreptate scandaluri publice, eare diminueazO fate färä a li se da o reparatie euve-
personal contra d-lor Stancu prestigiul justitiei, mai are la activul nitä i ce e mai trist, când au reusit sä
teanu i Const. G. Georgescu-Goesti, din sOu eälearea art. 126, 136 din legea pen- protesteze la ministrul României dela
'earl reese ch. un numar foarte mare de tru órganizarea judechtoreasch, deoa- Berlin, un tänär domn functionar mi
tineri naivi, alergilnd dupä chstigul me este de douä ori negustor. Acest le-a permis srt intre la .ministru, spu-
imui minim de existentg, au,Azut yiç- ¡Minn prim-presedinte uzeadt, in co- and eä céle petrecute nu au nicio im-
18

www.digibuc.ro

23 Mai '1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: §edinfa dela 6 Aprilie 1933;
portantä, cäci asa acum Aesc toti ji
danii.
Rog pe d. niinistru de externe sh; in-
tervie de urgentä pentru respectarea
drepturilor cetätenilor români din Ger.
mania. chestiune, functionarul Gabrielescu
De räspunsul ce-1 voiu primi depinde _comite repetate culpe grave"?
daeä voiu transforma aceastä comuni-
care in interpelare.
D. Virgil Grossu, vicepresedinte
Se va comunica d-lui ministru de ex-
*erne.
D. N. Moscäutanu: A doua comuni-
&re,
D-le presedinte, dupg cum stiti prin-
tr'un vot recent al Adunärii, s'a ordo-
nat anchetä parlamentarä pentru cer-
cetarea gestiunii Regiilor autonome.
Cred insä cA dacä Adunarea are drep-
tul s cereeteze gestiunile altor admi-
nistratii, ea are mai cu seamä datoria
oeä cereeteze si s reprime ne'regulile pe-
trecute in propria sa administratie,
mai ales atunei când i se semnaleazä
cazuri precise.
Printr'o comunicare anterioarä, am
semnalat un asemenea caz. A trecut
de atunci destul timp pentru cercetare.
Nu vkl îns sä. se fi luat vreo sane-
De aceea intreb pe d. presedinte al
Adunärii Deputatilor, rugându-1 a-mi
räspunde :
1) Dad, este adevärat cä s'a plait
eu ordonanta de platä Nr. , lei
27.600, pentru luerari de tâmplärie la
Biblioteca Camerei, lualri care s 'au
executat de fapt de cätre tâmplarul
Adunärii, Petre Gabrian, cu materialul
si cu personalul Camerei;
2) Dad, este adevärat eä s'a plait
119.000 kg de päcurä, unui furnizor,
care n'a furnizat deal 75.000 kg, si eä
de aci Camera a fost pägubitä eu lei
70.000.
3) Daeä este adevärat cä pentru lu-
erärile de reparatie la calorifer, of e-
rite eu 900.000 lei de firma Wolff, s'a
plätit altei firme suma de lei 2.200.000.
4) Daeä este adevärat eh Siguranta
Generalä a Statului, la o intrebare fä-
cutä de Adunare, in legislatura trecutä,
a räspuns eä functionarul Gabrielescu
a intrebuintat materiale i. luerätorii
Adunärii la terni,inarea casei_ sale din
str. Dr. Lister Nr. 57?
5) Dacä este, adevärat cä intr'un ra.-
- port al d-lui inginer Mircea Iorga, fost
chestor al Adunärii in legislatura tre-
cutä, se aratä o serie de fapte, din care
rezultä eh lucrarile pentru repararea
edificiulul instalatiilor
Adunárii, au fost facute intr'un mod
suseeptibil de criticile çele mai severe",
si care constitue o adeväratä risipyä a
banului public, atht de greu muncit de
altii i o gravä abatere dela indatóririle
unui functionar" 7
MONITORUL OFICIAL Nr. 83
6) Daeä este adevärat eä inteun ra-
port, privitor la repararea caloriferu-
lui Adunärii, domnul Traian Tino,
fost vicepresedinte al Adunärii in le-
gislatura trecutä, spune cä, in aceastä
7) Dacii este adevärat cä domnul vi-
cepresedinte al Adunärii, Virgil Grossu,
examinând acum aceeasi gestiune a çalo-
riferului, gäseste vinovat pe fostul pre-
sedinte D. Pompeiu, singurul cäruia i se
poate aduee imputarea cä nu s'a in-
format in prealabil, pentru a sti ce
aprobá, i, dupä ce constatä cä functio-
narului Gabrielescu nu i se poate face
nicio vinä, conchide totusi eä nu mai
poate fi pug la locul pe care 1-a ocupat,
de director administrativ?
8) Daeä este adevärat cä functimia-
rul Virgil Gabrielscu, eäruia i se im-
putä neregulele arAtate mai sus, a fost
numit secretar al comisiunii de anchetä
parlamentarä a neregulelor dela Casele
autonome?
9) Cum explicä domnul presedinte,
cä, la intrebarea mea anterioark gi-a
luat obligatia de a face mai multe ex-
pertize in aceastä chestiune, in care de-
clarä cä, lucruri mari nu sunt", cä s'a
abandonat calea cercetárilor serioase
ale unor experti ale Tirescului jude-
eätor de instructie calificat, ajunghn- -
du-se la un simulacru de incheiere,
printr'o reabilitare a functionarului vi-
novat.
De räspunsul ce-mi va da, voiu vedea
dacä este cazul de a transforma aceastä
intrebare in interpelare.
D. Virgil Grossu, vicepresedinte :
Se va da cursul legal.
D. deputat Vassu are cuvântul.
D. Dann Vasu: D-le presedinte,
d-lor deputati, inainte eu chteva
siiptämâni, un domn ministru in-
stalat cu tot confortul iii vagonul säu
ministerial, a fost atacat eu pietre de
muncitorii i omeurii C. F. R., spär-
gându-i geamurile vagonului. Din
fericire, Exeelenta democratiei româ-
nesti, a-fost numai usor atinsä.
Dad' acest act de agresiune este pro-
fund regretabil, totusi, din punct de ve-
dere omenesc, este explicabil.
Astäzi, când cea mai neagrä mizerie
bhntuie dela un capät la altul al tärii,
And funetionarii publici se inciwoaie
sub curbele sângeroase ale d-lui Mad-
gearu, chnd mii de someuri sunt muri-
tori de foame, child cetäteni, de foarte
bune conditiuni, sunt bucUrosi sä poatA
eälätori cu clasa treia,- eu cred, d-lor
deputati, eä este o mare si regretabilä
lipsä de tact si de prevedere, ea mini-
strii nostri sä mai fad, uz i astäzi de
vagoaele saloane, luxoase, ale statului,
a eäror intretinere, din banii seosi cu
toba dela contribuabilii extenuati, echi-
www.digibuc.ro
3579
valeazil en o sfidare a Opiniei publice,
chinuite de o faizerie färä precedent".
D. N. Petrescu: Aprobati atacarea
yagonului ministerial cu pietre?
D. Dänilä Vassu: Da..
Cred, d-lor deputati, cä, &tea Mr-
bati politici, eu renume mondial, cum
este domnul Benes, ministrul Cehoslo-
vaciei, i cum a fost contele Apponyi al
Ungariei, crailtorese, in drumurile de
interes pentru tara lor, in comparti-
mente de clasa II, si exeelentele demo-
cratiei nationale românesti ar putea fi
multumite cu cât un compartiment de
clasa I.
Eu fac un cälduros apel d-lui prese-
dinte al Consiliului de Ministri, sä bi-
nevoiaseä a dispune seoaterea din cir-
culatie a vagoanelor ministeriale, iar
milioanele grele, previlzute in buget
pentru intretinerea acestor vagoane de
lux, 0, fie utilizate pentru potolir.pa
foamei someurilor i marilor mutilati
ai räzboiului.
D. Teofil Sauciuc Siiveanu, ministru de
stat: Dati-mi voe sä räspund cä minis-
trii guvernului actual 'nu folosese va-
°Pane ministeriale. Ele sunt rezervate
doar pentru unele eälätorii de serviciu
-ale presedinte al Consiliului de
sau ale d-lui ministru al apit-
rärii nationale. D-voasträ yeti fi con-
statat, in eursul acestor luni din urmä,
eä in cele mai rare cazuri, vagoanele
ministeriale sunt folosite de ministrii
guvernului actual. VA rog, sä binevoiti
a lua cunostintä, eä ministrii, in cele
mi multe eazuri, pleacä nu in compar-
timentele rezervate pentru .ei, ei alä-
turi do toti ceilalti eälätori. (Aplauze
pe ban. Je majoritdfii).
D. Muir./ Vassu: Eu a fi foarte
multumit de räspunsul d-lui mini-
stru, daert experienta n'ar fi contra-
rie. De elite ori trecem, vedem vagoane
ministeriale circulând. ,$i am sä vä dau
un caz : organizându-se un bal la Bra-
sov, in folosul somerilor, ministrii au
mers in vagonul salon ea sä ia parte
la bal. Aceasta este democratia d-voa-
strä. (Aplauze pe bdneile opozitiei).
D. Teofil Sauciuc gäveanu, ministrn
de stat: Vii rog sä intrebati i pe alti
domni parlamentari din incintä vA
i.
vor confirma spusele mele.
D. Danilä Vassu: Demoeratii pot sit
meargh pe jos, nu in vagoane de lux.
D. V. T. Prelipceanu: D-lor deputati,
pot sii confirm ert dómnul ministru
Saueiuc-Säveanu se luptä pentru do-
bândirea unui loc la vagonuì clasa T
din trenul spre Bucovina, cum faeem
noi. Despre domnul ministru Säveanu.
nu poate exista nicio
D. Dänilä Vassu: Pentru d-sa, acest-
lueru este foarte onorabil. Ii face einste.
dar este o exceptie.
D. Virgil Grossu, vicepresedinte
D. denutat Leon are cuvântul.
19
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
3580 ADITNAREA DEPUTATILOR: feclinfa dela 6 Aprilie 1933. 23 Mai 1933

D. I. M. Leon: D-le preaedinte, d-lor s'a fgeut in comuna Drägusi, unde pri- contrar, noi, cetätenii, h vom trimite
deputati, eolegul nostru domnul Dänilä marul ales, Nieolae Poparad, totusi a la urma lor. (Aplauze prelungite).
Vassit, intr'o gedintä anterioarg, a f gent foit instalat, dupg ee a prezentat pre- D. Virgil Grossu, vicepresedinte :
o comunicare adresatg d-lui miniatru de fectului cerere de inseriere in Partidul Se va comunica d-lui ministru de in-
interne, prin care se plângea de des- National-Tgrinesc. terne.
trAbglarea ce existg astgzi in admini- 4) Funetiunile administrative sunt D. P. liglAnescu (preot): A doua co-
stratia judetului Fäggras. vândute, färg nicio ruaine, pe bani municare.
Pentru motivul cä deai a trecut ter- grei. Astfel, un biet notar a fost revo- D-le pre.aediete, d-lor deputati, am
rnenul previlzut de Regulament, ingun- cat din post fgrg nieiun motiv legal, onoare a intreba pe domnul ministru
trul arula trebue sä se dea un rispuns, populatia comunei, consternatg, a fgeut al comunicatiilor daa are cunilatintä
acest rgspuns 'Meg nu s'a dat, mg aso- o- plângere la donmul subsecretar de cA domnul inginer Misir, aeful serviciu-
ciez la comunicarea d-lui deputat DA- stat loan Pop, dare eu toate interven- lui drumurilor Casei Autonome jude-
zing Vassu, comunicare a arei conti- tiunile contrarii ale organizatiei natio- tul Neamt, pentru falaul i fraude in
nut este urnigtoarea: nal-tärgniste din Fäggraa, spre onoarea serviciul drumurilor, este reclainat par-j
In fruntea administratiei judetene, d-sale, a Inteles sg restabileascg legali-chetului tribunalului Neamt. In inte-
a fost instalatg o comisiune interimarg, tatea, si a dat ordin prefecturii sg re- resul cercetgrilor parchetului tribuna-
din toate egzAturile judetului, dintre instaleze pe notarul nedreptätit. du lului Neamt, conform art. 31 din legea
care nu lipsese i unii foati c1ieui ai toate acestea, domnul prefect de FA- de organizare a corpului tehnic, cer
puaegriilor, iar matadorii principali ggraa a dosit ordinul ministerial ai nu suspendarea acestui functionar, piing
.. ai acestei comisiuni, sunt un preot, ci- i-a dat curs cleat dupg oe bietul notar dupg terminarea eereetgrilor. De trei
ruia nimeni din judet nu-i spune pe a fost despuist de 15.000 lei, din care luni, inginerul Misir, care a adunat
nume, ci este numit de toatg lmnea 10.000 i-a incasat advocatul Veltianu, milioane de lei in paguba statului, mgs-
popa hotu" , i un fost pastor de porci, nepotul d-lui senator Aurel Dobreseu. lueate in chip ingenios dosarele ce-1
are, de când a ajuns agent electoral al 5) Un alt notar, dela venires la pu- privesc, ciunpärg martori, terorizeazg
d-lui senator Aurel Dobreseu, a devenit tere a Partidului National-Täränesc, pe conductori, pichen i eantonieri, de-
multimilionar. s'a putut mentine in postreedând leaf a clarând la parehet ce vrea el ai nu
Aceastg bandit, in frunte eu advocat- lui unui membru al delegatiei jude- ceea ce stiu ei. (Aplauze).
tul Veltianu, nepotul d-lui Aurel Do- tene, care fgrg niciun sentiment de D. I. Manolescu-Strunga: Nu aveti
brescu, fgrg nidiun sentiment de pu- jet* se prezintg in fiecare lung sg o ministru la departamentul acesta?
doare, a introdus in adininistratia jude- ridice direct dela judet". D. M. Stelescu: D-le preaedinte, fae
teang cea mai mare eoruptie moralä Când asemenea fapte grave se adue eu o intrebare cu acelasi continut.
materialg, aaa 'Mat astäzi cetAtenii ju- la cunoatinta d-lui ministru de interne, D. Virgil Grossu, vicepresedinte :
detului, conatienti de treeutul national dela tribuna aeeatei Adungri, rämâne Se va comunica d-lui ministru al comu-
- glorios -al Ffiggraaului, and in falni- toatg lumea trist impresionatg, cA d. nicatiilor. -

eele congregatii judetene erau trimiae ministru de interne nu gäseate eu cale Treeem la anuntgri de interpelgri.
numai elementele cele mai demne, In sg dea un rgspuns, prin care sg arate D. deputat Zelea-Codreanu are cu-
frunte eu neuitatul martir doctor Ioan daeg aeeste fapte sunt sau nu exacte. vântul.
Senchia, refuzg eu sarbg a mai uree (Aplauze pe blincile opozitiei). Voci: Nu este In incintg.
segrile prefecturii, chiar tai and au Rog pe domnul ministru de interne, D. Virgil Grossu, vicepresedinte :
chestiuni ofieioase de aranjat. ca in termenul eel mai scurt, sA bine- D. clenutat Steleseu are euviintul.
D-lor deputati, ea sg vg ilustrez trista voiaseg sg dea un rgspuns, pentru a nu D. M. Stelescu: D-le preaedinte, d-lor
Situatie a administratiei din judetul fi obligati sg transformgm aeeste intre- deputati, am onoare a interpela pe d.
Faggraa, vi rog sg-mi permiteti a vg bgri in interpelgri, i sg &Am o exten- prim-ministru i pe d. ministru al
argta numai ateva cazuri concrete: siune prea mare unor fapte märunte, muncii asupra situatiunii muneitorilor
1) La administratia oraattlui Fggg- care ar trebui sg, fie reprimate eu toatg dela uzinele Re:00.
rag s'a descoperit fraude de peste un vigoarea dela inceput. In timp ce afacerea Skoda s'a segldat
milion lei. Tribunalul Maras, sesizat, D. Valeriu Trandaf: Dacg fi intr'o mocirlä de invective ai insulte
a si pronuntat sentinta, prin care au considerat ea exacte, nu vg märgineati asvârlite dela tribuna acestei Camere,
fost condamnati un functionar la un sg repetati cele spuse de domnul Vassu. ai îll timp co se desflackarg in fata pu-
an i alt functionar la trei ani inchi- D. Virgil Grossu, vicepreaedinte : blicului, stropit din and in and de
soare. Cu toate acestea, -eonsiliul ora- D. deputat BAlgnescu are cuvântul. ereerii ate unui implicat sau
fului, sub care s'au petreeut aeeste D. P. Bglänescu (preot): D-le pre- in aceastg veroasg afacere, muncitorii
fraude, nici ping azi n'a fost disolvat, aedinte, d-lor deputati, am onoare a in- români ai unei uzine româneati mor de
deai populatia oraaului, profund indig- treba pe domnul ministru de interne, _foame, uzing românea.seg, pentru mu-
natg, prin mai multe memorii, a cerut dacg are cunoatintä a in judetul nitiuni i luergri destinate apArgrii nea-
prefecturii cu insistentä disolvarea con- Neat* sunt trei strgini, care locuese mului românese, conclusä big de strain!
siliului, care la tot cazul are rgspun- In arä, pe bazg de flaaaport, i ocupg unde luereazii numai strgini.
derea moral i materialg a fraudelor. functiuni publiee, pe and cetätenii In timp ce 2.000 de Remâni stau fgrg
2) Consiliul judetean disolvat sub români someazg eu diplomele In buzu- lueru la portile Realtei, 200 de munei-
guvernul Iorga, eu toate ordinele de re- nar. Aceati strgini sunt : Drosz, supus tori strgini cu paaaport luereaa zi
instalare ale Ministerului de Interne, elvetian, arhiteet al comunei Piatra, noapte, rupând dela gura copiilor man-
niei pAng azi nu este reinstalat. retribuit eu 16.000 lei lunar; Rudolf citorilor români painea zilnicg.
3) Instalarea primarilor i consiliilor Schmidt, supus elvetian, seful Din 3.000 muncitori ai Resitei 2.000
Comunale, legal ai liber alese, care nu tehnic judetéan; Delbo, supus sunt strgini, sunt muneitori unguri care
sunt de culoarea national-täränistä, e maghiar, administratorul pietii oraau- au muneit in mine Ong la armatA, apoi
amânatä sine die, iar agentii national- lui Piatra-Neamt. In numele cetgtenilor au plecat i si-au fgcut armata in Un-
tgrAniati declarg in public a pang va români din judetul Neamt, cer ime- garia i iar au revenit la lucru.
ata partidul la putere, nici nu se va diata inlocuire a acestor strgini din E o sfruntare a sacrificiilor filcute
face instalarea, ö singurg exeeptiune functiile publice ce OCUDA, old in ea4 pentrn intr.egirea neamnluk:
20

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 85
- 23 _Mai 1933 ADTTNAREA DEPUTATILOR: $edi,qa dela 6 Aprilie 1938. 3581

aibil ce manea in Romania Mare, jar D. Virgil Grossu, vicepresedinte : Am predicat panit scum in pustiu, de
Românii, care au stat seeole asupriti Se va repeta cererea pentru ca actele oarece comisfunea ee urma sit se intru-
'de ei, sä moara de foame. va fie puse la dispozitie. neaseit la Mamie Stat Major, in scopul
D. deputat Fortunescu are c-uvantul de a organiza i reglementa aceastii co-
In loc sit se arunee miliarde peste respondenti, nu s'a putut aduna,
pentru comenzi ce nu se mai efee- pentru a depune un proiect de lege din comisiunea nu s'a intrunit, de oarece
tueazii, ba din care mai iese i eke un initiativä parlamentara. . organele Ministerului de Externe, din
scandal odios, ca Skoda, D. N. Fortunescu: D-le presedinte,
d-lor deputati, sunt 27 municipii in motivele pe care Ma abtin a le califica,
1. Sa se caute a se investi sumele ne- i comunele suburbane, care sunt au refuzat".
eesare pentru punerea pe picior de pro- Ora; aläturate de aceste munieipii, ai caror D-lor deputati, dacit imi permit a ri-
ductie a uzinelor noastre nationale. locuitori träese din muncile exereitate diea astitzi, din nou, in fata d-voastra
2. STI, se inliiture strilinii dela eondu- in munieipiu, dupa lea actual& de aceastá ehestiune importantil, este cä
cerea acestor uzine. organizare administrativit sunt inde- evenimentele din urmä, au fitcut dovada
3. Sit se dea muncitorilor români de pendente de autontatea municipiilor. afirmatiunilor mele de altil data, si
lucru. Deaceea uneori, intre primal-file mu- putea spune c, dacä nu s'a ajuns la
Cine stie ce se va descoperi si la Re- nicipiilor i prefectii de judet care exer- un rezultat praetic, in ce priveste co-
sita eu o-conducere straina de neam eitä asupra acestor comune respondenta noastra de stat i eifrul,
de interesul de aparare al acestei titri. subrirbane, se nase confliete de ordin este eit in bun& parte inertia treeutului
Aceeasi situatie o gasim si la fabrica administrativ i mai ales sanitar, care a fost piedicii importantit, principala,
de postav Buhusi, unde la adapostul nu sunt cleat in dauna municipiilor la reglementarea aeestei probleme asa
conducerii striiine se pregatese in um- acestor comune suburbane. de importante. Si eu o consider atilt de
bra nuclee comuniste, din muncitori nicipiul Bueuresti, au sugerat guver- importanta,
Municipiul Craiova, de acord cu mu- bleat a spune cä, mai
stritini eu pasaport, care pe de o parte putin poate eiteva mii de piese de ar-
manancil Pâinea acelora care ar trebui nului ideea de a se modifica foarte putin tilerie, dar este neeesar sit se cunoaseit
s'o manfince, iar pe de altil parte surpa art. 186 din legea pentru administratia in deosebi ceea ce trebue fficut in acea-
la temelia statului roman. locala, pentrueit aceste comune subur- sta chestiune importantA, a corespon-
bane sä nu mai depinda de autoritatea dentei i a cifrului.
Cer sä mi se aprobe urgent& in des- prefectului, ci de a primarului munici- Prohlemul, dar, caPitta o importantä
yoltarea acestei interpeläri, pentru a piului, care exereite astfel intreaga deosebitä, pentru ea este vorba, nu atilt
arata pe larg situatia Resitei si a
sa autoritate, din punct de vedere ad- i cifrul Ministerului
muncitorilor. . ei, cat i multe fapte ministrativ i sanitar, spre bindle locui- de corespondenta
care vor dovedi pericolul unei eonduceri torilor municipiului si a acestor comune Apäriirii Nigionale, eat de corespon-
striline la uzinele apârarii noastre na- suburbane. denta i cifrul celorlalte departamente,
curia este de exemplu Ministerul de In-
tionale. In aeest scop depun nit proiect de terne, care uzeaza in mod foarte larg
D. Virgil Grossu, vicepresedinte : lege, din initiativa parlamentara. de un cifru special, Ministerul Comuni-
Consult Adunarea asupra cererii de un- Vii rag, d-lor deputati, sa admiteti eatiilor si, eel mai important, Ministerul
urgent& de Externe, care are aga zisul cifru di-
- Adunarea nu ineuviinteaza ur- - Adunarea ineuviinteaza urgenta. plomatic si in sfarsit, Ministerul Apä-
gent& D. Virgil Grossu, vicepresedinte : ränii Nationale.
D. Virgil Grossu, vicepresedinte : Se va trimite de urgenta la comisia de Problemul nu s'a putut rezolvi nici
D. deputat Scridon are euvantul. administratie generala. atunci, nici acum ; pentruca oamenii
Voci: Nu este in ineinta. D. Virgil Grossu, vicepresedinte : nostri politici - far% a aduce o acu-
D-lor deputati, intram In ordinea de zi. zare ministrilor sau acelora, care sunt
D. Virgil Grossu, vicepresedinte La ordinea zilei avem desvoltfiri de in eapul departarnentelor miii man ad-
D. deputat Dirnitriu are euvantul. interp elfin.
D. C. Dimitriu: D-le presedinte, d-lor ministrative ale tarii - n'au cunoscut
D. deputat eomandar Zaharia are eu- aceastii problemii, i, far& a le face o
deputati, am adresat o interpelare, cu vantul in continuare, pentru a des- invinuire, mai ales eit aceastä problema
privire la chestiunea concesiei chibri- volta interpelarea adresata d-lui mini-
a dcvenit dupa razboiu de o importantil
turilor si a eontractului suedez pent;u stru al afacerilor striiine si al apitrarii .eapitalil,
sosele si am cerut sa mi se trimitä acte. nationale, privitor la perieolul ee ame- o specialitate foarte mare, asa $. .40
Actele nu mi-au fost trimise niei pang ninta statul prin lipsa unui regulament mentez.
cum voiu avea onoarea sit vit doeu-
astazi. Pentrucil ehestiunea comporta al cifrului. As" putea sá vit spun insä c41 dela ve-
urgent& - suntem aproape de inchide- D. Dan Zaharia (comandor): D-le nirea d-lui subseeretar de stat Savel RA-
rea sesiunii - repet cererea. mea presedinte, d-lor deputati, suntem* eu
pentruca sunt informat ca este vorba trei ani in urmä, îú toamna anului 1930, problemalaaceasta
duleseu Departamentul Externelor,
sa mi se trimitä niste acte care au foarte cand dela aseasta tribuni, mi-am per- a feet privita eu o deo-
putinit legatura eu aeeste ehestiuni, pre- mis a ridica, pentru a doua ()ark che- sebitil importantit
i imi permit de a
aduee dela aceastä
tizez ca doresc sä mi se trimitä r.retele stiunea important& a corespondentei nostinta d-lui subsecretar de tribunä toata recu-
la care m'am referit, i anume : proce- secrete de stat si a cifrului. Imi dati a adus un spirit cu totul occidental ste, care
sele-verbale de reeeptie ale luerärilor voe sii citese dupa stenograma dela acea si
a cautat sá puná aeeastä problemit la
de pavaj permanent si semi-pennanent; data, textul .comuniciirii i interpelärii
rapoartele Direetiei generale a drumu- mele. punct sub toate raporturile.
rilor eätre minister, referitor la modul Corespondenta de stat, ca Si cores- De asemenea, ma simt obligat de a
cum s'au eomportat aceste pavaje per- pondenta cifratii, sunt astazi in mai- aduce toata recunostinta i d-lui prese-
manente i semi-permanente ; dosarul nele inamicilor nostri, la aeea epóca. dinte, Iuliu Maniu, care de eomisia randul tre-
cut a dispus ea sa se adurie pen-
pri-vitor la procegul intentat de minister De aceea, vin din nou la aceastä tri- aceasta
in legatura eu aceste contracte; copie bunk cerând, de astadata, in mod im- tru cifru, sa se regulamenteze
de pe aetiune, concluziile partilor perativ, reglementarea atat a corespon- chestie, ceea ee nu s'a putut face atunci
sentinta. dentei secrete de stat, cat si a cifrului. din eauza eaderii dela guvern.
21

www.digibuc.ro
 MONITOR-Uri OFICIAL Nr. 83
0582 ADUNAREA DEPUTATILOR: A,Sec/inf'a dca G Aprilie 1193. - 23 Mai 1933

De asemenea, acttialul care aratá importan-ta aeestei pro- Am mai remarcat 'Meg i altceva.
d. Vaida-Voevod, a fâcut acelasi lucru, bleme. 2kstfel ,telefoanele noastre, cu care am
orânduind a se lucra in aceastii ches- Cfind aceasta este situatia, suntem intrat in rizboiu, nu aveau un circuit
tiune i cred cg de data aceasta vom datori a ne organiza, a lua o atitudine, altul de intoarcere cu doug fire, ci
ajunge la rezultate din eel& mai bum. a cunoaste perfect care este situatia avea circuitul de intoareere prin pi-
Se poate spune eä evenimentele cele noastrg si a 'eguta sg, ne organizgra in mânt. Mi se pare eg si francezii la in-
mai importante, atât pe diferitele fron- yiitor. ceputul campaniei se aflau in aceeasi
turi de luptli, cât i pe tgrimul diplo- D-lor, principiul dela care plec este situatie.
matic, sunt datorite faptului cg situa- urmgtorul, ca eel putin, in ce ne pri- Atunci se intâmpla lucrul urmgtor :
tide au fost descifrate i cunoseute a veste pe noi, atât in situatia dinainte cu sitemele technice perfectionate, in
priori, putilndu-se astfel manevra în de rgzboiu, cat i dupg ce rgzboiul este mod inductiv, dela distal* mari, se pu-
consecintg: declarat, tot ce este corespondentg teau intercepta convorbirile telefonice.
mai putea afirma a tot suecesul cifru sg, depindg direct de organizarea Astfel se puteau cunoaste dispozitiile de
Gerrnanilor pe frontul rusesc se dato- Marelui Stat Major, care ia in mâg luptg, ale adversarului i te puteai con-
reste faptului precis eg generalii Lu- condueerea in aceastg, privintg. Dupg duce in consecin-tg.
dendorf si Hindenburg au cunoscut cum vg, vom argta, nu asa s'au petrecut . S'a mai intâraplat un al doilea fapt
perfect cifrul armatelor rusesti i atunci lucrurile_ in trecut. AceSta este princi- important, destul de penibil-pentrit noi.
-Mate rezultatele militare obtinute se da- piul care trebue admis. Atasatii militari ai eran
torese numai faptului ca au putut Pentru a trece. acum la oarecari de- acreditati pe lângg Marele Cartier Ge-
joitee aproape cu Rusii eu cfirtile pe taHi, tin sg, vg spun cg, * în perioada neral, cum era de pildi generalul Fe-
fafg. dinainte de rgzboiu, mg giseam la Ma-. rigo, venea la Marele Cartier imde i sé
Acelasi lucru s'ar putea spuné si des- rele Stat Major, detasat la biroul ope- prezenta 'dispozitivul operativ al tru-
pre Franeezi, cu ocazia atacului Ger- rativ, insgreinat cu organizarea servi- pelor noastre, adicg, deplasarea divi-
ananilor asupra Parisului. Ei au cunos- -eiului de telegrafie fgrg fir. Am remar- ziilor noastre. Dupg egpita-
cut la un moment dat situatia trupelor, cat atunci, altaturi de maiorul Resel, As- nului Bileann, care fusese atasat la si-
dupg eum o voiu argta in detaliu mai tgzi general, cg telegramele noastre ci- stemul de oficiu pe laugh Marele Car-
târziu, si au putut lua atitudine in con- frate date de Marele Stat Major, tele- tier General austriac, generalul Ferigo
tra celor doug coloane de atac ale ge- gramele 'noastre operative, date clupg, transmitea aceste Oini operative prin
neralilor von Bglow si von Gliick, au un dietionar ridicol, care servea i Mi- . postul Coltano. Dupg o jumgtate de
putut rgsturna frontul Si schimba cu 'nisterului de Interne, puteau fi desci- org generalul Makensen cunostea per-
totul situatia intregei campanii. frate intr'o jumátate de ori. fect Mate ordinele noastre *operative.
Dar un fapt important, de care se D-lor deputati, faptul era foarte im- Adesea ori te intrebi, citm de am pu-
leagg -in bung parte existenta noastril portant, egei trebuia si intrim In rgz- tut, in atare imprejurgri, sg rázbim
ca thrg, este datorit faptului ort Turcii boiu i prin aceasta se priniejduiau zeci cum am ajuns in situatia in care ne gg-
au putut s se alieze Puterilor Centrale, mii de vieti omenesti, care 'putea sg sim astgzi.
numai evenimentului important cg eele se pripideaseg in mod criminal. D-lor, s 'a mai intâmplat i alteeva
doug vase pe care vi" le reamintiti, Goe- Faptul acesta a impresionat atilt de cu aceste, nenorocite dictionare, care nu
ben i Breslau, au putut, printr'un joe *adfine, încât comantlamentul Marelui reprezentau nimie. Era mai bine sg fi
de inteligentil al amiralului Souchen, Stat Major, alarmat, a luat dispoziti- lucrat en clair, cleat sg ne inchipuim
.care le comanda, sg, incuree flota en- uni de indreptare a sitUatiei. cg ne-am putea ascunde dupit un die-
sg: poatg, intra in Constantino- Dar, era foarte greu, eici dictionarul tionar ea aeela, care In fapt era si eg-
pol, unde au putut determina acea re- nostru, din planet de vedere al vocabula- zut in mâinile inamicului, astfel
actiune contra aliatilor i pentru Pu- rului, era identic cu acela al Ministeru- toatg eonducerea noastrg, a fost com-
terile Centrale. lui de Interne, i nu se putea improviza plet descoperitg i a trgdat dela 'Mee-
Vedeti dar, cii sunt eveuimente unul nou atilt clé repede. Eu, care re- put, in instittrtia armatei o totalg de-
fapte care au jucat un rol de mare im- marcasem acest lueru, nu cram un spe- zorganizare, pe care avem datoria astgzi
portantg in trecut si care ne determing cialist, ci aveam numai o oarecare de- a o evita.
Am aidi o serie de telegrame de o
.

astAzi sii stim sg ne organizgm i sg pu- prindere a cifrelor.

tern lua mäsuri in consecintg. Lucrul acesta a zgpicit complecta- mare importantg, din acelea care au
Dacg am trece dincolo in AmericA, mente pe toatg lumea si am fost nevóiti fost trimise, fie de diferiti prefeeti, fie
-este un lucru pe care d-voastrg cred cii si intrgm in rizboiu cu acelasi dictio- de diferiti comandanti, telegrame ci-
îl cunoasteti, interventid fäcutg de Pu- nar, care ne-a.dus la egteva situatiuni frate imeomplet, care adeseori au trg-
terile Centrale, respectiv de Germania, ijezastruoase. dat interese militae de eea mai mare
pentru a determina America sg, intre Principiul care stä la baza acestui importantg. De exemplu, am aici o tele-
algturi de ele, der in acelasi timp tra-. clictionar, era ea cheia sg se dea, pentru gramg incompet cifratg a prefectului J.
tând pe sub mânii cu Mexicul pentru un interval de doug, sau trei sgpfgmâni, Aceasta este o proftmdi gresalg, de-
determina la cc actiune contra Ante- - iar uneori, pentru Ministerul de In- oarece, prin sistemul de decriptare .de
ricei. Vg este cunoseutg acea faimoasg terne ehiar pentru o lung. D. Dimitrin prin studiul de frecventg, un orn
telegramg a ministrului subsecretar de este de fatg i poate sg confirme aceasta. dibaeiu si de meserie poate, din 10-15
Stat Zimmerman, trimisg ambasadoru- La naarele stat major si la comandamen- telegrame de acestea, sg-ti dedueg. die-
lui Paige la ,Washngton, care a foStpu- tele militare, eheia se dgdea numai pe tionarul i cheia 'de care te servesti.
blicath in toatg America si a avut drept 15 zile. Aceastg cheie se anexa la dictio- Acest prefect spune lucrul urnagtor:
ezultat cg intreaga opinie publicg re- nar dacg intâmplgtor, cineva gisea in seara zilei de 18, un grup de cornu-
t oltatg, a determinat pe presedintele dictionarul, grtsea totdeodatg l cheia. nisti Au incercat si oeupe cu forta loca-
Wilson sg ia atitudine hotgritg algturi Dupg cum voiu area ,onoarea sit vg - lul poStei. Intervenind detasamentele
'de aliati i impotriva Puterilor Cen- argt, aceasta a dus la unele rezultate de- de paid', au fost risipiti". Aceastg. tele-
trale. zastruoase. Sistemul era deci cu totul. grata, a fost decriptati nuraai dupg.
-Acesta este iaritsi un fapt important gresit. ,câteva minute.

22

www.digibuc.ro

23 Mai 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: &clink& dela 6 Aprdie 1988.
0 alt& telegramä, tot asa, eifratA, iu-
complet, spune urmAtoarele: Rog, bi-
nevoiti a dispune ca... - de obicei,
prefectul, autoritätile, etc., incep cores-
pondentele ea i telegramele cu bine
eunoscutele formule : la ordinul d-voa-
strA., Nr., sau vA rog sä, binevoiti. $i
aceastä, telegramä a fost decriptatä
foarte usor i ceeace este mai important,
este eä s'a putut deduce $ i dictionarul.
Prefectul spune: Rog binevoiti a dis-
pune ca regimentul 65 sä Amin& în ju-
detul nostru, fiind necesar pentru lua-
rea de mäsuri dictate pe timpul alege-
rilor".
D-lor, am o altA te1egram5, operativä,
a d-lui prefect de Teleorman, care a cos-
tat sute i mii de vieti omenesti. Era
vorba de retragerea trupelor noastre
dela Dunäre, in preajma bätäliei dela
Bucuresti. A fost oarecare debandadä,
mai ales cri trupele dela Dunäre nu
erau din-cele mai de elitä. $i atunei pre-
fectul de Teleorman a dat urmätoarea
telegramä, pe care generalul Mackensen
a avut-o dup.& dou5. ore : Trupele sec-
torului Zimnieea, fiind ataeate de forte
ouperioare, se retrag in dezordine si co-
mandamentul nu crede c& le va putea
opri inainte de Vedea. Rog dati dispozi-
tiuni".
Dispozitiunile le-a dat generalul
Mackensen, asa inat aceastä telegramä
ne-a costat multe vieti. 0 altä tale-
graraii, luatA tot din dosarul marelui
otat major, de o importantä foarte
mare, trädeaa, iaräsi un efect operativ.
Este atribuitä, Ministerului Comunica-
tiilor. Se spune lucrul urmätor : La
Nr... avem nevoie de ineä patru locomo-
tive si 95 vagoane pentru a transporta
divizia 24 infanterie in regiunea cai-
neni. sef de gara, X".
D. D. Iuca: D-le interpelator, dä-mi
voe, dumneata arAti in formularul
acesta cA s'a dat o telegram& dela Te-
leorman si aiei -OA, in notele dumitale,
cu creional, numele meu.
Or, pot sä-ti dau dumitale unele
D. Dan Zaharia (comandor): Nu stiu
ce aveti sä spuneti, in orice caz tin sä
VA spun eit, din relatiile Marelui Stat
Major a reesit eä toati eorespondenta
ofieia1 i corespondenta acoperitä, dela
prefectura Giurgiu - mi se pave ed .
d-vaasträ erati prefect, de aceea este
numele d-voasträ in nota mea -a fost
fAeutä dupä toate regulele, nu s'a tr.&
dat niei un secret, nimic important n'a
fost cunoseut, De aceea nu stiu ce ai sä
spui, dar di-mi voe aduc, simpatice
poleg, toatA afectiunea i stima mea.
D. D. Iuca: Dar da-mi voe sA-ti ex-
plie cum s'a
Prefectura de Vlasca, in timpul pri-
mei perioade a räzboiului, se mutase
dela Giurgiu la Comana. Trupele de la
Zimnieea eildeau sub comanda d-lui ge-
MONITORUL OFICIAL Nr. 83
neral Rujinski, care avea cartierul la
CAlugäreni. Intr'una din cile, &lie& toe-
mai atunei and trecuse armata ger-
manä la Zimnicea, m'am dus la Cilu-
gareni si am asit acolo o atmosferit ne-
obisnuitä; era preocuparea comanda-
mentului de situatia trupelor noastre in
urma trecerii Dunärii de trupele ger-
mane. Aceasta se petrecea in aceea zi
pe la 10 dimineata. Am gAsit de datoria
mea sä, stan acolo pAnä dup5, amiazA tar-
ziu ea sA vgd daeä se confirmä stirea.
Cum din nenorocire stirea se confirmä,
am ASA de datoria mea sä o comu.nic
ministrului meu de interne, pe atunci
Vasile Mortun. Dar telegrama mea nu
putea fi intereeptatä, &Ad. am eifrat-o
personal pe cheie special:A, i n'am dat-o
la postä, Am ehemat pe ministru seara,
la telefon, i i-am spus eä, tin sä-i corau-
nie o eifratä, pe care sä o ia el insusi.
A primit-o deci ministrul de interne
personal, a deseifrat-o tot personal,
dup care m'a chemat din nou la tele-
fon, cad nu se stia Ilia la Bucuresti de
acest fapt i m'a intrebat dacä este
adevärat ceesee i-am telegrafiat cifrat?
I-am afirmat din nou a este exact,
dup5, care Mortun, a instiintat despre
aceasta pe primul ministru. Pot sä mai
spun un lucru coraandantul trupelor
teritoriale dela Bucuresti, generalul
Ianeovescu, nu avea la acea orä Inca,
stirea aceasta pe care ministrul Mortun
a avut-o dela mine.
Asa cä, te rog sä, mä stergi depe no-
tele d-tale, i, in oriee caz, când vrei sä
scrii numele men sä-1 serii Iuca, nu
luga. (Ilaritate).
D. Dan Zaharia (comandor): In orice
caz, este o mentiune foarte bunä pentru
dumneata; dumneata ai stint faci
datoria, ehestiunea ling este eä, d-voa-
strA tOti cari mâine, pute# fi prefeeti
sau in capul clepartamentelor, nu pu-
teti $ti, natural, fiecare, ce este aceastA
problem5, a cifrului i tocmai de aceea
acest cifru trebue reglementat i aran-
jat prin dispozitiuni speeiale. D-voa-
strä nu puteti cere cleat executarea in-
toemai a regulamentului corespondeutei
secrete, edei aceasta este absolut nece-
sar. 0 telegramil de felul acesta a cos-
tat mii de vieti. Vedeti, prin urmare,
ee importantä poate sä capete.
0 altä telegramA, care iaräsi a fost
descifratä, imediat :
D-voasträ di la Constanta am
fost acoperiti, pentru a nu fi bombar-
dati de flota ruseasch, printr'o serie de
baraje. Ei bine, printr'o indiscretie a
unei telegrame, s'a trädat seeretul non-
lui baraj. Acolo se spunea: Sosesc
Constanta, ora 9 dim. Rog interveniti,
nu cunose noul baraj". Isciiht, Ionescu.
Printr'un sistem de descifrare, foarte
usor, s'a putut gäsi imediat cheia i ci-
frul.
www.digibuc.ro
3583
citese o altá telegramä diplc
matieä, care s'a dat si care eapätä o in
portantä foarte mare, citei In speciai
corespondentele diplomatice au o int
timä legiiturit eu situatiunile muiitar
Prin urmare aci trebue sii fim eu oehii
In zece. putea spune cii cifrul di,
plomatic, pânä acum câtiva ani, era',
acelasi sistern vecbi, de chei ridicole,
cum nu exista in alte tiri, incit er4
mai simplu sä se dea toatit corespon,
denta in mod obicinuit.
Se spune lucrul urmAtor :
Ministrul Poloniei in Bucuresti no
informeazi eä reprezentantul Soviete,
lor din Polonia a predat guvernului
lonez o not& prin care il invitä a semnd
pactul Kellog".
Este de importantä foarte mare ;
nu eunoaste ori eine asernenea lucruri
ce trebue ed räniânä secrete.
In fine, o ultimä telegramä, care este
operativä, 'hind datä in timpul mane-
vrelor diviziei noastre de mare, cu un:
cifru care putea fi usor descifrat,
prin care se descoperi tot dispozitivul
operativ al diviziei noastre de mare.
Ca o variantä as. putea spune cii una:
din telegramele Partidului Liberal, ilia-
inte de venirea noastril la guvern, fai-
moasa telegramit in preajma adunärii
dela Alba-Iulia, am descifrat-o, desi
pierdusem deprinderea, am putut sit o
descifrez lucrând aproape 18 ore, dupit
ce mi se pusese la dispozitie materialul
din alte opt telegrame. D-voastrit spu-
neati lucrul urmitor, pe când Partidul
National-Täränese fäcuse acea zgudui-
toare manifestare dela Alba-Iulia
când d-voastr& aveati interesul sii ne
prindeti intr'o ineuraturii, ati dat te-
legrama cam asa: Lsati ea bandele
national-täräniste sii ocupe primäriile
dupit aceea yeti reactiona. Ati fi vrut
ca noi sii oeuptim primäriile, sh intrAm
in eapeank pentru ea d-voasträ sti a-
veti apoi motiv eä am vrut sä facem re-
beliune i ed vii condueeti in consecintA;
dar dupit cum v'am spus, desi pierdu-
sem deprinderea, am putut sä desci-
frez telegrama i atunci ne-am schimbat
atitudinea i tactica....
D. D. Iuca: Vasitzicit, era vorba 8'0
facetig (Ilaritate).
Vedeti, noi fini sä vedem cel putin
o telegrami cifrati, am stint ee aveati
de gilnd sä faceti. Meritul nostru deci
este mai mare. (Ilaritate).
D. Dan Zaharia (comandor): D-lor,
intâmplarea a fieut mat in mânä,
pe când mä, gäseam la Marele Stat-Ma-
jor, dictionarul cifrat al comandamen-
tului Mackensen. Vä mirturisese eh era
o lucrare foarte impresionantit, foarte
voluminoasi, al itturi de bietul nostru
dietionar. El continea tot felul de corn-
binatiuni pentru a Impiedica descifra-
rea, mai avea i un sistem foarte bun
pentru a fi putut atarnat îii cui, avea un
23

3584 'ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 6 Apritie 1933.
d;spozitiv cu plumh, pentrn ca atunci
child ai fost surprins, sh, poti sä-1 as-
vârli in apri, se däclea o atentiune
enormä pentru ea acest dictionar sä nu
poatä fi gäsit.
Dar nevoia de stiri, de informatii
din timpul iäzboinlui, a determinat un
alt fapt important, anume acela al de-
criptarii, adicä al .organizärii unui si-
stem pentru a se putea deduce care
este continutul telegramelor cifrate
putea sä spun ch. acest sistem ajun-
sese la o asa de mare importantä, In-
cht nici un comandant, fie german, fie
francez, fie italian, etc., nu lua dispo-
zitiuni de lupti de când atunci când
avea informatiuni exaete cu privire la
sisteraul de decriptare. Ceea ce v'am
spus adineauri cu faimoasa telegrama
a subsecretarului de -stat Zimerman,
care a determinat intrarea in räzboiu a
Amerieii, aläturi de aliati, si care a
fost decriptatä de asa zisa camera Nr.
40, unde lucrau peste 180 specialisti
ingineri, oameni depring cu cifrele,
profesori universitari. Daca nu mä în-
el, acestui birou era d. Alfred
Edvig din Edinburg, asa incht proce-
deul acesta a ail:a-tat o mare am-
ploare.
Comandamentul german a avut la
serviciul de deeriptare aproape 400
Italienii au fost insä cat se
poate 'de slabi. Austriacii au avut vreo
200 de specialisti. Noi n'am avut ni-
mic, am mers cu steaua noasträ, cu
care incercäm mergem i de azi
inainte.
Am aici un raport al Marelui Stat-
Major, cu of iterii români care au lu-
crat la acest serviciu, apitanul de stat-
major Bäleanu, care este si astäzi in
armata românä, dând informatii de
mare precizie ; cäpitanul de stat-majot
Corneliu Savu ; apoi chpitanul Bolde-
scu i máiorul Marosin. Din punet de
vedere istoric mai cunose asa zisul ci-
fm Manoileseu, care era mai mult un
mod conventional de a vorbi, cleat un
cifru ; de pildä, se spunea d-lui maresal
Averescu, Bubi, lui Vintiiä Brätianu,
Costel, lui Goga, Nicki.
D. I. M. Leon: Dar Izochix cine este?
alaritate).
D. Dan Zaharia (comandor): Pe a-
cesta îl yeti gäsi probabil la ziare
mäine.
In ce priveste cifrul pe care 1-am fa-
tut eu in timpul räzboiului, acesta a
fost foarte greu de deseifrat.
Prin urmare, din toate acestea reiese
;an lucru, important: toate acestea tre-
buese puse la punct inch' din timp de
pace. Comandamentul român însä sur-
prins 'de evenimente tocmai la Barlad
s'a alarmat i, m'a ingircinat pe mine,
färä sä fiu un specialist in aceastä di-
rectie, care prin Intâmplare jonglam
cu cifrele: am antitudini naturale mai
24
MONITORUL OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933
mult pentru calcul, mai putin pentru arairalul Beaiy ä cunoscut de aseme-
descriptivä. Am facut o scoalä de in- nea dispozitivul de luptá al escadrei
gineri la Paris si am fost mult apre- germane, asa Incât a putut sh mane-
ciat pentru deslegarea problemelor de vreze in consecintä i englezii au putut
calcul diferential. Cum vä spun, m'am sä chstige bätälia.
trezit cu ordinul sä fac dictionare ci- - De asemenea, in ce priveste intek-
frate. Alta era meseria mea, neavând ventia subseeretarului de stat Zimmer-,
insä ce face a trebuit sä mh supun or- mann, a cärui telegramä a fost desci-
dinului si am facut aceste dictionare ci- fratä tot de camera 40 si a fost trans-
frate. Mai inthiu, dictionarul cifrat, misä ambasadorului 'Paige la Washing-
operativ al armatei, pe care îl am aici; ton, pentru a fi publicatä in presa;
dictionarul Ministerului de Interne si americanä. In aceastä telegramä se
dictionarul marinel. In ce priveste die- spunea eh' guvernul german proPune
tionarul Ministerului de interne, cole- guvernului din Mexic o aliantä contra
gul nostru, d. deputat Dimitriu, a lu- Statelor-Unite, in care aliantä trebuia
crat cu acest dictionar, fäcut pe vre- sit intre i Japonia.
mea child era ministru Alecu Constan- Vä, puteti inchipui ce sguduire a
tinescu. La acest dietionar am luerat produs in opinia publieä americang
patru inni, zi noaptea, mai mult acest echivoc al guvernului german,
noaptea. Multumesc astazi d-lui Dimi- mai ales ch' venea imediat dupä, torpAa-
triu Ch a avut amabilitatea de a-mi da rea vasului Lusitania. De aceea, prese-
vreo 6.000 lei, - care reprezentau pe dintele Wilson nu a ezitat de a intra
atunci o sumä importantä, - pentru in räzboi alaturi de aliati, in contra
munca clepusä ; nu i:am cerut nici- Puterilor Centrale.
odatä. Ministerul de Interne a putut ,Un alt fapt important s'a petrecut
sä lucreze foarte bine cu acest die- pe un alt front, pe frontul sarbesc.
tionar. Pe aceeasi baza am fäcut D-voasträ stiti ea generalul Potiorek
dictionarul operativ al marinei. Tot la un moment dat a ocupat Belgradul
procedeul este urnarttorul : nu trebuia si a intrat in inima Serbiei, in contra
sä combini pagina de sus cu numerile generalului Putnik. Armata stobeaseä,
dela atest vocabular. Aceasta era prea surprinsä de evenimente, s'a retras spre
simplu i trebuia sh se facä o combina- Morava. Atunci comandantul arniatei
tiune mai ingenioasä, ea sä se evite po- iugoslave, a lansat o radiogramg, care
sibilitatea de descifrare. era falsä, in care se
Inainte de bätälia dela Märäsesti, mata sarbeascä este distrusä j cg, se
comandamentul nostru surprins, a in- retrage spre Nis. Telegrama a fost in-
aärcinat o serie de ofiteri francezi, sä terceptath de Potiorek, comandantul
faeä un dictionar operativ, de care fortelor austriace, care, färil a o con-
avea urgentä nevoie, pentru dispozitiu- trola, a luat dispozitiuni de asa ma-
nile operative de luptä. S'a ficut un incht a ordonat generalului
dictionar, care a fost socotit cä, nu este Krauss, comandantul corpului VIII de
bun si am fost insärcinat sii-1 pun la armatä, sä, meargä in directiunea Aran--
punct, adilugänd insä sistemul meu de gelovak, si nu in formatiune de atac,
cifrare. ci chiar In eoloanä de mars.
D-lor deputati, dacä, am venit la tri- Atunci generalul Putnik si-a putut
bung pentru a treia oarä, srt vä, spun redresa frontul i dupä ce a primit o
aceste lucruri, nu este, pentruck do- serie de munitiuni dela Salonic si din
rese sä trezese in sufletul d-voasträ un depozitele de pe valea Moraviei, a pn-
sentiment de groazä; dar avem o täs- tut manevra pe flancul drept, tinând
pundere i pentru noi i pentru copiii in expectativä pe Potiorek, pentru a-1
nostri, care vor intra in lupta de mäine, ataca la centru si la flancul stiing,
pentru a ne organiza cht mai bine din dând astf el peste cap armata austriack
acest punct de vedere, pentru a fi care a fost scoash definitiv are
din Serbia:
cunoasterea
complet acoperiti, eeea ce nu necesitä lath ce importantä
nicio cheltuialä, ci numai un efort in- situatiei inamieului. O tall este sal,
telectual si de organizare, pe care cred vath printr'un joe inteligent.
cä, putem sä-1 däm. Dar, d-lor, cum v'am spus, actiunea
Imi yeti ingädui acum sä vä arät vaselôr Goeben i Bregau, care au de-
aläturi de
câteva fapte importante, petrecute pe terminat intrarea Turciei
diferite fronturi. puterile centrale, este iaräsi semnifica,
Comandamentul 'englez, dupä cum Aceste vase erau comandate de
v'am spus, infiintase camera Nr. 40, un om foarte dibaci i un foarte distins
unde se descifrau toate docuraentele comandant si diplomat, amiralul Sou-
radiogramele primite inainte de bätä, chon, 'care poseda cifrul flotei amira,
lia dela Doggerbank. Amiralitatea en- lului Trubidge, din Mediterana, in, pe
gleg a cunciscut la perfectie toatä mis- -care, la un moment 'dat, a putut sä-1
carea flotei germane, asa incât a câ,sti, curce in asa fel bleat sat determini
gat bätälia. sä creada eh se duce spre Messina, iat
Inainte de bätälia dela Seageral., Goeben i 13x.eslau au intrat in Dárda4
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 6 Apri lie 1985. 3585

nele, au mers la Constantinopol si au comandamentul trupelor, dar fgrg creadg eg comandamentul ru.sesc a -pre.
fost .primite eu mult alai, iar amiralul trupe, au adus acolo tot ce era mai gatit o actiune ofensivä in stil mare.
eerman i trupa si-au pus fesurile in important, telegrafia fat% fir, care Se ajunsese aproape de Râninicu-Sg-
tap, iar -Vase le au devenit cuirasate tur- transmitea zilnic dispozitivul de luptg. rat.
testi. Acesta a fost tot secretul, ca sg dea im- Dare indiseretie, din nou o telegrámli
Un alt fapt important, este cona ce presia cg ei vor sä execute atacul acolo. fatal, din partea Comandamentului
s'a petrecut cu generalul Joffre in Pentru aceasta au adtis i presa, care Rus, in care se spunea ca nu eate
atacul Parisului. D-voastrg, stiti cg scria cg comandamentul care tre- un atac de mare anvergurg, ei un
acolo au fost d6ug coloane germane buia sr% atace.prin Gorizia i Caporetto se atac demonstrativ, a fost intereeptatg.
mari: coloana lui.von Klück i coloana ggseste la Tirol, asa Inca au pgardit hi .Aceasta a shimbat cu totul situatia; ge-
lui von Willow, care au atacat Parisul. niod extraerdinar pe Italieni i rezul- neralul Falkenheyn care .a dat dispozi-
Impetuozitatea atacului era asa de tatul a fost ert comandamentul german tii de contra atae si am ajuns la situ-
mare Incat germanii ajungeau la Paris, a putut sä obting acea victorie atia pe care o titi. eu pierderea a zeci
dada Joffre nu le juca un true: retrg- dela Caporetto, unde aprocipe 250 si mii de oameni.
ghndu-se la stânga, spre Marna. mii oaineni ait fost morti sau prizonieri Mi-am permis sit vg expun toate
atnnci, pentrucii In ultima zi generalul unde s 'au capturat peste 2,000 de acestea pentru a vii inspira sentimentul
Non Biillow a fgcut un mars de 40 km.; tunuri. de rgspundere pe care trebne sii-I avem
iar .celglalt general un mars tot de 40 Revin la frontul roman. As putea asfazi In timp de pace si mai ales in
km.,- mergand unul pe infäsurata, iar spune, pentru. a termina cu abeastä timp de rgzboi, In ceeace priveste chess-,
altul pe desfgsurata, se griseau deca- chestie, cg Infrângerea noasträ dela tiunea eorspondentei secrete si a
lati, intre ei, pe o distantä foarte mare, Turtuenia se datoreste in bung, parte frului.
yon Biillow a svârlit o telegramg,en- . i dispozitivelor de luptg. Am auzit Acum, pentru a termina, tree la ehes-
clair" prin care, alarmat, indica situa- spunandu-se aci cg am, nvut un. bap .de tiunea ingportantit a corespondentei se-
tia falsii In cake se ggseau, fapt pkins pod fgrg pod. P6ateng fie asa. Nu crete.
de generalul Galieni, ceea ce a dat timp am avut insä tunuri de mâna D-lor deputati, as putea spune crt
si i-a permis a mobiliza, in timp de 12 in orice eaz aliatii nostri nu ne-au dat aproape nu existä corespondentg se-
bre, tot ce era automobil-camionetg ajutorid necesar, pentrucg, ketiunea cretg. Am aci un diagram al unei co-
sg, asvârle armata de apgrare a Pari- dela Turtucaia trebuia sä aibg o intimrt respondente, care trateazg o chestinne
sului, de 100.000 de oameni, in spatele legäturä cu o actiune pe frontul Salo- importantg a Miuisterului de Rgzboiu.
lui Büllow, and biaglia de pe Ourc, nic, care nu s'a produs. -
Este diagrama pentru o furniturg de
astfel eg intreaga situatiune a fost Aci este gresala. Dar In definitiv torpile, care s'a treat de egtre mi-
complect rgsturnatä. ceea cen, hdus prävälirea trupelor nods- nister.
Dar, v'am mai spus cg pe frontul tre; a fost faptul precis cg generalul Ce. se intginplg în asemenea cazuri
ruso-uerman, tot succesul Germakiilor Teodorescu, care comanda cetatea la un
Pentru a Incheia contractul trebue sii
al''Austriacilor se datoreste faptului moment dat, cand îi pierduse tot mate-
parcurgi un drum. foarte mare, In
cg ei cunosteau la perfectie tot ce vro- rialul, a dat o telegramg eu un cumul egruia totul poste fi intercep-
iau Ruii. A putea sprine c5, generalul care era complect descoperit, lucru de tat. Se the tratative, se numesc comi-
Ludendorf; care fusese Iutaiu seful de o. gravitate exceptionalä, telegramg
stat major al lui Büllow, iar pe .urmg datg, prin seful sgu de stat major, ma- siunile care studiazg. Se ajunge la con-
Dosarul, cu referatele si ce-
seful de &tat major al lui. Hindenburg, iorul Elinescu, cgtre comándamentul lelalte aete este trimis la Oficiul de li-
nu putea sg. adoarmg inainte de a se din Bucuresti, in care spmie cá in fata
'duce, singur la biroul cifrului, ca sg, unui atac disperat de sapte zile, a fost toare laIntreaga coraspondentg privi-
o chestiune de apgrare patio-
cunoaseg situatiunea trupelor. Ruse. nevoit sä ordone retrakerea generalg.. nalrt, trece. astfel la acest oficiu. Dacii
d-lor, dacg de pildg, d. profesór Aceastg telegramui, dupg declaratia
Cuza, cu experienta pe care 6 are de Cgpitanului Bgleanu, aflatg la Statul in interval, totul nu a fost interceptat,
oricine poste afla orice detalii dela Of i-
viatg i cu putinele sale eunostinte mi- Major, fgeutg dunä un cod foarte ri- ciul de lieitatii.
litare, ar putea bate pe orice gene- dicol, in care litera a era litera th, li- Dupg aceia, dosarul se intoarce la
ral distins, daeg i-ar cunoaste dispo- tera b era litera .z i asa mai departe, Ministerul
zitiile de lupth. a fost daseifrat dupä 15 minute si re- directorului,detotul
Rilzboi, se face referatul
se trimite la contabi-
Vedeti, dar, ce importantil are fap- zultatul a fost acea formidabilg neno- litate. Acolo, am putea
tul eunoasterii secretelor operative. rocire a trupelor noastre, care in bung tiunea s'ar putea acoperi.spune cii ches-
Se trece, apoi
D. Nichifor Robu: D. Cuza cunoaste parte. puteau sg, scape, fiindcg nu an la consilierul controlor, care trebue sg
'dispozitivul de luptg Impotriva jidani- fi fost ataeate cum au fost atacate la dea avizul. Se face un referat cgtre
.

lor, care diSpozitiv d-voasträ vg lip- Valea Plângerii, and s'a simtit ca Consiliul de Ministri, care la randul sgu
seste. sunt in debandadg. dii un jurbal. Referatul la Consiliul de
D. Dan Zaharia (comandor): Diutre O altä sitnatie pe frontul romtin este Ministri este, de obiceiu, un rezumat
cei care au trgdat mai mult se- aceea creeatii de generalul Falkenhein. mai mult sau..Mai putin status asupra
cretul si care nu au corespunS adevg- Acest general a cunoseut situatia noas.. Intregei probleme. Am fost i eu di-
ratelor nevoi ale comandamentului mi- trg hi retra,gere. Cnnostea la perfec- rector In minister f,4 i ef de Stat Major ,

litar, au fost Italienii. Ei au trildat tot tiune situatia noastrg pe Siret, stia eg, si am fgent sute de asemenea acte.
dispozitivul de luptg al aliatilor i s'ar frontul nostru era in totalii-debandadg, Cred cii este o mare gresealg care se
putea spune cg victoria Germanilor ea_ sg vorbim cinstit. face. Nu se poate admite trimiterea lu-
dela Caporetto se datoreste i faptului Se stia la rtn moment dat, cg situatia ergrilor acestea operative la Consiliul
cg Italienii nu eran deloc in misterul noastrg, ar putea sg fie redresatg prin- de Ministri. De altfel, dupg aceea se tri-
corespondentii secrete. Atunci Germa- tr 'o interventie a armatei ruse in diree- mite la comisia Banciu, pentru aproba-
nii le-au jucat urmgtorul true: au lä- tia Rgnmicu-Sgrat sau Focsani. Acea- rea fondurilor. Numai dupg aceia Se
sat impresia cä pe frontul italian aveau stg interventie rusg s'a i fgeut. Ea a face contractul, care trece, cu toate do-
sa ataoe in Tirpl i au deplasat acolo determinat pe generalul Falkenheyn sä cumentele la. Contencios, unde se afli

25

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL
3586 'ADIJNAREA DEPUTATILOR: fedinf a dela 8 Apraie 1983. 23 Mai 1933

32 de advocati. In sfarsit se ajunge la tele mele pe eare nu vreau sa le cunoás- precise si situathini Concrete, ca tre-,
*

iscalituri i asa mai departe: cii Afacerilor Straine; iar Mi- bue sá impnnem cat de curând regle-
deputati, en ered c 131 eeeace nisterul Macerilor Straiile spline: nu
. mentarea corespondentei secrete de
priveste coreepondenta de stat,- in deo- vreau ea secretele mete sa fie cunoseute stat, cat si a cifrului.. Faeem eel mai
Sebi aceia de natura diplomatica de Ministerul Apararii Nationale. En mare bine tarii noastre i a putea sa
lucrurile ar trebui altfel regle- cred, dat fiind faptele petrecute in tim- vil spun ea, cleat sil votati un credit
mentate: Nu este adinisibil, din prin- pul riiaboinlui, care au determinat si- de 10 miliarde la Skoda, sau in alta,
---eipin, ca lueriri de Imemenea impor- Until nepreeise, eá este absolut necesar parte, pentru 5.000 situ 10.000 de piese
tanta sá treaeä dela minister la Minis- ea In aceastä privintä s& trecem peste de artilerie, mai bine sa ne aduninn o
- tet. Chiar deers este nevoie {A se obtina aeeste consideratiuni particulare ale mi- Inert.= intens in aceasta
fonduri, s'ar putea face totul pe alta nisterelor i sä luam o hotirire ferina. ditectie, cum am fieut si en, când mi
- tale. Ministrul Apararii Nationale ar De altfel, intre Ministerul de Externe s'a dat ordin pentru aceasta i mi-am
putea strânga .toate aceste doeu- Ministerul Apariirii Nationale exista o pus eapul la mimea si am faeut-o. (A-
mente inteun singur act, pe raspun- relatiune foarte strânsa. Profit de pre- plauze pe bigneile tnajoritatii).
derea Ini, iar ceiIaIi sa se supuna. Iata zenta d-lui ministru Savel Raduleseu, Prin urinate, este neeesar, daca, nu.
ce.cred eu eä este neeesar, pentrn a spune di dela venirea d-sale la Vreti ea railine-poimaine sa avem iar de-
Dar s'a adris ei ai vorba, si este ia- acest departament s'an luat in ateasta fectiuni i mii de oameni morti, ea la
risi un lueru in deobste eunosent, ca privinfá intinse masuri, care Ii fac o- Vedea sau pe-Siret, -sil facem aceste
documentek aeeka importante, care noare i cinste. D-sa a eunoseut aceasta lucruri din timp, care nu cer decit o
priveau mobilizarea noastrii, fast problema in Occident si eauta sá o a- munci inteligentä i putini ineorciare.
.predate de un general, ministrului de pike, en toata inteligenta sa vie in sea-- Acesta a fost rostal interventiei
razboin, generalului Ifirceseu, la o sta- viciul Ministerului Afacerilor Straine. male: sa rascolese putin in d-voastra
tiune balnearil. A fast un lucru foarte Acest lucru 'id face o deosebita, onoare sentimentul de raspundere si vá rog sá
.grav i rezultatul, diva cum oiti a fost si fin sa-i adue de aici multumirile mele. ma autorizati, daca ehestiunea va mer-
aceste doeumente au disparat la un Cred ca impreana, eu d. ministru Savel ge greu, pentruca inertia trecutului
4noment dat. Acest lucru nu.mai trebue Raduleseu, in comisinnea ciffrului, pe este greu de invins, dad, eventual nu
.tolerat. care d. presedinte al Consiliului a bine- s'ar putea face ceeace trebue ad se facii,
D-lor, dupa cum stiti, am fost rapor- voit sa o oranduiaseti, vom putea sa dam sä viu aici i sii vä raportez! (Aplause
tor la bugetal armatei i, MI% Indoialä, toata atenthmea acestei probleme im- ye betneile tnajoriteitii pe undo din
cmí pentru a putea sustine si a da difcrae portante, care priveste existenta noastra bibncile opozitiei).
infotmatiuni cokgilor, pate diseutan ca tara si ea natiune. D. Virgil Grossu, vieepresedinte
bngetul, am fost îii posesia a diferite D. depntat Madreanu are cavântul.
D-lor, prineipial trebue sä eautam ea
.acte. Neasparat eä. a trebuit RA port o in mice telegrama de aid inainte sa D. I. Modreanu: D-le presedinte,
deosebita grije acestor irate.' As mai pu- existe o eheie. Aeeasta este dogma. d-lor deputati, voiu Yorbi astazi, desva-
tea spune ca dela venirea d-lui general D. C. Dimitriu: De ce nu dati con- luindu-le dela aceasta tribuni, despre
Samsonovici ca ministru al apararii na- cursul d-voaztrii, sá se descifreze i eo- fraudde comise in datum fiscului i in:
. tionale, toate aces te luerari an fast bine respondenta secreta dela Skoda? paguba statului de societatea Romano-
clarificate j chiar coclificate. Se lu- D. Dan Zaharia (comandor) : N'as Americana, cu sediul in BucureSti, ca-
treadá acum un cod in weals-fa pri putea spune ca ar putea sii. existe un lea Victoriei Nr. 156.
ving, pentrueâ trebne sá titi ea este cifru Skoda. Ar fi o greseala pentruca Sunt aproape doua luni, d-lor depu-
o mare -diferenta intre felul cum se .1u- in definitiv nu fad nici o cifra. . tati, de când, in aceasta privinta, Am
creadi la Ministerul. Aptirárii Natio- D. Eugen Titeanu: Sunt alte cifre adresat o interpelare d-lni ministru de
nale si Marele Stat 'Major Trade intrea- D. Dan Zaharia (comandor): Poate finante, eerându-i in acelas timp ad mi
ga situatie este atoperita: DIM de ce si sa fie alte eifre, le yeti afla poate, mai- se puna, la dispozitie doua dosare : dosa-
ministru Samsonovici a luat dispe- ne, poimânie, cu sigurantä. Corespon- rul cu frauda dela Teleajen i dosarul
zititmj in aceasta privintk care cred denta aceea Seletzky este insa u cores- cu frauda dela Constanta. Zaclarnie
cá vor duce la un bun'rezultat. pondenta conventionalä. Neaparat ea o 'rasa am asteptat apt sapfamâni si tot
inastitile pe care le preconizez sa se stie ce este cu ,,caueiue' i cei- zadarnic, dela aceasta, tribuna, am re-
eu sunt eu Olt mai necesare eu eat, lalti. Dac& yeti area sapte-opt serisori petat cererea Inca, ca nici pang aeum nu
dad' altlidatil am pntut fi deseoperiti de aeestea, eu aceeasi temi, ar fi foarte mi s'a pus la dispodtie deck nnmai un
prin diferite mijloace tehnice, ale ilia- usor de descifrat. Noi avem, de pilda, simplu dosar mie.
micilor nostri mai avansati dealt noi, pe d. locot.comandor Iacobi, un decrip- Este drept, insa, d-lar deputati, ca
astazi i mai usor ai putea fi descope- tor de forta, pe d. colonel Marineseu, onorata presedintie a Camerii a. inter-
riti printeun alt procedeu tehnic de o Cantea venit energie la loeul in drept ba ehiar
mare importanta, acela al undelor Asa dar, d-lor, pentru a termina : dat o eirculara catre toafe ministe-
scurte. Cu cativa volti se Poate trans- Am adus aceasta chestiune in .fata nele, invitandu-le cu toatil seriozitatea
' mite de aci toemái in Amerka. Prin d-voastra, nu pentru a raspandi un sen- ad triMita actele cerute de d-nii de-
urmare, iatá ce importanta capâta spio- timent de groazâ sau de teroare, ci nu- putati.
najul i deci eu atat mai millt este ne- mai pentru a creea un sentiment de ras- Suut informat iarái ea d. ministru
cesar ea sa punem oidine in aceasta pri- pundere si de datorie. Eu erect ea da- Madgearu a dat ordin la thnp catre di-
yinta. toria noastra, ea parlamentari, nu este rectiunea de petrol, ea sa inainteze de
D-lor, eu nu am eérut niet fonduri, de a ne urea la tribuna pentru a discuta urge)* &sank cerute de Camera.
niMie important, am cerut numai ea numai chestinni Politice sau a ne brus- Cu toate acestea, d-lor deputati, fline-
diferite organe ale diferiteler departa- ca i acuza, ei a face ceya, a hiera din tionarul Munteanu dela directiunea pe-
mente i ministere sa se adune la Pre- timp pentru ceeace tste nevoie. trelului, un functionar care a desbratat
,sedintie i sit facá un regulament comun Cu acest spirit de a creea ceva in ser- haina.preoteasea, ea sil se faca petrolist
da N'am reusit, pentruca exista o viciul tarii mele j en obligatia de fa's- in Ministerul de Finante, - un
credinta Cu. 'totul falsa i ánume, Mini- ' pundere, pe care o averil cu -U.:4H, pot tionar de altf el exceptional, fiindea hi
sterni de Interne spune: en am secre- spune, dupa cum am aritat cu fapte timp de vre-p patru ani a luat noua
26
www.digibuc.ro
 MONITORTIL OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: $edinfa dela 6 Apritie .1933. 3587

grade, se intelege, rapind dreptul .altor -se gaseste nici .un len romanese, iar ac- Romani, cari smut in consiliul de admi-
functionari poate mult maimeritoi - tiunile acestei societfiti sunt fictive, ine- nistratie, sunt numai pentru umbra,
zie acest functionar, simtindu-se. pqate xistente, sau existente numai pe hârtie. pentru firma; pentru (midi lumii. Con-
'en musca pe caciula, a aranjat lucru- Gratie capitalului formidabil cu care siliul acestei societati este convocat nu-
rile astfel hick dosarele, care sunt la a inecput si a priceperii deosebite a mai odata pe an, la Craciun, când se
.Ministerul de Finante, sh, nu ajungit conducatorilor americani, Societatea impart tantiemele.
nici in opt saptamani la biroul prase- Romano-Americana ajunge cut' mai pu- D. Nichifor Robu: Americanii sunt
dintial. Chiar din faptul acesta, se poate ternieä intreprindere petrolifera din toti jidani. Aceasta este nenorocirea.
vehea ca se petrec lueruri grele pe de- Romania. Ceva mai mult, a eäutat sá D.. G. Serb. Teodorescu: §unt in ma-
desupt. acapareze in proprietatea sa. Inca; patru, sura sil va comunic c acolo nu este
Inteadevar, daca functionarul Mun- societati petrolifere. Prima societate niciun ovrei.
teauu nu ar fi fast inteles, poate,. eu di- acaparatä a fost societatea Speranta. D. Nichifor Robu: .Esti bine infer-
.rectiunea sooietatii de petrol, dad. fun- Societatea Speranta a. fost infiintata mat? Nu e niciun jidan?
etionarul Munteanu si-ar fi faeut dato- cam prin 1910; avea proprietiti fru- D. G. Serb. Teodorescu: Eu sunt an-
ria, asa cum cerea oficiul salt in folosul moase, bogate, terenuri petrolifere, d4.r vocatul societatii, i a putea sa spun,
statulni, iii folosul fiscului, apoi ce in- nu prea avea capital. Societatea Ró- ca domnul Modreauu vorbeste; intre-
teres ar fi avut el sh impiediee ea dose:- mana-Americanä avea insti un formi- buintând informatii.necontrolate.
.

rele sa fie trimise la Camera? - dabil capital, dat -acesta fiin& strain, D. Itichifor Robu: Vasiizica, Socfe-
tatea - Romano-Americana - jido-
.

Fac aceasta," interpelare, depu- nu putea sii facii concesionäri: Ce s'au

fast; nu pentru ,a ataca pe d. ministru de . gândit atuncii, domnii directori dela veasca.
Societatea Romano-Americana? Au D. G. Serb. Teodorescu: D-tale tot-
finante, intrucat imi dau perfect de ea utat
prin tangenta, sa ajunga pro- ' deauna ti se pare ea sunt jidarti.
bine seama cä d-sa a fost foarte *vat .

.prietari
.

pe terenurile societätii Spe- D. Nichifor Robu: D-ta esti advoca-

pe de oparte cu lucrarile multiple i va- . ranta. Cum? Au trimes emisari pe thl societatii pentru justitie, nu pentru
riate ale departamentului salt, iar pe de Parlament.
alta Parte cu .aleatuirea bugetului sta- piata si au cumparat actiuni, astazi'un
precum d ch toate legiurile, care cativa maine
stoc, alt stoc, pang dud, in D. I. Modreanu: D-lor deputati, spu-
soeietate.a a fost pug in po- neam ca acest cohsiliu de administratie
insotésc acest buget i care au fast vo- sesia a eel putin 75 la suta din aetiunile româno-american, este convocat numai
tate de Parlament. odata pe an, cam pe la Craciun ; unii
De aceia,.d-sa n'a avut timpul mate- -.societatii
ritatea
Speranta, având ustfel majo-
actiunilor; i, prin aceasta, adu- spun ca chiar in seara de Crachm, sau
- rial ca s se ocupe si de 'dosarele cerirte narea generala, uncle au hnpus un con- de Mos Ajun.
de mine. siliu de adrninistratie, care sa joace *edintelé sunt foarte interesante -
Fac aceasta interpelare, d-lor depu- cum va dicta directia societafii Ro- foarte amuzante, ba chiar i bogate. Cu
two., CU constiinta curer'. ea vain fi -mano-Americana. aceasta ocazie se face multá treabi se
colaborator sincer -al d-lui ministru de A doua sodetate acaparata de socie-- bea cafea, se*fumeaza dele mai
finante, pe care, in ce m priveste, îl tatea Romano-Americana,' este societa- bune, se spun chiar basme. Pe la ora
stimez apreciez ea pe mi om cu o . tea Petrolul Carpatilor, care a fost pur 12 noaptea, se. stinge lmninile in sala
putere extraordinara de. munca, 11 sim7 simplu cumparata pe pretul de 100 de' consiliu, o usa din fundul salii se
patizez personal de Multa vrerne, iar milioatie. Pe . ee baza legalá s.'a fault deschide, se and pasi grei pe parchetul
pe de altä parte fac aceasta interpelare, aceasta eumpärare, lumea n'o stie, dar carnerci, i o Tana nevazuta aseazil
pentru a aräta activitatea unui func- vrea s'o Stk. Cumparand aceasta Socie- eke un plic in dreptul fiecarui consi-
tionar incapabil i incorect i pentru a tate petrolifera, societatea Raniâno- lier; se intelege, este Mot; Craciun eu
arata, de asemenea, fraudele comise de Americana este stäpanit pe 'terenurile daruri bogate. (Apktuze pa bancile
societatea Romano-Americana. ei petrolifere.
.
Partid?clui Tränesc).
D-lor deputati, pentru ea este vorba A treia societate acaparata, este socie- Se aprind luminile, se beau 5, 6 pa-
de aceastä societate, sa-mi permiteti Sa tatea petralifera Bäicoi,' pe care a cum- hare de sampanie pentru
tee un mic istorie, atât cu privire la so- parat-o cii prettil de lei 32.626.721 lei; a apoi domnii 'consilieri 'tree si iscalese
cietate cat si cu privire la intreprinde- . cumparat jumatate 'din actiuni, si este procesul-verbal al laborioasei sedinte.
_ rile cu care ea se ocupa in Romania. staptina pe jumatate din intreprinde- A doua zi de dimineata se intruneste
In 1903, deci acum 30 de ani, eel mai rile petrolifere ale acestei societati. consiliul Pur american. Ce discutii ace-
mare trust de petrol din lume. Standard A patra' societate este Societatea Dis- stia, ce pun la cale, este alta socoteala.
Pil Company din New-York, având in- tributia. Aici Societatea RoMâno-Amb- - Am spus, ca pentru postnrile de
formatii precise ea in Romania sunt te- ricana a' procedat ca si la societatea frunte, functioharii aunt americani. In
'renuri cu zacaminte bogate de petrol, Speranta. I-a cumparat o mare parte general, funetionarii aunt impartiti in
a trimis aici pe cei mai distinsi cerce- din actiuni, prin ajutorul societatii doua categorii: americani i romani.
tasi ai sai, bine inteles cu misiunea pre- Distributia. ea i al celorlalte societati, Functiónarii americani au lefurile in
cisa ca prin banchete, poate chiar prin societatea Romano-Americana isi con- dolari, care traduse In lei, ar face sute
bani, s, ameteasca capetele oamenilor duce minunat toate operatiunile 'de dis- de mii de lei pelunä; din 2 in 2 ani
I aci i sa poata in urma sa fug cum- tributie, a petrolului, uleiului, benzinei au concedii de ate doua, trei luni, pen-
paraturi de terenuri petrolifere sau con- hi toata, tara. tru a merge in America,, se Intelege pe
cesionarea utter astfel de terenuri. Conducerea societatii Romano-Ameri- socoteala soeietätii.
Numai doi ani dupa aceia; d-lor de- cane este incredintata numai la Amer-- Functionarii i lueratorii români au
putati, acesti cercetasi, destainici de cani. Toate posturile de incredere, toate lefuri in lei : 1.000, 2.000, 3.000 lei pe
altfel, foarte inteligenti i raecheri, auposturile de conducere sunt ocu- lung. Au ei un avantaj; se bucuril.
reusit- inteadevar, in 1905, sä infiin-. pate de americani. Se intelege ea in con- de eoncedieri; adica pentru functio-
teze societatea Romano-Americana. Dar siliul de administratie este i ult pro- narii americani sunt concedii, iar pen:
aceasta societate are numai eaPital cent, dar mie de tot, de rornâni: doi, tru romani coneedierea.
strain, desi se numeste Romano-Arne- trei. De aceea, f.41. zice soCietate Ro- Concedierile sunt facute pentru douti
ricana", n toate intreprinclerile ei nu
. .
mano"-Americanal Dar, acesti câtiva motive bine cuvantate. Primul motiv
27

www.digibuc.ro

ADUNAREA DEPUTATILOR: V'edinla dela 6 Aprilie 1953.
3588
este surplusul de personal; cad asa in-
tclege onorata directiune a societatii
Româno-Americana, ea, pe pamantul
Romaniei, sa intrebuinteze numai fune-
tionari straini.
D. G. Serb. Teodorescu: D-le Mo-
dreanu, imi permiteti o intrerupere?
D. I. Modreanu: Veti raspunde la
urina, nu permit sa fiu Intrerupt.
D. G. Serb. Teodorescu: Vreau sa co-
munic numai ca, la Ministerul Muncii .
exista o statistica, din care puteti ve-
dea ca aceastil societate are 4.000 de
muncitori i functionari, dintre care 70
sunt straini.
D. I. Modreanu: Te rog sä nu te a-
mat-Asti, en nu voiu ataca decat trei
persoane.
D. G. erb. Teodorescu: Atunci ca-
lomniati.
D. I. Modreanu: Nu calomniez de loc.
Dece nu vrei sa ma intelegi eä nu
vreau sa adue uiciun nume de persoane,
nu atae pe nimeni. D-ta, îns. te am&
rasti si sari ea musca in lapte. (Ilaritate
pe bäneile opozitiei).
Concedierile, prin urmare, se fac pen-
tru doua motive : surplusul de perso-
nal - dupa cum am spus - i pentru
'Walk - se intelege, de reguld tuber-
culoza, contractatä in tianpul si din eau-
za conditiunilor neigienice in care lu-
creaza acesti nenoroeiti funetionari. So-
cietatea Romano-Americana" binevo-
ieste ad trimeatä pe americani sa se
plimbe doud,trei luni in eoncediu, iar
pe bietii romtmi îi trimete la plimbare
pentru totdeauna, fara mild si fara con-
sideratiu.ne, desi societatea are o avere
in Tara Romaneasea de 6 miliarde
jumlitate.
Am aitat sa va spun ca eu vorbese
niel atat ea deputat lupist, eat 0 ea ro-
naan si consider ea, desi d-voasträ sun-
teti national-täranisti, va potriviti eu
mine, pentrueä sunteti romani
tiara ea si mine.
Zic ea societatea Romano-Ameri-
cana" are o avere de 6 miliarde i ju-
mätate in Tara Romaneasca. De alta
parte, trimite anual sute de milioane
poste granita, iar functionarii ameri-
eani se bueura de palate, au cu ce trai,
fac chefuri, hash-a-sit, traiese ea In sa-
nul lui Avram. Conduditorii acestei so-
desi de 30 de ani de zile, din 1903
0 pang astäzi traiese in placere, lux si
bogatie, la noi in tara nu s'au &Wit
de loe ea sä prinda nici o mill de pa-
mantul acesta, al eärui subsol le varsa
aurul in buzunarul lor fitra fund. N'art
prins niei o mill de pamantul td de lu-
cratorii eari scormonese aeest paraant
si le dau lor bogäii. Stiti cd societitile
romanesti, chiar particularii, eari au
in servicial lor oameni pentru Meru,
platese cotizatii la Casele Cercuale, for-
inandu-se astfel fonduri, din eari se clau
28
MONITORIJL OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933
ajutoare pentru cci bolnavi, mutilati si-ti miireaseä salariul, ea sa-i aperi,
cei cari mor, pentru orfani i vfiduve. caei iatit ce spune Modreanu. (Ilari-
Societatea Romano-Americana" n'a tote).
inteles sii faca acest lucru. Ea se stre. D. G. Serb. Teodorescu: D-voasträ
coara printre degete, se streeoari prin. vorbiti dela tribuna Camerei, ea 0 cum
tre legi i printre oamenii politici i gu- ati vorbi la cine stie ce piata mare.
'Verne si îi face alegerile, imbogatiudu- (Intreruperi, zgomot).
se i sugand vlaga din fiinta lueritoru- D. I. Modreanu: Dar, ce, te-am insul-
lui si functionarului roman, lasand in tat eu pe d-ta, sa sai asa, sau te-a ales
urma boala, mizeria, saracia i corup- tara deputat, ea sa fii avocatul societa-
(Aplauze pe bäncile Partidului tii Romano-Americana" ? (Intrera-
ra-nese). peri).
Cal» inteleg americanii sii feed co- D. G. Serb. Teodorescu: Aiei nu tre-
respondenta pe pimantul romanese? bue sa calomniem pe nimeni, trebue sä
fac numai in englezeste. Contabilitatea spunem numai adevarul.
se face dupii un sistem aMerican special D. I. Modreanu: Apoi adevärul îl
i tocmai din cauza aceasfa, bieii fune- spun si eu, si am sa-1 spun atâta ea si
tionari ai nostri, oricat de constiinciosi te saturi.
ar fi, ce BA le faci, se uita in condicile D. I. Mitache: D-le Modreanu, dar
societatii Romano-Americana" ea pi- fraudele sunt deseoperite de fisc saa de
sica in calendar ; nu stiu ce e acolo. Pe d-t a I
de altä parte, pentru chestiunile secrete, D. I. Modreanu: Ai sa vezi d-ta; fii
pentru tantiemele mdvi, pentru baesi- dragut numai i asculta-mi; eu nu in-
suri, pentru Conturile de profit si pier- sult pe nimeni ; vorbese ea Roman 0 ea
dere, pentru plata funetionarilor din deputat.
America, pentru comisioane, pentru pla- D-lor deputati, voiu desvolta, inaintea
ta funetionarilor din Paris 0 atatea d-voastra, numai opt eapitole de fraude,
altele au niste condici secrete, cari se
pe cari le cunose si se intelge cii sunt
nuinese Private ledgers si cari n'au fost informat preds, ea s'a depus si la Mi-
vazute de loc de d-nii membri din con- nisterul de Finante un denunt, in acea-
siliul de administratie, melee sunt in std privinta, iar d. mhiistru al finante-
safeurile secrete. lor a delgat pe unul din cei mai buni
D. G. Serb. Teodorescu: Dava aveti inspectori, in care am toata increderea
o fantezie asa de bogata, n'am ce sa vl si o spun dela aceasta tribunä, pe d.
fac. D-voastra spuneti ea lueraterii de inspector general financiar Procopiu,
aeolo mor de foame. Ori este singura ea sa ancheteke.
societate care plateste cele mai mari sa- D-lor deputati, soeietatea Romano-A-
larii lueratorilor i funetionarilor sai. mericana isi conduce toate operatiunile
Dar am sit va explie eu de ce faceti a- negustoresti din Romania dupa indica-.
ceastä interpelare. tiunile date de patronul din America.
D. Nichifor Robu: Aparandu-i, ris- Trustul din New-York are mai multe
cati si d-voastra, ce a riscat d. Ilie La- creatiuni in diferite OH: are la noi,
zar aparandu-1 pe Seletzki. Daci se face are in Ungaria, are In Austria, in Ita-
o perchezitie 0 se va da de alte rezul- lia, in Franta, in Cehoslovacia, in Ger-
tate , ce yeti zice? mania, In Grecia, Turcia, Egipt.
D. G. Serb. Teodorescu: D-ta nu eu- Toate aceste creatiuni trebuese ali-
nosti ehestiunea ; vorbilsti in necunos, mentate i intrucat societatea Romano-
tinta de cauzi. Dar d. Modreanu unna- 'Americana nu are ea-tea produse pe-
reste ceva: vrea sa se rizbune pe ci- trolifere din proprietatile ei, este si-
neva. Cred, hurt, cii. nu-si are rostul sa lita i indrumata de directia din New-
aducti dela tribuna Camerei acuzatiuni York, sa faca cumparaturi mari de
unei societati care, in tara asta, n'a f a- produse petrolifere dene pinta naminä
cut deck bine. (Intreruperi, zgomot ). si societatea se executrt i Incepe cum-
D. I. Modreanu: Il doare hi bubi, de parAturile.
aceia sare saracul! Ce sa-i faci! Foarte bine! D-lor deputati, fiindeä
Gratie corespondentei in limba en- se fae cumparaturi eu scopul ea aceste
gleza, gratie contabilitatii speciale a tru- produse sa, fie revandute, cu scop de
stulni, gratie condieilor Private led- eastig, este un prim fapt de cornert.
gers" si gratie conducerii pur ameri- Statul, prin legiuirile sale financiare,
cane, aceasti societate a putut sa fad); obligi pe vanzator sil. faea, facturi, iar
fraude fabuloase, lii dauna fiscului, pe factura si apliee un t.imbru de 1,32
in paguba statului. Voiu avea onoa- la miie F,31 un altul de 1,32 la anti, pen-
rea sa va aria opt capitole de fraude, tru cifra de afaceri. Asa roe*: sta-
comise de aceasta societate. $i atunci tul prin legiuirile sale pe cei eare fáe
eand va voiu spune prima fraudi, nu negot in Tara Romaneasert, spunan-
mai sai d-ta de acolo (adrésandu-se du-le : am annata, care imi pazeste gra-
d-lui deputat Serb. Teodoreseu). Fii nitele, dar va pazeste i voui ordinea
efuninte i asculti pani la stars-it, ea in interior ea A, puteti face negot.
ai peva de auzit i dupi aceia sa le sPui Deaceea, ca ad puteti faee si mai de-
www.digibuc.ro
 -MONITORTIL OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933 ADUNAREA. DEPUTATILOR: ,pdinta Ma 6 4prilie 1951. 3589

parte, sil-mi d$ i mie 1,32 lei la mile ea sit te plätesc i sg-ti dau posibilitatea teascA statului o taxA de 12 la sutiL
1,32 la sutä, pentru eifra de afa- sa ciistigi in einci ani de zile, din pro- Atunci onorabila societate impreuni
dusele subsolului Iänii românesti 6 mi- cu onoratii säi condueatori s'au gAndit
ceri. sä faeä ceva, pentruca sit nu aparA co-
In aclevitr la primul fapt de cornert, liarde i jumatate.
rafinaria vânzgtoare a f5eut facturit Aram informat astrizi cit taxa este misionul in bilant.. Ca atare, el a fost
a aplicat .timbrul do 1,32 Ia mile, pen- de 1,40%. Eu am facut insil socoteala scazut dela beneficii si a lost trecut la
tru facturi si 1,32 la sutit pentru cifra pe 1,32 si rezultit .ca societatea Romano- alte capitole, la amortiziri, la cheltueli
de afaeeri. Americana* datora, ca taxä pe facturi, de export, la cheltueli generale, .etc.
Acum sä vedeti uncle vine chitibusul, 7 milioane i jumatate, iar pentru eifra Acest comision se ridica la o suma
pe uncle a putut sä faca frauda onorata de afaceri 75.500.000, adiel taxa. de foarte importanta. Am sa Nit fac soco-
societate al cArei advocat sunteti d-voa- facturi i cifra de afaceri fiiceau im- teala, fiindcii am aid un tablou exact
sta. pretuirt 82.500.000 lei, taxA curatil, färg al tuturor comisioanelor plAtite New-
D. G. Serb. Teodorescu: Mil, provo- ameuzi, care trebuia sä intro in visteria .York-nlui. In anul 1922 s'a plätit
cati. statuluí, bani cu care acesta plii- drept comision 32.463.860 lei. In. anul
D. I. Modreanu: Deloc; am spus ono- teaseA functionaril, sit intretinit armata 1923 s'a plitit 18.144.794; in autd
rata. societate. sa-si facg, trebtfintele sale. 1924 s'a plittit 33.354.637; in aunt 1925
Aculn vine al doilea fapt de comert. D. I. M. Leon: D-le deputat, sii-mI s'a platit, 28.329.813; in anul 1926 s'a
Soeietatea Romano-Americang., dupä ee permiteti o intrebare : cum convenit platit 53.756.413; in anul 1927 s'a
a araparat atittea produse in tar% la d-voasträ sg desvoltati o asemenea in.- pMtit 49.692.919; in total pang. la
noi, le trimite sit le vandit tu strainit- terpelare %fa sii fie prezent d. ministru 1929 inclusiv s"a plait comision
tate, face export, le vinde eu un seop de finante? 256.382.096 lei. La acest emulsion, daeg
de e5,stig. Se intelege sunt alte pre- D. Virgil Grossu, vicepresedinte :
. ear fi.aplicat taxa de 12 la .sutft cuve-
turi peste graILiä, alte castiguri. Am intrebat pe d. deputat, daca doreste nitä statului, s'ar fi incasat de stat
Atunci statul se roagii, $ i el si cere sä-si desvolte interpelarea i vrt rog mi cam vreo 30 miiioane lei. Dacit se mai
onoratei societati sa dea 1,32 la mile interveniti d-voastrg. Chestiunea pri- adaogit la aceastä sunlit inert 26 mili-
pentru timbrul de. factara si 1,32 la veste intreaga Camera,. iar Itegulamen- oane, care s'ar fi incasat pentru comi-
suta pentru cifra de afaceri. tut nu cere prezenta d-lui ministru de sioanele plitite New-York-ului in 1930,
Ce a fault onorata societate Romano- finante. 1931, i 1932, ne,dit o sumit de 57 mili-
Americana? A Wet facture dela pri- D. I. Modreanu: Este foarte drept cit oane, cu care a fost frustat fiscul de
mul fapt de comer i chitanta, pu a. fi dorit sa fie d. ministrn de final* Societatea Romano-Americana. Cred cA
care a platit soeietatea dela care a eum- de fatg, insit mi s'a spus ca este retinnt aceste taxe vor fi .urrnärite de stat
pärat produsete, o ataseaza la formele la Consiliul de ministri pentru chestiu- incasate.
de export. In felul acesta a eludat nea conversiunii. De altfel eu m'am Tree la un alt capitol mai Mititel, la
legea fiscalä si nu a mai plgtit ni- gändit eii- d-sa tot va lua cunostintit de onorarii.
interpelarea mea din stenograma. D-lor deputati, Societatea Romano-
Ca sa vedeti la cat se ridica fraudele D-lor deputati, am spus c, numai AMericang, pentru trebuintele sale,
-vi yeti minuna -am aei un tablon in cinci ani, societatea Romano-Ameri- pentru litigii, pentru diferite proeese,
exact cu sumele fabuloase ce le-a pri- cana, pentru sumele pe care Ie-a 'filmset angajeazit, se intelege, avocati, len pen-
mit societatea Româno-Americang, pen- si care ating suma de sase miliarde si tru cercetarea terenurilor, daci au
tru produsele petroligere pc care le-a jumgtate a frustat statul eu 82 mill- zAcriminte petrolifere sau nu, an-
exportat. oane i jumiltate. Pentru anii : 1930, gajeazit geologi. Se intelege 'ca dacä an-
D. I. M. Leon: Acesta este un sistem 1931 si 1932 frauda fiscala se ridiert la gajezi un avocet, doi, trei, zeee
al tuturor soeictatilor petrolifere din 40 de milioane, eare, adunate en 82 de si .profesori geologi, trebue si-i
Tara Românea.seit. milioane jumiltate, fac 122 de mill- testi. Din aceasti plea, se magi
D. I. Modreanu: Este drept. oane i :junta-tee, taxe curate; care tre- Statul sä i se dea i lui ceva:
D-lor deputati, vii Citese din acest buian sa intre in visteria statului si patru i opt la sutft, pentru necazurile
tablon. In anul 1924, societatea Romano- care reprezentau timbrul de facturi pe lui. Dar ce a fitent onorata soeietatel
Americana' a vândut peste granitä, firi care trebuiau sà4 Puna e reprezentau A. dat leafa la toti acestia, dar din eei
ca sä pläteasca taxa de 1,32 la miie pen- cifra de afaceri de 1,32%. patru si opt la sutii n'a dat nici un leu
tru facturi i fad), sä plateasert 1,32, a 'Nu s'a Statului, fiindcA nu are nici o chitanti,
incasat pe produse 508.184.602. In 192,5', D-lor deputati, tree la al doilea ca- din care sit rezulte cii, -din sutele de
Societatea Româno-Americanit a incasat pitol, la capitolul. comisionului. Sunt milioane, pe care le-a plitit, ar fi dat
754.610.343 lei.' In anul 1926 - aci sigur cg nu stiu Romilnii care se et- rnAcar sun leu i Statului.
fost un an mai bogat - a incasat sese la Societatea Româno-Americani Tree la alt capitol: chirii,
1.012.012.685 lei. Anul 1927 a fost -despre existenta unui comision de 2 iluminat. SA nu credeti d-voastrA ci
Mai avantajos si societatea a ineasat la sutii care se plAteste New-Yorkului, acestia ar sta inteo cAsuta mititicA,
1.343.813.831 lei. In 1928 a incasat, pen- in fiecare an la afacerile pe care so- cum sade Badea Gheorghe, Inteo odAi-
tru produsele trimise peste granitä, cietatea 4 face in Tara Româneascl. VA, cu toti copiii lui la un loc, ci unul
1.203.037.598 lei, iar in anul 1929 a in- Am amintit mal Ineinte ca Societatea singur stA inteun palat mare, cu 365
casat 1.500.000.000 lei. - Româno-Americang. primeste instrue- camere! (ilaritate, exclamatii pc ban-
In total, soeietatea Romano-Ameri- tiuni dela New-York de felul cum cile majorititlii). Dar oiti d-voastrii,
tang, mimai din 1924 pang in 1929 a
ineasat - cifrele sunt riguros eXacte
6:320.649.059 lei.
- trebne dirijeze toate intreprinde- .Onn se leagit taranul nostru de acestia,
rile sale. Pentru aceste motive si pen-'- care inseall Statul i eare furg u dela
'tkneit New-York-ul are si el capital Stet i îi fura i pe ei Iata: da Doam-
aceasta sumil eonsiderabila, de aici, soeietatea este .obligatA sA-i pM- ne i Maica Domnului, sit fag fie-
aProape sase miliarde i juinatate, sta.- teaseri' 2 la sutit comisiOn. Acest corn!. care bandit din acestia un palat cu. 365
tul se rugase kd el, prin legile hil: (15-mi sion, dad): ar fi treeut in bilantul so- de camere i In fiecare camerA WA fie
mie 1,32 la mile, pentruca am'nevoie .pietätii, pentru el ar trebni sA se PM- _Aoui paturi i In fieeare pat s4 zaei

22

www.digibuc.ro
 IVIONITORTIL OFICIAL 14r. 83
3490 AD1TNAREA DEPUTATILOR: falinta dela 6 Aprilie 1988. 23 Mai 1933

cate einci ani ! (Aplauze pe bgweile
pärtichtlui Priktese, ilaritate).
Pentru chirifie acestea, pentru lumi-
Rat, pentru inerdzit, se eheltuesc sume
considerabile. La toate aceste sume
la toate avantagiile acordate functio-
narilor societaii, pretinde Statul no-
stru, prin legiurile sale, 4 si 8%. Ei
bine, societatea nu are vreo chitanta ert
ar fi platit macar un leu din taxa care
se cuvenea Statului asupra acestor
ayantagii acordate functionarilor 0 so-
eietrttii.
_
trei milioane, sit trecem la amortizari poate frai cu leafa pe care v'o (11
zece milioane, i asa mai departe. statul si de aceea va mai adiugrtm
Cu acest sistem d-nfi acestia au reu.- noi vre-o' 7-8.000 ea sä fie slime rotun-
sit sa supra-alimenteze capitolul amor- joara, pentruca sá va puteti vedea
tizarilor cu aproape dona sute de mi- familie cum trebue".
lioane peste ceia ce aveau ei amortizari Bietul agent cand a väzut ea îi dä
societatea i cash' i lemne 0_ lumina, ba
0 in dispretul legilor fiscale, in con-
formitate cu care in fiecare an se stran- servitori, pune i masina la dis-
pozitie srt se dud, dimineata sa cumpere
ge un consiliu de directori din Ministe-
rul de Finante, care srt hotara.seä la cat eornuri pentru eafeaua eu lapte dela
se tidied, procentul care sä fie aplicat ee era sa mai zica? (Ilaritate).
pentru amortizari, au supra-alimentat Orbeste i surzeste; nu vede n'aude. (I-
capitolul amortizarilor, ca sa nu pla- Zaritate).

teasca nicio taxa &are stat: D. D. Iuca: Facea pe americanul.

Tree mai departe, la capitolul VI, D-lor deputati, clack dupa cum spu- (Ilaritate).
capitolul cheltuelilor generale, de ex- neam, s'ar cerceta toate dosarele aces- D. I. Modreanu: Rezultatul? Banii
. port i de productie. Aici este de rele- tei societäti s'ar constata cá sute si mii mergeau peste hotare in buzunarele so-
vat un lucm u. foarte interesint fiindeä de chitante, desi trebuiau timbrate, nu cietarihr americani, iar administratia
desigur ea, in decursul timpului, fa- au fost timbrate, frustandu-se astf el financiara de Prahova nu incasa mai
cand negustorie multä, au infatat toa- statul eu zeci de milioane lei in fie- nimic. Ministerul de Finante atunci
te chitibuserfile, au invätat sä se ser- zice : trebuetä luäm masuri mai eficaee
veasca de fel de fel de portite, ca sä care an.
D-lor deputati, dacä recapitulez nu- pentrucii altfel nu putem sä incasam
le ramitnä ban-ul numai la ei in buzu- nimic dela societätile de petrol, si au
nar, iar Statului sä nu dea nimie . mai taxele care trebuiau platite la facut garda militara.
Ei bine, d-lor, au gasit o dispozitie stat i cu care societatea Romano-Ame- Mid a venit comandantul gärzii mi-
n legile noastre financiare, care pre- ricana a fraudat statul, constat mina- litare i s'a instalat la usa fabricii, s'au
toarele sume: taxele pentru facturi,
vede -ca pentru cheltuelile de 'export, 122.500.000 lei, fraudele cu eomisionul schimbat luerurile. Locotenentul-coman-
de prodnctie i cheltuli generale - 57 milioane; fraudele cu taxele de 4 si dent a dat ordin sergentului plutonului:
chiar daca apar in bilant - nu se la sutit la onorarii, chirii, 5 milioane; brtiete, sa nu iasa nimeni de aiei, ea' te
plateste nici o dare la Stat. Atunci ce 8fraudele cu cheltuelile de transport, omor".
si-au zis ? tii ea e buna aceasta dispo- 4.800.000 lei. In total 148.300.000 lei De atunci n'a mai iesit nimie. Diree-
zitie ? Dad, astfel nu pl.:Aim nimid care trebuiau sä intre in visteria statu-
, torii societätii vazand aeeasta r-au invi-
Statului, atunci sä supra alimentam ace- lui dela soeietatea Romano-Americana, tat pe ofiter, ba.la baluri, ba mai stiu
ste eapitole si au trecut multe milioane si care a intrat numai in buzunarele eu nude, dar ofiterul deloc!
la eheltuelile de export 0 de produc- frog, fund ale acestor domni directori D. Nichifor Robu: Acesta facea pe
tie, diminuand in felul acesta benefi- sau ale marelui trust New-York. englezul. (naritate).
ciul net, ajungand astf el sä nu pra- Dar, d-lor deputati, societatea Roma- D. I. Modreanu: Ineepe astfel admi-
teasca Statului mai nimic; nistratia financiarä Prahova sä ineaseze
no-Americana facand fraude in stil sume considerabile din taxele dela so-
Intr'adevär, d-lor, daea s'ar cerceta mare, nu s'a dat in Lauri, se intelege,
riguros aceasta situatie - si am cre- de a face si grtinärii, fraude mai miti- cietätile de petrot, care au crescut ea
dinta ca d. inspector general financiar tele. $i numai depe urma acestor gain& prin farmec din ziva &and s'a instalat
Procopiu va face o cereetare rfi au realizat cateva milioane. $i dati- la usa rafinariei garda militara.
- s'ar descoperi la eat se ridicä mi voe sä Ara aria o asemenea grtinärie D. I. Rang: Tot armata!
frauda facutil cu aceste cheltueli de ex- facutä de aceasta societate, fära nici o D. I. Modreanu: Annata, sit trrtiascri.
port, de productie i cheltueli generale rusine. D. Nichifor Robu: Aici 11 contrazici
s'ar sti astf el cat trebue sit plateasca: In ziva de 11 Noemvrie 1912 , socie- pe d. dr. Lupu.
D. I. Modreanu: Direetorii insä nu
Statului aceastä societate. tatea in chestiune face o frauda eu s'au lasat usor brttuti. In seara zilei de
Merg mai departe, la capitolul amor- benzina. 10 .spre, 11, 11 invitil pe locotenentul Rri-
tizari. Tin sä va spun cä inainte statur se duleseu.Petre la o pettecere insotita de
D-lor deputati, i aiei a mai emit baza mimai pe buna credintrt a tutu- dans.
inert o portita Societatea Rómano-Ame- ror çondueätorilor societatilor de petrol D. G. Serb. Teodorescu: Nu cumva
ricana, pa care portitä sit se streeoare de a plati taxele cuvenite pentru produ-
sunteti rucla eu loeotenentul Raduleseu.
milioane in buzunarele lor i la nu sele pe care le desfac. Cu timpul insä,
Petre?
meargä in punga statului aproape ni- s'a constatat ca statul nu incasa mai ni-
mic i atunci Ministerul de Finante a D. I. Modreanu: Nu sunt ruda, dat
pus acolo un functidnar numit agent chiar dad, a fi, ce importantrt are?
Au gäsit capitolul amortizärilor. Nu este nici o rusine. Onoare lui, si eii
Stiau cä pentru capitalurile investite de control, care sä stea la fabrica i sa
controleze toate proclusele ce ies de In locul d-lui ministru decora.
in masini, in cladiri, in toate instala- Ofiterul a inteles sá se duca si la pe-
tiunile pe care le are societatea in pro- acolo. -
trecerea cu dans, a direetorului dela ra-
prietate, care urmeaza sa fie amorti- Ei bine, pe acest agent de control Mi- finarie, dar a inteles si a doua zi Salt
zate, nu sunt taxate de fisc i atunci nisterul de Finante nu putea säl plä- faca datoria, prinzandu-i cu contra-
si-au zis: ia sä punem case cutare, pe téascä cleat eu 3-4.000 lei pe lunä bandit Deaceea îl chemase pe locotenent,
care am frtcut-o si care ne costä numai atunci onorabilii directori ai rafinäriei sä petreacrt noaptea, ,pentruca a doua
500.000 lei, magazia cutare,. cu vreo din Teleajen-Prahova, cum au vazut pe zi, el fiind obosit, ei sä poatrt opera cu
14.000.000, &lei dad, trecem 14 mili- nenorocitul agent, s'au dus la el: bine agoand e.
oane la amortizari n'o sä mai platim at. venit. Ne pare bine. Ii damlumina locuin-
si D. G. Serb. Teddorescu: Dacil d-voa-
niciun ban statului; iar pentru o nut- ta cutare, îi dam si-casa si .
Noi intelegena, d-le agent, ca. nu grit -credeti, cá a§a ControlCaza statas
sinit pe care am cumin-Ira-t-o çu clouä,

30

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinta tick& 6 Aprilie 1933. 3591

he-am face de rils ! Nn este insa acesta
adeiritrui. (Intreruperi pe bigneile
D. L Modreanu: Nu4i face cinste sa
intrerupi, cad eu nu te atae pe d-ta.
Dad, ai fi in eau* a intelege. Sau
poite au s te plateasa pentru ceeace
1ntrerupi! (Intreruperi pe &Incite ma-
'brit .
D. Virgil Grossu vicepresedinte :
D-le Modreanu, faeetti. atacuri per-
sonale.
D. I. Modreanu: Dar chiar prietenii
d-voasträ nu te aproba, d-le Teodoreseu.
D. Spineanu, pe cul6ar, imi spusese ert
nu are sa ma lase sä, vorbesc dealt 10
.
minute. Ii multumese d-lui Spineanu,
ea m'a lasat od vorbese mai mult dead
10 minute.
D. Cezar Spfneanu: D-le Modreanu,
noi care tram in aceasti regiune
stim od informatiile d-voastra
sunt 90 la sutä adevarate. (Aplauze pe
bitneite Partidului tirdnesc).
D. I. Modreanti: D-lor deputati, Cu
nu fa spun cleat adevarul. Locotenen-
tul a fost tinut toata noaptea la bal ; brici, Mihailescu, cerceteazi ea nu
a vrut sa piece de mai multe ori, dar cumva sä fie o declaratie in condica,
nu a fost lsat. Ii faceau socoteala, ca albi ,si vizand ci nu este, ca aceste con-
.dupa masa, va dormi i atunci va putea dici sunt inchise, a pleeat. Pleaci i
scoate vagoanele ineireate. Asa s'a agentul; iar locotenentul Petre Räclu-
intlimplat; însii locotenetul nu a dor- lescn aude telefonul sbarnaind. Este
mit, si la ora 2 si 15, In ziva de 11 ehemat din halta Teleajen : Sit träiti,
Noemvrie, locotenentul Riduleseu Pe-
tre se gasea la postul lui, la biroul agen-
tului de control.
Vine agentul fabricei, in cancelarie,
eu 21 bilete de libel% circulatic, pentru
- a fi vizate. Locotenentul Ridulescu Pe-
tre le vizeaza i comunici la telefon
garzii si dea voe sii iasa 21 de vagoane,
care erau inregulä. Se fae i 21 de bi-
lete de lipit pe vas si funetionarul
'pornit catre gara Teleajen, eu acele 21
bilete liberate din condica numiti con-
dica neagri, in care am sa te scrin i pe
d-ta, d-le Teodorescu.
D. G. Serb. Teodorescu: Explica ce
vrei sa spui.
D. I. Modreanu: Aim sius-o in glumrt.
D. G. Serb. Teodorescu: Glume putein
si facem pe culoare. Nu poti vorbi ast-
in afara de' cazul ea nu esti con-
stient de ceeace spui.
D. L Modreanu: Acum am sii te tree
adevar in condica neagra, pentrucri
numai d-ta sari sa, aperi societatea,
aclineauri ai avut imprudenta sit spui
od esti advocatul acestei soeietati.
Aici nu esti advocatul acestei aocie-
täti, si esti trimis de 50 de mii de oa-
meni. (Aplauze pe beingile Partidului
reiriinesc).
D. G. Serb. Teodorescu: Nu trebue si
"Calomniezi pe nimeni. Nu ai adus nici un.
document; éu am venit aici 'si reatabi-
lose adevirul. (Intre)"u,péli pe beine.ile
Teirtidutui Prdnesc).
D. I. Modreanu: D-lor deputati, spu-
neam el tunetionarul a plecat cu eele
bilete de liberi eirculatie si de li-
pit pe vase, sa le duca in statie. In
caneelaria agentului de control- nu a
rämas decit locotenentul Raduleseu
Petre, inspeetorul Octav Mihrtileseu,
inginer controlor de fabrici i cu agen-
tul de control.
Inspectorul i eu agentul trebulau si
mergrt prin fabrieä.
-
Dupa ce vede situatia din cancealria
biroului, ca hi condica de produse ne-
gre nu mai este nicl o deelaratiune fi-
cal de fabrica sau de rafinerie
condica de produse albe, adica benzini
uleiuri, iarisi nu este nici o declara-
tiune - hind* d-lor, d-voasträ, cari
nu IT ocupat de chestiunea aceasta,
fa spun ea sä societatea sau ra-
fineria de petrol este obligati, conform
art 1, 2 si 7 din legea petrolului, ea
inainte de a incirca produsele petroli-
fere in cazane sä fad, declaratiune la
biroul agentulni de control. Vasizicii,
inspectorul-inginer, controlor de fa-
d-le locotenent, aici este sergentul cu-
tare. D-le locotenent, a venit fune-tiona-
rul fabricii en 21 de bilete de liberi cir-
eulatie si cu 21 de bilete de lipit pe vase,
dar in garnitura, pe care fabrica a
scos-o, sunt 23 de vagoane". Si a insirat
la telefon numarul vagoanelor. Locote-
nentul eerceteazi in condiceide produse
albe i in condica de produse negre
nu gäseste trecute cele douä vagoane.
Atunci di ordin ca sa se posteze santi-
nele langi garnitura gata de plecare, cu
masina pug.. Dona vagoane nu avean
bilet de libe-rä circulatie, pentruca, (lea'
aveau, insemna sa pi:a-teasel statului o
taxi de 6 lei la kg., pentru benzina
1,50 pentru drumuri. Onorata societate
s'a gandit sä plece prin franca' cele 2
vagoane, care contineau benzina, in to-
tal 23.890 kg., pentru care ar fi trebuit
sa pa-teaseii o taxi de 150.000 lei. Ar-
mata insii vi-a facut datoria. A prins
aceste donä vagoane. Locotenentul RA-
dulescu Petre pleaci dela telefonul din
birou, hinder', nu putea sa aibi legatura
cu centrala dela Ploiesti i comandantul
lui de companie, se duce la centrala te-
lefonici i raporteazi comandantului
lui, capitanul Vasilescu i administrato-
rului financiar cele petrecute i pleaci
spre haltä. In drum, pe camp, se intal-
neste cu inginerul Mihailescu i agentul
de control, carora le povesteste faptele.
Se mirl, acestia i se intore impreunä
la biron. In birou nu putea sä intre
decit cu agentul de control, iar
asa era Incuiata. Ce ficeau onorabilii,
cari au fost anuntati de telefonist f Au
venit eu ehei passe-partout, au deschio.
usa i un functionar a incereat sä com-
plectese dour,. bilete. A fost prins too-
mai când le scria. S'a anulat si prima si
a doua deelaratie, se anunta fabrica
pornese eu totii la halta Teleajen.
D-le Teodoreseu, nu te intereseazi
ehestiunea aceasta
D. G. Serb. Teodorescu: D-le Mo.
dreanu, dui vrei, putem face dialoguri
pâni la stir*. Atentia Camerei o pu-
teti re-tine, dar nu puteti impune si fie
atenta.
D. I. Modreanu: Eu credeam ca cl-ta
asti foarte interesat si auzi ce spun eu
aiei, pentruci erai numai °chi i urechi.
D-lor deputati, sic, inspeetorul ingi-
ner de fabrici Mihailescu, anunti pe
unul din directorii rafinfiriei i, im-
preuni cu acesta i cu inspeetorul Ri-
dulescu, pornese la halta Teleajen,
uncle, in adevir, constati fruda, ca pe
rangi cele 21 vagoane cazane cu pl-
eura, erau atasate la urma doui va-
goane en benzina. S'a dresat proces
verbal, s'a luat deelaratinnea ftinctio-
narilor fabricei. In adevär, nu au &cut
declaratiuné pentru aceste doui va-
goane de benzini. S 'a gisit ei cele 21.
vagoane eu pleura aveau bilete de li-
beni eireulatie, 'aveau lipite 21 de bi-
lete pe ele, dar ea celelalte dotal va-
goane cu benzini nu aveau nici bilete
de libera circulatie, nici bilete lipite pe
vas, aveau, fusi, alteeva - ea sit ve-
deti intentia de fraud& desi in materie
de contraventie, nu se cere intentie fra-
uduloasi, fiindel, este de ajuns emnite-
rea materiali a faptului - aveau frac-
tele trenului pentru 23 de vagoane, de
uncle se vede intentia frauduloasi, an-
cheta ficuti s'a trimis la administra-
tia financiari de Prahova. Administra-
torul financiar a inteles, la ineeput,
si-si faci datoria i, ca si se convingi
mai repede, trimite un nou inspector,
general, pe d. Israiliteanu, care cons-
tati aceleasi elemente ale fraudei
care stabileste pentru societatea Ro-
mâno-Americana o amendi de lei
1.431400; pe de alti parte stabileste
si se vâncli prin licitatie publici cele
23.000 kg benzini si mai stabileste si se
faci societitii un proces de eontraven-
tie la legea drumurilor. Acest proces
verbal cu amenda aplicatil a fost înain-
tat administratiei financiare din Pra-
hove, itdministratorul trimite intreaga
aneheti ministerului si, in ziva de 5
sau 10 Decemvrie, ministerul aprobi
aceastä amendi i trimite tm ordin
drastic administratorului financiar din
Prahova, in care spune : Te invit si
ineasezi imediat suma de 1.430.400 lei;
2) Vei vinde la licitatie cele 23.000 kg.
benzini, in folosul fiscului ; 0) Vei
dresa un proces verbal de contraventie

31

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
3592 ADIJNAREA DEPUTATILOR: cdjiÇa dela 6 Aprilie 1933, ,23 Mai 1933
. .

legea drumurilor, conform art. 18 si Modreanu poate sä tread, aaa, nu o sii -,litic i vä rog sä treeeti la concluziile
art. 20 din legea drumurilor, ai 4) Vei 'yacht bine. de ordin politic. Pe d. deputat Teodo-
da un avertisment acestei rafinerii, iar De unde la inceput se spunea ea rescu rog sä )111 mai intervinä.
..,in eaz de reeidivä rafineria va fi in- frauda, a fost constatata, de comitetul D. G. Serb. Teodorescu: Eu rog pe
de directie i s'a eerut ineasarea ime- d. deputat Modreanu, dacil voiti sä nu
Aceste patru: elemente se giiseau in diatä a amenzii, aci se spune: D-lui mai interviu, sä nu ma mai provoace
ordinul ministerului dare administra- ministru al finantelor, serviciului pe- perpo.na1.1:6
finaiiciara de Prahova. trolului" - adicä d-lui Munteanu - ng: Atunei cand se scade o
D-lor deputati, aeest lueru s 'a in- eemetând ansamblul de imprejurari amendii dela un niilion i jumätate la
-,aamplat intre 5 ai 14 Decemvrie, dar in eare s'a produs faptul ee a format einci inii de,lei, Camera doreate sä afle
,nu atiu cum s'a facut i, dacii vä voi obiectul petitiei" - adieu hi loe sä se dela d. Modreanu,. aim s'a IntiImplat
.spune erect niei dareastril nu yeti ati dud); s cerceteze la fata locului, el a aceasta.
euni a'a petrecut ce s'a petrecut pe Mat petitia societatii, parcii ar fi fost D. Virgil Grossu, vicepreaedinte
dedesubt, Dumnezeu atie, dar fapt este ai el, in loc de functionar al fiscului, In D. deputat Modreanu va trece la con-
- dela 14, 15 Decemvrie i Oda -la 8 slujba soeietätii. cluzii, caci interpelarea, elate adresatä
Februárie cand eu am anuntat aceasta D. G. Serb. Teodorescu: Dece nu ci- d-lui nainistru de finant,e, pe care ir
interpelare, nu s'a mai pcupat nimeni lii dela inceput? ,Se vede eit a fost la privaIrte .aceasta interpelare.
niei sa ineaseze amenda, nici sä vandä fata locului. Spuneti eel putin tot. -va rog sit credeti eä secietatea nu
la 1icitai benzina in folosul statului, D. I. Modreanu: El spune c, cerce- este eu nimie atinsä, i este inuta sä va
Iici sa-i facä proces de contraventie, tând ansamblul, gäseste ea nu este in- ridicati in apararea ei.
nici saa dea avertisment, nimie din tentie. - D. I. Modreanu: Eu vii voiu face pla-
,.-toate acestea. Numai in ziva de 8 Fe- Apoi, d-lor deputati, acest orn cerea, deei sunt putiri obosit.
, bruarie, cand deputatul Modreanu
, sau este incapabil sau nu We ea inten- D-lor deputati, en sä puteti sii jude-
anunta aceastä interpelare, atunci tia nu se discutä cand te-am prins in eati al doilea referat am sa, citese pro-
funetionarul Munteanu dela directia flagrant delict de fraudä. Intentia se cesul verbal incheiat de militari ai. de
petrolului se seziseazii, eheamä pe ins- cere in penal, cand e vorba sä se dea doi inspectori pe urma am ci-
pectorul teflineseu ta. ii spune: frate inchisoare i uncle trebue sa faci do- tese i pe celiilalt:
$tefanescule, am pätit-o. - e ce? Un vada ca, pe Nava, sävârairea faptului, In zana de 14 Noemvrie, subsemna-
deputat lupist, Modreanu, s'a apucat delieventul este i de rea credinta. tul inginer Israeliteanu, controlor de
sä ,vorbeasca despre fraudele dela soeie- Totuai, eu ,v'am dovedit cä aci fra- fabrici? insotit fiind de d-nii: dipitan
tatea Româno-Americanä. la du-te uda s'a facut cu intentie. Vasilescu Aleaandru, eomandantul coin-
fa asa ceva, vreun simulaeru de an- D. G. Serb. Teodorescu: Cititi tot paniei de graniceri de gardä i eontrol,
die* un fel de.,liturghie cu bragä procesul verbal. Prahova, locotenentul Raduleseu Petre,
adu-o ea sa esim din ineureliturä. D. I. Modreanu: Nu vreau sâ räpese comandantul piehetului de griiniceri
Ar fi interesant. sä vä eitese primul timpul onoratei Camere, direia ii inul- dela rafinäria Româno-Americank
raport al inspeetorului $tefaneseu tumese pentru atentiunea cu care as- Teleajen i eontrolorul de fabrici Oc-
raportul de pe urma al aceluiaai inspec- cultä o chestiu.ne care intereseazä pe tavian Miliaileseu, ne-am prezentat as-
. tor. P.rima data, este cinstit, nenoroci- toti Ronaanii.
tul, iar in raportul al doilea uitii el a täzi la rafinäria Româno-Americanä,
Voiu pune insä in paralelä acest re- uncle in coataroarea cereetärilor con-
depus juramtint de crealintä statului. ferat procesul verbal dresat de- doi semnate in proeesul verbal dresat de d.
D. I. Rang: ofiteri, doi inspectori generali, contro- eäpitan Vasileseu, hi ziva de 11 No-
D. I. Modreanu: D. presadinte spune lori, de fabriei, i eu deelaratia fabricei einvrie a. e. am fficut urmiatoarele cons-
sa tree .mai repede, dar daca doriti care recunoaste cä nu a fäcut decla- tatäri: soldatul lov Simion aflat in
d-voastrii eitesc. ,
ratii, precum i eu declaratiile aefului postul situat in capätul liniei de ga-
Voci: Cit.i,i coneluzia. de gardä ai ale soldatilot. raj al rafiniriei, a primit oadin
D. I. Modreanu: Iatil primul raport: Totuai acest donin vine qi spune eä de 11 Noemvrie 1932, la ora 15 jumä-
La ordinul . d-voastra Nr. 31256 aereetand ansamblul de imprejuräri a tate, eä transportul de 21 cazane de
concluzia:" asupra fraudei comise de stabilit cä nu a existat intentia de fra- päcura, destinate consumului intern,
, societatea Rámano-Americanii mi s'a ucli; i, dela 1.43,3.000 de lei, propune pot eai din incinta fabricii, intruefit
cerut sa refer. A fost deja solutionat sä se aplice numai o amenda, de 5.000 foimele au fost indeplinite ematindu-se
cazul de dare comitetul de direetie in de lei. Anziti, d-lot deputati, nici mg- biletele de liberii, cireulatie
sensul ea s'a aprobat contraventia car taxa de 150.000 lei, pe care tre- (a se vedea declaratia soldatului boy
eu ordinal Monopolului Nr. 39.130 s'au buia sä o pläteasca. societatea I
dat dispoziii1e de ineasarea amenzii Simion).
aceste eonditiuni societatea con- D. G. Serb. Teodorescu: De ce nu La ora 1,6 sergentul Bratu Gbeerghe
.
travenienta nu are alta eale decal ail se voiti sä cititi intregul proees verbal? verificind 2 ca.zane de pacurit in gara
duca la justitae". (letreruperi pe hancile opozitiei). Eu Teleajen eu _seria Nr sergentul
Acum tot aeelas inspector $tefrineseu, protestez impotriva celor afirmate de Bratu Gheorghe a anuntat imediat pe
dupä ce are o diseutie cu Munteanu, d-voastra, pentruca sunteti obianuiti sit loeotenentul Raduleseu, care, ceree-
face un alt referat. M'am mirit: ori afirmati lacruri nedovedite i ma nu and la biroul de centrol, nu gäseste
minte mntâia, ori minte a doua oarä. putem permite ca un asemenea sistem niei o inregistrare in aceastä chesti-
Mari de aceasta, când s'a Meat acest sa se permanentizeze. une i Intructa d. agent de control Ar-
dosar, sa,' vedeti cum a'a facut; Eu sunt D. I. Modreanu: Daca va voiu face ghir era ipsä din biroui de control,
,profesor de limba româna i când In- pliicerea, citind procesul Verbal, yeti fiind plecat cu controlorul Mihäilescu
. vat pe copil sä fie ordonati, le spun sä vedea _Adunarea nu va va inai sim- in fabrica, locotenéntul Raduleacu a
ia paging, eu paginu aupit data. Aci.se patiza. plecat in cautare. Intre timp u.n func-
pune referatul din 20 Deeemairie 'la : D. Virgil Grossu, vicepreqedinte : tionar al rafingalei a faent deelarati-
sfarsit, iar procesul verbal din 8 Fe- Nu este neapärat necesar sii, cititi toate unea pentru ambele cazane in registrul
bauarie la 'Meerut. Caei, ce si-au zis piesele. D-voasträ urmäriti un scop po- cu biletele de liberä circulatie....".

32

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933 .ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 6 Apritie 1933. 3593

. D-lor -deputati, nu mai citesc restul, luerau, s'a ggndit sg nu le dea tutuni Voci de pe bäncile L. A. N. C.: Ru-
tree la concluzii...." dispune i con- dela debit, sg le dea frunze. Tgrann sine! _ .

' dananit Societatea Româno-Americang -s'au mirat atunci 0 au zis: d-ta ai ta- D. I. Modreanu: De ce nu s'au dus
pu Sediul in Bueure0i, calea Victoriei bu de aeesta? - Apoi tu n'ai ? - Nu. sg. vândit dela rafinirii ea sit-si incaseze
127, proprietara rafingriei Româno- * De ce sunteti voi- prosti I Na-vg doug de acolo taxele fraudate i sit nu aplice
- !Americana Ploiesti, la plata sumei de seminte i puneti-le in gráding, ee rigorile legii numai pentru acest biet
mai dati bani la stat pe tutun?
.0..433.400 1ei reprezentând de zeee ori nenorocit? Asa ne ingrijim noi de a-
taxa de 5 lei la 23.000 i eeva kgr. de Bietul bittrin, de vreo 70 de ani, ia ce$ti nenoroeiti? (Viti ap/auze pe bitneRe
-!benzing sustrase dela plata taxelor. sgmânta, o pame in grgding, i, drgeoasa, opozitiei).
'Psebit am dispus confiscarea cantitätii räsare ! (llaritate). Rgsar chteva fire Pentru a termina, eu am incredere in
kgr. benzing cat 0 -a cisternelor rgsare, 0.1a celglalt 0 la ceilalti. Dar eel 4:1 ministru -Madgearu, pe care it apre-
pu Nr..... ee contin mentionata cauti- care le dgduse sgmânta a avut grija sii . ciern eu totii, ea pe un om de Ó mare
tate. Cele doug, cazane .eu benzing con- anunte pe d. eontrolor dela Casa Auto- energie, ea nu se va lgsa impresionat de
fiscate au fost lgsate in posesiunea nomit a tuturmraor i s 'a aus deadreptul . ori cati interventie .ar veni pe aceastit
'd-lui agent de control al rafinäriei en jandarmi si 1-au prins pe fratele Gri- chestiune i va pedepsi pe functionarii
Româno-Americang, ffind lgsate pe gutg Petre eu trei fire .de tutun in gra- cari au c,gutat sg -faci referate prin
linia de garaj a rafingriei". Iscglese ding, i-a facut proces verbal, tutunul care sii mistifice adevirrd, sg frusteze
acest proces verbal: cgpitanul Vasi- 1-au smuls si 1-au aruneat la gunoiu fiscul, sii pigubeaseit statul, transfor-
lescu, locotenentul ,Rildulesen, inspec- a fost dat in judecatit fratele Grigutg mându-se mai mult in slujitori ai
tor inginer Israeliteanu, inspectorul amendat cu 5.400 lei. - náriei Rornâno-Arnericang", cleat sin-
Miligilesen i agentul de control. Acurn i-a venit sentinta aeasg, sj se jitori ai statului, la care au depus ju-
roagg 0 el pe d. ministru, cum a fgeut rilmântul i dela care primesc leaf rt.
Vedeti d-vpastrit, doug autoritgti mi- onorata societate, care s'a rugat iprin Repet, am Ineredere in d. ministru
litare j eivile ggsese vinovatit secieta- petitie egtre minister sit o seadit dela Madgearu, care va ti, ori eine ar fi vi-
tea, Ministerul aprobg, inspectorul Ste- amenda de 1.433.000 sj ministerul, prin novatul, sit aplice fierul rosu. (Vii a-
fäneseu ggseste si el in. primul mferat d. Munteanu dii ordin inspectoruhii Ste- p/quze pe bäneile opozitiei).
aeest lueru este drept, in al doilea fineseu, sii cerceteze i i se face milg Eu d-lor deputati, m'am .ridicat la a-
referat insg o scoate basma carat& inspectorului Steráneseu de acéastrt so- ceastg tribung cu gândul curat de a fi
D. G. Serb.' Teodoreseu: Te rog sit cietate, fiindeä nu are deck .6. miliarde un colaborator einstit al d-lui ministru
eitesti si al doilea raport. jumgtate avere, i îi reduce amenda al finantelor, de a-i aritta tieglosiile
D. I. Modreauu: Ii eitese, insg, nu- dela 1..433.000, la 5.000 lei. la sii vedeti fraudele comise de aceastg societate,
mai in eoncluzHle lui.' cum se roagg acum si-tgranul acesta de m'arn ridicat cu gândul Cii imi indepli-
In aceste conditiuni procesul -ver- d. ministru : nese o datorie pentru tam ,td neamul
bal de contraventie ce s'a dresat fabri- D-le ministru, subsemnatul Grigutg meu. Mi-am fieut datoria! (Vii aplauze
eii.... Petre C. Ion, domiciliat In comuna pe bancile Partidului Tdriinese pe
D. G. Serb. Teodorescu: In eari con- Stoieeni, plaza jude- unele blinei ale opozifiei). .

ditiuni, cg nu le stim? -tul Some, tuerând cu ziva la un ungur D. I. Zelea-Codreanu: D-le presedinte,
din Tgrgul-Läpusului, mi-an plätit cer euvântul in chestiune de regula-
D. I. Modreanu: pentru nereguli mi-au dat i tutun, dar nu.tutun fabri- ment.
formale ee totusi a srevânsit - vedeti, cat, ei niste frunzg i m'au intrebat cg D. Virgil Grossu, vicepresedinte :
nereguli formale .ce totusi a sg.,vg,rsit - eu nu am de gla tutun? Eu am iis eg Aveti euvitntul.
opineazg pentru amendarea fabrieij. en nu, dar el an zis eit dat sg-mi pui D. I. Zelea-Codreanu: D-le prese-
amenda dela 5.000 lei ea biltându-se O eu, dar en am fost bueuros, fiindeg dinte, d-lor deputati, am cerut euvilu-
dela indatoririle prevazute de art. 7 din nu am nici bank pe ce sg-mi cumpgr tul in chestie de regulament - a fi
lege, .confarm cgruia fabricantul este asa m'am inselat, did m'am pomenit avut plgeerea sg. cer euvântul abia la
obligat sit declare eantitatea de produse odatil 'numai cu ,jandarmi i agentul urma, dupi ce îi termina euvantarea
ce doreste sg scoati din fabricg mai Ina- 1-au numgratu 0 1-au tgiatu tot si 1-au colegul nostru, d. deputat Titeanu, dar
inte chiar d,e inegrearea lor. In .acest pus la gunoiu 0 nu am folosit nimic
scop se va dresa un alt proces verbal de din el. Asa m'au inselatu prietenul men, trebuind sit plec cu trenul,am eenit in-
contraventie Rafineriei Româno-Ameri- m'an globit en 5.400 lei, care eu nu po- gáduinta d-lui presedinte sii vorbese
cang, dupg etim singurit recunoaste cá ciu sg le plgtese in ye-6, nu sunt in stare. mai inainte - am cerut euvantul ea Si
nu avea fäentg, declaratie pentru am- vii atrag atentia d-voastrA asupra unei
bele cazane, in momentul când în gara Rog pc d. ministru sg mii ierte de chestiuni deosebit de importante, dupi
Teleajen s'a constatat lipsa aeestor bi- - gloabg, fiind om sgrac, nu am eu oe plgti plirerea mea.
lete. (Intreripvri pe &incite majori- cgei luergri nn avem si sunt i slab si bg- D-lor deputati, seziunea Corpurilor
'ttitii). trgn, om de 70 de ani, care as astepta legiuitoare s'a prelungit pâni in Vine-
sg-mi cilstige altul pginea i sä-mi dea rea Patimilor. Eu, ea crestin credin.
Or, d-lor, eu consider eg legile noa- sg infirm Rog pe d. ministru 0.1pe d-nii cios, tinerea sedintelor In sriptimilna
stre trebue a se apliee pentru toti la deputati sii mg mantuiaSeg de necazul Patimilor, eilnd toate autoritittile; toate
Bunurile sg fie bunnri pentru toti, care au pieat pe capul meu". scoalele iau vacantg pentru pregitirea
aspririle acester legi sg fie aspriri pen- Cu cea mai mare stiMg i eu lacrimi 'sufleteaseg, in vederea serbárii Invierii
tru toti, fgrg, deosebire. (Aplauze pe 'in ochi, Grigutg Petre, Stoiceni, luna Domnului, oricând, in ()rice an, o con-
beincile Partidului Tetra/twee). Dart d-lor, Februarie".
voiu dovedi printeun mie caz, cum sider ca un lucru nelalocu lui, tar anul
Asa s'a rugat bietul tgran, dar n'a acesta tin sg titrag atentia guvernului,
eui se aplieg rigorile legii la 'noi. tatit fost luatg, 'in consideratie cererea sa care trebue sit fie nu nurnai un guvern
de ee este vorba : s'a ordonat fiscului sg. proeedeze la in- românese,ci i creetin, pentrueg repre-
Trej. Virani oti din muntii judetu- casarea amenzii, i agentii fiscului i-au zintä aceastg Românie cresting 0 or-
lui Som, s'au dus IA lueru, la Lgpu- vândut omulni lucrurile din casg, i-au todoxit; eg anul acesta, de siírbgtoareá
sul Ramânese i acolo s'au invoit sg le vândut vitele din bgthturg ca sit pli- Sf Pastit se implinese 19 veacuri dela
dea si tutun, pe 1'40 platg, Cel la care teasei amenda. Da, d-lor, i-a vândut.
. . -,jertfa Mlintuitorului pentru omenire,

33

www.digibuc.ro
 MONITOR-1M OFICIAL Nr.
3594 ADIJNAtt.A. DEPUTATILOR; fedinta dela 6 Áprii 1088. 23 Mai 1933

moment de mare reculegere sufleteasca se ivesc adesea i alt soi de interese, menii, sesizat de Ministerul Industriei
pentru. toate neamurile crestine din este interesul atelora eari stiu sa jon- Comertului de ilegalitatea acestei pro-
Thine. Anul aeesta a fost proclamat, în gleze cu abilitate i pe eeea ee constitue ceduri de instalare a unui sat inteun
primul rind de eiltre Papa dela Roma drepturile taranilor i pe ceea ce con- perimetru petrolifer, de toate pagubele
si In al doika rand de Sf. Sinod al Bi- stitue drepturile societatilor i pe ceea ulterioare, din despagubiri, care ar re-
sericii noastre ortodoxe, de an &int. ce constitue drepturile statului. zulta pentru stat, opreste aceste lu-
Deci, in anul acesta, In mod deosebit, Acest aspect unie i restrans imi per- crari. Adaog CA oprirea acestor lucruiri
tinerea sedintelor in saptamilna Pati- mit sa-1 desvolt in interpelarea de asta- s'a facut la 9 Julie 1931, printr'un or-
milor, eu n'as putea sit o consider altfel seark Este vorba de un caz - unul din din general, care privea toate islazurile
deck ea un fel de ostentatie paginit. pe care insa. il socot tipic - comunale, a canon destinatie fusese
Prin urmare, cred, d-lor deputati de unul din perimetrele petrolifere schimbata.
d-le ministru, efi, yeti lua act de acest acordat in concesiune unei soeietati, la Ce se intamplä insil 1 Se ievine asu-
lucru i cä aceastä ostentatie pfigtinfi nu Guia Ocnitei si de instalarea, ulte- pra acestui ordin, dar sub guvernarea
se va face. (Aplauze). rioara, a unei sari de fapt ilegale, in d-voasträ, intr'o perioada mai mult sau
politic si intr'un scop pe mai putin electorala. Adaog ea pe and
D. Virgil Grossu, vicepresedinte : scop pur ordinul prim este un ordin general, pri-
Se va comunica onoratului guvern do- care poate ca d-voasträ 11 veti defini
dupä ce voiu da citire documentelor vind mai multe comune, ordinul al doi-
rinta exprimatil de d. deputat Zelea- lea este un ordin dat pentru un numar
Codreanu, dupii care in plenul Adu- pe cari le am aiei. Este vorba mai ales
närii se va lua o hotarire. de un principiu, pe care cred ea voiu restrins de eomune, cu alte cuvinte,
D. deputat Titeanu are euvantul in avea asentimentul tuturor onestitati- este un ordin care poarta toate aparen-
interpelarii adresata d-lor lor din aceasti majoritate, cat si al tele unei interventiuni politice i intere-
desvoltarea sate. Intre aceste islazuri, pentru care
ministri de comert i domenii, eu pri- bfincii
este
ministeriale, pentru a-I combate:
vorba de acel principiu nefast al s'a dat ordin expres, nu o dispozitie ge-
vire la coneesionarea unor perimetre imixtiunii politkianiste in cadrele bi- nerala, dar un ordin fragmentar, figura
petrolifere, ea vatra de sat a comunei cazul dela Gura-Ocnitei.
Gura Ocnitei. rocratice ale ministerelor.
Inainte de a intra in detaliile acestei Teza celor care interveneau pentru
D. Eugen Titeanu: D-lor, intentiu- afaceri, imi voiu ingadui sA TA rezum, infiintarea unei vetre de sat, in acest
nea mea prima era de a desvolta o in- in cateva cuvinte, despre ce este vorba. perimetru petrolifer i impotriva legii
terpelare in ce priveste politica gene- La Gura Oenitei sunt terenuri petro- islazurilor si a pasunelor i impotriva
rant' petrolifera a guvernului sau, mai lifere. La 5 Effie 1930 o societate-pen- legii minelor, era urmitoarea: la Gura-
exact, a Partidului National-Taranese. tru moment nu intereseaza care - a Ocnitei sunt vaduve i invalizi de faz-
A§ fi infiitisat trei aspecte: praetica obtinut ceea ce se numeste, dupa legea boiu, care nu au ciiminuri de ease. Evi-
mior anumite societati petrolifere, pe minelor un drept de explorare. Rezul- dent, este o teza foarte läudabila, care
care d. deputat, care m'a precedat la tatele explorarii fiind favorabile, soeie- contine i ceva echitabil i, voiu adaoga
aceasta tribuna, a denuntat-o. In aceasta tatea' capita i dreptul de exploatare. si ceva patetic, o teza de natura. sa im-
priviutii, a mai fi ridicat pe larg Tot pe baza legii minelor i parcur- presioneze sufletele duioase. Dar ve-
chestiunea intrebuintarii personalului gand toata filiera legalä, aceasta socie- deti d-voastrii, Minisberul de Industrie,
strain si a fi amintit ea legea lui Vin- tate obtine perimetrul de exploatare, direct interesat si direct pus in cauza
Uri Brätianu prevedea un baraj, in ce care i se cuvenea, urmand ea alte tere- pentru a apiira interesele statului a gasit
priveste intrebuintarea acestui perso- nuri sit le obtina pe cale de lieitatiuni. de euviinta sä facii o eercetare, sA se do-
nal strain de lueratori sau de angajati, Yana aci nimic extraordinar. Deo- cumenteze. Si atunci, ce s'a vazut S'a
pe eind legea adusa de regimul natio- data insa intervine ceva nou. vazut cA asa zisele taduve i invalizi de
nal-thränist a sfaramat acest baraj pen- Pe 'hazä unor interventiuni, - asu- razboiu, oameni care nu aveau locuri
tru categoriile superioare, de conduca- pra carora voiu insista mai ales din de case, oameni sarmani, care meritau
tori si a facut sit ram% mai mult de- punet de vedere ahcaracterului lor - toata solicitudinea sufletelor generoase,
ck inainte cascul colonial pe santierele instaleaza o vatra de sat in acest pe- chiar cu riscul unei ilegalitati, erau oa-
bogatiilor rominesti. A fi ridicat, in se rimetru dat in explorare i apoi in ex- meni instfiriti. Nu as vrea sä vä eitese
Chestinnea intereselor statului ploatare. Se gasea pe acest teren, o aiei pomelnicul intreg, pe care 11 ga-
si apararii acestor interese cu terenu- simpla coincidentä - un islaz comunal. sew in dosarul Ministerului de Indt-
rile si embaticurile i 4 fi evocat in
fate d-voasträ afacerea petrolif era, Pentru orice cunoseator al legii, din strie, pentru a va conxinge ca din cei
295 locuitori, pentru care se cere o îm-
care s'a silvirsit sub ultima guvernare punet de vedere legal se riclieä deodata pnopi-ictärire ilegala, majoritatea, ma-
a Partidului tNational-Liberal si, mai doua obiectiuni:
ales, as fi evoeLt sanctiunea pe care a I. Din punct de vedere al exploatárii rea lor majoritate aunt oameni nu nu.-
mai bogati, dar cbiar foarte bogati.
primit-o ateastii afacere atunci. (A- petrolifere; D. Cezar Spineanu: Si inscrisi- in
plauze pe becncile Partidului National- 2. Din punct de vedere insusi al legii
Partidul National-Liberal.
Liberal I. G. Duca). Dar, din cauza plisunilor i islaznrilor comunale, al
orei inaintate si dorind, dintr'un spi- schimbarii destinatiei acestor islazuri. Bunt inscrisi Titeanu:
D. Eugen
in
Unii dintr
Partidul National-Ta-
rit de echitate, s dau posibilitate Pipit aci controversa putea sA aibe
aspeete abstricte i legale. Iatä insa raneac, altii aunt liberali, dar toemai
d-lui Spineanu, vicepresedinte al aces-
tei Adunliri, sit poata macar sa-si in- ca lucrurik iau o intorsätura din ce in aceasta dovedeste absoluta obiectivitate..
ceapit replica in sedinta de azi, voiu ce mai bizara. a tezei pe care o sustin.
seurta aceasta interpelare si, in lee de Ministerul Industriei i Comertului, Am aiei, la dispozitia bancii
a imbratisa toate aspectele politieii se seziseaza de faptul ca la 8 Aprilie un pomelnic intreg, pe care ga-
d-voastrii petrolifere, voiu insista asu- 1931, Incepe acolo delimitarea unei per- sese inutil sa-1 recapitulez, din care se
pra unni singur aspect: pe de o parte, tiuni de 21 hectare si câtiva metri pa- Vede ca majoritatea acestor locuitorl
dad. sunt interesele taranilor, pe de trati, pentrn infiintarea unui sat mo- Bunt oameni cafe au don't' case, teie-
altil parte, dacil aunt interesele, uneori del. nuri, mai mult cleat *tat, pe
exagerate, ale societätilor petrolifere, La 9 Julie 19:31, Ministerul de Do- guilt poseeorii unor averi çonsiderabilet

34

www.digibuc.ro

23 Mai 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: Vedinta dela 6 Aprilic 1933.
Sant i posesori de terenuri concesio-
nate societatilor petrolifere pe lánga
averea kr imobi1, poseda i considera-
bile venituri.
D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de
Stat la Ministerul Agriculturii $ i Dome-
niilor: Culoarea politica a fost ideuti-
Aicatá de autoritiiti?
D. Eugen Titeanu: Nu. De autoritäti
S'a identificat, de o párte, starea kr ma-
teriaill i de alta parte, s'a identificat
si fin manifest electoral.
D. Cezar Spineanu: Identificat de un
anumit inspector general administre-
iv, care a fast cerut de societate.
D. Eugen Titeanu: Dacä d-voasträ
doriti o lämurire suplimentera, -eu vá
pot citi un manifest politic al Partidu-
lui National-Tfiränese, in aaa fel come-
put, inc.& dovedeste dela inceput ceva
caracteristic :
Este ziva and oamenii tuebue
meargä dupe marele barbat politic
çlin acel judet, d. Cezar Spineann, (ez-
damitri pe buik Partidului
Liberal I. G. Duca), care, prin pute-
. terului de Interne o ai la dosar.
rea lui de munch, este ai vieepreaedin-
tele Camerii deputatilor.
diva ee manifestul anunta pro-
- gramtd Partidului d-voastril, conchide:
S 'a dat la 295 de oameni este un
min de easä 0 se va mai da la eel ce au
rams".
d-le ministru, nua.nta politica
a afacerii pe care am adus-a la tribnna
Camerii, poarta semnul electoral al
pertidalui d-voastra.
Dar in ceea ee priveste trista soarta
a celor care n'au nimic pe lume-eum
riimâne?
eitese câteva nume, ou ve-
niturile ce le au, dupe declaratia dela
perceptie :
Maria Andrei Ionescu este concesio-
nara unui teren cätre societatea Rn-
meno,Americanä ;;i. a incaset 114.000 lei,-
Balaaa Iacobescu a incasat 141.000 lei,
Dumitru Mihai 117.000 lei. Si continua
.astfel o listä de 75' de nume, cu 'Sume
,care merg, ascendent, pttna la un oare-
care Dumitru Mihai, care a incasat
.627.000 lei,i pinä ajunge la un grup
de 6-7 cetäteni: o familie Ionescu, o
oarecare Elena Nae Popa, Constantin
Chirith i Maria Petre Mihai, care au de
primit 2.125.000 lei, din care suinii au
prima ca acont 1.062.000 lei, din par-
tea societatii (Unirea).
Vedeti, prin urmare, in realitate care
este trista soarta materialii a celor ce
trebue sa fie Impropriettiriti cu loturi
.de casii in vatra sattilui Gura Ocnitei I
D-lor, Ministerul-de.Industrie Si Co-
mert, pus in posesiunea aeestui
vaduvele de räzboiu, oameni saraci
de mila cgrore plânge d, ,iidePreaedinte
-
'din eare rezultä cä invalizii de razbeiit,
el Camerei, Spineanu - sunt too., cu
MONITORUL OFICIAL Nix% 83
3595
vreo 30 de exceptii oameni instäriti; pu- cu ocazia distribuirii loturilor de case,
teti constata ca toata aeeasta afacere lin s'a tinut seama de aceasti hot/hire;
peartä pecetia politicianistä, pe de o repartizându-se teren pentru construit
parte i un alt stigmat, pe care II veti case la un numär de 227 locuitori, care
califica d-voastra., and veti lua cuno- posedli ease si 22 de locuitori, care po-
stinta de documentele pe care le am aci. seda case mai mici. Anexa urmeazii.
(D. M. Balm, viceprefediste, ocupti Pe urma, de asemenea, ne-au declarat
fotoliul prepdintial). in scris ea la repartizarea loturilor de
. A lnceput sä se sesizeze direct autori- casä s'a avut in vedere tabloul intoemit
tatea.- Nu s'a multumit en cercetarile de jUdeditor pentru eei indreptätiti, ca
sale proprii ai a eerut o anchetil a Mi- terenuri agricole, cum ai numärul co-
nisterului de Interne. Ministerul de piilor (anexi).
Interne a delegat un inspector general Tar in ce priveate faptul, dad' starea
administrativ, d. Goma. - de suferinta a locuitorilor este atilt de
D. Cezar Spineanu: Inspector care a rea incat s'ar putea: ca nemultumirea kr
fost cerut de Ministerul de Industrie. sa ia proportii, raspunsul nostru este ea
D. Eugen Titeanu: D-le viceprese- nu am putut constata ed in aceasta co-
dinte Spineanu, eu nu stiu dada until munä este o stare de suferinta atilt de
din titularii Ministerului de Interne, d. Mare ai care ar putea duce la acte neon-
Mironescu sau d. subsecretar Armand getate grave din partea locuitorilor".
dalinescu, dacä ar fi aici, ar area ine- - aceasta era teza celor interesati.
leganta, de a formula insinuarea pe care Numai &Lea locuitorii ar fi ran Oa,.
ati formulat-o d-voastra. Eu personal, tuiti" -0 am sit va dovedese ca craft
nu cunose pe d. inspector general Goma. ran sfituiti - ori instigati" - i am
D. Cezar Spineanu: Cererea Minis- sä va dovedese eä erau. instigati -
de care mail din acei care, deai pro-1
D. Eugen Titeanu: Inspectorul gene- prietari de case le-ar fi grew sa se des-
ral Goma atiu ca se bucura in general partif de gandul de a mai fi ai proprie-
de un renume excelent, de obieetivitate tarii unei parcele din izlaZul comunal,
conatiinciozitate. De altfel ce vroiati izlaz al cartti subsol este petrolifer, nu-
d-voastrii, sä eonstate acest inspector ge- mai in acest caz locuitorii ar pntea tree('
neral altceva cleat realitatea evidentrt, peste de-lege`'.
pe care oricine dintre d-voastrai ar con- Tate un act oficial intocmit de na
stata-o, dace ar merge acolo. Ce spune functionar de a cttrui probitate papa
d. inspector general Goma : Confor- astazi nu am auzit ea cineva, indiferent
mandu-ne ordinului, am fost insärcinati chic a fost la guvern, sit se fi indoit.
sA cercetam dad. cei 295 de loeuitori, Pentru prima cart astäzi, in 12 ani de
carora li s'au atribuit loturi de curt cu presh cotidiane, am auzit pe un .demni-
o portiune din izlazul comunal din Gura tar, pe un vicepreaedinte al Camerei;
Ocnitei, judatul Dâmbovita, sunt intea- aruncend o. perfida insinuare la adresa
devar lipsiti de camin de casä ai stint lni.
in ¡Ise stare de suferintä incat s'ar pu- D. Cezar Spineanu: Cum insinuare,
tea ca nemultumirea kr sa ia proportii; când este un act din partea Ministerulut
in urma cereetarii ficute la primiria de Industrie, care if. cere?
aeestei comune, de fag fiind d. Cali; D. Eugen Titeanu: En am sa arat
nescu, prim-pretor ; Popescu, preaedin- altceva. Ministerul este o autoritate ii
tele cornisiei interimare i Popescu, no- are dreptul, d-le Spineanu, sa ceartt ea
tarul comunei, am constatat ea, din nu- sit fie delegat un inspeetor administra-
mitrul de 295 de locuitori, ee au fost tiv.
improprietäriti pe izlazul comunal, un Dar fa intreb, d-le Spineanu, ce auto-
nunitir de 227 locuitori posedil casa de ritate sunteti d-voastra in stat, ea sa
locuit in aceastä comuna, 22 posedä case cereti d-voastrá, falsifichnd - imi dau
mici de locuit iar 46 de loeuitori nu au seama de grentatea cuvintelor - un act
nici case, nici teren peutru construit public, schimbarea unei delegatii
ease. speeificati srt se delege un alt functio-
In leg/aura, cu modul cum s'au fileut nar intr'o-comisie de anchetä?
de catre primarie formalitatile de im- Fiindch eu nu am metoda
proprietarire, la intrebärile ce le-am imi voiu îngdui sit vii infatiaez aci
pus, preaedintele eomisiei interimare documentul, piesa acuzatoare.
notarul comunei ne-au declarat di con- D. Cezar Spineanu: Ti se va da ras-
siliul sätesc el satului Gura Genitei, as- puusul ai vei vedea ce insemneazii acea-
. tazi comunii rurelä, prin decizia Nr...., sta. Demasearea tuturor manoperilor
a hotärit improprietäriea invalizilor, va- dela Ministerul de Indifstrie.
duvelor de razboiu i dèmobilizatilor, D. Eugen Titeanu: In dosarul Mini-
care sunt lipsiti de camin" - nu bogii-
tasii dela Gura Ocnitei i milionarH be-
neficiari ai concesiunilor petrolifere.
sterului de Industrie ai Comert se
seste inregistratii urmatoarea petitie:
D-le ministru, pentru cercetarea situa-
,Or, din ceroetarile aoastre rezultá Vei terenarilor emhatieare din comuna
91'
%JO
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 63
3596 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dc.la 6 Aprilie 1933. 23 Mai 1933

Gura Ocnitei, judetul Dâmb (Witt', in le- D. Eugen Titeanu: D-le ministru sg reuseaseg singuri
gliturg en numeroasele concesiuni' acute d-lor deputati, iaa .cg ceeaee spune d. tragg beneficii, repet sg, tragg beneficii
de particulari onor. Ministerului de Do- Spineanu, se dovedeste inexact prin vg voiu dovedi aceste lucruri, cum am
naenii si de Interne, s'a eonstituit o co- îrisui iaptul eg prefectura realg spu- dovedit si falsul dela Ministerul Indus-
misie sub presedintia subsemnatului. nea alteeva la 1 Februarie, deck pre- triei i Comertului, beneficii egoiste,
In aceastä comisie, Ministerul de In- fectura apoerifg, ceeace aratg cg sincro.- beneficii politico i beneficii pe care
dustrie a delegat pe d. inginer Ivgn- nizarea tot nu se Meuse. d-voastrg le veti ealifiea la sarsit. -

ceanu. Cum lucritrile comisiei se vor La 3 Februarie, - ea inteun film Dar, d-nii mei, .d. Spineanu
face la Gura Ocnitei, d. director Ivgn- sonor prost sincronizat in care buzele constituit satul model. Ca sg Vedetii
ceanu nu va avea timpul suficient, ffind se deschid in negativ i cuvintele ies d-voastrg ce inseamnit o improvizati6
directorul cadastrului minier, che- afirmative - prefectura dg o telegramg, interesaai ar fi suficient cg contempl-atii
stiune ce pretinde prezenta sa la Bucu- in care spune alt lacru. Telegrama a- un singur moment planal acestui sat
resti, vä ruggm a delega in comisie pe dresatg d-lui Ivänceanu, fl roagg sg se model. V'am dovedit cg interesele locu.-
d-nii ingineri Pavelescu i Lgzeanu, pri- prezinte la 4 Februarie, pentra a in- itorilor nu existit, -Tentrueri toti loon- .

mul specialist in studii de mäsurgtoare, era in comisiune. Atunci, mai trebue o itorii sunt bogati, oameni instäriti. Dar
secundul cunoscgtor al situatiei locale". dovadg cá aceastg adres6 'este falsifi- d. Spincanu este cuprins de o subia
Ackastä adresg, d-lor, care este aci, catg? Iat-o. pasiune urbanisticä, d-sa vrea sg con-
faesimilatg, este semnaa prefect Sän- Adresa d-voasträ, apocrifg Nr. 2.453, stitue cu orke pret un sat model, vrea
dulescu", poartg Nr. 2.453, cu apostila pe când adresa realk, venitg a doua zi, sg rivalizeze, din punct de vedere ur-
Prefectura Dâmbovita", dar care nu si care ar fi normal sg poarte un nu- banistic, cu ceeace a izbutit sg facg,
este cu en tête tipografiat. mgr de ordine mai mare, poartg un nu- recunosc, inteo milsurg oarecare, d. D6-
Ei bine, d-lor, eu nu am sg recurg aci mgr derizoriu mai mic i anume 1.587. bresca.
la oficiile directorului stenografilor, D. D. Inca: D. Spineanu e la loterk D-lor deputati,- si dlc ministru, mg
care este un expert grafolog, dar vg in- aeolo se intâmplä sg. iasg 2ntâiu Ian adresez mai ales d-voastrg, care sunteti
vit pe oricare dintre d-voastrg, sg, rgs- numgr mai mare si pe urmä un nunirir un om al nouei generatii, un om pg-
mie. truns de spiritul de moderniam, sit vg
foiti manuscrisul anuntgrilZr de inter- D..Nichifor Robu: D-nealui ne prezi-
pelare sau comunicare, scrise de d. Spi- aruncati can peste acest
neanu, i oricht de profani ati fi acei deazg pe noi i aCeasta na e loterie. pareele egalié aliniate,, poste planul aces-
D. Eugen Titeanu: Noi avem dreptul, tui sat, uncle nu se vede o räscruce,
eare sunt juristi - in seminarifie d-voa- d-nfi mei, sg fim cht de glumeti, noi,
strä de Drept penal se invatg. grafolo- uncle nu: se vede un loe de bisericg, sau
gia - yeti recunoaste scrisul d-sale. avem dreptui ä deplasgm importanta ma Joe de seoalg unde nu se vede o pi-
unei discutii, atunci chnd un coleg este atg, sau o grading, undo nu se vede
mai mult cleat sat. de o infgtisare fizicg simpatieg, cum este
Nu este numai vorba de un fals do- mie altceva dealt 296 de parcele alini-
vedit pc cale de expertizg graficg even-
vkepresedintele nostru, dar nu veti ate reglementar ca la cimitir, o simplg
tualg. Mai sunt i alte dovezi. contesta cg accasta nu schimbg, improvizatie asa zisit urbanistieg, frt.;
timp ce d. Sgndulescu,. prin sem-
nu schimbg, o iotg din gravitatea fap- cutg pentru a servi interesele de cir1um-
ngtura d-lui Spineanu F,;i prn redatta-
tului cii un vicepresedinte al acestei stantg, care dupg cum voiu dovedi smit
Camere falsificg o -adresg a profecturii. ale dqui Spineanu.
rea aeestuia, cerea inlocuirea unui func- (Aplauze pe MZCi16 partidului Natio-
tionar i desemnarea altuia, pe când D. Nichifor Robu: D-le Spineann,
nal-Liberal I. G. Thaw). vine sgptgmâna patimilor pentru d-ta.
d. Spineanu nu permite unei institutii D. Cezar Spineanu. Inexact.
ea Ministerul de Industrie si Comert, D. Eugen Titeanu: nu schimbg (Ilaritate).
ceeace d-sa are dreptul sg faca in nimic chiar eutezanta de a spune cg 6 D. Eugen Titeanu: Dar, in sarsit,
aceastä targ, falsificând un act public, Ministerul
institutie ea Ministerul de Industrie vede amenintat de Industrie i Comert se
Prefectura era, poate, complice dar a- Comert mi are dreptul sg cearit dole- nevre, sg deying-prin toate aceste ma-
dacil rgrnhne inactiv,
cest regisorat nu-si sineronizase perfect garea nominalg unui inspector ad--
complieitatea. cAnd d-sa simplá Persoang complicele pggubirii Statului. $i atuncii
Iatä cum se face cg, pe and pre- ministrativ, in spetg, îi inggdue sg de- seziseazg, in diferite rânduri, Ministe-
fectul eerea, prin acest act fals inlo- particularg rul de DOmenii, aträggind atentia asu-
d-sa delogatul i sg, schimbe pra faptului cg improprietgrirea
cuirea unui functionar, a d-lui inginer semneze
constituirea i componenta .diferiteior sta este ilegalg, eiteazg textole acea-
Ivgneeanu, din aceastg comisie, la 31 comisiuni instituite de diferitele dopar- fgeg ca sg convingg compleet Ministerut
Ianuarie 1933, prefeetura realg, care nu tamente interesate.
sincronizase eomplicitatea, cere la 1 Fe- de Domonii. Aici, ti sg fac o discrmi-
bruarie, cu o zi mai thrziu, cu totul alt- D. N. Iordachi: Dacg vreti sit vit dau nare ; fatg de metodele, pe care le hi-
ceva. Prefectura eere la 1 Februarie, eu un exemplu mai 'gray de fals din trebuinteazg d. Spineanu, care falsi-
printeo adresg, adresaa d-lui Ivgn- partea d-lui Spineanu; aseultati-1 pe fieg adrese de prefecturg, care îi in-
ceanu, sg ia parte la 4 Februarie 1933, acesta : child cetittenii, au diverse nevoi ggdue - adevgrat suyeran in aceastg
la 10 dimineata, ca membrn, in comisia pe la ministere le scrie dânsul petiti- dupg oum suveran se crede
instituitä in care acest functionar su- ile. fieful electoral al d-sale, sg .schimbe
perior figura si pe care d. Spineanu D. Cezar Spineanu: D-le Titeanu, functionaril superiori i componenta
pe cale de adresg falsificatg - indrits- pang era verba de vatra de Sat, vgd misiHor instituite de departamente lu-
nese a o afirma dela aceastri tribung insg cg ai trecut la embatieuri. crând in subsolul acestor departaracnte
cautg sg-1 ahmge. D. Eugen Titeanu: Era vorba de va- en nu-Mi inghdui sg-atac buna credintg
D. Cezar Spineanu: Veti avea as- tra de sat, dar este vorba i de me- funciarg, pe care o cred a d-lui Voicd
punsul la interpelare. Prefectul de toda acelora, care jonglând eu intere- Nitescu, a d-lui Ghelniegeánu si a
Dâmbovita este presedintele comisiei sele ipetrolifere contradieterii care se Lugosanu, la- Ministerul de Indastrie"
de anchetg numitg de MiniSterul dc Do- ivesc, pe interesele statului pc de o Comert. Eu sunt convins cg d. Spi-
menii. In aceastä calitate de presedinte, parte, pe interesele societätilor si into- neanu s'a streeurat abil pentru obti.
vfizând ci d. Tyrone-aim nu vine, a cerut resele aranilor pe de altii parte, sit se nerea acestor rezointii, care au permiS
inlocairea sa. inatiseze respectiv, fatrt d fiewe ea ' 'instaurarea unei slit* de fapt *gale.

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 6 Aprilie 1933. 3597

Cea mai bung dovad c este asa; este
cä la dosarul,, foarte restrgns i triat,
pe care mi 1-a pus la dispozitie Ministe-
rul de Domenii, se ggseste a doua
adresg falsifieatg de vicepresedintele
Camerei. Este vorba de- adresa Nr.
2.349, a prefecturii Dâmbovita, adresil
came nu existg in cartoanele acestei pre-
fecturi, care a fost redactatg in intre-
gime .de d. Spineanu, care a semnat in
fals pe prefectul judetului sgu, pe .
nduleseu j prin care cere punerea
In pasesie a acestor Ioeuitori, in mod ile-
gal improprietgriti.
tI D. Cezar Spineanu: i aceasta este
inexact.
D. Eugen Titeanu: D-le ministru,
d-voastrg ati puS o rezolutie, dar aveti
o mare eircumstantil atenuantil. -
D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de
stat la Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor: Sunt si eu invinovgtit acum?
D. Eugen Titeanu: Nu, si-nu yeti fi.
'AReastg adresg este falsil, nu are
niei o valoare. Ministerul a fost indus
In eroare, aceasta este evident.
D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de
stat la Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor: D-le Titeanu, mg iertati, dar
cum rea.ctioneazg prefectura, pe care
d-voastrii o vedeti in premanent con-
flict en . Spineanu?
D. Eugen Titeanu: Intrebarea d-voa-
stril este foarte abilii i dovedeste o
mare obisnuintg a barei. Dar cum ere-
deti d-voastrg, cfi d. Sânduleseu va re-
actiona, in fata aceluia care este seful
slu polific i de care depinde intreaga
ea carierii7
D. M. Ghehnegeanu, subsecretar de
stat la Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor: Ar fi o explieatie subiectivil. Dar
prfectul este de acord?
D. Cezar Spineanu: Nu-1 intrcrupeti,
d-le ministru, findch d-nealui nu este
advocat, nu stie dreptul, stie numai
fraze dela gazetg.
D. Eugen Titeanu: $i atunei, ciind
am dovedit cg d. Spineanu a inventat
un sat, a inventat interese inexistente:
interesele celor 295 de locuitdri bogati
cari formeazil pur i simplu clientela
d-sale eleetoralg, and am- argtat eg d-sa
expune statul la despggubiri fatä de
societitile petrolifere, când am argtat
eg d-sa Salsifieg acte publice, eg d-sa
îi higgdue o imixtiune In ruajul depar-
tamentelor, fini asentimentul titular--
lor respectivi, rämâne de stabilit un
singur lucru: pentru ce a ficut . Spi-
neanu aceasta?
Si fiindeg . pre:sedinte mg roagg sit
suspend desvoltarea interpelirii chteva
minute, fiind nevoie si treaeg o lege de
interes public, privitoare la Basarabia,
imi rezerv dreptul ea, in partea a doua
a interpelgrii mele, sii vg edifie i asu-
pra- acestai lucru. (Aplauze pe bäncile
Partidului national Liberal, I. G.
Duca).
(D. St. Cicio Pop, presedinte, ocupil
fotoliul presedintial).
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D-lor
deputati, d. den-Oat Titeanu a binevoit
sä-si intrerupg cuvântarea, ca si votim
câteva proiecte de legi pentru Basa-
rabia.
Avem mai mntâiu proiectul de leg°
pentru transformarea sectiei de stiinto
agricole de pe lângi Universitatea din
in facultate de stiinte agricole 'a
Universitiltii din IaSi, cu sediul la Chi.
D. raportor are cuviintul.
- D. Teodor Iacobescu, raportor, (IA
citire urmiltorului rapprt i proiect de
lege :
Domnilor deputati,
Membrii comisiunii financiare si bu-
getare si membrii comisiunii de instrue,
tiune publici, Culte i bele-arte, intru
niti in Zina de 6 Aprilie 1933, sub pre-
sidentia d-lui vicepresedinte al eomi-
sinnii financiare i bugetare, au luat
in discutiune proiectul de lege pentri
transformarea sectiei de stiinte agri-
eole de pe ltingg TJniversitatea din Iasi,
in facultatea de stiiiite agrieole a Uni-
versitgtii din Iasi, eu sediul la Chi-
singu.
Comisiunile îritrunite, pentru consi-
deratiunile argtate in expunerea de mo-
tive, vilzancl i avizul Nr. 92 din 6.Apri-
lie 1933, al Consiliului legislativ, sectia
I, au admis proiectul 'de lege modificat.
'Conform art. 93 din R. I. A. D., au,
fost desemnati membri in delegatiuneti
pentru cercetarea amendamentelor,
d-nii deputati: Pompiliu Ionitescu, Di-
mitrie Moldovitnu qi Alex. Stan, iar sub-
semnatul, ales, raportor, vii roagi, d-lor
deputati, sit binevoiti a vota aeest pro7
iect de lege.
Raportor, T. lacobescu.

EXPUNERE DE MOTIVE')
Problema infiintärii unui institut de invathmânt mai pledeazá in favoarea transferárii acestei Fa-
superior agricol în Basarabia a preocupat necon- cultati la Chisinau i urmätoarele considerente :
tenit pe basarabeni dela unire pânä in prezent. Art. 1. Basarabia este o provincie cu caracter ex-
Niciodatá si sub niciun regim reprezentantii acestei clusiv agricol, u conditiuni naturale de climá i sol
provincii n'au -abandonat aceast5, idee, care-% are deosebit de favorabil, datoritá cgrora ea ar putea
briginea inainte de unire si a chrei realizare a fost sá deviná un izvor de mari bogátii, insá agricul-
impiedicatá nurnai de izbucnirea räzboiului mon- tura ei este inapoiatá i astazi chiar decázuta. altä
dial. De aceea Basarabia mai mult deck oricare
Astázi, and sarbátorim 15 ani dela unirea Ba- parte a tárii, are nevoe de- cadre de agronomi bine
sarabiei, este o necesitate de ordin superior natio- pregatiti atât din punct de vedere teoretic, cat mai
nal ca acest-vis al provinciei noastre de peste Prut cu seam5, practic, pentru indrumarea i organiza-
sa fie reahzat, pentru a semnala i prin aceasta rea agriculturii in vederea
importanta momentului istoric. productiunii ei.
Pe l'Angh" aceste imperative de ordin national, Art. 2. Intelectualii basarabeni, cu inclinatie deo-
4.) Pre'untata AdJriÎ deputgilOr.
37

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
8598 ADUNAREA DEPUTATILOR: fecik fa dela 6 Aprdie 1933. 23 Mai 1933
"sebitá spre stiintele agronomice. In toate eolile bilitatea de a da studentihir ô pregaire teoreticá
superioare de agricultnrá, studentii basarabeni for- practicá serioase, precum i posibilitatea specia-
meazá majoritatea, chiar la Cluj si Herästrau, iar lizárii lor in diferite ramuri ale agriculturii.
la Sectia Agricolá dela Universitatea din Iasi, din In asemenea Conditiuni, cu mijloacele materiale
peste 500 studenti, 85% sunt basarabeni. Deci este ce i se pun la dispozitie i corpul didactic condtt-
Wit& tendirtta intelectualilor basarabeiii in direc- cátor, pe lângh -pregátirea studentilor, va mai pu-
tia aceasta. tea sá se ocupe ca succes i cu studierea si en re-
Art. 3. Sectiunea Agricolä dela Universitatea din zolvarea diferitelor probleme stiintifice ale agri-
Iasi, care este cea mai populath dintre toate insti- culturii noastre.
tutele noastre superioare agricole, functioneazh Acestea sunt motivele ce ne-au determinat sä ce-
acolo hi conditiuni foarte grele, neavand labora- rem transferarea Sectiei de Stiinte Agricole dela
toarele i instalatiile de practicá agricolä nici strict Universitatea din Iasi, in Facultate i transf era-
necesare. Transferând-o la Chisinäu, wide va fi rea ei la Chisiniu, uncle va putea functiona in mod
bine dotatä, dupá cum se vede in proiectul de fort, normal si coresjmnde inteadevär menirei unui In-
ca va putea functiona in mod normal, având posi- stout de Ina lte Studii Agronomice.
Ministrl in8tructiwnii, al cidtelor i artelor, D. GUSTI.

LEGE pentru

ransformarea sectiei de *Uinta Agricole de pe 15ngA Universitatea düi la0 In Fa-

cultate de tiinje Agricole a Universitatii din la5i Cas sediul la Chi *hulas

Textut propus Moclifiegrile comisiunii finanelare si bugetare i eomisiunii dei

iristructie publicií,, culte i arte

Art. 1. - Sectiunea de stiinte agricole de pe Art.1.- Admis:

lângä Facultatea de Stiinte a Universitatii dii
Iasi se transformä in Facultate de )$tiinte Agri-
eole a Universitátii din Iasi cu sediul la dhisintiu.
Art. 2. - Facultatea de *tiinte Agricolé a Uni- Art. 2. - Facultatea de Stiinte Agricole a trni-
versitätii din Iasi cu sediul la Chisinki prin dero- versitätii din Iasi, ca se.diul la Chisingtu este per-
gare dela dispozitiile contrarii, este persOaná jari- soand juridich capabilä de a dobândi i a poseda pa,
dicá capabilä- de a dobândi i poseda patrimonii. trimonii.
Drepturile ei de persoaná juridia se- vor exer- Alin. 2. - Admis.
eita de cátre Consiliul de Facuitate.
Consiluuil poate delega Decanului drepturile sale Alin. 3. - Admis.
In aceastä privintä in total sau in parte.
Art. 3. - Toate catedrele, conferintele i posh).- Art. 3. - Admis.
rile de personal ajutatcir dela Facultatea de.$tihite,
a Universitatii din Iasi, apartinfind Sectiei de
stiinte agricole, tree la -Facultatea de tiinte Agri-
cole a Universitätii din Iasi .cu sediul-la Chisinäu
anuine:
A. Catedrele: a) Chimie agricolá; .b) Zootehnie; A. AdMis.
e) Agro-geologie ; d) Zoologie. apnea:CA. .

B. Conferintele: a) Fito-tehnie; b) Ameliorarea B. Admis.

plantelor ; c).Medicini veterinará i. bacterologie;
(/) Economie ruralá; e) Economie politicá si coo-
peratie ; f) Anatomie si,fiziologie a animalelor do-
38

www.digibuc.ro
 IVIONITORI1L OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933 ADITNAREA DEPUTATILOR: ,e,?edinfa de( -.4 6 Aprilie 1933. 3599

Textulpropus Modificirile comisiunii financiare i bugetare i comisiunii de

instructie publieil, culte i arte

mestice ; g) Mineralogie; h) Contabilitate ; i) To-

pografie.
C. Posturile de sef de hicrari, de asistenti, prepa- C. Admis.
ratori, laboranti si servitori dela Laboratorul de
ghimie agricola i câmpul de experiente agricole,
dela Laboratoarele de zootelmie i agro-geologie.
Trece de asemenea averea laboratoarelor, cate- Admis.
:drelor i conferintelor specificate mai sus cum si
câmpurile de experientä dela Iezereni Adamachi
d punctul wotehnic Copou.
Attualul personal didactic i ajutator al Sectiei Admis..
Agricole trece de drept cu toate drepturile &Asti-
gate la Facultatea de Stiinte Agricole a Universi-
tätii din Iasi cu sediul la Chisinau.
Art. 4. - Facultatea de Stiinte Agricole din Chi- Art. 4. Admis.
sinätt se InzestreazA cu urmatoarele bunuri ce tree
deplina ei proprietate i anume :
A. Clädiri : A. Admis.
Localul liceului Nr. 3, (fost Sfatul Tfirii), din a) Admis.
aiqinán ;
b) Muzeul Natiónal din Chisinäu cu toate b) Admis.
dirile invecinate situate intre sträzile: Leovei, Uni-
Cuza-Vodfi i Cogalniceanu (foste ale Zernst-
vei Gubenale).
Miuzeul va trece cu intreg bugetul de personal si Admis.
material si cu intreaga dotatie actualá;
c) Imobih Ograda Armeneasca" din Chisinau. c) Admis.
B. Ferme : Admis.
a) Ferma Costiugeni, in suprafatá de 177 ha ; a) Adrnis.
b) Ferma Vasileäu-Trifäuti, suprafatä de .450 b) Admis.
hectare;
c) -Via experimentalä, Costiugeni, în suprafatä c) Admis.
de 39 ha ;
d) Pepiniera Bucovät, in suprafatä de 168 ha ; d) Admis.
e) Terenurile hi suprafath de 979 ha si eládirile e) Admis.
afectate scoaki de ianiá din Manzâr ;
f) Ferma Todiresti, judetul_ Tighina, in supra- f) Admis.
latä de 46 ha ;
g) Statiunea viticolá Nr. 2, Chisináu. g) Admis.
Toate acestea cu intre.gul lor inventar viu i mort Admis.
existent la 1 Aprilie 1933, precum i cu bugetele de
personal si material actuale.
C. Cu suma de lei 30.000.000 (treizeci mi- C. Cu swim de 30.000.000 (treizeci milioane)
lioanc), din care 9.000.000 lei dela Ministerul Agri- din care 9.000.000 (rioug, milioane) lei, dela Ministe-
culturii, provenite din veniturile dela titlurile de rul Agriculturii, provenit din veniturile déla titht-
rentä, consemnate pentru exproprierea Mândstiri- rile de rentá consemnate pentru exproprierea MA-
lor Sträine (art. 52 din Legea Agrarri pentru Ba- nästirilor Straine, (art. 52 Legea Agrará peutru
sarabia) si 21.000.000 lei, dela Ministerul de Fi- Basarabia) i 21.000.000 (douAzeci i unu milioane)
nante din Fondul de desehidere de credite" care lei, dela Ministerul de Finante, din fondul de des-
se vor Tune la dispozitia Facultätii inainte de 1 Tu- chidere de credite, care se vor pine la dispozitia Fa-
nic a. e: i a caror destinatie este sä serveascä la ato- cultátii Inainte de 1 Iunie a . eäror destinalie sá
perirea cheltuelilor ce va necesita instalarea la serveascá pentru acoperirea cheltuelilor necesitate
Chisinäu ; gu instalarea la Chisinau.

39

www.digibuc.ro
 MONITORUL oFICIAL Is If. 83
ADUNAREA DEPUTATILOR: fediga dela G Aprilie 1933.
3600
Textul j3ropus
D. Veniturile dela art. 52 din Legea Agrará pen-
tru Basarabia, pe viitor, incepând cu rata de Oc-
tonwrie 1933, se afecteazá in intregime Facultátii
Agricole din Chisinfiu.
Art. 5. - Bunurile cedate prin prezenta lege vor
fi administrate de cátre Facultate conform norme-
br corespunatoare dela Academiile de Inane Stu-
dii Agronomiee.
Yeniturile rezultate din exploatarea ácestor
i orice alte venituri ce ar
launuri, precum
avea Facultatea, prin derogare dela prèvederile
legii contabilitätii publice, nu se vor värsa la Stat
pa verat, ci se vor Intrebuinta de Facultate, pe baza
Onui buget separat Intocmit de Cousiliul de Facul-
tate i aprobat de Minister cu avizul conförm al
Senatului Universitätii din Iasi, pentru Imbunä-
tätirile necesare Institutiunii.
Art. 6. - Pentru anul bugetar in curs, Faculta-
tea de tiinte Agricole din Chisinau -este autorizatá
in mod exceptional si sub rezerva avizului Senatu-
lui Universitar de a angaja, conform legii inyátä-
mántului superior imiversitar, personal didactic
administrativ in plus absoliit necesar pe care-I
ya pläti pânä la incadrarea lui in bugetul anului
viitor fie din venituri, .fie din Fondul de Inze-
strare".
Art. 7. - Panä la sfiirsitul anului scoiar in curs,
Facultatea de tiinte Agricole va functiona la Iasi,
in clädirile ce le ocupá in prezent. Instalarea insä
definitiva la Chisinäu. se va face inainte de 1 Oc-
tomyrie e., astfel ca noul an scolar sä poatä in-
cepe acolo.
Art. 8. - Aceastä lege intra in vigoare la data
promulgärii.
Dispozitiunile din legi i regulamente contrare
legii de fatá, sunt i rämân abrogate.
www.digibuc.ro
23 Mai 1933
Modificarlle Comisinnii financiare i bugetare i comisiunii de
instructie publica, culte i arte
D. Veniturile dela art. 52 din Legea Agrará pen-
tru Basarabia, pe viitor, incephid cu rata de Oc-
tomyrie 1933, se afecteazá In intregime Facultatil
*tiinte Agrieole din ChisinAu.
Art. 5. - Admis.
'Alin. 2 devenit art. 6. - Veniturile rezultate din
exploatarea acestor bunuri, precum i orice alte ve-
nituri ce ar avea Facultatea, prin derogare dela
prevederile legii contabilitatii publice, nu se vor
värsa la Stat ca venit, ci se vor intrebuinta de Fa-
cultate, pe baza unui buget separat intocinit de Con-
siliul de Facultate i aprobat de Minister, pentru
imbunätätirile necesare Institutiunii, cu avizul con-
form al Senatului Universitätii din Iasi.
Art. 6 devenit art. 7. - Pentru anul bugetar in
curs, Facultatea de $ffinte Agricole din Chisinäuf
este autorizatá in mod exceptional si sub rezerva
avizului Senatului Universitar; de a angajá, con-
form legii invätämântului superior universitar, per-
sonal didactic i administrativ in plus, absolut ne-
cesar, pe care-I va pläti pânä la ineadrarea lui in
bugetul anului viitor, fie din venituri. fie din Fon-
dul de inzestrare".
Art. 7 devenit art. 8. - Admis.
Art. 8. - Admis.
Art. 9 (nou). - Regulamentul de organizare
functionare al Facultátii de tiinte Agricole din
Chisinäu va fi intocmit in conformitate cu dispozi-
tiunile lègii invätämântului superior universitar.
Art..10 (nou).- Dispozitiunile din legi i regula-
mente contrarii prezentei legi, sunt si. raman abro-
gate.
 MONITORUL OFICT AT4 Nr. 83
23 Mai 1933 ADUNAREA DEPUTATILOA: fedinfa deks 6 Aprilie 1983. 8601

ROMANIA

CONSILIIM LEGISLAT IV

SECTIA I

Aviz Nis. 92
$edinta dela 6 Aprilie 1933
Sub presedintia d-lui George D. Nedelcu. 67.114 din 1933,- care autoriia Ministerele- de Do-
Prezenti hind: menii, Instructiune Finante sh admit la- Ind..-
Consilieri permanenti, d-nii: Cezar VArgolici plinire eele necesare pentru dotarea unei facriltAl .
D. Ispasiu. ce urmeazá sá aibh sediul la Chisinhu;
Raportor al lucrärii d. George D. Nedelcu. , VázAnd. procesul-verbal Nr. 15 al sedintei Sena-
Referent d. C. Narly. tului Universitatii din Iasi dela 23 Martie 1933;
La ordinea zilei fiind proiectul de lege cu pri- VázAnd adresa Facultitii de tiinte din Iasi cu
Ndre la transformarea Sectiei Agricole de pe lângh Nr. 129 din 4 Aprilie 1933, impreung, cu anexa ee
;Universitatea din Iasi, in Facultate de tiinte cuprinde hothririle Consiliului de facultate din se-
rAgricole i transferarea ei la Chisinhu, inaintat dinta sa déla 4 Aprilie 1933, prin care se cere intre
Consiliului de Ministerul Instruetiunii cu adresa altele ca legea de organizare a Faculteitii în ches-
asTr. 44.387 din 3 Martie 1933 si inregistrath la acest tieune sei fixeze catedrele, conferintele i personalvl
Consilin sub Nr. 380 din 3 Martie 1933, ajuttitor de care va avea nevoie; i cä proiectul de
Consiliul, lege s ia fiintei numai dupit ce va fi discutat
Luând in examinare proiectul de lege in ches- votat de Consiliul Faculteitii de oFtiinte din Ia0.
+dune ;
Consiliul legislativ mai are de fácut urmátoarele
Yâzând expunerea de motive ce-1 insoteste; observatiuni:
Având in yedere eh transforrnarea Sectiei de Stiinte 1. Art. 2 al -proiectului prevede eh Facultatea de
Agricole ce are a se infiinta prin derogare
liinte Agricole de pe lângä Universitatéa din Iasi dela dispozitiile
Facultate de ,Stiinte Agricole ale aceleeasi Uni- capabilh, de a dobândi coutrare, este persoanh juridich
yersithti, cu sediul insä la Chisinhu, se face, duph si a poseda patrimonii".
Ori, conform art. 3 din legea de organizare a in-
eum arath expunerea de motive, pe de o parte vátámântului universitar, Universitätile i fiecare
tru realizarea unei dorinte a provinciei noastre de din Facultätile ce le compun,
',p'en-
sunt persoane juri-
peste Prut, exprimath inch dela unire, pentru in- dice. Astfel fiind i deci proiectul nefhcând nicio
fiintarea unui institut superior agricol in Basara- derogare in aceastá privinth Consiliul propune sh
bia, iar pe de alth parte, intre allele, pentruch se suprime cuvintele prin clerogare ' dela dispozi-
Basarabia, fiind o provincie cu caracter exchisiv tiuni contrare".
agricol, cu conditiuni naturale de climi i sol deo-
sebit de favorabile", are nevoie mai mult cleat ori- 2. Tot articolul 2 al proiectului prevede ca drep-
pare alth parte a thrii, de agronomi bine preghtiti, turile de persoanä juridich sh, se poath exereita de
atât din punctul de vedere teoretic, ea mai cu seamh chtre Consiliul de Facultate, putându-se delega de-
proiectului stabileste
prq.ctic, pentru indrumarea i organizarea agricul- eanului. Ori art. 5 al administra in conformitate eh bunn-
turii, in vederea ridichrii i ameliorárii produc- rile FacultAii se vor
tiunii ei; cu normele corespunatoare dela Academiile de
VázAnd legea pentru organizarea invátämântu- Inane Studii. Agronomice. Aceste dispozitiuni ca proiectul
con-
sh
lui universitar ; trazicându-se, Consiliul propune
Arhand iurnalul Consiliului de Ministri Nr. prevadh patrimonial se va administra de chtre
_ __
41

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
ADTTNAREA DEPUTATILOR: faint(' dèla 6 :etpritie 1933. 23 Mai 1933
2602

Consiliul ei, impreunä eu participarea ate unui
delegat al Ministerelor de Instructie, Agriculturá
Finante, cu pregaire specialA pentru adminis-
trarea unei asemenea mari averi agricole si urbane,
cum este averea Facultátii in chestiune ; adminis-
trarea se va face sub controlul Senatului uhiver-
$itar.
3. La art. 6, Consiliul propune sä se prevada cá.
Proedinte, GEORGE D. NEDELCIT.
Consilieri permanenti: Cesar 'Fargo Nei, D. Ispasiu.
angaj area personalului didactic are a se face dupá
normele din legea invätämântului superior, iar nu-
mirea personalului administrativ are a se face du$
normele prevazute in statutul functionarilor pu-
blici.
Cu aceste observatiuni i propuneri, ConSi liul
dispune restituirea prpiectului de lege.
Referent titular, C. Nally.

Votanti 118. ' Ministerul de Agriculturk cedeaza ui

- Dupil adoptarea lugrei in conside-
rare si votarea art. 1 ptusa la art. 10 in- Majoritate regulainentaril 99.
clusiv, suceesiv, frog, discutie, îz. textul Bile albe 114.
comisiunii nemodificat, se pune la vot Bile negre 4.
cu bile proiectul de lege in total. Adunarea a adoptat proiectul de
D. St. Cicio-Pop, prepdinte: R.ezul- lege.
tatul votului Urmeaza proiectul de lege prin care
bun comitetului polar din comuna Bra-
nistea,'judetul
D. raportor are cuvantul.
- D. D. Moldovanu, raportor, att ei,
tire_ mmatorului raport j proiect
lege

Domnilor deputati,
Comisiunea de agricultura, pAduri i domenii, a rabiei, a admis acest proiect cVlege, f5,41 modifi.
hiat in cercetaré proiectul de lege relativ la auto-
rizarea Ministerului de Agriculturä i Domenii de Conform art. 93 din R. I. A. p., in coraisia do,
a ceda un bun comitetului scolar din comuna Bra- cercetare a amendamentelor au fost-desenati d-nii; -
nistea, judetul Victor Bontescu, ca presedinte, Nistor Badea, D.
Comisiunea vAzând cele- cuprinse in expunerea G. Cápátineanu Vasile Lepádatu, ea membri.
i
de motive si avizul Nr. 53 din 1933 al Consiliului Si prin subsemnatul raportor, vá roaga, d-lor,
legislativ i având in vedere &A se implineste o mare deputati, de a-i da aprobarea d-yoastre prin votul
lipsá a unui focar de culturá din .provincia Basa- ce yeti exprima,
Raportor, D. MOLDOVANIT.

42

www.digibuc.ro
 MONITORUE OFICIAL Nr. 83
23 Mai 1933 AD.17411..BA, DEPUTATILOR: ec??II« dela 6 Aprilie 1933. B(313

PROIECT DE LEGE
pentru

autorizarea Ministerului de Agriculturd si Domenii de a ceda comitetului scoiar din comuna Branistea,
judetul 135 IV, a bunului din acea localitate numit fosta llama ruse

Art. unic. - Ministerul rAgriculturii i Domenii-

lor este autorizat sa cedeze in mod gratuit i in
plinä proprietate comitetului colar din comuna
Brani0ea, judetul Bálti, bunul mic al Statului nu-
mit fosta vama rush' din acea localitate, compus
in terenul in suprafatá ea de 1 ha, 3.455 rap, cu
ecarete i sádiri, pentru a fi folosit ea local de
§coará.

Ministrul agriculturii i domeniilor,

OIC zsTuEsc-u-.

EXPUNERE DE MOTIVE
.Intre imobilele din judetul Bälti, intrate in pro- cerut ca intregul bun sa-i fie cedat definitiv, tn
prietatea Statului, prin suceesiune dela fosta ad- pliná proprietate, in mod gratuit, urmând ea apoi
ministratie rusk este i acel numit fosta vama A. se ia másuri de reparatiuni radicale.
rusä" din comuna Brani0ea", compus din terenul Aviind in vedere seopul ce se urmäre0e, subsem-
suprafatá ea de 1 ha, 3.455 rap, cu mai multe eca- natul am intocmit aläturatul proiect de lege, prin
rete i plantatiuni. care Ministerul Agriculturii i Domeniilor este au-
Comitetul §colar comunal din acea localitate a torizat sá cjdeze in mod gnatuit 0 in plinh proprie-
árätat cá §coala din localitate este adápostitá in tate comitetului colar din comuna Bran4tea, ju-
parte din ecaretele care formeazg acest bun, restul detul Bälti, bunul descris. Dentru a fi folosit ea lo-
ecaretelor fiind aproape distruse de intemperii §i cal de §coall
Ministrul agriculturiidomeniilor,
YOICT.T. NITESCU.

www.digibuc.ro
 MONITOV61./ OFICIAI.: NI.. 33
'ADUNAREA DEPUTATILOR: Sedinta dela 6 zlptilie 1933. 23 Mai 1933
3604

ROMANIA

CONSILIUL LEGISLATIV
SECTIA I

AVIZ Hr. 53
$edinta dela 22 Martie 1933
Sub presedintia d-lui George D. Nedelcu.
Prezenti Bind:
Consilieri permanenti, d-nii: C. D. Anghel, Cezar
Yargolici, I. C. Filitti, D. Ispasiu.
Raportor al lucrärii, d. Cezar Vârgolici.
Referent, d. Tulin Pascu.
La ordinea zilei fiMd proiectul de lege pentru
bedarea catre comitetul polar din comuna Branis-
tea, judetal Bli, a bunului din acea localitate, nu-
mit fosta vamä rusä", inaintat Consiliului de Mi-
nisterul Agriculturii i Domeniilor cu adresa Nr.
61.127 din 20 Martie 1933 si inregistratA la acest
Consiliu sub Nr. 269 din 20 Martie 1933,
Consiliul
Având in vedere proiectul de lege mai sus men-
tionat ;
Având in vedere eh prin acest proiect de lege Mi-
nisterul Agriculturii i Domeniilor este autorizat
sA cedeze in mod gratuit i in plini proprietate co-
Prefedinte, GEORGE D. NEDELCIT.
Consilieri permanenti: Cezar Viirgoliel, D. Ispasiu.
mitetului polar din comuna Branistea, jud. Bälti,
kmul Statului numit fosta vamä rug" din acea
localitate compus din terenul suprafatä de circa
1 ha, 3.455
' mp, cu ecarete crädiri, pentru a fi fo-
losit ca local de poalä;
Având in vedere exptmerea de motive, din care
rezultA cä poala din eomuna Branisfea este adä-
postitá in prezent pe acest bun al Statului, färA g
avea posibilitatea de a-1 utiliza in intregime
deci proiectul nu are de scop decât sä consfinteascg
sA completeze starea de f apt ;
Vizând dispozitiunile art. 2, alin, c din legea
pentru ourganizarea Consiliului legislativ; restitue
proiectul spre a fi supus deliberArii Parlamentu-
lui, cu singura observatiune cá titlul proiectului ar
trebui pus in coneordantä -en textul proiectului pria
inlocuirea cuvintelor : cedarea catre comitetul po-
lar", prin cuvintele: autorizarea Ministerului de
Agriculturi i Domenii de a cedä eomitetului po-
lar".
Referent titular, Iuliu Pasem.

Dupä adoptarea luärii in eonside- Votanti 117 1A.dunarea a adoptat proiectul de

lege.
tare, se pune la vot, cu bile, articolul .Majoritate regulamentarit 99 Urmeazii proiectul de lege, prin care
unic, in textul condsiunii, nemodifieat. 116 ,Ministerul Agrieulturii, cedeazii un
Bile albe bun lieeului Ion Creangii." din Bi'dti.
D. St. Ciao-Pop, pre4edinte: Rezul-
tatul votului; Bile negre 1 D. raportor are cuVantul.

44

www.digibuc.ro
 MONITORIM OFICIAL Nr. 83
ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinf a dela 6 Aprilie 193.1. 3605

- D. D. Moldovanu, raportor, d citire urmAtorolui raport §j proiect de lege:

Domnilor deputati,
Comisiunea de agriculturä, páduri i domenii, a rabiei, a admis acest project de lege, färä modin-
luat in cercetare proiectul de lege, relativ la auto- cari.
rizarea Ministerului de Agriculturä i Domenii de Conform art. 93 R. I. A. D., in comisia de cerce-
a ceda nu bun liceului de bäieti Ion Creaugä" din tare a amendamentelor au fost desemnati d-nii :
Victor Bontescu, ea presedinte ; Nistor Badea, D.
Comisiunea väzând cele cupriuse îiu expunerea G. Cipätineann i Vasile Lepädatu, ca membri.
de motive si avizul. Nr. 54 din 1933 al Consiliului prin subsemnatul raportor, vá roagá, d-lor
legislativ având in vedere &A, se implineste.o mare deputati de a-i da aprobarea d-voastre prin vo-
lipsä a unni focar de culturä din provincia Basa- tul ce yeti exprima.
Raportor, D. MOLDOVANU.

PROIECT DE LEGE
pentru

autorizarea M'nisteruhii de Agriculturi si Domenii de a ceda cornitetului scoiar al liceului de Valeti I. Creanga`
din orasul SAW a unei portiuni din bunul Statului numit depozitul de spirt" din acelas oras

Art. untie. - Ministerul Agriculturii i Domenii-

lor este autorizat sä cedeze in mod gratuit i in
plinh proprietate comitetalui scolar al liceului de
bäieti I. Creangá" din orasul BA lti o portiune de
teren in suprafath ca de 3.030 mp 35 cmp din bu-
nul numit depozitul de spirt" din acel
oras, având urmätoarele dirnensiuni : 98,07 m la
strada Regele Ferdinand, aceeasi lungime in partea
opusä, 32,60 m la strada Stefan-cel-Mare si 29,20
m in partea opusä.
Aceastä cedare se face spre a servi la clfidirea
nnui local nou pentru liceul de bfiieti L Creangá"
din localitate.
Ministral agriculturii i dolytenailor,
VOICU NITESCU.

EXPUNERE DE MOTIVE'
Intre imobilele din orasul Báli, intrate in pro- mai elementare conditiuni higienice, actualmente
prietatea Statului prin succesiune dela fosta ad- adápostindu-se intr'un local ce n'a avut aceastä
ministratie rusä, este i acela numit depozitul de menire.
spirt", in suprafath totalá ca de 2 ha, 1.851 mp, cu Având in vedere scopul ee se urmäreste, subsem-
ecarete. natul am intocmit aläturatul proiect de lege, prin
Prefectura judetului Bälti a intervenit ca o por- care Ministerul Agriculturii i Domeniilor este au-
tiune din acel bun, situat la intersectia sträzilor torizat sä cedeze in mod gratuit i in plinä proprie-
,Stefan-cel-Mare i Regele Ferdinand, sä fie cedath tate comitetului scolar al liceului de báieti I.
eomitetului scolar respectiv, pentru ca pe acel teren Creangá" din orasul BOO, o portiune de 3.030 mp
sä se inceapä construirea mini local non de liceu si 35 emp din bunul descris, pentru construirea unui
pentru bäieti, deoarece localul *chili al lieeului I. local de liceu.
,Creangä" din localitate nu poate.satisface mci cele
mi*strta ggriculturii 6 dpmen,iiflor, yorntr. NITEscu.
45

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
3606 "ADVNAAEA DEPUTATIL941 ediia dela 6.-4prdie 1933. 23 Mai 1933

ROMANIA

CONSILIUL LEGISLATIV
SECTIA I

AVIZ Nr. 54
...
6ediuta.dela 22 Martie 1933

Sub pre*edintia d-lui George D. Nedelcu. nisterul Agriculturii i Domeniilor este autorizat
Prezenti fiind: -
s'a" cedeze in mod gratuit 0 in pliná proprietate co-
Consilieri permanenti, d-nii: C. D. Anghel, Cezar mitetului *colar al liceului de b5leti Ion Creang4"-
Yârgolici, D. Ispasiu. din ora*ul Eâi1i, o portiune de teren in suprafatá
RaPortor al lucrárii, 11. Cezar Vârgolici. de 3.030 mp 0 35 cmp, din bunul Statului numit
Referent, d. Iuliu Pascu. depozitul de spirt" din acel ora*, cu scopul de a
La ordinea zilei flind. proiectul de lege pentru servi pentru cládirea unui local nou acelui liceu ;
autorizarea Ministerului Agriculturii i Domenii- Având in vedere expunerea de motive, din care
lor sá cedeze in mod gratuit i in pliná proprietate rezula cg, liceul Ion Creanga" din Bálti fuiictio-
comitetului *co lar al liceului Ion Creangá" din neazá in prezent inteun local nehigienic i necores-
pro*ul lti, o portiune din bunul Statului numit punator cerintelor elementare ale unei *coli;
fosta fabricá de spirt" din acea localitate, inain- Vázând dispozitiunile art. 2, alin. c, din legea
tat Consiliului de Ministerul Agriculturii 0 Dome- pentru ourganizarea Consiliului legislativ, restitue
niilor cu adresa Nr..61.128 din 20 Martie 1933 0 proiectul spre a fi supus deliberárii Corpurilor le-
inregistratá la acest Consiliu sub Nr. 267 din 20 giuitoare, cu singura observatiune sä se puie in con-
Martie 1933, cordantä titlul proiectului cu textul sáu, prin inlo-
Consiliul, cuirea cuvinetlor din titlu cedarea atre comitetul
Având in vedere proiectul de lege mai sus men-. *colar", prin cuvintele: autorizarea Ministerului
tionat ; de Agriculturá i Domenii de a ceda comitetului
'Având in vedere ea prin acest proiect de lege Mi- *colar".
Prqedinte, GEORGE D. NEDELCU.
Consilieri Dermanenti: Cezar Veirgolici, D. hpasiii.
Referent titular, Iuliu Pascu.

Dupg adoptarea muni in consi- Votanti 113 Urmeazä proiectul de lege pentru
#erare, se pune la vot cu bile, articolui Majoritate regulamentarg 99 autorizarea Ministeruiui Agriculturii
Unic, in textul comisiunii, nemodificat. Bile albe 112 Domeniilor, sg cedeze im bun liceului
Bile negre 1
D. St. Cicio-Pop, preqedinte: Rezul- Adunarea a adoptat proiectul de de fete Domnita Ileana din BAWL.
tatul votulni; lege. D. raportor are euväntul.
46 4

www.digibuc.ro
 :ItIONITORUL OFICIAL Nr. 83
ADUNAREA DEPTITATILOR: Seditqa dela 6 Aprilie 19.9$. 3667
23 Mai 1933

- D. D. Moldovanu, raportor, dá citire urrnatorului raport i proiect de lege;

Domnilor deputati,
Comisiunea _de agricultura, päduri i domenii, a
rabiei, a admis acest proiect de lege, färä modifi-
hlat in cercetare proiectul de lege relativ la auto- cAri.
Conform art. 93, R. I. A. D., in comisia de cer-
rizarea Ministerului de Agricultura i Domenii de cetare a ainend.amentelor, au fost desenati
ceda im bun liceului de fete Domnita Ileana" Victor Bontescu, ca presedinte, Nistor Badea, D.
di BA lti. G. Cäpätineanu i Vasile Leptidatu, ca membri.
Comisia vazänd cele cuprinse in expmierea de prin subsemnatul raportor, väi roagá,
motive si a.vizul Nr. 50 din 1933 al Consiliului le-
gislativ, având in vedere &A se implineste o mare deputati, de da aprobarea d-voa.stre, prin votul.
bpsä a unui focar de culturä din provincia Basa- ce yeti exprima.
Raportor, D. MOLDOVANIT.

PROIECT DE LEGE
pentru
qcolar al liceuM de fete Domnita Deana
autorizarea Ministerului de Agriculturä si Domenii de a ceda comitetului
din orasEll IWO, a unei portiuni din bumil Statului numit depozitul de
spirt" din acel ores

Art. itnic. - Ministerul Agriculturii i Domenii-

jor este autorizat sä cedeze 'in mod gratuit i in
plinä proprietate Comitetului Scolar al liceului de
gete Domnita Ilaena" din orasul BäI o portiune
de teren in suprafatä ea de 4.516 rap, 12 din bunul
-Watului munit depozitul de spirt" din orasul
pati, având urmatoarele dimensiuni" : 99,40 m la
Str. Cosbue;- 96;10 m pe latm-a opush; 30,30 ni la
iftrada -,$tefan-cel-Mare si 61,80 m pe latura opus:4.
Aceastä cedare .se face spre a servi la clädirea
imui local pentru liceul de fete Domnita Ileana"
Iin localitate;
Ministrul agricultwrii domeniilor, VOICU,
NITESCU.

EXPUNERE DE MOTIVE
Intre imobielele din orasul Bälti,.intrate in pro-
prietatea Statului, prin suCceSiune dela fosta ad-
7flinistratie rug, este i acela numit depozitul
spirt", in suprafatá totalä ca de 2 ha.1.851 rap, cu
Oarete.
Comitetul scolar al liceuhti de fete Domnita
Tleana" din orasul Mti a intervenit.cao portiune
din -aM tern, situate la interseetia str441or Stefan-
eel-Mare si Gb. Cosbuc, sä-i fie cedati, pentru ca pe
aceastä portiune sä se inceapä Construirea tinui lo-
cal de liceu propriu,' intru cât actualmente scoala
Ministrul agricAgyji idomeuiilor,
ocupa un local impropriu din punct de vedere igie44
nic i pentru care se plfiteste o chink foarte ridi-
catä.
Având in vedere scopul ce se urmäreste, subsem-
natul am intocmit aláturatul proiect de lege prin
care Ministerul Agriculturii i Domeniilor, cedea-
ea, In mod gratuit si hi plink' proprietate coraitetului
scolar al liceului de fete Domnita Deana" din ora-
sul Bálti o portiune de 4.516 nip, 12 din bunul de-
scris, pentru cmistruirea unui local propriu de li-
cert.
NITESCÚ,
A.2

www.digibuc.ro
 MONITORITL OFICIAt gr. 83
.ADIJNAREA DEPUTATILOR: Veciinfa. (lac.; 6 Apritie 193S. 23 Mai 1933
3608

R 0 NI ANTA

CONSILIUL LEGiSLATIV
SECTIA I

AVIZ Nr. 50
'eclinfa dela 22 Martie 1933

Sub preSdintia d-lui George D. Nedelcu. nisterul Agriculturii î Domeniflo 'este autorizát
Prezenti fiind: sh cedeze in mod gratuit i in plina proprietatea
Consilieri permanenti d-nli: C. D. Anghel, Cezar Comitetului Scolar al liceului de fete Domnita
'Argo lici, I. C. Filiti, D. Ispasiu. Ileana" din ora§ul BAlti, o portiune de teren in
Raportor al lucrárii d. Cezar Vârgolici. suprafatä de aproximativ 4.516 mp, 12 din bu.nul
Referent d. Iuliu Pascu. Statului numit depozitul de spirt" din oraltil
La ordinea zilei hind proiectul de lege prin care Bälti, spre a servi la cládirea unui -local pentru li-
se autoriza Ministerul Agriculturii i Do733.enii1or, ceul de fete Doinnita Ileana" din localitate ;
Având îxr vedere expunerea de motive din care
sá cedeze gratuit; In pliná proprietatea Comiteti.ilui -
§colar al liceului de fete Dömnita Ileana" din o- rezultá cá actualmnete coala ocupá un local impro-
ra§ul BOO, a unei portiuni din bunul Statului nu- priu din punct de vedere higienic i pentru care se
mit depozitul de spirt" din acel ora§, inaintat pläte0e o chink foarte ridicatá ;
Consiliului de Ministerul Agriculturii i Domenii- VAzánd dispozitiunile art. 2, alin. c din legea. dë
lor cu adresa Nr. 61.129 din 20 Martie 1933 §i inre- orgailizare a Consiliului Legislativ, iestitue proiec-
gistratä la acest Consiliu sub Nr. 270 din 20 Mar- tul sPre a fi supus deliberArii Parlamentului, cu
tie 1933, singura observatiune ch" titlul ar trebui pus in con-
Consiliul, cordantd cu textul proiectului prin inlocuirea cii-
Având in vedere proiectul de lege mai sus men- vintelor : cedarea.cátre Comitetul colar", prin cu-
tionat ; yintele : autorilarea Ministerului de Agriculturá
Având in vedere cá prin acest proiect de lege Mi Doinenii de a ceda Comitetului Scolar".
Prodinte, GEORGE D. NEDELCIT.
consilieri permanenti, Cezar, Yetrgolici, C. D. Anghel, D. Ispasiu.
Referent titular, 'Witt Pascu.

' Dupä adoptaked lugrii î bonsi-
derare, se pune la vot, ea bile, artico-
lul unic, textul comisiunii nemodi-
ficat.
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D-lor
ileputati, rezultatul Votului :
Votanti 114
Majoritate regulamentarä, 99
Bile albe 114
rAdunarea, in unanimitate, a adop-
tat proiectul de lege.
D-lor deputati, trecem la proiectul
'de lege, prin care se autoriza Ministe-
rul Agriculturii i Domeniilor, s e-
deze un imobil societätii culturale Va-
tra ,$coalei" din Bälti.
D. raportor are cuvântul.
- D. comandor Dan Zaharia, in lo-
cul d-lui raportor, dä, citire urmätorului
raport i proieet de lege
Domnilor depatati,
Comisiunea de agriculturk päduri
domenii a luat in cercetare proiec-
tul de lege, relativ la autorizarea. Mi-
nisterului de Agricultura
de a ceda un bun Societätii culturale
Vatra $co.alei". din Bálti.
Comisiunea, vazänd cele cuprinse îu
expunerea de metive i avizul Nr. 120
din 24 Tunic 1930, a Consiliului legis-
lativ, sectia I, i având in-vedere ca
implineste o Inlesnire rurale,- de
a se adaposti un numär de fii de tä-
rani, doritori de carte, din judetui
Bälti, a admis acest proiect de lege;
färä modifieäri.
Conform art. 93 din R. I. A. D., in
comigunea de cereetare a amendamen-
telor, au fost desemnati d-nfi : Victor
Bonteseu, ea presedinte ; Nistor Badea;
D. G. Cápätineanu i Vasile Lepädatu;
ea membri, iar prin subsemnatul ra
portor, vä, roaga, d-lor deputati, a-i da:
aprobarea d-vilastra, prin votul ce veti
exprima.
BapOrtorz D. Moldovanu.

48
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 83
ng igRq ADUNAREA DEPUTATILOR: Bain 4a deics 6 21.Driiie 1933. :1609

EXPU N E RE DE MOTIVE'
_Inch' 'din -ann.1 1919 s 'a infiintat in orasul BA lti, Societatea Vatra cheltuit pentrti
Societatea Ctiturald Vatra Scoalei", având as- amenajarea i inttetinerea acestui imobil, aproape
tázi peste 300 membri, intre care 25 fondatori. un milion lei, transformând grajdurile postei de
Societatea a infiintat inca dela inceput un inter- cai in locas de cuilturá româneasca, cu sJli igienice,
nat- pentru fiii de skteni care urmeazá cursurile curate, spatioase, cu dormitoare, salá de mâncare,
scoalelor publice din orasul B5lti, iar sub auspi- infirmerie, bibliotech, locuinte pentru director si
ciile ei se tin numeroase conferinte, sezatori lite- administrator, douä magazii i douá pivnite, dând
rare i stiintifice, de .un netágáduit Thlos atht pen- astf el, posibilitatea de a se folosi de cultUrá româ-
tru tineretul scolar cât si.pentru adUltii moldoveni. neascá la peste 1.000 de fiii de skteni români, atat
Pe lângá internat a infiintat o bibliotecá pubricä, din judetul Báli, cât si din alte judete i reusind
cuprinzând peste 2,000 volume, opere ale scriitori- sh nationalizeze liceul de Mieti al Statului, care in
lor români a cdror lecturá e Menitä, a trezi in le- 1909 avea 70 elevi români si 264 sträini, lax astazi
tiij i în publicul românesc interesul are 327 elevi români si 152 sträint
'dragostea pentru neamul i limba noastrd. Din aceastä scurtä expunere rezultä cä Societa-
Pânä in anul 1923 internatul i biblioteca acestei tea culturalá românä Vatra Scoaffei", a f &cut tot
Societkti se adApOsteau -cu chink, in cládiri cu totul ce i-a stat prin putintä, ca prin nnmcä ffirä, preget
necorespunzátoare unei asftel. de Institutiuni. sh-si desvolte activitatea sa nationalá, justificân-
In Iuna Mai 1923 Ministerul Agriculturii si Do- du-si pe deplin ratiunea de a fi i dreptul de a
meniilor a cedat Societktii Vatra in fo- prosp era.
losintä gratuitd, pe timp de 10 ani, cu incepere dela Tinând seamä, deci, de foloasele ce aceastä, socie-
Septemvrie 1923,.terenul din orasul MTV, în in- tate le poate aduce in viitor culturii române
Uncle-re de 2.000 metri pktrati, cum Si. cldiriJe aflä- de Stat nationalä am intocmit alaturatul proiect
¡Ware pp aceil teren i denumite statiunea Cailor de de lege prin care ifinisterul Agriculturii si Dome-
postä, ruseascá".. niilor este autorizat sä cedeze In mod gratuit
Aceste- otädiri, care consbau din doug ma-gazii de pliná proprietate Societätii Vera coalei" din
piatrá, sopron i o casä, cu patru camere, o salä orasul Bálti, terenul i cládirile mai sus mentio-
o verandfi, se gäseau la 1923 in stare de completä, nate.
életeriorare.
Ministrul agriculturii 0 domeniilor, voIcr NITESCIT.

PROIECT DE LEGE
pentru
autorizarea Ministerului Agriculturii si Domeniilor de a ceda societätii culturafe Vatra $coalei" o porfiune de
teren cu clädiri, proprietatea Statului din orapi HIV

rArt. unic. - Ministerul Agriculturii i Domeni-

ilor este autorizat a ceda in mod gratuit i in plinä
proprietate Societätii Culturale Vatra
din orasul Blti, terenul in intindere de 2.000 mp,
proprietatea Statului, din acel oras, cum si clfidi-
rile si imbunktátirile existente pe acest teren, in-
yecinat: la räsárit -au Mordco Rabinovici, la apus
Cu Moise Fanargi, perceptorul Petrovici, A. Bern-
stein, fratii Fisel Moise i Elie Landsmann, la mia-
zánoapte cu strada Cuza-Vodk si la miazazi cu
strada Vatra
Ministrul agriculturii si clomeniacr, WPM;
NITESCU.
49

www.digibuc.ro
 MONITORM OFICIAL Nr.
ADIINARE-A- DEPUTATILOR : fedinfa. deia- & Apritie 1951
3610.
ROMANIA
CONSILIUL LEGISLATIV
SECTIA
Proces-Verbal Nr. 12
$edinta dela 24 Iunie 1930
Sub presedintia d-lui L Ionescu-Dolj.
Prezenti hind:
Consilieri,permanenti d-nii: Cezar VArgolici, I.
C. Filitti, D. Ispasiu.
Referent titular al lucrArii, d. E. Poulopol.
La ordinea zilei proiectul de lege prin care se au-
torizA Ministerul Agriculturii i Domeniilor s ce-
deze in mod gratuit i in plinâ proprietate Socie-
tätii Culturale Vatra coalei" din orasul Balti,
un teren, proprietatea Statului din acel oras, inain-
tat Consiliului de Ministerul Agriculturii si Dome-
niilor cu adresa Nr. 124.535 din 2 Iuhie 1930, ema-
nând dela acelasi minister si inregistrat la acest
Consiiliu sub Nr. 591 dela 2 Iunie 1930.
Ascultând raportul d-lui consilier permanent Ce-
zar VArgolici i referatul referent -titular E.
Poulopol.
Consiliul,
Având in vedere proiectul de lege mai sus men-
tionat i expunerea de motive ce-1 insoteste;
Având in vedere cá prin acest proiect de lege Mi-
nisterul Agriculturii i Domeniilor este autorizat
sâ cedeze gratuit i in plinâ proprietate Societâtii
Culturale Vatra Scoalei" din orasul Bâlti, un te-
ren al Statului din aeel oras;
Aviind in vedere cA chestiunea are de scop a in-
lesni prosperarea Societâtii Vatra Scoalei", care
Proedinte, T. IONESCU-DOLJ.
Jousiieri permane*: Cesar Ydrgoliei, I. ().
50
www.digibuc.ro
23 Mai '1933
desvoltA o activitate deosebita pe terenul national
si cultural ;
Avail& in vedere cA proiectul nu confine nimic
contrar Constitutiunii sau legilor in vigoare,
Consiliul este de pärere cd el poate fi transfor-
mat in lege, propunând numai pentru mai multä
preciziune modificarea redactiunii titlului si a tex-
tului sáu in modul urmâtor :
PROIECT DE LEGE
pentru
autorizarea Ministeruiui Agriculturii i Domeniilor de a
ceda Societätii Culturale Vatra Scoalei" o portiune de teren
cu clädiri, proprietatea Statului din ormi Bälti
Are. vuic. - Ministerul Agriculturii i Doment-
llor este autOrizat a ceda in mod gratuit i in plinh
proprietate Societâtii Culturale Vatra $cOalei"
din orasul' BAlti, terenul în intinclere de 2.000 mp,
proprietatea Statului din acel Gras, cum .0 cládi-
rile si imbunAtatirlle existente pe acest teren, iii-
vecinat: la räsArit cu Mordco Rabinovici, la apus
cu Moise Fanargi, perceptorul Petrovici, A. Be-
Ladsman, la
renstein, Fratii Fisel Moise i Elie
Miazánoapte cu strada Cuza-Voda si.la miazázi cu
strada Vatra Scoalei.
titti, D. Ispasim
Referent titular, E..19.9ulopo4
 :140NrrOMIL 'OFICIAL-Nr. 83
23' iMai',1933 ' Aspl3144*.EA 1..111; U T 1LOR : info.: (Ida- 6 April io 4938. 3611 -.

- Dupiti adoptarea Iurii îji Consi- - pentru, desvoltarea interpeitrii, .intru-
derare, se pune la vot, cu bile, artieolul
in textul comisiunii, nemodificat -rdmilne in picieare nu ne-ar. mai putea
D. St. Cicio-Pop, ptesedinte: Rezul- .prezida pfind la siirbritori.
tatul votului:
Votanti 110
,
Majoritate regularnentarä 99
Bile albe 109
Bile negre 1
Adunarea a adoptat proiectul
lege.
D. ministru al munch are euvântuf,
pentru a da citire unor mesaje regale.
- D. D. R. Ioanitescu; - Ministrul
muncii sänktatii si ocrotirilor sociale,
dit citire urmätoarele mesaje regale;
case insotese:
1. Proiectul de lege pentru modifi-
carea unor dispozitiuni din legea sani-
- tara Si-de ocrotire, care .se trimite de
urgenta la comisia de srinatate
igien.
2. Proiectul de lege pentru suspen-
darea functionärii unor scoli, care se
.trimite de urgenth la comisia de in-
struetie publica.
D. St. Cicio-Pop, presednte: D-lor
deputati, atat d. Titeanu, eta i d. Spi-
neanu, au convenit sit se amâne desvel-
tarea interpelarii inceputd astäzi, tim-
pul fiind prea Inaintat. De oarece d.
Spineanu.crede eit a fost atins In onoa-
rea sa, îi dau euvântul in chestie per-
sonalk ea s5, putem, dupä aceéa, amilna
continuarea interpeRirii In .alta zi.
D. Eugen Titeanu: De acord.
D. Cezar Spineanu: D-le presedinte,
eu nu cred ert am fost atins in onoarea-
mea, prin euvântarea d-lui Titeanu.
Am cerut lush' cuvântul din alt motiv.
Intru eft joia trecut5, care era zi de in-
tirpeläri, .a fost intrebuintatá la vota-
rea bugetelor, intru cât edinta de in-
terpeläri a 'fost de diraineatä i n'am
avut cleat dourt ore pentru diseutie,
intru cat din aceastil zi ni s-'a rápit
mai mult de o jumätate de ort, pentru
votarea unor legi i, intru efit joia vi-
itoare, fiind ultima zi, înainte de va-;
-
daca acuzatia d-Ini Spineanu ar
D. Eugen Titeanu: Eu vri fact o altä
propurterea erestineascri. Dat fiind cit
guvernul este grábit sil voteze o sume-
denie de legi si dat fiind et inträm in
incheiem un armistitiu si
sä desvoltám aceste interperiiri dupil
de srtrbátori. -
D. 'Cezar _Spineanu: Poti d-ta care
ti-ai ineeput interpelarea si ai venit eu
.asemenea insinuári, sit eeri. aceastai
D. St. Cicio-Pop, presidinte:- D-lor,
deputati, vom avea sedintri, miline la
ora 9 (Protestäri).
Voci: La ora 10.
D. St. Cicio-Pop, presedinte: Atunai
riimâne ora 10.
7-7--D. deputat. St. Holbau,
proiectul de lege, diii iniiativá parla-
mentard, pentru aeordarea unei pen
siuni viagere d-nei Maria Marufa,
mama-viiduvrt riimas5, pe urma marelui
patriot si publicist basarabean Simion
Murafa.
-D. deputat St. Holban deptme pro-
iectul de lege, din initiativii, parlamen-
tarrt, pentru aeordarea unei pensiuni
viagere d-nei Ecaterina Gr. Constanti-
nescu, v5duva marelui patriot basara-
bean preot Grigore Constantinescu. Am-
bele proieete se trimit la comisia bu-
getarä.
Se. depune .raportul comisinuilor . de
administratie general5 si agriculturt,
relativ,la proieetul de lege din initia-
tiv5, parlamentará pentru administrarea
averei indivize a olastiilor Vechiului
Scaun din Mures`.`.
Se depune raportul comisiunii
administratie generalli, privitor la legea - (votat de- Senat).
vOtatiti de Senat, din initiativil parla-
mentar5, pentru autorizarea comunei tarea cartelurilor.
Bazargie de-a contracta un imprumut de
30.000.000 lei, pe termen de 10 ani, a excedentului
Casei Nationale de Economii si Cecuri jud. Cernäuti, pe exercitiul 1931.
postale, precum si a CaSei de Depuneri
Consemnatiuni, s5 aeorde acest îm-
pruiliut pe termen de 10 ani.
5.. Votul en bile - asupra proiectului
de lege relativ la deschiderea unui cre-
dit extraordinar in sumil, de lei 103.400
pe seama bugetului Ministerului Apt-
ritrii Nationale.
.6. Votul cu bile asupra proieetului
de lege pentru autorizarea Casei Natio-
nale de Economie sit aeorde un impru-
mut de 7.000.000 lei societitii Latinu-:
Buzau-VAdeni, jud.
7. Project de lege pentru modifiearea
art. 3 si .8 din legea privitoare la nestir-
birea in-timp de pace a stocului de raz-
boiu al armatei.
8. Proieet de iege pentru modificarea
legii organizririi si functionärii Minis-
terului ApArrtrii Nationale.
9. Proieet de lege pentru organizarea
Ministerului de Justitie.
10. Proiect de lege pentru autoriza-
depune rea comunei urbane Buzau de a con-
tracta un imprumut do lei 30.000,000.
11. Proiect de lege pentru determina-
rea drepturilor absolveutilor seoalei flO
conductori tehnici din Cluj.
12. Lege (votatil de Senat), prin care
guvernul este autorizat a ratifica si a
face s5 se eXeeute aetul aditional la
Conventiunea privitoare la transportul
milrfurilor pe 'dale ferate, seninatri la
Berna la 3 'Octonivrie 1929.
13. Votul eu bile asupra proieetului
de lege pentru deSchiderea unui credit
suplimentar de lei 720.162, repartizat
la art. 9 14 si acoperire prin anulare
a miei sume dela art. 12 si 17 din bu-
getul Ministerului de Justitie.
14. Proiect de lege pentru .aplicarea
art. 54 din legea generahl de penshini.
15. Proieet de lege pentru prelungi-
rea termenului de aplicare a legii pen-
de tru ineurajarea industriei natimiale
16. Project de lege pentru reglemen-
17. Proiect de lege pentru utilizarea
de 1.500.000 din bugetul
'18. Project de lege pentru modifica-
rea art. 16 din legea invátrimântului

canta, eu siguranta et interpelririle lin universitar.

se vor tine, si intru eat interpelarea in-
ceputä trebue desvoltátá, precum tre7
bue desvoltath si jnterpelarea mea care
- este conexatrt, de aceea, conform art.
28 din regulament, vä rog sa consultati
Camera st fixeze o altä zi de interpe-
lari inainte de joi, ea sii poatii si d. Ti-
teanu termine interpelarea, i eu
sit mi-n desvolt.
Cred eä. yeti .fi de aeord sit stabilim,
ratline dimineatä...
D. St. Cicio-Pop, presedinte: Sunt la
ordinea zilei o sumedenie de legi i s'a
depus ehiar astitzi legea privitoare la
a-prtrarea nationalri, care trebue trecutä
urgent.
D. kliclaifor Robu: intervenim i noi
D. St. Cicio-Pop,-presedinte: D-lor
deputati, sedinta viitoare, la ordinea 19. Legea (votatrt de Senat) pentru
scutirea de validare a terenurilor din
zilei vom avea:
1. Legea (votata de Senat), relativ la jud. Dâmbovita ale Eforiei Spitalelor
Fundatiunile Culturale Regale. Civile. Legea a primit, in comisiunea
2. Continuarea eercetárii proieetului de mine a Aduntrii, o nout redactiune.
de lege pentru completarea milsurilor 20. Project de lege pentru deslipirea
neeesare folosirii prisunelor comunale, eomunei rurale Gaud dela jud. Turda
constituit5 din páduri. trecerea ei la jud. Alba.
3. Votul 'eu bile asupra proicetului 91. Proiect de lege relativ la anula-
de lege pentru reorganizarea Inaltei rea sumei de lei 2.400.800 dela art. 9
Curti de Conturi. din bugetul ordinar 1932 prelungit al
Ministerului Apäralrii Nationale su-
4. Votul cu bile _asupra proiectului plimentarea eu aceeai smut a art. 21
de lege relativ la autorizarea Ministe-
rului Apäriirii Nationale de a ceda so- ai acelui* buget.
,iCrueea--Rosico o suprafati de 22. _Project .de .lege . pentru anulare
450 wp. deatlidere de credit suplim.entar.Int-
51

www.digibuc.ro

ADUNAREA DEPTJTATILOR: Sedinfa dela 6 Aprilie 1933.
9612
getar în suma de lei 6.814.000, pe seama
bugetului ordinan al Ministerului Ap5,-
rrtrii Nationale.
23. Votul cu bile asupra legii (vo-
tatil de Senat), pentru autorizarea Mi-
nisterului Agriculturii (R. E. A. Z.) de
a vinde prin bung invoialä o suprafatà
ce o cultivä prin arendit abstea Tatina,
com. Spantov, jud. Ilfov.
24. Project de lege pentru regrupa,
rea i märginirea cornunei suburbane
Grivita a municipitilui Bncuresti.
25. Project de lege pentru deschide-
rea unui credit suplimentar de 85.272
lei pe seama bugetului Ministerului
Agriculturii.
26. Proiect de lege pentru deschide-
rea unui credit extraordinar de 750.000
lei Ministerului Instructiunii.
27. Proiect de lege pentru deschide-
rea unui credit extraordinar de 200.000
lei Miniaterului de Industrie.
Ntitunitorul Oficial i mprinie.iiI Slatului9
IMPIUMERIA CENTRALÄ
MONITORUL OFICIAL Nr. 83
28. Project de lege pentru eedarea a
300 ha din balta Puturosu" cornunei
CAslita-Dunäre, jud. Ismail.
29. Legea (votatä de Senat) pentru
modificarea legii de organizare a Co-
mitetului Central i Comitetele locale
de revizuire.
30. Proiect de lege pentru acordarea
unei recompense nationale purtatorilor
medaliei Virtutea Militarä de Rrtzboi"
(inif parl.).
31. Project de lege pentru autoriza-
rea Regiei publice a intreprinderilor
miniere din Ardeal de a conträcta la
Banea Nations.. 1ií un imprumut de lei
114.000.000.
32. Project de lege pentru regularea
drepturilor la pensie a invalizilor fosti
voluntari ardeleni, bänäteni, bucovi-
basarabeni i macedoneni si a vá-
duvelor i orfanilor urmasi.
33. Proieet de lege pentru autoriza-
www.digibuc.ro
23 Mai 1933
rea eomunei Ruer, jud. Mused., de a
contraota un imprumut de 1.000.000 lei
(init. parl.).
- 34. Project de lege pentru organiza-
rea Corpului de advocati.
35. Proiect de lege pentru modifira-
rea i abrogarea Unor dispozitiuni din
legea cumUlului.
36. Polect .d lege pentru organiza-
rea cada:struhii- fonCiar Si pentru intro-
ditcerea crtrtilor funduare in Vechiul
Begat i Basarabia.
-37. Proiect de lege relativ la regimul
exceptiOnal al raporturilor dintre pro-.
prietari
38. Proieet de lege pentru autorizarea
comunei Bazargic s. contracteze un îm-
prumut de lei 30.000.000.
-Ridic sedinta.
- i.$edinta se ridich la ora 20,30,
anuntiindu-se cea viitoitre pentru a doua
zi, vineri 7 Aprilie., ora 10.
DIRECTOR GENERAL,
A. D. BUNESCU.