No.

(el°. ANUL V. -,16.0sam, inP,s

,... QOTOMBRIE Ino7

APARE ODATA PE LUNA

REVISTA ROMÂNILOR DIN DREAPTA DUNÄREI

NINA- A

Editata de Corpul didactic si bisericesc -ontan din Inwe,rlulAltoluan

Abonantentul In Turela . In eeWUnite Vert

Pe un an . . . . . piastri To Pe un an tranei 6
Pe junatate an is 5 I Pe jurnlitate an 3
PENTRIP ikNUNTURI 2 I3IA$TRL (0,50 RANI) LIMA
UN N11.131iR 21/.4 PIA$TR1 (0,41t bani)

DIRECTOR /
C. I. COSMESCU ,7
Professor al Liceului rosanesc din Monastir.
Administrator : 1. Vuloagd, institutor al ¡ecyalyi primare din Monastir.
---...._
dllanuscrisele j nil re privfs7e Redatlia me d'AesaIrluf Onmese.1),.preesos
al Ocenlyf ronnítiese din Xonasaa, Penten lot re prive,0 tidildhistítaktpeafru,Tracia
se va adPesEi 13-1111I. Voloagel, infittEaôr al scoarei prinurre 01411dnaslirriai. péfitcn
Ronninia ft. stkeinatate D'Ini T. M CrrIA,comerciant λ Buenreftí,Ca"ba VietoPiet;
HANOSCRISEt.4 NEPUBLIOTE SE ASO,.

CONTINUTUL
1
Spre invämântul prude . . . LtIdieanu
Padurea i tupoara Ologriado
Stipeistitii si obiceiurl D. Coditantineseu
insa Paligora ..
Cosdreseu
Strä hOa,A. . . ..
Nipoata ,t4ig1itorului gaga Leoti
Prove, '.,', turceati
Amorul propriu V44 Portres'i,t
De la vat%
Puiulu si gionile
Stiintlt si ezedinta V ronesca
Din TransIlvania .

In fat I jiistiAlei CP COVnesfli

Chestiunt sd'olare Cosniesca

32SMIXOErl11r13"AMC"-"M I r;f2vm isammassa I

www.dacoromanica.ro
 OCTOMBRIE
ARE 31 ZILE. ZIUA ARE II ORE, NOAPTEA ARE 12 ORE.

-
a c
>
7:2
CALENDAR ORTODOX
iF4
(7:

14 1 L. Ap. Anania
15 2 M. Ap. Ciprian
16 3 M. M Dionis, Ar
17 4 J.. P. Erotheiu
IS . 5 V. M Haritina
19 6 s. Ap. Torna
20 7 D. ' Mart. Sergie
21 8 L. Cuv Pelagia
22 9 ;
M. Ap. Isac A;f.
23 10 ' M. M. Eulapie
24 11 J. Apost Fi lip
25 12 V. MM Pr. si Tar.
26 13 s. MM. Carp si P.
27 14 D. Cuy. Paraschiva
¡-
28 15 L. M Luchian
29 1.1 M. I Mart. Longin
'76 17 I M. Prof. Osie
31 18 .1. Ap. Luca Ev.
a 19 V. Prof foil
2 20 S. M. Arternie
' 3 21 D Cuv. Ilarion
4 22 L. P Ayerch. Err.
5 23 M A. Iacob, fr. D.
6 24 M M. Aretha
7" 25 J. M. Marcian
. 8 26 V. 1- St. Dirnitrie
9 27 ' .s. Mart. Nestor
Jo 28 D. i M. Terentie
11 29 L. M. Anastasia
12 30 M. 1 M. Zenobia
a3 31 M. Ap. Stahie

www.dacoromanica.ro V%
 ztij.
jui 9
ANUL V. vc, OCTOMBRIE rgo7

LUMINA
REITISTÄ POPORANK A ROMÂNILOR DIN IMPEEIIIL OTOMAN

(6) r7,11

SPgE INVAZAMANTUL. PRACTIC .

Una dintre mai arzatoare clestiuni, de cari sunt

preocupate atat statele inaintate in cultura. i civilizatie
,cat i cele pornite pe urma lor, este. cizstiunc-ct rolard
Aceastä Inalta preocupare-i$i are explicatia sa. Insti-
butiunilor scolare natural este a le acorclà cea mai se:-
rioasä atentiune din partea statului $i a societätei, re-
cunoscându-se Ca ternelii ale edificiului Social, ale fe-
, ricirei individului, statului si ale urnanitätei. -

I rtreptat cu studiarea i cundasterea din ce n ce mai

Patrunzatoare a naturei individului i a cresterei trebu-
intelor, determinate de progresul omenirei, a prescut si,
cadrul de activitate al acelor institutiuni.
Nimic nu se face de oameni fard a-$i fixa de mar
nainte un scop dare-care i, conform scopului, se cautä
-si mijloacele cele mai eficace pentru atingerea lui.

Intru cat dar scCpul sau idealul scoalelor de astd-zi

r se indepiirteazd de cel al scoalelor din trecut ?
In principiu scopul fundamental este unul i acelas-,
. el constand in educatia moralä.
Cine a Putut sa conceapa md,car, cä coala a aVut
vre-o data rnenirea sa formeze oameni ,rai, periculosi
pentru societate ! Negresit ca a putut sä se intâmple
luându-se drept bun un lucru räu i mij1oa3e1e cu pri-
vire la atingerea lui sä fie considerate drept burie, desi
erau rele ; dar autoful unui fapt ráu nu este condamna-
bil decal dupd ihtentiunile sale.
' gducatiunea intelectuald n'a fost i nu' poate fi decat
un mijioc al culturei morale. Cu cat cineva are .un in-
telect mai desvoltat, mai bine format. cu atat ai jude . .

www.dacoromanica.ro
 2 LUMINA

cata sa este mai dreaptd, mai sändtoasá si, prin urmare,

poate sä distinga usor si- fdrá sovdire binele de rdu, ade-
vdiiul de minciund.
Folosul material, ce decurge de pe urrna educatiunei
intelectuale, este un scop secundar al acesteia.
Dacd ne uitam indärät, observärn cd la Anticii GrecI ;.-
-

si la Romani instructiunea avea in vedere aproape ex-

clusiv infrumusetarea sufletului. _

Cuvântul Wimp', se consider:), sinonim cu virtutea,lar

binele sinonim u frumosul. :
Aproape acelas lucru i in timpul evului .mediu cu
deosebirea numai : cd in aceastd epocd, de o mie de ani ,

tronând crestini'smul cu ascetismul si trariscidentalis-

rnul sdu, educatia fizicd. -a lost nu numai neglijatä in
scoli, dar i persecutatä: Invdtatii din acest.mileniu nu
- au cntezat sä judece cu propria lor minte si sä caute
a gdsi adevdruri noui, ci sà, cornenteze santa scripturd *
si pe a tot stiutorul de pe atunci, Aristotele.
De la renastere i de la reforma religioasd incoace '`.
s!au descins instruct,iunei i culturei drumuri conform
naturei omenesti, care a inceput sd fie. studiatd, rupdn-
du-se lanturile, ce au tinut.incausatä mintea celor.iu-.
bitori de stiintd; de adevär, bine si frumos.
Intre obscuran(i, sau sustinatori ai peincipiilor medie-
vale, si umani,Ve sau partizanii noului curent, sa dat o
luptá strasnicd. Victoria natural a fost sá o dobândeascii
lumina, iar nu intunericul, dar nu cu.usurintd Cest din
urrnd se baza pe cuvintele Domnului : Fericip cei stiraci
cu duhu c4 i a tor est:impecnifia cerarilor precum si
crede 0 'nu cerceta.
Ce de nenorociri i calarnitáti n'au decurs pentru cre-
dinciosi de pe urma tmor atari gres,tite interpretdri ale.
sfintelor cärti, ale noului i vechiului Testament !
Umanistii n'au putut sa, rdaid,e fárd rivali. Cu impul
se creazd un alt curent. cel al rea1i0ilor. La acestia nu
nu se observá entusiasmul perntru cultura clasicd, având
convictiunea cd studiul limbelor i literaturelor moder-
ne pot avea asupra spiritului aceiasi infiuentd binefd-
chitoare ea si cel al lirnbelor si literaturelor antice. Cer

-AC

www.dacoromanica.ro
 or"
243
LUMINA 3

dar in primul rand, sa se introducaln programul inva-

tamantului studiul limbei materne si a limbelor mo-
derne mai necesare, ca franceza, germana si engleza ;
iar, in al doilea rand, sa se dea stiintelor un loc de o-
noare. Utilul e pus alaturi de. frumos.
0 desvoltare a realismului scolar îl tormeazil curen-
tul asa numit practic. Principiul sau este : in <Foal& 84
, s4 inve(e tot ce este trebuitor i entru viata practicii. Nu se
mai sperie crestinii de cuvintele : mai uqor va intra fa-
nea de corabie prin caura acului, deceit Pedaled prin up
p aradisului.
ele au fost rau interpretate. i astä-zi si tot-d.auna
oamenii cuminti vor considera averea sau banul ca
mijloc, iar nu ca scop, adica la fel dupd cum îl consi-
dera i fondatorul religiei crestine. In paradis nu vor
intra numai bogatii luatori ai mijlocului drept scop.
Aceasta a vroit sä spunä Mantuitornl.
Ce de binefaceri n'ar vedea lumea din partea unor
oameni buni dar, fiind sdraci, nu pot sa-si realizeze fru-
moasele dorinti.
De alt-fel *Uinta si 6losa4a care se baseasa pe dânsa
recunosc : cá omul trebue pregatit tot atat pentru viata
de pe pdmant, ca i pentru cea din cealalta lume.
' Astä-zi nu se poate concepe intelkt fdrá fizic i, prin
urmare, nu se poate concepe o educatiune morald §i
intelectuald fard de cea fizica i economica. Din contra :
cele cloud dintái sint conditionate de cele cloud din urma.
Nu se admite minte sandtoasa intr. un corp,bolnav, pro-
pdsire intelectualä i moralä la un popor, care zace in
neagrd saracie. Istoria este martora. Ea ne spune, cd
artele i stintele s'au desvoltat numai in acele taxi si la
acele popoare, care s'au bucurat de o buna stare ma-
terialä. Negresit, superioritatea moralului nu se exclude
dupd cum procedeaza istoria materialistä.
Daca vroim sá fim un popor cu viitor, daca tdnem
sä ne afirmarn ca element iubitor de civilizatie si pro-
gres, daca vroim sa ducem un traiu demn i cu folos
atat pentru noi, cat i pentru patria scumpa §i in genere
pentru toga lumea, urmeaza sa ne conformal, cerin-
1-

www.dacoromanica.ro
 4 ' LUMINA

-
tblor dictate de natura noasträ- ca oameni si de mediul
in care ne tinem i vrbirn sd. trdim. Ni se impune cu
un cuvant, a imita pe cei inainte mergatori, pe repre-
zentantii civilizatiei i ai culturei.
ln activitatea noastrd scolard s'a avut in vedere nurnai
desvoltarea intelectuald i dansa destul de neglijatd,
desi nu este greu de ghicit cd, pentru a putea trdi, este
._
nevoe sit se creeze scoli de meserii si tot felul de in-
dustrii spre a putea imbrdtisa tinerii nostri pe o cale
cat mai intinsd cariere industriale, comerciale i feh-
nice.
Aceastä imperioasd si absolut categorich necesitate
s'a semnalat mai de mult i s'a spus chiar, cd acel in-
vdtämdnt sd fie pornit pe o cale cat mai practicd, cdci
de alt-tel mare nenorocire poate sd decurgd de pe urma
neludrei in consideratie acelei necesitäti. Cei e. stau lo -
eulnin'au dreptul la viatei.
' Da invätämânful de la origina lui, sa fie pornit po-
trivit, conditiunilor de existentd ale poporului din dife-
.

rite regiuni, avanduse tot deodatd in vedere indrumári

in nonile rainuri de activitate, cein imperiul nostru sunt
putin -sau mai de loc cunoscute.
Pe cat timp nu se va rdspunde imperioaselor cerinti
scoala va avea un rost negativ intr'o privintd. Creând
un proletariat intelectual, un tineret eu neputintd de a
trdi in conditiunile parintilor, de sigur, ca acel tineret e
silit prin forta imprejurdrilor, sä se expatrieze, ceace
nenoroceste farniliile lor si contribue la descresterea
neamului. ,
Adevdrul tezei, ce sustinem, a fost rectinosout hied de
care primii elevi ai liceului romanesc din Bitolia, pe la
1885-1886, chnd eram in a patra sau sau a cincea clasä.
Atunci am inaintat d-lui director, repauzatul Rudolf
Corvin, o petitie, prin care cerearn modificarea progra-
mului in sens real sau mai bine zis, in sens practic,
ast-fel cd, dupd terminarea cursurilor liceale, cu inles-
fire sit ne putem agonisi existenta pe paniantul patriei.
Am cerut in primul rand alungarea limbei elinesti. ,
Cererea acelor elevi, desi pornitä din cele mai lduda-

www.dacoromanica.ro
 egly

LUMINA 5

bile intentduni; spre marea lor surpriza a lost prea rdu

primità, considerandu-se fapta lor ca .anarhiqd, drept .

Areuit, desi särmanii elevi nici idee n'aveau de intelesul

welei notiuni, nici ca auziserd de dânsa pand atunci,
desi dorinta; ce si-au exprimat, nu numai cA nu era
ofensätoare - dupä cum a judecat-o d. insPector et
comp.- ci era o indicatiune pretioasä pentru indruma- .

rea invätämântului pe terenul practic si economic.

A incepe cu reformarea liceului i cu alte cate-va
scoli dupâ programul bazat pe nouile vederi, dupä mine
este o cale gresitä. Ele fac nurnai o parte din tot si ce .

am Matt, dacä am organizat partea, -care de alt-fel tre-

hue sa fie in stransä legáturd eu intregul ?
Judecand dar Mai in fond, ajungem la convinctiunea ;
et-t organizatia trebue aplidath asupraintregului organism
al institutiunilor noastre scolare. Pentru aceasta insä e
nevoie de alcAtuirea unui plan bine chibzuit si studiat,
spre a se evita presupunerile dibuirile cele atat de pa-
Lmbitoare.
Se cere dar pentru elaborarea acelui plan general de
organizatie colaborarea a tot ce avem mai de seamA, .
dupá ce mai intäi fie-care dintre membrii corpului nostru
' didactic si chiar bisericesc isi vor exprima pärerile dupä
'cum le va taia capul.
Mai toti invátatii sträini, care ne-au vizitat, ineepand
cu ViJlihardoouin, Beniamin de.Todela,Leake, Pouque-
ville si Han, ne-au läudat cum n'au läudat pe altdi, gd-
sind la poporul nostru niste virtuti capitale. Pe dânsul
il caracterizeazá cinstea, serioasele moravuri, dragostea
le munck economia i lipsa de fried. E destept din-fire
serios, statornic i intreprinzator, econom si mai ales ,
practic, dupd cum erau i Romanii, strämosii nostri.,In
eomerciu; industrie, artä i culturd am tost premerg-
torii celor-lalti locuitori erestini.
Cum s'ar putea concepe mäcar, ea noi, dupd ce ni
s'a acordat din partea márinimosului pärinte si Sultan -

Abdul Hamid II dreptul de a ne educa si de a auzi in-

vätämintile. lui Hristos în limba noastrd, sä abdicam de .
la acele virtuti strabune si sä ne facem de batjocora .

www.dacoromanica.ro
...,
6 LUMINA

lumei, räsand altora locul de cinste ce au avut pilrint4

ji bunicii nostri, iar noi sit fi.m in urma nelor-lalti ? !

Noi nu putem sá avern.. alt ideal ca popor de cat :

neintrecu(i in erectin(ä qi, devotament cettre Tronul imperial
neintrecup in culturei i civi1izaie. Alt-fel, traiul. nostru..
n'are rost. De acest adevär sä fi.m cu totii convinsi, de -
lacel mai mare pAnd la cel mai mic.
La mount

PADUREA I TUPOARA 1)
Pädure de arburl sänatosi
S'du9ea tri ninte cu hilili-IT chiparosi,
(.Ca s'vrea tri semnu, nu stia de Incaceare.
Çe-amirarilie de Incacerl nu cheare ? !
Lu-avea cu minte pe arburile bitärnu.
Cu graTe bune, el TIT tänea sum färnu:
Statea analtu pre chipita de munte.
Far somnu-T ocliul sum zeana lui ca punte !

El amirallu-T, s'Iu intreabä trT.--i9I shibä

S'Ii spun 96 s'fa9e cä toate va s'le stiba !
Arada bunä naT scumpa-I lugurie :
Ca vai de loclu i casa- id ea nu e !
Tru una zua 9e fried far mesurd !

Cutrimburare li spun ell- 9e vezurd

A rnintimenlui si-a .marlui a lor cap
- :

Om baYú se-aproachIe din ghTos, din seclu trap-

-Tinanda 'n mänä un lucru 'nghilicios '
Ca di cileache i dure tälietos !
- Tupoard easte, curändu slii spunetI :
De-a nostri värnu cu ea vol- de videtI ! ?
- «De a nostri nu are !» striga un cama troara,
- Voi s'nu-avetT frica. Pre vat- nu va s'vä moara..
. -
Se-apuse frica si fata lor lf-arase.
Asi i s'feaee cum Caplu-a lor li zdse.'

i) Tupoard= ppat. Tuporlu .easte mai mic de tupatä, iar

luporichi ma mic de topor.

www.dacoromanica.ro
 244- -

LUMINA

Ajumse omlu, tru arburi da cu foc,

Tupoara-ascapä si- cade 'n gbios, pri loc.
U scoald s'talle, îlf cade s'mali-ascapä, -

Tru tref minute asudd s'façe apá.

Curmat dusmanlu napol cu arma-lf s'traze.
Marapli arburI ardd s'cu näs fac haze....

Nu -treace multu, tru zuä 'nvirinatä,

Iar s'toarnd omlu cu arma-II blastimatd,
Li spun a marital cu aräs de aistä card
,S'cä de-a lor plasä e un cu acea tupoarä.
lar el li zâse : - Arädeti, nu-aveti frica ?
Nu stiff, mdratili,.. pre tuti va s'vä diíiicá !
Nu-I ascâpare ; neoaspele din cash'
.Nal lailu easte s'tupoara nu ne-alasä
.S'avern tri ninte ghineata çe-am avutd,
De auà si ninte pädurea nä-I cherdutä !

Planzea fidafffli i suschire scutea,

'Cu-acea mänuclie tupoara li putea.
MdchelliA nu 'nglimä si jale s'feace dure...
- Nu treace anlu s'nu-armäne de pädure.
Invet
Ca vai de-amirdrilia,
Ca vai de acea hoarä,
Ca vai de casa ce-are
MänuclIe de tupoard !
Ologrezdu.

. .
SUERSTITIUNI I OBICETURI

'1. Mi-aduc aminte din copilärie, cum ne spunea omit

(.bunica), cá nu e bine sä plece in ziva de Marti in card-
,- torie nici familiile, nici cárávänarii.
.2. Nu e bine s'a, se lucreze in ajunul.Vinerei §i al Jöiel
3. Nu se lucreazá in cea dintai zi a lui August de mus-
_

,eatul naparcilor.
; 4. In toate diminetile ale acelei luni cine vrea -Sa fie iä-

www.dacoromanica.ro
 8 LUMINA

-
'nttos si sd nu-1 apuce frigurile sdradn'ânce -catie o cä-
päânâ de usturoiu: '
5. Fie care sd, mänânce cdte- ceva in dirninetile lunei
Martie cum se scoald din pat, ca sä nu-1 freingcl. cucul
sau pupdza.
6. In ajunul lui Martie se pune la kAtul copiilor mar-.
tisor, care se scoate dupd 7-9 zile si se pune sub o placd -
sau lespede spre a-I lua rândunelele si in locul lbr sä-1;
-aduca copilului märgele.
7. In ziva de 11 Noembre, ziva Sf. Minazi (Mina, Victor-
' si Vecentie) se leagd gura lupilor, ca sd, nu mdnânce oi..
Atunci mai. marea ferneie din casd ia piepterdi de
tras lâna si-1 leaga cu atä. And lemeie din casä o îri-
treabd pe dânsa d trei ori
-Ce faci Mama, sau mdtuse sau or-ce ,i-o fi'.
Ea rdspunde - cd, leagâguralupului.,Chiaträ in gurä-li
(Peatrá sd, fie in gura lui).
Tot ast-fel fac i cu foarfeciie, pe cari ii leagd tot . in
scopul ardtat.
. 8. De la 24 Decembrie si pând la 5 IanUarie, Bind apele
iduze (liboane), nu ne läsau pdrintii sä bern apd in timpul
nopteI pand ce nu se arunca un cdtbune aprins in vasul
.cu apd.
9. In acele 12 zile, noaptea, inainte de cântatUl coco-
.

sului, nu e bine sh iasd oamenii afarkslin casd si Ind

sd se treacd peste cenuse.
10. La 24 Decembrie colindeazd cöpiii s.cântând pe la
dasele oamenilor. De 4-5 ani s'a introdns.. cântece ro-
rnânesti i steaua.
11. In ajunul anului nou se pun in vatrd 'grdunte de
grail sau de porumb .ca sá sard, sd. plesneascd. Dacd
apucd spre lidsdrit, este senin &A se vor înmuli oarneni -
in acea casd prin nastere sau insurätoare. Dacd, apudi
spre Apus, atunci se va intâmpla contrariul. E semn de.
moarte.
12. Tot ast-fel se crede si dupd ciintatul buinitei si al'
corbului. E bine dach cant& dinspre Rdsdritul easel si:
Tau dinspre Apus. Acelas lucru si cu gdina.
13. In acele 12 zilei dispre cali am vorbit, nii f.9011
...

www.dacoromanica.ro
 I/9
-
LUMINA 9

din vaträ rici candela de la icoarid nu trebue sd se stgá

iar cenusea din casä sh nu sc arunce afarä.
14. In ziva de Sf. Vasile erau datori toti rriembrii fa-
rniliei, ca, intorcandu-se in cassa de la prima esire,' c.e
fáceau . in acea zi, sh aducá o mand (mânatä) de sare si
o Parnare (un tel de arbure, care creste in partea locului)
di sd le arunce in foc, zicâncl :
.,Bund ziva i la multi ..ani ! Aduc sänätate, nunti, oi
capre, miei si iezi" !
15. La 5 Ianuarie.umblau liguciarii (un fel de cAluseri
legati cu clopote pe la mijloc i inarrnati. Ei cântau pe
la casele oameffflor invärtind sabia in maná, vânând si
-gonind oare-cum pe careanzari, niste spirite rele.
16. In ziva de Boboteazá (6 Ianuarie) la säntirea cea
- mare a apei se crede: de va fi ger si senin, sänätate va
-fi in .anul acela ; iar boalä de va fi cerul norat.sau \rant
.
calcl.
Preotul dlu Perivole
,
D. Constantinescu.

. GINSA POLIGORA
--- -
Se Mid Muluvisti und familie multu mare, unä ginsä cu numa
Paligora, ginsä avzâtd si cunuscutá tru întreaga peninsuld Bal-
- canicd si civa ma diparte.
Nisantl îi bäturd caplu se afld de iu ghine Paligoro, di çi
grai s'traze. Ma multiff si-u luarä cu mintea, cd lif;seaste sldnä
de la slavonestele grai1e1: pali i gora, cari Insemneazd arde_
.aprinde munte.
'Cum al Paligora di veclime eara oamefii sdlniosi va1 ardea -

pädurile ca s'aibá tri päsunarea turmelor si a cdravdfillor a lor.

Liertatlu Colciul al Tabla, marele invitat neluíriinat çe insi
.di Muluvisti, ma i u apârliisi numa di Tabla tri acea de Fill-
' pidi i limba lui di mama tri und acseand patacseand, nu pu-
1 -tea se-aproache ca Paligora s't'ina di tru limba slavoneascd si
nu di tru acea gr4eascd. El u scutea de la pali:2-_-iard i Gora
numd di mulieare. Ca tri-arddeare fli zäçea ghioni aistâlei !
-Gora, pali Gora=Gora i iar Gora ! Ma cändu värnd oat-A se-
are avzâtä gräçeaste MuluviSti, zbor in cot, ma lipsea s'hibä .
graiu grâcescu.

www.dacoromanica.ro
10 L LIMINA .

Una altd insemnare gräteascd träzea de la piligora. Avarnui

nu putea sä-11 treacd pritru minte cä easte graiu aromdriescu,
dupä cum nu fu angucit i badra de la Badralecsi. Värnu lucru:
bun nu s'face cu aguisire. Un graiu poate sä unzeascd cu alte
graie di tru tute limbile distri loc. .
1/4.

Grailu Meet:, casabälu di tru Arabie, iu easte hägilachea Mo-

hametafiilor, poate s'ind de la slavonescul nzeco=moale,. emir .

icd bländu, cum .zacea, ma ninte streausili a nostri, di cara varna

oard nu-ati banatä slavora tru acea parte a loclul Filologhia
easte astä zi und stiintd cu thimealie, iar nu pri vintu, cum u -

avea liertatlu Tabla-Filipidi.

Ca sa-fiff fac und idee indreaptä de insemnarea a numälei.
Paligora, acataf s'caftu arädäcinele aistalei ginse. Me 'ncred
.

cä fac unä faptd bund, facända tru aistä revitâ istoria lei, Ca-
amintatic si musat easte s'nä cunoastem cat s'poate ma ghine,.
eä istoria a le und familie face parte de istoria a plasalei a -

nostre, iar cat va s'nd cunoastem ma ghine cu ahdt ma multu -

va s'nä vrem s'va s'nd onordm.

- De ininte cu cloud sute de atli niseänte casa se sculard di .

Nevesca icd Neveasta i s'duserd Craffili, hoard tru a Preas-

pâlei. di aiste, ma multele eara de familia Paligora. Fuga br
nu fu di bund vreare, ma de incdceare. Aramase nicd astä-zi
grailu : aistu caste ca aceli de la Paligora : cu tupoara in bdruu.
Varnu nu putea s'u scoatä in cap cu eli, cd nu stia ce easte
fried si s'tinea multu un cu alantu. Besbele, cd hoara se-are
alumtatd i plängu are faptá ca s'ascapd di eli i puturä, di
ayea cä eara ciufiiche amirdreascd. Ma sigura Till se pare, cá
ell se scularä de aculo ca sd-sl aibä locurile a Tor. Una parte "

de Craffili S'veade cd u uvea ca cifliche de pärinti. Ma tru -

hoara aista cu liväzi si agre musate nu puturä s'baneazd ma

multu de 30 de afii. De cara vindurdi) tut ce puturd, se scu-
lard si venirä Mulovisti.
Aoace furá -apruchiati cu bratele desclise, dicara a Multi-
vistilei W lipsea ahtäri joi oamen Cu familia Poligora avea
venitä si familia Nan.
Nu trecude multu putän i Muluvisteailili 'sf-u aflard bileia di

i. NicA paná astä-zi niscaute agre di Crani Arbin4fli i Vurgärili de- -

ado le cliama agrele al Paligora.

www.dacoromanica.ro
 LJei

LUMINA r

Nivisteardli. Cum acâtard niheam araddcind, ajunserd s'u bagd

intreaga hoard tru mánd si ici fácea ndsi eara bund faptd. De
aista ce pátird Muiuviteafii1i cu Paligorariili nu vrurd ma näpoi
s'le aproache pe Voscopulearii, meti cá aisti câfta se-odard case
'n-a-parte de hoard si s'nu aibd varnd amestecdciune tru lu-
crurile a lor. «Care se-updreaste tru lapte, sad si .tru marcat»
s'zice grailu. Ma ci s'ii fact, cä i umtulemnul nu va s'seadä
sum apä.
Asi mari oameffi de la Paligora, cari avurd ursitd Muluvisti,
.

furä : Tarp" icd Tärpci, Pa-Sima i Apu.

Nu va varnd s'zach, cd veclile i bunele familii de Muluvisti
ca acea al Ciom, Mischia, Belimaci, Beat.. nu putea sä sta cu
mane in jechi.
Se asvinserä si se-aluntard dure cu aceli de la Paligora ca
d'il u lia ardchita puteare.
Tri arusine mare u avea, ca noili venif s'li treacd ininte si
s'nu le-aiba tru mesurd.
Hale se-avea judecatd cu Pa-Sima al Paligora pan acia. La
deaderd tru judet pand in Pole ca s'lu scoatd de cociabasi, de
primar.
- Ghiorgul al Belimaci si Costul al Beal, dof di marili, furd pi-
triCuti pand in Pole (Constantinopole) ca slu-avind judetlu si
lu-amintard. S'turnard hâriosi canda u amintard Polea. Pa-Sima,
- Asian preftu, fu scos de primar, ma nu cu und cu cloud.
Atuncea ociaba.iht ca dialihea earà caplu ahoardlei, dupd cum
-insemneazd acel grain inturcescu, iar nu ea in zua de astä-zi.
CUM vrea el, asi s'fâcea. Biracilu icd jandarlu earà sum co-
manda lui si, care nu-avea fried di biraciu ?!
Atumcea mas tri varnu lucru mare s'ducea Molovisteaftili ca
L i Gopiseaiiili la judetlu di Ohrida, iu sidea un beilerbeg si ma
'n sus di Ohrida eard Polea. judetlu tru zdmanea acea nu ti-
.

nea multu.
Di cara avea mare puteare si amintatic, cociabasi- tru zâma-
nea acea nu putea s'hibd carcido, cum poate sä-ajungd astä zi
- di puzumea a hoardlei.
Cdndu tricea pri cale cociabasilu, i un altu di marili a boa-
' ralei, top alanti s'trdzea de und parte ; iar, s'easte cd aisti si-
-dea cdndu tricea marili se - sculà in cicioare, aus fu, Incase fu.
Eara si oamerii tri triiisire si tri alâvdare.

www.dacoromanica.ro
 12 LUMINA

Tri Iucrulu cc fdcea PaligorafiU putem sd spunem ca s'du-

cea in cdrAvane cu pármätie ca 1.2s,Q41u.1 . si untulemnu. De nds:
eara si burn chiragiazi. Veara tânea oi si birbeci tru munte
4' Cate varna card si tachi.
Eli 'nu u ajumserd cändu Muluvistia eará tru campu, str:
Cajafii. Tri acea di ell vasnu nu are lucratä loclu.
*Ma napoi andu Muluvisteaflili acatara slucreazd cu brine,
si dUgAiiiuri i párfiirä s'duca prit Sarbie Vurgarie, de al
i

Paligora feaCird. tot asi. Di eli se atlä .astd,z1 tru vurgarie, tru
. Sarbie si pan tru Romanie. -

Sofie se-arld familia al Face PaligOra, Craguevta ica Cragoie-

vatz nepòtili al Ea-Sima Paligora, al Papa-Ilia se aflä Nis, iar
Varciorova al Hagi-Vana 1).
Aproape tuti de aista ginse se aflá cu bund aveare. Unä d
nai marele companii di Särbie easte açea di Craguevta cc . ,
- numa Fratih Paligorici et G. Mihailovici. ,

Mihailovici, easte d. G. M. Gherca di tru aruniâneasca board

Pisuderi.
Compania, tri care sburam, are mare capitale si lia cu lici -
tatie mai mdrile lucre, ce se-adora tru Sarbie, ca : cäliuri, puntí
cázarrne ica câlái, acumpärd munti grei, agre liväzi, aifi i.
case, de iu are bun venit si face tut ce poate sá aduca amin-
tatic. . _-

De trei aüi. aista are addratd una, fabriCä. de cimentu, care

este prima tru Sârbie. '
A sarbiilei aistd companie si i intreaga familie Poligora are
.

adusa dure amiritatic i bane* nica tru zäle greale. Sarghili

cu minte pricunoscu bunele a lei faptt,.
- i Nis easte unä companie cu numa H. Paligora et Nauru
Kermele.
Di ginsa Paligora inSi ca ma invitat d. dr. Ilia S. Paligora
.

care a studiat in Bucuresti si la Paris.

Un lucru easte sigur tri aceli di aistä ginsä : Pane:" va si-u
-

&biz' vrearea, pan va s'aihä si va se aveaglid limba i purtârile

a parintilor si streausilor, lucreinda en fricei de Duninezda,
cu 'ndreaptd-minduire $i cu juneatei, avanda .fricei de neminduita
aspcirgáciune a pardlu si neahisända ca muliarea s'li /rear(
i. As;eli di tru Romanie s'cliamd Paligorescu, at;eh di tru 8ttripie' Pali-
iar açeu di tru Vurgärie Paoorovi.

N.
www.dacoromanica.ro -
 LUMINA

ininte i sqi urseascii, tut gliinf va s'hibei, tut tri ninte va s'ducit,
i tut mima avvita va s'u-aibei. Tutd plasa noastrá doreste si
amintatic are ca ginsa Paligora i alte ca násá tut tri ninte
sá s'ducä si tut alavdate s'h bä !
* * *
Dupd ç vezum faptele aistälel ginse, s'aftdm s'afläm §¡
bärnele, ica generatiunile a lei.
Nai ma vecliul aus easte (I) .Pa-Ligora.
-
Näs avu un hiliu (II) Pa-Dori, tot Preftu.
Mas aistu hiliú s'täne minte, iar Pa-Dori avu patra, hill (III)
Pa-Sima, N4cu, Pima, Liu i Tárpu,

Di Papa-Sima s'trag
IV I
1

Papa-Ilia Two
1

Ghiorga Hristu Nita

I
V I VI (poreclitBelci) I
(Popina)
-atm. f Hristu V I VI V
si Simu 1 llciu
Simu (Hristu Dociu
Costa Costa )/Domca Simcea
1 . f Tedor 11111anou (Tudorachl Costa
Hristu j Petru Gakiu - Sia
Spirit - Mihail , Naum
Sica Colciu_
Apostol I. Lenca Tascu
Cata _ '
Pe á 7-a generatiune nu o punem. Asa bundoard Hris-
tul al Sim al Belci al Pa-Sima Paligora are doT h.
mari : Simiul i Catita.
Di Niseul al Pa-Dori al Poligora

IV Simu (Cede) Tascu, Liu, t3achiu -

V Tiirpu, Naun, Mihail, Filip, Ghiocu, Fanca, Constandina

Di Dima al Pa-Dori Paligora

I - I

IV Naun Tascu
I'
V Sotira Sotira
1

VI Uncie
Alexandru

www.dacoromanica.ro
 14 LUMINA

" Di Liu lu al Pa-Dori Paligora

IV
,

Tarp' Sinai Dace Dimu

- (Apu) " (Simaki) (Fäce) (love)
1 I ,
-n
,
V V V V
Costa Naidu Spiru Unä featii
.- Simu Mihal Mihal
Marigo la Belimaci Filip Gheorgachi .._
Sia la Miskia _ -

Cata la Nana ,
Lenca la Meta : 4
..

_
Di Tärpul al Pa-Dori al Paligora
- - , F.

N
IV 5
I I I I I
7.-+

Doce Cote Naun Hagiiuvan Liu Hristu

(Sfircu) (Bala) (Buci) j (Chiafa) (Bäde)
,
. -- , 1

. I I . I I -

V Sterghiu Nachi Vangheli Tarpu Tárpu .-

1 Hristu Sterghiu
VI ¡

Hrista Dimitri Mitu .,

Uncia Tascu
Dimu Minca
Tascu -
.4
Constandina
Tincea
Mahia
Ne9i bärnul a saselea nu-1 scriai intreg di cara s'face multu.
Cando va s'va Paligorafiili sá i aibd istoria lor intreagd si cu
fotografii atuncea toate va sä se bagd I). Lipseaste sá stim ca
se-afld un Costa Paligora i un altu cu numa Nastu Paligora,
cari nu s'trag di arádacina al Pa-Dori Paligora, s'veade cd Pa-
ligora avu i aliT hill, i alti frati.
Vedem di pri-apoia, cä tru aistä familie nu lipsescu preftiff
tru tute bärnele. Asi vedem : Papa Ilia al Pa-Sima al Padori
al Pal igora.
Gopesi si Muluvisti bagd mas pa inaintea a numalel a pref
tului, iar nu papa, cd asi se scria pri grdceaste. Tru aceale hori

. i) PAnd in ziva de asta-zi aistä familie are optu bärne i cä generatiuni

www.dacoromanica.ro
 LUMINA

se-avde pa Nicola, pa Gheorghe, iar nu papa-Nicola papa-

Gh i orgh e.
Atuncea pa Dore easte papa Teodor, iarpa-Ligore easte papa
Gligor, i astd zi s'zâce Ligori §i Gori tri Gligori. CA se scu-
luseaste Ligora cu a nu easte nurnd de muliare.
La noi se-avde si astd-zi : Constandin Dina, Cotu-Cota, Col
ciu Colcia, Dimu Dima, Simu-Sima si asi ma'nculo.
a Cu invitarea ardddcinelei aistälei familie, putui se-aflu ca Ni-
visteaffili suntu de und dâmare cu gopisaffili i MuluvisteabIli:
Grällu, tabetea i portul a lor unzeaste ma multu cu aistdlor
de ma napol de cat cu a Clisureallilor, meti cä li aü vecifil.
- Lipsitd easte s'nd cunoastem cat ma ghine, ma tri aista lip-
seaste lucru, iar de lucru tiniramea noastrd cu invet nu lip-
seaste s'aibd fried.
Cosmescu.
V
STRA HOARÁ .

In cer s'aprindu-arosi niori

S'arup in pale-pale,
S'inaltd 'n sus... si-apo'a s'cher _
Diparte 'n munti agale.
Di dupä zenuri umbre in
Si-asting lumina 'ri cheare;
Iar amurzita dit pddurf.
Si tinde pisti zare.
Si-anarga-anarga loclu tut
Tu intuneric s'neacä,
Ca sPidä puili asburdtori
Lia pisti hoard s'treacd.
Tree s' featile cu bucle 'n maid.
*' la izvur si adund,
Iar canticle alor di dor
Fac muntdli s'ardsund.
cu boti di chipuri, turme de-oi,
Cu antic di flueard,
Cu Albe ca dit pardmit
Durutá Vine seara.

www.dacoromanica.ro
.1
 16 LUMINA

Agiunze seara... focuri ard

i lufidineazä valea,
Aräulu hima pit vulozi
Cântända s'treace calea. -

Iar scântilioase cându 'n ger

S'aprindu steale slund,
S' pi la täruste cânticIle ;. ,
S'astingu dipriund.
Lisor täcerea pe závon
Si:21 tinde pisti hoare, '
Iar Visele din ger dipun .

S'tu eale loclu s'cheare.

B L.
V.
NIPOATA AVEGLIETORLUI ,11,

Muntiff armasirä ca irriii. '

Fuzirä cupiile di oi... s'chirurä diparte 'n calt picurarli invi

rinati, s'_dipättarä fumelile cu cärvaile alor. Hoara, armasä sin-
gurd, s'planze mira-tf ; pädurile väzescu, canda vor s'aspunä
s'näse jalea ti oaspiffli alor duruti, ti fuzird diparte... diparte
s'luarä cu näsi tutä hâraua, tutä nádia alor.
S'asteasirä cântitile dulte di fluearä, nu ma s'avdu botile a
Armânelor daileane. Tu loclu alor vintul aräsunä jilos, lia cu
näs frânza uscate, umple hoara intreagä... u disteaptä dit Vislu
aliei greu, si-apoia s'astinze diparte tu väliurile sternoase a
muntälor.
Catä jale adute s'toainna, câte mimi durute nu disparte... câte
vreri nu aräteaste s'li astinze ti totuna !
* * *
Pluina arate ti avea cdzutä ahâtä oarä pupsea, diparte 'n zare
pitu cripiturne a niorlor alunica munzâle a soarelui aproape
s'cleark cându fwYe1i1e cu cupiile di oi s'cárväile fugate din
hoarä alina cu greu giuglu a muntilui.
Barbafili avina cali, cä dupá muntile ti alina s'tindea campul
u lipsea s'facä cunache:

www.dacoromanica.ro
I.
 LÚMIgIA. - 17

In cbeare nitt und mundä luffiinoasà. Umbrile . ahurhird si-S

-tinda pisti munti s'väliuri ninte cu nä luiiinä putän asteasä.
apoi ca un zävon laiu... laiu, sum care s'chirdea pädurle tdcute.
Câmpul, chirdut .si-el tu 'ntuneric, Tririsa zälile musate di pri-
muveara... na täteare ca dit mormintu. Dinaoarä tut câmpul
s'umplu di boti subtari di chipuri, di strigäri di oamii, di.alä-
träri di CAM era fumelile cu cärväilile alor.
: -

Focurle aprease lufilinarä câmpul, mulile s'discarcard, oile

s'aräirä pitu câmpul aruvinat. Terlu, aldcit cu pupil ma ninte,
si 'nsirina putän câte putän, 'cu el si suflitile a Armariilor 'fin -
fumurati s'täcuti pand atumtea. Fluerile luà s'aspunä atumtea
dorlu-a tinirlor... cântitle junesti si di vreare fitea s'ardsunä
campul intreg. Munm s'väliurle s'distipta, padurIle s'slistipta
Si-ele : tute didvärliga s'härisea di bana aistä curatä a Armâ-
mâililor. Lund s'avea inältatá 'n ter cu cAteva bärtate, focurIle
s'astinzea un dupa altu... Ar,mâiili durfiiea somnu lisor sum
tedu sirin ca bana alor...
" 'May un suflit cáiisit, un. tinir Malta si sändtos ca tuti Aro-
friâffili dit munte, aviglia ninga focul ti ardea... ti ardea ca ini-
.ma-li dit cheptu. idea asi tdcut, i minduiri îli tritea pitu
'

minte ; minduiri ti i itinea ninte mintite, färä aradä, di nu putea

s'achicAseascä tiva... apoi îli Vinea baire-baire dit care putea si--si
vtadd bana-li implinä 'di arale : s'veade dicu tic oarfän färä
pariah', aguniti di tuti ; apoi agiutntu mare... singur, färä s'aibä
a cui si1i spund dorlu... na zuä di S-tä Marie i insi 'n cale
nä inimä durutii; nä featä cn suflit di anghel... cu care s'achi-
cäsi : si-aspusirä doli dorlu, s'nicard tu lacriffii di harao s'di
atumtea... La mindnirea aistä främtea i si acupiri cu sudoare
árate, och i si muliard... s'färd si-s minduiascä ma multir S'as-
culAS' mutri diparte cáträ hoara..
Diavärliga tute tätea : analtu 'nter stealile trimura lisor, Iuna
'ngbilicioaS5 s'tritea lunga-li cale i umplea pidurle di lurhinä,
Aromânli durfina somnu fish,- Tateare mare era 'nter s'pri
lot.., ma furtund tu cheptul al Dina. Tätearea aistä cânda-li íi
ctirá s'furtuna dit cheptu... si-asi ma lisurat sizu ninga foc cu
si-s minduiascd iard. Ma tora minduiri ma lai li flnea tu minte.:
boti plânguroase ili-aräsuna la ureclie... umbre lunzi, aspäroase
Ji .tritea dininte. hielise nä minutd ocli ca s'ascapä di tute aiste...
si7aturntea Ji 'nsi .dininte limpede icoana ti-li friminta mintea

www.dacoromanica.ro
 iS LUMINA

ahantä oarä diparte 'n hoard vruta-li Vira ,armasä singurd cu

:

tatd-su, a veglietorl u- a hoaräliei, s'neacd tu lácriiiui i s'planze

mira-li niiniloasa... s'planze bana 'mplind di fdrmate, ti u as-
teaptd iarna aistä.
Aistà lu-azvimse dicutot.. nu vru si-s minduiascd ma multu,
sä sculd sirpitat ca dit vat-nu is ardu, arächi tuiaga, ingand
canili coluv di ninga oi i 'nchisi ndpoi in hoard ca s'da pd-
rigorie ai1iei i li-achicäsi dorlu s'lacrimile, su ascapä di bana
grea... *'imna cu alägare, ca axenlu, ti siveade aproape di h oa
ra-li si-alagä ca si-s arucd cat cama 'nVie tu bratäle durute a
atilor ti-1 asteaptä cu neardvdare...
* *

Hoara, chirdutä tu 'ntuneric, inVisa jiloslu Vis di toamnä-Un

vintu arate sufla di caträ tu padura ahat turbát, di scutea ar
burli dit rädätinä, s'trunduia hoara intreagd ; canda arghiandele
scdpate dit branzi greale trec cu turbare pisti hoard. Dupd putän
neaoa lua s'cadd pale, pale si 'nvälea hoard. Intreagä. Casile
tute ira goale s'Intunicoase, mas nd casd iicá cu uborlu mare
s'irñ u ira lufainatä di candila ti ardea slabä... slabd. 'nuntru,
ninga vaträ, lucra nä featä, nä featä cu fatäle ca jar, cu oclii
mari si jiIoi, cu perlu fundutos s'ca hirsafe ; ira ca un mer di
amalämä arucat anamisa di urfarlia a casiliei. Lucra mdrata
featä ti-li cura di oard-oarä pi fatä... astinzea jarlu
ti ardea aproape di näsä. Di nafoard svinturdri di neaud agudea
cu vartute pi firizle alichite . cu cärtd... feata -ta.cutd cädea pi
minduiri, s'läcrifffile calde li-alunica pi fatd.
Lungd si jiloasä easte isturia aistui suflit curat, împlin di far-
mate : armasä dicu mica' fárä pdrintd, fu luatä di tatd-su ave
glietorlu-a hoardliei, un Imbitator, care u alasä dzäle 'ntrezi
singurd cob acasä cu un codru uscat di pane, s'candu fine s.t

apoi lipseaste s'aravdd bratlu a lui greu, cä u bät ea... u bätea

panä cädea lisinatä 'mpade. arävdà tute aiste märata featä..
li arävda ea avea nddia cä tu unä zud lipsea s'ascapä di bana
aistä greao ; era un altu suflit care u pärdgurisea... era vruttu,
aliei Dina, care-li sbura .di abdte ori di und band ma bund:..
ma härioasá.
La aiste s'minduia märata featä tu aistä noapte furtunoasá,
atea lacrafilile li cum vale pri fatä.

www.dacoromanica.ro ft:10- 3
 !I

LUMINA 19

Miazd noapte era tricutd, nafoard nu s'videa s'cadd niti un

fulgu di neao, vintul era sclävuit si hoara duribia sum zdvonlu
albu di neao...
Feata lucra nica ninga foclu astes.. s'di nisumnatd ti ira, ocli
pi si 'nclidea greu, ma minduirle u turbura dipriund : câte nä
oard lu videa pi vrutlu-li Dina diparte tu campu tut cu mintea
° la näsä... aka.' oarä li-avza canda boatea-li dulte cum u aclima
s'fugd... s'fugd diparte i s'ascapd di bana greao... *'cum s'min-
duia asi îli. Ora cä avzä naevea flueara al Dina ; boatea Vinea
jiloasä dinsus di cdtrd tu zeaud i aräsuna musat pan tu odd
. la näsä. S'cutrimurd ca aspariatd, un aras lisor li härisi buzäle,
!cg.zit curmatä ninga vatra arate...
Nafoard hoara aräsuna nica di canticlu jilos di flueara al
- Dina, ed era nds ti cânta-Fugat dit campu, imnd oare intrezi
s'ninte di apiritä agiumse strä hoard. Vru si-s ducd indreptu
ninga casa ali Vire, su pdriguriseascd .cd u stia cdi jilitä, ma
tatä-su... atel satin ardu vrea-1 duchea poate, si-atumtea era ma
arän ti Vira.
Ti atea cat agiumse pi zeand Cana dit ¡heard ninte canticlu
alor vrut, cânticlu cu care u aclima s'veara la täruste. Astiptd
putän... di caträ casa ali Vire niti un semnu, niti nä boate, mas
nä luiíinä slabä s'videa nduntru. Vru s'cantd iara... ma fflueara
.1i parn aspartd, cd nu scoate nici una. boate. U arucd tu neao,

si-apoia lo s'cantä cu gura cânticlu ti-I cânta totuna Vira candu

abirzea la tdruste ica la fântand :
-
Featä ocliu märzelat CA te-Weaptä multi junari,
Vruta mea Armand, Vrutä s'ti arapa,
S'nu ti duti lea amanat Ca tu sirmi ti adari.
Seara la fantana. Candu merzi 'ntr'apa,.
' S'nu ma portî featä 'n cor
Minduhii. dubloan-,
Cä junarili de-atäu dor
Fug jihti tu-axeane.

'cantd ahântu jilos, ahântu plânguros, cd hoara intreagd

s'cutrimurd di Aile. Casile goale s'facute s'distiptarä la aistä
boate cunuscutd, ardsunard planguros... canda plânzea si-ele
deadun cu näs. iz putin asteptandalui. Duchea nä harao fi-
ciureascä, cându s'minduia cä dupä putän va-s hiba aproape

www.dacoromanica.ro
 23 LUMINA.

di vruta i, cä va-s poatä s'li asteargd läcraile... Ma chiroulu -

canda asbura... dupd putän di catra tu apreasä härghia lipsea

aspund främtea-li luiiiinoasä. Dina li videa tute aiste, ti atea
nu astiptd ma multu §i 'nchisi.
Chiroulu era arcuros, s'di oard-oard vintul sufla cu vartute
s'lu agudea pi fatal ; ma Dina tritea tdcut pit hoara chirdutä
tu, ntunericlu ti s'tinde ninte di härghie. Agiurntu ninga casa
alantui aveglielor, mutri pitu firiad : un foc mare ardea in- -

vaträ, i avegliotorili era tesi ninga nas.

Un cane lu aläträ, MAO dupa rids §i apoi s'turnd, iara nint
ga poartd. Dina tritea ninte... färä si-s toarnd näpoi... cá vrea
s'agiunga cat cama agoüia aclo, ti iu avea inchisitd
Alätrarea a canilui distiptd pi aveglietorli chirduti di ti-inlu 7

ti avea biutd- noaptea 'ntreagd. Duchird cä easte om xen in

hoard. Lald-su ali Viri arächi tupata s'nä bucatá di zadk, si -

s'astrapse nafoarä. Aclo vizandalui neaua cdlcatd-färd s'cliama

si pri alantd-alagd caträ casa-li. Arcoarea di ditnineatäl dis-
tiptd putan, Ili deade puteare.
. Aproape di casa alui veade cä s'mind na umbra', s'apruchie
di näsä... Caplu li 'ngrica greu ca pliunbu, cicioardle îlí trimura.
mane s'asculard cu puteare ca färä urcarea a lui... tupoara
cázu inghios, §'dupä putän un trup lungu s'arucuti greu tu neao; '
iar nä boate asteasa, murmurä. «Ah mi dusiu» ? Aveglietorlu
s'cutrimurd di fricä... boatea li-era cunuscutä ; aistä lu feate
s'ducheascd ma ghine fapta arao... Era ca chirdut, nu stia ti s'facä
s'dindoarä, cu tupata tu mana, cu maliotlu s'cdmeasa di sa nz
alägd acasä la nas.
Vira s'di§tiptä ca aspäriata. Väzandalui pi lalksu'ncArcat di
sanzi scoase un sghic... NA's sculä tupata s'gri agale : «Tati...
tati ca-1 mdcai pi nds»..
Vira täc.... §'cu tute-cd nu putea s'achicäseasca tiva de tute
aiste, nu cutizd s'intreabd un sbor.
Aveglietorlu, chirdut nica di inlu, ti avea biutd, s'ma multu
di videarea a sanzilui dipi cdmeasä s'indliot... nu putu s'seada
ma multu, cdzii tu und cohe, i dindoard lu acätä un somnu
greu... greu dupá ahate nopti tricute cu beare s'färd. somnu.
Tu apreasä cripa härghia. Casa ira caträ tu .'nsurin si era
putdm 1uâiinatä. Märata Vira ira ca tu altä lume tiva nu putea

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 21

si-si- aducd aminte, tiva nu putea s'achicäseakd di ateale, ti-

s'fitea din värliga-li.
Nafoard vintul a räsuna lungu... lungu catrcubilie ; Vira vru .
s'easä tu ubor, ma dindcale ca sirpitatä s'turnd nduntru, cá acolo
neaoa era arosie, V-unä boate aspäroasä agiunzea pan la násd-
$izu asi nduntru ca märmurisitd ; vrea s'plângd s'nu stia trâte
vrea si s minduiasca s'nu stia la ti, c tute-li pärea mintite.
La na parte härchia lalä-su greu tu somnu, si aistä u aspärea.
ma multu. insi nafoard, i s'lo dupd urma sänzilui. Ado putu.
s'achicaseascd tute câte s'avea faptd : na barä mare di sänzi.
s'tu 'Asa vrutu-li Dina, cu fata 'nsus, sidea tes... Scoase un
sghic subtäre... frira lisinatd ninga nds.
Vintul lisor lä härisi fata.. si-li plâmse... ni plâmse pi aisti
doli tiniri, pi aiste dao suflite cdilisite, curate ca di angheli.
Hoara s'avea umplutd di luiinä, Dina cu Vira sideatesi tti
neao, iar aveglietorli duriia chirduti tu somnu greu suflittiu
nu s'videa "pitu hoard. Vintul ahurhi s'batä cama arate, fulguri
di neao cädea di oard-vard pi fatä al Dina si-ali Vire. Aistä u
distiptd putän lo s'batä... s'distiptä putân câte putân pri Vira dit
lisinlu greu. Dupd putân los'batä... s'disclise och i arsärida.
sirpitatd. S'duchea lisoarä, cu puteare... cânta, striga... arddei
cu läcriíi cum nu avea faptd "värnd oard tu bana-li. Apoi, trä-
gândalui cu puteare pe Dina mOrtu, '1 duse'n casá. . lu alasä.
aclo, aräse... strigd, cântä i 'nsi ndfoard. $i alägä discultä pit
hoard... alägd indreptu la bisericd trapse cu puteare clopotlu
mare, canda vrea s'adund hoara intreagd ca s'plângd pi vrutlu
lu Dina... La boatea aistä hoara ardsund jilos... si-apoi täteara
s'tinse iard...
Vira s'turnd acasä..: GOO., aráse.-.. s'aDxi tu siraffaiele nale
insi iard pit hoard...
Märata featä... era zurld !*
ink. Leon

-PROVERBE TURCEk4TI
-1. Ma-s1:1-nautréscI lucrul ghine, 0116s ghine va este-
.

Mutreasca tine. ' *

2. LucruI inceput (ahurhit) easte ca si giumetate bi-

tisit.

www.dacoromanica.ro
 22 LUMINA

3. Om-lu ce nu traze tiranie, nu cunosce a repaslui

tiffaie.
4. A dicuillarlui îlí deadirá cástrávet, si nu-1 arisi, cá
,era strâMbu.
5. 'Rind sä-i se fach vrearea avutlul li-iase sutletlu a
oarfanlul. -

6. Scriso_trea a imbetatlul tu mihaná s'aleadze.

7. Ace] ce ascultä ce7H se spune invetat s'cliamá..

AMORUL PROPRIU
(Duo Fénelon)

Numele de amor propriu nu este suficient spre a ne

face cunoscut natura sa, pentru-cd cineva se poate iubi
in diterite moduri. Trebue al:Murat alte calitäti la acesta
spre a ne forma o adevaratä idee. Aceste calitäti sunt
cd, omul corupt, nu numai cd se iubeste pe sine insusi
ci cä nu iubeste de cat pe persoana sa. El doreste tot
Telul de bunuri, onoruri plAceri, si nu le doreste de cat
pentru sine insusi. El se face centrul ori-cdrui lucru
ar vrea sd domneascä asupra tuturor, i ca toate tap-
turile sh se ocupe numai de el spre al multumi, a-1
Iduda, a-1 admira. Acestä dispozitiune tiranicä find in-
tipáritä in fundul inimei tuturor oamenilor, îi face vio-
lentd, nedrepti, cruzi, ambitiosi, doritori, insolenti, gal-
ES,

Cevitori : intr'un cuviint, ea contine sdmânta tuturor

crimelor si tuturor neregularitátilor oamenilor, dela cei
mai usurateci pand la cei mai detestabili. Iatri-1 mon s
trul pe care-I tinern in sanul nostru. El träeste si dom-
neste absolut in noi, afard numai dacá Dumnezeu nu
iar nimici imperiul värsánd un alt am or in inima noa-
strd. El este principiult uturor actiunilor, care n'au de
loc alt-ceva deck natura coruptä.: i departe de a ne
face oroare, noi nu iubim si nu urdm toate lucrurile
care sunt afard din noi, deck dupd cum sunt ele con-
-forme sau contrare inclinärilor sale. Insd, dacd-1 iubim
In noi înine, trebue ca sä-1 tratdm tot asa când Il ve-
vedem la add.
V, Petrescu.

www.dacoromanica.ro
t
 LUMINA s 23

DE LA IVATRA
Pliingal a featilei

Laia 'FM vers suschir din cheptu

Tri un jone hurl; aleptu
Zua T noaptea me tuchescu,
A lui graîü nu pot s'li grescu
'MI vine, corba-iiii, s'me disic
Numa lui nu pot .s'o zAc !
CA el cheptul frff-lu pdtrunse
Si tru inimä-fili se-ascumse.
El me va, l void i ea,
Tra 'sn'A isusim e gret.
Cä pdrintili nu me lasd,
Vor s'me da tru altd casA.
S'me nidritä Wiff-vor
Dupd un ce nu li-am dor
Ah, sivdd eu sarcine,
StAT putin tru marzine !
El me va si ea la caftu
Lie. la Dumnezda de analtu.
Ah, sivdd cu mare dor,
Eu tri tine va si riff mor !
(Auzit de la G . Stamboli)

PUILU I GIONELE
Me sculai Marti dimineata.
Si Ili me lai tru rndi, pri fatd,
'MT fecia crucea s'iTaerg 'n pdzare
Di-rhi se spuse semnu mare.
Cum tlirzeam in ghios, tru Bata,
Un lai puliu, cata sd-si bath'.
-0 lai puliu, cu peane lunzi
Qi-e§ti asi faptu de sdnzi ?.
...0 lai puliu, çe stai pri 'deagd,
__Qe-al de plänzi zua intreagd ?
Pulia ce tot plAnzi i uhtezi

www.dacoromanica.ro . ;
 24 LUMINA

Si inima sAnzinezi ?
-Çe s'nu plang, gione mArat,
Cum s'nu stau invirinat ?
VeziIi peanele marghite,
". Le-am tru sanze antävälite !
Asi Doliafif en me duc,
Laie stire ca sladuc :
CA pri cale, la Dirvene,
Se-are faptä na nisene ,-
Patru jail' di dolieniti
De &Ismaili gilitipsi -

Un di un suntu legati
Tut ca oi, corghili,
La Dirvene, tru träpic, .

Sunt ficiorili al .Cutunic *)

Cönstandin cu Iani al Zima
La Dirvene in sus, tru himd !
-(Auzit de V. P

.r111.1Nrfik" iT CREDINTA.
'Di ate lugurii an fried nenvitatill, de cari oameili trecuti
-pritru sculii neci oclinlu nu li se bate ! Invetlu este lufilind §i
-de inintea luTilfuze intunericlu, iar acel, cal imnä pri intuneric,
di totuna easte cu frica in cheptu. i ce poate s'hibd ma ardu
tru lume de arusine si de fried'? ! Cu ahdt ma multu omlu easte
-om, cu cat easte ma pracsit si ma invetat. la sa graim de oara
aista tri niscdnte lugurii multu fricoase, asparitoare rnas tri ne-
- invitati :
'
Cädearea sfulgului
-

Çi cutreambur tri una familie candu sfulgul li-are aguditä

-casa-11!.Çe blästem tri un orn ca s'Iu agudeascd sfulgul. Nu easte
.graThlu cä se-aprease casa, i ca chit& omlu. Semnu durnnizAescu
se-are spusd pri acea casä, i pri acel om. Cal stie ce amdrtil,
-ce pacate aü fapta, ce crime an addratd. Dumnezau feace semnu
.cu nasI, ca sd inveata minte si7alantl, ca aravdarea lui are una
Alecsi, Costandini i Guta Cu-tunic.

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 25

marzine i candu s'riaraiaste multu de Vif n'arde pri loc.

Se-easte cá un orn, pe cal .lu-afla un abtare aräu, eara cu-
noscut de toff ca orn bun, alanlY si-u lua cu mintea cä pdcate
.parintesfl lipseaste s'hibd tru mese si-si bâtea caplu .sa-afla caL
de parintiff si streausIli a lui Jura oamefiT läT.
Asta-zi nu para s'lia cädearea sfulgului tri pedeapsd'çereasca,.' -

ma tot tri urut s'lia. SerrInu easte, cá tru casa iu cazit orn va, -

s'chearä i vârna alta laiatd va s'u ajunga.

Stiinta nä spune, cä aista pistipsire i cä credintd cu" cat easte-
de infärmacoasa i aducätoare de urâte minduiri, cu ahat easte-
fär de thimellil. Tot ahät ne la loclu a lei easte si frica, cändu_
pt
se-avde bumbuniiare, meti cá çerlu easte shin. -

Stiinta riî spuné, cá sfulgul easte und scântealie, care -Vine-

di cicutirea nicd agudirea nuorilor. Acea scantealie candu o
+3
videm cä treage prin aer, zîçem cd ascapirci nuorilL iar candu
cade pri loc u climarn sfulgu, arofche ied arufee.
Candti aerlu navâleaste sa umpla loclu -gol, pri iu trecu-
scântealia, s'fage und plascanire, care s'cliamd bumbunizare. Va,
sä .zicä, furñia a bumbunizeirdla a niorilor easte tut furfna de-
care plascâneaste pistola si bumbhneaza toplu. .

Tru minuta ascapirdrelei si bumbunizarea s'fage.

Ma va s'me Intribare : trifi bwubunizarea u avzcim ma amcinaPT
Ma amânat, cä asunarea u aduge aerlu. Iu nu easte aer, nu
51r
rf
se-avde asunet. Truna' sise icä butelie s'baga un cluputieiú i
dupd acea se astupd. Cdndu are aer inuntru se-avde afoard
cluputicilu, iar dupd çe se scoate aerlu cu masina si se astupä
ghine sisea, ma multu nu se-avde. Lulliina nu-are ananghe 'de-
aer. Tri-nea rid -Vine de la stealele dipartoase cu sute de affi '
de noi, iar .asunarea se-avde mas de la niscante oare dipar- ,
tare1). Inviihi aflard câte chilometre façe pri minutd luillina
ate asonitlu, asi ca, numerânda minutele çe trec de la vedearea
ascapârarelei i pand la bumbunizare, pot se aflä la gi indltirne-
santu nior'li stri loc. Cat niorlu easta ma aproape i bumbu-
nizarea se-avde ma curându. Açel, caT easte nine top, candui
veade foclu avde si pliscanirea ; ma nu tut. asi tri-aqe11, caï
suntu ma diparte.
De, cum s'face saiutealia icd sfulgul.? .:' ...

1) Cu telefonht putein s'avzärn .boaç di Bucuresti:

,A
s-

-
www.dacoromanica.ro
 2( LUMINA

La aistä intrebare aräspundem cu pupae graie.

Loclu, aerlu i niorlJi se'ncarcä cu und lugurie cu mage-
tismul, çe pegi s'veade, neçi se-acatä cu mana, dupd cum nu
-s'veade sufletlu si care lugurie s'cliamä electricitate.
Suntu cloud lâghii de electricitate. Una easte pozitivä i alantä
negativei. Bund oarä und parte de prävzâ suntu mascure i alantä
Tarte theamine. Nuorlui loclu are daule ldghiur de electricitäti
Cändu veara de cáldurd se incarcd aerlu i ca atmosfera cu e-
lectricitate, s'easte ca dol nuori suntu apruchiatl, in fata a unlul
di ell ease electricitatea pozitivä, iar in fata alantul açea ne-
gativd. Electricitätile,;cari nu si unzescu, i cd contraril, se-atrag
und cdtre alantä, iar aceale çe 'si-unzescu se'ndipärteazd und
.

de alantä. Tz.

Cändu daule electricitäti contraril se-agudescu, atufiltea iase

scdntealia eiectricd.
Näsä poate sd se facä de cicutirea electricitätilei a loclui cu
açea a niorlui. Se achicäseaste tri çi sfulgul cade pri locurile
i cá casele ma inalte, di cara suntu ma aproape de nior. Sfulgu
di pri-apoia cade ma multu aculo, ia se-afld metale, dupá cum
easte herlu, malama, asimea, halcuma...
_
Tru Fränçie edzu sfulgul preste 103 cambänärii mas tru und
zämane de 33 aril, cä eara adetea s'le da cdrnbäfliurile cändu
eara bumbunizári.
Tri aferirea hiseariçilor, a cdSldilor, a jupaneilor, a fabrigelor
si alte case marl, s'bagd paratonerlu i cä parasfUlgul, acea surd
analtd cu chipit de platinei si intâpâligoasä, prin care und elec-
- tricitate treaçe lisor la contraria lei fárd sä iasä scântealie.
Tru oara, cändu s'fulgurile îi fac joclu-a lor musat ma fri-
cos, omlu, s'easte ca afarä de cask s'seadä tru vârnd groapd
iar nu sum urban i -s'dipärteazd di rids call, pârazi si alte
lUgurii de metal. S'easte cd se aflä in casd, sd-sl înclidä feri-
zile,- fricos easte curentul. S'seadä ma diparte de ujac, in
pat si anvälit cu plapomd de sirmä tri ma multä sigurantä.
Sirma i geanea icä ghilia indepärteaza nu aproache electri
citate ea s'treacd prin näsä.
Nu tuti aguditili de sfulgu mor. Niscänti arämän damlagii i
% chirutl de minte, niscänti sealeg mas cu frica. Seamne multe
-are sfulgul. .

Agel agudit de rids are coal implifii de sänze. Din gurä, nare

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 27"

si urecli tot sänze II curd. Poate sä i asurzascd. Truplu a lui

are niscAnte seamne di ardere, niscänte bisici icá Omuta' a-
rose. Mas dupä aiste seamne poate sd se cunoascä cAndu värnu,
easte agudit de Sfulgu, cdndu lu afld värnu afoard färd aduchire
icä simtdre.
Tra s'Iu vindicdm, lipseaste s'iu bâgärn amplatea si s'li tur-
ndm arid arace pri .cap pânä lu distiptäm. S'Ii scutem sträftile
si s'Iu inVärtim cu und ciarciafe muliatä tru apd arace. Dup.&
ce'sI vine pri minte, däm s'bea niheam in si ciaIe.
Tru niscAnte locuri pe oameffili aguditi de sfulgu i 'nvâr-
tescu tru cuiah, i tru varnd straffiff gros si-I tän asi vândauâ
oare, iar in cap iIi toarnd apd arage. i aistä murafete easte
bund, di cara nu a lasä cäldura truplui sä se scadd, pâná
cându madua si nervill s'descurmä i s'desteaptd.
Eu vä o spus doctoria, ma DUinnezdu s'vd afireascä i s'nul
ve hibd lipsith !
- V. Ionescu.
DIN TRANSILVANIA
. I
Mures, Mures apd End,
Cine bea se insträind.
Cä eu numai te-am gustat -
Si tot vai m'am strdinat,
Streinu s ca pasärea
Si eff n'am pe nimenea
Spune-mi badeo ce gandestI
Ca pámântu 'ngälbinesti ?!
Spune-ml badeo un(de) ti-e gândul.
Cä ti e fata ca pämântul ?!... ,

. II
Räsai lung, räsai dragä
Sä lumine pe livadd
SA-mi cosesc pelin si nalbd,
Sh-I dad puicei sd-mi desfacd.
- «Desfd-mi puled, cc-al fäcut,
Si-mI dd drumul sä md. duc».
- «Nu ti-am fäcut sä-ti desfac,
Ti-am fäcut eh' mi-ai fost drag I
Nu ti-am fäcut ca sä piei, -
Nu te-am läsat in plidvor,

www.dacoromanica.ro
 '728 LUMINA

Te-am poftit- la mine in tol !

Of, bädito draga mea ;,.
Dragostele sunt ale lumii
Si le iubesc numai unii ,
Si eft cd leai iubi,
Dragostele 1e-a0 primi...

Ill
.Frunzulitä salbd moale ! -
. r'
- Hii murgule In pasul mare
SA. ajungem 'n sat cu soare,
-Ca am mândrd ca o floare,
Ce oftezi murgutul mea ;
'Or ti-e greti trupsorul me ?
- Nu ini-e grea trupsorul teii,
Dar mi e gteil näravul teti.
Pe la câte cârciuml tree,
La toate de gard ni legi
:Si imi bel cu curvele
Si ed rod grädelele.
- Hii murgule cu pasul mare
SA ajungem 'n sat cu soare,
CA am mändrd ca o floare.
'MI dä rachiul strecurat
Si tie grajdul mAturat.
Mie 'mi dä vin revärsat
Si tie orzul sgrogäiat.
- Bucuros cd mi as päsi,` ,
Dacd acasá ai sosi ;
Dar tu pled la mândrele tale
-- Cum sd nu oftez vai
Si eù md uit la sfântul scare !
De ce oftezi murgutul mea ?
ea ? ,
' Tu te culci cu mândra 'n pat -

Si ea rnä uit indelungat !

uzit de la Lina lui Ion din Adam Clisi)
- C.

IN FATA JUSTITIEI
e- Dau. in judecatä onor. Cititori luminati Ai Luminei, pe d. I.
D. 'Arginteanu, pentru un abuz comis in functiunea de director
fifiI

.al acestei reviste in anul I9o5:

Devi s'a scurs oare-care timp de la data delictului; totusi nu
m'am Irnpäcat eu gândul de a-1 trece cu vederea i aceasta,
nu atat din consideratiuni personale, ci din interesul ce fiecare
grebue sä-1 avem pentru unica revistä a poporului nostru si,
Iprin urmare, In vederea de a se evita pe viitor un caz similar.

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 21)

Iata in c consta abüzil sau, mài bine zis, delictul din ches-
tiurté :
I-am dat onor..redactiuni o poezie de publicat. Nici riu tre-_
bue sa spun cd am fost rugat.
Mare mi-a fost mirarea eand, in locul acelei poezii, vad pu-
blicata in revistä alta cu ptul desfasonatd, trunchiata i batjo-
-oritd cum nici cd se mat poate, spunându-se insä, cä e o va-
riantä dupa o poezie a d-lui C I. C., adica : dându-se a se in-
lelege ce trebuia sd fie origina'ul dupa corectura fäcuta.
Mai intâi sa punem alaturea cele cloud texte.
rOAMNA
(textel original)
Vine toamna, märata franza 'ngdlbineaste
Si padurea cu boule tute s'chindiseaste.
Soare este, ma vintul bate arácuros,
Lailu suflet invirinatu-i i jelos.
Vrutlu s'vruta ia -II la brateta pre carare
Cu un suflet T cu Una' dulee cmciurare :
- NoT, pri scumpd, Primdveard astazi him,
Ma ca mane va s'cadä brumä, va s'alghim.
Vrearea noastra va s'hibä, vrute, cama iica ?
',Spune 'ndreptu, ea' me cutreambur, ii-easte fried
S'fure asiee : ma ghine, jone, ea sh-fin cher !
- Varna oard ! nu scade, vruta, a noastra vreare,
S'sufruseasca a tale fata ca de meare !...
S'nu lu-ai, duleeo, a tail ca de hrisosmä perl.
PRIN PADURE -

(variantä dupii o poezie a d-ltd. C. 1. C.)

Vine toamna si marata franza cade
Nu-i verdeatä tu padure t i livade;
Meti soarile cä luteste,
.

Lailu suflet ma jileste. r

La brateta vrutul. si vruta-s pi carare,

'tu-urecli zac nasi dulti ciuciurare
- Mailu mes cu noi unzeste,
Cade bruma i ná algheste.
-Vrerea noasträ gione zati cä-i laied
Spune 'n-dreptu-asi sbanezi, cä fai esti fried
' Ma s'hiba asi ma ghine s'mor.
- Härisea-te vrutä, pan avem putere,
Nu s'e sufräsesti fata ta di thiere,
Nu s a stinge pute a theu dor.
(Lumina din Iunie 1905). Cicos.
Sunt sigur cd d. cititor, chiar dad, ar fi strain de cerintele
artei poetice i ale literaturei in genere, e In -start sa judece
groso-modo §i sä afle diferenta ce 'existä intre dânsele, condus
-de buunul simt.

www.dacoromanica.ro
- j.
 r
30 LUMINA

Cred nesesar a da o miéá explicatie. Sonetul mi-a fost in-

spirat de un tablou. El reprezintä o päreche de tineri Tirolezi
plimbandu-se inteo pdclure. Dupd coloritul frunzelor, acea plim-
bare nu putea sd se petreacd de eat n timpul toamnei. Tana-
rul cu figura meditândd, mi-a pdrut sugestionat din partea na, -

turei. Cand frunzele ingälbenite cad la suflarea rece a vantulu,.

de toamnä, mai toti oamenii cu oare-care simtire sunt cuprinsi
de gandiri melancolice. Atunci îi aduc aminre de bdtranete
si de moarte.
-
Gingasa cu pärul blond si cu obrazul rumen, dupd privirea
ei intrebdtoare, Var fi intreband dupd interpretatia mea ; --
dacA, imbkrânind, le va släbi i dragostea, ceace pentru dânsa -
e ceva mai dureros deck moartea. Tândrul o asigurä, cä una
ca aceasta e cu neputintä. Ceace pe dânsul insä îl Ingrijeste-
ceace dânsul regretä éste :- cum dansa sd-si peardd rumeneala
fetei si frumusetea pärului ei eel ca firul auriu.
Acelas lucru reiese oare din piesa diformatd ? Se mai poate-
numi idilä o atare diformitate ?! Sensul e cu totul schimbat.
S'au mai bine zis : n'are nici un sens. Este curat un galimatias
SA facem niticd criticd.
1. 0 poezie poate avea variantá . ca originalul sd fie-
dat publicitätii ?
2. Cine poate sä afirme cá In timpul Toamnei nu este ver-
deagi in teidure i live.de afard de d. corector et ejusdem fari-
nae? In original std. i piidurea cu toate culorile este brodatii.
3. Cand doi ini îi vorbesc Incetisor, cand îi optesc, musai
ca unul sd-si puie gura in urechia celuilalt ? Atunci n'ar mai
putea sd umble nici pe sosea, necum pe cdrarea muntelui.
4. De uncle si pand unde poate sä reiasd intrebarea iubitei : ;
dragostea noastrd tinere zici cd este mica? Tänärul i a zis schi-
monositele versuri : - Luna Maiu cu noi se asemuiwe - cade
bruma i ne albe4e..
5. A cea intrebare dar este dc un om ticnit. Si mai ticnit a
trebuit SA fie tanarul dupd raspunsul ce i-a dat :
- Bucurd-te iubito, pcind avem putere. Nu se Acrete?te fata-
ta de miere, nu se stinge nici o datd al meu dor.
Este pentru Dumnezeu, vre-o legdturd intre intrebare si rds- -

puns ? ! Apoi ce sens pot avea cuvintele : bucurd-te pänd sun-.

tem in putere ? Cine a mai auzit comparând fata, obrazul cu
mierea, iar nu cu mdrul. De ar fi o fatä de miere, ar mânca-o-
mustele. Si ce rost are profetia : fata ei n'are sd o increteascd
_timpul ?!
Nu numai cuprinsul a fost maltratat. i forma:avusese aceiasi
tristd soarta.
In strofa a treia Intkul vers este mai mare de cel d'al doilea,- -

iar al treilea este iambic in loc ca sä fie trohaic. Intreaga strofd

ultima este defectuoasä. Corectorul in loc de puté (nici o data),
zice : pide al fifieu dor.
Ca culme : acest produs al mintei turburate a prea gentilului
corector, desi e o varianta clupa poezie a d-lui C. I. C., totusi
41.

www.dacoromanica.ro
 LUMINA SI -

e iscdlit de Cicos, un preudonim creat de acel domn tot din nu-

mele d-lui. C. I. C. Constiintä nu glumd. .

Sá tragem concluziunea.
Ce a putut sä determine pe d. I. D. A. sd comitä un atare
atentat, insultâad i pe colaborator si pe insdsi revista, ce II s'a
incredintat spre conducere ? A lovi in fratele tdir si-al injosit
nu ti-e permis s'o faci chiar cand ai fi vdzut ceva rdu din partea
sa, necum cand tot d'auna ti-a dorit binele i binefäcdtor ti-a fost.
7. A dobori pe a1ii spre a ne inälta pe ruina lor, aceasta e
posibil, dar nu e ornenesc.
Se poate admite; ea d. I. D. A. nu si-a putut da searnd de
rnaltratarea formalá, dar nu si de cea materialä. ' .
Reise clar i in mod indubitabil, cd i un director de revistä,
2! spre a fi la inältimea sa, catä sä aibe, pe langä suficiente cu-
nostinte, ceva si din virtutele necesare pentru conducerea celor
mai inalte institutiuni. In principiu, trebuie sd fie animat de do-
rinte de a fi cat mai folositor, indemnand i incuragind, satuind
si -corectand in bine, necrutand timpul si lini$ea, recunoscand
cu justeta meritele fie cdruia i simtind bucurie chiar dacd va
fi intrecut de altii. Trebuie sd fie cm un cuvant un adevärat
orn, un exemplu demn de irnitat.
dosmescu.

CHESTIUNI SCOLARE
D-nii membrii ai corpului didactic si bisericesc nit pot fi con -
siderati, cu atat mai mult ei n'ar trebui sä se considere, ca niste
unaOni. cari lucreazd färá initiativä proprie, färd a fi preocupati
de ceva mai presus de cat traiul zilnic, färd a se inälta mai
presus cu inima i cu gandul de oamenii inculti i märginiti.
Functiunea lor este dintre cele mai onorabile si sunt oanieni
,
de elitd, cu renume, cari o pun mai presus de cat or-care altä
functiune din lume, de sigur nu pin felul cum este recompen-
satä, ci prin valoarea sa cu privire la fericirea lumei, iar nu a
preotului sou institutorului, care o exercitä.
Fiind dansii factorii cei mai importanti pentru cultivarea si
iormarea tinerilor generatiuni, negresit cd au acei modesti mun-
I ° .citori colosali responsabilitate fata de societate i viitorime. -

De priceperea, munca i moralul lor depinde educatia

.intelectuala i, mai presus de toate, cea morald acelor, cari as_
td.zi sunt copii, dar ca maine au cuvantul i rostul lor in tre-
burile societätei si ale statului.
' Nu e de ajuns dar, ca noi, cei In serviciul scolar, sd ne mär '
ginim a ne face datoria, executand in saá oare cum cea ce ni
se indica i ni se ordond a face, tot de o data si de a ne tine -
orbeste de planul, ce ni se pune in vedere, ci sd cdutdm a lu-
-era mai mult de cat ni se cere-fiind cd nu luerdm pentru cel
care ne pläteste, ci pentru popor, pentru societate- si din oh-
servatiunile i experienteld noastre sa tragem concluzii i dacd
.arld unul ceva nou ca fel de predare sau se sirnte o necesitate.
www.dacoromanica.ro
1,4 , ,1
 . _
32 LUMINA

de a modifica programul,_ sc6tând sau adäugând ceva ,. sä ne-

cornunicdm unul altuia si sä ne imbArbátäm la lucru. Misiunea
noasträ este inaltä i grea din atâte puncte de vedere, fiind
multiple cerintele de a fi un bun si adevärat lumindtor. De a-
cea, or-cine dintre noi are trebuintd de Incurajare si de un sin-
cer amic, care e in stare sd i arate greselile precum si bunul'
drum.
Este gresit i pdgubitor faptul cd se asteaptä totul de la con-
_
ducdtori. Chiar dacä acesti domni n'ar fi sträini de ale scoalei,
totusi, fiecare dintre noi dator este sä si arate pärerile sale chiar
când ar sti cä ele nu vor fi luate In consideratie Cel care îi
va face datoria spunând vederile sale este In principiu de läudat,,
chiar daca acele vederi vor fi gresite. Faptele oamenilor se ju-
deed dupd intentiunile, cari le-au provocat.
Astfel fiind si convins cá voiu fi deplin Jnele si ascultat,.
.

fac urmätoarele Intrebäri :

1) Dacd studiul limbei grecesti in clasele primare de &Yeti sr
fete este mai mull folositor sau pdgubitor, si prin urmare : dace,-
ebue mentinut sau scos din programul oolar.
2) Dacd studiul limbei turcestz nu este mai de valoare de cdt
studiul limbei grecesti ?
3) Cdte limbi strdine se pot uimila îu clasele primare dupd pu--
terea intelectuaki a copiilor ?
4) i ce trebue sei se filed, .care e. drumul spre a se inväla at'
bazei si folos?
In privino studiului limbei grecesti am scris inteun zia a
ncstru din România, cerând indepärtarea sa chiai din scoall
normalä de fete din Bitolia In urma miscdrei elevilor liceulu
din 1905 de .a se scdpa de greutatea limbei grecesti. Condu-
catorii pe atunci gäsird de juste argumentele mele si promiseri
cd se vor lua In consideratie. Pe semne, alte daraveri nu le-au
dat rägaz si Wand astázi programul vechiu nu s'a modificat nici
cu o iota, läsâ. d astfel sä dureze yele destul de pdgubitoare-
ca si cum educatia i instructiunea copiilor- nu este la baza
edificiului. national.
Pe semne pärerile si argumentele unui singur om nu sunt.
-ascultate la noi ; Insä
. Iu ascuchie und hoard,-
Mapnd und moard !
grdeste proverbul aromânesc.
Deci, trebuind a se da ascultare intereS elör scolare si jelui-
rilor înv1täceiIor, puneti-vd pe lucru i ardtati in aceastá revistá
, nu numai ce este de fäcut relativ la Intrebärile de mai sus, ci
despre toate celelalte necesitäti ale scoalei, y cómpris §i pe ale-
- voastre personale.
Celui, care pricepe si dä semn de viatä salutare I
Cosmescw.'

www.dacoromanica.ro
r
 NOU MAGAZIN ROMANESC
à, fost deschis In Monastir (Bituli) str. Pecmez-pazar
, de d-nii

GORCIU TALLE & TASCU NACA

n care magazin Romanii pot afla tot felul de inti-
runtisuri manufacturate i u preturile cele mai
convenabile.

-
Se aduce la cuno*tinta onor. public românesc
cd, primul dentist romAn

IOAN STAVRI
si-a instalat atelierul in marea stradä a Monasti-
rului (Bitulei), numità HAMID1E-socac, colt cu
-
bisetica romaneascA. Pe balconul casei e firma
domniei-sale.
Serriciu ire proa bu i preturi moderate

www.dacoromanica.ro
 RESTAURANTUL ROMANESC
Românilor cari se duc la New-Yòrk (America) le recomandam
cAlduros Restaurantul Fratilor Ciausi & I. Leacu cu firma
LA INTREVEDEREA ROMA,NILOR MACEDONENI"
Adresa : S W. 43 rd. St. Nnw-York.

CEASORNICAR ROMAN ,

In piala doni;; Pazar, a deschis preivalie de ceasornicar

tanarul aromdn GH. s v OL U. Vinde si repará lot felul de -

teasorniee.

CROITOR ROMAN
Le :,57,r. Sattanie a deschis o Hotta eroitorie romeineasai
de cdtPe t-dvdrut roman din Crupl)a d. T. Tirivira.

........00" 'ftekta....
$144'''. 1)R \TA LI E ROA ,

VASILE MAZA
a deschis de eurând in Bitolia, o pri-

t4tt.

11;
-
viilie de festiri, in Strada Principal* langA
easa Eeono I HU.

MARrA BUNÄ SI PRETURI MODERATE

1
Bunii Romani sunt rugati a-i da incurajarea
cuvenita
raseumlamilimainficirriso
1/41110ir

www.dacoromanica.ro