Sunteți pe pagina 1din 3

I.1.1.

FIȘĂ DE LUCRU

A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE


-Numele parohiei și protopopiatul din care provine: Parohia Piscu Vechi face parte din
protopopiatul Bailești, județul Dolj iar biserica are hramul Sfântul Nicolae și Sfântul Ion Botezătorul.
-Numele localității (toponimie): Numele actual al localității este Piscu Vechi dat prin legea
administrativă din 31 martie 1864 iar de-a lungul timpului a purtat mai multe nume dintre care
amintim: Piscu, Piscu Călinei, Piscu de Câmp.
-Prezentare generală a localității (geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural,
economic):
Prima atestare documentară se găsește într-un hrisov din 8 martie 1525, prin care Radu de la Afumați
dăruiește spătarului Dragu și fiilor săi mai multe siliști printre care și „Călina cu gârla și balta”.
Evoluția proprietății. Satul a fost stăpânit de Dragomir spătar, Radu vistier, Badea spătar, care l-au dat
Mănăstirii Călui. La 20 mai 1616, Radu Mihnea voievod întărește prin hrisov stăpânirea Mănăstirii
Călui asupra moșiei Piscu Călinei. Potrivit catagrfiei din anul 1831 moșia Piscu se afla în stăpânirea
Mănăstirii Călui. După legea rurală din anul 1865 sunt împământeniți 172, prin cea din anul 1879, 62
însurăței, iar prin cea din anul 1921, 37 locuitori, prin cea din 1945, 18 locuitori.Comuna este
înființată prin legea administrativă din 31 martie 1864. A făcut parte din plăşile Câmpul (1864-1912),
Calafat (1912-1950) și din raionul Calafat (1950-1965). A fost format din satele Piscu Vechi (1846-
1912), Piscu, Tunarii Români, Ghidiciu, Seaca (1912-1952), la care se adaugă Pisculețu (1926),
Ghidiciu, Nebuna, Piscu Vechi (1952-1945), Ghidiciu, Pisculețu, Piscu Vechi (1945-1968).
Localitatea este complet colectivizată în anul 1962. În conformitate cu ultima împărțire
administrativă, comuna este formată din satele Piscu Vechi și Pisculeț.
Așezarea : în sudul județului Dolj la 89 km sud-vest de municipiul Craiova.
Vecini : nord - comunele Seaca de Câmp și Maglavit;
est - comuna Ghidici;
vest - comuna Poiana Mare;
sud - fluviul Dunarea (care formează granița cu Bulgaria).
Principala cale de comunicație este D.N. 55 A, Calafat-Bechet, care strabate de la vest la est localitatea
Piscu Vechi. Comuna are o suprafață de 2815 ha.
Evoluție demografică: în anul 1892 comuna avea 1564 locuitori; în anul 1912 – 2842 locuitori; în anul
1930 – 4456 locuitori; în anul 1956 – 4717 locuitori; în anul 1966 – 5918 locuitori; în anul 1977 –
6126 locuitori: în anul 1992 - 5370 locuitori iar la ultimul recesământ al populației comuna avea 2949
locuitori și 810 gospodării. Vegetația : este de silvo-stepă cu ierburi mărunte, păduri de salcâm pe dune
(Padurea Ciurumela cea mai mare plantatie de salcam din Europa), vegetație de luncă. Fauna :
specifice sunt rozătoarele, păsări, reptile și insecte. Resurse naturale : cuprind terenuri arabile
valorificate prin diverse culturi agricole. Economia : ocupația de bază a locuitorilor este agricultura
cu ramurile ei conexe. Relieful : este reprezentat printr-o câmpie cu dune de nisip care parazitează
podurile teraselor.
B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE
-Istoria zidirii ei: În anul 1903, deoarece Biserica Veche era în stare de ruină,
cetățenilor din Piscu Vechi li se aprobă de catre Sfânta Episcopie, prin Preasfințitul Arhereu
Sofronie Craioveanu, construirea unei noi biserici în centrul satului. La 25 august 1903
antreprenorul Ilie Iliescu câștigă licitația la prețul de 19.800 lei. Construcția bisericii se termina
în anul 1907 iar la 8 septembrie în același an este sfințită, preot paroh fiind Ion Dinescu.
-Arhitectura: Biserica este construită din caramidă arsă și are invelitoarea din tablă,
este orientată pe direcția est-vest și este alcătuită din pridvor, pronaos, naos și altar, iar în
mijlocul naosului are o turlă mare cu cruce. (foto 1 – foto 6)
-Pictura: Prima pictură a fost cea din anul 1907 care a fost facută odată cu construirea
bisericii. Mai târziu ,,s-a spălat și renovat pictura în anul 1938 și s-a sfințit la 9 octombrie,
Preot Paroh fiind Augustin Ion Dinescu””, așa cum spune ,, Istoricul Bisericii Sfîntul Nicolae
din Comuna Piscul de Cînp Dolj”. În anul 2008, când preot paroh era Ion Vladu, pictura
bisericii a fost refacuta de către pictorul Leonard Marian Ioța, din Băilești iar la 1 mai, în
același an, s-a facut și sfințirea bisericii de către PS Gurie Gorjanul, episcop vicar al
Mitropoliei Olteniei. (foto 7 – foto 11)
-Obiecte vechi de cult: Există în biserică două icoane vechi, pictate pe lemn care
infațișază diferite scene și chipuri biblice. (foto 12 – foto 13)
În Biserica din Piscu Vechi exista și un obiect vechi, o pafta confecționată din metal
alb, probabil argint de China, compusă din două părți care au forma unei frunze ornamentate în
centru, într-un cerc cu o floare care are în jur frunze și flori stilizate. (foto 14)
-Manuscrise și cărți vechi: Printre cartile vechi care se găsesc în Biserică amintim:
-Triod
-Oktoih Mare
-Minee prescurtată până la luna septembrie
-Penticostar. (foto 15 – foto18)
-Pomelnice și alte înscrieri sau inscripții: În interiorul bisericii, în altar încastrat în
peretele nordic, există un pomelnic al lui Ioniță Petrescu.(foto 20)
-Șirul preoților parohi: Primul preot paroh al bisericii din Comuna Piscu Vechi a fost
Ion Dinescu (1858-1930) (foto 21) care a slujit in perioada 1097-1926, a urmat preotul
Augustin Dinescu în perioada 1926-1972. (foto 22) Din 1972 până în 1975 a slujit preotul
Gheorghe Giurgiulescu. Din anul 1975 și până în anul 1993 preot paroh a fost Nicolae Popescu
(1913-1998) (foto 23) iar din anul 1993 și până în prezent biserica este slujită cu credință de
părintele Vladu Ion.
-Cântăreți și epitropi de seamă: De-a lungul timpului la biserica din Piscu Vechi au
fost mai mulți cântăreți dintre care amintim: Ion Popescu (1869-1919), Ștefan Călin (1926-
1936), Ion Barbu (1926-1928), Gheorghină Popescu (1940-1947), Iulian Simulescu(1942-
1980)

C. CIMITIRUL
-Cimitirul: Cimitirul este situat în partea de sud-est a satului Piscu Vechi. În interiorul
acestuia se gasesc ruinele Bisericii Vechi zidită în anul 1859 si monumentele funerare ale celor
îngropați aici. Este împrejmuit cu gard de ciment, are două intrări și un drum interior de-a
lungul perimetrului acestuia pe laturile dinspre est, sud și vest. ( foto 24)
D. ACTIVITATI CULTURALE SI FILANTROPICE IN TRECUT
-Încă de la început au fost facute numeroase donații în bani care au ajutat la construirea si
renovarea bisericii și a picturii interioare. În anul 2008, la 1 mai, cu sprijinul Consiliului Local
al Comunei Piscu Vechi și al Căminului Cultural biserica a fost reparată în exterior, a fost
repictată, a fost comandat și montat un clopot nou și a fost organizată o întâlnire cu fii satului,
prilej cu care s-a facut și resfințirea bisericii.
E. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI

-Numarul de credinciosi: La momentul actual Biserica Ortodoxa din Comuna Piscu


Vechi are un numar de peste 2500 de credincioși.

-Activități pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice:

Biserica Ortodoxa din Comuna Piscu Vechi are încheiate parteneriate cu Școala Gimnazială din
Piscu Vechi, prin profesorul de religie și cu Asociația Viitorul Piscu Vechi , asociație non profit
care participa alături de Consiliul Local la dezvoltarea socială, economică, culturală și
religioasă a comunei. Preotul paroh Ion Vladu, face parte din Ansamblul Trestioara al
căminului Cultural Piscu Vechi unde participă la activitățile culturale ce se desfășoară anual în
comună (cor barbătesc, dansuri populare, obiceiuri specifice sarbătorilor de iarna – la Piscu
Vechi se merge cu ,, Vicleiul ” în fiecare an din 2008 până în perzent)
În fiecare luna au loc cateheze la Biserica Ortodoxa din Comuna Piscu Vechi.
F. SURSE BIBLIOGRAFICE:
-Monografia Olteniei – sursa dl. Prof. Radu Augustin - Școala populară de arte și meserii
Cornetti;
-Istoricul satului Piscu de Câmp – date culese de dl. învățător Ștefan Florescu;
-Monografia Comunei Piscu Vechi – date culese de prof. Gheorghe Popescu și prof. Gheorghe
Stelea.
- Istoricul Bisericii Sfîntul Nicolae din Comuna Piscul de Cînp Dolj – document emis de
preotul paroh Augustin Dinescu

S-ar putea să vă placă și