NO

' 1110,, 4/4L -

171
(ie AWOL V.-No. I I - 12 Noembre-Decembre too7

APARE ODATA PE LUNA

A INT1INRA
REVISTA ROMÂNILOR 'DIN DREAPTA DUNÄREI'
Editata. de Corpul didactic si bisericesc roman din Inirerlui Otoman
i .
.

- Pe un an
Abonamentul in Turelit'

Pe junatate an
-

. . .
pialtri io
* 5
,Pe un an
Pe jumAtate an
......
In eele-Palte OH

... . trairci 6
* 3
:
.,
PENTRU ANUNTUR1 2 P1A*TRI (cis() BANI) LINIA
UNPUMÁR 2ij., PIA$TR1 (O,511 bani)
- _-
DIRECTOR
C.LOSMESCU
Profesor al Licettlui roioanesc din Mona.stir
'
Administrator: G. Coca, -institutor al ,icoalei primare din lonastir.
-- -4
Manascriselifi lot ce priveVe Redactia se voi- adresei 13.1vi CosArscu, profesor
al licealui reancinesc din Mipaslir. Peufra 4.4 reprivefle administrafin petting Turtia
se va adres4 Alai G. Cot«, Mônastir,iar" pentraRMIainiu $i sireinellate Domaulld
' Theodor Mirm Craja, ,comercionf in Bacurs.Wi, arlea Vitioriei, 40 , i

MANUSCRISELE NEPUBLICATE SE ARD,

4, *
.4* t -
.
4

ri

,
1

r iao I.
'
n.;
" ;1'1,
0 'r
olZ10;,"
.Z]
j '
saw
TM. ' RI,

d .il'*7 = * s'

Romani din comuna Gopeli (Turcia)

www.dacoromanica.ro
.t
 CONTI NUTU L

Infiintarea de scoli indifstrial'e ' . . , Lumeaim

RugAciune Hasan Hihmet
Jone le acsenit Liliceanu
Doina sträinätätii T. P.
Printre flornânii din Serbia. Till R. Geoweitici
Na" fug gionili
Din Serbia
Scoalele evreilor
............
........ .
.
.

.
T. N.
. Cosmu
-

. Tnase Cosmulei
Cântece populare
Nunta la Aromânii din Crusova . Neistase-Hriciu
Chntece de la nunta din Crusova .
Toamna 'n Pind
Strigáturi din Transilvania
jiloa:sä aducere aminte
..... .... Zicu Araia
Cosmesor
Valeria Cosmescd
felirea unui jone . Tache Pav le -
Note si impresii C
Primäveara Costa Ceara
Românii i aromânii in America . N. Papahagi
Cdträ Ria Maria
Plängul a Picurarlui, Moi musatä / loti
Cum s'cunoaste servitorlu Pindeanu
,Retete si sfaturiotiri, etc.

r.

www.dacoromanica.ro
1
 ANUL V. No.11-12. NOEMHR1E-DEC1NI1RIE tgoi

NA
REVISTÁ POPORANÄ L ROMÂNILOR DIN IMPERIIIL OTOMAIT

INFIINTAREA DE §COLI INDUSTRIALE

Fericit e c4nul cand are putinta sä trdiascä in patria
sa langa oamenii sdi iubii, dupä cum sunt _
i surorile, rudeniile si amicii din vcopilarie: Rar .se In-
.tampld ca cineva sa se ins6dineze de pldcere, dand ui-
Wei patria sa §i pe ai sai. Dar un ast-fel de orn nurnai
laude nu dobaride§te, fiind cä numai om nu esle. In poe-
:4ia poporand a Romanului se poate vedea cai de dure-
foasä, este strdinatatea. Ce poate fi mai mi§cator de a-
ceste versuri ale nèuitatului bard din Cru§ova, Ghioca
Buracli :
' PlAnze-ibT-rne, mamA, jelea-fM-me,
Cava nil fug,. laiulu tru-a;;eane
Tru-axeane si mult departe,
- Nu se stie bariä 2) si moarte.
Cá va-dff trec si pre_ste amare,
Nu se stie a mea turnare !3)"
Literatura noastrd poporand bogata e in atari cantece.».
Nu mai putin jalnic e cantul
, fratelui -instrainat de peste
Carpati 9.
La Roman in kenere nu vei gdsi fire de aventurier.
Din fire e conservator. Tine cu tènacitatie la rhotenirea
strdm*ascd, de ori-ce natura ar ti dânsa. Nurnai nevoia
1. Strain Mete.
1 2. Viat4
3. Reintoarcere
4 Strainu-s Doamne, stra.inu-;s
Strainu-s ea pasarea
Si en_ n'am peItirni.n'ea

www.dacoromanica.ro
 2 LUMINA

r,

ji sileste a-§i pdrdsi cdminul pdrintesc si a gusta painea

cea arnard a strdinätatei.
Sunt o multime de cauze. cari determind emigrdrile
dintr'o tard intr'alta, dintr'un continent intealtul. Ast-fer
sunt: supra,populatiunea, lipsa de Mij Mace pentru- traiu,
perspectka de un traiu mai bun, consideraiiuni »lake,
relatiunile stabilite intre tam emigratiunei âi cea a imi-
gratiunei. Emigratiunea din urmd constitue colonizarea,
ceea ce este o fericire pentru ambele tdri, cari in genere
sunt sub unul i acela§ guvern.
Pe ai nostri ii sileste in primul rand sd-si caute aiu-
rea norocul tocmai anevointa de a putea rdspunde in tara
natalä celor mai imperioase trebuinti ale traiului.
Si acea anevointd poate fi determinatd de diferite cauze, -

intre cari in primul rand, figureazd ateasta : lipsa de pro-

gres in toate ramurile industriale. Concurenta strdinului
e invingdtoare, fiind-cd produsul muncei sale este opera
artei §i §tiintei industrializate, opera unui mare capital
material si intelectual, unei munci serios organizatd §i
bine condusd. ,

. In urnid cu cel mult jumdtate secol,--situatia materiald

a Romanului era bund, superioard pe calea industriei §i

ea apare cu mult mai imbucuratoare cu cat ne apropiem
de secolul al optu-spre-zecelea si de al sapte spre-zecelea.
Acelas fenomen si in privinta puterei numerice a ilea-
mului nostru. -

Intr'un tiMp, produsele manufacturate ale Aromanului

se importau in lrlle Occidentului ; dar acum se intarn-
plä contraril. -

Pand §i hainele si incdltdmintele ne vin d'a gata §i eu

un .pret cu neputintd de a fi concurat. -

Dintre toti, concetatenii Patriei, cei dintai au fost Ro-

manii pe calea emigretrei. Obicinuiti cu un traiu mai bun, '

nu puteau trdi cu un mic ca§tig. Un popor inaintat simte

Mai multe trebuinte de cat un popor inapoiat, dupd cum
un om civilizat nu poate-tluce viata unui sdlbatic. '
«In avere e puterea», cOmul sdrac e pe jurndtate mort»
:sunt maxime cu valoare de Axiornd pentru poporul din
care facem parte. In adevdr, din consideratia de mai sus,

www.dacoromanica.ro
 .
LUMINA 3

ele cuprind un adevär patentat. i fac onoarea poporului

unde ele au curs.
Din crema societätei noastre de odinioard n'a râmas -

de- cat o panda umbra.

Curentul de emigrare a pd truns i In masa poporului.
.

Mai inainte plecau oamenii singuri i, dupd ati-va ani

de absentare, iardsi se reintorceau in sânul familiei. Trep-
tat incepurd sá1i ia si familiile, mai ales -in urma tales- -

nirei mijloacelor de transport.

In fata acestui fenomen se impune serioasd gandirCsi
Aare de mijloace, pentru ca cetâteanul sa poata tral in
tara sa §i pentru ca tam sa nu se despopuleze de fiii
cei buni.
Dacd tinem sä ne conservarn ca neam, dacd tinern sä
trdim acola unde ne-am nascut i ne-au adus strärnosii
nostri, apoi cel putin d'aci inainte sa avem- bine stabilit
un program in vederea ihdepdrtdrei pericolului de ex-
patriare si a desvoltdrei econoniice, pentru care trebues
gdsite niste baze solide.
S'a dus timpul când sOarta era singura calduza, cand
omul singur, fdrâ concursul altora, se coraducea In lupta
pentru existenta. Acum colectivitateá hotärdste, hotärd-
reste intregul organism al unei täri sau natiuni i cu cat
capul acelui organism va fi mai intelept, cu cat mdinile
si picioarele lui vor fi mai sanatoase §i mai agile, cu
atat cuccesul e mai asigurat. Nici incape discutie despre
preponderenta incomensurabild a capului fatâ de cele
l'alte membre. De aceea conducdtorii îi asumd o grea
responsabilitate dacd nu prevâd un pericol i dacâ pre-
vdzându-1, nu fac tot ce este omeeste cu putintd de al
preveni. In adevrir nu ne putem plânge cá n'am avut
conducâtori, cari stir nu fie oameni practici, dar numai cd
putini au fost preocupati de chestiunea vitalä, despre -care
ne este vorba.
Spre a rdspunde. acelei -chestiuni s'au infiintat cele cloud
scoale comerciale : una de gradul intai la lanina, i cea
de gradul al doilea la. Salonic. Ambele au servit mai
mult timp spre forma', fiind departe de menirea bor. Niti
astki nu sunt, tocmai bineS organizate, mai ales cea din-
.

www.dacoromanica.ro
 , 4 LUMINA
1

.
taiu. coalele noastre doar nu sunt fdcute pentru crearea
unui proletariat intelectual, care sd nu - poata trfii in Pa-
' trie, cu atat mai mult ni§te §coli comerciale, cele Cu me-
nire eminamente practicd.
S'a mai vorbit despre infiintarea unei institutiuni .fi- -

nanciare la Salonic, cea ce insa-curios lucru-se pune

la indoiala nationalitatea sa.
De cat sa inzistam asupra, gre§elilor, ce s'au facut-
de altfel gre§eli colosale-mai bine sd ardtdrn ce este _de
jcacut spre a le repara §i a mantui pe ai rio§tri de pe
panta periculosulut povarni§.
Ne trebuesc §coli, profesionale, scoli industriale, astfel
ea Romanji sá poatd excelä in mai multe ramuri de pro-.
ducOune conform sfaturilor, ce ne da tiina ecemomiei
peditice pentrh desvoltarea noastrd economicd.
'Principiile, ce trebue sd ne conduca la crearea acelor
scoli sunt : ' _

. Ele sa ne coste cat se podte mai Mine sacrificii ma:

teriale. .- ;.

2. Sd-si ajnigei cat mai bine i mai usor scopul, ce :

'unmeiresc.
. 3. &I fini bine edifice*
. despre ce dnume o1i se simte
irebuinid.
,
Pentru realizarea mntaiului punct, se -cere 'ca §coalele
noastre industriale sa fie mai rriult atiliere -de cat §coale,
propriu zise.
Ele trebue sa produca §i sä realizeze un ca§tig.
Din produsul net, o parte sd se intrebuMteze la intre!
-Onerea lor,- iar- o parte la acordarea de ,salarii eleyilor
ucenici, dupa cum se petrece faptul i in breslele Me§-
te§ugarilor. Acele salarii vor servi ea un indemn pentru
aceti eleVi la invätdturd, a muncd i -economie, for-
mandu-§i un mic capital in vederea deschiderei unui a,
telier dupd. absolvirea §coalei.
La. acest rezultat nu se poate ajunge de cat cu con-
di¡iunea capitald ca conducerea lor sa fie incredintata ,

unui .sau mai multor mae§tini, dupa cum cere trebuinta

eari mae§tri sá prezinte solide garantii de §tiii-rta lor in
materie i de. moralitatea lor. -

www.dacoromanica.ro
II V
 LUMINA _ 5

Lor li se va proeura inumai spesiele necesitatè. pehtru

-chirie sau pentru cónstruire de atehere, pentru procura-
rea Uneltelor si masinelor, cari constitue instalatiunea,
1 precum si salariile, ce ii se cuvine' personal. Intretine-
-

rea elevilor i cele lalte cheltueli se lasä pe sama lor,

-dupd cum se va lasa i castigul realilaf. In acest chip
se realizeaza un intreit folos :
Infiintarea lor are sit coste putin, maestrii sunt intere-
sati in cataii 'ea ele sr produca un rezultat cdt mai in-
Isemnat, ca elevii sel excelese prin ;finned si spiritul eco-
, .
nomic.
Pentru .recilizarea telui de al doilea Pund,' pe langá
condiiile aratate in primul punct, se cere ca elevii sä
aibe deja o pregatire din scoalele primare pe calea in-
dustriald. Chiar din seoalele primare se poati pronunta
inchnatiunea unui elev ventru anumita ocupatiune.
Ast-fel,- recunoscandu-se aptitudinile elevilor avem pu-
tinta de a face prin scoalele de meserii o selectiune de
industriasi, cari vor fi in stare' sä concureze §i sä triumfe
in Iupta pentru existentd.
Tocmat spre a avea atari industriasi se -impune .ca in .

:§coalele noastre primare spiritul practic 'sa fie predomi-

nant, nepreandu-se cui-suri scolate proprii iise de cat
numai dimineata, rämiinând dupa amiazi sa se facd numai
lucru manual. Un folos hi plus pentru educatiunea fizica.
Aveind o pregalire cat de elementard si fiind dispus
_pentru imbriitisarea _nnei cariere,, ueenicul nostru o sá
invete si.o sá lucreze cu placere si, prin urmare, are sa
ajungei un bun meserias si- in sairt /imp. Tot ce se in-
vatä cu placere se invata usor, bine si in scurt timp;
iar timpul este capital.
Dacil invätatura din scoalele noastre profesionale nu
,-.se va ridicii mai presus de C'e Se poate invätâ in atelie-
rile breslasilor, dacd ele, de 'la inceput nu vor da satis-
facdtoare rézultate, -atunci succesul lor e usor \de elicit.,
Tineri robusti si muncitori n'au nevoe de institute,
uncle se face pomana "Spre a ajunge niste trântori si .de-
tracati, ci de institute, unde e putintä a fi pregatiti teo-
-retie rsi practic, fiind-cd numai in acest chip pot cleveni

www.dacoromanica.ro
'
 -
6 ' LUMINA
-
folositori lor, neamului i patriei. Alegerea dar de bunii
maestri specialisti ,e o chestiune esentiald .

Sd nu facem lucrurile .pe jumdtate, nici pe sfert, cad,

numai folos §i frumos nu este. . .
.

Sa" trecem la al treilea pima, -auume: despre felul scoa-.

lelor de meserii, ce necesitatea dicteazd a 'se Infiinta.
Ele vor avea in vedere : . .

a) Industriile sau meseriilé ') practicate de §i.

car) 'ocupatii meritä sä fie cultivate dacd prezintä one:-
zd§ie dé viitorúi, ce-1 pot avea. .
. .

b) Pregatirea ,tinerilor nostri in noui ramuri industrialer

cari promit a se incetdteni la noi in vederea desvoltdrei
ce pot lua.' . .

c) Localitätile unCle Se pot infiinta anumite §coli de-

acest fel, ludndu-se in consideratie natura si produsele:
:oamenilor din acele regiuni. De obiceiu, este strânsä le-
gaturd intre principiul pasiv. si -prinCipiul, .activ al pro-.
ductiunei.
Ocupatiunile -exercitate de români sunt urmdtoarele
I) cizmäria, papuedriä §i opincdria, 2) croitoria bdrbd-
teascd §i femelascd de tot felul de costume si pentru toate
nationalitdtile conlocuitoare, 3) vdpsitoria 4) fabricarea.de
spirtoase, 5) pästoritul 6) industria lânei, 7) industria. cd-
prinei (a pdrului de capra) si a celorlalte materii textile,,
8) chiragildcul sau transportarea oamenilor si a märfu--'
ilór cu caravanele de 'cal si tatdri, 9) badnitul sau ba-
terea pdturilor in apd, dupd 'ce le scot din rdzboiu, o)
mordritul, r 1) cresterea turmelor de_ oi, capre si a er-
gheliilor de cai §i catári, 12) exploatarea pädurilor si fa-
bricarea scdndurilor,' 13) fabricarea vaSelor de aramd. t.
spoirea vaselor 14) tenechigeria, 'care abia e la inceput,.
15) cutitdria i fabricarea de arme, 16) sdpunaria, 17) fa-
bricarea de piepteni i ddraci, 181 lucrarea pdrnantuluir.
19) industria laptelui, 20) pieldria, 21) mdeeldria,- 22) ti-
nerea de tot felul de prävälii pentru desfacerea articolelor
i) Terrnenul industile, meserie i profesie in acest studiu are acelaq inte-
les fiind chestiunea de lucrul muscular iar nu despre profesiunile liberale.
Cat despre preponderanta intrebuintärii ma§inei sau a lucrului manual nu,
trebue sa se facá deosebire, crescand rohil ma.inei in toate ramurile: acti
vita .

www.dacoromanica.ro
 41

LUMINA 7

.comerciale, ca : bacanii, magazine de articole manufac-

torate in strainätate si in tarä, 23) de prävälii cu arti- .

,cole alcoolice, ca : oteluri, hanuri i crâsme, 24) fieraria,

25) tampläria §i domria, 26).iidaria, 27) brutaria, 28) co-
fetaria, 29) zäräfia, 30) ciasornicaria. Profesiuni, in care
arta Joacd primul rot, ca : 3 argintäria, 32) fotografia,
)

33) zugräveala §i pictura, 34) arhitectura.

. Tot felul de profesiuni liberate,. ca,: 3.5) medici, 36) far-
. macisti, 37) ingineri, .38) dragomani, 39) advocati, 40) pro-
fesori, 41) functionari....
Din aceastä diversitate a ocupatiunilor romanului, se
ghiceste diVersitatea aptitudinilor, ce-1 caracteriza. Tot
deodatä el e dotat i cu pretioasa calitate de a putea
trece cu inlesnire dela un fel de ocupatie la alta, cu totul
strainä de cea dintai. Fenomenul acesta s'a observat la
oameni inaintati in varstä. Nu-i lipseste nici inteligenta,
nici curagiul pentru tot felul de intreprinderi. Acum insä
aceste calitäti singure nu sunt deajuns in lupta pentru
existentä. Se cere organizarea muncei pe haze solide, pe
solidaritate i tiintä in primul rand i in al doilea rand
Pe capitalul material. Capitalul moral si intelectual este
.superior fortelor fizicu ale omului' si ale naturei. CaliM-
file intelectuate si morale pun intre oameni deosebiri cu
mull mai mari decal calitätile corporate. Masina joacd
din ce in ce mai mare rol si, cu cat cre§te intrebuin-
tarea puterei musculare §i creste cea a inteligentei atat
in producerea, perfectionarea si intrebuintarea masinelor
si a uneltelor, cat §i in descoperirea de materii si forte
necunoscute §i in intrebuintarea cat mai 'ou folos a ma-
teriilor si fortelor cunoscute. Stiinta mecanicei, a ,chimiei
si a fizicei au creat o enorma schimbare in lumea indus-
trialä. Cei sträini de 'aplicarea cunostintelor §i descoperi-
rilor acelor stiinte sunt condamnati sä fie striviti in lupta
economica, stiinta permitand industriei sä obtie pi, Muse
ieftine si prin urmare sa &Mohr ieftin. Numai stiinta ex-
plied misterul cuprins in paradoxul economic : Cunos-
candu-se cä pretul unui lucru pus in vänzare se compune
din salariul lucrNorilor, din pretul ce au costat materille
prime, din interesul capitalurilor si din profitul antrepre-

www.dacoromanica.ro
r
 LUMINA 2
8

norului, /Oust este posibil (gratie stiintei) sd se ct eieze-

un produs -similar cu cel dintâi, care sci fie vândut mai
ieftin i sci fie mai bun, cu toate cá materiile prime au
fost mai scumpe, salariile lucratorilor mai ridicate, inte-
resul capitalurilor i profitul antreprenorului au fost mai
mari. Acest nou sens aritmetic este misterul concurentei,
ce ne fac tarile inaintate in industrie.
Unele dintre industrii, ca macinatul §i comequl cu
bro§tur, care planta servea la vapsirea in galben inchis,
preCum §i facerea de donite, calapoade etc., au fost pa-
rasite din cauza substantei chimice ce a substituit p e
bro§tur §i a concurentei din afara. Tot astfel sunt ame- °

nintate i celelalte industrii, daca .vor continua sä stea

locuiui. Legea e aspra dar e lege. Economia politica are
legile sale suverane §i vai de cei cari nu le respectd,
. Dintre toate industriile, cele cari meritä o deosebita
atentiune in vederea dezvoltarei, ce pot lua sunt : indus-
tria laptelui. industria lânei §i a celorlalte materii textile,
r agricultura cu toate -amurile sale, ca.; pomiculturd, viti-
, cu/turd, horticulturd, apiculturcl, Sericiculturd, (in afara
de induStria miniera), industria metalului, a lemnului
a pielei, fabricarea de spirloase i -ape gazoase, precum
.§i artele grafice.
Ca meserii propriu zise, dupa cum este croitoria mo- -

derna, cismäria, zugraveala cari merg:progresand, fiindca

lumea se modernizeazd, ele se pot invata fard a fi tre-
buinta de ateliere-§coale. '
Ne propunem a trata in parte despre fie-care din in-
dustriile mentionate, aratand in patine cuvinte fazela prin
cari au trecut si procedeele ce sunt de introdus. ' cat
despi4 industria .comerciului, credem ca sunt mai mult
deck suficiente Cele cloud §coli comerciale, pe cari le
avert' in prezent. Din contra ar fi mai folositor sa fie
Una §i buna, iar celei de gradul i. îi se poate _ da alta
destinatie. .

Studiul de fata. se va incheia cu un capitol despre im-

portanta i felul asociatiunilor, a breslelor in vederea
capitalului Si a desfacerei produselor.
Lumea au.

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 9

' RUGACIUNE
Taptisez 1), me rog al Dumnizä.
lel me ierAtisi, .me-adArA !
,

Nimeni nu-are s'unzeascA ca El ;

-Feace loclu i cerlu, pan s'pre fniel !

El miruslivi ca s'faca flori,

Steale. dulcea lunä, iii de soli ;
CArnpuri verza, raib, .naltili munti,
Mari i rAuri, curcubei ca punti !

- El mArimea lui îi spune

i negrimea ) imi apune.

Apele nu tac, murmura,

Rugaciune 11 zic din gurA !

Pali Cana' si lu-alavdA,

Rugdciunea lor s'li u avda !
i-eu plecat me rog a Lui, me 'nclin,
Marine ardic cu plAngu, zac : Amin !
Hagan Mina
, din Nanta (Vaginal

)) Taptisez tturc) ma rog.

2) Intristarea, durerea.

JONELE ACSE NIT

Un .junop invirinat
tr. La icoand inclinat
CAtrA cer mAratlu se-oarA
Si din gurA-11" se-avdu aboard :

Dumnizale third' ai !
Ajutor, noroc sa-iM dai
CAt am lipsä eu s'amintu,
*4. CA acseanele-s murmintu !

, www.dacoromanica.ro
 -

10 ' LUMINA

, Mi-escu aoaee ca un cue !

. Eu de ingiisä me usuc
Tri parinti si F. urdri,
ge-fff pitrec mas susehirAri !

Ah, departe multu-i greu !

Plänze sufletul- a {ilea
Pan s'me aflu si-eu -acasa,- 1(4
Cu a Wei oamefii pre unä measa.

NA minutä 'jiff pare an,

Canda iiii-escu pre dran
Tute Lune, ma-i departe,
'Ngusa Lana ma lrii-u 'mparte !
Dumnizale, niultumi te or :
dai tine ajutor,
S'pot s'me duc tru seumpa hoará
Ma curandu, cama troará !
Lelieeanu

DOINA STRAINÁTÁTJI
- Cucule, cu pene sure,
Laud somnul sei te lure.
Ce tot sbari in sus 0 jos .

qi-mi tot ceinti a«t jelos?!

- Cum Wei nu ceint eu cu jele.
Cdnd in lume-s dureri grele ? !
Dour nu vad printre strdini.
Cari au ochi ca lacrimi pant?
Nu-are margini a lor dor,
Ceici departe-i mama tor.
qi tot plang dupd parinifi '
qi tot curg lacrinzi tierbinti !
L5li tot plang dupd surori -

De ri-e mild, te 'njiori !

qi tot Wing dup'a tor fra(i,
Cáci sármanii-s 'nsträinat

www.dacoromanica.ro
 LUMINA II

-
- Cucule, le .roy . cu drag,
S-mi adaci raspwns î gr4
De la scumpul fratior,
De la-al mamei ,cump odor !
Once, midI i-am maltumi
di frumo.!.; le-ow prilmi! T. P.

.Pr

°
-,
mr/Ro.tiele

Costum albanez.

NA FUG GlONILI
Bate vimtul. si tot s'alumptä ! '

Gioili fug si-el va sli-agiunga

.Ca tinä s'nu s'dispartä
Di fumeli, 'nveastà si mama

www.dacoromanica.ro
 12 LUMINA
.

PlAngu munti i suktife:-.

Dit, chept s'avdu' suschire

-
Nu-! aproape, nu T Vlähie :
Fug gorlili tru Americhie.
Fug bärbati, fugu:si feciorf
Toti nni-sati ca niste sori,
Fug si a nostri anvitätori;
Buni si 'vecli alumptätóri !
Foronto, Noniabrie, lool.
Nord A m eri
- T. r

DIN SERSI/N.
Regele Milan si regina: Natalia
Frunzii verde fi iar verde!
Nell vine cr4 Mitun.
let nu vine cum Se vine, .
Nu ma' vino'cu oaste Multa :
Tot- o0eni de ái batrdni,
Cu pu41ile panii 'n vini ').
Frunat verde. rmainitei !
larli vine 8i-o crdlitä' : 3)
et" vine' ea oast4 malt&
,Tot copii de cirt i-spre-ce (ts),
To ostenili de drumuit.-:
e'dn-$.7 se gheatä t) oartect ui
Turi bOen't de á. beitr(ini,
De copri nic7 titnde 70,1-1"
cräti(a nápo'i s:adus !
NB. In cantecul acesta se pomeneqte de 'cearta t.ia6.1upta petrecutii,inte
tenorqcitii soti regele Milan si regina Natalia Intr'un rand Natalia s'a re&
Inters la Belgrad. Traiu bun nu s'a putut aranja. Regina a reu§it sa.i'creeze-
.
.un partid al sdu, din care facea parte Insusi 1. P: S. S. Mitropolitul. Nevoind
si piece de bundvoe, Milan a dispus sa o. t.f.xileze -cu form armata. Pe stra-
.dele Belgradului -se facuse o ciocnire serioasa intre armata i studentime
cafe vroia sa opreasca indeprtarea Reginei, rapind-o din cupeu,armata Tnsl.
i a itnprAtiat. 1.

I) ()stall' WU-511i = veterani, 2) pana la glesne, 3) regina, 4) inhata

www.dacoromanica.ro
10 I A.-.
 LUMINA 13

ILIBITA; CAME IMAITUL, CARE PLEACN IN ARMATA

_
Tu te dud nalch sdrace;. .

fint cu dorii ttia ce-of face?

Tu ziceal : fi-ol, face bine,
Multi bit* gasessti ca mine.!
Rintru mine Hat si raft, '
Ca. ma, coc de dorul teiu !..." /
Mergl cu cetciulala o parte,
eu curele incruckate,
(;3i
Swam pufculita te bate !
Mirka, muiculita mea!
_Nu mal blestemet set. zae,'
Set qed, in pmvet rezemat,
ea un mare vinovat ! -
(Auzit de la' T. Sore),

Bagd, Doamne, lumea 'n ceata,

Set Ind veld la nuindra 'n brat4 !
' - 'Tv nu vrei, tu nu vrei _

Metmdrd, sá met ief !

- Ba eft vreed, ba ei`t vrealt
Ce-am iubil set end !

Tine Doamne luna 'n SIGS,

Set met odd la ,maitdra dus!
Ta nu vreff.. (se. repetä).
Bag& Doamne, luna 'n nor,
Set ma did la md,ndra 'n obor,!
" Tit nu aril..
(Auzit de la Mara Crirceova din Sip, judetul (:raina).
NB. ClIntecul acesta este bnprumutat dela Romanii din Banat, cari lu-
creaifi in Serbia la Alaidan-pec.
-
- Seilcufd din _vad,
Cine-te-a 'nduplecat
te-a ddrdmat!".
- Dina 0 Mina:
Frcingit-i-se mina.

www.dacoromanica.ro
 14 LUMINA
e -

Me, a si-un picior,

Piciorul din sold ;
A mina din cot,
Trupu peste tot!
Du-te, Petre, du-te
Picioa,e beitukie,
Talpe básicate
Tot suind la munkie 2)
La munte, la capre
»di sei-i a,duci peste,
Peste de-al seirat.
Aida hind de Wind ncd.
CA cupilu-71 pldnge
Lacrime de &Inge,.
Cri n'are de ¡matrix... ")
(Auzit dela T. Sore).
NB Cântecul acesta e o satirä glen- de înteles. E la fel cu cele ale Far-
sirotilor nostri. Trebue sä tii faptUl spre a pricepe aluziile.
Coma.

PRINTRE ROMANI! DIN SERBIA ,

de dr. TM R. GEORGEVICI

CAP. li
In dimineata zilei de 20 Iunie, orele 5 a. Di ., am plecat
impreuná cu d. Marianovici, apucând pe drumul Alecsi-
nitza-Soco-Balia.
..
-
De la Soco-Bailia am pornit-o inainte de la 5 ]). Tn.
insotiti de pandurul ce ni 1-a dat supretectul de plasa
d. Todor Stosici.
La Soco-Baiiia ne-au asigurat, ch. Bolievatz nu este de-
parte, ch.' se poate ajunge acolo in 3-4 ore. Umbra', si
Umblä, numai intuneric i tâcere. Cu multa greutate am
ajuns pe la orele 10 in satul Micro, uncle domnea o t6-
cere mormantala. 'L destepthm pe un ¡Aran i spre in-
tristarea noasträ el ne spune, eh nu avem uncle inoptà;
dar sa ne continudm drumul spre Bolievatz. Cand dupá
pici ,are biltute 2) munte, 3) uncle.

www.dacoromanica.ro
 .LUMINA 15

un ceas am , ajuns aici, ni s'a phrut eh ne. gäsim .intr'o

tarä necunoscuth, plina eu bogatii.
Obositi de necazurile de eri, tärziu ne-am sculat -si am
esit Inaintea otelului sh privim orhselul si sh-i vedem
pe cunoscutii nostri. Serbia nu e mare si or-unde s'ar
gasi omul va gasi pe unul dintre cunoscutii ski, chiar
si dintre rudeniile sale.
N'a trecut muit si, in jurul scaunelor noaStre. s'au strimS
destui' elintre vechile i nouile noastre cunostinte, tot
iubitori de noutáti si convorbiri.
Orfiselul Bolievatz este mic, dar oare-cum un loc idilic
bi simpatie, al/And Imprejurimi trumoase, flind la poalele
múretului i Impodobitului /nunte' Râtaii.
Bolievatz este eapitalá de ocol. Printehnsul -se ineru-
ciseazá drumurile Parakin-Zaiciar si Socobailia-Bresto-
vaicabailia. In apropierea lui va trece In curând si o
ramurh a drumului de fer.
Stând dinaintea ospátáriei am adus vorba.despre obi-
ceiuri]e caracterfstice ale acestui tdnut. Societatea in care
niä gäseam, cOmpuniindu-se numai de functionari, dânsa
era prea putin cunoseatoare de aceste obiceiuri sau ed
imi spunea ,eâte- ce va din. localitätile, 'ce-mi ereau cu-
noseute. '

D-1 Mirco Ddnici, copist; spunea cum la .Tupo este obi-

t
ceiul, ea la Cráciun sätenii sh-1 aduch boul in cash cit
pe un vizitator, dânsul hind hránitorul casei. Când II
aduc In cash, zic : Hristos s'a nascut ! II se da putin grâu,
II se leagh de corn eolac.si-i se da nitel sä manânce din-
tr'finsul: Acedsta. spre a fl anul cu noroc.
D-1 Savatie Gârlici imi..spunea cum in jud. Ujita th-
ranii numese nicovala ciacancq, i cdm dispusi i veseli
UjiCenii au bate o insulth pentru ciacanar. Cred eh aceasta
insultä face parte dintre acelea, prin cari la noi se injura
cele saute, ca : cruce, post, slavii, pand i ceva mai mult.
In poporul nostru nicovala se cinsteste prea mull, de
oarece pe dânsa se faurese unelte, prin care se eilstigh
painea. Dar dupit cum crucea i postul se onoreazä,
iarási se Injurh, asa posibil sh fle i cu nicovala. Cu
deosebire la tigani nicovala e eeva sfrint. Un tigan din

www.dacoromanica.ro
 16 LUMINA

Alexivatz îmi spunea en, nicovala pentru dnii e una

eu Evangelia.
Ferarii tigani din Alexivatz, cand au vre un deferend
intre dansii se jura pe nicovalä. Acela care se jura, sit-
ruth intai nicovala si pe firma zice: Temorel ma acova
_

muni aco szfium bango ! (saJ m omeare aceasta. nicovala

_

dacâ stint stramb

Pe nicovala se jura. i igancele. Dupa acest juramant
tiganul se incredinteaz de:Icredinta sotiei sale.
'Cu 40 ani in urma. .primarul sau justitia cand vrea.$a
atle adevarul de la un tigan il jura pe nicovald. Cel care
trebuia sa jure, imbrilca haina pe din dos, ii se pune a
pe nicovala paine i save tt zicea : Asa sa-ma tie nico-
vala, painea *i sarea ea spun adeVarui! Tiganul se jura
drept pe nicoval, earl altfel Far omori eiocanul, Far
arde focul, sau ii se va intampla cine *tie ce -altä ne-
nbro eire. . .
jivoin Popovici, preot in Bo]ievt,a, mini spune cum la
Romanii din imprejurimile acestui ()rase' este obiceiul
ca tenant" care isi ia nevastä, mai intai sa se cunu-
neze la biserica dupa dreptul religios i dupa acea face
nunta or-cand i-ar_ veni la socoteala. Numai atunci este
buctirie si petrecere, cand e nunta. .1'
Dupa eat imi este etmosent acest obiceiu nu se ga-
seste la Sarbi. La ei ceremonia religioasä e strans leT
gata de nunta. La Tare" acelas lucru se petrece ca si la
Romani. Nu este absoluta trebuinta, ca cununia (niklah)
*i mmta (dichiuM sä fie impreund. , _
D-1 G. Popovici mai ppvestit, ca in satul Halo-
novta (jud Timoe), cand preotal conduce pe un mort
la lou.inta de veci, sunt bâtrane. cari il observ ea nu
cumva sa se uite la mort, de oarece (lac& ar face una.
ca aceasta, atunci .va muri i alt cineva din acea casa.
Cu acea ocaziune, ;am intrebat si de ruine stramosest i
in aceste parti si am insemnat urmatoarele : In Iejevita
la hotarul Dubrovitei se afin niste rámásite de o veche,
cetate, despre care poporul vorbeste ca este latin, ro-
mana. Aci s'au gäsit,in abundentä bani romani de aramá
dar se spune ca s'au gásit de aur. Pe dealul Gradiste

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 17

de ásemeni la hotaiul DobroVitei, se atla o vechie cétate

despre care nimic n'am inteles ce i cum a fost. La ,ho-
tarul Dubrovitei, in locul numit Seliste, un oare-care.
satean Radosav Georgevici sapand a descoperit oare-curn
o vechie bisericup, din care cauza s'a facut cunoscut
ca proroc. In fiecare Miercuri i Vineri lumea nevoiase
se ducea la dansul si bisericuta sa, rugdndu-se si cerand
aptor pentru indepartarea nenorocirilor. Guvernul la
tras la raspundere, dar lumea i credinta ei au ramas
si mai departe in partea lui. La satul Mirovistita i pe
dlasupra satelor Mirovei s'au gäsit vechi bisericute.
Gäsiri de asär biserici de care sateni la noi nu este
ceva rar. Imi pare ca la noi rari sunt locurile uncle ta-
ranii sa nu . fi säpat, fie din intamplare, fie in genere din
causa at au visat Sau C li s'a aratat de alii, iar toate
acele localitäti s'au numit de popor fie din cauza ruini-
lor, fie din caula zvonului bisericä, bisericup, mániistire,
manstirt, etc. etc. Sugestia 1) joaca la popor primul rol
Dupa amiazi am vizitat scoala primara din Bolievta,.
in care scoala pe langa copiii Sarbilor urmeazá si cati-va
Românasi din Imprejurimi. Am rugat pe d-na institutoare .
sä intrebe pe .scolarii sal. Romani din cl. L-a i sa-mi
spuie un cântec in limba lor materna, pe care dânsii il
cantau cu mai multa placere.
Dupa ce mititeii s'au resgandit nitel, mi-au .cantat cloud
versuri dintr'un cantec, din care imi spusera cd nu esté-
mai mult, iar acele versuri sunt :
. - Cum ke striga ?.- mamaliga
" Cum ke kiarna ? - Surbi zamd 1)
Dupil amiazi am pornit din Bolievta in spre Valocoilic-
primul sat romanesc mergand din Bolicuta In spre Bres-
tovacica-Batlia. Am mers Meet, fiind obositi de eri. De si
e numai un ceas departare de Bolievta, noi am conocit
aici, la Valacorlie. Suind drurnul, care duce la Valaconie
privind de pe deal in spre Bolievta, se presintil ochi-
lor o panorama dintre Cele mai frumoase. Puternica im--
1) Sugestia in popor (Sr. Cu. Glasnia) 1902, pag.,437).
1) Lucru minunat si in Buctu:esti copii il canta acest cantec cu a cihu
sul: - Cum te bate-? Peste spate !
2

www.dacoromanica.ro
 IS LUMIN A

presie .1td face muntele Ratan, care de aei, se vede intreg

de la poale liana la \Tail si cu toate ramificatAile sale.
Rhtaa nu este din partea aceasta gol i aproape chel,
:cum l'arn vhzut dinspre Soco-Bafiia. Din -contra partea
lui dinspre Miazh-Noapte este -fmbrAcath ea phduri dese
pi cu abondentä iarbd. In tine de la Bolievta mergând
in spre Valacofie incep Românii. Chlritorul îi vede sau
inalninda4 pe drum, sau cum lucreazá la camp.In pri-
mul rand (Wish .se desting duph imbräcruninte. De aici
inainte incepe excursiunea noastrá.
Ajungand la Valacoiiie am stat la rhcoare inaintea os - '

/
pätäriei. Si in Valacoie ea si aproape in toate satele
romfinesti, pe unde am trecut, se aflä de a lungul dru-
mului una sau mai multe chreiumi facute duph plan,
pe cari de obiceiu le tin proprietarii cládirHor. De obiceiu
dânsii sunt R6mâni localnici, cari au tost mai priceputi,
mai scuturati si mai harnièi decht eel lalti; sau cá sunt
veniti din oras sau din alte sate si prin härnigia si ter-
tipurie lor pe lângä oamenii guvernului si -säteni, au
stiut pe socoteala läcomiei, neglijentei s,i adesea a lenei
acestor din urmh sh realizeze un frumos capital si sá
-devie cei mai bogati din sat, vfinzand cu toptanul i ea
märuntisul, avand cele mai trumoase twine, locuri de
pásune, iirezi i animale. Se imbrach ca oräsenii-si ade-
-sea trhiese ca si dânsii. i satele färá sosea nu traese
mai bine. Pretutinueni carciumarii . sunt tare bogati. To-
tul e pe mâna lor. Romhnui toach la dânsii eel din urmh
'ban, mai ales pe rachiu.
Valacoie este un sat mare. Dupá recenshinântul din
_31 Decembre 1900 numärh 2100 .locuitori cu 375 case.
Afará de invatAtor, preot, posibil i vreun venit de afaril
vre un tigan, toti eel lalti locuitori din Valacoile stint
Romani.
Inaintea carciumei am dat de piste säteni si eu am '

intrat cu dânsii in vorbä.

reni poveStirä shtenii ch odinioarh Valacofie i Pod-
:gorta formau un singur sat, care- se cherná-Paralovo si
care sat se ghsea pe tärmul Timocului, la local, ce si
-astä-zi se numeste Paralovo. COral Turcii au nävalit

-
www.dacoromanica.ro
4
 LUMINA I 9:

cand-va in acea parte, locuitorii Paralovei au fugit. Lind'

s'au asezat in Podgorta de asta-zi, iar cei iaiti s'au dus
in valea din susul raului Valacoilie de astä-zi, in care
vale se gäsea multi anini. De aci numele satului : ra-
locode = vale cu anini 1).
'In Valacorde- ca si In toate satele romanesti se praz-
nueste Slava, pe care dansii o numese praznic. In Roma-
nia Slava este necunoscutd, jar si cuvantur praznic, care
tot din slavoneste vine i insemneaza serbare, sarbâtoare.
.51 Românii din Banat au slava, numindu-o tot praZnic..
Din obiceiurile Valet cu anini mai insemnam: Craga
= sl. Cralifa. AceSt obiceiu raspunde la obiceiul nostru
Cralifa. In vremea vechie, in timpul Rusaliilor, erdi(ele-
umblau prin sat jucand i cantand. I naintea lor li se adu-
- ceau bolnavii easel, iar ele it scuturau spre a se Irish.-
natosi. Acest obiceiu s'a_stins cu totul Mange de 1876_
Colinda, de la lat. calendae. insemneaza asta-zi la Ro-
mani cantece de Crdetun. Dar mai insenmeaza inergerea
din casä -in cash' spre a canta acele cantece si a primi
daruri. Acest obiceiu corespunde cu colendele noastre. Se
petrec in ajunul Cräciunului.. In acea xi se strang copiii
de la 10-12 ani, de cu dimineala purtand cu dansii toege
cu cari &trait parintii.
Toegele acestea sunt beige in parte de sroarta, iar cart
ramasa sal in forma de spiralä, ea o panglica, In aceasta
stare btul se pune pe foe si se caleste, paná ce partea
helitá clá n negru. Scotandu-se Mina acea scoarta ra-
masa, cele cloud culori-negru si alb - se incoldcesc pe
dansul in forma de spirale. Varful bâtului se despica si
.

se pune acolo land alba. i colorata. Cu acest bat umbid

copiii din casä in cask strigand necontenit:- chin ! chili
iar,. cand intra in easä canta :
Build zeo la ajun
Pantru as1) bun

Vitelei, purcelei
- ao

Sanatache bogatache
Oi la strung .

Bani la punga!
1) In M-r Aria
' Cias
2) Vitelei, purcelei=viteluli, purcclu,i. La acest din unnacuvant Juni-
utivut e dublat.

www.dacoromanica.ro
 20 LUMINA

Dupä cantec dobandesc carne de pore E;; i colaci. Fie-

care cash frárniintá cu aceastá ocazie 40 colaci, numiti
colidre(i. In Romaneste colinclef=colac de Cráciun. Astfel
umblä pand dupá amiazi..
Darurile primite se mänâncd in ziva Cráciunului.
Carless. Acest obiceiu are loc in ziva de Boboteazd. Se
strâng câteva fete, cheamh cativa tineri si umbld din cash,
in cash' cântand si sunand din clopotel. Sunt anumite
cantece pentru Carlesa. Unul (Untie ele este urmätorul :
Carleiesa ! Chiritleisa ,
,
Mâdeliesa
Site rare Site rare
fey>i afare ! Ei afarä !
Site gease Site dese
TunA. 'n casá ! Inträ 'n casä !
Boii, 'grail Boi grit'
Si 'ntre gran Si 'ntre grAu
Oi linoasä, Of lânoase
Vaci laptoasä ! Vaci läptoase !
Duph ce cantO .fetele stau inaintea casei, iar tinerii inträ
in cash si- primesc Think carne, branzd, slänind. Dupä
ce isprävesc, ei se strang inteo casd si, din cele ce s'au
strâns, se pregdteste o Cind i astfel benchetuesc si se
veselesc toath noaptea, iar când se face de zi. se due la
hiserich.
(Va urma) Trad. C Cosmescn.

SCOALELE EVREILOR .

Invätitorii §i invdtatii lor pe timpul lui Isus

-
Dacä privim in istoria popoarelor, vedern, c fiecare
popor in toate timpurile, s'a silit si se sileste sá ajungä
la o treaptä, a stiintei cat se poate de inalth, ca prin aceasta
sä se inalte asupra celorlalte creaturi, ca sh arate, cd e
dernn a ti cea mai perfecth fiinta, a lui D,zeu..Ba, s'au
silit popoarele, ch nu numai asupra celorlalte creaturi
sh se inalte, ci chiar pe semenii lor, pe celelalte popoare
sd le intreach in tiinta, i arth. Ca sä., posit aSunge la
acest scop, au avut trebuintä, de dezvoltarea intelectuald
a. indivizilor, care numai prin *coalä se poate ajunge. De

www.dacoromanica.ro
r
 LUMINA 2I

:aci provine, ca in primul rand. au-cdutat sa-si inrmil-

teaseä i sa-si perfectioneze scoalèle. hi timpurile cele
.

,mai vechi dam de scoale foarte-,bune, cari pot .servi si

azi ca exemple, ca modele de imitat. .

Scoalele cele vechi le impartial in cloud grime : In scoale

-elementare, unde se in vatau elementele stiintelor, precum
..scrisul, cetitul s. a., si in scoale superioare sau- acade-
-miile (liceele).
La evrei, inainte .de jugul babilonic, nn &lam nici un
,fel de *Coale. Bdiatul, in cercul familiei. sale, -primea pe
langâ educatiune, si invätatura de lips& pentru viaä. Ba
-chiar dupa aceia mult tamp n'au .fost scoale poporale in
intreaga Palestina, prink la inceputul secolului I a., Cr.
când Simeon ben Setach, presedintele sinedriului (senatul
,celor batrani, a introdus scoalele cercuale sau de ocol
.si invätämantul obligatoriu (79-70 a. Cr.). Incetul cu
incetul numarul scoalelor s'a inmultit deodata cu nu-
invätätorilor, la cari trebuiau trimisi baeti de 0
,

Tana la 7 ani. CU .mult mai tare s'an inmultit numärul

:scoalelor, dupa, .daram area Ierusalimului (70 d. Cr.) : Se
zice,, cá impáratul roman, Adrian, ar fi däramat (135-138
d. Cr.), nurriai in orasul Bether, 409 scoale de copii. In
..genere scoalele, la evrei, au fost atilt de apreciate, incat
- in sensul Talmudului, acea comund trebuia däramata,
-care n'avea macar o scoala pentru cOpii, p.entrucil : .Nu-
'mad copii i dezvoltarea lor intelectualä pot sustinea viata
cunui popor".
. O scoala elementarä se numia Casa eartilor" sau
Scoala bibliei", pentrucä in ea se invätä, biblia. Insa mai
târziu, scoala a prima numele de .i.nelgogei, fiindca in si-
nagoga se tineau cursurile. . .
Invätätprul era de regula wean servitor de al sinagogei,
care învái copii a scrie, a ceti, a calcula si a traduce
uncle parti mai insemnate din Pentateuchos.
ln orasele mai mari, scoalele stan pe o treapta mai
;Malta i erau de .doua graduri: Cea inferioaril era, ,ca si
la sate Scoala bibliert; cea superioara era coala Misna",
la care urmau copii dela 10 ani in sus. Invätätorii dela
.scoala inferioara, se numeau : Invätätorii bibliei",. iar

www.dacoromanica.ro
 22 LUMINA

dela cea stiperioark.Invätätori'matneiani". In fiecate oras,.

in fruntea invAtAtorilor prezida, Invätätorul oraSului",
'care era totódatá .si nOtarul orasului respectiv. El da
celorlalti indrumAri ; el ii suprävegbia ; el îi trAgea la cer-
cetare disciplinarä, cAnd greseau ceva si era in mare- -
'onoare inaintea poporului. DacA cineva voia, sh fie in-- -

Yátátor, afar% de calificatiunea stiintifich, se mai cerea

sA aibä purtare moralá exemplargt, s nu triliaseä, des-
pArtit de fenieea sa s. a. Femeile nu puteau fi Invätä---
toare ; lor- nici nu le era permis sA cerceteze vreo scoalgt,-
pentrucd-.-in sensul Talmudului-stiinta stricA moraVu-
rile femeilor, le este dat dela D-zeu, sA aibA grije . f
de eresterea pruncilor, de economia casei si -sgt fie su-
puse bärbatilor intru toate, deci si in privinta stiintei..
Vedern si azi, cä. femeile ovreilor bigoti nu cerceteaza
nici o scoalá, si numai atata stiintd. cAtA si-6 insusese...
In cercul familiei.
Metodul, la invátarea bibliei constA din invätarea pe
dinafarti a unor pArti din ea. Vedem dar, cA intreagA in--
VátAtura in scoalele poporale consta nvmai in cimoas-
. terea bibliei. -

.AcuM: erau scoalele superioare, sau academille.

Rabinii deduc originea scoalelor superioare de la pro- .

fetul Moise ; dar de scoale superioare, in sensul straits -

al cuyantului, nu dAm decat cam prin mijlocul secolului
I a. Cr., când Hillel, presedintele sinedriului, a pus baza
scoalei superioare (academiet) din Ierusalim. Din timpul
acesta, acaderniile si invätatii lor au devenit locarele-
stiintelor si au avut . . mare putere asupra formárii legilor;
.

pe cari si Evreit de azi ,le tin ea legi läsate de Iehova,

prin rabinii lor. .
Q scoalksuperiOargt sau academie se numea Casa
stiintel or", sau si Societatea invAtAtorilor (Mäestrilory
si a discipolilor, pentru cAutarea adevArului din legend&
si mituri si,pentru studiarea 'Drat".
Ca local al academiei servia sau casa privatA a miles-
trilor sau sinagoga. Despre interiorul lor putin *Urn.
Maestrul, ca fie-care discipol vadá fata i sä, iriteleagA
sA.'i
propunerea. sta intr'un loc mai ridicat, pe catedrá, längä

.
www.dacoromanica.ro
 ' LUMINA 23

dhusul, dar ceva mai ..jos sedeau in scaune colegii Ma-

1 estri-dui : iar dscipolii sedeau in semicerc la picioarele
maestrului, pe Phrnantul gol sau:pe covoare simple.
Invä laced incepeau a cereeta scoalele maestrilor inva-
. tati, de la etatea de 15-17 ani. Se intampla, ea oameni -
inaintati in etate cercetau scoalele aceste, ca sh se ca-
litice in stiintä astfel, ch nici nu e mirare, and vedem
pe batranul Petra (apostolul), ca ucenic sau invätäcel
lui Isus. _

ACei, cari erau primiti in sirul discipulilor, erau supusi

unei discipline foarte severe, Asa d. ex. : cut oameni pro-'
tarn (nehrivtati) sh nu vina in atingere ; nu le era per-
mis sii gl utn.eascü malt. Fath de invätätorii lor, trebuiau
sit fie cu cel mai mare respect, care se poate da unui
om. Din aceasta rezulta stricta subordinatiune, care se
manifesta in regulile armAtoare : Discipulul nu putea. sit
tina -prelegere iii maestrului situ ; si care ar fi
Merit aecasta, in sensul Talmudului; era pedepsit ed
Monde nu-i era permis sa zich nimic impotrivh ;
:

sa nu gandeasch sau sh vorbeasch rhu, despre mdestrul .

s5u, pentruch:daeh ar fi Meut-o, se socotia ca si cum ar

fi fheut-o in contra lui lehova (D-zem. In decursul pro-
parterii, diseipol alai nu-i era perrnis, sh stea In picioare,
prin care ar:fi aratat eh sth intr'un rang de demnitate
eu mdestrul shu. ci trebuia sit sada. Numai la ragaciane
a
stau .si ei in pieioare. Mai departe, nu i era permis, ea
sit grälasch iitvítoru Iii i pe name, ei totdeauna Dom--
nul meri! sau Mäestral men !" La esire din scoala,
trebuia sit se piece inaintea mäestrulai i apoi tot cu
fata intoarsa &Are el sh se dephrteze. Din aceSte patine
,exemple putem vedea, ch. invhtätorii Ebreilor aveau o
putere nemarginita asupra invätheeilor lor. ,

Duph ce poterea inviltätorilor a erescut intr.atata, in -

cht nimenea iii putea fi vreun oficiant, Oita nu asculta

prelegerile lor, a inceput a li se da diferite titluri. Asa
de ex.: invätätoral de la scoala elementarä se numia
.

rabs& sau rabbi- (invhtätor) ; iar presedintele sinedria-

lui si rectorul academic". purtau cel mai mare titlu, care
-era rabban" (rnhestru). Cursurile erau. gratuite : inviiVAL

www.dacoromanica.ro
 24 LUMINA

torii i mdestrii nu aveau nici un tel de salar. Insä, ca

sa poatä trai liber (sa, nu fie avisat, la mila altuia), tre-
bnia sa stie i ceva .rn estesug din care se sustinea pre-
sine si familia sa. Dar cu tactica cursurile erau gratuite
totusi li se oferia cate un dar (in bani) ca despägubirer
pentru timpul perdut cu scoala. Tocmai pentru aceia,
numele darului era : Darea, pentru negligenta lucrului". -
Qbiectele de propunere, la scoalele superioare, erau ca
. si la scoalele inferioare : Tora, mitul, legende...; dar forma
(metodul) propunerei nu era tot acelas, ci mai mult
disputatoriu-catecheticus", pentru ca i discipulilor Je-
era permis, in cursul propunerii, sa pund intrebdri, sä
arete principii dubii sau contrarii ; asa, "ea de multe ori,
pate o tesä era supusd unei critici foarte aspre. In äst .

mod propunerea devenea disputd.

Maestrul de reguld incepea propunerea, cu un yers sau
cu o strofd din Tora, sau cu o teza luatd din bi--
blie, sau cu .un caz practic din viata omului ; ascultá
contrazicerile colegilor sdi, intrebärile discipulilor, la cari .

ráspundea irrcele mai diferite forme : aducea contraziceri,

asemänänd teza luatá cu tezd din legende, ardta tezd de
a profetilor vechi, cari erau sau pro sari. contra tezei lui.
Dacti era prins in sac cu intrebärile, se apära cu contra-
intrebari. Dacd, vreo intrebare sau tezd, o studiau bine .
din toate punctele de vedere disputa o incheiau prin vo-
tare si de era votul pro, atunci chestia se privea drept
lege religioasa-morald, contra cdreia nimánui nu-i era
permis sä lucreze. De aci se explica de ce cu timpul,
academiile au devenit corporatiunile, cari forrnau legile-
politice si religioase-morale ale evreilor, cari i azi stau
¡ hied' In vigoare i pe cari le tin ca legi sfinte, Idsate de
Dumnezeu. ..1

Dacá discipulul, dupa invätare de mai multi ani, se

deprindea in stiinth pand sä poatä propune liber, i dupa
ce acesta promitea, ca numai ceeace a auzit dela maes-
trul sku va profesà, devenia colegul maestrului i ocupa
locul deadreapta acestuia. Dacá voia sa propund liber pi
stir aibd invátáceii lui proprii, pe lângd castigarea auto -
rizatiei dela maestrul sau mai trebuia sa fie prornovat
(
www.dacoromanica.ro
 LUMINA 25

la rangut de rabi", care. se Mcea din parte71 maestrului

si era impreunata cu mari festivitäti. Candidatul imbracat
in vestminte de särbatoare, se prezentà in sinagogä; unde-1
sezau pe catedra maestrului,.care apoi isi punea mantle .
pe capul lui, zicanel : Eu te prornovez, prin stiinta
mea, la demnitatea de rabi"., de acum ai-dreptul a in-
vata toate, cate le-ai auzit,dela mine" ! Apoi urmau can-
tece religioase. i discursuri testise.
Dreptul de a promova, invatacei si 1-au revMdicat nu-
mai pe seama lor si nu "eriCpermis himänui sa invete
in public; fara ,o prealabil a. hutorizatie 'caStigata dela
dansii. Isus care trdise reins' in .Nazaret departe de cui-
bul intelepciunii, departe de Ierusalitn pana la etatea de
:30 de ani ; cand a pasit hi "public, fiind invätatilor cu
totul neanioscuti, pentruca nu cercetase scoalele lor, a
..starnit o adevarata furtuna (je indignare printre cárturari:
si tarisei cum ii nutneste sf scriptura, de .oarece fara
autorizatia rabbamilni, a pasit in public ca invatator ; a
Parcurs Galileia, Judea, Samaria: invatand poporul si a
strans invatacei i pe aCestia'- cum ziceau ei - furand
.dreptul de ,a prornova, i-a,trimis .sa invetie p.opoarele.
Din aceasta cauza le-a parat Isus prOa. cutezator;
:mat cu seama vazandu-1 as de intelept-pentruca emu
-gelosi de liuterea lor-;-pentru cutezanta. aceasta mare; a
Irebuit sä moard pe cruce si.... sa ne rascumpere pe noi.
Tinase Cosmttlei
In'vkito.r in Bichigiu (Transilv,ania).

DE LA VA:FRA

CiiNTIdt 15-r: LEAGiN-0- . ty03,..W?

---
Tän_anu§e fnicazd,
Qi Íhi te-ardse Dirnäzä .
.10

ri un nel de haleumä,
'I
Tri-und vearg4 ganuma
Tri-uná nuck up1ivä_
i) .

1) Acest dintec face partedintee year satiat poparaWk.

www.dacoromanica.ro
I id )- L
 24) LUNIttiA

Un fitior ditrh livade

Cu carnesea pan di Ode,
-Un ficior di pri cumarit,
Cu cknesea di chinaia
Un ficior di pri cupric
Cu cAmesea toati =Lit:
Un ficior di. tu urzica,
Cu catnera lArungica !

t -
Tarnk:-MT, tarna-MI (lea
caftd: noav
Nu-ari ni noa, nu-arT ni vectie
Acat-ui tata di ureclie !
(Auzit de la d-na Maria C. Belirnaee)
Duumezkt s'te bata, bre jone.
De tra tine armas nemritat
Ca sideai de-4ff zaceal:
De i'rimaveara va s'te liaü

. insi féata Eu uboru

S'PAlc?irseasca-al Dumniza :

- -Doamne mare, Dumnizale1-

' Di cum iiii-escu ahat músatä
Nica ocliul laîú slu-aveam;
Va ií luant joule, ne-frif vream e.
Va tiff _luam hiilu a vasitliellui
Culet de d-ra Itvandra Nacin)*

pAt'LE SURIRI
--
La tinp ease murMurg;
'

lu doarme feata singtir,

Singurd feata slantita
Lanzita lea si isusitä. -

Dorlu alei marzine-nu-avea-

CA arnana.rä tra s'u lea.
- -la scoal lea, scoal Maria .a Mea.

,
www.dacoromanica.ro
 LUMINA 27

Cd tin cuscdrli s'ti lea.

la scoal, cä vine gionle a tdu,
Gionle a tau i grambolu a tdu,
- Tap, lea dado, nu tin mi edrtea
Cd-fiti se apruchi moartea a mea,
Care s'tine gionle a ilea
Zd-ld ca s'Vina su-1 ved eft,
Si si-li zdc mas un lain zbor -
Si s'nu s'toarnä cum ei nu vor.
Cara sun cuscarli, ghine s'*in
Astearnä-lä analtu pri aguld
Scoate-ld tin dulte 's'bea
S'bea, oa dado, i s'nu lä treacd..
Ma s'li zap, lea dada mea
Ca si-si lia pi sora a mea,
Cá eo ved eh' va sIi mor.
- Hilea mea, duruta mea,
Aiste sboard nu-fin b grea.
CA gionle tine cat va-1 vezi LI

Tine inproastä va ti scoli.

Va-Mi ti scoli ca nä chiraua .

S'va iii ti adari Inveastä naud.

- Ah nu slate, o dada Inca,
Cd vine anghila s'mi lia. 4

Ma bagd-ti mAna tu gepea Inca,

Si scoate cliaia di sAnduchea mea
Ca sä scoti erma-ffii di paie
s'adari Zoita inveastä naud
Zoita s'alAxeascA inveastile
Pi mine va mi aldxeased moasile.
Ali Zoitä va-li cantA featile,
;;'mine va mi plangd tricutele
A li Zoita si-li bagd teburle,
A Ada s'Fni bagd savanlu,
Zoita s'u lia cuscdrili,
Pi mini s'mi lia prefiil
Zoita, cand s'u incurunati,
A Ilia trisaghiu 1hi arcap.
4 lei va i arucd orzu,

www.dacoromanica.ro
 2.8 LUMINA

Amia anamá
Nasa si tu casa lei,
lar mine tu groapa mea,
.Ma s'mi vrei, lea mama mea,
Va s'fni fati dirnandáciunea
Si s'fati ti i1a mea
Cum nu s'are faptä iuva.
Maria atumtea cilsCW,
tii sihdygbiarlu tu poartä intra...
(Auzitä de la Paraschevia Vlachi)
Ioanitiu BM&
N

NUMTA LA AROMANILI DI CRUSOYA

Ganda -s'isusescu doi tineri, sed yarn(' mes, doi i cama

multu chiro isusiti i deapoia lipseaste sfacä numta,
- adich sd-s lia.
Nurnta la Armartili rusoveafii-ca iutido-ahurhiaSte
di Dumänica a cafeilei. Urioard îÍii tihiSi s'escu la .unä,
4 numtä i invitai adetile ti s'fac di tu ahurhitä i Oulu
bitisitrt. Adetile ti va vä spun sAntu cama multe di la
inveasta si putâne di la gionle si ca 's'Ii acächisiti cama
ghine va vá li spun zud cu zud.
S'acâtdm cu .Dumänica ti s'chiseazA cateen. Di cu dim-
neata, nicuchirlu ti fate mimta va s"pitreach un orn ta
s'cliamA Soia, oaspitili si soatäle a featälei s'ursiascä
dupd prânzu eh va s'bath cafeea. Oamiüili aburhescu
sinä s'oarä iar featile s'adund ningä inveastA i acatä
s'gioacä pi chimanei i s'cântä. Deapoaia va s'iasá tu
ubor i va-li da herlu a inveastilei s'da indao ori tu du-
beclu di cafee, dupd ti va s'da indao ori, va-1 treacd di
' la un la alantu s'da cati unoará cAt ti ghine. Tu chirolu
ti va s'chiseazA va s'cântâ înd.o cântite i deapoaia va
. s'alinä analtu.
Duprt putân chiro, va siná si di la grambolu (gionile)
.

s'oarü. Va-li tithisiascd i deapoaia cliarná s'gioack

tine mare taifä : Muleri, bârbati,, feate i ficiori. Tu fugá
va-li da muterle a inveastilei câti unä cutie di lácume,
.

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 29,

Di la inveasta s'due ia grambolu ta stoarna, Vizita. Di

zuatea ahurhescu hareile i giumbu§ile.
Luni nu are tiva, ni la Inveasta ni la grambolu.
Marti sear& s'due oamii di soia lor cu caniscu. Ca---
niscul çi s'dute iaste sau pane di spae, sau culac mare
di simite sau tava mare di carne i una ie di Vin, sau
tigani, gurabii, etc., iar a featilei li-aduc cati yarn& p4-
chese ti tu paes Seara aistä s'cliamä multe [bate, cari
nase nu kin goale, ea va s'aducd cati Wand p*hese
curabii sau tigani sau pileate, etc. Ti atea nicuchirlu lip-
sia0e i-i facá etimosia ea tin oatriini cu caniscu. Cama
amanat poate s'Vina i di la grambolu slaca chefe si ai
ca ed pan'tu .apirita.
Mercuri nu are tiva ; seara poate s'Vina cu caniscu.
Gioia easte giumb-Lwa i haraoa la inveasta. Tutá zua.
trontiz,i : chilargilu va-si that etime tute ti pi mase, a-
, dica : phiate, linguri, furculite, scale, iele va li umpla
'cu tin, arichie, etc ;. ahcioaia va-si taca ghelile ; alte va
s'poarta apa sa speala vasile ; alti va s'Indreag6 lambile,_
sufrazili, etc. - -
Vine seara, 'intunearica. Chimaneile s'frangu di can-
tare, iar featile i flciorli di giucare. Oapiii indoi 5171,
cama agaia, îndoi cama s'aman i dupa ti c-in tut! so-
trele (Mesele) santu etime. Ficiori, featile i înveastile
cama di a casälei, cu neciurile dininte, slac tilefe, bucati
di huzmete indol aduc pane, alta *Vin, ariChie, ghele, iti
:

va slipsiasca ti pi mese i cai di cai .s'aduca CL

siniile macare ti oarniffi. La Wilma cuscrile i yarn& soe-
di cama aproape, cari nu Vin di jale i di altu tiva, va-li
si clued sufarlache, adica cat un phiat di ghela di tute
:

turliile, una carveale i un sis di Vin. Ninte s'ahurhiasca.

s'maca, nicuchirli va la oara. Ghine vinit i s'inchirdaz.
siasea, di scunchi, di inimle a voaste, pi harao-va tiniri .

si s'na lirtati, mea la alante nunti cama ghine !" Oaspitli

va li-u toarna urarea cum lipsea*te cu und scafa di a-.
richie. Indoi due la barbati, alta la muberi ; s'aduc firma
la 7-8 turlii di ghele,
Featile tu una casa alta va s'maca cu inveasta 'n cap
oara tuté pi, arada i rids& ca aruirioäs i cu octi

www.dacoromanica.ro
4+0
 30 .. LUMINA

aplicati uit,i va s'apiindisiasca. Duph ti va &mach' tuti, va

sä scoala si va slash pi cirdache s'chntä i s'gioach.
(lama tricutli va s'gioach cAti nihiam i va M da arad
a featilor si a ficiorilor ; iar nhsi va s'traga na naparte
*i cai va slach muabete, cai va s'cântä si va s'bea, cai
va s'acata s'adoarm, ma ti.nlu nu va la lipsiascä di
dininte.
Ca tu varnä s.-,;eaptHe sahatea Vin *i di la grambolu.
Di unoard, ti indao minute, vreava i gioclu va s'Op-
siase si. va s'seadh pi aradá: barbati i muleri va s'li
asteapta i va-li tragá tu adä. 'Fatal a feathlei va s'seadh
'n cap ; duph i va-li tiiirsr recur, va--li cliamä s'gioach. Va
s'gioach amisticati, deapoaia va IA da arada a tinerlor.
Featile'si fciorIi va s'gioach amisticati ; valsuri, polcuri,
bore, baluri, paint ,cad di cicioare lesinati, morti.
Di la grambolu varna, satiate ninte s'apird (s'qa hilr-
gbia) va slug* cal lipsea*te slash aprimnare i nási,
A di la inveasta. Aisti va 'slued etifil : va s'Iia tiva ti gas-
tare, tiva poame, arichie, etc. Va sîncliisiascä i va s'duca
tu curie, ma nu tu un.loc cu di la grambolu, ch nu fate
Ado va s'aleaga pi la trei *oapute, di tu earl va s'umplä
inveasta un ibric. (Aistä aph ti u lia, lipseaste sa titi
ca, u tan ti Shrnbäth s Irr inveasta in cap). Duph ti va.
s'gusta,. va s'gioaeä zurlusiasca, va s'inchisiasch ea-
i

tre loclu iu santu ateli . di la grambolu, asemenea si a-

teli va sua calea ti la loclu iu easte inveasta si asi va
c'andamusiasca tu un loc. Ateli di la gramboluva la da
-eat una arichie atilor di la inveasta st- din contra. Va
slaeä *i ado nihiam di giumbuse si deapoaia va s'dis-
partä. Tuti nuntarli va s'u duch inveasta pana acash, vat
sea cAti und cafee si deapoaia va s'iugh s'arlhätipsiasca
nihiam, eh s'fac Jängii, lesinati. morti ti somnu i ari-
hate. Ti laile feate i Jail! Maori lilt u iM ca-si .arupt
- bratele -si cicioarle di giucare, mea ti barbati i tricuti
ti si mutregcu chefea in pade si-si uda grurnazht cu vii
arichie, catee i tiva miZei.
Vineri, dupa fuga oaspitilor, nicuchirlu va s'atla un om
slinparth phsulile ti Dumänick ta s'acliamh oaspitili la
numth : ti incurunare i searà pi tinä.

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 3

Zua aistk di la grambolu s'duc la sunlit si la fârtatlu

eu cat un culac di simite cliamä ti Duminicá; de-
apoaia va s'ducä, la inyeasta slä oat* iar di la inveasta
s'duc si nrisi .sTA toarnd vizita.
Tot Vineri sa scoate- paia inveastilei .s'll u veadA lu-
mea cum O are si i zua 'tea i.S'âmbätä va s'cliamd indao
feate si muleri s aduná laa Ninte S'o Alma va sia
indao cufete si va-li si da a varnui ficior cu párinti si
va s'arucd indao tu Wadi", iar indao va s'impartá pi la
feate indao va s'tânä s'arucd pisuprk Tute meastirle
ti lea inveastatu bäseare, ca : flurii i ¡Avast galbifii, va
li bagä tu bas_elä sin clued la grambolu si nu va s'dis-
elidä di cat pânä Mercuri la grambolu, Pupa i va s'yina
di intrapd. ,

Sâmbätä mulerle la, spialä easile, ndscärsescu 'n sus

in ghios, s'aflä, pi mare pred4 pi world. SArnbätä sA spealá
inveasta in cap si nica seara aistä intunearica tn. casa
párinteasca iar Dumánicá tahina apirri inmeastd, nao. Siin-
bâtA va s'sursiaseä grambolu.
Dumänicii, va s'u da inveasta. Di cu tahina va s'pitreacA
un ficior s'ducA lihcele di curund : unA ti-grambolu, unit'
ti fârtathi i ma s'va,poate Will da si a cumnatilor a in-
veastilei. Duph bisearich ahurhescu s'fl.nrt oarnifii sTacä
411..

vizite, iar fustanea di inveastA va s'u bagá tu oda'tda

buna s'u vead, lumea ti Vine. Tu fuga oatniifilor, va
s'seada un orn la scar% Si va IA zilch : Tu seaptile s'ur-
siti s'därn inveasta sau sideti s'neazim cu doara la grain-
bola !" Pauli prânzu nu ppsescu vizitle. -Ca tu varna
patrule silhatea Vin di la grambolu s'lia doara. Vin
i

si s'alinä tun. analtu s'oará (afard di gram bolu ti nu Viné)

Un bärbat va s'dipunti s'li miasdi ficiorli ti-li adusirti
pi cal, iar a chilargilui va li da unA preacle di pirpozi,
era trAzea .calul. Deapoaia va s'incarch paia pi cal, va
s'arucA indoi ficiori pi, cal, iar 6 ficiori sau feate va s'ias4
ninte cu cäpitiflile : 4 mali si dai i1i di pi ghirgbef.
Chilargilu di la inveasta va s'tragä calul, iar misa afea-
' ti!ei. va s'aruci pisti cal nihiam uriz i kin. Cat Va Wa-
giungi la grambolu va s'arucA nica indoi ficiori, iar taifa
va s'alinä analtu s'oark Chilargilu va s'agudiascA pärpo-

www.dacoromanica.ro
 32 LUMINA

zile, iar ititili di pi cal* ateli cu cApitirbile.va-li miascá

_ ,

cu varni park deapoaia va sä scoald si va sTugd.

Dupä pränzu inveasta lipsiaste s'alaxiascd : ti atea im, rtt

ficior sau featd cu parinti va-li arucd. cdmea*a. Featile

va s'u alaxiascd si va s'u chiaptind dupd gustul a lor :
giuvaricazi nu-li si bagd, sade doi 11.2.41.12112iusi di teal%
urecli. - , ..
Tu. sahatea 81/2 sau 9 Vin di la grambolu slia inveasta
cd easte virghind. Taifh mare, sute di insi, cu chimanei,.
cu cântare. Cama tricutili cu preftul in cap salind analtu ;
dupd näsi Vine *i trtatlu sä-li bagd paputidle a inveas-
i
tilei. Cai di .cai s'li. zacd : ,,A bre fartate, ca goli*an nil
pari, /ai s'arfiteste,..pisman va ti fati! Si ti ti ili zfid a*i ?
- uama inghios va s'ducbiti.
Dupd na* *in multi insi di la inveastd, s'li-u indreagá
'
nibiam chialea. Lia .und stifaletd : li u bawd, li-u scoate.
si. cat o alasd in , pade und ploae di bu*e pisti pältdrile
- - lui; incâneaste si. -zghileaste pand Vine varnu cu suflit
slu ascapa. Sade giumbuse si haze ! Dighios s'dipun
- oamifii slä oard.-pdrintili prota-*i va-li tirhisiascd :cu -
câti un Vin *i arichie, ..
.
,
.

Dupd aistä, párintili a featilei s'due *i u lia di brat si

u scot pânla poartä ; di aclo u lia varnu frate i varnu
dusurin a la brateta *i talfurle inchisescu
' : atea di la
- grambolu., ninte si di la inveasta nápoi. Tu scoatire in-
veasta di tu poartä,' di. tu firizi .si di pi balcone va s'arucd
indao cufete. U due- la bisearich *i u incurund ; alti u in-
curund *i acash. :. -

Cat ti inCurUnare stiti toti cum slate si nu-i ihtizae

s'vrt spun. . . . . - . -
Cat ajungu, la poarta grambolui,. atel ,t,i o avea di brat
N,a-li da un uar cu un paid nuntru a inveastiiei si va-li
a cu mana pisti. imam'. lei si va-1 arucd ndpoi silt acatd
ai poate ; deapoaia li scot feate si ficiori filiti s'li ba*e
nveasta si-fi mea*te muliarea ti *ade ningd nasa en'
- varnu trier i ploace di zahare. base socrulu cu . soacra,
care adute und cärveale di pâne *i. sare, lä ba*e man&
si tu fatá inveasta si u lia di /Midi si. due in. casa..11.

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 33

, Tora, haraoa- cama mare east.- la nAsi. ,dicAt la, inveasta

acasá. ;

Noaptea,. -ea tu dao sahatea, di la grambolu va s'duCk

la nunlu i la fartatlu cu chimaneile : aisti va-si a oa-
milli di soia lor si tiva paspiti..

Cbstum AP3anez
N.,

-
La inveasta s'aduna multi oamiili, ca gioi seara lac
; -

mare chefesi giumbuse. Tu giumitate di noapte-va s'd-ucA

la grambolu- s'veada inveasta, cum Vinea i nfisi cathi
seal% pan'tora. Vaso s'uintreabh cum easte, va-li zâcä s'nu
-se sacaldisiascg, va s'u -lac& s'arAdd, etc. va s'seadd
yarn& sâhate si cara,, va sgioacä cAti varnu gioc i va
. 3 `.

www.dacoromanica.ro
N .
 34 LAMINA

iarA la inveasta acasii. La inveasta iara va

§zfilgt:
chefe i deapoaia indoi crib indoi va s'fuga; iar la grani-
bolki dupA i va s'ti ahchiascA inveasta in cor, va s'ffika
Tu achireîi. cantA asite :
Mea alb& SA this ti ved, lea sor,
alUisj inveasta 'n cor, etc...
Luni tahina va s'apira di Aaole pArti mahmurlazi, di
pidipsiti i sAcAldisiti la inveastA. Tahina va
s'ducâ varnA insi - -brba i muleri -- la grambolu
1

s'veada inveasta. CAtre se-ark va s'duca la grambolu:

muleri di soia tuta, oaspite, vitine, tute cu cutii di IA-
cufii, iar di la mAsa va s'duca una pane di spare, care
va s'u da cat va uct, iar caddie tu fuga.
Marti dimineata, tatAsu sau vArim frate a iriveastilei
lia guivaricazili *i cu indoi barbati *i mueii va s'ducA
ji bagA *i s1ä oarA. Zua'tea la grambolu dan arichie
arose si duIte: Di la grambolu alagA cu inveasta pi ari- '
chie.la puffin, la fArtatdu si la sorA, tetA. lalA a gram-
bolui, la varnA soe di çama aproape.
Mercuri un ficioru cliamA inveasta cu Una ploace di
zahare i cu taifa tutil s'inA la mAsa. AlagA arichie _

nica indao case si deapoaia s'duc ,;Intr'apd" la soput tu .rs

curie sau nafOaril di hoara. Lia macare, poame turlii

turlii, tiva ti beare ; prAndd ghine musat si s'duc cu in-.
- veasta la sopUt s'umplA apa. Nasa umple, 'jar alante di
anvárliga li u vearsA cant& a$i:
Umple, soru, vearsa, irate,
SA-li darn apä ali crip,ate :

Nu li u seate ca ji u toame,
Nu li u foame ert-il u seate, etc...
Di la soput va s'u duca acasá. _Ado, dinintea Poarta-
lei, va-li aruch : sazme, sufrazi, sinii, ghiume, sArmAlAc.
tingeri, cAlpitor, fur* ate. si sum sazMe va S'ascundA
indoi Inveasta indao scoalA, indae ii alas& $i
_ - catch', pisti nAse i pisti inAratili di ficiuriti. Deapoia, eu
apa di tu curie va 14 toarrul a tutulor sA spealA cu sa-
peme, jar tirlighene anted nihiam cinuse. Tuti ti sA spealA
1

www.dacoromanica.ro r
 LUMINA 35
'
va s'arucft ci varnu pArti lighene i tuti parazili t,i
s'adunâ. va-si J.,i impartä inve'asta cu thrtatlu. Va sdi-
cdä hasela, s'veadft duinaia ti are.
Dupá aist, inveasta va s'u due& la mása, care va s'u
miascá cu Aritrn6 flurie. Tu fugA va s'tâná indoi ficiori
iar a mArilor, ea : a grombolui, a frtatlui, acumnatilor _
si a cumnatelor va hi Mien s'ursiascá pi masä. Pisa pu-
tan chir va sIIní, va s'Enack va s'u lia inveasta Si va
Gioi i Vineri va u aduca inveasta iara ; iar Siimbiltà
o adne di tahina s'la in cap Mása si tiva di soia inveas-
tilei; ca : tata. lala, mae, cusurifii, va s'u cliam Duminiat
pi arichie cu rnä ploace di zahare : iar cusurea va s'u
cliamâ alte zinc, cama inch).
. Sapt.gm.iina di dupá numt4 easte adetea ea, mása in-
veastilei s'cliama bili-sa i cuscrkti.la impárghice, care
caste uná turlie di ziafete. S'adariirnao turlii di ghele,
turlii. turlii di dultefd.si poame. Muti u facu si cama inclo.
Duph ti va s'mfteá impaghicea la inveasta, grambolu
-va sTarä i näs impärgrdee. Cu impargllicea s'bitiseaste
numta.
Asi slate numta la Aromânili di -Crusova, care tilne
- dupil Wale ti vá spusiu -dao stamilfii di zále.
Ma ninte, tu loarea a doarâlei si a inveastilei, s'a
.

mina multe tufechi,' ma astagi chirolu easte altd turlie

si aiste ti le lac, ii.fac cu inima si suflitlu înglit.at. fu-i
chirolu si eta di ma ninte ? !...
iistase Milan
, El,ev In cla*a Y liceati

CANTICE DE LA NUNTA DIN CRUOVA

eändu-1 sursescu grambolu
Mea ghine nä vine birberlu,
Ta &nä sursiaseä grambolu.
Mea, tu birber, a§i s'bänezi,
Sä-nd lu adari muat, musat ;

www.dacoromanica.ro ,
36 LUMINA .

Mea ti la nun si ti la fârtat,

Mea i ti la inveasta ma musat. -

, Mea, ia muntriti-lu di pi frâmte,

Cd. s'pare cu mare minte ;
Mea, ia muntriti-lu pi sufrânzeale
Cá s'pare ca terlu cu steale ;
Mea, ia mutriti-lu di pi nare,
c;
Calotihä di cai-si lu are ;
Mea, ia mutriti-lu di pi .dinti,
Calotihd di a lui pdrinti ;
Mea, ia mutriti-lu di pi cheptu,
CA s'Pare ca birbeq aleptu ;
Mea, . ia mutriti-lu di pi barnu,
CA s'pare ca atlu cu fArnu!...
Dupá ti-1 sursia§te, îi dint& agi :
Ai ! tine musatä si märatd,
Ca luteafirle di dimneatä,
Asili lumbirseaste fata!
Distirnele chindisitd, -

La tine-avea imnchisitä,
Doli in cale rid adundm ; - .

Fd-ti tri cale s'nu cripäm,

Si-easte Mica si nu s'duchiaste,
Scoate punga di si-u- measte
Un cal agru si cu mänuse,
SA-1 poartä Invearta di guse.
Când s'alichia§te inveasta 'n cor :
Alba sä íi ti ved lea sor
Ti nä ti aIichii in cor ;
Mea ti na ti a1ichii in cor,
Mea s'nä faci nao ficiori :

Doi sä-li bagam pArmatefti,

S'nä adarä sati si fustai ;
Doi sä-li [Again pdpugiazi,
S'nä adard mestre si pAputh ;
Doi sä-li .bagAm gunusari,
Gunusari 'use di use. '

www.dacoromanica.ro 511111`,...

- ?,
 _ ,
LUMINA , 37

Ti unä lae Calddruse ;

Doi sä-li bagdm hrisitl,
S'nd adard neale si minghiusi ;
Mea si un pi tehnea tatä-sui.
Mea, avza, chirao din cor, .

Scoald och i mutria 'n sus,

Di-li mutha tuti di anvarliga,
Masi di un va ti lia frica...
Militate Hilda_

TOMNA 'N PIND

Parjilit di veara-i loclu!

Nu vezY iarbd, mas chingheri.
Sboara franzile di meri,
Pristi nase-arucä brumä
Lunzi serf !

SeaOrd dimneata vintul

Nu pop' s'vezi afoard om, .
N.0-un pulia nu vezi pri porn
Mas fantafiile, vi abureazd.
Când asvorn!
Negura pri rnunfr s'priimnä,
(;erlu-i pestru di niori,
Soarle slab- hl-arup sudori
Pan s'disgliatä gletlu marmar
Di la mori !
Vine toamna! Nu s'ma -seade...
Fug Armanli tuft' .tra-arniti.
eade muntile erfíiú
Mas cu cionile, çi caftä
Neaúa-anghiCi...

Vine-agiumse s'nâsä, neaua,

Hileaa brumâlei sl al vind ;

www.dacoromanica.ro
 LUMINA

Ea va 'ngroapd iai1 Pind

Ca un mort, ado si-lf hibg,
Tru murmind !...
Simmarina, 20 Septembrie 1907. ' Zica A. Araia.

1
_..- . . -
STRIGATURI DIN TRANSILVAN1A

La - Romitilili di tru Transilvanie (amirdrilia: Austro-

Lngaria) se Mid und lgbie de cdntice, cari ma multu
)se
se strigh de cdt s'cdntd. Tri-w,,ea si s'eliamd strigNuri .
i.uva aliurea nu se _afld -und ahtare lugurie.

j
Strigiiturile nu se avdu di edt la joe. Transilvane-rli
pe ningá jucarea 'n cor, cum avem si noi, iar pre cari
-alanti frati u cliamd !lord, au si und altfi turlie de joc,
care umeaste cu angdlisirea. .

Páreaclie, &Si ate doi, mas cu. theamind, candu

.

s'dispartu un de alantu, cându se it4rätiseazd si se* sn-

vArtescli ca la bal. Un ahtare joe transilVdnescu este
etmoscut la noi acel cu numa Munqancd: de cara easte
dipartea Muresului. t /
,
Pareaclia poate s.11ibd si de trei nisi un jone si doua
, neveaste led frate. Ma greu caste tri jucarea asd,,di cara
invärtirea. ce-si fac aisti oamdi'A la joe nevi cá are spu-
neare. &Van di mäai sni'ttos, eieioarele ma apruchiate, iar
eapetele deOrtate si se 'nvirteseu pri loc cum se- 'rt
vArteaste ,,ifitrlu (starleaza), asi cd neci poti sd-11 cunosti
oarneiiili di pri fata, ràndu sun-tu.pri alitare invartire.
Di cándu cându u apun aguiliusirea a invartirelei tri
.diScurmare si afumcca un i doi4rei de bärbati Mc cu
strigare lungá cdntice ca pe niscdnte- poezii, cari suntu
ma multu tri arild.car ma de multe ori simtu si cu
bun 'illy ,

DAM niscAnte mostre de aiste ' strigAturi, pe cari lb

.adunai eu, di .cara dure am banath cu frat:ili Transilvq.=;
nerd, oamerd cu bunil si harioasd inimd. ,

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 31*.

La nevasti jUcituse
Sta gunoiul dupa use_
La nevasta In joe harbatit
Casa sta nematurati:
La nevasta 'n joc voinica.
Spa la oala tu pisica.
." .

La neveasta cafe nu-s saturá de joc stá cupria dup-A use,

.stfr,tasa nernaturatá i arArnane c6,tuea s'u aspeal oala
la cum §i-arki de 'nveastele, çe arkt joüi axe' :
Frunzulita,samorastrit!
Dragostele de nevasta
Te bag& prin fereastra
te scoate*
'Pe nude poate,
Si te scot
Pe untie .pot
Pe sub strasina sub pod...

Sir( laile de neveastei le bagA prat( Wield ¡/ te scot pri

iu pcn; pri sum chieute (Strehi), pe sam.Otan.
Tot tri ahtare lugurie easta i ,aiste e Ja itighios :
Nevasta, care-i nevasta,
Sloboii sit se iubeascii
Si cu mine si cu altul,
Numai s'o nu ..¡tie satul
Si sit nu atle bittrbatill-
e.P-entru o muchie de topor
Aulica n'o sit mor !
Pentru zece
Tot imi Vees . ,

LI
Nveasta, care eask neveaski tri aldvdars,.,liberti &ale 8(4(
se va ;ea mine qi ea altzd, nuif hoard s'nu 011)40 s'Ìau afld
betr&allu. Una' ahtare prucupsita nevecstá race i ca se- -
allä nu-I civa, c6 de uná agudire cu mdnuclie de lupoar4
nu va s'mor, jar de .eave mdnuelie tot va s'li treacii
:ta mil strigilturft tri linevoasele :
Frunzialitit de fitSui!
Sus pe muche sit ma sui
- Lelitit din lunca deasa

www.dacoromanica.ro
"--
 40 LUMINA

4 Esi afará, 4i din casä !

- Nu mai Trier eu, mä, din casä
CA "sunt goal A. despoiatä
Si imbrAcatA nici odatii !

Un se alind pri un obtu i striga ali und ahtare featä :

- Esi afoard, esi din casä !" Ea 'li zke.: - Afoard nu
me duc, cä escu goalä, desguliatä iîrivescutá värtiä. oarä".
Printre ite, printre spatä
Pa4te o iapä impedicath !
Printre ite i furcei
PWe o scroafi cu purcei,
- cAm tesut o panza rarA.
PanzA. yarA ca o scarä
tii de deasA
Ca o leasä!

StrigAtura de ma 'n sus easte tri açeal, cari nu stiu

-s'tasä. Anamesa, noljuca de liP si de spatä paste una
poured inehedicatä ; anamesa de lip qi eii,cni paste Una -
poured cu purcell. Tasui - zke acea jiWiuta - una panel
I

arehavá, panza ea una seará si rie .ndesâtá ea

und a§L! .
T
t;
la ce zke un Jane tri nepricupsita lui, care nu stie
s'tasä. : .

Harnica-i mandruta méa,

Harnicd-i, dracu s'o ia!
Pune pAnza
Când dä frunza,
§i-o taie de tifin-Vasii
Si tot spune CA-i ea 'Mad
rani tese un cot depAnzä
Mama un burduf de brAnza,
Tese o natra
.Rupe o spatä
Tese.doui
Rupe miniä ! -

Aced caste livenda mea, acsa-i dracul s'u ha. U bagá

pänza tru ardsboiu cându desclide panza ei u scoate ri
,slimtul Vasil, tri anulu nou si tot vice cá. uá pelt ma

1 .4 www.dacoromanica.ro
 - LUMINA 417

nits-le de toate. Tase lumettate Cot $ aruPe una spat& tase-

.
.
daua natre arupe nauä spate. '
Strigdtura de ma 'n ghios easte tri cum un jone in-
Yarteaste la joc ma multe feate.
. . Frunzulitä grau märunt !
Lasä dreptul la pämânt
Si cu_stängul sä-i faci vânt
Lasa una, lasä douâ
M'alesei cu aste doua
Pan la patru-zeci i nouä
M'alesei numai cu douä
Nai de ma napoia strigaturä easte un invet tri li-
nivoasele : '

Mändro mândruli:ta. mea!

Spalk-0 draga cämasa
Sá fii draga la toatä lumea
SA-mi Iii mandra si mie.

Jonele îii zâçe a daileandlei : aspeala2fi scumpti

mew ca s'hii mugatii la toatei lumea, ea a§i poft s'hii mu-
pri mine. Omni curat si urat s'hibä, easte musat ;
paid
iar açel necurat icá murdar, si musat s'hibâ, de urAtlu
ma urât easte. Cosmescu.

JILOASA ADUÇERE ,AMINTE

Ah, cat plängu i jilescu, -
Canda si7azi tot ul mutrescu
Tru udae, tes in pade
Mortu Cola . nostru sade.
Candu ved matata-li tetä
Pre, ¡with' di-aistä etä
: Cum ma plänze, aradâpseaste .

Si jiloase zhoard greaste.

Cola s'fea.e jone aleptu,

www.dacoromanica.ro
42 LUMINA

Ca grambel, de näsä--1 ndreptu,

'N cap curura si cu teliuri
Ce aräuff ;31 greale jebufi!
Plänze teta ca ná mamá
Si pre numä tut ul cliamä.
Vain nut" mortu, e is s'nu hibd,
Ma el dip nu, va sä stibä :
$1--altede-anvárliga plängu,
Suschirá si mähile sí frängu
Plängu soff-li, ma el tace,
Ocliul si-are astes, !

câmbanea tut asuná

jalea-a tutulor s'u spunä.,
S'se-avdd largu .plasma toatá,
Scumpul frate i lailu tatá !
-To Mau, 19,a7 Gopei Valeria C. Cosntescu -
)

JELIREA A UNUI JONE'

Ti'nträ Vermul tru hicate,
Ti máncard laile fliate
Ah, musatä trandafilä.
Fusì aruptai fär de ,hila!
.Moarte laTe, nfärmäcatä,
Hillulu a eü çe ti-are diiratati !

Mitt, na-alas1 tru-aistá lume

Si va s'astingä a nostru nume !»
gal

-Scumpe frate, cak bunk

Ti-alasasi tu tatä s'murnä-!,
Tuff cu iniMe jelite -
Ca de sfulgu agudite !

-c'TT bas curuna, scumpe hijiú

Albu-aros, ca un birbiliú,
Gione scumpu te jilescu, .

S'tru läl stratiie ea me 'nvescu!

Ta chi PaTio

www.dacoromanica.ro
1'"
 LUMINA 43

NOTE SI IMPRESII
Dar ce nu Merge cand trebue s mearp-ä?!
Carmen Silva
Regina Romfiniei.
'
Mamie secret al vietei este de a-si alege omul o tinta
nohii si de a nu o pierde nici o data din vedere.
Cristina de Suedia.

.°0 Räbdarea nu este altceva decat o adevarata energie.

G. Sand
.

In cele mai grele imprejurari un nimic a botAra in

totdauna cele mai mari evenimente.
Napoleon.
..

i Se poale, (lac&, exista increderea ca se poate. _

- . , -
' , Virgil. ' -

Un om valoreazá adesea mai mult decat reputatia sa

si o tara mai mult deck Hteratura si politica sa.
I . G. M. Valtour.

Dar"' cineya aruncâ cu noroiu asupra ta, pAzeste4e de

a riposta :Va trebui sa te . apleci si sá te murdäresti de
dour& ori.
J. Eötvös

De ce sa ne mirAm cá bâtrânii tin asa de mult fa viatii ?-

Oare actul cel mai interesant,nu este eel din "rind?
J. Eötvös

. A vorbi färd a spune nimic, ihsernnea7A pentru multi

oameni, a exprima tot ceeace dansii gandesc.
. Oscar CoMmettant.
-
Noi ne reprosem gteelile intru cat ne temem de ur-
mârile lor.
_ G M. Valtour.

Pacea este timpul cand fiii tsi ingroaph pe OHO, iar

www.dacoromanica.ro
 44 LUMINA

räzboiul este timpul când pärinii îi ingroapá pe fill lor. .

ierodt _

Centralizatie : apoplexie la centru i anémie la margin'.

Lamennais.

Stall destui oameni, cari se opresc in mijlocul drumu-

lui stinsi si obositi. Nereusita si injosirea. lor face sd se
nasal indoeli nemeritate despre sinceritatea primelor
planuri. SfArsitul vietei lor cal omniazá inceputurile.
Eugene Despois.

' Nu poate fi prim pas cdtre gresalä. Nu. poate fi deal

unul singur.
Jules Claretie.

Orgoliul unei femei este ultimul luptiltor al cinstei

sale. . - 1 .

Culese .de C. .
.. . Ed Pailleron. 4

PRIMA VEA

Primäveara, primaveara
u Mice s'cu virdeatä, ,

Vine dulcea primäveara

,
(:e haraud, ce ghineatá !
-
S'duse neaua s'duse gerlu
N'are stoguri dip di gleatä
.Multu sirin is'easte cerlu -

(.7e harauk çe ghineatä !

Loclu WI ma si nvirdzaste
lucido e musuteatä.
Tut Mice aniurdzeaste
(:e harauk- ce ghineatä !
Tutä dzua rândunica
Cantä des di dimineatä .

N'sus inghios alagd Mica

Qe harauk ce ghineatä !

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 45

Puili 9e ma 0 .cantä veara

anta §'tora tu frundziff,
Primäveara, primäveard
Te a0eptam ghine vini0
Serres 24 Noembrie J906. . Costa I. Clara
.mmar

ROMÂNII I AROMANII IN AMERICA

Ditru tute marzifille a loclui iirzea gioill tru America,

numai din Romania si Aromani din Macedonia, Epir,
Albania si Tesalia, nu avea luata aista cale.
Românili din tard, din Romania nú avea tri çi Siiieargä
tru xeana ca. nu IA lipsea diva di bunetile a lumilei. Ro-
mania easte ahat avutd in cat s'dudea i s'duc multd
xelli di fatea averi, cum suntu buna-oara Greei, Bulgari
etc., Tot asi Miriam si noi Ardmailiti Walla la un timp.
Eram dupa cum se stie di toti, partea nai ma sanátoasia
si mai dvuta din Amirdrilea a Sultaililor. (Thine ma al,
grei chzura si märile turme di oi, cdpre, väti etc.... le
chirurd si urfaiiea, neavearea inra tru casele arornanesti.
Neavearea, aistá greaua, langoare, feate pre marätili A-
romani ca si s'mindueascä la alte isvoare di avutii ea
sd-si hräneasca, cu putinlu, te lâ. arämaSe nu pot s'bil-
neazd. Avzd di gura lumilei, cd in America se arnintä
multa parazi, ma multi nu cutiza sa acata aistä cale.
Nu era invitati märatili cu xeane dipártoase, de cara
* nai ma dipartoasele xeane tra eli era Romania, Vurga-
ria, Sarbia, Misiria etc. America tra eli era bitisith lodlui
di iu cu greu poate sa s'toarna tine-va.
Nu sunt di cat 6-7 afii di candu putani tineri di a
nostri, vezaridalui greaua orfarde ce cazu pre caplu a lor
,si loará lumea in cap si cu mare greath agiumsera in
,

America. -
Çe trapsera ateli (nutted tineri Aroraarii tru America
nu se spune. Nu stia limbâ, nu cunostea neti un orn ea
s'aibd iu sa s'acumtina; .lucru nu putea s'afla, de cara
nu stia cum .sä-1 caftd, ardvdard multe pand tru mar-

www.dacoromanica.ro
 44 LUMINA

zine, intrará tru niste oteluri, iu lucra lueruri mai ma

greale *i ma proaste ca s'nu cheat* di foarne. Milli di
eli intrard tru fabriti, iu lucra ca hamali: ma zorea te
nu fate ?
Putin cate putin, di vreare di nivreare, d bagara min-
tea di invitará putine Engleze$ti, asi cä putura s'intra
tru locurT bune. Una te-sl. bagaril und cale ma multu i
ma putin buna la lucru, adusera pre frati di alor, cusu-
rird, nepOt, oaspeti etc., asi ca un dupd alantu sleaterd
tru aestä tara aharite colonii Aromanesti. Tuta greuta-
tea u.trapsira. ateli Aromabi, te &dear& tri prota card in
America : Ateli di mai nâpoi s'dutea ca acasd-li
de! alta se interesa di soarta a lor. II-10;1111e colonii A-
românesti din America suntu Ia New-York, N. J si Nas-
hua N. R. Colonia din Nashua in mare parte di Avdi-
liati, yeacera una societate in Septembrie 1903 cu nu-
mele de ,Rabdarea". Aestá fu prima societate aroma--
neasca in hunea Noua. Tot ea tru acel timpu colonia
din New-York, in mare parte Färsiroti, fundard und alta
societate cu numa ;,Speranta", care acum la urrna li-u
*utara, numa in Färsirotlu".
A treia societate, cea mai buna $i mai sanatoasa este
Soc., Lapoaica" societate filantropica-nationala tri toti
Aromanili din _A m eric a . Thimealile aistalei societati s'ba-
gard la New- York in 20 Janie WOG: iar ziva de 8 Julie-
1907 se aleapse si comitetlu, te va s'conducd aistä so-
. cietate. Ca sa,se *tiba ma ghine istoriclu a ,Lupoaicei"
societate di iu putem sa asteptam mari lucruri, tin Ca
s-dau $i numile a mein brilor prnnului consilui si dupá
te va se am $tiri, va s'dau si. numile a comitethri de .
azi, precum si a tuturor membrilor a lei, Primal consi-
Prsedinte de onoare. C.1. Co8mesen pre*edinte ac-
:
tiv Hr. Condantim..sea; vice-presedinte V. Atanasescu,-
. 0. D. Ciufeca; secretar 1V. Papahagi ; sub-secretar Th..
loneseu ; easier T. Sibi; controlori: 1. Bagibira, Barm
Chindimenu, G. Zdrula ; censori: Foti Ceau8i, T. Chiqu
§i N Lapa..
i Romani di Romania la New-York, iu featera
Are
una societate en numa Donal", ghine ma nai ma mul-.
,

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 147
_

tâi di eli Bunt Nemti romanizati si.niscanti Polonezi ro-

manizati.'Mai are si.un musat mimer di- Tran-
silvanefli in State le-Unite. Cei mai multi sunt prin Cle-
veland, Ohio, 'Indianapolis, si pri .an, värliga. Aproache
im ,numir di 45.000, ti feathrä preste 20 societäti si se a-
giutä multu un CU alantu. Mai au si cloud ziare : Ro-
mänul" si America" cari ies una oara tru septrtmanü.
.Prinde ca s avem si hárauä- mare tii,iRomâiIicä anlu
tricut s'feate si unä musatà bisericá la Cleveland ,Cu
hramul S-fta Elena".
Azi mai tru toate orasele (pilzdrile) avem colonii aro-
mtmesti, iu sParnintä, hratia di toate zilele. PAnä si tru
marzinea.alantd, cum e bunA. oarS California, avenila St.
Francisco unA, buna buluche di Aromâi. Tru suszislu
oras avem si sucursalä (mänich) a soc. Lupoaiea- si soe.
..Färsirothr. --,

Mt oará .va si scriem tri bana-F,;i lucrul, o fae aesti

frati. a nostri 'tra marzinea luBliJel. leS tru laniea a-
.

cea noua.
Nicolae Papa-Iagi

CATRA RIA -

LiaS sA scrin dau-t'rei zboarA

Si-eale voila pute s'nu moarA
CA am vreare nenfrAnatA
Ca amarea spumegatä !
Ma ini-u fried di-aistA lume
S'nu me neacA trau-a lei spume
S'nu ti, sea), ce ái fac :
SA zburAscu i tac ? !

Se ascunde marea vreare,

(,:e-MI me moare me cheare ?
Nu pot, soro, sáii tac eu,
CA4 tri mine multu gre6 !

www.dacoromanica.ro .
4$ " LUMINA

Câtu s'tac ea tut ma creaste

. §'de-arupas me urfäneaste...
Çe s'iiii-adar, lea sora mea ?
DA--.1111 riá ,minte, 'ndreptu grea !
Maria,

V
PLANGUL A PICURARULUI
Tu muntili nigurosi pastiam
Musatá turmä un chiro
§'dit zenuri arpidini dipus
In câmpu, nu stiu cum, di-aclo.
§'un câne-aveagle turma-ibf,
Si cântu tut jilos, -
§i zenle-fii toarnd sclimlu,
Zem muntili ahândos.
Muntrescu hoara 'n vale
,5'nä cash anzärescu,
Ma näsä nu-i tru poartá
S'di dor laiu mi tuchescu.
Fuzi... si s'duse pisti-amdri
$'irfnie armase hoara,
'ArAzâmat io pi cârlig
Ifni plângu mira iara.
C5z ná steau seará
Pi. casa lei s'tuchi,
Fluiara-u frámsiu'n douä,
Cä vruta ah, muri...
S'astease-a mea ghineatä.
Ca stealilei lufflinä ;
Pâsteti, lai oi, pâsteti.,
Dor pondu mi'nvirind ! ,
L loti..

www.dacoromanica.ro
 or.

LUMINA

MOI:MUSATA.
Moi musatä, cari t'u dorlu
Di ii stai inlacrimata ?
'Nvirinat tî easte zborlu
Zeana fu di planguumfiatä.
,Ah, si spun : am veara toatä
Ti lu-asteptu, s'tut nu-itii 'vine
Peatici am di pon udata
ti'lhila tut nu-li fu di mine.

S'duse piSti-amari diparte

S'mi-alasa, ia veil, irrnie
Stog di aii, ah, nî disParte
'escu far di pargurie.
Va mi da la altu .tata
' S'te-acea stau Infarmacata
S'fiti cos savan ah, marata
Ti niveasta-fill fu scriata"
I. Yeti.

NEARCA,
Era nd nearca bunä cu doi ficiori atiati
Avea s'nasä marata a lei un ficioric...
- Luati vä doua mid lä dzase a doilór frati
S'n'avea ce s'da läita a scumpului di uiic. .
- Ti ce s'aia, dado, nu vrei Ova, si li dai!
- CA tine esti oarfän, ca tine tata n'ai.
Atuncea cama iclu Ili greaste al ma mare :
- Frate, si li dam s'alui niheama ca lailu tata ,n'are
ii cathe un di doili Cabe di partea lui
Sill deadira cu vreare un ou Intreg, s'a lui.
Serres 5 Septembrie J907. Costa I (jars.

www.dacoromanica.ro
I
 50 LUMINA

R E ÇET
SERVITORL
CUM S'CU,NOA'TE 'SERI
--
Mare lucru easte cAndu poti s'cunosti oarnefili, ca multu amin-,
tatic aduçe aistä cunoastere. Cat aräu nu nd- pare si çe aräti
nu pram, candu pre niscänti de a nostri cunuscuti nu putum
sli-achicäsim çe tutiputä suntu !
Lipsitä easte sa-si desclidä oclili cathe un de noi s'veada si
sá stibd ghine cu çe orn are s'facd ospetalie, cu çe orn are da-
reluare, çe orn va s'aducä n'casä.
Lipsitä easte cunoastem oameiiili, cu cari nä ameastecä
lucrulu, inainte ca s'pätäm värnd araii de partea lor. Unlif de
aisp oainefii caste servitorlu, izmichiarlu.
El poate s'hibä glar, linivos, fur, minciurios;, dusman a dom-.
nu-su. De un ahtare servitor mas haire nu .poate s'hibä. Cäi
doindi nu se-asparsera de tru fundu de ardili servitori, dupi
cum cdp alp domili nu ajumserä departe. cu averea di cara
vuid burti si credinciosi servitorT !
Tri acea di tot deauna oarneffili cAftard seamne, dupd cari
s'cunoascá : s'easte cd servitorlu easte bun i ardu, ca s'poatä
s'Iu-anguce fárá amanare.
la çe spune cä are faptä un dom-na, candu si-alezea servi-
,

torili :
Tru mägAzalu a lui lipsea nica un servitor. (1110 hii vrurä s'Iu*
lia loclu aistu. Açel domnu plätia ghine pre oaineflili a lui,
rna câftá ca eli s'hibd buíji. Servitorlu bun ma multu lu aminta
pre domnu su de aruga 9e-lf 'se da, iar aräulu servitor ma
scumpu se-acatd, meti cä-li se da aragii putänä.
Ca s'aleagä pri ma bunlu di näsi, Î1 pitricu un dupd alantu
,s'veadd ge &mid, çe carave at1 venitä la schelä.
Intdridu servitor s'turná cu alagare si spuse cä are venitä Mas
unä cdrave.
Pre aistu I WO" de unä parte, cd nu lipsea sä s'veadä cu
alanp i pitricu altu tot tri aistu lucru.
Al doilea, -candu s'turnä spuse cä vine unä cgrave i cä easte .
implinä culiärmatie.
.1

i..

www.dacoromanica.ro
 LUM1MA 51

Al treilea spuse pe ningd acele de ma nsus si ce turlie de

pärmätie are, ca : zahare, cafee, uriz.
Al patrulea, andu s'duse si inträ tru cärave, intreba. : 9e pär-
mätie are si de tru care loc easte.
Al ciwelea,, andu s'turnä de iu lu-avea petrecutá, ii spuse
a domnului, çe pärmätie are tru cdrave si cätä pärmätie are ;
de iu easie pärmätia, cáte sorte are de un singur lucru si cat
s'vinde cathe parmátie ahorghia.
- «Tine esti tri mine» ! Î1Y zase domnu-su; spune-fra cätä
arugä s'ti dau
- Cum va s'u afli eu cale afendilia-su, asi sd-ffif plätesti,
arespunse tinerlu.
Domnul îlf deade ma multu de cum Si-u minduia mintimenlu
tiner, iar alántor If deade calea, î0 vezu cä-1 fac lucrulu cu
_angaree si cá mintea nu lî afleatä.
Fapta aistui domnu de pre inturceaste easte luatd. Pot s'a
davgu i eu spunända, ce facea un Gopisan-a cui nurni i-as ,

Capd dit minte, candu si-alezea servitori. Et îí baga s'imnd de,

la un loc pan la alantu, dupd cum s'mutrescu calih cändu suntu
tri vindere. Mas dupä imnatic li-angucea care si cum caste. Acel
care era trom icä greu tru imnare lu-avea tri linivos, tri cu
caplu gros, tri nespastrit. '
Pre-acel lisor i musat tru imnare, lu avea tri jone pri lucru,
tri cu mintea chiscä, desteptatd.
Di cara acell cu nämuze, cu- demnitate, nu apruchiarä s'facd .

dirnändAciunea lui imnânda cum fac calili, cándu suntu tri vi-
deare, Gopisanlu cu tertipe îli fäcea s'imnä : cándu îJ pitrecea
s'li-aduca ceva, i s'ducä varna lucru de la un loc la alantu.
Nu mas de pre imnare, ma pand si depre sideare easte cu
puteare s'hibä cunoscuti oameftili, ma plitkii au doara tri ah-
tare cunoasteïe.
Ma multiti oametii de stri loc s'duc dupil mintea acelor ma
invetati si ma desteptati de näsi. Tri acea recetele di toate lu-
guriile suntu ghine apruchiate de candu easte omlu pri loc..
Pindesau

www.dacoromanica.ro
 5, LUMINA

TETETE I SF:\ Tt Till

N .

Apä, de seltza §i pailumarea caselor

Arline.* in apd o casetä cu acid tartric i o caSet -cu
bicarbonat de soda. in contact cu apa Cele (loud prafuri
reactioneazd una asupra celeilalte i astfel se formeazh
acid carbonic, gaz si apti de senza. -./
Se aplica acelas princip. Se preparii o caseta de acid
tartric, a cdrui pulbere este bine stropitä cu o esentä
oarecare," de rdozd, violetà, jasmin sau chiar eu un a-
yneStec de aceste parfumuri:
Se prepard o a. doua caseta de bicarbonat de 'soda.
-

Cand in mod simultan se amestecá in al:a, se produce

acid carbonic, ale cant" bácí crap:A la suprafatili res:
pándesqo pulbere lichid, parfumánd-apartamentul casei.
'Parfumul respándit este prea plticut.
Pentru petele pe obraz sau pe rnâini. - lnteriorul delft
trei sau patru castravetd bátrâni, patru albusurt . e dud,
vreo doudzeci migdale, o buCdtich de piatrd acrd Îfl ma-
rimea a cloud boabe de fasole, pisatá mdrunt. SA, se pund
toate inteo sticld ea o jamdtate oca rachiu _de drojdie,
sa sadd sase zile la soarer turburdndu-le de. mai multe
ori pe zi. Apoi' se strecoarä Prin v_petica, sa se piind in
aeest rachiu patru dramuri tloarè de_pucioasä, sd se Jase
sá mai *add la soare vreo patru zile i apoi sd se stre--
co.are a doua oard. Cu asemenea spirt sd se ungh petele
sau sti -se stearga cu ö carph muiata in spirt. Cu droj-
dille ramase sa se blestureased pe undo hunt petele mai
, groa.se. ' Ologrezdu

Doctorie tri dintt- Sloarna.tru uná scald de cafee hea--

-rea di ici pravdä shibä. Tru-acea heare se . stricoard ma
putan di jumitate limoaflie i vearsa tru ,acea scafd
4-5 chicute, de ereuzol. Dupa ye s'eurd guva a maseau-
lei, s'moalie, putän bumbac tru scatä i s'baga tru guva
a-maseautel aspartd. Dorlu. cheare tru ininut. De cfite,

www.dacoromanica.ro
 LU MINA 53
r;
,
ori va.s.tina derlu, ,Ma* cu aistä doctorie poate s'lu 'n-
diparteazá, tat nai hapoi cu acea de her. -
' Gorda Globar.
.

Tri. scoatere dinti.-Bund easte clekitea tri scoatere dinti,

rn,a im toti_au Si neyi tru .iyido lee nu se atla. Tru uria.
-ahtare stare eameiIili di zore *i-u frirnintark mintea
S'peata cumcido sa se ascapa de' dureafe. ; '
la niscante murateti atlate tru una ahtare.urataoaza.-
a ku feace Cimul al '
Scoaterea a dintelui cu pi§tola.-----.-Aig/1/
tibuta di Gepe*i. Min0 avea, ca. trill de dascal eara ;
ma neci curajlu nu:--T1- flpsea. $i-u lega maseaii cu che-
I
din, cu hir Alines. Cu alantu cap a hirlui lega ghin,
un guge* (pliurnbu- ica car*urn). Cu gugo*tu umplu pi*-
tela. Pi*tola u lega de lemnul de la Ferida. Dupa-ce *ezu
ghine si ,cisisca gura, trapse ciarcul; pi*tola plascani *i
gugowl fuzi de adun ..cu maseaua a liertatului cantaret 1

Cimu. . :. . ,
.
S'veade ca aista. reteta easte' de veclirne. ,
. .
7

. Scoaterea dintelui en aspinzurarea.- Aista u feace Col- -

ciul al Daft di T,rnova, care sAuse de 3 ori pri pade
plank in Pole, andu s',Iudeca cu Nriclti al Dala.
te4a maseaua Cu chedin 'satiates, candu' maseaua
easte din partea di ghies. Cu alantu cap a cheaclinlui leagii
Una lumachie (creanga) de porn, dupa ye u_apunea sit-
nates cu mana. Dipre apoia casca gura .% o sálaghea
lurnachea, iar lumachea fuzea in sus de adun cu ma- ...-
. seaua. . . - -
Tri scoaterea a nittseaulel ..din sus. D. Colciu Dafin are
/alta rnurafke. Cu un cap a cheadinliii u leaga rna.seaua, ,
iar cu alantu cap leaga tin Ietnnu. Lemnul ul baga sum ..
Ciioare. Dupa ayea s'traze in sus ea caplu - de caTe
chedinlu caste ma *curtu de. bola -otnului - si a*i ma-
seau ica dintele iese. '
Cn penuri arsit. - Tri apune'rea, adorlui tri totdeauna'
Oho a*i : &lea una penurd si släne 'n foe pan aru-'
*ea*te. Dupa acea, acatata sanates cu cjia*te, s'haga cu
chipita tru gvva a maseaulei aspartk.nervul se-arde pl

www.dacoromanica.ro s!.
A
 54 LUMINA
. .

dorlu cheare tri totdeauna. MaS trich easte s'nu se-ardä

aliurea. . Vleeic

Cum se-aspeali gantele fir de benzink-S'fate un ames-

tee di shpune cu putân lapte caldu. Tu aisth solutiune
stagä unh albeath di ou, tru care s'are versath.vándoauh,
chicute di bun amoniac disolvat (astimtu tru aph). Cu
aisth -solutiune s'freach gantele. Duph acea stindu gan-
tele pri mani si s'freach hie cu un peatec -di länh, ee
.easte muliat tru amestechtura acea. ,

Tra s'poatä s'hibh gantele moli cum eara ma ninte se

usuch tru intuneric. loan Chime.
Risplata 4earpe1ui. - Tru chsabálu Benares, loc shmtu
a Indienilor, se aflä un mare numer di Takizi (unh tux-
lie (ii dervisi) deschntätori, cari ea beer" au adormirea
,serebilor. .

Iuva tru altu loc a Indielei ea Benares, politie reli-

gioash a Indienilor, nu pot sh-si spunä ma ghine zhna-
tea ica tehnea lor. Cathe an un mare numer di hägiazi
ghin di tute pärtile a lndielei tra sh se inclina la Chia-
tra lae ica Malta-Deva, cum îli zzle nasi, care insemneazh
Mare Dumnizei. S'due di viziteazä si pre dervisi. NA* sed
ilocuese) ma multu pri tru mähdlaziil a horghinitilor, icä
tru eämpu, ich pi la marzinea märilei i nai pima multu
tru mhhdläulu, iu se aflá marea geamie ti se cleamd
Oreng-Zeb". Tru m'hhäläulu, iu *idea, marele descantd-
tor/ Rama-Salmali Aistu dervisu era ec')nsiderat (lu-
:

gursit) tri caplu a tutulor dervisilor deschnthtori.

" El thnea tru casa lui i putea sa adoarmh nai uráií
serchi di itido turlie.
Serchili, ee thnea aistu Rama-Salmali era avzi tri
märimea si tri grosimba a lor. Nibs era singurlu dervis,
çe putea Fide adoarmh Pi nischnti serchi mari, climati
Pitoni, a chror muschturh este multu infármheoash. Pu-
terea magnetic:it al Rama-Salmali er ahât mare, si des- n,
eänthtorlu erh asi sigur pre Malatya a lui, in cat spärea
.

-cá s'aräde di serchi. El nu lira nevi unâ misura, dupti

cum fhtea i alanti soti a lui : s'lä scoatti mhseile a ser-
ehifor ninte tra s'li inveath. Parea ch nu are frich di

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 55

moarte. Can tru toate locurli canal are varnu ahtare-

orn gione; asi $i tri Indiern era giunaticlu al Rama-Sal-
mali si tri atea tuti iIi si Inc cu mare Mat. Di pri
figura "'Area canda mahsus lu aye& fapth Durnniza tra
s"urseasca poporlu. Analtu, slab, cu caplu giicat pi pal-
tAri si Triviscut tru roba-li lungd vinitä cu trazuri albe,
lud ahtare pozitie, una ahtare mareatä nu .7Foate sa
s'aspuna. Sidea tru una casä multu cama bund si mulhi
ma avuta ea alantor dervisi, cari bana cu mare orlatlie.
D,i put,an. chiro Rama-Salmali avea acatatd un $earpe.
(pithon) mare.$'vrea sju faca imir. Aista era tri nas ca
ajoc. Ghine ma di aista oarii nu u pugudi. arpele nu
vru sd.-11 se-apleaca neci la und di discantarile a lui.
in loc sa se Wed. imir, s'flicea din zurt hi zua cama arau...
Cu tute aiste Rama-Salrnali nu s'discuraja $i vru cu .
iiclo trop s'Iu b-aga pi $earpe Sum ascultarea lui. Una
zua cd.ndu fu vizitat di niscanti ofiteri, Rama-Salmali
dupa, ce îfl juca/pre toti serchili cu aradd vru tru sone
sá scoatd si pre noulti sarpe. Aista tin una vi deare multu
aspareata tri ofiteri, ca $earpele nica ne insit dit cafa-
sea lui, s'invarti pri coada i slrnprusta ca un par, in-
dreptânda limba catre dervi$, canda vrea &lu aspara. Cu
toate aiste, dervislu acdtâ discantarile a lui cu und boace
multu dulce si tarä bitisita, fara ca sá scoald mutrita
lui di pre oclili a $earpelui. Tru sone ica. Salm.ali hi ar-
mas, ica $earple nu vru sá s'alasa la discántarile a lui
cându pri neasteptate's'arunca preste dervis, scut,dnaa-
lui und boace rnultu fricoasa. Oflerili, ce eara ado
luara tuga. 'Uti mare .numer di Indieni, candu avOra
sghicurile açele si vrurá sa se clued tra squ ajutd. pre
marele dervi$,.ce vizurk! Mdratlu di Rama-Salmali era
timtu" in pade si sarpele i se avea invartita di 'g.u$e
muscandu-1 .cu dintifi- a lui ace-1i intaplico$i. Una lume
di zage ii di. ini 1u pitricu Ora la rhurminte.
Ion S. Cioma.

www.dacoromanica.ro
 vo

56 LUMINA

V
' EPIGRAME
IntrebatI : - Baneaza, iu e
Un poet cliemat Ghe. Ceara?
Da, baneaza, ma nu scrie,
_Ca din chept... asteasri--i c;earal

Äl Apolo mAna 'ndreapta,

Çe zacT astA-zi tri Latiiina ?
EVizaià cu minte aleapta :
Ti se-apuse, corbe, splina ? !
El se dai- el, zau, se crede
Ca e fiu de Apolon ;
Dar pan si orbul vede
Cá e fiu de un Lapon ! ' Cie .

0 SCENA PIdANTA
Meritnl-Picioarelor in instructiUne

Staperiorii. -Dar, inaubitabil, dy; d-le aveti

- diplomA de
licentiat in Mere, filozofie, pedagogic si tot ce se here
spre a fi un excelent revizor scolar:
- insä, insä... cam
slab sunteti de picioare. ,

superiori, .ca sa mA duc'.dinteo parte

a orasillui îr cealalt6,- o fac 'cu multA inlesnire: dar-ca
.sA-merg dinteo comunh intr'alta: nu e nevoie sA fac uz
de picioarele mele, cAci, stavA. Domnului, suet deStule
vehicuie,-sunt deStale animate de- transport.
Cred ca nici d4. nu facet" altfet, cand vA deplasati..
. Burp. Noi, d-le, urnbliim mull, mutt, suntem bunt de.
picioare, cum nici câ vä puteti inchiput.
J771. - VA multumesc d-lor,... de aceastA marturtsire,
cAci tocmai acum pricep pe- 1;aza caret calitV dv.. ai
suit treptele cu at4ta itifealri! Acuni pricep, cá azi,.spre

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 57

a ajunge eeva, capul trebue sá-ti fie la picioare si pictoa-

tele in locul capului! - A

- $up. - D-le, s fii la locul d-tale!

,Eu sunt la locul rneu, dar. en 'regret si multA
pagubk-dv. mi sunteti la locul d-voastra.
TI CORNACADE
Scena -aceasta s'a petrecut in Patagonia, unde se afla
cAtiva de- ai nostri buni dar indolenti, iar restul

STIRI I FAPTE
Bineficatori
D 1 Nicolae D. Kip Craja, rnarele proprietar "aromiln
di Sofia, acuperi scöala de Gopesi, scoala romaneascä
di 'tru hoara iu sleace; cu cirülii din Sdrunk care lucru
trecu- de 35 napoléone. '
- -D-1 N. Craja Vine astd-zi tri astä-zi recorduf la Aro-
.
mâni di parteaa bimetilor. .

D-1 Hristu Zega, mare celnic,-hArzi cIflichea-(mOsia)

lui di Papadia a Romaiiilor de tru acea hoarä,
decat moara .si liväzile tri doule a lui Mie.
Faptá musat& pan'acia! Dumnezil s-adavgii. .numerlu
ni bana a ghinefac6torilor.

Nun ti
La 21 Octombrie; a avut loc eununia religioasä a d-rei
Eufrosina G. Taneiu institutoará la scoala central& pri--
mará din Bitolia, Cu d. C. D. Zografic dragoman.
La 14 Noembre a a vut toe urmätoarele cásAtorii:
Dt-ra Sofia R holti. niaestr la -scoala normal& pro-
, fesionald, cu d. Vasil Naca, profesoi: de matematici si
'prim secretar al Inspectoyatului din Bitolia.'

da"

www.dacoromanica.ro
A V
 58 LUMINA

D-ra Elena Stavri, de asemenea maestra la acea *coalá,

d. N Sdrula, directorul gimnaziului din Janina. -

D-ra Zzsca IV. Petra Oncu cu d. C. D. Aletta, cancelar al

consulatului roman din Ritolia.
La 16 Decembrie, d-ra Vasi Binecu, institutoare,
,cu d. G. Coca, al doilea secretar al mentionatului lnspec-
torat.
Telegraf fart fir la negri rr

Negri din Congo, cine îi poate inchipui, intrebuinteaza

un tel de telegrafie fart sarma, aparatul lor constä din-
tr'un trunchiu de arbore dur *i gdurit pe din launtru.
Amandoule extremitäti stint captu*ite cu piele argäsitii,
formând astfel o toba enormä i prea puternicä, seotand
sunete, chipá partea la care este atinsa, loyitä.
Aceste sunete constitue un intreg limbagiu prin care
satul vecin este anuntat de tot ce se petrece, aridu -i-se
informatiuni chiar amänuntlte.
Descoperire arheologica .

Sunt cativa ani de cand arheologul Giacomo Boni, di-

rectorul Forului roman, unde deja dansul scosese la lu-
mina in mod succesiv urine din imperil!, din republicä.
$i regalitate, a descoperit in partea nordica a acestui-ce-
lebru loc,la picioarele bisericei Sfintii Come-*i-Damian,
dealungul viei Sacra, morminte din cea mai veche anti-.
citate, anterioare cu mai multe secole dela data fondärel
Romei.
.l'entru lumea savantilor i istolicilor a produs o sen-
zatie considerabila aceste morminte sepolcreti" in forma
de put, de oarece aspectul vaselor, ce dansele cóntineau,
amuletele, sculele pretioase i ornamentele, ce s'au gasit;
in ele dovedeau o rasa i o civiliziii io diferita de civi-
lizatia romaná propriu zisä.
In aceastä chestiune au fost nenumarate -discutiuni,
hipoteze i controverse, *i cea mai probabila a fost : câ
inainte de epoca fixatä pentra viata lui Roma] ii Remul .

un popor träise in aceia*i parte, in care I.egendarii fii ai

lui Marte au fondat cetatea. eternä.

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 59

par iata cä acum in urma, fäcându-se sdpáturi pe Pa-

latin, se descoperä morminte prea antice, cari par a con-
firm prin noLi probe precedentele descoperiri ale lui
Giacomo Boni. Si acestea sunt morminte in formä de
put ca si cele dela For si par a fi apartinând primitivilor-
lopuitori ai A cropolei palatine. Sdpäturile continua.
Awe. Corp. D. qi B. La inceputul anului acestuia a
avut loc 'adunarea generalä a Asoc. C. D. i B. R. Au fost
ea nici o data 70 votantd. S'a ardtat la timp numele mem-
brilor din consiliu, dar nu s'a ardtat situatia casei, .cea
ee intereseazd i mai mutt pe d-nii contribuabili. Iaä-o

Activul
Wile 1906 - lulie 1907
1) Excedent ni anilor trecuti Lei n. 5249,55 .
2) Incasäri de cotizatii pe a c 7/ 4044-
3) Dobanzi, realizate din imprumuturi ,7 395,35
4) Subventia rev. Lumina
, pe 9 luni . 1260-
12.208,90

Pasivul
1) Cheltueli 'pentru rev. pe 13 num ere . . . Lei 1993-
, 2) Ajutoare si alte cheltueli, 7) ,435,90
3) Depti4i la inspectorat contra chitantä . ff 2768,40
4) De incasat pe 9 luni pentru rev. Lumina
. 1260,-
5) Imprumuturi in bonuri 4921,-
6) La .subconsibut din Salonic 77
500,-
7) Bani in casä , 330,60
1.228,90
-

S'au fäcut uncle propuneri,_ precurn : a) Trebuinta im--

perioash de' a se tipäri rev. Lumina in imperiu ; b) Tre-
buinta ca directoratui revistei sd fie ales de consiliul
Administratiei, care'l poate face responsabil,,iar directo-
rul sä aibe latitudinea de a-si alege pe membrii- din
consiliul Redactiunei ; c) Necesitatea de. a se aSigurti cat.
-r

www.dacoromanica.ro
, g I
 6o LUMINA

mai solid averea Asociatiei si d) cea de a se infiintd o

librArie româneasch.
Din noul consiliu de administratie, d. Cosmescu a de- .

misionat, fiind prea incarcat cu munca.

Lu.mbn

Situatia in America _

D. presedinte al Soc. ,,Lupoaica" din New:- Cris-

-tea Constantinescu, adhne miscat de mizeria, in cari zac
o inultdMe din Europenii, cari s'au dus sasi agoniseasch
existenta in America, mizerie provenith de pe urma fa-
limentelor a o multime de Mimi si fabrici, roUgh sh adii-
cern la cunostinta Romhnilor sh ineeteze en emigratia
in acel continent. . '
Toti. call dispun de cate-va parale, se reintore pe la
vetrele lor ; jar cei ia1.i stall rhu, guvernul ffiehnda-si "

pomanh cu &hush, impártindu-le sara .cate o buchtich

de panic si came, numith saudwic. De locuinth multi se
adapostosc sub stresinile caselor: Tit cate-va zile au ide-
- cat peste 200 italieni ; .iar ;Atli 100 mii, cari erau gata sü
piece din Italia, au rämas pe loc, in urma tristei veste
ce an prmit. Starea aceasta a inceput mai. de -limit, eco-
nomistii au prezis-o si s'a realizat. Criza va continua
cel putin phnh la prirnAvarh, chin sunt cauze adatici. iar'
nu ceva trechtor. Un rhsboiu cu Ja.ponin nu este exHn.
lata ce se aerie din St.-Louis -

MA intrebati dach cele ce se serin prin jurnale, in pH-

vinta crizei din America, sunt adevärate. Ana dar eft e
foarte adevá rat. Aceasta am eonstatat-o -chiar_de la ve-
- nirea mea aici. Multe fabrici' erau inchise de mai bine
de o lunh, lucrätorii se puserá in grevh eerand margin
salariubui. si micsorarea orelor de lucru de la 10 la 0 ore.
Aceste fabrici sunt inchise inch pant asthzi, 20 mii on-
meni aunt färä ocupatie de Mai bine de dost luni si nu
se stie dach se vor deschide in eurand apoi treptat, din
:

cauzA cä se apropie alegerea.noului presedinte al Sta-

telor-Unite s'au inchis mai.toate beincile stabilimen-
i

tele mari, asa cä azi aci in St.-Louis se aflu (111.pa 01)IN

www.dacoromanica.ro
I
 LUMINA 6!

Vain spus mai sus 50 de mil de oameni frri lucru si

in mare ingrijire, chci se . vorbeste eh aceastä erica va
* dura pand la prinitivarh. Multi pärasesc acest continent'
avand numai cheltuelile de drum. Cu restul nu se stie,
. ce se va intampla, multi .plang si blestemä momentul
and au-pornit sa vie aci i sunt multi' la numhr *i pe
- fie-care zi yin noi si nurnarul se máreste. Vai ! America '
s'a umplut de streini. Din cei cari au venit acum 4 ani
si au invAtat putin limba s'au pricopsit nu insá toti,
:

ci cei cari au avut prevederea sa, deschidd ei restaurante,

otele, carciume, etc.; urinal pentru oamenii lor, bine in-
teles, cari vor veni $i vor lucra la fabrica din apropiere,
acestia zic au Vicut si fac parale restul pot sh afirm
;

cu sigtiranth 80 la- suth sunt muritori de foame.

. Cum a ajuns AmeriCa acuma ti se pare un infern,
s' plange lumea cu lacrimi, multi lacreazá numai'spre a-$i
scoate paralele de intors. Doctori, profesori, advoca4
greci, au venit aci srt exercite meseria lor, dar nu stiau
ea cu totii aveau ish lucreze la linie terata Cu lopata
pana sá.i scoata cheltueala de Arum. -Am . avut ocazia
sä fac crino$tinth cu an doctor gree, care lucrase la li-
nie trei luni de zile i Mina, ce $i-a facut paralele trebu-
incioase, de-drum. a sters-o repede la Mena.
- GAO si mai cati de felul lor muncesc din greu, ehei
n'au ce face. SA nu credeti cA exagerez lucrurile. Reali-
tatea este si mai ingrijitoare.
Pentru oameni nesimtitori existä maned excesiva, uncle
poate SO, tacit o economie de 50 poli anual, lucrand Ca
hamal, ceva care nu vä puteti inchipui nici-odath. Se
scot parale multe si cu inlesnire, dach deschide cine va
ceva pe cap. '

Asa fiind sh nu indemnati lumea, ori care va ti el, sh

vie aici, crier numai bine nu veti auzi de la (Wish.
Multi fárseroti stint färá lucru, asemenea Pisodireni, Hru-:
pisteni, Nevisteni, etc.
Amandoi informatorii despre nenorocirea, ce i-a ajuns
pe oamenii nostri din America, sfatuesc pe Romani, cand
in casul cand sunt sibii sh, se depärteze de cäminul pá-
rintesc, cel mai bun lueru e : sh se duca in Romania,

www.dacoromanica.ro
 62 LUMINA

tara ospitalierd in toate timpurile i uncle prin mama

cinstitd i asidud vor fi in stare sA realizeze oare-care
avere asiguranchF§i ast-fel bdtranetele si in oare-care
mdsurd chiar viitorul familiel. -
De aceasi Were- suntem i noi. C.

0 STROFÁ DELTRANTÁ

Sunt peste 30 de ani de cand langA. biserica Stavro-

poleos exista in Bucuresti o cafenea numita Brener. Aci .

se strangeau arendasii, samsarii si tot felul de greci.

Venise intr'un rand o .bandA de läutari din .Grecia.
Unul dintre cantecile repertoriului acelei bande îi mi§cA
pe musterii cafenelei pand la delir, in special cuvintele :

.Trelenome manula -
Dia mia ghitonopula!
Dio hronia pu tin agapo
Ke 'ntrepome na- tis to ipo... .

Un Roman, dupd aplauzele frenetice, a crezut cá tre-

bue sä cuprindd ceva minunat acel cantec. De aceia s'a
facut curios si l'a rugat pe un grec, care stAtea la aceasi
Mask sA'i explice deliranta strofd. .-
Conmeseanul cu ernfasA ii le explicA :
inebunesc mamet---dupl tata unui vecin - doi ani sunt
de mind o iubesc-si rusine imi este stet spun lucrut acesta._
- Bre, dar gugumani mai sunteti voi !
- De ce nomnule ? il intreba grec'ul.
- - Cum se poate oarneni cu scaun la cap sa admi-
., rati nebunia unuia ?! Auzi; trei ani a iubit'o neghiobul
acela si n'a indrAsnit sA'i declare di.agostea ce'l con-
suma. Sá fi fost un Roman in prima zi, cel mult a doua
zi îi i. spunea fetei. verde, ce $i cum !
4

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 63

0 REVISTA. DE VALOARE

Este vorba de revista <,Romania Noud». Acest organ prezintä

un interes deosebit prin ideile inaintate nationaliste ce le sus-
tine cu un deosebit succes.
«Romania Nouä» este o revistä in adevär cu totul noud in
genul sail. Ea pe langä numeroase articole originale i inedite
ce le-a scris pima acum, pentru interesul campaniei nationale
ce duce nu trece cu vederea nici lucrurile vechi cari s'au ilus-
trat prin valoarea lor i acum sant prea bine venite fling de
actualitate si de folos, ca de pilda scrisoarea VII si X a lui
.Ghica catre Alexandri. .

De asemenea Protocoalele Congresului din Paris etc. etc.

Desi genul articolelor este foarte variat totusi, toate conver-
geazh asa fel 'Meat intents mod sau altul prezintä chestia tot
din vr'un punct national, asa fel incat revista corespunde per-
fect misiei sale frumoase.
Un alt lucru atrágátor, pläcut .si foarte instructiv sunt si nu-
meroasele sale ilustratii pe cari le dd in toate numerile.
Revista se tipáreste la Bucuresti sub directia d-lui I. G
Calomeri; \

- POSTA REDACTIEI

D-lor colaboratori din anal 1907. Tin inainte de toate sa va multumesc

de dragostea ce ati arätat fatä de revista «Lumina» singurul organ al Aro-
manilor in gloriosul Imperiu, de modul cum stili sit va faceti datoria i in
al doilea rand de arnicitia ce mi-ati aratat, obligandu-mä de sigur in mod
indirect. Am tinut ca sa tigureze cat mai multe condeie, mi at spre a mi
se scade din greutate, ci din alté motive, pe cari le-am arätat la timp in
revistä i pe cari stint sigur, ea' nu le-ati pierdut din memorie. C.

.D-lui C. I. Ceara la Veles. Cele donI poezioare ale d-tale sunt bune. Con-

www.dacoromanica.ro
I II
 64 - LUMINA

firma. Fe licit:it-He mele pentru secretarul, care vi le-a transcris. E bun, dat
cite odata o scranteste de sigur nu in materie de scris.
D-lui G. Bernardo, Hotel Murray Hill, New-York. Ai serfs prea pe larg
si urmare nu soseste. Altfel sii aranjez ceva frumps. nenorocit cu posta
intrebuintand o hartie groasii cum nu vazusem papa astazi. Se vede ca stai
bine cu dolarii, ceeace ma bucura
Salutare d-tale si la toti ai nostri.
I. S. S. Marelui Sakelarie Georgiadi din Janina Deocamdatä cu basmul
di predica nu s'a putut, neavand timp de corectura
Respectele noastre. .

D-lui B. L. din Monastir. Esti prea tanar spre a face pe maturul filosof.
Ceva mai tarziu da!
D-lui P Papa.sisi. Poezia cu .4romdidu i limber lui. pasabilá, dar tii re/
asa ceva nu trece.
D-lui Cr C presedintele Aupoaicei la New-York. Am fiicut dupii dorinta
D-lui H. P. la Nis. Nu m'am gandit ca poate sA va aduca suparare faptul
despre schimbarea numelui. Intentiunea mea a lost sA vi cunoasca mai bine
ai nostri, spunand ea e una i aceiasi famine. 'nasal meu in Serbia era cu-
noscut sub numele de Ianacico Gheorghevici. Deci fratie sA fie intre noi si
niciodatii supärare, cci dour de ce mai .:;untem veri !
D-lui N. P. lanina Se tipareste.
D-lui T. C la Belgrad. Multumesc, insista sa se cear â achitare cat de cu
rand. Intelegi despre ce ne -e yorba. Revista are acolo abonati ?
D-lui Nero la Toronto-Ont (Canada). Ne bucuriam de soarta, c.c ti-ai crea,
acolo, castigand 400 lei lunar. Dee Domnul sä castigi si Seo lei. iNu uita
insä pe tovaräsii tai, cari -sunt in luptä cu nevoia. Mai scrie. Nu te uitam..
D lui D. G. L. la Podjarevatz. Aprochi regulat revista ? Noi sanatosi.
:- D-lui C. D. Angora. Ce insemneaza atata întârziera cu raspurisul ? Nell-
nistesti lumea Primesti revista regulat ?
D-lui Z Ar. la Ulaho-lani Lumina a inceput sa-ti vie. Am trimis-o prin
d. Diamandi. Restul din Fulger cand ?
D-lui F. P Gopesi. De ce n'ai trimis cartea ? Trebue pentru revista. lute,
D-lui C. larra, Romania. Abonameniul sa-I trimiteti d-lui Teodoz Craja
calea Victoriei .lo, Bucuresti
D-lui C2- N. str. Cmpin4anu, BueurWi Am primit Voiu face ce sta in
putere .

N. C. Ciona Dorul Aromanului nu se poate public. Stii ca nu se poate!

dar totusi ?
Dire cti a.

Rugain pe lori abonqi In restant set (white &tom-

mentul, pentru- care le sunlem recunoseeit0i.

www.dacoromanica.ro
 - NOU MAGASIN ROMANESO
a fost deschis In Monastir (Bituli) str. Pecmez-pazar ,
de d-nii

GORCIU TALLE & TASCU NACA

In care magazin Romanii pot afla tot felul de mA-
runtisuri manufacturate i cu pre-Wile cele mai
convenabile.

Se aduce la cuno*tinta onor. public romitnese

c'a primul dentist român
9

IOAN STAVRI
§i-ainstalat atelierul in marea stradá a Monasti-
. rului (Bitulei), nurnitä HAMID1E-socac, colt ci
biserica româneascA. - Pe balconul casei e firma
domniei-sale.
Serviciu irepro$abil i prefuri moderate

www.dacoromanica.ro
 ,o

RESTAURANTUL ROMÂNESO

Românilor cari se duc la New-York (America) le recornandâm

alduros Restaurantul Fratilor Ciausi & I. Leacu cu firma
' »LA INTREVEDEREA ROMÂNILOR MACEDONENI"
Adresa : 68 W. 43 rd. St. Naw-York. *

CEASORNICAR ROMAN
.In pia(a Jeinj,q Pazar, a deschis pravalie de ceasornicar
kinärul aroizein GH. SV OLtf. Vinde z repdra tot felul de
fleasornice.

CROITOR ROMAN
bt SW. Sultanie s'a deschis o nouá croitorie româneaseei
de cütre teineirut romein din Crufova d. T. Tiiivira.

www.dacoromanica.ro