ANUL AL

Ytinervei
PE ANUL 1902

MICA ENCICLOPED1E POPULARA

A PRACTICE

CÖPRINZÉND:

de articole. suplimente artistice

de o valoare artisticd

In . . . 1
PHETUL .

BUCURETI
Institutul de Arte Grafiee si Minerva"
ANONIMA. CAPITAL 300.000 LEI
STRADA REGALÄ, 6 (HOTEL UNION)
1902
www.dacoromanica.ro
 Primirei mai mult de pe care a
fäcueo publicul cetitor românesc
i se datoreste aparitia sa pe anul 1902,
ast-fel, intrarea al patrulea an al existentei sale.
Când am plänuit Miner-
de l'a scop al nostru a fost
de face din Calendarul publicatia
casa el
indispensabild
cele 220 pagini tot ce-1 intereseazd spre al fo-
los, gratie acestei bune intentiuni a primirea
i-a fost atât de bine-voitoare.
In anul acesta, ca in n'am crutat
ca ne sustinem la ca
Calendarul tre-
buincioasd Calendarui Mi-
nerva" mica enciclopedie, in adevratul al
cuvéntului, de care tara s'a simtit se simte
nevoie atât de mare.
Noi ve§nic vom mândri am fost eel
parte, am contribuit la. inläturarea
lacune.
Institutul de arte
MINERVA"
SOCIETATE

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

A. S. R. Principesa Maria copiii sL

Dupa Fotogr. MA Y

www.dacoromanica.ro
 MINERVA
de Grafice
SOMETATE
Str. Regal, 6,
(HOTEL ION)
1902

www.dacoromanica.ro
2 CALENDARDL

CRONOLOGIE PE ANUL 1902

la crearea lumel stilul De la inventiunea maeinelor
lulian ....
De la crearea lumel, stilul
. 7389
De Bucovinel. . .
203
127
Gregorian . De la prima a"Basarabiel 89
De la fondarea . . . 2861 De la revolutia Tudor
De la Christos 1902 mires cu 80
venirea Romanilor Dacia 1798 De la revolutia din Europa
De la crestinarea Romanilor. 1681 din 11 1848 .
De la desbinarea bisericel la in Tran-
sene de . . 848 silvania
De la Radu De unirea principatelor 43
Domnul . 612 De la taranilor 38
De la Statulul Mol- De la metropoliel
dovenese ...... de
De la
» ortodoxe a Romanilor
vânenl. 38

doe
Juga Vodi'.
De la inventiunea artel
.

460
Cuza .
la suirea
.... .
De la detronarea principelul Al.
a M. S.
36

De la ocuparea Constantinopo- gelul Carol I 36

de Turd . De la redevenirea Rome capi-
De la descoperirea Americel. 410 a Italiel . 32
De la reformatiunea 385 De la proelamarea independentel
la moartea Mare Statului . 25
Domnul 398 De la din a
De la Viteazul 24
al 333 De la realipirea . . 24
la 'desrobirea Umbel nationale De proclamarea Regatul ul Ro-
de prin 21
in 333 De la incoronarea primulul Rege
De la Transilvaniel sub 21
Casa de Habsburg 202 »

POSTURILE
1. Zilele Mercuri Vinerl peste 5. Postul de la 1 August
2. Ajunul Bobotezel Ianuarie. la 14 August.
3. Postul Pastilor, de la 24 Februarie 6. Täerea loan, Aug.
la 13 7. 14 Septembrie.
4. San-Petru de la 9 8. Postul Craciunulul de 15 Noembrie
la 28 (18 zile). la 24 Decembrie.

DESLEGAREA POSTULUI
Mercurile Vinerilo de la zel, in dupil Pastl
Domnulul in ajunul Botezulul. dupa
Mercurea in

SÉRBÂTORI NATIONALE DOMNE5TI

24 Ianuarie, aniversarea princi- 1, 8 alegerea, sosirea suirea
patelor din 1859. tronul a M. S. in 1866.
11 Februarie, aniversarea 10 Maid, proclamarea Ro-
.din anul prin care s'a realisat 1877 primulul
rea dinastil in Rege 1881.
14 Martie, proclamarea Regatulul Ro- aniversarea revolutiel din
1881. s'a reintemeiat dednitiv autonomia
8 Aprilie, ziva M. S.
proclamarea plebiscitulul ale- 22 ziva onomasticil a A. S. R.
gerea M. Sale. Principesa Maria.
24 Aprilie, a M. Sale 13 aniversarea naeterel A. S.
R. moetenitor Ferdinand.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

30 Septembrie, aniversarea Prin- Noembrie, aniversarea

esei Elisabeta a Româniel. 17 Decembne, aniversarea M.
Octombrie aniversarea A. S. S. Reginel
R. Carol. 29 Decernbrie aniversarea A.
16 Oetombrie, aniversarea natterel A. A. L. L. Regale Principilor Ferdinand
Principesel Maria. Maria de

SÉRBATORILE
din orate in genere de de restauraute,
brutiril, teatre, concerte, menageril,
panorame
Sf. 20 Damineca Rusalielor
Botezul 21 Elena
7 loan 29
24 Unirea Principatelor. August Sf. Maria mare.
14 Apr. Pastele zile) 26 Octombre
23 6 Decemb.
tron Inc. M. S. 25 26 Dec. zile)
sunt
si atelierele si meseril nu fune-
tioneazit ziva intreagi, in care lucru este oprit.
In zilele de magazinele lucru de la ora din
zi a doua
In comunele rurale cârciumele etc., inchise
inceteazá in toate zilele de Duminici. de dimineata la amiazi.

Srbalorile ce se a C. R.

Ajunul anulul 13 st. n. Petre si Pavel 12 st. n. 1

Ierarh Vasile 14 » » Ilie 2 August 1»
Domnulul 19 » 1 » Schimbarea la fatá s 1
loan 20 » » Adorm. M. 28 s
Domnulul Februare Nasterea Domn. 21 Septemb.
Buna-Vestire 7 » Sf. 27 1s
Ajunul Pattilor 26 Cur. Paraschiva 27 Octomb.
27 » Sf. Dumitru 8 Noemb.
Patti . . 28 Arh. Gar. 21
29 Intrarea in Biserici. 4 Decemb.
Gheorghe Sf. Nicolae 19 »
Onom. M. S. Reginel 7 Ajunul Domn. 6
Intron. M. S. 23 » 7
Sf. Elena a Domnului 8 »
Inältarea
Rusaliile . .

RILE
prescrlse de Sf. Sinod, ce se tin de publice.
de judecitoril,

Duminicile in genere urmâtoarele 24 Sf. Botez. (Drtg.)

: 29 Pavel
1 lanuarie impr. Sf. Vasile 20 -Profet
6 » Botezul Domnulul. 6 August Schimbarea la
7 Sf. loan 15 Adonn. M. Domn. Marie)
30 Sf. trel V. Gr. 29 Capulul
2 Februar. Domnulul. 8 Septemb. M. Domn. Sf. Marie in.
25 Martie Buna Vestire. 14 Iniltarea Crucel.
s
Aprilie 14 Cuvioasa Paraschiva.
14, Ap. St. (trel 26 Sf. Dumitru.
23 Aprilie Sf. George 8 Noemb. Arhanghelil Mihail
21 Impr. » Intrarea a
23 Joia 6 Decemb. Nicolae.
2 3 Rusaliele Domn. (crAciun)

www.dacoromanica.ro
 Zile

Gülindarul
T. imp. Sf. V. 14 Felix
Mere. Par. Silvestru
2 15 Mauru
Pror. Malachia 16 Marcel Pomicultorul. -
Vineri 4 Sob. SS. 70 de Ap. ( 17 Anton pust. nu
5 S. Teopimt Teona 18 este va
face pentru
Dumineca Botezulul 8, sft. de
Dum. 6 Dom 19 Canut Va pomii
7 (t) S. loan Botez. 20 Fab. si Seb. de omizi si mus-
Marti 8 C. Gg. si Domnica 21 Agnesia chi, va stropi
Mere. 9 S. 22 Vincentie
10 Grigore Nisis 23 Log. Mariel de var ea
Vineri P. Teodosie 24 Timoteiu oule omizi-
12 S. M. Tatiana 25 Int. Pay. altor insecte,
va gunoi pomil la
Dum. Botez sft.
S. Ermil 26 Policarp Stuparsl. - Va
Luni 14 SS. PP. Sinai 27 loan Cris. cosnitele
Marti 15 Pavel si I. Colib. 28 Carol Mag. fie curate,
Mere. 16 Ap. Petru 29 S. aer, fie duroa-
17 f C. P. Antonie 30 Martina se. Stupul
18 PP. Atan. si Petru miere in de ajuns.
19 Egipt. Febr. Ignat. fie inzestrat
511
a d. Ros., a gl 2, sft. 2 aiba nu
»um. 20 C. M. P. Eftimie 2
fie impiedicat de a
D. sbura.
21 Cuy. Maxim 3
Marti 22 S. Apost. Timoteiu 4 Veronica Date istorice
Mere. 23 S. Mc. Clement 5 Agata
24 Xenia 6 Dorotea
Vinerl 25 P. Grigorie Teol. 7 Ronauld
26 Xenofont. 8 Mil. 1 1843.
Dum. a 36-a d. Ros., a lui Zaeheiu, 3, sft. 3
adunare
a
»um. 27 loan Chrisostom 9 Apolonia alege al treilea
Luni 28 C. P. Efrem Sirul Scolastica crutin ca pe
29 Ad. Ignatie Eufrosina George Bibescu.
30 V. Gr. loan 12 Eulalia 21 lanuarie
31 SS. Chir si 13 Benignu tre-
ce Dunarea,bate pe
Mustafa-Pasa arde Rusciucul.
23 1893, AA. LL. Pr. Ferdinand Pr. Maria,
tronului Româniel in pentru prima

lunare. - La 4 ger. La 12
viscol si ger mare. La 19 din
cu ger pe la 26 timp cald

www.dacoromanica.ro
 E
/

IANUARIE

www.dacoromanica.ro
 -- 28 zile -

vechiü
METE
S. Trifon Valentin
2 (t)
141
Faustin -
se
Dum. a 37-a d. Ros., a a Far., gL 4, sft. 4. In
poate incepe
3 S. drept. Simeon ( 16 tarea pomilor. Se
Luni 4 Isidor 17 Constantina taie ramurile pen-
5 Agatia 18 Simeon tru altoit si pun
Mere. 6 Vucol Ep. 19 Susana nisip
7 Partenie 20 la altoire. Se
8 M. Teodor Strat. 21 Eleonora taie sujeturile
22 Petru C. toite ochi, la 10
cm. de asupra
Dum. a 38-a d. Ros., a Fiulul 6. de altoire. Se
altoil de
10 S. M. M. Ha'ralambie 23 Severus ne folositoa-
Luni 11 S. M. Vasile 24 re. Se fac butasi de
12 Meletie 25 Ap. cum sunt
Mere. 13 Martinian. 26 Alexandru e
14 Cuy. 27 Nestor etc.
Vineri 15 S. Apost. Onisim 28 Leandru Stnparul. -
Sâmb. 16 Mc. 1 Albin e bine
dea drumul albi-
Dum. de carne, 6, . 6. nelor din
pentru face
Mc. Teodor Tiron
17 2 Simpliciu sbord de
18 Leon Papa 3 Cunegunda de aceea
Marti 19 Apostolul Archip 4 Casimir trebue em ur-
Mere. 20 P. Leon Papa Theofil dinisul Se
Joi 21 6 Victor va ca razele
Vineri 22 Ap. Martin 7 Toma Ap.
23 S. M. 8 Bogos de mult
Dum. de 7, sft. 7.
Date
24 f cap. S. B. 9 Francisca memorabIle
25 Tarasie Arch. 10 40
26 Porfirie 11 Eulogiu
Mere. 27 Decap 12 Grigorie 6 Februarie
28
o
la Cracovia Moldova si Ardealu, spre a combate pe Turd.
9 Februarie 1600, V. se de resbel,
armata Transilvaniel.

Fasele lunare. - La 3 timp cald. La

12 La 18 din
viscol La 26 vifor

www.dacoromanica.ro
 FEBRUAR1E
-

www.dacoromanica.ro
 Cuy. Mar. Evdochia Matilda
2 Mc. Teodot
in Post, sft.
Longinus
Va termina in
-
3 S. Mc. Eutropie 16 Herbert luna
Luni 4 Gerasim 17 Gertruda
5 Conon 18 Ciril pomilor roditorl. Se
6 SS. Martiri 19 Log. vor semana
Vas., Efrem s. a. 20 pentru de
8 C. Par. Teofil. 21 Benedict peri,
9 SS. 40 Seb. 22 Octavian caisi ciresi, Se
Durn. a 2-a in Post sft. 9. va transplanta in
23 (t)
pepiniera tot ce a
Mc. Codrat esit anul trecut din
Luni P. Sofr. Patr. 24 Gavril seminte. Se
12 P. Teofan (t) B. prunii persicii.
Mere. 13 Ad. mos. S. Nichifor 26 Emanoil Stuparul. La
14 Benedict 27 Rupert cosnitele mobile se
15 Mc. Agapie 28 Malhus deschide usa si se
16 Sabin 29 Eustatiu umplutura
Dom. a 3-a in Post, 2, sft. 10. de paie care s'a fost
Alexie
pus fereastra
17 30 (t) si ca sa
Luni 18 P. 31 (t) pesteiarna.
19 M. Hris si 1
se scoa-
Mere. 20 PP. M. S. 2 Fr. de Padua te latisorul de sub
Jol 21 Cuy. 3 Richard fereastra jos
22 Mart. Vasile 4 Isidor se curata de murda-
Sâmb. 23 euv. Nicon 5 Emil albine moarte.
a a in Post, 3, sft.
24 S. P. 6 Sixtu Date istorice
(t) 7 Rusin
Sob. Arch. 8 Amanda
Merc. 27 Matrona 9 Maria 3 Martie 107, Tra-
10 Ezechiel
f 29 episc. 11 Juliu manilor trece
30 12 Eustrogiu pe vase
Dum. a a in Post, 1. Turnu-Severin.
Ipatie 131 Marceliu 9
Basarab sose-
see in capitala dupa visita ce a facut Sultanului la Constantinopol.
24 1714, tèfan al V-lea se sue pe tronul

Fasele lunare. - La 5 timp frumos,

senin La 12 Luna plina plqae
amestecat
apoi ger. La 19 Pâtraru din urma timp bun,
frig in mat frumos. La 27 Luna noua ploae.

www.dacoromanica.ro
 2

www.dacoromanica.ro
 - 30 zile -

Cilindarul vechiü . Mindarul noü

1 Maria Egipt. 14 Tiburtiu
2 Titu Roman 15
Pomicaltornl. -
Mere. 3 Nichita 16 Casimir
4 17 Va avea mare gri-
Vineri 5 Mart. Aghatopod 18 Perfectus je ca curete
6 Eofichie 19 de omizi cari
incep se arate.
um. Floriilor, toate ale Va examina altoil
luna pre-
7 Floriile 20 Ap. Irodion Se
8 Victor 21 Anselm altoirea ochi
9 Mart. Eupichie 22 mugur crescând.
Mere. 10 Sf. Terentie 23 Stuparul. -
11 Mart. Antipa 24 examina bine
Vineri 12 Cuy. Vasile 25 Marcu
Sârnb. 13 Sf. M. Artemon 26 Anacletus nu
Dum. Pastilor.
binele moarte se
si matca.
14 (t) Sf. 27 da, stupul se
15 (t) Sf. 28 Vitalis un alt
16 (t) Pasti 29 Petru M. stup teafar. Stupul
Mere. 17 Simeon 30 Caterina Apri-
Joi 18 Mal Filip lie nu poate fi de
Vineri 19 Cuy. 2 Athinasie el va deveni
Sâmb. 20 Teodor 3 A. prada altor itupi
mai puternici.
Dum. a 2-a d. a sft. prilegiul ceree-
4 Monica vedem e
21 (f) Sf. Ap. Toma de nu-
22 C. Th. Sicheotul 5 Pius V
de trebue
23 (t) George 6
intervenim eu
Mere. 24 Mart. 7
miere.
Joi 25 Marcu 8 In.
Vineri 26 Vasile 9 Grig. Nazar Date istorice
27 Sf. Simeon fr. Domn. 10
Dum. a 3-a d. a Mironositelor, 2 4.

28 Apost. Jason ertus 3 1694, Con-

Luni 29 Sf. 9 Martiri din 12 Pane stantin
Marti 130 Sf. Apost. 13 Serv nu, merge eu Tur-
cii resbel.
8 Aprilie 1866. Aniversarea alegerel de Domn Ro-
inânia S. Carol I de Hohenzolern.

Fasele lunare. - La 3 timp senin dar frig. La

12 ploae apoi cald, la La 19
din timp iar la sfirsit ploae frig. La 26
timp senin pe frig pe Locuri

www.dacoromanica.ro
z

www.dacoromanica.ro
 I
Mere. 1 14

Vineri
2 Ad. m. St. Anastase
St. Thimot. si Maur (
3
15 Sofia
16 Honoratiü Va uda
-
Sâmb. 4 Mart. 17 Job toanina
Dum. 4-a d. a sft. 5. Va
mina altoitul
Dum. 5 Martira Irina 18 va pu-
6 S. dreptul 19 tea continua
Marti 7 20 Bernardin altoitul ochi.
8 f S. Teologu 21 Podgereanul. -
Jo' 9 Pror. Isaia 22 Va plivirea
10 Sf. Apost. Zilotu 23 Desideriu legarea
11 Sf. 24 in
b
Dum d. Pastl, a 4, sft. 7. dent. Se vor rupe
um. 12 P. Epifanie 25 f Sf. Treime fära rod
13 S. Mta Glicheria 26 Filip sându-se pe
Marti 14 S. Isidor 27 Wilhelm 3 4 rod;
Mere. 15 Pahomie 28 Germaniu pe la lunei
16 S. Teodor 29 -(t) Joia V. stropirea
17 Apostolu 30 Felix de
Sâmb. 18 Sf. Teodot 31 Petronia
kilogram
Dum. a 6-a dupa a Orbulm, sft. 100 litri
Dum. Mart. 1 Inn. Fortuna batând
bine
zéma acésta
kilo-
20 Mart. 2 Mareelin grame var alb
(t) SS. Const.
21 Elena 3 Clotida
Mere. 22 Vasile se
4 Charlotte. aseze.
23 5 Bonifaciu
Vineri 24 P. Simeon 6 Norberth
25 a 3-a cap. S. B. 7 Robert Date istorice
memorabile
Dum. a 7-a dupa glas 6, lo.
26 S. Apost. Carp 8 Mihael 4 1891,
27 S. M. Terapont Felicia 9 din
28 Nichita 10 Victoria I. C. unul
Mere. 29 Mart. Teodosia 11 Barnaba dintre
30 12 Basilide dinte
31 Apost. Ernae 13 Tobias al
tilor Românilor.
9 1857. Velitea, unul generalil lui Bravul
victorios la Toba-Badi.

Fasele lunare.-La 3 timp senin, nor frig.

La 10 ti mp senin, apoi ploae
plind vreme amestecath.
La 17 din urmä timp frumos ploae
La 25 Lund noud grindina.

www.dacoromanica.ro
 NOTITE

rm-r..

www.dacoromanica.ro
 E
- 30 zile -

Cilindarul
( Basiliu
Pomicultorul. -
(t) de
2 15 Vitus se
Luni 3 (t) Treime 16 Benno pepinie-
Marti 4 S. P. Mitrofan 17 Adolph se
Mere. 5 ce da de jos
6 Visarion 19 laterall, ase-
Vinen 7 M. Theodot 20 Florentina menea se
8 Teodor Strat 21 Alois prin mugu-
, a tuturor SS. 8 sft. nefolositori
lacomi.
9 Alexandru 22 Paulina Podgoreauul. -
S. M. Timotein 23 Sidonia Se stropi-
11 Ap. 24 loan. Botez. rea vé-
Mere. 12 C. P. Onufrie m. 25 Prosper luna
13 26 Joan si Paul a
Vineri 14 27 se termina mal
Samb. 15 Amos 28 Leon Papa Se via
Dum. 2-a d. Ros., sft, 2. a doua (sapa
16 S. Tihon de min. ) 29 S. 1'. a doua poate fi mal
ea cea d'in-
17 Emanuel 30 C. Apostol se pliveste, ru-
Marti 18 Teob. pend
Mere. 19 Ap. frat. 2 subsuorde
20 S. Metodie 3 la frunze se tae
21 4 Ulrich de
Sâmb. 22 Evsevie 5
a 3-a d. Ros., 2, sft. 3. In pli-
Dnui. 23 velel, se
Agripina 6 Isaia taril de si de
Luid 24 S. Bot. 7 Vilibald ciompii
25 Fevronia 8 Elisabeta butucl.
Mere. 26 David 9 Kiril ce s'a ter-
27 P. Samson 10 Amelia at plevile se
Vineri 28 A. m. Chir. loan 11 Piu I via pen-
SS. p. P. Guilbert
12 tru a
Dum. a 4-a d. Ros., 3, sft. 4. de piatra
30 a ApostolIC 13 Margareta care acum se
face ceva tare,
topindu-se 2 kgr. in 100 litri si se
2 kgr. var.

Fasele lunare. - La 1 timp amestecat. La 9

lun nor, apol frumos. La din
timp apol ploae la fine senin. La 23
apol vreme La 30 Pâtraru ploae mare, bine.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 IULIE
zile -

Calindarul
ECONOMICE
SS. Cosma si Damian 14 Bonav-entura
Marti 2 Vestment.
Mere. 3 Mart.
4 P. Ar.
Dornn. 15 Rsp. Apost.
si Maria
Alex'e Se pun
-
5 P. Atan. de la Aton toi. Se suprave-
Sâmb. 6 mare 19 pepiniera
care trebue
Dum. a d. Ros., 4, sft. bine.
7 Torna Prof. Se sldbese
8 S.'Mart. Procopie 21 turile la altoil
9 M. Pancratie 22 Mar. Magd. Se
Mere. 10 SS. 45 Mc. d. Nicop. 23 Apolinaris
11 'Mart. 24 Cristina
12 M. Proclu si 25 Ap.
Sâmb. 13 Sob. 26 Ana luna aceasta se
via pentru a
Dum. a 6-a d. Ros., sft. 6. oard, se lea-
14 Apost. Pantelimon
ga ldstarii
se reteazd
15 SS. 28 Inocentiu coardelor,se
Marti 16 S. 29 Marta rup
Mere. 17 M. Marina 30 Beatrice crescuti din vi-
18 M. si Emil 31 Ignatiu
Vineri 19 Macrina Aug. Petru se mdrunteste
Sâmb. 20 Profetu 2 Portincula printre
Dum. a 7-a d. Ros., 6, sft. 7.
21 C. Simeon si 3 Eliazar Date
22 f Maria'Magdal. 4 Dominic
23 Mart. Trofim 5
Mere. 24 Cristina 6 S. la
Adormirea S. Anel 7 Caetan 1 Julie 1878. Se
Vineri 26 Sf. Ermolau 8 Chiriac tra-
.Sâmb. 27 Mart. Pantelimon 9 Roman la Berlin, care
Dum. a 8-a d Ros., 7, sft. 8. recunoaste
pen
28 AA. Proh. si Nican 10 Laurentie Dobrogea.
Luni 11 Ap. Siluam 4 Julie 1768. Gri-
Marti 30 la si Siluan 12 Clara gore Ghica
31 Drept. Ipolit tä tronul
Moldovel.
22 1877. Tarul si Marele Nicolae pe M. S. Dorn-
nitorul a le veni ajutor.

Fasele lunare. La 8 Lund plind timp bun pe la

La 15 din timp mai ploios. La 23 lund
ploae pe la senin cdldicel. La 30
ploae, frumos.

www.dacoromanica.ro
 .

www.dacoromanica.ro
 30 zile -

le vechiü Gälindarul
ECONOMICE
Jol Cruel Eusebie
2
3
Ad. Moast. S. Stef.
Isachie
14

16
(f) Ad. Mar.
Rohu Se face altoirea
-
Dum. a 9-a d. Ros., 8, sft. 9. mugur dor-
mind. Se
4 SS. 7 din Efes 17 pomii ou fructe
5 Eusinie 18 Elena multe si se
6 (f) la fata 19 spre a se Se
Mere. 7 M. Dometie 20 Bernhardt supravegheaza
8 S. Mue. Emilian 21 Anastasiu toil din luna tre-
9 Apost. Mathia 22
10 M. Laurent. Arch. 23 Filip legatura.
a 10-a d. Ros., sft.
Se
de la
Mue. Euplu 24 Bartolom. coapte.
Luni 12 M. Fotie si Anichit. 25 Ludovie Stuparul. - De
13 Cuy. Maxim 26 Zeferin albinele
Mere. 14 Pror. Michea 27 Russu
Joi 15 (f) Ador. Dom. 28 Augustin stupii
Vineri 16 Ad. Dom. 29 loan a de
17 Mue. 30 Roza bine rapitoare.
Este
Dum. a li-a d. Ros., 2, sft. rat stu-
si Laur. 31 parul
19 Mue. Str. Sept. Egid. ze deamanuntul
20 Pror. Samuil 2 Stefan tot stupii ast-
Mere. 21 Apost. Tadeu 3 Mansbet eurent
22 Mue. 4 Rosa lia hrana
Vinerl 23 Lupu 5 bi-
Sumb. 24 6 Magna ne, care miere
cuprinde.
a 12-a d. Ros., 3, 1. va putea
25 A. M. A. Bartolom. 7 Regina sti, de la
Luni 26 Mart. Adrian 8 (f) N. Mar. dea
27 Pimen 9 Georgina
Mere. 28 Moise Arapul 10 Nicol.
29 (f) TMer. Cap. ( Prot Date istorice
Vineri 30 P. Alexandra 12 Guido memorablle
Marie
10 August
A. S. Principele Carol I, piatra fundamentala a Castelului
Peles de la Sinaia.

Fasele lunare. - 7 timp frumos, apol nor

ploae. La 14 din ploae; nor, apoi bine La
21 timp frumos apol nor La 29
timp amestecat, la fine senin

www.dacoromanica.ro
 AUGUST

www.dacoromanica.ro
 SEPTEMBRIE
-
Zile .
POYETE
13-a Rusalil, 4, sft. 2.
Bum.
2
Simeon
Marnant
lp. 14
15
I
Constantin
Cr. Pomicultorul. -
3 Antim 16
Se poamele
Mere. 4 M. Vavila si Moise P. 17 Lambertu coapte. Se
5 Pror. Zaharia 18 Toma Ap. eu gropilor
Vineri 6 Mart. Eudoxia 19
pentru plantatia de
7 Mart. Sosont 20 Eustatiu si des-
fundarea
Dum. s. gL sft. 3. Se
um. 8 Nas. 21 Matei gur dormind. Se
9 P. si Ana 22 peutru
Marti 10 Mucenita Minodora 23 Tecla tima pepiniere.
Mere. 11 24 Sf. Se semin-
12 Mue. Autonom 25 Cleophas te de la fruetele
13 cent. 26 Ciprianu coapte.
14 Sf. Cruel 27 Cos. Dam.
Dum. s. Crud, 6 sft. 4. stuparul a at
povetele date
Bum. 15 si Visar. 28 putin
16 29 Mihael rmâne de
17 toamna, grija
Mere. 18 1 Oct. Rem. va concentra-
19 2 Lesdegar albinele
Vineri 20 Eustatiu 3 Candidu
21 Apost. Conarat 4
16-a Rusalil, 7, Date istorice
memo
22 Mue. Foca 5 Aureliu
23 C. S. Bot. 6 Bruno
24 Mart. Tecla 7 Septvmbre 159-9
25 Eufrosina Brigida Bravul ia
26 Ad. S. Ev. 9 Dionisiu
Vineri 27 Mart. Calistrat 10
28 Hariton 11 19 1600,
Mihai se
Dum. 7, sft. 6. pune fruntea
29 Maximilian tilor sale, spre a
30 Grigorie 131 Eduard resbelul
25 Septembre 1599, a goni pe din
e oprit de Andrei ce este aliat al

Fasele lunare. - La 5 timp frumos. La 12

traru din eu timp senin, ploaie si La 20
vânt rece, La 27 timp frumos, apoi
ploaie, vint

www.dacoromanica.ro
 ..

www.dacoromanica.ro
 - 30 aile -

Ie Cilindarul
ECONOMICE
1 Apost. Anania 14 list
Mere. 2 Ciprian 15 Teresia
3 M. Dionisie Areop. 16 Gabus Pomicultorul. -
4 17 Hedvig la 15 ale lu-
5 Haritina 18 Luca Ev. va plan-
pomilor. Se
a d. Ros., sft. 7.
6Apost. Toma 19 Petru te, numal pe
7 Sergie Vach. 20 Vendelin timp frumos. Se fac
8 21 Ursula pentru plantat.
Mere. 9 Apost. 22
Se strâng semin-
Jo! 10 Eulampie Capis. se si
11 f Apost. 24 Rafail Arch straturi.
12 si Tarach) 25 Crisant In pepiniera se
Dum. a 19-a d. Ros., 2, sft 8. fac transplanta-
tiuni se
13 Carp 26 Evarist pentru
14 27 Sabina
15 28 Sim. si Stuparul. - Nu
Mere. 16 Longin 29 are alta de
17 Osie 30 Serapon de a de
Vineri 18 S. Ap. Luca 31 Wolfgang hrana stupilor.
19 Nov. Toti kgr. miere este
Dum. a 00-a d. Ros., 3, sft. 9.
un stup mai
»um. 20 Mue. 2 Porn. Rp. Stupilor mai
21 Ilarion 3 le
22 Epis. 4 Carol Bor. trebue 8-10 kgr.
Mere. 23 Ap. Jacob fr. 5 de
24 6 Leonhard la 14 kgr.
25 7 Engelbert miere.
26 (f) Sf. Dimitrie ) 8 Gottfrid
Dum. a d. Ros., 4, io.
Date istorice
»um. 27 Sf. Dirnitrie Bas. 9 'Teodor
28 Terentie 10 Andreiu
Marti 29 Anastasia 11 Martin Ep. 20 Octombrie 1599,
30 Zenovie 12 Mihaiü-Bravul tre-
31 Apost. Stachie 13 Stanisl au ce in Transilvania
armata spre a se
bate Andrei
28 Octombrie 1877, Es din plevna fugariturci,goniti de foame.
Fasele lunare. - La 5 timp rece la
La 12 din urmA timp senin dar frig, pe la
ploae, La 19 timp frumos. La
pe ploae -senin la

www.dacoromanica.ro
 4
LI
..
E

www.dacoromanica.ro
 zile -

ECONOMICE
si Dam. 14

Dum. 22 Rusalil,
15

sft. ii.
Leopold
va planta
-
ce
3 16 Edniond va
4 17 Grigoriu
5 Galaction 18 Oton
Va face
Mere. 6 Pavel Elisabeta 19pentru
7 S. 33 M. din 20 Felice va urma trans-
8 Areh. Mih. Gavr. 21 In. Bis plantarea pepi-
9 Onisifor 22
Dum. 6, sft. 1.
Stuparnl. - Va
ea stupul
Bum. 10 Apost. Erast 23 Clement ferit de ger;
11 Mart. Mina 24 Crisogen bun de
Mart! 12 Joan Milostivul 25 Catherina a face ca albinele
Mere. 13 t S. Joan G. de Aur Conrad
14 Mart. Filip 27 Virgiliu este
15 Mart. 28 Sostene de nuele
16 Ap. 29 Saturnin se
de pae de
Dum. 24-a dupa Rusalil, 7, 2. sus jos.
Grigorie 30 Ap. Andre! Date istorice
18 Platon 1
19 Pror. Avidiu 2 Fibiana
Mere. 20 Grigorie Dee. 3 Franc. Xav.
Jo! 21 Intrarea biser. 4 Barbara 19
22 S. Apost. Filimon 5 din ordinul lui Mi-
23 Amfilochie 6 Nicolae haid-Bravul, se du-
ce la Belgrad cor-
Dum. 25-a Rusalil, 3. pul Andre! Ba-
24 Petru ( 7 Ambrosie tori, spre a, se
25 Marta 8 M. mare
narti 26 Alipie 9 Leocadia 26 Noembre 1889,
Mere. 27 Pers 10 Malachia din via-
28 11
29 12
poetul fabulist
30 t Apost. Lucia 13
Gr.
Noembre 1877. Tarul, Marele Duce Nicolae M. S. Domnitorul,
intrarea triumfala Bulgaria.

lunare. - La 3 ploaie
La 10 din soare, nor, frig La 17
ploae, La 24 Patraru timp se-
nor,

www.dacoromanica.ro
 -
.

www.dacoromanica.ro
Zile le Cälindarul
POYETE
a 26-a cl. , 1, 4.

Dam. 1 Pror. Naum 14 Nicasie

Luni 2 Pror. Avacum 15 Valeriu nu e prea
Marti 3 Prof. Sofronie 16 Adelaida frig se tae
Mere. 4 M. Varvara 17 Lazar mie, se
5 sfinfit 18 intinerese eel
Vineri 6 19 Nemesiu si se
20 Amon useate.
a 27-a 2 sft. Se
8 Patapie 21 Toma Ap. tul, se
»um. se
Luni S. Anel 22 Flavian
10 Mel Mina si Ermog. 23 Victoria
Mere. 11 24 Adam si Ev.
Stuparul.-Iarna
Jo' 12 Spiridon foar-
Vinerl 13 Axentie
25
26 M.
te des atacate de
Sâmb. 14 Filimon 27 Evan. e bine ca
la cosnite se
Dum. a a d. Ros., 6. sare de jur
15 Elefterie 28 Mart. jur pe
se
16 Pror. Ageu 29 Toma Ep.
aplice fructe
17 Pror. Daniil 30 David.
poase (purceil) de
Mere. 18 Mue. Sebastian 31 Silvestru la buruiana
Joi 19
fete
Vineri 20 Ignatie 2 si tur-
21 S. Mueenita 3 Sf.
bare.
se pun unul
Dum. Nast. 1. 4, 7. altul In jurul
22 Anastasia 4 Titu ase-
Luni 23 SS. 40 din ) 5 Telesfor coada
24 S. Eugenia 6 B. Domn si altul
25 D. Is. Chr. urdinis.
26 (f) Sob. Severin
Vineri 27 (f) Ap. Arch. 9 Date istorice
28 20 de 10 Agathon memorabile
Dum. 1. Chr., 5, sft. 8.
29 de Irod 11 Hagenus 1 1877.
30 S. Mue. Anisia 12 Areadiu
31 Melania 13 te pe turd la
lovita, Bulgaria.
20 1842. Se alege de adun are George
Domn al Trei Romanesti.
Fasele - La 2 a poi senin moind.
La 9 din timp La 16 timp
friguros, senin, soare La 23 timp fru- .

apol nor La 31 plink n r, ger.

www.dacoromanica.ro
k

Z
0

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL EVREESC
5662 1902
Adar
-
Be-Adar
14
Ianuarie
Februarie
25
13 Postal Esterei Martie 7

- 14
Susan-Purim
8
9

-
Nisan '1
15 *Passah ziva
* ,, » 2-a
Aprilie
26
9
10
21 * » » 15
8-a » 16

- 1
18 Lang
» .25
12
Sivan
- 7 * » » ziva 2-a
»
»
»
24
29
30
Thamuz 1 23
17 Post därdm. .. 9
Ab 1 » 22
Elul - 9
1
»
August
30
21
5663 1902
Tischri 1 *Anal Septem. 19
2 * tiva 2-a » 20
4 *Postal Gedajah » 21
10 *Serbarea reconcilieril 28
- 15
16
21
*Serbarea
* ziva 2-a
*Serbarea Palmierilor . . .. .
Octomb.
»
3

-
Marchesv.
22
23
1
*Finele enscelor
*Primirea
»
»
»
10
11
19

-
Kislev
25 *Inaugurarea
Noemb. 18
Decemb. 2
-
Tebet 1
10 *Luarea Ierusalimului (Post)
»
»
18
28

CALENDARUL MUSULMAN
1319 Giul-Kade I 1902 27
» Giul-Hedsche I » Februarie 26
1320 Muharem I » Martie
» Safar I » Aprile 27
Rebi-el-avel I » 26
» Rebi-el-accer I 25
» Djamadi-el-avel I 24
» Djamandi-el-acher I » August 23
» Redeheb » Septemb. 21
» Schaban I ; 21
» Ramadan.I » 19
» Schaval I » Decembre 19
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 29

TARIFELE TELEGRAFICE TELEFONICE

ACTUALMENTE

ordinare Greutatea este de

Taxa unel 15 gr. loco, dice, sad ioapoiate
nefrancata 20 cause, se remit presentatorilor,
Idem, idem toati a se mal supune' la o
nefrancata de 15 taxi, deja fost
gr., adresate inapoiate adininistratiilor
nefraneate, la destinatie se Jon, sunt taxa
15 de 15 grame, imprimatelor.
timp de sunt de Jurnalele nefrancate se depun la rebut,
Idem, idem pentru localititile.limitrofe la
din pentru destinatie taxa indoiti a
cele interne.
Idem idem in
franeati 25 nefrancati mp te
Taxa simple
Idem a recepise de (re- taxeaza
tour-recepisa), banl. care 50 grame sad fractiune pentru
Taxa fol de reelamatiune, in pâni. grame pentru
tara 25 . .

insuficient francate se supun Imprimatele francate,

la taxa a insuficientel. xeazi indoit, nefran-
cate se depun la
Imprimatele sunt admise la greu-
de 2 kilograme.
Pachetele nu admise, dacii lun-
postale trebue cores- gimea, grosimea
publice 45 cm. sunt in forma sul
bunelor moravurl, la din contra aibi o lungime 75 un
cad in rebut ; de asemehea - rebut diametru maxim de 10 cm.
obscene.
din privati
trebue alba dimensiuhile maxime de Probe
14 centimetii 9 centimentri.
de dou sunt la o
inchise. : 3 basil grame
Taxa cirtilor deschise, insi taxa nu
este : simple 10 rspiins basil, chiar daci greuta-
plitit. Taxa tot tea ar sisal 100 grame. Pen-
postale 10 basil, ris- tru 10 la
puns 20 basil. 100 grams, d'aci la grame
Taxa postale in 5 bani de grame.
riorul localftitel so Probele a ti putin
din 25 mod partial, restul deplina
'francare, intocinal la
se supun la taxa dubla a imprimate.
- Greutatea este la 350 gr. ;
dinsensiunile uu pot fi mat marl de 30
centimetri 20 gro-
in sul admise-eu
o lungime maxima de cm. diametru
maxim 15
sunt in o taxi redusi de de nu vor
1 ban pentru la gr. car francate, nu vor
greutate sad fraetiune. se poata verifica
multe fol sub bandi se continutul vor trece peste di-
taxeazi cu de grame. mal sus, sad vor
Ele se francheaza, prin timbre, o valoare comerciali, refuzi a
prin bande timbru pe ele, alt spor expedia se depun la rebut.
taxi. pentru sent Probele cereale in interiorul
la o admit la grame se-
grame sad fractiune. aceiaal pentru 350 grams.
Suplimentele daci fac
chiar din corpul j daci
nu tree
Nu permis a introduce sub
bandi, adresate mal multor Sunt considerate de
adresantl. urmitoarele :
www.dacoromanica.ro
30

1) Actele dresate de advocatl, Taxa ce se se comptine din taxa

etc. ; 2) Polite le de comision, timbru etc., ale
de asigurare 3) Registrele de a de editiune a
comerciale 4) Textele transportul
ce alte manuscripte ; 5) intermediare.
desemnurl, modelurl de alte Abonamentele 3, 6, 9 sad 12
lucrirl de ; 6) de
partial in total; 7) de Administratiunile ziarelor pot face
(lettre de sad fracturl de drum namente la distribuirea depu-
de fer (Frachtbnefe) ; 8) Politele la liste locuinta
rico, do navlu ale cor&bielor sad adresantilor, portulul
de navigatiune ; 9) putin pe timp de o
cut& de pe
ment carton ; Foile de
Greutatea este la 2 kilo-
grame ; dimensiunile stint ca la In principale se pun la
linprimate. Taxa hârtidor de vor face
este de grame sad speciale, in care se vor ziarele
fractiune, taxa este : corespondentele ce
la grame; pentru o lunar. de 2 pentru
la grame, tar d'aci 5 auto.
pentru gr. francarea obliga-
eel parte. Hârtiilor
francate li se Mandate
la deplina la cele-l'alte Internationale
corespondente.
Taxa mandatelor postale destinate
Orel este :
Corespondente recomandate 10 banl la 10 de la 10
la 200 cite
de la 200 la 500 taxa creste
corespondenta, de
posti, impri- taxele de mal sus se
mate, probe märfurl, de formularulul.
se pot atit tar& Taxa mandatelor postale destinate
si plätindu-se pe tru sträinitate este
taxa francare o care sad fractiune la suma
de pentru recomandare. 100 iar de la 100 in sus taxa
Este obligator a se franca la presentare frac-
recomandate. tiune. La mandatele externe costal for-
Trimiterile nu pot contine mularulul nu se
niel sad o proportional& eu cur-
alte o valoare in
Trimiterile cas de pier- Maximul mandatelor este de 500
dare loe la o ceptie eu 252 si care
plus taxa de francare recomandare. taxa este de de
object reeomandat care suma.
ramburs la Taxa unul avis de este
o de 10 plus taxa cuvenitii Taxa la este de
pentru mandatul postal care se aco- pentru o de 100
rambursul ; aceste taxe seed din de 20 lei in
valoarea rambursulul ; mandatele la 10
Trimiterl recomandate tite de aceasti postale
burs se admit urmitoarele la cal
Austro-Ungaria Bosnia-HertegSvina molt termen de 40 de in-
biurourile austriace din Beyrut, terne 2 lunI pentru : pests a-
Constantinopole, Smyrna), Bel- vizate
Chili, Danemarca, Francia, de biuroul le-a
Germania, Italia, Japonia, Luxemburg, Cererde vizare
Norvegia, Olanda, Portugalia, Suedia matiunile relative la mandate trebue
Tunis. adresate petitiune
nerale a telegrafelor postelor.
Abonamente la
apartine statulul, poste
Taxele se percep ziarele emite mandate peste
apar in se compun : taxa taxa de trans-
a) Din pretul ziarulul; b) Din
tulul ziarulul ; Din pretul de comision Mandate postale se admit nu-
de taxi nu poate mal mal urmAtoarele Ar-
gentina, Austro-Ungaria, Bosnia
Se poate face abonamente la Herzegovina, .Britania Bul-
editate in garia, Chili, Congo, Danemarca, Egipt,
niitate. vetia, Francia, Germania, Grecia,
www.dacoromanica.ro
 CALENDARITL 31

Italia, Japonia, Luxemburg, Muntenegru, trimitere nefrancati la presintare,

Norvegi Olanda, Portugalia, erbia, am, este la o suprataxi de ban!.
Statele-Unite, Suedia, Tripolis, precum Pentru distribuirea la domicilid taxa de
biurourlie posesiunile din factagiu este 20 ban! pentru un
ale Germaniel, Austriel, Danemarcel, la 5 kilograme de 50 banl pentru
Portugaliel Franciel. unul mal gred de 5 kilograme.
Mandate telegrafice externe se admit Taxa de magasinagid este de 10
pentru anumite din Aus- pentru fie-care zi ce peste 3 de
tro-Ungaria, Belgia, Britania, Bulgaria, primirea avizulul de
Danemarca, Egipt, Ger- admise in serviciul intern pachete
mania, Italia, Japonia, Luxemburg, ramburs la 1000
negru, Norvegia, Olanda, Portugalia, Ser- tru o de 10 ban! taxa man-
bia Suedia. scad din suma totali
rambursulul
Taxa avis primire
cupoanelor efectelor de fol de reclamatiune de ban!.
Pentru pachetele valoare
perdute, se o despigubire de le!
interiorul de iar pentru de va-
se admite a se incasa loare valoarea declarati.
: facturile, biletele la Se admit pachete
ordine, politele, cupoonele de gropurl, colete, cutil cu valoare
de in genere toate valorile statele din lume,
comerciale plitibile a taxele de transport la
ror nu peste woo de tri- stat.
mitere. In ce de pe pagina
La presentare se taxa toare (Tarifa coletelor postale), sunt
reeomandate la sosire dupt prinse importante pentru earl
sumelor respective se un se admit la 3 sad 5
mandat postal pentru rambursare din care kilograme sad valoare declarati
se taxa de io bani pentru la ramburs),cu
efect plus taxa mandatulul. indicarea taxelor pe greutate
loare.
Austro-Ungaria, Belgia Bosnia Pentru unele din tärile indicate in
Herzegovina,Egipt, Elvetia, Francia, Ger- tata tarifi se
mania, India Luxemburg, valoare declarati la suma de
Norvegia, Suedia, Tunis biu- 10.000 La scrisorile ou valoarea
rourile austriace din Adrianopole, Cons- pentru greutate percepe taxa
tantinopole, Salonic Smyrna. recomandate pentru va-
loare se percepe taxa pe valoare ca la
coletele
Pachete, de In cutiile de valoare se pot expedia
vaerun, pietre genere obiecte
Taxa pe greutate a de mica .greutate si de o valoare mare.
pachet sad grop in interiorul Greutatea trebue st un
este de 20 kilograme. kilogram. Taxa lot pe greutate este de
Taxa greutate a unul sad grop pentru tart care
interiorul Orel este de la trece plus taxa valoare care e
kilograme, de led la kilo- taxa pe valoare a coletelor postale.
grame, lar de la kgr. in' sus la Pentru coletele externe
50 kgr.) taxa se valoare declarati cas de sad
25 ban! de kilogram sad fractiune se o de lei
interiorul in greutatea, tar pentru cele
precum pentru
Pe taxa pe greutate se mal per- valoarea declarati.
taxa valoarea care La pachetele ce sosesc din
este de 20 la de la 500 se pot indeplini formalititile
la 10.000 taxa se sporeste cu vamale de oficiale de
de 500 sad frac- misiune expeditiune platindu-se
tiune, de la 10.000 in sus taxa se taxe :
eu banl de lie-care 1000 as ban! de operatie
sad fractiune. La scrisorile valoare colete s'ar coprinde declaratia de
declarati pentru greutate se dupi import ;plus ban! pentru
tarifa serisorilor recomandate pentru colet sad
valoare se taxele din aliniatul pre- In aceste taxe se
cedent (ca la pachete). rea la domicilid.
La pachetele voluminoase taxa pe greu-
tate se sporeste cu

www.dacoromanica.ro
32 CALENDARUL «3IINERVEI»

COLETELOR POTALE
Taxa pentru rambars este 20 de fie-care 20 de lei fractiune

TARA
DE a 1

DESTINATIUNE

XG LEI LEI B. LEI BANS

Algeria
Argentina
5
5 - 500 2
4
75 - - 3
3
500 1 75 10 2

Bolivia
.
3
500
--
2
6
25 3
- -
25 25 3

Brasilia
Britania,
Bulgaria
. ,
5
5
3
375

-
500 -- 4
3
1
- - - -
50 6 65 35
35

Camerun 500
-- 3
4 - - - - 4 75 35 3
3
Canada
.... - - - - 3

Chili . .
Chypru
5
5 -
500
-
5
3
25
25- - - 7 4
2
Columbia
Corsica
Danemarca
5
-- - 4
2
2
75 - 3
3 25
4
3

Egypt 6 600 500 2 25 3 25 35 2

6 500 600 1 75 2 4
Francia 5 600 500 2 25 3 25 3
Germania
Guatemala .....
5 500 1 76
--2
--
50 25 2

Italia 5
-
500

-
500
.2
2 --- -- - 25
25 3
I aponia
Luxemburg
Malta
5
5
5 -
500 500
-
2
2
- -
2
- --
90 25

aroc
6 - 3
4 - -
4 75 3

Nicaragua
5
5 -
500
-
- 2
4 - -
3 16 25 2
3
Norvegia
Paraguay 3 -
500
-
500 2
4 -- - -.
3 35 3
4
Persia
Peru
Portugalia. .....
5
5 - -- 6 - - 3
4

Rusia
Salvador , 5
500
500
--
2
- - 10
4
3
4

Spania ,
5
5
3
500
- 1 75
6
2
-
25 35 3
2
6
Suedia
Tripoli 5
500
500
3
3
25
75 -- --
4 40
35
5
2
Tunisia
Uruguay
Venezuela
-5
5 -- 500 2 35 4
3
5

Livrete de recepise Transportul cu

Pentru inlesnirea presintarel la Taxele pe kilometru sail
a obiectelor ihregistrate pus pentru transporturile dilie
la oficiile livrete gentele sunt taxate precum
recepise pe pretul de 100 mult 20 banl clasa I.
pise pe de 2 15 »

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 33

Pentru copii la taxa este primirea telegramei,

; pentru bagaje se in mod obligatorig, 10
50 de kilograme ori-care pentru
ar fi distanta de parcurs. Pentru interiorul 50
.Biletele la dilioente se pentru la o
oficiul pornire se percepe 3
de la Conductorul postal ce urgente se admit numal
pentru Austro-Ungaria, Algeria, Azore,
Bosnia, Bulgaria, Corsica, Cypru,
interne Danemarca, Francia, Germania, Grecia,
Luxemburg, Norvegia, Olanda,
Pentru interiorul de Portugalia, Rusia, Serbia, Suedia,
vInt 5 bani plus o supra 25 Turcia Tunisia.
pentru telegrama, taxandu-se ca adeverire telegrafica de
2 cuvinte adresa locul destinatie unei telegrame, 50 bani in interioral
din cuvinte ar pentru taxa a 10 cuvinte,
Telegramele interne expediate cores- adeverire de in
pondentul ziarelor intro 2 p. m. interior, 50 basil
beneficieaza. de o de rgspunsuri se percepe
din tariful ordinar telegrafic. taxa cuvinte, sunt
Taxa este rute ca rispuns locul desti-
de 25 de natie, este rispunsul, se
nu pot avea text, ci numal libereaza un bon care se de
; semnatura nu poate se de destinatar biuroului
3 cuvinte, se admit va primi rgspunsul.

Taxele telagramelor simple destinate

TAXA TAXA
NUMELE STATELOR NUMELE STATELOR pe
Lei
Zona Extra-Europeana
Austria
Bosnia
Zona

Germania)
.
.
.
.
.
.
13
17
Afganistan
Argentina,
....
Australia meridionala.
.
.
.
4

4
50
10
75
Britania Mare (via Germania Brasilia, Rio de Janeiro. 10
Franta) 38 Canada 1 80
Bulgaria Capul Verde (insulele) . 3 37
Danemarca (via Germania). . 29 Chili 25
Elvetia (via Germanial . . . 21 China 75
Franta si Corsica (via Elvetia) 29 Cipru, . . . 41
Tunis Francia) 39 Columbia Britanicg 2 45
Germ Helgo- Columbia (Buenaventura) 7 45
(via Austro-Ungaria) . 20 Corea 25
Gibraltar (via Spania). . . . 41 Cuba, Havana 2
Grecia continentalg, Egiptul (Alexandria) . 1
ros
Toate
Eubea
in
(via Austro-Ungaria) .
Luxemburg (via Germania). .
41

23
29
Guatemala
Haiti cap,
Nicolas
Japonia
....
Britanice din Asia
.
St.
.
4

7
4
9
25
50
45
Malta (via Italia)
Muntenegru (via Austro-Ung.)
Norvegia (via Germania) . .
21
41
Java,
(Tanger)
Mexic. Matamoros, Chihuhaua
. -6

2
05
54
45
Olanda (via Germania) . . . 29 Noua Caledonia 95
Portugalia (via . . 41 Persia 45

(via
Serbia
de Europa Caucasia
21
10
Rusia (Siberia) reg. -1
80
10
Spania (via Franta) 34 Statele-Unite ale de
Suedia (via Germania) . . 33 Nord New-York 1 80
Turcia de Europa (via Bulgaria 25 Tonchin 75
» Asia Transvaal
chipelagulul
Ungaria
41
13
Tunis - 39

Maracaibo) 10 05

Zelanda 6 20
www.dacoromanica.ro
Zanzibar 7 85

3
34 CALENDARUL

.Taxa colationare pentru numai taxa taxa totalS

este de 2 haul cuvânt pentru unei telegrame nu fi
nätate este egals eu din taxa micO 10 bani.
a telegramei.
Pentru interne externe, taxa
este de copie de cuvinte
haul.
Pentru telegramele a se in Taxa convorbirl 5 minute in
teriorul se percepe de ori comune ete 25
taxa telegramei este Idem intro
adresan, in serviciul extern se per- 50 bani.
cope numal taxa telegramel la prima intre din
pentru parcursu- vecine
rile ulterioare taxa de la Idem, intro din judete
destinatarul telegraiei. 50 ban!.
In interiorul se mai admit si tele- Ori-ce convorbire de la
grame eu expres pentru care se la io sears la 6 dim. se indoit.
presintare un deposit ar Convorbirile urgente se dublu.
transportului, Pentru o fonogramä
se taxa adeveriri (telo- transmisä numal prin telefon) taxa
asemenea se pot bani de fie-care 20 cuvinte (fOrd a se
adresate este adresa).
telefon, percepandu-se pe Pentru o telegram6 (tele-
taxa a telegramei o supra- prin
de 50 pentru telefon. departe prin telegraf) se
Taxele telegramelor ordinare destinate taxa telegramel o suprataxd 25 bani.
pentru strainOtate se (lop Taxa avis de invitare la telefon
cuvintelor percepändu-se in este de bani.

CODUL CASATORIEI
ART. 1. Césätoria este o stiinté.
ART. 2. Un nu se poate de a anatomia
si a diseca putin o femee.
ART. 3. Un bArbat ce incepe ferneea sa prin o silnicie este un
perdut.
ART. 4. Femeea 'de sloboda sa voe nu poate o
aibé de a face o jertfá. .

ART. 5. amor, tot pus de o parte, este o

liré ce nu-si dé tainele de ce stie bine a ea.
ART. .6. In viata nu se doué minute de
asemenea, precum nu doué frunze pe copac.
ART. 7. A cu iscusintä nnantele pläcerif, a-le desvolta,
a le da un stil o expresie originalä, acestea geniul
bärbat.
ART. 8. A naste o a o hräni, a o desvolta, a o méri, a o
a o indestula e un poem
ART. 9. Cäsätoria trebue necontenit sé lupte un monstru ce
: deprinderea.
ART. 10. Este mai a amant de prin aceiasi ra-
este mai a avea spirit in toate zilele, de spune
vorbe frumoase din vreme in
11. Bärbatul ce in cabinetul de tualeté al femeil sale
este un filosof gogornan.
ART. 12. Bärbatul ce nu nimic de este om.perdut.
ART. 13. Femeea este o pe care cine-va trebue
stie a o pune pe tron.
www.dacoromanica.ro
 CALEND ARUL

TARIFA FERATE ROMÄNE

De la (gara de Nord) la toate statiele din

din jurul

PRETUL BILETELOR
Tren accelerat
I II I II III
L. B. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.

Adjud- 26 85 17 70 11 85 22 35 14 75 9 -85
77 8 75 30 4 35 .7 30 5 25 3 65
306 29 70 05 -- -- 70 11
30 80 20 90 13 25 70 17 45 11 65
Alexandria 277 65 19 -- -- -- 90 85 10 60
216 24 25 16 30 -- -- 20 25 60. 9 20
35 20 55 13 75 25 30 17 10 11 45
Azuga 35 45
373 50 21 70 -- 26 30 18 15 05
Bach 302 29 19 90 13 24 65 16 60 11 10
82 9 35 6 70 -- 7 75 5 60 90
167 18 95 13 45 -- 15 80 11 20 7 65
70 25
Banca 304 29 65 19 95 13 24
30 75 16 65 10
249 27 35 17 90 11 95
22 80 14 90 10 --
246 27 05 17 75 11 22 14 8) 85
321 30 20 50 13 65 25 25 17 05 11 40
. . 262 28 05 18 50 12 30 23 35 15 40 10 25
349 31 21 15 14 15 25 95 17 65 75
Baneasa. . 55 5 20 3 80 2 65
. . 30 35 20 55 -- -- 25 30 17 10 11 40
.... 31 70 22 -- 14 55 26 40 18 35 15
357 31 25 2135 14 25 05 17 80 85
117 13 9 55 -- -- 11 10 8 --
288 29 10 19 50 12 95 24 25 16 25 10 80
. . . . 422 32 22 45 14 90 27 .75 12 45
340 30 85 21 -- 13 95 25 75 50
17 11 65
253 27 60 18 05 12 05 23 -- 05
15 10 05
Beoca 176 19 95 13 95 -- -- 16 6511 65 --
312 30 -- 20 20 -- -- 25 --16 85 11 25
149 16 90 12 25 S 45 14 0510 20 7 05
155 17 60 12 (0 -- 14 10 50 7
. . 477 -- 24 05 15 55 05 05 95
. . . . 30 3 40 -- -- 70 2 85 2 05 1 40
Braila -
229 25 45 16 95 40 21 20 14 15 9 50
-
52 5 4 30 2 95 4 95 3 2
4 85
www.dacoromanica.ro
Breaza . . . 102 11 60 8 40 -- -- 9 65 7 --
36 CALENDARUL

PRETUL BILETELOR

II Cl. I II
L. L. B. L. B. L. B. L. B. L. B.

. . 34 10 22 75 35 28 40 18 95 12
Bucurekl-Fil. 8 75 -- 55 -- 35
Buda 70 95
7 5 75 4 -- 6 60 4 80 3
18 2 -- 1 45 1 -- 1 70 1 20 -- 85
31 40 21 50 14 30 26 15 17 90 11 90
. 326 30 45 20 60 13 75 25 35 17 15 11 45
60 80 .85
Burdujeni. . 446 33 80 22 70 15 25 28 20 90 12 70
Busteni 15 05 10 90 -- -- 12 55
9 10 6
. . 299 29 50 19 85 -- 24
-- 16 55 11 05
128 14 50 10 45 7 25 12 10 8 70 6 05
. . 217 24 30 16 35 -- -- 20 25 13 60 9 20
Caiuti 268 28 30 18 70 12 50 23 60 15 60 10 40'
Calafat 357 31 25 21 35 -- -- 26 05 17 80 11 80
137 15 55 11 25 -- -- 12 95 9 35
Chmpina . . . . 96 10 90 7 90 -- -- 6 55
Cdmpulung . . . 156 17 70 12 -- -- 14 75 10 55 30
Cantonul3 . 59 6 65 4 85 -- -- 5 55 4 05 2 80
Caracal 26 40 17 45 -- 22 -- 14 55 9 70
Carasu 552 41 70 27 85 17 40 34 75 23 20 14 50
Cdrbunesci . . . 333 30 65 20 80 -- 25 55 17 35 11 55
242 26 75 17 60 -- -- 22 25 14 65 9 80
Cernavodd pod. . 167 18 95 13 45 -- -- 15 80 11 7
10 1 15 -- -- 60 -- 95 -- 70 -- 50
Cilibia 148 16 75 12 10 8 40 13 95 10 10 7 --
198 22 40 15 25 10 40 18 70 12 70 8 65
. 24 75 1 95 -- -- 2 25 1 65 1 15
Ciresi 184 20 85 14 45 9 85 17 40 12 05 8
Ciu1nita . . . . 110 12 50 9 05 -- -- 10 40 7 50 5 20
. . . . 115 13 -- 9 45 -- -- 10 85 7 90 5 45
399 31 75 22 15 14 60 45 18 50 12 20
Clucereasa . . . 123 13 10 10 -- -- 11 60 8 40 5 85
Comma 37 50 2 50 1 75
. . . 318 30 20 20 45 13 60 25 15 17 -- 11 35
Comarnic . . . . 111 12 60 9 10 -- -- 10 50 7 55 5 25
Constanta. . . 230 25 55 17 -- -- -- 21 30 14 20 9
Constanta . 233 25 85 17 10 -- -- 21 55 14 30 9 60
Contesci . . . . 42 4 80 3 45 -- -- 4 -- 2 90 2 --
. . . 95 21 05 -- -- 25 80 17 55 11 70
Corabia 281 28 90 19 20 -- -- 24 05 16 -- 10 65
Corbu 156 17 70 12 65 -- -- 14 75 10 7
. . 230 25 55 17 -- 11 40 21 30 14 9 55
. . . . 130 14 75 10 65 -- -- 12 30 8 90 6 15
191 21 70 14 85 10 15 18 05 12 40 8 45
. . . . 269 28 35 18 80 -- 23 65 15 65 10 40
Craiova 251 27 45 18 -- -- 90 15 10 05
Crasna 30 35 20 55 13 75 25 30 17 10 11 45
www.dacoromanica.ro
31 -- 21 05 14 05 25 85 17 55 11 70
CristescI . . . 477 36
. 24 -- 05 15 30 05 20 05 12 95
 «MINERVEÍ» 37

PRETUL BILETELOR
accelerat persoaue
cl. II Cl. Cl. I
L. B. L. L. B. L. B. L. B. L. B.

40 4 50 3 25 2 25 3 80 2 75 1 90
Cucuten .

. .
. . 448 95 22
147 16 70 12
515 38 95 25
--
70
05
93
15 35 28
13
16 30 32
30
90
45
18 90 12
10 05 6
21 65 13
75
95
55

Dâlga ..
Dealul-Spirea
. .
.

.
311 29 95 20
85 9 65 7
5
---
15 13 50 24
8
75
95
05
16 80 11

- -
5 85 4
55
25
05
35
Dedulescl . . 179 20 25 14 15 9 70 16 90 11 75 8 10
Dobrina 32 31
- --
15 21 20 14 20 25 95 17 70 11 80
Doieesci
Doftana
Dolhasca .
90 10
11
20 7 35
60
8 40
8 56
9 65
6
7 - 15 4 25
4 85

.
.

.
.
.
408 32
483 36
15 22 14 75
55 24 30 15 65
-- --
26 80 18
30 45 20 -60 12 30
25 13

. . .
240
163 18
50
50 13 20
22 10 14
15 40 11 - 60 9 75
7 55

Elena
195 22
137 15
10 15
55 11 25
10 30
-- 18 45 12
12 95 9
60 8 55
35 6 45

Faraóni
(H) .
.
343 30
282 28
33
95 21 14 05
90 19 20 12 85
30 22 60 15 10
25 80 17
24 05 16
27 70 18
- 55 11 70
10 70
80 12 60
169 19 15 13 55 9 35 95 11 30 7 75
Fântânele 314 30
147 16
05 20 25 13 55
70 12 -- -- 25 05 16
13 90 10
90 11 30
05 6 95

Florica
286 29 05 19 45
05
22 60 15 35 10 45
24 20 16
10
18 80 12
15 10 75
25
75 8 70
-
Frsinet
Frritesc
.
.
.
.
.
.
296 29 35 19 75 13
253 27 60 18 05
68
-- - 24 45
23
6 40
16
15
4
45 11
05 10 05
60 3 20
287 29 05 19 45 12 90 24 20 16 15 10 75

--- --- -
Fulgerescl 325 30 45. 20 60 13 75 25 33 17 15 11 45
Fundulea . . . 42 4 80 3 45 2 90 2
FurnicosI . . . 143 16 11 70 13 50 9 75 6 80

(H) . .
.
70 7 95 5 75
77 8 75 6
261 28 -
18 40 12 30
-- 6 60 4
7
-23
5
15
80 3 30
25 3 65
35 10 25

.
.
.

.
.
.
323 30 35 20 55 13 65
36 4 10 2 95
315 30 05 13 55
- 25 30
3 40
25 05
2
16
10 11 40
45 1 70
90 11 30
GhibArteni . 30 65 20 80 13 85 55 17 35 11 55
Ghidigeni .
Gilort
.
.
.
.
.
266 28 25 18 65 12 40
93 10 90 7 90
298 29 40 19 80
-- 23 50
9 10
24 50
15
6
16
55 10 35
55 4 50
50 11
Giurgiu. 75 7 5 15 3 55
Giurgiu (dela Fil.) 67 6 35 4 55 3 15
Goiósa
Golenti 31 -
332 30 60 20 80 13 85
21 10 -- -- 25 50 17
25 85 17
35 11 55
60 11 70
101 11
282 28 90 19 20
8 25 9 6
24 05 16 -
90 4 80
10

www.dacoromanica.ro
 PRETUL BILETELOR
Tren de persoane
Cl. III I C. III
I
L. B. L.

Grajduri . . 384 60 21 95 14 50 35 18 25 12 10
Gradistea (H.) . 05 2 20 1 55
(H) . . 110 12 50 9 05 10 40 7 5 20
. . 189 40 14 75 10 10 17 85 12 30 8 40
Hagienr. . . 162 13 15 9 05 10 90 7 50
- Halaucesci . 366 45 55 14 26 20 17 95 11 90
Hanul Conachi . 35 18 80 12 50 65 15 10 40

..... .
Hecr-Lespezi 397

189
25
21 40
10 14
14
75 10
60
25
18 45 12 20
05 17 80 11 85
17 85 12 30 8 40
(Via . 462 90 23 15 45 29 10 19 45 12 85

lea
.
408
17
310
32 15
29
30 14

15
75 26 80 18
1 65 -
12 30

24 90 16 80 11 20
80

Independenta 270 35 80 12 55 23 65 15 65 10 45
(H) . 86 9 75 7 05 4 85 8 5 90 4 05

Isa1nita
Ivesci
264
261
.256
28
27 70
-
28 10 18 55
18 40
23 40 15 45 10 30
23 15 35 10
20 23 10 15 20 10 15
1ete . . 95 75 7 85 9 50 4 50
Larga 444 33 75 22 70 15 25 28 15 18 90 12 70
Lascar Catargi. 30 05 20 25 13 55 25 05 16 90 11
70 7 95 5 75 6 60 4 80 3 30
Leorda 34 85 25 15 45 29 05 19 35 12 85
Leo 87 9 85 7 8 5 95 4 10
Liteni 419 32 65 22 40 14 90 27 20 18 70 12
Lita 235 26 05 17 30 21 70 14 40 9 65
28 05 18 55 23 35 15 45- 10
. 24 45 40 11 10 20 35 13 65 1) 25
122 13 85 10 05 11 55 8 35 80
Maria . 309 29 90 20 15 13 45 24 90 16 80
59 6 65 4 85 55 4 05 2 80
14 45 10 40 12 05 8 65
Medjidia . . 191 21 70 14 85 18 05 12 40 45
(H) 176 19 95 95 16 65 11
. 15 65 30 13 9 40 6 50
. 181 55 25 17 10 11 85
361 31 30 14 26 10 17 85 85
Mirosi 158 17 12 80 14 90 65 40
. . 94 10 65 7 65 5 35 8 90 6 40 45
Mogosóia 7 65 75 55
60 13 75 25 17 15
Monteoru 13 35 9 6 65 11 15 05
30 65 20 80 25 55 35 55
436 33 45 22 65 15 10 27 90 18 85 12 60
. 207 35 15 75 10 70 19 50 13 15 95
Muncel 31 55 75 14 45 26 18 05
75 20 85 25 17 40 11 60
188 21 30 70 10 17 75 12 25 8

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEÍ» 39

BILETELOR
accelerat Tren persoane
I Cl. Cl. I
L. B. L. B. L. B. L. B. L.

Murfatlar . . 209 23 60 15 85 -- -- 19 65 13 25 9
-Negri 267 28 25 18 65 50 23 50 15 55 10 40
Nicolina 465 20 23 40 15 50 29 30 19 55 12 90
Nucet 65 7 35 5 -- 6 15 4 45 3 10
. 294 29 30 19 65 -- -- 24 40 16 40 10 90
29 25 19 60 -- -- 24 16 10 85
. . 210 23 70 15 95 10 75 19 13 30--9
Oltenesci 30 20 90 13 90 25 60 17 60
45 11
Onesef 282 28 90 19 20 12 85 24 05 16 70
10
27 65 18 20 -- -- 23 05 15 10
20 10
31 -- 21 05 -- -- 25 85 17 70
55 11
. 17 1 95 1 35 -- 1 65 1 80
15 --
Papa 21 30
Pârvu . 119 13 50 9 75 -- -- 11 25 8 15 5 60
386 31 70 21 95 14 50 26 40 18 25 12 10
205 23 20 15 70 10 65 19 30 13 10 -- 80
Palanca 31 10 21 10 14 15 25 90 17 60 11 75
Pelesci 235 26 05 17 30 -- -- 21 70 14 40 9 65
Peret 206 23 25 15 70 -- 19 40 13 10 8 90
Peris 31 3 50 2 50 1 80 2 95 2 10 1 45
Piatra-N. 31 30 21 40 14 25 26 10 17 85 11 85
23 25 15 70 -- -- 19 40 13 10 8 90
Petróia 78 8 80 6 -- -- 7 35 5 30 3 70
Pitesci 109 12 35 8 95 -- -- 30 7 45 5 15
60 6 85 4 95 3 40 5 65 4 10 2 85
Plopeni 82 9 35 6 70 -- -- 7 75 5 60 3 90
Plosca 210 23 70 15 95 -- -- 19 75 13 30 9 --
Podoleni 30 80 20 90 13 90 25 70 17 45 11 60
Podul-Iloaei . 439 33 60 22 65 15 20 28 -- 18 85 12 65
Poiana 94 10 65 7 -- -- 8 90 6 40 4 45
29 35 19 75 -- -- 24 45 16 45 11 --
Potcóva . . 168 19 -- 13 50 -- -- 15 85 11 25 7 70
Predeal 145 16 45 11 90 -- -- 13 70 9 95 6 90
Prahova . . 46 5 25 3 80 2 60 4 35 3 15 2 15
. . 30 75 20 85 -- -- 25 60 17 40 11 60
Pucioasa . . 102 11 60 8 40 -- -- 9 7 -- 4 85
233 25 85 17 11 55 21 55 14 30 9 60
211 23 -- 10 80 19 80 13 35 9, 05
Putna-Séch . 75 16
. 274 28 55 18 95 12 60 23 80 15 80 10 50
. 280 28 75 19 15 -- -- 24 -- 15 95 10 65
274 28 55 18 95 12 60 23 80 15 80 55
Radu-Negru . 138 15 65 11 30 -- -- 13 -- 9 40 6 50
15 90 50
. . 293 29 80 19 -- 24
-- 40 16 35 10 96
Rebricea . . 378 31 55 21 80 14 45 26 30 18 15 12 05
Rediu 472 35 65 23 85 15 55 29 70 19 85 12 95
287 29 05 19 45 -- -- 24 20 16 15 10 75
Roman 31 -- 21 10 14 05 25 85 17 60 11
Romula 25 80 17 05 -- -- 21 50 14 25 9

www.dacoromanica.ro
40 CALENDARUL

PRETUL BILETELOR
Tren aecelerat de persoane
I. Cl. I Cl.

L. L. B. L B. L. B L. B. L. B.

Rosetti 159 18 -- 12 90 8 90 15 -- 10 75 7 40
. . . 30 15 20 35 13 25 10 16 95 11 30
- 195 22 10 10 -- -- 18 45 12 60 8 55
Rosnov 347 -- 21 10 14 05 25 85 17 '11 70
. . . 401 31 80 22 15 14 60 26 50 50 12
18 20
218 24 45 16 40 -- -- 20 35 65
13 9 25
173 19 60 13 80 -- -- 16 35 11 50 7 90
277 28 65 19 --,- -- -- 23 90 15 85 10 60
. . . 54 10 4 -- -- 5 10 3 70 2
428 33 10 22 60 15 05 27 55 80 12 55
Sascut 258 27 85 18 35 12 25 23 20 15 30 10 20
Santeia 31 55 21 80 14 45 26 30 18 15 12 05
Schitu-Golesci . 150 17 -- 12 30 -- -- 14 20 10 25 7 10
75 20 85 13 90 25 60 40 11 60
. 289 29 10 19 50 -- -- 24 25 16 25 10 80
262 28 05 18 50 12 30 23 35 15 40 10 25
176 19 95 13 95 9 55 16 65 11 65 8 --
Sihstea 125 14 20 10 -- -- 11 80 8 55 5 95
SiliStraru 219 24 50 45 11 10 20 45 13 70 9 25
Sinaia 126 30 10 35 -- -- 11 90 8 60 5 95
Sintesci . . 21 2 1 40 1 --
105 11 90 8 60 -- -- 9 95 7 20 5 --
. 295 29 35 19 75 13 15 24 45 16 45 90
. . . 270 28 35 18 80 -- -- 23 65 15 65 10 45
Slatina 189 21 40 14 75 -- 17 85 12 30 8 40
. . . 127 14 45 10 40 -- -- 12 05 8 65 6 --
464 35 15 23 35 15 45 29 25 19 50 12 85
131 14 10 70 -- -- 12 40 8 95 20
70 20 05 13 35 24 80 16 70 11 15
146 16 60 11 95 -- -- 80 10 -- 6 90
Strejesc1 228 25 40 16 90 -- -- 21 15 14 05 9 45
Strehaia . . . 310 29 90 20 15 -- -- 24 90 16 80 11 20
. . 243 26 80 17 65 -- -- 22 30 14 70 9 80
. . 138 15 65 11 30 7 85 13 -- 9 40 6 50
. 19 95 13 9 55 65 11 65 8 --
Teis 85 9 65 7 -- -- 8 05 5 85 4 05
Têrgoviste . . 81 20 6 60 -- -- 7 65 6 50 3 85
T.-Frumos. . . 417 32 55 22 40 14 85 27 15 18 70 12 40
T.-Jiu 356 31 25 21 30 -- -- 26 05 17 75 11 80
T.-Ocna 295 29 35 19 75 13 15 24 45 16 10 90
237 26 20 17 35 11 65 21 85 14 45 9 70
325 20 60 -- -- 25 35 17 15 11 45
49 5 55 4 05 -- -- 4 3 35 2 30
. . 237 26 17 35 -- -- 21 85 14 45 9 70
Todiren . . . 482 45 24 30 15 65 30 35 20 25 13 --
Trojan 208 23 50 15 80 -- -- 19 60 13 8 95
Trusesci , 38 15 25 45 15 95 80 21 20 13 30
. . . 276 28 65 19 -- 12 65 23 90 15 85 10 55
. . . 242 26 75 60 -- -- 25 65 9 80

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEÍ» 41-

PRETUL BILETELOR
Tren Tren de
I III Cl. Cl. Cl. III
B. L. B. B. B. B. L. B.

T.-Mtigurele.-port . 248 27 20 17 90 11 90 22 70 14 90 9 95
T.-Severin. 364 31 40 21 50 - 26 15 17 90 11 90
273 28 55 18 90 12 60 23 80 15 15 10 50
Ulmeni 12 80 9 25 6 45 10 65 7 70 5 35
Ungh. 483 36 55 24 30 15 65 30 45 20 25 13 -
Tee. . 428 33 10 22 60 15 27 55 18 80 12 55
. 529 40 26 65 16 35 22 20 13 90
. 253 27 60 05 12 05 23 15 05 10 05
198 22 40 25 10 40 18 70 12 70 8 65
.
.
.
.
74 8 40
473 35 80 23
6 05 - - 7 - 5 05 3 50
85 15 55 29 80 19 85 12 95
VädenI 241 26 55 17 55 11 70 22 14 60 9 75
Valea . . 71 8 10 5 80 4 05 6 73 4 85 3 35
Valea . 120 13 60 9 - - 11 35 8 20 5 65
Valea . . 291 29 20 19 55 13 - 24 30 16 30 10 85
Vames 280 28 75 19 15 12 80 24 - 15 95 10 65
340 30 85 21 - 13 95 25 75 17 50 11 65
Vérciorova 382 31 60 21 85 - - 26 35 18 20 12 10
432 33 30 22 60 15 10 27 70 18 80 12 60
Vidra 26 2 45 1 80 1 20
intileanca 101 11 45 8 25 5 75 9 55 6 90 4 80
Visina . . 28 25 18 65 23 50 15 55 10 35
VlädenT 455 34 40 95 15 40 28 65 19 10 12 80
. 221 24 70 16 50 - - 20 60 13 75 9 30
. 541 40 90 27 30 17 05 34 10 22 75 14 25
. 250 27 40 17 95 - - 22 85 14 95 10 -
.
495 37 45 95 15 75 31 20 20 80 13 15
Zoita 151 17 10 12 35 8 55 14 30 10 30 7 15
295 29 35 19 75 13 15 24 45 16 45 10 90

PATANIA GORCEACOFF

In suita lui Alexandru II, care pentru vizita Bucu-

restii (1877) se gäsia principele Gorceacoff. La palat luând mâna
d-rei Rosetti o pe parchet Când se
urca spre a pleca la un cal se sperie
träsura cu oarneni cu tot. Pe calea se rupse osia
principele a
tianu, una din aceste nu
grave, ci din dat ocasiune principelui Gorceacoff
Joan : am avut trei de

www.dacoromanica.ro
42 CALENDARUL «MINERVEÍ»

Cea urmä apte a

CEA URMA NOAPTE A LUI MIHAIÜ-V1TEAZUL

(Dupä o composilie a

Ca un glob de aur luna strálucia

pe-o vale verde dormia
- urez cäpitanii
Din potrivä, moarte; iatä ce
Dar pe-un de la Cc e viata sclavie ?...
pe rnânä fruntea lui se lasä. Poaptea stele, diva
capul mesei ce jugul träi mai vor,
dulce linerii säi ani. Meritä sä-1 poarte spre rusinea
nósirá ca suava Sufletul nu e mai de ferul
Când speranta dulce ne nouä. Ce martor cerul
astä viata cura : Dar nu va Pori,
Cugetele triste mai turbura. pile lungi triste färä
varsä raze dulci argintoase, e vulturul ce pe piscuri :

le coamele pletoase; "kripele ar vrea sä mórä !

prin pahare e Românul,
lui sub jugul barbar nu capul
Dar se le multumeste
D. BOLINTINEANU.
luând paharul, le vorbeste:

www.dacoromanica.ro
 MIHAI VITEAZUL
A-1 uita pe acum in tot-d'auna,
ar ne pe noi
nirea innainte-de ori
ni se sus de nevoile
ale zilel ce trece in
viitorulul. aducem suiletului
darul noastre cinstite folositoare.
N. IORGA

Cu care ne se implinesc secole

când pentru fala gloria a existat aceste
cel mare Domn pe
care avut vre-o data,
cel mai al
de grea in-
cercare pentru neamul
românesc. Atunci când
si
parte, când
Unguri intr'alta nu
de la fericirea
de a pune mâna pe fru-
rnoasele noastre.tri,
un sprijin nu se
dea de când
nu cu nimic
ajuta pe care o ve-
perze'ndu-se sub
din mila
omul acela
traordinar in curagiul Portretul lui Mihal Viteazul Stampa
numitulul care se add cartea
lui «Atrium heroicum. Pars III, Aug.
firea aceia Vind MDCI. Unul din s'a
de A. Papiu la Lipsca däruit Bibliotecel
pereche a Vi- Academiel din Bucuresti. - Desemnul gravurel
de este oRevista
eazul, ca cartea lui Custos se
1861,
urmAtoarele
minte vecinilor nostri versuri latinelti relative la portret :
de vertice
neamul de la nu timendus
tentons reparare priora Michael
poate sdrobit usor. Et indole mentis
Acum sute de Fiat
(factum modo sorte fanente
pellere Thraca lane,

www.dacoromanica.ro
44 CALENDARUL

un Turc nu mai exista in jar, cei din

de din coace dincolo de se la amin-
tirea figuri a lui Mihai, care iarna ca vara,
pe ghiatä ca pe trecea ca sabia
la Adrianopol. Acum sute de ani lumea
rsuna de gloria CAlugärenilor ; Sinan Pasa cu
sfárimäturile oastei sale
a.nunta Sultanulul la
s'a ivit peirea
mahomedan.
Peste era cea
mai mare srbätoare din
câte vzuserd
locuitorif, era sdrobirea
in dou a mân-
maghiare : la
berg prin invingerea lui
Andrei la Alba-
intrarea trium-
a domnitorului. ce
stäpâneaatuncídou
unise frati des-
de atâta vreme.
La el se o ar-
matä de
Cel autentic portret al Nernti,
Viteazul Praga) desemnat demnitarii
copia litografick din «Revista Ro-
1861. periali din Ardeal. Acum
sute de ani prin
torile Trotusului ale Oitusului, la la Hotin ca la
Suceava steagul victorios al invingtorului de la Cä-
Selimberg, steagul românesc, care niel odatä
numai coprinsese in lui toate tärile surori. Dar spre
nefericirea neamului nostru, tot acum sute de leul
care infruntase atâta atacurile mai mari pu-
a care rsbunase sdrobise tot ce i se pusese ca
stavilä mersul triumfätor, trebui mi-

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 45

mormânt idealul nostru märet

pat pentru un timp prea scurt.
* *

Acum când atâta vreme a trecut de si de

putem Inchipui, de putut petrece asemenea
asemenea fapte, par uitat pe
pe acela care le-a
creat un ideal, un vis de
aur, visul unirii tuturor
lor. nu
voesc consacre celui
mai mare al
acum când trei sutè de
ani trecut de la moar-
tea nu con-
sacre o serbare nationald,
o serbare pentru
de la 1601, o ser-
bare la vederea
prietinii ca
nostri admi-
ratie. Si nu
uitând pe
tara uitä
neamul, se uitä fine
pe Eo a- Portretul Mihal Viteazul
lui Ieronim Ortelius un al
a noas- 1861
la 1901,
mai mare, poporul intreg pare o
Pe ici pe colea oare-cari manifestatiunl de adu-
aminte a Mihai Viteazul, dar prea neinsemnate
de o irnpuntoare, prea neInsemnate datoria
idealul national. Liga culturald, de
ninurile politice, abia s'a decis un la
Dealului, unde craniul de la e
spre rusinea mai ales spre rusinea ace-
www.dacoromanica.ro
46 CALENDARUL «MINERVEI»

lora o represintd linie, intr'o cutie

de lemn de dar pelerinagiul n'a avut caracterul
;

politic impuntor, pe care Liga tie da,

nifestatiilor sale. Institutul «Minerva», a fäcut el
stat chiar mai .mult de a putut,
ilustrate ocasionale, editie de 1,50
.admirabila scriere a lui
Istoria

Viteazul,
biblioteca
» o istorie a lui
Viteazul, datoritä
condeiuluf nos-
tru Nicolae ;

dar pentru Vitea-

zul o manifestare
de caracter general ro-
Transilvä-
putut face
crul acesta, din causa
Ungurilor, noi trebuie
atât
In viitor starea
culturald se va judeca
Viteazul o
bine asemenea ma-
de Paris). nifestdri, se va
vedea patriotismul,
cea conditiune stat superior ne va
vedea sentimentul acesta e o importatie pe care
o aducem numai când avem ajungern sus
ajunsi, pe acelora cari ajuns Simp-
tonele unel bolndvicioase...
* *

Dar o manifestatiune nu s'a putut face

nici de nu se va face aceastä nu Ro-
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEI» 47

parte datoria, ales poate face in

ascuns de puternicii cari de la o sus
tare, interesele statului nu sunt aceleasi ca ale
Fie-care poate educa in
directiune in sensul acesta, despre
Viteazul,
tindu-le ; fie-care
pr-ofesor limba
si ar putea
o lectiune
din lectiune, pen-
tru de
secole de la
Viteazul,chiar
gulamentul
o de regulament
de -, fie-
care director de
fie-care director de
fie-care scriitor, fie-care
ziarist, fie-care calendar
ce ar apare pentru anul
1902.
Institutul «MinerVa»,
care a tot de- Stanca Dragoesti-Gorjiu.
auna cultivarea idealului o
national, nu si-a uitat cu
datoria, ci a publicat in editii populare
a marelui ; una a lui Bdlcescu, alta a N.
; acum scoate al patrulea an din «Calenda-
rul Minervei», considerd ca o cu
a muntean, vecinic mintea
amintirea giganticd giganticului cine
va veni «acela care va indeplini aevea visul de
pe care uciderea lui viteazul
teni din fdptuirea lui fatali de August 1601» .

www.dacoromanica.ro
-18 CALENDARUL

subtirel, capul brun aplecat de-o parte parc'ar

atinti urechia la un vezi strecurându-se prin
de pe atita de mersul
asezat, ar
de Cu toate astea la pas, cunoscuti
calea, capetele i se respect, cáci trecátorul
acela cu aerul lui de nestiut, e poetul
deslipit din familia marilor acest scriitor,
mîndru, dotat de fire
cu o puternicd perso-
nalitate n'a fácut niel
cas de ea;
n'a
in de ;
tot-d'auna
vine crezi o
de l'a
prea de tim-
puriu, l'a legat
vreme sub pu-
terea ei.
Dar pe neasteptate,
care la
sese fermecatd de ver-
surile lui, a la
strigku-i de
când
nu peste munti, a
cercat ne desro-
de sub impe-
'noptatec
al Eminescu.
Atunci ne-a intrebat profetic: « Unde ni ?», tre-
zind sufletele noastre nedurnérirea care adormise
pe marginea
Aft trecut de pregdtire dar
In timpul acesta talente noi preocupat atentia publicului,
semne de ivit pe pe colea, lurne se
nuise pe printre osteniti, retrasi din
poetulintristat de sub o
strdfulgerat de luminile viitor cu privirea
de un ideal care ar trebui fie al nostru, al tuturora.
www.dacoromanica.ro
Monachul Nectarie

Monachul Nectarie
pärintele
tru literat, este unul din
noastre,
vara aceasta o
de cen-
tenar este de-o vigoare
uimitoare de humor.
des-
pre
punde
de si din suta a doua
tot mai apuc

CETATEA NEAMTULUI
trece prin dumbrava de stejari
de la Coverga, ne la dreapta pe valea in
satul ne oprim pe prundul Ozanel, sub malul
pos, pe fruntea stä, ca o fantastica
a pe jos, prin strimtoarea
spartä de ce tae pärteele din
tr'un sfert de de-asupra, la Se
urmele de ce ocolia zidurile pe
din Intre patru de la intrare se qiva,
peste un pod piele de bivol», noaptea se stringea,
castelul c'un de Deasupra portii
1) Datorim duioase D-lui care
ne-a permis le reproducem din clasicuLD-sale volum de
rut Pitoreascd». Autorul tine se reproducerea
- chiar din acest calendar - este absolut prealabila
sa invoire.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL »

pe la colturi se turnuri ferestrui inguste,

pe cari .vale ochii sinetele strdjerilor. Trufasa
dire incdperile in patru aripi mari, ele
o curte, in o din altarul pornia
pe tainta o ce rspundea
departe, din cetate. Puternic crestetul unui grind
stâncos, spate intunecime de codru, in fatá
pastie sub metereze pe valea,
cuibul acesta de vulturi, cum numesc legendele, a infruntat
adesea c'o de voinici ndválitoare, vea-
curi de mândrie o datá deschis portile
de s'atuncia nu unui cuceritor strein, ci falnicului
Domn al tuturor Românilor - Mihai-Viteazul. - sparte
de vrerni, se mai câte-va ziduri peste mormanul de ruini
curtea strdlucit
armurile grele ale cavalerilor din Malta.
Inchid ochii cetatea mi
se ca fost s'ar smulge pentru-o
cum toate
din umbrele trecutului din vieata
atunci. E noapte, De-odatd, pe s'aude-un
pot de cal. In turn strdjerul din corn. Bate cine-va la
:

Stefan, singur,
-
De sus se deschide-o
rdspunde-un glas ostenit,
invins.... Tresare ; i
se frânge de durere de ei cel
vorbeste; ci fiul ei e cel mai
voivod al plânsul ce sta s'o podideascd,
frumos buciume in munti,
s'arate
risipiti cum
când nu pot birui, acestuia.
Ce popor are in istoria lui o mai mare mai
toare, de iubire de patrie?... se'ntoarce
Stefan reinchege oastea-i Nid ostenit nu se
mai simte, nici rana nu-1 mai doare. Din se
casii jurul viteazului, pe Turcii socotesc pleanul,
ca un stol de vulturi se las' asupra un vaet de moarte
valea cerul se tot de-atita grozdvie.
Ea noapte de se genuchi,
le lacrimile pe covor. chipurile par umbre sub
slaba a candelei. Se neadormite, mama pentru
fecior, sofa pentru sot am'endou pentru
de pe un freamät se in noptii. Tot mai
aproape, tot mai s'aud sunete de corn de
tunete de glasuri s'aud strigand:
www.dacoromanica.ro
 51

Ca de un vis frumos se 'nvioreazd Dornnitele, scoalä pruncii

din sornn, umplu de la
de bucurie primind bratele fragede pe
lumina, midria, odorul sufletului Cu ce drag
la piept, se uitä fata
frumosi, cum nu se 'ncred vd, neputând spune-o
vorbä, fruntea, colbul de pe haine.
se sting luminile 'n castel. E fericire 'n tot
cuprinsul. Domnitile 'n iatac, märitä pare
mina de sub icoane. In doarme os-
tenit biruitorul, temutul glória
A.

Vijie se pämântul... rsun buciumele...

oamenii se isbesc cu zalele fierul... piepturile
otelul... cad morti
lesuri plutesc pe pârjolul se in
toate pärtile, strigärile luptátorilor däncäirea paloselor
crucisindu-se, rsun vuet... ce te-ab fácut mare vizir?...
sunt trel tuiuri?...
rib armásarilor nävala se trage
de piepturile goale ale vitejilor
Cine fuge colo vale cu descins... turbanul des-
cu pala sdrobitd? Sultanul cel Sultanul groas-
nicul!... impáratilor... numele
grozia mai mult deck când te
trec'end... Unde sunt cetele cele numeroase ca
tale, ti mai multi deck stelele cerului?
träsnetul pica din mânile tale... numele de nebiruit peri...
goana nu mai cunosc pe voi-
nicul infricosátor, ce armäsarul
comorile prädate... Haremul pângdrit...
nechezend câmpie câte mume te vor bles-
tema o sultane fulgere... proorocului zac
pe fost de lacrimele slugi-
sale ridicat pre acela ce asezat vol-
nicia puterea de mai nainte ? 1).
ALEXANDRU Russo.
1) Româniel se Biblioteca «Minerva» No. 4.
www.dacoromanica.ro
 CONSTANTA
linistitä marea, am plecat din
Sulina ne-a prins larg a a se
din ce in ce mai cu ridica de valuri
noastrA. Soarele a sfintit. nu se mai vede.
Un intuneric amenintátor, se din cerul
stele. De mugind, talazurile negre ca niste
matahale vii se izbesc de coastele vaporului, care,
se cu de tae cale dreaptá pe
marea 'nvolburatd. fringhiile de catarguri.
Legánarea neregulatä a mé ameteste.
busitoare capul. Culcat pe spate, aerul
al sub ochii
incerc sä cuget ; dar vijelia pare
gandurile mele. E o un zgomot infiordtor de
rsturnate, de trantite. Aud repezi pe punte, strigáte
C'un näprasnic se valurile
du-se pe podelele hirtoapele ce se deschid,
vasul, se parte, päretii trosnesc,
de
de spaimä : Mi se pare
-0 a simturilor
inaintäm, ne
in jos, ne scufundäm M uit
la - pe-acolo are apa, pe acolo are sä
vie astept. repede, ca la unui
fulger, apar din copildrie, stoluri de amintiri vechi,
nechiämate, tresar in unel ; cuvinte

lucruri, la nu m'am mai de mult,

vin acum,
de suflarea unei -
din depärtärile vietii, aduse val-virtej ca
cu intinderea :

1) Pitoreascii», a D-lui A. Vlahuta. la acest

autorul nu permite reproducerea acestor pagini färä prealabila
sa
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 53

peste talazurile-I furioase vasul nostru -o o

de pe care iscusinta omului o
pe In luptele-i de
veacuri primejdii in cale, omul
apare ca acel din pe care nimic
nu-1 Cine poate prevedea unde-si va
tinde zi hotarele puterilor cuceritorul acesta
si !

e
In

frumos
- zorilor ies pe punte. Furtuna s'a potolit. Marea
de
inaintea :
in desert. Un
- farul

ORAFL CONSTANTA

aprins la in pragul apelor

bine cuvêntat
e pe-o de mal 'n value.
Prin mai trecut, Doamne, acesta de lume!...
La aruncat ancorele asezat liman aci
Fenicienii, ai märilor. ei venit
Grecii, puternicile lör a no-
roadelor de pe uscat. asa, nearnuri pe neamuri
in oBerbecului lina de aur» de la gurile Istrului;
peste asternut in trei de pe
acesta, vijelii vijelii bantuit spulberat
din temelie.
Constanta azi - devie
unul cele mai mai insemnate din lume -
www.dacoromanica.ro
54 CALENDARUL

stä pe mormantul vechiului Torni, a intemeere e

negura unei triste crude : «Frumoasa

Medea, fiica lui Aetes regele Colchidiei, fuge de la

cu ea pe micu-i Absirt. Aetes o ur-
pe mare. - e gata s'o-ajungd. de
Medea, ca scape de corabia prigonitoare, ale cärei
se vd tot mai aproape, ucide pe Absirt,
trupul, pe valuri. Nefericitul pärinte opreste
corabia, s'adune de pe 'nsingerate ale
iubitului sa copil, le pe toate, de
durere, trage la trm le 'ngroape. Limanul acesta, cu orasul
care s'a ridicat aci, s'a numit Torni (de grecesc
= bucatd)».
De pe atunci trebuit sä fie aträgdtoare
locurile acestea, pentru ca s'aseze
popoare venite din depärtäri de mari. vechi,
de cu de case,
de temple de ce se desgroapd de sub malurile acestea,
starea infloritoare la care ajunsese Torni odinioard.
puternicd, civilizatä, cine unde-ar
fi ajuns azi, dac' ar fi fost 'n pace. Dar pornit de
la o vreme de barbari, curs, curs incoace
näprasnice pustiitoare, romane, cul-
la munca de
veacuri a neamuri. Din Tomi s'a ridicat, sub
Constantin cel Constanta, mai Genovezii
redat, pentru timp, vechia
tate Apoi a sub turceascä: cheul
digurile de apärare, läsate 'n grija stricat, fru-
moasele ale portului
viata a a - un somn
ca o robie, s'a intins peste Döbrogie. Valurile
stingerea lumi.
Dar dinspre se ca un frea-
reinvietor, cantecele de ale ; stindarde
ciuruite de 'n vInjoase,
cari moartea Bulgarief, vin acum
putere orasele
portul Constantei, sirenele vapoarelor
vijelioasele trenuri din depârtdrile :

pod de la Cernavoda pentru tot-d'auna uscatului

cu ale deschizand Europei drumul cel mai scurt
spre bogatele termuri ale Gangelui. Din malul impodobit de
vile strdlucitoare, pornesc diguri puternice brate de
www.dacoromanica.ro
 ALEN ARUL »

cari furia talazurilor liman linistit

Az! Constarita, priveste peste nes-
imprätie a Pe schelele curg din toate
climele ; vara lume de pe lume pe plajele ei calde.
Soarele lungind pe mare umbrele orasului. E o
frumoasd, una din acele de
care o adevrata fericire te visurilor.
Valurile, ison orhestrei de pe mal,
a se 'mprästie lin in largul cer s'a-
prind candelabre stele. De pe terasa Carol
lunec pe sclipitoarea a la vre-
mile la prefacer! curs
ele. M la nefericitul
amáraciunile gingasul poet al Rome!.
bolnav, neinteles de el nu gäseste, in sufletu-i
un de pentru locul, pentru poporul
e In versul cri-
vtul iernelor grozave cari marea, pe lira lui sus-
dorul de sotie, de prieteni, de patria pururea fru-
moasä suriztoare, din care-a fost gonit, pe care n'avea
s'o mai nici-odata.
trecut de atunci nouä-spre-zece veacuri. poete,
nu te-ai mai simti asa strein acestea. N'ai
vedea chipuri fioroase de barbari cojoace,
marea in pod sun de dus,
Torni s'a toate de
tria ta, nearnul a lume a
pe acesta stropit de lacrimile tale; un
s'a ridicat din valurile Pontului, un cer tot de
bastru de cald, ca al frumoasei Din
oras, statua ta de bronz priveste visatoare peste
acoperita de ruinele lagarelor romane, sub zidu-
rile zac oasele compatriotilor te-a! primbla
pe romane, printre monumente, pe ale les-
de citi nume scumpe
tale; pe scutul legionarilor de revedea pe
prune! la in
cimea a neam. Az!
nu s'ar mai de jalnic lira ta, aci
popor, care ti-ar fi drag, al
chip
'n a
- a!
-
aminti traseturile ale roman!,
ca si versurile tale
pästrate, urmele din graiul
de Mult al poporului
A. VLAHUTA..

www.dacoromanica.ro
 LUPTA DIN DEALUL SPIREI
13 SEPTEMBRIE 1848.

De la Prut de la hordele dusmane pen-

tru a strivi un popor tocmai in mornentele cele mai su-
blime de desteptare. De la Prut venia Muscalul, de la
venia Turcul ; cel din ca mai aproape trebuia vie
mai curând.
Era ajunul lui 13 Septembrie 1848.
Veste veni Turcil sunt apropiere. Locotenenta dom-
trimise câte-va zile mai toatá cálárimea
cu cele tunuri câmpul lui Trajan peste
unde se Magheru, cáci ea crezu e bine a nu se
un Turd
de 12 Septembrie, sosi Bucu-
se câmpia Filaretului a
Colonelul regirnentuluI Radu Golescu, vädnd
pe Turd la poarta Capitalel, pe Generalul Tel, ce
facá Turcii, intrând in vor cere cazarma ?
Turcil sunt oaspetii nostri, rspunse generalul,
le casarmele.
-Amiciinunu lecerdai,
-- Dar ne vor cere armele?
rspunse generalul cu un ton decisiv.
armele.
A doua zi, 13 Septembrie, când numr
de 6000 pe Mihai-Vodä, apropiindu-se de dealul
400 soldati români front, in curtea casärmii, presin-
tará armele cântecelor Turcii neluând in
aceastá primire de a se opri
postii, de o datá tunurile se rând
de casarmä Curtea-Arsá.
Compania de pompieri, cu capitanul frunte, Zágánescu,
care primise ordine de a se uni cu 400 de soldati de la
drum prin Turcilor.
1) I. Eliade
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 57

Pompierii nu dreptul acestia

cu fitilele aprinse la soldat turc de
irnpedicându-se de un bustean la
turc lovi cu latul pe pompierul Un
alt soldat turc pusca pieptul pompier. Dou
tunuri unul altul deschiserä un drum larg compania
fine acestia la
Se armele ; me!, cruce
zicnd se 'ndâtjesc din ce ce. Tunurile ini-
mice le fac se la ca broasca. Gloantele
pe deasupra capetelor dar nu e destul
copii, nu e de
ca fulgerul aruncandu-se asupra multime de
Turd, inteo peste Le sucesc
spre trag cum strá-
Privelistea era grozavd.... cad ca
iai de de ; de sânge pe dealul Spirii ;
un turc vrea pe cdpitanul Zágánescu,
acesta iute nu pas Turcului, ia pusca din sol-
dat, o trânteste peptul colonelului mort la
400 soldati din prea departe pentru a
face rd inimicilor prin Ast-fel 200 pom-
pieri se cu 6000 Turd. Dar se ;

pentru a aduce altele. Cherem Pasa,

mântat de Bucurestilor, incetarea
din partea batista Colo-
nelul Golescu se duse a parlamenta cu Locotenentul
Dánescu, sta cu capul rezemat pe o buturugd. Un
soldat turc vzndu-1 arma cap
mort.
«Un ceatean, care se acolo, indignat de cru-
zime, smulse un par din gard, sparse capul Turcului,
pusca, pätrunse pieptul se asupra Turc, ce
venia pe el cu baioneta cu
dou pustele se repede In valea de la Isvor.»
Pompierii rmas1 se cu
,soldati de furie de disperare,
pe cdpitanul Zágdnescu cu ce insemneazd asta,
pitane? ne aduci aci cu ne ucid
pe vite, suntem ! tot!.
Dar pe povesteascd ce a
urmat dup

I. Eliade Rádulescu.

www.dacoromanica.ro
 CAIENDARUL «KINERVEI»

«Nu mai ce rspünd ; perdusem mintile. Stri-

fratilor, de Turd,
ca viteji rnurim, murim! ei de o
Nu mai glas ci urletele leilor. spe-
riati strigard: dur, cardaslar (opriti-v, opriti-v fratilor).
era parla-
de un oare-care Bulgar grecisat, ro-
manisat la un oare-care pitar Grigorie.
«Acest pitar Grigorie zice soldatilor nostri din par-
tea pasei, dare comanda a fost o nein-
telegere numai cu conditiune ca
se retragd».
aceste cuvinte nostri de la disperarea
care putea face minuni acel minut, se
cu cartuse, se potolirä, se consultard
cu se a ceda numrului a depune 1)
Abia din curtea tunurile pe la
spate. fuga in toate
ce comandat trupa de pompieri, pe
fost: sub-locotenentii FoceanurDincd, Staros-
tescu bravul locotenent ucis cum
mai sus.
Nu vom mai spune ce a urmat dup aceastä catastrofd. E
destul a zice se cutremurd carnea la auzirea Turcilor.
protestard, Fuad-Effendi a se face un act de
multumire, pe oameni perduti,
sub porunca a 20 de Turd cu pe
cä te
Nu mergem mai departe.
vorbind despre lupta din dealul :

a pompierilor indestul, ce
ar fost stare sd acest popor... Frania
arme Romanilor la 1848, ei s'ar ridicat
contra Rusiei. Un mic popor ce se e
mai cea mai mare din
din 13 Septembrie 1848, voi cari
stindardul voStri, cari prin sängele vostru
atras asupra neam privirile Europii, umbre
ale martirilor patrie,
tarea de acolo, din !

Din vostru a reinviat.

Gr. G.

I. Eliade Rädulescu.
www.dacoromanica.ro
 59

iatacul lungi storuri

ferestrele arcate
peitruns raze
de geana Doamnei, somnul lenevos
restimpul o cuprinde
E iatac
De de lavendä, liliac qi iasomie.
Un polog de care'n Jalduri tremurate
Peste cuibul numai ritmic se mai bate.
Doarme de qi de amanti
Stol de uqurateci, palizi, tepeni qi berbanti.
qi s'apropie de pat
copii frumoqi qi rumeni: o fetip
fugit bage guvernantele de
iatacul
Mama - n'ar mai
Haidi,
de

pace!»
- dulce !

i-a 'ntrebat: «Ce

vezi, ne-ar trebui....
aci
-da
Ochii doamnei qi vineti - qi copilu se
ochii, 'qi qterge al qiroi,
cu soru-sa de ies

Ce ai asta tinere din vremuri?

Azi, calea jumetate, te qi te cutremuri
s'a scurs viata ta
ca qoimul prins. din
mai unde dragostea-i
Si de
Giaba lumea unde tu te 'ncumetezi
dai qi viata ce qi crezi?
ti-ar de strejuite, qi cred de
. zadarnic ! te agati d'un de
Sd socoti drumul vei suspendat
n'ai cazi spre care ai :
a la maniera
Pe furai ceasul al
pentru spre statornici un rost
de
acuma: tu de ea qi ea de tine;
Doar copiii al v'o mai tine.
'colo,
croit e de alt-mintreli la !

www.dacoromanica.ro
60 CALENDARUL

recunoscut doamna: sunt toate

ce prin coate
Când vals câte-o
Asta-i lumea une-on
vre7un drumq care haitele se
iubire
Ci rmas
De aceea mai cuminte cred c'ar sâ'm cobor
Care luncile in
cu
Linde-i umbra
Si când Phoebus dumnezeescu-i car
Sue'n o zi de
de dragul de
a diminetif boare dulce 'mbete.
Va sosi amurgul, o ninge,
besna se vor stinge.
roura-va
Dorul de dragul celor copii !
T. DuTEscu-DuTu.,

ANECDOTE

-- Ce e luna, zicea
petrece atâtea i se rspunse.
*

--
Un lup care
ardem de
unii.
fu prins :

de hac, oftând un

Profesorul de religie la o de fete :

te cine-va pe un obraz, intoarce-1 pe
- Dar te o Tot asa facem?
*

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEI» 61

-v silesc a ai o cetate, cheltui de bombe ca

- zise generald
réuqi de sigur, domnule general, bombele ar fi de
*

Ludovic XIV dete lui cerceteze

ce le citi acesta réspunse :
- Sire, nimic nu este imposibil voastre, voit
versuri rele ati
*

-
Un avar inea respiratiunea,
ce asta
- Ca intre mai
cine-va.
i se lua
materie réspunse el.
de haine.

--0 shrutare, rspunse ? o

- Bine, dar pe credit.

*

ce un adjectiv un beat ?
- In aceea nu pot sta singuri.
* *

agricultori :
- Viitorul concurs regional va fi foarte frumos:
- Da, se vorbeqte. de 800 capete de
- Vei fi d-ta acolo ?
- De sigur.
*

.*Femeea ar fi o de zel, n'ar

***

Baronul de Maltersdorf la moartea lui, a prin testament

averea de patru «celei mai actrite din Europa».
ce s'a
Si acum banii neatinqi.

copil de vr'o patru vine spune a

o
- repede copilul, dar mamii i-ai spus ?

www.dacoromanica.ro
62 CALENDARUL

Ce este o fernee ?
- Paradisul ochilor, infernul sufletului purgatoriul pungii.

urasc pe le cumpra
*

Venera s'a nascut odinioara din spuma Venerele noastre de

astä-zi ies de la din sad de
* *

Un obraz spoit pe Un spoit

pe lumea.

Intr'un birt de o un Frances. Un

-
cere purcel.
- Când e
i se aduse
si un Frances.
e Frances, dar
:

se se face Neamt,
rspunse Francesul.
* *

Un unel domnisoare portmoneul, ca aceasta

observe. A doua zi ea primi un pachet, care portmoneul
nou ce i se furase si urmatorul bilet :
i-am
- eri
mea, am onoare a trimete nouö pe
portmoneul d-tale. Am obiceiul de a face numai
respectabile in sume mari o nu mi-am
vremea bagatele. Al X.
**

se oprise a intra in Virgina Voltaire Car-

tea de Helvetius. Un primar rspunse ordinului ce anunta
- oprire :
noi sat se spirit, virgine.

de a se un se duce se spovedeascd duhov-

si o :

-
- Nu-ml
te
un canon prea sfinte, pentru
ce-ti mai trebue ?
mele ?

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

GEL

mult figuri sunt acestor eroi

cadrul istoric al Daciei vechi al nouei Dacie ! Inchi-
puirea se perde sbor, a se urca la
numele unuia dintre
gendari este toate gurele, pe cel-l'alt este acoperit
vlul
Fanatismul patriotic atribue tot ce
i se pare rninunat, tot ce-i este necunoscut : zidire
un pod de o de ridi-
unui intins, o de cetate, biserici,
zice este de
Dar istoria este mai nepdrtini:oare, ea ne imagina
majestoasd a lui Decebal o rana
pieptul cea-altd popoarele in contra
poporului-Rege.
Stefan e un lurninos; Decebäl se mai
parte de umbra lui
Stefan este un gigantic, ce umple ochii Decebal se
zarea trecutului ca o zeitate nevzuta
unul altul avut acelavi tel, aceeavi idee :

patriei ! sunt eroi, un

mai local, un moldovean, Decebal este
lumii !
In seculelor trecute nu e rar de a vedea unele
state sustinaidu-se chiar prin ajutorul
Ast-fel amenintat din toate pártile oardele
slbatice ale Tdtarilor de nenumratele fiare asiatite, ce
Europa glasul al Baiazid,
poreclit atacat de Levi de Unguri
sub de oare-cari drepturi fictive, zic, se opuse
puterea, unei ingehioase
diplornatii. El se uni cu ca pe Unguri,
Ungurii ca alunge pe Levi amanclou aceste
ca resiste Turcilor.
Intelept, viteaz, neadormit, el isbuti a face dintr'o de
o de rsboinici singurele lui
mijloace el pre Baiazid «Fulgerul», cu succes
pe Matias Corvinul, o parte din Ardeal,
Levii de pe Podolia Pocutia
www.dacoromanica.ro
64 CALENDARUL «MINERVEÍ»

puse stápänire pe goale ale chiar pe

o parte din câmpiile Valahiei.
In mijlocul de moarte, care lumea era
pe timpul August, se vede ridicându-se de fata
imperiului roman un un popor pe care vechil
cetáteni ai Romei bärbari.
barbar se numeste Decebal ; el are o ce
ar putea cuprinde lumea el se sprijineste cu mân-
drie pe arcul Popoarele in mirare cu
asupra acestui barbar, care se másura
gäsindu-se de o care umileste Roma
tribut. Domitian Dacicul, Particul etc...
comorile sale, ca cumpere pacea de la Decebal,
Decebal sgâltie puternic colosul roman a-1 putea rs-
turna ; el combate cu influenta dom-
nirea romaná fine cade glorios sub bratul divului Trajan.
Moartea lui este ultimul ce-I face poporului ;
el se ucide pe ruinele patriei sale !
Decebal e ca stelele acelea ce se pe cer
a de unde vin unde se duc. Necunoscuf pe lume,
el poporul in momentul, când lupta
Roma, ei dispar in de abia numele rmâne
unele pagini de ale lui Tacit.
Stefan si Decebal fost oameni de aceea nid
Decebal mort, Dacia cade trista conditie
de in mormânt, Moldova
pe el o ridicase la culme, se
perde rangul drepturile sale, hotarele sale vechi
nu mai de cât numele amintirile
Stefan.
Remarcabild asemánare de destinuri ale trii, la epoce
depdrtate, moartea acestor oameni !
Stefan Decebal testarnenturi patriotice. Testa-
mentul lui Decebal fost moartea prevprid
soarta, ce ameninta patria sa, a dictat cu de moarte-
din durerea inirnii din luciditatea cuge-
celei mai
unsprezece secole, a ridicat spada
care cäzuse din mâna lui Decebal. Cine oare va fi chernat
a ridica spada atâta glorie -de Mare
Si
ALEXANDRU Russo.

www.dacoromanica.ro
 V. A.
Cu sufletul de-o durere nemdrginitä, ne-am strins
zilele trecute jurul celui mai gigantic din oamenii nostri
de frunte, ca conducem vecinica-i pe el, care
vieata n'a de cit tara, pe calea bine-
lui, Spre bine a condus literatura
a voit
se manifeste pe
renul ; critica literard,
1855 ridiculiza
pretentiunile unor scrii-
tori valoare; istoria
pe care a cris-
talizat-o in savantele-i
si in cursul sublim
pe de pe ca-,
tedra universitard. Con-
ducea bine,
fácea parte din de
inimä, capabili de
ficii pentru
scumpul
Cine n'a auzit pe
fruntasul fruntasi la la Academie, Parlament,
cu lui vocea lui
lume, cine nu l-a auzit propoveduind pretutindeneapen-
tru neamullui iubit, ori Macedonia, ori Basarabia, Bucovina,
ori frumoasa Transilvanie, cine n'a pätrunzindu-i-se
. cuvintele ale apostolului ?
Crescut la a civilisatiunii occidentale, in ora-
sele inaintate ale latine, de dorul patrie pre-
tutindeni in totdeauna, a concretisarea
www.dacoromanica.ro
66 CALENDARUL «MINERVEI»

a mai ale noastre aspiratiuni ; in

soana pe de pe atit de pe de
de greutatea anilor a muncii continue pe de
entusiastd, toate evenimentele din veacurile trecute
ale nostru. El s'a acea vreme de turbu-
continue, de esigurantd politic literard, el a pus
umärul tot de-auna ca s'a pus
fruntea tuturor pentru neamului
a avut fericirea cu visul märet implinit
In parte cel putin. a avut norocul asiste la realisarea
ideal, era omului nu-i dat
se intind aspiratiile Mai ales
pentru uriasul de care ne-am despärtit pentru
generoasd inaripat, implinirea visului
era cu Ochii departe, prea departe de
vremea dorul sale dicta planuri márete, prea
rete pentru vremea

ilustre maestru. In urma ta un

popor format la glasul Dumnezeesc al apostolatului
o de apostoli ca tine, dar
de bor. vor duce departe
blima ta mai de sigur de cum dus-o tu,
dar de scumpa ta
Vor lucra vor lucra preget pe terenul
teraturií, forme neperitoare subiecte de ale
trecutului nostru, vor lucra descipolii istorie
lind vrafurile ale documentelor
cronicilor, vor lucra la luminarea poporului
la desteptarea sentimentului national, vor lucra
pe terenul teatrului, al ziaristicel, al politicei, pe terenul
insufletitor al cestiunii nationale, unde vecinic in picioare ai
privegheat o nu mäcar o
iubirea de nostri Pretutindeni, maestre, ai
cut de dorul de tarä, pentru ca
www.dacoromanica.ro
 67

ideile tale dea rod neamul nostru

te admire, te venereze te indumnezeiascä.

Formati la noi studentii, considerdm

ca mai a grija pe
care el a purtafo s'a transformat noi
car nestins de energie. Nu vom uita o
savantele sale cursuri, nu uita mai ales
interesul, tot-d'auna l-a pus pentru desvoltarea
a In va de-a pururea vie,
de-a pururea scumpa veneratiune
numele va fi pomenit, ca talismanul cel mai
puternic in ne cum mergem mai departe pe ca-
lea de serioasä, pe care el ne-a ajutat
apucäm. anul trecut, s'a retras din rodnica sa
universitard ne-a adresat acea admirabild scrisoare
de despärtire, n'a de resume in
toate pe ni le-a propovdduit o
de profesor. Scrisoarea este de care ne
conduce de aci ne fie cel
tel, ne-a atunci ; iubirea desinteresatd
nu prin vorbe, ci prin indeplinirea constiincioasd a
datoriilor. A vä iubi tara, a iubi trecutul ca
iubiti trecutul trebue sä-1 dar archi-
vele bibliotecile ele iubirea de nu
vorbele amdgitorilo r de ocasie,-asa ne-a zis
vintele lui ne urmäresc ne vor ori de ori
amenintati
Ca studenti acum, ca profesori ori advocati, ori magis-
trati, ori punem in fruntea steagulul nostru
sfintele sale cuvinte. La lumina strälucitoare ne desfä-
noastrá activitate la cäldura intensä
sä ne iubirea de cum ne-a propove-
duit-o el, iubirea de
Nu vom mai auzi de acum vocea-i nu vom mai
fi de pätrunderea ochilor lui vii, nu ne vom mai
putea in jurul Ne vom
www.dacoromanica.ro
mai mai ardoare jurul ideilor sale... Ne vorn
de aci la isvorul al cartea
de aur a studentimil vom litere neperitoare nu-
mele ilustrului magistru, mâine când vom fi chemati
ne slujim tara, vom la marginele numele
unuia din cei oameni ai -

UN STUDENT.

AMINTIREA-....
De ce oare cu ceasurile, zilele se asu-
pra lui, atâta mai mult anul se urma sa, din
se pläcere la cele
aminte, aminte a tineretii a
riei. Nu-i soarele frumos päsdruicele nu tot ace-
leasi cântece voioase jalnice? frunzele nu aü acelasi
? nu inverzesc ca ? floile nu
miros? Câmpiile, dulcele duioase ce ?
miscarea vietdtilor ? ; dar un soare nu lu-
ceste frumos, o floricicd nu are un dulce miros, un
fluer pe coasta dealurilor nu nirnica in lumea de
nu are asemänare cu soarele zilelor prin
aducerea aminte. Vântul lacrimele ce se
se din trecute inchipuire un
soare de cu raze strdlucitoare miros nesters. Are
dreptate aducerea aminte: nimica poate fi pentru mai
de trecutul: e tineretea si tineretea
este
ALEXANDRU Russo.

Asa, printr'un omor, care era o pentru

Imperiali, se Viteazul, talentelor ca a gre-
sale. Greselile - pe care nu le-ar fi ?- le-a
plätit el nenorocirea sa, pretul sale, gloria
e gloria noastrá, o glorie care nu se stinge, ci, rsdrind
dumnezeese de din adâncirnea trecutului noroc,
pasii poporului nostru ultimul scop al tuturor
silintelor românesti, Canaanul desävârsite a neamului.
N.

1) Alexamiru Russo (o ignoratd literatura

de Petru V. Hanes.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 69

SOTUL
de nuntä nuntá
Vorbe§te, scumpa mea, vor- Dar asta e curios.., te ames-
; voesc sä te aud in toate vorbele.
tat vocea ta e pentru mine fe- e un fäcut ca femeile sä nu
ricirea cea mai mare pe acest un moment !...
tine nu pot : tu Ce fericiti sunt junii! Cdsätoria
oartea. nu face lulea de tutun.
Pentru un depun la Doamne, dar cu aste chel-
tale lumea n'o scoatem la capät.
Cere-mi ti-o da o mäturä nouä, o farfurie
cu bucurie. ! dar când vei fi Ce dracu ! Când are
!

sotia su- sä aceastä ?

pdrätoare nu-mi va din
Te iubesc pe tine; tu pentru Dumnezeé, ti-am
e§ti totul pentru mine. spus de o sutä de mii de ori,
nu se vor ridica visitez pe baletista de
asupra jur credintä la o fac pentru mi-e
la moarte. compatriotä, pentru aid
e un ajutor. asta,
basta.
Ce pläcere a valsa cu tine prea bine nu-mi place
a-mi atinti privirea ochii ti dansul asud In sala
! de aläturi fac o de
acolo poti privi tu.
tine, pot sta pot gäsi papucii
cu tine pot fi fericit halatul... prea bine cä-mi
place comod.
voi transforma la teatru ? D'abia sunt
in Paradis, a§terne calea patru de când am
te duce pe brate. fost doar n'ai crede sunt
Rotschild.
Dupä buzele tale dulci culeg Mé Coperativa o
nectar ambrosie. bere ! Tu mé
fi cäuta Spune un
a citi ochii tl vointa scaun.
m voi supune.
apoi fericirea La dracu! broa§tele astea de
ce simti, când ni§te midi sunt astä-zi de nesuferit.
din al cäror s'ar toatä ziva.
iubitul ta chip ne-ar
inconjura.
De searä aduc Ar fi mai bine sä la§i
pe Paul Virginia. Cite§te-1 nele te mai prin
recunoa§te in mine pe Paul catastiv de cheltueli.
al ta. de lei pe säptämind, asta e gro-
zav.
www.dacoromanica.ro
 Necrologie
Nu, nu avea pentru tine Sub-semnatul pe toti
un secret. mea amicii sf, bine-
va buzele mele voiasä a asista la ceremonia
nu se vor deschide de spre a sotiei mele Maria, ce
a te inveseli, Ti-o ! este a se azi la biserica
Da, copila mea, moartea ta
va i a mea. Când s'o erte.
va de a bate va al
zilelor mele. S. NicuLzscu

! odatä nu väduv, voeste

putea al alteia, tine pe acest drum, deja
viata o o onsoartä. are- care avere
ar de Doritoarele se pot
zub S. N. la
administratia Universul.
Discreiunea cea mai
se

DE CE FACE ALBINA MIERE ?

La a zidit lumea, a fäcut mai cerul
pe pämintul. Dar a fäcut a avut de ajutor
pe a esfäsurat dupä un ghem cât era
cerului pe a dat Ariciul vrênd
pe greseasa, vedea Dumneze apropie
de el cu zidirea putin, putin
ghem ; la a vézut
este mai mare cerul, a priceput ariciul i-a stricat
ariciul a fugit s'a ce s'a
gândit s'a n'a aflat nici un ca
tul nu fie mai mare de cât cerul, a trimes albina ca
pe Albina pe l-a intrebat, dar el
a zis nu vrea Albina ea s'a
Ea depärtându-se putin s'a ascuns Ari-
-
ciul crezénd
! nu
e singur a
pe margini,
:
atâta lucru! ia
Cum aude albina lucru, din floare ariciul auzind'o zis:
! fost hoato ! mâncati-ar ce nu se cin'te-a
trimis.
Si de atuncea albina face de alt-ceva.
DIN

www.dacoromanica.ro
 Sehitul Cornetului
ce trecem gura sus
de satul pe malul drept al se una
din cele mai frumoase biserici ale Olteniei, Schit al

tului. Oltul curge aici larg. Imediat Schit se

stânci ce ne fac o impresie impunätoare. Vârfurile
de niste caverne in le numeste poporul:
Mändstirei pe un vârf al stâncei
www.dacoromanica.ro
72 CALENDARUL

se niste ruine. Din Schitului se vede satele

: Racovita unde se
Romane. in Copdcioasa mal al 01-
s'a o din cele mai interesante
urmele pod constructiuni lacustre,
jos de de-asupra trecea drumul Roman.
constructiune Schitul Cornetului fie
mai vechi de datele ce locas.
notita asupra din Geografic
de C. Alexandrescu.
Cornetul Schit, comuna plaiul Cozia,
zitiune S'a fondat la anul 1666, cum se
din inscriptie :
«Cu vrerea cu ajutorul fiului, cu sf.
ziditu-s'a monastire din temelie
cinstitului cap al sfintuluf Ion Prititici (Predtecea ante-mer-
dintru osteneala lui
jescu vel sa Maria zilele luminatului
Io Radu Leon Voevod, luna August 29 din veleatu 7174».
Schitul Cornetul pendinte de Eforia spitalelor civile din
Aucuresti, se de
In zidurile ce schitul Cornet, se niste
despre care, spune oamenii de la anul
1848, ca aseze tunurile in ele». Aceste ziduri nu mai
cu ocazia constructiunii drumului de fier
care trece printr'un tunel la
picioarele schitului. atuncea s'a s'a nimicit
mod barbar o vechie cu inscriptia din curtea
nastirei, acum ani am acestui monu-
ment aruncate pe marginea
R.

De ce albina ?

a toate a întrebat pe fie-care, ca

ce putere aiba. Albina a rdspuns : cine cu
acul
Atunci a : mai bine tu! se vede
ziva de astä-zi, ce cu acul
bina moare.
TRANSILVANIA.

www.dacoromanica.ro
 Ce citeste nostru.

Inteuna din cuvintärile sale, Gambetta zicea :

carte care merge prin comunele rurale pentru a cititä de
trani, este de zece mii de ori mai prin sale
de o carte de filosofie».
De aceste vorbe ale marelui tribun frances mi-am adus
d'auna aminte de ori la Bucuresti, Halele centrale
pe grilajul bisericii Domnita Bälasa, pe strada
fata spitalului, ori la tirg la de Sf. ori la
la de Drägaicä, am vzut
ca nesdbuitele litografii rusesti, de 10-15-25 chiar
50 de bani, se opresc tranii pe cari nu
le cumpärä cu curiositate

D'a minune deschideti una dintr'acele

o pagina dou
Nu vörbesc de ce spun de cum spun.
Limbä mai pocitá, de frase mai näsdravane,
vinte aruncate cu lopata, radicale esite din al
cine necopt la minte, se amestecä unele cu altele fac
un fel de talmes-balmes, de care nu de trebue ho-
hote, ori cu lacrämi amare.
lud elanul se copac --este una
din' frasele vin Cunosteam altele mai
zäpacite. Te minunezi te cum ajung se
ast-fel de cuvinte sä biata atit
de de frunwasä, cu de
E de groazä !
sä nu uitäm aceste carticele cu scoartele galbene
albastre - nu sunt verde-inchise conabii
merg la sate avênd pentru autoritatea
la carte vere, zice care a citit celui cu care
vorbeste, acesta din urmä se minuneaza de vorbele
resti ce celui-l'alt pe buze.
Std la carte! iatä primejdiea ce amenintä minunata limbä a
ranulul

www.dacoromanica.ro
74 CALENDARUL «MINERVEI»

a fost vorba dea piept cu turcismele, grecismele,

'gurismele nemtismele de contrabandä din vretnurile de neno-
rocire ale vietii noastre nationale, limba a biruit
tot-d'auna.
fie-care nävalnicd revärsare a sute de cuvinte
limba s'a scuturat voinice§te de aceste
omizi spurcate a rémas tot ca din munte, tot
dioasä salcia tot dulce ca cavalul
Carpatic.
primejdia e mult mare.
Limba de la sate se love§te piept piept limba
de la Ce ce tranul ?
Aude limba orärneascä, o cite§te, o vine de la
de la de la oameni cari,
pun pe o aduc, colea! din
printre degetele, cari tocul.
Ce facä c3eci tranul?
Prime* o sucit-pocit, ca vai de
lume, dar o intrebuinteazä. !!

Face tranul fac de o mie de ori mai mult de

aceea care tipäresc rspindesc asemenea nenorocite cdrticele
prin satele caunele
adevärata limbá romaneascä nu mai e de
de de babe.
tineri, cari citesc cum «banditul elanul»,
cari fac proceste pe la pierz6n-
timpul pe peroanele antijambrul d-lor
vorbesc o care nu e de la sate, de la
Sunt multe de !

De o cam-data, sunt de moarte minunatei limbi

ce vorbi eri tranul :
a) cárticelele ;
b) daraveri continue pe la ;
c) liberatii din armatá, carl aduc acasá vorbele de dese
ori ridicule din reglementele militare le rost in vor-
birea rurale.
Cärticelele fac rul mai mare. Repet: pentru
autoritatea tipärit. zice : la carte! - s'a
teskia1) voba lui nea Dumitru din Bro§teni.
Sper vom suntem siguri avea pentru
pe toti satelor ace§ti adrnirabili incom-
factori civilisatiunii de la

chestia, pronuntat la judecátoria de pace

(Mehedinti) textual : a mers teskia dom'le judicator.

www.dacoromanica.ro
 GENERALUL ALEXANDRU CANDIAND-POPESCU

Cu urrnatoarele cuvinte revista Militard»

darea de asupra ceremoniel «eroulul de
Grivita» :
Un de durere a de la un capät altul al trei
din multora curs lacrirni de de rü,
ziva de 25 1901, zi care telegrafic a vestit
toate unghiurile trel unul dintre cel
mai de frunte, un printre viteji, Generalul A.
diano-Popescu, eroul la Grivita, dat
Armata care era statornica a
vietei sale, a fost mult dureros prin pierderea
mandantulul Corpulul III de a fostulul comandant
al active din Dobrogea, dispärut prea de tirnpuriü,
deplina pace a unel existente bine
Armata pe unul dintre pe acel
care a scris, cu spadel sale, una din cele mândre
pagini cartea istoriel nearaulul - pe acest distins militar,
a inimä de a si a cu atâta neclintitâ
dragoste, átâta putere, pentru Patrie, pentru
tea ei pentru Rege, al cultului
militare.
Armata niel va putea vre-odata uita va avea
vecinic vie in minte amintirea fapt de arme,
ziva de 30 August 1877, de maiorul Alexandru
Candiano-Popescu, in batalionului II al
ruia renume foc de va va
mai bate pe lume o de
cu armata românk neamul românesc
va sti cinsteascd cum se cuvine
de la Grivita ; cáci, «Grivita a dat : neatirna-

rea, regatul, coroana de otel, respectul

tare,
numal a
incredere
române
noi - de peste
«Grivita, e
de aceea ea este pentru neamul
românesc un nepretuit märgäritar, cules de ;
cari cinstesc pe acel cari s'aü luptat pentru
chezásuiesc un temeinic viitor
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

armatele ce nu pe cari fost devotati, sunt chemate

militare sunt vii sufletele
Alexandru Candiano-Popescu s'a Lipia, Jud.
la 27 1841, dintr'o familie distinsd. din
timpul copildriei sale, prin actele ce läsa se

pentru lui, pentru temperarnentul nu

profesiune, de cât aceea de
Pärintii si, observând cea mai mare a
la militard, unde in 1854 ca elev.
Aci cariera militard, de pe
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 77

dovezi puternice va fi unul din cei mai militari.

Directorul iubea, profesorii sl
Era sever dulce, era neinduplecat
Succese peste succese obtinea la 1859
când o absolvi, fu sub-locotenent in artilerie.
lui pentru armatä, atrase iubirea afectiunea
tuturor superiorilo tuturor colegilor inferiorilor
Repede ajunse - tot-d'auna la alegere.
Socotind n'a atins culmea atâ-
tat de o pornire a sufletului, demisiond din
pomi tri strine. Acolo dreptul literele ;
se 'ntoarce in tara cu titlul de doctor
drept. Zile frumoase sunt cele dintre 1870 anul
boiului pentru neatirnare. Fu ales deputat, profesá advoca-
tura, era tribun in toatä puterea vorbea aprins
bine, smulgea tuturor atentiunea aplausele.
Sbucneste rsboiul Ruso-Turc. sunt
vie Rusilor ajutor.
Maiorul A. Candiano-Popescu cere e prirnit cu bucurie
de a participa la rsboiti. comanda 2 de
cäruia ceva mai cade sarcina de a da asal-
tul asupra
El, alâturea sergentul Grigorie
de a pomi opreste trupa tine
tasilor sl urmátoarea cuvintare, de energie,
dragoste de tara :
zi mare, dar zi de primejdie am fost numit comandan-
tul vostru. Sunt dru de aceastä incredere a :

«crederea mine, este pe increderea mea

«in voi.
veacuri de când vzut o zi mai frumoasá
«de aceia de astä-zi; fata voastrá este du§rnanul ;
noi avem ce cred in cruce ca noi, avem Ru§i.
batem dar viteje§te, ca sä vadä cá vred-
de no§tri, cä suntem unei tri,
ce pentru aprarea patriei neatârnarea sa.
«De moarte nu vé pentru mine este o fericire
«de a muri bat pentru pentru lege pen..
iubitul nostru Domnitor, eroica noasträ cdpetenie.
moarte sä nu v soldati ; ursitoarea a scris pe
«fie-care un , ori te ascunde, acel
este ; te preumbla prin ploae
«de nici nu te va atinge, va fi
«mori de
www.dacoromanica.ro
78 CALENDARUL cMINERVEI»

batalionului 2 fost timp

pace, timp de
«Cu increderea deci soarta o
de fier, ne datoria pe
vitejesc de
vorn aducerea aminte a neamului nostru,
vorn asigura viata prin ce ne vrsa ;
fi cinstiti de

La 15 1877, pentru faptele de vitejie

pe câmpul de la de
pentru meritele sale, pe câmpul de anul
1878, e reprimit
La 1882 e la patru
de colonel,
aceea, e chemat de adjutant-re-
gal, pe care o pästreazá in 9 1894, când e
tat general de In timpul la Castelul
Peles, el, dotat de la o pornire poieticA, in toatá
puterea poesii, aproape toate ca su-
dragostea de De la rmas un volum de
poiesii, pe vremuri mult cetit: «Când n'aveam ce face» in
ultimul timp, de moarte, volum, «Cu-
In anul 1899, la 1 Martie, e numit co-
mandant al active Dobrogea, pe ziva de 1 Aprilie
anul acesta, fu numit comandantul al de
in Galati.
care nu nimänui, pironi ; timp de
câte-va luni a fost tot bolnav. Diferite suprárI, de
naturá intimá, zile ale sale,
in de generalul
Alexandru Candiano-Popescu ziva de 25 1901,
luä rmas bun de la si, de la s1 de
la cunoscuti.
Aceasta a fost in trásáturi generale, viata de fapte
a generaluluI A. Candiano-Popescu.
Ne-am o de patrioti, dând aci portretul
aceste notite asupra vietei supranunfituluI«Eroul de la
R. R.
TIGANILOR
La albina a fost a Tiganilor schimb
in
de bucurat crézandu-se albina
mai ca
DIN
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEI» 79

provine de la vecInicul, care e de

creatie cu lumile sale, dintre care
fie-care coprinde in sine miriade de nu sunt de
cununa a acestei Isvor al ade-
vrurilor, totul vine de la el, totul se la el. in
vreme ce rienumratele insärcinate de el ca adoreze
puterea sa, prásnueascd slava sa toate vremile prin
toate spatiului, se
torc depue la picioarele lui portia de ce el le-a
dreptatea sa din se spre a se ferici spre
a se singur, nemiscat nernärginit
flux reflux, al existentii, unicul motiv : fiintei sale al
tuturor de la el inceputul sd, sfir-
situl sd, fericirea ; a ceva de el, este a
ceta noianul. Nimic nu se produce, nimic nu de
prin vointa sa, prin o necontenitä a sale.
Aceea ce el el o ea de la sine a sprijini
esté a avea el. El
zice, oare-care din cugetärile el le constiinta
prin ele, - sufletul neprihánirea
spiritelor. - Intrunite creatorul ele din substanta
sa hrdnindu-se adevrul sd, ce este trebuitoarea
destulare. chiar ele nu-1 cunosc, chiar ele
tägdduesc, ele sug din sd, ca oarba
din umezeala ce o muritorI,
nu bucurie
de incredere de dragoste : un
tunecimile fug din'naintea mare nume ; vlul ce
spiritul nostru cade, omul, de la carele
tinta adevrului a sale se a o putea
opri, renaste acelui ce este
prin care totul este.
LAMENNAIS.
www.dacoromanica.ro
80 CALENDARUL «MINERVEÍ»

IUTEALA DRUMURILOR FER

diforitele

Cine ar vre-o ajungem de la

nunatele locomotive ale trenurilor de ? In 1830, va
acum 71 de ani s'a fäcut- un concurs
inventatorii de locomotive George Stephenson a putut
face 50 km. pe o greutate numai de 13 tone, lumea'
a de oameni pe marginea liniel
rate pe unde avea treacä Stephenson sä
de mult un de ar fi putut privi minunea
ce li se
am cu mult pe Stephenson. Trenurile de marfä.
pot trage 600 tone 45 km. pe cele exprese pot
atinge cifra de 100 km: pe orä. In America trenul sträbate dis-
tanta de 4322 km. dintre Sf. Francisc6 Chicago in 4 zile
ceea ce face 42 km. pe
Ceea ce face sä se timp in mersul unui tren sunt opri-
rile la aceea se cautä a se opri rar posibil
trenurile. Franta, pe drumul Paris Lion,
de 400 km. trenul nu se opreste de de patru ceea ce
merge neintrerupt 100 km. Alte ori merge
rupt chiar 129 km. In America trenurile fac chiar km.
oprire, dar acest cas ele pot lua din niste aparate
pe feratä din distantä in distantä, dar a fi nevoit
trenul se aceasta, ci din mers.
Este drumul fäcut de un antreprenor de teatru din
America, New-Yorck San-Francisco zile
jumätate. Trenul era compus din o locornotivä patru vagoane.
El din New-York la 1876 la 12 ore 42
sosi la San-Franciko unde fu salutat cu tunul la 4
la ora 9 29 minute dimineata, ce 83 ore, 59 minute
16 secunde, drum 5498 km. cu o mijlocie de
km. alte ori de 97 km. pe alte ori chiar de 120 km. cum
s'a Oyden. El
18 locomotive tot drumul.

www.dacoromanica.ro
 DRIDRI
Ziarul frances Teatrul cu data de 25 1851 contine liniile
urmätoare :
tinrä cea mai din toate le-am
pe teatrelor de pe bulevarde, a murit in floarea tineretii!
gratiosä, ea poseda ale spiritului.
acel cari cunoscut-o regretá in persoana sa o artistä de
talent model perfect de ele-
de istetime parisianä.
Ea purta gentila
de Dridri, numele
ei adevärat :
Marie Angelique Chataignez!»
Citind aceste multi
din cari fost emi-
grati la Paris in anul 1848,
vor aduce aminte acea
copilä de
in spiritul sü, de românä
in sa !... Ea s'a unit la
toate aspirärile patriotice ale
generatiei entusiaste de acum
dou-zeci de ani, care a dat
semne de nationalä Iasi
Bucuresti : ea a
adese ori cu farmecul
sale negurile posomorite de pe
fruntea celor descurajati a
V.
lucit ca o razá de soarele
triei ochil emigrati
din noastre.
Prin care mister capricioasa naturä sädise o
gingasul al unei parisiene ?
când publicul frances se gäsia in cea mai
despre Moldova Valahia, pe când aceste eraü considerate
ca päminturi aflätoare Asiei, pe când un deputat al
Constituantei din Francia declara Bucurestii capitala
un ministru al Republicel Cronstadtul din Ar-
deal cu portul de lângä Petersburg, Dridri cunostea Rornânia
www.dacoromanica.ro
82

mai bine de chiar de dintre

patriotii nostri. Ea era la toate secretele politicei
nilor Paris se simtia de a o putea servi prin
enta ce avea unor corifei francese. Acea
pe scenä, de un de adoratori,
de a in luxul in pläcerile modernei Babilone,
de o calea auritä, pe care de patru ani cu
se retrase in sanctuarul sale. Regina
banchetelor parisiene, de voe lurnea o perdu din
vedere a rnotivul disparitiei sale. ziva s'a
decis a face acest pas de serios in viata unei Dridri
a scris amicilor un de enigmatica care zicea:
«Adio ! plec caltorie la care am visat adese ori ; m
duc cunosc o lume nou de unde nu cred
printre voi. Nu v ghiciti acea lume, cu-
nostintele voastre geografice nu se rnarginele ei!».
a nu descrie realisarea frumoasel cilltoare,
o privire faselor existenpi sale trecute, precum
ne-am uita infloritä ce am calea noasträ.
Marie Chataignez se la Bordeaux rmase
orfanä de Ea fu de o a care
veni la Paris, copila 18 La Paris ! la Paris !...
Cine poate spune ilusiile, visurile seducatoare, cari
prin mintea tinere fete, care se simte in
deplina inflorire a frumusetelor, atunci ea
in atmosfera imbätätoare a !

era de pension cu celebra actritä Dejaset,

care pe atunci parvenise la culmea talentului fermecase
parisian. Ambele amice se revzura cu mare
un de multi ani chiar de prima Dejaset
mare simpatie pentru Dridri.
- Draga mea, zise ai tot ce
trebue unel ca piedestalul de pe
care poti atrage ochii Fie o femee inzestrata cu da-
rurile cele frumose, ea nu are norocul a se face cu-
in Paris, srmana! departe, ca o
Tu Angelico, o grijä ; m
cinez cu viitorul prin mine, promit reusi a deveni
o personalitate Paris.
! Dridri cu gla-sul uimit.
- Tu!... spune-mi ai gust pentru arta ?
- Nepoata mea nu de teatru, rspunse ei
cu gräbire.
Minunat ! zise Dejaset. In ea va debuta pe scena
Directorul amicul va fi prea fericit de
a primi trupa lui o presentata mine. atunci,
draga mea, vii toate zilele pentru ca
de declamare sä repeti cu mine rolul prin care
inaugurezi cariera dramatica.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 83

Dridri, de propunere coprinsä de

mäna protectoareI o ; Dejaset
atrase pe gingasa bratele sale, o ochii si
umezi de lacrime.
In adevr Teatrului
debutul Marie Angelique Chataignez, rol de
inadins pentru dênsa de autorii Duvest Lausane.
Mari lupte spaimä se petrec in sufletul
june artiste la inceputul sale, atunci când sala e
de spectatori, când cele-Palte actrite privesc la ochi
pismasi intrebuinteazd toate manoperile pentru ca impiedice
succesul Särmana! in acel moment critic, mintea i se
i-se bate i-se Ea ar sä
se in fundul pämintului, nu! ea ue
pericolul, trebue iasä pe chiar ar mórtä
de uimire... Orchestra uvertura, cortina se lumina
policandrelor teatrul, numeros asteaptä cu
ca un judecdtor aspru, care are dea sentinta... E
un moment cäci de la el depinde succesul
adicä : moartea artiste !
Cu toate aceste, Dridi avu a produce o impresie
favorabild publicului chiar de la prima sa intrare pe : un
murmur incurajator se ridicä in când ea cu figura sa
vie, cu talia sa elegantd, farmecul sale.
rolul foarte natural la cuplet ce cântä, glasul
un resunet voios inimele spectatorilor. Ce-
lebra Dejaset dete semnalul aplaudärii din o
din palme cu entusiasm. Dridri se simtia de
curie, succesul era ast-fel consacrat chiar de la inceputul
piesii; iar când cortina se publicul rechemä pe fericita
care se cu modestie, lojele parterul,
zimbindu-le gratios primi un frumos buchet de rose de China
aruncat la picioarele ei de Dejaset.
acte juna debutantä veni protectoareI
sale, care o presenta publiculuI, felicitând-o de succesul
ce avuse. Toate lornetele din se spre acea
cavalerii declarard d-ra Marie Chataignez nu perdea nimic din
din scenä; damele din descoperiat
multe defecte inchipuite, cari eraü de a face din copila
un monstru inspäimântätor.
trecurä zece minute loje se un cavaler de o
era contele de Farol, unul din membrii
de la Joquey-Club, din fahsionabiliI Parisului. El avea o
care exprima calitätile maniere de un adevrat
gentilom.. Intrând, contele dete mâna Dejaset moda
zise :
- Vin salut luceafärul parisiene.
Dejaset cu o zimbire domnule
Conte pe d-ra Chataignez, o stea care rsare pe orizonul
www.dacoromanica.ro
84 CALENDAIWL

dramatice». Conte le se artiste,

admirat pe domnisoara din stalul am rupt o pereche de
aplaudand-o, sunt mândru de a fi cel ao
complimenta». adäugi, adresându-se direct la Dridri: «Dom-
nisoarä, fäcut in astä tot
Cavalerii v'ar aduce ca pe o gratioasä reginä,
damele v'ar scoate ar comite o mare
cäci nu-i nimic mai dulce la privit ca
ochi cari flacära triumfului».
Dridri rspunse rosindu-se : «Doamnele cari ar voi m
m'ar nenoroci foarte mult, condamnându-mé a nu
mai putea admira
- Bravo Contele ; am duc damelor
punsul d-voastrd, ca se afle pe de gentilä,

prea
- de generoasd.
din parte-mi,
ocupatie
d-na Dejaset,
ochil bärbatilor, pentru ca
d-lor
vremea cu copilelor.
- M duc multumire acéstä sägeatä
zise contele
Dar a nu din lojä, se odatä la Dridri
urmätoarele cuvinte : Domnisoarä, sunt unul din mai sinceri
admiratori ai d-voasträ, dati-mi voe a spera
primi a mé numra amicii d-voasträ cei mai
Dejaset conduse pe Dridri la
telul unde locuia actritä pe drum zise amicitie:
- Draga mea, acum pe cale de face avere,
te tot-deauna o reputatie este
pentru o talentului a sale.
E de prisos sä mai observäm cä noaptea Dridri n'a
ochil. Triumful alungä somnul. A doua zi directórul veni
sä-i propue un angajament de 500 fr. pe
- Suma, zise el, nu e mare, dar va creste in propotie
rolurile ce veti crea.
Contractul sub-semnat d-ra Marie Angélique Chataignez
fu prin gazete ca una din pensionarele
Fericitä de positia ce Dridri se ocupa ardoare
de arta sa pe fie-care zi aträgea mai mult favorile publicului.
Autorii dramatici roluri vesele pentru fiind
de succes; jurnalele numind-o Dejaset II, cama-
sale o cu invidie ca pe o nesuferitd.
adevr, särmanele, bune cuvinte de a fi ingrijite,
adoratorii incepuserä a flutura imprejurul Una din
ele mai cu Estera declarase rsboia din
causa admirärii ce avea de Farol pentru Dridri.
Estera, o celebritate a Parisului de pe atunci, purta
turile figurei sale sigilul frumusetii ebraice. negri
lungäreti ; prul forma o ghirlandd
pe frunte-1; talia sa era majestoask umerii albi

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 85

de un model perfect, gura avea o expresie desprétuitoare,

care producea un efect displdcut. Ea se deprinsese a primi
tuturor presentati deprin-
dere dase un aer Echipagiile sale
de care se public, ridicaserd un piedestal in
Parisienilor. Ace§tia o regina de Saba, nume
trivit cu soiul sale inspira atâta mândrie, in
cât nu putea suferi o cu dânsa. Prin urm are
chiar din seara când Dridri se urcase pe Estera pen-
tru tinra actritá o antipatie instinctivd, antipatie care cu timpul
se preacu de moarte. de luxul ce pre-
tutindenea, ea multumire a umili pe modesta camaradd,
observári putin generoase asupra sale
de câte ori pe stradele Parisului, Estera, pe
pernele calesceI, arunca din treacát ochiri fudule asupra biete
Dridri, ochiri la care copila rspundea printr'un foarte
Ast-fel se ambele artiste o
care trebuia de cât scandal la cea
ocasie.
Inteo de repetitie generald, Estera veni la teatru in cupeul
a se de ploaia care pe strade
foi§or purtând o rochie de catifea Dridri
ca o modestä pensionard de 500 fr. pe veni alergând sub
coperi§ul umbrele ; tualeta se resimtea de furtuna, care
domnia ghetele sale umede urme ele pe par-
chetul foi§orului. amatori, care
intrare in culise, adunati pe de
sgomot ascultând glurnele vestituluI actor
comic Odry. De contenird la glasul care
pe dinnaintea sale zise cu :
- Când nu are cine-va nid ca lua o
pe un timp ploios, ar trebui cel putin lase ghetele la
intre foi§or.
Dridri la grosoland alusie se rovi pe obraz
glas indignat e lesne de a un de cât
delicateta Estera, ast-fel tinti
asupra apropiindu-se de ea cu furie :
- Särmano ! poate rspunde, nu mi-ar
de miseria care te afli... Prive§te ;
ca când fi din mare...
Care mare ? Dridri, marea in care botezat
dumitale ?
Un hohot general in foi§or la auzul malitioase
Estera ca o a ce res-
punde, in vreme ce toti pe Dridri ca s'o
plirnenteze. Contele de Farol bratul zise cu amicie :
- Estera a voit v insulte, dar insulta a pe fruntea
ei, a rpunde cu spirit cu mult tact;
domni§oard... Acum av ca un

www.dacoromanica.ro
86 CALENDARUL

adevrat amic : nu e destul de a avea talent in Paris, pentru

crea positie precum o rneritati, directörii de
teatru sunt ni§te exploatatori cari gândesc mai mult la punga
de cât la arti§tilor...
Nu domnule Conte...
a m asculta a pune
cuvintele mele pe seama simpatiei ce inspirat... acum
500 fr. pe lunä peste vre-o sä
Ce sunt 12000 fr. pe an viata ?o de
in fie chiar in marea Ro§ie a !... o femee tinrä
frumoasä nu poate atmosferä de zilnicä strictä
; ea este chematä a domni in splendoarea
a face pe publicul parisian a se ocupa necontenit de ansa, a
eclipsa mai seamä pe toate elegantele ca rmâe
-
singura stea strälucitoare in
Dridri.
lumil.
pentru veni la acea culme ce este de ?

- Unicul chip, réspunse contele cu este de

un devotat, care sä fie fericit a viata
averea lui realisarea dorintelor
Domnule Conte, am amici, m opresc de a
un al treilea.
Doui ! contele mirare.
Unul de vrerne bunä unul de vreme rea.
cum se numesc ? Cine sunt ?
Cel de vreme este caracterul nepäsätor
ambitios.
cel de vreme ?
- Este umbrela mele, care m de
-
de ispite.
rspuns la toate
tele oprin'du-se ; tot sper
v gäsesc adorabilä! zise con-
zi avea satisface-
rea de a vedea pe Estera chiar prin armele, cu care
se fäle§te.
- Care arme?
- Splendoarea de sä :v vd
- Adio, Domnule Conte.
- La re vedere bine ! el mâna
artiste.
de scene se mai in toate zilele
altele mai scandaloase se produceaü chiar
din publicului. pildä in care Dridri
Estera aveaü roluri .principale, aceasta voind compromitä suc-
cesul sale, inadins intrarea sa pe scenä. Dridri,
a§teptând-o in zadar, de o zäria culise, se nevoitä
a improviza câte-va frase, pentru ca prelungeascd rolul
alte cuvinte, ea zise foarte apropo :
- A§teptarea e nesuferitä atunci mai cu când persoana
care vie, este lipsitä de cuviinte.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEI» 87

Publicul alusia, résnne sala de aplause

dete ast-fel o lectie
Putin timp vorbirea Conte de Farol Dridri, juna
primi biletul :

Pavagiul Parisului nu de picioare delicate

ca ale d-voastrd. m'ar covoare
de la poarta hotelului la teatrul politia nu
actele de galanterie, s'ar impotrivi de
sordine Nu dar, de a lua
depun la picioarele d-voastrd un care va a§tepta la
vé decide a v urca el. la acel
numele de Lady, proprietatea d-voastrd
a o cherna Estera, drept de amicie pentru amabila
camaradd, care v iube§te de mult !
CONTELE

P. S. Echipagiul v va conduce, ordona, la o

bombonierd din strada Magdalena, care numele de hotelul
Chataignez, tot proprietatea d-voastra.
Citind acest bilet original, Dridri se apropie de fereasträ
in curte un foarte elegant galben. Vizitiul in livrea
sburddrile de soiü, care pavagiul sub
copitele ei, oblonul se un groom ca de vr'o
15 ani, serios ca un personagig important. Dridri se
lung la acel echipagig. Imaginea Esterel pe din 'naintea
ochilor ca o furioasd... copila retrdgéndu-se
de la zise :
- Nu mé sui cupeul Contelui !... mai bine pe jos, dar
!

Zece zile d'a ea trecu pe alâturea echipagiului, a

ceda ce prindea trainice in sa. Zilele
-
senine aerul dulce, preumbldrile
ascundea
zicea Dridri,
perdele
! la tot momentul ea se
admira cupeul, admira iapa care
necheza, de spume. Mérul sub
de echipagig lucsos a produce
toare asupra fiicel !

Un de la Contele de Farol veni o noué tur-

burare mintea copile. cupringul lui:

Biata Lady se de indiferenta d-voastrd. care e

a desmierdatd nu a primit din
parte-v, o de simpatie! Ce sérmana, de sun-

www.dacoromanica.ro
88 CALENDARUL «MINERVEli

teti dinsa?... Lady e in

Paris pentru calitätile sale aristocrate. ar avea graiü, v'ar
spune multe lucruri interesante s'ar prinde cu a in-
trece tot-d'a-una caleasca
este sérbatoarea Longchamp ; ies la
elisee toate elegantele Parisului. multumire
Lady ca vé plimbe sä se eI sub
Parisienilor... Estera a doué dintre camaradele sale, cele
mai impertinente s'a läudat va trece cu echipagiul somp-
tuos pe sub ferestrele d-voastre, ca sä v
asculta pe Lady, Estera ar capta gälbinare
cupeul d-voasträ e de coloare galbenä tot ora§ul.
Seeretarul intim al Ladyel :
FAROL.

Eloquenta a secretarului aduse o mare schimbare in

ideile artiste... Dridri umplu buzunarele cu bucätele de
scärile merse drept la Lady ca o des-
merde. vesel sub i zahärul,
tinse ca netezitä. Vizitiul observä Lady cu nimeni
nu se de familiard, iar groomul serios :

fel
- cunoa§te
este,
pe picioare,
de o mai sta
vizitiul ;
a face preumblare, mé
zile ast-
s'a beteji.
Auzind aceste observäri, atrase capul
ei, o ginga§, se ca o spe-
in apartamentul
Ziva Longchamp se anuntä de dimineatä ca o zi
splendida, cerul era soarele luminos, aerul cald cer
aer soare invitaü pe oameni a afarä din casele ca
sä se bucure de farmecul timpului. Jumätate din locuitorii Pari-
se indruma spre elisee in tualete elegante
veselie atmosfera.
Ca toate zilele cupeul galben a§tepta la scara D-rei Cha-
taignez, ea, a merge jos, fäcuse o tualetä
de foarte bun gust. Multumitä de Dridri se apropiase
de oglinda dintre ferestre, auzi pe o
rsunatoare ; ea deschise una din ferestre zäri pe Estera cu
amicele ei, cari spre sä
cu hohot.
- Särmana! strigä a§téptä cadä o din !

La copila simti tot suindui-se la cap; ea

puse pe inimä, ca apoi acces
de nebunie, a avea consciintä de ce face, se cobori iute
la groomului oblonul se in
cupeü !... Lady auzind vuetul oblonului, se ridicä pe dou
cioare plecä in sbor.
In minute cupeul sosi la Elisee presenta
lui atrase pe atentia tuturor. Forma lui elegantd, area lui

www.dacoromanica.ro
 89

originald ales persoanei produserd

un efect extraordinar. se examineze
de aproape gentlemaniI cele-l'alte
echipagii cupeul artistei. o cu
bilitate ea le rspundea printr'o cochetä, ;
mai complimente presentad buchete de
violete de Parma. Inteun eroina noasträ fu próclamatä
Regina de Longchamp, in adevr, judecând dup cortegiul de
cari o ea pärea o adevratd
Cupeul se sui la arcul de triumf, care se
majestuos fundul câmpiilor ; de acolo
se cu caleasca Patru capete aprinse de
curiositate se cine era obiectul unei
ovatii de ca când ar fi fost zärit fata
ingrozitoarei Meduze. Dridri a ride le zise din treact:
S'a birja din cer!...
Preumblarea la 6 ore tinra se
de un triumf foarte mägulitor. Ea era deplin rsbunatä de inso-
lenta când ordonä vizitiuluI de la câmpiile
elisee, Lady pomi iaräsi cu repeziciunea unel cdprioare
rând se opri din'naintea unui otel din strada Magdalena.
- Unde te Dridri la dar de odatä
se deschise, la oblon Contele de Farol, care rspunse :
- La otelul d-voasträ.
-
- Domnule Conte! zise copila uimitä; asta-i o trädare!
un simOu cätre suverana
aceste cuvinte, Contele-I
mele.
pentru ca sä
ajute a se Dridri sta neclintitä fundul cupeului,
dar Contele adáugi :
- Biata Lady a mâncat nimic de azi de dirninea.tä;
de nu de mine.
- Fie, rspunse Dridri ; vé sunt datoare prea mare mul-
tumire, ca mai am dreptul a refusa.
Sunteti un Contele cu fericire.
- Un cäzut! gândi cu un suspin
Din momentul ce d-soara Chataignez päsi pragul acestul otel,
ea pe unei existente de lux, de pläceri, de
parisiene, o in care amorul gäsia toate
tisfacerile dorite färä ca fie pärtasä la ele.
Otelul pus la dispositia ei de Contele de Farol era un cap-d'operd
de architecturä italiand; mobilarea lui realisa minunile Halimalei.
Salonul principal se .deschidea pe o de plante
exotice umbritä de de Panlonia, un ddevrat colt
de Acel salon era ornat cu cu lu-
crate de pictori moderni; el comunica prin de
cristal alte dou salonuri, unul mobilat stil persian
cel-l'alt stil pompeian.
Camera persianä era pe pereti citarie d

www.dacoromanica.ro
90 CALENDARUL

Brusa pe parchet un vor de Smirna, care producea sub

picioare efectul gazon molatic. In unghiurile se
patru acoperite cu in de diferite
lampä de argint de forma maurescä se din mijlocul ta-
var_ului rspindia o misterioasä acel cuib de visuri
orientale. Camera pompeianä era intreg ornatä cu mobile romane
de bronz, care-i un aer de antichitate care desteptaü
minte imaginea de pe timpul impratului August,
pe artele frumoase ajunserä la cel de
perfectie.
Sala de spatioasä, bine luminatä ferestre
era cu piele mohotie de Cardova continea un
frurnos de mobile de stejar sculpat, toate adunate de prin
casteluri cu cu fabuloase. mai cu
de culcat o feerie! de
abanos avea forma paturilor regale, un baldochin de
patru coloane lucrate la mäestrie
tonat cu brocart visiniü de Lion. La acestei camere
se ivia statuete de marmurä de ale celebruluf sculptor
Pradier, una representand amorul, a doua a
chetäria a. patra voluptatea. Pe aninate oglinzi de
Venetia pe o de argint incrusiatä
lapislazull.

Dridri, care träise atunci in simplitatea

de avere, deveni in una din primele darne elegante din
Paris. Pe era ca la teatru, mai mult
ea semnul de castelanä Gustul per-
fect al tualetelor sale servia de model bogate din
capitalä, in multe din obiectele de lux numele
cusätoresele mantale capele la Chataignez, orfevrii
medalionuri ; cupeuri
taignez coloarea fu declaratä de modä chiar din ziva
serbärii de la Longchamp.
Junä, veselä, seduatoare in putere a
ea avea - lucru de - un foarte numeros
de adoratori se de favoarea de a pätrunde
acestia intimi ai
contelui. de un farmec neinvins, ar päräsit adu-
nare aristocratä cuartierul Saint Germain, pentru ca pe-
seara in saloanele Chataignez ar schimbat
chiar masa pe un animat de spiritul frumoasei
artiste. jurul ei un concert de complimente, de
suspinurl, de declaräri arnoroase, Dridri numea orcastra
mea precum o zice curtea mea. Acea denumire era cu
mai potrivitä, vesela copilä atribuise din adoratori
caracterul unui instrument : de mare finaniar,
care läuda necontenit cu milioanele ea-i zicea : la grosse

www.dacoromanica.ro
 91

caisse. marchiz, care se fäcea are vedere scurtä, pentru

ca nu salute pe nimeni, dase porecla de clarinette, clari-
neta instrumentul favorit al orbilor din Paris. lung
uscat de Malta, care ofta lipise
titlul comic de flautul fermecat etc. dintre un
glez din cele mai insemnate din Scotia, lord Artur B. era
mai serios de Dridri tot de odatä reservat
purtarea lui. El locuia Paris de patru ani, era amicul celebru-
Seymour, care a -fost tipul englezului elegant excen-
tric devenise unul din oaspetii cei mai exacti otelului
taignez. intime cu de Farol, lord Arthur
nu läsa treacä o zi, a face vizita sa respectuoasä
artiste, multurnindu-se de a o privi in täcere
necontenit o fisionomie demnä rece. Dridri numise Lord Nord.
singurä datä el cercä a pune conversatia pe calea
a sentimentului, dar calea prea pentru doui se
retrase cu prudentä Era searä din luna ;
D-ra Chataignez se afla culcatá hamac animat
de salcâmi admira lunei asupra frunzelor
copacilor. Lord Artur se puse pe o canapea de bronz dupä
-- Frumoasä ca luna, care o lumineazä, rspunse artista.
câte-va minute de contemplare zise :
searä !
- Mai frumoasä ca replicä lordul cu
jumtate glas.
Dridri privi cu mirare la el zise :
- Milord, iatä cel compliment, ce-mi adresezi de când ne
cunoastem... Are sä se schimbe vremea.
- Ba nu, domnisoarä, cäci ar fi dupä mea, toate
-
zilele noptile ar fi pentru d-strä pline de
dece alta ?
- De amor!
de fericire, de...
copila cu putinä cochetärie.
lord Arthur
Dridri pe gânduri. Englezul se apropie de
zise uimit
- Spuneti-mi drept pe contele de ?
- Contele-I cel mai bun amic al
- Intre amicie amor distanta e mare !... veni
la ca- v spun iubesc, ce
rspunde ?
- Milord! am declarat de Valmont, cä pot iubi,
am declarat archiducelui de Brenis nu-1
pot iubi, am declarat printului Osticoff
pot iubi, Rus, d-tale declara nu te pot iubi,
fiind-cä esti Englez. m aflu de amicia contelui

de
-
d*esc nimic mai mult.
lord Arthur cu
Ori-care sä fie
vé multumesc
rémân
cätre stirnez mai rnult.
lord Arthur mâna artistei din

www.dacoromanica.ro
92 CALENDARUL

dinä. Rmasä singurä, Dridri se simti de melancolie ;

un fragment din conversatia precedentd necontenit ca o
prin mintea : amicie amor e mare !
- Amorul, gândia copila ; amorul ! ce fie aceastä patimä
? ce fericire necunoscutd mie trebue sä
litate, când chiar pe imaginare, ea produce
de impresie !
tot cugetarea pe valurile
toare, ea a cânta o cu refrenul
urmätor
Amor, amor
!
amor
Te dor.
Un axiom pretiride a vorbi de amor este a face amor. S'ar
putea cu drept adäogi a amorul este
eroinä se acum acea unde fe-
meea lipse§te adevärata a adevdratul
al sale pe iubirea, coroana
Lord-Athur intorcêndu-se la otelul pe
tendentul zise:
-
- Sir Brown cum
rspunse Brown.
exacte
trebile
am aflat
de Farol?
ordinele ce
averea sa e
dat am luat
deficit. Contele
a sub-semnat mai multe ale termene sunt
-
rate nu cred
Am cumpérat
cu ce le pláteascd.
toate biletele sale?
acum suma de 368,000 fr.
- Prea bine! prin tribunalul de lichi-
darea acestel sume numele d-tale debitorul va
zia cu plata, cere lichidarea la Clichy.
- Bucuros milord.
Sir Brown ie§i, lord Athur, aruncându-se pe Divan,
zise sine cu multumire:
- Secfestrând pe Contele, rmâne locul vacant otelul
Chataignez poate ocup
Parisul e un chaos care se repede averile cele
mai sociale cele solide ; el este un balaur
care zilnic de existente tinere de reputatii
neatinse. Patrimoniul de Farol, de un milion
jumdtate, se risipi timp de patru ani gentilomul
se trezi ruinat, prigonit de creditori amenintat li-
bertatea. De§teptare dintr'un vis incântätor!
Contele pe o decidere scrise sale:

mea contesind
Cunoscând nobletea tale nu sä-ti ascund positia
care am ajuns. Sunt ruinat! mai mult decât ruinat, sunt

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 93

! tot ce am cu ce lichidez
datoriile mele. !... aceasta m o patä pe
numele mel!... drumuri sunt deschise:
mé fac soldat. Ucigendu-mé nu pata;
gajindu-m in oaste, am mângderea de a mäcar datoria
mea
Adio dar, scumpa mea !... chiar acest moment plec
Alger ca sä intru in armata Africei. Dea Domnul ucis
cea lovire cu Am curajul mor, am curajul
zic adio din viul Adio ! gândurile mele vor fi
tine ultima a vietii mele... Adio !...
FOSTUL CONTE DE FAROL.

Dridi primi acest bilet o mare ce dase Contele

amicilor si care el se arätase mai vesel tot-de-auna.
Deabia copila iprävise de citit biletul otelul se umplu de
tribunalulul de comert, cari sä aresteze pe Conte.
Dridi avu presenta de spirit a le spune Contele ar fi plecat
Belgia, pentru ca asiste la duelul amic al sd ast-
fel fäcu i urma. dînsiI se Sir Brown,.
omul de incredere al lordului Arthur suma de 368.000
- Contele-I absent, zise d-ra
- Vreti fugit? Brown.
- Ce te face a crede?...
- Contele a fugit pentru nu mai are mijloace de a
noi rmânem pe pavea din causa lui !..
ar fi crezut ca un gentleman ca D-lui traditii de familie ono-
va compromite numele, declarându-se
a se de scan dalul ce va produce aceastä veste publicul
parisian !...
-- Scandalul ?...
mai ruinarea
copila
Toate jurnalele
?
relateze nu
disparitia Contelui, dar chipul cum s'a ruinat
prin cheltueli mai pre sus de averea sa. las a ce comentarii
scandaloase se publice asupra conteluI.
putin la care D-lui se poate este de a se vedea tratat
de cavaler de industrie.
- Sir Brown! observä Dridri indignatd, nu uita onoarea
de a vorbi de contele de Farol.
- M ertati rspunse Brown umilintä; m
Poate disperarea mea am intrebuintat vre-o calificare cam
supärätoare pentru Domnul Conte ; ginditi-v rmân
de suma considerabild de 368,000 fr. stare a
mea familiei mele !...
sir Brown se fácu a ochii cu mâna
apol tactica, el o vreme ce
serva pe fisionomia d-rei Chataignez:
- Ce träsnet pentru familia ! el pe un
www.dacoromanica.ro
94 CALENDARTIL

tragic. unul din membri ai aristo-

francese! Ce durere de moate mai seamä pentru sora
d-sale ducesa de Briennes, iube§te cu adorare!...
va citi gazetele de va fi stare
Dridri sirnti un rece prin inimä acces de
generositate, ea
rmäne nimic din averea Contelul?
- Nimic!... Contele a pe sale a
pe fereasträ cu nepäsarea unui nobil otelul
acesta mai acesta este inscris pe numele d-strä
creditorii nu pot sä ridice o asuprä-L. Otelul este
proprietatea cu tot ce coprinde in d-strä nu sunteti
responsabilä de contelui.
- Te sir Brown ! Dridri. Chiar voi
scoate politile vor fi toate achitate. D-ta
mere de oprete ori-ce msurl ar fi de a compromite
de putin nurnele lini§tea suroril sale. garantie
pentru el.
Sir Brown Dridri cu respect se duse
pe Arthur de resultatul visitei sale; Dridri
agitatä ca de se ocupä formalitätile
.Chataignez. Ea putu realisa in putine zile o
considerabilä pe acest datoriile Nobila
se desfdcu de luxul princiar care
se. deprinsese a de patru ani, dar nu se putu opri a
se de Lady. acest act de ab-
mutandu-se apartament din Strada Havrului,
Dridri Farol urmdtorul bilet la Alger:

lini§tit ! onoarea d-tale este feritä de ori-ce creditorif

d-tale sunt De vreme ce soarta ne-a despártit pentru tot-
trimit un adio de cea mai amide rog pe
pästreze zilele cariera periculoasä, ce ai adoptat
ca un adevrat gentilom onorabil.
Amica d-tale Marie Angelique Chataignez.
Contele réspunse aceste trei cuvinte : sora mea».
läsäm acum pe Dridri multumitä de nobilul ei
sä facem cuno§tintä cu un alt care a ocupat un
important existenta artiste. Vom vedea cum soarta con-
duce printr'un de extra-ordinare douä una
alta le face a se pe vietii.
V. ALEXANDRI.

Personagiul despre care vrea sä ne vorbeascd Alexandri este

Va/i (chiar poetul), care a luat parte la revolutia din 1848 in
www.dacoromanica.ro
 CALENDARTJL «MINERVET» 95

Moldova care o incercare de a rescula teranii

din a plecat la Paris. Acestea toate le povesteste poetul
partea II-a a parte «Un episod din anul
1848», destul de cunoscutd, se gäseste ope-
rile complete ale poetului, pe Dridri nu. Partea III-a a
Alexandri ne-ar fi vorbit de prietenia lui cu Dridri,
n'a mai vre-un manuscript nu se gäseste.
a pe -Alexandri nu ne cunoscut aceste lucruri,
e de continuäri, dar ne mul-
lipsa
tumin ne-a dat prima parte, unde interesante
chiar pentru poet unde ales gäsirn un stil de simplu
totusi de frumos !
totusi aceastä se uitase....
CALENDARUL «MINERVEL »

C' ...
Omenirea nedreptatea pe
Dar, pentru condamnand aceastä
: nu basa a
Lumea ar tabloul mai trist, cel mai monoton, de fi
de
nerozi perfidia, injosirea, hotia, -calomnia, sarlatania, lingu-
sirea, vanitatea alte mii de nuante cu totul,
acest mare tablo nurnit Lumea obositor,
concursul acestor motori
*

dar, sunt utilitate

principalul merit e tocmai aceea ce se pare la prima
este principalul defect ; ei nu mai bine,
ratiunea se coprinde rdspunsul: iac' asa.
pe de ce este surd strigatul
Pe un ministru: pentru ce se de incapacitatea ?
Pe un deputat : de ce nu face de ridice
degetul, usierii?
Pe un : de ce este slugarnic cu arogant
?
Rspunsul va :

* *
pe un literat, de ce face de ?
Pe un filolog : de ce poceste limba ?
un humorist.: de ce n'are sare ?
www.dacoromanica.ro
 96 CALENDARUL

Pe un jurnalist : de ce se vinde ?
Pe un poet : de ce pe ?
la unul vor : iac'asa.
*
Intreabä pe o : de ce cautä a fi respectaa ca actritä
si nu ca femee ?
Pe tatä de familie : de ce se ruineaa doamna Z
vede de educatia ?
un patriot de ocasie : de ce nu tot asa-de
când ajunge la guverm ?
Pe o dama : de ce pune alb rosu pe obaz, färá
astea sta bine ?
vor rspunde : iac'afa.
* *
cu toate acestea sunt tot asa de ca si de
Nimic nu este de prisos natua, deci trebue
neasa misiunea aci jos.
darä pânä la pämônt din 'naintea nerozilor, repe-
tând acest al : cu duhul aceia
vor mosteni
ANTINEROD.

MIHAIU-VITEAZUL

Eo a popoarelor, pe care civilisatiunea o

consacrá pe mai tare, de a cerceta de a scoate
la faptele trecutului de a eternisa prin ajutorul
artelor, memoria bArbatilor marl evenimentelor glorioase.
nu nesocoteascA dar nimeni, influentä poate
avea asupra unei amintirea virtutilor ei ;
ori ea a produs fapte aceasta ne mult a
crede cuvintelor unui când zicea : ne aducem aminte
de epoca lui care Românul atinse culmea
care ne-a lásat cele mai glorioase pagini analele trii.
Cine nu s'a entusiasmat citind lui Cine n'a
admirat geniul ? I Termopile al
! nu tresar la suvenirea Câte su-
flete nu ! brate nu ! Când Românul
pierde de tot credinta, când ori-ce scântee de
tism s'ar stinge lui, numele vostru singur ar fi
stare ridice, entusiasmeze a muri lup-
tându-se, a triumfa
ALEXANDRU ODOBESCU.
www.dacoromanica.ro
 ESCURSIUNEA LA ATENA
Scopul escursiunilor. - Nimic -mai de gloria
bunk. se ruine cimentat acea
glorie, este o respectul f de- acele
mente. Ce poate arate
adevrata cale a sale de acele pietre de
punatoare prin chiar raceala ?! Monumentele nu pot pentru
cari le chiar pentru de un impuls, o
a tale moarte in haosul zilei de azi. Te
bit, pare ispravit totul de indiferenta, scepticismul te
prinde, mergi piare rece a muschi poti citi
gloria pietre va da tinereta,
va mergi goana nu ai ispravit,
ci totul trebue
Escursiunile arheologice intreprinse fie-care an de tinerimea uni-
versitara s u b
conducerea ne-
obositului ele-
rin G.Tocilescu,
de
toate
menire.
Acest harnic
coditor a trecu-
de sigur a
scepti-
cismul ce tot
mult
lue
natiune.
acest
pericol
tot mai mult (Privire

ori-ce nernultumirl, s'a dat cu trupul sufletul, vesnic o

la Severin, Dobrogea, la poa-
lele a Ceahläului conduce, pe prin
sale cuvinte-cauta face li se
munca prin scop ce Studentii
www.dacoromanica.ro
98 CALENDARUL

nu trebue se gândeasch la existenta zilei de dar

trebue vedere onoarea gloria pärintilor ce o poartä pe
umerii Fiilor le este impus a se mentinea la
atât mai rusinos e, cu nedemni de bor.
Aceasta trebue o vedere ori-ce Român si de aci
ce-1 escursiunile arheologice intreprinse de cdt-va timp incoace.
Mai tara perindath, incercatul profesor se
merge mai departe cu elevii ca acolo departe deTard,
datoria de atunc pe sfint
al Eladei. adevr mai nu ar fi fost alegerea
cât in atingerea loc-leaghn a civilizatiei, in fata cdruia
intrigile ori-ce sentiment josnic tot ce
mai mai nobil, mai reinvieze. cea mai mare
parte din numérul de escursionisti de satisfacétor ad
rspuns la apelul D-lui Tocilescu vor fi fost convinsi de acestea,
resultatul acestei escursiuni ne poate pe deplin Plecarea
din gara de nord ziva de 27 August ora dimineata, a fost
cu totul lipsiti de entusiasm. In vederea convingerei ce voesc o
mentin si-a dat de escursiuni
- de sigur scepticismul ce devine tot caracteristic
precum amintirea acelor pagini triste din istoria noastre, ad
contribuit la acea totali de entusiasm atât din partea publi-
si a cilitorilor.
In fata unor mai mai nobile, intrigi personale
trebuesc la o parte. cu
tiri istorice cu viitorului, privirile-mi alergad pe intinsa
câmpie a negisincl de cdt colo departe
albistrite ale cerului
Pe mare. - in voia valurilor,
necunoscutului inväluind pe api e tot ce ochiul poate
Val pe urmeazi in drumul nemirginit dad imbol-
de necunoscut.
vin a se nipusti cu toati coajei de ce
puterea spume fac .isbindu-se unele de altele in
;
clocotul neizbândei se retrag, spumând de turbare. Dar
coaja de ne tot mai mult pustiul ei.
singurd o de mai la sad la
suntem pradi valurilor.
Dar niste delfini puterile.
Vin la prori, aleargi spintecând valurile, când când se
pe deasupra dar in zadar : li se sleesc ca plumbul
dispar apa
de ne duce, ne tot duce de acea nemirginire
a vezi puterea omenesti. Forte de ce te
inspiimânti prin de nimic,

la Constanta suntem de urandu-ne

tonie si de societatea macedoneanä al carel exprima speranta
prin escursiune, soarta Românilor macedonenlva mai induleitâ din partea
creatin ortodoxi-.Grecil. Tocilescu intireste aceasti

www.dacoromanica.ro
 CALENDARTJL «MINERVET» 99

parte din infinitatea esistentei, cautd a stdpâni totul,

prin o gândire ! Forta mai are
locul, se opune impune naturi.
De departe se fum negru... Un alt vapor e in aprópe...
bucurie se pe fetele tuturora, acest nu ne
Singurdtatea prietenia pustiul unei prie-
Vaporul se apropie, batistele se
am vrea ne unii in bratele altora. suntem
altora totusi nu ne putem desi numal
câti-ya desparte. Batistele tot mai tare din partea
unora a altora, beretele noastre se pe
deasupra dar de salut al vaporuluf se pierde
in urmeazä directiunea sa, läsând in
dira a urmat.
Ast-fel adincindu-ne privirile zarea in
zadar urme de salutând vapoarele intâlnite cale, mai
tându-ne lung ce se ca o de
urmä de neobosita helice, admirând cutezdtori ce vor a ne
prin iuteala mersului lor, a ne trece timpul.
Deodatä clopotul vaporului Toti din toate pärtile se
e vremea
de masä. Buni
nu
uitati acea masá
care
mai mult
turile noi.
Plecati ca sim-
pli cursio-
acum
sol-
datii credin-
vedea glo-
a
dar luati
in nume de rd P E
ne amin-
tim drag de acel la care grupuri zece,
cinci-spre-zece mâncam din un o aceeasi furculith si
blid,
molt 3 sad 4 Când se apropia ora spre
se din diferite strigând fie-care de pe
o rdsvrätire, chiar a celor
bune restaurante din se adunad maca-
roanelor sec mai
de o de carne,
seamdnici curätenia ce se transformase din portelan
furculitelor ; respectul un ce-i che-
in jurul dorul de a ajunge binecuvintate ale
www.dacoromanica.ro
100 CALENDARIIL

sfintulul elen, nu le ragaz a se la

unui suculent la unui somn pe cuverturi brodate.
Cu aceeasi de ospt, care in timpul
noptii cele ore de le sub liber,
pe o subtire unii din ei fericirea de a o
poseda. De studentimea a fost la ei. La nici
un alt popor nu e mult spiritul de ca la
poporul nostru, nu degeaba spune singur : da
; e reprezentanta cea
a acestul spirit de In ambitiunea
spiritului dat tot-d'auna exemple destul
de regretabile. acesta este un o des-
tul de satisfactoare cd spiritul de ordine - de necesard
- va tinerimea
Bosforul. 'n sbor trece pe noi o de uscat...
aripelor sale bucuria, ce ca se
pe fetele tuturora. «Termul e apropiere» singurele cuvinte pe
care le ,puteam .alerga un
mai prielnic pentru a putea priyi
...Se apropia Bosforul, faimosul Bosfor, care pe
cugetatori consacre pagini
la prord, priveam ascutisul ei despica o
; aruncate la o parte, se pe fata
pentru a se continua departe in unde mari din ce ce mai
perdute. Térmul se tot mai ca un zid pare a se
noastre. Imbétrinita Asie dat cu intinerita
ast-fel peste prapastie ce le desparte : dar
minute termurile pe se desfac, se strecoare
ele a apei a cerului
r6sund puternic pe mateloti pos-
turile Pavilionul vaporului se o miscare neobisnuitd pe
vapor, capitanul de sus de am intrat Bosfor.
Ceea ce ne sunt o serie de tunuri ale
ne gata gata ne : cheile ce castelul
de mare Constantinopolului.
Pe o intindere de mai bine de un chilometru se la
- pe ambele ale - suprafete regulate de
forma pentagon a din dreapta tine alipit
un mare tun. ast-fel, de a semilunei,
ferecat in
Abia ajunsi Bosfor de a Asia in
Europa, de a tainele ce vé-
strecurandu-se pe ele ele, acea nerabdare se
vede de stingherita in fata acelor amenintatoare. Amin-
legendelor, minunate pe timpul lumel zeilor,
acea piele de aur dupd care alergat Argonautii, se
noaptea amintirilor. Acum
insemnatatea acestei
de de
de -
se opreste da searnd despre
Bosfor,
tablourilor, prin
de
varietate, te ; verdeata, alternand albi-
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVE1» 101

cios, ast-fel unor lungi de trepte pe te-ai pu-

tea la culmea dealurilor inconjurätoare ; gata, gata a se
in mare ; mai kioskurile, ale picioare se infudä
valul spumos ; ruine de palate, verdeata copacilor ce rsar din
când in când printre zidurile inghesuite ; jocul undelor soare-
; mersul lin al bärcilor, atâtea atâtea ce nu obosesc pri-
virea dar gändirea. Te perdut nu sä-ti
; färä a putea sä fixezi o parte mai mult ca
alta, totul se nedeslusitä de forme
Fie-care privirile toate in por-
sufletului nu se pot opri a nu din
o de admiratie.
In stânga pe
Asia, in
virful ce
se
spre mare,
tate niste
ruine.
te o
condu-
ce spre
tele colturi
pare stator-
nicia zidurilor
sale innegrite o
puternicd
a sbuciu-
Coastele
APTERA
din spre Asia,
line din Europa se deseneazä prive-
listea doi legendari ce se deoparte de alta pe mar-
ginea apei, descriind ast-f el in goana semicercuri cari de cari mai
pronuntate termurile mml spre altul spre a se
pe indärät, ast-fel la o serie de vr'o
golfuri deoparte de alta.
cu noasträ soarele tot mai mult se
apropie de culcusul Razele cad acum ca o pulbere de aur
asupra kioskurilor care de care mai mândre, fäcênd desele
geamuri sä la intrare rezlätitä
ici colo acelea ascunse de desii copaci ce se intind sub formä
de acum acele modeste sunt inlocuite prin palate
care de care mai märete. coastele
unul se la märii, fiind de
prin simplitatea formelor, träsäturile arhitectonice in regulate
si numrul mare al ferestrelor. Fatadele nu sunt de
tregi de ferestre, a zäbrele verzi cenusii, pare spun bo-
luxul oriental ce se ascunde dosul bor. Cänd când o

www.dacoromanica.ro
102 CALEND RUL MINERVEÍ»

face locul, ca sprijinindu-se pe subtiatica turld

ce pare a o sustinea : sunt. moseheele caracteristicile turnuri.
ast-fel, rind pe rind, se perindeazd din susul colinei la mare,
ca prin ochianul- mdestre panorame, castel castel, kiosk
kiosk, printre care fac când când boltitele moschee
résare din in ascutisul geamii sad verdele
veunui plop rätdcit.
Soarele std amurg de vrajele välurelele par : seara
va mantia-i descântätoare.
vaporului in .depärtare ; pe vapor din nod
sgomot de vorbe de stânga si
cora deslipitä, ca plumbul cade fundul : se
sgudue, valurele ca trezite din vraja se depärteazd pe
cetul tot
Vaporul s'a oprit... suntem in Cornul de Aur.
Constantinopole In nostru ziduri albe ce
par a se näpusti imele peste altele din dealurilor in mare.
al zidurilor in mare imputernicesce mai mult aceastä
aparitie, apa albästruie in tremurul - ne face a vedea ca
zidurile s'ar närui pe rind in sd misterios.
Când din vine rindul veunui plop chiparos,
ce se in jos ca aruncat in tremurul
ne cam pe unde am intrat acest
haos de ziduri ; dar pe unde vom in zadar ne sträddluim a gäsi.
In departe .zidurile par a se continua pe suprafata nu ne
prinde mirarea zärind turnul lui Hero adâncindu-si ascutisul in apa
mdrii, cum Leandru a se spre ea.
Abia a doua zi coaja de ne aduce in mersul sd pe
acest de iubire ne-am putut da seama
ce poate adeverata sincera iubire, care pe Leandru se
dea chiar pradä valurilor, pentru a'si un moment pri-
virea pe chipul scump sd.
Nu mai avem a ne acestea se pot
in secolul de aur in care se vinde cele scumpe
sentimente ; märetia tablourilor ce-si schimbd tot mai mult culoritul,
din gândurilor ne splendoarea
ce-si résfatä tocmai aci mândretele-i mai ea ori
Soarele da sä pe razele'i se
pentru a da viatä mdri moarte linistea
ziduri moarte prin chiar bor. Apa pe
de aur care e svinturatä ici colo prin
bätaia a de la bärcile ; Kioskurile se res-
fatä sclipirea din in se drept
sus
Turnul Galata se falnic ca semn de veghiere temeinicd
sigurantä a ; peste mare seraiurile
Sultanului aurite,
de covoarelor de Persia... tot ce Orientul are mai luxos
mai desfätätor, pentru in sbuciumul desfätärilor sä nu poatä
sbuciumul chinuitului popor. Mai se semet tur-

www.dacoromanica.ro
 «MINERVEi» 103

nurile Sofia jäleste vesnic fund de ;

tot se pe fondul de vre-
zidurile
cele ale Stambulului a atâtor gro-
ce povesti din amurg pânä la ivirca aurorif...
pe se retrag de-alungul
sgomotul pe se strightul rägusitor al vapoarelor
portul : neagra noapte mantia
tainelor sale, aducend cu ea vraja ia pe
apar cer pe pämint... intunerecul jurul nostru este
de de raze ce se apa
Haosul de e transformat acum in un cer de
ale care de care mai lucitoare se in a ajunge
apa
Liniste pretu-
tindeni...
sgomot.. un
strigat.. numal
câte-va
umplute
se
jurul
vaporului
un
trat de dine
gusit bolnav
sa zangänul
vre-unuiceasor-
din
trist in
ceastä liniste de
e de PA RT ENO NUL
pare
a se sélbatic a vre
tinere care departe de tara sa fecioriaq
pätatä, a popor ce se vede agonia per-
sale...
Noaptea cade tot mai nävalnic moartea pare c'a cuprins
fire. Un tremur usor in nelinistea
apa de a nu se
sälta in farmecul undelor sale, resfringe tot
mai reflexu sclipitoare, par niste
ce tot jurul nostru, intunerecul pentru
a conduce poporul rege mort fundul mormintulul...
se admiratia când oare acest paradis pämintesc
deschis va fi pentru când oare apa va
va de bucurie sunetul
tecelor din gondolele ware?
odinioari. capii politici. In
acele a omorit Constantin

www.dacoromanica.ro
104 CALENDARuL «MINERVEI»

Dar nu mai e timpul a rspunde la acest fel de

doina résund noapte. Care pe de pe
catarg, care pe cari la cu
doina de dulce de flautistii escursiunef noastre. Sunetele
sAle jalnice se pierd in noapte Stambulul din depärtare pare
a. rspunde prin geamäte surde... doina suna de
lodios in Cornul de Aur...
doina incep ; mai armonios,
sgomotos, cantecele se perindeazá intrerupte de
chiote. Cercul veseli», ad a face sä reinvieze
din agonia sa pentru minute.
Nu-i place monotonia ; veselia e caracteristica firei sale
si vrea
fie sufla-
rea
se
Horele. a
se p
chiotele se
mai

cul
e spintecat
de nenumrate
artificii,
bengale astern
apa din juru-ne
cu care
de mai
lorate. Rsuna
ER EC Stambulul d e
sgomot,
tece, tresaltä apa in flacära focurilor bengale scanteiatul rache-
telor, incep a ne da tircoale.
- ad sosit acum aci.
speriat
afle cioturile de
mai bine noapte speriat pe
sd harem spune un cu un ton sfätos.
glumile se incep spre tuturora, ce sornnul cuprinde
tot:ul in ademenirea bratelor sale.
Aliotrnanul cade din nod in sale,
praveghere se retrag asigurandu-se de sgomotelor noastre
si noaptea intunecoasä toarcerea misterelor
asupra a sbuciumatuluf
Obositi de o care ochiul nu
de albästreala bucurie in
privirilor noastre vre-o movilä, ce ca
din sinul märii desele insule ale Archipelagului.
Ardeam de a ne gäsi in apropierea trmurilor Eladei,
www.dacoromanica.ro
 «MINERVEi» 105

dar coaja de plutitoare prea mult de luptat contra

valurilor. Dorinta vie locul de
vre-un fer locurile bor. nu-si
mai veseli de a ne mai
zädarnice, dorinta de a atinge odatä spre care
pluteam precum _oboseala ne a nu mai chiar far-
mecul din departe ceata alburie a
de se trmului, ne
cuprinse a vedea märetia- acelui
ore nerdbdarea e : Maluri ri-
ce din susul culmel se prelungesc
niste limbi ascutite pând se pierd in valurilor. Alburiul stin-
cilor este tot ce ochiul
,Nici-o de ; ici colo
loritul a ferulul intrerupe datä
verde
albastru, ci al-
cios. ceste
singura-
tice pe cari nu
era semu
de vietate,
a povesti
singurdta-
tea - vre-
.
câte-va
minute si
o
se pe
creasta trmu-
semnul, ce
e spunea am
LUI
rat
tul al Eladei : si resturi de coloane a mmi
templu. Am intrat acum unde
luminätoare poporului unde Zeul Jupiter
Marte pleca cumpäna rzboiulai Venus pe acea
a frumusetii. Vederea acelor ruinate remsiti ne de-oaatä a
ne da cä nu am ajuns de la pragul
cd termuri ce cu spuntare goliciunea
lor, nu sunt de pereti a Acum
telegeam bine pustiul acelor la inceput ne
grozea prin lipsa de vietate ne a perde focul
acelui dor pustiul era de departe de verdeata visatä
pentru zeilor - acum tocmai acea pustietate ne
mult, ne de rämäsite läuntrul De
ce oare piatra rece in forma ei primitivä aruncatä mai
mare nereguld, pare a ne spune pe mult
ne privirea ne face a spune numai cd e frumos ?..
www.dacoromanica.ro
106 «MINERVEI»

Dar nu e vremea a ne pune asupra

a ne mai gândi la ce le vom atinge
in sgomotul zarva tot maimult creste printre nostri.
bucurie din senin pentru de
se vapor pavoazat. Strighte, chiote, dar
zadar, sbuciumul valurilor aruncate nu se de
la cu totul Vaporul apropiindu-se, de
salut, pavilionul in sus hi jos,
batistele. Atunci nostri - crezând e vaporul de intimpinare -
nu ce pe deplin observati rspund
din Strigätele deveniserd din ce
in ce tot mai puternice, nemultumindu-se cu batistelor
beretelor, a umbrelele purtându-le un altul
-
- pentru a
agita usor in aer. Pe
pe placul
bine pardisiul de
sale de a saluta din
bastonulul
entusiasmul a fost. de mare,
hazul a fost mare când vaporul ce ne dddu
un frumos ocol, drumul departe... Era un vapor plecat din
portul care de sigur de sosirea se pavoasase
ne respectul onorurile pe care Greci si
vor a'l da
Dar de. data aceasta am fost inselati, nu trebuia ne
gem focul entusiasmului nostru, dispäruse
ca prin farmec: Valea Pireului face locul spre nord-
vest de colinile nenumäratele locuinte,
care de care podoaba liniilor (sim-
plitatea marmora coloanelor sustintoare. Nu departe un
vapor sta locului; deja se da de salut: era
ce ne intimpina in largul aer tri-
colorul român. vrednici ne
fäcuse a rämânea muti de când nemal multumindu-se a
ne saluta cu tricolorul scump, a agita batistele,
a striga din toate puterile pentru a fi auziti abia- putând
acestor in fata ne alte
vapoare de lume ; mai din departs venea alergând
goana mare printre valurile spumoase un vapor bine ingrijit
frumos pavazat. Inteo clipä e ajuns in fata
ne salutä prin salve de
«Aci e aci» ai in adevér aveam in 4
poare, alte doud se trebuia rspundem.
Fie-care unde le venea mai bine, cei rämasi mai in
desându-se cei din rândurile miscând peste
petele altora nu ce mai facem pentru a pe
plin saluturifor vapoare se apropie mai
in salve de tunuri inviorätorul nostru national,
care spre rusinea la noi nu are cinstea a de
de unii scripcari I). Dar niel nostri nu se imnul
i) Tot permis a spune ocazia desvälirei monumentuluT
pompierilor, de acea se serba anul 1848, acestul [an nu a avut
a intonat de muzica noastri militari.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEI» 107

national, care in timpul din a calatoriei devenise un object

de pentru nostri.
in abia ne vaporul prin nenumratele
de lume ce se asteptarea
se Pireul - modern prin prin amintire -
dreapta copiinde ochiul mai o de catarguri,
fringhil, de fiind toate pavazate, tricolorul
nelipsind de la nid una; in port . . in
nerabdarea care de care spre a vedea mai bine
a striga mai putere, se de se rés-
; strigäte, saluturi nu se mai nimic
De sgomot, strigär, emotiuni, toate pornite din
sentimente pe de puternice pe de sincere. Nu era numal
oficialitatea, nu
era acea
din
gre cordoane
de soldati; era
poporul
care de la mic
la mare
a ne saluta pre-
tutin deni ;
oras, pe
tot drurnul,
cu barba
cu
in .brate,
copil mai
de care mai
BACHUS
sinceritatea gla-
Cu cu mare ne vada,
se simtea fie-care adresal o II aruncal o pri-
vire. La Athena nu numal luminatia a arcurilor de triumf ;
dar la fie-care la fie-care geam fade
din ; pe nu numai onorul
cordon de comanda ; dar
porul intreg cordonul, soldatil sunt dati la oparte din
propria pornire se luptandu-se chiar piept
piept acei, cari aproape de
In acesta de oamenl, de steaguri, strigate, sbie-
chiote, vaite, abia puteam la fie-care pas
primind alte alte alte de Amintirea
de la de care primarele la
barcarea triumful putea zice care am
pretutindeni, ne crede nu suntem de acel

In Athena am intrat in ziva de August ora 8 seara.

www.dacoromanica.ro
108 CALENDARUL «MINERVEÍ»

300 1) de pe Drägäsanilor, intorceam

gloriosi la vetrele fratilor pärintilor nostri.
Nu numal se searnd de de nu
nu ne aminteam de un trecut istoric, dar cd niste
prea frati, - o despärtire - se véd acum
se stringându-se s'ar ca timpul
despartä din !

Antichitáti la Athena
In ora mult asteptatd s'a apropiat. Grupuri, - care
de care a ajunge mai mai - ad inceput
a se indrepta spre Sfânta de pe la
a spune o mergeam printre strdzile
fuite ale Athenei si din când când tot ne aruncam piivirea, lacomi
a o vedea mai in curând.
Iat'o.... Acropole....
Pe o intindere de aproape jumdtate chilometru se ca
manul ddräpänat a unui Ca ne
oprim înaintea acestui sfânt locas, ce tine in-
tregul isvor de a lumei. Fiori te cuprind, privirile-ti
ca trec de la o la .o de
la un circuit de trepte la o de triumf. Locul ce treptat se
aceste amfiteatre sub cerul liber a teatrelor antice, vine a
se termina prin un perete drept, ce pare a sustinea Acro-
polei cu colonade, statui, resturi de temple.
Inaintand pe o de fer a sinistru te face mai
smerit, avem fata Bacus3). Amfiteatrul in
templul
de se continua peretele Acropolel, unde se vede pe un
fond alb anticul socotitor al (o vergea a arata
ora dupa mersul pe bolta cereasca). acest aratätor
care cu a vremurile lumina a
unel candele din intunerecul unel grote
.din peretele sustindtor': pare candela de veghe a perdut popor
slabele-1 sunt ale
Langa teatrul se spitalului Esculap
lui Euripide, iar mai avem teatrul Odeon.
Dependintele iute vizitate, ne spre
polei, pe druMul larg märgiit de pärtile cu buchete
de

Numärul nostru era aproape 300 300 e eroilor la

Centrul morman e Acropolea propriO scoborindu-se o parte de
diferite alte dependinte etc.).
Acest templu a inceput de arhitectil Democrit Anaxagora terminat pe
Eurtpide. Scena destul de bine pästratä ; pietrele de ce
pardoseala sunt in timpul Romantlor; e de basreliefuri
foarte semnificative printre care putut simbolul foarte interesant al omulul
in tineretea betie in betiel (un un un
e mal bine conservat de la teatrul Odeon rindul
scaune de pentru nobilime drept la e scaunul - sustinut
de doul -a preot al templulul.
4) Aceasta e grota Trasibuli un general de timpul independentel.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 4MINERVEI» 109

ajunsi la Acropole in zidurilor ce ne fac

a cu zeci secole Din o parte Partenonul ne face
a gandi la epoca glorioasä Pericle de alta Propileele ne
vorbesc de ceea ce putea arta a Helenilor. Priveam
a ne putea dumeri cum trebue fi fost aceste splendoa-
rea acum impun atata respect
admiratie. Cititorule,
ori-care ai nu-mi nu-
me de dar nu pot
pri a nu spune
ce a putut arta
cine a fost acel popor, du-te
in
pasi spre acel
al
Acropolea. Ajuns
in culrnea mormanului de
corpul o-
bosit de un priveste
ta templul artel -
tenonul 2). de mai
dea puterea de
singura a po-
por, pasi: Te
vel afla pe locul unde
se statuia aur si fil-
a Minervei 3). Ea, protec-
toarea speranta
rinarului, fericirea ca

lasa aurita sa stralucea-

ca un LYSICRATE
far de condu-
cere a popor marinar. De acolo
Pe Acropolea propri sub o poarta de triumf era poarta Beuli
ne
la Propilee. Propileele
in fata unor de
niste colonade de
- constructie
care de
-
lucrate, in par de subtirl de diametru lungimea unul
de 1.80 m.) in timpul ocupatiunil praful de
asezat aci In deposit a explozie a rasturnat sad multe din ele.
Tot A se ruinele elegantulul templu al Victoriel aripi
imediat in dreapta intrare Propileelor. In partea de Nord a Propileelor
o anexi a -Pinacoteca zugravitä marele tablourl ale renumitulul pictor
lygnot din Thasos. In partea a Propileelor se vede un pedestal
era asezatit statuia generalului Agripa.
e construit din timpul Pericle de arhi-
Kalikratis sub lui Phidias. Sanctuar al zeitel Atena,
nurni templul artel, care erad adunate adeviratele artistice. Cu
rinduri de propilee in numirul tuturor coloanelor era de 46. A costat
drahme. intact In 1676, o de pe generalulul Svedez
Koenigzwak foc prafului de ce se in templulut.
Templul Exchteon sud e impodobit cu 6 cariatide. Statul de femel
corpul cade In
Statuia Minerva - proteetoarea Athenel- era
in aur de renumitul sculptor Phidias. Era asa Acropole,
se vedea la de ore mare : Marinaril din care ar fi venit,
cad privirile departe a vedea proteguitoarea
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

de printre va zarea deprtatä albastrul

a Mult vel sta ca sä-ti gândirea, un fir a
ghem de dar zadar..
cul orb va alerga a unde se opreste, precum
de nimic din ânza a stru
nemdrginit... e atât de pläcutä aceastu de
privire... privirea spre Rusurit dai in depärtare de
lina Nimfelor, mai apropiere - aceastä
Acropole - se intinde câmpia pe care neclintit, sta
ascultarea neobositulul si orator Demostene ;
mai spre Nord-Est directia a propileelor se vede
pat grota ascultätorului de legi Socrat, care a preferat
se decât nu se supue legilor Patriel Sale 1).
trast modul cum preferäm noi a muri de a ne supune
gilor...
La poalele Acropolei - pe drumul la Propilee - de
veacuri päzit de vräjmäsia timpurilor,
zidit 476 a. chr.
in câteva secole de glorie märire
a unui popor, ne retragem dar cu sufletul privind
odatä in treacät slaba a candelei ce se luptä cu intunerecul
ca ultima razá a faclei de acei a
cu intmierecul popoarelor 2).
Prin Grecia la Olimpia. Drumul mai frumos pe care
face Grecia nu poate fi de sigur de de la Athena la Pa-
tras de aci la Olimpia. Drumul de fier dintr'un nämol
de in altul, abia poate räzbi printre puzderia de stânci, ce par
a se rostogoli din susul muntilor in mare, la care nu e de un
singur pas. De oparte ai muntii te prin rostogolirea
stâncilor de ceastá ai prápastia, ce gata te ;
mai valul al márii molcom inainteazä, gata
drumul ceea ce präpastia i-ar
Tot furisându-ne printre stinci, peste vr'o
privind nepasarea cu care valurile continuá
inaintarea retragerea vom ajunge de Patras
a nimic in calea de
liciunea colturilor roase de Nimic de numai
unde mide câte un mai acoperea goliciunea sad vr'un
impleticindu-si se ridica din vr'un
de doar jurul Eram departe de
câmpiile noastre sad de imbrâcatii nostri munti haina bogatá a
aceste pustil erad odinioarâ fericitá
a zeilor oamenilor!...

Marele Socrat inchis, Phaedoni a propus scape din

chisoare, el luând otrava ce o o bea lui Phaedoni
vor
2) vizitat muzeul Partenonulul se pot vedea resturile frize Statui;
muzeul etnografic, istoric-antic stadium care reparat prin banil Averof se con-
tinue restaurarea in a amfiteatrului se la se va da
a doua serie de Olimpice, in totul restabilit ea anticul stadium in care
50000 privitorl.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 111

istmul-canal de Corint, se dad mai in o parte,

campiilor, acoperite numal din cauza
lutos ori pietros. Departe suntem a ondulatele
lanuri de grid sad ; struguril, iatä tri pe care o
la tot pasul. cuprinde ochiul numai vii. Cu
drept Bachus ales ca al sd,
unde-va nu poate nutri rodnicie de
mai vita..
de la impresiile tablourilor celor mai pitoresti la acea
a mai singurdati, a pustiuhff chiar, ne apropiem de
Olimpia.
viti,
spune
e, poporul
vrênd
de tre-
cerea
acei ce
i-a prins
treburile ne
din
dul viilor
trag salve de
Cu
parada unel tre-
ceri triumf ale
de a lungul Gre-
ciel, am putut
usor co nst a ta
dorul puterea
de al acestui popor, dar cari ce munci. Singura cale
e marea, care inconjurand micul le des-
chide pofta de a se pe sale largi deschise
tuturora...
Dar Olimpia se apropie... se ne
in mijlocul De coastele sunt mai putin
mai putin goale. se din ce in ce, mai
dephrtare totul dealurilor...
un drum de ord pe jos, praf o a lui cuptor,
ne pe de se vede vale cuprinde ochiul
a jocurilor olimpice. de a in vale,
museul unde printre altele se statuia marmord,
Hermes de Praxitele 1). Aci vezi arta sculpturalä splendoa-
rea : Hermes este de bine executat, deosebi
muschi se incordarea arta modernd va
ajunge la lui Hermes de Prasitele ?
Se mai distinge «Victoriei aripi», care privitd din o parte
Goala, cu haina ce cade in jos la picioare,
in brate un
www.dacoromanica.ro
112 CALENDARUL

chiar impresia ; picior rmas in aer,

celui-l'alt abia atingênd un glob, pare mai mult a arunca globul
pentru a se sbor, de cât a se sprijini pe el.
acum ne vale pentru a vedea mai in deaproape
locul de a vechilor popoare. Nimic din gloria acelor zile
fericite de cât pietre, coloane trunchiate totul
Tocmai in fund de tot trecem printr'un de de
unde luptátorii. se vor întors viatä in
aplausele eroi vor fi prin acel gang
popórului cu lauri! nepäsätbri trecern prin acele
odinioard de eroism päduricea depe dealul
din pare a ne povesti printeun freamät usor gloria acelor locuri.
Nu omul conduce, ci vremurile conduc pe spunea Miron Costin
aceste mine sunt dovada cea a acestui crud
In arnintirea acelor trecute phduricei ce
acele timpuri, ne semnalele de chemare 1).
De August la 8 Septembrie ast-fel petrecut in
Grecia. Pretutindeni pretütindeni gäsind
ruine fäcut sä träirn in câte-va zile secoli intregi de
rire, aceste- câte-va zile vor rémânea o purure amintire. cum-va
vremurile vor face ca aceste fäcute sub entusiasmul
fie solid a unel vesnice nu uitäm
ei de apärat sfintele ruine
avem de sustinut gloria sträbund. Romanii Helena erad
singurele popoare cari stäpâneah lumea de odinioard prin
urmare un vädit conflict. Vesnic in ajuns se
reciproc prin gloria armelor prin puterea ideilor.
prin puterea armelor felul organizärii
popoare Helena prin puterea ideilor ad calea
tuturor cugetätorilor.. când astä-zi unora prin
a prin acelea ale Pindului vin da mâna,
trecutul le impune a purta cu mândrie demnitate incoronarea
gendei acelui trecut.
ALDEM.

ANECDOTE

- 8tii esti vinovat ? zise judeckorul cätre un servitor. Este

un abus de incredere
- Ia fugi d'acolo, d-le judecdtor, cine spune asta? jur
pânul n'a avut mine.

1) La ne-am oprit a de la Megara, unde am distins printre

altele cap de a lui Venus, care se spune a de Phidias.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

cum
se

Grea, rece, peste ea

Si
,
arfum

mintea crudd nu o

:
palpita,
iubesc

uita !
.

zaclar se sbate,
cu a ;

bate,
Sub stinsit met.

Se crunt, se cloboare,
care-a triumf ;

Si omoare
mine - nevinovat.
D.

www.dacoromanica.ro
 A. Vlahutä.
Din trecutul copildriei mele depártate, ca se des-
fac se .risipesc amintirile. Singure indurerate peste
sufletul trec toamna, peste
claurile pustii, lase o Printre ele unele,
cari cerceteazá mai cu dinadinsul ; atunci tresar
cind atinge aripa de
Ast-fel e umbra lui Zamfir.
La in unde fusese odinioard
ograda cea pe-afard, un
capul gol.
Cáci de cunosc, ca luam
pe rnarginea cu urzici ci
impingearn portita din coji
putrezite.
- Auzi vii la noi...
Bine, mosule, rdspundea trernurat glasul ce n'a cunos-
cut impotrivire.
aducearn de cu stresinile largi, toiagul
de corn rara-rdra, ca dol printre
acoperite stoguri de trestie
ne vedea jos, Toader
contenia din Floarea, de ne iesea
'n cale, ne da ; cuvint dulcel la urechiä,
-- Fie 'n voia ta,
fite-ce zi:
te cu cina.
Unchiasul cerca se cu bratul ridicat ca mi- .

ruit, intr'un gest senin, peste tot rostul ei gos-

de cuminte.
In toate ai cash, de oare-ce
gres, de ani venia «copiii», cum
blajin ne numia pe laolaltd, dela la mare.
Mama, 'n prag, - un bine asezat
noastrá - nu uita m 'ntrebe
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEI» 115

Ai sdrutat mina ?
Da!
- Frumusel,
Se apleca cu buzele de mea, cu podul
aduse la glezne,
pe genunchil lui; de
bumbii luciosi, in lat de
cu dat dupä irni ridicam ochii
spre el, pe sub sprincene. Unchiasul de din
jos, mi se slut, nu mai era lui cea
mi se acea
-
- Mo-su-le...
Pricepea spaima mea, cu o peste trup, apleca
la lui.
Pe Cacra veche de cuptoriú avea lo-
cul stiut.
Cu o pe toiag, cea-l'altd pe genunche,
pe piept, sta ca picat din adincit
anilor lui Sub fruntea prnitd frurnos printre
de pleoapele ce-'i ca
taina, nu se
spunea sbuciumul unei lungi
tot singur
- pe
mai bine, din in cuvint
ascultam ce ; am atunci te-
meiul din care i s'a tras
murise de cind a inchis ochii singurul
fecior ce-1 a simtit i se duce pe razimul
; i s'a stricat sufletul.

Plugul ruginit din ocol n'a rdsturnat brazda ; grädina

i-a iar de inegriti
dosul tarcului, da de umblat vremuri rele peste
te ogeacul nu mai e
in celor-l'alte.
Zobit de tot acolo-i sta ; jalea nu-'i mai
da Ca mai de la ven ea pe la noi.
* *
Intr'un rind, pe la un Paste, ne strinsesem nia-
murile. In mirosurile in
cu boarea ud, dogorit de raze pripite. Prin
de tinerete. In craiului sus,
printre ramurile guralive cinte-
cul tot felul.
www.dacoromanica.ro
116 CALENDARUL «MINERVEi»

in largi de
casä, cinstea mesii, port de ninsoare.
Albinele din aripioarele de aur pe d'asupra noastrá,
se barba
floare.
Printre se brodise un ceteras, de neam din alt
mint. Ca pe un musafir omenit cum se ; mai
potrivi o pe cobzii s'a ferit mai
la o parte :
« Pe
Mere Radului,
Din picioare schinteind,
Din
Unchiasul, mai pe seama lui, drumul rosteste
nädusit in :

picioare
Cu 'ntoarsä sub foale»...
In amestecul voinicul zicea pe 'ndelete
Radului-Ortacului.
'Mosul asculta.
Redesteptat ca dintr'un vis misca 'n
buzele vestejite ; cu luare-aminte pe isvodul
:

- Murgule, blästämat,
feciorul läsat
Pe tare depärtat...
Nu'l stirbit 'nälta binisor un
get semn de-ascultare:
- Aici vine asa!
rästire, :

Cu neinvälit
de odihnitI»
.Viersu-i cäpäta la chip ca de-o chemare
depärtatd, se de singur, in auzul tuturora :
»Subt cerului
La aripa
ciardacu
este 'ntinsä....
www.dacoromanica.ro
 CALENpARUL 117

la
Balaban
Vesel
de nimeni
Pentru oard auzeam pe vorbind in Pe
m'am alipit de pulpana El, ca un
si-a asezat dreapta-i ce n'ar atins de odoare
in tae firul,
picur lui de codru :
asta
adästa,
In celar mi-ti
Din opt-sute busdugane
Alegea cel mare
La punea
Trägea opt sute oca».
am ascultat cucernic 'n cap de
rag de le rostea
In svicnea pe alocurea de
trinul sädea noastre din
vrernuri uriase.

Din vedeam peste ostrete.

Adus de crucea resfirat pe panura
taia virful toiagului.
din cap, lungea stoboarele de-a se pierdea printre
oboare, vorbind singur.
De nu mai putut luminile peste
vada din de brätara
gurilor se ducea la lui drag de sub pluta
cu frunza argintatd. In pletoase, culcat
cind sufla peste botare, mo-
visa la tineretile irosite pe toate cdrärile.
räzimat o de scoarta gdsit
simtire, ajunul märete zile de
s'a tristul Zamfir
orbul, Omerul nostru.
V. CIOFLEC.

www.dacoromanica.ro
 Este o care turburdri organisatiu-
nea omeneascd, un fel de care se lipeste de
voe de cu répeziciune in
care te te e gelosia.
Gelosia e cea mai dintre pasiuni, ea duce pe
meni la toate excesele: la nebunie, la sinucidere. Gelosia este
aceea care pune otrava in o multime de
personagii istorice; chiar in zilele noastre crimile cele mai
grozave pe care le cornite gelozia sunt foarte numeroase in
climele calde, pasiune mai cu
asupra temperamentelor mai arzdtoare. In acest cas putem
zice cu Virgil :
0 ! crud amor! ce crime
Sä nu comis pe acest pänlânt.
Nu e nici o gelozia n'ar fi un instinct al
ganisatiunii noastre materiale, descopere la ani-
male. acest instinct se vede si
clime obiceiuri, ast-fel s'ar putea gradele de
ale gradele de ale diferitelor
popoare. pasiune este mai tare in Africa Asia, de
in Europa; in Italia de in Germania;
in de in Rusia, in regiunile polare este
foarte
Gelosia nu presintä aceleasi caractere la sexu-
: Bärbatul este material in amorul sh, al scop
este tot-de-a-una pläcerea sensuald. din contra
e mult mai delicat. Femeea este tot-de-a-una orgolioasd de
a vedea pe alte acorcland admiratie frumoase
ale din mai egoist, voeste o
posesiune exclusivd: el se vede alti
atentiune femeei sale. Gelosia mai necioplitd, mai
face lesne, femeea sa e de
o infidelitate materiald. Femeea se mai mult
nu de de tre-

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVET» 119

amorul ei cel este rdsplätit

dispretuit, atunci ea se in transporturile
gelosii margini. Un
gelos este un tigru furios, femeea este o tur-
Când gelosia a intrat sângele unui individ când
sa de aceastá pasiune, nici o
nu mai familia nici un repaos pentru
viata sa... Zile le sale se strecoard obositoare
noptile sunt agitate niste grozave
vin descopere cea ce Ochii i se
ascund niste intunecoase ; fruntea se ;

une ori un slab se opreste pe buzele sale, acesta

este un suds de disperare, de ipocrisie. e brusc, gâlcevitor,
impacient, nesuferit ca o chiar pentru el
insusi ; unii de el, altii bat joc.
Un gelos, a lipsit câte-va minute din se intoarce
pe ca un tilhar, se ascunde acolo ore
atentiune vârful degetelor, cu gâtul
intins, urechia la broasca suflare, nemiscat,
tând a indiscreta bätae a arterelor sale,
de neliniste, ghiceascd...
Un picior care se atinge pe parchet, un sgomot de scaun,
o fâsiiturd rochie, o care chiar
fac se un fior rece trece prin tot cor-
pul fata lui se aprinde de o face se
comprimatd ca sub presiunea unei enorme
pare a se s'ar putea o de
in peptul ar voi din locul
nenorocitule! femee, care te tortu-
ast-fel, crezi ai despre
ta aparentd, goneste-o fugi tu in .parte
acolo linistea repausul, care perdut, mai cu
prin nesocotinta ta.
In fine nu e absurd a-ti imagina aceia, cari vor-
cu femeea ta amantii ? Nu e oare ridicul de a
crede toti acei, o privesc sunt cu ea, ca
te ?
- zicea o foarte experimentatd in aceastä
terie este un talent a nu se cine-va gelos
când un se face nu prea pe femeea sa,
atunci ea nu odatá de aceasta, când o
necontenit in cele ale
ea resbune de aceasta cu pret; o femee, care
n'a un i bärbatul o teme, atund
www.dacoromanica.ro
120 CALENDARUL «MINERVEI»

naste dorinta de a face Istoria din toate

secolele si din toate ne mai toti sunt tot-
deauna causa nenorocirilor Privegherea, ordinele, arne-
toate furiile nu fac alta de a
nenorocirea atit de Traditiunea ne spune chiar
Argus, care avea o de ochi, a fost de femeea sa.
Gelosia este ca o care se imaginatiunea
ne mergi drept la obiectul ce
se presintd, fantoma dispare mirare vezi acel
o un arbore, o etc. incredintare
am un spectru aparitiune
ar stat in spiritul nostru.
cu gelosia.
aveti oare-cari prepusuri, spuneti-le, explicati-v
av ; intelegerea va folosul amorului.
cari a voastre de
toate mijloacele misterioase, pur-
tarea singurul este a lucra pe
fatä si
toate toate cari pot turmenta
omeneascd nu nimic care com-
para gelosia. Nenorocitul lovit de
de torturi, de ; sa, pasiunile
de o amorul, ura, minia, resbunarea; rusinea, dispe-
rarea, este un isvor nesecat, care duce la otrá-
vit de gelosie. Nenorocitul ! s'ar putea zice este in prada
divinitátilor infernale, vor tortura prudenta
nu va veni in ajutorul sa.
(Philosophie du mariage).

strana daseäl sä
babo? dasaul.
- Am avut un mi l'a furat; acum auzindu-te pe
d-ta mi-am adus aminte de el m podidi plânsul.

-
* *

dupá cdpitanul.
nu se da jos.
- De ce nu te jos,
zis jos Murga mea e iapd.

www.dacoromanica.ro
 Era o
frurnoase.
zi cele -foarte rarece ori.
nu i se deckt
Domnul Pazitoril sf, copil din fai-
V porecht la o era prin
despre curte a palatulul armele,
din Sta rezemat pe se
cotul de la la
din spadele cu apä-
cele dese lungi. väza.
Privirile sale färä o De voe'vodul privia
cer interes pläcere
era de totul la ast-fel de deprinderi ale
afarä din cilor si ; acum niel in
De el nu linistea, nu le
repausul ; ura din Vre-o patru, cinci ce
tot sufletul. se mai
darea o de frunte lucru pe o de
caracterul Ori de ori aproape de poarta cea mare.
nu era coprins de grijile Domniel, pe o la
el esia la alerga nu se mira
se deprindea arme indestul, stare
boieril sale. aceea. sta mai cunoasca.
Acum lui se de - Cc va fi Sa, de
tot schimbatd. cäutäturii pe ? Ca
ce caracteriseazd atât de mult pe nu vzut.
tirani, disparuse din ochil - Poate se de faptele
Tepes. Fata exprima sale. semneva fi mustrând
un fel de duiosie o cugetul pentru boeril trasi in
care ar putut 'pune uimire pe Al treilea adause :
cunostean mai de - Pe legea mea nu ce
proape. Pe ziceti. nu are inteun
de si amenintätoare, acum r- suflet al Sale. Nu
un suris - semn pare de ci din
derat era mai putin contra, se va fi pe
impietritä. minte,
voevod era cufunclat e cum
- Fie-ti vorba de aur, zise un
Dar la ce se gândia ? al patrulea. de-ar da
Nu se la rsboiul un bun Märiel sale. S'a um-
la trebile la plut mosia de frate si
vrsäri de sânge. El pentru trebue
un moment de a mai dom- Acesta n'apucase a
nitor si tiran. redevenise orn, bine, voevodul o

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MlNERVEI»

repede, se sculä de pe scaun si meascä pe boerii, ce sä-f

scoate capul pe fereastrd. vorbeascä in trebile tref.
- «Corbene», el voce
puternicä de zidu- * *
rile si se uita curte, ca cum
ar vrut sä caute cine-va Casele Stanciului se afarä
pe mosie, nu departe de
Atunci unul dintre Tepelusi se goviste. din
sprinteni spre lemn, ele un exterior
rile palatului. 'Era un destul de frumos. Lemnul päretilor
in trup, cam intunecat fatä era cioplit multä mäestrie iar
o cäutäturd sälbaticä, era acoperisul imita
taful spaima boerimif, pescelui. Intrarea forma o prispä,
favoritul Vlad se de patru de stejar.
sui pe trepte repeziciune dupä Curtea era c'un zid
moment sta Vodä de bolovani. Jur imprejur se intin-
in casa cea micä a palatuluf. deau acoperite
- Sä ta! zise Cor- grâne
beanu mâna albä a plantate vie, pe li-
Domnul vezile cele erboase turme
11 bätu pe gräi de de vite coarne si o
a : ghelie de
- Mäi Corbene Mai de unäzi, Toate acestea forrnau averea
când ne intorceam de la vinätoare, Stanciu, care se trägea din
trecurdrn pe la casele Stanciului neamul Domnilor Dar ce-i
celui orb. aminte, cä fata averile acestea ?
furca pe prispä ; lipsia mai mare scump
i-am cerut sä Mi tesaur : lumina ochilor, care
s'a pärut de tot acea cine poate sä se simtä fericit in
pilä a Stanciuluf. Ea luat lume ?
ochh, furat Corbene. Singura a Stanciu
mi-a dat fermecatä, de era fiica sa jupuneasa
nu pot mut gândul de la murise de
dinsa. dorul noapte Pe când Corheanu se sä
nu ce m fac de dragul piece la iatä ce se pe-
dreptate, ta, trecea la casele Stanciului. In prispä
Corbeanu. mai fi sedeaü pe o bancä de stejar doui
de hoer in dar ca a Stan- costume boeresti. Unul
ba. putea sä fie ca de 60 de ; el
ce pus de gând Cor- avea un trup robust, purta
bene pe fata Stan- mare si
ciului sotie, mi-o fac runeased. Al doilea se pärea,
pe mai bun cal a trecut de dou de ; era
din mea
o legat la osos de_o
la casa Stanciuluf. Spune ca
cä Domnul a prul ca pana In
; se presiunile aräta vioi-
nuntä, cä nu mai pot ciune si
de dorul fiicei sale. Acum pleacä, Era 'Stanciu un fecio de hoer
ftul du-te ca vino anumeVintilä. se proptia
ca pe o inea capul plecat
n'asteptä zicä de jos ; aruncase ,piciorul
clou ; el o adâncä drept peste stâng, mâna
de atingea usor drept
de a
casa cea mare, unde avea
trecu
pri-
al
- spun

www.dacoromanica.ro
 LENDARUL «MIN ERVEI 123

- zicea junele boer. - Sä nu mai perdem timpul cu

Päuna va fi a ta, tu vei mosteni zise el sculându-se de pe
averea mea Dar ajuti, scaun. duc, boerule, sä-mi caut
ftul résbun in contra de drum ; veni sä te
informez despre toate. Te las cu
- care mi-a mâncat
pe mine
numai pe mine. Am
dumniata,
port - umbli rs-
de grijä Vodä. Mâine punse Dar mbitul
voi strmge aid pe mai de-ti ziva si de
ca intelegem bine. la
Bine, prea bine ; dar pe fie-sa si
vom prea Ar aceasta se ivi in prispä. Ce
trebui sä tragem drägälasä, ce chip Tru- !

tras ca prin
-- voiü colinda pe- adause
partea
la toti
in cele mai perfecte forme,
ca trestia pe Fata
se

noscutii din acest le gingasä gratioasä era

voi descoperi tot planul urzit contra o de toate misterele fru-
lui Vodä. Boerii duc groaza tira- In
nului si ar sä se scape de magic care
curând. nu ajost e sä
avea cine inceputul ; cum era a epes. Era
noi De nainte
-
.vor merge ca pe
orn, -
scApatä de acest mäna
la
la
cafluturei
la
cusutä cu fir si
aur
pe piept cu
du-si capul in sus. Abia asezat tot felul de broderii. Mijlocul
scaunul Domniei värsätorul de un ornat cu pietre
iatä cä se scumpe, la purta de
de stirvuri. De va mai mult blond de
mai lungeascä dom- cât negru, era co-
sä nu va mai r- site lungi, cari i se când
picior boer aceasta. pe când pe
Dumnezeule, fä-mi parte de zile, June:e fire la vederea
ca nu mor de acestei care mai nu avea
pe boerule, lume. El o mai vzuse,
rupse c'un ton increzut. ce e drept ; cu o vedea
Mai sunt tara asta oameni cu mai des, cu atât i se
inimä, cari nu vor suferi ca tronul pärea, cu atât mai fermecätoare.
Radu Negru lui Mircea sä l'ar sä se
tie pingärit de un monstru. Tara miste de dânsa, dacä nu l'ar
peste curând va serba o zi mare, o de la a
sugrumatA va rsufla. implinire parte
- Dea sä fie zici, bor. cu mâna
rspunse mâna pe
Dar trebue sä ne gräbim ce era legat de stilpul prispei.
nu ce cäul
aduce ziva de Poate päru ; dar lui rmase la
Tepes, mediteazä ochii se
peirea Tepele goale, pe ursitul
de vr'o câte-va zile, e vedere, frageda de mânä
deprins a face ospete intre stirvuri. pe nenorocitul duse in
Pofta de fearä cere victime.... curte la umbra nuc ; ea se
se foarte pätruns intoarse apoi in spre
de cuvintele Stanciului din ce dea de lucrul zilei.
in ce devenia tot mai neräbdätor. * *

www.dacoromanica.ro
 IN

Peste câte-va momente Stanciu pentru mine, nici

auzi la poartä tropot de cal. Simtia mai poate vorba de fericire
vine cine-va. Era Corbeanu. El lumea aceasta. nu mai orn
ca alti oameni.
de
calul de
zise :
se apropie .-
mare
e dar ai fatä
- Bine gäsit, hoer d-ta ! Am pe Päuna, singura mân-
- Bine la noi, rspunse ce mi-a läsat pe
orbul clätinând din cap. Dar spu-
ne-mi cine - Ei bine, ca nu mai lungim
te vorba, boeruleMäria sa, a
- Sunt din oamenii Vodä. te facä socru de Domn.
Corbeanu, vätaful copiilor din Stanciu säri drept in sus
sa m'a
casä.
la Dumneata.
solie
tresäri ca din vis la auzul
- Dumneata
ca un disperat :
socrul
jupâne, dumneata,
?

acestor cuvinte fata se fäcu rspunse Corbeanu ; vezi de

e turta de Singur nu- te gäteste de
mele Voevodului era de ajuns ca Stanciu cu un ton pe
sä-1 umple de de mânie. jumtate serios jumtate ironic.
Nenoromtul era p'aci, - Apoi bine tocmai pe
ceapä a blestema in gura mare pe mine m'a .gäsit sa mai ?
acela, de la care socotia, cä i se boeri sunt in aceasta,
tot ; dar se cum hoed cu fete, cu avere cu ve-
putu, silindu-se ascunde ade- dere. Cum de m'a ales
vratele cugete a simula altele mine ? E prea mult, e
totul contrarif. prea mult !
- Esti de la curtea Sale, Corbeanu se mira de aceste
cu glasul cam emo- punsuri ale , care cam
; m bucur, dragul când a refuz.
vd sa mai adus - Ce fel, jupâne ? zise el cam
minte de un ca mine. Tot necäjit. Pare-mi-se nu te prea
e : de boeri bucuri de vestea ce ti-am adus.
le aratä dragoste. intru nimica socotesti onoarea
lungeascä zilele intäreascä de a fi socru de Domn de
domnia !... Dar vel fi seamä de ce
veste de la curtea domneascä. stai a face. Nu cum e
- Aduc lui ?
punse Corbeanu. sa a pus Stanciu acum masca
fericeascd o de hoer. rspunse sincer hotärit :
cu ironie, apoi - Fie cum ! am
zise mai departe. pentru Mária ;fata mea e
ajute Dumnezed, fecior de boe.
Sale ! Dar mir, in Corbene, spune Domnului,
ce acest cresti- atunci când imi va da
nesc Domnului cu venirea ta mina ochilor, atunci si am sä-i
mine. Doar nu acela, pe sotie, mai nu!
care cautä sa fericeascä. -- In desert ai hoer
- Ba, tocmai dumneata esti dumneata, mintea nu s'a
celar Stanciule, copt cu
-
casa duminale.
ceasta, vätafe ?
s'ar putea una ca
Cu aceste cuvinte
-pe cal
sänätos jupâne, zise
mirare. prin nimic meritat el depdrtându-se.
mila Märiei sale : cum ar umbla - Cale rspunse
deci, sä fericeascä ? De alt-fel omul cu ton

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

Bietul orn nu stiea ce face : ura nid pentru ce. Asa

de mult in nu se 'dar Huniade pe drept, pe
mai de la urgia ce con- nedrept, judece, a
jura pe capul luat Stanciu ochilor.
Stanciu ce face acum ? Presupune
* * am pe Huniade
Incepea Cor- de a
beanu intra pe poarta dom- pe fäptuitorul nenorocirel sale el
nesti. Calul era tot alb de nebunul uräste pe mine. Vezi,
spume, de tare alergase. Corbene, sunt oamenii de ne-
Voevodul atunci se drepti? Apoi lumea m
de mari ai Diva- tiran, vede trag pe
cu pusese la cale niste
de ale El era lunea place,
uite fata Stanciului, dar ; dar te rog
pe Corbeanu deschide de mine trage pe Stanciu
usa,
Ce veste Corbene ?
se aprinse
el pe
in
- vedeaCorbene dragulface.
ce
avoritul duce vorbesc
Acesta povesti din tot su-mi cu Stanchi, doar voiü
ce se Domnul asculta, putea Acum
ca schirnbe odatá spun bäete.
fata, ca arate un singur piilor din casä. ca de
de si de turbu- sä-mi un cal; iar tu mere
rare. Avea dreptate in cele hainele mele de boier.
din ce i-ar de Corbeanu
Stanciu, ar fi voit cu ori-ce Ce avea de voevodul? Pen-
pe ? tru-ce poftia un cal
Pentru de cele mai multe acum noaptea? Cu ce scop voia el
cea mai lege era se schimbe portul de boier ?
lui ; ce l'ar fi putut Vornicul cel mare spusese,
impiedica, de a se pune mai pe in se noaptea mul-
de vointa unui pärinte ? time de furturi de chiar
- Prea Märia ta, imprejurimile capitalei sunt
zisKorbeanu, terminase tuite de hoti. Vlad pe
povestea. Un orb ca vornicul, se va duce el
de Märia unul caute pe
suferi batjocurd, nu. pe de cum-va s'ar
din fire, Corbene, nu le dea de urmá. era
m fac nu e acestui Domn : pe de o parte
cu cale nu se cuvine. Stanciu el era tiran si crud de
de n'ar fi orb, nu mi-ar refuzat si, apoi pe de altä parte
pe fica sa. cäuta binele,
- Dar, orb nu se sä nele prin el Era
-
ti-o refuze.
Corbene,
Mie mi pare
spul expunea
din cale si tot de-auna se
se temea, dar de
; el de

Stanciu nu e cu mintea loc. ba. In privinta aceasta putem zice

- Asa am zis si ta, are in
dar ce ? Romanilor.
In zilele precum a Corbeanu aduse hai-
nävälit Huniade cu oaste in nele si-i ajutá se Pe
la noi. El a pus pe niste Un- atunci boierii nu apucaserä a
de scoatá Stan- adopta costumul oriental, ci se pur-
avea pe nu
www.dacoromanica.ro
126 RUL

trase picioare niste iar spre ArgeS. Aide te

pantaloni albi de se la un
niste turecii scurti ; Ambii in partea opusii.
tunica si se Dar cine oare s'otul de drum
de ; pe de asupra al ? Cine ?
o manta alba pe cap Era bietul care colinda pe
puse Se la curtile boierilor cu intentiunea
pe sub manta o sabie
turceasca, la un - Dar dumneata de unde esti
busdugan. se din palat. boierule ?
La capätul mai sub cuvint se prea
calul Domnul ostenise.
ne insotit de din Pitesti m duc
cercetez pe rude la
Era de nu se care nu e departe de aid.
drumul la zece cerul se se bucurä foarte mult de
acoPerise din toate ; avea o
o nu lumina. de a se informa
Stradele de clespre sine, de ori i se pre-
o in sinta ocasiunea Incepu
pas pärti ale capitalei, descoasä pe tovaräsul
El mâna calul in urmatorul :
când mai iute, mai ; - Va esti
acum drumul drept aproape de capitalä. Vei fi
acum apuca de a de pe la domnie, la
si une cale noi noutätile vin cam
jurul totul era ; abia se - Ce ?E
audia un de a mai
un chiot de un sunet pe niste Alt-ceva mai
de buciurn si murmurul lin al proaspät auzit.
raelor. - De boeril se vorbia
Umblase bine o dar la Vai de capul nostru
nu de orn. De dumneata, de capul nostru,
la un timp i se aude tropot de nu-si va schimba
de cal. Se opri trase urechia, Avem s'ajungem toti Ce
apoi isi urmä drumul in directiunea, bätaia lui pe
de un'de i se vine sgo- - Când lupul nu va mai rupe
motul. Merse merse oi, nici nu va mai trage
zäreascä un inteti calul
Spre densul si peste câte-va - Ed unul ni mir de
mente a!junse. face tiränii, ci de mir,
- Bun voinice ! cum de-1 mai poate Lumea
-
pes, silindu-se a-si preface glasul.
rspunse necunoscutul se opri
prietene,
ne zice
dar
ne tragem din
alungaü pe domni-
ba ucidean.
cine e. vct Noi facem totul alt-ceva ;
esti boier si de omenie. Dar ne läsäm de ne
cu ? de unde vii nu a ne nici
unde mergi?
dela Arges, ; Vintilä auzind strein vorbind,
duce la dar cum vorbia, crezu a fäcut un
am gresit drumul. mare in persoana Nimic
strein, sunt de4re olt mai impiedica de-ai vorbi
urnblat prin acestea. libertate si chiar de
- La Targoviste ai mergi ? a-i destäinui planul
www.dacoromanica.ro
Apoi n'ai luat drurnul bine ; te - S'ar gäsi noi oameni,
 CALENDARUL «MINERVEi» 127

zise el, sä cuteze a-sr ridica tuneca bine, sä te afli prin locurile
contra tiranilor;'dar hoe- acestea. Colea dreapta e o cruce
nostri sunt a se de piaträ. acea
pe altii. cruce, un orn,
Pentru Voevod care te va conduce mai
bire devenia tot mai interesantä. Sä urmezi numai
Nenorocitul de cäzuse in intri acolo unde-ti va aräta.
mreajä. Tepes, ca mar Vlad nu mai mult.
ra pe boier continuä Ce lesne i-ar fost lui, punä
ast-fel : ducä
- Ar fi de ajuns, s'ar ! Dar vorba de un com-
cari sä fie la un plot el preferi pri-
gând: cum suntem spre a face dusmanilor si o
amândoui. ne-am pune cu tot surprindere
din'adinsul facem hoer dumneata.
bun, boier dumneata Acesta fu tot rspunsul
peste zile tiranul de la povetele ce primise.
ar avea la spate sute de mai adause ;
- Inceputul e fäcut deja - Ar bine sä nu numai sin-
; acum numai rmâne de sä gur. Sileste de pe alti
-gäseascä ajutätori.
unul nu trage
cunoscuti cu dumneata, dar
de aceia, in
de a te
avea cuvint
Te rog, boierule,
mine la
Vodä, du-m pe -
veni cu
sigur, hoierule, cä
multi rspunse Vlad
Vintilä opri calul se puse pe o deosebitä satisfactiune. Dar
; Domnul zise nu bagi de cä ne apropiem
departe : de un ? De cum-va e
M supune la vistea, apoi te rog sä nu
toriri; dacä se va cere de la mine, tenesti, de aci
ca mai pe tiran, gäsi calea.
bucuros o face-o. Nor Oltenii - Bine zici,
. suntem dedati a ne pune in peri- unde mi-e drumul. Acum
col pentru binele cinstit boier ; te
Ce de boier rog taina, alt-fel
dumneata ? adause apucând fi perduti.
mâna sotului pe viul jur, nu
pästra secretul nimänui zise
si gata sä-ti spun tot ce de mânä. Ba
poate mai jur, aceia pune
bâtea de neräb- mâna pe Tepes.
dare ; ridicând mâna dreaptä cätre Cu aceste cuvinte nostri
cer, el rosti cu ton aceste se : mul-
: amândoui voe
pe pe sfinta dete calului se
cruce, ducea tot inteo de eä
s'ar descoperi. shoarä. Cu o bucurie diavoleascä
Vintilä nu se feri din calea el invârtia busduganul prin aer in

socotitul
ce venea sä-1
arunce in präpastia perzärei.
tinr, nici prin
-
semn de biruintä
mi-ai dat
zicea intru
pe
Doamne,
minte nu-i trecea, cä are de aface Pe la miezul
cu dintre oameri, era palat. el n'a dormit
dete tovaräsului urmroarele mai bine, ca in noaptea aceea.
-
povete :
searä dupä ce se va
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

A doua zi pe la prânzul mare ochilor, vrea m lipseascd de

era la Stanciu. acea mângäere, ce
Päuna le pusese,masa mai rmas pe lume. El a trimis
tase bine, o de sta la mine pe ca
vin inaintea bor. s'a am
era vesel povestea orbulul, ceea face socru de domn.
ce se petrecuse din si rmaserd
seara Dar Stanciu nu se cum e
prea el abia scotea ; iniméle mal
o vorbä din la vin nu a de
se de Se uitaü, särmanii, unul la altul,
trânul are ce
de causa
Era
dar
intrebe -
dar gura nu puteaü deschide.
v spun copii, adause
bâtrânul tremurând, neomul de Te-
din'nainte zise : a pus rü cu mine
- Ce-tl este ? De mult nu cu vol.
te-am vzut ? rspuns ai dat
Apol aruncând la o parte cusätura boerule ? cu neas-
frageda se asezä lângä Stan- tâmpär. Nu cum-va te-ai arätat in-
ciu se silia sä-1 mai consoleze
el :
- Te doare ce-va ? n'ai dormit
-
voit
speriatä.
cererea
se arate
?
? zise
m dea pe mine
bine ? al auzit vre-o veste acela, de care se tara
? ? ! tata nu poate
-- Nu m doare nimic copila de crud. Mai bine
mea, rspunse Stanciu o de grumazi m
la pieptul sü. pe
- Poate fi fäcut - Nimic n'am promis
vre-o supdrare, intrerupse din i-am dat un stras-
nedumerire. refuz.
- Tu ftul ? Doarnne fe- Acum tineril se ceva
Tu bucurie,
sunt vesel când te - Dar pentru i-am dat
casa mea. Te iubesc ca pe un refuz, Stanciu, tocmal
copil din meü. pentru aceasta m mai mult.
-Dar vd bine e de lege värsätor
nu ti-e la de singe, e cumplit, când stä
Prea esti ingândurat, prea oftezi, rsbune. Teama mea nu era
prea te turburi. Nu cum-va se pentru mine, ci pentru vol.
intâmplat vre-o .nenorocire vol träi, tot 'mi este ;
bucatele de pe câmp, dar de voastre ar fi päcat.
de la ? tremura. venise
Stanciu nu se mai putea in fire zise de :
Din genele a se furisa - Bun e zilele tira-
niste le nului sunt numrate si se nu-
si intorc-ndu-se mal ca 'ntr'un de pär.
-zise cu vocetata,uimitä plâ. nge
vor veni boerii ca sä ne
cum sä-1
din
El nu va scäpa
noastre.
se Stanciu -Apol chiar scape,
se tot chipul verse chiar urgia
durerea necunoscutä. Stanciu turbarea asupra voi su-
pe ambii tineri de le feri bucuros ce va suferi si
ast-fel : dar de dinsul nu m
- N'are fie bine de noi, Rostind aceste cuvinte inocenta
mel. care mi-a luat lumina plea era cea
www.dacoromanica.ro
:
 ARUL oMINERVEI»

a dragoster ce care am de logodesc

simtia pentru mea.
in rnomentul acesta cu rece :
nude un glas : - Frurnoasä daf Dum-
- Acasä Stanciule ? boerule. de bine i-ar fi
sare la fereasträ, stat fie ! Dar ce-
cine e. Dar o privire rut-o refuzat-o. vrea
afar iat-o se trage voia d-tale este voia
napoi, scoate un furios cade fetei.
lesinatä bratele er. Päuno, pe cine preferi
se deschicle; apare tu, ai avea alegi mine
un
cea
figura de urias. Infätisarea
e impunätoare. Pe fruntea
radieazä senindtatea unui
-
copila
acest
temere
ta, rspunse
suflet multumit si neturburat de ta Domn iar
; din fisionomie sunt sä-mi pe
de de un fel de se- Dar tu pe
chiar de sälbäticie. Sprin- ?
cenele
niste
ager si sägetätor.
negre groase umbresc
ce revarsä un foc -
--- 0 iubesc
ca mi-o fac
ta.
te
mireasä,
de
E Tepes. cum cädea ?
El se duce drept la Stanciu, - Ca sä pot de
ia de zice : ar trebui las mai de
-Dumneata, hoer Stanciuie, viatä, o
dat' pe la mine ; am venit
la dumneata. Aceste rspunsurf, de amor
sa domnul, adause devotament, sufletul Stan-
care ciului, iar desarmarä
-
cumpätul in presenta Voevodului.
träesti ta !
Aceste cuvinte Stanciu abia putu se
la
sentimentele cele mai contrarii
Domnului:
le rosteascd spaima ce-1 amorul, agi-
de alt-fel
- Ce mai Stanciule ? nesimtitoare. Dar Vlad
o duci lume ? urmä patimile pentru. un
-
o voce- familiarO.
ta ; lumea cum
moment, el
rsbunase deja in contra celor doi
tined le fäcuse judecata. Pentru
pot. Sale. ca rdsbunarea la timpul ei fie
se de mai teribilä, Domnul de o cam
care in tot momentul ar fi se dragoste de crestin.
putut de un suds plin de favoare
pe viitoarea sa ; toate de el zise junii
acestea se apropie o
dar tre- - .Vd
:

stare chiar
v foc
mura de de o tre- sunteti
frigurile. unul pentru altul. Ei bine,
Vlad puse pe de aci 'nainte. va fi timpul
umärul se intoarse v vostru. voi
rmaneti
Stanciu :

-
- Aceasta 'ti-e fata Stanciule ?
e fata mea, Tineril se
sänätosi.
de
ca si cum li s'ar fi luat de pe
- Dar acest cine este? o de moarä.
-E Vintilä, fecior de pe Vlad Tepes de a pleca,
www.dacoromanica.ro
130 CALENDARTJL

se cätre Stanciu mustrindu-1 Vintilä se duse el la casa

-
aceste cuvinte :
Nu mai
jupân Stanciule !
la vreme bä-
pärinteascd, de unde avea
pe la apus de soare. Päuna
rmase ocupatä
trânete. Nu mai zice oameni, furca cu
luat ochilor : e
minciunä jupâne!
ce are gând sä-ti cä
Huniade. Aceste le spun frica In fine se
lui de nu vei Boeril din toate
limba de te va ajunge urgia la casele Stanciulul. Ei
mele. Te voi bate cu bus- fie-care de un argat
duganul boerilor prevzuti arme. Argatii duceaü
multumitor nu Stanciule, prin livezile de prin
n'ai avut un de la mine. prejur, pe când se
cunosti. in casä Stanciu Vin-
Stanciu stia cä mai tilä. In cea despre
puns la dojenile Voevodulul era sta de vorbä cu
cerea. trânul egum en, care se
mai o la cele ce se petreceah in casa cea
unei si lui Vintilä, apoi esi pasl mare. Acest pärinte venia
poartä astepta orbeanu mai in toate serile la Stanciu, ca
cu calul de de urât, când nu se
Cum s'a Stanciu, fie alt cine-va
ria ? vätaful ce bine
cu porunci lui Corbeanu
lui Corbeanu semn, dintre mai co-
tacá, se depärtä gânditor de pii din de drum.
casa boerului. Corbeanu nu visa ce are fie.
- Tot e asa zise se ostäseste
Päuna, uitându-se pe pedestru fruntea voinicilor si
reasträ. päzitori, cornandati de vätaf. Peste
Aceste cuvinte naive trezirä câte-va pätrare ceata se
lui un fel de gelozie. propie de crucea de
El se ca nu Atunci voevodul zise lui Corbeanu
sä-si schimbe cu timpul pärerile. rmânä mai
-Tu nu mea, tu nu si urmeze din departare.
nosti pe acel stru,adaus Stan ciu La crucea de piatrá Vlad pe
frângându-si máinile de necaz. Pe omul, care fusese trimis
când vorbind mai Domnul semn
trebue te temi apuce el purcese

zise
-
de el mai mult.
nu mai träiascä,
de mânie. Nu voi
gânditor dénsul.
De la un timp
drurnul pe care apucase
de
fie nas,.tiranul care s'a duce tocmai casele Stanciului.
dat Dumneata. - Ce fel, gândea el sine, nu
jura lui. ! cât m e amestecat prin-
1-am läsat zile tre dusmana ? vine
din locul
- El m'a orbit, Stanciu, i se risipi, când
el altul. Dacä se vzu sosit in curtea orbului. Vlad
apoi tine-te de trimise pe ca
In acesta se auzea pe eel din ;
când la o mändstire din apropiere. el prin curte se uitä
Bätrânul boer se duse, de un pe o fereasträ zäri pe boerii
servitor, ca asculte sfintele ru- Inträ pe prispä, de pe
www.dacoromanica.ro
 CALENDARIIL 131

tindä ; aci sese la sângeroasa crân-

sabia din apropie de cena dar o
se opri ca asculte un mo- stea in pe
ment; mätate Un o
dintre con- la plecare si o prin-
juratl rostia urmtoarele cuvinte, tre boeri. bátrânul
- omorâm pe
cari se
d-voasträ; dar
bine tindä
numai la
isbuti
din
scape ; el esise pe o
apucase pe
calea cätre mänästire.
vom putea pune mâna
pe * *
- Bine zici, omorâm la
nätoare, rspunserä o A doua zi poporul
asista la o priveliste
i se tot Pe un din oras, se
din cap la auzul acestor cuvinte. cinci-spre-zece boeri
Devenind mai sälbatic de o trasi in tepe. Intre tot
el dete usii o piciorul mese se ospäta aid
de din ; apoi epezindu-se cu boeril curtil sale si
cu turbare inäuntru, o din casä.
voce cât-va timp a se
Pe cine omorâti voi, nelegiui- trage clopotele la toate
tilor ce ? cile. De o se un conduct
Dar bratul de al funebru. pre-
vârtia spada in dreapta cedati de prapore,
in dintre conjurati escortat
la capetele despi- urmat
cate ; coprinsi de dou persoane in A-
se virad prin toate unghiu- ceste persoane
rile pe sub paturi, .unde Päuna.
un mort ; era
Inteaceea sosirä si Ei Stanciu orb, pe care a
pe Vlad sabia scoasä, pus prohodeascä zile.
deterä asupra conjuratilor Conductul se opri mesele
i-ar fi fäcut pe domnesti,unde se ceremonia
voevodul nu s'ar fi obicinuitä. pe
punä capät omorula boeri pe popor sä
el de la
läsati-I, nu sunt demni sdrutarea cea de pe Mul-
de sabie, fie timea se cutremurd de v-
Cel putin sä zicä lumea ce nu mai vzuSe.
de de ! citul boer se sbätea ultima
Porniti la oras aruncati in perare.
Päuna aproape
Cu aceste se simtiri la picioarele Domnului
din locul acela. Inima lui ardea se ferbinti
zava sete de räsbunare; mintea erte pe boer. Särmana
lui medita cele mai torturi bätea peptul
pentru vinovati. smulgea din toate ini-
se a executa mile privitorilor sfisiate de
dinul Voevodului. aesarmati suspinele vaetele Numai
intre säbii din Voevodului de a
in capitalä. Intre se petritá Niel o
nenorocita ; ea mergea nu era in stare
tatäl i plângea de duplece pe a schimo t
o lacrimile. Biata copilä fu-
www.dacoromanica.ro
132 CALENDARUL

Dar nici nu mai era nevoe o aceasta. Iaipe tine, Vintilä, te cunun
schimbe, Stanciu muri de o mireasä nu
Domnul Vzendu-1 mort risi aibi.
- tare, de-1 auzi
.ceea ce
Dumneze, .Stanciule,
:

n'am putut sä-ti ert.

Tepe1usii
cadavrul
puserä pe Vimtilä ;
boer
dinteo
in locul lui
Päuna fu
porunci, pe mort incredintatä unor din multime,
ingroape, Voevodul opri la sine ca s'o la schitul mai
pe Se propiat.
cätre suris ingrozitor Pe când poporul se depärta mur-
le ast-fel : murând indignat de cele ce v-
- V'am promis sä v ! ei zuse, Vlad continua
bine, voi sä v cunun Pe ca'davre. Corbeanu luând
tine Päuno, te cunun Christos : o vin in sändtatea
de astá-zi ai stäpânuluf rostind aceste cuvinte :
ritä. Dacä nu te-a --- ta, ca mai
iubesti pe mine, sä nu mai pe boeri.
iubesti pe alt muritor in lumea I. TU.
(Din Albina Carpafilor, I 1876)

HI

sus, pe sus, el catä spre

voinic pe-uq Unde-o strâluce;
se uitä dus la deal,
bolare... voinic de-abia-1 maT duce..

de se
'Curia mutt e
voinicul pribegind
mai

ST. O.

13
H
www.dacoromanica.ro
 NU BATE CU
DINTR'CIN COLT AL

dupä amiazä de Ana din Anini se 'ntorcea

ostenitä de la judecätoria din sat, unde fusese jure
proces ce tatäl Ion Lungu, rn lacorn, avea cu Maria
Bräduleasa, femee cinstitá gazdä bunä.
Bärbatul Gheorghe Vrinceanu, cunoscut in sat mai mult
sub numele de Gheorghe Bradu, poreclise lumea, cáci era
voinic ca un brad, Murise pe la in pe
Báráganul, la pe care din päcate o avusese anul äla in
tovärä§ie cu Ion Lungu cu ginerele acestuia Radu, bärbatul
Anei din Anini. I
Procesul Maria Bräduleasa Ion Lungu luase na§tere
din la Gheorghe Bradu nu se gäsise dupä moarte
un ban. Maria vinduse pe la Ispas
mai dupä o de oi, - Gheorghe era
printre de frunte - bánuia, cä nu se poate fi
lui Gheorghe ca din Nurnai Ion trebue
le fi fäcut ce le-a fäcut, cu seamä el era cunoscut in tot
satul ca lacorn
S'a Maria mai cu binele pe Ion, doar de-o scoate
banii. ea fel de fel de vorbe : ba cä se
cä are copii el, ba n'ajutä älui de strä-
dania altuia mai Dar de Ion se jura pe
de-o fi el vr'un de la Ghearghe. Destul cá Maria
cu buna n'o poate scoate la dat pe Ion
judecatd, ca rnartori pe. Ana din Anini pe Radu bär-
batul ei, cari la când bietul G'heorghe
däduse sufletul.
zicea Maria : lacomul de Ion o continue
poate fie-sa Ana genere-sti Radu jure ei strimb, dân-
sufletul necuratului ni§te spurcati de bani... Maria
uita, cä i-ar fi venit Anii dea de gol pe
ce el apucase tägAduiascä
inträ casä, Ana dulama din spinare
furca 'n a toarce. Dar apucase su-

www.dacoromanica.ro
134 C'ALENDARUL «MINERVEI»

câte-va fire pe fusu-I care-I din

d'odatá aruncându-si furca cäzu ginditoare capul mâni:
«Doanuie, ce mi-ai fäcut, ce fäcut?» oftä ea din
cul nu era searä, care
nu pe Ana la bisericd, inchinându-se
Make! Domnului. Seara ea nu se niciodatä
sä sä zicä
De când cu jurämintul devenise mai ingrijoratä, era tot tristä
prea esea prin lume. Tot satul vorbea de
asta lumea vzend schimbarea ce se Ana din
nu se ea jurase
- «0 vedea ea séraca», din sat, «Dumnezed
nu bate de fel de vorbe de acesta.
* *
Era ziva de ajunul un ger de
In casa din era o ropotealä gurä ca'n Ea
porcu chemase câteva vecine ajute la facerea
altele la främintatul facerea colacilor pentru sfintele
srbätori. La zile d'astea, Ana cocea tot-d'auna o
de dulce ales de post, cäci avea fine multe tre-
buia le dea indrät la ploconul pe care de sr-
- Ana din era pe vrernea
asta la Ea '1 astepta vie la Tre-
buia jure el nenorocitul de proces
Maria Bräduleasa.
pe care '1 avea, de câti-va
scoala sat trecuse la spre a invta departe. Ma-
astepta vie chiar ziva ceea ca de
vacanta satul Ana era
ricitä de al cu drept era bäiat asezat,
purtäri bine.
ce isprävirä de fäcut care acum
de präjinä ce din cup-
tor, urnplând cu o câte-va chemä vecinele
tindä ca ostenealä sä le cinsteascä, dându-le câte un
de rachiü ceva de Cea dintre
ele, land rachiul de zi-
sä ne bucure Anicó sä ne-ajute
ziva de la sänätos pe Radu...
pe drägutu adause cât de colea una din vecine.-
n'apucard nevestele noastre sa'nghitä rachiul din pahar, cä
sä deschise sgriburit casá,
o care pusese niste rufe de niste ulcele pe
care i-le trirnesese cu d'ale avea el
gäturä câteva pe care le luase peste
iriträ ce zise ziva» puse
gätura p'un scaun, särute mâna, maice-si,

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

pe la toate care cea mai bé-

s'te cinsteascä gura ; sä-ti
dea minte noroc mamil»...; fiecare sä
cu vorbä frumosä.
«Nu ti-a fost frig pe ?» Ana.
- «Ba mi-a fost, venit cu ri lui Neica Bucur
avea de neveste care fuseserä dimie la
c'abia ne-a pan'aici».
un de zise una din vecine care
se pregäteaU sä piece, sä
drägutu, iar däsarä s'o bine s'asude.-Acu
mai säntosi» !- «Mulurnim d-voasträ».
Ana puse deck foc. sä se
s'a asezat soba cu ca sä se mai
se väita de de cap de Fata-I era aprinsä ca
«Dragu asta nu-i d'abund», zise Ana cu
ceaiul picase putin rom. béu
se puse pe pat sä se mai odihneascd. A stat seara
de färä sä iasä sä vadä ce
e prejurul casel cum fäcea
dar el nu voia sä nimic zicénd e
foame.. «Las' bucate de dulce;
sä vezi are
Cätre a veni colindätorii, dar Ana
ce era. Ce era pe ea
sara asta Totdeauna läsa poarta deschisä ca
vie s'o colinde. era mic, abia apuca el sä
'vie sara de Cräciun, ca cu din sat la
colindat. De astä datä Ana inchise poarta de vreme, ca sä n'o
mai
La vr'o doué din noapte spuse i-e somn. Se
se ce mai s'a'nchinat.
du un cu plapoma, peste care puse ghe-
grea blänitä ca se'ncälzeascd bine s'asude. ador-
mi repede.
Afarä era frig de pietrile. mare care cäzuse
cu zile se'ntärise de ger, sgomotos sub
roatele carelor lemne, pe care le apucase noaptea pe drum. Pe
se mai din strigätele de
bucurie ultimilor colindätori, care acasä cu träi-
stele de mere, de nuci de Cerul era senin
razele aproape alb de zäpadä, fäcéndu'l
sträluciascä ca tot mii de pietre nestimate.
nistea sfinta a noptil de Cräciun se'ntindea din ce
ce mult asupra satului. Luminile se una una
din toate casele, cele multe din ferestre nu se zä-
acum palidele raze ale candelelor ce
sfintelo r icoan e.
Ana tot nu se culcase. Ea mal avea

www.dacoromanica.ro
 ARUL «MINERVEI»

urmaü trei zile de srbätoare când nu se lucra sä se mai

lesie parfurnatá cu de fin, dupe se cuvine in
ajunul srbâtori mari ca Nasterea Domnuluf.
ce'si puse toate ale in rinduiald ce se isprävi
de lesiat, Ana mai putin untdelernn in candela care ardea
la icoana Sf. Nicolae din Casa a mare, ca a doua
zi la esirea din bisericd. Pe umplu cu jar, pe care
sgrábunte de prin toatä
casa, avênd grije sä'nvérteascd de ori d'asu-
pra Zise paraclisul in stin-
luminarea se ea.
Dar nici n'apucase bine se trezi in
letul prelung sinistru al unui din vecini. Ana ca träsnitä
säri din pat, aprinse luminarea, se la cum
doarme, pipäi fruntea, care-i ardea ca focul, tergarul de
la la un capt apä rece binisor fata
ca sä se mai reveneascd. Apoi pahar pe
jumätate apä untdelemn, deasupra cäruia puse o fitil
de pe care-I aprinse 'n de candelä, stinse luminarea
se din era sä se mai culce
prin intuneric.
Dar nu putea adorrni, urletul grozav o speriase: Ea
aducea arninte de vorbele din care spun totdeauna
a cä ori se'ritimplä un foc undeva,
ori moare cineva.
Arnintirea asta o pe Ana mai mult. Ea fâcea
fel de fel de inchipuiri, una mai de ve-
dea pe mort, de fernei venind cu luminare.
auzea tristul sunet al clopotelor vestind satului
lui se vedea copilul: ei
drie unica nädejde la de
In luptä somnul subt greutatea a acestor ve-
denii, pe Ana o lacrimele. mie
tocmai ce scosesern din näcaz, dupä ce mai a-
vea nurnai ispräveascd pot
bucura de el!»
Durerea groaza mai cresteaü aminte
procesul cu Maria Bräduleasa de mincinos
fäcuse judeatii spre a de rusine pe tatäl-sn.
Cuvintele nu bate pe care femeile din sat
le jurdmintul, din cap.
de aceste de durerea Ana se
pat pe o parte pe alta, färä sä adormi.
se mai scula sä-si arunce ochi asupra bdiatului care de la
o vreme a gerne, un pe foc, pen-
tru ca o oalä care a sä nu
din fiert.
Inteun a cânta Ana se mai
putin, in are se ea, are

www.dacoromanica.ro
 ALEN DARUL «MINERVEL» 137

o noapte de truditä ar chernat vr'o

se culce la
Primele in toaca de fer a bisericii din apropiere
locuitorilor ziva Nasterii la slujba
de Ana se din pat, se spälä, se
ce mai e p'afarä...
Se a sári de pe prunilor
din curte, flämânde Ratele
cäind sub cotet, din a da ele
semne de Cu toatele un concert asurzitor.
Ana mai grajd dea fin la cele capre
care cu päsrile din curte o singura
ei lume lipsa lui Radu a Dädu la de
mâncare ce descuie poarta casä spre a astepta
se trezeascd
Clopotele de la a slujba de
dimineatä se Nevestele care la
a din bisericd. Una din vecinele care-i ajutase
in ajun, lelea Nuta, nevzênd'o la pe ea, care de
vreme nu lipsea se pe la
trebue fie ceva, mai cu cam
Anico».
- Multumim D-tali, lele Nuto; bine c'ai venit, eram
trimit pe cineva d-ta te cheme. vrea
popil o liturghie pomeneascd nu
pot duce la bisericd. - Uite ce päcate pe mine.
noaptea n'am dormit de de inimä rea. Apoi a mai
put un blestemat de de prin vecini
cu mine, nu altceva. - Vezi d-ta putin, lele
Nuto, mai e bdiatului?»
«Arde ca focul sefletul marnii» btrâna.
- «Peste noapte 1-am mai pe obraz un
rece ca se mai récoreaccd. 'mi-e de
lele Nato !»
«Nu mai fie, Anico,
- «N'ar fi bine sä-i
bun e -o
d-ta putin, lele Nuto, poate
lui».
se mai usureze!»
«Cä bine jar la vale
un bärdäcel cu apä. Vezi s'o iei dandoasele nu
nimeni când te-i duce, când intoarce, c'apoi nu
e leacul .

Ana repede la din apa i-o aduse

se trezi din somn ceru de but. «Stai
nurnal gura mamii», zise lelea bträna
cu un cutit din aruncându-i unul câte unul in
apä. fie-care dinsa sem-
nul crucei d'asupra bolborosind descântecul zicind :
Fugi dintre ochi.
Dintre ochi dintre sprincene

www.dacoromanica.ro
138 CALENDARUL

La auzul cärbunilor pisica, care dormea sub gura

s'a desteptat
ce isprävi de descintat, lelea Nuta se apropie de patul
bea de trei se cu apä d'aia
pe frunte, pe ochi pe apa care in
o s'o verse pe de la ori pe
vr'un câne pisicä, alt-fel nu era leacul. -

- La toca de liturghie, ce frumos prelung toca,

cum la srbätorile cele auzi tocând. Femeile
a lua drumul bisericeI, toate imbrobodite cu de borangic
albe ca peste care legate cu de era
frig. Multe din ele imbräcate cu dulämi de mätase cu
de de samur. Cele ghebe vulpe
btrânele cu neagrä
pe dinainte.
cu cisme cioa-
albe,
pe de-asupra cu ghebe
nete ori negre blänite, pe
cap negre saü
fumuri gi
se in multime
frumosul alb cu
negre din vremurile de
demult.
Cum ar fi vrut Ana
la cu sä-1
vazä lumea. Doamne, drag
era când era copil
când Tatäl Nostru Crezul in
De când era la
la zisese de
Apostolu lumea rmd-
DIN sese cu gura de glasul
in costuniul din secolul frumos al bdiatului din
(Dupa un de M. Popp.)
toate
femeile se
cum o s'o bucure
omul parte!
pe -: «Ce mai drag de bäiat,
dacä n'are
iesirea din bisericä, a veni cu Nasterea
cu Steaua. La mai Ana le dädea ceva,
lase sä cânte, i-ar fäcut bdiatului auzindu-I.
care abea se pe scaun, luä de câteva
dintr'un bulz pe care i'l fäcuse mâncä o sarmalä
de lipie cu pe de-asupra. Dar mâncarea nu.
bine, dupä masä a avut vrsäturi a
se culce
Sara Ana a chemat pe lelea sä se culce la dinsa, nu
voia sä mai o noapte ca cea de culcare

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEI» 139

pus aluat acru amestecat cu la piept la

cap ca mai
Dar toate doctoriile descântecile rnergea
tot mai vzénd cu In cele din Ana ho-
cheme pe doctorul gäsi bolnavul avea lin-
goare, spuse cä pe paza grijea cea mai mare
trebue noroc ca scape d'asa
odihnä opri de la ori-ce fel de re, iar de but
i se dea cäldutä, in care se mai
pâne
Näcazurile suferintele acum incepurä. Ziva
noaptea ea la cAptiiul bolnavului priveghindu-1, can-
dela de la icoana Sf. nu se mai stingea.
Zile le treceaü lui Niticä era tot mai rü. Ce n'ar fi dat
Ana vazá Niel rugile desperate ale
ei, liturghiile nid doctorului nimic. la
urma cursul o repeziciune uimitoare, incetul
fata de odinioarä a lui nädejde
Biata femee, se ea de tot
nopti nedormite.
Mai zile boboteazd Radu nu mai venea.
Ana vedea pentru bäiat nu mai era nici o scäpare grozav
ar fi durut-o ca poatä apuca zile. Ea trimise
pe cineva din vecini la postä o depesä lui Radu, ves-
despre boala grea a fliului
Släbise cele zece zile de când bolea de mai
nu släbeascä bäiat, el nu ni-
mica si'ntr'una vrsa. Mare trebue sä fost el,
ziva noaptea nu mai avea pat de durere de
bintealä. sä'l fi ars la inimä, Doamne cum striga
i-se dea rece.
Cu toate c'o oprise doctorul, biatä Ana aducea din in
dedea mai mult pe câte-un pahar rece, zi-
cä dacä o vrea moarä, n'o mustre
constiinta cä nu i-a dat sä-si potoliascä focul ce ardea
i-apuca atund Niticä paharul amândou mânile, sorbea
lacom 'n mä-sii, care putea stápâni plânsul.
* *
vremea se mai incälzise de câte-va zile zäpada
care acoperea pämintul se subtiase cât pe coastele
ondulate ale dealurilor plesuve din fata se vedeaü pe
ici pe negre. Era o nemai preajma
Bobotezei. Pitigoii de razele primävaratice ale soarelui,
a vreme printre arborilor, ciocâr-
prin uliti, prin gunoiul din
urma carelor.
In 'ajunul Bobotezei era o cum nu mai fusese de nu
se minte. Popa umbla in ziva aceia botezul prin sat.

www.dacoromanica.ro
140 CALENDARUL «MINERVEI»

Pe la Ana, care nu departe de bisericd, trecu de

Ea primi pe preot pe cu
glas tare Jordan Tu in a mare,
asteptaü p'o farfurioard de pe maSä un ban argint
p'o Preotul de lui
«Haaai de pe pärinte, cä la
anul Dumnezeü zise Ana cu ochii de .lacrämi. Apoi
pe popa sä vie spovedeascd grijeascä, ce
va isprävi de umblat prin sat.
arniaz sosi Radu. Bietul orn, cum a primit depa n'a
stat de la Unde era lui de altä datä,
voios sprinten ca un prisnel, de ori venea din
sPre a-i mâna lua
in Radu privi cu o dureroasä fata
a care abia ia mâna rece a
s'o tremurand la buze. «Ce tu dragu ?...» Dar
abia réspunse c'un gemet prelung subtire
de
- Ce pcate fie astea, Ano, pe care le tragem noi acurn?
zise Radu nevastd-sa; ochii se
lungä dureroasä privire, unul
altuia tot trecutul toate greselile sperantele ce le lega-
de soarta astepta.
veni preotul spovedeascä sä curninece bäia-
tul. Lelea Nuta, care d'a doua zi de nu se deslipise de
Ana, spuse cartea ca sä
de de i se
ei nu mai avea mult. cam cunostea, la
multe le inchisese ea
Pe la miezul incepu a se uita
unor vedenii care i s'ar fi «Sunt
care cheamä drägutu» spunea lelea
cea speriat privirea cei care
ascunzä fata ca ar fi vzut
ingrozea. »Mooaartea, moartea, mânca-o-ar corghii, uite
fuge de ea sufletul mamii» zise pue
la
In lupta asta desnäddjduitä dintre moarte o duse
ce s'a fäcut ziuä, când se mai
Incet, incepu el acum a se aseza perini,
domol picioarele de räceala mortii
cu ochi-i stinsi pe jumtate a trage rar adinc.
Lelea Nuta aprinse lurnindrile de galbenä de la candela
care ardea p'un scaun la bolnavului i le puse
tinndu-i-le ca un ceas. «Ce minune fie
asta ? zise btrana de la o vreme. La multi am lumânärile
murind, dar vzut pe nirneni sä anevoe.
Uite bietul de trage ! De ce s'o fi cäsnind un
suflet tinär Levinovat ca al ?»

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEh 141

«Anico, luati psaltirea ca usureze Dumnezen».

Cuvintele lelii o pe Ana la Ea aduse
iar de fatalul jurämint: Vezi, zise ea, pedeapsa lui
Dumuezet, ce vinovat e el amarul de mine, pentru päcatul
Ana psaltirea icoanei
iar Radu zicea mere psalmul pe din : «Mi-
lueste-mé Dumnezeule mare mila Ta, multirnea
durärilor Tale»...
Toca de vecernie, când Niticä dat sfirsitul in mijlocul
cetelor ale din casä.
Cine ar putea descrie intunericul ce se läsase acum
tul Anii, jalea ce se vedea pretutindeni ca
in curtea
Vestea despre moartea lui se ca fulgerul in tot
satul de ruperea clopotelor. Femeile din apropiere
depärtare alergarä triste mortul... «Dulce Doamne, mult
e ce foc o fi pe el» ele
sara fu scäldat, cu hainele cele mai
moase asezat cosciug, pe puse pe doué in
casa a mare. Pe in partea capului, ardea candelä
sfesnice aprinse, iar la picioare doué
mari bisericä.
Inmormintarea se hotäri pe a doua zi de Sf. Ion iesirea din
bisericd.
Tot a sä cu lurninare la mort. de on-
meni mai ales de cu -ochil de la
Anini. cine n'ar fi auzind pe Ana cu
iosie cu ce vorbe asezate scum-
mamii nevdcuitul mamii. Cum nu ti-a te
ne pustii, de ce te-ai de noi arnarul de
mine fie-care vorbä par'cä era ruptä din ei. Plângea
Ana cu-atâta foc, toate nevestele
casa se
In netärmurita ei durere, Ana pe mä-sa, moartä de mult-
lui sä-i arate drumurile,
e sä nu se
Radu el p'un .scaun plângénd
din când in cand ochii cu o basma galbenä.
A doua zi de loan, ieSirea din sunetul jalnic
al clopotului celui mare, vestea poporenilor Cu
ninsoarea d'afarä lumea nu mai casa
curtea din Anini.
Prohodul de ai casä, trebuia
sä se sfirseascä la bisericd. Când ducätorii care la umér
cârpe frumoase de lânä mortul Ana desperatä
striga 'necându-se : «Nu mi '1 nu '1 luati,
mine nu mi luati.»
La tot satul.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

strdlucitoare se
pe de la altar, jurul sicriului rugându-se
pentru iertarea pcatelor pentru odihna rposatultif.
ce mai cazanie i-a preotul mai btrdn lui ;
biserica era sguduitd.
unul din preoti, pentru a putin
balsam de pe a a Radu,
cartea mortilor citi glas tare: «Care desatare r-
mâne neimpreunatä grija care pe ne-
Toate sunt mai neputincioase deck umbra deck
visurile mai ; pe toate acestea moar-
tea le Nici aceste cuvinte de o durnnezeiascd
inviorare nu durerea lacrimele Anil. Ea
capu 'n de ochii la fata
a
- «Doamne, Doamne zicea :

Ce face acum ?» 'n minutul acela

rearninti tot ce avea de 'i-1 ar
fi Un moment, Ana tia dus departe
la de unde abia sä vie se
bucure se el.
Dar vedenia asta nu de cit o
fu la cruda realitate de glasul obosit al dascdlului, care
cânta jalnic : «Veniti fratilor mortului ultima sdrutare,
treski 'ncepu a plânge hohot.
Lumea se pe
Ion de pieptul un ban
tipsia d'alaturi. Mai obrazul mortului. Ana cu
Radu luat cei din urmá rémas bun de la
tându-1 prelung pe frunte.
ultima bine-cuvintare, stropind mortul vin
cântând jalnicul : Vecinica pomenire.
Ducdtorii cosciugul din 'n mor-
mint in ale Anei care striga desert
.
lumea plecase din curtea bisericii, Ana se
deslipea de Cite-va printre care credin-
cioasa vecina Nuta, o binisorul, spunéndu-i,
nu mai pcat. «Linisteste-te
reste ele, a voit Dumnezeü».
pe 1899) MOROIANU.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEi»

Cum noi trec anii nu ne

peste praguri, mers
Trec maicile. La veghe utrenia le
Le la la vai de viafa bor.
cucuvaia n'a contenit
In din aer, ca un nor
De vagd de
drept dreptul o stea din

singure, goale
Rman. Rmdn ce nici mai
ca de rotogoale

De fum, prefdcut,
spaima printre
arde....
Ardea ! Ardea !..

A ars de
Téranii, povestesc, fac
Nu mai erea munte de erea.
Dogoarea, copacii jurase usuce...
Un plop se despuiase salcie

nire ardénd;
catapeteasma,
Sub ea un mai dincoaci, un se
beci vrend a se duce ;
vreme ce ulaul zid broboane,
lar maicile., de de icoane,
de sub urcioarele cu

Ardea
de de
boltit
-
Pica clopotul topit...

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

Miercuri, o mie
«A i soare din hina lui Captor, -
«Un de o arse
- trecut-am
«Cilii le, clo
pomii, de topor;
«A disperare sbor
«Un de n'ar mai
Pe-o
Dorm aste
- scrise de un neiscalit.
-
le

Ironic; scoate, c'un de

Creionul mai scrie:
care v citesc,
mie 'mi-ajunge cd maicile
HAPALAMB G. LECCA

CREDINTE POPULARE
Poporul zice despre dobitoc n'are suflet, ci abure, care
odatä dobitocul, sufletul este neperitor
se desparte de trup, se duce la pentru ca
(BANAT)
*

care jurä n'are suflet ca ci abur ca

(BANAT)
* *

Când ferneile se popa, jos ace cu ca

nu li se rh.
*
Mai marele dracilor este Scaraoschi ajutorul Ghighiutd.
(SucEAVA)

www.dacoromanica.ro
 POESIA POPULARA
(FRAGMENT)

Deschid o carte istoricä in ea nume, date, pomeniri

de rsboaie, o idee de instituturI, de
civilisatiei diferitelor epoce. Nemultumit duc vizi-
tez monumentele, doar voi descoperi un din lumea
monumentele lipsesc deci la limba la
literatura de ! Aicea coprind de
Gramaticele par niste de limbisticd latina,
nu adevrate grarnatice
Cercetez literatura de o indigesta de
limbele neo-latine, de o de idei luate un sis-
de la strini prin urmare gäsesc nici un cáracter
original.
Unde este dar Unde caut, pentru ca
fac o idee de geniul Din prim-
blu zi printr'un iarmaroc, de o m cred
lume. Td oameni haine ce nu vzusem orase; aud o
cu totul strinä de jargonul
pitoreascd
De unde eram la sunt o natie
o colonie cosmopolitámoderna, un de Algerie franco-
italiano-greceascd, a intrevedea adevrul.
un cu fisionornie El inteo de
frunze, scoate de sub suman un instrument zice
se pune a Multime de oameni se imprejurul
lui cu dragoste, el zice balade !...
mi se deschid; o nationalitate se desveleste
graiul, hainele, tipul antic, in cantecile acelor oameni.
Läutarul :

www.dacoromanica.ro 10
 CALENDARTIL

Zarele
florile,
cu zorile?
fiorile,
badea oile
De väile... etc.
din 'aintea mea un care m ;

mai pe urmá m extaz,

balada :

P'un picior de
Pe gurä de
vine cale
Se cobor la vale
turme de
Cu ciobänei, etc.
el nedumerirea s'a din
te-mi ; rman convins de nationalitatea de geniul
de adevdrata literaturd
Inteleg dragostea Romanului pentru tara de
ce zice :
In neagra strainätate
Dorul de spate.
puterea legdturilor de familie, el in
modul mai poetic :
Bate printre brazi
aduce dor de
Bate printre
dor de la surori;
Bate printre
dor de la ... etc.

poesie ! adevärata literaturd, de care se pot mân-

dri !

Fie forma versurilor une ori defectuoasd, par mie

poleite cu razele geniului. Privighetoarea nu e frumoasd, dar
ei este din
ALEXANDRU Russo.
www.dacoromanica.ro
Societatea pentru Roma
din Bucuresci

SCOALA DIN

n anul 1866 s'a interneiat societate scopul de

a prin toate mijloacele pentru rspandirea de
poporul a celui rural. Iatä cum
si art. din statutele
Ea de scop: a) de a
propaga prin toate mijloacele pu-
tincioase invtätura Români,
deosebire de provincii a
stárui gra-
tuitá obligátoare sä deviná o
realitate
ajungä a nu mai
stie a citi a ; b) de a con-
luera' la desvoltarea educatiunil na-
tionale. Statutele fost intocmite
de un comitet compus
C. Exarcu, V. A. G. Mi-
sail, St. Lupascu Strejescu.
datá societate consti-
a fäcut apol un apel cälduros
in pentru
D-NUL P. GÄRBOVICEANU din orase de
se intruneascá sä intemeieze
Apelul a fost primit bucurie
www.dacoromanica.ro
148 «MINERVEI»

Pretutindeni unele din ele apu-

cat lucrare serioasä. Asa sectiunea a
care mai pe a fost pe searna sta-
Tot asemenea sectiunile din si Din
nenorocire patrioticd s'a stins incetul
astázi pe societatea din

D-NUL G.

nu mai audim de cit de sectiunile din si

Societatea din Bucuresti in 1870 s'a ocupat cu des-
chiderea de scoli de Scoalele acestea conduse
de cei mai buni profesori de institutori, con-
ferintele se de bärbat ca D-r Davila, Urechie, Esarcu,
www.dacoromanica.ro
 CALEN DARUL ERVEÍ »

St. Mihäilescu, Aurelian etc., etc. In anul 1870 aceastá

sectiune o localurile
de la Ecaterina, unde se Din aceastá
iesit acum 465 absolventi, care se gäsesc ca
institutori diferite unghiuri ale chiar
peste hotare. In anul 1879 societatea a mai intemeiat pe
o de aplicatie. Din
aceastä scoalä iesit acum 332 de absolventi. Socie-
tatea a intemeiat o de pentru buna crestere
a copiilor de la 3-7 ant. Pentru societatea
dispune de un bun local str. sf. Constantin.
Statul importanta acestet societátt a
lelor ei, a recunoscut-o ca acordându-1 o
subventiune de 15,000 lei.
Particularit, la rämas mai in urmä,
gäsit multe suflete nobile, care venit ajutor.
Principesa generalul Em. Florescu
däruit casele din str. Stirbet Vodä, care aduc un venit anual
de 20,000 ; Hariton Racotd i-a däruit sa avere
din 85,800 lei din 6 case in Giurgiu ; Barbu
Ldzureanu sa avere din 29,700 lei
in etc. etc...
cheltuelile budgetul anual 1901-1902
e de 99,781 lei 65 bani.
societatea ei mers tot prosperind, apoi
aceasta nu se datoreste de cit felulut cum lucreze
diferitit cart stat fruntea cum muncet
neobosite aproape interes material a corpulut didactic.
Societatea de la 1866 acum a avut ca pe
Scarlat loan Eliade Rddulescu,
Sc. C, Bosianu, Al. Cretescu, G. general
Em. Florescu, L P. S. Ghenadie, fost mitropolit .Primat.
Acum presedinte e D-I G. L Lahovari, presedintele Curtit
de Compturi. Directori scoalelor fost St.
Mihdilescu, D-r Barbu Constantinescu, C. Acum e
D-1 P.

CREDINTE POPULARE

Când curcubeul e mult rosu, va fi mult ; e mult verde,

va mult ; e mult albastru va fi secetá moarte.
DÂMBOvITA.

www.dacoromanica.ro
 ?

Când un actor reprezintä pe un oare-care se

impresioneazd el nu? Simte el emotiunile pe care
simti negresit personagiul pe care ? o
trebare foarte discutatä si la care nu s'a dat un
réspuns S'a mai actoril ai
rspunsul a fost diferit. afirmat nu se identi-
de eu nu simt adevratá intristare, când
sunt adevratä când sunt din
contra, spun sunt momente când totul sunt pe
cred adevr sunt persoanele pe cari le
Un asemenea actor ar de pe Romeo piesa
Shakespeare, Romeo Julieta, ar simti in adevr ca Ro-
meo, ar cuvinte de iubire scoase din chiar
Fiind-cä cestiunea este destul de interesantd,
mai ales nu e de ajuns, e bine vedem ce cred
in privintá
* *
D-1 Notara zice : «Artistul dramatic are misiunea de misca
läsa asupra cea de emo-
tiune, se el atund va putea
fi capabil de a reda pe fie-care efecte,
nuante precisie. nu putea simti
emotiunea personagiilor - zice d-1 Notara - din
genul rolurilor mele, de multe ori este acela al intriganti-
: Don Salust din Ruy-Blas, Franz din. din
Negutátorul din Venetia, etc., de asimilat mele
ce citesc piesa posed bine de tot ac-
tiune, mult timp ochil acest timp ,ima-
ginatiunea lucreazd. punerea vd actorii mer-
intrând, prin cutare prin alta, aud
vorbind, aud pe mine, cu un actiune se
mintea mea. Adese-ori am venit a doua zi la
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

teatru si am schimbäri punerea in

privinte, sfatul avut in seara mine
Când caut di tipul ce mi 1-am
f5urit, mi ascult pe mine insu-mi chiar in momentul in care
vorbesc, zic mine n'am fost bine trebuia alt-fel».
Din lucrul acesta trag un mare profit, da
rolului, imprumuta personalitatea mea, ce
face? Sistemul de lucru se ca al picto-
rului ; mai «apoi pun relief pentru acest scop,
studiez studiez la teatru, dar trag cel mai mare pro-
fit când es din intru in culise, când pe
insu-mi vid putut imita personagiul pe care
in minte».
De d-lui Notara este Leonescu.
precis in ce moment este emotionat, când
trebue pe care le-am putea
compara lacrimile pe care un le la genunchii
unei pe care n'o iubeste, ci vrea numai s'o
ale unui la unei biserici ca ne
D. Leonescu din 'nainte trebue «Apoi
sunt de pe mine, e posibil oare
personagiului nu mi-asi perde oare rostul vor-
birii nu mi s'ar când ar trebui sä rispund ?
nenorocit m'asi emotiona. Imi aduc aminte,
acum vre-o va ani, jucat la rolul din
Othelo al Schakespeare scena aceea in care medi-
teazá la presupusa lui desonoare acele vorbe
«pare urme in patul m'am uitat de
la un domn din parter, in acela a
din am observat lucrul imediat si.chiar momentul
când spuneam tirada intrebat in mine,
sunt causa. a- fost, la terminarea spectacolu-
domnul astepta gata la bätae ;
crezuse tot dinadinsul m'am uitat la el.
car o parte din teribila emotiune a ar
me, putut seama de impre-
siunea ce am asupra fricosului domn din ? De
sigur !

d. Leonescu in emotionat piesa

Blas in scena care ministrii la sfat ajung se
certe pentru de ros pe neasteptate
acel celebru «poft D. Leonescu acea
in cap, cade peruca, se
d-sa a observat lucrul acesta. crezut dânsul nu-si
de seama de acest lucru. Când a fost a

www.dacoromanica.ro
152

rspuns nu era de putin dat per-

fect seama de ba se silea o
sub piciorul. Dar, neisbutind, a gäsit
prilejul momentul mij-
locul a din sf,
peruca.
D. Niculescu lucru ; pe n'a
avut
Toneanu de emotiunea ne-ar
zice d-sa - am fi in ca niste ar
lua-o rasna. m la mijloacele cum pu-
tea bine emotiona publicul, mijloace deja studiate».
D-na Ciucurescu zice n'a simtit ca personagiul
am jucat rolul din piesa Ciucu-
reasca, in partea care vo-rbe rsbunatoare
la adresa ziaristilor, cronicarf teatrali, am aceasta
simtire, Ciucu-
reasca din am o persoaná. Asta de sigur
din causa necaz ce-mI produc
teatrali».
Petrescu crede lucru. In piesa Pygmalion
o d-1 Petrescu vorbea
emotionat. De pasl vine
spune «teribil m doare mäseaua» pentru ca
inainteze Oare
nu era. preocupat d-1 Petrescu de durerea de de
de sentimentele ce sufletul preotuluf, pe
reprezinta? De sigur da.
*

acum actoril sustin nu se

de putin, vedea súnt de
D-na Aristizza Romanes(u zice emotiunea personagiuluf,
o pätrunde ; se
totul nu aude nimic de prin prejur. Adesea
se spune din culise tare
tonul, fiind sub emotiunea personagiului
reprezinta, nu poate auzi de Un asennenea s'a
Mounet-Sully la Paris, juca pe
Anume pe Othelo. TotI stri-
trebue rolul dar de geaba. A trebuit
se lase cortina. Romanescu i s'a chiar
uite totul ; foarte dar i s'a
piesá a Victorien Sardou de mult se

www.dacoromanica.ro
 «MINERVEi»

tificase rolul, la un moment dat, s'a crezut este

chiar personagiul a lovit cu pumnalul pe Notara. D-na
Romanescu pe piept urmele pumnalului, cu care
s'a lovit scena narcuticului Romeo Julieta.
Dama a odaté foarte tare
de brat pe d-na Romanescu a aruncat'o cu putere sub
D-1 Marculescu a dat doué palme sdravene
pe firesce e actor.
Costescu a adevr Denisa..

GLUME
! mé pierd mintea.
- Dar, te nu face pentru un lucru atât de
* *
-
un nume;
da tot,
?
sé pot ajunge
ce sé fac, ca
mare,
putin
fac
vorbeascd
de mine. Nu prietene vr'un mijloc ?
frate,
* *
Intr'un magasin de
Doamna: Asi câte-va piese frumoase musicale ; bun a-mi
recomanda unele ?
Poate piesa : Cunoftí focul ?
Doamna: cunosc de
: Aveti si ?
Mersi, o deja.
te scumpo.
: Da, cera, mai pentru mine.
* *
Un de zece perdu una
din ele.
-- Cum m,coconasule,
- Ce-ai fécut o
nu
sunt toate
?

sunt numai noué ?

- Ba sunt zece coconasule.
Boerul zece slugi puse fie-care câte o
- D'apoi coconasule, de ce nu s'a repezit
Unul rmase f
dac'ar fi fost zece fi apucat
el
ésta una.
când
zise

www.dacoromanica.ro
 SE BETIVILOR
- nu e nebun, jidovul ästa ? Gheorghe cätre
tan.
- Nu, vezi bine ;
-- Are, cä face bani din ele. Nutrentele ce ledin trente se
! ce
el
?
tu
noi.

- câstige.
face hârtie ?
ponu de jidan, toate le miroase, de unde ar
-
ce lepádám noi
! ála ce face. Nu vezi
?
el

- Nu e el prost.
- Ba e foarte cuminte, dar suntem prosti noi. aide
-ne ducem de aici, mai am
n'am bea mai
mi-e
o
pe
de
de ? nu
- De but, bea dar vd cá nu ne prea
zesc banii.
- Asa, d'aia nu te tu. nici n'am acum,
cine tot stea cu in doar nu suntem
din Moise tot e de omeriie, mai el
pe ; la din atâtea culesuri, doar vom putea
o jumätate de
Se in unde astepta cu mâna pe
pentru cunoscuse Moise se duse
Nu-0 spusei e de Moise ästa ?
- Ba asa.
- el atâta rugat.
ceri mäcar vadra.
Inteaceea Moise s'a le-a umplut s'a .
dus de de
- Bea dar, ästa acum nu e pe bani.
-- Nu, cu asta trase din Moise,
gustasem nimic.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARTIL

- e un jidov
umbla ca vai de el pe uliti de aduna
cest
uite, e
de omenie, cum a apucat acum ?
- Ba a apucat bine, de e la are bani, cai,
boltá,
Intr'acestea Moise veni duse in
de acolo cu doi saci in inteunul era
tealtul porumb, ca goleascd.
- Da de unde
-- Apol ei pe
mai venit Moise ?
bade Gheorghe.
?
- Ce fac. Omul ce poate. n'am ce
face, n'are hani ; apoi am suflet,
ce mi-aduce.
Moise apol sacii pe ce-o deschise
doui copiii in Unul era al
Gheorghe al lui Stan tocmai éari adu-
bucatele, ca pe ele la mumele
-- Nimic, rspunserd copiii.
acasä.
voi ce pe ?

- Hai de bea tuzise unul din tati, dar sä nu

-
cutezi a
la esirea din
ceva la
zise mäcar cä de unde
c'apoi
pe josu-s ori pe sus.
nu
mai
Intr'una din'zile, cam pe la Sf. Mihai, s'aude la ,poarta
unuia : «Bade Gheorghe». Era jidanul de Moise.
- Ti s'a cam märit bade Gheorghe.
- Oare, eratn dator ? Moise.
- Stil Dumneata bine.
- De
-- Vai de acum n'asi
50 lei.
mine ! Moise, de ce nu ziceal ceva mai ?
-Dse ce nu ziceam 'n'ainte ceva? Apoi zic acum
ca mai nu zice pentru ce nu ti-am
spus ? acum nu zice nu ti-am spus.
- Ei, d'apoi cum plätesc amari de bani,
zise Gheorghe, pe unde nu-1
- Aia treaba mea, zise ;
nu m cum sä-1 : ori
ci te auziam : Moise mai adu una. nu vel putea
--
zice n'am slugärit tot-d'auna omeneste.
ce Moise ?

- spune.
bine, mai asteaptd-m ceva.
www.dacoromanica.ro
156 CALENDARUL

- Am asteptat destul.
- Dar
-- Bucatele-s mai
n'am bani.
bucate,
pe nimica acurn, jupâne Moise, mai
se vor mai scumpi ceva.
- Nu astept un ceas, voi unde e judecata.
Ce bietul ?A pe voia
l-a chemat in a porumbul din gura
l-a jidovului pretul jumtate, ca
datoria. a mânat mai carul dus
bucatele, luând de trei ori câstig : 1) de pe pe care
fi vindut toatá dreptatea avea câstig - 2) cu
a spus mai mult, 3) cât a primit bucatele mai eftin.
Românul nostru, oare ce a câstigat ? Paguba cea
mare ; cáci o nu poate mai stricátoare de
avere ca bäutura rachiului. nu numai
celui ce bea, ci celui ce nu bea. Ca flacára, arde gura,
gâtul, pieptul, matele ai aduna
cele unite pe fata butorilor de
Betivii se in trup, de vreme, mâi-
nile, picioarele sunt nedestoinice de lucru. la
mul poamele nu-i pot bune, copiii
stricat de sânge, ies tot ca trup,
ar mult mai bine intra el in
Moise el pe cât timp are ce
lua, când nu avea, el va fi care ne va
usa.
Fratilor ! de nu ne noi pe noi, altii de
seamá nu vor face aceasta ; nu avea bani, avere
strinii nu ne-or ; de ne sucul vietei, sângele,
vom stânge ca o ; nostri vor
neputinciosi lipsiti de täria vor
pe viitor. Ast-fel, dacá nu avea omenie,
niel avere, ne-am noi mormintul acela, care
nevoia va pe mai din dintre noi.
care e pentru poporul nostru, calea cea
peire ? Butura
priveghiati, timpurile sunt grele.
UN TESTAMENT INTERESANT

In 1877 murind la Marseille o doamnä a

prin testament suma 85.000 lei pentru fondarea «pen-
tru Ce e sä omul
bune0e de-a binelea.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEI» 157

Se neguri cresc,
pe S'aninä 'n crängi ; -
cresc Se
Din negre
pe
Se duc
Vadul-RH,
Sus, räscrucl,

Ca

Gräesc Dar ajung

scurt colituri,
spre brädet chiot lung
pornesc la pas Din de

Sus, peste
Doinesc ;

poteci, hohotesc
Se'naltä 'n
ST. O.

oprite de
Vinturile puternice de mare putere opresc chiar
trenurile din mers; adesea le rästoarnä le fac sä meargä
pe linie.
In 1864 trenuri rästurnate de o puternicä furtunä.
Unul era format din opt vagoane de din
spre-zece vagoane. In 1878 un tren foarte lung de mer-
de 13 Km. pe fu oprit de o dat
pe-o lungime de 1500 m., de i se dedese toatá
presiunea frinele scos atunci de la tren 18
vagoane putu acum trenul drumul mare
greutate.
Asemenea accidente se ales in India, unde
turile bat o putere mare.

www.dacoromanica.ro
I CALENDARUL

LAPTELE CARE NU E ADUCE BOALE

Laptele nu este curat, este amestecat

scrobeald, este in vase murdare,
e luat de la un animal produce o multime de
boale. ales la copiil nu de mama care este
la vre-o petrecere la de prin
numitul biberon, laptele este plin cu tot felul de microbi
se in el transmit copilulul diferite boale.
In Anglia nu se din ce tifosid
Cu mare s'a
provenise de la o care era departe de acea localitate,
dar era tifosul adese-ori si scarlatina s'a tot din
causa laptelui. invitati la un magistrat se
toti a doua Causa era ei mincaserd ma-
gistrat preparatd bolnav. Invitatii nu
fost atinsi de Vacile tubercu-
loase fac tot-d'auna capete boala persoanele
lapte de la ele. In acest cas lucrul se usor,
chiar vaca e Dar tifosul
tina? Acestea nu se de la ci alt-fel. Vasele in
cari se mulge sunt spälate din cari
sunt aproape de latrine..Asa se unui doctor. voind
guste un lapte, e bun nu, un pahar
peste cite-va muri de friguri tifoide.
*

Ca sä ne ferim de boalele aduse prin lapte, e foarte usor.

Nu ne trebue cine ce cine ce mare
perdere de timp. Românii de lene zicem
nostri murit avut mäsinile noastre de
ne de rd i
când venia vre-o molipsitoare, - din aceste
cause nu prea vrem ne sändtatea. de
ca sä nu boale din lapte trebue :
nu copii pe mâna
beronul, de când va fi mare nevoe atunci
pe doctor cum facem ca sä nu copilul.
vasele unde laptele, tot-d'auna cu
nu rece.
amestecdm laptele muls dimineata muls seara
la oameni. muls dimineata trebne
www.dacoromanica.ro
 ENDARTJL

de in un cas vindem mai ameste-

cat de seara.
Acel care vaca se bine pe
de asemenea tot' vacil.
nu bem laptele nefiert, nu putern fi
siguri provine de la un animal
HIGIENIST.

FERICIREA
Ne pe
care se o repede. duce
la cea trandafirl mari in care
trehuit se tae pentru ferestre. Razele pezise
zugrdvesc strälucire cea singuraticd.
Ce minunat! noi atuncea ; ce fericire de a pe-
trece in de a nu mai
dinteinsa! Atunci
nu luntre, ne
aceea ne osteneald pe colnice. Ajungem,
in de pe fereastrd privim, cum
toate! Soarele in ne orbeste.
brindu-ne vedem drumul monoton
pe care ne aflam ceva mai 'nainte. Pe el
cate De parte a drumului, se vcl
triste, necurate zugrdvite inteo coloare
rosie Nu vedem cea verde,
ca un cuib, trandafirii eel colorati de soarele
apuitor.
Pentru lucrurile ce ni se par frumoase riztoare,
nu-si fata nu trebue strdbatem, inträm
in ; trebue ele, de cele
mai multe a le vedea de departe.
Fericirile cele sunt acelea, earl
noi este mult drum de ne apropiem, ele se
tot

fericirea-i o minge
Care'n fuge jos ea,
ajuns-o piciorul o 'mpingea. 6

www.dacoromanica.ro
 CUM S'A DESCOPERIT CLOSCA CU PUI
(Tesaurul de la Pletroasa)
In luna lui Martie Aprilie a 1837, cât-va timp
de Pagti, locuitori din satul Pietrósa, ce-i zic de
jos, Lemnarul Stan Avram socrul lui, lucrând a scoate din
muntele Istrita piatra pentru seminarului Episcopiei de
deterä veste peste o bogatä colectiune de vase
de podoabe de aur. prin greutatea cât prin valoarea
artisticä, aceste un adevérat tesaur.
Ar fost foarte interasant de a se cu tot deamänuntul
ce in ce chip aceste obiecte de mare se
ascunse muritele Pietroasei ; dar asupra acestor puncturi
au marturisiri foarte dubioase. Atât se alege
din spusele cä giuvaerurile de a dreptul agezate
bolovani mari de la o micä adäncime de la fata
fel de neagrä, care
pe sta lipitä de din ele.
Cei doui färä a bänui poate adevärata insemnätate a
descoperirii o pitirä cu cea mai mare ingrijire in casä
la Acolo steterä mult timp giuvaerurile, ca
car se atingä adesea de ele; dar in
anului urmäto\-, säräcäciosa colibá, in care de ur an negtiute
atâtea a se därima pentru regularea
posesori ai se destäinuirä
rude ale Nicolae Baciu su Gheorghe, cari aju-
tarä sä strämute, spre bunä asigurare, nepretuitele
in din unde le ascunserä in podul
langa Aci mai rmaserd câte-va luni neclintite.
poate crede o ingrijatä täinuire nu provenea
dintr'un cuget de cupiditate, ci inca din acea temere
superstitioasä ce la noi din popor pentru tot ce iese
din comorile ascunse pe pämint ; negregit s'ar imputat
de oamenii din sat cä uneltit farmece spre a da
peste noroc de
Trecuse dar anul la ca sä se ispitit
vorbi despre uriagul tesaur; dar pe la sfirgitul lui
Martie 1838, intrând in daraveri un megter petrar arnäut, anume
Anastase Torba Verusi, näscut la Macedonia, care
luase pe pod pe apa pentru
cari scoteau piaträ din munte, se increzurä lui, deschiserä
despre dele ce unul
din cercurile cele ce se printre ele. Acest
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 161

de toate merse la ca sä se prin-

tr'un argintar despre adevérata a inetalului; peste putine
zile veni folosindu-se de tranilor cumpärä
de la o tocrnealä, tot tesaurul, in pret patru
lei vechi (aproape 1500 lei noi) câte-va fermene testi-
mele pentru nevestele Tranii de o potrivä
suma arnäutului toate obiectele ascunse,
osebit o verigä de aur petre, care rémase in podul casei
Gheorghe Baciu. Acestea se in ziva de Sf. Gheorghe
(23 Aprilie 1838.)
Pe ce târgul fu incheiat, Anastase n'avu mai mare
grijä de cât a prirnejdia putea ameninta, la cas de
dovedire, din legilor pe atunci singurei
stäpâniri dreptul asupra tuturor comorilor
declarând pe tóte cele ce s'ar desgropa de cine.
De aceea el povätui pe térani ca spunä
despre cele ce se petrecuserd iar pe de altä parte,
se a sparge a turti toporul, chiar casä la Gheorghe
Baciu, mai toate splendidele pe cari le cäpätase pe bani
putini. E tare de credut Verusi precum se läudase cätre
nu a a mistui mai mu4te din acele
giuvaere, topindu-le poate la vre-un argintar din Bucuresci
din
Nu trecu mult timp pânä la auzul
autoritAilor despre descoperire.
multe din vasele podoabele cumpärate de rne§terul petrar
impodobite petre de diferite colori ; dar din momentul
când le stäpinire, el le crutare,
pietrele, risipindu-le prin eä acestea nu
de nid un pret. Gheorghe Baciu le adunase cu mätura
le ingropase cräpäturd de Peste câte-va
sdptämâni Anastase se de pietre
alese din ele pe cele mai luindu-le cu sine, dar numeroa-
sele färimáturi aur de pietricele, colorate ro§u, verde
in curtea Baciu, de acesta
in acolo se vede scormonincl, le
la din sat le de
le pe acasä. In câte-va zile toate cumetrele satului
v4urä pietricelele in felurite fete adunate din bätätura
Gheorghe, se fäcuse la fie-ce ; se ridicase svon
tot satul ast-fel curând ajunse a se face iscodiri
Chiar pe atunci se un fapt, care dete prilej
autoritätilor locale a se despre descopeririI
la Pietroasa. Arenda§ul acestei proprietate a episcopiei
de un oare-care Gheorghe Frun4d-verde, al
care de mai 'nainte pare prinsese veste cä s'ar fi gäsit
oare-cari lucruri in cuprinsul fu in§tiintat
oameni din sat, copiii ar cules din curtea lui
11
www.dacoromanica.ro
 CALENDARIIL

Gheorghe Baciu niste pietricele albe, verzi pe cari i le

Arendasul amenintä in isbuti
a chiar de la cu pricina, ei ar sub
mint lucrate de aur, din cari una
se afla la präsitul vara anului 1838. Acea
bucatä era cosuletul cu laturi, pe care Gheorghe
Baciu ceruse de la Anastase, cu speranta
printr'un ast-fel de dar, va pe F'runzá-Verde ei vor
fi scutiti pe viitor de alte Arendasul
comoara descoperitä era cu mai
de spuseserä ei o tot
Verusi. Urmärind atunci pe acesta, se cu
la ceru se vede, pentru acoperirea secretului mai
mult de voi sä ast-fel arendasul Frunzä-verde
nemultumit cu de aur cu Verusi
mai dete pe de-asupra, sute icosari turcesci (cea ce
face pe bani de acuma 1000 lei noui) el se da
pe fatä la unul ce a täinuit in paguha a
episcopiei de comoara descoperitä pe mosia ase-
Se poate ca aceste destäinuiri ale lui Frunzä-Verde sä
fi fost pornite din bun ä-voia lui, zile mai 'nainte
sub carmuitorul Tohani, satele de sub Istrita,
fusese de cätre un oare-care Kir epistat al
invecinate, care epitropia Sf. era
Acest el despre pietricelele de la Pietroasä,
bunä la epitropie, dovedind aflarea
mosia sub ingrijirea lui, fäcu dre-
Sub-prefectul se duse la fata locului, ca
formatiuni lämurite.
dar, tot cam in aceeasi guvernul era din
douä dintr'una prin S. S. pärintele Filoteiu, economul epis-
copiei de pe vestise arendasul Gheorghe Frunzä-
Verde; din parte prin carmuitorul de Säcueni, ce fusese
prevenit de la prin raportul lui Drägulinescu, sub-
prefectul cätre care Kir se adresase cu
clamatiune contra täinuitorilor.
Ast-fel pretiosul tesaur de la Pietroasa, uitat de secoli
crutat cu timp de un an de cätre si des-
coperitori, se acum aproape de trei luni in
ale lui Verusi, guvernul, precuni am
tat, despre aceste fapte, o cercetare serioasä
coperirii, ce se in muntele Istrita. In luna anul 1838
o comisiune orinduitä de din läuntru, se duse la fata
ca facä interogatorii ; urmärile furä, din
nenorocire, mai mult aspre de bine chibzuite: se la
o parte multe din iscodirile, ar fi fost folositoare
archeologice, spre a se dovedi mai cu seamä greutatea mate-
a metalului descoperit sumele de cari se prefirase
prin posesori ai tesaurului.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEÍ» 163

Se másurile cele strasnice pentru aflarea ce-

petrecute mai ales regäsirea obiectelor antice din
cari se compunea tesaurul, ce din dispäruse. Sätenii cari
desgropaserä, arnäutul Verusi cumpärase,
Kir Costea, compatriot, al ascunderea
obiectelor, Frunzä-Verde, care voise sä folosul
Verusi multe alte persoane, mai mult mai putin impli-
cate in aceastä afacere, arestate,
vreme inchisoare. Pe fie-care in parte cercetarä in
multe dar nu se putu de o cam dobindi mai mult
date de de Anastase lui
Verde precum aflatä in podul lui Gheorghe
Arätärile sätenilor Joan Lemnarul lui sunt
cele -mai interesante, cáci find cele sincere, ele mai
lämurit pe numärul natura obiectelor desgropate de ei,
precum ceva din descoperirii daraverilor
cu arnäutul Anastase.
despre acesta, fiind de mai multe ori, ce
cu giuvaerele pe cari le cumpärase, el stärui a zice cä le
duse pe pe 8000 lei vechi, unui ne-
necunoscut, armean, care cu luni mai
trecuse pe la podul unde el lucra la
Focsani la Ia§i Moldova ; el descrise chiar
nuntul imbräcämintea träsura acelui presupus, despre care
s'a mai putut afla de
Cu toate acestea o imprejurare fericitä peste putin pe Ve-
rusi a face märturisiri mai adevärate prinse un in
ce el adresa din Bucuresti tovaräsul
Kir Costea, ca a nu se speria de
dregätorilor a nu destdinui cu un chip unde
puseserä lucrurile.
sa o de puternicä, ministerul de
interne de pe atunci, reposatul ban Mihalache Ghica, fratele lui
Alexandru-Vodä, fiind precum se cunoaste, mare iubitor.
antichitäti, merse la Pietroasa ziva de 17 Julie, de
reposatul Poenaru, director general al scoalelôr Ste-
riadi impiegat adrninistrativ ei luarä la cercetare pe
de la nimic alt numai
tägäduiri, nu mal nici o bucatä in stäpanirea le
puserä scrisoarea câpätatä. In fata unei dovezi
de impovärkoare, Verusi, turburat nu ascundä
mult adevärul; el se atunci arate din locurile unde
ingropase, parte din obiecte.
Chiar aceea Banul M. Ghica, obositoare
sápáturi executate presenta sa, avu multurnirea
dintr'o pe malul Calnäului, cu
podul ce se o -parte din tesaurul archeologic, de care ne
,ocupäm care din acela Tu pentru tot-dea-
una
www.dacoromanica.ro
164 CALENDARUL

Depositiunile dovediserä mod aproape sigur toatá

comoara la Petroasa se compusese mai din douä
zeci de de aur din o mare parte
impodobite cu petre cristaluri colorate rosu, albastru,
verde, galben alb. din acestea s'aü regäsit la 17
lie pe malul venit se adäuga pe cele trei
predate de Frunzd-verde de Gheorghe Baciu. Mai toate
aceste se deplorabild stare de stricdciune.
Perchesitiunile posterioare furä genere putin fructuoase cea
mai insemnatä a lpr fu reaflarea a dou
portante a mai multor petice, cu cari se completau bucätile
principale ce inapoiate de Verusi mai toate stricate
ciuntite. Cele doué fragmente de cdpetenié : gura ibricului,
pe care a gäsit'o la 23 Sept. 1838 d. Steriadi in bordeiul lui
podul statueta din centrul strdchinei, ce
dovedit 5 Martie 1839 la Costea, care urma la
lucrärile de Verusi el spuse a sta-
tueta pe pretul de cinci galbeni, de Ungureanul Gheorghe
care la podul de pe ar aflat'o pe ma-
aproape de malul ce se de Banul
Ghica ca sä se descoperi ceva
despre obiectele ce nu se acele prime cer-
este mai mult de probabil fost topite
dute la negustori ca li se da de
Verusi se a pretinde ele fuseserä luate de ape
revärsare de a pe zicea el
le ingropase,
Toate aceste amänunte, precum de altele mai putin
se aflä voluminos dosar, la
hiva din Bucuresti.
Dupä cererea Banului Ghica, al zel fu neobosit pen-
tru acestor rmäsite pretioase ale timpurilor
Domnitorul dete ordin de la 1838, ca ele fie depuse
Museul National din Bucuresti se atunci oare-cari cer-
spre a li se reda pe era cu putintä, formele primi-
tive, ca se adauge nimic strein ele.
(Columna 1877) . AL.

De ce-i ariciul ca ?

Se zice Ariciul in picioare.

urzirea el a inv-tat pe munti,
ca nu fie neted, atunci i-a dat ariciului
se face ghem la vale se dea de-a roata.
DIN NEAMTU.

www.dacoromanica.ro
 Intr'o zi de la 2 Octombrie 1854, in comuna
din Bucovina, se Ciprian Porumbescu, Eraclie, :

paroch gr. or. Emilia, nevasta Eraclie. de

Ciprian, opt copiii Eraclie, se
distinserd ca ; Ciprian dete de
talent deosebit, de talent, fie regretat de ro-
la moartea sa.
nu implinise 4 deja
din voce, cantecele
ce auzea, le prindea cu ure-
chea. o povestire, se zice
zi, din a
la o din sat,
atinse de entuzias-
de-atunci, vesnic
cerea sf cumpere
o ce
aduse o de copii. Pe
necontenit, din zori
amurg, Ciprian pe
populare ca «M
ciobane de la »,
altele, pe cari le auzea fie din sat,
fie de pe la servitorii din
Intr'un directorul conservatorului din Lemberg,
Miculi, pe Ciprian rmase mirat
auzind de abia de 6 de frumos din
a cunoaste notele. Atunci Miculi scrise «gama»,
ceva cele patru zile le pe-
trecu in casa parohului, spre _marea-i uimire,

www.dacoromanica.ro
166

Micuh fu fericit asculte pe Ciprian, o prodi-

agilitate, sextele.
Pe Ciprian, de mic, sd scrierea
iar 1860, Ciprian fu poporalä din
unde un oare-care invtätor Simon Meier,
vioara ; n'avu Ciprian noroc, Meier fu permutat,
mase Ciprian profesor. La 1863, Ciprian absolvind
cursul primar, trece la gimnasiul din Suceava. Dar
nu putu profesor de Acest instrument
un organist, Valentin, care era surd. Ciprian
cu el lectii timp de vre-o patru luni. In vremea aceasta
veni Suceava un bun viorfst, Schlötzer, care in
la familia gäsduia recuncscu irnediat
un deosebit talent, dete Din fu de
duratá fericire a Ciprian, cáci, trei
luni de la imprietenirea sa viorist, acesta se
perdu, de-o de piept.
Din Suceava, Ciprian trecu la Seminarul din Cernduti. El
cunostea deja putin pianul, sd IT un
fesor ast-fel, in putin timp era initiat la perfectie
secretele a dou instrumente - violina pianul.
In seminar, Ciprian primele sale piese
de cor, liturghii, populare, romante, etc.
Acestea unanime din partea tuturor celor
cari
Un dor special avea Ciprian - acela de a aril
pulare ale lui, frumoase, de la
pe ascultad. Se povestesc multe despre
fluenta care o exercita mdiestrul asupra spiritului
sufletuluT celor ce-1
Odatä, Ciprian se duse in care era inchis
un coleg al sd lovit de alienatie, o
doinä. Ciprian era aproape
pe nume, deschide reveni minti de
frumos, simtire, genial, executä Ciprian doina ceea.
La 1877, Ciprian studiile teologice. Clerul
bucovinean, profesorii, elita iubea pe fermecdtorul vio-

www.dacoromanica.ro
 «MINERVE» 167

. lonist componist, curentul favoarea lui

Ciprian d'a i se acorda o spre a cultiva
talent, urmând cursurile conservatoriilor
. din Viena Petersburg. Chiar se inaintase ministerului
telor austriac, un raport favoarea Ciprian, inter-
vine serbarea jubileului de de la incorporarea
la Austria, - Ciprian era Soc. Aca-
demice
ganisatorii
-
festivitäti la
intretine cu
amintirea lui Gr. Ghica,
care se opuse Ciprian mai multi membri ai
pomenitel societäti, e arestat, inut inchisoare de la 18
Noembrie 1877 5 Februar 1878. Ministerul
raportul favoarea lui Ciprian, acordarea
Multe a suferit timpul acestor bine de 10 sptämâni
cât timp stete inchisoare. Släbise mult, se
in sfârsit, judecata, prin verdictul unanim, din
inchisoare.
In inchisoare, el compuse gSuspinul prisonierulul»,
çluioasd, cu cuvinte plângdtoare, in cari descrie lacrâmile
plânse, durerile suferite.
In Ciprian urmeazä la Viena,
pe care o 3 ani de harnice
timp, armonia, cornpositiunea, violina contra-basul,
la conservator.
Viena, cât e ea de mare, incepu vorbeascd
de talentul lui Ciprian, multe vorbe frumoase primi el de
la mai culti.
Ciprian trecu la Brasov, unde i se postul
de profesor de al Scoalelor centrale române, fu
insärcinat conducerea corului bisericesc de la Sft. Nicolae.
Avea planuri mari, Ciprian. Dorea mijlocul de a
se feri musica de strin,
sä rornânul intact melodia
alte-ori, pe care läsat'o nestirbitä,
strämosii nostri.
foarte de ; cu rari, asezat, umbla,
vesnic preocupat de ceva, vesnic ginditor, aurind vre-o

www.dacoromanica.ro
168 CALENDARTJL «MINERVEh

melodie. In ochii si de o expresiune vie,

un nu ce, trist, zäreai urme de lacrimi, fata
toatá i-o pärul castanid, läsat mare peste cap, de-i
scotea fruntea coprinzAtoare, relief.
la se c'apoi multe
spue. nu vorbea de lui - de de
romanesc, de poesia pe care
de din intreg sufletul o iubea, o adora. Cu drag
insira el vorbe frumoase, de cum strabunii nostri, cum
tinrul bâtrinul, ori la ori ce
o pe
Ciprian, durea vzénd azi toate cep a fi läsate
cum, tinerirnea azi, uitä cultive bun
din trecut, uitärei, schimbul productiunilor imorale,
cel putin opera de cdpetenie a poporului
nesc, isvorul auzi la ; popular,
melodia dulce, frumoasd.
Mult aceste pe
Boala inchisoare, párási ; din din
ce in ce, tot mai mult se inrutátia, ce, de
dici, Italia, la Nervi. De-aci, multe pagini
duioase, prietenilor si. Multe frumoase, poetic, el,
le-a petrecut, mai asemänare a gäsit el
melodia populará cea
Ciprian, face Genua cunostinta lui Giuseppe Verdi,
petrece la compozitor multe seri delicioase,
ascultand sublime executate de
Verdi. Un dor nebun de cuprinse pe Ciprian,
satul sd natal, fratii prietenii si.
ca astämpere, fu ; - merse la
Roma, Pisa, Florenta, Venetia, dar dorul de crestea.
Niel clima nu-i mai pria, la 10 Martie se la
Stupca, acum se afla sd, la
1891, hohotelor de ale pärintelui
ale fratilor, regretat de cunoscut, Ciprian Porum-
bescu scoase ultimul suspin.

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 169

Din vasta a lui Ciprian, vom cita bu-

anume, : cheruvicul tot trupul».
funebral «Adusu-mi-am aminte»; compositii poporane:
Luna Cisla, 'n melodie, Patria Cur-
lacrimi; corale germane, Potpourri din
Dansul mandarinelor, Ultima sdrutare, Cometa, apoi
Potpourri din nationale Hora
trunchiatilor, Mdriorica, Basme Iesiane, seard la
serenadd, hora Penes Curcanul, romanta Arie
pentru piano, Reverie, p. Ro-
imn, Sergentul, cea mai
. e opereta de vre-o trei sute de
compuse de Ciprian, se Tempi passati,
francesd, pe care dou-trei zile de
a'si da obstescul
Opera lui Ciprian e nemuritoare, sale se
la aproape de numrul trei sute. dispositie, une-
le's triste, altele vesele ; unele duioase, altele
pline de - toate aproape toate ating
coardele celei mai alese. generatiilor viitoare
sarcina de a se ocupa de-aproape de studiul monurnen-
opere a fruntasului - ele, poate, vor
pricepe mai bine dorul dorul celui ce le-a ; ele,

generatiile viitoare, poate, da mai osteneald

se ocupe de poate, vor prefera çantone-
telor franceze, o arie poate,
generatiile viitoare, vor iubi mai mult nostri,
Doina, de toate rsuflatele, gust
importate. De aceea am crezut nimerit a da portretul
biografia, pe am putut'o afla, celui mai iabitor de
- Ciprian Porumbescu. 1)
R. R.

1) In Injghebarea fost de articolele

publicate relativ la Ciprian

www.dacoromanica.ro
 DESPRE
doué plante celebritatea sa; una
prin frumusetea sale prin rolul ce a jucat in romane,
alta prin butura ce ne frunzele trunchiului
si folositorul unite in aceiasi familie, adevr
este cea mai de rudenie intre
ceaiú, sunt ca veri
El se iarna vara orn temperament.
Cultura ceaiului in China in alte ale
a ajuns la un grad consumatia sa e atât de
am crezut folositor a da oare-cari
tiuni. In Europa ce'aiul a fost introdus in secolul al XVII-lea
cam pe la jumtatea sa. Prima diselatiune asupra calitätilor
sale a fost doctorul olandez Tulpius anul
1641 nu fu cunoscut de anul 1659.
China este origina ceaiului ; aci el se pe o
; el este un arborel de o de
metri : are albe cu sail foite ; fructul o cap-
un fel de gogoase care se deschide când
se coace. Ceaiul creste pe dealuri foarte ; abia la
zece ajunge la de metri. Calitatea sa
coasta pe care creste podgoria care se aflä,
ca vinul. doul de plantare
se recolteazd frunzele cari vor da nastere de ceaiü.
Recolta se face toamna in Septembrie.
Ceaiul esit din foile de este rnult mai superior
celui de recoltä foile sunt aruncate
uncle o de ; se scot acest
timp, se scurg de se pe place de
de cuptoare asezate dedesupt se
pe rogojini anurne. lucrdtori proced la rásucirea
frunzelor frecându-le podul pe când agitarea
are de efect a aerul. Pentru ceaml ordinar
se mai multe foi de o pentru; bun
una, una. Chinezii ! fost oare
cu drept cuvint Asiei orientale ?
Toate precautiunile sunt luate culegerea prepararea
; se crede cel ales pentru Irnpratul Chinei este

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 171

cules de lucrdtoare tinere, din primii muguri de

acoperite spre a nu
prin contactul pretioasa foaie. Asemenea
nu in Europa, de cari,
transportate in de-alungul merg la Peters-
burg, unde se 20 ruble pachetul.
Ceaiul nu de la masa Chinezulur Cum
ar putea alt-fel mai ales de la prinzurile sale,
rinul nu se ce n'a gustat profusiune cele
21 feluri de bucate care se succed pe masa sa. In fine
celenta cum trebue
; fie mai
ales la Peking la Canton ? Cestile cari se sunt
acoperite, Chinezul nu vrea cea mai por-
tiune din aromul sd; a-i pune zahdr este profana. Asupra
Chinezul nici nu primeste discutiune.
lapte, ceaiul un miros special, care pro-
o mistuire, in ace1asi timp o energie mai
mare intelectuale ; dar actiunea sa
ceaiul o energie prea forte, de multe ori
toare ; aduce o cu mai mare persoana e
mai delicatd, mai nervoasd. Palpitatiile, tremurarea invo-
a picioarelor sunt adesea efectele verde ;
sunt mai sinilitorii cu persoana e mai putin
a-1 consuma. Ceaiul negru, care este superior celui
verde, noui omului de boale
de frig. Intristarea chiar remediul in
momente de multumire nu simte omul in urma sa si
cine n'a primit sa influentd, in acele ore lungi
ale Frigurile miasmele lacustre, gäsesc in un
medicament puternic, care le previne. Ceaiul verde ameste-
cat cu cel negru devine mai mirositor perde efectele
sale
Ceaiul negru localitätile care creste modul pre-
paratiunei sale numele de pekoe d'Assam, pekoe negru ;
pusiong, ynsiong bohea woo-e, nurnite de Fokeni
Canton; este mai cu toate ambele sunt comune.
Dintre ceaiurile verzi distingem urmdtoarele feluri
praf de imperial tonkay, varietate
corespunde negre numite Cobea.
Comertul ceaiului este foarte ; pe fie-care se
mai bine de 70.000.000 de livre (livra 167 dramuri)
din China. Rusia ca la 26.000.000 livre, Anglia
28.000.000, Statele-unite 6.000.000, Holanda 3.000.000 restul
cele-l'alte cantitate represintd China o

www.dacoromanica.ro
172

valoare de peste 80.000.000 franci. Intrebuintarea sa se rs7

din ce ce mai mult, in cât trece peste
100.000.000 valoarea sa.
Ceaiul se ca multe alimente ; adesea ceaiul
se cu se se se
vinde ca proaspät ; alte se cu frunze de
prun de camelie. Ceaiul verde se adesea chiar de
Chinezi - spre da cu albastru de Prusia cu
care se topitä, când e
vorba de ceaiul de export ; pe al natural. Comisiunea
din Londra a mai observat alte precum
ungerea ceaiului cu minä de plumb, cu crornat de plumb,
foarte prejudiciabile consumatorului.

ce crede un scriitor german E.v. Berg despre femeile

astre :
«Sexul frumos tinerete adevrat
mire. n'am vzut la nici un popor atâtea de
femei adevr frumoase gratioase. Formatiunea
a fetii presintá ovalul cel mai frumos mai regulat, nasul
e de o adevratä formä ochii genele lungi
sprâncene dese, sunt de cele mai multe ori mai
adese ori de tot negri ca prul, o 6xpresiune
am putea zice fantasticd, care de de
pildá la dans, concepe un foc dar o shlbatic.
Prul lung se considerd ca o deosebith frumusete... Figura,
capul sunt svelte defect, foarte frumos rotunzite
o deranjatoare. Picioarele mânele sunt
runtele tinere, ca inuta sunt
gratioase elastice la un grad Malt, prin aceasta ele
ori-ce salon de la ar pe toate damele noastre.
En cred facilitate a si-
guranta provine de acolo, ele de tinere se
deprind a purta poveri mai pe cap.»

www.dacoromanica.ro
 173

GLUME
Va nu ?
- Nu.
- Atunci cine a fkut pe ?
- La dracu !... o femee.
* *

negresit te la ? pe
Da, cu ce
când ai te
mi-o
Dar...
Când... mi-o... pld...cea, ai
bine fie! dar mt

Ce lei ce prin marea ?

profesorul ?
- Se la soare se usuce, rspunse elevul.

- Ia nene, un pe ; de ce duce ctii-

-
nele osul
n'are
?
prostule.

TRIST

la miezul betivescu lulea spre Obosit

cade fata victrine - Ce zorI
cule colea. Se face comod, .capul de oblonul
de fier adoarrne. se se de ne-
dimineata dupit ce prävälia, prie-
spAnzurat.
Somn bietulul

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA COZIA
Mänästirea Cozia, intemeiatä de
Mircea btrin, la anul 6894 (1386).
In interiorul bisericef, d'asupra usei, unde sunt portretele,
este o inscriptie din 1705, urmtoarea coprindere :
«Aceastá Dumnezeeascd unde se
bramul prea sfintei inceptoarei de viatä Troitä este

STIREA

din temelie de Blag'ocestivul rposatul Domn Mircea

Voevod btrin, la cursul anilor 6894, care o aú
setat läuntru tot felul de podoabe,
venituri pentru chivernisirea pentru multa vreme a
trecutilor ani, perdut podoabele cea de a zugrä-
velei. vz8nd'o cinstitul de bunul neam, Dum-
Jupan Cantacuzino biv vel Paharnic, feciorul
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 175

de Dumnezeeasca de
precum se vede pentru a Dumnealui a
posatilor Dumnealui pomenire, zilele
prea luminatului Domp Ion Constantin B. Bas.
Voevod pästor trei prea sfintitul Mitropolit kyr Teo-
dosie, leat 7213. Nastavnic pisah
Preda, i snvi ego Sima Mihaila Zugravi».
Biserica forma sa primitivá din timpul
Mircea cel fondatorul ei.
Portretele sunt : la dreapta, Mircea Voevod,
: «Io Mircea Voevod ctitor i jivonacélnic sfetia Troite»,
el Voevod, ambil in costum de cayaleri,
cum se vd la Curtea-de-Arges. La stânga
Cantacuzino vel Spätar, jupânita erban Can-
tacuzino vel Pdharnic, jupânita Andriana, Maria.
In interiorul bisericel se dou morminte la dreapta
cum intri ; unul al lui Mircea btrin peste care se
o lespede roasä de timp de Din
pe dânsa abia se mai poate citi un S, adicä 6000, de
sigur prima a când a rposat marele Domn
Român.
«Ciuci veacuri - scrie D-1 Gr. G. Tocilescu, pro-
fesor universitar, care aceste detalii -
oamenii bätut cu picioarele lespedea, care aco-
pere oasele de la Rovine numele de
pe dânsa poate cel din urmä semn ce a mai rmas se
va in curând sub tälpile ucigasilor». (M-rea Cozia
in
Mircea cel btrin, odihneste Tudora mama lui
Viteazul. Se ea sub nu-
mele Teofana a venit la rn-rea Cozia, timpul când
se rsboia Ardeal, drept pentru
jirea ce a primit mai multe danie monastirei.
Ca ea se Mircea.
tiunea de pe peatrá este
tinda bisericei, este un scaun fäcut de gips cu
marca ; traditia zice acel ar
www.dacoromanica.ro
176 CALENDARUL

o inscriptiune litere latine. La spatele altarului se vd

pate pe o trei numi leatul 7173. In mai
sunt câte-va fragmente de
Pe päretele interior al paraclisului din foisor se
inscriptiune säpatä in piaträ, data 7012 (1504),
din care se vede cä Egumenul Eromonah Amfilofie a fácut
acel zilele Mihnea Voevod a Mitropolituluf
kir Serafim. G. Tocilescu).
In biserica de la Cozia - gäsim scriere a pärintelui
Musceleanu - s'a Intâmplat un incident foarte trist : «Pe când
Radu de la Afumati se afla in la cununia flu-
lui Despa, fata lui Postelnicu, tim-
pul când preotul pusese pe fruntea mirilor nun-
un de o talie o
multimea, de mai multi oarneni era
Neagoe unul dintre boeri.
'mi indeplinesc jurámintul, zise el, moarte
torilor. in coastele lui Drägan, zicénd :
trädätorilor !»
«Sub zidurile Cozia, zice D-1 General I.
vari, secretarul general al -Române»
trecut nenumrate de toate :
Nemti, Unguri, etc. Sub zidurile
Intru curs de omenesc care a
undele ale ; biserica a fost
mormintele domni fost profanate ecoul
nenumrate urgia armelor tu-
jalea nevinoVatelor
«In .secolul in prima jurntate a secolului actual,
mânästirea Cozia a servit de numeroaselor familii
din Craiova. .R.-Vâlcea restul cari se
mândstire contra invasiunei Turcesti. Asa s'a
tâmplat altele la 1739 rsboiul dintre
riali din la
Cozia, jefuind tot ce le venea cale robi
ugiate familia
«La 1788,- Turcii ajutati de armata condusä de Ni-
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 177

colae Mavrogheni aci, la Cozia, pe Co-

burg silirá reintre Ardeal.
«Mai in vara uciderea lui Tudor
Vladimirescu infrângerea Eteristilor de cätre trupele
la Drägä§ani, Ipsilante, de turd:, se
fugie mândstirea Cozia de aci trecu in Transilvania ;
familiile refugiate acolo prin prejur
prada zavergiilor a turcilor, cari deterd
foc desgroparä sfintele ale Mircea
altor domni, a intr'ânsele ascunse
tot felul de grozdvii. se vd sfintele icoane
ochii de pistoalele
iataganele acestor fanatici.
In anul 1879, mândstirea lui Mircea Cozia, fu trans-
penitenciar, o sucursald a Ocnelor-Mari '). In anul
1880, clopotele mânästirei, acele clopote istorice
cari, marca Voevod cari curs de 5
veacuri d'arindul glasul de aramá cu sgomo-
tosul murmur al Oltului, fost transportate la
odoarele cele mai pretioase adus parte
la Episcopia de parte la museul de din

Mânästirea Cozia, prin neintrecuta sa positiune merita o

mai Nemuritorul Gr. Alexandrescu a irnortalisat
acest prin cunoscuta sa : Umbra lui Mircea
la Cozia
«Ale turnurilor umbre, peste unde culcate,
trmul din potrivá se se prelungesc,
valurilor mândre generatii spumegate,
«Zidul al monastirei isbesc.

Se crede monastirea Cozia s'a zidit de Mircea pe urmele

unei alte biserici, ziditá de Tugomir Basarab.

1) In timpul din clädirile f. penitenciar a fost asezat spitalul

pentru lucrátoril cäei ferate
2) Conferintá de D-1 G. I. Lahovari la 4 Martie 1861.
12
www.dacoromanica.ro
178 CALENDARUL

altul spune «Mircea vrênd pe Unguri pentru

multele neajunsurl ce'i resbel prin apropiere
de Cozia, adormi pe locul unde este
Cozia vzu in vis icoana Incurajat
se cu armata sa muntil despre
V. de invinse la illuntele pe locul unde
adormise puse de zidi mândstirea, altarul unde v-
zuse icoana.
Petru Cercel, zidi de la anul
1584, o de netencuitd, bizantin, de
o acuratetd. In se mormintul lui
Marcu-Vodd,

LEMNUL CONSUMAT DE DRUMUL DE FIER

Pentru repararea liniilor de fier francese s'a
trebuinkat 1877 2563000 de traverse de lemn, ceea ce ar
presenta 93 de traverse pe km. multe de 7000 de tra-
verse pe zi.
un copac ar da zece traverse, ar pe
fie-care zi Franta 700 de Se vede
drumurile de fier sunt cel mai mare consumator de lemne
dintr'o se va pädurile nu vor mai
putea indestula drumurile de fier? De sigur se vor inventa
traverse metalice, cari sä satisface nevoile cu trenul.

cafea se lume ?
Productiunea care secole, abia ajunsese la
milioane de kgr. se ridica 1859 la 338 milioane kgr.,
1874 la 450 milioane kgr., 1877-1878 la 590 milioane kgr.
1882 la 650 milioane. In 1882 s'a socotit lumea
sunt 150 milioane de cari cafea. In Europa mai
ales cafeaua se din an an multä. de pildä
anul 1879 s'a consumat cu 220 rnilioane kgr. mai cafea,
ca anul 1878.
Din toate producdtoare de cafea cea mai e Bra-
silia, care an mai mult de 300 milioane kgr. de cafea. In aceastä
cafeaua s'a introdus de abia 1800 tot4 productiunea
s'a

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 179

GLUME
Un care toate intreprinderile lui fusese nenorocit,
- de soarta :
fácut pälarier, ar fäcut pe

Un spunea un mägar un episcop e o singurä

-- Dar
deosebire :
crucea pe spinare
D-ta, zise episcopul, ce este
la gât.
un
s'un ?

- se
rspunse episcopul.
mArturisi nu

pe un chpitan la bal in saloanele sale,

cu urmatorul bilet : S.... se va crede când va vedea
balul onorat D-lui B....»
câtä coprinse pe Doamna S.... pe
când vzu pe naivul inträ salon companie
strigând:

Chineja, când véd mult se zeilor ploaia ;

ploaia nu scot pe zeil
acolo ei, li se pare bun tratamentul la care
supun pe adoratori.
Oare am face lucru puternicilor zilel, ar

Un boer moldovean excentric, se sui noaptea clopotnita bisericif

la berze o tinichea cuvinte : I. ex
Romania din
In anul urmtor barza se la cuibul purtând la
un colan de aur, pe care era : India donis
ciconiam Romaniae (India trimete barza Un
glez excentric fäcuse de sigur surprizh.

intâlnind pe un Ploesti zise :

-
- Bani
voiam
te omor !
! räspunse cel-l'alt ; am fost la un gând. Astä propunere
fac si
Se camarazi.

-
- Bunä ziva, scumpul
ziva, dar... cum te
zise cine-va intâlnind pe altul

www.dacoromanica.ro
 Joan Nenitescu s'a näs-
cut anul 1854 in orasul
Stefan V.
Nenitescu, mare
ciant, terminarea cur-
surilor primare, la
scoala comercialä din Ga-
lati, terminând ceastä
scoalä nu voi a
brätisa si
la Institutele-Unite din
unde Liceul.
terminarea
volontariatul
pania de Jandarmi
de la iar aceasta
se la Facultatea de
Litere din acelas oras. La
NENITESCU inceputul din
1877 loan Nenitescu trecu
examenul sub-locotenent urma fu
trimis ca Comandant al Oituz. in
luna August când cererea sa a pärintelui
V. fu trimes pe câmpul de rsbol in Regimentul
al 13-lea de
La 30 August parte unde gray zi
bravura sa este audatä in Ordinul de zi al deco-
rat cu Sft. Stanislas Cl. IV, Steaua Virtutea Militarä.
ce dou Spitalul din Turnu-MAgurele
in familiei, incheerea
a rmânea Armata la Leipzig
unde Doctoratul in filosofie pedagogie. Teza sa foarte
apreciatä titlul : Die Spinözas.
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 181

Intorcându-se in in timp de 10 ani a desvoltat o

tivitate prodigioasá, atât Administratia unde
a fost Revisor Inspector general al primar,
calitate de Prefect al Judetului Tulcea, in
de Bulgari numele este cel mai popular printre locui-
Tot Judetul vorbesce de el cu admiratie. Darnic, milos-
tiv drept, el redestepta speranta neamului ori pe unde trecea.
Singuri atacat cu caracteristicd raser
aceasta le cerea a se supune legilor trei.
loan Nenitescu a scris : de Prim Versuri, Poemul
de la Résboeni poesii eroice nationele, Pui de lei,
Istorioare pentru numite nostru, cinci volume a
Revistei Tara Drama Radu de la Afumati, De
la din Turcia europeand, uvraj premiat de Acade-
mia urma fu numit Membru Corespon-
dent al Academiei Române.
In anul acesta 1901 ce fusese a doua numit Pre-
fect al când el spera a-si continua opera sa de popu-
lare a Deltei unde infiintase deja cinci sate
nesti, a ilaaugura Monumentul la
tria Monumentul lui Mircea moartea
Trei familiei sale.

pätimeste de amor, e femee sä se

e bärbat sä se

cine-va are ; n'are ce.... rabde.

* *
Când cine-va n'are functiune.... sä cäciuleascä,
aur in alta

www.dacoromanica.ro
182 CALENDARUL

MAXIME
femee care ia un al doilea amant, poate o mie,
ea a perdut ru§inea mai are ce perde.
* *
Femeile sunt schimbatoare ca ca valurile.
* *
Nu stä natura a statornicä.
* *

Femeile nu de pe acei, cari le iubesc.

* *
.Femeile sunt tot-deauna credincioase amorului, dar o-datä
amantului.
* *
Toate femeile cari vorbesc bine despre ;
toate cele de i-a
* *
femeile ajung etatea, nu mai pot iubite,
mult mai bine a .iubi.
*

In viata femeile nu fac de : prima parte a

se la amor, in a doua practicd, cea din
amorul perdut.
* *

Bärbatul se ca sä intre lume, femea ca

* *
Tinerii spun ce fac, ce fäcut nebunii facä.
* *
Amorul cu luna : nu cre§te trebue
*
Cel merit al cea mai mare parte din
este de a frumoase ; cea mai mare pläcere a femei-
e a auzi zicindu-le-o.

www.dacoromanica.ro
 OMUL POLAR
Dintre toate vietuitoarele una nu se poate aclimata
mai lesne ca omul. Atât animalele cât plantele
oare-care punct, regiunile determinate ; ast-fel dintre
animale maimuta crocodilul nu vor putea odaa
in clima noastrá, nu pot frigul ; intre plante cur-
malul, vanilia, arborele care produce cafeaua, portocalii,
asemenea nu se vor putea aclimata la noi, frigul
de le distruge. Singur omul exceptiune
climele cele mai calde cele mai reci, la tropice la
Nu vorbim despre tropicale, acestea sunt po-
pulate cu europen, dar chiar regiunile pustiite, triste
grozitoare, se aflá imprejurul locuitorii
acestia sunt Cine ar fi putut cine
poate crede chiar astá-'zi se omenesti, cari
petrec viata pe frigul care su-
? Noi aceasta chiar citind, ni se pare
suntem sub impresiunea unei ilusiuni, iar nu a unui lu-
cru care toate astea oamenii de rasa
francesi, englezi, ani in aceste regiuni triste.
Aruncati de naufragia pe acele trmuri, trebuit
câte ani ce vre-o corabie poatá descoperi.
Aceastá a de a putea toate climele
peste tot locul, in cäldurile cele mai ca geru-
rile cele mai teribile, ne face mai bine mi-
siunea ce providenta i-a dat pe acest ne face ne
convingem este destinat a popula globul a-1 civilisa.
Eschimosul are figura látáreatá
inchisá ; nasul turtit mult ; codati. Prul
sd e negru ca pana lung ; pe frunte

este ca la unii din tranii nu are mai de

www.dacoromanica.ro
 84 CALENDARUL

niste tuleie aspre

: rari, de culoare crete,
pe buza superioard pe
Clima cea mare sileste se blane
de pasri. Pantalonii cari sunt la genunchi, sunt
de de cismele cari
; de genunchi sunt de
aceeasi bland ismenele sunt de pei de
este de piele de vulpe care-i acopere tot capul
de parte din obraji Mänusile sunt de piele
de piele câine ; sunt de
stofe. Ast-fel eschimosul un urs care
picioare.
Femeile copii sunt ca
de asupra Vzute profil ele
destul de regulate.
Eschimosii locuesc covergi, mai bine
fäcute ; paturile sunt compuse din
ursi de cum din cele de rate alte
Mobilierul familii se compune dintr'o sanie
cutä din oase de animale, din hamuri de piele
de ace undrele de oase, un fel de pietre cari le
servesc de fine din niste lanturi
; de oase
cari se servesc la vênat. cele mai multe colibe se
gäseste o aldare pentru preparatiunea Focul
fac gräsime de de de urs, pe care o pun
fel de de asupra se
Cdsätoria la Eschimosi. In general tatäl fläcdului
femee ;el cásátoria cu
fetii. ca se trebue mai devie
buni. cum se obicinuesc la noi alte
fure fetele. cum povesteste un cälätor
martor ocular, episodul unei asemenea :

Junele Metak, ce o crezu este timp

se Tatál se femee.
ce o se spuse
numele când are o
cum este obiceiul locului. Când veni timpul ca

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 185

fure fata, junele se spre casa viitorului

socru, unde fata dormia in de
buna cuviintä permité ca se fure fata
din casa si, Metak ca ascuns
o de In fata iese. Metak
leste o la sania sa. Fata
'smulge párul, de degete, rupe straele,
bravul Metak nu o lasä. Ajunge la sanie, pune fata
o bine, se el biciueste o
spre cit se vede fata nu iubia pe Metak ;
roade cu dintii legaturile cu care era de sanie,
biciul din Metak, pe
toarce spre la
ce ; in sania se in blanele sale.
Bietul Metak vzé'nd cu ce fel de femee are a face,
dragostea sa, sotie.
a acestor slbateci de ;

asigurati petrec veselie ; sunt

: rid ziva povestesc la mai
cari veselie,
omul locueste in case de departe
de ori-ce locuit, a surprins pe cari visitat.
femei copii, nu pot vorbi mai
o ca nu glumeascä, si ziva.
nu le face mai mare de le de
le glume.
Cu slbaticia sunt buni primitori.
nenorociti navigatori cari scapaserä dintr'o corabie
ce petrecuserá peste ani singuri scorbura,
ca de norocul ca dea peste
un vé'nátor eschimos celebru, pe ei botezará Eatum,
al nume, cum mai pe Tiuk-
rend, umbla foarte
ce petrecura multe zile cu in scorbora
d. Eatum, in seama duse
la satul , de doua-zeci colibe de
Locuitorii din sat le neveste, copii

www.dacoromanica.ro
186 CALENDARTJL «MINERVEh

câini. De abia se femeile se

pe dânsii conduserd in
pofti pe bldnurile de urs cu era
ce le dete sä se culce.
Femeile nu cum mai Una dintre
sele upd ce carnea o dete navigatorului
lui mai puse capul pe si mingiindu-1
mina Pe când femeea
sta da o parte de cele
ale englezului. femee ingrijea tot asemenea cel-
l'alt
Aceste sälbatice, avuseserä grija, ca de a
läsa pe navigatori le schimbe
cea dându-le cisme uscate.
Femeea gazdei doamna Tiuk-tiuk, care se cherna
Serkut, nas mic, cit timp a avut casä pe
norociti i-a cât putea de bine.
Când incepe se .ghiata, la
nat, se gäsesc mai multe Semna-
lul o dat, pregAtesc säniile pleacä,
femeile
de sunt : undita, lancia, un de
Fie-care unde este ghiata
ce o focä vre-un scoate capul
ca respire, atunci repede lancia, daal
bine, omoarä.
ocupatie de vânatul ingrijirea câi-
nilor ; tot ce priveste ingrijirea din rmâne pe seama
femeilor.
La una din aceste parte navigatoril
tri; ei se sälbaticii admirard. Ca
le admiratiunea le propuserd la fie-care
câte o femee. Navigatoril ca sä scape de se
primesc propunerea de casátorie; fami-
fiind asezate departe, avind de plece
ce se va ivi vre-o corabie, femeile trebue sä-I
soteascd. conditiune fu de toate fetele

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 187

eschimoase. Cu toate acestea una dintre demoazele asa iu-

bea pe navigatorele tinär mai s'ar
acesta ar stáruit.
Cu navigatorii se convinserd la
mosi nu este cuviincios ca se manifesteze sentimentele
de simpatie chiar casul o cdsátorie este
arangiata, fata trebue nu pretendentului ; ast-fel

nu rmâne de cum am
mai sus.
Vinatul hotarste locul unde se satele. Eschimosii
ce nu mai aiu-
; cu modul acesta satele se de la un
ca colibele pästorilor.
Am mai sus eschimo0i povestesc toatä ziva ;
aceste sunt un fel de : Unul poveste§te

din refrenul «amna aiia»

psalmodiat mod trist. Femeilor le place foarte mult
aceste cântece, este vorba de vre-un orn, atunci
mai tare. o traductie unul din aceste
chirnose, : lui care merge la
toare de :

Se vede un urs pe ghiatä,

Amna aiia ;
Karsuk iese ca pue pe
Amna, amna, aiia ;
se dupá
Amna aiia,
sar pe urmele sale
Amna, amna, aiia.
Ursul fuge
Amna aiia
oboseste nu poate fugi,
Amna, amna, aiia,
Se întoarce, se näpusteste asupra Karsuk
Amna aiia,
Karsuk de fricä o la fugä
Amna, amna

www.dacoromanica.ro
188 CALENDARUL »

Tremurând de fricä, de abia scapä

Amna aiia.
este de cade,
Amna, amna, aiia,
Ursul câniii, rupe sania.
Amna aiia,
Care fatá ar pe asemenea ?
Amna, amna, aiia.
Bietul Karsuk, fie-care ce auzea acest
cântec fugea, toate fetele de dânsul.
Eschimosii i imnuri funebre ; când le
i-a aer trist. cântul de moarte al unei
n umitá
Merakut, Merakut, Merakut a murit !
Amna aiia.
Merakut a murit, a sa lampä arde
Amna, arnna, aiia,
cel mai are
Amna aria,
Casa sa a asemenea!
Amna, amna, aia.
Aceste din versurI sunt o
sunt capabili de sirntiminte delicate; spiritul
fasá, la
Cu asemenea dispositii fericite, uu caracter blind, n'ar
fi oare ca acesti nefericiti tin de mult
la la viata cea fie civilisati
s'ar putea de ? Noi credem da, cu toate dificultätile
ce opun acele regiuni triste, navele cari merg vineze
balene ar putea duce uneltele cele mai trebuincioase
de acelea pe care le Un misiOnar, un al
s'ar nu este care
a rmânea timp pentru ca crestineze inspire
cele civilizatoare acestor copii gheturilor.
Indatá civilizati, suntem asprimea
aceste localitäti ar putea deveni comerciale pentru
obiectele ce se in

www.dacoromanica.ro
 189

GLUME
vezi frate spunea un care Paris altuia
- Parisul e mult mai ca Bucurestii. Acolo
vorbesc frantuzeste.

boer certa pe servitorul nici o

trimesese :
- Altä - zise boerul va mai trimit
un ca tine, bine mé duc
Un duandu-se odatä un croitor cu o bucatä de
zise ca facá pantaloni pentru 40 de mucenici.
Croitorul f 40 de perechi de pantaloni- comanda
din gresealä o pereche iesi mai
Când veni väzu 40 perechi de pantaloni rmase
--
tremenit.
pentru
pentru
ce-ai ?
zise croitorul arätând perechea cea
mai mare.

Tatal copil : Ei, acum, pentru ce te-am bätut ?

; esti mai tare de mine.

In vremea femeile rochil scurte, un

o :
- De ce asemenea rochii
- Ca nu ne mai ziceti poale minte rspunse
Doamna.

fricos. - Un soldat se da tot-d'auna

de da
- Ce
mânca-te-asi, pusca mea bate mai departe ca a
ca isbesc tot la un
-Un soldat ducându-se in
bätându-se nevasta, rupt nasul. La casarmä capitanul
:

--
Ce la nas
muscat,
?
d-le

- bine, ; gura e jos de

suit p'un scaun Dornn
nasul, cum era s te musti?

www.dacoromanica.ro
 TUTUNUL
amatori de tutun cari fost primii protec-
tori se vor mira mai a fost o femee,
o reginä. Tutunul fu pentru prima Spania
Portugalia la anul 1520, de dr. Hernandez din Toledo;
Italia de Tornabon cardinalul Sainte-Croix ; Anglia de
cdpitanul Dracke Francia de cAlugärul Andrei Thovet.
Propagatorul mai fu ambasadorul de
la Lisabona Jean onoarea aceastä
fu Nicotiana
Ecaterina de regina Franciei, simti o mare
tabac introduse la Franciei, unde fu
numit iarba reginei, Caterine Medicee. Tutunul se rs,
prin a doua jumätate a secolului
al XVI, se luará cele mai aspre másuri pentru stirpirea ;
dar in zadar, el luase de cetätenie pentru tot-
d'auna persecutorii, puternicii zilei, a trage un
din sa, puind asuprä-i taxele cele mari
cari pe fie-care zi.
«Dacä - zice dr. Blatin - vom opri pe tre-
vom spune : iatá foile unei plante de originä
pártatä ; de le vei täia, präfui ce le vei
prepara mod convenabil, le mesteca le vei
trage pe nas, vei simti durere de cap, värsáturá ;
bucatele ce nu vor sta la colice alte
nu mai putin vor urma ; dar suntem la
Märeste dosa vei simti mai bine efectele
plante miraculoase. Digestiunile d-tale, care se fac regulat
se vor schimba, vei fi supus la boale precum este
gina la diferite boale de Pulsul va fi neregulat
odatá vei fi inimii se vor face
neregulat vei avea chiar lesinuri. Dar toati acestea nu vor

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 191

nimic, respiratiunea nu va face anevoe, vederea

nu se va nu avea congestiuni cerebrate atacuri,
nu deveni monomaniac epileptic».
Ce va rspunde omul i-am asemenea propunere?
Autorul rspunde ar luat drept un nebun drept un
glumet. Cu toate acestea planta- sail veninatoare, tu-
tunul, este celei mai mari este
atât mai vátámátoare, cit a gusta din veninul
chiar din cea mai copildrie.
Principiul care se tutun, nicotina, este veninul
mai puternic. Câte-va pot in scurt timp,
animale de o destul de mare. Convulsiunile ce produce
sunt oare-cum ca ale holericilot momente. Actiunea
ei este destul de curioasd, pentru-cd organismul se obicinueste
cu ea pentru a-i produce efect trebue märim dosa.
la a 24-a parte dintr'o produce oare-cari
efecte asupra ;a doua zi aceiasi cantitate era
trebui o ; peste patru spre a produce
aceiasi lucrare, trebui cinci picaturi. Ast-fel fumätorul
se obicinueste a absorbi pe zi
mai fie-care de efecte
crescên de.
In cantitate nicotina respiratiunea circulatia
; intrerupe, o opreste. Vederea de
asemenea si ea de efectele ; de aceea la fu-
pupila este mai pleopa de sus se jos pe
; ochiul devine fix. De ori echiul partea
fumul se mai ales la din 'este
mai mai
.NEFUMÁTOR.

GLUME
- bine
duhovnicul.
de ce nu te ceva ?

Särut mâna, n'am am luat ceva de din'ain-

tea altarului.
- Atunci dute curând la
e nevastá-mea.

www.dacoromanica.ro
192 CALENDARUL «MINERVEI»

VORBE CELEBRE
sunt ca ni§te ascutite cari adevärul
aducerea noastrá aminte.
(DIDEROT)
*
*
Ce unor vrerni mai bune ?
vom face timpul mai bun, vom a fäptui; fapta n'are
trebuintä de Acela care este pri-
de a muri de foame.
(FRANCLIN)

* *
Sire, când ta o nouä, tot
face un tont ca o dobânbeascä.
(COLBERT XIV)

* *
Un advocat pledând averea copil de 4-5 ani,
aduse la la discursului ridicä in brate arä-
tându-1 judecatorilor spunând lucruri foarte mi§cätoare. Copilul
plangea amarnic, ceea ce mult pe pe auditori.
Advocatul adverse, o sä piardä procesul
pe copil:
-
- Mititelule de ce plângi ?
mé
*
Horia, la curtea Austriei de un Ungur, de
unde este, réspunse:
- Sunt din Ardeal, Domnule.
- Ha! din unde oamenii
- Ai fost veodatä pe acolo ?
- Am fost
- bine.
m mir, cum de nu mâncat pe D-ta, Horia.
* *
Cine-va mare de stat, iubitor de aur, 2000 de
galbeni ca facä un cä nu va spune
- lucrul acesta.
4000 omul de stat, voe

www.dacoromanica.ro
 PAMINTUL STRAMOESC
(File manuscript

! de dragoste
binrlu-te pe tine, neamul intreg din care fac parte, iu-
besc pe cel särac ca bogat, iubesc suflare
care simte ca mine, care inrudesc prin obi-
prin !...

Frurnoasa mea Pe ale tale rnánoase

rdcoroase luptindu-se ostenii nostri
de-a ai cum siliti ai de-a
valma se crestetul muntilor,
cum, stringindu-si in vale,
asupra hordelor
le peste hotare, chiar urmele oaselor
Umbrele Domnilor rdsboinici si de umbrele lui
Stefan Mare Viteazu, de aur, trebue
adinc tipárite tuturor acelor ce simt româneste,
pomenirea numelor veci sä fie pe buzele odráslelor
noastre...
trecu vijelia, de mare
timpurile
restriste, pe cerul oropsitelor
ce .se
dusmane una alteia, se risipird; fratil,
pentru de nimica se la se ni-
dreptl, näscuti din
din timpuri, - Roma ! se
Vai, amare vremurile acele, grozave luptele ce
purtat ziva recunoscut, cind str-
atunci, privindu-se ochi, ei läcrirnat,
cunoscut trásätura de recunoscut privirea le

www.dacoromanica.ro
194 CALENDARUL

e pentru dor lor bate, in ziva

vorbindu-si, ei a graiul la
fel este, portul acelasi in ziva aceea,
särutat, nu unit, ajutor,
jurat se cit le-o pe
lupte, sä-si verse lase
gol ca dusmanul dar
nu-1 lase sa, ci mai bine ca
un viteaz, pentru strdinoesc !...
ziva juruintei, cerul s'a inseninat, paserile revenit
la cuibul fruntile descretit, gindur senine frumoase,
sä cutreere atunci, pentru
-
acea zi ei
in acea ei
in
de din tdrile-surori, s'a im-
o bucurie o veselie, era un chiot petrecanie,
un dor de cum nu s'a pornenit...
a fost din timpuri perdute negura vremilor, in
zile mai apropiate, dar tot departe ele.
aceea, liniste, care
DOINA
Cind Românului sufletul, un dor arde
vre-o dragoste prinde 'n mreje, doine$e, rominul
de drag, frumos, prinde iel ca din lacrime sublime
de fericire, le usor,
are vre-un neajuns, de i se ceva neobisnuit,
vre-o durere cuprinde, el doineste, ah, Doamne,
de frumos, pe aceea numai de ce
doina.
Grijele rievoile, bucuriile tristetile, el le
le din fluer, de te uimeste, de frumos, duios,
cântá din ochi.
simti, trebuie coplesit de-aceleasi
de bine, ca pricepe inchiegare a vietei -
tree, petrecutä din zori amurg, de fratele
Acele accente duioase, acel de
www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL

note tot mai mult variate, pe icl-colo, line, curgatoare,

acea intrunire de de fericire,
mire, bucurie, te la lacrämi, smulge
de de admiratie.
La umbra vre-unui arbore, singur rezimat de trunchiü,
desisul päsind cet, pe drumul liber, de
pe la arat, la cosit, la seceris, pretutindeni, ca un
credincios, doina urmäreste pe
aproape, iel, la cea mai o
atit de drag duios, de fermecator, stai
privesti, vine sä crezi privesti asa, uimit,
fermecat... el, vine sä l'ai
ruga re urmeze, doineascá....
Ah, a romanului. Tu, prin fru-
museta-ti, splendoarea tale, tot ce
tare pre toate popoarelor celor-
l'alte; tu, esti regina cintärei, esti pururea träitoare,
prin tine Tu, tu, fericit, mul-

Tie, popor se se supune ca un

copilas, pe tine un popor te iubeste, te
tovardsa-i credincioasä, esti fauritoare de lacrirni,
de bucurie, de de amintiri frurnoase, duioase, esti
intáritoarea ce veacuri ti-a purtat
va purta esti Icoana poporului Rornânesc.
STAZI
Intoarce-ti, ochil, priveste priveste
trecutului, bine, bägare iea pe rind
in minte toate s'aü petrecut, uite
la oamenii de azi....
Unde sunt Unde sunt ce se jertfeaü pentru
pentru scurnpa mosie, unde sunt
ce ar fi läsat totul ca la luptä o
cerea, nevoia.
Unde sunt inimile calde, inimile senine, nestiutoare
de cit de dragoste pentru pe care
www.dacoromanica.ro
196 «MINERVEÍ»

näscut ai de stropit
de de vitejeste ?
e de car! totulpentru
tarä, cari päräsit bordeiul, nevastacind
de bratele tara nevoie avea ? Unde sunt tot!?
dus, pierit, - pierit numele s'a
stins, demni ca locul
li-1 ea. Cu tot ce frumoasä avea
tam, cu a dispärut
amintire a faptelor mari pe träind,
strimptä, viata de griji, viata
träitä a lupta cu trebuintele de toate zilele, ne-a
fäcut de dorurile noastre, le micä
de tot particicä nostru. Nu avem dreptul sä ne
pierdem lumea viselor dragostei de tarä, nu avem
cit-va nevoie de a face aceasta.
Az!, mintea intins, nu ma!
ticlueste pentru tara sa, nu se
dete fäureascd pentru ea fericiri, e prinsä
alte dragostea-i se Indreaptä a iubitä,
fetita negri ca nu se
reped cätre de
nu-s ale nu svacneste aude i se
teara, nu mai e acel rsboinic ; acea
ce coprindea a nostri, azi
nu mai pe unul dintre
se amar se de toate, In versuri triste
le pe strune surde, de durere;
tot! sunt nemultdmiti, de
mai pentru multämirea
Lacrimile azi le bräzdeazä fata, sunt pornite
din nu din inimä, pornite din pricinile, une-
cele de nu ca vremurile apuse,
pentru tara sa, iera prea viteaz, prea
orn, lucru de smulgä
nu e de fer, nu mai sunt ace! ce
: !», ei nu pot face».
www.dacoromanica.ro
 197

cum s'a pierdut adevrat, cum

toate-toate, cum tocit simtirile, cum s'a tocit tot
ce e nobil, tot ce e simtire avint, putere. moliciune
omorâtoare domneste tot, nici unul nu
de cit din silk de pentru trebue i-a
fost scris träiascä.
A pierit, da, a pierit, dorul de a träi, dorul de a duce
viata din cap in cum o duce, cu bine
rd, cu cu
Pentru viata e un chin, tuturor viata le pare 'o
o grea, azi, inimile sunt din
stropsite, din
Ce vremuri grele!
cum nu te doarä, când atâta vezi
jurul atâta de de dragoste,
de idealuri
Inmormîntate sunt visele rnarilor Voivozi, e
visul lui Bravul, sunt toate gindirile
frumoase, azi, nu mai e vreme de perdut cu d'al-de-
astea, azi, fie-care aibá ce mânca el; ce duce
de mâncare nevestei copiilor
Doamne, reinvie
minti gindurile vitejie, puteri de
fratilor mei, vinele, inimile
ca vedem din acea vie, care domnea
prin vremuri, in ca un vis toti,
: tara pe toti sub
acelasi steag, la un vor o, Doamne,
atunci, putere minte inimä ca
vitejeste, - pästreze, apere,

RAFAEL RANG

MAXIME
Ferneile mai bine simtä, de cit cugete.
* *
de tot ce le place, dar femeile fac din
tot ce voesc.
* *

www.dacoromanica.ro
198

Lauda cea mai lingusitoare pentru o este räul ce-i

spune despre alte
* *
Femeile sunt ca ghicitorile ele inceteazä sä
! cind
le-a ghicit cine-va.
* *
Arnorul nu e curat de in asätorie. de casátorie, ori-ce
relatiune intirnä a bärbatului este prostitutiune.
* *
Cine-va poate une ori pe prostituate; dar trebue dis-
pretuiascä tot de-auna pe femeile märitate, cari cite un amant.
* *
Amorul e aripa ce a dat-o sufletului, spre a se
la el.
MICHEL ANGELO
* *
Femeea trebue primeascä soarta ei de la bärbat, dar adese-ori
din nenorocire ea o bärbatului.
* *
Luxul e tot de-auna plätit prin mizeriile poporului.
* *
Sunt putine oneste, cari sä nu sätule de meseria
Cea mai mare parte din ele sunt niste ascunse, cari nu
in sigurantä de cit pentru-cd nu le cautä.
* *
Doui soti se aseamänä ca doui la o trag
de'opotrivä, träsura merge nu trag cu puteri
egale trag unul häis, altul in cea, .le e la
chiar träsura ar fi impodobitä cu aur cu argint.
* *
Un vorbeste, trei ore pe zi o sutä
de vorbe pe minut nouä-spre-zece pagini pe cinci-zeci
volume pe an. Se excepteazd advocatii femeile.

Te slujeste norocul ca umbra acului pe croitor

*
Te agäti de ca scaiul de oaie.
* *
Nu-i bine sä te la cal albi la femei.
* *
Omul la aleargä cu armäsarul la bine merge cu carul.

www.dacoromanica.ro
 HIGIENA
INCALTAMINTEA RATIONALA

trebue ratio-
nale, prin faptul ele exerciteazd o mare asupra

Pentru a contra variatiunilor de temperaturd

avem mijloace intrinsece cu care natura ne-a inzestrat. Asa
d. ex. pielea, un corp conducdtor de nu
iasä cu usurintä din corp,
un bun conducdtor de prin vasele capilare,
tot corpul, ferindu-ne ast-fel de intemperii.
variatiunea temperaturel atmosferice e ne
adresäm la la acestea
nu sunt suficiente, ne la locuinte.
Vestmintele, pentru a indeplini scopul destinatiunei
trebue sä fie rele conducdtoare de
se perderea cäldurei corpului.
Pentru ca fie igienicd, alte cuvinte
numai trebue abandondm capriciile mai
'nainte de a ne referi la felul materiel, la culoare la croialä.
a studiat emisiunea la vestminte. Resultatul
experimentelor sale a fost are o putere
de bumbacul. D'aci recomandatiunea ca timpul
friguros, avem necesitate de a pästra cäldura, ce o pri-
mim din mediul intrinsec extrinsec, preferim hainele
fäcute din de
Din conträ vom face timpul alduros, corpul nos-
tru are mai necesitate de
ne este procuratä de mediul extern mai mare
cantitate - solare mai puternice - vom da pre-

www.dacoromanica.ro
200

din de bumbac, care

emisiunea cu ca lina.
Porositatea are mare asupra cäldurei.
o are mai acestia se umplu cu aer,
ce vine din aceste straturi de aer
din nu poate afará.
Din aceastä o pori mai multi,
mai de una veche, care are pori mai
putini. din cantitatea de ce absoarbe, perde
calorii ; bumbacul, care e lipsit de pori, perde ca-
diferenta e mare.
Coloarea stofelor de asemenea are un mare rol emisiunea
caldurei. Stofele la culoare vor pästra mai bine
dura, o- incorporeazd, de cele deschise la culoare.
D'aci rationamentul ca iarna stofelor
si vara celor la culoare.
Croiala nu mai putin asupra emisiunei
sunt prea largi, inlesnesc stabilirea de
renti de aer corpului se prin con- -
vectiune. Din când hainele sunt prea se im-
stabilirea corp a unui mic strat aer,
de necesar pentru mentinerea

Conceptiunea unei rationale este atât de sim-

atât de naturald, in alta nu poate s'o substitueasca.
Este adevrat se loveste de multe preju-
judicif, provenite parte din exigentele parte din igno-
ranta multor
Majoritatea cismarilor nu cunosc anatomia fisiologia
pe cari cismarii a
le satisface, sunt mult calitatea. Putin le
msura ce luat-o piciorul clientului e
tocmai a calapodului, a confectio-
gheata, mai departe, piciorul, din cauza unei ase-
menea are de suferit diformatiuni.

www.dacoromanica.ro
 » 201

Moda cere la nu se
poate micsora gheata nu fie prea
ast-fel avem ghete ascutite prea produc
diformatiunile permanente ale Moda e
prea a putea fi o igienicá,
ce priveste
Pentru a stabili o rationald de
pe baza anatomiei fisologiei piciorului
stabilit diverse forme rationale. Situatiunea respectivä
a degetelor, grosimea a celor 2 ale picioru-
lui, modificatiunile fisiologice, in decursul mersuluí, toate aces-
tea in 'contra .elegante, ascutite la
mai mult mai putin simetrice.
Forma incáltámintei rationale trebue deci : nu fie ascutitá
la aibe exact forma piciorului, nu simetricä, ci
mai mult asimetricä, calapodul aibe exact forma
rului. ast-fel ghetele vor corespunde preconisdrilor igie-
nice, in de a dureroase alte
firmitäti, destul de vor rolul
modest de aparat de al piciorului, nu acela de
scurtare, de comprirnare de diformare...
AUREL SCURTU.
armacist

LAPTELE UNTUL FRANTA

Industria e foarte Franta. Pentru a ne face
o idee, este destul spunem produs in Franta, ar
forma ar la un un de un metru
de larg, 33. c.m. de ziva noaptea fie-care
an o de un metru pe Animalele tinere beaü
o parte din acest lapte, restul e bäut de oameni trans-
format unt.
In 1883 Franta curnpära din 1200000 Kgr. de unt nu
vindea streinilor de cit 100,000 kgr. In 1882 lucrurile se schim-
baserä. Franta exporta 34-35 de kgr. de unt an
primia din ales din Anglia mai mult de milioane
de
Ce n'ar face laptele mult bun, pe care
vacile oile lui, ar fi cine cum ?

www.dacoromanica.ro
 VREMURI DE RESTRITE
(Fragment)

mai mult de cit voia

se prin cele mai ascunse ale
veneticii, acel stol ahtiat de aur, o de
nevie de spurcdciuni, asämändtor stolurile de läcuste,
cari, näpustesc peste-un lan, distrug,
la din urmä fir.
Tot ast-fel, calicI, din Fanar
tele, din Wei, din päminturile frumoase, din
durile amintitoare de fapte de lupte
roase, ei präzi, distrus totul.
Fete le necinstit, fruntile posomorit,
care 'n casa un odor mai scump, -o
- trebuia s'o ca pe ochil din cap,
de sä nu pe nestiute
ticul, ochil vicleni, glasul subtire
le-o le-o necinsteascä.
grea pacoste peste tine, de
o din parte-ti,
Adesea lacrime scurgindu-se pe obrajii slabi ai
bätrinilor peste cari anii povara ; pe obraji, car!,
poate, viata rar vedeai sbuciumindu-se
neliniste, ingrijindu-se de viitorul vái-
cdrindu-se nu-s acum la aceea and, ca pe-un fulg
säcurea, nu gres.
ce jaf averea tärei, ce jaf banii adunati de pe
de pe biruri. din ce trebuia
dea vistierieT, ca de intra, dup'o
din tot, s'alegea. se tara ta,
de p'atunci eel din sunt ce
deschisä pot zice: !

Pe rind, pe zi ce trecea, din ce era bun, läsat de dom-

www.dacoromanica.ro
 CALENDARTM 203

nitoril d'inainte, cite ceva distrugead, des-

ce, veneticiI ne-o incercat.
asta era prea mult, prea din cale peste
rnarginile
noi limba nu ne-om pe ea
prinde n'o mai vorbim, schimbe, - atunci la ce
bun mai la ce bun ne i de
ce Domnului ne mai ne apere de
armele potriva de ce mai le ? Nu-nu, asta
n'o cit ar mai limba ne-o vom apära-o
'n din ceas, ni-e limba limba pe
care nostri vorbit'o, de la iei,
am mostenit'o, tot dorul ni-e
le-o trecem. acum, ne vie o pic
de vrea limba ne-o schimbe?
pul asta n'o nepedepsitä.

vremea aceea, ca vremuri mai depdrtate, ca

zilele mai aproape de poporul era impärtit clase
atunci, ca acum, mari obijduitori obijduiti
- de
vita,
robi,
ea la plug, mai
din acei
ca vita
- in de mai era
tdränimea, sus de tot, boerimea! acestia era o
de oameni mai mult de poftele burtei.
Boerimea se amesteca in afacerile vistieriei, lua slujbe bune
la asuprirea celor multi- ast-fel
de la curte - se mai
slujitor domnitorului mai obijduitor fatá de supusii
mai multe favoruri.

II durea pe bietii Romini de toate cite le le sin-

gera dar ce - Cui dreptate?
- Cum dreptate, nu singuri - ce-or
putea apuca pe care unde l'or pocni, acolo

www.dacoromanica.ro
204 CALENDARUL

Dar cine care-ar fi voinicul care

dea striggtul de scoale tara in picioare,
de la mare, porneascä, totil,
irnpotriva acelor ce pe nedrept nävälit in tará, pus
pe scaunul náválit puzderie la vistierie,
la tot ce are tara necinstit copile, chiar
si limba - acel sernn care mai mult altul ti-aratä
vorbind'o, i tu, suntem natie,
din acelasi neam ne tragem - limba, ne-o
schimbe -vrut, - vrut urma
de pe popor Romlnesc, pe a träit
d-va.
E nedrept, e miselesc lucru s te rpus te fi
impotrivit, e grozav se calce in picioare pic
de tot ce ai tu scump pe lume - tara ta fie
numele ei necinstit amenintat, sub povara
nelegiuirilor unor veneticf.
impilarea deveni mai groaznicd, cind asupririle nu
le mai suferi, unii, cei mai mai
teji retraserg in codri, prin
munti. Unul ca poate uciderea de venetici
a vre unei rude a sa a vre 'scump prieten,
párásia párintii, copii,
care a fost crescut,
care in o parte din sotia-i
drag!, cari duios pe frunte-1 trudit
revenea de fa munca tot, se retrágea
in pädure.
vizuine culcusul, ast-fel, tog, in
sub conducerea istet dintre ei - cäpitanul de
haiduci - la drum, in calea celor bogati, le
avutul, adesea, prada luatä o celor
celor, de pe urmele nelegiuitilor, acuma
de foame, o
Cite scene duioase, cite idile de dragoste, românul
pornea haiduceascä, chiar de nu era,
avut draga lui, lui o fi iubind ea o altá

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL 205

asa, nesigurd, tot-d'auna griji la cite

frumoase ochii nu se de dorul
grija bietului Marin care, haiduceste din pricina
veneticilor.
vai de ce prins era. Cele mai torturi,
chinurile cele mai groaznice, le sufere
Totdeauna griji iel, vesnic se de poterile
ce-1 nimiceascd, a lui
bandä». Pe capul haiducului, mare se punea, multe
onoruri, vrednic ce o parte din trupul lui.
Tremura ciocoimea toatä de haiducului - stia
face dreptate, iel neamului
ce impilat era, neamului ci gemea sub greaua
ire fan
Rominul nu haiducea de pacere, rorninul nu pe nedrept
räsbuna pe impildtor, - o de nevoie ; - ast-
fel pe-atunci, cit-va mäcar, va putea
usureze din nevoile celor ce
traiul, impotriva
asupritorului, - pusca voinice, sdra-
vene, stare arborele din rädäcini. silit fu
se munti, in codri se ascundä, de furia asupri-
torului pe nedrept, era vai de iel, de-1 prindea
L'ar sugrumat, ucis, cum ucide un cum
de la un lup.
nul 1821
Din tara de treci Oltul, dai in Oltenia, un mic
inconjurat de ape P'aci, cum se fäcu, nu
puterea fanariotd, d'aci,
ce e suferinta de dincolo de
de durerile de in care de neputinta de
a se rdsvräti.
atunci mult se mult ei, cum
doboare domnia acestor lifte cari
de sigur vor de raiul de-abinelea
la chinuri ca pe ai frati vor snpune.

www.dacoromanica.ro
206 CAtENDARTJL

cum alunge, cum puterea zile

adunare, doar or da
de
Frumos iera, sprijinindu-se pe in
adunare, cum celor cum
cum le rind pe faptele ale
faptele multe de dragoste pentru
pentru pe care muma in i-a näscut,
care le da.
voinicil puterile, gandurile de ne-
locul
pornite din ale mai de ei.
Atunci dintre ei, rásári unul, nalt, plete mari,
inzestrat de cu o de de-odata,
prin graiul Vioi, pe toti de-o
el, ba mai
glas : ne
cum ai din inimile se din multe
ale de tot se
rändurile luptatorilor
tref rsbunatori celor ce rea-credintd,
pe nedrept, asupresc.
Pornirá.
Inimile la auzul vorbei: - vin
panduril!
la suflet, cum numai
o li se fäcuse
un pitic, de-ar fi putut de ar intrat.
Tecurá frunte voinicul Tudor in tara Ro-
la portile unde era scaunul
nesc,

soarta n'a vrut

tusi, pe cât a fost ea, earl pe vremea
din la moarte fi amintit de puterea

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL «MINERVEI» 207

de chipul care prin chinuri, rpus viata vi-

de peste
La vreme de la aceasta, Domni
din trile surori, bundzi, glasul tuturor
ce se sä se faca, unire
s'a fäcut.
RAFAEL RANG.

GLUME
Madame de Stail doamnä lui
Talleyraud, voia sä se asigure, pe care din o acesta
-
mai mult.
s'o scapi ?
am apg, la care alerga
- De sigur nu la d-voastra, care Oit sä acum nu
putu afla Madame de Staël nimic.
*

Un trecut de 80 de cumprase un
- Ce
- vd
cu ?
träeste 300 anY.
* *

- Care-i cea mare minune din vechiul testament ?

-A sf. care s'a plimbat car de foc se
rspunse
*
- De ce gen e ?
la clocit va e masculin, va e
femenin.

www.dacoromanica.ro
208 CALENDARIJL

VORBE

Lenea e prostia prostia e lenea

*

pot buni fac atât

mult oameni

Arnicitia a femei se baseazä tot-de-a-una pe o inimicitie

a

Palatul fericirii foarte mare, dar usile sunt de

numai ajunge
*

SOcoteala e ca : ea scoate la tot ce e mai

urel, pe obiectele grele rmân la fund.

Ranele primite de lupte sunt brasdele, din earl résar

eroii

Lumea este o mare casä de In ea copii päpusi,

fetele inimile principii
rolurile soarta existenta tuturor.
* *

Voltaire mal spirituall oameni de

spirit secol, pe care l-a avut lurnea : secolul XVIII la Francesi.
Ori unde se cuvinte de batjocurd pentru
pentru ei De cele multe Voltaire
de prietenul
Odatä Voltaire ducêndu-se la negäsindu-1 acasä,
face un porc pe usä, sä-si de el. Când se
tâlnesc, Voltaire spune :
am fost la tine
- Da, ti-am vdut cartea de rspunse

www.dacoromanica.ro
CALENDARUL «MINERVEf»

GLUME
- Virtutea d-tale e tot ceea ce iubesc
d-ta, zicea un Domn unel Doamne
virtuoasa.
bine, rspunse ea, nu m expune
de a perde tot ce iubesti.
* *

Un o scroaf un o

pe cerceteze
la ce spun e
scape :
- De ce furat scroafa, zapciul.
- N'am furat'o cocoane, mele ;
mea, am crescut'o de
crezu dete
pe Tigan :
- De
- furat-o z, boerule, n'am furat'o.
Am crscut'o
furat pusca,
era d'o
de de
?

schioapa.
* *

la
- 'Aoleo,
o
!

dea
copilul mort:
véd, se duce
Petre cheile
pe lui el mititelul o le
o sa-1 lua dracul.
* *

-Ce este Solomon

Solomon era regele Evreilor, pe
este evreul Regilor.
* *

Un aruncase nevasta pe
rspunse ast-fel celor, cerut
socoteala :
- Voiam scap de ea cu ori-ce pret,
dar nu voiam mi se am
dat'o pe

14
www.dacoromanica.ro
 Pagina
Prefata Scrisoare, (poesie) 59-60
Principesa Maria cu IV Anecdote 60-62
Cronologie pe 1902 2 Decebal si tefan cel Mare 63-64
Posturile . . 2 V. A. 65-68
Déslegarea
.....
Srbatorl nationale
rbatorile
din
.

genere afara
.
dom-.
2

2
Amintirea .
Mihaia-Viteazul
Sotul si
Schitul Cornetulul
68
68
69-70
De ce face albina miere ? . 70
71-72
de posesorif de De ce moare albina
restaurante, cofetaril, bru- ? 72
farmacil, teatre, con- Ce eiteste tranul
certe, panorame nostru 73-74
publice . . . Generalul Alex. Candiano-
.rbatorile ce se Admi- 75-78
nistratia a C. F. R. 3 P Tiganilor . . . 78
Srbatorile prescrise de Sf. . 79
Sinod, ce se de biseriel, Iuteala drumurilor de fer . 80
de si de scoalele 81-95
de 95-96
. 3 96
Calendarul . . . 4-27 Escursiunea la Atena 97-112
Calendarul Evreesc 28 Anecdote 112
Calendarul Musulman . . . 28 (poesie) 113
Tarifele telegrafice Rapsodul 114-117
si telefoniee 29-31 Gelozia 118-120
Tarifa coletelor 32-34 Anecdote . . . . . 120
Codul Amor rsbunare . 21-132
1
Tarifa C. F. . 35-41 Pastel, (poesie) 132
Gorceaeoff . . 41 uDumneze nu bate
Cea din noapte a 133-142
Mihaia-Viteazul . . . 42 ratecul, (poesie) . 143-144
. . 43-47 Credinte populare . . .
A 48 Poesia populara,
Monachul 49 ment) . 145-146
Cetatea.Neamtulul . . . 49-51 Societatea pentru
51 Pop din
Constanta . 52-55 147-149
Lupta din Dealul Spire! . 56-58 Credinte populare . . 149

www.dacoromanica.ro
BANQUE ROUMAINE

SUCCURSALE
Sous la

CAPITAL
OPERATIONS
Ouverture de comptes courants. - Encaissements et escompte
d'effets sur la Roumanie et l'étranger.- Encaissement et
escompte de coupons et de titres. - Achats et vente de ti-
tres.- Avances sur titres et autres garanties.- Délivrance
de chéques et de lettres de crédit sur tous pays, ainsi que
toutes opérations de banque, y compris les
opérations de dépôts et de report, ainsi que celles de com-
mission et d'avances sur marchandises.

COOS DE USINA PRIMA CALITATE

TRANSPORTATI LA DOMICILIU IN SACI

Cärbuni de Piaträ din Minele Cardiff

ROMÂNESCI
COGS DE TUCIU
Cocs pentru sobe Parigine Belgiene
ANTRACIT
en gros en la
5, Strada Sf. 5, TELEFON
Petrol

Alfred
Calea
Löwenbach
Str.
& 116
TELEFON II
Representant general al Soc. Aurora"

www.dacoromanica.ro
 A
SATEANULUI 117 BUCURESCI
a se trimite gratis :
NOUL CATALOG
al Fennel Pepinierelor C. C.
-IN ACEST CATALOG STUD/I FOARTE FOLOSITOARE -
I ARBOR! ARBUTI
VITA DE VIE PE
OVÉSUL alb de Ligowo-ameliorat. - Ovisul de Coulomiers.
Hanna-pdigree de Moravia. Seminte furagere. - Carton. - Unt.
Porde rasa.

A APARUT :
eaitura
CARTI
POSTALE
ILUSTRATE

BIBLIOTECA MINERVA"
15 BANI

De la toate libräriile chioscurile

LOUIS RANG CROITOR

Bucure0i, 52, lea Victoriel, 52

STOFE ENGLESE FRANCEZE

www.dacoromanica.ro
 CALENDARTJL 211

Pagina Pagin a
Actoril de la Teatrul Natio- Lemnul consumat de drumul
se impresioneazit de fier 178
? 150-153 cafea consumä lume ?
Glume 153 Glume 179
se 154-156 I. Nenitescu 180
Un testament interesant . 156 Retéte Tolositoare . 181
Doina, (poesie) 157 Maxime 182
Trenuri oprite de 157 Omul polar 183-188
Laptele care nu e curat aduce
boale
Fericirea ..... 158
159
Glume
Tutunul ..
Glume
.. 189
190

Cum s'a descoperit Vorbe celebre 192

pal 193-197
De ariciul ca ghemul? . 164 Maxime 197-198
Ciprian Porumbescu . 165-169 Higiena 199-201
Despre . . . . 170-172 Laptele untul Franta . 201
Frumusetea, femeilor noastre 172 Vremuri Restriste . 202-207
173 Glume 207
Trist 173 Vorbe celebre 208
Mângstirea Cozia 174-178 Anunciurl

Revistä literarä saptäminalä

Directory A. G. COSBUC

ABONAMENTUL 10 LEI PE AN

REDACTIA ADMINISTRA TIA

STRADA REGALÁ No. 6 (HOTEL

www.dacoromanica.ro
 1 1111 11111111111 1111111111

Societate
PATRIA asigurare reasigurare
Capital social pe deplin varsat lei 1.000.000
Reservele la 31 Becembrie 2.208.000
Garantie »

SEDIUL IN BUCURESCI, 15, STRADA SMARDAN

Consiliul de administratiune
Vice-Presedinte, EMIL COSTINESOU
:

A. Baicoianu J. Negruzzi
N. Crissoveloni
J. M. Elias
Th. J.
Censori : G. G. St. D. Carp
Director, ALFONS ROMALO
.
Societatea «PATRIA» publicului cele bune
pentru de
- Cas de
Pentru de
De
copiilor,
-
incetarea premiilor cas de moarte a
Constitnire de viagere
ASOCIATIUNI DE SUPRAVIETUIRE
capital garantat
participare de
ASIGURARI CONTRA ACCIDENTELOR CORPORALE
1. Individnale un imediat,
cas de moarte de o
nisare cas de incapacitate de lucru.
2. Colective amploiati din stabilimente
industriale, ateliere, sondaje, miniere, etc.
3. acoperind rspunderea con-
form legel cas de accidente de persoane.
4. viagere temporale, contra accidentelor
de ferate, vapoare etc.
5. Asignrarea pe
liberate la casele de bilete ale etc. etc.
PATRIA" favorabile
Pentru ori-ce informatiuni a se adresa la sediul Sode-
in str. 15 la
orasele principale.

www.dacoromanica.ro
C. SFETEA
STRADA 96
BUCURE$TI

EDITURA DE MARE
DE

LITERATURA
Asortiment de: de
de corespondenta comerciald, Registre de
contabilitate, de birou, necesare
de scris material didactic.
IN

Culori de Requisite de
Saseuri cu o mare de
modele picturä

IN SPECIAL
PLICURI, CASETE, CÁRTI DE
etc., etc.

www.dacoromanica.ro
 BUCURESCI
CELE MAI MARI
DE

SPIRT BERE
DIN

absolut

Bere de cea

Lager
Mfinchen
Exportatorul
in aceste articole la Triest, Turcia Syria,
Epypt, Franta, Germania Asia

D. Bragairu, Bucuresci

www.dacoromanica.ro
 INSTITUTUL DE
CLINCIU-POPA
Bucurescl, lea 50

Directorl-proprietal: I. POPA
ProfesorI la Lazar,'
Director de G. C.
Profesor deputat

comerciald primare.
ternat si externat. scolar
urmatorul corp profesional :
N. Popian, licentiat teologie, secretarul Sf. Consistor.
I. licentiat In litere prof. la liceul
G. licentiat In litere, prof. la
T. licent. lit., prof. la liceul «Mihe-Viteazul».
I. Odor, licentiat In litere, prof. Institutul «Culturalul».
E. Cinpagea, lit. prof. la liceul «Mihe-Viteazul».
L. licentiat In litere prof. la
«Mihe-Viteazul».
C. Popovici, Absolvent al din Viena, prof.
la «Semin-Nifon».
litere, prof. gimnas. «Since».
N. licentiat litere, la liceul «Sf.
G. licentiat in litere teologie.
G. Sima, absolvent al de htere.
G. licentiat in litere filosofie, prof. la
C. Georgescu, in prof. la liceul
hal-Viteazuh.
P. Andreescu, licentiat In Sc. fisico-chimice, Asistent la
boratorul de Chimie.
S. Radian, licentiat Sc.-naturale, asistent la Inst. Botanic.
I. absolvent al facultäteI de subdirectorul
Institutulul.
Dr. N. doctor chirurgie
Op. Berceanu, licentiat Sc.-naturale, prof. la liceul
«Matel-Basarab».
G. Nicolescu-Bolintin, drept, avocat.
A. Chastel, licentiat
N. Bran, laureat de din
M. laureat al prof. la liceul din
I. absolvent al de
repetitorif dintre studentii de
litere medicaid data de N.
locuind chiar Institut. '

www.dacoromanica.ro
 Spre
Toate aprobate5 arlicole
pansament, parfumeril

anuntate reviste, ealendare,

prospeete, etc.
se pot preturile

LA

farmacia
a este
43, Bulevardul Elisabeta,
Telefon si trimiterea efectuate

o reputatie stabilitä sunt

Antikrinin distrugerea . L. 1.50
Capillarin contra . . . . » 1.50
Balsam contra . »

Pasta. «High-life» pentru

rival!) Cutia portelan . . . . »

de lapte de crin «Thüringer»

Pentru infrumusetarea i3ucata
80 bani, . »

a cere catalogul larmacieI, care

se franco.
tSpesele la fie-care colet la 5 kilo
sunt 1.20

www.dacoromanica.ro
 DE iNCREDERE
155

al Regale

EDITOR DE NOTE MUSICALE

Deposit de editurile
din principalele case din Europa. mai vechi mai
mare de piane din renumitele fabrici:
Bliithner, Seiler,
& Tuch & Perstenberger, Schultz, etc.
Harmonium
Instrumente Musicale, Flaute, Clarinete, Coarde Italia
10 sus.

MARMOROSCH BLANK &

8
Bucarest - Braila - Constantza

BANQUE EN COMMANDITE
operations Banque
Avances sur valeurs on Dépot et tontes transactions

DE LETTRES DE CRÉDIT
les places d'Europp et outre-mer
Les agences de Braila et Constantza s'occupent des affaires
de Banque en et principalement de la Vente
des Céréales en Commission

www.dacoromanica.ro
 PRIMA SOCIETATE ROMÂNÄ

FABRICAREA HARTIEI

FABRICA
LA

LETEA
Aduce la generalä, a
in STRADA ACADERIEI, No. 4, un deposit de
fel de : Ministerialä,
tie de cancelarie Xoroana cu Vultur»
«3 Stele», de Scris de Tipar
pentru Coloratá,
Cadrilatä, Sugäloare, Carton alb
colorat.
de cârpe,
pentru registre.
- asemenea ORI-CE FEL de COMANDE
de CARTON de ori-ce calitate
dimensiuni. .

Comandele se primesc

Administratinnea
STRADA ACADEMIEL 4

www.dacoromanica.ro
 Diverse Editura
«MINERVEI»

VORBE
si literatura
DE
AUREL POPOYIC1
LEI

ROUA BRUMA
POESII
CAROL SCR.OB
LEI 1.50

Vatra
din
DE
I. SL A VICI
LEI 2.

PENTRU INFIINTAREA POPULARE

DE
C. DUNITRESCU-BUMBE$TI
63

www.dacoromanica.ro
 rATRIA"
Societate Reasigur
social po 1.000.000
la 31 1900. 2.208.000
. . . 3.208.000

Oferä cele mai bune combinatiuni pentru

asiguräri de

Cas nrte, Cas

zestre, rente
Special organisatä pentru asigurärile asupra VIETEI w
nesci contra

AC.CIDENTELOR
garantând un capital plaibil cas
moarte sau de invaliditate permanentd, p
si indemnisare cas de
tate de temporald.
1) individuale.
Asigurarr colective a luerätorilor din stabHimentele I
dustriale, ateliere,
NIERE etc., etc.
Asigurarea rspunderer civile resultand, conform
accident.
4) Asigurarea fie fie contra
telor de ferate, vapoare, etc.
5) Asigurarea pe ferate prin
TIKETE
liberate la de bilete ale gärilor, etc., etc.
Patria" cele avantayioase

principalele

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro