...

imeinassesac E° q--istrsnagesomal s- JP' "Id

ANUL TO " OCTOMBRIE ton

APARE ODATA PE LUNA

,

It-L(4111NR°
REVISTA .ROMÂNILOR DIN DREAPTA DUNAREI
Editatà de Corpul didactic §1 hlsericesc roman din Imreriul Otoman
;

Abonamentuf in Turcin I In cele-raIte trI

Pe un an piatri TO Pe un an franei 6
Pe junatate an - '5 pe kimatate an 3
PENTRU ANUNTURI -2 PI/MAI (0,5o BANI) LLNIA
IINgi1U3IAR 21/3 P1A$TRI (0,50 bani)
11.41,411

=
DIRECTOR
C. 1. COSMESCU )
Profesor al Licenlui roinfinesc din Monastic.
Administrator : I. Vuloagil, institutor al vcoalei primare din Monastir.

iiiannscr4ele si tot ce priveste Redactin se vor fuiresci D-lni CasInactst.prolesor

al licenlui,mmaneie din Monastir. Pentra tot ce priveste adininistrdpaperttrn Turcia
se ira adresa D-lni f. Vulnagif,- institutor al scoalei prUnare din Mar:astir, iirr,pen7ris
Randinio fi streinitlate D./1(i T. M Craja, cometsianP in Bucaresti, Cram Vittoiici, .,to
MANIISCRISELE NEPUBLICATE SE ARD.

CONTINUTUL
.!
Reorganizarea t4ccialelor primare de bae.ti §i
fete de
Credinte poporane de preotnl
Printre românii noitti:i de
..... Lumeanu
D Constantincscn
Cosmescr;
. Din Serbia.- Ciintecul Cherulinei
Ciintec fArlirotescu Ohrida
Comnna Turia dé N. C. 'Cana
-Arta poeticâ de . V Petrescu
De lk vatil. de Paplianusi V.
Baurtrt scriare tri America de .V. Papahagi
Bari qi fapte:- Tri arAdeari

www.dacoromanica.ro
 OCTOMBRIE
ARE 31 ZILE. ZIUA ARE 12 ORE, NOAPTEA ARE 12 ORE.

z 7.3
o o
CALENDAR ORTODOX
1

o
i

I. ea

7;1
cn
r.7..

i/1
1

:
-.,
7,

14 1 L. Ap. Anania
15 2 M. Ap. Ciprian
16 3 M. M. Dionis, Ar
17 4 .i. P. Erotheiu
18 5 V. M Haritina
19 6 1 S. Ap. Toma
20 7 D. . Mart. Sergie
21 8 L. Cuv Pelagia
22 9 M. Ap. Isac Alf.
23 lo M. M. Eulapie
24 IX Apost. Filip
25 12 v. - MM. Pr. s,d Tar.
26 13 S. MM. Carp §i P.
27 14 D. -1- Cuy. Paraschiva
28 - 15 L. M. Luchian
29 10 M. Mart. Longin
30 17 M. Prof. Osie
31 18 ,
j. Ap. Luca Ev.
19 V. Prof Ioil
2 20 S. M. Artemie
r3 21 D Cuv. Ilarion
4 22 L. I P Averch. Ep.
5 23 M. A. Iacob, fr. D.
6 24 M M. Aretha
7 25 J. M., Marcian
8 26 V. f St. Dimitrie
9 27 S. Mart. Nestor
to 28 D. M. Terentie
' II 29 L. M. Anastasia
12 30 M. M. Zenobia
13 31 M. - Ap. Stahie

www.dacoromanica.ro
 ANUL V No. io OCTOMBRIE igo7

LUMINA
REVISTI POPORANA. A ROMANILOR DIN IMPERTE11 OTOMAN
_

RLOKUNIZIIKErl COliLLLOR PRIME DE 5(10 .51 ['LIE

Invätämäntul, trebuind a fi practic inch dela incputul

s'att, iatä, dup párerea noasträ, ce se poate face in aceastä
privint, incepand cu scoala primer," de Moir
. Predarea lirnhei grecesti trebue exclusä, socotindu-o
nu numai ca o pierdere de timp, dar si ca un neajuns
pentru cultura romfineascä. Acei dintre ai nostri, cari nu
-cunosc alfabetul acelei limbi, isi tin catastifurPe si co-
respondenta in româneste.
*eolarul trebue sä invete temeinic limba româneasch
$i aritmetica, precum si geografia, mai ales geografia
economicä a Turciei si a trilor, cari vin in atingère eu
dânsa din punctul de vedere comercial si industrial. Un
absolvent al claselor primare trebue si poate s cu-
noascd bine produsele, ce se exportä si se importä in
tara sa ea pret si calitate.
Nevoe este silo pregann negustori, cari sh nu fie la
discretia comisionarilor si speculantilor si a cAror ideal
sä fie strângerea relatiunilor economice dintre fratii rds-
panditi, imitându-A pe muncitorii si mult priceputii israe-
liti. Tinerelor noastre generatiuni li se prezintä dar pe
calea econornicá un hag camp de activitwe pentru &are
'trebuesc uu multä râvnd pregatiti.
De acea, se cere ca scoalele noastre primare sä fie pre-
värzute cu niste mici muzee, in cari sa figureze pe längâ
obiecte!e necesare invätämântului intuitiv, ea anitäti de
masurá ,si grentäti, corpuri geometrice. etc., si esantili-
oane din produsele industriale, necesare pentru cunoas-
terea comerciantului i industriasului roman. ,

www.dacoromanica.ro
,
2 LUMINA

In ultimul an al acestei scoli este neaptirat necesar a

Se preda si un curs elementar de cornptabilitati.
Nici vorba, cd nu trebue a se neglija predarea limbei
otomane, Umb oficiald a tärei, de care tot cetäteanul
are trebuintd.
S'ar putea exclude predarea limbei franceze. Nici un
.

negustor cu patru sau cinci clase primare nu va fi in

stare sa tie corespondentä in limba francezti. Deosebith
atentiune trebue acordatá limbei materne si limbei de
stat.
Minded aceastá din Urrna limbd nu poate fi cititd si
scrisä cum se cere deca de cei, cari o vorbesc bine, ra-
tiunea elementard ordoná a se adopta metodul, prin ajo-
torul.cdruia limba turceascá se poate invdta cu mai
.multd înlesnire. Continutmdu-se cu vechiul metod de
predare, studiul acestei pretioase limbi devine dureros si
espingdtor elevilor din clasele primare ca si din cele
ceale, astfel cd dânsii nu se aleg mai cu nimic dupá
atâtia ani de truda. . ,

Inteun articul a parte ne propunem a aräta noul me-

tod, ce. este de intrebuintat pentru invtitAmântul acelei
limbi.
E o mare gresa.16, i un dureros neajuns metodul cum
se procedeazà, la, tiptirirea cärtilor scolare, lásand la o
parte pe cele bisericesti. Se tipäresc lucrarile unor oa-
meni, cari n'au pregatirea necesard, cari n'au idee de
oconditiunile cerute din punctul de vedere pedagogic si
limbistic. Cel mai bun lucru, ce este de fAcut spre a se
indepärta acest neajuns costisitor i prea ddundtor, este
punerea la concurs a scrierilor nccesare pentru scoalelé
pi chiar pentru bisericile noastre:
Pe lângd carte se cere a se da scolarilor i indrumäri
In dorneniul meseriilor si al industriilor.
Astfel : apicultura. pomicultura, horticultura, sericicul-
tura si cunostinti despre industria laptelui s'ar putea
preda la scoalele primare, dup6, cum se face si aiurea.
De asemenea se pot preda lucrdri manuale, ca trafo-
ragiu, cartonagiu, facerea de frângii, Impletituri de trestie

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 3

facand pAldrii i cosnite, precum i ceva din ale Om-

plAriei, tinichigeriei i arhitecturei.
E de prisos a spune, cd nu este greu a 'se cunoaste,,
cari din acele IucrAri manuale i ocupatduni industriale
se pot preda Mtn) comund oare care. Produsele solului
ocupatiunile locuitorilor i consideratiuni de viitorul
unei industrii sunt cele mai pretioase indicatiuni. Se
poate afirma insd, cA mai toate lucrdrile mentionate pot
fi introduse in .scoalele noastre si hied cu mult folos.
Chestiunea e insh : avem noi institutori, cari sd, fie in
stare a indruma pe scolari in aceste noui activitäti ? Si
dacd nu-i avem, nu ar costa cam mutt angajarea de
specialisti spre a putea rdspunde noului program, ce ca
irnperioasd necesitate se impune scoalelor noastre pri-
mare ?
Cei cu respect fatA de. majestatea sa banul an con-
vingerea, cá si cu putini bani se poate face mult, dacA
bine inteles, acei bani sunt bine intrebuintatd, iar nu dupA
cum s'a creat nefasta .traditie, traditia jafului si a spe-
culei.
Cel mai temeinic Iucru, ea acea a noastrd fermd con-
vingere sá nu fie contrazisd, este : a se alege cAtiva dintre
institutorii cu dor de muncd - dupd cum a fost d. A.
Vuloagd cel de curand plecat in America - si a se tri-
mite in Romania sau in and tard, unde 10 pot procura
cunostirAele din chestiune.
Reintorcandu-se in patrie, ei .vor servi de instructori
colegilor lor fie in conferintele din timpul vacantei, ce
sunt a se infiinta si la noi, fie in timpul anuIui scólar,
instruind in scoalele din raionul, ce ii se va incredinta
fiecdruia dinteinsii in acest 3cop. 0 data', ca cei mai multi.
.dintre institutori vor fi pusi in posesiunea cunostintelor
de ordine eminamente practie, lucrurile merg dela sine
Ai cu multd usurintd. Rand atunci insd sd incepem a
face tot ce este cu putintd.
SA se introducd fdrd intarziere serbarea plantatiunei
pomilor, In care zi tot insul sd-si planteze arbustul säu
tlupd cum se face si aiurea. Nici nu poate fi serbare mai

www.dacoromanica.ro
 4 LUMINA

frumoasa si mai rnoralizatoare pentru tinerile genera-

Vain.
Cultivarea pomilor si a rozelor, din care se extrage
pretiosul lichid, ar aduce o transformare a comunelor
noastre cu destul pdmânt, dar räu pärdsit. De asemenea
n'ar fi färä folos dacd scolarii vor sti s caleagd plan-
tele medicinale si sa le cultive in grAdina scoalei, tre
buind, bine inteles, ca fiecare din tocarele noastre cul-
turale sä-si aibe grAdina si IncA cat mai spatioasä.
Negresit ca si aIu.li cu tragere de inimA o sä parti-
cipe la predarea acestor cursuri. S'ar putea face chiar
cursuri a parte pentrul adulti, dacd vom avea un per-
sonal didactic suficient.
In plus, n'ar trebui sä lipseasca nici seratele literare-
muzicale.
Romänul sa se instruiased chiar in petrecerile sale.
Dar ce räu se poate spune despre infiintarea caselor
de economii, óbicinuindu-i pe viitorii cetateni a capita-
liza incd din cea mai fragedil vitirsta! Tot ce se aprobd
in teorie, dupa cum fac povetele si istorisirile morali.
zdtoare precum si celelalte studii sä se puma in aplicatie,
dacd voim ca bunele invdtdminte sä prindd räditicinä.
Si scolarii nostri e bine sä-si aibe biblioteca lor, dupd
cum au semenii lor de alte nationalitäti. Ocupatiunea
extra-scolard este acea, care face apel la activitatea spon-
tanee a elevului, lucrand din propria lui vointä tiara a
fl obligat. De nu s'ar fi recunoscut importanta acelei
activitäti, nu i s'ar fi dat atentiunea, de care se bucura
in statele, al cdror invätarndnt servesc de model.
*
* *
Relativ la scoaléle primare de fete avem mai patine
de spus. SA se inläture din program tot de este de pri-
sos, dandu-se cea mai mare atentiune limbei materne.
Influenta mamei asupra copiilor e cunoscutd de and e
lumea. Adevärul acesta e fixat in proverbele popoarelor.
De aceea, eleva catA a fi pregdtititi pentru inaltul rol, ce
este chematiti sä indeplineasca in societate atilt din pune
tul de vedere moral, cAt si material.
Ea trebue ..sti fie o mama; care sá sirutd omeneste si

www.dacoromanica.ro
 : - '

Li: MINN 5

wornâneste, care si poseadd bine litriba maternk care sä

I fie devôtatd adevdrului, binelui si frumosului, care sd
cunöased câ r. se poate Mai bine cele necesare economiei
domestice, adicd : sâ stie tine socotelile easel, sit nu fie
strAind in ale bucdtdriei si in tot ce priveste aprovizio-
narea casei cu cele necesare traiului,' ca : conserve si -

.altele de aceastd naturd ; sd stie coase la mas nd i sd

.tese la rdsboiu, sá stie cultiva zarzavaturi i pomi, SA
fie cut un cuvânt o gospodind model, nu numai ea cu-
rdtenie si economie dotriestica, dar hieâ se poate realisa
pi un cdstig in mod direct din activitatea sa, vanzdrid
fructele pomilor säi, ciorapi, panzeturi i alte produse
ale activitdtei sale. lata virtutile, Orin cari poate stráluci
ferneia, pe eari virtuti RornAnca le posedd din vechinle
.*i cu fliCÍ un chip nu e bine sd le schimbe pe fasoanele
pi inclinatiunile modernizAtoarelor Luxoasele i ciripi-
:

toarele, cari sunt sträine de cerintele de mai sits, mai

.ales de spirituI economic, cel tot' de o data si moral, nu
pot crea tericirea casei, de ar aduce o zestre orcdt de
respectabild.
Cultivarea pomilor de pret, a zarZavaturi15r, in special
cea a cartofilor, eultivarea albinelor si a viermelui de
mdtase, care culturd e in fase, ar putea fi exercitatd cu
folos si de scoala sexului frumos.
Cu un cuvânt : principiile economiei domestice trebuesc
bine predate atat teoretic cat i practic.
Pdn'acurn s'a introdus Masina de cusut numai in u!--
nele $coale de fete ; dar croitoria -lasä mult de dorit.
Elevele sunt ocupate mai mult CU danteldrii, cu nimi-
euri. 0 absolventä a scoalei primare trebue sh *tie a croi
si coase o cdmase cel putin. Trebue si cunoasch a face
tot, ce este mai necesar in viata din toate zilele. LucrA -

rile manuale trebue sá ocupe pe eleve tot atiita timp

cdt studiile teoretice. Cu regret mdrturisim cd lucrului
manual i se dd prea puvind atentiune, cea ce e o discre-
.ditare .pentru o $coald de fete, la scoalele de fete :s4 se
.predea bine lingeria i croitoria de institutoare bine pre,.
gdtite in scoala noastrid normalá si-profesionald din Mo-
mastir. industria Iânei si a plantelor textile nu trebue

www.dacoromanica.ro
 -6 - .LUMINA

neglijatd. Ne lipsesc masini de däfácit, de ales si de tras

lâna. Ne lipsesc masine räsboiu, ne lipsesc masini de-
tricotaj.
Romance le din popor se ocupil cu impletirea de ciorapi
flanele i pantaioni de land' sau de bumbac, cw eserea
de párizeturi i borangicuri, cu tâsarea de velinti i che-
limuri, cu täsarea de saiac i aba, precum i cu confec-
tionarea hainelor din acele rnaterii. Din aceste ocupa-
tiuni se realizeazä bunicele cAstiguri. Sunt vkluve, cari
de pe urma muncei lor trAiesc, îi rnäritä fetele si-si con-
struesc case.
De când cu introducerea masinelor si infiihtarea de .
fabrici, munca lor e mai putin productiva. Scoala noastril
de fete are deci menirea de a desvolta i perfectiona a-
cele ramuri de ocupatiune.
Se poate spune cd, pentru indepärtarea lacunelor aces-.
tei scoli, sä, se intrebuinteze mijlocul ce l'am enuntat
in aceastä chestiune pentru scoala de bdeti. histitutoa-
rele pregätite pentru aplicarea noului program sä ins-
truiascä pe cele lalte colege ale lor. Studiul comptabi-
litätii domestice de asemenea trebue introdus.
Cursuri pentru adulte sunt necesare, dacA personalul
didactic ar fi suficient. Un curs mixt ar fi cu putintä.
Se intelege cá i coalele de fete iau parte la serbarea.
plantatiunei pornilor, care va trebui sä so? facd in aceeasi
zi pentru toate scoalele noastre.. Scoalele de fete, in caz.
de dificultäti, se pot lipsi de infiiritarea caselor de eco-
nomii.
Acestea sunt in linii generale pärerile noastre despre
reorganizarea cursului nostru primar de ambele-sexe.
lame ann

CREDINTE POPORANE
Lemnele in foc sd nu fie rezemate cu partea groasä
sus, cAci oile fatá cu greu i anapuda.
Când rámâne lapte in vasul de mâncare, dupä ce ne-am
sculat dela masä, atunci sä, nu fie strecurat cu lingura,
cAci stArpesc oile, se imputineaza laptele din ugerii lor-
si mieii rämân nesäturati.

.0

www.dacoromanica.ro
 LUMINA ' 7

Bunica spunea, c dach vedem in vis poph, atunci el

-e dractd, iar de vedem Turc, atunci e scintut.
Când in vis vedem cd bem vin, aceasta insemneazd
noroc ; iar de bern rachiu, atunci sh ne asteptám la ne-
norociri. In acelas fel se interpreteaza când se varsä vin
sau rachiu.
De intálnim Pe drum si in spre sard iépure sau rid-
-parch, atunci e mai bine sá ne reintoarcem a cash, chef
ran o sh phtim.
Vândtorul de este Intalnit de un preot sau de îi se zice
drum bun" and se duce la vândloare, atunci se abate
-din drum, reintorcandue chiar a cash, fiind sigur eh
n'are s vâneze riimic.
ln sara primei Durninici din postul mare (Duminica
brAnzei) se strâng a cash la dânsii cárdvdndrii, pecura-
rii si toti Românii, ór de pre unde s'ar gäsi fiind ldsatul
- -de sec. Era mai . nainte obiceiu a se strange rudele in
sara acea hi casa elui mai mare celnic sau batran din
familie Inainte de mash shrutau cu totii mAna acelui
--celnic sau bätr.ân, apoi i unul altuia dupd varstd, zi-
-and : liarta-me i rdspunzându-i-se : Dum-iarta-te"
(Dumnezeu sh te ierte) i urându-si peiresimi albe" (post
fericit) etc.
La acea mash dach stihnuth vreunul se simtRa mare
bucurie, insemnând fericire i om nou se va naste in
acea cash.
Dupá ce isprävea cu masa se fácea hasha .(hasca) de
cdtre cel mai mare, fie cu halvita sau cu oul. Duph acea
iesiam cu totii la focul de peireasimi. mai jucam impre-
jurul acelui foc i duph acea shriam preste dánsul, spre
a nu ne mâncâ puricii la primdvará i yard.
Iu Joia cea mare, in somn fiind Inch, venia bunica sau.
mama si ne fácea cruce pe frunte cu un ou ros si dupd
acea ne ducea la bisericd de ne impärtäsiam tri säneitate.
In prima zi de Paste nu se dklea ouá rosii sd mduchm.
c a oile sh nu scoatä geiruntttl i meilkaza (vdrsatul).
La:nunti, in ora incorondrei, o nevastá sau fath trecea
pe furis pe la spatele miresei si, Para sh fie vdzuth de
cineva, îi intepâ de mai multe ori rochia cu un ac fdrh
www.dacoromanica.ro
 8 LUMINA

de atb. ca legarea dusmanceIor sä nu aibe loc i prin ur-

Mare impreunarea sä nu fie impieclicatä.
Cand vedem apärând luna nouä, e bine sä venim de
trei ori imprejuru1 nostru si sa avem cu noi ceva bani
de argint.
Cand moare cineva. trebue sd i se pule in buzunar ceva
bani spre a putea trece dervenurite din drurnuce duce-
in himea cealaitä. ,

Dupa trei zile dela bastere trebuie sd "se puie in lea-

gänul copilului bani de argint si argintarii pentru ca ursi-
toarele (mirele) sä-i scrie un noroc bun. Ursitoarele în
I acea searä îl pisc putintel de nas pe noul näscut de-i-:
.lasä sernn.
Cand copii suferá de friguri acute, zgaiesc ochii i tre-
rnurù. Atunci se consicierd cd e lunatic si bunica mea,
spre a-I .alunga pe necu rat, ji puneá sub peria copilului,
.foarfeci, itá (MA) si rnreje (poah5).
Copiii deQchiati se descanta cu sare si -cu llimanare-
(cearä) din gralt.lu mare '(cand se aude pentru prima data
cantandu-se in bisericti 1-14i,,tós a inviat, adica din prima
zi de Paste), li se face cruce pe cap i. pe piept. La ani-
male se descanta cu o furcä de tors, cäci si ele se deoapikie.
Celor, cari au broqti la gat (cari sunt scrufulosi) li se-
descanta cu un tus de tors, care dupa aCea .se aruncá
noaptea in loc neumblat, in pustie adicatelea.
Multe din äceste credinte sunt si, astazi in vigoare.
Preotul D Constantinesca.
din Perivu e

FRINTRE ROMANII NOSTRI

Sub acest titlu d. Tihomir R. 'Giorgevici, profesor in Serbia
si doctor in litere, si it publicat in cate-va numere din revista
Siirpski cailevai glasnic (sarbeasca voce culturalä) impresiile
sa/e din calatoria, ce a facut printre eompatriotii sai Romani.
il lasärn singur sa ne arate motivui, care a determinat sá
Lea acel pas, precum si de ce natura sunt impresiile sale, find
in tot cazul interesante, niai ales pentru stinnta fo!cloristieá, iata
ce spune d-sa :
Proectasem ea intreagä, vacantie din acest an, 1605. sä
o petrec in Romania- in vederea studierei limbei, istoriei

www.dacoromanica.ro
 1 T'llINA _9
_

:si literaturei românesti, ca dupd acea cu mai mutt sue-

Ces :sá ma pot ocupa cu studiarea românilor din rega-
tul sarbesc. Era dar pe lângä aceasta incä o ocazie
pentru cunoasterea locuitorilor nesârbi de pe pämântul
nostru. PregAtisem deja totul pentru calátorie i indata
ce se isprävea cu anul scolar, am gtindit sä pornesc
mediat spre Romania.
Dar dupd cum graeste proverbul : Intr'un tel gandeste
un cumâtru si in alt-fel cel lalt cumätru". Eu asa am
proiectat, dar Stirpske novine din 6 lunie anuntä ed eu
:sunt insärcinat ca presedinte al comisiunei fiscale pen-
tru alegerea deputatilor, care va fi in ziva de 10 tulle.
Tocmai la mijlocul vacantei! Indatd am si petitionat ea
sd fiu demis din - acea insdrcinare. A sosit i vacantia,
dar raspuns nit soseste.
Atanci mi-am zis : sä amân calátoria mea in România
.dupâ alegere. Spre a intrebuinta timpul disponibil pana
la 19 tulle in vederea elului propus, mi-am propus sá
-fac o excursiune printre românii no*trii, macar super-
ficialä i pripitä sh fie.
In eampanie cu colegul meu Dragutin D. Marianovici
profesor al scoalei de invatätori din :11exinatz, am por-
nit la 20 lunie, 1905 din Alexinitä Spre a trece printre
acele locuri ale Sârbiei, pe unde traesc Romanii cei nu-
miti de obiceiu Masi.
De oare ce aceastá a noastra excursiune s'a facia la
luteata, nu trebue a se cere de la aceste insemnäri nici
,descrieri, nici sisteme.... In detaliu nu mi-am permis sd
scriu despre nici un lucru, de oare-ce n'arn avut timp
pentru una ea aceasta. Am lasat ca mai tarziu sä scriu
in mód complect despre acest subject.
Cu toate acestea gandesc eft i din aceste insemnäri
se and fapte dintre eele importante si interesante.
tiu ca multi dintre patrioti" se vor nelini*ti de acea-
stä a mea intreprindere i, clâtinind din cap in mod ca-
racteristic, imi vor spune : CA fac o trädare fatä de Patrie
gand indräznesc sa vorbesc despre Románii din Serbia;
ceeace dupd gdndirea multora se cuvine a ascunde sau
,cel putin a intrerupe vorba, fiind eh' ori-ce adeverire

www.dacoromanica.ro
 io.: LUMINA

despre Romanii din Serbia poate SA aduca pe tapet-

chestiunea t,ArdneascA in Serbia, de care chestiune,:
dupa opiniunea multora' putern fi amenintati in mod
periculos.
Posibil sà, fi i asa ceva, dar i fara. aceste ale mele-
randuri toata lumea stie Cd-in Serbia trdesc Romani.
Adevárul acesta nu-1 neaga nici oficiala rioastra statis--
tied. Aceasta se stie i in regatul Rornaniei, unde se tine-
socoteala paha si de Romani] din Macedonia, Epir si.
Albania, si de Rornanii din Asia Mick din Moravia, Si-.
lezia, din peninsula Istriei din Bosna i Hertezovi ta etc.
dara mite sa nu tie socoteala de Romanii aflatori in Wile .
nemediat invecinate cu dansa, ca Basarabia, Bucovina si
Transilvania,-dar inca de Romanii din Serbia cari sunt
peste Dunare !
In adevAr cei din Romania n'au despre dânii ceva.
scrieri ; insa in orice manual de scoala, uncle se tratea
za despre tarile locuite de Romani, nici odata nu sunt
uitati aci ai nostri din .Serbia. La urma peste o suta mit
de Romani intr'o tarä asa de mica dupA cum e Serbia
nu se poate ascunde.
Daca tin sd cercetez pe Romanii din regatul sarbesc,
aceasta o fac numai in interesul stiintei. Eu socotesc-
cA acest studiu e Mai bine sA fie fdcut de .un Sarb de-
eat de un strein. In tirnpul de fatd nu se poate fara cer-
cetare pe terenul cultural.
In favorea cercetarilor despre Rornanii nostri pledeazd
si faptul ca despre clansii se stie foarte putin, cu.toate-
ca i dansii sunt fii tarn noastre. De alt-fel eu mä voiu
rnärgini numai la constatarea faptului in sine.
In regatul sarbesc Romanii traesc in sp`atiul cuprins.
intre muntele Ratna si Duhdre i intreMarea-Morava
Tirnocul, In cele patru judete din Nord-Estul Serbiei
judetul Timoc (numai in cloud pläpi: Zaiciar i Bolio-
vatz), judetul Morava (intre 041 : Parachin, Despoto--
vatz i Rcsava), in judetul. Pojarevatz §i Craina. Daca in
datele statisticelor noastre oficiale se all& cate un Ro-
man si in alte judete, .aeeasta poate proveni de. acolo,

www.dacoromanica.ro
L.
 LUMINA
'171,17

-ea hceia sunt locuitori nestalnici, ca locrätori sau in alt

-caz analog.
Cei mai multi Romani din Serbia sunt pe langd Du-
ndre i Timoc. Cu cat mergem mai spre Miazd-zi si A-
pus cu tot sunt mai putin. Cele din urrnd ale lor sate
in judetul Timoc sunt : in plasa Zaiciar Boz, Brestovatz,
Petrlita, Nicoliceva, Getrtan, livor, Bucie, Topla, Crivel,
Liubnitza, Ganzzigrad, Metovnitza, Oqtrel i Statina ; iar
in plasa Bolevatz ; Valacone, Savinitz, Bacevitza, Dobro-
Pole, Ztot, Iyucavo, Malitzior, Osnici, Bogovina, Podgo-
rats qi garbanovatz. . .

Spre Apus cele din urind sate românesti sunt in ju-.

,detul Morava, in plasa Parackin : Bigrevitza, Bativatz,
Tilaqca i Lupsa : in plasa Despotovatz : Cratova, Belaica
Jidile, Cezero Recauitza ; in plasa Resava : Bobola, Vi-
i

lejevo, Sabotitza, Casenovo,-Tropone i Gladna. Mai departe

spre Apus sunt mdrginasele sate românesti din jud. Po-
_jarevatz, in pldsile Morava ; boqnac, Cocetin, Vla$cicia,
Yeirbnitza, .Mirievo, Orlevo, Sviharevo, Tikevatz i Poro -
.din ; in pl. Pojarevatz : Brejane, Petca, Polana, qlivovatz,
Velicoselo, Ttirnane §i Zabrega.
Dupd informatiunile, ce am cules, mai 'nainte au fost
.sate românesti pariä dincolo de Marea-Moravd, dar trep-
tat s'au asimilat cu totul in masa sârbeascd, asa cd
-astázi nu mai existd.
Dupd recensämantul locuitorilor din Serbia fdcut In
1859, existau Romani si in judetul Smederovatz (Semen-
-dra) in partea cuprinsä intre Imbuditura raului Morava
si Tezava, mai ales in satul Culicia peste 264 suflete.
Acei Rotriâni insd astazi sunt sarbizati.
In Intregul tinut din N. E. Serbia, in care locuesc Ro-
mani, nu trdesc numai dânsii Satele lor in mai multe
parti sunt amestecate cu sate sarbesti si sunt mai putine
de cat satele curat sarbesti.
In- intregul acel tinut, sunt aproape 425 comune, iar
Romanii se and numai in 165 comune, dând numárul
-cel mai considerabil, care dupd jtidete se prezintd astfel :

www.dacoromanica.ro
 12 LUMINA
-

n jud. Timoc (in 2 plasi) sunt 49 sârbesti si 26 românesti

Morava . f/ '7 17 95 ,7 14
77
Pojarevatz 193 71. 69 7)

Craina (Ncgotin) ).7 85 f.7

56 7)

Peste tot 422 77 165

Trebue a se *ti eh iii multe sate românesti se atM si
sarbi, cari de multe ori in câteva sate formeazá majo-
ritatea.
Dirijarea statisticelor focuitorilor a inceput in Serbia
Inca din anul 1834. Dupa mijloacele de atunci statistica
s'a Mcut eu destuld exactitate, avându-se in vedere nu-
märul locuitorilor i averea imobilä pentru ceIe mai
importante trebuinti pentru bir si armatä.
Celelalte date au fost läsate la o parte. Din aceastä
cauza Rornanii n'au fost separati, ci numaratiimpreund-
cu Sarbii. Tot din acea cauza si in catagrafiile Mcute-
mai in urmä, Românii nu sunt pomeniti. In recensä-
mantul din 1846 s'au spus ca in amintitele patru judete
traesc Românii
In jud. Pojarevatz 19545 Romani si 18719 Sarbi
Kiupria 7318 71 35563 71

Pojarevetz 36696 » 62999

Craina 33628 77 18282 77

Total -97215 3: 135553 1,

Din Statistica Ultimata in 1850 de asemeni nu se poate

determina numärul Românilor din Serbia. Cti aproxi-
matiune dupa, incre.dintarea statisticei economice dela
departamentul Finantilor, cu 5 la sixth greseli eel mult.
in 1850 träiau in Serbia aproape 104.343 Romani si
828.999 Sarbi.
Dupa spusele recensämantului din 1859 erau: 122.59:5
Romani si 159'783 Sarbi in cele patru judete, .in statis-
tica din 1863 nu se pomeneste nurnarul Romanilor. In
cea din 1866 sunt in total 127.326 Romani si 1.215.675-
Sarbi. -

Din datele statististicei din 1874 iari numärul ro-

i) V. facici. Despre emigratia in regatul Serbiei. St. Petersburg, 1873.,
pag. 20 - 21.

www.dacoromanica.ro
 LUMINA
.- 13

mânilor nu se poate vedea ; iar dupd cea din 1884 se gd-

seau :
Romani S'arbi
4.
In 'prase , In sate 1 In orae In sate
61 c)6 144531 1 206701 j 1487672 .

Total . 149,727 1,692 373

Dupd statistica din 1890

5953 137731 256786 16991.58

,
.

Total . . 143,684 1,955,944

1

Dupd statistica din 1895

5950 - .
153560 275930 1807552

TotAl . . 159,510 2,083,482

Dupä statistica din Om

4472 117957 317686 1980865

Total . . . 122029 2 298,551

Toti Romiinii din regatul sarbesc vorbesc dialecte ale '

limbei românesti. De o camdard nu pot nimic sd spun des-
' pre raportul dintre ele si limba literal* Studiul dialec-
telor, ce vorbesc Roman" din Serbia ar fi de mare im-
portanO, cdci dupd cunoasterea si comparatia 1 or cu
cele l'alte dialecte ale limbei românesti de peste hota-
fele Serbiei am putea determina originaromânilor nostri.
Intru cat eu am putut sä prind din limba românilor un-
gureni, printre cari am trecut, diferd de limba literard,
mad ales in pronuntarea unor consunante aflatoare ina-
intea vocalelor palatale. Acele consunante sunt c, d,

www.dacoromanica.ro
 LUMINA

n, t. De exemplu; In limba româneascd literarä : teee,

unde, limbei, mine, du-te, românii nostri ungureni pro-
nuntä rege, unghlo, limbd, mine, du-chIe.
Mai este incä deosebire, dar din cauza .scurtei mele
sederi in mijlocul românilor nu pot da despre aceasta
exactä socoteald.
_Pe lângä limba româneascd, o. bund parte dintre ro-*
mâni cunoaste i sArbeaf;ca. Dupd statistica din 1900,
cunosteau limba sarbeascá 32,556 dintre card 21.531 de
genul masculin si 11.052 de genul femenin.
Toti românii din Serbia sunt de religie cretiná or-
todoxä.
DeSpre particularitätile morale si fizice ale rornânilor
nostri de o cam data nu pot, sá mä exprim in mod si-
gur si drept. N'as zice câ in special sunt curati si des-
toinici. De asemenea nu sunt harnici i mândri, dar sunt
perfizi i periculosi. Se dau indärät i destul de lacomi
sunt pentru lucrul sträin. In m area majoritate nu se
poate gäsi printre dânsii vre-unul Invätat i educat.
Nu sunt prea corpo1en0, dar sunt mai ales femeile.
Printre datele statisticei din 1895 si 1906 gäsim i aceste
particularitäti fizice ale românilor nostri.
Raportul sexual la români se vede clar din datele ce
se referd la numärul cetätenilor români.
Dupd statistica din 1895
Romani Sarbi
La o mie La. o mie
barbati au barbati au
7513.
_0 fost femei '43
7.; fost femei
ntl
PC1 1.t E-1
La sate 44 H La sate
Orbi 84 97 Is I 1131,01 1203 1007 1210 558,8

Surdo-muti 169 92 126 554,9 2241 1388 3629 595,5

Boli sufle-
teSi 49 42 91 829,0 778 '580 1358 780,6

Dupd statistica din 1900

Orbi 71 80 I5r 1128,5 1143 962 2105 86o,8
Surdo-muti 120 67 187 548,6 2 195 1337 3532 604 5
Boli suflet. 33 30 63 909, I 1193 715 1910 599,0
I I

www.dacoromanica.ro
 LUMINA n5

Toti romanii din regatul sarbese se impart in dou'd

grupe, in ärii i ungureni.
Tárani se numesc acei romani, cari au imigrat din
Romania (tara rornâileascrt).
- Dânsii trdesc mai ales in judetul Craina. Ungurenii
sura acei Romani, cari au venit din Ungaria. Dânsii
tr&esc in celelalte täri ale Sarbiei din amintitele judete.
Nu-mi este cunoscut dacd sunt comune, uncle táranii pi
Ungurenii traesc la o lalta.
De Ungureni fac parte si Bufani1). Acestia sunt Ro-
mânii din Ungaria, dinspre Ui-Moldova, cari vin sä lu-
creze la Maidanpec, inch' decând s'a deschis aceastä miná.
Specialitatea lor esté mineria, din care cauzd se nu-
mesc Oenari i cärbundria. Nu e de mult de cand unii
clintr'ânsii se ocupau cu facerea carbunilor de lemn,
carbunari, 'la Maidanpec.
lntre tarani i Ungureni sunt deosebiri destul de in-
semnate. Cea mai mare deosebire este in vorbire, dar
pe langd aceasta i in imbracäminte si in obiceiuri. Ta--
raMi se consider& pe dânsii printre,Romanii mai curati,
pe cand nu tot astfel ii consider& pe Ungureni. De oare
ce arn_calátorit nurnai printre Ungureni, toate insemnd-
rile mele din calátorie se rapoarta nurnai la dânii, iar ,
despre tarani n'am de o can-idatä cunostinte exacte.
Despre origina, transrnutarea i trecutul RomAnilor
nostri putine cunostinte am.
Numai in chestiunea originei Romanilor in general
prea e lucrul incurcat, pärerile date fiiind putin de a-
cord '). Despre Românii nostri se cunoaste Inca i mai
putin.
Despre dansii aproape nimic nu sa. scris. Despre dansi
nu e nimic nici in literatura româneasca. Nu stiu dacä
in aceste parti au locuit mai multi Romani in evul me-
cliu sau in celelalte parti ale Sarbiei de odinioard. V. Ca-
rici 2) vorbeste astfel despre Românii nostri : Printre
acesti Romani cu greu astdzi s'ar putea gasi dintre ur-
masii acelor vechi locuitori, pa cari &Arbii au vroit sa-i
V tabl la pag. 56,

www.dacoromanica.ro
 JÓ A
-
-

aseze in aceastd parte. NumdruI locurilOr; apeIor, dea-

lurilor si muntilor in intregul acestui tinut - en prea
micd exceptie-toate sunt sârbesti Multe din acele Iocuri
dupd nume si dupd traditie, care planeazd imprejurul
lor, sunt legate de istoria siirbeascd. A trebuit asa dar
sä treacd multd vreme in care SA:1.0 au fost singurii
locuitori ai acestor locuri, fixându-le astfel ecetea sär- i

beascd. Tot astfel i tinuturile Cucevo i Dranicevo au

tost inainte de invaziune colonizate cu o deasd popu-
, latie sarbeascd, dar se stie cd in secolul al patruspreze-
cilea si al cinsprezecilea s'a rdrit acea populatie. In 1481.
când cneazul Pavel si Zmai, despot Vue au trecut in
Banat eu aproape 50 mii suflete, aceste locuri au trebuit
sd râmânä aproape pustii. Asttel s'a fäcut posibilitatea
pentru emigrarea poporului din alte pärti, cdci in adevär
väile Moravei, Mlavei, ale râului Pec si Timoc fiind ro-
ditoare si bogate, in totdeanna au avut o atractiune pu-
ternicd pentru locuitorii din imprejurimi. -

In acest timp au pornit sä emigreze in aceste parti

Românii din Romania si Sibinenii (Romanii din Ungaria).
Si mai tarziu a continuat emigratlunea lor aici din cauza
marilor asupriri. cdrora emu expusi pe la vetrele lor.
Dintre Sibineni pornird sä emigreze cu gräbire pand in
timpul domniei lui Frantz Iosif din cauza groaznicilor
cruzimi, prin mijlocul cdrora a fost sugrumatd revolu-
tiunea lor sub Horia.
Acesti romani s'au asezat dincoace in plaiul Cucevo
si Branieevo, dar pe -unde va au patruns si ma .incolo
de a lungul cursului râurilor pand la gura Timocului.
Cä aceastä imigrare a românilor s'a fäcut in timpurile
de mai in urrnä, ne märturiseste renumitul exarh Maxim
in scrierea lui din 1773, in care sunt numdrate toate sa-
.

i) In noul dictionar romano-francez de H. Dame, sta la cuvantul Bufail :

Românii din regat, eari s'au asezat in Banat in .pre Bocza, Orovita ri
Comsa etc,
V. articolul D-lui J. Radovici; Scrisoarea lui Turgeneff dare mitropoli-
tul Stefan Stratirnii ovid i respunsul mitropolitului cu ocazia .c,:rcetarilor
sale despre despre Români (4Letopisetul matitei sarbesti», c. 228. pagina,
68-96).
2) (Serbia,> pag, 92-95.

www.dacoromanica.ro
 - LUMINA _17

tele be existau atunci'in. Branicevo *i.Cucevo. Intr'ansa

se ponieneste si de numarul locuitorilor, precum si de
nationalitatea lor. Nu figureaza, Ins& multe sate, ce a-
stä-zi le gäsim in acele pärti, exceptând populatiunea
rornâneascä.
Românii din CuceVo i Branicevo se numesc Ungu-
reni, cea ce dovedeste cd au venit din Ungaria. i astd-zi
dânsii vorbesc dialectul, ce se vorbeste acolo.
Iar românii din Romania au Inceput sä se transmute
alci, indatä dupä liberarea Serbiei. Cea mai sändtoasa
a lor emigrare cade insä abia dupd anul 1832, din cauza
unui regulament, prin care starea de altfel mizerabild a
taranului din Romania devenia si mai insuportabilä.
Acesti rornani din Romania se nurnesc tärani, cea ce
insemneazä cä sunt din Romania si vorbesc limba, care
se vorbeste acolo.
Libera Serbie, in care taranul este insusi posesorul
pärnantului si fduratoruf soartei sale, a atras si mai
tarziu pe Romani din acele locuri, uncle connationalii
lor gem si astäzi sub jugul spahiilor (boerilor). Se aflä
sate de ale lor in toate pärtile din N. E. Serbiei, pand
pi spre Morava, unde s'au asezat abia cifzece ani in urmd.
Populatia româneascd cea mai deasd este la värsarea.
Pecei-de-sus, dupd acea in regiunea situatä dincolo de
Gölubina, Stal si Miroci, Mergand de acolo spre Apus pi
Meazdzi ea devine din ce in ce mai rard, rand be se
pierde ltinga. Morava."
Ne propuriem intai sä traducem exact aceastä scriere
Klespre Romanii din Serbia si pe urrnd sd o comentilm.
Cosmescu.
-caliral
DIN SERBIA
C in'to cal Choralinef
Hai de jos, indre din jos
.De la val de schelä
'Ncarcä mi se 'neared
Noud galioane,
Douä-trei sandale.

www.dacoromanica.ro
;8 ' LUMINA

Da vezi eine mi le'ncarca ?

Al buzatu de arap,
, Cel cu solzii dupa cap.
Cu dintii de pesti,
Iti vine sd plesnesti.
Ochil cu fiori
Când te uiti la el morl.
Da vezi el ce marfa 'neared. !
Tot stolurI .de mätase,
CA sunt mai banoase.
Vezi buzatu ce-mi lucra :
La Chera 'n han ea' se WO,
Da din gurd ca I zicea :
oChero, Chero, mandra mea !
«Da-mi o chila de vin sa beati 1»
Chera o child de vin cal da
Si buzatu se 'mbatá.
Da vezi Chera ce-mi zdcea :
- «Mol buzate arap
«Pläteste-mi vinul,
«Ca este vinul domnesc
«Si n'am bani eú sa 1 platesc.»
- «Numa sä mere la minen saicd
SA¡¡ alegi stoluri de matase,
(.CA sunt bune si frumoase !»
Vezi Chera ce lucra :
Pe drum cu el Ca plea.;
La pied cd venea
Si 'n saica se bald.
Da vezi Chera ce lucra :
Ineepea de alegea
Tot la stoluri de matase.,
CA sunt mal frumoase.
Vezi buzatu ce lucra :
saica pe mare mi-o pornea.
Da vezi Chera ce lucra :
La deal cia se uita,
Da din gura ca-uii zicesa :
«MAI buzate, mäi arape !
«Nu qtia colo ce se vede
«Triei grosi tävälind,
«Au triei frätiorI venind ?»-
Da vezi buzatu ce lucra :
Asa de mi-I vedee,
Tunu 'n ei ca 'ntorcea.
Da vezi fratii ce lucra
Fratii Cherulinei :

www.dacoromanica.ro
 L U M INA

Pant 'n marginea märel venea.

-
Marea clfinsfi când sArea
Din fluere cântând,
Din coace notând,
Pan 'la saicA venind
In saica se bägá, ,1

Da din gurA cd-mI zAcea :

«Soro, soruleana mea,

«Ce n'ai murit
«Când te-al logodit ;
«Ce nu te-ai necat
«Cand te-ai mdritat 1
Da veil Chera ce zicéa :
«La mine 'n han cA venea
«0 child de vin cerea
«Si buzatu se'mbAtá.
«Eu de vin l'arn apucat,
«Cdci e vinul domnesc
«Si n'am bani sA i-1 plätesc.
«El din gurd Irni zAcea :
«Eu n'am bani sa ti 1 plätesc
«Dar buzatu 'mi zicea :
«Numa sd mergi la mine'n saica,
«SA-tI alegl stoluri de mAtase,
«CA sunt mai bänoase.
«Cu buzatu pe drum plecam,
*La aicA.. ajungeam
«Si'n §aicA. ne puneam,
«Eu incepeam de mi-alegeam
«Stoluri de mAtase,
«Cä sunt mai bdnoase.
«Vezi buzatu ce lucra :
Saica 'n mare 6 punea.»
Da veil fratiorul Cherei
Al mai mic ce lucra :
Când pe buzatu '1 lovia
Si In sus 11 lepdclá
La trei zile când picá
Si'n sabie II sprijinea,
In patru pArti. cd-1 tAia.
Saicu pe mare mi o pornea,
Acasä o dúcea,
Multi bani cá maT .da
PAn pe Chera o mAritá...
Auzit de la d loan Bajica din Iabocovatz
Crainski ocrug, zres Brza Palanca)
Tru aistu cantic se. spune cum un pärmäteftu arap vine la

www.dacoromanica.ro
 20 LUMINA

unä schelä cu hauä ghemii, galioane îpline eu parrnatie. Inträ.

tr'unä hane i cafenee, pe care o tinea und neveastä cu numa
Cheralina. Va .s'eara. chiria (doamna) Lina. Dupä çe musteriulu
beu un ucd de ein, hanjoanea '11 cäftä pârazili. El îli zAse ca
nu are pârazi, ma sä s'ducd doili tru saicá si sd-si aleagd de
trämbele de siribiuri. Neveasta, tri =pate strafiie, se-aräse. Cum
intra tru saicd, parmateftul u disligä pärfii slugä pri a mare
de-adun cu Cheralina. Trelli frati a lei alAgarä i cu anutarea
u ajunserd Saica, gh;mia. Eji, vrurä întäfiia oarä s'u vatArnA
pre sora lor ; ma ea se ascumpArd, ca. nu-li tricu pritru minte
9e-li avea curitä musteriulu, care avu urata moarte de fratele
açel ma Thiclu.
Cu multill pârazi. 9e luard fratili depri pärmätia, çe u vindurd,.
puturä s'u marital. pe Chira Lina. S'vede cä bärbat-su. u avea.
aläsatä. Lume ardsä i mincinoasa.

CANTIC FÁRIROTESCU DI OHRIDA.

Giudame, laie giudame,
Çi s'fe9e tru vurgärame,
Sus in ghios la dispot,
Laiülu mortu nengrupai dot..
Patru zâle i tref serT
Romärfili feaçirä sefer.
Mor lai vurgäri marati
Cu Rornaili nu v'u dati,
DA nipoi asä v'u aflati.
Sus in ghios la iuchimete
Cat meat tru casävete
Dispot vurgur, barbd laie,.
S'te-agudeasca nä &Amide
Tahina träs tru sabdie,
Name Ribar, ca martind.
Se-apuse, s'fea9e gälinä.
Clime Ribar, cäciulä lungä,
Nu-sT rasa* Ord tru .pungä
CA* li deade la iuchimete
Nu ese dot tru sileamete.

www.dacoromanica.ro
 2)
-
LUMINA

Tal Naum Ribar, hidene mare,

Tru giudet nu li-avea hare
Ti feace Pere al Gipar ?
S'lu bägard Fri gurnar,
Lu luarä laili giandari
S'Iu duserd la Ribar.
Qi feace laia tal Mite ?
Lu-acâtä afendul de cusite,
Ti feace laia Parusä ?
Lu-acâtd afendul di gusd.
Tâceti Rom tra s'nä tâceam Li

CA bisearica nipoi nä-u avem !.

(Ayzat de la d ra V. Placea)

COMUNA TURIA
Aceastil comund pur româneascä se aft' asezatä la poalele-
muntelui Ghioni. De toate märginele este udatd de ramificatiunf
ale raului Venetic. In fatä spre Rd§drit, se ridicd dealul Carpen
pe care trece si drumul dintre Grebena -Ianina. Suindu-se cd-
lätorul pe dealul Carpen, imediat i se aratd comuna incântd-
toare, plinä de grädini cu pomi livezi. Pozitiunea comunei
i

e admirabild. Prin mijlocul comunei trece drumul i firul tele-

graft, care duce la Ianina. Tot pe aici trece si drumul spre
Tesalia. Comuna se desparte printr'o valcea, in cloud mahalale :
Surin si Cheare.
Despre fundarea acestei comune existä o traditie obscurd pier-
duel in iniunerecul tirnpului. Totusi bAtranii spun, cd inainte
s'au strans mai mu te sätulete ca Chircali, Cornu, Cäldeiruoi,
-
Cripsani, Codru mari i Nturghia.
Locuitorii acestor sätulete au luat doi mânzati negri §i cu un
plug de fer au tras jur imprejur o brazdä. Apoi, dupd ce au
terminat de unde au inceput, Ti au ingropa mânzatii cu plug
cu tot intr'o groapä adâncä la biserica Sf. Ilie pe un deal mic._
Ruinele acestor sate confirrnd spusele bätrânilor. Azi se numarä
peste 280 case cu o populatiune aproximativä de 1400 suflete.
Are o scoald de bäeti, impartitä cu grecornanii i seapte (7) biserici,.

www.dacoromanica.ro
 22 LUMINA
-

-dintre cari una a rämas celui-lalt partid. Se gäsesc mai multe

bäcdnii si hanuri. Portul Turienilor este la f el cu al celor-ralti
Romani din apropiere, cu mici deosebiri. Femeile nu cunosc
aproape de loc limba greceascd. Locuitorii se ocupd cu cres-
terea vitelor si cu . cultura pämantului, putin cu chiragilicul.
Astd-zi se expatriazd multi si in mare parte in Romania, unde
au ajuns sä realizeze averi. In majoritate ei sunt comercianti,
putini sunt cdrciumari i bäcani. Din timp in timp se intorc
din Romania si îi viziteaza patria i familiele lor, cari nu emi-
greaza.
Clima Turiei este sänätoasä. Fantani cu ape abundente sunt
aduse din imprejurime. Podgoriile, ce Turienii au fäcut la la
aduc mare folos ; de curand au inceput sá cultive dudul i sa
creased viermi de mdtase.
Situatiunea lor materialä, desi la unii din ei in timpurile din
urmd a suferit zguduiri simtitoare, rárnâne iardsi pe o treapta
cu mult mai Malta' in comparatie a celor-l'alte comune roma-
nesti din vdile Pindului. Turienii muncesc pe seama lor i grape
unei munci cinstite i neintrerupte, gratie spiritului lor intre-
prinzator, multi dinteansii au cumpärat proprietäti prin Romania
si au fäcut averi. De sigur, ch. comuna Turia ar fi capabild
sd-si pläteascd institutorii sdi din fondurile bisericesti, dacds'ar
scdpa de nefasta influentä de afard, cea rätdcitoare de minti.
Idea de neam, desi de la inceput a fost cu inversunare pri-
gonitä, totusi a prins räddcini adanci. Astd-zi, cand Inca fur-
tunile ne bat, Românii nostrii, in frunte avand pe neobositul
luptätor D. Cicrna, au clädit o scoala de fete model cu propriile
lor cheltueli. Fapta aceasta dovedeste cd Turienii sunt buni
Romani. Turia era consideratä ca un centru al culturei grecesti.
Cand in anul 1884 s'a deschis scoala romaneasca, Archiereul
din Grebena, imediat ce i s'a vestit, a intrebuintat toate mij-
loacele ca sä-1 atragd in partea S- Sale pe prirnul Apostol si
fundätor al scoalei D. Cicrna persecutandu-1, pand in al de-
nunta autoritätilor lmperiale ea turburätor i räsvrätitor. La 1897
s'a dat ocaziune i s'a constatat, cä Românii nu sunt niste oa-
. meni rdsvrätitori, ci supusi credinciosi si devotati Gloriosului
7ron al Sultanului Abdul-Hamit-Han al II. Spre recompensä,
-cd au luat parte la resbel cei doi frati Cierna au fost decorati
cu medalia bqingi rubie §i medalia resbelului Turco-grec.

www.dacoromanica.ro
 --
LuMINA 23

. . .

Acum Turcii edificati de sentimentele noastre fall de Tron

si Patrie ne dau tot ajutorul ca toti Turienii sá cugete i sa"
simtd ca buni Romani. De aceia mai toate bisericele sunt In
posesia comunitátei rornanesti. De comuna Turia tine muntele
MO, cel cu páduri intinse i pdsuni, unde îi gdsesc hrana.
din belsug oile, vacile i ergheliile Turienilor, cari iubesc ei
stimeazd industria agricold, intocmai dupd cum fdceau i strd--
mosii lor, Romanii.
N. C. (lima
institutor din §4 in comuna Turia

'YiratI.I.aamedlonotalte

'ARTA POETICA
(dupl Saint-Hare-Girardin)

Astäzi, ca i alta data, nu este alta inspiratie poetica

de cat acea de a fi mivat : Apolon, i musele nu sunt
alt ceva de cat emotiunea. Cand cineva este mi$cat este
poet ; 0 din acest punct de vedere, cine n'a fost poet,
adica cine n'a fost mi$cat, emotionat odata in viata sa
prin vre-un mare spectacol sail vre-o mare actiune ? Nu
este nici un gura-casca din Paris, care la Havre de pe-
gramada pietrelor de la malul marel, vä,zénd plecarea
vre-unui vapor, cand cordbieril, matelotii pronuntä, ul-
timul strigat de adio, sä nu fie poet in fundul inimei ;.
dar din acea poezie el nu poate exprima nimic : aceasta
este un sentiment, o inspiratie care pätrunde inima sa
far4 a putea sa-0 dea searnä. In timp de revolutiuni st
, de resbel, cati poeti reman necunoscutl! Gala poezie se
na§te i moare in sinul omului far& a .luci afara! Cate,
blocuri de marinurd infine unde se a§cund Apolloni din
Belveder ! Secretul este de a le scoate afará la iveald
Toata arta poetica sta acolo.
A pune afará ceea-Ce este inauntru, iatä dificultatea.
si meritul in literatura ; caci, inauntru totul este placut
si poetic. Cand autorul este fatá in fatä cu idea sa Ins&
curata i virginá, atunci nurilai se bucura intr'adevar de,

www.dacoromanica.ro
 24 LUMINA

eomerciul zeilor ei n'a avut nici pedicile nici jena es-

:

presiunei ; idea nu este pentru el de ca. p inspiratiune

si o emotiune intima. hisä indatä ce voeste sá pund
afard ceea-ce este in interiorul sail, el doreste sa scoatä
din fruntea sa Minerva cea conceputä in creerii sal ; el
voeste sa o trimitä pe pqmânt spre a fi admirata si ado-
rata, : atunci incepe lupta in contra stilului i cuvintelor.
'El vrea sá exprime emotiunea sa asa cum este ea, si
nu o poate exprima. Ceea-ce era atat de pläcut si de
curat, ca inspirgiune incä nedistinsa si confuza; la in-
Inceput se intunech ca cugetare. pe urrna in fine, ca
frasa lesind. El avea geniul in fundul creerilor ; pe hârtie
musk nu este de cat un prost. Cate minerve asa de bine
inarmate in cap nu stiu sa iasä din frunte de cat des-
bracate in goliciune!
De aci mai multe observatiunii de fäcut: Pentru ce
multi din autdri ata o asa .de mare idee de ei hrs.*, iar
.publicul una asa de mica ? Este vanitatea, se zice de
obiceiti. Este incä un alt lucru autorul vede in tot-dea-
:

una ideele sale cum si le-a conceput el, adica marl si

inteadevär poetice, pe cat timp publicul le vede precum
sunt pe hartie, adica necornplecte si desfigurate. Impar-
tialitatea publicului judeca pe oarneni mai putin dupä
geniul lor interior de cat dupd luCrarile lor. Iata rill
,urmare de unde ese neintelegerea.
Aceastá lupta intre cugetare i espresiune este asa de
veche in lume ca i literatura.
Cru§ova, 31 August 1907. Vanghelill Petrescu

www.dacoromanica.ro
 LUMINA. 25

V
DE LA -.¡T'ATRA
;--

Canteclu al Iani al Hristacu

Mi scat ri ?id tahina

Roqlu soare cdndu q'da
Calea liai cdtrei 'mptizare
Di-ba vizui zâ Mild mare.
Un pi alantu väkimafi
Doti frqi ag&hipsiti
Cum q'murird angdlififi -

Strauhi albe de cdrbutil

Ah! s'canosc &Vs Romeiii,
q.eara doti chiragi'ai i
Vdtdma(i di .chifigiazi.
Ma marli, Nitu meirat,
Ti cunuscui cd-i bdteimat ;
Il CUIZUgetti cd-i pliguit
Ti tru cheptu agudit
Patric plumburi larmdcoase
Avea frdmtea a lui vase.
Oh! ma ibiclu Nita astesti
Pi ma marti era lesu.
Di largu nu s.a.lizea,
Pia s'pdrea cd q'arddea.
Mi aprucheal mini grescu
S'lu scot si-1 peircigursescu
- Scoald gione, taci nu-thi punze,.
Scoald cd ti uriplu0 de' stinze."
El lot doarme aptical,
A.5'avea caplu mutt chisitt.
Favea scinzile virsat,
Cu mádità amisticat:
Puliü mugal,cora i aft*.
Cum ili charnel, 'ntribaqi?"
- Gione aWaptd, sioravd4
sá le spun toate pi aradd:

www.dacoromanica.ro
26 LUMINA

Avea mild mind vizul,

Mort 'mpade eî cazul.
Ea din cale mi turned,
Cum li acliama intribai.
Oh ! ma marli pionar
Tru wind 'avea un par ;
Ma s'pelrea un liundar,
Mi sbura cu mare thar.
- Puliu mugat, ea stai nahiama
Tra <WI spun ea cum mi-acliama.
Diti-Iane,-1 numa mewed,
Cama avzatlu tru duiiieauä,
Am criscuta cdrvdnar .

Pelndarli-frai me-avea ca har.

Ma s'afbia bitisird
Dusmairili azi meagudira.
Patru plumburi farm acute
Mi-arupsi, ä a meal hicate
De la Dumnezaa s'la Vina.
Mi-au aruptä laia splina.
Moartea meauä nu o planze
Cei di luti am biutd sdnze.
Fuliú, acasä ea s'ti duvi
A muliari-meai si-li zdri ;
Dumnezaa s'o itilueascei ,
Ficiorli ea si g'acreciscli,
Ea s'lucreasa tra s'bdneaza,
Tru lume s'nu s'arugneaza.
Aveli treili ficiori buíi
S'nu-li pitreacd la carbuili :
Ma marli ficior al tate
Si s'lu baga, la zdnate ;
Ca, zeinatea ca s'lucreazd
Veirei oará nu agiuneaza.
Magi ma thiciu Hariloi
I la mule, i la oi.
La zdnate el nu-vi .poate,
Cei q'are giunerili al tate.
1 la cari, i picurar,

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 27

S'lu azb peindarlli ca har.

,FaQea feata, pe-1, ca steauei,
Caterina, hilea meauei,
Baste feata multu burra,.
Hara ! cu cari va s'incrunei !
Cate avzâ.i toate s'li; z(291,
,Ftine minte a lei sli-adufi.
Si zâ 9I. s'nu imna nairitä,
S'nu si aradei di s'marita!"
- Puliu, ma marle ghine vise,
Ma ma ihiclu Qi î spuse?"
- Ah ! ma ifiiclu, aQel marat
q'avea caplu tut chisat.
,"teirea multu invirinat,
Pisti /rate su culcat.
Eu îli grii tra s'ita s'burascei;
El nu-qi muta och s'bruzasca...
- Ia sbura gione nethiama,
Ca s'inve( ca cum tiacliamei,
Ca vai faergu tra s'dwa &Mare
zua .si are soare.
El uhtet di tru hicatu.
,Faceigi lailu maratu : _
- Gheorghe easte a meaua numa;,
:Ma thiclu ficior ali mum&
Di doi afii escu 'fisurat,
Las un iÎic nianvi(at
Una feata thicuzana
Durnnezetü masi si-li da band,
Ca s'disclidei casa-1 tate,
(fe gnclise a lui miate
,9aleisa a lui niverista
C'und hiie s'vidueasca.
Oh Nele ficiori a noci, -

Vol, ca puIi far de clod !

'(Auzit de la Cola al Vulic5.).
V. Papaianao:

www.dacoromanica.ro
 ).
28
_
LUMIN
1
-

SCURTA SCRIARE TRI AMERICA

Suntu afi, dupd cum videm tru America icä cum u

acliamd alti Tara. noud", ahiarsird cti emigreazd goFi cu
sutile din tute märziftile a loclui. Aista na da ea s'adu-
-ehim cd are mare lips di lucrätorl.
Rand azi tru revista anoastrd nu are scriatd neci un
di bunetile icd di urätetile aistui loe. Cu putine zboarä
va s'daú -Lind descriere ma multu icá ma putin exacta
ca un ti am banatä (4) patru arn di zäle tru inima Arne-
ricAlei New-York". precum §i tu alte mari centre (9i
tAti).
America easte und tard di 4 icd di 5 Ori mai mare de
cat Europa ; ama di oard aistä va sä zburârn di Statele-
Unite ; cd aistu stat easte nai ma marle i acel ce nd
intereseazd nai ma multu. Partea di Nord are und climä
araee, cum . caste bund-oard açea di tru .Flusie. Partea
Sudicd are und chmd bund tri lama, ma tri veara caste
multu caldd; asi cd oarneiili din locurile anoastre cu .
greu pot ca sä aravdd. Partea nai ma bund si ma sand-
toash este partea din centru, di noljuca icd dit mese, care
are und climä aproape ca a9ea a Statelor din Peninsula
Balcanied ; iar .partea vested, iu se afld California, Co-
lorado, etc. aú und climd multu museatd veara, cât si
iarna. Tu aiste pärti totuna caste primaveard ; iar lQclu
vearde $'inplin di lilice si di toate poamele din lume. Bi-
richetea easte bund §i multd, in cat saturd intreaga Arne-
ricd, ia, ma multu di giumitate di ghipturi s'pitrete tru
Europa. Tot tu aistä parte a Statelor-Unite are nemisu-
rate mine (mademuri) di aur (amalamä), asime, her,. cdr-
burn di cheatrd si di alte multe turlii di metale, precum
*I de scumpul diamantu.
Aiste mine dau unä avutilie multu mare si sute si
gall di lucrätorf lucreazd tri scoaterea aistor avutili. Aistu
lucru easte multu zreil si periculos, tri 4ea luerätorili

r
www.dacoromanica.ro
ti
 f_ LUMINA . 29
,r, 1

.'pldtescu de la,und napoleone pand la und lied Engle-

zeascd pri zud, icd. 4-3 dolari.
Central, icä mesea Statelor-Unite are mine di cdrbufii
.*i nai ma multele sunt in Statul Pensilvania ; insä lu-
crul principal easte industria, icd fabricile. Tu fie-care
eitate are nemisurate fabrici cli bumbac, land, mdtase
(sirmd), gbete (pdputd), precum i ateliere di her, iu lu-
creazd favrili, de leamne, etc. .

Nu .easte hoard, cat di died s'hibd, ea s'nu aibd und -

led cloud fabrici, iu lucreazd nu ma* bärbati i ficiori,

.ma *i muleri, feate *i au*i... Tru uná fabricd bund lip-
sea§te s'lucreazd nai putin 5-6000 di lucrdtori niscäntî
; .

lucrezd zua, iar alti noaptea. Oarele di lucru sunt di la

10-11 oare in zud; iar amintaticlu di la un dolar pand
la trei. .

Partea sudied nu are fabrici, ma scoate mult bumbac,

fructe, precum i avzâtlu tutun (tutune) di Virginia.
Parted de Nord, cum easte spre Aliasca, are multe
mine de aur, argint (asime) i cdrbuni din loc. De et"-
randu se descoperird i mine di diamantu. In tute aisti
locuri pand i tru locurile crime, puste, Americafilli au
faptd cale di her, cu scop ca s'populeazd loclu i s'poartä
avutiile i mdrfurile a lor di tru un loe tru altu. MiliuÍi
di lucrdtori amintd di la un dolar $i jumitate pand la
trei (3) dolari in zud. Cu cât in fie-care an allergic vapoare
(pampori) 'mpline ¡le lucrdtori tru America, on ahät s'md-
rea§te i numerlu a fabricelor.
Partea di cen,ru, dupd cum videm, este partea nai ma
populatd, iu afldm oamerti di toate, nationalitätile. Aceli
ma multili suntu : Englezi, Germani, Francezi, Italiani,
precum i Ovrei. Americarii adevärati, adica di rasa gal
bend, nu-are de cat multu putinl. Limba oflciald (a sta-
tului) easte limba Englezd ; ma se sbuta*te i limba Ger-
man& (nemteascd), Francezd i Italiand.
Comerciul ea i tru alte incur easte tru mana a Ovrei-
lor, cari *tiu di se adund cat mai multi la un loc fac
acele mari companii, cari eli li acleamd trusturi. Aiste
trusturi alind i scad costul (pretub a unui lucru dupd
vrearea a :tor. Este multu greu ca un comerciant cu íic

www.dacoromanica.ro
 30 LUMINA

capital s'facA, lucrul cd trusturile Evreo-Americane îl

cherdn, scdzandalui ica alinândalui pretlu, dupd, vrea- .

rea lor.
Orase le (çitäile) aveale Ina noi suntu di and, mare mu-.
siteatá ; sträzile (caliurile) ghine indreapte i lufainate cu.
electrica panä i horile nai ma iîiiçile. 4
Tru cetáçile marl, casele suntu di anä ináltime multu
mare. Nai marea .casa din New-York are (45) patru-zaçi
ei çinci di caturi de dusumeazi stri loc i optu dusu-
meazi sum loc, çea-ce face 53 de caturi i numerd preste-
2000 (dao fbili)di camere, de uddi. Oteluri si case cu
20-25 di caturi suntu de arada.
Aromdfii di anostri sunt multi in central tate1or-U-
nite; ma tru numerlu çe vine va sä zburascu tri 13.na
si lucurlu a 16r si a alantor nationalitäti, precurn si de
rninundtiile, aestui stat, iu alagä oamefii di toate partile-
a loclui ca s'ascapd de urfaie.
Nicolae St. Papahagi.

STIR! SI FAPTE
Cea mai nouä, inventie a lui Edison
Ziarele de pretutindeni anuntd, cä renumitul inven--
tator american, Edison, a gäsit mijlocul de a se con- -
strui case, pe care focal nu poate sä, le ardd i apa sä
le inece. Tot ('a odatä ele se pot face mai ieftin de cum
se construeste astäzi. Numai cu 3 mii lei (150 napoleoni)
se poate face o casä cu trei caturi.
Compozitda materialului de constructie consta din-
teo amestecaturd de ciment, nisip si piatrá pulverizatä.
Aceactä compozitie amestecatä ea al:A, se toarnä
in calapuri de scânduri i dupd 24 de ore se usucd. Ast-
. fel de exempla : se pun, pentru facerea unui zid, scânduri
din ambele pärti si la mijloc se toarna acest amestec.
Dupä ce s'a uscat, se scot scândurire.
Tot cu acest amestec se acoperd casa, devenind
acoperisul o sinourd lespede. El se poate intrebuinta ei
pentru facerea eusumelilor.
0 atare cash" poate sá dureze mai multe secole.
Ferice de acela care nu si-a construit casa pand la,
.auzirea acestei veste ! ! !

www.dacoromanica.ro
 LUMINA 31

Microcepalie
Sir James Barr, presedintele universitAtei din Li-
.

verpool, a semnalat congresului de igiena tinut la Douglas

un nou pericol. Unul dintre marii fabricanti de päldrii
',din Anglia a cónstat eh in cei din urrnä 50 ani márimea
mijlocie a päldriilor s'a micsorat in mod sirntitor. Cir-
.cumferinta capetelor dar s.a micsorat. Sir James Baar
trage din acest fenomen concluziuni pesimiste. Volume le
-eranilor au devenit mai mici, facultätile cerebrate scad.
Propune in consecinta fundarea unei legi pentru corn-
baterca rà.ului. Ar trebui sä se gäseascá un procedeu
pentru cresterea capetelor.
Impartire de milioane
New-York. -Re la finele lui August a avut loc o
.serbare mare la proprietatea d-nei O. G. Vanderbilt. Cu
.aceastä ocazie s'a facut impärtirea unei din cele mai
mari averi americane. In ziva serbärei, d-ra Gladys
Vanderbilt a atins etatea legalä si a intrat in posesiunea
pártet ce-i revine din mostenirea läsatä de tatäl sdu.
Dânsa este cea mai tândra dintre cei 5 inostenitori
directi i partea sa se ridicá la 1,500,000 lire sterlinghe,
care dela moartea tatâlui sau Cornelius Vanderbilt s'a
ridicat la cloud milk:axle lire strelinghe.
Ea primeste de asemeni un sfert din cele cloud mi-
lioane dela mama sa, astfel ca aceastä domnisoara mos-
teneste 2,500,000 lire strelinghe. Dânsa este cea mai
-bogatä mostenitoare din America. Cornelius Vanderbilt
junior, eel mai in vArsta dintre mostenitorii direct& nu
primeste nimic de pe urma acestei impärtiri. Reginalt
Vanderbild primeste aproape 500,000 lire, Whitney pri-
rneste ceva mai putin, pe când A. G. Vanderoild, recu-
noscut ca seful famihei, va primi jumätate din restul
. averei. El mosteneste in total 12,450,000 lire sterlinghe
In bani turcesti cu lira sterlingâ. 119 piastri sdracul G.
Vanderbild mostenesie dintr'uncondeiu exorbitanta avere
' de 112,050.000,000 piastri. E demn de ce a primit !
. Carte interesanta
Revue générale de droit international, care apare la
Paris, anuntiä cá d. André Mandelstam a dat la lumina
un tratat despre situa(ia juridica a strilinilor in Turcia.
dupd tractatele si corespondentele diplomatice schimbate
intre sublima Poartä si diferitele puteri.
Numele d-lui Mandelstam garanteazá nu ,numai va- -
loarea istoried, dar Inca inalta impartialitate a cereetd-
rilor sale. Cartea aceastä este un cod manual indespen-

www.dacoromanica.ro
 32 LUMINA

sabil ragornanHor, advocatilor si tutulor acelora, earl

au trebuinta si pldcere de a cunoaste organizatia judi-
ciard si cletaliile 'proceurel, ce intereseazd pe strdini In
Turcia.
Ingropata. de vie
Oare nu va fi unui dintre noi inteo .zi ingropat de
viu. *Uinta n"are alt semn sigur de incetarea vietei de-
ck descompunerea corpului? Da ! rdspunde d. dr. Dassy
do Lignières autoral räsundtoarelor experiente asupra
corpului lui Menescion, fondatorul ligei in contra in-
gropdrilor precipitate. La tard trebue sä márturislrYi cd
Ingrgparea se face PAM nici un control. lath' un caz.
nostirn dintre multe cazuri.
La spitalul din Munib sau Manhen a murit o -Lett&
de sase ani. Fragedul ei corp fusese depus in depoul
mortuar. A doua zi, pdzitorul cimitirului o gasi sezând
in cosciugul sdu jucandu-se cu trandafirii, ce-1 impo-
dobeau lintoiul. El a luat-o in brate. ducând-o parinItilor-
incoronatä cu flori. Sarmanii,pdrinti. cat p'aci sä moard
de fried sirde bucUrie!
Tri arâdeare
Un doinnu s'duse la and miane ca s'prânclä si
dimandd s'li aducd un aphiat cu ciorbd.
iv1'uterih íli ate a hitzmiehearlui. "

Domnule,' aistd ciorbd ti ii u adusesi nu pot

s'u mac.
- Huzrnichearlu. - Cd-te nu u matt? 'Ciorba
multu build!
e.

M. - Nu pot s'u mdc ti zdc ataia.

H. - Atumtea s'ti aduc altä ciorbd.
Dupd ti i adute: Aistd pistipsescu cd-i ma bund..
M. - Eu si aistä nu pot s'u mac. .

H. -- Aman domnule, cama bund di aistda6rbd nu

avem. Cfiamä pi domnu-..su zâte : "
Videti! Aistu dornnu nu u va atorba: U aldxii i eu
tute aiste iara nu u ariseaste.
Miangilu.- Cu fiertare, d-le iM se pare cd Worba a
noasträ n'are varna ensure. C.â t e s"nu u Mâncatt.
domnule?
M. - D-le, ciorba nu s'rnaca cu furculita, cd s'macd
cu lingura. Lingura nuíM se .deade, Ord atea nu pot
s'u rnae.
Hasa"' Hichmet
(Il NAnta

T (

www.dacoromanica.ro
 NOlj MAGASIN ROMANESC
a fost deschis In Monastir (Bituli) str. Pecmev-pazar
de A-nii '

G-ORCIU TALLE & TASCÚ MACA

in care magazin Românii pot aft& tot felul de má-
, runtisuri manufacturate i cu preturile cele mai
.convenabile.

Se aduce la cuno*tinta onor. public romanesc

cä primul, dentist roman

IOAN STAVRI
instalatuatelierul In marea stradá a Monasti-
rului (Bitulei), nmit HAMID1E-socac, colt cu
-
biserica römâneasett: Pe balconul Casei e firma
omniei-Sale:
Servicitt ireprófabil prefuri moderate

www.dacoromanica.ro
r.1
 RESTAURANTUL ROMANESC
-
Rornanilor cari se duc la New-York (America) le recomandärn
.c'älduros Restaurantul Fratilor Ciausi & I. Leacu cu firma
..LA INTREVEDEREA ROMÀNILOR MACEDONENI"
Adresa : 68 AV, 43 rd. St. Nnw-York.

. CEASORNICAR ROMAN
4, "Alfa Jem4 Pazar, a deschis pravedie de ceasornicar
tibuirul *roman GH. SV OLU. V inde i repard tot fetal de
ceasornic'o,.
f

CROITOR ROMAN
_ in Salto nie s'a deschis o notta croitorie ronalneasca
de catre tanaral roman din Crupva d. T. Tirivira.
mormsSMESETIZRift
$421"iassougag.W.'"'65fr
RRAVAME ROMANEAKA
./

VASILE MAZA
a deschis de curiind in Bitolia, o pril-
1 call" de fesuri, in Strada Principalil, lângii p
casa Econonm. P.

MÄRFÄ BUNi SI HENRI MODERN

Bunii Români sunt rugati a-i da incurajarea
-cuvenitá.'
- -.- 41111011111 "

www.dacoromanica.ro