.

--bisoiplina:"tsTORIA BISERICii

Pr.conf.univ.dr. Mihai

ORTOD-OXE ROMANE

Sasauj~n

REFORMA PROTESTANT A SI ROMANII ORTO DOC SI DJN TR.AN.SIL VANIA

(SEC. XVI - XVII)

I.

Reforma protestanta

II.

~i rom~nii

ortodoc$i din Transilvariia (sec. XVI)

. Refonna protestanta ~i ronianii ortodoc~i din Ttan~ilv~nia (sec. XVJI)

II. L Conditii irnpuse de principii Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczy, Mihail
Ap9ffi ~i de superintenden{ii calvini pentru trecerea romanilor ortodoqi din
Transilvania la calvinism
11.2. Reactii ortodoxe In fata prozelitismului calvin .

De ce nu a reu~it Reforma 'jnt re romani?

III.

i-

- ~ .....-.---

... ... . -

.Jl , .., ' ''

... .

-/ .

I.

ReJorma protestanta i romanii ortod~~i din Transilvitnia

(sec. XVI)

Starea confesionala a Europei Centrale, configurata cu 1ncepere din veacul al

XVI-lea,a Ia.cut ca romanii sa se afle pe un soi de linie de front ce despartea ortodoxia de
religiile apusene; multiplicate prin na$terea ~i consolidarea . curentelor Refonnei
(luteranismul, calvinismul, unitarianismul).
.
Patrunder~a ideilor Reformei in spatiile locu~te de romani a avut Joe in<:>,a. din
deceniile al doilea ~ital treilea ale sec. al XYf-lea, prin comerciantii germani, care aduc de
la Leipzig cilrti ale Jui Luther; 'ca $i prin stuclentii Sa$i care merg sa lnvete la Wittenberg.
Dupa anul 1530 (anul proclarnarii Confesiunii de la Augsburg), patrunderea
ideilor protestante in forma luterana intre sa~ii transilvaneni se intensifica. ,,Agenti"
harnici $i de un incontestabil prestigiu cultural, precum Joharnies Honterus, V, Wagner
sau P. Haller, fac ca luteranismul sa ajunga don-iina.n tliitr-e sa$ii din 8ra$OY $i din Sibiu,
devenind confesiune ~-~p_!a In T1~~nsilyg_nig_,J_1J_'!D..~O 1552)
Acela~i st~tL~t 11 va ~pata_~_i calvinismul, ~cceptat de multi rnaghiari (devine
confesiune recepta In aQ_l:!.f.Jj_64}..2:"'.CJaspar Heltai, din ora$ul Cluj, a fost unul din
propagatorii neosteni ti a"i ace.St;;--;;urent protestant. Principele Joan Sigismund Zapolya $i
mama sa, regina Isabela, au sprijinit rriult, raspandirea calvinismului In Transilvania.
Unitafianismul a fost decalarat, de asemenea, col)f~~J_\.!!!.~!.~~-e.p~~-!~~n~~~~~~8;,:)
1

Biserica ortodoxa rornaneasca din Transilvania $i-a desf8.$urat activitatea in

imprejurari deosebit de vitrege,-determinate de asupririle' nationale, sociale $i religioase la
care era st.ipus poporul roman de aici. Cu toate acestea, ea a avut un rol covar$itor In
istoria poporului, fiind singura institutie romaneasca; In jurui careia se desf8.$ura lntreaga
viata nationala, culturala $i religioasa a romanilor. Cea mai de seama. institutie a !or era
Mitropolia Ortodoxa, care a avut multa vreme seditil 'in or:a$ul Alba Iulia.
Dupa 1541, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate turceasca,
avand in frunte, principi de naiionalitate maghiara, cu sediul la Alba Iulia.
La scurt timp, Dieta tarii a recunosctit ca ,,recepte" cele trei confesiuni noi,
nascute din Reforma protestanta: luterana, calvina $i unitariana, fire$te; pe Ianga Biserica
romano..,catolica existenta mai de mutt. Doar romanii $i credirita lor ortodoxa au ramas !n
afara legii, socotiti ca ,,tolerati" In propria lor tara.
.
.
fn acela$i tiinp, principii calvini maghiari din Alba Iulia $i carmuitorii confesiunii
calvine (numiti superintendenti) au lnceput o lucrare de propovaduire a noii 'invataturi
calvine printre romanii ortodoqi. Era o actiune foarte primejdioasa, caci prin primirea
'invataturii calvine, romanii se lnstrainau nu nurnai de credinta ortodoxa stramo~easca, Ci
$i de neamul din care raceau parte, adic.a se maghiarizau.
.
,
..
. in anul 1543, Universitatea
saseasca
din
Sibiu
decide~
ca
toti
locuito~i'i
d in .
.
.
.

. I
Ardeal, indiferent de etnia !or, trebuie sa accepte credinta protestanta.
o
In anul 15.4 4, Filip M oldoveanul tiparea Ia Sibiu, Catehismul luteran In limba
roman a.
In 1566, Dieta, !ntrunita la Sibiu, hotara convertirea romanilor $i restructurarea
bisericii acestora.
Numirea de episcopi romani calvin i pentru rornanii ortodoqi: Gheorghe din
~angeorz 1 Pavel T~rdai i M!hail Torda!?i.
2

II.

Reforma protestanta ~i ronianii ortodoc~i din Transilvania

(sec. XVII)

II, 1. Con dHii impuse de p1:incipii Gabriel Beth/en, Gheorghe Rakoczy, Mihail
Apaffi ~i de superintendenfii calvini pentru trecerea romanilor ortodoc~ i din
Transilvania la ca lvinism

.. .

La 22 septembrie 1640, superintendentul calvin Stefan Geleji ii prezenta

principelui Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy conditiile care vor trebui im puse
viitorului episcop roman ortodox din Transilvania:
I. Episcopul va lntemeia In Alba Julia ori In alt lac potrivit, o ~coala romaneasca cu
vreo trei profesori lnvatati, cunoscatori ai limbilor latine, grecqti ~i romane~ti,
. ,,. care sa- i invete pe elevi latine~te ~i sa fie In stare a le preda ~i lnvataturile crqtine .
. . 2.. .. Va tine o tipografie in care va tipari cartile riecesare pentru ~coala ~i biserica.
). Va elimina lirnba straina din biserica, ingrijindu-se ca toate slujbele 1sa fie racute
.. . . . . .
. . In romane~te .
,.~;. '.i',f ~ ~tV~l~::~!~iji Ca preotii Sa predice romane~te de doua ori pe saptamana, mie~Cllr~a :.
Va traduce ~i va tipari in romane~te rugaciunile zilnice, atat cele de dimineata cat
~i cele de seara ~i va lua masuri ca acestea sa fie recitate in toate bisericile .
. 6. Va copia~i va tipari cantarile romanqti traduse ~i folosite de bisericile din Lugoj
. ~i Caransebe~ ~i se va ingriji ca pretutindeni sa fie cantate lnainte ~i dupa predica.
~. :,~~ } . Catehismele deja traduse In romane~te le ya tipari ~i va lua masuri ca biiietii ~(
fetele sale 'invete 'in ore determinate.
.. ..
11
. ,,.
Se va lngriji ca la imparta~anie sa se dea separat painea ~i separat vinul, iar'nu ,
amestecate, cum se face acum In bisericile rornane~ti. Painea sa o . dea '"''.'
'
_ ''
. . credincio~ilor care se lmpa1ia~esc, In mana, iar vinul din potir.
9.': Sa faca pe credincio~i sa lnteleaga folosul lnvataturi lor pe care le pot prirhTde la
calvini .
,..
10 . Sa nu imparta~easca copii nevarstnici, ci nurnai oameni batrani care i;;i' pot da
seama de sfintenia tainei .
1J. Botezul sa fie savar$it In forma sirnpla cum I-a lntemeiat Hristos, cu apa curata in
numele Tatalui, al Fiului ~i al Duhului Sfiint, rara lumanari, rara ungerea cu mir ~i
rara alte adausuri papista~e~ti.
.
12. Sa elirnine liturghisirile, afumatul cu cadelnita, sunarea clopoteilor ~i alte
superstiti i ramase de la papista$i .
.
13. Va elimina din biserici razimatul de carje. In biserica credincio~ii, barbati ~i femei
3ii ~udii iur In cursul rugaciunilor sa lngcnunchczc.
14. Nu va cunoa~te alt mijlocitor lntre Dumnezeu ~i om decat pe Iisus Hristos, deci va
e limina cultul sfintilor ~i al lngerilor.
15 . Se va ingriji ca mortii sa fie 'ingropati In forma simpla cre~tineasca, rara bocete,
predica, tamaiere ~i alte superstitii; nu va ingadui sa Ii se puna In sicriu ban pentru
drum, alimente ~i altele.

_,. 5.

:8.

16. Va interzice satelor ,,proaste" sa

morti.
17. Va opri

credin cio~ii

a~eze

lumanari pe morminte

sa ingenuncheze, sa se inchine

~i

~i

sa boceasca dupa

sa sarute crucile ridicate la

incruci~area drumurilor, fiindca $i Dumnezeu opre~te astfel de lucn,iri.

18 . Va invata credincio~ii sa nu a~tepte mantuirea de la post, sa nu posteasca pentru

iertarea pacatelor, ci sa se roage cu zel, caci :fiira rugaciune postul nu a,re nici o
v;:tloare ~i sa nu c.r eada ca, ]n sine, carnea ar fi mai necurata decat alte mancaJi;
celor curati toate le sunt curate.
19 . Va face sa fie parasit obiceiul rotnanesc de a sarbatori vinerea.
20. Va lua masuri ca credincio~ii sajure numai in numele sfant al lui Dumnezeu.
21. Va elimina cu totul obiceiul alegerii reginei Rusaliilor ~i ospetele oe se
organizeaza cu acest prilej.
22. Va elimina din biserica obiceiul de a se da mirilor miere la cununie.
23. Nu va desparti casatoriile, sotului parasit cu necredinta Ii va reda lnsa libertatea.
24. Va depincte de episcopul calvinesc; va cere sfatul acesti.iia . ~i va primi
instructiunile pe care i le va da din cand in cand. Pe preotii romani care vor
cununa, vor desparp, vor boteza ori vor lnmormanta maghiari, Ji va clestitui :fiira
crutare.
La doar doua zile, acela~i sup~rintendent scria, lnsa, principelui Transilvaniei; ca
privitor la candidatii pentru scaunul de episcopal romanilor ortodoqi, nu se gase~tenici
unul care sa-~i schimbe credinta ,,in fundamentalibus", pentrp ca 1-ar excomunica
patriarhul ~i ar lmpiedica sfintirea lui, iar credincio$ii nu l-ar primi.
.

La 3Q sept. 1641, i se impuneau lui Avram Bm-danfalvi, confirmat ca episcop

al bisericilor romane~ ti din comitatul Bihorului, urmatoarele condi(ii:
. ' : l: . Sa depinda de superintendentul calvin, de protopopuL $i de sinodU'l !prdtopopesc
calvin al Bihorului.

.
2. Sa propovaduiasca adevarul evanghelic adevarat in limba romana ."
3. Tainele sa fie savar~ite In foi;ma curata, deci :fiira ,,adaugiri otnene~ti".

I.

2.
3.
4.
5.
6.
7.

La 10 oct. 1643 episcopu lui Sim ion Stefan i se .. irnpuneau i.Irmatoarele

conditii:

'
Cuvantul lui Dumnezeu va fi propovaduit in duminici ~i sarbatori atat in biserici
cat $i la lnmormantari ~i pretutindeni unde va fi necesar riumai dupa textLil .Bibliei.
Va ft impusa tineretului i1watarea Catehisrnului tiparit in 1640 cucheltuiala Jui
Gh. Csulai.

Botezul va fi ad1ninistrat cu apa simpla, deci nu cu apa sfintita ~i :fiira ungere cu

mir ~i celelalte ceremonii obi~nuite in biserica romaneasca.

Imparta~ania va fi data numai adultilor ~i celor cu viata curata.

Iisus HristOs va fi venerat caunicul mijlocitor intre Dumnezeu ~i oamenL
Crucilor $i icoanelor din biserici .nu Ii se va da un cult religios ci vor fi socotite
numai ca simple podoabe ~i ca unele ce amfr1tesc patima Mantuitorului.
Vor fi eliminate superstitiile de la lnmonnantari, acestea :fiicandu-se ,,dupa
obiceiul cre$tinilor", folosindu -se, cand va fi nevoie, cantari religioase ~i predici.

c-~saiOrUie vor ti ai1uii.tate; lnalnte, de trei ori fo Efoedca Iii fata popohili.ii peri.thia:
se putea descoperi eventualele piedici ce s-ar opune J'ncheierii ]or. Cununia va fi
racuta cu juramiint. Casatoriile nu vor fi desracute, lnsa, daca un sot 11 parase~te
,,perfi d" pe celalalt ~i pleaca departe, at unci dupa 4-5 ani, sotul parasi t po<:tte fi
declarat liber dupa obiceiul observat In biserica ungureasca de legea Jui Calvin .
. 9. Rauracatorii vor fi sco$i din biserica.
10, Aceia dintre romiini, preoti sau mireni, care luminati de Duh u l Sfiint vor dori sa
lmbrati~eze credinta calvina $i sa treaca sub jurisdictia superintendentu lui calv in,
vor fi liberi sa o faca.
11. Vladica va convoca In fiecare an LIO' sinod, In care va dezbate toate c;hestiunile.
importante, ceriind lnsa $i sfatul superintendentului calvin.
1i. Protopopii vor fi ale$i cu votul unanim al consistoriu!ui ~i cu aprobarea
superintendentului $i nici unul dintre ei nu va fi judecat $i pedepsit rara aceasta
a pro bare .
13.,Cu prilejul vizitatiunilor canonice, va judeca !mpreuna cu protopopii, care II
"'t.:: lnsotesc, cauze le mai importante ce se vor ivi. Cei judecati pot apela la scaunul de
:.;)1'\~,;LJ udecata vladicesc, care va supune deciziile sale cenzurii episcopului calvin . .
"14. Preotii romiini nu vor cununa, boteza $i lnmormiinta credincio~i maghiari, afara de
cazul c.a od un rnma.v s.~ lnsoara GJJ o ungroaica $i tine sa fie cununat de r .reotul
. roman.
...1'

,r ... :: ~~~.,., ~

. ' ~~- :

. . ,,

-:~:.

In a nul 1669, episcopului Sava Brancovici i se impuneau alaturi de conditiile

sus : mentionate, Inca patru, dintre care cea mai impo11anta era aceea ca episcopul
romanesc sa depinda de superintendentul calvin nu. numai 'in chestiunile privitoare Ia
" sfintirea preotilor, la destituirea ori reprimirea In slujba a celor care au dat dovezi;: de
lndreptare, la vizitatiunile canon ice $i la solut ionarea cauze lor matrimon ial e ci $i In c.eea ..
!iYN\ ~e ,:prive~te convocarea $i conducerea lucrari lor sinoadelor. Du pa fiecare s inod, episc9,pu! ;;
roman era dator sa mearga cu ciit iva preoti Ia sinod ul calvin $i sa-i supuna acestuia .s pre
aprobare hotararile sinodului sau .
.,r ,~. ,
.. La 14 iunie 1674, superintendentul maghiar calvin, Gaspar Tiszabecsi, era
investit de principele Apaffi cu dreptul sa inspeeteze toate bisericile romane$ti, sa le
conduca ~i sa !ndrepte dupa a sa con$tiinta, gre$elile ce le va gasi. Episcopul, preotii $i
protopopii erau deci datori sa-1 pritrieasca pe superintendent, $i sa se supuna dispozitiilor
lui.
m~i

ABituri de condifiile de calvinizare impuse ierarhilor ortodoc~i rornam, m

al XVII-lea; priricipii ~i su perintendenfH (,lalvini au ~rmarit tiparirea unor carfi
cu continut teologic ca lvi n :
Catehismul Jui Gh. Cs u lai (1640)
Catehismul Jui $tefan Fagarasi (1 648)
Sctitul Cathrsmulu l cu raspuns din Sctlptuta Sfanta lmpotriva raspunsului a douii
ta.ti rara Scriptuta Sfanta (1655)

sec.

~~- ' :~

~ ;:f$ '

.''

,.,

. '

~ i

... ... :;,

}1.2. Reactii ortodoxe In fata prozelitismului calvin

In ciuda multelor 'incercari ale principilor $i superintenden[ilor din Alba Ii..dia de a
calviniza pe romanii ortodoqi, ace$tia au ramas statornici In dreapta qredinta,
mentinandu-se astfel $i fiinta nationala romaneasca . Un rol important In aceasta lucrare
de aparare a Ortodoxie i $i a neamului au avt vladicii de atunci - fie mitropolitii din Alba
Iulia, fie episcopii din Vad $i Maramurq -, precum $i smeritii preoti din satele noastre, cu
putina !nvatatura, dar insufleMi de ravna 'i'ntru slujirea neamului !or
11.2.1. Principele maghiar calvin Gabriel Bethlen a lncercat sa faca
din
mitropolitul ortodox Ghenadie fI al Transilvaniei, un instrument al calvihizarii Bisericii
romanqti ortodoxe. Ierarhul ortodox G henadie II i-a aratat principelui .c alvin, ca nici o
'i'ncercare facuta in sensul eliminarii unor parti din ceremoniile obi$nuite In bisericile
romane$ti $i introducerea unor inovatii inspirate de reforma nu ar putea ramane
neobservata $i ea i-ar atrage nu nun1ai revolta credincio$ilor de acasa ci $i interventia
conducatorilor ortodoxiei din celelalte tari $i aceea a patriarhului de C-pol, Chiril Lukaris .
Bethlen s-a adresat, In aceste conditii, direct patriarhului C-polului Chiril Lukaris.
11.2.2. Nu cunoa$teni scrisoarea principelui, decat doar raspunsu:I patriarhului
' .Chiril 'Lukaris din 2 sept. 1629, din .care .se poate desprinde U$Of $i cuprinsul scrisorii
principelui.
Bethlen ii descrisese incultura preotilor romani, care nu $tiu nici sa citeasca $i cu
-atat mai putin pot intelege $i raspandi adevarurile evanghelice. De aici urmeaza o mare
stricaciune a moravurilor $i scadere a credintei crqtine. Dansul ar dori sa indrepte aceasta
In sensul calvinismului sau . Episcopul Ghenadie nu s-ar opune daca ar fi sigur ca
patriarhul, fara a-J aproba fati$, ar 'i'nchide ochii $i $i-ar astupa urechile In fata ac[iunii
. sale. Ca sa-1 convihga, principele a explicat lui Lukaris ca turcii nu ar privi cu ochi rai o
..: ., ;astfel de actiune de convertire, ca preotii $i calugarii romani; acum, nu au . nici o credinta .
$i deci ar fi mai bine sa !mbrati$eZe ca!vinisrriul care, $i el,' e o re,ligie. cre$tina, ca
interesul tarii reclama unitatea religioasa a cetatenilor $i, ca, In fine, "O astfel de atitudine
binevoitoare a lui, a patriarhului, ar fi bine privita de .regele Suediei, de du.cele de
Brandeburg $i de multi principi germani.
Raspunsul patriarhului Lukaris:
fl doare nespus situa{ia jJreo{imei romcine din Transilvania $i ar veni lnsu!?i sa-i
viziteze $i sa-i lndrume, dar n-o poate face dir1 cauza multelor greutati de acasa $I nu
poate trimite nici misionari, fiindca nu are. Nu poate consimfi nici chiar fn taina, la o
aqiune calvinista a lui Ghenadie, fiindca d~ cele mai multe ori $i cele niai mari secrete se
descopera. Se lndoie$te ca turcii ar privi nepasatori daca s-ar lncerca convertirea nlim!li a
romanilor, fiindca o astfel de 'incercare nu poate fi facuta fara tulburarea !?i iritarea
sufleteasca a credincio$ilor celorlalte biserici. Pentru a putea realiza opera de convertire
trebuie, apoi, rupte legaturile de scinge .yi sentimente care leaga atat de strans pe romanii
din Transilvania cu cei din Tara Romaneascii .si Moldova . Prin'cipii .acestor doua Jiiri nu
vor admite nici . odata convertirea ardelenilor $i, daca nu vor interveni cu armele, . vor
interveni, sigur, pe cai ascunse. Patriarhul Ii da dreptate lui Bethlen ca tarile sunt cu atat
mai fericite cu .cat sunt mai putine deosebiri religioase lntre cetateni, insa acest principiu
politic al conducatorilcir lume!?ti nu poate fi o porunca ~i din punct de vedere bisericesc,
caci noi, spune patriarhul, ,,nu putem sacrifica credinfa de dragul bunurilor pamante.sti".

.... .

- -

..

Nu _se lndoie~te ca planul principelui caivlri- pface reg~.lti! -Sii~Cffo1;. dwc~hil cfe
Brandenburg ~i multor principi germani; lnsa ceea ce p<i,re unorn. folositor, poat~ ad1.1ee
pieireaaltora. _

Chiril Lukaris nu lncearca cu nici un cuvant sa abata pe Bethlen de la planul sa_u,

ci dupa ce Ii atrage atentia asupra dificultatilor, pe care le va lntampina dacii staniie In
plantJ ce-~i propusese, !ncheie, scriindu-i sa faca cum va socoti dansul ca e mai bin~ .
-In acela~i an, la 16 nov. 1629, principele Bethlen murea, nemai putand sa~ ~i du_c_a
la lndeplinire planul de calvinizare a romanilor ortodoqi din Transilvania.

II.2.3. Mitropolitii Ilie forest ~i Sava Brancovici

Intre apariitorii d~eptei credinte s-a nu1:narat ~i mitropolitul Ilie fores t din Alba
Iulia. Se nascuse In jurul anului 1600, lntr-un sat din Transilvania, undeva In partile _
lnveci nate cu Moldova, sau Maramurq. S-a lnchinoviat de tanar In miiniistirea Putna,
minunata ctitorie a lui Stefan eel Mare, In care au vietuit In curgerea veacurilor, atatia
calugari transilvaneni.
- -In toamna anului 1640 a trecut la ce!e ve~nice mitropolitul Ghenadie JI al
Transilvaniei. La stiiruintele domni torului Vasile Lupu al Moldovei, In scaunul vacant a
fast ales ieromonahul Iorest de la Putna. Potri vit traditiei, a fost hirotonit arhiereu la
cate,d rala din Targovi~te, ctitoria Jui Neagoe Yoda Basarab, de ciitre mitropolitul T~ofil,~
care pastorea pe atunci, lmpreuna cu alti arhierei. Fara lndoiala ca domnitorul Matei
Basarab a oferit noului ierarh felurite daruri, a~a cum au primit toti ceilalti mitropoliJi ai
Transilvaniei. A fost instalat apoi, cu cinstea cuvenita, In catedrala mitropolitana din Alba
Iulia, ctitorita de marele domn al unirii, Mihai Vi teazu l. Dar, cu prilej ul confirmar i i~ sa l e
In demn itatea de mitropolit de catre pr incipele Gheorghe Rakoczy I, i .s-au impus mai
multe lndatoriri , care nu urmareau altceva decat ln lesnirea propagandei calvine p rintre
romani. Intre altele, i se cerea sa traduca ~i sa tipareascii In romanqte anumite rugaciuni
~Leantari calvine, precum ~i UI~ Catehism calvinesc. Noul mitropolit n-a lndeplinit,j1) sa,
nichr.una din lndatoririle acestea, ci a ram as _statornic In dreapta credinti'i, lmpreun a,.c::.u
- pas:toritii sa i. S-a interesat lndeaproape de viata bisericeasca din cuprinsul epa rbi ei:. a
facuL;v,:izite canonice, a convocat ,,soborul mare" al Mitropoliei, format din protopop i ~i
unii preoti , a racut h irotoni i de preoti, a terminat de tiparit, la Alba Iulia, Eva ng he lia cu
invatatura, data In lucru Inca de lnainta~ul sau, a lntretinut legaturi cu Moldova. El va fi
-fast lntarit In adevarurile Ortodoxiei ~i de Sinodul de la Ja~i, din septembrie-octombrie
1642, care a aprobat Ma r turisirea Ortodoxa a mitropolitului roman Petru Movila al
Kievului.
La lnceputul anului 1643, din ordinul principelui Gheorghe Rakoczy I, s-a
convocat - ,,un sinod" de protopopi, preoti ~i mireni, care a hotarat lnlaturarea
rn:itropolitului Iorest din scaunul vladicesc.
Este sigur ca la lndepartarea mitropolitului Iorest din scaun au stat ~i mot ive ae_otdin politic, determinate de lnasprirea .relatiilor dintre Gheorghe Rakoczy I ~i Vasi le
. Lupu, care 11 recomandase la ocuparea scaunului mitropolitan. Dar adevaratele motive
care au dus la lnlatu rarea Jui d in scaun se desprind, d in spu se le traditiei, consemhata tn ai
tarziu In lutr;ari scrise. D e pi lda, Samuil M icu, In lucrarea sa Scurta c uno ~ tinta a istori ei
romanilor, scria ca ;,pentnJ lmpotrivirea pastoriceasca cu care s-au pus lmpotriva
ereslili calvinesc ~i .n au volt a primi lmparta~irea Jui, la care domnul _tatii 11 silea., au
fost--lepadat din episcopie ~i ca Sa nu vaza ca pentru credinta p atim e ~te , i-au stothit rtlime

.:..

.. -

-.

.....

..

rau $i i-au Ia.cut para mincinoasa". Iar Gheorghe $incai scria ca ,,acesta s"'au lepadat din
vladicie pentru can-au primit catehismul (calvinesc - n.n.)".
Inlaturat din scaunul mitropolitan, Iorest a fast aruhcat in inchisoare, \mpreuna
,,cu multi preoti cre$tini"., cum se arata lntr-o scrisoare de atunci, iar bunurile i-au fast
confiscate. A fast elibetat abia In noiembrie 1643, dupa noua !uni de detentie, pe baza
raspunderii ce $i -au luat-o 24 de credincio$i ca vor plati 1.000 de taleri, suma mare pe
atunci, pentru vistieria principelui. Dupa e liberare, s-a relntors la manastirea Putna~
In iun ie I 64 5, mitropoli tul Iorest a plecat In Rusia, pentru a strange ajutoare, in
vederea rascumpararii ce lor 24 de garanti, a$a cuin fa.cusera $i alti ierarhi $i calugari
transilvaneni. Avea o scrisoare de recomaridare catre tarul Rusiei, Mihail Fedorovici
Romanov, semnata de ierarhii moldoveni, In care lnrap$au pe scurt viata mitropolitului $i
suferintele pe care le lndurase din partea cilrmuitorilor calvini; o alta scrisoare primise din
partea lui Vasile Lupu. Ajuns la Moscova, a fast primit de tar 1n doua randuri, obtinand
felurite daruri $i bani. Se pare ca s-a reln tors In tara In primavara a1i ul ui urmator.
$i-a petrecut restul v ietii In manastire,a sa de rnetanie, la Putna, dupa ce-$i va fi
rascumparat garantii din Transilvania prin platirea celor 1.000 de taleri. A murit la adanci
batraneti, dupa cum aflam dintr-o lnsemnare pe un Minei In manuscris: , ~ Sa se $fie cand a
;mrit vladica loris!, in anul 7186 (1678), luna martie 12 ". Inseamna ca a fast a$ezat spre
vqnica odihna In ctitoria marelui aparator a l cre$tinatatii, Stefan eel Mare.

Mitropolitul Sava Brancovici

Viitorul mitropolit racea parte dintr-o veche farnilie sarbeasca, cares-a refugiat
. din Hertegovina 1n parpie Aradului, la sfar$itul sec. al XVI-lea, In contextul expansiunii
turce$ti In peninsula balcanica.
hirotonit preot la Targovi$te, de mitropolitul Stefan
preot-protopop In lneu
in anu l 1656 a fast ales m itropolit al Transi lvaniei
In perioada 1659- 1661 a fast lnlocuit cu al ti doi mitropoliti
~
1661 ~ 1680: a pastorit pentru a doua oara

.:.:.,.
Datorita greutatilor materiale prin care trecea Biserica sa, a plecat, In anul
1668, In Rusia dupa ajutoare, a$a cum racuse $i Ilie Iorest. A stat la
Moscova vreo trei !uni, fiind primit in doua randuri de tarul Alexei
Mihailovici Romano v, care i-a ofe rif mai multe ajutoare pentru Biserica
sa. La sarbatoarea Sf. Apostoli Petru $i P avel, a sluj it In biserica Uspenia,
alaturi de patriarhii Paisie al Alexandriei, Macarie al Antiohiei, eel .al
Moscovei i alti ierarhi ru$i sau straini .
In 1675 a convocat, In Alba Julia, un ,,sobor" al protopopilor, preotilor $i
mirenilor, pentru !ntarirea vietii religios-morale a preotilor $i
credincioilor romani din Transilvania.
.
1680- un comp lot lndreptat impotriva principelui Apaffi, la care 'i$i dad use
consimtamantu[ i fratele mitropolitului, Gheorghe Brancovici. Din acest
motiv, In acest an, rnitropolitul a fost judecat $i el $i condamnat la
'inchisoare.
Despre patimirile mitropolitului avem irtformatii la rriai multi cronicari:
Cronicarul maghiar A1ihail Cserei, care spune ca unii din acuzatorii sai au
fost ,,mituiti cu daruri", ca sa- i aduca acuze nedrepte, ca i-a fost ,,pradata
' 1: ,

. ..

intn~aga

..

. .

... ..

.. . _....... . ... .

.. . ...

av<:;re", $i ca Ill inchisoate ,,era batut pana cand Se n.ipea C ~lTI ;;l.$ a $i
carnea de pe trupul Iui" .
Pastorul sas Andrei Gunesch din Petre$ti Uud. Alba), relata acelea$i
lucruri .
lstoricul Samuil Micu scria ca , ,Sava, toate intamplarile acestea le-a patit
pe.ntru credinta $i ca s'"'a impotrivit eresului calvinesc $i I-a lepadat $in-a vrut a
se uni cu acela" .
lstoricul Petru Maior scria: Jn castelul de la Blaj al principelui Apaffi, ., .
dintru a carui porunca laudatul Sava fu batut de rnoarte, dupa aceaia din nou
bagat In ternnita $i de acolo seas In toata vinerea, fu batut cu toiege pana la
'
'
moarte".

- Din ratiuni de ordin politic, la interventia dornnitorului ~erban

Cantacuzino, a fast eliberat din lnchisoare. A murit in anul 1683,
In anul 1950, Sfantul Sinod al Bisericii noastre a hotarat ca mitropolitii
Transilvaniei llie lorest $i Sava Brancovici sa fie trecuti In calendarele ortodoxe
romaq,e$ti (24 aprilie), ca sfinti $i marturisitori. Canonizarea !or~ ad ica trecerea i ~.randu l
sfintilor, dupa randuiala ortodoxa - s-a ra cut in 1955 , la Alba Iulia, ora$u l in c am $i -au
de.s fa$urat activitatea ca mitropoliti .
.,.
...4 ...,
"'"'~ : , 11.2.4. Prefata Evangheliei invatatoare (Govora, 1642)
I

~ ....'.,J

,/ .h

Traducatorul, ieromonahul Silvestru, pare a fi avut In vedere $i victirnele

propagandei cal vine de peste munti, pentru ca In prefata catre cititoti spune ca ceea .ce l"a
!ndemnat sa traduca In romane$te aceasta carte a fa st ,,ca vazui in neamul nostru multi
uni i ce aceia oameni de amandoua -cetele, pro$ti $i suflete$ti, care pentru necuviinta se
departara cu .'invataturi straine $i cu proasti:i $i scurta mintea !or razali:i$uindu-se,. din
credinta adevarata, potrivnica bisericii lui Dumnezeu cu ereticii lmpreuhandu-se $i;:ca
musca la dulceata mierei a$a $i ei in$elatori de spasenia pro$tilor $i intru amaraeiunea
vecinului eel purtator de moarte necand $i ucigand suf1etele .Ior $i ale oamenilor';. Rpstul
cartii .e ra ,,sa fie propovedanie cre$tinatatii noastre a sfintei biserici apostoi~asca a
Rasaritului" $i ca ,,o spada de amandoua partile- ascutita, sa taie toata Ia.ti'idelegea $i
necuratia $i hulele ereticilor".

II. 2.5. Mitropolitul

.
. Var!aam al Mold ovei: Ras punsul
.. la Catehisifitil calVinesc
(1645)
0 reactie ortodoxa Ia .Catehismul calviilesc tiparit de Csul ai, !n anul 1640, a fast
Raspunsul Ia Cateh ismul calvinesc ( 1645 ) al mi tropolitulu i Moldovei Varlaam .
Lucrarea ierarhului moldovean se adreseaza ,,iubitilor cre~tini $i cu noi de un
neam romani, . pretutindeni tuturor ce se atla In partile Ardealului $i 1n alte- parri '""
pretutindeni ce sunteti cu noi lntr-o credinta'' ... , ,,ca nu cumva sa se lntample sa fie
ne$cine sratuit $i amagit de viclqugul ~arpelui adica al ereticikit" ~i sa . cada
lndepartandu-se de ,,Biserica noastra cea pravoslavnica" .
Rostul Raspunsului este sa arate ,,strambatura $i talcul eel rau" al ereticilor care
,,talcuiesc rau ~i strambeaza Sf. Scriptura", nadajduind cei ,,din afara de pravoslavie" ca
romanii se vor speria $i -se vor lasa ln$elati de ,,eresia cea ratacita". Varlaam se adreseaza
cu nespusa iubire fiilor sai lntru Hristos de peste rnunti, ihderrtnaiidli -i sa se pazeasca de

aceia care vreau ,,cu dascaliile !or cele ucigatoare de suflete" sa va afurtde ~httu eresia !or
cea rea $i sa pastreze ceea ce ,,am luat de la mo$i $i de la stramo;;i ;;i de Duhul Sfant cu
lUininatele soboare ale Sfintilor Parinti martllrisite", murind, daca va fi nevoie ,,cu
credinta cea dreapta lntru Hristos".

Raspunsul 'lntocmit ,,cu adunare $i sobor", adica 'ln soborul convocat la Ia$i de
Varlaam lndata dupa ce i-a cazut 'ln mana ,,cartulia plina de otrava de moarte sufleteasca"
$i la care au luat parte episcopii din amandoua principatele, combate 1ntr-un stil, care e
departe de lirnpezimea aceluia din Cazanii, 'lnvataturile Catehismului calvinesc referitoare
la necesitatea faptelor bune pentru mantuire, la cultul sfintilor, pe care nu-i chemam in
ajutor ca pe ni$te Dumnezei, ci ca pe ni$te slugi $i prieteni ai lui Dumnezeu, la cultul
icoanelor, la taine, etc.
,,Biserica for, a calvinilor, scrie Rlispunsul, nici o sfintie nu are, nici preojie nici
are cele $apte taine. Nici saborniceasca ca nu-i In toata lumea, nici din toate limbile
ad unata. Nici apostoleasca ca nu -i de l;:t apostoli, ci-i de curand ;;i noua".
In 'lnche iere sunt lndern~ati din nou sa tina cu tarie la ceea ce ,,a legiuit ;;i ce a
tocmit biserica cea adevarata ce se cheama a soborului $i a apostolilor" iar pe aceia care
,,scad ;;i adaug din cate au tocmit ;;i au legat acele sfinte $apte soboare" sa"'i goneasca din
biserica Jui Hristos cape ni;;te eretici . .

. III.

De ce nu a

reu~it

Reforma protestanta lntre. romaui?

fosuccesul Reformei protestante 'lntre roman i s-a datorat faptu I u i ca

propagatorii ei, lipsiti de experienta misionara, au impus modificarea
formelor exterioare ale cultului -ortodox, de care crediricio;;ii, multi
dintre ei, ignoranti In ceea ce prive;;te temeiurile dogmatice ale
ortodoxiei, ar fi fost profund legati. Cultul sfintiJor, al icoanelor ;;i al
cruc.ii ;;i rug~ciunile pentru cei morti constituiau, pe langa credinta In
Dumnezeu, . fondul lnsu;;i al vietii sufletqti al poporului roman.
Propaganda calvina cerea tocmai eliminarea acestor elemente
constitutive ale identitatii ortodoxe.
E$ecul ; Reformei protestante In randul roman,ilor transilvaneni s-a
datorat . ;;i sprijinului pe care ortodoxia de acol,o i-a primit din
Principatele romane.
s
Lipsa unei educatii teologice so lide, a lasat pe romanii ortodoc~i
ind iferen ti fata de maril e mi;;cari ;;i curente de. idei c.e framantau ;;i
agitau pe contemporanii occidentaJi.
e
Imbrati;;area Reformei de credincio$ii catolici se datota, mai ales,
nemultumirii fata de ierarhia bisericeasca, fata de clericalismul
absolutist catolic excesiv, situatie care nu s~a lnregistrat ;;i In cazul .
clerului ;;i a ierarhiei ortodoxe.
.
.
Trecerea la reforma calvina ar fi lnsemnat golirea sufletului romanesc
de lntreg cuprinsul de sensibilitate religioasa exprimat ~i exteriotizat 1n
'.rienumarate dt.uri ~j simbQ.luri

10

BIBLIQGRAFIE SELECTIV A
Mitcea Pacuratiu, Istoi'ia Bisericii Ortodoxe Ronuine, vol. I, Editura Trinitas, Ia~i, 2004,
p.2 15.
Mircea Pacurariui Sfinfi daco,.romani $i romdni, Editura. Mitropoliei Moldovei
Bucovinei, Ia~i, 1994, P: 98- 105.

~i

Zenovie Pacli~anu, Legaturile romanilor ardeleni cu reforina lh veacurile 16- 17, In

,,Perspective"; nr.65-68, iulie 1994-iunie 1995, an XVII, p.9-80.
Dan Horia Mazilt.i, Roindnii $i cre$tinismul (de la fncep utiJri pdna la sjdr$itul sec. al
XVIIi"lea), In vol. ,,0 istorie a romani lor" (coord . . Stephen Fi scher -Gal ati;~ D inu
C.Givtescu, loan -Aurel Pop), Fundatia Culturala.Rornana. Centrul de Studii Tra!)~jivane,
Cluj-Napoca, 1998, p. 177-182.
"" '

.,
.>

NOTA :
lnforma(iile bibliogtafice suplimentar e, eare suflt p r edate fn timp HJ ptelegeti/ot , ~i nil
sunt cuprinse lri acest CURS, sunt obligatotii pentru pregatitea e:xa menul ui de
IBO:R.

11