DEM.

ABELEANU
Fost Revizor scolar al judetelor Vlaca i Durostor

Neamul Aromânesc
din Macedonia

BUCURESTI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA

62-61, CALEA MO$ILOR. 62-64
1916

www.digibuc.ro PRETUL LEI 1.50.

 DEM. ABELEANU
Fost Revizor scolar al judetelor Vlasca sl Durostor

Neamul Aromânesc

din Macedonia
Cu o harti a Macedoniei

BUCURE$T1
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA
62-64, CALEA MWLOR, 62-61
1916
www.digibuc.ro
gf:0171/24.141-1

5on e ge,ci4 lea n a

gepedinlete 8ocielajii de ea&arci t9Ziceda-acazdna

2edie acea.:a madetta kcrare,

in eemn de .rectinagiajá penhet zetleP
necurmal, ce depune Infra apSzarea
gorndaito z .11,4ittgaZi.

DEM. ABELERNU

www.digibuc.ro
 PR EFATA
Mai toate rdzboaiele au avut ur& pretext aparent
un motiv ascuns.
Reizboaiele din peninsula Palcanicei, au avut ca prg-
¡ex! liberarea popoarelor creVine, iar nu subjugarea lop.
Asteizi, ctind cunoa§tem tendiniele de intindere tg-
ritoriald ale popoarelor balcanice, §i din care se vede
clar ea existei o contrazicere flagrantd Mire motivele de
declarare a rtizboiului §i tendinfele ascunse, cari con-
stituesc adevärata cauzd a räzboiului ; §i fiindcei in
urma nenorocitului räzboiu actual, aozelri noi se vor
stabill, §i rectificari noi se vor face, va trebui sä se ia
in desbatere qi soarta Aromtinilor din Macedonia.
Prin tractatul dela BucureVi, n'a fost propriu zis
lixard §i garantatä soarta Aromdnilor ; ci, tot ce s' a
putut dobândì pentru ei, au lost numai ni§te simple
promisiuni, pentru un tratamerd mai omenesc, dealt eel
de sub trecuta administraliune turceascei, a acestei pärli
a nearnului nostru, impäilitd ea ins4i acum, intre re-
gatele balcanice in noua Mr formatiune.
Dar acum, cdnd §i aceastä chestiune, ca §i toate cele-
lalte, cari in complexul Mr, formeazei marea Chestiune
Orientulur, se pune din nou in discu(iune, astäzi cu
armele mdine la masa verde Rombia trebuie sei
www.digibuc.ro
 6

fie vigilenta i sei repare gre§ala dela 1913, ceind a sem-

nat sentinia de moarte a Aromeinilor, cedeindu-i ca pe
o marfei de schimb popoarelor balcanice, bazandu-se
numai pe simple promisiuni, pentru un traiu mai bun.
In Tunriele,ilomcinilor, ameniniali in desvoltarea
lor etnica, Romania trebuie sei vorbeascei §i s'a pà§easca
astetzi cu toatti energia.
Ea trebuie sá vorbeascei sus §i tare Europei apusene,
care §i-a asumat de mull dreptul de a apeirei neamurile
apasate, deci ci pe Armcini.
Ea trebuie sa vorbeascei §i asupritorilor de azi. din
Balcani, cari §i-au uitat vitregia zilei de ieri; iar când
glasul sail nu poate lino turburarea, atunci Slatul
roman îi poate arata §i ascutiqul sabiei sale, caci Ro-
mania, nu este numai un Stat de ordine §i de pace.la
gurele Dun àrui, ci ea este toldeodatil santinela treazei
qi viteazti a Latiniteifii §i a umanitáfii in Orient contra
barbariei balcanicilor de alt neam.
Antorul.

www.digibuc.ro
 NEAMUL AROMANESC

I m portanta lui.

Intre Balcani si ultimile ramificatiuni ale Pindului,

si dela portile Constantinopolului pân'al la marea Adria-
tic5., tileste In niste cuiburi de vulturi", pe munti,
o populatiune aromân4 de 800 mii suflete, cari timp
de atâtea secole, a izbutit sA-si pästreze, ferit de orice
amestec, caracterul comun cu al românilor din Dacia
Traiansä.
Noi h. numim Romani Macedoneni, dela provincia
Macedonia, locuifá de ei.
Românii ins4 de acolo, se numesc pe sine astfel :
Grupul FIrseliot si cei din Albania, se numesc Ro-
mani; iar ceilalti din Macedonia, Epir, si Tesalia se
numesc Aromani sau Armani, 0 iat4 pentru ce : Rc-
mânul macedonean pune in general vocala a, inaintca
cuvintelor, cari Incep cu consoana r, spre a le Indula
Astfel, din cuvintele : rop, Mu, Mu, laird, rabdare,
ei zic : arosu, aräu, arau, alatr4, arndare. Tot ase-
menea din : Roman, au format Aroman 0 prin eli-
derea vocalei o, face Arman. Deci : Romiin.Aro-
man.Arman.
Celelalte natiuni dau diferite numiri Românilor
Macedoneni. Turcif Si numesc Vlah sau Olak Alba-
www.digibuc.ro
 8

nezii Ii numesc Vâlà, adicA : kale", Grecii le zic :

Vlahi i in batjocurá : Culovlahi, dupá cum §i noi îi
numim pe Greci Caponi1).
Când Slavii au venit in Peninsula Balcanic5., au
eisit pe Vlah, care §i. atunci reprezentà stratul cult
al Peninsulei. De aceea, in semn de admiratie, l-a nu-
mit Sin-Tar, adieä : fiu de impárat, fiul Remei.
Istoricii ne spun cá o singurá masä unità §i uniform'A
s'ar fi intias dela Carpati pânä la ultimele ramifica-
tiuni ale Pindului, §i dela Marea Neagrá pânä la A-
driatica, dac'á puhoiul Slavilor, nu s'ar fi interpus,
táind in douä poporul remânesc.
Acestei desOrtiri se datoresc deosebirele ce exis0
asfki in graiul românilor de dincoace §i celor de
dincolo de Dung.re, Aromânii sunt pentru remand din
regat, o clientelá fireascá in Peninsula Balcanicá. Si
nu este lucru de nimic a aveà cineva o clientelA
peste granitele tärii sale. Cáci sá ai §i aiurea o pe-
pulatiune româneasc6, care O. cugete, sá simtà ca tine
§i sa trAiascä din viata ta sufleteascá, aceasta este dc
un folos nepretuit.
Importanta Aromânilor pentru rcmânii din. regat
nu este numai culturalà, ci §i politicá. Culturalá nu
mal incape vorbá. Suntem prea putini noi Românii
pe suprafata pámâlitului, ca sà putem pierde voic§i
dela cultura româneascá, mácar o jumAtate milion
de români.
Importanta politicA este §i mai mare. Gratie exi-
stentei Aromânilor, se transformá pentru noi in da-
torie, ceeace de altfel ar fi numai in drept.
Importanta relativá a neamurilor nu se statorni-
ce§te numai prin numár. Chiar acolo, unde Aromânii

1)- Dem. Abeleanu, Geografia Turciei Europene din 1905. -

www.digibuc.ro
 9

sunt in minoritate, nu incape indoialà, c4" ei formeazA

p4tura diriguitoare, c4 ei iratirazA averea, a al
lor este comertul §i industria, c4 ale lor sunt orarle.
Dacbí este adev4rat c4 con§tinta lor limpede despre

t Mitropolitul Andrei Baron de aguna.

nationalitatea lor româneasca, este de datà recenQ ;

nu este, mai putin adevArat a niciadata au s'a rupt
comunicatia intre ei §i noi.
Românii au primit totdeauna o imigratig aronaa,
www.digibuc.ro
 10

cá in mare parte burghezia din tara romaneascá a

fost §i este alcátuitá din ei, §i cá elementul aromân a
jucat un rol mult mai mare in dospirea societátii ro-
mane moderne, deck credeam noi acum 30-40 de
ani, când li confundam cu Grecii.
Din ace§ti imigranti Au -leg §t táDitenii de ale ilea-
mului iomân, §i nu numai in regat, dar lucru curios,
care dovede§te unitatea noasträ. nationalá §i peste
arpati, precum Mitropolitul Andrei Baron de 5'aguna
omul, care a dat Românilor ardeleni frumoasa lor or-
ganizare bisericeascA, care a servit §i s'erve§te drept
o autonomie româneascA, era Armân din Macedonia.
Tot armânesc este neamul Mocionilor, aI adelor
cari au. inchinat atât pentru ajutorarea culturei rc-0
mâne§ti, Meat unul din istoricii no§tri, inteo lucrare
pe care le-o dedick pe când era incá in Banat, ii nu-
mià Mecenaiii Roindnismului",
Neamul Armân atât de important din punctul de
vedere cultural, politic, economic §i ostá§esc, a lost
sacrificat chiar de fratii sai, prin tractatul de pace
incheiat la Ducure§ti in 1913. Românii, in lac s'a' pre-
vada o Macedonie autonoma, dupa sistemul Cantoa-
nelor Elvetiene, cáci numai aceasta era garantia pc-
poarelor subjugate, spre a se putea desvoltà in lini§te
§i sá.-§i pástreze intact individualitatea lor etnicá ;
au sf â§iat-o, impärtind pe Armâni ca o pradá, Gre-
cilor, Sâillilor §i Bulgarilor.
Ce dureros pentru noi Armânii, vázánd cá' in loc
de libertate, ni se schimb a jugul turcesc, sub care ne
bucuram de multe privilegii, prin jugul nesuferit el
Grecilor, Sârbilor §i Bulgarilor.
Suntem, clar, in dreptul nostru sá protestám cu ul-
tima energie in contra acelei politici, care ne-a tratat
ca pe o marfá de schimb -mu compensatii teritoriale.
www.digibuc.ro
 Ii
Origina 9i na9terea Arornânilor,

Dupä oeuparea Aliaaniei 0 a Epirului de catre

pretorele Aniciu, 0 a Macedoniei de care consulul
Paul Emiliu la 168 a. Cr., au fost a§ezate In aceste
pärti colonii romane, mai cu seamä in Epir, Etolia
Acarnania, unde toate ora§ele au fost därâmate
0 din care un mare numär de familii au fost transpor-
tate In Italia, din ordinul Senatului roman.
Räzboaiele ce trclauiau s poarte Romanii, pentru
a supune pe Macedoned, Epiriati, Etolieni i Acar-
nanieni, au determinat Senatul roman sä colonizeze cu
o populatiune latin trecAtorile periculoase ale limn-
telui Pind.
Organizati militäre§te de Roma, ei duceau la munte
o vialä militará, dupa cum se vede aceasta cu putin
mai in urmä, la 1790 0 1821, când sub numele latin
de Armatoli" (oameni armati), purtau rázboaie pe
uscat pentru independenta lor. Romanii, odatä, stä-
pe aceste treatori, puteau s. -Vila sub stäpâni-
rea lor Macedonia 0 Epirul.
Roma a colonizat tot Orul muntilor Pind, cu o popu-
latiune adusä din Italia, populatie care trebuià sà
fie in mare parte ocupatä cu pästoria, pentru a puteA
0. se acomodeze cu felul terenului ce le-a fost dat sä
pAzeaseä.
Aceasta este atât de adevärat, c insu0 Titu Liviu
traditia popularä spun a Pempeiu, cu o sutä de
ani In urmä, a recrutat o legiune intreag4 dintre vc-
teranii ce fuseserä stabiliti in Macedonia.
Popdrul roman din Macedonia 0 Epir a devenit
mai numeros prin curentul imigratiunii catre aceste
pärti, dupä moartea lui Cesar, prin stabilirea numero-
Olor functionari,
www.digibuc.ro
 12

Dar, ceeace a ratut ca acest papor e IllAreased

mult, au fost doua evenimente de cea mai mare im-
portantd istoria.
15e stie c in fata n'AvAlirei popoarelor barbare in
Dacia, imOratul roman Aurelian, neputând rezistâ,
muta in anul 271 d. Cr. pe mahrl drept al Dunrii le-
giunile romane impreunA cu nurneroase Lolonii sta?
bilite mai inainte, in Dacia, de &ire Traian.
In Mesia, unde elementul roman era dejà numeros,
s'a &it impins spre 814 de ramanii cei noi veniti
din Dacia.
Patru secole urmk cu venirea Slavilor in aceastà
parte, in secolul VII, o parte din populatia romaná,
impinsá. de &Are noi näválitori, se duse de se stabili
spre sud, Ja muntele Hemul (Balcani), pe când ter.-
laltá parte, mai cu searria tea care ocupá Serbia ac-
tual5., se indreptá spre sud si se intinse asupra Macc-
doniei, Epirului, Alb aniei, Tesaliei i Greciei, unde
se amestecá eu coloniile romane din catena Pindului.
Din amestecul acestor douá elemente de origh-I
latink s'a ntiscut poporul Arornein din Macedonia.
Armânii, stabiliti in Balcani i unindu,se cu Bul-
garii, furá groaza imp'gratilor Bizantini. Aceesta s'a
intâmplat sub domnia Asarilor, cari au scris o pegii
gloricoasà In istoria Peninsulei Balcarice. impáratul
Isac Anghel, voind sà" puná un bir asupra Rummy.,
selor turme de oi ale Aromânilor, tari au lost singurii
posesori, acestia refuzará a pläti i condusi de doug
ealpetenii ale lor, anume; fratii Petru i Asan, cari
au dat semnalul ràscoalei, atraserä n cursá amatele
bizantine in itreatorile Balcanilor, n'd-v"alirá n Tracia
si Macedonia i e racurA stä'p4ni pe tat terktoriul
dintrg Dun4re i Piro i fonnaY4 regatn1 BoMauOr

www.digibuc.ro
 13

Bulgar sub dinastia Asanilory care fu spainia

Dup4 asasinatul sutcesiv al acestor doi frati : Petru

§i Asan, urrna Ioanitiu, care purtä gloria armelor a§à
de mult §i bine inat Papa Inocentiu III, Ii adresá o
scrisoare foarte curtenitoare, spunându-i cá este de
originá romaná.
Dupá ce repurtá asupra Latinilor o victorie strá-
lucita la Adrianopoli unde cäzii captiv Insuqi Bal-
duin de Flandra, câpätä un renume stealucit. El
muri asasinat la sediul oraplui Salonic. Sub urma§ii
imperiul Romând.-Bulgar merge spre decädere.
Elementul arcmân din talcani, cu Ioanitiu, ir-
ceteazá dinastia national:6 §i el einigreazA in parte
spre sud §i desnationalizarea sag ge accentuiaià din ce
in ce sub influenta
Aeomânii din Pind.

Catena Pindului, colonizatá de Romani, fu inva-

dat`ä in secolul VII de u noted populatiune romanä,
care fugind inaintea puhoiului slay, se intinse in Ma-
cedonia, Alb.ania, Epir, Tesalia §i Grecia. Restul cc-
loniilor romanes paTiau limas in aceste pàri, s'a a-
mestecat cu noua pbpulatiune, având aceea§i
§i aceea§i limbá.
Din amestecul acestor dou6 elemente de originä
latinä s'a näscut poporul român din Macedonia. Crc-
nicarul bizantin Chalcocondylas zice : Muntii Pin-
dului sunt locuili de Vlahi, cari vorbesc aceea§i limba
ca qi Dacii, ce locuesc pe rnalurile Danubiului. Ei se
numesc intre sine : Vlahi". Acelg cronicar spune cá
Vlahii locuesc Tesalia, Pindul, Laconia, muntele Taigef
Tenor,
www.digibuc.ro
 14

Cronicarii : Nicetas, Choniates, Pachymere, Kekau-

menos, etnografii strAini ca : Leake, Pouqueville, Ka-
nitz, Thunmann, Lejean §i altii, precum sunt §i au-
tori greci chiar cari scriau la o epoch' când con§tiinta
nationalA, nu dase semne de viatà la Arornânii din
fcstul imperiu turcesc, sunt tosi In unanirnitate a re-

Aromâni din Samarina (Pind).

cunoa§te aceastá comunitate de originsä §i limbA intre

aceste douà trunchiuri ale rosei romane, despärtite
1ntre ele prin atâta distantá, In care tilesc popoarc
slave, cali n'au nici o legaurà de rassA §i de limbil cu
natiunea româná.
A. Rangabe, cel mai eminent orn de stat §i erudit
www.digibuc.ro
 15

al Greciei moderne, ex-ministru al Afacerilor stráine,

Trimis Extraordinar i Ministru Plenipotentiar la Paris
§i Berlin, scrià la 1856 in Revista Pandora" din A-
tena, urmâtoarele relativ la Valahi (Aromâni) :
Cad zice cineva azi la Atena Armful sau Vlah, se
mneleg acei meteori cari apar din timp in timp la nordul
Greciei §i aruncei asupra frumoasei noastre uíri ploaia
darnicil a ceimpurilor Danubiene, §i noi uiteim cá intre
noi in Atica chiar §i in alte linuturi grece§ti surd ateifia
Aromcini cari constituesc o mare parte din locuitorii
acestor finuturi i meritcl din multe puncte de vedere
atenfiunea noastra.
Aromemii din Grecia, Macedonia, Epir i Tesalia
sunt colonii venite din Romeinia. Aceasta se vede nu
numai dela numirea lox comund qi dela limba lor, dar
mai ales dela numele lor de Megalo-Vlahi
Vlahi), nume dal Aromemilor din Pind"-.
Compardnd figura, statura §i caracterul lor, se vede
cä ei sunt de originei latiná. Aromemii cari locuesc azi
Grecia, Tesalia, Epirul §i Macedonia sunt mai mult
de 600.000."
E. M. Cousinely, ex-consul al Francid la Salo Lic
la 1831, spune in cartea sa : Cdratorii in Macedonia",
cá Vlahii sunt foarte numergi in Macedonia §i mai
numerqi in .Pind. Ei vorbesc o limbei latiná, i cad
cineva Ii intreabei ce sunt ? Ei ráspund cu sltale :
Arrnemi.
William Martin Leake, un scriitor englez (1814)
zice : Vlahii ocupc1 centrul Macedoniei, Tesaliei, §i
aproape tot Pindul, formdnd trei grupe principale.
Englezul Henry Holland, vorbind despre diferitele
neamuri cari au locuit Epirul, zice In 1811 :
,,Chiar din sec. X, avem motive sä credem cei aproape
toatei Grecia, ere( ocupatei de felurite triburi de obeir§ie
www.digibuc.ro
 16

slavä, cari au contribuit la schimbarea numirilor gi

la stricarea Umbel. Printre aceste triburi se geisid gi un
popor foarte curios, care existä yi astäzi intr'un numär
considerabil, peisträndu-gi toate particularitätile de limbei
gi toate obiceiurile, Mire coastele muntoase ale Epirului
§i ale 1VIacedoniei. Ace§tia sunt Vlahii, al ceiror dialect,
confinänd un mare amesfec de cuvinte latine§li, ne in-
deamnä sei referim origina lor, coloniilor romane age-
zate in Dacia gi Mesia de ctitre Traian gi sUccesorii
std."
Vlahii erau aget de reizboinici cli adeseori ameninlau
chiar Imperiul, insä urmagii lor de asleizi sunt de o
rassti pacinicii, neveiteimeitoare gi data mai mult pasto-
ritului."
Pouqueville, celebrul Consul ,a1 Franciei la lanina,
In timpul lui Ali-Pa§a, a eArui impartialitate nu este
pus5. la Indoialá de nimeni, serie urmätoarele :
Marii Via/1i, cari locuesc in zilele noastre ineilii,-
mile muntelui Pind, precum gi acelea ale cantonului
Malacagi §i Aspropotam, se pretind ea sunt descendenlii
armatei lui Pompeiu, care s' a ref ugiat in muniii Tesa-
liei, dupti beiteilia dela Farsala".
Alfii dintre ei, cred cei sunt o colonie ieyitei dela
Abruzzi, gi cei Armânii dela Aspropotam se numesc
Bruzzi-Vlahi."
In fine, aceeag opinie este comunä la Vlahii Perrhe-
bieni, cari locuesc Melova (Minciu), o parte din can-
tonul Zagori, Livadia, Atica gi cari se gäsesc pänä in
Morea."
Pentru triburile Vlahe, vecine cu Parnasul gi Ce-
fisul din Focida, ele pretind di au o originii comma
cu Marii-Vlahi, gi too in general se numesc cu !Mr,-
drie : Aromâni sau Annâni."
Nu gliu precis la ce epoca s' au stabilit Vlahfi in
www.digibuc.ro
 17

Pind,' nici pentru ce Grail ii numesc Marii-Vlahi

(Megalo-Vlahites)."
Cu toate acestea, prima parte a acestei probli me
se rezolvä daca admitem ca prcba versiunile lor po-
pulare : ct aceasta dateaza din cea mai inalta. aLti-
citate.
Vorbind de Haliki, antica Haliki, situata in vâr-
furile cele mai inalte ale Pindului, acela§ autor scrie :
Haliki sau Halki se compune din 300 familii de
Armemi, pule seiraci, dar /Glade ospitalieri. Cu (ori
Aspropotamilii, ei se pretind de originei romanti, i se
numesc Bruzzi-Vlahi.
M' au asigurat cei mo§ii lor purtau Mai acum o
jumeitate de secol o /Archie de postav 1) , iar ca vestmeint
aveau haina peistorilor din Laliu."
Chiar dacá n'am aveà probele cronicarilor bizantini
§i a celorlalti cronicari straini, totu0, limba care
este principalul mull distinctiv al unei natiuni, cste
destul ea singura, sá ne dovedeasca comunitatea ori-
ginei intre Macedo-Rcmâni i Daco-Rcmâni.
Nu mai vorbim de all" invatali, straini atât de
neamul nostru, cat §i de cel grecesc ca : Friederich
Dietz, Friederich Miclosick Gustav Weigand, Adolf
Zanner §i. altii, cari au scris §i au dovedit ea Armânii
din Pind descendentii vulturilor cohoitelor romane
sunt aceia§ cu Rcmânii din Dacia, având aceec§i
limba, acelea§i obiceiuri, aceea§i fire, in sfar§it acelrs
fundament etnic 2).

1) La felul cum poarta locuitorii din jud. Muscel din Ro-

m ania.
2) A. J. B. Wace et M. S. Thompson, The nomads ot the Bal-
kans, Methnen et Comp. Londres, 1914.
Acesta este titlul celui mai recent, al unui studiu asupra Ro-
Abeleanu. 2
www.digibuc.ro
 18

Principatele Aromâne9ti din Pind.

Românii din Mesia, impin§i de barbari spre sudul

Peninsulei Balcanice, s'au stabilit in diferite Orti ale
Macedoniei, unde au gäsit numero§i _consângeni de
ai Mr, stabiliti acolo de pe timpul cucerirei romane.
Grosul acestei noi populatii s'a rásat mereu spre
sud, catre Pind, ocupând tot masivul acestui munte,
precum i o bunä parte a Albaniei, Epirului, Tesaliei
chiar Greciei propriu zise.
Noii veniti au format mult timp cu coloniile repu-
blicei sdrobitoare, dacà nu totalitatea
populatiei acestor tàri ocupate.
Nu se §-tie exact timpul in care o parte din Vlahii
Pindului s'au constituit in stst autonom, nici dacsa,
s'au constituit in principate deosebite dela venirea
lor in aceste pArti sau cu câteva secole mai in urm6.
Este constatat, cà coloniile romane stabilite de mai
I minte in Pind, aveau o organizare proprie, dui:4
chipul metropolei.
FIT% indoialà, eft' in Italia, colonia rcmanä nu treceà
de trei OA la patru mii de locuitori. Dar, afarà de

manilor Arománilor din Peninsula Balcania, datorit penei

celor doi Englezi, A. J. B. Wace el M. S. Thompson.
Acest studiu istoric este cel mai comtiincios din eke s'au scris,
prin faptuI c autorli, in persevercnta lor extraordinarâ, au tinut
sl viziteze pe Aromemi la el acas, invätându-le limba, studiindu-le
moravurile datinele, insotindu-i in ocupatiile lor de larnil 5i de
varä, locuind cu ei laolaltà doi ani de zile de-arandul in orA5clul
cel mai mandru din Pind, Samarina, identificându-se cu Aromônii.
Autoril englezi, A. 1. B. Wace et M. S. Thompson, N orb esc in per-
f ectie dialectul aromânesc, in special cel din Samarina, i in partea
locului sunt cunoscuti sub denumirea de : Oaie Tunsei", aromânii
ne5tiind engleze5te, nu au putut niciodatA sä pronunte exact 51
corect nu mele bor.
www.digibuc.ro
 19

Italia, colonia romanä nu trebuià sä fie numai un mo-

del al metropolei, ci ea trebuià la nevoie sä se poatà
sus-tine §i. sà primeasc6 ajutorul trimis dela mama sa
(alma -mate*.
Este indiscutabil, Ca. Roma nu puteä ocupà in mod
solid, meteorele Pindului, färä a stabill in Epir, in
Tesalia §i in munti, un numär considerabil de colonii,
§¡ a stabili politice§te intre ele o legäturä, pentru a se
pute4 sustine la sud contra Grecilor, iar la nord con-
tra Maeedonenilor §i Albanezilor.

Coloniile romane formau in vârful Pindului un fel

de Toparchíe, adicsa. : un Stat mare, format din reunirea
mai multor state mici, care dup5. Pachimere, se intin-
&A la nord pânä la Berroe (Veria), iar la sud pânä la
Zeitan (Lamia), §i purtà numele de Valachia Mare.
Este sigur, cá aceste principate existau incä din
see. XII, §i erau dejà in toatä puterea lor, cáci croni-
carii bizantini, francezi §i alii, vorbesc de douà prin-
cipate, pe cari le numesc : Megali Vlahia (Valachia
Mare §i Micra-Vlahia (Valahia Micä).
Valachia Mare coprindeà in sec. XII : Tesalia,
Fotida, Pelasgiotida §i Locrida, având ca ora§e prin-
cipale : Elasona, Larisa, Tricala, Domoco, Farsala §i
Patragic.
Valachia Mica coprindeâ. : Epirul §i Tesprotia, având
ca ora§e principale : Durazzo, Berat, Arghiro-Castro,
Arta, etc.
Cronicarii spun cá in acest timp erà Incá un alt
principat aromân, coprinzând Dolopia, §i regiunea ocu-
pan' chiar azi de o populatie armânä nurneroasä,

www.digibuc.ro
 20

precum : Metova (Minciu), Ssäracu, Calarite §i rcgiu-

nea Zagori.
Acest principat se numià : Valachia Superioarei
(Ano-Ylahi a).

Privilegiiie Aromânilor din Pind.

Aromânii aveau documente dela Curtea Bizar.tin6,

incA dela 1343, când au prima ca prefect pe Ioan
Cantacuzino, fratele impäratului, In virtutea arora se
bucurau de multe drepturi.
Când Turcii au venit in Europa au cucerit putin
câte putin toafg. tara locuitA de Armâni.
Armânii au avut prudenta s5. se supurià Sultanului,
obtinând o capitulatiune care le-a u§urat traiul lor
mai mult decât al celorlalti supu§i (raiale).
De§1 Aromânii se bucurau sub Baiazet de vechile
lor drepturi §i libert4ti, in schimbul unui tribut ;
aceste drepturi au fost recunoscute §i Intärite de
Murad II (1422-1451), care, dupà ce a transformat
Elada in pa§alac turcesc, s'a intors in Valachia-Mare,
unde Armânii au incheiat cu Sultanul Murad, prima
capitulatiune prin care au càpätat urmAtoarele pri-
vilegii :
1. Ei aveau dreptul de a se administrd ei in§i§i in
interior, sub rdspunderea propriilor lor capi.
2. Justilia in comunele lor va fi Neuter' de ceitre un
consiliu, compus din qefii §i notabilii lor, afarti de ca-
zuri mai mari, unde trebuid sei asiste un judectitor
(cadiu).
3. Polilia in interior §i paza hotarelor lor se va face
chiar de Valahi.
4. Nimeni nu se va amestecd in *wile lot' reli-
gioase.
www.digibuc.ro
 21

5. Ei erau scutiti de impozite; insu ca semn al vasa-

litätii, Vakihii trimiteau anual un pe§chq (dar, plo-
con) Sultanei Valide.
Acest pesche§ nu-1 vgrsau in casa fiscului, ci-1 tri-
meteau prin cgpitanii lor, deadreptul Sultanei Va-
lide (Mama Sultanului), care erà protectoarea lor,
la care fgceau direct mice reclamg. pang. in timpul lui
Ali-Pap.
Acest prezent erà mai mult un act de vasalitate
decât un tribut de servitute.
Gratie acestei semi-independente, care erà mai
mult de cât un fel de autonomie comunalg, Aro-
mânii au putut sg-si desvolte liberi calittttile i ap-
titudinile lor i sà ajungg cu incetul sub dominatiunea
otomang, la o stare materialà de invidiat, ceeace nu
se vede la ceilatti supusi.

Cápitánatele çi Armatolii.

Macedonia, Epirul i Tesalia au fost impärtite in

14 dipitgnate. Aceste cApitänate, ce existau inainte
de urcarea e tron a lui Soliman Magnificu1, au Mst
o organizatie militarà, menifd sä apere teritoriul
Macedoniei de incursiunile dela nord si dela sud.
Cápi-anatele coprindeau parte din Macedonia: Ve-
Servia, Elasona, Grebena i Amer, 0 parte din
Tesalia : Olimpul, Mavroviini7Eachia, 'Agrafa, Pa-
tragic §i Malaea§i. In Etolia coprindeau : Venetic, in
Acarnania : Xiromeri, iar in Dorida : Lidoxichi.
Cu timpul, numärul apitgnatelor s'a inrnu4it, iar
funcliunea devenitg ereditarg, s'a prefAcut in centrul
grupare a celor mai nobile i mai insenuate familii .
aromâne.
www.digibuc.ro
 22

Cápinnatele erau -tinuturi militare, conduse de un.

§ef al lor, numit Capitan, ai cärui soldati purtau nu-
mele latin de Armatoli, adic6 oameni armati.
Ei erau datori ssä menting ordinea §i lini§tea in co-

'
Ctipitan Chita Giavela.

mune, ora§e §i prin trecgtorile muntilor. CApitanul

erà pus la dispozitia Pa§ei ce era in apropiere. El tre-
buià sà insuteascA armata turceasca in trecerea sa
prin cApitAnie.
www.digibuc.ro
 LJ
Cr.)

Armatoli.

www.digibuc.ro
 24

Sultanii au recunoscut de multe ori prin rescripte

imperiale aceste drepturi acordate Aromanilor de ea-
tre Sultanul Soliman Magnifica
Armatolii erau datori ssá asigure viata i lini§tea
locuitorilor. Ei erau jandarmii Statului. In schimbul

Capitan loan Gura.

s rviciilor aduse ei nu phItiau i ici un bir. In mânile
cApitanilor nu erá numai justitia militaiii, ci i justitia
civilì §i atTiMFt:eá-Tnoralil.
Sem!lul invcsiituref unt.i cípitañ crà : o Kbie care
se transmitrà din generatie Iii gencratie.
www.digibuc.ro
 95

Arm-le Armatolilor erau : o arma, o sabie, un pum-

rial la brau §i o cartu§iera (0.1a§ti) de aremA. Cele
de lux erau de argint CApitanii purtau §i placi con-
cave de argint, care le servea ca MI scut la lupte.
Fiecare capitan aveà câte un armatol de incredere,
care purtà o calimara de argint, sonnul distinctiv
al calitatii de secretar. De multe ori se adunau la
n loc mai multe corpuri de armatoli, pentru a intrc-
-prinde b mare expedilie.
Capitanii erau cum- au fost Domqii din Valachia
§i Moldova, cu singura decsebire ea' cApifânetele erau
m,i mici.
Recunoa§terea capitanilor erà supusä" la acelea§i
formalitäti ca §i pentru Domqii din Romania. Che-
m rea unora dintre capitani la Constantinopol §i
uciderea lor acolo, sau asasinarea in provinciile lor,
dar mai cu seamA la re§edinta lor din provincie, cad
in locul unde douniau capitanii cu greu Indrazniau
cei trimi§i din Constantinopol, sä execute asasinarea ;
toE te acestea se practicau ca §i in Romania.
Çeeace deosebeqte pe Ceipitanii Armeini din Penin-
sula Balcanicti de Romemii din Romdnia, este Ca AT-
mtinii n' au primit niciodatä sä aibel cäpitan grec sau
albanez, pe cemd in Romdnia, au fost numiti dea-
dreptul §i Greci ,§i Albanezt. t
La Armemi cäpitanul erei ales din fiecare provincie,
§i el cerea numai recunoa§terea dela Sultan. 1

Cápitanii dar, erau un tel de Bei (boieri) cre§tini

ai Sultanilor, recunosca¡i- peste Armeini ; §i de aceea
li vedem numili de Turci : VIali-Bei.
Casele capitanilor sunt §i azi ca n.§te casteluri, §i
asemenea mine se afla in toate comunele aromâne,
mai cu seamâ la marginea comunei, sau pe locuri mai

www.digibuc.ro
 96

Ina lte, de unde s'ä. poatà apàrà comuna, numAe Cu le

(fortArete).
Neamul aromânesc nu este jmportant numai din

Cápitan Noti Bocead.

punctul de vedere politic, cultural §i. economic, ci §i.

din punctul de vedere ostà§esc.
Aceastà desvoltare sub toate raporturile, nu se vcde
la nici un alt popor din Peninsula BalcanicA.
www.digibuc.ro
 27

CApitanii aromâni, cari s'au distills in luptele lor

cu Turcii, când au väzut c5. sunt in pericol Ali piarzä
privilegiile lor, sunt : Eflimie Vlahava, Bucuvala,
Hristache §i Hristu Vlahu din Prevezza. Ioan Stata,

Cápitan Odi ..iu Andrutu.

ginerile lui Bucuvala, Joga §i so-Via sa, erau cei dintâi

capitani din Etolia, Odiseiu Andrufu din Vlaho-Livad,
Zidru din Olimp, Foil Giavela, Chifu Giavela, Teodor
Griva, Noti Boceari, Chifu Boceari, Gheorghe Bociu,
www.digibuc.ro
 98

Dima Dracu, Ioan Gura §i. Dima Zerva din Su li. 'Con-
doiani din Neopaira, nr§eliotul Caciandoni din ,As-
propotam, Nicu Ceara din Tesalia, Macri Paolo din
Grebena, etc.
Curagiul dpitanilor erà ceva proverbial. Femeile
se luptau in rh.zboaie alkuri de lArbaiii lor. Astfel :
Foil. Giavela, cu sosia sa, Moscu cu sora sa Haida,
in fruntea a patruzeci de voinici 01.0, au ccupat tre-
chitorile inguste §i. periculoese ce coLduc la Suli §i apoi
avand in fruntea lor pe Haida, sora lui Fcti Giavela,
§i. urmatA de o ceafa de femei §i lArbali inarmati cu
earabine §i iategane, i§i fac drum prin armeta lui
Ali-Pa§a, comandatA de cinci Pa§ale.
Eroinele aromâne cari au rnurit cclEIA cu Despa,
väduva eäpitanului Gheorghe Bociu, ic luptele cu
Turcii sunt : Tasa, fiica Despei, Nata, Rica Tasei,
Mara, fiica Tasei, Despa a doua flied. a Despei, Chita,
a trcia fiich: a Despei. Cola, fiul Chitei. Sofa, nora
Despei. Clzilu, fiul Sofei, §i. Panaga, a doua norA a
Desp ei.
Foti Giavela erk, energic §i. devenise foaite autori-
tar, incât Suliolii, in loc s'a. dcpunh: juilmântul in
numele lui Dumnezeu, jurau pe sebia lui, zicând :
Dacei mint, sabia lui Foil sei-mi came zilele". Macei
eic minciuni apala al Foti s-mi talie zilele".
Rolul chipitanilor aromâni a lost de mlre importanVA
§-i in revoluIia greac4 dela 1821 §i 1854.
Printre cei cari s'ail distins cu aceastA ocazie sunt :
Marcu Boceari,, a2h.'rbltorul7 ora§u¡ui Misolonghi ;
Tesalianul Riga Fereos. Acesta s'a fäscut la 1752 in
satul aromân Vele§Lin (Fère) §i fu premergätorul li-
bertAtii. Mascut poet §i dotat cu calithllile lui Tirteu,
a lui Pindar §i a lui Demostene, ajunse in urnià fi-
lolog §i geometru. El a compus diferite cântece ras-
www.digibuc.ro
 29

boinice §i imnuri patriotice, a filcut Haita Turciei

Europene in douäsprezcce tablouri, o lucrare i eter-
minatil, dar bine exccutat'd. A publiat ziare §i a fäcut
traduceri de diferite excrcitii militare, cu unicul scop

C6pitan Foti Giavela.

pentru independenta Grcciei. Sosi in Bucure§ti la

1790. El cuno§teà bine limba greacä maid', limba
francezil, italianil §i germaná. El adresä din Bucu-
re§ti, unde erà profesor de limba greaeä, armatolilor
www.digibuc.ro
 30

aromâni din Epir §i Tesalia, renumitul cântec : Ai-

deli, copii ai Elenilor", care este §i astäzi Marseilleza
poporului grec.
Alti eäpitani mai sunt : Cionga, Diac, Bajdechi,
Jaca, Catarahea, Ioti, Dipla, Jarco, Hagi Bira, Hagi
Petro, etc.

Privilegiele Aromânilor stib turci.

Turcii, la venirea lor, Mail neatinse privilegiile

cäpitänatelor, cu scop, ca cu timpul sä supunä §i.
-pe locuitorii dela munte. Aceasta e cauza pentru care,
pe când in ora§ele §i satele de pe câmpii, locuite in
mare parte de Greci domnesc Turcii §i se a§eazä"
cu familiile lor §i zidesc giamii ; pe muntii, unde sunt
Aromâni, in nici o comunä aromâneascä, nu se a§eaz'd
nici o familie turceascA, §i nu se vede pânä astâzi, nici
o urmä de giamie.
Cevà mai mult : Cäpitänatele erau §i locuri de re-
fugiu §i nu numai Turcii n'aveau voie sä se a§eze §i
sà treacbi prin ele, ci chiar §i un fäc'ätor de rele, dac'd
apucä sä intre pe teritoriul unui cäpitänat, erà sc'äpat
§i nesupärat pentru totdeauna.
Reproducem cele scrise de istoricul grec Aravan-
linos, nu cä el este mai exact cleat ceilalti, dar pen-
trucA istorise§te ceeace s'a petrecut in niuntii Pin-
dului, când in dispretul capitulatiunilor armâne, gu-
vernul imperial a inlocuit pe Armatoli prin Cleffi,
adicä : jandarmeria armada' prin briganzii oficiali al-
b ano-turci.
Pentru a släbi corpul Armatolilor zice Aravan-
tinos Sultanul Murad IV (Aromânii au tratat cu
Murad III) le-a ridicat la 1627, privilegiu de Der-
vengi (p`äzitori ai trecâtorilor), pe care le acordase
www.digibuc.ro
 31

Sultanul Soliman la 1537, §i a insärcinat pe Guverna-

tori (Valli), a incredintà Turcilor, paza strâmtorilor §i
trecätorilor periculoase.
Atunci, Armatolii pentru a-§i razbunk s'au im-
prä§tiat pretutindeni, omorând pe Dervengii Turci,
cari cadeau 'in mainile lor, capturând §i jefuind In
acela§ timp, pe calätorii ce int'alniau.
Departe de a scadea, brigandajul s'a inmultit a§à
de mutt, incât Sultanul Murad dupa chiar sfatul
guvernatorului a restabilit pe Armatoli In vechile
lor privilegii, cu obligatiunea pentru fiecare cApitan,
de a veghia la siguranta oricärui cAlätor ar fi cutreerat
tinutul bor.
In schimbul serviciilor aduse Statului, le-a permis
sä perceapä un nuic tribut, asupra turmelor de oi,
cai, catâri, etc. §i asupra trecatorilor.
Atunci, urmeazá Aravantinos, Dervengii, adieä
Cleffii, nu mai insemnau decât hoti nesupu§i, pe cari
chiar Armatold trebuià de ad Mainte sä-i urmäreascä
§i sä-i risipeascá din tot tinutul lor.
Istoricul grec Aravantinos, vorbind In special de
capitulatiunile ora§ului armânesc Metova (Minciu)
rezumeazá astfel origina acestor privilegii :
In sec. XVI, zice Aravantinos : Un mare Vizir
cázut In disgratia Sultanului, s'a refugiat la un preot
din satul Grijard din Tesalia, care 1-a reccmandat lui
Sterie Floca, mare celnic 1) din Metova. Celnicul ar-
man a menajat foarte mull pe disgratiatul Vizir, a-
cordându-i ospitalitatea cea mai largä §i tratându-1
In chipul cel mai cordial.
1) Sub numele de Celnic, se Intelege In Pind, toti proprie-
tarii cu mari hirme de oi, herghelii de cai, etc. si cari altä datä
§i chiar azi In multe pArti, sunt niste adevärati sefi de gru-
purl aromitnesti.

www.digibuc.ro
 32

Nasica, Celnic Aroman din Pind.

www.digibuc.ro
 33

4pva mai mult, Celnicul Sterie floefl 4 4vi. It grije

4-1 -ling In cureut fit tot ce se petreceà la Starabul.
Mai tArziu, s'a produs o schimbare, 14 Curten din
Stambul, §i. Vizirul nostru a oblino nu numai ier-
tarea, pi §i-a recApritat §i vechea sa delimitate.
yizirul, foarte recuncsator atunci catre binefá-
attorul sau, Sterie Floca, 1-a invitat la Stambul, unde
i-a acordat urmätoarele privilegii, infärite printeun
firman (decret) imperial, pentru ora§ul s'Au Mojova din
creerii Pindului.
IatA accste privilegii :
1. Ima§urile (livezile) ce posedau Al meinii din Mc-
¡ova, Tesalia, Epir §i Macedonia, pentru pa§unatul
turmelor kr, §i desemnate conform indicaliunilor lui
Sterie Floca, trebuie sä rtimemei neatinse.
2. Armânii din .111elova i§i vor peizi frontiera §i lo-
curile periculoase din finutul lor §i nici un funclionm
turc nu va puled locui in Mejova.
3. Intreaga comunitate a Mejovenilor, nu va pititi
guvernului imperial anual, decät suma de : 113.000
aspri, adica : 941 piastri, ceeace fac aproape 200 lei.
4. Orice persoanä de orice religie §i condilie, or fi,
rare se va refugia in districtul Me(ova, §i oricare ar fi
motivele pentru care s'a ref ugial acolo, hu va puled fi
niciodatei urmäritti §i reclamatei de nici o autoritate.
5. Oricare Musulman va trece pin districtul Mejoya,
tfebuie sei considere acest jinut, fa Omani sacru ; §1 la
foirea sa din linut, se/ scoakt potcoavele dfla cai, ca sä
riu fa din oceastä Wand nici c4t negrul de suO unghif.
6. Din punctul de vedere religios, districtuf Mejovei
va fi administral de un ETaill Patriarlial.
7. Politice§te, Mejong va depinde de auvernalgrill
Negroppotelui; iqr dill punrtul Of vederc al iustilfei
de cadiul din Livadia.
Abeleanu.
www.digibuc.ro 3
 34 .

De aceste privilegii se bucurau i comunele armâne :

Malaca§i, Culufleani, Amer i Votonos, din circum-
scriptia Metovei.
Aceste privilegii sunt consemnate in chrisoave im-
päräte§ti, §i se pástreaz4 in catedrala din Metova,
Parte din aceste privilegii au fost abrogate in tim-
pul satrapului Ali-Pa§a, parte in urma revolutiei
dela 1854, când Aromânii din Metova, instigati de
agentii guvernului elen, au luat pentru prima oarä
armele, in contra dominatiunii legitime a Sultanului,
sub cäpitanul Griva.
Ca vestigiu al acestor privilegii, subsistä pAnä la
1913, numai autonomia Metovei din punctul da ve-
dere- religios, i aceasta se explicá prin faptul cA nu
jicnià intru nimic drepturile de suveranitate ale Sul-
tanului.
Alt orä§el pur armânesc, unde au existat asemenea
privilegii este Perivoli. Ele au subsistat pânä la 1856,
când au Jost abrogate sub cuvânt cä un notabil din
anume Gogu Mi§u, s'ar fi pretat intrigilor
grece§ti in contra impärätiei otomane.
Iatá ce spune Pouqueville, Consul al Franclei la
Ianina, pe timpul lui Ali-Pa§a
Armanii din Epir §i Tesalia au fost singurii dintre
toate popoarele din Peninsula Balcanicti supuse domi-
naVunii otomane, cari au §fiut stt conserve peinti la in-
ceputul secolului XIX, un tel de semi-independenicr,
din toate punctele de vedere, gralie privilegiilor, ce au
oblinut dela cuceritori, care le asiguraserd o frumoasti
independenfti nationalti."
Armânii- au putut, gralie privilegiilor oblinutf, sti
conserve intact in munlii lor inaccesibili, tezattrut na-
lor, credinla §i moravurile lor curate."

www.digibuc.ro
Comuna Perivoli din Pind.

www.digibuc.ro
 36

Suprimarea privilegielor Aromânellti.

PrIvilegiile acordate Aromânilor dip Pincl; de Sul-

tanul Mahomed II vi confirmate de Saliman Maaiii-
ficul, au fost in fiintä pânä la Inceputul secplului
XIX, când s'au suprimat de Ali-Pasa de Tepelm.,
satrapul Ianinei, nu prin arme, ci prin viclenie si cc-
ruptie.
Aromânii pe tot timpul cât s'au bucurat de privi-
legiile lor, conservarä un fel de guverniimant autonom
democratic, träind nevätämati si nesupärati ; pe câlid
vecinii lor de aceeasi religiune, erau pusi la mii si mii
de nenorociri din partea Turcilor.
Aceastä organizare a Armânilor, dateazA de când
ei se asezarä in Peninsaula BalcanicA, ca cuceritori
si ca colonisti romani.
Când Romanii avurä domnia, Aromânii erau ase-
zati si in orasele marl de pe câmpie si de pe munte.
Când insä dominatiunea romanä släbit sub impe-
ratorii bizantini, si n u mai dominà ideia romana in
Bizantiu, si incepurá nävälirile barbarilor, din cauz5.
CA frânele guvernului nu se mai tineau de maini abile
si puternice ; Aromânii, cari erau deprinsi pânä atunci
a domni, viizând imperiul invadat si n5mai putâr d
rezistà incepurä a se retrage in munti si numai la
munti, acolo unde dejà se aflau Armâni asezati de
Romani, cri unde erau trecätori printre munti §i se
fortificarä acolo, asezându-se in locuri strategice si
greu de atacat.
Toti cati au vkut orasele aromâne§ti, rämän mirati
de gustul ce au avut Aromânii aceia, cari pu avut pla-
nul de a face sate si erase pe niste coste de munti,
asà incât casele par a fi suspendate.
Desì comunele aromânesti par a fi suspendate, ca niste
www.digibuc.ro
 37

,afiburi. de vulturi pe inältimilt muntilor, totu§i dot

se (listing prin edifitii marete, spatioase, cu. doua §i
trei taturi convenabilt §i bine mobilate.
Curatenia ce domne§te in casele lor, felul de traiu;
portul, moralitatea §i buha lor ospitalitate, toate
acestea arata pe Amman, la primul Moment, ca este
inult superior oricarul alt heam din Macedonia.
Dar nu numai ora§ul intreg este o fortareata, ci
chiar casele sunt astfel arzate, bleat una sà apere pe
cealalta.
Fiecare casa la intrate, prezintä douà laturi ie§ite
afara, de o parte §i de alta a uri, §i in aceste laturi
sunt un fel de gaud, pentru a turna de acolo apa
fiarta asupra acelora cari ar cautà A sparga u§a sau
pentru a da cu pura de acolo.
Mai inainte Armanii intrebuintau cuvintele : Calm
§i Castru, in loc de sat §i comuna, ceeace dovedefte
cà satele lor erau mai mult ni§te fortarete militare,
sau arzate pe urmele statiunilor militare fortificate
alta data de legionarii romani.
Deci, Armanul s'a retras dela camp la munte; I'm-
pins de instinctul de conservare, pentruca §i-a iubit
familia mai mult cleat celelalte neamuri, §i. nu voià
c a stand in campie §i in lunci sa fie dominat de altii.
Ceeace este biltätor la ochi pentru un strain, care
ealatore§te prin Macedonia, este contrastul enorm ce
existä fare oraple §i oraplele aromane de o parte
* orarle §i comunele slave §i grece§ti de alta.
Mara de Turci numai Aromanii sunt proprietari
pe pamantul ce-1 locuesc.
Casele, viile, livezile, campiile §i padurile sunt pro-
prietatea lor, recunoscute prin acte (tapii) de autori-
tatile turce§ti ; pe cat timp mai toate satele bulgä-
re§ti din Macedonia sunt mo§ii ale Beilor (boierilor)
www.digibuc.ro
 38

turci i o mica parte apartine Aromânilor avuti ;

a.O. ea Bulgarii i Grecii, In majotitate, nu sunt decât
ni§te simplii claca§i, cari n'au dreptul de proprietate,
nici asupra caselor, pe care le locuesc.
In orice moment ei sunt la discretia proprietarilor,
cari-i pot da afarä din casä §i. din catun.
Acela lucru se intamplä §i. in putinele catune gre-
ce§ti din Epir i Tesalia, caci in Macedonia propriu
zisä nu sunt sate grece§ti.
Pe când Armânii duceau o viata pastoralä, Slavii
grecii gemeau sub greutatea servitutii, redu0 ca
ni§te .servi, i ca sa scape de consecintele rele ale cu-
ceritorilor, ei au fost nevoiti sa se lepede de credinta
lor §i. sa imbrati§eze Islamismul.
Daca va strabate cineva Peninsula Balcanica in
toate directiunile, va vedea ea Aromâni musulmani
nu se gäsesc, §i. cà nicaeri Aromânii nu sunt servi
(iobagi).
Se gäsesc mii de Serbi, Bulgari §iAlbanezi cari au
imbrati§at islamismul.
Nu se gase§te cleat o singura comuna aromânä,
Nânta din Meglenia, care s'a lepädat de credinfd, insá
vi-a pastrat limba.
Asemenea, afara de trei sau patru comune, tot din
acest tinut ; i un mic numar de Aromâni cari locuesc,
in câmpia Muzachia din Albania, de pe malul Adria-
ticei, nu se vede nicairi ; populatie aromâna redusa la
iobagie ; pe când poporul slay §i. grec din fostul im-
periu turcesc, sunt In majoritate ni§te iloti la bei
(boieri) musulmani.

www.digibuc.ro
 39

Caracterele Arom

Caracterele dominante ale Aromânilor sunt in nu-

mär de trei, deopotrivä de importante :
Primul este : puritatea moravurilor, pästrate nea-
tinse prin atâtea veacuri de grea existentä.
Al doilea constä n : minunatele lor aptitudini co-
merciale, ceeace face ca bunä parte din avutia pe-
nirisulei, sä fie in mainile bor.
Iar al treilea loc ei posedà un spirit foarte desvoltat
de generositate §i lealitate, de unde rezultä marele
lor respect pentru a§eiämintele dd binefacere §i cul-
turale, §i mai presus de toate, pentru autoritatea car-
muitoare a Statului.
Armânii suht inzestrali cu multe §i.' pretioase in-
su§iri : ei sunt harnici la munc4, indräzneti in intre-
prinderile lor, viteji in luptä, räbdAtori In nenorociri,
int,elepti in vremuri turburi ca §i in timp de pace,
statornici, pästrätori ai spitei neamului, iubitori §i
curati In casà, ospitalieri, gata da viata pentru
amilie §i capal3ili de cele mai mari sacrificii, când se
devoteazä unei idei.
Armânii, acest popor tenace, inzestrat cu mari vir-
tuti casnice, culturale, economice §i ostämti, §i-a
pästrat panä in zilele noastre nu numai limba, dati-
nele §i credintele strämo§e§ti, ci §i caracterul natio-
nal §i con§tiinta clarà de a fi descendent din coapsele
Romei, de§i mai bine de zece veacuri n'a auzit In bi-
sericile lui nici un cuvânt in limba armäneascä, cu
toatä instructia greceascA, ce au invätat-o pânä ieri,
el §i vlästarele lui.
Meritul eel mafe-arconservärerliMbei se datore§te
femeei aromâne, care a fost o pästrätoare credincioasil

www.digibuc.ro
4n

www.digibuc.ro
 41

in sânul familiei, a tuturor ccmorilor i darurilor nea-

mului.
Severitatea caratterului lor ti pästrat-o din täria
stäncilor severe, din nepäsarea bradului hätut de VAn-
turi §i din avântul vtilturului cu tare trheSt aläturea.

Grupurile Arominifor.
Aromânii se Impart in mai multe grupuri : Mosco-
polenti, Párplioti, Grámusteni,
ai Searului.
Aceste grupuri Se deosibese prin oarecari part-
eularitäti de limbA, prin bcupatia lor, dar mai ales
prin portul lor deoabit.
Gruptil cei mai tcmpact de Armâni este in Pind,
care este Fagära§ul lor.
1. Moscopolenii. Acest grup de Aromâni §i-au luat
namele dela ora§ul Vosccpole sau Moscopole, sittiat
la vest de ora§ul Corceaua, astäzi in decadentä. Mos-
copolenii au 1ntâietatea in culturä i civilizatie i vor-
bese dialectitl cel mti ales.
Acest grup de Are mâni au dat pe vestitii architetti
-eari au uintit lumea pun lucrärile ler inärete. Ei se
mai ocupä ell comertul i cu industria. Ei fac tomert
intins in toatä Peninsula Balcanica i cu cele Mai in-
semn!ate porturi i ore§e din strAiiItatei §i tot ei dau
pe industria§ii de talent.
Afarä de Voscopole, ei se aflä räspAnditi prin Cor-
ceaua, Bitolia, Ohrida, Resna, Iattövef, Magarova,
Tárnova, Cru§ova, Vlaho-Clisura, Neveesta l Fiii
toate comunele arCmân(§ti pat ä la Sccpia.
2. Fdr§eliolii. Se zice, cA ei f§i tug nt.mele dela satul
Fra§ari din districtul fanina, iar dupä altii, dela o-
www.digibuc.ro
Frunta§i Aromani Avdela (Pind)

www.digibuc.ro
 43

ra§ul Farsala din Tesalia, unde armatele lui Pcmpeia

au lost invinse de Cezar, i apoi Imprá§tiate prin munti._
nr§eliotul este robust, mândru, inalt, svelt i fru-
mos la chip. Fruntea mare, fata ovalä, ochii negri
incadrati de sprincene arcuite, figura albä, pe care
o coloreazá un sânge iute i generos, fizioncmii din
acelea cari au ceva din nobletea vulturului i maje-
statea leului. Ei sunt vioi, ageri ca cáprioarele, de§-
tepti i foarte rázboinici.
Castumul lor este alb, iar la cingátaare poartá eu-
tite, revolvere i pistoale cu mânerele incrustate.
Nici o altá nationalitate din Peninsula Barcanic4
n'are un port mai frumos cleat al bor.
Femeia Fár§eliotului este asemenea frumoasá la
chip §i cu statura sveltá, areaptá i mândrá. Ea este
fan aneaã, mamá devotatá i satie credincioasà_
Oda' la moarte, cáci divortul nu existá la ea. Ea mâ-
nue§te arma tat a§à de bine ca"§i bárbatul Au, când e
vorba apere onoarea i mândria so.
Pe cap poartá o podoabá numità : eiceroanti.
Ei träesc in triburi de câte trei mii de suflete, con-
duse de o cápetenie a bar, numità Celnic, ale cárui ho-
táriri in chestii de afaceri §i de onoare sunt fárá apel
fárá recurs.
Acest grup de Aromâni, eminamente pástoresc, are
obiceiul de a pribegi cu turmele i. cu tot avutul lor,.
ceeace a fácut pe Nice las, sä-i numeascä Meteorif
Tesaliei".
Indatá ce vine toamna, ei i§i strâng turmele, i§i in-
carcä bagajele, i§i iau nevestele i copii, i pleacá cátre
regiunile mai putin aspre, uncle mai pot gási Aune
pentru turmele lor, i intorcându-se iará§i de indatá_
ce vine primávara, lie la locuintele lor, a§ezate pe
piscurile muntilor.
www.digibuc.ro
 44

Ffir§eiioatA.

www.digibuc.ro
 45

lar4 fplpj cqpi cle§prip poupepi(le, Cpn§pl frocez

pp WO 41i-Flp§a d¡a Iapina, drimul br
poasyle munfilor, se vad furmgle inainhind in
colnane §erpuite. $nneiul tàläpgilor dela Aid lapflor

§i ç berbecilor, animalelor de tot leluf, nocilr

ameglecate, premery, insoiese §i urmeazei lunguf §ir al
erniyranlilor din Pind, careli revarsii populatinnea sa
narfitica ceitre lun çifr Macedonief fi Tealiej. Brifrôni
§i fete, imbraefde cym eran In vec4irnr
www.digibuc.ro
 46

jecioarele Spartei, mamele impovarate de leageinul noi-

lor neiscuti, pe cari U poartei ca irt desagi pe umerii
lor, ca blu pei§esc, inconjurali de animale domestice
_§i tnccircati cu bagaje, deasupra ciirora anki cocopt,
.ceasörrzícul famíliilor ceileitoare, anuntemd orele noplei".
Fär§eliotii sunt foarte pu-pn religio§i, de aceea preotii
greci n'au avut asupra lor vreo inrâurire.
Unii din ei s'au stabilit pe lângà cei1aJi Aromâni,
prin comunele : Târnova, Magarova, Nijopole, Cor-
ceaua, Colonia, Elbasan, Berat, Premet §i in Tesalia.
3. Greimustenli. Ei §i-au luat numele dela muntele
Gramos, o ramur4 a Pindului. Dela Gramos vine §i
numele comunei Gramoste, situat5. la poalele Mun-
telui. Ei se ocupä cu 'Astoria ca §i Freliotii, Msg.
emigreazá mai putin decât ei. Afará de aceasta, se
mai ocupá cu comertul §i cu industria.
Cei rä'ma§i in munti trâesc sub autoritatea unor
efi ai lor, numiti Celnici. Ace§tia sunt foarte avuti
in turme de oi §i herghelii, §i au o mare putere moralá
asupra locuitorilor. GrAmustenii sunt neincrezátori,
de aceea anevoie se pot in§elà.
4. Epiríatii. Armânii din Epir §i de pe coasta o
riental5. a Pindului se numesc Epiriati sau Epirati,
Ei se ocuprt in mare parte cu Ostoria §i cu industria.
Ace§ti Aromâni sunt foarte fAzboinici, §i au jucat
un rol insemnat in luptele pentru independenta
Ei träiau in schimbul unui tribut neinsemnat,
aceasta sub formá de pe§che§ (dar), §i se bucurau
-de o autonomie. desg.vâr§itá.
Firmanul com-unei Perivolí, ce se pástreazá
Yorbesc destul de elocinte In aceastá privintä. PârA
la Ali-Par din lanirra, aceste drepturi ale Armâ-
nilor din Pind, se 'Astreazá intregi §i neatinse, respec-
-tate cu sfintenie de ambele Orti.
www.digibuc.ro
 47

Toate comunele aromâne din Pind sunt Keialo-

chori, cum zic Grecii, adia : pAmântul, locuintele
§i tot ce este pe el, aparlin §i sunt proprietatea numai
a Armânilor din comuna, sau ca A ne servim de ex-
presiunea lui Aravantinos, comune de sine stlittitoare.

Aromftn Grámustean.

Comunele aromâne§ti sunt situate atât pe coasta

orientalä, cat §i pe cea occidenta15. a Pindului §i
formeazA o massâ compactä.
OrA§elele O. comunele locuite de el sunt :
Furca, Paleoseli, Pdzi, Armata, Breaza, Samarina,
Avdela, Perivoli, Smixi, Turia, Paltin, Bozova, Amer,
www.digibuc.ro
 48

MOM' (AliqPiu), Clieari, Velpvi, Btiiasa, f.aca, Pqlví.--

novq1 f.cgnifq, Scamneli, Vulliftos, Trestenict Orebef¡tli,_
Opfiani, Flpru, Cerne§i, Macrini, Dragai, Safeicu,
Calarfte? Paliohori, Ianina, Prevezza, etc.

Aromâni Epiriati.

ImbrAcOnintea Epiriatilor se compnne din : 4q-

ricti, scurtul, lipunea, ciaoreci §i teunbarea.
Sarica este fäcuta din dimie a1b4 sag neagrA, Os-
1uit4 pe din afar4 §i umplutA pe dinàuntru cu c¡upuri
de 14nZi. Aceastá ]lain5. groask Kin care nu poate pri-
www.digibuc.ro
 49

trunde apa, care selasa la o parte când e prea cald,

afara numai când infra. In biserica sau la vreo cere-
monie (ca toga Remanilor), e ccmurla la ambele
sexe, cu deosebire c sarica femeilor este impodobita,
cu cusaturi la piept 0 spate 0 este de culoare neagra.
Scurtul este o haint de forma unui bolerou foa
scurt, cu mânicele crapate dedesupt, dela Lmar pâl
la cot 0 se poarta sub sarieá.
Tipunea este o hainà lunga rára mâneci, larg des-
chisa, lasând se vada la piept o jiletea neagra,
F.,A.

cusuta cu matásuri, cu nasturi de ceoprazuri.

Scurtul i tipunea sunt de obiceiu, albe pentru btr-
ba i negre pentru Had". Carna§a larga cade in cute
dese peste genunchi, talia este tare strânsa cu un brâu,
având dungi colorate, sau cu un brau de ca§mir.
Cioarecii sau ifarii se urea pana la jumatatea cup-
selor, Incheiali cu copci i strân0 cu laretiere puse
pe deasupra. Pantalonii propriu zi0, nu poarta, ci
numai ismene.
Rimbarea este un fel de manta ce se poarta numai
in timp de iarnä, sau In timp de ploaie 0 este facuta
din pär de capra (caprina).
Ca Incaltarninte au opinca sau pantofii. Pe cop
poarta fesul. Cei din Pind, mai ales cei cu vaza, Il
poarta rop i cu ciucuri. Pastorii i earau0i Il poarta
alb de pasla sau de bumbac, Insa fárá ciucuri.
Femeia poartá peste cam* o jiletca mai elegantä
decât a barbatului, apoi rochia 0 In urma tipunea
neagrk lunga pâna la glesne. Este fára mâneci 0 or-
nata cu putine brodarii de un gust Incântator. Ase-
menea fárá mâneci este 0 §ortul negru, impodobit
cu rop. Un §ort batätor la ochiu, ascunde cama§a
In despartitura tipunei, care pe când la bärbat este
ca o tunica, la femei este mai mult ca o poloneza.
Abeleauu. www.digibuc.ro 4
 0

Comuna Avdela, patria initiatorilor cultural §i trezirei con0iintei nationale la Aromani: a

Parintelui Averchie, a lui Apostol Margarit, a d-lui loan Caragiani, Profesor
Universitar §i Membru al Academiei Romane, etc.
www.digibuc.ro
 51

Acest §ort este prins sub o cingâtoa re cu paftale,

acele plâci gemene de un lux barbar, uneori enorme,
rotunde sau in form6 de aripi intoarse. La cap, se leagà
err o basma. Femeile umblau ee obiceiu in trecut
cu picioarele goale, afarä de zile de s'Arbâtori. Blà-
nun nu se poartà in Pind.
Femeile sunt robuste, tenace i muncitoare. Pe

Aromâni Olirapiani.

lâng4 pAstorie i industrie, ele se ccupä i cu alma-

näritul, adicä cu transportul pe crtari a Märfurilcr
§i a produselor din interiorul 1,6rii.
5. Olimpianii. Acesti Armâni vi-au luat numele
dela muntele Olimp, In vecinkatea diruia locuesc.
Ei se ocupà cu comerciul, industria casnicä, precum ;
Ieatoria, lemnâria, pAstoritul, cu culegerea sArei
cu agricultura, ins4 nu ca luCeätori, ci ca proprietari
www.digibuc.ro
 52

de pämânturi (mo§ieri), de oarece un strat adevärat

täränesc, nu existä nicäeri la Armâni, afará de cei
din Meglenia.
Localitätile ocupate de acest grup sunt : Salonie
(Säruna), Vlaho-Livad, Veria, Caterina, Cochinoopol,
Corita, etc.
6. Megleniiii. Meglenitii sunt Armânii a§ezati in di-
strictul cu acela§ nume, situat intre muntele Cara-
giova §i Vardar, §i udat de râul Meglen, afluente a-
Vardarului. Ei sunt muncitori, fähdätori, dar cu tem-
perament räzboinic. Locuesc In comunele : Ghev-
gheli, Luimnita, Sirminina, Birislav, Lugunta, 0§ani,
Nânta, Isvor, Cupa, Tirnareca, Barevita, Boemita,
Huma. Livezi, e locuit de aromâni veniti din Gra-
moste etc.
Cei din orä§elul Nânta, sunt trecuti la islamism.
Locuitorii acestui grup se ocupä cu agricultura §i cu
industria. Ei sunt scull" la vorbä §i stäruitori.
7. Seresenii. Ace§ti Armâni locuesc In pärtile ora-
§ului Seres, i pe toatä valea, udatà de râul Struma,
fiind absolut stäpâni pe defileurile : Rupel §i Cresna
Vlahi, udate de acest râu.
Bärbatii sunt renumiti prin voinicia lor. Ei sunt
mândri i vioi, bine fäcuti, de§tepti §i cutezätori.
Pe lângä pästorie, se mai ocupä cu industria §i cu
comerciul, care este exclusiv in mâinile lor. Femeile
§i fetele sunt svelte §i frumoase. Se disting prin fru-
musetea §i calitätile lor de bune gospodine.

Pe lângä ramurile de Aromâni enumerate mai sus,

trebuie a mentiona pe Copticiari, pe Vldhazi i pe
Seirekticíani.
www.digibuc.ro
 53

Copädarii locuesc la sud de Grebena in murrtii

Ha§a (Cambunieni), adicsA .dela Pind pân'A. la Olimp.
Copâciarii au costumul §i obiceiurile aromâne§ti,
vorbese insá grece§te. Ei se ocupá cu pástoria prin
-váile §i dealurile Pindului. Copkiarii sunt eau vAzuli
§i tratati de conationalii lor.
De§ì vecini cu Aromânii, ei sunt considerati ca re-
negati, ca oropsiti de tot neamul aromân. Ei cunosc
limba armâneaseá, dar nu o vorbesc.
Vlähazii locuesc tot in pktile Grebenei. Povestea
populará Ii prive§te ca pe ni§te Armâni turciti. In
schimb ace§ti Vlähazi, sau Valachi turciti, vorbese
grece§te, un dialect sonor §i foarte plkut.
Sdrácäciaiiii sunt un grup ncmad, ce se af1á prin
pktile Veriei §i Murihovei. Vorbesc grece§te, insâ, se
aseamánâ in totul cu Aromânii. Ei duc o viatá no-
madà, construinduli colibe tuguiate de formá conicâ,
numite : cucuvile.
Armânii se aflâ räspânditi in toatà Peninsula Bal-
formând comune pur armâne§ti, sau sunt ame-
stecati cu Turci, Albanezi, Bulgari §i Greci.

De§teptarEa conetiintei nationale la Arománi.

Imperiul Otoman este singurul Stat in Europa

uncle popoarele s'au bucurac de cea mai largá liber-
tate, In privinta limbei §i a religiei.
Dar, la adâpostul acestei tolerante, la adripostul
acestei libertâti, Grecii au -tiut sà se foloseasc6 de
influenta clerului lor, pentru a persecutà pe Aromâni
pe ceilalti cre§tini negreci in limba §i individuali-
tatea lor nationalit
PrevAzAnd, ea' inteo zi, din rklkina simtimântului
www.digibuc.ro
 54

religios, se va ridicâ simtimântul national, clerul grcc,

ca sä asigure neamului grecese, in viitorul visat de
dânsul, toatà suprematia in Peninsula Balcanicä,
intemeierea scaunului politic pe malul Bosforului, a
inceput A. persecute pe Aromâni in limba
Färä teamá de Dumnezeu si fárá nici un pic de ru-
sine, s'a silit a smulge Armânilor eel mai sfant drept,
acela de a se ruga in limba lui maternä.
Cktre anul 1780 un eälugár grec, Cosma, din Etolia,
profitând de rivalilatea ce erà, intre doi Pasii Ali
§i Curd, se declarä de sfânt i blestemä pe toti Ar-
mânii din districtul Z2gori, din Epir, cari Nor mai
vorbi limba aromâneas?,5.
Aceastä anatemä, pronuntatá de acest eälugár, pe
care fanatismul Il declará de profet, avù ca rezultet
grecizarea a 34 sate Armânesti din tinutul Zagori.
Nu tot 2à au m2rs lucrurile i in Albania. Predi-
cele revolutionare ale acestui cAlugär, care cutreerà
Tracia, Macedonia, Tesalia, Etolia, Acarnania i Epi-
rul, furá denuntate guvernatorului Curd-Pga, care-1
puse in teapá la 24 Maiu 1789. Dumnezeu i-a rásplä-
tit dupä cum a meritat.
Orasul Moscopol3 devenise centrul cultural al Ar-
mânilor. Ei posedau o imprimerie, unde se tipäreau
cárti, i o bibliotecti publicä.
Miscarea culturalá a luat nastere in secolul XVIII,
cu tendinte nationaliste aromâne miscare pornitá
in primul moment dela colonii'e aromâne din Viola,
Pesta i Triest.
Cel dintâiu care a scris in aces dialect este invá-
tatul aromân Protopopul Teodor A. Cavaliolli din
Moscopole.
El a tipärit iii tipografia infiintatá de J mai multe
cärji aromânesti intre care : Un vocabular Iii Lai
www.digibuc.ro
 55

limbi : arománä, albanezA §1 greacA in 1770. Aceastä

carte ne este cunoscutk prin extractele fäcute de
I. Thunmann inteo operä a lui tipArità a Lipsca,
in 1774.
Const. Ucuta Moscopoleanul a dat la luminA in 1797 :
Nea Pedagoghial), manual cu un alfsbet §i etimologic
propriu limbei armânc§ti. Caitea lui Ucuta erá menità
sä invete pe copili Aromânilor, limba maternk
Dupà propria sa märturie, Ucuta a scris acea caite
pentru / ala neamului aromemesc.
George Roza, doctor in medicir k arc mân din ME.-
cedonia, amic cu nemuritorii : Samuel Clain, Petru
Maior §i tiincai, a tipärit la Pesta, in 1808 : Cerce-
leiri despre Romdmi de peste Duare ; iar dupil un an :
Despre scrierea 5i lectura romemeascil cu litere
Mihail Boiagi, näscut la Buda in 1780, dinteo fe-
milie. Moscopoleank a dat la lumirà o Gramaticti in
dialectul macedo-român, in care erau multe fabule
in acela § dialect, §i erà prevAzutä cu o prefafä prin care
indemná pe compatriolii sái, ca sä cultive §i sä-§i iu-
beascä limba lor.
1) Nea Peclogogia a lui Constantin Ucuta, Moscopoleanul, este
o carte de o radiate intioditoare 0 a fost descoperità d'abia in anul
1909, de d-1 Nicolae Tacit, fost inspector al scoalelor si al biseri-
cilor românesti din Macedonia.
Cartea lui Ucuta a fost reeditatd cu spesele Academiei Rornâne,
din ordinul fostului prirn-ministru D. 4. Sturdza.
D-1 N. Tacit, cu ocazia inspectiilor sale in regiunea Obridei, se-
dliii Arhiepiscopii a Primei Justiniane, a descoperit si multe
manuscrise românesti scrise in caractere grecesti, ca : Viala Sfán-
hului Antonie, dilerite contrade i creante precurn i registre de ale
negustorilor români, datate dela 1830-48-56, adicd cu mult
inainte de infiintarea scoalelor cu caracter curat românesc si national.
Aceasta este o doVadd mai mult cd Aromânii i in special cei din
Moscopole i tinutul Ohridei au fost pururea constienti de rassalor
româneascd, distincld de cea greceascd si slavd.
www.digibuc.ro
 56

Din Gramatica lui, cu mare greutate s'a gAsit un

exemplar, care s'a retip5xi t in 1863, la Bucure§ti,
sub ingrijirea lui Dim. Bolintineanu, care a insutit-o
cu o pretat5., §i. cu cheltuiala lui C. Negri.
Lucrarea lui Boiagi a provocat de§teptarea con-
§tiintei na-tionale printre Aromâni, dar vi-a atras ura
Patriarhului grec din Constantinopol, care vedeA in
aceasta tin pericol pentru elenism.
Pentru aceasta a excomunicat pe autor, iar pe cre-
dincio§i Ii blestemà sub pedeaps5 de excomunicare,
dac51 vor vinde sau cumpärit cartea lui Boiagi.
Mai multi Aromâni din Macedonia §i bArbati aro-
mâni din Austro-Ungaria ca : Mitropolitul Andrei
Baron de ,Saguna, Emanuel Gojdu, Nicolae Dumba,
Familia Mociont i in fine intreaga colonle aromânä
din Ausiro-Ungaria, au luptat din toate puterile, adu-
când mari servicii cauzei aromânc§ti.
Evenimenlele din 1848 §i 1856 au creat un curent
foarte puternic i favorabil, atât pentru de§teptarea
nationalä" P Aromânilor, cât §i. pentru idea m5reatä
a Unitiltii culturale a Aromhdlor cu aceea a Româ-
nilor din Dacia Traian5".
BArbati de inim5. §i. buni patrioti ca : Dimitrie
Bertianu, Ioan BrAtianu, Mih. Cogtilniceanu, Cesar
Boliac, Dim. Bolintineanu, Ion Heliade 11.5.dulescu,
General Chr. Tel, C. A. Rosetti, V. A. Ureche Dim.
Cazacovici, Iordache Goga i alÇii, sub povata int,e-
leapt5. a Marelui Domnitor, Alexandru I. Cuza, au
contribuit foarte mull la desvoltarea culturei §i. con-
tiinÇei a Armânilor.
In 1860 s'a format in Bucure§ti cel dintâiu Comitet
Macedo-Român nationel, care a §i. impr5§tiat primpl
apel c5.tre toti Aromânii pentru a se emancipà de limba
F; cultura greac5., §i. a imbräti§à cauza aromânä".
www.digibuc.ro
 57

Membrii acestui comitel au fost : Dim. Cazacovici

din Metova (Minciu), Fratii lordache §i Costache Gcga
din Vlacho-Clisura, Zisu Sideri din Seres (Sear) Mih.
Niculescu din Tarnova de lânga Bitolia §i Toma Tri-
copol din Cru§ova.
Deci iniìatorii culturei §i trezirei con§tiintei na-
lionale la Aromâni, au lost tot Aromânii, iar nu cum
s'a acredi tat idea de catre adversarii românismului,
noi Aromânii em fost inventati pur §i simplu de
care guvernele din Bucure§ti, spre a servi scopurilor
politice ale Statului roman in Balcani.

Activitatea de deiteptare a Aromânilor.

Guvernul roman de sub domnia lui Alexandru Ion

I Cuza, da cea din urma lovi:ura elenismtdui §1 re-
fastei influente fanariote in Ora, secularizând averile
mânastire§ti in 1863.
C1ugrii greci din Muntele Atos, alarmali de ma-
aura guvernulti roman, care-i priva de o suma de peste
15 milioane lei, venit dela aceste manastiri, au delegat
pe calugärul Averchie Archimandritul, §eful mâna-
stirei Iviru dela muntele Atlas, pentru a le sustine
cauza lor.
Averchie, care era Armân din Avdela, comma pur
aromâneasca din Pind, indata ce a sosit in tara româ-
neasca, a ramas uimit, väzând ea' acì in tara sunt §i
lÇi români, cari vorbesc aceea§i limba ca cei din
Pind, §i se stabili definitiv în Ora, pe când calugarii
greci au fost sa paräseascä tare.
Când Cuza-Vodti impartia steagurile la o§tirea ro-
mâneasca in 1862, pe câmpia dela Cotroceni, se aflà
de fata §i Averchie.
www.digibuc.ro
 58

Acesta, privind defilarea oastei acicm ..0. de popor,

s'a emotionat a-tat de mult, incât apropiindu-se de
Cesar Boliac §i Chr. Tel, Ii apucä de mânä §i, cu la-
cränfle In ochi, strig4 cu glas tare : 0. eu lziu (surfi)
Aroma.

t Averchie Archimandritul.
Averchie descrise membrilor comitetului starca
Aromânilor, iar ei väzând In el cât de mult este dcs-
voltat sentimentul national, 1-au considerat ca promo-
torul mirärii salu tare de reinviere a sentimentelor
române§ti printre Aromâni.
www.digibuc.ro
 59

El fu ins6rcinat a merge in Macedonia, ca s ia copii

de ai Armânilor din diferite locali tài, ca sà invete
carte la §coala Macedo-Român5, infiintatá in Bucu-
re§fi, sub Cuzv-Vod5., la 1865, pentru ca apoi s4 se
inapoieze, ea dascM in patria bor.
Averchie, care din cauza sentimenLelor sale arc-
mâne§ti era cunoscut la Sf. Munte, sub numele de Aver-
chios o Vlahos, el, initiatorul §i fondatorul §coalei
Macedo-Române din Bucure§ti, primul apostol ol
aromânismului, bätrânul Averchie porni in August
1865, §i, dupá putin timp, veni cu 12 tineri aromâni
din Pind. In 1867, luna Scptembre, a mai adus din
nou ai%ii, iar ca director al acesLui internat fu insir-
cinat tot pärintele Averchie.
Progresele fäcute de elevii acestei §coale au uimit
pe profesorii lor : Joan C. Maxim, Ilie Angelescu,
Th. Teintisescu §i loan Cartu, precum §1 pe pedagogii
acestei §coale : Anghel Demetrescu i Grigore Colum-
beanu.
In 1873, luna Maiu, desfiintându-se aceast5. §coalà,
elevii au lost repartizali pe la internatele liceclor
Sf. Sava §i Matei Basarab.
Dimitrie Atanasescu, originar din comuna Avdela,
stabilit la Târnova, din apropierea Bitoliei, luând
cuno§tinfà de apelul rispândit de Comitetul Aromâ-
nilor din Bucurevi, a päräsit croitoria sa din Constan-
tinopol, venind In Bucure§ti, unde, dupà terminare,
a douà clase gimaaziale, se inapoiazil în comuna sa
ca dasc61 aromân.
Acest prim daseäl a indurat multe neajunsuri din
partea Mitropolitului grec din Bitclia, dar a murit
multumit c4 a vgzut progresând särnânta aruncatä
de el in ogorul aromânesc.
Odatà cu ace§tia, §i apare fiul unui celhic .din
www.digibuc.ro
 60

Avdela, anume : Aposiol Märgärif, tiianul redetep-

ltrii a Aromânilor. El erà profesor de limba
greacA in Vlacho-Clisura, de unde a fost desti tuit de
clerul grec, pentru motivul cà el-A compatriot cu A-
verchie si isi manifestase pe fatà sentimentele sale
aromânesti.
El studiè limba românà i in scurt timp se intoarce
in Avdela, comuna sa natalä, unde deschide pentru

Apostol Margarit.

prima oarà, in 1867, §coala aromâneasc4, spre marea

surprindere §i bucurie a concentenilor sài, cari s'au
grnit cu totii incredinteze pe fiii bor.
El organizase in toatà Macedonia nationalitatea
aromânà. Pumnii sài modelasefä lutul pe care-1 frà-
mântase plrintele Averchie, compatriotul s'Au.
Apostol MäligArit a cedal apoi locul s'au din Avdela
la alti doi institutori, G. Dante §i Joan Tomescu, iar
www.digibuc.ro
 61

el merge si deschide in 1868 o scoala la Vlacho-Clisure,

de unde fusese alungat de autoritäti, prin intrigile
clerului grec.
Atât Mitropolitul din Castoria, cat si însui Patri-
archul, au Incercat in tot chipul a-1 departa. din Vlacho-
Clisura.
Vázând ci nu pot reusi pe lânga Clisureni, Il denunlä.
ca periculos imperiului otoman si-1 expulzeaza din
Vlacho-Clisura, trimitandu-1 cu escorta de jandaimi
in Vilaetul din care depindea comuna sa Avdela,
adica in Ianina.
Prezentandu-se guvernatorului, i-a expus cu verva
sa cunoscuta in mod detaliat scopul urmarit de
Aromâni.
Pasa, de unde erà tare suparat pe Margärit si se
gândià sa.-1 trimita in exil In Asia-Mica, cäci Ii fuscse
descris ca un agitator periculos imperiului otoman,
guvernatorul Ianinei ii dete o sumà de bani i un
post provizoriu de dragcman al Vilaetului.
Dupa purin timp, Apostol Margarit se inapoiaza
la Vlaho-Clisura, unde a inceput sa predea limba
româna la copiii Aromânilor, adunali inteo cocioabä.
Atât Apostol Margarit, cat i colegul säu Tuliu
Tacit, un tânär plin de vigoare si de sentiment, au
avut mult de luptat, contra Mitropolitului din Castoria.
Ei nu s'au limitat numai la cursurile din scoala, ci
au luptat cu papa lor abila, publicând diferite arti-
cole In ziarele sträine din Constantincpol si dela Roma,
in chestia scoalelor arc mâncsti.
Apostol Margarit, 1ntoc.mai ca un veteran din Inc-
rile razboaie, la sfârsitul sale se gandiet la lup-
tele ce a dat, la ranile ce le-a primit i la victoriile
ce a repurtat.
Tot In acest interval se infiinteazä scc ale la Gope$
www.digibuc.ro
 62

de Dim. Cosmescu, la Ohrida de Gh. Tamara, la Selia

(Veria) de Dim. Badralexi, la Cru§ova de St. Cionescu,
la Neveasta de Const. Ionescu-Chirana, i la Perivole
de G. Perdichi.
Avântul cel mare al §coalelor s'a luat In 1878, când
s'au numit o pleian de tineri entusia§ti, absolventi
ai Liceului Sf. Sava din Bucure§ti.

Perseculiele Grecilor contra Aromânilor.

Pretutindem apostolii arcmânismului au indurat

multe neajunsuri din partea clerului grecesc, care nu
vedea cu ochi buni de§teptarea nationalá a Armânilcr.
InteadevAr, din ordinul i sub impulsiunea directâ
patriarhului, preolii i eâlugárii greci din Maccdopia,
Tesalia i Epir cutreerau ccmunele aromâne§ti, ame-
nintând, blestemând i excemunicând, atât pe Ar-
mânii cari l§i trimiteau copiii lor la §coalele aroma-
nqti, cât i pe preotii i dascAlii arcmâni.
Ace§ti câlugári, impreurI cu Consulii greci din
Macedonia, mai intrigau încL atât pe lângá Poartà
cât i pe lângâ autoritsatile turce§ti din Macedonia,
pentru a persecutà §i ei pe invâtAtorii armâni i a In-
chide §colle arc mâne§ti.
Profitând de räzboiul dela 1877-78, intrigile cle-
rului grec au avui efect, i Inväfgorii aromâni unii
au suspendat cursurile, iar altii au fost Incarcerati.
Dupâ râzboiul dela 1877 au fost trimi§i din Bucu-
re§ti In Macedonia, In primävara anului 1878, mai
multi tineri armâni, cari terminaserá liceul Sf. Sava.
Ei au avut aceea§i soartâ ca i predecesorii lor.
Pentru a pune capät acestor persecutiuni, In urma
intervenirii guvernului român prin Mih. CogdInicecum,
www.digibuc.ro
 63

marele Vizir Say/et Pap, dä un ordin formal Valiilor

(guvernatorilor) din Macedonia, in Sep tembre 1878
(5 Cheval 1295)-, ca nu numai sä lase libeeä, funchio-
narea acoalelor aromâne, ci a da invätätorilor aro-
mâni tot sprijinul de care au nevoie.
In 1878 incepe inmultirea acoaelor arcmâneati. Se
Infiii4eaz4 un liceu la Bitclia la 1880 ai douä acoale
comerciale, una la Janina la 1901-902 ai alta la Sa-
Ionic in 1899-900, iar Apostol Märgärit se numeate
inspector general al acoalelcr in 1878.
Patriaihia nu puteà vedeà cu ochi buni avântul
progresele, ce luaserä acoalele aromânt ati in anul 1878,
precum ai l) Iradeaua imperialei, datä la 9/22 Maiu 1905,

1) Intre anii 1903-908 diplomatia europeanä i in special Rusia

si Austria fäceau sfortäri uriase pentru introducerea reformelor
privitoare la finbundtritirea situatiei crestinilor din Turcia.
Printre statele interesate, erh si Romania, care cduth sä arate
Europei cA In acel mozaic de nationalitAll, cari alcdtuesc oropsita
Macedonie, treieste si un popor aromânesc foarte viguros i destul
de numeros.
Atunci, mai mult ca oricând, Guvernele României, fArà deosebire
de nuantd politick au facut toate sacrificiile cerute de imprejurdri
ca elementul aromânesc sd-si afirme existenta sa ca neam distinct,
chipul c.el mai eclatant posibil si CA nu se mai acrediteze ideea
In Europa ea Macedonia e locuitä numai de Greci ì. Bulgari, dupd
.cum pretindeau i pretind din nenorocire i azi cei dela Atena si Sofia.
Atunci, atât Grecii Cat i Slavii (Bulgarii i Sârbii) au renuntat
la vechile mijloace de luptd de a face partizani prin persuasiune
si au declarat rdzboiul tuturor contra tuturor, prin foc si sabie.
Prin acest sistern de teroare s'au distrus sate, averi intregi i mii
de vieti omenesti atdt la Greci cdt si la Bulgari
51 noi Aromdnii am avut multe victime, cu atAt mai vârtos cu
cAt cei dela Bucuroti, de teamd ca sd nu devie i ei balcanici(1) nu
au vrut sd ingAduie, cu nici un chip, casi aromânii sA adopteze legea
talionului : ochiu pentru ochiu i dinte pentru dinte.
Din aceastd cauzd si din multe altele, lupta dintre Aromâni
Greci, dusmanii lor de moarte, erh absolut 113egald.
www.digibuc.ro
 C4

de câtre Sultanul Abdul Humid, prin care se recuno§tet

in mod oficial Aromânii ca natiune aparte, acordân-
du-le In acela§ timp dreptul de a aveà. comunitate,

Apoi dacd am adduga si venalitatea patentatd a unor Ina Iti re-

prezentanti ai Padisahului, Aromânilor nu le rämânea altceva
mai bun de fAcut dealt sd renunte la onoarea de a se mai numi
aromâni, fdcând pe placul agentilor elenizmului.
Pând atunci, 1905, scolile, bisericile si toate iastituiile cu caracter
aromânesc erau tolerate si considerate ca particulare. Dar ce e mai
ruin, In unele tinuturi, ca sd nu zic In cel mai important, in Pind,
unde populatia aromâneascd este mai compactd erau la dis-
cretia unui satrap, care le inchidea si deschidea dupd plac.
Aceastd stare de lucruri nu putea diirmi la infinit.
Cazul fiind adus la cunostinta lui Jacques Lahovari, fost Ministru
al Afacerilor Strdine, si d-lui Mihail Vladescu, fost Ministru al In-
structiunii Publice si al Cultelor pe atunci, s'a hotdrit de comun a-
cord, ca sd se facd presiuni energice pe lângd Poartd, ca sd recunoascd
oficial, odatd pentru totdeauna, drepturile culturale si religioase
ale Aromânilor.
In acest sens s'au dat instructiuni confidentiale d-lui Alaxandru
Lahovari, Ministrul Talrei pe atunci la Constantinopole, ca sd insiste
pentru recunoasterea calitalii de inspectori a d-lui Nicolae Tacit
si A. Balamaci.
La interventia, pe cât de energicA, pe atât de categoricA a Lega-
tiunei României pe langd Poartä, Alteta Sa Ferid Pap, (Albanez)
a dat un decret vizirial prin care se recunoaste celor doi inspectori,
numiti de guvernul României, dreptul de a inspecta scoalele si bi-
sericile românesti din Epir si Albania, cari Mean mai toate sub
administratia faimosului satrap al Ianinei, Tatar Osman Pasa.
Acest Pasd, pe lângd cd era ornul de incredere al Su tanului Abdul
Hamid, mai era si filelen pând In mdcluva oaselor.
Când inspectoril s'au prezintat inaintea sa si i-au inmAnat ordinut
Marelui Vizir, Osman Pasa, fArd sii ezite, rupe ordinul ziand :
Un albanez cum e Marele Vizir Fuld Pam nu poate sd-mi ordone
mie, care sunt persoana gratA a Sultanului, iar voi, cari sunteti
functionari ai unui stat strAin, sd pdsdriti vilaetul men, etc."
Dar Osman Pasa, in furia lui turban, nu s'a mArginit ad, ci a
ordonat inchiderea scoalei din Minciu (Metzova) si a bisericei din
www.digibuc.ro
 65

cari s'a' se bucure de drepturile civile, de §coak §i

bíserici proprii.

Bdeasa, cetAtuia aromânismului din Epir, tocmai In ajunul Pa-

lor, când cre§tinii au mai mare nevoie de asistenta religioasä.
Inspectorii au protestat energic impotriva acestei samavolnicii
a lui Osman Pa 5a atfit la Poartâ, cât o la Legatia României din Con-
stantinopol. In acelas timp au ordonat comunitiltii din Bdeasa ca
a nu párilseasca biserica româneascà nici morti. I zadar Mare le
Vizir confirma ordinul de recunoaltere a inspectorilor. Osman Raga
Il considera ca nul i neavenit.
Ina cazul captitâ o gravitate 0 mai mare prin cAlearea ordinului
lui Osman Pasa de care comunitatea aromâneascA din Bileasa,
care a bätut pe ofiterul i jandarmii cari au vrut sà Inchiz5 cu fella
biserica aromâneasa In zilele de Pa
Atunci Osman Paget aruna In Inchisoare pe inspectorul N. Tacit,
pe colegul silu A. Balamaci i pe tori membrii comunítatei aromh-
nelti din Bdeasa, In total vreo 30 de frunta0 aromâni.
Aflându-se In Bucurqti de nesocotirea ordinelor Marelui Vizir
reaua credintà a lui Osman Paya, s'a convocat un consiliu de Mi-
niltri sub preedintia Regelui, care a decis ruperea relatiilor cu Im-
periul Otoman, dacá In trei zile nu se dà satisfactie deplinA tuturor
cererilor românelti.
Multumità acestei atitudini, pe cât de demne pe atfit de energice
a Guvernului din Bucurelti, Padilahul Turcilor a promulgat Ira-
deaua din 9/22 Mai 1905, In v.irtutea cAreia drepturile culturale, re-
ligioase 1í civile ale Aromânilor din atprinsul Imperiului Otornan
sunt oficial recunoscute.
Iatà In rezumat cuprinsul acelei Iradele:
1. Se recunoctste ;i legal nafionalitatea romdneascd, distincld
de celelalte nationaliki(i din Imperial Otoman;
2. Aromcinii vor aveá comunitdfi de asemenea distincte, bucurán-
du-se de toate privilegiile de cari se bucurd ;i celelalte nalionalitäli
ere;tine ;
3. Aceste comunitäli vor aved dreptul sd-;i aleagd din sdnul lor
muhtari (primari) consilieri, pentru ca sä-i reprezinte In consiliile
generale ale vilaetelor, sangiacurilor $i cazalelor ;
4. Va mai aced dreptul sd numeascii personalul didactic $i sd ad-
ministreze, prin reprezentanfii alefi din sdnul ei, ;coalele, bisericile
Mate institufiile arománe;ti.
Abeleauu. www.digibuc.ro 5
 66

De aceea, Patriarhia din Constantinopol i guvernul

grecesc, pentru a nu pierde terenul de sub picioare,
Cu un cuveint, lradeaua din 9122 Mai 1906 pune nalionalitalea
arománeasca pe acelas picior de egalitate cu cea greceasca, care fn vir-
tutea privilegiilor acordate comunitafilor crestine de cuceritorul Ma-
homed al II-lea a afuns In Turcia ca sei fie slat fn stat.
Obtinerea acestei Iradele Imperiale a constituit cel mai strälucit
succes diplomatic pentra guvernul de atunci si hi arnintirea ei s'a
o medalie in care figureazA toti Ministrii, y compris, i d-1
Alexandra Lahovari, Ministrul Trod pe rag Poartà.
Societiitile culturale si nationale din Bucuresti au siirbiltorit acest
succes diplomatic al guvernului românesc prin petreceri populare.
Prin drepturile acordate In virtutea acestei Iradele i confirmate
si consolidate prin constitutia otomanii din 10/23 Iu lie 1908, Aro-
mânii au ajuns sii aiba acces la cele mai Inalte functiuni, In ma-
gistratur5, administratie, Par lament ca senatori i ca deputati ì chiar
Ministri, precum a fost cel mai inteligent dintre dânsii, D-1 N.
Batzaria, fiind considerati de Turci, si cu drept cuvant, ca cei
mai capabili i credinciosi.
Dar rilzboaiele balcanice, cari au adus prAbusirea Turciei, au
avut caurmare huediatà i dezorganizarea neamului aromfinesc Imbu-
ciltätit la Greci, Bulgari si Sârbi, unul mai vitreg deat altul pentru
prosperarea etnicil a aromânilor din Peninsula Balcanicg.
A fost un moment extrem de norocos pentru noi : inomentul
cand Romania diclà pacea la Balcanici.
Atunci reprezentantii Itomfiniei belt de glorie c5, In sffirsit
Glasul Romemiei a lost ascultal, s'au multiunit sil ne vânzuí, ca o marfä
de schimb, filrà s5 prevadil cii chestia balcanicri nu s'a transat deli-
nitiv prin tratatul din 28 Mlle 1913 dela Bucuresti i c5 are sA re-
vie la massa verde a cabinetelor europene.
Atunci nici unul din bärbatii nostri de stat nu s'au gândit scrios la
asigurarea autonorniei noastre scolare i bisericesti, desi se putea ob-
tine fAri nici un sacrificiu, aviind a face cu oameni superiori ca
Venizelos, care a apreciat serviciile aduse de diplomatia Bomâniei
sLatului clen.
Noi tot mai spertun la o autonomic culturali, religioasä i natio-
nalà. 0 fi utopie t Poate, frisk timpul, care e foarte räbd5tor, a mai
vAzut realizarea unor utopii si mai mari. Noi sperAm, ci si mica
noastri utopie se va traduce In fapt, odatá cu infäptuireaRomaniei
Mari. Amin
www.digibuc.ro
 67

spre a asigurà triumful elenismului putre&t, iar

Patriarhul, cAutând sä räzbune §tirbirea autoritátii
sale traditionale, simtiau nevoia de a impiedecA cu
orice wet aplicarea Iradelei §i a innu§i curentul na-
tionalist al Aromânilor, care de aci 1nainte urmA sà
ia un avânt mai putern'c. Atunci, pe deoparte Patri-
arhia prin organele sale, iar pe de alta comitetele
revolutionare grece§ti, In frunte cu societatea He le-
nismos", ¡Deep a reorganizà, a Inarma §i a inmulti
bandele teroriste ce-§i luased ïiinà lor dela 1903.
Odatà dar cu blestemele Patriarhului §i ale prela-
tilor greci, bandele revolutionare grece§ti astfel or-
ganizate uitând, In eaThAticia lor, pe Dumnezeu
§i Sf. Cruce, s'au dedat la cele mai criminale cruzimi,
comitând jafuri, incendii, asasinate §i mkeluri ziva
'n amiaza mare,asupra pa§nicei populatiuni aromâne§ti,
§i mai cu seamà contra invAtAtorilor §i a familiilor
aromâne§ti, care declarau cu fermitate §i energie ea" sunt
Aromâni §i nu vor ea. se Instrnneze de neamul lor.
InvAtAtorii armâni erau insultati §i bAtuti, preotii
aromâni erau excomunicati de &Are episcopii §i mi-
tropolitii greci, iar altii insultati, bàtuti asasinati.
.1

Con§tiintele curate §i profunde ale Armânilor nu

s'au putut inea. corupe §i rsásturnA prin mijloacele
atât de crude, barbare §i mk§ave ale Grecilor.

Cultura Aromânilor.
Din punctul de vedere cultural, Aromânii Intrec
pe toate celelalte natiuni din Peninsula Balcania
Cea mai de eäpetenie insu§ire a lor este dorinta
de a se cultivA §i cu modul acesta u§ureze
Aromânii intrec In inteligentà pe toate celelalte
neamuri din tara lor. De§i Invätàmântul este Mat
www.digibuc.ro
 68

pe seama comunelor si nu este obligatoriu, cu toate

acestea, nu se aflA aproape nici un Armân care sä nu
§tie citi, scrie §i socoa Nu este pästor fárá carte, bind-
cá poporul armân nu este un popor de tárani, ci un
popor liber §i independent, constient de forta §i in-
teligenta lui.
Superioritatea Armânilor asupra celorlalte ele-
mente crestine, din punctul de vedere al instructiunii,
erà In secolul XVIII in a§à stare incât nu numai
toate centrele aromâne§ti posedau stabilimente §colare ;
ci orasul aromânesc Moscopole erà inteo stare foarte
infloritoare, cAci posedà o bibliotecá publia §i o
imprimerie care a lucrat pânä. la 1802. Multi din ei
nu se multumesc numai la primele elemente de scriere
§i cetire, ci sunt buni cunoscátori ai literaturei gre-
cesti, posedând diferite biblioteci cu cárti franceze,
latine si italiene.
Invätätorii de prin comune sunt plátiti de locuitori
§i nu e nici o comunä (hoarä) armâneascä care sä
n'aibä scoalä. Când familiile dintr'o ccmunä se co-
boarä toamna la câmpie, iar vara se urcá la munte,
ele sunt insotite §i de invátätorii lor.
Renasterea scoalei arcmânesti a inceput la 1864. De
atunci si pâná azi s'au infiintat diferite scoale pri-
mare, scoale comerciale §i un liceu. Nu se gáseste
nici un ora§ sau comunä armâneascá care sä n'aibä
una sau mai multe biserici, una sau mai multe §coaIe,
solid cládite, bine intretinute §i bogat dotate, probá
evidentá a pietätii Aromânilor §i a dragostei cu care
imbrätiseazá cultura intelectualá.
Nu tot astfel se petrec lucrurile in ccmunele gre-
ce§ti §i bulgáre§li. La aceste popoare, majoritatea lo-
cuitorilor zace in ignorantá, cáci n'au scoale unde sá
se instrueascá §i nici dorinta de a se instrui.
www.digibuc.ro
 69

Este necontestat c. Aromânii sunt singurii oameni

culti din toatä Macedonia. Ei s'au distins nu numai
ca oameni de §tiintA, ci §i ca oameni politici.
Coletti, primul ministru al Greciei, era. Armân din
SAracu. Vestitul Baron Sina din Viena, era Armân
din Moscopole, Nicolae Dumba, marele bancher din
Viena, deputat austriac §i Ministru Plenipotentiar,
era Arm An din Blata. Antula, unul din fo§tii minktrii
sArbi, a fost armân din Vlaho-Clisura. Vkidan Gheor-
ghevici, fost prim-ministru al Serbiei, era armân din
comuna Furca din Pind. Dr. Dosiu, medicul Sulta-
nului Abdul Hamid, era armân din Magarova. Sava
Paga, unul dintre distin§ii Pa§i ai Turciei, erà armân
din SAracu.
Dionisie Manduca .11loscopoleanu11) a fost Mitro-
politul Castoriei. Era bArbat foarte invAtat si a stu-
(Eat in Italia teologia. §i. filosofia.
boasaf, penultimul mitropolit al Patriarhiei, cuno-
scutä sub numirea de Prima Justinianti a Ohridei,
erà aromân Moscopolean.
Palatul Arhiepiscopiei din Ohrida a fost ridicat cu
cheltuiala proprie a generosului mitropolit
In biblioteca acestei archiepiscopii din Ohrida se 0-
sesc documente care atestä sentimentele pioase §i
caritabile ale mitropolitului aromân moscopolean boa-
sal. Din nenorocire, toate aceste documente se aflä in
mlinile Mitropolitului bulgar din Ohrida.
Andrei Baron de saguna, Mitropolitul Transilva-

I) Leon Allat, lib. 3 cons. cap. 11.

Cujus patria Moschopolis Macedoniae fuit, ir Latinae, Grae
eaeque linguae peritus, philosophiae quoque et Theologiae, E-
vangelici eloquii praeco qui, in Italia viros doctrina, insignes
.auscultaverat".
www.digibuc.ro
 70

niei, erà näscut din pärinti armâni din Grabova din

Macedonia.
Baron Sina a construit cu spesele sale : Academia
din Atena, care a costat mai mult de 15 milioane lei.
George Averob aromân din Metova (Minciu), a con-
struit cu banii säi Siadiul (Jocurile Olimpice) §i a
däruit milioane Greciei pentru flota sa §i pentru clà-
direa §i Intretinerea numeroaselor institutiuni §colare
§i religioase.
To§ifa, aromân tot din Metova, §i Averof au cou-
struit Scoala Politecnicá din Atena, care poarlä nu-
mele comunei lor natale (Metovion Politehnion).

Industria la Arrnini.
Ocupatia primitivä a Armânilor a fost mult timp
cre§terea vitelor. Aromânii stabiliti la munte s'au dat
industriei, ce rezultà din cre§terea vitelor §i mai cu
seamä aceea a lânei, cAreia i-au dat o desvoltare foarte
mare.
Comunele aromâne§ti au devenit ni§Le mici centre
cari au fost §i sunt chiar azi singurele
cari fabricil tesäturi de lânä, servind ca mobilà §i ca
hnbräcäminte celor mai multi locuitori din Macedonia,
Epir, Tesalia §i Albania.
0 parte din Armâni s'au dat la tot felul de meserii
§i, gratie dibäciei lor, produsele lor au ajuns la un mare
grad de finete. Nu este breaslä pe care sä nu o piac-
lice cu destoinicie ; ei se ocupà cu lucrarea fierului,
fabricând tot felt]] de cutite, bricege, dela cele mai
ginga§e §i delicate pânä la pumnalele cu lama ca
§arpele, rivalizând cu cele europene§ti §i toate tn-
crustate cu ornamente de argint §i aur, iatagane re-
1111 mite, etc.

www.digibuc.ro
 71

Pretutindeni, dela Constantinopol pânä. la Adria-

tica §i dela Scopia pânä la Grecia, se gäsesc foarte
multi Armâni din Samarina, cari se ocupá cu lucre-
rea fierului. Pe Iângà acestea ei sunt i buni armuri-
eri, cáci nu numai ea' repará, ci i inventä.
In privinta ceasornicäriei, Armânii au ajuns a fi
meseria0 renumiti, i aceasta gratie imprejurárei cá
10 trimit copiii lor la Geneva sá invete me§tesugul.
In tre toate meseriile, Armânii au excelat mai ales
In filigrame de argint i aur. Armardi Voscopoleni,
cei din Crusova, din Neveasta i cei din Cälar (Ca la-
rite din Pind) sunt aceia cari s'au disliiis in argintärie.
Cei mai renumiti argintari din Peninsula Salcanicä,
din Venetia i chiar din Roma, au fost i sunt Aro-
mâni.
Pe la 1850, exercità meseria de argintar in orasul
Vidin, un aromân din Crusova : Gheorghe Fila. Acesta
s'a Imprietenit cu un Italian din Malta, care !twat
argintäria in filigrame. Gheorghe Fila i-a furat mes-
tesugul cum se zice 0 de atunci 1-a imitat
a izbutit a lucrà cu mutt mai bine decât Italianul.
Stabilindu-se la Bitolia, in 1860, a inceput a lucrà
in filigram diferite obiecte, atât de artisae, 1ncât a
uimit toatá lumea i mai ales pe boerta§ii Pasi.
Renumele maestrului Fila, care perfect;onase ar-
gintária In filigram i o räspândise el eel dintâh prin-
tre argintarii aromâni, s'a dus pânsa. la Constantine-
Pol. Pe acele vremuri, Sultan Azis comandase la Bi-
Lelia sä i se facA dou4 sfesnice de argint, in formá de
curmal.
Vahul din Bitolia, Dervi§ Pam s'a adresat lui G.
Fila, care a desemnat un alt model pentru sfesnicele
impärätesti, i anume figurând un platan. Proiectul
a fost admis de Sultan 0 Gk. Fila, secondat de calfa
www.digibuc.ro
 72

sa, N. Pantazi, au executat aceastä lucrare artistidi

in filigrame de araint, care a costa t 2.600 lire otomane.
Ei s'au dus apoi la Constantinopol, unde au ajustat
acolo cele douä sfe§nice. Fiecare sfe§nic aveà 31
lumârari.. InAltimea lui era. de 6 metri §i reprezentà
exact dupà natu-A un platan cu frunze late §i mari.
La rádkinà erà reprezentat pâmântul, acoperit cu
diferite plante, flori §i fluturi. Din mijloc se inältà
trunchiul care se desfkeit in crAci §i ramuri, pe cari
sunt a§ezate diferite paseri. Care mijlocul pomului
este o colivie, in care se pune un canar viu. Putin
mai deasupra este un bazin pentru apà, in care sà
innoate pe§tii. In vârful sfe§nicului este un vultur cu
aripile intinse, tinând in cioc semiluna, §i in mijlocul
concaviatii semilunei este un sfe§nic pentru o lu-
mânare. Ambele sfe§nice sunt la fel.
Pentru aceastä lucrare, atât G. Fi la, câc §i Pantazi
au fost decorati §i li s'a oferit titlul de furnizori ai
Curtii Imperiale Otomane.
G. FL la a murit la 1875, iar N. Pantazi execurd cu
Westrie in filigrame, arta mo§tenità dela maestrul
&Au G. Fila.
Arta brodäriei au dus-o Armânii pâtià la cea din
urm'à perfectionare. Hainele cele muiate in fir de aur
ale generalilor musulmani sunt ale Armânilor.
Afarà de acestea, Armânii se ocup5 §i executä cu
malt zel §i artà multe alte meserii, precum : säpun'Aria,
olária, tesâtoria, pieiània, cAlaräria, brânz'Aria §i ex-
ploatarea lemnelor, pe cari le trimet pân'ai in Marsi-
lia §i Asia Micá.
Kanitz, in opera sa asupra Serbiei, spune cA Aro-
mânii sunt singurii arhitecti din Macedonia §i Grecia.
Oriunde este vorba de a se executà o lucrare grea sau
delicaM precum un pod cu mai multe picioare, un
www.digibuc.ro
 73

viaduct inalt, o boltà sau o cupolä mare, se face apel

la talentul Aromânilor.
Ca aplicatiuni artistice au pictura i sculptura in
piatrà i lemn. Aceste douà arte sunt profesate ex-
clusiv de Armâni in toatà tam, dar mai cu seamä de
cei din Samarina (Pind). Puntile i toate cládirile
biserice§ti sunt opera lor.
In ceeace prive§te economia domesticA, este destul
a spune CA au avut vecinic ca normä de a nu cumpArà
lucrurile casei dela sträini. Case le lor, totdeauna cele
mai frumoase i mai bine tinute din ora§e sunt in-
zestrate cu toate cele necesare, numai din produsele
industriei kr.
Stofele pentru imbräcäminte, numite iacuri, atât
de durabile i foarte cAutate de sträini, ies numai din
räzboaiele femeior i a fetelor lor : Grämustene, Epi-
riate i Fär§elioate.
_ William M. Leake ne spune cà inch' din secolul
XVII, negustori aromâni duceau in Italia un fel de
inantale din Or de caprä, numite tâmbilri pe armâ-
ne§te, iar pe grece§te cape, fabricate de ei i foarte cAu-
tate In ltalia, Spania i Grecia.
Reputatiunea femeilor armâne este renumità in
arta de a tese borangicul, mai subtire decât pânza de
päiajen, cu colori mai mândre i desemnuri mai fru-
moase cleat ale curcubeului §i ale päunului.
Tot ele fac velintele i covoarele cele mai de gust.
Bâlciul dela 15 Maiu din Grebena i cel dela 8 Sep-
tembre dela Conga (Albania) sunt pline de asemenea
productiuni aromâne§ti.
Covoarele sunt singurul lux al femeilor aromâne.
Orice casä armâneascá are i un cuptor. Ei nu §tiu
ce va sä zicà a cumpArà pâine. Grâul este cereala obi§-
nuitä, rareori porumbul. Mämäliga nu este cunos-
www.digibuc.ro
 74

cutä la Armâni. Mälaiul este alimentul favorit al Al-

banezilor, cari-i conservá numele de meimulic.
Ca bäuturi se intrebuinteazä vinul in genere ne-
gru §i rachiul de prä§tinä. Aceste bäuturi se pro-
curá la timpul lor §i. se gäsesc in casa fiecáruia.
Nu existä cârciumi. Vitiul betiei, care in alte On
a ajuns un flagel pentru popor, la Armâni n'a pä-
truns.
In orice casá se gäse§te o bunä provizie de carne
sáratä, brânzeturi §i. legume. Carnea de berbec este
preferatä, având un gust delicios. In casá dom-
ne§te o curätenie exemplarä.
Spre ali face cineva idee de superioritatea economiei
casnice la Armâni este destul a cunoa§te o cas'ä bul-
gäreascá sau chiar una greceascá. Acestea sunt lo-
cuinte joase, intunecoase, räu impärtite, domnind in
ele lipsa §i mizeria.
Ca concluziune pentru economia domesticá la Ar-
mâni, putem spune cá abundenta, igiena §i economia
sunt insu§irile ce deosibesc locuintele lor.

Comerciul la Aromâni.

Dintre toate popoarele din Peninsula Balcanicä, cel

mai inteligent §i. cel mai avut este poporul Aromân,
care n'a putut ajunge inteaceastä stare de fnflorire
decât prin comerciu.
In ceeace au excelat ei mai mult sunt intreprin-
derile comerciale, in care au desvoltat un spirit de
ordine, de economie, de onestitate exemplará §i ap-
titudini insemnate. .
Comerciantii aromâni au ajuns cu timpul a avea
nu numai cea mai mare parte a comerciului din Pe-
www.digibuc.ro
 75

ninsula Balcanied, ci au fundat §i case de comerciu

§i. bAnci de prima ordine in mai multe alte färi : Au-
stria, Romania, Italia, Egipt, unde câtiva din ei au
devenit milionari.
Ora§ele : Voscopole, Metova (Minciu), Crusova, Mo-
nastir (Bitolia), Neveasta, Vlaho-Clisura, Seres, etc.
au devenit principalele centre comerciale, fâcând afa-
ceri mari cu Venetia, Raguza, Palermo, Wiena, etc.
Aromânii au jucat cel mai mare rol coniercial in
Macedonia. Ei au lost in secolul XVII inteimediari
intre Albania §i. Europa. Ei se duceau la balciurile
dela Moscova, Viena §i Lipsca. Ajun§i avuti, acest
popor a dobândit o mare abilitate §i renume in in-
dustrie.
Metovenii posedau comptoare renumite in diferite
centre comerciale §i cea mai mare parte dintre ei se
disting prin onestitatea kr §i. prin importanta comer-
ciului kr.
In ceeace.prive§te Moscopolea, acest ora§ a fost in
secolul XVIII, cel mai mare celitru cc mercial §i. prin-
cipalul focar al civilizatiunii. Mcscopelenii, stabiliti
in muntii Candaia de Quintu Maxim, pastori de§tepti
*i me§te§ugari abili, ridicaiä Moscopolea pe aceala§i
ruine ale anticei Moscu §i cu incetul aceastâ colonic
de simpli pâ.stori a ajuns s'a." fie Metropola comerciald
a Epirului.
In curs de jumätate de secol, dela 1760-1820 Aro-
mânii din Calm' (Calaritc), Saracu, Metova, cei din
valea Aspropotamului §i a districtului Zagori se ea's-
pândesc in diferite piete maritime ale Mediteranei
O. fondeazA case comerciale la Neapole, Livorno, Ge-
nua, Sardinia, Cadix, Sicilia §i .11la lta. Altii se stabi-
lesc la Venetia, Triest, Ancona §i Raguza. Unii, mai

www.digibuc.ro
 76

favorizati de soarta, au intrat in relatiuni cu Viena,

Constantinopol i Moscova.
Francia avea. in Me Ova, de pe timpul lui Ludovic
XIV un antrepozit de produse din par de capra §i
tesaturi de Lana.

Pfistoritul.

Cea mai insemnata cultura economica a majori-

tatii Aromanilor este aceea a vitelor.
Pastoritul propriu terenurilor muntoase, a fost
mai mult primit de Aromâni. Numeroase turme de
oi §i. de capre pasc pä§unele cele mai grase de pe mun-
tele Pind §i. de pe Balcani.
Pe platouri se aflä a§ezate stâne, unde se fabrica
branzeturi, din cari cea mai cantatä este urda, o fa-
bricatiune speciala care nu se aseamana cu cea din
Romania.
Localitatile care exceleaza prin acest fel de branza.
sunt : Denisco, Biqa, Samarina i Avdela. Brânza §i
caravalul se exportä in Egipt.
Cirvinfiritu I.

Afara de oi §i capre, al Cáror par se exporta in An-

glia §i America, pentru facerea tesaturilor numite
mohair, Aromânii se ocupa. §i cu cre§terea cailor §i a
catarilor.
Carvänäritul, aceastä ocupatiune altä data in floare,
astazi a decazut cu to tul. Inainte de a se face cai fe-
rate qi §osele, transportul märfurilor in interiorul
tärii se facea prin caravane de catâri, in numar de
.300-400. Astazi s'au imputinat mult §i nu exista
cleat in partile unde nu sunt §osele §i cai ferate.
www.digibuc.ro
 77

Transportul mArfurilor §i al peisoanelor se practica

numai pe spinarea cailor §i a catârilor.
Mare parte din populalie se ocupä cu acest mijloc

Picurar (cioban) dip Pind.

de transport. Clasa zis4 a chirigiilor sau a arylna-

rilor este formata In majoritate de Aromâni, pulini
Turci, iar Bulgari 0 Greci §i. mai pulini.
www.digibuc.ro
 78

Caravana mica se ccmpune din 10-12 cai sau ca-

tAri, sub conducerea unui chirigiu proprietarul lor
sau a unui ajutor cu plata. Mai multe caravane mici
formeaza o caravanä mare, i atunci chirigiii sau pro-
prietarii lor lucreaza in comun.
Ei se ocuprt sau cu simplul transport de niArfuri
cantitati mai mari dintr'o localitate intr'alta, de-
partata cale de mai multe zile In schimbul unei chirii
stabilite de mai inainte, sau cumpara marfurile ce
transporta §i le desfac 'fir alte località%i, pe rizicjil lor
propriu i atunci. devin adevarall chirigii negustori.
In special, chirigiii Aromani practica i negotul,
iar chirigiii Turci se ocupa mai mult cu transportul,
In schimbul unei chirii.
Chirigiului aromân, pe Iânga caravana, Ii trebuie §i
capital suficient pentru exploatarea ei, precum
pricepere in marfurile de trafic. In caz când nu dis-
pune de capital, in numerar sau In credit, atunci se
ocupa §i el cu transporturi in schimbul chiriei, care
este variabila dupa distanta i anotimpuri.
De obiceiu, nu se incheie nici un contract special
de transport intre chirigii i ccmerciant aceasta
tiindca toata lumea comerciala din Tracia, Mace-
donia, Albania, Epir §i Tesalia are o deosebita lucre-
dere in onorabilitatea incercata a chirigiului aromân,
câ i in siguranta ce prezinta din toate punctele de
vedere.
Chirigiii ace§tia sunt urn fel de furnicar, caci ei stra-
bat toata tara si se intâlnesc pretutindeni.
Ei fac adesea drumuri foarte lungi, intre ora§e de-
partate, precum : dela lanina la Seres, dela Mona-
stir la Larisa §i Volo in Tesalia. Asemenea merg 'Ana
in porturile Adriaticei ca : Durazzo, Avlona, Aghli
SaraMa (Santi Quaranta) i Prevezza §i sunt aproape

www.digibuc.ro
 79

singurii cari strna t intreaga Albanie, unde transportit

brânzeturi, cereale, vin i rachiu In burdufuri, pro-
duse ale industriei casnice a Aromânilor i 1emn4rie
fasonan ; iar din localitiitile de pe coastele Adria-.
tice i Ionice, aduc : untdelemn, mrtsline, sApun
diferite fructe.
Afara de brânzeturi i produsele industriei casnice,
toate celelalte arlicole ce transpartti, le cumpiirii §i
le vánd pe socoteala lor.
Pe lângA caravanele de cai i catâri, se mai gitsesc
pe la Seres i chirigii turd' cu caravane de amile, pe
spinarea drora se transportä numai cereale.
Aceste caravane sunt prea putine la numh §i nu
prezintA vreo insemnätate din punctul de vedere al
traficului.

www.digibuc.ro
 TABLA DE 'WATER!!
i'ag..
Prefati 5
Neamul Arornânesc. Importanta lui 7
Origina si nasterea Aromânilor 11
Aromânii din Pind 13
Principatele AroMânesti din Pind 18
Privilegiile Aromânilor din Pind 20
COpitânatele si Armatolii 21
Privilegiiré Aromânilor sub Turci 30
Suprimarea privilegiilor Aromânesti 36
Caracterele Aromânilor . 39
Grupurile Arornânilor 41
Desteptarea constiintei nationale la Aromâni 53
Activitatea de desteptare a Aromânilor 57
Persecutiunile greener contra Aromâni lor 62
Cultura Arornânilor 67
Industria la Aromâni 70
Cornerciul la Aromâni 74
POstoritul 76
COrvânäritul 76.
0 hartä a Macedoniei cu toate orasele si satele locuile de
Aromâni.

www.digibuc.ro
 tfi
\SVRBIA
Vranta
/` H ARTA
a
MACEDDONEEll
Cumanova

copla (U5klub)
Giurnái;r-
Old)) 701'1,
Vales Nwpruli) ocearti

4tip OPopa
sT, oBojdovai
0 Satra
Lopova 0 Nevrecop
eMelnic
Crusova 0 Ir-Capu _Strumita -9
Tr/stInIc
0 e Perk,P IDS irminina
Petri ci
Gunz 011orna teljndra 0
St ruga
o Cope 09irislay oPoroiv o Mamas
Ohrida .chleinta b.p% ODemir-iiissar
giResna si3evgheli Drama
Mayan) 3 Osan 0
Molowsteo 0, nMonaatir (B1 Oa) oLumnita
ràrnova
01ole tiveziO eres (Sear)
/ Poqradet A rail',
orarnareca Aligri la 0
anca ()Pap:3;11a efava la
0Nicea
, ttevol
Sipsca 0
aorova0 op Norma V a Ceropifta0
Olnel
Reasa Pella
Pen z
Ostrov peastri
hloscopole 0 Negovan c
Stropan
BelcamerP Fetita0 Niagusl
Cori ta 0
0Neveesta Salonic ITA SO
lmborea VI-Clisura Seta 0 (SA runl)
Castor-fa 0 ®Callar Veria
oDrenova 08lata Xerolivado° an
Ilrupiste
oBitcuchi Pipiliste
0 PEN.CALCI DICA
oßubustIra bpsi,te Pydna
*s. 0 Cojani 0
eSeatipte A7ze.
oDemscu Catarina 0
oSeriia (selrige)
Samarina
%., G,ebena oVlaho.tivad tn.
\\OSaiixi 0
Turia
0 Disicata 0E/asona
Perivole\p ( apáltm 73 a
omaqu/voariciam
Metova Perlyiri
IA moo u) %0Dinpnic
oCalabaca
GRECIA'.,Darna's
._._._. Larisa

Harta Macedoniei cu toate orasele i satele locuite de Aronnini.

www.digibuc.ro
 DE ACELAS AUTOR

Aritmetica pentru Divizia I ruralä.

Aritmetica pentru Divizia II ruralà.
Aritmetica pentru clasá I urbana.
Aritmetica pentru clasa II urbanä.
Geografia judetului Vlasca.
Harta judetului Vlasca.
Geografia Turciei Europene.
Harta Turciei Europene.
Constantinopol i vecinkAtile sale.

www.digibuc.ro