Nr. 88. 110 LEI EXEMPLARUL Marti 6 Iunie 1933.

RIEOATUL ROMANIIEI

MONIT PARTEA
UL OFICI
DESBATERILE PARLAMENTARE
in tari: pe 6 luni . lel 1.200
Pretul unui exemplar din anti trecuti 20 lei
A BONAMENTE In strilinlitate lel 2.400

Abonatnentele pentru autóritätt si particulari se plAtesc Pentru trimiterea chitantelor sau a ziarului si pentru orice
anticipat. Ele vor fi insotite de o adresä pentrtf autorititti si alte láinuriri, petitionarii vor trimite in plus suma de 20 tel
de o cerere Ambrattl pentru particular!. spese de biurou si porto.
Transportul ziarului in provincie se face pe risen! abonatutul. Sumele neteclamate in termen de trei luni nu se Mai restitue.

MONITORUL OFICIAL, BUCUREFTI 1. - BULEVARDUL ELISABETA 29

Telegra me: ,AlonItoficlal Telefon 3-5021.

ADUNAREA DEPUTATILOR
SESIUNEA ORDINARA (PRELUNGITA) 1932 - 1935

SEDINTA DE MINI 10 APRILIE 1933

SUMAR:
Setillnitat de dlinineatil
r}edinta se dochide la ora 10,10, sub pref,4edintia, d-lui vicepreeedinte
Ionel Pop.
Se dtt eitire sumarului eedint.ei precedente i se aprobii.
Se intrii in ordinea zilei:
Continuarea diseutiunii generale relativ la proiectul do lege pentru .
reglementarea datoriilor agrieole i urbane.
- Se di cuettntn1 d-lor deputati: M. Weissman, M. Paleologu ei T.
Y. Orghidan.
- D-nii deputati I. Plorescu N. Fortunescu, inscriei la ettyfint, nu
rilspund la apel.
-- Se mai.dil enviintul d-lor deputati: Lotar .Riiditceanu, care, dit eitire
unei declaratiuni in numele Partidulni Social-Democrat; Hans' Hedrich,
care (VI eitire unei deelaratiuni in numele Partidnlui German; M. Ro-
Oanu, I. lirasilescu-Nottara 0 G. Serbeniuk, care dli eitire unei declare-
tiuni in nunide Partidului Ukranian.
- D. deputat Iosif Fischer, inseris la cuviint, nu rilspunde la apel.
Se mai dii euvantul d-lor deputati: N. Rushnescu 0 Ed. Abrud-
banyai:
- La ora eedinta se suspendit.

Sedirita de dutS. am-dam-A

- La ora 16, eediirta se redeschide.
D. vieeproediute Ionel C. Pop, ocupli fotoliul proedintial.
- Ceriindu-se intervertirea ordinci zilei, so admite de .Adunare.
- Se citeete raportul comisiunilor de administratio generala agri-
culturil privitor la proketu1 de lege, din initiativii parlamentarii, pentru
administrarea averii indivize a obetelor ,,Veéhinlui Scaun de Maio".
Dap& adoptarea luárii in considerare'ei votarea art. 1, 2, 3 ei 4, In
textul emnisiunii nemodificat, vat] cu bile 'se amânO. .
- Se eiteete raportul comisiunii de administratie generalil, privitor
Ja proiectul de legc, din initiativii parlamentarii, pentru autorizarea co-
mund Dazargic de a contraeta un imprumut de 30.000.000 lei, pe ter-
. men de 10 ani, a Casei Nationale de EconoMii ei Cekuri poetak ei a
'Casei de Depuneri si aeorde acest imprumut.
adoptarea luArii in eonsiderare i votarea art. 1 ei 2 nemodi-
ficate, votul eu bile se amttn.
Se eitote raportul comisiunii de legislatie civilil, privitor la pro-
iectul de lege pentru adtiugarea unui articol la legea cOncordatului pre-
ventiv.
- 1). deputat M. Weissman, inseris la euvdnt la di.seutiunea general,
nu rspunde la apel.
- Se pune la vot luarea In considerare ei se admite de Adunare.
- Votul cu bile asupra art. link se amfirid.
- Se eiteete raportul comisiunii de administratie generaltt, privitor la
proiectul de lege, din initiativli parlamentarrt, pentru deslipirea comunei
iurale Gaud dela judetul Turda i treeerea ci hi jtidetul Alba.
- Dupil adoptarea luliril In eousiderare votal cu bile asupra art. unie
nemodifieat se amhtfft.
- Se eontinuft discutiunea pe articole asupra prolectului de lege pen-
tru modifiearea unor dispozitiuni din lege-a sanitar de oerotire.
- Se reia diseutiunea la art. 1, amtinattt.
Sc da euvantal d-lui deputat C. -.Radovici care sustine un amenda-
.ment. D. ministru D. R. Ioanitescu, riispunde.
- D. dcputat C. Radovici Mai dà uncle explieatiuni.
- Se mai ii cuviintul d-lui deputat dr. N. Lupu.
- D. deputat I. Modreanu Sustirte un amendment.
- D. ministru D. R. Ioanitescu ritspunde.
Se mai dil euvantul depntat dr. N. Lupu.
- D. ministru'D. R. Ioanitescu dii explicatiuni.
- D. deputat dr. N. Lupu mai face uncle observatiuni.
D-nii deputati M. Panteli ei Augustin Pop sustin amendamente.

www.digibuc.ro
 r
MONITORTJL OFICIAL NI% 88
4034 - ADUNAREA DEPUTATILOR: $edinfa dela 10 Apraie 19.9$
-.- D. ministrn D. R. bantam's räspunde.
Adunarea voteaza eu bile proieetul de lege.
Adunarea voteadt eu bile:
1. Proiectul de lege pentru autorizarea Ministerului Instructiunii cle
a contracta un imprumut de 4.000.000 lei dela Caaa General& de EC-0110
pentru clinicele universitare din Cluj si autorizarea Episeopiei
tnite de Cluj do a eontracta un imprumtit de 2.000.000 lei dela aceemi
Casa pentru completarea edificiuhii Academic de Teo logic greeo-eatolic
din Cluj.
2. Proieetul de lege, votat de Senat, pentru deelararea de utilitate pu-
blica a exproprierii in seop cultural a terenului cu toate elftdirile aflate
Pe el apartiaand statului i .aflate aetualmente in folosinta Regiei Au-
tonome C. F. R.
3. Proieetul de lege, din initiativ& parlamentara, pentru autorizarea
comunei urbane Buzau de a eontracta un Imprumut de 30.000.000 lei.
4. Proiectul de lege, votat de Senat, pentru interpretarea aliniatulni 1
al art. 67 din legea de expropriere pentru eauza de utilitate public& din
20 Octonivrie i864.
- Se rcia discutiuna general& asupra proiecttilui de lege pentru-Te-
glementarea datoriilor agrieole si urbane.
- Se ddii euvfintul d-lui deputat dr. N. Lupu.
-La ora 17,15 a. vicepresedinte Virgil Grossu ocupa fotoliul pre:.
aedintial. .
- D. prim ministru dr. Al. VaidalVoevol raspunde d-lui deputat dr:
N. Lnpu.
- D. deputat dr. N. Lupu adresand euvinte jignitoare d-lui prim-
ministru i neacceptand a le retrage este chemat la ordine.
- D. prim-ministru continua.
- D. deputat dr. N. Lupu adresand euvinte neparlamentare d-lui de-
putat dr. Virgil Solomon si neacceptand a le retrage este chemat pentru
a doua earl'', la ordine.
- D. prim-ministru continua.
Chestii peisonale:
Se da euviintul d-lui deputat dr. N. Lumt in chestie personal& ell
primaninistru dr. Al. Vaida-Voevod.
- Se euvantul d-lui deputat Virgil Solomon In ehestie personal&
cu d. deputat dr. N. Lupu.
- D. deputat dr. N. Lupu adresand. cuvinte insultatoare d-lui deputat
dr. Virgil Solomon i fiind chemat de dealt ori la ordine, in aedinta de
estrizi, se >consulta Adunarea, eare aprobil trimiterea d-lui dr. N. Lupu
Inaintea comishmii de disciplina.
- La ora 18,50 d. vicepresedinte Cezar Spineanu ocup& fotoliul pre-
qedinital.
- D. dePutat dr. Virgil Solomon vorbeate In ehestiune personalit en
deputat dr. N. Lupu.
- 'D. deputat dr. Virgil Solomon, adresand euvinte ofensatoare la
adresa partidului de sub sefia d-lui dr. N. Lupu, se naste un mare tu-
. mult in Adunare.
La era 18,55, sedinta se suspenda din eanza tumultului.
- La ora 19,10 sedinta se redeschide.
- D. presedinté §tef an Cicio-Pop oeupa fotoliul presedintial.
- D. deputat dr. Virgil Solomon continua.
- D. presedinte elleam& la ordine pe d. deputat Virgil
,
Solomon pen-
tru euvintele ofensatoare adresate Partidului Titranese de sub sefia d-lui
deputat dr. N. Lupu i pe d-nii deputati: I. M. Leop, Adam Ionescu,
Adonis Popov ai G. tefänescu-Goiceanu, pentru turburarea desbate-
rilor.
- Se mai chi euvantul discutiunea general& asupra proiectului de
lege pentru regulamentarea datoriilor agrieole si urbane d-lui deputat
C. Argetoianu.
Chestie de regulament:
deputat di. I. Costinescu, in ehestie, de regulament, cere a i se pund
la dispozitie aetele cerute inteo ,sedintit anteioar& d-lui ministru do
interne intre soeietatea Via" si municipiul Bucuresti.
Intrebäri si anuntäri de interpeläri:
1. D. deputat G. Deleanu face o intrebare d-lui ministru de industrie,
asupra rezultatelor la cari s'a ajuns In primal trimestru al anului acesta,
In 'urine masurilor luate de contingentarea importului.
2. D. deputat M. Neguri., face o Intrebare d-lui ministru de industrie,
dada este adevarat ea in urma interventiei societatilor Unirea i Steaua
-_
Romanit", ministerul a admis WA% le fie date In exploatare eea 200 Ira, in
jurul sondei dela Aricesti.
3. D. depntat M. Negurä face o intrebare ministru de comuni-
_
www.digibuc.ro
,
G Iunie 933
catii en privire la funetionarii dela posta, eari nu se bucur& de reduce..
rea de 50 la ant& pe .C. F. R., ea eeilalti funetionari ai Statului.
4. D. deputat N. Mosciutanu faee -o intrebare d-lui ministru de indus-
trie in chestiunea plangerilor ee i s'an adresat de catre mai multi co-
mercianti de eereale din Ismail, cari au reelanaat eazul amui trust de
eerealiati ereat la Ismail.
5. D. deputat D. Inca fact o intrebare d-lui ministru de interne dud
are cunestint& eft, in judetul Vlaaca, autoritatile nu mai permit tinerea
Intranirilor politice i nici vizitele politree prin eomunele din judet.
-D. ministru de interne G. Mironescu, rfispunde d-lui deputat D. Iuca.
6. D. deputat C. I. Stefinescu faee o intrebare d-lui Ministru de in-
terne; asupra pretinselor abuzuri ee s'ar fi Meat eu ocazia alegerilor co-
munale din judetul EotoSani, comUna Veresti.
D. depitat dr. Haralamb Vasiliu da miele explieatiuni in aceeasi chew.
thine.
- D. ruinistru G. Mironescu aspunde.
7. D. deputat L Huditii -face o intrebare d-lui ministru de interne, asu-
pia masurilor ce intelege a lua pentru ea s& se instalze comunal
in comuna Prigoreni, judetul Iasi:
8. D. deputat I. Huditi face o intrebare dial ministru al sanitatii,
asupra eonditiilor in eari se pregatese alegerile Camerelor de name& din
regiunea
8. bis. D. deputat Victor Iamandi face o intrebare eu acelas object ea
aeeea a d-lui deputat I. Hudita.
-9. D. deputat Richard Fianasovici face» o intrebaxe d-lui ministru de
inteine, privitor la neplata lefurilor notarilor din judetul Méltedinti pe
lunile Ianuarie, FebrUarie si Martie.
deputat G. Tätiriscu. adreSeaza o interpelare l cerere de acto
d-lor prim-Ministru i ministru ill apararii nationale asnpra aetelor ce
intelege sa savarseaseil pentru a impiedeea agravarea dezorientaiii opi-
Mel Publice in chestiunea Skeda", i masurilor ce créd a Ma Pentrn ca
justitiei niilitara sit fie pusa in situatia de a-si indopinu néstanjenitä,
datoria.
D. deputat G. tefäneseu adreseaza d-lui primaniaistru interpe .
lare eu acelas -obieet ca i aceea d-lui deputat G. Titäräscu, cu care se
conexeaza.
,D. aninistru Eduard Mixto rasPuodo.
- Se dIt euvantulin replica d-lui G. Tätäriscu.
- D. ministru Eduard Mirto ritspunde In replica d-liii deputat G.
Tätäräscu.
D: deputat G. Titäriscu mai da unele l&muriri.
Lit ora 21,25 d. vieepreaedinte D. Manu oeupit fotoliul preseffintial.
Se reia discutiunea general& asupra proieetului de lege pentru re-
glementarea, datoriilor agricole ei urbane.
- Se da euvantul d-lui deputat V. Roaeteanu.
-La ora 21,30 d. vieepresedinte Cezar Spineahu iotoliul pre-
sedhatial.
- D. deputat V. Roseteanu continua.
- Se Mai dit euvantul deputat R.-colonel P. Petrescu.
D. presedinte cheama la ordine, de don& ori conseeutiy, pe fI. deputat
M. Negurit, pentru tulburarea desbaterilor.
7-- D. presedinte eheam& ordine pe d. deputat D. Iuca, de dealt ori
conieeutiv, pentru intreruperea desbaterilor.
D. presedinte eonsulta Adunarea, care aprobti trimitérea d-lui de.
pittat D. Inca, in fate eomisiunii :de diseiplind peutru tulburarea des-
baterilor i ameninfari la adresa presedintelui Adunärii. .
- D. presedinte consult& Adunarea, care aprob& trimiterea d-lui depu-
tat M. Neguri in fata comisiunii de disciplin& pe.ntru tulburarea des-
baterilor, amenintitri i injurii grave la adresa preaedintelui Adunarii.
- D. presedinte al Consiliului de Ministri dit explicatiuni.
- D. deputat P. Petreseu vorbeate la diseutinnea general& a proiee-
tului de lege pentru reglementarea datoriilor agricole i urbane.
Chestiune de regulament:
Se di euvantal in chestie de regulament d-lor deputatt N. Mischie,
la art. 22 si 24 si Adonis Popov la art. 32.
D. preaedinte raspunde.
Se dit euvantul d-lui deputat M. Negurä, in ehestie de regulament,
art. 40.
- D. preeedinte ehiamii la chestiune, de dourt bri consecutiv, pc d. de.
putat M. Negura.
- Se Mai &I euvantul in ehestie de regulament d-lui D. Menu.
- Se dit euvantul la discutiunea generalit a proieetului de lege pentra
reglemritarea datoridor agricole si urbane d-lui deputat Adonis Popov.
Sn di- eitire ordinei de zi a sedintei viitoare.
- La ora 23,45, ;eil.,,ta se ridica, anuntandu-se cea viitoare pentru
marti,. 11 Aprilie, ora 9,30.
 MONITORUL OFICIAL Nr.
ADITNX.REA DEPUTATILOR; fedinta dfla 10 Áprilie 1933 4035
6 Iunie 1933
Sedinfet de dindneallA
edinta se deschide la ora 10,10, sub mentarä, pentru autorizarea municipiu- git, iiu de puterea legiuitoare, dar prin-
.

presedintia d-lui Ionel Pop, viceprese- lui Brasov, de a contracta un imprumut tenn jurnal al Consiliului de ministri,
dinte, asitat de d-nii secretari: Liviu de 40.000.000 16i, care se trimite la co- prin urmare, cu o procedura mutt mai
Inga, N. Ruseneseu, Mircea AI. Vaida- misia de administratie generala. simpla, pentru filets un termen de cinci
Voevod i Sandu.garp. ' - Se trimite la comisia de petitiuni: ani, dupii ee se pune iarksi in lege ci,
.Telegrama funetionarilor publiei, care dobanda de 1 la suta urmeaza sa septa-
Prezenti 267 d-ni deputati. . teased dela 1 Decenivrie 1034, prin ur-
Nu rttspund la apelul nominal d-nii au participat la 'razboiu, prin care re- mare, iarii o inlesnire pentru debitori,
deputati: vendica reducerea stagiului celint pen- dupil ce - i eu tin si accentuez -
Aeiu Al. (Dr.), Ancusa Rpmul, An- tru pensionare in noua lege-a pensiilor. ared ca moratoriul de cinci ani nu este
drieseu Spiridon, Antonescu NiColae, D. Ionel Pop,' iricepresedinte: D-lor
_
pentru a se plati datorile in rate anuale
Baliinescu P. (Pr.), Barabas Bela,. Bel-. deputati, intram in ordinea de zi. La in timp de cinci ani, ei exigibilitatea
ler Hans, Bidulescu Nieulae, Birtolon ordinea zilei avem continuarea discutiei intregii datorii incepe dupa expirarea
Aurel, Bogos Dimitrie, Boterh Demos- generale asupra proiectului de .lege pen- termenului de cinci ani...
tene, Bulavitchi Hr. (Dr.),' Buricescu trn Modificarea unor disPozitiuni din D. Eduard Mirto, ministrul lucri-
F. I., Cantacuzino M. G., Capatineanu legea pentru asanarea datoriilor agri- al comunicatiilor:
cole.
rilor publice si
G. D., Ceausian Al. (Dr.), Cherciu Exad.
Chiritescu Arva M., Chivulesdu D. deputat Weissman are euvinul. D. M. Weissman: ..autorul legii se pre-
Const., Constantinescu A. .C., Cuza p. M. Weissman: D-le presedinte, ocupi si de situatia creditorilor, i aci
Gh., Dicescu Lazar (Dr.), Dobreseu I. d4or deputati, clesigur ca incepein sa formula mi se pare ca este i satisfaca-
Dem. Dobrian Ilie, Dobrin bond, Draia ciipätam txperientii pentru confectiona-
rea unor ,legi de asanare cat mai desa- toare foarte ingenioasa.
Zeno (Dr.), Draja Joan, Ebner Mayer Primul articot, en moratoriul pe cinci
(Dr.), Enachescu Dimitrie, Esanu C. virsite si constat eu pliceil cii aceasta ani, prelungit pe alti cinci ani, adica in
Const., Ferenezi Sigismund, Firica Pe- lege in partea in care rezolva problema
datoriilor- - pentnica mi o rezolva in total zece ani i en o dobanda de 1%,
tre, Fischer Iosif,, (Dr:), Floreseu Ion, pune prea mutt pe creditóri la dispo-
Gal Nieolae (Dr.); Gheorghiu Mihail, intregime, rezulta o formula inge- zitia debitorilor, pentruca creantele nu
Gheorghiu. D. Vásile, Gherman Eftimie, nioasii, care dii satisfactie in masura. mai reprezinta aproape nimic.
.Ghitescu Gli., Gongopol C., Greculescu cum a spus d. prim-ministru, in care Atunci intervint corectivut in spriji-
Gh., IlegediiS Nandor, Hoisescu Const., poate da satisfactie intereselor diver- nul echititii si al drePtiltii.sociale. Cre-
Hiigel Anton, 'Hutan Toader; Iacob ro- gente dintre treditori i debitori. ditorul are putinta de a rtipi acest
sit Iacomi Const. (Pr.), Ionescu. M. Próblema este simpli in datele ei. A-
gricultura în ultimii ani a dat inapoi, drept de moratoria debitorului Ban,
Ilk, Ivan Gh., Jakabffy Elemer (Dr.), daca accepta sii i se plateasca creanta,
jacota Mihai, Kränter Francise, La.ar veniturile au scazut vertiginos,.datoriile jumiitate sau dona treimi, duptt eatego-
Francise, Landau Miehel, Lazar Corne- ,au limas .aceleasi substanta lor si au ria debitoritor, ca o conditie, ca sit nu se
liu, Lebouton Alois (Dr.), Lepnties crescut prin dobanzile permanente, care multumeasca eu rate anuale, care nu
.Const., -Lepädatu- Vasile, Letzler P., s'an aglomerat, prin urmare in aeeasta depasese o treime sau jumatate din ve-
Maho Petre, Malaxa Nicolae,.Manea S. distanta intre venituri i datorii, se ink. -' nitul debitorilor, dupii categorii.
Mihai, Marie Gh., Marin Alex6i, Mari- pune evident, o reducere a datoriilor. Prinurmare, din momentul .ce proiee-
nescu Ion, Marton Ernest, Mihalache Dar aci i'neepe dificultatea de ordin
.

Ion, Mihail GIL, Mireseu I. loan, Miro- constitutional,. pe care o cunoastati cu tul de lege di in putinta-debitorului
naescu Dem., MitaChe A. Joan, Muth totii: nu k pot reduce creantele, textul in dreptul crediterului de a cere plata
Gaspar, Negrescu Joan, Oniga Octavian constitutional i Curtea de case-tie, au pentru lichidarea creantei sale din ve-
,(Dr.), Pelivan Jôn, Perieteanu Gr. I., spus ck nu se pot reduce creantele. niturilé pe tare le are debitorul si nu-
Petrescu Radu, Pizo Eug. (Dr.):, Pop Guvernul insii a gasit o formula' in mai din o parte din veniturilè pe care
V. Ioan, Pop Romul, Pop Sigismund care este atata subtilitate, finete i, abi- le are aeest debitor. - adica o treime
.;(Dr.), Popescu. Gh. (Pr.), Protopopes- litate, formula care pund in principiu sau o jumatate, duptt categoria debito-
cu R. Al., Rang Ion, Rkscanu V. (Dr.),, in art. -1, principiu integralitatii crean- rului agricol - evident ert toate into-
Rety Imre (Dr.),, -Rolm Niehifor, Roman . telor : creantele rim'an resele aunt satisfacute.
Dionisie (Dr.), Rosculet Radu, Roth Acest articol, daca ar fi citit numai Toate aceste formule ale legii, desi-
Otto Hans (Dr.), Rozonberg Solomon, el singur, consacra intangibilitatea cre- gur, tind mai mult sit ificurajeze pe
Roznovan Teel:tor, Sanduleseu Ion, Sca- antelor, un moratoriu pe' cinci ani, cu creditori i debitori sa ajungii la tran-
letthi Valentin, Scridon Leon (Dr.), o dobandit care urmeaza sa se plateasei sactii, la Intelegeri. Cred ci orice cre-
Simioneseu Nicolae, Simonetti Pompiliu in acest interval de cinci ani, i daca n1.1 ditor cuminte, in situatia pe care o
Socor Emanoil, Stoica Traian s'ar citi mai departe legea si nu s'ar oferti legea, va preferi, in locul morato-
i(Col.), Stoichitä Jeronim (Dr.), Sulyok patrunde spiritul ei, ar.fi de natura sa riulni de -zece ani de zile, eu un drept
tefali. (Dr.), Szabo Beni, Szentkeres- indispuna p6 debitori i aceasta indispo- de preemtiune al statului,, care poate
zty Bela, $uta N., Talamba Gh. (Dr.), zitie ar fi neindrepatita, pentrucii ecó- rascumpara terenul debitorului scos in
Teodoru D. Cristache, Timu C. Ioan, nomia legii este de asa naturä ea elk vaniare si-1 poata pliti in zece ani in
Tirea Mihai (Dr.), Toma C., Toni V. satisfaetie debitorilor in ce priveste pu- renti, va prefera sa faca un aranja-
D., Urziceanu G., Uzun Gh., Vasett Than, tinta lor de plata i lichidarea datori- ment i sh tina seams, de situatia econo-
iVasii Al: (Dr.), Visoiu Gh., Xeni Const. Hon-. mica actualti, ea sit lichideze trécutul.
Zaharia I. Dumitru, Zelea Codreanu Iii adevär, ce spune legea mai de- D. Victor Bontescu: Este exact con-
Corneliu, Zelea Codreanu Ion, Iouescu parte? trarial: conditiunile de acolo aunt mai
p. D. Dupa et se pune în prineipin integra- proaste pentru Creditor dealt morato-
- Se da citire sumarului ,tedintei litatea i intangibilitatea creantelor, riul. Nu -aveti dealt sk. socotiti eu cre-
precedente i se aproba. prin urmare se respectaprincipiul con-
-
ionul pe Fartie.
- D. deputat Liviu Iuga, .depune - stituti6nal, dupi ce se di un moratoriu D. M. Weissman: D-voastril spuneti,
proiectul de lege, din in4iativii parla- 04,3inci ani, susceptibil de a.,fi prelun- ea sunt mai proaste, 4ar nu uitati eit se
3,

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 88
4036 ADUNAREA DEPUTATILOR: edinfa dela 10 Aprilie 1983 .6 Tunic 1933

da dreptul creditorului sa perceapil din daeh legea este foarte buna i dad, ea nitul acestei loctinte inchiriate ser-
venitul debitorului, o portiune eonside satisface toate eategoriile de interese veasea la amortizarea datoriei sale di-
?Milk pentru amortizarea datoriei lui. ale debitorilor rurali, legea nu este, Inca, tre un creditor oarecare, pe care nu a
Nu stiu cine a eitat acel dicton: de unde completa si nu se ocupa indeajuns de reusit sa o amortizeze in intregime,
nu este, nici Dumnezeu nu poate sit ia. celelalte categorii de debitori, care au pentruca chiria efa prea mica i doban-
Creditorul nu are dreptul de a eere trait in aceleasi eonditiuni economiee zile prea impovarlitoare,. liana la legea
mai mult cleat venit are debitorul, o care au suferit aceleasi realitäti soeiale cametéi, atunei acest ,debitor de buna
parte din acel venit ramanând insesi- ea si debitorii agricoli. credinta, prpprietar al imei case din
zabil. Eu ;a 'am bucurat ieri, and am au- care s'a mutat, pentru a incasa o chi-
D-lor deputati ce priveste abando- zit pe invatatorul sätean, d. deputat rie sit ,plateasca cu ea amortizarea da-
nul, care este o facultate
' rezervata de- Isac, cata inima, &tit convingere toriei sale, acest debitor in sensul legii,
bitorului, existh o obieetiune facutä de chiar cata clocinta a pus pentru ea nu in spiritul ei, nu va intra la asa-
Consiliul legislativ, anume, Consiliul le. dumnealui, eu mai multi autoritate nare. De aceea va trebui sh se precizeze
gislativ obiectea.za cí, intrucat numai dealt altii, sa apere i drepturile debi, -si regret profund ca insusi autorud
patru eineimi, se pot abandona o torilor urbani la benefieiul acestei legi legii, care se oeupa de verificarea amen-
einchne sè rezervii ne seama debitoru- de exceptinne, care este consecinta unei damentelor este absent - cáci acest de-
lui, aeeastä eincime ina1ienabil ar fi situntii exceptionale. bitor urban in litera legii, acest pro-
neconstitutionala, pentruca expropriaza D-lor deputati, exista sentimeutul el prietar al unei locuinte inchiriate rnt
pe creditor de gajul general, pe care d-voastril partidul dela guvern si ma- va putea sá benefieieze macar de con-
trebue SäI aib un creditor asupia bu- joritatea aveti o preferinta ceeáce ditiunea aeeasta a plafonului, de
nurilor debitorilor sal este legitim - ca sA legiferati eu deo- 120.000 la Bueuresti, de 80.000 lei in
Am sentimentul, cu putinele mele eu.- sebire numai pentru siteni, dar eh aveti celelalte municipii si de 441000 lei in
nostinte juridice, c. obieetiunea nu este o preferinta, eu deosebire numai pentru celelalte orase.
Intemeiatä i ca legiuitorul poate sa re- sateni, ea aveti o indispozitie, aproape D. G. Deleanu: Domnul rapertor
zerve un -minimum insesizabil, fie sub o prejudecata, ea aveti se pare nu»este prezent, d. ministru Mirto care
-,forma unei eineimi, fie, asa cum eunoa un resentiment impotriva orasenilor. este insareinat sa apere proiectul nu
stein ca top din procedura eivila, sub S'a constatot aceasta diferenta este aiei, ava bleat este pficat sa vor-
forma unor anumite bunuri_insesizabile de tratament i In legile fiseale, biti.
cle.catre creditor. unde s'a tinut seeing. de anumite D. M. Weissman: Constat cá obser-
Aceasta insesizabilitate, prevazuta in imprejurari eeonomice de forth' ma- vatiunea eolegului meu este justificatii.
procedura eivill, nu este anticonstitu- jor* in ce priveste pe agricultori, unde DisCutiunea generala la o lege se faee
tionala, si nu s'a gindit nimeni s o nu's'a tinut searna de aceleavi impreju- peutru a se creea acea atmosfera care
declare ea atare. Tot ava ini se pare si rhri care ne guverneazil pé toti, fiindei face sa se inteleoga amendamentele pe
eincimea rezervata de autorii preiectu- este vorba de legile economice, care, care le propunem. La amendamente noi
lui de lege pentru debitori, in cazul de spre deosebire de legile pe care le vo- nu vom tine discursuri, vom da o siznplä
abandon, beat socotese ed aceasta dis- tan' noi, nu fee distinctiuni, care sunt lamurire, care este legata de argumen-
pozitiune nu este anticonstitutionála. naturale, ea aceasta categorie de ceta- tarile noastre dela diseutia generalä.
De altfel, d-lor députati, exist's!' in teni urbani a suferit la impuneri ea si Eu sunt Ineredintat, d-lor depUtati, ea
Franta o institutie, care era sa se intro- cum situatia ar fi fost normala. Amin aceste observatiuni nu-mi fat cine stie
dud: si la noi, institutia caminul Id de la legea asanarii aceeavi diferenta de ce glorie, dar din aceste observatiuni,
familie - le foyer de famille - care tratament profund nejustifipat pentru din aceastä distinctie intre proprietarul
creiaza o parte din avere insesizabila. eä sunt miei oraseni, care, -este drept, unui imobil, care ocupä imobilul i pro-
Orice debitor raspunde cu totalitatea stau in orasele mari, stau la' peri- prietarul unui care l-a inehiriat,
bunurilor sale,. Villa -la atel minim, pe ferie, care au platit dobanzi ruinateare, pentru ea sh plhteasea dobanzile
care legiuitorul francez II numeste fo- s'au aglomerat capitalurile i doban- nu a platit Inca toate debanzile sau în-
yer de famille". Devi in Franta ea vi zile parte neplatite i oainenii s'au va- treg eapitalul
la noi, principiul proprietatii este de zut lipsiti de ceeace este dreptul lor, D. Emil Hatiegan, ministru de stat:
ordin constitutional, eu toatea 'acestea,. -de ncel camin de familie, de ace] mini- ' Sia discutat acest luerrt.
truninul -de familie este insesizabil. mum de existenta la care are drept ori- D. M. Weissman: Nu este nieiun mo-
Cred ea aceasta eincime, rezervata de care cetatean fArá deosebire, fie ea este tiv ea sit ce revina, daca observatiunilé
catre autorul proiectului pentru debi- dela orav fie ca este dela tara. Este ade- raman in picioare i sunt juStificate.
varat eä legea de fata se ocupa inteun D. Emil Hatiegan, ministru de stat:
tor, din totalitatea averii sale, ea un ,grticol, dar inteun chip eu totul insu- Chiar in ante-preiectul
minimum de existenta - un fel de ea- de lege, a fost o
min de. familie - nu contravine dispo- ficient, de debitorii urbani. Sunt atatea dispozitie in acest sens.
zitiilor Constitutionale.. conditiuni puse, incat foarte putird de- D. M. Weissman: Fiindeä domnul mi-
bitori urbani vor profita de dispozitiu- nistru Mirto a venit, imi permit sh,i
D. C. Turtureanu: La noi, se rezerva nile acestei legi. Dar, debitorul urban, pun o Intrebare, la care Il rog sh-ini
din totalitatea veniturilor pe eand 'in ca sá beneficieze de un moratoriu, este raspunda.
Franata, însâd proprietatea este neeesar sA aibä o casa :O. mai este nece- LI art. 6, devenit 8, este o dispozi-
say Inch' ceva, ca el si fi loeuit in acea- tiune, in care se spune ca, atunci chnd
D. M. Weissman: In ce priveste cii- sta, cask ea aceastá casa sa-i fi servit aunt mai :-aulti creditori, hotarirea ce-
minul de familie ; iar aci este insesiza- tot timpul de locuinta eelni ce a chi- lor ce rePrezinta doua treimi din ere-
bila in ee priveste o eincime din bunuri, dit-o sari celui ce a dobisindit-o dupil 1 ante, obliga e toti. An impresiunéa cA
dacil face abandonul pentru. eelelalte Ianuarie 19n i cel mai tariiu pang la acest articol nu se ineadreaza in restul
patru cincimi. 18 Decemvrie 1931. Prin urmare, dacil legii. In orice caz, necesita o lämurire
D. C. Turtureanu: Aceasta este pen- eineva a debandit o cask pe care a fost de aceea intreb pe d. ministru (lea
tru eei dela 10 hectare In sns. » vor- obligat tocmai din canza situatiei eco- majoritatea ereditorilor, in aceasti
beam de proprietatea mica. nomiee sh o inchirieze altcuiva, care nu cif/it 'de dour'. treimi, are eompetenta
D. M. Weissman: D-lor deputati, dar i-a mai servit de loeuinta, .pentru ea ve- si ingreuneze sau sa usureze situatia

www.digibuc.ro

6 Innie 1933 ADUNAREA. DEPUTATILOR:
debitorilor
a Eduard Mirto, ministrul lucril-
rilor publice si al comtinicatidor:
Acest articol are un singur scow d-le
deputat, i anume: dupi ce legea fi
xeazi incheerea acordului dintie credi-
tor si debitor, lisat mimai vointei cre-
ditorului, care cere, si la care debitorul
nu se poate opune, prevede cazul ci nu
este o singuri persoani care poate BA
faci aceastä cerere, ci sunt mai multe
persoane, mai multi créditori. Unii ar
oi sit Ceara i altii nu ar voi si ceari.
Doui treimi din mimirul creditorilor,
reprezinti vointa lor de. a face cerere.
Cum fac cererea? In conditiunile legii;
nu pot si schimbe conditiunile legii
pentru a face cererea.
D. M. Weissman: E clan
D. Serb. Gh. Teedorescu; D-le mini-
stru, dar când minoritatea se adreseazi
Casatiei, cum'poate sA dovedeasci ei a
obligate voiLta majorititii?
D. Eduard Mirto, ministrul lucril-
rilor publice $ i al comunicatiilor:
Aveti o téamä de Ina lta Curte putin
exagerati. Aceasti dispozi-tiune, prin
care o anumiti majoritate poate si
oblige minoritatea, existi îii tot cadrul
dreptului public, si in tot eadrul drep-
tulni comercial, i nimeni, Oita acum,
nu a spus eä o dispozitie, in caré mai
multe persoahe au interes comun, nu
poate fi luati en majoritatea acelora ce
au aceleasi interese. Asa cii, din punet
de vedere constitutional - eu cel putin,
pAni la vArsta rime care nu mai este
- nu cunosc cazuri, in care si
sè fi discutat constitutionalitatea
ci majoritatea hotiräste in nu-
mele minoritätii. De altminteri in in-
treaga noastrii vieati a puterii
fietare activitate este bazatit pe
acest principiu : nieiodatä minoritatea
nu poate sA reproseze majorititii de ce
a fost Infrânti in pirerea ei, chiar dacii
a fost cea bunii.
D. Victor Bontescu: D-le Ministru,
vrea si vä cer o Mica lämurire.
In iiceasti privinti este o analogie
cu majoritatea care hartriste in mate-
rie de concordat. Insi aei nu se fi-
xeazit dupi numirld persoanelor sau
dupi proportia creantelor (aprobari),
éi al doilea...
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
rilor publice si al comunicatiilor:
Nu, eu vi spun cAse reguléezi dupi va-
loarea creantelor..
D. M. Weissman: Dar in ce priveste
cuantumul 'creantelo, rugäm si bi-
nevoiti a inserie dupii ce proceduri se
fixeazi i ce se intimplä Pini la data
fixArii cuantumului creantei: In proce-
dure de concordat, d-le ministru, existi
inscrierea in mod proVizoriu cu rezerve.
Dad, intelegeti ea se va proeeda la fel
aici, rog sii binevoiti a ne da
MONITORUL OFICIAL Nr. 88
edinfa dela 10 Apri4ie 1933
D. Eduard Mirto, ministrul lucri-
rilor pubhce $ i al comunicatidor:
sunt mai multi creditori, hotiri-
rea acelora care reprointii doui treimi
din creanye obligi pe toti. Vasilzici este
fixat.
D. Victor Bontescu: Dar pentru
creantele ipotecare, asigurati coneursul
egal cu creantele chirografare?
D. Eduard Mirto, ininistrul lucd-
rilor publice $ i al comunicatidor:
Sigur !.
D. Victor Bontescu: Aemn a treia in-
trebare; mai cu seami la institutiunile
de credit sunt ereante trecute la Banca
Nationale.% Ce se indimpa atunei fatil
de Banes Nationale' ? N 'are dreptul le-
giuitorul sA puni nicio restrictiune?
Coneureazi i Banca Nationali cu ere-
ante ei sau nu? -
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
rilor publice i al comunicatidor:
Nu eu dm se* vA invit pe d-Voastri, oa-
meni de ban* dar fiindci mi-45 cereti
sii vii invit. '0 sil faceti schimburile de
portófolhi. eu Bence Natioalä in acest
ch.; itqa cum fadeti zilniè, dând alte po-
lie in portofoliu, luându-le pe acestca,
eh SA exercitati dispoZitiunca aceStui ar-
ticol.
D. Victor Bontescu: D-le ministru,
eu nu-vorbic aci ca ora de bench'
nici mi. stint - der ea membru al pti-
terii legiuitoare.
D. Eduard Mirto, ministrul lucri-
rilor puMice si al comunicatiilor:
Dar cunoasteti chestiunile de bench.
D. Victor Bontescu: Le cunose, 'dar
repet &A nu sunt om de banci. Ceeace
spuneti d-voastri, constitue un sfat pe
care mi-1 dati gratuit, sau pe care II
dati bäncilor gratuit fiindci eu nu
roprezint nicio banci, nu aunt la nicio
&Ana"-
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
rilor publice i al comunicatiilor:
Cunoasteti ruajul bincilor.
D. Victor Bontescu: Il cunose, dar
este un sfat gratuit pe care II dati bin-
cilor. Bence Nationali nu este obligati
primeasei orice preschimbiiri. Bence
Nationali pilni acum, in urma. crizei,
a prima tot ce este mai bun dela insti-
tutiuni.
D. T. V. Órghidan: Bence Nationalä
preschimbi, dacii portofoliul este de
aceeaSi calitate.
D. Victor Bontescu: Dad. ar fi po-
sibil sä faceti Ceertee YA propuneti
faceti, n'ai fi contra, insi in felul A-
cesta eu un siMulacru de Concordat ca
acesta nu puteti sä rezolvati chestiunea.
D. Eduard Mirte, ininistul lucri-
rilor publice si al comunicatiilor:
D-le Bohtescu Mai intiliu nu este ici
simulaeru, nici concordat, nici nu ni'am
gindit' la concordat. Coneordatul este
cu totul alteeva. Eu m'am genclit la o
simplä formulä i poate cii Warn gin-
www.digibuc.ro
4037
dit la ea, fiindei judecitile mele nu le
amplifie si.caut intotdeauna sA le sim-
plific pe cat este posibil. Nu m'em gân-
dit sA aplie formula coneordatulni,
fiindei aci relatiunile intro creditor si
debitor nu sunt elastice.
Creditorul trebue ri faci oferta de-
bitorului in Iimitele legii i yeti vedea
ei prin'rigUlament i se ye-de i forniu-
lar, in care i se va lisa loe alb sA com-
pletéze datele din lege, iar debitorul este
obligat sä Primeas3A:
M'ain gindit numai' la un
Când sunt mai mniti l unii din ei iiu
vor sä completeze formularul, ca si nu
stea luerarea in loc, douil treimi si ho-
tires* nu cereiea lor, ci aplicarea le-
gii, scoaterea din raoratoriu i pentru
ceilalti. Atilt si nimic mai Inuit.
D. Victor Bontocu: D-le ministru,
o simplä lämunire, pe care o socot ci nu
este iutilá, ei formeazi until din pune-
tele cardinale ale legii. Nu vedeti d-voa-
strä absurditatea sitnatiei in care se
pune mnsui legiuitorul, când, deck fati
de debitori exisa un singur Creditor,
legea nu-1 obligi, ei îi di posibilatatea
sit' fed'. oferta previzuth in lege? dând
in.sä fata de alti debitori, sunt in con-
curenti, mai multi .creditori, atunei, eei
mai multi creditori pot oblige j pe eei
diadu i, atunei and este un singur cre-
ditor, situatia nu este mai favorabili
deck când aunt in coneurenti. Ce re-
zultat practie este aici I Debitorul va fi
ineurajat si aibi inci doi sau trei ere-
ditori de pale.-
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
rilor publice $ i al comunicatiilor:
Nu uitati cA, dad aunt creditori de
paie, legea îi trimite la Inchisoare.
' D-le Bonteseu, de altfel, eu y 'as riigit
si retractati euvântul de absurditate",
iatii de be. Nu este nimie absurd, in
deosebirea pe care o faceti; cA daci e-
xisti un siAgur,
-creditor, el are deplinä
libertate sA feat sau nu, pe când &el
existi mai multi, cei mai putini trebue
sii fad!, ceeace hoaräse cei mai multi.
. Drle Bontescu, nu este absurditate,
astizi, dacA un singur pro-
prietar are un imobil, el poste sA-1 in-
cihrieze; dacii mai are insi einci frati,
nu poate si-1 inchirieze firi voia lox.
Acosta nu este absurditate, ci conse-
einta neapirati a unei situatii de fapt,
derivati de exercitarea unui drept, a-
si partinând mai multora dpât unuia sin-
gur. Iar in exemplul pe Fare vi 1-am dat
e'u, este un lucru i mai dureros, fiindci
dad, este un singur Proprietar, el poate
sit inchirieze, dar, &tea sunt 15 froti
14 vor sit inchirieze, iar al 15-lea nu
Vrea, toti acesti 14 frati nu pot
Legea pune la dispositia celor
niosteriitori o iesirea *din
indiviziune. In orice caz, nu este o ab-
surditate, ei o cerinti a legii i vä asi-
5
 koNitoRm.4 OPICIAL Nr. 88.
4038 ADTJNAREA DEPUTATILOR: .:?edinfa dela 10 Aprilie 1933 6 Tunic 1933

gur eä acest prineipiu are si o traditiefaceti opozitie; insa acum nu sunteti trebue. exceptut.
in drept. In aceasta situatie, daell nu hi aceasta situatie. D7lor deputati, imi voiu; terminai fa-
vom reSpecta alteeva, sa-i respectam Dovadli ea este exceptie, este faptul cand încá cateva observatitiUi in ce pri-
inacar vechimea, la adapostul careia a ea d-voasträ plecati dela, ideia &A ere- ve.ste exeeptiunile din aceastä lege.
fifträ sa primeasca epitetul de 6,13- ditorul ipoteear are mai putin decal o Alin. J spune: creantele ce au la baza
surd". treime din creanle i ar pUtea ceilalti - un gaj de scriSuri funciare urbane sau
D. Victor Bontescu: D-le ministru, creditori cbirografari sa Intruneasei .rurale, efecte puMice de stat, judete
mai întâiu, eu am spus ca este o doua, treimi i sa-1 Tuna inteo situatie ' sau comune i obligatiuni garantate de
tnatie -absurda". Sa, ma justific. Ab- alta deck aceea pe care vrea sä o stat, precum. i actiuni diverse". Prin
surdul, ea atare, nu este eu nimic vatii- aiba. urmare, aceste. ereante sunt exceptate
mator. D. M. Weissman: Aceasta este prima dela beneficiul legit Imi inchipui care
De altfel, d-le ministru, d-voastra ati faza.; dar la a cloua faza, la plate trei- este origina acestui aliniat. Dad, ar fi
spus ea i creditorul ipotecar esigurat mii, cum puteti repartiza treimea? fost o preocupare de ordin general, nu
coneureaza egal eu ceilalti creditori. D. Eduard Mirto, ministrul lucra- o dispozitiune inspirata sunt
sau comandata,
exceptate .creantele
tunci, analogia d-voastra cu aceea care ati fi'spuS
rilor publice .0 al comunicatiilor:. care au la bazä un drept de gaj.
se partajeaza nu este exacta. Legiuitorul Cum 'Nil puteti gândi la aceste drepturi -
and mine pe creditorul ipotecar asigu- care nu ating o treime din avut, când rilor D. Eduard Mirto, ministrul lucra-
rat in concurentä eaIä cu ceilalti cre- cazuri- publice si al comunicatillor:
pe noi ne främtinta majoritatea Nu exista dispozitimie comandata.
ditori, lezeaza drepturile castigate, le- lor, in care crea.ntele ipotecare ating sau
zeazä anterioritatea, lezeaza o prioritate D. M. Weissinan: In sensul eel bun
intree avutul? al cuvantului, am spus, nu -poruncita,
efistigatä fat.ii de orieine. Care este situatia `I Cele douii treimi ci sugeratil.
D. Eduard Mirto, ministrul hotaräse sa se feat cerere. Cu ce l-a le- D. Eduard Mirto, ministrul
publice i al comunicatiilor: zat pe creditorul ipotecar aceasta ex- rilor publice i al comunicatiilor:
Prioritatea ii ramfine, dacii el singur ceptie, ea are mai putin de o treime din
reprezinta doua treimi din ,creante ; rä- Comanditatä.
creante? Cu nimic, fiindea atunci &And D. M. Weissman: Dad. doriti; co-
mâne o prioritate si dreptul de a de- va fi lá incasare, d-ta ai cerut, dar eu manditatii. Aceastä dispozitiune nu le-
cide, dacä nu de doua treimi, macar de îjicasez intâiu. gitimeaza distinctiunea facuta intre de-
o prioritate, ineä cu mimic atinsa. D. M. Weissman: Incasez intai eu bitorii cari Posedä, un gaj i aceastii
D. M. Weissman: D-le ministru, iatä creditor ipotecar? AcCasta este chestiu- dispozitiune speciala de datorii garanL
întrebarea: in regimul legii pe care o nea. tate ett scrisuri fUnciare ..rurale i ur-.
votam, care mai este diferenta intre D. Eduard Mirto, ministrul lucra- bane, efecte- publice, obligatiuni garan-
ereditorul ipotecar i creditorut chiro- rilor publice si al comunicatiilor: tate de Oat, precum i actiuni diverse. -
grafarl Desigur. Ca sa-mi spun gadtil de fatil; acèastä
Creditorul imiteear are un D. M. Weissman: In lege nu se pie- dispozitiune intereseaza Banes,: Natia-
in regimul légii de astäzi fiecare credi- vede nimic hi aceasta Privintä. milli, care are treante garantate cu ase.,
tor participa. cu drepturi egale pentru menea garantii, i de aceea nu ati pre-
formarea celor doua treimi, care decid . D: Eduard Mirto, .ministrul lucrä-
rilor publice si al comunicatiilor: yfizut aci si creantele garentate cu gaj, -
dad, debitorul sa ramina sub regimul de märfuri. Din moment ce d-voastra
tnoratorului sau sub regimul Referitor la faptul ea nu se scrie nimie
anexati-nu - facet! o distinetiune intre debitorii eari !
egale eu_o portiune din venitul lui. in lege, am sit va reg se gasese In conditiuni identice; trebue
eunoasteti anexele la lege-toate codu-
Eu, creditor ipotecar am un drept de uzuale ale lui Hamangiu i atunci explicati, din punct. de vedere le-
anterioritate si de precildere. In ipoteza rile lege perfect de inteles, fiindea, Deee o creanta garantatil cu
insa a debitorului asanabil, bunurile nu eu nuoin'am
va fi
gfindit sa abrog dispozitiile gaj de actiuni nu beneficiaza.de aceasta
sunt echivalente cu cifra datoriilor, ci de drept coMun.. asanare si o - ereantii garautata cu
sunt: inferioare in valoarea lor. un gaj de marfuriteneficiazil. Eu vreau
D. M. Weissman: 0 intrebare ht ce ea toti sA beneficieze. Sentinientul meu;
De aeeea, eu, creditor ipotecar, fata priveste pe débitorii urbani.
de alti creditori; sau creditor ipotecar este ea saceasta rialigurit s'a luat immai
In art. 3," devenit art. 5, d-vbastra, pentru Baum Nationala.
de priMul rang,Tu eliminarea ati conditionat pentru debitor beef
ar trebui sA deeid eu precadere, nu in eierea de asanare urbanii de ocupitrea D. Eduard Mirto, ministrul lucrá-
eoneurs en eeilalti, :In ee priveste for- imobilulüi respectiv chiar de catre de- ' rilor publice $ i al comunicatiilor: -
marea majoritatii de douA treimi. D-voastra §-titi aceste gajuri aunt
bitor, Pintru. ce aceista diferentil de date toemai de ace! cari nu sunt cu-
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä tratament intre debitörul care isi ocupa
rilor publice i al comunkatiilor: el singur imobilul prinsi in aceastä lege. :
intre .debitorul D. V. Toncescu: Si care au legea'con-
Nu se poate sa sustineti acest lucru. care 1-a inchiriat ea A. ineaseze un ve- cordatuliii si a lichidärii.
Mai intAi, eu recunosc cä cele mai-. nit, eu care sa aniortizeze o parte din D. M. Weissman: Mie mi se pare- ea -
comode critiei se fac laud exemple diii datoriile lui? aceasta dispozitiune este o exceptiune
exceptii. D. Augustin Popa: inehiriat nu numai nejustificatii, dar ne-'
Eu ehiar vA Acomaud,.din experienta impbilul si el,sta dreaptil..,In schimb, imi permit sä pro-
vietii de .opozitie, pe care fun diis-o D. Eduard Mirto, ministrul luciä- pim o scoatere de sub benéfibiul acestei
foarte mUlta vreme : vreti sa faceti rilor publice O al comunicatiilor: legi a unor anumiti debitbri. Aceasta -
critica, eu sueces? Totdeauna sit A. ra- Va .voiu raspulide, .fiindea, debitorii propunere vi se .pare- antipatiea, dar
portati la situatii exceptionale, care se urbani, dupa umila mpa parere, merita veti vedea cat de morala este.
preteaza mai mult la aceasta, fiindeä sa fie eategorisiti altfel deck debitorii Sunt debitori cari au dobandit
legiuitorul se gändeste la marea. majo- rurali, pentru consideratii pe care imi éxecutând fAyA milA pe debito-
ritate -a cazurilor; nu .p.oate sA 'MAJ.-ace voiu permite sa le exprm. care toate due rii lor, i cumparancl prin licitatie pu-
imanimitatea for. la aeoe0 concluzie. i 'írniimliii Pro- blica bunurile aeestor debitori, indestn-
Aceaata este conduita pe care v'o prin. landu-se in acest fel de creanta lor. So-
comand, dar atunei cand yeti vrea sa D. M. Weissman: A eminului care cot ea acesti debittori, cari au fost im-
6
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 8E3
6 Iunie 1933 ADIINAREA DEpUTATILOR: fedinta dela 10 Apraie 1933 4093

placabili cu debitorii lor cari au do:.
bândit bunurile pe cale de licitatie pu-
blici, nu au autoritatea moralá s éearä,
benefiehil aSangirii. Eu îmi vein per-
mite s Propun Ur: .amendiunent ea,
Asi niga pe d. ministru sä ia act de o
dorintli pe care cred cii o yeti impärtgisi
cu teti, cii, aceste conventii fficute intre
creditori i debitori pe baza acestei legi
pentu liéhiditrea nnor datorii asanabile
se aduee un proieet de lege in comisiu-
ne, iar din comisiune iese alt proiect de
lege ,cu dotul echimbat fatil de eel. din-
thin.
D. Eduard Mirto, ministrul lucrit- .

oupra acestoi bunuri doh:Indite pe in conditiunil legii sä, fie scutite de taxe rilor ptblice ai al comunicatiilor.: .

cale de licitatie public:A, din exeeutarea
idebitorilor aetualilor debit:Sri, sä nu
poatä actualul proPrietar,- eare a do-
bândit bunuril prin
cearil beneficiul asangirii.
Imi mai permit &A 'Pun o intrehare
ministru, in ce priveste aplicatiu-
nea legii, la. care rog sii:mi dea un räs-
puns.
Constat cu parere de räu, dar existii
text in lege, cb.- datoriile eemerciantilor
industriasilor, in ce priVeste datoriile
kr comerciale i industriale, nu intra
in. beneficiile acestei legi. Eu asi avea
'observatiuni de fäeut i in aceastä di-
_
tectiune, dar nu vreau s. Pierd.vremea,
crtei probabil aci nu yeti modifica -ni-
mic, flind de esenta legii d-Voastrii.
Pun intrébarea: Comerciantul deeedat a
läsat o sUccesiune, surd moatenitori
eari nu sunt comercianti, au- mostenit
datoriile cemerciantului ; îi pästreazil
caracterul comeréial Priü urrnare
este exceptat,- sau dimpbtrivä dupä
text....
D. Eduard Mirto, ministrul lucrá-
rilor publice al comunicatiilor:
i Pilstreaiä, origina si toate foimalit
tile Ti:eV'Azute 'de codul de comert Daeg
mostenitorii sunt minori Si libtin *Mite-
de timbru i inregistare.
D-voastrit ati previtzut o scutire de
timbru la palite,.eeeace este altceva.
D. Eduard Mirto, ministrul luceä-
rilor publice si al comunicatiilor:
SA-mi dati voie sil vii fae o ruggiminte.
Vii rog sii redaciati un amendamentl ge-
neral; care sgi cuprinall ideia eä, tot ee
este privitor la conVersiune, in ce pri-
veate i. pe debitori i pe creditori, are
scutire desäväraitä de taxele de timbru
Inregistrare.
D. M: Weissman: Cu aceste observa-
tiuni i încä odatii cu afirmatia cii in ce
priveste partea de datorii solutionatii de
aceitstil lege, adica partea de datorie ru-
ralk solutia este ingenioasá, ocoleate o-
biectiunile de neconstitutionalitate i dit
satisfactie intereselor divergenté dintre
creditori i debitori, cu regretul eä nu
s 'a mers mai departe pentru a se ingloba
in principiul asanärii alte bategorii
de debitori urbani. intrucilt legea, dupii
cum am spus, reprezinth incontestabil
un progres i in ee priveste solutiunda
chestiunii datOriilor rUrale i hi ce pri-
veate tehnica pentrucii inliturä o sume-
denie de procese aper 65, aceastii
tehnicit se Va mai desivilrsi, pentruca
trebue precizate o aerie de dispozitii,
Desigur cii in Parlamentul, pe care 21
visati d-voasträ comisiunile n 'au drep-
tul sgi modifice nimie.
D. D. Tuca: Sunt alte proiecte de legi,
uncle nici d-vöastril nu lgisati
modifice.
D. M. Paleologu: Dad:: v'ati opri la
accastà modifieare din comisiune, ineä
'ar fi bine. Dar prezenta d-voasträ aci ai
prézidarea de critre d-voastrit a dimu-
tiunii, d-le ministru Mirto, ne face sit ..
credem cii min abilitatea va lipsi. Va fi
.mult prea mubtä abilitate, jar excesul
de abilitate ne face sii ne temem de
prestidigitatie.
. D.. Eduard Mirto, ministrul lucnii-
rilor publice ai al comunicatiilor:
Stiti .cine se teme de abilitate? De abili-
tate se tem acei care nu pot sit o inte-
kagii, pentrimil nu au puterea dela
Dumnezeu.
D. G. tefilnescu-Goiceanu: Ne
mem. de lueraturile de noapte.
D. M. Paleologu: Ne temem cii, din
urnii, ea un porumbel din jobenul pros-
tidigitatorului, va ieai un alt proiect de
lege, dealt acela pe care 11 discutiim
acum. (Aplauze pe bäuucil.c opozitiet).
b. dr. Al. Vaida-Voevod, preaedintele
Consiliului de Miniatri: Nu anticipati
,

rizare pentru eontinitare, sau dacil nu din lekea veche mentinute in kgea nouil aplauzele cäci Veti avea deceptii.
'obtin auforfzarea, riinitin cu tuaté regu- i. chiar trebue introduse unele articole D. M. Paleologu: Este adevärat ci
lite de posibilitate de declarare In fall:- in legea nougi ati spus cii abrogati d. prim-ministru Vaida-Voevoitne-a frt-
meld aupit vechimea creantelor i duPg, art. 16 din leges. Teche, ceesee-s'ar pu- cut aium câteva zile 6 teorie de legife- '

natura lor nit schimbilm nimic din
dreptul comuu.
D. M. Weissman:- Mai Ain Ina o ob-
serva-tie,,ea sä nu se Strectaire sub formä
de amendaMent, öbServatia fricutil de
ConSi1hif legisiativ îui ee priveateaban-
donul a patru cincimi, observatia cä
cincimea, rezervatil,ár coustitui o cen-
travenire la. "disPoiltiile.'eónaitutionale.
Pentrueä socotesc .66, eel putin aceaatä
rezervä trebue totuSi mentinutii. Imi
. . , -
tea interpreta cii mentineti pe toate
celelalte neabrogate...
D. Eduard Mirto, ministrul luceä-
rilor publice ,ai al comunicatillor:
Toate cek neabrogate, se vor introduce
In legea MM.& .
D. M. Weissman: ...cu speranta crt se
va desävärsi aeeastä lege din punet de ve-
dere tehnic, declar eä Von:: vota proiec-
tul de lege, Mudd: el reprezintá un pro-
gres, (Aplaitze_ pe beineile majoriteitii)
rare parlamentaril : un text ne varie-
tur", studiat de spe4ialisti", care vine
in fat:: Parlameirtul ui, iar Parlamentul
nu-I- mai discutä inutil, cu
säi improvizati, ci îlvotazä.
Procedeul nu este nou.- A mai fost -
utilizat pentru codul Napoleon. Acolo
luerärile Parlamentujui se divizau
mai inulte grupe : era.un cow:Alin de stati
care prepara legea ; era tribunatul, care
discuta legea,.dar nu o vota; i era .cor-

D. Ienel Pop, vicepreaedinte; D. de- pul legislativ eu care ne asemäna. d.

permit sä fac Urmatoirea observatie cii
nu existä. nieio inconstitutienalitate putat Paleologu are euvântul. prim-Ministru - care vota legea, dar' "
atunci când legiuktorul decliträ o Parte D. X. Paleologu: D-le presedinte, nu o discuta.
din burrurile debit6ruhil insesizabile. d-lor deputati, chestia, asangirii- datorii- Sä-mi dati voie sii vii spun c5, niei a-
Eduard Mirta; miniitrul .lucra- kr agricole a fost un semn de intrebare sanarea nu. are amp.' oarea codulni Na-
rilor * publice sr al comunkatiilor: pus guvernului din prima ciipä a gu- polean i nici autorul prezumat al tex-
Aceasta este ideia. dupä cum.rplu- vernärii.. Guvernul a amtmat rispunsul tului modificat - d. Pottirca - deai
garul nu poate fi urmärit* *pentru doi desi de aceSt riispuns in'mare parte, era are amploare ,sufkientii, totuai nu este
boi, Pentru o vacii, dup euni functio- legatä menirea acestui guvern, pentru Napoleon. (Ilaritate).
nand. nu poe fi mimärit pentru douh fineté sesiunii, pentidca intre timp sii D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
treinii din salariu, tot aaa declarihn in- aibä guvernul rilgaz ea srt Studieze un Consiliului de Miniatri: Dar niei d-voa-
sezisabilä a cincea pärte-din averea a- proimt de lege i u el bine studiat sa stril n ' sUnteti consiliul lni Napoleon.
, .

cestui 'debitar. vita In fata d-voastri. (Ilaritáte).

D. M. Weissman: D-lor deputäti, 'am A- vend seadenta ternutii ; trebue ea D: M. Paleologu: Nu: Dar in eorpul
ad:tat mai inainte cii economia legii este' guVernal sii dea rispunsul i iatä eh in- legislativ, aci, sunt Mai niulti cuvântä-
organizatit In asa fel, Incit ereditorul ted atmosferil de pripeali, inteo at- tori deeät era acolo, unde nu se discuta
sgi facg, inteligere en debitorii, intele- mosferä de febrilitate, de lueräturi de' IA uncle' se vota care era suprahumit-
gere care este preferabili raoratorului. vizibil, de prea mare abilitate, corpul. raut". Parlimentul rdmiinese
7

www.digibuc.ro

4040
nu a fost pân aeaini corp mut.
ritate).
D. N. Mischie: Surdo-nmt. (Mare ita-
ritate).
D. M. Paleologu: Ati venit cu un text
ne.varietur. Noi, am fi discutat pe acest
tekt....
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedinte1e
Consiliului de Ministri: Vä rog sh fiti
drept. En am avut inch o teorie. Anu-
me, in Adunarea majoritAtifor, dupil
aceia in comisiune aci in adnnare, am
spirs:deplinit libértate de discutie 02.de
arnendare, reeunosch,miu-se, in -cam{
chnd suni diverse opinii ,dreptul de ar-
bitraj, pentru Mine.
D. D. lima: Atunci trebuia sit veniti
o lege clin initiatiVA .parlamentarri.
11/10NITORUL OFICIAL Nr.
ADITNAREA DEPUTATILOR: feaiNta dela'10 Aprilie 1933
impAunAm eu aceste ealitäti pe care le
aveti d-voastrrt ca, fárit sä cerem niei o
informatie, Myra, sh asculthm eel mai
important institut de credit din tarh,
Ora sit ascultilm pe reprezentantii ére-
ditorilor, ascultám numai diferite
interese i diferite amendamente eu
caracter pur personal (apiguie pc lián-
cile si sh rezolvhm pro-
blemh care int,ereseaza atilt de nault
vieata economicrt a thrii.
lay, in ceeace vh, priveste,.ca rilwuns
d-le Paleologu, yeti eonstata 'eh acea
sprânceanh si acel institut la care vrt
. Se yine en amendamente de intéres per-
referiti, a inteles attit de bine situatia
agricultorilor, in prim lpe pia la 10
ha, in al doilea pânä la .50 ha,- ineAt s'a
putut da solutia pe eure debitorn nier
nn au avut curajul .sh o cearä Ong a-
6 Iunie 1933
. .
thrziu neaptea, duph ora crimelor cum.
spunea un coleg adineauri, aceasta nu
este admisibil, aceasta u.0 este'opér. 4e
legiferare sérioasä. (Apt-aloe' pe ban-
cite Pgrtidului Tärclitesc). Peutru dec-U.
mentarea, pentru inforniatiunile d-voa-
strit, ati avut timp suficient Pita acum
si_opera trebuia sh rAmAnh, seriòasit Lisa
duph, cum it ieSit din comisiile Canrerii.
Aceasta este ceea ce ne surprinde
ne pe noi, 4-le ministrú.
D. D. Iuca: D-le' ministru, cine nti
Mart adineauri aluzie, cAnd ati spifs ch
_ &anal, fiindch majoritatea toad,' a aplau-
dat, i noi nu ne insusim aceasti aéuza-
ti.0
o voce de pe bäncile majoritätii:
Stiti la Cine. '

D. dr. I. Costinescu: D-le cum si o creadä real.iyabiI ' D. D. Iuca: Nei, avem toata autorr-
nistru, err. atin eh 'tot Camera are arbi- pe &lncilc majoritätii). Nu ne reprosáti taiea moralh, 0 nu 'permitem asemènea
trajul legalor. ph in calitate de. arbitri, noi impreunh afirmatiuni de pe banca
- D. M. Paleologu:-Din phcate, duph ce cu d-Voastrit, cerem infarmatii i credi- eh; se vine cu amenctamenie de intéres
s'a prezéntat acest project modificat, torilor i debitorilor ; veniti eu argu- personal.
.dreptul de arbitraj -nu a mai apartinut mente la tr.-liana, ayhtati situatia, fiind- D. Eduard Mirto, mbristrul
prim-ministru, pentruch Se pare, ed astizi nu mai sunteti in situatia de publice 0 al ccimunicatiilor:
,',ert. Jupiter tonans'' dela'Banca Natin- adh toama, sau de, acum un an, astäzi D-le deputat Inca, d-Veastrh sUnteti
nal a ridicat spriinceana. Atunci s'a aVeti date statistice la dispozitie. In parlamentar vechiu ya voiu Tonne la
simtit o ingrijorare i .o mardfrich prin- ce priveste numärut debitorilor, în ce dispozitie legea d-lui Argetóirinu, si de
tre membrii guvernnlui depe aceasth priveste numitrul hectarelor grevate de agem,enea, vä voiu pune la dispOzitie
bUnch Ministerialä, .fiindch nu stiu, datorii, i Î ce priveste datoriile la hee- amenainentele care ni s'au propus as-
este o credintit poPularrt- sau este o ere- tar, astäzi aveti toate aeeste date din täzi i yeti vedea ch, filer' mare dificul-
zie - se zice eh, atunci cAird ridich care puteti sh dedueeti mhsurile cari tate, o sh eonstatati d-voastrit, la prima
spritneeana girvernatorul, elatirlä pot fi luate si consecintele la care se examinare eh sunt amendamente, pe
gaverhul. (llaritate aplaitze pa bitn-' poate ajunge,.intr'un caz sau intr'altul. care, duph ce le veti citi, o si intrebati
cile ppozitiei). Ce. voiti? SA nu ascultAm inrediat cum il chiamä O. unite sth acela
sh, nu
D. Cezar Simionescu: D-ta ai pledat stAm de vorbh eu phrtile care repre- care a prepus amendamentul. (Aplanze
péntru Banca Nationalh 'ani Se pare zintä interesele in acemth lege? pc bätwile majoritätii).
eh ai inçasat chiar onorarii. Da, d-le GoiCeanu, eu nu suntperional
Sau voiti alteeva : sh ne spime-ti cA vinovat ed se luereazit la ora 'crimelor.
D. G. Deleanu: Cunoaste_ deci mai noi nu suntein.arbitrii Cit trehrie
-bine situatia. Nu, este ora de via, ci aceldeare face
sil ascultilm phrerea nimhaini? Vä pldee crima, la acea orä. Eu sunt 'vinovat ch,
D. Eduard Mirto, ministrul sh, ne aruncilti aceaitii-ofensä gratuith de cinci Zile tree peste ora patru I Da,
rilor publice si al comunicatiilor: uitati eh nu ne--6 arm-mat-1 numaa as -fi fost vinovat dach la acea orh a fi
. Nu pot sit las aceasth afirmatie fiträ.rhs: noua, ca v o arunc:tti i d-voas ra theut o crania. Dar sunt vinovat. 'fiind-
puns, dua cmn nu pot .4 las_fárA fás- Eu nu primesc, nici :iunumele wryer-. eh am stat 0' am lucrat pinh la acea
punS nici intiernperea d-lui deputat nului niei in numele Parlamentulni, cA ml? Ora aceasta nu este o orrt Scoash
Goiceanu, atuuci *Id se rapprta la mo-'. poate exista cinev a dela orice institutie, din posibilitätile de a luera ale euiva,..
...dificArile diii timpul noptii._DeSigur ch oricht de importantA ar fi ea care La ora aceasta este numai o bnuiaPí
nu ni se yeproseazil d ce luerhin poate sh-si impunii -Phierea V afirm cil infractorii activeazh mai mult decât
noaptea 0 nu ne Mitrgitim numai la aler cu tame eh nu a incercat nianeni sii un om cunasecade.
vheltuiala de energie din tiMpul zilei. impunil, a incereat.un tingur lucru In éeeace priveste afirma-tiunea d-voa-
Desigur cii nu ' aceasta ni -.se -repre- sh dea toate infprmatiile necesare pen- strA, d-le Goiceanu, cá n'am studiat
seazit,.ni se réproseazh altceNia, si anume tru ca aceastrt problenrá sh poath, fi cei )egea dela inceput i ,cit nu ne-am in-
nu .anrluat aerile altora,-eari au mo- cctat i solutioinath; in.depling cunos- format mai de mult, vit faCem "o atir-
-. hopolizat toath, stiinta, toate datele tinta 'de cau (APlauze pe blíncile ma- matiune. Prineipiile din aceasth lege,
care se soeotese in stare srt, rezolve cea jortatii). -
.

dupil cum ati vizut dela inceput, rä-

mai dificilh problem:it, faiä sh intrebe D. G. Stefänescu-Goiceanu: D-le mi- nealterate : un moratoriu in sehim-
si sit consulte phrerea celui. Mai. impor- nistru, nu noi suntem accia.eare,vh, -vor bul uruia ereditorii pot sit pearil debi-
tant histitut, care reprezinth tot. credi.7 refiza d-vousträ, dreptul .de . a vh' docu- torului plata; o plath dupil capacitatea
tul th.rii. A intreba, a cere. informatii menta si informa, dar .sh ne dati voie debitorului, acestea mint liniile mari
,
dela sursa, 'cea mai chemath a le. da, s ne exprimhm ,miyarea car d-voastrrt, ale acestui proiect, din care mr se va
.

pentru a tine sau.a u tine seamil- de depunAnd.o lege de importanta, aceleia, (Aplauze pe bancile rnajorittii).
ele, asa cum judecata iti- ordonii, nu, se pe, care' o cliscutati acum grit infbr- D-voastvh, stiti ch, în ceea ce priveste
cheara a lucra: pe inttinerec. Aveti matii i fhail documentare, fiindcii, de. amendamentele propuse, chiar reguia-
dreptul sh ne- priviti cel putin prig- ,vreme ce d-voastr necesar ca, mentul Carnerei Pune la dispozitie,
tenie ch pierdem noptile, pentru ca sh, cluph ce o. lege se depune pe biroul pentru examinarea lor, un comitet al
putem examina_ cererile creditorilor Camerii, clua ce se amendeazh in sec- delegdtilor, considthmAntul ministru-
cari au; dreptul sh Vorbeasch, a,sa cum tiunile Camerii, sh, -fie .neVoie' din nou, lui, ronsimthmAntul Parlamentului.
Doi avena dreptul sä hothrim. Nu ne sit vA informati i sA vä dpeumentati deti, prin urmare, ed insasi regulameu
8 M1

www.digibuc.ro

Iunie 1933
tul Adunarii n'a socotit cA eineva este
in stare sa yin/ eu aaa bigaj *ae cuno.v-
tinte, inat, orke amendainent sil poatA
fi rezoliot printi'un simplu da sau nu,
lAra nieiun fel de examinare. Din con-
tra, s'ai cernt foruri poste foruri, c& sa
se eantireasei valoarea fieeäui ainen-
dement;
In ceea ce ne priveate noi declarAm
MONITOIWL OFICIAL Nr. 88
ADUNAREA. DEPUTATILOR: edinf G del« 10 4p'u 1938 4041
tot anul ai-1 petrece inteun.dolee far= caruia i termen de plea, ca-
niente, iar chnd Vine examenul sta piing ruia i s'a -chit posibilitatea sil plateasca
la ora 5 dimineata ca sit invete. Acea- dupA capacitatea lui de platä,. ai care
Sta vil reprOvem. (lip/daze ..pe liäneile nri'vrea sit se conforme dispozitiei
legii, cu privire la abandon, dupit'acea-
D. Eduard Mirto, ministrul rucri- sta mai vine i statul: ei bine, prea nu
rilor publice i al comunicatiilor: vrea nimie; îi dau i o renta, SA nil-
Nu' atiu ee tot aveti cu noaptea asta! mânä proprietar. Aceista
este parerea d-voastrii. .

- c nu averd aceastil inspaimantatare D. dr, Al. Vaida-Voevod, preaedintele D. M. Paleologu: Dreptul de preemp-
capaeitate ea, la orice solutie Vi la*orice COnsiliuhri de Miniatri: Ati fi preferaf tiune al statului are -de scop terpriga-
dispozitie, atat de dificilA pe* cake tre- sii fi chefuit toata. noaptea? rea creditorului..Creditorul; cAnd va
bue-sA niuhm, in ee priveate legea con- D. M. Pileologu: Este foarte vedea aceasta dispozitiune, socotiti
veraiunii, s5 avem la dispaiitie i tot ca elevul, care a invatat noaptea, sa d-voastra, 'cil va ebnVeni la 6 intélegere.
bagajuí necesar pentrrt solutionarea ei. iasil bine a &Mr zi, dar uith imediat. D-ar, d-lè miniktru,-voiu scurta cuvan-
Situatia dat noua, Se poate mal acum, dar legea tarea, mea, fiindert am bleat WI cetera:
acestor nepregatiti, rolul acesta, lush' nu va..eai bung. .(Aplauze pe beineile cum d-voastrA, yorbiti de cinei ori: mai
C1.7voastrit, aceatia care detineti toata opozigei). . mult deck mine, dacil aa merge' Mai
vtiinto i toate datele necesare, d-voa- Dar care este parteo pe care volam departe, am sta pfinit disearA
stra im v7a dat aceastit posibilitate. Ce Sii o seot in evidentA? Este err acest - -D. Eduard Mirto; ministrul lurä-
sh. facem? Noi o solutionitm i o vom proceden arata o dezonentare totala rilor publice i al comUnicatiilor:
solutiona pana child d-voastra, la air-- ' In guvern, i dovedeste o completa lipsä yedeti, eu am vorbit farii sit fac acest
postul acestei eapacititti, -yeti putea sä de: autoritate. ,Nici apareritele nu au calcul. (llar-Hole).
aVeti i deptul de a realize in nu- . fost salvate. Ni se propune astfizi un D. M. Paléologu:. ministrU, se
mele ei. text, care nu kdiu clack va mai fi gaseate o masUril binul îii lege, dar
D. G. StefAnescu-Goiceanu: D-le mi7 miline. aceasta mAs-uril bunA eite o
nistru, d-ta evti dintre acei oarneni care Prin acest text, elaborat astfel, nu rateriul de vase luni, petru
cred c un spirit poste sä rezolve totul. ati evitat controversele d. Bontescu lumea, care. nu intrA in prevederile
D. M. Paleologu: D-lor deputati, am a faeut observatii foarte jUdicioas6 - legii. Iatil dar ea aceasti lege, facutii
ramas .dator unei intreruperi a d-lui nu 'ati evitat nici inechitatile. Dar nu pentru debitOrii agricoli, fericeate pe
Cezar SiMionescir, care mi:a spus eh am intru in detalif, fiindeA nu vtiu. ce va acei debitori 'care nu intrh, in preve-
pledat inteun procas - care- interesa rhmAne din acest text. . derile legii, . vi care *singuri profita de
Boma Nationale.. D-lor, iatii de pildii o dispozitiune, un 'Moratoriu, färä conditiuni. Aeeasta
D. Eduard ministrul lucfa- care, nu Stiu daeit era potrivitA cu dispozitie este buna, hinder]; in. vase, luni
rilar publice- vi al comunicatiilor: aeest Project .de lege: dreptul de pre- multe se schimbii, in vase luni poate sii
* Nu are importantii. emtiune al statului. Statul are dreptul, vina alt guvern.
D. M. Paleologu: Ba are foarte fiikre diva aceasta lege, ca pretul adjude- D. Eduard Mirto, ministrul lucra-
iMPOrtantsa. Am pledat pentru Ministe- carii, and a fast vAndutil averea debi- rilor publice .si al coMunicatiilor:
rul de Finante Si *am reuvit sa ob-tin ' tetilui; sA-I depunA intr'o renta sea.- Ava s 'Ft naseut partidul dumnealor: la
la Casatie o deciziune care consfin- zuta. Pe-de o parte, nu tin daca area- aceasth nildejdie, cii multe Se vor
teate teoria cii guvernul poate revoca pe ' sta spoliatiime a creditorilor, va- fi con-
- schimba, aaa o sa traiascii i aaa o sii
guvenator. NA MA plaug,_ dar ani im- Afintith de casatie, si cred ea nu. Pe (Iloritate, aplatiZe pe binoile
p'resitinea cii acum s'ar fi inversat teo- de alta parte; daca voiti sit emiteti o majorit! ii) .
ria i ch din potriva guvernatorul mai renta, dece s'o utilizeze- statul, &and 'D N. Mischie: D-le ministru, direa va
de grabii ar putea s'a revoace guvernul. averea debitorului este vanduta, i aece pieri, cel putin va pieri fruntea elf-
aplauze pe bänzeile opozitiei). sa nu dati debitortilui posibilitatea sii rati ai cinstitii, nu cum va pieri part i-
D. Eduard Mirto, ministrul plateasca el cu aceastA rentA, spre a d-voastra, eu fruntea patatit
rilor publice i al- comunicatiilor: beneficia de cursul scAzut al ei? latá D. Pompiliu Ionitescu: PartidUl nos-
D7le Pakologu, sunt fel de fel de cre- .
iritrebarea. Statril va putea plati pre- tru nu va pieri, ci va frii merett ca
flinte. Ce vinA avem noi cal existA acea- adjudecArii cu o rent, valorand fruntea sus.
tii Nu ne aducem aminte ca 30%, -iar pe debitorul executat îl obli- D. Eduard Mirto, ministrul lucr--
pe vremuri erau unii care se inchinau gati sa plateasch 75%. rilor publice vi al comunicatiilor:
la boil (Haritate). Si o serie intreaga Stint chestiuni de detaliu, pe care le - D-lor deputati, sii fini atenti, fiindch
de credinte ! Ce vin a-vem noi cii sunt vQ111 examine la discutia pe articole acum ne Va, spune d. Palcologu, ce cred
en am ridicat-o, pentruch am remar- duMnealor i, mai ales, -ce sperii. Ma-
fel de fel de credinte? ritote pe bneilr
eat-6 aruncandu-mi ochii pc textul' de
D. G. $tefAnescu-Goiceanu: Numai lege. - D. M..Paleologu: fn vase luni, este
pe Vremuri? D. Eduard Mirto, ministrul Inca- vrenw destula sa vine guvern ou o
D. Eduard Mirto, ministrul luced- rilor publice vi al comunicatiilor: solutiune definii ivi, radicala ai cbiar
rilor publice vi al comunicatiilor: Vaszieri, convingerea d-voastrii este taranist radicali.
D-ta,crezi altfel? Daca vrei sa ma co- aaa: se examineaza inthi ea nu poate D. Ionel Pop, vicepresedinte: D. de-
reetezi, eorecteaza-MA. (Ilaritate). sa plateasci -debitorul, îi constati inca- pute t Orghidan are euvantul.
D. M. Paleologu: -D-lor, o mare fricA pacitatea de plata, i îi dai moratoriu. D. Teodor V Orghidan: preve-
a cutprins grivernul i o completa dezo- Pc urmA, examinAm care este puterea dinte, d-lor deputati, proiectul ee.ni se
rientare s'a vadit. S 'au facut *consul- lui de platil, fiindcä aceasta intereseaza prezinta, este un mare progres fatA de
tari nocturne, s'a vorbit la telefón, etc. ai îl oblig sa plateaseit dupa puterea legea din treeut. Titlul lui. .,legea con
Nu zie ea" nu este bine sit se ia aVizul lui de .plata. Si el nu plateste. Atunci este binc aplicat la acest
institutului de emisiune, dar d-voastrA dai posibilitatea sa abandoneze patru nou proiect, fiindca legea din trecut
faceti impreaia cii eti venit la scadenta cineimi vi el nu vrea sii vAncIA. era mai malt legea confiscirii.
en lectia native-W.6r, ca vcolarul, care duph ce se yinde averea unui debitor, Noi nu intelegem sit se villa' eu Pro-

www.digibuc.ro

4042
ieetet prin- pare sä se imprime, caracte-
rul eoriiiscärii bunurilor, al taiagibili-
tätii proprietAtii. Noi &dud= in, titlul
legea conversiunii", ceea ce trebuia
in- adevär sá ekistè Atunei And im-
previsiunea a schimbat raporturile din-
tre debitori i creditori, aeela care s'a
imprmnutat cu un leu, 11 pläteste as-
tfizi cu un leu Mai-bun. Noi intelegem
ea tocmai aceastä chestiune produsä de
impreviziune, de -care nu erau vinovati
nici creditorii i iiici clebitorii, sä fie
acoperitä färä sdruncintiri sociale F.;.1 firit
a imprima earactere din aeelea . care
. 14ä sdrobeasett dreptul de proprietate.
.D-lor, aceasta era ideia noasträ,
.nei cerem sa.se dea timpul necesar, ca
acolo unde cepitalurile nu mai pot
acoperi datoriiie, -prin munci, sit se
poatO pläti aceste datorii.
In ideia de creditor 0 debitor, nu
este numai creditor i mimai debitor.
Debitorul este, la randul lui 0 credi-
tor; dar creditorul este, la iiindul lui, .se pot ,iinkrti. Agriculture a chsti-
d'ehitor.' In monientul child se provoce gat niai putua, deci trebue sä aibä un
.
curent contra bäncilor, aeeea care regim mai bun. -Industriá a astigat
prevocat nu s'au andit eä ban- eeva mai mult prin legile protectio=
.
nú au imprumutát numai eapitalul
.0. Se stie foarte cä i handle
bine;
datdéazii capitalurile lor aeelora de
Mide. aii fost luate. Prin urnitire, ban-
eile stint i ele debitoare.
Ii4or deputati, noi am fi YAzut in
aeeastk conversiune ceva ideal, dacä ea
s 'ay fi aplicat inturor claselor sociale,
fiindeti noi socotim eä in materie de
-eeonomie paiticit trebue sfilrsit odatä
eu trectitill; creditul nu poate renaste
-decht odatil en terminarea :treeutului,-
panti la, date: datoriilôr &la 1931.
D-lor" deputati, dèsi nu iii se pre-
zint uil proieet de lege gefieralizat,
totrisi el reprezinti un pas inainte,
dacil se asaneazti agriculture,
hothrit, va ltista i o renastere in
vieta econoraieä, deciarece atilt timp
eht -egriculttra va prospera, eoniertul
industria tor gäsi i. ele un rend&
Ment mai mare, si o posibilitate de re-
nastere, pentrueä In criza actualA co-
' leboréazil foarte mulf situatia precarA
a agriculturii, cu aceea a comertului,
care este in aceeási situatie precark
V. V. T. Prelipceanu: D-le Orghidan,
dar proiectul a cesta asigurä asanarea
agriculturii ?
D. Teodor V. Orghidan: Cel ¡nitin
intr'o bunä parte, este un pas inainte
asupra trecutului. Acest lueru trebue
01-1 recuiloastem eu toii. . piinä se va ajunge la o lege definitivA
Dior deputati, mai este o chestiune,
care se punea in proiectul anterior : re-
ducerea dobtinzilor.
En (Ted eä -0 in aceastli privintk
acest proiect reprezintä un mare pro-
gres, fincich nu diserimineaztt care
mint dobiimile. .In alte conditiwai, el
ar4fi -creat o procedurti foarte grea,
eare ar fi fäcut foarte multe -complica-
.
10
IIONITOBUL OFICIAL Nr..
ADTTNAREA DEPÚTATILOR: edilata &Ma 10 Afrilie 1933
tiuni. De aceea, ered eä este buritt.ideia
ca printeini terinen.. mini lung i eu o
dobtuadä foarte mica; eel putin di se
amortizeze cuantunaul dobinzilor din
trecut.
Dar chestiunea. eSte, dacä aeest ter-
men este sufieient pentru a amertiza
totalitatea dobtinzilor care, .ánatocizate
la eapitalul initial, au dus de multe ori
ereantele la 9 valoare de 3, 4 ori mai
mare dealt valoarea
Eu ered cA termenui trebue - sii. fié
mai lung, fiindeil hi 5 ani Ulf ear pu-
tea amortize entinfumul dolattnzilor co-
mereiale care, in iiiiele cazuri, au de-
päit sutii la sutd.
D-lor deputati, -shut o dutere- pentru
o ciaaä soeialä, clasa comercialä
clasa burghezk dela orase.
Eu nu am pretentia stt cer un regim,
la fel eu acela acordat agriculturii,
pentru acea.stä clasä.
Intr'o tarsi, ramurile de activitate
niste, deci trebue sti aibii un regimoare-
cum deosebit,. ta i eomertul, care for-:
meagä un ciclu cu. indaistria.
Pe de alth parte, coraertul i indus-
tria ' au nia regim al codathii de comert
0 au legi speciale. Dar legile speciale
acordate .coniertului i indústriei, sunt
indestulAtoere?
.
Oare aceste legi au dat toath: pro-
tectia in rapert en ecinversitinea care
se face? Este admisibil ea pentru o
clash seicialä sä se legifereze mai bine
pentru áltA clasä socielA ert se legi-
fereze mai räu, cAuttind ea in detrimen-
tul unei elase sociale, care se släbeste,
sA se ridiee?
Aceasta este ehestiunea.
Child *s'a fAcut legea suspendärii
executärilor silite, art. 3 Prevedea der
ca nu intril in diSpozitiile aeestei legi
'datoriile comerciantilor i industriasi-
lor, îu afarä de acelea care saint ipote-
care, pentru imobilele aservite comertu-
lni i industriei.
Eu am crezut, eu drept euviint, ea
si toatti lumen comercialä. i. industri-
alä, cit acest punct era chstigat,
legea suspenclArii executfirilor silite
era antemergAtoare conversiunii
declaratiile . fAcute se spunea ch deo-
eamdatti se face o lege de suspendare,
de reglementare.
Aeest prineipiu, odatA chstigat îuie-
gea pentru suspendarea exeeuttirilor
silite, intra de fapt si de drept in legea
de conversiune.
Nu se poate obiecta .ch negustorii au
concorclatul preventiv, pentrueA, bine
au spus antevorbitorii mei, concordatul
nu se referä la ereantele privilegiate
www.digibuc.ro
6 Iunie '1933
care trebuese plitite ele nu fi
pAsuite.--
Dar chestiimea cea mai -gravk este
urmätoarea: child avem o lege specialä,
ca aceea 'a Creditului Industrial, uncle
printeo simplA notificare adresatii in-
dustriasului care are o ipoteck la Cre-
ditul Industrial sau garanteazA un
cont eurent, Creditul Industrial poate
fi pus imediat in posesia acelei indus-
trii, la -ce va servi acel concordat- pre-
ventiv pe care industriásul il ia pe mi
termen de 3, 4, 5 ani?
Chad-creditor-61 va if pus In posesia
imobilului negustorului dela ores, care
forniat un vad, cum va tatii putea
sA pläteaseti negustórul, care va fi emu-
cat in stradA1
Cred eh este o chestiune de dreptate,
si eu nu vrettu sit eer Mai Mutt deck
ceea ce am obtinut sub guYernul ucindus
de d. Maniu, care mi-a acordat," diniä
multe discntii, _ecest mic avantaj, . -de
a se prevedea in aceastä lege imobilele
aservite industriei i comertului, 1A-
shndu-se ea aceste ereante iPotecare sh
fie plAtite esalonat, chei in fond, a plAti
cu o dobandh micä in termen de .einci
aid, nu este lueru mare, mai 'ales chnd
legiuirile comerciale nu. acordA privi-
legii sPeciele.
Deaceea, rog eälduros pe -onoratul
guvern Pe d. prim-ministru sä m ne
rApeáseti acest drept chstigat, care a
fost prevAzut in legea pentru suspen-
dares executArilor .silite, i sk.ne acorde
nouA, eel Putin atilta consolare, sit fim
inglobati in legea eonversiunii, -pentru
cele prevfizute in légea suspendärii eace-
cutArilor silite.
Voi dilate sh termin, Pen-triad, mi-am
1114 angajametul 'sä, ria ocup tribune
mult tinip, mai eles eä este vOrba de
o lege care relativ -e bung. i urmeazä
sit o votkin. Cel putin, clacä se asaneazsi
importantä, 6 sit yin/
o clash social:A
poate tiinpul child sA fie asanate
celelelte clase sociale; fiindca odath an-
grenajul inceput, nu se poate opri aci.
SA-mi .dati voe sit eitese motiunea,
care a fost votatä de 'Cement 'de Comert
din Bucuresti, i trimisä guvernului,
ea sit haati ,si d-voastril cunostintil cá
cel_putin, poate pe cale d amendament,
sit putem repara ceea ee nu am putut
face- în proiectul
. Consiliul de administratie, lutind in
discutie .chestiunea reglementArii da-
toriilor comercialè i industriale in le-
gAturil cu proiectul conversiunii, eon-
statii eh 0 de asti clitä leginitorul mi
tine seamh de interesele elasei comerci-
ale. 0 industriale, pe aportul cit-
reia se sprijing intreaga organizatie de
stet,'
Olasa cornercialii i industrialä se
yede singurrt rAinash n afarii de apA-
 MONITORUL OFICIAL Nr. 88
6 Tunie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOM fedinfa dela.10 Aprc 1933 4043

rarea legii, desi toate categeriiie de de-
bitori ipotecati vor beneficiá.
Situatia in care rämttne comerciantii
industriasii, având datorii privilegi-
ate, va fi fatali. pentru aceastrt
deoarece debitorii respectivi se vor ve-
dea exPulzati chiar din imobilele uncle-
au intreprinerile;
COmerciantii i industriasii
tprijinul onoratului guvern i roaga
folosindu-se de prilejul legii de asa-
nare, sil se aeorde pentru datoriile co-
mertului 0. al, ind-ustriei o esalonare a
o dobändä cât mai redusil.
care, al ciiror executor a devenit in in- titutia se opune intereselor vitale ale
deplin al euvântului. poporului, trebuie srt disparit Consti-
. Proiectul. Pe care 11 avera azi inaintea itutia, darnu läsate in suferintit aceste
neastri, continurt pe aeelasi drum, sub interese care trebuic sii primeze nrice.
aceeasi presiune a bilneilor si duce la Dar aceasta ar fi implicit o recu-
desiivilr;dre ideile enuntate vag vara noastere incapacitätii 'regimului ca-
treufl. -Reducerea ereantelor, principiu pitalist de a face fatil problemelor ar-
.cfistigat cu mare zbucium i lupti de zfitoare ale zilei a- faptului ett
tArrtnime este anulatii, creantele sunt creantelor nu mai
reduse la nivelul lor initial. Conversi- poate rimâne in picioare. De adein vit
unea de drept nu mi. a:data ; ea este Opuneti; de aceia crtutati fel de fel de
in mod definitiv îulocuitá cu un mora- cempromisuri slabilnoage pentru ea srt
toria pe cinci ani. Depinde de acum iesiti din incurcriturli.- Dar in zadar
.inainte de creditori, &ea acceptii sau faceti pOlitica strUtului. Iteducerea cre-
.

Comerciantii sunt convinsi cá prin
aceste mijloace se vor usura intelege- de acceptare conditiunile de platrt stint
rile dintre debitori i ereditori si se va simtitor infäutritite.
ajunge la o normalizare de raporturi
atilt de necesare progresului economic".
Cu aceste zise, d-lor, eu declar e voi Partidul Social-Deinocrat are o altit
vota proiectul de conversiune, ruen- formulii constktutionali?
du-vrt Inefiodatä, sit ne aeordati spriji-
nul d-voa.strit. (Aplaitze).
--- D. presedinte chiamit la euvrtnt,
in ordinea inscrierii pe d-nii deputati
I. Florescu si N. Fortuneseu, care nu
ritspund la ape).
D. Ionel Pop, vicepresedinte: D. de-
putat Rädliceituu are cuvântul.
D. Lotar Rädficeanu: D-16 presedinte,
d-lor députati, In fata celui de al tri-
lea proieet de lege, prid eare buighezia
româneasefi incearca sä solutioneze
grava problemil a datordlor, Partidul
SocialLDemocrat, conStatrt efi el repre-
zintä un regres, din toate punetele de
vedere k4i la aldituirea ltui au prezidat
interesele caPitaliste cele mai pronun-
tate.
Evident, nici piing acura nu s'a legi-
ferat aceastit materié sub indemnul
adevfiratelor i bine inteleaelor interese
täriinesti i muncitoresti.
Prima lege, aceea a d-lui Argetoianu,
a incereat sit salveze din crahul general
al creditului capitalist ceea ce pe a-
?itunci se credea eä mai poate fi salvat.
Ea a admis reducerea creantelor si do-
bfinzilor, violând principiul capitalist
al sfinteniei creantelor, pentrucit astfel
sii mentinii intact cel putin principiul
creantei lust* i mecanismul funda-
mental al creditului.
Cea de a doua lege, din vara anului
trecut, Intomnith sub presiunea- capita-
iitilor .si in vederea acelui acord
'dela Geneva, care azi, in fine, este re-
alizat, a pornit dela ideia refa-
cerii creditului, dela ideia sfinteniei
creantei. Ea a abrogat prima lege in
intregime, pentrn a o inlocui cu un
moratoru limitat,, care pe deasupra
Ineä era conditionat de o reînoitä recu-
no:Were a creantelor. Partidul Natio-
nal Tfirfinese, aclie toemai partidul cafe
.pretinde a fi reprezentantul tärrtnimei
inffiptuitorul statului tfirinese, s'a
cut astfel sluiitorul intereselor ban-
.nu reducerea creantei 1 chiar in caz antelor este un principiu cucerit de
D. Eduard Mirto, ministrul
publice si al comunicatiilor:.
D. Lotar gidficeanu: Veti vedea
acum:
Partidul. Social-Democrat respinge
formulele noului proiect. $i &Mii . gu-
. vernul le motiveaza cu hotarilrea, Curtii
de Casatie prin care reducerea creante-
lor a fost deelaratil anticonstitUtionali,
atunci singura solutie este modificarea
Constitutiei, punerea ei de neord eu
necesitätile sociale i economice ale
timpúlui.
D. Eduard Mirto, ministrul
:publice si al - comunicatiilor:
Eu. mit fac social-demoerat si iscrilesc
declaratia. Dar, desigur ert d-voastrri
nu vreti sfi modifiertm Constitutia pe
o cale nelegali. D-voastril faceti parte
dintemi partid care e de pfirere .ert
mijloaen legale. Pen-
trebuie lucrat
tru modificarea Constitutiei trebuiesc
nisti forMalitäti, trebuiesc niste citiri,
trebitiese douil alegeri, douä Parla-
mente. PiInA atunCi, d-voastrit cari în-
grijii atfita cäldura de acesti debi-
tori, ce vreti sit facem,eu ei?
D. Lotar Midiiceanu: Dati-le un mo-
ratoriu. D-voastril ati .votat un mora-
tóriu de 18 luni vara; trecutit si sit mil
eredeti, cfi, acesta ar fi fost un timp
sufidient pentru a pune de acord sta-
rea Jundica- Cu starea de fapt. In con-
diiúnile care legiferati- d-voastrrt,
acest lucru insfi nu 's'a fficut. Evident,
d-voastrii .incereati a &Auta o usurare,
lush faptul riimâne ert reducerea crean-
telor a fost anulatii, ea depinde scum
nu de vointa ambelor parti, ci numai
a unei -dintre' pärti i anume a credi-
torului:
Mud avea de ales intre literile moar-
te ale unui text' coustitutional j inte-
resele de viatri. ale unui intreg popor,
intre consideratiuni seci de formalism
juridic, i apararea maselor
si muncitoresti de jaful eämätärese, un
guvern care nu este in slujba interese-
lor bancar-capitaliste, nu putea sta un
-singúr moment la' indoialti.. Dacii Cons-
tfirrinime. TfirriniMea . nu va mai renuu-
ta niciodatrt la el 0 intreg poporul
muncitor va fi solidar eu ea in lupta
dreaptit pe care 6a va fi silitä a. duce
contra legii d-voastril reactliinare prin
care incercati sfi învârtii inapoi roata
istoriei.
presedinte, d-lor deputati,. in
repetate rânduri am avut ocazinnea
. sii vit arittlim ca. pentru noi problema
asaniirii datoriilor este o problemit cu
caracter social. Tfirinimea, ca i toate
eelelalte pfituri muncitoare; ui un
drept indiseutabil de a fi ocrotite de
explqatarea singeroisrt la &Ire aü fost
supuse de capitalul cilmittärese,' in di-
versele lui forme. In Wile inapóiate
din punct de vedere capitalist, eXploa-
tarea prin capitahil efimfitrirese este
forma dominantfi, forma cea mai rfis-
pindità a exploatilrii eapitaliste. Dea-
ceett, problema asanärii datoriilor no
apare ca o prollemii de viatfi sociali
economicii in tärile inaintate ca evo-
lutie capitalisti, ci tocmai in Voile care
au pfistrát inch un pronuntat caracter
tfirrinese i mic-burghez. In Germania,
de pildrt, ea s'a pus numai in regiu-
nile agrare in special in proVinciile
riisäritene, in care relatiile fendale au
îfleä o itäruintä considerabilit în agri-
culturri. Prin insrts ,acest caracter al ei,
problema asanirii datoriilor constituie
o problemit de reformii socialii. Fopu-
latia .muncitoare, ajunsi in eea mai
cumplitä dependeirtä economicit fatä
de capitalul crunätäresc, trebufe sin-
tatä, usuratä, pusil în situatia de a se
scutura de sarcina prea mare ce apasit
asupra ei in urnut indelungatei exploa-
tiri eämätitresti.
0 legiferare in aceastit materie tre-
buie si indeplineascii, deci, dourt cox-
ditiuni : in primul rfind, ea trebuie sii
fie radicali i energicil, sit usureze o-
datA pentru totdeauna sarcinele aeu-
mulate, sit redea priturilor muncitoare
un minim de refacere eeonomiert. In
al doilea rând, ea trebuie sil se extindi
asupra tuturor categoriiler de debitori,
final nici o deosebire. Nti este drept
logic ca asanarea sit se restrringfi nu-
mai asupra tärrtnimei i sii excludrt pä-
turile muneitoare i producitoare orí

11

www.digibuc.ro

4044 AptINABEA DEPITTATILOR: fedin(a dela 10 Aprilie 1983
senesti, eare au suferit in egall mäsurii
in nrma exploatärii sfilbatece de
tre .capitalul eämätärese.
Proectul d-voasträ nu indeplineste
nici una din aceste douä conditiuni fun-
damentale. De doi ani se tot legifereazä
0 se tot carpliceste, färi ca sA poatä
fi vorba Biker de un ineeput de solu-
Vom vedea ce va fi In viitor a-
eeasta este toatA intelepciunea d-voas-
trA. .Amânarea solutiei - aeeasta este
tactica d-voasträ. Trebuie s'o spunem
cu teats/ energia eä nu aceasta este ca-
lea bung de urmat. Debitorii trebuie
sä stie odatä pentru totdeauna ce au
de plAtit 0. n ce conditiuni. Or, timmai
aceasta nu se stie. Sau sperati d-voas-
trii eä peste cinci ani eriza va eeda
toatä buriätätile pAmântului se vor re-
värsa asupra acestei omeniri I Nú vä
lAsati ademeniti de iluzii deserte I Criza
economicä 0 In special eel); agricolä
tiunt fenomene de duratA lungA i proa-
peritatea este un vis ce nu se va im-
plini niciodatä. Datorile trebuese re-
dúse i conditiile de platti fixate in
asa mod, hick massele popnlare sä sim-
o usurare reall i definitivä.
Dar, nici cea a doua cónditie nu este
Indeplinitä de acest proect de lege. De-
bitorii urbani sunt oerotiti numai in-
teo nasurä eu totul insuficientri.
Trebuie s'o spunem ert este deosebit
de revoltätoare avantajarea unilate-
rant a debitoriler urbani, proprietari
de imobile. Cum adicP.? D-voasträ gA-
siti. eu cale sA protejati proprietatea
imobiliarA, care, oriCuni, este un indi-
ciu de oarecare bunAstare i lAsati la
discretia debitorilor pe cei färä nici o
proprietate, pe cei mai säraci dintre sA-
red ? D-voasträ apArati, i aceasta in
mod foarte zgäreit, proprietAtile de
.casä de urinärire i -vânzare silitä, dar
permiteti sh se vândä celui färä avere
ultima pernA din casA
Nedreptatea este atAt de viiditA in-_
cat niei nu este nevoie sA fie expusA .pe
larg. Partidul Social-Demoerat, eu to-
tul nemultumit de dispozitiile proectu-
lni eu privire la debitorii urbani cere
o asanare generalli a acestor debitori
fArA deosebire eu o reduccre masiVA
a creantelor d cu esalonarea anuitAti-
kr In report cu puterea de plat*/ a
.debitorilor.
D-le presedinte, d-lor deputati, Par-
tidul Social-Democrat refuzA, a da ade-
ziunea sa acestui Proect de lege. Proec-
tul ar fi putut aduce o usurare mas-
selor aruneate in cea mai adâncA mi-
zerie de criza capitalistA, daeä grija
Pentru interesele acestor masse ar fi
Insufletit guvernul actual. Asa, insä,
el nu va educe nici mAcar tat, pro-
blem rfimâne deschisä i asteaptä a-
bia solutia. Partidul Social-Democrat
nu va inceta a lupta In accastä directie.
Dar el spume In acelas tinip masselor
12
MONITOILUL OFICIAL Nr. 88
micar o legé bunit de asanare
nu le poate scoate din starea de mize-
rie i exploatare îu care au citzut din
cauza sistemului capitalist EA ar pu-
tea determine doar o Imbunätätire,-tre-
cAtoare ea, a situatiei insuportabile
de azi. Exploatarea însäi, antagonis-
mele inerente sistemUlui capitalist ril-
mân, oricare ar fi formula asanArii.
Numai socialismul poate mântui acest
poPor, numai el li poate solutiona pro-
blemele de viatii.
D. Ionel Pop, vicepresedinte: D. de-
putat Hedrich are cuvântul.
D. dr. Hans Hedrich: D-le prep-
dinte, d-lor deputati,:partidul german
este nevoit de a eonstata, cu cel mai
mare regret, cä proiectul de lege de
fatrt nu rezolvä in nici o directie, nici
in parte, nici in totalitatea ei ehestin-
nett reglementäri datoriilor, asa de ar-
zAtoare pentru intreaga viatä a noes-
trA de stet. Eram printre cei dintâi
care au cerut redueerea generalii
uniformä a tuturor datoriifor pentru
toate tagmele economice pentru toate
institutiunile economice, in scop ca sA
fie adaptate automat si instantaneu
intreaga noasträ economie nationalä la
posibilitätile de productie i rentabili-
tate asa de radical schimbate prin cri-
zit. Am avut satisfactia tristä de a ve-
dea cum s'au realizat, punct eu punet,
toate prezicerile noastre privitoare la
urmärile nefaste ale legiuirii noastre
asupra reglementärii datoriilor.
Am avut in sftmit speranta cA vor
Intelege eercurile noastre hotäritoarc
si de riispundere, sub presiunea expe-
rientelor i experimentelor dezastruoa-
se, necesitatea imperioasi a unei legi-
feräri largi i curajoasä în aceastA ches-
tiune.
Proiectul de lege de fatri.ne rApeste
insä. total aceastA iluziune. Dispozitiu-
nile proiectului euprind pentru cercu-
rile numeroase ale vietii noastre econo-
mice, atilt cele din agriculturii, cari în
urma sustinerii plafonului si a impo-
sibilitätii de a dovedi caracterul agri-
col al datoriilor, ertt, i aproape toate
cele din industrie, comert i profesiuni
libere, misuri de proteguire absolut
insuficiente. Insäi dispozitiunea de
apArare cea mai largii din proiect de
a rezerva pe seams debitorului o ein-
cime din averea sa, dael abandoneazA
restul creditorilor, va rAmâne de fart
o dispozitiune iluzorie, fiindeä lichi-
darea acestor averi pe calea
publice va a'vea efectul ca pre-
turile de vânzare vor rämâne, in im-
prejurArile eeonomice de azi, cu mtilt
sub preturile reale asa i extrem de
selzute, bleat creditorii, efit i debito-
rii vor profund pägubit,i din aeeas-
tä proeedare. Beneficiarul la aceastä
lichidare va fi ins*/ acel tertiu tezauri-
zatorul numerariului, care va cumpara
www.digibuc.ro
6 Ilmie 1933
eu preturi de nimic avera ágonisitä
prin truda i =lima altora.
Chiar i moratoriul de einci ani, res-
peetiv zeee ani, care se aeordä prin
prezentnl proiect de lege marei ma-
joritátii a debitorilor agricoli si a unei
categorii foarte restrâmie a celor ur-
bani, nu fereste de loe pe debitorii,
ereditorii si economia nationalä deopo-
trivä, de gravele neajunsuri i pagube,
evitabile printr'o lege rationa15.. In
locul unei rezolväri definitive radicale
rapide, care pune ambele pArti pe
debitori i creditori inaintea unui fapt
Implinit, dfindu-se astfel posibilitatea
acestora de a-si reelädi gospodiria Ior
sdruncinati pe baze sigure i posibile,
proiectul prelungeste pe tin timp insu-
portabil pentru economia noastrii, aeest
provizorat nefast, aceasti incertitudine
de viitor, care räreste tuturor
litatea de a se dedica miei munci pro-
ductive çi ereatoare. 0 stare de räzboi la-
tentA, dar permanentä intre creditori
debitori, care anihileazi ori i ce re-
faecre, va fi consecinta fatali a unei
astfel de legi debitorii nu vor pläti de
loc in speranta el In viitor vor obtine
reducen i inai mari, eventual chiar
iertarea totalä a datoriilor. Aceastä
sperantä se nntreste dealtminteri
din dir&nuarea drescfindä i autoritii-
tii de Stat, din demagogia suprali-
eitatinnea partidelor politiee. Credito-
rii InsA, care primesc dreptul, dupri
proieet, de a hotAri ei însäi, ori intra-
rea debitorilor in, conversiune, ori men-
tinerea integralä a creantelor, vor ale-
ge aceastä ultimA cale, in speranta eä
un rep,* nou 01m eu totii &At de
repede se poate schimba la noi un re-
gim - va favoriza mai mult interesele
lor. Profund indurerati Vor rfimâne
bask- -Sri sf-3.rsit,--:Ire- unnit aeestet -Sari -
de fapt haotice i anarhice, creditorii
debitorii economia noasträ deopo-
trivä. .
Se vor realize oare sperantele pe
care se reazimä proiectul, cA debitorii
creditorii, cu tot moratoriul, vor a-
bandona sistemul de sabotare reeipro-
cA I Experientele de pAni aeum nu
prea confirM aceastä sperantä. In ori-
ce caz, este de dorit sä se facii aeeastä
ineereare de transaetie voluntarä Intro
creditori d debitori. Vom face aceasta
incereare, en toatil seriozitatea
santd popordlui nostru. Este neeesar
insä, la ambele pärti, curajul de a ve-
dea luerurile elar, asa cum se desprind
din starea eeonomiei noastre generale,
trebuie abnegatia de a subordona in-
tentionat interesele proprii egoiste, dar
mioape, iniereselor generale.
Daca InsA ereditorii i debitorii nu
aunt In stare de a trece la fapte, de a
rune, insfärsit, ordine in gospodririn
Ion, atunci se naste situatia tragicA. ca
di nu spunem ea legiui-
 *MONITORUL OFICIAL Nr. 88
6 lunie 1933 ADIINAREA DEPUTATILOR: &la .10 APriiii) 1033 -4045
tea noasträ ineompleeti nu ajutl; in- pentru bunurile rurale, care vor fi vân- rîth de a arnioniza aeeste diferite inte-
sfArsit, pe nimeni, a se vor miiri numai dutá rain licitat achita- resc eentrifugale si de a subordona amt.()
eoneomitent eu dezerganiZárea noastrii tearea pretului de cunipArare prin interese, intereselor generale. Imbunit-
eeonomicit cresandA, jertfele . pe care rente de stat o socoteste partidul ger- tätirile, care s'au introdus in limit
trebue di le admit in viitor ereditorii man nu nuinai ca un atentit nedrept proiect, privese numai ehestiuni de im-
debitorii, deopotrivá. Dar, 'ajar i in intentat in contra preprietittei particu- portantit seeundarit nefiin4 in stare de
cazul acela, dacA ici i écilo vom teusi, lire, In contriiiicere flagrantli cu prove- a inlAtura rezervele noastre asupra dis-
pe calea transactiunilor voluntare, de derile : Constitutiei, ei o incereare pozitiunilor principale.
a rezolva conflictele eiistente, aeeastä fätise de a färâmita complect proprie- Pentru toate aceste motive Partidul
rezolvare, in parte, va aveá numai un tatea mijloeie; riimasit duph reforma german nu voteazA acest proiect 46 lege.
efeet binefAcittor foarte limitat i eon- agrarä. D. V. T. Prelipceanu: Cáre sunt dis-
'ditionat, dat fiind legäturile organice D. Eduard Mirto, ministrul lucrl- pozitiunile nationaliste ale proiectului I
ide fiecäruia cu economia rilor publice si al comtinicatiilor: D dr. Hans. Hedrich: DrePtul
care vä rämâae bolnavA. Cu atat mai Nu trebue sit eontrolfini pe ce va preemptiune al statului. Cunoistm seo-
Mult trebue sä cerem ó lege, care asa- ajunge proprietatea ruralä? Sä ajungA purile. (Intreruperi.).
neazit intreaga economie a tärii 'noas- pe nittna amittariior ? Nu trebuie *6a D. Ionel PoP, viceprese'dinte: D. de-
tre, trebuie sä eerem Mai departe eli- statul oh supavegheze, in caz de scoa- putat Rosianu are cuvântul.
Minarea din proieet a tuturor acelor tere hi vânzare, únde vor ajunge ageste D. M. Rosianu: D-le presedintc, d-16r
dispozituni care, baandu-se pe eonsi- bunuri deputati, proiectul actual a ereat o
deratiuni antieconomite, uneori ehiar D. dr. Hans Hedrich: D-le ministru, átmosferA, din care se censtatA cA
soviniste vor pAgubi si mai nitilt eco- trebuie salväm proprietatea mijlocie, singura forMulA, are se putea gsi in
nomia noastrit. nu sit o ruin* si sit o scoatem la lici-
consecintä, cerem, in primul . rand, actualul stadiu al problemei. datorii-
tatie (Intreruperi pe biincile lor i situatiei economiee, era numai
reducerea generalit i uniformil a dáto- .Partidului Nafional-,Liberal, I. G. aceasta.
rifler tuturor tagmelor soeiale i insti- Duca).
tutiunilor economice. Cots de redneere, De aceea, nu voiu cäuta oh prelu.n.
at si modalitätile de plata, rezi--'1A din (D. deputat dr. I. Costinescu intre- gese discutia, arAtând pentruce ricest
PAperatiVul de a reda túturor institú- rupe). project ritspunde necesitätiler econo-
tiunilor economice, D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
tuturor de- nilor mice si asteptitrilor creditorilor si (lebi-
bitorilor, indiferent de ecupatia lor, publice 'si al comunicatiilor: torilor. Voiu face numai ateva obser-
posibilitätile econeMiee d.e :refaceie. D-le Costinescu, am a vorbesc la acea- vatiuni. MA voiu opri putin la art. 3.
Proiectul de lege trebue sit continä, sti lege. Dar d-voastrii dela .aceastit tri- In acest articol, se spune ch vor bene-
mai departe, dispozitiunile necesare pen- bunit eereti ziva o reformä fieia de, dispozitiunile acestei legi, nu-
tru constrângerea efectivä a debitorilor noaptea, de care vorbeati, instituthmile mai debitorii care .au fost .impusi la
la respectarea punctualä á obligametite- d-voasträ .o eer strânse. Ziva largit, impozitul agricel Ong la 1 Ianuarie
ler de platA, preintâmpinându-se, eel noaptea strAna I Ce este asta? (Ilari- 1931. Or, cred a este o gresalä.
putin .pe viitor, astfel, demoralizárea tate). D. Eduard Mirto, ministrul
pe mai departe a vietii publice' D. D. Iuca: Banca Urbauit a d-voa- rilor publice si al comunicatiilor:
particulare, restabilindu-se respeetul strä, a , d-lui Mironescu si Angheleseu. Nu ati foot asearit aici and am dat
zdruncinat inaintea obligatiunilor Mate. D. M. Negurii: Da Banes. Urbana, lämuriri -in aceostA privintit. Am recu-
-/Amânarea achitArii dobAnzilor pang la aeeea micii, Bitneuta Urbana.
' (Bari- noscut ch proprietarii pitnii la zece hec-
pecemvrie- 1934, In speranta ch credi- tate). tare nu sunt in acord cu rólurile, intru-
,torii vor incheia, sub aceastii presiune, D. Eduard Mirto, ministrul cht situatia proprietittii se diseste
transaetiunile legale, o s000tim in gene- publice sit al comunicatiilor: fie pe numele eumpfirritorului,- fie
ral ea o-iluzie cu eonsecinte fatale pen- SA vorbim întâi de Creditul Urban, ee pi entitle vânzfitorului. Am ' pro-
tru intreagä viata noasträ de Sfat. este el/ mis ch vom Modifica a'cest text, in
In acelas timp,. trebuese luate loate D. D. Iuca: Cc; este liberal? Este al sensul cA proprietarii prinA la zece hec-
mitsurile .necesare pentru refacerea ins- aetionarilor..(Intreruperi). tare oh nu aibit aceastä obligatiune de
titutunilor noastre de credit, dânduli-se D. dr. Hans Hedrich: Exeeutarea inseriere hi roluri. Pentru proprietatea
intai dreptul de a reduce si ele datoriile acestor dispozituni ar ruina i mai mare, ea se gAseste inscrisä 'exact in
lor fat,/ de creditori, atilt fat/ de debi- mult producta noastrit agricolit. Pe de roluri. Eu vorbese numai de proprie-
torii lor partieulari, eat 4i. fatit de altä parte se creeazit posibilitatea, sub tarii pAnA la zece hectare, de aeeia care
institutiunile de credit, eseentatoare, steagul fals al unor pretexte sociale, nu au posibilitatea a se punA la =-
inelusiv MA de Billica Nationalit. de a frusta minoritAtile etnice de ave- rent eu legile si cu dispozitiunile 'de
Socotim necesarA asanarea insti- rea bor. ordin fiscal. Ne-am &Alt sit nu fie
. tutiunilor de credit,, din dour), Proieetul de lège de fatil s'a miscut o deadere pentru un proprietor care
motive puternice : pentru ocroti- din diferite cenceptii, diametral opuse trebue sä beneficieze de west proieet, ch
rea intereselor legitime ale depuniteri- pC térenul economic, social si de cre- nu are inscrisit proprietatea pe numele
lor pentru refacerea ereditului nostru dinti, Ca un nines important al pro- Perceptorul vine cu recipisa la el, nu
public i particular, redându-i-se ast- vedern pe reprezentantul ca- se duce la eel inscris. Ia reeipisa i desi
f el rolul important si deeisiv pe care Pitalismului international perimat, pe ea stit seris Andrei Ion, totusi, pig-
trebue sii-1 aibit pentru invioraiea vieti Bence Nationalii i pe Ministerul de Fi- teste Stan al lui Andrei Ion, lei.. plat&
noastre economiee. Aceastä reformil se nante. se face in perfecti regulit. Sriptele nu
poate efectua numai atunei, daeä Pe de altA parte insii proiectul se pre- aunt in regulA, pentrucit aeela care
Bence NationalA va contribui intr'o zintä izvorât dintr"o conceptie unilate- cumptirit trebue oh faa o cerere, BA
mAsurä largit la aceasti Operi, daa si ralä si nenorocitä de emit, imprumu- taxeze aetur de cumpirare, lucru pe
statul va lua in Tang, eel putIn in parte tatä din ideile marxismului, amestecatä care sittenii nu-1 fac.
inantarea conversiunii. eu. o conceptie nationalistä. Si lipseste D. V. T. Prelipeeanu: D-voasträ in-
Introducerea _ preemptunii statului
_ __ _ aproane cu desävirsire tendinta hoth- tentionati ea §i bu.nurile femeiei oh As.

13
www.digibuc.ro
 MONITORIM OFICIAL Nr. 88
4046 ADU NAREA DEPUTATILOR: tgedinfa &la 10 Aprilie 1983 6 'Junk 1933
-

pundä de datoriile bärbatului? Eu ered
ch d-voa.stril nu intentionati acest lucru,
pentruch la säteni, in majoritatea ea-
zurilor, plata este trecutä in rol pe nu-
mele sotultu.
D. Eduard Mirto, ministrql luceä-
rilor publice si al comunicatiilor:
Aici este vorba numai de conditiunea
si intre, in conversiune, -iar nu de con-
ditiunea sh fi fost inseris In roluri la
pArtiri, s'a. recut o .confuzie, care a
adus mult ritu cooperatiei, ereind seri-
oase dificultAi in aplicarea legii cu
privire la débitorii institutiilor .coope-
ratiste.
In adevär, forurile coperat:ste au ch-
utat oh &eh in asa fel ea datoriile de-
bitorilor dela b:Aneile populare sit. fie
reduse numai cu 25 la suth. Au trimis
organele de control sh fach intolegeri
vor impune ca singurul instrument de
credit agricol-mic ; deei ele trehuie ad
fie ajutate:'
Dar nu pe calea aceasta le vom in-
viora. back putem gAsi posibilitatea sit
aeoperm, cel putin in parte, pierderile '
suferite, da ; der prin stabilirea Doni '
regim apecial. nu le vom veni in ajutor.
Eu am luat parte la campania de
stabilirea conclitinnilor celor maf favo-
.

1 Ianuarie 1931. Intrucht aceste roluri numai in freest f el. rabild, In judetúl made fae cooperatie,
nu corespund realitätii, natural, ar fi Dach nv era aceastA coufuzie, cred cä stiú eh in uncle pärti ÎDj acesti coo-
fost foarte multi oameni neinscrisi in mult: debitori ai bäneilor populare plii- peratori vor ,veui sh deá mai inult de-
roluri, eu toate ed ei sunt proprietari teau din dobänzi, i chiar din datorie. cAt le cere legea ; dar súnt i unele
de mult timp. Din aceasti cauzii i-am Dar din cauzil ch Miele bänei au stabi- uncle nu vor putea sh dea mai mult.
dispensat de conditiunea de a fi fost lit o seAdere de .25 la suth i allele de (Aplauze pe ueta beinci ale majoritet-
inscrisi in foluri. 50 la suth, uncle au stabilit o dobândä Pnte'rea de Plata 'a 'debitorilor este
D. N. Mischie: D-le ministru, domnul de 4 la sitä, altele de 5-6 la sutii, de- aceeas pentru 'toti creditorii.
Rosianu a pus altfel problema. Nu este b:torii au asteptat sA vinA un regim de- Atunei nu trebue sh-i imphrtim .in
vorba numai de proprietarii pAnä la fintiv unitar i nimenj mi a mai plh- doug eategorii. '

zece hectare, ci si de aceia care au pänä tii."nimic bAncilor Topulare. Sunt i eu, .cum sunteti i cl7voastrk
la 50 hectare. Dupii ate vhd, acest proiect de legg. toti, preocupati sh faceti din institutia
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä- stabileste un 'regim unitar j pentru cooperatistä, aSa cum este normal, asa
rilor publice $ i al comunicatiilor: bAncile -*Tulare i pentru celelalte cum este scris 0 in programul nostru,
Spuneti-rni unul, cum 'B. chi' bänci, läsând ins5, posibilitatea intele- singurul instrument de credit .trtriines6
D:' N. Mischie: Eu vä dau numai un gerilor, eeeace constitue o build mäsurii, Atunei pe alth cale, nu . pe calea
exemplu, nu este vorba de persoane. 'pentrueä unii debitori vor putea SA aceasta sh venim in ajutorul lor, pe ea-
D-véesträ sunteti invätati cu regimul dea chiar mai mult dealt stabileste le- lea de a gdsi -posibilitate sh le ajuthni .

d-vöastri: când cineva ridich 6 chesti- gea. sh le acoperim. Nu imediat,

une, trebue sh fie si o persoanfi la mij- In aceastä iprivinä, eu asi Inge sit timp, nu in totul, ci in parte, pierderile
ereantelor. A-
hic. treeem in lege ea intelegerile fAcute suferite de réducerea
D. Eduard Mirto, ministrul lucrh- deja Intre bAncile populare i debiteri plaitze).
rilor publice si comunicatiilor: itimânä bine fAcute, aqa cuan S'au D. Eduard Mirto, ministrul
Dar d-ta fhout scoala la noi ; prin nicut; iar pentru oele care se vor face publice *i al comunicatiilor:
urmare, a' aceeasi edueatiune. de aci Inainte, sA IdsAm posibilitatea od IarA0 nu vh aseund cit d. ministru dé
D: N. Mischié: De aceea am plecat. se stabileasch aceste intelegeri. nu- sit dornenii, de care depinde cooperatia a
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä- stabilim un regim de" platA special pen- rämas ea impreunä d-v9astril-rof -

rilor publice i al comunicatiilor: tru aceste institutii, pentrimä nu vom operatoril od dea .forMula eea nii bunit
SA nu erezi el dacA ai plecat ,te-ai face niciun serviciu cooperatiei, ci vom pentru.rezolvarea acestei ehestiuni. Aed dati .
schimbat. face ea institutia cooperatistA si fie rAn c5, adresati-vit d-sale, si Impreunk
D. N. Mischie: Sit preatipunem, un vAzutii de debitori, care nu vor pläti, solutia cea mai ju.std.
sateam care a cfimpilrat 20 de hectare asteptând sk se legifereze un regim D. M. Roqianu: SopAind . ei vom
in anul 1930 si nu a fiteut sehimbarea asemniingtor cu eel stabilit pentru gitsi imipreunil forlimla négesard, pc dc .
In roluri, iar pe 1931 a plAtit el la creditori. o parte sh cram vieait institut:ilor co--.
pereeptie, mush pe numele aceluia care D. Eduard Mirto, minisirul lucrä- operatiste, iar pe de..alth parte sif ficeni
i-a vândut. Nu credeti cA, ar fi bine sit riilor publice al al comunicatiilor: posibilh stingerea datoriilor thriinesti,
puneti in lege pe acela care a eumPA- Eu nu ascund i îi declar ch am sus- si la institutiile cooperatiste, asa emir se
rat pilmântul pinii In 19311 tinut punctul d-tale de vedere. faee la toate tle1alte institutii stabilind-
D. Eduard Mirto, ministrul Am opus: prin faptúl eh puneti co- un regim comma, dar sprijinind, enm ani
publice i al comunicatiilor: operativele i bhucile populare inteo si- spus mai inainte, institutia coperatisth,
De aeord, sA fie inscris el san aeela dela tuat:e mai bung, debitorul o sit ofteze prin acoperirea pierderilor, soeotind cA
care a dobândit. cä s'a Imprumutat dela banea popular% vom gAsi aceastil -formula, votez cu . tot-
D. N. Mischie: D-le ministru, vedeti si nu s'a imprumutat dela o alth bench, sufletul proiectul de lege, fiindeh rAs:
cd nu e o chestiune persofialit, ci de in- pentruch situatia i-ar fi fost mai bunä. punde necesitAtilor i intereselor
teres general. Mi s'a rhspuns urmAtorul lueru: ad debitbrilor 0 ale creditului si cores-
D. M. Rosianu: Aceastii, ehestiune este o situatie deosebith. Capitalul aces- punde programului nostru agrar. (A-
fiind lämuritä, nu mai insist. tor Vinci reprezinth aceeaei clash de plauzo ).
Fat insä o remarck in ceea ce pri- oamenj pe care o reprezintä i debitorii; D. Ionel Pop, vicepresedinte: D. de-
veste regimul stabilit cooperatiei: Prin un frate este deponent si altul debitor. putat Vasilescu-Nottara are euvântul.
legea din Octomvrie s'au impärtit de- In al doilea rând, mi s'a riispuns eh D. I. Vasilescu-Nottara: Dele prese-
bitorii dela Biincile Populare in douA trebuese luate mAsuri efit mai pru- dinte, d-lor doputati, airem in. fa:ta noa7
pArti: unii cgrora li se scildea- cu 50 la dente, pentruea nu cumva, prin redu- stril um' pi-pica de lege iesit din consim-
altii citron, li se sedea eu '25 cerea erearrtelor, sh fie complect para- tämfintu1 Unanim al comisiunilor Ca-
la sutä. lizat idcsfiiaat eapitalul acestor rnic merii i Sanatulai td al guvernului.
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä- institutii de credit. care . toti tinem ad PrOiectfil asa cum se prezintä, in
rilor publice si al comunicatiilor: se desvolté. ceia ce prive.te, :cre.ditonjj i debitorii
Eked, printr'un articol îi impArtea D. M. Rosianu: Noi suntem dela sate rurali, cred eh este foarte bun. In ceea
douse, si in altul ii bilge impreunä. suntem in condueerea cooperatiei. ce priveste debitorii urbani, ar fi putut
D. M. Rosianu: Din eauza acestei Credem eh institutiile cooperatiste se sä fie mal' larg, insh FA ayantajele pe

www.digibuc.ro
 MONITORTIL OFICIAL Nr. 88
6 Iunie 1933 ADIJNAREA DEPUTATILOR: faint a &la 10 Aprilie 1935 4047

tare le dä, sunt pentru moment destul a spus cä e do acord ui privinta coope- D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
de acceptabile, rativelor i d. Paleologu in privinta de- filler publice 0 al comunicatiilor:
--S 'au permdat la ae. east a tribunl, re- bitorilor urbani. - Nu.
prezentanti aproape ai tuturor parti- D. Eduard Mirto, ministrul lucrä- D. D. Iuca: Aceasta este cheStiunea,
!dolor -0 in afarit de partidul liberal riilor publice al comunicallilor: Cibi spuneai cA sunt amendamente de
care nu- a vrut sä ne spuie ee vrea, ra- d. Misehie o sá voteze, fiindea nu-mi interes personal.
raftnan d. ca totdeauna echivoc.... inchipui ert eere itmendamente foarte.
D. Eduard Mirto, ministrul
D. M. Negurii: Cititi declaratamea. bune, Pe care mi le-a propus ea WA nu riibor publice si al comunicatiilor:
D. Eduard Mirto, ministrul lucri- voteze proiectul. (Ilaritate). Dati-mi posibilitate sA ma explie.
rigor publice $ i al comunicatiilor: D. D. itica: Atunci s'a lamurit ehe- eANu am intentionat o elipa sit spun
a fost vorba de vreun fel de interes
D. Negura spune: la legea Argetoianu, stia cu amendninentele.
ain votat ipentrn, la legea Mironeseu, personal. Eu, dupa ce am spus d-lui
am votat contra, am epuizat i pentru riilor D. Eduard Mirto, ministrul lucra- Misehie, care deasemenea mi-a propus
si al comunicatiiler:
0 contra si acum trebule s puizam si Am un:publice amendamentul, in care iar nu poate sA
amendarnent.0 dela d-voastra. fie vorba despre ceva personal, si dupa
abtinerea. (Ilaritate).
D. M. Negura: D-le ministru, mä mir Nu-raimente,
inehipui cä proPuneti amenda- ce i-am s-Aus ea nu-mi inchipui .ea d-sa,
cereti sa le adnaern i pe urma care mi-a -. propus amendamente foarte
cii in situatia lamentabilit in care va ga- sa nu votati.
Siti &and discutati un proiect care hici bunt si care vor fi admise, sA nu vo...
d-voastrii nici majoritatea nu oiti dacii, D. D, Iuca:. VA rog, aratati. Eu- teze legea, dupA .aceastaani adaogat cA .

are asentimentul guvernului, mai aveti - 'Msg. a vrea.altceva. Cand s'a discutat nu-mi inehipui nici ea d-voastrA, dintre ,
si timpul sufieient sa faceti glume. Noi legea conversiunii sub guvernui Iorga cari un fruntas dat amendamente.
am aylit iitt pullet de vedere categoric erati pe banca opozitiei, .ati propus foartebune, fAnA nici un earacter per-
si la legea Argetoianu si kt legea- Mi- sit se introduca un articol, ca parlamen- sonal, SA nu va ceara, chiar dansul,
roneicu dela care nu .ne-am abatut tarii, eari Mu . parte la discutia i vota- dadi nu v'o cer ehiar eu 0 am sit V'o
rea acestei legi, sa nu se poata .prevala cer; -sA. votati aceastA lege, . ea sa
D. .Eduard Mirto, ministrul lucr- 'de dispozitiile legii, - indiferent daca cal .putin de data aceasta conseeventi ,
riilor publice 0 al comunicatiilor: vor fi ereditori sau debitori. cu d-voastra (Aplaitze pe
D-le Negura, eirvantal lamentabil de-: ruga sa- va mentineti punctul cite majoritiffii).
notrt ci aveti nn vocabular foarte bo- de vedere exprimat atunei in opozitie, D. M. NegurA: Partidul.Liberal ÜU
gat, nu este cazul sa-1 intrebuin- ceL putin scum, cand sunteti acolo pe propus niciun amendament.. (Intreric-:
tati trti indi ea nu niimaj multimea banca ministeriala i .in locul glume- peri).
euvintelor denota i begatia vocabnla- lor, pe care le faceti, sa faeeti acest aet D. D. Iuca: D-le Mirto, dar cii arti-
rului, c intrebuintarea lor justa. s,eries, care va fi votat si de noi. colul .acela cu..parlamentarii, pe care.
In or* eaz este situatia cea mai la- D. Eduard .Mirto, ministrul lucra- 1-ai propus atunci, cum riimane?
mentat;i1A stai.eu bratek inerimisate, rifler publice 0, al comunicatiilor: D. Eduard Mirto, minittrul lucek.
pentrima .eel mai inic grad din osCre D4e Lieu, te rog sá ki-aet ca nu voi in- rifler publice $ i al comunicatillor:
stie cil linsa de hotarire este mai rea de- tra niciodati in conversiune, niei ca de- Este adevarat, erain parlamentar Ht.
eat o hotarire rea. bitor, nici ea creditor. opozitie,..cand se gasea un presedinte
D. N. admit hotArl-. D. D. Iuca: Nici eu, .dar d-ta te 'de comisie, -despre care toatii Inmea
rea, .dar sil depinda numai do d-voastra., prangi ea vin atatea amendamente eu firma ett intrá in eonvershine 0 ea se'
.

nu de
D. I. Vasilescu-Nottara: D-le Negura,
constat, eum spuneam, ea s:mplu spec-
tator, in ce priveste deelaratiile d-voa-
stra, a de eatiVa anj va place WA stati
in eehivoe,
.... trAgand din el -orice combi-
natie eredeti la Momentul oportun.
D. M. Negura: Echivocul e din par-
tea cl:yoastra..
D. Eduard Mirto, ministrul
riilor publiCe 0 al comunicatiibir:
Au vazut ea au gresit, and au .facut
una, aii PoTesit and au facut pe celalalta
actim se ktbtin.
D. L Vásilescu-Nottara: Va Fla ziert,
In atail de deelaratia d-voastrA, s'au
perindat i celelalte /particle la aeeasta
interes personal 0 atunci se atinge pres-
tigiul, Parlamentului.
D. 'Eduard Mirto, in4nistrul lucrá-
riilor . publice i al somunicatiii.or:
Mi-am permis sä spun ea avem amen-
damente del& d-troastra si am vazut
ea puneti la indoialii afirmatia mea.
Acum,-- insä, -am sa vA.spun pedeaintre-
gul. Din prima zi, duprt ce a fost de-
push legea, d. Dinu :Bratianu
D. dr. I. Costinescu: Inainte de a se
depune.
D. Eduard. Mirto, ministrul
publice- al contuncatiilor: Dupii
ce a apitrut in ziar, c1-1 Dinu. Bra-
tianu a facut niste observatiuni, dupil
umila Me& pireke, .foarte justificate
amencteadi legéa, ea sa intre cat mai
-sigur in .eonversiune. Mai era o serie
de oratori, 0 din eei ee sustineaii
gea, - care era notoriu CA intl.-a iii eón-
vergi un.
Atunei Wain -adresat intrTo 0'
le-am sims: 0 sui4ineti in intdi'esiil
economiei generale si a creditului.14-
ceti dovada : primii amendamentid,'Pe
care vi-1 propim, cii, indiferent deLea-
litatea de credit& sau de H debitor,
nieiun parlanientar im vn putèn-profita. -
de aceasta -conversitine. - -
D. M. Negura: VA mentineti prtrerea
D. .Eduard Mirto m'nistrul lutri-
rillor .publice i al comunicatiilor:
D-ta care esti un distins . jurist, titii
-

tribuna, i aproape in unanimitate, au foarte bine &A formula nléa im putea

cerut anumite. modificiiri. Dupa a fi realizatA, fiindea- nu era -censtihitio---
ileelarat c proieetul este bun si H vor ceasta -a ramas-sä -le redacteze c1-1 Bra-
yot a. nala. Era, un mod delicat de a spun .
D:'N. Mischie: VA rofr,-eu am spus ea
tianu i sa Mi -le trimitä. Sunt informal unor oameni, interesat1 personal,- ''sti se
cil le-x trimis. .
dea la o parte din solutionarea acestei
este un paravan.-.. -

D I. Vasilescu-Nottara: Nu am zis In- ee ma priveste,- eu n'ant nevoe -sa probleme.

toti, aproape in unan:rnitate. Dar par-
tidul National-Liberal, Hi numele
ruia a verbit d. Bordeni, d. Diaz din par-
tidul u declarat cil. aunt de
word.
D. Dinu Simian: $i donuiul Mischie
le fad, fiindea am ascultat cuvantarea
d-lui, Bratinnu -0 1-am auzit sustinand
amendamentele ,dfind toata dreptatea
acestor :Amendamente.
D. D. Iuca: Dar sunt de un interes
personal, d-le Mirtpl.'Spune-o drept.
Dar 'in eazul-de fata, d-le Iuca, aveti .
d-voastra pe.eineva purtator de cuvant,
saw dintre.4cei cari Runt chemati sA ,co-
laboreze la aceastA lege, -care intra, sub
banniala la care intrau altii .sub guver-
nul Iorga9:-Psoil aveti denuntali-i i vA.

15

www.digibuc.ro

4048 ADUNA REA DEPUTATILOR: &dinfa elan 10 Apritie -1933
rog Sä fl1 credeti ea nu vom repeta
gresala care s'a famt, sä lasam pe ci-
neva judecator in propria lui cauza.
pana and mi aveti aceasta do-
vada, nu stabiliti situatiuni analoage,
atunei and nu sunt situatiuni ana-
Joage. (Aplauze pe lancite
D. D. Iuca: D-ta spuneai ea atitu-
dinea pe care ai avut-o, este din cauza
- de delieateta, dar eu sa nu fin delicat
.szi sit o spun pe fata ! Nu- primesc lee-
tia d-voastrii, i inteleg sä ramân deli-
eatul care propun articolul. (Ilaritate).
D, I. Vasilescu-Nottara: D-lor, spu-
neam ea, °data ce ni se. prezinta acest
proiect de lege, pe care îI socotim foarte
bun, pe care majoritatea, partidelor il
accepta care a esit din consensul
unanim al Parlamentului si al guvernu-
lui, reprezentat ehiar priti d-1 prim-
ministru; ntv,ar mai fi avút nici o ra-
tiune sämai luam euvantul pentru sns-
tinerea lui.
Cu toate acestea, s'au adus oarecare
eritici, este adevarat, in surdina, nu
atit. deli:tribuna Parlamentitlui, Bind-
ea aici au fost critici, in majoritate,
constructive, fiecare orator, care a ve-
nit la tribuna, si-au ariltat oareeare pa-
reri; - dintre care unele erau bune, al-
tele nu, iare puteau fi chiar ad-
mise: Dar s'au adus :in surdina critici
Cu scopul de a naste o fur-tuna contra
proectului de lege.
- Contra apestei furtuni, contra acestei
eritiai voesc eu; eu sIaba i modesta
mea persoana, sa ma pun nitel pavaza.
D-lor, ee se spune De unde a pornit
furtuna ? Din - oarecari cercuri, eari
Mint interesate - mai interesate, d-le
Inca, dectit acesti agricultori cari, sunt
aei - i eari cercurk greSesc, pentruca,
sustinând ceeaee sustin, nu le este de-
loc În avantaj.
Sa nu se creada ca creditn1 tarii. se
_ va radica, daca vom ramitim eu lestul
treautului. (Ä plauze)-.. Atita timp cat
acest lest nu se va en buretele
si nu, se va trece -peste el; ereditul nu
va treveni. (Aplauze unanime).
SA. nu se creada, d-lor, ert Parecari
cari astazi sunt faute, san nede-
.clarate inch', au cäzut din cáuza con-
versiunii. dati voie mie, care cu-
' nose bine situatia, fiinclea nu a fost
faliment in tara, care sa nu.treaca pe
la biroul men ehiar bancile partidu-
lui d-voastra Liberal, in momentul and
a-test sa via, la concordat sau la fa-
liment, tot la mine la birott venit
Ara vorbesc din practica.
D. D. Iuca: D-ta esti cioclu? (llari-
tate). - D. D. Inca: D-le prim-ministru, ce
D. I. Vasilescu-Nottara: -Eu sunt cio-
clul d-voastra. (Mare; itaritate).
D. M. Negura: Bmica Urbana a venit
sau Ma? (Ildritate).
D. I. Vasilescu-Nottara: Nia, dacii, va
ajunge acolo, tot la mine va veni. SI
mu aveti nicio grije. (Mare itaritate).
16
MONITORUL OFICIAL Nr.'
6 Innie 1933
-D-lor, sa nu eredeti ea va fi_un reve- D. Gla. Serbeniuc: D-le presedinte,
riment pentru acestc bäaici,daimâ aceas- deputati, and In sesiunea trecuta,
ta lege nu se Vs, Vote. asa cuii este al- guvernul a dePus la Camera legea, pen-
eatuita. tru modificarea asanarii datoriilor agri-
SA nu credeti ea legea conversiunii cole, am votat contra acestui proiect,
a adus cascade bancilor. Este o eroare. deoareee prin aceastä lege se creia o
1' 4plauze unanime prelungit0. stare de provizorat daunatoare debitori-
Cascada baneilor a ineeput inainte lor agricoli.
de legea eonversiunii. Acesta este a- Am declarat atunei Cli guvernul ar fi
devarul. (Aplauze unanime prelungite). facut mai bine, daca in loe de acest
Trebue sa privim. adevarul in fata. proiect, ar fi prezentat o lege pentru ún
Caseada bancihir a ineeput din eau- moratoriu general ,in timpul caruia ai
za erizei economice, din cauz.a erizei urma si se rezolve, printr'o lege bine
mondiale si din cauza neinerederii de- chibzuita i itudiatil, nu numai chestiu-
ponentilor, la un nuanent dat. ' nea asanarii datoriilor agricole, dar
Oriee band, astzi ,oricat de puter- - a celorlalte datorii.
nica ar fi ea, in momentul and depo- Astazi, dupa un timp de eateva
nentii nu mai au ineredere retrag guvernul vine cu o nona lege de conver-
depozitele, se va da peste cap. siune ;care cuprinde un moratoriu mai
D. dr. L Costinescu: Afarfi-de Baum indelungat $ i treee la asanarea datorii.;
Urbana. lor printeo intelegere, putem ziee, for-
D. I. Vasilescu-Nottara:.Atunei de ce -tea, intre debitori i ereditori. Nu ere-
aceasta lupth in surdina? De ce aceasta dean ea si Prin aceasta lege se va putea
lupta, oculta, in, contra unei, legi bune, rezolva pe deplin problems., asanarii da-
care va.avea ca Prim efeet esanarea bi- toriil6k si puterea de sporire a creditu-
d* a bancilor? Pentruca, repet lni, dum cerde guvernul. Trebue totusi
ineä odatil, nu se va asana creditul, de- sli recunoastem eä aceasta, rep are mai
cat dupg, ee se va sterge lestul trecutu- multe avantajii pentru debitori i ehiar
lui. pentru creditori, ea eele preeedente.
De aceea, trelme sa flan eu multa
Desi in aceaSta lege se tine seatna
grije la votarea acestei legi. Eu, care de cativá debitori urbáni, totusi MasSa
am avut cinstea sit fiu ales i' Comitetul gea, mare a lor, pe care o aleatuesc'fune-
pentru examinarea amendamentelor, vá tionarii publiei ai particulari, expusi la
deelar ea voiu cere d-lui preSedinte ea reducerile eonsiderabile de salariu ee se
sii aplice regulamentul in mod exact; fad anual, precum ,si libérii profesio-
astfel 'Meat noi, cari suntem in aeeasta nisti, earl in aceste timpuri de criza ge-
delegatiune, s putem exaMina am& neralá i soinaj, au mult de suferit, sunt
nuntit amendamentele, pentru ea ca.- nu cu totul deiconsiderati, ne acordandu-
se caute, prin metode oculte sa .sestrice li-se macar niei un moratoriu de cateva
ceea ce am facut. (Aplauze unanime.; luni. Noi credem 'ea guvernul -are obli-
prelungite).
--gatie si fatil, de aeesti creditpri, mai ales
D. G. stefanescu-Goiceanu: sr), in- ea du Ocazia aleituirii bugetului le-a ce-
ceteze .operatiile. nocturne. -
sacrifiCii importante.
D. N. Mischie: Numai sa nu-te scoata La disentia speciala imi rizerv drep7
de acolo. tul de a eere himuriri in privinta unór
D. L Vasilescu-Nottara: 'Nu mapoate artieole neelare si a depune amende-
scoate niineni... meritele respective.
Partidul nostril- nu trebue sá nite Tinand seama ea acest proiect de lege
ca are reazamúl sati marile Mase ta-1 reduce haosul si nesiguranta pentru de-
râneSti i mnneitciare, ca noi de. neolo btorn aorieoli creiate prin meratoriul
am pornit i acolo este seva noastra. din anul trecut, i avand in vedere
Oriee rannisite din alte partide ce -se fiind bine aplicat va putea sa rezálVe
vór fi infiltrat la nni, nu pot slkehinsibe in Mod eehitabil i.ce1 putin partial pro-
idealul National-Tarattese' blema asanarii datoriiler igrienle a
din -Ardeal si din Vechiul Begat. , masselor taranesti sub 10 ha, pe care le
(Aplauze prelungite).. reprezentam aici in Parlament, declar
Noi suntem aceia cari ne-am bazat 'in numele Partidului National Ucrai-
ne bazárn pe taranime ipe cultivatorii nian,.ca voin vote pentru prezentul pro-
vom legiferd potrivit eu ne- . iect de lege.
voile acestei elase i ntimai ale ei. - D. presedinte chiamil la cuvant, in
(Aplauze Prelungite). ordinea inserierii, pe d. deputat Iosif
Fischer, care nu raspunde la apel.
nota i-ati pus la' disciplina? (Ilaritate). D. Ionel Pop, vicepresedinte: D. de-
D.. Ionel Pop, vicepresedinte: D. de- putat Rusenescu are euvantul.
putat Comierth are euvantul. D. N. Rusefracu: D-le presedinte,
D. Frizt 'Connerth: presedinte, d-lor deputati, intentilmea mea era ea
renunt.la euvant. sa discut aecst proiect adueand laude
D. Ionel Pop,, vicepresedinte: p, de-. guvernului, pentruca in special, in nr-
putat'Serbeniuc are euvântul. ma discutiunilor care au aVut loc atat
www.digibuc.ro
 -MONITORIAL OFICIAL Nr; .88.
6 Tunic -1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: Veditqa dela-,10 Aprilie 193:3
in comeatuirea majorit4i10, eat daä arendasii au adus aeeasta sitnatie
comisiuhea unita a Camerii si a Senatu- neigrabila hi raporturile dintre satea-
lui, s'au admis made modifieäri, cari nial muneitor i proprietar, va rog sii re-
sunt prezentate in aeest proieet de lege, etinoasteti impreuna eu mine C. ccm-
cari, inteadevar, veneau, intr'un mod puke la aceast situatie este 0 proprie-
4049
d-voastra - umnai presedintele poate
sa-i dea cuvantul sau sa-i refuze euvan-
tul in aceasta situatie
D. Eduard Mirto, ministrul lucri-
riilor publice $ i al comunicatillor: -

democratic ,sa solutioenze ehestiunea tend care a arendat Toti eari am luerat la infiptuirea regu-'
dateriilor agricole, spre multunairea in D. D. Iuca: Exayet, eare s'a dus in lamentului nu ne-am gandit altfel ;
primul rand a; taranimii 0 a plugarilor ;trail:at-ate. ne-am gandit sa punem o conditiune hi
si in al doilea rand însäi a marilor
. D. N. Ruseneseu: D-lor deputati, phis deck ,una mai putin. Cand in re-
agriculteri, adaugandut-se .la aceasta in dac aceastit lege .este defavorabila..pen- galament se spume ca acela care vrea
parte .0..neecimplet i solutionarea dato- tru uncle categorii de debitori, ea nu sa vokbeasert trebuie sa ceara euvfintul'-;
riilor, urbane. este ingiiduit sil, fie nedreapta cu debi- dela presedinte, eand intrerupe -de ce
D-Rir deputati, spre marea mea sur- torii agricoli;-fie i marii proprietari s nu-i ceara 'tot dela .Peesedintel
prindere, intr'un ziar de astazi, vad in special proprietarii mijlocit. Sa-mi D. M. Negur; D-le ministru, eu simt
acest lueru - nu am alt.& posibilitate: permiteti. ,fatil de aceasta inegalitate de de acord cu d-Veastra, ea oriee deputat, -

de a 0i dad, este exact - eil se adue o tratament, fata de. aceasta inechitate, care vrea s vorbeiSca, sa eeara euvan-
serie de modifidiri, ea sa se fad. o di- s examinez masura care trebuie-liakta tul presedintelui, îrisi, eu aecasta dea-
ferentiere, 0 se doreSte a se introduce . in- iteeasta. sebh.e, s ceara euvailtul presedintelui
pe cale de amendament uncle modifi- D. N. laischie:: Imi dati voie, d-le Ru- presedintele- sa aib facultatea de, a-i .

eari, pentru a se face o diferentiere - senescu? (Intrerupei-i, protestari). da san nu ,euvantul, dar, cand face o in-
tre o eategorie a micilor agricultori, D. Ionel Pop, Ficeprésedinte: D-le tierupere Cu voi a or atorului, presed in-
fata de e altä categorie, a agrieultorilor Mischie nu aveti -euvantul. tele R fie cibli gat sa-i dea euvantul.
nnijlocii, precum i fall de o a treia ca- D. N. Mischie: D-le pref,4edinte, guver- D. Eduard Mirto; ministrul
tegorie, care se ereiazil, a marilor pre- nurnu este inca-hbtai?it .in privinta aces- riilor pu&lice i al cemunicatiilor:
prietari. tei legi mi putée sa traga, deCat 1-)voestril stiti acest lucru din practick,
Mititelu: Aceia au mancat prea folos dintr'o discutie mai Iüg. - (Infre- deoarece intrerupatorel se adre.sei!".a
mutt. ruperi). - reet oratorului.
D. N. Rusenescu: D-ler; sunt de Voci de pe bancile majoritätii: D. M. Negur: Praetica parhumen-
acord pentru uncle cazuri exceptionale Nu v 'a permis oratörul. - tar conteaza foarte
izolate, cu intreruperea pe care o face D. N. Mischie: permis la in- D. Eduard Mirto, ministrul
colegul meu, domnul Mititelu.... ceput, dar acum äd ca-Si retrage per- publice $ i al comunicatiilor: ;
D. . Eduard Mirto, misiunea. In practice parlamentara, presedintele -
riilor publice $ i al comunicaldilor: D. Eduard Mirto, ministrul lucra- da o aprobare tacita intrerupatorului sit
Eu-nu sunt. de atord fiindea am avut. riilor publice al comunicatiilor: de aceea el poate sa intrerupa.
prilejul sä eimose la mine judef pe Dati-mi voie, fiinde- ehestiunea aceasta, and presedintele nu-ti d voie sa in-
un proprietar 0 nu este Aid o apro- s'a petrecut i ieri i alaltaeri .0 se va trerupi,' s'a isprävit. Regula general&
priere .politiea intre noi - care se nu- . petrece in fieeare zi, dati-mi Jade este,ca toti aceia; cari au. eeva de spus,'.
mest4 oGoleseu, 0 care dirt .tinerete si care am facut parte din comisiunea care fie direct 'dela tribuna, fie pe eale de'
gala' astazi u'a stiut de alteeva cleat. .a claborat regulamentul Camerii, intrerupere ceara cuvantul prep.:
de agricialtura i dacii ar fi sa fie 'intré-, dim ,o explicatie asupra unei dispozi- dintelui.
bati satenii depe nuasia lui i daea ar fi tiuni eareia am vzut c nu i s'a dat Regulamentul mai spune: and. s!g. -
Vede-ti aetivitatei rezultatele adevarata explieatie. acordat cuiva cuvantul, el este stapan-
binefacateare pentrú ceniuna in' Care a and oratora.permite, puteti sii. fa- pe .timpul presci'iS de regulament. Se.
activat d-sa veti Vedea; Suat si agit ceti intrerup.erea dar se mai cere o eon-. mai cere o eonclitie ai i cousinitil.'
eultúri eare nu merita.nici u fel de cu- ditiune : s.peiuitá presedintele, pen- infautul aceluia care vorbeste. Faptul cä
vant "taie. ,din contra;edmi'ratie 0 recur- true ,intotdeauna presedintele (la en- in praetica te..-adresezi .direet acéliiia,

rifler.
-

nostinta. vantul. Dar. atunei 'cand oratorul na care v6rbeste, 'este sub prezurnarea ea:
D. C. Mititelu: Sunt prea permite, cii toata apiebarea presedinte- presedintele ti-a incuviintat intrerupe-
d-le Ministru; rara akîi - thi, IntferiaPenea nu pdate h facuta. rea,Aceaste este clari mi se- pare.ea.mi
. D. Eduard ;Mirto;. Ministrul luera- Aeesta este ifitelésul era nevoie un text ; este firese, este,
.publiee. 0 al comunicatiilor: mane ca présedintele ä dei totdeamia' strigator, eel pgin. pentru. mintea mea
hunt de acord eu d-Voastra, c nu súni se mai cere eeVa ea sa fie D. N. Mischie: D-le ministru, eu vey-.
multi dar stmt. ecinsinatiimantill oratoruluil atunci beain dpurt secundei pe and d-ta ai vor-
D. D. Inca: Toti próprietarii.an fost cand .este vorba de ' o intrerupere.
. bit einci minute:
.asa. Arendasii im grim built. In 'teat& .Fiindea'ne-am Putut gandi ea se poate D. Eduard Mirto, ministrul
eomunele undo a existaf un mare ¡aria- intélege un orator . dela tribuna eu publice si al comunicatiilor:
prietar, se gaseStè o seciala, o"primarie, - cativa intreruPittori, sä tin& in loc dis-. Dar am Vorbit Mai bine. .(flaritate p6
o biseriea acéasta a sPus-o odata eutia. :Centre vointei pre§edintelui, care bdneile majoritäfii). -

foarte emninte aci d. profesön Thalia,' este cheinat sa conduca desbaterile. D. D. Iuca: D-le ministru, d-voastra
,regretand e'nu Mai avein in Ambil D. D. Iuca: Cum erati-d-voastra d-le ati asanat toate .intreruperile noastre.
propiietarilor pé 'prePrietarii veclai,' 0 cu dóihnul Paleelegu adi-- alaritate):
aceia &tit au chit hastére-la Mari'nemul- neauri. D. N. Mischie; Domnul Ruyeneseu a
tumiri in asa. fel,* Meat taranii vitd in D. M. Negura:.-D-le ministry, socot spus e legea este foarte Nina, iar eu
eel imbracat in .haina oraseneasca un ea nu- ar fi bine sit treeem eu prea am spus acelas lucru. Dar, d-sa a adau-
adversar al lui, sunt aceia cart ammun- mult usurinta aSupra acestei interpre-- gat ea se vor prezenta, fie din partea
eit Mosiile ea areudási, nu propriétakii. tari. Camerei ,fie din partea guvernului,
Eduad Mirto, ministrtil D-voaStrikeireeldti-: ciL im deputat:' din. amendamente -cat+ o vor inlispri. De
publice si al comunicatiilor: incinta, eand cere voie oratorului sa-l- aceea, eu vreau sa stiu adevarul. En,
Exact. Dar va rog sa recunoasteti ca, intrerupa, sunt de a,cord aici cu cred ca nu se vor prezenta amenda--
17

www.digibuc.ro
 MON`iT011:1IL,. OFIdIAL r. 88-
4050 ADIINAREA Ipditita '190 6 Milk 1913
-
mente de &Litre _.Camera, earl sa îns- aduce renasterea creditului in tarA. Eu nu-si datoreadi situatia de azi legilor -

preascá legea, mai ales când guvernul, ered ca sacrifieand pe cei 6.000 proprie- conversiunii: Putine inatitutiuni au nu- .

prin cuvintele d-lui ministru kirto, tari mari, eare au datorii de 14 15 ini- mai angaja.mente agricole. Daca am face -

ne-a asigurat ea este insuflefit, de gin-
dul de a largi legea cat mai mult in fa-
voarea debitorilor. Prin urmare, a vrea
sa atiu, care este prigina acestor amen-
damente de inasprire a legii, pentrUeiti
liarde, d-voastra nu yeti dezgheta ere-
ditul, i voiu dovedi imediat de ce.
Din insasi proiectul de lege yeti ve-
dea ea; dreptatea eate de partea mea,
pentru aceasta nu vcdu apela decat la
o comparatiune nitre institutiunile de
credit din regitmile agricole i cele din
regiunile industriale sau mai putin
agricole,'ori'éele din marele centre era-
senesti, cum este Bucurestiul, am con- -

eu am aflat ca ele vin dela camnul sata-
nei din strada Lipscani.
D. N. Rusenescu: depUtati, eu
am spus dela inceput ea inforMatia mea
o am din ziare. Iata, era
Dinaineata`i, care relateaza eele ce s'au
petrecut.
D. Eduard Mirto, ministrul
bunul simt al d-voasta,
Iata care este situatia. Orice debitor
ag:ricol, daca ar fi lichidat hi momentul
de fata, desigur cA creditorul nu-si mai
poate valorifica creanta suta in sutA.
Este o primii paguba, pe care o suferA
creditorul.
Daca am face soeoteala ea cel putin
stata ea i unele altele se gasese in
aceeasi situatie. Vasazicii, nu prin apor-
tul a atorira miliarde, po suprafata
unei äri, 'repartizate la. diferite band, -
se va da posibilitatea de reinviere a cre-
ditului.-
Deci, d-lor deputati, impresia mea
este eh /west sacrificiu, care se impune -

publice si al comunieatiilor: el pierde din creanta 25 la mite', prin agricultorilor i marei proprietAti agri-
Pot fi numai propuneri. Dar, a fi con- insasi lichidare; deci esten conversiune, cole, este un sacrificiu absolut zadar-
sfintite sau nu, aceasta depitide de Par- pe care o face creditorul pe o cale la- nie, distruge bruma de mare agriculturA
lament.. turalnigii, totusi, el vine si incearea o a ce a rainas lara folos pentru eapitalul .

D. N. Rusenescu: In oriee caz, indi- doua pierdere, prin faptul ca statul mobilizat, si nu numai ca. este zadarnjc,
ferent daert Parlamentul va considera rezervat dreptul -de preemtiune si va dar, prin faptul ea nu ati legiferat îu .
eronate eele serise in ziare, totusi este veni sit plateasca ereditorului respectiv mod hotarit i definitiv. vom avea pri-
o difereutri intre proieetul pe care it valoarea aceltti imobil In renta de stet. lejul, ehiar claca guvernul actual va -
discutrun astrizi, fata de proieetul care ACeste rente, noi stim ea astazi Sunt co- cauta sä apliee legea; ea d-voastra in-
s 'a. adus acum un an de care guvernul tate eu 20-130 sau 40 la suta. Vásazica, si-va sa veniti SA ne propuneti o float..
Iorga-Argetoianu F,4 i chiar fata delegea o a doua pierdere pentru creditori, cam lege ii toaninti, probabil la Decemvrie, '
MirOnef.:eu ; gasim in aetualul preiect o tot de 25 la suta, deei o a doua conver- eu completarea pentru debitorii urbani.
diferenta iMportanta, anuine: se .fac shine, care i se impune pe calea drep-
trei categorii de agricultori, pe cand -in tului comun. D. Eduard Mirto)- ministrul 'hicra-
celelalte -legi erart doua eategorii, in- riilor publke i al- comunicatiilor:
El are o prima pierdere, prin faptul VA inselati, este 'hotarit i definitiv.
Vida pang la 10 hectare ai a doua dela eA nu-si poate valorifiea creanta in in-
10 hectare In sus. D. M. Negura: Dumnealui spittle, ei
tregime ; o a doua pierdere, din mina nu sunteti in Decemvrie.
Este deci o tenclinta, hotiirita de a se ea statul isi rezerva dreptul de- preein-
Impärti clasa agricultorilor, care .de tiune i plateste in renta, deci conver- D. Eduard Mirto, Ministrul lucra-
fapt eate () elasa a tuturor agriculteriloy., rifler publici si al comunicatiilor:
siunea nelegiferata îl va atinge pe el Eu stiu sigur uncle -sunteti d-voastra,
mici Lin.aii, categorii pankla, 10 piing la -50 la suta. Deci cred ea este
hectare, pia la, 50 hectare si.-clela 50 atunci. (D. N. Mischie intrerupc)..
mai ,.intelept ea agricultorul sit nu fie
hectare in sus, sau marea .proptietate. sacrificat, cAci ereditorul tot in pier- D. N. Rusenescu: De aceea, d-lor de,
Eu bred ca este o gresealii, de a se dere este, ori care ar fi modalitatea de putati, cred ea este un sacrifieiu, eare
face.4ucentinttu aceasta difereutiere de. lichidare, mai dulee nu mai asprA, a de-. se impune pe nedrept unora dintre de,
bitorii agrieoli. Nu stiu inert, precis fe-
clase. Partidul National-Taranese. a bitorutui. - -
fost destul.de. invinuit pe aceasta ches-, In afaril de aceasta inteun articol lul cum se va amenda textul actual care,
cred c, mai cu- eamä. acum, de lege se prevede o a treia dispozi-. eu-m am declarat. la inceputul euvantil-
ctndpartidiil .este la guyerU, nethinea tiune in favoarea debitorilor, care nu mele, 'niä multumeste deplin i Stint
aceesta de elase trebue sa.dispara. intra, in prevederile legii, anume aban- bucuros Sa-1
De: aceea, v ream s atrag atentia..ca donul. Chiar din aeest abandon voiu -Totusi Taman cu oarecare, teamii -ea,
tendinta waste de a se face categorii trage un argument in favearea tezei priil modifiertrile care se vor educe,
de agricultori,si, in special, de a se lua mele. Aeest abandon permite debitoru aceasta buna intentie, care.se gaseste in ..
masuri eilt mai aspre in dauna agricill- lui, care nu-si poate aehita datoriile, sA acest prOiect si care este reztiltatul,
torilor dela 50 hectare in sus, este cu allandoneze averea sa, rezervandn-si o odata repet, al comisiunilor unite . ale
att m4i curioasii, Cii.câteeastä clasi cincime. Vasiizica, pe lângA reducerea Ca.merei: si ale Senatului cu nsenti-
de iezricultOri milli nu dalnult a. foat creantei, pe laugh dreptul de preem- mentul guirernului, sii-tiu fie mödifiCatii.'
sacrificata wii ru eXpropitiere, masturt tiune al statului si plata in renta, mai (Aplanze- pe diferite bdnei).
eu care de altfel en sunt de acord, baci - este si abandonul, eu rezerva unei ein- D. Ionel Pop, vicepresedinte: D. de-
.

era o'nevoc Soclal. eimi. Credeti ca cu aceste mASuri se putat Abrudbiinyai are euvintul. -

Astazi insA i se ceré din nett acestei poate reface creditul? D. Editard AbrudbAnyai: Chestiunea,
clase un saerificiu, pentru refacerea ca- Dar tree mai departe. DupA ce s'a conversittnii In ultimii doi ani era diseu-
pentrUcii de 'Apt lichidat .astfel bunul agricultorului tata in acest Parlaráent In repetateiyan,
s'a ifiengurat .o htptä nouil intre capi- intrat suma, care .s'a luat, fie priu duri. Totusi importanta mare si diver-?)
taluri, d-vdaStra cerand tapitaltilui licitatie, fie in urma dréptului de preem- genta intereselor atinse prin conversiu-
funeiar rural, al inaiei proprietäti; o tiune, in patrimordul credito-rithii si in ne, cat si haosul si varietatea mare a
Posibilitate de lichidare eilt mai grab- special a institutiilor de credit, aceste proiectelor publieate in ultimele
nick crezand ert prinaceásta salvati ca- institutiuni au devenit i ele asanate, pretinde o discutiune mai larga i o
pitalul imobiliar, capitálul banear, ca- pot face fati öbligatiunilor lor fata de examinare constiincioasa a prOblemelor,
pitalul investit, in diferite forme, In crediforii lor i in special fatii de de- care de-termini fundamentek
institutiuni de credit. ponenti? D-lor deputati, eu cred ea nu. noastre economiee, -

Cred ea aeeasta este o gresala, cu atilt Pentru ce? Pentrucii, am cum a spus Fiind piecipitatA intreaga .procedura,
nuti nittlt cu eat aceastA unisura nu va un antevorbitor, institutiile de credit in cAteva cuvinte voiu spune parerea
18
www.digibuc.ro

6 Iunie 1933 IDTINAREA DEPUTATILOR: §edinfa dela 10 Apraie 1933
mea asupra proiectuhd de lege pentru
reglemntarea datoriilor agricole ai ur-
bane !
Principiile 'generale i luminatoaré nu
sunt de fatä in proiect, ci proiectul .este' lor, poirtâ sarcinile publice enorm de
determinat de graba i de interesele po-
Mice 'ale partidului guvernamental.-
Dispozitiunile privitoare la datoriile lui fiind in strânsä conexitate cu capa-
agrieole sunt -satisfacatoare, fiindeä den
posibilitate tuturor categoriilor de agri-
cultori ,de a se reface din pralmairea in
care se aflau in urma crizei agrare.
Conform eipunerii de motive, reclac-
torn]. proiectidui s'a straduit sá gäseas-
cá echilibrul intre rentabilitatea produc-
tiei i intre obligatiunile.existente.
-AceSt principiù nu este însá sustimit
ai îxt dispozitiunile privitoare la debi-
torii proprietari ai imbilelor urbane,
fiinde5,:este exclus, _ca un imobil urban
o rentabilitate pare sh-,- admitá
plata dobilnziler de '67-8% si Mai déa-
supra .ahual . 20% din capital.
Cel mai mare defect al proiectului de
fatá este, c5, nu se ocup5, cu datoriile,
chiregrafare ale locuitorilor oräseneati.
Criza economich.a atins i oraaele, in
primul rand prin reducerea lefurilor ai
pensiilor i totuai legiferarea, care a
miesorat capacitatea de plath, a fune-
tioharilor publici, nu se ocupä . de fel eu
reglementarea datoriilor for.
- La rcdeschidere
Sedinta se deschide la ora 16, sub
presedintia d-lui Ionel C. Pop, vicepre-
sedinte.
- D. D. R. Ioanitescu, ministrul
sinititii ocrotirilor sociale,
dá citire Mesargiilor Regale privitoare
la :
1. Proiectul de lege pentru modifica-
rea art: VI al legii.' pentru- modificarea
completarea unor dispozitiuni din le-
gea pentru unificarea cofitributiunilor
directe i pentru infiintarea impozitului
pe vtnitul global.
Proiectul de lege asupra monopo-
lului zaharinei, care se trimitambele la
comisia de legislatie
- -D. Eduard Mirto, ministrul
publice al comunicatiilor,
citire Mesagiilor Regale privitoare la
proiectele de legi :
. (votat de Senat).
3. Relativ organizarea. exportului
de animale gi carne, care Se trimite de
urgent5 la comisia de agriculturá 0 in-
dustrie.
4. Pentru modifiearea unor articole -din
legea pentru. infiintarea Acaderaiilor do
inane studii agronomice.
5. Prin care se autoriza MiniSterul
MONITORUL OFICIAL Nr. 88
Clasa produeätoare cea mai impor-
tahta, pe liUgä agrieultori, este 'clue
industriasilor mici i mari ai a comer-
ciantilor, care in proportie cu numärul
Rentabilitatea industriei i comertu-
citatea de consum- a populatiei intregi :
situatiusea grea a agriefiltorilor 0 a
functionarilor determin5, i rentabilita-
tea industriei si eomertului.
Tirmiiririle financiare fiind mai rigu-
roase in contra industriaailor ai comer-
tiantilor, clasele acestea sociale sunt a-
deseori silite de a vinde märfurile lor
cu pierderi, ea sit poatá evita licita-
tiunea iminenti, din partea autoritätilor-
fiscale.
Partidul maghiar a declarat- in repe-
tate rânduri eä cére * reglementare .e- care are de scop salvarea'clasei celei mai
chitabilä ai a dateriilor industriasilor
a camerciantilor.
In ceeace priveate- pe créditori, . pro-
iectul de bilk nu se ocupri,- de loc cu - tereselor suatinute in cuvântarea mea,
efectele legii in privinta datoriilor ere- care sunt' la fel de importante, trebue
ditorilor.
Lipsa acestor prevederi legale rui- legiferiri in sarcina guvernului i a
neaza nu numai bancile, creditori ,ai a- majoritatii.
gricultorilor, ci prin haosul i lipsa de
m5suri --piigubeste i pe creditorii cre-
$edirita de dutpä aimiazä
Agriculturii i Domeniilor, sii cumpere
dela composesoratele Ineu i Cârta, jud.
Ciuc, suprafata de 1.132 jugäre p5aune
pildUre, pentru a satisface neeesitä-
tile Yocuitorilor comunei Bicaz, acelaa ju-
det. Ambele proiecte se trimit de nr-
gent5 la confisia de agriculturil.
7. Relativ la autorizarea municipiului
Chiaidiiu de a ceda in mod gratuit, Cer-
cului Militar al ofiterilor din garnizoana
aceStui municipiu, o portiune de teren
in suprafatii de 2.708 mp, - care se
trimite de.urgenta, la comisia de admini-
stratie generali.
- Se depun rapoartele comisiunii de
administratiune generali judeteanä
comunalii, relativ la:
1. Proiectul 'de lege pentru antoriza-
rea prefecturii judetului Dolj, a eon;
tracta un imprumnt de lei 10.000.000
2. Proiectul de lege, din initiativi par-
lamentarii, pentru adiugirea unui ali-
neat la art. 5, din legea pentru organi-
zarea administratiunii locale.
3. Proiectul de lege pentru contractele
de intréprinderi ale municipiului Buen-
re$i.
4. Proieet de lege, din initiativii par-
www.digibuc.ro
4051
ditorilor, adiett pe deponentii bineilor.
- Cu atilt mai Inuit trebue si obiectilm
acest lucru, de oarece proiectul a supri-
mat chiar i beneficiile asigurate in le-
gibe anteridare in favoarea cooperative-
lor.
Reglementarea datoriilor nefiinetalci-
tuiti dupâ prineipiile generale, care s5,
ating5, pe toti cetiitenii in misuri egalit
i proportionali, proiectul de fati nu
este o solutiune ecOnomicii ci numai un
ajutor social in favoarea proprietarilor
imobilelor. Sarcinele acestui ajutor so-
cial trebue si .le suporte statul ai nu
creditorii
Proieetul eontine deei o mare nedrep-
tate, hinder), creiakii dour', grupUri de
creditori : unii care vor fi ruinati i altii
care sunt privilegiati. .
Aprobrim dispozitiunile proiectul ui,
'mari prOducritorilor i anume a agri-
cultorilor.
Deelar 186, c5 vizhnd neglijarea in-
sa läsirm intreaga riispundere a acestei
-
, .
- Sedinta se suspendá la ore 13.
lamentara,,..pentru autorizarea orasului
Roman de i esalona plata restului im-
prumuturilor de lei 17.000.000 contrac-
tat in 1928 0 lei 7.000.000 contractat
in 1924, la Casa Creditului Judetean
Comunal, pe timp de 40 ani 0 a restan-
telor anuitatilor acestor imprumutnri
pe timp de 20 ani.
5. Se depune ra.portul comisiunii fi-
nanciare i bugetare asupra proiectului
de lege, din initiativi parlamentarii,
péntru autoriiarea ecanunei Straja, din
jml. Ridliuti, de-a achita in rate taxele
de timbru si inregistrare in contractele
de' cumpiirare a 500 'ha pildure r0 a mici
case.
D. Ionel Pop, vicepresedinte: D-lor
deputati, propun intervertirea ordinei
de zi, ca si Mini- in diseutie ellteva
proiecte de legi la care nu este inscris la
cuvânt niciun doyen deputat si care
proiecte aunt la ordinea zilei.
- Adunarea incuviinteazii.
D. Ionel Pop, viceprésedinte: Lam
in diseutiune proieetul de lege relativ
la administrarea averii indivize a ve-
chiului Scaun de Murea.
D. raportor are euvantul.
19
 MONITORIIL OFICIAL Nr. 88
4052 ADUNAREA DEPUTATILOR: ,Sedinfa dela 10 .dpri lie 193; 6 Tani() 1933

D. L.viu Iuga, secretar, in locul d-luiraportor, da eitire urmätorului ra.port i proieet de lege;

Domnilor cleputati,
Membrii comisiunii de administratie generalä, tintind seama de avizul Consiliului legislativ, a mci-
judeteaná i cômunaIä i ai conaisiunii de agricul- dificat proiectul punându-1 de acord eu observa-
turá, páduri i domenii, intrunindu-se in ziva de tiunile Consiliului i având in vedere considera.
5 Aprilie 1933, su,b prewlintia d-lui I. Cámárá- tiunile arâtate in expunerea de motive a admis
sescu, au luat in cercetare proiectul de lege, depus proiectul de lege, alegând pe d-nii deputati: Rvin
din initiativá parlancientará, pentru stabilirea drep- Teodor, Rechitan I. Borlan Amos, ca membri in
turilor asupra averii indivize a Vechiului Scaun delegatiunea comisiunii pentru cercetarea amen-
4e Mures". damentelor, -prevazutá de art. 93 dlii Regulamen-
-Asnpra acestui pröieci Consiliul legislativ, sec- tul interior al Adunärii deputatilor, iar prin sub-
Oa I, á dat avizul Nr. 80 din 4 Aprilie 1933, semnatul raportor, vá roagá, d-lor deputati,
Comisiunile, in urma 4iscirtiulor ce au avut loc, birievoiti a-i da aprobarea. 4-voaAre.
_

.Rcipòrtor, YIRGIL POP.

20

www.digibuc.ro
 ITONITORTJL OFTCT AT1 Nr. 88
, --
6 hullo 1933 .A.DUNAREA DEPUT4I14010 fedista. dela 10 Aprilie 1988 4053

Testul propus Textul comisiunW

PROIECT DE LEGE PROIECT DE LEGE

pentru pentru
stabilirea dreptului de proprietate si de administrare a averii administrarea averii indivize a obstiilor
indivize a comunelor care au format Vechiul Scaun de Mures" Vechiului Scaun de Mures"

Art. 1. - Comunele: Aibud, Acsatari, Adrianul- Art. 1. - OW le locuitorilor din comunele: Ai-
Mic, Adriamil-Mare, Band, Balteni (anexat la bud, Ac.itari, Adrianul-Mic, Adrianul-Mare, Band,
comuna CotuO, Bârde§ti, Bâra, Bedeni, Bereni, Bálteni (anexat la comuna Cotu), Bfirde§ti Bâra,
Berghia, Beu, Bolintineni, Bozed, Bozeni, Bodiul- Bedeni, Bereni Berghia, Beu, Bolintineni, Bozed,
'
Mie, Buza, CAlimane§ti Cálugäreni, Câm- Bozeni, Bodiu1-11fic, Buza, Calinane§ti, CalugAreni,
penita, Cându, Ceau§ul-de-Câmpie Chibed, Ciba, CAlu§er, Câmpenita, Cându, Ceaufsil-de-Ciirnpie,
Cinta, Coco§, Corbe§ti, Cornätel eanexat la com. Chibed, Ciba, Cinta, Coco, CorLe*i, Corniitel
SAncraiul-de-Mure0, Corne§ti, Ccu, Comma, (anexat la coin. Sâncraiul-de-Mure), Corne0i,
Craciune§ti, CriSleqti, Cuie§ti, Culpiu, Curteni, Cotu§, Corunca, Cräciuneti, Cristeksti, Cuie§ti, Cul-
Dämieni, Drojdii, Dumitre§ti, Eremieni, Eremitul, piu, Curteni, Damieni, Drojdii, Durnitre§ti, Ere-
Ernei, Fântâne le, Foi, Gae§ti, Gfiliteni, Ga1e 0i, mieni, Eremitul, Ernei, Fântânele, Foi, Gae§ti, GA-
Ghinari, Ghine§ti, Grui§or, Hartän, Herghelia, Ho- Ghinari, Ghine0i Gruipr, Härtiiu,
do§a, Hote§ti, Ic land, 1110, Ilieni, Isla, Ivane§ti, Herghelia, Hodoqa, Hote0i, Icland, Ihod, Ilieni,
Iedu, IobAgeni, Laureni, Leehincioara, Leordeni, Isla,. Iväne§ti, Iedu, Iobageni, Laureni, Lechin-
Luca, Madára§, Miigherani, Márcukni, Mätrici, cioara, Leordeni Luca Mildára§, Mágherani, Mär-
Maia, Maiad, MiercuTea-Mirajuhii Mice Oi (ane, culeni, Mätrici, Miercurea-Mirajulni,
xat la comma Najna) , Mo§ul, Mice Oi (anexat la comuna Najna), Mitreti Mo-
Mumeni, Murge§ti, Nazna, Neaua Nicole§ti, Oaia, re§ti, Mo§ul, Mure§eni, Murge§ti, Nazna, Ñeaua,
Ogari, Oroi, Phisareni, Pänet, Podeni
' (anexat la Nicole§ti, Oaia, Ogari, Oroi, Pásäreni, Piinet, Po-
municipiul Thrgu-Mure§), Porumbeni, Râgmani, deni (anexat la municipinl TArgu-Miire) , Porum-
Remetea (anexat la municipiul Tg.-Mure§), Ro- beni, Râginani, Remetea (anexat la municipiul Tg.-
teni, Satul Cioc, Sabed, SA,careni, Shrateni, Sân- Mure), Roteni, Satul Cioc, Sabed, Shcareni, Sárá-
gheorghe-de-Mure§, Sfingiorz-Padureni, Sâncraiul- eni, Sângheorghe-de-Mure, Sângiorz-Padureni,
de-Mure§, Sh.n4or, Sântana-de-Mure§, Sântioana- Siincraiul-de-Mureq, Sâni§or, Sântana-de-Mure§,
de-Mure§, Sântana-Nirajului, Sântandrei, Sân- Santioana-de-Mure§, Sântana-Nirajulni, Sântan-
imon, Sânvsii, Simbriaq, Stejeri§, Sovata, Surda, drei, Sâmimon, Sânväsii Stejeri§, So-
Suveica, Sardul-Nirajului, Sáua, Silea-Niraju- vata, Surda, Suveica, Sardul-Nirajului,
' Skim, Si-
lui, Sincai, tefáneti, Tâmpa, Torba Troita, Tip- lea-Nirajului, Sincai, $tefänek4ti, Tampa Torba,
telnic, Ungheni, Vadu, Vhda§, Värgata,
, Veta, Vi- Troita Tiptelnic, Ungheni, Vadu, Väda§, Virgata,
foroasa, Voiniceni, care au format Vechiul Veta, ,Viforoasa Voiniceni, care au format Ve-
Seaun de Mure§", sunt coproprietare in pärti egale chiul Seaun de 1Vlure", sunt coproprietare in párti
a masivuhii paduros din hotarul comunei So- egale a masivului paduros din hotarul comunei So-
vata, in suprafatá de 8.979 ha, 4.826 arii, inscris vata, in suprafath de 8.979 ha, 4.826 arii, inscris
cartea fund-um% Nr. 392 a comunei Sovata sub in cartea funduará Nr. 392 a comunei Sovata sub
numArul de ordine A. 1-12. Ele formeazA, Comu- numärul de ordine A. 1-12. Ele formeazA Comu-
nitatea de avere a Vechiului Scaun-de-Mure§", nitatea de avere a Vechiuhii Scaun-de-Mure§"
nu pot cere ie§irea din indiviziune nu pot eere ie§irea din indiviziune.
21

www.digibuc.ro
 -MONTTpRITL- OFIÇIAL.Ne.- 88
,4054 ADIIISTAREA Dy.PUTATI1401q fediafq dct 1.0. dprilie 1933 6 Tunic 1933
Todd propus Textul eomisiunii

Comunele vechi care s'au unit politiceste cu alte comunelor vechi care s'au unit politi-
comune, îi pAstreazA dreptul de coproprietate In ce0e cu alte comune, îi p5streazä dreptul de co-
comunitatea de avere. proprietate in comunitatea de avere.
Art. 2. - Dreptul de administrare a acestei averi, Art. 2. - Admis.
prin derogare dela dispozitiunile art. 29 din codul
silvic 0 a légii pentru organizarea, administrarea
exploatarea päsunilor,- are Consiliul judefean
al judetului Mures.
Modificärile- teritoriale care vor fi aduse jude- Admis.
fului Mures nu ating dreptul de adniinistrare atri-
huit prin legea de fatá Consiliului judetóan.
Art. 3. - Consiliul judetului_ Mures este auto- Art. 3. - Admis.
rizat sä, alcatuiascä, cu avizut Instectdrarului
vie local, si conformându-se art. 108 din legea pen-
tru. organizarea administratiunii locale, mi regula-
,

ment de administrare.
Art. 4. Dispozifiunile codului silvic i a altor Art. 4. - Admis.
legi privitoare la. regimul siltric, la arnenajamente,
- reimpliduriri si la controlul Statukii, se apliCA
comunitAtii de avere .a Vechiului Scaun-d&Mu-
- - ree . :

-Dr.. Ion Bozdog, Ion RoMan, D. Dragomir, .L. BaPortor, VIRGIL POP.
Pop, R.:Anma, M. V aida-V oevOd, .Pulanfiu;_dr. N.
01104, I. Draja, Misa Vasiescu, dr. L Indries, N. S.
- Busdnescu, dr. Al. Popescu., N.. Alexandrache, L
- Bogdan, N. -Cosma, M. Vdgeiunescu.

22

www.digibuc.ro
 M)NITPRUL. OFiCIAL
6 Iunie 1033 'ADUNAREA -i3Ery'r-ÀTLLOR: feakfa- dela 10 Aprilie 1953 .4055

EXPUNERE DE MOTWE
In hotarul comunei Sovata din judetul. Mures, de Min.es) i i rniim M. mod favorabil prin urmg-
existg o avere idiviza, proprietatea a celor 127 co- toarele
mune- Care au format Vechiul Scaina de Mures". - 1.- Cu Nr. 5.21492:eiv. din .12 Julie 1892,.
Aceastg avere are o intindere de 8979.4826 ha. eare bunalul Regal dill' Târgu-Mure a pronuntat ho-
se repartizeazi, dupg felul de culturg -tgritea cá imobilele-trecute in *c. f. eu Nr. 392 a
7671.7982 ha padUre CoMunei Sovata .Sub'Nr. de -ordine A 1-12 inclu-
11718749 ha poieni siv, dimpreung cu dependintele lor, din 'mind-de
135.8095 ha teren.inproductiv,, stânci. ete. vedere al dreptului d posesiune, au apartinut Co-
Dreptul de proprietaté l GóMunitatii- de avere irnmitäii fostuh-ti Scaun 'de 'Mures, ca persoang
a Vechiului Scam de Mures, este de datg foarte respeCtiv ea numiCipiu i ele .formeazii o
- veche. aSemeneà'proprietate i C9Omnitiltii Obstiei din co-
Primul act care se gäseste in arhiva judetului numele dare au format ,fostul Soaun de Mures, a
Mures, dateazg din anul 1581 si cuprinde delimita- carei veldt conformitate cu § 6 - .al
rea i descrierea aingmmtitg. a hotarelor proprie- XXXIII. din legea din 1876 - compete acelei
tatii fixate atunci prin movile de hotar. parti din judet (Vechiul Scaun de Mures), iar .
Dupg toate probabilitätile, Vechiul Scaun de dreptul de dispunere, administrare dirijare, In
Mures, având intocmai ca i regimentele grAnice- conforMitate cii legile i regulamentele, apartine
resti, indatoriri speciale de ap4rare a confiniilor, murlicipiului judetului Mures-Turda unit., respec-
" in schimbul serviciilcpr prestate, a prima aceastä tive reprezentailtei legale a acestuia.'
proprietate muntoasg i päduroasg, pentru a lega 2. Cu Nr. 2.970-892/1 din 7 Martie 1893,
pe locuitori prin interes de aceastg regiune. Curtea de apel regalg din Tg.,Mures aduce hoth- -
Aeeste presupuneri au la baza lor rescriptul dat "ire prin -care aprobá hotärirea adusA, de tribunal
la 19 Decemvrie 1600 de catre Dicta Ardealului dispune corectarea titluhii de proprietate in car-
din Alba-Iulia", prin care aceasta atrage atentiu- tea funduard.
ea persoanelor oficiale i autoritätilor de 3. Cu Nr. 6.748/P. 1893 din 30 Mai 1894, Curia
a nu turbura în drepturile lor de prOprietate pe regard maghiorä (Curtea de Casatie), aduce o ho-
primipiiii i pixidarii pedestrii", i pe urmasii tgrire prin care aprobâ, in intregime hotárirea
lor din Vechiul Scaun de Mures, având acestia adush de Curtea de Apel.
posesiunoa neturburatá i pe veci a proprietktii. Dela aceasta datg averea in chestiune este adnli-
Rescriptul pmie in vedere autoriatilor de a da tot
concursul locuitorilor din Vechiul Scaun. - nistratg de consiliul judetean al judetului Mures.
In 1873, punându-se in aplicare cärtile funduare, treceLa 27 Ellie 1923, aceastä. eumunitate 'de avere
proprietatea s'a trecut (in 1874), in cartea fun- printr'o fazá cu totul noug, .intrucat comisiu-
duarä cu Nr. 392 a comunei Sovata. sub Nr. de or- nea de oeol pentru reforma agrarg, prin hothrirea
'dine A-1-12, in mod gresit i &mime pe numele Nr." 176/11/923 R. acestei A., ramasá definitivg, schimbii
'de: nobilii seeui proprietari in Seaunul de Mures, cu totul caracterul proprietati, declarând-o
indiviza comunalg a celor 127 co-
compus din 127 comune". Aceastil inregistrare gre- ca proprietate format cândva Vechiul Scaun de
sità i ilegalg a dat nastere lá un mare proces in- muneMures.
eare au
Astf el aceasta avere care Omit la 1923 a
tentat in anul 1886 (intre timp, infiintându-se fost proprietatea indivizá a tuturor locuitorilor
houl judet Mures-Turda, in anul 1876, prin adho- format cândvg Vechiul
girea unei pa* din scainaul. de Turda la scaunul din cele 127 comuni, care au
2i.

www.digibuc.ro
 MONITORTJL OFICIAL Nr. 86
4056 ADUNIREA DEPUTATILOR: feclinta clela 10 Airgie 19,9$ Ittnie 1923
Scaun de Mures, devine avere comunalä acestot cial de administrate; en avizul inspectoratului sil- -

eomune. vie i aprobat de -organele tutelare.

Cum aceastä proprietate are o situatie specialä, Bineinteles cá bugetul i intreaga gestiune .

im se gäseste niciun text de lege care sä normali- vitoare la averea comunitätii se va alcatui
zeze atät dreptul de proprietate. cât i cel de admi- aproba intacmai ea si bugetul administratiei jude-
nistrare i pazä al acestei averi. tene, iar adMinistrarea fondtirilor comunitatü se
Codul silvic din 1910 extins i in Ardeal, in art. va-face ca i aceia a fondurilor judetene cu deose- .

29 vorbeste numai despre stabilirea dreptului de birea cá fondul comunitätii va fi cu totiil. indepen-
proprietate i administrarea averilor mosnenilor dent de fondurile judetene, férnitind un articol bu-
a rhe.silor, care averi, insä, cbiar prin caracterul getar aparte.
lor difera de averea connmitätii Vechiului Scaun Situatia topograficii a-acestei averi, impune ea
de Mures. aceasta sä rämâni indivizá, intrucât .prin'parcela-
Nu se poate concepc.administrarea acestei averi rea ei in.127 párti s'ar färämita in asa fel, Inca ar
inglobarea ei in dispozitiunile art. 129 i urn:A- deveni complet fárá valoare, mai ales pentru co-
ttu...id a codului silvic, nici de motivul esential cá, munale care sunt situate la o depártare de 50-L.
aceastá avére prin reforma agraEra, deveMnd o 80 km.
avere strictosenso - comunalá (un bun pnbHc- co- Situatiunea de indiviziune este creeatil de aide].
munal) - nu ,poate fi administratá de o.comisiune pri n. toate sentintele judecätoresti si pri hotäri-
care nu are nicio cädere sa administreze averea co- rea comisiunii pentru reforma agraiä.
ci ea trebue sä fie administratä de comunä, Prin aláturatul proieet de lege nu se face niciO
ori in oazul dat, fiind cooproprietare mai multe co- schimbare, cleat se reglementeazii o situatie de
nmne, se va administra de catre consiliul judetnhii fapt si de drept de peste 300 ani, i nu se se face,
respectiv, care este compus din alesii judetului. nicio modificare nici n dreptul de proprietate.
prin urmare i din locuitorii comunelor coopro- nici in "administrarea averii Vechiului Scaun de
inietare. Mures, ci se completeazá un gol de care se simte
Astfel am acordat prin proiectul de lege dreptul nevoe 1923, and prin reforma agrarà.
- de zulininistrare a acestei avert consiliului ¡tide- sehimbat earacterul proprietätii, devenind avere-eo-
tt,tm de Mures, care va alchtui un regulament spe- munalg:a mai .multbr comime politice. -

Dp. Ion Bozdey, Ion Roman, D. Dragomir, L. Pop, R. Anew, M. Vaida-Tioevod,.Bulantiu, Dr,
V. 01?cu, L Draja, 317.a Vasieseu, Dr. I. Indrio, -N. S. Rustinescu, Dr. Al. Popescu, N. Alexainclra.
e Ire, I. Bogdan, N. Cosma, M. Vagekuneseu.

24

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 88
6 Tunfé 1933 AMINAREA DEITTATILOR: fedinfq &la 10 dprilie 1933 4057

ROMANIA

CONSIL1UL LEGISLATIV

SECTIA 1

AV I Z Nr.
$edinta dela 4 Apilie 1933
Sub presedintia d-lui George D. Nedelcu. Mums si Nr. 6.748/P 1893 din 30 Mai 1894 a Curiei
Prezenti fiind regale maghiare (Cnrtea de casatie), hotätiri care,
Consilieri permanenti, d-nii Cezar Yfirgolici, D. toate, recunosc stabilesc a dreptul de proprietate
Ispasiu. asupra imobilelor trecute in cartea funduará Nr.
Raportor al luertirii, d. Cezar Vârgolici. 392 a eomunei Sovata sub Nr. de ordine A 1-12
Referent, d. Corneliu Rudescu. inclusiv, impreunh cu dependintele ldr, a aPartiimt
' La ordinea zilei fiind proiectul de lege pentru sta- i. apartine obstei locuitorilor din comunele care
bilirea drepturilor asupra averii indivize a vechiu- au format fostul Scaun de Mnres, iar dreptul de ad-
lui Scaun de Mures, inaintat ministrare, cu legile i regulamen-
dintia Adunärii deputatilor cu adresa Nr. 2.197 din tele, apartine municipiului jud. Mures-Turda unit,
10 Martie 1933 si inregistrath la acest Consiliu, sub respectiv reprezentantei legale a acestuia ; ch, dela
Nr. 211 din 11 Martie 1933, aceastä, data, averea in chestiune este administratii
Consiliul : de consiliul judetean al jtidetului Mures ; eä, in
Având in vedere proiectul de lege din initiativä 1923, cu ocazia exproprierii pentru cauzi de utili-
parlamentarh mai susmentionat ; tate nationalä, comisia de ocol pentru reforma a-
Având in vedere eh prin acest proiect de lege se park prin hothrirea Nr. 176/11/923 R. A. rámasti
stabileste dreptul de proprietate si de administrare definitivä, schimbti caracterul _acestei- propriet4i,
asupra masivului phduros din hotarul comunei So- declaiând-o proprietate 'indivizh comunalit acelor
vata, in intindere de 8.979 ha, 4.826 arii inscris in 127 dompne care au format cândva vechiul Scaun
eartea funduarä Nr. 392 a comtmei Sovaia sub Nr. de Mures; eh, astfel, averea in chestiune, care phill
de ordine A 1-12; la 1923 a fost proprietatea indivizá a tuturor locui-
.A.vând in vedere expunerea de motive care arath torilor din cele 127 comune, care au format vechiul
vechiul Seaun de Mures având ca i regimentele Seaun de Mures, ar fi devenit, prin efectul mentio-
gräniceresti, indatoriri speciale de aparare a grani- natei hothriri a comisiunii de ocol, avere comunalä
telor, in schimbul serviciilor prestate, a primit acea- a acestor comune ; eh, aceasta stare de lucruri, face
stä proprietate muntoasä i paduroash pentru ca sh planeze incertitudine asupra dreptului de pro-
locuitorii sh fie legati prin interes de regiunea pe prietate a masivuluivaduros de care se ocupti
care erau chemati sa o apere; a aceasta rezula din proiectul de lege, caci ridich chestiunea de a se sti
doeumente vechi, datând din anii 1581 si 1600; ea, cui apartine el: obstei locuitorilor din cele 127 co-
in 1873, cu (icazia punerii in aplieare a cartilor fun- mune, care au format vechiul Scaun de Mures, sau
duare, aceastä proprietate fiind trecuth in cartea acestor comune t; ch proiectul voieste sá risipeasca
funduará a comunei Sovata in mod gresit pe nu- aceasth incertitudine ; i eh, in acest scop, adoptând
mele nobililor secui proprietari in Scaumal de Mi- solutiunea comisiunii de ()a:a, atribuie masivul ph-
xes, locuitorii au pornit un mare proces, solutionat duros celor 127 comune, declarându-le coproprie-
prin hothririle Nr. 5.214-92 din 12 Julie 1892 a tri- *tare in párti egale i interzicându-le iesirea din in-
bunalului regal din Târgul Mures, Nr. 2.970 8924 diviziune, iar administratiunea o lash,. ta si pâná
din 7 Martie 1893 a Curtii de apel regale din Tärgul acum, co/44111W judetean, eu pbligatiunea de a in-

25
www.digibuc.ro
 - MONITORTM OFICIAL Nr. 88
4058 ADIINAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 10 AprWe 1933 6 Tide 1988

tocmi un regulament de administratie cu avizul ins-
pectoratului silvic local §i conformându-se artico-
lului 108 din legea administratiunii locale;
Asupra acestui poriect de lege, Consiliul are de
fácut urmátoarele observatiuni:
Potrivit legii agrare, Comisiunile de ocol nu aveau
deck cklerea sä aleaga §i. sä determine in trásáturi
generale, la fata locului, portiunea expropriatá ;
ele nu se putea pronuta asupra dreptului de pro-.
prietate sau asupra altor drepturi, nici îii ce pri-
ve§te portiimea expropriatá nici in ce prive0e
portdunea neexpropriata, stábilirea acestor drep-
turi urmiind a se face de instantele ordinare, po-
trivit regulelor de drept comun. A.,ga fiMd, Comi-
siunea de ocol, care a -fäcut exproprierea in jud.
Mure.5, nu putea schimba caracterul proprieVätii
masivului paduros de care se ocupá proiectul de
lege, transformând-o din proprietate indivizá a lo-
cuitorilor, in proprietate indivizá eortiunalá. Fap-
tul cá hotärirea a rilmas definitivfi nu are nicio
importantä, intru cat tot ceea ce Comisiunea a ho-
tärît competinta ei de instantá exceptio-
nalk este nul i neavenit in puterea legii. Masivul
Pre.yedinte, GEORGE D. NEDELCU.
permanenti, Cezar Ytirgolici, D. Ispasin.
phduros in chestiune rämâne, prin urmare, i dupi
expropriere, ca i inainte de expropriere, proprie.
tate indivizá a ob§tei locuitorilor din cele 127 co.
mune, care au format vechiul Saun de Murm a.p;
cum au statornicit-o in mod definitiv hothririle
decätore§ti mentionate în expunerea de motive.
Aceastä proprietate este garantata de Constitu.
tiune §i. locuitorii nu pot fi privati de dreptul lor
cleat pe calea unei exproprieri pentru cauza de
utilitate publia în conditiunile i cu paza formelor
prevazute de Constitutiune i de legile speciale. Q
lege ordinark cum este proiectul de fa* nu poate,
prin urrnare, trece pur §i. simplu acest drept din
patrimoniul obOei locuitorilor, in patrimoniul
munal, färä & fi contrará Constitutiunii.
Pentru consideratiunile de mai sus, Consiliul opi-
neaza &A nu este locul a se da curs acestui proiecti
de lege, propmiând cä, dac6, este nevoie de o noul
reglementare a, administratiei acestei averi, ea sä" so
facä pe baza juridice definitiv consa-
crate prin hotáririle judechtore§ti ale instantelor de
drept comun, adicA pe baza dreptului de coproprie-
tate a ob§tei locuitorilor din cele 127 comui:le ee al/
format yechiul Scaun de Mureq.
Referent titular, .Cornetiu, Ruclescu.

Dupil adoptarea 1uri in conside-
rare, art. I, art. 2, art. 3 i art. 4 se vo-
teazi sueeesiv, frä diseutiune, in textul
comisiunii, nemodifieat.
D. Ionel Pop, vicepresedinte: Votul
eu bile se amâni.
IIrmeazii proieetul de lege pentru au-
torizarea oralmlui Bazargie de a eon-
tracta un iraprumut de 30 milioene lei.
D. raportor are euvitntul._
- D. N. Rusenescu, secretar, in local
d-lui raportor, d (Afire urnatorului ra-
port i proieet de lege:

Domnilor deputati,
Membrii comisiunii de administratie generalá, lativ, sectia I, a dat avizul Nr. 67 din 27 Martie
judeteanä i comunalä intrunindu-se in ziva de 6 1933.
Aprilie 1933, sub pre§edintia d-lui I. Câmárá§escu, Comisiunea, îu urma discutiunilor ce au avut
au luat in cercetare proiectul de lege din initia- loc, având in vedere ,consideratiunile arrUaté in ex-
tivä parlamentará pentru autorizarea commiei punerea de motive,. a adrais proiectul de lege färi,
Bazargic de a contracta un imprumut de lei nicio Modificare, alegAnd.pe d-nii : PaVel Pavel, L
30.000.000, pe termen de 10 ani, a Casei Nationale Mitache i Eugen Poarca, ca membri in delega-
de economii §i. cecuri pokstale, precum O. a Casei de tiunea comisiunii pentru cercetarea amendamen-
telor preväzutii de art. 93 din Regulamentul inte-
Depuneri i Consemnatiuni, sa acorde acest îm- rior al Adunärii deputatilor, iar prin subsemna-
prumut pe termen de 10 ani, votat de Senat. tul raportor, vá roagä, d-lor deputati, sä, bine-
Asupra acestui proiect de lege Consiliul Legis- yoiti a-i da aprobarea d-voastre.
Raportor, V. (lEORGESW-BARLAD N.

26

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr.. 88
6 Iunie 1933 ADIJNAREA DEPUTATILOR: fedinia .dela. 10 Aprilic .7933 4059

PROECT DE LEGE
pentru
autorizarea comunei Bazargic de a contracia un imprumut de 30.000.000 lei, pe termen de 10 ani, a Casei Nationale de
economii si cecuri postale, precum si a Casei de Depuneri si Consemnafiuni, sä acorde
acest imprumut pe termen de 1G ani

Art. /. - Se autorizA comuna Bazargic sA, con-

tracteze un imprunnit de 30.000.000 lei, pe termen
de 10 ani i cu o dobanda de maximum 9%, dela
mice institutie garantatá de Stat sau particulará.
Acest #nprumut se va intrebuinta astfel: lei
20.000.000 pentru aprovizionarea comunei Bazar-
gic cu apá; lei 5.000.000 pentru construirea unei
uzini electrice si lei 5.000.000 pentru pavarea strä-
zilor cu piatrá granit.
Imprumutul se va rambursa în anuitäti ce se vor
inscrie obligator in bugetele comunei, iar plata se
garanteazá cu veniturile bugetare ale commiei, ali-
inentate i cu veniturile ce se voz rezulta din taxele
pentru apá i luminä ce se vor percepe dela lo-
cuitorii orasului.
'Art. 2. - In cazul când acest imprumut se va
contracta dela Casa Nationalä de economii i ce-
curi postale sau dela Casa de Depuneri, Ecoliornii
Consemnatiuni, ambele impreunii sau fiecare în
parte, prin derogare dela legile lor organice, sunt
autorizate sä acorde împrumutu! pe 10 ani si pro-
centele stabilite de ele.
Lt.-colonel V. Gorsky, Oolone L Tatontir, C. R.
Mircea, Hr. Toncoff, C. Dornescu, A. Arjoceanu,
Nicola-e Georgescu.

27
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 88
4060 ADUNAREA DEPUTATILOR: qedivfa, &En 10 Apritio lion 6 funk, 1933 ,

EXPUNERE DE MOTIVE
Orasul Bazargic, resedinta judetului Caliacra, Pentru executarea acestor lucrari bag, este nevoie
eu o populatie de circa 40.000 locuitori, este lipsit de o sumh de 20.000.000 lei.
de apa, luminh electrich si de pavaj, in afara, de -De asemenea orasul Bazargic Bind lipsit de lu-
vreo 3 strazi in centrul orasului, care sunt pavate mina electrica, primäria orasuhii Bazargic a luat
Cu piatra granit. intiativa construirii unei uzini electrice, pentruca,
Fost, Inainte de anul 1913, resedinta de plash, _este inadmisibil ca in anul 1933, când cele mai multe
dupa anexarea Cardilaterului a devenit capitala târguri din tail au iluminat electric, o capita% do
judetului Caliacra. De unde la anexare nu avea judet sa traiasca in intuneric. Pentru inceperea
deck un numar de 17.000 locuitori, treptat aceasta crarii este nevoie de suma de 5.000.000 lei.
populatie s'a inmultit, astfel ca astazi Bazargicul Pentru desavarsirea pavarii cu piatra granit
numará circa 40.000 locuitori. sträzilor principale cele mai frecventate, comuna
Bazargic mai
Neavând cladirile . necesare pentru localuri de Prin acest pavaj, are nevoie de o sumh de 5.000.000 lei.
scoala, precum i adhpostirea autoritatilor, in- foarte mari pentrusecomuna, vor realiza economii i foloase
pavarea acestor strazi
treaga atentie a organelor comunale, in epoca de
prosperitate, a fost indreptath tocmai in" aceasta nerea lor, necesitând anual sume deprecum
cu pietris asa cum se face astazi, i intreti .
bani care intree
directie, astfel ca, orasul a fost inzestrat in inter- unitatile ce s'ar. afecta pentru amortizarea sumei
valul dela 1914-1916 si 1919-1932 cu cladiri pen-
tru scoli primare, profesionale, abator, cladiri pen- imprumutata in aeest scop. Deosebit de aceasta,
tru pompieri, cáldiri pentru mácelärii, precum orasul va avea curätenia necesara i un aspect mai
pavarea a 3 strázi principale din centrul orasului, eivilizat.
cu piatra granit. Prin aprovizionarea populatiei orasului cu apg
lumina electrica, se vor realiza venituri destul de
Inch de pe timpul dominatiunii straine, se sim- importante, care adaugate la prevederile bugetare
tise lipsa de aph pótabila i in vederea obtinerii anuale, pentru executarea de pavaje, iluminatul pu-
acestui aliment de prima necesitate, se alcatuise blic si apa, se vor putea acoperi cu prisosinta anui-
proiectul pentru alimentarea orasului, de care po- tatile imprumutului, mai cu seama ca, comuna Ba-
nulatia sufera foarte mult. zargic n 'a contractat papa in prezent deck un sin-
Astazi, apa se capteaza din mai multe isvoare, gur imprumut de 3.000.000 lei la Casa de Depu-
situate la o depärtare de 10 kilometri de oras, de hen i Consemnatiuni, tot in vederea construirii
unde se pompeaza izvoarele fiind la un nivel mai uzinii electrice.
jos deck orasul. Debitul apei este insuficient, luck Apreciind necesitatea aCestor lucrari absolut ne-
deabia se alimentau vreo 20 cismele, situate in di- cesare pentru populatia unui oras de 40.000 locui-
ferite cartiere ale orasului, de unde se alimenteaza tori, lucrari care sunt legate de vieatä, civilizatia
la rândul lor cei circa 40.000 locuitori. existenja insási a unui oras, Consiliul comunal
In timp de secete insa, debitul apei se imputi- al primariei Bazargic, in sedinta dela 8 Martie
neazii foarte mult, din care cauza populatia sufera 1933, a votat contractarea unui imprumut de lei
ingrozitor. O astfel de situatie devine intolerabila. 30.000.000, pe termen de 10 ani i cu dobânda ce se
Primaria Bazargic a cantat sa gaseasca percepe de institutiile financiare ca : Casa Natio-
pentru procurarea apei si din proiectele ela- nalá de economii i cekuri postale, Casa de Depu-
borate de specialiti, s'a hotärit marirea debitului neri, Economii i Consemnatiuni, sau alte iiistitu-
actual cu aducerea apei dela Ceatalar (Valea Ba- lii, fie chiar particulare, de uncle se va putea con-
tovei), situata la circa 20 kilometri dela Bazargic. tracta acest imprumut in total sau in parte, respeo.
28

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 88
6 lunie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 10 Aprilie 1933 4061

tândurse termenul i procentele, care in niciun caz sal% votarea acestui proieet de lege, care sit auto-
nu vor putea trece peste cel de 9 la sutá fixat de rize institutiile de mai sus sa-1 acorde pe termen de
eonsiliul comunal. ani.
Acest imprumut in conformitate cu dispozitiunile Contractarea ace'stui imprumut este. absolut ne-
art. 442 din legea pentru brganizarea administra- cesará pentru executarea lucrärilor arâtate mai sus,
tiunii locale, a fost aprobat de delegatia Consiliului lucrári de strictá necesitate si care niciodatá nu
judetean Caliacra cu decizia Nr. vor putea fi efectuate in douá-trei campanii de lu-
Deoarece legile de organizare-a Casei Nationale eru, numai cu mijloacele bugetaxe anuale proprii
de economif i cecuri postale, precum i cea a Casei de care dispune comuna Bazargic.
de Depuneri, Economii i Consemnatiuni, interzic Pentru aoeste motive, subsemnatii senatori, ne
acordarea de imprumuturi pe termen mai mare de permitem a solicita aprobarea d-voastra pentru alá-
einci ani, prin derogare dela aceste legi, este nece- turatul proiect de lege.
Lt.-eo/onel V. Gorsku.- Colonel I. Tatomir, C. R. Mircea, Hr. Toneoff.. C. Dornescu. V. Arioceanu,
Nieolae Georgeseu.

29

www.digibuc.ro
 1VIONITORUL OFICIAL Nr. .88
4062 ADUNAREA DEPUTAVILOR:. eöiÇa 4plg 10 Aprilio 1908 6 Tunie 1933

ROMANIA,

CONSILIUL LEGISLATIV

SECTIA I

AV I Z Nr. 67
.,}<
Sedinfa dela 27 Martie 1933

Sub presedintia d-lui George D. Nedelcu. Avand în.vedere cä prin acest proiect de lege,
Prezenti fiind: Consiliul comunal al orasului resedinta Bazargic
Consilieri permanenti d-nii : C. D. Anghel, I. C. este autorizat si contracteze un imprumut de lei.
Fillitti, D. Ispasiu. 30.000.000, pe termen de zece ani, la Casa Nationala
Raportor al lucrilrii d. Cezar argolici. de economii i cecuri postale, sau la Casa de Depu-
Referent d. Iuliu Pascu. neri, in scopul aprovizionárii comunei Bazargic eu
La ordinea zilei fiind proiectul de lege pentru construirea miei uzini electrice i pentru pa-
autorizarea comunei Bazargic de a contracta un vaj
imprumut de lei 30.000.000, pe termen de fl ani, vedere cá Ministerul de Interne c9mii-
a Casei Nationale de economii i cecuri postale, nica, prin adresa Nr. 6.566 din 24 Martie 1933, a
precum si a Casei de Depuneri i Consemnatiuni, s'au indeplinit formalitätile cerute de legea admi-
sá acorde acest imprumut pe termen de zece ani, nistratiunii locale 0 s 'au respect at toate conditiu-
inaintat Consiliului d Presedintia Senatuhti cu nire cerute de aceastà lege, in materie de imprumu-
adresa Nr. 1.345 din 21 Martie 1933 si inregistrata turi pentru comunele urbane-resedintä,
la, acest Consiliu sub Nr. 286 din 22 Martie 1933. Consiliul, dispune restituirea proiectului, spre a
Consiliul, fi SUDUS aprolArii Parlamentuhii.
AvAnd în vedere proiectul mai sus mentionat.;

Presedinte, GEORGE D. NEDELCI.T.

ConsiHeri permanenti : C. D. Aughel, T. 0. Fillitti, D. Ispasiu.

Referent titular, Iuliu Paseu.

Dupg adoptarea lu'Arii in eenside- nemodificat, votul cu bile se amang. D. raportor are euvântul.
rae i Votarea art. 1 O. art. 2, succesiv, D. Ionel Pop, vicepresedinte: D-lor tru adáugirea unui artiéol la legea con-
fftrii discul,iune, in textul comisiunii, deputati, urmeaza proieetul de rege peu- pOrdatnlui prevently.

30

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr 88
6 Iunie 1933 ADVNAREA DEPUTATIL04: feditqa &la, 10 Aprilie 1933 4063

- D. N. Rusenescu, secretar, in locul d-lui raportor, dú eitire urniittorului raport i proieet de lege :

Domnilor deputali,

Membrii comisiunii de legislatie eivilá, comer- Comisiunea, .urma discutiunilor ce au avut

cialä i criminard, intrunindu-se in ziva de 7 Apri-
lie 1933, sub pre§ediM,ia d-lui Virgil Grossu, au
luat 'in cercetare proiectul de lege pentru adau-
girea mmi articol nou la legea concordatului pre-
yentiv.
Asupra acestui proiect de lege Consirliul Legis-
lativ, sectia III, a dat avizul Nr. 40 din 7 Aprilie
1933.
Raportor, GR. IV.LINCEANU.
având in vedere consideratiunile aritate in expu-
nerea de motive a admis proiectul de lege cu modi-
ficArile arätate In text, alegând pe d-nii deputati:
Al. Stan, N. Fortunescu i Aureliu Weiss, ea inem-
'bn îri delegatiunea Comisiunii pentru cercetarea
amendamentelor prevAzute de art. 93 din Regula-
mehtUl, interior al Adrunärii Deputatilor, iar prin
subsemnatul raportor, vá roagá, d-lor deputati, sit
binevoiti a-i 4a aprobarea d-voastre.

PROEM" DE LEGE
pentru
adnogirea anal artieol nova la legea Coneordatalui Prevently
Tertul propus Textul comisiunii

Art.' unic. - Se adaugh un aitico,t non Nr. 67, cu Art. 'lime. - Admiq.
urmätorul cuprins :
Sunt scutite .de erice taxa de timbru i impozit Admis.
proportional:
' Conventiunile de orice fel f Acilte de Banca Na- Admis.
tionalä a -României eu debitorii sai, comercianti in
stare de concordat sau cu debitorii neeomerciánti,
pe baza vreunei legi de asanare a datoriilor, ea -0
toate actele de vânzare; ipoteeä, gaj, garantie, fu-
ziuni de societáti i orice altele, precum i cambiile
date Bancii Nationale a Românid in plath .sau în
garantie i pentru reinouirea celor vechi, 0 care au
de scop aducerea la indeplinire a mior asemenea
Sunt scutite de plata impozitelor prevázute de Sunt scutite de plata impozitelor prevazute 'cle
legea contributiunilor direete, cu exceptia impozi- legea contributiil9r directe, eu exeeptia impozitului
tului. minirna, intreprinderile comerciale i indu- intreprinderile comerciale i industriale,
striale care, gäsindu-se sub eontrolul UnOr institlite care - gäsindu-se sub controlul unor institute de
de credit aflate in stare de concordat, se obligg, pe credit, aflate in Stare de concordat, Se obligá pe
baza unei conventiuni incheiate cu Banca Natio- baza unei Conventiuni incheiate cu Banca Natio-
nalä a Romaniei, sa afecteze totalitatea yenituri- nalá a ROmâniei, sa alecteze totalitatea venituri-
31

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nf. 88
4064 ADUNAREA DEPUTATILOR: edina deia 10 4pr4die.1-933 6 Lurie 1.933

Textul propus Textul comWunii

-
lor lor nete pentru achitarea tuturor datoriilor in- lor nete pentru achitarea tuturor datoriilor
stitutelor de credit de care depind catre Banca Na- stitutelor de credit care Banca Nationald, precura
tionalii a Romiiniei, si a tuturor depozitelor si pentru achitarea tuturor depozitelor i celorlalte
lorlalte datorii ale acestor institutii de credit, cu aatorii ale acestor institutii de credit, cu conditia
conditia ea obligatia de p1at5. luatá de aceste intre- ea obligatia de platá luatá de aceste intreprinderi
prinderi s se execute sub controlul Báncii Natio:: sá se execute sub controlul Bauch Nationale a Ro-
pale a României.. ._

Scutirea de impozite este adordatá numai pe tim- Admis.

pal pe care veniturile nete ale Intreprinderii ser-
vesc exclusiv pentru achitarea datoriei institutelor
de credit de care depinde intreprinderea la Banca
Nationalà a Remiiniei si a depoziteler si telorlalte
datorii ale institutului.
314nist;wi jwstifiéi, MIHAI Raportor, GR. -IYANCEANIL

EXPUNERE DE MOTIVE
- -

Multe din institutele de - eredit :aflate in-:stare
de- concordat au incercat .sä incteie prin interme-
caul Báncii Nationale a Bomâniei diferite conven-
tjuni în vedere achitárii datoriilor contractate la
Banca Nationalä a RomAniei i a depOzitelor ca
tre particulari.
Realizarea unor asemeneo conventiuni s'a lovit
Ministral justkiei, MIHAI POP,OVICI.
ing de greutatea achitárii taxel'or i impozitelor de
timbru precum si a platii inipozitelor din legea.
contributiunilor directe.
In dorinta de a veni în ajutorul asan&rii institu.
telor de credit, si prin aceasta sá reinvioräin credi.
ditul in general, am venit cu prezentul proiect de
lege care sá permitá aceasta.

82

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL ,Nr. 88
6 Tunic 1933 ADUNAREA iDEPVTATIOR: dola 10 Aprilie 1988 4066

ROMANIA

CONSILIUL LEGISLATIV

SECTIA III

AVIZ Nr. 40 -

dela 7 Aprilie 1933

Sub proedintia d-lui G. Slätineanu. scopul unei mai bnue
Prezenti fiind: - propune*urmätoarea redactare a alin.-4 dip proieCi:
Consilieri permanenti, d-nii: St. Chicos, G. Si-i- Sunt scutite de plata-impozitelor previlzute de
ráteanu, N. .Hiott i L Setlacee. legea contribUtiunilor_ directe, cu exCeptia
Raportor al luerárii, d. N. Hiott. tului minimal, intreprinderile comerciale i indns-
Referent d. M. Lazeanu. triale care, ggsinduse Sub controlul uhor Institnte
'La ordInea zilei fiind proiectul de lege pentru de Credit 'aflate in stare -de Concordat,. se QUO,
Adáugirea unui articol nou la legea cohcordatului Pe baza 'unei eonVentiuni incheiaté - cu Baúca Na-
preventiv, inaintat Corksiliului de Ministerul Jus. tionalá a RoMâniei, sá afecteze totalitatea venitn-,
tiiei cu adresa Nr. 26.893 din 4 Aprilie 1933 si in- rilor- lor nete pentru achitarea tirturor datoriilor
registratà la acest Consiliu sub Nr. 398 din 5 Apri- institutelor de credit cAtre Banca Nationalá, pre-
lie 19A Cum si pentra achitarea tuturor depozitelor si ce-
Ascultând raportul d-lui consilier N:Hiott i re- lOrlalte datorii ale .acestor inStitutii de credit, cu
feratul d-lui referent titular M. Lazeanu, conditia ca obligati& de plaa luatä de aceste intre-
Consiliul, prinderi sá se execute sub Natio-
Constatä cä prezentul proiect de lege adaugá un nale -a României".
nou articol la legea concordatului preventiv, pre- Cu aceastä propunere, Consiliul dispune resti-
yazand anumite scutiri de taxe impozite. tuirea prezentului proiect de lege.
Proeginte, G. SLÁTINEANIT.
Consilieri permanenti: St. Chico, G. Sdreiteanu N. Hiott, L Setlacee.
Referent titular, Mihail Lazeanu.
D. Ionel Pop, vicepresedinte: Diseu- Duprt adoptarea lurii in conside- initiativg parlamentairt, pentru deslipi-.
-tiunea generalii este desehisii: rare, votuf ca bile asupra art. unic, rea eomunei Gaud .de jud. Turda.
D. deputat Weisman aré euvantur. in textul comisiunii, nemodificat, sé D. raportor are euviintul.
Voci: AbSent. - D. Mircea Al. Voevod, secretar, in
D. lone! Pop, vicepreSedinte: Ne mai amänä.
find nimeni inseris, deelar diseuVunea D. Ionel Pop, vicepresedinte: D-lor locul d-lui raportor, dä eitire urmilto-
generalä inehisä: deputati, urmeazä proiectul de lege, din rului raport si proiect de lege:

Domnilor deputati,
Membrii comisiunii de adrninistratie generalä, Comisiunea, in urma discutiunilor ce au avut loc,
judeteanä i comunalá, intrkmindu-se in ziva de 10 având in vedere consideratiunile aratate în expa-
Martie,1933, sub presedintia d-tui I. Cánaär4escu, uereá, de motive, & admis proiectul de lege, cu o sin-.
au luat in cercetare proiectul de lege, din initiativä gurá modifiCare, In ceea ce priveste titlul, alegiind
parlamentarä, pentru deslipirea comunei rurale pe d-nii : C. Atgiu, V. Beldie si M: Tire& Ca membri
Gabud dela judetul Turda trecerea ei la judetul in delegatiunea comisimaii pentru cercetarea
Alba. amendarnentelor, conform art. 93 din Regulamen-
A'supra acestui proiect de lege Consiliut legisla- 'WI Interior al .ii.dunärii, iar prin subsemnatul ra-
tiv, sectia 1, a dat aviz favorabil constatat din -pro- portor vá roagá, d-lor dehutati, sä binevoiti a-i da
çesul-verbal Nr. 13 din 17 Februarie 1933. aprobarea d-yoastre.
Raportor, EMIL POP,
33
www.digibuc.ro
 -
MONITORTM OFICIAL Nr. 89
4066 ADI7NiREA DEPUTATILOR: .fedinfa deta 10 Aprilie 1933 Iunie i939

PROECT DE LEGE PROIECT DE LEGE

pentru pentru
deslipirea comunei rurale Mud dela notariatul Cecalaca desHpirea comunei rurale Mud dela judetul Turda si
din juJe¡ul Turda i trecerea ei la notariatul Ciuciu din trecerea ei la judetul Alba
judetul Alba

Textul propus comisiunii

Art-. mac. - Comuna ruran Gibud din judetul Art. unic. - Admis.
Turda se trece dela acel judet la judetul Alba.
Dr. Nicolae Todoran, Zeno Draia, loan Roman, Raportor, EMIL POP.
Dr. Octavian Oniga, A. Birtolom, Dr. Ionel Pop,
Ioan Fodorean, Dr. Pompiliu Simonetti, Ion
Vasa, D. Blidarin, Dr. Nerva Oncu, Dionisie Ro-
man, Livia luga, Bozdog Ion (Indescifrabil).

EXPUNERE DE MOTIVE
Primária comunii Gábud din judetul Turda a *din judetml Alba si a fost trecutá la notariatul Ce-
cerut.mai de.multe *ori ca acea comuni sá fie rea- &Mac& din judetul Turda.
lipità la judei-,ul Alba, pentru motivul temeinie cá Hotärirea mentionatei e01/111ne de a trece la ju.-
&till Alba a fost supush" spre deliberare atfit eon-
.

totdeauna'aceastá comuni a apartinut notariatului.

Cinch" din judetnl Alba, indinte de Punerea in siliului judetean Turda, cat si consiliului judetean
Alba, care prin deciziunile Nr. 635 din 1931 si 9.801;
aplicare'a-legii- de unificare administrativá din din 1930 au consimtit la trecerea comunii Gábudt
1925, iar interesele economice, financiare si comer-
dela judetul Turda la judetul Alba.
ciale ale locuitorilor din comuna Gábud sunt strâs Având in vedere cele de mai sus, pe baza dispo-
legate de centrul natural Ciuciu, i deci de judetulzitiunilor art. 194 din legea pentru organizarea ad-e
Alba. - . --
miuistratiunii locale avem onoare a vg. prezentaI
Pânk in anul 1926, conumele Ciucin, Copand din anexatul proiect de fege pentru deslipirea comunii
.judetul Alba si comuna GA:bud, apartinând azi ¡a- Gabud dela judetul Turda i realipirea ei la jude-
detului Turda, format' ciremuscriptia .notarialá tul Alba, la care a apartinut inainte de punered
.

Ciueiu pendinte judetul Alba. In-anul 1926- co- in aplicare a legii de unificare administrativi din
muna hibud a fost deslipitä de notariatul Cinciu 1925.
Dr. Nicolae Todoran, Zeno Draia, _Loan Roman, Dr. Octavian Oniga, A. Birtolom, Dr. Ionel Pop,
Ioan Todorean, Dr. Pompiliu Simonetti, Ion Vasc:a, D. Blidarin, Dr. Nerve& Onca,.Dionisie
man, Lipiu Iuga, Bozdog Ion, andescifrabil).
34

www.digibuc.ro
 MONITORM:, OFICIAL Nr.
6 Tunic 1933 ADUNAREA DEPUTATIWR: Sedqa deda /0 Aprine 1933 . 4067

ROMANIA

CONSIL1UL LEGISLAT IV

SECT1A I
AVIZ, Mrs 13
1-4"(

4Fedirnta deli( 17 Febriwrie 1933.

Sub preedintia d-lui George D. Nedelcu.
:Prezenti Bind:
Consilieri permanenti d-nii : C. D. Anghel, Cezar
yargolici, I, C. Filitti, D. Ispasiu.
.Raportor al lucrárii d. C. D. Anghel.
Lh ordinea zilei fiind proiectul de lege ,pentru
deslipirea 'coMunei rurale Gaud dela notariatul
;Ciuciu din jud. Alba, inaintat Consiliului de Pree-
dintia Adunánii deputatilor cu adresa Nr. 1.277
'din 13 Februarie 1933, i inregistraU la acest Con-
Oliu sub Nr. 100 din 13 Februarie 1933,
'Consiliul,
Aräzând &A, in.conformitate eu dispozitiile art.
144 din pentru mutarea miei
pomune din judet in altul este nevoe de o Iege ;
Vázând ea, potrivit dispozitiilor art. 19 din aceeaka
lege, este nevoe de exprimarea vointei comunei in
teresate, prili votul consiliului säu comunal, vot
care urmeazá s5, fie aprobat de congliul judetean
apoi de Mitiistertil de Interne;
- Vázand ca din .actele aflate la dosar rezulth cá
toate aeeste formalitäti guilt indeplinite,
dispune restituirea proiectului spre a fi supus des-
bgterilor Corpurilor legiuitoare, cu propunerea
titlul proiectnlui sá fie modificat pentru a
fi supus in concordant:6 eu textul liii, dându-i-se ur-
mátoarea Tedactiune:
Proiect de lege`pentru deslipirea comunei rurale
Gábud dela jud. Turda trecerea ei la jud. Alba.

Prqedinte, GEORGE D. NEDELCU.

Consilieri permanenti: C. D. Anghel, Cezar Vdrgolici, I. C. FlUtti, D. Ispasiu.
Referent titular,. Ildiu Pascu.

DupA adoptarea luirii in conside-
rare, votul cu bile asupra art. unic, in
extul comisiunii, nemodificat, se amanii.
D. Ionel Pop, vicepresedinte: D-lor
ileputati, re1u6m discutiunea pe articole
ásupra proiectului *de lege pentru modi-
Ticarea unor disPozitiuni din legea sani-
taril si de ocrotire.
. D. C. RadoviCi: D-le presedinte, dlor
Adunarea a rezervat discutiunea unor
árticole de sub, art. I.
La art. 549, s'a depus un amenda-
inent, prin care se propune adilugirea
pnui alineat nou.
D. deputat Radovici are cuvantul,
pentru a sustine acest amendament.
D. D. R. Ioanitescu, ministrul mun-,
a, säniitätii i ocrotirilor sociale :
D-le presedinte, prin acest amendament
se propune aaiingirea unui alineat nou,
la un articol care a fost votat. Cred cil,
punet de vedere regulamentar, acest
amendament nu mai poate fi pus In dis-
autiune.- (Protestäri pe 1)i-incite opozi-
fiei).
D. C. Radovici: D-le presedinte, am
fost inscris la cuvânt, la proiectul de
lege pentru modificarea dispozitiunilor
legii sanitare i cred cii nimeni nu mi
poate imPiedeca sii iau cuvântul.
D. Ionel Pop, vicepresedinte: Aveti
euvântul.
_deputati, la art. 5.49 s'a depus un amen-
dament, cake a fost aprobat , de d: ra-
portor i pre are - urnaitoarek, redac-.
tiune :
La finele art. 549 se adanga ca ali-
neat nou :
Se mai acorat dreptul de liberil
practicii a dentisticii reduse, tuturor ab-
solventilor cursului. de dentisticil de pe
lângil Facultiltile de medicing din Bu-
euresti si Cluj, admisi pe baza dispensei
de vfirstg,".
. rul Säniltfitii le-a dat acestei categorii,
Cine senineazii acest arnendament
Tkoti sefii, de partide i toti fruntaFAi
vestui'Parlament
Ce rost are acest amendament, pentru
ce se propune?
Categoria aceasta de dentisti a urmat,
dupg, invitatiunea d-lui ministru al sil-
facutil prin advese oficiale,
cursurile de pe lâ.iigä Pacultatea de me-
dicinii din Bucpresti si Cluj. IA s 'a luat
taxa de'50.000 lei, au terminat cursurile,
depuntind examenele obligatorii, in fata
comisiunii prezidate de érttre decánul
Faeultiltii de medicin, d. profesor dr.
Billicescu si au reusit.
Citez ordinul 27.139 din 'Mai 1931,
pentru urmarea cursurilor, precum si
ordinul Ne 13 din 5 lannarie 1932; pen-
tru depunerea examenului.
Prin primirea acestui amendament se
va solutioná cauza dentistilor, care agitry
de atAta vreme opiuia publicii. In caz do
neadMitere, pe baza actelor ce Ministe-
el s'ar vedea dat in -judecatii, pentru
prejudicii eauzate fOrmele
§It ppune cii s'an dat bani de ciare
85

www.digibuc.ro

4668 ADUNAREA DEPUTATILOR: §edinfa dela 10 Aprilie 1933
dentisti. Dentistii acestia decIara, ca nu
au dat bani, ci au avut aprobarea unui
distins savant, d. profesor dr. Cantacu-
zino, ora eminarnente coreet,-care i-a ad-
mis i i-a obligat s freeventeze cursu-
rile, prin adrese of iciale.
D. ministru Ioanitescu mi-a declarat
ca nu 'abate sa, prirneasca acest amenda-:
ment, cleat dupä ce va lua intelegere cu
a. prim-rainistru. Or, d. prim-ministru,
pe care I-am intalnit asearä si i-am ex-
pus chestiunea, mi-a declarat ca chat se
transeaza cu acest amendament, situatia
dentistilor, 11 prirne0e i îl roagit pe d.
rninistru Ioaniteseu sa-i dea tabloul celor
100 insi, care infra in aceasta categorie,
ca sí termine odata eu aceasta chestiune.
Prin urmare, acesta este amendamen-
tul si este semnat de d-nii: Goga, Arge-
toianu, Lupu, Cuza, Inculet, Chireu-
lesen, Soeor, dr. Graur, Pompiliu Ioni-
tescu, Alexandru Protopopescu, Cezar
Spineanu, Virgil Grossu, M. Ralea, C.
Teianu, Lotar Radaceanu, Zelea Co-
dreanu, Vasilescu-Nottara i asa mai
departe.
Rog pe d. ministru sa-1 aprobc i sä
termine aceasta chestiune pe care si co-
laboratorii d-sale din minister o gasesc
dreaptä i sunt de pirere sa fie apro-
bata.
D. Ionel Pop, vitepresedinte: D. mi-
nistru al muucii are cuvintul.
D. D. R. Ioanitescu, ministrul
sanatatii i ocrotirilor saciale :
D-lor deputati, legea sanitara are trei
mari rani deschise: situatia dentistilor,
pe care o sustine d. deputat Radovici,
situatia droghistilor si a farmacistilor.
Noi, prin aceasta modificare partialä
pe care ne-am propus-o, nu deschidem
nici una din aceste rani, mentinem
statu quo. Am venit cu modificarea
legii sanitare, pentruca am desfiintat
inspectoratele regionale, mai precis am
desfiintat ajmata de funetionari, dela
inspectoratele regionale, realizand eu
alte reduceri o econornie bugetarä de 38
milioane, in primul rand si in al doilea
rand, ca sa punem legea sanitark de
acord cu legea administrativk
In adevar, in 1930 fiintau directora-
tele ministeriale, care azi nu mai existä
daci nici perSonalul sanitar atasat la
aceste directorate, nu-si mai are rost.
D-lor deputati, pentru aceste consi-
deratiuni, ne-am propu.s sa nu atingem
nici una din cele trei plagi, - care cer
diseutii aprinse. - Articolul, la care se
refera d. deputat Radovici, s'a votat
nu mai poate fi pus in discutie. Dar
chiar daca s'ar putea pune In diseutie,
rog pe d. Radovici1 sji ia act eä amen-
damentul sau nu poate fi primit. Pen-
tru cä cidar acela care are cea mai
mare experienta in aceastil materie, in
acordarea diplomelor de dentisti, d.
decan Bäläcescu, until dintre initiatorii
woalei pregktitpare, A'a mai discutat
.313
MONITORTIL OFICIAL Nr. 88
6 Iunie 1933
aceasta chestiune. Repet, nu este cazul Graur, Modreanu i altii, relativ la
sä o aducem acum, ea trebnind sA faciti drogheriile, apartinand licentiatilor,
obiectul unei legi separate. D-le Rado- sau doctorilor.
vici, nu aveti pretentia ca aveti mai D. dr. N. Lupu: Cer cuvantul.
multä competintä, mai multä autoritate D. Ionel Pop, vicepresedinte: Aveti
in aceastä chestiune, decat d. decan al cuvantul.
facultätii de medicink D. dr. N. Lupu: D-le presedinte,
De aceea, vä rog sä refrageti amen- permiteti-rai A. spun cateva cuvinte in
damentul, pentruca vä declar ea' in mo- legatura cu amendamentul acesta.
mentul de fata nu-1 pot primi. D-le Thaniteacu, d-ta esti un om ac-
D-lor deputati, vá mai cer cä sunt tiv - toatä lumea o recunoa§te -
ferm deeis sä mentin discutiunea nu- foarte sarguin' cios care ataci diferite
mai la cele doug, objective urmärite de probleme de administratie eu succes.
lege : economiile bugetare i punerea D-ta tii foarte bine ca, in epoca agea-
de acord a legii sanitare eu legea ad- sta de criza una din cele mai mari
ministrativa. dureri ale popidatiei, este toemai scum-
D. Ionel Pop, vicepresedinte: D. de- petea medicamentelor. Imi pare rau .
putat Radovici are cuvantul. ca nu este aid. pärintele Dräghici, care
D. C. Radovici: D-lor deputati, 'jail mi-a spus cat de mutt 1-a costat medi-
pare bine cá pe banca ministerialä, se camentele, cand a avut durerea sa.-0
afla i d. prim- ministru, atunei &and piardä sotia, sä vä confirme i d-voa-
räspund d-lui ministru Ioanitescu. stra apest lucru.
D-le ministru, aci nu este vorba de Astazi, din cauza coneurentei enor-
economii bugetare, pentrucii prin ad- me care se fate intre diferitele fabrIci
miterea acestui amendament, ministerul din strilinatate, medici aproape nici nu
nu scoate nici un ban, din contra mini- mai scriu retete. n aceastä situatie, nu
sterul se va gasi dat in judecata de este drept sä continua= mai departe cu
dare aceea pe care, pe baza ordinelor acest sistem de monopol medieval, al
pe care d-voastra, ministrul sinatatii, unor farmacisti, eu drepturi mostenite
dat, i-ati trimas la scoalii, le-ati din WA, in fin, cand pedeoparte ei nu
incasat 50.000 lei taxii i s'a venit ul- mai preparä retete, iar pe.dealta parte
terior, de eiltre profesorul Cantacuzino, avem aproape 3-4.000 licentiati in
eäruia nu i se poate tagadui nici corn': farmacie, care sunt f6meri si care tre-
petinta i niei bunele intentii, cu o lege, bue sä munceascä pentru nimic la aces-
pe care a treeut-o la Senat, tocmai d. tia, care au aceste mosteniri. (Aplauze).
profesor palaceseu, sub a carui con-
Te-ani rugat sä vii eu un articol, in
ducere au dat examen. Atunci, de ce care Se: prevezi, cii toate retetele acestea
aceastä nedreptate, cand existä o serie sh fie fäcute adfiogându-se 2-3% la fat-
de ctitiva insi, care. daeä le dati drep- turile din strainatate i sh aiba, dreptul
tul, pe baza examenului si a eonditiuni- toti acestia sii vâncli medicamente, ca sä;
Ion implinite, nu vor mai fi nevoiti sä se eftineasca mäear aeeste articole ne-
poarte procese, facand i o opera de eesare vietii poporului.
dreptate socialä ?
- Se pune la vot amendamentur D-ta spui ea nu iei nicio mäsurä pen-
se respinge. trueä este o plagä ; dar eu iti spun ca
dacii o lasi, se infecteaza.
D. Ionel Pop, vicepresedinte: D. de- Nu este un motiv bugetar pentru stat,
putat Modreanu are cuvantul.
pentrucä
D. L Modreanu: D-le presedinte, este un motiv statul nu scoate nicio centimä ;
bugetar al nostru, sä se
d-lor deputati, cu prilejul legii sanitare, iefteneascä medicamentele.
in cornisiune s'a admis urmatorul ali-
niat la art. 45, aliniatul ultim, atilt de De ce nu ataci cu curaj aceasti
onorata comisiune eat si de d. ministru: chestiune, care poate fi push in amen-
droghist proprietar, cu prac- damentul d-lui Modreanu, in sensul,
tica de-10 ani, desénmat de Asociatia eä acelor droghisti care aveau dreptul
Generala. a Droghistilor din Roma- sä nu li se ia acest drept ; dar
nia". sä nu dai dreptul la toatil lumea
Acest'aliniat urmeaza diva pune- vândä pentruca ajungem la ef eau!
tul f, formand punctid g. contrar? Deunäzi, un pretins droghisil
a vândut acid oxalic, in loc de sere
Cu ocazia discutiei pe articole a aces- amarii, unui soldat, care a murit din
tui proiect, un amendament in acest aceastä cauzji.
sens a fost admis de d. ministru 0 de
comisia delegatilor. Au drept sä vândä medicamente toti
aceea care posedä diploma, de licenta
Cum nu a fost trecut in, textul pro- in farmaeie. Daca droghistii vor si
iectului, va rog ski admiteti acum. vânda medicarnente, nu au cleat sro
- Se pune la vot amendamentul ia câte unul din nenumäratii someril-
se admite. licentiati in farmacie, sa-1 angajeze cd
D. Ionel Pop, vicepresedinte: D-lor farmacist i astfel va fi un control.
deputati, oxen) un amendament la art. ea si nu se planga droghistii cu drep.
370, propus de d-ni Gr. turi ektigate, mentii i pe amtia%
www.digibuc.ro
 kONITORITL OFICIAni Ne. SS
IiiDIINAREA EPUTATILOR: fedinfa Ma 10 Apritie 1933 4069'
6' Tunic 1931

De ce te temi? Ce filozofie mare, ce dispozitiunile ar necesita foarte mult nistru Ioanites'ett aceastii deelaratie, cit
turaj trebue aici, unde nu este nici un studiu". de 10 ani d-sa militeaza pentru supri-
sacrificiu de facut, din partea nima- Eu am retras deb. Consilitd. Legisla- marea acestei nedreptati i astazi, And
nui -
tiv aceastä parte din proiect Si oiti de- dupa atatea sfortari de opozitie, a ajuns
De aceea te rog sä vii cu acest amen- ce am facut-o? SA ma credeti ed acest sii poata repara nedreptatea, declara
dament, pe care. sä-1 votam, pentruci procés a vrea rezolv spre deplina pur i simplu ea, nu poate-sä ma ierte
ori cat ati fi de gnat*, tot _ va, mai multumire a consumatorilor, In prim d. ministru - pe motive puerile.
imbolnaviti cateodatä i plätiti medi- rand i apoi pentru respectarea dreptu- Sä incep cu ultiniul argument.
camentele pe un pret inzecit. rilor castigate ale celor doug tabere. D-ta spui cii .aceastil lege ar necesita
D. C. Radovici: Faceti o opera de Calei sunt douä tabere ce se luptä de 14 grozav de mari discutii din partea Ca-
dreptate sociala, d-le ministru, cu acea- ani si care, liana* in momentul de fatá, merii. Eu am vilzut aprobarea tuturor
sta.- v este teama poate eh se va spune nu si-au vazut solutionate drepturile acestor parinti de familie din majori-
ca ati luat ceva bani? indatoririle Ion Pentru aceasta, Insä, tate si nu socot ca se va ridica vreunul,
Nimeni nu va spuhe acest lucru. este nevoie de liniste i studiu nu la afarä poate de eel care e farmacist, ea
D. I. Modreanu: Iata o fraza, din- sfarsit de sesiune i nu sub presiunea sa sustinä continuarea monopolului.
tr 'o eirenlara data de farmacisti,ba.- conversiunii, cand urmärim numai eco- In ce ne priveste, noi votam cu totii.
gati de seamä, frati i colegi farmaeisti, nomiile bugetare i punerea de acord Dar d-ta aduci un alt argument, cii
sa nu. mai inserieti elevi in farmacie a legii sanitare cu legea administrativa. acestia spun cii au substante vechi hi
cleat pe fii d-voastraf'. Nu pot - spre regretul meu - sä hie depozit. Atunci insemneaza ea niciodata
D. Ionel Pop, vicepresedinte: D. mi- altfel. Ar insemna sa tinem desbaterile nu se va rezolva chestiunea aceasta, cad
nistru Ioanitescu are cuvantul. Camerii zile intregi ca discutarea in- totdeauna vor area in depozit substante
D. D. R. Ioanitescu, ministrul mun- - dexului care trebue pus la sfarsit. S'a vechi.
sänätatii i ocrotirilor sociale : facut un index, care convine farmacis- D. C. Argetoianu: i strieate.
D-lor deputati, eu sunt de aeord cu tilor, dar nu convine droghistilor. S 'a D. dr. N. Lupu: Da si strieate. Ori
obiectiile d-lui doctor Lupu. prezentat alt index de &are droghisti, de cite ori va veni un ministru ca sa
Am, d-le doctor Lupu, o superiori- care nu convine farmacistilor, iar in- faca ceva in aceastä privinta, ei vor
fate asupra multora ei de 10 ani dexul prezentat de parfumeuri, nu con- seoate substantele vechi i chestia nu se
adue chestiunea farmaciilor si droghe- vine celorlalte doua tabere. Indexul va rezolva niciodata.
riilor in fata Parlamentului. care scotea din monopol i dadea comer- Spui cii nu se impacti droghistii i ca
Ai fi vrut_ sä solutionez in sensul tului liber anumite substante, apele mi- farmacistii pe index. Dar ce-ti pasti ca
Celor aratate de d-ti, acest proiect in- nerale, - amendamentul depus de d. nu se impaca ei, &tea ne impacam noi?
terminabil. Phirculeseu a fost admis. De noi trebue sa tii socotealii, noi tre-
D-lor deputati, &and asa se prezintri bue sii luam hotfirirea, fiindeä atunci,
- inentului
De &and am venit in fruntea departa-
muncii, i-am chemat pe cei aceastä chestiune, este hnposibil sä ta,- daca tii socoteala de ei, nu rei rezolva
interesati sä-i pun de acord asupra in- iem raiul din rib:lacing in momentul de chestia niciodata. Noi ne ham angaja-
dexului, pe farmacistii cu droghistii, fata si mai ales sub presiunea inchiderii mentul ea sa nu discutam nimic, dar sii
care aveM drepturi Castigate, peutru ca sesiunii. Imi permit sä cred ca acelasi se puna un artieol: comertul cu medi-
srt nu se mai exercite comertill de i':ar- proeedeu va aplica ori eine va veni dupa camente este liber pentru orice licentiat
reacie sub forma unui monopol i. am mine, 7 nand o lege specialli, care sa in farmacie, cum si pentru farmactii
adaogat de atatea ori un monopol scoatä din legea sanitarit aeeste drep- actuali t;i droghistii care au avut acest
odios. (Aplauze). / turi iritante ale farmacistilor, ale dro- drept.
A fost imposibil sa-i pun de acord. ghistitor i dentistilor, urmand ca aceas- Luerul este foarte simplu i d-le Ioa-
Credeti-ma ca eu cunose foarte ama- ta chestiune formeze obiectul unei
legi speciale. Atunci se va vedea In ce niteseu, dacri nu ar fi cleat un pasaj
nuntit aceasta chestiune. cadru Exam monopolul, in ce cadru E- din aceastä eirculara a "Asociatiei gene-
Stiu C avem 3.400 farmacisti someuri, xam comertul liber, In ce cadru fixam rale a farmacistilor din Romania, ati
titrati In farmacie, dar färä farmacii, situatia droghistilor, care inteadevar vedea cii este in interesul moralitatii
dupii cum stiu c unii, care au avut pri- este de ingrijorat. Deocamdata, va rog publice ea ia ppocedati imediat la vo-
vileginl sä aibe farmacie, o speculeaza, sit mentinem statul quo, desi farmacistii tarea dispozitiei pe care o cerem.
arendandu-o sau ¡land autorizatii la a- nu vor eifteni niciodata, decat sub pre- Ascultati acest pasaj : Pentruca sii se
numitii shine medicamentele, rog hug onoratä poata mentine privilegiile Asociatia
In proiectul originar, am inaintat Camera, sa ne mentinem In dispozitiile are nevoe de fonduri biinesti cat se poate
POnsiliului Legislativ, propunerea redu- legii sanitare din .1930 sii nu abor- mai mari, ea sii nu se intample ca la
cerii numärului de locuitori, dela 5.000 ' dam aceasta chestiune, dici am da loe modificarea anterioarii a legii, cand
la 3.000 si desfiintarea circumscriPtii- la discutiuni interminabile. dusmanii profesiunii noastre, cu toata
4or, care constitue poate cea mai mare Pentru aceste consideratiimi, vii rog dreptatea ce era de partea noasträ, ne-
vexatiune a consumatorului. Am fost d-le presedinte, sii puneti la vot modi- au biruit gratie marilor fonduri de care
nevoit sä retrag aceasta parte din pro- ficiikile din art. 1, referitor la alinia- dispuneau i cu care au manevrat cum
iect. Iata ce spune avizul Consiliului tele de care vorbese la art. 411 si 412, au vrut".
Legislativ : Vazand adresa Nr. prin c'aci.nu se poate lua in diseutiune aceas- Nu fac acuzatie nici unui ministru,
care Ministerul Muncii, Sanatätii ta ehestiune in momentul de fatä. dar nu ati viizut d-voastri, cii la fiecare
Ocrotirilor Sodale face cunoscut con- D. dr. N. Lupu: D-le presedinte, cer sfarsit de sesiune, la fiecare Parlament
iliului renunta la modificarea si a-
euvistntul. vin doua legi, legea sanitari eu farma-
hrogarea art. 372 paint la 376 inelusiv i legea spirtu-
si a art. 380, 381 si 384 din legea In ches- D. Ionel Pep, viceprepdinte: Aveti cisti, droghisti, dentisti
euvantul. lui...
tiune ; vazand lämuririle date de seful D. D. R. Ioanitescu, ministrul mun-
eontenciosului, delegat al Ministerului D. dr. N. Lupu: D-le presedinte,
ca abrogarea articolelor din legea sani- d-lor deputati, sunt foarte intristat cii sinätätii i ocrotirilor sociale :
atingem, iata
tar% este motivata-prin imiirduratea cä iidurerat cand aud din gura d-lui mi Iata dece pu trehue tica up
37

www.digibuc.ro

40.70 ADUNAREA DEPTJTATILOR: fedinta dela 10 Aprilie 1933
dece 'menthim luck din cauza acestei
imoraHtti...
D. dr. N. Lupu: Dar, daeä mentineti,
aceastä imoralitate va continua la in-
init. Numai dac5, yeti suprima dispo,
Eitie, ea va ineeta.
D. D. R. Ioanitescu, ministrul
cii, sänätätii i ocrotirilor sociale :
Eu ani Tetras dispozitia. clela Consiliul
Legislativ, tocmai din cauza insistenti-
lor imorale, care s'au fâcut in jurul
droghistilor i farmacistilor.
D. dr. N. Lupu: tii c cste o vorbä
poldoveneasch eä, nu se poate face
scrob, färá sä, spargi ouä. Dad, te temi
de instantele imorale dintr'o parte, de
de nu te piixesti de a nu cädea in imora-
litatea pentrucä fiecare parte
are o serie din cei pe care poate nu-i
stii si care militeazg intr'un sells sau in
altul.
EU miam flicut datoria fatii, de 'prie-
tenul Ioanitescu, mi!am salvat inima;
spun sä, nu lasi chestiunea deschisrt, tae
odath nodul gordian, fiindeil nu se OM,
dacá vei mai Avea ocaziunea si vii en
legea despre care vorbesti. (Aplauze pc
bancile Parti(iului reireinese çi unele
beinci ale opoziliei)..
' D. I. Modreanu:.D-le presediute, sunt
farmacisti aci in incintä. Se poate acest
lucru?
D. Ionel Pop, vicepresedinte: Rog pe
d-nii chestori sil controleze dae sunt
persoane sträine.
. D-lor deputati, amendamentul propus
de d-nii deputati: dr. 'Graur, Mod.reanu
i altii are acest text:
MONITORUL QFICIAL Nr. 88
6 Tunic 1933
D. D. R. Ioanitescu, ministrul mun- - Adunarea procede la vot.
cii, sänätätii i ocrotirilor sociale : D. Ionel Pop, vicepresedinte:
DUO legea sanitari, exista anumite tatui votului:
norine pe care medicii trebue sii le in- Votanti
deplineaseä, Spre a fi definitivati. Cor- 116.
pul Medical eSte un corp organizat dela Majoritatea regulamentarä 99.
Bile albe 113.
numire pant' la pensionare. Eu nu Bile negre
Pot admite definitivarea in asemenea 3.
conditiuni i vá rog sä, respingeti Adunarea a adoptat proiectul de
aniendamentul. lege.
- Se pune la vot amendamentul Urmeazil votul cu bile asupra proiec-
se respinge. tului de lege pentru autorizarea con-
D. Ionel Pop, vicepresedinte: D. de- tractilrii unui imprumut 'de 4 milioane
putat Augustin Popa aré euvântul. lei, necesar pentru clinicile universi-
D. Augustin Popa: D-lor deputati, tiitii din Cluj.
am onoare a depune un ultim articol - Adunarea procede la vot.
despre dreptatea cäfuia am reusit sä D. Ionel Pop, vicepresedinte: Rezul-
conving pe toti cei eti care aM stat de tatul votului :
afarä de d. miuistru al muncii. Votanti
106.
'Sper c'd in cele din urmil va fi de acord - Majoritatea regulamentarä 99.
d-sa. NU mä indoiesc cä unii d-ni din Bile albe 106.
opozitie vor fi contra. Un motiv mai
mult, ca sii fii cilt mai atenti. Iatä tex- Adunarea, in unanimitate, a adoptat
tUl propus : Proiectul de lege.
Medicii primari, de specialitate, dela Urmeazä votul eu bile asupra proiec-
spitale, precum i cei dela serviciile ata- tului de lege pentru deelararea de riti-
sate clinicilor Eforiei Spitalelor Civile tate publicii a exproprierii, scop
din Bucuresti, numiti la recomandarea cultural a terenului apartinfind statu-
facultätilor de medieinä, dintre confe- lui j aflat actualmente in folosinta Re-
rentiarii definitivi, se considerä defini- giei Autonome C. F. R.
tivati îii posturi, dad, au einci ani in - Adunarea procede la vot.
specialitate". . D. Ionel Pop, vicepresedinte: Rezul-
D. dr.. I. Costinescu: Este acelasi lu- tatul votului :
cru cu amendanientul respins adineauri. Votairti 111.
(D-nii deputafi dr. Lupu i Leon pro- Majoritatea regulamentard 99.
testeará de asemenea impotriva propu- Bile albe 110.
nerii). Bile negre 1.
D. Augustin Popa: D-lor deputati, '

La finele art. 370 se introduce ur-
mätorul alin. nou:
Drogheriile, apartinând licentiatilor
sau doctorilor in farmacie, care la exa-
menul pentru- concesiuni de farmacii
din Decemvrie 1930, au obtinut o me-
dia superioarà eifrei 19, se transformä
la promulgarea acestei legi in farmacii,
- pe locul unde se aflä, prin derogare
dela artieolele 370, 372 si 379".
D. dr. Gr. Graur: D-lor deputati,
acest amendament a fost admis de co-
misiunea delegatilor si de d. ministru.
Yä rog dati i d-voastril apro-
barea.
- Se pune la vot amendamentul,
se admite.
- D. M. Panteli, in locul d-lui rap,or,
tor: D-lor deputati, avem un amenda-
ment in acest text :
Dupä art. 562 se introduce urm5.-
torul art. nou:
Medicii de dispensare ai Municipin-
lui Bucuresti, aflAtori in functiune, -in
momentul promulgrii légii de fata, se
vor definitiva de eätre comisiunea "ad-
ministrativä de pe lângfi Ministerul
Muneii". (Protestiíri pe diferite Wend).
deputati .dr.- I. Costinescu i C.
Radoviei, proteetena vehement),
38
este o deosebire de nuantä. Care este
justificarea acestei intregiri? Simplu:
aeei care ,urmeaza o specialitate de
5-7-10 ani nu4 echitabil sä, fie pusi
la concursuri, aläturi de acéi care ieri
au terminat scoala, poate ca nici nu 1-ar
putea sustine cu succes. (Protestari pe
diferite Aceia care s'aU specia-
lizat intr'o ramurä de stiintä, adesea nu
pot sta aläturi de ceilalti intr'un con-
curs general. Pentru oamenii .cu studii
universitare este un lucru ,care nu Mai
trebue- discutat. Vä rog, ca pentru acest
Motiv sä, admite:ti intregirea. Nu vreau
sä, mai adaog niciun cuvânt despre teh-
nica concursurilor, care stim cum se
fac in Tara Romilneaseä. sunt prin-
cipial contra' concursului. Vreau numai
sä, atrag atentia asupra felului cum se
fac adesea, si care a aruncat o umbra
asupra concursurilor ce s'au dat pänä
acum. Sunteti liberi sä, primii sau sä
respingeti propunerea.
- Se pune la vot .amendamentu
se respinge.
- Art. 1 se voteazä in textul
cu amendamentele admise.
D. Ionel Pop, vicepresedinte: Ur-
meazä, votul cu bile asupia acestui pro-
ieet de lege.
Adttnarea a adoptat proiectul de
lege.
. Urmeazg, votul cu bile asupra proiee-
tului de lege pentru autorizarea orasu-
lui Buzííu, sä contracteze un imprumut
de 30 milioane lei.
Adunarea procede la vot.
D. Ionel Pop, vicepresedinte:
tatul votului :
Votanti 104.
Majoritatea regulamentarä 99.
Bile, albe 104.
Adunarea, in unanimitate. a adoptat
proiectul de lege.
D. lone Pop, vicepresedinte: D-lor
deputati, urmeazA votul cu bile asupra
legii *interpretative a art. 67 din legea
de ekpropriere din 1864.
- Adunarea procede la vot.
D. Ionel Pop, vicepresedinte: Rezul-
tatul votului :
Votanti 105.
Majoritatea regulamentara 99.
Bile albe 105.
Adunarea, in unanimitate, a votat -
proiectul de lege.
D-lor deputati, continuam &sculls
generalä, asupra proiectului de lege pen-
tru asanarea datorilor agricole.
D. deuutat dr. Lupu äKe puvantul.

www.digibuc.ro
 MONITORUL, OFICIAL Nr. 88
:ADUNAREA DEPUTATILOR:s Sedinfa dela 10 Aprilie 1933 4071
Itinie 1933

D. dr. N. Lupu: D-le preeedinte, plenul parlamentului, fiecare parlamen- inapoiat ca i cel prezentat de d-voa-
d-lor deputati, cu ocazia discutiunii tar ei-a spus cuvântul, aea cum a soeo- strA in aceasta Camera..
in or:gina i leagänul legilor, D-har, care este cauza cá asutpra aces-
unui proiect de lege anterior, un sim- tit, te chestiuni care nu este ht \irate Ora
patic ministru, apucat de un scraped de in Parlament, bane, rele, cum saint.
De data aceasta, nu mai este asa. De de eri de alaltAeri, pe care am ridicat-o
conetiintg, ne-a declarat c. n chesti- noi, un grup de aci, de pe acele band din
unea importantg a reglementgrii regi- data aceasta, in regimul partidului Na- opoz4ie cu patru, cinci ani in urmá, pe
mului farmaceutic, nu poate sä-ei ia tionallgrOnese, biata majoritute e tot care d-voastril ati avut prilejul sg o dis-
rOspunderea sg ving cu o problemg atgt aea de uluitg ca i noi, habar nu are nici cutati pc larg in timpul guverngrii
de importantg, la sfAreit de sesiune. ea ee modificAri, ce amendamente noui, Iorga-Argetoianu, care este cause, zie,
Regret cg acest scrupul de 'constihrtg, ce articole se adue, la at/ se ridieg do- a nu puteti &idea de acord i dati acest
pe care l-a avut simpaticul ministru, nu lattnzile, la at se seed, etc. spectacol durerms j jaluic cg vá schim-
i-a apucat si pe d. prim-ministru i pe Acum aVem o inovatie tu vieata tgrii
d. ministru de final*, care, cu o usu.- cg legile fundamentale se schimbg prin bati dela zi la zi, i dela ceas la ceas?
inexplicabilg si de neiertat, la un telefon, in conversatii particuIare, care In analizá in detaliu a acestui pro-
sfArsit de sesiune, vin cu un project de se fae Intre membrii cabinetului aci iect de lege nu voio intra, pentruch
prietenul meu Isac, in cuvântarea lui
lege de bazg organia, a legiuirii eco- prezent i intre membrii unui alt ca- de asearg, fárá sg, fie economist dela
nbmice a Statului i fl aruna in disci"- binet ocult, care guverneazil tara, ca- vreo ecoalg, dar economist dela ecoala
tia Adungrii, cu ateva zile inainte binetui Bancii Nationale. (Áplauze pe
reali a suferintelor poseoruIui, v'a ar5-
e inchidere, nepreparat, nepreggtit. beincile partidului Teireinesc fi unele tat atkea observatiuni juste, pe care
(Aplauze pe beincile partidului ärä- band, ale opoztifiei). d-voastrg ati binevoit a le aproba.
zesc). Desigur, d. doctor Vaida este titula-
rul cabinetului prezent ei prim-ministru, Eu voile face mai nnilt discutia poli-
D-lor deputati,. proiectul de lege se m 'am intrebat care este eauza cii
numeete: pentru modificarea unor dis- Insg la aceastg lege nu se poate face nict un partid, pe bazg tArgneascge un par-
pozitiuni din legea pentru asanarea da- o modificare pang nu vine presedintele tid care se intituleazg democrat, intr'o
toriilor agrieole. Atat este precis in din unabrg, d. Angelescu, gifvernatorul asemenea chestie nu poate veni hotgrit
acest proiect de lege, cgei de aiei îna- Bgncii Nationale, asistat de d. Cristea si precis cu im pullet de vedere al lui.
inte, ce dispoz4iuni, ce articole, cum se Niculeseu, censorul Bgneii Nationale, ei
directorul Bancii Urbane. Racila este mai veche. In compozitia
modifett si in ce sens, v desfid pe ori- d-voastrg de partid sudura compleetg
care din d-voastrg, stt-mi spuneti, daeg D. dr. AL Vaida-Voevod, presedin-
tele Consiliului de Ministri: Imi per- nu s'a Mutt si, imi -pare rill sa o spun
intr'un moment oareeare al zilei yeti astgzi, doming, eleinentul bancar, ele-
pntea fi siguri de ceeace afirmati. Mai miteti ?
mentele fostului partid tachist, (aplauze
rar s'a prezentat In fata parlamentului D. dr. N. tupu: La urmg. tii eg noi
ea avem 9 conventiune, sg nu-mi faei niet o pe Hut-Re partidului Teireinesc), astgzi
un proiect de lege atât de mobil ei au acaparat intreaga conducere eco-
acesta. nomieg a partidului.
Sontem in luna Aprilie, dimineata D. dr. Al. Vaida-Voevodp presedin-
tele -Consiliului de Miniqtri: Mg tin de Fract:unea d-voastrg veche tárgnistg
hinge, la amiazà ploug i seara apare intr'atata s'a eclipse% cii azi pot 0, spun
soarele, este vremea schimbátoare, ea conventiune, dar te obligi si d-ta sit te
ett in afarg, de cateva timbre palide re-
in luna lui Prie" - cum zice poe- tii? prezentate prin ativa printre care si
tul. D. dr. N. Lupu: Da.
D-lor deputati, asa putintel, at pu- bietul d. Mirto, aproape nu existii.
Ei bine, mai sehimbgtor deck luna Sefii autorizAti ai doetrinei democra-
Aprilie este aeest proiect de lege. Se tera prinde din acest proiect volant, sil
vg spun drept, azi dimTeleatti aveam o tice tilraniste din Vechiul Regat i na-
prezintg in comisiunile Senatului tional-täräniste de dincolo, s'au eclip-
Camerii, un proiect tipgrit, cu totul al- impresie, mi s'a epus a este nitel mai sat. In :Inpul acesta unul s'a plimbat la
tul deck protectul saris. Se ia in diseu- avansat. Unii spim eg este mult mai Beau Soleil, iar altul se instrueste
tione in tomisiune, se aceeptil o multime avansat cleat proiectul lorga-Argeto-
ianu. VA spun a asta era azi dimineatg, Europa Occidentalg, asupra marilor
de propuneri, se primese o multime de probleme ale zilei de maine. (Aplauze
modifictiri ei nu tree nici 24 de ore ei se pentrucg la amiazg, fiind in Parlament
intalnindu-mg en unii deputat si se- pe beincile opozifiei).
primeste altg serie de amendamente, Vg asigur eu cg Virgnimea nu va fi
care naodificg radical proiectul primitiv. natori majoritari, mi-ao spus cg proiee-
tul este /trait maj inapoiat deck legea multumitg cu aceastg subitA poftg de
Astfel cum se prezintg, acest proiect, culturg a eonduegtorilor d-voastrg, sau
'War putea numi un proiect de lege Iorga-Argetoianu.
D. Ene, care are pretentia de a fi nn cu aceastg poftA de repaos, acasg sau la
proteiform, dupg numele lui Proten mângstire, unde s'au dus ei.
zeul antic, care apgrea îu diferite fe- spunea cg, de acorn inainte, pe
aceasil chestiune nieiodatg nu se va D-lor, caracteristica proieetului d-voa-
auri j chipuri. strii, cum vg spun, este greu de stabilit,
Dar dacg v'ati inchipui cumva cg. puteN veni en un proieet mai de pentrua variazg sea de mult i con-
aceste schimbgri de forma, - cum ar dreapta, prolectul astigat de strange sistA hi aceasta : inthiu i intaiu, nu tra-
trebui sg fie intr7un partid democratic rgnittne; mai departe se poate merge, fati problema in bloc. D-voastrg -sepa-
- derivg din informatiuni precise, pe mai inapoi nu. rati deodatii marile categorii de debi-
eare guvernul, in permanent contact E im adevár aci, dar adevärul este
tori In doug :debitorii urbani, pe cari ii
eu masa populatiunii, le-ar face sub pe jumgtate. rgsati - ea sg, fin parlamentar ---- la
influente din afarg; dad, modificgrile Stiti care este adevgrul compleet?
mama draeului (mare ilaritate); de-
introduse ar fi fgcute dupg informati- Este altul. i d-voastrg, i euvernele bitorii rurali. In chestiunea debitorilor
uni care se dau din afarg, pentruca un anterioare veniti eu: proiecte de legi, rurali faceti trei categorii: categoria
=mar mal mare de debitori, spre ex- care sunt cu trei ani mai thrziu decfit pang la zece hectare, categoria dela 10
emplu, sA intre în conversiune, as mai and trebuian sá fie. (Aplauze pe bdn- hectare pang la 50 de hectare i catego-
prieepe. Trebuie insg sg vg spun a die partidului pireinesc). , Ha- dela 50 de hectare in sus. Apoi, Si
îh ehiar guvernarea tehnicienilor, adieg Proieetul de azi putea sg fie bun eu
tre; ani in urmil ; azi mi mai este bun, tratati pe fiecare deosebit i pe .catego-
a acelora ftirá partid politice disenti- rii, i fieeare categorie dela zi la zi. As-
amea acestei legi a ducat trei luni,, in astiizi este si el un proieet tot asa de
39

www.digibuc.ro

ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 10 Ápriie 1903
4072
tArzi k puneti un plafon de 10.000 de
lei, sau 20.000 de lei sau 80.000 de lei,
iar mâine schimbati, poimitine reduceti,
Aupä cum se fae calculele la Bence, Na-
tionalä, ca sä se poatä recupera mai
mult sau mar putin din datorlile pe
cari le au in tarii diferitele bAnci.
(Aplauze pe &incite opozitiei).
In ce priveste proprietatea mare, sun-
teli tot eat de vitregi eti ea ea 0 Ye-
ehiul proieet i doriti sii, o desfiintati.
D-lor deputati d-voastrO, face-0 o
mare, o enorniii_gresalk Faceti o enor-
mA gretsalä i eu debitorii mici i cu de-
bitorii mijloeii i cu debitorii mari.
Cu debitorii mici se stie eg, este un
.
fapt constatat astAzi _de toti economistii
td de aci si de afarA : productiunea agri-
cold a României, fie pröprietatea mica,
fie mijlocie sau mare, este defieitarä
(aplauze pe &Incite opozitiei). Dacä rea
este dficitar i dead', din acest deficit
omul trebue sA se hräneaseä, i sii plti-
teasctr impozite, de unde vrei dumneata
sd pläteaseil procente i dobilnzi, necum
capitalul 7
(D. Virgil Grossu, vicepreSedinte,
ocupii fotoliul. presedinfial).
La fel eu proprietatea mijlocie.
strA nu vä, dati seama cä proprietatea
mijlocie este haza i sprijinul eulturii
noastre. Ceea ce a mai putut rAmâne, e
neceSar pentru a men-tine oarecum cul-
tura telinici a noastra, dupä modul de-
zastruos in care s'a fäcut irnproprie-
tärirea - vä spun eu aceasta, care .am
fost 'Arta§ la toatii aceastä improprie-
firire. Noi am ruinat productiunea
agricoli a noasträ, prin faptul eä, odatä
desfiintatti proprietritea mare, nu am
pus in loc asociatii agricile, cu tehni-
tieni in conducere, ca sä poatä produce
acelas grim pe care D. putea produce
proprietatca mare. Acum ce faceti? A
mai limas o.brumä de productiune. mai
ridicatA, care meutine un nivel mai ?i-
dicat de productiune intensivii, cu care
ne mai putem prezenta in fata lumii ci-
yilizate. A rilmas cu greutate, eu neca-
miri, 'eu miZerii ; pentruci proprietarii
acastia au fost oameni potri-
vit la sugestiile guvernelor, s'au pus sii,
faeä motoeulturA, sä ia masini agricole
s'au indatorat. Apoi a venit stabilize-
rea si au rAmas datori, dar mi din vina
bor. Acura ce deriti.d-voastrA ?
Am auzit o teorie miminatä : o
,punem sil pläteascä dupä pse bmi de
zile, dupil care moratoriul inceteazi.
Dacä lin vor plAti, ii inlocuim.
Cu "ce ? D-voastril, socotiti 'ea un agri- aveati nevoe de formule grozave i com-
culler, un orn tehnic, im ingiuer, se
poate forma de azi .pe 'Inttine? Aci este si legea, pe- care o faceti acum, va fi ea-
aerimulatti o experien, sunt calitäti , ducil ea i legea -d-lui Argetoianu, pen-
intiscute ; bleat nrr pot srl Vie tontopistii truer], realitatea i neceSitatea este cea
dumitale dela banca X sau- Y
cuinsca. Daca o sii intre acestia in locul cile Partidului Täränesc).
agrictiltorilor de meserie, ce o sii facii
Nimic. .0. si dam pilmintul la titrani?.
40
MONITORUL OFICIAL Nr. 88
Nici unul nu mai vrea BA ia pämântul in
conditiunile de astAzi, peutructi îi da
searna cii pihnintul acesta este nerenta-
bil
D-lor am stat de verbal eu proprie-
tari, en oameni de culturi, cari nu sunt,
deloe de rairerlle mele. Adestia sunt fii
de fosti proprietari, mai de grabil, con-C
servatori. Unul irni &idea un exemplu
pe cake il aduc inaintea Camerei: ce tot
vorbiti de Occident si de bazele capita-
lismului i mentinerea creditului i asa
mai departe. SA fim tratati la fel noi
debitorii, cum sunt. tratati in Virile oc-
cidentale. i imi spunea acéasta interlo-
eutorul meu: am Imprumutat 100.000
lei aeum einci ani si am plAtit 25 la sutä
dobtindk Aceasta in cinci ani face lei
125.000 lei i astäzi trebue sä, plätese
.din nou capitalul intreg. Oake care este
situatia in Franta? Fran-ta era de
mult achitatä aceased, datorie i nimeni
nu 1-ak fi nmi urmarit astäzi.
D-lor ,asa sunt oti din toate regiu-
nile de podgorii .dela Tecuci .i dela
Putna, cArora statul le este dator mi-
Hoene pentru despAgubirile de rAiboiu,
despAgubiri din cari mr..a plAtit nici un
ban i acum li obligA sA- pläteascA do-.
bändä, de .1 la sued dupà un proiect,
la sutä dupä altul 0 nu mai,stiu de do-
bândä vor dupg, proieetul de
nittine. (Aplauze pe bancile Partidului
Tarlinesc)..
D-Ior, 'argurnentul d-voastri eel mai
de ciipetenie cu care bateti seam, este
eil instäri-ti creditul, .restabiliti -situatia,
ett la noi creditul s 'a präpäait din came
multiplelor Jegi de. conversiune i mai
stiu eu cari altele. Nu ayeti economisti.
mari In guvern, dar sO luäm noi de
exemplu America. In Statele Unite ale
Amerkii nu s 'a vorbit niei de .conver-
strum, -nici de inflatie zece ani de zile,
si a venit deodatá un craeh de 'au cAzut
la pAmant 1.000 de biinci. Din CO cauzil?
Bin cauza conversiunii si a legilor aees-
tore ? Nu. Din mug. cii produetiunea
nu mai este rentabilk Rentabilitatea
prodeetiei face ereditul, nu ereditul
face rentabilitatea produatiei. Aeestea
sunt lucruri elementare, adevAruri ele-
mentare earl trebuie sA intre in capul
()rick-ilia. Atunci &And toatil, productia
Rominiei este deficitark
.
cum yii d-ta i mi obligi pe mine skti
mai plätese dobAndii?
D-lor deputati, pentru aceasti lege si
pentru legiferarea aceasta a d-voasträ,
. vii trebuia un-curaj-si o Simplieitate, nu
Orisictit vii vati sbate, sii tii c*d,
mai- tare dintre legi. (Aplayze pe bän-
D-lor, solutia este radicalli 0 nu poete
fi decât una, in cadrul nostru de aei.
www.digibuc.ro
6 Iunie 1933
En, in locul d-voastril, fireearn cilege en
doui articole. In art. 1 spuneam: se re-
duce cu 75 la sutil, tOtalitittea creanteler
urbane, rurale, mari i mici, Mijledi din
Matti, tara Scurt. (Aplauze prelungite,
strigdte de bravo pé -bancile Partidylui
Tärttnesc). Iar pentru rest, in timp de
einci ani de zile se pläteste in anuititi
eu 25 de bani, procent la sutii pe An, ca
sä nu se supere Bence -Nationali
Curtea de Casatie. (Aplauze pe bancile
Partidului Taxi-Mew).
D-lor, sä nu-mi spuneti d-voasträ mie
cu aceastA politici vom ruble bin-
cile. Bincile sunt toate falite u melee
care nu sunt falite sunt 'tinute prin mij-
loace artificiale, cunt voiu arita en
scum, cum tineti Banea Urbanii.
Acesta este art. I. Art. II : Restabiliza-
rea monetark (Aplauze prelungite,,stri.
gate de bravo pe &Incite Partidului
S 'a yorbit aici dela iceastä tri-
bunA de multe ori de acest lucru, nu
voiu insista mai mult, dar nu .poate tars
meargg inainte cu acest plafon
strâmt de 20 miliarde, când ea are ne .
voie de 80 miliarde. Ati Merit stabilize-
rea gresit.- Coreetati-o. Tara nu poate
persista in erori, nu o si piark ea de
dragul unui leu care la urma urmei tot
se va prilbusi. O sä spuneti d-v6astrd,:
se vor comite nedreptliti, vor fi foarte
multi ereditori care vor pitimi, bare vor,
piere. La picioarele mele aeaaii, vin ne-
contenit se tävälese si se jeluesc. Nu
este nimic:. Nu- se poate face o reformA,
färä sacrificati. $i dad, 6.000 de pro-
prietari mari, dintre care cei mai multi
aveau aetele de pkoprietate- eu pecati
parafe dela voevozit nostri, au cedat
au iinpArtit pAmântul lor, fOrksi scoatil
o. lacrimh; apoi acesti 10.000 de credi-
tori care .in cea mai mare parte sunt
anonimi, ffirk der da taril
de neam.... (vii aplauze pe bancile Par-
tidului Tarlinesc), ce importä dacti ace-
stia vor pieri? Dar va renaste din non
vieata tiírii ; pulsul economic, pe care do-
riti dati, nu .se va obtine decât ru-
pand complet eu trecutul j incepand o
vieattt near! (Aplauze pe bäncile Parti-
dului Tliranesc).
Aceasta este legea, pe care d-voastrA
puteati s'o faeeti.
D. D. Menu: Douil articole i inert
im al treilea....
D. dr. N. Lupu: Da, doui articele, si
d-ta, care esti preot, trebue
luerukile mari, adevirurile sunt simple
si ar mai trebui .sO tii ci acest cata-
clism, acest haos in care se sbate astilzi
omenirea, dasi este in perioada cea mai
civilizatii si când se produce peate mai
mult, aste din cauzil cA, ne-am dentirtat
coMplet dela legile morale, care stAph-
neau omenirealn trecut, 0 nu d-ta, care
ai citit in Biblie, ci in lumea evreascii
yeche, dupti 7 ani., datoriile eyo iertate

6 'funk 1933 ADTINAREA- DEPUTATILOit : Vedinta dda 10 Apritie 1933
eomplet, nu d-ta ai ciderea sä aperi
astizi pe baneheri i pe creditoril
D. D. Menu: Nu pime in gura mea
eeea 'ce n'am spus, ceea ce nu este
yirat. D-ta esti obisnuit sä ataei oamenii '
unde nu trebue.
Am spu-s numai eat eii, la- legea d-tale
douä. articole, ar mai trebui adängat
un al treilea, prin care d. Dinu Brätiann
55. fie autorizat- si atace la Cartea de
Casatie. cele donä articole ale d-tale.
D. G. Stefänescu-Gokeanu: D. Va-
sileseu-Nottara a vorbit azi dimineati de
,,burete i a fost felieitat de d prim-
ministru. (Intreruperi pe beincile majo-
ritertii, zgomot).
D. dr. N. Lupu: D-kr, aveti d-voa-
strä aci juristi mai de valoare decát prt-
rintele Manu, care ar putea sä ne punä,
de acord i cu Casatia. Am (tat i eu o
solutiune....
D. D. Menu: Propuneal reducerea
creantelor cu 75 la safe% (Intreruperi,
zgomot).
D. dr. N. Lup.u: Prat urmare, ageasta
iunt liniamentele pe Care d-voastri ar
;fi trebuit sä, le legiferati. De ce n'ati
fáCut aceasta ? Dati-mi voie sit vä spun
eä n'ati fleut-o, fiindcrt pe d-voastri, de
fapt, dagfi vá preocupii legea, vi preo-
eupä nu din punctul de vedere general
al creditului, ci al unor anumiti credi-
tori, eeea ce nu este acelasi lueru. Pe
preocupá, foarte curios,
il-troasträ
cure ati copiat uneori eonstient i alte
ori incomstient, toate metodele cele mai
rele, adáncindu-le In eau, ale Partidului
Liberal, wain, bancar; oligarhic... (d.
deputat M. Negurä intrerupe).
D-le Neguril, dta faci exeeptie in Par-
-tidal Liberal.
D. M. Negurii: Am fost impreuni in
Partidul Liberal si n'am simtit lucrul "Nationalä, fiincleil aceia nu este aVerea
acesta. Brinell Nationale, este aurul eastigat
D. dr. N. Lupu: Partidul Liberal a prin munca neastri a tuturor. (Apiauze
fost un partid banear. El era stipitn pe pe bnci1e opozifixi). Ei bine, eu ent in-
Bence dar, d-lor, est modus formatiuni
in rebus, avea oarecare decentdt, nu
asa democraticeste peste Bence Na
(.11aritate, aplauze pe blincile
Partidului Tiireinesc). Avea Jegilturi
Bence Româneascä, cu Bence Nationalil,
:dar mai pe ascuns i mai decent. Dar, si
'd-voasträ aveti o bane:A în legfiturä cu
Bence Nationalii, dar dati de-adreptul,
Oteva, fruit jenä, färä, rusine. (Parade,
6plaure pa bäncie Partictului rärd-
Aesc).
Ati luat pe d. Costkä Anghelescu dela
Pence Urbana $ i l-ati trecut Guverna-
Or la Bence Nationala i pentru ca sä
nu fie chiar asa, firi, nick legituri, l-ati
luat pp d. Cristea Nieulescu, director la
'Bence Urbani, i l-ati fkut censor:la
Parma Nationalit.
; 0 voce de pe bindle majoritätii:
lt puneti In legituffi Banat Urbani cu
MONITORTYL OFICIAL Nr. 88
4073
D. dr. N. Lupu: mai degrabi D. V. Toncescu: D-le doctor, d4a
preferam dictatura financiaril fitisii a vrej 55; iei specialitatea acuzatillor ea--
d-lui Virgil Iladgearu, care a dat resat- loinniease ?
tate lamentabile, deent dictatura aceasta, D. dr. N. Lupu: N'ara vorbit de
pe aseuns, a d-lor CoStici Angheleseu, d-ta, 'de d. Cesar Simienescu.
Cristea Niculescu i Gheorghe Miro- D. Cezar Simionescu:
nescn, doi marl" actionari la e5te a mea.
Bence, Urbanä. (Aplauze pe brindle D. C. Algiu: Nici nu este primer. - -
Particlidui tärlinesc). D. Cezar Sintionescu.: Nu sunt,
-Astfei fiind d-vonstri legiferati, nu In n'am nici delegatie, dar gm
legiituri eu creditul árii, nu in legiturrt auzit ed Costache Lupu eSte acela care,
cu debitorii,. care v'au trimis aci pe face furnAurile. (Exlamtiri,laplaitze pa
d-voaStrii, ei cu interesul acestor binci, bäncile Majoritätii, intreruperi pe ban-
cat Îj va pUtea recupera, ea si Barka e& opozitici).
Nationalrt, prin legea pe care o aduceti. p: dr. N. Lupu: Eu cer sá ni se dea
Apoi, d-lor, Banco, Nationalä este in lista taturor celor care iau devise i dacii
functie de Stet; nu poate fi Statul In va figure pe acea Lstä fratele men, ed
functie de Bence Nationalit! (Áplauze, luat un singur dgviz, en declar rá ies
strigitte de bravo pa &incite Partidulni din viata parlamentari. Dar dacii
Täreinesc i pe /mete Magi ale opoziliei). aduee elf probe cu furniturile dela
Mai bine II trimit inapoi la Banca Ur- Skocla si en :Weissman al d-tale,
banit pe d. Costick Angelescu, si fag d-ta die- Parlamentt
banci de stat i gate socoteala. (Aplauze D. .Cezar SinYenescu: Da d-le doctor.
pe bäneile Partidului Tärtinesc si pa Dar t-e rog sii iei i d-ta, decil o sii vit
gnele banci ale opozitiei). doveckse eh CoStache Lupti umblä dupii
D-voasträ prin ajuterul Bincii Na- devize.
tionale, cum am spus, voiti acum prin D. Gb, Stefänescti-Goiceanu: Iese
aceastä lege, care este numai un capitol, miine raportul dela Consiliul de riz-
sä creati in mod artificial o burghezie hoim, tii d-ta pentru cine. Exclamri pe
cu care sii inlocuiti beincile opozitiei). - -
vechea burghezie liberala. Este un plen D. Cezar Simionescu: Eu.n'am nimie
un sistem. In privinta sistemului, nu- cu Consiliul de rizboi, dar d-ta esti ci-
raai aceia dela Banat au un sistem, tat chief pe zina de astilzi la- parchet 'si
din care faceti parte i d-voasträ fiC11.111. nu te-ai dus. (Ilaritate pa bäncile majo-
9-H(0, intreruperi).
Pentruci trebue si vi spun ca d-voestri D. G. Stefilnescu-Goiceanu: Lasii,
aei sunteti preocupati cu tot feint de d-le Sindonescu ci nu prinde.
legi si nu stiti ce se mai Ifitainplä acolo. D. dr. N. Lupu: &so. s'a
titi d-voasträ, ei s 'a venit cu o lege de
reglementare a devizelor? Chestiunea plat di toti negustorij depe pieta Bu-
a lost ridicati, de amicul meu Leon, am curestiului, negustori din tati in - fiu
care au nevoie de devize nu le pot .cii-
éerut sfi. ni se dea si nu ni s 'a dat tin pita si in jurul Báncii Nationele cir-
tablou de ce devize ia fiecare baneil, culä o multime de oameni care Stiu bine
fiecaraparticular din .tairt dele Bence
chestia asta a devizelor si care pentru
5-6 la suti iti di deviie
D. I. M. Leon: Cu 10%.
D. dz.. N. Lupu: ittanci viata na-
pftnä. nu-mi veti da tionalá a tirii este Seunipiti cu,1012
la anti' la Bursa neagrit care ne preetki
d-voastrit datele, sunt nevolt si ered da- gratie en care aveti cl-voaStri
tele mete ci 9, 10 din devize tree la
legituri. (Aplauze pe beindle fapozilki).
Banes. trbani. (Exclamiiri pe bncile
opoziticti), Nu numai -atit, dar s'a 'Meat 'Si, cent-
D. Cezer Simionescu: i cu generalul tingentarea, nu s'a trectit prin Parla-
Skit Popescu ai avut tot astfel de infer- Mente . s'a ficut de CUasilial de Mini-
matiuni. OH. A, desigur, este un metiv"; motivul
D. dr. N. Lupu: D-le presedinte, vä aperent; trebuie sit luptiim fati 'cu con-
rag si atrageti atentia acestui domn sit curenta, an luim deeftt dele eine ja
nu mi mai intrerupi ci aeum simt in- dela noi. antrerupcn: pe bäncita majo-
*mat precis pentru ce consor-
tial Skoda. (Intreruperi). Existi un mecanism eimoscut, prac-
,La primiria d-tale, d-le Simionescu, ticat, foerte elestic : 'tariful vamal. 'Nu
no se face ,nici o furnituri. decit de cumperi? Iti pane tarif mai mare pe
Skoda cu eyreul Weissnian, in kgaturi, made si nu v..nzi.
cu 4-ta. Prinurmare sit taci. (Excla- S 'a figut regimul contingentirii. Çre-
maxi, aplauzc pe Mnciie opozip:ei). deli d-voastri crt acest- regim al contin-
D. C. Algiu: Este foarte trist, cii un' gent/aril - las cii. acolo stint toate ea-
ore cu situatia d-tale face asernenea efir- paeititile d-voastril, si ,te strici 4 "rtts : .
matinni; (Aplanze, pe bane& rnnjori- cere unlit tuburi de ulna, din Polonia
aprobrt si ia din Austria, unde snit
41
www.digibuc.ro

ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinta dela 10 Aprilie 1931
4074
asemenea industrie-. care
exista
functioneaza pe lang5, Banca Nationala
Ministerul de Industrie, atoda-marfa
aeeInia care cere i cat eére? A cemit nu
om obieetele ecesare unei ori i i-a
dat o cantitate sa poata sa Lea nici
o reatit de moara. Se d pe spranceana.
Este vechiul sistem-alpermiSelor,tris-
tul sistem demoralizator dela nol, din
timpul perioadei de nentraHtate, care
a reinviat in favoarea partidului d-voa-
stra ca sä faceti negustori din toti par-
litd de agenti electorali marunti, orno-
rand astfel comertul adevarat i cin-
stit. (Aplauze pe bäncile opozitiei).
In aceastil lumina trebuie s priviti
acest proieet de lege, pe care 'D. adu-
ceti. D-voastra, .nu vä ingrijiti nici de
creditul rii, care va ramâne tot in-
ghetat, nici de debitori-. nici de produca-
tori, nici de creditori, ci de un mic nu-
Mar de creditori, in legatura cu pose-
sorii de moneta, patrouati .de sefii pe
care i-am nunnit.
Este trist eä ati ajuns la acest liman,
pektruck cu tot dezastrul financiar
economic al lumii, in aeest liman pEn de
valuri, banea româneasek totusi, poate
sa fie dnai la margine, sub un copac
unibros, uncle val rin este.si uncle este
un i. eer senin i poate sa scape. Insa,
trebuese alti condueatori.
D-vpastra ati venit en acest proiect
10,. sfarsit de sesiune; niei nu aveati de
gaud sh veniti cu el.
Pentru rezolvarea problemed - sunt
printre d-voastra i oameni inteligenti,
care 10 inchipue cu asemenea
fleacuri-nu se poate rezolva o problema
atât de grava, v'o spun franc; d-voastra
ati venit cu acest proiect de lege ea un
eip.edient politic. D-voastril vä trebuia
un balon de oxigen, fata de evenirnen-
tele trecute, desvoltate aici acum doua
silptamâni, C sä puteti sa mai traiti. plauze prelungite pe
'(Aplauze prelungite pe
In loe de seva abundenta pe care, tidului pirtinese, mare zgomot).
astäzi, o da pamântul i priMávara ao-
Pacilor si vegetatiei, in loc de seva a- vorbeascii; membrii majoriteitii prote- getul Skodii, caci mi se pare eä de
hundentk pe care o asemenea reformá steazrt; d-nii deputati ai Partidului
simpla putea sa o aduch vietii economice ränesc bat in pupitre, mare zgomot).
a tärii, ati venit cu .acest balon de oxi-
gen, care nu poate s va invie, nici par- dinte, ce inseamnä aceastä atitudine aprese-
Cdul d-voastra mort, nici guvernul
d-voastrá muribund. (Aplauze prelun:
gite pe opozitiei).
D. Amos V. Borlan: Trebuia sá dai un
Won de' oxigen Generalului Sid. Po- LaVoci
pesert. (Intrer0eri pe bncile
teiriinesc).
D. dr. N. Lupu: D-voasträ sunteti Partidului .Teirilnesc): D-lor deputa4i,
legati de afacerea pe care o stiti cum
era in veehime legat Nessus de tunica
când incerea srt o scoatil de pe el,
i se .ruipea pielea i sangele curgea.
42
MONITORUL OFICIAL Nr. 88
6 Tunic 1933
Guvernul i partidul afacerii Skoda D. dr. N. Lupu: Incetam zgomotul,
daca majoritatea ma lásä si spun nu.-!
nu poate face loges conversiunii. (A-
plauze prelungite indelung repetate mai douä vorbe d-lui Vaida. (Intrent-
Pe &Incite opozitiei, ilitreritperi 'prote- peri pa biincile majoritättii, zgomot
stäri, sgomot pe bäucile majarittitii).
D. Virgil Grossu, vicepre§edinte:
mare).
Voci de pe bäncile majoritätii;
D. prevdiute al Consdiului are cuvan- Nu se poate. (Zgomot mare).
tul. D. Virgil Grossu, vicepregedinte:.
S'a convenit ea nimeni sa nu intrerupä
D. dr. Al. Vaida-Voevod, preqedintele
î timpul diseursului. Ati convenit
Consiliului de. Mini§tri: (este primit cu
aplauze prelungite de membrii majo- d-voastra; de aceea, vä rog sa nu in-
trerup eti.
riteitii). D. dr. N. Lupn: Sunt cazuri de forta,
D-le presedinte, d-lor deputati, eu majora. (Mare zgomot, intreruperi pe
recunose talentul doctorului Lupu, dar btincile majorittitii si ale opozitiei).
regret cii se imbraca totdeauna in toga D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
virgina a neprihanirii. Nu stiu cum tele Consiliului de Ministri: D-le prese-
poate avea curajul ca, in fata dinte, d-lor deputati, cred ea cl. dr.
aid in Camera., sa se erijeze Inteo con- Lupu abuzeazii de- toleranta majori-
centrare a virtutilor fara prihana. Doar tatii, cci unde i când alta Camera:
ne elmoastem! Noi pe.dumnealui i o ar fi suportat insultele pe care d-sa
arä intreaga i pe dumnealui si*penoil le-a proferat, (aplauze pe biincile ma-
Nu s'a facut dovada aici, 0 la Senat, care alt guvern ar fi stat
ca acuzatide pe care le-a debitat dela cu cabnul cu care am stat noi..,
tribuna, in ton deelamator, plangatOr, D Victor Iamandi: Care Alt guvern:
al patriotismului, al catouismului, al ar mai fi stat pe bancile acelea, dupä
curiteniei moravUrilor, au fost simple cele petrecute.
calomnii? (Aplauze prelungite i inde- b. dr. Al. Vaida-Voevod, preqedin-
lung repetate pe bncile majoritiitii, tele Consiliului de Miniqtri: ,...pe aceste
striglite de bravo", intreruperi pe Vinci de martiriu, ea sä suportam toate
Partidului pireinesc, zgomot). insultele, toate insanitätile, toate ea-
D. dr. N. Lupu: lale.presedinte, cer lomniile? (Aplauze prelungite Fe bfin-
euvantul. cile majoriteitii).
D. dr. Al. Vaida-Voevod, preqedin- Cum adica, oare mandatul de-
tele Consiliului de MiniOri: A venit putat poate sä-ti dea privilegiul ea, re-
a zis: 4 miliarde s'au luat comisioane prezentand o fractiune infimä de vo-
bacsisuri ,de oameni politiei si de turi - pe care numai sufletul tau o
militari. fi stiind eum leai dohandit - sa vii
Dupa aceea, s'a dovedit ea intreaga aicea i, pas de pas, zi de zi, per-
coinanda a foSt de cinci miliarde. Ne- mii eele mai necumpanite insulte,
bun trebue sa fie cine poate da creza- aruncate tuturor, Oat la presedinte,
mant uneif astfel de afirMari! $i vii provoci cazul tragic al acelui ne-
intreb pe d-voastra si Pe "d. dr. LuPu: norocit general, Care a Kris cii sangele
cum califica o astf el de afirmare nedo- . lui trebue sa cada asupra celor care
veditk ba imposibilk absurdä? (A- l-au dus in mormânt?! (Aplauze pre-
ungite betncile majoritittii).
striglite de bravo" pe beincile Voci de pe biincile majoritätii:
majoritittii; intrentperi pe beincile Par- Asasin! Asasin!
D. G. Stefänescu-doiceanu: SA cada
(D. deputat dr. Lupu incearcrsä asupra celor care au inghitit din bu-
acolo sunteti multi.
0 voce de pe bancile majoritätii:
$i d-teesti rosu pe obraz. (Zgomot).
D. Pompiliu Ionitescu: D-le
D. dr. Al. Vaida-Voevod, preqedin-
dr. Lupu? Sa fie chemat la or: tele Consiliului de Miniqtri: Se poite,
dine i sä fie trimis în 'fa% Comisiei d-lor deputati, ca In loe sii lasi in-
de disciplinä. (Mare zgomot). structiunei mersul ei, sii dai vot de ne-
de pe bäncile majoritätii: incredere tuturor institutiunilor sta.
ordine, la ordine. tului...
D. G. Stefänescu-Goiceanu:
D. Virgil Grossu, vicepre§edinte:
sä se rupa sigiliile.
(adreslindu-se c4tre d-nii deputati ai
D. dr. Al. Vaida-Voevod, preqedin-
vä rog sa pästrati ordinea, altfel voiu tele Consiliului de Mini§tri: SA* vii
fi nevoit sii consult Adunarea pentrii declari ca n armatk cii in magistra-
incuviintarea de a vii trimite in fata turk ei in magistratura militarä, ea
.Comisiei de diiciplinfa. (Zgomot mare). pe banca mihisterialg, ci majoritatea,
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. ' 88
6 Link 1933 ADIJNAREA DEPUTATILOR: fedilqa clela 10 Aprilie 1933 4075

toati sunt oameni vrednici de a fi de- D. Virgil Grossu,. vicepresedinte:
teStati, c. toti stint niste criminall? D. prim-ministru nu a intrebuintat ex-
Cine are dreptate, d. dr. Lupu? presii jignitoare.
apoi poate... D. dr. N. Lupu: Atunci nu retrag, sä
D.. dr. N. Lupu: Se poate, tara 'asa mit trimeteti la comisie, dar "sä nu fiti
zice, el am eu dreptate O. nu voi. sä mä dati afarti. (Intreruperi,
..(Aplauze pe bäneie opozitie%). zgomot pe beincile majoritätii).
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin- D. Virgil Grossu, vicepresedinte:.
. tele Consiliului de Ministri: Se poate, VA rog sä retrageti.
oare aceasta, atunci când s'au D. dr. N. Lupu: Nu retrag.
adus aci grave acuzatii in contra d-sale D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
personal, acuze de care inck nu a D. deputat dr. Lupu este chémat la or-
'clat socoteark? (Aplauze prelungite pe dine pentru cuvintele jignitoare pe care
bncile joritii, protestär% violente le-a intrebuintat fatä de d. prim-mi-
pe bancile Partidului Tärtinesc). nistru. (Aplauze prelungite pe bäneile
D. dr. N. Lupu: SA precizezi, faci majoritcitii).
bine sk precizezi. D. Victor Iamandi: D-le presedinte,
0 vote de pe bäncile majoritätii: ne surprinde ea, nu auziti i ce Se spune
La caniotk la caniotk intretinutul tri- de aeolo (arätänd spre majoritate). Nu
pourilor. stiu care mai este impartialitatea d-voa-
' D. G. Stefänescu-Goiceanu: In sta- strä.
tele Skodei. Actul personal al dum- D. dr. Al. Vaide-Voevod, presedin-
nealui cum se gAseste la Seletzki? SA tele Consiliului de Ministri: D-le prep-
spunk dumnealui aceasta. dinte, d-lor deputati, data Partidul Li-
D. Virgil Grossit, vicepresedinte: . beral ducist crede cä se poate solidariza
Vä rog, nu mai intrerupeti, altfel voiu cu proeedede i metodele d-lui dr. Luptt,
fi silit sa vä chem la ordine. e chestie de gust. (Aplauze pe be-1;mile
-
0 objective, care se cer cand eate vorba
de reputatia unei OH, a unei armate
glorioase, a guvernului 0 a magistra-
turii. In loe de aceasta a facut object de
discutie demagogiek ereind o atniosferii
in contra Casei Skoda.
D. Victor Iamandi: In contra d-voa-
stil, nu in contra casei Skoda.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
tele Consiliului de Ministri: Am läniurit
la -Senat, cii poate fi vorba de im sean-
dal Seletzki, dar nu de un scandal
Skoda. De atiinei, evenimentele mi-au
dat dreptate, pentrueä in ziarele de
astäzi putem citi cii, din nou se fac co-
menzi la aceasi casä Skoda, aceastä casä_.
mult hulitä, de parcA ar fi fost vorba
de un institut lepros, desi cei mai com-
petenti oameni, generali gloriosi din
timpul rAzboiului, au constatat di este
una din cele mai cinstite si mai mari
institutiuni, de care avem nevoie daeil
vrem ca tara stt fie inarmatA.
Acum despre ce este vorba
si en ce vrea sk viiiä d. dr. Lupu.
D. dr. N. Lupu: Zäu cä nu stiL Vrei
art facem unparhi? (Ilaritate).

majoritätii). D. dr. Al. Vaida-Voevocf, presedintele

D. dr. N. Lupu: chemi la ordine
,pe primul-ministru; pe el sä-1 chemi la
ordine, cä vine cu aeuzatiuni imbecile.
Prim-ministru esti d-ta acolo sau ce
esti? (Protestdri violente pe bäneile
majoritätii).
D. Pompiliu Ionitescu: Este primul.
ministru al fArii. TrAiascA d. Vaida!
(Majoritatea se tidied, in piciactre
acZam furtunos).
Voci de pe bancile majoritätii:
La comisiune, imediat la comisiune.
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
Expresia p.e care ati intrebuintat-o în
acea forma interogativk dacji Vaida
peate sä. fie priniministru, este jigni-
toare si.pentru d. prim-ministru i pen-
tru membrii Adunttrii.
D. dr. N. Lupu: D-le presedinter te
"
D. dr. N. Lupu: Când erai alAturi de
mine si combhteam impreunk emu gro-
zav de dulci. Acum nu-ti mai plac.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
tele Consiliului de Ministri: D-lor depu-
tati, da, d,. dr. Lnpu a fiteut parte din-
tr'un cabinet, pe care am avut onoarea
sä-1 prezidez. De atunci a mai participat
intr'un cabinet liberal.
D. dr. N. Lupu: $i am luptat in opo-
zitie cu d-ta aläturi.
D. dr. Al. Vaidalloevod, presedin-
tele Consiliului de Ministri: $i iatk
dui-A aceea, joacä rolul pe care II joa.eä
acum. Ei bine, este un rol privilegiat.
SA ma erte, dar cum a fost modul d-sale
de procedare? Odatk a deelarat, mile si
inexistente metodele procedurale in che-
stia .Skoda. A venit eu suspectarea eabi- sfruntath. Imbeeilule ! (Protestäri vio-
'lente pe bancile majoritätii).
Consiliului de Ministri: Vrea sä vinit ca
faptul cii fittl men a fost inginer. la
Skoda.
D. dr. N. Lupu: Eu sunt mai`eavaler
deeât d-ta. Puteam sá viu din zina in-
tâiu cu aceastä eh.estiune, dar nu am
venit i niei astäzi nu vin cu ea. (A.-
plauze pe bcincile Partidului Täränesc).
D. dr. Virgil Solomon: In special ai
fost eavaler fatä de Fanu Stäneseu,
cärui i-ai pus-streangul de-gât.
testäri pe handle opozitiei). A cumpä-
rat cAminul cu 3 utilioane i jumAtate
pe care i l-ai eumpArat d-ta cu: un mi-
lion 600 mii. I-ai mâncat banii j aduni
fugi de räspundere. (Protestär% pe bäu-
cil6 .opozitiei). -
D. dr. N. Lupu: Este o minciuni

fae pe d-ta judeetttor, ce este mai jig- netului, ceea 'de insemneazk natural, ck
nitor decitt ea un om, care a avut rapor- suspectärile erau la adresa mea, pen- D dr. Virgil Solomon: Am sa-ti. arat
turi personale cu, mine, sä spunä ci truck, eu stint seful cabinetului. A venit ehitanta de 200.000 lei semnatä de an-
am fost acuzit de unele lueruri, de care cu precizAri de cifre.... treprenor si am sä-ti arät banii cu care
nu am dat seama Daca este asa, pen- D. dr. N. Lupu: i o sä mai vin, ehiar ti-ai D.
clädit casa dela Tekifghiol.
dr. N. Lupu: (dare domnul prep-
tru ce avut raporturi personale cu azi o sä vin.
mine? (Intreruperi pe bäncile majori- dinte al Consiliului). Trist apiirAtor
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin- ti-ai giisit in acesta.
tOtii, zgomot). tele Consiliului de Ministri: Sigur cä o D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
Voci de pe bäntile majoritätii: sä mai vii, deaceea creat eaz de VA.rog sä retrageti expresia.
La ordine, la ordine ! precedentA. D. dr. N. Lupu: Este expresiunea
D. Virgil Grossu, vicepresedinte: D. dr. Virgil Solomon: 0 sä venim cea mai civilizatä, care Se poate educe
Eu nu am cjiclerea sä fiu judecAtor in noi cu precizilri asupra atitudinei unei asemenea bestii. (Protest&ri pe
aeest conflict. Ceea ee pot eere In vir- d-tale. (Intreruperi pe bäncile Parti- bancile majdritätii). .
tutea Regulamentului, este ea expresin- dului Täränese). D. dr. Virgil Solomon: Ii voiu do-
nile pe care le Intrebuintati, sit nu fie D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin- vedi eu d-tale. Sä vii sit speli sttngele lui'
jignitoare la adresa nimanui i, prin tele Consiliului de Ministri: A venit, Fanu Stäneseu si al lui Sieä Popescu.
urmare, vä rog sä vä retrageti expresiu- d-lor, i eu ajutorul. unor spirite eonge- Atunei voi vorbi dc tripourile d-tale,.
nea pe care ati Intrebuintat-o fatä de niale a adus afacerea, eare trebuie sä-i de eei care se'spinzurti in latrinele tri-
d. print-ministru.- meargil cursul'-normal, procedural, in poului d-tale. (Protestäri vehemente pe
D. dr. N. Lupu: Retrag, daca retrage fata ,instantelor eompetente, pentru ea
. beincile opozitiei). Voi dovedi eu eine
dumnealuit §A fie jytdeeatii pe b*ft. de date pozitiye ne face noutt morala.
43

www.digibuc.ro
 MONITORIJL OFICIAL Nr. 88
4076 ADTTNAREA DEPITTATILOR: qedintiz dela 10 Aprilie 1933 6 Tank 1933

D. C. Algiu: La politie I vieatä trudnicA, mi.a lost hArAzit sh
D. Virgil Grossu vicepresedinte: iau rAspunderea guvernfirii in Romania
D-le doetpr Lupu, vA, rog sá v retra- Mare, in momente poate mai grele de-
geti expresiunea, de imbecil". (Protes- af atunei eand era lam in preajma
tdri pe beincile opozifiei), inträrii rAzboiri., fiindett, atunci se
D. dr. N. Lup.u: 0 rettrag fl fae deschidea mari i largi perspective de
superimbeeil. (Protestdri pe btincile nAdejdi, iar acmn trebue `ad lupti cu o
D. Edud.rd Mirto, ministrul lucrä-
riilor Publice. al comu.nicatiilor:
Dle presedinte,-este imposibil, nu poate
primul-ministru sA.rosteaseä trei vorbe,
färä al fie intrerupt.
D. dr N. Lupu: D-le presedinte, un
liärbat politic trebue sA fie si originaL -

majorittifii). situatie linanciara distrusä, ad pretinzi Dad, d-lui vine meren en acelasi dis-
D. dr. Virgil Solemn; Cer euvantul jertfe de sus si panä jos, dela tqi fune- curs, cu aeeleasi fraze, te plictiseste.
in ehestinne personalä. sA cauti sA aranjezi eu sträi- (Intreruperi pe bdncile majorittitii, zgo-
D. Virgil Grossu, vicepresedinte: nätatea i pe deasupra tuturora, sA tii mot ).
D71 doctpr Lupu, este chemat pentin a cum stai armamentul in mijlocul D. Virgil Grossu, vicepresedinte:'
doua oarä la ordine. Il previn, eä dacA valtorii in care ne gAsim si atunci, f A- D-le deputat dr. Lupu, d-voasträ mi
se va mai repeta o asenienea seenä in candn se nu apel la mine, aiät din par- puteti sA impuneti d-lui prim-ministru
cursul acestei sedinte, voin fi névoit tea reprezentantilor partidului Majori- ad ting un anumit discurs. (Intreruperi,
a-I trimite inaintea comisinnii de dis- tar, cat si din partea Majestät,ii Sale, pe btincile Partidului pirdnesc).
(Aplauze prelungite pe bancile m 'am angajat la aceastA misiune grea, D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
majorittitii). nu pentrueä aveam ambitiuni ori vani- Consiliului de Ministri: ...iar astäzi,
D. dr. N. Lupu: Dar, in acelasi timP tate, pentrued sunt pentru a patra oarA 1-ati vAzut, ea apärätor al clasei istp-
sä` dai ordin i päduchilor majoritari prim-ministru, iar decoratii nu mai rice a marilor proprietari, _pe acelasi:
tael. (Protestdri vehemente pe ban- ravnese la varsta mea - ce oare` ma ora Veti judeca d-voasträ:
cile majoriteitii). mai poate tine la acest loe de räspun- Dar,- d-lor, vreau ad închid paranteza.
D. C. Algiu: La politie dere cleat constiinta cd, pAnä la ultima Spuneam cA am si eu si familia mea
D. dr. N. Lupu: D-le presedinte, ei räsuflare trebue sA-mi fac datoria &A- dreptul de a trAi in tara aceasta. AdicA
mä, insultä pe mine i d-ta red, chemi la tre tarä. (Majoritatea, in picioare, ova- cum DacA a ajuns cineva prim-mini-
ordine ? tioneazd indelung). stru i dacA copiii lui au o calificatie
D. D. Iuca: Se cunoaste eA este sAptä- atunci, sA am parte de situatia în libera coneurentä, dupA priceperea,
Lama patimelor. grea, And am fost silit sä vin, asa ful- talentul i tiinta lor, ei sA nu mu-
D. dr. Al. Vaida-Voevod,- presedintele gerAtor, sA cer introducerea starii de ceased, sA fie trântori, sä, fie rentieri ?
Consiliului de Ministri: D-le presedinte, asediu, ca si din partidele de opozitie, Eu, luxul acesta nu mi-1 pot permite,
d-lor deputati, adich intre d-voasträ, sd mi se dea mand de ajutor... - nici eu, nici copiii mei. Si atunci,
putini descendenti de boeri veritabili, D. dr. N. Lupu: En nn ti-am dat. meu, care este inginer diplomat, eu di-
putini descendenti de cioeoi i in imensa D. dr. AL Vaida-Voevod, presedintele ploma bunk cu studii temeinice de
majoritate deseendenti de oameni, cari Consiliului de Ministri: Dela d-ta, nu specialitate, dupA ce a fost la Resita,
prin härnicia i vrednieia lor au ajuns am asteptat nimie, fiindeä nu eram asa apoi la Berlin, la A. E. G., a fost an-
la situatii in aceastä tarä, mä intreb : de naiv... gajat de case onorabilA Skoda, de o
am eu dreptul si familia mea sä trAim D. dr. N. Lupu: Dar, ai cerut-o. casA mondialä. Pentru mine a, fost o
in Romania Mare, conform talentului D. dr. AL Vaida-Voevod, presedintele onoare cA fiul meu a putut sA indepli-
härniciei noastre? Consiliului de Ministri: Eu árti f Acut neasch functia de inginer -in serviciul
Da sau ba,? AdicA, dacä eu am copii apel la patriotismul d-tale, insa d-ta acestei case. Intreb, d-lor : yreti sä ada-
acesti copii... ai fAcut demagogie mai departe, asa ceti lucrurile acolo...
D. dr. N. Lupu: Nu te-am atacat. cum d-ta o faei in permanentA. D. dr. N. Lupu: De unde d-ta le aduci
D. dr. Al. Vaida-Veevod, presedintele D. dr. N. Lupu: Când ai fost in opo- singur.
Consiliului de Ministri: M'ai atacat sitie plAcut demagogia noastrA, D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
este o chestiune de ouoare pentru.Mine acum nu-ti mai place. Consiliului de Ministri: ...eä a fi inginer
sa räspund. D. dr. Al. Vaida-Voevod, preSedintele la Skoda, sA treacA &Opt o rusine ?
D. dr. N. Lupu: VA declar pe eu- Consiliului de Ministri: D-lor, este o de- D. dr. N. Lupu: Am spus eu asa ceva?
vand de onoare cA nu aveam de gaud, magogie care serveste un scop bun, unui D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
nici adunt ea niei- in treeut, sa vorbesc program rezonabil F.4i este o altA dema- Consiliului de Ministri: D-lor, dar s'a
de familia d-tale. Cum se poate sä faci gogic, vecinä cu paannoia .en nebunia, intâmplat - intâmplare ! - cd fiul
d-ta o presupunere sA mä eombati care duce mice tard la präpäd. (Aplauze raeu, precum, insus a constatat aci prin
pe presupunerea d-tale ? pe bancile majoritdtii, intreruperi pe intreruperea am-a eu ocazia discursu-
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele kindle Partidului Peirdnesc). lui d-lui Iunian, a intrat cu mult dupA
Consiliului de Ministri: Am sä vorbese Si este demagogie, d-lor, - dati-mi ineheierea contractului cu easa SkOda.
eu pentrueä nu am nimic de ascuns. voe sA fac o parantezA - ca in fata D-lor, poate fi dansul, pot fi eu sus-
(Apktuze pe beincile 2najoritdfii). poporului, sä spui : ,.nu dato- pectat? Mai mult, iritimplarea a f Acut
Cum DacA cineva, printr 'o vie* riiie", nu plätiti ; trebue pusd ca anul trecut, candidand ca deputat,
de muneä i de jertfe, punându-si ave- in miscare masina de tipArit"... (Se dat demisia dela casa Skoda. Dar,
rea IntreagA in lupte pentru apärarea nafte un violent schimt, de cuvinte in- chiar dacA astAzi ar fi in serviciul casei
ideei nationale... (Majoritatea ovatio- tre d. Emil Hatiegan, ministru de stai Skóda, este oare aceasta suficient, pen-
natal in piciogre). si d. deputat Adonis Gr. B. Popov; zgo- tru a calomnia pe un em i pe mine,
. D. dr. N. Lupu: Nu trebue sä ne mot mare). pared ar fi eine stie ce afacere incom-
lAndAm cu aceasta. i rioi am pus toatA D. di. Al. Vaida-Voevod, presedintele cu demnitatea de presedinte
viéata noastrA in servieiul tArii; i eu Consiliului de Ministri: astAzi, al Censiliulni? D-lor, In momentul and
dupA 40 de ani nu am nimic. toti 1-ati vAzut pe d. dr. Lupu, inteo s'ar doVedi cd fie fiul meu, fie eu, fie
Voci de pe bäncile Majoritätii: altA fazä : ea om eu tremolo In voce, un meMbru al guvernului, ar fi Corais
Nu se comparA. eu toatA gama cunoscutä... . un lucru in (*Ina tärli in complici-
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele D. dr: N. Lupiff"Ca i d-ta: (Intreru- ' tate eu casa, Skoda, atunci nu mai- este
Consiliului de Ministri: Paeä dupA o peri pe &incite. majoritätii). permis sA stau Pe 'aceastiii hantA muli-

44
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 88
6 Thule 1933 ADUNAREA DEPUTATILOB: fedinfa dela 10 Aprdie 1933 4077

sterialA. Dar tot asa de putin permis
este, in interesul onesti.tAtii, sä se ri-
dice astfel de chestittni, .eAtA vreme
bunt numai acuze calomnioase nici
'dóvadA de incorectitudine, fie la adresa
unui membru al guvernului, -fie la
adresi mea, fie la adresa unui membru
al familiei mele. (Aplauze pe
Inajorittitii).
Eu am fäcut de multe ori apel la
d-voastrA i ar trebui sä nu se tolereze
aceasta nici de opozitie i ar trebui
sA-si pima franA i d. dr. Lupu, pentrua
vedeti d-voastrA, cum este bilantul no-
stru astAzi, in strAinkate, cum suntem
priviti de strAinAtate...
D. dr. N. Lupu: Din cauza mea?
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: din cauza
'd-tale, d-le dr. $i care este reputatia
armatei noastre ?!.
D. dr. N. Lupu: Tot din cauza mea ?
prezentul cl-voastra, deck de -al nostru.
(Aplauze prelungite, strigeite .de bra-
vo" pe. beincile majorittitii).
Uncle vreti sá duceti lucrurile ?
D. Eugen Titeann: La noi nu este
nici cauciuc", nici lemn", iar feso-
chics nu este liberal. (Intreruperi pe
blineile majoriteitii).
Voci de pe bäncile majoritätii:
Este Tancred.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: D-voastrA pre-
tindeti cá sunteti oameni seriosi i ve-
niti cu asemenea glume ! Este cu atat
mai regretabil pentru nivelul judeatii
d-voasta.. Inteleg cá d. dr .Lupu a abu-
zat de ignoranta publicului mare, and
a. fAcut aici demagogie. Nu inteleg insii,
ca d-voastrA sA persistati in. a vA soli-
- dariza cu clomnia sa! Foarte bine, eon-
tinuati. Am fAcut numai o parantezit
Dior, a termin cu d. dr. Lupu.
acte i pe deputatul d-rul Solomoa
trebuie sA-1 respect atka timp at este
aim in Camera.
D. dr. N. Lupu: Din dosarul Skoda,
se vede a este cineva dintre ai mei in
legAturA eu Skoda? Aceasta
pundeti.
D. dr. Virgil Solomon: Vein formula
eu acuzatii precise ; atunei sit te yid
cum vei raspunde.
D-le presedinte, cer euvântul in ches-
tie personalA. (Intreruperi pe bilnoile
Porti(iului Teireincsc).
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: D-le presedinte,
d-lor deputati, termin cu regret a
d. dr. Lupu se erede privilegiat ; d-sa
este supradeputat, supracatone. Mii
poate acuza pe .mine sau pe alto], dar
and este -vorba de d-sa, atunci zice :
ce-mi este doctoral .Selomon? Ey sunt
supradoetor. Ce-mi este ileputatul Sole- .

D. dr. Al. Vaida-Voe*od, presedintele Cred, d-le dr. Lupu, cá nu 'este bine mon ? Eu sunt supradeputat.
Consiliului de Ministri: Tot din cauza sA intindeti coarda prea mult, pentrucá D. dr. N...Lupu: Dee/I te pui la edit-
-d-tale, die dr. Ce credit moral mai pu- toate sunt zadárnice. Daa, d-voastrA postal lui Solomon, eu regret pentru
-em avea, and o casA .mondial4, zi de vorbiti ,aici in numele natiunii, puteti
-zi este terfehtA in fata Corpurilor le- vorbi i aveti indreptkirea sä vorbiti d-le Vaida.
oiuitoare,' in loc sA se astepte sentinta numai in proportia fractiunii d-voa- D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
anchetei judiciare? (Exclameiri pe Mu- strA, de ate voturi ati beneficiat d-voa- Consiliului de Ministri: Nu mA pun la
eile opozifiei). adAposul nimAnui, deoarece n'am ne-
o voce de pe bäncile Partidului Na- strA personal.
D. dr. N. Lupu: De unde teoria acea-
voie sA mii pun la adApostul cuiva ; mA
tional-Liberal (I. G. Duca) : Fantastic! sta ? apAr eu
D. I. M. Leon: Dati-i drumul lui Se- D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele De sikur, are dreptul sii mA acuze
letzki atunci ! Consiliului de Ministri: Totdeauna sä oricine, panA i cel mai modest, eel mai
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele puneti in canter cii, daa sunteti aipi, insignifiant. Când sunt acuzat in pu-.
Consiliului de Ministri: Ei bine, d-lor, d-voastrA, i tovarAsii d-voastrA, aceasta blic, eu rAspund. Nici odatA nu spun ert
atunci and toate ärile sunt preocu- se datoreste si nivelului moral si eins- am privilegiu.
pate de felul sum 's 'ar aranja raportu- .tit in care am sthit eu sá conduc cam- D. dr. N. Lupu: Aceastä chestiune a
rile internationale, - and reprezen- pania electoralA. (Aplauze prelungite mai fost adusA de douA ori in fata Ca-
tantul nostru -se zbate, ducând o luptA pe beincile majoriteitii). merii, si am ritspuns. Vreti sii aspund
aprigA pentru a impune autoritatea D. dr. N. Ltipu: Eu sunt in Parla-. la infinit ?
Intreagli a tArii noastre, aturnei, ment de 20 ani, fär nivelul moral al D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
-noi facem tot- posibihd, adia nu noi, d-tale. Consiliului de Ministri: Eu fac apel la
numai câti-va oameni, pentru ca greu- D. dr..Al. Vaida-Voevod, presedintele d-voastra, majoritatea : pristrati-vä .dem-
tatea móralA a euvantului spus in nu- Consiliului de Ministri: Dar mi stiu in nitatea ; se poate sii fiti insultati
mele rii noastre sii, se volatilizeze. ce numAr ar fi fest. reprezentat Parti- zati în fiecare zi, (aplauze pe &incite
:(Aplauze pe beincile majori1'4i1). dul d-talel majoritlifii); dar fac apel nu riumai la
$i vâ intreb, dior liberali, pentrua D. dr, N. Lupu: Eu am mers crescând. majoritate, ei si la opozitie.
vA vAd aplaudând cu multh asiduitate d-voastrA, descrescand. Dele 80 la Judeeati eu sentiment. echitabil : .d.
tot ce spune d. dr. tupu..., -
sutA, ati ajuns la 39 la sutii i cu Sash dr. Lupu, judechtor, arbitru in cheeti-
D. dr. N. Lupu: Cum mA aplaudai'si 40 la sutit (flaritate pe beincile opo- uni de moralit publiéä, iar noi niste cri-
d-ta and îi atacam pe ei.. minali? ! Se poate lucrul acesta?
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele D. G. Popp: Mud erai ministru li-
.Consiliului de Ministri: -.and d-voa- D-lor, am constiinta cA orieare mem-
beral, in 1927, ce alegeri ai faeut ? (In- bru. al ..bAncii min isteriale -reprezintil,
strA vreti sä f iti suecesorii actualei ma- treruperi pe beincile Partidului Teirä-
ljoritkii i actualului guvern, ce moste- eel putin, tot atata omenie, cinste
nesc). denlnitate, In viata publia, ea i decto-
fire vA pregkiti? Sá fiti sigur cä (lecá D. dr. AL Vaida-Voevod, presedintele
ar rAmâne ceva, 20 la sutA din toate rul Lupu. (Aplause pe bäncile Ina)ori-
Consgiului de Ministri: Eu am rAsPuns tatii).
aceste vorbArii calomnioase, pentrua, soaptelor i insinuárilor. Ar fi datoria
;,calomniare audacter semper aliquid In -aceastii Camerit, la 'a arei compu-
inhaeret", de d-voastrA vor räinâne d-tale, die dr. .Lupu, sá rAspunzi la nere am lucrat printr'o munch': cinstitA,
;,lipite celelalte 80 la sutii, fiinda sun- .paritate dece
acuzArile ti s'au adus asa, ea sá fie
drepturi !
ca sit fie ea adevAxata expresie a natiei,
rtem ea gemenii siamezi : nu poti d-ta sä .protestez CA majoritatea i eu, ea sef al
te desfaci de mine in fata judeatii carat pretor. Eu nu De
D. dr. N. Lupu:
pot
minimis non guverntiltii, putem ajunge sii. fim terfe-
a ma ocup în liti in fiecare zi, cu atata-lipsh de scupul, .
mondiale (EXclarari pe.beincile opo-
Z itiei) i nici In fata judeatii, opiniei fiecare zi. de ceea ce spune imaginatia fari constiinth i în med ealomnios.
,publice din Ora. Totdeauna instinctul bolniivicioasA a unora. (Aplauze prelungite pe beincile majori-
sAnAtos din tarii va Spune a tot Mai D. dr. Virgil Solomon: R-le (lector MOO.
multe rele se leaga de treetitul si de LIM% am yenit çu date ; yoi 'yeti cu Pe aceea, fee apella d. dr..Lupu.. sa
4.5

www.digibuc.ro

4078 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 10 Aprdie 19.15
ineeteze, pentrucA acest scandal nu mai
poate continua. (Ap/auze prelungite pe
biineile majoriteitii, strigate de bravo).
D. dr. N. Lupu: D-le pusedinte,
cer euvântul.
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
Aveti cuvântul.
D. dr. N. Lupu: D-le presedinte,
d-lor deputati, v fax atenti i fee o sTt vorbeascä respectuos. Aiei, fiecare zile lucrând din culise, preparând dis-
rugAminte acestei onorate majoritAti, cA din noi suntem deputati, nu indivizi.
desi ceeace voiu spune nu va fi pe pla-
cul ei, sit facä bine sit fie linistitä.
Eu stiu, dupä expresia unui scriitor
francez, eä orice majoritate este o argilä
foarte maleabilA, i poti'face din ea sta-
.
tue tmui. zeu sau o oalä.
V'aqi ruga sä asa de maleabili, ea
fac statuia unui zeu - mAcar zeul
rAbdärii - i s'ä nu fac o oalA. (Ilaritate
pc bancile opozitiei).
0 voce de pe bAncile majoritätii:
OalA de vin.
D. dr. N. Lupu: Pentru d-ta, cloaca'
vrei sii. $ii, iti spun : oalA de noapte.
(Vii prostestari pe bäncile majoritätii,
zgomot mare).
D. Pompiliu Ionitescu: D-le prese-
dinte, sA nu se treacä in stenogramA a-
eeste cuvinte. (Zgomot mare, protestäri
pe bncile majoritatii 0 ale opozitiei).
D. Emil Pop: SA retragA euvintele,
altfel nu Vorbeste. (Intrerupere, mare
zgomot).
D. dr. N. Lupu: D-lor, fac o rectifi-
care : oalä de zi ,dar pentru acelasi uz.
(Zgomot, protestärl violente pe bäncile
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
D-lor deputati, ocupati-vä locurile, cAci
altfel aplic rigorile regulamentului pen-
tru toatA lumea. (Aplauze pe btineile o-
pozitiei).
D. Pompiliu Ionitescu: Intelegem sA
aplicati regulamentul fatä de toatä lu-
mea.
D. Emil Pop: SA retragä cuvintele,
eAci altfel nu va vorbi.
D. Virgil Grossu, ticepresedinte:
Dior deputati, eu condue desbaterile;
nu d-voasträ.
D. dr. N. Lupu: D-Ior retrag cuvin-
tele pe care le-am spus, dar imi pare
rau c. cl-Yoasträ cititi asa de putin.
Aceste cuvinte sunt o eitatie din eartea
lui Lucius La Faillite du Capitalis-
me", i am uitat anume ee autor ziteazä, Nu mai provocati, vä rog.
un autor care spune aceste cuvinte, eu
care se adreseazil nu numai d-yeasträ,
dar tuturor majorititilor, i mie, and
sunt majoritar, - cA ele sunt o argilA,
din care poti face *statuia unui Zeu,
oalä de noapte. Dar eu, eunos-
and pudicitatea d-voasträ, n'am zis
de noapte", ei am zis pur i simplu
oalä", si am adaugat de noapte',
numai dupa ce un individ de acolo din
46
MONITORUL OFICIAL Nr. 88
majoritate-nu stiu care-a spus oala
de vin". (Protestäri violente pe bitneile
majorittitii).
0 voce de pc bAncile majoritätii:
D-le pre9edinte, aici nu existä indivizi.
D. dr. N. Lupu: Atunei sunteti o d-lor deputati, regret cA regisorul diplo-
colectivitate de indivizi.
D. Aurel Buteanu: D-le presedinte,
cursurile diferitilor mini$ri, $ dând
D. dr. N. Lupu: Imi pare iaräsi räu,
eä trebue sä vä dau leetie de limbA.
Cuvântul individ" nu este ceva pejo-
rativ, pAcatele mele! Dar, in orice caz,
pardon : o persoanä onorabilä din majo-
ritate a spus- oalA de vin". Vä place
acum ?
D. Virgil Maxinoiu: TerminA ,indiyi-
dule, mai repecle.
D. dr. N. Lupu: Te rog,-d-le prese-
dinte, sA-1 chemi pe Asta la ordine.
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
D-voasträ ati intrebuintat aceeasi ex-
presie si am gäsit cä d-voastrii aveti
dreptate; cuvântul indiyid", nu are
nimic ireverentios. De ce sA-1 chem a-
tunci la ordine, când d-sa intrebuinteazA
aceeasi expresiel
D. dr. N. Lupu: V atrag atentia, eit
nu este in interesul meu ca sA treceti
Mai repecle legea. Eu pot sA stau aci
trei ceasuri, dacä d-voastrA nu tAceti.
Cu cat yeti tipa mai mult $ i yeti face
gAlägie, eu atAt o sA se imbolnAveascA
de ficat cl. Mirto, dar nu eu. (Intreru-
peri pe beineile majoriteitii).
D. D. Manu: Tin individ care vor-
beste acolo... (Intreruperi, sgomot).
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
Fac un apel alduros la tosi membrii sale? (Intreruperi pe
AdunArii, atät din majoritate, cit si din
minoritate, dacA vreti ea in adevär des-
baterile sä poatA continua, sä pästrati
linistea cea mai desävârit js evi-
tati, dacA este cu putintA, cel mai nein-
semnat incident, care poate duce la con-
fli cte personale.
Fac acest apel la d-voasträ si am con-
.
v.mgerea ea toatA lumea, care este .eu
gândul la prestigiul acestei Adunäri,
va tine socotealä de apelul pe care 1-am
neut.
D. D. Manu: SA nu ne insulte indi-
vidul cAruia i-ati dat cuvântul. (Intro-
ruperi pe beineile Partidului Teireinese).
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
D. dr. N. Lupu: Pot sä-i fispund un
lueru, c. acum suntem in sApthmânZ
patimilor aci eu sunt Cristos, iar el
este Iuda.
D. D. Manu: Totdeauna ealomniezi
insulti. Este obräznicie! (Intreruperi
protestari pe brtneile Particlului Tä-
ränese).
D. dr. N. Lupu: La biserieä, nu ad.
(Intreruperi ,sgornot).
www.digibuc.ro
6 Iunie 1933
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
D-lor deputati, vif anunt cA, dad', des-
baterile vor centinua in aceeasi atmos-
fera, voiu suspenda sdinta.
D. dr. N. Lupu: D-le presedinte,
matie al bAncii ministeriale, pe care
1-am observat de doul sAptämâni de
sugestiuni primului-ministru, nu a avut
de data aeeasta taetul necesar ea sA-i
atragä atentia eg nu este diplomatic ea
nuraai la simplul cuvâncl pronuntat de
mine Scoda", sA säriti ea arsi in sus,
pareA v'asi fi dat cu undeneft. (Aplauze
pe bitneile opozitiei, ilaritate).
D. Eduard Mirto, ministrul lucrA-
rilor publice si al comunicatiilor:
Pe mine mA vizezi? -
D. dr. N. Lupu: Nu te-am vizat pe
d-ta. D-ta nu stii pe cine am vizat.
Nu a fost in intentiunea mea, astAzi,
sii vorbesc (leek despre chestiunea da-
toriilor agrieole. Numai in mod inciden-
tal, coreetitudinea mea politicä de cro-
nicer fidel, m'a silit sA trag o consta-
tare, dar n'am vrut deloe sii antamez
eu nimic astAzi aceastA ebestiune.
Prin urmare, daçj, eu, în chteva cu-
vinte, mA voiu oeupa de ea, aceasta va
fi mimai in cadrul chestiunii personale,
ridicatA nu de mine, ci de d. prim-
ministru.
Intâiu, pentrueä d-sa nu mi-a %cut
mie un sfert mAcar din creditul pe care
i 1-am Meta eu d-sale? Pentru ce a bi-
nuit cA mg voiu ridica eu astäzi aci sA-1
atae in onoarea membrilor familiei
beincile majo-
D-lor deputati, orictit d-voastrA nu
puteti sA fiti judecAtori impartiali, ma-
car atata pie de obiectivitate puteti
avea ca sA reeunoasteti ea de câte ori
am ridicat aceastA chestiune aci, in
patru desbateri, dintre care una de
patru ore, nu am pronuntat nieio data
numele fiului d-lui Vaida. Sau, &tea
1-am pronuntat, 1-am pronuntat o sin-
gurA datA; dar sub ce formä?
D. C. Algiu: Caraghiosule! (Pro-
testtiri pe btineile opozitiei).
D. dr. N. Lupu: D-le presedinte,
te rog sA-1 chemi la ordine.
D. . Virgil Grossu, vicepresedinte:
D-le deputat Algiu, vA rog sA retra-
geti cuvântul.
D. C. Algiu: Inteleg prin aceasta ne-
serids".
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
Vii rog sA retrageti i acest cuvânt.
D. C. Algiu: Am retras cuvântul
earaghios", si am spus in loc nese-
rios", care este parlamentar.
D. dr. N. Lupu: CAnd am intrebuin-
tat acel nume, sub ce forma am fa-

6 Tunic 1933 ADVNAREA DEPUTATILOR: Sedinfa dela 10 Apri lie 1983
eut-o? Am spus asa: mi se rapörteaza,
am primit Scrisori, i mi s'a afirmat de
oameni, cá liul d-voastra a fost in ser-
yiciul societatii Skoda, i ea de aseme-
nea, nepotul d-lui Mihai Popovici a fost
in servieiul aeestei socieati.
D. C. Algiu: Este specialitatea casei:
insinuarea.
D. dr. N. Lupu:*i. am adAugat: refuz
cred acest lucru. Eu am fost atat de
delicat, bleat am refuzat sä cred aeest
lucru.
D-lor deputati, desigur ca fiecare
dintre noi, care are frati i copii, poate
plaseze i este onorabil sa-i plaseze
ca sa-si castige existenta. Dar cand se
intamplä ca un fiu, ea un frate al meu,
sa fi fost in serviciul unei societäti, iar
capul acestei societati se gaseste un
spion i un trädAtor, iar eu sunt prim-
ministru i ministru de justitie, atunci
care este situatia mea? (Aplauze pre-
lungite pe Macile opozitiei),
D. C. Algiu: In locul afirmatiunii
eavaleresti, insinuare.
D. dr: N. Lupu: In oricare Ora din
luMe s'ar fi cerut ea eel putin pentru
facerea acestei cereetari, oamenii care
au avut rude de aproape in serviciul
societatii furnizoare de stat pentru mi-
liarde - nu este o societate oarecire,
este o_ societate furnisoare de stat, in
capul careia se gasea un spion - sa
se retraga i sA lase altora sii faca cer-
cetarile.
Asa este in alte tari. Daca d-voastra
vreti sa faceti aci o metoda noua, fa:
ceti-o, a vos risques et périls", dar
nu-mi cereti mie BA, aprob asemenea me-
tode.
D-le presedinte, d-lor deputati, d.
Yaida-Voevod m'a acuzat cA am venit
aci, in fate Parlamentului, si en lipsä
de seriozitate, i numai din dorinta de
a-mi calomnia tare, am ridicat aceasta
chestiune, :care framanta tot sufletul
tärii.
calificative. Am
Refuz asemenea
spus-o de atunci ea' nu cu sufletul usor
nici cu bucurie m'am ridicat la a-
ceasta tribuna. Tot ce am spus atunci,
mentin'; pentrucA astAzi nu se mai
poate face lumina deplinä. Astazi sun-
tem la cheremul societAtii strAine, sit
ne dea cat vrea, deoareee prin negli-
Jenta d-voasträ - vedeti ca sunt de-
Heat si nu zic prin culpabilitatea d-roa-
stra - individul a fost' läsat timp de
36 ore stäpan pe chei i pe lAzi. (Aplau-
ze pe &Incite opozitiCi).
Am spus atunci ett contractul era de
15 miliarde. Ati incalecat d-voastra pe o
sea si ati indeput sá spuneti eä nu, ca.
este numai de 5 miliarde. De 5 miliarde
este ultimul contract al pieselor de tun
artilerie. Dela 1928, de cand ati venit
la putere i pal:a la 1930, s'au facut 16
MONITORUL OFICIAL iTr. 83
comefizi, dintre care celelalte sunt de
10 miliarde. Vreti sa stiti ce comenzi
s'au facut? Am sa vA spun numai douä,
trei, voibe, pent-ilea aceastä chestiune,
intr'adevar, nu se.discutA astazi, in fata
acestor majoritati, ea va fi diseutata
de plenul intreg al tarii, in viata poli-
tica a ei. (Aplauze pe &incite opozitiei).
D. C. Algiu: Seriozitate ar fi din
partea d-tale sA spui aci pe eine acuzi
pe tine insulti. Un general si-a
curmat vieata din cauza d-tale i acum
vii aici fAra uriPA de remuscare! (A-'
plauze pe bäiwUe majoritátii, protestiiri
zgonwt pe bancile Partidului pirtinesc).
D. dr. N. Lupu: D-lor, pentrueä
d-roastrA sá fiti edifice:i asupra serio-
zitatii eelor spuse de mine, fa voiu vor-
bi numai despre trei comenzi din cele
16. Afeturi de tun s'au facut la Resita
Cugir cu 115 mii lei bucata.. S'a dat
insa la Skoda cu 1.618.000 lei, adica eu
un pre-t de 14 ori mai mare.
D. C. Algiu: Intre generalul Prezan
d-ta credem pe generalul Prezan, care
a slujit tare si care cunoaste aceasta -plauzele, dati-mi voe sA vA eitese o seri-
chestiune.
D. dr. N. Lupu:
-
D-lor deputati,
Ca.sa suedezA Boforst oferä teava de
tun Krupp cu 400.000 lei bueata, este
o Casa' serioasa care fabrica pentru
toate -Wile din lume. Cu cat am co-
mandat noi la Skoda? Cu 1.200.000 lei.
(Aplauze pe bncile Partidului
new).
In sfarsit, ea sa nu vä obosesc, fir-
ma elvetianä Neufchatel face ofertA
Ministerului de Razboiu de pusti-niitra:
liere en 9.100 lei bucata. Cu cat se
cumparA dela Skoda ? Cu 50.000 lei
bucata. (Zgomot pe bancile majors-
Voci de pe bancile majoritatii:
D-le piesedinte, avem lucruri mai seri-
oase de discutat. Cand intram in_ ord.i-
nea de zi ?
Voci de pe bäncile Partidului Tara-
nesc: VA enerveaza?
D. Aurel Buteanu: Vä enerveazA pe
d-voastrA chestiunea cetateanului Gar-
tenberg. Mi s'au seris i mie serisori.
Voci de pe bancile Partidului Tärä-
nesc: Cifru! Omul lemnului 0 al eau-
ciucului! Dati-ne eifrul.
D. dr. N. Lupu: Oâd ase sta chestiu-
nea, i aceasta 'este numai o parte
din contract, intreb cum se poate
veni, pentruca nu cred ca, colegal d-sale
dela Räzboiu, nu La informat cu acea-
stá asertiune, eä nu an fost la Skoda
comenzi deck 5 miliarde, cand ele au
fost de 15 miliarde
D-lor, cand asa §-CA chestiunea, dug
socotiti ea este suficient sä aranjati o
sedinta de generali respectabili, desi-
gur, dar neinforma-ti, dela Senat, ea sa
www.digibuc.ro
4079
scapati de aceastä chestiune, vä inselati
amar I (Aplauze pe bncile Partidului
Tdränesc, protestiiri pe bnci1e majori-
zgomot).
Cel putin pe unul din acesti generali
recuz i acela este generalul Cihoski,
care nu area dreptul, dupi ce, ea mi-
nistru de razboiu, a fAcut comanda, sit
vinä sa apere un contract. (Aplauze pe
beincile Partidului piriinesc).
Dar ce? A fost acolo mimai chies-
tiune de contract? A fost chestiune de
oameni compromisi, pe care astAzi nu
putem sA-i gAsim, din cauzA cA cifrul a
fost furat. (Aplause pe ban' cite Parti-
dului priinesc; intreruperi pe bäncite
majorittitii, zgomot).
Atunci, cum v'am spus, d-voastri nu
vá puteti separa, in vieata politicA vii-
toare de aceastä chestiune, care stä li-
pitil de d-voastrA ea tunica lui Nessus:
&and o yeti rupe, va yeti rnpe i d-roa-
strA
In ce priveste asertiunile d-lui prim-
ministru Vaida si ale d-voastra, cu a-
soare, semnatä de mai multi generali -
nu vi-i spun.... (exclanztiri ironi.ca pe
bancile majorittitii, intreruperi).
AceastA scrisoare suna asa. Mult o-
norate d-le dr. Lupn. VA multumim cu
recunostintä pentrn curajul i atitudi-
nee d-voastra, demnä....
D. C. Algiu: Este poate dela ordo-
nanta unui general. (Intreruperi pe
majoritätii).
D. dr. N. Lupu: Apoi, d-Ior, dacä,
d-voastra. m'ati silit sii ascult opt cea-
suri discursurile generalilor d-voastra,
ascultati i d-voasträ doni randuri dela
generalii mei! (Ilarilate).
D. C. Algiu: Generalii sunt ai OHL
(7 ntreruperi, zgomot).
D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
D-lor deputati, avem la ordinea zilei'un
proiect de lege, mai important deck
toate ehestiunile personale. VA rog sä
pAstrati liniste, ea sa putem termina
odatA en aceastA chestiuné.
Ceea ce ni se afirmä, nu este literä de
Evanghelie, ea sá fie necesar protestul
d-voasträ.
D. Aurel Buteanu: Cer curantul in
chestie de regulament.
D. dr. N. Lupu: Adu-ti aminte de
memoria lui Buteanu....
D. Aurel Buteanu: Daci vorbesti de
memorie, eu îi voiu rorbi de memoria
lui Sica Popescu. (Aplauze pe bäizcile
majoriteitii).
D. dr. N. Lupu: Mult onorate d-le
dr. Lupu. VA multumim cu recunos-
tinta pentru curajul i atitudinea d.-voa-
stra demna i patriotica, en privire
lupta ce ati angajat-o, ea sa demaseati
pe criminalii, cari, cu un cinism revol-
tator, au savarsit fapte asa de grozaye
47
 MONITORUL OFICIAL Nr. 88
ADUNAREA DEPUTATILOR: fediala &la 10 Aprilie 1983 6 Iunie 1933
4080

i va rugam calduros ea, alaturi terea doctorului

de cei Lupu, inaintea comi- informatii, care au dus pe generalul
care simt ca i d-voastra i doresc bindle siei de disciplina. Sid Popestu la Mormant..(Aplauze p;,e-
tarii, sa dati satisfactie opiniei publice Adunarea incuviinteaza. lungite ii in(ietung repetate.pc biwile
si nu ineetati o clipti opera de asanare D. Virgil Grossu, vicepresedinte: ilia joriteit ii).
pe care ati imeeput-o cu energie, D. dr. Lupu este trimis inaintea comi- D. N. Mischie: Nevasta generalului
luptand curagios, en toate greutatile, siei de disciplinA. (Aplaure prelungite_ Sica Popescu il blesteama pc ministru1
ea sa dati la lumina adevarul i sa pu- pe bäncile majoriteitii, protestari vehe- Madgearu, pentru moartea sotului ei.
neti mama In gatul criminaHlor. mente pe bäncile Partidului Teirdnese, (Intrernpi,ri pe bancile majoritä(il).
Nici nn a' puteti imagina, d-le doc- z(1omot mare). D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
tor, cat clispret i câti nrä clocoteste in D. ministru al comunicatiilor are eu- D. deputat dr. Solomon are cuvAntul,
suftetul nostru, in contra acelora al ca- vAntul. in chestiune personahl.
rol. nume treee din gura hi gura, de (D. Cezar Spineanu, viceprwdinte, D. dr. Virgil Solomon: D-le prese.,
multa vreme, pentru invinuirea grava oca jid fotolial pre$e(1intial). dinte, d-lor deputati, nu yoiu incerea
ce li se aduce, d au luat sperturi de D. Eduard Mirto, ministrul lucri- sa exploatez doliul unor familii hula-
Bute de mitioane în Ora i ce durere rilor publice si al comunicatiilor: rerate. (Intreruperi pe bäncile Partida,
simt,im ea tot ei aunt astazi mai mari, D-le presedinte, d-lor deputati, la sfar- lui Tärnesc).
sau comandanti de Unitilti, sfidand o- situl cuvantarii sale, d. dr`. Lupu a
.
Dar nu noi suntem de vina, dad
pinia publica i facand pe dat citire unei serisori, afirmand ea drumul politic al doctorului .Lupu.
Credem, d-le doctor, cil este cazul ea este semnatil de mai multi generali, este presarat de sinucigasi. Nu vreau,
toti cei vizati sa Inceteze imediat sä o- care pe de o parte-il felieitii pentru ati- din respect fata -de acéastil Adunare,
cupe posturile.si eomandamentele inalte tudinea d-sale, iar pe de alta parte sir yin eu cpii de pe acte. Nu ma vain
ce au, pana ce nu se va face lumina corn- . adnce niste invinuiri precise in ce pri- degrada in asa hal, incat sa yin cu in-
pieta, eu privire la acuzatiuni asa de yeste comenzile militare. sinuatiuni. De aceea, imi voin permite
grave, formulate si desyoltate. de d-yoa- Cred, d-lor, cii stint în asentimentul si, fac apel la banca ministeriali i sa
tuturor Si nu putem crede cii existil în cer d-lor ministri respectivi puna
stril". la dispozitie dosarele autentice, pentrn
D. C. Algiu: Sí yedem originalul armata romiinA, generali care, in mod
semnaturile, altfel este sau plasmuire, - anonim sA procedeze, si la, si in dovedi urnditoarele :
sau anonimat. (Intreruperi). forma pe care a descris-o d. dr. Lupu. Intaiu, d. dr. Lupo, ministrul niun-
(.;lplaure prclungite, strigiite (le cii hi guvernul Briltiann,
D. dr N. Lupu: Va, vom fi recunos- cladit 6 casa la Tekirghiol. Vii voiu
catori, iar biata ostire, poate s'ar mai bravo" pc bäncile ma joritätii). aduce chitantele in original, prin care
inviora ; cel putin atata consolare ná Noi, stim cii avem in armata romana
anumit Fereneli, certifich cii banii
aibii. Cn eea mai mare simpatie pentru generali, care atunei cand ar face ase- ell tare s'a platit aceastil . cladire, i-a
d-voastra". Senmati: mai- multi gene- menea constatari, eu cavalerismul ca-
ral i. racteristic oitirii, ar aduce la cuno- luat d. dr. Lupu, zi eu zi, siipatmarni
Aeesta este riispunsul pe care Il dan stinta celor in drept toatC neregulile eu sAptilmfinii dela casieria sanatoriului
care s'ar fi petreeut. aplaure pe Clement Popescu. Administratorul ge-
d-lui prim-ministru ;d trituror acelor es- neral al acestui sanatoriu este actualul
tropiati morali, cari.nu ma lasa sii yor- bäncile al tripoului din Capitali, care in
bese. (Aplaure pe Manie Partidului Am crezut, d-lor, ea atunci dud in- sef Lupu, din
Töreincsc, intreruperi, zgomot treaga opinie publica, romaneasca este caniOtA,tuna fieeare aduce
simiele care ii trelme.
D. dr. Virgil Solomon: D-le prese- framantata de sinueiderea generalului
sedinte, am cerut ntul in chestiune Sici Popescu D. G. Stefanescu-Goiceanu: Aeeasta
perm» D. Tilica Ioanid: Iar speculati mortii. este o infamie.
D. dr. N. Lupu: D-le presedinte, D. Eduard Mirto, ministrul lucra- D. dr. Virgil Solomon: .VA yoiu do-
en plec din incinta. O spuna ni- rilor publice 9i al comunicatiilor: yedi mai departe, prin chitante
neya din partidul meu ce o sii spirna intrebilndu-se fiecare ce 1-a deter-. nale,,prin care acest Ferenezi, certifid
idiotul 1sta. (Protesteiri, rchcalente pc minat Sii facii acest gest, avand fiecare ca a prima dela Fane Stinescu, pre-
bäncile.m(ljoritei!ii): o stringere de inima, ea nu cuniya sil fectul de Chic, 200.000 lei, sil chideascii
(D. deputat dr: Lupu, para,te in- fie yietiina un om nevinovat, am crezut exact aceeasi casA a doctorului Lupu.
cinta). cii aeest gest ce ne ingrijoreazii pe to-0, VA voiu dovedi, din dosarul pe care
Voci de pe bäncile majoriatii: 9i care ne indeamna pe toti a cunoaste am onoarea a-I cere d-lui ministru al
La ordine!La eomisie! (Zgomot ?nare). adéyarnl, ne recomanda eel putin pru- muncii, cii acest Fane Stinescu, care
D. Virgil Grossu, vicepresedinte: dentä in afirmatiile ce se- fac. (Vii a- a avut naivitatea pima soartu lui
D-lor deputati, vii rog sii piístrati li- plaUze pebiincile majoriteitii). si a copiilor lui minori îir mina acestui
xiite. Am mai erezut, d-lor, ea cea mai sef (1.e partid, care face pe inoraliza-
atras atentia d-lui dr. Lupu, ea deplina constiinta are aceasta obligatie, torul in Tara Romaneascii, a cumparat
potrivitregulamentului dad ma ya sili dandu-si seama liana la ce iiinitii un castel la Similiu, cu 1.400.000 lei,
sa-1 ehem din non la. ordine, pedeapsa poarta raspunderea, pentru a da cel mar .doctorul Lupu, la doua zile (lima
pe care o prevede regulamentul este tri- putin pilda unei prudente in viitor, ea demisia lui Vintila Bratianu i patru
miterea Inaintea comisiei de disciplina. sa nu-i poata inciirca constiinta respira- zile inainte de yenirea Maniu bu
D. dr. Lupu, in momentul cand a pa- tille din zilele urmatoare. (Aplaure fruntea guvernului, 1-a cumpirat pen-
rasa incinta a adresat d-lui dr. Solo- prelungite pe bäncile ma joriteith). Am tru stat en 3.600.000 lei. Succesorul
mon epitetul de imbecil... (Mare ilari- constatat, hr lipsa ministrului aparilrii d-sale, d. Radneanu, a reliliat acest
sate). nationale si lipsa acelora, care ar fi contract.
Voci din opozitie: Idiot, nu imbeciL putut sa-i controleze datele, ea s'a stre- CUM insa :doctorul Lupu- utilizase di-
(Ha ril t(, in /"( in peri, zgomot) . curat din nett la -tribunA, pentru a ferenta pretului, parte antieipativ in
D. Virgil Grossu, vicepresedinte: arilta, cu usurinta sa caracteristicii, o cladirea casei d-salé si parte in campa-
D-lor deputati, fata de o astfel de ati- serie de informatii,.cu acelaSi temei, nia electorali, din care s'a nascut acea-
tudine, consult Admarea peutru trimi desigur, eu Care aOtat. celelatte tii care îi ziee Paytidul Lupist.

48

www.digibuc.ro

.1DUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 10 Airilie 1933
6 Tunic 1933
Nenorocitul de Fane Stänescu a plait
(6. apoi s'a spânzurat, iar sotia i copila-
sii au ajuns pe drumuri. (Zgomot mare,
,Voeiferari pe batwile Partidului räric-
*sc, se nafte tumult Adunare.
D. Cezar Spineanu, vicepreqedinte:
,SusPend sedinta..
-- $edinta se
- $edinta se suSpendä.
La redeschldere.
.
desehide sub preaedin-
tia d-lui. St. Cicio-Pop, presedinte.
D. St. Cicio-Pop, preaedinte: Invit
pe d-nii care nu sunt parlamentari
päräseasä incinta.
D. dr. Solomon are euvântul in con-
tinuare.
D. dr. Virgil Solomon: D-le preae-
dinte, d-lor deputati,
D. dr. N. Lupu: D-le preaedinte, eer
cuvântul la regutanient. (Intreruperi
bancile majoritatii, zgomot mare).
Voci de pe bäncile
Nu se poate. (Zgomot mare).
D. St. Cicio-Pop, presedinte: Veti
avea euvântul când vä va veni eau-
dul.
D. dr. W. Lupu: D-le preaedinte,
prima ehestiuue este urmätoarea : de-
putatul nostru Isac a fost lovit i s'a
rupt haina. SA trimiteti imediat in fata
comisiei de disciplinä,' pe acela çare a
Dicut acest lucru. (Zgomot mare).
Al doilea, oratorul dela tribunä a
insultat grupul nostru parlamentar.
iNTA-rog luati euvântul, pentruei nu
va putea vorbi. (Protestari pe beineile
majoritatii, zgomot mare).
. D. dr. Virgil Solomon: D-lor depu-
tati, nu am insultat deiputatii Partidu-
lui Täränese, n'am spas acest lueru,
trebuia sá fiu ascultat pianil la sfArait.
gntreruperi, zgornot pe baneile opozi-
N'am iuteles pe deputatii repre-
zentanti ai Partidului Lupist, Mai cu
seamä, eä niciunui aproape din ei n'a
filcutparte din partidul lupist in 1928,
in alegerile despre care am vorbit.
'(Aplauze pe beincile majoritffi). Nu pot
însä gäsi alt calificativ pentru acei oa-
nieni care au cutreerat atunei satele noa.
stre, calomniind tot ce este sfânt in aeea-
Stä tark (aplayze pe banqile majorita-
tti),.smulgând tot ceea ce Ardealul a in-
teles s. ridice pe un piedestal bine meri-
tat. Nu pot sh' dau alt califieativ acelora
bare condue un tripou (aplauze prelun-
gite pe bancile majoritatii), in latrina
cämuia s'a spanzurat de cravatrt chel-
nerul Aron Tirloaga, In ziwa de 15 No-
emvrie.
Cer d-lui ministru al justitiei sä-mi
punä la diacozitie dosarul Nr. 108.826
din 10 Decemvrie i atunci mä voiu rä-
fui eu d-lor (aplauze pe bancile majori-
buiduel: pe beincile Partidului rd-
reinesc, protMant pe bancile oporifiei).
Yoiu aräta atunci eine este moraliza-
terul acestei tiiri.
MONITORTIL OFICIAL Nr. 88
4081.
D. dr. N. Lupu: D-le presedinte, eer D. St. Cicio-Pop, presedinte: Dar in-
ea stenografii sti nu serie tâmplätor eu sunt mai puternic, sunt
pe care le-a spus, altfel nu mai vorbeate preaedinte aci i dela d-nii deputati,
niciun ministru. Ati asistat nepästitori, care au bitut in pupitre ai nu au läsat
pe banca ministerialk la aeeste si vorbeasci presed:ntele, eer cea mai
sii. (Protestant violente pe beincile ma- mica satisfactie, pe care trebue si mi-o
joriteitii ). dati, al' nu mai inveninati lucrurile, si
D. Anatolie Galin: D-le preaedinte, nu mai cereti. cuvântul in chestie per-
din grupul parlamentar lupsit, d. Ado-
nis Popov a aruneat un pahar in mine, Nu dau euvântul la nimeni in che-
in momentul când vorbeam eu fiul d-lui stiuni personale. VA rog si eiutati nu-
prim-ministru Va:da i mi-a tiiat fata. mai de interesele superioare ale thrii.
Este aceasta un procedeu parlamentar (Aplauze prelvngite pe bäncile majo-
Voci de pe bäncile majoritätii: rtiteitii).
Rusine! (Protestant violente pe beincile Continunn ordinea de zi.
Partidului Teiränesc). D. deputat Argetoianu are envântul.
D. St. Cicio-Pop, presedinte: Invit D. C. Argetoianu: D-le presedinte,
pe d-nii care nu sunt parlamentari, sä d-lor deputati, voiu ciuta si vorbese en
päräseascrt imediat ineinta, ea sá nu fiu toatil obiectivitafea: Reeunose cii proiec-
obligat ä aplie sanetiuni mai severe.. tut de Mg, prin natura lui, cere o de-
Pe d. deputat Solomon it diem la or- liberare cât de linititií. Declar dela in-
dine.nentru etrvintele ofensätoare advise ceput di n'am nici cea mai mica :nten-
Partidului Täränesb de sub preaedintia thine de a jigui pe cineva i rog Majo-
d-lui dr. Lupu. ritatea si mi aseulte in liniste, chiar
Pe d-n:i deputati Leon, Adam Ione- clack in cursul euvântririi mele, - care
sett, Adonis' Popov ai G. Stefänescu- nu va fi lnngä - s'ar prirea eh nu
Goiceanu, îi ehem la ordine pentru tur- aprob punctul de vedere gu-
burarea desbaterilor. wrnului in aceasti materie. 0 rog ail
D. G. StefAnescu-Goiceanu: Mai nisi-mina la. argumentele mele cu alte
avem doi. arnmmente.
'D-lor deputati,. proiectul acesta de
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D-lor
vA rog el pastrati lini$ea, sä lege vine In desbaterile Camerei in con-
vA gfinditi la- marile interese ale diluni asa de ciudate, 'hick vi mirtu-
care tree peste patimile noastre. Vii rog, risese cii, desi am o lungä experientrt
d-lor deputati, ea de aci inainte sä nu parlamentari, nu mai eunosc un ase-
menea caz. Ni s'au supus succesiv cinci
atitati focul...
D. Victor Iamandi: Nu mai avem ne- proiecte de legi. Am eunoseut un proiect
voie sä-1 atiltânt noi. de lege eu care am intrat îji com:siune.
D. D. Iuca: Primul-ministru I-a atit- In deliberarea eomisiunii, in urraa dis-
tat. eare a avut loc proieetul de lege
D. G. Tätäräscu: Noi stäm a fast modificat. Au fost -un numär de-
asteptAm disolvarea. stul de mare de amendamente prm:te
D. St. Cicio-Popl presedinte: Nu fa- de guvern. Unele au fost primite defi-
ceti pe Caton:i, pästrati liniatea wee- nitiv ai aprobate de comisiune, altele au
sari trtrii, in clipele acestea. Aveti in fost pritnite sub rezervrt. Aaa a ielit
discutittne un proieet de lege, in care un al doilea text. A doua zi, sau a treia
s'au desbritut minutios toate chestiunile. zi, a apArut un tett imayrimat care ire-
Ali fost consultati, at: luat parte la dis- buia si fie textul aprobat de eomisiune,
cutii zi si noapte, aveti ocaziunea dar care, in realitate, era un al treilea
spuneti i acum pärerile d-voasträ. text, deosebit de eel aprobat in eomi-
VA rog srt nu faceti diversiune, si nu siune. Este textul care ni s'a impArtit
aducet: material explozibil aci, si nu sâmbAtä i in epic lipseau cAteva din
aclucetj uril si pizmá. (Aplauze pe ban. articOlele aprobate de comisiune.
cile majoritatii). In lipsa mea din Bucureti am eflat
VA aduc la cunoatintli eA nu admit ert e'a alcätuít un al patrulea project de
lege, care s'a dat in vileag asear a: care
sh se vorbeasci aei dcsiue alteeva, dealt este publicat iupresa de azi dimineati.
numai despre proieetul de lege aflat in Aflänt want eu totii eii ar mai fi un
discutiunea d-voasträ. al cincilea text, pe care nu-1 cunoastem
D. Adonis Gr. B. Popov: D-le preae- - eel putin nu-I cunoaatem in mod ofi-
d'inte, cer cuvântul in chestie personali. cial, dar dispozititmile cäruia ni-au
D. I. Isac: i eu cer cuvântul in fost aduse la etmostintii in mod oficias.
chestie personalA. Ne afliím, prin urmare, fatii de cinci
D. St. Cicio-Pop, presedinte: Cred ci texte ai ne intrebilm, dae sunt toate,
dreptatea este aeeea pe care am fAcuf-o dacrt nu va mai veni un al saselea.
eu in imprejurärile de astäzi. Nu vii pot D. Eduard Mirto, ministrul luträ.
da enTântul. rilor p-ublice si al comunicatiilor:
D. Adonis Gr. B. Popov: 'Suit dater Vii reanintiti cate forme a luat pro:eetol
uu räspuns, d-le presedinte. cl-Voasträ t
www.digibuc.ro
 -MONITORUL (3FICIAL Nr. 88
9082 ADUNAREA DEPUTATILOR: fediata dela 10 .Aprilie 19.93 6 Link 1933

D. C. Argetoianu: D-le Mirto, intre-
barea d-tale este curioasti. Proiectul no-
stru de conversiune s'a schimbat de
Innate ori. Materia era foarte grea -
este grea astazi cum o sit vii .arät nu-
mai dealt, - era mai grea atunei Ctind
se aborda aceastit chestiune Ventru
prima oarti. SchinibArile se fAceau - in
bomisiune. Discutiunea a durat in co-
niisiune ai in subcomisIune trei luni .de
zilo, iar and ne-am prezentat in fata
Camerei n&am prezentat cus un text de-
finitiv iesit din comis:une si aprobat de
eomisiune.
D. V. ,Toncescu : A fost modificat in
Camerrt.
D. C. Argetoianu: D-le Toncescu, dar
mice proieet de lege poate fi modificat
in Camera. -D-lor; yä rog, data la fie-
care vorbA, la fiecare 'argument pe care
adue unul din d-nfi deputati se girl,
seste jignit hi onoarea sa de partid
mä intrerupe, natural, atunci se hin-
geate cuvântarea Mea, contra': intentiu-
nilor mele i in acelasi timp. se depla-
seazA -si discutiunea.
D-lor deputati, puteti d-voastrri com-
para tin proiect de lege eare-kste studiat
trej Inui iii coMisitine, care, când adus
in fata Camerei e adus ca un text defi-
nitiv, - bineinteles .sitb rezerva .drop.
Parlanientului de amendare -
lIn proiect.de lege care aduce in .des- insistati? D-voastrA credeti, poate, cA de 2 la sutä sau de 1 la sutä...
hater! ai al etirti text exact nu se eu- accNsta este argumentul principal, pe
noaste?
D. Eduard Mirto, ministrul lucrA-
rilor publice §i al comunicatifior: nA
De ee MI- se éuaaste?
D. C. Argetoianu: Pentrueä d-le
-Mirto, ea sit diseut aci am in faií un pund totnai la intreruperea .d-voasträ. care toatä lumea o vrea, pentrucA vointa
text care' s'a .distribuit suimbätij. dar Am venit in Parlament en un text, aaa tutulor este mai puternieä deck bldg.-.
care astäzi nu mai ego valabil
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä- cum
-
eedeul, care de sigur cA este regulat, eind aunt ostenit, când glasul men
fiindcA a fost al d-voa.strit, i intre acest este ostenit, did am vorbit ieri in frig:
proceden, care spuneti cA este ne mai D. Eduard Mirto, ministrul
pomenit? publice §i al comunicatiilor:
D. C. Argetoianu: D-le Mirto, schim- Dacä stiam, rugam pe d. prasedinte ad
bArile care s'au adus legii noaStre au vA dea cuväntul
fost ficute prin amendamentele aduse D. C. Argetoianu: D-lor deputati,
din initiativa Parlarnentului, amenda- adevärul aste cA noi, astAzi, disentAm
mentele d-voasträ nu stint amendarnente o probehat, lard sA avem un text de
care vin din initiativa Parlamentului, lege precis, oricare ar fi, d-le Mirto,
ci sunt amendamente pe cari d-voastril, d-tale de advocat, - natural
guvernul, redactat in negocierile cd intadeduna *poti gäsi argumente
d-voasträ cu reprezentantii 13Ancii..Na- usoare de felul acesta - dar and fie-
tionale i, atunci, nu mai pot fi- consi- care membru din insAsi majoritatea
derate ea, amendamente parlamentare, d-voasträ stie eit de SAmbätä pâni
când sunt rezultatul nnei tranzactiuni proiectul de lege, asa .cum iesise
când sunt prezentate însä.i majoritii- din comisiune, a fost modificat in trei
tii d-voasträ, ca modificAri ,admise de rilnduri, dati-mi Voie sit nu rAspund la
guvern in textul legii. argumentele d-voasträ.
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä- Noi, astitzii nu stim, niciunul din'.
rilor publice 0. al comunicatiilor: aceastA incintA, niei din minoritate, nici
Argetoianu, d-iroastrA ati avut din majoritate, care este textul exact,
amendamentul privitor la Creditul Ru- pe care guvernul insuaeste i it
ral, care -am fost de fatä -'a fost propune yotului Parlamentului. Acesta
rezultatul unei tranzactiuni dintre re- este adevitrul.
prezentantii Creditului Rural si d-voa- D. Eduard Mirto, ministrul lucri-
strä. (uplauze pc bäncile nta joriteith) rilor publice i al comunicatiilor:
eu nu vä fac o invinuire. Eu vä repet, nu s'a schimbat si nu se
Voci de pe bindle Partidului Natio- va .schimba nimic din principiile ace-
nal-Liberal (I. G. Duca) : Nu a trecut. stui próiect. DacA vA intereseazä attit de
D. C. Argetoianu: Dar se poate face mult, bleat sunteti impiedicat.din acea-
comparatia aceasta, d-le Mirto? De ce stA cauzil de a vorbi, dad, dobAnda este
D. C. Argetoianu: D-le miniatru, nu
care vreau sA-1 adue dela aceastAtribu- md intereseazA prea mult proiectul
impotriva legii? VA inaelati; obser- d-voastrit. Eu cunose realitAtile din
vatiunea ineA cu Privire la procedura aceastit tarä si nu mA Indoiese eit pro-
d-voastril, hid serveste numai de intro- blema akeasta a asánArii datoriilor in
ducere la cuvfintarea mea. Dar sit rAs- totalitatea .lor Ira primi solutiunea, pe
a iesit din comisiuné ai hi desbate- rätnicia oricArui guvern.

rilor publice i al comunicatiilor: rile parlainentare, pe care noi nu le-am Textql-d-voastrA, daci ar fi fost'bun,
intibusit, nu le-am
D-le Argetoianu, eu m'am obianuit ca pentru un numAr de ore... fixat, ea d-voastrA, ar fi trebuit sii înehidä aceastä proble-
d:voasträ sA fiti unul Ind .printeo solutiune definitivA. Data
aceitt care D. Eduard Mirto, ministrul lucri- nu este bun, vor veni alte texte, care D.
sA controlati eit scrupulozitate informa-
tiunile pe Care le aveti. rilor publice al comunicatiilor: vor eompleta. Prin urinare, en nu Ind
Nici noi. , agtit.prea mult de textul d-voastrii, însîi
Eu nu -cunosc .decit douil texte, until D. C. Argetoianu: Dati-mi voie. Eu tin sit analizez prineipiile care v'an,con-
care a fost depus cu Mesaj Regal si altul. am plecat dela 5 dimieata dela Panciu,- dus. In lipsa unni text precis nu ne pu- -
care a iasit din comisiune. Ca sit fiu aici, hinder', mi s'a spus cA tern ocnpa dealt de principii. Anadnun-
Ce mai stiu d-le Argetoianu? Mai' in ateastA searA se %chide discutia. 'tele le vom emina efind vom cunoaste
stiu eti este o serie de amendamente pro- D. Eduard Mirto, ministrul lucri- textul definitiv.
puse de d-nii deputati -din toate. parti-. rilor publice si al comunicatiilor: Voiu lua euvfintul la amendamente,
delc, amendamente care sunt.supuse dis- Crt eine ati vorbit la telefon? voin efintäri i voiu examina valearea
cutii comitetului delegatilor si care vor D. C. Argetoianu: D. Radoviei a vor- fiecArnia. In amAnmitele textului Nr. 3
fi lnate in diseutie eu ocazia discutiei bit cu d-voasträ, aiei... nu pot intra, dentrucA d-voastril puteti
pe articole., D. Eduard Mirto, ministrul lucri- foarte bine rilspundeti, ciind vóiu
Este vreo deosebire in proeedura, pe rilor publice qi al comunicatiilor: vorbi de 1111 .amauunt: dar s'a sehimbat
care ati urmat-o d-voastrti cu legile. M'a intrebat dacti puteti sA vorbiti acest teXt¡ nu Mai este valabil.
d-voastrtt? Ati venit en nn: text pre- astiizi. I-am spus sA vi se comunice cA ,Principalul defect al proiectului
zentat cri un Mesaj Regal. S 'au fficut voiu- lua intelegere en d. preaedinte al d,voastrA 'este ett nu rezolvä nimic, ed
modificArile de care spuneti in Camerei, ca sä vorbiti astäzi. nu solutioneazii criza. Interestil nostril
s'a adus aeest text in sedintti, uncle D. C. Argetoianu: Am spus a nu al tuturor era sä dAm o solutie erizei
s'au admis amendamentele cari coneor- pot vorbi inainte de .-astitzi, nu eh vreau eponomice, stArii anormale, care de atAta
dau eu principiile generale ale legii, sA vorbesc astäzi. DacA discutia ar fi vreme paralizase Intreaga noasträ pro- :
asa cum fusese modificatA in comisie. continuat mAine i poimAine, as fi pre: ductie. 0 asemenea Solutie nu putea sA
$i atunci care este deosebirea intre prO- ferat sa yorbesc mâine, décilt Vinit de* printr.'un-migbe oarecare clet

50
www.digibuc.ro
 MONITORIIL OFICIAL Nr.
6 Iunie 1933 ADUNAREA DEPUTATLLOR: fejin fis cielt lb .itprPie 1983 4683

lichidare a pasivului acestui trecut, pe normalitate bancarii, dui* coneeptia cu o trelme din venituI din matricola
care, eu totii î1 reounoastem, astazi Bancii Nationale, ati venit eu o lege de recensäniântului, trebue sa cunoastem
apasä prea greu pe umerii produeatori- amanare eu o lege de redueere a do- media venitului p.e hectar si media da,;..
lor,.:nostri. - banzilor pe un termen de... in interio- toriei pe heetar. . .

Priu urmare, d-lor, asanare nu
putea realiza decal. sehimbandu,ae ra-
porturile de astäzi, intre produeatori
de o parte i intre factorii proeuratori
de credit, pe de alta. Cu alte cuvinte
asanazea nu se putea realiza cleat dacii
ne atingeam de creanta. Atka timp cât
noi nu ne atingem de creanta, nu pu-
tem rezolva problema asanärii datorii-
lor agrieole, a datoriilor urbane 0. a
rul caruia ati prefazut, dupä cum ati Media datoriei la heetar este de
crezut d-voastrii, conditiuni favorabile 3.700-,-3.800 -lei; exact, nu-mi gdue
pentru intelegere intre pärti. Cu alte aminte; atia ed este sub 4.000 lei.
cuvinte, ati cautat sä obtineti,,pe cafe D. C. Argetoianu: Media la hectar,
de intelegere intre debitori 1 creditori, este mult mai mare. PAnii la ce cate-
ceea pe vi- s'a parut ed nu pnteti im- gor ie ?
pane prin lege. Or, eu ered ea tocmai D. Eduard Mirto, ministrul lucrä.
aici este Inca o mare eroare a d-voastra. riloy publice O al comunicatiilor:
Vomit vorbi numai decat de latura mo- PAnd la 10 heetare,.deocamdatii.
ratorie a proiectului d-voasträ. La- . D. C. Argetoianu: Dar, depinde de

celorlalte. _ tura, imboldul la impicare intre eredi- locnri; nu puteti sd faceti o medie,ge.
proiectul d-voastra, tusk nu prea tori i debitori, cred ea nu o realizati 'neralä.
yä preoeupati de asanare. Pe d-voastri cat de putin prin proiectul d-voasträ. D. Eduard Mirto, ministrul luerd-
yä preoeupa pur i simplu de a eastiga Vä marturisese ea nu stiu la ce for- rilor publice si al comunicatiilor:
yreme in vederea unei solutiuni viitoa- mula sä ma oprese: Sant obligat.sa ra- Vorbesc de media la hectar, tinând
re. Or, noi credem ea, aceasta metoda tionez in baza formulei pe care o am seamA si de volum O de proportie.
este eea mai rea, fiindea departe de a imprimata, inaintea mea. D. Gr. N. Italian: In ealculul d-voa-
aduce o ustrare in criza economieä, din D. Eduard Mirto, ministrul lucra- strii ati pus i pe aceia cari nu sunt
contra o inteteste prin nesiguranta care rilor publice si al comunicatiilor: datori.
se mentine mai departe. Si. nu gresiti. D. Eduard Mirto, ministrul lucrii-
Atunci cand am venit eu legea de D. C. Argetoianu: DacA s'ar modi- rilor publice O al comunicatiilor:
ásanare a datoriilor agricole 0 de atunci flea formula in uncle detalii, i rationa- D-le Innian, cel putin la calcule veti
panä, astízi,în toad campania pe care mentul meu ar trebui modificat, in ma- recunoaste ei nu fae asemenea erori.
am fficat-o eu i propagatorii ideei asa- sura modifieärii textului. D-le Argetoianu, este adevärat eli
narii datoriiltor, nimeni n'a avut in ve- De ce cred eu od imboldul la o im- este o mare deosebire dela regiune la
dere usurarea individuala a debitorilor, paeare este nul in aeest proieet Minded regiune.
evident pe cale de consecinta da, dar nu eonditiunile pe care le oferiti d-voastra, D. C. Argetoianu: Aceasta intere-
pe cale prineipalii. In prineipiu, ceea- ereditorului, ca sa ajunga, la o imp& seaza, D.
in cele mai multe cazuri.
Eduard Mirto, ministrul
ee s'a ayut in vedere a fost refacerea care eu debitorul, nu sunt de natura publice O al comunicatiilor:
economiei nationale, redarea unei elasti- atraga.
eitati economice producatorilor de tot D-voasträ, in adevär - i erati siliti Solutiu.nea nu poate fi rea, daea im-
sond, care astazi se aflä, oberati, anchi- la aceasta prin capacitates de plata, a part:4We 80-85% din cazuri, carora
lozati, se afla, éu ereditul lor istoyit. In debitornlui - ati mentinut in condi- le dam satisfaetie. Ribtane sä ne pre-
ocupäm numai de ce facem eu acele ex-
tredeat fie zis, se tot repetil cä aceste tiuni, pe care le fixati oa Bind obli- eeptii, de care vorbiti d-voastra
legi- de asanare sau propaganda in fa- gatorii pentru debitor &A le primeasca,
Sä rd dau eifra exacta: 3.900 lei este
voarea lor fac räu creditulai. Nu, cre- dacá le-ar propane creditorul, i o do- media datoriei la heetar. Este insi ade-
ditul la noi a disparut din cauza särä- bandä mai joasa i -o .cot5, de amarti-
zare foarte mica Ati Uni itat efortul de- varat cd avem o variatie foarte mare.
eiei, fiindeä nu mai are nimeni 'Mere- D. C. Argetoianu: Eu nu am venit
dere in puterea de castig a producito- bitorului, clupi eategorii, la o treime inarmat en cifre, fiindch aveam inten-
rului. Intreg creditul produeätorului sau la o jumatate din venitul sau anual.
tia sä" tin o éuvantare scurta Tot*,
este sleit, fiindeä nu mai exista astazi Dacii ati face ealeulul pe datoriile eu- contest cifra data de d-voastra., 0 ere.
a marjä intre munea i beneficiu, care rente la heetar in toate categoriile, ati
constata ea, eu asemenea dobanda si en ea vomit.' area oeazia arät: eifra
sa fie utilizata de credit.
Iata de ce, cues ce trebuia Dent era asemenea cotä de amortizare, credita-
exacta. ' :.!i: .
Socotese cd aceste pláti nuse.pot face
o degrevare. Atka tbnp cat nu exista rul va fi despagubit inteun numär
decAt intr'un termen foarte, lung cu
b degrevare a produatorului n'am fa,- foarte D.
mare de ani.
Eduard- Mirto,
.,
ministrul lticrk- o dobandä foarte . mica;- Tentruca asa
eat nici un pas inainte in solutionarea
problemei asaiaärii economice. rilor publice si al comunicatiilor: doriti i d-voastra.
_
. , .

Atunci, ezeditorul, fata mai ales de

In proieet nu v'ati preoeupat de acea- Circa, intre 7-8 ani. numarul mare de legi, care se fae in
sta degrevare, fiindea se pare eä o ere- D. C. Argetoianu: Acestea sunt afir- aceasta materie, legi care se abrOga la
deti Cu neputinta, in situatia de astfizi, matiuni. Eu: ered cá intre 60 0 70 ani. 6 luni duph ce s'an fäcut, îi va zice:
'din douä motive: un motiv de ordin D. Eduard Mirto, ministrul liicrä- prefer sa; nu nirt inteleg. eu debitorul
constitutional 0 un motiv de ordin ban- rilor publice si al comunicatiilor: men; prefer.ca tinip de 6 luni, 1 an, sau
caro-monetar. VA stä in eale, pentru a D-le Argetaianu, imi permiteti 2 ani, sá primcse o dobandi mai mica,
reduce a creanta, Curtea de Casatie, spun din ee am dedus eu cifra de 8 ani? sarni pastrez intacta creanta ittea
pazitoare a Constitutiei, i vi stä in D-16- Argvtoianu, d-voasträ, care ati dreptul men de exeeatare asupra aces-
eale Banca NationalA, praitoarea nor, previlzut in lege pentru- oei pang. la 10 tei creante, fiintlete maine - paste 6
malitAtii monetare. hectare- un termen de 30 ani, sperie peste un an - Lai va ziee éredi7
In lipsa unei posibilitäti, de- a Pune termenul din aceastA lege:si afirmati cii, tam' ihizionisti se vör indrapta lueru-
'de acord textul unél legi de redueere a el poate sä fie de 60-70 ani? rile i debitarul melt va putea plati.
creantei en teitui COnstitutiei 0 in im- 0 soeotealä elemental% né conduce la Creditorut mai practie va z i 4ie: va veni .

posibilitate de a gasi masurile de fi- eifra, pe care v'ara spus-o en, de 8 ani. un guvern amie i va face o lege in
nantare ale unei reforme radicale, fi- Pentril a putea in Câti ani se va favoarea mea, ca sa pot exeputa pe de-
4,14ntare pare sA SatisfacCexigentele de putea Word.* pe haze, ratelor egale bitor.
N1

www.digibuc.ro
 MONITORTJL OFICIAL NI% 88
4084 ADTNAREA DEPIITATILOR: fediqa dela 10 Aprilie 1033 6 Iunie 1933

WA de ce acest imbold la intelegere
intre creditori si dèbitori îmi par in
conformitate cu legea d-toasträ, cel pu-
in en textul pe care. II currosc eu, ilu-
zoriu.
Prin urmare, aceastä parte, eare ar
"avea aerul cä se atinge de ins* fondul
problemei, i cä aduce un ineePut de
solutiune, .intelegerea Ortilor trebue
Msatil la O parte i, asa stand luerurile,
easi, fiinda dobända pe care cereti sä,
o plateascá cum si anuitätile pentru in-
treaga creantk sunt stabilite in asa
mod, 'Mat corespund eu ceea ce se ce-
rea debitorului de plätit pentru do-
bândä i anuitate pe creanta injumlitä-
titä, fiindeä in legea din 1932, se pre-
vazuse o dobândä .mai mare. Eroarea
d-voasträ insä, este &A confurtdati plata
cu dreptul. Prin legea din 1932, debito-
D-lor, ziceam cä nu,a.ti avut curajul
sä, vä atingeti de creante.
D-voastril vá dati foarte bine seama,
cä nu se pot_face jumäri fárá sá spargi
ouk prinumare, nu se. poate face asa- .
nare farrt sä: nu impui un sacrificiuunei
párti O nu se poate face o asanare in
circumstantele noastre actuale, färä 'sä
nu impui anumite sacrificii creditori-
lor. ,

legea d-voasträ rilmâne numai o lege rul era degrevat de jumätate din cre- Eu sunt convins cá ati fi gata sä im-
de Tiksuire, de moratoriu. anta contra lui. I se creia prinurmare, puneti aceste sacrificii creditorilor,
Dacii ar fi numai aceasta, nu i-asi o disponibilitate de jumätate_din avu- dupä cum cred cá i marea majoritate
face un repros prea mare, pentruca se tul sau. Astäzi, aceasta creantä fiind re- a creditorilor, precum oclinioard imensa
poate foarte bine întâmpla, ca momen- - intregitil, ea greveazil in totalitate bu- majoritate a ,marilor proprietari rurali, -
tui de fatä sä fie mai. putin prielnic nul i il face indisponibil. Astäzi, pro- ar primi sá facä sacrificiile neeesare,
pentru rezolvirea unei asemenea pro- prietarul Oita la 10 hectare nu mai insa v'ati.impiedicat de ode doug, con-
bleme deeât, de exemplu, toamna vii- poate sä, vânzä pämântul säu, fiindcá, Curtea de Casatie, Constitutia
toare. Aceasta, din douä 'motive. Unul, dacä îl vinde, el trebue sä pläteasch to- Banca Nationalgt.
de ordin intern. PAUA la toamnä .vom talitatea ereantei; pe câtá vreme sub In ce priveste constitutionalitatea, eu
sti ce recoltä, vom avea i cum vom pu- imperiul legii din 1932, vânzând pgt- cred cä Constitutia este o lege fitcutá -
tea sä o valorifieäm; prat urmare, vom mântul säu, el plgttea numai jumätate -tocmai ea sä, apere integralitatea statu-
ce posibilitäti de platá vor avea de- din creatatä. Astázi, proprietarul lui cA atunci când P-actul fundamen-,
bitorii. la zece hectare nu mai poate inzestra tal prin evolutia. stärilor economiee, po-
Pe de altä, parte, pang la toanmä este cu jumätate din piimântul säu sau cu litice sau sociale vine sä, punä un obsta-
probabil, eh solutia acestei probleme va taloarea aeestei jumätäti o fatä, ea str col propätsirii i desvoltärii naturale a
evolua i in alte tári i atunci poate cä o märite, sau pe un Miat, ca sä-1 aseze, Natiei, in cazul acela nu trebue sä no
ne vom putea ineadra si noi in alte legi, Mudcä nu mai are nicio disponibili- mai incuram cu.prescriptiunile sale.
.din alte ári, printeun consens inter- .
tate, fiundcä averea lui e integral gre- Cam putem sä, evitám aeest obstacol
national, pe care eu nu-1 consider indis- tag pentru totalitatea datoriei. constitutional? Sunt douä nietode, mai
pensabil, dar care, cu sigurantgt, ne-ar Dar ati fäcut mai mult. D-voasträ mi intkiu prin interpretarea Constitutiei.
folosi. numai cä, nu ati tinut seama de acest Eu nu cred c5, decizia Curtii de Casatie
Dar legea d-voasträ - lásând la o drept cAstigar - räutine de väzut ee va nu ar putea fi schimbatk Cred cá
pate aeest imbold la intelegere - nu zice Curtea de Casatie, care e atât de Curtea .de Casatie- a judecat intr'un
este nici cum am spus eu, o lege de aprigh in apárarea drepturilor garan- mod foarte ciudat. Curtea de Casatie a
simplá amânare, de simplá pasuire, de tate de Constitutie, când se va aduce interpretat in modul cel mai larg,
moratoriu, pentrucä, ea intervine in fon- în fata ei acea.stä chestiune a dreptului punct de vedere- al literii legii, art. 17
dul chestiunii, i intervine in mod dezas.. astigat - insä, ati fgicut i altceva: in modul cel mai strict din punctul
truos. d-voasträ ati consolidat datorii nedrepte de vedere al interprAtärii art. 21.
Cum intervine? Mai intai, atingan- imorale. Ounoasteti foarte bine acea- Ar fi fost natural ca Curtea de-Casa-
dri-se -de un' drept câstigat. stä chestiune, i tocmai micii proprietari
D-lor, prin legea din 19 Aprilie 1932, tie sä interpreteze fie in mod strâmt,
pAngt la zece hectare O-au väzut crean- fie in mod . larg, dar ambele articble.
creántele impatriva proprietarilor pttnä tele intreite, impätrite i inzecite prin
la 10 hectare au fost reduse la jumá- In art. 17, care nu vorbeste de garan-
acumularea dobârazilor. Este o provin- tarea dreptului de creantk Curtea de
tate. Aeeasta este un drept care a fost cie intreagä care a fost secatuitä de ca-
elistigat. Casatie a interpretat asa de larg legea,
mätari, este Bucovina, uncle nu e debi- incât a dedus i aceaStä, garantie a ere.
Debitorul a stiut cá, prin simplul tor a dirui datorie sä, nu reprezinte 15
fapt al promulgárii legii, creanta sa a antei particularé; din faptul cgC artico-
pärti din 20, dobâtazi acumulate. Or, lul garanteazä creantele statului, ian la
fost redusä la jumätate. d-voasträ, prin legea d-voasträ mati
D. Eduard Mirto, ministrul art. 21, care dä puterii legislative si
publice
ereantele la data promulgárii legii; a,,sa chiar puterii executive dreptul sä se a-
si al comunicatiilor: cum se aflä, cu capete i dobânzi. Vasä-
-A scrie? zicá d-voasträ, consacrati prin legea
mestece în raporturile dintre factorii
D. C. Argetoianu: Asa scrie in lege. eeonomici ai ärii, aeolo interpretarea
D. Eduard Mirto, ministrul lucra- d-voastrii debite nedrepte i imorale. devenit- asa de strAmtä, incht *s'a con-.
rilor publice si al comunicatiilor: Nu faceti discriminarea intre datoria chis cá aeest articol se referil numai la
Dar scrie altfel in jurisprudenta Casa- intre ceea ce a fost adaogat conflictele de munek dar nu i la alte
acestei datorii prih dobtuazi acuinulate raporturi de ordin economic.
D. C. Argetoianu: Voiu teni i la in cele mai multe cazuri, mai ales pen- Este aci o antinomie. S'o \explic, -

aoeasta. Dar asupra chestiunii proprie-
tätii pänä la 10 hectare, jurisprudenta
Casatiei nu a scris nimic.
S'a tot amânat judecata pentru pro-
prietatea -paukla zece Wectare. Dar o sá
venim si la aceastä ehestiune.
D-voasträ, vä atingeti acum de drep-
turi eistigate reintregiti éreanta. Cu-
nose argumentul, d-yoastrá. zieeti:
situatia- de fapt a debitorului ate ace--
tru proprietatea mick uzurare. Asa ba- mi-ar fi greu, Nu smut advocat, nu cu-
ck, d-voasträ in loc sá usurati pe pro- nose Curtea de Casatie, nu am frecven-
ducätor, îl ingreuiati dimpotrivä prin tat-o niciodatg. Mi s'a spus i mie cä.
aceastä, lege, îl ingreuiati pentrucä, pe Curtea de Casatie a atipit acum 20 de
de o parte puneti pe acesti mid produ- .ani i s'a desteptat inteo bunA zi
cAtori sä plateaScä, 'Let atât i ceva mai din nenorocire pentru criza noastrii eco-
mult, pentrucli nu discriminati toate nomick Curtea de Casatie s'a desptetat
dolatinzile uzurare decât ar fi avut sä toemai in ziva. când .judeca acest pro-
pig-teas-di sub regimul legii din 1932, si ces al constitutionalitätig legii asanärii
grevati cu p datorie nouk datoriilor agricole.

52

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL. Nr. 88
6 Imge 1933 ADITNAREA DEPÜTATILOR: Sediv4a delc; 10 Aprilie 1933 4085

& poate intampla, în acest joc de sistentul falimentar sau concordatar. D. Edhard Mirto, ministrul lucrá-
deateptare i de atipire al Curtii de Ca7 De exemplu; daca in'contra unui falit rilor publice si al comunicatiilor: .

satie, ea; cu alta oeazie, Curtea de_ Ca7
satie sa. fie mai intelegatoare i sa re-
vipa asupra hotaririi data acum câtva
timp cu privire le constitutionalitatea
legii.
Aceasta ar fi o solutiune; in cadrele
Ai o creanta.... Ideea este sa-i cuprinda pe toti.
D. C. Argetoianu: Atunci articolul e -D. C. Argetoianu: Eu sunt de exeni-
räu redaetat. plu, debitor care intru in categoiia
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä- . asanärii. Dar nu vreau, prefer aban-
rilor publice si al comunicatiilor: donul, Pot sa recurg la abandon? Dupa
Cu toate ca redactiunea este rea, in- textul aceSta, nu se spune c daca am .

actuale ale Const:tutiei s'ar putea con- telesul este cel spus de d. Nottara. Daca
cepe 0 alth interpretare, o alta juris-. o niinte atat de puternica ea a d-voa-
prudenta a Curtii de Casatie. strä a dat un alt inteles, eu nu las re-
'Dar, daca nu s'ar putea ajunge aci, dactiunea aceasta.
dece sa ne speriem ai de euvinte i de D. C. Argetoianu: Atunci vä rog sä
anumite necesitati? Nu avem cleat sä schimbati textul, pentruca nu este bun.
sehimbam Constitutia. o altä observatie, pe care v'o fac :
Nu avem nici un fel de obligatie sá Ati spus in lege ca o anumitä clasa
ne inehinam, ca în fata unei evanghelii, tle agricultori, trebue sa nu aibil mai
in fata unei legi care nu are pentra mult de 40 la suta, venituri urbane ai
sine nici matar o traditie prea lunga. atunci va intreb, cum ealculati aceati
Este o Constitutie de .acum zece ani; 40 la suta, îi caleulati dupal venitul net,
este o Constitutie, pe care d-voastra, sau diva venitul brut?
membrii Partidului National-Täranese,. D. Al. Stan: Nu este vorba de venit;
ati prirnit-o cu protestari. (Aplauze pe este vorba de patrimoniu.
uncle beinci ale opozitiei). Ati spus ca D. C. Argetoianu: Este un articol in
o recunoaateti ca o stare de fapt, nu care este vorba de venit.
ea 6 stare de drept. Aplauze pe baneile D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
opozitiei). rilor publice si al comunicatiilor:
Puneti de acord- interesele superioare Nu este in textul acesta. Päii, aaa
ale tarii eu textele i .dati României, in cum v'am cunoscut, pe realitäti.
fine, o Constitutie de drept. in D. C. Argetoianu: Iau act (16 cuvitn-
aaa fel, bleat textele ei sal nu se mai o- tul d-voastra consider ea un afiga-
puna la cerintele evolutiei noastre so- jament.
eiale. Mai este un alt punct ; relativ la. pro-
ales o cale, dé elemplu asanarea, pot
sa mai intru,ai la abandon.
D. Eduard Mirto, ministrul lucrk-
rilor publice si al comunicatiilor:
Poate sa faca abandonul.
D. C. Argetoianu: D-le Mirto, mai
este un punct asupra .carrtia a vrea sa
ingist, este punctul relativ la plafon.
Nu vreau sa-1 ating insa acum, fiindea
este mai bine sa-1 desbatem atunei
cand vom trece la discutia pe para-
grafe. Punctul relativ la plafon, eu
care nu sunt de loc de .aeórd, 1-ati
mentinut in textul actual, pe care 11
gasesc cu totul neintemeiat. Mii voila.
ocupa de acest text al plafonului, cand
va veni paragraful, in discutiune. Viu
propune flu amendament, fiinda este
eel mai injust dintre criterii, si sta-
bilesti un plafon unitar .pentru toatii
tartt atuci, and valoarea pamântului
este atât de variabili, atunci and va-.
loarea investitiunilor acute in diferi-,,
tele regiuni, este eat de deosebitit'Este
injust Si stabilesti un- plafon, Birk .

D-lor, v'am fagaduit c mi voiti fi cedura abandonului. -13:voastra ati spus niciun fel de criteiu, nici social, nici
lung, fiindca nu am text pe care cä cei care nu inträ in asanare Pot face . stiintifie i nici &a, as zice, fiinda se
discut. Vpiu fi snit sal ian cuvantul -in abandonul averii- lor, cedând credito- .poate îiitnipla foarte bine ea un de-
cursul discutiei pe articole, child se vor rilor patru cincimi din avere ai pa- bitor cu un plafon mult mai mare, sä
strand o cineime. Eu pun o. intrebare : fie mai asanabil; decât un- debitor en
aduee propunerile de modifieare ale le- un plafon mai mic. Aceasta este însä o
gii. M. märginesc, la aceasta ora tar- Aceastä procedural a abandonului poate
zie, eu aeeste cateva observatii de ordin sa fie facuta numai de aceia, care au chestiune, pe care imi rezerv dreptul
fost excluai dela asanare, sau poate fi sa o lamuresc cu ocaZia discntiei pe ar-
principial, la care sa-mi dati voe sä mai- fleck.
adaog cateva i apoi am terminat. fatuta ai de aceia care au foSt
dar nu mai pot face fatal obligatiunilor Un defect al legii d-voastra, i earn
Pe langa aeest defect al legii, ea nu lor ? ma mirk date fiind colaborárile d-voa-
rez6lva probléma; ea nu rezolvä insäai D. Eduard Mirto, ministrul lucrä- stri ai data fiind cauza pentru care
asanarea noastrii economica. Si nu rilor publice si al d-voasträ ati declarat proiectul nostru
comunicatiilor':
ataeä reducerea, creantelor pentru li- Toatä lumea. din 1932 ca neaplicabil, este lipsa to-
chidarea pasivului, pe lama obiec- D. C. Argetoianu: Trebue pus Ina in tali de finantare.
tiunea pe care o fac, cal deai pare o lege lege... Iola, de exemplu un proprietar Stiu cii aici aveti mari dificultkti cu
de moratoriu, de pasuire, totuai se enre indeplineste toate Conditiunile Banca Nationalkina nu ar trebui
aMesteca in situatia creantelor, 'Mean, pentru a intra la asanare. Infra la asa- le mai aveti. (Intreruperi) .
tätind din acest punet de vedere starea nare. Are insä un an räu, are nenoro- Dati-mi voe, eu, and am. ficut le-
'debitorului, mai am sa fat ai observa- chi, nu poate face fatal obligatiunilör. gea din..Aprilie 1932, 'uu am prevAzut
tia cä, in detaliul ei, legea nu a fost Poate el atunei sa treaca la abandon. .finantarea inadins, fiindeä in acel mo-
'destul de studiatä. Aeest lucru trebue spus Oar in lege. ment nu se putea face. Si
Voiu face cAteva observatii, pe lânga In articohil "dhi lege se spline. mimai spun cum stä chestia, eici astazi se
Cele facute deja in comisiune, dar eare, Beeia care nu pot fi admiai la asa- poate vorbi de chestiunea aceasta, nu
deai par de amanunt, se leagä totuai nare. mai compronitem nimie. Despre o fi-
'de chestiunile de principiu. D. Eduard Mirto, ministrul nantare propriu zisä, adiea o finaji-
Iatal, de pikla, o observatie pe care publice $ i al comunicatiilor: tare prin gäsirea de fonduri, cu eare
vreau sä o fac. Am vazut la exceptiu- In art. 8, devenit 10, care a fost mo- si vii-a, despägubesti, tu, stat, san tu,
nile din art. 12, prin care sunt enu- dificat de comisiune si sub sugestiunile altä institutie, pe creditor, nu putern
meratC excluderile dela beneficiul aee- d-voastrk, se spline: oricare din cate- Torbi.astkzi, ea si acum un an, si pro-
stei legi, ea s'att inseris i debitele fatal goriile de debitori mentionate prin babil nu vom putea vorbi Ina, multi
dc firmele concorclatare. Prin acest iirezenta lege nu yor putea fi urmä- ani; Neputând gisi o finantare de feint
fapt exCludeti deia bèneficiul legii o riti" Daci nu este clar nici acesta, acesta, nu puteam in 1922 si nu putem
categorie enormil de debitori. eh sunt dispus si-1 'ntodificim. recurge astizi deek la o reglementare
D. I. Vasilescw.Nottara: Nú este aaa. ' D. C. Argetoianui. Ntt este dtstul de .acestor reduceri de eremite. In 1932
ESte vorba dé acei care &Dares; duPa nu puteani vórbi de o asemenea

53

www.digibuc.ro

ADUNAREA DEPUTA'fILOR: Sedinia delal ib 4ritie 1933
4086
mentare, fiindeil atunei Bann Natio-
nap, era absolut independenth de Stat
Sé Meuse stabilizarea, se diduse inde-
pendenta-bäncii de emisiune, care, prin
puterea, Prin éreditul ei i pe baza con-
ventiunilor ei de stabilizare, mentinea
moneta. SA fi venit atunci si sh fi impus
institutalid de ernisiune anumite condi-
tiuni hi foloanl Unei reforme de felul
abesta, ar fi fost, negresit, sä compro-
mitem soliditatea monetei; sacrificiile,
care S'ar fi fäcut inteun sens, i'ar fi
repercutat imediat asupra cursului mo-
netel. Dar . eu stipm-eram ministru de
finante- cum eurba monetarit mergea
descendent si §-tiara eh va veni momen-
tul in care se va putea free aceasth in-
terventie. Acest moment a sosit i acest
moment nu 1-a provocat nici o lege de
conVersiune; I-a provecat conjnetura
internationalä i conjuctura internä a
(Aplatcze pe unele blind, ale opa-
zifiei).
Astäzi, leul nostru nu este mentinut
nici prin conVentiunpa de stabilizare,
niei prin statutele Minch Nationale,
prin stoeul acestei bnci, ei este
sustifiut prin interventia statului.
.(Aplonte pa ',tilde biinci ale opazifiei).
MON1TORUL Nr. 88
6 Tank 1933
-
Banea Nationali percepe aeest comi- si nu reiese din textul d-voastrh Nr.
sion i veti -Vedea eh rezultit aproape un , 4, de niehierk, cum se- finanteázá Ocea-
miliard pe an. Mule merg aeesti bani? stá reform:1?
D. dr. I. Cosfinescu: Se ia mimai la Vedeti, prin urmare, d-lor, at de
import, nu 0 la export. grea este o diseutie generalh. Noi nu
D. C. Argetoianu: D-lor, eu vreau aveni preciziunile necesare. Astazi eu
fin precis. Spun asa: Bann, Nationalh v'am inseilat chteva observatiuni de
poate face astazi un servieiu de regle- ordin general, pe cari le-am erezut ne-
mentare -pentru reducerea ereantelor. cesare, riimânând ea, indath ce d-voa-
Ea poate face acest serviciu in douil - stri vh yeti hothri asupra punetelor
forme ; inthi, sub o formh pe care o git- esentiale, A. le examinez impreunä eu
sesc gresitä, care pnre a fi fost adop- d-voastrá.
tag inteunul din textele care mi s'au VA märturisesc eh, asa cum iesisese
supus, repet, nu stiu dach In textul proiectul din comisiune, fi combh-
bâtut la masind, in textul manuseris, tut, eum I-am combhtut i acum, Insh,
sau in eel imprimat; dar rezulth, eh, Is eram bothrit sh-1 votez.
Banca Nationalä ar urma sh se inre- D. Eduard Mirto, ministrul lucra-
gistreze intr'un cont de ordine dife- tiler publice si al comttnicatiilor:
renta de dobanzi intre scontul pe care Aeesta este proiectul.
îl pläteste banca seontatoare la Banca D. C. Argetoianu: Eu astept proiee-
Nationalh i cat pläteste debitorul la tul Nr. 7, mu Nr. 9, sh vfid cum va
Banca scontatoare. Diferenta aeeasta D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
ar fi s'o inregistreze Banca Nationalá rilor publ/ce i al comunicatiilor:
inteun cont special pe care 1-ar solda D-le At'.;ctiantt, eu vii rog votati
Ministerul Pinantelor. Mi s'a spus cii iatä de cc. Ea am sä vii reamintese
d. ministru al finantelor sa opus la ch, in comisie, inainte de a se face vreo
aceastii solutiune 0 a avut deplinh amendare, ati Merit o deelaratie, anu.-
dreptate, fiindch un asemenea cont tre- me eä este un pas serios inainte i eá-
out annal in bilantul Bäncii Nationale, regretati eä nu am ureat dinteodatá

rilor.
ar. trebui sh fie soldat i Iichidat tot toate treptele, fiindeá astfel ebestittnea
Astäzi, statul, prin reglementarea co- anual prin bugetul statultd, ceia ce ar ar fi fost rezolvati.
merttilui de devize, mentine cursnl mo- fi o imposibilitate, având in vedere su- D. C. Argetoianu: Era proieetul
netei i orice s'ar Intampla la Banca mele mari pe cari le-ar necesita acea- Nr. 2.
Nationalh, enrsul 'acestei Monezi va fi stä operatiune. D. Eduard Mirto, ministrul lucra-
mentinnt Fiindch, prin lege, nu se pot Potrivit programului pe care I-am publice si al comunicatiilor:
obtine deviie cleat pentru o suing de, publicat, ajutorul statului devine posi, Era proieetul Nr. 1, iar acesta pe
in compensatie, pentru eutare' sau eu- bil. Cilei nu mai e vorba de sume care îl aveti in fati este proieetul Nr.
tare monetä. i a-tuna child Banca Na- ar urma sii fie debitate, ci e vorba.de 17 amendat in emnisie.
tionalii, instituttil de emisiune, trheste creante, care ar urma sh fie thiate., D. I. ManoIescu-Strunga: D-le mi-
In functie de mine, stat,' apoi eu, statul, part din creante ar räuthnea lute:an nistru, ati citit inttd modifichrile, pe
pentrii serviciile pe care le fac iustitu- cont. _special Bra dobândä, fári nevoie unnä ati Ineeput discutia generalá.
tiunii_pot sh-i cer i ei un serviciu. pen- de alocatiuni bugetare anuale, cent D. C. Argetoianu: D. prim-ministru
tru usiira executarea unei refer- care fi lichidat de stat, când.va, sau d. ministru Mirto, nu .stin care din
Astfel incht eu nu vhd asazi nici dupi Wi nunahr oarecare de ani, mai d-nealor, dupi ce am intrat in carni-
mi. obstacol ea In, bilantul Biincii Na- mare sau mai mie. k4i la lichidarea siune si am fäcut eâteva deelaratiuni
tionale_ sh fie inscrise separat intr'un aeestor slime baserise inteun cont de de principiu, mi-a spus: d-voastrh sh,
cont. cle.ordine,..gat cum am arätat in ordine, Banca Nationalä ar putea fi nu discutati un proiect care vi s'a disr.
prggramul pe, .care 1-am. publicat, su- ajutatii prin. fendurile speciale de a7 tribuit,, chei istá proieetul; atunci, ne-
mele .care sh,,reprezinte diferenta la mortizare, care s'ar creia la fieeare ati eitit - era pe fol volante proiee-
scant a efectelor intrate in conversiune. banch scontatoare. - tul eu artieolele emendate.
ertati slack anaHzand legea Dar, in fine, in proiectul d-yeastri D. Eduard. Mirto, ministrul lucrá-
fac confpziune intre texte, in textul imprimat, solutia finantárii rilor publice si al comunicatiilor:
Intre eel imprimat, eel manuscris si eellipseste, panä acum, poate ch 'yeti veni Eu am spus asa: proiectul este acelas;
biitut la masinä. Mi s'n arätat un 'text cu un fornuilar Nr. stiu,, as- dar, sh nu se discute anamite modifi-
din care rezulth eä se punea intr'un tept, dar in textul acesta meare 'V. am,
eont de ordine la Banca Nationalä di, dad, nu nig insel Nr. 3, sau 4..,
ferenta de dobändi de la' tratele agri- D. C. Argetoiann: D-le ministru, sun-
D. Eduard Mirto, ministrul lucra- tem pe malurile Dâmbovitei, pe
cole seontate i intrate in asanare, dar rilor publice .al comunicatiilor:
se pun.ea in acelas timp, in sareina Nr. 2. ma/tulle märii Mediterarte.
regularea imediatä a acestor D. C. Argetoianu:. In textul pe care-1 D. Eduard Mirto, ministriff lucri-
sume, ceeace este o imposibilitate. am nu existä niei un articol relativ la rilor publice Si al comunicatillor:
D. G. Deleanu: Banea Nationalh, in. finantarea mhsurilor de reducere, pe Pe ()rice maluri am fr.; dad. nu -v'ati
coaformitate ea legea pentru controlul care d-voastri le preeonizati. mh In-. fi dtts /a Pandit, nu stiu ee v'ar fi pu-
vänziírii devizelor, exerciti monopolul treb, când d-voastrh. spuneti: debitorii tut sehimba parerea.
vâuziirilor d cumpiirärii devizelor. La phnil la zece hectare vor. *6 do-: V'am eitit amendamentele, asupra
aeeste operatiuni pereepe un eqmision band& de 1 sau 2 la sutä, eke plfiteste chrora &gall:se:1i de acord, ca sä nu mai
care se ridich, cam la 3 la suth. Faceti diferent47 pentrueg ocesti debitori au insistati asupra unor modifieiri, pen-
d-voasträ socotenlh totalul importu- trate la n baneä, banca ageia, le-a,seon- tra cati eram de aceeats- liárere e
lui d exportului nostru, asupra ciiruia tat la alta, cealalth lä Banca Nationaiii cari le §tiam.

54,
www.digibuc.ro

ADITNAREA DEPUTATILOR: fedinia dela 10 Aiwilie 1933
6 Tunic 1933
D. C. Argetoianu: 1.51 pe cari le-ati
deelarat primite.
D. V. Toncescu: Nu.
:D. C. Argetoianu: Irni pare du ei
nu pot havoca marturia d-lui Pott tick
deoarece d-sa este senator.
D. Gr. N Iunian: Atirisea.
D. Eduard Mirto, ministrul Inca-
rilor publice si al coniunicatiilor:
D4e Argetoianu, d-voastrit,- dupil; o ju-
mkate,de. orä, ki. plecat. Vi afirm -7-
daert d-voastrit nu eredeti, puteti stt
controlati discatiunea amendamen-
telor a durat pânä tfirziu noaptea.
MONITORUL OFICIAL Nr..118
nistratie, s'a chemat societate romil-
neasett.
In'aceastä societate nu este nici un
ban românese, stritinii au venit sii lu-
creze .in Tara Româneaseit, sá ia munca
antreprenorilor români, care au lucrat
intotdeauna pe contul lor si nu au luat
aceastii forma de societate anonimá ro-
mântt, in care aft biigat diferite elemente
politiee. Pentru desvoltarea interpe-
15.rii mele, vä rog încá odatá, d-le pre-
wclinte, in mod stäruitor i in dreptul
pe care îl am, sä-mi se punä la dispo-
zitie, prin Biroul Camerii, de cittre Mi-
nisterul aetele pe care le-am
4087
Am onoari. a intreba pe d.. ministru
al comunicatiilor, dacit nu socoteste el
functionarilor P. T. T. sit li se acorde
reducer! la C. F. R., intructtt ei nu au
incetat *de a fi funetionari publici, cu
_atät mai mult, cu ciit la alte regii, func-
tionarilor li se acordii acest avantaj.
D. St. Cicio-Pop, presedinte:..' Se vt
comunica d-lui ministru al comuniCa-
tiilor.
D. deputát Mosctiuta,nu are cuviin-
tul.
D. N. Moscautanu: D-le presedinte,
am onoare a intreba pe- d. ministru de
industrié si comert, clack a. luat vreo
.

D..C. Argeteianu: D-le ministru, sit ceknt, asupia, contractului intervenit másuril, si ce anume m5suri a luat, in
nu- discutam degeaba. Este indiferent intre Soeietatea Via", comuna Bucu- chestiunea plangerilor adresate acestui
ceea ce am Spus u fatii, de .proiectal resti, i Ministerul Lucriirilor Publice. minister, de Mai multi comercianti 'de
Nr. 1, i Nr. 2. Cum la vot va veni, D. St.s Cicio-Pop, presedinte: Se va cereale din Ismail, cake au reclamat
probabil, proiectul Nr. 7, sau Nr. 8, de cazul untti trust de cerealisti, creek de
acela va fi vorba i eu nu vä spun ert interveni.
Trecem la comunicki 0 la anun.tki .directorul Bancii Roinânesti din Is-
n'am sä vi-1 votez. Eu vreau sä de interpelki; mail, Dimache, care este in -acelasi
spun .1nerul acesta: proieetul d-voastrii D. deputat Pilnescu are euvântul. - timp i presedintele Camerii de comert,
desi dupri, .miite are defectul de a nu Voci: Nu este in incintä. .0 care, folosindu-se de atest trust. a
rezolva nroblema in fondul ei, desi In D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. de- pus stäpilnire pe pika cerealelor din
anumite detalii im sunt de acord cu putat Deleanri are euvântul la emu- Ismail, fixând in mod a husiv preturile
el, totusti, constitnind o etaptt i eonti- nicitri. pe eereale, care astfel au ajuns sti fie
nând anumite puncte ettstigate pentru D. G. Deleanu: D-le presedinte, d-lor micsorate cu 2-3.000 lei la vagon, in
lichidarea pasivului, eu rezervele pe deputati, am onoare a intreba pe d: dauna tärtinimii, care vine la Ismail
cari am sti le fac atunei, 1-as vota. Insk ministru al industriei si comertului, .cu cereale, i prin bandele de bit-till*,
eu nu pot stt afirm astäzi eh îI voi vota, dacá poate sil-mi comunice rezultatele a alungat pe toti comerciantii de ce-
eltiar eu aceste rezerve, fiindeä nu eu- la care s'a ajuns, .in primid trimestru keale .seriosi, care Oat acum au päs-
nose proiectul d-voasträ; il Wept si aI anului aeestuia, in nrma inäsunilor trat contactul intre case mari exporta-
vintt. de contingentare a importulni. toare i piata cerealelor din Ismail, in
Dad proiectul d-yoastrtt nu se va luate Toti importatorii gunt nemultumiti de mod constiineios. Gratie acestei situa-
dépärta prea mult .dela proiectul Nr. modul cum se fac repartitiile, in schimb tiuni intolerabile, Jsrnaiiul este amenin-
2, pe care le cunosc in cazul stint infokmat, eh importul pe primul tat en completa dec(idere,
acesta, cu rezervele pe cari. le-am fá- trimestru al .anului acesta, este. mai ineetul Cu .incetul, aflând despre
cut astitzi i pe eari le voi 'Aoki face in mare deck a fost in epoca corespun- acestenemai pomenite speculatiuni,
timpul disentiei pe arl icole, îl voi vota. zkoare a anului trecut. In acest caz, apitrate eu bande de bittäusi, nu va mai
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. de- nu vede d. Ministrn cä Misurile hiate veni la Ismail cu cerealele ci va ettuta
putat Costinescu are cuviintul la re- Mi inräutittit situatia adedratilor im- sit meargii la Belgrad, Reni...sau Chilia,
naila ment. portatóri, In schimb economia generalit unde nn 'existit'un asemenea trust. Cred
D. dr. I. Costinescu: D-le presedinte; nu a profitai cu nimic, jar' scumpetea a. cil ministerul este obligat sit veglime; Nordul
d-lor deputati, acum $ zile am cerut creseut? Nu crede d. ministru cit acea- ea populatiunea titriineasert din
niste acte, cu .privire la Societatea Via, contingentare trebue Basarabiei sti, nu niai fie lásatá pe
stä mäsurit de
referitoare la luerttrile care s'an fcut desfiintatii cat mai .repede? Contingen- milna unor afaceriati,
rapidit in
care urmarese o
acest sat - fad
aici in Bucuresti 0.1a luerärile, care tarea se face dela sine, impusit. di pu- imbogittire
se faç pe soseana Bucuresti-Brasov. ettini", nude samavolniciile i abuzn-
terea de cumpitrare i consum a tärii. i mule o actiune
PIMA acum nu mi s'a trimis nici un D. St. Cieio-Pop, presedinte: Se va rile constitue o regulit
act din cele cerute. In schimb a apitrut coinunica d-lui ministru al industriei si einstitit este doar o exceptie.
in ziare o notk de care ziarele spun cä comertului. -De ritspunsul ee voiu primi depinde,
nu riispund, cu titlul Aeitivitatea 8o- D. deputat Negurit are cuviintul. dad, imi voiu .transforma aceastil co-
tietiltii de Construetii Via".. In aceasta D,. M. Negura: D-le presedinte, d-lor municare în interpelake.
notrt, societatea declad ea este o soeie- deputati, am onoare a intreba d. D. St. Cicio-Pop, prepditte: Se va
tate pur romineasett, cä eu am fost in- ministru. al industriei, dad, este adevil- comunica guvernului.
dus in. broare, 0 se mid ett un Vechi rat ca; in urma interventiei Societki- D. deputat Inca are euvântul.
parlamentar ca mine a putut s punt], D. D. Iuci: D-le presedinte, aduc la
in -discutie aceastii SOcietate Via. lor Unirea" i Steaua Românil", mi-
nisterul a admis sit le fie date in ex- eunostinta d-lui ministru de interne,
Nu .citese toatit aceastii notk In care ploatare circa 2Q0 ha, in jurul sondei eä; .in actiunea nOastrii, politicá, la
societa tea 4i-face singurrt reclamá ; dar Aricesti, care au era necesafg, i atrage Vlasca, suntem impiedieati de.. autori-
este o indriizneala din partea aceitei o pierdere pentru stat de 120-150 nii- Vitae .administrative, - nu numai de a
soeietki sä publice astfel de antnturi tine Intrtniti, dar si de a vizita cornu-
în ziare. lioarie lei.
De dspunsul ce-1 voiu primi, depinde nele din jndetul nostril.
Aceastrt societate este fundatil de un
sträin, impreunä cu alti sträini, aci, In uil transform Intrebarea in interpelate. Un fapt precis este eel intiimplat
*D. St. Cicio-Pop, presedinte: Se va aelim trei zile prietenului hostru, un
tad, la nOi, i prin sistemul eunosent, ' distins advocat al baroldni de Vlasca, d.
atergând i adunâncl.din fiecare partid conmnica (Hui ministru al industriei.
D. M. Negurä: A doua 'comunicare. COehindeu, care, inergAnd in corduna
ate un membru în consilitil de admi-

55
www.digibuc.ro

4088 ADTTNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 10 Aprilie 1933
Cacaleti, ca sä aranjeze o intrunire
pentru Durainia, a fost intâmpinat de
atre primarul Mira lä, dat jos din au-
tomobil, amenintat cu ciomagur D-sa
ajutat de alti prieteni, putând sä se
urce in automobil i a pleee, eapota
automobilului sAu a. fost spartä de a-
tre acel primar cu ciomagul.
Primarul a justificat gestul u pe
lipsa de autorizare de circulatie a d-lui
Cochinescu judet.
In altä, comunä, Cucuruzul, prietenii
nostri au fost chemati la o adunare a
comitetului local comunal, având de
discutat ei intrt ei interesele politicei
lor locale.
Când s 'a aflat de aceastä intrunire,
seful postului de jardarmi a comunicat
prietenului nostru, presedintele orga-
nizatiei comunale de acolo, Iliescu, ur-
mAtoarele :
Primäria Cueuruzul, cu ordinul Nr.
364 din 1933, vä face culpabil cä eri
ati tinut adunare publia in casa lo-
cuitorului Ruse CAlin, färä autori-
zatie.
Dati-ne o declaratie cum a stat
cazul".
Aclucând acestea la_ cunostinta d-lui
ministru de interne, 1ntreb dad).
legii stärii de asediu s 'au intins
asupra judetului Vlasca, si in acest
caz, daa nu este un abuz din partea
autorititilor administrative locale, a nu
au adus la cunostinta publia, prin dfi-
sarea, instituirea stArii de asediu si la
Wawa'?
Dadi nu s 'a instituit starea de ase-
diu, intreb de asemenea, daa nu este
un abuz ca organole administrative sA
re pretindä autorizatie pentru tinerea
de intruniril
Rog deci pe d. ministra de interne
S í bine voiaseä a pedepsi aceste abuzuri
comunica rezultatul.
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. mi-
nis'ru de interne are euvântul.
D. G. G. Mironescu, vicepresedintele
Consiliului de Ministri, iniaistru de
interne si ad-interim -la Externe
D-lor cleputati, afiu eu surprindere cele
relatate dela tribuna de &are cl. depu-
ta t de Vlasca.
Nu poate fi vorba, ca noi sA däm
aprobare la asemenea aete. Prin nr-
mare, le dezaprob cu energie; voi cer-
ceta i voi bin toate mäsurile de pedep-
sire si de indreptare pe viitor. (A-
plamze).
D. St. Ckio-Pop, presedinte: D. de-
putat Stelescu are cuvântul.
Voci: Absent. ,
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. de-
putat Stefänescu are cuvântul.
D. C. I. Stefânescu: D-bor deputati,
ant onoare a adresa d-lui ministru de
interne urmAtoarele :
D. deputat Haralamb Vasiliu, din
partidul cuzist, a fäcut o comunicare
56
MON'ITORUL OFICIAL Nr. 88
d-lui ministru de interne, prin care pre-
tinde eA s'ar fi fäcut abuzuri cu oca-
zia alegerilor comunale in jud. Boto-
sani, comuna Veresti, i pretindea d.
deputat Haralamb Vasiliu cA s'ar fi in-
trebuintat jandarmii, cA ar fi fost opritä*
lumea dela vot j alte afirmatiuni de
felul acesta.
Noi rugäm pe d. ministru de interne,
sä binevoiasa sA. räspundä, aci in Ca-
merä comuniarii d-lui dr. Haralamb
Vasiliu, spre a nu läsa sä planeze nicio
bAnuialä asupra prefectului acestui ju.-
det, d. P. Irimescu, care, prin firea sa
blândä i impAciuitoare, prin spiritul
säu de adevärat gospodar, printr'o ex-
perientä politia de peste 25 de ani si-a
astigat atâta simpatie, a nu avea ne-
voe de sprijinul jandarmilor, intr'o sin-
gurg comunä, in alegerile comunale.
Si pentru a cia o completä satisfactie
d-lui -dr. Haralamb Vasiliu, fl rugim
pe d. ministru de interne sä institue o
anchetä parlamentarä, din care sä. nu
lipseasa i d. deputat cuzist, care 01
cerceteze aceastil afacere la fata locului.
Noi suntew siguri cA d. dr. Haralamb
Vasiliu va reeunoaste singur cä infor-
matiile pe care s'a bazat, când a facut a-
ceastä comunicare, au fost sau eronate
sau de rea credinti
D. dr. Haralatub Vasiliu: D-le prese-
dinte, cer envântul.
Am primit fAspunsul d-lui ministru
de interne in aceastä privintä. Acest
rispuns consistä in inaintarea atre
mine a únui report al prefectulni de
Botosani, cu privire la .ancheta pe care
d-sa a ftleut-o in comuna respeetivâ. In
acest raport, d. prefect constatä ea e-
xacte aproape toate cele ee am afirmat
eu dela aceastä tribunA.
D. C. I. Steffinescu: Nu este adevä-
rat. Rorg pe d. ministru de interne O.
instituie o anehetä parlamentarä, La care
sä ia parte si d. Haralamb Vasiliu, ca
a se cunoascli adevArul exact.
D. dr. Haralamb Vasiliu: MA unese
cu cererea d-lui deputat Stefänescu.
D. G. G. Mironescu, vicepresedintele
Consiliului de Ministri, ministru de
interne si ad-interim la Externe
Desigur, eA. vom face o eercetare pentru
a restabili faptele. Observ, musk un lu-
cru, care mi se pare cam curios. Este
vorba aci de o cearti publicA, intre se-
ful unui district si sttbalternul lui. VA
rog sä nu dati spectacolul acesta_
D. dr. Haralamb Vasiliu: Protestez.
Ea tin de alt minister.
D. St. Citio-Pop, presedinte: D. de-
putat 'IluclitA are envantui
D. I. Hudita: Am onoare a mince la
cunostinta d-lui ministru de interne, ur-
mitearele :
La alegerile comunale din Ianuarie, a.
c., in comuna Prigoreni, judeul Iasi,
a reusit, eu o mare majoritate lista Par-
tidului Täränese, având in frunte pe
www.digibuc.ro
6 Lurie 193.3
C. A. Anei. Contra candidatului
I. Agafitei, seful listei guvernamentale,
dupä ce I-a supus la tot felul de sieane,
incercând sä-i anuleze lista, fäcându-i
perchezitie cu pereeptori din TAgul-:
Frumos, in prezenta a 6 jandarmi, pen-
tra a-I teroriza 0 a influenta totodati
si partizanii sAi, - eu toate acestea, n'a
reusit. -
Dunk' alegeri, I. Agafitei a fileut con,
testatie, care a fost respinsä, la 16 Fe .
bruarie de comitetul local de revizuire.
Nemultumit, a fAcut recurs la Casa-tie,
numai pentru a gisi un pretext a mai
prelungeasa existenta unei comisiuni
interimare, eare se mentine contra i-
mensei majoritäti a locuitorilor din co-
munä.
Abuzul acesta constitue- un scandal,-
Rog pe d. ministru de interne sä, bine-
voiasa a dispune de urgentä iustalarea
consiliului comunal 0 a primarului C.
A. Anei.
D. St. Cicio-Pop, presedinte: Se va
comunica guvernultd.
D. I. Hudit ä. A doua comunicare.
Am onoare a adresa d-lui ministru al
sänätAtii i ocrotirilor sociale urmä-
tearele:
Conditiunile In care se pregRese ale.
gerile Camerelor de muncl din regiu-
nea Iai, vädesc, din partea autoritilti-
lor respective, intentia de a le face In
Mod abuziv.
Toi presedintii de corporatii si de
bresle, In activitate de peste 20 de ad,
la sectiile : 1) Confeetia; 2) Metalur-
gia; 3) Constructil, si 4) Progresul,
fiind bAnuiti a nu au couvingeri natio-
nal-täräniste, au fost înlocuií ilegal, pe
ziva de 1 Aprilie, prin partizanii regi-
mului actual. Instalarea acestor prese-
dinti de comisii interimare, eonsti-
tand un abuz, - nu s'a putut face,
cleat sub presiunea fort.ei armate, che-
man, sA. Impiedice protestul legitim al
meseriasilor.
Pe lâng% aeestea, se fac marl abuzurl.
In intocmirea listelor elecyorale.
Rog pe d.. ministru al. sänätAtil si oero-
tirilor sociale srt dispunA reinstalarea
veebilor presedinti ai eorporatiilor din
Iasi si sä ia mäsuri ea in listele elec-
torale sa fie trecuti toti meseriasii, earl
au dreptul, conform legii Camerelor de
muna.
D. St. Cicio-Pop, preq.edinte: Se va
comunica guvernului.
D. Victor Iamasdi: D-le presedinte,
relatärile d-lui Huditä stint toate exae-
te. MA asociez eu d-sa, rugAndu-vä sii
faeeti dentersurlle euvenite pe IângA d.
ministru al muncii, ca s'o," se punä lucru-
rile in stare legalA.
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. de-
putat Franasovici are cuvântul.
D. Richard Franasovici: D-le niuiis-
tra de interne, fiind sesizat de eAtre
mai multi notari din judetul Alehedinti,
 MONITORUL OFICIAL Nr. 88
6 Iunie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: dela 10 Aprilie 1933 4089

care se plang ca, nu au primit lefurile pelirii mele si dupa aceea yeti putea D. Victor Iamandi: De ee ingri-
pe Ianuarie, Februarie .si Martie, s'o distutati. jiti -de greselile noastre si nu vii ingri-
-rog s fii asa, de buni sa cercetati ca- D. Adam Popa: Nu puteti vorbi asa jiti de situatia d-voastrà. Mai bine v'ati
zul si sa reparati aceasta neglijenta din la adresa justitici militare. (Zgomot pe vedea de paeatele d-voasträ! (Inire-
partea organelor administrative. ruperi, zgomot»
D. G. G. Mironescu, vicepresedintele D. G. Tatarascu: In vederea desvol- D. Eduard Mirto, ministrul lucra-
Consiliului de Ministri, ministru de tarii acestei interpelari, rog pe cl. mi- ruler publice si al comunicatiilor:
interne si ad-interim la Externe : nistru al apararii nationale sä-mi puna .... le faceam Ia. ineeput, foarte de
Evident di vom eereeta aeest eaz. Eu. de urgenta la dispozitie urmatoarele mult, noi incepiitorii, i primeam lectii
nu am nicio pliinge);e in acest sens panii acte: .
crude dela fruntasii partidului
ac11/11. Toate rapoartele primuhd comisar re- Ni se raspundea : nu Vil este ingiiduit
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. de-. gal care comandantul corpului II ar- ea (Ida primiipasi pe care ii faeeti hi
putat Tathrescu are euvantul. matá, referitoare la primele descinderi vieata uitati elementarut
D. G. Tatäräscu: D-le presedinte, si.cereetari si la faptele care au moti- principiu al separatiei puterilor ill stat.
d-lor deputati, fatä de interventiunea vat intreruperea lor 36 ore dela pri- (Aplauze biinc,ile (vela-
mele descoperiri; märi ironice pe baneile. Partidulai
personala a d-lui prim-ministru, care Rapoartele comandantului corpului tional-Liberai I. G. Duca).
in sediata de azi a pus in cauzil Parti. II de armata critre Ministerul Apararii D. Richard Franasovici: Dar cum
'clul National Liberal, fata de atmosfera Nationale, referitoare la aceleasi eveni- 1-ati uitat acurn o silptamana si ati ad us
de confuziune creeata de ultimele -des- mente, inclusiv raportul citat de d. mi- dosarele aici
bateri ce au avut loc in Senat, in jurul nistru al apararii nationale, cu D. Eduard Mirto, ministrul lucra-
afacerii Skoda si care i-au deplasat cen- desbaterilor Senatului ; rilor publice si al comunicatiilor:
trill de gravitate, transformfind o afa- Raportul primului comisar regal, re- D-le Franasoviei, d-ta, te rog sii. fii hi
cere de eoruptie, de trafie de influenta, feritor la operatinnile de descifrare; f a- special atent la cele ee vor urma.
si, poate, de spionaj, intr'o discutie aca- cute la directia uzinelor Skoda la Praga.
demic i controversii tehnica (aplauze D-lor, nu odata ni se spunea cii, pen-
(Aprobari pe beinede opozi(iei). tru un fapt deferit in fata justitiei,
pe bncileopozitiei, strigate de bravo), In sfarsit, copia ordinelor i instruc-
fata de atmosfera grea si prejudiciabilii nu este ingaduit sii nu se astepte rezul-
tiunilor date de d. prim-ministru, si do tatul eercetiirilor facute de justitie
ereeata in jturd corpului ofiteresc din d. ministru al apârarii nationale, pen- ca nu este o impictare asupra mersului
Ministerul Apararii Nationale, in care tru ca acei doi comisari regali, triniii justitici si un amestec, ea re incalci
opinia publica dezorientata, i indusa in la uzinele Skoda, poata, indeplini
eroare, cauta, azi exclusiv vinovatii; fata principiul separatiei puterilor, a educe
misiunea. macar dela tribuila Parlamentului
'de rezistentele manifest iutampinate de De asemenea, cer d-hii ministru do
organele militare in administrarea cerce- ehestiune deferita justitiei. (Apl(t aze pc
interne sa-mi puna la dispozitie dosarul bincile majoritatii).
tarilor si care nu se pot explica decfit, de expulzare al individulni Cavura.
sau prin complicitati, care trebuesc. de- Iar acum ce faeeti, d-bor
mascate (vii aplauze pe bneile opozi- D-le presedinte,-pentru lamurirea a- D. Victor Iamandi: Impiedeciim in-
tiei), sau prin interveatitmi i presiuni, cestei afaceri, care continua a fi pe pri- tinderea musamalei, - aceasta o facem.
care trebuesc identificate (vii aplauze mul plan, de preocupare al opiniei pu- noi.
pe bäncüc opozifiei); fata, de aceasta blice, va rog sa binevoiti a interveni sa D. Eduard Mirto, ministrul lucra-
neua, situatie, Partidul National-Liberal mi se puna la dispozitie de Urgenta. ac- rilor publice si al comunicatiilor:
socoteste necesar .sa intervina pentru a tele cerute, i dupti cercetarea lor, maine O nervozitate pe care o '
reaseza afacerea Skoda in cadrul din voi fi la dispozitia guvernului si a Ca- D. Victor Iamandi: Nervozitatea este
eare a fost intentionat deplasata si pen- inerei pentru a desvelta -aceasta inter- aeolo Cu Skoda, intrati in mormant.
tki. a deschtusa complet justitia de in- (Aplauze pe bancile opositiei;
intreraperi pe baneile majoritiftii). D. Eduard Mirto, ministrul lucra-
Tluentele care îi paralizma initiativele. rilor publice si al comunicatiilor:
'(Aplauze, strigate de bravo pe bänede D. Cezar Spineanu: Dar nu suntem 0 nervozitate, pe care o aveti numai
opozitiei), i stävilese actiunea. (A- noi dispusi sii te ascultam. d-voastra, nu va ingadue sii respeetati
plauze pe bancile ppozitiei). D. G. I. Stefnescu: Adresez o inter- nici timpul stria necesar instructiei.
De aceea, am onoarea a interpela pe pelare in acelasi obiect i rog sa fie a- Recunosc crt in cazul child justitia mi-
a. prim-ministru si pe d. ministru al a- nexatä la interpelarea d-lui deputat litarti ar depasi termenele strict nece:
pararii nationale, asupra actelor ce în- Tätärascu. sare pentru facerea unei anchete, aveti
cleg sí savarseasca pentru a impiedica D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. mi- dreptul sii cereti explicatie pentru sta-
agravarea dozorientarii opiniei publice, njstru Mirto are cuviintul. re de taraganire, dar dupl. 24 de ore
intoxicata de diversiuni interesate (a- D. Eduard Mirto, ministrul lucra- 6 neincetat de atunci, n'ati avut re-
plauze pe bäncile opozitiei, strigate de rilor publice si al comunicatiilor: cunoasterea necesara de a lasa justitiei
bravo), i asupra masurilor pe care D-le presedinte, d-lor deputati, primii militare posibilitatea de a face cercetari:-
cred at le mai pot lua, pentru ca justi- pasi, pe care i-am facut in vieata po- Dacia yeti examina realitatea, yeti ve-
tie militara sä fie push', în situatia de litica, trebue sii recunose, ca au fost 'dea cii dosarele au stet mai mult la Ca-
a-si -indeplini nestanjenit datoria. (A- facuti cu toatii atentia la activitatea mera. i Senat, cleat la parchetul mili-
plalt.ze pe beincile opozitiei). statului major al partidului liberal, tar. (Aplauze pe bäncile majoritätii).
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä- care reprezenta în seel moment- towth Dar se petrece ceva gray si acest lu-
rilor publice $ i al comunicatiilor: experienta noastra cru trebue lamurit: intre actele, pc care
putea preciza deocamdatit ceva Imi reamintesc cii greseli de natura ni le-a cerut. d. Tatariscu, a mentionat
privitor la stanjenirea justitiei? acelora pe care le-a facut d. Tatarascu anumite rapoarte. A cerut raportul co-
D. G. Tatarascu: D-le ministru, va (Exclamäri pe bäucile Partidu- misamlui regal, facut cu .ocazia cutare,
og deocamdata ascultati textul inter- lui National-Libo:al. I. G. Duca). report l comisarului regal, ficut cu oca-

57

www.digibuc.ro

4090 'ADTTNAREA DEPUTATILOR: fedinta dela 10 Aprilie 1933
zia cutare. Am s v intreh, d-lor : de
uncle stiti d-voastrii? (Vii aplauze, stri-
gate de bravo pe beincile majoritqii,
aplauze ironice i strigiite de bravo pe
Partidului National-Liberal, I.
G. Duca).
acela care ya face aceastäintrebare,
v'o face In deplinä cunostintä de cauzO,
cl-le Franasovici. (Exdameiri pe bäncile
majoritätii).
Am sä vA intreb de unde ? Este in-
gaduit sit afirinati d-voastrá rapoarte cu
rapoarte ale uuei instructiuni . secrete,
sub sanctiunea pedepsei pentru cornisa-
nil regal?
D. Richard Franasovici; D-le Mirto,
dar en acum aflu de acest lueru! De ce
vä adresati mie ?
D. Eduard Mirto, ministrul lucri-
rilor publice si al comunicatiilor:
Lisati, am sä v lámuresc.
Pentruck una din douä, d1e Tiitä-
räseu, ori nu cunoasteti rapoartele co-
misarului regal - i eu regret &A,
d-voasträ imitati pe altii i veniti en
afiramtii necontrolate in aceasta ma-
terie - ori le cunoasteti i atunci soco-
titi CA este regulat proCedeul pe care
1-ati intrebuintat, i atunci, lipsa se-
eretului instructiunii, absolut necesar,
trebueste läsati nesanctionatk dacä este
adevärat? (Vii aplauze pe beincile ma-
joriteitii, intreruperi pe beincile Parti-
clulai National-Liberal I. G. Duca).
Prin ce miracol, prin ce mijloace eu-
noasteti d-voasträ toatà corespondenta,
toatil cercetarea, care trebue sä fie
secretil? D-le Tätärkseu, nu ayem nimie
de ascuns, suntem cu dorinta nebunä
de a se face, in Aceastä chestiune, cea
mai desävarsitä himiná. (Vii aplauze,
strigate de bravo, pe beincile majori-
tätii).
D. Victor Iamandi: Tot ce era de
ascuns, s'a ascuns.
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
rilor publice qi al comunicatiilor:
Nu o sá gäsiti acuzatori mai grozavi,
dealt aceia de pe banca ministerialk
impotriva tuturor persoanelor care yor
fi cat de putin vinovate. (Aplauze pe
bäncile majoriteitii).
Vii declar: nu ne intereseaa, eine
sunt, oricine ar fi, yinovatul va fi su-
pusisanctiunilor. (Vii aplauze, strigette
deThravo, pe beincile" majoritätii).
Dar pang atunci, sá nu vá inchipuiti
cii nu vä, intelegem. Aveti la ordinea zi-
lei p lege a conversiunii. (Exclameiri,
daritate pe beincile opozitiei, aplauze pe
bäncie majoriteitii).
D. dr. I. Costinescu: 0 lege de diver-
shine. (Ilaritate).
D. Eduard Mirto, ministrul lucrá-
rilor publice si al comunicatiilor:
Aveti la ordinea zilei o lege a conver-
Child d. Srgetoianu a venit
-58
MONITORUL OFICIAL Nr. 88
prima oarä cu legea aceasta, ati votat
peUtru; când d. Mironescu a venit cu
a doua lege, d-voastrá ati yotat contra.
(Intreruperi pe bäcile Partidului Na-
tional-Liberal I. G. Duca).
Voci de pe bäncile opozitiei: Skoda,
Skoda.
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
rilor publice si al comunicatiilor:
dupike ai intrebuintat sistemul
de a vota pentru i sistemul de a vota
contra, ca sä, epuizati toate sistemele;
yil abtineti. (Aplauze prelungite, ilari-
tate pe bncile majoriteitii).
D. M. Negurä: Acesta este argument
de cauciuc. (Ilaritate pe .biincile opozi-
tiei).
D. Eduard Mirto, ministrul lucra-
rilor pUblice si al comunicatiilor:
D-lor, dad, ar fi numai acest proceden,
Ind nu ar fi nimic Eu vá rog s'A uniti
declaratiile d-voastrii, dela tribunk In
care Spuneti cá . sunteti pentru cea mai
largä conyersiune, cu toatá activitatea
instittitiilor d-voastrii bancare. (Aplau-
ze prelungite indelung repetate pe
bäncile majoritätii; intreruperi, protes-
t-sari -vehemente pe beincile Partidului
National Liberal. I. G. Duca).
D. I. Manolescu-Strunga: Ali uitat
pe eel mai ifiteresant : d. Angelescu.
D. Eduard Mirto, ministrul lucrl-
rilor publice qi al comunicatiilor:
Sá acordati declaratiunile, pe care le
publicati in gazetele cl-voastrk cu de-
claratiunile in care afirmati cá sunteti
pentru o conversiune cat mai largä.
(Protesteiri, intreruperi bncile Par-
tidului National-Liberal I. G. Duca).
Voci de pe bäncile Partidului Natio-
nal-Liberal I. G. Duca : Skoda !
Skoda!
D. DAuca: D-le presedinte, sa viná
la chestie d. ministru.
D. I. 'Vasilescu-Nottara: Aceasta este
diversiuue de baneheri faliti. (Protes-
täri, zgomot .pe bäncile Partidului Na-
tional-Liberal I. G. Duca).
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
ilor publice $ al comunicatiilor:
Fireste, avand siguranta cá n'o sá vii,
placá ceea ee vä spun, nu mä lasati sa
vorbesc. (Aprobeiri pe beinCile majori-
tätii, intreruperi pe beincile Partidului
National-Liberal I. G. Duca).
D-lor, sii. vá acordati declaratiunile
dela tribunä cu activitatea institutiu-
nilor d-yOastri, care ne sugrumä de di-
raineata panä seara. (Aplauze prelun-
gite, ovatii pe bäncile majoritätii).
Dar, ing, veti Intreba,ce leghturii, este
Intre remarca pe care o fac, privitoare
la acea.stä procedura i interpelarea d-lui
Tátilräscu? Iatá : am vrut sii aveti o
dovadä dintr'o declaratie categorick cii
yi se va pune la dispozitie tot ceea ce
ai eerut, cá suntem pentru eea mai
www.digibuc.ro
6 Tunie 9331
largä discutiune i cä nu yeti gäsi ni-
cäieri apárátori mai strasnici cleat in-
tre noi. (Intreruperi pe
Pe de altä parte, am vrut sä vä re-
amintesc i sá vä fac din nou cunoscut
modul de sinceritate, pe care 11 mani-
festati îii toate actele publice i eä, sun-
teti in stare, in aceéasi zi, 'in aceeasi
clipa, dela tribunä sá cereti una i pe
usa Parlamentului, sii eereti alta.
(Aplauze prelungite indelung repe-
tate pe bancile majoritigii).
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. de-
putat Tätäräseu are cuvântul.
D. G. TätärOscu: D-le presedinte,
d-lor deputati, îl tiam pe d. Mirto, mi-
nistrul eomunicatiilor, eä este u.neori
factotum" in condueerea politicá a
unora dintre actele acestui guvern; nu-1
stiam în3ä miuistru al apárärii naio-
nab i presedinte al Consiliului. (APlau-
ze pe beincile opoziiei, protestäri ,pe
btincile majoriteitii, zgoMot).
Prin urmare, nu am sá räspund d-lui
ministru Mirto, cleat pentru un act de
deferentk pe care trebue sä.-1 am fatä
de bailea ministerialk i pentru a pune
la punct uncle afirmatii care, toate, tu
bloc, constitue o noui diversiune, la
atatea alte diversiuni. (Aplauze pe ban-,
cile opozitiei).
D. V. Georgescu-Barlad: Explicati
de uncle cunoasteti rapoartele eomisa-
rului regal. (Zgomot).
D. G. Tätäräscu: D-lor deputati, d.
ministru Mirto a ineeput prin a-mi da
o lectie de drept constitutional, arätând
cá nu aq fi respectuos fatä de princi-
piile si'de practica noa.stril constitutio-
nalk ell a fi impietat, prin cererea
mea de acte, asupra câmpului de acti'-
vitate al autoritátii judeditoresti...
D. Eduard Mirto, ministrul lucrá-
rilor publice qi al comunicatiilor:
Dela ineeput i pânä astazi.
D. G. Tätärilicu: Inteun stil care
nu-i sti bine, pentruca d-lui ministru
Mirtn îi stä mai bine and este glumet,
decât când este tragic...
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
rilor publice al comunicatiilor:
Ati crezut cii faceti gluing pe aceastá
chestiune. Ati plecat dela glumá i ati
ajuns la tragedie. Acesta este adevärul.
(Aplauze prelungite pe beincile
strigeite de bravo, intreruperi pe
beincile opozitiei, zgomot mare).
Pentru memoria unui om, nu ati as,
teptat uici macar ea justitia sii se pro-
nunte asupra gestului pe care 1-a fäcut.
(igomot mare).,
Voci de pe bäncile majoritätii:
Asasini. (Zgomot mare).
D. G. Tätäräscu: spunea d. mi-
nistru Mirto cá actele pe care le-asi
cere sunt acte din dosarul secret al in-
structiei.

6 Iunie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR:
Dar, d-le ministru Mirto, eu - imi
pare riu eg nu ma eunoasteti sub acea-
stg. forma* - eu mint prea respectuos
fatä de afributiile fieerei puteri in
stat, ea sa-mi fi inggduit sä cer sä
desbat acte, cat timp sunt in câmpul
de eercetare al instructiei .militare.
Ce am eenit eu?
Inthi, am cerut un aet care a stat
in mina d-lui ministru al armatei la
Senat, eu prilejul desbaterii care a avut
loe aeolo, i de care d. ministru s'a ser-
yit atunci, mi raport al eomandantului
corpului II armatg.
Ceea ce s'a desbatut la Senat nu este
oare i dreptul Camerei sg, desbatä, d-le
ministru? (Aplauze prelungite pe
opozitiei, strigdte de bravo, 'intro-
raperi pe &incite majoritâii, zgomot
mare).
D. Eduard Mirto, ministrul
publice si al comunicatiilor:
Dati-mi voie. Ati afirmat o inexactitate
trebue sa vg corectez imediat. (Aplau-
ze prelungite pe brincile majoritatii,
strigate de bravo, intreruperi pe bdncile
opozifiei, zgomot mare).
D. G. Tatarascu: Eu vg dau voie sg
nag intrerupeti, insa dupg, ce voiu fi lä-
murit gandul men. (Aplauze prelurgite
pe b&ncile opozifiei, intreruperi pe ban-
cile majoritätii, zgomot).
D-voasträ nu stiti ce am sa spun.
D-lor, cu prilejul acestor desbateri,
d. ministru al apgrärii nationale a af ir-
mat in fata Senatului - i eu eram pre-
zent acolo in momentul desbaterilor
ea, a dat ordin organelor in subordine
ea sil i se fad, rapoarte pentru a cu-
noaste atitudinea si a comisarilor re-
gali si a gomandamentului corpului de
armatg si a tuturor organelor in sub-
ordine care au avut un rol in chestiu-
nea descinderii la Skoda. Aceste rapoarte
dela organele in suberdine la coman-
damentul superior, ei nu' acte de in-
structiune si de cercetare, adidit acte
cu earacter secret, aeestea le-am cenit
eu. (Aplauze pe bducile opozitiei).
Prin urmar nu puteti - dant voiti
sit va facem 'Meg creditul de bung ere-
dintä la care aveti dreptul din partea
noasträ - sg afirmati cd aceasta este
eiigetarea mea. Prin urinare ehestiunea
aeeasta nu poate fi in discutiune. Iar
actele pe care le-am cerut d-lui mirdstru
de interne formal-id desarul spionului
Kavura, astfel de acte niciodatg, cand
eram pe acea baneä i child mi se ce-
reau, nu le-am refuzat opozitiei.
D. Eduard Mirto, ministrul lucrä-
rilor publice si al comunicatiilor:
Nici nu vi se vor refuza.
D. G. Tatariscu: Aceasta, cu pri-
Vire la rapoartele eerute.
In al doilea rind, unele_dintre aceste
acte pe care le cer din nou, d-lui mi-
nistru al apgrarii nationale, au fost
MONITOlin OFICIAL Nr. 88
edinÇa dela 10 Aprilie 1933
chiar in eereetarea Camerei i a Sena-
Prin urmare, de ce vg surprinde
si de ee faceti mie proces de in-
tentii i sa-mi dati leetii de drept eon.-
stitutional, pe care mai bine vi le-ati
da d-voastrg. înivä. Aceasta, in ceea ce
priveste ehestiunea actelor eerute. Re-
tin si multumesc d-lui ministru pentru
declaratia fgeutä ed aceste acte si do-
sare imi vor fi puse la dispozitie.
De aeeea, d-lor, yeti intelege -de ee
nu voiu discuta aci chestiunile ridicate
de d. Mirto - daeg justitia a fost li-
berd sau a fost robitg, deed justitia
organele militare aunt i astazi libere
sau sunt ineatusate - aeestea le vom
discuta in plenul Camerei dupá ce voiu
lua act de dosarele cerute. Este hag un
punct pe care, inainte de a pleca dela
tribund, vreau lamurese. Ati spus
cd aceastg chestiune este in leggturg cu
legea conversiunii care se desbate astazi.
(Mare ilaritate pe beincile opozitiei).
Voc,i de pe bincile opozitiei: Este di-
versiune la conversiune.
D. G. Tiltitriscu: D-le Mirto, .eu va
stiu un ora glumet, este chiar unul din
farmecele caraeterului d-voastrg. Dar
de data aceasta, gluma depgseste ea-
drul permis al desbaterilor noastre.
(Aplauze pe bäncile opozifiei). Atitu-
dinea noastra i credinta noasträ in
privinta conversiunii datoriilor agri-
cole, toata campania de popularizare a
acestei idei de doi ani ineoace in targ-
si mäinândresc de a fi partieipat la ea
si en Intr'o oarecare nagsura si la rea-
lizarea acestor reforme (aplauze pe
bäneile Partidului Liberal I. G. Duca),
- atitudinea noastrg este eunoseutg
Atitudinea noastrg nu se poate dis-
enta in seäparea a doll& glum'e
sigur, d-le nainistru, ei aeestea sunt
aete pe care istoria politic& a tärii
noastre le vor inregistra (Aplauze pe
bttneile
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. mi-
nistru Mirto, are euviinul.
D. Eduard Mirto, ministrul lucrg-
rilor publice si al comuniCatiilor:
D-le presedinte, d-lor deputati, d. Ta-
tärgseu este inteligent, talentat, dar
mai ales precaut. D-sa, a fgeut efor-
turi - ai vitzut la maximum puteri-
lor - ca nu cumva sg-mi dea posibi-
litatea sd eitesc ceea ce a cerut in seris, de stat la Interne, nu ati refuzat nici-
pentru ea sg poatä spune verbal eh a odatg un act priivtor la extrgdare.
cerut alteeva, decal ceea ce ceruse. Eu,
am sg, citese, respeetuosule de apärgtor dosarD. G. Maras= Comunicarea unui
al prineipiului separatiunii puterilor,
si care respecti intru totul secretul
instruetiei: sä mi se piing la dispozi-
tie urmgtoarele aete - eitese rar, ea Cred eg, cei ce 1-au cerut, s'au interesat
eel putin de data aceasta sil tineti inainte de toate, daeg existg sau nu
minte - toate rapoartele primului co- existg.
misar regal, cgtre comandantul corpu-
lui IT de arniata ".
www.digibuc.ro
4091
D. dr. I. Costinescu: Nu sant secrete:
D. Eduard Mirto, ministrul lucra-
rilor publice si al comunicatiilor:
D-le doctor, ai algturi de d-ta un ju-
rist. In materie de instructie eivilä,
dela reehizitorul prim de cereetare
de trimitere eu art. 45, iar in materie
militant' dela ordinul cereetgrilor, totul
este secret, sub penalitatea de a nu se
divulga.
D. G. 'Maras= Aci este vorba de
un raport administrativ, nu eel dat de
instructie; faceti o eonfuzie intre actele
de instructie i rapoartele administra-
tive.
D. Eduard Minos ministrul lucra-
rilor publice si al comunicatiilor :
Dupa ce cere toate rapoartele, are
grija sg precizeze i caracterul secret
al acestor aete: referitoare la primele
deseinderi i cercetgri".
Ce trebue sa fie in rapoartele ace-
stea ?
D. G. Tatarascu: Veti vedea?
D. Eduard Mirto, ministrul
publice i al connmicatiilor:
Comisarul regal comunicg comandantu-
lui corpidui de armatg, adieg sefului
justitiei militare al corpului respectiv,
rezultatele descinderii perchezitiei.
Niéi acesta nu este un secret in menta-
litatea d-tale, die Tätäräseu.? (Aplanze
pe bdneile majoritdfii).
Mai pe urmg ce spune? : Rapoartele
comandantrilui corpului II de armatg,
&are Ministerul Apiirgrii Nationale,
referitoare la aceleasi evenimente",
ached rapoartele fgeute de egtre se-
ful justitiei militare al corpului II de
armatg cgtre Ministerul Apgrarii Na-
tionale, ,,,;eful justitiei militare, asupra
celor constatae din eercetgri i perche-
zifii. Nici aceasta nu e secret?
D. G. Tätärliscu: Cu prilejul desba-
erilor, care vor avea loc 'aei, yeti ve-
dea de ce naturg sunt aceste rapoarte.
Voci de pe bancile majoritatii
De und3
D. G. Maras= Le-a eomunicat Mi-.
nisterul Apargrii Nationale.
D. Eduard Mirto, mmistrul lucra-
rilor puMice si al comunicatiilor :
D-le Tätäräseu, noi nu ne punem la
adgpostul seeretultd, le yeti ayes la
dispozitie. _
Dar ati mai cerut ceva. Ati afirmat
cg athta timp, eht ati fost subsecretar
de expluzare ; nu-mi amintese.
D. Eduard Mirto, ministrul
publice i al comuni:atiilor :
D-voastrg 1-ati cerut, aflati eg suit-
tem in imposibilitate de a vi-1 pune la
59

4092 ADUNAREA DEPUTATÍLOR:
dispozitie, pentrucrt nu existä niciun
jurnal al Consiliului de Ministri,- pri-
yitor la exträdare.
Existä altceva. Acel domn, de care
ati intrebat, pe care 11 cheamit Cavura,
stätea in 'Ora cu permisiune de strain,
care -a expirat, care nu i s'a prelungit
prin faptul expirArii i al.neprelun-
girii a trebuit sí piträseaseä tare.
IatA, eä in privinta aceasta, cred cA
te-am satisfäcut ca, ducându-te spre
cask sA-ti aduci aminte de scuza -sta-
retului, care n'a tras clopotele la ve-
nirea mitropolitului. Scuza aceasta ti-o
repet astäzi: nu putent sä-ti punem la
dispozitie actul de expluzare, fiinda
nu existä. (Aplauie pe 1hwile majori-
tfii.)
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. de-
putat TiltArtiscu are euvântul.
D. G. TätärAscu: D-le presedinte, eu
;vrt rog sä faceti ennoscut d-lui ministru
.Mirto, clopotul in chestiunea Ca-
yura exista. DacA nu existil, exista do-
.sarul de expluzare. Noi trebue sä ne
intrebAm pe ce temei fost refuzatä
lui Cavura prelungirea mai departe
pentru rAmilnerea in tark F,4i atunci, eu
corectez :
Sil-m clati comunicarea actului si a
dosarului referitor la interzicerea se-
derii in WA.
Tar dangiltul clopotului Cavura, va
fi de naturii sit fug putine vibratiuni
in urechile surde ale staretului
F,4i.
Mirto1 (Aplauze pe 1)i-incite Partidului
'National-Liberal I. G. Duca).
D. St. Cicio-Pe.p, presedinte: Voiu
aduce eu un depot mai mare. (Ilari-
tate).
(D. D. Mann, viceprqedinte, ocupra
fototiul pre$cdintial).
D. D. Manu, vicepresedinte: D-lor
deputati, rehtAm discutiunea generaltt
asupra proieetnhil de lege pentru modi-
ficarea legii de asanare a datoriiior
a grieole.
. D. deputat Roseteanu are cuvântul.
D. V. Roseteanu: D-le presedinte,
d-lor deputati, dupä incrucisarea atiltor
spade si in toate direetiile, vbe,
Mie, tot opozant, S vin cu ramura de
iulisHn ca SA putem continua discutia la
aceastil lege a cohversiunii, care este a-
tilt de inSemnatä. Prin *observatiunile,
'pe care le voiu face destul de obiectiv,
si de asa manierk cred cri yeti 'admite
Si d-voasträ, cii intelegem sä contribuim
la repararea unor greseli, care sunt cu-
prinse in aceastä lege cu gandul de a o
face cat_mai utili populatiei, ciireia tre,
bue si-i fie data cat mai urgent, i, in
acelasi timp, cu gândul sii servieaseä
scopul atât de inalt, pe care etit totii
11 urmärim.
Pentru aceasta am .eäutat si exami-
nez cu toati .atentia acest proiect de
legei cilutand hi acelasi timp sit ghiceic
60
MONITORIJL OFICIAL Nr. 88
dela-10 Apri lie 1933 6 Mate 1933
gandul, care a cäläuzit ne cei doi au- mandi legea-si din ilistructiunile'pe care
tori ai acestui proiect de lége la aleAtui- ni le dA in expunerea de motive, vA mir-
rea acestui sistem, care se diferenteazi turisesc, cum ati observat probabil
foarte putin de sistemul din-19 Aprilie -d-voastri, nu se poate constata absolut
si din Octomvrie 1932. uhnic, in ce priveste elul pe care 11
D-lor deputati, fait indoiali ci In urmireste d. prim-ministru daci vrea
examenul aeestui proiect de lege trebue se puni de acord cu alte ramuri de
si stim care este scopul pe care .cei doi finante - adicit daci 11 intereseazä fi-
auteri ai legii 1-au propus. A fost scopul nantéle i creditul tArii - daci vrea
ca sit se redreseze creditul in Tara Ro- si puni . de acord cu alte ramuri de
mâneasei de care s'a plans d. ministru- produttie, ori cu Banca Nationalk ori
de finante cat de mult ? A avut ea scop pentru lichidarea pasivului si asa mai
refacerea faetorilor de productie . din departe. Zic, in expunerea de motive nu
tat* care au fost atilt de mult ditunati, gA.sim absolut nimie, din aceea ce ne-ar
asa cum spunea d. ministru de final*, putea orienta.
prin legislatia insurecti 'din 1931- Astfel fiind, m'am indreptat, cum era
1932? A fost ca sä restabileasei linistea firesc, la raportul d-lui Ene, i când
in tari pentru lichidarea unui pasiv? am vAtut semnitura) mi-am zis: rapor-
(p. Cezar Spineanu, vieepreqedinte, torul acestei legi prezinti doui
ocupti fotoliul prqedinfial). este exponentul teoretic al statu-
Am eitutat BA aflu toate acestea, adici lui tiränese, pe care d-voaStriti 1-ati
scopul ekact care a deferminat pe d. trilmbitat in ultimul timp, i in al dot-
prim-ministru si redacteze aceste pro- lea rand, este un prieten, mai apropiat
iect de lege in aceste conditiuni si vA 'al ministrului de finante, cam mini-
miírturisese, éä citind xpunerea de mo- strul de finante are un rol foarte im-
tive in tot cuprinsul ei nu-am putut sii portant in alcituirea acestui proiect de
anti nimic din ceea ce a putut sA deter- -lége - i am sit vi explie imediat care
mine pe d. prim-ministru i onoratul este rolul important al ministrului de
guvern la adoptarea acestui sistem. CA- finante alcAtuirea aeestui proiect -
tre sfarsitul expunerii de motive gitsese d. Ene este pus aici ea sA controleze
urmitoarea frazi : oarecum cadrlil in care pot fi aplicate
In asemenea conditiuni socotim ea sau admise anumite amemlamente hi
am putut armoniza interesele creditori- cursul desbaterilor.
lor si ale debitorilor in raport cu capa- Desigur d. raportor era obligat,
in raimikul
citates lor de platk determinati prin nil proiectului, d. siu, si ne &rate, ea si auto-
veniturile Thr actuale, singura bazi le- prim-ministru, telul
gitimi i echitabilk de care trebue sA cittre care tinde d-sa si ajungi.
se tini seama in lichidarea until api- Dar, d-lor, eu vä mirturisese ett nu
sitor pasiv al trecutului agravat prin stiu din ce motive - poate din aceleasi
consecintele grelei "crize económice pe motive care ne-au determinat i pe unii
care o stribatem' . dintre noi sit nu lttAm cuvântul in co-
Prinurmare, d-lor cleputati, din ea- misiune, fiindeA n'am cunoseut proiec-
si eine tul; Multi dintre d-yoastri 04i cii
.
prinsiil expunerii de motive
este obisnuit sA interpreteze ii si ana- ne-am
fune si
prezentat la eomisiune en inten-
lukm cuvântul acolo i ne-am
lizeze -o lege stie ce trebue sä cuprindi
prezentat
cipunerea de motive, -ea trebue si dar intAmplAtor cu un proiect de lege tipArit,
euprindk pe lângi un rezumat al legii, am auzit crt majorita-
asa cum 1-a ficut i d. prim-ministru, tea dispozitiunilor, din proiectul de lege
si elementele cari 1-au determinat sit' -care rti se hupärtise, au fost Modificate
constniaseä acest sistem de lege, pe in intregime, ceea ce ne-a, determinat
care ni-1 propane sA-1 votAm, in acelasi sA nu mai analizilm proiectul asa cum
.timp si stim i scopul pe care-1 urmA- trebuia,
modifieärile
in comisiune, ea sit propunem
care trebuiau admise acolo,
reste, cici, deed noi nu stim ce Scop
anume urmireste legiuitorul, " färA în- iar pe altii si renuntim ehiar la eu-
doiali mergem pe un drum necunos- vânt proiect
- sOcot cA i d. raportor al acestui
s'a gisit in aceeasi situatiunef
'cut si nu stim ce solutie si dim. Ia pre-
supuneti d-voastri, eg ne adresim until de oarece d-sa face un raport atilt de
arhitect si constimiaseä o casi si nu prolix, ineht cred ci nimeni dintre
spunem arhitect ee sistem de casi d-toastrA nu puteti SA-1 intelegeti.
vrem sA construim. Vrem SA ,constru- Intr'adevir, .ce se spline in acest ra-
lasei o mi de locuit, o casi de raport, _port '1 Se spune cii MeMbrii comisiunii
o altA casA, fit% Indoialit ci acel arhi- de legislatie eivili, etc., intrând în ordi-
tect se va gAsi desorientat, in Construe- nea de zi, au luat hi cereetare proiec-
tiunea pe care trebue sA o ridice.. till de lege pentru reglementarea datd-
Apoi notati bine; ci noi suntem arhi- riilor agricole,... au fost de pirere sA fie
teetii si din instructiunile, pe pare ni inaintat deSbaterilor Adunirii"..
le (lit cOmandantul, - ca sä; zic -asa, Prinurmare, nimic, dar absolut
ciici propunAtorul legii este pel pare eo-- mic din ceea ce ar putea constittil
www.digibuc.ro
 'OFICIAL Nr. -88
ifiitnie 1933 DEPUTATILOit: feelinfa dela 10 Aprilie 193 4093

'orientare pentru noi, care suntem che- D. V. Ro^leteanu: Dar noi i in comi- de stabilirea unor raporturi intre ere-
rnati sä legiferim in aceastä materie. In shine si _in tptlenul Adungrii, sustinem ditor i debitori, actinnea de fatri se
aeeastl privinta, nu putem giisi tezele pe care le avem in vedere, eoneep- psochiosa,ttese. prematuril si ea -stare este res-
nici in expunerea de motive, nici in ra- tia pe care d-voastri o expuneti, in ex- .

portul d-lui raportor. punerea de motive pentrucA s'ar putea
Mi-am explieat pentru d_ prim-mini-
stru: d-sa flU este un speeialist; d-lui de motive, telul pe care il urmilriti
prim-ministru, desigur, îi este 'Mg:Adult modal cum atj redaetat pro:ectul si
sä scape din vedere, - fiindel este lu.- atunci suntem chemati sä relevrtm aceste
ern cunoseut, el la nest proiect de lege contradictii, care trebuese inläturate.
au colaborat mai multi, doi membri ai
gnvernului... s'ar *Area ed legile au o redactare foarte
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Am noroc cA
sunt tehnician, specialist in mate-
rie: am tinut cant de dezideratele unora
din membrii fruntasi ai partidului
d-voasträ.
D. Augustin Popa: D-le Rorteanu,
vi rog sä nu uitati eä acesta nu este
primul'proiect; au fost i alte proiecte
insotite cu expuneri de motive.
D. V. Roseteanu: Y rog sä credeti
eri nu fae o eriticl in calitate de opo-
zant, ea si-mi joe rolul de opozant,
rog sä credeti eä fac o critieä cilt se poate
de obiectivä. Nu am si aduc critieä pro-
ieetului pentru eeea ee meritä laudä,
dar, fiiIKICâ d. prim-min:stru nu este
specialist, a scripat din veder s arate,
care este scopul, pe care Il urmireste
prin acest proiect de lege asa cum este
redaetat. Si noi am fi vrtit srt Ain and
ati redaetat aeest proieet de lege, ati
vrut sii. vii. puneti de aeord cu d. ministru
al finantelor, adiel s reconstituiti ere-
dital Trii Românesti, creditul public
cred'Aul privat? Nu $tim. Ati urmArit
sä refaceti puterea de productiune si de
tonsum a pril Românesi! Iar n'am
gäsit nimic. Ati urmArit sä. lichidati, cum
spunea d. Argetoianu, un pasivi Iarrtsi
au gisesc nimie. in expunerea de mo-
tive. De aceea am spus ert na este o invi-
nuire, pe care o fác prim-minisru,
pentruel d-sa, din Cauza lipsei de specia-
litate, a seipat.din vedere sä arate acest
Incru, seopul ce promos sit' atingri.
D. dr. Al. Vaida-Voevo4, preedintele
Consiliului de Ministri: Noi am stint eä
perspicacitatea fruutasilor partidulni
d-voastri este 0a de mare, 'hick si Ara
expunerea de motive puteati sä, canoa-
tei intentiunile noastre.
tale).
D. V. Rcqeteanu: D-le prim-ministru,
rtoi examinlm proieetul d-voastrl eu
foarte multii obieetivitate, dar nu este
mai putin adevrirat câ noi, care suniem
obisnuiti sä analizAm proieetele de legi,
D. Eduard Mirto, ministrul lucrk
existe o diseordantä intre expunerea rilor publice 0 al comunicatiilor :
De sigur cA ati fäcut apel i .ati
gat.
D. V. Roseteanu: Nu.
D. Eduard Mirto, ministrul Inca-
CAC, d-k presedinte al Consiliului, rilor publice si al comunicariilor :
Atunci faceti recurs i ámánatid, ea sl
clard si nu va fi nicio posibiditate de in- pledäm impreunk Pun rämäsag
terpretare, atunci clad magistratul va -yeti astiga.
fi ehemat si le aplice. Ei bine, v'am D. V. Roseteanu: D-le ministru, en
adus, eu: titlu de informatie, o sentin-tri sant sigur cd d-voastrA când ati admis
judeeltoreaseä, care se pronuntä asu- aceasta v'ati gândit ea debitorii sä in-
vra u.nui text de lege, care, la prima ve- tre imediat in posesiunea prtmântului
dere, s'ar prirea el este un text foarte lor. In practiel 11)4 se Intfimpli cu to-
clar. Iatrt de ce este voba: se 'Area c5, tul altceva. De aceea trebue sA dam
dispozia art. 15 din legea din Octom- torttrt atcntia care se cuvine acestor dis-
vrie are o redactare atát de elm% inekt pozitiuni de lege, pentru ea mAsurile
aplicarea lui nu ar putea da loc la nick pe care le lam noi sA poata fi puse la
gresal.A. Ce cuprinde art. 15, care, prin.- dispozitia jristitibililor i judecatori-
tr'o coincklentk viid &A este reprodus lor, chemati sit aplice legea, hi spiritul
la actualul proiect, tot ea art. 15 si îa vederilor noastre.
privinta ciiru:a am sä, rog pe d. ministru Ziceam eä in acest proiect n'am gäsit
Mirto sä primeascrt o modificare in sen- nimic care sä md elläuzeaseä . in a afla
sea cerut de mine. Iatl redaetarea care este scopul pe care 11 urmäresc au-
veehe i -nouii: torii acestui proiect. Cum era si firese,
Contractele de vânzare eu pact de am mers la alte elemente, care m'ar fi
räseumpärare, inebeiate dupA data de putut &Maui pe mine, in a afla ee a
Ianuarie 1929, de cätre agrieultori, determinat pe legiutor sä 'adopte acest
priv:tor la bunurile lor rurale ipânä la sistem. Inteadevär, pentrucA legea a-
10 ha, se .socotese contracte degbizate ceasta din Aprilie 1933 este o consecintä
imprumut i deei nule". a legii din Octomvrie 1932, dupi cum
legea din Octomvrie 1932 este o conse-
Pärtik s'au adresat instantelor Jude- cintä a legii din Aprilie 1932, neavánd
cAtoresti, ea pe baza acestui artieol sl, alte elemente de orientarea seopului ce
se declare contractal nui, fiinded acea- urmiriti, m'am dus la legea din Oc-
sta fusese intentiunea noastrA a tuturor tomvrie 1932.
cred eä n:men; n'ati inteles altfel. Cu
toate aeestea, iatä o hotärire a unei in- D-lor, in expunerea de motive a ace-
stante judecitoresti a unei judeciitorii stei legi gisesc un element deter-
minant al d-lui ministru de finante
din joldetul Ialomitt;, - pentruel acea-
sti ehestitme este de eompetinta jade- de atunei, d. Mironeseu, in 'credinta ea
aceastii, lege nu poste sit rdmând asa
eätoriei-si tot asa s'an pronuntat clourt
judeeritorii din judetal Ilfov, care au eum este. D-sa, vorbind de legea din
oareeum o notä de indrumare fatä de Aprilie 1932, spunea cd aceasta vrea
celelalte judeeätorii din tard, un came- si nimiceascä creditul public si privat,
provoeând astfel mina Insäsi a credi-
-ter de jurisprudentä.
tului 0 a ilrü. Prin urmare, un punct
Iatd ee zice aceastä carte de judeeatil cástigat in analiza aeestei legi si a de-
rimasl definitivä: ,aviind In vedere cii, terminarii seopului sau motivelor, care
potriy:t dispozitianilor cuprinse in art. au determinat pe legiuitor sd redacteze
1, aliniatul 2 din RePaStA lege, se sus- ateastil lege in acest chip, este redre-
pendil pe timp de 18 hrni, adied pAnä la sarea creditului public si privat,
26 Aprilie 1934, stabilirea raporturilor acelasi timp constatim i prtrerea
definiCve dintre creditori si debitori, prim-ministru care doraste sA se punA
cane beneficiazi de dimpozitiile legii pen_ de acord interesul creditorilor cu lute-
tru asanarea datoriilor agricole, avänd resul debitorilor. .

.stim el in cuprinsul unei legi trebue ed
se arate i seopul urmärit de legiaiter.-
Pentrii d-voastrii este o sapare din ve-
dere dat hind lipsa d-voastrii
de specialitate.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presediatele
Consiliului de Miniqtri: Am spas 0 in
adunarea majorit5tilor. am spus-o
cornisiune, efind erati de fatä,
in vedere cd. dupri cum rezulti din cer-
Eficatele din dosar, se vede el recla-
mantul este plugar, muneitor manual
de pdnuint, cd. actiunea este intentatil
in conformiti-te cu art. 15 din legea
asandrii dateriiior agrieole, eare are de
obieet anularea unui act a &Arai exi-
gentii urmeazii sii f:e precizatii în ra-
portul agestei legi, cd deci fiind yorba
D-lor deputa4i,am väzut cd mai ales
la consiliile de ministri, sau la consi-
liile mai restrânse, pe care le-au format
condtteAtorii guvernulni spre a da
fornia definitivä aeestei legi, in restric-
tiunile pe ca-re au trebuit sii le admitä
prin ultimele modificdri, a luat parte
guvernatorul 13äncii Nationale, ,care

61

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr, 88
4694 ADUNAREA DEPUTATILOR: ;Scdtnta dcla 10 Aprilie 1035 6 Tunie 1933*

a influentat in mod sensibil redactarea asanare a datoriilor agricole, redându-se noi. Eu 'amose sase sate in Ialomita,
.definitiVä a legii, i atunci m'am gin- creditul statului si punându-se in eir- unde crunätarii au stiut stl, lege pe thrani
dit cä ar fi bine sä examinez care sunt culatie intreg capitalul mobilizat sau complet i unde, aproa.pe ch nu existä
vederile Bfincii Nationale relativ la - a- imobilizat, statul va avea foarte mult 5 la suth- din locUitori care sk nu_ fie
ceastä chestiune...Imi voiu permite sh de cistigat. inglobati in datorii.
citesc patru, cinci, rânduri din rapor- Fheeam o socotealä; o bench Cele mai multe terenuri ale thranilor,
tul consiliului de administratie critre capital de 6. milioane lei si cu tin rul- au fost cumphrate cu acte de vinzare.
aclunarea generahl din 19 Februarie ment de 60 milioane. lei, datoritil scontu- cu pact de rilscumprirare, de acesti
1933. .
lui, aducea statulni ,un venit. de 1 eämätari. De aceea, eu, rog pe d.
Iath ce spune Banca Nationalrt: milieu 200 mii. Bäncile mati, ca prim-ministru sh-mi admith la art..
Atilt este de adevärat acest lucru, in- Banca Marmorosch altele, aduceau 15 o modifieare in sensul eh' dis-
era, dad, nu ar fi existat influenta le- statului un venit, din taxele plätite, in- pozitiunile din aeel articol sh, se aPlice,
gilor exceptionale asupra creditului, am tre 3 si 500 milioane anual fiecare. nu din 1929, ci din 1927, pentrucil in
fi. putut sä spunem astäzi ch, situatia Astäzi, acesfe bänci sunt pUse in im- timpul acela s'au fäcut numeroase acte,
României, in comparatie cu celelalte .posibilitate, nu numai de functionare, atunei se luau dobinzi foarte mari, pen-
thri, care au fost bintuite de crizá, ar dar si de a pláti statulUi vreun 'Venit. truch exista numerar prea mult pe
fi dintre cele Mai bune. lush, legile ex- Veti vedea ch cele 4-5 miliarde pe care piath in aeel tiMp, li s'a dat cu impru-
ceptienale, care au constituit o inter- conteazh d. ministru al finantelor, pen- mut sume miei si nu vhd niciun inipe-
yentie prea sthruituare a legiuitorului tru echilibrarea bugetului; nu. Mai Pot diment niei de fapt nici de drept, care
in raporturile dintre particulari, au 'fi socotite. Sh ne _oblige sä admitem data de 1929
agravat situatia. De aceea, dacä dela inceput ccloptäm 1927, pentru a salva piste oameni,
Tara ;uncle dreptul de proprietate un sisiem färä sit ne interesam de redre- crtrora pe lucru de nintic 1-i s'a luat
institutiile de credit nU au fost sufi- sarea creditului si de circulatia fonduri- toath averea.
cient ocrotite, a dizeut in inferioritate. lor imobilizate, desigur ch nu putem sä V'as ruga srt binevoiti a incuviinta
La noi, agravarea s'a produs din speräm intr'un lbuget eehilibrat. data de 1927, crici corespuude unei neee-
cauza legilor exceptionale i, in special, Nu voiu examina, d-lor deputati, a-
' din cauza legii asanrtrii datoriilor agri- cest proiect de -lege in intregime, pen- D. dr. AI. Vaida-Voevod, presedintele
cole. In adeviir, nu numai debitorii a- truer', a vrea sä iau envintul la fiecare Consiliulut de Ministri: V'as ruga sä
prea ingreuntiti, mt au putut articol, rugind pe d. prim-ministru sä cädeti de aeord cu d. Prelipceanu si sh
achita dattriile, ci chiar aceia care admitä. amendamentele .15e care le cre- formulati un amendament, pe care. sh-1
aveau mijloace suficiente au refuzat sh dem judicioase i utile. Voiu face o scur- propuneti, când va veni articolul. in di-
präteasch, eu toate eh ii.nii dintre ei, fo- th comparatié cu legeá care se modifich. ecutie. Sii ne intelegem, eu nu iau un
losind creditele, îi. märeau patrimo- Intre aceste legi ar fi o deesebire, aceea angajament, dar sit se discute si de co-*
':niul. In fine, in materie de credit, in- legiuitorul de astki, dindu-si seama misia delegatilor sí veclem ce se poate
erederea nu va exista atilta tinny eta de dispozitiile Constitutiei, pentru cal- admite.
obligatiile contractuale nu vor fi exe- carea chrora a fost declarath, neconstitu- D. V. Roseteanu: Am convenit i eu
cutate la scadentrt". tionalä vechea lege, prin abilitatea d. ministru Sfirto d-sa a admis. Dec&
.Vedeti deci eh rolul guvernatorulni d-lui ministru Mirto, a kecurs la un admiteti d-voastrii, va.admitè si co-
13rincii Nationale pentru determinarea subterfugin, decretind un moratoriu de misia, având In vedere scopúl urmarit
formei definitive a proiectului nu poate cinci ani, cu posibilitate pentru guvern de d-voastril prin aceasth lege.
fi deck in acest setts. de' prelungi zé inch cinci ani, .cu o D. Adam Ionescu: In chestia pactu-
VA voiu citi eiteva rinduri si din dobinda care srt nu convie ereditorilor, lui räscumpäraré, nu putem lua data
pärerea d-lui ministru al finantelor, ex- fortându-i astfel sh primeasch scäzä- de 1927, chei termenul de exércitarea
pusä în expunerea. de motive a bugetu- minte in conformitate cu legea veche. pacttilui este de 'cinci ani.
lui pe 1933. Prin urmare, principiul este acelasi : re- D. V. Roseteanu: Nu stiu dacil in
Lichidarea creantelor rilmaSe este o ducerea creantelor. acest proiect de lege se mentine ceva
operatie extrem de complexh Vedeti, eu nu sunt de acord eu d. din vechea lege si ar fi interesant de
Inceperea Iichidärii acestui pasiv nu se Argetoianu i nici eu alti antevorbitori, stiut acest lucru.
poate lush, amine, fall a nu_ se peri- did nu recunose eh s'a mentinut prin- Nu vhd nici un mijloe procedural pe
cilia procesul de restabilirea ordinei in cipiul reducerii Creantelor i, mai ales care sh.-1 indice autorul aeestui proieet
finantele publice i procesul de asana- pentru cei convertiti de drept, pinä la
de lege si ar fi foarte interesant -sh se
rea vidii eeonomiee". zece hectare. Vit intreb : in cat timp se
OW care este procedura de urmat In
Mai departe : Cea dinthiu datorie a va lichida datoria intreagh Iau un e- fata tuturor instantelor pe cari are sh
statului, in situatia de astäzi, este sä xemplu din judetul meu, Ialomia, uncle le parcurgä judeearea proceselor, cari
punii capät insureetiei creeatä prin se- datoria medie este de 10-12.0,00,1a hec- vor izvori din aceastrt lege, did sii nu
ria de másuri exceptionale, pentru a se tar. Tin sh observ dela ineeput gresala vh, inehipuiti ch Intelegerea va fi asa
înlesni desgheful general al creclitului care s 'a fileut, nefäcându-se distindiune deplinä intre ereditori i debitori, eä
si a se organiza rational lichidarea in- intre diferitele categorii de debitori. se yor naste intelégeri pe bazh de con-
solventelor treeutului i a se preghti Cum v'am arhtat in Octoravrie, la ventiuni, cari vor fi redactate i in con-
astfel o renastere, stimularea depuneri- discutia legii pe care asthzi o modifi- ditiúnile in cari vor fi redaetate se
lor i reactivarea creditului, indispen- sunt douä felurf de debitori : de- vor paste obligatiunile dintre prerti.
sabile activitätii productiVe". bitori, cari au impruntutat o sumä si Cred cii aceste conventiuni vor fi
V'am eititeele arätate de 1 ministru care, Prin adhogirea dgkinzilor s'a foarte putine la numär si instantele
al finantelor, pentruch intregut echili- rit de eel zece ori. Sunt debitori, judechtoresti vor fi chemate sä apliee
bru al bugetului anului 1933;- are la bull care au imprumutat zece mii eu dobinclit legea zi de zi. Deci este necesar sh se
însäi aceastrt lege. - de myth la sittii Si in decurs de patru- ie ce proceduri trebue itrmath, chei,
Cu oenzia discutiei bugetului, spu- cinci ani au ajuns Srt datoreze 120.000 dad, a.r fi sä se aplice dispozitiile drep-
neam cil2 dad, se va modifica legea -de lei. Cazurile acestea sunt freevente la tului comun, cUm spuneti d-voasträ,

62

www.digibuc.ro

6 Ianie 1933 ADITNAREA DEPUTATILOR: fedinfa elela 10 Aprilie 1938
in art. 9 devenit 11: procedura de ur-
mat va fi a dreptului comun, fárä ca
debitorii previizuti In prezenta lege sa
fie oMigati de a face vreo formalitate
specialä", va inchipuiti ca procedura
dreptului comun este foarte restrictiva,
prevede decaderi de drepturi i tut ta-
ran nu o sá se duca la un advocat ea
sä îi spuna ce procedura e de urmat;
ar trebui sa fie o procedurá cat mai
simpla, sA-si poata face el singur cere-
rea, sa nu-1 mai supuneti la formalitati
proceclurale eari atrag decaderi de
drepturi.
Cred ca este mult mai bine sa punem
procedura judeatoriilor de ocoale,
End mult mai simpla pentru tarani.
sa lurtm un caz; de exemplu din Ia-
lomita,. á Vedem dacA intr'adear
Ceasta lege asa cum o faceti d-voastra
îi Va atinge scopul urmarit.
SA luAm un Oran cu 10 pogoane, lo-
tul tip, care are o datorie de circa lei
50.000..Conform proiectului, el ar tre-
bui sa plateasea creditorului jumatate
din venitul lui. Suma medie cu care
este impus aeest lot in Ialomita este de
3.000 lei. Media pe Care ar trebui sA
plateasca ar fi de 1.400, 1.600 lei anual.
Scadeti dobAnzile pe cari trebue sA le
Plateasca in conformitate cu legea, 4
la suta, sau, data mi ma insel, 5 la sutA,
la jumatatea creantei revine ca el pla-
teste anual numai dObanda si.o'foarte
Minima parte din capital.
Atunti, eu má intreb: s'a atins seo-
pul urmarit prin ereearea acestei dis-
pozitiuni i prin adoPtarea acestui sis-
tern ? Cred crt interesul este sit se liehi-
deze odata acest Pasiv, nu sa lasati pe
tar= pe vieata. in imposibilitate de a;
dispune de averea sa.
Nu uitati ca situatiile se schimbd
dintr'un an in altul. PUtem art avem Un
an mai bun mâine, dar putem sä, avem
si un an Mai rail. i atunei, 'situatia
aceasta se Va pune din nou. Debitorii
tor ereea din non un caz de conversiune
agricola, mai ales ea acum exista si pre-
.cedent.
Eu tred eg, ar fi bine sä se -examineze
Mai atent aceasta dispozitie i sa facetti
ea aeeste creante, cu anuitatile si do-
banzile . lor, sa 'fie lichidate inteun ter-
nien ' cat mai scurt.
Dupa calcnlul meu, in 30 de ani nu se
.achita creantele acestea, la lotul tip de
10 pogoane. D-voasträ, nu ati intentio-
nat ad. amânati lichidarea pasivultii pe
mii muit de 30 de ani; încât socotese
cd trebue sii tineti searnä de aceasta
ObserVétiune.
D-lor deputati, imi pare ran ert d.
Ministru Mirto nu este aei, &ad fi
cerut cAtevé
Ce.intelegeti d-voastrit prin proprie-
tarii de mori mici Varánesti. Räspunsul
4-vgasträ, d-le prim Ministru_.)
_
ea-
MONITORUL OFICIAL Nr. 88
9.
racterul de interpretare a dispozitiunii
din lege. .
.Eu, prin mewl trtrAneascä, infteleg
moara care nu este condusa cu motor,
ci eu o locomobila obisnuitä.
D. V. T. Prelipceanu: Au fost impuse
moriM cari luereazA pentru vamA, fiind
seutite de cifra de afaceri. Probabil ert
ele vor fi apárate i in eazul de farta.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Definitiunea
acestor mori s'a dat cu oeaziunea im-
punerii dela fisc.
_ D. V. Roseteanu: Ar fi iaräsi nece-
sar sA avem g lamurire la art. 2: Suma
stabilita drept maximum de datorii pe
heetar se intelege mimai eapitalul ini-
tial imprumutat". -
Nu trebue ad scaphan din vedere cA
clack in instituitiile de credit, se poate
ealcula care a fost capitalut iulial. mint
0 slIMA Intreaga de datorii la partieu-
lari, pentru cari nu avem posibilitatea
BA' facem.acest
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Acesti debi-
tori pot sä, fad, dovada oricând, chiar
cu o chitanta .sau cu martori.
D. V. Rosefeanu: Nu existä chitante.
Ar fi un sistem periculos sa admiteti
in contra cambiilor dovada eu martori.
dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Se poate ea i-a
dat imprumutul dela, o mând la alta.
D. V. Roseteanu: Dad, -imprumutul
se- cla eu cambie, debitorul nu poseda
nimic la manA.
D-lor depntati, iata un lucru pe care
tin sa-1 evidentiez. Articolul 10, al. k,
zice: . .
Debitorilor cari au cerut i olitinut
preluarea datgriilor lor -de catre stat,
in baza planului de stabiliiare, pana la
eoncurenta sumelor obtinute"...-
SA-mi dati voie sa vrt arat aci un pe-
ricol. 13i judetul meu; de exemplu, la.
Ialomita, se gisese, în conditiunile ace-
stea, trei sferturi din locuitori eari nu
.vor intra :in egnversiune.
Intr'adevAr, Banca -Agricola, care
aVed in Ialomita un caPital 'de circa 250
milioane i Banea Franco-Romana, care
avea cloud sucursale la Cáldrai i SM-
bozia si a iinprumutat circa 150 .mili-
oane, amandoua au cedat portofoliu1 br
Bandi Nationale i infra in conditiunile
alin. k.
Prin urmare, acesti trtrani, fárá voia
lor Stint in aceastA situatie, eaci ei nu
aia cérut sit li se preschimbe sau sit li
se preia de catre stat, in baza stabili-
zarii creantelor Mr, ei Naneile, 'institu-
tele de credit la care ei s'au imprumu-
tat, au ,cerikt, pentrucA sunt miele in-
stitute de credit care-au avut acest por-
tofoliu _Mort i, prin Banca Nationala
au -intrat in deeasta cOnventiune.
www.digibuc.ro
4095
Eu am fost grozav de surprins cand
am vitzut ea la fiecare judecata, când
era vorba ca oamenii. sii intre in Con-
versiune, se prezenta de &titre Banca
Nationala. conventiunea pe care o M-
euse eu aceste instituté de credit si ast-
fel taranii din jud. Ialomita nu puteau
beneficia de conversiune; pentruca acele
Creante erau cedate prin acea.stit con-
ventiume. Ctinoscând acest lucru, cred
ca d-voastra nu-1 'yeti putea admite
yeti conveni ea trebne sa se fad, o mo-
dificare a acestei redactiiri, caci altf el,
incitodatä repet, judetul Ialomita sau
eel putin trei sferturi din .el nu vor in-
fra la conversiune, Cei cari s'au impru-
mutat si la Banca Agricola si'alte banci,
Pretutindeni mtde aceste band si-au ce-
dat portofoliul lor, se vor izbi de-ace-
leasi dispozitiuni si de aceleasi neajuu-
suri.
D-le prim-ministru i d-lor deputati,
md opreSe 'la observatiunile pe dari
le-am fileut. SocOtese crt eel putin am
dovedit obieetivitatea mea; eg, nu exista
o diferenta prea mare intre proiectul
acesta i proiectul din -1932, fiind Vor-
bé mimai de un sistem de a nésustragé
de sub preVederile art. 17 din Constitu-
tie. Socotesc însâ eä .economia acestei
legi contravine intregului sistem de le-
gislatie fiscalA a d-voastra si a avut
dréptate d.. ministru dé finante and
s'a plans si s'a opus la sistemul acesta
pe care 1-ati 'adoptat, pentruck 'Mao--
data repet, ca aceste dispozitiuni din
legea conversiunii Vor scoate din buge-
tul statului un venit de cel putin patru
miliarde. Tot venitul mobiliar pe cari
conteaza d. ministru de finante pentru
echilibrarea bugetului, va dispare din
buget pentruea vor disparea tgate yen
turile directe indirecte cari provenean
din venittil acesta
D-lor deputati, cu toate acestea soco-
tesc ert cleat proiect de lege inert pre-
zinta o Inlesnire mai ales pentru agri-
cultori i aceste dispozitiuni de lege, asa
cum au -fost prcipuse dé Catre d.
stru, claca yeti mai adraite si modified-
rile pe cari le vem proPtine noi, vor fi
cu mult inibunAtAtite. Dacrt Veti primi
modificArile 'noastre declar cA vom vota
acest proiect de lege.
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
D. -deputat Petrescu are cuvântul.
D. N. Moscäutanu: D-le presedinte,
prima la ce orit avem sedinta?
D. D. Iuca: Dupg Regulament, mai
mult de 10 ure*nu se- poate tine sedinti
In aceeasi zi.
D. M. Negura: Celr euvantuil la Re-
gulament.
Cezar ,Spineanu, vicepresedintet
_Acura am' dat euvântul d-lui deputat
Petreseu; vá voiu da euv4utul la Re-
gulament dupil d-sa.
63

ADUNAREA DEPUTATILOR: Seania dela 10 Airi lie 1933
4096
dati cu-
D. M. NegurA: VA rog
vantul la Regalement.
D. Cezar Spineaau, vioepresedinte:
Nu vii dau cuvantul.
D. M. Negurit: Trebue sA-mi dati cu-
vantul hi chestiune de regalement.
Cu-
(Protesttiri pe btincile
vantul la regalement primeazA. Ell in-
teleg sä faceti apel la noi, dar nu sit ne
terorizati.
Voci de pe bäncile majoritetii :
Noi nu vrem sA fim terorizati.
D. M. Negurä: Nei santem controlori
aici. Trebue sä fie 80 de deputati. (In-
MoNrroRn OFICIAL Nr. 88
D. M. NegurA: Poti s m chemi
pentra a treia oarA!
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
A treia oarA vá trimit inaintea comisiei
de diseiplinä.
D. D. Iuca: Rusine! Asa se prezi-
deazA?
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
D-le deputat Iuca, vä chem la ordine.
D. D. Iuca: Poti sA ma chemi de trei
ori la ordine i sA mA tnimji i inaintea
comisiunii.
Voci de pe bAncile majoritätii :
sa te adresezi presedintelui?!
6 Tunie 1933
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
D. presedinte al Consiliului are cuvan,
tel.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri; D-lor, 'eu nu
tiu intentiunea d-voasträ, dar in tot:
azul. - vä, rog sa unirá supirati - im-
presia pe Care o faceti, doi d-ni dintre,
d-voastrA, dupa ce oratorul este deja la,
tribunä i atunei cereti s vorbiti la re-
galement, este pared- ati vroi sa fie
scandal. (Aplauze pe btineile majoritti-
protestdri pe &Wile epozitiei).
DacA inteadevar d-voasträ nu avett
-

treruperi pe bdneile majorittitii).
D. V. T. Prelipceanu: D-le prep-
dinte, cred ea este indreptAtitA Intreba-
rea stim pang, la ce era tine se-
dinta.
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
Repet, conform Regulamentului, o se-
dintä prelungitA poate sit* tinA panä la
ceasurile 12 noaptea.
D. D. Iuca: Nu se poate sä treacit de
zece ore. (Intreruperi).
D. M. NegurA: D-le Petrescu, eu cred
d-ta esti gelos ca i noi sA se
aplice Regulamentul. (Zgomot).
D. Cezar Spineanu, viceprdOdinte:
D-le deputat Negarii, nu vit dau voie
vorbiti:
D-le deputat Petrescu, aveti cuvAn-
tul.
D. M. Neguri: Nu se poate ceea ce
crezi d-ta, cA poti sit prezidezi orice se-
dinta, in orice conditii. (Protestifri
majorit'dtii).
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte
D-le Neguri, vä chem la ordine.
3VM.`: Negurá: Nu mi poti theme la
ordine atunci &Ind cer cuvantul la Re-
galement. Noi te chemAm la ordine pe
&tit,- eh nu respecti Regulamentul.
teeruperi, protesttiri pe bdnciIe majori-
MOO.
' D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: acest domn, diruia nu-i dau euvantul,
Camera aceasta nu poate fi terorizatA vorbeste totusi. (Apianze pe bäncile ma-
de'cateva elemente. Aceasta este contri- jorittitii).
butia d.voastre: numai scandal.
p. D. Menu: Damnealor nu vor si se particulare, nu mai este Parlanient la
voteze aceastA lege: Hier 'liegt der ora asta. (Intreruperi, protestdri pa
Hahn begraben".
stie tera cá nu vor sse se voteze
aceastä lege, vor sä feel obstructie, ca
srt-i apere handle dumnealor. (hare-
rnperi, protestdri pe 1)i-incite Partidului
National-Liberal I. G. Duca, dplaitze'pe
bncile majoritiitii).
D. M. Negure: Fac apel la d. prim-
ministru.
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
N'aveti cuvantul.
D. Mr. NegurA: Nu se poate! Nu se
poate! (Cuvintele sunt pronuntate -pe
nn ton' vehement).
D: Cezar Spineanu, vicepresedinte:
chem la ordine *Rntru a doua ()era.
D. D. Inca, se adreseazti prefedinte- decat scrupule de constiintä, de ordin
lui membrilor majoritäii spunân- regulamentar atunci sä-1 ascultim pe
du-le: tu! tn! tu!"...). d. Petrescu i dupit aceea yeti lua cw-
D. Cezar Spineana, vicepresedinte: vantul in chestie de regalement.
Consult Adunarea pentru trimiterea D. M. NegurA: D-le prim-ministru....
deputat Dice hi fata comisiei de (Pfotesttiri 'pe blinpile majoritdtii).
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
disciplinä.
- Adunarea incuviinteazA. N'avetj cavantul.
D. M. Negurä: Vreau sA rAspund
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
D. deputat Lice este trimis inaintea co- d-lui Vaida, fiindeA ni s'a adresat nouä.
misiei de disciplinä. D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
D. N. MoscAutanu: D-le presedinte, Nu vA dau cuvantul. D. prim-ministru
cer cuvantul in chestie de Regalement, nu vorbeste ca sA-i fdapitenzi d-ta. (A-
la art. 49. plume pe bäncite majorittitii). Aceasta
vicepresedinte: aetiune de scandal nu se poate tolere.
D. Cezar Spineanu,
Nu vA dau cuvantul. (Intreruperi, pro- (Vii aplauze, strigtite de bravo" pe
protestdri vehe-
testdri . pe unele din beincile opozitiei). bäncile majm4:teltii;
D. N. Moscitutanu: In chestie de re- mente pe bäncile opozitiei, zgomot
gulament, cer cuvantul. (Intreruperi pe mare D. M. NegurA: SA-ti fie rusine! (Pro-
bancile majorittitii).
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: mare) .pe
testari blincile majorittitii, zgomot
sa-tt fie rusine! (Zgbmot mare).
D. deputat Moseäutanu este chemat la
ordine pentru intreruperea desbateri- D. D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
deputat Negurit este trimis inaintea
bor. aplauze pa.
D. M. NigurA: D-le prim-ministru, comisiei de disciplinä.
bäneile vnajoritätii).
din toata tinuta noesträ, in discutia D. D. Iuca: Aceesta este atitudine de
acestei legi d din partea mea in special, presedinte?
care stau.... (Intrernperi pe btincile ma- (Intreruperi).
D. M. Negurl: D-ta, d-le Spineanu,
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: nu ai autoritatea moraig &A, fad acea-:
sta. Lag -CA ám sä-ti ark' eu 'Maine clue_
prim-ministra, nu inteleg de ce esti. Te-am tolerat pitnA acum. (Prote-
stdri vekemente pe &Incite majoritiltii,
zgamot mare).
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
D. D. Iuca: Acum sunt convorbiri D-lor deputati, v. rog sä pAstrati lini-
ste.
D-le deputat Petrescu, a-veti cuvantvd.
bäncile majoritätii).
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele D. P. Petrescu (locotenent-colonel):
Consiliului de Ministri: Eu am cerut D-le presedinte, d-lor deputati, imi pare
cuvantul ea sA-mi fixez punctul meu de ráu cä am produts treest vacarm, n'am
vedere. Mgt absolut nitio ving in toate cele pe-
D. M. NegurA: D-16 prim-ministru... trecute.
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: Faptul cá etle maj eminente persona.-
Nu aveti euvantal. (Protestdri pe ban- Mali ale luraii noastre politice, econo-
cile opozitiei). mice si juridiee au discutat, ani de zile,
D. M. Negurit: Mi-a permis oratorul. problema datoriilor, Rife s'A fi reusit
D. Cézax Spineanu, vicepreSedinte: siti vinA cu o solutie acceptabilä, invetie-
Nu aveti cuvantul. 'Oratorul nu poate reazA complexitatea acestei probleme;
permite intreruperile, card nici n'a in- fAra a -cArei solutionare nu se poet()
ceput s vorbeascA. gandi nimeni la normalizarea vieij noa-
D. M. Negurä: Cu. alte cuvinte, cu stre buTgheze, asezatä (pie temelia res-
vnia oratorului nu se poate face o intre- pectArii dreptului de proprietate si a
rapere. obligatiunilor contractitale.,

64,
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 88
Tunie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: Vedimta dela 10 Aprale 193.5 4097

D-voasträ prezentati, prini acest pro- .Nu putem primi argument:Arne apa- putut da legile imuabile, care eill'auzesc
adus in desbateri la sfârsit de se- rent abile, &ni si vi arätäni In ce mg- Intregui Univers.
siune, o solutiune, criticata cu &stunt surd putem- crede îx veracitatea kr. Prin comparatie, legea d-voastril nu .

asPrime atât In sanul .partidulni $i noiodatä cu 41.7voastrri, la. discutia constituie deetit un ineeput de organi-
cât sj in .sinul guvermihri si in proiectului de buget, in timlml dikur- zare a haosului. Dar nu puteti avea nici
afara de guvern i ne pretindeti a ne sului afisat al d-lui ministru de finante, d-voasträ, nici noi, convingerea cii a-
spune euvântul a doua zi dupä ce ati am convenit ci fin liehidarea trecutu- junge acest inceput de organizare
adus ultima, penultima, pot spune, mo- lui, orice putintä de imbunritätire eco- haosului, ca si putem pune bazele so-
dificare, la care nu v'ati. oprit nomieä, in viitor este 9 utopie; orice or- lide unui plan determinat de reinvio-
Pretindeti e problema este cunoseutä, ganizare temeinici a acestui viitor este rare economici In viitor.
si deei aprecierea solutiunii nu cere e- o imposibilitate, iar perpetuarea stärii Noi suntem'pärtasii unei alte idei,
kr care au cunoscut-o i s'au ocupat de de astazi ne duce la dezastru si la ruiti. socotim ci noi suntem pe drumul cel
Tesolvirea ei, mult timp de &Aire.. Dar, d-lor, inteo atät de ingrijori- bun, pentruci.ideia pe care noi o repre-
Când pe drumul constitutional sau pe toare situatie, d-voasträ alergati la ne- zentrtm are eel putin avantajul, asupra
drumul indicat de Geneva nu s'a putut serioase compromisuri, oscilând 'nitre compromikrilor d-voastri, de a inlesni
gäsi o solutie in doi ani de zile, desi interesè de bancA i interese electorale. o automatä rezolvare a lichidärii trecu-
specialisti emeriti s'au strAduit sä, o Aeeasta infätiseaza guvernarea d-voas- tului, inteun timp mult mai scurt de-
gäseaseä, inseamnä cä, i solutiunea tri intr.'o Indoelnicii seriozitate, atât cAt acela pe care-1 propuneti d-voastri
d-voasträ nu poate reprezenta cleat un in fata tärii, dat mai ales In fata Gene- prin moratoriu de 5 ani, repetat, prin
paleatiV, un comproinis, care trebue in vei, careia i-ati abandonat, recunoseitn- dispozitia consiliului de ministri, cu alti
deaproape i cu seriozitate examinat. du-vi neputinta, iutreagä, reinvierea einci ani.
Graba cu care ati prop:is ,aceastä so- economicâ a României. Dar odati cu 0 voce de pe brindle majoritittii:
lutionare, compromisurile de care. vä recunoasterea neputintei d-voasträ, ati Fericit cine crede.
serviti in redactärile diferitelor arti- ficut un mare rail si nu "aveati dreptul D. P. Petrescu (locotenent-colonel):
cole, privilegffle partiale, lipsite de faeeti. Ati recunoscut i neputinta Eu am convingerea crt sunt foarte multi
multe ori de logiert, pe care le adop- natiei intregi, bun care nu vi apartinea cari cred, insi sunt foarte putini cari
tati, imixtiunea hräpilreatä, a statului pe care nu trebuia, micsorati sdb- au curajul si afiseze aceastä convin-
intre doi care se ceartä, toate acestea evaluandu-l. Ati ciutat probabil ca gere
constituese o baz5; de väditä superficia- prin proiectul pe care il aduceti in pri- De altminteri, am certitudinea, di in
litate si de mult -oportunism In condu- pi sä, Puneti in fata unui fapt implinit foarte -scurtä vreme, toate misurile
cere, conducere care poate avea reper- pe viitôrii guvernori trimesi de Ge- luate de Banca Nationali pentru stivi-
cursiunii hetäritoare. i primejdioase in -néva conform acorduliii incheiat. lirea pribusirii leului, toate misurile
redresarea moralä i economic:A a ace- Nu cred ci proiectul d-voasträ va luate de d. ministru Madgearu pentru
stei täri. faee si creascä creditul nostru in strii- echilibrarea bugetului, toate- misurile
;Tustificarea întârsierii proiectului *date, dupi- cum .nu cred iaräsi -ci va pe care le hiati d-voasträ, prin morato-
prin asteptarea fixärii venitulai agri- contribui cat de cat la consolidarea ere- riul adus cu ocazia acestei legi, vor con-
colt pe cale fiscalâ de evaluare este un ditului in interiorul tirii dupi cum niei tribui sä, vä fad, si ne clati dreptate
pretext lipsit de temei si de seriozitate, n'a contribuit la inmormântarea liii nu- o zi mai de vreme.
pentruca stabilirea aceStui venit pe eale mai legea conversiunii d-lui Argetoia- D. Cezar Spineang, vicepresedinte:
de evaluare a fost de mult terminatä, nu. Cum au arätat toti oratorii dinain- D. presedinte al Consiliului are cuvistn-
la prima instantä, jar procesele in apel tea -mea,- un sirag intreg de impreju- tul.
se judec i acum, deci pot fi foarte rAri au innaormântat; pentrii o 'VreMe- D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
bine influentate inteun interes sau hi mai scurtii.sau mai.indelungä, ereditul; Consiliulut de Ministri: Eu multumese
a ltul. in.acest sirag,.o verigi a fost i legea d-lui deputat Petrescu pentru expune-
. In nettl cadru in care d-voasträ advt.- frieuti de d Argetoianu. rile ce le-a ficut i pentru certificatul
ceti acest proiect de lege, asupra cäruia - Revenind asupra ei, legiferand asa ce ni 1-a dat.
nici d-voastri, guvernul, nu sunteti cum legiferati d-Veasträ, cu misuri Este destul de frumos din partea
Ind, de acord, problema ni se infitisea- foarte partiale, nu veti putea niciodati unui opozant dârs, ci recunoaste a fi
za eu totul altf el cleat a fost pusä in inlitura intreaga chestie a datoriilor acest proiect de lege un început al or-
discutie in gazete in ultima vreme; ea din trecut, nu -yeti putea netezi acest haosului.
este cu totul nouil si din aceastä cauzä trecut, i acest trecut va atarna tot tim- Tot ce regref este di, nu ne dii reteta
s'ar cere iaräsi o mai serioasä, o mai pul ea o. ghiulea de picioarele noastre, prin care am fi putut face mai malt si
amanuntitA examinaré a ei. Temporiza- in drum spre clesvoltarea tririi in vii- mai bine: -

rea aceasta i aducerea ei pripitä ne tor. Sper eä cu altii ocazie ne yeti da re-
indreptiiteste sil credem ca d-voastri Consideratii care nu sunt ImpArtiisite teta solutiunii integrale.
socotiti cii timpul vä, este potrivinic. Ati de majoritatea d-voastri, si de nöi, opo- D. P. Petrescu (locotenent-colonel):
cäutat surprinderi, ati dorit eu tetii, zitia, v'au ficut si variati dela dreapta Reteta este cuprinsit Intr'un singur
lipsiti de conYingeri i curaj, sii dati sPre. stinga, si vi Intoarceti pe urmi restabilizare.
D. N. Mischie: D.-le presedinte, cer
loviturä, inainte de a se putea opune dela stânga spre dreapta, cuvântul la art. 22 si 24 din Regula-
potrivnicul sau potrivnicii care ar fi actualmente cake vi este pozitia.
eontra infäptuirilor acestui proiect de Oricare v'ar fi ea, trebue sä, recunoa- ment.
lege, de ciltre formatiunea ministerialä stem ei proiectul cl-voasträ s'ar putes . D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
de astAzi. Nu ne puteti însä cere soli- comPara in aduala lui situatie cu ince- Aveti cuvântul.
darizarea cu graba d-vOasträ, cu acte putul lumii in cazul când Dumnezeu- D. N. Mischie: D-le presedinte, d-lor
fapte, care vi privesc, dar care pot s'ar fi oprit in clädirea ei iniercuri, in deputati, -de data aceasta regret cit tre-
-avea o adancil Inriurire asupra impre- loe de sâmbâti. Nu stiu daci organiza- bue si iau cuviintul, dar ma impinge
jurAfrilor yiitoare. rea haosului astf el meterininatä ne-ar fi majoritatea, care nu are fatit de d. prim-

www.digibuc.ro
 MONITORIJL OFICIAL Nr. 88
4098 ADUNAREA DEPUTATILOR: §edinfa dela 10 Aprdie 1933 6 knie 1933

ministru, nici atata deeenth cat are opo- dea euvantul eel putin la unul sau doi D. D. Iuca: Dar ce ati aspuns IA
zitia, sä itea aci i sä aseulte, cii toatä deputati din fiecare grupare. Din gru- obieetia, eä nu se poate lucra peste
parea din care face parte d. Popov, a zece ore?
oboseala i cu toate grijile d-sale, In loe D. M. Negurh: Vä rog dati eu-
sá se ducä la teatre si la einematógrafe, luat euvantul asearA d. Isae i a vor-
bit douli cea,suri, a luat cuvantul azi d. antul la art. 40.
sau cine mai stie unde... D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
D. Policarp Betianu: Cati sunteti Lupu si a vorbit trei ceasuri. In mo-
d-voastä, din opozitie fatä de noi. mentul actual a vorbit d. deputat Pe- Aveti cuvantul.
trescu din gruparea d-lui Iunian D. M. Negurä: D-lor deputati, d. pre-
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: aedinte ne comunieä. eä, d. chestor á
D-le deputat Mischie vä rog s vä urma sä dau euvantul d-lui deputat
Re- Prelipeeanu din Liga Apärärii Natio- ctinstatat ett Adunarea e in munär re-
mentineti in cadrul discutiunii la gulamentar, i prin urmare nu puteni
gulament nu aduceti- insulte ma- nale. Duph, aceea reveneam din nou la noi contesta euvantul unui domn ches-
jaritarilor, did mä veti sili sä vä re- gruparea d-lai doctor Lupu.
D. Adonis Gr. B. Popov: Interpreta- tor. Ne gäsim asa dar in situatia eä
trag euvantul. Admiarea e in numär, bag vreau sä fac
D. N. Mischie: D-le preaedinte, am rea aceasta nu este legalit.
D. Cezar Spineanu, vicepreaedinte: o propunere, i cred eä va admite
dreptul sá vorbese zece minute, dar eu Biroul i banca ministerialä.
d-voasträ nu se poate discuta, pentruch, V'a4i ruga, d-lor deputati, ea sä mrpu-
neti Biroul in situatia aeeea ea atunci D. Cezar Spineanu vicepresedinte:
interveniti i vorbiti de zece ori mai VA rog sä cititi art. '46.
mutt cleat mine. ' &and se fax ordine de acestea sä vä D. M. Negurä: Am sa-1 citese, dar
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: täiati dela rand, si sä vä inserieti in atunci &and vreau eu, nu &and vrei
Ai dreptul sä vorbeati einei minute si altä parte, sä, faceti schimbäri i si vä d-ta.
sä nu insulti. gäsiti in situatia aeeasta de a nu putea Fac o propunere in asentimentul in-
D. N. Mischie: Art. 22 spune eh' se- sti noi care este ordinea. tregei Camere....
dinta in orice caz nu poate trece peste Vä rugAm si vedeti cii faptul ch. Bi- D. Cezar Spineanu, vicepresedinte:
zeee ore Intr'o zi. Or, sedinta s'a des- roul dä euVantul la toti deputatii din D. deputat Negurh, nu are euvantul in
chis la ora 9 Si jumiltate, a durat panA toate grupärile intr'o anumitä propor- altä ehestiune, decal numai la art. 10.
la 1 si jumAtate, s'a redeschis la 3 si ju- tie, insemneazä eil vrea ea in Parlament Vä rog sä eititi art. 40.
mAtate i acum este ora 10 jumAtate. sá fie expuse pärerile tuturor partide- D. V. Toncescu: Noi vrem sä ascut-
Sunt 11 ore de sedintä, ceea ce in- lor politice. (Aplaitze pe bäncile majo- tAm pe d. Negurä, d-le prerdinte.
seamnä cA ati eäleat art. 22 din Regu- ritdtii). D. M. Negurä: D-Ie presedinte, eu
lament. Dar tree si peste aceastä consi- D. Adonis Gr. B. Popov: D-le prep- explie articolul, nu-1 citese. (Ilaritate).
deratie. Art. 24 din Regulament spune dint e.... D-lor deputati, fac -propunerea ur-
ea aedinta nu se poate tine cleat cu eel D. Cezar Spineanu, vicepreaedinte: miltoare cu privire la douä chestiuni.
putin 80 de deputati. Fac apel la d. V'am dat rispunsul; nu mai aveti cu- Intai este ehestiunea discutiei la pro-
prim-ministru, care este un om de vantul. iectul conversiunii, in care, din toatä
onoare i in a efirui cinste erede i tara D. Adonis Gr. B. kopov: Ati vorbit atitudinea noasträ, numai obstructie nu
sträinfitatea, sá spunä daeä sunt aci cl-voasträ, vä rog, lxi Regulament stä se vede od faeem. Noi am fäcut o sin-
mai mult deal 30 deputati. seris: deputatul inscris a lua euvantul gurii declaratie O. am asistat la sedinte,
D. Cezar.Spineanu, vicepresedinte: poate eeda randul sän unui alt eoleg färä sä împiedieärn desbaterile.
D. presedinte al Cqnsiliului nu este in int,elegere cu el poate cere inter- Socotese însä, od o chestiune ea acea-
chestorul Camerei; aceasta este o che- vertirea inserierei". sta trebue diseutatii, chiar daeä Adu-
stiune de bun sin* Prin urmare, nu puteti d-voastri, en narea este in numfir, intr'un alt eom-
D. M. Negurh: Dar este un om de dela d-voasträ putere, sä intervertiti plect.
onoare. ordinea inscrierii duph un sistem pe Pe de altä parte, in aceastä, sesiune,
D. N. Mischie: Väd eä pe d. prep- care vi-1 stabiliti singuri. orleat de scurtä va mai fi, trebue s'a se
dinte îl ifoneazA eä adue laude d-lui Asa dar, cum toti suntem inserisi din voteze o serie de alte proiecte de legi,
prim-ministru. 11 rog atunci sä constate partidele de opozitie, potrivit Regula- intre care un -proieet principal si pe
dumnealui dacä Adunarea este in nu- mentului, vä rog sä ne dati euvantul care Il cere Camera in unanimitate, este
mär i sä apliee Regulamentul, ridi- pe rand i munai cand noi vom con- proieetul de lege al cumulului.
and sedinta. simti, atunei sä intervertiti ordinea.. Eu vä propun ea in aceastä seark
D. Adonis Gr. B. Popov: D-le prese- sä votäm legea cumulului i al läsAm
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: discutiunea conversiunii.
dinte, cer i eu euvantul la art. 32 din D-lor deputati, d. ebestor imi comunieä
Regulament i anume vreau sä stin nu- Altfel rnä tem cii sub aparenta dis-
eä numirul deputatilor este regulamen- cutiei la conversiune, avand ea prese-
mai atat, dad, vom cäpäta euvantul tar. '
conform Regulamentului, in ,ordinea in- dinte pe d. Spineanu, sA nu ajungem
scrierii, alternativ contra ai pentru; D. M. Negurä: D-le presedinte, cer la chestiuni foarte delicate, cum este
euvantul la Regtdament, la art. 24. votarea legii referitoare la unele tere-
sau nu ?
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: nuri petrolifere din Dambovita. (Proa
Privitor la prima intrebare a d-lui Mis- S'a discutat asupra acestui articol, con- testdri pe bdncile majorittitii).
chie, d-nii chestori sunt rugati si con- form Regulamentului nu se poate dis- D. Cezar Spineanu, vieepresedinte:
troleze numärul deputatilor. Privitor la cuta de douä eri asupra aceluiasi ar- D. deputat Manu are cuvantul.
a doua intrebare a d-lui deputat Popov, ticol de Regulament prin urmare, nu D. D. Manu: D-lor deputati, ea sä
ce am sä spun &A s'au Inseris la Birou vä, pot da euvantul. vedeti d-voastril, catä ipocrizie...
d-ni deputati in mod neregulat, au fost D. M. Negurii: VA rog dati eu- D. M. Negurä: Ipocrizie preoteaseä.
inscrisi pe o prima listä, dupi aceea au vantul la Regulament. D. D. Manu: ...prezintä aeesti domni,
venit t3i u cerut o altä-ordine ai au fh.- D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: eu voiu da citire art. 40. D-voastrA o sa
cut a treia i a patra ordine. Atunci s'a D-le Negurä, ineä odatä repet, &supra documentati astfel, cum abuzeazh d
hotArit de &are Birou ea, intrucit sunt aceluiasi articol din Regulament nu d-voasträ toti. Tot ce fac dumnealor,
foarte multi d-ni deputati inscrisi sä se se poate vorbi de doiiä ori, este purä ipocrizie.

66
www.digibuc.ro
 MONITORIJL OFICIAL Nr. 88
6 Iunie 4933 ADUNAREA DEPUTATILO: Sedinfa dela 10 Aprilie 1903 4099

D. M. Neguri: Cu un asemenea pre-
sedinte, sunt obligat...
D. D. Manu: D. Neguril a cerut eu-
yantul la art. 40.
D. M. Neguri: Esti contra legii cu-
mulului?
Manu: Art. 40 spune:
Coroana nu poat fi -pusä in discu-
tiune". (llaritate).
D. M. Negurä: Credeti cä trebue
discutiune? De aceea nici nu am
puso.
D. D. Manu: Mai departe :
Intreruperile, insultele, imputárile
defAimAtoare, violentele
amenintArile,
i actele de naturä a turbura ordinea
sedintelor, a intrerupe sau impiediea
desbaterile Adunärii, nu vor fi ingä-
duite, iar deputatilor vinovati li,se vor
aplica sanctiunile prevAzute in capi-
tolul despre-
Eu vá fac arbitri pe d-voasträ si
tam: intrucAt d-voastre ai vorbit la
acest articol?
D-lor deputati, d. Negurä-a .vorbit la- ciant -al omeniri a fost republiea Sta-
alt articol; care este urmätora: Dum-
nealor nu vor eu nici un pret ea acest
proiect de lege sä se voteze. .(44.p1aitze
pe bäncie majoritättii).
D-lor, dumnealor se retranseazit in
dosul unei declaratiuni i fac scandal
gatorilor mei si al d-voasträ i unde nu,
vi rog si mi corectati .Cu acest mic scop
iau cuvântul li aqest proiect,de.lege.
Istorieeste este ennOseut eh impro-
prietirirea a dat luptitorilor din ritz-
boiu, pe neasteptate i aproape pe ne-
cerute, pâmänturile de care se folosesc
astAzi. Acest fapt a fost un imperativ
politic mai mult cleat imperativ
economic.
Dar odatil cu aceste pilmantnri, agri-
cultorilor nu li s'a dat si posibilitatea
de exploatare, nu li s'a pus la dispozi-
tie creditul necesar i uneltele de lucru.
Imediat dupä räzboiti- insä, datoritil
renuntitrii aproape a tuturor statelor
beligerante la limita legalit a aeoperirii
metalice a monedei .fiduciare, 'aproape
toate statele au emis mbnedit peste acda-
sti limitA legali, astfel inek toate pre-
turile mirfurilor In circulatie au fost
uniflate.
Atilt in timpul rAzboitilni ea si dupit
in prim rand, marele comer-
telor Unite. Plasarea mirfurilor sale si
a capitalului sitn a fost prima grije a
Statelor Unite, atunei (land Eurepa,
istovith i doboritit de un lung ritzboiu,
einta reinvierea ei.
-
varea 'propriei 10 economii, re-
tragii ereditele din Europa..
Cc S'a intamplat insá in timpul acest a
in Romania? In Romania a fost, ali-
turi de lipsa de credit a plugarilor no-
o abundenti dc monedi pe piatä
in niâiiiile particularilor. Atunci cand
statul.nostru nu s'a ingrijit sit dea agri-
culturii noastre un- credit mai - eftin,
bAncile, care aveau la dispozitie coroane
nerefrase, .pe un curs foarte seizut, (lin
abundentä, iar mai tarziu dupil retra-
gerea leilor, o alti abundenti de me-
nedi ficlucianií, toate aceste brinci . au
suplinit gOlul existeutii unui credit
agricol de stat. Si toatil expansiunea
aceasta din perioada inflatiei a Mutt ca
tärtinimea si agricidtura si primeascit
ofertele, mai indemnurile repe-
tate date agrieulturii ca sit i credit si
sä-si poatii exploata nouile ei
- abia dobandite, cei mici si
sa-si extindi cultura, cei mari. In felul
aeesta, populatiunea s'a indatorat, in-
cepand de prin. anii 1921, 1922, 1923,
dar a putut sa plAteasei inapoi, de-
earece renta piimantului in acea epoci
era bunit. Europa, triind ineä sub peri-
oada inflatiei de, credit si sub perioada
de preturi, determinati de

D. Rist i (1. Mlinarsky, viceguverna- stipanul pieti, Statele Unite, evident

ceasuri intregi, pentruci stiu cit acea- ci renta pilmantului era suficienti pen-
stil lege este pieirea Partidului Liberal. torul Bincii de Stat Poloneze i profesor
de finante la Facultatea din Varsovia, tru restituirea impfumuturilor. .

(40lauze pe betneile majoritätii). Al doilea eveniment determinant a

D. depntat Neguri si cu d. deputat until- din campionii renuntilrii la etalo- fost stabilizarea monetarit. De aici in-
Inca, ambii chemati la comisie, nu au ..nul aur si al miesoriirii acoperirii me- cepe tragedia pe care si actuala lege
deal; seopul de a tulbura discutia. talice a monedei fiduciare, stabilesc cii
cautit s'o remedieze. Ultimele impru-
D. M. Negurä: D-le presedinte, cum momentul determinant al depresinnii muturi din suut acelea care
de ai dat euvantul Pärintelui Mann? economiee
când
in Europa este momentul
Statele Unite si-au retras eredi-
1926-1930
apasä greu asupra tärii noastre, pen7
La ce articol a vorbit? trucil ele an ceincidat en aceste (long.
Nu ai sit, treci proiectul despre ju- tele aeordate Europei. Intr'adeviir, si-
momente : cii retragerea ereditelor din
de.tul Dambovita, cu terenurile petroli- stemul de credit al Statelor Unite si al partea Statelor Unite si cu punerea tu-
fere, cat lumea. La loterie sA te duci, omenirii este bazat pe dubla acoperire, tuner statelor europenc pe bazit de mo-
nu la presedintia Camerii. pe metal si pe devize. Fiiiid, ceea ee se
D. Cezar Spineanu, vicepresedinte: stie de toti, care am citit, o piramidit nedi aur.
D. deputat Popov are euvântul la dis- care se sprijini pe varful si nu pe bazh Relatiunile comerciale ale Statelor
entiunea general:a a proiectului de lege. ei, a fost o constructie In mare parte Unite, implicau o sigura1l i Statele
pentru modificarea legii de asanare a fictivä, deoarece aura care acoperea Unite au fost acelea care au cernt, in
datorilor agricole. de pildit 30 la sutä din monedil, per- repetatele conferinte internationale, ea
D. Adonis Gr. B. Popov: D-le prese- mitea un credit monetar de 70 la sutii. toate statele, care sunt In relatiuni de
dinte, d-lor deputati, luAnd euvantul la La randul lor, aceste devize duse la negot cu ele, pund Moneda lor
acest proieet de lege, in primul rand alth- ban* Servese drept aur i dau pe bazit de aur. Fiecare stat, care si-a
nu uit ci sunt reprezentantul unui.ju- dreptul ca sä mai tragi ineä 70 la suti pus moneda pe bazi de aur, a deven it
act de plugari. Voiu cAuta priu urmare, hârtie -pe baza Ion i asa mai departe. un client cent si bun pentru operatIu-
domnii mei, sit mil imbrac pe cât po- Sistemul acesta de credit al Statelor nile comerciale ale Statelor Unite. Nu
sibil in cugetarea celor pe care îi repte- Unite, a fost necesar pentru expansiu- este mai putin adevirat ei din clipa
zint si mit vomit infitisa d-voastri, cu nea mondialä a acestei republici si pen- aeeea fiecare din Ple Si-a semnat decizia
toittä cinstea, ca pentru o treabä dom- tru cucerirea Europei, strivitil de räz- de moarte. Acest Incru nu mai trebue
neaseit i eu toatil cinstea ca in fata boiu. dovedit. Rind pe .rand vedeti cum sta-
tutor prtrinti pe care îi stiu dela inceptit Mid 111(4 acest credit s'a resimtit tele, astizi, se trezese abandoneazi
cu cat drag de inimi stint fao de de incapacitatea de a-cuprinde intreaga etalonul aur, cAntand sä-si rajusteze
popor. sferit de afaceri si tetdeodatà de incapa- posibiiitiiiie monetare i preturile mAr-
Yoin einta sä primesc aceastil leze citatea de ,consumare a _populatiunii furilor lor, ,la moua situatie care a in-
cu ochii lor i numai in al doilea rand europene, evident cii a urmat krahul tervenit in urma krahului ameriean.
acolo poate îmi voin eiceda man- banear din America. Acest moment a fäent ea debitorii
datul - voiu fi si personal. Fac .apel la Acesta este un moMent determinant insitreinati en Imprumuturi mari in mo-
d-voastri sA-mi permiteti o Verificare in criza europeanä, i in cea a tärii noa-, nedit rea, sti fie obligati la randul lor
.e piren intre mine si d-voitstril si ye- stre, momentul &and Statele Unite au si restitue aceeaSi cantitate numericA
a* 44 am priceput bine gändUl. ttebniI sä-se reculeagil i, pentru- sah de inoneek insii eu o -valoare intrinseci

67

www.digibuc.ro

ADITNAREA DEPUTATILOR: Sedinfa dela 10 Apri lie 1933
41C0
Inuit mai Mare deck aceea din timpul
imprumutuhti. Asa a rezultat acel de-:
calaj, tragedie fundamentalä a econo-
miei noastre românesti, decalajul din-
tre obligatia contractatA in momentul
imprumutärii i obligatia de plea din
momentul restituirei.
Tot timpul piata romaneaseil a fost
complet nestitpanitL Perloadele de in-
flatie in toate -Wile au dat ui avant
comercial bancar, cum au dat i in Orb:
la noi.
Lipsit de control, de posibilitatea de
stAptinire a unor fenomene pe care nici
ecOnomistii Tárii _Romanesti nu le-au
putut distinge i dirija dela ineeput,
cum nici in täri strgine acest lueru nu
s'a putut, comertul baitear in Romania
a dus la plasamente, avantajoase, a dus
la inflatie de credit si de investitiuni,
la soeietäti peste societati si la o ade-
väratA anarhie financiarA. i atunci,
dupä luxul societAtilor bane:are, dupá
luxul intreprinderilor din perioada de
dupä lipsa de supraveghere a
consiliilor de administratie si dnpií
toatä risipa i toatA aventura gestiunilor
lor, la un moment dat neprevAzut, le-a
atins retragerea creditelor americane
necesitatea stringentä recupereze
imediat imprumuturile date anterior.
atunci s'a agravat, prin suprapunerea
acestui de al doilea fenomen, situatia
agricultorilor nostri.
Atunci s'an cautat remediile, toate
tardive, i in primul rand s'a eerut
si s'a obtinut, eu chin ci vai, o lege con-
tra cametei. O astfel de lege ar fi fost
utilä in perioada de inflatie, and erau
bani multi de imprumutat i mai ales
iii perioada de stabilizare, cand imediat
dupA stabilizare preturile bune au scä-
zut brusc i cand tottsi Banco, Natio-
nal& ea sä impiedeee evazianea moue-
twil, a- fost Silitä sá ridiee anormal scon-
tal ei. Totusi efectul acestei legi s'a
fe ut resimtit i dacA creantele au fost
umflate pfinä la data acestei legi, nu
mai putin adevArat e eä de atunci a in-
ceput o luptd ca mai mult succes de
partea debitorilor, pentru ea astäzi
d-voasträ cand veniti sl stabi1ii cA da-
toria care urmeazA sä fie convertitä,
a eeea formatä din capital si din do-
banzi, sä puteti fi mültumiti cii dato-
ritA acestei legi, care insfarsit a venit,
räspunderea pe care o luati asupra
d-voastrà, este cu atitt mai mied, cu cat
s'a "micsorat si dobanda'plätitä din 1931
panä agtAzi, i astfel räspunderea pe
care v'o luati si fatä de Banca NationalA
si fatä de resursele financiare ale tärii
in viitor, sA fie mult diminuatA.
Al doilea act de conservare a socie-
-
trItii noastre a fost intervenirea ins-
farsit in comertul de bane& reglemen-
tarea comertului .bancar neatacatA pa-
nA la aceastä crizA. dimootrivä evitatá
68
MONITORUL OFICIAL Nr. 88
in permanentä tocmai pentru a inles-
ni o perioadä de investitii i de mice-
riri economice, a nouei burghezii de du-
pa räzboiu care nu mai era proprie-
tax% de imobile rurale, ci de averi mo-
biliare, de bani, cari urmau sä fie in-
vestiti, ca la randul lor sa creeze alte
venituri.
D-1 Argetoianu a fost primul care
a ificercat reglementarea acestui co-
mers de:bane& in mod tranzitoriu, dar
este datoria si a guvernnlui actual si
a celui viitor, sä vie In aceastA privint%
cu o reglementare serioasä i definitivA
ea sA impiediee in viitor aceastä excres-
cent& aceastA desvoltare anarhicA a
,..omertului bancd, una diu cauzele
rale i. fatale ale erizei de azi inceputd
in perioada de inflatie dinainte de sta-
bilizare. Nu Alai putin de cinci miliarde
ceva din avutia tärii au fost date
unui sindicat de bind pentru a impie-
deca crahul financiar.
D-lor. jertfä tranzitorie - dupi mo-
desta mea pArere - inutilA, pentrucA
n'arn vAzut pang astAzi un institut de
credit care sä fi cerut concordatul
care sii fi ajuns apoi din nou in starea
dinainte de concordat. Jertfä inutili,
dupA opinia mea, deoarece toate aceste
bAnci, in favoarea cArora s'au luat de-
la natiune 5 miliarde lei pentru salva-
rea lor, niciodati nu vor Mai fi in pi-
cioare cum au fost cândva. Aceasta
este opinia mea, pe care d-voastri pu-
teti s'o verificati dacA este exacta san
nu. In orice caz eu cred cA d-voasträ
puteti observa cii ceeace afirm eu este
exact, nu numai la noi in tarA, dar
in alte täri.
Al treilea act facut atunci, pentru a
repara starea dezastroasi a economiei
nationale, a fost prima lege de Con-
versiune a d-lui Argetoianu. Problema
convertirii datoriilor s'a pus insä tot
atilt de tarziu ea Si probleina reglemen-
tirii comertului de bane& tot asa de
tarzitt ca i problema reducerii cuan-
tumului de dobanzi. Avand de recupe-
rat un timp pierdut i avind de repa-
rat dezastre acumulate, ea si dobanzile
acumulate, pe o perioadä lungi de ani,
sólutinnea nu a mai putut fi aceea de
indrumare, eu succes imediat si pal-
pabil, dela lung la luni, dela an la an,
ci a fost necesarA o solutiune radical&
o solutiunea
Ce solutiune s'a pus in fata guvernu-
lui Argetoianu i ce solutiune s'a pus
in fata d-voasträ? S'a pus solutiunea
de a ajusta obligatiunile reciproce din
contraetele de imprumut, in acelas timp
eu garantia o-
bligatiunilor reajustate, adici concor-
danta dintre obligatiunile restante
posibilitAtile de plati ale debitorului,
adicA concordanta intre creantä si in-
tre venitul agricultorului, adieä con-
cordanta intre creanti i intre renta
www.digibuc.ro
6 Tnnie 1933
gricoli reali. Aici swat cele douä marl
puncte grele. Problema datoriilor agri-
cole este stäpanitä de aceste donä pos-
tulate: intai, cum si reduci datoriile
in mod valabil i, al doilea, cum sä faci
ea datoriile astfel reduse sh poatä fi
restituite.
Problema mare a fost atacati de gu-
vernul Argetoianu. A fost o problemi
de moment. Sunt incredintat ci d-1
Argetolanù a fost si¡mr ci nu regle-
menteazA pe veci i in mod definitiv,
Ci d-1 Argetoianu. stia ci, legea d-sale
este un paleativ, un moratoriu eroic,
stiind ci dupi d-sa trebuie sä vini un
altul i cA grija d-lui era cA plecand
nu-i cadi baraca in cap.
SA cadi altora. Urmasilor. Nu mai
putin a fost, ins& im inceput, care a
angajat guvernele ulterioare, a fost o
operare de redueere de creaute, prin-
teo scutire forfetari a cametelor acu-
iuulate si nu un simplu morator.
Ce a fost a doua lege a d-voastri,
legea de astä toanwif Un compromis
intre neeesitatea de a remedia renta
agricoli, de a reduce creantele i ca-
mita i intre necesitatea de a repara
lipsa de credit, consecinta altui fe-
nomen, consecinta anarhiei bancare
din Romania. Ce leg:aura este intre
una i alta? Nici o altA legituri de-
cat aceea de fatalitate, de nefericire,
- intrucat criza bancari a nefericit
pe agrieultori - i altceva nimic.
atunci, ce rAspundere au debitorii a-
gricoli ea si acopere pagubele Si de-
zastrele din viata financial% a Ora
noastre, cand nu an fost pärtasi la be-
neficiile acestor intreprinderi i cand
ceeace trebuia si li se dea lor, cele
cinci miliarde, date celor cinci binci,
plus cele sase ante milioane imprumu-
tate de d-voasträ pentru- Creditul A-
gricol, toate S'au dus pe gura de lup a
intreprinderilor bancare, anarhice si de-
ficitare.
Ce relatie este intre aceste doui no-
tiuni, cu totul strAine intre ele7 Preo-
cuparea de finantare a intreprinderii
acesteia de conversiune, inseamni des-
pägubirea nu a debitorului back-cat si
in imposibilitate de a restitui datoria
lui, ci despigubirea creditorului abu-
ziv de pani astizi, astfel ci paguba
s'o sufere tot natiunea, dar nu credi-
torul abuziv.
Modul cum coneepeti azi aceastä
lege, impaci aceste dual notiuni; en
totul strAine intre ele.
Trebuie_sA adaog 'We'd ceva. Oare
dtipA stabilizare se mai poate vorbi de
o pagubä a creditorului? De pildi, in-
nainte de stabilizare, jugArul de pi-
mint era 30.000 lei, ajungand in Ba-
nat panä la 100.000 lei, iar vagonul de
grail era 60.000 lei. ajungand panä la
120.006 lei. -

6 Iunie 1933 ADIINAREA DEPUTATILOR: fedinla dela 10 Apillie 1933
Am imprumutat 30.000 lei, eram si
gur dau o jumiltate vagon
eram sigur eg cu acesti 30.000 lei cum-
pär im jugär 'de pgmant. Astazi trebuie
sa-ti dau tot 30.000 lei, dar juggrul de
pamânt e 3.000 lei, vagonul 'de grail e
15.000 ki, iar cu cei 30.000 lei, in mo-
neda stabilizata de astazi, pe care ti-o
platese, iti dau d-tale posibilitatea sa
eumperi valori de D0.000 ki. Deci,
d-ta nu pierzi, ci tot castigi.
Atunci, operand aceastä reducere a
ereantei, de pildg la jumgtate i res-
tituindu-ti d-tale valoarea intrinsecg a
monedei, nu valoarea numerar, d-ta nu
esti pagubit, pentru ca cu cei 30.000 lei
ai d.-tale, pe cari mi i-ai dat in monedg
nestabilizatg, and ti-i dau eu inapoi
in monedg de trei ori mai forte, d-ta
dobandasti o putere de achizitie de
trei ori mai mare de cat mi-ai impru-
mutat.
D. M. §erban, subsecretar de stat la
inisterul Agriculturii i Domeniilor:
ToatA lumea este de acord in aceastg
D-voastrg faceti o conferintg
foarte interesantg, insg, dati-ne mai
bine solutia cum sg. facem ea sg nu ne
lovim de piedica necostitutionalitatii.
D. Adonis Gr. B. Popov: VA voiu
raspunde imediat, d-le Ministru.
Vg îngrijii sh imbinati, sä mentineti
un echilibru nefiresc intre aceste doug
notiufii, eari sunt strgine una de alta
si care aunt rezultatele a doug cauze
cu totul separate : dezechilibru bancar
pe de o parte i sciderea preturils pe
de altg parte.
Proiectul d-voastrii este un act hi-
brid, care va purta i mai departe in
el dezeehilibul moral si economic care
nu va rezolva problema, ci va da posi-
bilitate lá o noug serie de confliete in
Inalta Curte de Casatie a fost sezi-
zeta de-legea d-lui Argetoianu i a dat
o 'solutie, care va pironeste pe d-voas-
trg astäzi, ca. sä nu Ira abateti nici in
aceastä a treia lege de conversiune
de asanare a datoriilor agricole, dela
aceasta nefireascg imbinare intre no-
tiunea de credit si despggubire si no-
tiunea de redUcerea creantelor datori-
ilor agricole, adica notiunea de drep-
tate, de justitie, pe care trebuie sä o
'dati debitorului.
Unde este dauna pe care s'o despg-
gubesc ?
D-lor, eu cred ca onoratul guvern ac-
tual nu are destul curaj. Inalta Curte,
In decizia data, nu a imbrittisat complet
toatg problema constitutionalg, ci a dat
raspuns numai la motivul de recurs, ast-
fel cum a fost formulat de cgtre Credi-
tul Funciar Rural, dar mai aunt inel
constitutionale ea sg nu VA.
temeti de o eyentualg lege, pe care ati
face-o, pentrueg un alt text din Consti-
tutie va autoriza la aceasta. Am aid de-
MONITORTJL OFICIAL Nr. 88
cizia Inaltei Curti; am avizul d-lui Gas-
ton aze, dat Creditului Funciar Rural
din Romania si Wd a de fapt Inalta
Curte nu s'a pronuntat deck asupra
untli singur capit de cerere : daea legea
conversiunii contravine sau nu art, 17
din Constitutie. Art. 17 prevede cg ex-
proprierea nu poate fi facuta decat cu
justa i prealabilä despagubire ; cg pro-
prietatea de orice . naturg, precum
creant,ele asupra statului, sunt garan-
tate. Aici este vorba de o creantg intro
particulari i de multe ori statul a inter-
venit in raporturile dintre particulari,
farg ea Constitutia s fi fost cu nimic
froissata. Dar admit ea proprietatea de
orice naturg, precum i creantele asupra
statului fiind garantate, numai o lege
specialä va putea determine cazurile de
utilitate publieg, cand aceastg proprie-
tate ar putea fi atacatg. Noi mai avem
insä in Constitutia noasträ i alte doug
articole. Mai intaiu, definitia e baza
acestei Constitutii nu mai este indivi-
dualistA, ci este o Constitutie eu carae-
ter social, de stat, rezultg din articolul
care prevede cg proprietatea este nUmai
garantatä si nu mai este inviolabilä, ci,
simpin garantatg, intru cat corespunde
unei necesiati sociale: Deei, intrit eat ea
serveste naliunea, dar nu j atunci când
ea se intoarce iinpotriva ei, pe cale de
abuz. i atunci, d-voastrg nu trebue sg
pentrucä la un alt eventual
recurs s'ar putea, eventual, pune acea-
sta chestinne, deoarece, potrivit Consti-
tutiei, proprietatea trebue sä indepli-
neasca o anumita funetiune în societate.
Cand nu o indeplineste sau mai mult
decat eat, And ea striveste aceastg so-
cietate, când striveste acest stat i acea-
stg poporatie, atunci evident eg datoria
unni guvern este, in primul rand, sg
salveze poporatia i statul, in al doilea
rand, sg salveze principiul unei legi,
care poate fi modificatä oricand. Ba,
.mai putin, cand este vorba numai de
armonizarea ei cu prineipiile acestei
legi care nu sunt contrarii scopului sta-
tului i problemei de rezolvat.
D. V. T. Prelipeeanu: Aceastg ches-
tiune s'a discutat In Aprilie 1932, cu
ocazia legii conversiunii d-lui Arge-
toianu.
D. Adonis Gr. B. Popov: Cu acea
ocazie s'a discutat chestiunea art. 17.
Dar d-voastra vg mai ramble incg
o altä bazg, vä rämâne art. 21 din Con-
stitutie, asupra cgruia nici d. Gaston
nici Inalta Curte nu s 'a pronun-
tat, articol care dg dreptul statului sg
interving prin lege in raporturile, din-
tre factorii de productie, pentru a pre-
veni conflictele economice sau sociale.
Am .impresia, d-lor deputati, di mg
gasesc aici inteun studio de radio, eapi-
tonat eu postavuri grele, cu usile duble
tapisat eu coyoare md, 0:1 cä nimit din
www.digibuc.ro
4101
tot sbuciumul tarii, din tot sbuciumul
din junil acestei cladiri nu se aude aici.
Dar ca de aicea, din studio, urmeazg
sä porneaseg o formula abstractg, dupg
care sa se dea intreaga realitate zbuciu:
meta' a acestei täri.
Ori, ganditi eâ astgzi suntem
stare normala, ell nu suntem In plin raz-
boiu? Gânditi ca o revolutie nu e poate
la usile statului i in pragul viitorului
nostril? Oare simplul fapt cii vil gäsiti li-
nistiti la aceasta org, add de tarzie sau
in niste scanne primitoare, ascultand pe
un orator mai mult sau mai putin
mult sau mai putiu agreabil,
dar in tot cazul cu un presedinte foarte
amabil, credeti cg atunci tare in jurul
nostru este tot asa de linistitg, tot asa
de linistit gândeste ea i noi i tot atât
de teoretie se gândeste la viitorul ei?
Nu, d-lor. Socotese eg este o mare gre-
sera, din partea guvernului actual si
aceastg gresalg nu o facuse d. Arge-
toianu. casg-si inchipuie ea azi, dupg
doi ani dela legea d-nealui, dud era
aproape sä izbucneasci acest desechili-
bru profund in societatea noastrg, lueru-
rile s'au imbungtatit ,y.i. ert nu s 'au in-
raft ? Realitatea insg este cu desgvarsire
alta.
O proNi. Ati redus creantele prin le-
gea d-voastra din 26 Octomvrie 1932.
Ati dat posibilitate debitorilor a-
mble plata creantelor cu modesta con-
ca din vase in vase luni sg plii-
teaseg 2 la sutti la jumatate din creanta
kr.
Ei bine, cunoasteti multi cari au plä-
tit ? Afarg de cei pe care i-a instruit
Centrala Cooperativelor, i aceasta mai
mult aci in Vechiul Regat, nu prea eu-
nose.
Cel putin In judetul meu stiu ea nu
se plgtese absolut nimic.
Ei bine, dad, plateau inainte de.acea-
stg lege a d-voastrg, când nu erau atat
de favorizati i dacg azi nu pot pliiti
nki aceastä modestg obligatie pe care
d-voasträ le-ati pus-o, puteti trage con-
cluzia ca, starea de azi e mai bung ea
atunci &and a intervenit legea d-lui Ar-
getoianu ?
Vg rog sg dati un rgspuns care sa fie
neclintit. Opinia mea este ea nu e decit
un singur rgspuns: nu.
In judetul meu, anumite intârzieri in
solutionarea-acestei chestiuni, incertitu-
dinile chiar ale onoratului guvern, cam-
pania d-lui Aurel Vlad si a altora im-
potriva bolsevismului economic", zvo-
nurile de revizuire a tratatelor de pace,
indemnurile la organizare politicä, mi-
litara, care vin aela ilustrul ministru al
Ardealului i promisiunile eventuale cä
li se vor da chiar arme sä constitue noui
garzi nationaie, precum i imposibilita-
tea de a-si plati (Voile directe i &vile
pe tidule la targuri i pboare, au adus
69
 MONITORTIL OFICIAL Nr. 88
4102 ii.DIINAliÉADEPUTATILOR: edinta deiia. 10 Aprilie 1933 6 Iunie 1933

pe agricultorii alegritori ai mei la aceste considerare aceastii ipotezi, 'care este act de prevedere sociali i de preintilm-
douä concluzii : nu plätim nimic, nu vom mai conformä cu realititile acestei täri. pinare a unui cataclism iminent i nu-
chiar dacii am putea nu vrem. In primul rând tin sii accentuez, ert mai printeo perifrazi ajnngeti la acest
_ D. Amos Borlan: Asta da, nu vrem, aláturi de deealajul dintre preturile scop, in art. 2, uncle pe creditor Il pre-
lut ert nu putem. m'arfurilor i cele industriale, alituri zentatl in lege ca fiind el acela care o-
. D.. Adonis Gr. B. Popov: Aceasta nu de decalajul dintre obligatiunile sina- feri reducerea creantei, prin parafra-
schirabh nimic din ingrijorririle momen- lagmatice dintr'un contract, constat cii zare ajungeti a spune eventual, in fata
tului. la prezenta lege mai apare un nou deca- Curtii de casatie, ci creditorul a cerut,
Nu platim nimic, pentrucrt maine are laj, 'deealajul dintre actul -d-voasträ de ei el a consimtit i crt creanta s'a redus
sä viurt o nourt lege. Daert am apucat sä guvernimânt, dintre actul pur ideal, din voia lui i nu din acea a debitoru-
plätese, are sii-mi peril rau, mai bine dintre actul pur legislatiy i realitatea lui. De fapt este o simpli formi de re-
dildeam de mâncare la copii sau imi sociali asupra crtreia dactare, Ypentruci eine imbie plata?
cumpäram o A mai intervenit statul i in alte im- Textul urmitor o spune. Imbie debito-
Si apoi, are sä hie biltaie. Si dad, o prejuriri ca srt reglementeze raportu- rul.
hi biitaie, nu ne mai cere sä plätim da- rile clintre pirti firrt. ca Inalta Curte Voci de pe bincile majoritätii: Credi-
toriile; se iartà. de Casatie si fi dat un blam i art fi a- torul.
Eu sunt un martor eonstiincios. Acesta nulat legea. D. Adonis Gr. B. Popbv: lati ce se
este primul rol de parlamentar al meu: ateVa cazuri: a interyenit chiar In spune: ofertele de platil, care trebué
s. fiu constiincioasa i fidela expre- favoarea aceluia, care este adversarul si fie ficute conform acestei legi, se vor
siune a. cugetärii si a stiirii de suflet a guvernului de astizi i adversarul in- face potrivit dreptului "comma".
aleggtorilor din juddul pe care II re- tregii poporatiuni, in favoarea Bincii D. D. Manu: Cititi, vi rog, artico-
prezint. Nationale. lul 2.
Acosta este starea de spirit din jude- Oare Bence Nationali nu a profitat D. Adonis Gr. B. Popov: Nu este art.
tul meu. de deeretul din 21 Octomvrie 1916, ra- 2; e vorba de art. 9, devenit art. 11.
D-voastr5., d-ni deputati din celelalte tificat de Parlament, prin care a fost In toate cazurile in care prezenta
judde ale tärii, veniti si depuneti aici scutiti de obligatiunea de a restitui lege prevede oferte, fie Acute de credi-
testimoniile d-voasträ, pentru ca, din pentru moneda de hârtie echivalentul tori- debitorilor, fie de debitori credito-
testimoniile noastre reciproce sit se dea aur ; oare nu a prolitat de pe 'urma rilor"
o sentintä controlatä pentru iiiitorul cursului fortat, care s'a dat monedei Vasizieä, n'am gresit.
acestei täri. ,sale de 'Artie? Cum poate astrizi de pil- Astfel fiind, d-lor deputati, soeot cä
Eu intreb: starea de astäzi- este mai di Bence Nationali sii pue in pericol un in aeeste imprejuräri trebuia, in primul
bunri cleat cea din timpul legii Arge- Intreg guvern i o intreaga tari pentru rand, ea legiuitorul art prezinte un act
a salva sfintenia i intangibilitatea de mai mult curaj i o identificare -
Nu. Nouri plini de. ingrijorare i o rea drepturilor sale si ale creditorilor no- nu o decalare -a sa cu realititile zilei
vointä --,poate - dar in.mare parte si stri sträini, antreprenorii fabricii de de astazi.
..o imposibilitate -economicä, nu ne pot bani ai tirii? Ce ati fi putut face? De exemplu, ar
lam pe noi sä, stilm atât de linistiti, sä, Oare nu a reglementat raporturile fi fiebuit si acceptati, pur i simplu,
ne ingrijim de' echilibrarea i de doze- dintre particulari un alt decret, din 15 proiectul de lege pe care 1-am depful
rea, piing la miligram, a tutnror textelor August 1919, ratificat de Parlament, noi.
de legi, la rajustarea tuturor deciziuni- care a permis lichidarea contractelor Inteadevär, d-lor deputati, la 31 Au-
lor Inaltei Curti de Casatie si la preve- de furnituri Route anterior decretului gust 1932, noi am propus un proiéct de
nirea posibilitätilor de jurisprudente in de mobilizare, intr'o forma mai avanta- lege, cu Nr. 27, pentru convertirea tu-
viitor. joasä, restabilind echilibrul intre obli- turor datoriilor agricole si urbane. Prin
Suntem intr'im moment de conflict gatiunea contractati atunci i mijloa- acest pl.oieet propuneam urmitoarele:
economic gray. Statul poate sh interving, cele de indeplinire ale acestor oblige- Toate datoriile dela Vinci dela par-
prin legi in raporturile dintre faetorii tiuni dupi un eveniment care a stricat ticulaii, de brice naturi ar fi-eapital,
produerttori, pentru a preveni dezastrul echilibrul dintre ele? Oare legea, care procente i cheltueli - contractate pâni
care, ne amenintä. - a reglementat raporturile dintre chiriasi la 1 Iulie 19131, se redue cu 60 la anti;
Pe ce eale? Eu asi fi recomandat nu proprietari, nu a lovit iaräsi in niste purtând dela aceasti &Ai dobanda de
calea de lege, ci calea de decret-lege. drepturi patrimoniale garantate de 4 la sutrt pe in, iar termenul maxim de
La momente grele s'a mai uzat de de- ,stat? Oare concordatul preventiv, dela achitare a datoriei, astfel reduse, ya . fi
crete-legi. S'a uzat imediat duprt riz- '1929 si 'Ana astäzi, nu este tot un atac de 15 ani pentru datoriile agricole si de
boiu, sub guvernarea lui Ionel Brätianu. Impotriva sanctitätii cieantei unui 'par- 15 ani pentru datoriile urbane". **

D. D. Iuca: Atunei nu era Parla- ticular? Cu ce drept vine legea, peste Garantiile rimân aceleasi, Insä se
ment. capul i firrt consimtäinântul credito- preschimbä actul de garantie pilni la
D. Adonis Gr. B. Popov: S'a uzat de rului, si-1 obligrt si primeasci, in caz de suma la care s'a redus datoria. Conver-
ealea aceasta, a decretelor-legi, in lipsa consens al unei majoritäti dintre ei, in siunea se face direct intre debitor i cre-
parlamentelor. loc de creanta sa intreagä numai 30 ditor, prin restituirea actului de garan-
Dar in prezenta unui Parlanient? la spa? Aceasta nu este un atac tie. JudecitoriiIe de ocol vor opera in-
Oare, deer', guvernul ar fi fäcut un creantei, un act ' neconstitutional? Dar tu'un registru aceste acte, care Se pe-
act de autoritate administratiir? Potrivit onoratul guvern si onorata Adunare nu tree in fata lor".
art. 1- din legea cöntenciosului_ admini- a stát de loc la indoialrt când a fost sä, Acest proiect privea i datoriile sta-
trativ, eu ered crt Curtea de Casatie, sec-. legifereze in favoarea comerciantilor tului citre particulari, cetäteni romini,
tia -III, nu ar.mai fi putut cenz,ura acest a bra-tailor. Astäzi stati la indoialä, vi care datorii se reduc i ele cu 60 la RIO,.
act ,de supremrt salvare, de preintâmpi- ingrijorati de sodrta legii acesteia, dacrt §i am exceptat de sub Prevederile aces-
nare a mini dezastru, 'care pune in Pri- nu dati despfigubiri prealabile credito- tei legi anumite imprumuturi ale EN."
mejdie, siguranta trii intregi. rilor uzamri, pentru o pagubi pe care riei spitaleloy, ale comitetelor golare
Poate ei nu. In tot cazul, nu ati luat n 'o au. Par d-*oastrg, nu realizati aced. ale comitetelor biserieqti.

70
www.digibuc.ro
 AioNrroRuL OFICIAL Nr. 88
eiunié 193g AliTINAREA DEPUTA TILOR pditifa dela 10 Aprilie.1933 410
Ce am oferit prin legeá noasträ? Mai era pe banca ministerialá sétnl d-voas: pe baze comerciale a intreprinderilor
inthiu v'am propris o lege simplä care trä, si nu s'a realizat nimic. Duph luptá avntiilor publice.
imbina datoriile pe care le asanati as- multi voinici se area. SA judeei trecu- 7..Votul cu bile esnpra proiectului de
tázi, in dourt feluri diferite i pe cele ur- tul, duph ce a 'trecut, este usor, der sh, lege pentru deslipirea coniunei Ghbud
bane pe cele rurale ; o lege care pigu- ai Prevedere pentru viithr, acesta este de la jud. Turda i trecerea ei la' jud.
bea pe toatä lumea la fel,inclusiv pepar- mare lucru. Alba.
ticulari in raporturile lor cu statul, D. Adonis Gr. B. Popov: D-le doctor 8. Votul cu bile asupra proiectulni'de
fiindch feduceam toate datoriile existen- Manu, permiteti-mi.... lege relativ la eutorizarea Ministerülnir
te in interiorul tärii Ana la data prey& O voce de pe bäncile opozitiei: Nu Apliräiii Nationale de a ceda Societätii
zuti in lege, en o anumitä cog de im- este doctor. .
Crupea Rosie o suprafatá de 450 mp.
previziune. Reglementam .o stabilizare D. D. Menu: Vá rog, sunt doctor in 9. Votul crt bile asupra proiectúlui de
a datoriilor, cum s'a stabilizat moneta, teologie i filozofie. lege pentru autorizarea Casei Nationale
in 1929. D. Ilie Lazar: Da §i doctor dela cTe Economie sh acorde un imprumút de
Aceastä lege putea impäca toath lu- Viena. 7.000.000 lei, societritii Latinu-Buziiu,
pea Da. Fiinda, de aceastä lege s'ar D. Adonis Gr. B. Popov: D-le doctor Vhdeni, jud. BrAila, (initiativá parla-
fi bucurat i insu0 statul, de oarece o- Menu, am se: vá riispund mentarfi).
bligatiunile statului fata de particnlari, D. Cezar Spineanu, viceprerdinte: 10. Votul eu bile asupra proiectulni de
le reducem la fel. Ea era simplä, gene- D-le Popov, vh, atrag atentia cá vorbiti lege relativ la desehiderea unui credit
ralä, echitabilä lipsitä de notiunea des- de peste o orá. extaordinar de lei 103.400, pe seama Mi-
pegubirii creditorului, de oarece nu a- D. Adonis Gr. B. Popov: -Nu, d-le u;stcrului Aphrärii Nationale.
veai ce s. detägubesti, cad ai resta7 presedinte, vorbesc numai de o era si. 11. Legea (votatii. de Senat), pentru
bilizat valoarea intrinsea, a obligatiu- n'am A. pot termina Inainte de ora 12. seutirea de validare a terennrilor din
nilor. Ea stabilea o lume nouä, cu obli- Cezar Spineanu, viceprerdinte: jud. Dâmbovita, ale Eforiei Spitalelor
gatii reciproce, neatinse, de oarece ele D-lor deputati, vom continua in sedinta Civile, legea primind in comisiunea de
continuau pe tot timpul moratorinlui de de mhine aceastä discutiune. mine a adunärii o none,' redactiurret
15 ani, insh, restabilizate in proportie -Se depune raportul comiSiunii de afa- 12. Project de lege pentru suspenda-
egalä en valoarea in care a fost restabili- ceri sträine, privitor la legea, votatä de rea funetiohärii unor
zatä moneta reprezentativä a tärii noes- Senat, pentru modificarea alin. 2, al 13. Legea (votatä de Senat), pentru
tre. Nici n'ati binevoit sa luati in discu- art. 2, din legea pentru inatituirea Ori- abrogarea unor dispozitiuni din legea
ie lege. nului Ferdinand I". pentru modificarea unor dispozitiuni
Am insistat de multe ori dela aceastä Se depune raportul comisiunii de lu- din legea pentru organizarea admini-
tribunk am rugat cu stgruintä, i cu con- crári publice relativ la proiectul de stratiunii locale promulgatä in ziva de
vingere sincerä sh, se infäptuiascä aces- lege pentru autorizarea revizuirii con- 14 Iulie 1931.
lege, care trebuia infaptuitä din 1919 tractelor de aräusie. 14. Votul cu bile asupra proiectului
phnä astäzi, lege a impreviziunii, pe depun rapoartele comisiunii de de lege (votat de Senat), pentru auto-
care toate statele - Belgia; Italia, An- industrie asupra proiectelor de legi rizarea Ministerului Agriculturii (R. E.
Oa, Germania, Franta, - in timpul 1-. Pentru infiintareá i organizarea A., Z.), de a vind,e, prin bunä invoialä,
räzboiului, Ungaria, toate au avut pre- corpului de Actuari. un teren obstei Tatina, Comuna Spantov,
vederea s'o feat la tiinp. 2. Pentru modificarea art. 5, 7, 78, 11, jud. Ilfov.
Legea aceasta la un moment dat, în 15, 18, 20, 21, 22, 27; 28, 29, 33, 34, 35 15. Votul cu bile asupra proiectului
1925, incercase s'o realizeze raposatul 106, precum i introducerea de noui de lege pentru deschideréa unui credit
Georgel Mhxzeseu, dar a fost impiedi- dispozitiuni speciale la degea pentru suplimentar de lei.720.162 'din bugetul
cat pentru motive; care nici astäzi nu au construirea i functionarea intreprinde- Ministerului de Justitie.-
devenit publice. Ei bine, aceastä lege rilor Private de asigurare i reglementa- ' 16. Votul cu bile asupra proiectului
trebnia sä incercilm s'o facem mi.. Am rea contractului de asigurare. de lege pentru adäogirea unui artieol
siguranta eh, ea va veni, îii urma con- D. Cezar Spineanu, viceprerdinte: nou la legea concordatului preventiv.
flictelor si mai grave, pe care chiar le- D-lor députati, in sedinta viitoare la 17. Proiectul de lege pentru reinfiin-
gea aecasta a d-voasträ le va inteti, le ordinea zilei vom avea : tarea scoalei de árte frumoase din Cluj,
va inäspri si le va agrava. 1. Continharea discutiunii as. pr. de având sediul in Timisoara, (initiative
D. D. Menu: Când crezi ca era mo- lege pentru reglementarea datoriilor a- parlamenterh).
momentul potrivit ca sä se fad, aceastä gricole. 18. Proiectul de lege, relativ la arm-
lege a impreviziunii de care vorbesti? larea
2. Project de lege pentru reglementa- bugetul sumei de lei 2.400.800 dela art. 9,
D. Adonis Gr. B. Popov: Imediat rea cartelurilor. ordinar pe 1932.
dupä räzboi, in 1919, 1920 sau 1921, asa 19. Votul cu bile asupra proiectului
cum s'a fäcut, partial, pentru contrac- 3. Proiect de lege pentru modificarea de lege pentru modificarea i precizarea
tele furnizoriler dinainte de räzboi prin legii monopolului, spirtului i bäutu- unor dispozitiuni din legea i statutul
decretul Nr. 3.540 din 15 August 19'19, rilor spirtoase si a taxelor de consume- functionarilor publici.
când au fost usurati furnizorii de räz- tie. 20. Proiectul de lege pentru anulare
boi de obligatiile contractuale. i dach* 4.- Proiectul de lege pentru modifica- deschideri de credit suplimentar de
nu s'a fäcut atunci, in tot cazul ea tre- rea art. 16 din legea invätämântului u- lei 6.814.000, pe searna bugetului Min i-
buia fiicuth, atunci când s'a produs acel niversitar. sterului Apirárii Nationale,
decelaj neasteptat, dintre moneta si din- 5. Legea (votatil de Senat), prin care 21. Proiectul de lege pentru aplicarea
tre eontinutul obligatiilor in niomontul gnvernul este autorizat a ratifica actul art. 54 din legea generalii de pensiuni.
tabilizärii monedei natiofiale. aditional la conventiunea privitoare la 22. Proiectul de lege pentru modifi-
D. D. Menu: voie; nu am in- transportul märfurilor C. F., semnat carea i abrogarea unor dispozitiuni din
teles bine. D-voasträ ati'spus crt trebuia la Berna, la 3 Octoinvrie 1929. legea cumulului.
facute, dupli räzboi la 1919 sail, ultiMul 6. Proiectul de lege pentrü modifi- 23. ,Lvea (votatä de Senat), pentru
moment, la reStabilizare. Dar :it 191.; area legji de organizare i aclministrare Autoi t a tta prefeeturii júd. Dolj, de a

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr.
4104 ADUNAREA DEPUTATILOR: feclinfa dela 10 Aprilie 1933 6 Tunis 1g33

contracta un iraprumut de 10.000.000 contraeta un imprumut de 1.000.000 lei, Boman, de a eplona plata reatalui im-
lei. (iniitativa parlamentari).. : prumutului de lei 17.000.000, con.trac,
24. Proiectul de lege pentru desehi- 30. Proiectul de lege pentru autoriza- tat in 1928 §i. lei 7.000.000, contra.etat
Clerea unui credit supliraentar de lei rea . comnn4 Bazargic, de a contracta in 1924, la Casa Creditului jiidetean
65.272 pe aeama Ministerulni Apârärii Un imprumut. de lei 30.000.000, (votat - gomunal.
Nationale. de Senat). 36.. Proiectul de lege, (initiativá par-
25. Proiectul de lege pentru deschide- 31. Votul cu -bile asupi`a proiectului lamentará), pentru adáugirea unui ali-
.

Tea unui credit extr. de lei 750.000, pe, de lege pentru- stabilirea drepturilor a- niat la art. 5, din legea pentru organi-
seama bugetului Ministerului Instruc- supra averii indiviii a vechiului Scaun zarea administratiunii locale.
tiunii. de Mure§. 37. Protectul dt lege pentru contrac-
26. Votul cu bile asupra .-32. Legea (votatá de 'Senat), pentru tele de intreprinderi ale Munitipiului
de lege, péritru deschiderea unui credit inodifiCarea art: 44 din legea colonizárii Bucure§ti. -

extr.' de léi 200:000 Minist. de Industrie: 33. Proiectul- de lege pentru modifi- 38. Proiectul de lege pentru infiin-
27. Proieetul de lege pentru 'autorizä- Carea iinor articole din legea educatiei- tarea §i. organiazrea Corpului de Ac-;
rea Miniaterului Agriculturii a aprobá fizice. .- tuari.
schimbarei inienajamentulUi pa dUrei 34. Proiectul deleke, 39. Profectul de lege pentru modifica-1
Compirsoratului urbarial al cOmunei lamentará); Pentru autorizarea comu-, rea legii intreprinderilor de asigurare,
Lungraia; jud: Arad. ii Straja din jud. Rádáuti *de á achita 40. Proiectul de lege pentru revizuirea
28: Preiectill dé lege Pentru cedarea in. rate, taxele timbru i biregistrre gontractelor de cilrrmie.
306 ha; dixi beta Putiroaii."; comu." la contracitele de' cumpârare a 500 'ha, Ridic rdinta,
nei C4lità-Dunäré; jud. Ismail. ' Pádure. - Sedinta se ridicil l& ora 23,45, a-,
29. Proiectul de' lege, Pentru au:tori-. 35. Proiectul delege, (initiativil par- nuntându:se cea viitoare pentru a data.
karea can:61116 Rucar, jud. MuNel de a larnentar), Réittrii-autokizareA. oiaului zi, marti 11 Anrilie, oral 9,0.

.Monitorul Oficial i Irnprimeriile Statului" DIRECTOR GENERAL,

IMPRIMERIA CENTRALÄ A. D. BUNESCU.

www.digibuc.ro