Partidul Liga Poporului

Data i locul fondrii: 3 aprilie 1918, Iai Preedintele: Alexandru Averescu- numit n 1930 mareal al Romniei Ali fondatori: Constantin Argetoianu, Mihai Cantacuzino, Victor Babes sau Duiliu Zamfirescu.

Legile adoptate de guvernul Averescu (1920-1921) - legile de reform agrar; Alexandru Averescu - unificarea monetar; - primul buget al Romniei ntregite. - 1925 fuzioneaz cu restul Partidului Conservator Progresist 1932 se desprinde gruparea condus de Octavian Goga ce a pus bazele Partidului Naional Agrar, ziarul su se intitula "ara Noastr"; a promovat o politic de centru dreapta; n 1935 a fuzionat cu Liga Aprrii Naional Cretine, formnd Partidul Naional Cretin. General de armat romn, comandantul Armatei Romne n timpul Primului Rzboi Mondial. A fost de asemenea primministru al Romniei n trei cabinete separate (fiind i ministru interimar al afacerilor externe n perioada ianuariemartie 1918). Autorul a peste 12 opere privitoare la chestiuni militare, membru de onoare al Academiei Romne decorat cu Ordinul Mihai Viteazul.

Actul de constituire a Ligii Poporului ( 3 aprilie 1918 ) Subsemnaii, avnd in vedere situaia de astzi a rii, care necesit o nou ndrumare a naiunii, declarm a ne constitui ntr-o organizare de aciune cu numele de Liga Poporului, sub preedenia dlui general Alexandru Averescu, pentru realizarea urmtoarelor puncte : 1. Intrarea de fapt n viaa constituional, prin aplicarea nefarnic a art. 31 din Constituie, care glsuiete: ' Toate puterile statului eman de la naiune, care nu se pot exercita dect numai prin delegaiune i dup principiile i regulile aezate n Constituia de fa '. 2. Stabilirea rspunderilor pentru abuzurile i greelile comise n conducerea intereselor rii i care au fost cauza nenorocirilor actuale. 3. Reforma agrar, cu trecerea pamnturilor expropriate astzi numai n principiu, n stapnirea efectiv i imediat a stenilor prin mijlocirea obtilor stesti, reforma electoral, prin vot universal, direct, secret i obligatoriu, cu reprezentarea minoritilor, ntruct aceasta nu va stnjeni manifestarea liber a individualitilor politice : descentralizarea administrativ.