Mânăstirea Glavacioc PDF

UNIVERSIT'ATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE TEOLOGIE
ANASTIREA GLAVACIOC
MONOGRAFIE ISTORICA
TEZA DE DOCTORAT
DE
PREOTUL IOAN MUSETEANU

(CARAMIDARII DE SUS)
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR EISERICIWrI
1933
www.dacoromanica.ro
uNivERSITATEA DIN BUCURE$T

FACULTATEA DE TEOLOGIE
lvOiNASTIREA GLAVACIOC
MONOGRAFIE ISTORICA
TEZA DE DOCTORAT
DE
PREOTUL IOAN MU$ETEANU

(CARAMIDARII DE SUS)
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR B1SERICE$TI
1933
www.dacoromanica.ro
. Eu personal inclin a crede cd
mdndstirea Strugalea. citatcl in 1409.

este vechea nuindstire Glavacioc.
supt altd numire.

Mdndstirea a fost reparatd supt
Mihnea Turcitul si supt Constantin
Brdncoveanu ; iar in 1843 a fost rezidita in condifiuni proaste de
Eforia Scoalelor prinCostache Face,.
Viafd religioasd-culturald n'a fost
in aceastd mdndstire : dar ctifiva din
egunienii ei au ajuns mitropolifi :

incolo. nici carturari. nici traduccitori. nici manuscrise nu cunoastem
sd fi pornit de aici. Cu averea ei
insd a ajutat la intrefinerea scoa
lelor. iar eg-umenul feroteiu, fost
director al scoalei de candidafi la
preofie. a continuat si la Glavacioc.
dupd informailile preofilor bdtrcini. pregtitire de grdnultici.
Avere in mosii. in pdduri.
vii
0 in altele. a avut din destul aceastd
nuindstire. vizitald de Mateiu Rasarab. ci admiratd de Paul din Alep.
.-istdzi saldsluesc ccirduri de ciori
in zidurile ddrcimate ale chiliilor :
biserica singurd slujeste. nu in stare
tocmai bund, fostilor robi-figani iar
in fara clopotnifei pe locul. uncle

veacuri deardndul s'a finut bdlciu
de hram. in ziva de Buna-Vestire.
fdranii lacomi de pdmdnt. ara si pun
porumb. Prosaic prezent al unui

trecut de evlavie . .
(Fragment din referatul tezei catre
Facultate).
.
Preotul NICULAE M. POPESCU
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Din cliidirile streivechil mcineistiri, ce a fost Glavaciocul,
n'a mai rcimas nimic, ccici bzsericcc, ehiliile i zidul inconjurcitor
de azi,
biserica, relativ in bund stare, iar zidul qi chiliile in
?wind,
stint dela o ref acere a mdncistirii in secolul trecut
A8ezatii in Nord-Vestul jialetului Vla8ca, pe inciltirnea
malului stcing al rciului Glavacioc, dela care i i poartd nuniele,
mind stirea Glavacioc se vede de departe, stcipdnind imprejurimile.
Odinioard se ajungea la mad stirea Glavacioc pe drumul
de poqtd, ce trecea spre Craiova, cu oprire in satul Talpa; iar

astcizi dela statia de cale feratei Gdegti
pe unja Pite8tilor
cu triisura, dupd trei ore de mers, intri pe poarta wind stirii.
Dorind a cunoaste trecutul acestei mdridstiri a Glavaciocului, ctitorie veche domneascd, uncle zac rcimd8itele piimcinte8ti
ale lui Vlad Vera Cdlugrul, fiul lui Vlad V odd Dracut, cu mutt('
reivnei am cercetat prin arhive biblioteci izvoarele documentare. Citind Cu luare aminte inscriptiile vechi 8i noud, precum qi
hrisoavele gi ecirtile de danie si intdrire, gi tincind seama de tot

ce s'a publicat, am urmiirit 8d pot infiripa i eu ceva din trecutul sdu indeprtat qi sci descriu starea gi viata religioa-sd petrecutd de veacuri in acest sfeint ideas. i am aflat cd sfcinta indndstire Glavaciocul, ca asezare bisericeascd este foarte veche;
era in fiintci pe vremea lui Mircea-cel-Bdtrein, si foarte probabil
sci fi fost chiar mai inainte de intemeierea rdrii Romcinegti.
Pentru o mai ward intelegere a lucreirii de fat& am impeirtit materialul aclunat in cinci capitole, astfel:
www.dacoromanica.ro
Intemeierea metneistirii Glavacioc.

Ref acerile metneistirii.
Viata menta stireascei dela inceput i petnet la secularizare.
Egumenii metneistirii.
Moiile
La sfcirsit in Anexe, am publicat documente inedite, privitoare la aceasti metnetstire, precum i cetteva fotografii, date
spre folosintei de Comisiunea Monumentelor Istorice, ccireia
acluc mulfumiri i pe calea acectsta.
Preot IOAN MUSETEANU.
19 Septemvrie 1933,
Bucurqti.
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA MANASTIRII GLAVACIOC I)

Dat certi de intemeierea mnistirii Glavacioc nu avem.
Ca asezamAnt bisericesc este veche si se socoate printre cele mai
vechi mindstiri din tall, fiind in fiint pe vremea lui Mirceacel-Witrn!
Mnstirea Glavacioc, ca once monument vechiu, isi are

si ea traditia, povestea ei popular5.: Se spune din biteani, c'a
ramas pomenire din neam in neam, despre o icoani a Maicii
Domnului ficktoare de minuni. Intia oar a g5.sit-o un cioban,
care pascAnd caprele pe acolo, a gasit-o inteun lemn de corn,
1) Numele de Glavacioc este de origin& slay& si st in legiitura Cu
vechiul glava. Locuitorii din Glavacioc stiu sa povesteasc& urmatoarea
legend& despre insemnarea cuysintului Glavacioc: Pe vremuri era un
ciocoiu, cum s'o fi chemat el nu se stie, aruia i-au fost tAiat capul Turcii,
i 1-au aruncat in apa, numit dup& aceia Glavaciocul. Oamenii din sat,
cand treceau pe langa locul acela ziceau: aici este glava ciocoiului nostru"; apoi din Glavaciocoiului a iesit prescurtat Glavacioc". (Comunicare
oral& a cfintaretului Constantin Ferbinteanu din Glavacioc I. D-1 I. Iordan, profesor la Universitatea din Iasi pune cuviintul Glavacioc intre numirile, care arat& forma sau infatisarea locului (Rumeinische Toponomastik, 1924, Leipzig, part. I, pag. 10). D-1 profesor A. Scriban, tot din
Iasi, explica cuvntul Glavacioc ca provenind din bulgarescul Glavociok,
diminutiv din glavoci, oblet, coitus gobio, de unde vine si romnescul zglft-
voaga., un peste de munte, lophius (Arhiva, jai, 1912, an. XXIII, Nr.
7-8, pag. 292). D-1 profesor Ovid Densusianu spune: Dac& forma mai
veche este Glavaciov, atunci aceasta trebue pus& in legAtura cu numele
de persoane derivate din glava: compar& cehul Hlavaciov (in cell& cum
se stie, g e redat prin h"). (Comunicare scrisli.). Forma cea mai veche a
cuvtintului glavacioc Visita in documente este glavacev (anul 1441, anexa
1, fotogr. 1); dup& aceia avem glavaciov (anul 1496, fotografia documentului la Acad. Rom., mss. Fotograf ii pach. 20 Nr. 85). Hasdeu explica
astfel sufixul
ov: Forma mai veche a cuvntului glavacioc este glavaciov, din care finalul v a trecut in c, probabil prin acomodatiunea cu c,
care-i precede in aceeasi silaba". (Columna /ui Train's, an. 1876, pag. 468).
In secolul al XVI-lea apare forma glavaciog, si in secolul al XVIII-lea
forma de azi glavacioc. Allituri de forma glavacioc se Sntlneste in documente i glavacioc, zicandu-se m&ntistirea Zglavaciocului (Acad. Rom.
ms. 468, fil. 32). Si aceasta, cred, ca nu mai prin analogie s'a zis asa,
dup& forma a doua a cuvantului glitvoack care e zglAvoacii. (Dictionarul
Acad. Rom.,. cuy. GlItvoac5.).
www.dacoromanica.ro
si luand-o a dus-o acasa; si a doua zi, cand s'a sculat n'a mai
vazut-o, ca a pierit singura, si peste vreo sase zile, cand s'a dus
cu caprele ca sa le pasca, s'a dus si pe acolo, si a vazut icoana
In locul ei de unde o luase, i viind seara acasa i-a spus preotului comunei, si duc5.ndu-se preotul a luat-o si a asezat-o in biserica, si peste cloud zile a pierit, si auzind toata lumea de minunile care facea, auzind si Domnul Neagoe Voda, care a ficut
episcopia Argesului, a adus-o de cloud ori in Bucuresti si au
pierit singura, i gasind-o tot acolo, au Ricut biserica in locul
acela, care exista si astazi" 2).
Sulzer, care a vizitat manastirea Glavacioc pe la sfarsitul
veacului al XVIII-lea in ciutarea brazdei lui Novae, aminteste
si el despre aceasta legend cand zice: ...manistirea Glavacioc
a fost zidita de Voevodul Radul, langi un mare elesteu, pe o
colina, in amintirea unei icoane facatoare de minuni a Mariei,
icoana, care ca i cea dela Loreto se zice ca a venit in sbor
aci" 3).
Se pare ca motivul acesta al gasirii unei icoane facatoare

de minuni, care sa determine fondarea unei manastiri in acel loe,
este destul de raspandit; Il intalnim si in alte legende privitoare
la intemeieri de manastiri, ca de pilda la manastirea Dintr'un

lemn din judetul Valcea, 4) si la biserica Madona Dudu din
Craiova 5).
Arhivele Statului. Ministerul Instructiunii. Dos. 938 din 1867,
fil. 86, raportul Nr. 3/76 al ieromonahului Haralambie dela biserica Glavacioc.
Frantz Ioseph Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens,

Wien, 1781, vol. I, pag. 327: Komana und Klawatschiock als Kloster von
welchen das letzte das reichste, und von dem Filrsten Radul, einem vormats wunderthtigen Marienbilde, das wie jenes zu Loreto hieher geflogen kam, zu Ehren neben einem grossen Teiche auf einer Anhhe erbauet
worden ist".
Gr. Alexandrescu, Scrieri in Versuri i Prosd, 1893, Bucuresti,
pag. 402-403: ...Cu vreo treizeci de ani tnainte de a se zidi biserica, un
cioban ii avea stana in locul acela pe coasta dealului. Late noapte i se
inflitise in vis Maica Mantuitorului, poruncindu-i s taie stejarul ce) mare
ce era langa. stana. Ciobanul ins& nu socoti de cuviinta. a se osteni sa execute porunca; dar visul se repel& in mai multe randuri, amenintandu-1 cu
pedepse, care-I facura sit se arate ascultator. Abia lovi de cateva ori Cu
securea, si copaciul ce era sec cazu. In mijlocul lui se gasi o icoanft, pe
care ciobanul o aduse la biserica satului; dar noaptea, aceeasi visiune i
se area, poruncindu-i sit fack biserica in locul unde a fost copaciul; ducandu-se la acel loc, gEtsi iaritsi icoana ce disparuse din biserica. Atunci,
ajutat de tovaritsii siti, cioblutul flicu o bisericuta de lemn, ce se vede Inca
pe deal din susul manitstirei; pe radacina stejarului este zidit altarul, si
multe minuni s'au fAcut atunci de cittre icoana aceea".
M. Teodorian Carada, Ceifiva Sfinfi, 1920, Bucuresti, pag. 201-206:
www.dacoromanica.ro
Despre vechimea mndstirii Glavacioc ne dau de stire

hrisoavele si actele domnesti. Astfel hrisoavele: al lui Radu-celMare din 20 Iulie 1507, 6) Neagoe Basarab din 30 Iulie 1512, 7)
Mihnea Vodd Turcitul din 8 Ianuarie 1580, ,) si Matei Basarab
din 14 Aprilie 1643, 6) si din 27 Octomvrie 1645, 10) ne grdesc
destul de lmurit c. mnstirea Glavacioc exista pe vremea

btrnului Mircea Voevod, care i-a inchinat satul Cslugdrenii,
de pe Neajlov, si jumdtate din Chlugdrenii de Teleorman, spundnd toate hrisoavele la fel: (fdcutd fiind aceastd danie) de
cei intru sfintenie rposati mosi ai nostri inca. de Mircea Voevod si de cei ce-au fost durad dnsii".
Nu mult dupd Mircea-cel-Bdtr..n, fiul su Vlad Vodd Dracul intdreste si el mndstirii Glavacioc stdpnirea peste ocina
lui Berild la Neajlov si satul Mircesti la Teleorman, la anul

1441, luna Maiu (fax& zi) I I). Cu vremea, aceasta mndstire,
existent din timpul lui Mircea-cel-BAtran, ddrdpnndu-se, a
fost zidith iardsi din temelie si apoi inzestrat cu multe venituri
si mosii de Vlad Vodd Clugrul, socotit rn acum ca cel mai
Acest lucru ni-1
vechiu si cel dinthiu ctitor al mndstirii
confirma' atat Cronologia Critica a Tdrii Romanesti, scrisi de
...In secolul al XVII-lea erau putini ovrei in Tara Romaneasca. In Oltenia. si mai putini. In Craiova traia un batran ovrei ce era si un mic negustor cu tolba. Inteo zi a intrat in frumoasa livada. a Gaianului de langa.
Ududoiul cel mare. Si asa admirand verdeat.a cdmpului a ajuns la dudul
sub care ii placea sa se odihneasca. Printre ramurile dudului stralucea,
de data aceasta, ceva neobicinuit. Se ridica in val-fui picioarelor, da cracile la o parte si iaca-1 in fata unei icoane mari de lemn, care ii suradc.
E Maica Domnului cu dumnezeescul prunc in brate. Ovreiul, care era un
negustor priceput, a luat icoana din poni, a varat-o sub anteriul lui si a
pornit spre casa. Peste cateva zile, icoana nicaeri. A pornit din nou cu
tolba prin livada. Aici Maica Domnului ii zambeste Cu buna vointa. Ridica icoana i porneste la un hagiu. Ovreiul deschide tolba. Deodata in-
cepu sa. tremure. Icoana se acuse nevazuta.. Amandoi se intorc in livad,

icoana era in dud, cum si banuiau. Au dat fuga in pist si au povestit tuturor patania. Atunci pe locul unde era dudul, Chiriac Gaianul a zidit biserica de caramida, Maica Precista din Dud".
Arhiv. Stat. Cond. m-rii Glavacioc, pag. 197; cf. Acad. Rom. ms.
1449, pag. 253. Vezi anexa 4.
Ibidem, Cond., pag. 199 si ms. 1449, pag. 256. Vezi anexa 5.
Ibidem. Cond., pag. 203 si ms. 1449, pag. 260.
Ibidem. Cond. pag. 204 ms. 1449, pag. 261.
Arhiv. Stat. Cond. m-ni Codmeana, pag. 181-182.
Arhiv. Stat. Cond. m-rii Glavacioc, pag. 1; cf. Acad. Rom. mss..
1449, pag. 1; vezi anexa 1, fotogr. 1.
12. Alex. Lapedatu, Vlad Vodd Calugdrul, Bucuresti, 1903, pag. 47
si in Convorbiri literare, an. 37, 1903, pag. 619.
www.dacoromanica.ro
10
banul Mihai Cantacuzino, 13) cat si pisania cea noui din 1704,
caci nu ni s'a pastrat cea veche, de care aminteste incai in
Cronica Romanilor 14) si Mitropolitul Neofit in vizita a doua canonica din Tara 15), - unde se spune c mandstirea Glavacioc
este facuta din temelie de Vlad Voda Calugarul si de fiul s.0
Radu Voda 16) Vlad Voda Calugarul moare inainte de a termina manastirea, iar Radu Voda ocupat aiurea cum spune
d-1 N. Iorga
n'a putut s'o acopere cu chipuri de sfinti, lsand aceasta grij. lui Neagoe Basarab si lui Radu Paisie" 17).
Ca incheiere a acestui capitol, putem spune, ca manastirea Glavacioc exista pe vremea lui Mircea-cel-Ratran, insa in-
teo stare modest., iar Vlad Calugarul, despre care s'a spus
ca a fondat-o, nu va fi facut aci, decat zidirea bisericii, sau
transformarea manstirii" 1s).
Acad. Rom., ms. 468, fil. 32 si v. Vlad Voda. Tepesu, 1477. Asta
este tata lui Radu Voda, care ii zice cel Mare. Au zidit manastirea Zglavaciocului in judetul Vlascii si s'au sfrsit mai intaiu de sfarsitu
manastirii".
pag. 110: ...acest domn a facut manastirea Glavaciocul, si murind au ispravit fiul sau Radul Voda dupa pisania manastirii la leat 1496".
Acad. Rom., ms. 2106, fil. 26 verso: ...mnastirea Glavacioc,
facuta. de Vlad Voda. Calugarul la leat 7004, cum scrie pisania la poarta".
Cf. Bis. Ort. Rom., an. XIV, pag. 723.
Cronologia Critica arata anul 1477 si confunda pe Vlad Voda
Calugarul cu Vlad Voda Tepes, din care Tunusli a facut Tepelus
Bos662; TV)::, 1477" ("Iltoriati
ILlotyCa; Wien, 1806, pag. 250)
Traducere de G. Sion, 1863, Bucuresti, pag. 131:

Dupa Tunusli a luat Dionisie Fotino. neyStocs
Ti:E1reko6qu (kcop' rth
6 I3Xa3
TpxvotV-..;aviCag
Bos663a
BX-/ja
xcci MaXa::, Wien, 1818, vol. II, pag. 59-60). Traducere de G. Sion, Bucuresti, 1859, tom. II, pag. 33.
o fel serie i Gheorghe Sincai Vlad Voda Tepelusu a doua oar&
la leat 1477", (Cronica Romanilor, 1853, Iasi, tom. II, pag. 70). De aci
a trecut in Mamie Diefionar Geourafic al Romliniei ca Vlad Voda Tepes
1477, sub cuvantul Glavacioc, i insfarsit in Dicfionarul Enciclopedic Ilustrat, Cartea Romdneascd, 1931, Bucuresti, pag. 1664 ca Vlad Tepes 1477.
N. Iorga, Istoria Bisericii Romdnegti, Bucuresti, 1929, ed. II,
vol I, pag. 118. St. Nicolaescu crede ca Patru Voda din pisania dela 1704
este un fiu al lui Neagoe Basarah (Documente Slavo-Romfine, 13ucuresti,
1905, pag. 239 si 354); dar pe una din cele doua pisanii ale manastirii Glavacioc din 1704,
si anume pe cea asezata in biserica,
sta. scris, iar
de zugravit cu inpodobirea sfintilor fost-au zugravita. de Neagoe Voda
Basarab denpreuna cu Patru Voda Cercel". (V. anexa 7, lit. B. si fotogr. 4).
N. Dobrescu, Istoria Bisericii Romdne, secolul al XV-lea, Bucuresti, 1910, pag. 52.
T
www.dacoromanica.ro
II
REFACERILE MANASTIRII GLAVACIOC

Cea dintai refacere a mandstirii Glavacioc, dupa zidirea
ei din temelie de Care Vlad Voda Calugrul, se atribue lui Mihnea Vodd Turcitul (1577-1591). Intre timp manastirea se ruinase, astfel ca. Mihnea Voda se invredniceste sa faca reparatiile
necesare zidind chiliile din jurul bisericii si clopotnita de piatra, innoind si biserica pe unde a trebuit" 19). Paul de Alep con-
firma stirea despre zidirea chiliilor din piatra la manastirea

Glavacioc, child zice: ...iar chiliile mnastirii, toate sant de
piatra" 20).
A doua refacere a manastirei Glavacioc se intampla intre
anii 1701-1704. Multi atribue aceasta innoire lui Constantin

Brancoveanu 21). Pisania manastirii, scrisa atunci, nu are aceasta stire, ba, dimpotriva, spune ca manastirea Glavacioc s'a
refacut, cu ce s'a putut din venitul manastirii", de egumenul
Stefan, trimis egumen la manastirea Glavacioc in anul 1701 de
catre Constantin Brancoveanu i mitropolitul Teodosie al UnVezi anexa 6 si fotogr. 2. Actul de inchinare al manhstirii Glavacioc. Mihnea Vocla Turcitul zideste chilii si la manastirea Radu-Vocitt:
...intru aceia am luat domnia mea vama de sare dela Ghitioara si dela
Telega de am vandut-o in cativa bani... de am fAcut si am zidit chilii imprejurul sfintei mnastiri Sfanta Troith.". (Acad. Rom., Cond. m-rii Radu
Vodh, ms. 4985, fil. 99).
Emilia Cioran, Ceildtoride Patriarhului Macarie de Antiohia in
Tdrile Romdne, trad., Bucuresti, 1900, pag. 204-205.
N. Iorga, Istoria Bisericii Romdnesti, vol. I, ed. II, pag. 118,
vol. II, pag. 64; cf. Niculae M. Popescu, Preot, Vinfa i faptele Domnultti
Tdrii Romdneqti Ccmstantin Vod Brncoveanu, Bucuresti, 1914, pag. 11;
cf. P. S. Antonescu-Remus, Dictionar Geografie al judefullti Vla.ca, Bucuresti, 1891, pag. 161-162. Aci ghsim i trimiterea de unde a luat stirea:
nota Tocilescu", fh.rtt a indica lucrarea. Cf. Marele Diefionar Geografic al
Romaniet sub cuvantul Glavacioc; cf. Dictionarul Enciclopedic 'lustre,
Cartea Romdneascci, 1931, Bucuresti, pag. 1664.
www.dacoromanica.ro
12
grovlahiei, anume, ca s dreag manastirea, ca unul care cunostea bine starea interioara a manastirii fiind fost el mai dennainte licuitor si logofetel" la manastirea Glavacioc 22).
Iata acum, dupa pisanie, in ce a stat refacerea minastirii
Glavacioc in anul 1704:
S'a pardosit biserica peste tot cu lespezi de piatra.
S'au facut ferestrele imprejur cu stalpi de piatra

sculptati.
Preastolul
Proscomidia.
Umivelnita (spalatorul).
Treptele ce sant supt jeturile domnesti.
Piatra peste Vlad Voda 23).
Infrumusetata usa de afara.

Zugr5.virea bisericii.
Case de piatra boltite.

Foisoare.
Trei razamatori bisericii.

Mai mult nu stim despre refacerea din 1704; pans acum
nu am gasit, afara de pisanie, niciun act, care sa vorbeasca despre aceasta refacere.
La 1824 Eforia $coalelor, care avea sub administrarea ei
toate moii1e manastirii Glavacioc, pune sa se d5.rame turnul cel
mare dela poarta si face altul nou, ce se and i astazi in fiint5..
Eforia a cheltuit lei 4.803 cu zidirea acestui turn 24).

La 1840 aceeasi Eforie a coalelor da jos biserica cu chihile dimprejur, si ridica cladiri noua, tot pe temelia cea veche" 25). Lucrul acesta il face Eforia, pe cat se pare, nu din
initiativa proprie, ci implinind litera articolului 10 din Proectul
pentru organizarea manastirilor din Regulamentul Organic,
care articol prevede ca la manastirile Glavaciocul, Strihaia,
Vezi anexa 7 si fotogr. 3, 4. C. Giurescu si N. Dobrescu in Doc.
si Regeste privitoare la Constantin Bretncoveanu, p. XVI nu pomenesc
nimic despre o refacere a m-rii Glavacioc de BrAncoveanu.
D-1 Virgil DrAghiceanu, punAnd sA se sape, in 1929, sub aceastA
piati 1 nu s'a gasit mormantul lui Vlad Voda. CAlugftrul, cl temeliile fostei
biserici din veacul al XV-lea, si anume absida nordia a acelei biserici.

Piatra de mormAnt era asezat cu fata in jos in stAnga naosului in fat.s.
aitarului. Din inscriptia foarte stearsa si stricatA nu s'a putut citi cleat
stereotipul inceput Preastavise raba bojiu jupan...", ca nume pare sa
fie Bogdan. Restul e complect stricat. Comunicare scrisa. Vezi anexa 18
V. A. TJrechia, /storia coa/e/or, vol. I, pag. 112. Vezi fotogr. 5.
251 Acad. Rom. ms. 722. f. 76.
www.dacoromanica.ro
13
Arnota si Govora, ce-au fost pe seama caselor fachtoare de bine,

sa nu se orAnduiascd egumeni pan se vor shvrsi clddirile acestor mAndstiri, aflandu-se in mai mare ddrapanare" 26). Lucra-
rea a fost data prin contract paharnicului Costache Fach, 27)

ldsdndu-i-se mosia Vatra Glavaciocului, drept plata, pe soroc
de opt ani 2S). La 1843, clklirile mAndstirii erau aproape gata,
mai trebuiau numai obiectele de cult si imbrdcdmintea caselor
acestea nu fuseserd cuprinse in contractul paharnicului Fach.
Si cum intre timp mndstirea Glavacioc iesise de sub conducerea Eforiei Scoalelor
in 1842, August 21
egumenul, de
atunci, Ieroteiu, cere Mitropoliei ca obictele de trebuint ale

mndstirii s se cumpere din banii de rezerv5, ai mandstirii
63.219,25 lei
aflati la Casa Centrald. Mitropolia la rdndu-i
scrie Domnului, sd aprobe suma de lei 37.351, din care bani
sd se cui-npere:
Sase rAnduri vestminte preot.esti.

Dou randuri diaconesti.
Imbrdcdmintea sfAntului prastol.
Imbrchmintea sfintei proscomidii.
Vasele sfinte de argint.
i sfesnice impdrtesti.
Cdrtile de ritual.
Imbrdcdmintea la patru oddi.
Vase pentru bucdtdrie.
Tachmurile mesei.
Cheltueli cu sfintirea bisericii 29).
Candele
Biserica ridicatd de paharnicul Fach in 1843 nu seaman&

a cdreia descriere o face
intru nimic cu cea din vechime,
2G)
Regulamentul Organic, Preoect pentru organizarea mdndsti-
ri/Gr, pag. 3-4.
I. C. Filitti, Catagralia oficiald de tofi boerii Tdrii Romanesti

la 1829, Bucuresti, 1929, pag. 72: ...Costache Faca, comis, sade in Bucuresti in mahalaua Sf5ntului Visarion, vapseaua de Galben Nr. 3R3, dus
deputat inaintea ostirilor"; cf. N. Iorga, Istoria Literaturn Romdne, secolul al XIX-lea, vol. I, pag. 41: Ispravnic in Slatina era atunci boerul loan
Faca, in care v6.d pe tat..11 altui poet, al aceluia, care a scris Comodia vietii sociale impestritate de prin 1839, si atAtea bune versuri satirice"; cf.
V. VA.rcol, Comodia vremii, 1906, pag. 12 si Acad. Rom., ms. 2536, f. 46.
Acad. Rom. ms. 722, f. 76.
Mitr. Bucuresti, Arhiva veche necatalogatA. Dos. 4 844, f. 42-3...
Glavacioc. Sfintirea se face la 29 Iunie 1844. (Ibidem, f.
Pricinile
43). Vezi i anexa 13.
www.dacoromanica.ro
14
cleat doar ci e zidit pe aceeasi temelie.

Paul de Alep '0),
Biserica lui Vlad Vodd Cdlug.rul era frumoasd, mare, cu cloud
turle, dintre cari una se gdsia deasupra navii si alta deasupra corului. Pe cele patru arcuri erau patru stdlpi, pe care se afla cupola rezematd"; pe cand biserica, cldditi de boerul Costa che
Fach este cu o singurd Jura, si aceea de lemn, pe din lduntru
tencuitd cu var". Mai departe, biserica lui Costache Fach e simpi& de tot, cu 5 ferestre mari si una mica la altar, tampla de lemn
fard sculpturi, pe jos pardoseala cu lespezi de piatrd, amvonul
Cu stdlpi de zid, usile de lemn imbrdcate cu fier, iar in jurul
bisericii zece chilii, o cash* de musafiri, o cask egumeneascd, o
scoard, o bucdtdrie si o jimblrie. Zugrvitul bisericii cade tot
in sarcina paharnicului Fach, pentru care, in locul ctitorilor
pune chipul shu imbilcat in frac si pantaloni galbeni, fresat,

Cu o decoratie turceascd si cu alta ruseascd pe piept" 31).
Un mare neajuns al refacerii mandstirii Glavacioc din anul 1843 este cd zidirea mndstirii nu s'a fdcut dupd contract si deviz, ci cu abatere si mai slabe, pundndu-se material
prost, si lucrandu-se cu oameni de clack' de pe mosia Vatra" 32).
La 1852, Iunie 27, adicd la noud ani dup zidire, pivnita de

sub casele egumenesti se surpd, din cauza putrezirii grinzilor,
fdd.nd de nelocuit aceste case pentru totdeauna. I. Schlatter, ar-
hitectul mandstiresc raporta Departamentului Credintei la 20

August 1857: Lucrarea acestei mandstiri a fost mai cu seam&
rdu executatd, precum si cea mai mare parte a materialurilor
de lenin intrebuintat la lucru de tdmpldrie a fost de calitate
proastd" 33).
L'glise en est belle, grande, ancienne et surmonte de deux
coJpoles, dont l'une se trouve au-dessus du narthex et l'autre au-dessus
du choeur. Sur les quatre arcs s'appuyant sur quatre piliers, repose la
co.ipole. Dans ce pays nous n'avons pas vu d'glise pareille celle-ci; car
elle ressemble A l'glise d'Ada du district de Tripoli". (Manuscrit No.
6016 de la Bibliothque Nationale de Paris, fol. 280, v. Comunicare scrisA

a PArintelui Radu Vasile, Profesor la Facultatea de Teologie din Chisinau).
Cesar Boliac, Mdnastirile din Romdnia, 1862, Bucuresti, pag.
431 si urm. In bisericA pe zidul despre Apus la Costache nick sta scris:
Marele Cluceru Costandin Faca". Pe zidul dela Nord este chipul mitropolitului Neofit, cu scrisoarea aceasta: D. D. Neofit si Mitropolitul a
toatA. Ungrovlahia"; iar pe zidul despre IvIiazAzi este pictat Domnitorul
Gheorghe Bibescu, cu acest titlu: Georgie Dimitrie Bibescu Voevod a
tout& Ungrovlahia".
Mar. Bucuresti, Arhiva veche necatalogatA. Pricinile m-rii Glavacioc, Dos. 4 844, f. 43.
Arhivele Statului, Ministerul Intructiunii. Dos. 4440/85G, f.
43-14 si v. si f. 116.
www.dacoromanica.ro
15
Dar ruinarea mnstirii Glavacioc a tot crescut alaurea

cu nepdsarea din partea statului pentru reparatia manastirii,
fapt, ce a determinat inchiderea bisericii,
la 15 Febroarie
1858amenintnd cu surparea" 34). Secularizarea gaseste manAstirea Glavacioc in ruin, cu tavanuri cazute prin chilii, cu
harte si carpe la ferestre in loe de geamuri" 35).
Ca incheiere a acestui capitol, putem spune ca mandstirea Glavacioc dupd zidirea ei de Vlad Voda Calugarul la 1496
a mai fost reparata. de Mihnea Vod5. Turcitul intre anii 1577-
1591, apoi refcuth de egumenul stefan la 1704, si in sarsit

rezidit din temelie de Eforia coalelor prin boerul paharnic
Costache Facii. la 1843. Astdzi biserica este in parte stricat5 si cu
greu se mai poate sluji in ea, iar din chilii au ramas numai zidurile, fr usi, ferestre, acoperisuri, luate in vremea rzboiului
din 1916-1918.
Arhivele Statului, Ministerul Instructiunii. Dos. 4440 856, f.

119 si v. Iata ce seria egumenul manastirii, arhimanciritul Misail, dup aceasta intamplare: Sosind timpul in care nu mai poate fi de locuit lute
casa careia ii lipseste usi, ferestre, dusumele si parte din invelitoare, iar
mai Cu seama bisericii chip& ce OA lipseste ferestrele fiind cazute, apoi ameninta i pericol, precum prin ordinul sfintei Mitropolii, s'a dat voie a
se inchide. E trist, Domnule Ministru, a ne uita la zidurile bisericii si sa
nu putem merge intr'insa spre slujba. Santem aci ca sa suferim lipsa ei,
caci glasul ce am ridicat strigand sa ni se repare manastirea ni s'a ra.gusit; nu mai avem nici unde trai, caci au cazut ui, ferestre, tawinul,
dusumelele, si au ramas numai zidurile, a caror daramare poate Cu vreun
pericol ar face sa se puna la cale reparatia mana.stirii". (Ibidem, Dos.

4440 856, f. 152). Fondarea manastirilor de catre ctitori nu s'a iacut
nici ca sa traga sta.tul folos, nici calugarii ce sed intr'insa sa alba casa,
masa, leaf& si altele, cl toate s'au facut numai pentru biserica, in care sa
se faca rugaciuni card Durnnezeu pentru sufletele acelor ctitori". (Ibidem, Dos. 4440 856, L 197).
Cesar Boliac, ilidatistiriie din Romania., 1862, Bucuresti,
pag. 431-436.
Zidul imprejmuitor al manastirii Glavacioc rnasoara:

NOTA.
fatada 22+22+3 (portile) metri, iar sernicercul 21+18+33/2 metri. 13 serica are la intrare 2,50+2,50+1,80 (usa) metri, lar inconjurul bsericii
8,50 + 9 + 8
2 metri.
www.dacoromanica.ro
r1:i.,
I.
!ir,-)ftai,"
14 'Pl.( :,.r.
vs)
'
'
!Yell
41.fs".1
'
.."40,...'.....
.....4
....
n.44.4...rilt 4:"(7.-`1' f .
-J-r---v,--
''r
ftft.
*Caen
4 11. w.f../ lc
"11.;'t
fto
r64,1s 4..
r4 4, 140
.A.... "-, '
4.4
-.....
eft
..
or
'
'.1.11416.
-it 1(ZAL 44
. -
I '' 00...10,
e
I
,1-1
,11 rw
a/Va.
et...,
ft,r,
..
I:I
it', .
'
6r
t,
&tip)
rv4r.krp
et.. .
r ..
..14,014S,N, .,
.1
ft....At ..
114
4 4..
: -.1.,
q ,
04..
.. 74
.,, .
(.61
i I 44 tort *
, ..,1 i
.0..414 .6 0 .....,,rz
,
.14.:
,r -,,,,i, ill
...: . . .
A 1 ..i4 .4, ...
vt....-Ir-c. .:,,...f,..
14...et ,14
gt.I....?. L
.
....1..1'...1
r 1-^';'.."/L,..C..1;,..44...
,. 1.,
,
4.i ,..il
444, I.A 'ir
'a i,(,;74.0
'1.1
lt
k, 4 41...1
r 4f r
'
401
re..
WA.,
r."
Nil
),
.4: _
-4/i
Fotografia 1. Document dela Vlad-Vod Dracut din 1441. luna Maiu,

pentru Mnstirea Glavacioc.
www.dacoromanica.ro
Ill
VIATA MANASTIREASCA DELA INCEPUT
SI PANA LA SECULARIZARE
M5.ndstirea Glavacioc chiar dela inceputul ei s'a bucurat
de oarecare vaz. Asa, Vlad Vod Clugdrul in timp de liniste
se oprea adesea aci si da hrisoave dup imprejurdri, ca dintr'o
resedinta domneaca 36). Neagoe Basarab inteun hrisov al sau
din 30 Iulie 1512 o numeste cea vestia sana mandstire Glavociogul" 37), iar Alexandru Vod. Coconul ne spune ck a fost
mandstire domneasch si mare lavra" 38). Aceeasi pretuire o
gdsim si in pisania dela 1704, care sunk' : santa aceasta si vestita manastire Glavaciogul facutd iaste...".
La inceput, mnsstirea Glavaciocul a fost mnstire slobodd. La anul 1626, Martie 8, Alexandru Vodi Coconul, o inchin5 metoh la mndstirea Ivir din Muntele Athos, si o pune sub
ascultarea egumenului Atanasie dela mb.n5stirea Santa Troit5.
Radu Vod5.
din Bucuresti, inchinat5 si ea mai dinainte
vreme tot la Ivir 39). PAnd acum de curand nu se stia despre inchinarea mnfistirii Glavacioc, decht numai c fusese desinchinaa de Matei Basarab la 1639, impreuna cu alte mandstiri de
Se cunosc pana acum dou hrisoave date de Vlad Voda Calugdrul din manastirea Glavacioc. Unul din 23 Aprilie 1486 (Columna lui
Tra.an, anul 1876, pag. 468, text slavon, cu traducere de Hasdeu. Copie
fotografica la Acad. Rom., mss. Fotografii, pach. 20 Nr. 59); si altul din
4 Suptemvrie 1495 (Arh. Stat. Cond. m-rii Glavacioc, pag. 214 si Acad.
Rom., ms. 1449, pag. 272. Copie fotografica la Acad. Rom., mss. Fotografit, pachet 20. Nr. 80). Vezi si anexa 3.
Vezi anexa 5.
Documentul de inchinare. Vezi anexa 6 si fotografia 2.
Inchinarea m-rii Radu Vocla s'a f &cut la anul 1613, Fevruarte 10.
C. Sandulescu-Verna, Biserica Radu-Vodd din Bucuresti, 1930, Bucuresti, pag. 5.
2
www.dacoromanica.ro
18
seam& ale Tdrii 40) ; dar, &and fusese inchinati, de cine si unde,
nu se stia.Aceasta stire pretioasa o aflarn din hrisovul lui

Alexandra Vodd Coconul din 8 Martie 1626, citat mai sus,
si care inchina mnstirea Glavacioc, nu in ipostasa de ctitor
adevrat al ei, ci ca nepot al unui ctitor mai vechiu, al lui Mihnea Vod. Turcitul, ce Meuse la Glavacioc chiliile si clopotnita
din piatr innoind si biserica pe unde a trebuit" 41). Dar tocmai
acesta este si argumentul cel mai puternic al lui Matei Basarab din documental sb.0 de desinchinare, cand zice: ... rnnds-
tirile ce s'au zidit dup vremi si ctitorii lor nu le-au inchinat

niceri, ci unii din Domnii ce au staut dupE vremi le-au inchinat prin ri straine, acea inchinare a lor s nu se tin in
searna, ci sa fie iardsi precum le-au asezat ctitorii lor, slobode
pe seama Tire 42). Trecerea mandstirii Glavacioc sub ascultarea egumenului Atanasie dela Radu-Voda la 1626, este atestata pe lng documentul de inchinare inc de alte dou
documente, din vremea nchinrii, i anume din anii 1631 43),
Si 1632 44) .
Cu stirea noub.. din documentul de inchinare al lui Alexan-
dra Vod din 1626, se inliiturd afirmatiunea gresit, de pna

acum, ca mnstirea Glavacioc a fost inchinat la sfantul Morlar manastirile sant acestea: Tismana, Cozia, Argesul, Bistrita,
("ovcra, Dealul, Glavaciocul, Snagovul, Codmeana, Valea, Rancaciovul,
1Iis1Pa, Bolintinul, Campulung, Caldarusani, Brancoveni, Sadova, Arnota,
Gura Motrului, Potocul, Nucetul, Tanganul. T. Codrescu, Uricarul V, pag.
327-336; P. Teulescu, Documente Istoricc, 1860, pag. 11 si 31; Cesar BoMandstirile noastre, 1862, pag. 477-481; A. D. Xenopol, Istoria Romani/or, ed. III, vol. VI, pag. 29; N. Iorga, Istoria Bisericii RomancVi, ed.
II, vol. I, pag. 217-218.
Documentul de inch:nare, vczi anexa 6, fotogr. 2.
T. Codrescu, V, pag. 327-336.
Arhivele Statului, Manastirea Radu-Voda, pach. 42, doc. 9.

Duna cpii cirilice scoase. pentru a fi publicate,.dar /*amaze in cartoane;
originalele la Moscova. Milostieiu Bojieiu Io Leon Voevoda i Gospodin
sin pocoinnag Io stefan Voevoda piset Gospodsvami voao oiarilor ot
susdvo Vlasca i ot susdvo Arges, dup aceia v. graesc domnia mea, si va

dau in stire pentru randul sfintelor manastiri Glavaciogul i Tutana, care
stmt metoase date si inchinate la Sfanta Troit de aicea din Bucuresti".
Arhivele Statului, Manastirea Glavacioc pach. 34 netreb. doc.
22. Cpii cirilice scoase dup documentele originale pentru a fi publicate.
Milostieiu Bojieiu Io Leon Voevoda i Gospodin sin pocoinnomu Io
fan Voevoda, davat Gospodsvami sii poveleanii Gospodsvami sveatei i
bojestveneai monastir glagolemi Glavaciog hram Blagovestenia Bogorodita ce iaste metoh la Manta Troita, ca sa fie sfintei manastiri Glavaciogul un ruman anume Manea de sat de Cernatesti ot susdvo Saac...".
www.dacoromanica.ro
19
mnt, i inca' pan& la secularizare 46).
In vremea inchinirii,
dei de scurti durati 1626-1639,
manistirea Glavacioc siricise cu total. Matei Basarab ducb.ndu-se in preumblare" pe la Glavacioc, gseste ministirea,
in slabiciune si scidere de toate, neavand niciun venit din
nicio parte, ceea ce Il indeamni si dea manstirii, tot vinkriciul domnesc si boeresc dela satul Cernitesti, din judetul Saac" 46).
Cu vremea mankstirea Glavacioc se reface ca stare material, si la inceputul veacului al XVIII-lea o vedem stand iarisi
In fruntea manistirilor bogate din tara, cum reiese aceasta

din Condica Vistierii de venituri si cheltueli a lui ConstEultin
Brancoveanu" 47). Tot atunci se repari si manstirea, cu ce
s'a putut din venitul mankstirii", prin sarguinta i osteneala
egumenului stefan, eclesiarhul dela mitropolie" 48).
La 1758, Aprilie 9, Constantin Nicolae Mavrocordat Voevod d mankstirea Glavacioc in grija duhovnicului mirii sale,
Vldici Mireon,
mitropolitul Grigorie de mai tarziu 17601787,,ca si ja toate ale acei mankstiri miscitoare i nemiscitoare supt zaptul sfintii sale, si pe cine va socoti si va alege
s oranduiasci iconom"; dispozitiunea aceasta este intiriti din
nou de Constantin Mavrocordat la 31 August 1761, adick si dupi
ce Vlkdica Grigorie ajunge mitropolit al Ungrovlahiei 49).
La 1761, Decemvrie 28, acelasi Domn Constantin Niculae
Mavrocordat da venitul mandstirii Glavacioc, ca impreunk si
Cu venitul bisericii Domnita Bilasa si Curtea Domm.asa., si se
pliteasca lefurile cliricilor i anagnostilor dela biserica Domneasci, indatorindu-i ca sa intre i in scoali si invete carte"50).
45) P. S. Antonescu-Remus, Dicfionarui Geografic al judetului
Vlaqca, 1891, Bucuresti, pag. 161-162: ..manastirea (ilavacioc, tosta din
cele nchinate la Sfantul Mormant pa.na. la 1862". I. Boldescu, Studiu istoric 0 economic asupra judefului Vlasca, 1900, Giurgiu, pag. 62-63:
...mAnlistirea Glavacioc dateaza din timpul lui Vlad Tepes si a fost pan&
la 1863 inchinata. Sfantului Mormant". C. Diaconovich, Enciclopedia Romind, 1900, Sibiu, tom. II, pag. 5666: ..manastirea Glavacioc a fost din
cele Inchinate la Sfantul Mormant". Marcie Dicjionar Geogralic al Romdniei, 1900, Bucuresti, vol. III, pag. 569: ...manastirea Glavacioc, odinioarft
Inchinatit la Sfantul Mormant, pan& la 1862, cand s'au secularizat averlle
.
mftnastiresti".
St. Greceanu, Genealogiile fanii/ii/or boeregti, vol. II, pag. 282.
Aricescu, Revista 'storied, pp. 295, 374, 481, 489, 555, 571.
Pisania mantistirii Glavacioc din 1704; vezi anexa 7, A. fotogr. 3.
Acad. Rom., ms. 1660, f. 18; vezi anexa 8.
Arhivele Statului. Mitropolia Bucuresti, pach. 376 netreb. doc.
2; anexa 10.
www.dacoromanica.ro
20
La 1763, Aprilie 26, Constantin RacovitA Cehan Voevod,

trece veniturile mosiilor manastirii Glavacioc la scoli, urrnand
ca din aceste venituri sa se plateasca leafa dascalilor dela cele
doua scoli din Bucuresti, Sfantul Saya si Sfntul Gheorghe 51).
La fel orandueste si Domnul urmator stefan Racovita Voevod,
prin doua hrisoave, unul din 30 Maiu 1764 52), si altul din 10
Iunie 1765 53). Tunusli spune c aceasta oranduiala s'a tinut pan& la o vreme" 54) ; cred pink la 1769, cand, din pricina
razboiului ruso-turc se inchid toate scoalele, atat cele din Muntenia, cat si cele din Moldova 55). Mitropolitul Ungrovlahiei,
Grigorie, cat a avut asupra sa mosiile manastirii Glavacioc, le-a
cautat prin iconomi; cel dintaiu iconom cunoscut din acte este
arhimandritul Samuil in anul 1761, Septemvrie 20, dela care
ne-a ramas o insemnare" de averea manstirii Glavacioc, de

mare pret pentru noi,
fiincica din ea aflam cat de bogata era
manastirea Glavacioc in a doua jumatate a secolului al
XVIII-lea 56). Al doilea iconom cunoscut documentar este parintele Daniil, chruia i se da manastirea spre a o cauta, cu zapis de invoiala", platind mitropoliei 2.300 lei arena.' pe an 57).
Iconomul Daniil se intalneste intre anii 1763-1767 58).
La 1774, Alexandru Voda Ipsilanti, organizand invatamantul public la venirea sa in domnia Tarii Romanesti nu mai trece
veniturile manastirii Glavacioc la scoli, dovad c urmeaza
rasi egumeni la Glavacioc. Anaforaua Mitropolitului Dositeiu din
3 Septemvrie 1798, vine sa confirme aceasta. Vlaclica Dositeiu,
cere Domnului sa i se dea in purtarea sa de grija manastirile

Glavaciogul i Dealul, spre a le avea pe seama casei mitropolii
si a orandui egumeni din oamenii mitropolii, ca aceste cloud ma-
nastiri si mai dinanite vreme i aveau egumeni, oranduiti tot

dintr'ai mitropolii oameni si tot intru purtarea de grija a mitropolii" 59). i in sfarsit, o alta dovadi ca. manastirea GlavaV. A. Urechia, Istoria ?cocaelor, vol. I, p. 29-30, vol. IV, p. 46-47.
Ibidem, vol. I, pag. 30, vol. IV, pag. 47-48. Se adaoga i venitul m-rii Tuturor Sfintilor.
Ibidem. vol. I, pag. 32, vol. IV, pag. 49-50; cf. Gh. Nedioglu,
Cea mai veche qcoala romdneascd, Bucuresti, 1913, pag. 14; cf. Aricescu,
Revista !storied, pag. 7 Nr. 64; cf. P. Teulescu, Documente Istorice, 1860,
pag. 115-120. Se adaogfi.
venitul manAstirii Dealul.
Tunusli, op. cit., pag. 82.
V. A. Urechia, Istoria qcoalelor, vol. I, pag. 34.
56, Acad. Rom., mg. 617, f. 358-363, anexa 9.
Arhivele Statului, Mitropolia Bucuresti, pach. 138, netreb., doc.
1, anexa 11.
Acad. Rom., mg. 617, f. 341.
Arh. Stat. Mitr. Bucuresti, pach. 138, netreb., 2.
www.dacoromanica.ro
21
cioc n'a mai fost la scoli dela 1770 inainte, este si aceasta, ea la
20 Noemvrie 1815 velitli boeri ai Divanului Tdrii Romnesti,
intord.nd rspuns Domnului loan Caragea,
care le ceruse
sa chibuziascd" din ce venituri s'ar putea intretine scolile din
tara scriu ca pe lang darea preotilor si a mankstirilor sk se
adaoge si venitul mosiilor mandstirii Glavacioc, cum a fost
pe timpul Domnilor Constantin Vodd Cehan si Stefan Vod5, Racovit" 60). Deci, numai in vremea aceea, 1761-1769, mansti-
rea Glavacioc a fost la coli, iar dela 1770 si pand la 1815 s'a
condus singurd prin egumenii ski. In 1810 gsim la mAndstirea
Glavacioc numai trei calugdri, iar ca slujitori preoti de mir 61).
La 1816 Februarie 23, loan Vod Caragea da un hrisov
ca urmare a altui hrisov din 1815 Decemvrie
prin care hoar-5*e s se treach mosiile mAndstirii Glavacioc la Eforia Scoalelor; de asemenea in locul egumenului numeste un laic pe boerul ban Grigore BrAncoveanu, acordndu-i administrarea cu
de aproape privighere a Glavaciocului" 62).
Desi trecutd la scoli, mandstirea Glavacioc si-a tinut ordnduiala bisericeasc cu slujbele nelipsit" 63). Cred cd a fost
si scoald la mnstirea Glavacioc in acest timp, fiindck se vorbeste in anaforaua velitilor boeri din 20 Noemvrie 1815, cd ar
trebui sd se tina si scoald in mnstire cu dasc.5.1 romanesc
spre a invdta copiii, ce vor veni spre invltturd"
Regulamentul Organic aseaz5, mndstirea Glavacioc, intre
mndstirile de starea a treia si cu indatorire din partea Eforiei
Scoalelor de a nu se mai numi egumeni la aceasti mndstire
pand ce mai intaiu nu se vor fi savarsit cldirile mAndstirii ce
se and in mare ddrdpdnare" 65).
La anul 1842, luna August 21, mndstirea Glavacioc
este scoash dela Eforia Scoalelor si rdmne sd se conducd iardsi singurd, numindu-se ca egumen Protosinghelul Dania 66).
V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, vol. X, part. A, pag. 369.
Acad. Rom., ms. 1457, f. 779 verso-780 verso: Igumen pgtrintele Neofit Arhimandrit, Naftanail monah, Ioanichie monah, Popa Dumitru sin popa tefan, Popa Ivan sin diacon Carstea, Popa Dumitru sin
Isaia monah, diacon Barbu sin popa Mitran, Cali dascalul".
V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, vol. X, part. A. pag. 372.
Acad. Rom., ms. 323, f. 258. V. A. Urechia, Istoria qcoalelor,
vol. IV, pag. 238. In bugetul pe 1830 31, sant previizuti 1.800 lei pr,ntru
plata a patru preoti, un diacon i pentru cult.
V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, vol. X, part. A, pag. 369.
Proect pentru organizarea m-relor art. 1 si 10.
Mitr. Bucuresti, Arhiva veche necatalogatd. Pricinile m-ni Glavacioc. Dos. 41844, f. 11-12.
www.dacoromanica.ro
22
Venitul mosiilor nfandstirii trece acum la Departamentul Credintei i arenda se varsa la Casa Centrala, iar man.stirea Glavacioc primeste anual pentru plata slujitorilor bisericii si a in-
tretinerii cultului lei 24.240. Suma trecuta in stat era de lei

30.000, insa retinea Casa Central. 5.760, in chip de rezerva a
manastirii 67).
Cu anul 1852, Iunie 27, manastirea Glavacioc
fiind reincepe sa se strice. Odat
zidita in conditiuni rele la 1843,
cu darapanarea m.nastirii multi calugdri se vor fi dus i1nea,
caci la 1860 nu mai gsim la mandstirea Glavacioc deal, egumenul, eclisiarhul, duhovnicul, doi monahi, un preot de mir si
un paracliser 68).
Desi intre cladirile minastirii Glavacioc, ce s'au ridicat
la 1843, a fost si o incapere pentru scoala cu patru odai i cu o
said mare pentru predare" 69), totusi nu gasim nicio stire
inteadevar s'ar fi invatat carte candva ad.
Secularizarea gseste manistirea Glavacioc in complecta
ruin& si aceasta din trei cauze: ntiu, constructia cu material
de calitate proasta a cladirilor manastirii in 1843, al doilea, nepasarea egumenilor de a drege la timp stricaciunile ce se iveau,
si al treilea, greutktile ce punea statul intru aprobarea sumelor
de trebuinta pentru reparatie, fie chiar si din rezerva manastirii.

La 1863, Decemvrie 13, se face secularizarea averilor manstiresti. Egumenul Calinic dela Glavacioc ja numele de ingrijitor" sau curatore", si primeste din nou averea manastirii
cu inventar, afar de mosii, care trec la Stat. Inventarul secularizarii ni s'a pastrat si din el se vede cat de sarac ajunsese
manastirea Glavacioc in ultimul timp 70).
Ca incheiere a acestui capitol pot spune ca indatoririle egumenilor din perioada 1842-1863 au fost acestea: administratia moral si material a manstirii, supravegherea asupra
nerii in buna stare a acaretelor de pe propriettile mandstirii,
a neirosirii padurilor, precum si a neincalcarii hotarelor mosiilor si la cazuri de incalcare a vreunei mosii sa incunostiinteze
pe minister" 71).
Acad. Rom., mss. 3965 si 3966. Proect pentru organizarea metstat, pag. 4-5.
Cesar Boliac, Manastirile din Romania, 1862, pag. 431-436.
Acad. Rom., ms. 722, f. 76 verso.
Arh. Stat., Minist. Instruqiunii. Dos. 578/861, fit. 122-123 si
verso; vezi anexa 17.
Ibidem, Dos. 578/861, f. 53.
www.dacoromanica.ro
IV
EGUMENII MANSTIRII GLAVACIOC

Egumenii mandstirii Glavacioc vor fi asezati dupd vechime, asa cum au fost gdsiti in documente, cu anul, luna si
ziva. Timpul cat a egumenit fiecare nu se poate preciza, decat
numai la ultimii cinci egumeni.
SECOLUL AL XV-lea.
Saya, 16 Iunie 1493 1).

V isarion, 4 Septemvrie 1495 2),
SECOLUL AL XVI-lea.
Ilarion, 30 Iulie 1512 3), 24 Octomvrie 1513 4.
Saya leromonahul, 7 Ianuarie 1526 5), 24 Octomvrie

15316), 28 Mai 1545 7),
Anania, 18 Mai 1563 8), 31 Martie 1564 9).
Mihail, 1571 10).
Zaharia, 12 Aprilie 1574 11).

1) Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 211; Acad. Rom., ms.
1449, pag. 269; cf. N. Dobrescu, Istoria Biserieti Romdne, Sec. al XV-lea,
Bucuresti, 1910, pag. 52.
2) Ibidem, Cond., pag. 214 si ms. 1449, pag. 272; cf. N. Dobrescu,
op. citat, pag. 52.
Ibidem, Cond., pag. 199 si ms. 1449, pag. 256.
Ibidem, Cond., pag. 14 ti ms. 1449, pag. 18.
Ibidem, pag. 192 si ms., 1449, pag. 246.
Ibidem, Cond., pag. 28 i ms. 1449, pag. 35.
www.dacoromanica.ro
24
Vasile, 9 Ianuarie 1576 12), 1580 13).
Eftimie, fail an 14).

Mitrofan, 25 Martie 1583 15).
Vasile, 23 Mai 1586 16).
SECOLUL AL XVII-lea.
Visarion, 13 Aprilie 1601 17).

Hariton, 23 Octomvrie 1618 18), 12 Febniarie 1623 19), 28
Mai 1624 20).
loanichie, 28 Aprilie 1635 21), 26 Octomvrie 1635 22).

Avramie, 6 Mai 1638 23).
Venedict Episcopul, 5 Iulie 1642 24), 14 Aprilie 1643 25).
Antim, 20 Iulie 1647 26), 1650 27).
Nichifor, 8 Mai 1654 28), 29 Iunie 1654 29), 18 Aprilie

1655 30), 10 Noemvrie 1656 31).
Dionisie, 2 August 1662 32).
Varlaant, 1666-1670 33).
Vasile, 8 Ianuarie 1671 34).

loan, 30 Mai 1677 35).
Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 18; Acad. Rom., ms.
1449, pag. 22.
Ibidem, Cond., pag. 203 vi ms., 1449, pag. 260.

Ibidem, Cond., pag. 235 vi ms. 1449, pag. 301.
Arh. Stat. Manastirea Glavacioc, pach. 34, netr. 14.
Arh. Stat. Cond. m-rii Glavacioc, pag. 195; Acad. Rom., ms.
1449, pag. 250.

Ibidem, Cond., pag. 143 si ms. 1449, pag. 180
Ibidem, Cond., pag. 150 vi ms. 1449, pag. 189.
Stefan Greceanu, Genea/ogii/e familiilor boeresti, vol. II, p. 331.
N. Iorga, Istoria Bisericii RomatteVi, vol. I, ed. II, pag. 381, 383;
cf. Lesviodax, Istorta bisericeascei pe scurt, pag. 432; cf. Ghenadie ETA.ceanu, Condica Sfetntd, pag. 35; cf. Bis. Ort. Rom., an. XIII, pag. 678.
1449, pag. 290.
35. Ibidem, Cond., pag. 151 si ms. 1449, pag. 191.
www.dacoromanica.ro
25
Gavriil In zilele lui Serban Vod& 36).

Serafim, 14 Martie 1686 37), 31 Mai 1688 38).
Stefan, 15 Iunie 1691,39), 1693 40).
Daniil, 6 Ianuarie 1695 41), 22 Aprilie 1696 42), 28 Ianuarie 16983).

SECOLUL AL XVIII-lea.
Stefan, 30 August 1701 44), 1 Aprille 1702 45), 12 Martie

1704 46), 12 Iunie 1704 47), 15 Iunie 1708 48).
Ghenadie, 28 Mai 1716 49).
Nectarie, 8 Mai 1717 50).
Nicodim, 3 Februarie 1721 51), 15 Aprilie 1721 52), 10

Mai 1721 53), 30 Noemvrie 1722 54), 4 Ianuarie 1723 55, 1 Iunie
1726 56), 16 Februarie 1731 57), 18 Ianuarie 1733 5S).
Arh. Stat. Ms. netiparit al Cond. Brancovenesti, f. 641-52.
1449, pag. 196.

Ibidem, Cond., pag. 114, ms. 1449, pag. 143.
Ghenadie Enacea.nu, Condica S fantd, pag. 73.
1449, pag. 202.
Arh. Stat. Ms. netiparit al Cond. Brancovenesti, pag. 641-652.
Inscriptia dupa o cadelnita de ar,s,rint dela Glavacioc: t Aceasta

cadealnit a sfintei manastiri Glavaciogul, i s'au prefacut in zilele lumi-
natului Domn lo Costandin B[asarab] Voivod si a prea Sfintitului Parintelui Mitropolitului chir Theodosie i eguiraenul] Daniil Ghenanej
28 dni l[eat] 7206".
1449, pag. 303.
Arh. Stat. Mitr000lia Bucuresti, pach. 165, netreb. 82.
Pisania din 1704, vezi anexa 7 A si Acad. Rom., ms. 1139, f. 291
si ms. 722, f. 76, fotogr. 3.
Pisania din 1704, vezi anexa 7 B, fotogr. 4.
Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, f. 126; Acad. Rom., ms.
1449, pag. 158.
Arh. Stat., Mitr. Bucuresti, pach. 163, netreb. 5.

Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 170; Acad. Rom. ms.
1449, pag. 216
Ibidem, Cond., pag. 174 si ms. 1449, pag. 222. Acelasi an dupa
o inscriptie aflata pe o cadelnita de arg-int dela Glavacioc: I" AceastA
clidealnita iaste a maxiastirii Glavaciogului, fiind stricata o au prefacut
egum[enul] Nicodim, leat 7241, puind i argint dramuri". (Nu se
spune ate).
www.dacoromanica.ro
26
Rafael, 7 Iulie 1734 59), 30 Aprilie 1735 60)

land Arhimandritul, 1 Aprilie 1743 61), 10 lunie 1743 62),
28 Aprilie 1745 63).
Ilarion, 26 Noemvrie 1752 a), 20 Februarie 1754 66),

Vac' lica Grigorie Mireon, 9 Aprilie 1758 66), 31 August
1761 67).
Vlddica de Cerveno 68) , 1770-1783 69). ( ?).

Visarion, 26 Ianuarie 1780 70).
Eremia, 7 si 10 Februarie 1792 71),
Neofit, 2 Decemvrie 1792 72), 2 Mai 1793 73),
Serafim, 17 Martie 1794 74), 29 Aprilie 1796 75), 24 Ianuarie 1802 76), 12 Februarie 1802 77).
Arh. Stat., Cond m-rii Glavacioc, pag. 175; Acad. Rom. ins.
1449, pag. 222.


Arh. Stat., Inventar, m-rea Glavacioc, pach. 34, netreb. 75, 76.
Ibidem, Inventar, pach. 34, netreb. 77, 79.
Acad. Rom., ms. 1660, f. 18; anexa 8; cf. ms. 2537, f. 42: ,,Mitropolitul Grigorie II, acesta a fost Vltidica Mireon ot monastirea Colta
si s'au facut mitropolit la 26 Iulie, leatu 1760".
Acad. Rom., ms. 1660, f. 18, ca adnotatie la act: Acum fiind

prea sfintia sa mitropolit am intarit cu a doao pecete. Avg-ust 31, 1761".
Anexa 8.
Episcopia Cervenului, cu sediul in orasul Cerven
la sud de
carele a fost distrus, nu se
orasul Rusciuk, acum in ruin& pe raul Lom
stie cand, dupa. 1393 si catedra i-a fost stramutata in orasul de acum Rusciuk, pastrandu-si numai numele, Cervenska (Tuhleff, Istoria bis. bulgare, tom. 1, pag. 368).
Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens, 1781, vol. I,
pag. 222: Ich wandte mich auf meinen Reisen in dem vlaschker Gerichte,
und zwar in dem Kloster Klawatschiock an den dortigen Abt, welcher
ehedem Erzbischof in der Bulgarey gewesen war, in Hofnung, von einem Manne von seinem Range wenigstens eine weitere Anweisung zu erhalten". Traducere: In calatoriile mele m avantai si prin judetul Vlasca
si anume la manastirea Glavacioc la egumenul de acolo, care a fost odata mitropolit in Bulgaria, cu speranta de a primi dela o persoana de
rangul salt deslusiri mai precise". Cf. Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc,
pag. 40; Acad. Rom. ms. 1449, pag. 50: .....lar Ion traind in viat. au tras
judecattt de sant acum unsprezece ani dela Parintele Vladica Cerveno, aflandu-se egumen la Glavacioc... 1794 Martie 12". Numele acestui 1.1adie& nu 1-am putut afla pan& acum.
Arh. Stat. Mitr. Bucuresti, pach. 164, netreb. 21.
Arh. Stat., Inventar, m-rea Glavacioc, pach. 34, netreb. 94, 95.
Ibidem, Inventar, pach. 34, netreb. 96.

Ibidem, Inventar, pach. 34, netreb. 97, 98.
Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 42; cf. Acad. Rom. ins.
1449, pag. 53.
Arh. Stat., Inventar, m-rea Glavacioc, pach. 34, netreb. 102.

Ark Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 51; Acad. Rom., ms.
1449, pag. 64.

www.dacoromanica.ro
27
SECOLUL AL XIX-lea.
Neofit Protosinghelul, 22 Aprilie 1803 78), 9 August

1803 79), 1810 so), 18 Decemvrie 1812 81) , 1813 82).
lanuarie Arhimandritul, 1813 83), 26 Aprilie 1814 84), 25

Februarie 1815 85).
Daniil Protosinghelul, 21 August 1842-10 Iulie 1843 SO).
lerotei Protosinghelul, 10 Iulie 1843-23 Martie 1855 87).

Misail Arhimandritul, 23 Martie 1855-7 Mai 1861 89 .
Calistrat Sevastias, 23 Iunie 1861-1 Octomvrie 1862 89),
Calinic Protosinghelul, 1 Octomvrie 1862-13 Decemvrie
i863).
Dup cum se vede din acest capitol, doi egumeni au fost

mitropoliti, Varlaam i Grigorie II, i trei egumeni arhierei,
Venedict, Vlidica de Cerveno i Calistrat Sevastias.
Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 59 si Acad. Rom., ms.

1449, pag. 75.
Acad. Rom., ms. 612, f. 22 si v., 29 si V.

Acad. Rom., ms. 1457, f. 780 si V.
1449, pag. 315. Pentru anul 1812, vezi si Bianu-Hodos, Bibliografia Romdneascd Veche, tom. III, pag. 70.
V. A. Urechia, Istoria Romdnilor, vol. X, part. A, pag. 191-192.
Ibidem, pag. 191-192.
1449, pag. 313.
Acad. Rom., ms. 722, f.f 76-136; vezi 1 Mitropolia Bucurestilor,
Arhiva veche necatalogat. Pricinile m-rii Glavacioc, Dos. 4 844, f. 11-12.
Acad. Rom., ms. 722, ff. 145-160. Egumenul Ierotei era din satul
Leman' de 16.nga Sibiu. (Acad. Rom., ms. 729, f. 154 si ms. 730, ff. 230245). A venit in tar& pe la 1821 si a fast director al scoalei de candidati
la preotie. Dup plecarea din egumenia Glavaciocului s'a dus la Episcopia de Arges ca revizor si mal apoi presedinte al Consistoriulut eparhial.
(Acad. Rom., ms. 717, f. 110 si 132 v.; cf. si Monitorul Oficial pe 1863,
pag. 576 si 672). Ierotei moare la 31 Decemvrie 1870 la Episcop;a de

Arges. (Arh. Stat., Episcopia de Arges, Nr. 81 1871, f. 1-4 si v.). Pitrintele Grigore Uritescu dela Episcopia Argesului are un studiu complect
despre Ierotei i coala sa de grlimiltici dela Antim din Bucuresti.
Acad. Rom., ms. 722, ff. 145-160.
Ibidem, ff. 161-178.
Ibidem, ff. 179-192.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MWELE MANASTIR1I GLAVACIOC

Capitolul acesta va fi mai desvoltat ca celelate, fiinded ni
s'a pdstrat condica de documente a mnstirii. Dei in copie,

condica este certificat ins de o comisiune a Ministerului Instructiunii compus din Grigore Burchi, S. Marcovici, Grigore
Alexandrescu i loan Zissu, asa cd exactitatea transcrierii este
mai presus de once ndoial. Snt dou exemplare din aceast
condick unul la Arhivele Statului din Bucuresti, i altul la Academia Ron-1'6.nd, manuscrise, sub Nr. 1449.
Moiile vor fi insirate dupi cum au intrat fiecare in stpb.nirea mrlstirii; cele cu data sigurd vor purta si anul donatiei ori cumparrii, celelate, nu.
Acum vom incepe cu cea mai veche mosie, de care pomenesc documentele, cu satul Clughrenii dela Neajlov si jumtate din Calugirenii dela Teleorman.
1. Mo*ia Calugdrenii de pe Neallov i Calugarenii

din Teleorman.
Pentru aceste dota mosii nu avem acte de danie, ci numai
de intdrire, si anume, dela Radu-cel-Mare din 20 Iulie, 1507 1),
Neagoe Basarab din 30 Iulie 1512 2) Mihnea Vod5. Turcitul din
8 Ianuarie 1580 3) i Matei Basarab din 14 Aprilie 1643 4).
Din aceste hrisoave se vede c amndoud moiile Clugarenii
au fost date si adaose la santa mndstire Glavaciocul inca de

Arh. Stat., Cond. m-rd Glavacioc, pag. 197; Acad. Rom. ms_
1449, pag. 253. Vezi anexa 4.

Ibidem, Cond., pag. 199 si ms. 1449, pag. 256. Vezi anexa 5.
www.dacoromanica.ro
30
raposatul Mircea Voevod cel Batran, pentru pomana mai dinainte vreme". Calugrenii de Teleorman se pomenesc in documente numai pana la 14 Aprilie 1643 5) ; nu stim child vor fi
fost instreinati. Calugarenii de pe Neajlov se mentin 'An la
secularizare, cu o mica intrerupere intre anii 16/3-/643, cand
Ii gsim in stpanirea manastirii Codmeana din judetul Arges,
metoh al manastirii Cozia. La anul 1614 mandstirea Codmeana
da schimb mosia Clugarenii de pe Neajlov din judetul Vlasca
boerului Pana Vistierul pentru oi cu miei 100, vaci cu lapte 15,
boj injugati 10, aspri gata 5.000, un cal, o plasc de postav
grana coti 5, si inch' au fagaduit sa. dea i &Dud iepe" ) . La
1643, Aprilie 14, Matei Basarab, d mosia Calugarenii iarasi
mbnastirii Glavacioc (nota 5).
Mosia Calugarenii de pe Neajlov, care s'a mai numit hied
si Cotofenesti si Crucea de Piatr, a avut o intindere de 4562
pogoane 7). In Dictionarul Geografic al Romelniei, gsim la cuvantul Crucea de Piatra insemnarea ca. la 1775 a fost aci metoh de calugri, pendinte de Glavacioc". FL acum nu am dat
peste niciun document care sa pomeneasca despre acest metoh;
este insa o portiune din apa Neajlovului, la confluenta cu apa

Calnistei, in hotar cu mosia Brnistarilor, care se chiama si
pan azi la Calugr".
2. Mo$ia Bernd la Neajlov l Mirce0 in Teleorman

1441.
Aceast danie este a lui Vlad Voda Dracul: ...Io Vlaxl

Voevod i Domn a toat tara Ungrovlahiei... a binevoit domnia
mea... si am clruit... ca sa fie manastirii dela Glavacioc satele

anume: la Neajlov, ocina lui Berila, la Butesti, ocina lui Micul
Bancul si la Teleorman Mircestii cat este partea lui Radul ban....
arul 1441, luna Maiu" 14 8). Nu stim child se vor fi instrainat
aceste sate, caci nu mai apar dup aceasta data in documente.
Ibldem, Cond., pag. 204 si ms. 1449, pag. 261.
Arh. Stat., Inventar m-rea Glavacioc pach. 34, netreb. 15, 16,
17, 19, 20. N-rele 15, 17 si 19 au si &Toil dupa documentele originale.
Cond. m-rii Codmeana dela Arhivele Statului, ff. 175, 177, 178, 181. Cond.
m-rii Glavacioc, pag. 204 si ms., 1449, pag. 261.
Arhivele Statului, Man5.stirea Glavacioc, Hotb.rnicii judetul
Vlasca la N. 5 si planuri la Nr. 74.

Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 1; Acad. Rom., ms. 1449,
pag. 1 i Fotografii, !men. XX, Nr. 28. Anexa 1, fotogr. 1.
www.dacoromanica.ro
31
3. Mo0a Izvorani 1493.

Mosia Izvorani este danie a lui Vlad Vocla Cdlug5ru1:
...iat dar am dorit i domnia mea de sfanta mnstire Glavaciogul... casa-i fie jumatate din Izvorani... 16 Iunie 1493" 9).
Nici despre mosia Izvorani nu mai stim nimic dup data de mai
sus, si nici chiar despre care Izvorani este vorba; din Ilfov de
ranga Snagov, sou Izvoarele din judetul Musce110).
4. BranWea dela Slatlna 1495.

Aceasta Braniste a fost facuta danie mnstirii Clavacioc de Vlad Voci Calugarul: ...da domnia mea aceasta porunca a domniei mele sfintei manstiri dela Glavacioc... ca s le
fie lor Branistea domniei mele dela Slatina, veri cat este insem-
nata... 4 Septemvrie 1495" 11). Branistea dela Slatina mai apare in dousa hrisoave de intrire, unul din 1507 12), si altul din
1512 13), si dup aceia numai stim nimic despre aceasta

Braniste.
5. Via dela Topoloveni

Via dela Topo/oveni este danie a lui Vlad Vod Cdlug5rul,
(lupa cum reiese aceasta din patru documente de intrire din

anii 1507 14), 1512 15), 1531 16), 1570 17). La 1812, via dela To-
poloveni a fost data schimb pentru o alta vie numita Geamilna

de lang Pitesti, proprietate a Medelnicerului loan Socoiescu
Via Topoloveni era in judetul Muscel, si avea o intindcre
de zece pogoane.
Arh. Stat. Cond. m-rii Glavacioc, pag. 211; Acad. Rom. ms.
1449, pag. 269. Anexa 2.

Dicfionarul Geografic al Romdniei, vol. IV, pag. 83 si Frunzescu
Dictionar Topografie, pag. 248, sub cuvb.ntul Izvorani.
Vezi anexa 3.
Vezi anexa 4.
Vezi anexa 5.
Vezi anexa 4.
Vezi anexa 5.
Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 224; Acad. Rom.. ms.
1449, pag. 286.
Ibidem., Cond. pag. 225 si ms. 1449, pag. 287.

Ibidem, Cond. pp. 242, 243, 244, 245, 246, 248 si ms. 1449, pp.
309, 310, 312, 313, 315, 318.
www.dacoromanica.ro
32
Muntele PrisInput
Muntele Prislopul
a treia parte
a fost cumpdrat de
Vlad Vodd CAlugdrul dela egumenul Lazdr dela schitul Brddet
din judetul Arges drept un tetroevanghel" si pretul lui una mie
aspri", i dupd aceia a ddruit acest munte, Prislopul, a treia
parte, mAndstirii Glavacioc, cum se vede aceasta din actele de
inthrire din anii 1507 19), 1536 20), 1568 21), un document ail
an dela Mihnea Vodd Turcitul 22), si hrisovul lui Matei Basarab
din anul 1642 23). Dupd aceastd data din urm, nu mai stim
nimic despre muntele Prislopul. Cred ca aci este vorba de muntele Prislopul din judetul Muscel, cum scrie in Dictionaral Geo-
grafic al Romeiniei; iar nu in judetul Prahova, cum gsirn o

insemnare in condica Nr. 14 a proprietktilor mandstirilor din
Tara Romneascd 24).
McOa CernatE*1.
Mosia Cernktesti este danie a lui Vlad Voc1.5. Calugdrul,
dupd cum af15.m aceasta din cloud hrisoave de intdrire din anii
1512 25) si 1635 26). Cerndtestii inainte de a fi dat mandstirii
asa spun documentele de inGlavacioc, a fost sat Domnesc
tdrire. Pe aceastd mosie erau vii si lua mAndstirea numai vindriciu, din zece vedre una, si ploconul i pdrpdrul, adicd doi
bani de vadri 27). Mosia Cernatesti avea o intindere de 2.400
pogoane 28), si venia in judetul Saac, azi judetul Prahova, la
Valea Cdlugdreascd.
Vezi anexa 4.
1449, pag. 278.

Diet. Geogr. Rom. sub cuvAntul Prislop munte, si Arh. Stat.,

Cond. Nr. 14, f. 41 verso.
Vezi anexa 5.
1449, pag. 180.
Arhivele Statului, Inventar, m-rea Glavacioc, pach. 34, netreb.
35, 39, 40, 74, 93, 100, 109, 115, 120.
Arh. Stat. m-rea Glavacioc, HotArnicii jud. Prahova, Nr. 4,.
pkanuri Nr. 8 si 13.
www.dacoromanica.ro
33
8. Mo0a Vatra Mnstirii Glavacioc.

Hotarele mosiei Vatra au fost insemnate" de Vlad Vocld
Chlugdrul, dupd cum spune aceasta un hrisov de intdrire dela
Petru Vocli din 1563: ...dd domnia mea aceastd porunc a

domniei mele ca sE fie sfintei mnstiri Glavaciogul mosie, care
este imprejurul mndstirii pe hotarele cele btrne, pe unde

au insemnat rdposatul Vlad Voevod Cdlugrul, strdmosul donini.A mele, pentruc este bdtrand si dreapt mosie a sfintei rn5.-
ndstiri" 29). Vatra Glavaciocului avea o intindere de 21.413

pogoane 30).
9. Moia Crilogari.
Mosia Crngari din judetul Vlasca a fost cumprat de
Vlad Vod Cdlugrul dela Tatul si dela Tocsaba, drept o sutd
florinti unguresti, apoi a fcut-o danie mndstirii Glavacioc,
cum grdesc hrisoavele de intdrire din anii 1507 31), 1512 ''2),
1586 33). Mosia Cr5.ngari era in hotar cu Visina, la Nord de Va-
tra mndstirii, cu care s'a si unit &Ira aceia.
10. Mosia Velea.

Satul ce se chiamd Velea toatd si Isvrta si cu tot hotarul si cu morile", le-au inchinat Vlad Voca Calugdrul mnistirii Glavaciocul 34). La 1723 ghsim in condica mnstirii un act
de schimb cu boerul Iordache vel Portar, prin care acesta

mandstirii mosia sa Humul, iar mndstirea li dh mosia Velea
de pe Neajlov 35). Nu stim prin ce imprejurare
ori stricnrea
schimbului, ori danie, ori cumpdrare mosia Velea se intoarce
iar in stilpitnirea manstirii Glavacioc, unde o gsim trecut in
catagrafia din 1761 Septemvrie 20 36, Si se mentine pnd la secularizare.
29) Arhivele Statului, Cond. m-rii Glavacioc, pag. 24; Acad. Rom.
ms. 1449, pag. 31.
Arhivele Statului, m-rea Glavacioc, Hotarnicii, judetul Vlasca,

Nr. 27, planuri Nr. 4.
Vezi anexa 4.
Vezi anexa 5.
Arh. Stat., Cond. m-ni Glavacioc, pag. 23; Acad. Rom., ms.
1449, pag. 29).
Ibidem, Cond., pag. 197 i ms. 1449, pag. 253.
Ibidem, Cond., pag. 6 si ms. 1449 pag. 7.

Vezi anexa 9.
www.dacoromanica.ro
34
11. Satul Zemnieele.

Satul Zemnicele din judetul Teleorman este o parte danie dela Ivan Clucerul din 1504 '7) si alt parte dela Neagii Logofiltul zis si Grmaticul din vremea domniei lui Neagoe Basarab 3h). Nu stim Cand s'a instrinat Zemnicele.
Moia Neagra.
La 1513 Neagoe Basarab intareste tocmeala dintre egumenul Ilarion al Glavaciocului si dintre Oancea Rarcalabul, prin
care mnastirea Glavacioc d lui Oancea Rarcalabul trei mii de
cea facut danie manstirii de

aspri si mosia dela Izvor
iar
Oancea
Parcalabul d manstirii a
Logofatul
Neagu
patra parte din mosia Neagra 39).
La 1526 Radu Voda dela Afumati intareste mandstirii Gla-
vacioc stapanirea in mosia Neagra peste partea dreapta a

Tigdnusului" to).
In sfarsit la anul 1532, Vlad Vod, intreste manastirii

Glavacioc sa-i fie mosie in Neagra partea Radului al Mandei,
pentruch o au cumprat parintele egumenul Saya dela Radul
al Mandei drept 5.000 aspri gata" 4)). Mosia Neagra s'a alipit
mai tarziu la mosia Vatra Glavaciocului.
Mo*ia See$ti.
Mosia Schesti a fost Pacuta danie manstirii Glavacioc
de Hamza Banul i sotia sa Slavna: ...dat-am domnia rpea aceasta porunca a domniei mele sfintei manstiri ce se chiama
Glavaciocul ca sa-i fie satul Scesti tot, cu tot hotarul si salasele de tigani pentruc le-au dat si le-au adaos raposatul
Hamza Banul la moartea lui, iar dura moartea lui dat-au
jupaneasa lui Slavna pentru sufletul sill... 9 Septernvrie
1535" -12, In condica manastirii Glavacioc este gresit scris
371 Aril. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 215; Acad. Rom., ms.
1449, pag. 274.

Ibidem, Cond., pag. 14, si ms. 1449, pag. 18.
Ibidem, Cond.. pag. 16 i ms. 1449, pag. 19,
www.dacoromanica.ro
35
titlul Mosia Scdesti ce-i zice si Fant.anelele", deoarece mosia

Scdesti este in judetul Dolj pe apa Jiului, iar mosia Fantanele
este in judetul Romanati.
Mo$ia Shiveni.
Mosia Sldveni este danie a lui Calota Vornicul, fost dregd-
tor al lui Neagoe Basarab: ...pentruca a fost dat aceasta jumdtate de satul Slvenii, Calota Vornicul, inca' din zilele rdposatului Basarab Voevod... 31 Martie 1564".43). Si la aceastd mocondica mnstirii greseste cand zice Mosia Sldveni ce-i
zice si Murta", fiinda Slavenii sant in judetul Romanati, iar

Murta este in Dolj 44).
Mo*ia Cure0.
Mosia Curesti este danie a lui Calota Vornicul: 1525
Septemvrie 11. Calot Vornicul, pana au trait, au fost d5.ruit
mandstirii Glavaciocul mosia Bdrdganul jumdtate, si st.5.p5.nire
va avea numai dupd moartea lui, care stpanire o intareste

si Radu Vod" 45). Curestii sant in Ialomita, in hotar cu ju&tul Iflov, pe Dundre, si se mai numia si mosia Brganul.
Mo0a Tatiire$ti
1538.
Mosia Ttdrassti este danie a jupanului Trifea Clucerul:
...d domnia mea aceastd porunc a domniei mele sfintei si

Dumnezeestii mandstiri, ce se zice Glavaciocul ca sd-i fie mo-
sie in Tdtdrasti pe apa Teleormanului, partea Stanii toat5....

25 Aprilie 1538, Radu Vod" 46). Ttrdstii snt in judetul Teleorman in hotar cu mosia Negreni din judetul Vlasca. Cred
mosia Ttardsti s'a alipit de mosia Negreni si apoi amandoud
de Vatra mandstirii Glavacioc.
Art. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 192; Acad. Rom. ms.
1449. pag. 246.
Dietionaral Geografie al Ronainiei sub cuy. Murta si cuy.
Slaveni.
Art. Stat., Inventar, m-rea Glavacioc, pach. 34, netreb. 1
53, cf. Cond., pag. 130, 131 si ms. 1449, pag. 163, 164.
si
1449, pag. 284.
www.dacoromanica.ro
36
Mosia Obislav
1569.
Mosia Obislav, zisa si Fundul Parului, sau Sipotele, din

judetul Vlasca, este danie a Stancai, jupanita Stanciului a lui
Benga, fiica lui Hamza Banul 47) Un document rara data din
vremea lui Vladislav Vod si a egumenului Saya, 1525-1545,
mai arata un ddnas la Obislav, pe Dumitru din Banesti 48).
Mosia Obislav, o parte tinea Mitropolia din Bucuresti si doua
pdrti le tinea mandstirea Glavacioc 49). Obislavul vine pe rhul
Arges in apropiere de comuna Corbii Mari si avea o intindere
de 3.832 pogoane. S'a pdstrat pana la secularizare.
Mosia Calinesti
1574.
Mosia Calinesti este danie a marelui Portar Harvat: ...da

domnia mea aceasta poruncd a domniei mele cinstitului dregd-
tor al domniei mele jupan Harvat, marele Portar, ca sd-i fie

mosie in Chilinesti partea lui toatd pentruci este batrand
dreaptd mosie, si mosteneasca cumpdratoare; iar dupd aceia
mai sus zisul cinstit dregator al domniei mele jupanul Harvat
Portarul, el a fost dat aceast mai sus zis a lui parte din Calinekai sfintei mAnastiri, ce sd numeste Glavacioc... 12 Aprilie
1574, Alexandru Voevoc59). Nu stim ce s'a facut cu aceastd mosie; de asemenea nu stim in ce judet venia, deoarece in Dictionaral Geografic al Romaniei este aratat in judetul Muscel 51), iar
intr'o Condicd a proprietdtilor manstirilor din Tara Romaneasca este trecutd in judetul Prahova: mosie si vie la Calinesti Prahova" 52).
Acad. Rom., ms. 2106, f. 6: ..........j
v.a)cs(a :o!)
tic Mtrpo7c6Xscoi, xsci TV) (Lovaorriptou Da67.TCo),,

7:ts).iw)X,
zai r:ipvi:t re) v:sv v.ovaltiiptov I.XotP,TcCoX `66o,v.iMtzp6s.vat
Traducere: mosia Obislav este comuna, si a Mitropolii si a mb.7,0Xt;
nastirii Glavacioc, i ja manastirea Glavacioc doua, si Mitropolia una". Cf.
13?,crica OrtodoxO Romana, an. II, 1875, pag. 632.
1449, pag. 35.
Marele Dictionar Geografic al Ro7neiniei, sub cuy. Calinesti.

Arh. Stat., Cond. Nr. 14, Inventarul proprietatilor mosiilor din
Tara Romaneasca, f. 41.
www.dacoromanica.ro
37
19. MoOile Como$tenl, Drdncea, Caracalu, Sadova

altele 1587.
Aceste mosii sant danie a jupanitei Marga, fiica lui Matei
Banu din Brancoveni: eu dar jupanita Marga, fiica lui Matei, sa se stie ca am lasat sfintei manstiri Glavaciocul, averile
mele, si satele, i iganii a fi dup moartea mea... si anume satele Caracalul, Betejani, Comosteni, Drancea, Corlatele, Potilotii, Marmurile, Macesul de Sus si de Jos, Strihaia, Sadova,
Ocolna, Frumuseii, Predestii, Seaca, Bucovat, Pai a, Pleana,
Slatinicul, Salatrucul, Spartii, Cocicodia, din toate a patra

parte" 53). Marga moare la 1591 i se ingroapa la minastirea
Glavacioc. Cu trei ani in urma. la 1594 Danciul Armas din Brancoveni cotropia moiile 15.sate Glavaciocului de Marga" ,+).
Moia Fiigetelul.
Mosia Fagetelul nu se stie cum a intrat in stapnirea
nastirii Glavacioc. La anul 1637 Matei Basarab da porunci ca
sase boeri s aleaga hotarele mosii Fagetelul a manastirii GlaMosia Figetevatioc, de satul Valcana al Oprii Postelnicu
lul avea o intindere de 1.571 pogoane 56), si era in judetul Dambovita. Se pastreaz pan la secularizare.
Mo*ia ConteVi.
Mosia Contesti este danie a lui Ivan Slugerul: ..scrisoarea mea la sf.nta manastire Glavaciocul... cum si se stie ca
viind sfintia sa egumenul Glavaciogului pentru trebuintele sfin-
tei manastiri, aici la sfanta manastire Argesul, venit-au si la

mine de mi-au zis pentru o mosie, care o am fost dat la d'anta
manastire Glavaciogul pentru ingroparea fratine-meu Ivan Slugerul inca din zilele lui Matei Basarab anume Contesti... aceasta
mosie o au fost cumparat fratele meu Ivan Slugerul... funii

Arh. Stat., Cond m-rii Glavacioc, pag. 229-232; Acad. Rom., ms.
1449, pag. 293- 297.
I. C. Filitti, Banatul Olteniei qi Craioveqtii, 1933, Craiova,
pag. 32-33.
1449, pag. 174.
Arh. Stat., m-rea Glavacioc, HotArnicii Nr. 4, judetul Dambovita, si planuri Nr. 10.
www.dacoromanica.ro
38
cloud si case de rumni cinci... Rafail monah Stirbei, care mi-a

fost numele pe mirenie Radul Comisul... 30 August 1701" 57).
Contestii se afld in judetul Teleorman, laugh.' comuna Bragadiru, in hotar cu judetul Vlasca 5S). Nu stim ce s'a fcut aceasti
mosie, fiinded nu mai apare in documente.
Mola Sili$tea 1691.

Mosia Silistea este danie a jupanitei Pracsia, fiica lui
Radu Comisul Stirbei, numit si Rafail monahul: ...sd se tie
ca intdmplndu-se de s'au petrecut fie-mea Pracsia ingropatu-is'au oasele la sfnta manstire Glavaciocul si clandu-i eu satul
Silistea ot sud Teleorman zestre, cdnd a fost la petrecania ei,
fost-au Isat cu blestem ca s dea acest sat al ei Silistea la

sfanta mAndstire Glavaciocul, ca sd fie pentru pomenirea sufletelor noastre, ins mosie stearpd far& rumni... Radii' Comisul Stirbei... 15 Iunie 1691" 59). Mosia Silistea s'a pstrat
!Ana la secularizare.
Mosia Poenile 1708.

Mosia Poenile este danie a lui Tudor Stirbei, fiul lui Radul
Comisul Stirbei: ...adici eu Costandin Stirbei vel ban, dim-
preun cu frate-meu Serban si cu frate-meu Matei, dat-arn aceastd scrisoare a noastr la mana sfintiei sale phrintelui Stefan, egumenul sfintei mandstiri ot Glavacioc, ca sa fie de bund
credint, precum sd se stie ca intmpldndu-se moarte
noastre lui Tudor, si lsAnd el cu sufletul lui de I-am ingropat
la sfnta mallstire Glavacioc, au dat fratele nostru Tudor la
moartea lui toath mosia din Poeni, ca si fie pentru sufletul printsilor nostri, pentru sufletul lui si pentru pomenire... Costandin Stirbei... 15 Iunie 1708" Go). Mosia Poenile este in judetul
Teleorman. S'a pstrat pan la secularizare.
MoLa Valeni cu Schitul Gritlitteni 1721.

Mosia Vleni este dania negutdtorului Avraam si femeea
sa Stamata: ...adich eu Avraam dimpreund cu vdrul meu NiArh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 237; Acad. Rom., ms.
1449, pag. 303.
Mamie Diefionar Geografic al Romaniei, tom. II, pag. 622.

1449, pag. 143.
www.dacoromanica.ro
39
codim si cu nepotul nostru Costandin facut-am zapisul nostru

ca si fie de mare credinta si 1-am dat la d'anta niki-lastre Gla-
vacioc, precum si se stie, ca. avind noi mosie, Vileni si pe

mosia aceasta facut-am si un schitisor, inchinat-am sati/ cu
mosia din hotar pana'n hotar la sfanta manstire Glavaciorul...
3 Februarie 1721" 61). Un document dela Mitropolitul Daniil
al Ungrovlahiei din 15 Aprilie 1721, arata schitul Galteni a
fi in judetul Vlasca 62) La 1792 schitul Galateni inca era in
Muta
. Dupa aceasta data nu mai apare in documente.
25. Mola Rumanati 1723.

Mosia Rumanati este danie a lui Matei $tirbei, fiul lui
Radu Comisul tirbei. Matei lund dela manstirea Glavacioc
320 talen i cu imprumut, pentru acesti bani a pus zalog toata

mosia sa din Rumanati. Implinindu-se sorocul datoriei si neputb.nd plati, face zapis de danie la manastire pentru mosia Rumanati de pe apa Dambovnicului ot sud Vlasca, 15 Februarie
1723" 64). Aceasta mosie s'a pastrat pina la secularizare.
26. Mola Humul

Mosia Humul, vecina cu Vatra manastirii, in partea despre
RaFarit, a fost luata schimb, o parte dela Iordache vel Portar

in 1723, iar mantirea i-a dat pentru aceasta sfoara din Humul,
mosia sa Velea de pe apa Neajlovului 6); i alta parte dela
Carstea Logofatul, fiul Cocorai din Hom la 1743, iar manastirea i-a dat mosia Petresti de pe Neajlov 66). Despre mosia Petresti nu avem niciun act in condica manastirii Glavacioc. Mosia Humul s'a alipit cu timpul de Vatra manastirii si au format
impreuna un trup de mosie.
27. Mola Tampent.

Boerul Tampeanu, proprietarul mosiei Tampeni din secolul
1449, pag. 305.

Arh. Stat., Inventar m-rea Glavacioc, pach. 34, netreb. 94
Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 109-111; Acad. r..orn.
ms. 1449, pag. 137-140.
1449, pag. 7.
Ibidem, Cond., pag. 9 si ms. 1449, pag. 11; cf. Arh. Stat. Mitr..
Bucuresti, pach. 128 netreb. doc. 1 si 2.
www.dacoromanica.ro
40
al XVI-lea, a 15.sat mosia la trei fii ai ski, din care, unul, iLea-
vind mostenitori a luat a treia parte din mosie spre Miazizi,

inchinat-o ministril Glavacioc, din judetul Vlasca, dind?
n'am putut dovedi", spune d-1 G. Poboran din Slatina 67). Actele din condica mankstirii ale acestei mosii cu data de 1696,
arat numai hotarele mosiei Gs). Timpenii vin in judetul Olt
lingi Slatina, i s'au pistrat pin la secularizare.
si
28. Mola Vartoapele.

Pentru mosia Virtoapele din judetul Teleorman, nu avem in condica mndstirii decit doui foi de semnele i hotarele mosiei", la anul 1695 69). Cind a venit in stip.nirea ministirii Glavacioc, nu stim. Mosia Virtoapele avea o intindere
de C.111 pogoane 70) si s'a phstrat pina la secularizare.
Mo0a Jircovul.
Nici pentru mosia Jircovul nu avem stiri, cine a ficut-o dani2. ...di domnia mea aceastk porunc a domniei mele, stintei
mAnkstiri ce se zice Glavaciocul ca si fie volnic igumenul Mi-
trofan, cu aceasti carte a domniei mele, a tinea mosia sfintei

minastiri, din Jircov, c.t este partea sfintei minkstiri toat5.:
Mihnea Vocli, 25 Martie 1583 71). Mosia Jirconul vine in judetul Vlasca pe apa cu acelasi nume. Nu stim, cind se va fi
pierdut aceasti mosie; la 1761 nu mai era in stapinirea mini tirii Glavacioc
Mo*Ia Cupele.
Pentru mosia Cupele nu avem acte de danie; exista in
sapinirea ministirii Glavacioc la 1761. La anul 1848, Ilartie
3, egumenul Ierothei Glavacioceanul" o d schimb pentru mosia Negreni a boerului Emanoil Bileanu, ve) vornic 73).
G. Poboran, Istoria Orasultti Slatina, 1909, Slatina, pag 443.
Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 118. Acad. Rom., ms.
1449, pag. 148-149.

Arh. Stat., M-rea Glavacioc, jud. Teleorman. HotArnicii Nr.
10. planuri Nr. 1, 21.
pag. 292.
Vezi anexa 9.
1419, pag. 133.
www.dacoromanica.ro
41
31. Mo*fia Gro0.
De asemenea si mosia Grosi nu se stie cum a intrai in

st pnirea mndstirei Glavacioc. Singurul document din condica
randstirii, cu data de 9 Octomvrie 1558, ne aratd pe vechii pro-
prietari 74). Mosia Grosi era in judetul Vlasca, in hotar cu judetul Arges 73). Cred cd aceasta mosie s'a alipit de Vatra mdn af-ti rii.
32. Locul dela Corn pe Prahova,

Este dania lui Dragomir Pintei din vremea lui Neagoe
Einsarab. Documentul din condica mandstirii este fard data,
ci cloar titlu Cartea lui i3asarab". Acest loc de chilii la Corn
pe Prahova", era jumdtate al mndstirii Snagov si jumdtate al
mb'ndstirii Glavacioc 76).
33. Morile dela Campina 1536.

Morile dela Cdmpina siint danie a lui Stroe Marele Spdtar
din anul 1536, Ianuarie 7, si au fost jumdtate ale mandstirii

Snagov si jumdtate ale mndstirii Glavacioc 77).
34. Varna dela Prahova.

Vama dela Prahova este danie a lui Vlad Vod Cilugarul,
si se da jumlatate mnstirii Snagov si jumdtate mndstirii Glavarioc. Pentru aceastd vain avem numai acte de intdrire Liela
Radu-cel-Mare 1507 7"), Mihnea Turcitul 1587 79), Alexandru
Vod 1593 %). Grigore Ghica 1661 Si), Mihai Racovit 1731 ''.2)
Grigore Ghica 1735 83), Constantin Mavrocordat a ridicat
muele dela s'Ami ale mndstirilor din toats tara la 1739 '4).
Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 21; Acad. Rom., ins.
1449, pag. 27.
Arh. Stat. Condice Nr. 14, Inventarul proprietatilor m-rilor din

Tara Romaneasc5., pag. 41.
Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 236; Acad. Rom , ms.
1449, pag. 302.
Anexa 4.
St. Nicolaescu, Documente Slaro-RomAne, pag. 284.
Arh. Stat. M-rea Cotroceni, pach. 59, Doc. 8.

Arh. Stat. Inventar m-rea Glavacioc, pach. 34, netreb. 38.
Ibidem, Inventar, pach. 34, netr. 66.
Ibidem, Inventar pach. 34, netreb. 68.
Tunusli, Istoria Tdrii Romeinesti, trad. G. Sion, 1863, pag. 49.
www.dacoromanica.ro
42
Jata acum si mosiile care mai ramasese la anul 1842:

Vatra mfinastirii, Vlasca.
Cupele, Vlasca.
Rumiinati, Arges.
Obislav, Vlasca.
Velea sau Nebuna, Vlasca.
Calugrenii, Vlasca.
Vartoapele, Teleorman.
8 Silistea, Teleorman.
Poenile, Teleorman.
T5.mpeni, Olt.
Curesti, Ilfov.
Fantanelele, Romanati.
Fgetelul, Dmbovita.
Murta, Dolj.
Cerntesti, Prahova 85).
Una catagrafie pentru tiganii man'astirii insumat de 406
ftmilii si 1450 suflete 80.
Ca incheiere a acestui capitol pot spune c mashie
Glavacioc, in numr asa de mare, au dat mult de lucru egumenilor de pe vremuri, dar nu-i mai putin adevrat ca le aducea
si frumoase venituri, mai ales ch.' soborul mArrstirii a fost totdeg una restrans, ca i cuprinderea
Acad. Rom., ms. 722, f. 80.

Acad. Rom., ms. 722, f. 153.
NOTA.
In Adevrul Literar Nr. 476 din 19 Ianuarie 1930, d-I
Mihail Popescu, dela Arhivele Statului, a publicat un articol despre manastirea Glavacioc, folosind unele tiri din lucrarea de fat& farA a face
mentiune de aceasta.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
I.
6949 (1441) Maiu 14 Trgoviste.

Vlad Voevod cleirueqte mcindstirei Glavacioc satele u? met-
toare: la Neajlov ocina lui Berild, la Buteqti ocina lut Micul

Bancid i cdt este partea banului Radu din Mirce0i dela Teleorman. Se acordei i scutiri 1).
Ce! intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul si binecinstitorul si de Hristos iubitorul Io Vlad Voevod i domn a
toati tara Ungrovlahiei si a partilor de peste munti, Amlasului
si Pgrasului herteg, a binevoit domnia mea cu a sa bunavoie,
eu inima curata i luminat a domniei mele si am daruit acest
intru totul curat si bine inchipuit i prea cinstit, ce este mai
presus de toate cinstile i darurile , hrisov al domniei mele, ca
sa fie manastirei dela Glavacev, lacasul Bunavestirei Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu si fratilor cari snt in acest
Facas, ca si le fie lor satele anume: la Neajlov, ocina lui Berila,
si la Buteqti, ocina lui Micul Bancul 2) si la Teleorman Mircestii
cat este partea lui Radul ban, acestea sa le fie lor de hab si
din (cele) doua sate: din Butesti si din Mircesti galetile ohabnice
cari sant ale domniei mele i aceasta am dat manastirei. Drept
aceia oricine va fi galetar sau [
I 3) incepnd de
vaina oilor, de vama porcilor, de albinkrit, de dijme, de gloabe,
de posade, de transporturi, de care, zicand de slujbele mari si

n'id cate sant in cuprinsul domniei mele, de toate acestea s le
fie lo,: de haba. Si cine se va incumeta din slugile sau din boerii dcmniei mele, si de a-i supara macar de un fir de par, va
Atat textul slav si traducerea acestui document cat si cele (lela
Nr. II si III ne-au fost comuncate de d-1 Damian P. Bogdan dela Acade-
mia Romana, cari documente au fost folosite pe larg Inteo lucrare a

Diplomatica slavo-romand din secolele XIV qi XV
In manuscris.
d-sale
aflatil inca
Partea subliniat a fost complectati in aceast traducere dupa.
un lung rezumat Cu citatii din text facut de loan Bogdan si care se gaseste
astazi la Academia Romana, ms. rom. 5236, fila 42.
ters in copia fotografica.
www.dacoromanica.ro
44
ptimi rdu si mare urgie dela domnia mea ca un necredincios al

dc mniei mele. Inca si dupd moartea domniei mele, pe cine va voi
Domnul Dumnezeu a fi domn Tdrii Romnesti, sau din rodul

mmiii domniei mele, sau dupa picatele noastre, pe orle:1re din
alt neam, acesta de va innoi i va intdri, pe acesta Domnul
Dumnezeu s'A-1 inthreascd in domnia lui, iar de va strica si pe
at..esta Domnul Dumnezeu s5.4 strice si si-I ucidd sufleteste si
trupeste si si alba parte cu blestematul luda si Arie, in veci
amin. Martorii acestui hrisov: jupan Tatul, jupan Nanul, Manea Vornic, jupan Stanciul Honoi, Radul Borcea 1
1 4),
Dumitru spltar, Serban protovistier, Semen stolnic, Mielea paharnic, logoat Stefan. In anul 6949, luna Maiu 14 5). Dat in
Tdrgoviste.
Semdtura neautografd a domnului in monograma:
Io
Vlad Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn 19.
7001 (1493) Iunie 16 Bucuresti.

Vlad Voevod dcirueste mnstirii Glavacioc jumdtate dih
satul Isvorani
partea lui jupan Deatco paharnic si cea a lui
jupan Radul paharnic,
precum i dou'd sellase de figani.
.1. In lege a poruncit Domnul Dumnezeu fiilor lui Israil, ca
In fiecare an sd zeciuiascd. rica se va agonisi. Si aceasta
Sfintii Apostoli si de Dumnezeu purtAtorii pdrinti au sfLuit spre ajutor i facerea de bine a sufletelor noastre si ne-au
predat nota celor din urm copii ai lor acestea cu ruglciune si
cr privighere si Cu postire, acestea Cu milostenie si Cu pocdinta
a se depirta de tot rdul cu toatd credinta i virtutea, s fim

gata a auzi acel glas: veniti la mine toti cei osteniti si ingreuis ti si eu va voiu odihni, luati jugul meu asupra voastrd, si invtati-v dela mine, ea blAnd sAnt, si smerit cu inima, si yeti
afla odihn sufletelor voastre, cci jugul meu bun este si sarcina mea usoard este; venitl binecuvantatii pdrintelui meu si
Copia fotografica ne arata ca in acest loc originalul este rupt.
Data zilei am complectat-o dupa. Brezoianu Vechile institufiuni
ale Rontaniei (1327-1866), Bucuresti, 1882, pag. 235, unde este mentionat
hrlsovul, si dupa rezumatul lui Bogdan mentionat in nota 2.
6 Dup. copia fotografica a originalului aflata. la Academia Ro-
mana. Fotografii XX, plansa 28, o traducere romaneasca. in Condica noul

a manastirii Glavacioc, pag. 1, dela Arhivele Statului, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
45
mosteniti imprdtia pregiitit voui dela alcdtuirea lumii; &Ad

am fldmiinzit si mi-ati dat sa mdrid.nc, am insetosat si m'ati ad pat, rdthcit am fost si m'ati aflat, gol si m'ati imbrdcat, bol-
rav si m'ati cercetat; in temnit si ati venit la mine. lath si

eu binecredinciosul si binecinstitorul si de Hristos iubitorul si
de sine stdpnitorul Io Vlad Voevod si domn, fiul marelui Vlad
Voevod, cu mila lui Dumnezeu Si cu darul lui Dumnezeu bidduind si domnind peste toatd tara Ungrovlahiei inch si a Predeoalului de peste munt.i, Amlasului si Fdgirasului herteg, rd.vrind a urma impdratilor si domnilor din vechime, cari (Tie p5.mantesti prin facere de bine in pace le-au petrecut si imprdtiei ceresti s'au invrednicit, stim ca tuturor celor ce iubesc pe
Dumnezeu, toate le merg spre bine, intielepciunea trupeascd
moarte (este), iar intelepciunea sufleteasch viatd si pace (este).
Acestea dar aducandu-si aminte domnia mea (si) cuvhntul proorocului David impdrat ce zice: fericiti cei ce li s'au slobozit
fdrddelegile, i cdrora li s'au acoperit phcatele, fericit bdrbatul
chruia Domnul nu-i va socoti pdcatul. Si iari dupd cum doreste cerbul cdtre izvoarele apelor asa doreste sufletul meu
tre tine Doamne. Iat dar am dorit si domnia mea care mandstirea Glavaciov, hramul sfhntului ideas al Preacuratei Stdpnitoarei noastre, Wascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei
Mariei si al cinstitei ei Buneivestiri si Preacinstitului pdrintelui
si egumenului Kir Saya si tuturor celor intru Hristos frati,
(earl) lcuiesc in acest dint loe, ca sa le fie lor jum5.tate din Izvorani, partea jupanului Deatco paharnic si a jupanului Radul
paharnic pentru cd am schimbat domnia mea cu jupan Deatco
si cu jupan Radul, de am dat lor toat balta i cu vindriciul
domnesc, dar numai dela vecinii lor sh ia, iar in tara sd nu se
amestece, si cloud sdlase de tigani anume: [
I-) iar
jupan Deatco si jupan Radul, au dat domniei mele jumtate din
Izvorani, partea lor, lar domnia mea am ad'hogat-o sfintei mindstiri ca sd fie spre hrana fratilor si spre vecinica pomenire a
domniei mele si a pdrintilor domniei mele si a copiilor domniei
niele si de nimeni neclintit dupd porunca domniei mele. Si nimeni si nu indrdzneascd s-i turbure dintre slugile sau dintre dregdtorii domniei mele trimii dupa 'uncle i dupa mun-
cile domniei mele, pentruci cine va indrdzni si le impiedice micas si un fir de phr, apoi unul ca acela va primi mare
7) ters in copia fotografica.
www.dacoromanica.ro
46
urgie dela domnia mea ca necredincios i elicitor al acestei porunci a domniei mele. Inca si blestem aseaz domnia
mea, pe cine va alege Domnul Dumnezeu sa fie domn al Trii
Romanesti, sau din rodul inimii domniei mele, sau din ruda
dumniei mele, sau dup pacatele noastre din alt neam, Inca sd
cinsteascd si sd intareascd si sa innoiascd si sd pazeascd, pe unul
ca acela Domnul Dumnezeu sa-1 cinsteasca si si-1 intdreascd si
sa-1 pdzeascd in domnia lui; ins dad.' va impiedica si va distruge, pe unul ca acela Domnul Dumnezeu s-I ucid aici cu trupul, iar in veacul viitor sufletul lui si sa fie blestemat de cei 318
sfinti pdrinti dela Nicheia si sd aiba parte cu luda si cu intreit

blestematul Arie i cu acei Iudei, cari au strigat asupra Domnului Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos zicand:
s5ngele lor asupra lor si asupra copiilor lor, caci este si va fi
in veci amin. Martori: jupan Drghici Stoica, jupan Barbul Craiovescu, jupan Crastian fost vornic, jupan Parvul, mare vornic,
jupan Staico logoft, Teodor protovistier, Stroe spdtar, Danciul
comis, Albul stolnic, Dumitru paharnic, Radu stratornic. Ceucut am scris in cetatea Bucuresti, luna Iunie 16, in anul 7001.
Semndtura neautografa a domnului in monogram: t Io
Vlad Voevod cu mila lui Dumnezeu domn s).
7004 (1495), Septemvrie 4. Glavacioc.

Vlad V oevod drueste mcindstirii Glavacioc, branistea dela
Slatina asezcind ca vcitaf asupra ei pe Tatul dela Hintesti.

Cu mila lui Dumnezeu lo Vlad Voevod si domn a toata
tara Ungrovlahiei, feciorul marelui Vlad Voevod, d domnia
me p aceast poruncd a domniei mele sfintei manstiri dela GM.-
vdciov si preacinstitului parinte egumen chir Visarion si tuturor celor intru Hristos frati cari vietuesc in acest sfant ideas
ea sd le fie lor branistea domniei mele dela Slatina, veri cat este
insemnata, pentruca am dat-o domnia mea sfintei mandstiri
dela Gldvaciov. Drept aceia, cine va intra din tara domniei mele,
sau din orasele domniei mele, sau dintealta parte, apoi aceia sa
intrebe pe egumenul dela Glvaciov si pink ce nu-i va slobozi
el inteaceastd braniste sd intre, ei sd nu fie volnici fard stirea
8) Dupa copia fotografica a originalului &flails. la Academia Romana, Fotografii XX, plana 74, o traducere rom. in Condica noua a manastirii Glavacioc, pag. 211 dela Arhivele Statului, Bucureti.
www.dacoromanica.ro
47
lor si ara intrebarea lor s intre. lar cine va intra, aceia

plAteascd sfintei mnstiri ce-i va fi legea, iar cine se va glsi
intrat in braniste ara stirea lor, apoi calugdrii si fie volnici,
MI" s-i fac.. Si tu Tatule dela Hintesti, iatd te aseazi domnia
mea vdtaf, ca sd-mi pdzesti aceast braniste si si-mi pizesti (si)
accste albine cum vei sti mai bine, si te nevoesti. Si cu aceasti
carte a domniei mele, s strigi in tan, s auzi tot omul, cici
singur am dat domnia mea sfintei minstiri, insusi am lisat aceasti braniste i aceste albine pe capul tu sa le pdzesti. Si
altfel sd nu fie, dupi spusa domniei mele. S'a scris Septemvrie
4 in G15.vdciov in anul 7004 9).
Semndtura neautografi a domnului in monograma: f Io

Vlad Voevod cu mila lui Dumnezeu domn 10).
IV.
7015 (1507), Iulie 20.

Radul Voevod intareqte mnstirii Glavacioc stiipcinirea
pe.t.te satul Caluglirenii de pe Neajlov, peste junditate din Cdlugiirenii dela Teleorman, precum qi peste alte danii Mente de
p5rintele sfizt Vlad Voevocl.
Cu mila lui Durrmezeu Io Radul Voevod a toati tara Rumineasci, fiul marelui Vlad Voevod, dat-am domnia mea aceasti porunci a domniei mele acestui hram i licas al sfintei si
prea Curatei, prea Blagoslovitei stipnei noastre Ndscitoare de
Dumnezeu i pururea Fecioarei Mari (unde s cinsteste si si'
sliveste a ei Bunavestire)
sfintei mindstiri ce si' cheamd
Glavaciocul, si pirintelui egumenului si tuturor celor intru Hristor frati, cari licuesc intru acest sfint loc, ca si le fie lor satele
anume CAlugdrenii dupd Neajlov toti, si Ch.lugdrenii dela Te-
leorman jumatate, pentruca au fost inchinate aceste sate de

mosii nostri, inch de Mircea Voevod, iar celdl=lt sat ce s5.
chiamd Velea toatd i Isvirta i cu tot hotarul, si cu morile,
le-au inchinat pirintele domniei mele Vladul Voevod sfintei
mindstiri, ce si scrie mai sus, pentruc le-au fost cumpirat
pdrintele domniei mele Vlad Voevod dela Radul Trimindan,
fratele lui Cazan logofitul, drept 200 florinti unguresti, i (lrept
9. Dupli copia fotografica a originalului, aflata la Academia Romana, Fotografli, XX, plana 80, o traducere rom. in Condica manastire
Glavacioc, pag. 214, dela Arhivele Statului Bucuresti.
10) Din lipsa de caractere eirilicc la tipogrp fic, nu s'a putut transcrie textul slavon la niciun document.
www.dacoromanica.ro
48
16 coti coftirie 11), si drept 24 de coi de giure de aur, si inc.&

drept 500 de aspri, si Crangarii toti cu tot hotarul, pentruca
cumpdrat dela feciorii Mircii, dele Tatul si dela Tacsaba,
drept 100 de florinti unguresti, si Sumdrinestii toti cu tot hotarul, pentrucd i-au cumpArat dele Voico al Tatului drept 140
de florinti unguresti, si Cdlinestii jumdtate ins, cu vindriciul
domnesc, cat este pe acele hotard ale Clinestilor, pentruc,
au schimbat cu Carstian dvornicul de i-au dat satul donmesc
Cerndtestii totl, pentru jumdtate de Cdlinesti, si Branistea dela
Slatind, cat este loe domnesc, pentruc o au inchinat pdrintele
domniei mele sfintei mandstiri, si din vama Prahovei jumdtate,
si din vama domneasca a treia parte, i din judetul Vlcii in
tot anul g51eti de grail 13, si gdleti de orz 13, insd din gletile
ohabnicilor (adic mosnenilor), afard din satul lor, si vdmseria din judetul Teleormanului toatd, si plaiul ce sa chiamd Prislopul a treia parte, pentruc I-au cump5.rat pdrintele domniei
mele dela egumenul dela Brdet, dela Lazar drept un tetravangnel pretul lei 1000 de aspri, ins& sa ja calugarii dela Glavacioc
din plaiul care tin, si viile dela Topoloveni, viile Rujii, pentruc
le-au cumpdrat drept [
j 12) florinti unguresti, si
via lui Blaj Cheacichea o au cumpdrat drept 60 de florinti un-
guresti, si via [
13) care o au cumprat drept
36 de florinti unguresti, si via lui Blaj cel negru o au curnprat drept opt florinti unguresti, si iar sa le fie vinriciul domnesc si boeresc dela acele mai sus zise vii, pentruch 1-au ierI
tat si I-au inchinat pdrintele domniei mele, asijderea si domnia

mea 1-am dat si 1-am druit sfintei mandstiri, pentru sufletul
pdrintilor domniei mele, si tiganii anume 14). Pentruc, acestea
toate mai sus zise sate si igani, si vii si vinrici, si varni, si
glei,si plaiuri, si vdmdserii si tot ce serie mai sus intru aceast carte a domniei mele, le-au cumprat si le-au inchinat,
le-au dat printele domniei mele Vladul Voevod, ca sh fie sfintei manstiri Glavaciocul mosii drepte, ohabnice, si salsas toare
si neclintite in veac si dumnezeestilor cdlugdri spre hrand si

indulcire, iar nod i printilor nostri celor mai din nainte rposati domni, vecinici pomenire, si de nimeni sa nu se clinteascd,
Coftirie, un fel de satin oriental.
rupt in original.
rupt de vechime.
Urmeaza 38 familii de tigani.
www.dacoromanica.ro
49
dup zisa domniei mele. Si marturii sant, jupan Barbul si Parvul Craiovestii, i jupan Carstian Buzescul, si jupan Stroe vel
VOrIliC, si Stale ve! Logofat, si Bogdan Spatarul, si Calota Vi
tierul, si Parvul Comisul, si Badea Paharnicul, si Dragomir

Stolnicul, i Radul Stratornicul, si am scris eu Oancea Grama
ticul in cetatea Thrgovistei luna Iulie 20, leat 7015.
Io Radul Voevod.
(Locul Pecetii) 15).
V.
7020 (1512) Iulie 30.
Neagoe Basarab intdreste mnstirii Glavacioe stdpdnirea peste Ceilugetrenii de pe Neajlov i Cdlugeirenii la Teleorman, Velea, Crdngari, Sumeirinesti, Vii, Branistea din Slatina,
tigani si alte mili.

t Intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul si de Hristos
iubitorul Io Basarab Voevod i Domn, fiul marelui Basarab Voevod, cu mila lui Dumnezeu, cel ce tiu si obladuesc tot pamantul
Ungrovlahiei, dela bunul Dumnezeu, viindu-mi in gand, am binevoit cu toata adevarata si curata inima ca sa multumesc si lauda
s dau bunului Dumnezeu, carele cu a sa vointa i bunktate,
dintr'ale sale bunatati dintru nltime, no ne-au daruit si pre

scaunul parintilor nostri rdposati de mai inainte, pre noi ne-au
asezat, si pe aceasta de Dumnezeu data stapanire in mainile
noastre ne-au incredintat-o, pentru aceia cu toata inima dorind
catre sfintele de Dunmezeu infrumusetate dumnezeesti biserici,
iar mai vxtos care cea vestita sfnt mandstire ce se numeste
Glavaciocul, hramul prea curatei si de lume mantuitoare, prea
sfintei, prea cinstitei si prea blagoslovitei stapanei noastre
de Dumnezeu Nascatoarei i pururea Fecioarei Mar, cinstita
slavita ei Bunavestire, pre care invechita am Vazut-o ca au
ramas, facuta fiind de cei intru sfintenie raposati mosi ai

nostri. Drept aceia ostenindu-ne o am ridicat si pre cat a fost
cu putinti o am innoit, dupi aceia i-am si adhogat sfintei mdastiri in stpanire satele anume: Calugarenii totoi dela Neajlov
15) Arh. Stat., Cond. m-rii Glavacioc, pag. 197; Acad. Rom., ms.
1449, pag. 253.
www.dacoromanica.ro
50
Clugrenii la Teleorman jumatate, pentruc5, sant aceste sate

adhogate de mosii nostri inca de Mircea Voevod si de cei ce au
fost dup dansii Domni; iar alte sate le-au cumparat sfintei
manastiri Vlad Voevod CAlugrul, anume, Velea toata cu tot
hotarul ce l-a fost cumprat dela Radu Tramandan, fratele lui
Cazan Logoftul, drept 200 florinti unguresti, si drept 16 coturi de epriu, si drept 24 coturi giure de aur, si inca drept 500
aspri, si Crangarii toti i-au cumparat Vlad Voevod Calugrul
dela fii lui Mircea dela Tatul si dela Tocsaba, drept 100 florinti
unguresti, i Sumarinestii toti i-au cumparat iara Vlad Voevod
Calugrul dela Voico al Tatului drept 140 florinti unguresti si
Calinestii jumatate, insa cu vindriciu/ domnesc cate este pr.

acele hotar, pentruca si pe acestea le-au cumparat iari Vlad
Voevod dela Carstian Vornicul, ce-a fost dat satul domnesc Cer-
natestii toti, pentru jumatate din Mines-ti, i Branistea dela

Slatina cat este loe domnesc, pentruck au adaogat-o iardsi Vlad
Voevod Calugrul sfintei manastiri, si s-i fie mosie din Izvoara
ce au dat-o Neagoe Grmaticul pentru al lui suflet, i s-i fie
Zavarca 16) toar cu tot hotarul si vama Prahovii jumtate,

si din vama domneasc a treia parte, si din judetul Vlasca pe
tot anul grau obroce 260 [
17) din galetile obabnicilor
] 18) si vrnaseria toata din judeul Teleorman, si via din Topoloveni, via lui Ruja o au cumparat iaI
119)
ri domnia sa Vlad Voevod Calugrul drept 105 [
via lui B/aju Cheaciche au cumparat-o iardsi Voevodul drept
60 florinti unguresti si via Lorintii, iar a cumprat-o drept 36
florinti unguresti, si via lui Blaju ce/ Negru, iar a cumparat-o
drept 50 de florinti, pentruca aceste toate de mai sus zise sate,
le-au cumparat Vlad Voevod Calugarul de le-au adogat sfintei mnastiri. Drept aceia si domnia mea le-am adaogat, incA
iarasi si tigani sa se stie anume 20). Pentrucd s'ant ale sfintei
manastiri aceste toate vechi si drepte mosii de mostenire, pentru aceia si domnia mea am dat sfintei manastiri ca sa-i fie intru mostenire i ohabnice, iar dumnezeestilor calugri si parintelui egumen ieromonahul Chir Ilarion i tutulor fratilor
In documentul anterior Iszrta".

este alb in original.
este rupt in original.
este rupt in original.
urmeaz6. 47 familii de tigani.
www.dacoromanica.ro
51
cei ce vietuesc in stanta manastire sa le fie spre hran si spre

iar nod i parintilor nostri spre vecinic pomcnire si
de nimenia sa nu se zaticneasca dupa hotirirea domniei ele.
Inca si blestem 'ask domnia mea, ca dupi moartea clomn;ei rrele
pre cine va alege Domnul Dumnezeu a fi Domn Trii Rumanesti,
sau din rodul inimii domniei mele, sau din rudeniile domniei
mele, sau dupa pacatele noastre, din alta semintie, de va cinsti,
si va pzi, si va intiri, si va renoi aceste de mai sus zise, pe acela Domnul Dumnezeu s5.-1 cinsteasca, i s5.-1 intireasca,
sa-1 pazeasca intru domnia lui; iar daca cumvas nu le va cinsti,
nu le va intiri, si nu le va pazi, ci le va strica si le va risipi si

le va calca, pe acela Domnul Dumnezeu sa-1 prpadeasca, sa-1
calce, i s-1 rusineze, si s.-1 uciga, aci Cu trupul, iar in veacul
ce este si fie, sufletul lui, i sa aib impartasire cu luda si Cu
procletul Aria, si cu ceilalti Iudei, cei ce au strigat asupra Dcmiiului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos: Sin-
gele lui asupra lor i asupra copiilor lor", ceiace este si va fi in

veci amin. Si si-i fie impotrivitoare prea curata Nsektoare de
Dumnezeu la infricosata i nemitarnica judecati, unde ttrie
nu este, si sa fie blestemat de 318 sfinti purtatori de Dumnezeu parinti cei dela Nicheea
''i). Martori: jupan
Barbul Banul, si jupan Calot5. marele Vornic, jinan Ivan Lo-
goratul, jupan Harvat marele Vistier, jupan Radul Cipatina

Spiitar, jupan Drghici, marele paharnic, Hamza Comisul, Barbu
Stolnicul, Udrea Armasul, Radu Postelnicul, si eu alcituitorul

cu mana mea scriitorul Stoica Grmaticul cel ce am scris, in
eapitala Targovistei luna Iulie in zile 30, anul 7020.
Io Basarab Voevod 22).
VI.
7134 (1626) Marne 8.

Alexandru Vodci Coconul inchin mcincistirea Glavacioc
metoh la mciniistirea Ivirului din Sfcintul Munte Athos.
f Cati vor fi milostivi, i cati vor avea ravn prin intelepeiune, i toti se vor nevoi a sivarsi fapte bune, nu alt cum, ci
rupt in original.
1449, pag. 256.
www.dacoromanica.ro
5')
ra.mai povatuiti de Duhul Dumnezeesc, acestea \Pr svarsi si acck ti credinciosi se vor invrednici de starea Fiului i de moste-
nirea imparatiei ce este gatita dintru inceputul fapturii lumii,

precum Apostolul Pavel graeste: cati cu Duhul lui r)umnezeu se
pc arta, acestia sant fiii lui Dumnezeu. Drept aceia tot cel ce vomantui sufletul ski dator este a ravni ia cei milostivi
este
si de asemenea si pe sine prin acestia a se invrednici, precum a
zis Matei evanghelistul: fericiti cei milostivi, c aceia se vor

milui, caci inaintea unora ca acestia portile imparatlei ceresti
nu se inchid, ci mai cu bucurie se deschid, intru slav i cinste
dinaintea lui Dumnezeu la fel ca fiii sant asezati si in lacasele
ceresti in vecii vecilor se incununa cu cununi neperitoare. Drept
aceia si eu intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul si binecinstitorul si de Hristos iubitorul si de sine stiatatorul, Io Alexan-
dru Voevod cu mila lui Dumnezeu si cu voia lui Dumnezeu,

domn a toata Tara Ungrovlahiei, fiul raposatului !o Radul toevod, am ravnit domnia mea la cei ce au fost mai nainte de noi
tine incununati domnitori, cei ce au daruit si au intarit Dumnezeestile lacase, iata ca am daruit si domnia tryz!a acest intru
tctul cinstit si bine inchipuit i prea cinstit, ce este peste toate,
cinstitele daruri de acum, acest hrisov al domniei mele sfintei
Dumnezeesti manastiri numele Ivir din Maul Munte, unde
este hramul Adormirea Nscatoarei de Dumnezeu, si tuturor
fie
lugarilor, 6.0 vietmesc in aceasta sfanta manastire, ca
sfanta miinastire Glavaciog-ul cu hramul Bunavestire a Nascatoarei de Dumnezeu, metoh si subascultare la sfanta mankstire
Ivirul din Sfantul Munte, mai sus zisa, cu toate satele i cu
toate ocinele si tiganii i cu morile i cu viile si cu toate bucatele si cu tot venitul, pentruca aceasta sfanta manastire Glavaciogul a fost manastire domneasca si mare lavra, si, fiind decazuta mult, raposatul bunic al domniei mele Mihnea Voevod,
&And a fost domnia lui la domnie aici in Tara Romneasch, a lu-
crat si a indreptat si a facut chiliile din jurul manastirii si clopotnita de piatra la sfInta manastire Glavaciog-ul si a innoit-o
pe unde a trebuit. i intru aceasta domnia mea vazand astfel
aceasta sfanta manastire Glavaciog-ul ce-i mai sus zisa,
curried e lipsita i sarficita de bucate si se risipesc satele
tiganii si ocinile si toate moiile sfintei manastiri Glavaciogul
mai sus zisa, apoi domnia mea am cautat laolata cu toti cinstitii
dregatori ai domniei mele i n'am voit si las domnia mea awww.dacoromanica.ro
53
ceasth sfAnth mandstire Glavaciogul sh se pustiiasc i s5 piar

pomana ctitorilor si a cinstitilor parinti ai domniei mele, ci am
dat domnia mea si am inchinat sfnta mnstire Glavaciogul

s5 fie metoh la sfhnta mndstire Ivir din sfAntul Munte, mai sus
zis, cu toate satele, si tiganii, si mosiile, si bucatele, unde este
data si inchinath si sfnta mndstire a domniei mele sfnta

rroita din jos de orasul Bucuresti, pentru odihna phrintilor domniei mele, precum am dat domnia mea, sh fie amndou mamastirile chinovii la sfnta m5.nhstire 'viral mai sus scris., sa
aib a chuta phrintele egumen Atanasie de toate satele si ocinele i iganii sfintei mandstiri Glavaciogul mai sus zish si tot
venitul sh fie sub porunca egumenului Atanasie dela sfnta
mhnstire sfnta Treime, si pentru toate si aibk el a da seama
la sfnta mndstire Ivir din sf5.ntul Munte, de sate, si de mosii,
pentru tot venitul, nimic sh nu se risipeasch, ci mai ales sa
inthreasch egumenul Atanasie dela sf5.nta Treime ce va trebui
sfintei mnhstiri Glavaciogul, ca s. -i fie sfintei mnsstiri
spre inthrire si dumnezeestilor chlugri de hran si de
trebuint.h, iar domniei mele i r.posatilor printi ai domniei
mele vesnich pomenire, si de nimeni sh nu se clinteasch, dup
porunca domniei mele, in veci. Inch si jurhmnt aseaz
domnia mea, dupsh petrecerea domniei mele, pe cine va
alege Domnul Dumnezeu a fi domn Thrii Rom5.nesti, sau

din plodul inimii domniei mele, sau din neamul nostru,
sau dupd pacatele noastre, dintealt neam, de va cinsti si
va intri si va sustine acest hrisov al domniei mele, pe unul ca
acela Domnul Dumnezeu s5.-1 cinsteasc5., si sh-1 inthreasc. si
sh-1 fereasch intru domnia lui, iar in vieata ce va fi, sufletul
lui; iar de nu va cinsti, si nu va intri, si nu va innoi acest hrisov al domniei mele, pe unul ca acela, Domnul Dumnezeu s nu-I
cinsteasch, si sh nu-I fereasch, i sh nu-1 int5.reasch intru domnia
lui, iar in vieata ce va fi, sufletul lui; iar care om va voi sa
strice, si sh calce, si s risipeasch, i sh prhphdeasch, si in uitare sh lase acest hrisov al domniei mele, pe acel om Domnul
Dumnezeu sh-1 strice, si sh-1 calce, si s-i risipeasc aici trupul
lui, iar in vieata viitoare sufletul lui, si sh fie blestemat, si anatema, i afurisit de cei 318 sfinti parinti, ce &ant la Niceea, sa
alba parte cu luda si cu Arie la un loe si ceilalti necredinciosi
Iudei, cari au strigat asupra shngelui Domnului Dumnezeu si
Mantuitorul nostru Iisus Hristos si au zis: i-al, i-al, rhstig-
www.dacoromanica.ro
54
neste-1 pe el, si sngele lui asupra lor si asupra copiilor lor, in

vecii vecilor, amin. Tat si mrturii aseazd domnia mea, jupan
Papa vel dvornic, si jupan Fiera vel Logofdt, si jupan Buzinca
ve) Vistier, si jupan Miho vel spdtar, i jupan Vartolomeu vel
stolnic, si jupan Bratul vel comis, si jupan Apostol vel paharnic,
si jupan Costandin vel postelnic, si ispravnic jupan Fiera vel
Logof.t. Si am scris eu LApdat Logofdtul in scaunul cetatea
Bucuresti, luna Martie 8 zile, si dela zidirea lumii dela intiul
om Adam si pAnd acum la aceast scriere, cursul anilor, in anul 7134, iar dela nasterea lui Hristos 1626.
Numele si .titlul Domnului in monograma: Io Alexandru
Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn, peste care in stnga este
semntura autograf a domnului, lo Alexandru Voevoda 23).
VII.
7212 (1704) Martie 12.
Pisania maneistirii Glavacioc din anul 1704.

B.
A.
Sfnta aceasta
si vestita
mndstire Glavaciogul, hramul

Blagoveastenii, fcutd iaste den
temeliia ei de bunul si bdtrnul
Vlad Vodd Cdlughrul si de fiiu
sdu Radul Vod, iar de zugrdvit
fost-au zugrdvit de Neagoe ifoda Bilsdrabd si cu Ptru Vodd.
Sfnta aceasta si vestita

mndstire Glavaciogul, hramul
Blagovestenie B I ogorodi i te, fa-
cut iaste den temeliia ei de bun

si btrdnul Vlad Voevod Cd1ugdrul denpreund cu fiisu Radul
Vod, iar de zugrdvit cu inpodobarea santilor fost-au zugrdvit
de Neagoe Vodd asdrab denMdrii Sale Domnu nostru loan preun, cu Pdtru Vod Cercel.
Costandin BI rncoveanu J B[ a- Iar cdndu au fost in zilele Mari
sarab I Voevod, fiindu phstoriu Sale Domnului nostru loan CosTrii Rurndnesti Chir Theodosie tandin BI rancoveanu] adsdralz
Mitropolitul, trimis-au Mdria Voevod, fiindu phstoriu turmei,
Sa Vodd si Cu blagoslovenia Tri Crestinesti Chir TheodoIar cAndu au fostu acum in zilele
23) Originalul pe pergament Cu pecete atarnat se afl la manasUrea Ivir din Sfntul Munte. Este in limba slavon si a fost tradus de d-1
St. Nicolaescu, care a adus i fotografia actului dela Muntele Athos.
www.dacoromanica.ro
55
Sfentiei Sale Parintelui, pe Stefan clisearu dela Mitropolie, care si ucenicu i-au fostu Sfentiei
sie Mitropolitul la anul dela zidi-
rea lumii leat 7209, fost-au trimis da Maria Sa Vocl si cu bla-
Sale ca sa fie egumen, fiindu goslovenia Mitropolitului pe Stefostu el mai dennainte la aceasta fan cliseaeriul Mitropolii, care si
manastire lcuitor i logofetel, ucenic i-au fostu care, si mai den
s'au apucat den dragostea lui nainte fiindu logofetel manastiDumnezeu cu ce au putut den ve- rii.Deci vazandu manastirea strinitul manastirii si dela dnsul cata si de tot vechita de podoaba
o a pardosit peste tot si au facut ferestrile cu stalpi de piatra scrisi, i preastolul, si proscomidia, si treaptele ce santu
suptu jetiile domnestii, si piatra peste Vlad Voda, si omivelnita si'nfrumusitata usa de
sfantilor s'au apucat de o a zugrvit peste tot cum se veade

o (a) pardosit peste tot cu leaspezi si au facut proscomidia, si
preastolul, si usa cea mare, si
treaptele jtiurilor domnesti,
afar, la anul dela ziclirea lumii

ani 7212 Martie 12, iar dela
mntuirea lumii 1704. Si o am
si zugravit peste tot iara eu Ste-
inprejur tot sapate in piatra.
fan eg,umen 24).
piatra pe Vlad Vocia si ferestrile
case da piatr boltite, i foisoare, si razimatori bisearicii,

trei, si s'au ispravit toate aceaste la leat 7212 mlesi I toa Iunie 12 25).
VIII.
1758 Aprilie 9.
1761 August 31.
Constan tin Mavrocordat da nidnastirea Glavacioc in grija

dithovnicului Mari Sale Vid dica Grigorie, Mitropolitid Mirelor.
t Milostiiu Bojieiu Io Costandin Nico/ae Voevod i Gospodin, davat Gospodsvami sie poveleanie Gospodsvami. De
24) Pisanie pe piatr de g-resie de ru, formata din doua jumatati:
partea de sus este rupta in sapte bucati inegale; cealalta este intreaga.
Are dimensiunea de 1,75X1,42 m.; se afla jos in biserica pus intr'un
colt. Copie dupa aceasta pisanie avem inteun manuscris la Academia
Romana Nr. 1139, f. 291. Vezi i fotografia Nr. 3.
251 Pisanie clrept unghiulara, de piatra, inconjurata de frunze de
acanta. Are multe modificari fata de pisania prima si e scris Cu trei
luni mai tarziu. Are dimensiu.nea 1,50X0,86 m. Este asezata. in biseric
deasupra usii dela intrare. Se gaseste publicata. in Vlad Vorta Crilugarul,

de Alex. Lapedatu la pag. 47, nota 5, in Convorbiri Literare, an. 37, 1903,
pag. 619, nota 5 si in Documente Slavo-Romane, de St. Nicolaescu, pag.
239. Vezi i fotografia Nr. 4.
www.dacoromanica.ro
56
vreame ce manastirea Glavaciogul den nechiverniseala egumenilor ramsease la rea stare, si dupa aceasta oranduindu-se
epitrop, necum ca sa fac adaos la ale manastirii, ci si acela

cu aseamene proasti chiverniseala s'au aratat. Pentru aceasta
dar, am socotit domnia mea de am dat acea manastire asupra
duhovnicului domniei meale Sfintia Sa parintele Vlaclica Mireon,
sa la toate ale acei manastiri, miscatoare si nemiscatoare supt

zaptul Sfintiei Sale. i pe cine va socoti si va alege sa oranduiasca iconom. Caruia
dea ascultare saborul si toti poslusnicii manastirii. Ca toati seama i indreptarea acei sfinte
manstiri vom si o cearem dela Sfintia Sa mai sus numitul arhiereu. i s ja seama celui ce au fost epitrop, de cand s'au oranduit si pan acuma, de tot venitul i cheltuiala cu catastih, arat:and adaosul sau lipsa de va da den ceale ce i s'au dat in
seam de child s'au pus.
Tolico pisah Gospodsvami.
Semnatura neautografa a Domnului in monograma: Io
Costandin Nicolae Voevod, Bojiu Milostiiu Gospodin.
1758 Aprilie 9 dni
Procit vel Logofat.
(Pecetea).
Io Costandin Nicolae Voevod i Gospodin.
Acum fiind prea Sfintiia Sa Mitropolit, am intrit si cu

a doao pecete.
1761, Avgust 31.
(Pecetea) 26).
DC.
1761 Septemvrie 20.
Insemnare de cele ce s'au aflat ale sfintei mcincistiri Glavaciogul fi s'au dat in seama cuviosului arhimandrit Chir Samuil [iconom al] sfintei mndstiri Glavaciogul, cum inluntru aratd".
Cdrtile sfintei bise-rici.
Una biblie rumaneasca.

Do5, evanghelii rumanest.i.
26) Academia Romani, ms. 1660 f. 18. Act original. Pecetea mica
domneasc octogonal in tus rosu.
www.dacoromanica.ro
57
Una evanghelie rumneasc si greceasc.
Do pravile rumnesti, ins una a zis ca iaste la dumnealui paharnicul Iordache.

Do evanghelii srbesti.
Un miniat rumnesc.
Un anthologhion de Kiev.
Do octoice sirbesti.
Do ciasloave de Kiev slavonesti.
Un testament rumnesc.
Un pendicostar slavonesc.
Un Chiriacodromion rumnesc.
Un Chiriacodromion tiparnic dela Matei Voevod.
Un triod srbesc.
Una litrughie slavoneasc..
Una litrughie nunfineasca.
Dodzeci si patru minee lonovnice slovenesti, ins dosprezece snt la dumnealui Iordache Paharnicu.
Un apostol ruminesc.
Una carte tilcuirea apocalipsului rumnesc.
Una pravoslavnici mirturisire.
Una carte pentru urmarea lui Hristos rumnesc.
Un Zlataust ruminesc.
Un molitveanic rum'inesc.
Un prolog rumnesc moldovenesc.
Una carte taina sfintului botez.
Una psaltire sloveneasci
Ccirtile grece#i:
Un triod.
Da. anthologhion.
Una carte a lui Dositheu partriarh pentru calvini.
Treisprezece minee de luni.
Un paraclitichi [mngletor].
Un tipicon.
Un ermologhion.
Una psaltire.
Una carte a lui Nicolae Vod: Peri Cathecondon.
www.dacoromanica.ro
58
Ode jdiile:
Una sfita de lastra galbena cu flori de fir.

Una sfit belacoas rosie cu flori de fir.
Una sha galbena de sarasfir, sparta.

Una sfith de l'andan veche.
Una bedernita pa fringhie, hramul blagovesteniilor.
Una dita de cutnie veche.

Un stihar rosu de lastra.
Un stihar de canavat vechiu cu flori de fir.
Un stihar de ataia cu flori de fir.
Un stihar vearde de ataia cu flori de fir.
Un epitafion de atlaz zugrvit.
Trei dveare de canavat rosu schet.
Un epitrahil de canavt vearde 'cu flori de fir.
Un epitrahil de cutnie,. rosu.
Un clopotel mic.
Un epitrahil de belacoasa vearde schet.

Un epitrahil de belacoas vearde cu flori de fir.
Un epitrahil eanavat cu flori de fir si. fluturi de argint.
Un epitrahil galben de lastra cu no nastrui de fir i cu
margean.
Un epitrahil fringhie galben schet.
Doa orare rosii: unul de fringhie i altul de dimie.

Un perizonion [cingatoarell, tesut cu fir si cu paftale de
argint.
Una preache pocoveate de atlaz zugravite.
Una preache procoveate de beldarea rosie.
Una pareache rucavite de belacoas vearde.
Una pareache rucavite belacoasa cu flori de fir.
Una rucavit de canavt. galben cu copcele de argint.
Una pareache rucavite de beleacoasa noo.
Patru candele de argint.
Una candela de argint poleit.
Una cadelnith de argint.
Una cruce de argint poleita i cu margdritari cu trei graunte lipsa.
Una peceate de argint a manastirii.
Una cruce de argint poleith si cu un rubinas.
Una culpa de argint.
www.dacoromanica.ro
Una pwigulita cu sfinte moaste.

Trei linguri de argint.
Una icoana in bisearica a prea sfintei de Dumnezeu Nds-
atoare, ferecath cu argint peste tot si poleita, cu un ghiordan

de mrgaritar de cel marunt, cu sasespreze pietri verzi prin coroana, cu opt galbeni zarma cupi intregi, cu treisprezece i jumatate zarma, cu un zangeliu, cu doi ughi imparatesti, cu patru
jumatate funduclii, i cu costande de argint 27).
Una sfnta icoana Adormirea Maichi Preacistii cu sticra.
Una ligurit mica de argint.
V asele de aramd:
Doa cazane de rachiu cu capac si cu

Un cazan fi-J. de capac.
Una pereche piulite de aciuoae..
Una chldare de vutca cu capac.
Noa tingiri mari de bucate.
Una tingire mica cu capac.
Zece tingiri mici de bucate.
Una tigae mare.
Doh cantare stricate.
Un lighean stricat cu doa ibrice.
Un lighian cu ibricul lui nou.
Doasprezece tipsii de aram. noao.
Doa tocuri tipsii de mijloc.
Patru tocuri tipsii mici.
Doa palnii de hier alb.
Sase sahane mari.
Trei caldari Cu toarte.
ase sahane de mijloc.
Doazeci i patru capace mari i mici.
27) Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni exista si astazi.
Este imbracata in argint, avand dimensiunea 50X37 cm. Pe icoana este
sapata. inscriptia Iordache Ctitor". Acesta pare sa. fie Iordache paharnicul anhntit de dona ori in catagrafia de fata. Un Iordache vel portar gasim stapan pe o parte din mosia Humul, vecina. cu Vatra manastirii. El
face schimb cu ma.ndstirea Glavacioc la 1723, luand mosia Velea depe
Neajlov a manastirii, si el dand partea lui din Humul. E posibil ca Iordache paharnicul sa fi facut mai apoi danie mosia Velea catre manastirea
Glavacioc, caci la 1761 o gasim iarasi in stapanirea manastirii, cum arata
aceasta catagrafie. i este posibil ca tot el sa fi imbracat si icoana Maicii
Domnului in argint.
www.dacoromanica.ro
60
Opt talere.
Una tingire mica stricata cu capacul ei.
Doa oale sparte.
Doa cristealnite de aramd.
Una frigare de hier.
Un gratar.
Un vatrai.
Do. lanturi.
Cinci topoare.
Una lingura de roate.

Una tesla de mester.
Una tesla la pluguri.
Una dalta de mesteri.
Una dalia la pluguri.
Do a barde la pluguri.
Un spitelnic la plug.
Un sfredel la mester.
Un spitelnic la meter.
Una lingura la mesteri.
Un ghin de roate la mesteri.
Do& hierastraie la mesteri.
Un herastrau mic la chelar.
Una solnit mica la chelar de cositor.
5apte harare vechi si un sac de calti.
Un procov negru de lana.
Doa poloage de panza brasoveneasca.
Trei site i un satru i un sfesnic de alama.
Una pierastrie de alma pentru masa i o tava de cafea i o
Lava de placint..
Vasele de cositor :
Dodsprezece tipsii mari.
Doa tocuri tipsii de mijloc.
Trei tipsii de mijloc singure.
Un toc de talere mari.
Un toc de talere de mijloc.
Unsprezece talere.
Trei clondire de scatolca mari de Aida.
Una sabie nemteasca.
www.dacoromanica.ro
61
Doh' cazmale.
Un pahar de sticl mare.

Doh pahare mai mici.
Un chntar mare.
Opt lachte mici si unu mare.
Trei mese de phnzh mari.
Un chntar mic.
Doh, peschire imprejuru mesii.
Patruzeci seceri bune.
Trei seceri stricate.
Saptesprezece sape.
asezeci si trei coase bune si coase stricate.
ase perechi hiare de plug si th.rnh.coape.
Patru bolovani de sare.
Doa perm terpeg, vechi.
Do cazmale stricate.
Una chesea farfurie.
Una farfurie mare.
Trei perechi cutite.
Una stela cu ght de rachiu.
Un toc de filigene.
Un cortu.
Un covor cu un chelim de pat.
Un mindir.
Una perechi de hiare.
Doh perechi de obezi.
Un buriu de pacursh.
Dohsprezece oci in.
Nohsprezece oc5. cnepi.
Vasele de lemn.
Un rddvan ferecat cu postavul lui.

Trei banite de lernn.
Doh' perechi hamuri.
Trei hardaie.
Doh herlstraie de vie.

Do cosuri de colivd.
Patru hambare.
Doh vedre.
www.dacoromanica.ro
62
Patru car.
Trei putine cu otset.
Patru vedre de lemn.
Cinci putine, i burie de rachiu i buti seci.

Sase pluguri i un ciur de hier.
Do coarne de hieru.
No. ciure.
Trei drmoane.
Un car de cai.
Una vadr de miere.
Una ciruti.
Una piele de bivol mare.
Trei piei de turmaci.
Sase piei de mnzati.
Patru piei de vitei.

Saptesprezece piei de boj si de vaci.
MoOle.
Mosia Obislav cu do roate de moar in apa Argesului.

Mosia Cupele cu do roate de moar in apa Neajlovului..
Mosia Velea cu do roate de moark, iar. in Neajlov.
Mosia Cklugreni.
Mosia Rumhnati pe apa Drmbovnicului.
Mosia Homul.
Mosia Puenii cu padure.
Mosia Ciodnesti.
Mosia Cerntesti sud Saac cu viddriciu.
Mosia Slveni peste Olt.
Mosia Schesti la Jiu.
Mosia Comisani la Trgoviste.
Mosia Campeni (sic) sud Olt.
Mosia Vrtoapele sud Teleorman.
Viile.
Zece pogoane de vie in deal pe Topoloveni.

Trei pogoane in dealul Cerntestilor.
Do pogoane in gradina mnstirii.
www.dacoromanica.ro
63
Caii.
Treizeci si cinci iepe.
Un armsar vnat.
Sasesprezece cai, unul roib tretin
cinci tretine, sase
tunsi, cinci tunse.

*aptesprezece manji, i manze.
Vacile.
Treizeci si opt vaci.

Unsprezece gonitori.
Sase gonitoare.
Optsprezece mnzati.
Treisprezece mnzate.
*ase vitei.
Treisprezece vitele.
Un taur.
Bou
i bivolii.
Cincizeci si opt boj.
Patru bivolite Mate.

Cinci gonitoare.
Patru bivoli tineri.

Opt bivolite sterpe.
Trei gonitori.
Do manzate, doi mnzati.
Opt bivoli la car.
Oile.
440 oi mari.
67 noateni cu coarne.
61 miele.
9 noatene.
3 ezi cu coarne.
53 berbeci.
25 capre.
3 jade.
www.dacoromanica.ro
64
Rdnuitori.
196 scroafe.
234 grsuni.
40 mascuri.
152 grsune.
Stupi:
85 maci.
145 stupi sau uluci, s'au ficut miere veadre 12, ocale 3..
Bucatele:
390 chile grdu.

40 chile orz.
13 chile ovdz.
811/2 chile meiu.
900 cezvarti porumb vechiu i nou.

800 cezvrti porumb vechiu i stuleti la Arges.
700 cezvrti porumb nou stuleti cu casa, i cu de dijrndlari.
22 banite ceapd.
15 funii ceap..
56 funii usturoiu.
2 banite bob.
3 banite fasole.
131/2 banite mazdre
5 burie de rachiu.
80 cldi fin vechiu.
53 cldi fin nou.
58 cli la Arges.
22 cldi mici la Horn
8 la Poeani.
10 card fan v.-Thiu intr'o surd la Poeani.
4 cli de d' jmd 2s)
X.
1761, Decemvrie 28.
Constamtin Nicolae Voevoct dei mitneistirea Glavacioc,
biserica Domnita &limp, si biserica Curtii Domnesti, asupr

28) Academia Romb.na., ms. 617, ff. 388-363.
www.dacoromanica.ro
65
Mitro politului Ungrovlahiei, ca sa le ia venitul, din care sci pleiteased, lefurile cliricilor i anagnotilor dela biserica Damneascii , indatordndu-i ca set' intre gi in qcoalci scsi invefe carte.
Io Costandin Nicolae Voevod i Gospodin.

t Manastirea Glavacioc, i mnistirea Dornnitii Balasa, i
biserica Curtii Domnesti, acestea cate treale dupd hotrire &ant
legate la un loe si fr dajdie si veniturile lor si privileghiurile
clirului bisericii dornnesti sant una si date asupra prea sfintii

sale pdrintelui Mitropolitului si dintr'acele venituri sd se dea
cliricilor i anagnostilor plata lor, si de vreme ce da treizeci
si mai bine de ani, inca din varsta tineretilor domniei meale,
am avut aceastd ravn, ales si pentru cliricii bisericii domnesti
ca sa invete carte si am mersu si iar am venit si ei n'au sttut
apristan asupra invstturii. lath' i acum hotarim domnia mea
si prea sfintia ta printe Mitropolit sd le iei seama tuturor cliricilor ai biserici domnesti, i cari or fi de varsta lor a intra
inveate carte, carte sd inveate, iar cari vor fi de anagnosis,
facd anagnosis, iar cei ce nu vor vrea niciuna, nici alta, afard sa
fie dintre clirici si priveleghionul lui si dajdea sa sa o dea celui
ce-i va intra in locul su, aceluia zicem ce va urma
cum hofrim, ci prea sfintia ta printe Mitropolite, asa cum zisem pune la oranduiald far& gresald.
1761 Dekemvrie 28.
Numele si titlul Domnului in monograma: Io Costandin

Niculae Voevoda Milostiiu Bojiiu Gospodin.
Procit ve! Logofdt.
(Pecetea)
Senruidtura autografd a Domnului, Io Costandin Voevoda 29).
XL
1763 August 18.

Daniil iconomul Glavaciocului face zapis cu mitropolia pen-
tru moiile mdnstirii, pe care le ia cu arena pe cinci ani, Cu

2300 lei anual, qisei fie fi cheltueala mandstirii.
29) Arh. Stat. Mitropolia Bucureqti, pach. 376, netreb. 2.
www.dacoromanica.ro
66
Adeverez cu aceastd scrisoare a mea ca sa fie de bund

incredintare la cinstitd si blagoslovitoare dreapta sfintii sale
parintelui Mitropolitului Trii Chiriu Chir Grigorie, precum
se stie, cd mi-au dat sfintia sa asupra mea mandstirea Glavaciogului ca s, o aibu pre aceast mandstire si sd o in pre seama
mea de acum pand 'n cinci ani. Si asa m'am invoit si m'am asdzat cu sfintia sa ca sa dau /a sfintia sa pre fieste care an csate
taleri doao mii trei sute si sa port si toati cheltueala manstirii
si a oamenilor poslusnici dupre cum le iaste obiceaiul si mcar
sd se intample vreun tempu cu pagubd (Dumnezeu fereasa),
dar ce m'ara asdzat cu sfintia sa precum aratd mai sus sa aibu
a implini, si manstirea nici cum sa nu o indatoresc mdcar de
un ban, fiindcd eu la dijdiile vistierii nu iaste sa rdspunzu la

nimic, mnc si la oerit si la vdcdrit, pre ate oi i vite mi se va
da acum in seams& cu catastih, sfintia sa iaste sa rdspunz si la
oerit i la vdcdrit. Iar eu dupd asezdmantul ce m'am invoit cu
sfintia sa sd aibu purtare de grij, pentru banii ce scrie mai sus
ca fir da zminteald, randuri, randuri, sa-i trimitu la sfintia sa

si de vreme ca sfintia sa pre mine m'au oranduit la aceastd mandstire, ca pre omul casii, ce sant, si nu strein, i eu s aibu a
m nevoi pentru toate imprejmuirile mandstirii si ale casii, ca
sd nu las sa se strice si sa se ddrapene, ci sa dreg si s innoesc
atat inlduntru cat si pre afar si toate ate prin catastih pecetluit de sfintia sa mi s'au dat in seam la implinirea acelor cinci
am s aibu toate a le da pe deplin, neartand lips dela nimic
casa m'am asezat cu sfintia sa. Iar sporul ce voiu spori dela
once (Fri cealece mi-au dat in seamd, acela sd fie al meu, si am
dat aceastd scrisoare la mama sfintii sale sa fie de adeverintd.
Avgust, 18, 7271.
Daniil iconom Glav[cioteanul), adeverez 30).

XII.
1798 Septemvrie 3.
Mitro politul Dosithei al Ungrovlahiei cere Domnului ca
i se dea spre ajutor, pentru cheltuelile mitropolii, mdndstirile

Glavaciogu .si Dealul.
30) Arh. Stat. Mitropolia BucurWi, pach. 138, netreb. 1.
www.dacoromanica.ro
67
Prea Inaltate Doanme,
f Cu smerita anafora instiintam Marii Tale, ca in zilele

raposatului stefan Voda Racovita, aflndu-se patriarh Tarigradului intru fericire raposatul prea intelept Samuil unchiul
Mari. Tale, r5.posat Mitropolitul Grigorie, socotind greutatea
eparhii cu largimea ei, cu sfat de opte au provalisit Marii Sale
ca sa faca si la Arges nook episcopie cu dooa judete Arges
Olt, spre a se afla deapururea si nelipsit arhiereu dela acele
part.i de loe spre cele duhovnicesti cercetari si povatuiri ale
crestinilor si din peristasis 31) al vremilor au rimas atunci de
nu s'au savarsit. Dupa ce ne-am facut noi mitropo/it stiind cea de
atunci hotarire a raposatului mitropolit Grigorie, i cunoscindu-oa de trebuinti si folos am provalisit-o si noi Marii Sale Alexandru Voda Moruzi i cu sfat de opte au luat sfarsit fdcandu-s noo episcopie cu dooa judete Arges si Olt, cu a carora
judete scazamant din eparhia Mitropolii s'au pricinuit inputinare venitului casii Mitropolii si cheltuelile tot cele obicinuite
de mai nainte inca putem zice
si
mai cu asupra dupa
curgerea vremilor de acum. Deaceia fusesem rugat pe

Mdria Sa atunci atat prin graiu cat si prin deosebit
anafora de ne-au dat man5.stirea Caldarusani
si mans-
nastirea Znagovului inteajutor casii Mitropolii i oarescum

spre mai buna purtarea lor de grijd a nu ajunge la darpdnare
dupa cum le fusesem avut mai nainte si raposat fratele mitropolit Filaret, acum ins nu s and pa seama casii mitropolii
din pricina cA la manastirea Cldarusani sant adunati multi pa-
rinti, si la manastirea Znagovului nu inceteaza cheltuelile cu

hrana celor trimisi de Domnie acolo surghiun. Acum dar rugam ca sa te milostivesti Maria Ta cu aceeasi ornduiala de ajutor casii mitropolii sa ni se dea manastirea Glavaciog si manastirea Dealului intru purtare-ne de grija a le avea pe searna
casii mitropolii si a orandui egumeni pe care vom socoti din
oamenii mitropolii, ca si casa mitropolii sa se ajutoreze inteaceasta vreme la necurmatele cheltueli ce deapururea are, si manastirile oarescum sa-si vie la mai bun i laudata stare, mat
vartos ca aceste dooh rnanastiri si mai dinainte i avea egurneni
oranduiti, tot dintr'ai mitropolii oameni, si tot intru purtarea.
31) ItseCorlitg, imprejurare.
www.dacoromanica.ro
68
de grip: a mitropolii, iar ami Marie Tale rugim dei Dumnezeu

si fie multi si fericiti.
1798 Septemvrie 3.
Al Miriei Tale care Dumnezeu ferbinte rugitor s"i smerit
pkrinte sufletesc. Dosithei al Ungrovlahiei 32).
XIII.
1844 Februarie 4.
Mitro politul Neo fit al Ungrov/ahiei cere Domnului si aprobe suma de lei 37.351, din rezerva maneistirii Glavacioc,
pentru cumpeirare de vestminte preofesti, diaconesti, vasele
sfinte, ceir0 de ritual, sfqnice, candele $i imbrcledmintea caselor egumeneqti, qi a celor de musafiri.
Prea Inkltate Doamne,

t Cldirea din temelie a bisericii manistirii Glavacioc din
sud Vlasca precum si toate inciperile si imprejumuirile ei fiind
invechite si zdruncinate din cutremur la leat 1840, pe cind a-
dici aceast minstire era supt ingrijirea cinstitei Eforii a

coalelor, s'au dat prin contract asupra dumnealui paharnicului
Costache Faca, s le desivirseasci toate, si dumnealui s stipineasci mosia Vatra mnistirii in soroc de opt ani de zile, ce
se implinesc la viitorul leat 1849. lar dela anul 1842 dupi dezbaterile urmate in cinstita obsteasci adunare, si potrivit cu
articolul al zecelea, periodul al treilea din proectul ministirilor, luandu-se de supt ingrijirea pomenitei Eforii Inca dela acel
leat 1842, si intrind s'i ea in rindul celorlalte ministiri slobode,
s'au si or.k.nduit la dinsa igumen riposatul protosinghel Daniil, si in locu-i dupi incetarea4 din viati, cuviosul Ierotheiu
ce se afli si acum igumen, carele vizand ci sorocul acelei zidiri dupi contract s'au implinit inch* dela trecutul Octomvrie
(rimrand numai ca sa faci cercetare de s'au desivirsit toate
intocmai dup cuprinderea contractului), si ca in primivara viitoare dupi ce mai intiiu si vor face si cele de neapirati trebuinti si firi care nu se poate sivirsi sfintele slujbe urmeazi
32) Arh. Stat. Mitropolia Bucureqti, pach. 138, netreb. 2.
www.dacoromanica.ro
69
sa se sfinteasca, mai Cu seam ca praznicul acestei manastiri

este la 25 Martie ziva Buneivestiri, au facut raport catre noi
aratand cu deslusire felul lucrarilor ce trebuesc a se face acum, adica sase randuri vestminte preotesti (cu toate c ar fi
trebuit sapte), doua randuri diaconesti, imbrkcirnintea sfantului prastol si a proscomidiei, sfinte vase, cartile bisericesti, argintaria, sfesnicile si altele, imbracamintea la patru case, si
clou sali, vase pentru cuhnie si tacamurile mesei, cheltueala
sfintirii bisericii si altele, cum si pretul fiecruia lucru, care
peste tot insumeaza lei 37.351, precurn mai deslusit si va vedea anume din alaturata lista, si fiindca manstirea aceasta
nu are de nici unele din cele aratate in list i trebuesc neaprat
a se face toate, noi pe temeiul articolului al treilea din proectul
organizatiei manastirilor, rugam pe Maria Voastra ca si binevoiti a da deslegare de a se face toate din lei 63.219, parale 25,
ce are rezerva aceasta manastire i cari se afl in pastrare in
Casa Centrala, luati dela Eforia *coalelor, ca dupa savarsirea
acestora, cat s'ar putea mai fara zabava, sa se poata sfinti

biserica, sa se mute igumenul Cu sederea acolo si sa pule si la
dansa oranduiala i regulele ce au si celelalte manastiri slobode,
iar anii Inaltimii Voastre, rugam sa fie dela Dumnezeu multi si
1844 Februarie 4.
Neofit Mitropolitul Ungrovlahiei 33).
XIV.
1855 Martie 23.
Catagrafie34) de toatd averea miqcdtoare
nPm4cii-
toare a sfintei mandstiri G/avaciocta din jucletul Vlara, feicutd

acum la ordnduirea sfintiei sale pdrintelui Arhimandrit Misail
in egumenia acestei sfinte mandstiri, 1855 Martie 23".
Starea sfintei biserici.

Sfanta biserica de zid facut in anul 1843. Cu o turn,' de
Mitropolia Bucuresti, Arhiva veche necatologata, Pricinile M-rei
Glavacioc, Dos. 4/844, f. 42.
Dupa aceastii. catagrafie se poate lot) cum a fost zidita ma.
riNctire2 ni.VACtiCIC.la anul 1843.
www.dacoromanica.ro
70
lemn pe din launtru tencuit cu var 35). Cu cinci ferestre mari

si una mica, cu giurgiuvelele cu un rand de geamuri, invelitoarea
de sindril de brad, cu trei cruci de fier i fara basici, puse
una pe altar, alta pe turla i cea de a treia pe amvon. De jur imprejur cu zghiaburi de tinichea alba, iar invelitoarea fiind rau
facuti, cand ploua pica pe alocurea si mai cu osebire in dantul altar. Pe din launtru aceast santa biserick este zugrvita
peste tot nou. Ciubucul dela do cercuri ale boltelor pe alocurea c5.zut. Tampla de lemn fara sculpturi cu lustru alb si poleita
cu crucea ei asemenea zugravit, rastignirea, in dreapta cu
coana Maica Domnului, si in stanga sfantul loan. Avand si

toate icoanele adica proroci, apostoli si prasnicarele ei; pardoseala bisericii cu lespezi de piatra peste tot. Usile de lemn,
imbrcate cu fier cu broasca lor bunk. Deasupra acestor usi in
launtru bisericii se all o pisanie de piatr, crapata, iar cea
de alar& in amvon este neasezata inca, dar se gaseste in fiint,
pus& inteo odaie. Amvonul cu stalpi de zid, pardosit iaras cu
lespezi de piatr si invelit cu sindrila de brad, cu zghiaburi de
tinichea imprejur, nezugr.vit inauntru.
Starea inetiperilor din kiuntru curtii
stirii.
La spatele altarului bisericii se ala' Casele Domnesti cu

doa etajuri 36), in care se coprind patru ncperi, do saloane
si trei camarute: do sus si doa jos, cu o scara de lemn de stejar facuta ront, ce duce in apartamentul de sus, cu parapetul
de lemn, dat in strung si vkpsit cafeniu. In dreapta si in stanga
acestui apartament s aflk un rand de zece odi cu cate un etaj
cu galerie pe dinainte, facuta pe stalpi de lemn i temelie de
stejar pardosit cu scanduri de brad, iar ciubucul acestei galerii
este facut de scanduri si tavanit cu var, tot in randul acestor
odai din dreapta i stanga se mai afla i alte incaperi cu cate
doi d'Al rara galerie, din care doa ce se gasesc in dreapta slujesc astazi de bucatarie i pentru sederea servitorilor, iar cele
din stanga impreuna cu o odaie, ce servesc de jimblrie, sant aproape de a se ruina. In rand cu aceste odai este iarasi un apartament ziclit pe pivnita far bolt, in care se coprind opt odai
Aceast. turl s'a drmat de furtun. la 1895, luna Iulie 24,
cnd s'a f.cut cea actual. In dreptul amvonului. (Insemnare facuta de
preotul Radu Ferbinteanu pe o carte de biserica dela Glavacioc).
Socoteste i parterul un etaj; vezi fotogr. 6.
www.dacoromanica.ro
71
si o sala. Acest apartament pe cat se atinge de usi, ferestre,

sobe si alte comoditati s'ar putea locui, dar fiindcd grinzile
sant putrede, din care parte au si cdzut nu se gdsesc in

stare de locuit. De aci dup.& o mica despdrtire de zid, ce face
parte din imprejmuirea curtii se all clopotnita de zid, bunk
dar pe alocurea tencuiala stricatd, cu patru ferestre mari, ale
carora zdlojei lipsesc. In liuntru cu clod clopote, unu mare si
unu mic 37). Cu scara ei bund, invelitoarea de sindrild de brad
invechit'd si deasupra cu o curce de fier mica. Dedesupt cu o
odaie pentru portar, cu usa si fereastra cu geamurile ei. Aceastd
clopotnith s impreund printr'un zid cu casele egumenesti, in
lduntru cdrora se numdrd patru incdperi si o said, toate cu giurgiuvelile si geamurile lor, cu usile si incuetorile lor, sobele lor
asemenea, si pardosite toate cu scanduri de brad. Salonul acestor incdperi insd se afld foarte ru crpat in partea despre curtea
de afard i spre grdind, incat zidul este amenintat s cada;
jos langd clopotnitod este asezat un clopot pentru desteptare
supt clopotnitA sa air& portile curtei, de lemn de stejar, yapsite cafeniu cu toate fiarele lor. Toate aceste incdperi deosebit
de cele ce se aratd ca sant ruinate se gdsesc cu usile si incuetorile lor, cu giurgiuvelile lucrate prost cu un rand de geamuri, din
care lispesc cateva, cu sobele lor i nardoselile lor toate de scanduri de brad, ins usile i ferestrele toate vpsite, iar la casele
domnesti toate ferestrele ii au zdlozelile lor, dar stricate. Invelitoarea tuturor acestor incdperi este de sindrild de brad inveprin cari pic pan mai multe locuri, zghiaburi de tinichea.
Cele din a doua curte.
Curtea imprejmuit cu parmaci inluntru se all un sopron de zid, pentru patru trasuri la spatele cdruia si tot supt
un acoperis este un grajd de zece cal, cu ieslea si grdtarele ei,
pardosit cu podind, ins& stricat si invent cu sindrild de brad,
iar portile sopronului lipsesc cu total. O casa de nuele i tencuiti
cu pdmnt, invelitoarea de fan si coceni, pentru servitori.
37) Clopotele au fost luate de Germani la 30 Tulle 1917, ora 4 dup
amiaz&. (Comunicare oral& de pr. N. Minculescu). Inscriptia veche dup.
clopotul cel mare, si despre care amintete d-1 Alex Lapedatu in Vlad
Vocid CdZugrul, pag. 47, nota 5, nu ni s'a pastrat. D-1 D. Bajan ne comunicA inscris ca n'a citit aceastA inscriptie la 1900, and a fost la mnastirea Glavacioc, fiind prea sus clopotele.
www.dacoromanica.ro
72
Cele din afan de curte.
Afar, din curtea m.andstirii se all o cash in care locueste dumnealui arendasul Vetrii mandstirii, cu pereti de brad,
tencuit, cu phmant si spoith cu var, cu patru odi si o sala

prin mijloc. In trei odhi pardoseala este de schnduri de brad, iar
sala si o odaie pardosith cu csrmizi; tavanurile de uluc cu

grinzi; in trei SI sobe musehlesti; sala cu dod usi, in fata casei galerie pe sase furci, invelitoarea de sindrild de stejar veche
stricat. La spatele acestor case se gaseste acum fcuth o
chmruth de scnduri invelith cu sith. O cuhnie cu pereti de gard
tencuit cu phmhnt pentru buchtdrie si servitori. O pivnith inchphtoare ca de zece buti, fcuth in phmant, cu pereti de bulumaci, thvd.nit cu gratie de nuele i invelita cu trestie i coceni.
Un hambar de blhni de stejar cu trei desphrtituri in lungime
de cinci stnjeni si in ltime de doi i jumhtate. Invelitoarea de
trestie. Un grajd de gard, vechiu, invelit cu fan. Doh hambare
de lemn mari vechi (acestea se gsesc in curtea manstirii).
Un phtul in curtea conacului arendasii pe dohzeci si una de
furci, invelit cu coceni. Un patul de dohzeck i doh de furci
invelit cu coc,eni, avand trebuinth de reparatie, cid dela un ehpdthiu este pornit a chdea. Un phtul pe treisprezece furci, invelit
cu coceni. O vie lucratoare de cinci pogoane, avnd trebuint
de araci, cu obratia ei ca de trei pogoane cu putini pruni i alte
feluri de pomi, imprejmuirea chreia este de gard vechiu stricat.
gradinh, imprejurul mankstirii, imprejmuith cu gard vechiu,
Cu putini pruni si alte feluri de pomi. In aceasth gradin a fost
un helesteu, care acum se ghseste inecat.
Cele din sfdntul altar.
Sfantul prastol de piatra, bun, aezat pe un picior de zid.

masa de panza alba. O mas de damasch de at, spintecat.
mash de stamba. Un ibric de alamd, pus in perete pentru splare. Do, sfesnice de alamd pe sfanta masa. Doh ibrice de sticlk pentru vin si aph.
Cele din biseric.
Cinci icoane imphrhtesti noi, adich Mantuitorul, Maica

Domnului, Sf. Dumitru, Sf. loan, Sf. Nicolae si Bunavestire.
www.dacoromanica.ro
73
Una icoana Maica Doznnului facatoare de minuni imbracata peste tot cu argint si pe alocurea suflata cu aur, impodobit& cu o salba de treizeci si cinci sfantihi, doi dodecari, trei rubele, i doa picioruse de argint. Aceasta icoana se afla pus intr'un toe de lemn cu pervazurile Sapate i poleite I cu o coroana
deasupra 38).
Cincizeci si doa strani asezate pe trotoar facut de seanduri de brad toate vapsite cafeniu. Intr'aceste strni se numara
ce! domnesc 39) si cel egurnenesc 40).
Un iconostas de nue cu lustru.

Una masa' cavar.
Do tetrapoade vapsite.
Doa sfesnice raid de lemn purtkrete.
Un cleste lung pentru stinsul lumanarilor.
Un analog cu un picior dat in strung.
Un sfesnic purtaret. pentru analog.
OdZtjdiile bisericii.
Una sfita de stofa rosie cu flori galbene captusala de dimicaton albastru cu siret de fir galben bun.
Una sfita de stof de matase civit cu flori de fir galben
alb cu captusala la fe!, siret de fir galben, bun.
Una sfita de stof de matase rosie cu f/ori de fir galben
si alb, captusalg, de climicaton rosu, cu siret de fir galben.
Una sfit de damasc de matase galbena cu flori verzi

.captusala de dimicaton rosu cu siret de fir galben.
Una sfita de plisa' patlaginie, captusala de dimicaton la
!el cu siret de panglica civit.
Una sfita de damasc de bumbac verde cu flori rosii de
matase, captusala de dimicaton civit, cu siret de fir galben.
Una sfita de damasc de bumbac civit cu flori de matase
alb captusala de dimicaton civit cu siret de fir.
38) Pe dosul acestui toc este scris: S'a fAcut prin osteneala si ostirdia smeritului protosinghel Ierothei Glavagoteanul, domnind m[arial
sa Dimitrie Georgie Bibescu Vodtt pastorind prea sfintia sa Neofit mitropolit al Ungrovlahiei leat 1847 Enuar 20 si poleit de smeritul intre monahi
Galaftion Nemeanul".
Supt jeul domnesc sant trei trepte de piatra, sApate cu flori,
pstrate dela refacerea din 1704.

Supt strana egumeneasa este o piatril, de rnormnt, ins numai
jumatatea superioark pe care st scris: preastavise raba Bojiiu jup[anj...
dni 27 vleat 7095".
Io Mihnea Voevod,
www.dacoromanica.ro
74
Una dab: de damasc de atO havaie, Cu vargi civite, captusala de dimicaton civit, pe poale cu siret de fir galben.
Una sfita de damasca de at. rosie cu flori albe, captusala
de dimicaton civit, pe poale cu siret de fir galben.
Una sfit de stofa verde de matase ciptusit cu dimicaton
civit, cu siret de fir galben.
Una sfit de damasca de mitase cu flori cenusii cu vargi
civite, captusala de dimicaton rosu cu siret pe poale de fir

galben.
Una sfit rosie, ciptusala de dimicaton civit pe poale cu

siret de fir galben.
Una sfit de plisa neap* c.ptusala de dimicaton negru,
pe poale cu panglica, civit.
Un stihar diaconesc de stofa de mitase rosie cu flori de
fir galben, cptusala de dimicaton, civit, cu siret de fir galben.
Una sfit de damasch rosie de bumbac captusala de dimicaton civit pe poale cu panglic de catifea neagr., ponosit.
Una sfita de plisa patlaginie captusala de dimicaton la

fel pe poale de panglica de matase civit, vechiu.
Una sfiti de damasc de ati havaie cu flori albe, c.ptusala de dimicaton cenusie.
Epitrahile.
Doh' epitrahile de stofa de matase rosie cu flori de fir
galben cu siret de fir galben bun si cu un rand de ciucuri de fir
marunti.
Un epitrahil de stof de matase havaie cu flori de fir

galben i albe Cu siret de fir galben bun cu ciucuri asemenea.
Un epitrahil de tora de matase rosie cu flori de fir galben si alb cu siret si ciucuri asemenea.
Un epitrahil de plisa patlaginie cu panglica civita.
Un epitrahil de damasca verde de bumbac cu siret de fir
alb bun.
Un epitrahil de damasci de bumbac civit cu flori albe, cu
siret de fir alb bun.
Un epitra'nil de catifea conavie cusut greu cu fir galber.
bun, cu opt nasturi tot de fir cu margaritari si cu ciucuri
matase jos, ctitoricesc 41).
41) Cesar Boliac, Mdndstirile din Romania, 1862, Bucuresti, pag.
431-436: Un patrahir de valoare, dttruit de C. Brancoveanu". Acest epitrahil impreunli si Cu o evanghelie Imbracata in argint au fost luate de
Tocilescu la Expozitia din 1906. (Comunicare oral& de pr. N. Minculescu).
www.dacoromanica.ro
75
Un urar diaconesc de stofa de bumbac rosie cu flori de

fir galben, cu siret de fir bun si ciucuri marunti asemenea.
Un urar de stofa de mdtase Cu vargi, cruci i ciucuri de
fir bun, marunti.
Un urar de damasca albastra de lana vechiu.
Un urar de plisa patlginie, vechiu.
Rucavite.
Una pereche rucavite de stofa de m'atase rosie cu flori
fir si cu siret de fir bun.

Una pereche rucavite de stofa de matase civit cu flori de
fir si cu siret de fir.
Una pereche rucavite de stofa de m'atase rosie, cu flori de
fir si cu siret.
Una pereche rucavite purtate vechi.
Doh perechi rucavite de stofa civita.
Una pereche rucavite de catifea patlaginie
Aaere, procovete gi antimise.
Un aer.
Un procov54.
Un antimis.
(Toate de catifea, cusute greu cu fir galben si alb, bun,
diptusala de lustre de matase verde).
Un aer.
Un procovt.
Un antimis.
(De stofa alba Cu flori de fir alb bun, captusala de chimbrica, vechi).
Una dver de stofa de matase cu flori de fir galben alb.
Una dvera de stofa, de matase vargati, veche.
Una bedernita de catifea conavie cusuta greu cu fir galben si alb, bun.
Una bedernit cutnie rosie cusuta cu fir, cusuta "%navestire si patru evanghelisti.
Do colane de lana negru-verzi cu paftalele lor de argint, lush* o pereche cu fetile de sidef, sa.pate vechi.
Un colan de Ian& negru-verde, cu paftalele lui de cositor.
Doh' lzi mari de Brasov pentru pa.stratul odajdiilor.
www.dacoromanica.ro
76
Arginteiria bisericii.
Patru candele cu lanturile lor de argint sapate cu flori

vulturi la lanturi 42).
Doa candele mai mici, una in altar 43) si alta la icoana
Maica Domnului facdtoare de minuni.
Una candela mare cu lanturile ei cu vulturi si cate un doptel, la rstigmire.
Doa candele mici cu lanturile lor l'ara vulturi.
Una candela mica fdra lanturi.
Una candel mica, de pamfon (sic) stricata.
Doa cadelnite de argint, una poleita 44).
Un srnt potir mare de argint, lucrat cu sapaturi i poleit
pe din launtru si jumatate pe din afar, cu discosul asemenea
cu scaun i poleit numai fata, steaua, copia si lingurita de argint 45).
Un sfnt potir mai mic cu discosul si steaua asemenea, iar

copia de fier.
Doa tiplote de argint.
Una cruce de lemn imbracat cu argint cu scaunul ei, veche si stricata, cu dozeci pietre rubinuri si pe alocurea se vede
Cu zmalt.
Una cruce poleita si cu zmalt cu treizeci i trei graunte

margaritar pusa inteun toc de piele.
cruce de lemn imbracata cu argint cu o coroana in va.rf
si cu doi nasturi la dou, cornuri, cu razele si scaunul ei.
cruce de pamfon (sic) alb, cu scaun (ruseascd).
cruce de pamfon (sic) galbena fax& scaun.
Un miruitor de argint.
Una evanghelie, jumatate romneasca si jumatate greceasea imbrcata cu catifea verde si ferecata cu argint cu copcile
42) Toate patru candelele au inscriptia aceasta: Neofit MitropelAul
Ungrovlahii 1844 Iunie 1. Prin osArdia sfintlei sale protosinghel Ierothei,
igumenul sfintei marastiri Glavaciogul, in intzliul an al egumenii sale".
Cu inscrip;ia: Prin osardia smeritului protosinghel Ierothei
Glavacioceanu".
Ve,zi pentru aceste dou adelnite la capitolul eg-umeni, anil 1698
Ianuarie 28 qi 1733.
Potirul are inscriptia: Neofit Mitropolitul Ungrovlahii 1844.

Prin osh.rdia smeritului protosinghel Ierothei Glavacioceanu"; si pe linguri scrie: Ierothei".
www.dacoromanica.ro
77
ei asemenea, pe o parte cu patru evanghelisti si invierea, iar pe

cealalta cu rstignirea i patru bolduri, veche 46).
Una evanghelie romaneasca imbracati in catifea stacojie
ferecata cu argint, cu copcile ei asemenea, pe o parte cu patru
evanghelisti i invierea, iar pe cealalt cu rastignirea, patru
bolduri i trei ingerasi, sculptat in argint, leat 1844 47).
Una cutie de bacfon ruseasca pentru pstrarea sfintelor

taine facuta cu o turra in vrful careia este un engolpion cu
raze, zugravit in fat invierea si cina cea de tain. In fata acestei cutii sant fcuti doi ingeri i doi evanghelisti.
Un clopotel pe sfnta masa.
Doa sfesnice imparatesti de alam, galbena cu fcliile lor
de lemn zugravite i poleite, cu bucelile lor de alam. 4s).
Do sfesnice mici la iconostas cu facliile lor.
Un policandru de alarna cu optsprezece sfesnice, toate

bune.
Un policandru mic cu nod sfesnice.

Una cadelniti de alama.
Una colimvitr, de aram pentru botezul copiilor.
Doazeci si trei belciugele de argint pentru rucavite.
Un castron de portelan cu flori pentru sfintit apa.
Un aghiasmatar de aram. cositorit.
Una toaca de acioae rupta jumatate.
Icoanele bisericii.
Un epitafion nou zugravit pe musama.

Sase icoane mici cu doisprezece praznice, zugravite pe
amandoa fetile.
Do la feb.
Sase icoane mai mari.

Doa, la fe!.
Ccirtile bisericii.
Una biblie veche.

Do& evanghelii vechi.
Aceastb. evanghelie a fost luat de Tocilescu la Expozitia din
1906. Nu se gseste la Museu.
Exist i astazi si are inscriptia: Neofit Mitropolitul lingrovlahiel. 1844. Prin osrdia smeritului protosnghel Icrothei Glavacioceanu".
Sfesnicile ImparAtesti au inscriptia: Protosinghelul Ierothei
Glavacioteanul 1843 Itmie 24. Gegossen von Iohann Kaltmaier zu Bucarest".
www.dacoromanica.ro
78
Un pendicostar vechiu.
Dcasprezece minee in sase buckti.
Patru minee in dod bucati pe Martie, Aprilie, Septemvrie
Octomvrie.
Un ceaslov mare.
Do cazanii.
Unsprezece minee de Rkmnic.
Dodsprezece minee de Moldova noi.
Doasprezece x-ninee druite de prea sfintia sa printele /.Ti-
tropolit Nifon.
Una evanghelie legat in piele.
Un apostol la fe!.
Do pendicostare la fel.
Do octoice mari la fe!.
Do trioade, din care until bun, altul rupt.
Un tipic mare deslegat.
Trei ceasloave, unu mare si do& mici.
Una liturghie legat cu piele.
Una psaltire la fe!.
Una panahid.
Do5, octoice mici deslegate.
Una cazanie.
Un pomelnic ctitoricesc.
Un molitfelnic.
Tacimurile mesei si ale duleetii.
34 tackmuri de mas: cutite, furculite si linguri de bacfon purtate.

62 farfurii talere de portelan.
36 farfurii adanci.
26 farfurii mici pentru mezele.
Un castron mare cu capacul lui.
33 farfurii lungi mari.
Patru tvi pentru dulceat.
Sase farfurii pentru hrean.
Trei pahare mari de clestar pentru api.
Do lingurite de argint pentru dulceat.
Do zaharnite de portelan.
Un ceainic la fe!.
www.dacoromanica.ro
79
36 sticle mari de clestar, vin i apk.

37 pahare de cate o litra.
Una sticli mica de clestar.

17 pblirute mici pentru rachiu.
Trei pocale pentru dulceata.
Trei pahare pentru sampanie.
Doa donicioare de portelan pentru apa.
Trei solnite de clestar.
Trei farfurii de clestar pentru lingurite.

34 farfurii pentru cesti.
13 cesti mari si mici.
Un serviciu de sticla pentni otet si untdelemn.
Una zaharniti de tinichea.
Una sticli mare imbrcatk in miele pentru untdelemn.
Doa lighene de alam galbenk rusesti cu ibricile lor.
Zece sfesnice mici de alami.
Zece servete de america.
Do mese la feb.
Una mask la fel de fabrica.
Un felinar mic de tinichea cu geamuri.
Un taler de cositor spart.

Arcimeirie i fierdrie.
Un ibric de aram pentru incalzit apa.
Un cazan de arama mic cu capacul lui, si tevile lui,

nemtesc.
Doa cazane mari turcesti.
Do tingiri mari cu capacul lor.
Patru tingiri mijlocii, din care numai (lo cu capace.

Una caldare de aramk.
Douk tingiri de aramk cu coadk.
Un cantar mare.
Un dulap pentru prkjit cafea.
Do oale de tuciu, din care una mica.
Patru cratite de tuciu, din care do cu picioare.
Dok frigkri.
Una strecuratoare mare de tinichea.
Una pereche pirostrii.
Una piva de lemn pentru cafea.
www.dacoromanica.ro
80
Un pislog de fier pentru pisat cafea.

Patru th.rnacoape.
apte rindele pentru dulgheri.
Un lant mare de fier pentru car.
Mobilele inoliperilor.
ase mindire umplute cu ln.

18 perne la fel, cu fetele lor de damasc de at..
Cinci macaturi de damasca de at.
Una perdea lungi de lustre de ln rosie si civit.
Un transparent de musama verde.
Cinci perdele de stamb.
Una plapm de stambi cu cearsaful ei.
Do mese de damasc de at rosie cu flori albe.
Cinci paturi de lemn proaste.
Do mese ront de lemn de anin cu lustru.
Patru mese mici cvadrate.
Trei mese lungi de lemn, albe cu trei bnci.
Un dulap de scnduri pentru pstrarea tacamurilor mesei.
Un jet de lemn de nue cu lustru imbrlcat cu damasc de
lada* havaie, cu rotite.
26 scaune de tei cu lustru imbrcate cu damasc de at.
neagra.
Vitele casiti.
Un cal murg loarn.

Un cal roib.
Un cal balan.
Doi boi de jug btrni.

Doh bivolite.
Do turmace si trei vaci Cu viteii lor.

Moqiile metneistirii.
Una mosie Vatra minstirii, jud. Vlasca.

Una mosie Negreanca ce s'ai luat schimb pentru mosia
Cupele, jud. Vlasca.
Una mosie Nebuna ce-i zice si. Velea, judetul Vlagea..
www.dacoromanica.ro
81
Una mosie Ciugrenii, jud. Masca.

Una mosie Obislav ce-i zice Fundul Prului, jud. VlEura.
Una mosie Ruminati, judetul Arges.
Una mosie Vartoapele, jud. Teleroman.
Una mosie Silistea, judetul Teleorman.
Una mosie Poenile, jud, Teleorrnan.
Una mosie Tmpeni, jud. Olt.
Una mosie Curesti, jud. Ilfov.
Una mosie Fantinele, jud. Romanat.i.
Una mosie Figetelul, jud. Dmbovita.
Una mosie Murta, jud. Do/j.
Una mosie Cernitesti, ce-i zice si Volea Popii, jud. Pra:hoya.
anul 1855, Martie 23.

Misail Arhimandritul, egumenul minstirii Glavacioc.
Pitar C. Penescu, or.nduit din partea sfintei Mitropolii.
Pitar I. Vicirescu, or5.nduit din partea cinstitului Departament al Credintei 49).

XV.
1855 Iulie 8.
Pamelnicul peirinti/or sfintei nuinistiri Glavaciogul".

Vii.
Nifon arhiereul, Calinic arhiereul, Filothei arhiereul, Climent arhiereul, Misail Arhimandritul, Ierothei Protosinghelul,
Achepsima ieromonah, Calist ieroschimonah, Ghenadie ieromonah, Nichifor ieromonah, Ilarion ieromonah, Cosma schimona-.
hul, Dorothei schimonahul, Mina Monahul, loan fratele, Mihail,.
loan ereu, Nica ereu, Costache ereu, Mateiu.
Marti.
Neofit arhiereul.
S'au scris de mine mai jos iscilitul in santa ministiret

Glavaciogul la anul 1855 tulle 8. Nechifor 50).
Acad. Rom., mg. 722, ft. 145-153 verso.
Pomelnlc aflator i astAzi la biserica Glave.cioc.
www.dacoromanica.ro
82
Pamelnicul ctitorilor mdnistirii Glavacioc.

Vlad Voevod, Radul Voevod, Zmaranda, Catalina, Anca, Neagoe Voevod, Despina, Platonida, Stana, Theodosie Voevod, Ru-
xanda, Petru, Ioana, Pahomie monahu, Radu Voevod, Anca,

Neacsa, Vladislav Voevod, Dumitrascu Voevod, Anca, Pdtru
Voevod, Pdtrascu Voevod 51).
1865 Noemvrie 8.
Lista de toate obiectele casnice ale bisericii Glavaciogul

din districtul Vlasca la anul 1865 Noemvrie 5.
Un car de doi boi, vechiu.
Doud hambare de scnduri.
Cinci tocitori.
Un lin de cldcat strugurii.
Noud buti dogite.
Zece butoaie de deosebite
Armdria.
Un ibric de aramd.
Un ciz.nel mic de distilat cu tot tacmul lui.
Dota cazane de aroma turceascd.
Doud tingiri mari cu capacele lor.
Patru tingiri mai mici.

Una cildare la fel.
Dota tigai sparte.
Un cintar mare.
Una frigare de fier.
Una strecurtoare de fier alb, stricatd.
Una pereche pirostrii.
Un pisdlog de fier cu piva lui sparti.
Un lant de impiedicat carul.
51) Acad. Rom., ms. 2409, f. 296 si v. Pomelnicur este copiat dura
cel al manastirii Glavacioc de Grigore Musceleanu la 1886. D-I D. Bajan
din Rucar are un alt pomelnic, care incepe: Vlad V., itadu V., Samanida,
Catalina, Anca, Neagoe V., Despina, Platonida, Stana Theodosie V., Marcu
V., etc. (Comunicare scrisa.).
www.dacoromanica.ro
83
Serviciu/ mesei.
30 furculite de bacfon.
17 cutite de bacfon.
24 linguri cositor.
45 farfurii talere.
21 farfurii adnci.
Cinci farfurii de mezelicuri.
Un castron mare cu capacul lui.
31 farfurii lungi mari.
Patru tvi de dulceati.

Doui farfurii pentru hrean.
Trei pahare mari de api.
30 pahare mai rnici de vin.
Doua zaharnite de porcelan.
Un ceainic.
Patru sticle pentru ap.

Una stic15. mici.
Nota pahrute mici de rachiu.
Una cup: pentru dulceatd.
Trei pahare de sampanie.
Trei sagliere de stic15..
Trei farfurii de stic1 mici pentru lingurite.
30 farfurii de cesci stinghere.

13 cesci mici si mai marisoare.
Un serviciu de untdelemn si otet.
Una zaharnit de tinichea.
Una stic1 mare imp5.purat.
Dou lighiane cu ibricile lor de alam& spart0
Zece sfesnice mici de alma'.
Una tav mica pentru sfesnice.
Un felinar de tinichea.
22 pahare de sampanie.
10 sticle pentru vin.
12 sticle mai proaste.
Trei linguri de cositor mari pentru sup.
13 cesci de cafea fati. farfurii.
Patru castroane mari.
Patru castroane mai mici.
Dou felinare de tinichea.
www.dacoromanica.ro
84
13 stupi, 11 talere de fier alb, 11 furculite de fier cu lingurile lor de cositor netrebnice.
Mobilele incdperilor.
Patru mindire umplute cu rana, 13 perne la iel, cinci perdele rupte, una plapom veche, una masa de damasca rosie,
cinci paturi ordinare de scinduri, doua mese rotunde de anin,
doua mese cvadrate, netrebnice, trei mese lungi de lemn ordinar,
albe stricate cu trei banci, trei scaune de tei, netrebnice.
Curator P. C. Giurescu 52).
XVIII.
1930 Martie 11.
Comunicarea domnului Virgil Drcighiceanu.
Micand sapaturi pentru cercetarea pietrei aflate in st5.nga

naosului, in fata altarului, am dat de temeliile fostei biserici,
din veacul al XV-lea, si anume de absida nordici a acelei biserici. In acel loc, fusese pusa cu prilejul refacerii pardoselii actualei biserici, o piatra de mormant slavona, luata din alt parte
si pus& Cu fata in jos, si pe care traditia o atribue lui Vlad Calugarul. Totusi din inscriptia foart,e stearsa si stricati nu s'a
putut citi deca stereotipul inceput: preastavise raba bojiu jupan.... ca nume pare sa fie Bogdan. Restul este complect stricat.
In schimb s'a gasit sfarsitul pisaniei bisericii din veacul al

XVIII-lea, sub pridvorul bisericii, pe care o publica parintele.
Se poate spune din sumarele cercetari fcute, c vechea

biseric cu un plan in forma de trefl, era foarte mica si se afla
i azi ca subconstructie sub pardoseala actualei biserici la vreo
50 cm. adncime.
Virgil Dnighiceanu.
11 Marte 1930.
Verso.
52) A.rh. Stat., Mi/listero) Instructiwill, Dos. 578/861, ff. 122-123
www.dacoromanica.ro
''..
''.
..4
..-:
ZS.,..
'-i 4%)^4,..
.. a
I i .'"' ;
.
,
, ) ...
vYe
-..
,..5. - : .144`...ir
.....,
....
" 1:7,
.` 43 .4(4
1::.,--(:.'i'lzt
-. - 1-
:.
i.
A- ..------
'
,..- ,
.4.kxt.. '
AiltIlilii.1-7, ir;
-ati:1_1),,,
;1. : ;1!..:4A-#13-illq:7
4. ...-
i-,,,
.; .,....
.
trs4
.. Li ;I: ,...tr':: '-:Ili :;,"4 tr
11.,.1.
tstFt-T.i
1
''kl. '''`
;:ti
;4.'6..
er...ir......-_,--,..
' .v.ta
'4:.. 1..
..,I t `le
.1P`j.kj,
n-;--,,:..0
i It.Z., ; ,:. .,Ity:,1,4, Z I - : - - 4.1"i.

v5.1at .:-.. b".,.:14)(--, .4' 4.1 ere, -1.1v4 -trf......*- u.L:
.. rr-3.-,pi,-..:-.,,....E!r,---6...,
..
ii-,,....,=%
F?.,(12.:.,...-,.--i4,--
r..i .
-gl.g.,1,l. st i IALF-z
.,.
.; i 1-, , :--.1..i-dr.u.,, .tit,.. ..,Airz.7,11-. 4: -!,-.1gt.
i
'i
-0.1,-,-,----,i1-.!
:.;-t- =
.. %-ttr.-..?,,_1-01..
z-.... ......;-.4i 4.;
t, I 1: ,, .1 "nr.01
T.J.,..
'
,3-
-.1T---1 (`11(.=
z v-i'i4i 1
r.r.-.-;.,,:-...4 . ,-:
'?t '. e.:4 i z
z -;-_-:.;--144 -..._.r. 1.r. 1 z

-,--0,-..."
-'
-i!-IF-.,...ILA\.4..,.,tz.:44::Iz-4.
' r z--i-*
;2.; ; ; rt.'
t-45-.1-;-'t,
1- tail i;,-.11 :.
i si,..4 4,1 i (. ! il,.;* .rec,; : 6 V.\ i
4,1 7:_t i'' S

Z;';;tisr; 'L.A. -1,:s7.-
1. ' r1(
.1 I
'.1
.1,-.klt.--4-:,
:- .- tz
fi .2901Pr` --s
''' 1
..... '41
'''
,,-..
%
0...-I-7-*.
t'i ;'''''';1
%..!g11.,2-ik..e.4./".
rd.:.; l'i 41,:6: -.1--,1-. : i t ".....

,;'. 1,...-,
't -04 ''S''::-,
!I
:
'
:
"RI
, 4... u; ; ? ,.4..,:-....itz-lt.
.i 1_.,:. ---,:.-.4,-'' 1;1 .11t. ,.4.,:..t.i--..4.,, T, .
! ...:1 I.: .7
..i.4.! '.
...
, cI ..*
i IriTt
I?. ..1.6 tI
-*- EL' ..'- , .'-'.

4,.11.:)t.1-,ip:i.:
11,.."i-..!
i... N.
i -T V-
:- 7;-: fi.I .v..., ,..

.
-,
' 4- d
14
;1Lik
.i:Tr!
9-; *z
.
/
; z_ st-'\1;
-I
3-%. i t -,'p....
.....
1.1-;-..)..... .; 1
...
- ,-,i:......:
.-r
- -4.7 - -
.4-
...,.,
.:.
=rt
t'zi*OU
-.'
--t .:-,, ; ,, .! .
1
4
rt.
'k i
1 t-V--4-t t 1 ' ',
=4:-.i.,,',IJ :'(36';
; t ,: .4,711,1-kit",
16
it .-. zr4 1-=rt;'*,'1"-;g
-E -i'I
.,i-11.-1:1_ .
?.--; kt-ti i .1,-,,..5-.011.Liqi.- ,1-nl,
.t.:;,11,,-.1
24.4it .-; I :No c -Lill l'i r----t!....
.--r...
..9,
E i 1 ,f -.` ',CI,' 1-"4 ; tt '44 U-C t-4
e
. i- r. "v7d.
4 : sr.,'
'..
'
C.,
. rs E .1I. 1 ;. um:i6,
; I,:',-' ...:*); 4... tl.'
-.
.-'
. "i
*, .1.. ;I
n ZL ).---.'1-..s.'t- : ' !.._.
-I-- . ",,!
S. ,'..
. -',ivi+-Z-z.ifi.:, fl-4t 1 .,ef.. .',E-,. N
El.-1
, 7 lit:
';i-`piCir,:i
i't.:,.-t,iztitEF z 7 tI. It r .1.1:_, L,
t 1.. .s
-
I 't '..,:e.-.1);;:.
31 ilil**',1-1A:4...' ii:i "I
0,..tlii.t-.-:,z
.1 cit...1-1. .''Zit".11L''
iis t-tbl'If.41.1it3
1 4pi
3,E.'
- - 0-'1!,-.77bh
,,N,k; i!:a411,1:1;-z:, ...'.
, ;' L. rV:"
i.
41,.,
C.il:
if,'1
"f t
L-?; , c
.
i
'
7/.
;
".0 l't C-.tts.'''' 7-filii"1:;*
Ii4 r
.;,,h ?-
.A.
.1.1'..-"'.
LI
':"-'""
_..A..
+.10.
.7.71:T . , .
, -Ct:i ...,...b.,
' 1 :...i 4 ;f.
..% i..f ... Z
1.4..''.:t-r.,
':)%( .' ''
i -+'
:Trti -tiiii'1i'Eili-ti...,:v..? '-1.-.z.11-i;,--F,tri(..ta- ri.-A,.. - -- ; 1 ...?, ' "0111,, ..,...sEt (7-4.;
-.61t.," 1.; -1 --A v( t.4 " . 11 ,. .-
t .43
- 1--1I,S; _j1
-ri ,1;',,
t:. ; ,
.:7.tr..
-
Fr"
(1.1 15
'
#4-1
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ks
:Lk
W---1:
'
".
.7
ele--Wer,r
r'
eS
1,47-4'
.7
'
...
Y,
ef.t
'
,
,r
:P..
Vi
.r]
7r:
"
"
".
Fotografia 5.
Turnul (Clopotnita) ManAstirii Glavacioc din 1824.
www.dacoromanica.ro
...
il
.,;,.
,,,
it '
4
'
131
;,..
a; -
t,:,' '''.
tsi'' :Xr,4
,
.i,
,
4P,,r
'
.7i
't
,,
...,
t, '
t'
41
1.,
'
.,
7rb
s:
1
,
E?
.,
..
'
'
.;.
.4
As'
.,
i.i.
'
'
,. e
11;.*. .;
..,
_,
.... ,...
4.-
Foh, .,.,
6.:
..0
'',4 -
l' -;,!t3
, ,..
',,.g ,.:'.:
.,, '
lq
-,
.'"'
..,-
'-'- '
..
''
.,.. .
I.
"eit'''''-
IF, .
, Jut
'',"E''';1,P;a:
G1
41
4 '.:.'
i;
...?'"k
. ,
,:?, ,'.
Voi, ,,...
j.
...0,=',3 .,...,
,-
' '''
-'2%,..,',
VC' 7
jiS.kf;,',.`
,-..4-4,4,k,....f.li x:...,,
i'
,?,-4...
r'
IN ._
,.-
' 41, !I..' '41

'
Ji ,..- ,`,. 1, .,
;,,
1 e 414 :..%:.
erg
'
[if
'
.-
'
sarkt..,-,
,,
17 4,,
.4..,,
91.
,
.
..
A t.
2::' -
4.. p
16rite,',i.
'
iif4
l
,'''
n" '
,
..'1.4 -
j!
!?t,':
. i.,,
-
114
'
,n
; ,' r'
,,
it
.,,, 4
'
IL -
,
i, p
.,-
,:u
,-,
.y .1
,
,,
r.
23 ''''
.,
r:. .1
.:
I,
'.
1L
....,,
' '''.
1.n
- .':,
....,..ii
-
r,
4,
1_ P
4.
41i
J.
,?
_
..:n
,........
. la%
*....
- Tea91
I.
. .'
,
10.
"72.A, t, tt
9.
.
ci
ca
,.beea
a.3
(-4'
.,.
c0
.
sli
-;
to
ed =,.,
ci z
,,i
.. 0
'a
y
to >
1-4
.../
cn
.._
D.
o
.
T1 .,
0,
.. 0
> ...,
.3
1.,
e,
.....
cn
C)
I..
bo
....
114
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
re,
r'
.....
ii
..,
i
.,
,,,..
,...,,
,: 4, '
1
J
...
e-
11,
' A
Ir
r
'
41
'
'''-'
..I
iv
15-4
- .
"
6,
3,
r
`i-74
..
xtt
t,
,;
..RI
te,.
.1
.1 .2
'
Ie3
,
L
II
*. :
1 Jr,.
11,
0,, e
,J ,..,
...
7,4
..,1
'itla ,'',"!.
Bpi
,*
,
u"
'
-. - . '
.j.."1 1
,fir 6
'
i I. "
/'
.,,...
'
"
kai
er
t'
l ...
.44
r. 6 V....
..
IV4At',...k
....4... ii,
'
4.,,u
e,...-Z
-.
,..
,t, ,I,
.'
.1
pi yj
:'
...
.,..
r*Akive
J.?
6; Er
r
i,
fi4,g'i 9
.44'
ra.
r '.-'
f ,.:f 9.. " C
.-x..iii
,,,W*0 -, 4...4 t
,U
"..
......
.1
a-
,L.'
..
. 4
' :.' 't'0-.*"..t,i, '
id
Lri
lit
7 ul
9` ,
t..: " -
0(74
4.: '";it;
4%, 5L-,
'
i
'8.
i 3,.
trAi4iir'
.1.).
if
`2
,e
t.
L '
.."Ve
tt. ii
1-
.'.g11..'..Y.,-:
, - 1 '''.?
,'
-. '
!4I
P;
*E
z.
..nr.
Fq
n....
-1
pi I
r-c
.,,..
www.dacoromanica.ro
BIB LIO GRAFIE

P. S. Antonescu-Remusi, Dichonar Geografic al judehtliti
View, Bucuresti, 1891.
Gr. Alexandrescu, Scrieri In Versuri
Proz,d, Bucuresti, 1893.

Dr. Gr. Antipa, Fauna Icktiologicd a R0111(illiei, Bucuresti, 1909.
Cesar Boliac, 111andstirile din Romania, Bucuresti, 1862.

Gr. Bengescu II, Revista Romand, 1863, vol. III.
C. N. Bilciurescu, Nandslirile si bisericile din Romania, Bucuresti, 1890.
1. Brezoianu, Vechile Instilztliunii ale Romaniei, Bucuresti, 1882.
inckinttle, Bucuresti.
Ion Boldescu, Studiu /stork ,si economic asupra judehtlui

Vlasca, Giurgiu, 1900.
Emilia Ciaran, Cala/orille Patriarltultti illacat'ie de Antiohia

in Tarile Romtine, traducere, Bucuresti, 1900.
T. Codrescu, Uricarul V, Iasi 1862.
A. D. Cihac, Dictionnaire D'Etwnologie Daco-Romane, 1879,
Francfort s M.
N. Dobrescu, Istoria Bisericii Roimine, secolul
al XV-lea,
Bucuresti, 1910.
Dionisie Fotino, Istorict generald a Daciei, traducere de G,
Sion, Bucuresti 1859.
Marcie Diclionar Geografic al Rontalliei, Bucuresti, 1900.

Diaconovich, Encilopedia Romana, Sibiu, 1900.
Diclionarul statistic al Romanici, Bucuresti 1915.
Diclionarul Enciclopedic Ilustrat, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1931.
Ghenadie Craioveanu, Condica Sfanta a mitropolii UngroVlakiei. Bucuresti 1886.

lohann Christian von Engel, Geschichte der Moldazt und Walackey, Halle, 1804, vol. I.
I. C. Filial, Calagrafia Oficiala de log boerii 'Writ' Romailesli la 1829, Bucuresti 1929.
Banalul
si Craiovectii, Craiova 1933,
Frunzescu, Dichonar Topografic si Statistic al Romaniei,
Bucuresti 1872.
St. Grecianu, Gencalogiile familiilor boere.,sti, Bucuresti 1913.
Ch. GhibAnescu, Vlad Vodd Calugdrul, Arhiva din Iasi anul
VII, 1896, Martie-Aprilie.
C. Giurescu si N. Dobrescu, Documente si Regeste privitoare

la Constantin Brancoveanu, Bucuresti 1907.
www.dacoromanica.ro
A. I. Iacimirschi, Manuscrisele slave si rusesli din bibliolecile romdnesti, St. Petersburg 1905.
N. lorga, Studii si Documente vol. III. Bucuresti 1901.
Operele lui Constan/in Cantacuzino, Bucuresti, 1902.
Istoria Bisericii Ronzdnesti, Bucuresti, 1929.

Bucuresti, 1907.
Istoria Literaturii Rondinesti in veacul al 19-lea,
lorgu lordan, Rumanische Toponomaslik, Leipzig. 1924.

M. KogAlniceanu, Cronicile Rontaniei, Bucuresti, 1872, vol. I.
Alex. Geanoglu Lesviodacs Istoria bisericeascd, Bucuresti 1845.
Alex. Lapedatu, Vlad Voddlugartd, Bucuresti, 1903.

Miletici si Agur.1, Sbornic, editiune a Ministerului Instructiunii
Publice bulgar IX, Sofia, 1893.
Magazinul istoric pentru Dacia, Bucurestl
1897, vol. IV.
Fr. Miklosich, Lexicon Paleoslovenico-graeco latinum, Vindobonae 1862-1865.

Gh. Nedioglu, Cea mai veche scoald romdneascd, Bucuresti 1910.
St. Nicolaescu, Documente Slavo-Rondine, Bucuresti 1905.
Donznia ltzi Neagoe Basarab Voevod 15/2-/521,
Bucuresti 1924.
Pdstorirea Mitropolitului Primal al Ungro-vlahiei

Hariton 1373-1381, Craiova, 1933.
Al. I. Odobescu, Opere complete, Bucuresti 1908, vol. III.
Niculae M. Popescu, Preot, Viala si faptele Donzitultti Tdrii
Rondinesti, Constan/in Brditcoveanu, Bucuresti 1914.
G. Poboran, Istoria orasului Slatina, Slatina, 1909.

Emile Picot, Clzronique de Moldavie par Gregoire Urechi,
Paris 1878.
Dr. G. Pascu, Sufixele Ronzdnesti, Bucuresti 1916.
Sextil Puscariu, Die ruintinischen Diminutivsufixe, Leipzig

1899.
Regulantentul Organic, Proect pentru organizarea ;nand-
stirilor, Bucuresti 1834.

C. SAndulescu-Verna, Biserica Radie-Vodd din Bucuresti
1930, Bucuresti.
Gh. $incai, Cronica Ronidnilor, Iasi 1853, si ed. II, 1886.

August Scriban, Arhiva din Iasi, anul XXIII 1912.
Frantz Joseph Sulzer, Geschichte des Transalpinischen
ciens, Wien 1781, vol.
I.
G. Dem. Teodorescu, Revista pentru istorie, arheologie si.

Filologie, an I. vol II si anul Ill vol V.
P. Teulescu, Documente Istorice. Bucuresti, 1860.
Tunusli, Istoria Tara Rondinesti trad. G. Sion, 1863 Bucuresti.
M. Teodorian Carada, Oliva Sfiltp, Bucuresti 1920.
V. A. Urechia, Istoria ,Scoalelor, Bucuresti 1901.
Istoria Romdnilor, vol. X. part. A.
V. VArcol, Conzodia vrentii, Bucuresti 1906
A. D. Xenopol, Istoria Ronuinilor, Bucuresti, editia III.
www.dacoromanica.ro
DECLARA TIE
Declar cd, in afard de lucrdrile citate in bibliografie
$i in cDrpul lucrarii n'am consultat allele, $i ca lucrarea
imi apartine.
Comisiunea Examinatoare
Pre$edinte : Decan Preot Dr. I. MihilIcescu
7,
Membrii
,,Niculae M. Popescu
Haralambie Roventa
Doctor Teodor M. Popescu

D. Boroianu.
11
Pozitiuni
Exegetica : Erori de traducere in partea doctrinal& a epis-
tolei cdtre Efeseni (cap. I-III) in principalele

traducen i rom&ne.5ti.
Istorica:
Discutiunea despre Sfntul Duh la Sinodul II ecumenic.
Practica:
Raportul dintre Biseric& i Stat.
Sistematicd: Dogma Romano-Catolic despre purcederea

.
Sfntului Duh.
www.dacoromanica.ro
CURRICULUM VITAE
&NI nascut la anul 1885, Septemvrie 12, in comuna
Brdnistari, judetul Vlasca, din familie de preot. Pdrintii
mei, Dumitru preotul $i Cristina preoteasa, sdnt de loc din
comuna Sin gureni, judetul Vta$ca, tateil meu, fiu al lui
Gheorghe Mu$at $i Areaga, iar mama, flied a lui Stelnoiu
Maa $i Joita ; j unul $1 altul din bunicii mei, gospodari
instdriti. $coala primard am fdcut-o la Bucure$ti la $coala
Tabaci. Dupd aceia am intrat in Seminarul Nifon Mitropolitul, absolvind cursul seminarial in vara anului 1906,
iar diploma am luat-o in.toamna aceluia$i an. Am urmat
apoi Facultatea de Teologie din Bucure$ti $i mi-am luat
licenta in toamna anului 1910. La 1911, Iunie 24, am fost
hirotonisit preot pe seama capelei inchisorei Doftana din
judetul Prah ova $i am slujit'aci peinei la 1 lanuarie 1913,
cdnd am fost trecut la biserica Cdrdmidarii de sus, unde
met aflu $i astdzi. Am facut rdzboiul in 1916-1918 ca preot de
armata la regimontele 46 si 21 Infanterie. Ca studii speciale
am urmat $coala Superioarei de Arhivistica $1 Paleografie
dela Arhivele Statului, ludndu-mi diploma in paleografia
greacd in 1930, si Facultatea de Mere, Filologia Clasica, al
cdreia curs 1-am absolvit in 1929. Ca publicatiuni am cloud
documente grecesti privitoare la mdndstirea Zldtari din

Bucuregi, traducere $1 cu text grecesc (Bis. Ort. Rom. an.
1931, pag. 518-522 si an. 1932, pag. 139-143). De asemenea
mai am in manuscris o monografie a bisericii Cardmidarii
de sus. In parohie am activat pentru clddirea unei $coli

primare de &deli $i tete nr. 38, ddnd din proprietatea bisericii 5.500 metri patrati de teren, pe care s'a eonstruit
$coala in 1923, apoi am reparat biserica Cdrdmidarii.
am Mott case parohiale, cheltuindu-se aproape un-mition
de lei cu aceste doud lucrdri din urmd.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
P REF AT A.
CAPITOLUL
I
Pagina
Intemeierea MAnAstirii Glavacioc
CAPITOLUL II
Refacerile Mnlstirii Glavacioc
11
CAPTOLUL
Viata manstireasa dela inceput si pana la secularizare
17
CAPITOLUL IV
Egumenii MAnAstirii Glavacioc
23
CAPITOLUL V
Mosiile Mnastirii Glavacioc
29
Anexe
Fotografii
Bibliografa
43
85
92
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Mânăstirea Glavacioc PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mânăstirea Glavacioc PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSIT'ATEA DIN BUCURESTI

PREOTUL IOAN MUSETEANU

uNivERSITATEA DIN BUCURE$T

PREOTUL IOAN MU$ETEANU

. Eu personal inclin a crede cd

mdndstirea Strugalea. citatcl in 1409.

supt altd numire.

egunienii ei au ajuns mitropolifi :

in fara clopotnifei pe locul. uncle

porumb. Prosaic prezent al unui

Preotul NICULAE M. POPESCU

de poqtd, ce trecea spre Craiova, cu oprire in satul Talpa; iar

hrisoavele gi ecirtile de danie si intdrire, gi tincind seama de tot

Intemeierea metneistirii Glavacioc.

INTEMEIEREA MANASTIRII GLAVACIOC I)

vechi mindstiri din tall, fiind in fiint pe vremea lui Mirceacel-Witrn!

Mnstirea Glavacioc, ca once monument vechiu, isi are

Se pare ca motivul acesta al gasirii unei icoane facatoare

la intemeieri de manastiri, ca de pilda la manastirea Dintr'un

Frantz Ioseph Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens,

Despre vechimea mndstirii Glavacioc ne dau de stire

destul de lmurit c. mnstirea Glavacioc exista pe vremea

lui Berild la Neajlov si satul Mircesti la Teleorman, la anul

cepu sa. tremure. Icoana se acuse nevazuta.. Amandoi se intorc in livad,

Bos662; TV)::, 1477" ("Iltoriati

ILlotyCa; Wien, 1806, pag. 250)

Traducere de G. Sion, 1863, Bucuresti, pag. 131:

Ti:E1reko6qu (kcop' rth

REFACERILE MANASTIRII GLAVACIOC

firma stirea despre zidirea chiliilor din piatra la manastirea

anii 1701-1704. Multi atribue aceasta innoire lui Constantin

S'a pardosit biserica peste tot cu lespezi de piatra.

S'au facut ferestrele imprejur cu stalpi de piatra

Infrumusetata usa de afara.

Case de piatra boltite.

Trei razamatori bisericii.

Eforia a cheltuit lei 4.803 cu zidirea acestui turn 24).

biserici din veacul al XV-lea, si anume absida nordia a acelei biserici.

Arnota si Govora, ce-au fost pe seama caselor fachtoare de bine,

rea a fost data prin contract paharnicului Costache Fach, 27)

atunci, Ieroteiu, cere Mitropoliei ca obictele de trebuint ale

Sase rAnduri vestminte preot.esti.

Biserica ridicatd de paharnicul Fach in 1843 nu seaman&

Regulamentul Organic, Preoect pentru organizarea mdndsti-

ri/Gr, pag. 3-4.

I. C. Filitti, Catagralia oficiald de tofi boerii Tdrii Romanesti

cleat doar ci e zidit pe aceeasi temelie.

pune chipul shu imbilcat in frac si pantaloni galbeni, fresat,

La 1852, Iunie 27, adicd la noud ani dup zidire, pivnita de

hitectul mandstiresc raporta Departamentului Credintei la 20

6016 de la Bibliothque Nationale de Paris, fol. 280, v. Comunicare scrisA

Dar ruinarea mnstirii Glavacioc a tot crescut alaurea

1591, apoi refcuth de egumenul stefan la 1704, si in sarsit

Arhivele Statului, Ministerul Instructiunii. Dos. 4440 856, f.

pericol ar face sa se puna la cale reparatia mana.stirii". (Ibidem, Dos.

Zidul imprejmuitor al manastirii Glavacioc rnasoara:

.A.... "-, '

Fotografia 1. Document dela Vlad-Vod Dracut din 1441. luna Maiu,

nu se stia.Aceasta stire pretioasa o aflarn din hrisovul lui

tirile ce s'au zidit dup vremi si ctitorii lor nu le-au inchinat

Cu stirea noub.. din documentul de inchinare al lui Alexan-

dra Vod din 1626, se inliiturd afirmatiunea gresit, de pna

II, vol. I, pag. 217-218.