www.dacoromanica.

ro

1NTRODUCERE
Problema economiei tdrdne0i
Evolutia ideii in stiintele economice i conceptia modern*
asupra economiei tirinesti.
Cunoasterea economiei taranesti, iii elementele ei specifice,

se face cu foartestmilt grentate ,atunci cnd e privita prin

unghiut de vecfdre al teoriei stiintelor tconomice. Sensul econorniei taranesti nu poate fi descoperit prin mijlocul categoriilor
economice crasicd, asa cum, bunaoara, economia rornneasca
nu poate ft intereasa incadrand-o cu rigurozitate in catdgoriile
stiintei econom5)ce occidentale

Dela inceput surprmddm in notiunea econoniiei taratesti

anumite elemente cari sparg notiunea simetrica, restrans a teoriei economice azi predoMlinante, depasind-o uu prin forma
de prezdntare sau de sisternafizare
de care e Inca in buna
ci printr'un continut de viata indpuizabil,
parte ripsit
printeun fond de existenta omeneasca fara putinta de tarmuire.
Economia taraneasca .nu este o tiinf constituita, o sistematizare sau o codificard.

Economia taraneasca a Tarns Inca o capacitate de viatti",

tin fapt de hake in spatiu f timp si
o perrnianenfa unduire.
In esenta, intrelmintand termenii din itogica stiitelor, ma-

teriaiul economiei taranesti nu este un material dat de not,

cum este Oita l'a un punct in cedillta1 economic, ci este un materiat creiat. Asa ca, chiar dna vont isbuti, sa 'delimitant obiectuf
economiei noastrd, nu vont putea sa detimitant insksi domeniul

in care ea sd mi*c5.
Economia taraneasca pleaca dela realitati nu dela conceple.
Reatitatea fundamentala a economiei taranesti este viata Oranulni. Si cum aceasta nu are niciodata o e'xistenta singuratica,
rearitatea de baza este satuk Teoria economiei clasice se spriwww.dacoromanica.ro

pe \concePte. Dar conceptul nu poate reprezenta esenta

,lucrurilor din realitate, ci el delimiteaza i abstractizeazi reaytatea 1). Conceptele sacrifica specificul, deosebirile dela fapt
la_ fapt, toemai ceiace fundelaza o economie taraneasca. Sunt
In

,cazuri frecvente, cancl unele sate romane$ti, nu au nici pima azi

contact cu realitatea unei vieti comune, organizata in Stat.

Cu ate cuiinte nu au intrat iii sfera eivilizatiei de$i au o cultura straveche. Un principiu economic pe baza arum s'a fundat
o lege prin natura sa generaIizatoare, nu poate cuprinde asemenea

fragmente de realitati neinregimentate. Ele raman, a$a dar, in

afara cunoasterii toastre, in afara $tiilntei" c are necesarmente.
organizeaza cunoasterea, sistematizeazii, riurcede la alte cunoasteri

dupa o metoda prestabilita.

Or, aceasta nu Inseanm c anurnitd realitti nu mot fi
spittle
cunoscute. Nit obiectele trebue sa se supuna rnetodei
ci din contra, metodere trebue Sa se acomodeze naturii
particulare obiectelor de cercetare 2). Acest Vicirt de metoda pe
care economia satului ii releva, nu-I putdm solutiona decat prin
logica $tiintelor istorice. In adeviir, economia Oraneasca sau
sateascii, fiind in prirnul rand o deteerninare cosmologica a
Diithey

activitatii omenesti, punctul de plecare al ei este natura. Prin

naturii se intelege ceiace devine dela sine, adica nu este fa'cut
artificial 3). Stiintele naturale nu rezonva insa actul trairii, variatiile, specificul, partirularul, ci generalizeaza, timnzand sere

stabilirea de legi. Totodata insa, cum vorn vedea, econonfia

taraneasca este determinata de un anurniit .cadrit istoric. Intram,
erin aceasta, in dorneniul $tiintelor spirituale. In prezenta acestor

fapte, se verifica conceptia lui Rickert asupar intregii stilt*

econornice, considerand-o ca tin punct central intre tiintele
spirituare si

stiinteIe natu6le $i nu ca pe o tiinIi pura a

culturii cum o considera Weber 1). Notiunile generale la care

economia tara'neasca apeteaza si de care face uz, stint simple
note sau elemInte si nu finalitati. Sunt mijloace $i nu scopuri.
lath' aid prezenta $tiintei istorice. Totodata insa, economia ta1. Nae Ionescu Curs de logicA generalA* 1934---1935,1ectiile II i III.
ldeen fiber eine Beschreibende und zergliedernde.
2, WiThelnitliithey
PsychologleGesarnelte Schriften, Band V. pag. 139' 1894,
3. eitI-LisiALRkkert Kulturwissenschaft una Naturwissenschaft" Tubingen,
1921. 4 und 5 Aufl. pag. 69 *i unn.
4, Fr. Bulo VolkiwIrtschaftslehre. Eine Einfuhrung in das Wirtschaf
liche Deo e"

1931.

www.dacoromanica.ro

raneasca, mai ales in cadrul ei natural, intalne$te legile fiziografice, imuabile, pe care generalizarnIU-le, are sa Ie t,afilice

intotdeauna cand 'ele vor conaitiona fizic 'ecotomia tara'neasca

depe aice pUnct al globului. Stiintele natttraIe, inlocuese aici
$tiintele istorice.
(Este isbitor faptul ca econoniia taraneasca st in egala

depIndenta de cer $i pamant. Fara srt mai apellim la determinismuf Aranscedental al fiziocratilor, in viata economiei tarane$ti $i mai precis in aglicultur5, natura intervine ca o forta

masiva, ireductibila. Plugaria e morfoloiie legata de pamnt.

Plugarul e in functie de natura, sau dupa cuvantul antropogeografifor, el este un element al peisagiului". Pluganil are insh o
religie a lui, care il leagii de cer. El Ii gospodreste viata
duph o organizatie anumita, are credintere lui despre Stat $i' natime $i-1 conduc superslitii ancestrale. Ne gasitn deci, in fata
unei culturi nedesmintite. Economia taratease, prit aceasta
dubla perspectiva; naturPl i culturala san .istorica, 4i, contureaza cadruf sau de existenta.
Natura $i cultura
spune Rickert
stint cei doi termeni
opu$i care scot minunat in evidenta struclura obiectiva a materialului cu care se ocupa ceIe douh man gntpe de White generafizatoare, $i compieeteaza totodata material structura logich
opusa cefor dona metode"i). Astfel incadrath, conceptia economiei turatesti o scoatemi oarecum Uin notiunea $ifintei economice,
care constilue in fond economia capitalist, aceia care s'a fundat

in occident, adicrt intr'o totalitate de sari $i lueruri specifice

locultd. Facand aceasta diferentfere, economia tIrraneasca capath

o valbare $i,prin aceasta o vaTabilitate. 'Ea apartirie $tiintelor

naturii inteatat, cat in interioruf ei sunt forte care aCtioneaza
fara aprimi inffuente din partea omfitlul, ele fiind inoperante;
apartine in aceTa$ timp $iiinteIor spiritului inteatat cai
omul creiaza, modifica i influenteaza structura sa.
In fata acestor doua metocle $i douh tendinte $tiintifice diametraf opuse; una nolmiotetica $i alta ideogri;fica, analiza economiei tarnesti nu exclUde una din ele. S'a aratat ea o di'scipling Oiintifica poate fi tratata, in acela$ timp $1. de nretodele
1. Rickert precizeazA termenii de naturA" i culturA" astfel: Naturprodukte sind es, die frel aus der Erde wachsen. Kulturprodukte bringt das
Feld hervor, wenn der Mendsch geackert und gesat hat". Kulturwisenschaft
und Natuwisenschaft, pag. 21,

www.dacoromanica.ro

stiintelor exacte

notele stiintelor istorice1). hi

tiintele

econOnlice, experienta aceasta a dat reztillatele cele mai reusit

0 evolutie a teoriei economiei taninesti nu se poate unriari.

Se ppate spune c econothia taraneasca nu are o istorie proprie.

0 fundamentare teoreticii a ei nu s'a intamprat deck in titr4punk noastr i anutne cu aparitia operei economice a profesorutuf ALexcrridru Ciajanov: Die lehre der b5uerlichen Wirtschaft. Versuch einer Theorie der FamillenwirSchaft in Landbau.
Berlin 1923".
_ Pan5 fa aceast5 scriere, in istoria
doctrinelor ecoriomice

se pot unnari anumite idei fast*, idei ce se refer ofi

la

cadruf juridic al propriettii sohdui, ori la agricultura par si

simpfu. Despre o gospodrie tarkeasc, ca o celula econotnic5
primordiat5, nu se intalneste in nid unuf din sisteinele economice.
Expricatia e Simpl. Sistefmiele economice au inflorit in occident,
unde structura bio-fizia a condus fa nasterea capitalismulai

Inca del'a sfarsitul evului de mijloc. Rsritul i sud-estal eiropean au ranfas Mune secole in afara sferei occidentale. In
occident organizarea specifica a mundi, se face sub forma de

Intreprindere. Intreprinderea este insi Torma de existenta a

capitatisnmlui. Aspect protruntat economic aVand raporturi stranse
cu

piafa, intrebuintand safariati, intreprinderea se hitegreaz5

perfect in cefula economiei private a anti supremr tel 'este o

cat mai mare rentabilitate. in raskritul european, unde cultura
p5mantufui este durninant5,. intalnim exPloatirea proprie a
idunclii". I'n occident, gasiiim ,intreprindered ca o categorie pri-

vat-econontici a c5rd lege suptem(5, este reritabilitatea; in orient,

exploatarea (ildineasc4 o categorie national-economic5 al clrui
tel este productibilitatea. In occident, exploatarea creiaza" productul, iar sectiunea comerciala creiaz5 valoarea2). In rsrit

acest proces se sfarseste fa jumitate, de cele mai multe ori.

Elementele de diferentiere intre econoniia occidentala europeana sr cea fasariteana, sunt ci mai inn& Economia tdrAneasca nu putea fi teoretizat accilb unde ga'sfra o cultura
aparte i cu totuf proprie. Nuntii occidentul cunoasle un
Stat in intefesul modern cu administratfe legaI5, functionari
I. Wilhelm Windelband

1900 pag. 12.

Geschichte und Naturwissenschaft, ed. II

2. Lorenz v. Stein cit. de Gr. Mladenatz Independenta Economia(' anal

XIX Nr. 1, 1936,

www.dacoromanica.ro

specieli $i drept constitutional... Numai in occident se gaseste

notiunea de cettean (civis Romenus, citoyen, bourgeois) pen-

truck numai acolo exist orapl in intelesul specific

al ex-

presiei"1). Istoria economica astazi cunOz,ctit, Inregi:Areaza

pi

recia realitatea economici dominanta in Europa, -in spet realitatea economicil apuseana capitalistd. Pentru aceasta in istoria
econornica vom gasi toate sistemere economice crescute de apus.
Economia familiala taraneasca, prOdusa de rsarit, .nu-si are

tocul in istoria economica, fie ca a fost a categorie econotniod

aparuta ta'rziti; fie c istoria economica, nefiind o teorie istorid sau o teorie pur, nu putea cuplrinde Taolalt toate categoriire economice noui, chiar cele a caror manifestare s'a facut
spafial i ternporar izotat. Plecandu-se dela modul de organizare a vietii economice, s'a ajuns la crearea sistemelor economice care caraCterizeazd aceste maduri de organizare. A cerceta, in conceptia sa, economia tarneasca, familiala, in perspectiva istoriei gandirii econornice, ne-ar duce ra o confruntare
mecanica cu toate dtaluile doctrinelor i sisternelor econornice
din antichitate pana in timpurire,moderne. 'Esential, este a cerceta atitudinile fundamentale, fata de econornia taraneasc sau
incadrarea organica a acesteia, in ceiace Werner Sombart redu-

and diversere conceptii ale economiei politice, &este ultimele lor temeiuri eptstemologice 2). Astfel surprindernspune

nu numai esentialitatea kr, din care se deduc

Sombart,
dela sine toate celelalte detalii ale doctribnelor de economie
ci dobandim $i posibilitatea de a proedta, asa zicand,
pe aceTa$ plan, multefe opinii

feluiri de sa ved'ea, facndu-le

prinn aceasta comparabile intre ele" 3). Fata de obiectul eco$1- feta de, toate componenkle culturii"

nomiei politice, ca

Sombart, rune cele trei atitudini; a'itudinea meta[LicO, atitudinea

$tiintelor naturii i atitudinea $tiintelor spiritului. Acestea duc
la

trei intruchipari ale stiintei economice: normativa, descrip-

tiva $i noologica 4). Prin prisma acestor trei forme ale gindirii economice, yam incerca o cercetare critica a economiei

tkanetti.
1. Max Weber Wirschaftsgeschichte pag. 239, cit. de V. N.Madgearu

Agrarionism. Capitalism, Imperialism", Ed. Economisi ul Buc. 1926, ci . p g. 122

2. Werner Sombard Die Drel Nationalokonomien" Munchen, 1930, pag.19,

3. Idem op. cit. pag. 19-20.

4. Idem op. tit. pag. 19-20

www.dacoromanica.ro

Economia poliiia norm'ativii se caracterlzeaza prin necesitatea ad a cunoaste legile eterne dowinante, cari sa alcatuiasca
singurul indreptar pentru activitate econowica a omnlui. f a
inglobeaza econdmia politica in cadrul filozofiei. Reprezentantii
economiei politice normative, credeau ca fac stiinta facand metafide!. Cautau economiA justa". si au grisit-o pe cea Mai bunrq.
In aceasta conceptie metafizica a economiei politice, care a
germinat trei grupe de sistetne apartinand scolasticilor, armoni5titor sau fiziocratilor si rationalistilor, economia triraneascii Ii
gasesrte o depinia fundamentare filosofica. Directivele proce-

sulti economic sunt date de vointa divinitatii san a legifor

naturale. Aceasta conceptie absolutista, face 'din ow un supus la

legile existentei cosmice. Originea noastra cosinica 5i supunerea noastra continua fa legile existentei cosinice, fac din
noi simple expresii terestre, ale unor energii yibratoare universale. Ritmul diurn-nocturn, ritmal solstitial-echinoctial, ritmul
pulsatiilor magnetice, rifintul petelor solare, etc. etc., fac din

om sinfpla umbra a unor realitati cosmice: intreaga lui viata

e in functie de aceste necesitati, ritmul vietii lui e in functie
de aceste ritmuri coSmice"2). Economia ca scop in sine, e
neachnisa. ea fiind numai un mijtoc. Scolasticii (Ch. Perin, A.
Muller, Villeneuve-Bargemont, Ratzinger) interpreteaza economia politica sub unghiul lui quod Deo placere potesta 5).
Dda aceasta raportare a economiei politice la Durn'nezeut Iin
timput evului Malls, s'a trecut la rapoitarea ei la natura. Dreptul
natural imprmia o ordite naturald" in economfie. Agricultura
fiind cea mai apropiata de natura dintre toate sectoarefe economice, s'a incadrat in mod firesc in aceasta ordite naturala".
Domnitorul i natiunea sa nu piarda niciodata din vedere cit
pamntul este singurul isvor de bogatie 5i ca numai agricultura
este aceea, care 11 inmulteste 4). Fiziocratii care suprapretuiau
in productie importanta naturii 5) au cazut tn rori din cauza
exagerarilor. Peste toate aceste erori, raniane insa o intuitie
1. Werner Sombart, op. cit. pag. 82,
2. Vasile PArvan Idei si forme istorice" pag. 132.
3. Werner Sombart, op. cit.
4. Quesnay Maxims du qouvernement economique ; un royaume agri.
cote. Oevres, Dag. 333 citat de Renn Gonnard Histoire des doctrine. conomiques 1930 p. 206,206.

5. Kurt Ritter Die liberate Agrarpolitile Archly fr Rechts und Wirsc-

haf tsphilosoehle XXIV Band, Heit 4, 1931.

www.dacoromanica.ro

care vaforeazA nesfarisit mai unitt

decit o statistic5

exactg.

Economia for pieacii dela p5mant si se intoarce la p5mant.

WO' o idee tardneascd, o Klee simpii de viratd,

o'

idee care vine

din biotogie, din cele mai firesti intuitii ale omulu de toal-N
ziva. Asemenea adeviir scuri, sTmplu, clar, nu poate fi &ram
de !filmic'. $i mai &parte: desorientati cum suntem, vorn
vom reg5si poate inteo zi acest adev5r, care ne readuce spre
pAmnt, ceiace' va simpatica totul si va instaura o notia- ordine,

nu scornit de noi, ci crescut5 thin noi"0. Este cert c ast521

nu se mai poate sus-tine punctuf d veclere ffziocratic, considerand agricultura ca singura ramur5 adevhratti de productie
economk si singura creatoare de valori st bunurf econct
mice. Agricultura r5Inkane ins5 singura activitate omeneasc5 per-

fect echilibrata. Din osebirea conceptiei profitului intre economia capitalist5 si economia trneasc familialii
spune
un dasc61 de economie
poate rezulta_ cA, acolo unde
economia capitalist5 incheie socotelile ei cu pferderi, economia
t5r5neasc5 sa" socoteascd cu profituri. Ca urmare a raporturilor
de echilibru, o gospodarie familiard poate s5 se multumeasc5

adesea cu venituri atat de mici pe unitatea de munc5, in cat

sa' poat5 exista in conditiuni care condanrn econornia capitalist la disparifie"2). Echilibrul firesc este evident. Aceasta
expl!icg tria

extraordinard to puterea de rezistent

gos-

pod5riilor trtr5nesti"5). Dela fiziocrati, a ramas ideea c`a inde-

letnicirea cu agficultura este cea mai apropiatg, si deci cea

mai conditionatg dte natui si totdeodat5 cea mai straveche
indefetnicire omeneasc5. De altfel asa se explic5 empirismul
in agricurtur5, mai puternfc si mai adnc inr5d5cinat ca in
orice all camp de activitate economic5 omeneasa... practici
cmpirice, ce nu erau lipsite de mult temei de adev5r" 4). Inteun
anumit fel, intalnim in antieKtate economia familial5, ifl ideile
fui Aristot, care considera intreaga viata a onntlui o .gospod5rie.
Sensul etimiologic indica de altfel aceas4a. Cuvintul fatin familia" are un

setts anafog cu econontta maf ales cu

eco-

nomia domestica ?oilzenwirtschaf1"5). Cu cat cercetam mai la

I. Nae lonescu .Notiunea de valoare in istoria doctrinelor econ.a Curs.
2. V. N. Madgearu, op. cit, pag. 64.
3. !dem. op. cit. pag. 64.
4. V. S15vescu Curs de Economie nationale Bucuresti 1934 p. 10.
5,Karl Bficher ;Etudes d'histoire et d'economie politique", trad, par
Alfred Hansay, Paris 1901, pag. 57,

www.dacoromanica.ro

isvoare sensul economiei, ea apare in forma ei pura care nu e

asa departe de economia famitiala taraneasca din zilele noastre.
Din moMentut in care pentru intia oar,a existenta sa (a eco-

nomiei) este constatata in chip istoric, ea apare ca o emunitate de viata materiaia, care actioneaza dupa regule fixe
si se reaga strns de comunitatea familiaI cu care formeaza
o persoana moral" 3). In vechea germana Wirt" e sinonim
cu sot", iar....D_Virtin" sotie", de uncle denutnirea de Wirtschaft", Aceiasi filier5 se poate constata 0 la originea greaca
a economiei 2). Cuvntul econonfie" insearnn in limba greaca
cas" adica' exploatarea domestica familial:4 3).
In antichitite tot efortur economic avea ca scop satisfacerea
nevoilor casei", evoltfand in cursul timpUlui Ia satisfacerea
burg"-utui, apoi ale natiunii" si ale intregului pamnt. Aristot
defineste economia ca ,,o arta' de a c4stiga 0 a administra
proprietatea". Toate acestea isbutesc s ne ofere o adnca
perspeictiva in trecut a economiel larntTiale, care a evoluat

in mod firesc, ca o plant, din antichirtate' pang. azi. Economia

politica normativi a fost .ppresia culturii antice. Ea este o

faza pregatirtoare pentru shinta economiica de mai tarziu. Uindirea greco-romana, care S'a desvOltat sub semnul deductiei,
a fundat intotdeauna particularul prin general. De aceea o intrevedere in .amanunt a vietii antice, nu o putent avea. Institutiite

care ne-au ramas dela ei, sintetizeaza felul lor de viata si

&dire: Notiunea de Stat i o puternica teorie a proprietatii
individuale1). In lumina conceptiei economiei politice descriptive, economia famitiala taraneasca se contureaza muIt mai precis, desi s'a vazut cum poate exfsta o anumita fundamentare a
economiei agrare taranesti in conceptia economiei normative,
economia descriptiVa clelimiteaza economia tarneasca, prin ceiace
ea nu poate fl. Caracterul *distinct' ar economiei politice descrip-

tive este dup:4 Sombart, cercetarea distanta si orientaa spre

supunerea naturii, cautand necontenit vatori universale. Este
expresia pura a stiintei". 'Nu tegile divinifii, nici ale naturii, ci legile ratiund conduc actiunile economlice. Economia
1 Karl Bud-nr, op. cit. pag. 30.
2. Idem op. cit. pag. 30.
3. Gastav &Almoner iPrincipes d'conotnie politique" trudit de l'allernand
par G. Platon, Paris. I. rag. 8.
4. Rend Gonnard .Histoire des doctrines economink
Lib. Valois, Paris.
1930, pag. 20-21.

'

www.dacoromanica.ro

11

polittch ast1zi curent5, dominant, este nascut5 Stab zodia acestel

conceptii descriptive. and a aparut fa jum5tatea secOluldi al

XVIII ca

fiinf

independent5, econouria polfitici" a fost orien-

tat5 de aceastl teorie. Acest fet de economie a culrniinat in

economiu poliuic clasic, prin aparitia marilor economisti.

Viuta econoink5, incepe sa fie tratatl in rmid sistemati,c,

Inca de sub' mercantilisti, precursorii clasicilor. Incepe s5 se
fac5 tiinti, propriu zis5 i sa." se enunte Tegi economice -care
sa cuprindil si S.5 rezoive toate fenomenele vietii economice.
Chiar dac5 In practicrt mercantilistii sdau I) mai mare atentie
comertutui 5i industriei, in general ei sunt penteu o .desvoltal-e
armonic5 a tuturor sectharefor dinteo economie national51).
De aici s'a ajuns repede fa formula liberalismulul ca fiecare Ora' sd-si adanceasci- i s5-si desvOlte una din ramurile
de productie cele mai potrivite situatiunii sale. A se suppne
legilor naturale, lat caracterul acestei noi scoli" in tconomia
pofiticii denumitit scoala clasick Aceste noi indrumari in viata
econornic5 nu aveau caracteruf nbrmativ, providential de pang
acum, Ele stint pur sti simplu naturale, ca cele fizice 3 prin
urmare =Orate; pot fi utile sau vatam'atoare: omul trebUe sh'
caute s li se adapteze cat mai bine",2). Plecandu-se dela
premiza eh' trebuintele sunt pretutindeni 5i oricand aceleasi,
teed acestea au fost investite cu caracterele universale 5i
permandnte. In ce raport poate sta econonfiu fimiliala Oraneasc5 cu aceast atitudine a economiei politice, e usor de
intrelarirt. Munca dupai Adant Smith, este singuruf agent de pro-

ductie. Natura ca primum agens" in agriculturg cade se planul

ar doflea. Or, in agriCultuja in mod special natura este produc5toare direct. Munca ornutui vine, in agricultura in al doilea
rand. Este o munch de asistenta 5i nimk mai mult" 3). De altfd
spiritul clar obiectiv a lui Adam Smith nu putea s5; nu observe
aceasta. Deta sustinerea muncii ca intaiul factor de productie,
el revine mai tarziu in cartea a doua
5i dedar5 oh' munca
in agricultur5 are ca scop nu atat sa Mareasc5 productia cum

face bundoaril in industrie, ci tinde mai ales s diriguiascl'

1.,Kurt Ritter, op, cit,
2. Oh. Gide, Ch. Rist Istorla doctrinelor economice trad. de G. Alexeanu
ed. V. Buc. 1926, pag. 293.
3. V. N. Madgearu Curs de Economie Nationala Iltografiat p. 29.

www.dacoromanica.ro

12

fertilitatea natirrii"). Acolo uncle se deosebeste fundamental

economia politica' descriptiva sau clasica, de forma economiei
agrare-taranesti, este scopill activitatir economice. Organizatia
economica capitalista, sub forrna intreprinderii, fuind intemeiata

pe schimb, ea e dominati de principid beneficiului. Altninteri

nici nu poate exista. Ins4 intreprinderea, ca notiune precisa,

ia nastere de indata ce economia de schimb ia o oarecare

desvoltare, de inclatii ce se realizeaz o anumit specializare
intre diferitete economii, de indatit ce ia liin o piata economica prick de restrinsa" 2). Acest fel de intreprindere caracterizeaza fa randul ei un anume sistem economic, care are o
adnca legatura cu spiritul dominant al vre'mii. Acestea justifica de altfel, de ce structura capitalisti a miscut sub aspect
social burghezia, sub aspect politic liberalist-mil, iar sub aspeet
filosofic, individualismul 3). Dupa cercetari mthrojrafice pe decenii, pe baza unu paterial statistic im'ens economistul rus
Ciajanov enuntil o deosebire neta intre economia rateasca a
taranului

plugar si economia capitalista.. Asupra formallarii

integrafe a economiei taranesti, dupa Ceajanov, vom reyeni.

Ceiace trebue mai dinainte stabilit, este incongruenta totalii
intre aceste douil economii i cloud conceptii de viata. Im
boldul elementar la activitate economica, imboldul la munca,
zace, in economia tarairleascli, in nevoia de a-si implini nevoile ei de trai. In organizatia economiei caPitaliste tendinta
inexorabill este profitul. Aici e o riiatra cde
permannt
hotar care desparte in doua viata gociall a oamenifor. $i ecoii

nomia a avut aceiasi soarta. Cunow afinma undeva ca vadulr desfisurarii normale'a dconchniei a fost curmat de perioada clasica 4).

Cand pe fa jumatatea veacului al XVIII-lea apare orientarea

descriptiva" in dconornia politica devenita stiinta Incrependenta. Sombart semnaleaza acelas lucru cand constata ,ca s'au
inabusit inceputurife adevaratei economii politice, aceea noologica, inceputuri ce se gaseau ou pilsosinta si in economia
normatlVa sr in sistematizarea vieii ecomirnice de atre mer1. Rene Gonnard, opt. cit. pag. 324.

2. Gr. Mladenatz Intreprindere

fntreprinzAtor" vezi Independenta

EconomIcd", an. XVIII, Nr. 11.

3. Werner SombIrt Der Moderne Kapitalismus" Dritte Auflage, Mun-

chen u.nd Leipzig, Duncker & Humboldt, 1919-I. pag. 327 l urm.
4. Vezi 1-1.Cunow Allgemeine Wlrtschaftsgeschicte" Berlin 1926.

www.dacoromanica.ro

11

tanti1i5ti 9. Eroarea fundamentald a econoiniei liberale, ince-

pnd chiar defa principiile puse de Adam Smith 5i 5coa1a sa,

consta in aceea de a fi-incredintat reglior economice descoperite o vaTabilitate in timp 5i spatiu. Pe de alta parte ei an

plecat dela o psihologie qui ne voit dans les hottrmes que

des inclividus changistes" 2), urmgrincl un interes personal 5i
material cti maximumi de profit. Concluzia fireascd e c economia po1itici, conceputa descriptiv ramiine in Guild parte o
tehnica. Ori economicul incadreaza si depa5e5te tehnicul. Economicul devine o prelungire sociahi" a tehnicului. Pe cta
vreme techilica e ethilibru intre mijloacele necesare pentrit

ajungerea unui anumit scop, econonucta este numail echiIibri

intre scop si mijloc 3). Tehnica econornica cereeteaza.' mijloacele
necesare atingerii unui scop anumit din cadruf vietii econo-

Este arta 5i nu $tiinta.

Tot asa economia normiativa insemneaza a vinde filozofiei economia politic. Intre metailizica 5i tehnica economia
tardneasca se situeaza la mijloc. Dar aceasta nu poate coilstitui o $tiinta.".
Economia o1fiici noologicii are pentru sensui economier
mice 4).

omene5ti o atitudine CU totul deosebita de celelalte. Economia

e conceputa ca o activitate uman ce urmareste obtinerea bunurifor materiale. Vomenitit ci de aetivaate este reafitatea socfaflL
Prin aceasta infra' in domeniul 5tiintei culturii. Stiinta economlica

astfel conceputa este deopotriva o 5tanta culturald

$i

soCiara. Numai este o m'etafizica necunostinta naturii. ModuI de

cunoastere al realitktii va fi acel al stiintelor sPirituale: Intelegerea $1 nu comprehensiunea, descrierea .5i nu explicatia,
analiza si nu, sinteza. $tiintele spirituale, cuprind tot ceiace
existl ca ereiatie a yietii. Prin modur e cunoastere al intelegerii se continua actul Ward". Intelegerea e considerata
ca unicul mijloc de a patrunde In aclncul tnlanifstearilor vietii3).

In acest fel, 5tiinta economica stapine5te in nrocl integral reaPozitia sa .fata de economia descriptiv e frapanta.

litatea

1. W. Sombart, op. cit.

2. C. Bougl Bilan de la sociologle francaise contemporaine. Felix. Alcan,
Paris 1935 p.12.
3. -Max Weber Wirtschaft und Gesclischaft" cit. de M. Vulcancscu
Teoria si sociologia vietil economice In Arhiva pentru stiinta si reforma
sociala. An. X. 1-4, 1932 pag. 208.
Werner Sombart op. cit.
5. W. Dilthey. Der Aufbau der geschichtlichen Welt in den Geisteswissenschaften, 1910, pag. 172.

www.dacoromanica.ro

14

Aeolic) se cercetau procese st sgri cantitative fara, ca s le mai

integreze in realitate. Aici se cerceteazd in mod empiric cu
simplitate ce a fost, ce este si ce va deven i! in viata economica.
0 leorie a tiintei economice, va enunta categorlite econo-

mke pentru cuprinderea rea1itiji, mar empiria va inlesni cunoasterea fenomenelor in tiimp i spatiu. In econoniia conceptita.

ca stiintd a culturii, legile economice nu 'ford-nil scopul salts

rezuttatul cercetdrilor. Ci ele inlesnesc drumul pind la aceste
rezultate. Economia" este deci un Tragment al culturii si o
stiinti sociald, de aceea in structura sa teoretie stiinta economica este o sociotogie. Neindoios c nicaefi economia Ordneascd, sub forma sa de vast realitate sociald, nu-si gseste
corespondente logice mai multe decdt hi ecoriomia politicd
astfet conceputa. Viata familiei cardnesti ca entitate ssiritualn
sau viati satului ca enntate sociara, oferli un Camp det cercetare
in mare parte necunoseut stmintei econamice. 0 pozitiune cu totul
special: are econotnia tardneascd familiard considered ca etapd

evolutia economicd a popoarelor. Ea nu poate fi incadrata

in aceste -taze de evolutie, intrucdt este o form permanent
de viata pentru unele popoare, cu o structurd etnicd si istorica
in

deosebitd.

S'a incercat s se repreiinte desvoltarea economied a popoarelor printr'o diagramd .geometricd pe care stau insirate
fazele de evolutie, incercindu-se ca realitatea istoricd variat
s fie cu rigiditate cuprinsd in faze.
Pornit din nevcii metodolome, aceast schematizare ar
fi trebuit s figureze printr'o diagramd arborescentd, uncle,
dintr'un scop comun sh creased diferite ramuri" 1). Economia
traneascii famitiard este cu totul potrivnicd Incercarilor de
schematizare evotutiei ei, in cadrul evolutiei istorice a tiietii
economice. In criticire care i s'au adus lui Bilcher, 1 se remarcii
eroarea de a fi intreprins studiut economiet popoarelor primitive
potrivit nu ata't realitaalor istorice, ci numlai nevoilor d schematizare a acestei realitti conform unor notiuni alistraEte ale
stiintei economice 2). Karl Biicher de fapt precizeazd undeva,
1. Olivier Le Roy, in Revue d'histoire, Econ. et Sociale. Nr. 1, 1926 p.
2. Criticii lui Karil Bacher, cari sunt totdeodatA criticil etapelor" In
evolutia economiei popoarelor, sunt : H. Cunow, L. Wodon Sur quelques
erreures de mthode dans I-tude de 1-homme primitive', Paris, 1906,

Ren

Maunier Vie religieuse et vie domestique. La division du travail". Paris,

1908 51 mai apropiat Olivier Leroy ,,Essai d'introduction critique A l'tude
de l'eeconomie primitive Paris, 1925.

www.dacoromanica.ro

15

cli ninnai din punctul de vedere al rnefodei in economix politica,

stabilirea 'nor astfel de etape..econoMice este un procedeu auXiliar indispensabil 1). lar In ceiace privete valabilitatea for:
Acet ce ar voi s defineasci in mod $tiintific econOtnia, nationalii

$1 sa expung evotutia, trebue s'a" inteleagg mai intii e atat

caracterele sale esentiate, cat $f legea evolutiei sale, nu sunt
de o natura absolut5, cu alte cuvinte, ele nu se aplicg tuttiror
epocitor si in orice civilizatie" 2). Ca toti economistii autentici,
Biicher leagi fenomenul economic de ansamblul fenornenelor
cufturale. Rezultatele la care s''ar ajunge prin aceasth schema-

economite, nu formeaz de fapt ultimele rezultate ale cercetgrilor de realitti, ci numar te lac cat mai
tizare in tegi

posibile. Economia familiar Oraneasca", fiind o creatie rsgriteanii $i sud-est europeanA, nu e cuprins ln nki o incer-

care de turnare in etape a evolutiei econornice. O asemena

opera"
dupa ce
s'a furnizat materialul istoric de Otre
econom;$tii rusi
, asteapta sa fie cercetat5 .Teorif e asupra
indietapelor economice formulate de economistii apuseni
nu pot fi aplicate trilor din
ferent de valoarea 'fiecAruia
rac5riful $i sudul Europei" 3r.
1

Din etapele tut Frederich List, concepute din punctul de

vedere al productinnei in: faza vanatului, pastora15, agricola
agricolg-industrialg; si comercial 4) rAsgiital nu a cunoscut deat
primele doui.

Bruno Hildebrand, plecind dela natura intima' a luerurilor", bazind infpgrtirea in etape cluptt mijloctil de set-limb,
schimbut in ntur, sthimbul prin rrajconcepe trei perioade
locul banului, schimbul mijlocit de credit.

Karl Bcher, schematizeaz5 din punctul de vedere al raportului existent intre pro-ductia si consumatia bunurilor"

$i

da la iveald trei faze: a economiei casnice, a economiei or$ene$ti $1 a e'conomici nationale. Aceste faze le rezum5 i insug
la Europl Cet,ti-ara $i Occiaental
Schmolier concepe etaipele intr'un mod .foarte apropiat de
Blither. La acestea Phitippovici aduce o indreptare impartind
1. Karl Bdcher op. cit. pag. 45.
2. Idem, oot cit. pag. 44.
3. V. Madgearu, op. cit. pag. 79.
4. Karl /Richer, op. cit. pag. 46.
b. Idem, op. cit. pag. 49.

www.dacoromanica.ro

16

etapele n cloud mati grape: a econodiei lipsit de relatii economice si a economiei cu relatii economice.

Cada lte concepiii asupla evolutiei in etape datorite liii

Marx si Sornbart, sunt strict mcrirginite la sTera procesului

cen1tit11). in special evolutionismut meanie al hti Marx, cu caracterul de' valabilitate pe care f-t dase
la inceput, a fost restrins insusi de autor in faimoasa scrisoare
descoperitii posturn, ctre o social-democralii rusii Vera Zasuilci 2). Marx circumscrie in acea scrisoare devenirea istorie
Fatah"' a capitalismului la iiriIc
i sfiriIc oecidentale.
laSh
asa dar, economia ti-triteascrt sustraca "dc teoretiziirile stiirrtei
economics, croitii-pe calapod occidental, adica acolo unde ea,
in forma put4,1 se giiseste in rAs'arit, nu a existat niciocrata.
Ceiace a impiedical cunoasterea econotiiiei tar:inesti in decursul
itoriei economice politice, a lost o permanentii prrtpastie intre
ea si cadrul teoretic al stiintei economice. Aceasta, bineinteles,
ca o deosebire structurala intrc agricultura din econornia trAneasca si sistemul economic capitalist. Tendinta ftnidamentalii
a evorutiei agriculturii este separalia deplin5 a productrunii
agricoIe propriu zisa de exploatarea mixti agricolit-industriaM
din faza patriarhald" 3). Economia la'rneasca a snpraNietuit inliluntrul perioadei capitaliste deziciind teoria procesului istouic
natural in evolutia formatiunci economice enuntat de Karl Marx.
Gospodarul independent, tran spune Ed. David apartinc
uneii Ate categorii economice, pentra care stint hottiratoare conditii de producere si val'orificare de alfd naturd si care, cu
toate tranzitiil i disIociirile, si-a piistrat in intregime pozitia
sa economicii de pdna acum st' inlh'untrul perioadei capitaliste"4). Economia agrard tra'aneasca, avAtd in centrul preocup'drilor ei fenornenul productiei organice" isi are creiatal
o evortitie cu totuI spectfica" si va fi, prin natura sa intofdeauna
inadaptabiM unei ineercitri de industrializare san de tucadrare
in sistemut de productie capitalist. Procesul economtd in agriCCO1101111C occir.1-Ma;

cultura tarbeasea, nu este unirea productiunei orga'nice

cu

prefuerarea mecanica-, ci separatia tot mai precis5 a productiei

1. V. Madgearu, op. cit. pag. 80.
2. Idem, op. cit. pag. 124.
3. Ed. David Soziailsmus und Landwirtschaft" (1922) p. 333, citat de
V. N. Madgdaru, opt, cit. IN 29.
4. Idem op, cit. pag. 346, citat de V. Madgearu, op. cit. pag. 31.

www.dacoromanica.ro

11

Astfel, agricultura trneasci reprezentancl o

de prelucrare"
fort biotogicd de prima' vaioare, tribline in afara celor doug,
sisteite economice, capitaliism $i socialism!. In fata acestei reaHMV, nu se mai poate sustine 1 procesuf isloric natural va sociatiza economia truiine'asca, nici dt evolutia agricola in epoca
capitatista se face in sensuI inttririi exploatraii mici" si mai
ales nu se mai poate sustine csa economia trirrmeascri nepufind
fli temelia unui sistem, economic aparte, ea se incadreazil in
regimul capitalist burghez si nti ar putea fi scoasri din el, cleat
spre a fi aruncatii inapoi in economia primitivA familiarli"t2).
Economia tHraneaseii si-a piistrat structura sa arliaicii aproape

neschimbatii in cursut veacurilor. Ciajanov a constatat dupii

indelungi cercetiiri, cii gospodraia tiiraneasCii int este un proccs
istoric at trecutuhti. Ea a eXistat dela inceput prin natura iiiSili
a econotniei tiiriinesti, ca 0 conditie indispensabilii de vista.

Cel mult productia agricolli este susceptibil de a

fi orga-

nizatil dupI normele capitaliste pentru schilnb"3), dar ,numai

eat. Aceasta d fapt este singura teguiturii trainIc intre economia agrarii Wu-leaser' si econornia de sclihnb din sislemul
capitalist.
/1Cercetfindit-se evotutia agriculturii, se poate constata ca,
capitalismul, ca sistcmt economic mondial, nu piitrunde bi massa

Caret a gospodiiriilor tiinnesti prin organizarda produc(ici pc

baze capitaliste, ci prin aparatul comercial supunfind intreaga
fiint a gOspodilriilor firrinesti poruncilor pieta capitaliste sl

triigand din rnunca rargneascli pais vaIoarea" in forma astigului comercial" 4). Necesitatea aceasta aminteste fraza lui
Marx: tiiranii nu se pot reprezenta, ci trebue irt fie reprezentati" 5).

Teoria monomial girlinegi in formularea ei modernii s'a

fcut de ciitre economistii rusi, in special de Alexandra Ciajanov. Desi ii lipseste Inca o deplinui fdndamentare teoretial
economich ptr, fricndu-se asupra ei numtai profutde investigatii monografice in Rusia veche, ii putent cunoa$te elementele
1. V. Midgearu, op. cit. ing. 32.
2.10. Ionescu-S!seati _Agricultura i capitalismul" la Arhiva peatru
Witte al reformA socia1A, 1927 Nr. 3-4, pag. 316.
3. ldem op. cit. pag. 316.
4. V. Madgearu op. cit. pag. 71.
6. Karl Marx Der 18-te Brumaire' p. 102 cit. V. Madgearu op. cit. pag. 63.

www.dacoromanica.ro

18

et .de baza. befinirea ei a inceput dela sistemul de productie

in agricuitura 1). Cercetarea celor doua sisterne de productie in
agricultura, exploatare mare si mica, a condus la diferentieri
cari au depasit punctut de vedere cantitativ,, purAnd pe cercetatori in fata unui fenomen cu totur aparte: econotnia tara-

ca o celut economica aparte, ant in intre

buintarea famitiei in procesdl productiei, indepartand astfel
satariul, cat si printr'o atitudine psihologica, alta decat aceia
capitalista. Din punctul de vedere al ststemului economrc capitalist al carui suport structural este profitul, economia iiiiieascii 1i are specificul ei chiar in absenta acestei notiuni.
neasciii inclividuala

Tendinta economiei taranesti nu este folosul individual cat mai

mare care sa rasplateasca' osteneala insului, ci put* de trai a

uuei comunitati de viatd, familia. Nu necesitatea de a produce
marfuri, vatori de schimb pentru piata, ci numal valori de intrebuintare, Stenii muncesc intai ca s &Vasa, si nu intai 'ca
sa castige. Plugarul cand ctig i cand are si destui pruniat,
nu mai are ce sit le facit la bani". Nutrrai aceste simple trasaturi: economic taraneasca bazata pe proprietate de munca,,
intrebuintand deci salariati, este suficitht a ne releva un si3tem
economic" care nu mai poate fi nici capitalist, nici socialist.
Judecat diii punctul de vedete al economiei politice capitalist; acest sistern pare unor economist anti-economic. Am
constatat cit, cu cat ne ridiclim mai mult la originea desvoltarii
popoarelor, cu atat economia se transforma in non-economie" 2).
N'au tipsti nici critici adresatd rezultatelor la care a ajuns
savantul rus Ciajanov. Constrcutia lui Ciajanov e subrdd5,
cad dac5 e vorba de a apreCia cat de penibil isi cas1igi5
viata taranut, este mai prcatic si mae metodic sa exprimam
miscarea valorilor in gospodaria taraneasca numeric, dupa metoda capitarista si sa introducern in caIcul valoarea muncii TA-

ranegi prin echivalenta" 3). Nu se poate ronsidera non-economie" aceasta activitate omeneasca, ce urmareste cu un aparat

de munci specific, producerea de bunuri necesare in prima

roc .existentii unei comuditati de vlata. Cadrele matifestrailor
1. V.:zi asupra fatregel teorii a economiei tArAnegi i asupra operel lui Al.
Cijtrny, studiul profesorului V..Madg.aru din Indrpendenta EconomicA, anul
VIII NI-. 3-4 sau strAsse laoIaILA ia Agrarianism. Capitalism" 1936, pag.

59 *1 urm.
2. K ,1 Bikty..r. op. cit. pag. 28.
3. G. Lmescu-Sisetai op. cit. pag. 615.
.

www.dacoromanica.ro

10

economice in genere *In agricu1fur5 sunt ingherate, 'Etc sunt

In functie doar "de fntinderea primintutui cultivabil si de strup.
tura famifiei ca aParat de munc5. Altminteri, viata dinteo eca-

nomie fainiliar ii mocieleaz forteIe sale vii la posibilillitile

de trai", adic5 de munc5. durind asa secole dearandul.
Dad vom criuta sil intelegern sensnl economiei trulnesti
sau dacii vom purcede "s facenv obiectivarea ei, voni distinge fa a trei elemente care o separ5 kfe toate celelalte sisteme economlice.

a) Spiritut economiei 15r5nesti 'se poate rezurna la indemnurite ce ii determinii pe plugar (capul de familie) s5
desf5soare o activitate economic5. E fapt bine constatat ci acegt
indemn porneste din nevoia de existen(d.
6) Modut de.inighebare a aceslee activitiiti ecOnornice este
=,ntrebuintarn farnifiei in nrunc5. Deci organizarea muncii in

acord cu natura intimii a activitatii, se face prin rnipbcul familiei sau dup5 expresia econoniistilor rusi exploatarea proprie a muncii"1).
c;) Miilbacele de exploatare, adic5 technica pe care o
foloseste economia tarneascI, este unealla $i Inv= (mimed
p nu masina.
Aceste trei elemente formeaz4 particularitatea econornidi

trt-

rnesti. Punctul ei central este familia, 'jar caraCteristicile ce

isvorsc din aceasta, si care o deosebute de cerefalte sisterne
economice, este fipsa profitului si a salariatului.

Econoniia

taraneasa traeste astfet ca un organism vin, .unde producern si consumatia bunurifor se acoper5 una pe arta; ele Tormeaz5 un proces unic, ne?ntrerupt, indivizibif

sit

nu-i niciodat5

cu putint5 s5 deosebesti achizitia bunurifor de intretinere

familiei" 2).

Sub raportul mortologfei soCiale, asa cum caPftalismul a

conditionat nasterea "burgheziei, econoniia familiar5 tiirlineasc5

inlesneste existenta natural5, eterna, a tlrnimii.

Uni: au v5zut chiar un caracter patofogic vietii econornice
rurale prin faptul c functia activitatii ezonornice a tiirrinimii
este de a produce cea mai mare parte din necesilitire de alimentatie a populatiei rurale si urbane. -Ori, aceist5- faktie
1. V. Midgearu. op. cit. pag. 62.
2. Kari BiLha", op. cit. page 50.

www.dacoromanica.ro

61:1

Mud deficientl" urmeazd de aid o patologie a

eccmoimiel

rurale 1). Vina aceasta ar purta-o in bung parte economia- inclustriall i financiarl 2). De fapt, economia agrari tlanease5.
formInd asezaniantut social si economic al popoarelor, priu
marea sa capacitate biotogicg, primeste influente dela structura
fizica a piimintutui Ora la formele religioase ale poporului.
Materialul de experientil asupra econortiiei", ca fragment al
culturii umane, e intens. LipsitU de constructii arbitrare, abstracte, pe care le au problemele economiei osfernatilce capitaliste, econotnia pain eascA cuprinde adevrtwille unique asupra

economiel omenesti. Pentru despritderea adevrului in problemele sociale de azi trebue srt se procedeze cu studiul
asupra economiel rurale" 3).

.LA..

1. G. Duprat ,Sociologle et. economie sociale des populations maks"

in Arhiva . . . . . 1930, pag. 143.
2. Idem, pag. 149.
3. G. Sorel Introduction a l'conomie modem" 1922 cit. pg. 12.

www.dacoromanica.ro

PA RTEA 1
Cadrele naturale geografice ale economiei
taraneti din Romania

www.dacoromanica.ro

Cadre le naturale geografice ale economiei

tarane0i din Romnia
CAPITOLUL I.

Determinismul cosmologic in economia carineasci.

Rfinduiala cadrelor firesti in care traesc unitIti1e organice
din economia agrarii-trarmeasc5, este rezUttatul unor forte fizice
cari actloneaz printeun determinism ireductibil.
In intreaga agriculturii determinism& gcografic este lege.
Deaceea orice cercetare si intelegere a ei porneste iiitii dela
o geografie agrarrt", termen intrebuintat in $tiinta germunii,
coreSpunzritor in Franta $fifirtei medinfui", in Anglia ha
environenient" sau i'n timbajul naturalist termenullti de .,,ecosemnalealei aceea
toate laolaltA
fogile", card in fond
intirn Tegiiturii intre lumuile din naturii si fiinte1).

Prim:int& reguleazli 'destinele popoarelor cu o brutalitate

oarb5"2). EXist deci o bug geografici in toate actiunile cnie-

le ordoneall $i le conditioneall existenta. Conceptia deterministii a inflorit in cultura gerManii incepind

Herder $1, 'Ritter, cari considerau pe om creiat, predestinat
ne$ti, care

Varnfinturui, p(inr, la miscarea geopolitic rno-dern5, initiatii de

Ratzet $i continuatra de p e on i g, Hauslofer, Maull, etc. Omul se

desvoit in limitele prestabilite de Creiator. Aplicati rnai ales

in stiinta politicii, toat5 viata Statului "fsi are rtidainile in
pamantul pe care 11 stabileste. In acest sens o pdIitici cu adeva'rat practic5 i51 are intotdeauna punaur de plecare din geografia tArii 3).

Adeviirut stabilit de Ratzel porneste dela constatarca ci

existg, ca o coriditie de viatri, un raport permanent intre to
societate de oameni $f pantlintuf pte care il locue$te. Lecrritura
,1. Cf. Vidal de la Blache Priacipes de geographie humaine* Paris 1922,
pag. 103-104.
- 2. Fr. Ratzel Le Snl, la societe et l'Etat In ,a,"ann4e Sociologique
tr,oiemer.ar4naetez J180L8e-18901aPasroicsie1t:03e.t clpEpaar.. 112.11

troIsWip anne (1898-1899) Paris 1903, cit. pag, 12.

www.dacoromanica.ro

so.c11pgjqje

94

aceasta dste intenreeata,in primlut rind pe doua necesitti absolute: ievoia cfe lotuire .$i nevala de hrana. Amindoug aceste
nssdsitriti au 'Tunas fn istoria lumii aproape nesChimbate, Pa
timp $i spatiu.
Geopolitica, plecand dela aceste stari 'de fapt, a sintetizat in Stat (Statur in mi$care") cele dour' elemlente de viat4,
'simbioza teritoriu-populatid (Raumisfaktor undVolkstumeaktor1).

Para ca si se opuna conceptiei ratzeIene, qcoala francel

prin Vidal de la Blache, Lefebvre, .Derniolins, Caniii1le Jullian,
opine ,,cieterminimkatti geografic" german ceeace Trancezii nu-

mesc le possibiliSme". Vidal de, la Blache desprinde pe ont

din acea fatalitatel severli in care l'a inl5ntuit Ratzel $i Foala
sa2). Alaturi de determinismuI fizic, fran.cezul pane vointa
initiativa orneneascli, voint5 care luptii fie cu natura fie contra
ci. Pentru armonizarea activintii intre natura $i otn, acesta
din urma stapine$te legile ei supuriandu-le cu at5t ntai mull
cu cat adaptarea echivaleaza cu o economie de efort"3).
Conditiunea naturaT5, 'care $i-a esit prin teoria deterministfurui un frtga$ nou de speculatie, creind o $tiinta nmid
proprice, geopoliffca, mtereseaza in economia taraneasa numai
prin una din laturile ei: influenfta dubla a naturii asupra orrraluf
corectivur uman adus naturii. Pruointul, ca baza Indcesarg
$1

a activitatii grupuriror sociale, desi face parte integrant din

Stat, in $tiinta econordiei firane$ti intereseazil ca factor economic. In acest sens propirnerea until' interpret francez al
ideilor lui Ratzel, Camille Vallaux, de a se face o distinctie,
de melodli mai mull, intre solul politic" i solul economic"
este necesarti 4).
Solid politic infra in domeniul politicei economice-tar5nesti, constituind o disciplInui apartd. Solul econoMic, coritir
1. TermenuLgeopolitile a fost Mtrebuintat pentru Intaia oara. de savantul
suedez Kjellen In operele; ,Die Grossmachte und die Wel1krise" (1921) si
Der Staatsls Lebasform (1924). Diferenta Intre Geopolitica i Geografie
politica conita ii aceea ca prima notiune idatipaza statul dinamic, In miscare, cu cei doi factori fundamental( spatiul i poportd, tar a doua uotiutie
tafAtipaz Sratul In chip static, statul ca structura (Vezl Jaques Ancel ,Geopoldique" B bliothqun d'histoire et de politique, Paris 1936, pag. 87).
2. Jiques Ancel, op. cit. pag, 17.
3. Via& de la blache, op. cit. pag. IlL
4. Vezi Lucien Febvre La terre et l'volution burnaine" Introduction
geographique A l'histolre, pais 19321 Pag. 104.

www.dacoromanica.ro

25

rand bogathfe naturale necesare producerii _de -bunuei, conditioneazA in mod direct economia trartneasc5.
Problema determinismului coSmologic in economia trneasc cuprinde dou manifestiiri pe data faturi distincte, dar
ambefe intalnindu-se rntr'un tot dat.

I. De o parte' este a se urrniiri determinismuf fizic, natural', pe care i le imprimii economiei Virtinesti Prtntlntul cu
structura sa, climatul, flora si fauna, mediul natural; cit alto
cuvinte economia tiirrtneascii este it functie de creatia riaturall
si de influenta pe care o exercitti aceasta asupra omului.
IL.
Pe de arta parte economia Viriineascli este conditio-1---nat de actiunea ofirtillo asupra Mediului fizic.

In primul caz, la detenninare, vont avea ea factor determinant natura, 2n at doilea caz, la conditionare, vom avea cuttura, adk actiunea omului cu uneltele sale asupra naturii.
Spunem conditionarel' pentnicii viata economicii, care este asa
de shins fegat de darurile naturii", isbuteste totusi in anumit
fel:, ocolin I lupta directrt cu natura, sil utilizeze aceste daruri".
In stiinta geograficii, infhlenta mediului asupra omulni o
trateaz5 geografia urntaai stating, iar actiunea omutui asupra
medhitui geografia azdagii dinamical1).
Intrebarea de fond nu se mai punt *in a se cunoaste pang
fa ce gTad omul este sclavul naturii in econamia tiiraneasc5,
pentruca srt vedem apoi cit mai este Tiber. In deobste aceasta

separatiune nu se face. Istoricul nu va face decit o fucrare

incompfecta ori rnufilatil dac211 ar analiza institutiile sau obiceiurile oinenesti aparte sau 'in afara pirnintului pe care ele
s'au desvortat si care inteo arm/nail privintrt le-a determinat"2).
Intimitatea intre pamint i fill* omeneasa a niiscut intre
faptefe omului si fenomenele naturale, mi conex perpetuu3_)..
Inffuentele mediului ni .se reveleazii cu gteutate. Azi avem
numai viziunea directrt a formtelor de eXistentli hi shins rapoit
cu mediul natural. Viziunea istorica a acestuf proces ne-o ofera
geografia. Geographia historiae ocutus"4).

in acest grad de clesvoltare natural t istorica se gdseste economia faraneascii ca existenti orgaticii, nu niecanica.
I. Lucien Fevre, op. cit. prefa1g.
2. Camille Jullian De Ia. Gaule a la France. Nos origines historireete.
Hachette, Paris 1922, Dag. 9-10.
3. Jean Brunhes La Gographie humaine Troisieme edition, I. Paris,
1925. pag. 29.
4.

Ortelluse cit. de Camille JuIllam op. clt. pag. 10 nota 1.

www.dacoromanica.ro

26

S'a intamcpfai o disociereintre 0th l mediu acOl uncle

civilizatia a depasit formele de viata evaluate pe m5sura pasibilittilor naturale. Acolo in&5 econamia tirineasac in forma
pe care o concepem noi, este inexistent5.

Pripastin aceasta senmalata de geografii rusi s'a bazaT

pe constatarea cii infruenta omului asupra plintattului este neinsemnatii ori nut5, dagi se ataC5 de front puterile natufii.
spune Woeilcof
Ceeace impiedica
a aprapiere intetegritoare a plimintuIui de dire om, cu mijloacele stiintifice
si tehnice pe care fe posed5, este o disociere din ce in .ce mai
mutt la nivelul civilizatiei mondiale 1). Aceasti disociere a atins
o stare maradivd" in aglarnierrile oraselor unde ruperea omnaturri este totaf5. Legati de prunint au rrunag singuri taranii,
fundamentut antropofogk al ecanarniei tarrmesti.
Caracteristica muncril lor ii tine string legati del natui.5.
Prin practicarea agricutturii, mice societate se Iea,g5 mai string
de pilmfint, din aceasta decurgind o sumI de carateristici cari
merg dela individ .pin5 la Stat 2).

Aceastii conditie de viat5 face pe de o parte ca in agar

cutturi activitatea s5 fie cu totul empiricii, aproape -Bra' nici
o apticatie a stiintef 3), iar pe de alta statorniceste principiulmotor al intregii economii t5r5nesti, aceIa de prevedere sii
satisfacere a necesitgii omenesti.
Mediul natural influenteazil pe onr in mod direct si indirect. Influentele directe sunt vizibile si influenteaz5 in special ritmul viefii lu cotidiane; influenfele indirecte, cele mai
puternice, sunt acete de adaptare la mediu, bogatiile solului,
terenurile pentru agriculturri, plantele, etc. 4). infiuentele incli..recte ale rnediului fizic se resimt in viata materialii a amului
i se resimt in moduf de locuire, felul clidirilor, ocupatiile,
tarmac de econoirnie, genul de viata, "etc. 6).
1. A. W ieikof 1)3 Pinfluence de Phomme sur la terrt", in Annales de
Gdographie Nr. 50. X anne, 1901, nag. 209.
2. V, zl Fr. RA zel, op. cit. pag. 10.

B. Etentialul In agriculturA m; rezidA in vre-o descoperire ingenioasA . .

Istoria agriculturii e un lucru foarte complex, Aceasta se urcA la zeci de mil
de ani 1 s'a desvoltat in mod ind-pendent in mai multe centre" (Robert

Low e ,Manuel d'anthropologie culturelle trad. E. Metraux, Paris 1936,

pag. 46-51).
4. lovan Cvijic .,La pentasule bancanique` Etude de geogr. humaine,
1918 nag. 83.

P. Idem

www.dacoromanica.ro

27

In. sensat acesta scoala monografic a Jul Le Play a incercat s expfice tipurile principale de familie din Franta prht
variatia mediuhti geografic. Cercefarile acestea sunt insa' mua

mai grefe, pentruci legile de evolutie geografica' sant mai

putin usoare 'de intrezrit in desvollarea familiei decit n desL
voltarea Statului; asta pentruci familljia este mai adinc inrdAcinat in pambit si se imiddific5 cu mai putia5. usurinta."1).
In cadrut economref tgrAnesti, fiinta untanfi este incadrat
ca un agent natural', tm dement al peisagiulai" 2), sau ceeace

Vida de la Blache numeste un factor geografic", poporul

care a ramas ling5 natur (Naturvlkeir 3)'.
Omul eite explicat prin medial fizic inconjurItor care (-a
format, asa cum: Egiptut este o creatie a Nilului.
Hennig vede in aceaSta' influenta' a mediului geografic

asupra iindivizilor, o extindere a ei la popoare, destinele lor

istorice fiind pe deaintregur supuse legilor naturale 4).
Apas asupra individua1ituIi1or istorice patru sau cinci mari
fataIirtti geografice 5).

Asa se explica', cfe exempIu evolutia istoria a Spaniei,

exclusiv in functie de media" 6), sau organizatia sociala si
desvortarea istorica a Portugiliei 7), sau prototipul existentei
taport cu cadrefe naturale, Anglia 9).
Ideite asupra acestor determinAri geografice a evolutiei popoaretor stint destul de vechi. Jean Bodin le-a cercetat pe vremea
Lai iar Montesquieu, Herder si geograful Karl Ritter le-a precizat inteun sens nu depa'rtat celai din zilele noastre. Toata'
hi

conceptia a rezumat-o Ratzel' in fraza: Jeder Staat ist ein

Sti)ck Boden und Menschheit"9).
1. Fr. Raizel, op. cit. pag. 2.
2. Lucien Ftbvre, op. cit pag. 333.
3. Vidal de la Blache, op. cit. pag 9.
4. Acela, determinisim 11 constail 0 Paul Milioukov la poporul rus:
OricAt de putin am fi tentati de a ertgera influenta mediului geografic
asupra destinelor popoarelor, nu ne va ft totusi grey, In cursul istork I pa.
porulul rus, s constatAm cA natura InconjurAtoare, Ira Rusia mai rnult decAt
In alte Mill, a !mous anumite !finite imperioase 0 a procurat inlesniri excentionale activi.Atil oamenlior i conci,,cAtorilor lord. Paul Mnirukov, Ch.
Seignobos et. L. Esenman ,,Histnire de Runic tom. I., Paris 1935, pag. 59.
6. L. Febvre, op. cit. pag. 106.
6. L. Febvre, op. cit. pag. 113.
7. Prof. Th. Fischer Die Sfideuropaischen Halbinseln (1893) cit. J. Brunlies, op. cit. pig. 28.
8. J. Brunhes, op. cit. pag. 28.
9. Fr, Ratzel ,Polilfsche Geograpbie", cit. de J, Brunhes, op. cit. pag. 72,

www.dacoromanica.ro

28

Acest determinisim a nascut pe plan politic imperialis.nrul

si nationalismUl politic, iar In tiinta naturalismut, doctrind
dupa care viata spirituaId nu e cleat preIungirea viefli biologice
sau geogrifice.

Pentru economia tardneasca problem se restran'ge la o

conditionare de cadre, adica fa o imprejurare de factori nattzrail ce conditioneaid structural economia tarn-leased.
In agricurtura sunt fenomete ale naturii cari ramin intotcleauna o taina. Senstif creiatiei tu se poate cunoaste niciodata,
cunostinta omeneasca tu va ajunge s intefeaga acel destin al

naturei, auto-activitatea"9.
Dela abstractiunea lui homo oeconbmicus" Ia care a ajuns
scoala cfasica In tiinta econantica, pina la homo geographicue
din stiinta geografiei, nu este mult deosebire de sens. In
ambele tabere s'a exagerat.
Economia taraneasca fara s conteste delbc determitismul
geografic, oferd un camp de experienta unde tatura 5i amid
se ajuta reciproc. Exista pe pamant b urnia contimia a omulqui3).

Vechea civilizatie a satelor destainueste, pe 1fingd o anumita rupt . intre am si natura, un perfect echilibru ittre acesti
dol factori, o adaptare, o conlucrare de forte pentru un echifibru. Nu exist Omni distmsi de natura.
Maria nedesmintit a economiei taranesti st in aceast
randuiall cosmica, unde tarannl se integreaza atit de aciAnc,
incfit exisentat fui, oarecum de planta, au poate fi sdruncinat
de nimic ce ar veni dinafara,
1. H. Si., Chamberlain La genese du X1X-me slcle Edition francaise
par R. Godet. torn. 1, I Pime edition, 1913, pag. 365.
2, J. Bangles. op. cit. pag. 42.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

Structura morfologica a economiei Romne0i

I.

Priviri generale asuprd inorfologiei romae(l.

JII. Solul.
III. Tinuturi geografice.

IV. Climatul romilnest.

Priviri generale asupra nvorfologid Eofzenesli. Dad o

stiintA ecdnomicA exist prin valabilitatea sa nniversalA, prin
I.

caracterul su de stiintri, o econcymie national ca stiitnt5 are o

yaloare 'in sine care se margineste ra granele unei nattunt. 0

economie nationalA prin natura sa este un specific. Economia
tArAneascI rangnA este in acest sens punctul de plecare al economiel toastre nationale, deci cea mak fidelii reflectare A realitatilor etnografice romAnesti.
0 econcxmlie ruralA este conditionatA mat mult clecAt orice
de natura solului, de climat, de natura fizicrt, de flora si fauna
tinutului, de toate conditiile geo-bio-sociale ale existentii 1).
Economia treineascii este fundatii pe o etnografie econottnicA.

Situarea sa geograficii ii formeazii un mediu, adid o ambiantrt de caractere ale primilttului, ale climei stii ale fiintelor
vii2). Deaceea economia tArilneascit rezultan dintr'o convieWire de celule sociale i economice, gospodruMe familiare
este in fond o stiintii a ecologiei. Ecologies) etimolOgicete
insemneazA o reintoarcere a raporturilor stfintei dela rapor1. G, Duprat, op. cit. pag. 135.
2, J, Brunhes, op. cit, pag. 284.
8. Okologie, Hanshaltkunde, milieu, environement (V. Vidal de la Binh@
op. cit. p. 103-104).

www.dacoromanica.ro

30

turile felului 'de vigil fa lumfea Inconjuratoare: pIrnant, thing,

firinte vii 1).

Agricultura, indeletnicirea de baza a taranimIti, suporta o

influenta. totala $i egalii a mediului inconjuriitor care devine
nu numai un sediu" natural al ei, ci a parte la prodactim
deopotriva pamintul, clida, 'munca orneneasc i anintall
Intaitil factor de productie este plimantul. Cercetarea sa
morfologica este punctul de plecare at ecconomiei taranestf.
Romania ocupa un teritoriu cu o suprafata de 294.500 krn2.

Conpaiativ ete dna din pile mari ale Europe% fiind putin
Mai mica decat Po Ionia si Germa*, aproape. cat instulele
Britanice, $i depliOnd cu mult Bulgala, Ungaria, Austria $i
lugoslavia.

Mu lt timp situatia ei geograff,di o incadra in randul statelor din Europa Centralt in partea ei sud-estica. Geograful
iugoslav, prof. lovan Cviji6
fondatorul scoalei geografige
o incadrase n gura de nord a peninsulei .Ballugoslave
ca nice 2).

Ultinile cercetari geografice o atueaza la granita ortentala a continentului european pe istmul ponto-balcanic.
Cerceta'rile cari justified areastli teor,le s'au facut din punct
de vedere geologic, fiziologic, climatologic, bidrografic, meteorologic si biogeografic i toate au dus la aceeas concluZie.

Astfel Carpatii constitue o granitii orografica, climatologica

$i hidrografica a Europei spre Rusia $i Asia.
Realitatea justa este ca Romania se afla asezata linteo
pozitie intermediara ?titre contiilnentul european progriu vs *I
Rusia, incadrata ocntinentului asiatic.
De aici caracteral de tranzifie, care este conditia natural
roananeasca, urmat de puternice influente din arnbele regtunl
contknentale limitrofe. Este intaia realitate din care va reesi
cel dintai element speciac naonal si care va pecetfui economia
noastra tarateascii.
1. Dr, 0. Byttea Witte* conditillor naturale de productie asupra sis-

temelor ezonomice in aoicultura ain stepele toninest," 1931, pag. 23.

2, Veal lovan Cvijic. ,La PeainsuI3 ba1kenique" Etude de geograpble
humaine, Paris 1918. .

www.dacoromanica.ro

31

Morfologia teritoriului romlanesc realizeaza "prin variatia

formelor fizice $i a simetriei lor, ceeace geografii numesc
o individualitate geografacii", care formeaza la randul ei indlvidualitatea idealii a State lor. Romania inchtde cu aceea$ precizie expresia lui 'Mlichelet la France est une personne"1)
atunci cand contetupla imaginea geografica a tarii sale, imagine
care in foram granitelor este un splendid hexagon"2).
Imaginea geograficii rontateasca redli o constructie cum nu
se poate ai sintetrica 3), un cadru aproape idealt).

Un platou central in inima

rii,

inconjurat de un latit

de Munti, apoi un alt cerc de dealuri inconjurate

cu exceptia
nordului
de esuri largi, pentruca toate laotalta sA fid stranse
de un brim de ape: Nistrul, Tisa, Dunarea i Marea.
A$ezarea matemlaticii inlau'ntru pamantului european, po-

zitia, ford; intinderea, mlarginile sale, dau o unitate -geografica pamantului romatesc atat de armonioasa, ca nu se
mai intalneste nicaeri randuiala ,concentriea p orizonturile
deschise spre toate granitele, dincolo de cetatea de munti din
ininto tarii toastre" 5).
Pe glob Romania e a$ezata .1a raspantia paraletei 450 N
cu meridianul 250 E (primta ,trece pe langa Ploesti, at doilea
langa Fagan). Se afla pe .o intindere de .50 latitudine, dela
430, 30 ja 48, 40 '5). .Din aceasta hicadrare general se vad

influentele contradictorii ean l. vin dinspre ,Continetul de rsarit,

dinspre Ocean, dela Vest. dinspre Mediterana, dela Sud. Sunt

deci trei Tuari influente: continentala', mediteranean i centrala, cari se constata la

tot pawl radrante in

natura vegetala $i animial, in populatie

tare a Statului roman 7).

si

clima, in

in totata desvol-

&intern pe deoparte ultima tara spre Vest a nor realitti

geografice continentale din rsarit, ultijna ar spre Est care
1. Citat de Vidal de la Blache, op. cit.
2. Ch. Benoist Les lois dP la polhique fraccaiset Arthme Fayard cS: Cu,
Editeurs Pails 1928 cit. p-g. 17.
3. S\nzon MAtedinti ,,Le pays et le Duple roumain 1930 pag. 25 Ed.II
4. Em. de Mil-tonne La R )umanie Nouvelle" (1922).
5. V Mihdilescu Romani.". Studiu fizic
Buc. 1936, pag. 23-24.
6. V. M hailescu, op. cit. pag. 133.
7, V. Mihailescu, op. cit. pag, 8-9.

www.dacoromanica.ro

prirneste influentele apusene

central-europene,

granaa

spre nord a influentei rdediteraniene.

Istmul ponto-baltic, pe care se afia Romania, separd droul
lumi absolut diferite'). Carpatii constituesc, pe langa coloana vertebrald a Romniei ,linia aceasta de dentarcatie in

contitentul european. Sub raportul geografiei fiiice ca si sub

acela al geografiei umane, Carpatii cu atenansele tor forMena o adevarata granit intre Europa si Asia"2).
Mara de aceasta, din punct de valere etnografic l econoMic, Romania se gaseste situata pe o diagonala de navi,
gatie privilegiata a fluviului dutareat, cel mai important de
pe continentul Europei; totodata se situeaza pe diagonata,
unui mare drum continental, aerian i terestru care leaga Occ,idental european de Asia Mica, Mesopotamia si Inda15).
Acest aspect complex si totusi armonic al pamantulul romanesc, are influente deosebite atat asupra existentit politicd
a Statului roman, cat i asupra existentei economiiei nationale
romanesti. Influenta configuratiei pamantufui asupra omtilui a
fost atat de puternica n inuturile noastre, incat omul romanesc

a fost absorbit de Mediu si transformat itteun factor geografic.

Deterntinislm(ul lui Ratzel este pe deptin justilFicat la noi.

Michelet sustinea undeva ca Flandra s'a format in opozitie cu
este opera de mu'nca ordeneasca. Se poate afirma
natura
ca Romania este numaf G opera a naturp, in contra istoriei Si

a vointei ordenesti. Romanul, in speta taranul roman traitor

In sat, a devenit un elentent al peisagiului. Pentru Viata economica, care este esential legata de mediu 'natural, faptul acesta
este deosebit de intportant.
State le din jurul tostru au aceasta individuaRtate geograflea foarte slab reprezentatil. U'ngaria si Po Ionia aunt spect-

fire prin aceasta neomogentate geografica si etnica. Ca tara

specifica, in lipsa mid untati geografice este Rusia, a carei
1. S. Mehedintl, op. cit. pag. 34.
61.
2. Idem.
. 120-1244
3. Idem.

www.dacoromanica.ro

33

populatie s'a intins din aceasta eauza pe doua continente,

,din Europa in Asia pana pe tarmurile Pacificului.

Cddrul natural operand o actiune de constrangere si mai
ales Impunand o indrumare caracteristica oricaruil sistem economic, In economia tariineasca sistenud economic va fl influenta
directa a naturii. Natura e producatoare directa, munca omulai
e secundara1).

Solul nu mai are rolut de sediu ca in industrie. ti

Instrument de munca i materie

Agricultura romaneasca are o posibilitate de desvoltare

pc care i-o da structura solului nostru din diferitele regriuni
naturale geografice ale tarii.
Structura solurilor cercetat de geologie este o reconstituire istorica a unei duble evolutiii, fizicd i orgabica, a suprafetei globului, care a preparat astfel starea de lucruri
actuala2). Geomorfologia Romaniei se comptthe din forme inalte

accidentate si forme joase i pla'ne2).

In privinta variatiilor de forma, solul Romtmiei este tot
asa de felurit ca al Europei Centrale, occidentate sau sudiee,
toate prezentibd caractere comune, mai putin rdnduiala cu care
si

au fost harazite pe pmntul nostru.

Geografia romtmeasca inregistreaza trei forme principale

de relief:
a) munte, altituate peste 800 M., cuprinde 260/0 din reliefut t.rii, sau circa 75.000 km2;
b) deal, podis, depresiune, cuprind laolalta 440/o din relief,
sau 130.000 kmr2;
c) cnipii, 300/0 sau 90.000 kmP 4).

Dispozitia acestor mari forme de teren ii amfiteatru este

unica 'in Europa.
Caracteristica reliefului roiminesc este colina

sesuli.

Acestea vor servi ca elemente naturale fundamentale Dentru

desvoltarea econcomiei inationale.
1. NP. Madgearu, Curs de Economie agrarl, 1932.

2. Leon Bertrand Les grandes regions geologiques du sol franais"

Paris, 1935 pag. 7.
3. V. Mihallescu *Marne regiuni morfologice ale Romaniei" 1923 pag. 3.
4. V. MihAllescu *Romania
studiu fizic, pag. 23.

www.dacoromanica.ro

34

Inainte de a trece la studiul zonalltatit sofurilor in Romania, yam incercui studiul lor numai la solurile din $es 4
deal, adica in marginile desvoltarii agrare. Pentru economia
faraneasca agrara plugul romanesc rastoarna brazda de pe maluf

Marii sau al Dunarii pin pe vaile ce urea dealurife cele mai

inalte.

Solul in cultura toasted tarneasca, are un rost cleosebit

de acela al popoarelor din apus. Pozitia rsaritea'na a tart
noastre ne-a impus si aici o atitudine diferit
II.
Solid. In rasaritul european soful este mai mult
cleat rezultatul mecanic al unei comijyoziiii chimice eum ii
arata $tiinfa economiei rurale din apus.
Pedologii rusi Dokuciaef, Sibiritzew, Gliuka, iar la noi
Prof. G. Murgoci, vad in sol o vietate, un corp eu viata. in el,
elei ,,nu numai ca el este locul de petrecere a fefurite fenomene fizice, chimice i biologice, dar el suferl schimbari continue, are chiar trn schiinb regulat de materii (metabolism)
ca inteun corp organizat, asa c aceast formatiune este o
punte Ue trecere intre domeniuI rocelor inerte pi intre hunks
indivizilor organizati cu o viavi in ei"1).
In Romania aceasta fonmatiune naturala $i nu mecanicg
a solurilor la suprafata palmantufui, s'a datorat influentelor
climatologice specifice, pnin procese fizice si biologice. Profesorul rus Dokuciaef a pus bazele acestei noi ramuri de
stiinte taturale: pedologia sau stininfa solurifor, studiind to
vasta Rusie imperiala zonalitatea lor i ajungind fa rezultate
stiintifice de o covirslitoare inseumatate. Aceasta conceptie $tiintifica naturalista asupra solurilor, a stabiliit interdependenta

intre clima si sol si intre acestea si vegetatie, opunandu-ti-Ise

conceptiei Mecaniciste germane repreze,ntata puin Albrecht Thaer
si Liebig.

Dupi conceptia aceasta a pornit

diul solurilor arabile in 1909.

i fa noi Murgoai stu-

In clmipiile Vechiului Regat 0 ale Basarabiei =de de

1. G. Murgoci ,Zonele natarale de soluri In RomAnia" vezi In Anuarul
Institutului geologic al Romniel, vol. IV, 1910 Fasc. 1, Buc. 1911, pag. 1.

www.dacoromanica.ro

soluri suM continuarea infediata a zonelor cgin Rusia meriafirmiA Prof. Murgoci
dionald. Fri Romania
intre Dunre i muni, pe o distanti de 150 kmr intalnim toate sofarile Rusiei dintre Marea Neagr sit Marea Baltia fapt ce se
explic avind in vedere conditiunile geogra:ice si in special
climatologice in care cade Rom inia"1). Procedand la cercetarea solurilor pe zone, Murgoci iu avea s intimIpine la noi
imensitatea stepelor rusesti pe care savantilor rusik le-a fost
itnposibil sa le cerceteze in amianunt. Deaceea Murgoci credea

ca studiul zonelor in ce priveste factonii ce iau pane la formarea solului, este mult mai interesanta 0 mai fecundA .in
Rontania, unde totul este concentrat dar indilivdualizat pe mici
suprafete" decat in alte pArti cu zone intense unde cercetarea se face nthinai fraginentar. Catizh acestei individualizan

concentrate a tuturor sorunlor de sol este orografia regulata

a Romliniei. conform arcului Carpatic".) al criu efect este
asezarea regulata a zonelor de soluri dela uun cgpat la altul
al tarii,

0 analiza in structura solului facuta de geologi $i agrologi a dus la denrarcarea precisi a solului in scoarta terestra.,
Astfel pedologii rusi. intr'o sectitrne de sol di,sting trei
orizonturi :

A) sau solul propriu zis, orizont bogat in humus ;

B) subsolul sau orizontul de tranzitie Intre sol $i rocamina, in care se recunosc mai ales fenomenele iluvionare 3).
C) roca-nutmA 9.
Once sol se caracterizeaza prin totalitatea

caracterelor

celor trei orizonturi, A.B.C. !Titre ele se pot deosebi $i suborizonturi.

Pentru caracteristica ttnu i. sol dat. e suf.icientl cunoasterea

orizontului B sau numai a orizontului A, sold vulgar, propriu zis 5).

Scara aceasta analitica stabilit, resfrange de fapt pro1., G. Murgoci, op. cit. pag. 3.
2, Idem
3. Fenomenul iluvionnril: al transportului materillor fn sol (vezi 4),
4, G. Murgoci, op. cit. pag. 10.
5. Idem op. cit. pag. 10,

www.dacoromanica.ro

36

cesul de formiatie $i influerita a solului, rezultat din influenta

climei, a organisatelor $i a subsoluluil. A$a se explica dece
studiul hartilor de soluri este in legatura strans a. cu harta climatologica $i vegetala a fiecarui tinut in parte.
Dokuciaef a stabilit chiar in $tiinta solurilor o formula
dup`d care se pot face analize in scoarta pmniintului dupa orice
punct al gtobului
Solurile Rusiei i deci $i ale noastre stint prin excerenfa:

soluri de geneza vegetala, mai mult sau mai putin palverizate, din humus "fin 2). Ele sufera modifiCari in decurstd timpului ca un corp yin. $i prof. rus B. Dokacealef, 'ca geolog,
$i agronomul rus P. Kstycew n cercetArile lor, ,ajung la
concluzia c solul trebue privit ca un corp natural, independent, care suporta toate modificarlile Lie care te prim4te
organismele de pe scoaita pmintutui. Sibirtzew complecteaz
in sensul acesta definitila solului data de Dokuceaiew 3), astfel:
sol, este orizontul superficial al rocilor 'hi care influentele
si fenomenele octodinamice (dezagregare, deplasare de demente) se hitilnesc sub influenta fenomenefor biofogice san
a ceIor cari provin din eleaventele bibsferei (plante, animale,
micro-or^,-anisme aj S'au stabilit astfel factorii de nastere $i
viata a solurilor, hotarindu-se prin aceasta totodata f warietatea lor naturala.
Geografia solurilor in Romnia a fost cercetata din puncte

de vedere deosebite. Deosebiril constau ii metoda pe care

au urmlat-o. Cei mlai multi geografi au cercetat soulrile in
miod global, referindu-se la o regiune natural si nu ra tip.
Or s'a constatat ca clack' exista o stransla legaturd intre hartile
solurile

$i

hartile cliiimatologice sau vegetale, tot hartile au

1. Daca se noteaza S=solul, K=clima, 0=organismele, R=subsolul,

pentru solurile cu aceias varst geologica
urtnatoarea formula :
S---F (K. 0. R. V). (Vezi "Teodor Porucic Tundra, Taiga, Stepa. pustietatea
si lateritur in Natura an III, 1907 pag. 62 si urm.
2. N. Sibirtzew Etudes des sols de la Russie In vol. Congrs Gdoloavem

gigue International, St. Petersbourg 1899, pag. 74 ?I urm.

3. Prin sol se intelege orizonturile superficiale ale rocllor, mai mull sau
mai putin aiterate de influenta simultana a apei, a aeruiui si a diferitelor
organisme moarte sau vii".
(Vezi N. Sibirtzew, op. cit. pag. 75).
4. N. Sibirtzew, op. cit. pag. 75.

www.dacoromanica.ro

37

araiat c nu exista aceeas lee-tura stritsa intre unitafile naturale orografice

soluri. La noi faptul este evident .in

Moldova de Est si in MUntenia unde pamiriturile de padure I.

disputa domeniul impreuna cu cernoziomul, indiferent pe bodisuri sau pe campii"1).
Dupa regiunile taturale se constata in Rorninia trei felmi
de sol, dupa cele trei distincte forme ale rellefultii: sol alptn,

sol de padure, sol de ses, de stepa, sau arabir. Astfet considerat, 440/0 din teritodul Rominiei confine un sol bun pentru
agricultura, constituind totodata cea mai( mare bogafie in inventarul avuliilor toastre.
Pupa cercetarea stiinfifica a solurilor facut de savanfil
rusi, se deosebesc trei clase de soluri,. In clasla I Antra .solurile zonate, cele Mai multe si mail variate (Sibirtzew tumgra.
in Rusia 7 soluri zotale); in clasa II sunt tipurille de scal
interzonale; in clasa III solurile necomplecte sau azonale2).
Solurile din Ron-IA*111a apartio la pufine tiupri, mai mult

dispuse in zone naturale cari merg mita in mana cu zonele

clianatologice.

Din putct de vedere al virstei, Murgoci a gasiit unrnAtoarele tipuri de sol in Ron-lath:
p4mint de stepa', nscutc de variatille
Soluri -liner;
clitrnei din loes8;
soluri de padure, vechi, formate
Soluri batrine,
in depozitele cuaternare.
Cele tinere sutt bogate in humus si materiii nutritive producatoare, cele batrine sunt saracite si

slabilte 3).

Se anlai cunosc soluri dup limite1e zotelor vegetale, cum

sunt: a) solurile stepel uscate si ale demli,-pustiitor; b) soluri:
de stepa (diferite feluri de cernoziloanuri); c) soluri de padure

(brun roscat, podzol, etc.); d) soluri turboase din regiunea

intuntilor.

Este aceeas distinefie ca la iniparrea dupl criterlul

neral, orgatic 5i mixt.
1. G. murgoci, op. cit. pag. 4.
2. N. Stirtzew, op. cit. pag. 80 si urm.
3. G. Murgoci, op. cit. pag. 20

www.dacoromanica.ro

mT-

38

Cercetariele intreprinse de Prof. Murgoci in 1909 fac au-

toritate in materie. Cu alit mai mult cu cat cercefari si reluari inai recente ale Instiftutului de cercetari agricole din
1932 ajung aproximativ la aceleasi tipuri de sol stabilite de
Murgoci.

Profesorul Murgoci stabileste in Romania cfnci zone de

soluri : 1)

I. Zona solurilor demi-pustii sau a stepelor uscate, localizate in sud-estul fa'rii, cuprinde paminturi balane sau brune
deschise de tipul seraziomului sau bielaziomului rusesc. E o
zona ingusta dealungul Dunrii si in sudl Dobrogei. E Un
sol bogat in sruri solubile, sarac In humUs, imlpropriu agriculturii, dau totusi in anii ploiosi productiuni frumoase.
II. Zona paimin4uri1or castanii, destul de raspandite in
Ro Mania. Zona aceasta se identifiica cu Baraganul, inaintand
spre vest Irina' i'n campia din saul Oltenia Sunt soluil
argiloase i argilo-nisipoase, formate din loessuf stepelor. Con-

fine o cantitate de 40/0 humus, si multe substante nutritive

de azot, potasiu fosfor. Cantitatea de humus ii stabileste culoarea, mlai inchisa sau mai deschlisa. Este cel mai raspandit
sof in campia romaneasca si este propriu cultiivarii, condifionat insa de urniditate.
III. Cernoziomal sau pamantul negru, supratamit in Rusia
farul sofurilor" eSte o acumulare particulara, att canti,
tativa cat si calitativ, de humus in sesurile stepelor ierboase
preerillor din climatul temperat"2).
Proprietatea sa morfologica e granulozitatea, rnazirat",
puterea mijlocie de 1 rn. i cutoarea negru, socolat sau brun3).

special in forma lui

purl in Rusia meridional unde se inande din bazinul Ni'strului si a Donului ping in bazinul Volgei, ocupand o supraEste specific finuturilor rusesti,

?ri

faia de peste 80 milioane ha, si avand o adandme' care variaza

dela 1 fa 5 an. i uneoril cKar dela 10 la 20 In.4).
G. Murgoci op. cit. pag. 10 i urm.
2. N. Sibirtzew, op. cit. pag. 79,
1.

3. Idem
ge
4. Lucien Febvre, op. cit.

99.

www.dacoromanica.ro

39

La noi 11 gsim n citeva petice, in stepa -Moldovei de

Nord, in judetul Covurlui $i ca o zona ingusta intre Fod$ani i Ploesti, deahrngtil marginei cthnpiei in zona de tranzitie spre dealuri1).
In stepa romineasca cel mai raspandit sol este o varianta a cernozionrului, de culoarea cafeniulocolaf.

Sunt cele mai renumite soluri pentru cultara cerealelor,

din cauza marei bogitil de- humus (7-80'0, de potasiu, azot,
fosfat $i alte saruri.
IV. Zona parnntului bruit, sau brun roscat, brim de padure, painint caracteristic .dealurilor, se mai numeVe pamint
cret" din cauza structurii grauntoase i colturoase. Este solal
specific padurilor din deal, de stejar $i fag.
V. Plimeinful ciu, ,,podzol" in Rusia, 2,131eischand" in Ger-

Mania, e un sol format in regiunile red $1 umede. Propriu

pentru agricultura numai dacd i se adauga ingra$1rMntele ne-

cesare. Zona podgoriilor toastre este in bunk* parte pe el.

Pe acest sol s'a desvoltat agricultura germana Cu sistemul
sau de ingra$114inte. Tot in aceasta zona s'a desvoltat si industria. Cea mai mare piedica pentru desvoltarea agriculturii
noastre, e faptul c colile de agricurtura i silvicultura sunt
bazate pe agronaMia germlana, care s'a nascut $i s'a desvoltat pe alte soluri, ce nu se inti1nes1 decat Ir zona paduroasa.

Aceasta agronomie nu se poate aplica solurilor din zona

cernoziomului, sau din zonu aerala. Pentru aceste zone trebue
creata o agronomie cu totul deosebita, o agronomie, care sa
aiba in vedere cernoziomul, loessul ori barhanele"2).
Cercetarile noastre agrofogice se fac, tot asa ca i cercetarile economice, cu acelea$i sisteme luate din $tilintele etnografice occidentale 3).
Sunt deosebiri fundamentale Intre agricultuale nordice, in

care centrul de gravitate cade asupra heliatiunii 4 aeratiunii

parmanturilo'r, sau al agriculturiii din centru european, in zona
1. 'G. Murgoci, op. cit. pag. 13.
2. Astfel scria IncA din 1907 N. Porucluc, op. cit. pag. 67.
3. Prof. Chiritescu-Arva. desi In tendintele de politicA agrarA sustinea
apropierea de sistemele rAsAritene sovietice, tehnica agrologicA era inspirata
dupl principille germane (Vezi cursul de Agrologie").

www.dacoromanica.ro

40

pladurilor, unde se starueste asupra mineralizrii i drenrii

fa ta. de zona cernoziomurilor in care e cuprins
solurilor,
agricultura noastr si in care centrul de greutate cade asupra
restabilirii structurii primitive a pminturilor1).
Propriet5tile fizice ale solurilor noastre sunt altele decit
celc din apus. Tenacitatea si compacitatea sunt mai marl, puterea
de rezistent la pulverizarea Mecanic5 variind dela o zon5
la alta, aceasta fiind in strins legtitur cu umidietatea.

Gradul de higroscopicitate, conatie esential5 pentru solurile argiloase

adevratele p5Imintu?i ale grAuluil,

este

calitatea solurilor de a mentine apa. Permeabilitatea si profunzimea sunt, insf5rsit, ulfiimie propriet50 fizice ale sorurilor noastre 2).

Intiiul dar al naturii este deci: in Romania de cea mal

bun5 calitate. Din punct de vedere al solutui, al vegetatilei
si al dimei, Ro3-1151-0a are o situatie exceptional printre -t5rite

Europei; desvolt5nd o agricultur5 rational conform acestor

elemlente naturale se va reintineri renumele de tar5 bogat5
pe care l'au avut iIri1e dtrnarene din tiMpfurile cele mai veChi 3).
Aceste virtualitAti din structura pmntului romfinesc deschide perspectiva unor posibilitilti dinamice optime.
III. Tinuturi geografice. Unittatea des.5.virsita a confiku-

ratiei Roirnani0 nu o face lipsa de deosebiri regionale, sci

Multimea acestor regiuni geografire individualizate si armonizarea lor intr'un tot organic.
Dac vont cerceta structura Rominiei dinlauntru in afar,
vom pleca dela diversitate la unitate.
Regiunile geografice prin varietatea lor, sunt reflexur so,.
lului, climatuhii sj: a genului de viafd. Intele caractere ale
unei regiuni geografice sunt caracterele Morfologice.
Daq5 peste aceste tr5sturi fundantentale se adaug anumite imprejurari istorAce sit unele fapte sociologice, regiunea
1. Porucic, op. cit pa0. 58.
2. Vezi Carnu-Munteanu et Corneliu Roman Le Sol arable de la Roumanie
Etude sur sa composition mecanique et chimique" Buc. 1900, pag. 32-33.
3. G. Murgoci op. cit. pag. 21.

www.dacoromanica.ro

41

in conlair `,si se
delimiteaza cu mai
mita' preciziune 1).
Delitmlitarea istorica se face insa numai asupra marilor
gecigrafica cistiga

regiuni geografice de pe continent. Pentru eco'nomia unei tari

si mlai ales pentru sectorul economiei tarinestit intereseaza varietatea regiunijor in acceptia marginita de (inal geografic,.
Un tinut romanesc e caracterizat i printr'o anumita structurd
morfologica dar in acelas timp i printeun gen de viata si de
activitate economlica, pe care dealtfel, i le imprumut puterea
mediului natural inconjurtor. In toate tinutunile .noastre omut

s'a adoptat firei si nicaeri in genul de viata taranesc nu se

traeste si nu se activeaza in contra ell.
In toate tinuturile penitnsulei balcanice aceasta strinsa alaturare de tinut, de Zupa" 2), chiar in interionul reglanifor
geografice mari, este caracterisliia. Geografia umana gasesth
in acest fenoimien social, explicatila marilor diversitti etnice
in sinul acelorasi natiuni.
Caracterul lor de cologenitate impune acelas fef de viata
si o productie anunifa, imbogatind econorniile nationale printeo
mare varietate economica.
Relieful si clim sunt factorii esentiali earl dau variatiile
fundamlentale de aspect, grupare si coMpozitth in vegetatia
Romfiniei 3). Vegetatila si componentul lor animalele, string
si definesc thmtut. Fizionomia vegetatiei este senmul cel mai
expresiv al unui tinut, dupd cum absenta sa este una; dintre trasaturi care inspMinta O.
Daca vegetatia i solul sunt reflexele imediate ale climei
inainte de a cerceta efectele acesteia asupra economiei noastre,
rezultatele ei geobotanice pe teritoriul Rominiei este o incrucisare a paduri,i1 cu stepa continentala.
1, Cf. Iovan Cvijic, op. cit. pag. 11.
J. Brunhes, op. cit pag, 747.
Em. de Martonne. Recherches sur la distribution de la population en
Valachie" 1903, pag. 79.
2. Corespondentul iugoslav al tinututui", vezi I. Cvijic op. cit. pag. 46.
3. V. MihAilescu, op. cit. pag. 183.
4, P. Vidal de la Blache ,,Principes de la Geographie humaine, Paris
1922, pag. 6.

www.dacoromanica.ro

42

Pentru econornia noastra tailneasca Kegiunile sau tinuturile naturale se conlunda cu zonele naturale de soluri. 'Dela
un tinut la altul agricuttura are o varilatie mai mica, dat fiind
conditille ei de mina si productie care sunt aceleasi si mai
ales dat filnd veclimea ei in sesurile romanesti care nu se urea
dincolo de intiia jumatate a veaculub. trecut. Intr'o vedere
de ansaMblu deosebim regiunile Olteniei si Munteniei cu solurile lor, regiunea nord-estica a Munteniei, solurile Dobrogei,
regiunile Moldovei si Basarabiei si linuturile transcarpatine1).

Tinuturile acestea au mai mult o influenta istorica in clasificarile lop. 0 impartire pe regiuni ale Orli, care sa cuprinda
laolalta cat mai mune din deosebirile orografice, meteorologice, economice i sociale, cu alte cuvinte metoda sa impace
geografia, agrologia i econoirria s'a incercat in timpul din
Ornta.

Avem urmatoarele 12 regiuni agricole:

Campia Dunariii cu 8 judete;
Regiunea I
Regiunea imuntoasa i deluroas a Munteniei
11
)3

cu 9 judete;
Moldova Carpatina cu 4 judete;
Moldova dintre Siret tii Prut cu 9 judete;
IV
1)
Dobrogea, cu 4 judete;
V
)3
Bucovina,
cu 5 judete;
VI
),
Basarabia de Nord, cu 5 judete;
VII
Basarabia de Sud (Bugeacul) cu 4 judete;
VIII
5,
Platoul Transilvaniei cu 13 judete;
IX
))
Transilvania
de Nord cu 3 judete;
X
Campia Tisei cu 4 judete;
Xl
1)
Banatul cu 3 judete2).
XII
Ca regiuni curat geografice, unde asociatiile vegetale si
animate, ca si felurile de trai sunt consecintele reliefului, avern
pasunea alpina, padurea din 'deal g gramineele in stepa.
7)

III

1. M. Chiritescu-Arva Agrologie", introducere.

2. Dr. Horia N. Lupan ,,CerceiAri asupra pretului kti rentel pAmAnturilor
in Romania" in vol. Ana.lele Inntitutului de cercetArl agronomice al RomAniel,
vol. V, an 113 1933, pag, 264 oi urm,

www.dacoromanica.ro

43

Aceste demarcatii geografice au nascut demarcatiile sociale

economice: viata pastoral transhumant, economia Irma din
deahiri i agraicultura din- ses la care se mai adatt pescuitul
i

din balti, rauri

si liforal1).

Ace las caracter II intilnim

i in geografila tinuturifor ro-

minesti: raspAntia. La noi se intgnesc asociatii vegetale si

animale din doua lumi distincte. Asociatia fuss .silvatica Ii
are la noi granita sa rasariteada, iar asociatia siccipratum
graminosum' (graminie dominante si plante xerofile spinoase
(holera, scaieti) isi are granita ei apuseana2).
Influenta sudului trin4te ping la noi specificul tufisurilor mediteranee.
Cele mai distincte iinuturi agrare pra'neti i totodata
geografice, sunt 13grganul i Teleormanul. Ele au fost seninabti
dc cercetatori antrouogeografi

1:55r5ganul e continuarea naturald spre S.V. a stepei din

Rusia Firier.toolnara, aceea mare de ierburi luxuriante in priMavara, arse si uscate in timpul verei4).
Stepa

e o regiune geografica cu o vegeta* specifica

climatului continental-extrem. Ea ina1inteaza dinspre Est spre

Vest, neoprih de nici o perdea inipgdurit p cuprinde toate
sesurile sub o altitudine de 200 ani.
Baraganul cuprinde asocierea unor intiinse campuri brazdate
de lunci sau mostiste". Peste aceste intilnsuri pin acum
70-80 ani erau stapine numai iarba i b1rii1e stepei pontice5).
Pentru econoMia agrata stint tinutunile cele mai propice
unei culturi extensive.
Plugaria se poate exercita in mare, prin aceleasi procedee,
cu aceleasi unelte, in aceleasi. epocil).
Cultura pdioaselor reuseste in conditili cliMatologice minime. Spre deosebire de .sesuri,cle transcarpatice, 'in Meagan
1) Cf. V. MihAllescu, op. cit. pag. 22,
2) Idem
, 181-182.

3) Em. de Martonne Recherches..." pag. 79.

G. VAlsan ACAmpla romAnA".

4) G. Murgoci, op. cit. pag. 8.

5) V. Mitallescu, op. cit. pag. 115.
6) P. Vidal de la Blache, op. cit. pag. 182.

www.dacoromanica.ro

44

stepa uscata favorizeaza plantele paioase dar nu i plantele

cu flori.
Caracteristice mai ales pentru procesul de populare a
stepei stint Valle $i luicile. Valea si luncile raurilor formeaza
adevarata campie pe care yin apoi a$ezarile taranesti. Procesul de forMare al campiei prin aluvionarea ror i prin nasterea $i inlestirea vegetatiei se poate observa i azi in campia
dunareana dar Mai ales in delta.
Valle constituiesc Chile de patrundere si legatura intre
toate (Mari le unitati geografke: munti, dealuri precarpatice,
depresiunile infra

sit

subcarpatice, podiTurile $i

In lungul lor merg drumurire g se in$lra asezarile omenesti. Tot prin ele au inaintat plantele i animaleIe din munte
si deal spre $esuri i Mare1).
Alaturi de stepa, in economia tarneasca se cuprind si
briurile de dealuri dela marginea carnOeil. In viata locuitorilor si In econcon*a lor dealurile constitue o individualitate
asemanatoare campiei. In istoria noastra dealul a jucat un
rol 'mai de searna &cat cer al muntelul si al calmpiilor2).
Pentru agricultura Mama importaita h dealultd, cer impdurit
in special, este acela de regulator climatologilc., Noi credem:

c dupa cum padurea isi prepara solul, tot asemenea ii indulce$te clima pentru prosperarea ei " 3).
Utilizarea pentru econonda graneasca a tinuturilor naturale lin tata consta in cercetarea unintilor corespondente agrare
sau ecologice, care in toate cazurile se suprapun unitatilor
geografice.

Mara' de aceasfa pamintul foarte variat $i clima schimbatoare influenteaza in mod excesiv productih noastra agrara.
Conditillle naturale de producere anihileaza conclitiire omene$tir.

Sistemele economice subsist sistemelor geografice de sol si

clima. Dela sistemul economiei srbatice-pastorale, la sistemul
economiei libere, dela sistemul extensiv la cel intensiv, economia ,noastra taraneasca este roaba pmntului.
1) V. Mihailescu, op: cit. pag. 121.
2) Idem
. 62
3) G. Murgoci, op. cit. pag. 9.

www.dacoromanica.ro

45

Iv

romanesc. Alaturi de infruenta solului asupra

productiet taranestt m agiii1ltur i conditionand pana la un
punct insusi solul, este clirria. In intregime agricultura depinde
de miscarite atmosferice si de fizionomia anotimpurilor.
Se vorbeste azi despre died ca un Isvor de energie politica 1). Dependenta solului de clima a fost stabilita si studiata

in amanunt de cdtre Hilgard in America, mai ales in zona

arida 2).

Din punctul de vedere al economiei generale, clima

influenteaza in mod direct munca omeneasca si rezultatele ei 2).

Clima ca fenormen natural este o totalitate de conditiuni

si Wad atmosferice ai carui factori principali stint caldura,
umiditatea, lumina, vanturile i gradul de curatenie al aerului 4).
Laolalta cu vegetatia, clima formeaz i transforma solurile.
In special factorul umiditate din armosfera este unul din efementele climatologice cele mai importante pentru formarea 5i
metamorfozarea solultd.
Importanta ulmiditatii in formarea panzelor subterane a
fost demonstrata de hidrologii: germani in frunte cu Vogeler 5i
P. Treitz 5).
In econornia taraneasca clima are doua mati, inrauriri:
schimba in mod fundamental natura solurilor prin eroziuni sau
aluviuni, sard4nd sau imbogatind terenul, iar in al doilea

rand, conditioneaza prin umiditate si caldura in mod absolut

productiunea. Fenomenele climatologiice sunt cutoscute in economia tarateasca prin vreme. Intre clima i vreme sunt anu-

mite deosebiti interioare. Clima este o conditiune mijlocie a

atmosferei asa cum rezult dinteun lung sir de ani de observatie, iar vrernea este o stare atmosferica fragmentat, intr'un
moment dat, stare in continua schimbare 6). Pe Cita vreme
clima sau climatul e o rezuttanta in continua osQilatie In jural
unei medii, care, deattfel nu poate exista niciodata, osciIatiile

vremii exista in fractiuni de timp foarte mici 7). Dela aceste

fenomene a pornit necesitatea previziutilor si in aceasta consta
forta sa dirigtatoare a productiunii agricole. Daca am voi
1) Otto Maud, op. cit.
2) G. Murgoci, op. cit. pag. 2.
'3) Vezi V. SlAvescu, op. cit. pag. 27 $1 urm.
4) Lujo Brentano Agrarpolitik 1925, cit. de V. SlAvescu op. cit. pag. 22.

6) G. Murgoci, op. cit. pag. 8-10.

6) E. Oteteliseanu Meteorologia l agricuitura cu privire specialA 1;1

Romania" Vezi Bulet. Soc. Reg. Rom. de Geografie, torn. XL1V, 1929, p. 38.
7) Vidal de la Blache, op. cit. pag. 14.

www.dacoromanica.ro

46

sa tragem o concluzie din examenul critic al forfefor naturale,

cari sunt factorii primi ai faptelor geografiei umane, arru avea

ca harti fundamentale harta repartifilei generale a ploifor $i
hada distribufiei generale a populafiei 1).
In economia rurala, apa este o bogafie elementara. Satele se insira ca salbele pe malul raurilor. Necesitatea irigatiifor
in. agricultura n'au caracterul constructiv, nu's investifii ci necesitfi iinexorabile. Daca n'ar fi vorba decat numai de eco-

nomia rurala in sensul cel mai larg al cuvintului, s'ar putea

spune c orice picatura de apa care e Lsatal sa se scurgi
in rauri este o forti pierdut, un testimonium pauperitatis
pentru om" 2).

In ordinea necesitgii apa i$i impleteste determinismul sau

cu solul. Ea este aliment, ingra$Arnint pentru parnant, ea este
forta, este drum 3).

Pentru agricultura nu intereseaza atit de mult abundenta

plador cit sae,cia lor i nu atit cantitatea cat mai ales momentul in care cad. Peaua repartifie a ploilor in timp compromit recoltele. Ani mediocri in agricultura sunt datorafi,
in marc nvicritate: aparifii lor nepotrivife.
In aceeasi ordine de iidei intereseaza felul $i durata perioadelor ploioase. Felul precipitafillor, zapada ori ploaia este
atal de important, incat Woeikof mentioneala ea' franii rusi
pentru a opri, iarna, lapezile pe ogoare si a nu fi in intregime
spulberate de \rant, secera 3ntotdeauna recoItele in asa fel
ca miristea" sa" fie cat mai inalta posibil 4). Fenomenul se
poate observa si pe Bardgan, unde cocenii porumbului se taie
toamna cu Mult deasupra musuroiului.
Agricultura Moderna incearca s cerceteze $i fenomenul
climatologic, cautand in relafia dintre clima si cresterea vegetalelor, epocile cand se procluc fazete critice de crestere, numite
de tehnicieni date fenologice 3). Alfii au masurat cantitatea
de apa evaporat in timpul cresterii diverselor cereile 6).
1) J. Brunhes, op. cit. pag. 94.
2) A. Woeikof, op. cit. pag. 214.
3) J. Brunhes Geographie humaine de la Frances pag. 93.
4) Citat de L. Febvre, op. cit. pag. 148.

5) E. Otete4lanu, op. cit. pag. 43.

6) Haberiandt a stabilit urmAtoarele cantitAti de ap evaporate la ha

fa timpul cresteril urmAtoarelor cereale :

Orz
1.120.000 kg.
Grail
SecarA

836.000

OvAz

1.237,000 kg.
2.278.000 -

Pentru 1 kg. materie seacA din aceste cereale trebue: la gran 234 kg
aril, la secatA 166, la orz 247, la ovAz 455 kg apA. (Citate de J. Brunhes,
op. cit. pag. 70).

www.dacoromanica.ro

47

Asupra duratei si esalonarki ploilor in timp, s'a ficut experienta, ca 'pe doui fisii de teren anumite, amandoul plouate

inteo cantitate teoretic5 tidentic5 de un metru pe an, dar cu

o distributre separat, s'a ajuns la urmAtoarea situatie : pe
prima -f4ie de teren unde toatrt preckpitatiunea a avut loc in
trei luni, s'a irvit la inceput o vegetatie monifentand Iuxuriantd
dupd care a urmat o secetd care a distrus in intregimte orice
urm de viat botanic5 ; pe ceafalta fie, unde apa a fost
repartizat5 pe toate lunile anului, s'a ivt o vegetatie regulatd
care s'a desvoltat in tot cursul anului 1). Experienta aceasta
a aratat cat de inaplicabille sunt h5rti1e precipitatiuniror, cari

arat5 cu o preciziune $tiinlificd, in chip teoretic, cantifatile

de ap c5zuta intr'un timp determinat, fdr s poat tine cont
de acele date fenologice, variabJle dera tinut la tinut $i dela
planta la plantd.

Ceeace modified in mare parte atit hiiriIe precipitatiunilor cat i previziunile, este o Imprechere a unor factori variati cum sunt : faptul crilmatic cu averse violente $i repezi,

faptul geologic prin =rile suprafete de calcar, faptul agrologic prin absenta humusului, faptele propriu zis istorice
umane, de exemplu exploat5rile sau defriOrile.
In tan noastrii recoltele agriculturii depind mai mult de
regimul precipitatiunilor decat de acela al temperaturii, intrucat sunt rani anii cand temperaturile s5 fie atat de nepotrivite incat recolta sa fie compromis5 din aceast cauld 2)%
Temperatura este inclus in specificul climatic al regiunii, care,
se af15 in functie de asezarea pe glob, depa'rtarea de ape
$i structura p5mantului.
Dup a$ezarea ei pe glob, Romania are o cliim temperat,
dupd deprtarea de ocean are o climd continentald, iar dup5
relief, la munte are un climat aIpin i subalpin, iar la jes
un climat de stepd 3). Factorii cari influenteaz5 o clim5 in

am'anuntele ei sunt atit de variati, intat influenta latitudinei

nn este decat un punct de plecare 1). Natura Rusiei, dar mai
ales a Frantei, a adunat pe un cer temperat $apte feluri de
,

1) Exparienta lui Passerat, citat de L. Febvre, op. cit. pag. 148.

2) E. Otetelisianu, op. cit. pag. 44.

3) V. MihAllescu, op. cit. pag. 133.

4) Dupa cercetArile agrologului M. Chiritescu-Arva, la nol stint :
situatia geograficA, altitudinea, curentii de aer, configuratia geograficA,
massivele pAduroase, Inclinatia terenului, apele curgAtoare, mArile (Agrologie,
prefat5).

www.dacoromanica.ro

48

climate 0, iar in Rusia aceeas variatie a creat un al cincile

sezon": rasputica", epoca in care nid un drum din Rusia
nu rnai e practicabil2).
Clima

Ronnie, dupa asezarea

ei

matemlatica pe glob,

deci daca am lua in consideratfune latitudinea, ar trebui sa

aibe aceeas infatisare ca clima Lombardiei sau Provence, deoarece paTaila 450 care trece pe sub Bordeaux si peste Po,
strabate la noi Delta Dunarii si Bucurestii. Diferenta de clima
in aceste puncte este insd mare3). Acolo unde connfiguratia
pamintului este variata, legile cUmatologice sufera o inriurife
fundamentalii.

La noi este impropriu, in acest sens, a se vorbi de clima

in general, pe toata tam, cand teritoriul nostru difera dela
un tinut la altul. Fiecare din tinuturile noastre are specificul
lui climatic. Pentru economia taraneasca, cunoasterea acestor
variatii regionale este absolut necesara I).
Dupd indicatiunile generale pe care nil le da iloterma
anuala, temperatura rnedie a Rominiei este de aproape 100.
Deci teoretic o c4ma perfect temperatd. In suctuI tariii ins5 clima

tinde catre climatul subtropical, dupa cum in nord primeste

influenta dela cel baltic.
Asa c ceeace deosebeste in mod funaamental Rominia de
celelalte tali, este o complexa intlnire de inflAnte climatice si alturi de aceasta un continentalisim excesiv6). Carac-

terele acestei clime temperate continontale se intilnesc la noi:

contraste de temperatura extreme int, c Llama si vara (lieste 220),

o trecere brusca intre anotimpuri, vinturif predorninante din

Vest, precipitatiuni generale sub 500 mm. si un anotimp cornplectamente secetos6).
Caracterul climei noastre poarta aceeas pecete generala
de rscruce. Aceleasi dotra lumi deosebitte 10 dau intalnire pe
pamantul nostru. Influenta climatologica apuseand Ii trimite
influentele oceanice peste c.mpija Tisei, iar clima rasaritului
isi trimilte influentele conlinentale.
1) Ch. &moist, op. cit. pag. 17.
2) Paul Milioukov, op. cit. pag. 42.
3) Cf. S. Mehedinti, op. cit. pag. 48.
4) 0 incercare de a analiza clima diferitelor regiuni geografice ale RomAniel a fost intreprinsA tot pe fagasul vechiu de cAtre W. Prager in Landwirtschaftliche Klimatologie Rumniens 1908" cit. de S. Murgocl, op. cit. pag. 5.
6) V. MihAilescu, op, cit. pag. 133.

6) V. MihAilescu, op. cit. pag. 133-134.

www.dacoromanica.ro

40

Cercetarile tUntifice ale climatologilor au -stabilit ca Roprin potia sa geografica, se afl n zona de trecere a trei regiuni climaterice importante: clima Europei Centrate, clima mediteraniana 5i clirna Europei Orientale, si anume):
rfltna Europei centrale se resimte in Ardeal 2), ctima medite-

mania,

niana in Banat si Oltenia, iar in restul tarii china Europei

Orient e.
Em. de Martonne cautand un specific clilmatului Romaniei,
Pa numit danubian 3).

Cercegari ulterioare au constatat c variatiile de temperatura din tara noastra rezult in mod fortat din siltuatia masivului carp* ale carui fatade primesc cele mai diverse influente. In loc de a caracteriza acest climat de danubtign,
ar fi mult mai natural sai-I nurnlim 'dude, cu atat mai null cu
cat el este determinat cu totul de pozitia si dimensiunilei
bastionului Carpatillor, cuprinsi in intregime intre frontierelei
vechii Dace 4).
In trsaturi mari, din punctul de vedere al geograftiei
umane, stint dotta mari regiuni climatologice: regiunea climatului de munte si regilmea climatului de stepa.
Temperqura medie pe regiuni, geografice este urmatoarea:
climat de Munte si deal, medie anuala 8-100; climatul pontic,
contraste Maxime pang la 270; climatul panonic, contraste.
pang la 250; climatul banatic, ,contraste "Dana la 150 cu influenta mediteraniana; cliMatul bucovinean, cu inffuenta baltica,

medic anuala 7-90. In genere clima este hotarit conthentala

dupti cum o dovedeste contrastul mediu de 210,229.
PrecipitatiPe, cel mai important factor climatologic pentru economia taraneascd, sunt socotite in ROmania in medic
600 mm. pe an. In stepa rsariteana a tarii cantitatea e mai
mica sub 500 mlm. anual, crescand Th regiunea colihelor si a
muntilor. Iat tabloul cantittilbr cfe ap dupa cercetarile fcute:
stepa

colinele
subalpin
muntii plod.

300 600 mm, anual

700 800

700 1200

80 100 zile anual.

6)

1) Vezi E. OtetelWanu, op. cit. pag. 38.

2) Prof. S. Mehedinti datoreste aceastA InfluentA climatului baltic (S.
Mehedinti, op. cit. pag. 63-54).
3) Cf. S. Murgoci, op. cit. pag. 5.
4) S. Mehedinti, op. cit. pag. 54.
aim dupA Prof. Meh2dinti, numele de climat getic acestul climat de
rAspAntie". (V. MihAilescu. op. cit. pag. 139).

5) V. Mihailescu, op. cit. pag. 9 si 143.

6) !dem
146.

www.dacoromanica.ro

30

,,Pe (oata tara este caracteristic un maxinrum de precipitatijuni atmosferice in lunile MaiIunie; iernile sunt lungi
si sarace in ploi, red 0 relativ bogate iii zapadd; prinfavara
scurth, variabila, cu rnulte perioade reci, verile foarte caiduroase, chtre sfirsit secetoase ; iar toarana de obiceiu frurnoasl,
dar cu secete $i raceli timpurii"11).
In lunile Septembrie sj Februarie sunt peste tot minimum
de precipitatiluni. Umiditatea este maxima iarna $i minima la
sfirsitul prinveriI i sfarsitul verii. In Muntenia $i Moldova
temperatura merge crescancl dela S.E. spre N.V., iar in Oltenia
temperatura descreste dela S,V. spre N.E. Asenrenea particun regiOul pluviometric
laritati clhnatologice se intarnesc
al diferitelor ,tinuturi. Se socoteau in Vechiul Regat 12 compartirnentari pluv,iionvetnice, fiecare cu, un regim caracteristic
.5-1

de ploi 2).
Calculele efectuate in thrip au dus fa concluzia unei existente a secetei in Romitha nrai Mare deck a unei vremi
normale in ploi. S'au socotit numarul anifor seceto0 de 58(vo,
fata de 250/o numdrul anilor ploio0. In economia noastra thraneasca fenomenele climei anrintesc cele sapte vaci grase si
sapte vaci slabe din Biblie, Stint epoci de seceth cari dureaza.
mai multi ani in sir. Cercetarile intreprinse in acest sens

in Basarabia au aratat ca exista epocil de ploi de05-17 ani

alternind cu epoci de seceth de o durath asemanittoare, fenomen care arninte$te pentru Romania peripadele lui Bruckner

de 30-35 ani 3).

Frecventa maxima a 'Ploilor este in Mai, Iunie $i lune,
cu 10-14 zile de ploi, jar frecventa minima in August, Septembrie $i Octombrie cu 5-8 zile de ploi 4).
RegimUl vanturiolr sau al curentifor de aer se ghseste
tot pe un hotar climatologic. Romania e bantuita de curentii
1) V. Murgoci, op. cit. pag. 5.
2) Idem
, 6-7.
3) CercetArile intreprinse in Basarabia de C. Donici, citat de V. MihAilescu, op. cit. pag. 140-141.
4) HartA indicelui de ariditate, dupA formula Prof. Ern. de Martonne a
fost calculatA la noi in tarA de C. Ion:
P. (media precipit. anuale)
I (indice )
T. (media temp. anuale)+100
Dna acest calcul, harta aratA la nol, pentru regiunile estice si sudice,
o valoare a indicelui de 20-24, maximum 30, iar pentru cel vestic de +30.
Valorile sub 25 sunt caracteristice regiunilor continentale stepice, iar valorile
de peste 25 si 30 sunt caracteristice regiunilor maritime de tranzitie (V. MihAilescu, op. cit. pag. 139).

www.dacoromanica.ro

51

a douii 'mari serii de cicloni : din orient si occident O. Aceasta

rascruce face ca in jurul Rominiei sa exiMe sapte tipuri de

timp, cercetate de E. Otetelesianu it 1916, tipul de timp fiind
determinat de poziti;a ariei anticicldnale, adic de unde porneste aerul ingrama'ctit la maxim spre regiunile de minima
presiune

arii ciclonale 2).

Influentele climei asupra intregij economii rominesti sunt

la inceputul cercetdrilor 3).

S'a stabilit ca in aria generale clinta tarii noastre este

favorabila, in primul rand desvoltarii vegetatiei arborescente.
Climatul nostru cdntinental din regiunile economiei agrare,
cu precipitatiunile aproximativ stabilite inlesneste inteun mod
cu totul potrivit cultura porumbului.
Cercetarila facute asupra graului au dus la concluzia ea'
nu e favorizat de gradul de variabilitate al climei dela tinut
la tinut. Astfel calitatea acestei cereale depinde de evenimentele meteorologice din cursul 1111101 Iunie, in perioada d
jar cantrtatca lui depinde de factoril
formatie a samintei,
cari

au intervenit pand la epoca infloririi 4).

Gradul de continentalism, regimUl vanturitor, amplitudinea

termica, frecventa ploilor, cantitatea totala de apa cazut, toate
fac din economia traneasca un lant de linuturi in Care cultu,
rile variaza in tilrnp ca si in spatia, grupul de sate indicfind mai bine chipul de adaptare al activitatii ornului in acest
mozaic climatologijc.

Prin fenomenul climei noastre se explica in buna parte

rezistenta economiei agrare taranesti, in spet celula gospodareasca indivtdual, in fata marei exploatari. Aceasta pentruca

agricultura, cu toate progresele tehnice pe care le-ar folbsk,

1) Vezi in aceasta materie: G. Murguci, op. cit, pag. 7.
V. Mihailescu, op. cit. pag. 140-141.
E. Otetelfsianu, op. cit. pag. 39 si urm.
2) Vara, aline anticiclonale se gsesc in mijlocul, in vestui sau in S.
V. Europe!, aducand spre Est, aerul oceanic plin de ploi, mai ales la starsItul
lunei Mal (V. Mihllescu, op. cit. pag. 141).
3) Cunoastem JAM acum cercetarile privitoare fa influenta climei asupra culturii graului facuta de I. Dobrescu, teza de doctorat asupra zonelor
lemnoase din Romania in raport cu conditifie climatice, claim-HA lui T. Enculescu si on studio asupra meteorologfei si agriculturil romanesil, publicat in
Bulet. Soc. Reg. Rom, de Geografie de E. Oteteltsianu (vezi bibilografia genera la).

4) E. Otetelisianu, op. cit. pag. 40 (dupA I. Dobrescu op, cit.).

www.dacoromanica.ro

3/
rknine *mai departe, ireducUoi1, sclava variatiilor climaterice.
Singura corectare a acestor legi naturale este 'hi posibilitatea
unei specialWri amnuntite, uneori dela sat la sat, a culturilor.

$i cum econonila cgrneascI e integrat in mod organic in

fire,

ea a inteles de mult acest rost. Dispartia treptatA a

culturii griului, din Step, din cultura goSpodAriitor sAtesti,

este cea mai indrepratia explicatie a acestui fencxm'en.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL HI

Geografia umana a economiei tarane0

din Romania
I. Cons'derafiuni prelimnarii ;
II. Far/oral nman iii economia (dr.dneascd;

HI. Gents! de viagi;

IV. Etnogralia econornial a satulai.
Consideraguni preliminarii. M an ifestarile om en esti
stint determinate de forte din afara, is`vorate d.n nrediul ambiant,
I.

cu care pana la 'on punct alcatuesc un fenornen de osmoza,

geografica. Geografia umana cerceteaza influenta acestor cauze
externe dela pamant si clunk, pana la cele trei regnuri asupra
vrefii ontenesti.

Mai poarta numele si de antropogeografie,

intrebuintata de unii cercetatori, pentru a face distinctia intre

influenta fortelor fizke din afara asupra omului, de alti serie

de influente egal de puternice dar earl pornesc dinlauntrul

firii, .din fortele traditiei i predestinrilfe naturale care 'formeazg disciplina enografiei
Din dotneniul geografiei umlane sau antropogeografiei, s'a
desprins ca o specializare, geografia politica denurnita de stiinta
germana geopolitica, largind cadrele influentii naturii dela om
la Stat 2). Pentru sectorul economic al tianifestarilor economice tarAnesti, antropogeografia sau geografia umuna cuprinde
in mod total posibilitatea explicarii unui anuntit determinism,

factorul geopolitic intervenind cu necesitate intr'o poritica a

economiei taranesti sau o Manifestare politica a atetor.
Sensul geografiei tunave Ii are originea in constatarea
1) Vezi asupra sensului : G. Montandon ,L'olognese culturelle. Trait
d'ethnologie ciclo-culturelle et d'ergologie systmatique Payot, Paris 1934, pag.
25 si nrm.
Idem L'Ethnie francaise" Payot, Paris 1935.
S Mehedinti Coordonate etnografice, eiyiPealle gi culturi, An. Ac.
Rom. Mem. s. b. Ser. III Tom. XI Mem. 4.
2) Vezi Fr. Ratzel, op. cit. si mai ales Richard Hennig und Leo 1C5rholz
,,Einfiihrung in die Geopolitik' 2-te Auflage, Verlag unci Druck WM B. Q.
Teubner, Leipzig u. Berlin/ 193.s.

www.dacoromanica.ro

54

ca elementul um'an face parte integranta dinteun tot geografic" 1).

Fenomenul acesta e consecinta a doui ordine geografice $i

sociologice care laolalta formeaza mai muIt decat o unitate,

un cdnex: ordinul geografiei fizice sau aI morfologiei propriu zis i ordinul geografiei umane sau al soCiologiei ori
morfologiei sociale2).
Locuri i oameni si conditionarea
titramurile, iata elerdentul esential.

tor reciproca pe toate

In doetrita antropogeografica exista totu$i o distinctie de

fond. Doctrita franceza reprezentata prin Vidal dle la Blanche,
sustine o adaptare a omului )a nvediul, 'n chip activ.' Cu alte cuvinte primeaza ideea de activitate. a omiului In procesul der adap-

tare la legile naturii $i nu se lasa condus orbeste de fortele

materialiste. Omlul este doar Ufl ,,discipol mult timip credincios
pamantului".
Ei concep o geografie uma'na dinamtica in care omal lupta
contra 'naturii supunandu-i-se. Ornul in natured e mai mult actor
decat spectator.
Doctrina germana sustinuta de teoriile lui Ratzel $i $coala

lui, concepe omlul ca pe un element at peisagiului", un factor

geografic, a$a curn e cIinia, vegetatia i sIul. Onkul se *lapteaza in chip pasiv, spane Ratzel. Este coneeptia unei geografii umane statice uncle rnediul covarseste pe om, ineadrandu-1
cu o forth' oarba $i determinandu-C stiiul de viati. Toata cultura

germana e pecetluita de aceasta co'nceptie mbrfologica.

Intre on
factor geografic $i orn
creator geogirafic,
sau intre om
element al peisagiului $i om
creator de peisagiu, adevarul se reveleazii fitra multi greutate.
Problema pusa astfel, in spatiu, ramlane nerezolvatit. Daci
insi introducem elemlentul timp, istoricul, yam; constata cii aetiunea omului asupra naturii, transforrnata ulfaior in tehnica,
se iveste odat5 cii civilizatia, deci ea un inceput de biruinta
asupra naturii.
Pentru economia noastra taraneasci, unde elementul uman
este inca legat de faga$ul a$a zis primitiv al naturii (Naturvlker), conceptia antropogeografica germana explicit o stare
de fapt.
1) P. Vidal de la Blache, op. cit. Pag. 3.
2) crj. Bruahea, op. cit. pag. 747 0 Bougle, op. cit. pag. 70-71,

www.dacoromanica.ro

55

Taranii de$I sunt fortele vii ale natiunii"1), in realittile noastre rorna'nesti con$tiinta lor de cetateni (Statsvlker)
este inferioara con$tiintei integralei lor dependente d natura.
II. Faciorul uman in econoacia (raswascii.
Spatiul economiei tarade$ti in. Romania cuprinde o geografie umana specifica. Este o suprapunere de arii: pe o arie geografica aparte,
exista o arie umana sau demografica, organic legate intre ele.
Capacitatea umana a economiei taranesti este in Romania o
capacitate de bald, traind Inlauntru acestui spatiu circa 800/o
din populatia Orin. Deaceea cercetarea structurii sociale a econo-

mid noastre tarane$ti $i analiza comunitatilor familiale, segMentate in gospodarii $i adaptate in chipuI acesta la Inediu,
formeaza elementul fundamental in fenomenul demlografic al
natiu'nii.

Pornind dela aceasta integrare antropogeografica vorn urmari distributia geografica a ontului in economia taraneasc,
cercetand staticul i dinamicul populatiei iMpreuna cu fenomenele demografice ce se d esprind din aceasta.
Originele biologice ale taranimii se gsesc in originile
Office ale Romanilor $i influentele exercitate in cursul vremu-

rilor. La aceste origini gasim dou elemente de baza: ilirotracii $i romanii 2). Suntem unul din cele mai vechi popoare
ale Europei $i cel mai vechi din sud-estuf european. Stramb$ii
no$tri, Dacii sau Getii, locuiau acest pamant cu optsprezece
veacuri inainte de Christos" 3), Vasile Parvan a aratat, pe
baza cercetarilor facute, existenta unei puternice populatii Orane$ti in epoca daco-romana 4),
Determinarea antropologica pura, adica a rases' din care
face parte taranimea, este grPu de aflat, cunoscand mlai ales ea
asupra terrnenului de rasa planeaza !mite contradictii. Ca orice
grup istoric, taranirnea rornaneasca nu poate apartine unei rase
pure in sensuI teoriilor raseo-antropologice. Ea apartine ins
unui neani, unei spite conturate Mai tarziu ,inteo natiune care
s'a desvoltat in lirnitele aceleia$i rase originare. Marile mi$cari
1) Cf. istorieul Riehl, eitat de V. Madgeeru, op. cit.
2) Dr. G. Banu Saniitatea poporului roman". Bibl. Enciclopedici. Fund
pentru lit. si arta Regele Carol II, Buc. 1935, pag. 12.
3) Const. C. Giurescu (Istoria Romfinilor" 1, Bibl. Eneiclopediel Fund.
pentru lit. si arta Regele Carol 11, 1935, pag. IX.
4) Vezi V. Parvan. ,,Getica. 0 protoistorie a Daciei". Anal. Acad. Rom,
Mem. Scot. Ist. Seria III, tom. III Mern. S Cultura Nationala 194

www.dacoromanica.ro

56

de populatii pe teritoriile noastre au impiedicat forrnatia unei

rase pure:
Cercetarile facute pe acest faga$ au dat doui mari categorii raseo-logice: romanii dela ses $i romiatii dela munte
Romanii dela ses prezinta unmatoarele caractere: mezocefali,
pielea de .culoare mai deschis, statura mlijlocie, indice biologic
scazut. Ramura romanilor dela =ante prezinta caracterele: brunt,
inalti, brahicefali (cratiu rotund), indice biologic central-european.

Dupa aceste caractere somatologice aproximative s'ar parea

c romnii dela mutte reprezinta adevrata baza etnica a neamului, pastratori de liMba $i rasa pur, iar rornanii dela $es
ar infati$a tumai partial continuitatea noastra etnica'. Prin fenomenul iniJarilor deplasari de populatie vom vedea cum, in
special prin tra'nshumanta
specifica tinuturilor noastre $i in
Balcani,
mu'ntele a alimentat necontenit campiile tarii in
cursul istoriei.
Istoricii conclud ea' in ceea ce privege calitatile de rasa,
poporul roman are trei sferturi dit sangele populatiei carpato-balcanice latitizate 2). Majoritatea romnilor reprezint

tipul de rasa anaricii" caracterizata prin inaltimea 1,68

$1 mai

in.

mult, culoarea bruni $i cotformatia craniului brahicefa-

lica" a).

Ceea ce se cunoaste ht mod sigur este continuitatea noastra

etnica $i istorica, datorita .integrarii noastre in tinuturile geo-

grafice pc care le stapaniml. Forta biologica a poporului romat

a fost cercetata de savantii straiti in cadrul popoarelor europene.

Dupla Eugen Pittard, care te-a dat la iveala originea noastr

raseo-logica daco-getica, istoricul Albert Wirth a descris vigurozitatea poporului roman Ca cea Mai tare de pe pmant 4).
L. Snyder cercetand distributia pe glob a tipurilor umane,
stabilege pentru poporul romat, plecand dela acela$ caracter
de rscruce al pamantului nostru, o rasa intettmlediara intre
tipul central europedn i tipurile orientate hunice $i indomanclurian 5).
1) Vezi Dr. G. Bann, op. cit. pag. 19 si urm.
2) Dr. G. Banu, op. cit. peg, 19.
3) E. Pittard ,,Les races et l'histoire", citat de Dr. G. Banu, op. cit.
pag. 19.

4) Die Rumfinen sind die zheste Rasse de Erde", vezi Dr. G. Banu

(Biologia satelor In Arhiva pentru stiinta si reforms socialA 1927, pag. 88.

5) L. Snyder Human blood groups", cit. pr. G. )3anp Atologia spte-

lor" pag. 89,

www.dacoromanica.ro

57

Situatia etnica actuala') a ta'rii este cuprins inteo populatie de circa 19 milioarie suflete. Structura sociala a acestei
populatii este fundamental rural: 79,90/0 reprezint o populatie rurala $i 20,10/o populatie urban& Clasificarea populatiei
dupa criteriul genului de viatii in urban $i rural nu .este o
clasificare perem(ptorie. Cea Mai mare parte a asa ziselor
centre urbane", afara de capitalele de judet, sunt vechile targuri romne$ti, departe de a inchide in ele o nms compactla
burgheza, cu o structura econornica idenfica. Mare "parte din
populatia lor este taraneasca. Populatia cu adevarat urbaurt
nu% depaseste 150/o din populacra trii2). Deci 850Io din popu
latia romaneasca treste n cadrul .econoirniei agrare taranestf.

Pe tinuturi geografice i istorice, populatia este .distribuita astfel: Vechiul Regat 48,7cvo, Transilvania 30,70/o, Basarabia 15,900, Bucovina 4,7%. AgIomeratiile ulmh'ne le intalnim

in regiu'nile unde posibilittile geografice $i istorice au inlesnif

felul de trai al locuitorilor. Structura etnica ne arata o ,minoritate relativ mica i ne pune in' fata unei Masse etnice romanesti: 73,110,0 romani

$i

26,90/o

minoritari3).

Raportata la situatia demografica a tarilor vecine, populatia rornfineasca se situeaza in locuI al treilei din sase state4).
Densitatea populatiei medie este de 63 lod., pie kme, e'vo-

luand dela 56 loc. pe km2 cat era in 1922 si 59 in 1929..

Este o densitate inferioard tinuturilor din Europa occidentala $i
centrala $i specifica statelor cu o structura economica agrara0).
Economia agrara taraneasca este strain.'" de fenomlenul suprapopulatid. Dealtfel in spatiul eco'nomiei taranesti densitatea
reprezintli o notiune abstract& o nrecanizare a unui, feannen viu.
Prin necesi(atea elementara de adaptare la Mediu natural eel
mai propice, populatia faraneasca variaza in densitate dela .tinut
la tinut.
1) Toate cifrele privitoare /a populatia tArfi sunt rezultatele ulthnului
recensimint din 1930, iar cifra globala evaluati pe 1935.
2) Procent calculat de Dr. Sabin Mfinuila, vezi Studiul Romania si
revizionismul" In Arhiva pentru Viinta si reforms sociali, Nr, 1-2, an. XII,
1934, pag 65 41 urm.
3) Repartizati astfel: 7904 unguri, 4,3% evrei, 40/o germani, 2,60/0 rw.
teni i lueraineni, 2,2% bulgari, 2,1% rugi, 1,3/0 turd, titari (vezi Dr. S. Manuila, Rom. si Reviz in Arhiva... op. cit. pag. 60-63).
4) In 1930: Rusia 116 milioane, Polonia 30,4 mil., Romania 19 mil.
Cehoslovacia 14.8 mil.. Jugoslavia 13,3 mil., Bulgaria 5,7 mil.

5) Densitatea de dupa rizboiu: Bulgaria 47 loc. la km2. Jugoslavia 64,

Ungaria 86, Cehoslovacia 97, iar ca tip de pui occidentalit, Belgia cu 245
Joe, Pe kW,

www.dacoromanica.ro

58

Factorii naturali ai micrii populatiei sUnt natalitatea,

mortalitatea i longevitatea. Factorii istorici intervin mai rar

si sunt datoratil unor mari fenomene de mi5care, migratii

si

imigratii. Un fenomen specific ta'rii noastre a fost transhanzattfn

care a inceput din zorile nas4erii poporului roman i s'a
star-sit

la jumatatea veacului trecut, odata cu sarsitul popu-

ldrii CaMpiei duna'rene. In atara de aceasta, pozitia noastra

in gura septentrionald a penMsulei balcanice a fcut din tara

noastra o zon de tranzitie care a format imotdeauna marl
focare" de populatie 3).
In afara de aceste consideratiuni, toate frile cu intinse
pamanturi pentru agriculturd au avut colonizari continue. In
acest sens istoricul rus Kljucevskij afirma ca istoria Rusiei
trebue considerata ca o colo'nizare continua2).

In privinta emigrarilor, s'a constatat

ca.

in ultimi cinci;

ele sunt de doua ori mai Imari decat. imigrarile. Pierderile prin emigrare ating o medie ce se apropie de 40.000
anual, strai'nii emigrand anual intre 500-80003).
ani,

Fenomenele demografice romanesti, prin varietatea lor, sunt

remarcabile

i Multimea lor arata ca populatia noastra este

Inca departe de a ajunge limitele sale biologice.

Capacitatea sa de reproductie se ridica la coeficientul
de 35,90,io, ceea ce dA uri total de 662.049 noi nashiti, pe an,
in toald tara4). Aceasta mare natalitate ne situeaza in fruntea
statelor europene. Alaturi de acest fenornen al natalitatii avem
5i o mortalitate excesiva, peste 300.000 pe an sau circa 200/0
anual.

Excedentul 'natural (nriscutii, mai putin mortii) anual este

circa 213.600 sau 13 pada Ia 15 la mie5). Marea mfortalitate

care diminueaza natalitatea rernurcabila a populatiei noastre
nu poate cadea i`n sarcina constitutiei biologice a poporului, ci
lipsei de organizare prefyentiva" sanitarrt a facteprilor sociali 9..
1) lovan Cvijic, op. cit pag. 19, J. Brunhes op. cit. pag. 95, Em. de
Martonne : Recherches,- pag, 152.

2) Cit. de P. P. Panaitescu ninfluenta polota si rush in vechea culturtt

romAneasch". Curs Univ. Bucuresti 1935-1936, pag. 70.

3) V. MihAilescu, op. cit. pag. 217.

4) Media natalith1ii romanesti pe o perioadh de 10 ani 1921-1930.

Vezi Dr. G. Banu Siinitatea poporului"... pag. 20 si Buletinul demografic al
Romfiniei an. 1-1932.
5) Vezi V. MihAilescu op. cit. pag. 213 si Bulet Demogr. al Rom. an.

FebruarieAprilie 1932.
6) Dr, G. Banu, op. cit. pag. 20?1,

www.dacoromanica.ro

59

Fazele teoretice de evolutie numerica a populafiunilor

raportate la Romania, ne trata ca ne gasim in plink- ascensiune
demografie51). Astfel aJm depsit de malt faza I, caracterizata
printr'o populafie putina i un spor lent. Fraza II; specified'
printr'o crestere vertiginoasa pana la o limit de saturafie
biologic, cuprinde situafia actuall a populafiei noastre. Suntem
Inca departe de faza III-a, cand optinml de ,,populatie e ajuns
si cand populafia atinge fenornenul de cristalizare.
Caracterul social al fenomenelor demOgrafke romnesti este
fundamental faranesc. Ecorfomia faraneasca este si in privinfa
populafiei un element de bald.
CI prima constatare ne arat ca marea prolificitate nu aparfine nici minoritafilor si nici populafiei locuitoare la orase.
Populafia Vechiului Regat este astazi cea mai prolifica populafie din intreaga lume civilizata"9.

Sporul natural in 1928 se repartiza astfel:

Sporul la sate: 253.140 adica 18,1 la mia de locuitori.
Sporul la orase: 18.994 adica 5,6 la.mia der locuitori3).
In genere, statisticile pe perioade de mai malfi'ani4) arata

pentru sate o crestere de circa

200;u0

fata de cresterea de

7,von pentru orase5).

Fenomenul natalittii prezinta oscilatii foarte insemnate dela

an la an

in regiuni diferite. Pentru orase intregul fenomen

demografic e aproape stabil. Cresterea populatiei la orase este
datorita aproape in intregime exodului rural.
Natalitatea urbana este de importanfa secundara pentru
evolufiunea populatiei Romaniei, care depinde aproape in ini

tregime de fenomenele demografire ce se petrec in maiul

rural" 6).
1) Cf. Sabin Manuill, Romania i revizionismul, op. cu. pag. 66 gi urm.
2) V. S. Mfinuila, op. cit. (1934) pag. 68.
3) V. Mihailescu, op. cit. pag. 213.
4) Excedentul natural calculat la o mie de locuitori a avut urmatoarea

evolutie :

mediul rural mediul urban

1931

1932
1933
1934

14,7
16,8
15,7
13,7

3,5
3,4
3,6
3,0

(Buletinul demografic al Rominiei, anul V Nr. 2, Febr. 1936).

5) Dr. G. Banu Biologia satelor" in Arhiva... 1927, pag. 89.
6) Bulet. demogr. al Rom. an 1, pag. 10
11,

www.dacoromanica.ro

60

Alaturi de fenomenul marei natalitati, alt caracter al demografiei tAranimii este lOngevitatea. Iat dupa Ballod comaratia longevitatii intre sat i oras:1).
Media de viatii la

Media de viatti 1a

biirbati in orase .

La viirsta de :

barbati in sate :

43,72
55,03
47,20
35,40
23,65
13,53

39,85
52,48
43,55
31,53
20,81
12,18
5'92

0
3

15
30
45
60
75

6,11

S'a observat insa, in ultimal deceniu, o simtitoare scadere

a excedentului si la sate. Cercetarile facute au dovedit ca nu
ne gAsim in fata unui neorrtaltusianisin, cu toate consecintele
lui, ci diminuarea se datoreste aportului demografic foarte
restrans al provinciilor alipite. Excedentul natural este in Vechiul Regat si Basarabia de peste 20/oo Cata vrerne in provinciile de vest, Transilvania, Banat, Crisana-Maramures si
Bucovina au un excedent sub 200/02). Natalitatea cea mai mica
din Ora se gaseste in Banat, in judetele cele mai industrializate.
Ne gsim la antipodul fenomenului din economia taraneasca,
uncle necesitatea familiei ca .aparat de munch* specitica" atrage
dupla sine necesitatea mririi numrului de membri pana la
fenomenut roirii, cAnd casniciile tinere isi sporesc la randul
lor numarul copiilor "pe masura necesitatilor economice. 0 cercetare a natalitatii pe tinuturi ne arata ca in zonele economiei
taranesti inregistram cele !mai mari procente de natalitate:
Dobogea
Moldova

Muntenia

.
.

Basarabia

.
.
.

95,1%.
94,5A,
40 Voo
90 0/00

,"

Bucovina pi Oltenia au o natalitate mijlocie

Transilvania, Cripana, Maramurep 330/os
Banat

23,2/ oo

Cea mai mare natalitate in far o are judetul FAlciu cu

560/oo

i cea Mai mlica jucf. Timis-Torontal cu 22,30,100. "Compa4

rafiile sunt vorbitoare.

1) Ballod Die Lebensdauer in Stadt und Land nach Geschlechtern
(1905) cit Dr. G. Baum, op. cit. pag. 92 i urm.
2) Bulet. demografic al Rom. an I. pag. 23.
3) Bulet. Demogr. al Rom. an. I pag. 21 i urm,

www.dacoromanica.ro

61

actorul uman in economia taraneascd este de cea ma

mare insemnatate. Economia burgheza, in spell capitalista, ii
atribue o importanta mai mica. Ciajanov afirm, ca extensiunea
exploatarii capitaliste in agricuItura este deterntinat de marimea capitalului si de suprafaja pamintufui. Dad acestea raman
constante, ea se poate mentine in decursul timpului in aceleai
limite. Dirnpotriva marimea gospodariei taranesti se schimba
dad o urmrint un timp -nrai indelungat (dteva deceriii) potrivit cu fazele de evolutie ale familiei`
Ca aparat de munca specified, familia, in activitatea sa
economica nu face uz de salariati. kci e una din deosebirile
fundamentale fata de economia capitalista si unul din carac-.
terele ei specifice.

Influenta covarsitoare pe care o are economia tardneasca

asupra demografiei poporului roman, s'a vazut din cifrele anterioare.

Am explieat stabilitatea aparenta demografica a oraselor

noastre prin curentuf neo-rnaltusian, existent azi mar' in toate
trile cu o veche civilizatie. El s'a ivit din nevoia 'de a se
lsa urmaSilor o mai buna situatie material, printeo cat mAi
siT1101A diviziune a averii. Conceptia Zweikindersystem" este
specific econolmiei capitaliste si in special marilor centre industriale.

occident se cunoaste de aproape 25 ani 9. El preen-,

nizeaza casatorii precoce i o Iimitare voluntara a procreavilor i e raspandit chiar hr massele rurale occidentale. In straturile populatiei noastre sltesti fenomenul este necunoscut si
va apare, intotdeauna, anormal. Aparitia lui in Banat se datoreste marei concenteari industriale.
III. Genul de viaf. Din necesitatea elementara de adaptare la mediul natural s'a nascut un "gen *de ware,. Este cel
dinti efort pentru umanizarea naturii.
yarietatea genurilor de via-0 este o lnfluenta xlirecta a
factorilor geografici, asa cum acestia inrauresc i nasc variefri

tatea biologica umana.

1) Schmoller, op. cit. pag, 431,

www.dacoromanica.ro

62

Elementul principal in gernil de viata este locuirea, iiitura a$ezarii omului. Aceste asezari oMenestr stint grupari geografie rasp5ndite pe toat fata pami'Entului i cunoscute sub
for-allele de sat $i ora$, de natiuni $i de imperii1). Sociologia
le incadreaz5 pe toate ca manifest5ri ierarhice de grupare omeneasca ln cadrul naturii. Economia, $i in spetd economia Oraneasca, se intereseaza de genul eir specific de vrat, gen care
exista in gruparea satului si tangential a orasului'.

Satul s'a ngscut din nevoia de a se pune sub scutul naturii. Adaptarea la mediu $i necesitatea de affarare au fost
elementele fundamentale. Orapt s'a nascut din nevoia' dd comu-

nicatie, de relatie cu mediul inconjurator. Un ora$

spune
Werner Sombart
in inteles economic, este o a$ezare Mai
mare de oameni, care pentra intretinerea lor sunt avizati la
produsele muncii agricole a altora" 2).
Satul traeste din natura inconjurtoare care inlesne$1e o
forma de exploatare, far ora$ul traeste din excedentuI satelor
Marimea oridirui ora,$ este conditionata de cantitatea de
produse ale teritoriului sau de intretinere"3).
In economia taraneasca satele surit a$ezari strans sau ra$firat _grupate, dupa nevoile econornice, formind adv5rate colonii de plante sociale 4). Determinrile acestbr a$ezari sunt
complexe, ca tot ce poartd pecetia geografiei um'age. La stabilirea unui sat intervin conditii naturale, condiSirsociale, demografice $i economice. Niciuna dintre ele nu poate lipsi.

Pentru intregul orient, satul este celula sodial

In bund pafte aceasta se ciatore$te maraor cordunitati agricole
cari au existat in orient. In peninsula balcanica precumr $i in

marea slava" forma de viata a satului este specificg.

In orientul indeprtat se intAlnevte acela$ fenomen; India

nu e decit un agregat de sate"5). Cadrul antic al civilizatiei

1) Ren Maunier ,Essai sur les groupements sociaux" Alcan, Paris
1929 (p. VI

-1- 120).

2) Citat de V. Madgearu, op. cit. pag. 104.

3) V. Madgearu, op. cit. pag. 105.
4) A. Demangeon La geographie de l'habitat rural in Asnalles de
Geographie Nr. 199 si 200, an. XXXV1, 1927, pag, 1 si urm.
5) B. EL Baden Powell, The land system of British India`, Oxford
1892 sl The Indian village community% London 1896 cit. de A. Demangeon,
op. cit. pag. 5.

www.dacoromanica.ro

63

orientale s'a sprijinit pe sate. De aici ele s'au extins prefutincfeni

unde conditiile geografice si sociale inlesneau existenta for 1).
In vechime, ceea ce a fnfluentat rdspandirea lor pretutindeni,
in afar`.1 de influentele naturale si sociale, riisfrante in necesitatea de aparare si traditiile grupurilor, influenta stilului

de viata economica agrara a lost determthant5. Dela faza.

culturilor nomade pthia fa faza culturii specializate, agricultura
a fost intaiul imbold de incatusare Si civilizare a -omului.

Agricultura a silit pe om s caute umiditate, o apd curgatoare in apropiere, un bun pmant pentiru cultur i un

adapost. Pe aceste elemente dc bald hi cultura agrard s'au

format intotdeatma ceea ce geografii numesc asocieri de forme
antropogeografice", dar care in economie stint
allituri de
intaile celule de productie.
pastorie

Nita la jumatatea veacului trecut In slepa

"din

Bargan,

locuitorii cresteau herghelii de cai si faceau agricultura. Forma

de grupare erau trir(ele, cea mai elementara grupare umana

pe pmantul nostru, fortnatil dintr'o familie cu poirile ei naturale stranse laolalt 2).

I-Adele din stepa corespunci odailor sau banurilor dela

marginea drumurilor, can au fost transformate printr'im poces
rapid

i explicabil, in sate

si apoi in targuri, sau ceea ce

germanii numesc Gassendorf" sau Strassendorf", adica sate

nscute din cauza drumurilor 3). Activitatea economia a acestor
grupari se deplaseaia dela munca painantului la negot. tentrul
vietii nu mai e in comunitatea agrara ci in marfurile cari tree.
Orasele sunt credtifle drumurilor comerciale si militare si viceversa; anarhia politica e reprezentata pe pamiant prin anarhia
druniurilor"4). Situarea tarii noastre in sud-estul Europei a
inlesnit crearea unei adevarate rscruci de drumuti din si spire
Europa Centrala 5).
1) Vezi In aceastA privinta ca i asupra Intregli problematici a statului

romAnesc 111CrArile gAnditorului Lucian Blaga din ciclul Trilogiel Culturil, In

special Spatiul mioritic` (pag. 143 $i urm.) i Geneza metaforei I sensul

culturii" (pag. 17 si urm.).

2) Satul meu natal, Surdila-Gliseanca, pAnA la sfArsitui IntAlei jumAtAti a veacului trecut, era o simplA larld lccuitA de famil a Ghionestilor.
Pela 1850 i se alAturA tarlele BArbulestilor si BAdArAstilor, toate spite de
neam vechi de pAstori si formeazA satul actual pe mosia Surda. In 1899 e
distrus de o inundatie a BuzAelului (o meandrA a BuzAului inferior); la inceputul veacului locuitorli primesc loc pentru sat cAtiva km. mai la nord. Azi
e comunA ruralA cu 700 gospodArli $1 peste 2000 de suflete.
3) J. Brunhes, op. cit. pag. 210.
4) Idem

206.

5) Vezi prof. Gheron Netta Negustoril orientali la Lipsca". Contributiuni la istoria comertulul romAnesc". Buc. 1916, pag. 27.

www.dacoromanica.ro

64

Teoria Prof. N. Iorga asupra formarii targurilor se IAzeaza pe aceIas loc al intatnirii" pe drumuri1).
Sate le, in forma lor purl de celule organice ale economiei trnesti, s'au nascut departe de sferele acestor avangardc
ale economiel schimbului.

Sate le s'au nscut in locuri bune de az at ,si Ing ripe.

Cate cursuri de ape, atatea linii de sate". Pretutindeni

in-

tlnim dealungul apetor si la adapostul culmilor, in linie con-

tinua, asezari omenesti2).

Raurile au In Ons stepa, an .popuiat-o, an umanizat-o"

prin sate. Uneori, repartitia isvoarelor ne expiica repartitia
gruparilor omenesli. Valea apelor si campul sunt eIemente teo-

grafice de baza, care grupeazi satele, asa cum sunt ta deal

plaiul si zona de tranzilie dela ses.

Structura satului romnesc este atat de varrhtS, Meat intr'o

monografie intreprinsa pentru cunoasterea lui nu s'a intalnit

doua sate care sa aibe absolut aceleasi probleme sociate3).
Fenomenul acesta se' explicg prin puternica i variata viat.4
stileasced pe care o are Romania. Forma satului este dominanta
in formele sociate de viard dela noi.' Pe Ixig cele 170 de orase
denumite astfel mai mull din punct de' yedere administrativ,
exist o mas.S compacta de peste 16.000 sate.
Cercetarea satului-tip romanesc este inlesni.A de`cadrele gear

grafice in care a luat fiin,. considerand 'satul, pe linga o

forma de viata social, totodata o forma de manifestare geografica. Satul-tip este mai intai de toate un fapt geografic
prin aceea Ca rasfrange chipul unei regiuni printr'o Fatima
coresponaenta intre structura lui si Mediut geografic ambiant.

Un sat este o grupare omeneasca care isi gseste in parte

explicatia in natura.... el e produsul pgrnantului, si al clime;

ca arborele sau planta. Pe de ,alt parte creatia unui sat presupune un efort de vointi. Monografia sa va Mldsti explicatia
punerii in valoare a resurselor naturale prin munca omutui"4).
In ceeace priveste manifestarea unei vointe colective la
nasterea satelor s'a intamVat mai putin, in special la salele
1) N. lorga Istorla industrillor la Romani'.
2) Ion Conea DeterminArl geofizice In asezarea satulul Runcu" in
Arhiva pentru stiInta l reforma soctal, an X, Nr. 1-4, 1932 pag. 60.
3) Cf. H. H. Stahl ,L'habitat humain et les formes de la vie sociale"
In Arhiva pentru *Uinta

reforma socialA, 1934, pag. 200.

4) C. M. Jourdan, citat de J. Brunhes, op. cit. 162.

www.dacoromanica.ro

65

hoastre agrare. Orasul e prin excelentii proectarea massivA A

unor vointe otnenesti1).
Intelegerea preliminarg a cadrului geografic in care irAieste satul, ne va descoperi origina lui, structura morfologicA
si conexul de viatA social.
Nu se int5lnesc vointi individuale ci vointi de grupe,
mari reuniuni intre membrii acelorasi farntilii cari isi construesc

case mari si uneori sate intregi 2).

Trecerea satulai dela faza de simplu fapt geografic, care
se niistea, se desvolta si Murea ca mice organism natural, necunoscut si necercetat, la un fenomen de geografie umanA de
rea mai mare insemndtate, este cu totul recent. InsemnAtatea
acestui fendmen a -lost relevat in Germania, care dupA perioada unei intense industrializri, incepe un curent de reintoarcere la agriculturA sub toate formele ei. In special estul
gerMan, cu precumpnitoarea structura agrarA, atrase atentia
aFttpra asezArilor stesti si genului lor de viatA8).
Origina satelor in Romania se leagA strAns de formele
de viatA si existenta istoricA a tranilmii. Asa dupa cum Fri
rAzesii sau mosneni.
trecutul nostru existau trani liberi
proprietari, iar Ianga ei era ntarea massa de tArani neliberi

Iegati", rumnii, cari munceau pe mosii:le boierilor, cllicasi

sau iobagi,
au existat doui forme de sate: Sale strifvechi
de ((Irani fAra plimfdat, de iohagi, si sate de tgrani proprietari,i liberi, sate de nibpteni sau rdzesi.

Cele mai numeroase si mai vechi sunt cele dint5i, celerepreiin(A aproxiMafily
dup o statisticA din 1928
30 la sutA si sunt de data. recentA4). Vrancea e singura
regiune unde satele de rAzesi stint singurele cunoscute (proportie 100 la sutA5).
Origina .etimologiel a cuvntului sat la romani, Inca nu
este pe deplin lamurita. Se cunosc dou principale filiatiuni,
una latina satus, dela serere, Camp, ogor, iar alta albanezA
lalte

dela Fsat, o veche derivatie din latinul fossatunr, arrt, transee6).

1) Cf. J. Brunhes, op. cit. pag. 885.
2) K. !Richer, op. cit. pag. 63.
3) Anton Golopentia CercetArile monografice din Silezie in Arhiva
pentru stiinta l reforma sociallCronica, 1932, pag. 869.
4) H. H. Stahl, op. cit. pag. 197.
6) Idem.

6) V. Bogrea (Etimo logil i notite lexico-grafice" in Dacoromania,

Bulet. Muzeului Umbel romAne an I, 1920.1921, Cluj 1921, pag. 253-257.

www.dacoromanica.ro

66

Etimologii inclin pre origina albandza, care in fond este tot

IafinL dar care exprima necesitatea unei oranduiri de a$ezari
sociale, imprejmuite printeo elemental-1 adapostire de sant.
Vechea lor evolutie, pe alte meleaguri, indreptte$te aceasta legatura strans de pamant, isvorata din intaia hecesitate de adaptare la mediu $i deci d'e aparare. Afara de

satele lacustre, batute pe piloti, sau de satele de munte agatate

pe stanci, satele de camp sunt cunoscute in vechime ca sate
terestre1).

Aceast structura telurica era forma din bordee (*IA

la jurnatatea veacului trecut mai existau $i in Baragan), separate unul de iltul, pe jurnatate varife in parnant, zrupate

intotdeauna pe malul unei ape $i nu departe de locurile de

cultura. Imprejmuirea era facuta de santuri adanci cari Mau
o singura intrare. In general ele fugeau de drumlin.
Ca mod de grupare satele urmeaza, doua directive: geografica $i economica. Ele dau tipuri de sat sau de asezart rurale.
Ca mod die repartitie demografica in linit mari se air
nosc la nil asociatiunile umune itisulare, pe ptaimile muntilor
$i dealurilor i asociatiunile lacurzare in les. Aceste asociatiuni

corespund unei populatiuni rare si cu desime mijlocie.

Pentru desimile mari exist asa numitele asocieri zonate
sau in suprafata3). Aceste asociatiuni reprezinta
mult fun
interes demografic de repartitie umana pe tinuturi. Din ,punct
de vedere economic.; pentru a urmari tasterea satelor in raport direct cu conditiile economice de viat, ne inteieseaza
tipurile de sat romine$ti. In 1902 Prof. Em. de Martonne deosebia dupa structura Ior doua tipuri 'de a$ezari rurale: catunul, o aglomerare mica, rasfirat, i un produ in cea mai
mare parte a conditiilor naturale i satuI, tip de a$ezare concentrat, aglomerat, tip specific de stepa, a$a cum catunul e
tip specific de deal3).
Astazi, pe aceste linii trasate la inceputul veacului, se
deosebesc aceleasi dou mari tipuri cari inchid in ele atat
natura reliefului cat $i ocupatiile rocuitorilor. Sunt doua iipuri cu totul deosebite: sett &lariat concentrat, grupat, Ingramadit, compact din sesurile Ora i satul ineprastiat al
1) Camille Jul lian, op. cit. pag. 56.
2) V. MihAilescn, op. cit. pag. 224.
3) Ern. de Martonne, .La Valachle". Easel de monographie geographlque. Paris, Armand Colin 1902.

www.dacoromanica.ro

67

regiunilor muntoasa si deluroasg, cu locuitori cari se ocupg

cu cresterea vitelor1). Intre aceste doug contraste "se situeazi
o serie de alte tipuri, mai putin repreeentative, dar cari exist.S
inteadevr, vi.. card nu se pot hicadra in mod integral nici in
prima sth i nici in 'a doua. Nevoia de 'a itCadra .acest interMediar a creat un al treilea tip, satut rasfirat din regiunea
de deal si pAdure2). Profesorul sarb Iovan Cviji il semnaleazg ca tip specific Balcanilor.
Tipul concentrat i tipul risipit au fost cercetate nc
din 1895 9, si conteazi ca cele mai rgspandite. Intre forma

concentratA si risipit, In Belgia exist tipul satului aglamerat,

o grupare fr coeziune intre gospodArii, itconjurate de garduri
vii, grAdini i uneori ogoare4).
Ca asezare permanentg satul se ittaIneste dela maul
mArii pang la circa 800 m. altitudine. Peste aceastrt tnInnie
se aflg asetgri temporale, stane ori adgposturi 5). Tarlete sunt
asezgri temporale in stepg, ca si armanurile, tipuri cari au
dispgrut aproaple in intregime in urtna improprietgririi.
Cele trei tipuri de sat: de munte, de d&I si de ses,
sunt reflexele directe ale sofului si activitatii economice a
comului.

In structura satului risipit se sirute prezenta muntelui.

La altitudini ce variazg ittrd 600-1200 m., stenii se ocupg cu
pAstoria i exproatarile.pgdurii. Este tipul arhaic de refugiu6).
El e creatia exclusivg a muntelui. Agricultura este redusg Ia
cultivarea pe tpsane a catorva brazde. Casele sunt izolate
in mijlocul fatetelor. Fiecare gospodgrie formeng aid o
tate econonticg aparte. thitele lipsesc, casete avand in jurul
lor toate terenurile de exploatat7). Este ta antipodul tipului de
sat concentrat agricol care i are cu grijg inrpArtite terenurile
pentru sat, sentru izIaz si pentru culturi.
1) R. Vuia Aaezarile, casa i portul faranului roman din Ardeal ti
Banat In vol. ,Transilvania, Banatul Criaana, Maramureaul 1918-1929" vol.
1. Cult. Nationala, Buc. 1929 pag. 606.

2) V. Mihailescu, .0 hard a principalelor tipuri de aaezarl rurale In

Romania' In Bulet. Soc. Reg. Rom. de Geografle, Tom. XLVI 1927, pag. 72.
3) I. Meitzen Siedlung und Agrarwesen der Ostgermaneo, der Kelten,
Romer und Slaven", Berlin, 3 vol. 1895.

4) D-ra M. A. Lefevre L'habitat rural en Belgique': Etude de Geo-

Liege, 1929, p. VI 860.

graphic humaine
5) V. Mlhallescu .Chestioaar pentru studiul geografic al sate1or"
Buc, 1927, pag. 7.

6) V. Mihailescu, 0 hula a principalelor tIpurl etc.,. pag. 68.

7) R. Vuia, op. cit. 606.

www.dacoromanica.ro

68
.

Tipal saluliii rasfirat este forma intermediara intre satul

de Enttufte i satnl de ses. Este satul economiei mtixte din deal,
pOdgorie i agricultur sau podgorie si cresterea vitelor. El

-este produsul sudarii catunelor in lungut unei singure hind care

poate tine Invai mulli km., sau intre drumuri rasfirate in nere,

gull"). Prin asezarea sa centrala pe o linie moifotogica, geografii cer pastrarea acestui sat ca prototip de sat romanesc
prin caracterul san antropogeografic bine lamurit. Desi infra
in sectorul economiei taratesti, tipul satului rasfirat este in
antestdpa; deci in afarl de spatiul central al economiei granesti specifice care se gseste n es.
In zo'na lor de asezare interrnediara, sunt cele mai vechi
sate cunoscute in Romania.
Ele au alimentat pang in timpurile din urnita marile miscari demograficd cari au populat stepa. Formatia lor in aceste
puncte de tranzifie ilustreazg legea de cOmpensare enuntata
de Ratzel: populatia se concentreaza in locurite cele mai favorabile, incadrand regiunile mai defavorabile aseiarilor, dar
nu exploatarii economice 2).

Din pullet de vedere agricoI e tipul de sat cu campuri

contingente" intemeiate in occident in evul mediu i unde
asa cum sunt azi 1a noi satele d munte
fiecare casa

este inconjurata de terenurile pe care le expIoateaza. Din aceast cauza tivul acesta de sat a lost numit de savantii gerrnani Meitzen, Bernhard, Schliiter, Grodmann, tipul ReihendOrfer, sat in linj, din cauza campurilor intinse inapoia fiecarei case3). Nu se poate sti niciodata unde incepe si unde
cfir,ete satul, Imai ales clack' regiunea este populata. Tip specific, de asdmenea sat este la noi Nereju din Vrancea si Cornova
din Basarabia, tipuri de sat de razesi traind inteo totala
indiviziune 4).
In Occident, prototipul satelor rasfirate Ii constitue lit
,genera1, asezrile rurale din Insure le Britanice, unde ferrnele
se izoleaza in mijlocul pamanturilor cultivate 3), in feint ar1) Prof. V. MihAllescu, Romania geografie fizid, 1936, peg. 220-221.

2) Prof. V. Mihallescu AsezArile omenesti din Only:4a Retnana la

miilocul si la sfarsitul Sec. XIX", Acad. Rom. Mem. Sect. ist. Seria Ill, Tom.
IV, Mem. 2, Buc. 1924, pag. 3.
3) A. Demangeon ,La Geographie de l'habitat rural' In Anna Iles de
Gographle, Nr. 199-220, an XXXVI, 1927, pag. 100.
4) H. H. Stahl 11:habitat humain..." pag. 198.
5) A. Demangeon, op. cit. peg. 6.

www.dacoromanica.ro

69

itnantIor

i a turtilor" boeresti din Ora tinstra inainte de re-

ffmma agrara. In Emit* acelas tip acopera cu doua treirni

teritortul asezarilor pranesti 9.

Sate le din aceast regiune deluroasrt dela noi, pe lane

ea sunt cele mai vechi si au format leagrinul de unde s'au fspndit toate satele din stepa, si-au pastrat o originilatate speeifica reprezentand singurele nuclee unde cultura si civilizaia
satelor noastre s'au mai putut pastra.
Tipul satului adunat, concentrat san ingramadit, este tipul
satului de stepa, mari si de formatie recent. Este satul nnde
domina agricultura extensiva si a crestere a vitelor rationala.
Formate cea mai mare parte Ia inceputul veacului trecut, din
'tat-tele i armanurile raspandite pe toate mosiire boerilor, ele
au fost alimentate din stravechile sate de deal. Moduli lor de
grupare in stepa si feIul asezarilor a urmat dela inceput zonele climaterice si v egetale. Pe o suprafala de peste 36.000
km.2, a CaMpiei ramane erau la jumatatea veacului trecut numai
1805 asezari omenesti grupate, cele mai multe cAtune sau
tarle 2).
Toatrt caropia este azi semanati de sate. Populatia lor

actual nu e rezultata din cfesterea ei naturala, ci in mare parte

rezultatul marilor miscari naturare, transhumanta sau din colonizarile militare mai vechi:
i. agricote din prirnele decade ale secolului trecut, cand ftrile Rotnatesti intra in cercul
econamiei de sciltimb occidentale.
Structura satului de ses este specifica prin coeziunea Caselor, individualizate cu grij iii curti amenajate pentru o cat
mai lesnicioas exploatare agrara. Ulitele, de cele mai multe
ori lard nici o ordine, nu au fost create cleat pentru inlesnirea
comunicatiilor cu ogoarele din afara satului. Satere =dune au o
asezare gimetrica, americana, cautandu-se in mod strict satisfacer& nevoilor agricole.
Ele seam.n, In tnic, cu formele geometrice ale circurn-

scriptiilor agrare din regiu'nea Marilor Lacuri a Americii de

Nord, ,asa nuinitele townships", a caror limite au fost tra'sate in mornentul popularii integrale a tinutulni3). Intre acest
1) !dem.

2) Prof. V. MihAilescu .4eAr1e omeneotl...' pag. 40

j) A. Pemangeon, op, cit. pag, 111,

www.dacoromanica.ro

70

sistem de sat ultramodern si. satele antice ale lndiei inchise in

traditiile lor milenare, este o prapastie istorici. Departe de a
se apropia de forma satelor industrializate" americane, satele
noastre din step s'au adaptat mediului1). Ele necesit,A pentru
activitatea lor economicl, o Mica' distant de terenurile cultivabile, iar Inluntru amenajarea unei blittituri" in care se carrt
recolta pentru treerat.
Sate le romnesti reprezint azi cele mai mari leagAne demografice. Psihologia specific5 a economiei tUranesti, cu ne-

cesitatea une familii numeroase ca aparat de mind agrarA,

fac din satele stepelor desfundate" cel mai bogat tezaur at
poptilatiei romanesti.

In Europa CentralA, ca si la noi, este tipful reprezentativ

al Marilor campuri. Se intalneau in Pusta ungarA, fa distnate
enormne de 30-40 km., insule uriase de grupAri omenesti, cari
formau sate cu o populatie dela 10.000 la 20.000 locuitori 2).
Satul de camp, este din punctul de vedere al exploat5rii,
sat disociat, nefiind nici un contact direct intre locuinta sAteanului si campurile sale.
Satul aglomerat d la et icasA in tinuturile unde suprafata
arabilA c continuli, apartinand Iui insusi, permirtand o exploatare uniformA" e).
1
a
Pe un pArnant hrzit dela natur cu cele mai bogate

virtuti creatoare si sub imperiul necesittilor omenesti, satul

de se's este arhetipul formei economice si a "formei de viat,
din economia trneasa
or cercetare atentii in structura satului, adicA a gospodAriilor
SP a raporttilui dintre ele si sat, in afar cg ne desv'alue In mod
plastic colaborarea factorilor naturali, gAsim relatii mult nilai
importante intre familii, gospodAriii i felul productiei.

Dela inceput apare cu toed evidenta ci intre culiura cerealelor si forma familiitor este un strans raport dela cauzA la
efect. Caracteristica familiei de plugari din economia Satului
este multimea copiilor, Explicatia econornicA a fen'omenuhii
1) ,,Ca tip antipodic al acestul sat, credem cA s'ar putea cita de ex.
asezArile m5runte, cu lnfSti5are ca de sate, din America de Nord, acele
sumbre l uniforme wzAri de lucrAtori I fermieri, tinute laolalt de un
Interes rational colectiv, dar niciodat de magia nalv5 a unul suflet colectiO.
Lucian Bhp, Geneza metaforel i sensul culturii, Fund. pt. lit, 0 arta Re.
gele Carol II. 1937, pag. 22.
2) A. Demangeon, op. cit. pag. 3.

3) Vidal de la Blache Pancipes," pap, 195,

www.dacoromanica.ro

71

este nevoia de brate de mina, nevoe care arumai rare ori e

satisfacuta de salariati.
Un anurn fip de salariat in familiile dotate cu putini

rnembri, este argatul. Intre salariat si argat deosebirile sunt,

pe alt plan, aceleasi ca intre capitalistul sef de intreprindere
si agricultorul proprietar. Salariatul in sistemul capitalist urhtareste in principiu o cat mai echitabil rsplata a muncii.
Argatul se integreaza in gospodaria taraneasc5, devenind
un membru al familiei de mina. Faptul apoi ca argatut este
la unele farnifii o permanent nevoe, face ca ei sg fie intotdeauna inlauntru gospoclariei si nu un auXiliar al ei. Argatii
se tor:mese cu anii ji intotdeauna sfarsese prin a fi sefi de
gospodarii.
.

Cornunitatea de viata tipica in sat este gospodria. Fa-

milia integrata in ritmul material al posibilitatilor de viala

steasca, ni se infatiseazd sub chipul gospodariei. Familie neintegrata nu exist, deci familia ca institutie, abstracta, nu-si
are rostul si sensul ei, cum are de obiceiu menajul familiei
in cadrul urban.
Gospodaria tarneasea, integrat in sat este iotodat familie, cas, avere, animale, curte si o convietuire absolut aufonoma inteo entitate superioara ei, satul. Este dela inceput o
realizare dP adandi comtrnitate, curn nu exista, din cauza deosebirii de structura, la oras.
In necesitatea vietii economice stesti gospodaria se contureaza cu preciziunea faptelor concrescute in nrediu geografic.
De aceea pentru trnii cercetatori problema .gospodariei privit
de unghiul de vedere al teoriei sociologice apare confuz59.
A .gasi eleMentele abstracte, definitia teoretica a gospocariei tdranesti, care reprezinta un conex, insenineaza a o desface analitic in parti si a le defini )ndividual.
Gospodaria taraneasca .are pe langa forme": casA, curte,
avere,
o searna de manifestari spirituale, de fenomene coplesitoare de via.% muIte insesizabile mai ales cand suntem
integrati in ele. Gospodria este o forma proteica de viata, in
care etementul spiritual, familia, cuprinde limitele ei materiale
si n pune in -NO unui act de traire. Din cauza aces-tor greufAti
11 Notiunea de gospodArie n'are panA in prezent on tnteles unic, generaliter, unanim consimtit si care sA indlce pentru toati Iumea aceeasi resittate'. Adrian G. Negrea Jeoria SociologicA a gospodArlei tArAnevtis in
,Societatea de Malne anal XIII. No. 1, Z 3, 1236.

www.dacoromanica.ro

72
tn reprezentare, gospodiria capAti indeobste o .notiune de cali-

ficativ care exprim un complex de oanreni $i lucruri.

In compunerea gospodriei distingem o dualitate neti, care
se influenteazi si se deterrnini reciproe: fiintele $i lucrurile.
Nicieri puterea de influent a unor elenrente fizice nu exerdti
o influent6 imai mare asupra omului decit cele din cadruf gos-

podiriei stti. Pentru ROmni terrnenul de gosrodrie este

sinonint cu derivatia greaci a economiei" sau cu germanul
Wirtschaft", Toate insentheaza acelas lucru: dirijarea casei,
indrumarea unui organism psilio-fizie. Eiimologia cuvntului
gospodrie" nd arati c gospodin" in slavoneste insemneala damn, stpin de cas. In trecutul nostru istoric prin
gospodirie se intelegea la un moment dat administratie in burntrile Aatului1).

Gospodiria poate fi totodat o conditionare a vietii sociale de Irnediu, inconjurtor, in sensul ecologiei, si o forrna
de viata particulari in cadrul unei societti. In economia rotriineasca ea apare cu pre.iziune ca o sintezi intre natura i om.
In cadrul ei se duprincl manifestrile celor mai numeroaes unitati economice pe pmintul rominesc. Economia noastr5 trineasci. este o economie a gospodiriei tirnesti 2).
Specificul gospodriei este continutul ei viu, (Familia. In
gospodarie aeeasta realizeaza in cel mai 'Malt grad aceea ce

numint comunitate: o legaturi naturalk de singe, de

comuni, spirituaPi si fri constiint de sines).

viata

.Gospodirla este' o totalitate si in conceptia universalista

economic:4 a lui Othmar Sp intri), ea apare ca un mtijloc pentru scop.
Itt centrul gospodiriei pe plan spiritual, gisim fami'ia, iar
pe plan m(aterial, casa, locuinta. Ea este altceva deck atelierul
lucritorului industrial san biurour vietii cornerciale. Ea se situeazi ca $i sfera gospodiriei intr'un cadru geogrific cu care
existrt intr'o ctependenti strinsi. Casa e ca o ve_getatie naturalii"5), in sensul ci este cea mai adaplatil rnediului local.
1) Vezi Adrian Negrea, op. cit.
2) Economie l gospoddrie pe plan logic este unul $1 aeelag lueru.
Oospoddrie tArAneasca poate foarte bine cuprinde sensul de economie
fArAneascd.

3) Cf. Schmalenbach, In rev. Dioskuren, Miinchen, 1922, cit. de Raymond Aron ,,La Sociologie allemande contemporaine" Paris 1935, pag. Pp;
4) Fundament der Volkswirtschaftslehre, 1228,
5) J. Erunhes, op, cif, pag. 101,
.

www.dacoromanica.ro

73

Conform acestor necesitti, in economia agrarh

Frantei,

Denrangedn la: cleterminat patru tipuri principle: 1) casa .eleordine strinsh"; 3) casa rsfirath; 4)
trilentarh; 2) casa

in

chsa in inltime. Toate aceste genuri stint in strhns leghturh

cu tinutul. De pilda casa elernentarh, simpl, este tipul micei
exploathri, rilspindith pretutindeni; casa stransh e specifich nordului Frantei, cu o exploatare ruralh avansath; casa rhsfirath
corespunde satului nostru din deal, adaptath cresterii vitelor,
de uncle necesitatea unui spatiu liber in juruf gospodhriei. Casa
in .inaltirrile", este o realizare verticalh a gospodiiriei. Sub
acelas acoperis, suS stau oamenii, jos animalele. Este specifich
suctului

Casele Ca si portul shtenilor variazh duph,tinut. Inainte

de a apartine artei tiirhnesti, ca si portul ca si hrana, casa

e un fapt de economie agrarii.

Clasared lor sd face in acest sens, nu Cluph structura lor -7
farmli si material
ci dupit planul intern, duph fetul adapthrii lor la gospocihrie si, intr'o sferi mai largh, Ia specifkul
econamiei thrhtesti. De aceea, ca multe alte fapte de econamV
thrhneasch, si casa este un reflex al mediului si at adapthrii
arrktlui la el.

Casa thraneasch indeplineste o functie agricolh. In Fran ". th-

ranul concepe casa ca nn instrument de munch si a adaptat-o

conditiilor sale de exploatare2).
varieiatea caselor cercetate mai mult duph un criteriu etnografic, ofer intr'o cercetare dupit criteria! economic forma
specifich a exploathrii. Casa-tip exploathrii agrare thribesti
estd casa din ses. Asezath intr'un colt al curtii, pentru a economisi spatiul, lngh uui, pe care e asezath perpendicular, casa
thrlificasch din satele de ses are fata deschish spre curte in
care e inchitti gospodliria. Casa este ochii gospodirki. Uneori,
ciind e constrinsh sh o fach, intoarce spatele ulitei, rhsfrngandu-se In intregime asupra gospodriei.
Ia fatg totdeauna are o gra'dinh. In cantinuarea casei, sau
pe una din laturele curtii sprit insirate grajddrile, cosarde, soproanele: ?it asa fel cu ele sh corespundh unei cat mai marl
1,i.

/13

1) J. Ettunhes. op. cit. pag. 153.

2) A. Demangeon La Geographie de l'habitation rurale en France"
4rinailep de Gpaphie Nr, 199, an. XXXVI f Nr. 200, an, idem, 1927

www.dacoromanica.ro

74

Constructia lot la es, M marea majoritate e facut din

cliamizi primitive de plmant cu balegar, sau din gard de

nude pe care se indeasa", tencuiala formata din ace14 material. In economia mixta, a dealului, lemnul inlocueste din ce
in ce Mai mult materialul de constructie din ses. Marea m:ajoritate a caselor au patru incaperi, dintre care doua de locuit sa
dotra caingri", sau trei incaperi, cele cloud din margini des-

partite de o Una Forma casei din zilele noastre nu e cleat

repreducerea aceleasi de acum 5000 ani, pe care ne-a dat-o la
iveala srlpaturile neolitice din Ariusd"0.
Curtea in economa taraneasca este proectarea in spatiu
a gospodariei. Cele mai obisnuite sunt curtile simple imprejmite de gard2), iar f gospodriile mai instarite intalnim mut
duble, curtea fiind despartita la mijloc de un gard interior care
separa casa batAtura" propriu zisd cu gradina, de 'ograda",

curte in care se aduc cerealele de pe camp si unde se afl

surele, harrlbarele, etc. Curtea corespunde in mod integral unei
necesitti agricole Forma, impartirea curtii, precum i mo-

dul de asezare a cladirilor, depind de forma satulnij care si

ea depinde de ocupatia locuitorilor" 5).
IV.
Etnogralia economia a satulaY. Satul romatesc
cuprinde o veche .civilizatie autohtona comunicata pari in zilele
noastre prin marea forta a traditiei. Satul, dupa efxpresia ettografilor, reprezinta aceea ce se chiarna o antichitate vie". El
este arhetipul formei noastrede asezare i pa'streaza toate
caracterele etnice ale poporului roman. Satere noastre rperezinta o cultura specifica, chiar dacA locuitorii lor kr mare
majoritate sunt analfabeti
Ca element al peisagiului, satui romanesc resfrange pitorescul nostru geografic. Tradititle si acest pitoresc alcatuesc
cultura noastrA tarAneasca5). Efernentele expresive in civilizaja
satului apartin domeniului eccmomic: tehnica pescuitulut, th1) Al. Tzigara-Samurcaa L'art paysan en Routnanie", Buc. 1931, pag. 9.

2) Gardul este semnul manifest aI tinerli private'. Cf. H. H. Stahl.

Contribltil la problema rAzdalei satului Nerej" in Arhiva... 1930, pag. 217.

3) R. Vuia, op. cit. pag. 606.

4) Este o gresall cand se crede cl analfabatIsmul este un criteriu

al Hpset de culturA. Alfabetul este numal un mijloc conventional de transmitare a culturil burgheze, el nu fnseamnA InsAa cultura". R. Vuia, op. cit. pag.
603.

6) Din nefericire, forma arhalcA, viata agrarA strAveche 1 frumusetea

vechiulul sat romAnesc, an intrat Intr'un proces de desolutle.Satul romAnesc,
cu toate manifestArile lui cuprinzAtoare, sunt pe cale Je A dispare In feta
ciyilizatiel de tlp aaa zis burghez,

www.dacoromanica.ro

75

nica agricolg, tehnica pastoralA; iar in domeniul cuiturii romlnesti, documentul cultural at Mioritei" $i al 3,Doinei" an
adAnci corespondente cu felul de' viat milenar ar poporuIui
nostru1).
In acest sens antropogeografia rchnneasc5 s lArge$te In
etnografie, iar economia OrAneascA a .dat acestei etnografii
toate elementele de bazA.
Fenomenul recent al reagrarizArii statelor industriale include si aceast nAzuinta de reluare a contactului cu fondnf
etnologic al popoarelor 2).
In sensul pur economic, de sector al producfiei, agrkultura
a fost pArasit, cupi-inzAnd-o hi problema frnhni. Aceasta
a corespuns migArilor geopolitice din statele cu structurl fundamental agrarA. Din punct de vedere al genului de viat, cu
toatA puternica lor individualitate, 'nu exist Orani singuratici,
&Sind in formatiuni riSipite. Centre Ie de viati taraneasca, stint
in sate. Etnografia gAseate in sat o societate desavIrsit realir
zatA, cu civilizatta $i culrura sa specificA. Propriu zis nu exista
Orani singuratici, trAi4nd in formatiuni risipite. Centre le de
viata OrAneascA sunt l'n sate. Etnografia gse$te in -sat o sOcietate desAvistr$it realizatl, cu civilizatia i cultura sa SpecificL Propriu zis nu exist Oran ci stean3). PrAnimea TeprezintA mai mult o manifestare sociall a cfasei .itAranegi in
conflict cu burghezia oraselor. $i fenomenul este cunostut aproape cu exclusivitate in occid6t, uncle evoIutta cIaSei Ora-

nesti a fost angajatA ina de mult la o luptA de cl'asi ddci

la o con$tiint a ei.
1) S. MeIrdinti Coordonate etnogrlfice` Acad. Rom., Mem. Sec. Ist.

Serla III Tem. XI, Mem. 1V pag. 95, 96.

2) Cf. Institute le de etnoiogle din Pmts. Anglia si America. Vezi C.

Bong le Bilan de la sociologie francalse" P. Alcan 1935 p. 32-33, lar la nol
miscarea sociologicA a Prof. D. Gusti: Satul este sanctuml unde s'a refugiat 0 se pAstreazA manifestarea de viata a poporului romAnesc desfAcut de
ImprejurArile trecAtoare, el este tipul rezumativ, sinteza neamului, microcosmul natiunil, satul este incarnarea unel vieti rombesti Intr'un colt minuscul
al umanitatil. Printeo tenacItate panteistA, satul este pAstrAtorul raporturilor
metafizice ale natiunel cu vesnicia. In adAncimea satulul lurnineszA Inca taine
nepAtrunse i nebAnuite, adevArurile pe care el le aspAndeste formeazA cel
mai nimerit simbol al stlintei natiunel, o stilnta noul care se bazeaza pe o
enciclopedie de stlintA, pentruca satul cuprinde o enciclopedie a vietii". Din
cuvAntarea inauguralA a muzeului sociologic al satului Dr Agus
1929. in
Arhiva... 1930, pag. 368 si urm.

3) G3ograful Vidal de ta Biache face aceastA distinctie pentru a deosebi sAteanul din Est de tAranul din Vest, (Vezi Tableau de la Geografle de
la France", pag. 311), far Prof. G. lpsen care extinderea termenului de agriculturA la aceea de tArAnIme si forma strAveche a satniul german.

www.dacoromanica.ro

76

La noi sateanul reprzinta tipul social-rothandsc de hazA sub

take raporturile. Economia tatineasa este propriu zis o economie a sattilui. PentrucA daca taratintea poate If conceput
ca o clas socialA producatoare, in sens capitalist, operand asupra unei principale ramure de productie, sAtenii reprezintA adevAratul spirit al popbrului a carui capacitate de viata se con-

sumA. in cea mai mare parte pentru singurul efort de a till

in mOd plenar.

Nu se cunoaste aici un efort constant de supraproductie,

nu exist spiritul capitalist al beneficiutui met.
Pentru aceasta, agricultura steascA nu tinde niciodata sa
se perfectioneze, ea nu concepe progresul.
Nu se cunoaste diviziunea muncii, i din cauza acdstei
conceptii a productiei, dar si din cauza anotimpurilor cari nu
ingadue o e$alonare infinit in timp a productiei, ci e incercuitA de leg-i naturale ireductibile. Exisa insa o imitate de

muna $i o coniinitate de muncl Nu trebue SA se creadA

cii uniune.a 'muncii a dispArut in intregirne din domeniul economic al achizitidnarii de bunuri. In.econotnia ruralit, agricultura cuprinde intotdeadna culturi foarte varrate; pretutindeni
in %rile civilizate ea' s'a deSvoltat parafel cu createrea vitelor;
intotdeauna e nevoe ca ocupatiunile diferite sa fie stranse
intfo singuri mfina 9". Insusi munca, nu reprezintrt sensul
strict de factor de productie din stiinta economicA. ImifireunA
cti uneltele arhaice, rnunca sAtegnului este un act de refigiozitate,
este un joc, un ritm. Orke mind uniforma $i prelungitrt

se indeplineste inteo forma ritmid i ,fornleaza un tof insiparabil de muzica $i cAntec2)". In aceasta constA rezistenta
agriculture! sAtesti in lata tehnicei si a masiniSmului. Pentru
aceeas cauza nu se intilnel$te munca salariatA" duprt aceea$
conceptie ca in capitalism.
Masinismul in agri6lturA este implinit prin animal $1
unelt. Intre aceste ,si sAtean exista IegAturi strAnse, un feI
de relatii sociale 3).

ExistA cea mai sttinsa legAturrt intre stean si animatul

de mund pe deoparte, si intre animal $i mediu geografic
pe de eta parte. Ca $i sAteanul, anirnalul e--;te adaptat aturii.
1) K. Blicher, op. cit. pag. 224
21 !dem pag. 27 0 lucrarea Arbeit tmd Rythmus", Leipzig 1900,
3) Sociologii Rumpf t Schmalenbach concep ca relalie ocIaI
porturile omului cu lucrnrile (A. Negreal op. cit.).
.

www.dacoromanica.ro

ray.

77

lir acest sens s'a gAsit o strAnsA Iegtur intrd anitnale

si plantele cultivate, existAnd o asociere strAnsk intre animal
$i modul de exploatare al pAnfntului, fe'lul culturii i chiar
forma organizatiei econotmice 1). Originile adevaratei agriculturi a : fost .domesticizarea boului i inventarea carului si a
plugului. Rana' a4 elementete ei de bag au ra.mas aceleasi.
Acelas arhaism in viata pastoralA. Em. de Martonne, adhne
cunosator al Carpatilor, declarA ca n'a Mai intilnit nicAeri
cxemple dd viata pastorard mai arhaicA deck acelea gAsite
la -isvoarele Jiului

ale Cdrnei 2).

Misterul acestei iaMineri la forme eIementare de viatA

se explicA prin suficienta pd care o ofer mediul geografic.
In afarA de aceasta, spiritul rural e inclinat a cauta solUtiild
cele mai la indemAnA, natura inlesnindu-i o mare economie
de efort.
In viata tAraneasca exista, o stabilitate vecinA cu conservatorismul 3), o ave,rsiune telurica contra clesradacinatilor, contra nomazilor $i chiar contra poputatici. oraselor. SAtdanul este

la extremitatea matematicA a evreldui descris de Sombart, in

ceea ce privdste speculatia $i] inovatia.
ImplAntarea lor adncA in toate manifestarile vietii .onienesti, se datorestd puternidi conexiuni intre viata domesticA
$i prdesiunea lor. Casa steanulta este centrul sAu de munc,
Inteo
precum e in acelas timip centrul vietii sale intim
anumita limitA sedentarismul este o conditie a vietii rurale,
datorit in .parte solidarittii de familie, dd sat $i de profesitmea
sa. profesiune care are mai mitlt sensul de ereditate 5).
Sistemul de munch' in agricultuti, s'au cu un ternien tiintific dar mai putin adaptabil, sisteMul de exploatare agricold
este determinat de natura solului i de structura social a

satului. Cea mai veche metod de exploatare se &este in

satul cii cimpuri in asolaMent, specific economiei agrare si

pastorale, cmju1 fiind ImpArtit in trei tarini pe care' se facea

o cultur in rotatie. Dela acestea s'a trecut la said cu him1) Eduard Hahn Die Haustiere und lhre Beziehungen zur Wirtschaft

des Menschen. Eine geographische Skizez"

Leipzig 1896. Cit. J. Brunhes,
op. cit. pag. 24.
2) Vezi S. Mehedinli, op. cit. pag. 8-9.
3) W. C. Smith The rural mind". 1927,
veZi G. Duprat Sociologie
et conomie sociale des populations rurales" Arhlva.. 1930, pag. 129 i urm.
.
4) Ch. Bougie, op. cit. pag. M2.
5) G. Duprat, op. cit. pag. 137.

www.dacoromanica.ro

78

purl contingente si in urna s'a facut separatia intre canzpuri

sat, trecandu-se la sistenful satului cu cimpuri disociate).

In aceasta fazi a inceput exploatarea propriu zis extensiva i intensivi.
Evolutia in agricultura sa facut dela extensiv la Intelsiv, ca i in industries).
Economia noa,stra traneasca exploateaza pamanturile in
chip extensiv: contributia naturii este optima, munca redus
la numarul membrilor famifei tgranesti, iar in seea ce priveste
si

aportul stiintei, ea este tin reflex secular al traditiei si al rutinei.

1) A. Demangeon La geographie de Phabitat... pag. 98, 100, 101.

2) V. Madgearu ,Cura de economie nationalr Acad. Comercialli Pag.
32 qi urm,

www.dacoromanica.ro

PARTEA II
Cadrul istoric al economiei trnesti
in Romilnia

www.dacoromanica.ro

Cadrul istoric al economiei tdrnesti in Romhnia

CAPITOLUL I.

DeterminAri istorice in economia tfirneasci

0 istorie a agriculturii, ca fapt in sine, nu se poate concepe in afara de actiunea- omului. Istoria in inteles restriins
este marginita la om. Tot ce nu e fiinta umana devine istorie
numai in momentul in care omul exercita sau priimeste o
influentii. Agricultura, ca fragment de manifestare a nkurii
se subsumeaza stiintelor naturale. Din moment ce omul actioneaza asupra ei transformand-o intr'o ramura de productie
necesara, ea se integreaza in stiintele istorice, adica in procesul istoric al existentei i activitatii omului in timp.

Intre aceste dotal stiinte a naturii si a istoriei sat a spiritului, Windelband fixeazd deosebirea in originile ganditii
stiintif ice, care la unele sunt nomotetice iar la attele ideografice.
Agricultura fiind, de fapt, dela inceput un proces in care
activitatea omului este o necesitate, impreuna totusi asupra-i
domeniile celor cloud stilt* opuse. Ea este mai intAi un fapt
dat, natural, o creatie a naturii si totodata.-o devenire, un
proces datorit interventiei omulni. Este firesc, deci, ca agri-

cultura cuprinsa in sfera mai Iarga a studiului nostril asitpra

economiei tarlinesti, sit fie tratata de ainliele stiinte.
In prima parte am ineercat o deterrninare a subiectului,
fixnd asupra liii notiunea de cauzalitate, economia taraneasca
in sensul until fapt imediat al naturii.
In paginile ce urrneazd v-orr; incerca integrarea economiei
tgrthiesti intr'un proces istoric, rasfrant intr'un lant de7 evenimente unice sau ceea ce Spengler numef e. soarta, ursita,
destinl).
Nu o succesiune de evenimente, sau o expunere sistematrca
a lor, ci culegerea valorilor istorice, specificul, care confruntat
cu determinimul natural, sa ne dea posibilitatea sa desprindem
caracterele generale ale economiei targneisti din Romania.
1) Vezi Oswald Soengler ,,Der Untergang des Abendlandes. Umrisse
einer Morphologie der Weltgeschichte". 2 vol. 1918-1922.

www.dacoromanica.ro

82

racAnd parte integranta din domeniul stiinteIor econonice,

economia agrara trneasca a fost si ea predestinata, de unii

cercetatori, s evolueze inteun cadru determinat, dupa anumite legi; iMplinind mai Mu lt sau mai pulin matematic un
proces natural". Aceast conceptie marxista asupra economiei
agrare taranesti, deriv din teoria materialismului istoric: evenimentele i faptele istorice sunt determinate de substratul
material al societtii, ele indeplinindu-se
cauze economice 1).

cii neceate, din

Normele evolutiei istorice prezise de Karl Marx n'au fost

semnalate nicaeri in econpmia agrara. Conform procesului natural, si agricultura unna s5 aibe acelas destin ca industria,
concentrndu-se pe o scard progresivA

i impingand, prin trtrij-

locul luptelor de clasa, la o autodistrugere. Fortati de realitate sa recunoasca, ca pAmntul nu s'a concentrat in maini
din ce- in ce mai putine i nit exista nicaeri o asemenea tendint, ci dimpotriv i c proletariatul rural n'a sporit, teoreticienil marxisti se angrginesc azi s afirme cum ca agricultura

se industrializeaza" in contact cu capitalismul oraselor si c

taranul nominal independent ajunge -fatal sa fie subjugat capitalulai pe" alte 61.2)".
Cauza acestei evolutii aparte a agriculturit consta in
functia aparte pe care o indeplineste Ir viata sociafiL Ea nu este
o intreprindere oarecare ci o indeletnicird omeneasca pornita

din necesitatea de viata a omului. Deaceea istoria ei nu este

evolutia mecanic5 sau progresul ei
care dealtfel este cu
totul neinsemnat in decursul timpului
ci este o devenire
istoricA, un fel de proces de emancipare al subiectului ei card
este taranul agricultor.
Realitatea istorica a economiei tAranesti este formata de
evolutia propriefatii

solului sau a drepfului de proprietate.

Ea este in legatura stransa cu evolutia regimurilor agrare prin

care se quccede. Acestea forrneaza materialul istoric jei ban
careia teoria istorica cu ajutorul tipurilor diii teoria purl va
stabili etapele econqmice din economia tarAndasca 3). De aci
decurge i impOsibilitaea aplicArii stadiilor de evolutie economica elaborate de economisti pentru cadrele sociale apusene
1) Pe aceste temeiuri St. Zeletin a conceput nWerea burgheziei rcmane. Vezi Burghezia Romaneasce Cultura Nationalg.
2) V. Madgearu, op. cit. pag. 32.
3) V. Madgearu, op. cit. pag. 78, 79, 80.

www.dacoromanica.ro

$i centrale ale Europei. A apIica aceste faze de dvolutie, cari

constituesc tipuri specifice pentru anumite linuturi i iMprejurari, i altor meleaguri si in special economiifor taranesti
deosebite dela popor la popor, insemneaza a introduce legi
in evolutia istorica. Or istoria nu poate descoperi legi cu caracter universal, pentrued n istorie nu exista fapte $i reabitati
identice PC baza carora s enunte legi, scopul istoriei tiind cercetarea individualului, a particularului1).
Cercetarile istorice asupra agriculturii s'au facut in cca
mai mare parte din punct de vedere ergologic, al productiei miteriale agricole i at evolutiei ei in timp. Astfel, ca valori
istorice recunoscute Pentru agricuItur i cu o valabilifate universala este evolutia preconizata de Edouard Hahn 2).
Intaia faza etnografica unde nu se putea deosebi rarnurile
de activitate apartine vnatului, culesului de producte ale naturii $i pescuitului.
Faza doua este caracterizata prin cultura cu sapa.
Faza treia cuprinde desvoltarea culturei pamantului cu sapa
si aparitia in agricuItura a plugului, care a dus fa o intensa
cultura a cerealelor.
Alti autori cerceteaza aceea.$ civiliza(ie agrara a popoarelor,

sistemele de culfura predominante. Marc Bloch autorul

unei istorii agrare franceze 3), cercetand mari,e etape ale cuceririi solului francez de catre agricultura", s-labifeste prin doted
tipuri de asoIament deosebite, doua mari forme de civilizatie
agrai franceza, civilizatia din Nord $i civilizatia din Sud,
dupa asolamentul trienal i asolarnatul bienal caracteristic
celor doua regiuni.
Dela acest fel de interpretare a unei istorii agrard s'a
Qrin

ajuns la o reala istorie a agriculturii care sa cuprinda ca

fundamental studiul populatiei rurale, impreuna cu
locurile pe care le-a ocupat i le ocupa $i cu formele de ma4
nifestare sau regimurile agrare in care au trait. In aceasta
conceptie se poate urmari cu usurinta atat evolutia ffenerala
a unei economii rurale cat $i influentele suferite defa formele
de organizare sociala specifice in timp i spatiu.
Economia taraneasca a fost influentata in Mod decisiv de
element

1) Rickert. op. cit.

2) Vezi G. Montandon, op. cit. pag. 73.
3) Marc Bloch.
Les caracteres originaux de I'histoire rurale Iranaise, 1931.

www.dacoromanica.ro

84

sistemele economice istorice cu care a venit in contact. In

ace3t sens Werner Sombart, rezumand pe Marx, deosebeste

dou epoci de desvoltare agricola: una in care tara sti in

relate de colonie fat'd de alte tad cu capitalism inaintat, si
alta, in care capitalismul, desvoltandu-se in propria tara, Iiiii
bolde$te agricultura s se industrializeze. Abia epoca din urma
aduce o schimbare hotaritoare, revolutionarea din temelie, pe
cand in cea dinti influenta rdmane de obiceiu numai la suprafata 1)". De fapt, cercetarile fcute in statele unde sisternul
capitalist nu se poate raporta la realitatile locale, deci nu are
valabilitate, acest proces istoric natural" nu are loc. Economiile tarane$ti, ffecifice rasarituItti european, au o evolutie
cu totul aparte. Cauza rezida in structura organica a economiei
tarAnesti, diferita de intreprinderea industrial din economia
capitalist. Contrar tezei lui St. Zeletin 2) si ale altor cercetatori 3), economia tardneasca din Romania nu s'a incadrat evolutiei istorice a capitalismului, cum preconiza critica rnarxistA,
iar influenta pe care a exercitat-o asupra ei capitalismul a

fost in functie de regimul agrar sub care s'a

aflat 4).

Economia fara'neasca nu cunoasie o inraurire istorica mai

puterilic5 decat in momentul and paseste din econornia taturala spre economia de schimb. Din momental in care satele
yin in Iegaturd cu marile piete de cumparare a cerealefor, ele
infra' intr'un cadru de influente care depa'se$te sfera restransa
de manifestare de pana atunci. In prima faza influentele natort sunt preponderente, pentru ca in faza doua sa-si imparta
puterile pe care le exercit cu influentete istorice.
Ca perspectivg istorica Romania este o tarA" u o popu-

late de tarani". Aceasta constitue intaia fundamentare istorica a economiei tranesti i singura ei constiinta istorica.
Prin istorie, in sensul cel mai inalt at cuvntului, trebue s
se inteleaga numai acest trethit care conttnu s traiasca in
constiinta omului si care influenteaza" Inc i azi asupra
Cum intre economia taraneasca $i economia romaneasca nia este
nici o deosebire istorica, prima plasandu-se in inima celei
1) W. Sombart Der moderne Kapitalismue Ed. I, vol. II pag. 89 cit.
de V. Madgearu, op. cit. pag. 5.
2) Stefan Zeletin ,Burghezia romna" Cultura nationalb, 1925.
3) In special a se vedea Const. Garoflid Problema agrara i deslegarea el" (1908).
4) V. Madgearu, op. cit. pag. 20,
6) H. St. Chamberlain, op, cit. pag. 66.

www.dacoromanica.ro

85

dintai, media istorica a econotriei taranesti Va. fi insusi media

istorica a intregii economii. Sunt doted trasaturi suprapuse, una
din ele adincind realitatea celeitalte.
0 particularitate a istoriei economice const in faptul ci
nu urmareste evenimentuf, faptul unic, nerepetabil, ci urrnareste evolutia institutiilor in viata sociala. Astfer istoria economiei Wariest; va urmari evolutia instituiiilor agrare isvorite
din succesiunea regimurilor agrare si a proprietatii solului.
Necesitatea aceasta este imperioas: Fara' cunostinta trecutului nu se poate judeca in chip sanatos starea de azi a gospodariei nationa1e1)".

In afara de institutii $i obiceiuri, in cadrul econortriei satului se itifillnesc rdmasite din formele de viata arhaica care
numai inregistrate formeaza ceea ce Tylor numea istorii dire:te 2)".

Aseimenea stravechi forme care mai rezista in unele locuri si astazi, amintesc de origina agriCulturii. Dupa cerce-

tatorit inceputurilor agricole, a produce a fost s,ingura preocupare a agriculturii 3). Rana nini ieri in satele noasire e
gseau inca tarani, cari nu se nelinisteau de posibilitatea de
a nu-si putea vinde recoltele. Negustorii veneatt acasa i le camparau produsele animate sau agricole. Nu exista necesitatea
unei organizatii comerciale a agriculturii pentru vinderea produselor, iar intrreaga economie tarineasca nit era aservita eco,nomici de schimb.

.isminumwm

1) Th. V. der Goltz Agrarwesen und AgrarpoIitik

setti Pmantul, satenli i st5panii in Mo!dova" 1, 1907.
2) Tylor Primitive Culture'.

cit. de Radu Ro-

3) Hmr1 Hider ,,L'volution de l'agicultureg 1901, In Annales de Geographie, Nr. 54, X armee pg. 385 si urm.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL H.

Vechea econOrnie faraneasca in Romania

I.

Incepularile. II.

Influenfa cluselor s'ociale

asurra vechei econornii Jriiiteti. III.

Fiscalitalea iii vechea econornie lardneasca. IV.

Consecin(ele.economice

ale rutudniel".
I.
Alexandru OdobeFu a descoperit
Inceputurile.
in sApAturile dela Curtea de Arges un basorelief in piatra
reprezentand un hou invingqind balaural. Este cea mai ener-

gicA imagine a plugului destelenind sAlbAtecia primitivelor pA-

duri1)". Imaginea e frecventA la popoarele din peninsula BalcanicA. In legendele grecesti Sfantul Gheorghe ucigand balaurul, simbolizeazA acefas inceput al plugului in tarini not
Inceputurile unei vieti agrare pe parnintul romnesc este
socotit prin se,colul VIII in Oltenia, de unde s'ar fi revArsat
printeun sir intreg de migratiuni pes_te toate tinuturile romanesti, dar mai ales in Muntenia. InsA nici In Oltenia si Munte-

nia unde se afli leagiinul sAti, nu reu5ise dup5 o durat5 de

sase sute de ani, a iesi din scutece in ajunul anului 14002)".
Aceasta datoria unor aginti ciimaterici i tellurici" neschimbati si conditiilor istorice vitrege, caH fac ca, panA in
secolul al XIV si, al XV, sA existe o puternid agriculturA4
dar care era inicA prea departe dd a fi o far gaccaif".
Hasdeu face_ aceste constat5ri dup5 documentele fiscald ale

epocii in care &este agricultura in al patrulea rand in yenitul fiscal: oierit, IpescArit, albinArit, cAblArit (zecinialA la
cereare) i vinArit. In afar5 cA toate aceste ramud de productid

se cuprind in sfera economiei tArAnesti vechi, indiciile fiscald

ale vremii, cum yarn vedea, nu arAtau mai niciodatA imrpor1) B. P, HaOeu Originile agriculturii la Romni" In columna lui TraIan. anul V Nr. 3, 1874 colectia Acad. Romne, pag. 51.
2) B. P. Hagleu, op. cit, pag. 52.

www.dacoromanica.ro

87

tanta ocupaii1or, ci posibilitatea unei prestatii eat mai valoroase.

Ceeace trebue sg rernarethn este termenul de burr*"

dat principalelor produse cereale, termen care il'ustreazg conceptia vechei economii tarane$ti dela not. Se cultiva necesarul
pentru traiul unei familii, pentru zeciuiala $i umplutal hambarului ca prevedere. Contactul cu piata era necunoscut Era
o economie familial inchisa, in care nu se cunoastea sistem
de productie exclusiv, ci toate ramurile de productie' posibile
Incti lui, coexistau inteo artnonie economica natural. Denunirea de bucate" starue $i azi in mijlocul
Intaia mare fortg a economiei tarane$ti este forta conservatoare pe care o reprezintg. Inca, dela isvoare, Ceto-Dacii
at fost un popor de tgrani a$ezati $i statornici" cu bun simt
$11 Mereu intorcandu-se la strgvechea lor credintg optimisth
in zei si in oameni1)".
Prin caracterul lui de sedentar, taranul-a avut agricuttura
ca principatI ocupatiune in toate vremurile. Toate' ceIefa'te ocupakiuni sunt auxiliarele agriculturii.
Istoria locuintelor agricultorifor, a caselor, s'a oprit la
un tip cristalizat de posibilitatile mediutui i necesi gile agrare,
pg, randuli aceea$ forma $i construite in acelas chip. Forma
caselor e patrulaterala, iar nu rotunda, ori ovald2)".
Locuintele getice, indiferent clack' erau_ in cet(i de piatri

ori =mai de pamint, sau in simple sate asezate deschis pe

mahil apelor, erau de nueleNipite cu pamant3)".
darea Imajoritate a caselor din satele dela $es sunt constrmte azi din aceleasi nuele lipite cu pamane drept tencuiall
Unde ins continuitatea $i traditia agrar g. se pastreaza
iii cel mai inalt grad este in asolamentut campurilor. Ogoml
.

nu le lucreazi continuu, ci numai un an, si apoi e Igsat sa

se odihneasca, alegandu-se altg taring, $i asa mai departe4)".
Prin urtn3are putem aplica perfect $i getifor aceastg niarturie,
precum desigur va fi fost
cel putin la camp, unde era mult
loc de lucru
general uzul daco-getic pordenit de Horatiu
(Od III 24, 11 $i urm.) special pentru geti de a vlirstd ogoa1) V. Parvan, .Getica". 0 orotnlstorle a Dacief

Sec. 1st. S?ria III, Torn. III Mem. 2, 1926, pag. 173.
2) !dem pag. 658.
31 Idem op. cit. pag. 134.
4) Idemop. cit, pag. 154.

www.dacoromanica.ro

Acad. Rom. Mem.

88

rele, anutind mereu farina, asa cd niciodat aceta$ ramnt

sd nu fie lucrat doi ani la rand,... un obiceiu care dealtfet se

intilneste si la Germani, Iberi, Cetti, Slavi, etc.1)". Ping,
la jumtatea veacului trecut in stepa Wirdganului virstarea"
ogoarelor se fAcea in aceIas chip.
Pormele istorice interioare ale gospoddriei Ordnesti s'au
pdstraf -neschimbate. Fernei le gete fac toat treaba gospodd
riei singure: macind, tes, card apd, pregdtesc de mincare, sett
vesc in toate chipurile pe bdrbati 2)".
Uneltele

si mobila caselor Ordnesti de azi nu este

'ti

totul schimbat. Taranii din satele judetului Br-dila mndrid

$i azi de pe mese de lernn, rotunde si joase. Posibil ?War
ca mlesele sd fi fost ca acele descrise de Poseidoras /a CVO
de Ilemn, numai putin riclicate dela Online, adicil ' asa dtm
sunt cele ale Oranilor nostri rind azi 3)".
Se stie cd anumite religii deterrnind anumite sisteme leonomice. Numai e nici o indoiald cd religia carving a determinat nasterea capitalismului, prin faptul de a considera nr Arca

o religie, singura cale de nOntuire. Ceea ce a pdstrat ace asi

forme de viat locuitorilor din tinuturile noastre: din antichhate
si Orli azi, este o puternicd religiozitate, nesdruncinatd Inici-

Dela Herodot si pind la lulian Apostolul, anlichitatea e unaninfd in a recunoaste Getilor o athincd si scverd
odatri

religiozitate, care le pdtrunde $i determind viata lor natiktald

in toate imprejur5ri1e, fie din zilnicd inchinare puterilor 4ipranaturale, .fie din catastrofald unire cu divinitatea nemuriloare,
prin renuntarea de bund voe la viata chinuith in pac ori
biruint in rsboi 9". Rezistenta economiei Ordnesti in ritsul
veaeurilor a avut la temelie aceea$ credintd a inaint sitor.
Existi in aceastd ordine de idei o perfect corespondenlJ intre
ortodoxism si spiritul economic al clasei Ornesti.
Mai miult decit azi, manifestarea economica a Ordmii,
economia tdrneascd _propritt zis, la inceputurile de viard ale
poporului radinesc, se gdsesc cuprinse in gepul ski de viatd
si in asezdrile cunoscute sub numele de sat.
Isvoarele tirnpurilor ca .si studlile de medievlstril iomi1) V. Parvan. op. cit. pag. 136
2) Idem pag. 658.
3) Idem pag. 140.
4) ldem peg. 63.

www.dacoromanica.ro

89

nese ne-au desvluit cu prisosinta existenta saiului 5i cramped

din istoria formei sale de viata.

In afari de cadrul natural, ce influente istorice a suferit

5i satele lor? .Vechea viat5 agrar5 a Roinanilor
se pOate rezuma in aceasta formula': teri de drept rominesc",
a5ezate intre regiuni semifeudal In sens apusean 5i intre o
lume fasariteana cu caracter romano-bizantin1)".
Aceakt dubla" influent5 asupra .tinuturilor noastre se intranimea

cadreazi in sfera de influente mai larga a peninsulei Batcanice

uncle istoricii v5c1 totodat o influenta a Romei 5i a Constantinopolului, dar 5i o separatie intre aceste zone de' influente,3).
Tiir5nimea\ noastra a suferit influent,ele acestor doua yecinatati. Prin tari. de drept zomanesc" se intelegd vechiul
obiceiu romanesc regulator de viata i tare romaneascd. Pd
n imo5ie neimpArtit, 1,4crata de fiecare in m5sura puterilor 5i
nevoilor, mai mult decat a drepturilor sale,,locuese urnia5ii

unui mo5. unor batrani, unui intemeetor sau coIonisator 5i

celor dintai vl5stare ale lui. Satul sau cdtunul format din ei
se prive5te ca o -alcatuire ce nu trebud, pe cat se ,poate, sa
se amestece prin inrudire cu alte sate', apropiate od departate,
care au alt sange, alt mo5, alti batrani, att obar5ie omeneasca
5i alta dezvoltare3)". Aceasta descindere a satului dinteun
rizo5 stripinitor al unei iiiocii o gasiml la toti cercetatorii acestor

timpuri. De cele mai multe ori moul (15 satutui numele san
patronimic. lar satul se confund cu mo5ia. Peste aceste sate,
legandu-le laolalta' intr'o forina politica gsim judetul. Aceste
prime forme de organizare social .rornaneAc5 le intalnim in
perioada anilor 600 .5i 1100-1200, cand apar intiele documente despre poporul nostru.
Isvoarele care au .urmat apOi acestor prime inceputtnq sunt

foarte bogate. Nu este petec dd sribie care sa nu-si

albe

sacul cu hartie, sppne proverbul.

1) N. Iorga ,Constat6ri istorice cu privire la viata agrar a romftnilor
$1 politica agrarA a terilor romneqti" (1908), pag. 6.
2) AceastA separafie s'ar fi manifestat dupA impArfirea imperiului rcman in imperiului de Occident si imperiul de Orient, sub Teodosiu, in anul
395 al erel noastre. Nord-vestul Peninsulel, favorizat de pozifia sa $i 14urintele de penetrafie pe care le oferea occidentalilor, s'ar fi alAturat civilizafiei

lor, in timp ce cea mai mare parte a restului o accepta pe aceea a Run,

tului. Semnele cele mai frapante sunt, de o parte religia catolicA i intrebuintarea alfabetului latin, de altA parte, reit& ortodoxA I Intrebuinfarea ceracterelor cirilice". Iovan Cvijid, op. cit. pag. 110.
3) N. lorga, op. cit. pag. 6.

www.dacoromanica.ro

go

Origina satului dintr'un descalleator, sau colonizator este

usor de urmarit mai ales in Moldova, unde aceast descalicare
sau intemeere este 'posterioara interneerii statutui1).

Iar exemplele' in care satul poarti numele primului intemeetor (mos), sant frecvente. Astfel din dania -Matta de
Alexandra cet Sim lui Petra Oarta, s'a intoemit satul Orteni2).
Exemple din veacut al XV suni numeroase3
Daniile Domnitor in mosii i inuturi intregi, in silistii"
panianturi net-mate
prilejuiau in!otdeauna vitejilor si
dregatorilor intoemirea de sate prin colonizare. Si,temul acesta
este destul de vechi in istorie, cunoscandu-se ca satele pe
vreinea lui Carol cel Mare au fost create in fetal dce(a.4.). Ca
un fenomen general in evul media si la noi, saint sau comuna
au precedat Statul6).
Faptele, acestea invedereaza vechimea proprietatii individuate la nol si forma ei de exploatare agricola. Din cee dintai
documrente ale vietii de Stat din Muntenia teese exi-tenta and

clase de proprietari rurali, agricultori, care pear a in limba

slavond nuniele de cneaz 6).
Documentele asupra satelor si taranitor sant cele mai
vechi in principate7).
Peste aceasta viata' econdmica sateasca, adica 1,araneasca,
s'a suprapus mai tarziu stapanul, boerul. Rana fa ei, satete
apartineau de cele mai mutt& ori unei singure sfiLe de neam.

Documentele graesc despfe un sat de pe vremea lui Stefan

cel Mare in care erau 24 proprietari sateni, barbati si femei
descendenti dintr'un ,autor cdmUn8). In ,alt sat, pe la 1592 o
patristic din el era stapanit de 12 sateni, toti din aceeas fannlia9). Organizatia interna a satelor i viata lor econotnia
1) I. C. Filiti Proprietatea solului In Principatele Romane NO la 1864"
Fundatiunea Regele Ferdinand I, 1. E. Toroutiu Buc. f. a. peg. 84.
2) Melchisedec, Cronica Romanului pag. 181, cit. de I. C. HMO, op.
cit. pag. 84.
3) Vezi 1. Bogdan Despre cnezr.

4) N lorga La place des roumains"...

5) I. C. Ftlitti Evolutia claselor sociale in trecutul principatelor roman" in Arhiva... 1927, p. 78.
6) 1. C. Ft itti Proprietatea soluluL. pag. 64-65.
7) Un Mai document din 1406, lamureste o intarire data de Mircea
Voda cel Batran unor sate de sub stapanirea manastirii Tismana. Alte documente despre sate intalnim la 1491, la 1470 sub Radu cel Frumps. la 1481
dat de $tefan cel Mare, la 1487 sub Vlad Voda Calugarul etc. (Vezi I. C.
Hitt! Proprietatea solului" pag. 64 (si urm.).
8) I. Bogdan Docutnentele lui *tefan cel Mare" II, 260.
9) Melshisedec op. cit. pag. 225.

www.dacoromanica.ro

91

era conditionat de proprietatea privatA care a preziclat la

injghebarea celor dintii nuclee de sat, si' care printeo repede

desvoltare a familiilor s'a ajuns la conimitatea agrar cAre
marcheazi maturitatea satului romnesc. Este momentul in care
proprietarii bogati vin s se aseze in sate, strmutindu-si
gospodAriile lor langg ateni i transforruind in cateva secole
in intregime clasa noasctr trAneascA.
Termenii de taran si skean, ca si in timipurile noastre,
trebuesc cOnsiderati identici, fie in situatiunea lor liber dela
inceput, fie

cultivatori pe moiiIe boerilor de mai tirziu1).

Un fenomien foarte important pe care il intalnint in trecutal nostru, pe baz de documente, este un fel de ctrculatie
a satelor, fenomen care arat pe de o parte mareIC lor nuntir,
iar pe de alt parte mat:e1-16A' o decAdere a lor din drepturile
cu care au fost odinioard investite. Istoricii acestor vremuri,
Iorgd, Rosetti, I. NIdejde, Gidei, Sebastian Radovici au pre .
tins cu tojii, afarg de C. Giurescu, ca", danille de sate" se
intelegeau si danii de mosii populate cu sate si erau facute
de Donmitori boerilor i mnstirilor, in virtutea unor drepturi regaliene, sau li se concedau numai drepturi asupra unor
venituri, drepturi

dAri,

de

judecie,

etc. 2).

Mai

ales in

al XV-lea, nnmarul acestor danii este foarte mare.

Ele incep cu un secol in urana., un document insernmind el la

secolnl

1389 Mircea cel Batri'n darueste o prte din satul Jiblea al

boerilor Stanciu, Costea, Velpu, Albu i Dragdmir2).
In secolut al XV se cunoaste urmtoarea circulatie
satelor fAcute prin danii4).
La 1409
dania satelor Negrifesti si Neag;
1414
dania satului Tienesti ;
_1414
dania unui sat unde este cneaz... etc. etc.
1425
dania satului unde este jude... etc.
1433
dania de sat unde este Neanciul jude ;
1434
&Ka unui sat Tormitesfii;
1434
1437
1437

dania de sat unde este jude Fain;

dania unui sat unde este SirUson cneaz;
dania cgtre Minor a unui sat;

1) 1. C. PAULI, Propr. solultd pag. 79

2) Idem pag. 192
3) Idem pag. 67-68.

4) Vezi I. C. HMI Proprietatea solutur... pag. 67-68 unde se rezu-

meaz5 cercetArlle documentare fAcute de 1. Bogdan, C. Giurescu. R. Rosettl,

N. lorga, M. CostAchescu.

www.dacoromanica.ro

92
1422
1458
lui Dragos;
1471

dania satului Cuciurul;

se dau Iui Oanii Gr5mad5 satele din Campul
se int5resc tinuia Bontic satele sotiei sale Elena,

etc. etc.

La 1466 Stefan cel Mare cumpar5 dela boeri un sat ocu

toate poenile, f5netile, muncelele si isvoarele si-1 ddrueste,
cu privilegiul ce proprietarii ii aveau dela voevozii prece-

dentl, an5nAstirii Putnin)". Acela$ domnitor la 1479 d5 mitropoliei Suceava cloud sate2). La 1488 Stefan cel Mare d5rueste
infinstirei Putna satul s5u de bastina, Cosminul,
familiei sale din Tfirgul Sireturui3). Tot Stefan

si mrile
d un sat

nepotilor unui Miliai Starostici, in schimbuf satului FrAt5utii,

unde erau curtile" mosului 10r 1). lar la 1490 Stefan ceI Mare
cumpiir5 dela diferite persoane un numiir de 10 sate d5ruindu-le

Vasluiului: am lipit toate aceste

sate... c5tre tArgul.

nosfru Vaslui s fie de ocol si sal fie danniei mele 7iric5) cu

tot venitul $i fiilor domniei meIe si nepotilor si strAnepotilor
si r5str5nepoti1or si tot neartmlui domniei mele cp.
In secolcle XVI si XVII aceste danii luar5 proportii mari.

Fapful se vede intr'un document din 1670 in care Domtul

Moldovei scrie c5tre vatraanul din satul ,Dingeni: Am socotit (c5) cleat sa" mai umbiati din rnAna" in mAnd si la un
st5piln la altul, mai bine s v5 stiti si voi asezati". Mai
departe documentul arat cum satul e druit minstirii Cetatuia7).

Cauzele acestor mari circulatii de sate pricinuite de danii

sunt tthultiple. Dintre cauzete economice, cele rnai de seamg

sunt necesitatea de brate din ce in ce mai simItit si o puzi

fundamenta15, generatoarea tuturor celorlalte, fiscalitatea excesivt.

Pe de alt parte marea majoritate a sateIor druite de

Donin erau sate dornnesti, proprietatea gtatuIui, sau sate in
13roprietatea personal a Domnitorului. In ambele aceste cazuri
1) I. Bogdan Docurnentele lui Stefan cel Mare' pag. 111
2) Idem pag. 233
3) Idem pag. 233
4) Idem pag. 381
5) dela ungurescul rk, moie de veci.
6) I. Bogdan, Doc. lui Stefan cel Mare pag. 481, vezi 1. C. FiJiri Proprletatea sonde)._ pag. 80.
7) 1. C. Filitti, Proprietatea solului... pag. 194.

www.dacoromanica.ro

93

satenii erau liberi dar nu erau proprietari. Ei munceau pe

mosiile dornnesti sau ale Domnitorului, ocrotili de privitegiii-).

Intalnim in documentele vechi notiunea de sat luat ca
imitate de masura. Astfel in Moldova Inca din secolul XV in
actele

prin care Domnitorii daruesc terenuri se spune : un

loc de pustiu tat carui hotar s fie deajuns unui sat".

Iii alt document de daruire : un pustiu si sifistea cutare,

iar hotarul s fie cat vor putea locui douli sate"; sau doua
locuri din pustiu si hotarele fiecaruia din ele sa fie cat va
putea aseza patru sate". In altul: cat va trebui ca s poata
trai un sat si din aratura si din finete
Aceast puternica vlata sateasca la Romani, cum reese
din toate documentele descoperite intaia oara in amindouri
Principate, a durat --pana azi, cu toate greutatile economice,
financiare si sociale pe care a trebuit sa le surorte. Puterea
lor de viata nedesmintita le-a impins Oita in zilefe noastre.
Iat ce scrie la 1840 un anuMe Mihail Cuciufanu :3) Satul
nostru e impartit in mai multe neamuri : fistecare catun e
locuit de un neam. Acel satucean se numeste caturia Corbulesti ; noi nu ne amestecam niciodata Dn alte neamuri, i dna

vr'un flacau voeste a se insoti cu o fata

cie-a noastra,

ci

trebue sa se aseze cu noi i sa-si schimbe numele in Corbulescu. Inainte de 90 ani, tatal meu isi dura intaia casa, aco1o,
caci are o poiana frumoasa, lasata de Dunmezeu spre adapostirea slabanogilor ce fugeau de calcarile paganilor. A cfistigat noua feciori, cari, dupa vreme toti ni-arn durat casele
noastre, ne-am casatorit si ne-am ferit a primi pe altii intre
noi cu locuinta". WA in aceste fanduri imaginea trecutului,
reinviat. Ea se mai fntalneste i astazi, satele vechi rdidsale, nefiind decat imasgina istorica" a stravechilor sate romanesti. Asa numitele sate de rude devalmase se iptalnesc
inca si in zilele de azi. Cercetarile mionografice intreprinsd

de scoala Prof. D. Gusti au dat la iveala sate cu caracter devalmas neindoios.

Satele Fagarasului au o organizare romaneasa specifica

condusa juridiceste de obiceiul
antului, exercitat de batrilnii satului. Batrnii decideau in

proprietatea devalmas

fiecare an ce anume parte de parnant va lucra fiecard devalmas,

1) 1. C. Filittl, Proprietatea solulul... pag, 193
2) Radu Rosetti, Parnantul, etc... pag. 110 note.
3) Citat de N. lorga ,ConstatArl etc." prg. 6

www.dacoromanica.ro

94

Astzi Inca s'a mai pastrat pentru operatia tragerii la sortl.

Faptul este caracteristic i vechiului drept rominesc 1)"
Rgzesii si mosnenii Suitt trecuti in documentele din_ veacul

al XVI cu tiumele de steni"12). Sgtenii" amtia sunt cei

mai vechi intemeetori` de sate. ,Cea mai frecventa origing a
satelor este ceata strgveche, cind, descglicgtorul unie nu se
poate afla 3); cind au lost proprietari individuali, ceata s'a
constituit ulterior. Inmultirea acestor sate' s'a inethnplat prin
.fenomenul natural al roirii.
lii intregul rgsgrit european conditidnile naturale i istorice au condus la crearea acelorasi forme. In Rusia tgranii,
capi de exploatare agricolg, stabiliti pe teritoriul comunei, constituiau o uniune cu o populatie nestabilg i schimbtoare nun-Oita' mir" 4). Mirul in traducere Iiterarg insemmeala universitas", care corespuncie cetei devlmase dela noi, rzsiilor.
Roirea se intampig dup normele perfect naturale. In jurul

marilor sate, in ruseste selo, se aseazg tinerele cgsnicii sau

surplusul satului-matcg, formnd ceea ce in uncle locuri se
numese satele noi" sau in alte parti cAtunele Sin Rusia de.
revni" 5).

In jurul marilor centre sgtesti aceste roiuri stall ca salbele

si fenomenul miscgrii lor naturale este evident. Cnd anumite
iMprejurgri naturafe si mai ales istorice, fac dintr'un sat o
rgscruce de drumuri, sau cand pur si simplu un sat se desvoItil
iii mijlocul unei regiuni frg- esiri si fgrg comunicatii, se naste

tArgul. La inceput ronfnii n'aveau tArguri i orase" 3). Cele

citeva infiintate mai de vreme au lost intocmite de strgini cati
att venit cu dreptul br, cu constitutia orgseneascg obicinuitg
in patri.a for, pentru a intemeea colonii aseraingtoare .pe pamntul romnesc7)". Adevgratele tArguri romanesti coincid cu
uncle din primele noastre exploatri de all natura dec5t cele
agricole. Populatia bgstinasg a izbutit sa fundeze numai sate
de pescari la Dundre, care s'au desvoltat apoi in porairi, sau
1) H. H. Stahl Tehniea monografiei Sociologice" Institutul Social Reiman, Seria A : Studiu si contributli 2, pag. 123
2)1. C. Filitti, ,Proprietatea sandal"... pag. XII
3) H. H. Stahl, op. cit. pag. 148
4) Alexandre Eck ,Le moyen age Russe", Maison du Livre Etranger,
Paris 1933, pag. 260.
5) Alexandre Eck, op. cit. pag. 275
6) N. lorga, Istoria poporului romanesc" trad, din I. germanA de OtlHa Teodoru-lonescu, 1922, 1, pag. 213.
7) N. lorga, op. cit. pag. 262.

www.dacoromanica.ro

95

re$edinte downesti pentru Domnul Orli, sub ocrotirea unui.

castruni" al lui 1)". Cele mai multe dintre targuri, chiar ii
structura Ior sociala sunt aglomerari de sate. In reall ate, geneza orasului este satuf. Prin transformari, cari au durat in
toate triIe secole intregi, unele sate au capdtat caracter de
Draw 2)".
Faptul acesta se

invedereaza prin Iegatura stransa pe

rare targovetii continua s, o aibe cu mo$iile targului, cele

mai multe druite de Domn cu toate satele i mosille dimprejur.
De cele mai multe ori din cauzal productiunii interne reduse

la cereale $i vite, desvoltarea targurifor nu a fost cu putinta

decat prin crearea negottilui cu strainatatea 3). Dupa constituirea Principatelor, targurile continua sa ia fiinta, parte din
aglonverari satesti, parte din colonistii straini, in lungut drunTurilor de negot, la popasurile marifor drumuti,internationale
care incep sa se formeze, sau in jurul unei resedinte domne$ti 4).
In aceasta desvoltare normlaia a satelor si mai pe :firma

a targurilor, ia nastere la noi viata de Stat a Principatelor.

Ele n'au fost creafia unei autoritIti superioare straine ci dintpotriva rezultatul unui indelungat proces, prink cand cnezii

$i voevozii au recunoscut autoritatea unui singur voevod clintre

ei, recunoa$tere facuta intotdeauna din motive rolitice de aparare contra cotropitorilor 5). Viata econoruid. i.proprietatea !so-

lului s'au continuat fail a cunoa$te propriu zis institutia feodalitatii, care la alte popoare apare odatal cu inchegarea slatelor.
Astfel a luat nastere iprincipatul muntean, din .contopirea
inIntia jumatate a veacului al XIV, in jurul voevodatului
dela Arges, a tuturor voevodatelor din drearta i stanga Oltu.
ha jar Moldova din cuceririle facute de voevozii desclEcati
din Maramures pe la jumatatea secolidui al_ XIV. In toata
aceasta perioada economia taraneasca se confu'ncla -cu exi-ten'a
naturald $i politica a satelor. Perioada aceasta cOnstitue ceea

ce se chianti vechiul regim. Caracterele lui vor Vainui rani

in preajma secolului a XVIII, cand urtnand cursul istoriei
nationale, economia taraneasca va infra in noul regim. Paul
1) N. lorga, op. cit. pag. 262
2) V. Madgearu, op. cit. pag. 107
3) N. lorga, cit. de 1. C. Filitti, Evolutia etc. pag. 106
4) 1. C. Filitti, op. cit. pag. 99
5) ldem pag. 77

www.dacoromanica.ro

06

viata romaneasca este fundamental taraneasca, cu o

descentralizare in sate care reprdzinta principala lor (a Prim.
cipatelor) forta. In aceste mici grupuri nu s'a schimbat nimic
plea la sfirsitul vechiului regim, care se intinde pan la
atunci

epOca filosofica" a veacului al XVIII-rea 1)".

II.

In/ luenfa clasei sociale asupra vechei economil 0/41/testi.

Problema claselor sociare in trecutul rominesc cs,0 strAns

legari la originii de aceea a proprietatii patuatului. Ca pretutindeni dealtfel, dar mai ales l'a bizantini, garantia unei situatiuni sociale proeminente era proprietatea. de parnnt. Ea
constituia averea $i inobila asa cuml sd intampra $i in Occident.
inainte de organizarea feudala 2). Feudalismul se caracteri-

zeaza printeo noblete cu totul independenta de titluri, insu$irea de nobil fiind personala 3). Din anumite imprejurri istorice la noi, feudalisMul, in inteles occidental, nu s'a realizat

Poate ca sub infludntele occidentale de care a fost

inconjurata la incept, ar fi evoluat cu timpul in aceta$ sens,
dar ivirea Turcilor la Dunare a intors Princiratele cu fata
spre rsariti)".
nicionatil.

Nobilimea romaneasca
pamint.

rama.s intotdeauna legata de

Proprietatea pamntului si forma de exploatare agricola

dominanta au condus chiar la o nivelare a claselor sociale.
Intre locuitorii targurilor i steni nu era nici o deosebire, Imlprejurrile economice silindu-i pe toti laoralta sa fie agricultori. Intre tArgovet i satean nu era nici o deosebire de trai 5).
La inceput, de fapt, orasenii continuau sa practice vechile
lor ocupatii agricole p.entru
procura principala hrana, ceea
ce fac azi locuitorii maharalelor din multe orase romnesti 6)".

Asupra claselor noastre sociale in trecut stint mai multe

teorib toate insa deosebesc doua a-man clase: Boerinea i Oranimea. Intre aceste clase bine definite, una Cu caracter Frepon1) N. lorga, LR place des Roumains dans l'histoire universelle I Antiquite et Moyen Age".

2) 1. C. Hitt), Evolutia etc.. pag. 327

3) Ed. de Barthlemy La noblesse en France', cit. I. C. Filitti, op. cit.

pag. 326.

4) 1. C. Filitti, op. cit. pag. 326

6) V. Madgearu Zur industriellen Entwicklung Rumniers", 1912, p.
10 cit. I. C. Filottl, op. cit. pag. 99-100.
6) I. N. Angelescu Histoire economique des Roumains" Tome premier, 1919, pag. 227.

www.dacoromanica.ro

derent politic, alia cu caracter economic agrar existau tilt _numar de clase njloii, nai apropiate de ultima clasl i totusi
deosebite.

Radu Rosetti1) arata dud documents din veacul al XV

imprtire a populatiunii romnesti In urmaloareIe patru
clase: boeri, slugile domnesti, cnejii, romanii. De fapt suntem
in fata a dou clase sociale: treapta de sus a boerilor cu stugile lor i cnejii, i treapta de jos sau sireacii".
Constantin Giurescu2) distinge, dupl funclia lor 'economick,..dona". clase: una de proprietari ai solului, alta de cultivatori pe moiibe cefor dinti. Aceste clase dup felul de trai
constituiau orsenfi, proprietarii si ruminii. In genere toti istoriografii romani se opresc la cele dou clase distincte, a hoeribor sau proprietarilor de ramint si a ca'ranilor .sau cuttivatorilor agrico1i. Actele de pe vremea tui Mircea Cel !Miran,
Rada cel Frumos sau Stefan Cer Mare, impart populatia %rill
cu nrici deosebiri, ip. aceteasi clase: cnezi, adica/proprietari de
pamint, boeri si slugi domnesti sau dregatori, i sireacii sau
o

muncitorii agricoli 3).

Nobletea cuprindea in trecutul clasetor noastre sociale g

seami de categorii de boeri, nmsneni sau ritzesi. Caracteristica lor era determinata de proprietatea psAmAntului. Cine este
Roprietar de pamfint este boer 4). Dregatorie propriu zis, adic5.
boerie fiira plmint nu a existat la inceputul Principatelor ro:
mine, in secolele XIV si XV.
Boerii stapineau waffle ocine (mosii) iar rnovnenii in
Muntenia si rgzesii in Moldova erau boeri; mai mici, proprietari
de terenuri lirnitate. Criteriul de osebire intre aceste doul titluri nobiliare era mosia.3).

S'au ivit ulterior si boeri fara mosie, in momentul in

care se ivesc in Principate functiudile ddregatori. Situatia
boierirnii a fost clarificat prin reforma savArsita in 1739 de
Constantin Mavrocordat. Noua organizare se intemeeail pe
principiul Ca insusirea de boier este consecinta exercitlrii une..
functiuni. Conceptia Ca boieria ar fi in leg-Hued cu mosia a
fost astfel cu totul inraturata6).".
1) In Pdmntul, sAtenil i stpAnil In Moldova" Tom. I, 1907, pag. 30.
2) Nechimea Romani& In Tara Romnease l legatura tut Mihai Viteazut' An. Acad. Rom. Seria II, Tom. XXXV4, 1915 pag. 9
3) I. C. Filittl, Evolutla... pag. 106-107.
4) C. C. Giurescu Curs de istoria Romnilot" 1935, pag. 392
5) C-tin Giurescu Despre bowl Cartea Rom. 1920 pag. 9
6) ldem pag. 13

www.dacoromanica.ro

08

Istoriografii dau boierimi, in general aceste doul isvoare:

slujba sau dregtoria (Rosati, Iorga, Cantemtir) i stapatirea
pamantului ca origina a celei dintai (C. Giurescu, C. C.
Giurescu).

Cu toate ca cuItura pfinfantului se may,ghtea numai la

indestularea tevoilor familiare, pamantuf apartinea in mod tieegal mai multor proprietari. Se s'.tie a la noi proprietatea pa-

mantului se caracteriza la inceput printeo devalmask a uituror painanturilor. 0 prdprietate individuala se marginea la
o portiune restrans din proprietatea in devalMasie, necesara
trebuintelor fiecaruia. DevalMasia a durat la noi 'Ana' fa din.
situl veacului al XV. In aceast perioada este cu fneputintd
de Stabilit o distinctiune intre proprietarul mare, cel mijtociu
si cel inic1)". Deosebirile dintre boerii rnari, Mij locii
era greu de facut, cu atat mai mult cu cat *devaimasii, cart
traiau toff in aceleasi sate, erau rude intre el. 0 nu.mire care
at-it cuprindsa pe toti era aceea de Megiesi, intaInit ,in doeurnentele mai vechi. Din actele privitoare la hotarnicii, vanzari, juratori i imartori rezulta cA denumirea de megies era
identica cu aceea de boieri2)".
I i11
entru care molive. toti oroprietarii de namant. mic
snq mare, _pn in secolul al xvii, inanerent daca erau bogau
sau saraci. eu dreEatorie sau fark .e cuprindeau I.n clasa boeriAkw.,c, I

'jnstantin Mavrocordat and stabiIeste titlul de boer,

iii vedere privilegiiIe fiscalei fi tinnarte in boeri trnari
sau vela. runnasii "(or nurnindu-se neanturi, i boeri de clasa
a Ill-el-La. lit armasa lor mazillt).
mak lanicuLca, u ciasa ae rronrietari de_pmant alaturi: 71
de aLeea.5 origina ca boerb,
uesi proprietari, nt1 erau
tunsiaerali intotdeauna boeri. Erau mosnenii sau razesiii_ meFi fnrrnall
wyjii, cnezii, naslednitii, deur', oeuinii, juzii
marea asj ue agricultorOntemeetorii de satesi siapanitorri lor.
LJneori se cuprind in denumirea de megies care cuprinde
pe tali ankii proprietari, traind in devalrnasie, boerii mari
hotarniciindu-si cu timpyl inoiiIe lor din timiturife 'devalmase.
avanci

0 caracteristica in evolutia acestei clase intermediare, midi!

1) C. Glurescu, op. cit. pag. 82-33
2) Idem pag. 45

3) Idem pag. 56-61

4) Idem pag. 16-17

5) !dem pag. 64, 66, 69, 11, 119, 121

www.dacoromanica.ro

09

boeri, a fost aceea ca, Mai ales dupA reform Iui Mavroeor-4
dat, sub proces.ul dizolvant al unei -fistatitati excesivel o tmk
parte din ei s'a salvat n rAndurile .boerintli Cu ,dregkorii,
iar cea Irrilai mare a displrut in Marea mass5, a 'poporuIui;muncitor.

Alkturi de Megiesi si Inosneni sau rAzesi, cneiii au o

tuatiune iuridicA anarte.-Ei no erau devAimasi,_ ci oameni

sil11-

bed. Una cred cA dn acestia au iesit sapAnitorii de mosie

din care s'a alcAtuit apoi -aproape intreaga boerime

CoreSpunzItor boerilor erau cfle1ii iarcorespunzAtor encoanelor. doanmelor de azi. erau cnecuthinele cn care se lareau

sotiile boerilor si a oamenilor de searnI2r. Cnejik ca camera

faceau parte din clasa stApAini-toare, deaceea in documentele din Secolul at XV sunt numM stApAnii, s'atelor si a mun-

citorilor 3). Ca si marele numAr .de mosneni, cnejii diva odatA

cu intemeerea dom'niei, mai 'ales' a birurilor si a privilegiitor.

Din situatia de boeri, nobili proprietari t i agrigurtori, ei vor

deveni cu timpul simpli muncitori frA pdmAnt.

Aceast nobilime mijlocie mnsteni_si t:dzegi. a _formiat
ternelia vietii noastre apTare. Ei strnt agricultoriii tAranii" cari
cultivau cei_tmat nine pamantul, ,trAind'inteo totalA independent eeconomicA. Cum in rAzboie clasa de jos nu ..era intotdeauna luat, ei formau vestitele osti cu care Dorntiodi no.stri

au purtat altea rzboaie. Ceea ce intelegemi azi prin pppor

ii constituiau alIturi de marii boen, aceasti nobilime dc clas
nijjocie formath din cneji, rzesi si mosneni. PAnA in veacuI
al YVI-lea nrin poporul yeah se intelege Domnitorul, clerul
si boerimea 4)".

AlAturi de aceast clasA a nobilinfi caracterizatA prin

proprietatea pmantului, exista o clasA de mundtori MA pad
mint, ,muncind pe p4mAnturi1e boerilor.

Nicolae BAlcescu distinge trei clase de skteni muncitori

agricoli: mosneni sau idzesi i cneji, vecinii sau rurnknii adicA
robii si oamenii slobozi domnesti5).
Vecinii sau ruannij._ erau oameni fArA proprietate ruraIA,
care se htineau pe mosia boerilor. Din cauza indatoririfor ye
1) R. Rosetti, op, cit. pag. 40
2) ldem op. cit. pag. 40
3) C. Olurescu, op. cit. pag. 89
4) Mihai Kogainiceanu, cit. de Radu Dragnea Mihail Koaniceanua
Ed. II, 1926, pag. 162
5) Nicolae Balcescu, magazinul istoric, vol. II pag. 240

www.dacoromanica.ro

100

care le aveau, de o parte pentru Stapanul snosiei pe card anun-

ceau, iar pe de alta pentru stat, acesti farani urmau conditiile pamintului al carui accesoriu erau consideratio)".
Cand Domitorii claruiau o mosie sau un sat, muricitoril
urmau pamantut, chiar cind unii dintre ei erau personal liberi.
Clasa aceasta a muncitorilor cu bratele, neproprietara se deosebeste fundasnental de adevaratii proprietari razesii sau mosnenii, chiar and au descins din ei.
Aceasta clas dependenta de pamantul pe care il fucrau
purtau deosebite rime. Susedii, erau oameni de tara,Cit libertatea marginita, vecini, cuvant card apoi si-a schirnbat sensul lui originarj Wahl; in opozitiei cu boer si cneaz; mmcdtz,
intAlnit in satele rornanesti; Under:- adica oameni, saraci sau
sireaci in hrisoavele hti Mircea cel Batran; nzei, poshonici,
adica servitori i slugi2).

In timp ce crestea proprietatea marilor b`i;eri dregatori,

proprietatea tarneasca a fostilor boeri mijlocit scadea, iar
nufnlarul anunCitOriIor_ cu bratele

era in crestere.

Economia

noaStr taraneasca se schimba astfel in natural ei inficn. Gospodariile frnqti pierd din autonoimia Tor integrandu-se in

parte in gospodaria bbereasca.

Vecinii, fard a fi robi, erau totusi dependenti de itnosiile
boeresti si obligati, dupla cum reese din documentele veacului
al XVI, sa' .lucreze la orice": sal 'coseasca, s stringa fanuf,
O. care recolta sau sa faca transporturile, s mtmceasca vfile
s s repare casele, anbrile, zagazttrile, sa sape santuri, s fie
moran i pastori. Nu exista limite la indatorirea de lucru 3)
Termenul de vecin indica o legatura a amulut de ea'rriantuf
pe care 11 cultiva, termen care corespunde cuvantului grec

paroicos" din documentele grecesti ale veacului af XVI si

care deseltnna pe oarnenii dependenti de mosia al1uia4).
Sub povara fiscalitatii din ce in ce mai apasatoare, mare
parte din mosneni i razesi isi pierd pamanturile devenid dependenti inateriali de mosille nobilifor pe care le lucreaza.
Cand Principatele tree dela o economie naturala autarhica la
un incept de econamie de schimb, boerii au simtit nevoia de
1) 1. C. Fditti, Despre reforma fiscalA a lui C-tin Mavrocordat (Extras
din Analele Statistice i economice, Nr. 6-6, 1928), cit. pag. 11.
,
2) I. C..Filitt ,Evolutia` pag. 81-82.

3) C. Giurescu Despre rumani" p, 31-40 (note), I. C. Filltt ,Proprletatea solului pag. 136.
4) Mem pag. 133.

www.dacoromanica.ro

101

brate pentru o productie cat anal mare. In acest proces istoric

ia nastere iobagia sau rumania, care avea sa fie consfintita
mai tarziu prin cunoscutul act de legamant. al lui Mihai Viteazul.

Fiscalitatea in veclzea econornie (.irlineascg.

III.

Fiscalitatea poate fi reprezerffata ca un proces de destra.mare a Vechei noastre econ6rnii -agrare mosnenesti sau rjzasesti. Decade* intinsei noastre nobilimi mijlci, adevarata hobilline teritoriala, incepe odata cu fiscalitatea. Acest proces incepe cu reforma lui C. Mavrocordat din 1739, intemeeafa pe
principiul ca Insusirea de bodr este consecinta exercitarii unei
functiuni 1)". Reforma are la baza o repartitk a fiScalitatii
Denim creiarea unor noui venituri necesare Damitorilor. A
trebuit ca intreg regiMul economic Sa se prefaca si in locul
schianbului de obiecte s se introduca plata in bani prin negustorii i speculantii straini din orasele maxi 'le peninsurei
Balcanice..., a trebuit ca asupra Oranilor Merl sa," apese ta
un anume moment o sarcina bndascA
a tributului catre
Sultan, -- pentru ca, intr'o mare criz, proprietatea rni sa
dea falitnient i lasa boereasca, ajunsa acum puternica, s
alba mijlocul de a cumpara pe bani pamanturlIe acefora cari
nu mi erau acum. decat birnicii Sultam,ilui, saracii" imParatului plgan 2)".
Birurile noi puse in veacul al XVI si in .celelalte ty.niatoare, au adus in Principate o mare.criza financiara care a apt
influente considerabile in viata socjal. Atunci s'a produsi vanzarea In mass g. a p4minturi1or incarcate dd dad aTe mosnenilor i razesilor
tarani liberi
i totodata cu dependerrta
Thr de mashie bodrilor, pierderea trepta4 a insusi liberttii Mr.
Consecinteld birului erau teribile. Boi nu sunt. Gate doi
oanteni,

i adesea barbatul si nevasta, trag carul in care se

aduc lamb& 'Cie vanclut pentru cas. Am vazut 5i un orn, rde-o

parte si de alta un bou, tragand carul3)". Suntdire in veacul

in care PrincipateIe romane devin chelarul" imparatiei otomane, prin dreptul de preemptiune asupra cereaIdIor si vitetor
pe care il eixerciti deacum' incolo Sublima Poarta4).
1) C. Giurescu Despre boieri" rag. 1647.
2) N. forge ,,Canstatri Istorice" pag. 17
3) Engel (1680) that de N. lorga ConstatSri" ,pag. 17
4) 1. C, Filitti ,Proprieta1ea solute pag.

www.dacoromanica.ro

102

Dela impozitele pentru Domn, comune intregii Iumi medievale, dupa 1555, odata cu incercuirea Principatelor de Turci,
Se trece la o serie de biruri cari faceau imposibila orice manii
festare a economiei nationaIe. Partea ce se cuvenea Domnului
se inthlneste in Muntenia inca din secolul XV sub numefe de
dihna, dijmiarit san zeciuiala, in 'Moldova numita deseatina 1).
Acestea reprezentau la noi singureIe forme ale economiei
de schimb, numite elemente ale economiei naturale de circulatie 2)".

Era cunoscuta regula ca de impozite nimenea nu este

scutit3). Se cunosteau doua" sistelme de impozite : impozitul

real, dijma, deseatina sau zeciuiala i impozitul personal' perceput prin cisfli. Sistemul de percepere obisnuit se zicea ,,tara"
sau cisla taraneasca4)". Nu era un impozit 'de repartitie ci
de calitate3). Prin cisla se intelegea o regula de repartitie
a impozitelor versonale. Surng globafa impusa se repartiza

intai pe judete, judetele o repartizau la tindul for pe Masi,

pIiiIe o imparteau intre sate, iar satele intre Iocuitorii for6).
IImpozitul acesta facea parte dinteun sistern de impozite bizantinc caracterizat prin asezarea impoziteIor pe cap de famine, materializat prin cunoscuta impunere a fumaritului7).
Zadruga" sArbeasca i mirul" rusesc, ca forine ale ,-feuda"lismului agrar" din rasaritul Europei 'se pare a fi fost conditionate si de acest sisteml de impozite, creind acele unitati
familiare, sau comunitati de gospodarie, cari s poata pe deoparte reprezenta o niai mica impunere, iar pe de aIta s poata
face fati birurilor prin desavArsita solidaritate intre do).
Mavrocordat, in reforma Iui fiscala", procedeaza mai intit
la desfiintarea impoziteior vechi, unele dintre efe apartinnd
dupa obiceiurile vechi, chiar intiifor cneji ai tinutului. Astfel
se desfiintil cunita" sau, darea de o pieIe de jder c o plateau

fetele dinteun sat cnd se casatoreatt cu un flacau din alt

sat, dare pe care o primlea aleajul tinutului3). Se desfiint
1) Idem pag. 167.

2) G. line Economia de schimb

in Principatele romne, Buc 1930, p. 9

C. Filitti Evolutiai pag. 345.

4) Idem pag. 345.
3) 1

6) 1dem pag. 341.

6) Idem nag. 341.
CHIN de economic nationalS, I V. $11vesql
7) Vezi V. Madearu
r.ura cIP Pconomia agrarA (pag. 91).
8) Mem pag. 91.

9) R. Rosen!, op. cit. pag. 60,

www.dacoromanica.ro

103

apoi vacaritul impozitul pe vite si impozitul pe 'Vogonritul

viilor 1). Tot acest dominitor, din impozitele personale a desfiintat haraciul, contopind toate impozitele personale fa un
loc $i sporind in schimb oieritul, vinriciul, dijearituf, pretul
etc. 9.

&aril,

In incasarea dadlor Domnitorii erau necrutatod, pe nepdatnici ii daruiau ca iobagi cek5r ce plateau pentru ei, sau
li lua, cu Omant cu tot, in seama Statulni, folosindu-i ca
pe o marfa de schimb 3). Ping la iobagirea lor complect,
muncitprii agricoli dependenti de mosia boerilor, datorau acestora dijma din producte, suhatul pentru pasunatuI vitelor,
iar dinlauntrul gospodriet, o dare de fiecare ramura 'de prodeutie. tucrul san cIaca la boer era socotita peste acestea.
Numarul zilelor de dad nu era niciodata lirnitat, ci in raport
cu interesul proprietarului 4).

Numirile impozitelor se dadeau dupa natura produsului

impozabil: stuparit, oierit, vinarit, etc., iar pe?ceptorii lor se
numeau asi$derea: stupari, vinricieri, tiletari, etc. 5).

Peste aceste impozite in natura dad", socotite de cele

mai multe od the doal, o seria catre proprietar, i alta catre
Stat, la venirea Turcilor se niai adauga adedratul bir, sau
dare in bani 6).

Rezumind, vont gasi in istoria fiscaIr a Tarilor Ronanesti, inmatoarele sistsme de impozite, toate asezat p econoMia taraneasca :

Dad personale: haraciul

dajdie pe cap
cu
anexele lifi, vel same, sama a doua $i a treia; apoil birurile
lunare, san birul marunt de tana; birurile pentru trebuintele
:nterne; birurile datoriffor eand Ora raminea datoare; prestatiile in bani sau natura 7).
2,
DariIe pe izvoarele de bogAtii: idesthina (difm4rit
a.

din Stupi), gorstina (de pe porci), vinriciul, Pieritu17 valcaritul,

majaritul, tutunaritul, pogon5ritul (pe vii), gafeata sau cbla

cu fan sau orz, sapunargul, ciohodarituT (dijnia dela cig1) I. C. FilittlDespre reforma" pag. 4.

2) ldem.
3) C. Giurescu, Vechimea Romniel, pag. 38 nota 2.

4) 1. C. Filial, Evolutla, pag. 87.

5) Idem pag. 91
6) Idem pag. 92.

7) Docuaiente din 1612-1828, COleclIa Acaa. Rom., cit, I. C. Faith, op,

cit. pag.

3$8,

www.dacoromanica.ro

104

mari), camYnaritt41 (dela camipay), boii domnesti luati de

podvada, caii i carele de oaste, untul imiparatesc, caii i carele
iniparatesti,ialovita" sau vacile grase pentru turci, slugiu
birul slugeriei, plocoanele ; sointii, plocoanele impratului,

etc., etc.1).
Inteun document dela inceputul secolului XVI se pot
nutnara opt dari sigure : oieritul, porcarituts albinaritul, galeritul, vinriciu1, gloaba, caii de olac, boii de carat2).
Impozite indirecte: fumarituI baltilor, care da dreptur
3
la pescuit, oluchac dela cei de faceau negot cu vite, safari-WI'
amntilor, cotaritul (cotul Domnekesc dela toti cei ce:-vind),

parcalabia (dela marfa ce se vinde inn targ), vamjle, ocnele,

gloabele (amenzile), dusegubina (dela ucigasii cari se intIpacau cu rudele victimei sau isi rascumparau viata), zaveasca (garantia ca cei ce 2u pierdut o pricina nu vor "redes-e
thick proces, hethia .(platied de castigatorul unei pricini), 03Stuba (taxele de pripas3).
Fiscalitatea excesiva este evidenta nnumai din marele numar de impozite i dad,: 5 personale, 19 impozite indirecte
12 directe, in total 36 impozite. Dad. se mai adauga fa acestea
si distrugerile razboaelor sau rascoatelor,'destul de dese In
acele vremuri, avenr imaginea econnorniza a Principatelor. Ceea
ce sporeste gravitatea acestor iMpozite, consta in asezarea lor
pe singura clasa ,ffirneasca muncitoare de pamint. Afara de
aceasta clas, toate celelalte formau bresle sau exceptii fiscale". Nu plateau impozite:
Boerii in slujba ; boerii mazali; proprieta:ii cu indatoriri
ostasesti (curtenii in Moldova, rosii in Muntenia); colonii de
ye Mosii1e domnesti cu indatorriri de paza a granitelor; organizarea brilitara fiscala a slujitorilor; orgpnizarea micilor nlujbasi, civili; Mitropoliite, piscopiile, manastirile; preotii.; colonistit straini; negustorii si meseriasii4).
In aceasta situatie econnorntia tara'neasca familiara, singura
insarcinata sit faea fatal null-tin:4 de dari, este de fapt dis
truSa. Multi tarani apuca drumul' codrilor, train in pustfe0.5 sau con.stituiti in vestifele cete haiducesti cari au insemnat
intii de toate o reactiune contra darilor a,upritoare. Cea fliai
1) 11. C. MIMI, op. cit. pag. 339-340.

2) G. Z-ine, op. cit. pag. 71.

3) 1. C. HUH, op. cit. pag. 340-30p
4) Nero pag. 346 1 urm,

www.dacoromanica.ro

105

mare parte dintre tarani se addipsteste insl la mosia domneascA, vAniandu-se uneori chiar ca rob. In reratiile &onomice... pe de 9 parte apAsare_a, turce'ascA, care se rezoIva in
grele dad, pe de alta istovirea p5Mfinturitor domneei, ini-

pinseri pe boeri spre rotunjirea mosillor lor.

Aceasta pe seama pArticelelor tAranitor liberi (rnosneni
sau razesti) cad deveneau tarani supusi boerilor i monastirilor 1)". -Dela aceastA supusenie paUna la robirea Complecta

nu Mai e cleat un pas. DeaItfeI existenta ei va fi

consfinq

tita indatA printr'un Iegautant domnesc dat de. Mihai Viteazul.

IV. Consecintele economice ale ranzilniei".

Una din consecintele cele mai profunde are fiscalitAtii
excesive, fu alcAtuirea unei noul clase sociare, rarnAn!a. A fi
rumn nu este numai o_ legatura de gli; deoarece rumnur in
acest sells se confunda cu numele ettige al poporului nostru,
legat de plmnt, Wan i agricultor, de c'nd ia" cunnostinta

istoria de el. N'a existat ruman necultivator de pamant. In

enoca cea mai vechea, rurnnii sunt considerati ca parte alcdtluitoare a mo_siei. In actele din secolur XVI sunt insirati la
olalta cu camput, apa, padurea, viile si moara 2)". Rumania
se caracterizeazA nu_ prin legAtura de pamfint ci prin legatura
personala de stapanul rnosiei. S'a crezut c aranii au fost
liberi la inceput i stapineau pAminturife 3), pitn c,ind pe
baze documentare Constantin Giurescu a dovedit cA starea
de rurninie, vecinie sau erbie, a existat mai dinainte. Pro-

blem s'a pus daca ruminia este o stare

socialA stabilitA

de Mihai Viteazul prin cunoscuta lui tegAturA", sau dacA

legAtura aceasta nu a fost num;ai, pair si isimpru consfintirea
unei sari de fapt. Nicolae BAlcescu,
Papadopol-Calimak
R. Rosetti si N. Iorga sunt partizanii mnfei ieorii. In tabAra
adversH sunt Al. Philippide, A. D. Xenopor, Gr. Tocilescu,
I. Bogdan si mai ales Constantin Giurescu 4).
1) A. D. Xenopol (Confeshini asupra imprejurArilor in care s'a scris
Istoria Romanilor si asupra chestiunil tArAnestr in Arhiva... an III, 1921
pzg. 2-3.
2) C. Giurescu. Despre rumAni, Analele Acad. Rom. 1916, pag. 13.
Radu VodA intAreste mngstirii Arges satul Pite0 cu Maid partea sa edtd
se va alege, din rurnni, din apti, din pdure i din dealul cu Idi" (1528)
(Vezi Vechimea" etc. p. 20).
3) Teoria libertAtii depline a tAranului roman suslinutA de N. lorga si

R. Roselti.

4) LucrArile fundamentale cu care a rAsturnat teoria sustinutA de

Bilcescu sunt: Vechimea Romftniel In Tara RomaJteascA 51 legAtura lui

14iha1 Inteoul (1915) Despre Rumani (1916), Despre boierl (1920).

www.dacoromanica.ro

106

Balcescu scria: Mihai Viteazul fu eel dintai 'domn care

legiui printeun asezaniant al sail, cA fiecare faran pe a cui
mosie se va afla atunci, acolo A ramie vegtic. Acdst act bar .
bar, filcut de un print ce a lucrat atita .pentru libertatd, ane,
voe s'ar putea pricepe de n'am i ca aristocratia puternica
pe atunci, a trebuit sa-1 sileasa fa aceasta1)". Invocand dc
cumentelej C. Giurescu declara ea in secolul XVII cnd le.
gAtura" lui Mihai a fost de-atAtea orii inyocata, =mania era
considerata ca o stare apgcata din cea mai adina vechimei

legatura lui Mihai nici nu o crease, nici nu o consfittise;

ea atinsese doar situatia unei anuntd categoili de rumni 4)".
Teoria este complect justificatA dad, ne zandim c libertatea in trecutul nostru era conditionata dd scapinirea pa.'

mintului. Nu se putea concepe Oran liber i neproprietar.

In tmomentul cand agricultoruf pierdea Mosia, pentru dari sau
prin vfinzare, cadea in rnclul ruanAnilor._

Taranul urrna pain'antul pe care il inuncda si care era

ratiunea lui de a fi. Caderea in situatia dd muncitor al :pamasntuliu, de rumin,. din ituatia de ont liber i proprietar
era o consecinta indirecta a sistentului fiscal. In organizarda
fiscal de atunci nu era loc pentru omur liber flea inqs.iee
visteria tarii necunoscand cleat doui clase impozabilth pToprietarii de pamant i rnuncitorii acestor parnanturi. Intregul
nostru sisteun fiscAl de atunci era interneiat pe principiul res.
ponsabilitatii colective: de bird unui rumian raspundeau toti
ruminii de pe o mo5ie; de bind lor propiidtarul; de al acestuia ceilalti proprietari din acelas sat sau, hotir, d l .satului
intreg satele .vdcine, Lat.; de al tuturora erau raspunzatori sfujba$ii insarcinati cu strangerea Iu13)".
"Cind proprietarul decadea din drepturife sale, pe orice
cai, el se incadra fortamiente in rindul pirnanifor, Mind legat

de ei prin traiul pe acee4i ntosie.

In secolul 'al' XVI datorit organizarii fiscale se intampla

acest fenornen de rumanie" in `masS. Pe Una decaderile

fortate, se intilnesc cazuri and insusi proptietarit, de buria
voe, &mese, bodrilor puternici miosia si se fac rumani 4). Se
1) N. Balcescu. Magazinul istoric, IL pag. 237.

2) C. Clurencu, Vechimea Romania, pag. 5,

3) C. Gluresca, op. cit. pag. 13.
4) C. eurescu, op. cit. pag. 14,

www.dacoromanica.ro

107

cunOastea dobagia Inca din secolul al' XIV. Rumania estd intaa
oara pomienita pe la jumatatea veacului al' XV, deci odata cu
riarile biruri puse de stapinirea turceasca: -asupra Principa-

telor, grinartil" Irnparatiei.

Framintarea in structura sociala a Principatelor era atat
de mare ineit, alaturi de fenmenul caderii in run-15We a unei
mari masse de proprietari gasirri i un proces contrariu, care
n'a fost observat ptia acum, de ernancipare a rumnilor11".
Emanciparea sau judecarea sau mdgiesirea se facea prin improprietarire. Desigur proportia acestor emancipati era mult
inferioara celeilatte, a rumniei, avnd in vedere c p'ina catre
sfirsitul secolutui XVI intreaga populatie care traia in satele
boieresti, calugresti si donmAti era alcatuita numai din fit-Inni2)". Se cunoaste prin aceasta cea mai intunecata perioada

din istoria rombilor. Trecutul poporului roman In cele 10

veacuri despre care izvoarele tac, se oglindeste n intocmirea
sociaI cu care el apare in istorie, in regiu-nea unde desvoltarea sa a fost mai ferita de inrauriri. streine3)".
Pentru rectificarea istorica a leattirii." lui Mihai !A.
teazul, C. Giurescu aduce marturia a 44 de documente ale
epocii, cel mi vechi din 1613, cel mai noui din 1709. in co
cortsta aceasta legatura sau asezamnt: Mihai asa a fost
facut intocmeala atunci cum care ,pe undd va fi, acela sa fie
rumin in veci unnde se va afla4)".
Legatura lui Mihai creiaza de fapt noui rurnit$ asa numiti rumlini-de-Iegatura. Ori care ar fi fost starea oamenilor
pe imoiiIe boeresti, in momentul cand leg-a-tura Thi Mihai
ia fiintl, ei devin rumni de legatura. Mihai Viteazul a fost
nevoit a da aceast legatura" pentru cunmdrea unei fluctuatil
caracteristice rumanilor in toata istoria noastra. Satele apareau si dispareau, emdncipariIe se iveau alturi de caderite
in rumnie. Afara de aceasta, dota altd fent:mime stinghereau
in mbd vadit contiiiuitatea statului. Pe de-opartel Aga ruma.manilor din cauza birurilor marl, deer disparitia celei Mai
importante clase impozabile, de alla parte fuga si imprastierea rumanilor, chiar peste hotare, oridecateori se iveau raz1) C. Giurescu, op, cit. pag. 17-18.
2) Idem pag. 23.
31 C. Giurescu, op. cit. pag. 23-24.
4) Uu act a 1W Radu Mihnea (C. Qiurescu op. cit. pag, 26)

www.dacoromanica.ro

108

i navaliri vrajmnse. Perturbarea produsa in 1595 9,

avea s dea nastere la framintari indelungate, provocate de
boaie

cautarea si readucerea

la urma a rumfinilor fugiti od im-

prastiati. Pentru a Ire- pune capt nu era de cat Un .singur

trrijloc: consacrarea starii de fapt2)". Starea de.fapt fu decretata de Mihai: care pe undera fi, acela sa' fie ruffian vesnic
uncle se va afla".
Consecintele econothice, mai ales pentru virtor, at acegtui
legamint, au fost importante. Din acest moment, veac cu veac,

boerul va data sa acapareze de-acum incolo, nu panrant (de

care avea destul) ci bratele de nrunca ate tat-minor pentru
exploatiri din ce in ce mai intinse. Trei sute de ani va (lura
aceast .coritinua acaparare. In acest proces piere o clas social romaneasca, marea proprietatea razaseasca., puterea de
rezistenta a Principatelof dela intemeerea tor pfin la ciocnirea cu imperiul otoman. Inlocul acestel clase, se ingroa5A gloata

ru:mfinilor, a iobagilor muncitori tegati pe veci de glie boereasca. Fenomenul acestei iobagirk in massa, pare a fi comun
rsarituliu european. In Rusia fixarea frnimii era veche ca
insusi traditia. Prin codul _din 1649 se reguleaza in mod definitiv soarta franilor, incuviiiitand ca, pe toti taranii comunelor cari vor parasi exploatarea lor, s fie reintegrall in
vechile lor laud 9". $i aci aceleasi neiroi auxiliare: neCesitatea
de a asigura resurse tezauruIui' i hrana aparatorilor militan

ai Statului 1).'

In Rusia aceasta fixare" dur g. pada la jumgatea Veacului trecut si ea fu aceea care determitua destinul Ruslei impexiale 5).

Oricat de puternice ar fi fost cauzele juddice (cearta boerilor in revendicarile reciproce) aseamiantut lui Mihai are
adanci inrauri econamice, curmand existenta gospodriilor ta-

rnesti libere, prin irttegrarea lor hi mosie, adica in gospo&aria colectid a boerului. Desigur ca econativia faraneascd
continua si subs aceast forbid manifestarile ei
1) Iivazia lui Sinan Pa?a.
2) C. Giurescu, op. cit. pag. 34.
3) Alexandre Eck, op. cit. pag. 316.
4) Idem pag. 320.

5) Alexandre Eck, op. cit. pag. 321. Alti aufort fixeat aceasti &IA a
leglturii" to Rusia la 1592. Macielowsk, Slavische Rechtsgcschichte si G. I.
Bratianu Servage de la glebe et rgim fiscal", in Annales d'histoire econor
mique et social" 1933 (vezi I. C. Filitti) Propriet, pag. 177.

www.dacoromanica.ro

160

Dar productia ei nu-i mai apartine deaf pdntru cat

este necesar traiului. Restul e Nat de- boer i d5ri1e eatre Stat.
faranii cari pin5 atunci tediau n dependentii reaLl pe niile
boerilor, cad in mod treptat intr'o depeindenTa personal, aseturanatoare serbiei. In Moldova, pentru a des'erana aceast categorie de oarmleni se intalneste termenul de smsedi" d.ta
Ii

ruesscul podsusiedki" adicl vecini1). Vecinul" este tradus

mei apoi din. slavoneste in rurtfaln. Ruman", dup cum in
mai multe limbi se nun-rote om" oricine nu are al a calitate ).
Noll rumini deveniti prin pierderea propriettii i rin
hotarhrea asez5m5ntu1ui lui Mihai, ingroas,5 de fapt rsdurite
vechilor rumani (ab antique)) cari n'au fost ticiodat 17:,roptrietari. Si dintre n6uii rumani, dar mai ales din rumtmii ab antiquo" documentele vorbesc de rscumparari de libertAti odat5
cu rscumpararea proprietatii sau cumprarea uiieia, and !eau

avut: au fost cneji i s'au vandut rumni, au fost rumini si

s'au fost cnejit3)".
Prin aceste vinzri si rdscumpardri, economia tarateasca
incepe s ia cel dintii contact cu economia banului. Un docuintent din 1415, arat c5 in Moldova banul ,piitrunsese adnc
la sate4)". Cu toate c o vconomie naturald a circulatiei,

in

sensul complect at acestui cuvint, este strAinal de istoria toasted

economic5.5)", incep s. se manifeste intale sisteme primitive

de schimb, In anul 1657, de OA cu 50 de boi, 50 de vaci
cu vitei si 17 vaci grase, se cumpr un sat pe Prut. In :1761
intreg targul Harlu se cumpa'r cu 600 stupi. Iar o tigancA
in 1710 se cumprd cu 30 vedre de miere6).
Ca o consecint direct5 a rumniei Pncep, mai ales in secolul XVII, fornarea fatifundiilor. Astfel documentele vorbesc

de forMarea de trupuri de mosie" cum au fost acele dela

inceputul veacului al XVII, dela Al&eni, din Ialomita, al marelui ban Ghiorman, sau latifundiire marelui logolat Tudose
Dub5u, priori cumprarea mosiilor dela fratii 5eptelici7). -Aceasti grupare de mari proprietti pentru exploatare este in1) I. C. Filitti, op, cit. pag. 132.

2) N. lorga Psychologie du roumain" in Revue historique du Sud-

est europen (1931) pag. 219.

3) C. Giurescu, op. cit. pag. 65.
4) Idem pag. 66.

6) a Zane, op. cit. pag. 54.

7) GhlbAnescu Surete i izvoade" cit de G. Zane, op. cit. pag. 29, 31

6) C. Filitti, Evolutia claselor, pag. 322 nota 2.

www.dacoromanica.ro

11.0

lesnita de nunaniile" noi, dar este totodafa o necesitate lecomania simtita in fata maret
,

0 alta consecinta a rumanlei a fost o inlesnire yentru

tru formarea unei noi bresle fiscale, aceea a meseriasitor, /Ana

atunci inexistenta ca clas sociald. Afara de tiganii ferari din

sate, pani catre sfarsitul veacului at XVI, meseriasii erau la

noi reprezentati prin streinii din targurile vecht dela poalele
Carpatilor1). Breasla aceasta noted Ii ingras randurile fie
din rum.nii recenti, fie din vechii rmni cari au izbutit sa
se Ascumpere, toti insa neproprietari. Cu aceast ocazie inthlnim sloboziile oament liberati cArora li se ddeau unele
inlesniri fiscale in asezarile kr. Cea mai mare parte din ei
umplura targurite, astfel, explicandu-se romanizarea acestord
printeo curata populatie dela sat 2).
Sloboziile au fost folosite probabil i _pentru populatul
campiilor sau tinuturilor marginase, fenoMen semnalat In Rusia.

0 sloboda" era adesea fondat de un grup de oatnefd al/and

o profesie comuna saji exploatand in tovarAsie o industrie amanita... De alai parte sloboda" era un rnijloc de colonizare
intrebuintat de catre printi, din veacul al XIII 3)",
Ca si feudalismut, breasla a fost o organizatie specific
apuseana, derived "dinteo ,ianumita d'escentralizare favorizata

de slbirea puterii centrate. La not a fost organizata dupla

feluI celor din Ardeal, intocmite la randuli lor dup chipul celor
din Apus.

0 alta consecinta a rumaniei, cauzata de crearea marilor

latifundii, a fost o mare prosperitate in &esterea vitelor inlauntrul economiilor tarAnesti. Prosperrtatea pAstoriei e socotita ca un efect al iobagiei crescande4)". Aceasta econdmie pastorala-agricola dureaza pana and fenomenuI iobagiti
cupTinde pe toti cultivatorii de parnant intr'o clasa omogend,
din ce in ce anai asuprita, pana cand, prin intrarea definitiva
in economia de schimb europeana, economia noastra tarraneasca

va reveni din nou, cu marf salturt, la 0 economic pur agrara.

1111111

1) N. Iorga Negotn1 i Mestesugurile pag. 158.

2) N. lorga Istoria Comertului RomAnesp" pag. 158.
3) Alexangre Eck, op. cit. pag. 275.
4) G. Zane, op. cit., pag. 74.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III.

Evolutia economiei agrare taranesti in noua

ordine economicd
1.

I.

In/ luenfa
Dela feudalism la neofeudalismut agrar. IL
capitalismialui asuptra economiei giranoti.

Dela feudalisin, la neofeadalismul agrar.

Perioada de dupa veacul at XVII pare a fi in Astoria romanilor un' lung proces de transformare a eccnomiei affare
romanesti in general, si a raporturitor dintre clasa taraneascg
si boerime in special.
Dela proprietatea tliraneasca devatinasa a r;zesilor si mosnenilor depe timpur infaptuirii celor cloud Principate si pinA

la intaile reforme agrare din a doua jumatate a veacului al

al XIX, economia taraneasc inregisfreala 'in mod progresiv
faze de dezagregare i incadrare treptata in cealata econoanie
agrara, boereasca.
Momentul curminant and marea proprietate distruge pe
cultivatorii liberi, proprietari, are loc lit secolul XVI, pentru

care se foIoseste, ca data de fixare istorica mil mutt, legal

mantul tui Mihai Viteazul.

Acest lung proces de acaparare duce, anai ales prin mrumanic" la instaurarea feudatismului agrar roman. Desi noi
am fost streini de asa nurnita economie teritoriala sau can:.
tonalq, fiind o continua centratizare politica exprimata prin
Domn,
fapt care _neaga la noi aparitia fe'nomenutui istoric
al feudalisanului in inteles occidental
prin Teudalislo igrar
restrangem intelesul la o cadere a econotnii tatinesti in stare
de iobagie, caracteristica in rsrit. Caracteristica feudalisanu.
liii agrar const in considerarea pamantutui ca mijIoc de sta-i

www.dacoromanica.ro

112

pkire a muncitorilor lui. Dela acest fapt pornesc toatetaporturile de subjugare aid satenilor fall de stpani 1)".
Dela ace* raporturi fa structura socieqatii feudaie in
doua clase: stapanitori de pamant si m(uncitori de pamkt,
iobagii, este .o legatura de1i cauza la efect.
ftnintul este mijlocul de stapAnire, care creaza toite
raporturile de subjugare ate stenilor fata de stapani. Satenii
sunt legati de pamintuf stapkului, caruia ii apartin" i cu
care fonmleaza o unitate economj.cd: sunt datori sa dea dijma
si sa faca clad pentru stapki, in care scop gospoda'riite br
trebue sa fie inzestrate cu vite i cu uneltele de mun-Ea2).
Fag, indoiala ca ecommia tarateasea nu mai are unitatea
ei economica independetha, ci se incadreaza in economia agrard

boereasca. Afara de aceasta, ea vine din trecut incadrata de

sarcini fiscale pe care Id pastreaza anti departe. Cu secolul
al XVIII, in. epoca doniniifor fanariote

a Principatelor pusi de Turd

agentii exploatatori

incep o serie de masuri ce

se fasfrang asupra taranimli si care, chiar dac au fost facUte_

cu scopul unei inmuttiri st bune stari a taranimii numai ;pentru crearea de noi posibilitafi fiscate, lasa sa se intrevada un

inceput de atentie pentru clasa

taraneasr'A

Asifer Ia 1740.

Conqtantin Mavrocordat lurene interventia, in raporturile dintre

farm si boeri 3). Reforma an. tiscalk uroariu" nu putea sa

nu a1n4 urmari mai adanci., amintindu-ne c structura social
era atunci conia' structurii fiscale. In genere reforma fui Mavrocoraat se caracterizeaza printeo miscare a marelui nutnr
de impozite, i printr'o nota orkduire a titlurifor boeresti4).

S'a scutit atunci total sau partial de impozite clasa boerilor

in functie sau a dregatorifor, i pe de afta parte s'au 1des4
fiintat numarul mare de privilegii fiscale a celorlalte categorii
1) V. Madgearu, op. cit. pag. 7.
forrneazA
2) GospodArille satenilor si ale stApAnilor se lntregesc
laaolala economia casnica Inchis InlAuntru cArela se sAvarseste Intreaga
circulatie a vietil econom ce" (K. Bucker Enstehung der Volkswirtschafi)
(1920) I. p. 104 si urm. cit. V. Magearu op, cit. pag. 8),
3) Saria reformelor o inaugureazA Const. Mavrocordat In Muntenia
1740 prin desfiintarea scutirilor de dad ce, Inca din sec. XV se acordase
uaor sate boeresti. Supunerea Insd a satelor la dAri, trebue sA atragA, iti
schimb, o miurare a Indatoririlor lor cAtre propriet. (I. C. HMI. Proprietatea solului p.213-214.
4) C. Giurescu, Despre boeri" si 1, C. Filitti, Despre reforma ffscalA
a Jul Const. Mavrocorclat. Extras din Analele Statistice i economice No.
1

5.6, 1928.

www.dacoromanica.ro

113

de boeri1). Chiar dad reforMele lui Mavrocordat au durat

numai in parte dupla el, dupla acest urbariu, din -card citeva
puncte erau foarte avantajoasd locuitorifor, se poate vedea
c totul era intoomit cat mal bine spre folosul taranilor. Taranii valahi ar fi putut fi cei mai fericiti intre caranii s altor
state europend, pentuca dupa o sclavie atk de apasatoare
li se dadea atAt de ttnulta libertate 2)".
Refonmele liii Mavrocordat marcheaza' ins i intaile influente occidentale in Princioate. Astfe/ se pare ca in in-

tentia de-a da nosibilifatea liberarii rumanilor", Mavrocordat

nu era strein de ddsbaterile cari item la aceasta epocal tna
ales in Eurooa Centrafa. Desrobirea serbilor de catre ducele
Leopold al Lorenei la 1719, dapa card a urmtat desfiintarea
dependentii personale din. Prusia de tatre, Frederic eel Mare,
acordarea putintei de liberare de catre Maria Tereza, caranilor
depe domeniile sale si desfiintarea, de catre losif I a dependentii personale it Bodntia, Moravia si Sitezia 3).
In Muntenia la 1746 si in Moldova Ia 1749 Mavrocordat,
hotaraste i iMpune boerildr ca sat dea posibifitatea rsonm,
pararii taranilor din iobagie in schiMbuf a zece li. Totodata
acordi tuturor rumanilor manastiresti cad s'au itstrainat, putinta de-a se rscumpara daca se vor intoarcd, lucratd !sage
zile stapartului mosiei4).".

Din aceste Iegiuirk se desprinde spirituf de liberfate _pe

care il au dealtfel toatd legiuirile Domtilor lanarioti, acesti
varvari" cari credeau ca pot a face oricd vrea ci Orice Ii se
parea, dupa fandasiile si refele lor socotinte, spre interesul
lor5),".
1) Reforma fiscalA a lul C. Mavrocordat se poate rezuma asitet:

desfiintarea vAcAritului, cunitel i pogonAritului, sporirea oeritulul, desetlnel

si gorstinei, contoplrea dArllor personale in una singurA, scutirea de darea

personalA, de vinArici, desetinA i gostina a boerilor
dregAtori in functie
a fiilor lor si a descendentilor de boeri
dregAtori mici ; scutirea de dare
personala a preotilor I mAnAstirilor ; supunerea la dbri a tuturor celcrlalte
categoril ;Ana atunci se bucurau de oarecare avantajil fiscale.
Inteun cuvAnt, scutirea de darl a boerilor, in (nteles numai de dregAtorl si a urmasilor lor; desflintarea oricaror altor prIvilegil fiscale. Ceeace
fiscul pierdes de-oparte, trebuia sA se compenseze din altA parte' (1. C. MUM, op. cit. pag. 13, 14).
2) M. Koglniceanu, vezi Radu Dragnea
KogAlniceanu"1926, ed.
,

II, pag. 152.

3) G. I. BrAtianu Servage dela glebe et regim fiscal', in Annales

d'Histoire dconomiques et soclale 1933.
N. Iorga Istoria poporului romAnescm vol. III. 1927, pag. 201.
I. C. Filial, Proprietatea solului, pag. 215, nota 24.
4) I. C. Filitti, op. cit. pag. 214.
5) Urechia (anul 1785) cft. 1. C. RUH, op. cit. pag. 218.

www.dacoromanica.ro

114

Drumul deschis' de Mavrocordat esti urnial, chiar dad are

iceleasi caractere de fragmentarl imbunItAtire a soartei Oraiiilor si mai mult pe ci indirecte cleat direde.
La 1768 Grigore Ghica VodA Ca limah recunoaste un drept

lociutorilorilor depe mosii de a-si face toatA trebainta hranei

pe acea mosie, neoprindu-se de dire stApAn1)".
La 1780 AI. Ipsitante, prin codUl &Au recutoaste un drept
al tranilor asupra casei, ogradei 5i.cutiturilor2). Prin aceasta,
gospodAria trAneasca incepe s se cdntureze inlluntru economiei agrare boeresti.
Grigore Ghica Vodk in &tibia dela 1748-1752 fixeaz
zilele de clacA pentru cultivatorii liberi, la 6 zile pe an3).
Aceeasi dispozitie o hotreste i Mihai Sulu la 17831).
La 1790 Alex. Motuzi intervine ittre raporturite dintre
boeri si cIAcasi fixndu-1 i consacrAtd anumite drepturi sta.
vechi ale stenilor5).
La 1794 Mihai Vod Sutzo adaugl obligatia pentru proprietari de-a da tuturor cultivatorilor locuri de hranA6).
In .1818, sub Ion yod Caragea se defineste situatia juridicA a clAcasului un fel de emfiteozA7), i consfinteste drepturile conferite prin Pravilniceasca CondicA" a lui Ipsilante.
.

In sfArsit, in pragul Regu1arne7ntu1ui organic, Ionita Vodi

Sturdza, la 1828, fixeaza intinderea de parrAtt pe care boerul

trebue sa o dea fieclrui cultivator, ta o intindere care si

pate depAsi 2/3 dn mosie8).

'nu

Ne gsim la inceputurite unei toi ere 'in economia agrarg

tarAneasoL

Era aceasta are sa cuprindA nu numfai economia traneasei

ci toatA structura noastrA econottnicA mecum 5i viatd statului.
Incepe procesul de destrAmare a. feudatiSmului fonfnesc ai
intrarea Romfiniei in .,sfera economiei capitaliste, mai precis
in

sfera economiei banului.3). Acest proces se indeplineste

1) 1, C. Rita: op. cit. pag. 215.
2) ldem Proprietatea solplula pag. XIV.
pag. 217,

3) Idem

4) Ideal
pag. 217.
5
5
5) V. M. KoglIlniceanu, Legislatia pgrara si masurile luate In favoarea
agricultorilor dela 1864 pamA azi. Buc.1902, peg. 6.
6) I. C. Pilaf, ,Proprietatca solului" pag. XIV.
7) Idem pag. 220.

8) I. C. Nita, pag. XIV.

9) Lf. G. Stanciu Costache BAlcescu. Proect pentru o casA de pAstrat

al lmprumufarea. Bucureati 1936, Inst. Ec. Rom. pag. 16.

www.dacoromanica.ro

115

in State le apusene, Spatia, Portugalia, Ang11t, Franta i Utile

de Jos, Inca din secolur XVI, and sei desvolta, concomitent cu
centralizarea politica, econotriiile nationale. Atunci se prodoce

in sanul fiecareia din aceste tan, cu o intensitate deosebitat

lupta cu fortete feudale si se nasc formlele nouei orcfin economice1),`.

La noi economia capitalist dizolva regimul feudal prin

capitalismul comercial creat in urma comertului de cereale2).
Totooatd se ivet i iniprejurarea favorabila a revolutiel
industriale din Anglia care cerea noi debuseuri externe pentru
fabricate si materit prime, ,in special cereale din statele rasa.
ritene ale Europei3). In aceasta vreme incep a fi cerute cerealele romnesti pentru centrele industriale ale Apusului (Anglia si

Tarile de jos). Cind prin pacea dela Adrianopole, din,1829,

se asiguri libertatea comertului pe Marea Neagra, calea legAturilor econotmice cu Apusut este deschisa. Preturi* cerealelor

fiind in timpul acesta it continua urcare, se' iveste tendinta

fireasci a stapinitorilor de pamint sa spot-easel Intinderite
cultivate ca sal mAreasca productia

i s

fioAt

ex.porta cat

mai multi).
In acest proces istoric societatea capitalista ia locul societatli feudale. In econornia romilneasca, in acest moment istoric, economia de schimb dizolva economia naturala, existenta

la noi sub firma feudalisrnului agrar 5).

Economia taraneasca va ramane ins aproape neschimbata,
dat fiind subordonarea ei, he feudalismuiui agrar din care
eia, fie capitalistnuyui comercial in care infra in acelas ilnoment. Aceasta, datorita naturii i evolutiei propril In agricultura i pentruca influenta capitalisimului asupra evoriatiei
clasei tarnesti este in functie de regimul agrar dornitiat, ale
carui transfonnari le inraureste la rndul sau pe cai multiple sr.
Datorita imprejurargor in care economia taraneasca a fost
surprins4 de economia capitalista, prin economia banului, ea
a trecut dinteun regird de iobagie la attul de neolobagie, dela
1) V. Madgearu, op. cit. pag. 13.
2) Procesul acestei transformAri a fost cercetat, inteo anumitA musura
Inca din 1903 de Radu Mandrea, intr'o serie de articole asupra situatlei economice a RomAniei, in Curierul Judlear, anul XII, No. 33,50.
3) V. Madgearu, op. cit. pag. 13.

4) R. RosettiPentru ce s'au rAsculat tranii" (1907) p. 53.

6) Vezi V. Madgearu, op. cit. pag. 25.
6) Idem pag. 20, 25, 26, 90.

www.dacoromanica.ro

116

feudalism la neofeudalism, punctul de despartire fiind decadele dela mijlocul veacului trecut, sau data improprietririi

din 1864 cand s'au creat toate conditille pentru inftorirea

regirnull de mind neoiobog1)".
Aplicfindu-se ritincipiun Salenii cLica$i sunt i igm'an
deplini proprietari pe focurile supuse posesiunii lor, _in intinderea ce se hotArege prin legile in fiintV, legea din 1864 nu
imblanzea cleat in mod provizoriu raporturite dintre boeri
i fdrani. S'a constatat ulterior ea improprietrirea d;n 1864
nu a emancipat pe rani. Nuinai momentan, taranii, iluzio-

nati de aparenta kr tiberare, n'au mai vrut s inchee tfivoeli

cu proprietarii, pentru a lucra partea ranrasI acestora.
De vind a fost principiul
loturilor, meninut concomitent cu divizibilitatea lor. Cu acest principiu rezultatul ar fi fost acelas, chiar daca mosiile ar fi fost coraplect expropiate2)". Intr'un timp relativ, scurt, Joturile tk'ranilor improprietriti au devenit insuficiente, asa Ca setea de
pamint specifica, explicat prin structura economiei ta'rne$ti
bazate pe comunitatea de mulled a familiei, a ,dus pe Omni
intr'o altI iob4gie a tocinretilor agricole.
S'a adeverit astfeI c, de5Bintarea tegara, a raporturflor
feudale de proprietate si de munc devine o realitate, numai
dac plinrantuI transformat In proprietate privati nu rmne
mijloc de dominatiune i exptoatare, daca taranii emancipati
nu stint constransi a' se invoi cu-munca $i viteId lbr pe propriet5tile boere$ti. Altminteri, forma legalli contrazice fondul
real 3)".

A trebuit s'a" se revinA Ia o regkinentare a tocmelilor agricole care au continuat, sub aft chip, acelas lung conflict
intre trani j boeri, $i mai ales a trebuit s se inlaptuiasc
noi 'impropriegriri. Cu toate legiuirite cad au urmat la 1866,
1872, 1,893, neoiobIgia a dus la rascoata din 1907.
1) V. Madgearu, op. cit. pag. 23. Vezi si C. Dobrogeanu Gherea Nelobdgia": NeiobAgia constitule problema specificA tril noastres pag. 370.
2) 1. C. Filitti, op. cit. pag. 300. Vezi critica improprietdririi 1864:

C. Garofild Problem agrard" (1907), C. Debrogeanu-Gherea Nelo-

bAgla." (1910), G. Maior Politica agrard la romAnim (1906).

3) V. Madgearu, op. cit. pag. 24

Doud. tabere erau In luptd in procesul agrar din 1864. Una, reprezlntatA prin B. Catargiu, sostine liberarea mosiiior in intregimea lor, lAsand cultiyatorului toat libertatea sd poatA cumpAra oricat pdmAnt ar avea nevoe,
alta reprezintatA prin M. Kogdiniceanu,impropriet. pranilor depe tnoslile ab/.
cdrora legluirile existente nu recunoteau niciun drept cultIvatlorilor. Ideas
until a trIumfat. (vezi I. C. Filltti op. cit. pag. 298).

www.dacoromanica.ro

1.17

II.

Itiltuenfa capitatis4mialui mum economid (rOttedi.

Procesul evollitiei noastre social-economice din secolui

trecut, lmarcat de Regulamentut Organic i improprietarirea

din 1864. a relevat c,a si in Rusia cti aid mai inainte, ca

anumite reziuni_istorke si naturaIe cu Structura agrara r
neasca nu se not integra in sistemul economiei canitatiste. socotit atotcuprinzator si universal. Ne gsilml Iii ata a doted
realitati eosebite ca i in fata a dou_ categorii economice
distincte. Economia taraneasc e-ste o forma organica de viata
omeneasca isvorita din reafilati istorice i geografice sig conditionata de eId, cu lin aparat de =Inca format din farnilie i
.producnd vatori de intretinere, de uz si nu de schimb.
Capitalismut e o ordine economica individualista care ,prd-duce valnri de schiMb. mrfrr nrin mijtocirea intreprinderilor economice 1).
Aceste doua notiuni antinomice, in realittile economice

ii infIuenteaza in anbd reciproc sferete lor de actiune, dar nu

se integreaza niciodata una ,pe alta. Infhienta econorniei rnesti a supra capitalisimutui consta in paralizarea elementelor
kundamentale ate sistemului: salariul, profitul i .forina de
existenta: intreprinderea. Influenta sistemului capitalist, depinde dela inceput de gradid de inclepend'enta, it care se gases-,te,

cu alte cuvinte de regimul agrar. Asupra unei forme de economie franeasca purd, emancipata i independent, capitalism]

nu are nici o putere de influenta. Pentru sensitt lui, forma

aceasta prezinta o non-economie. In realitate lucrurile tint Se
intampla aa. Economia taraneasca mai presuS de cristalizarea
unei ordine economice, este un organism, o forma in miseare.
Economia taraneasca poate fi regrezentata ca un torso" eco-

nomic. Cana capitalismut o surprjnde in regimuri de viata

agrarii inferloare, adica neindependenta, are asupra ei un caracter dizolvant. Mijtocul de patrundere a capitalisMuld in
economia taraneasca este piata. Cercetindu-se evolutia agriiculfurii, se poate constata, ca capitalismul, ca sistemi economic
mondial inu pritrunde in massa targa a gospodariilor taranesti
nrin organizarea productiei pe baze capitaliste, ci pain apa-

ratul comercial supunind intreaga fiinta" a gospodarkilor ta1) L. Pohle ,KapitaHsmus" citat de prof. V. Madgearu,op. cit. pag. 121.

www.dacoromanica.ro

118

rne$ti poruncilor pietii capitalist i tragand din Munca taraneasca plusvaloare" 141 forma da4tigului comercial 1).
CapitalisnrUl a surprins economia noaAra taraneasca la
InCeputul veaculti trecut, prin acest tentacul al siati, capitalismita comercial. In regimul feudal in care se g'isea., nu a avut
nici o putinta de rezistent. Ea a fast exploatat I coborata
in tmizerie. Dat fiind insa structura noastra sociala eminamente
azrara i araneasca, s'a iscat o lupt de craig, intre tarani
$i boeri care a durat din 1830 pdna la 1864. Reguramientul .orga,nic reprezinta acapararea boerimii de capitalismur comercial
si eo iptso inceputul explbatarii capitaliSte a agriculturit, pentru producerea
Desi Regulantentur Organic a acordat anumite libertati
taranului, In perioada regulamentara care a urmat era cu neputinta de a defini situatia iuridica a taranului roman2).
De fapt epoca regulamentara aduce triumfuf marilor proprietari: asupra satenilor i o adincimie a acestora in mizerie.
Se Inscrie pentru intAia oara principiul proPtietatii ,private
a boerilor asupra Mosiiror. Survine peste aceasta institutia
arendasiei, o exploatare comiereiala a agriculturii $i neomeneasca a taranilor mimcitori.
Revolutia dela 1848, desi nu apare ca o lupt de clasa,
reprezinta totusi. un moment istoric al proprietatii rurate in
Rominia,... punctul cel mai Malt al evolutiei3)". S'a intim.plat ins ca realizarile practice sa nu apara imiediat dat fiind
ca rola revolutionarilor era Marginit la forta cT expansiune
a ideologiei lor liberale.... si antagonismul lor fata de boerime

era mai Mult de natura politica decal- .economica4)".

1) V. Madgearu, op. cit. pag. 71.
2) 1. C. Filitti, op. cit. p. 235 si urm: era liber cAci era stApAn pe persoana si averea sa si se putea muta. Nu era liber cAci datora lucru personal, perpetuu, proprietarului. Era serb, cAci era vAndut cu proprietatea
restrictii erau puse la dreptul lui de strAmutare; nu era serb, cAci avea raporturi directe cu Statul. Ere emfiteot... si nu era. Era locatar... si nu era adevArat locatar cAd posesia lui nu era provizorie ci perpetuA. Era coproprietar... si nu era. Era uzufructuar.,. dar era mai mult deck un uzufructuar
cAci dreptul sAu nu era limitat. Era colon... dar era mai mull de cAt atAta
cAd dreptul sAu deriva din lege. (Vezi Vasile Boerescu La Roumania apres
le trait de Paris 1856)
,,Asa dar era mai mult deck un serb, deck un
locatar, deck tin uzufructuar, deck un colon partial, dar era mai putin deck
un om liber, deck un emfiteot, decAt un coproprietar.Calitatea lui era foarte
greu de definit. A fost lAmurita abla la 1864"
(p. 235-226).
L'evolution de la propriete rurale et la
3) MititA Constantinescu
rforme agraire en Roumania
Bucuresti 1925, pag. 107.
4) V. Madgearu, op, cit. pag. 15

www.dacoromanica.ro

119

In 'Stadiui ?n care se ga-sQa-- ecoulolmia faraneaka eia dominata 'de institufile politica-sociale burgheze sir scobort1 la

relafille de producere semifeudate1); sau intrase intr'o faza

caracteristic revolufionara and dainuiau Inca sistemefe vechi
de producfie agrari feudata i un nou mod de circurafie bur.
ghez, schimbul 2).

Procesul ide destaroare al regimului feudal a fat Iipsit

de susfineren unei lupte de cfas a *anima.
Revolufia lid Tudor Vladimirescu, care trebuia s deschida

aceasta 1upta de dna paralela cu procesul agrar, a fost mabuit de epoca Regulamenturui Organic 0 revolutiile cad
au nnireat. De altfer lipsa unei autenticitatii revolufionare, de
class, s'a vazut in itniod cfar pfina la sfarsit, cand numai intervenfia 'arbor forte noi a produs desnodmtntuI i anume
interesul morifor paten europene pentru Infaptuirea unnui Stat
la Gurile Dunarii.
Prin lipsa unei forte politice de susfinere, economia t-

rneasea a esit din procesul agrar af vea&ilui trecut izbavitoare dar neconsolidat. Ea traeste Inca sub tutela capitalisrnului comerciat. Exista, pana la urmia, posibilitatea creerei
unei orcline a econdmiei Oranesti? Da. Se poate Intrevedea
aceasta posibilitate prin Infocuirea capitalisimului e cafre sistemul cooperatist. Legatuiffe economiei faranesti cu piafa comerciall este o necesitate, dar acest cdntact mi,trebue s turbure cu nimic splendida et armonie interioarl

1) C. Dobrogeanu-Gherea, op. cit. pag. 68

2) St. Zeletin, Burghezia Roman' 1926.

www.dacoromanica.ro

PARTEA III
Caracterele fundamentale ale economiei firineti
din Rominia

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I.

Economia parceled
Functiunea economica a Romanie} rezulta din incadrarea
econontiei noastre nationale in economia mondiald, sau din
rdsfrangerea vietii economice romanesti pe Manta economiilor
nationale balcanice sau central-europene. Dinteo cercetare sumard, cel putin confruntarid-o cu Statete care prezint anuMite structuri similare, Jugosravia, Ungaria i Bugaria, econontia romaneascd infdtiseall o situatie deosebitd. Anume, ea
intrd in mod trainic in sfera economiei mondiale, nu printr'o
interdependent formald, ci prin aportur unor valor} economice
de important universald. Aceast veche functie econornicd roMneascd se bazeazd pe anarea productie de produse agricole .
si petrol. Dar odatd desprinse aceste elemente, rezultd tin alt
fapt. Este importanta reed economica a Romanie} i rolul
ei preponderent in economia lumP. _Cea mai mare parte dintre
cercetdtorii nostri, atribue acestei functiuni economice romanesti, o cauzd fundamentald formatiei noastre ca Stat Modern
grabniea noastr evolutie istoricd. Toate acestea sunt suficiente s dea putinta econdmiei romanesti, de a avea anurnite
caractere specifice spontane, si nmi creiate artificial din 'Tweesitdti nationale.
Din aceste eleMente specifice cu care economia noastri
nationald conteazd in structura econorntiei mondiate, agricul-

tura si petrolUt, cel mai important este sectorul agrar.

In econoarria mondiaid intietatea cefor cloud sectoare fundamentale are economiei romanesti, poate s varieze. In ultimul time. petrolul a depdsR, in importantd, cerealele. In struc-

tura interioard a econoame} nationale, sectorut agricoI are o

intaetate de nediScutat. Intaetatea se reazinta, in scurt, pe
cloud caractere: functia economica a agriculturei i functia ei
sociald. Sectorul agricol ca functie sociald, se suprapune spatial peste hotarele rominesti. Baza etnica a Statului, se cuprinde
www.dacoromanica.ro

124

in el. In lumina noului regim agrar, faptul acesta se inve .

dereaza cu priSosinta.

In noul regim agrar romin, tendinta cart s'a urmarit,

a fost realizarea proprietatii de munca taraneasca.
Aceista s'a infaptuit Orin exproprierea proprietatii funciare Mari si impartirea ei in 16turi taranesti. Nu s'a creiat
Inca institutia de drept a proprietatii tarnesti de =Inca,
idealul legiuitorilor vrentelnici fiind asigurarea creierii funei
clase de anijtoc de proprietari. Totusi, mdsurile privitoare la
ciiculatia si folosinta loturilor taranesti, asigua deoca-indred
conservarea structurei agrare, intemleiata pe Proprietatea de
Munca 1)".
Ori, prin

proprietatea de mina, se intelege in tinderea

de pamlant, pe care o poate muncii un Oran cu familia ,sa,
fara intrebuintarea de munca salariat, ea avand de asigurat
existenta normala a familiei taranesti2).
Pe proprietatea de munca astfel conceputa, se bazeaza
'

economia taraneasc. Aceasta schirnbare structurala In agricultura, a fost consecinta unui lung proces istoric, cauzat de
inssi structura sociala ronilaneased, structura care el funda-

mental tarbeasca. Ca o coaecinta directa a evoIutiei in timp,

roua reformi a fost considerata ca 0 evolutie in Spatiu a

agriculturei 3).
In alte tri cu structura agrara taraneasca, cum! e (le

pilda' Bufgaria, problema s'a rezolvat intr'un mod mai transant : ninteni nu poate avea mai mult parnint decAt poate
cultiva iMpreuna cu familia sa 4)".

Productia se reguleaza numai sub imputsul nevoilor faInnaginea economiei noastre agrare, iesita din noul regim agrar creiat si care ii imprimA o eovolutie specified, lmoate
fi redatlit, in mod sumar, In cifre:
70 0/0
20 0/0s
0 0/0

,-

exploatairi agrare deta 0

57

37

5 Ha.

5 10 Ha.
peste 10 Ha.

1) V. Madgearu, op. cit. pag. 40

2) G. lonescu-Sisesti, Agricultura i Capitalismul in Arhiva... Nr. 4 4,

1927, pag. 313.

3) Mitit Constantinescu, op. cit. pag. 436

4) Vezi Prof. V. SlAvescu. op. cit, pag. 146

www.dacoromanica.ro

125

sau

mica proprietate .
marea proprietate .

92,36 0/0

7,64 0/01).

Marea reforma agrara de dupa razboi, a procedat Ia o

tinsa expropriere rep,artizata in tail, astfel :2).
Improorietr vi definiive
Suprafata
expropriatt (sir. lotasilor Supr. ii Ha.

Provincli

V cItiul Regal
Basarabia
Bucovina
Transilvania

2.741.674
1.478.916
73.778
1.831 421
6.125.789

Romania

676.4 7
388.7 7

1.993.716
1.062 323
38.781
369.262

1.478.663

3.404.082

334.632
68.907

In urma acestei reforme, care a trecut agricultura rontineasca in m5inile taranitor, s'a ivit Intaia nota caracteristica
a econonriei agrare-taranesti: pulverizarea proprietajii turare.
Economia agrara taraneasca este, astfel, cea mai parcetatai din
Europa. Exista 2.500.000 gospodrii tranesti, cu o proprietate
sub 10 Ha din cele 3.300.000 cite exist in toata tara. Aceste
gospodirii st.apinesc jumatate din terenul agricof romnesc;
care se evolueazd la 18.000.000 Ha. De economia taraneasca
apartine Insa, si proprietatea dela 12-20 Ha., care ocupa
2.000.000 Ha. Adaugindu-le fa cele 9.000.0oo Ha. de promica, stabilim pentru econnornia taraneasca o proPrietate de
11.000.000 Ha. Cele 7.000.000 pAna la 12.000.000 Ha., sunt

stapnite de proprietatea mijlocie si mare. Marea majoritate

a gospoclarillor, detin ins, buena rnajoritate din cele 9.000.000
1) Anuarul statistic al Romaniei, 1934 pag. 101.
Totalul suprafetelor arabile din marea proprietate i mica proprietate.
in perioada anilor 1927-1933, a evoluat astfel :
Totalul supraf.
Marea propr. oh, din Mica propr. oh din
insemantate
Anil
Ha.
Ha.
total
total
Ha.
1927
1928

199
1930
1931
1932
1933

1.504.358
1.358.335
1.486.745
1.551 628
1.050.396
952.323
1.007.59,4

12,08
10,65
11,43
12,05
7,78
7,53
7,64

10.943,914
11.393 301
11.524.244
11.305.510
12.436.302
11.708.453
12.182.053

87,92
89,35
88,57
87.95
92,22
92,47
92,36

12 448.272
12.751.636
13 010.989
12.857.138
13.486.698
12.660.776
13.189.647

(Vezi anuarul statistic al Romnki 1934, pag. 101)

2) Excelsior'. Februarie 1936

www.dacoromanica.ro

126

Ha. In urma recensamintuIui general al populatiei din 1903,

datele care s'au stabilit atunci, ne dau urmatoarele procente:
indindere

0 1 Ha.
1 3 Ha.
3 5 Ha.
5-10 Ha.
peste 10 Ha.

0/o din total

17,20/0
30,8 0/0
21,1 0/0
20,8 No
10,1 No

Din acestea, exploatdrile mid, sub 5 Ha. defin 69,1 0/o.

In consecinti, suntem in fala unui fenomen de puiverizare

remarcabil. In adevar, in Europa, mica proprietate dela 1-5

Ha. este astfel reprezentata: 1).
Germania
Irlanda
Anglia
Olanda .
Elvetia
Ungaria
Po Ionia

Cehoslovacia
Bulgaria
Romnia

2 0/6
3 o/o.
5 o/o.

14 No:
19 0/o
20 0/0:
21 0/o

23

0/0

23 0/0
36 o/o

Suntem in faca unui, fenomen dintre cele mai Specifice din

economia agrara lrneasca. Privita din ,punct de vedere static,
fenomenul reprezirit cea mai compfecta rezolvare sociala a
unei probleme istorice din economia national. Gospoclariile
taranesti, cari stapanesc aceste proprietali mici, prezinta insa
in fenomen eminamente dinamic. Dinamismul gospodariei ta-

imprimd familia. Ca unitate de munch' specifica,

familia lraneasca in vaxsta si marimea for influertteaz5 Considerabil, am zice hotritor, extensiunea activitatii for ecoPoate hrani, insa, o _proprietate asa de mien.' nun(Amice
mrul mare de membri ai familiei taranesti? In rezolvarea
acestei problente, cap de acuzatie 3n contra micii proprietgi,
se uita ca o familie hotaraste graduf de intensitate al muncii
iniKuntrul gospodariei. In cazul insuficientii pamntului penranesti,

11

1) Prof. G. K. Constantinescu Agrarianism prAnesc, Prezentulg 25

Decembrie 1935.

2) A. Ciajanov. op cit. (V. Madgearu op. cit. pag 62).

www.dacoromanica.ro

tru hrana Intregii familii, and fortere de _munca ale familiei

nu-si mai pot afla o intrebitintare adequata infauntrul &spa.
dgriei, ele sunt ivizate Ia activitti cari ofera cistig, in afara
de exploatarea proprie, pentru ca s-si restabileasd echilibrul )".
In genere, in acest ca; ori se sporeste intensitatea lmuncii

trecindu-se dela sistemul de exploatare extensiv la eel

tensiv, on satenii lucreazi in dijtm
fenomen vechi si

inca-

racteristic economiel tarnesti

pe .mosiile ramase, in urnra
exproprierii.
De acest prom's economic se leaga problema familiei
ranesti, un fenomen miscator, care ritmeaz in intregime celufa
economicii a gospodariei taratiesti. In economia trilneasca,

f.

rvolutia familia si a proprietatii agricole, se influenteaza reciproc. Inteo perioada relativ scurta, 1930-1935, s'a putut
observa aceast conditionare in urmlatorul fenomey: tendinta
de concentrare a proprietatii agricole atrage dup4 sine asa zisa
proletarizare a tmicitor agricultori.
Populatia rurala, la randul ei, incep s aiba categorii
distincte: de o parte proprietarii care reprezint gospodariile
sau fainijliile Oranesti, de alta parte, oameni fra parnint d'e
exploatare, dar cari traesc in mediu rural', indeletnicindu-se
cu anuMite profesiuni, sau sitnpli satariati si servitori inipropriu nuimifi proletari agricoli. Dupla statistica demografica,
din 1930, proprietarii agricoli propriu zis, ded gospodari si
capi de familie, formau 70,4 0/0 din poputatia tarii. Or, se stie
c populatia noastra rurala este in procent de 80 0/0. Diferenta
de 10 0/0 reprezinta profesiunile anexe satutui, dela functionari
pina la meseriasi. Din populatia adevarat agricola, 91 0/0 o
fortneaza proprietarii, iar 9 0/0 proletariatut. Exist deci, la
2.820.000 &milli de proprietari, 280.000 familii de agricultori
fara panant. Numarul mendrilbr activi din familiile tarAne0i
proprietare, se' ridica la 7.250.000 perSoane, iar ceiralti la
740.0002),

Din intreaga populatie a tArii, elvaruata in anul 1930 la

18.052.900, populatia activa se ridica fa 10.542.900;adica 58,40/0.

Din aceasta 1.823.900 reprezenta populatia activ Ia oras si

8.719.000 populatia activa in media rural 3). In cifr relativ
1) V. Madgearu op. cit. pag. 65-66,
2) Roman Crash!, prezentul, anul II Nr. 373/1936.
3) Vezi datele provizorii fit Buletioul demografic al Romania, anul V
Nr. 8, August 1936, pag. 468 l urm.

www.dacoromanica.ro

128
50,2 0/0 din populatia orasetor este activa si 49,80/o RAJ,
jar in luMea satelor 60,4 % reprezintA populatia activa ifata
de 39,6 0/0 fara nici o activitate. In realitate in Satere roma-

nesti nu existi populatie pasiva deck copiii pana ra varsta

de 6-7 ani. Marea varietate a vietii tgranesti gaseste fiecarei
fiinte o treaba" adecvata, dela copirul care paste turma pina
la mosneagut care ciopleste din lemn toiege. Pe clase de profesiuni, cei 14.420.700 locuitori ai sateror, au fost repartizati
in urma ti1tinttlui recensLImant in mocha urmator:1)
Exploatarea sorului
Industrie
CoMert
credit
Transport
Institutii publice

12.489.7000
795.900
239.900
188.300
328.900
52.900
319.100

Snatate publica, sport, divertis.

Alte categorii si nedectarate . .
Aceasta structura sociala a paturei rurare vadeste, cuM
era si firesc, o net preocupare agrara. Celeralte ramuri de
profesiuni departe de a fi ceiace indica in mod aparent categoriile profesionate, sunt variantele gospodaresti, in unele tinuturi inexorabile, cari impfinesc -activitatea taxa/teasel
Problem popuratiei agrare romilnesti, privita in totalitatea ei, ramane mai departe riectinoscuta, fie din cauza lipsei
de date statistice precies, fie mlai ales din cauza greutatii
in satbilirea noliunei precise de gospodrie taraneasca 2). In
deobste na exist tarani proprietari, cultivatori de pamint,
care si nu-si intemeieze in prealabir o gospodarie. Statistica
I) Buletinul demografic al Romniel anul V Nr. 8 August 1936.
2) Dupl datele provizorti publicate, avem urmatoarea repartlzare de

mografica dupl profesiunl :

Situatia In profesiune

Total say!

Propr. rentieri

pensionari
.
Patron!
Liberi profesionit1

Salariati
Ucenici
Altii

Populat ia
Total

a c t i v A (in tnii)

Urban

Rura.

10.542,9

1.823.9

8,719.0

200.3
3.321.0
42.2
1.022.7
94.9
917 2
4.619.4
295.2

128.1
327.2

72 2
2.993.8

25.1

17.1

589.4
69.3
316.8
195.6
172 4

433.3
25.6
600.4
4.453 8
122.8

Membril fam. aux.

Servltori
(Buletitml demografic al Romani& anul V Nr. 8, August 1936 pag. 470).

www.dacoromanica.ro

129

ultimului recensamnt i-a insemnat la rubrica patronV. Dad

la acestia mai adaugat numarul proprietarilor (72.200) constatant ch la o populatie rurall de 14.420.700, exist/ 3.066.000
gospodarii, ceiace ar reveni in medie 4-5 suflete de fiecare
gospodarie. S'au trecut ins ca salariati" (nume improprii
si destul de confuz in economia agrarA taraneascA) un numar
de 433.300 insi, iar ca ucenici" 25.600 suflete. Amindoul
aceste categorii, formeazd in economia taraneasca, ceiace se nu-

meste argat"1). La randul lor, acesti muncitoii agricoli

auxiliarii .gospodarittor cu mina: de lucru insuficienta
tind
si sffirsesc intofdeauna catre o gospodarie proprie a lor. S'a
ajuns insia la un all nurnr de 600.000 locuitorl activi, denumiti altii" despre a caror provenientA nu se cunoaste nirnic.
In concluzie, desi nu se poate ajunge Ia un rezultat tiintific riguros, munkul gospodariifor tAranesti, ca celuld orga-

nice ale econamiei agrare taranesti, nu poate fi numai 3 milioane. La o popuratie agrarA activtl de. 8.719.000 locuitori
din totalut de 14.420.700 suflete din mediul rural, numarul
gospodartilor tarAnesti depaseste cifra de 3 mitioane. Pentru
precizarea lor ne lipseste cel putin numarul famiiillor din
gospodAria taraneasc4. D altfel, dupa datele pa care le avem
[Ana acum, sttnt 4.500.300 brbati activi 'in m'ediul rural si
4.218.700 femei. Diferenta pang la popuIatia ruralA totall
(14.420.700) adicA 5.701.700 suflete o formeaza asa ntimita
populatie pasiv (copiii i batrfinii), dar in realitate elementele
componente ale gospodariilor. Mai existd insa in economia
agrarA taraneascA un alt fenomen deosebit de imrporlant.,

Dela 1930 la 1935, s'a putut constata o concentrare sinititoare a mieilor loturi. In 1930, proprietatea taraneascd dela
0-5 Ha., reprezenta 74,9 0/0 din totalul proprietatilor. In 1935,
ea reprczinti 69,1 0/0, deci o usoard scadere a propriettilor
Crestei ns proprietatea mijlocie. In 1930, intinderea
de 5-10 Ha., reprezenta 17,1 0/0 pentru ca in 1935 sa se
urce la 20,8 oh. Concluzia ce se desprinde din aceste cifre
comparative, este fixarea iipului media .gospoArcsc, la o scat%

mai ridicata cel putin cleat intinderea 0-1 Ha. de familie,

care reprezintA o insuficientA funciar pentru existenta unei
gospodarii ,ta.ranesti. Necesitatea sa biologica ii imipune Alt
1) SarvitorliM, propriu zis, reprezint In medlul rural 122.8(0, (Euletinul detnografic al Romania anal U, Nr. 8 August 193 a pag 470)',

www.dacoromanica.ro

130

flgas, pe care In mod natural tindd sad ImPlineaka. Tipul

,

mediu Ia care s'a oprit gospodaria noastra taranasca actual:1

este lin jurul a 5

Peste 700/0 din proprietalile agrare aparlin

agricultorilor 'cu 5 Ha. pamant. Este o cifra care infatisenza

indeajuns caracterul parcelat al economiei taranesti. Cand sateanul (nu are suficient loc pentru agricultura, i.l intreges-te

prin dijma. De obiceiu lotul de 2-3 Ha., il intregeste paal

la .6-8 Ha., dup numarul membrilor familiei i dupa vitele
de Munca de care dispune 1). Tendinta, pe de o parte tie concentrare !a parcelelor mici i pe de alta fara'adtarea continua
a loturilor prin succesiune, dau e:onolniel .tarnesti grave probleime ventru viitor. La recensamantul agricol din 1930, media

pe Ora era de 3,90 Ha., terea arabil pentru

ecp!oata(ie 2),

Desi te o cifra abstracta, ea r0 desvlue o realitate prezenta

sortitli iunei oscUaii coatinu2. Farami-1,a:ca inte.i.mra a Iolurfor

de 4proprietate taraneasca, este foarte mare, dej satenit tind

catre ipIstrafea unui lot-tip., aceast faramitare este exagerata. In satul Surdila-Gaiseanca (jud. Braila) se aflb." 738 gos--

poddrii-proprietari cari stapfinesc la un loc 4.379,93 Ha. far

ramitate In peste 2.000 parcele. Un satean care stapanesle in
medie .5 Ha., isi are imprastiate lotudle in cel pu,in 3 tparcele
rAsletite ipe cuprinsul mosiei satului. In vechile sate de deal,
parcelarea este o urma a razasiei. In satele noui provenkte dia
colonizarea )sesuri!or, ea se datoreste in parte fenome-aeui originar al mostenidi si improprietarirEor prettun st nailer cum!.
pargri dc pamant.
Continua faramitare a pamantului, ramane pen:ru economia

tarneast o permanentii problema. Reforma agrara cautand

1) R .al tati din sltel? judetului Brara.

2) Media a lezdtat din urmatoarea npartizzre a exploatgrlor agricee dug niArime:

Intinderea exploatArll

Nr. exploatatilor

Procent

2.460.000
500 000

74,95'10

180.01 0

5.500/0
1,700/0

Hi.

0 = 5 Ha.
10 Hi.
10 20 Hi.
20 50 Ha.

50 100 I-li.
10 1-200 Hi.
200-500 Ha,.
Peste 600 Hi.

59 000
12.800
5 501
4.000
2.700

(Bulet. Institutului Romnesc de Conjucturd, 1935).

www.dacoromanica.ro

17,10%
1,87%
0,17o/o

0.13%
0,08%

131

o adancl modificare in raporturile de proprietate, nsa volt

sa favorizeze i o prefacere a agriculturei.
Chipul sub care se manifestA economia tArAneasta, oricat
pAmint lar avea ca baza., este gospodaria. Ca ci intreprinderea
capitalist, gospodiiria este cea Mai
simpl celulIt economicA. Ea reprezint o individualitate tot
aca ;de desAvarcit ca i intreprinderea condusA de capitalist.
Deosebirile incep dela functiunile lor ezonomice ci dela structura 'Ior. Toate gospodAriile noastre tarAnecti, nu stint conduse (de principiul satisfacerii newilor, aca cum o intreprin.dere lexistA, ii are_ ratiunea de a fi, in principiul !cactigului.
din tsisthmul economic

Una (rAntane la o anumitA forma organica, cu o lentA evolutie,

alta, /mai putin organicA, poate fi mrita ad libitum. Una poate

fi infiiniata ci desfiiniatg, alta apare i dispare pentru a realpare intotdeauna. Hipertrofierea intreprinderei, alrage dupA bine

intotdeauna o separafie a factorului .imunca de factorul proprietar sau intreprinzator. 0 gospodarie agricolA, in care are
Joe o exploatare intensivI maxima, ne face s ne gandim mai
mult a ceiace Sorel numea industrie biologiel", decat la o
intreprindere Ipropriu zis1).
0 pospodarie romneascA de tip taranesc. orin 9llterea

ei de rezistenta ci forta numericS. renrezintA arhellyzi vrndusfiei econolnice romne5ti. Morfologia ei ain cercetat-o in
alta parte. Ca unitate econotnicA, in satul nostru 'nu este nici
odata identica cu alta. Randuite insii dup aceleaci legi, le
reprezintA o unitate in varietatea lor, asemanatidu-se in aceastA
privint cu satele. Ca o categoric economica bine distinctA,
gospodAria tArAneascA, bazatA pe comunitatea de InUnc a medbrilor familie,i, depacecte sfera economicului pur, cuprinthidu-se
in sistemul complex de criterii i Yalori national-economice.

Acest fapt e explicat g de dependenta stransA dintre gospodAriile "ac.eluiac sat, dependenla care Latnintecte forma ortgitiara Ide viat devAlinta0 dela Inceput. Alaturi de punctur de
vedere iconomic, sub care orice gospodArie tarAneasca are
cea Mai niare pirte dintre manifestari, ti se lafer`a un farg
camp de factori spirituali. Niciodata o manifestare economia
a gospoclariei, nif poate apare in -roma ei purA. Manifestarea
spirituala o insotecte intotdeanna. De 'aced, din punct de ye,
dere national-economic, gospoOria sAteascA este mai mult de1) G. Sorel, Introduction a Peconomle moderne 11 ed. Path,, f. a.

www.dacoromanica.ro

132

cat o carnunitate de mund. Ea este o,comunitate so-data cii o

functie precisa, integrandu-se 5i inlesnind explicatia comuaitatii
de (viata sociata a satului.
Factorii economici dinlauntrul gospodariei taraneVi, !stint
limitati. Mara de unitatea dd tunnel a familiei, avemi parnantul
pentru cultura, unelte agricole, animatele gospodariei i gospoctaria casnica din interior, dependenta cle casa.

Proprietatea taraneasca parcelata am vazut c. sta, intr'o

strnsa legatura cu numrul mernbrilor familiei, muncita extensiv tau intensiv, narita, sau pastrata dup necesitatile de
viata ale familiei. Uneltere agricole,folosite in gospodaria taraneasca, tin de technica agrara traditionala a poporului tonfan.
Acestea la randul lor, oglindesc cultura unui popor.
Din cauza unei exploatati Uinitat In agriculturk, ankinisimul ca tehnica nourt de exploatare, nu are pentru agricultura
insemnatatea 5i consecintele pe care i le-a druit ,industriei.
In tpecial in economia taraneasca, condisionarea anaffinismului,
obesrvata Rana la un punct in marea exp!oatare agricola, ,este

viata ale familiei. Weltele agricole foloAte in go,podaria taplugul. El este partea principala din inventarul agrar (mort.
Dela plugul de tem, la plugul cu o brazd i aro doua brazde,
se inchide evolutia milenara a tehnicei plugarutui roman, link
cultivator de pamant, 2,0 imprumutare rapida a cuceririlor
5tantifice de aiurea 5i transpunerea lor in agricultura romara,
nu le Cu putint.a, fiinded spre deosebire de &tee 5tiinfei
pentru alte do:ncnii de productie, in agultura da.ele imprt.tmutate nu sunt valabile decat inteo masura restrans. Tehnica agricola cea mai buna, trebue stabLita printeo cercetare
Viintifica locala1)".

Pe Una aceasta lipsa de adaptare a tehnicei evoluata

igricultura, cauzata de natuya ei specifiza, se opun chiar
rezultatele cconornice pe care ma5inismu1 l'a dat In agricultura. Astfel s'a constatat c produztia pe unitatea de sup.ati;g
di isternele extensive ale motorizarii 5i mceanizarii agricole,
cum le organizata agricultura peste Nistrft sau peste Ocean,
nu este in rnbc1 hotaritor superioara productiei toastre carSne5ti. Iata productia pe hectar la principalele cereare, in_,Roin

1) G. lonescu-SiseA Ann fele lnstitutului de Cerc?tAri Agroron ice al

Roinniei. vol. I. an. I. Iu lie 1930.

www.dacoromanica.ro

133

mania 1i In principalele
nizat11).

State cu C culturl agricoll mieca-

Randament la hectar
Romania

1926-1930

1931

1932

9,8
10,5
10,5

10,6
7,4
12,8

5.3
8,2

7,5
8,0
8,9

Grau

Ort

Porumb

U. R. S. S.
Grau

0-z

Porumb

1933

1934

12,6

10.4
10,4
9,4

6,8
5,0
9,7

6,6
7,6
11,8

59
73
9.3

8.3
10 8
12.1

8,6
8.1
10,4

8,2

7,3
8,4
23,2

7,7
9,0
26,5

8,0

7,2

CsoPda
Grau
Orz

Porumb
Anctralia
Grau
Orz
Porumb

12,2
13,1
22,24

26,0

11.0
12 2
24,4

7,3
9,8

8,7
10,3

91
11,0

9,A

9.6 /

S'a demonstrat Inca odat cd productia agrard este organu mecanicd, cum e in Industrie. Pentru aceste motive,
o seculard intrebuintare a plugului tras de animate st 0 constanti rdmanere la el, reprezint cu:n voni vedea, o necesitate
pentru integrarea In gospoddrie taraneasca a animalelor agricole, ajutoarele de totdeauna ale piugarulut.
nicd

In cea mai mare parte a gospoddriilor trnesti exist

un plug de goodarie, cu accesoriile lui. Sunt insa, gospocldi
tinese t au sdrace, care nu-1 au.

Cercetdrile din Runcu (jud. Gorj) au dus la stabillrea a

23 plugari pe 100 ha., desi raportareft era mai nimerit s se
facd la gospoddrii. In satul Surdila-Gdiseanca (jud. Braila)*
am gasit la 738 gospoddrii 520 pluguri vechi si noi, ceiace
revine aProximativ cloud pluguri la trei gospoddrii. In multe
sate din camp se gseste In medie un plug la cloud gospoddrii.

Media plugurilor pe 100 Ha., pe intreaga tail a fost sozotit

la 115 pluguri1).

Tipurile 'de plug cele Mai frecvente In gospoddria tax.4.

neascd tsu'nt cele intrebuintate in so'uri de s:epd, soluri ware
de cling uscata. Ele sunf de cele mai mure ori cu cloud brazde
sau polibrdzdate. Plugurile simPte, monobrzdare, e 'intllnesc
II? solurjle cu clini
urnedd i semiumedda sot de deal satz
1) Airmaire International de statistIque agricole 1934-1935, Rome 1936,
Dag, 182, 188, 196.
1932, pag. 242.
2) Roman Cresia, 1n-Arb1va

www.dacoromanica.ro

134

phdure. Prin thltnrarea tipurilor de phig mai putin freevente, g'a stabilit prima serie de 60 tipuri, grupate in 3 .categorit 1).

1. - Tipuri de plug intrebuintate pe solud de dim%

uscata.

2. - Tipuri de plug intrebuintate pe solud de clinti

Mite& tsi semiumeda.

3. - Tipuri de plug intrebuintate pe toate tipurrede sol.

Atat knOnobr4zdarele, cat si polibrzdarele au adancimea
aratului Variind intre 16-18 em.

Pe toata tara s'au socotit 800to pluguri cu adancime constructiva Villa la 18 cml., i 200,to pluguri cu adancime peste
18 cm. Economia taraneasca hotaraste i aici modeul intrebuintat.
0 anexa indispensabiLa economizi tranesti o formeaza. Miimalele de munca. Ele irk' din trecutur economiei noastre s-

testi, din itonomia mixt pastora14-agricpl. Cresterea animalelor a scazut in tari_noastra din knomentul in care capitalism!,
corneraial a impus cultura exclusiv cereatiera, un alt specific
fundamental al economiei noastre taranesti. Astazi nici 0 tall
nu este mai grad' in animale Ica Romania, raportate /bine-

inteles la nunlrul pop4atiei agricole.

Agricultorul francez, german sau cell, are de 3-4 od
mai knulte cornute, cel danez aproape de 10 od mai Inulte ca
agricultorul roman. Suntern in inferioritate chiar fat de Statele foarte asematatoare structurii noastre agrard, Bulgaria
si Jugoslavia

1) Al. Ctterdlvarenco Contribut'uni la studiul rhigu'ui In Romania'

Aoalele) Inst de CercetAri Agron. al R ,nt. vol. V. 1933) nag. 812 313.

2) Dr. A. S hneider Cateva realitAti agricole (E:onomia Nationala

anui L XII, Nr. 3-4. dA urtnalorul tablou a propietAtii agricole, productie cle
grAu i bogattile animale in diferite lath:
Prop. de ProducTeren
Pe 1000 loc
tia de
agr. pAmant
ogricol Pop.
agric.
,
grau
tn
de
cap
in
mii.
in mil.
de loc. 1929-1932
loc.
Ha.
in Ha.
in quint. Bovine Porcine
Romania
17,3
15,0
1,15
198
279
9,3

Tara

Bu1garia

Jugoslavia
Ungaria
Polonia
Cehoslovacia
Germania

Franta
Danemarca
Glanda

Beigia
St. Unite
Rusia

4,1
13.8

4,8
11,7

0,87
1,19

7,6
25,7
8,4
29,4
85,4

6,1

1,49
0 92

3,1

4,3
1,8
149,8

27,8
4,2
19,8
16,0
1,25
1,69
1,57
27,5
188,6

11.6

378

230

326
336
840
1033
966
977
2590

253

1,48
2,21
2,48

10,7
12,7
11,6
16 6
20,9
14,8
28,6

99 tO

2,64

28,5

1400

1620

3,15

24,5
9,7
6,9

1136

2,0

- www.dacoromanica.ro
6,44

963
210
626
1164
405

793

nio

2868
294

.. 83

135

Gospodaria noastra faraneasca esfe astlzi saraca in vite

de munca. Pe intreaga fara se gasesc 2-3 ite pe Ha.
Faptul este cu atat mai caracteristic, cu cat proprietatea
mica este predestinata pentru cre5te:ea vi
l)
Mai mult cleat proprielatea mare, proprietatea mica faraneasca este mai apta pentru aninalicultura, chiar din cauza
necesitnor de exploatare. Staistil'e au aratat c intotleauna
frecvenia vitelor pe unitatea 011 suprafata este mai mare la
proprietatea mica decal la cea ma-e 2). Pent.0 satean anima'ul
de nrunca este o masina vie", indi3pensabi'a. Prciutindeni in
Statele unde exista' mem, de mica proprie'ate, sunt i zootechnice. Cerea'ismul excniv dela noi a iniptfinat considerabi/
cresterea vitelor. Din cercetarPe recen'e cari s'au intrep-ing,
s'a constatat cii majoritatea gospodariilor caranesti (-ION) au'
cafe o pereche de vite tragatoare, dupi care urmeaza imediaf
grupul gospodarii!or fri vite (36,9 0/0 ).
Gospodariile fiiri vite tragatoare, cIrt cel 'mai mare pro:cent in Transilvania 5i Bucovina. In Basarabia Nordica 1$i
nucovina, skint gospodariile cu o singura vit trig-Mare. Dobrogea si Sudul Basarabiei, dau cel mai mare procent dd pelte
3 vite tragatoare. Animalele -de munca specifice sunt tot si
caii. Cei dintai se intrebuinfeaza mai a'es in regiunea de cleat,
iar ceilaiji, pe o scari foarte intinsa in Dobrogea 5i Basarabid.,
Sesul prezinta o situatie mixta, cu 0 treptati in'otitire a bovinelor cu caii. Gospodaria tarineasca bazata pe o econonfe
parcelata a parisit crestereaa vi'se!or In favoarea unei exploac
tad cerealiere. In aceasta situale, surprinsa de`criza s'ructurali a agriruliurei noastre si de co-Un-:tura pieti Trondia'e,

a saricit-o inteun grad atat de ridicat, in cat, rumai forfa

sa naturali de readaptare a salvat-o. Perioada de redresare
este lenta si indelungata. Ceiace s'a remarcat, a lost ca farilmitarea plimanturilor s'a opus, in plina criz, oricaror prefaced .si rasturnari din adanc.
1) C. Kromach,r, Alzerneirp rpr7ncht, B-rlin 1921, cit. Dr. G. K.

Constant41pccu, Prcbl-tra zrrsechnic5, 1925 pag. 27

2) Item or. cit. r-g. 28

3) Bilet. Inf. al. Milist. de Agric. INr, 4, Aprilie 1936) publicA urratoarele date:
Repartizarea gospodcYriilor frdneei dupe numeral vitelor allele In exploatare
Total vite mail
V rci
ViLe tOgAioare
Nr. capetelor

0 capete
1

2
8-5

,
,

peste 5 capete

M 90/0
10,90/0
40.60/0
10,2^/0

Leh

32.50/o
41.10/0
20.10/0
5,50/0

14,4-0/0

0,80/,

3,1%

www.dacoromanica.ro

15.1/0
26,40'0
4n.(0/0

CAPITOLUL II.

Produc(iunea economiei (drdneVi i cerealismal

Marea revolutie veqe din kricultura romaneasca, a

fost ultimla treapta din lungul proces care a transformat econ oneia agrana dela regimul pastoral, la regimul cereal. Dug
Li aceasta din uinta adaugam raporturi agrare semifeudale,
avemi expresia caracteristica a econornillor agrard din Rasritul
european 1).

Regimul cereal din agricultura noastra, care a mers trepexclusivism, este favorizat in prhnul rand de
china capricioasa a tarii. Munn agricola la noi, are un caracter
cu lotul concentrat, fortata. de clima. Cele mai *ari desfasurari
de twinned agricola, se fac intr'un lithp care ocupki abia 1/4
dinteun an intreg. Experientele facute la cerealefe paioase,
a dus la stabilirea nrma'toarelor date:

tat Vana la

Insamantare
Rsaritul
Maturitatea
Recolta

9 Aprilie 1930
19

6 Iu lie
22

1930
1930
19302).

'Aaast concentrare maxima, isi are avantagitle $i desavantagiile ei, cand china sau mai binne zis variatiile ei, vrenee,a, ofera conditiile optime, inteun timp relativ scurt, agricultorul isi desavar$eate marea parte a muncii sale anuale.
,Schimbarile dese de clima, pot s comPromita tot a$a tie repede aceiasi munch'. Exclusivitatea regirnului cerealist s'a doeconomiei agrare. Economia
practica insa aproape cu exclusivitate.

vedit, in consecinta, daunator

noastra taraneasca,

II

1) Vezi C. MihAilescu, Rolul marfi proprietAti fa evolutia techolca a

agriculturii romanoti, In Arhiva... anul IV, Pag. 78 $1 um2) Aceast experient a fost fAcuta la ovAz, Vezi Analelele Inslitului
de CercetAri Agr. al Rom. Vol. V an, IV, 1933, lonescu-Siseol, pag, 113 gi
urmatoarelv

www.dacoromanica.ro

137

Daa din totalul suprafetelor arabite, sad= terenurile cu vii,

pkisuni, livezi, ne ramne o suprafat de 13 milioane Ha.
Din aceastil suprafat 900/0 este cultivat cu cereale repartizate in

1935

astfel:

Grail
Porum'b
Orz

...

OvAz

Alte culturi

3 500 000 Ha.

4 500 000
2 000 000
1 000 000
2.000.000

hi perioada 1923-1927, categorlile de culturi repartizate

pe regitrni, au fost urmitoarele:1),
Cereale

Araturi 411

insamantari

Vechiul Reo
Basarabia
Bucovina

Transilvania
Romania

Fanete
cultiv.

Plante

Plante

alim.

Indust.

43.40/0

90,80/0

4.6%

2 6%

64.8%
25,9%

88,7%

2,2/o
11,6/o
7.80 0

3410/0

19.4%

4,9%

3,6/0

65,1,o
85,70/0
88,60/0

21,60/0
39,20/0

20i0

6 lo

3.9%

4,50/0

20/0

2,9%

,Raportind aceast cultur cerealierd din economia 0.r5.-

neasc a Rdminiei la Statele din jurul nostru, ta nci unul

nu vow ggsi situatia dela noi.

Reparti(ia pdaginturilor de arciturd in (arile vecine. 2)

Alte arAorl

Cereale
Romania
Polonia
Jugoslavia
Cehoslovacia
Ungaria
Bulgaria

15%

85%

moio

43%
18%
46%

820/0

64%
74%
68%

260/0
32/0

Situatia aceasta este antdia antlor

1 923-1927.

In anul

cerealistiul -devine aproape exclusiv. Din suprafata cuttivabila 920/e s'a cultivat numai cu cereale. In nici o tali nu
se mai ntalneste aceast proportie:
1935,

Cerpa le

Franta .
Germania
Ungaria
RoMnia

50 0/0

7603

00 1/00

73

0/0

92 cyo

din suprafata eultivabilA

71
25

22

2,2

1) L'agriculture en Roumanie
Album statistique:publi a l'occasion
du XIV congrs international d'agrictilture. Buc. 1929.
2) L'agrIculture, etc,

www.dacoromanica.ro

138

Cerealismul exagerat, asa cum rezult, este calculat la intreaga economie agrara. Daca ins ne referin la economia traneasca, trebue sa facem anumite corecturi. Dispare, anume,

cu totul in unele tinuturi, cultura tuturor celoriatte ceseale,

gall de orz si porumb. clrul, o cultura deficitara din cauza
pefii mondiale si din cauza eintei, este in econorri a 1.a.neasca, parsit cu incetul. Se cultiv orz pentru a pastra conthctul cu piata comercial si porumb pentru nevoile de NW.
ale gospodariei. Sisternul bi-cereal tinde, de aftfel, sa se generalizeze, marele culturi fiind inregisirate de pommb, grAu
si orz. Iat situalia pe cinci ani a inlinderilor in Ha. pe care
le-a avut principalele cereare:1).
In

Cereale

Porumb
G Au
o z
vAz

H,.

1929

193)

1931

4.724.952
2 737 146
2 053 537
1.212.700

4.426.689
3.055.904
1.975.191
1.087.057

4.754.566
3.466.417
1.919.161
871.498

1932

4.776.258
2.869.632
1 786 869
791.752

1933

4.827P39
3.116.3
1.814 9
829.5

Daca se are in vedere t grfiul este cultivat in mod spe.

cial de mare proprietate si nijloci, pentru mica proprietate
tathneasca a doua cereala dupa porumb este orzul.
.

Intia consecin4,4 a acestei culturi exclus:v cerealzre a fost

parasirea cresterii aaimale!or in ezonomia tarancasca. Cons:tintele econamice, care au urmat au fost profunde. Pauperizarea
plugariCor, ar evenit in mare parte acestei culturi unilatcrde.
Regimul cerealist a legat mai steins &cat era fires; pe mind
agricultor de capitalisrnul comerciaL Conjunctura pietii i oscilatiile bursiere l'a scos din fagasul normal 1 vietii sale
patriarl3ale. La cei doi factori esenjali cari conditioneaza teanomia taraneasca din Romania, factorul natural si factorul
istoric, 's'a adaugat un al treilea factor: piata Mondiala, yeprezentat prin pret. Economia t.araneasca, cuprinde anumite
.regiuni ale tarii, ale caror conditiuni naturale arcatuesc o imitate :distincta, in care hnbinarea factorilor de productie in

gospodariile.tarnesti, este identica. Aceste conditiuni au creiat

wa tip tmijlociu in sisternul de productie, care s'a statornicit

vi a carui trditie se sprijina pe faptul de A fi fisvorit in

mod spcintan, ca un produs al loculqi. Evolnlia 'dela un si
1) altele ta ,Anuarur Statistic al Romanic! 104%

www.dacoromanica.ro

139

tent de productie la altul, se daicitelste i'n cea mai mare rparte

cresterii populatiei .si Onditiunilor pietii der .deifacere. De
conditiuni tehnice perfectionate, nu poate fi vorba. De, rariniea grupului familial care ia parte la Muned., 'depinde rezultatul Iffrancii agricole. Se stie cA agricurura estd munca .de
a'notinrp. Aceasta iiiserimeazg ca toate fortele familiei (rebue
concentreze mtmca pentru a termina "la ti.np. Un ndivid
izolat este incompatibil cu agricultura.
Productiunea cerealier este caracteristica economiei larThe.5ti. Culturile variaz6 dup regiuni. Cultura porumbutui,
.

cea mai rspfindit, se gaseste in fruntea tuturor celorlaIte

culturi, ced:ind in eampia Tisei gemini, si orzului in Dobrogea, Bragan, Basarabia de Sud si Moldova Linferioar. Ov4.zul

e impastiat uniform, iar secara e mai rAspandit in li-

nuturile din n'ordul trii,.

In ljuill generale, productia noastrA agricold este sc1-

Cauzele sunt mai adinci cleat imprejarArile climatologice. Mai ales readaptarea la nouire ei conditii rezulta:e
zuti11).

dup4 iMpropii'etgrit'e, este principala cauz, la care se adaugi

c crizi specified, de structura, peste care s'a suprapus criza

mondield. Productivitatea agricola daneza" este in mod normal aproape de trei ori mai mare ca. ;a noastr. Intre econom% noastra trAneascd si cea daneg, sunt 'dcosebiri mari
dda felul curturii Ong la structura proprieta(ii. Cauza productivitgii noastre agrare, este tendinta mereu crescand
de a deveni dabrici de ceieaie". S'a caldulat insA, a utv ca
pital investit in animalicultura', produce de sase od al mult
1) Comparativ cu anii dinainte de rhbol, productia agricolA romaneaszb, prezintA urmatoril indlcl cantitailvi:

1911lb
193)
1931
1932

100
67.90
70,23
b1.70

La Capacite de palemeni et la dette publ'cine de23

(V. Midgearu
R3uminie. Second memorandum, M. 0. Imprimerle Centrale, Bucureoti 1931
pag. lb).

www.dacoromanica.ro

140

(teat acela capital in agriculturC Nici industriafizarea agriculturei iu s'a dovedit eficace. Experienta ruseascA a kolliozurilok a esuat, pentru ca masinigma, nu a rnArit productia
si hici nu a scalzut costul de productie1). lExperienta n'a reusit
si din cauze psihdlogice. Munca forat n agriculturA, !este
neproductiv. Actuala noastra productie la cultura cereatelor
variazA

dela an la an, airmAnd

conditiunile mieteorolog:ce

schimliAtoare. Pe o perioadI de 4 gni/ j1925-1930) productia lmijlocie la Ha. a fost urmAtoarea (in chintale) 2):
Grau

Porumb

10,8

9,8

ovgz
9,8

ord.
110,4

hi 1933, productia a fost wimlAtoarea 9:

OrAu

10,4

Porumb
Orz
Ovaz

9,4
10,4

9,7

Variatiile dela an la an sunt sensibile mai ales in ceeace

priveste productivftatea grAului. hi privinta productid la grail,

1) 0 comparatie intre Romania, ca tip de tail In care expioatarea

agricola se pastreaza Inca la forme arhaice i Intre Rusia Sovietica

tcle-Unite, este concludenta:

Sta-

1934

(In mii)
Categorii
II culturi

Suprafata In Ha.

Productia (chintale)

Romania U. S. A. U R.S.S. Romania

U.S.A.

U.R.S.S.

Pamant. arab.
13.417.2 116 036.9 157.047.8
11.120.3 63.176.0 100.024.0
Cereal.
2.761.6 16 936.0 10.788.9 19 205.2 110.375.0 85.726 0
Gru
Porumb
5.005.0 23.641.0 3.679.6 48,461.5 280.594.0 38.429.0
8 086,6 8.134.6 25.767.0 64.518.0
2.871 0
Orz
1.672.3
827.1 12 210.0 18,011.0
5 632 7 76.333 0 189.010.0
Ovaz
358.4 2,034.0 23.663.4 2.045.7 4 076.0 198.282.0
Secara
1934
(Vezi datele in Annuaire international de statistique agricole
1935 Rome nag. 95, 111. 119).

2) Bulatinul Inst. Rom. de Conjucturg, 1935.

3) Aauarul statistic al Romniel, 1934.

www.dacoromanica.ro

141

tara hoastra este clasata ca ultimul Stat din Europa, inncrustv

State le cu structura industriala.
.

Productia de grau la Ha. in kg.

Tara

1925

1926

1927

1928

Danemarca

3 3W
2 670

2 340
2.430
2.080
1.620
1.600
1.200
1.270
1.360
1.170
1.200
1.150
940
1.000
910
910

2.310
2.800
2.200

3.260
2 840
2.290

1.84)

21:428701

1.620
1.420
1.590
1 290
1.200

1.470
1.460
1.690
1 610
1.330

1.834400

1.49,1

840
1.060
1.090
900
850

1.480
1.230
990
770
980

Be lgia

Anglia
Germania
Finlanda

Franta
Austria

U ngaria

Cehoslovacla
Canada
Jugoslavia
Bulgaria
Estonia
Snania
Romania

221. (C2;759000

1.650
1.600
1.430
1.370
1 360
1 280
1.210
1.090
1.050
1.020
860

perioada 1930- 1934, situatia ramne aproape neAchimbata. histitutul International de AgriculturA din Roma,
In

[..ublic il.

urmMoarele date:

Produc(ta mijlocie la Ha. a grului, in chintale.

Datemarca
Germania
Frainta

Italia
Cehoslovacia
Austria
Ungaria
Poldnia
Eu'garia
Jugoslavia
Romaltia
U.R.S.S

'

28,6
21,5
15,4
14,0
16,9
15,8
13,0
11,7
11,6
10,4
8,9
7,3

De rctinut e faptul a productia mijlode pe 1911-1915,

a fost Iln Romania Mica de 11,6. Productia a scazut imediat
dupg rgzboi si reforma agrara.
CerceOrile agrolocice recente au studiat

regiunile napie
care
le
produc. Cel
turale dii tara si gpedile de culturi

mai bun grau romanesc II produce regiunta dd Est a Tara

1) C. 1. BA colanu, ,Universul`, 10 lanuarie 1935. Ill z Ir acest sens
de acelz, autor Agrlcultura romneasca l mntorizarea, Buc. 1937.

www.dacoromanica.ro

i42
in care intra Moldova, Basarabia I o parte din cainpia estica

a Mutteniei. Orattl cel mai slab ir produce reigiunda ,Banatului, Oltenia si Vestul Transtivaniei. Grau de caltate m:jlocie produce regittnea intermediarl Clasificarea aceasta s'a
fcut dupa o surna de calitati smotite dela greutatea hectoli-

Wel pata la substantele glutenate i azotoase, pe tare le

cuprinde. Cele anaf bune varietati de grau, cari reusesc 'in
Romania, unt: graul Cenad", graul 4,Conopi" care da tel
mai mare procent de boabe, 32,60/0, graul Zern-ko" tct cea
Trial mare productie de paie. Grauri inferioare:-Sandu-Aldea",

Cipaianu", Costiugeni"i).
In general regiunile cu sol argiros si regiunile scu sol de
stepa, pe linia Cernoziomnluis dau recoltete de flu CCe mai
bogate In substante azotoase. Porumrbul si mai ales orzul innumara o multime de varietal raspandite in toask fara. Porumbul, de and a devenit 'hrana cea mai rkspand,ita .pentru
pra'nimie, se cultiv pe intinderi din ce in ce mai Ynari. Prodtctia cerealelor Ia 'nal, reprezinta eel mai mare procent din
intregul venit national'. Criza preturilor din ultimii ani, la
redits simtitor acest procent, ftr insa ca in compozi.ia (venitului national, aportul sectorului agricol, A. fie depasit de
celelalte sectoare. In structura venitului haiona1, produe,ia
agricola ocupa urmatorul loz iii perioada anilor 1922-19322):
Val. producilel agricole

Val. productiel industriale

Val. servicilor
Venitul National

1929

1930

1931

1932

63,47

64 52

52,38

66.31

21.23
15.30
100,00

26.40
19,08

27.58

22 45

20.04

11,24

10 1,00

100.00

100,00

Din valoarea productiei agricole, ceredere de5n 4prinrul

loc, reprezentand aproape in mod constant o treime din ,intreaga valoare a productiei agricole. Pd o perioada ;de cind
ani, cerealele i plantele agricole, dau urmatoarele dfre 2).
I. Agricultura fi silviculturd ((a mil;ariz let).
1928

Cereale l plants
Cresterea animalelor
Productia lemnuluf
Total

1929

1930

1031

1932

81,5

78,8

40,3

37,5

37,5

41,3
7
129,8

39,7
6
124,5

83
5,5
78,8

24
4,5
65,5

21
3,5

62

1) Prof. Dr. $tefan Popescu, in Analele Inst. de Cercet. Agron. vol. V

1933, pag. 316 si urm.

2) V. Madgearu La capacit de palement et la dette publique de la

Roumanie () M. 0. lrnprimerle Nafionale. Buc. 1933, pag. 10.
2) Idern... anexe 1, pag. 63.
V. SIlvescu ,,La situation economlque de la Roumanle et sa canacit
de palement
mememorandum
M, 0. Imprlmerie Centrale Buc. pag. 51.

www.dacoromanica.ro

143

Mai nrult de jumatate din productia intregii economii lagrare, apartine exclusiv cerealelor. Animalicultura intra cu o
teime, iar productia lernnului reprezintl abia a 20-a parte.
Economia agrarg ta".rneasci, pastreath in, linii generee car.5cterele esentiale ale economiei agrare in totall'atea i. Ca
fapte caracteristice in econamia noastr nationa:1 ramane, itt
consecintA, urmtatoarele:
a) Sectorul agricol

intr in componenta venifului nalional in proportie de doug tre.imi. Din cifrele i'de mai jos, prependeranta acestui sector, estd evident.
Venitul national brut. 1)

Aportul sectorului agricol

industrial
s
serviciilor

- -- -- -- -1928

1929

1030

1931

1932

200,9

195,9

144,9

11^,e

103 5

129,8
39
32,1

124 5

78,8
36 6
29,5

65.5
21,6
23 5

62
21,0
20,5

38 8
32,6

b) Cu toate acestea, economia agrarA in general si economia agrard carineascil in snecial, este sectorul cel, mai srkit

in urma criZei Idii econcknia nationall. Dela 1929 panI in

1932, pretui cerealelor a sezut cu aproximativ 530/0, iar pretul paimintului arabil cu 540/02). Ltind ca indice de baz5

pretul principalelor noastre cereale din 1913, pe o pe-ioada

dela 1929 la 1932, preturile au suferit -o scadere generalt

Pre(a! cerealelor)
a export

GrAu

Orz
OvAz
Secara

Porumb

1913 = 100)

1929

1930

1931

1932

112,5
119 6
117,7
125.4
92.0

69,4
61,0
62,7

47.7
56,8
69 0
47.0
59,2

68 07
61.47
68,62
67 08
52,33

66,1
75,1

Aceeasi constatare sub alt aspect statistic.

Media prefurilor anuale la cereale (la Brdila)

(100 kg. In le ) 1)

1929

1930

1931

1932

746

468

294

405

. Porumb

469
480
557
621

236
216
291
285

246
280
220
220

249
255
308
187

Mcdia

597

322

244

237

G,Ati
Orz
OvAz
Secard

-1933

464

155
201

345
162
270,1

1) In millarde lei.

2) Dr. Horia Lupan, tn Analele Inst. de Cercet. Agron. vol. V.

pag. 316-317.

1933*

3) V. Madgearu, La capacIte
pag. 16.
La capacll... pag. 8 sl V. SlAvescu la situation
4) V. Madgearu
econondque de la Roumania... pag, Ot.

www.dacoromanica.ro

144

Luand ca indice de Ina anul 1929, inregistrami urtratoarea

evolutie a preturilor:
Gr Au

Orz

Ov Az

SecarA

Porumb

100
63
39

100
50
52
53
33

100
45
59
53
42

100

100
46
34
30
26

1929
1930
1931

1932
1933

541)

64

57
49
62
75

M-dia
100
54
41

40
45

Pretut principalelor noastre cereate

graul, Iporumbul
in lei suta de kg., a inregistrat urnAtoarele \cifre

orzul
(medii2).
ni

Grau

Porumb

745
470
295
405
545
455

640
805
220
196

1929

1930
1931

1932
1933
1934

Orz
490
251
260
260
168
218

164

202

Oar scadeiea mare a valorii productiei agricote, se poate

constata mult mai bine cercfttat In. cadrul celortalte ramuri
din economia nationila. Fapiul acesta reese dar din cifrete
de 11110 jos:

Valoarea productiei brute3)

(in miliarde lei)
1928

Agriculture
Industrie
Construct!!

105,3
61

10,9

Mine
Produc animalA

Total .

1929

12

58
244,8

96,6
66
5,8
12
52
222,1

1930
56

48,4
.

10,4
48
167,8

1931

46,4
33,1
4,3
5.7
36,9
126,4

1932

1933

47,8
32
6,8
6,1
33 4

45
32

126,1

121

6
5

33

Cercetand nurnai elementeler de baza ale productiei 00.

nomice rornanesti, se constata aceeasi scadere, fira precedent,
a preturilor agricole. Institutul ramanesc de conjunclura a careulat urmatoarele' iudice animate la cele trei fundarnentale larticole din poductia econarniei noastre naiionale 4):
1) Pretul graului IncepAnd din anul 1932 este sustinut in trod artificial de cAtre Srat,

2) Baletinul Institutulid Romlnesc de Conjucturg. an

III.

1935, Nr.

pag. 60.

3) V. Sillvesou
4) V. Madgearu

La situation ficonotnique... pag. 171 anexa 6 a.

La capacit... pag. 7.

www.dacoromanica.ro

1,

145
Cereale
1929
1930
1931
1932

1933 (6 luni)

100
56,05
40,69
44,90
44,90

Lemn

Petrol (la export)

100

97,65
70,62
51,53
48,47

100
67
42
43
43

Cifrele acestea stint concludente.

Economia taraneasc5, este sectorul cel mai sliradt din
ecototnia nationalii. Am arkat cunt din 1929 pin la 1932,
pretul cerealelor a scant cu aproximativ 530/o, iar pretur panAttului arabil cu 54001). La 50 bugete taranestii" facute
pOntru anul 1931, in Moldova si Banat, Sectia de tconamia
Ritrala din institutul de Cercetari Agronomice, au constata(

urmlatoarele stari de lucruri:

Exploatarile Oratesti nu au inventar camintect pen-

tru exploatare:
Exist5 !mini variatiuni dela o exploatare la alta, chiar

in acelas sat;
Venitul brut si venitul agricol sunt wor de iidiat prin
rcorganizarea exploatatiei care va duce la intensificarea productiunei

Cons Unall familiei este satisfAcut de venituf total, da-

torit diferentei de preturi intre produsul exploatatiei i cele

culmpArate pe piatd, cu deosebiie pentru nevoile jamiliei;
Cheltuelile menajului i famiIiei, primeaM asupra cheftuelilor gospodariei, ceiace duce fa uzarea inventarului 91 indirect la o imicsorare a productiei 21.

In rezumat, exploatatiilor agricote carane0i, sunt in prirnul rand valorificatoare de munca i nu de capital. Ultima
pnoblerna si cea mai spinoas in economia taraneasa, teste
vnzarea productiei.
Econamia agrara taraneasca, se gaseste la antipodul intreprinderei capitaliste. De aceea, subiectul ei are o functiune
comierciaB din cele mai reduse. In adevar, franut agricultor
vine pe plata ca vanzator de produse agric:ple, cari, reprezint
antnca lui pe un an. In aceast situatie el Sle gaseste comprect
lipsit de apdrare in fata conjuncturei pietiii. Factorul pret 'este
ultimlul care ii conditioneall nrunca. Uneori el este ap. de
1) Dr. Horla Lupan, 1n Ana tele Inst. de Cercet. Agron. Vol. V 1933

pag. 316-317.

2) Analele Institutului de Cercethri AgronomIce, fug. 314

www.dacoromanica.ro

146

important, incat in unii ani, and factorul natural at climei ,a

dat recoIte slabe, vatoarea recoltei a fost totusi mai (mare
ckcat in anii de recolt 5. bogaa, st vice-versa. Greutatea valorific5rii comerciale a produsetor agricole, const5 in faptul
cI agricultorul se prezint irdividua1 pe pat
i cu cantitati
asa de mici, in cat niciodata nu poate influenta piata, ci "Mtotdeauna este sclavul ei.
Economia trne.asc

se define* prin aceasta ca o ca-

tegorie eciinomic necapitalist. Singura putintr de contact cu

capitalismul comerciat, este asociatiunea cooperatisti agrr.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III.

Satul si satenii
Pc canri s'a observat c criza modern este o eriO a
culturii europene si de cand s'a vazut a europeanut este o
o xr;etima
a nronriilor sale uneltirj, ca eroul lui Goethe,'.a_
tentia s'a transmntf derve Heiace constitue infantuirile omutui
civilizatia
pe ,,omul Insui, pe destinuQui. Pe Hula
acestor mari rasturnri, mai ales in Statele unde acestea 'au
fost profunde, s'a cerut descatusarea tat-Anil-14i din forma de
activitate economica cu care au fost pina acum milenii intregi
identificati, agricultura. Agricuttura este doar o simp manifestare economica a omului, de cultivare a pamantului. Oricat
de atotcupriazatoare ar fi notiunea 5i oricat ar depasi cealaqa
forma de exploatare, industria, agricuttura' a inlantuit cu tirania legilor ei fizice, manifestarea spirituala a satenilor. Mai
ales notiunea moderna de agricuttura, angrenata in parte sisthurului capitalist, neaga viata sociala rural. Sensul profund
al reagFaxilarii" tdrilor din vestul Europei, in aceasta intaetate a masselor rurale din preecuparile politice ale Statelor,
isi are adevaratul ei rost 1). Desgroparea vechitor forme de
viati rural,a, se face cu scopul de a se infoaree a virtutile
primare ale popparelor. Nicaeri, decat aici, natiunile nu si-au
putut pastra in curgerea istoriei, caracterele tor fundamentale.
Aceasta reactiune pentru izbavirea fundamentului etnic ar Statului, s'a pornit din influenta i rezultatele pe cart le-a dat
spiritul capitalist populatiunei rurale. Influentele, cu mirajul
salvara si al enranciparii" la inceput, s'au vazut mai aroi:
sateanul 5i-a sdruncinat in intregime temelia sa materiata, iar

mai in adanc si-a pierclUt rostul su stravechiu. Gos;odaria

sa, impacata cu firea, de unde i'a imprumutat ritmul i .ar1) Vezi Gunter Ipsen Das Landvolk"

Hamburg.

Hanseatische Verlagsanstalt,

www.dacoromanica.ro

148

nionia cosmica a fost sfrimati tcle faimoasa circulafie capitalista. lar existenta i-a fost substmvata unul "angretaf me
canic din sistemul capitalist: piafa.
In mentalitatea europeana, atitudinea fafa de fdrani ca
tdmelie a nafiunii si ca temelie economica, desparte dotta lumi.
De o parte faranimea in concepfia marxist reprezentata ca

un sac de cartofi", de alta parte faranimea ca isvor rat nafiunii". In Ucraina ,nu exist -0 populafie agricold, ci conteald

numai o agricultura. De 0 parte faraniinea dasa reprezentata", de alta parte franimea cfas clornirianth.". De o parte
reagrarizarea farilor inclustriate, de alta parte industrializarea
farilor agrare. Procesuf e vechiu. Dateaza dela Inceputul yeacului cand desbaterile aveau un -caracter unilateral economic
Astazi miScarea a cuprins problerna in intregimea ei. SateanuI
a

lost sustras din epitetul de intreprinzator sub care il

in-

demise tendinfele capitaliste in agricultura. Si pentru a-1 rune

la adapost de inffuenta conjuncturei pieiii, careia Ii cadea victirna ori de cite ori se prezenta ca intreprinzator individualist,
s'a preconizat od o sindicalizare inluntrul 'cireia A. 'se contopeasca toate economiile particulare, od o ocrotire in sisternul
cooperatist, uncle individualitatea fiecarei gospodarii sa supra-

dar fekatura cu organizafia capitalista sa fie facutri de colectiivtate. Nu preful pieii creiat de ordinea capitalista, ci preful just.
viefuiasca,

Dela ordinea economiei particulare individdalista, s'a trecut la ordinea economiei nationale. Dela proprietate i produclie

din problema agrarA s'a trecut la factorul principal al problemei, omul. $i de cand s'a observat ca acest nou factor nu
seatniina cu subiectul intreprinderii din sisternul economic capitalist, bazele problemei agrare s'au schimbat. S'a constatat
astfel cli, faranul dela noi si de rretutindeni unnde a Camas
ceiacc trebue 1;1' fie, este mai ti5or de comparat cu albina sau

ft,irnica decil cu intreprinzatorul capiialist. \Munceste fr gind

de profit. Munceste pamantu/ pentru c asa i-a fast dat dela
Dunrnezeu. S'a intrebat: dece faranul roman cumpara pamat

si in limp de triza, cand pamantul (marfa" In econornia capitalista)

nu mai valoreazd", nu-i rentabil"? Se vede in

mod clan cum economia faraneasca este judecat cu valori din

1) Vezi Jules Mlinn
.Le retour
clustrielle
Paris Hachette, 1905.

a la terre et la surprodt ction in-

www.dacoromanica.ro

149

ordinea capitalista. Este confuzia fundamen1a15 care se face

azi in aceasta Materie. Pamantuf pentru taranul roman iu e

marfa" ci functia fui sociala. Pa'alantul este un destin al lui.
El e robul pamantului si 11 munceste nu pentru o rentabllitate", Mai mult sau mai putin optima, ci din nevoia indeplinirii suet tmisiuni.

Taranimea formeaza un tip naturat-cultural, spre deoqebire

de muncitoru lindustrial. Este un tip vechiu de viata cu total
opus tipufui nou creiat de orasele nnoderne. De aceea termend de proletariat rural nu-si are rostul at'ata timp cat faranul fara pamant ramane totus langa ml rAmant strein pe
care ii munceste. Diferentierea care se face intre sateni klupa
marirnea prOprietatii nu este un criteriu social. El constitue
o singura clasa sociala organicii, si se bazeaza cu totii ipe
celula familiei. Exista o naturalitate" a vietii taranesti. Fiind
cultivator al naturii, taranul sta.' intr'o continua relalie de dare
si luare organica cu aratura, animialele, plantele si_ intreaga
gospodarie. Fortele coSmice fixeaza 1imitel vieii taranesti.
Munca pe care o indepfineste taranul; integrath In viata organic i ajutata de animafele si plante intr'o raliduiala perfecta,
arati cat de adnca e legata de natura 1).
Satul romanesc este creatia acestor necesitti ide viata:
comunitate si regaturd cu natura. Dadi exist a adevdratd
fiatolztonli, ea apareine salelor. Burghezia nu exista 1a
noi, pentru c ne lipseste spiritul burghez. TrAind in formele
vietii burgheze europene, popuratia noastra urbana este kleparte de a avea o educatie burgheza. Spirituf burgheiz" nu-1

au la noi decit strainii2). Burighezia s'a pprit la noi numai

fa o reforma a formelor". Fondul inalterabil s'a pastrat in
paturife rurale si in viata adanca a satelor.
S'a observat ins dupa razboiu un proces de disolutie a
vechifor traditii satesti, incepand cu' portul pi sfarsind cu munca
ogorului. Este asa namitul prOces' de urbanizare Iprinteo 'substituire -de forme orsenesti in focal vechilor traditii lle via%
ntran. Alaturi Irish' de fetrieile satence, cad reprezinta marea
forta conservatoare a Satutui, procesul de lurbanizare nu Se va
putea impnni odata ce conditiunile de viata vor contrnua sa ra1) Vezi Max Rumnf Deutsche Volkssoziologie im Rahmen einer so-

zialen Lebenslehre". 1931.

2) Dundtru Cristian Amzar lnceputn1 sforgril proprir In ,RAnduiala

an. I. Nr. 4, pag. 408 01 urrn.

www.dacoromanica.ro

150

Marta aceleasi. Satul ii evolueaza traditide dal' nu si, le re-

volutioneaz. Cat despre radcinile traditiei, efe s'au constatat

masurat cu ocazia reformei catendarului. S'a vazut atunci ca
reforma calendarului marginit la simplul fapt al trecerii. cu
13 zile mai de vremle a sdruncinat adanc satele rornanesti1).

S'a vazut atunci c, cafendarul dupla popor tuf este o socatealit omeneasca utiUi, ci este o reve1atie2)". In aceasti perspectiva stau toate lucrurile in satul romanesc. Nu exisla -domeniu in care viata satului s rul\pulseze 1,r3 acelas ritm unitar
si general: satul intreg savarseste in acelas timp acela$ Tel
de munca: araturf, secerat, sapa, cures; pgorat, etc.; petrece
in acelas timp; se roaga in acelas thin) "). In sensul- acesta,
satul romanesc poarta caracterul specific de a fi o perfect
comunitate spirituala, o familie sociala a Mai multor faaniiii
biologi ce.

In acelas timp, satul este forma .sub care plugarul roman

s'a legat de pardint. In aceastal privinta Romania este o tara
a satelor. Stiindu-se Ca satul ecle un element concrescut ifiteun
terttoriu antunit, legand pe Wean prin munca lui de acest
teritoriu, imaginea a 16.000 sate risipite pe toata fata Ro-

mania, toate implantate intr'un tinut cu care se complecteaza

reciproc, di cea Mtai puternica senzatie a Staturui roman. Cele
71 orase, la cari se mrai adauga o suta de targuri de recenta
provenientrt rurala, nu jaloneaza suficient .un teritoriu intins
ca al nostril si mai putin, prin str4ctura lor sociala, Ii defineste nationalitatea. S'a semnala(de curfind cel 'mai mare eveniment rominesc: am pasit in al' 20 milion -de locuitori..Calculele s'au- facut dupa legea demografica romaneasca) lege care
atesta o sporire -cTe un milion locuitori la fiecare Ratru ant.
Am cercetatat la inceput cum acest spor_inteo majoritate
sarobitoare apartine sporului natural din popuTatia rural44).
Cincisprezece milioane sateni pe langa Cinci milioane orseni
sunt cifre cari definesc Romania sub toate rarorturile ').
1) Ernest Berneh Contributil la reforma calendaruTui In satui COTnova" In Arhiva... 1932, peg. 191 si uum.
2) Vasile BAncilA Reforma calendarulur cit. E. Bernea op. cit. pa g. 200.
3) D. C. AmzAr. op. cit. Dag. 617
4) In perioada 1928-1932 excedentul anual al popula(fel romneotI
provine: 94,240/0 din mediul rural
6,760/0
urban
5) Mediul rural rornAnesc cuprinde o omogenitate rcmarcabilA.
latA structura Tut etnici dupA RecensAmantul din 1930 :
Romani
Unguri, Sccu
Evrel

90/0 (13 mil,)

50/0 (0,8 . )
10/0 (0,5
)
Germani,R4,Bulgarl Turd etc. 40/0 (0,47 )

www.dacoromanica.ro

151

0 incercare de caracterizare a omului economic" romanesc

se confundl intotdeauna cu caracterizarile facute asupra familiei Oranesti, sau intr'un cerc mai larg, asupra satulni. SAteand nostru cercetat izolat, de unul singur, in perspectiva
Iui Izomo oeconomicust", ramane o abstractiune. Caracterele
esentiate ale intreprinzatorului Ii lipsesc. De sute de ani plugaria romaneasca se pastreaza intr'o faza etnografica. Abia
exist cateva unette pe langa plugul necesar, unette cari constituesc cele mai elementare prelungiri ale membrlor. Toata
munca dela camp, 'Warm] o ,face cu larga contributie a bratutui. Exist un tip rnillocia al tradifiei", peste care Oranul
sare rareori. Aceasta nu-i neaga taranutui orice urmia de individuatitate. Din contra individualitatea gospodarului, ener-

gia sa creatoare. caracteristica asezarii gospodresti si calitatea solului dau gospodariilor individuale piutinta de a se
abate mereu dela tipul mijlociu1)". Gospodaria Oraneasca, tpre-

cunt si familia care o umple i Ii d viata, tse afleinteo tie

curmata transformare. Formete variate pe care le intbraca in
aceastil evolutie, iii depasest ins un anumit fagaS. Precesul
evotutiv este spontan si nu rational. De infiltrarea acestei rationalizari in spontaneitatea transformarii gospodariilor Oranesti, se ocupa agronomia Sociala cea adevarata, conceputa
de economistii si agrologii rust dinainte derrevolutie in frunte
cu Atexandru, Ciajanoy4,
'

Peste cultura specifica a Oranutui roman, a 'cal-or fapte

ganduri sunt departe de spirituf inovatiei, cultura noua re
care o rgprezinti fonnete de viata capitaliste europen,e, uu

au nici o aderenta. Ca sa putem crea un ptugar nou i o

agricidtura romaneasca" noua. nu se poate face deaf printeo

cultura noua care ii va da ea inssi roadele printeun proces
interior i dupg un timip determinat, asa dupd cum; anumite
ptante Ii creiaza floarea dupla decenii intregi de crestere.

De aid porneste inaderenta organica a agriculturil fati 'de

sistennd capitalist. Intre burgher
cel. adevarat
i Oran,
stint diferente mai marl decal defa Oran la ultimul primitiv
depie glob.

Procesul agriculturii rominesti in totalitatea lui a fost

victiMa acestei incomprehensiuni. Din fobagie, grand a fost
1) lag. P. Roslade Agronomia soclan
Panda Metode de lucru
Partea I. Organizarea 51 desvoltarea agronomiel sociale In Rush:et. Bac.
1930, pag. 9.

www.dacoromanica.ro

152

emlancipat" i trecut priti reforma agrara a veacuthi trecut in

neoiobagie. Din neoiobagie, dup razboiu, prin marea improprietarire, eliberarea" t.aranului s'a sfirsit intr'o ascunsa indittisare, in capitatismul comercial. -Nate aceste re-forme neisbutite, au urmat procesta, generalizat dealtfel, de revolutionare a forlineror. La toate au prezidat jandarmul sau cons!thrgerea prin lege, si nu cultura sau *spiritul non.
Taranii constransi a-si schimtha formete de activitate, n'au
dat niciodata !Ana la sfArsit roadele asteptate. Directive le primite din afara n'au corespuns niciodata cu arta larandul, care
utilizeaz' in toata activitatea lui, imprejurari speciale pe care
nuutai el singur le cunoaste. Cercetrile pe zed de ani, facute
in Rusia dinaintea revolutiei, au ajuns la fixarea unor conchizii

cari fac autoritate in aceasta materie. Se spune cii pentru

rezolvarea problemei in mare, asa cum se pune mai sus, ratiunea social'S nu are destule resurse, chiar daca", ar ti la dispozitia. ei intreaga putere executiva, si se motiveazil prin ariltarea cii activitatea agriculturilor gospodari este conditionata
de atitea iimprejurari locale, imprumutii un caracter individual
atfit de pronuntLat i depinde intr'o atilt de mare irasura de
insusirile San conditiunile speciale ale fiecarei palme de paAmbit arabil, inctit nici o vointa din afari nu poate conduce
;gosPodaria agricol51). Cultura plugarilor din satele noastre
este fundata pe o serie de obiceiuri ale parnintului si traditii
foarte [greu de sguduit. Logica omeneasca uneori nu le poate
cuprinde i nici explica. Viata tarineaSca treliueste inteleasa
si nu judecata cu valori absfracte. Se cuprinde de lila in obiceiul pliplantultii, tot dreptul nostra public si privat2). Despre
existenta 'datinei in satele noastre e cunoaste. Este o traditie
vie, care tilete in sufletul ea'tenilor, dupg cari se conduc si
care cuprinde, in forma cea mai curatA, echitatca in viata,
sau ceiace taranii num'esc omenie".
Otmlenia circumscrie toata activitatea economica a slitea
nului. Aceasta nu-i perimite sa specureze, nici chiar s iasa
din linia mid activitati generale a satului: Nicioda!a productia
tarineasca nu7si pierde scopul el natural, acela de a intretine
viata familia. Ea nu devine, cu atte cuvinte, un scop in sine.
Dealtfel, peste limitele ingaduite de legile naturii, tarana nu
1) Vez1 lug. Rostade, op, cit. pag. 14.
2) Andrei RAdulescu In* jiiridic
Arhiva... 1927, pag. 33.

admini5trativA a salelor"

www.dacoromanica.ro

153

pliate continua activifatea. Sczindu-se 50-60 zile inutilizabile

din Cauza tiMpului, la care se mai. adaugg &le 30-90 sgrllgtori anuale, amin ca zile niunciroare peste 200 din 3601).

La acestea se mai adaugg un numgr de zile neintrebuintate

chiar in timpul muncilor agricole din cauza Eploilor. In mod
efectiv agricultorul taran, munceste anual in jurul a 150 zile
pe a112). In Carte de mild pentru ecotomiz", la 1307, Obra'dovici, Iscrie in chipul. urnlator deSpre obiceiul ferneildr de a
tine Sgrbgtori obscure, reflexur unor traditii pggine si religioase tin cele mai vechi timpuri. S5r15gtorile cele idolesti,
ce le tin ele (femeire) peste an, precum, sgrligtorile lupului,
a ursului, a pgsgrilor, a cailor lui Sin Toader .Todorusalele,
Gherm'anii,
rmndenii, Joile dela Pasti ping la, coborirea
Duhului Sfint, Marti le incuiate, sfintele maici Vineri i alto

mthe zile3)". Mare parte din aceste sgrbatort, put tinute

si azi in satele romiinesti cu sfintenic. Ele conditioneazil 011-111-

cile agricole, dar mai ales activitatea casnica a femellor. Divizitmea Muncii in .gospodaria tgr.dneascg, oricit de neinsernnatg, a fiicut din femeie p5str5toarea vajnicg a traditiilor poporului romanesc. Cifir vreme tgranul reprezintg forta creatoare la amp, in gospodgria casei tgranca este forta conservatoare. Claca", furca", sezgtorile" i toate cercurile sim,
pateticc din viata ruralg, reprezint continuarea unor traditii
caracteristice poporului nostru. Disparitia lor, sernnalat5 In uncle

Or% incadratg inteun anturdt proces de disolutie a vechiului

sat romlnesc, despre care a inceput sg se vorbeascg, constitue
Randuiala" anul i Nr. 4, pag. 452.
2) Multimea srbAtorilor in viata tArAneascg, este determinath la parte
si de o seama de superstitii, la care mai ales femeile tin cu strAsnicie. IatA-le aceste sgrbAtori, ridiculizate oarecum, intr'un cantec poporan :
CA eu Lunea nu lucrez
Marti o t n de srbAtoare,
1) lngineur Nicolau Barlad

Miercurea de fat6. mare

SI Joia cla dobitoace.

Vinerea cine mai toarce ?

Sambta de gatit

Dumineca de veselit.
(D. C. Amzar, Arhiva... 1330, pag. 555).
3) Obradovici
.Carte de mAnA pentru Economie", ln cirllice, Buda
1807. Vezi Bibilografia RomAneasa Veche. Tomul 11 1716-1808, loan Bianu
91 Nerva Hodo, Academia RomAng, 1910, pag. 95 *1 urm.

www.dacoromanica.ro

154

cea Mai grav atingere a unui caracfer national cle cea mai
autenticA traditie si viatA tArAneasc5 1). Inchizind fenatmenul de

via% romineascA, inlluntrul pAturii tAranesti, giisim perspectivele econoodel agrare carAnesti dela noi.
Tot ce e substant, viu, porneste ;de aici. Pozitiunea 'noastrA
de ascruce a conturat anai precis ceiace este al nostru. lar
ceiace este al nostru, prin spatiu i istorie, este al grAnimii.

1) 0 echipl studenteascl din 1935, semnalear.A: la SAmbiteni din

amnia Mureaului, toatA agoniseala de un an este aruncatA de femela romAncA pe cativa metri de mAtase proastA, eare-1 nimicete frumuselea ei
agnAtoasA. (Mimes Made).

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE
I.

Introducere

Bilan de la Sociolonie francaise contemeoraingt.

C. Boug
r. Mcan, Paris 1935.
Karl Bucher.
Etudes d'histoire et d'econornie politique traduit 'bar Alfred Hansay, Paris 1901.
Fr. Ballow.
Volkswirtschaftalehre. Eine Einfhrung tin das
wirtschaftliche Denken, 1931.
Alexander Ciaianov.
Die Lehre der beitterlichen Wirtschaft.
Versuch einer Theorie der Wirtschaf+ cn Landb.au, Berlin, 1923.

H. Callow.

Allgemeine Wirtschaftsgeschichte, Berlin ;1926.

WilheInv Dilthey.
Ideen fiber eine bescnreiDende und zer

gliedernde Psychologie, 1894.

SozialiSmus und Landwirtschaft, 1922.
Ed. David.
G. Ditprat.
Sociologie et economic sociale des pbpulations
Arhiva pentru stiinta si reform sociaI6,11930.
rurales.
Histoire des doctrineS econotniques- VaRene __Gormard.
lois. Paris. 19311.

Istorja doctrinelor economice, 'Tract

Ch. Gide si ch. Riot.
C. Alexianu, ed. V, Buc. 1924.

A'ae Itmesca.
"Curs de logica, geneial, 193L J9,35, Universiratea Bucuresti.
Arhiva
G. lonesca-6iswt.
Agricultura i Capitalisrnul,

pentru stiinta si reforma sociali, 1927, Nr. 3-4.

Olivier Le Roy.
Essai d'introduction Tritique a l'tude de
l'e'conomie primitive. Paris 1925.
Agrarianism, capitalism, imperialism'. ConVirgil Modgeara.
.
tributiuni la studiul evolutiei sociale rominesti, Bucuresti, 1936.
Curs de economie nationala", Acadenia Conterciall, Br
cureifi, 1930.
Vie religieuse et vie doinestique. La kgRene 'Mounter.
vision du travail, Paris 1908.
Gr. Mladenatz.
Intreprimfere q't intreprinzItor. Independenta Economici", an. XVIII Nr. 11.
Vaslie Prvan..
Wei si forimrt isitorice'. Pattru lectil inaukuraie.
Buc. ..Cartea RornIaneasca" 1920.
www.dacoromanica.ro

156

Maxinices du gouverndment economique kl'un royaume agricole", Oevres.

11 _Rickert.
Kulturwissenschaft und Naturwissenschaft- Tbingen, 1926.
Die liberald Agrarpolitik, Archiv fr RechtsKurt Ritter.
Quesnay.

und Wirtschaftsphilosorhie, -XXIV and, Heft 4, 1931.

G. Sorel.
Introduction h l'conomie moderne, 1922.
Curs de econornie nationala, Acad. Com.
Victor Slavescu.
Buc. 1934.
G. Schryoller.
principes d'economie politique trad. de l'aliemand car G. Platon, Paris 1905.
W. Sombart.
,Der mqerne Karitalisnius"..
Dritte Autiage, Mnchen und Leipzig, Dunker & Humboldt 1919.
ed. I.

Werner Sombart.

Die drei NationalOkonornien, Mnchen,

1930.
Al

Vulainescu.

T e or ia

si so ci ol ogi a vietiii economice.

Arhiva pentru stiinta si reformar socjala, an X, 1-4,1932.

AI. Weber.
Wirtschaft und Gesellschaft, 2 vol. ed. II, Tbingen, 1925.
Wirtschaftsgeschichte, Mnchen, 1923.
M. Weber.
L. Wodon.
Sur quelques erreures de mlethode dans l'tude
de l'homme primitive, Paris 1906.
Geschichte und NaturwissenSchfat, led. II.
W. Windelbanri.
Strassburg, 1900.
II,

Cadrul natural al economiei trne*ti

Geopolitique. Bibliodieque (2histoire et de

Jafigues Acel.
politique, Paris 1936.
La sociologic allemande contemporaine,
Rflyniond Aron.
liaris Felix Alcan, 1935.
Principes de geographie hurl-mine,
Vidal de la Blanche.
Paris, Armand Colin, 1922.
Spalittl mioritic (Trilogia Culturii). Car-,
Lucian Naga.
tea komineasca" 1936.
La geographic' humaine 3 vol. ed. III, Paris.
Jean Brimhes.
Felix Alcan, 1925.
Influenta conditiilor naturale de productie aG. Bontea.
supra sisteirfielor econamice in agricultura din Istepele
romnesti, Buc. Impremeria Nalionala, 1931.
.Histoire de la formation du sous-sol de la
Leon Bertrand.
'France. Les grandes regions geologiques du sol franpis, Paris, Ernest Flamimarion 1935.
Avec :S plandies. et 25 figures danS le texte.
Sanatatea poporului roman. Biblioteca EnciDr. G. Barui.
clopedica'. Fundatia pentru literatura si arta Regele Carol II, 1935.
Biologia satelor.

Arhiva... 1927.

www.dacoromanica.ro

157

Etimo1ogii notite lbico-grafice Daco-rorniV. Bogrea.

n a, Buletinul Muzeului Umbel romilne; an. I, 1920-1921
eini 1921.

Les lois dc la politique frangais, Arthemle Fayard & Co. Editeurs', Paris 1928.

Ch. Benoist.

Agr4rpolitik
Lajo Btu-J(11.o.
Die Lebensdauer in
Ballod.
schlechtern
1905.

1925.

Stadt und Land nach Oe

B. H. Baden Powell.

The _land system; of British India,

Oxford 1892.
The indian village community.
London, 1896.
Bilan dc a sociologic francaise conteraporaine.
C. Bougie.
F. Alcan, 1935.
K. Bather.
-Eruaes d'hitoire et d'conomtie politiaue trad.
1

pa Alfrred Haisay. Paris 1901.

Arkedt. usia,,,20/1linns.

finzifY 1900.

lot an Cviiic.
La Pnin-,rde Balkanique. Etude '..1e geographis_numaine, varis Armand" Colin 1918.
Ion Conga.
Determinri geofizice in asezarea satiflui Runcu.
Arhiva

an X, Nr. 1-4.

La geograpric de l'habitat rural; Annales de

Geographic Nr. 199 si 200 an XXXVI, 1927.
I 'igen Febvre.
La terre et l'Cvolution humaine. :ntroduclion geographique a l'hi,toire. (L'Evolution de l'Huinanue) Paris. La Renaissance du Livre 1922.
Chiri(escu-Arva.
Curs de Agrologie, Buc.
Th. Fischer.
Die stideuropilischen Halbinseln
1893.
Const. C. Giurescu.
Istoria Rominilor. Bib!. Enciclopedic5,
Fund._ pentru literaturA si artri Regee Carol II. 1935.
Anton Golopeneia.
cercevarie rnonografice din Silezia in
Arhiva pt. st. si ref. 1932.
Eduard Hahn.
Die Haustiere und ihre Beziehungen. zur
Wirtschaft des Menschen. Eine geographische Ski7ze.
A. Demageon.

Leipzig 1896.

R. Hennjg und L. Krholz.

Einfarung in die .Geopolitik,
2-4e Auflage, Verlag und Druck von B. G. Teuhn2r,
Leipzig und Berlin, 1933.
Camille
De la -Guile a la France. Nos origincs
Hachette_ Paris 1922.
historiques.
Kjellen.
Die UrosSrniichte unci die Welfai-,e (1021).
Der Staat als Lebensforml (1924).
Horia N. Litian.
Cercefdri asupra pretului si rentei pamanturilor in Rominia, in vol. Analcle Insthieutufui de c rcetari agronamice al Roinniei, vol. V, an. IV, 1933.
Robert Lowie.
Manuel d'anthroroppgie culturelle
trad.
de E. Metraux, Paris 1936.
M. A. Lelevre.
L'habitat rural en Belgique. Etude de Geographic humaine. Liege 1929.
www.dacoromanica.ro

158

Le pays et le .peuple rournairre: Considerationg de geographie physique et de g-eograp4ie humaine 2-e edition. Bucarest 1930..
Coordonate etnografice. Civilizatia si cultura ,Ac. _Rom.
Mem. Sec. Ist. Seria III Tom. XI Mein. 4.
Ent. de Martonne.
La Nouvelle Roumanie dans la nouvelle
curobe Bulet. Soc. Kegale tont de Geogratie,
Recnticnes sur la distribution de La population en. Valachie Paris Colin 1903.
La Valachie. ussal de Monographic geographique Paris. Armand Colin 1902.
Munieana (Atria $r Roman Cornelia.
Le sol arable de la
Rownanie. Etude sur sa composition nfecanique et chiunique, Buc. 3900.
Zonele naturale .de soluri in ROmania, Analele
G. Murgoci.
Instit. geologic al Rom. vol. IV 1910, fasc. I, Buc.
Simeon Mehedinfl.

1911.
.

Essai sur 1s groupements sociaux, F. AlRen Maunier.

can, Paris 1929, p. VI -r- 120.
Siddlung und Agrarwesen der Ostgermanen
der Kelten, Roemer und Slaven, Berlin' 18951 3 vol.
VinIiL Mihailescu.
Studiu fizic
cu 42 figuri
Romania
in text si 24 planse.
Buc. Socec 1936.
Marile regiuni ntorfologice -ale ,Rornaniei, 1923.
0 hart d. a principalelor tipuri de asezri rurale in Romania. Bul. Soc. Reg. Rom. de Geografie tom. XLVI,
I. Meitzen.

.1927.

Aseiarile ontenesti din campia rornina la inijloctil

la sfarsitul sec. XIX, Acad. Rotd. Mem. Sect. ist. Seria
III, tom. IV, Mem. II, 13uc. 1924.
Chestionar pentru studiul geografic afsateior, Buc. 1927.
Paul Milioukov, Ch. Seignopos et L'aseninan.
Histoire de
Russie,-10111. I, Faris 1935.
G. ivionrantion.
L'thnie frangaise, Payot Paris 1935.
L'ologenesse culturelle. Trait d'ethnologie ciclo-culturelic et d'ergologie systematique., Payot, Paris 1931,
pag. 778.
Virgil Madgeara.
Agrarianism, capitalism imperialism.. Contributinui la studiul evotutiei sociale' romfinesti. Buc.
1936.

Negustorii orientali la Lipsca. Contributki

Gheron NeUa.
Ia istoria comertubli romfinesc
1916.
Adrian Negrea.
Teoria sociologica a gospodriei_tarne$:tii,

Societatea de Maine an XIII Nr. 1, Ianuarie 1936.

Meteorologia Si agricultura cu -privire spe-,
E. Otetel4ianu.
cial la Romania. Bul. Soc. Reg. Rom'. de -Geografie,
torn. XLIV1 1929.

www.dacoromanica.ro

159

Les races et Vhistoire. Introduction ethnolowiE. Pittard.

Atte a l'histoire (L'Evolution de l'hurnanit). Parts', La
Renaissance du livre, 1924.
W. Prager.

Landwirtschaftliche Klitnatologie Rumdnins, ;1908.

P. P._Pannitesra.
Influenta rloij tusa in vechea cul_curs Univ. Riir 101ti--10q6
tura roinanencr.
.

Sabin,. Ma#uUL

Riwania $1

$i ref. soc. Nr. 1-2, an XII

Le so.", la socit et l'Etat.

Fr. Ratzel.

EiClue.

vL1OnisrnuI. Artuva pt. st.

1934.

111-me

Vann& sociolb.!
-

anne 1898-100 Park lonl.

Etudes des sols 'de la Russie, in vol. Congres

N. SibIrtzew.
gologique international St. Petersbourg 1899.
L'habitat humWn et les formes de la vie sociale.
H. H. Sthal.
Arhiva... 1934.

Contributii la problem sazasiei satului Nerej, Arhiva...

1934.

The rural mind, 1927.

L'art paysan en Roumanie, /Buc. 1931.
Tzigara Samurm.
Apgrile, casa si portul taranului roman din ArR. Vaia.
deal $l Banat, in vol. Transilvania, Banatul, Maramures,
Crisana 1918-1928, vol. I, Cultura Nationalg, BucuW. C. Smith.

re$ti, 1929.
A. Woeikoi.
De l'influence de l'homme sur la terre An. de

ueogr. Nr. 50. an X. 1901.

111.

Cadrul istoric al economiei lriinesti

I. N. AfivIesca.
Histoire conomique deq Roumains. tome
premier Geneve-Paris. Edition Mar 1919.
Marc Bro-ch.
Les caracteres originaux de Ithistoire rurale
frangaise. Paris 1931.
Despre cneji ram5ni.
'Academia Rom. 1903.
.
2 volume.
DoculnenUele lui tefan cel Mart Buc, 101
K. Bfichet.
Entstehung der Volkswirtscnaft
1920.
tnr_ /le Rirrihaprny.
La nohle'sge en France avant et denuis

I Bogdan.

1780Paris 1856.

Nicolae B4"lcescu.

Magazinul 1storid pentru Dacia, Buc. '1845.

G. I. Breitialut.
Servage de la glebe et regime 113cal, Annales d'histoire conomique et social, 1933.
H. St. Chamberlain.
La genese du XIX-eme Siecle. Fri fr.
par Robert Sodet, tome 1, III edition, Paris 1913.
Constantinescu.
L.-evolution de la _proprit rurale

et la reforine agraire en Rounianie,Buc. 1925.

C., Dobrogeana-Gherea.
Neoioba"gia, Studiu econornico-sosiologic al nroblemei noastre
azrare. Buc. 1910. na.

gina 404.

Le moyen age russe. Maison du libre &ranAlexandre Eck.

ger. Paris 1933, pag,....569.,
www.dacoromanica.ro

160

I.. C. Fi /kW:

Proprietatea solului in Princiipatele romine

fiina la 1864. 1-und. Regele Ferdinan,d 1. I. E. Toroutiii,
Buc. t. a. pag. XV + 301.
Evolutia claselor sociale in trecutu1 .orincinatelor ro.

w-lane. Arhiva... 1927.

Despre reforma fiscala a lui Constantin Vod5 Mavrocordat. Extras din Ana tele 'Statistice !sit econornice.Nr.
Buc. 1928.
C. Ciaro
Probleana agrarli si deslegarea ei, .Buc..1Q(1,c.
Coast. Giarcscu.
Vechimea rum5niei in Tara Romineascasi, fezafura lui Mihai Viteazu, An. Acad. Rom., Sera
111, tom. XXXVII, 1915.

Devre hoieri, Cartea Rom'. 1920.

Despre Pumani Acad. Rom. 1Q16.
Surete ',$i izvoade. Cinci volume. la$i Tip.
G. Ghibrinesc.u.

Dacia" 1906-1908.

Hrtiri ilitici.

L' 6volution de l'agricultute.

Annales de
Gogiafie Nr. 4, X anne, Paris 1901.
Originile agriculturii la Roirn5ni in CoP. B. liadeu.
hlmna lui Trafan, anul V, Nr. 3, 171, Acad. Rom.
Nicolac Iorgz.
Constatari istorice cu privire la viata agrarii
a rominilor si politica agrara a t5rilor rominesti, Buc.
Socec 1908.

Istoria poporului roman, 5 volume. Traducere din limba

-gezni... de Ofilia i e6doru-Ionescu. Buc. Casa Scoa-

lelor 1922-192.

La place des rournarnes dans Phistoire universee. Antiquit et moyen age, Buc. Ed. de l'Inst. d'Etudes byzantihes 1935.
Negolilf i ingtesugurile in trecutul rominese, Bucuresti -Minerva" 1906.

Drurnuri, rnarturii, me-

Istoria cornertului romnesc.

gustori si orase. Vnl T_"n g la 1700. Valeni de Munte.

Nearniut Komanesc" 1915.
Psycholorrie du rournain.

est turopeaff

Kogeafilceanu.

Revues histolque dn Snd-

1931.

Histoire de, la Valachie,fle la Moldavie

et des Valaques transdanubiens. Tome premier j1241

1837.
17021 Berlin
Virgil Arulgearti.
Agrarianisint, capitalism, imperialiSm.,Contributiuni la studiul evolutiei sociale romiingti.
0. Malor.
Politica agrara la Romini
1906.
Vasile Parvan.
Getica. 0 protoistorie a Daciei. Acadenfia
Rorn5na Mem. sect. ist. Seria II, tplui. 111, mern. 71,
1926.

Rada Rosetti.

Parntantul, satenii

i stapanii

1 YU].

Pentru ce s'au riasculat jaranii. 1907.

www.dacoromanica.ro

in Moldova,

151

aswa(d-Rrienaler.

1218-1929

Der Untergano des Abgndlandes. 2 -vol.

Sontbart.
-Der_ Tnimerne Kanitalismtis, &Me Auflage,
miinchen und 1,51p_zig 1919.
11. H. Stahl.
Tel-mica monorrrafiei, sociologice. Inst. Soc.
W..

Rom. Seria A. Studu si Contrib.

St. Zeleuu.
thlrghe'zia rorgana. urigina si rolul ei istoric.
Buc. Cultura Nationall 1925.
Principatele romine 1230.
G. Zani.
Ecoilomik_sle schimb
1930.
Buc. Edit,Casei coaleIor
.

IV.
1). C. Mmeeir.

Nr. 4.

Caractere fundamentale
Inceputul ifortrii proprii. Rinduiala an.

Ernest Bernea.
Contributii la reforma calendarului in satul
Cornova. Arhiva... 1932.
C. /. Beiicoiana.
Agrieuttur a rornneasc i matoritarea. Bui
curesti, 1937'
Aler. Ciajanov.
Die Lehre der bhuerlichen Wirtschaft. Versuch einer Theorie der Wirtschaft in Landbau, Berlini1923.
G. K. Constantinesetc.
I3ulet. JnProblema zootechnicl.
formativ al Minist. de AgriculturN, Nr. 4, Apr. 1936,
Al. Cherdivarenco.
Contributii la studiul plugului in Ro-

mania. Analele Inst. de cercetari agronomice al Roma-

niei, vol. V, 1933.

Roinan Cresin.
Datoriile a,gricultorilor din satul Runcu.
Arhiva... 1932.
Das Landvolk.
Gunter Ipsen.

Hansestische Verlagenstalt,

Hamburg.
Virgil Madgearu.

Agrarianism, Capitalism, Imperialism. Contributiuni la studiul evolutiei econotniei roman.estl, 1936.

La capacit de paiement ef la dette publique de la

Roumanie. Second Methorandum, M. 0. Imprimeria Centrale, Buc. 1933.

Le refour la terre et la surproduction in!ales Meline.
dustrielle Paris, Hachette 1905.
Rolul Marei proprietAti in evolutia techC. MiOilescu.
nicli a agricluturii romanesti. Arhiva... an. IV.
Mg. Nicolau-BIrlad.
ce este fat de ceeac:
Satul Romanesc
poate fi. Randuiala an. I, Nr. 4.
Obradovici.
Carte de Mina.' pentru economic. Buda 1807.
Agrnornie social. Principii. Metocle de
Ink. P. Rosiade.
lucru. Partea I. Organizarea' i desvoltarea agronomiei
sociale in Rusia, Buc. 1930.
Andrei Rlidalesca.
Viata juridicg i administrativ a satelor
Arhiva... 1927.
www.dacoromanica.ro
TA

162

Dr. A. Schneider.

Ctthra realitti -agricole. 'EconoMia Na

Vklar SIgvescu.
cialI 1934.

Curs de corionle nationalA Acad. Comer,

*mall an. 62, 3-4.

La situation 6conomique de la Rournanie et sa capacit

de paiement. Memorandum M. 0. Imprimerie Centrale
Buc. 1934.

www.dacoromanica.ro

CUPR1NSUL
Pag.

Infroducere.

Problema economiei taranegi. EvOlutia

ideei i conceptia moderni

PARTEA I
Cadre le naturale geografice ale
economiei taranesti
Cap. I.
Cap. 11.

Determinismul cosrnologic in economia tar-neasca

SEructura morfologici a economiei roma=

Cap. Ill.

Geografia umana a economiei taranegi .

neWL

PARTEA

23
29
53

TI

Cadrl istoric al economiei taranesti

in Romania
Cap. 1.

Deerminari isforice in economia triineasca

81

Cap. II.

Vechea economie isaraneascsa in Romania . .

EvoIutia economiei agrare taranegi in
noua ordine economica

86

Cap. 111.

www.dacoromanica.ro

111

PARTEA III
Caracterele fundamentale ale economiai
trtinesti din Romania
Pag.

Economia parcelaa
Cap. 11. Productiunea economiei trnesEi si cerea-

Cap. 1.

Cap. 111.
Bibliografie

lismul
Sa Eul si sifenii

Tip. FINANTE SI INDUSTRIE', Str. Poetul Macedonski, 3

www.dacoromanica.ro

123
136
147
155

www.dacoromanica.ro