^f-i3.m.ă.r-a.l 1 ^ L e i .

Anul X X X I I I . Sibiiu, 3 1 Octomvrie 1 9 3 1 . Nr. 44

REVISTA ECONOMICĂ ORGAN FINANCIAR-ECONONIC

Organul oíiciül al asocialiunii iniutelor linciare româneşti lin Ardeal, Banal, C r i p şi N a n a ; „SOLlDARlTftltA" S i n
-A-pare ©d.a,tă p e s ă p t ă m â n ă .
Redacţiunea şi administraţiunea : Sibiiu, Strada Bayer N r . 1—3.

A b o n a m e n t u l p e a n : In ţară: pentru autorităţi,bănci şi întreprinderi Lei 500 —; pentru particulari Lei400-—; pentru cooperative
funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300-—. In străinătate Lei 8 0 0 — . Taxa pentru inserţiuni: de flecare • cm. Lei 6 —

Director: Constantin Popp. R e d a c t o r : Dr. Minai Veliciu.

Sumarul: faţă de bănci şi depunerile spre fructi­

ficare administrate de ele. Totuşi liniştea
Un cuvânt cătră deponenţii băncilor. — Proiectul legii
bancare. — Sindicalizarea băncilor. — Concordatul Băncii
deponenţilor s'a restabilit numai în parte
Marmorosch Blank. — întrevederea dela Washington. Cronica:
O adunare profesională a băncilor.
şi nu în măsura, în eare s'a aşteptat.
Depunătorilor rămaşi încă în nedu­
merire faţă de situaţia dată, adresăm eu-
Un cuuânt cătră deponenţii uântul nostru.
băncilor. Situaţia economică este fără îndoială
Criza prin eare trece pătura agricolă grea la noi în ţară. Nu este însă despe­
a ţării în urma reducerii preţului produ­ rată. Dificultăţi de ordin economie şi
selor agricole şi consecinţele fireşti ale financiar sunt, în zilele noastre, în toate
acestor stări de lucruri asupra industriei ţările europene şi chiar extra-europene.
şi a comerţului, a prouoeat, precum s e Şi sunt aiurea mult mai graue decât
ştie, o stagnare generală a uieţii noastre la noi.
economice. Criza generală actuală este, mare
îneassările la bănci între astfel de parte, tot o urmare a răsboiului mondial
împrejurări merg greoiu de tot, fiind terminat deja de mult, dar eu panele pri­
atinse de criza generală, mai mult ori cinuite de el încă până azi neleeuite
mai puţin toate categoriile producătoare pretutindenea.
ale ţării. Criza este şi o urmare a p r e a multor
E.a criza generală, eare dealfi?um s e afaceri şi întreprinderi industriale şi c o ­
manifestă în toate ţările, în unele chiar merciale în cari s'au auenturat în primii
mai intensiu decât la noi, s'a mai adăugat ani de după răsboiu oameni şi instituţii,
de un timp încoace la noi în ţară şi o nu totdeauna pregătiţi pentru ele, afaceri
criză de încredere, o anumită nelinişte şi întreprinderi cari acum, după norma­
în cercurile deponenţilor la banei. lizarea lentă a uieţei economice, nu mai
Neliniştea aceasta a fost prouoeată, rentează şi trebuie s ă lichideze.
alimentată şi sporită, pe lângă situaţia Griza însă este trecătoare. Atât la noi
economică generală, şi de diferite ştiri în ţară, eât şi în celelalte ţări s e fac, din
fantastice, publicate eu o condamnabilă partea factorilor chemaţi, continue sfor­
uşurătate în mai multe ziare, despre o ţări, pentru îmbunătăţirea situaţiei grele
iertare a datoriilor ţărăneşti la bănci eu economice de azi. Fiecare în ţara pro­
30°/ —35%; despre o blocare a depune­ prie şi toţi împreună în interesul comun
0

rilor dela bănci, despre deualuarea mo- al tuturor, prin înţelegeri internaţionale.
netei noastre şi alte imposibilităţi luate Acest scop 1-a urmărit şt recentele
din uânt. eonuersaţiuni dintre şefii Statelor Unite
Quuernul, e e este drept, a desminţit, ale Amerieei şi a Franţei.
în modul cel mai categorie, suonurile Motiue serioase pentru îngrijorarea
despre luarea de măsuri excepţionale, deponenţilor nu este 1
 Organizaţia noasiră bancară este
destul de solidă pentru a putea trece eu
s u c c e s peste uremile grele, c e parcurgem.
A putut-o constata aceasta eu sa­
tisfacţie, atât Quuernul, cât şi Banca Na­
ţională a României în recentele sale co­
municate în legătură eu ultimele eue-
nimente din piata financiară (cazul Băncii
Marmoroseh Blank şi Co.) când atât băn­
cile din capitală, cât şi cele din pro-
uineie au dat douezi euidente de puterea
lor de rezistentă.
Aceasta putere rezistenfă poate fi
menţinută şi potenţată şi mai mult, în
prima linie eu concursul înţelegător al
deponenţilor înşişi.
S ă nu se lase amăgiţi şi alarmaţi de
ştirile răutăcioase asupra situafiunii ge­
nerale economice din tară şi speciale
à băncilor, ştiri răspândite eu graiul uiu
şi îti ziare de oameni rău informati, ori
răi şi interesaţi.
Să-şi păstreze calmul şi încrederea
în bănci, cărora dealteum, în comuni­
catele sale oficiale, B a n c a Naţională le-a
pus în uedere cel mai larg sprijin pentru
a putea înuinge dificultăţile momentane.
Procedând în sens contrar, eu nimic
motiuat, deponenţii lucrează împotriua in­
tereselor lor proprii, m ă r e s c dificultăţile
inerente uremurilor şi contribuie la
desagregarea uieţii noastre economice.
Proiectul legii bancare.
Constituirea societăţilor bancare.
(Continuare).
fltât constituirea societăţii bancare,
cât şi modificarea ulterioară a statutelor
se face exelusiu în temeiul autorizaţiei
dată de Consiliul Superior Bancar. Atunci
nu înţelegem pentru c e mai trebueşte o
ordonanţă a preşedintelui Tribunalului
pentru a se putea face înscrierea în re-
gtstrul societăţilor bancare de pe lângă
Camerele de comerţ? (art. 9, alin. 3).
Înscrierea se poate face foarte uşor şi
în baza autorizaţiei Consiliului Bancar,
căci tribunalul în concepţia proiectului
şi aşa nu are nici o atribuţiune esenţială
în turul constituirii societăţii bancare.
„Actul eonstitutiu, statutele şi deei-
ziunea de încuuiinţare uor fi publicate în
întregime în Monitorul Oficial şi în extras
în cel puţin două din ziarele mai răspân­
dite din localitate". Pentru ce atâta pradă
eu publicaţiile acestea, pe cari nimeni
nu te citeşte şi pe cari cel interesat le
poate uedea la Camera de comerţ?
Cine stabileşte care sunt cele mai
răspândite două ziare din localitate? Şi
ce se face dacă nu sunt gazete eotidiane
în localitate?
In prouineie de exemplu în Cluj,
Oradea, Cernăuţi, Braşou, Arad, Timi­
şoara, Sibiu, Chişinău e t c , publicarea ua
trebui făcută în două gazete minoritare,
acestea auând cel mai mare tiraj. Aceasta
este şi intenfiunea autorilor proiectului?
Nu s'ar putea preuedea publicarea obli­
gatorie a extrasului în cel puţin un ziar
românesc din localitate, sau dacă nu
există, atunci într'un ziar din Capitală sau
din c e a mai apropiată localitate ?
„întreprinderea ua fi legal constituită
numai din momentul publicării în Moni­
torul Oficial' (art. 9). Am arătat în ana­
liza anteproiectului codului comercial, c ă
publicaţia este numai un act formal, in­
formaţii? şi efectul constitutiv îl are înscri­
erea în registrul oficial. Ce efect au a c ­
tele întreprinderii dela constituire şi
înscrierea în registru şi până la apariţia
Monitorului Oficial? Şi care localitate este
hotărâtoare pentru „publicare"? Capitala
sau localitatea unde se înfiinţează între­
prinderea? Sunt chestiuni cari trebuiesc
soluţionate prin lege, îndeosebi atunci
când ele sunt reglementate unitar într'un
cod general comercial unificat.
Capitalul social. Proiectul preuede
după localităţi trei feluri de minimum şi
anume: pentru societăţile în nume eo-
leefiu în comandită simplă sau eu răs­
pundere limitată un minimum mijlociu
de (40.000.000 Lei (Bucureşti), 20.000 Lei
(laşi, Galaţi, Cluj efe.) 10.000.000 Lei în
celelalte oraşe şi 3.000.000 Lei în comu­
nele rurale), apoi pentru firmele indiui-
duale jumătate şi pentru societăţile ano­
nime şi în comandită pe acţiuni îndoitul
sumelor înşirate mai sus (art. 11).
Proiectul original a exclus în ge­
neral firmele indiuiduale dela exerciţiul
comerţului bancar, iar redactarea ulte­
rioară nu numai că îngădue acest fel de
firme, dar chiar le acordă priuilegiul
foarte însemnat în fixarea capitalului so­
cial, minimal, care poate să fie a treia
parte din acel al societăţilor anonime.
Unde-i este raţiunea?
Logic şi oportun este a se stabili un
minimum unitar de capital social pentru
 NP. 4a — 31 Oetomurie 1931. REVISTA
toate tipurile de firme bancare, fără auan-
tajarea celor indiuiduale fafă de socie­
tăţile anonime. Nu există nici o necesi­
tate economică de a loui în societăţile
anonime, eari formează c e a mai puter­
nică şi mai tipică formă a coneentrărei de
capitaluri în actuala economie capitalistă.
„Este interzisă constituirea capitalului
social prin debitări în cont" (ari. 11, alin. 3).
mai corect: „Este interzis a se constitui
capital social prin creditarea în orice
formă a preţului acţiunilor".
Aporturile în natură. Nu este sufieent
a limita aporturile în natură la 20% din
capitalul social, ei ar trebui reglemen­
tată procedura de eualuare prin experţi
ai justiţiei.
Chestiunea dacă e bine să se ad­
mită în principiu aporturile în natură, r ă ­
mâne insă deschisă. Imposibilitatea de a
euita abuzurile ee se săuârşese azi eu
aceste aporturi şi elasticitatea eualuărilor
prin experţi — pledează pentru supri­
marea lor, aşa eum a făcut proiectul ori­
ginal (publicat în „Reuista Economică").
Este arbitrară şi antisocială fixarea
valorii nominale a acţiunilor în cel puţin
500 E.ei (art. 12).
Asemenea este arbitrară limitarea
eheltuelilor de constituire la 5°/ din c a ­
0
pitalul social.
Controuersa din jurul acţiunilor cu
vot plural proiectul o curmă — foarte
cuminte — prin interzicerea acestor
acţiuni priuilegiafe.
Lipsea din textul original al pro­
iectului a c e e a dispoziţie, c ă 20% din r e -
zerue trebuiesc plasate în numărar la
Banca Naţională (art. 13).
Suntem siguri c ă băncile uor pro­
testa uehement împotriua acestei dispo-
ziţiuni autoritare şi antieeonomiee, căci
ar însemna ea băncile să plătească do­
bânzi de reeseont după propriul lor ca­
pital.
„Părţile de fondator uor fi reprezen­
tate prin titluri de diuidend" (art. 18). Dat
fiind eă „părţile de fondator nu acordă
proprietarului lor calitatea de asociat"
(uezi acţionar la societăţile anonime) (art.
18, alin 1), pe de altă parte titlurile de
diuidend fiind rezeruate acţionarilor,
pentru a preueni orice confuzie şi con­
trouersa, titlurile părţilor de fondator nu
pot fi numite titluri de diuidend, ei titlu­
rile părţilor de fondator, sau mai simplu
părţi de fondator.
E eONOMieA 359
Administrarea societăţilor bancare, —
Numărul administratorilor. — Art. 19 din
proiect preuede, eă Consiliul de admi­
nistraţie al unei întreprinderi bancare,
societate pe acţiuni, trebuie să fie compus
din cel puţin 5 (cinei) membri. — Din
motiue de economii ar fi bine, ea nu­
măra/ administratorilor să fie limitat şi în
sus, de pildă la 7 sau 9 membri, iar li­
mita interioară să fie fixată în 3 membri.
Auând în uedere eă în sistemul actual
posturile de membrii în Consiliul de ad­
ministraţie sunt de obicei sinecure pentru
politieiani eu influenţă, eari habar n'au
de administraţia şi operaţiunile întreprin­
derii bancare,, a r fi o inouaţie originală
şi salutară dacă în legea bancară s'ar
1
preuedea ea cel puţin h parte din membrii
să fie experţi contabili", (până la 5 membrii
unul s ă fie expert-eontabil, până la 7
doi, ete.)
Garanţia administratorilor este o
dispoziţie nouă menită s ă asigure între­
prinderii o bază de despăgubire pentru
daunele prouoeate prin culpa adminis­
tratorilor şi totodată s ă constrângă pe
administratori a se ocupa efectiu de
agendele întreprinderii. Fiind el de o impor­
tanţă capitală, garanţia administratorilor
trebuie reglementată eu multă prudenţă.
Cuantumul de 7 ° ° din capitalul so­
3
cial eorăspunde realităţilor, dar nu trebuie
admisă posibilitatea ea prin aetul eonsti-
tutiu garanţia să nu d e p ă ş e a s c ă suma
de 500.000. Eei, eăei în practică aceasta
limitare ua fi normală şi nu are nici o
raţiune.
Nu este admisibilă niei excepţia de
a se putea reduce garanţia la Vi pentru
0
cel mult doi foşti administratori sau di­
rectori ai societăţii sau pentru cei eu „o
reputaţie bine stabilită de speeialist în
materie". Cine ua fi menit s ă stabilească
aceasta reputaţie de specialist? 1 Nu e
bine a se opera în niei o legislaţie cu
termeni uagi nepreeişi, eari formează toi-
atâtea portiţe pentru abuzuri, şi scopul
principal al nouei legi bancare este doar
tocmai să facă imposibile abuzurile.
Dispoziţia eă „garanţia nu poate fi
depusă decât în acţiuni de ale societăţii"
este nepraetieă şi nejuridieă şi eonstitue
o grauă contrazicere eu altă dispoziţie
a proiectului (art. 40 p. e.), care interzic
întreprinderilor bancare, societăţi pe ac-:
puni de a-şi cumpăra propriile lor acţiuni.
Când răspunderea materială a admi-
 360 RBU1STA
nistratorilor ajunge la scadentă, ce face
oare societatea pentru a se despăgubi
din aetiile constituite în garanţi, dacă
nu aproprierea (achiziţionarea) propriilor
acţiuni?! Iar în cazul când conform in­
terdicţiei dela art. 40. p. e. ar trebui să
le pună în uânzare, prin aruncarea pe
piaJă a unui stoc însemnat de acţiuni (de
pildă când mai mulţi administratori sunt
traşi la răspundere) ar prouoea depre­
cierea propriilor acţiuni. Şi rezultatul ar
fi nul, pentrueă patrimoniul societăţii nu
se sporeşte prin vinderea acţiunilor proprii.
Garanţia administratorilor şi a cen-
sorilor trebuie su fie efectivă şi în acest
scop ea nu poate fi depusă în formă de
aefii ale societăţii, ei fie în numerar, fie în
efecte de stat, sau efecte garantate de
stat sau în alte titluri lombardabile la
Banca Naţională. Obligaţiunea de a de­
pune garanţia să fie obligatorie pentru
toţi administratorii fără nici o excepţie.
Răspunderile administratorilor, fixate
a priori prin lege, sunt cele mai sigure
garanţii preventive şi represive împotriua
tembelismului şi agendelor dolosiue ale
acestora. Stabilite precis şi seuer şi
aplicate fără cruţare, răspunderile ar face
de prisos autorizafia autoritară şi arbi­
trară a consiliului superior bancar.
Răspunderea administratorilor nu este
bine stabilită de proiect.
Art. 21 spune, c ă membrii Consiliului
de administrafie sunt finufi a executa per­
sonal funcţiunile c e le sunt îneredinfate
„cu grija unui comerciant 1
conştiincios' ,
iar conform art. 24 (care precizează răs­
punderile) „membrii Consiliului de admi­
nistrafie, eu al căror uot s'a luat deci-
ziunea, sunt solidar răspunzători, atât fată
de societate, cât şi fafă de terţii, de toate
prejudiciile cauzate prin actele comise
de ei „cu reacredinţă" şi mai departe
„răspunderea solidară nu poate fi dega­
jată decât prin împotriuire formală la să-
uârşirea actului prejudieiabil. Membrii
prezenţi în adunarea Consiliului cari fiind
induşi în eroare au descoperit ulterior
frauda, pot face opoziţie în termen de
5 zile dela data când au luat cunoştinţă
de existenţa fraudei". Acţiunea în respon­
sabilitate eiuilă în contra administratorilor
aparţine adunării generale, c a r e decide
prin majoritatea absolută a asociaţilor
(nu a acţionarilor prezenţii) şi acţiunea
şe exercită prin censori.
ECONOMICA Nr. 44 — 31 Oetomurie 1931.
lată dispoziţiuni de o erassă impre-
eiziune, menite să facă iluzorie orice răs­
pundere materială a administratorilor.
Materia răspunderilor, deşi c e a mai im­
portantă, este totuşi partea c e a mai slabă
din întreg proiectul.
..Reaua credinţă" în practica judiciară
este un „fapt" foarte greu de douedit,
căci aparţine de uiaţa internă a celui
chemat la răspundere. Condiţionarea răs­
punderii de reaua credinţă pare a fi în­
scrisă în proiect intenţionat pentru a se
putea eluda răspunderile.
Asemenea dispoziţie este şi aceea,
că cel indus în eroare, poate face opo­
ziţie şi ulterior. Ori c a r e administrator ua
putea spune că a fost indus în eroare
şi scuza aceasta o poate aduce — după
anteproiect dela data când a luat cuno­
ştinţă de fraudă, — deci şi dupăee faptul
prejudicios a fost consumat.
O dejucare a răspunderii este şi
„majoritatea absolută a asociaţilor", care
foarte rareori se poate constitui.
Este imperios necesar, c ă răspun­
derile nu numai să fie esenţial lărgite
şi înăsprite, dar c a şi exercitarea acţi­
unii în responsabilitate să fie facilitată.
Orice posibilitate de s c ă p a r e să fie su­
primată din lege. Inducerea în eroare
priueşte exeluziu raportul dintre admini­
stratorul indus în eroare — care nu a
ştiut să fie destul de precaut — şi frau­
dator. Consecinţele fraudelor săuârşite
în conducerea societăţii nu pot fi aruncate
asupra societăţii şi creditorilor acestuia.
Se mai impune apoi, c a dreptul de
inaeţionare să-1 aibe direct şi Ierta per­
soană prejudiciată.
Propunem prin urmare următorul text
al răspunderilor:
„Membrii Consiliului de administraţie,
sunt direct şi solidar răspunsători atât
faţă de societate, cât şi faţă de terţii, p.entru
toate prejudiciile, cari prin preeauţiunea
unui comerciant conştiincios puteau fi
euitate. Răspunderea nu poate fi dega­
jată prin excepţia inducerii în eroare.
Scapă de răspundere membrii prezenţi
în şedinţa Consiliului, cari uotează împo­
triua hotărîrii, iar cei absenţi şi statutar
înuitaţi la şedinţă, dacă comunică împo-
triuirea lor înainte de executarea hotă-
rârei prejudieioase.
Societatea exercită acţiunea în des-
daunare contra administratorilor prin een~
 sorii săi. Acţiunea s e decide în Adunarea
generală ordinară sau în caz de ur­
genţă în adunarea generală extraordinară
— eu majoritatea asociaţilor prezenţi.
Răspunderea directorilor este ase­
menea condiţionată în proiect de reaua
credinţă a acestora, (art. 25.) Răspunderea
directorilor poate fi stabilită la fel eu
aeeea a administratorilor. Ei fiind func­
ţionarii societăţii uor răspunde pentru
orice omisiune ee depăşeşte diliginţa unui
bun funcţionar (comerciant). Ca eomplee-
tare s ă s e înscrie în lege, c ă directorii
nu trebuie să execute hotărârea deeizi-
unilor luate de Consiliul de administraţie,
dacă împrejurările s'au schimbat esen­
ţial după luarea deeiziunii în aşa fel, c ă
executarea hotărârii ar cauza prejudicii
societăţii sau terţelor persoane. In astfel
de cazuri directorii exeeutiui s ă fie ţinuţi
a raporta Consiliului despre noua stare
de lucruri. Pentru această omisiune uor
răspunde bineînţeles faţă de societăţi şi
faţă de eei de al treilea.
Proiectul fixează limita superioară a
tantiemelor şi altor partieipaţiuni pentru
toţi conducătorii societăţii bancare şi
anume: pentru administratori şi directori
laolaltă în 10% din beneficiile nete, iar
pentru restul personalului în 5°/ . — Pro­
0
porţia este nedreaptă, îndeosebi când o
societate are mai multe sucursale şi per­
sonal numeros. Tantiemele ar trebui fixate
prin urmare într'un proeentmaximal unitar
pentru administratori, director şi personal,
urmând a s e repartiza între ei propor­
ţional eu numărul şi retribuţiunile ordinare.
Proiectul pare a eorfsaera practica
de azi, când unii administratori şi direc­
tori încassează sume fantastice sub tot
felul de titluri, iar personalul funcţio­
n ă r e s c primesc lefuri de batjocură.
Tot asemenea ar fi bine s ă s e sta­
tornicească prin lege şi limita maximală
a preţului jefoanelor de prezenţă.
Este însă arbitrară şi imposibil de
executat fixarea cheltuielilor de admini­
straţie în 5°/ din suma capitalului social.
0 lean un capital de 3 2 0 ori mai mare. sau mai
Limita cheltuielilor trebuie raportată şi
la ueniturile realizate.
(Va urma).
Dr. 10ACHIM TQLCIU, Cluj.
Sindicalizarea băncilor.
Cifre comparative.
In numărul 40 din 3 Oetomurie 1931 al „Re-
uistei Economice", s'a înfăţişat sub titlul: „Băn­
cile noastre în lumina cifrelor" situaţia financiară
a sindicatului de bănci ardelene, ee-1 formează
„Solidaritatea". S'au arătat deci mijloaeele de
acţiune ale acestui organism important de credit,
c a r e urmează să sprijine pe umerii săi, întreaga
uiaţă economică şi financiară din Ardeal şi s'a
constatat în aeelaş timp c ă aceste mijloace pot
face faţă eu deplin s u c c e s scopului pentru care
„Solidaritatea" s'a decis să aetiueze. Ţinem s ă
menţionăm c ă sindicatul format de băncile ee
compun „Solidaritatea", n'a fost conceput acum
în pripă pentruea finanţa românească din Ardeal
s ă poată face faţă euenimentelor, ei el datează
ea instrument de solidaritate de ureme îndelun­
gată, ea organ ee lega într'un mănunehiu aetiul-
tatea economică ardeleană. Acum s'au împros­
pătat doar unele din scopurile sale şi s'a înoit
firul de legătură între unităţi, eăutând s ă s e ani-
meze rezultatele frumoase de altâdată.
Toemai pentru a ilustra mai complect posi­
bilitatea de acţiune a acestui sindicat, am găsit
c ă este bine s ă trecem la o situaţie eomparatiuă
între el şi între a c e l a format de marile bănci
bueureştene. înainte de a intra însă în înşirarea
cifrelor ee caracterizează cele două sindicate în
discuţie, ţinem să menţionăm eă e e e a e e uom da
noi aici, nu formează o situaţie absolut exactă.
Dar eomparabilitatea cifrelor s e menţine pentruea
şi din situaţia „Solidarităţii" lipseau unele cifre
componente. In felul acesta presupunem eă e e e a e e
lipseşte de o parte şi de alta, poate s ă stea
aproximatiu în a e e e a ş relaţie, ea şi e e e a e e s e
înfăţişează, încât rezultatul obţinut pe datele ee
ne stau la dispoziţie, este el însuşi relatiu com­
parabil.
In Sindicatul băncilor bueureştene intră de
sigur următoarele instituţiunl financiare şi de
credit:
a) „Banca de Credit Român" eu un capital
de Lei 400 milioane.
b) „Banca Marmoroseh Blank &-Cie" eu un
capital de Lei 125 milioane.
ej „Banca Comercială Română" eu un c a ­
pital de Lei 300 milioane.
d) „Banca Românească" eu un capital de
Lei 280 milioane.
in total deei capitalul propriu al întreprin­
derilor, eari formează sindicatul de bănci din Bu­
cureşti este de 1105 milioane. Raportat la capi­
talul propriu al băncilor eari compun „Solidari­
tatea" şi care este de 334.800 000 Lei, uedem e ă
sindieatul bueureştean posedă faţă de c e l arde­
precis, „Solidaritatea" acţionează eu un capital
11
c a r e înglobează c e a 3 0 % di eapitalul sindica­
tului bueureştean.
Mijloacele totale de acţiune (capital propriu
plus rezerue) le auem la cele două sindicate
precum urmează: „Solidaritatea" Lei 605,300.000 —
iar sindieatul bueureştean Lei 2188 milioane.
Precum uedem, atât eapitalul propr'u, cât şi re-
 362 REVISTA ECONOMICA
zeruele, pe eari le posedă sindicatele bancare
ce ne preocupă, stau în aeelaş raport şi anume
„Solidaritatea" posedă eam 3 0 % din mijloacele
sindicatului bueureştean. Mijloacele de acţiune
ale sindicatului bueureştean s e compun în jelui
de mai jos :
a) Banca de Credit Român" Lei 734 milioane.
r
b) „Banca Marmoroseh Blank & Cie" Lei
456,8 milioane.
c) „Banca Comercială Română" Lei 402 mi­
lioane şi
d) „Banca Românească", Lei 596 milioane.
Valoarea imobilelor băncilor cari compun
„Solidaritatea" s e ridică la suma de Lei 199,600.000.
Ualoarea imobilelor băncilor bueureştene în
discuţie este de Lei 447.821,820—, repartizată
precum urmează: „Banca de Credit Român",
Lei 101.920,791-—, „Banca Marmoroseh Blank
& Ge\ Lei I5ă,620,752—, „Banca Comercială Ro­
mână", Lei 93,280,27?.— şi „Banca Românească",
Lei 100.000.000.-- Uedem deci c ă în c e priueşte
această parte a aetiuului celor două grupuri de
bănci, „Solidaritatea" stă relatiu mai bine decât
băncile bueureştene, întrucât de unde capitalul
său propriu şi rezeruele fac cam 30°/ din ace­
0
leaşi elemente ale băncilor bueureştene, în aeelaş
timp ualoarea imobilelor sale stă într'un raport
de 1: 2,23, adecă imobilele „Solidarităţii" sunt
cam 45°/ din imobilele marilor bănel din ea-
0 A doua concluzie eare reiese din felul pla­
pitală.
Plasamentele totale ale grupului „Solidari­
tăţii" fae Lei 3,442,700.000—, iar plasamentele
băncilor din al doilea grup în discuţie, sunt de
Lei 14.488 242,896—. In consecinţă raportul între
aceste plasamente arată, eă „Solidaritatea" are
un uolum de afaceri, c a r e s e ridică la 2 5 % din
acela al sindicatului de bănel din Bucureşti.
Aetiuul total al grupului „Solidarităţii" s e
urcă la suma de L e i 4,012,000.000—, iar acela al
băncilor bueureştene este de Lei 17,883,800,000—,
e e e a e e dă cam acelaşi raport ea şi al plasa­
mentelor.
In lumina acestor cifre priuind lucrurile s ă
tragem şi concluziile generale, ee rezultă dinele,
Remarcăm în primul rând în ee priueşte struc­
tura etnică a capitalului celor două grupuri de
bănci în comparaţie, eă de unde „Solidaritatea"
posedă numai eapttal românesc, a m n d în frunte
B a n c a „Albina" eu aetiuitatea ei glorioasă, nu
numai pe terenul economie, el şi pe cel cultural,
naţional, ete băncile din grupul al doilea în afară
de „Banca Românească" posed într'o măsură
mal mare sau mal mică şi capital străin. Aşa de
exemplu „Banca Marmoroseh Blank & Cie" a
auut în decursul timpului următorul capital străin
în °/ (procente) faţă de capitalul total:
0 Tot aşa de fauorabilă situaţiune au băncile
a) în 1926, american, 0,32% ; austriac şi ungar
0,38%; elueţian 1,93%; francez l,75°/o; alte ţări
1,87%; şl românesc 85 75%.
bj în 192? în a c e e a ş ordine ca mai sus :
0,18 / ; 0,73°/o; 2.28%; 11,06%; 1,90%; şi 83,85%
0
pentruca,
e) în 1930 să aibă următoarea distribuţie:
0 5 6 % ; 0,83%; 1 6 3 % ; 16,63%; 1,74% şi V8.61/ . 0
Precum se uede proporţia capitalului românesc
a diminuat în raport eu timpul. Eu'dent că naţio
nahtatea eapilalulul n'are din punct de uedere
general economie nici o importanţă; din punctul
Nr. 41 — 31 Oetomurie 1931.
de uedere al influienţelor directe asupra popu
laţiunll însă, aeest lucru nu poate fi indiferent,
pentrueă un fel este legat eapitatul Indigen de
pământul nostru şi altfel cel străin. In speţă însă
nu uorbim de cazul în sine al „Băncii Marmoroseh
Blank & Cie", eare a dat multiple douezi de
înţelegere a neuoilor acestei ţări, ei uorbim în
general.
In afară de totalitatea plasamentelor eelor
două sindicate, ne mai interesează apoi şi felul
acestor plasamente. Ş i aiel trebuie s ă remarcăm
eă de unde plasamentele băncilor bueureştene
sunt înmagazinate în afaceri, în scont şl în par-
tieipaţii, plasamentele băncilor din grupul „Soli­
darităţii" sunt înmagazinate mai mult în credite
fondare. Din aeest fel de plasamente rezultă
apoi două eoneluziuni importante. Prima din con­
cluzii este a c e e a , eă băncile cari eompun grupul
„Solidaritatea" au aetiuul lor mal bine plasat din
punct de uedere al economiei noastre naţionale.
Creditele pentru agricultură, formează doar un
capitol de discuţii economice, eari la noi în ţară
nu şi-au găsit încă deslegarea. In aeelaş timp
grupul de bănci bueureştean, a plasat aetiuul său
mai mult în finanţarea întreprinderilor industriale.
Este deci un aport indirect şi de uiitor în ee
priueşte repercusiunea lui asupra economiei
noastre.
samentelor eelor două grupuri de bănci, este li­
chiditatea acestor plasamente. Prin metieulosi-
tatea şl prudenţa ee caracterizează plasamen­
tele din gruoul „Solidarităţii" şi mai eu s e a m ă
din însuşi felul de produeţte al domeniului unde
ele s'au înmagazinat — economia rurală — re­
zultă o lichiditate mai rapidă decât a plasamen­
telor industriale pe eari le-au făcut băncile bu­
eureştene. Şi euident eă pentru a face faţă crizei
de astăzi, lichiditatea este un factor important
în operaţiunile de baneă. Aşa eă din aceste
puncte de uedere, al efectului plasamentelor
asupra economiei noastre şi al lichidităţii lor,
grupul de bănci din „Solidaritatea" s e găseşte
pe o poz ţie mai fauorabilă decât grupul format
de băncile bueureştene.
E caracteristic chiar din aeest punct de
uedere, — al felului plasamentelor, — eă în afară
de eâteua, majoritatea băncilor din grupul „So­
lidaritatea" îşi are reşedinţa la sate. Iar acelea
cari fae afaceri de partieipaţil, se pot număra
pe degete. Chiar în aeest eaz industriile finanţate
de unele din băncile eari fae parte din grupul
„Solidarităţii" s e ocupă mai mult eu producţia de
semifabricate, e e e a e e este mat în directă legă­
tură eu puterea de consumaţie a ţării noastre.
din „Solidaritatea" şi din punctul de uedere al
teritorului pe eare ele acţionează. Presupunând
eă băncile bueureştene prin însuşi felul afaee-
eerilor ee urmărese s'au întins asupra ţării în­
tregi „Solidaritatea" acţionează numai în Ardeal.
In felul acesta dacă .Solidaritatea" are un ea-
pital eare este cam 3 0 % din acela al băncilor bu­
eureştene, raportul teritorului de acţiune este
aeelaş. B a eum ştim eă băncile bueureştene, s'au
suprapus ea finanţare industrială şi în Ardeal,
unde sunt principale acţionare ea la: Reşiţa,
Vulcan, Hunedoara, ete. raportul în ee priueşte
teritoriul pe eare acţionează cele două grupuri
de banei, deuine şi mai fauorabil pentru „Soli­
daritatea".
In fine daeă mai aducem în discuţie un ele­
ment : a c e l a al populaţiei, lucrurile nu se schimbă
eu nimic în poziţia reciprocă a celor două gru­
puri de bănci. Conform recensământului din 1930
populaţmnea României se ridleă la 18,025,23? lo­
1
cuitori. ) Aceştia s e împart pe proutneii, astfel:
Muntenia, 4,026,005; Transiluania (propriu zisă)
3,217,149; B a s a r a b i a 2,8b5,506; Moldoua 2,413,123;
Banatul, Crişana, Maramureşul 2,329,747; Oltenia
1,516,472; Bueomna 845,903 şt Dobrogea 811,332.
In total deei în Ardeal auem o populaţie de
5,546,896. Raportat a c e s t număr de suflete la po­
pulaţia totală a României, rezultă că Ardealul
posedă eea 30°/o din populaţia României. In felul
acesta poziţia celor două grupuri de bănci este
şi din acest punct de uedere definită, pentrueă
mijloacele „Solidarităţii" faţă de cele ale gru­
pului bueureştean stau în raportul în eare s e gă­
seşte şi populaţia eare reclamă a c e s t e mijloace.
Rezumând deei punctele de uedere discu­
tate putem şi noi trage concluzia c ă efectele s o ­
lidarizării băncilor din Ardeal este o măsură sa­
lutară şi n e c e s a r ă pentru promouarea economiei
acestei regiuni, iar în plus c ă în felul în care
s e înfăţişează situaţia băncilor din grupul „Soli­
daritatea" s e poate face faţă eu s u c c e s scopului
urmărit.
Ing. QH. ERÂNDUŞ.
Concordatul Băncii Marmorosch, Blank,
Toată bunăuoinţa dlui Min. Argetoianu şi
L tura tnuestiţitlor făcute de către B a n c a Marmo­
sforţările puse pentru asanarea acestei bănci şi
reorganizarea ei au fost zadarnice.
Rezistenţa Quuernatorului Băncii Naţionale
împotriua aducerii de noui jertfe împouărătoare
pentru guuern şi institutul de emisiune a dus la
altă soluţiune, la concordatul preuentiu.
Cererea de concordat a fost prezentată la
Tribunal Marţi la 2? ert. :;Se oferă creditorilor
plata integrală a creanţelor lor în termii de 3 ani,
fără dobânzi şi anume 20°/ în anul, prim, 30°/ în
0 t
Până la omologarea concordatului ghişeu-
rile centralei din capitală şt a sueeursalelor din
capitală şi din prouineie, 36 la număr (11 în B u ­
cureşti şi 25 în prouineie) rămân închise.
Uor funcţiona numai seruieiul poliţelor în
Bucureşti la sucursala din Piaţa Palatului.
Seruieiul safe-urilor ua continua să funcţio­
neze neîntrerupt ea şi pân' aeum.
Depozitele libere de efecte şt titluri rămân
la dispoziţia deponenţilor şi uor putea fi ridicate
imediat după deschiderea ghişeurilor.
Bilanţul prezentat Tribunalului deodată eu
c e r e r e a de eoneordat prezintă aetiue de t e i
4,505,324,154 şi pasiue de Lei 4,143,325.095.
Principalele poziţii ale aetiuelor sunt, în
eifre rotunde, următoarele: Numerar şi ualute
efeetioe Lei 28.700.000 — Efecte publice şi acţiuni
Lei 56.400.000. Efecte de primit Lei 399 nul. De­
bitori în cont curent Lei 651.800 000. Terenuri,
clădiri Lei 17.900.000. Terenul Bordei Lei 429
milioane. Partieipaţii Lei l,034.OU0,0O0. P a s i u e :
Creditori în eont-curent Lei 822.700 000. Depozite
eu liurete şi depozite fixe L e i 870 mii. B a n c a
Naţională total Lei 1,858.000,000 şl anume: Cont
special Lei 167 mii., Reeseont Lei 991 mii. şi
Sindicat Lei 700 mii.
Drept cauze, cari au determinat banca s ă
c e a r ă eoneordat preuentiu, s e indică în c e r e r e
următoarele:
In primul rând împrejurările eu caracter
general: Criza economică mondială, eare a auut
în mod firesc repercusiune şi asupra economiei
noastre naţionale. Apoi cauze s p e c i a l e : sunt ine­
rente uieţii şi economiei româneşti, consistând
dtn criza de încredere prouoeatâ de c ă d e r e a
recentă a altor Instituţii de bancă similare. Na­
rosch Blank & Go. în industria şi comerţul de
baneă, — inuestiţii cari nu sunt uşor Itehldabile
— au contribuit la agrauarea crizei.
Imposibilitatea de a realiza creanţele ipo­
tecare, din cauza legiuirilor recente, cari au în­
greuiat condiţiile de urmăriri stlite.
Imposibilitatea de a preschimba creanţele
(aetiue) ehirografare.
0

anul al doilea şi în anul ultim restul de 5 0 % .

Depozitele, eej,nu tree de Lei 20.000 uor fi
aehitate în întregime în 3 luni de zile e e e a - e e
simplifică mersul concordatului.
Numărul deponenţilor eu liurete şi în eont-
eurent este de rotund 12.000;—.
Creanţele Băneti Naţionale, întemeiate pe
portofoliul reeseontat, au prioritate şi nu intră
în cotele eoneordatare.
i) Vezi în a c e a s t a priuinjă datele publicate de ziarul
„euuântul" din 16 Oct. 1931, Nrul 2331.
Notă. Datele cari priuese grupul băncilor bueureştene
sunt luate din reuista „Analele băncilor", Nrii 5, 6 şi 7 p e
Mai, Iunie şi Iulie 1931. Deasemenea, datele cari priuese
„Solidaritatea" sunt luate din „Reuista^Beonomieă" Nr. 40
din 3 Oetomurie 1931.
Intreuederea dela Washington.
întreaga presă mondială a dat o deosebită
atenţiune călătoriei din zilele trecute a şefului
guuernului francez Laual la Washington pentru a
lua contact personal eu prezidentul Hoouer şi a
discuta eu acesta problemele economice mondiale
dela ordinea zilei.
S e aşteptă dela întreuederea Hoouer-Laual
luarea unei serii de măsuri de ordin politie,
economie şi financiar, c a r e s ă ducă la amelio­
r a r e a situaţiei eeqnomiee lamentabile în eare s e
sbat de atâta ureme toate statele europene, eu
consecinţe şi pentru ţărtle extraeuropene şt în
deosebi şi pentru Statele Unite.
 364 REVISTA
Rezultatele întreuederei sunt aeum cunoscute
din comunicatul oficial, dat publicităţii şi semnat
de Hoouer şi Laual. Ele sunt comentate în di­
ferite chipuri de presa mondială. De unele eu
optimism, de altele eu destluzie, întrucât nu au
produs nici un plan pozitiu pentru rezoluarea
numeroaselor şl grauelor probleme economice
de ordin internaţional.
Un fapt însă nu s e poate nega. Conuersa-
ţlunile de aeum dintre Hoouer şl Eaual au des­
chis calea pentru eonuersaţiuni şi acţiuni uiitoare,
de ordin internaţional, în chestiuni de interes
eomun pentru toţi. Ş i acesta este deja un re­
zultat apreciabil.
lată de alteum textul comunicatului oficial:
„Amiciţia tradiţională dintre Statele Unite şt
Franţa, absenţa ori-eărui diferend între cele două
guuerne, şi tradiţia unei îndelungate colaborări
în fauoarea păcii în lume, tradiţie căreia pactul
Briand Kellog i-a dat o nouă strălucire, fae po­
sibilă şt oportună pentru reprezentanţii guuernelor
noastre examinarea, sub toate înfăţişările, a nu­
meroaselor probleme în c a r e sunt interesate
cele două ţări".
„Datoria oamenilor de stat este s ă nu treacă
eu uederea niei un mijloc de colaborare practică,
pentru binele eomun. Acest principiu este eu
deosebire important în momentul când lumea
aşteaptă o îndrumare, c a r e s ă o ajute s ă suporte
depresiunea prezentă, aşa de funestă atâtor eă-
mtnurl".
„Relaţiunile de încredere între guuerne sunt
elementul esenţial al îndreptării grabnice pe care
trebuie s ă o eâtăm. Am întreprins realizarea mi­
siunilor c e ne Incumbă în spirit de deplină sin­
ceritate. Progresele pe cari le-am realizat sunt
reale. Am examinat situaţia economică a lumii,
ansamblul relaţiunilor internaţionale în legătură
eu aceasta şt problemele ee fae obiectul confe­
rinţelor proiectate actualmente pentru limitarea
şi reducerea înarmărilor, efectul crizei economice
generale asupra plăţilor datoriilor tnterguuerna-
mentale, stabilizarea schimburilor Internaţionale
şi alte chestiuni economice şl financiare".
„Diseuţlunile cordiale auute au permis s ă
s e stabilească în mod precis natura problemelor
luate în consideraţie. Nu am auut intenţia să an­
gajăm guuernele noastre, ei s ă căutăm pe terenul
faptelor mijlocul, pentru fiecare din cele două
ţări, de a proceda în modul cel mai eficace în
propriul ei domeniu. Hotărârea noastră comună
este c ă apropiata conferinţă de limitare şi redu­
c e r e a înarmărilor nu trebuie s ă lase s ă treacă
acest mare prilej c e i s e oferă şi să înţeleagă
ECONOMICA Nr. 44 — 31 Oetomurie 193Ì
a s e achita de e e e a e e constituie adeuărata sar­
cină de organizare solidă şi trainică a păcii".
„In e e e a e e priueşte obligaţiunile de plată
între guuerne, recunoaştem c ă înainte de expi­
rarea anului de suspendare a plăţilor, poate fi
n e c e s a r ă stabilirea unui aranjament, asupra eon-
diţiunilor eăruia cele două guuerne fae toate
rezeruele".
„Iniţiatiua acestui aranjament ua trebui să
fie luată de puterile europene c a r e sunt în mod
principal interesate, în cadrul acordurilor în ul-
goare, mat înainte de data de 1 Iulie 1932".
„Ne-am ocupat în mod deosebit de princi­
palele mijloace, graţie cărora guuernele noastre
ar putea s ă interuină pentru restaurarea stabili-
lăţll economice şi a încrederii. Suntem eonuinşi
de importanţa stabilităţii monetare ea element
esenţial de restabilire a unei uieţi economice
normale în lume. Menţinerea etalonului aur în
Franţa şi în Statele Unite constituie un factor
primordial al acesteia. Vom continua s ă studiem
toate metodele susceptibile de a duce la stabi­
litatea schimburilor".
„Deşi în timpul scurt de care am dispus nu
ne-a fost eu putinţă să formulăm programe de-
finitiue, am putut constata c ă priuim sub a c e e a ş i
înfăţişare natura acestor probleme economice şl
financiare. Această identitate de uederi este de
natură să înlesnească celor două guuerne o ae-
ţtune eficace".
CRONICA
O a d u n a r e profesională a b ă n c i l o r este
eonuoeatâ de asociaţia „Băncile Unite din R o ­
mânia", pe zilele de 2 şi 3 Noemurie la Bucureşti.
In ordinea de zi, publicată în ziarele din c a ­
pitală, găsim puse în discuţia adunării următoa­
rele : situaţia băncilor faţă de criza generală
economică; Băncile şi problema datoriilor agri­
c o l e ; Măsuri n e c e s a r e pentru consolidarea cre­
ditului faţă de legiuirile, cari l-au prejudecat şt
reglementarea comerţului de bancă.
In ultimele zile ale 1. e. au fost înuitate, in­
direct, s ă participe la adunare şi organizaţiile
de bănci din Ardeal: „Solidaritatea", Reuistons-
uerband-ul s ă s e s c şi Asociaţia băncilor ardelene
maghiare.
Acestea însă în ltpsă de preeisări şi de
orientare asupra proiectelor de rezoluţiune, ee
urmează să fie prezentate adunării, precum şi
în uederea timpului prea seurt pentru a-şi putea
fixa atitudinea, au decis s ă nu ia parte la adunare
şi s ă înştiinţeze despre aceasta şi pe membrii lor.