ALMANAHUL

24

1946

www.dacoromanica.ro
 *
T P L
L ESC

www.dacoromanica.ro
 Comitetul Revistei Grafica
consequent programului de a contribui prin
cele la artelor grafice romne, pe de
parte pentru a pune la colegilor profesionali
care se oglindeasc o parte din conceptia, din
viata noastr tipografica, a primul
almanach grafic,
Fr de a fi la toate elementele
dezvoltarea care o comport o lucrare,
nu o ca ea
rndurile patronilor lucrtorilor tipografi, ecoul pc care
ne convingem c industria este
poate cea aproape manifestrile
culturale ale unui neam, suntem sub raportul organizrei,
nivelului intelectual mult cu cele-
de activitate industrial. Nu o
din vedere,
sului ori-crei sunt cultura a.
de ce c acestei noi ere care
am inaugurat-o att coloanele Grafica
ct fat& fie cu aprecierea
concursul tutulor acelora cari ca noi, nu putem
psi mai departe, dect solidaritate munc
EM.
Soc. Romoesc.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CRONOLOGIA ANULUI 1924

de Christos.
La : ani:

Crearea Lumii, socoteala Bisericei rsritene 7432

4713 Idem, , apusene 6637
Fundarea Romei 268

Nasterea lui Christos.

33 Moartea Mntuitorului Christos 1891
105 Desclecarea lor Dacia, sub Traian 1814
830 Venirea Ungurilor Europa
1171 Venirea in Ardeal
1290 Desclecarea lui Radu Negru, Domnul Fgra-
la Cmpulung 684
1342 Desclecarea lui Drago-Vod in Moldova . 582
1492 Descoperirea Americei, de Christof Columb
(11 Octombrie) 432
1517 Reformatia lui Luther 407
Introducerea limbei romne Bisericile
din Transilvania 357
Inceperea traducerii biserice$i limba
romneasc 355
1580 Aducerea din America 344
Sdirea tutunului in Europa 333
Intrarea triumfal a lui Mihaiu-Viteazul 325
1700 Unirea Romnilor din cu Biserica Romei
(4 Septembrie)
1784 Revolutia lui Impotriva Magnatilor Unguri
din Ardeal 140
1859 Unirea Principatelor Romne (24 lanuarie) . . 65
1864 Cea dintiu improprietrire a tranilor romni 60

www.dacoromanica.ro
 7

La : ani:

1866 Suirea pe tronul a Domnitorului Carol I

1873 Moartea lui Avram lancu, cpetenia Motilor
numit Regele Muntilor, miscarea Rornanilor
ardeleni la 1848 51
1877 Proclamarea Independentei 47
1881 Incoronarea clomnitorului Carol ca Rege al
44
1914 lsbucnirea marelui Rsboiu European (20 lulie) 10
1916 Intrarea European
(14 August) 8
1917 dela care Nemtii sunt
(6 7
1918 Unirea I3asarabiei (27 Martie) . . . 6
1918 Unirea Bucovinei (15 Noembrie) . . 6
1918 Adunarea de la Alba-lulia, care a
Transilvaniei (18 Noembrie) . . 6
Date din trecutul tiparului.
1350 Tipritul artilor de 574
1373 Descoperirea 551
1399 Nasterea lui Gutenberg 525
1440 Descoperirea tiparului 484
1456 Asociarea lui Gutenberg Faust
1462 Introducerea tiparului Italia de atre Panartz
Schweyteym, lucrtori ai lui Faust ... . 462
1466 Moartea lui I. Faust la Paris
1466 Petru Schffer tipreste scrisorile lui Cicerone
caractere numite apoi cicero" 458
1468 Moartea lui Gutenberg
1469 Introducerea tiparului Franta de ctre Michel
Freiburger G. Fichet
1473 Introducerea tiparului Olanda de ctre Dierik
Martens orasul Aalst 449
1473 Introducerea tiparului Ungaria prin tipograful
Hess 451
1474 lntroducerea tiparului Anglia prin Fridrich
Corse 450
1474 Introducerea tiparului Spania, orasul Valenta .
1476 Introducerea tiparului Boemia, orasul Pilsen 458

www.dacoromanica.ro
8

La anul:

1483 Introducerea tiparului Suedia prin lohann Schweel 441

1490 'loan Froben primul nonpareille . . . 434
1493 Introducerea tiparului Rusia de atre George
Cremovici 431
1507 Monachul Macarie tipreste prima Liturghie Slavon 417
1540 Celebrul turntor Claude Garamond li-
vreaz tipogratlei Etienne primul 384
1542 Introducerea tip. Japonia prin Xavier 382
1545 Introducerea tiparului Belgradul Serbiei . . 379
1549 Introducerea tiparului America (Mexico) . . 375
1571 Tiprirea dinti crti 353
1799 Introducerea tiparului Egipet . 125
1800 presei de fier de Lordul Charles
Stanhope
1814 Punerea functiune a primei masini de
conduse de forta aburilor, inventat de Koenig
Bauer 110
1869 Inventarea matritei de stereotipie din hrtie. 55

www.dacoromanica.ro
 Trebuiesc finute i de tipografii.
afar de Duminici : urmtoarele sarbtori legale
zile de repaos, care institutiunile
publice particulare sunt
Anul Nou (1 lanuarie). 10 Maiu.
Boboteaza (6 lanuarie). Pomenirea Eroilor (23 Maiu
24 lanuarie (Unirea). 5 lunie.
2 zile de Pasti. Maria August).
Gheorghe (23 Aprilie). Dumitru (26 Octomb.).
Maiu. Primele 2 zile de

CAND NU SE
Pe Duminici srbtorile prvliile sunt
judectoriile tin urmtoarele srbtori:
7 lanuarie (Sf. loan). 29 lunie Petru Pavel).
25 Martie (Bunavestire). 8 Sept. (Nast. Maicii
Cele trei zile de Pasti. nului, Maria
23 Maiu Domnului). 14 Sept. (Ziva Crucii).
21 Maiu Const. Elena). 8 Noem. Mih. Gay.).
2 3 lunie (Rusaliile). 6 Decemb. (Sf. Nicolae).
de Casatie, Curtile de Apel Tribunalele mai
tin vacante: de Crciun (din ajun la Anul Nou); de
Pasti, de Joia mare Tornei, vacanta
de dela 1 lulie la 31 August. La judectorii nu se
tine patru zile Crciun zile la Pasti.

www.dacoromanica.ro
 suspendarea serviciului la serviciile publice.
(Stabilite prin Jurnalul Consiliului de Ministri No. 46 din 17 Martie 1921).

1/14 lanuarie Vasile).

6/19 (Botezul Domnului).
loan Botezatorul).
2/15 Februarie Domnului).
Martie /7 Aprilie Vestire).
(Trei zile de Pasti).
Aprilie /16 Maiu (5f. Gheorghe).
23 Maiu /5 lunie Domn.), 40 zile dup Paste.
21 Maiu /3 lunie Constantin Elena).
2-3 (Pogorarea Spirit Treime).
29 lunie /12 lulie Apostoli Petru
20 lulie 2 August
6/10 August (Schimbarea la fat).
(Adormirea Maicei Domnului).
8/21 Septembrie (Nasterea Domnului).
14/27 Cruci).
Octombrie /8 Noembrie Dumitru).
8 21 Noembrie Arhangheli Mihail
21 Noembrie /4 Decembrie (Intrarea
6/19 Decembrie Nicolae).
Decembrie -9 lanuarie (Nasterea Domnului).
Din aceste srbtori caracter oficial:
1/14 lanuarie, care se va serba prin Te-Deum la Mitro-
din Bucuresti; 6/19 lanuarie (Botezul Domnului), care se
va serba toat tara prin asistarea publice la
serviciul divin parada militar, - Capital,
prin asistarea civile militare, seara de
(Vinerea Mare) spre Duminic, la Mitropolie.
Pe suspendarea serviciului, se va oficia Te-Deurn
tara, la urmtoarele srbtori nationale:
10/23 Maiu, Proclamarea Independentei (1877), care
zi se va comemora Aniversarea Unirii tuturor Romnilor
(1859 1918) Proclamarea Regatului (1881).

www.dacoromanica.ro
 11

23 Maiu /5 lunie Aniversarea Eroilor morti pentru

patrie (Inltarea Domnului), 40 zile
Vacantele srbtori ale Crciunului vor
zile de se vor termina
ultima zi; deasemenea, ajunul Anului Nou, stil vechiu,
viciul va suspendat.
jurnal a fost motivat de a zilelor cari
nu lucreaz, cand uncle autoritati nu allele lucrau.

LUNILOR_
este astfel numit de la Janus, lui Apollo.
Acesta avea puterea ghiceasc viitorul era
reprezentat de Romani ca un zeu dou fete.
Februarie e un nume care vine dela Februa, porecla
pe care o adorau ca
proprie purikrii sufletelor celor rposati.
Martie este luna astfel dela zeul Martie, zeul
rsboaelor.
La Roma, sub Romulus,
origina acestui nume este aprilie
la verbul aperire (a deschide); Intr'adevr
deschide snul su seva hrnitoare care
la ei deschide mugurii plantelor.
Mai. Romulus numit us onoarea
senatorilor: Majores.
lunie dela Junius care pe latinete
era tineretului roman.
lulie dela Julius Caesar care s'a
Marc Antoniu consulatului a ordonat
numire.
August s'a numit mai Sextilis (luna a asea) a
primit apoi numele de August de la Octavian August, primul
roman.
Septembrie, Octombrie, Noembrie Decembrie sunt
numite locul pe care aceste ocupau
mele timpuri ale existentei Romei.

www.dacoromanica.ro
 ZILELE CALENDAPUL VECHIU
TORUL CALENDARUL NOU

1 t IMPR. VASILE Felix

2 Silvestru, Papa 15
Miercuri 3 Maleachi 16 Marcel
Joi 4 Sob. Sf1. 70 Ap. Teoctist 17 Anton
Vineri 5 Teopempt Teona 18 Prisca
6 t BOT. D. 19 Canut
7 t SF. BOTEZ. 20 Sebastian
Luni 8 Domnica 1 Agnes
9 Muc. Eustr. Vincentius
Miercuri 10 Grigorie, 3 Logodna Mariei
Joi 11 t Teodosie
Vineri 12 Tatiana Cony. Ap. Paul
13 Ermil Stratonic Policarp
14 Sinai loan Hrisostom
Luni 15 Pavel Tebeul. Glafira
16 Cinst. Ap. Petru de Sales
17 Antonie Mare 50 Martina
18 Atanasie Mare Kiril Petru
19 Macarie Egipteanul 1 FEVR,
Eftirnie Mare 2 PURIF. SF. FECIOARE
Maxim Marturisitorul 3 Blasius
Luni Apostol Timoleiu 4 Andrei Corsini
Marti Climent al Anghirii Agata
Miercuri 24 Xenia 6 Dorotea
Joi 25 t Grigorie Teologul 7 Romuald
Vineri 26 Xenofont 8 Jean de Matha
27 loan g. de 9
10 Scolastica
Luni 29 Aduc. M. Ignalie 11 Soter, Severin
30 t VAS. GR. 12 Eulalia

NUARIE
31 d-ri f. de arginfi 13 Castor

www.dacoromanica.ro
 propagator al gndiril

NOTITE

www.dacoromanica.ro
 T I I
CALENDAPUL VECHIU CALENDARUL NOU

Mucenic Trifon 14 Valentin

Vineri 2 t INTMP. DOMNULUI 15 Faustin
Dreptul Simeon, Pr. Ana 16 Gregorie X Papa
DUMINIC 4 C. Isid. Dum. V. F. 17
Luni Agata 18 Conrad.
6 Vucol 19
Miercuri 7 Partenie Luca. 20 Elefterie
Joi 8 M. Teod. Zaharia
Vineri 9 Mucenic Nichifor Scaunul Petru
10 t Haralambie Petru Damian
11 Vas. Dum. Fiului ris. Mathias
Luni Meletie Isabela
13 Martinian 26 Leandru
14 27 Margareta
15 Apost. Onisim Teofil
Vineri 16 Mucenic Pamfilie Romanus
17 Muc. Teod. Tir. Albinus
18 Leon al ls. de 2 Eudoxia
Luni 19 Apost. Arhip Cunigunda
20 Leon Episcopul Cataniei 4
Miercuri 21 lei Eustatie loan t 1734
Joi 22 din 6 Coleta
Vineri 23 leronim Policarp 7 TOMA DE AQUINO
tTarasie,cap. loan Botez.
Constantinop
8 loan t 1550
9 Francisca Porn.
26 Porfirie al 10 40 Martiri t 320
Marti 27 Procopie Decapolitul 11 Lucretia
Miercuri 28 Vasile 12 Gregorie t 604
Joi 29 Cassian Pomanul 13 Teodora

FEBRUARIE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
BERBECELE NOU

Vineri 14 Matilda
2 Teod., 15
3 Eut., Cleon. Vas.
Luni 4 Gherasim pusnicul
5 Conon din lerusal.
Miercuri 6 Cei 42 din Amoreea 19 losif Logodn.
Joi 7 20 loachim
8 Teofilact al Nicomidii Benedict
9
10
t 40 din Sevastia
Codrat al Corintului
Leon, Caterina Gen.
Victorian
Luni 11 Sofronie al lerusalimului 4 Gabriel
12 Teofan Marturisitorul BUNA
13 Aduc. moast. Nichifor 6
Joi 14 Benedict Alexandru 27 loan
15 Agap. loan Capistran
16 Savin Hristodul lona, Amedeu
17 Alexie omul lui Dum. loan
Luni 18 lerusalimului 31 Balbina. Veniamin
Marti 19 Hrisant 1 April. Hugo
Miercuri ucisi 2 Franc. de Paula
Joi 1 lacob Episcopul 3 Maria Egipteanca
Vineri Mucenicul Vasile 4 Isidor
Mucenicul 5 Vincent
DUMINIC 4 Zah. Dum. a 4-a post 6 Sixt 127
Luni t BUNA 7 t 403
Marti 6 Arhanghel 8 Albert
7 Mat. Tesal. (Denie) 9
8 Ilarion nou 10 Mechtilda
Vineri (Denie) 11 Papa Leon I
loan Scararul Constantin t 451
lie al Gaugrei 13 Hermen.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 A
ZILELE CALENDARUL CALENDAPUL

Luni Maria Egipteanca 14 Raimond

2 Par. Titu Romanul Anastasia
3 Nichita 16 Casimir
Joi 4 losif, scriitorul de cantri 17 Anicet
Vineri 5 Teod. Agatopod 18 Apolonie
6 Evthimie, Patr. Constant. 19 Crescent
7 DUM. FLORIILOR (Denie) PASTELE
8 Ap. Irod., (Denie)
9 Evpsihie (Denie)
10 M. Teren. Pompie (Denie) 23 SF.
Joi 11 M. Ant., Joia Mare (Denie) 4 Fidel de
Vineri 12 le al Par., V. M. (Denie) 25 t Marcu Evang.
13 Mare 26 Cletus Marcel
14 SF. PASTI 27 Petre Canisius
Luni 15 t SF. 8 Ludovic
Marti 16 t PASTI Petru de Verona
Miercuri 17 Simion 30 Caterina de Siena
18 loan lacob
Vineri 19 M. Epis., 2 Sf. Atanasie t 373
Teodor Trihina 3 AFL.
Alexandra 4 Monica
Cuv. Theodor Sicheotul 5 Pin V.
Marti t MUC.
Strat.
6 P. Latina
7 Stanislaus
25 Apost. Evang Marcu. 8 Arhang. Mihail
Vineri 26 Vasile, Ep. 9 Gregorie Nazianz
27 Simeon 10
28 Apost. lason Sosipatru
Luni 29 Cei 9 din Ch. Mem. 12
30 Apost. Zevedein 13 Ion

www.dacoromanica.ro
 Durabilitatea masini nu depinde de-o
solid& de modul cum este

NOTITE

www.dacoromanica.ro
 CALENDARUL CALENDARUL NOU

Prooroc 14 Bonifaciu
2 Ad. Atan. M. 15 Salle.
Vineri 3 Timotei Mavra 16
4 Pelaghia 17 Pascal
5 Dum. 18 Venant t
Luni 6 Dreptul 19 Pierre-Celestin
7 Acakie Bernardin
Miercuri 8 Ap. Ev. loan Teologul Felix
9 Prooroc lsaia 2 Rita de
'Vineri 10 Ap. Simon St. Didier
Mochie
12 Kipr. Dum. Sam. 25 Urban
Luni 13 Glikeria Filio de Neri
Marti 14 Isidor din 7 Carolina
15 Pahomie Mare Ahile St. Germain
Joi 16 Teodor sfintitul P'
Vineri 17 Ap. Andronic lunia I Felix I t 75
18 Teod., Pet., Dion. a Petronia
19 Patrichie IUNIE, Pamfile
Luni Talaleu 2 Pothin de Lyon
1 t CONST. 3 Clotilda
2 4
Joi 3 IN. DOM. Z. 5 Bonifaciu
24 Simeon 6 Norbert
A 3-a af. a Ion Bot. 7 Robert
Apost. Carp RUSALIILE
Luni 27 Terapont 9 Felician Prim.
Marti Kalkedonului 10 Margar.
Miercuri Teodosia 11 Barnaba
Joi Isaac, eg. m. Dal. (J. Mos.) 12 Bazilide
Vineri 31 Ap. 13 Anton de Pacova

www.dacoromanica.ro
 depinde mult valurilor,
trebuiese Ingrijite

NOTITE

www.dacoromanica.ro
 ZILELE VECI-IIU CALENDAPUL NOU
lustin (S. Vasile Mare
2 t DUMINICA 15
Luni 3t TREIME 16 loan t 1640
Mitrof. al Constantinop. 17 Cir lulita
Miercuri 5 Dorolei al Tirului 18 Marcelin Marcu
Joi 6 Visarion de min. 19 Sf. Gervasiu
Vineri 7 Teodot al
8 Ad. moast. Teod. Ludovic Gonza
9 al Alex. I d. r. 22 de Nola
Luni 10 Timotei 23 Felix
11 Ap. Barn. 24 loan BotezMorul
12 pust. 25 Wilhelm Abatele
13 Achilina 26 loan Paul
Vineri 14 Prooroc Metodiu 27 Ladislaus
Prooroc Amos 8 Papa Leon t 683
16 Tihon, Amatundei PETRU PAVEL
17 Mite. Manuil, Savel Ism. Pomen. Apost.
18 M. Leontie el IULIE. Teobald
19 Apost. luda, ruda Dom. 2 Vizitarea Mariel
Joi ' Metodie Episcopul 3 Bertrand
Vineri Tarsineul 4 Berta
Evsevie al Samosatii 5 Antoihe-Marie
Agrip. Dum. 3 d. r. 6 Pierre Fourier
Luni 4 NAST. SF. BOT. 7 Metod
25 Fevronia 8 Elisab. Portugal
David 9
Joi 7 Samson 10 Rufin Second
Vineri Ad. Sft. loan 11 Pius I
t AP. PETRU 12 Jean
30 Soborul 12 Apostoli 13 Anaclet

www.dacoromanica.ro
 Calea la trece prin cerneala tipografului.

NOTITE

www.dacoromanica.ro
 ZILELE VECHIU

Luni Cosma Damian 14 Bonaventura

2 Pun. vest. Domn. 13 II t 1024
Anatolie 16 N. Dame Carmel
Joi 4 Andrei, Alexis
Vineri Atanasie Mon 18 Camila
6 mare 19 Vincent de Paul
7 Toma, Dum. d. Pus. Margareta t
Muc. Procopie 21 Praxeda
Marti 9 Pangratie Maria Magdalena
Cei din Nicopolea Apolinarius
11 Eufimia 24 Christina
Vineri 12 Christophe
Sobor. Arhan. 26 Ana
14 Ap. 6 d. 27
13 lulita Victor,
16 Atinogen Marta
17 Muc. Marina Senen
i Ilan lgnatiu Loyola
Vineri 19 AUG. Petru lam.
TESV. 2 Alfons Liguori
Proor. Ezechiel, P. Stefan t 237
Luni Maria Magdalena 4
Teofil Not. Dame Neiges
Miercuri 6 t 5C11. LA
Ana 7 Caietan
26 8 Smaragdus
27 Pantelimon 9 Roman
DUMINIC 28 Ap. Timon Par. I() Laurentiu
29 11 Suzana
Marti Apost. Silvan 12 Clara
Dreptul Hipolit

www.dacoromanica.ro
 litera de a devenit cea mai costisitoare,

NOTITE

www.dacoromanica.ro
 RA
ZILELE CALENDARUL NOU

Joi Scoalerea cinstitei Cruel 14 Eusebie

Vineri 2 Arh. 15 t AD. M.
3 Isakie, Faust
4 din Efes, Dum. 9 d. R. 17 Emilia
Luni 5 Evsignier 18
6 t LA A D. 19 Urban t 1095
Miercuri 7 Dometie persanul 20 Bernard t
Joi 8 Emilian loana
9 Apostolul Matia '22
10 Laurentie 23
11 Dum. d. 24
12 Folie Ludovic, rege Fran.
Marti 13 Maxim Mirturisitorul Zefirin
Miercuri Prooroc Mihea 27 Calasanz
15 t ADORM. DOM. 28 Augustin t 430
Vineri 16 MahramS Diomid t CAP. SF. I.
17 Miron
18 11 d.R. Raymond
Adrei Strat. a. 2593 SEPT.,
Marti 20 Proorocul 2 Ungar.
21 Apost. Tadeu t 686
Joi 22 Agatonic 4 Rozalia
Vineri 3 Lupu Laurentiu
4 6 Gertnanus
5 Apost. Tit., Dum. 12 d. 7 St. Cloud
Luni 6 Adrian sa Nat. 8 t NAST. M. DOMN.
Marti 7 9 St. t 670
8 Moise 10 Nicolas
Vineri
tAlex. loan CAP. SF.
Pavel, Pat. C.
11
12
Prof.
Guido
Hiacint
31 al Dom. 13 Mauril

www.dacoromanica.ro
 Pentru a evita temperatura sala
mentinut la celsius.

NOTITE

www.dacoromanica.ro
 VECHIU CALENDARUL
NA
DUMINIC d. 14 t INLT. CRUCII
9 Ion pair. C-polei Nicomed
16 Corneliu
Miercuri 4 17 Semnul Fr.
Zaharia Cuperf.
Vineri Min. Col. sf. Arh. Mih. 19
7 Sozont 20
DUMINIC 8 t NAT. MAICII DOMN. 21
Luni 9 Ana
Mar11 Minodora, Mitrodora 23 Linus
Miercuri 11 Teodora 24 N. D. de Merci
Joi Mue.
13
14 t SF. CRUCI (Post)127 Cosma Damian
Visar., d. s.
Luni 16 Arh. Mihail
17 Sofia ei leronim
18 al OCTOMB. Perni
19 Mue. Savatie 2 INGEPII
Vineri Candid
Ap. proor. d'ASSISI
DUMINIC 2 Foca, Dum. 18 d. Pus.
Luni loan 6 Bruno
Mue. 7 Sergiu
Eufrosina 8
Mutarea Ap. loan Teol. 9 Dionisie
27 Mue. 10 Borgia
Mrturisitorul 11 loan Leonard
sihast., 19 d. 12 Serafin
30 al 13

EMBRIE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 I A
CALENDARUL NOU

li Ap. Anania Roman. 14 Callistus

Miercuri 2 Ciprian 15 Tereza
3 Dionisie Areopagitul 16 Gerard Majella
Vineri 4 17
5 Haritina 18 Luca
6 Apost. Toma, Dum. 20 R. 19 Petru de
Luni 7 Serghie Vah. loan Cantius
8 Pelagia Ursula, Ilarion
9 Ap. lacob al lui Alfeu 22 Maria Salomea
10 sora sa
Vineri 11 Filip 4 Rafael
Sambsts 12 Tara h 5 Hrisant Darla
13 Carp Papil, 21 R. 6
Luni 14 t CUV. PARASCHIVA 27 Dimitrie
Luchian Simeon luda
Miercuri 16 Longhin, Narcis
17 Proorocul Hosea Claudiu
Vineri 18 Apost. Luca 1

19 Prooroc t TOTI 5411

DUMINIC 20 Dum. 22 d. R. 2 ZIUA RAPOSATILOR
Luni 21 Ilarion mare 3 Silvia
22 Ap. Averchie, ep. 4 Carol Baromeul
Miercuri 23 Ap. lacov, fratele Domnului 5 Zaharia
Joi 6 Leonard
25 Markian Martirie 7 Erculan
26 t SF. MUCENIC 8 4 martiri
DUMINIC 27 D-trie n. 9 Teodor
Luni 28 Terentie 10 Andrei Avelin
29 Anastasia Romana 11 Martin Turon.
Zinovie 12 Papa I
Ap. Apelie, Stahie allii 13 Stanislaus

OCTOMBRIE
www.dacoromanica.ro
 este att de necesar pentru bunul mers al
unei intreprinderi, precum este uleiul pentru mersul masinei.
(Leroy).

NOTITE

www.dacoromanica.ro
 ORUL
ZILELE CALENDARUL VECHIU NOU

Vineri Cosma Damian 14 losafat

2 Achindin 15 Eugenia
3 M. Acepsina a. D. 24 d. R. 16
Luni 4 loanichie Nicandru 17 Grigorie Taumat.
5 Galaction 18 Sf. bis. P. Pavel
Miercuri 6 Pavel mrturisitorul 19 beta
7 33 din Melitina Felix de Valois
Vineri 8 t INTR. IN
9 Onisifor Porfirie Cecilia
10 Apost. Orest, Dum. 25 d.R. Clement
Luni 11 Mina, Victor Vichentie 4 Hrisogon
12 loan milostiv Ecaterina
Miercuri 13 t loan Gur-de-aur 6 Silvestru abate
Joi 14 t Apost. 7 lacob
Vineri 15 Gurie Severin
Smbt 16 Apost. Evangh. Mateiu Saturnin
17 Grigorie al Neocesariei Andrei Advent.
Luni 18 Platon Roman 1 DEC. Natalia
Marti 19 Varlaam Proor. Ob. 2 Bibiana
Miercuri Grigorie Decapolitul 3 Xav.
1 t INTR. IN 4 Barbara
Vineri Apost. Filimon 5 Saba
al lconiului 6 t SF. NICOLAE
4 Clement al Romei 7 Ambrosie
Luni
6
t Ecaterina
Alipie Stelian
8 t CONC.
9 Eutihian
7 lacov Persul 10 Melhiade
Joi 8 $tefan Damas I
Paramon Filumen 12 Gherontie
Apost. Andrei 13 Lucia

NOEMBRIE
www.dacoromanica.ro
 pentru patroni pacoste pentru zetari este
manuscrisul scris fugitiv nerevzut.

www.dacoromanica.ro
CAPR
ZILELE CALENDAPUL VECHIU
CORN NOU

Proor. Naum, Dum. 28 cl. 14

Luni . 2 Proor. 15 Valerian
Marti 3 Proor. Tefania 16 Adelaida
Miercuri 4 t Varvara Dam. 17 Lazar .

Joi 5 t eel 18 S-ta Beggue

Vineri 6 t NICOLAE 19 Urban
7t Ambrosie episcopul Liberatus
8 Patapie, Dum. 29 d. R. Apost. Toma
Luni 9 t Zmislirea Ana 22 Flavian
Marti Mina, Erm. 3 Victoria
Miercuri Daniil 4 Adela
12 t Spiridon, de min. t
Vineri Evstratie 6 t SF.
14
t
Tirs aljii
Elefterie, D. 30 d.
78 t JOAN
Copiii
Luni 16 Proor. Eleonora
Marti 17 Proor. Daniil lui Sabin
Miercuri 18 Sevastian 1 Silvestru
Joi 19 1925. CIRCUM.
Vineri Ignatie Teoforul 2 Macarie
1 luliana 3 Genoveva
2 Anast. D. Nast. D-lui 4 Titu
Luni Cei 10 din Creta Simeo
Marti Mug. 6 BOTEZ. DOMN.
Miercuri 25 t DOMNULUI 7 Severin
Joi 26 t SOBOR. P. SF. 8 Lucian
Vineri 27 t SF. INT. MUC. 9 lulian
28 20.000 arsi 10
29 14.000 t. de Irod
Luni 30 Anisia 12 Tatiana

DECEMBRIE 31 Melanin Romana Leontin

www.dacoromanica.ro
 Tipografia este una acele maiestrii dela care
cultura omenirii.
(George

www.dacoromanica.ro
NOUILE
Pentru
Majorarea de la Austria
C.-Slovacia
Italia
Pentru

Jugoslavia
15 Mai 1923. Polonia celelalle
a

Lei B. Lei B. Lei B.

1. 0 scrisoare simpla 20 grame 50 -
de fiecare 20 grame sau fracliune
plus 50 3 3
2. 0 carte 50 3 4
3. 0 carte cu raspuns 6 8
lmprimate de fel, de fiecare
.
50 grame,
didactice literare, Cataloage
imprimate de editura librrie, Jurnale
25

publicaliuni cari apar

se depun la post de editori,
autori, administralii sau depozitari
de ziare, de fiecare 50 grame sau frac-
hiune, 05
Toate celelalte se
conform aliniatului 4 precedent.
6. Imprimate relief orbi, de
fiecare 500 de grame 25 50
7. de grame 6 6
200 50 6 6
2 6 6
de fiecare 50 grame sau
plus, 50
8. Probele de la 100 gr 2 2
de fiecare 50 grame sau fractiune
plus, 50
Taxa de recomandare taxele
. . . . 2 6 6
Taxa avizului de primire la obiectele
recomandate:
a) cerut in momentul depunerei obiectul. 3 6 6
b) cerut ulterior depunerei obiectului . 3 12 12

www.dacoromanica.ro
 37

Pentru:
Pentru
Interiorul Italia toate

de celelalte

15 Mai 1923. Lei B. Lei B. Lei

Taxa unei foi de reclamatiune . . . 3 - 12 - 12 -
Taxa unei de indentitate . . . . - - 12 - 12 -
Suprataxa pentru obiectele adresate
Poste-restant 2 - 2 - 2 -
Taxa timbrului de asistenta ce
se la scrisorile simple, recomandate,
de valoare postale destinate
localitate cea care stint
depuse - 10 - - - -
Taxa de plata minima obiectele
nefrancate complect 1 - 4 - 4 -
pentru recomandate, recu-
vremente, mandate mesagerii prezentate
la Duminicile legale . 2 - - - - -
Toate birourile postale debitele de timbre sunt obligate ca
publicului actualele postale, externe de 2 lei, francate complect
anume lipind pe ele taxa un timbru franco-mobil
de I leu sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia, Italia, Jugoslavia,
Polonia, Ungaria) sau de 2 lei, stint destinate pentru celelalte
straine.

www.dacoromanica.ro
 Monitorul Oficial" No. 205, din 10 Decembrie, publica
urmatoarea modicare a legei din 19 Martie 1904:
,.Proprietarul atelier de arte tipografie,
litografie sau procedeu de arte grafice este obligat
din carte, ziar, note muzicale,
geografica, planuri, stampe, portrete, tablouri, foae vo-
reproducere, exemplare bibliotecii
Academiei romne din exemplare bibliotecii
Universitatii din Iasi, bibliotecii din Cluj, bibliotecii
Universittii din Cernaufi, bibliotecii Ateneului bibliotecii
din un exemplar Universitare
Carol din Bucuresti Asociatiunii pentru cultura lite-
ratura poporului din Sibiu; iar aceste biblioteci sunt
obligate le primeasca le depozitele
Exemplarele ce se trimit bibliotecilor trebue fie
plecte executate pe aceiasi sau material de aceiasi
calitate, ca cele cari se pun comerciu sau se predau
autorilor editorilor. Nu surit supuse acestel legi,
imprimatele cari reprezinta bani, hrtii de valoare toate
acele de caracter oficial confidential, cari vor declarate ca
atari de autoritatile respective.
Obligafiunea de a trimite exemplarele legale
pentru ziare, reviste tiparituri periodice din ziva apa-
ritiunei pentru celelalte grafice; brosuri,
etc., etc., de ce vor fi terminate.
Tipografii sunt a cu aceste
chete o exemplare, din cari unul li se va
restitui certificat de administrarea bibliotecilor".

www.dacoromanica.ro
 39

sistemului socotit centimetri

Cicero = cm Cicero = cm Cicero = cm Cicero = cm
1 0,45 26 11,70 51 22,95 76 34,20
2 0,90 27 52 23,40 77 34,65
3 1,35 28 2,60 53 23,85 78 35,10
4 1,80 29 13,05 54 24,30 79 35,55
5 30 13,50 55 80 36
6 2,70 31 13,95 56 25,20 81
7 32 4,40 25,65 82 36,90
8 3,60 33 14,85 58 26,10 83 37,35
9 4,05 34 15,30 59 26,55 84 37,80
10 4,50 35 15,75 60 27 85
11 4,95 36 16,20 61 27,45 86 38,70
12 5,40 37 16,65 62 27,90 87 39,15
13 38 17,16 63 28,35 88 39,60
14 6,30 39 17,55 64 28,80 89 40,05
15 6,75 40 18 65 29,25 90 40,50
16 7,20 41 66 29,70 91 40,95
17 7,65 42 18,90 67 30,15 92 41,40
18 8,10 43 19,35 68 30,60 93 41,85
19 44 19,80 69 31,05 94 42,30
20 9 45 70 31,50 95 42,75
21 46 20,70 71 31,95 96 43,20
22 9,90 47 21,15 72 32,40 97 43,65
23 48 21,60 73 32,85 98 44,10
24 10,80 49 22,05 74 33,30 99
25 11,25 50 22,50 33,75 100
cm = Cicero cm = Cicero cm Cicero cm = Cicero
1 2,2 9 20 17 37,7 25
2 4,4 10 22,2 18 40 26
3 6,7 1 24,4 19 42,2 27 60
4 8,9 12 26,7 20 44,4 28 62,2
5 11,1 13 28,9 21 46,7 29 64,4
6 13,3 14 31,1 22 48,9 30 66,7
7 15,5 15 33,3 23 51,1 31 68,9
8 17,7 16 35,5 24 53,3 32 71,1

www.dacoromanica.ro
SISTEMUL PUNCTELOR
(Sistem normal, numit Didot.)

metru 29 mm. = 2660 puncte

punct tip. = 0,376 m.
6 puncte = nonpareille
7 = colonel
8 = petit
9 ., = borghis
10 ,. .. garmond
12 = cicero
14 =
16 = terfia
20 text
24 = dublu cicero
28 = ;, dublu
36 = canon mic
36 = 3 cicero
40 = canon mare
48 ,, = 4 cicero (missal mic)
60 = 5 cicero (missal mare)
72 = 6 cicero (sabon)
metru = 221 cicero petit
4 cicero = un quadrat (48 puncte)
10 kg. noua confine 18,000 nonpareille, 12,000
petit, 10,000 borghis, 8400 garmond 6300 cicero.
lnlfimea este 622/3 puncte tip.
22566 milimetri.

www.dacoromanica.ro
 41

FORMATELE DE

mai jos dimensiunile fabricate

uzitate de tipografi :
Formatul No. = 42 X 68 centimetri.
76
4 84
8 77
10 80
12 96
Formatul No. se dimensiune ase-
menea No. 2 4. sede obicei pe
de 35 X 45, cartonul (alb sau colorat pe formatul
50 X 60 cm. diverse In alte mai ales
Germania, formatele de sunt reglementate pot avea
urmatoarele formate:
Formatul No. 1 = 33 X 42 centimetri.
43
45
48
50
53
56
59
9 64
10 65
= 54 X 68
78
Crtile au formatul conventional de 9,2 X 14,2
stabilit de Uniunea

www.dacoromanica.ro
 pentr cei
Prezidentia Ministerial: Strada Cantacuzino.
Ministeru internelor: Strada
Ministeru externelor : Strada C. Bonaparte 1.
Ministeru finantelor : Calea Victoriei 147.
Ministeru : Calea Victoriei.
Ministeru comunicatiei: Bulevardul Elisabeta.
Ministeru agriculturei : Bulevardul Carol I.
Ministeru justitiei: Strada Bursei 4.
Ministeru de : Strada Brezoianu.
Ministeru lucrrilor publice : Bulevardul Elisabeta.
Ministeru instructiunei publice : Strada Spiru Haret.
Ministeru cultelor al artelor: Strada Berthelot.
Parlamentul (Camera deputatil.): Dealul Metropoliei,
Senatul : Edificiul Universittii.
Directiunea C. F. R.: Cal. Victoriel Str.
Camera de comert industrie Strada Bursei 4.
Bursa : Strada Paris.
Ambasade Conzulate.
Ambasada : Putu de 4.
Ambasada : Calea Dorobantilor 34.
Conzulatul American : Pasagiul lmobiliara.
Conzulatul : Strada Botean 4.
Conzulatul Jugoslav : Strada 14.
Conzulatul Maghiar: Strada Botean 4.
Amb. Conz. Belgian : Kaimata 7.
Amb. Conz. Strada V. Lascar 34.
Conz. Cehoslovac : Strada Povernei 34.
Amb. Conz. Elvetian : Calea Victoriei 188.
Amb. Conz. Francez : Strada Lascar 13.
Amb. Conz. German : Calea Victoriei 188.
Amb. Conz. Grec : Bulevardul Pache 4.
Amb. Conz. Italian : Strada Victor Emanuel 45.
Amb. Conz. Polon : Cal. 129 C. Cantacuz. 27.
Biroul pentru bilete cltor. : Pasag. Imobil. Victoriei.
Biroul pentru viz. pasapoart. : Strada Franklin 11.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
44

CUM

Rusia sovietelor de
azi, nimic nu
mai este sfnt, cul-
tura, care-i lipseste mai
mult poporului rusesc,
este ignorat descon-
siderat de cpiteniile
sovietelor
rora este depus, pen-
tru nu timp,
destinul unui popor de
peste milioane.
Fireste, tar, cartea devenit un care nu
mai are ce i-o acordm noi sau alte popoare.
Biblioteci particulare publice, averi intelectuale au
rafturile goale. Se zice c
mare criz de combustibil la Moscova Petrograd, inven-
tarul bibliotecilor devastate a fost pus la lumea
averi nepretuite depozitate diverse
biblioteci rechizitionate" dela burghezime.
Anii rzboiului mondial, dar mai ales cari au urmat dup
rzboi, de revolutii, desordine, reclamat
prada nimicind biblioteci, incalculabile pagube.
Rusii s'au retras din Varsovia au dispus mod oficial
distrugerea de ce gseau acel oras,
numai ca s nu - dusmanului. Noroc c
narul Insrcinat aceast funest ocupatie a fost tipul
vratului functionar tarist, a operile destinate pierzrii
50 copeici negustor de peste 1500
ruble. la rndul lui a o afacere, cci
aceste se bibliofile, precum
manuscrise de mare valoare. BineInteles din poli-
au fost distruse irnprimate. regimul Hortyst

www.dacoromanica.ro
 45

din dupa intronare, a goana dupa

bolsevici. Cu ocazie a procedeze cat
se poate de radical. S'a vanat
cialismul. Acestei goane far rost a o
biblioteca a savantului Szabo, care poseda o
colectie compusa din 15,000 volume, partea mare teorelice
doctrinele marxiste.
Canibalii au o oroare poate mai agentii
lui Horty. Cunoscutul explorator african, englezul Stanley
riseste descriere a sa, cum indigenii din statul Mowa de
pe Congo, au dispus se puna pe rug cartea ce cuprindea
notitele sale cotidiane, fiindc scrisul era socotit de acestia
ca lucru periculos. notitele po-
sedau o valoare incalculabila, o mare pentru
dnsul, Stanley a s carte, reusindu-i
o un volum Shakespeare, ce avea o leg-
exterior simil. Cu o ocazie, Stanley, se
nevoit se de uncle volume pretioase ce le purta
furtunoas mica sa cu
care circula pe lacul Victoria din Africa a suferit un naufragiu,
intuneric avea de Din
format
parte, un popor, anume chinezii, cine
nu pretuieste cu ochiul Inteleptului" (litera)
la a doua venire pe lume se vor naste orbi. lar pentru ca
exemplarele cu nu profa-
natoare, muribund ca de moarte s
prin foc colectia ce-o are. chiar intreprinderi
cari primesc execute operatic, un rug
special, in jurul se de membrii
intreprinderei, ca apoi tactul nu poate lipsi,
duca la fluviu cenusa arse.
Acest religios al chinezilor era vreme des-
voltat la un cult, mai timpul domniei lui Tsin-
Si-Huang-Tis, supranumit arztorul de Grape cultului
acestuia, exercitat un fanatism, a reusit Tsin-
Si-Huang-Tis, nimiceasca aproape literatura
cronicile de pe atunci (acum 2000 ani), din acele
timpuri au rmas numai insuficiente date istorice. Fanatismul
chinezilor gseste explicare in bibliofolismul acestora, care era
In schimb imperatorul Augustus al romanilor, timpul

www.dacoromanica.ro
46

domniei sale a pus pe rug 2000 de adunate din

imperiul socotite de dnsul ca nedemne de Mai
trecuti a fost Infiintat primul rug sensul celui augus-
tian Germania Berlin, pe cmpia dela Tempelhof, unde
zeci de mii de demne de rug au fost aduse benevol mai
ales de ctre tinerimea studioas, pentru a predate
Rugul lui ar In zilele de azi o aplicatie
de adevratei literaturi, am avea noi,
precum au alte popoare, multe, foarte multe nedemne,
produsul literaturei scandaloase, pornografiei ordinare.
V. MOLIN

www.dacoromanica.ro
 47

DE TIPOGRAFUL_
Din GIOVANNI Tradus de A.

m lucrat totdeauna pentru tine - tu de atatea

ori ai lucrat pentru mine. tolusi nu ne-am
paharul de vin la aceeasi a
unul dintre ai n'a spus nimica des-
pre ai Ti-ai consumat ochii pentru el un
te-ai o privire. nici
unul singur din cuvinte ce se aer
nicia saracilor.
Mie drag. Imi place de tine.
tine de treisprezece ani. confidentul meu, confident
al gandurilor mele, al maestritelor melancolii. Suntem
prieteni, vrei.
Ceeace fi citit chiar prietenului celui mai de
aproape al ceeace fi dat femeei mai
apropiate de mea, dintre
primii ultimii veniti mea primitoare, ti-am dat
naintea tuturora tie. nu mi-a fost rusine: n'a trebuit
rosesc.
Noi noi ne corpul caracterul,
fiecare se la trebile lui. Eu las tale ce
am mai scump acea zi. Iti las din sufletul meu micurat
tu te mi-i traduci metal.
Ai fost care ai ascultat spovedanie a mea.
Ai citit tuturora cele mai aspre atacuri ca cele mai
cele mai pasionate dis-
preturile cele mai rutacioase. Ti-am deschis sufletul meu ca
pe o carte necorijata am reoranduit pintetele tale liniile
cele mai geloase ale meu.
Umedele corecturi ce mi le-ai dat - cea
- au mai amintirea mea,
viorelele ce mi le-a .ascuns carte copila

www.dacoromanica.ro
 care m'a iubit celorlalte. ar fi trebuit
ca pe acte de nobil cele originate pe cari
mi le-ai Inapoiat, sigilate rotunde ale
telor tale grase negre.
tale murdare de plumb de plac
mult mai mull pe cari domnii sus pusi le
piele sau pentru rusinea curateniei
ale mele sunt murdare de le-ar strange
bucuros pe ale tale.
Fata ta e sgarcita ca fata acelora pe cari
i-a sa sufere ochii tai obositi au citit mult,
mai mult de cat ar fi trebuit. ca ai
Suntem fratii, tipografului!
eu ca tine prind gandurile usoare, subtile, zburatoare
pe cari le citesc aer mea le solidific le
greunez plumbul cuvantului precis, pe hartie geometric
tangibila care le precum cerceveaua ferestrei
patrare cerului.
eu ca tine lucrez pentru a repeta In mii de copii
cuvintele ce-ar spuse unuia singur o singur
nici eu nu dispretuesc manuscrisele necunoscutilor
a doua.
eu, o culoare, de dincolo un accent,
de aici o de colea o imagine, pun laolalt o pagin,
cum tu, de de colo casseta ta literile
termini crearea cuvant inteligibil.
place casseta ta Inclinat, care uneori pare
ca o sut de ferestrui ale unui stup cu albine;
odat pare casarma mari armate de
adormiti somn de plumb.
Imi place masina ta care nu odihneste care repet In
clip paginile sale exacte egale, ca unui
dasel.
Imi place monotypul lui fierbinte de plumb topit
complicata lui preciziune de bestie mecanic.
surbele chenarele marginilor. nu mi-e nici masina
pe care o piciorul.
printre grmezile de printre pilastrii de
printre zidurile de cassete, ca la mine
Mirosul de cerneal place sudoarea fete s-
ntoase. bucuros hamalului care duce pe

www.dacoromanica.ro
 49

spinare sarcinile de sasesprezece, cum aduce salahorul

mizile palatului care nu e al Trebue ca tu duci
ai ti frate tipograf. Suntem cusuti dublu fir pentru toat
viata, ca asasinii inelele aceluiasi
Tu nu ai putea tri mine eu putea tri
tine, Trebue vrnd-nevrand prieteni.
Mi-am stors ca pe-o portocal putin
tot acrul dispretului meu a czut pe mine m'a deco-
pentru totdeauna. Dar acel n dulce care a
prins coaj, acea prticic de dragoste care mi-a rmas
am lsat-o pentru tine, complice obscur necesar
al oricrei plceri al oricrui delict al meu.

www.dacoromanica.ro
 Nu putem vorbi de
arta imprimeriei, a ne
primul la
de litere, primul mai
important isvor al tiparului,
bele arte legate una
de alta, istorie
evolutie dela creearea
Inventia de a
mobile pentru tipar, se poate
numi care
a omenirii por-
tile civilizatiei, ale culturii ale
(Fig. 1) progresului, din tristul
Intuneric al ignorantei.
dela timpurile
noastre nu se vre-o de
a omului, care schimbe putere
de repede care dat rezultate
de uimitoare toate ramurile existenfei orne-
nesti, ca arta tiparului.
unui procedeu care
mai multe exemplare timp a idei exprimate
prin a cunoscut cu mai mult de 1000 ani
nu au fost
directie. Cuvintele figurile gravate de
sau metal, pecetiile, etc. ce ne-au dela vechi, sunt
vii.
Faptul a fost descoperit de
abia la anul 1444 d. Chr. nu trebue ne mire,
fundamental era cu mii de ani ea nu a
practicata, deoarece lipsea principalul lucru, a

www.dacoromanica.ro
 51

aflare constitue meritul de necontestat al lui Gutenberg"

primul pas spre descoperirea tiparului mobile de
metal matrita" sau forma care se toarna litera.
la descoperirea matritei, vechi, chiar Gutenberg,
pentru a reproduce mai multe exemplare dup un model
se serveau de un procedeu, care se crede a fi intrebuintat
pentru prima China, de a fost adus .Europa
secolul XIII de exploratorul Marco Polo, anume :
gravau pe o de lemn sau de sens invers,
figuri, cuvinte fraze apoi
placa gravata cerneal,
o presau deasupra unei foi de pa-
pyrus pe care se reproduceau exact
semnele gravate pe
De acest procedeu s'a servit
Gutenberg pentru a prima sa
carte Catholicon",
succes, din cauz c plcile gravate
nu puteau Intrebuinta pentru
o lucrare, gravura acestora
era foarte grea costisitoare
o multime de timp.
Nevoit caute metod mai
practice, se (Fig. 2)
lemn litera de care avea nevoe. scobitura
o compozitie de plumb obtinu prima litera
ajutorul matritei. litera era un I3". a
reusit, scobi lemn tot alfabetul prin turnare obtinu litere
mobile de aliaj, cari pagini le reproduced
pe ajutorul unei prese de lemn inventata de el (sub
fig. legnd una dupa alta la una din margini, avu
volume tiparite. Acesta este fericitul al tiparului,
care un rol de viata noastr
de pe urma cruia se azi multe milioane de oameni.
La noi tar& marea majoritate a tipografi
nu cunoaste aproape de fazele prin care trece blocul de
compozitie ce este transformat frumoasele mobile
mari, transmitatoare a
avem putine de litere raport tipografiile
existente, turntorii deabia de -4 decenii
a activitate, din lips de perfectionate, lucrtori

www.dacoromanica.ro
specialisti matrife, era nensemnata ultimii 4 ani.
Lipsea apoi Incurajarea tipografiilor din cari
incredere produsele turntoriilor noastre, preferau se
aprovizioneze material din strainatate, care, ce e drept, era
din toate punctele de vedere superior produselor noastre.
alipirea noilor teritorii, a industrie
este mai numeroasa mai ca a
chiului regat, se accentuiaza tot mai mult nevoia de a se fabrica
material tipografic, deoarece, scumpetea materialelor
strine de transport, mai ales din Germania, princi-
pala furnizoare, fceau imposibil importul literilor strine.
tua
.
o

3.- Primul Fraktur Nonpareille turnat. lui Froben 1490)

Infelegand momentul a sosit, cele -4 turnatorii de
litere existente au numeroase
a se acest scop au adus din straintate cele
mai noi mai perfecfionate noi numeroase
de matrife precum un numeros personal technic specializat
turnatorii din Dintre aceste firme,
toria de litere Bugra" din Bucuresti, (calea 13 Septembrie
a avut bunavoinfa a ne permite o vizit atelierele sale unde
am putut constata progresele realizate aceast ramur la
noi am putut face diferite observafiuni privitoare la
modul de confectionare a literilor, cari comparafie fabri-
catele similare strine nu las nimic de
Inainte de a descrie diversele procedee de tiat
ajustat precum observafiunile dm mai jos numele
celor mai importanfi din inventatorii
de litere, de o care invenfia
de fiecare parte, pentru a
pe tofi cari cu munca au pus bazele tiparului
caractere mobile.
Numele acestor harnici pioneri ai culturii, cari
activitatea avutul spre a o ne-
peritoare, trebuesc litere de istoria
artelor istoria progreselor omenirii, cci, lipsite
de comorile de propagate numai ajutorul
tiparului, massele popoarelor fi mai departe

www.dacoromanica.ro
nericul orbirea de
geniile de mai trziu ar fi ca
muritori:
JOHANNES GUTENBERG VON
GESNSENFLEISCH, nscut Maienta
anul 1397, mort 24 Prima liter greceascli
1467 24 Februarie 1468, nu se la Maienta 1476.
exact. inventatorul literilor mobile de metal al matritei.
JOHANNES FAUST, nobil din orasul Maienta, se asocie la
22 August 1456 cu Gutenberg. La ajutat pe acesta la
operei sale. Se crede a murit Franta vara
anului 1466.
PETER SCHFFES, caligraf Gernsheirn pe
malul drept al Rinului, era scriitor vestit. Devenind anul
socrul lui Faust acesta asocie la tipografia sa. Schffer este
inventatorul sternplului" un mic drug de otel, la extremitatea
se graveaz relief litera cu care se preseaz
apoi matrita sau nickel. Perfection sistemul de turnat
taie multe litere noi.
MENTELIN, anul 1410 mort 1478, se
crede a fi fost primul inventator al tipografiei, a
cari se deosebiau cu totul de cele ale lui Gutenberg.
NICOLAS JEANSON, nscut 1420 Franta,
gravura Germania. Se stabili la 1469 Elvetia unde
o tipografie. El este primul care a tiat caracterele romane.
SIMON DE COLLINET, Franta la 1476 carac=
romane diferite
CLAUDE GARAMOND (GARMOND), nscut la
sec. XV mort la anul 1561, gravor vestit turntor de litere.
a gravat din ordinul Regelui 3 caractere grecesti
de o frumusete neintrecut. Dela el ne-a denumirea de
garmond ce o dm literilor de corp 10.
PIERRE HAUTIN, gravor din sec. XVI, este primul care
gravat notele muzicale.
DIDOT, nscut la 7 lanuarie 1730, s'a fcut
renumit 6 puncte tipografice unitatea de msur
uzitat pe atunci numit (pied du roi) care apoi a
fost adoptat de mai toate turntoriile din lume. A imaginat
typometrul a ameliorat caractere de liter&
FIUL SAU PIERRE, nscut la 1761 succese tatlui su
A creiat 18 caraciere noi.
4

www.dacoromanica.ro
 MANUTIU (POMANUS), la Bassiano
Italia anul 1449, mort la 15 Februarie 1515. Este
torul literilor cursive cari scrierea marelui
Italian Petrarca. Mai trziu s'a dat denumirea de aldine
rilor grase.
Precum foarte multi cari au adus
insemnate imprimeriei, turntoriei, etc. ale
nume, din de nu le putem da.
a mai insista asupra fazelor desvoltrii artelor
special al turntoriei de litere dela Gutenberg
azi, vom descrie mai jos .diferitele procedee masini cu
se Turntoria Bugra", cum
ni s'a explicat cu ocazia vizitei noastre.
E de notat, fabricafia literilor se disting 4
principale anume:
Formarea aliajului Turnatul literilor
ajustatul literilor. Terminatul

L
Fig. 5.-Prima ebraica. Reggio, 1475.
se face chiar fabricei,
anume avnd un cazan de cu o capacitate
1000 kgr. mai turntoriile
din Germania, este: plumb curat, antimoniu curat
englezesc sau unguresc, de marca Regullus"
La mari de de text, cari turnate cu
de nichel, se acestui aliaj Din
aliajul care nu se pot litere
aram, deoarece moleculele de din aliaj se de
floarea matrifei, ceeace o poroas floarea
Pentru a se constata o este din
bun, se va rupe fr a se
se rupe un pleznit usor iar prezint
o cristale aproape invizibile, aliajul este
bun. mai poate constata calitatea aliajului, una din
muchiile literei un briceag bine ascufit de pe muchie
se desprinde un fir usor de compozifie care se imediat

www.dacoromanica.ro
jar cutitul ptrunde greu metal se va
c metalul este bun.
fcut, este forme de font& de unde
rcire este mai mari sau mai dup
trebuint. Aceste sunt transportate atelierul de turnat
depuse lzile asezate masin.
LITEPILOR. De unde de inventia
masinei de turnat literile se turnau aparate primitive de
una cte una, neexacte, astzi ajutorul masi-
nilor complecte, denumite astfel pentru cari
numai se torn enorme, mod rapid
exact.
Prima de turnat litere de mn, care
nu se mai intrebuinteaz dect turnatul notelor
muzicale, chenarelor, literilor caligrafice, etc.) a fost inventat
pe la rnijlocul anului 20-lea din secolul al XVIII, de ctre
englezul Wiliam M. Johnsohn din Londra construit anul

Fig. 6.-Lilera bibliel din 1494.

1840 de ctre americanul Bruce New-York,
danezul Brandt
un sistem mai practic. Prima masin Europa a fost
introdus Berlin de germanul Hnel anul 1845.
Mecanismul acestei masini se compune dintr'un cazan
(ceaun) de Incontinuu de o ce
arde benzin comprimat aer. In mijlocul ceaunului,
manson perfect rotund, este adaptat un piston tot de
font, bine ajustat, care din timp timp, din ceaunul
masinei spre instrumentul de turnat, metal topit, care trece
printr'un canal tiat chiar peretele ceaunului.
In momentul stropirii, instrumentul care 4
pereti ai corpului literei se apropie de caplul canalului
.

unde metalul se acolo pentru a primi

stropitura. La captul care 4 pereti, opus
captului pe unde metalul topit, se matrita care
momentul stropirii perfect cavitate d
metalului cald forma sa.
Imediat primirea stropiturei, instrumentul
se de ceaun, litera cade din

www.dacoromanica.ro
instrument pe o de carton de apoi, ce
mai multe, sunt transportate pe masa de ajustat uncle
li-se taie cotorul, se pe winkel.
Spre deosebire de aceste masini de
plect pentru patentat anul 1887 de firma
din Paris, a crei
fotografie o
mai jos, reprezint
ultima
adus sistemului
turnare.
Pe
sina de are
forma vertical
diferitele piese ale
in-
strumentul sunt su-
prapuse, la masina
complect sistem
ouchr instru-
mentul, (transpor-
ul vezi fig.
No. 9) ca ceau-
nul, pistonul, etc.
sunt asezate pe o
sens ori-
zontal nici o
nu este ascuns.
nu este nevoe s
se trans-
portatorul pen tru
7.-NI4na turnalul asezarea
albilurilor dela cicero. literile sunt
curate, cotor pe un winkel (linie spe-
de lemn, de 60 cm. lungime) pe care se literile se
transport dela un la altul ce sunt
La lucru adie nu este nevoe se
schimbe des masina complect produce 30
kgr. Mere zilnic, mrimea literilor
Pentru turnatul literilor corp 6 8. turntoria

www.dacoromanica.ro
.,13ugra" a adus din o rapid&
avand ca principiu ca construclie ca masina
o modificare la axa principal&
la care este una vertical
portatorul, o foarte mare.
Pe cu masina complecta se de obicei -25
kgr. de 6 zilnic, masina se oblin
cari uneori tree 50 kgr. zilnic. pentru litere
dela corp 10 sus este de masina
a piston are o pentru a
literile spre deosebire de pistonul rapide care
face 2 pe

moirica. 9.- Masa

Freres, Paris, peolru
albiluri corp 16. resturile de

Pentru de titluri dela corp 96 este

complecta de titluri, mult mai mare solid construita care
mult mai la de mari, pistonul
face 2 pentru liter& Pentru ca litera
se imediat s'a practicat instrumentul
masinilor complecte un canal prin care trece Incontinuu
un curent de rece care toate piesele la o
foarte
DE Pentru corp de care
trebue turnat cantitate oarecare, se lucratorului o
indicativa pe care sunt toate.literile verzale de

www.dacoromanica.ro
cifrele, semnele, punctuatiile etc. separat accentele ce se
cer. In dreptul fiecrei litere este indicat cantitatea Tn
ce trebue
De exemplu, polita No. 2, pentru titluri grase dela
24, urmtoarele :

corp . . . 36 kgr.
24 . . . 68
Ponta No. 3, pentru grase dela corp 48, da
urmatoarele cantitti:
corp 28 . . . . 15 kgr.
36 . . . . 21.5
48 . . . 35
In fine, pentru turnatul literilor de corp 60, 72, 96, se cere
clientului o lista separat, care acesta indica buctile cc
trebuesc turnate.
La fiecare comanda trebue indicat lucrtorului care
comanda, provincia unde clientul, pentru a
nu da accentele de cari nu are Pentru Transilvania
de ex. se cer accente nemtesti unguresti, pentru
numai accente nemtesti, pentru Basarabia accente
franceze. sunt multe exceptii, totul depinde
de lucrarile ce tipograful are de
Majoritatea tipografiilor vorbesc de firmele din cen-
trele importante ale au grija de a se aproviziona toate
ce se pot pentru a pentru
lucrare li s'ar cere.
De altfel, fabrica toarn litere rusesti,
Cererile de acest fel sunt foarte rare,
tar& ma toate imprimatele limba romana.
iar Basarabia, se Tnlocuesc tot mai mult rusesti
cele
Literile caligrafice, notele muzicale, chenarele
colturile, etc. dupa cum am spus mai sus, se toarn numai
de instrumente speciale.
Albiturile (ghiferti, halbghiferti, spatii) se toarn numai
complecte, matrit sunt scurte
literile. Pentru quadrati, I3ugra", a construit.
prin directorul su technic Teodor Giessecke, prima
trigemen pentru turnatul literilor text titluri.
masin a fost construit acum un an Bucuresti,

www.dacoromanica.ro
 planurile d-lui Giessecke, push functiune de 4 luni.
Masina (Drillingsmaschine) este introdusa numai
turnatorii din Germania de cativa ani productia
un singur lucrator, productia a putin 4
complecte. mai jos cliseul a 2 din cele 3 capete ale
sinei, care a starnit mirare tuturor tipografilor cari

Fig. 10.- co forta sistem pentru

dela corp 16-8 cicero. A. Ceaunul (cazanul) metal. Pisto-
nul. C. Transportatorul. D. Matrila. F. Conducta de pentru racitul pieselor.
G. Parghia care apasa pistonnl ceaun. Parghia care ridica kernul, pentru

Desavantajul este, litere

cotor winchel ci cutie de
care este pe masa de cules, unde se rup cotoarele
literilor se pe winkel, de date apoi la
masinei trigimene. se face
unui compresor de aer de motor, care extrage
gazele degajate de plumburtopit din ceaun
piesele. Procluctia mai ales la quadrati litere

www.dacoromanica.ro
60

de titluri este enorm este condus de

singur luertor. Pegletii, dela 1 - 10 quadrati lungime, pe
1, 2, 3, 4, 5 6 cicero se toarn ajutorul
americane de mn.
Dursusii se toarn tot o astfel de masin, plci de
2 puncte grosime, din cari se obtin apoi de 10
quadrati lungirne. Din aceste se taie special
spatii pe 1 2 mrimile.
Liniile de plumb, dela - 20 puncte grosime, sunt turnate
65 cm. lungime. Instrumentul de turnat, care bine-
are o lungime echivalent, se aranja dup gro-
simea trebuitoare. Liniile, se toarn totdeauna groase
mai late se cer. Prin aparatul de tras li se d exad
grosimea cerut apoi sunt diferite lungimi. Cu cutite
rndele speciale li se cerut (punctat, fin,
apoi li se taie Inltimea.
TERMINATUL LITERILOR. Dela masinile
instrumentele de turnat, literile, chenarele liniile,
pe winkele de lemn, sunt transportate atelierul de tiat
terminat, unde dup ce au fost tiate, ajustate tree
la expediat.
Instrumentele necesare tiatului terminatului sunt urm-
toarele :
Masa de tiat CLI rndelele sale,
ziglina, blechul klotzul masina de frezuit fort
Masa de tiat rnna, este din fier are
de 90 cm. Este asezat pe 4 picioare, iar suprafat este
format o de fier, de doi centimetrii jum.
grosime, 60 cm. 80 lungime. plac este
desprtit 2 fixate pe un orizontal situat
dedesubtul asezat deacurmejisul pe mesei.
La captul din dreapta al acestui este un mner
care apropia sau deprta
plcile una de alta.
se afl avnd ca ele,
compus din o linie orizontal de de 1 cm. grosime care
pe jumtatea din stnga a sale, are fixat un drug
fier, care ajunge la nivelul pe cnd jum-
tate este liber pentru a putea primi de litere pentru
un. alt drug de lungime, care

www.dacoromanica.ro
 61

litera. Lucrtorul ia dreapt winkelul depe

stelaj rstoarn continutul clestele pe tine
stang. lnchide apoi drugul liber
cele 2 ale mesei de tiat. Litera floarea
jos, el trece deasupra o de
tare putere pentru a-le fixa la nivel,
timp din ce ce
pului de sub tot de litere fixat, lucrtorul ia
de astfel pentru numai din
gimea literei, aproape de nivelul trece ea

Fig. I rapid, Fig. de

de plumb.

de ori deasupra de litere. De fiecare

taie o subtire de metal ce cutitul (care este
mobil se poate ridica ajutorul unui pe
care este fixat al erui este deasupra
delei) nu se poate mai jos. Pune atunci la o parte
de trece o deasupra literilor pentru a
resturile de metal pe trece
de cutitul o taie ce
a mai rmas de care literile au cerut de
client. Masa de tiat serveste numai pentru literile
de text, corp 6, 8, 12, etc.
de titluri se taie numai masina de frezuit,
de de transmisie, masin care prin

www.dacoromanica.ro
62

sale, economise* lucrtorului o

de timp greaua osteneala pe care acesta trebue o
depuna Mind literile Masina de frezuit, nu
este o masa de deosebirea la
de este de un frezer,
o vertical deasupra care la de
jos are o de fier, care sunt fixate cere,
cte 4 la rand, 32 cutite Un lung, asezat deasupra
mesei, paralel conduce

din pentru albituri corp

aceasta netncetat mare repeziciune, taie
singur drum literilor asezate Dat
de multe se taie un strat gros din Mere, 3.
4 5 puncte grosime, e de ce
se nu se pot masina de frezuit litere subtiri
frezerul iuteala sa le De
toate literile fragile, chenarele colt, etc. se taie
Un alt avantaj ai masinei de frezuit este taie

www.dacoromanica.ro
 63

deauna exact spre deosebire de lucrtorul care taie

care de experimentat ar nu poate siguranta
masinei.Pentru a mai bine importanta ce se
lui literilor preciziunea care se execut aceast operatie,
vom vorbi ceva despre materialului de imprimerie :
se numeste unei litere dela o extremitate
la alta. Ea trebue fie pentru toate materialele de
imprimat ale unei tipografii, pentru a putea culese tiprite
tipografii cari au litere
mobile de metal, adopte toate a
au avut nechibzuinta a creea diferite
ce spune Gessner, manualul (Leipzig 1740) despre
aceasta : Fiecare tipografie taie literile pe o
de a celorlalte, pentru a putea evita ca altii
ceva din materialul cazul unei
sau sustrageri. In modul vor
pstra pentru totdeauna aspectul de originalitate".
In anul 1723 literilor s'a fixat Franta la 10
jum. parisiene (63 puncte tipografice Fournier).
Cu toate acestea, turnatoriile din Franta nu furnizeaza litere
pe aceast ci pe 62, 72 puncte.
In Germania, Krebs, recomanda anul 1827
fixarea la 11 (exact un totusi cea mai
cutat era din Leipzig (66 puncte franceze).
practic Smalian urmtoarele 11 de
cari trebue turnatorii de litere.
este vorba de turntorii din
special din Germania, al este situat dincolo
de granitele Europei :
62. - puncte fr. (1 met.= 2660 puncte).
62.50 ,,
Krebs 63. -
,. Haase 63.50
Sud-germ. 65. - ,,
,, din Leipzig 66. - ,,
66.50 ,,
67. - ,,
,, Frankf. - ,,
68.50 ,,
,, Silezian 70. - ,.

www.dacoromanica.ro
64

La noi tar& din circa 500 tipografii avem :

In vre-o 60 tipografii cu ruseasc.
literilor din toate tipografiile Rusiei.
In BUCOVINA vre-o 30 tipografii, cu cari variaz
62 jum. 63 jum. puncte.
In ARDEAL circa 200
tipografii, cu
majoritate egale cele
din Bucovina.
In VECHIUL REGAT
inclusiv circa
200 tipografii diferite
Inltimi, dintre cari se
cele 62 jum. 63
mum. puncte.
Vre-o 3 -4 tipografii,
cu sistemul
sistem vechiu, care
nu se la
- de frezuit
celemai vechi tipografii
de transmisiune. material Germa-
nia secolul trecut.
Diferente de
un tipar bun rapid. De notat diferenta dela 62.50 la 62.72
desi este Insemnat, este de mic, nu poate
de multi turntori experimentati. Diferenta
o una joac un rol important
de unde se pentru ce de Mere cere
litere noi neuzate ca model de
literile comandate. Pentru a se literile noi sunt
exact pe inltimea modelului, se la
instrument felul culegului (Justorium) mult mai
mai exact, nivelul este o de old
(Blech), una perfect
Pentru a constata dac litera ce i-s'a furnizat este
pe se recomand tipografului
o corectura pe dup litera nedespachetat
Terminatul, se numeste operatia de revizuire a literei
ce a fost de a
Luertorul terminator, trebue s controleze toate literile
pe winkele s arunce pe cele turnate prost, gunoase,

www.dacoromanica.ro
 65

tocite, vre-un colt rupt etc. aceea s le

la impachetat. La Impachetat, se depune litera depe
winkel special de lemn, format 13/22 cm. fundul
mobil, un
In acest se aseaz litera terminat, dup alfabet,
controlandu-se clac contine toate figurile, accentele, etc.
cesare unui alfabet complect. Controlul se face ajutorul
unei foi de control pe care este imprimat tot alfabetul pe
care lucrtorul care controleaz cu un semn literile
gsite. In caz de a vre-unei figuri, el are datoria de a
cere imediat turntorului de la care provine litera, s-i
litera lips. Numai dup ce tot alfabetul este complect,
prevzut toate tigurile cantitate Indestultoare, trece
complectate, lucrtoarelor ajutoare, cari litera
pe fiecare pachet parte stampile anume
fcute, corpul caracterul precum numrul comandei.

Fig. 15.- Rimdeaua de inallime

Cantilatea efectuat se cntreste exact, se trece greutatea

pe nota de efectuare din biurou se transport sectia
pentru a fi impachetate colete postale a 2 pachete la
ldit (10 kgr.) sau a 60 kgr. pentru cale ferat.
Litera efectuat pentru deposit, nu se taie, ci dela masin
trece direct la impachetat acolo depozit, urmnd ca
caz de efectuare sau partial, s fie despachetate,
din nou pe winkele, controlate expediate.

www.dacoromanica.ro
(36

Acestea sunt fazele mai de ale fabricrii literilor,

la noi tar, care deabia de 3 ani
intrat epoca de desvoltare. Desi un trecut prea
prtat fr cointeresri de considerabile capitaluri, totusi,
are meritul de a executa mijloacele de cari dispune, un
material ireprosabil ca ca calitate, toate
greuttile de ordin material technic cari are de luptat, lao-
celelalte industrii din vremurile de azi.
Cci, desi cererile tipografiilor sunt mai mari pro-
turntoriilor, concurenta strin nu mai constitue
un permanent pentru existenta acestea sunt
parte de a-se vedea la al sacrificiilor.
Lipsa de personal technic instruit specializat,
scumpetea masinilor, a instrumentelor a pieselor de schimb
cari se fabric numai cari achitate
anticipat valut forte, precum cheltuelile de trans-
port cari enorme, turntoriile de litere dela noi
s aduc lucrtori familiile s le
lefuri etc. s timpuri mai bune
pentru a putea cumpra masini, matrite, etc. actual-
mente numai milloacele de cari dispun.
nu se c masini aduse de
s'a rezolvat problema productiei, care devine din ce ce mai
grea, cererile enorme de material de imprimat. Cu
multe fabrica Bugra" de produce lunar
simativ 10.000 kilograme material, ceeace pentru capacitatea
sa de productie este mai mult un record.
alt greutate care au de luptat turntoriile
noastre de litere, o constitue lipsa tot mai accentuat a nume-
rarului, care le sileste produsele 50 numerar,
restul pe credit, pe materiile prime, celelalte
cheltueli, trebuesc acoperite riumerar la cumprare.
urcare simtitoare a valutei noastre va un pas
mare spre desvoltarea industriei turnatoriei de litere de la noi,
permitndu-i s-si procure din strintate cele necesare inten-
sificrii sale.
Nu suntem departe de clipa ajunse pe ultima treapt
a progresului, turntoriile noastre de litere vor- exporta
Balcani produsele unde aceast industrie este aproape
inexistent, spre lauda industriei
Avem tot dreptul s sperm industria

www.dacoromanica.ro
 67

are viitor de aur multe sunt surprizele ce ne viitorul

pe acest
In ciuda prerei unor pesimisti ignoranti pentru cari
aparitia perfectionarea linotypelor ar
tului de el al turnatoriilor de litere, avem ferma
convingere, turntoria de litere va continua
imprimeria, sora sa opera de cultivare
civilizatie de acum, pentru a duce la nemurire cea mai
mare ce a ilustrat munca omului dornic
progres : TIPARUL.
Decembrie 1923. L. L.

BIBLIE
I3iserica are merite neperitoare ceeace pri-
veste vulganizarea cuprinse
biblie. La introducerea tiparului primele tiprituri a
fost bisericesti, mai ales biblia. Mai anul trecut Socie-
tatea din Anglia a editat o biblie a dimen-
siuni toate cele cunoscute timpul de Biblia
aceasta este conteaz o renastere a
bibliilor antigutenbergiane. Are o de m. 60 cm.
este m. cm. La aceasM biblie au lucrat 12.000 persoane,
recrutate din functionari, ofiteri, soldati, industriasi, etc.
Pentru scoarta 12 de Coalele sunt
din este conform
uzului vechiu, o i trainica. biblie
ar urma instalata automobil special, care
irnperiu, ca s fie transportat peste ocean.

www.dacoromanica.ro
 CULTURA

ac urmrim activitatea prosperarea mestesu-

gului nostru la alte popoare, ne pare ciudat faptul,
c produsele sunt mai Intotdeauna
mult mai superioare din toate punctele de vedere.
Comparand o carte, o genere o
ritur strein, fi s stabilim enorma
diferent izbitor ce exist tipriturile dela
noi aiurea. Care e cauza ? Nu este prea greu de stabilit,
desi exist multe motive. Nu voim s vorbim aci de deosebirea
de materie care este s'au trebuie s
lucreze tipograful ci vom vorbi nurnai de lipsa de
ce-ar trebui se ofere
nicului, dela intrarea meserie la eliberarea lui.
sau poate mai se alte tri.
Voim s demonstrm, c printre multele motive, cari fac ca
tipograful s nu fie la sau pufin la
apreciabil nivel, este complecta lips de gust estetic
gostea fat de frumos artistic. Acest gust exist aproape
orn, trebuie nurnai desvoltat format liniamente mai
precise Credern gust estetic
s'ar putea desvolta numai prin arta clesenului,
acesta ucenicului i-s'ar da ocaziune se cunoasc
decorative, partea a diferitelor
stiluri, din diferite epoci, admirabile
ale combinatiilor de culori, etc. acestea, gustul
estetic se desvolt are influent determintoare chiar asupra
caracterului viitorului Nu mai amintese genere
un e mai bun desenator, este
destoinic meseria lui prin urmare mai mult mai
mai bine pltit.
Am vzut care este desenului principiu,
trebuie importanta acestuia practic,
adec atelierul tipografului, am notat, de-

www.dacoromanica.ro
senul ar fi chemat s modifice exteriorul destul de detestabil
al tipriturilor ce se de o parte din tipografii
dela noi. credem tipograful trebuie s
desvolte eventualul talent de desenator, fie acest talent de
minimal, nu acesta trebuie transformat artist,
pictor. Meseria nu e de s pre-
capacitatea inspiratia unui artist desen, el
se multumeasca mai putin, anume desenul pur
decorativ, ajutorul cruia conditiile ce i-se
pun de a fi declarat de bun tipograf. tipograful
nostru va de bine educat chiar dela intrarea meserie,
singur stare de desena initialele, finalele,
capo-paginele, chenarele, eventualele vignete, dar mai ales
rndurile de decorativ, copertele alte ornamentice
necesare la Infrumusetarea crtilor, revistelor imprimatelor
atunci scopul este ajuns vorn observa o uimitoare
ceece priveste dichisirea imprimatelor lucrate de tipograful
Astfel va reusi ne apropiem din dis-
tanta ce ne desparte de colegii de meserie din alte
Multi se vor poate, cum de tipograful din
streine, a progresat a ajuns la stagiul de
fectionare care se actualmente? La Intrebare
ar putea guvernantii, organizatiile patronale
din aceste acestia au
sprijinit initiativele luate interesul educrii meseriasului,
special a tipografului, fapt totul neglijat la noi, unde
meseriasul este desconsiderat, prin urmare depreciat
se emancipeze prin propriile forte.
In aceste mai ales in America, Anglia, Franta
Germania, nu este orsel, de unde s nu func-
tioneze cursuri serale, pentru instruirea desen decorativ,
cu meseria ce-o obligat frecventator
al acestor cursuri. Aceste cursuri sunt puse sub controlul direct
al Statului sub eforia organizatiilor patronale, cari
sacrificii materiale interesul direct al muncitorimei
interesul indirect, ucenicii ce aceste
cursuri devin lucrtori constienti sarguinciosi, devin mai ales
lucrtori de prima bine instruiti. La noi in singur
Sindicatul Patronilor din Capita sustine din mijloacele proprii
o pentru ucenicii din arte grafice.
cum al 3-lea an de existent, a reusit chiar

www.dacoromanica.ro
70

in acest timp prepare lucratori cari mai vor

da seama de avantagiile ce decurg urma educatiei
in de ucenici. In provincie n'avem
patronaM una singur, la Nu
organizatie a luat initiativa, sau sustine speciale
ucenici. Parerea mea este nu
are datoria de a ca viitorul
ridice la un nivel demn industria
de ci intresul ca viitoarele
generatii la lumina razelor culturei profesionale.
oarescare, sau organizatiile
cari trebuiesc initiativele ofi-
sau patronale, interesul propriu.
acesti factori: statul, patronul (dela
cari depinde viitorul prestigiul mestesug,
care nu este vor
profesionale, un meserias, - nu
va tipograful roman va privi cu
fata colegilor de rneserie din alte
V. MOLIN.

www.dacoromanica.ro
 71

VIRISOVUL TIPOGRAFII
PARTICULARE

Rdulescu, pe fecunda-i activitate

politic& a fost printre primii, cari
au perceput chiar din
punct de vedere comercial. Eliade cumpr
la 1831 prima tipografie particular
la 1817 de doctorul Constantin
Caracas, stolnicul Rducanu Clinceanu
slugerul bumitrache Topliceanu. Este inte-
resant a cunoaste hrisovul prin care se admite de ctre
Gheorghe Caragea, domnitorul de atunci acestei
tipografii, care se tipreau opere de valoare, precum
publicafiile lui Eliade: Curierul de ambe-sexe, Buletinul
Oficial, Constitufia dela Islaz. tipografie,
materiale se oarecari Intreruperi pn
la 1865 cand o vndu-se Ministerului de rzboi,
tase dela 1863 un atelier propriu, pentru imprimarea
gulamentelor militare.
Decretul de concensionarea dreptului exclusiv
de a exercit tiparului, dat la 1817, Noemvrie 3
de catre domnitorul Caragea, astfel :

HRISOVUL TIPOGRAFIEI DE DIN

Fiindc alte lucruri trebuincioase, de patriei,

este una tipografia, ca tipareasc carfi pentru sfintele
biserici prin care i numele marelui
Dumnezeului nostru, i de copiilor, la
lele elinesti, i la cele rumnesti, la alte trebuinfe spre
luminarea credintei, spre deschiderea mintei a
limba cat limba greceasca, care tipo-
grafie au avut feara aceasta din vechime pus lucrare,

www.dacoromanica.ro
72

de o vreme amelisandu-se, se teara

de alte trebuincioase, ci mai de
au catacdisit se din locuri
strine, alocurea dogme neprimite pravoslavnicei
noastre biserici a De
dohtorul Costandin Caracas, i dumnea-lui Stolnicul
Raducanu Clinceanu slugerul Dumitrache Topliceanu
spre folosul obstesc al spre spita-
lului de oameni, elinesti, a celorlalte .scoale
mai pentru sfintele biserici a nu
trebuint, ca se mai dela alte locuri straine
carti tiparite, coprinzand dhitr'Insele nepri-
mite, precum mai sus s'au zis s'au aratat Domnia
Mea, cerere rugaciune a li se da voie
alci politic tipografie greceasca romneasca
a d-lor spre a nu mai ce voiesc
a carti tramit la grea cheltuiala
a se precum spre a se de cumparat, mai
Tnlesnire, aici Domneasca cele
trebuincioase, numitii, ca soroc de 6 luni
tipografie toate cele trebuincioase ergalii
oameni mesteri a acestui lucru, o
adaogirea tiparurilor dea din vreme
vreme de plat alte
copii Osebit din acestei tipografii ce vor
dea ajutor la spitalul lubirii de oameni,
5 la dar soroc 20 ani care acest
soroc nu nici de cum voie altcinevasi a mai deschide
tipografie teara, numai o tipografie ce este la
Rmnic sud se
cum au fost,
numai le de asezare
lucrarea casele numai cele domnesti dela
meaua raposatului Domn Mavrogheni, pe se fgaduesc
le cu cheltuiala Tngrdind cele de jos, dea
bisericei de acolo, una sut pe an
acestea a nu se hasnaua cismelelor poli-
se un efor tipografiei dintre boierii din
obrazul ce se va de Domnia Mea.
spre a fi sprijinite la
privileghiurile ce se vor da a crora
duind-o Domnia Mea Tn teoria iubitorilor de Dumnezeu Epis-

www.dacoromanica.ro
copi, i a dumnea-lor velitilor am poruncit, cerceteze
de este vreun hilsov domnese pentru tipografi, ori la
Metropolie, sau alt undevasi, prin anaforaua dela 14 a trecu-
Septembre, s'au fcut artare s'au la sfnta
tropolie Domn Pacovit, de ani 70
cuprinzatoare, ca s nu voie nimeni a bise-
ricesti de blagoslovenia Metropolitului i
hrisov al numitului Domn ca clicheoma tipografiei
bisericesti Metropolitul Wei; celea ce se vor da
se cerceteze a fi canoanele
se tipografia fie Metro-
polie, crtile ce se la Episcopie nu se
dea tipar nu se vor de numitul Metr9polit; alt
hrisov al rposatului Chica Vod de 60,
tipografia a se au fost cu blagos-
lovenia Metropolitului din din Domni
din boieri, cari vrut cheltuiala lor, nu s'au
putut fr de blagoslovenia Metropolitului trii.
De aceea volniceste pe Neofit Metropolitul s tipo-
grafia dela Coltei, o iae prea
sfintiei sale s tipreasca fel de va spre
lauda lui Dumnezeu, spre clirosului
bisericesc luminarea norodului credint,
care aceste Ne-au Metropolia are
dou privileghiuri, unul de a tipografia chiar
polie, iar de a nu altcineva bi-
de blagoslovenia cercetarea celui vremi
Metropolitul care acestea privileghiuri,
spre credintei, zic archierei dumnea-lor
s se nu se popreasc a fi tipografia
Metropolie, cum a fost, lucreze pe
a o da sau a o vinde la alt obraz, cum
carte bisericeasca nu se dea blagoslovenia
cercetarea celui vremi Metropolit, de vrerne ce
numitele sineturi nu se cuprinde vreun a se allii
a nu deschide tipografie aici de
tropolie, ci au fost tipografii pe la Epis-
copii, ornduind ca ce se vor la Episcopii
mai de preogintia Sa parintele Metropolit,
tipografia Metropoliei s'au prsit vreo 10 ani,
au ajuns bisericesti la lips& din care pricini sunt

www.dacoromanica.ro
74

siliti de dela alte

care se gsesc multe cuvinte pra-
voslavnicei noastre credinte, care cetindu-se la sfintele biserici,
de Dumnezeirii, se aduce hul, tiparul
au lipsit totul de mai nainte; pentru au gsit cale
printii arhierei, dumnea-lor boierii rugciune
a da hrisovul le de pentru Intocmirea
acestei tipografii greceasc de ctre mai sus
de folosul obsteasc,
spre cele bisericesti, cum spre cele care aceste
cercetndu-le chibzuindu-ne Domnia Mea, le-am gsit c
sunt tocmai precum le arhierei, dumnea-lor
toate acestea nu ne-am grbit a da hotrIre.
ci am poruncit de s'a fcut ntrebare Sale prin-
Metropolit, de primeste a se preosfintia Sa
tipografia aceasta, sarturile ce cere
au dat preosfintia Sa ctre Domnia Mea,
c starea Metropoliei, nici arhiereticescul haractir nu
boade astfel de tipografie numai se
c ori cnd vor trebui limba romneasc
pentru trebuinta din toat teara, s se
aici la Metropolie, la Episcopia deci
neprimind Sa a se Insrcin Tntocmirea tipo-
nefiind prin hrisoave precum s'au zis mai
sus de a aici tipografie, pe
acesta lucru de trebuint Intocmirea acestei tipo-
grafii din care urmeaz a izvor
(cari sunt de trebuint spre lauda lui spre
ale pravoslavnicei credinte) ct oares-care raze
de luminare ale norodului acestei a Domniei Mele
mai spre neghinatele Drept
aceea Domnia Mea voie slobozenie mai sus numi-
a tipografia ce cer, ornduiala pon-
turile de mai jos artate :
1. Intoemeasc aceast tipografie in soroc 6 luni.
toate ergaliile, oameni ce se cuvine a
ave spre a o aduce stare, s nu mai trebuint
ce vor trebul tipreasc grecesti rumnesti,
le trimit la locuri deprtate grea cheltuial a le tiprl, cari
toate acestea s le fac s le cumpere a cheltuial,
de a cere dela nici un ban.

www.dacoromanica.ro
 75

2. S'o Inmuljeasca s'o adauge totdeauna spre

nirea tipririi carjilor.
3. dea de plata alte celor
dela din vreme vreme.
4. Din tipografii ce vor s dea
ajutor la de oameni cate : cinci la
5. privilegiu a nu ave voie slobozenie
menea altul a deschide tipografie Domniei Mele,
soroc de ani 20. tipografia dela sud
Valcea, sa pre.cum au fost sloboda,
alta tipografie Metropolie, dupa
privileghiurile ce s'au zis mai sus are.
6. cea numai casele
Domnesti la cismeaua raposatului Domn Mavroghenie,
s le dreaga cheltuiala Ingradind curtea
de jos, Ingrijind a nu se hasnaoa
dea bisericii de acolo pe an cate una
bisericei, care
egumen prin au din partea sa din partea
epitropilor Ecatonta pilieani, primesc
chirierea binalii cismelei pentru asezarea
de una pe an, la implinirea sorocului
nu aib a cere dela numita biseric nici o pentru
meturile sau alte vor face acolo, din nou mcar.
7. Eforos al acestei tipografii, Domnia
sa vrcme Dumnealui vel-Post.
8. Metropoli a numai
curn tipografia dela a
Ramnicului, are s slobod precum au fost, a
numai
9. Toate bisericesti, ori grecesti sau rumanesti
se vor ori la aceast tipografie, sau la sud
mai se teoriseasc de catre Sa
parintele Metropolit, gasindu-se Dogmele pravoslav-
vre-un cuvant vtmtor, s se
dea la aceasta pe spre
aceast tipografie, s se urmeze pentru bise-
cele cari nu au ce din nou dat la
aceast tipografie se vor cari s'au aflat
va face a se tiprl de isnoav, acelea, de vreme
s'a fost teorisit data s'a tiprit, de nu vor

www.dacoromanica.ro
76

vre,o schimbare, la de tipografie tipar,

nu este a le mai teorisi, ca s nu se dea zticnire
lucrrii tipografiei; cnci Preaosfintia Sa printele
polit nu va le ca nu se
Intarzie, tipografia tine oameni cheltuial,
ori pe iubitorii de Dumnezeu episcopi, sau alte
obraze bisericesti destoinice, ce va Preaosfintia Sa ca
le teoriseasc dea slobozenie a Indatorati
acei pe cari va Preaosfintia Sa, spre a nu
prin stricarea de zile, aducerea de pagubi smin-
tipografiei.
10. voie a
celea ce privesc asupra iubirii de care acestea,
cM alte de grecesti, s se teoriseasc
de dumnea-lui Vel-Postelnic apoi se dea la tipar. Drept
spre a se ornduelele ce mai sus se coprinde
Intocmai, am adeverit hrisovul acesta Domneasca
isclitur pecete, credinta prea iubitilor Domniei
Mele : Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea
Voevod, martori dumnealor credinciosi boeri
veliti ai Divanului Mele: Radu Golescu, Vel ;
Grigorie Brncoveanu, Sptar; Barbu Vel Vis-
tier; Dumitrascu Racovit, de de sus; Miha-
lache Manu, Vel Logoft de de sus; Grigore Bleanu,
Vel de teara de ; Alexandru Mavrocordat, Vel
telnic ; Costandin Dudescu, Vel al treilea ; Petrache
Ritorides, Logoft al strinelor pricini; loan *tirbeiu,
al Obstirilor ; Nicolae Golescu, Logoft de
; Alexandru Filipescu Vel de de ;
pravnic Mihalache Manu, Logoft de teara de sus; s'au
hrisovul acesta al 6-lea an dintru domnie al
Mele, orasul scaunului Mele
resti, la anii dela nasterea Dumnezeu mntuitorul
nostru Isus Christos, 1817 Noemvrie 3, Mihalache
za Divan, Mihalache Manu Vel procit.

www.dacoromanica.ro
 77

COLOPILE SIMBOLICE._

ub numirea de coloare cum

deobste se impresiunea particular
supra ochiului prin reflexiunea razelor
oase asupra corpurilor. de a se
podobi, a fost particularitatea omului.
Natura care treste mai
minunat mijloc Impoclobire este coloarea, uzitnd acest
la Imbrcminte, la decorarea interiorului
care locueste, la unele popoare chiar la vopsitul pielei
se explic au avut chiar
primitiv a popoarelor antice. Arhitectura
policromic a egiptienilor grecilor demonstreaz deajuns
Insemntate, ca mai accentum rolul covr-
sitor pe care l-au avut compunerea rnozaicelor
arabice.
Pe rolul decorativ, coloarea a primit cu timpul
interpretare simbolic, reprezenta anumite
mod abstract sau manifestri calitji
Tipograful are attea ocaziuni de a da produsului
cuprinsul sau prin menirea
tuia. Fie tipreste un sau coperta
lui Marx (ros), c livreaz imprimate pentru un
jubileu de 25 (argintiu) sau 50 ani (auriu). Dar o
parte din tipografi, nu cunosc adevrata
semnatate simbolic a colorilor, cred va fi util a
simbolicul ce-1 reprezint fiecare coloare :
POUL este coloarea iubirei,
boiului, focului, sangelui, suferinfelor. biserica crestineasc,
rosul e duhului sfnt.
a fost apreciat decursul veacurilor
ferite chipuri, In vechime era coloarea zeilor, a a
conjugate. In timpurile medievale, galbenul era marca tuturor
ignobilitjilor, josniciilor, mai era coloarea dracului a

www.dacoromanica.ro
duhului azi galbenul nu ceva
precis. In genere este ca o coloare ce soarele
stralucitor prin urmare simbolizeaz, pompa,
somptuozitatea, luxul, amicitia. Mai este simbolul
Galbenul sau murdar, este azi josniciei,
a omului dou fete.
VERDELE este unica coloare pe care o gsim aproape
natur, coloarea Verde le
e strvechea coloare a verde sunt poamele ne-
coapte, din verde se cele mai pompoase
verde e amurgul primverii, prin semn, c natura
omul aerul i se simte Intinerit,
de i astfel verdele e simbolul sperantei,
Verde le e din nou marca josniciei, a In
Orient, la verdele e semnul biruintei i era
Profetului.
e cerul, apa tot ce este deprtare.
Pentru albastrul e sirnbolul cerului, credintei, al
dorului. Albastru, e coloarea roman-
ticei. La noi albastrul este foarte
pretutindeni nationale,
picturile murale din biserici.
VIOLET este i rosu, e coloarea
de de numele. Unii violetul
este coloarea doliului, a a In biserica ca-
coloarea este semn de i e introdus
uniforma clerului.
ALB este De coloarea este
simbolul al In Corea, la Armeni i
la albul era coloarea doliului.
e Intruchiparea Inlunecimei ne
riozitate, tristete. E simbolul i semnul doliului.
* *

ca tipograful s Intrebuinteze pricepere

ad aplice pe cele
simbolice la locul
V. MOLIN.

www.dacoromanica.ro
 79

IN DOMENIUL
OFFSET ZAT FOTOGRAFIC ROTOGRAVURA
APARATE DE PUS ETC.
De: Virgil MOLIN, licentiat in arte grafice.

Tipograful ce au urmat
era lipsit de organe de publicitate speciale, cari de
sunt menirea de a se ocupa
mai amanunfit priceput mod progresul prin care
fatalmente trebuie tehnica tiparului, i la
curent pe evolufia ce s'ar ivi perpetua
de a reforma sau ca zicem stilul ce domina
arta grafica. i Ti lipsea acest organ prefios, tipo-
graful n'a mai fost pus la curent nouile
puse mult succes modificarile aduse sti-
lului cunoscut de razboi.
Numai ultimul an, acest an ce-1
apare la Craiova Grafica Romana", organ ce-i lipsea
tipografului, a gol se simfea de mult. re-
o aparifie o de
cetitori, recrutata din lumei dela noi, prin
articole descriptive comunicari a cunoscut unele
din invenfiile post bellice. Rolul preponderant al unei reviste
de specialitate trateze asupra nouilor
le vulgarizeze, trecerea descrierea opiniunea
asupra invenfiilor recente sarcina unei publicafii
ale, sarcina unui almanah, de tradifional pe masa
tipograf. deci pe cari
le din an an pentru cetitorii notri. Ori, la noi
scrierile. de specialitate publicafiile a fost sistate de un timp
de Indelungat, ar fi facem o dare
de asupra invenfiilor esenfiale, validitate viafa
practica, ca de o deosebita importanfa pentru tipo-
graful care azi-maine Va fi nevoit le adopteze,
pentru a fine pas eu mersul vremei.

www.dacoromanica.ro
 ani,
de a simplifica procedeele de
tipar, de a perfectiona rnijloacele,
pentru a da o mai
fine de a reduce rolul
de ieftinirea cheltuielilor
de tipar. Adeveresc aceste tendinte
inventiile ultimilor ani: Offset, maina
r de cules fotografica, rotogravura,
aparatele de pus coale, etc. Dar
parte, care este esenta
fiecrei nscociri au viitor.
este o inventie americana. Cetteanul de peste
Ocean, crescut obicinuit care parcurg
rapiditate neobicinuita europeanului
latic i efeminat n'a fost multumit tirajele reduse ale
nelor litografice, care dupa azi n'au un mediu
de tiraje mare 400 exemplare pe or. Litografia,
mai ales cea mercantil, viata
cum America viata n'a prea
noscut stagiul primitiv, ci s'a bucurat de o desvoltare brusc
a devenit scurt timp de o a exercitat
i asupra din univers, era
ca fat de o desvoltare ultrarapida, litografia tirajul
redus, s ca auxiliar al comerciale,
ca prim element al asurzitoare, de domiciliata
negotul american. Se deci, sau reformarea litogra-
tiei sau inventia unui procedeu apt pentru execu-
lucrrilor multicolore, pe toate calittile de i
un majorat mediu de tiraje. In e t a descoperit
intruchipat toate aceste necesitti, Offset-ul a
gsit natere din combinarea litografiei (dat pro-
cedeu tratare chimic) inventia procedeu, numit
ti p a r in t, imprim de pe plcile originate din
zinc unui cilindru cauciuc.
In anul 1904 s'au fcut primele aceast
anume Statele Unite, de tipograful Rubel (New-
Jorsey) i litograful C. Hermann (Ohio). Acestora se
inventia Offset-ului tot au pus-o mai practic.
Ca cele spuse s mai comprehenzibile, ca s
cunoatem teorie ce ce numim t,

www.dacoromanica.ro
vom cerceta figura care este redat mod
abstract principiul Offset-ului.
observam mai esentiale : cele 3 cilindre,
numerotate I, Ill. Primul este cilindrul pe care sunt
Inconvoiate plcile de zinc, cari desenul original pre-
parat geniul pietrei litografice. Acesta este strans contact
cilindrul de cauciuc de o prepa-
rape Desenul de pe placa de zinc a cilindrului
ce s'a alimentat cerneala de valul
marcat litera C, dupa ce valul pe gsim
la mainele litografice) operatia de a
prafata de zinc, cilindrul I transpune desen,
toate finetele lui cauciucului elastic mldios, care apoi la
su tiprete pe pe cilindrul Ill, ce tine de fapt locul
tilindrului obicinuit la de tipar bine cunoscute. Sistemul
este american, adec original, cum a fost
cugetat pus practic de inventatori. Altii mai ales
germanii cari au de Insemntate
a noului procedeu au introdus perfectionat Offset-ul
azi exist maini Offset-rotative, plane pentru tipar la 2 fete,
la 2 culori, etc. cele mai ingenioase perfeclionri. (Fig. 2
fabricatele Faber Schleicher, Offenbach A. M. Germa-
nia Vomag, A. Plauen tot Germania).
Dar cari sunt adevaratele avantagii, urma cror Offset-ul
are aparenta a revolutiona industrie a tiparului. Printre
primul poate valoros avantaj este rapiditatea
care imprim. Partea mare a mainelor Offset-plane pre-
vzute aparate de pus coale mod automatic produc
o medie de 2000 tiraje pe or, cele rotative o medie de
4000 pe deci o deosebire, de minusculul
al mainelor litografice media 400 pe
Al doilea, nu mai putin pretios avantaj este putinta de
a aspre, fie chiar din cele mai inferioare, sau
indiferent de calitatea acestora, fr a
alterna bunul mers al
se imprim mai multe colori, desenuri tr-
fine raster des, chiar pe de Impachetat de cea
mai specie, precum pe fin, cretat de prima
calitate. Aceasta se faptului, pietrei litogra-
fice cu suprafala este ocupat in de pnza
de mldios la care

www.dacoromanica.ro
prin elasticitatea lui cele mai fine
senului pe placa de zinc.
Al treilea avantaj este economia de spatiu, caci
Offset nu nici pe locul unei masini
2).
Nu mai vorbesc de frumusetea unui Offset,
niciand nu va lucios, ca d. e. tiparele lito-
sau trichromia, ci e mat are o care se
abate dela cele comune cunoscute, cu cari nu mai
ochiul omului modern.
Acesta ar fi pe scurt liniamente genereale Offset-ul
mult comentat.

(Fig. 2)
APAPATUL DE PUS COALE este o care da-
din anii dinainte de razboi. revistele de specia-
litate ce-au la noi, n'au adus discutie noua
inventie, socot aparatul de pus coale mod automat
ca inovatia trebuie cunoscuta de tipograf, cred
va fi util prin cuvinte, care este esenta
acestor aparate.
Se vedem mai 'nainte cum s'a ajuns la ideia a
tura puitoarele a mijlocul de a pune coale cu ajutorul

www.dacoromanica.ro
aparatelor automatice. Codul muncii german, elaborat de gu-
verne ptrunse sentimente umane, a interzis munca perso-
nalului femeiesc timpul Pe deoparte,
Inlocuitor, dar capacitatea masinelor majorat,
fapte care au determinat pe inginerii germani de specialitate
s se ocupe rezolvirea acestor probleme, ce erau
termenul industriei grafice. Solutia s'a prin inventia
de pus coale mod automat. Odinioar se credea c
problemele acestea se pot rezolvi ajutorul unor materii
cleioase, sau Impunsturi de ace, metode cari mai
au dat un deplin fiasco. La Inceputul secolului care trim,
lungi experiente s'a ajuns la adev'ratele sisteme apte

(Fig. 3)

pentru a pune coale mod automatic, anume: ajutorul

aerului condensat, sau prin miscarea unor
de cauciuc ce sterg" coala. practic, vali-
diteze teoriile inventatorilor a dat drept la numai ulti-
melor dou sisteme, cari pn ziva de azi au
suferind bineInteles oarescari modificri
a : simplificarea acestor
aparate, pentru a nu masinistului-tipograf
pentru a feri astfel sala masinelor de dese neplcute acci-
dente. Mare rol a jucat la constructia aparatelor de pus coale
de cost, precum motoric, de care are
Azi exist o serie de aparate, simple, pufin

www.dacoromanica.ro
84

toare, mare capacitate mediu 2000 tiraje pe cari

necesit numai o de -
Voi descria ca primul un aparat de pus coale cu aju-
rotitelor ce anume acel sistern Koenig, a
cliseu este reprodus (fig. 3), ca prototipul aparatelor de
genul acesta. Coalele ce tiprite, se aseaz,
ce bine chitite, pe toba masinei, care la
cu aparat automatic este misctoare, acesta depinde
de un mecanism ce sau necesitate. Acest
mecanism este direct de ctre masinist, care trebuie
s adapteze aparatul la timp prin ridicarea tobei.
ce se pe toba masinei, poate s fie din 3000 5000
coale, dup cum este grosimea la consumarea
acestor coale aparatul functioneaz, fr intrerupere.
tele de genul acesta au o parte esential, anume 2
rotite principale, care functioneaz alternativ ; prima desbin
coala ce urmeaz s pus de restul coalelor prin a
misca aceast cu -3 cm. spre cilindru, restul
coalelor rmne bine fixat printr'o grea ce apas
doua prevzut cu'n cerc de cauciuc, fcnd
o prinde coala devenit apoi
lund un avant ajutorul altor -3 secundare,
ajunge pe masa piezis a rnasinei, unde infra influenta
de benzi rotite, ce ajunge la clapele
cilindrului. Aci cu ajutorul unor numite limbi laterale, de-
pendente de un exendru este la un registru riguros. Aceste
aparate sunt prevzute frn automatic, care opreste
sina caz, c aparatul n'ar transporta mod regulat
lele pentru tipar.
Aparatele cu aer condensat au un mecanism putin mai
complicat, la aceste aparate se servesc de aerul con-
densat legtur forta a ma-
sinei. Potitele ce amintite la sistem nu gsesc aci
nici-o La aceste aparate, se aseaz tot
fel, anume bine chitit, deasupra cruia exercit
o miscare automatic un drug ce corespunde cu ma-
sinei, de jos cu ventile mobile ce s u g
coala, fie chiar carton de o greutate de 100 kgr. Pentru
a operatia sugtoarelor, momentul cand acestea sug
coala, infra seria de sufloaie, cari aer
primele coale ale desbin usurint una de

www.dacoromanica.ro
alta, puterea de coeziune. deasupra prin
puterea sugatoarelor calea pana
la clapele cilindrului, de drugul sugatoare cam
la a parte a mesei, unde contactul
aerul condensat. Coala despartindu-se de sugatoare.
pentru a obtine registrul necesar, este reglementata de
asezate peste sub cari fac rotatic
sens invers. Aceste rotite primesc puterea de dela
un exendru o prelungita sens
intr'altul, eliptic, tempereze
care se majoreaza la coala ce parcurge masa
de s'ar clapele cilindrului, una din limbile laterale, pc

(Fig. 4)
cari le la sistem, pune coala.
complectare este mecanismul ce automatic
mersul masinei de tipar, aparatul perturbatii nu
transporteaza mod regulat coalele. Toate masinele
zute aparat de pus coale se pot retransforma
a pune coala sunt absolut practice.
DE ADUNAT COALE. In
tiilor patentelor, America s'a rezolvit chestiunea
coalelor mod mecanic. lngenioasa inovatie fond
este foarte s'a poate chiar vreunui
simplu, prea mii de ce urrnau
6

www.dacoromanica.ro
constitue opere 60 coale. mira numai faptul,
acum nu s'a inventat
Cunoastem prea bine, care este sistemul de a aduna
coale, cum este practicat azi legatoriile. Acest
sistem este arhaic, pe care lau practicat tipografii gene-
ratiilor din secolele trecute, fr ca fi suferit vre-o modi-
ficare. Masina" americanilor acest sistem,
duce unul mull mai practic. se poate de rapid.
privim numai ilustratia aci. unei mese rotunde
cteva fete. Pe mas& la scurt sunt asezate
lele ce s fie adunate. Tabla propriu zis este
mobil& motor, face o miscare
circular& transportnd mod automatic coalele din
In ordinea Adunatul este extrem de
se execut mod rapid. Aceast masin", sau
mai bine zis, aceast de adunat mai are pe rapi-
avantajul nu oboscste personalul ce-o serveste
nu incomodeaz din atelierul legtoriei.
mas un relativ perso-
nalul ocup pe scanne mesei, cum
de aci (Fig. 4).
INCALZITOR DE masinist cunoaste
inconvenient ce apare iarna sala
s masei gelantinoas
din care se materia valurilor de cerneal. Dac
zitul slii a fost suspendat pe timp mai
dimineafa), gem) a mai aspru,
neafa constat valurile sunt extrem de intrite,
nu mai care caz este aproape
imposibH pnce temperatura localului nu red elasci-
valurilor. Aceasta dureaz ore,
scumpe zilele de azi, un exagerat consum de combustibil.
Acest inconvenient trcbuia inlturat s'au cutat de ctre
diversi lui, rezultate satis-
amestecarea firnise diverse
Faductol" era desavantajul cernelurilor,
acestea au la transparente chiar prin
hrtii groase.
Noua Incalzitorul pare a
mod radical pacoste. Inazitorul acesta are forma
val (vezi fig. 3) care este introdus curentul electric,

www.dacoromanica.ro
 87

care produce caldura ce prin toate valurile ce-i sunt

chiar indirect apropiere. Temperatura ce strbate prin acest
este de C la o deprtare de 2.50 cm.
Avantajele acestui par a fi de
mare valoare. Primul mai este, acesta se
poate aseza dimineata timp
crului chiar de ctre rotar sau alt persoan auxiliar, c
la ora la care urmeaz s
valuri elascitate purcede de la tiprit, fr
alte preparatii. In acest caz chiar valurile roteaz mai usor,
consumul de motric este mai redus.

(Fig.

Inclzitorul se poate monta la soiurile masini,

de diverse lungimi dela 800- 1400 mm. are o tob
inclzitoare mobil se poate transforma diverse lungirni.
Locul aparatului este regul apropierea valurilor
de jos (purtatoare de cerneal), se poate monta
apropierea rezervorului de cerneal sau alte prti. La masini
complicate rotative se pot aseza chiar mai multe
Noua inventie este proprietatea uzinelor Asbern" repre-
zentate prin .,Gutenberg-Haus" Viena.

www.dacoromanica.ro
 ZAT FOTOGPAFIC. Strbunul nostru, tricianul
Johannes Guk.mberg, ar retri timpurile
noasire n'ar mai tiparul de azi deplin industrializat.
primitiva art" de tipar inventat4 suburbiu din Maienta.
inventie, cursul anului trecut, dupa lungi
oarescare pune de
acelui de masina vorba
de fotografic. e poate
de necrezut, dar este fapt Implinit, fcute
Anglia Germania, dan dovad de existenta
inventii, care introdus industria tiparului, va

(Fig. 6)

avea repercursiuni ce vor revolutiona felul de lucru ce

se practic pn zilele de azi.
vedem care este principiul zatului fotografie.
Noua inventie forma masinelor de cules,
are o claviatur abc-ul ce-1 gsim la Linotype, Monotype,
etc. (fig. 6). lovire a tastelor dela aparatul
viatur, se oculatorul unui fotografic, care
fond este un de matrit a literei, bine nu sensul

www.dacoromanica.ro
 dela cules. acest
ocular este o diafragm care este crestat desenul
respective. de cules avnd instalatie care procura
o puternic raza de electric&
pelicula pe care este ca apoi
pelicul baie care
mod automat. rndurile culese
pe sul, (fig. 7) care e adjuslat pe formatul paginelor. Dupa
asezarea acestor pagini formatul operafia
transpunere pe zinc modul bine cunoscut la
cedeul offselic.

7)

Avantajele nouei sunt fapt

ca s insist asupra pe care o prezint pentru
igiena atelierelor eliminarea gazelor procurate de cazanele
cu metal fierbinte dela masinile noastre amintesc
enorma economie care se prin seriilor de
Anume, este suficient desenul caracter de
(zicem un medieval. sau un antiqua) grad oarecare,

www.dacoromanica.ro
ca apoi sau majorarea acestui grad se prin
apropierea sau indeprtarea diafragmei de ocular, deci exact
ca la aparatul fotografic. Al doilea avantaj de
este stereotipiei, prin faptul sulurile culese
se locul matritelor carton dela stereotipie,
de pe acestea s se transpune pe de zinc
din nou textul Prin faptul c zatul se
ajutorul tiparului aanumit plan litografic, dispare
sitorul miglosul potrivit, inevitabil la forme
(tipografic), ceeace economii pretioase.
Noua un ct se poate de redus, astfel
va transforma localurile de imprimerie. Singurul desavantaj
pe care probabil o s-1 aibe, este faptul o odat
transpus, (mai ales la Offset, unde exist un indirect),
pierde din frurnusetea ce-o precise dela
unele litere caracteristice. Acest desavantaj este de
redus pe lng enormele practice ale zatului
putem drept cuvant viitor al mainelor
zat fotografic, reformarea de a culege imprima.
V. MOLIN.

www.dacoromanica.ro
 91

ISTORIA TIPARULUI
IN
LA INCEPUTUL AL
: C. D. profesor

iparul nu apare la noi, dovezile ce avem

astzi, la anul 1308, anume
pentru Spre a judeca
acestui minunat de rs-
pndire a al civilizatiunii, poate
fi trzielnic or nu viata culturii
s oprim asupra celor
atorva notite date urmcaz.
Perfectionarea tiparului prin Gutenberg
clateaz de pe la 1450. Prima lucrare de a acestui
este Biblia Mazarin (pastrat
din Paris), scoas de sub Maienta
de luna August a lui 1456. Opera e cunoscut sub
numele de Biblia 42
a de atre
1. Fust, asociatul lui Gutenberg, P. Schffer, la 1457, este
prima carte creia sigurani data
De pe mestesngul tipografici se
repeziciune toat Europa. Calugrii Benedictini dela
Subiaco instaleaz la 1464 atelier de tipografie
din la 1467 un altul se la Venetia
urmeaz exemplul Tn 1469, acest ajungnd a da artei
o desvoltare (la 1500 erau vreo tipografii oras)
un avnt care a dup ce a trecut pe coasta dalma-
tin, inspre tinuturile principatului nostru muntean. Aci
se caractere un Leturghier
pentru Croatii catolici 1483, peste zece ani un Ceaslov
In an 1469, sub colegiului Sorbonei, se
o imprimerie la Paris, cea din

www.dacoromanica.ro
 Spre secolului al XV-lea mai toate capitalele
orasele europene au tipografia lor: Englitera
cele dintai tcascuri de tiprit
clela 1475, dup care se ateliere la
Londra la Oxford; Spania deschide o tipografie la Valenta
mai 1474, apoi pe rand la Saragosa, Sevilla
Barcelona; lc dc Jos primul atelier
la Alost, cruia cele din Louvain, Anvers,
Utrecht le de Nord aflm la 1482 o
grafie la Odensee, apoi Copenhaga
pentru Norvegia cu vreo 50 la ; din urm
apar tiprituri cele dou Americi.
acum rsritul european, mai
ales a statelor din imediata noastr vecintate:
In Turcia se citeaz pe la 1490 unei imprimerii
ebraice la Constantinopol; Grecia. ca toate Wile sub
directa a Turcilor, nefiind tiparul, prima
nu se instaleaz abia la 1821, anume la
a functionat vreme de un an de zile un asemenea atelier,
cu litera Francezi; gsim teascuri
grafice la Praga anul 1478, apoi ceva mai la Pilsen
la Brnn; Viena nu are o de instalatie dela
1482; Buda ungureasc, multumit regelui de
Corvinul, este Inzestrat din 1473 cu o tipografie,
pentru instalare conducere se aduce mesterul Andrei
Hess dela Parma, or mai probabil - cum crede -
dela Venetia '); Polonia s'a introdus tiparul dela 1474
la Cracovia cea universitate (aci apar primele
tiparituri cu chirilice la 1491), pe cand Varsovia
la 1578; la Snyatin, Galitia, 1800; Muntenegru,
tinutul unde puterea turceasc n'a ptruns mult
mai a functionat pe la 1490 96 o tipografie, anume
la Cetinie2), unde mesterul Macarie a imprimat trei cu
chirilice, material procurat de bunseam din Venetia, acel
clugr Macarie pe care vom peste ani
Pusia are ea o tiparnit litere chirilice la Cerni-

La Parma s'a instalat prima tipografie 1472. Vd.

Encyclopdie, XX.
Nerva Hodo, tipografiei Tara
tipografie, de G. Filip, an. V, 1902, Minerva.

www.dacoromanica.ro
 h

Liturghier slavonesc din (vezi pag. 95)

www.dacoromanica.ro
 la 1493, dup care aflm mai trziu una la Vilna
1529, dela 1553 o alta la Moscova, capitala lui Ivan
se la 1564, Apos4olul"
Bosnia nu poate fi vorba
o activitate cultural& mai ales de tiprituri sustinute, pe
cnd vecinele peste indepen-
denta, provincii turcesti, veacului al
Distrugerea Trnovii. unde se afla de crturari
a Patriarhului (Eftimie), alung peste Dunre pe
ai lui nu
nici pstreze, ultimele sale zile de decadent&
grarnaticii acei cror le revine
mod firesc dreptul datoria de a sprijini pstra
aceast cultur de pronuntat caracter religios.
sunt domnitorii protectori morali
ai din Dunrii.
ce mesteri de pro-
or italian lucrul se
explic prin vechile noastre legturi Raguzanii negustori,
cari pe la noi despre care lucru fac mentiune dou
texte mai vechi cunoscute) din 1349 13735).
Din expunerea de reiese evident constatarea
c Romnii au rmas nirnic mai prejos de celelalte
neamtiri european ce priveste adop-
tarea fericitei nscociri a lui Gutenberg; mai mult chiar: ei au
multor mai norocit geograficeste noi.
observatia poate face domeniu ase-
dac noi nu avem texte documente
care s Inregistrat mai mult simple mostre de limb&
secolului al XV-lea, mai mult vreun

1) G. Spicuiri din Almanah tipo-

grafic, an.
care glisim o sa: Evanghelia Belgrad"
din 1552, care nu e dect o reeditare a slavonesti la 1512
noi
Prima carte in limba e Cartea de predici"
a de Vrata, Sofronie- se la
Din: in stucliul ileraturii vechi, de Procopovici,
1922, pag. 20.
4) N. lorga, Histoire balcaniques, 1914, p. 42.
Barbulescu, privitoare la limba istoria
n ilor, 1902, pag. 77.

www.dacoromanica.ro
94

monument literar, - vecinii nostri Bulgari, Unguri

chiar Poloni nu stau bine '). Vechile
noastre : Tisrnana (unde
Evanghelia" sa slavoneasc din 1404-1405, - Muzeul
de Bucuresti), Cozia, Cotmeana
Snagovul din Muntenia ; : Neamfu (de
unde pleac Evangheliarul" manuscris din vremea lui
Mare - Regal din Mnchen), Bistrifa-Neamfu
brata; sobor de Voronef (unde s'a
mai vechi izvod al limbii noastre), (ereia
Stefan la 1473 minunatul Evangheliar azi
la Mitropolia din Cernufi), Moldavifa, Putna (uncle se fineau
Domniilor); iar Ardeal 3) Silvasului sau
Prislopului de erau nu numai ai slujito-
rilor Altarului, dar pepiniere de de slavoneste, tahi-
grafi de seam, dieci - copisti iscusifi , mesteri
cari spau argint chipuri de sfinfi alte podoabe destinate
icoanelor de crfi bisericesti imbrcate catifea
or manuscrisele slavonesti dela
cele vremea lui Mare mai ales, sunt
printre cele mai frumoase ce a produs arta byzantin '),
aur chinovar, miniaturi, vignete decorative,
care se gsese adesea motive nafionale felul celor de
pe farancelor or de prin biserici.
dac este e s vorbim clespre Intunerecul,
b a trgcutului nostru, trebue s'o prin
parafia vecinii

1) G. Pascu, literaturii limbii sec. XVI,

1921, pag. 11-13.
2) Cum o numeste N. lorga in te.
3) Cele mai vechi mnastiri din Ardeal se pare a fi urmtoarele: cea
din satul Scorei, biserica din (1383), apoi cea din
precum mnstirea Arhanghel Mihail din Maramursului (ante
1391). a vietii religioase a Romanilor
Ardeal Ungaria, de St. Metes. Vol. I, pag. 46 Ed. 1918, Arad.
4) N. lorga, des Roumains et de leur civilisation,
1922, pag.
N. lorga, literaturii religioase a Romnilor
la 1688, Socec, pag. 7.

www.dacoromanica.ro
 inefaccrile tiparului s'au raspandit Tara-
Inceputul secolului al
Clugrul Macarie, - care
de
la Venetia, care avusese anii
1494 un atelier unde tip-
rise trei (un Octoih, partea l-a
(1494), o Psaltire (1495) un Molitvenic (?)- .
)rigonit de Turcii cari utoritatca asupra
grului asernenea activitate tihuturile stpanite
de trece Dunrea la noi se aseaz, probabil, la
sau poate la fratilor cea Intemeiat la 1497,
unde mai neamul boerilor Craiovesti
chiar de rudenie Refugiatul
viitor Mitropolit al aduce sine sculele: teascul
de saculetii slov, de turnat literele, cum
un numr de ornamente frontispicii spate lemn. Trans-
unei asemenea tipografii" nu - cum se vede -
greu de efectuat, totul cuprinzandu-se sac mare or
lad-cufr de dimensiuni mijlocii.
turghi erul slavonesc dela 1508, tiprit de mesterul
Macarie sub Radu-cel-Mare sub Mihnea-cel-Rau.
este cea carte ce s'a pmntul romnesc. Ea
nu poart nicio indicatie locul aparitiei. Dup apa-
rentele, fost tiprit la cetatea de a
Domniei '), sau Mnstirea Dealului de cea
de Radu-cel-Mare, a Nifon2), dae
nu chiar la mnstirea (Vlcea), unde s'a aflat until
cele exemplare ce azi care se
la Academia
De format in-4 volumul, negru rosu, nu
are un tillu separat, pe coperta crtilor de azi. El
un frontispiciu format din care ambele
sustin o domneasc, iar la se ridic
chip apoi pagina acel fruntar ornat

Hodos, veche, torn.

pag. 1.
2) N, lorga, lit. relig. a pag. 49, precum G. Pascu,
lit. i rom. din sec. XVI-lea, pag. 14 Procopovici, op.
pag. 87.

www.dacoromanica.ro
 capitolului : Rnduiala durnnezeetei slujbe ea a dia-
care numai textul, cap o
prea initial. Cuprinsul bune, al caror
desen arat o influent venetian, mai probabil -
avnd pe pagin; capitolelor stint de un
desen cored traditional, inflorite celor ce se
textele religioase manuscrise, din Moldova mai ales, ante-
Hoare epocei lui Mare, de o stilizare care amin-
tete influenta RenaWrei la care ucenicia
prin Italia. Sterna - care putea lipsi tip-
rit cheltuiala Domnitorului -e cam naiv,
locul unui cadru ornamental, sub chipul unui corb
la trup.
Liturghierul din 1508 este document
romnesc.
In aceeai tiparnit Macarie a mai
interval de patru ani, alte dou slavone0, anurne :
Un h completare a celui la Ce-
linie 1494) format in-folio, din porunca lui
la 1510. Unicul exemplar din lucrare, a crei
n'o se la Muntele
teca
Un Eva tiprit la 1512, negru rou,
20 rnduri pe o pagia, este acel aa numit al lui
Vode, nepotul
din a lui Macarie, dedicat
torului, e imprimat caractere Liturghierul
din 1508, aar mai bogat impodobit un numr
de ornamente ce nu se gsese cea dinti lucrare.
Faptul se de material tipo-
Liturghierul dar oare care
Macarie a priceput fabrice
singur litera vignetele ')". Paginile facsimilate ornamentelc
reproduse opera a Bianu Hodo (pag. 10,
11, 12, 13, 14, 15 16) dovedese valoarea grafic-artistic
acestui Evangheliar, care trebuie s fi servit de model
Indreptariu pentru tipografii de trziu, chiar de aiurea
de prin vecini, cum e cazul Tetraevanghelul tiprit
la Dou exemplare din carte se

Procopovici, op. cil.

www.dacoromanica.ro
 97

pstreaza Muzeul nostru de antichitti din Bacuresti, dintre

care unul exemplar de -e tras pe pergament,
ceva mai mare, are frontispiciile decorative initialele
borate peste tiparitur, aur, carmin, albastru
verde de un gust artistic superior, chip ca textul unor
anumite pagini are mai grab admirabil
manuscript. au fost aflate de Odobescu la mnstirea
Bistritei anul 1861.
Aceste tiparituri, ca toate ce le vor urma, se deosebese
manuscrisd prin aceea la aceste cuvintele se
despart uncle de printr'un spatiu, pe la cele mai
multe din primele noastw manuscrise vorbele se
preunate, care aerul de a fi un singur
lung.
E de notat aceste religioase nu se
pentru comert; domnitorii ocrotitori
proteguitori ai ortodoxismului ai culturii byzantino-slavone
european, s le pe chelluiala
le distribuiau nu numai pe la bisericile mnstirile din
dar le trimeteau de de dincolo
de fruntarii, la Slavii de Dunre mai ales.
La acest grup de lucrri slavonesti citate, s
o a patra: un h aceeasi limb& din
care Arhiereul Mironescu Craioveanu a cercetat
treact un exemplar Biblioteca mnstirei Lavra dela
Muntele Atos 1889, mentionand doar poarl data
7043 (adic: 1535) este tiparit Ungro-Vlahia".
Cu tiprituri se activitatea lui
a tipografiei sale, de care nu mai apoi nicio
priyeste pe care s'a tiprit Liturghierul Evan-
ghelierul lui Macarie, aceasta e o groas, de prove-
strin, filigran de fabrica diferite,
nioar: o cumpn o ancor o
stea deasupra o palrie de cardinal.

timpul lui (Padu Paisie,

aflm iar de existenta unei a unui
dela Adriatica, Dimitrie Liubavici, nepot al faimosului
pograf Bojidar Vukovici, cela care a multe slavonesti
atelirele lui din dela 1512 tiparnita acestui

www.dacoromanica.ro
Liubavici, un Moise, care va fost ucenic
lui Macarie, scoate la 1545 un Molitv ic slavonesc. Este
un pe uniform& negru
22 de pe un de
mente Dintre acestea se frontispiciul
bescuri dela Inceputul inscriptie de felul
celor ce se pe marginile unor pietre de morminte
domnesti, avnd vulturul crucea cioc, iar dea-
supra la mijloc. inscriptia o cruce.
tera mai .ceva mai mai
ca cea din tipariturile anterioare, se vede bine a fi alta
acea a lui Macarie.
ad alturat pagini reproducand
prefata fac-similele din sus pag.
25 26. acest numita lucrare
monumentala am luat gravurile ce
cercetare a Inceputurilor tipografiei
Sub domnia lui Mircea Ciobanul (1545-1554),
roarea ce cruzimea acestuia face nu
numai boeri, clerici, carturari Liubavici,
Dimitrie Logofetul", ajutorul a
doi ucenici Oprea Petrea un osto sau Praxiu
slavonesc din porunca lui Mircea Vd." Cartea o dau gata
in Martie 1547 cetatea de scaun" a nu
ni s'a niciun exemplar din aceasta. Se
totusi exemplare klentice, pe a s'a
din porunca Domnului lo lliasco a mamei sale
Doamna Elena" Moldovei; ba chiar unul e frontispiciul
lui lliascu, pe Mircea
De se tipariturile
pentru mai vreme. mai domnitorii
vor vrea ti-
tipreasca ceva, ei se vor servi
parnitele din Ardeal.
D-I G. Pascu, zice totusi sunt tipografia
din a existat Fapt este din cele
indicatii ale d-sale s'ar putea deduce va mai
tipografie acolo, poate chiar a lui Coresi ot pe
care vom la Brasov; tiparituri iesite de sub teascurile

1) Vd. Bianu op. cit. pag. 24.

2) Op. cit. sec. XVI-lea, pag. 15.

www.dacoromanica.ro
 99

posterior datei de mai sus, nu avem

datare sigur. S'ar putea c elia rul
slavonesc, despre care un rus (Vd. Biblio-
grafia, pag. 513) l'a vzut la 1894 Paguza, s se
fi tiprit tot pe vremea aceasta 1546 1551), din porunca
lui Vod al Moldovei, ca Apostola
chiar Dimitrie Liubavici s se fi strmutat undeva Moldova.
Suntem noi Inclinati a crede tipografia domneasc
din trebue mai fi functionat,
c tipografie va fi venit
Coresi mai spre
a din sale slavonesti de care vom vorbi
mai la vale. Mesterul acum renumit va fi fost, probabil, chemat
din Ardeal refinut rastimpuri Muntenia de
Alexandru (1568-1577) de fiul succesorul acestuia,
pentru lucrri de tiparituri
Sunt prea putine c ar fi fost, chiar
vremelnic, o tipografie Moldova epoca '). Acolo
se aducaau religioase de sau
Muntenia, sau din Polonia.
Tot aci e locul s tar
slavonesc - care avem
exemplar la Academie , fr
nici asupra loculd care se va fi imprimat2)
Tara dac e probabiHa
Trgoviste, unde exista Este un in-folio gravuri
cam 3), initiale simple inflorite, frontispicii
diferite ornamente, unele semnnd gravuri din tipri-
turile anterioare. dintre care am reprodus noi un
B la pag. amintesc literele patrate (albe pe fund negru)
din incunabulele cele din tipriturile
dela Cetinie

G. Pascu, in lit. limbii rom. in sec. XVI-lea, memio-

la un Wolfgang Schreiber a
28 in 1526 la
Despot Vod cu oferit instaleze o tipografie in Mol-
dova, dar Domnitorul (care a infiintat o la Cotnari)
n'a propunere.
2) reese din deductfile trase, fabricatiunea din fili-
granul cu sterna purtnd pe ea trei cruci. Vd. 5,
editie de A. Candrea, Buc. 1916. la pag. CI. unde se reproduce
desenul filigranei.
8) In Bibliograf ia reproduc mai multe pag.
4) Ibidem, pag. 42.

www.dacoromanica.ro
 a doua a tiparului romanesc se deschide de
acum aceea a tipariturilor coresiene, anume
Ardeal, unde, pe un de
texte tiparite
Orasele ardelene Inzestrate a
tate a veacului al XVI-lea au fost Sibiiu, Alba-Julia
(pe slavona : Karlsburg).
Sebesul La Sibiiu s'a
prima tipografie de Sasi la nu
ceva mai , la Brasov iar la Cluj la
La se o moara" despre a
existenta avem din anul 1545, a filigrana.
: o cu care e marca orasului
Brasov3), care se ulterior mutle la
Sibiiu s'a de asernenea una la cu semnul:
sulite .Incrucisate.
Ardeal punct vedere
general, un caracter deosebit de acel al
de acum din Tara din
numeroase - de propaganda religioasa, menite
pe Romani, din Transilvania mai confesiunii lu-
terane sau calviniste, prin Sasi sau Unguri; pornite
degrab spirit Din punct de vedere
1) N. Drganu, luterane, Dacoromania, an. pag.
informatie din lui Kroly, Kny
vol. pag. 2.
Dr. Emil Fischer, Die Kulturarbeit des Deutschturns in
Rumanien, Sibiiu (Hermannstadt, 1911, ed. W. Krafft, pag. 234. In ce priveste
data infiintrii primei tipografii din pe care D-sa o pune: e
De sigur o scpare din vedere a D-sale, sau, poate, D-sa a
de afirmatia lui Emile din: Coup d'oeil sur is de la
typographie dnus les pays roumains au XVI sicle, Paris,
de ar fi s indicatiunea din Nachrichten a lui Seivert (citar
Bibliografia rom. pag. 21, ar fi fost o imprimerie la Sibiiu chiat
din
3) Vd. nota 2, din josul pag. XCIX, din vol. I Psalt. op. cit.
pag. Cl.
4) A. Barseanu, Catechismul luteran romnesc, 1923, Memoritle
a Acad. Rom. seria Ill, Tom. I, 3, pig. 1.
Em. Fischer, opul citat, care pe cam de sus,
infirme aceast prere de istoricii nostri literari,
contra sustinerii D-lui lorga se poate dovedi prin documente acei
umanisti din Brasov au tiprituri romnesti tr nicio perspectiv
de (auch ganz ohne Aussicht auf Geschftsgewinn)" pag. 227.

www.dacoromanica.ro
 ,

EAE

Apostolul al lui Coresi

(vezi 98)

www.dacoromanica.ro
special, uncle altele se ca
tipariturilor slavonesti scoase mai la
goviste.
In lohannes
unde mesterul Filip Mahler- Magister Philippus, or
Philippus Pictor care lucrase mai nainte la tipografia
vine gloata pe cari gonea
revenirea la tron a crudului Mircea Ciobanul, diacul de
preot timp, Coresi1). Acesta, se pricepea bine
la pe care la
propunerea Brasovului de a
treprinde munca sa cheltuiala Sasului o
destinate afacere", Coresi o
face, pe alte motive, pentru a se supune unei nevoi
obstesti de citit, ce uprinsese societatea
pe care general chiar
preoji, nu o mai putea Tot urmare a acestei
sufletesti agitate se a reproducerilor
manuscrise - tiparul prea pe vremea a
texte Alexandria, Minunile Sfintei
raschive.
cele 18 de Coresi curs de aproape
de ani, anume dela la sau va fi
11 e iar 6
a mic" pomenit
nota de jos, ni s'au dela ;

18, dar de sigur va fi altele, de care nu avem

nici o
Prima lucrare ce a dat dela tipar-
nija prima care s'a este e-
r sau Tetraevanghcl, al epilog :
In mai bine e a cinci cuvinte
St. Bisericii a religioase
mnilor din Ardeal Ungaria, Arad, 1918, I, pag. 116, lipograful
de neam" Coresi ar fi ucenicii si se aseze la Brasov, timpul
lui Ptrascu deci de anului Cci in
acest an, spune D-sa revista Drum (1913, No. 3) prin articolul
Vasilie, Coresi a in ace! un
Oprea din porunca Johannes Benkner, judele
Din aceasta-nementionat in Bibliografia
s'a pstrat numai epilogul.
N. lorga, Hist. des Roumains, pag. 1-16.

www.dacoromanica.ro
 zece mie de cuvinte nentelease striin",
iar mai jos: cu zisa jupanului scris-amn eu
Tudor Cartea s'a
3 Mai 1560 30 1561. Exemplarul ce se
necornplet defectuos acela, este un in-folio,
tiparit negru cate 24 sau 25 pe o fata;
are cate un ornament la inceputul fie crei evanghelii; initialele
neimpodobite. Tiparul este, evident, mai putin ca
acel al lui Macarie, preocuparea estetica pe al
'doilea plan.
Celelalte carti pe dar tot
slavoneasc, ale lui Coresi, sunt:
2. Un Apostol, sau Praxiu din 1563,
exemplar necomplet (din care reproducem o
3. Evangheliilor sau Cazania, 1564, care
nu avem un exeMplar, se cheltuiala lui ju-
Foro (Forr Miklos).
4. Molitvenic rumanese, din an. care de ase-
menea nu ni s'a pstrat.
5. Psaltirea, adic psalmii sau imnurile lui David, din
1570, din care avem un volum fr
Acaclemiei Rom. E un 18 pe
gin, negru rosu, care tipo-
ornate,
graful nu litera mai care se
mai
tipritura slavon din 1568, ci tot
slov relativ suptiri, care caut s
se apropie de caracterele frumoase ale publicatiilor-
model lsate de Macarie 1)".
6. Cartea ce se Evanghelie
care iese 1581 cheltuiala lui
Lucaci (Hirscher Lucas) din cetatea Brasovului
a Cazania aceasta e un volum
folio, negru rosu, cu 32 de
caractere cu prea frumoase ornamente fron-
tispicii cu totul apusene"; e cea mai impuntoare tipo-
grafic a Coresi. La fata are o
1) N. lorga, lit. relig. a Rom. pag. 81.
2) Care are menirea de a fi invlatre, o
tecsturile interpretate, care slujeste Biserica de cazanie sau cuvinte
de tura". Evan eliil e, de Episcop. Ghenadie, 1895. pag. VIII.

www.dacoromanica.ro
 armele lui Hirsch er: un cerb
Hirsch" ridicat pe picioarele gtul
de o totul ornament arhitectonic
inifialele L. H.; la textului sterna orasului
forma unui fleuron". Evanghelie se
mai numeste evangheliilor sau Cazania lui Coresi.
Singura carte slavo-romn ce a public.at Coresi este o
Psalti re, 1577, Brasov, care avem un exemplar la Aca-
demie unul la Muzeul de din Capital. un
volum tiprit tot numai
niste caractere mai mari, aceleasi pentru textul slavon
ducerea romneste,
Celelalte tiprituri ale diaconului Coresi sunt slavonesti,
anume:
1) Un Evangheliar, lucrat la Brasov 1562 din
jupnului (Johannes or Hans Benkner),
cu ajutoriul lui Tudor Diacul".
2) Un Brasov, 1563.
Un 1568, partea (probabil a
primul volum, partea I, ce se va fi pierdut), carte ce se
mai Mineiu de praznice, pe care tipritorul a
Impreun cinci ucenici".
4) Un toih, partea I, 1574, opt
din Domnului lo Alexandru Voevod".
5) ctoihul partea 1575, idem, din care
ornamentul vulturul muntenese cunun.
6) 0 re, 1577, din porunca Domnului lo
Alexandru Voevod a fiului su Mihnea Voevod a prea
sfinfitului mitropolit in-folio ceva
ornamente inifiale, tiprit-aceasta e o inovafie-cu dou
feluri de unele mai mari mai groase (26 pe
pentru textul psalmilor, iar altele mai mrunte mai subfirele
rezervate troparelor restului (31 rnduri de pagin).
7) Triod, 1578, cinci ucenici" din ace-
lorasi Alexandru Voevod a fiului su .Mihnea, Ca fie
dar sfintelor biserici" care duceau lips de ase-
menea carte.
8) in-folio, din 1578, orna-
mente, dintre care ne atrage atenfia o vignet, reprodus
Bibliografia Rom. veche p. 70, din dou frize
perpuse, din care cea de sus are la mijloc un vultur ari-

www.dacoromanica.ro
104

pele desehise, aduce

din secolul '), iar cea de coroana
porumbici.
9) r, 1579 Corcsi un
(Emanuel), de a
din formatul mai mare frontispiciile
decorative schimbate sau ceva modificate.
10) Un tiprit de la Scbesul
Vldica Ghenadie Ardealului cu dnsul
era pe atunci
Principelui Christofor Cristov
Sbornicul acesta, slujbele
lelor serbatori alese" ale anului, are cam grosolan,
ornamente gravuri lemn, dintre care arat mai
de la sterna Bathorestilor.
11) Un an el ia r din tiprit tot lui
seos din porunca luminatului Dornn lo
Voevod" (Petru Cercel.
12) pe de
Biblioteca lui aguna Palatul Metropolitan
care nu este trecut mentionata Bibliografie
Dintre lucrrile lui Coresi, afar de Sbornicul (No. 10)
la patru crti scoase porunca
tuiala Domnitorului Alexandru - (cele dela No. 4, 6 7),
ce nu poart pe tiparirii, care,
se vor fi tiprit chiar la va fi mutat
parte materialul tipografic necesar ,
la Brasov.
Cum se vede, activitatca tipografic a lui Coresi este foarte
mare, la mai ales, dac ajunge SS aib nevoie de
la opt ucenici timp. ucenici, de
Tudor diacul, de sunt Lorint diacul erban,
Coresi, despre a vom porneni la
In Brasov a existat pe atunci o a unui oarecare
Nikolaus Schmidt, Sibiu o alta a lui Georg
Wilder (mort 1581), ambii din Wittemberg3).

1) Larousse 1. pag. 201. 6.

No. 6, din 1920.
Fischer, cit. p.

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile coresiene se Muntenia,
Ardeal spre apus, ba
- mai putin -prin Moldova. Indiferent de scopul ce au
clin cari au subventionat cateva zisele
au credinta se poate citi
lui Dumnezeu nu
contribuit la stabilirea limbi
pe normele
ortografiei trebuitoare scrisului romnesc
Spre a completa epoci a
mai avem de mentionat
:

1. Ca luteran
I esc, - cunoscut deu-
numai doar din copia a Popii din
Coresi a sa Evanghelie
1581, care a fost considerat ca fiind 1544, la
Sibiiu"), - se pare a fi din care a descoperit
11 foi ut chirilica, 15 pe pa-
E probabil un fragment Catechismul de discu-
tat. celui ce l'a aflat
1560 62 se va publicat carte de propaganda
la 1544, s'ar Brasov, nu la
expune lucrurile M s'ar feri
de a face o absolut acest sens.
2. 0 re din care
un fragment, s'a Ardeal la 1570. episcopul

Sextil Is ro e. epoca veche, vol. I,

1921, p. 72.
St. Mete., op. cit. pag. 129.
3) Nu e probabil se fi slove tipografia din nu-
pentru o coalS jumtale de a nevoe pentru tiparitul,
acestui Catechism), din ea n'au mai iesit alte tiparituri chirilice.
Mai probabil e CS Ph. Pictor s'a de tiparirea Catechismului chiar
ocazia vreunei misiuni indeplinite pe lng5
numai dupS tipSrire Catechismul r5sp8ndit Sibiiu". N. Drgan, op.
p. lorga Maier va fi cerut la dela Radu
V. ce-i trebuia cele pagini ale Catechismului, deci
trebue SS fi fost a lui Liubavici". relig. p. 66.- Hasdeu,
genialul de divinaliune a fost mai aproape de a afir-
mat carte s'ar fi de din Brasov
pc la 1560. Cuvente den vol. II, p. 97.
4) Ca techismul luteran romAnesc, 1923, Memoriile
literare a Academiei seria Ill, Tom. I, mem. 3, p. 5.

www.dacoromanica.ro
106

calvin Pavel Tordas, litere ortografie

preot ar fi o rghi e
neasca.
3. Un Evangheliar slavonesc s'a 1579
de un ungur, diacul Lorint, scriitor
tipograf mester, ucenic al lui Coresi,
maestrului din concurenta cam
chiar, contraface lucrari ale lui Coresi.
Tetraevanghelul acesta e un in-folio negru rosu 23
randuri de pagina, asezate
cateodata, mari
vignete frontispicii frumoase originate vulturul
muntean sterna altele reproduse
ornamente din ale lui Coresi, mai bine executate
originalul. Astfel, dupa Bibliografia
cele reproduse la pag. 76 77 Evan-
gheliarul lui din Octoihul dela
pag. 70 72.
Tot mai un
1579, o Evanghelie, amandoua, cum foarte
probabil, un nghelia pe
stanga textul slavonesc dreapla traducerea
in fragment.
In tipariturile sale Lorint introduce vre-o
litere compuse, sau pentru a se deasupra
Tot Evangheliarul slavonesc pentru
despre un brevet tiparire, un drept privilegiat de
lui Lorint, pentru 30 de ani, privire la
la epilogului: puterea
relui voevod Cristov in timp de 30 de ani nimenea
nu ao din nou"2).
4. Paliia din care singurul exemplar
complet este din Biblioteca Fondatiunei din
Oradea, s'a 1582 de diaconul erban, lui
Cu el se seria asa de roditoare
de binefaceri culturale, a tipariturilor ardelen 2 pentru
(N. lorga).

N. lorga, lit. relig. a pag. nota 2 de ios.

2) Bianu Bibliografie, pag. 75.

www.dacoromanica.ro
 107

a acestei tiprituri aceea CS

este cea traducere a Vechiului Testament
(confine numai primele ale Pentateucului : Facerea
Exodul). Cartea e un in-folio, culoare,
caractere groase, un frontispiciu armele fami-
Cheltuelile tiparului le-a un magnat ungur
Geszty Ghesti Freanfi, alesu Ardealului
frei unguresti, Deva". Tipritorul Coresi
se numeste pe sine prolog mesteru mare a tiparelor".
Coresi a tiprit la Brasov 1588 un
turghi er slavonesc in-4, al prolog se
neste ca isprvitoriul" acestei lucrri un oarecare Pop Mihai
din oras.
Dela nu se mai tipreste nimic
noastre vreme de o jumtate de veac, anume 1635
Tara la 1641 Moldova.
Avntul frumos luat de tiparul din este
de potopul rzboaielor ce se pornesc aceast
vincie romneasc, pentru stpnirea ei, Tntre Principii ardeleni,
Turci, Domnitorit Munteniei, Germani unguri.

Istoria tiparului sec. este o pagin de tragedic.

In nu se puteau gsi nici materiale, nici lucrtori, iar
funefionarea unei tipografii costa de scump,
domnitori generoi, ori ierarhi, puteau
astfel de cheltueli" 1). Cu toate dificultfile acestea,
tragerii de inim pentru a strdaniilor domnitori
ca Matei I3asarab, Vasile Lupu, Cantacuzino
tantin Brncoveanu, a unor arhipstori ca Varlaam, Dosoftei.
Antim Simeon cum a unor crturari ca
Fierscu, Cantacuzino Stolnicul, Greceanu, Antim
Ivireanu, Radu Popescu atkia alfii, tiparul Mun-
tenia, se infiinfeaz Moldova, restabilindu-se
silvania, paralel cu Intemeierea celor
Principate. Importanfa lui este att de mare, drept
cuvnt D-I profesor Pascu, lucrarea sa mai sus, poate
s tiparul drept criteriu de determinare a epocelor istoriei
literaturii din sec. anume :
1) G. lit. rom. sec. 1922, pag.

www.dacoromanica.ro
 care tirnp nu numai carti
manuscris.
1633-1654, epoca Basarab Vasile Lupu,
se Muntenia la Govora,
Dealu la
III. 1654-1678, care apar numai
nuscrise.
se activitatea tipografiilor
Snagov,
Sibiiu.
La Inceputul vcacului, se tipografii
arta manuscriselor caligrafice, Impodobite
initiate, miniaturi culori, chipuri de ngeri
ajunge la o nflorire. Din acest de vedere,
actele de danie ale Mitropolitului Moldovei Anastase Crimea
un model nentrecut al de scriere 1).
Basarab se pe tronul Munteniei (1632),
el drept model de ce rostul ca
pe Neagoe Voevod, sfaluitor pe
cumnatul boer din
se reinstaleze o tipografie
vrernea se dusese vestea ortodoxia de faima
tipografiei de pe mnstirei Pecersea, unde
un al Moldovei, devenit 1635
tropolit al Chievului, Matei Basarab,
de unui grec Macedoneanu, care
tiparul" trimite pe monahul Nectarie la
la Mitropolitul, rugaciune
tipografii Cu malerialul tipografic,
sriftul trimesi doi mesteri rusi,
Ivan Glebcovici fain,
din contributia - se instaleaza la Campulung
1) Lucrari de ale sale se la manstirea Dragomirna,
din Bucovina, la Biblioteca Viena. N. lorga,
trecutul romnesc, 1906, pag. 56.
2) Acest Meletie bine tipograficesc. articolul
Spicuiri din trecutul tipografiei" (Almanach tipografic, an. IV, 1901),
sugereaz ideea acest Meletie era din Moscopole, unde trebue
fi o tipografie pe la Inceputul secolului XVII".
3) La manastirea hramul Adormirea prea sfintei de
era insusi Matei". G. Pascu, it. rom.
sec. XVII, pag.

www.dacoromanica.ro
 109

o tipografie. Litera dela Chiev se deose-

beste de cea a tipriturilor anterioare, tiparituri care
erau un tip occidental (prin influenta Venetiei), pe
cand slovele acestea noi sunt .,buchi de un caracter vdit
aplecatet).
opera iesit din tiparnita domneasc a
lungului. anume cheltuiala Domnitorului, este un
Molitvenic slavonesc, un Trebnic, cuprinzand sine
cele ce se cuvin preotilor". Un exemplar
necomplet din editie se afl la Acad. Rom.
Tot la Dalgopoli pe - se dau la
alte dintre care una :

preste zilele, care tiparitu-s'au

la 1642" cheltuiala ierornona-
hului Aceasta e un titlu
cadrat ornamente florale, textul negre o gravur
cam naiv scena Adormirea Maicii Domnului, dede-
suptul e un sterna muntenesti.
Celelalte slavonesti sunt un oghi o
Psal e. Antologhionul 1653 adica Civetoslov sau Tri-
fologhiu" sau ales, este tiprit de Stefan ieromonah,
tipograf loan Cunotovici, tipograf rus", prefata de
Orest Udriste) Nsturel al doilea. E interesant
a predoslovia sa, vtori vorbind de binefa-
cerile domniei lui Matei, biserici, tipografie, etc., spune
de o moar de care, rezult din
prefat, ar fi existat la noi pe Psal-
tirea din 1650 este un in-4 care iese din tipografia prea
viosului Kyr Melchisedec ieromonahul" la care lu-
crare smeritul ieromonah Dionisie Eclisiarhul" 3) este corector,
ajutat de cel mai tipografie Preda Stancovici din
Govora, unde era egumen Meletie Machedoneanu
mai sus pomenit-un pentru arta se
fiinteaz struinta lui, de Domnitor, toamna anului
o a doua tipografie Muntenia. se
putul lui 1637 o Psa re slavoneasca care este desti-
1) N. lorga, lit. relig. a Porn. pag. 139.
2) Arhivele Olteniei, an. No. 11, pag. 2.
3) Care nu e al cunoscut omonim dela sec. XVIII.

www.dacoromanica.ro
 cum spune prefata tiparitorului Meletie, altor neamuri
Din ea se trage o editie spe-
pentru Transilvania.
Un nou meter se alipele acestei tipografii : ieromonahul
tefan din care scoate o editie a aceleiai
dupa un an numai, la 1638, semn lucrare a
mare cautare.
Editia din 1638 cuprinde pe Psaltire o
un Ceavoslov (Ceaslov sau Sinaxar), la
se mentioneaza un meter tipograf : nedes-
toinicul Silivestru Tahe) ieromonah egumen al lavrei chino-
viene Govora anul 7149 (1641)", care Meletie
va plecat dela Govora poate la 1640 pentru a merge la
Dealu. la 1640 se culegerea unei
importante de Meletie, dar pe care o
dela Ohrida singur : a sau Direptatoru
de leage, a sfintilor apostoli, tocmite de 7 soboara",
pentru uzul fetelor biserice0 exclusiv. numit
vila cea e un negre, cu prea putine orna-
cu sterna Basarabilor, se un compli-
ment 12 versuri slavone0 de Uriil Nsturel ot Fiereti".
editie - nume proprii din
bate - se pentru Ardeal, pe care se - lucru
interesant 21 de costande de
Tot din tiparnit dela Govora ies luerarile
toare: Evanghelie are sau Ca-
preste Duminecile anului la praznice gospodski
la alti mari.... cu osteneala izvodirea lui Silivestru iero-
monah", 1642. E cunoscuta sub numele de Cazania dela Go-
vora. Tipograful tefan dela Ohrida nu mai participa la culegerea
acestei cazanii. plecase la Campulung, slujba lui Mel-
chisedec. Opera aceasta este un monument al vremii :
un in-folio de peste 600 de pagini, negru rou,
feluri (ca mrime) de caractere unciale - ca
Pravila , cu aceeai mai multe or-
namente, initiale tablouri-gravuri lemn. tablouri
deosebi interesante ca mai ales
Taha, tahigraf, dela: lahigrafie= arta de a scri prin
de cum se vorbeste, or stenografie cum zicem azi. I. Costi-
nescu, Dictionar fr. rom.
2) Adic:

www.dacoromanica.ro
 efecte dc perspectiva foarte reusite
uneori, personagii mai multe planuri, cum se
vede reproducerile din Bibliografia Bianu
: Intoarcerea fiului risipitor (pag. 22), trei planuri
remarcabil indicate. In caracterelor chirilice de care
s'au servit spre a slavoneste mai apoi
- cum de - ele
tocmai cele de unciale. Deosebirea scrisul de
de s'a treptat, acest sens la
caracterele au devenit mai mai urate s'au
desat mai tare unele altele. Biblia dela Bucuresti (1688) este
cea carte care deosebirea dintre tipar scrierea de
este la ochi La tablei de materii
se pomenit numele lui Preda vtoro care s'a ostenit
a putut lui zi noapte - cum spune -a tipari
care de altfel se va reface termina la 1644
Dealu.
In anul 1644 tipografia domneasa Govora era
prin hotararea Domnitorului la manastirea
Dealu, de langa Targoviste2). Aci pe Meletie, ce
proegumen al Govorii" cum am zice azi detasat
serviciul pe tipografie , care tipareste restul Pravilei
pute la Govora, retiparind titlul, tabela cuprinsului.
De eo voluminoasa, de aproape 900 de
pagini. La epilogului sunt mentionati au lucrat la
culesul trasul cunostinta loan
notovici mesterul, trei ucenici : Proca Stanciovici, croitor
din Ramnicul dela Mari, Tudor Dumitrovici, sarb, din
dela Lupin Dumitrovici Popesti din
poate un al patrulea, al nume va find pe bucata
de din jos, care e in exemplarele cunoscute
rilor Bibliografiei.
Tot la Dealu s'au mai
Un rghier slavonese (Slujebnic), lucrat 1646 de
Arhimandritul loan dela manstirea Dealu; o rte e
1) Alex. Philippide, Introducere istoria limbii literaturii
1888, pag. 49.
2) G. op. cit. sec. XVII, pag. N. lorga,Ist. lit. relig.
pag. 156 spune Tipografia dela Campulung, care nu e de mai rea
ca acea dela Govora apoi la Cum
vitatea ambelor tiparnite vechi timp la 1642, e probabil
materialul va fi servit la instalarea celei dela Dealt..

www.dacoromanica.ro
 lui Hristos, la 1647, traducere din sla-
volum Impodobit gravuri
lemn, chipul icoanelor prinse chenar, de un desen
original alb pe fund negru forma verigelor unui lant,
fanteziste stilizate, tot desenul neIngrijit.
La 1648 se tipografia dela
Dealu chiar cetatea scaun a Aci apar
dintre care citrn un Penticostar (Triodion
cheltuiala Doamnei Elena a lui Vd. de ero-
loan dela Atos, Proca tipograful
ai tovarsi de anul 1649.
Celelalte scoase din tiparnita targovistean
anume:
1. Cartea. ce se pogribania preotilor
a diaconilor, un
initiale mari, uncle simple altele Impodobite, titlu in-
cadrat ornament motive occidentale; rugciu-
nilor e slavonesc, iar explicatia slujbei pe de
obicei rosu.
2. Mistirio sau Sacrament sau 2 de cele 7,
sterna Mitropoliei pe verso
subt ea 6 slavonesti.
3. Engheniasmos sau Obnovlenie sau Trnosanie, 1652,
..,prepus pre limb proast un
ornamente text chenar de linii.
4. lndreptarea legii, 1652, in-folio de 796 pagini,
cu titlul tot negru,
cu de sfinti profeti, care se jos la
sterna lntre ornamente, initiale gravuri lemn,
foarte reusite. gravura ce sterna mitro-
politean, stilizat, elegant desemnat (mult superioar
.similare din apoi pe Vasile Mare (reprodus
Bibliografie B. & H. pag. 199) bogate vestminte sacerdotale
- model al genului- curioasele grupuri din Saboarele
Nicea, pentru chipul simplu naiv cum se perspectiva
multimei de capete din tablou.

1) ar fi Triodul (Bibliografia No. 56, pag. 175).

despre un Slujebnic (No. 51. op. cit.) de Procop Stanciovici
Padu Stoicovici la 1646, putem admite data aceasta,
de oare ce tipografia dela Targoviste s'a instalat doar la 1648.

www.dacoromanica.ro
 113

se seria publicatiilor timpul lui

Basarab la se epoca de
a slavone la noi ; aci
va trece, - tot unui de lui Petru
Rusia Chievului.
iar noi a mai fi socotiti, ca de
singurii protectori ai ortodoxismului.
In Transilvania, care XVI-lea o
pentru Romanilor la calvinism, se
cu aceeasi activitate subt Principele
Rcotzy al Ardealului, care dete se la
jumatatea anului 1640, o tipografie
litere chirilice destinate infptuire
se initiativei Mitropolitlui Ghenadie al
lului, cum lui acel care
privighere cultura ai
precum de prin
Domnitorul Mitropolitul Teofil al
nilor un tipograf, un dascal popa Dobre,
de au tipare
Prima carte ce se fi aci a fi fost un
calvinesc care nu nici un exemplar,
provocat Rspunsurile- Mitropolitului
dovei din 1645 cu cheltuiala lui Csulay, predicatoz-
al principelui ardelean. N.
lorga spune lucrul tipar nu se la Alba-Julia, ci
satul Prisac de capital, popei
Dobrea, care 20 zile dela la 25 1640.
Popa poate, chemat pentru acest scop Alba-Julia, fr
al nume nu se Daca
Din Evangheliei 1641,
113. Cu privire la acestei tipografii, (op.
pag. zice Domnitorul trimise la Alba-Julia
acolo noua serie de smeritul
lipograful ca se serviciul episcopului din
In acest caz, Silvestru a plecat in Ardeal,
dupS 1642 (in care an el se josul
toare, pe care a tiparit-o Govora prin urmare, in sau
cnd tipografia Govorii s'a la Dealu.
2) pag. 145. Nu am da urma isvorului pe
se intemeiaa afirmatia tiparul in satul Prisac. In Sa e Preoli,
pag. in se ciedea data acelui catechism fi 1642.

www.dacoromanica.ro
114

afirmarea e exacta, nu ar un caz

instalarea statornic a tipografii satul acela. Se vede
treaba mesterul Dobre, sculele lui un material
foarte redus, va fi venit Ardeal la Alba-Julia sau la
Prisac, unde se va fi fost tocmit a luera Catechismul calvinesc,
numai va fi Intemeiat un atelier statornic
la Aceasta e mai usor de de popa
Dobre s'ar fi Alba-Julia tipografia lui
dup Mai 1640" '), apoi va fost pentru acest
scop din cel care
cu tiprirea Evangheliei pentru a
lucra, vreme de la Prisac, cartea calvineasc.
De altfel ni se pare c reiese din urmtorul pasagiu
al prefetei Mitropolitului la Evanghelia
ce spune tare dorea Ardeal
o Evanghelie ce se mrg-
: s'au dasal popa
Dobre de au tara de au tipare
aice foarte mi se
de acele mriei sale lu crai
colti de lucru aice tara
sale sa mi eu voe
2. Evanghelia se 1641 (nu
s'a cheltuiala Mitropolitului
nadie mai sus pomenit osteneala popa Dobre
din Muntenia. e un in-folio de vreo 650 pagini, tiprit
mai mult negru, niste caractere destul de
grijit foarte randurile textului compuse uneori
(cum e cea reprodus Bibliografia B. & H. la pag. 117)
siruri din ce ce dispuse mod geometric.
Tipografia Alba-Julia tnjeste apoi vreme de vreo
opt ani. se va sau distrus, la 1647
Simeon Mitropolitul Ardealului la Alba-
Julia, cere lui se reinfiinteze Ceeace
se va fi la 1648 apare:
3. calviriesc, latine, titlul
prefata ungureste Alba-Julia s'au de Martin
1) Pascu, op. cit. pag. 82.
N. lorga, lit. relig. pag.
3) N. lorga, ibidem, pag. 145.
4) G. Pascu, op. cit. pag. 82.

www.dacoromanica.ro
 115

Maior dela 1648" cheltuiala lui l3arcsai, Ban

al Carmisebeului. Textul e ciudata
limba ortografie ungureasca ').
4. Noul Testa t sau Impacarea, au Leagea noao,
1648, o predoslovie Craiul Ardealului, prin care
dica Simion multumete lui ta te-ai
de ne-ai adus meteri de ne-au Typo-
le-ai dat plata din In predos-
lovia cetitori, ce nu tofi vorbesc
adaoga cunoscutele: Bine cuvintele
fie ca banii, banii buni
toate tarale; aa cuvinfele bune le
toti"3). e un in-folio, caractere negre,
de dedicatie la titlu, unde infra rou. Textul e
de cea de sus iar cea dinspre
marginea din tripla, cate 34 rnduri de pagina. Are
frontispicii initiale ornate; lung,
de compozifie tipografica, e frumos dispus
care se lungesc or se scurteaza simetric pe linia mediana
verticala a paginei ; litera marunta, elegant& podoabe
cumptate, gustul european erau ele vrednice
de carte, care putea ca
produs al unei tipografii princiare"4).
5. din 1651 e ultima carte
la Balgradul Transilvaniei, format mai mult
negru, trei de caractere, textul pervaz de
simple, note marginale uneori. Titlul e
de frumos format din ornamente motive
de frunze.
Din tipografie a Blgradului au mai ieit nite
diplome date de principii Transilvaniei preotilor romani
1653-1659) un techismu titlul :
catechizmuuluI den
potriva raspunsului adoao tari scriptura sv-ta", care se
pare (caci originalul s'a pierdut) a fi fost format
Vezi, pentru Imurire, ca de asemenea ortografie, fragmentul
Simbolul reprodus Cuvente den BMrni, pag. 725, sau
Chrestomatie de M. Gaster, pag. 124.
2) Bibliografia B. & H. pag. 168.
3) Ibidem, pag. 170.
4) N. lorga, op. cit. pag. 172. Valoarea a opere e dea-
semenea foarte mare cea mai ce avem a

www.dacoromanica.ro
116

In zilele domniei lui Vasile al Moldovei

emulul lui Matei Basarab, gelos a egala
protector al culturei, sub pstoria vrednicului Varlaam,
tropolitul Moldovei, se mndra biseric sau
Trisfetitele din (1639). La 1641 Domnitorul
proprie tot de el druit, o
alipeste curnd o cea insta-
lat tara Moldovei tipografie se datoreste
moldoveanului de Mitropolitului dela Chic".
Petru Movil. adresAndu-i-se acestuia Vasile
ce mai fcuse patru ani mai nainte o fncercare
sens, dar neisbutit. pe lng Impratul Pusiei ,
tipar dela Chiev materialul ce mai putuse aduce
ceva mai nainte dela Stavropighia dela Intruchipcaz
o tiparnit. La caracterele necesare tipriturilor slavonesti de
rigoare se adaog sriftul grecesc", stoc de
pe care le aduce 1642 tot dela Lemberg rusul Sofronie
Pociatchi, teolog foarte fost rector al lui Petru
Movil dela Chiev, sftuitorul de resort cultural al lui
al tipografiei domnesti dela acum prim
egumen al mndstirei dela Caracterele grecesti
se vederea ce avea se
Moldovei la 1642, pentru a i se tipri
Cu prilejul acestui sinod slovele rusesti introduse
tipografia pe care Mitropolitul Varlaam ; acestea
iau slovelor urma vin
c de sunt
scoase pe originalele rusesti, nu numai de pe originate
adie bulgresti, ca mai nainte-2).
priveste hrtia de tipar, Moldova Intrebuintat
mai de dela fabrica din Schweidnitz (Sitezia).
filigran mistref.
de hrtie, zice G. a
probabil
Moldova la In documentul din 4 Aug.
1583, pe care Petru s'a scriind romneste, este
pe o a crei filigran reprezint armele Moldovei".
1) Moldova a fost vorba, la 1562, se o
sub Despot, dar lucrul fu ad
secol". Sextil lit. rom. pag. 50.
M. n5, pag. XL.
3) lit. rom. in sec. XVI-lea, pag. 13.

www.dacoromanica.ro
 117

lorga combate asertiunea unei asemenea

vremea Trebue se zice D-sa, acest semn
deoscbit (filigrana sterna bourului cununa deasupra)
se obisnuia de mult vreme de fabricatie germana
care se vindea orasele Ardealului de anul 1500"
In deosebi de ce se petrece vreme Muntenia,
vom vedea ca Moldova se tipareste de acum foarte arar
carte slavoneasc; pricina e aceasta directiune saraca
tipografie dela lasi n'ar putut sustine concurenta celor
zece tipografii care sub directia Petru Movil,
dintre care erau la Lemberg. Vor a se tipari
ici colo greceste.
Prima lucrare ce cunoastem, dintr'un exemplar la
Biblioteca Nationala din Paris, ca iesit din tiparnita Trisfetitelor,
este o foaie greceste, de format mare (0,91 X
pe doua coloane, frontispiciu sterna
Moldovei. Este Decretul tria rhului Part enie, tiparit
lasii Moldovlahiei, cinstita domneasca mnstire a
celor Trei lerarhi la anul Mantuirii 1642 luna Decemvr'e 20",
adica imediat dupa Inchiderea Sinodului dela
Carte de este cea
opera de valoare Moldova. Ea se pusese
1641, dar n'a putut apare dupa ani, 1643, din
cauza tecnice a lipsurilor care avea s lupte
o ca aceasta. Cazania lui Varlaam - sub
care este cunoscut chelluiala Domnito-
ca cele trei ce vor mai Volumul, in-folio, de
500 de foi, are gravuri lemn, tiparul culori
doua caractere. Gravurile, genere elementul
decorativ deosebit de bogat, atrag atentia ; cele mai multe
scene religioase, chipuri de cum
stema din aceste poart pe ele
tura gravor, mesterul care va fost rus din Polonia,
cum se vede din factura acelor de stil rusesc
perspective arhitectonice straine2).
Numele mesterului tipograf, care a lucrat la
nu ne e cunoscut. Probabil ca va fi fost tot vreun rus,
ca gravorul mentionat mai sus.

trecutul romnesc, 1906, 181.

Vd. reprodusa Bibliografia & H. pag. 141 i 143.
8

www.dacoromanica.ro
118

Cazania lui Varlaam a fost Ardeal

- Cd care unde, cum
, D-I lorga
este azi steni ; a ajuns chiar prin Muntenia.
sigur pentru c ea cuprinde nu nurnai cazania
propriu cu o tlmcire frurnoas a evangheliei, dar chiar
povestiri din vietele a o sama de Cartea de
era carte de citire a mireanului, Anto-
logia lui bisericeasc, cum zice D-1 lorga Evanghelia
ttoare dela Dealu, 1644, a luat de model aidoma aceast
oper, cum a imitat cele 28 stihuri, dintre care 10
stihuri stema Domniei Moldovei" compuse de Mitropolitul
Varlaam intercalate Cazania sa.
eapte a besearicii, de peste 400
se tipreste la lui 1644, dou culori,
ceva frontispicii initiale Tmpodobite. La Pectia Domnii
sunt dedicate cinci versuri ale Mitropolitului.
Gravurile ce titlul scris otova neglijent, supt
schimb mai lucrate. De remarcat cartusa de desupt,
trii de ostasi, dintre
cari unul straie ca ale boerilor nostri, costum
cavaler cruciat apusean.
Rspunsurile Mitropolitului Varlaam la Catechismul
calvinesc dela Alba Julia (eel 1640) a aprut tot la
1645. Originalul nu ni s'a pstrat
Cu privire la carte de polemic dogmatic reli-
gioas, notrn c la 1644 se impcaser domnitorii
rivali Matei Vasile, c invtatii romni ai vremii:
laam Mitropolitul din Moldova Udriste Nsturel, cumnatul
Domnului Munteniei, se putur cunoaste Dela din
urm afl despre crfulia a catechismului
din Blgrad", lucru fcu a compune Rspunsul su
combaterea calvinismului ortodoxisrnului.
Ultima tipritur iesit de sub teascurile dela Trei lerarhi
este vestita Carte easc de Invttur dela pravilele
dela alte judecate, 1646, cunoscut sub numele
de Pravila lui Vasile Lupu". Volumul este un in-folio vreo
200 foi tiprite negru Titlul e
pozitie grafic arhitectonic, mrginit de dou coloane cu ca-
piteluri oare cum de stil corintian, dar tiate dou
1) Hist. des Roumains, op. cit. pag. 171.
1st. lit. relig. pag. 160.

www.dacoromanica.ro
 119

care trimet dela una la alta prelungiri foi de

de sus a incadramentului e ocupat la de Sfintii Trei
lerarhi, lateral sunt Gheorghe loan din
Ornarnentele, initialele literele sunt aceleasi ca la Cazania
iesit la 1644 din aceeasi tipografie domneasc.
Cu aceast carte se seria primelor mol-
dovene, care pentru ani de zile. Aceasta din
imprejurrilor nefavorabile diferite: Varlaam, Imbtrnit, se
trage calugarie; emulatorul dela Chiev, moare
1646; influenta greceasc e crestere, gata nu
numai urmele slavonismului era un cstig), dar
ceputurile cdrfii romnesti; fine reinceperea ostilitdfilor
clomnitorii dou surori, alungarea din domnie a lui
Lupu (1653), rscoala seimenilor moartea lui Matei
Basarab (1654).
Tiparul se Moldova, Moldovenii
vor fi mai s-si aiurea

In rstimpul dela pn la 1678 nu se mai

nimic Dela aceast din urm pn
la veacului, renaste iar, anume Muntenia
la Snagov In Moldova la iar In
Transilvania la Alba-Julia, Sibiiu mare. Epoca
de Inflorire este epoca lui Mitropolitul a
ncoveanului.
Procednd aceeasi ordine ca anterior,
ocupa de Muntenia. tipriturile sub
domnia erban Cantacuzino (1679-1688), tot la
la Mitropolie, unde se pstra ceeace mai rmsese din tipar-
lui Basarab.
Cu slova nou adus dela Rusi cu noi,
dintre cari unul Ivan, se patru :

In 1678 o traducere din slavoneste 1. Cheia telesului,

singur culoare, un mic, avnd dedesubt sterna
trii prins cartus de forma inirnei incadrat or-
1) La nu se tipografia
inscdunarea lui Mitropolitul.
2) Cantacuzino deschide de slavoneste gre-
din felul celei ce mai la lerarhi
Vasile Lupu.

www.dacoromanica.ro
120

mare infoliul, scene simbolice.

a simbol se prin inscriptia ce fiecare
deasupra. lemn are jos colt data
cifre arabe: 1678, numele gravorului: Bk.;
pe o alta (No. 184 din Bibliografia & H.) se vede numele
Bakov. E, de sigur, Ivan rusul mai sus mentionat,
adus la lai de Mitropolitul Varlaam ultimul timp
al pastoriei sale.
2. Sfnta Dumnez eiasca Liturghie, 1680, tradu-
.

cere din negru sterna

a Domnitorului loan erban Cantacuzino, prefete,
dintre care una era a noului Mitropolit Teodosie, jar cea
e Inochientie errnonah, Corector
ermonah,
Sfnta Evanghelie, 1682, este
un in-folio tras culori, titlu Impodobit, textul
pe coloane pagina incadrata chenar
frontispicii, patru mari gravuri 4 Evangheliti)
- lucru nou - albe pe fond negru.
4. Apostolul t), 1683, tipar negru rou
gravuri lemn ca la precedent, mult mai frurnoase ;
mai , unde e evanghelistul St.
Luca, gravorul : ieromonah Damaschin
Gherbest, tiparnicul.
o de ani, activitatea tipografici
din venirea la tron a lui Const.
Brncoveanu prin publicarea unei opere tipografice
dumnezeiasca scriptura (1688),
a lui erban sau cea mare din
Data de pe coperta este aceea a pusului ei sub
Noemvrie 1688), ea s'a terminat in Septemvrie 1689
scaunul Mitropoliei porunca lui erban
marelui Const.
care e domnitor atunci carte iese gata de sub
Se de lucrul trasul ei la teascuri a
tipografii cuvintelor romneti"
corector) Mitrofan, Episcopul de HO". Acest episcop
Moldova, care dedese cteva remarcabile, este atras
Tara Munteneasca de erban la Bucure0
1) Acest ca Liturghia Evangheha de erban
s'au in dar lara.

www.dacoromanica.ro
 121

sub care
proin ; 1691 el va fi
jetul de Episcop al Buzaului.
de marea sa valoare literara, lui
este o lucrare ce priveste tecnica tipografica
realizarea sa artistica. De format in-folio, aproape 1000 de
pagini, cartea are titlul in negru incadrat chenar
format din ornamente tipografice motive florale, iar pe verso
sterna Cantacuzinilor cu coroana pajura
ghiare spada, avand mijloc
corbul muntean ; frumoase frontispicii, initiale gravuri
lemn, cu prefetele pe o iar textul pe
aceasta se mult de tipariturile anterioare.
mare deosebire vine mai ales dela caracterele care
e imprimata cartea. litera e mai
ca alte dar cuvintele spafiate ele,
cu dese perfect egal distantate 59 pe o -
cu o de mult deosebite de
scrierea de de aceasta,
aceasta se o simplificare a alfabetului
chirilic vechiu, prin reducerea semne
z dinauntrul
re, adeca cuvinte de multe fealuri" culegere
din predicele lui loan Zlatoust (Chrisostomul sau de
aur), traduse din greceste de Radu erban Greceanu,
la 1691 lui Mitrofan, este un
imprimat aceleasi caractere ce au servit de mai
negru, 41
anul ace8ta 1691 Mitrofan scaunul Epis-
copiei de activitatea sa tipograf se va desfsura de
aci acel oras. Lipsa lui Mitrofan dela tiparnita
a lui va compensata prin
nou harnic priceput ale : Antirn lvireanul
dela lvir (din regiunea Azovului, care conducerea
tipografiei bucurestene. acest mester, iscusit caligraf,
desenator, xilograf, pictor 2) chiar broderii
NAdejde, Istoria limbei aturei
pag. 408.
2) N. lorga, lit. rom. sec. XVIII-lea, pag. 412.
se atribue jugraveala capelei din unde a fost
Sextil Pucariu, lit. rom. veche, pag.

www.dacoromanica.ro
 aduce dela Constantinopol pe la 1690; In Bucuresti
probabil dela Mitrofan, arta precum limba
; devenit el ajunse 1696 egumen al Snagovului,
la 1705 episcop de Rmnic, care prima
la lan. 1708 Mitropolit al pentruca August
1716 caterisit, apoi de Turci apele Tungei, pe
duceau muntele Sinai, unde ziceau vor
exileze.
Activitatea a lui Antim, activitate cultural
artislie la 1691 noua tipografie domneasc
pentru a se continua apoi la Snagov
la moartea lui, 1716. La Bucuresti el tipreste primele
lucrri de ale sale : Evanghelia greco-romn o
Psaltire romneasc.
Durnnezeiasca Evanghelie, 1693,e un
in-folio de vreo 400 de pagini, pe
stnga iar In dreapta tiprite
rosu, ilustrat cu gravuri mari, initiale fron-
tispicii. Pagina cu se distinge prin frumoasa ei
tur arhitectural, desprtit la printeo elegant
coloan pe care se o ghirland de frunze de acant;
de de jos ale compozitiei sunt formate din
compartimente. pe 4 evanghelisti, pe Is.
Christos pe Constantin Elena. Literele
mai groase ca la Biblia din 1688 mai regulat
dispuse. La sfrsitul catre cititori se tip-
rit de mine pre erornonahi Anthim dela
Psaltirea a Prorocului Impratului David, 1694,
s'a tiprit de Anthim Ivirnul, tipograful", in-40,
negru, cu paginele titlul incadrate. Caracterele sunt aceleasi
la Biblia pomenit. Din cele gravuri se una
foarte isbutit care se reprodus apoi In din
tipriturile sale artnd pe prorocul David scriind
psalmii si, cu lira atrnat cui In fat-i, frumos
decor, totul cadru, pe marginea cruia, pe o cordea
circular, se Mnile meale au fcut organe
deagetele meale au Inchieiat psaltirea". Jos se afl data
1694, cum numele gravorului lo(anichie).
Celelalte lucrri iesite din tiparnita la
veacului sunt de important literar
Astfel, tiprituri greceasca ne-ar arta

www.dacoromanica.ro
 123

coveanu, al tiparirea
romneste a literaturi religioase slavone , este un
proteguitor al elenismului, un al ortodoxismului
chiar, strini,
minte biserici din Orient, tipreste limbile
greceasc, elin, slavon (una singur : o gramatic)
georgian.
La l3uzau Mitrofan, fostul episcop de Husi
tipograf al lui Dosofteiu al Domnitorului Duca din Moldova,
care pstoria eparhie dela 10 lulie 1691,
la episcopia sa o tipografie, de a cartea
limba se tipresc o de lucrri
anume:
Pravoslavnica Mrturisire a sbornicestii
lestii besearecii rsritului, 1691, litlul
compozifie negru prins
text
de linii simple jos la cotor, duble sus afara
Mitropolitul pune numele, dup al lui sub chiar titlul
ispravnic ca la alalte s'au
s'au aici Prea Kyr Teodosie Mitro-
politul
Mineiele, 12 volume, care de 100-175 foi,
prinznd sfinfilor slujba celor 12 luni ale anului, s'au
dela 1698-1699, titlul unele prfi (tipicul, paremiile
sinaxariul) la textul slavon al rugciu-
nilor. Sunt in-40 culori pe
rite, frontispiciu Impodobit ilustrafii sterna lui Const.
este- D-I una din
cele mai frumoase mai imposante ale tipografiei
noastre".
Evhologhion Molitvenic, 1699, dou
culori, tipicul
Octoih ce s Osmoglasnicul", 1700, in-folio,
pe dou coloane, negru rosu, un titlu artistic
lucrat ca compozijie execufie, cuprinznd un numr
gravuri mari pagina, sau mai o vignet.
Trio on ce s zice Trip ef" (slujba postului mare).
1700, este cea din lucrare tipografie monumental iesit
lit. rom. sec. pag. 418. In se
spune Mineiele sunt un in-folio, din scdpare de vedere.

www.dacoromanica.ro
124

din teascurile tipografiei episcopii a 13uzului '). In se

pe romneste tipicul, sinaxarele cetaniile, - cntrile pas-
trandu-se slavon. Volumul, de peste 700 de pagini
in-folio, e tiprit pe dou negru
de coloan, cuprinznd numeroase ilustrajiuni i

vignete xilografie. Titlul e felul celui

de mai sus, o de o simplicitate,
usurat de prea multele Inflorituri ce ingreuneaz titlul Octoi-
hului ; compozitia care se incadreaz titlul e din
compartimente figurnd Sfnta Apostoli
frumos Gravurile sunt remarcabile cleosebi ;
ele elemente disparate, doveditoare care
le-a desenat, dac nu va fi fost umblat prin lume, va
cunoscut tiprituri modle din Occident ca
Orient. aceste scene variate, uneori
(vd. gravura 233, pag. 403 din decor
arhitectonic rusesc (ca cupolele unor biserici),
pur italian (vigneta 238, pag. 408 ibidem), cu indicatie
de planuri succesive chiar. peisagii care desenatorul a
vrut s dea culoarea (vd. palmierii din tabloul Intrrei
Domnului lerusalim (233, pag. 403); ct despre partea
sus a Splrii picioarelor (236, pag. 406), te face s te
la compozijia fastuoas a maestrilor din sec. a
lui Veronese bunioar, dispozijia bine a perso-
nagiilor din jurul mesei, miscrile care n'au nimic rigid,
cu cap al btrnului ce st Christ, pe fondul
arhitecturei delicate ferestrele en cul de bouteille" a dra-
orientale stnga. Pe din aceste gravuri
se vede semnatura loanikie Bk.", probabil
mai veche, rusul Bacov, pe care l'atn gsit tipografia dela
Bucuresti 1668 semnat pe gravurile din Cheia
Ctre volumului - care trebue fi dat mult
lucru tipritorului la pag. 711 se citeste: Precurn doresa
s sossc la vadul cu adpostire, snta
valuri mrit, eu s la
sfrsitul Tutulor
obste rugAtoriu, lubitoriul de. ostenle, Episcopul
Buzului",

Triodul slavo-roman din 1697 No. 105 din Bibliografia B. pag.

147 fi

www.dacoromanica.ro
 125

Activitatea acestei tipogratil, care tipareste 1704,

slbeste de aci 'nainte (episcopatul lui Mitrofan sfarsit la
1702). Mentionam doar: un Molitvenic (1701), un Penticostar
(1701), o Psaltire (1701), preotilor de
(1702) Liturghia 1702 sunt ultimele tiprituri ale lui
trofan, aceasta din pentru tecnica
frumoasele ilustratii, de loanikie. Cu un
1704 - de asta data , se
tueste seria operelor iesite din tiparnita Buzului.
Tipografia dela Infiintat de egurnenul
lirei, Ivireanul, a erui activitate am urmrit-o la
al tipariturilor sale anul 1696 cu o
Oranduiala sfintilor Constantin
Elena, a o semneaza,- dup complirnentele de
rigoare Domnitorului cinstitului meu printe Induratului
Andreiu Ivireanu -un Mihai, ucenic
sugul tipografiei care tipritura aceasta
noao a mestesugului typografiei".
Urmeaz apoi urmatoarele lucrri:
Dumnezeiasca Evanghelie, care
tu-s-au dela spasenita 1697, de
La are urmtoarele
versuri, care arat iscusitul nostru tipograf cumula, pe
alte merite artistice, pe acela de poet:
Precum doresc
intr-alt de nu
ca cei pre mare btuti de
roag pre de liniste bun ;
Typografula de-a
i multemire".
Evanghelie de la Snagov e un in-folio titlu
incadrat, cu frontispiciu textul pe coroane, negru
rosu, prins de are mai multe gravuri
lemn sterna patru versuri dedicatorii dedesupt,
pe verso titlului.
Carte sau 1699, face parte din operele de
lemic religioasa tiprit negru.
textul incadrat caractere ca Biblia din 1688; nu
obisnuita stem versurile de rigoare.

www.dacoromanica.ro
126

I turi 1700, .format

- 8, vreo 220 pagine, tiprite slovele
ale lui 21 rnduri pe o Titlul e
drat gravuri, sterna stihuri ca dedi-
catie Domnitorului.
Floa a rilor, 1700, format tipar
la vedere.
lucrri iesite din teascurile harnice ale Sna-
govului sunt pe strain& anume: 7
care una Mrturisirea ortodoxe -e scris jumtate
greaca jumtate elineste; leturghier
arbesc, ambele limbi, pe dou coloane, negru
rosu, textul arab tiprit pe pagina
pe cea dreapta cum deschizi cartea ;
ornamentele sunt numeroase, pe regsind semnat
pe loanichie, iar pe alta pe un gravor Dimitrios1);
o gramatica slavoneasc.
Observm c antimiene s se piard
obiceiul de a se porneni numele luertorilor tipografi ce au
.cules tiprit
Din 1702 tipografia dela Snagov se pentru toi-
deauna ; ea se de a din duhul st-
acestuia ; cnd egumenul dela Snagov trece episcop la
Rmnic, deschide acolo - probabil transportndu-si mate-
rialul alt tipografie.
a din si rnesteri de seam,
colaboratori ai dintre cari unii s'au rspndit pe aiurea.
Astfel unul din este Gheorghe Radovici; un altul, Mihail
lstanovici se duce la Alba-julia reorganizeaz tipografia
Mitropoliei de acolo, care nu mai lucra de vreme, este
apoi de dornnitor Antim misiune cultural Georgia
Asiei (patria de origin a Mitropolitului),
semnnd acum Stefanovici", chiar mai
Olanda; un al treilea, Dionisie Floru, ieromonahul
Pentru a arta curentului grecesc Muntenia
epoca lui Brncoveanu, notm c anii 1680 1720,

1) Cu un an mai In 1702, Antim tipareste un

Ceaslov grecesc de sus e mult superior ca lucrare
Ardelean de origin& fiul lui Impratul Carol confere rangul
de nobil, pentru meritele sale. Metes. op. cit. pag. 314.
3) N. lorga, lit. rom. sec. XVIII, p3g. 420-1.

www.dacoromanica.ro
 127

de 35 de au iesit, 38 de una
greco-romn greco-arabe din tipografiile muntenesti
care deci cea din 1).

In Ardeal aflrn aceast tipografii la Sebesul-

Alba-Julia, Sibiiu Sambta-mare
In dintre aceste orase s'a e
a u r, singura ce avem din aceast Este o carte
de propovedanii la morti, scoas cu porunca
Sale Apafi Craiul Ardealulur anul 1683,
tipografia noao Cetate Volumul
caractere negre, incadrat sterna Craiului Ardea-
lului. Predoslovie, Popa Ion din Vinti 3), multurnind Apaffy
de dat, spune: dup ce Dumnezeu ne-a ajutat dup
surumnia cum tipogratia
din porunca Tale.... a propo-
vedanii.... aceasta este a tipografiei
iar Cuvnt cetitori ...am nevoit
de rnult vreme s tipografie pentru luminarea
mului nostril".
Nu spunem ce se va apoi cu
grafia aceasta. Fapt e ad nainte nu mai apare nicio carte
Sebesul-ssesc.
La Alba-Julia (Blgrad) tiparul pentru o
mai lung, tiparituri de irnportant sine
inferioare ca productiuni tipografice.
rare pe scurt spre fapte bune indrepttoare,
o dedica(ie lui Apaffy predoslovie semnat de preot
Ion din Vint.
Ceaslov un mic, de peste 400 de pagini, tiprit
anul 1687, care se pomenesc
acestui tot loan Popa din Vint Protopopul de
Daia i smeritul ieromonah losif
Rnduiala cu a vzglaseniilor care
s zic la liturghie randuiala vecerniei a utreniei, 1687.
1) Socoteala e de D-I Sextil Puscariu, op. cit. 96.
Tipografia dela se deschide abia la 1703, apare acolo un
catechism catolic latine.
3) Acesta e un protopop din comuna ul de jos, nobil de
neam - numindu-se Zob , al Metes. op.
cit. pag. 312.

www.dacoromanica.ro
La sfrsitul Chyriac ghiser i
pograf" (ghiser = turntor de Chiriac Moldoveanu' de
sigur unul dintre ucenicii lui Mitrofan.
Molitveni c, 1689. de
din Vint, cuvinte de Chyriac i Typograf.
Poveste la 40 de 1689, brosuM de o coal.
sau Evanghelie 1699.
de typograful tu ex Ugrovlahia"
: din Tara care iscleste josul
fetei o dedicatie Mitropolitului Atanasie al Ardealului. Acolo
se spune c de neamului
rumnesc aici Ardeal pentru lucrul tipografiei,
Sa (adic l3rdncoveanu) s'a milostivit pentru dragostea
a pe slujba Sfintiei Tale". La urm, adre-
cititorilor, le cere ierlare de orce lipsuri or greseli
ar afla In aceasta, au cuvinte, au ortografie, au
slove, pentru typariul au fost prea vechiu tocit".
Cuvdritul ortografie e Tntrebuintat, credem, limba
noastr textul de
cc are Tn sine deprinderea copiilor
la carte, de lstvanovici Tn 1699.
La veacului al XVIII-lea tipografia
aceasta, ce mai la vre-o
portant cursul anului 1702.
Sibiiul tipreste o lucrare, 1696: un Ceaslov t
slujba de noapte cea de zi, lucrat de Popa Kyriac Tipo-
graful (Moldoveanul) ispravnit de tot". La urm se pomeneste
de ucenicii Oprea, Mihai Toma".
orselul se face rnentiunea s'a
un Catechism catolic la 1696.

In Moldova amutise de mai bine de 30 de ani.

Miron Costin cronicarul se la 1675, nu e nicio
tipografie tara '). mai
rnaterialul al instalariei a lui Lupu,
nu mai era bun de nimic, mesteri tipografi nu se aflau
la Iasi. Din Dosofteiu Mitropolitul fusese nevoit
In Podolia, la Uniev, dou ale sale :
Psaltirea versuri un Acatist, ambele in
Trii Moldovei, ed. V. 1, 628.

www.dacoromanica.ro
 129

sub Petriceicu lar la 1671, pe vremea celei de a

doua domnie a Duca, Domnitorul scrisese Stavropighiei
lui
din Lemberg doua crti (Psaltirea
o Cazanie), una de tras 400 200 exemplare,
a se pret tipograful, care nu era dispus
a le imprima.
Duca Vod, de urcat pe a -
(1678-1684), mai ales voiau orce pret s reclea
capitalei tipografia de nevoie. In acest scop s'au
facut dou interventii pe Patriarhul de Moscova loachim
ca rniluiasc tease de tipografie cteva slove
care forme de slovele tipar
apoi te mai rugm s ne trimiti un
(strung? or ?) care apas pe
s ne trimeti de cele cu care tiprit de cele
mijlocii pentru Psaltire..." Vedem mai 1683,
softeiu cere lui hrtie pentru la hrtia
foarte ').
Pn s vin materialul cerut din Rusia, Dosofteiu a adus
de acolo ale tipografiei, pe rusul Vasili Stavnitki,
a pus un Stancu Faurul s mestesugeasc niste ma-
vignete, s'a apucat de lucru ce material a mai aflat
utilizabil din vechea tipografie existent a tras cum a putut
cea din aceast nou serie de tiprituri: Dumnez
a Liturghi e. in-40 de peste 200 pagini,
gravuri lemn nu prea reusite, negre (rosu
nu la un singur titlu), are precuvntare citatii
latinesti, dar toate
La volumului sunt mentionati: Carii au
au Stavnitkii tipograf".
ruteni dela Stavropighia din Lemberg,
de asemenna se adresase Dosofteiu, nu se Invoiser a
vinde material In 1680 sosi dela Moscova
trimesul Moldovii loan Bielevici dela .,noua liter
destul de frumoas" 2); ea se
rea slavo-rom din an 1680. tip-
a luminatului Mitropolit al Moldovii este un
eu textul negru, pe coloane printr'un spatiu
1) din corespondenta de sus sunt luate din cartea D-lui
G. Pascu, sec. XVII-lea, pag. 119-121.
N. etc. pag.

www.dacoromanica.ro
alb, stnga slavoneste, dreapta traducerea romneasca.
Gravuri, ornate frontispicii paginile. La
se Mitrofan, ieromonah, dela
I3isericani, a trudit el la tiparirea
Patriarhul lerusalirnului, Dositeiu, crturar care a venit
multe rnduri noastre, o a doua tipo-
grafie Moldova, lng Iasi, la Cettuia, dar anume pentru
tiprituri care o conduce este pomenitul sus
ieromonahul Mitrofan, destoinic, eruia i se materialul
- litere elinesti de provenient venetian -, hrtie de
cheltuial. Acest Mitrofan ajunge de trece
Bucuresti pe lng Cantacuzino Brancoveanu,
venind cum am capitolul anterior- episcop
In tiparnita greceasc cea pentru
clin Orient" (G. Pascu), s'au imprimat, 1680 1689 un
numr de de putin important pentru noi.
Tipografia romneasc dela d la pe la
mtatea lui 1681 un Molitvanic probabil
cu caracterele mai uzate ale vechi conti-
nuat mai aduse dela Moscova. porne-
neste s'a tiprit casa
Tipritor Ermonah Mitrofan ; Tiparnicii
Nicular. La urm Mitropolitul cinsteste pe aductorul slovelor
versurile dedlcatorii urmtoare:
Ionasco Bilevici ce-au
De-au tipare de priint,
s'aib carte
S se scrie-n cu parte".
: Via a svintilor, in-folio 4 volume
1682 1686, tiparnita svintei Mitropolii
caractere de negre ceva
doabe grafice, tiparnicii aceiasi Mitrofana tipa-
relor ucenicii si Pavel Andrer, iar la urm
pomenindu-se o Anna Doroficiovna, care datau
la
Liturghie Rugaciuni se tot de cuviosul
Mitropolit Dosofteiu casa Mitropolil de la
munca tiparnicului
rimiile preste din 1683, cuprincle pagini
de versuri Mitropolitului.

www.dacoromanica.ro
 131

Lin ctoi necomplet pastrat, poate nu a ajuns

a fi terminat s'a mai aceiasi tipografie 1684, de
nu ceva mai
grecesti, de autori de noi, res-
pectabila patriarchicesca a primcorifeilor
au fost scoase parte
cheltuiala tot a domnitorilor Kyr Mitrofan
tipograf. Trei de acestea, din 1692-1694 pornenese
mele alt Dimitrie una din 1698 pe
.,halcograful Dionisie monahul".
Cele din lucrari iesite la lasi ultimii ani ai seco-
al :
Talcuirea o traducere din greceste de
al vremii leremia Caravela 1697, zilele domniei
lui Antioh Const. Cantemir,
Divanul sau lumia, sau
trupul, 1698, in-folio titlul textul
coloane : textul romanesc, dreapta ver-
greceasca. Ca ostenitori ai tipografic
pe Atanasie Dionisie ucenicii".
Din 1698 tipografia cea cea gre-
nu mai dau semn de orce ad
pentru ani. Acela care insuflase o tipariturilor
rnoldovenesti, Dosofteiu Mitropolitul, ce pribegise la
sale, murise la anului 1693
nu departe de Lemberg, unde fusese sub
de regele Poloniei.
*

Intrerupand aici istoricul tipografiei

ne continua Almanahul Graficei
din anul viitor.
tim foarte bine expunerea e departe de a
completa; va fi - poate - vreo afirmatie discutabila. Nu
am face mai mult: informatiile documentarea
reduse la ce avem biblioteca proprie,
nostru ne o institutiune ca a Bibliotecei
Academiei, de prielnica cercetarilor asupra trecutului nostru.

www.dacoromanica.ro
132

FABRICA DE LNGA COZIA._

De: N.

In notele mele de acum vre-o de ani asupra fabri-

cilor sau morilor" manate de din
noastre, am pus la existenfa, de V. A.
a unui asemenea stabiliment la noi pe la jumatatea al
XVII-lea '). Totusi a existat anume prin
oltene. In unul din clocumentele Spitalelor Civile
pe care a le Buletinul Istorice a Ro-
ne stabilim exact unde ea se
E vorba de porunca din Maiu 1694 a Constantin-Voda
Brancoveanu prin care se trimet adeveritori", verificatori am
zice la Stoienesti, muntele Arges, dar
la alte proprietafi vecine ale aceleiasi Fedelescioiu
sau, cum se numia la (dela fedeles, fede-
a stare de ruine e o rusine pentru
E vorba de hotarul Secii", de locuri den hotarul
nilor", date de un boier a de Dianul era
negustor din Vidin, i de locul besearicii
a boierilor Rudeni (de la o slavon :
care e la aceia se vorbeste de un vad
de dela aceiasi Rudeni, de altul tot de
ei, care este den susul morii de La zis
Priporul, hotarul Znamenei". lar resumatul, pe dos, :
domneasca de mosia dela Dolofan, de alte locuri
de livadea den susulu morii de de besearice.
Ar iesi din felul cum insemnare pune alturi zisa
biserica dela moara era la
pe malul drept n. Scriind mele la
nu pot identifica Cercetri regiune ar
poate locul mai bine. Poate mesteri sasi o aseza-
Nu se poate spune nici aceasta s'a supt Matei-
pe vremea
Mi s'a vremea tiparul oltean
nu e interes.
1) V. chipuri icoane, ed. a 2-a, 1921, sau
Grafica aceiasi Craiova, a. Nr. 7.

www.dacoromanica.ro
 Este interesant istoria tiparului, exercitarea
meserii nu se face numai pe sigur, ci s'a introdus
majoritatea vapoarelor precum trenurile americane.
a la anul 1812 pe vaporului Ca-
ledonia", ce naviga marea Mediteran, lucrarea The bloody
journal kept by William Davidson, on board a Russin pirate in
Year 1789". lar ocazia festivittilor seculare linute 1740
la Londra, un lipograf spirit transportat
instalalia ghiaia fluvului tiprca imprimate
ocazionale lui

MM CAPTE DIN
mai veche carte din lume, care s'a
zifele de azi, este posesia Musseum-ului
din Londra. Este scris pe papyrus se dateaz dela anti]
2400 de Christos, are deci o vechime de ani.

PENTRU
zilele de azi trebuie ne plngem contra scumpirei
excesiv a imprimatelor, dar mai ales a cnd
500 miliarde calendar de buzunar, trebuie
nu uitm a fost cndva un de pasionat bibliofil
a dat o pentru o carte. bibliofil era de Padua,
care secolul XV. Pentru cumpra un
Livius", vndut singura ce-o poseda.
9

www.dacoromanica.ro
A APARUT S'A PUS IN
Vocabularul tipogratului romn
de licentiat in arte grafice.
lucrare de nepretuit valoare, mai ales pentru generatia
de azi, din care o parte nu de
din terminologia a tiparului; pentru tipografii din
teritoriile alipite un pretios manual din care pot
expresiunile tehnice curente de care au nevoie acum cnd
suntem in perpetu contact. Aceast lucrare este complect
genul ei. A ilustratiuni in text cu o
de corecturi. unui exemplar este lei, trimis
prin mandat postal sau postale la adresa : V. Man,
Craiova, Bulevardul Bravul No. 4.

GRAFICA
pentru desvoltarea artelor romne.
Craiova, Bulevardul Mihai Bravul No. 4.
Apare lunar sub Em.
rescu,
redactor : VIRGIL MOLIN.

Abonamentul anual pentru 150

lucrtor 120

www.dacoromanica.ro
 SUMARLIL:
Pagina
. 3
Cronologia anului 1924 6
legale . 9
Zile le nu se 9
nationale . 10
Origina lunilor . 11
Calendarul anului 1924
Taxele postale . . . 36-37
Legea exemplarelor 38
Tabel reductinne . 30
punctelor tipografice
Formate le de harlie . 41
Calauza Bucurestilor .

V. MOLIN: se artile . 44
De tipograful 47
L. L.: Turnatoria de Mere 51
0 . . 67
V. Desen profesionalit 68
V. M.: tipografii Tara . 71
V. MOLIN: simbolice . . 77
V. in liparului 79
C. D. Istoria tiparului le Romnesti 91-131
N. de langa Cozia . 132
Tipografie pe ghiat3 . 133
Cea mai veche carte 133
0 cas6 o carte . 133
reclame .

www.dacoromanica.ro
 KAST. & EHINGER
G. M. B. H.
FABRICA DE CERNELURI
Fckeysstrasse, 13
ADR. TELEGRAFICA: WIENERFARBEN

++
REPREZENTANTA IN BUCURETI
PAX" S. A. BUCURESTI
STRADA EDGARD QUINET No. 3.
TELEFON 37.
I

++
+

I I

I .
Toate cernelurle pentru artele gra-
fce Cerneluri pentru Offset Cel
bun de valur

www.dacoromanica.ro
Societatea
SECTIA : DEPOZITUL :
Strada No. 39 Calea Serban-Vod No. 166
TELEFON 1 33, 26

Depozit permanent de
materiale,
masini mai importante
pentru tipo-
litografice, cartonage,
legtorii de

REPREZENTANTII
caselor celor mai cunoscute din brans :

tipografice, cartonage, cerneluri, Were,

hrtii, pentru poleit, pentru legtorie, materiale
stereotipie etc.

www.dacoromanica.ro
, GRAFICA MODERNA
i
BUCURE5TI STR. OTETELIANU, 7.

REPREZENTANT-E
Mergenthaler Setzmaschinenfabrik, Berlin
de cules Linotyp.
Maschinenfabrik Augsburg- Nrnberg
tipografice.
Winkler, Fallert & Co., Berna
Aparate de stereotipie.
! Maschinenfabrik Karl Krause, Leipzig.
cartonage.
Berger & Wirth, Leipzig.
Tipografice-Litografice.

In depozit imediat livrabile

de Masini de Stanzat. Prese litografice de
Depozit permanent de hrtie, mucava de
numerotat de de pentru
de cusut pentru cartonage. Materiale
ca: Bronz, de valuri, pentru legitorie,
pentru transport litografic, Bimstein, Sare D-r. Strecker,
! Gelatini,precum toate materialele
: : : : : arta : : : : :

Mare depozit de Cerneluri tipo-litografice,

fabricat Berger & Wirth, Leipzig.

www.dacoromanica.ro