Orăr.tie, 18 uctobre 1923,
âDPJ XXI.
s
'';v
U‘
‘ s
V
.A
4
& w
L
£’
* *
4 KT'l *
-i
■t
4
-■■v
r V
*
ABONAMENTUL: „Libertatea“, „Foaia Interesantă și „Plugarul Luminat“ - 100 Le! pe an, 50 Lei pe V, an, 25 Lei pe
Pentru țărani: preoți, învățători, mici meseriași și mici negustori: 60 Lei pe an, 30 Lei pe ’/«
filtru Iugoslavia și Cehoslovacia 120 Lei pe an. — Pentru America 150 Lei (abia 75 cenți) pe an, trimiși prin cec de bancă foii la Orășfie
£
I rarlnifctiro
OidldULÎfdll
5? OLâl V dibH RiîHîtwli
tlviCl Ou vili tyd
Șepte tineri universitari români arestați, fiind prinși pe
când planuiati un atentat cu arme asupra unor Miniștri!
Așa a vestit’o guvernul. Deși adevărul eră altul: Ei pregăteau lovituri contra
capilor Evreimei, de frica căreia guvernul prigonește pe studenți, și contra
acelora dintre bărbații politici sus puși, — cari stau în slujba Evreimei.
Toii cei srestaii au mărturisit că erau și sunt gata a-și jertfi tinerele Iar vieți
în lupta aceasta a neamului, împotriva Evreimei sugrumătoare.
Mercuri în săptămâna trecută,
jpă-ce la ora 2 după prânz înce­
pem tipărirea foii noastre, pe la
■a 3 d. a. posta ne-a adus ziarele
in București, în care se găsea a-
:ată știre uimitoare:
„Ministerul de Interne a trimis
arelor următorul comunicat (ves-
tor oficios):
ik „Un Complot (pregătire în as-
sns) ce avea ele scop asasina­
fel ea (omorîrea) mai multor mi-
J HisfW, a fost descoperit in
’ rara «Hei de 8 Octombre.' Vi-
gii wații, printre cari se găsesc slu­
tii mți Zelea Codreanu și Moța, au
vi arestați. Ei au făcut mărturi-
îi depline asupra complotului. Cer­
carea urmează“.
Tinerii a căror arestare o vestea
irea dată de guvern, erau:
Corneiiu Zelea Codreanu,
.urel Vernițescu și Miro-
o v i c i dela Universitatea din lași;
san 1. Moța, Corneiiu Geor-
escu și Nic. Dragoș, dela uni-
arsitatea din Cluj; Popescu
i udose dela Cernăuți.
Pe când în seara zilei de 8 Oc-
ibre se adunaseră la ora 9 seara
'j ......unui coleg al lor, Dragoș,
'«casa
’ strada „13 Septemvrie“, abia
f ’ începutt a vorbi despre ce mai
f "jr să
să într
întreprindă în lupta lor stu-
;nțească, și la ora 9 și jumătate,
'ta poliția, cu mare alalu, des-
■ de ușa și intră peste el, ves-
tdu-i că — sunt arestați!
* țară! La 12 români să se pri­ teau lăsă „învinși“ fără atâta supă- «
Ce-i punea in mișcare
pe acești tineri?
$ Pentru
ca cetitorii noștri să în-
K/’Ră deplin această întâmplare
K’ era să ajungă înfricoșată, tre-
$’’e să arătăm pe scurt istoria
Vț '-ului:
pj H’neritnca noastră universitară
p’‘Cluj, provocată, luată oare-
P/’ de obraz, de cătră Evreii dela
'-cină, cari au năvălit acolo in
' 5r îngrijitor de mare și apoi
42.
■w’..
,fe -’-»■’•5^»
s- * ;
.1« •- ii'.-’ "1
J!
•i SȚ
ț
* tă
f s- ț
♦■-
x>.
<
t,; A ‘ p 4
V
v~
cr 7 *
t; »v ■? ' . *>
- - “a
£ c
de an.
‘5 Lei Pe ‘A dc an-
Director: Pr. IOAN MOȚA | Apare în fiecare Jot Administrația în Orbita (Trar^L
K sitate și au îndreptat baionetele ori
&
$
biciurile aceleia, împotriva tinerilor
români, vrând să-i silească „cu
ori-ce preț“ (că așa cereau toți
S „înțelepții“ neamului!) să-și plece
capul în fața siluirii ce li-se face
de Evreii ce lucrau din umbră (cum
arătam în numărul trecut că o fac
ei, din îndemnul „înțelepților Sio-
nului“ lor!) Cei „din umbră“ râ­
t deau bine și diavolește, cum pă­
‘4
rinții români, părinții Universității
I
și ai patriei, își bat pe cei mai
își băteau joc de toți creștinii ne- încordarea luptei. j
buni copii ai lor, pentru dumnea­
lăsând nici un trup de Jidan sărac, Evreii începură a țipa (a striga) \i lor, Jidanii, ce poruncesc din umbră.
mort în spitalele clinicei, să fie adus că asta nu e omenesc, că asta e ,a In loc să câștige ceva,
în sala de tăiat, pentru învățătură, ci „sălbătăcie“ să-i oprești pe ei a ■o
I au perdut și ce-au avut!
lăsau să vie numai trupuri de învăța câți vreau și cei vreau! Ha- ■l
creștini și în acelea să tăie și ei, hamii lor cei mari începură a se ii3 Capii universităților, ca și gu­
— s’au ridicat împotriva acestei încrunta cătră bărbații dela condu- 'Î vernul, adecă ei împreună, au făcut
purtări obraznice a jidovimei și au cerea țării, că de împlinesc cere­ marea greșală, de a nu se apropia
*
cerut: să aducă și ei trupuri de rile studenților, ei mișcă împotriva de tinerii cari luptau pentru cele
evrei, că de unde nu, nu-i mai lasă țării pe toți puternicii lor din străi­ mai cinstite scopuri naționale, pen­
tru a-și croi loruși și neamului uu
în șalele de învățătură cu trupuri nătate, cari să facă țării tot felul
creștine. Evreii n’au vrut să dee, de greutăți! Codrul de gazete jido­ viitor mai bun, — nu s’au apropiat
că ziceau că pe ei îi oprește legea vești și jidovite, începu a răsună de de ei cu inima blândă de părinte,
lor dela așa ceva. strigăte răgușite, veninoase, împo­ ci cu biciul de satrap în mână, - ca
triva mișcării studențești. Studenții aă râdă bine cei „din umbră...“
De aci s’a pornit. Mediciniști-
se treziră în față, nu cu Evreii, Și tinerii porniți la luptă ca să
ș lor creștini ii au venit în ajutor
împotriva cărora ei au pornit răz­ câștige ceva pentru neamul
j ceialalți studenți, dela drept, dela
boirea, ci cu — profesorii lor lor și pentru ei, ca studenți r o-
| filosofie, dela toate științele și au
și cu Miniștrii țării, cari în­ mâni în România, — se treziră
î .oprit pe Evrei cu puterea a mai
cepură a-i certă pentru „tulbură- | câ — au perdut și. ce au avui.
întră în Universitate. Apoi, în aprin­ >
Cu o trăsătură de peană aspră
derea luptei deschise prin cutezanța t rile“ ce le fac și că „împedecă“ în­
i vățământul în Universități I Glasu ­ | ca o sabie prost ascuțită, rectorii
jidovească, tinerii români-au ridi­ i
universităților și guvernul, tăiară și
cat și altă întrebare: Ce . dreptate 1i rile lor erau însoțite de corul gla­
drepturile vechi ce le aveau stu­
e asta, ca în Universitatea româ­ lIJ surilor jidovești, încât studenții nu
denții, și pe cari le au studenții din
nească, mai ales la medicină, să f știau de cine să se apere mai tare,
ț
de urletele streine ori de strigătele toate țările, în mișcărilă lor, și le
fie mai mulți evrei decât creș­
I nervoase ale oamenilor dela cari trântiră în gât un „Regulament“
tini? Și totuși trupurile de morți,
i așteptau sprijin, nu ocară? fi care-i înjosește așa, cum nu sunt
î să fie date pentru învățătură nu­ £
alți studenți din toată Europa! Ve­
mai de creștin?! Mândria lor, înfrântă. Fi
&
chea Societate -Petru Maior“ a stu-,
Și din vorbă ’n vorbă, din hăr- Deși tinerii simțaii cât de dreaptă | dențllor din Cluj, care eră ua fel
i țuială ’n hârțuială, au ajuns a spune: e cererea lor, ei fură înfrânți de pe- I
de Casină a lor, unde se întruneau,
Cerem să se facă dreptate neamului decile pe cari guvernul începu a le |
ceteau foi și cărți din bibliotecă,
nostru românesc, stăpân și susțină­ pune în calea tuturor mișcărilor lor, |
și mai sfătuiau între ei de nevoile
tor al acestei țări, și întâi fiii lui să a întregel lupte curate și drepte a j
ori planurile lor studențești, — o
fie primiți aci și pregătiți pentru tă­ lor. Și mândria tinerilor se simți î
rasă de pe pămâut un rector vol­
râmurile vieții de cărturari, — iar grozav jignită, umilită, căci ei nu !
nic, li-o închise și puse peceți pe
fii celorlalte neamuri: în măsura se vedeau învinși de profesorii lor |
ușile ei 1...
mărimii acelor neamuri în ori de guvernul lor, de care se pu- i
Desamăgirea studenților.
mească și 2 evrei, dar mai mult nu, rare, ci se vedeau răpuși de Ev- I văzură atunci t,nerli’ că toatâ
că altfel se face nedreptate neamu­ rei, cari, strângând de gât guvernul, 1 zoleala lor- ,toatâ truda _,or mâBată
lui nostru, dacă se pregătesc aici prin mâna lui loveau in ini- I de ce'e ma’ no^de doriri de bine
mal mulți streini, mai ales Evrei, mile tinerilor buni al țării! g de m^r’re a neamului, a fost
pentru a se așeza în scaunele de | nu numai zadarnică, ci chiar pă-
conducere a trebilor de obște ale Greșala guvernului J ^bitoare, — că ei ies din luptă
țării, ale neamului! ți a profesorilor. | nu numai fără nici un câștig, ci
Asta însemna că tinerii, pentru Profesorii au făcut o mare gre- | chiar cu perdercl cci din urabră
bunul viitor ai neamului, cereau șaiă: Pentru a plăceă guvernului, | iubiIează bat ^vernul pe umăr:
așa numitul „n u'm e r u s clausu s" •au primit să împlinească „porun- I bravos! bravosI-
(primirea în universitate din fiecare cile“ lui: ca Mare Sfat al Univer- 8 „Ce să ne facem?1'
neam numai ațâța tineri, cât se cer sității au cerut, la îndemnui guver- ! „Ce să ne facem?“, se întrebau
după mărimea neamului lor în țară. nulul, armată și poliție în Univer- 5 acum tinerii cari au stat în fruntea
 iRtippi^fea.
— 2
.......... ........ _ JJt 42.
studențimii și se vedeau răpuși Ju­
dacă nu ești „ bine“ în ochii stapâ- în România, fafă de tinerimea ev­
ir'un chiD a urmă mișcarea și lupta studetu
* rusinos,
» iar pe Lda ii j rmîui zilei și
a scaunului !... De reiască, — mul Vine t.e cdit'j
vedeau râzând de ei cu hohot as- ' CC, '
drrga ima ț-ră, în rine,, ÎU ... f
... ioc ț iazcă, în nădejdea de a ajunge ia~
t pe s'.ie în:i îniplsnirea cererilor lor. Voiau s'o
cuns, din umbră... ?.u.i de pe buzele iocuitorilor, a S
* r
c,:lor
------ c t. .-au ap .r.ii cu pér.uurile lupt lc;\ Șc iiCeO. ducă naiste cu orî-ce preț, cu ori,
Pe ce lume trăim de putem în-
lor, i.. urm."rșiior ceior căz-ați întru i. SC cnelice / eleinte: -
dură astfel de înfrângeri, mi deia ce jertfă, chiar dacă ar fi nevoii
aoar?.re? șii mărirea ta, un cântec Sub „î;'.cbter' f r u noacă“ ei :ă fie siriviți (potopiți) unii oameni
dușmanii contra cărora am pornit, de bi’.'Curie și miiițumire cu stările <
f au înțeles însă a 1 u' ie:iii numai cari prin ținuta lor dușmănoas}
ci deî?. — părinții noștri, car'1 su­ dm rine, sud mim ...... .’’' i valuri de mur- f
ç nune t i n e r e iI a lor î.i Í oare și poate stt-fiențimii, îrnpedccă biruința ej
flă îu foc precum le poruncesc cei răsvruiie, e, a rinse de atâta
din — umbră?... str căciune și nedreptate l viata îns Ci e„ irigă cu ei' — care e una și aceeași cu biruința
? în
»

adân_ c și pe
Și aici gândurile tinerilor au în­ „De unde acest blăutăm atupra « ca ți va hahami S.G m ânlsinul Uit
íT
dragă ț;tra mea?!..“ ai prea puternicei tabere dușmane!., >
à
La stăruința Președintelui ca $j
ceput a se întuneca în chip dure­ Í
?
ros și înduioșător. Așa retse dia mărturisirile lor, spuie, la cari oameni anume s'aj
■s
Și caută să vadă de unde vine £?
răul? Dela cei mici, ori dela cei ÍÍ că au fost gâîidar iie lor. gândit, că ar trebui potopiți dia
jS.I priuirii vdat " în >
r mari? Și chior să fii, ca să nu £ calea luptei lor’?, — studentul Co.
svjletiil acestar tineri, t V zi, că răul e și Ia cei mici, dar Ce au mdrtuvisît
drcatiu a spus, că îl sveau în vj. j
< înzecit mai mare e la cel mari I 'f tinerii arestați ?
Acești tineri au învățat încă din l
derc pe Moritz Biatik, pe Arig. ,u
De- acolo se dau p i î d e 1 e rele, i în seara de 8 Oct.t., o puternică ii d e B l an k, (capii băncii Mar
!■
casa părințească, sâ-și iubească cu **!» de copc-rire a fărădelegilor când le f f

tărie neamul și țara, și s’o do­ I

fac „ai lor“, de uitare printre de­ 3fi gardă de polițiști, în frunte cu în­ i? niorosch-Biar.k, de unde se con-
8

rească așa cum ar trebui să fie: ? suși Prefectul poliției Generalul Ni- ș duce Iunta de stăpânire
„România a Românilor, numai a gete la jaful în bum.iî de obște, S s a Jidovi-
Românilor și a tuturor Româniloi!..“ când îi săvîrșesc si lor, și de în ­ r. c o l e a ti u, au îirtiit în casa lor de s mei in România pe spinarea popo-
țr
Iar sămânța învățăturilor bune și a găduință vinovată față ^de ÎÍ efat, din stra d a „ 13 Septemb re“, — I ridul românesc I), apoi bancherul
primejdioșii dușmani si acestui f:
pildelor bune, a căzut pe pământ § și i-a declarat «restof// Duși sub FBerkovitz, D r. Filderman,
neam și , ai țării
» : față » de Evrei, în
----------- > ■ “ I
primitor și a încolțit și a înflorit •f
pază Ia Prefecturi, poliției, s’a în­ ■ marele Rubi si Bucureștilor, - Ro-
t. t ce doresc a fac«
tut face pentru a-și a |
în sufletele lor curate.
mari munții de aur pe cari șed și ’ ceput încă atunci noaptea asculta­ l s e n t h a 1, directorul foilor jidoveștii
Tinerul cu aceste flori în suflet, a ținea departe de izvoarele de bú- j rea lor, — care a durat până di­ ?

a ajuns la Universitate. A dat aci năstare pe adevărații susținători ?i Í£

; scrise românește „Adevărul“ și „Di.
r
mineața la ora 6. I mineata“; - urmă si Ministrul Con-
de profesori buni, cari au început acestei țări, — pe fiii poporului ro- I Ț:

&-i vorbi, unul despre: cât e de .2 mân 1 De acolo, de sus. se dă piidă I Cel dintâi a fost chemat să dee i stantinescu președintele Direc-
frumos în lumea în care domnește, Ir de , «vyy, uc ou», tc ua puua | lămuriri si răspunsuri, tinerul Ion
d nesocotirea fi ‘ ' . fie el § r
dreptului, ’___ .... ; țiunei dela Marmorosch-Blank, ți
ca o regină albă, Morala fără K firesc, fie scris cât de mare în | I. Moța, președintele cercului stu- | Ministrul Bana, membru în Direc-
___ ,uiu u- - - - - — . w MUL UV ÎliUlV IU
prihană; altul despre lumea în care ! legile țării, când lor nu le vine» i' dențesc „Petru Maior“ din Cluj Cel
_____
: ție la Marmorosch-Blank, apoi Afâr-
- - •’—- •
Cinstea e doamnă, unde om la Ia socoteală acel drept al tău! Ti- n ...........
om nu e în stare să-i facă o pa­ g nerli universitari au gustat ei sin-
gubă, să-l înșele, să râvnească la ce guri de’ 3—4 ori în jumătate de an |
I
ÎTUrî do
* "?•—X nrî în înm^taU
i provocat însă a răspuns:
*
4 r
* v»

e al altuia;’al treilea îi arată ce din. păharn! amărăciunii de acest î mi-l calc. Dela mine nu puteți afla F1 o r e s c u, ministrul „dreptății
li zescu, de fel din Iași, cămări
„Eu am făcut un jurământ. Nu vrășmaș al studenților acolo, ți
*,
frumos e în împărăția Dreptății, fel, când s’au înfățișat înaintea ce­ | nimic“, pentru multele nedreptăți ce a fă­ îtr
unde în dreptul tău, ești liniștit lor mari, cu cele mai drepte, mai j A fost lăsat în pace și chemat cut studenților! tel
că nu vei fi scurtat nici odată de ni­ raționale, mai dumnezeești și ome­ i altul, — căruia i-s’a spus că înain­ tis
menea; altul îi arată frumsețile din nești cereri, și răspunsul a fost ori Studentul a repetat însă, că nu
V sa
lumea unde Legea e lege, ca o o vorbă goala din care nu s’a ales tașul... a apus tot. înșelat, acela a se ajunsese la o înțelegere
4
«i

îugrădire care regulează bunul mers nimic, ori o călcare cit cinism în spus și el, drept, că în ce treabă i( pentru săvârșirea acestor une
al tuturora și nimănui uu-i trece picioare a drepturilor lor și a s’au adunat și ce aveau de gând | atentate (săriri cu arma) asupra Vă
prin gând a sări peste acea îngră­ iegilor pe cari își întemeiau’ce­ să facă. A luat peana, a scris și a ( acestor persoane, — ci Ia asta en ire
ditură, a o nesocoti, dar mai vâr­ rerile I iscălit dă
tos nu se gândesc la așa ceva cei Și atunci au văzut că el nu pot
puși să fie păzitorii acestor în­ avea un scut și un sprijin în
l să se ajungă numai la capătul ta-
Al doilea după eî, căci acestuia I turor încercărilor zadarnice, de a :i i
grădiri ; ce frumege unde cuvântul cei mari și hotărâtori din țara lor i-s ’a și arătat ce a scris și iscălit ! câștigă drepturile cerute de studențl că
dat e cuvânt pe care poți întemeiă, iubită, ci mai curând prigonitori și ortacui, - și așa n’avea ce mai sta | în sara când am fost arestați, a Jtăr;
poți socoti, poți zidi ca pe o temelie călcători în picioare a drepturilor pe gânduri. Așa până ia al 6-lea, j zis, n’am ajuns a ne înțelege, căci »oi’l tos,7
de piatră!; altul îi mărește încă îu și a simțămintelor lor! | care eră capul mișcării dela lași, i ne-am adunat la ora 9, iar la 9 șiI Oj
inimă dragostea de ne am și
de țară și dorul de a le vedea pe Iar de aci până Ia porniri, pe | Zelea-Codreanu. A mărturisit și îs- | jumătate a tăbărî! poliția peste noi i/e
acestea fericite!,.. car! nu le mai hotărește cumpă- | călit și el, dar cu oare-cari șovăeli | (Zelea-Codreanu avea dreptate, căci »
nirea bătrânească, ci aprinderea și I și încercări de a-și ușură vina sa. |
Și tinerul auzind azi și mâne șl inima tineră, — nu mai e cale de’- | în seara arestării, când poliția des­ Bi
poimâne frumosul cântec de slăvire parte.
al acelor lumi ideale, pe care 1-1
l ' I — Pe urmă a fost chemat de nou | chidea ușa pe ei, după spusa po-!ae,
Hotdrîrea grozavă. I l. I. Moța și i-s’a arătat că top' au iițiștilor, tinerul 1.1. Moța îl întrebă 'ipir«
repetează mereu profesorii săi, să
îndrăgește cu totul de acele lumi
mărturisit, n’are rost să mai tacă îtică .pe Zelea: .... „Ei, măi, te-ai ho-er 5 £
Apăsați de gândul tot mai întu- | ia
senine, ar dori așa de mult să tră­ necat, că ei au pornit Ia o luptă | numai el. Când a văzut așa, Moța ; tărît odată ori nu?“ Așadar hotă-
iască în ele, că e.așa de frumos a spus: rîrea nnuu eră Asta se vede SS(
e r à luată! AstasevedP
dreaptă, națională și romă-|
acolo I... „Dacă toți cei 6 ortaci ai mei și din faptul, că i-au găsit cu... pi8'|ati 1n
nea6că, și se trezesc înfrânțt to-
Dar când iese dintre cei patru au făcut mărturisiri, mă socot și eu țoalele goale, n’aveau încăcâj'
păreți ai 3<Ut3i
jjuicp unde 6e iiSCUÎiât
salei UUUC a-’“ % tal de puterea vrășmașă lor a ce­ deslegat de jurământ și mărfuri- | tigată nici o cartușă). întrebat d iot i
ascultat el
trăgătoarea muzică pentru o viață I lor deia putere, cari fac ce fac sesc“. A luat peana, a scris, așa | de ’ ce ’ s’a scris la hotel sub aH iva
așa de ideală și se uită în jur dd | de frica Evreilor!, — tinerii con­
cum știa^că a fost, ce au avut de f nume decât al său, Zelea a spus Ici
suie, — sufletul lui se înftoară, iz- | ducător! ni mișcării studențești și-au |
bit de‘dura realitate ce o vede pe
de-dura ne || pus întrebarea: Putemu-ue noi în- | gând să facă, fără nici o retăcere. | că eră urmărit în Iași de poliție ?! ire
14__ v • _ « ♦ . — *
Și — a iscălit. | nu voia să-l afle așa de ușor.
lângă sine la ori-care pas!.. Și în | S
I fățișa înaintea miiior de colegi ai
marea iui dragoste de neam și țară, | Au fost ridicați puși în 3 au- l’au arestat avea la sine un stik! H
se întreabă cu fruntea încrețită: |i noștri, coptriți de rușinea că n u tomobile ale poliției și duși Ia ma- | (un fel dă baionetă mititică), dartcer
— Dar tu, draga mea, țara mea, £ numai nu am câștigat ni­ rele arest „Văcărești“ deia margi- | aceea o purtă la sine de 2 ani, i’v
tu de pe ce lume ești?,-— că în tiue |I ni i c, ci am pardut și din ce am nea Bucureștilor. t eră câștigată anume pentru acum ce
nu găsesc aproape nimic' din toate |■ avui?!, — și putea-vom noi suportă j L" Tribunal. |
frumsețile idjeale cu cari mi-a um- |Í râsul mușcător șl usturător al duș­ Venind la rând : !* e
plut sufletul profesorii mei.,. De ce | Aurel Vcmitesc^: * a ț <
Hârtiile au fost acum trecute la
în tine la ori-ce pas mă lovesc de j manilor, cari se simt biruitori, Parchetul Tribunalului (Procura- 5 spune că fusese student la Cbl •Ci
arătări ca acelea, că legea nue| nu prin vitejia lor, ci apăsând mâna acum e la Iași. Pianul cel dinii- 'dt
ți uută acolo unde ar trebui ți- ? guvernului țării? tură), și tinerii an fost îrnpărțiți la |
început al lor, a suferit o sclr^' I3
iurtă, și c „ținută“ acolo unde n’ar I Nu suntem învinși numai noi, e Cabinetul V. al dlui judecător de ;9
bare, care și întârzia înțelegcto’ ;n
tnbui ?!; dreptul meu c neuoco- învins șl guvernul țăiii, țara noas­ instrucție (de cercetări) Radnvanu. ’ • Bucurrf<•
*- la
tit în chip bruta’, de cei ce ar fi ■ căci Codreanu a venit
tră însasi! Putem noi înghiți a- A treia zi (Joi în 10 Oct. d. a.) ’
să fie paznicii lui!; cuvântul £ s desrnântat de tatăl ..........său, căruia ■
tinerii au fost................................
duși •
fie csculbți
date o vorbă goală, ca să mă ccartă umilire? 5
spusese ce au de gând. Ajunse f ' !r

proste-Ziică or; tiă-ini înșele biiuu 4 Șl mândria lor de tineri luptă­ de Proci!ratur.i Tribunalului. Aci abia a se mțflege, că dacă, râ
credință, dc ținut nu-1 ține nime 1: tori, le-.a dat răspunsul hotărit că: iaca ce au spus ei. Crt dintâi a nâiid zadarnice oii-ce aite încerc-
dat oii n ța’st împlinește ■urnei
Nul Și atunci,— precum rcese din fost asciliaf: '
t
l
în măsura în care împlinitorul a , pașnice, vor fi nevoiți u pur.e
mărturisirile lor în fața judecători­ Zelea ■ Co.lrcami. 5

avut un interes (folos) față du cel ; pe a: mă, — el, Codreanu să nb :

Í
ce dorea ceva dela el; urechile lor, — s ’au sfătuit între ci vre-o Ö i\ mărturisit, că împreunii cu nici o îtiSăiciimrc, ci să r.'.m..:’1
sunt surde pentru ori-ce cerere ' inși, că — decât chiar ei sít aducii celelaiii 6 soț! .".tudențl, au ’nat ho- din afară. Ccialalfi eram £at‘i '
dreaptă și cu temeiu în lege, această umilire a tincrimei române. tărîre.'i, ?'■ țările prin j tr .rti m â ti t, de ne jertfim /
 T 'í
42. 3

care finanțează (sprijine cu bani) plot"; — apoi stud'-ntul Dânu-

Corneliu Georgescu Í
E student de farmacie în C’uj. c.
>a aceleași gânduri și simțăminte r
și ceiaialți, fiind hotărît sa se
1 Miile (Director la foile jidovești: fost arestat Z e 1 e a-C o d r e a r. u
<‘fească pe sine pentru soo- £
l cel înalt! Cunoaște că s’au
la el revolvere și cuțite, — f5.
j fiecare eră să aibă o însărcL $*
;e, dacă se ajungea la hotărîrea
k' T h. F 1 o r e s c u,
jrnai din afara, de a nimici pe unii
stau în calea biruinței> noastre.
N. Dragoș,
student la electrotehnică în Bu-
:ești, arată că la dânsul acasă
n întrunit colegii săi aceștia, dar
nu știa de ce s’au adunat. La
;it totuși rostind nume ca Mar- alăturat la hotărîrea jertfirei de
Iii
. jfosch-Blank, Berkoviiz, si știe
in casa colegului lor Dănvkscu,
srnei Zelea-Codreanu vorbe« îm-
friva planului de complot, voind I
Í dela I. Moța, care venind dela Iași,
..înduplece spre asta'și pe Moța
£
pe Popescu, cari se arătau mai
rji.
a
de folos. Uite, eu sunt bolnăvicios»
de e de mers undeva, de făcut ceva,
partidul liberal, și odată cu ei (cu lescu din București, în a cărui 1 a s ă- ni ă să merg eu în locul
acești Jidani), și cei stricați de a- casă s’au întrunit plânuitorii. A fost tău, ca să rămâi tu scutit în folo­
ceastă finanță internațională, ca: adus napoi și Ban dac. A inai sul mișcării noastre...
— Nu se poate, dragă Breazule,
„Lupta“ și „Pressa“) Costa-Foru ratai, pentru-că deși a știut deia tocmai fiindcă ești suferind, tu nu
trebue să suferi ce poate vom su­
(alt gazetar intrat slugă ia Jidani), fiul său, cu ce planuri umblă, nici
feri noi...
Al. C o n s t a n t i n e s c u, (Preșe­ după o săptămână n’a făcut poliția
Și nu i-a spus ’nimic și nu l’a
dintele Direcției Marmorosch-Bîank) luătoare aminte ca să îtnpedice de
trimis la nimic...
ministrul dreptă­ vreme planul. — A fo3t adusă o
Ir. tre llața-taldl șl fiul.
ții (care face studenților dreptatea studentă în drept dela lași, dșoara
pe placul Jidanilor). Li ca llinoi, pretină cu Cornel | Comunicatul guvernului, naadevărat.
Dar la asta s’ar fi ajuns numai Codreanu, care trebue să știe ceva | Sâmbătă în 13 Oct. d. a. dl jude
când nu se mai puica pune în pi­ despre tot planul. La judele cerce­
ț instructor a dat voe lui ioan Moța-
cioare mișcarea studențească. tător dșoara Lica a răspuns: | tatăl să se vadă cu fiul-său în fața
— Suntem prea puțini arestați.
Popescu Tudose, I judelui și a procurorului. îndată ti-
Ar trebui să ne arestați pe toți stu­
student dela Cernăuți, s’a denții șl studentele, doar toți una
f nerul Moța a spus:
„Doresc să știe tata, că comu­
suntem, și să dați drumul pe-afară
sine, când va fi de lipsă a se fo­ hoților, că și așa-i plină țara de ei, nicatul (vestirea) guvernului după
care s’ar fi descoperit la noi un
losi de mijloacele cele din . urmă. încât pe-afară Ie-ar’fi locul și celor
| clomplot împotriva vieții mai mul’
Armele găsite la soră-sa, ie avea din temnițe...
“ tor Miniștri, nu e deloc adevă­
J?e ce au jurat el? rat! Noi n’am mărturisit nici o-
aducea cu sine 3 revolvere pâ cari
dată așa ceva! Căci nu contra gu­
i-le-a dat lui î:i păstrare. La între­ * Pe obuzs din tsanșealo dela Mâră-
vernului era îndreptată pornirea
barea de-a pus jurământ, spune că șeștl și po iarba eresaută din sân-

1
Mircnovici,
da, l’a pus de-oriată cu Cornel Co­ gsle eroilor în acele șanțuri,.. noastră. Și mă mir că guvernul,
student în Iași, pune scurt, că care cunoaște mărturisirile noastre,
drean și Moța.
fost cu totul pentru planul, că, * Abia acum scriitorul acestor șire $ nu desminte acel comunicat! II vom
înțelege purtarea deosebită ce tine-
s’o cere, e® jertfească- ct
isfne pentru lupta stud-en
— Pe tetneiui acestor mărturi­ rul Moța a avut’o în cele din urmă
siri tribunalul a hotărît să-i țină zile din puținele câte ie-a stat în
I- . —.
desmințl noi când vom avea pu-
j tirltă-
iscă ! arestațCpe cei 7 tineri și să urmeze vara asta acasă.
Pornirea noastră era îndreptată '
cu cercetările mai departe, să vadă
Ioan I. Moța, cine ar fi îndeinnătorii, sfă­ Iutr’o zi ne-am trezit cu el ve­ împotriva dușmanilor cauzei

I
nit din Moldova (după Congresul noastre studențești, cari sunt
' întrebat de ce s’a scris și el la tuitorii tinerimei, de a porni pe lor dela Iași) și având geamantanul
tel sub alt .nume decât al său ?, a căi atât de primejdioase? său mic de’ mână, plin de fere ru­ în același timp și dușmanii
3!

us că eră urmărit de poliție, și J * ginite. Ne-a dus și ni-le-a arătat cu țării și ai neamului nostru!
ia să aibă pace de ea. încolo Cum au fost prinși? evlavie: Uite, mamă, ăsta-i obuz — Dar domnule Moța, a între-
ane următoarele: La început erau înțeleși 9 inși, din tranșeele dela Mărășești, rupt aci dl judecător Radovanu, pe
asta e jumătate din o c a s c ă pe
Văzând, că mișcarea st'udențască, intre cei 9 unul se vede că eră un care a purtat’o oarecare erou și ceva
•>
| student, — tătăl dtale a fost în­
ire eră o mișcare curat n a ț i o - agent secret (tainic) al poliției. Si­ șrapnelă dușmană i-a crepat’o în | chis de repețite ori în temniță
H ă, eră să se sfârșească fără Í guranța (poliția) sfatului, când vede două cu capul lui cu tot; asta e I de unguri pentru lupta sa națio­
ci un rod, ba cu perdere încă coio și colo mișcări ce nu-i plac, granată de mână descărcată, ’ nală, — totuși dînsui n’a pus mâna
— Iar asta, uite mamă, e iarbă I
nțl că studenții par obosiți, — s’a trimite câte un om de încredere al pe revolver întru apărarea drep­
crescută acolo in tranșee, hrănită |
a itărît să facă tot ce ar fi de vr’un său, să între printre cei neliniștiți cu sânge de eroi!.. Mi-am luat’o j tății sale! -
'0:ilos, pentru a da luptei vigoare și el să facă «colo gură mal mare ca „tal isman“ (scut sfânt) și o — A trăit între alte împreju­
jl raă, chiar cu primefdid de a pentru mișcare, — ca așa, fiind pri­ port la mine să mă păzască rări, în alte vremuri, cu alte vederi,
10’l,’/err/i pe sine șipcsoțU de mit ia toate sfaturile conducători­ de rău!..“ Și-i străluceau ochii — a răspuns Moța-fiul. A ^une
lor, să poată da de știre poliției, vorbind de acele relicui culese din mîna pe armă, de ce adecă ar fi
locuri sfințite de eroii neamului 1
es- Bine înțeles, această jertfire de tot ce se petrece și plănuește acolo. Pe aceste lucruri se vede că își îndată așa de osândit? Dacă, dle
,0-5«, avea să tragă după ea și po- Când Siguranța a văzut că studen­ făcuseră și jurământul lor, pe Judecător, azi dă năvală la hotar
.bJipirea (suprimarea) unor altor țimea se neliniștește, a trimis pe relicui dela Mărășești și pe iarbă o armată de dușmani din a-
jo-srsoane, cari prin lucra unul, ce eră mai demult în slujba crescută din sânge de eroi... fară, mă mînați să-i împușc? Și
tă-:a io r împedecă și păgu- ei, ca să se dee printre cei inai Și le-a închis Iară, ca lucruri
sfinte, în geamantan. cu cât i-oi împușca mai bine, îmi
jdeîsc lupta studențască și „însuflețiți “ pentru mișcare, — și veți coperi mai tare peptul cu de­
— In zilele din urmă apoi, șî-a
is- ați o n a 1 ă ! prin acela a știut totul. De aceea corații (medălii). Iar acum numai
cercetat pe toți verișorii și radele
Nu-i adevărat că eră .un com­ îți descopere ea, Siguranța, așa ta­ tinere, petrecând clasări întregi cu mă gândesc să ridic mâna împo­
ei iot (o țăsătură de strivire) împo- | man la punct pe cei cu planuri el, jucându-se cu ei, povestind, și triva dușmanului din lăun-
ilttva guvernului. Nici deemn !, | „ascunse“. Asta e o istețime a Si­ ne-mai lăsându-i de lângă sine, o- trul, și mă aruncați în temniță!
nis ki ei știau, că nici un alt guvern l guranței. In cazul de față a fost un prindu-i și la masă, iar sara îi fă­ — Acela e războiu după lege,
cea să se culce pe rând cu el în
șjire i-ar fi urmat, nu eră să fie ț mare bine că a descoperit așa de odaia lui, — pe toți îi îmbrățișa a- acesta nu, — răspunse judele.
inc1®i b r e az l ș vreme pe „complotiști“, până le tât de deosebit cu sufletul său, — — Prejudiciu (judecată în­
ile| Hotărîrea noastră eră, zice, să erau încă pistoalele goale și nu a- fără însă a trada prin un singur vechită și fără temei) die judecă­
ia' bercăm a ridica de nou studen­ junseseră nici la o înțelegere, căci cuvânt ori prin o lacrimă, că aces- l tor, e numai prejudiciu! Duș­
tea sunt un „adio", în ajunul ple- |
ta, întâi pe cea din Cluj, apoi mai târziu eră mai rău. manul ' d i n afară ce-mi face?
cări sale, neștiind de-i va mai reve- I
id celelalte. Iar dacă, zdrobită sufle- Dar și un alt student, Ban­ Vrea să-mi răpească bunul meu și •
dea ori nu,.. I
Jte de înfrângerile de pân’aci, stu- da c, s’a tras înapoi din ortăcie, tri­ Bunii pretini... dreptul meu din țara mea, din casa
:'aț<tnca nu i-ar mai uima pe ei, mițând o scrisoare prin care spune, mea! Dușmanul din lăuntru faoe
Traiati Breazu era bun pretin j
'■ conducători, — atunci ei — să că având o mamă bătrână, nu-l cu I. 1. Moța. Dar tlnerul Breazu I același lucru, doar că stînd li­
'hee mișcarea în chip frumos’ poate pricinui zilele negre ce ar e cam bolnav. El vedea pe prdtl- | niștit în scaune moi, aci între noi,
Președintele: Ce înțelegeți aștepta-o după fapta lui. Pe banii nul său mereu alergând, pregătind | șichiar scutit de noi, — și răpeș­
in cuvintele „în chip frumos’? ! primiți dela Moța ca să-și iee re­ ceva, știa că în trebile astea stu- | te zi de zi bunul și dreptul nea­
I. I. Moța: Dobordrea prin volver, și-a luat bilet de tren șl a dențești face ce face, și tare era |
mului nostru în casa lui! Și împo­
’ năcăjit că lui nu-i spune nimic ce i
'ă'olvcr a dușmani or
* țării! I plecat acasă. Din ce rcesc naivita-
I ( vrea. Intr’o zl, nainle de plecarea | triva lui de-mi ridic brațul, e îndată
Președintele: Si cari erau > •'-‘•n (ușurința) celor ce credeau, că la București, Breazu a cerut pre- * o crimă (fărădelege)!,..“
'■nanele socotite printre „duș- ■; ce știu ei 9 inși, nu va mai ști tii- i tinului său să-i spună și lui ce face,
'"i: țării“ ș: puse pe lista ticagră? ț menea. ce pregătesc așa in taină?
Am arătat în cele de mai sus
1. I. Moța: Dacă re ajungea ia f .1
— Nu pot să ți spun, — i-a I cât se poate de adevărat ținuta a-
•bare?, ducerii în d'piinir..- a a- i In zilele următoare au mai fost răspuns Moța, am jurat șl nu spun acestor tineri și felul lor dc gân-
nimănui nimic.
’’iu părți a pianuiui, urinau să £ arest.,(1: studentul Traian Breazu Í dire și chiar sâmțămintele lor.
— Măi Moța, i-a zis atunci
j'1' M 0 r i t z B I a n k, Arlstidc I deia Cluj, pretin cu I. Moța și bă- Í Breazu, bănuind ceva lucru mare, s Judece-i apoi fiecare după i-
f
iJnk, Honigman, Berkovitz, ’ nuit a ști și el ceva despre „corn- ■ de ce nu-mi spui, poate vă pot fi nima sa.
 — 4

Mulți, cel mai mulți, sunt de j Din casa nici unul Român | ' Casă de VanZSre Mărfuri de vânzare, j
părere, că toată purtarea lor până
| cărturar, bun patriot, să nu lip- j f îo O.vișlie, u a înșir. CSsltumi L?, tffibsvriea bancă In
la sfătuirile acestea din urmă, e
toarte românească, aci însă au tre­
I sească senzaționala carie: i ;’ Nr. 12. cn 3 odăi, bucătărie, grti-
muiu G'îosgial-de-joa (jad.
cut din bine încolo, au făcut un pas I „Protoooa'ele înțelepților Sicnului“ | î» dină șl fâ aâîîă îa curte. Alia în ! su află de vânzare
greșit, pentru ce iată-i că și au j Sslr. silei, 4 cu 2 odă-, bucătărie,
de suferit.
care descopăr lumii uriașul și fără grtdină, fâaiânu șt pivniță, Informa« multa feluri de mărfuri și anu^.
păreche de vicleanul pian, după 9 Circa 15 000 kgt‘. mug;^
Sunt însă și mulți cari zic: (luni Ia:
care cel mai înalt sfat al învă-
Demult n’am auzit vorba asta: j, JLÎ țaților evrei de pe glob, conduc Iuliu Tnrdășan (li clar de prune), 10 hsricli^
jertfesc pentru a aduce cu un cias lucrarea de robire și ținere în (971) 1-2 casier orcșenesc. vin vechia, 100 metri cub. sc^, -
mai nainte zile mai bune neamului robire economică, a tuturor po­ duri de brad și lațuri, 200 g8,
meu, tării mele! Acești tineri ne poarelor din lume, îndeosebi a din strada Mhnl Viteaza rechi boaânci, bați goale peD,
spun: Nu vrem să mai trăim în celor creștine! Cetindu-o, multe Nr. 42 (vi3-â‘V;3 de Școala tru rachiu și vin, butcaio da f?t
umilirea din trecut în propria noas­ lucruri pe cari azi nu le înțele­ română gr.-or.) e da vâszare din
tră casă 1 Vrem să facem ordine — geai, le înțelegi îngrozitor! A se mână llbsră. (972) 1—3
peiitru petroleu și benzin, 2 ca.
așezând neamul nostru la cere la „Libertatea", în zâne âe feri rachiu, vojuri pea.
1 o c u 1 c e i - s e cuvine, fie și Oră știe (jud. Hunedoarei), tri­ Casă de vânzare, tru strâcs prune, — și a)U]8
cu jertfirea ti ne|reței și mițând nainte prețul ei, Se vând cantitatea întreagă
chaiar a vieții noastre'! 35 Lei, pentru care-se expediază stând din 3 cernere, bucătărie, sau în părți mai mici. c«i)u5
Războiul cu dușmanul din afară franco-recomandat Cu ramburs grajd, grădină do 21/» j’jghcre și 10
l’am sfârșit cu bine. Războiul cu nu se trimite. Jugăre pădure,—®e vând dinm&fiS
Doritorii a sa 8dresa la:
dușmanul din lăuntru, are să ur­ liberă, în comuna C h i t1 d (p. JESajaea. ,,Ge<'g-eanali
meze 1 Acești tineri^sunt înainte-ve- Samănatori de lumină. 3 Crișer.1, jud. Hunedoara). Geoigiu-ds-jos (jud. Hunedoarei)
stitorii lui i
* Pe următorii frați buni dela sate ț (973) i—3 Elemei
* Hetezeg
rafii pomenim cu laudă printre să- j
Nou Comitet la Cluj. îimănătorii de lumina în po- ] (lasă, da vtazara. caia v&Bt te
Studențimea din Cluj a avut în por, prin aducerea muitora la cetirea | Elev tehniciant dentist din casza bătrânețe!, casa mea « Re
12 Oct. aaunare. Pe atunci tinerul de foi: |
având cel puțin 4 clasa medii che.ri d > erâ'Aeiă, aflătoare în
Moța își înaintase demisia (retrage­ Dl Toma B. Adrian, profasor de ț (liceu sau civile), dîa casă inteli piața mare. Casa conată din deul it
muzică în Târgovlste (j. Dâm- | *
rea) din sarcina de Președinte al Îocaltiri de crâșmă, patru odă!, ele a
Societății studențești „Petru Maior." bovița) ne * a câștigat în comunele din I gentă, de 15—16 anf, — se prL Doritorii să s<: adreseze Ia: ac>
acel ținut 50 abonați. | mește la:
Studenții au ales un nou comi­ Dr Ssiduer ar
(934) 1—2 Văd. Fogel Iosif
tet și un Vicepreședinte, care să DI Toma E, Alexandrescu, din 5 medic dentist, Orăștis mSiiuirBf l^ ■MlU îi i Ml'gnâuiiii«a^âaMmiiM wam—— ine
ducă lupta mai departe, — lăsân- București, bunul pretin al foilor, în j 1—2
du-1 încă pe fostul președinte nes­ o cale prin Moldova, ne-a făcut alți 1 OeaziuiiQ do cumptare! ie
a K « din cauza ple- ici
chimbat la locul său. Ășa reese și 12 abonați de probă, în Buzău, Bar- | carii: o tră­ iăi
din o telegramă trimisă pe adresa Iad, București, Crama, Iași, pe | sură neagră de lux, una bicicletă, In comuna SÎKi-Sângeargța.
Iui la familia lui, din Orăștie. lângă cel 16 abonați din Dobrogea. | diferite mobile șl -obiecte, — în circa l1/» km. de gara CălsB, k
Telegramă Regelui. Di Ananie Horvat, Ciachi-Oârbău, ;[ Orășlîe, sir. Șaguna 10. (975) 1-1 vinde un local de prăvălie peatfi1'
iii un in ir ar.u a
mi ummui j
mărfuri mfxie și un local mare psn i fi
10 abonați. î» atelierul de pan- fru cârciumă, cu concesiune, slân ace
Iar M. S. Regelui, noul comi­
Dl Teodor Butan, Covăsinți, 6 ab. wsiiiâs tofărle ai subscrisu­ din 4 od^l
tet dela Cluj, i-a înaintat îndată o odăi de locuit, bucătărie, ca c| (
telegramă lungă, în care-1 roagă Dl primnotar Tănase din Simerla lui se primește o celfă mară, pivniță... mare,_ _ , șură,
, grajt,.
8 abonați.
să dea ordin să lase liberi pe Ioan - Vărmigean , curie mare, fântâni, magazin șl g tj
colegii lor întemnițați, cari Dl Toderică Someș»nf^Șeiuț, 5 ab. | dină pentru legame. Aîât focâte! d*i‘ ai
sunt jertfa unei măsuri luate de gu­ Dl George Gabor, Dumbrava, 10 .'.. m. pantofar prăvălie, cât și cel de cârciumă, ii ne
vern, pentru a compromite (a în­ Dl N. Zecheru, Sohodol (Bran) 4 ab. (974) 1— 3 Orăștie, (j. Gunedoara). prevăzut cu mobiliarul de lipsă. ar
negri) mișcarea studențească. Noul Dl Plut. Albu Ion, din Regt 82 inf. Poziția casei e în fața alor Wo
Comitet închee telegrama către Rege
spunând: j
Bistrița, 6 abonați,
I DI Ion P. Ivănuș din Padina (jud.
Târg în corn. Balșa! dramnri comitalense și o podalt, i
de peste Strei pe unde se treeer j n
■ „Studențimea va urma lupta în- I Buzău) 6 abonați, Se face cunoscut locuitorilor 22 de comune.
cepută, și e gata, pentru ideile ei, I de pe Valea Geaagiului d&fos, că ațe
Dl Pascu Dema, Nădab, 4 abon. Cel Interesați suni rugați a ves ii
să-ișl jertfească și viața!" s
Dl George Lazăr Aclud, 6 abon. i comuna Bal ța a câștigat drep * la fața locului pentru a se convfeS1
--------------- I tul de târg, anume de 3 ori pe despre mersul prăvăliei șl al cât :ă
Dl Vas. Coarna, Uriul-de jos, 3 ab. ? an: la 8 Novembre, 7 Aprilie ți clamei. — La scrisori nu dau răs igu
Se poate? Dl Pavel Cocu, Ticvan-mare, 2 ab. | 7 Iunie.
puns, ci numai verbal. iăr
Dl I. Avrămescu, Techereu P., 3 ab. 5 Cel dintâi se ține în luna vii-
Revista politică „Țara Noa­ DI Dum. Vi caș, Husaseu, 2 abon. I toare, 8 Novembre, — în aceeași Albert BryekensteiR ror
stă“ dela Cluj, sub direcția dlui DI Damian fosifoni, Zolt, 2 abon.1« l zi târg de vite ți de mărfuri. tu
(958) 2 - 3 comerciant
Octavian Goga, scrie în numărul Dl N. P a n a r a n, Sântimbru, 5 ab. Streî-Sângeorgia, (j, Hunudozrs :es
său mai nou (14 Oct.), că, după ‘ (961) 2- 3 Primăria c&m,
DI G. Șurtea, Guravăii, 2 abon. .ine
cum ei i-s'a vestit, dl Dr. Alexan­ I. B a t e n ț i a n, înv. Șărmaș, 3 ab. j
dru Vaida în turneul (drumul) său DI
........;
mai nou, la adunările partidului prin Dl G. Faur, corn. Surduc-mic, 2 ab. jj
Moldova, „a fos pretutindeni DI Ilie Costa, Coșova 2 ab. ini
însoțit de d. Aristide Blank, DI Nic. Țenche, Hitiaș, 5 abon. aii îli7
conducătorul băncii Marmorosch- DI Stef. Murășan îav. dir. Idiciu, 7 ab. 1 a &; Iii
I
Blank". „Țara Noastră“ crede a- DI Adam Trop, Calina, 5 abonați. 3
cest lucru pentru faptul, că și dl Di Romul Pop ea cu, Vulcan, 5 ab. în Deva,Sir. Regele Ferdinand I. 9.Sil, c
Dr Alexandru Vaida e membru în Dl Nic. F1 e ș a r i, Closterf, 5 ab. :s.
tHC;
Direcțiunea băncii „Marmorosch- Di Grigorie M o i s e s c u din corn. Telefon Nr. 58. Adresa telefonică: Devabanc.
Blank“, și bănuește că dl Aristide Corbi (jud. Muscel), 5 abon. •CU
Blank dă sprijin „real" (pipăit) j fi
Dl I. Gegeran, Stâna de-sus, 10 ab.
în materie politică... |
Dl Nic. Gr. Malic din Boghicea (j. Capital: Lei 5,000.000’—
lată un lucru ce are nevoie de i Roman), 10 abonați. I' (
o lămurire din partea dlui Vaida ? Dl Vasile Chebeicu Socodor, 3 ab.
și a ziarelor partidului Național. ‘ 51
Dl Dem. Săaarean, Magheriuș, 2 ab. operațiuni de bancă: Acoardă credite în : :șl
răn’atunci ne oprim dela ori-ce a- i
rătare de păreri, căci ne pare peste j Dl Mihal Faghiura, Lsalea-mare, 2ab. cont-curant, scontează cambii, primește depuneri spre îi
Dl Dum. O na, Sângătin, 3 abonați.
putință ca să fi lunecat șt noi ar- | fructificare po termin și Ia vedere, în condițiunile colo iZ
delenii, pe această pantă primej- « Dl O. D e m ș o r e a n, Mini?, 2 abon, 3
dioasă. 59 Di I. Buzan, Cicud de Câmp., 2 ab. mai favorabile, gajuri do efecte publice și acțiuni, zl- $
Tuturor: Călduroase mulțumirii
i ii j
loage, ordine de plată In toate orașele din țară, finan­
țări și participațiuni, etc. ti
«

aceste fol pe lunile Octobre—Novembre—Decembre c. v. a acestui Op erați comex’oiale (pe cont propriu și
an, celor ce nu le au, — pentru în comision); — cumpărări și vânzări do cereale (grâu,
numai 12 Lei! porumb, fasole, orz, ovăy, fărină, etc.) și altele.
Le dăm așa de Ieftin încât abia ni-se plătește hârtia șl timbrul pos­
tai,— ca să ajungă cât mai ușor în mânile tuiuror cetitorilor din popor, (970) i-
pe cari vrem să-i atragem pe drumul celei mal luminoase lupte pentru
bunul viitor al acestui neam.
TipogrAOa .Liboriatoa
* în Oriștio.