I

CU

=>
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
S ITY
LIB
R AR
Y
 RY
RA
L IB
ITY
RS E
NIV n a, 4 : .

Bibliotec
N id ir)
LU
s ve
i VT u
RA
ET

Proprietatea
i. tu A3.
. z N -
NT .
- 0g
noch. .
CE .
-
-
0c
^ t e
7 ay
I/ war
a —_-

x .
.
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
L UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
R Y
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ERS
ITY
L IB
RA
RY
 912.94

R Y
RA
SCRISORI DE BOIERI SI NEBUSTORD |

LIB
| OLTENI SI MUNTENÌ

ITY
CĂTRE

CASA DE NEGOT SIBIIANĂ HAGI POP -

RS
PUBLICATE CU
IVE
NOTE GENEALOGICE ASUPRA MAI MULTOR FAMILII
UN

S.) DE
| " o N. IORGA
L

Profesor la Universitatea din Bucuresti

RA

(FORMIND VOLUMUL VIII DIK ,,STUDIT SI DOCUMENTE CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR )

NT

yw f.

C p
vc

I
CE
I/

MU es
AS

Atelierele grafico SOCEC & Comp., Societato anonimă

UI

50, STRADA BERZEI, 59

BC
 Y
AR
L IBR
ITY
RS
SP CE rto su Lr o» wurde tms he

27 FEB 1951.
VOOOOMowr

E
E È
NIV
stana Y t an bej à
i 1
n as! at ati sioliti Sl:
Tari

ng ma ma
am

de nme ma fe: ken

1.790.
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
RAR
YLIB
SIT
ER
NIV

STUDII ŞI DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR

LU

VIII.
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
E RS
ITY
L IBR
AR
Y
 Y
R AR
Y LIB
SIT
ER
NIV

Citeva note asupra famililor oltene şi muntene, ce se

intimpinä în corespondenţa Casei Pop din Sibiiă.
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI

. 5216. Vol. VIII,

BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
E RS
ITY
L IBR
AR
Y
 Y
R AR
Y LIB
SIT
Scrisorile cuprinse în acest volum fac parte cu toatele din
ER
corespondenţa familiei de negustori Pop din Sibiiü. De și am
mai dat știri asupra ei înnaintea altor scrisori publicate, supt
titluri speciale, in «Analele Academiei Romine» («Contribuţii
NIV
la istoria literaturii romine în veacul al XVIII-lea: scriitori
bisericești, scriitori mireni, scriitori greci», « Contribuţii la
istoria învățămîntului în ţară si în străinătate» si «Un boier
oltean la Karlsbad»), cred că e bine să amintesc şi aici care
LU

a fost dezvoltarea si însemnătatea ei.

Hagi Petru Luca, zis mai pe scurt Hagi Luca, a fost unul
din tovarășii Companiei Grecilor din Sibiiü, înfiinţată încă de
RA

la începutul veacului al XVILlea!, Luca neguta de prin

anul 1747, cînd el nu făcuse încă drumul la Locurile Sfinte,
care-i adause cucernica poreclă de Hagiii?. Si la 1760 el
NT

făcea afacerile sale cu boi pe carii trimetea să pască pe

plaiurile Vilcei?. În 1764, i se zicea acuma, in loc de «chir
Petru», ejupin Hagiul»*. Era un om bogat si avea legături cu
CE

negustorii greci din Triest si din Venetia*.

Încă din 1771, în capul cunoscutei Case de mijlocire între
Răsăritul romănesc şi bulgar si Apusul «european» stătea
I/

Y V, vol. XII, p. v si urm,

AS

? Vol. XII, p. 46, n° XCIL; p. 54, n° CIT. |

3 [bid., pp. 72-3, nlecxxıx- XXX.
* did., p. 76, n° CXXXVI.
5 /bid., p. 78, n° CXL.
UI
BC
 Y
AR
IV | FAMILIA POP

“fiul saü mai curind ginerele bátrinuluf Hagiü, care-și va fi

IBR
îngrijit pănă la sfirsit de afaceri, chir Constantin!, a cărui
mamă purta numele, neîndoielnic romänesc, de Stana sat
Stanca. Constantin însuşi luase în căsătorie pe fata lui Hagi
Luca, rudă după mamă a familiilor Murgășanu și Jianu, Păuna,

L
căreia i se zicea în casă, dezmierdat, Păunica saü Päunita,
pe cînd Sasif si alti străini din oras o cunosteaü supt numele

ITY
de Paulina. Lăsîndu-și acasă soția tînără, al doilea negustor
din Casa Pop fâcu și el hagialicul la Ierusalim, de unde se
întoarse «la anul 776 saü 77 toamna», spune mult mai tärziü

RS
o cunoștință a neamului?,
După întorsul de la Sfintul Mormint, Hagi Constantin Pop
dădu tot maf multă întindere afacerilor sale. Pe lîngă casa
prăvălie pe care o avea în Sibiiù chiar, unde se arată
E
loculef pe piaţa cea mare, el își zidise o prăvălie, închiriată
NIV
altui negustor, la Craiova. Făcea negot de cordovane, lucra
pielea în ţară, pe o moşie de lingă Craiova, Giorocul, și pe
altă vecină, luată în arendă, Giormanul, unde-sì avea și Zada-
nana sai fabrica; la bîlciul cel mare de la Riureni el își tri-
LU

mctea agenţii, pe cînd alții. colindaü, pentru cumpărarea ma-

teriilor prime, malul turcesc din fața Olteniei, avînd legături
mai mult cu Aga din Rahova. Era mai ales linar si pielar
RA

cu toptanul; nu se pare să fl fâcut și negot de vite ca înnain-

taşul säü. Împrumuta dese ori bani boierilor si oamenilor de
afaceri de la noi, si necontenit el primia de la dinşii cereri
NT

pentru a li se trimete tot felul de lucruri de mîncare si îm-

brăcăminte, de noutăţi plăcute, care-i. veniaü din Apus lui
însuși saü pe care putea să le capete de la Casele sibiiene,
CE

vienese, venețiene cu care era în corespondenţă.

Hagi Constantin Pop trăi pănă în Octombie 18082.
El lăsă afacerile în sama: văduvei sale, cea de-a doua
«Hagiică», Păunica. Aceasta puse în fruntea. firme? pe un
I/

! Jbid., p. 86, n° crx.

AS

* Vol. acesta, p. 91, n° 87, Hagica caritati în două locuri (VIII, p.

9.
sdb ATL p. 115; n° CCXXVI ) ca soacra ]ut Hagi Constantin, Se poate si
aceia.
ca însuşi Constantin sa fi fost un nepot al acelor boieri,
3 Acest volum, pp.
UI

45- 7. .
BC
 Y
AR
FAMILIA POP V

vechiü credincios al familiei, Bănăţeanul Stan Popovici, şi pe cel

R
mai mic div fiii ei, Dincă. Acesta din urmă nu trăi însă multă

LIB
vreme, şi, la mai puţin de un an după moartea soțului, và.
duva primia alte scrisori de compătimire de la rudele sale
oltene, pentru încetarea din viata, la o vristă de tot fragedă,
a fiului care purta același nume. Dincă trebuie să fi murit în

Y
Iulie 1809 !.

SIT
Páunica avea o fată, Märiuta, logodită încă din 1791 cu
unul dintre fiii bogatului concurent al Casei Pop, Gheorghe
Manicati Safrano, cu Iosif, si măritată cu același la 3 Oc-
tombre 17922. În 1808 trăia încă fratele ef Ienachi, care
fusese amestecat ER
si el în afacerile lui Hagi Pop®.
dată toată grija întinselor legături de negot rămase asupra.
Dar deocam-

lui Stan Popovici.

NIV
Al doilea fit al Păunicăi era atunci la Buda, ca ofițer în
oastea împărătească t. Zamfir al lui Hagi Constantin Pop
fusese intäiü unul din scolarii dascălului grec din Sibiiü,
foarte bine plătit de Companie. Apoi, pentru desävirsirea
LU

învățătorii elenice, el trecu la Bucuresti, unde era pe atunci

ca învăţător la școala domnească un vestit cărturar, Lambru
Fotiade. Păunica ar fi vrut ca fiul ef să nu fie așezat la cine:
RA

ştie ce gazdă,de unde dusul la şcoală să-i fie cu îngreuiere,

Şi ea îşi arătă dorința ca el să fie primit chiar în casa lui
chir Lambru ; episcopul de Argeș, Iosif, cu care răposatul
NT

Hagiü fusese în legătură de cînd cu tipărirea cărților bise-

ricești ale lui Molnar la Buda, fu pus să stăruie. Cu toate
că cei patru dascăli, al căror director era Fotiadi, nu prea
CE

träiaü in larg în chiliile de la Doamna Balaşa, care adă-

postiaü atunci «frontistiriul», un asa de puternic mijlocitor
pentruun copil dintr'o asa de bogată casă trebuia să fie
ascultat. Zamfirachi fu primit deci «la un conac si la o
I/

masi» cu Lambru, în Maiü-Iunie 1799. Cu sprotimia» copi-

lului, care se dovedi foarte istet, si cu «epimelia» învățăto-
AS

1 Did, pp. 47-8.

* Ibid, p. 22, n° 100; p. 25, n° 119.
UI

3 V, tabla,
* Acest volum, p. 45, n9 269.
BC
 Y
AR
VI FAMILIA POP

IBR
rului se ajunse la o bună «procopsire»!. Între Zamfirachi,
care fu numit, după cel mai elegant onomastic elinesc, Ze-
nobiu sal, pe romäneasca de atunci, Zenovie, si între pro-
fesorul săii se înnodară astfel legături care dăinuiră si’ mai

L
tärziü: în 1803, pe socoteala celui d’intäiüse tipäria la
Viena tratatul de Meiricä al celui de-al doilea. «E o cinste |

ITY
pentru Zamfirachi», strigă bătrinul învăţat grec, «o glorie:
pentru Pop» — Hagiul, care era încă in viatá—, «o mindrie
pentru Lambru»?! o

RS
Zamfirachi-Zenovie învàtà trei ani la București. Indatä
după isprăvirea învățăturilor de aici, tatăl său il trimese la
Viena pentru a începe cursuri nouă, apusene, la profe-
E
sori cari intrebuinfaü altă metodă pentru alte scopuri., De si
se îmbolnăvi şi aici, îndată după strămutare, încă din 1803
NIV
cl putea să sc laude că ştie, nu numai limbile germană si.
francesi, dar si stiintile comerciale, pe care le avea mai
mult în vedere Hagiul, doritor ca fiul cel mai mare să |
meargă pe urmele lui. Încheind si aici studiile sale, care ti- |
LU

nuserä doi ani, el porni spre Pesta, în obișnuita călătorie

care pe atunci pregätia pentru viață pe tinerii iesiti din
școli3.
RA

Pe acele vremuri, cînd războaiele napoleoniene cuprindeau -

toată Europa, și Zenovie Pop fu ispitit a intra în oaste.
Peste puţin îl aflăm ca ofiţer în. Timișoara, apoi în Viena,
NT

scriind tatălui sii destul de rar și primind din cînd în cînd

infruntäri de la înțeleptul negustor, care-i arăta in ce impre-
jurári de viață cuminte poate «avanterui> supt steagurile
CE

îm pärätesti un tînăr «de alt neam», ca dinsul*..

Moartea fratelui säü Dincă îi stricâ însă cariera de ofițer.
Zenovie Pop se întoarse in Sibiiù pentru
a se îngriji de
afacerile Casei de negof a părintelui și! bunicul
ui săi. Apoi
I/

lăsă afacerile din acest oraş în mîna lui Stan

Popovici, pe
AS

! «Contribuţiiile> citate, « Scriitori biseri

cești», p. 36.
? Ibid,, «Scriitori greci», pp. 1-2,
«Contribuţii la istoria învăţământului»
UI

, pp. 16-7
* Acest volum, p. 168, no 11,
|
BC
 Y
AR
FAMILIA POP VII

care putea să-l supravegheze şi bätrina. jupăneasă Päunica,

R
care trăi încă multă vreme, pănă în 18271. Capul firmei se
asezä la Viena, împreună cu sofia sa, Iosefina, și fetele.

LIB
Acolo petrecu el încă atîtia ani, pästrind toate legăturile
sale cu ţara noastră, de unde i se recomandarä pe rind cei
d’intàiù dintre studenţii bursieri cari merseră pentru a că-
päta o învățătură mai înnaltă în Apus: de la Poteca, Mo-

Y
roiü, Pandeli si Petrachi Poienaru, Muntenii, pănă la Anastase

SIT
Fătu, din Moldova. Om foarte bogat, el reparâ temeinic bi-
serica din Groapä de la Sibiiü, unde eraü astrucafi toti ai
lui, de la Hagi Luca încoace. Bancher cu influentá, fu
numit director la Banca Naţională Austriacă si căpătă, ca
răsplată pentru slujba lui cea bună, titlul de cavaler ER de
de
Böhmstetten. Firma din Sibiiü o părăsi de la o bucată
vinzind și casa care väzuse desfäsurindu-se atita
NIV
vreme,
muncă romäncascä în curs de aproape un veac întreg; bise-
rica singură, frumoasă şi mai ales .foarte solidă, rămase pen-
tru a-i pomeni numele: piatra de de-asupra ușii de intrare
LU

aminteşte întăia clădire, cu cheltuiala Hagicái Stana, la

1788-9, därimarea la 1802, prin vestitul cutremur din Oc-
tombre?, şi facerea din noii, din temelie, de nepotul Ha-
gicăi, cavalerul si directorul din depărtata Viena; un po-
RA

melnic săpat în piatră e prins în zid, pentru a se păstra

numele räposatilor din acest neam, ale căror rămăşiţe fură
dezgropate şi așezate la un loc de însuşi Mitropolitul Sa-
NT

guna, la 3 Mart 1856; în sfirsit, un tabloü pe pinzä dă chi-

purile, lucrate încă din 1831, după porunca lui Zenovie și
a Mariei Manicati, ale celor trei ctitori: Hagi Petru Luca,
CE

Hagi Constantin Pop si Păuna, sofia lui ?.

Corespondentii romini ai Casei Pop, aceia cari trimet scri-
sori de familie, de prietenie și de afaceri Hagiului Constantin,
I/

Păunicăi lui Stan Popovicisi lui Zenovie, sint mai toti oa-
AS

1 Jbid., p. 75, n° 522. ,

2 Gr. Stefánescu, Cutremurele de pămînt în Romănia; «An, Ac. Rom.>, XXIV,
partea ştiinţifică, p. 21. |
UI

1 Vol. XIII, pp. 179-So.

BC
 Y
AR
VII _ FAMILIA ARGETOIANU ;

menif cu însemnătate din această vreme. Firește cá - Oltenii

IBR
sint mal bine represintati în lista scriitorilor, ca și in lista
datornicilor Casei. Pe cînd de la multi se află numai o scri:
soare două, cu un caracter desävirsit negustoresc, cîțiva.
poartă, ani de zile, o cálduroasá si intimă corespondență de

L
adevărați prieteni. Necontenit e vorba de nunțile, de cumetriile,

ITY
de nenorocirile lor de familie: rudele lor apar în toate împre-
jurările. Nişte simple note n'ajung pentru a lămuri atitea în-
rudiri încurcate, și ele s'ar uita poate de la o scrisoare la
alta. E, deci, maï.bine să se vorbească în deosebi, mai pe

RS
larg, de prietenii, tovarășii şi clienții Casei Pop, dindu-se tot
‚odati citeva pagini din acea «arhontologie», din acel «no-
biliar» al Olteniei, aşa de E bogată în boieri si boierinași, cu
ncamul păstrat pini astăzi, ce lipsește încă din mijloacele
NIV
obișnuite de informatie ale știinţii trecutului
nostru.
32 rinduiesc oamenii după familiile lor, iar acestea
‘se ur-
mează în ordinc alfabetică.
|
LU

I.

Argetoianu.
De la Argetoienii din Craiovasi Tirgu-Jiiu
RA

lui n'avem nici-

o scrisoare. Trei membri ai familiei
sint pomeniti însă. La
venirea din 1802 a Pazvangiilor fug
la munte Tuta, soţia lui
Ioniţă Clucerul, şi Serdarul Gheorghiţă
NT

, cu copiii săi. Acesta

din urmă e pomenit și ca datornic al Casei Pop în 1820,
cind era acum Paz / ov
Argetoienil,
CE

al cáror nume e Scris une ori: Hargetoianu si

dese ori Argintoianu, sînt din satul Argetoaia. Insemnätatea.
acestei familii doljene începe cu
Serdarul Constantin Arge-
toianu, care ica pe o fată a lui
Mihai Spătarul Cantacuzino.
I/

Fiul Cantacuzinei si al.Serdarului

fu botezat Constantin; el
luă pe fata lui Nicolae Slătineanu
și jucă un rol mai șters.
AS

în Oltenia austriacă. O soră a

lui, Maria, fu soția lui Rădu-
canu Bengescu. - 07 |
UI

! Genealogia Cantacuzinilor, ed. Iorga

, PP. 349-50 ; Studtr si
doc.} V, p. 316,
BC
 Y
AR
FAMIL'A BÁLÁCEANU
IX :

Constantin acesta,

R
fiul Marelui-Pitar, era el însuși fost
Logofăt al treilea la 1741". «Genealogia Cantacuzinilor»

LIB
pretinde că al doilea Constantin n'a avut urmaşi. “Totuşi
în 1773 aflăm pe un Constantin al III-lea, care poartă titlul
de Clucer?. Ca Mare-Logofăt el face parte
din Divanul ol-
tean pus de Ruşii cuceritori, în 17743,

Y
Fii ai luf par să fie Ioniţă si Gheorghe din scris
orile noastre.
O mätusä a lor,

SIT
Balasa, măritatăîn familia Bibescu, pomeneşt
e,
în testamentul ci de la 1813, si pe un al treil
ea nepot, Dincă,
mort la acea dată!. Nu stiü ce urmaa și lăsat Gheorghiţă, dar
Ioan (Ioniţă) avu cu Tuta sad Ecaterina
pe un al patrulea
Constantin, care luă pe Anufa, fiica lui
firef Otetelisanu, Aceasta singurá trăia
Șerban si a Zam-
ca văduvă ja 18275,
ER
Si o altă căsătorie unise cele două familit;
Constantin Ote-
NIV
telişanu luă la 1794 pe fata «Slugerului Arge
ntoianu» ®,

II.
LU

Bălăceanu.
Înalte locuri (v. vol. V, pp. 712-3), am arătat geneal
ogia vechi-
lor Bălăceni. Badea, fit al lui Barbu, are
de fecior pe Constantin.
Aga, ucis în lupta de la Zirnesti, unde luptase și pentru
RA

Domnia
sa, ca Sot al Domniței Maria, fiica lui Șerban Cantacuzino.
Fiul lui Constantin fu Ioan, care muri omorit şi el de
Turci,
intr'un alt räzboiü purtat de Germani împotriva lor.
NT

El lasă
numai trei fete, dintre care una singură fu mărita
tă, cu un
Manu. Deci cu Ioan se stinge ramura Badea a
familiei.
O altă ramură începe cu Pătrașcu, fratele lui Badea,
CE

mort
supt Antonie-Vodă. El are pe Matei, din care vin
Hrizea şi
n° $5; Hurmuzaki, VI, p. 461. Un căpitan Dumitrașcu (1697), la Hasdeii,
Magnum Etymologicum, II, col. 1617.
I/

|
1 Studit și doc. V, p. 320. Cf. vol, XII, p. 37, n? cıxv. Un Vasile, la
1720, in Hurmuzaki, VI, p. 322.
°
AS

m
? Gen. Cant, p. 512.
3 /bid., p. 189.
* Vol. NI, pp. 233-4.
. 3 Stefulescu, Gorjul istorie gi pitoresc, p. 89.
UI

5 Acest volum, P- 29, n? 144,

BC
 Y
AR
X FAM.LIA BÄLÄCEANU

IBR
Pătraşcu si trei fii at acestuia. Apoi pe Barbu, tatăl:lui Stefan.
În sfirsit, pe. Drăghici, care fu unul din fruntașii partidei
oltenești filo-germane din 1716 !, si a cărui ramură urmează cu
Barbu si ajunge la Constantin, care şi el are un fiù Constantin.

L
Din acestelalte ramuri, si anume. din a lui Matei, prin
fiul acestuia Hrizea, face parte Ioniță Bălăceanu, care

ITY
joacă un rol în Domnia fiilor lui Mihai Racoviţă, împotriva
acestora?. El nu e acelaşi cu loan Bălăceanu
care se intil-
neste si în Divanul bucureştean din 1774 al Rusilor ca Mare-.

RS
Clucer: acesta era fiul lui Pătrașcu, fiii si el al lui Matei
bätrinul 5. Ioniţă era căsători t cu o Ecateri na *, care se intil-
neşte pînă în 1775; «Catrina Stolnic easa» iscälest e ca martură
E
în acte cantacuzinesti. Ea făcea parte din. această familie,
ca una ce era fiicaa douaa lui Pîrvu, din ramura Drăghici a
NIV
Cantacuzinilor. Fiul săi, rămas în fragedă vrîstà fără tată,e
pomenit si în actele noastre, şi în «Genealogia Cantacuzinilor»5.
Spiţa neamului redactată de însuși Iosif episcopul de Arges,
LU

după spusele lui Ioan fiul lui Hrizea 6,'dă mai multi urmași ai
acestuia, fâră să putem afla altă lămurire în această privinţă.
Nu stim deci care e acel fii al lui Ioniță cu care Stefan
Präscoveanu își măritâ la 1781 fata,. Sultana. |
RA

În scrisorile noastre întîlnim! pe un Constantin care începe a

se ridica odată cu veacul cel noü; era -fiul Stolnicului Con-
stantin din ramura Drăghici. fl vedem în fruntea boierimii
NT

noastre prin anii 1820; Vornic şi Logofăt, el ajunge Ban la

1825 şi rivneste Domnia”. Are o fată, care se mărită după
Matinco Cantacuzino-Rifoveanu, Agä și ispravnic de Ilfov |
CE

(1825)8, si doi fii: Stefan saü Stefänicä, care scrie in 1824,

cînd era Hatman, si un Constantin tînărul (al IV-lea), poate

1 Hurmuzaki,
I/

VI, p. 193.
? Gen. Cant, p. 141,
3 Ibid., pp. 187, 487.
AS

4 Doc. Cant., P 255.

* P, 116.
Magnum Etymologicum, II, col. 2983-4.
UI

Hurmuzaki, X, tabla; Iorga, Inscripfit din bisericile Romdpiet, I, p. 242,

8 Hurmuzaki, X, p. 323. a
BC
 Y
AR
FAMILIILE BÄLEANU, BÄLTEANU, BELU XI
|

R
acela care iscäleste scrisoarea din 1823 în culegerea noastră.
Prin semnăturile lor, amîndoi dovedesc, ca și tatăl lor, o

LIB
îngrijită cultură înnaltă grecească.

ŢII.
Băleanu.

Y
. Dintre Băleni, scrie în 1801 Grigorascu Clucerul, care era

SIT
în 1814 Mare-Logofät, iar in 1821 Spătar, și ajunse si Vor-
nic în anul urmätor!. E acel Grigore Băleanu care tipări pe
socoteala lui, în 1826, «Povàtuitorul» lui Gheorghe: Lazăr.

IV.
ER
Bălteanu,
NIV

Grigore Balteanu sau Bilteanu, care se afla in Banat, bol-

nav greü, în 1824, e dintr'un neam gorjean. La 1757, Dră-
ghici Bilteanu, boierinas fără dregătorie saü titlu, face
o cum-
LU

päräturä®. Pomelnicul Tismanei pomeneşte pe călugărul Iosif

Bälteanu, de pe la 18023 Un Bălteanu e amestecat in im-
prejurările de la 18214. În sfirsit, la 1830 găsim peun Clucer
Gligoras Bălteanu 5.
RA

V.
Belu,
NT

Rude ale vestitului Vistier Constantin Belu, al lui Vodă

Caragea, se intilnesc prin anii 1820: Dimitrie, fiul său, Alecu,
Constantin, fratele acestuia, şi acel
CE

care scrie în 1823 o scri-

soare lui Hagi Constantin Pop, Ștefan. Acesta era Vornic
în.1827, cănd găzdui la moșia sa de lăngă Bucuresti pe pu-
ternicul diplomat rus Minciaki®. Mărioara, de la care avem
I/

scrisori din 1826 si 1830, trebuie să fie soţia lui Stefan.

AS

* Hurmuzaki, N, tabla; Papiu, Zesaur, lI, p. 368.

z
Stefulescu, Gorjul istorie si pitorese, p. 404.
® Acelaşi, Tismana, cd. a 2-2, p. 142.
* Acelaşi, Zîrgu-Fiul, tabla.
UI

5 Acclasi, Tismana, p. 221.

© Ilurmuzaki, X, p. 424.
BC
 Y
AR
XI - FAMILIA BENGESCU

IBR
VI.

Bengescu.
Un boier Benga, cu

L
numele turcesc neobișnuit, cade în
lupta de la Clejani pentru moştenirea Scaunului băsărăbesc,
după moartea lui Vodă Neagoc!.

ITY
La începutul veacului al
XVI-lea se intilneste un alt boier cu numele de aceiaşi obirsie
răsăriteană si päginä, Hamza, care-şi avea moşia la Obislav:
în Vilcea și tinea pe o Slavna, ceia ce mă face a crede că

RS
amindoi eraü trecuţi la noi din lumea, străbătută da Islam,
„a Sirbilor din Bosnia. Hamza a fost supt Neagoe pe rînd
Comis și Spătar, iar în 1533, fiind Domn Vlad-Vodă, el
E
capătă si Bănia-cea-Mare ?. De şi- se află în Sfatul lui Basarab
NIV
al IV-lea, el pare să fi avut si legături strînse cu Vlad. Că-
lugărul, căci si el si fiica sa Stanca sînt îngropaţi in mänä-
stirea acestui Voevod, Glavaciocul. | nn
Hamza era vecin cu Benga, ale cărui moșii se aflaü în
LU

Gorj, unde unul din satele sale, cu voie de la Domnie, se

prefăcu în tirg, Tirgul Bengai sat al Gilortului,
pe cînd, după
cel d'intăiu nume al săi, se chema Cărbuneștii. Benga
lăsase
un singur fiii, Stanciul?, si acesta luă pe Stanca
RA

Hamzăi.
Stanciul fu Spätarul muntean din vremea
lui Mircea Cio-
banul, și el se înseamnă prin apriga luptă pe care o duse îm-
potriva acestui Domn şi, mai
NT

tărziu, a Golestilor, sprijinitorii

lui Mircea și a neamului său. ‘La 1571, el nu mai era în
viaţă, şi Alexandru-Vodă lua măsuri
de răzbunare față de
văduva rămasă pe urma lui.cu maj
CE

multi copii: Hamza, Stan-

* ciul, Vlad, Drăghici si Barbu, | C
Barbu se întimpină încă din 1577,
ca Postelnic; despre
„ceilalți nu se află nimic în izvoarele
tipărite cu privire la
I/

! Cronicile muntene.
AS

4 Vol. V, Doc. Brin a coveanu Mel .

; Stoica Nicolaescu, Doc. slavo-romine,
26, 83. pp.
oo.
3 DupăiNNicolaescu; , 7, 4, vestit;
ul Socol ar fi fost frate cu
acest nume amintește Bosnia, Stanciul. -Și
UI

* Hurmuzaki, XI, PP. VIII, XI; mE

Nicolaescu, p. 83.
BC
 Y
AR
PAMILIA BENGESCU XIII

veace! acesta. Se pomenesteun Mihai al Bengăi, Spătar în

ostile „ui Mihai- Viteazul !.

R
|
Avem în mînă firul sigur numai tärziü în veacul al XVII-lea,

LIB
cînd, la 1630, la Tirgul-Bengăi ca și la Jupăneşti, stäpiniä
Hamza Bengescu, care fu unul dintre boierii ce pribegiră în
Ardeal si aduseră Domnia lui Matei-Vodă Basarabul 2, Un al
doilea Barbu era Căpitan; ceva mai tîrziu, la 1665-8, un

Y
Vlăduț Bengescu e Postelnic. Tot pe atunci trăiesc
Du
mitrascu si Alexandru Postelnicul, Bengestii?,

SIT
/
La începutul veacului al XVIII-lea, ni se înfățișează trei
Bengesti. Un al treilea Barbu, Păharnic, apoi Pitar, iea parte,
pentru Nemti, în războiul turco-german si cistigà ‘o mică
biruintà la 1716. Căsătorit cu
care se mărită după Ilie Știrbei, un stilp al teri pe vremea
Ancuta, ER el are o fatà, Despa»

cind Împâratul de peste munți stäpinia cele cinci judeţe

NIV
oltenet,
Diicu Bengescu are si el o fată, pe Maria, care ajunge
Sofia lui Ioan Băleanu 5. Mormintul ei se vede la mănăstirea
Hurezul 6,
LU

În sfirsit, consilierul Staico, cel mai neastimpărat și cu

mult cel mai bine cunoscut, frate cu Diicu si şi cu Barbu,
si, ca si ei, fiu al lui Matei si llincăi, are în stăpînirea sa
RA

locul de Scaun al neamului, satul Bengeștii, unde înalță o

biserică la 1729, şi Negoieştii, unde se sfinteste alt lăcaș de
închinare peste doi ani. El' are, cu soţia sa Maria, patru
NT

fete: Anica, Balaşa, Stanca şi Safta, dintre care aceasta din

urmă ica pe Mihai Glogoveanu si, räminind văduvă, trăi încă
multi ani, pănă pe la 1794, împodobind cu daruri carei
CE

vesnicesc numele, mănăstirea bătrină a Tismanei. Fiii săi fură .

Mihai, apoi Constantin, care cirmui Oltenia cu putere de

1 Stefulescu, Gorjul, pp. 34-5.

I/

? Studir și doc., VI, p. 491, n° 168; XI, P. 219. |

i Stefulescu, Gorjul, pp. 22, 34; Tismana, p. 191; Studir și doc; V,'p.
AS

481, n° 123, 7
+ Stefulescu, Gorjul, pp. LVI, 28.; Studir pi doc., VI, p. 488, n° 150.
Ibid., pp. 36, 189.
© lorga, Znscripfir, 1, p. 189, n° 397.
UI
BC
 Y
XIV | FAMILIA BENGESCU ,

AR
Caimacam în 1747, Radu și loan. Cei doi fii mai mari sînt
amestecați în afaceri încă de la 1734-5, cînd vedem pe

IBR
Ioan judecindu-se cu un Brăiloiii. El învățase la Sibiiùla
«pateri» sau la călugării franciscani, prin 1723 1. Lua pe fata
luf Constantin Strimbeanu. Radu sai Răducanu, simplu vătav

L
de aprozi la'17452, se însură cu Maria 'Argetoianca; el
ajunse pănă la caftanul de Stolnic și fu ispravnicde Vilcea

ITY
(1768). În scrisorile noastre întîlnim pe văduva lui, «Stolniceasa
Bengeasca», la 17815. ZU | |
Cred că urmaş al acestui Radu e Constantin saü Cos-

RS
tachi Bengescu, din scrisorile noastre, care era la'1790 Aga,
la 1792 ispravnic de Vilcea si care se stinse în 1793.
Poate să fie un frate al lui Costachi acel Gheorghe saü
Ghiţă Bengescu, care se logodește în luna lui E Mart 1784 cu
fata bogatului Ban Dudescu si care serbează peste putin şi -
NIV
nunta sa la București. El avea moșia de baștină a Benges-
tilor și o alta: Breasta; lingă Craiova. Era în 1788 Clucer +
şi ispravnic de Gorj; în 1798 purta tot numai titlul de Clu-
cer. Moare în 1810, lăsînd mai mulți copii. Se pare că Tita
LU

Bengeasca, ce se afla in casa lui Barbu Știrbei in 1801, era

sofia — o a doua soție — a acestui Gheorghe. Un fii al lui
este Titu Bengescu, 'care se logodeste în Ianuar 1810 cu fata
RA

cea mijlocie a lui Cornità Bräiloiü 4. În 1822, el se afla la

Rimnic, — ca ispravnic, credem. |
S'ar putea ca tînărul Medelnicer Răducanu din 1803 și 1808
NT

să fie un frate al lui Titu. În 1814 trăia un Serdar Alecu

Bengescu 5. | 0.
Uu văr al lui Gheorghe I.iü era Tache (Matachi, Dumitru),
CE

care se judeca în 1827 cu ruda sa. Și pe el îl aflăm la

' Vol. XII, pp. 22-3, n? XXXIII.
* Pentru Staico, Stefulescu, Tismana,
pp. 83-5, 115; Gorjul, pp. Lv, 34, 36,
I/

38-9, 377. Pentru Ioan, Studsiit doc., V, pp. 318-9 ; XI, p. 334, nota 4; '

PP. 224-5 XII, I

. Pentru Radu, Stefulescu, Gorjul, p. Lit; cf. Gen. Cant, p. 350.
3 Vol, V, p. 330, no 99.
AS

* Contrib, la ist, inv. p. 8.

.* $ Năsturel,
as oi,
Neamul u:
boierilor Pirscovent, Bucuresti,
|
1906, p. 50.
UI
BC
 Y
FAMILIA BIBESCU XV

AR
Rimnic, în 1829, după ce în 1821 îi arsese casa din Craiova.
Stincufa Bengeasca din 1811 poate să fie soția lui.

R
De prin aceşti ani 1810 înnainte, întîlnim pe un al

LIB
doilea Gheorghe, poate si el fii al celui d’intäiü. Pe cînd
însă bätrinul era Clucer, acesta e numit totdeauna Päharnic.
fl aflăm şi în 1827. Soţia sa 'se chema Zmaragda, și din că-
sătoria lor se născu un fit, Grigorascu, pe care părinții il

Y
trimeserä la învățătură in Sibiiü, după potolirea turburärilor
eteriste, împreună cu un nepot al lui Gheorghe, Costachi:

SIT
Glogoveanu (1822-4). Si o fată, Stâncuţa, e pomenită în scri-
sorile către Hagi Constantin Pop !. Grigorascua fost direc:
torul Teatrului din București supt Vodă Știrbei?. E tatăl d-lui
G. Bengescu, bibliograful lui Voltaire.
ER
. VII.
NIV

Bibescu.
Doierf gorjeni, din cei mărunți, Bibestii se ivesc cu un
Tudor, care trăiește încă în al XVII-lea veac. Nici nepotul
LU

de fii al lui (Tudor) Ioan, nu se ridică din mulţimea mici-

lor stápinitori de moșii. Ioan, căsătorit cu Cälina, își face
diata in 1742. Pe urma lui, rămîne un fit, Ștefan, si un aitul .
RA

despre care ştim numai că a luat pe o fată din familia Ar-

getoianu, Balasa, ce trăia încă in 1813, pe cînd soțul ei
murise de foarte multă vreme. | |
NT

Stefan, care ajunse Päharnic, luă o femeie foarte vrednicä,

Maria, care se împărtăşi si dinsa de o lungă văduvie.
Ea avu pe următorii fii şi fiice:
CE

Dumitru saü-Dumitrachi, cel mai mare, era Sätrar în 1786.

La 21 Februar 1794, insemnatul și foarte avutul boier Barbu
Știrbei, care n'avea moștenitori, îi dă pe nepoata soției sale,
Catinca Văcărescu. Foaia de zestre, foarte imbielsugatä, cu-
I/

prinde darul mai multor moșii: Măghireştii, Säcelul si Seasa,

AS

! Contrib, la ist. înv., pp. 13-4.

? lorga, Märturit istorice privitoare la Stirber- Vodă, pp. 237-41. Un alt
Jon bengescu a fost Vel Clucer si ispravnic de Gorj în 1791 (Stefulescu,
UI

Gorjul, p. Lu).
BC
 Y
AR
XVI | FAMILIA BIBESCU

în Gorj, Vlădenii în Ialomiţa, Dălbanul în Săcuieni, Nunta

IB R
fu strălucită, si oaspeții se-îndulciră cu cele mai scumpe vi-
nuri apusene: de Tokai și de Rin. Pe atunci mirele 'era
numai Stolnic. |
Încă de la 1809, Dumitrachi Bibescu, al cărui fiii mai mare,

YL
Barbu, fusese botezat şi era să fie înfiat de Știrbei, era
Logofăt. În ISII, el se află în Divanul Craiovei. Supt
Domnul pämintean, era Mare-Logofăt.de Tara-de-jos. După

SIT
mintnirca Domnieï lui Grigore Ghica, el făcu parte, în 1829,
si din «Divanul sävirsitor» al Rusilor. Muri puţină vreme
după aceasta. Prin negotul de vite, de porci de vinuri
— el
fu cel d’intäiü care scoase la iveală Vinul
de Dradgdsani, —,
Bibescu căpătase o mare avere. Fäcind ca unul din fiii săi
sí fie ales pentru a purta mai departe numele de Ştirbei și
ER
izbutind a căpăta pentru cel de-al doilea, Gheorghe, pe ne-
NIV

poata altui bätrin fără moștenitori, Banul Brincoveanu, din-

du-li cea mai bună creștere in ţară ca și la Paris, el li asigurâ
cariere strălucite, la capătul cărora era să fie Domnia
lui
Gheorghe Dimitrie Bibescu şi a lui Barbu Dimitrie. Stirbei..
LU

Nu ştim pănă la ce dată trăi soția lui Dumitrachi,

Ca-
tinca, pe care o întilnim încă în välmäsagul anului
1821 bo
Îndată după Dumitrachi pare să fie Balasa
sau Bäläsica,
RA

numită după mătuşa ei. Pe cind mamă-sa era o jupăneasă

săracă şi fratele săi nu se ridicase încă la însemnătate, ea se
mărită cu un fecior de boier mare, Stänuf
Jianu, in 1702.
NT

Soții trăiră împreună cel puţin opt ani, dar bätrinul

Jianu:
găsi îndată că şi această norăa lui e o cheltuitoare și o
lenesä, care nu se poate asämänacu niinunata femeie ce
CE

fusese maică-sa. La urmă, Balașa-şi părăsi

bărbatul, om bi-
cisnic şi cu mintea slabă, Testamentul
şi-l făcea în folosul
nepotului Iorgu, al lui Dumitrachi,
în ISII, si în 1816 i se
incheiaü zilele?,
I/

^7
,
i
AS

5 1era, :
Viața si ; Domnia. lup Barbu Dimitrie Stirber, 1,
< udir si doc, XI; p. 221 şi urm.; p. 2 siurm.;
acest volum, tabla; Contrióufir
anvdfdmnintulut, p, 18 $i urm, Ja ist._
? Ultimele douä |
UI

izvoare din nota precedentă.

BC
 Y
AR
FAMILIA BIBESCU | XVI

O altă soră, Catinca, era măritată pe la 1800

IBR
cu Ioniță
Gänescu, dintr'un neam care se întîmpină încă în veacul
al XVII-lea, cînd trăia Logofătul Mihai Gănescu 1.
Fii al
unui bătrin boier, care muri înnainte de anul 1795,
Ionita

YL
era Păharnic la 1807, ca si la 1811. În acest
răstimp, la
180$, el ajunse ispravnic, de Vilcea, cred: Catinca scrie
în acest
an o scrisoare pe care .iscăleşte «ispravniceasă>. Mai
tärziü,

SIT
el fu Clucer, si în 1821 se află printre boierii dati ca sfetnic
i
Caimacamului Alexandru Nenciulescu, venit după Eterie.
Io-
nitä scrie încă în 18262,
Al doilea frate fu Constantin saü Dincă. Era Serdar ER
în
1802, cînd Turcii lui Pazvan, nävälind” in Oltenia, îl
prin-
seră, impreună cu soția sa Elena, sora Cluceresei Smara
ndei
Otelelesanu din Tirgu-Jiiulur. Dionisie, eclesiarhul Episco
piei
NIV

Rimniculul, amintește astfel, in «Cronograful» săi, despre

această nenorocire: «Fost-aü prins cirjaliii si pre un
boier
Bibescu, cu soția lui, robi în tirgul Cleanovului, si mare
ne-
voie ati tras pind
LU

ai scăpat, însă dind bani pe la alti Turci,

de taü făcut cale, cu chibzuire să scape?.» Și pănă astăzi
casa de la Craiova a acestui Bibescu se zice a «robituluî»,
asa de adîncà intipärire a lăsat in minţile oamenilor de
RA

pe atunci prinderea celui doi tineri boieri,

Dincă nu se innältä mai sus de Serdăria pe care o avea
şi în 1802; îl mai întîlnesc la 1807; la 1811 el nu se mal
NT

afla în viață. Văduva sa, care avea moșia. Zmirdestetul

, ră-
mase să îngrijească, luptindu se cu datornicii, de
cei doi
copii pe carii avuse cu riposatul: Tinca şi Tachi (adecă
CE

Dimitrie). Ea trăia încă la 1824. Constantin Bibescu, care

la această dată era Mare-Logofăti, e din altă ramură a fa-
miliei, pe. care n'o putem urmări deocamdată. E
Mat mult trăi fratele cel mic,
I/

Stefan sat Ștefănică. Abia

Medelnicer în 1811, cînd stătea la Tirgu.Jiiulut, Spătar
AS

1 Iorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 20.

2 Acest volum; v, tabla, |
3 Papiu, Tesaur, p. 202, os
UI

.
: + Hurmuzaki, (3) pp. 1389-90. Celelalte stiri, după scrisorile dih acest
volum, — DM tl
oe

5216. Vol. VIII.

BC

9
 Y
AR
XVIII FAMILIILE BUJOREANU SI BRĂILOIU

IB R
în 1821, el e amestecat în răscoala lui Tudor, care-l inchide
cîteva zile. Citva timp, stă si el ascuns în Sibiiü, apoi către
sfirsitul anului se întoarce ca să fie ispravnic la Cerneti. i
mai găsesc pănă in 1830. Căsătorit cu o Marie, el avu doi

YL
copii: pe Nicolae si pe Maria. Nicolae era cápitan si adiu-
tant domnesc supt vărul säü, Gheorghe-Vodä, în 1844 !.

VII. |

SIT
Bojoranu saü Bujoreanu.
Alecu Bujoreanu din 1817 e un urmas al Vornicului Serban
de pe vremea stăpinirii nemtesti, pe care, ca Mare-Ban al lui
Nicolae Mavrocordat, el o pregătise în Oltenia 2. Pare să fie
ER
același cu boierinasul pomenitla 1822 de rapoartele consu-
NIV
lare prusiene din București, undeel îşi avea locuinta..
Sotia sa, Catinca, si o altà Bujoreancă, Luxandra. sai
Ruxandra, scriü către Casa Pop, — aceasta din urmă între
1824 şi 1835. |
LU

Un Preda Bojoreanul era între boierinașii olteni Ja 1720-30.

IX.
RA

| Brăiloiu.
Neamul Bräiloilor ajunge la oarecare însemnătate abia —
în a doua jumătate a veacului al XVII-lea. Urmasi ai unui
NT

Brăilă sai Bräiloiü, cîțiva din acest neam se înfățișează între

boierinasi mai ales între 1664 si 1668, si anume: Brăilă si
fata lui, Dumitra, apoi un Barbu, un Matei, un Constantin;
CE

fiul lui Udrea, un Breahă, . un Drăghici, cari tríiaü toti in

părțile gorjene ale muntelui, unde stápiniaü anumite plaiuri. |
Stoica, Drăghici si Barbu erai frati, fiii lui Bräiloiü si ai vă-.
duvei sale din 1644,
I/

«Bräiloaia»4. uc i |
|
. . t . t
Hurmuzaki, X,
AS

p. 489; Studi
gi doc., XII, p. 168, no cccLv
Stefulescu, 7irgu-Fiulul, cd. a 2%, p. mr. Cf si
49. | | 00a
: M si Cronica i Radu Popescu, în
Afagazinul istorie, IV, pp. 48,54.
^urmuzaki, VI, p. 320; Ștefulescu, Ze,
UI

| i
Stefan (ibid., p. 117). 7a” Pr. De La 1808, Stolnicul
+ Studir si doc., V, P. 119,
n? 9,
|
BC
 Y
AR
FAMILIA BRĂILOIU XIX

Dintre aceștia, Drăghici singur lasă urmaşi pe cari pu-

IBR
tem urmări: pe Fotea şi Barbu, cari stai alături în 1726.
Ancufa, văduva acestui Barbu, cu fiul ci, purtind acelaşi nume,
de Barbu, si cu o fată, Märiuta, fac o vinzare la 1767. Din

YL
aceste ramuri sărace, trăind in coltisorul lor, în mijlocul
mosnenilor, fac parte, în veacul următor: un Stoica (1722,
1726),un Stanciu (1726), un Diicul din aceiași vreme (—1741),

SIT
căsătorit, se pare, cu Ileana, un Barbu al lui Udriste, un
Lăpădat, tot supt Nemti, un Chircu din 17891.
Ramura care e mai bine cunoscută si care se ridică foarte
răpede la o mare bogăţie si la o deosebită înrîurire în afa- ER
cerile politice, începe cu Cornea. Acesta era în 1685, supt
Serban Cantacuzino, încă un boierinas de tari, împodobit
cu titlul de Postelnic și trăind în linişte la moşia sa, Orbii,
NIV

din Gorj, sau la Drăgoieni, în acelaşi judeţ. La sfîrșitul Dom-

nici Cantacuzinului, era "Vistier. Constantin Brincoveanu,
care se vede că-l cunoştea bine și-i pretuia agerimea si hăr-
nicia, şi-l alese, îndată după ce se urcâ în Scaun, Mare-Agá,
LU

Acîndu-l astfel să suie cea d'intiiü treaptă a puterii. Pă-

harnic între 1691 si 1695, Cornea e innältat la Bănia-cea-
Mare în anul 1695, si rămîne în această dregätorie, mai mare
RA

si maf strălucită decit toate celelalte, pănă la moartea sa,

întimplată tot supt Constantin-Vodă, în cei din urmă ani
de mare bielsug şi de adincă pace ai acestuia. Evlavios în
NT

aceiași măsură în care era bogat şi cu trecere, Cornea drese

mănăstirea Tintäreni şi făcu biserică nouă la Baia-de-Aramä
si la Vădeni, în munte. A fost însurat cu Stanca, care trăia
CE

încă la 1735 2,
Cornea avu sese bieti şi două fete?. Dintre toți copiii,
n
I/

V Studir si doc. V, p. 318 nota 1; Stefulescu, Gorjul, pp. XXXVIII, 106,

171, 325; Hurmuzaki, VI, pp. 323-4. Un Fota Vlădoianu e fiul unci fete a
luf Fota Brăiloiii (vol. XI, p. 226, n° 14). El tinea pe o nepoată de fü salt’
AS

. de fiică a Banului Cornea’ Brăiloiă (vol. XII, pp. 225-6, n? xII).

2 Ștefulescu, Gorjul, p. 311 si urm.; Tismana, p. 142. Soacră-sa face
un schit la JupXnesti (vol, XI, p. 220, n° 1v).
UI

3 Dobrescu, /storia bisericit din Oltenia, p. 463; Studir și doc., V, p. 315,

no 81. ' :
BC
 Y
AR
NN FAMILIA BRĂILOIU

pare să fi fost mai mare Dumitrașcu. El e lăudat de Nemti,

IB R
pe cari ia slujit, pentru «cumintia, cunoștința de lume, iufimea
si dibăcia lui»!, Trecuse de partea Imperialilor, în campania |
munteanä din 1716, pentru a-și răzbuna împotriva
lui Nicolae-

YL
Vodă Mavrocordat, care prigonise pe acest om brincovenese,
silindu-l, pentru a scăpa de moarte, să iea rasa călugărului, ca
părintele Dositeü, Dosoftei. Vesmintul de umilință si singurătate
nu schimbă însă pe strasnicul om, menit să poarte zalele lup-

SIT
tătorului. Din Tismana, unde-l închise urgia domnească, el
ieşi răpede, pentru a purta, în 1716, toate firele uneltirilor îm-
potriva Grecului din Scaun. În schimb, fu făcut, cu tot comä-
nacul sáü de
îi era frică să se răspopească
om închinat
ER
lui Dumnezeü, căpitan
și-i era silă să se fie de post
de Cerneti;

si de rugäciune. Incä de la începutul regimului celui noi,

NIV
el se mindrià cu titlul de consilier împărătesc si ajuta
cu
folos la cirmuirea celor cinci judeţe. În 1735, veni cu
zgo-
mot în soborul pentru alegerea de episcop, şi, ca
să se
alcagä Climent, Nemţii trebuiră să-l scoate din adunare,
si-
LU

lindu-l a se multämi cu plingerile împotriva unui

ales carei
cra neplăcut. Poate că el însuși, osîndit să fie cleric, doria.
să dobindeascä mitra de Vlădică. Räminind
numai «pàrin-
tele cinstitul consiliar Dositheü Bräiloiul»,el
RA

se apucă atunci
să adauge cu orice prilej stăpînirea sa
de pămînt. ' Moare
bätrin, la 7 August. 1747, și numai atunci el își află în sfir-
sit odihna, supt paza pietrei de. mormint la Tismana.
NT

vele săpate pe Slo-

mormîntul sat zic:. «Supt această
odihnesc
. piatră
oasele răposatului robul. lui Dumnezeü
Dositheü
monah, unul din ctitori, snă Banului
CE

Cornei Bräiloiü, și s'au.

pristävit în zilele Mării Sale Constandin
Vodă Nicolae, la
luna lui August 7 i la leat 7255 2,»
|
Călugărul avea, din căsătoria sa
cu fata Banului Barbu Mi-
I/

lescu şi a unei suroria cronicarului Constantin

Căpitanul, doi |
AS

! Hurmuzaki, VI, p. 307.

? Stefulescu, Tismana, PP. 117-8. Pentru el, v. acelast,. Gorjul,
"310, 316-9, 321-2; Hurmuzaki,
pp. LV,.
VI, tabla (mai ales, pp.
si doc, V, cap. 111, si p. 318 nota 307, 407) 5 Studir
UI

I Dobrescu, 9. c.; tabla,

3V. si Năsturel, 7, c., P. 38. s
©
BC
 Y
AR
FAMILIA BRĂILOIU XXI

copii, cari crescurà, trebuie sà credem, mai mult la în-

IBR
timplare. Fata, Stanca, se mărită cu Obedeanu, de bună samă
tovarășul de sentimente politice al lui Dositeü, Serdarul Petru !.
Ea închină Tismanei o candelă de argint care să ardă de-

YL
asupra locului de ingropare al tatălui eï°.
Fiul, Toma, era slab de minte. Stiindu-l că nu poate chi.
vernisi o avere asa de mare ca aceia ce era să-i rämiie, tatăl
săi, care îl însurase în chip strălucit, cäpätindu-i de soţie

SIT
‘pe însăşi fiica beizadelei, principe de Imperiu si Ban olte-
nesc Gheorghe Cantacuzino, Marica, îi lasă ca epitrop pe
un prieten al săii, boierul Dumitrachi Geanoglu. De și avea
din accastă intäie căsătorie doi copii, pe Zoita si pe Şerban,
ER
numit după Serban-Vodä, Toma face însă gresala de a se
însura după moartea Maricăi, luînd pe o fată de Grec, om
NIV

de rind, pe: Chirata luf Mihai Vamesul. Ea-i mîncà mal toată
averea si apoi, läsindu-l bolnav la Tirgu-Jiiului, se strimuta
la Bucuresti. În 1759, bictul netot, părăsit de cheltuitoarea
si nestatornica luf nevastă, era în judecată cu dînsa?.
LU

Și un frate al lui Dosoftei se făcu călugăr, pästrind numele

din mirenie, Vasile. El nu trecu însă cu sila în mănăstire,
ci fu aşezat acolo de tatăl său însusi, pentru cine stie.ce
RA

boală saü neajuns. Vasile fu un monah supus: nici-odată nu

sc pomenește de dinsul în turburatele împrejurări oltene de
la începutul veacului al XVIII-lea. El păstrase moşiile Orbii
NT

și Jupîneștii, unde făcu un schit. Încă din 1704, se simtia

aproape de moarte, si el nu va fi träit mult dupä aceastä
dată a testamentului sti 4.
CE

Barbu, alt frate, fu privit ca uneltitorul de căpetenie pentru

aducerea stápinirii nemtesti dincoace de munte. Fiind. Serdar

’ Hurmuzaki, VI, p. 193.

I/

2 Stefulescu, Zismana, p: 118.

2 Gen. Cant., p. 284, nota 3; p. 311. E ciudat că în biserica de la -Vä-.
AS

denY se află si chipul lut, Dosoftei si al luY Dumitrașcu ; acestuia

i se înseamnă
„ca fil, din Marica, Constantin si Barbu (Stefulescu, Gorjul, pp. 310-1). Însă
locul din Hurmuzaki, VI, p. 307 (raport al administraţici oltene) vorbeşte. de
UI

.«der Monachus Domitrascus Brailoi». Cf, si ;2i4., P. 323.

© Studir şi doe, V, pp. 137-8.
BC
 Y
AR
XXII FAMILIA BRĂIIOLU

in 1716, el putea să fie de ajutor catanelor, cu slujitorii ce

IB R
stăteaii supt poruncile lui. Pentru curtenii lui Nicolae Mavro-
cordat și sprijinitorii Domniei venite de la Țarigrad, el e deci
«tàlhariul cel mare», cincepätoriul turburärilor si al stricä-
ciunif țării», «capul hotilor si al tälharilor»!. De sigur că

YL
s'ar fi împărtășit în chip larg din cinstea Nemtilor, dacă nu
Lar fi strîns moartea încă de prin 1718, spre marea bucurie
a duşmanilor săi, cari nu uită să însemne în Cronica mavro-

SIT
cordäteascä peirea lui de o boală strașnică; «ati crápat», scrie .
Radu Popescu, «si s'aü dus la dracul», pe cînd «viermi mari,
albi cu capetele negre», îi sfäsiaü trupul?. Locul săii de ingro-
pare nu-mi este cunoscut, |
Un Cornea tînărul, care ar fi al cincilea frate, e zugrăvit
ER
pe păreţii bisericii din Vădeni; văduva sa, Maria, trăia prin
NIV
anii 17305, Un fiü, Matei, se intimpiná la 17734 Tot acolo
vedem şi pe Matei, fiul lui Cornea batrinul, care e pomenit
in 1719 şi era Vornic de Jiiul-de-sus supt Nemţi 5.
Între chipurile ctitorilor de la Vădeni nu se intimpinä însă
LU

alti doi Brăiloi din acest timp: Stefan, pe care-l găsim

la
1719-32, căsătorit cu Anita *, si Constantin, Clucer in
1723,
Stolnic in 1734, ispravnic de Cîmpulung în 1743, care lasă
urmași mai multi
RA

fii si fete 7, -
Ei pot să fie coboritori ai luf Barbu Serdarul, nepoti de
frate față de ceilalţi membri ai familiei însemnate mai sus.
Tot din numărul fiilor Barbulur sint, în sfirsit, poate Gheor-
NT

:
ghe si de sigur Radu saü Räducan Bräiloiü.. Cel d’intäiü
CE

! Radu Popescu, 7, c., PP. 55-8.

3

en
.

PP. 109-10. V,
B

si Studir si doc.,
.

LII, pp. 229-30,

°

448 (no 11). .

Ștefulescu, GoruJ, PP. 310-1, -
322; Hurmuzaki, VI, P. 321; Studi? şi:
doc, V, p. 153.
| i
* Stuait si doc., V, p. 329,
I/

O
n° 128
5 Hurmuzaki,
^ er Ștefulescu, 7, c,, | PP. LU, 311, 322 ; Studir si doc,V, p.
315, n? So,
AS

© Hurmuzaki, VI » Pe 321; ; Stud

Op. 226, no xin. > irir ysi; sid,doc.
406 V V, p. 152; PAXXII, p. 222,
2 n? d P|
18 ; |
ui Suefüleseu, ^ €» PP. 322-3; Hurmuzaki,
VI, pp. 321, 494: Studitsz doc.,
UI

» P. 291, n? XLII; pp. 301-2, no LXIV

; V, p. 315, n-le 81, 84. MN
BC
 Y
AR
FAMILIA BRĂILOIU XXIII

era ispravnic la 1731!; cellalt avea aceiași dregătorie la 1730

IBR
si se judeca in 1734 cu Bengestii pentru mosiile Voinigesti si
Jupänesti; el e numai unchiul altui Radu, Vel Pitarul de la
1748, 1756 şi 1767-8 *.
În a două jumătate a veacului al XVIII-lea, vedem prin

YL
scrisorile noastre, de la 1781 înnainte, pe un bătrin boier
Ioan sai Ioniţă, fost Stolnic-Mare, care vestește însuși, la 1784,
despre sine acestea: «Am îmbătrinit, am slăbit, am lăsat și

SIT
barba, să fie lucru mai frumos». El se află printre aceia cari
fură scoşi din tara, în timpul noului rázboiü cu Nemţii, început
la 1786, de bănuiala lui Nicolae-Vodă Mavrogheni. fl aflăm
la 1787 în Divanul nemtesc al Craiovei. Sofia lui, Balasa, ER
trăia încă în 1802. Un fiü? al lor fu logodit la 1791 cu fata
lu Hagi Stan Jianu. /
Ionitä arată să fie din ramura Barbului, poate un fii
NIV

al luf. Constantin. Se poate iarăși ca un fiii al său să fie

Constantin sai Costachi Brăiloiu, care fu ispravnic la dre-
gerea mănăstirii Tismana!. În 1798, acesta era ispravnic
LU

al Vilcei și purta titlu de Pitar, pe care-l schimbă peste

putin cu acela de Stolnic, apoi, in 1809, cu Cluceria. Era
un om foarte îndatoritor pentru mai marii săi, îngrijit tot-
deauna de nevoile Cäimäcämesel sai de găsirea unor ecini
RA

mici de tot, cu părul mare, de care aü damele cele mari

lingă dinsele», pentru domnişoara, pentru «mamuzelul», scrie
Costachi, care știa si ceva nemteste, a cutărui Vistier pu-
NT

ternic. Îl vedem, după intimplärile vremii, cînd la Craiova,

cînd Ja Rimnic ori la. Tirgu-Jiiului, cînd la Sibiiù, pentru
adăpost, cînd la băile Mehadiei, pentru sănătate. La 1825
CE

îl găsim încă în viata, de şi trebuie să fi fost foarte bätrin. Era

căsătorit cu Elena sad Eleni si, în lipsa lui din tard, nu
uită a pomeni cu înduiosare de eiubita-T soție Stolniceasa».
Ca o femeie cuminte și luminată, ca o bună gospodină
I/
AS

! Stefulescu, Gorjul, p. 71.

2 Idid., pp. Lu, 50; Ziîrgu-Fiul, pp. 34, 40-1. Cf. vol. XI, pp. 224-5:
XII, pp. 224-5, n-le X-X1; pp. 225-6, n-le xır-ıv. |
3 Vol, XII, p. 110, no CCXVI.
UI

"4 Stefulescu, Tismana, p. 142.

BC
 Y
AR
XXIV | FAMILIA BRAILOIÙ

se infäfiseazä această Eleni Brăiloiti, pe care o tot întîlnim

IB R
cerind de la Päunica Hagiulut «croazele»; «creditori», «ce-
tarii», postavuri, ‘umbrèle, «gherlanturi», iar, din ale mâncării,
ciocolatä, ceaiii, rom, sampanie, punciü, siropuri, pe lingă
apa de lavandă. Din. cînd în cînd, vine la Sibiiù de la Brăi-

YL
loaica rugămintea de a se lucra «un rind de haine», cu cäita
ce' se cuvine, pentru cite un noù copil pe car va e-l
«câștiga».
Scrisorile ci se opresc cu anul 1815, cînd si ea mersese
la

SIT
Mehadia, pentru reumatismul ce prinsese la un picior, dar
soțul ef o pomeneşte.
încà în 1820. Avea la această dată o
fată măritată, Anica, şi printr'insa era bunicä. ^
În același timp cu Costachi,
nca, saii Cornitä, frate cu Costachi, face parte
Divanul pus la Craiova de Nemti. În 1806
în 1790 din
ER
trăiesc. alti Brăiloi. Un Cor.

el se afa la
Craiova si la 1811, purtind titlul de Clucer,
NIV
Cornea era unul
din membrii Divanului din acest oraș. Soţia
sa e Smaragda,
și se pomeneşte şi fata lor, Maricutat
, D |
Clucerul Dumitrachi, căsătorit la
1802 cu Uta, era: poate
fiul Safter Bräiloiü din Tirgu-Jiiuluf,
LU

care avea moşie la Gu-

reni 2. Frátia lui cu cei de mai sus
nu e dovedită. Fugar
innaintea Pazvangiilor, cu mama. si sofia, la: 1802, îl putem
urmări pănă.la 1822, cînd era Logofăt. |
RA

Un frate al lui Costachi

|
si Cornitä ‘era însă Nicolae,
ruia i se mal zicea Nicoliţă cä-
sat Nicoläitä. El ajunse pänä
la Spätärie si Pähärnicie, şi-l
pierdem din vedere
NT

1835, cînd se afla la moșia abia la

Deveselu] 2, | .
Nicolaeavu mai multi copii decît fraţii săi. O -fată a lui
învăţa la Sibiiü în 1922,
in: mănăstirea săi cloasterul
CE

linelor. Fiiy săi, Constantin Ursu. :

zis şi Costică, Dincă, Costachi,
după vristä, si Gheorghe, merserä si’ ei la învățătură. Cel
din urmă nemeri la o scoala franco-ruseascä : din Odesa ;
cel mare se duse şi el în Sibiit, unde,
I/

vir al săi, fusese, în 1803, şi un;

— cl îi zice: «neica»— Dinca;
pe care unchiul,
bătrânul
AS

Costachi, care-i era epitrop, îl ‘trimese la 1810 să

, sei esa volum i Contribufir la istoria învăfămintulul, p, 8.
3 Ibia., p. 211.
UI

du
BC
 Y
AR
FAMILIILE BRĂTIANU SI BRÎNCOVEANU NXV

înveţe in Viena!. Acestălalt tînăr își începu pregătirea cu-

IBR
ropeneasc — ă,
după ce, în ţară, cercetase pe dascălii
craioveni
Stancu, Grigore şi Constantin Muntenio
tis,
— la 1822, după
Eterie. Mätusä-sa, Smaranda lui Cornitä, si unchiul Costachi
îi purta de grijă ca si tatăl si mama,

YL
Zoita. Şcoala sibiiană
a Sasului Trautmann desfăcîndu-se, Costachi porni în Apu-
sul cel adevărat si fu înscris la o scoala din Geneva, unde
avea de colegi pe verii sar Golestii, fiii lui Dinicu, scriitorul. |

SIT
În 1829, el doria să treacă de acolo la un
si mai bogat
izvor de ştiinţă, Parisul, care începea să ispit
eascä încă de
atunci pe af nostri®, Acolo cl avea de gînd să stea
la un-
chiul
finea
său,
pe
la fratele
Frosinita, sora
mamei sale,
lui Mihaï-Vodä
ER
Constantin Vlădoianu, care .
Sutu. Brăiloiu doria
pe atunci să se facă diplomat; el ajunse însă un
învăţat
legist, care fu unul din întemeietorii științei dreptului la noi.
NIV

X.
Brătianu,
LU

În 1816 si 1822 scriù doi boierinasi argeșeni, poate frati,

Toma si Dincă, Brătienii, acesta din urmă Stolnic titular.
Toma, care iscăleşte în limba „grecească, era epistat
RA

al pos-
telor, iar Dincă epistat al vätäfiei Loviştei: el e tatăl lui
Ion Brătianu, care s'a născut la 1821, şi al fiului mai mare,
Dimitrie, născut încă din 1818.
NT

XI.
CE

Brincoveanu.
De la Brincoveni, avem foarte multe scrisori ale Vorni-
culut Grigore, care petrecea la Bucuresti sai la Brasov sai
I/

în castelul s&ü de la -Simbäta-de-sus, Pe tatăl săi, Manolachi,

il găsim de doux ori la Craiova, în 1779 şi în 1802, şi avem
AS

! Contribuțiile citate, pp. 6-8. Dincă era in 1821 la Haţeg. Poate fi Stol-
nicul ce scrie din Craiova la 1832 (acest volum). O Anita si o Safta Bräiloiü
sint între ctiturii de la biserica Almäj, lingă Craiova.
UI

*2 Contribuțiile citate, p, 11 gi urim., Hurmuzaki, X, pp. 621-3,

BC
 Y
AR
XXVI FAMILIILE BUCSANESCU SI BUZESCU

chiar o scrisoare de la el, iscălită romănește — nu grecește,

IB R
ca ale fiului săii, — din
învăţat, dar, prin aceasta, înstrăinat,
ultimul an’. : l
XII.

YL
Bucşănescu.
Neamul Bucşăneștilor vine din.al Bucsanilor veacului al
VIl-lea 2. El se ridică la însemnătate prin căsătoria dintre

SIT
Clucerul de arie Sandu, om de casă al Ghiculestilor, cari-i
dati epitropia ctitoriei lor, Pantelimonul, cu Ilinca, fata lui
Radu Crețulescu, care, el însuși, era nepotul de fiică al lui
Vodă Brincoveanu. Supt fiii lui Mihai-Vodă Racoviţă el ER
ajunge Serdar, apoi Stolnic, și face călătorii la Constanti-
nopol, iar în 1774 îl aflăm Păharnic?. Dar după Sandul, fa-
NIV
milia cade iarăşiîn întunerec, afară de ramura strămutată
în Moldova. 7 i
Scrisorile noastre daü în 1823 pe biv Vel Căminarul Con-
stantin si pe sofia sa, Sofia, cari, departe de Curtea Bucu-
LU

reștilor, îşi aveaü sălașul şi odihna, ca si Brătienii, pe plaiu-.

rile Argeşului. Pe aceleași timp traia Medelnicerul Anton
Bucsänescu, care, in bejenia sa din Ardeal, la 1821, dădea
bisericii din Ludos un iliton de învelit antimisul pe care se
RA

pomenesc şi numele lui Gheorghe, al Antiteï si al unui al

doilea Gheorghe *. . |
NT

XIII.
Buzescu.
CE

In 1821, un Căminar Constantin Buzescu serie , din Craiova,

Casei Pop. Avem de la el și o scrisoare către soția sa Ca.
tinca, din anul următor. Îl mai aflám la Rimnic, în 1823.
ly . pentru Brincoveniisv veacului Y al XVlll-lea, Iorga, Brașovul;
si Romi-
I/

nier, tabla, si Cîteva manuscripte și documente,

seria a doua (din «An. Ac.
Kom >, XXVIII), p. 17 si urm.
mE |
AS

2 V. Studir si doc, V, p. 712,

|
Iorga, Zuseripfir, I, PP. 70,72;
3
. .

Gen. Cant., pp. 126-7, 375; |

Studir si doc.,
:

“Il, p. 236; V, p. 453 (n° 52). Pentru ramura din Moldova, v. Hurmuzaki
X, tabla,
UI

7
* Vol. XIII, p. 128, n° 415.
BC
 Y
AR
FAMILIA BUZESCU XNVII

Se vede a fi un boier bätrin fără multe legáturi cu lumea,

IBR
trăind la o parte, cu mijoace destul de puține.
El era totuşi singurul urmaș al vestitilor frați Buzești,
cari ajutară innálfarea lui Mihai Viteazul si pănă la sfirsit
stătură in jurul lui, aducindu-i apoi,

YL
după cea din urmă ne-
norocire, corpul ce se odihnește în mănăstirea Dealului,
unde o piatră din mijlocul bisericii amintește slujba credin-
cioasă îndeplinităși față de jalnicele rămășițe ale Domnului

SIT
si stăpînului lor de cjupan Radu Buzescu i jupänita eg[o]
[= lui], Preda !.» |
Iată cum s'a coborit pe încetul în uitare si sărăcie acest
neam care avea
de moşii :
odată în minile saleER o avere de peste 300

Vlad, purtind un nume domnesc, lasă pe Buzea; acesta e

NIV

tatăl lui Radu Armasul, care iea pe bogata jupăneasă Maria,

urmașa Logofătului Giura si a lui Mogoş Banul, cari ati trăit
la începutul veacului al XVI-lea si fiii acestor, sint cel trei
mari Buzești: Stroe, Preda si Radu 2.
LU

Afară de «Preda Spätarul din Cepturoaia, nepotul Predei

Buzescu» — el are numai o:fată, care iea pe Parascheva
Păharnicul Cocoräscu°, — nu rămase din această familie, peste
cifiva ani, decit fiul lui
RA

Radu Clucerul si al Predeï, anume

Radu Postelnicul, care avea, se pare, și o soră Marea-Bă-
neast Maria‘. Si Preda avea, de alminterea, o soră, pe
Caplea, care, măritată cu Dumitru Filisanu, unul din boierii
NT

cari aduseră în Domnie pe Matei Basarab, născu pe Mihai,

cel ce încheia o învoială cu unchiul säü, la 16425.
CE

Radu ajunse Ban, dar muri tînăr, lăsînd o văduvă, Ilinca

și un copil nevristnic, Matei, numit astfel după Domnul
ocrotitor, care fusese și el unul din luptătorii supt stea-
I/

! orga, Zuseripfir, I, p. 99, n° 196.

2 Cf, "Nicolaescu, Doc. slavo-rom., P. 56; /nseripfir, p. 168 si n. Studir.si .
AS

dot V, p. 298, 10 23; p. 683; Stefulescu, 7iryu-Fiuluy, p. 59 si urm. Vlad

are ca fraţi pe Dumitru Pircälabul si pe Spätarul Balica,
? Vol. V, pp. 303-4.
en. ibid.
UI

5 Studit si doe, 1. c.
BC
 Y
AR
XXVIII | FAMILIA BUZESCU

gurile lui Mihai. Cu copilul în braţe, Ilinca Buzeasca venia

IB R
is 1650 înnaintea patriarhului de Ierusalim, Paisie, care so-
sise în ţară, cerînd sprijin împotriva încălcătorilor ce sfäsiaü.
moștenirea lui Radu. Ea birui în 1656! Matei muri tînăr,

YL
ca Postelnic dintre cei mărunți. | | Uo
Sălaşul familiei era acum moșia Cepturoaia, în Romanați,
căreia i se mai zicea şi Ciuturoaia, pănă ce, în timpuri mai nouă,
ajunse a fi cunoscută supt numele de Știrbei, al noilor săi

SIT
Stäpini. Aici crescură fiii lui Matei, cari purtaii numele brin-
covencsti de Barbu și Constantin. Amindoi se ivesc în anii
1687-95 ; li se zicea Cepturoianii, cu toate că adevăratul si
gloriosul nume de Buzești nu era uitat 2, O Caplea Buzescu
trăia în 16837.
ER | |
Barbu muri încă tînăr, şi nici cellalt frate nu se invred-
NIV
nici de bätrinete. Constantin-Vodä Brâncoveanu îi fäcea cea
mai mare cinste, scriindu-i și de-a dreptul; dar capul familiei
Buzeştilor nu părăsia bucuros odihna sa de la moșie, ne-
avînd nici-o tragere de inimă pentru valurile lumii. Viaţa lui
LU

era liniştită ca a unui călugăr. În tinerefa cea

d'intáiü, el
fusese Postelnic, ca și tatăl, ca și fratele său;
la 1712, cînd
era acum «slab si neputincios», aproape de moarte, Brínco-
RA

veanu nu-i dădea alt titlu decit acela de «boiariù al Domniei

Mealc'>. Si în acte «Constantin ‘Cepturoianul» nu poartă
numele vre unci. boierii. 0 ts : |
NT

Pe atunci creştea lîngă dinsul un nepot, fiul Barbului, —

un al doilea: Constantin. Constantin I-iü pare să fi murit -
după 1714, lăsînd o văduvă, pe Preda, „care se intilneste la
CE

1730. Constantin, nepotul acestuia, n'avu nici el zile multe;

la 1743 trăia o Maria Buzeasca care
e văduva lui.
O soră a lui Constantin tînărul, Despa,
luase pe Șerban
Vistierul, fiul lui Constantin Știrbei,
și avuse cu dinsa un fiù,
I/

alt Constantin, care era Postelnic titular,

boieria de drept a
«băieţilor de families, în 1740. Preda murise
AS

la această dată;
pl d P. 300, n? 73; Zinerimea romînă, ser, a. Ila, I, p. 90 si urm,
+ De 308, n, 61; p. 308,
UI

3 /bid., P. 319, no 93.

* Bid, p. 308; pp. 311-3,
n° 75,
BC
 Y
AR
FAMILIA CĂLINESCU . XXIX

Maria locuia la Stràjesti, în ceartă cu nesátiosul nepot Ştirbei,

IBR
care stătea el acuma în Cepturoaia, asa încît D'izestif nu se mal
numiaii Cepturoieni ca în apropierea anului 1700. În adevăr,
acest nume singur îl poartă al treilea Constantin Buzescu,

YL
vre-un nepot. al celui de-al doilea, prin Ilie, care era un
simplu biv Logofăt de Vistierie la 1781 si care, ajungind
Sätrar, muri pănă in 1782, lăsînd o văduvă, Maria, și pe
acest singur copil!. — ' |

SIT
El e boierul ce scrie rävasele din acest volum. Constantin
n'are urmaşi din căsătoria lui cu Catinca, așa încît cu dinsul
i se stinse vita. Aceasta sesi înseamnă în versuri de plin-
gere pe epitaful, din Ianuar 1831, de la Sträjesti, ultim adă-
ER
post pentru marele neam in decedentä, al «smeritului Con-
stantin Buzescul, sfirsitul neamuluf säü»?, '
NIV

XIV.

Călinescu.
LU

Între pribegii de la Sibiiù în 1821 e si Pitarul Grigore Că-

linescu, boierinas cu iscălitura grecească,
El se înrudia cu Cantacuzineştii printr'o depărtată legă.
RA

tură, căci innaintasul săi Sitrarul Matei Câlinescu luase pe

o fată a Ancuţei luf Mihai Spătarul Cantacuzino si a lui
Chirca Rudeanu 3. Un Ioan Călinescu iscălia grecește tot pe
NT

atunci, la 1684%.
Prin acești ani 1820 se intilneste in alte izvoare un Portar-
Başa, apoi capuchehaie si ispravnic de Ialomiţa Călinescu,
CE

care e acelaşi cu Serdarul din 18345. Pare să fie tot Grigore

din 1821-33. Păharnicul Ioan Călinescu, cîrmuitor al Gorjului,

! Zöid,, pp. 321-2, n° 99; p. 325, n° 112; PP. 329-30, n-le 129-30. Un
I/

Nicolae Buzescu la 1757 : era frate cu Ilie, cred (itid., p. 326, no 116), Un
Clucer Ioniţă, care ţinea pe fiica negustorului Petru Ilie și fäcca însuși comer;
AS

în Ardeal, la 1804 (vol, XIT, pp. 155-6, n? ccoxvin).

. 3 Inscripfit, p, 173, no LXVII.
3 Gen Cant., p. 347.
UI

2 § Studir gi doc, V, p, 307, n° 55.

> Hurmuzaki, X, tabla,
BC
 Y
AR
XXX FAMILIILE CANTACUZINO, CERNATESCU SI CÍMPINEANU.

IB R
círuia sint adresate nişte scrisori ale lui Vodă Știrbei, e
şi el din această familie olteană. Prin anii 1850 avem doi
ofiţeri, Atanasie si Constantin Călinescu, asupra originii că-
rora nu se poate avea o pärere !.

YL
XV. |
Cantacuzino.

SIT
Dintre Cantacuzini, intimpinäm întăiă pe cei doi fii ai lui
Iordachi si ai Maricuteï luf Stefan Prigcoveanu?, Amindoi
scriu în timpuri de pribegie, iscălind scrisorile lor grecește
saü franfuzeste,
fáturá in Viena,
căci și unul
încă din 18098;
ER
și altul fuseseră trimesi la învă-
scrisoarea lui Constantin
din 1821, ale lui Grigore, din 1826si 1828. |
NIV
Elena Cantacuzino, fiica lui Constantin Bălăceanu, care
merge la băi in 1825, e soţia unui Cantacuzin din altă ra-
mură, Matinco Rifoveanu. Despre dînsul știm că a fost Agă
şi ispravnic de Ilfov în 1825 +.
LU

. XVI.
| Cernàtescu. | |
RA

Din această familie de boierinași avemla 1801 pe Gheorghe

biv treti Logofăt,. care-și recomandă nepoții
săraci, si pe doi
pribegi din anul 1821, Postelnicul Ioniță,
adăpostit la Haţeg,
NT

si Constantin, ascuns la Orșova.

CE

XVII

Cimpineanu.
Familia se ridică în veacul al XVII-lea, prin căsătoria Ca-
I/

litei, fata lui Drăghici Cantacuzino, cu Manta : Cimpineanu,

care a fost comisariü-suprem în Oltenia germană și 'muri:
AS

! Iorga, Märturit istorice privitoare la Stirber-

Vodä,tabla.— Cf, si Stefuleseu
Tirgu-fiulur, pp. 80, 93, 117-8. , a
2 Despre
UI

Cantacuzinr, PP. CLVII-VIIT.

3 /bid,, PP. 230-3. |
* Hurmuzaki, X, p. 323,
BC
 Y
AR
FAMILIA CÎMPINEANU XXXI

IBR
în 1727, în rasă de călugăr, la Mănăstirea dintr'un lemn.
Din această căsătorie se naşte Pirvu, care ica pe Chiajna
Grădișteanu!. Pe cînd un alt fiü al luf Manta, — cu Despina,
care a fost apoi soţia luf Constantin Strimbeanu, — Constantin,

YL
moare fără urmaşi?, ramura lui Pirvu represintä mai tirziü nea-
mul. Pantazi, fiul Pirvului, face o căsătorie strălucită, luînd pe
o mláditá domnească, din neamul Cantemirestilor, pe Maria,

SIT
fiica luf beizadea Constantin, o orfană ce trăia în Bucuresti.
pe lingă mătuşa, sa Ilinca Balș?.
Pantazi joacă un rol supt Racovitesti. Războiul ruso-turc
din 1769 îi apucă în boieria de Clucer: ER el e unul din solii
trimest la Petersburg in 1770. Îndată, multämitä ocrotirii ru-
sesti, care era firească pentru soțul unei Domnite Cantemir,
Cimpineanu ajunge Mare-Vornic!.
NIV

Avu doi fii: pe Scarlat, numit după Scarlat-Vodä Ghica,

si pe Constantin, care purta numele bunicului säü după mamá.
N'avem ştiri multe despre cel d’intäiü, care e lăudat de
Sulzer pentru învățătura lui, și pe care scrierile noastre îl arată
LU

în «sträinätatea» moldovenească, la moşia Bozieni din Ținutul

Neamţului, în anul 1789, cînd alt räzboiü tulbura tara.
Constantin fu unul dintre fruntașii boierimii muntene din
RA

epoca sa.
„Eteria-l găsi Logofăt de străini, si, Ja întoarcerea vremilor
liniștite, el e numit Caimacam al Craiovei, loc pe care-l pä-
NT

răseşte numai în 1824, pentru Spătarie. Fiul säü Constantin

învăţa la școala din București, de la Doamna Balașa, lingă
Zenobie Pop, la 18007, |
CE

Odată, în 1792, întîlnim ca martur într'un document și pe

un loan Cimpincanu, care nu lăsă urmași. Căci Ioan cellalt,
I/

! Gen. Cant., p. 418, Cf, Studir si doc., V, pp. 685-6.

1 Studir gi doc, V, pp. 316-7, 322-3. Pentru Manta, mai vezi Dobrescu,
Î. 6,
AS

pp. 50, 199, 202, 214. ‘

* Gen, Cant, pp. 448,487.
* /bid., pp. 121, 187.
5 Jbid,, pp. 448, 487.
UI

$ Doc. Cantacuzinilor, p. 313. |

1 Jst, lit, rom. în secolul al XVIII-lea, M, p. 41. :
BC
 Y
AR
3

XXXII FAMILIILE COMANEANU .SI COTOFEANU

IB R
revolutionarul de la 1848, apoi ministrul lui ' Vodă Știrbei,
era, cred, fiul lui Constantin 1, : |

XVI | 0000

YL
Cománeanu.
Adecă boieri din Comana. O soră a Fălcoienilor „de la
sfîrşitul veacului al XVIII-lea, Păunica, iea pe

SIT
boierinașul
Comăneanu. Un fii al lor trebuie să fie Alexandru din
1834,
care-și înseamnă pe grecește numele in josul unui
bilet către
Casa Pop. | | D. |
Un Matei
Brincoveanu 2,
Comăneanu, Căpitan,ER se află între boierii lui

B XIX.
NIV

Cotofeanu.
Spätarul Mihai Cotofeanu din anii 1620-30
incepe a face.
eunoscut neamul. Fu unul din luptătorii
cei mai credincioși
LU

ai lui Matei Aga din Brincovenï,

Oltean ca şi dinsul —
Mihai îşi avea Curțile, păstrate si pănă
astăzi, în satul doljean
Coţofeni i, — si fu fruntaș ostilor ce
între biruiră la 1632
Dudeşti şi Mircufa, asezînd' în
RA

Scaun un Domn noi, de

țară. Ca răsplată Matei-Vodăîl
făcu Stolnicul său *, -
Apoi legătura documentată se pierde, páná
trei frati ce la
se intimpinä tocmai la sfîrșitul veaculu
i al XVIII-lea. Unul, Stol-
NT

nicul Ghiţă, apare, în Scrisorile

noastre, la 1808; ca văr al Elenei
Bräiloiü; soţia lui, Păunica, scrie la 1823;
väduvie, luînd numele de Palaghi se călugări în ea
CE

a. Un Nicolae Cotofeanu
în același an din Slatina ; scrie *
era un frate al lui Ghita, se
supt Mavrogheni-Vodă născuse ‘
si un Bengescu-i fusese nas.
lui Ghiţă Stolnicul si al Medelni Frate al
cerului Nicolae e alt Medel-
nicer, Constantin, care trăiește
I/

pănă. în Novembre 1828;

soția sa, Smaranda, cu
el are numai o fată, Päuna. C
AS

1 VA Hurmuzaki, X, tabla;
Corespondenfa ut Stirb
Cf. traducerea, de Gervescu er. Vodă si acest volum,
, a capitolului despre Cant
Bantis-Caminschi. emirești din cartea lui
UI

2 Studit j? doc, V, p. : totos

399, n? 66; p. 191, no
3 Studir gr doc,, IX, pp. 52.
7, IT, 14, =
BC
 Y
AR
FAMILIA CREŢULESCU NXXIII

Innaintasii ai acestor trei frati par să fie alții trei: Ştefan

IBR
Medelnicerul, Gheorghe și Grigore. lar o a treia generație o
represintă Gheorghe Păharnicul saü Ghiţă și un frate, amindoi
fit ai lui Gheorghe Stolnicul. și ai Păunei, care scrie la Sibiiü
in 1824 că are doi fii, dintre cari unule ispravnic la Caracäl,

YL
iar cellalt la Tirgu-Jiiulur.
Gheorghe cel de-al doilea trăi mai mult decît acel frate
care nu lăsă urmași. Lui i se născură nu mai puțin de șepte

SIT
copii, din căsătoria cu Ecaterina saii Catinca, pe care o luase
in 1811. Dar nui trăi decit o fată, Zoita, care luă poate pe
ofițerul Paznanschi ( 1861), dintre Ruşii räzboiulut din
ER
1828-9 cari se opriserä la noi. La 1845, Ghiţi punea să se
sape frumos pe marmură albă versuri de laudă în cinstea
soţiei care se stinsese în acest an. El duse cu sine in mor-
NIV

mint numele acestei vechi familii, care pornește de la un

viteaz ostaș și puternic boier,

XX.
LU

Creţulescu,
Cretulestii sînt boieri însemnați ai ţerii numai în veacul
RA

al XVILlea. Atunci se ridică din ce în ce mai mult, pănă

la Vornicia cca Mare si la căsătoria cu fiica unui asa de
puternic si de bogat Domn ca Brincoveanul, Iordachi Cretu-
NT

lescu?. Acestuia îi zicea «nepot», de si era cam de aceiași

vreme, aşa încit îl putea întitula și frate, un Matei Crețulescu.
Acesta era fiul lui Pădure și al Doichitei, cari mai avuseră
CE

copii: pe Mărica, pe Manuil și pe un Radu, care, ca Vel

Pitar, îşi făcea testamentul la 16975. Din partea lui, Matei,
care era Mare-Stolnic în 1719, cînd nepotul și «fratele» săi
păstra încă Vornicia cea Mare 4, îşi scrie diata în acestasi
I/

an. El fusese însurat întăii cu o fată a lui Mihai Corbeanu, :

iar in a doua căsătorie luă pe o femeie de neam mare, nepoată
AS

! Inscriplii de la bisericile din Cojofeni și Almăj.

? Gen. Cant., tabla,
UI

„3 Doc, Cant, p. 164 si urm,

4 Studit gi doc, X, p. 375.

5216. Vol, VIII. 3

BC
 Y
AR
XXXIV FAMILIA CRETULESCU

dea căruia lumea-i

IB R
de Domn fără zestre, fiică a unui beiza
Ruset al lui
zicea în batjocură Sărăcilă, pe Zoifa lui Matei
Antonie-Vodä !. | | |
, pe de o parte,
O a doua generaţie de Cretulesti o alcátuiesc

YL
sti Ancuta.
copiifluf Iordachi Vornicul si ai Domniței brincovene
altul, Con-
Radu sai Răducanu iea pe Safta Leurdeanca. Un
stantin, Spătar in 1752, se ridică : pănă la Bănia cea Mare.

SIT
Toma, Clucer la aceiaşi dată, e și el apoi Mare-Ban, în
e .
1775-62. Nicolae, fratele cel mic, are mai puţină însemnătat
O fată, Maria, fu soția lui Constantin Vácárescu. .
Din semintia lui Matei Pădure, pe de altă parte, sînt urmă
torii: Ancufa,
nicului Iordachi; Ioan-Vodà
numită după ER
fata Brincoveanului
Mavrocordat cel d'intàiù
si sofia Vor-:
o marita
în 1716-9 cu Postelnicul Pătrașcu Bălăceanu. O altă fată,
NIV

Saftica, era încă nemäritatä la 1719. O a treia, Zoita, nu

mai trăia la 17194. | |
După numele aceluiaşi influent Vornic Iordachi e numit
LU

fiul cel mai mare, lordächitä, pe cînd cel mai mic e botezat
Mateias, ca şi bunicul și unchiul după mamă. Mateiaș era Sätrar
in 1716,cind iscälia.o petiție către Nemti®. El luă pe o
Grädisteancä. | C
RA

O a treia generaţie
are din ramura cea d'intiiü pe copiii
luf Răducanu Comisul: fetele, Ilinca, soția lui Sandu Bucsä-
nescu, o mezină, măritată după un Pantazi, de neam Bulgar,
NT

si o a treia, care fu dată după un Glogoveanu®, apoi un fii,

al doilea Iordachi, care n'avu pe departe norocul și trecerea
celui d’intäiü, bunicul săii. Tatăl său îi găsise o soție de
CE

neam strălucit: pe Maria, fiica lui Matei Cantacuzino, din

ramura lui Șerban-Vodă. Apoi pe ai lui Constantin si ai
Luxandrei Guliand: fetele se duc după un Brezoianu și
I/

Testamentul in’ Doc. Caz., p. 198 si urm. Beizadea Matei avuse cu soția
1 en . ^. . : ^ ) :
AS

sa, Cristina, si dol fii, pe Mateias si pe Dumitrachi (72/4.). |

2 Doc. Cant., p. 95. v
5 Gen. Cant, p. 371 si urm. |
4 Gem Caut., p. 378.
UI

‘ Cf. testamentul lui Matei Pădure si Hurmuzaki, VI, p. 193.

* Gen, Cant., p. 375. |
BC
 Y
AR
FAMILIA DARVARI XXXV

“după un alt Creţulescu, poate. Băieţii se ridică la cele mai

IBR
invalte trepte: Manolachi, purtind numele altui ginere brin-
covenesc, Manoli Lambrinò, e Mare-Vornic în 1793 şi Mare-
Ban în 1809', iar al doilea frate, Istrati, care iscäleste
cu mindrie E55zp4ztoz, serie ca Păharnic, în 1779, către Hagiul

YL
din Sibiiü. Pare să fie acelaşi cu Vornicul-cel-Mare de Tara-
de-sus din 1822. El luase pe o fiică a lui Dumitrașcu Raco-
viță”. Toma-sì mărită fetele după Radu Slätineanu si Con-

SIT
stantin Geanoglu (1779) si lasä si un ad, care poate fi
Dinu, Ban in douä rinduri prin anii 1820-2", Nicolae, .căsă-
torit cu Balaşa Guliano, nu lasă urmași. Alecu Creţulescu
din aceiași vreme poate ER
fi un fiii al lui Istrati, făcînd parte
dintr'o generaţie a patra !.
Dintre ai lui Matei Pădure acum, Matei al doilea are pe
NIV

Ioniță. Acesta mărită fetele sale între boierinasi. Fiii, Costachi

şi Iordachi, oameni farà însemnătate, mor în 1814 si 1822.
Fata celui d’intäiü ica la 1830 pe Grigore al luf Iordachi
Cantacuzino ?.
LU

XXI.
Darvari.
RA

Medicul grec Constantin, fiul lui Ioan Darvaris, care scrie

la Sibiiü în 1804, învățase in Göttingen, odată cu Silvestru
Filitis, luîndu-şi doctoratul în 1785 cu o tesă «despre coa-
NT

cerile la boală» (De signis coctionis in morbis). Era la Mag-

deburg în primăvara acelui an; peste putin se asezä la Bu-
curesti", Ceva mai tărziu se întilnesc ca negustori in Viena,
CE

Gheorghe fiul lui Constantin Darvari şi Dimitrie al lui Ni-

colac din aceiaşi familie, de loc din Clisura *. Mănăstirea
Icoanei din Bucureşti e clădită de Căminarul Mihalachi Dar-
I/

Y Gen, Cant, p. 376; Doc. Cant., pp. 222, 232; acest volum,
? Hurmuzaki,N, tabla. |
AS

3 Ibid. Cf. Studir si doe., NV pp. 103-4, ne 24.

5 fbid,
Gen. Cant, p. 377 nota I.
t
UI

. ^" Vol. XU, pp. 107-8, nl” ccviri- IX.

i Ist. lit, vom. în secoiul al XIII-lea, M, pp. 339, 345.
BC
 Y
AR
XXXVI FAMILIILE DESLIU, DRĂGĂNESCU ŞI DUDESCU

vari, fiii, se pare, al lui Constantin și al Elenei (1797-1854) ;

IB R
între ctitori, se află Anastasia, soția lui Mihalachi, si două
Arsachi; Olimpiada si Elena’. S'ar părea că dr. Arsachi, de.
la care avem o scrisoare din 1826, a luat pe o fiică a. lui

YL
Darvaris. MEE
XXII.
Desliu.

SIT
Stefan Desliu din Craiova, numárat in 1820 intre dator-
nici. Casei Pop, e rudă cu Gheorghe, care era Mare-Clucer :
in 1824°. Numele e turcesc. | | |

XXIII.
ER
Drăgănescu. |
NIV

Neamul Drăgăneștilor, deosebit de al Stirbeilor-Drägänesti,

dă pe acela care e pomenit aici in 1790 ca «nepot al lu
Ipsilant». Vornicii Iancu și Istrati represintaü familia in
LU

1823". Un Vel Căpitan de Slatina, Gavril Drăgănescu, apare

la 17214. | | |

XXIV.
RA

Dudescu.
Încă una din înnaltele familii care se ridică pe vremea lui
NT

Matei Basarab și Constantin Brincoveanu, în jurul Curţii

acestora. Dimitrie Dudescu, al doilea Vistier în 16255, e Vis-
tier, Mare-Vornic și Mare-Logofät supt „Matei, pentru suirea
CE

în Scaun a căruia el se luptă. Un Radu Căpitan Dudescul,

care avea si o soră, Ilinca, se afla în fruntea | slujitorilor lui
Vodă între anii 1670 şi 1679. In 1680, el nu mai era în
viață, si multă vreme are de purtat piri pentru moștenirea
I/

U /nscripfit, p. 285.
AS

° Hurmuzaki, N, p. 271, no CCCLI.

3 /bid., tabla, .
* Studir si doc, V, p. 195, n? 65,
UI

* Vol. V, p. 525.
© Vol. IX; el e acel care dă la 1642 |
actul din vol, I-II, pp. 208-9.
BC
 Y
AR
FAMILIA DUDESCU XXXVII

luf văduva, Neacsa, care avea doi copii mici, doi «coconi»,

IBR
pe Răducanu si pe Gheorghe. Acesta din urmă nu trăieşte,
pe cind lui Radu îi era menit un mare viitor. Spătar în
1692, Postelnic în 1697, el se căsătorește înnainte de 1701

YL
cu Maria, fata atotputernicului unchii, sfătuitor si círmaciü
al lui Constantin-Vodă, Stolnicul Constantin Cantacuzino.
La 1711, era Marele-Păharnic al Brincoveanului î. De la 1714
înnainte, cînd Ștefan, fiul Stolnicului, înlocui pe Brincoveanu,

SIT
el fu cumnat domnesc, dar ispăși această cinste prin moar- /
tea silnică ce-l ajunse, odată cu Ștefan-Vodă, la Adrianopol,
in 1716 *.
El lăsă o fată, care fu măritată cu ER Grecul Constantin No-
tara, Dintre cei trei fii ai săi, Ștefan, botezat poate de cum-
natul donnesc cu același nume, Ioan si Constantin, cel mai
NIV

mare, care amintia în numele săi pe bätrinul Stolnic,

acesta din urmă avu
temindu-se de Turci,
Imperiu: purta, încă
— numai
zile. Îndată după peirea neamului săi,
el voia să treacă pentru totdeauna în
din aceste tinereţe nenorocite, nu stiü
LU

cu ce drept, titlul de graf, comite”. Pe urmă se hotări to-

tusi să rămiie, şi avu o lungă și furtunoasă carieră de boier
ambițios care nu vrea să sufere nici un tovarăş puternic,
RA

nici-un Domn poruncitor. Căci doar însuși avea sînge dom:

nesc şi luase pe o Domnitä, Maria, fiica lui Antioh-Vodă
Cantemir. Mare-Logofät încă din 1734, Mare-Spătar la 1749,
NT

Mare-Vornic in 1760, iar la urmă bas-boier, îmbrăcat cu un

caftan deosebit şi decretat ca fără päreche si samän, el lu-
crează împotriva Ghiculestilor celor tineri, aduce mazilia lui
CE

Constantin Mavrocordat, stápineste o bucată de vreme pe

tinărul Constantin Racoviţă, apoi se strică, din mindrie, cu
acesta, e jáfuit de 20.000 de lef, închis mai multă vreme,
pini ce alt Racoviţă, Stefan-Vodä, îl silește a lua rasa că-
I/

lugărului, supt care trăi, mîncat de păreri de răi pentru tot

ce pierduse, numai citiva ani, pănă în 1766, acest strașnic
AS

1 Studir gi doe, V, p. 195, n° 64,

. * Doc. Cant., pp. 98-100, 110, 154-5, 166, 176.
UI

2 Gen, Cant., pp. 286-7; Doc. Cant., pp. 176-7.

BC
 Y
AR
XXXVIII PAMILIA DUDESCU

IB R
fruntaș al boierimii pe care Domniiîl învinuiaù cá «turburà
toată fara şi strică odihna tuturor Domnilor»!.
Încă din 1741 el făcuse ca fiul säü Nicolae să fie numit
al doilea Postelnic ?. Tînărul Dudescu era Păharnic in i754*.

YL
În clipa celei mai mari puteri a sale, bătrinul făcu chiar
din fiul säü, încă nepotrivit pentru o asemenea sarcină, un
Mare-Vistier al.terii*. Era Vornic-Mare în 1775-6, supt Ruși,

SIT
cînd părăsi tara pentru a se adăposti în Brașov,de unde
trecu în Moldova. În 1784 el își mărita o fată după Gheor-
ghe Bengescu şi apoi pleca în călătorie, pe «la sfintele mä-
năstiri pentru închinăciune». La 1798, comitele Nicolae nu
mai era
Pe lingă
în viatá?.
Nicolae,
Soţia sa
Constantin
ER
murise încă din
Dudescu avu
17905,
o singură fată,
Zoita. Ea se mărită întăiă, prin voia tatălui ei, cu Matei
NIV
Cantacuzino, din ramura lui Serban-Vod#, si apoi, din prostia
ci, cu un Turc sărac, în casa căruia se stinse la Constan-
tinopol această urmasä a Cantacuzinilor. În ţară,ea fusese
inchisă la mănăstirea Mărgineni, cu poruncă domnească,
LU

pentru neplácerile pe care le făcea fratelui ei”. .

Nicolae lăsă două fete. Una, Elena saü Elencu, acea care
se măritase în 1784 si trăia despărțităde bărbat, iscälindu-
RA

se numai Clucereasa Elena Dudeasca : o întîlnim in scrisoa-

rile noastre pănă la 1810. Ea.tinea la dinsa copiii ce avuse
cu Bengescu. Alta luă pe Scarlat Ghica, fratele. Domnului
NT

din 18223, . Dl 07 | |
Fratele Elenei se chema Constantin. Era de tot tînăr la
moartea părintelui sáü, care-i puse epitrop pe Vornicul
Go-
CE

Jescu, frate cu mama lui Constantin șia Llencäï. Dar acest

fecior de bani gata nu voià să trăiască supt. supravegherea

Gen. Cant., passim ; Studit si doc.,

I/

LH,
^

tabla.
Doc. Callimachi, 1, p. CXXXIV,
to

nota 1. UO
Studir si doc, I-II, p. 455.
AS e

Gen. Cant., p. 134.

~

Acest volum,
os

Hurmuzaki, X, p. sr, nota *,

UI

Gen. Cant., pp. 287-9.

a

- oon
Ibid., pp. 549-50.
e

u
BC
 Y
AR
PAMILIA DUDESCU NNNIX

nimánuia. If ardea să ráspindeascá prin larga străinătate lu-

IBR
minatä a «Evropei» averea strinsă în mai mult decit un veac
de înnaintaşii săi. Se plinse la Agenţie că Golescu vrea să-l
călugărească pentru a-i.räpi moștenirea, şi Merkelius, repre-
sintantul Austriei, îl ajută să treacă hotarul în Ardeal!. Că.

YL
lătoria aceasta d’intäiü a boierului muntean din această vreme
care a văzut mai multe ceruri străine, trebuie să fi început
după anul 1798, ‘cind «comitele Constantin», iscälind gre-

SIT
ceste, ca un om cu creștere, scria către prietenul din Sibitü
al Casei sale, la Viena, unde, era încă la 18162, așteptind
să-l scoată ginerele din apartamentul ce luase in Leopold.
stadt. Din Austria, el fu ispitit să treacă pănă in depärtatul
Paris napoleonian. Cînd se. întoarse în țară, avea 75.000 de
ER
galbeni mai putin si părăsise o soţie care-i mincase juvaierele,
NIV

läsindu-i, în schimb, două fetițe. Nemai putind suferi ase:

menea purtări, Clucereasa Elencu se plinse, in 1805, Cir-
muirii, şi Cäminarul Constantin Dudescu fu pus astfel, pen-
tru a doua oară, supt epitropie, adäugindu-se, pe lingă Vor-
LU

nicul Golescu, și bogatul boier Barbu Ştirbei”.

În 1799, pare că Dudescu era acum la Viena *.
Citiva ani, Dudescu putu să se astimpere în țară. În vre:
mea Rusilor, el avu chiar ambiția de a însemna ceva în po-
RA

litica terif sale, și-și cumpără Cäimäcämia Craiovei, se zice,

cu o mie de galbeni, dati Catincăi Gulianò, fiitoarea, cunos-
cută de toată lumea, a unui atotputernic general rus. Apoi,
NT

la 1813, el își luă iarăşi lumea în cap. Fäcu împreună cu

Francesul Lagarde, pe care și-l infräti de cruce, după da-
tină, «pe pe
cruce, pită, pe sare», drumul pănă la Baden,
CE

lingă Viena. În cale, el căuta societatea femeilor frumoase

din Apus, si, fiind mic şi cocosat, le uimia cu darurile sale
de bani si de lucruri: răsăritene, mergind cu «galantomia»
I/

asa de departe, încit îşi descoperia capul ras şi-şi descingea

mijlocul pentru a împărți damelor salurile răsăritene.
AS

! Hurmuzaki, N, p. 517, nota,

? Acest volum,
3 Ibid. si p. 134.
UI

€ Aici, p. 36, n° 185.

BC
 Y
AR
AL FAMILIA FÄLCOJANU

o fată cu maiorul rus, de obirsie Grec, Ia-

IB R
Îşi măritase
nachi Dimitrie Cariboglu. Nu mai. avea acum pentru cine
să crufe. În cîțiva anf, toată averea i se topi în petreceri şi
daruri. Întors în tari, el se însură a doua oară, luînd, la

YL
1817, pe fata lui Iordachi Cantacuzino, dar în 1820 aceasta-l
lăsa !. Împrumută, si nu plăti. Pentru a veni în ajutorul unui
datornic, Clinceanu, Vodă Ghica numi pe Dudescu Cäminar, ceia
ce era pentru dinsul o adevărată batjocură, dar îi aducea un

SIT
venit de 40.000 de lei, pe care Clincean u-l
popri fără zäbavä.
Domnul de ţară fu mai putin milos pentru dinsul decit
Chehaia-bei, Pașa turcesc din 1811-2, care-l -trimesese la băi
pe socoteala
putea mișca.
ER
sa. Căci .acuma era damblagiù. și nu se mai
Une ori se lăsa dus la minunata mănăstire din
lac a Cernicăi, iar în ultimii ani pare să se fi adăpostit la
NIV
Cîmpulung, unde, încă în 1830, el boteza, : împreună cu o
Caterina Odemskowski, pe fiul cavalerului de Carimani si al
Amaliei Bérard, pribegi ai Apusului in tara noastră, ce in-
trase în prefacerea cea mare”. Puţini vor fi ştiut de sfirsitul
LU

acestui strălucitor vlästar din urmă al unei mari familii,

dar multă vreme se vorbi despre felul, neauzit pănă atuncea, .
în care el răspîndise aurul pămîntului romänesc,
RA

XXV.
Fălcoianu.
NT

«Boierii din Fälcoiü» — cum li se zicea la început, —

aveaü
moșie și in Coteana, în părţile Oltului, de lingă Slatina.
Încă de la începutul veacului al XVILlea, aflăm
CE

pe Radu:
Fălcoianul, mai încolo pe Petru şi pe fratele săii,
Neagoe, pe
Drägoiü. La 1672-7 erai în acel sat mal multi
Logofetisi
Căpitani Fălcoianu : Neagoe, Barbu, Gheorghe, Preda, Voicu
fiul lui Lumotă, Radu, Vartolomeiü,
I/

fiul Căpitanului Neagoe.

Un Matei Căpitanul se vede la 1705; el
avu același "no-
AS

roc ca şi Căpitanul Radu Dudescu. Ajunse

si. Mare-Vis-
tier. In acelasi timp, în cei d’intäiü. ani ai veacului! al
1 Năsturel, Z, c, pp. 66-7.
UI

3 Hurmuzaki, / e, si Studir gi doc., I-II, p. 324...

BC
 Y
AR
FAMILIA FÄLCOIANU XLI

“XVIII-lea, Andriiana, fiica lui Matei, iea pe însuşi

Şerban

IBR
Cantacuzino, fiul lui Drăghici, — o înrudire de cea mai
mare
însemnătate, și un Fălcoian, Asan, se însoară cu
o fiică a
beizadelei Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Serban-Vodä. Nu
e fără pret nici căsătoria unui Mihai Fălcoianu, biv

YL
Vel
Sätrar, în 1743, cu sora celui de-al doilea Matei Creţulescu
din ramura Pädure!, Ceva mai tärziü vine Radu, a cărui
fată văduvă ajunge la 1776 soția lui Nicolae Brincoveanu. |

SIT
Fălcoienii eraü înrudiți si cu neamul Buiceștilor, căci un Făl-
coian, fiul lui Radu, ținea pe Ilinca, fata lui Vintilă, care
fusese însurat cu Dumitrana, fica lui Papa Comisul și ne-
poata de fiii a lui Diicul Spătarul Buicescu, din vremea ER
Brîncovanului- Vodă. |
Acest fiü al lui Radu nu era Dumitrachi, căci soţia acestuia
NIV

se chema Maria, Mariuta. El purta titlul de fost Mare-Clu-

cer încă din 1771. În acest an îl găsim călător in. Ardeal
pentru a-şi câpăta drepturile față de frații comiti Székely,
înrudiți cu Buicestif. El isi ciştigă drepturile și vinde moşia
LU

sa ardelenească lui Ladislas Thury?. Ivindu-se însă contes-

tati, el merge în 1792 la «Chesarul» însuşi, în Viena‘, În-
tors si de acolo, bätrinul Clucer traduce din grecește Pravos-
RA

lavnica mărturisire, care s'a si tipărit 5,

Avea două surori: pe Păunica, măritată după Comăneanu
(v. acest nume), si pe o Säftica, soția luf. Răducanu Släti-
neanu. O Ecaterina Fălcoianu se desparte la 1792 de Anton
NT

Fotino 5. Un nepot al lui Dumitrachi era Ienachi, ce se intim-

pind Ja 17927. Dacă el e acelaşi cu Păharnicul Ioniță, atunci
CE

un fia al săi fu Costachi, care călători, spre învățătură, in Eu-

ropa, odată cu viitorul poet Iancu Văcărescu 8. Nu stiü in ce
legătură se găsia acest Costachi cu Grigore Fälcoianu, Clucer
! Gen. Cant., la acest nume,
I/

? Corespondenta lui Hagi Pop ; atestat unguresc,

3 Ist, lit, rom. în secolul al XVI-lea, |, pp. 374-5.
AS

* Acest volum si vol, XII, tabla,

* Ist. lit. rom., U.
^ Ibid., p. tos.
„î Acest volum,
UI

(3 Zst. lit, rom. citată, M, p. 44.

BC
 Y
AR
XLII PAMILIILE FARCASANU SI FILIPESCU

.Domnie romănească a lui

IB R
si Logofăt de obiceiuri în noua
Grigore Ghica !.

XXVI.

YL
Färcäsanu.
Fărcășanii din satul Färcas aü un trecut ca si al Fälcoie-
nilor: un Radu Vistierul se intilneste la 1648. El ajunse

SIT
Stolnic-Mare în 1657, supt Mihnea al Ill-lea. Contemporani
cu Brincoveanu sînt: Pirvu, amestecat intr’o conspirație
împotriva Domnului, și Barbu, Fărcășanii. Cel din urmă era
fost Mare-Pitarla 1695 °. Pe vremea Nemtilor trăia în Oltenia
un Constantin Färcäsanu.
ER | |
În mijlocul veacului al XVIII-lea, un Matei biv Vel Sätrar
NIV
traduce din grecește o Viaţă a lui Petru-cel-Mare, de Alexandru
Amira“, iar un Constantin Färcäsanu, fără titlu de boierie,
apare in 1743 !.
Dintr'o si mai nouà generatie face parte Serdarul din
LU

1807, pomenit în scrisorile noastre. E Răducanu, care avea

Serdăria încă din 1804. |
RA

- XXVII.
Filipescu.
Dintre Filipesti, al căror neam l-am deslusit în prefața la
NT

«Cronica lui Constantin Căpitanul», avem pe Constantin saü

Dinu cel bätrin, de supt Mavrogheni (Joc. cit, p. XXXI), pe
Grigore din 1824-6, fiul lui
CE

Radu (ibia., pp. XLVI-VII), pe:

Alexandru, zis Vz/pe, fratele lui Radu (ibid., pp. xxxvi-vi),
pe Constantin Vistierul din vremea Rușilor (zözd., p. xxx
si urm.) si pe un Manolachi din 1832. =
I/

! Hurmuzaki, X.
AS

? Studi? si doc, V » P» 183, n? 32; p. 185, n° 40; p. 188, n°.47 ; p. 190,

ne 49-50.
3 Ist. Ht. rom., Y, p. 504 si urm.
UI

* Vol. XI, p. 224, nota 4.

mE en
5 Stefulescu, Gorju/, PP. 48-9, 54, 57-61, 286; Papiu, Tesaur, Il, p. 337.
BC
 Y
AR
FAMILILE FILISANU, FRUMUSANU SI GÄNESCU NLIII

XXVIII.

IBR
Filisanu.

Nepot al Banului Dobromir din veacul al XVI-lea, un tinär

YL
boier din Filiaşii. Gorjului, Dumitru, ajută pe Matei Aga a
lua Domnia. Supt Voevodul Oltenilor el ajunge Mare-Pitar
și Mare-Sluger. Cu soţia sa, Ilinca, zideşte schitul Crasna,
dar n'apucă a-l zugrăvi, căci moartea-l iea pe la 1640. El nu.

SIT
lasă urmaşi, şi neamul dispare din istoria terit. In 1719 doar
mai aflăm pe un Constantin Filisanu !. |
În rävasele noastre vedem familia trăind sărăcăcios întrun
ER
colt de ţară. La 1790 era bätrin Mateitä Filisanu, care fusese
Mare-Serdar. O fată a lui, Anita, o mărită cu un Murgä-
sanu, Clucerul Serban, iarăşi din boierimea märuntä?.
NIV

XXIX.
Frumusanu.
LU

Constantin sau. Dinu Frumusanu, biv treti logofăt, care

scrie o scrisoare din Tirgu-Jiiuluî, la 1829, e pomenit si la
1822 în aceiași calitate. Moare la 1839. Un Grigore Läudat
RA

Frumuşanu trăiește pe la 1830-58. Familia e de loc din satul

Frumuşei, în Gorj”.
NT

XXX..

Gănescu.
CE

Familia căpătă însemnătate numai prin căsătoria dintre

Ioniţă si una din surorile lui Dumitrachi Bibescu (v. Bibescu).
Strămoșii lui Ioniță sînt Miha! Logofătul, fiul acestuia, Du-
I/

mitru, si nepotul, Radu, toți din veacul al XVILlea *.

AS

4
Jóid., p. 199; Hurmuzaki, VI, p. 318.
2
Vol NH, p, 154, ho CCCXVII.
2
Stefalescu, Zirzu-Jiul, pp. 147, 165 (pomelnic).
+ ‘Doe. Cant, p. 20. Un Sluger Barbu în 1795; Stefulescu, Tirgu-Fiul,
UI~

P. 89. La 1823, Stefan (ii, p. 117).

BC
 Y
AR
XLIV FAMILTA GEANOGLU

XXXI...

IB R
Geanoglu.
Geanoglu înseamnă «fiul lui Giani». Un Grec cu acest nume
veni cu vre unul din Domnii întăii jumătăți a veacului al

YL
AVIII-lea. Dumitrachi Geanoglu era fost ' Stolnic-Mare în
1753, cînd fácea cumpărături de mosìi!. Se însurase cu fiica
Clucerului Obedeanu. Fiul, Constantin, crescut cu totul ro-

SIT
mănește — nici-odată
el nu iscălește învățat, în limba de salon,
grecească — apare în 1778 ca Păharnic. Peste un an, else
însoară cu Luxandra Crețulescu (v. această familie) 2.
Încă
făcea
din 1773, Dumitrachi
ER
moare.
parte din Divanul de războiii numit in Craiova de
Era atunci Ban-Mare şi

Ruși. El fu. îngropat la 26 Maiti, cu o deosebită pompă, find -

NIV
aşezat în biserică pe un «tron» acoperit cu sandal de Ve.
nefia, si prohodit de însuşi episcopul Chesarie al Rimni-
cului, dus pe umeri de boieri si petrecut la mormint de ofi-
ferf impäräfesti cu zăbranice negre; husari! dădură cu puștile
LU

asupra locului său de odihnă?. |

Fiul cra în 1774 fost Mare-Clucer; în anul următor, avea
isprăvnicia Gorjului. Vodă Mavrogheni îl cinsti, de sigur nu
pe degeaba, cu caftanul de Spătar, dar boieriile lui Mavro-
RA

gheni fură nimicite, așa încît lui Geanoglu î se dădu și mai

departe numai titlul de Clucer. Pe atunci a fost ispravnic
de Gorj.
NT

La 1788, Nemţii întrînd în Oltenia, el li fu necontenit

spre ajutor; cînd ocuparä Craiova, ei gäsirä înnaintea lor
pe acest prieten în fruntea
CE

orășenilor scoși întru intimpinarea ‘’

lor. La 1791, luîndu-și atestatele de nevoie, el făcu un drum
la Viena, unde, iarăși, ise recunoscu public slujba ce fácuse.
Incă din 1789, ca Spătar, el fusese şi Caimacam în numele
I/

Nemtilor, în locul unui oarecare Papuc, pe care-l asezaserä

Turcii. De si atit de compromis cu duşmanii Sultanului, el
AS

! Cf. Stefulescu, Tirgu-Tiul, p. 116.

* Studi? si doc, XI, PP. 103-4; Stefu
lescu, Gorjul, pp. LII, 150-1; Gen.
UI

Cant., p. 576.
3 Socotelile îngropării, in Gen, Cant., p.
188, nota 1.
BC
 Y
AR
FAMILIA GHICA XLV

| indràzni să se bucure de amnistia hotäritä prin pacca de la

IBR
Sistov, si încă în 1796 îl aflăm iarăși în fari!.
N'a avut nici-un fii, si averea-i pare să fi trecut la o rudi,
vre-un nepot, Constantin Samurcas (v. această familie).

YL
XXXII,

Ghica.

SIT
Dintre Ghiculesti intilnim fit şi nepoți de-ai Banului Du-
mitrachi, care a: stat si el o bucată de vreme la Craiova.
Dumitrachi a fost căsătorit în tinerefä, în 1751, cu Maria,
fiica lui Barbu Văcărescu?.
ER
Din această căsătorie s'a născut
intäiü un fii Scarlat, care primi numele lui Scarlat-Vodä Ghica,
în cea d’intäiü Domnie a căruia— 1758-61 — el trebuie să
NIV

se fi născut, Acest Scarlat saü Scarlatachi fu Clucer, apoi

Agă; Mavrogheni îl făcu Postelnic în 1786. Peste unspre-
zece - ani (1797), el era Marcle-Logofät al Terir-Romänesti.
Trăia încă în 1802, cînd fu printre puţinii boeri ce rämaserä
LU

in Bucureşti, darel nu apucă nici mișcările de la 1821, nici

Domnia din 1823 a fratelui său Grigore.
Fiul lui Scarlat ‘cu o fiică a Banului Nicolae Dudescu -e
RA

Alexandru, căruia i se zicea Darbä-Rosie; el fu ministru de

Culte, apoi de Finanţe supt noul regim al Regulamentului
Organic, in 1832-75. În scrisorile noastre întîlnim pe acest
NT

boier, care se iscăleşte totdeauna grecește, între anii 1827

Si 1831.
Ca al doilea fiü al Banului Ghica privesc pe Constantin
CE

saii Costachi. Încă din 1804 el era Ban, în 1804 Logofăt,

apoi, in 1806-12, cäpätä de la Rusi titlul de general-maior.
Căsătorit
cu fiica lui Räducan Cantacuzino, Luxandra, el avu
un singur fiii, Matei, căruia i se zicea Matinco. Banul Ghica.
I/

muri în Brașov, în timpul pribegiei din 1821, la 10/22 April

x
AS

1 Acest volum; vol, XI, p. 104; Stefulescu, 7, €., pp. 51, 170-1; Gen.
Cant, p. 284, nota 3, p. 376. | |
. ? Acest volum, vol, NI, p. 296, n? 1. V. Gen. Cant., p. 440.
UI

2 [furmuzaki, X, tabla,
BC
 Y
AR
NLVI FAMILIA GHICA-

1822. Îngroparea uf la biserica din Șchei produse o adincä

IB R
intipärire asupra locuitorilor acestui suburbiu romănesc. Sie
riul era aşezat pe o «caleascá» infäsuratä cu postav negru,
trasi de sese telegari, pe cînd patru cai povodnici mergeaü

YL
înnainte; eraü seizeci de preoți, din toate părţile, patru
arhierei, douăzeci de egumeni si insusi Mitropolitul muntean
Dionisie Lupu; «domnii maghistratului», Sfatul orășenesc al
Sasilor, îl petrecură pănă la mormint. Lăsa numai în bani o

SIT
avere de 70.000 de galbeni!. Le s |
Încă in 1804 apare ín scrisorile Casei Pop si un al treilea
frate, Grigore, care pomenia în numele săii pe Grigore-Vodă
Ghica, ucisul de Turci, frate al Banului Dumitrachi. I se zi-
cea atunci încă ceZeózz/, adecă tînărul Grigorascu. El ajunse
ER
Domn în 1822 si muri citiva ani după sfirsitul stăpînirii sale.
NIV
Se însurase încă de prin 1803 cu Marghioala Hangerli,
fiica Domnului ucis la București în 1799, atunci cînd Dom-
nita avea 20 de ani. Pe timpul pribegiei din 1821, boierul
Alexandru Filipescu, căruia nu i se zicea in zădar Vulpe,
LU

aduce o neînțelegere, care nu mai conteni, între puternicul

boier și frumoasa, agera și ambitioasa lui soţie. Cînd Gri-
gore se așeză în Scaun, sofia sa nu veni să-și iea locul lîngă
dinsul. Totuși, în toamna anului 1822 ea se apropiase de
RA

graniță, ajungînd pănă la Brasov; primi însă porunca de a

nu încerca să o treacă. Din scrisorile noastre o vedem în
Novembre
NT

la Viena, în Decembre la Radziwillow, in Po:

lonia ruscască, pe pămîntul: Țarului, care-o ocrotia. De
aici
trece la Cremenita, unde se afla în primăvara anului urmä-
tor. larna o petrecu însă în Petersburg. Prin stäruintile con-^
CE

sululuf rusesc din Bucureşti se ajunse în sfirsit la o intele-

gere, şi astfel, în Iulie 1826, Doamna, care se afla la Lem-
berg, cu cef trei mai mici copii ai săi: Scarlat, Panaiot și
I/

Dimitric, trăind din pensia de 600 de ruble pe care i-o dă-

dea Curtea împărătească, putea să anunţe prietenului
'de la
AS

Sibiiti ci va putea să-și plătească datoriile, de oare

ce soțul
ia făcut un venit de 2.000 de lef pe lună.
Pe neașteptate,
UI

1 Ibid. şi Studir si doc, N, pp. 265-6

BC
 Y
AR
FAMILIA GOLESCU | XLVII

" Bucurestenii văzură sosindu-li Doamna, în Decembre al acc-

IBR
luiaşi an. Dar, după citeva zile, ea pleca din noi: Vodä-i
pupase mina, o încărcase de complimente, dar o poftise — se
zice
— să-şi caute locuinţă aiurea decit în reşedinţa domnească.

YL
Totuși, ea se întoarse în 1827 si nu mai plecă pănă la
1829, anul ocupaţiei rusești celei nouă, ba nici la această
dată, rämiind spre a primi bine pe Ruși în castelul săi de
lîngă biserica Doamnei, care e încunjurată astăzi de mor:

SIT
mintele familiei sale. Fa jucă un rol însemnat în toate Dom-
nile următoare, supt Alexandru-Vodă Ghica, un cumnat
— din altă căsătorie a Banului Dumitrachi—, supt Gheorghe
Bibescu şi chiar supt Stirbeï-Vodä, căruia salonul ei îi făcea
o strașnică opositie. În palatul Doamnei Maria fură oaspeți
ER
iubiţi, onorati cu un necurmat șir de baluri, și Rușii, și Tur-
NIV

cif ocupației celei nouă. Trăi să vadă Unirea, pe Vodă

Cuza si chiar cei d’intäiü ani ai principelui Carol. Moartea
o culese numai la 30 Maiü 1871!.
Cel mai mare dintre fiii sif, purtind numele de Constantin
LU

al bunicului domnesc, s'a născut la 6 Iunie 1804. Tatăl săi

îl trimese ca ostatec și capuchehaie în Constantinopol, de
unde. goni scandalul, stirnit de iubirea lui pentru o Ar-
meancä, pe care şi-o luă soţie. La întoarcerea lui triumfală,
RA

fără fata furată a luf Agop Tinghiroglu, tatăl său îl făcu

Ban al Craiovei, şi-l vedem scriind de acolo în 1827. Si
el fácu opositie lui Stirbei-Vodä, dușmanul familiei. Muri la
NT

1867,şi e îngropat în cimitirul bisericii de la Teiü, a Doam-

nei. Tatăl său îl însurase cu Sultana, fiica Stolnicului Con-
CE

stantin Costescu,. născută în 1809, si cu dinsa el avu două

fete: pe Elisa Ghica (+ 1894) si pe Sofia Solomon (+ 1892).
Fii nu s’aü născut din această cäsätorie*.

| XXXIIL
I/

Golescu.
AS

Al doilea neam al. Golestilor pleacă de la Matei, fiul ves- |

titului Stroe Leurdeanul si al Visei, fiica si singurul copil
! [Iurmuzaki, N, tabla si Zuseripfir, I, p. 271.
UI

2 Ibid, si Studir gi doc., NI, pp. 105-6.

BC
 Y
AR
XLVII FAMILIA GOLESCU

al ultimului dintre yechii Golești, si. se urmează cu Logofätul-

IB R
cel-Mare Radu, din vremea Nemtilor, căsătorit cu. fata lul
Tamara .negustorul. Nici Radu n’are fii, ci numai trei
fete, dintre care una, măritată cu un Știrbei, începe al treilea

YL
neam |, |
Întemeietorul acestuia este al doilea Radu Golescu din ra-
murile acestea lăturalnice. Încă din 1784- -7, îl întîlnim ca
Spătar, făcînd o hotărnicie?. La începutul veacului următor,

SIT
purta titlul de Vornic si era amestecat într'o mulțime de
afaceri, avind şi datorii destule. Se iscălia biv Vel Vornic
in 1807. În 1809 el făcea parte din Divan?. La 1875,
supt Carageà, Radu Golescu era numai Vel Ban (încă din
1505, cu acest titlu el se înfățișează ca epitropul cheltuito-
ER
rului boier tînăr Constantin Dudescu; v. Dudescu); el nu
NIV
cra să înainteze din noi, mai departe*. I se zicea: Răducanu.
Arată să fi fost un om istef, cărturar si priceput în tot
felul de daraveri5,
AT luf sint măcar trei printre Goleştii cari se întimpină iîn-
LU

tro vristă matură la 1821, şi adecä:

oe saü Nae. El era încă din 1799 ispravnic, la Pi-
testi. După tulburările din anul prefacerilor, ele pomenit
ca
RA

boier bătrîn, Vornic, candidat de Domnie; pentru

firea lui
pornită şi apucată, i se zicea: «deli-boier». După numirea lui
Grigore-Vodă, nu i s'a încredințat nici-o dregátorie?, Pare
să fi murit
NT

la 26 Novembre, 1829. |
Un Ienachi Golescu, de sigur frate cu Nae, era Mare-
Păharnic în 1805 3. Îl mai aflăm în pribegia
din 1821 ?,
CE

! Studi?’si doc, V, pp. 631-2; Gen. Cant., p.

113, nota 3 (cariera lui
Radu); Doc, Caut., p. 97, n° XXXVIN (Visa),
pp. 154, 164-5, 176. Radu I-iü
e in 1691 Agi, în 1699 Comis, apot Logofät
(1715), Spàtar în 1716.
? Studit si doc., I-II, P, 236 si
I/

urm.
Acest volum.
we.

Ibid,
.
AS

Testamentul luf inedit ar fi foarte frumos,

îmi spune d. Nerva Hodos,
Hurmuzaki, N, tabla,
|
ao

Papiu, Zesaur, I1, pp. 339-40,

UI

Hurmuzaki,
ww

X, P. LXXIII.
Papiu, Zesaur, II, p, 357.
o
BC
 Y
AR
FANILIA GOLESCU ALIX

Gheorghe sai Iordachi Golescu era încă un tînăr la şcoala

IBR
grecească atunci cînd făcu să apară, în grecește, o hartă a lumii.
Încă de la 1817, însă, era Logofät- Mare!. Născut pe la 17687,
el se apropia acum de vrista bätrinetelor. Era Vornic pe

YL
vremea Domnici romänesti a lui Ghica-Vodă. Fusese printre
cei d'intâiii sprijinitori ai şcolii nationale, si Gheorghe Lazăr
il pomeneste cu recunoștință; cînd nevoile bănești ale terit
fâcurä pe unii boieri să se gindeascä la atingerea venitului

SIT
şcolilor, el fu apărătorul călduros al asezämintelor de lumi-
nare în care era să se fäureascä viitorul nostru. Träi si
supt Domnii Regulamentului Organic, și în 1840 el tipăria
o gramatică romăncască, nemultämit,
ER se vede, cu a lui
Eliad. Ajunse şi pănă la revoluția de la 1848, în care era
amestecat şi fiul său Alexandru, zis Arăpilă. În acest an,
NIV

i sc sfirsi viata, la Orşova, unde căutase liniștea, potrivită

pentru un bätrin de 80 de ani. Lisa în manuscript un Déc-
ftonariii romănesc-elin, altul elin-romănesc si o foarte întinsă
culegere de proverbe, mintuitä încă din 18453. Poate să fi
LU

seris si satire asupra Domniei lui Carageà.

În sfirşit Dinu Golescu, care, după ce umblä mai muit
timp prin Europa, își zicea Constantin Radovici din Golești,
RA

fu Logofăt, de si numai titular. E cunoscut mai mult prin

culegerea lui de tratate, prin «Adunarea de pilde bisericeşti
si filosofesti» după o carte a Francesului Lemoine si după un
NT

manuscris al dascălului săii, Stefan Comita, și prin vestita «În-

semnare a călătorii sale». De dinsul ne vom ocupa, pe larg,
aiurea. Murind la 1828, el lăsa patru fii, cari creştea în străi-
CE

nătatea «Europei»: pe Nicolae, Radu, Stefan și Alexandru.

O soră a lor a fost mama lui Constantin, unul dintre Du-
desti.
I/

! Papiu, Zesaur, condica lui Caragea, |

? Zanne, Proverbele Rominilor, 1, „Prefaţa qu parte după Lambrior, în
AS

Convorbirà literare, VIII, p. 66 si urm.).

3 Ibid.; Ist. lit. rom, în secolul al XVII l-lea, pp.
p 140, 364, 521-3.
UI

5216. Vol. VIII. 4

BC
 Y
AR
L FAMILIA GRÁDISTEANU

XXXIV.

IB R
Gràdisteanu.
În 1599, la 26 Novembre, Badea Stolnicul din Grädiste |
şi Comisul Iani daü o chitantä ca pircälabi ai Făgărașului

YL
stăpînit de Mihai Viteazul, care abia cucerise Ardealul!. Un
Bunca Grädisteanu era Vistier la 1659. El are trei fii: pe
Gheorghe, dela care avem o scrisoare către Braşoveni”, pe

SIT
Vilcul, care se ridică pănă la Vornicia-cea-Mare in 1677 si
are de suferit prigonirile luf Serban Cantacuzino. (el moare
în chinuri la Snagov), si, în sfirsit, pe Grigore, care, înce-
pînd ca Sätrar în 1659, moare ER cam
Logofăt. Acesta din urmă lasă o văduvă, Stanca,si un fiü,
pe aceiași vreme, ca

Matei, iar ca avere moșia Nucsoara si o vie la Pitesti. Íntr'un

NIV
zapis al bietei femei, năpădite de datornici, se întîmpină ca
martor încă un Vilcu, care era Postelnic, | atunci, in 1686,
şi fâcca parte, de sigur, din aceiași familie *. Un alt Grá-
disteanu din acestă epocă e Nica Slugerul-cel-Mare, al cărui
LU

fii Bunca era numai al doilea Logofăt în 16885. Fata vre

unuia din ci, așezat la Albești și zis chiar Albescu, Chiajna,
iea pe Pirvu Cimpineanu (v. această familie)6. Pe vremea stä-
RA

pinirit nemfesti în Oltenia găsim, în sfîrșit, pe un Serban

Grädisteanu*, |
Apol familia pierde ori-ce însemnătate. În cronica lui Mihai
NT

Cantacuzino, care cuprinde mai tot veacul al XVIII-lea, nu

c pomenit nici-un Grädisteanu. Abia pe la 1780 se ridică.
un Manolachi Medelnicerul, căsătorit „cu Maria; mamă-sa
CE

trăia încă la această dată, dar nu cunosc numele tatălui siti’

El innainteazä pănă la cele mai mari boierii. Păharnic în
1785, el e ispravnic de Gorj la 17888, În 1790 îl găsim ca
I/

1 Documentele Bistrifer, I, PP. 3-4. no VI; Hurmuz

aki, XII, pp. 534- 5.
2 Kominif si Brașovul, pp. 298, 303, no 6.
3 Constantin Căpitanul, pp. 197-8. Cf. Doc. Cant.,
AS

passim.
4 Studil si documente, IV, PP. 64-5,
n° LxI. n
5 Doc. Cant., p. 111. Tinea pe o Grăjdană
(/nseripyir L .|
6 Gen. Cant., p. 108, ( ir T 241)
UI

7 Stefulescu, Z?rgul- iul, pp. 380-1.

8
Ibid., pp. 38, 116,
BC
 „€

Y
su .

j f^
^ br
r

AR
* FAMILIILE GRÄDISTEANU SI HARALAMBIE

Mare-Logofät, În 1802 e Vornic-Mare, în 1811

IBR
Caimacam al
Craiovei. Státea pe rind la moșiile sale Grădiștea şi Poienarit,
saii în București şi Craiova. Soţia sa era fiica lui Constantin
Știrbei,

YL
Fiul săi, Scarlat, însurat cu o Catinca, își pierde sofia la
1802. Se însură apoi cu Ruxanda, dintre Ghiculesti, care-i
dădu pe acești copii: Ion, Elencu, Maria, Anca si Marcu (2) !

SIT
Fost Clucer, în 1821 el era si Aga, și, supt Domnia cea.
nouă, romănească, e numit Vornic al treilea ?.
Frate cu el e Grigore, căsătorit cu Frosa Roset, care scrie
încă din 1823, cînd, știm de aiurea, era
ER numai un boicrinas.
Ispravnic de Ilfov in 1825, el era Clucer-Mare in 1832, Vistier
în 18365. Apoi găsim pe Constantin saü Dincă, aflător în
Brașov mult timp după Eterie, si pe Serban Stolnicul +.
NIV

Dintr'o generaţie şi mai apropiată de noi fac parte apoi:

Manolachi, secretariü de Stat al lui Vodă Bibescu, în 1843,
și Grigore, Logofăt și judecător de Divan supt Vodă Știrbei,
după ce fusese unul din revoluționarii de mina a doua în
LU

18485.
RA

XXXV.

Haralambie.
NT

O familie grecească nouă aşezată în părțile Oltului e

familia Haralambie. Clucerul Constantin se intilneste in Di-
vanul Craiovei la 1811. Soţia sa Ruxanda scrie prieteneste Pău-
CE

nicăt Pop încă din anul 1803 şi-şi urmează scrisorile pănă foarte
tärziü. Fiul lui e Dumitrachi, care era bolnav în 1818 si pe
care-l găsim în viaţă lingă maică. sa,—tatäl säü, Clucerul, fiind
I/

mort acuma,—la 1820. .

AS

1 Ibid., p. 146.
2 Hurmuzaki,X, tabla.
3 Acest volum si Hurmuzaki,X.
UI

* Năsturel, Ze, p. 52; cf. /nseripfir, L c.

5 Märturir Privitoare la Stirber- Vodă, p. 321 (1), 444, 664 "-—
BC
 Y
AR
LII FAMILIA HRISOSCOLEU

XXXVI.

IB R
Hrisoscoleù. |

Un Hrisoscoleü ridică la însemnătate familia luînd pe una

YL
din fiicele lui Gheorghe-Vodă Duca. Fiul săi Aristarho ajunse
Spătar pe la 1750}. |
Pe la 1700, Ianachi Hrisoscoleii iea pe fata Agăi Mamona

SIT
si a unei fete a lui Matei Ghica beizadeà cu fiica lui Alexan-
dru Mavrocordat Exaporitul?. Trăia încă pe la 1750-4, si el?.
Astfel, fiind rudă cu Mavrocordatii, el vine cu Nicolae- Vodă
şi ajunge a fi Ban-Mare.
Fiul său fine si el pe o fată de neam mare, pe fiica lui ER
Dumitrașco Ramadan, Grec, cu Sultana, care fu pe urmă
Doamna lui Ioan al II-lea Mavrocordat. Cam în același timp
NIV

şi o Elena Hrisoscoleü face o bună căsătorie ajungind soţia

lui Pirvu, fiul lui Matei Cantacuzino, Banul Craiovei5.
Fii al lui Scarlat Hrisoscoleü şi poate nepot de fii al
LU

lui Ianachi, Constantin iea pe Marica sati Mă iricuta, fiica, lui

Șerban Fărcășanu și al Mariei, fiica aceluiași Matei Canta-
cuzino: era astfel a doua legătură cu acest: neam mare şi
bogatî. Toată
RA

viața sa, el rămase Medelnicer, cum îl găsim

de o potrivă, la 1770 si după 1790: el avu numai o fată,
pe care o dădu după un Alexandru Logofătul 7,
Grigore Hrisoscoleii, un mai însemnat boer, merse
NT

în Rusia
la 1770 cu solia munteană5, EI ajunse Ban,
apoi Postelnic,
($i Vodă Mavrogheni îl făcu Ban din not
3,
CE

1 Ist. lit. rom. în sec. al XV-iea, III,

p. 48; Studir gi doc., I-II, p.
107, n? LI. 0 ‘
? Gen. Cant., p. 398.
3 Studir si doc., LH, p. 305, no Lxx; p. 455, n° xim.
I/

* Jbid,, p. 391, Cf. pentru Agoaia lui Hrisoscoleü (f 1776), — I,

p. 257, n° 590,
AS

5 Jóid., p. 111,
6 Ibid, P. 117; Doc. Cant., p.'216.
1 Doc. Cant.,. P 223.
3 Gen.
UI

Cant., p. 181.
? Acest volum.
BC
 Y
AR
FAMILIILE HRISOSCOLEÙ SI JIANU LIII

Sultana Hrisoscoleü, care scrie in 18321, trebuie să fie

IBR
soția vre-unui nepot de fiii al acestuia,

XXXVII.
Jianu.

YL
Din causa strînselor legături de înrudire între familia Hagi
Pop si între neamul oltenesc al Jienilor întîlnesc în corespon-
denta Casei de negot sibiiene un mare număr de acte pri-

SIT
vitoarela Jieni, multe scrisori pornite de la dînşii. -
În 1781 era Sluger si ajunsese la o virstä înnaintată un
Hamza sai Amza Jianul din Caracăl. El pare’ sà fie fratele
celui a cărui viață e schitatä în rîndurile următoare. Vor-
ER
beste atunci si de nora Ilinca, mama unui fiii, Amzutä, care
nvati în Sibiiü?.
NIV

În 1751 Stan Jianul va fi fost un logofetel fără însemnă-.

tate, trăind sărăcăcios în Craiova, de şi bätrinul Päharnic
Constantin Obedeanu și-l lăsă cpitrop în 1753, alături cu
ginere-sitü, Stefan Pärscoveanu, cu marele boier Constantin
LU

Strimbeanu si cu negustorul Hagi-Gherghe, al cărui fii

Zamfir, după care si Jianu-şi boteză fiul cel mai mare, e
pomenit în corespondența noastră %. Peste cinsprezece ani,
RA

deci in 1768, el iscălia Hagi Stan Jianu: făcuse deci

drumul mintuitor de păcate la Ierusalim. Pănă la venirea
Rusilor în ţară, el era numai biv Vel Medelnicer, ceia ce
NT

însemna foarte puţin lucru. Cind se luă hotărirea ca boierii

munteni să trimeată în 1774 o solie la Constantinopol pentru
a cere Domnie pămînteană, unul dintre cei aleși, boierul Coco-
CE

rescu, se inbolnävi, si în locul säü merse Hagi Stan, ca unul

ce călătorise și avea cunoștință de locuri, de oameni, poate
chiar şi de limba turcească.
. Pe vremea Rusilor încă, el fu făcut Päharnic, și acest titlu
I/

il păstrează el pănă la războiul cel noii, cînd Vodă Mavro-

gheni-l face de-odatä, nebunindu- de bucurie, Mare-Postelnic, :
AS

1 /bia.
2 Contribufir la ist. invdf., p. 3.
UI

3 Năsturel, /. c, p. 43.
BC
 Y
AR
LIV FANILIA JIANU

a doua dregätorie in Divan. Ca. să-și arate recunostinta fata

IB R
de acest Voevod darnic in caftane, Hagiul voiă să-i facă in
1787 la Craiova o primire fără. păreche. El ceru de la Hagiul |
cellalt, din Sibiiü, vinuri de Tokaj si de Rin, undelemn de
Provența, tacîmuri scumpe, lämii si portocali în ciubere, lu-

YL
miînări albe de lux, o «dumbravà cu jigănii de argint» de
pus pe masă, un «aufsati (Aufsatz, budincä) de zahăr»; voiă,
în acelaș timp, să dea lui Vodă, ca o «raritet», cai de rasă

SIT
scumpă, anume aduşi din Ardeal. 000 | |
Hagi Stan Jianu. era dintre aceia cari traserá nădejde mai
tärziü că stăpînirea turcească nu se mai întoarce là noi.
Văzu această nădejde înșelată. Supt noua Domnie de la
Poartă el izbuti să-și păstreze
ER
titlul, cu toate că boieriile
lui Mavrogheni fuseseră desfiinţate. În 1793, era acum bätrin
si foarte
NIV
bolnav, aşa încît ajunsese a scrie că «poate s'aü
apropiat de a face datoria călătoriei cei de obşte». Dar se
intremä, și boala mai păsui doi ani pe bietul om, care era
văduv, își pierduse cel mai iubit copil, vedea pe ceilalți.
LU

saü bolnavi saü netrebnici, era încunjurat de nurori care

i se päreaü cheltuitoare și lenese și bea astfel în zilele
sale de slăbiciune drojdia cea mai amară a vietii, În
1795
trebui să meargă la Bucureşti
RA

pentru procesele de despär-

țenic si de plată a zestrii pe care le începuseră nurorile.
Se întoarse greü bolnav, și nu-i mai folosirä nici prafurile .
roşii, nici exerciţiile de călărie pe care le. prescriseserá
NT

me- :
dicit. În Iulie 1796 el nu mai era în viata
*. |
Fiul säü cel mai mare, Zamfir, invätä
la școală în Sibiiù,
unde-l găsim scriind un act în 1766
CE

înck?, La 1780 tatăl

său îl căsători cu o Ilinca, nu știm din ce
neam. Avu două
fete «curate ca argintul» și un băiat, mut și surd, pe care-l
boteză Ioan şi care trăi multă vreme o viață de intunerec.
I/

Zamfir se imbolnävi in 1785 de o boalä

usoarä, si medicul
if făcu rost de drum în altă lume.
Cu o ‘nesfirsità jale vor-
AS

beste nenorocitul tată despre pierderea copilului

sat celui |

1 Acest volumși vol. XII, p. 61.

UI

„2 Vol. XII, PP. 7-9.

BC
 Y
AR
FAMILIA JIANU LV

‘«prea-iubit si procopsit si înțelept», pe care nu se poate de-

IBR
prinde a-l crede mort, ci-l socoate doar dus pe citeva zile nu:
mai în «vre-o călătorie saü în vre-o slujbă». Văduva lui, Ilinca;
rămase cu mingiierea rochiilor celor scumpe ce-și făcea ne-
contenit ; «aine peste aine», strigă odată, deznădăjduit, socrul.

YL
Un al doilea fiii, Gheorghiţă sai Ghiţă, îşi serba nunta
la 1781 cu o Zoita, care era fata puternicului boier Stefan
Pärscoveanu, a cărui Domnie romăncască o ceruserä în 1774

SIT
fruntașii teriî prin glasul Jianului chiar !. Petitoarele fuseseră o
Stirboaicä şi o Bengeascä. Înnainte de căsătorie, Ghiţă, care
nu fusese încă îmbrăcat cu vre-un caftan, merse la București,
unde viitorul socru îi mijloci demnitatea
ER de Mare-Sätrar,
pe care pănă foarte tärziü nu fu în stare s'o întreacă.
În 1793, el era grei bolnav, şi tatăl sáü intrase în grijă.
că-l va pierde şi pe dinsul ca pe Zamfir. Dar Ghitä se în-
NIV

tremit: la 1802, înnantea cetelor prădalnice de Pazvangii,

el se adăpostia la Cîneni. Acuma i se zicea Medelnicerul
Jianu. De la acest an înnainte, nu mai dăm de dînsul. În-
LU

tro vreme, la 1795, nevasta voise si-l lase. La o vristä

destul de innaintatä, Zoita, rămasă văduvă, luă pe Grecul
Constantin Lazaru, Serdar”.
Fiul cel de-al treilea se numia Stan şi el, iar, pentru a
RA

se deosebi de tatăl si, i se zicea Stänut sai Stănică. Încă

fiind foarte tînăr, el căpătă din mîna așa de largă a lui
Vodă Mavrogheni titlul de Vel Serdar. În 1791, după ce fu-
NT

sese ispravnic supt Nemti, arátindu-se fudul, aprig, bätäus

— cum însuși tatăl sáü mărturiseşte —, el se imbolnävi grei,
de friguri unite cu o rătăcire a minții lui pornite; merse
CE

pănă la mănăstirea Bistriţei ca să ceară tămăduire de la

oasele sfinte ale lui Grigore Decapolitul. Citeva luni după.
aceasta, Hagiul îl însura cu fiica, nu tocmai bogată — era
sătul de trufia Zoiţei!—,a luf Ștefan Bibescu, care se do-
I/

vedi însă răpede a fi numai un echip zugrăvit, dar, încolo,

AS

nimic>. Si Stänut fuge innaintea Turcilor de la Vidin, cari

| Năsturel, Z c., p. 46.

UI

2 /5id., p. 50; acest volum, p. 70, n° 470.

BC
 Y
AR
LVI FAMILIILE JIANU SI LAHOVARI ^

pätrunserä în țară. La 1815, el se însura a doua oară, luînd .

IB R
pe o nepoată, adusă din Constantinopol, a influentului boier
grec Samurcaș, Smaranda, căruia el îi spunea Smärändica.
Amândoi se întîlnescsi prin anii 1820. La 1827 mai scrie
Stan. care iscălia acum ca Päharnic. |

YL
Nu știi dacă el a lăsat urmași. Jienii cei tineri, cari se
scrii si dezmierdat, pe grecește, Zianos, Zianu, Amza, Gri-
gorascu, Dumitru şi Iancu, Sätrar la 1821 — mai era si Oo

SIT
sorä, märitatä cu Dumitrachi Greceanu —, sînt din Caracal, si
unii din ef par a fi copiii Zoitei Părşcovencei, cu toate că si
Ilinca luf Zamfir isi petrecea văduvia acolo la Caracal. Avem
de la Zoita o scrisoare în care ea se piînge de multele
cazuri ce o împovărează si de atitea lipsuri ce îndură.
ná- ER
Jianul cel bätrin a avut si o fată, pe care o măritase
după. Nicolae Vlidoianu.
NIV
Murind amindoi, și soţul si soția,
bunicul mărită pe fetele lor; cea mai mare,
Tita, luă în 1791
pe un Cämäras Constantin; de nunta celei dea: doua era
vorba in 1793 !.
LU

XXXVIII.
Lahovari.
Un Iancu Lahovari apare la 1821 .ca boier
RA

de tot noi,
purtind titlul de Stolnic; avea un rost administrativ în ju-
deful Vilcea sil căpătase Prin căsătoria sa cu Bica, fiica
unci Socotence, Stanca, văduva lui Dinu.
NT

ü numai, Mai tärzi

se ivesc, iscălind grecește, ca «cele
bíi», frații lui Iancu, Mihai
şi Nicolachi, cari träiaüpe lîngă
dinsul. După ştiinţa familiei,.
Care a avut un mare noroc în vremurile
CE

constituționale,
Iancu, mai departede care nu merge genealogia,
pănă în 1854, dar părerea ca ar fi trăit
Manolachi, zis Cupariul, ar fi
cost Caimacam al Craiovei
greșită. Cäimä- la 1804, e, fireşte,
i Olteană nu se dădea decît
I/

unor boieri mari înrudiți cu:

Domni. Ín 1803 o avea Cost
achi Carageà, iar în 1805
so aibá Mihalachi Manu 2. era.
AS

Manolachi Cuparul; care

nu e
! Acest volum.
n 2 Cf, Diseursur
ni |tle “a Al . Lahovari
UI

, B | u cu res
esti,
° 190
9 5 ») I PP.
p IIt-1
“IV oSv i vol
| . V I 3
Ci
BC
 Y
AR
FAMILIILE LAHOVARI SI MANU LVII

numit și Lahovari, era ispravnic de Vilcea în 1792 1. Fiul cel

IBR
mai mare al lui Iancu Lahovari fu si el ispravnic al Vilcet,
supt Vodă Știrbei ?.
XXXIX.

YL
Manu.
Mihalachi Manu, care corespunde en Casa Pop de la 1803
la 1825, e din alt ncam decît acel Alexandru Manu, care

SIT
luă în căsătorie pe Ralù, fiica lui Alexandru Ipsilanti, şi dădu
familici o mai mare însemnătate în terile noastre 3. Acesta
avu, pe lingă Dimitrie si Constantin, morţi în 1817, la ar-
derea caselor din Terapia ale familiei, cînd
Ralu, încă doi fif, pe Ioan si pe Gheorghe,
ER muri și Domnița
cari se întîlnesc
încă in 1819*. Ioan avu un fiii, Alexandru, pe care-l expul-
NIV

seazi Vodă Știrbei *. ,

Mihalachi, fii al lui Gheorghe, era vărul lui Dimitrie,
Spătar pe lingă Vodă Alexandru Moruzi in cei din urmă
ani ai veacului al XVIII lea și apoi (1799) Postelnic 6. În 1803,
LU

Mihalachi însuși, crescut de Francesul Martinot ?, iscilia ca

Postelnic. Ajunge apoi Hatman în Domnia moldovenească a
lui Scarlat Callimachi, trece, după plecarea acestuia, la 1819,
RA

în Tara-Romäneascä iarăşi, și mişcările de la 1821 il gäsesc

cu titlul de Vornic. A fost Mare-Logofát supt noul Domn
pămintean Grigore Ghica 8, În 1825 îl vedem la băile din
Mehadia. Naum Rimniceanu i-a cîntat laudele. Căsătorit cu
NT

Smaranda Văcărescu, a lui Constantin, el e tatăl acelui Ioan

Manu, care, Agă supt Alexandru Vodă Ghica și supt Bibescu
si dușman al revoluției din 1848, jucă un rol mare supt
CE

1 Marturit istorice privitoare la Stirber- Vodă, p. 640

2 Acest volum, p. 22, n° 103.
3 Ist. lit. rom, în sec, al XVIII-lea, U, p, 16.
I/

* Vol. XI, p. 42 si nota I.

* V. tabla documentelor Ştirbei. e oo.
AS

© Vol. XII, p. 121, n? 251; Doc, Cant, p. 222. Un medic -Mihalachi

Manu, tatăl Doamnei Zoita a lui Grigore Matei- Vodă Ghica, in Gen. Cant.
p. 399.
"Ist, lit. citată, II, p. 38, nota 10,
UI

^ Hurmuzaki,X, tabla,
BC
 Y
AR
LVIII PAMILIILE MANU, MERISANU SI MURGĂŞANU

Vodă Ştirbei (e ministru la secretariatul de Stat în 1850) şi

IB R
chiar mai tärziü, fiind însemnat în arhondologie cu titlul de
Logofăt. E soţul Anicuţei Manu, născută Ghica, sprijinitoarea
nouăi literaturi romantice a Rominilor 1.
Tot pe atunci trăia în Bucureşti și o Vorniceasă Smaranda

YL
Manu?.
XL.
Merisanu.

SIT
La 1823, corespondenţa noastră arată doi Meriseni: pe
Pirvu Serdarul şi pe fratele săii, greii bolnav, Dumitrașcu.
Din același neam e Pitarul-cel-Mare Barbu din 17195. Un
Serdar Nicolae, fiul unuia din ER
cei de la 1823, trăia
|
în vre-
mea lui Vodă Știrbei *.
NIV
| | XLI.
Murgăşanu.
Rude de aproape cu familia lui Hagi Constantin Pop sînt
LU

Murgăşenii, ai căror nume vine de la satul, pe care-l stăpi-

niaü încă la începutul veacului trecut, ridicind și biserică
nouă într'însul, Murgașul. mM m
Pe la 1800 eraü aceşti trei frati:
RA

Cel mai mare, Ioan, era Päharnic în 1802-3, cind îşi ţinea
la Sibiiü, ca invátücei de negot pe lingă Casa Manicati, pe
amindoi fiii, Alexandru si Scarlat 5, Soţia lui pare să fie Ru.
NT

xanda. |
Al doilea arată a fi acel Constantin care si el iscälia ca
Päharnic la 1803 si ajunse apoi Şătrar. Tinea pe o Smaragda,
.
CE

care era viiduvă in 1816, cînd se plinge că „prin pierderea.

soțului a aflat că lumea e «floare trecătoare». În 1823 ea
îngrijia de cei doi fii ce-i avuse cu răposatul: Alexandru
‘si Constantin.
I/

:
i
! V. G. Bogdan-Duică, in Sămănătorul, 1906, Mart. m
AS

2 V. tabla documentelor Știrbei, — Cf, Genealogia familie: Manu [Bucu-

resti, 1904].
s SI |
? Vol. X, p. 375. mE
‘ Márturir, ete., P. 447.
UI

* Vol. XII, p. 144, n° 295; pp. 153-4, no 315.

BC
 Y
AR
FAMILIILE MURGASANU, NENCIULESCU SI OBEDEANU LIX

În sfirsit, Şerban era Clucer în 1809, cînd îşi mărita fata,

IBR
născută din căsătoria lui cu o Anita, despre care unul din,
cumnati zicea cu răutate că «e de acelea care o rid toate
cocoanele în Craiova»,
Fraţii scriu une ori laolaltă, încă din 1790. Ei eraü încus-

YL
criti si cu neamul Filişenilor (v. Filisanu)!.

XLII.

SIT
Nenciulescu.
Alexandru Nenciulescu e cel d’intäiü din această familie
care să sc fi ridicat la o situație înnnaltă. Proprietar al mo- ER
sici Väcäresti-de-Rästoacä, din Dimbovita, unde pănă astăzi
durează încă biserica ridicată de dinsul, cînd era Pitar, la
1784, cl fu Vistier pe vremea cînd amiralul Ciceagov ţinea loc
NIV

de Domn la București. În Domnia romănească, începută la

1822, el purtă titlul de. Vornic de politie: în vara celui d’in-
täiü an al lui Grigore.Vodá Ghica, el trece la Craiova în
calitate de Caimacam, de si boierii de acolo cereaü un Oltean.
LU

În curînd ajunge a fi ráü văzut de Domn fiindcă nu ingä-

duia să i se amestece nimeni în afaceri. Scos în Ianuar 1823,
pentru a face loc lui Cimpincanu, el e surgunit peste putin
RA

timp la Snagov, unde rămîne pănă în 1825. Cu Ghica pare

a nu se mai fi împăcat nici-odată, dar, supt fratele şi ur-
masul prigonitoruluf său, supt Alexandru-Vodă Ghica, el
NT

fu Vistier pănă în 1835. Avea o fată, măritată cu Iancu Fili-

pescu *. |
In acest volum sint scrisori ale lui din anii 1811-32, toate
CE

de afaceri, iscälite totdeauna grecește,

XL.
Obedeanu.
I/

N’avem decit două menţiuni privitoare la acest neam.

AS

La începutul veacului al XVIII-lea, triiaü în Oltenia nem-

feascä doi Obedeni: Pătru, Serdarul, apoi Armasul, si Con-
1 Acest volum, |
UI

1 Hurmuzaki, X, tabla; Zuserspfir, fasc. IL (supt presă).

BC
 Y
AR
LA FAMILIILE OBEDEANU SI OTETELISANU ..
. /

stantin, corsilier împărătesc, care luă pe Stanca fiica lui Do-

IB R
siteii Bräiloiü călugărul!,' si avu de ginere, pentru fiica sa
Elena, pe al doilea Stefan Părșcoveanu (v. această familie).
În a: doua jumătate a veacului, întîlnim pe Clucerul Con-
stantin, pe Stefan, care ica pe Sanda Izvoranca si are cu

YL
dinsa un fit, Nicolae, si pe Băluță?. În actele noastre apare
la 1820 Petrachi Obedeanu. Între ctitorii de la Logreștii-
Birnici din Gorj esi o Ilinca Obedeanca, măritată cu Costachi

SIT
Pănădia biv Vel Clucer?, |

XLIV.
Otetelisanu. ER
Boierii din Oteteliş se ridică la sfirsitul veacului al XVII-lea:
la 1692 iscäleste ca martur într'un zapis Papa Otetelisanul,
NIV

vătav de copii din casă a Bríncoveanului*, Ceva mai türziü

găsim pe cel trei frati Radu, Gorgan si Constantin «ot: Ote-
telis »?. |
Ilie Otetelisanu
LU

era Vornic in Oltenia germană la 1719 şi

făcea prin 1729 negot de lînă cu Ardealul ©. El are un fit,
Ioan Sätrarul, care trăia încă in 1784. Urmasi ai lui sint
acești boieri din a doua jumătate a veacului XVIII-lea și din
RA

cef d'intàiù ani at celui următor.

| :
Constantin Otetelisanu apare in scrisorile noastre la 1791:
c pe rind Sätrar, apoi biv Vel Păharnic, în 1792, Medelnicer
NT

în 1794 *. În acest an el se însoară, luind. pe fata boierului

Argetoianu (v. si acest nume). Dar se pare că numai
în -
a doua căsătorie se însoţi el cu o fiicä à lui Costachi
CE

nădia, Smaranda, Pă.:

care-i dă multi copii, După o scrisoare
prin care cere hărți pentru învățătura
sa, Constantin scrie
o alta în care se mărturiseşte Strimtor
at pentru cá «pá tot
I/

! Stefulescu, Gorjul si Tirgu- iul, tablele,

? Gen, Cant., ' !
tabla și vol. I-II, p. 230,
nota 1. : v
AS

3 Stefulescu, Gorjul, p. 389.

* Vol. V, p. 308, n? Gr,
* Jbid., p. 309, n° 63.
6 Vol, XII, P. 31, n? 47; Stefu
lescu,
UI

Tirgu-Fiul, p. 88. .
1 Stefulescu, Virgu-Fiul, p. 40, n° 116.
BC
 Y
AR
FAMILIILE OTETELISANU SI: PÄRSCOVEANU LXI

anul ne cistigäm cite un copilas». In adevăr, între chipurile

IBR
ctitorilor bisericii de la Logreștii-Birnici,
făcută de el la 1308,
se văd aceste odrasle ale lui: fiii Nicolae şi Gheorghe, fiicele
Ileanca, Sevastita si Marghioala! La 1811 el se intitula Clucer,

YL
şi în acest an el cumpăra o moşie în județul Gorj. El apucă
şi revoluția de la 1821, în cursul căreia își caută un adă-
post la Haţeg. —.
Diutre fif lui Constantin, Nicolae ajunse Sulger si ocir-

SIT
muitor al Gorjului in 1830, trăind si după 18402
Un alt Otetelişan era ispravnic, la 1792-6: Șerban, care
purta titlul de biv Vel Clucer?. Soţia sa, Smaranda, scrie
încă în 1824:.ca era soră cu Elena Bibescu (v. această fa-
ER
milic). Alte femei din acest neam sint: Săftica Serdăreasa şi
Păuna din 1801, apoi Catinca din 1824, Ruxanda din 1820-5.
NIV

Ceva mai vechii: decît Serban Otetelisanu e polcovnicul

Drăghici din 17814. Mai tirziü se ivesc: Iordachi din 1823
si Grigore din 1829 *. |
În sfirşit, în epoca lui Stirbef-Vodá gäsim pe Gheorghe
LU

şi pe Ioan Oteteligenif, dintre cari cel de-al doilea fusese în

trecut tovarășul lui Știrbei ca ispravnic de Ilfov*. Căsătorit
cu Elena Filipescu, el nu avu urmași, și întreaga lui avere
RA

fu lăsată Academiei Romine, care întreține din venitul ei

un institut de fete în chiar castelul de la Măgurele, în mar-
ginea Bucureştilor, al ctitorului de școală.
NT

XLV.
Pärscoveanu (Präscoveanu).
CE

După părerea acelui ce a fâcut genealogia familiei, gene-

ralul P. V. Năsturel, Párgcovenif vin de la Grecul Trufandă
Vistierul de pe la începutul veacului al XVII-lea, prin fiul
I/

1 Același, Gorjul, p. 165. -

2 Același, Tirgu-Fiul, pp. 78, 124.
AS

3 Stefulescu, Gorjul, p. 165.

4 Acelaşi, Tirgu-Fiul, p. 24.
5 V, si vol, I-II, p. 252, nota 2.
„€ Märturir despre Stirber- Vodă, tabla. Un Costică Otetelisanu, în Tirgu-
UI

Fiul,p. 184
BC
 Y
AR
LXII FAMILIA PÁRSCOVEANU

IB R
acestuia, Iordachi, care-și avea moşie la Părșcoveni. El face
o căsătorie care-l strămută în mijlocul celor d’intäiü neamuri
muntene, luînd pe Ancufa, fiica lui Preda Brincoveanu, mă-
tuşa lui Constantin-Vodă. De la dingii rămîn o fată, care luă

YL
pe Barbu Bălăceanu, și acești fii: Matei, numit după Matei
Basarab, alt Brincovean, Papa, după tatăl lui Vodă Brinco-
veanu — el se călugări ca Pahomie —, si Preda, după bunicul

SIT
de pe mami.
Preda fu începătorul Părșcovenilor mai noi, cari și poartă
acest nume. Abia în 1700 el se innältase la dregätoria de
Medelnicer-Mare. Moare însă în curînd, lăsînd grija casei
în sama
botezată
văduvei,
după numele
Stanca, o
bunicăi,
ER
Goleascá.
Ancuta,
Aceasta-si
cu
mărită fata,
Constantin Näs-
turel. |
NIV
Băiatul, frate al Ancuţei, Stefan, era numai Postelnic al
doilea sati al treilea, in 1716, la sfîrșitul vechii Domnii pă-:
mintenc. Ca atîtia dintre tineri, el finu cu Nemţii, în tul-
burările războinice care începură chiar în acest an. Pentru
LU

bogăția şi înrudirile sale, Pärscoveanul ajunse în Sfatul de

Cirmuire al celor cinci judeţe anexate de Austria. Iar, după
întoarcerea lor la Scaunul din Bucureşti, el rămase în siujba
RA

Domnilor de la Poartă. 07 E
Si dinsul avu, ca şi tatăl săi, numai un băiat si o fată,
cari
repetă numele generației de ’nnaintea lor: iarăși.un
Stefan
NT

si iarăşi o Ancuta. Aceasta luă pe un boier oltean, Cons-

tantin Olänescu, iar, după moartea acestuia, pe un Iordachi
Colfescu: foaia de zestre e din 3 August. 1739; la urmă,
ea
CE

sc făcu cälugärita Ana},

| |
Ștefan al doilea era numai Clucer în 1760, dar peste
doi ani
iscălia ca Vel Stolnic, peste alti trei ca Păharnic-Mare:
încă
de pe atunci el era însurat a doua oară (intäiü
tinuse pe Ilinca,
I/

fata lui Constantin Obedeanu) cu o fiică a lui Constantin

si
Dumitranci Știrbei, care trăia încă pe la: 1780. Pärscoveanu
AS

fu un sprijinitor al Rusilor, cari-l făcură,

pe vremea cînd stä-
piniaii fara, Mare-Ban oltenesc?. Craiovenii
se gîndiră a face
UI

: oo ncalogia familie! Olánescu; cf, Studir si doc, V, p. 149, m9 88.

en. .
Cant, p. 189; Năsturel, p. 44. |
BC
 Y
AR
FAMILIILE: PARSCOVEANU SI RALET LAIII

din el chiar şi un Domn şi stăruiră pentru aceasta la Constan-

IBR
tinopol, printr'o solie anume. Biruitorul säü, Grecul Alexandru
Ipsilanti, nu-i finu în nume de räü această dorință şi-l des-
păgubi pentru cuca pierdută prin toiagul de Marc-Logofät;

YL
ba-i dărui și moşia Slätioara, în părțile Oltului. Tot dela
prietenia lui Ipsilanti îi veni Părșcoveanului si alt scump
caftan, cel de Mare-Vornic al Terii-de-sus (căci Alexandru-
Vodă impártise în două Vornicia-cea-Mare). |

SIT
El se ingrijia acum de ctitorii pe la schituri și mănăstiri
si, în același timp, de măritatul fetelor ‚sale, —căci băieți
n’avea. «Fiindcă am avut dăruite de la Dumnezeü fete multe»,ER
scrie el odată lui Hagi Pop, «carele viind la virsta cäsäto-
riei, una după alta, tot mărităm cite una», — el si Vorni-
ceasa, — «din an în an». La 20 Januar 1780, el mărita astfel
NIV

pe Sultana după fiul Stolnicului Ioniţă Bălăceanu (v. această

familie). Am văzut cá Zoita luă pe Jianul cel tinär. Maricuta
ajunse sofia lui Iordachi Cantacuzino de la Mágurent, Dumi-
trana, numită după bätrina Stirboaicá, fu soţia lui Farfarà;
LU

Uta, a lui Vlădoianu Clucerul. lar Ancuta ajunse Bengeascä,

fiind nevasta Clucerului (v. această familic)!.
Pe vremea Nemtilor, el făcu parte din Divanul craiovean,
RA

la 1790. De şi avea lingă cl nevastă tînără, pe altă Vorni-

ceasii, Grecoaica Chiriachi, dintr'un neam de jos, Părșcoveanul
era foarte bätrin. Ar fi vrut si înfieze, neavind însuşi urmaș,
NT

pe fiul Ancuţei, botezat de dinsul Stefan, dar moartea-I prinse

în 1792, din care an avem încă o ultimă scrisoare către
prietenii din Sibiiü.
CE

XLVI.
Ralet.
I/

Avem mai multe scrisori de la Raletii din veacul al XIX-lea.

Rostul familiei (de obirşie grecească; ‘Pakéros din Rali, .
AS

cu desinentä italiană, ca Gianetul, Tésvéros, din Giani, vene-

tianul Zanni), începe la noi cu un Ralet de pe la 1750, al
cărui fiii, Căminarul Costachi, ica pe una din Domnitele lui
UI

1 Năsturel, o, c., p. 40 si urma,

BC
 Y
AR
LXIV . FAMILHLE RALET SI RIOSANU

Constantin-Vodä Moruzi !. Un Isac Ralet se întîmpină la

IB R
1786, cînd Vodă Mavrogheni, in răspîndirea darnică a caf-
tanelor sale, îl innalfä de la Postelnicie la Logofetia-cea-
Maré’. Desfiintindu-se astfel de innaintäri, el era numai Clucer-

YL
Mare la 1793°. Cu titlu de Logofăt îl întîlnim si în 1809..
Un biv Vel Vornic Grigore Ralet iscáleste la 18244. Atunci
trăiau, în rîndurile d'intăiii ale boieriei muntene, cei doi fii
ai lui Isac Ralet, Dimitrie sau Tache si Constantin: cel d’in-

SIT
tăiii, mai însemnat, e printre boierii din 1814 ai lui Scarlat.
Vodă Callimachi 5, Ca si Mihalachi Manu (v. acest nume), el
trece, după căderea lui Callimachi, în Tara-Romäneascä: era

de schimbări şi anul 1824,

ER
Agă în 1822, iscălește ca biv Vel Hatman între acest an
e trimes Caimacam la Craiova,
în locul lui Cîmpineanu, în primăvara anului 1824,
şi stă
NIV
acolo pănă în 1825, cînd face loc lui Alexandru Ghica,
fra-
tele Domnului î. În scrisorile noastrel mai vedem
pănă la
1832. Constantin, Costachi, avu o carieră mal putin strä-
luciti. Fu ispravnic de Ilfov, inspector de zaherea
si isprav-
LU

nic de străini, în aceiaşi stăpînirea lui Grigore-Vodă Ghica 7,

XLVII,
RA

Riosanu.
Micul Armas Ion sai Ionità Riosanu,
care se afla, in anii
1821, printre corespondentii Casei Hagi
NT

Pop, vine dintr'un

neam de boieri mari cari ati avut altă
dată un rost însemnat.
Strămoșul siti a fost întXiù Logofăt
al doilea supt Mihaf
Viteazul, între cei mai
CE

de aproape credincioşi ai cărui

se număra, fiind trimes a el
de. dinsul în atâtea solii de taină.
zicea Stoichiţă pentru a-l deosebi I se
de Stoica Vistierul, o per-
sonalitate mult mai hotäritoare
decît dinsul. Se stie că falsa
I/

! Gen, Cant., p. 394. ” |

? Acest volum,
AS

3 Doc. Cant., p. 222.

* Ibid,,p. 234.
5 Dor. Callimachi, 1, P. 219,
UI

5 Hurmuzaki, X, tabla,
T Ibid.
BC
 Y
AR
FAMILIA RIOSANU : LXV

«scrisoare de trädare» a luf Mihai era îndreptată către Negre

IBR
Vornicul şi acest Stoichiţă !. În vara anului 1601 cl si Clu-
cerul Radu Buzescu se aflaü in fruntea ostilor ridicate pentru
Domnul cel vechiü si adevärat. In acest timp el era impo-
dobit cu titlu de Postelnic?. Scăpase din închisoarea'n care-l

YL
pusese pentru o bucată de vreme răzbunarea lui Simion-
Vodă,
Si mai tărziu, supt Radu Serban, în 1604, Stoichitä-si

SIT
avea legăturile sale cu Imperialif?. Nu se putea înțelege cu -
urmașul lui Mihai Viteazul, care-l întorsese la vechea logofetic
de treapta a doua, si în 1608 el se afla ca pribeag în Ardeal,
la Curtea dușmanului acestui Radu, Gabriel Bâthory 4. PesteER
vre-o zece ani, Stoichiţă era Vistierul cel Mare al lui Gavril
Movilă5, după ce fusese unul din răsculații din 1618 împotriva
NIV

Grecului Alexandru Iliaș 6. Atunci fäcu el în Ținutul säü de

naștere, Gorjul, schitul, astăzi mai mult în părăsire, de la
Strimba, pe care nu apucâ să-l mintuie.
Fusese căsătorit cu o Dochia, fárá să aibă copii. Averea lui
LU

trecu deci la un nepot, Miloș Logofătul, căsătorit cu o Bälasa.

Urmașii acestuia, Stamatie, Mare-Păharnic, si Dumitrașcu, —fii,
Barbu Căpitanul,fiul— acestui din urmă si al Hirşovei, Radu
RA

Logofăt, nepotul de fiii al Dumitrascului, se strecoară în mai

slabă lumină. Constantin Riosanul, fiul lui Radulsi al Asprei,
era Armas-Mare la 1793, si, după trecere aproape de două
NT

veacuri, el isprăvi, in sfirsit, cu totul ctitoria familiei, im.

preună cu sofia sa Páuna. Pe atunci eraü «coconï mici» fiii lui
Constantin Armasul, Ioan si Barbu’, Cel d’intäiü e Ioniţă
CE

din. scrisorile de faţă.

1 Hurmuzaki, XH, p. 1198, nota 1; pp. 1205-6, n? 1771.

„2 Did, p.'1231, ng 181; cf, vol. IV! din acea colecţie, pp. 249, 255.
I/

"3 Hurmuzaki, IV!, pp. 365, 405.

4 Studir si doc., IV, p. 75.
AS

Vol. VI, pp. 466-7,n° 64.

e

Studif şi doc, 1V, p. 297, n° 19.

e

Stefulescu, Gorjul, p. 216 si urm,

+

UI

5216. Vol. VIII.

ct
BC
 Y
AR
LXVI FAMILIILE ROSETI SI SAMURCAS

_XLVIIL

IB R
Roseti.

Rosetestii munteni pleacă sai de la Matei, fiul lui Antonie-

YL
Vodă din Moldova, căsătorit cu fiica lui Grigore Ghica (el
are doi fii, pe Matei si pe Dumitrachi, zis Carabatachi!),
fie
de la comitele Nicolae Roset, din vremea lui Nicolae Mavro-

SIT
cordat. Matei cel de-al doilea face parte, ca Vistier, din Di-
vanul de la 1752 al rudei sale Matei-Vodă. Ghica, si ling
el se află şi un alt tinăr Roset, Ioan Banul?. Acesta. însă
venise din Moldova; deși
sa luă pe Comisul muntean
ER
nu se mai întoarce acolo, căci fiica
Dumitrașco Racoviţă ?.
E greü de spus, în starea actuală a izvoarelor, cărei
NIV
ramuri îi aparține Dumitrachi— purta deci numele lui Cara-
batachi de la începutul veacului—, pe care-l găsimîn scrisorile
noastre, căsătorit cu o Anica. Acest boier muntean ‘de pe
la 1821 trăia în liniștea unui colț de țară. La 1824 el era ispravnic
LU

al Gorjului *. Poate că Dumitrachi era fiul Mărioarei ce se intil-

neste ca văduvă la 18125. Fiul săi a ocupat funcţii înnalte supt
Vodă Știrbei: in 1847 era încă ocirmuitor
de Gorj si el.
RA

Scarlat Roset, Rosetti, coboritor al comitelui Nicolae,

.era
în 1821 numai unul dintre: boierii tineri, dintre «cilibiii»
cari
puncaü la cale la Brașov schimbarea în sens
«european» a
țerii lor 7. El a cheltuit cu tipărirea gramaticei
NT

lui Eliad in
1828. Se știe că el a fost și pe urmă cel mai vestit sprijinitor

e mn Vor ns
al culturii printre toți, boierii munteni ai generației sale.
CE

amtlitlor Buhus si Rosetti, în «An.

Ac. Rom.», XXVIII. : |
I/

! Gen, Cant, PP. 397.8. ^ | | a

2 Vol, I-II, p. 233, n° xr. È
nn
AS

3 Vol. XI, PP. 259-60, n°

99,
* Ștefulescu, Tirgul- Fiului,
p. 117. .
3 Contribuţii la istoria inväfämi
ntulur, p. 10,
% Stefulescu, o, €, p.
UI

118,
3 Hurmuzaki, X, p. LXXI
IH.
BC
 Y
AR
FAMILIILE SAMURCAS SI SLÄTINEANU LXVII

IBR
XLIX.
Samurcas.
La 1809 scrie un răvaș către Casa Hagi Pop. Zoita Sa-'

YL
murcas și, un an după aceasta, Constantin Samurcas, o rudă
a ultimului Geanoglu (v. acest nume), era Ban. Pe atunci
Rușii țineaii ocupate terile noastre, si acest boier de obirsie

SIT
constantinopolitană îi slujia într'ascuns, cäutindu-li tot felul
de știri tainice cu privire la Turci! Peste unsprezece ani,
Constantin era: Vornic; i se recunosteati mari însușiri.
de
dibăcie, si pentru aceia el primi in 1821 sarcina de a merge ER
în Oltenia pentru a potoii răscoala începătoare a lui Tudor;
ajunse la Craiova, cheltui banii ce i se încredințaseră — sai, cel
putin, nu-i dădu: nici-o dată înnapoi—și se întoarse la Bucu:
NIV

resti fără nici-o ispravă?. În timpul de turburäri ce urmă,el se

adăposti la Brașov, de unde scrie încă la 1824. Poate chiar
să nu se mai fi întors nici-odatà în tara care prigonia acuma
LU

pe Greci, si să fi murit în pribegie. Viaţa

i se încheie la.1825 5,
Frate cu el va fi fost Iancu Samurcas, pe care Scarlat
Callimachi, numit Domn al Terii-Romànesti, il trimese în
1821 pentru a tinea Scaunul Craiovei. În această dregătorie
RA

moare el prin Mart 1822. Căimăcămia trecu atunci asupra fiului

säü, numit si el Costachi, care fusese pănă atunci ispravnic de
Rimnic. Acesta fu scos din locul säü la numirea Domnului celuy
NT

noi, în ziua de 5 Iulie 1822, si dus la Vidin, unde i se luară

cu asprime socotelile. Ca să se puie la adăpostul oricărei răz-
bunări şi pedepse, el se făcu Turc, luînd numele de Mustafă 5
CE

Averea lui Costachi cel bătrin trecu asupra unui nepot,

Alexandru, care se intilneste de la 1825 înainte, făcînd po-
litică rusească?. Sofia lui pare să fie acea Marghioala Sa-
murcas care se despärfia de bărbat in 1832®..
I/

1 Vol. XI, p. 105, n° 30.

AS

2 VT n X, tabla, :
3 . NI, 4
4 re X, p. 200; Acte.si fragm., Il, p. 662.
UI

* Vol IX, pp. . 105-6.

$ Acest volum,
BC
 Y
AR
LXVIII FAMILILE SLÁTINEANU $1 SOCOTEANU

Ll.

IB R
Slătineanu.
Un Ionita Clucerul Slätineanu se însoară în cea d’intäiü
jumătate a veacului al XVIIl-lea cu Smaranda, fica celui

YL
de-al doilea Pirvu -Cantacuzino!. Tot în aceste vremuri trăia
si un Nicolae Slătineanu'2. - - | .
Fără legătură de familie poate cu aceștia, fiii al unui «Ar-

SIT
vanitohorit» de lingă Tirnova, deci Bulgar, al lui lene, dar
şi al Stancăi, fiica lui Stati Leurdeanu si nepoata de fiică a
luf Constantin Stolnicul Cantacuzino? Răducanu Slătineanu
era Clucer la căsătoria sa cu Sultana lui Toma Creţulescu 4. În
1761, el iscäleste Comis-Mare?. La 1793, fiind acum Logofat-.
Mare, titular, Răducanu era soţul Săfticăi Fälcoianu 5, Om har-
ER
nic si priceput, el fu si întemeietorul unei fäbricide postav 7,
NIV
Pe la 1790, Răducanu avea doi fii la școala grecească:
pe Iordachi, care traduse în 1797 din Metastasio pe «Achille
la Skyros», si pe Scarlat. În 1821 se aflaü la Brașov
doi
Slătineni, Dimitrie si Gheorghe ?,
LU

Soţia vre unuia din doi era acea Catinca Slätineanu, cu-
noscătoare de frantuzeste și mesterä in a cînta din piano,
care avea un rol de frunte la Curtea fără Doamnă
a lui
RA

Grigore-Vodä Ghica 10. Si în acest volum se află

scrisori
de-ale ei scrise frantuzeste sal grecește.
|
LL
NT

Socoteanu.
Încă din veacul al XVII-lea se intilnestein Moldova, supt
CE

5 .
Radu Mihnea, un neam de Socoteni din care face parte
! Gen. Cant., p. 116.
? Mid, p. 349.
3 Ibid., p. 321.
I/

dbid., p. 376. .
> Vo], XI, pp. 289-90.
AS

© Acest volum,
I orga,
q Nes n ul Și | mestesugurile
4e în trecutul romdnese, p. 187| si urm.
Ist. lit, romine în secolul
al XVIII-lea, II, P. 103
? Hurmuzaki, II, tabla, \
UI

10 /bid,
BC
 Y
AR
FAMILIILE SOCOTEANU, ŞTIRBEI SI VARLAAM LXIX

IBR
Toma, .scriitor domnesc în 16241. La începutul celui următor, :
între boierinașii munteni era si un Gheorghe Socoteanu
(1719)*. Un al treilea Socoteanu se făcu călugăr, si fu epis-
copul de Rimnic Grigore.

YL
Constantin sai Dinu Socoteanu, care avea în Rîmnic «ca:
sele sale. cele mari», zicea lui Grigore: «mos»®. În 1796 era
ispravnic de Vilcea și, între altele, se îngrijia de canari și

SIT
de căţei de prin străinătate pentru boierii cef mari de cari
avea nevoie, Căsătorit cu Stanca, sora lui Dimitrie Greceanu,
el era în 1804, ca Stolnic, ispravnic al Gorjului si în 1808,
find Căminar, avea aceiași slujbă *, ER |
Fiica sa, Bica, fu soţia lui Iancu Lahovari; si după cäsä-
toria cu acest străin, ea iscălia însă tot «Bica. Socoteanca»
(în 1823 incă). Barbu, frate al Bici, cred, era judecător la
NIV

Tirgu-Jiului în 18295. În scrisorile noastre-l găsim încă de la

1823.

LU.
LU

Stirbei.
Pentru cei trei Știrbei din vechea ramură, Barbu, soția sa
Catinca si mama. lu). Barbu, Dumitrana, v. memoriul mieü
RA

«Un boier. oltean la Karlsbad», in «Analelele Academiei

Romîne» pe 1906. Familia are legături strinse cu Casa de
negot din Sibiiü și o adevărată prietenie o.uneste cu Cons:
NT

stantin Hagi Pop, cu soţia acestuia, Päunica, si cu bätrina.

Hagică.
CE

LIII.
Varlaam.
Numai în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea se ivește
I/

$i această seminfie de boieri munteni. Un Dumitrachi Var-

laam e ämestecat in uneltirile de pe vremea ocupației ru-
AS

.! Vol. XI, p. 49, r0 13.'

? Stefulescu, Zirgu-Fiul, p. 33. .
2 Vol. I-II, p. 458, no 18.
UI

1 Stefulescu, Tirgu-Fiul, p. 117.

> Ibid., p. 124.
BC
 Y
AR
LXX ““PAMILIILE VARLAAM SI VLADAIANU

IB R
sesti de la 1769-74; el şi. scrie istoria intimplärilor "de răz
boiü din această vreme !. Un Costachi Varlaam are apoi în
altă ocupaţie a Rusilor, de la 1806 la 1812, un rost însemnat
ca Vistier. Era dușmanul puternicului Constantin. Filipescu

YL
si se află în fruntea unui număr de boieri de neam mare,
între cari vedem si pe un. Ghica, pe. un Brincovanu?. Îacă
de la 1802 el era în corespondență cu Hagiul din Sibiiü,

SIT
căruia-i dăduse în grijă pe fiica sa, așezată la Ursulinele din
acel oraș. Din scrisorile” sale care urmează cu acest: scop,
pănă în vremea războiului pomenit, àflám că soția lui Var-
laam se chema Frusinica, iar fatade là călugăriţe Marita 3.
Dalasa Medelnicereasa, văduva ER lui Ion Hiotu, era tot din
acest neam. Și 'la 1822 întîlnim în. rivaselé noastre! pe un
Nicolae Varlaam, care ‘era bolnav. - | IM S
NIV

‘ După 1812, familia, compromisä cu Rușii, își pierde insem-

nătatea pe carc tot Rușii i-o dăduseră. Doc
LU

LIV.
Vlădăianu sau Vládoianu.
RA

Înruditt cu Bräiloii-
(v. această familie) sînt Vlădoienii. Un
Păharnic Fota Vlädoianu face; la sfîrșitul veacului al XVIII-lea,
o danie pentru școală uneia din bisericile craiovene, Era
Vel Medelnicer numai, in 17685. Un M. Vlădoianu iscälest
NT

e
la 17429. Scrisorile noastre sînt privitoare la Clucerul : Ioan
Vlădoianu (c. 1811) si la Constantin Vlădoianu
(1827). -Un
CE

altul, ginere al lui Hagi Stan Jianu (v. 'această

familie), nu '
mai trăia la :1793. | 2 E
Unul din Vlădoieni tinea pe Eufrosina, sora lui Vodă
Mihai Suţu 7, 7 s
I/

i t 4
i
V. Zst, lit. rom.
+

in secolul al X Viti-lea, tabla,

Constantin Căpitanul ed, lorga, P. XXXI
AS[2]

I si urm,
Contrib. la ist, învățămîntului,
e

pp. 2-6. | . Nor

Ist. lit, rom, in secolulal XVIII-lea,
de

M, pp. 22-3, Cf. Gen. Cant. p. 512.

* Vol, XIII, pp. 225-6,
UI

- oo °
* Vol. XI, p. 225, nota,
Vol. X din colecţia lIurmuzaki, |
BC
 Y
AR
FAMILIA ZĂTREANU LXXI

LV.

IBR
Zätreanu.

Boieri gorjeni, de la Zătreni, trei membri aï familiei:

YL
Radu, Vlad, Matei apar la 1719!. Un Iordachi măsură moşii
la 17812. Un Constantin saü Dincă se află în scrisorile
noastre la 1821-3.: Fiul säü, Nicolae, era secretarii de pre-

SIT
fectură in 1857 3,

ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/

! Stefulescu, Zirgu-7iul, pp. 32-3.

AS

? Vol. XI, p. 226, nota.

4 Afărturit privitoare la Stirber- Vodă, p 669, n° 57. — Comunicdrr de
acte și știri privitoare la aceste familir oltene si muntene sati și la altele sunt
UI

afieptate de la interesul cetitorilor.

BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IB R
AR
Y
 Y
AR
IBR
YL
SIT
ER
NIV

I.

SCRISORI DE BOIERI.
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI

5216.—Vol. VIN,
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IB R
AR
Y
 Y
AR
IBR
YL
SIT
I. 18 Iulie [c. 1750]. ITavoqtózte. . . tp. poruncește unui
Costandin Popescul a duce pe Păvel Rosiianu şi Matei Mo.
ränglavul Ja hotäritul mosici Reace, cînd vor veni sătenii
cu popa.
2. «Lăzăret>, 14 Iulie 1768. H[a]g[i] Stan Jianu, biv Logft.
ER
za Vist., pentru o socoteală de toväräsie la negot, avută, în
NIV

1756, cu Pătru Luca. Vindeaü cordovane,

‘3. Ianuar 1778. D[umitrana] Stirboica!, Pentru cumpărături.
«Foita de tărgueli, cum arată în jos: ...1 toc tipsif si.un
toc talere..., I sità de cele bune, deasit, 2 oc[ă] arpäcas
LU

bunü, märuntü, 5 dramurf soflan, p! oc[ä] candel albă, 1 mă-

nusi fämecsti albe, 1 funt paleri, 2 funturi alice de ale mă-
runte de vrăbii, 1 funt alic[e] de epuri... Sitmintil, insá de
napu, dă gulii, de varz[ä] nemtascá i läptuer de cele invälite.»
RA

Adauge: «2 părechi de nasturi mari de aur, unii sucit, iar

alții cu robine în värfü, 1 cămașa voiniciască, I päreche iz-
mene neprinsä, I bränisor, care va fi mai greu, de
NT

fir, 1 blană
de guș de vulpe de Mosc, cu capacele ei».
4. 13 Iunie 1778. D. Stirboaica. Pentru o carätä.
5. Craiova, 3 Mart 1779. Zamfir H. .Gherghe. Pentru «2
CE

părechi desagi cu cărți», ce are în /ésdret D. , Stirboaica.

6. 15 April 1779. D. Stirboaica, Pentru un clopot stricat.
«Acest clopot iaste cumpărat de răposatul tatăl miei de Ifa]
I/

Lipsca, ci, dup[ä] cum vei vedea dum[neata] slovele ce sänt

la margină, tot acele slove să să fac[ä] si acum; ci, fiindcă
AS

- ai fost madem? foarte bun..., mademul să nu să schimbe,

! Era fata lui Constantin Strimbeanu si văduva lui Constantin Stirbei
(v. vol. V, p. 326, n° 116; p. 328, n° 121).
UI

* Metal,
BC
 Y
AR
4 - SCRISORE DE BOIERI

IB R
— că glasul acestui clopot.nu s’aü aflat din Olt incoacie.»
Cere si «atfá nämfasc[ä], candel albii».
7. 1-iù Maiü 1779. Eóotpóttog Kpsttovdésxog IMaydpyrzoc.
Pentru bani. — Greceste. |

YL
8. 6 Iunie 1779. D. Stirboaica. «Pentru clopotü..., erea
şi madem bun într'ânsul.> Salutà Bărbucianu si Catinca.
9. 1779-80. «Mariia Foteasca, Clucereasa.» Pentru afaceri.

SIT
o, 19 Januar 1780. Barbu Stlirbei], Serdar. Cere «patru
sfeagnice» de biserică. 2 mE
11. 2 Februar 1780. D. Stirboaica. «Să ei: materie de o
&ubea de care ştii că mi ai mai luat». Si pentru «sfesnice
de bisericí..., mai lungi si mai groase decit ceale de la
Maica Precista, si de la Sfeti Gheorghe . . Nu’ stiù, cocoana
ER
dumfital]i ce ș'aii mai cästigat, ci, orice
NIV
va fi, să le aveţi
bucuriia... Sa trimiti si pomenicu casii: dumfital]i ca să s[1]
pomeneascä la biserică... Si cíai de cel bun de Rusiia să-m
trimiti vre o 25 de dramuri, si materiia să fie ciuci coi, ca
LU

să-m ajungă.>
12. Maiü 1780. H[a]gi Stan Jiianul, Pahfarnic]. Pizteste "la
nuntă, Ja fiu-säü Zamfir. Vrea «o salbă de galbenii mari, pre-
cum ai dat si lui Zamfir salba ráposatel».
RA

13. 25 Iunie 1783. «St[efan] Präsco[veanu], Dvor(nic]*. » Sá

i se caute un grădinar. Va da 100 de lei «cu zapis». «Sá
fie meșter si de altuitu pomilor. » «Dvorniceasas mulfämeste |
NT

pentru mänusi.
14. 6 Septembre 1780. D. Stirboaica. Pentru un ceasornic
de dres. - E
CE

15. 6 Septembre 1780. St[efan] Prásco[veanu], Dvor[nic].

Pentru un grădinar: Va avea «si rămători si alte bacsäguri».
Să fie măcar pe: trei ani. Avind «simbrie grea», să-și aducă
cuneltele». După
I/

trei ani, «eü îl voi "trimite cu chieltuiala

mea... Pentru lămăi, ce-m scrii; vei şti că s' ati prăsit si aici
AS

multi, ci oameni nu avem, ca aceia să poarte de grijă. >

MES Novembre 1780: St[efan] Präs[coveanu], Dvor[nic]: ^
UI

1 Fiul ei — Stirber. dın ramura veche) Şi nora.

? Fost candidat la Domnie,
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERÎ ‘5

Despre grădinar. «Aşa socotescu că, daca să va lipi de mine,

IBR
nu va mai gändi de la urmă, ci, cum că, dupa viață murind,
imi va vedea săvărşitul, sau el mai nainte de mine... Va
avea de. la mine milă şi căutare.» .

YL
17. 12 Novembre 1780. D. Stirboaica. «Pentru ciasornic,
să mil trimeti la Vălcia, fiindcă este Mariuta, fii-mea, ispriv-
niciasă la acest jud[e]t.» Trimete «acest folcălucă (sic) de old,
15 de untu si 2 cascavale». Cere «o jumătate de funtu de

SIT
ciaiti fain, 50 dramuri de candel albu fainu, 50 dramuri roz-
marin pentru bucate, I sticligoará cu untu de anason». Si
caute emärgäritar, oriunde vei găsi, pentru Catinca, după
cum ai cumpărat fii-mif Stancăi Părşcovearicăi, să fie :ase-
ER
menea, si albu, curatu».
18. 6 Decembre 1780. «Mar[ia] Grädlisteanu], Manolachi
NIV

.Grädistea[nu] Med[elnicer].» Să li scrie cit costă o carätä, «in-

năuntru cu catifea de lănă rosic, p'afară cu o vargă de auru
şi cu una verde, si pán varga cea verde să aibă floricele, si
dricu să fie iar asemene roșii. Trimise maica un burdufu cu
LU

untu si doi cascavali». .

19. 20 Ianuar 1781. St[efan] Prisc[oveanu], Vor[nic]. Pentru
grădinar. «De la o vreme încoace, alte lucrări nu avem, de-
RA

căt, fiindcă am avut dăruite de la D[umne]zeü fete multe,

carele, viind la vărsta căsătorii, una după alta, tot mărităm
căte una din an în an, precum şi acum, în luna aciasta, la
NT

IO zile, am avut veseliia a nuntii a fiicii noastre Sultanii, pe

care am dat-o după fiiul al răposatului Stolnecului Ioniţă
Bäläcean, cu care rămăsese maică-sa micu de taicä-säü, și
CE

acum, fiind venit la värstä, l-am făcut ginere.» . |

20. 21 Ianuar 1781. D. Stirboaica. Pentru «rozmalin de
care .sä face în grădini, ca .să ne fie pentru bucate,
iar dum-
[neata], în locul rozmalinului, m'ei trimis stafide negre...
I/

Pentru policandrul Sfintei Troifä..., să aibă 24 de sfesnice.» -

Cere şi un grădinar. | tn
AS

21. I2 Februar. 1781. Amza Jianul, Slug[er]. Sint sänä-

tosî «Costache, Grigorascu, noru-mea Ilinca». El e bolnav
si „«pătimesc viia[á] foarte slabă», fiind si bätrin. «Läudat
UI

să fie numele Domnului pentru toate... Al doilea, staü la

BC
 Y
AR
6 SCRISORI DE BOIERI

mirare că, păn te chemam:, nepotu Costandin, scurt, tot eram

IB R
mulfämit de cite o fiiască scrisoare, ce priimiam de la dum-
[neata], iar, de cănd milostivul Dumnezäü te-ai învrednicit
de te-ai făcut hagiü, vaz că cu o mare: părăsire ne-ai pus

YL
la uitare, — din ce pricină, nu stiü; Ci te pohtesc; nepoate, mai
întorce-t firea de mă bucură, pin am viiat[X] de a mai priimi
fiiască scrisorea dumjital]i. Pentru altele întru care ne aflăm,
nu iaste mai putin

SIT
' decăt bătaia Eghipetului, care Dumnezäü
arătă prin Mois) prooroc: atăt ai făcut Dumnezáü milă pan
acum, de nu iaste moarte între oameni, iproci.» Cere cuțite,
linguri .de argint si «o carătă pentru noru-mea,:sati'o botcä
bună
Beci,
cu coperis
iar să nu
dinainte ; numai: drugi
fie pus în lat...,
ER
că să
să fie modă
foläsazä în jos numai
ca de

decăt, ci să fie muchie... Văpsala hutcii să fie rosie, si

NIV
lucru tapin.» ^ ° =
22. 18 Februar 1781. St[efan] Pärs[coveanu], Dvorfnie]. fi
pare rău cá grădinariul are dropicä. Dei află aitul la Mart,
«de
bucurie ce as dobăndi, nu ştiu ce mulțumită aș da d{u]miltal]i.»
LU

23. 29 Mart 1781. St[efan] Präs[coveanu]. Pentru: grădinar.

L-a căpătat prin judecată, I re
24. 17 April 1781. B[arbu] Știrbei], Serd[ar].
Cere «o ladă
RA

de farfurii, adec[ă] un tacäm : de masă de 24 de personii,

cu tote cele trebuinciosá, si 24: de servete
si cu.masa lor,
să-m cumperi d[u]m[neata] si un’ cort
nemtesc, de cele de
NT

care vei socoti d[u]m(neata]».

E
25. 17 April 1781. D. Stirboaica. Pentru
boala'sotiei sale,
Catincăi. Să trimeată dohtor. «li vom
da tl. 500, și alte da-
CE

ruri vor fi pe d’asupra, iar, cänd nu va vrea Dumnezeü, îi

vom da acci 50 de galbeni; si cheltuiala: d[u]m[nealui]
de la noi, va fi
máncarea in casa mea, şăderea în casi.»
Notă: «Instintez dum[italli
I/

pentru noru-mea Catinca: s'aü .

măritată, de 6 ani acum, la Mai; ai fost atunci ca de ani
AS

16... Natura este iute, si s[X] mănie de fiestece,

si are dor
in sale si durere là oase $i slăbiciune...
Fie-mieü Bärbu-

o ap le on Juno emi doi

ccanu este ca de ani 28.» - o Ea A
UI

vesülia fii-mieù Ghiţă, că, măcar

BC
 Y
AR
SCRISORI DE. BOIERI 7

ci dumf[nea]luf Dvor[nicul] Präscoveanu să află la Bucuresti,

IBR
dar, puind tot feliul de silintà şi mijlocitori pă dumnei
Stolniciasa Stirboica i pà dumnei Stolnicfas[a] Bengească
de i-aü scris dumisale, si l-am. plecat de ai primit să vie

YL
du-un[ealui] aici, să facem nunta, undei sint toate rudeniile
du.nisale si ai mici.» Pofteste pe Hagi Constantin Pop la
nuntă. Păunica să schimbe așa «acru». E pace; «aerul este
frumos si drumul bun... Pohtesc doi pul, unul de lămăe,

SIT
altul de näramzä..., în o ladă, dar să fie de lemnu, ca să _
nu să spargă, şi să fie căt de mici.»
27. 3 Main 1781. B[arbu] St[irbei]. A trimes feciorul «cu
rădvanu şi, cu un podvonicii (sic)», pentru a lua pe qo/foriă.
ER
«Pentru doi coti de orbote albe faine si pentru o apără:
toare Catincăi... Pentru o ladă cu farfurii.»
NIV

28. 25 Maiù 1781. Zamfir Jianu, Cluc|er]. Pentru doftorile

fratelui, Gheorghiţă. Trimesul lui Știrbei Serdariul a venit
cu edoftorul». Se ceruse şi «unt de scorţişoară, ce-i zic läti-
neste: «oleum cannéllae», scrie Gheorghe însuşi.
LU

29.:24 Tunie 1781. D. Stirboaica. «Fiindcă, cu ajutoru iul

Dumnezeü, zugrăvesc sfânta biserică si nu am aur, să-m cum-
‘peri doaozecide tefele,—numat să fic bun, să nu fie de cel
RA

lesásc..., tefeaca cáte t! 3 p', dán cel bun... Din pricina

omului stă lucru jos... De acest fel de văpseală de care
trimisei dumfitalli mostră.»
NT

30. Craiova, 26 Iunie 1781. H[a]gi Stan Jianu, Pahfarnic].

« Pentru lämäiü, portocalii si alte ce mi ai trimis dum[neata]
pentru nunta fiu-mieü... Hotärärea ce am fost avut cu dum-
CE

[nealui] Dvor[ni]c[ul] ca sa facem nuntaîn Rusalii, dar, fiindcă

Märii[a] Sa Vod[ä] l-au făcut pă dum[nealui] iar Vel Dvor[ni]c
halea, şi, după milostivirea Mării Sale, vrănd ca să cinstiască
şi pă fiu-micu Gheorghle] cu boerie, Lai trimis în Bucuresti,
I/

si lait miluit Mariia Sa Vod[ă] cu boerie: Vel Satr[ar], si

s'aü intárziiat la Bucuresti... La Julie va lua voe ca sä vie.» |
AS

31. II Julie 1781. B[arbu] St[irber] Serd[ar]. Pentru «nişte

vinü de muscatii». |
La 30 Maiii ceruse şi «cort şi farfurii».
UI

32. 13 Julie 1781. D. Stirboaica. Cere. văpseli pentru bi-

BC
 Y
AR
8 SCRISORI DE BOIERI

serică: aur, argint, grigüpanü..., aspru la mănă şi grei

IB R
la
trasi ... Acum iaste vreme de lucru.» D
33. 15. Novembre 1781.
Ioan Brăiloi, Slug[e]r. Pentru bani.
. 34: C. 1782. [Barbu Stirbei] Pentru «o cutie piluri de

YL
curâţiinie, ce si numescü piluri de Franciifurti, să le fac[ă]
la apătecărie, că iar mă ciarcă neputinfa ce am».
35. 26 April 1782. D. Stirboaica. Pentru «dozo basmale,
fachiolü, cu

SIT
märginile de mätasä...,. pentru Catinca», si
«pentru policandru», la o biserică, pentru «zaharü» (în Craiova
oca cra 2 taleri), «doao părechi mănuși de piiale: o păreache
să fie albă si alta albastră, —numai să fie mai micsoare»..
36. 8 April 1783. D. Stirboaica. Cere «doao basmale fru-
moasä, de celle] ce port’ domnele la peptü, si o păreiche de
ER
mănuși pentru Bărbucianu, si basmal[ele] mele să nu fie albe,
NIV
să fie altă față, si să fie lucru maf noo. Pentru pantofi ce-mi
scri! dum[nea]ta să te fnstiintäz cátü să fie de mari, —sä fie
pe picioru cocone Păunicăi.» 7
37. Craiova, 9 August 1783. B. Stlirbei], Pah[arnic]..«
LU

Pentru
rám|á]tori mici de strănsură, flindcă de atunci
i-am pus pe
porumbü, şi sănt grași... Pote vor veni niscai negutitori
sirbi
din Tara Turciascä.» Cere «10 sticle. fruntineag»
!.
RA

38. Craiova, 21 Mart 1784. ZamfirH. Gherghe.

«D[u]m-
nealuf coconü Ghiţă Bengesc[u] s'aü logodit cu fiica d[u]m-
(nea]luf Banului Dudescul? $i, după Paști, numai decăt ieste
NT

trebuintä de a veni et singur... Va să meargă dum([nea]lui la

Buc[u]reşti, să facă nunta.» | | .
39. 22 Mart 1784. B[arbu] S[tirbei], Pah[arnic].
Cere a se
CE

aduce Catincäï de la Beciu «apa de

obraz». — |
40. 22 Matt 1784. B[arbu] St[irbei],
Pah[arnic]. Cere sa
i se trimeate gazeturile prin negustorul.
Iovipale.
41. Craiova, 4 April 1784. B[arbu] St[irbei],
I/

Pahjarnic]. «Pen-
tru apa de Spa [si] 100 pahară de vin, să nu fie de cristal,
ci
de cele urdinari, si
AS

fr'o 40 caranfile. Pentru rețetă ce am

! Frontignan, vin muscat,
|
* E jupäncasa cu islic de blană pus spre ceafă
și cu părul ridicat în sus
UI

de o panglică, de care vorbeste lady Craven,

în Voyage en Crimée et à Con-
stantinople,.en 1786, Londra, 1789, P. 417 si urm, |
BC
 Y
AR
J

SCRISORÍ DE BOIERI
nivereitz ul lac

9
nenn

IBR
trimis dumfitale], scrisă Ietineste, de niște apă de obraz care
att esit acum.»
42. 5 April 1784. D. Stirboaica. Copiir ci, Bărbuceanu şi
I

Catinca, sînt bine; ca, cu «patima durerii capului». «Miliortü,

a HOC)

YL
cätelu, care mi l-ai trimis în trecutu an, att murit; care mare
englengeà si petrecere dán vreme făceam cu dansul.» Să-i
Aee

afle altul, «frumosel si costirl», Salutări soacrei, Hagiica, si

SIT
soţiei, Päunica.
43. 24 April 1784. Bfarbu] St[irbei], Pahfarnic]. Trimete o
scrisoare grecească la Gheorghe Vendoti, la tipografia Iosif
Baumeister, in Viena. «Trimisef dumitale si aciastă ER carte a
lu chir Gheorghe Vendoti, ca să o cetesti.»
44. 17 Maiü 1784. B[arbu] Suirbei], Pah[arnic]. Pentru nişte
cai ce ar vrea să cumpere în Ardeal.
NIV

45. 17 Maiù 1784. D. Stirboaica. <Să-m gititi un cätälus,

după cum era Miliortü, ca să-m fac cu dänsul pufinticä en-
glengea, pentru trecerea din vreme; numai să fie după cum
LU

era Miliort, cilibiù.» |

46. 26 Julie 1784. D[arbu] Stlirbei], Pah[arnic]. Pentru
gazeturi, ce ad sosit lui, lui Jiianu, Sărdariului Farfara, Cai-
macamului ; una a dato «Pit[a]ru[lui] Nicolache». Trimete «2
RA

pärei[chi] papuci de Tarigrad».

"47. 7 August 1784. Ioan Ot[etelesanu], Sátr[ar]. Se plinge
că i s'a scris «cu semetic: nu mă pohtesti. pricteneaste si
NT

a-m scrie ca unui boiari, ci-m poruncesti întocmai ca unui

supus al dumfitalli; care, de erea să daü răspuns după scri-
soarea dumfitale], te împărtășai si dumn[eata] la intristarea
CE

mea ce m'aü măhnit din scrisoarea dum[itale]... Chir Hagi,

noi numat dorim de dum[neata], iar nu ne teamem: locuri
sfinte ai călcatii, în Scriptur[ă] eşti adäpatü, ci ado-ti aminte
că zice Sfânta Evanghelie : «cine ești, de judeci slugă striinä>.
I/

A împlinit diata tatălui, Vornicul Ilie, şi cu privire la bi-

AS

serica din Craiova. |

În alt bilet, cu aceiași dată, cere <o butcă, măcar să fie şi
pufintel purtat[ä], şi să fie, ori englezasc[ă], saii de Beci:
UI

numai să fie naimodu, frumoasf[ä] și fapänä... Să nu fie la altul

asemenea; frumoas[ä], fapän[ä], uşurică, si mal eftioar[ä]>.
BC
 Y
AR
10 - SCRISORI DE BOIERI

IB R
48. Rimnic, 10 August .1784. Gheorghe Jianu, Sätrfar].
«Pentru servisul de portulan..., am scris la Beci la sor
Raicovici, ca.si le cumpere, si să fie tot un feliü, de 48 per-
soane, care să le asez în trei lăzi... Astăz luarăm înştiinţare

YL
cum că dumfnealuî| Banu Dudescu ati plecat din Bucureștii si
vine la sfintele mănăstiri pentru închinăciune. Poftesz pă
dum[neata] ca sim cumperii trei buteluri vin de Tocaia și

SIT
patru de muşcat, însă patru de mușcat şi trei sticle brabantäel
şi patru funturi pişcoturi, însă, dă cele lungi, doao funturi, si,
dă cele mici, doao funturf. .. Si rozol de Breslau.»
La 14 lulie spusese cà tacimurile sînt pentru ctrei obroaze».
Se cerea «un obraz mare». — Doria la 14 Novembre «bu-
teluri fruntiniiac, butelurf untdelemnü». |
ER
49. 14 Novembre 1784. Cost. Gian[oglu], biv Vel Clucer.
NIV

Cere «un cätälusi de cei mici, flocos ; un zävod de cei mari,

de Beei... Foarte să fiie mic, încăt să nu mai fiie în
toat[ä] Evroapa mai mic decăt acela; să fie si flucos, cu păru
LU

slobozit si mole,— fiie si cäfea... Zăvodul să nu mai fie altul

mai mare nici în Deci, si învăţat la vite.» Si pentru doftorir.
50. 15 Decembre 1784. Ion Brii[loiü], biv Vel Stol[ni]c.
Pentru «o butcă .noaă, nu vreo coptură veaiche si suliminit[Á],
RA

ca ceale neveaste bäträne, stirbe si suliminite, ci sà fie tânără,

frumoas[ä]; postavu sà fie verde, si denapoi să aibă 2 oa-
meni loc a sed[è] pa laditi, iar de nainte să aibă scaun
NT

umblător cănd va fi -trebuintä să poată sädea și pă scaun |

alt 2 oameni; burdufu să fie, nalt și corona cea de asupra
să aibă acel meșteșug să. s[ä] slohoazá păn aproape de bur-
CE

duf, ca să nn zbiceascä ploia,si să aibă 2 sticle mai mici si

la coroan[ă), ca să s[X] vază înnainte cănd să va slobozi si
perdelele, dup[ă] obiceiü; scările să fie ca la carătele cele
I/

englizăşti,.să s[X] închiză supt butcă, si.la picere jos cu lä-

dit|ä] pentru de a: pune: în călătorie tipsii, talere si altele.
AS

n locu ce sade viziteu, să aibă burduf păn jos, de a pute

pune viziteu trăistele, fräne si altele ; și.să nu fie grea: cát -
‘de uşor de s'ar putea, şi. bună, dar si mai eftioará... Am
UI

înbătrănit, am slăbit, am lăsat si barba, să fie un lucru mai

frumos.» i ev ' |
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 11

IBR
51. 29 Iunie 1785. D[umitrana] Stirboaica. Pentru ce a dat
«să cumpere Catincăi: o basmà de orbot[ă] albă de gätü...,
aseamine cu care ai cumpäratü nepotei Dumitranei». Si
pentru cun funtü de candelü albii».

YL
52. 14 Iulie 1785. B[arbu] Știrbei), Pah[arnic]. Pentru buteä si
«doi telegari» ce: se vind cu 20 de galbeni. "u
:53. Tirgu-Jiiulut, 1-iü August 1785. Mavovi). Pres] IIo-

SIT
Aldo]. Pentru bani. 0 5
54. 16 August 1785. H[a]ei Stan Jianu, Pah[arnic]. Pentru
moartea « prea-iubitului si proc[o]psituluî si intäleptului mieü fiti
Zamfir», mingtindu-l ca pe Iov. « Focul ce arde apururea în inima ER
mea... Mie tot mi. s|ă] pare căci este in vis acest foc ce
m'aü călcat; im. pare că este dus în vre o călătoriie sau în
vre o slujbă, de nu-l văz. înnaintea ochilor. Mici, iar, cănd îm
NIV

vine cite o scrisoare de la vre-o rudenie saü de la vreun

prieten, de mängäere, si-m scriü de măngăiere, cunoscănd că
este adevărat focul ce m'aü călcat, îm aprind focul jale,. . ..
As fi pohtit, pentru păcatele mele să m{ä] fie pedepsit Dum-
LU

nezeü ori cu pagub[a] de a pierde tot ce amü, ori miie sä.m

fi dat patim[%] de, boaljä], să pätimese pân la sfirsitul vieții
mele, în scárbe si în dureri, şi să fie trăit ráp[o]satul, cà, la
RA

lipsa ce m'aș fi aflat si la durerile boalei, m'aș fi chivernisit

si m'as fi mängäiat după înțălepciunea ce avea; numai, nepu-
tänd întoarce focul ce m’aü călcat, zic şi ci că: Domnul al
NT

dat, Domnul aü luat, si pote fi cä.va Dumnezeü la sfärsitu

mică să nam nici-o mängäiare, câ la el im era toată nădej-
dea... Si. vrăjmaşii. mici vor fi la mähnire, si vor zice de ce
CE

să nu pàtimesc cii- dureride lipsă si de boalfä] pentru pä-

catele mele, ci să întămplă moartea lui fără vreme si farà
pricină de. moarte, că, fiind sän{ä]t{os] vränd | sä fle maï sä-
n[ä]: os, s'aü insalat de
I/

un becisnic doftor ce avem aici, si,

din doftoriile ce i-aü dat, la noa zile Lam. ingropat. Oh, oh,
e foc m'au călcat!>
AS

ss 20 August 1785. Cost[an]d[in].Gianfoglju. «Fiindcă acum

aii venit vremea prepelitilor si coteiul ce l-am avut,aü murit, şi
UI

acum mă aflu far cotei... Să-m găsești un. cotei bun, frumos,
cu urechile lăsate, lungi; să fie soi bun, a căuta si prepelit, si
BC
 Y
AR
12° . SORISORÌ DE ‘BOIERÌ

IB R
a scoate din apă, mai: în. scurt cu ‘toate sarturile lui si, de
să va găsi să fie cità, si mai bine ar fi, iar, de nu sà va
putea găsi cità, să fie si căine, numai să fie soi bun.»—P. 5.
Fac o bisericuță «gii trebuie două sfesnice de alam[ă]...,

YL
si doao mici, de umblă copii cu ele». |
56. Bucureşti, 26 Novembre 1786. H[a]gi Stan Jianu, biv Vel
Postelnic. A venit aici ca să. se judece pentru moşia Drăgo-

SIT
testi, ce o are de 20 de ani, cu eneste säret dă clocoi».
Domnul La făcut Postelnic ‘paià. «De acum înnainte, cănd
imü vei scrie cărțile, de supr[a] cu acestü .titflu]: biv Vel
Postelnic».
57. Craiova, 28
u
Decembre
|
1786.
ER
|
H[a]gi
|
Stan Jianu, biv
Vel Postelnic. «Pentru cinstea boerii Postelnicii ce m'aü miluit
NIV
Măriia Sa Vodă, că, înştiinţare luînd, at avut mare bucurie,
făcăndu-mi orafie ca să trăiască Măriia Sa Vodă şi eü să
mă învrednicescu şi la altă cinste, mai mare... Si ei rog pe
milostivul Dumnezeu ca să trăiască Măriia Sa Vodă], să-l
LU

avem Domn şi stăpăn pănă la adănci bätränetä în luminat

Scaunul Mării Sale, cu norocire... Pentru că aciastă cinste
este marc boerie, din 'protipendadă, și, măcar că din proti-
pendadă este al doilea
RA

după Vistieri-Mare, dar mai nainte

vreme, la Domnii trecut, aciastă boerie o avea boerii greci
din cei mari, feciori de capichihaele şi gineri de capichihaele,
cei care erea tot omurul! în mäinä-le : care Măriia Sa ráp[osa]t[ul].
NT

Grigorie-Vod[ä]? pe dumnealui Banul Hrisoscoleü din Pos

telnic l-aü făcut Ban-Mare, si Märiia Sa Mihaï-Vodä cel bitrán?
pe räp[o]s[altful] Postelnicu Ianache Murizi, tatăl Dvornicului -
CE

Muruzi de la Bucuresti, din Postelnic l-ai -făcut iar Ban (pre- |

cum $i alti Domni asemenea), si apoi iar pă dum[nea]lui
Banul Hrisfos]coleù Măriia Sa Alecsandru-Vodă Ghica din
I/

Ban-Mare l-au făcut iar Post[elni]ci, iar din boeri greci

cei mai mulți, din Postelnici dragomani si apoi Domni,
si
AS

aciastă boerie, cum zic, o avea numai boeri greci, fiind

la

1 Toate trebile, -
UI

2 Grigore Matei Ghica,

3 Racoviţă.
BC
 Y
AR
SCRISORÌ DE BOIERI 13

‘ Tarigradü cea mai cinstită boerie, şi aici în ţară cu toată

IBR
puterea, iar Măriia Sa Vod[ă], ca un milostiv Domn şi stăpăn,
nu deosäbeste pe boerii greci dintre boerii pămănteni, nici
pe boerii pămănteni dintre boeri greci, ci voeste ca să fie

YL
toți de o obşte, si pe cei vrednici si credincios boeri greci
i-ati cinstit cu boeriie din boeriile pămăntenilor, precum pă
dumnfea]luf Post[elni]c[ul] Ralet l-aü făcut Vel Logfofält. Asa si
pe boerii pämänteäni, le-aü dat boeriile Grecilor, si, din boeri

SIT
pămănteni, pă dumnlea]inf Dinu Filipescul, din Cluci[a]r halea -
Postelnic, si pă dumnealui Scarlat Ghica, fiul dumnealui
Banului Ghica, din Cluci[a]r si Ag’ iarăși paid Postelnic, ca si
pă mine (vränd Märiia Sa ca să nu să deosăbească nici ER
partea Craiovei de București), pă duminealuï Clucifa]r Gianoglu
din Cluci[a]r paià, Spătar, pă mine din Pah[a]r[nic] paià, Postfel-
NIV

nileü. Eü, după trebile ce aveam la București, după ce m’aü cin-.

tit Măriia. Sa cu boeriia, mi s'aü făcut si tain de cheltuială
si alte icramuri!. [Iotárirea îm. crea să şezi, nu numai Cră:
ciunul să-l. fac acolo, ci si Pastile, dar, intämpländu-säo tre-
LU

buintä aici la Craiova, m’aü pornit Máriia Sa Vodă cu menzil,

de am venit, şi, pănă cănd va fi voia Mării Sale lui Vodă, mă
aflu aici la Craiova.»
RA

58. Craiova, 23 Mart 1787. H[a]gi Stan Jianu, Post[elnic]. «Si

Tara-Turceascä si Tara-Rum[á]neasct la un Turc saü la un
cioban, căte trei-patru. negutátori ai dat bani, si. oile de
NT

iarnă s'aü präpädit mai toate, si acum unii din lănari. aü-
tremis oameni de string „pici de oi. moarte, cu ce pret le
găsesc, si ati prins toţi tabaci de le zmulgu, si zmulturile
CE

le-aii. tocmit cite 13 parale, apoi lina de tunsură, unde va

mai rămănea, socotește la ce pret va să iasă da
„59. Craiova, 14 April 1787. H[ajgi. Stan Jianu, Post[elnic].
«Astiz, viind dum(nealuji Cluc[e]ru Serban dela Buc[u]resti,
I/

me-aü adus veste că Măriia Sa Vod[ă] vine curănd aici la

„Craiova, şi aicea nui găsesc cele ce trebuesc oränduiala .
AS

mesil, ci te pohtesc ca aceste ce le insimnez insus dum[i-

talli, să mi le cumperi ca s[ă] fie bunfe] de mas(ă] dom-
UI

! Onoruri,
BC
 Y
AR
14- SCRISORI DE. BOIERI

IB R
neasc[ä] ; însă şi să le aşăz dumfital]i în cutii. cu bumbac
si cum vei sti mai bine, ca s[ä] nu s[ä] farime, si să le puie
în doa lăzi, ca s[ä] poată pune pe cal să le aduc[ä] mai in
grabä pän la Cälimänesti, cä scriü si lui Costandin Ocnaru,

YL
ca iarăş pe cai să mi le încarce, să ajungă mai înnainte, păn
a veni Măriia Sa. Însă: 12 sticle vin de Tocai, 12 sticle
vin de Ren, 6 sticle undelemnü de Proventiia, 6 sticle de

SIT
rozol de Franti saü de alt feli, nu de cel ce s[ă] vinde în
targi, de 24 de persoane un aufsati de zahar, cu tot felu
de figuri, precum ierea şi cele ce le-ai trimis la nunta fiu
micii Ghitfä], asäzindu:le in’ cutii rätunde cu bumbac; ‘un
naimod ce-m spusfe] nepotu că obicinuesc la masa domnilor,
de zahar, ca o dumbrav[ă] si cu:jigănii cum obicinuesc de
ER
le fac, și de argint, pentru podoaba mesei; 4 copuri arpäcas
NIV

de cel fino, mărunt, 4 funti prezintin, 6 funti orez de Italiia,

4 funti piscoturi de tot felu, 2 funti cärnati, salami dusi (SIC),
numai să fiie proaspeţi; de s[i] va găsi si nescaivas vin de
LU

muşcat, să-m trimití 12 sticle, numai să nu fie stricat, atăt

acesta căt si cel de . Tocaia. 2 pomlulsori, unu de lăm[ăli
si altul de naramzá in lädifa, de s[ă] va putea și cu rodu
lor sad cu flori, fiic şi mai mici, dup[ă] cum. Lal trimis si
RA

la nunta lui Ghiţă. Să cercetezi de să vor găsi doi armăsari

telegari, murgi saü galbeni, cum numai să file frumos[i], si
nu tocmai mari, ca cei negri af Clucfe]ruluï Stirbei, numai
NT

tineri şi. sán[át]os, si să m[ä] înstiintez cu citi bani si. pot

lua, si o pereche hamuri cum ‘ai fostii ale Caimacamului
Suţu... As vrea vre-un lucru raritet, măcar şi de treizeci
CE

galbeni, numai nu stiü; ci pentru aceasta să m[ä] : instiintez |

maf în grab[ă).ca să trimiti, în cai de olac, doaoä sfesnice
de argint cu mucärile lor: știi că are dumnei varä-mea...
Poftese ca să mi le trimitet, înștiințăndu-mă si cat bani aii...
I/

Si să-m trimiti si. patru. funturi lumănări albe, mici ca ‘de

AS

cele de săi; ... naimod, ce-m spusă nepotu Ianache că obici-

nuesc domnii la masă, ca o dumbravă și cu jigăniide ar:
sint, să mă înștiinţăzi cXti bani are, ‚ca, dem va fi trebu-
UI

incioasă și si prinză loc, să scriù să vă trimit... Cate doi

lotü frunzișoară, scorţişoară, nucsoara, poftesc să trimit».
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 15

60. 24 Maiü 1787. Nedescifrabil. «Postav verde tăiat cu

IBR
colțuri... să se puie pe marginea unor piel... Si mai ales
la botu piei, fiindcă este tăiat oareșce...» Pentru o piele
de urs. «Fiindcă, precum zic, pielea de ursu voii să o aibu

YL
pe pat în loc dá mindiriü, iar pieile de capră voiü să le fac
în loc dă perine; însă să fie boia, adec[á] vápsea, de aceia
care să nu să curețe, să s[i] mănjască hainele.»
Craiova, 4 Iunie 1787. H[a]gi Stan Jianu, Post[elnic|.

SIT
Pentru armăsari: «cánd ai priimit scrisoarea, i-ati trimis grofi-
afară pe la iosaguri... Ai găsit doi murgi si doi negri, dar
bătrăni, de cate zece ani, iar la grofü Michesi ai găsit o pit
reiche armăsari galbeni
ER
cu'coama neagră si cooada asemenea,
şi picerile din genunche la vale negre, numai la un picior
dinnapoï pintenog, si de căte 6 ani; numai unul, cănd este
NIV

in grajdi, tine ureche lăsată, dar, cănd îl pune la ham, tine

ureichile bine. [Cerea 105 galbeni. Îi află cu meteahnă.] Că
acestiia vol să dad Mării Sale luf Vodfä]. Ci, fiindcă venirea
Mării Sale aici, cum poruacea, văz cá i sau mai făcut ză.
LU

ticnire, nu știi pani cănd», sí mai caute. Ar vrea şi el

doi, «jugani». «Măcar că Märiia Sa n'aü venit pănă acum,
dar tărguelile ce mi le-ai trimis, le-am trimis Mării Sale, si
RA

le-ai priimit cu mare cinste. Ci aș vrea mai frumoasă încă

sárvitiia aceia care este la domnii cei mari, si cu picerele
de argint.» A scris si la Viena. Vin de Tokai să caute acolo,
NT

la Tokai saü la Viena. |

62. 29 unie 1787. Bfarbu] Stfirbeï], Cluc[er]. Pentru «patru-
zeci de portioane de doftorii».
CE

63. Craiova, 23 Iulie 1787. H[algi Stan Jianu, Post[elnic].

«Fiind milosiivirea Mării Sale lui Vod[á] asupra casii mele,
pe fiul mieü Stänuf l-aü cinstitü cu boieriia Vel Särdari,
care dupé vărsta lui iaste prea malt, dar, vränd Măriia Sa
I/

ca să miluiască şi să -cinsteascà casa mea, l-au făcut; care

nu sânt vrednic a face căzuta multämitä.»
AS

64. 8 August 1787. St[efan] Pars[coveanu], Dvoi[nic]. Aude

că va veni la Craiova. Pentru Ion Ungureanu grädinariü,
care se arătase betiv.
UI

65. Craiova, 27 August] 1787. H(a]gi Stan Jian, Post[elnic].

BC
 Y
AR
16 SCRISORI DE BOIERI

«Să-m cumperi zece copuri de ulei, că foarte îm trebueste,

IBR
că aici.la besericä la Pătru Bodu (sec), tămpla fiind veiche,.
am surpat-o, si am fäcut-o din noü, si cu ștocaturi si stälpi.
de dveri,si coroanele foarte frumoasă, si am tocmit un zu-
grav, iarăș meşter mare,

L
ca să o poleesc cu aur și cu argint:.
am trimis la Beci de mi i-aü luat Raicovici.»

ITY
66. 12 Novembre 1787. Yxap}dtos [Scarlatachi] D«ízac,
Meyas. Aojo[0svqc]. Pentru afaceri. Pecete cu un lei privind
intr'o oglindă. | |
67. Decembre 1787. H[a]gi Stan Jianu, Post[elnic]. «Pentru

RS
fii mici,—Ghif[ä], vei fi infäles că iaste ispravnic la Tärgu-Jiiuluf,
cel mic iaste la Mehfeldfinti] cu oeritu; eü sint încărcat aici!
cu toate oränduelele zah[e]reli; care vá va spune
IVE
Costandin
Ocnar[ul] că nici măncarea nu-m tihneste.»
68. 21 Iulie 1788.. Lucruri depuse de Portarul Marcu:
anterte cu satale (de vară si de iarnă), «I: ceainic de ar-
UN

gint..., o cutie de zah[á]r, de argint; un toc cu şase perechi

cuțite ..., Şase izmene de borangic noao, t berberlic ! cusut,
doaá tocuri de pieptine, cusute cu fir..., o sca de argint,
1 giubea canarie cu cacomu, o părechi scări de cal galbene,.
AL

de alamă». |
69. 5 Mart 1789. «De la Bozieni, din "Ținutul Niamtuluì,
al Moldovi.» Scarlat Cămpineanu. Pentru un împrumut.
E
TR

în «tara streinä>. |
70. Craiova, 10 Decembre 1789. Hagi Stan Jianu, Pos-
t[elnic]. Pentru -fiica fetei luisi ginerelui mort, Nicolae.
EN

71. 6 Ianuar 1790. Varlam Sărd[ar] Budisteanul.

Vrea să
aibă de la Bec? două butcl. «Potcile să fie pă
fiară engle-
„zești, să s[äl legene, si să fie poliite, cum si
butca cu aur
/C

din destul polcită, si jugrăveala frumoasă. Iar făptura

să fie
precum să obicinueste aice la noi, iar nu de cele
cu uși, si
înlăuntru înbrăcată cu flus frumos». Pe V?:. «Ispránici
de Ja
I

Piteşti».
AS

72, 8 Ianuar 1790. Trei Murgäseni, pentru

o.nuntă în fami-
lie, ecu copilu d[u]m[nea]lut Mateitä Fileșanu,
biv Vel Sărdar».
UI

l-Prosop de bürbierit, . -
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI | 17

73. Craiova, 5 Maiü 1790. H[a]gi Stan Jianu, Post[elnic].

IBR
Pentru noră-sa, supărată de «gazdă», care-i spune să-și cate
calt sălaş». Ar cumpăra el casele. «Am multe calabalăcuri,
dulapuri, mesă, scaune i alte bagateluri. Boltele ce aveam

YL
cu chirie, de tincam marfa mea.»
74. 9 Maiti 1790. Hfalgi Stan Jianu Post[elnic]. Pentru
intorsul nurorii şi boala lui de piatră. «Totdeauna mă apuc[á]
in partea din stănga, in deșărt, aproape de spinări; pe semne

SIT
la rínunchí... Noru-mea, acum la plecare, fiindcă am avut
cunoştinţă cu toți domni, ca să-ş ia zioa bun[ä] dupe la
doamne, va găsi vre-un hinteü cu plat[ä], să nu meaarg[á]
pe jos, măcar că am scris si o carte de închin[ă|ciune la
ER
Măriia Sa grof Betlen Ghiorghe, si am dat rug|ăjciune Mării
Sale doamni ca cu Măriia Sa să meaargá pe la gubärna-
NIV

torita si pe la alte doamne, ci poate că nu va merge pe la

toate doamnele, ci numaï unde va putea să meaargă... Pă-
rinteluf duhomnicu mă închin.»
75. 30 Maiü 1790. Cost[au]din Viis[o]r[canu], Aga. Să i se
U

trimeată două sfeșnice lucrate la Sibiiü cu alama lui. Päu-

nica să-i spuic ce scule se află de vänzare.
AL

76. 10 Iunie 1790. Cost(an]din Bengescu, Agă. Trimete

Hagicäf «23 perechi broaste».
77. Craiova, 13 lunie 1790. H[a]gi Stan Jianu, Postelnic.
TR

Pentru boala sa. «Fiind[că] apoteca s'aii arădicat de aicea de

multă vreme şi s’aü dus peaste Dunăre, că acolo este steabu.
Şi acuma să apropie
EN

şi Sfete Petre, unde să slobod si zi-

lele de post.» Să trimeatä doftoriile de acolo.
78..26 Tunie 1790. B[arbu| Știrbei), Vor[ni]c. Trimete lu-
cruri acolo; săi cate deposit. «Numai pă supt cumpät să o
/C

faci dumn[eata]. aciasta, pentru ca să nu să facă tevaturi».

79. August 1790. Lucruri depuse ein pästraritä» de Vel
Logofătul Manolachi Grädisteanu la Sibiiă : «1 rahtu de ar-
I

gint cu resmeaoa ? luf..., trei flori de haga, o strecurătoare

AS

de cafea, t lacrăciooară cu hărtii..., ‘1 tas de argint poleit,

! Era la Sibiiü, în bejenii, pentru räzboiü.

UI

' ? Rostul,

. $216. Vol VIII. 2

BC
 Y
AR
18 SCRISORI DB BOIERI

de dulcrat[ä] poleite..., 1 cätiie poleită, I bur-.

2 farfurii

IBR
si oblänc de argint, de sea..., I sepetel
dar ®..., 3 cabarale
; bogcele,
de paie cu märustisurj, I pielcea de capră neagră
cu zapisele mosiilor Gràdiste si Poenari.»
80. 13 August 1790. Colstan]din Bengescu, Agă. Pentru

L
«două inele» de prefăcut.
August 1790. Zamfir, Serd[ar]. «Acum ai

ITY
81. Craiova, 18
venit aici poruncă de la București, pentru căte mănăstiri și
biserici vor avea preveleghiuri și hrisoave, să sá-trimitá-copie
adeverit de cinstitul Div[a]n de aici, ca să sí prenoiascá

RS
de cătră prea-innälfatu printip?.» Să-i caute si lui daniile mà-
năstirii, de la Alexandru Ipsilanti şi Nicolae-Vodă Caragea.
— Scriitorul era tatăl lui Tudoran.
IVE
82. 21 August 1790. Col[n]st[antin] Bengescu, Agä. «Pentru
acele doao căciuli», comandate «întocmai ca furma căciuli

mele», «zarife». Şi pentru «venirea Exelentii Sale doamnei

UN

ghinărălesi», ce are să se întîmple.

83. Craiova, 18 Septembre 1790. Zamfir, Serd[ar]. Întelege că
acum nu mai sînt să se înnoiască hrisoavele. A trecut «pe-
ricolul». |
AL

84. Craiova, 1 Octombre 1790. Hfa]gi Stan Jianul. Despre un

Lipcan, ce duce lui Pop scrisori ale lui Merkel ius?. «Si des-
chideti lada cea de chiparoz si una neagră: si să scoafä o
TR

giubea mohorătă, cu vergi de fir ce este cu nurcá, si o rochie,

jaräs asemene, cu antereu ei... Giubeaoa Ilincái este cu jder,
şi rochia este fâră mănecă, iar a Zoitäi este cu nurcä, si rochia
EN

cu antereü la ia, și un binis a lui Ghiţă, de postav, cu jder,

şi să facă tenculetü; numai să pue Scänduri supfärele, ca.
un
să nu să sfárame.» |
/C

85. 30 Octombre 1790. B[arbu] St[irbei], Vor[ni]c . Pentru

ca sá i se-trimeatá islicele, «si să le scuture si sáià tutunul
cel vechi, care aü fostii pe dănsăle, şi să pue altul, să îm-
I

brace zagaraoa cu tutun, pentru ca să nu le mänänce moliile,

AS

şi să le açaze iar[ăjși la locul lor... 12 păreichi pene de

1 Cadelniţă, |
? De Coburg, comandantul oștirii de ocupaţie,
UI

3 Agentul Austriac din Bucureşti.

BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 19

care ati venit la Sibii, si-m trimit pentru Catinca; numai să

IBR
nu fie negre, ce or[i]ce alt feli de formă.»
86. 25 Novembre 1790. Bfarbu] St[irbei], Vor[ni]c. Si
«pentru un clopot..., pentru o sfântă biserică de aici, însă :
de o sută de funti».

YL
87. 3 Decembre 1790. St[an] Jianu, Särdfar]. Cere «doao
duzine masalale... 1 lebadea de maldeh ca norul... O pa-
lascä de cele de iegär, cu cheie... Praf gros.»

SIT
88. 22 Ianuar 1791. H[a]gi Stan Jianu, Páh[arnic]. Pentru lo-
godna nepoatei Tita cu Cămărașul Costandin, «fiind si Măriia
Sa ghinărari cu tot ofiţerii și toată boerimea.» S'a stricat
logodna cu fiul Stolnicului Brăiloiă, ce fusese
ER la «surgunie».
Cere «macaroane i fidea, confeturi i condite».
89. Craiova, 15 ]Mart 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].
Află dela Pop că generalul Mitrowski a înlocuit pe generalul
NIV

' Enzenberg!. e
90. 27 Iulie 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah farnic]. «Acum
intälesäräm cum că ministrii nostrii ar fi. încheiat pacea cu
Turcii, si, măcar că nu s’aü pobliculuit, dar mă tem că vom
U

rămănea cum am fosti,ci Dumnezäü să-ș facă milă, nu stiü

ce urmare să fac, ci voi vedea ce ias[ä] afar[á] de pace si
AL

cu ce conditione, apoi voi mai înștiinţa pe dum[neata]. Spătaru

Geanolu?, sănt acum 15 zile de cănd aii plecat la Beci ; ci
TR

ştii că de acolo vei înţelege la ce ai mers si ce va isprăvi.»

A întrebat de boală pe «un doftor de la Beci>, venit acolo.
«În loc de ap[ă] dulce, să bei apă acri... Doftoru îm ‘dete
EN

în scris că asupra Braşovului, la un loc ce să chiam{ä] Irgan,

este apa de să chiam[ä] Borsec; dar et stiü că să află şi
şi ctitre Orăştie.» | |
/C

OI. 12 August 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pahfarnic]. ein

trecutele zile, viindu-ne vestire de negăndita pace şi cu Rusii,
nu aveam ştire de s'aii făcut pace, cu toții eram spereati

cá poate vor veni sumá ca să prinz[X] pe 6 luni...

de Turci
I
AS

Socotind cá, fiind pace cu tof, trebue sá vie Domnü in tará

| V. Acte si fragmente, 1, pp. 322-3.

UI

= Cf, atestatul cei dä, în 1790, colonelul Kray, în vol. XI, p. 104, no 26.
BC
 Y
AR
20 SCRISORI ‘DE BOIERI

fâr oste turciască, și, ca un Domnü, va fi cu inblänzire, si va

IBR
judeca, si apoi va pedepsi pe’ cei -vinovat,—acum ne-aü venit
și cărți de la Măriia Sa Mihai-Vodă Suci, de inblänzire, Scriie
: din Sumna, de la 4 ale acestif luni, si scrie că l-ati facut In-
päräfiia Domnü aici la Tara-Rumfälneascä, si iam făcut

L
si
răspuns: cu oratei, si vedem că ostile chesaricești, unde era
gata să plece, s'aü mai oprit: zic că, pin să va isprăvi de-

ITY
sävärsit pacea cu Muscali, vor fi tot aici în țară. Ci milostivul
Dumnezäü să:ș facă milă, că nu știm ce să 'mai facem, dacă
am avut aciastă parte; ci, pentru sälas, să rămăe, să nu

RS
prinzi!.» tts
92. 26 Aug[ust] 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pahfarnic]. «in
trecutele zile, t'am scris putinticà mängäiare ce am luat, in- -
IVE
țelegănd că s'au făcut pace si cu Muscalii; acum aici că
numai știlștant?,. opt luni, dar tot nădăjduim că să va face
desăvărşit[ă] pace, de nu va mai pătimi tara. Si noo niaü
venit luminate cärt de la Măriia Sa Vodfä], de la Tur-
UN

.tucaia, dar caimacamif Mării Sale ai venit în București

da la 19 ale aceștii luni. Este nepotul Mării Sale, care
ai
fosti aicif caimacam, celibii Iorgache Suciu, si „poate "pán
AL

acum va fi sosit și MäriiaSa Vodfi] în Bucuresti; si poate

astăz, 'măine, va sosi'caimacam și aici. Ostile chesaricești, az,
Duminică ce vine a lunii, vor pleca de aicii. Preasfintiia Sa
TR

părintele episcopu îm scrie cum că stie că am copiile fer-

manurilor, cănd s’aü făcut pacea cu Rușii ; si, cănd am fostii
la Țarigrad, le-am luat copiile?, si, dup[ă] înstiintarea ce are
EN

de la Ruși, cum, că ait arătat !la pacea ce vor să facă

! Cf, raportul olandes din Constantinopol,
22 Mart 1791:
«De prins Michel Zasso, die voorheen prins
/C

van Wallachien geweest,

dog gedeposeerd was, is tans weeder tot
die waerdigheyd verheeven en
door den Visir in het leeger ontbooden, ten
eynde voort na het sluyten van
den vreede, als dat prinsdom weder aan de
Porte zal ingeruymd zyn, ge-
installeerd te kunnen worden». («Principele
Mihai Suţu, care a fost Domn al
I

| Țerii-Romăne
; ști, dar a fost mazilit, a fost ridicat iarăși la
AS

aceasta demnitate,
si a fost chemat în lagăr de Vizir,
pentru a fi așezat în Scaun, îndată după
încheiarea păci, cind acest principat se
va întoarce iarăşi la Poartă»),
? Stillst and, armistițiu,
UI

3 La ‘1774.
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERÌ 21

IBR
şi pentru Moldova si Tara-Rum{älneascä, să fie. .cu prono-
miile ce aü fostii mai nainte, si sänt trebuincioase acele fer-
manuri, si scrie să i le trimit, că vor fi de mare folos, si,
măcar că i-am făcut răspuns că acele copii de fermanuri, de

YL
nu să vor fi răpus prin lăzăreturi, cănd am trimes scrisorile
in läuntru!, vor fi la Sibii între alte scrisori ce am acolo;ci
te poftesc si chiemi un lăcătuș, să deschizü la sepetu ce este

SIT
la dumneata, si să cauti în scrisori, că este un plic desupra
rupt, şi sănt numai aceale fermanuri, și să le învălești intr’o
hărtie groas[ä], si într'o pănză să s[a] coase, si, cu om sigur,
ori pănă aici, ori la Rămnic, la
ER chir Nicolita, să mi le
trimet, că acum la tărg vor veni din rudeniile (2) mele; nu-
mai să nu s[ä] ude, ori să s[ä] — că
ripuc, poate vor fi de
trebuintá.»*
NIV

93. Craiova, 25 Septembre 1791. «Cherata, sotiia räplosa]-

tului Mihai Socolescu.» Pentru un deposit. |
94. 9 Octombre 1791. H[a]gi Stan Jianu. Pahfarnic]. Pen-
tru fiimien Stănuţ», bolnav de friguri. «Une ori is vine
U

în fire, apoi iar să zminteste, ci am hotărăt să-l daü la Bis-

trita, să-l las acolo cătăva vreme, fiind si alte sfinte moste,
AL

și Sfetii Grigorie ca să nu vaz[i] pe nimeni de al nostri, doar

va face Dumnezeü vr’o minunc.» «Nepotu Cămărașu», pirit,
TR

a fost dus la Vodä, dar liberat.

95. 16 Octombre 1791. St. Jian, Sárdar (D). Pentru «doa
sobe de her, de cele suptiri, una să fiie de sasäzeci funti, mare
EN

bun[X], oarbă, nu de cele cu foc, si alt(a] mai mic[i], ca de

treizeci funt, iar orbi, adec[á] dintr'alt[X] cas[a] să s[à]
încălzească, adec[ä] cu orloi, săias[ä] fumu într'alt coș, numai
/C

să hie zarif făcute, şi zece sticle Auspruh de Tocaia..., și

4 funt pişcote». |
96. 24 Octombre 1791. C[ostan]d[in] Otetel[e]s[anu]. «Am
văzut că-m scrii şi mă iscălesc crestinestea, căci n’af putut
I
AS

pricepe iscălitura. Eu prea ales mă iscälesc, numai dacă

omul dumfneavoasträ] n'a știut carte bună, ca să invet[e] a
cunoste iscälitura...».
UI

1 În Ardeal.
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI
10
ro

IBR
97. 5 Novembre 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. «Fiü-mieü
Stínut, de multe strapatie ce aü avut cu isprávniciia, la vreamea
trecutá, mal ales la plecărea ostirilor, s'aü bolnávit, întăi cu
friguri, care pufintef oameni att scăpat, apoi ca. o ther.

L
molimico!, si îl caută doftori de o lună in casă, și trebue să

ITY
fie tot längä ei, să nu fac[ä] vr'o ataxie... Toate boeriile lui
Mavroghenii s'aü stricat cu hatiserif inpárátesc; de altele,
cine att jăfuit, vor “plăti săracilor.» |
98. 20 Novembre —2 Decembre 1791. Nedescifrabil. Cere

RS
«un măjări, adecă piulitä.. si un her de călcatu rufelor, de cele
de alam[ă]..., hiară de copturi și vre un socaci saü soc[a]cit&».
99. 27 Novembre 1791. Dimitrache Fälc[oianu]. «Märiia
IVE
Sa Vod[ă] către mine întru una im scrie cá bine am făcut
de am înștiințat Mării Sale, si încă Märiia Sa va orändui de
a să păzi drumu acela foarte, ca să nu să strice, și încă să să
UN

dreagă pă unde să va strica. Asemenea scrie și pentru mä-

năstirea Cozii, că va da tare poruncă egumenului. Im scrie
si beizadé, si îm scrii ca să-i instiintäzu, atät pä Märiia
Sa Vod|í] căt si pă Märiia Sa beizadè, pentru treaba ce am
AL

făcut, ce am isprávit», făgăduind ajutor cu ecärtü tari dä la

Țarigrad». Are şi scrisoare de recomandatie de la Rathkeal,
Internuntiul. co.
TR

Si, din ţară, de la Mapia Parzorivaa.

100. 10 Decembre 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pentru
logodna fiicei lui Pop, «nepotica» lui, cu losif, fiul lui Manicati
EN

Safran.
101. 1792. «Dimitrache Schilità, Pit[a]r», întreabă unde e
gencralul Splényi. | .
/C

102. 1792. Saaphdtos l'pertrivoc. Pentru plante de la Pop,

care S'aii trimes de Domn la Poartă si a căror descriere e
dorită acolo. |
I

103. 20 lanuar 1792. Dimitrache Fălc[oianu]. Pentru ar-

AS

gintării: «12 cufäte cu furculițăle lor, 19 linguri, 1 lingură

marc, 24 zarfuri». Ispravnic la Vilcea e «Cuparu Manolache».
104. I-jü Februar 1792. Barbu) St[irbei], Vor[ni]c. Cere
UI

1 Tifos,
BC
 Y
AR
DE BOIERI 23
SCRISORÌ

scaune tot de
«doaăsprezece scaune cu posiav fistichiă, însă

IBR
și doaă canapele
cele care mi-ei cumpărat dumfneata] odată,
, cu aseme ne postav fis-
jarfä]st să-m cumperi dum[neata]
tichiü».
Stan Jianu, Páh[ar-

YL
105. Craiova, 3 Februar 1792. H[a]gi
fost spus si dum[ital]i
nic]. Pentru o logodnă. «Măcar că fan
dar este o vorbă ru-
că ai fost si de la] alte locuri vorbe,
arsu cu lapte dulce fiert şi pă

SIT
mănească, că unul odată s'au
mănânce, luănd cu lin-
urmă aducăndui si lapte covăsit să.
suflă in lapte covăsit, că
gura, aü suflat, şi, zicindui de ce
acest fel de materie s'aü
este rece, aü dat răspunsul că cu a că c
ER
Si, ca să nu maf auz şi pă norá-mea aciast
arsu gura.
neamni, instiintandu-ma cá co-
fata cutăruia de neamu mare,
si de chip curàticà si de
pila Pähfärnijce[sit] Bibeascäï este
NIV

cănd ai murit Pahfarni]c[ul]

mumă sa pedepsită, că văz, că, de
stă pe loc, încă mai cu
Bibesc[u], ai chivernisit copii şi casa
şi logodna cu ierologhie,—
spor, de aceia mam bucurat, făcănd
după Sfânta Inviere, iar, de mi
că nunta, daca voi trăi, va fi
U

lasa cu blestem de a să-

să va întămpla si moarte, încă voi
pofteste la nuntà.!
vărşi şi veseliia în scurtă vreme.» Îi
AL

vean[u]. Pentru bani.

106. 13 Februar 1792. St[efan] Prásco
Maizbros | =Bi-
107. Craiova, 29 Februar 1792. Aquijtpios
dica], KapwaAyns. Pentru bani.
TR

Stan Jianu, Pah[ar-

108. Craiova, riü Mart 1792. H[a]gi pe
de moarte .. Am logodit
nic). «Am venit la cumpănă]
rinijciasăi Bibeascăi:
fiimieü Stänut cu copila dumn([e]ef Păh(ă)
EN

vilatfä], voi face si

după Sfânta Înviere, de vol avea
luf Dumnezeü, s'aü fácut si pace.»
nunta. Si acum, cu mila
de dres la mdsart, e la «nepotu
/C

Cere depositul. Un dulap

Ianache». Fusese el si la Timişoara.
cu ctisoare... Rahtul cel pe curele cu
«Contes mit cel
albastri, sfeșnice 12 de alamă), de parete, tipsioarele
ciucuri
I

iü?.»
de dulceturi 6, un brâu tar[igridean], turung
AS

soţia sa, Maria (care muri după 1782

! Stefan. bibescu ‘Paharnicnì are, cu
luă pe Stánuf Jianu. Ea trăia încă
si înnainte de 1780), o fată, Bälasa, care
UI

p. 224 si urm.).
la 1S11, despărțită de bărbat (v. vol. XI,
2 Portocaliü.
BC
 Y
AR
% — : SCRISORI DE BOIERI

109. rt April 1792. B[arbu] Și[irbei]. A primi

t amanetul

IBR
säü. Trimete bani pentru doctorul Horvat.
«Pentru canapele
si scaune», cere să trimeatä.
ITO. 27 April 1792. B[arbu] St[irbei], Dvor[ni]c. Multämeste
pentru «scaunele si canapelele care mi le'i

L
trimis dumn[eata]».
III. 24 Maiü 1792. Dimitrache Fălc[olian
. Cere «doox

ITY
teşăli de piele frumoasă, dă cele ce să
fäne pungi cu praf
de pușcă şi alice... Să fie pă afară cusut
e: iagăru, unde în-
pușcă cerbu... 20 funtü paler bun...
Crezu că te vei domiri
ce fel de teșăli voescu: di cele dă

RS
vănătoare, ce obișnuescu
boeri: sus, rätunde, jos rătunde;
sus are fieru frumos; cu
chei să închide». |
Pecete cu coroanä, un
IVE
capac $i Am. id.
112. 29 Maiü 1792. Blarbu] St[irbei]. Îi trimeteo bute de
vin și cere să-i aducă niște cărți
| de la Viena.
113. Craiova, 30 Iunie 1792. «Fii-mieù
Stänut, măcar că
UN

lati făcut Măriia Sa Vod[ä] Vel Pitari

, dar păn acum n'aă
mai venit; nu stiü ce mai face, că aü avut făgăduială și de
isprüvnicie; ci i-am Scris cu
'destule mustrări, să lasic] toate
şi să vie, ca să-l văz căsătorit,
să -văz-ee urmare vor avea:
AL

doar voi avea noroc de nora aciasta, să m[ă] caute la bx-

tränete... As vrea. să-m insor nepotu Ianache: văz cä-m
scrii cä este la Beci si este
bolnav».
TR

| |
114. Craiova, 30 Iulie 1792.
Să i se puie «tutun» «pi sa-
muri». Să i se aducă «doaï
işlice».
IIS. Rimnic, 1-it August 1792.
EN

Kosta Mzsvctéozoz. Pen.

tru bani.
v |
116. Rimnic, 4 Septembre 1792.
Costandin Bengescu,
pentru ceaprazuri cu «mărginile
de särmä galben[á] si mij-
/C

loacele de sărmă albă, si în mijlocü si s[ä] facă floarea de

cabarale, adecă de fluturi galbeni şi albi: pentru care,
cäf bani va merge, cu orj-
dragoste îi voi răspunde dumfitali] . ..,
I

fiindcă säntü trebuincioasä de iarnă.»

AS

«cparolistü». Se zice
Mulfämeste pentru «doftoriile
de cium[ă]>. Salutări de la
Spatarul Geanoglu.
|
117. Caracal, 2 August 1792. Ilinca
UI

Jăianca, Pahfarniceasa].
Pentru un «boscealic». / |
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 25

118. 9 Octombre 1792. Cat[in]ca Știr[boaica]. E bolnavă

IBR
de o minä, «si la Spitáriia de aici, de acestü feli nu să gä-
sescii ; iată că făcu doftoru aciastă rățătă». A cusut Hagici
i
«dood päreichi de izmene».
II9. Craiova, 24 Octombre 1792. H[a]gi Stan Jianu, Pă-

YL
h[arnic]. Pentru nunta fiücii lui Pop, Mariuta, la 3 ale lunii,
cu Iosif «Sofran» (Saffranos).
120. 30 Octombre 1792. Ca[tinca] Stir[bei]. Pentru doftorii

SIT
«împreună si cu doo păreichi conduri și una päreiche strimf
ce s'aii ostenit ginerile dum[neavoastrá] si cocona Mariuta
fica dumfnea]v[oasträ]:.
121. 6 Novembre 1792. St[efan Präscovean[u]. Cere un ER
grădinar «numai pentru sălătruri si pentru verdeturi si, de
poti simü altuiască, si de să va pricepe si la flori, nu strică»
.
NIV

Oferă must pritocit. «Sinior Dumitrachie, bunt doftorù, să -

închină dumitale», care l-a îndreptat, «căci am venită păn la
cumpănă». Sá fie lăsat încă lingă el: «este si om dulce la
graiu dumisale». |
U

122. IO Novembre 1792. «Filaret, Mitropolitul Ungrovla

hici»>, adevereazä. |
AL

j La leatul 1771 mergänd dumn[ea]lui unchiul nostru Du-

-mitrache Fälcoianu biv Vel Cluci[a]rîn tara Ardealului, la ru-
dele noastre, grofii Sechelestii, da spre familiia noastră Bui-
TR

ceştii !, dă aicea din Tara-Rumäneascä, ati căutatu dumnealui

unchiul nostru pricina moştenirii familii noastre Buiceştii
„dă cele ce ai fostu acolo în Ardeal, prin judecată, însă
EN

numai cu grofu Sech[el]i Laslu, fratele cel mai mare, iar cu

Sechil Adaw, frate mai micu al lui Sech[el]i Lașlu, n'aü căutat.»
În 1792 merge si la Viena, la Chesarul, de şi muriseră
/C

fraţii. Întăresc cele făcute de dinsul :

,

Ioan Cămpineanu, Ianache Fälcoianu *.

I

Două peceti stricate.

AS

! A lui Diicu Buicescu, doritor de Domnie din vremea lui Matel Basarab.
? Pentru rostunle urdelene ale familici Fălcoianu, v. vol, XII, p. 120,
UI

n° CCXLVII.
BC
 Y
AR
- SCRISORI DE BOIERI
to
Cè

Costandin. Brăiloi, Cluci[a]r. Pen-

IBR
123. 21 Novembre 1792.
tru nişte rimätori. |
1-iü Januar 1793. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pen-
124.
tru niste bani.

L
125. Craiova, 3 lanuar 1793. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].
boala sa si bani. |
Pentru

ITY
126. București, 7 lanuar 1793. «B[arbu] S[tirbei]. Pentru
nişte «portioane de doftorii», pentru care avea şi «refeta».
127. 20 lanuar 1793. Dimitrache Fálc[o]ianu. Scrie fra-

RS
tilor «Turi Laslo protonotarie»!, «Fabiian». «Nepotii miei,
pentra că lelea soru-mea, Päunica Comäneanca, ati dat opstescul
sfärsät». Se ceruse in proces «ca să fie iscălită [cartea] dä
IVE
Vodă. Ci, întâi, că la aceste madele? ale noastre pă Domnu
nu-l amestecăm, că iaste un strein: astăzi iaste, măine nu

jaste, şi acum s'àü si schimbat; merge Mihai-Vod[ă] la Mol. |

dova şi vine Alexandru-Vod[ä] aice?.» Thuri avea să-i dea |
UN

8.000 de florini. A murit ispravnicul de Vilcea, Dinu Bengescu.

«Cum am venit aiciü în tara, am dat peste boala ciumi aiciù
în Bucureşti, și zece zile am säzut și am esät afară, si am
umblat păn cinci judetä, dän loc în locu, späimäntat, si n'am
AL

avut mijloc de a scrie, că Buc[u]restit rămăsese pustii; iar

acum s’aü mai osteiat, dar nu dă tot, că tot izbeste la cäm:
TR

[=eäte] doaä trei locuri, că Domnu ţări nu sta să facă purtärile de

grijă cele cuviincioase,—că nu s'ar fi umplut tara,—ci sta numai
de jăfuia păcătosu norod cu multe nedreptatay, încăt jafurile
EN

lui Mihai-Vod[a] ai întrecut jafurile lui Mavrogheni, cănd aii .

stinsu tara, si el si oameni lui, — Dumnezeü să-l răsplătească
şi trupeşte și sufleteşte. Acum dar să duce la Moldova, să
/C

maf jăfuiască şi acolo.» Salută «Mariuta, copii».

Pecete cu coroană şi un copac în scut, ținut de lei, cu
literele: A. a d. ok. |
128. 26 Ianuar (?) 1793. Un nepot al lui Pop. «M'aü pof-'
I
AS

tit prea mult dum[neaji[ui] Caimacamu ca să scrii dum[neà]ta

ori la Viena, ori unde ai socoti, pentru o hartă de gheo-
! V, vol. XII, p. 120, n° ccxLvit.
UI

2 Afaceri,
* V. articolul mică Ur A/itropolit de «ltd dată, în «Convorbiri literare» pe 1901
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 97

IBR
grafie acestor cinci judeţe si acelor 12 ale Țăril-Rumănești
care s'aü făcut in căt ati fost stäpänirea chesariceascä aicea,
fiind şi toate satele anume însâmnate, care, de sar putea
găsi în limba frantozascä, prea bună ar fi, iar, de nu,”măcar—

YL
şi latineşte, numai ceste după urmă să fie, oricăţi
şi, bani
va fi, vof. răspundecu mulțumită.»
129. Bucuresti,: 24 Februar 1793. B[arbu] St[irbei]. Se plinge

SIT
că n'are gazete. Pentru «dofrorii de la Lipsca».
130. 13 April 1793. Bfarbu] St[irbei]. Pentru bani pe
. edoftoríis, «hamuri» de carătă> si «butci» («dol rotasi»).
La urmă, autograf. «La d[u]m[nea]ei cocona Päunifa ei si ER
Catinca ne închinăm cu frätascä dragoste.»
131. I5 April 1793. H[a]g[i) Stan Joian (sie), Paharnic. «Et
tot cu slăbiciune mă aflu, că poate s'aü apropiiat de a
NIV

face datoriia călătorii cei de obște, care, fiind supărat de

patimile şi nenorocirile ce am avut cu fii miei, va să fie si
sfărşitu cu măhnire.» Să vie el si cu <dumneaci nepoată».
U

spre a-l sfătui. Are două nepoate dela ginerele Vlädoianu;

vrea să mărite pe una. — P. S. de la «Gheorghie sin Hagi
AL

Stan Jianu».
132. Craiova, 2 Maiü 1793. Hfa]gi Stan Jianu, Pahfarnic]..
Despre nunta lui chir Todoran. «Väz, pentru păcatele meale, că
TR

clironom n'am: Ghiţă tot mai spre răi merge, care poate sa
şi moară, dar, şi căt va trăi, partea luf la ce casă las? —
Din fi-micii Zanfir! ad rămas un copil care acum este de
EN

15 anf, si este mut şi. surd; mamă-sa o am aice în casă, si

. 0 ştii ce felii este, şi poate să s[ä] mărite, după cum îi este
fired. Fii-mieü Stănică l-am însurat, socotind că va fi noru-
/C

mea ca mumä-sa, dar este numai un chip zugrăvit, dar, in-

colo, —nimic. Fii-mieü, dup[ä] cum i-am cunoscut firea: măndrie,
jutime, care, cum att fosti Nemţii aicii, at fostü tot ispravnec,
şi au căştigat şi pin la 30 pungi de bani, si acum auz cá
I
AS

este şi datori să-i dè banii: au cheltuit cu cărţile, cu. män-

drif: care l-am trimes la Bucuresti, de aii luat boerie, stri-
cändu-s[a] boeriile lui Mavrogheniî. Si i-am făcut nunta ca si
UI

MV. p. 11, n? 54.

BC
 Y
AR
28 - SCRISORI DE BOIERI

IBR
celorlalţi, încă mai cu multe scule si:haine; care am cheltuit
cu boeriia, cu nunta pán la 7.000 let. L-am plătit si de datorie,
dar maine este iar ‘a loc; să-i dau să facă negustorie, dar
el cere isprävnicie, să jăfuiască, să bată, să fie cu pompă:

L
numele si l-aii stricat din isprävniciile Nemtilor.» Ar vrea să
li dea numai venitul moștenirii; banii capitalului i-ar depune

ITY
la «Casa Înpărătească». | |
133. 16 Maiü 1793. Bfarbu] Șt[irbei]. Pentru hamuri si
doftorii. Cere «api acri». C. | | /

RS
134. 16 Maiù 1793. Dimitrache Falcfo]ianu. Pentru un îm-
prumut cerut de «fratele cumnatu Răducanu Slătineanu, biv
Vel Logofăt, care táne pe soru-mea, Säftica». |
IVE
135. Craiova, 2 Iunie 1793. Kwystayrivoc Kaparţăs, Kaipa-
"uoc. Pentru o datorie a răposatului Pitar C, Bengescu.
Pecete cu coroană şi iniţiale introlocate. |
136. 26 Iulie 1793. Dimitrache
UN

Fălc[oianu]. Nepotif vor

iscăli. «N'aü ce face, că avem Dom[n] : cu judecată»,
137. 29 Iulie 1793. B[arbu] St[irbei]. Cere «nişte apă acris.
E pe cale la Craiova. Cere si «dood sticle cu vutcä fran-
tzozască ce să cheam[ă) rum». De nu
AL

va fi, s'o comande,

«Aciastá vutcä să face din drojdii de zaharü.»
138. Rîmnic, 24 August 1793. Un boier cere «sä-m gä-
TR

sesti doi canari buni, invitat bine, cántece: frumoasá», si

«sase rogojiooare de cele de masi, de care pun tipsiile pà
dănsăle», «farfurii de masă, atăt cele de bucate, cát şi tä-
EN

lerile».: | |
139. 12 Octombre 1793. Nusphacos l'osttiévoc. Pentru afa-
ceri. | | | |
/C

140. 31 Ianuar 1794. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic].

«Dum-
nialui Stolnic Dumitraiche Bibescu s'aü logodit
cu. o ne-
poată a dumnealui Vistieriulut Știrbeai 2, şi Duminec[a],
la là-,
satu postului de carne3, iaste și nunta, si, fiindcă aicia
I

vinuri
AS

bune de alte țări nu să găsăsc, și nun iaste dumnialui

Cai-

! Pe Alexandru Moruzi,
UI

* Catinca,
3 21 Februar,
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 29

macamu, ci m'aii pohtit ca sà scriü dumitale.» Si lui, pen-

IBR
tru boală, if trebuie așa vinuri. «Darä şi pentru trebuinta,
că gändescü să märitü vre o copilă din nepoate; si să
vorii face doo lädifea, si să vorü învăli cu fol veichii,
ca să fie povară mai ușoară de un calü.» Pentru clopotul

YL
cerut. |
[Listá:] 16 sticle vin de Tocaia, 12 sticle vin Aispurh,
8 sticle vin de Rent sai de alt feali de vin de afar[a[, 4

SIT
sticle untdelemn de Luca, 4 funf capere, 2 funt stainvain
adec[ä] tirighie, în loc de oţet, 2 şticuri de pănz[ă| de Pe-
riiaş !, adecă bogaciü vănăt, pentru cäptusäle la perine.»
141. 20 Februar 1794. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pen- ER
tru un.copil al răposatului sit fii Zamfir, născut după
două fete, «ca argintu de curate». Acesta — «n'ar fi mai
apucat să s[ä] nasci» — e mut. «PX chir Dumitrache Marcu
NIV

dohtoru, mai mult pentru aia l-am adus de la Bucuresti...

Aine peste aine», vrea mamă-sa.
142. II Mart 1794. Un Bräiloiü, se pare. Cere «o bucä-
U

tăriță săsoaică: să fie mesterä, curată, care să aibă știință si

pracsis de uscături, de bucate si de zaharicà, si din casă de
boer să să ià, iar nu din cele din prostime.»
AL

"143. [August 1794.] H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. «Ve-

nirea mea aicea la Bucuresti este fiindcă amändoaä nuro-
TR

rile at dat la Măriia Sa Domnul jalbă: Joița, ca să s[ä] des-

partä de fiu-micü si alte fleacuri ce mai cere; Ilinca cere
iaraşi lipsa zestrilorsi ce aü rămas de la fiu-mieü, fiindcă
EN

träeste mutul, nepotu-mieü Ioniţă, ca să fie la ia... Numai

la Măria Sa Vod[á] si la cätva din boeri am apucat de am
mersü spre închinăciune.» Va judeca pe Joița Mitropolitul
/C

şi Divanul. E bolnav.
144. Io Augist 1794. Cjostan]i[in] Ot[eteji[i]ştanu], Medel-
nicer. «Mă incurcarä si pă mine: invoindu-mä cu dum-
nfea]l{ut] Slug[ie]r[ul] Argentoianu, am luoat întru căsătorie pă
I
AS

fiica dumfneall[uï], si nunta să face la opt de Säpt[em]vfrie].»

Să-i cumpere unchiul deci: «6 ocä zaharicale mari, deosäbit
UI

: 1 Eperjes.
BC
 Y
AR
30 | SCRISORI DE BOIERI

figuri și altele, 2 ocă capere bune, 12 sticle vin de Spanu,

IBR
de Tocaia, 6 sticle undelemn de Franţa, o sută de sardele.»
145. 19 Septembre 1794. B[arbu] St(irbei]. Se miră că n'a
venit, împotriva «parolei», «sinior Gheorghe Martin Hailain». -
Era un medic, se pare. Si pentru doftoríi. = Moşiia mea Ciup-

L
turoia, unde si eü mă aflu.» O «doamná» vine pentru a
face doftortile. D.

ITY
146. 21 Novembre 1794. B[arbu] St[irbei]. Are 700 «de
rămători, mari, grași, frumoși, gata de drumü». |
147. 25 Februar 1795. B[arbu] St[irbei]. « Pentru plastru ce

RS
ait trimisi Madama Catincăi, cum și cipcele le-aü adus.» I-aù
priit doltoriile: «încă de le luam dupi cum seriei dum.
[neata], patru luni, mă făceam copilas.» Să vie si Madama.
IVE
«Un eizindariü, adec[X] un lei si jum[á]tate», îi va da hrană pe
zi. «Hagiiasule, în grabă să am ráspu[n]sü.» |
148. 15 Mart 1795. B[arbu] St[irbet]. Ar veni «sinior Mar-
tin», mai scump decit soția lui, Madama.
UN

Cere ecätevas pi-

tusci». |
149. 15 Mart 1795. Const(an[d[ia] Xozotrivos. Pentru grä-
dinar si sáminfá, între care: ecalarabe, rädichi de lunä rosi
AL

și albe, lăptuci, cäpätin mari, si alte feliuri, anghinare, nis-

cares säminte de flori alese», | :
150. 22 Mart 1795. B[arbu] Stfirbeïl. Pentru seminti de
TR

flori si o «madamà», de care să nu spuie că a adus-o el: «aici

poate găsi dumn[ea]ei pe multi de a-i căuta ; stiù eü un obraz,.
dar nu-l. numesc in scrisore, caréle mi ati și zis că, viind
EN

dumneeï sati domnul, atunci să va arăta», |

151. 3 April 1795. H[a]gi Stan Jianu: S'a îmbolnăvit la .
Bucureşti, enesezänd în casă, ce tot unblánd.., suind şi sco-
/C

borănd scările boeresti şi domnești.» A venit cu episcopul

«Fecfori mă iaü de suptiori si mă dati jos [din pat]. Numai
mulțumim luf Dumnezeü că am. ajuns sänlältos la cäscioara
I

mea.» Cere un grădinar si o <soc|ăjciţă» : «ci, de va fi fat[4]

AS

$i de cinste, şi curată, si cu omenie, îi făgăduesc că voi si

mărita-o, că ei voisă dati toti Tigani afară, că m'am su-
plälrat de ci.» SX stie si copturf. Pentru telegari: «acum la
UI

tărgu Sibiiului stiù că vor veni si din nemesi si din popi

BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 31

nemtesti si din alții... Să fie murgi curat, si să nu fie spe:

IBR
tiff sati armăsari, macar să dal zece florinți maf mult, si
păn la treizăci de galbeni, iar mai mult nu, că de acum
înnainte voi găsi și aicea, că s'aù deschis tärgurile.»
152. Craiova, 19 Julie 1795. Hfalgi Stan Jianu. Pentru

YL
«ostenelile Bucureştilor, cu suitu şi scoborätu scărilor, si alte:
supărări; după ce am venit, toate acele ostenelf mi ati căzut
si mi s'au umflat ca uleele, si, de ce merge, să

SIT
în picioare,
sue unflătură în sus, pănă mi s'aü umflat si päntecele, de
s'aü făcut clopot, si, osăbit de dohtorul Pal, ce aü fost aicea
acum, aü venit și un Grec, ce zice că aü învățat dohtorii la ER
Franţa, si are şi spiţieri cu el, şi mi ad orănduit niște
prafuri rosì, de le iaii numai cu apă dimineaata si sara, si

mi ati hot[älrät ca să es la primblare, încă mai mult să umblu

NIV

călare, care m’aü făcut şi am cumpărat şi un cal scumpu...

Era să mă duc si la bält, fiindcă am luat vama bălților, dar,
intelegänd că sänt neste sate zbreduite de ciumfä], nu m'am
dus, că-m'am temut. [Să întrebe si pe dr. Naistader.] Socä-
U

cità n'am găsit la aciast(ă] vreme, ci-m' caută si îm trimite,

să fie. creştină şi cu omenie, —că eü vof să trăesc -
numai
AL

viiat[ä] căt va vrea Dumnezeü, iar nu voi să-m tiranipsesc

viiata. Si pe Tiganÿ voi să-i dati pe toți afar[4]. [Despre epitropia
Casei sale, căci se teme a nui ajunge] maf räü decăt de
TR

casa Obedeaanului, precum si a Gănescului: de nar fi

făcut. Obedeaanu mänfälstire, precum si Gänescul, s’ar certa
ca neste dobitoace. Care si eü Preaajba găndesc să v[ä] fac
EN

să aibă cäte tl. 1000 pe an, dar nu inchinat[ä] la altă mă-

nästire, ci supt epitropie, şi să aibă şcoală, să înveţe de
pomană, şi să mărite fete sărace, că clironomi miei aü ce le
/C

rämänea: bani si scule şi mosiia; numai dacă n'ar fi ca Bälufä

Obedeaanu.» Cere «jinblulite, numai să fie coapte tare,
pentru supă... Stil cá să vind arme vechi si bune, si vänä-
I

tori, am 6, s[i] mi s'aü stricat puscile; ce să-m ei dood flinte

AS

cu patu jumătate, pentru vänat, si alicif,şi mai mari, si mai

mici... Cát şi vre o păreche pistoale englezeşti sai de. Beci,
că acum mat mult ci să umblu pe afar[á]. că am scăpat de
UI

Divan.»
BC
 Y
AR
32 SCRISORI DE BOIERI

153. Novembre 1795. Spă[tarul] C. Cluccerioglu. A fost numit

IBR
ispravnic. «Am trebuintà de un bucătar si o Nemtoaicä spä-
„lătoarez. | | |
154. 20 Novembre 1795. B[arbu] St[irbei]. «Pentru pricinile

L
nepotu-mieü Stolnicu Dimitrache Bibescu.» Și pentru egaze-
turi». «Din năprasnica boala ciumii, si dini răzvrăt
irea vremilor,

ITY
după cum vel fi auzit, mă aflu cu totul aici la Targul-Jiiului
. »
155. 25 Decembre 1795. B[arbu] St[irbei] - «Acum
s'aü
apropiat si sorocul gazeturilor de a esi pă anul acesta.
»
156. 3 Januar 1706. Rusi Caragicu, biv 3t[i] Logofă

RS
t. Pen-
tru o butcă, MEE or -
157. It Ianuar 1796. C[ostan]d[in] Or[e]t[e]li]s[anu]. Cere
«doi batiste musulin» si prezentin
IVE
«si doa telatinuri.»
158. 21 Januar 1796... Postlelnic]. Pentru «o
butcä cu un
drug la mijloc, să umble roatele denainte
pe didesuptu, dar
să fic foarte ușoară, numai. de. doi oameni,si cu veziteu
trei».
UN

159. 5 Februar 1796. Stoian Post[elnic],

zet H[agi] Mătei ot
Piteşti, Păharnicul Iordachi Filipopoliti cere «2
topuride härtie...
Dar i aü spus părintele episcopol Argeșu
lui că mărginele la
asfel de hărtie nu sănt tăete... Să o dai
la meșteri ce leagă
AL

cărțile, că să-i tai märginele.» EI cere «2

funti täbac, de la
Pestea, de cel negru», si «o vermia (sic)
pănză ce să cheamă
Lintf!, pentru legat la.gät.»
TR

160. 17 Februar 1796. Stanciu Susäscu, biv .vt «Comis.

Pentru rămători, ceasornice :--<un ciasornic ‘bun de purtati
in stint, şi acolea la Sibii să găsăscii ciasornice
EN

bune, en-
glezásti».
s
161. Rămnic, 29 Februar 1796. Costandin Ot[ete]l[i];s[anu].
<Pentru doao harte de Tara-Rumäneascä
/C

si alte doao de
Tara Moldovei, ce s'aü făcut în
anii trecuți.»
162. 3 April 1796. «Pärvul, biv 3' Logofăt, ginerile lui
Tudoran Bäjoiü.» «Ne aflăm sănătoși, cești care trăim pănă
I

acum, iar dumneael, maica,

AS

soacrä-mea, aü răpăosat, de este

acum la Pasti un an, precum si dumnealui. taica socru-mieù,
Tudoran Bojoi, si aflX în patimă dă boală... si nu poate
UI

! De Linz,
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 337

IBR
umbla în picere... Fiindcă copila cea mică, sora
Mänditi,
soții mele, ati venit dä vărste, ati început a ne veni
uni alti
după obicei, si, nefiind gata din multe, întocmai
ca. o fată
săracă, nn putem a o da.» Săi dea «un ränd dä haine

YL
cum te va lumină Dumnezeü... Este aici un ipochimen,
anume: .polcovnecu Dragomir, dă la dumnfea]luf Vistieriul Stir-
bei, carele, fiindu-mi prieten mai dănnainte, i-amsi däschis

SIT
ei vorbă pentru copilă, si nu ar fugi, dar, cum l-am price-
put eli, firi voia dumitale să cam fereste. Și pentru aciasta
iarăş. má rog să binevoesti dumn[ea]ta a-l îndemna cu o
scrisoare, să ia copila si să nu fugă dá neamul acesta ; dar
ER
te vei: face dumn[eata] că nu ştii dă scrisorea mea; dum-
neata învățat ești di Dumnezeü, — că, în credinţă, unchiule,
NIV

nu sănt astă dată oameni ca aceia, şi-mi pare răi dă aga.

copilă, şi vom avea şi păcat a nu face silinfä să o dăm după
om dă .potrivă... Cumnatul miei, iarăș, si el abiia is agoni-
"seşte casii :dumisale: n'aă. putere_măcar
cu căt dă mic lucru
U

să .ajutoreze copila; pănă si inbricamintea ci o agoniseste :

tot-dă aiurca. Unchiul Ilie, fratele socrä-mea, iaria räposat...
AL

La bolțile dă aici nu este nimic procopsalä...» Să pri-

mcască un copil, cumnatul scriitorului, la el.
163. 9 April 1796. Blarbu] St[irbei. Pentru «zece: copur‘
TR

de vin vechiü de Ardeal», «10 părechi strinfi de mätasä».

sal bumbac, supțiri, zahăr, cafea, pesmeti, «cot cipce», «má-
nusí albe de mătasă>, «suhü pantofi»,
EN

«fără flutuil și prin

prejur cu piele: neagră sai albi sai de atlazü și o masă le-
şască cu I2 särvete.»
164. 12 April 1796. Bfarbu] St[irbei]. Multämeste pentru
/C

vin: «si, din. căt'beam pănă acum, îndoit voi să beaü, știind:
că este de la dum[neata]». Mulfimeste pentru mănuși date:
Catincäi.
I

165. 21 Maiü 1796. Kuyst. Xoxottáwg. Cere doi canari si.

AS

Gh T] spin usvadsean («doorl: uă trei minarete»). E numit is.

pravnic de Vilcea. | |
166. 23 Maiü 1796. Kuvor. Xozoztávoz. Trimete scrisori ale
UI

“Canticăi Știrbei. Cere canarï.si, fără zäbavä, «gazete».

167. 7 Iulie 1796. Cost[andin] Gianoglu. Cere împrumut.
BC

5216.—Vol. VIII. 3
 Y
AR
34. SCRISORI. DE BOIERI

IBR
Intervine si Constantin Otetelisanu, pentru. «Vist[ierul] Gea.
noglul, unchi-mieü și naçu-mieü». u
168. 8 Iulie 1796. St[an] Jianu], P[ostelni]e. «Fiindcă răpo-.

L
satul taica!, la sfărşitu vieţii, n'au apucat sä-s fac[ă] diiata,
ori cá vräjmas{i] nu i-aü dat vreme, ori că, ştiind că are diiată

ITY
făcut[ă] de la Temesvarä, nu este trebuinfä de alt[í]», să
trimeată, dacă o are.
169. Rimnic, 9 lulie 1796. Kwvor. Zozotravos. Nu-i trebuie

RS
canari «numai cu căte o notă», ci «sá stie note mai multe,
spre a fi vrednici dă cinstea unui mare person, unde am
să-i trimit pescheg». Să caute «si la patrii frantiscani».
IVE
P. S. «Am multe havalele delfa] mari persone de Ifa] Bu-
curestii; trebuintá am de șase canari..., cu 2 sai si 3,
înc[ă] si mai multe note să știe... lar, pentru pref, eü nu
bănuesc, numai faini să fie, buni, cu organele lor... Doi
UN

cátálus(t] mici, frumos, vrednici de damă mare, de domnità.» -

170. Rîmnic, 22 Iulie 1796. Constantin [Cluccioglu], Spát[ar].
«Când eram la Sibiiü, am mersula grădina domnului Bran-
cantari ?, unde am găsit un soiii de poame ce să numește
AL

ananas, şi am cumpărat.» Să-i iea şi acum cineva.

171. Rimnic, 29 Iulie 1796. Kovor. Yozotiavos. «Päntru că-
TR

talus, am văzut măsura ce mi s'aü trimisă și, fiind mare, nu

face de acea persoană.» Mai cere doi canari.
172. 4 Novembre 1796. St[an] Jianu, Sard[ar], cere «sticle
EN

de Aouspruh». U
-173. Craiova, 2I Novembre 1796. «Särban Otetelisanu, biv -
Vel Cluci[er], isprav[nic]. Pentru'vinzare de mite si rimätori. i
/C

«Sá pui să-mă facă o argintärie...: : doosprăzăce părechii de

cuțite, cu lingurile lorü, doo solnite, doo sfetünice si o lin- '
gură mare».
174. 15 Decembre 1795 (1796). 1Nızöhnoe Iparrzof 3405. ‘Pen-
I

tru hamuri si cai. — Greceste.

AS

Întovărăşeste. cu un bilet Dimiftrie] Bib[e]s [cu], Stol[ni]c-

(12 Ianuar 1797).
UI

1 agi Stan Jianu,

2 Bruckenthal,
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 35

IBR
175. 9 Februar 1797. Catinca Stir[boaica]. Voiă să trimeatä
Păunicăi «căteva lucruri de Taligradü».
176. 9 Maiü 1797. Catinca Știr[boaica]. A trimes 5.000 de

YL
lei. «Si mă rog, chir Hagi, cum mai în grabă să triimitü
dumneata scrisorile la dumnealui, instiinfändu-l si dumneata
de priimirea banilor, ca să primescü şi eü räspunsü de la
dumnealui, să-mi odihnească si mie inima.» —

SIT
177. Tärgu-Jiiuluf, 17 Iulie 1797. Dimfitrie] Bib[escu], Stol-
[nile. «Pentru hamurile ce pohteste dum[nea]luf Banu Brän-
coveanu..., cu cite doao lanţuri pă supt.barbá». Cere «si
ER
doi telegari murgí închis». — Si la 4 April precedent.
178. 24 Tanuar 1798. «Costandin Dudescu, graf.» «Să să
päzcascä si spre mine de către dum[nea]ta tot acel vecu prie-
NIV

tesug si dragoste ce o avea către casa noastră şi către rä-

posatul taicä-mieü.» Îi'vine marfă din Viena. —
179. 28 Januar 7798. Bfarbu] Silirbeï]. «Multi de aici, din
din negutätori
boeri, ai scris pentru gazeturi, aü si dat
U

bani, si nu le-aü mai venit; s'aü auzit o vorbă că pă gazetari

l-ar fi închis, dar nu putem şti, cu adevărat este' sai nu :
AL

dum[nea]ta poate: să știi de va fi asa, si cum că s'ar fi oprit

cele greceşti, să nu să mai dea afar[ă). Ci te poftesc pă dum-
nfeata], fă un mijloc sf fmi triimite nemtesti de aci, din Sibii:
TR

știu că multi obicinuesc de aü gazeturi, mai vărtos chir Enache,

cumnatul dum[itali], trebue să aibă; plăteşte dum[neata], si
im trimite doaă, tref partide, de la Ghenarie, si de aci înnainte
EN

fa dumnfeata] rănduială de-mi triimite totdeauna.» Si pentru

«o răţată», . |
180. Rimnic, 16 Februar 1798. Const[andin] Bräil[oi], Pit[a]r.
/C

«Dumnei cinstita cocoană Căimăcămeasă ! să află venită aicea

la Rimnic şi, din nașterea unui cocon, să află lehusăși cam
zaifă ; dumfneallfut] dohtoru ce să află lángá dumnei, dete aciastă
I

reţetă ... Să cercetezi la grădinari de acolea, saü la grădina

AS

lui Brocăntal, pentru nește poame ce le zic: ananas, să ali-

verdisesti dumn[ea]ta doaă poame de acelea, să mi le trimit
în grab[ä], fiind trebuincioase iarăş pentru dumnei.»
UI

„1 Soţia lui Iancu Caragea, biv Vel Postelnic, V. vol, VÍ, p. 507, n° 267.
BC
 Y
AR
36 - SCRISORÍ DE BOIERÍ
i . [PII . a .

IBR
181. 9 Maiü 1798. Gheorghe Ben[gescu] Cluci[e]r. Cere im-
prumut 7.000 de lei, oferind garanție în moșia Bengești. saü
Breasta. |
182. II August 1708. B[arbu] St[irbei]. Cere «alice mărunte

L
ca meiu, și alice mai mari, de epuri, praf paler de la sinior,

ITY
Albert. . De cel de Beci să:m dea, care va avea mai bun.»
183. 2 , Octombre 1798. B[arbu] St[irbei]. Cere «zahar şi
cafè», calice mărunte de vrabet..., că-mi trebuesc pentru päsärfi],
— că aici nu să, găsesc; numai. să fie de cele mai mărunte».

RS
184. 9 Octombre 1708. Const[andin] Bräilfoiü], Stol[ni]c.: «În
trecute lunfi] am fost scris d[u]m[ita]l[ee] pentru neste săpun ce
scriü gazetele cá aü esit pentru spálat cocoanele pe obraz: să-m
IVE
trimit patru caläpuri pentru dum[n Jei prea- -einst[ita] cucoana
Caimäcämesa, si atunci mi-ei, răspuns, d[umitale] că este
departe, ce, de pofteste dumnei, să scriù dum[ [isa]l[e) ca sà -
scrii acolo, ci, fiindcă df [u]m[njei vede cá aü adus. .altfi], pof-
UN

teste. „să i să aducă ] şi dumnei.».

185. Craiova, 1799. „Scrisori. de la „«Drăghicean Otfeteli.
sanu], Stol[ni]e». |
AL

186. 6 Mart 1799. , Clostan]dfin] Ot[ete]i[is[anu]. «Si, eü.

mä aflu cu. casä cam grea, cá, din mila lui Dumnezati, pă
tot anu ne cästigäm cäte un copilas. >.
TR

187. Mart ‚1799. B[arbu] St[irber]. | «Sim. , trimif cevas se

minţi, de grădină, de ale máncárii, pentru cá aici totii ne. ‘am
prăpădit, Turci; conopidit,, amdidi (sic), de varz[2], cäte fe-
EN

liurf ‚ver socoti. . ‚Im, vei însemna d[u 1] m{neata] fiestecare felu-
rime cum să s(i] pue în pämänt.»
188. 27 Mart, 1799. . «Nicolae Golesc[u] si ispravnic, de
/C

Piteşti,» „«Cunoseänd prietesug[ul] ce ai dum[nea]ta. cu dum- |

[nea]lut taica Vornecu Răducanu ‚Golescfu] si cu dumn(ea]lui |
vár[u] Constandin Dudesc{u], nu lipsäsc a, mă ruga ca Și,
amăndoi să avem tot acelaş prietesug bun. Deci mă rog. du- |
I
AS

mfitalle să trimiti aciastă scrisoare ce scrie italieneste, la

Viena,
la , dum[nea]lut. chir ‚Ghianache Dimitrie ‚Caribaulu. Trimisciti
|
dumjita]le si un sfantih pentru creiţari postii,
| pá care-l puseiü n
UI

în pac Ci mă rog să am și răspunsul dumnfiltale, de pri

imire, | ‚Cu ‚Insus mäna, mea Scrisă, >
BC
 Y
AR
. “a ‘ des 4 7
SCRISORI DE BOIERI 37

189. 8 Maiü ' 1799. Grigorie: Ghica1. Pentru «nişte broaste

IBR
broaște cestoase», ce trimete Constantin Socoteanu, isprav-
nicul Vilcei cuiva la Sibiiù, în numele sit. |
190. 18 Novembre 1799. B[arbu] Știrbei]. «Să scrii la
Beci, să-mi vie si mie gazături italieneşti, fiindcă am inceput

YL
si eü sä cetesc talieneste, si mai bine mä deschizi din ga-
zeturi, jar, cănd si cănd vei cunoaşte dumneata) că nu e cu
putință de a-m aduce talienești, îmi vei trimite tot nemtesti. >

SIT
191. București, 18 Novembre 1799. Manolache Grädis-
teanu. «Ati murit noru-mea Catinca, sotiia fiu-mieü Scarlatti ;
de care săntem foarte intristati acum.»
192. 5 Mart 1800. Xréy[os] 21406. «Pentru aceste arjin-
ER
tării i ‘fac beserici Prejbil». P. S. grecesc.
193. 12 April 1800. B[arbu] Stlirbei]. Pentru 'ezăce 'so-
lame si fo trei, patru Ock piczăntin> (sic). - on
NIV

194. 9 Novembre 1800. Barbu] St[irbei] Cere «prezátin

şi solamü», |
195. 29 Décembre 1800. Grigorie Greceanu, [Cämitiar].
U

Pentru ‘un deposit.

196. Căineni, 23 Februar 18o1. Safta [Säftica] Ot. [Str-
dăreasa Otetelesanca]. Venise cu «opt telegari».
AL

197. Mart 1801. Scrisori de là Grigoraşcu Bäleanu . Mara

Miävos), biv Vel Clucer. — Grecesti. —
TR

198. 14 Mart 1801. B[arbu] St[irbei. «Sa aflä aci 'cocona

Tite Bengiasca $i dascalu Dimitrie.»
199. 18 Mart 1801. Costachi Log[o]f[itul] : za ‚Divfala. ‘Se
EN

poate lămuri despre, el «de la dumü[eà]lor boerit Bibești, şi

mai vărtos de la cümnatu dumn(ea]lor, dumn[ea]i[ui] Särdfar]
Stänutä Jianu, find al dumfital]i rudenie».
/C

"200. 26 Mart 1801. Vornicul Răducanu Golescu. Pentru

afaceri. Iscäleste grecește. — Sii in Octombre, Novembre, scrisori
de la el.—În Septembre, oferise mierea si ceară ce, stringe
prin tari.—La 9 Decembre: «Pănă acum din huzmetul ce jam
I
AS

băgat, n'àm făcut săvărşirea de luatu bànilor».

La 25 Februar, cerea seminti de flori.
UI

1 Doninul de la 1822,
BC
 Y
38 EE _SCRISORI DE BOIERI

AR
201. 21 April 1801. Cost[an]djin] Viis[o]r[eanu], Slugi[e]r. |
Pentru nişte <päfcälute. .. Vre o modă mai zarifă... Asijde

IBR
rea, trimisei si acest ceasornic, ca :să s[ă] petreacă o sticlă,
si s[ă] să spele.» a | |
. 202. 16 Maiü 180r. B[arbu] Ştirbei]. «Pentru d[u]m[nea]lui

L
Clucifaru] Bengescu, adevărat ai muritü, încă de la luna lut
Aprilie; pe care l-am si îngropat la biserica. Sfinţilor Apostoli,

ITY
unde este şi cocona dumisale îngropat[ă].> |
203. 29 August 1801. «Dinul Log[o]f[X]t, saraf.» Pomeneste -
pe soacrä-sa, «Chirata Socoleasca».
204. 11 Septembre 1801. Bfarbu] Stlirbeï]. «Sa apropie

RS
Sfânt[a] Ecaterina, şi atunci avem masă: să ne treimiti nescarva
salami, ananas si ceva pezäntin, că crezi că cu păciuirea
Frontezuluï să vor găsi în destul.»
IVE
|
205. 26 Octombre 1801. Päunfa] Otetelis[an]e[a], Särdä-
reasa. Pentru afaceri.. .
206. 19 Decembre 1801. Gheorghe Cernătescu, biv 3-ti Lo. |
UN

gofít. Cere «sí primeşti pe aceşti doi nepoțăi af miei în

cinstite palaturile dumitale, de vreme că aii rămas săraci de
tată, şi să fie dati spre învățătură, fiind din neamu dumitales.
În schimb, li se dă pensie de 100 de ler pe an.
AL

207. 4 Februar 1802. R[a]d[u] G[o]lescu. Arată de ce

nu poate plăti vechea datorie. În 1801 îi amanetase pentru
acel 3.000 de galbeni. moşiile Goleşti și Brätulesti.
TR

208. Bucuresti, 1-iü Mart 1802. Vornicul Manolachi Grädis-

teanu. Pentru bani. .
. 209. 23 April (1802 P). Cost[an]d[is]
EN

Viis[o]r[eanu], Sluger.
Pentru darul unui ceasornic, «si un lintus dă aur, zarif, sup-
fare», al soțici luf, Irinita.
|
210. 31 Octombre 1802. B[arbu] Știrbei). Trimete
/C

genera-
lului său «ginărăresei> Crbalin «un saliür,
fâgăduit cind a
plecat el din Sibiiù.
|
La 14 Octombre, el arată pe Catinca răcită de
drum. |
I

211. 8 Januar 1803. Rad[u] Golescul,

Vel Vor[ni]c. Are
AS

la Golești de vinzare niște fin, se pare, si «uruialà

dä porumbu».
212. 13 Februar 1803. B[arbu] Șt[irbei]. «După ce
am
venit aici la București, prin scrisoare am
UI

fost pohtit pă dum: -

BC
 Y
SCRISORÍ DE BOILnĂ 39

AR
neata ca să scrii la Beci să înceteze gazeturile si pă anu
acest, şi văz că tuturor le vine, numai ale mele s’aü oprit».

IBR
213. 18 Februar 1803. C[ostan]d[in] Ot[ete]l[i]s[anu]. «Fiindcă
aici ati căzut zăpadă foarte mare, încăt mijloc dă a-m putea
găsi melci pentru măncare nu este, si fiindcă am întrat în
sfänt[ul] post acest[a]..., rog pă d[u]m[uea]ta să binevoesti a

YL
porunci să să cumpere de aceşti zece z!oti cát melci să vor

putea lua.» Răspuns: «2000 melci a IO x, 2 cupe un leii,

2 urcioare 18 x.; I saci la melci 30 x.» s

SIT
214. 22 April 1803. B[arbu] St[irbei]. Cere «doi-trei funti
crimatartar, fiindcă să găseşte şi aici, dar nu e bun,
de
curat... Armäsari care avem, mi-at luat Pazvandoglu, dar
mi ati plătit.» | | ER
215. 27 April 1803. Nizihzos [Mrpayaofévos] Pentru r&
dăcini de flori. — Grecește.
216. 28 April 1803. ‘Pofivôs Xapz[AApmtoc]. Pentru «doa
NIV

oc[ă] bumbac suptire si o jumätat[e] oc[i] tiriplic sup-

tire». |
217. 30 April 1803. [PahJarnicul Nic[olae] Glog[o]v[eanu].
U

«La plecarea mea de aco[lo], am lăsat doa pungi la un bles.

temat de läcätus, căruia î-am dat si un galben pentru lucru...
2 cai
AL

Si la armintasu de acolo am dat 14 florinti, pentru

cai i-am scos în ţară, si att rămas ca
arminfie!, si apoi acci
să-m întoarcă arminfiia.» Cere «fluturi şi sirme, după proba
TR

ce s'aii dat».
218. 6 Maiü 1803. Spätfarul] Petrachi Ritoridi. Pentru
mărfuri, — Greceste.
EN

219. 10 Maiü 1803. C[ostan]d[in]. Otfete]l[i]s[anu]. Pentru

o ladă ce trece pe la vamă.
220. 15 Maiü 1803. Dimi[trie] Bib[escu]. Pentru o datorie.
/C

Pomenit «chir Tănăsuicăz. |

221. 30 Maiü 1803. Särban Murgeseanu. Pentru «haca
returi» și o «femeie măritată a doua oară... Să s[ä] impece.»
‘222. 10 Iunie 1803. Dumitrache Săndulescu, Cluceriü, Pep-
I
AS

tinariü. Pentru bani. E

5 Vani,
UI
BC
 Y
40 SCRISORI DE BOIERI

AR
223. 10 Iulie 1803. B[arbu] 'Ștlirbei].: Catinca trimete gene-
rălesei «o gevrca de cele care pune la gät.»

IBR
Ea însăși cere «Io dramuri de fluturi», '* IO ace
să de ciur:
‚chemi dumneata pe o dascalit[ä], să
le aleag[ä], să fie bune».
Și pentru gevrea (autograf).
s /
224.II Iulie 1803. Mihalachi

L
Manu, Postelnic. Pentru un
amanet. — Greceste,
225. L-iü August 1803. Rad[u]c[an]:

ITY
Bengescu, Med[e]I[ni].
c[e]r. Pentru bani.
226. Caracal, 5 August 1803. G[rig |
orascu] Jianu, Cluci[a]r.
«Pentru Ioniţă Lazar, de aici, din Caracal, fiiul al ‘preo

RS
Märicäi», mort acolo. tesii
Era cu simbrie în Sibiiü.
227. . | |
22 August 1803. B[arbu] Șt[irbei]. Cere «ro acacheli
(sic) mari, buni, frumoşi, că de acum înnainte
IVE
crezi.că le :
iaste vremea, încep să să coacă; fiindcă si noi vom
ruim Märii Sale lui Vod[i].» să dă-

228. 9 Septembre 1803. Stfänutz] EE

Jiianu. Pentru «Ionita
sin Nicolae Välcänescu si unchin
UN

Răducan[u]> si «Vasile Tu-

fecciu, nepotu Răducanului», «Cluc
ifa]r Särban Otetelisanu».
220. 14 Octombre 1803. Radu Goles
cu. Pentru o vánzare.
«Acestă iaste vorbă brasoveneascä,
si nu voi să stiù.»
AL

230. 9 Novembre 1803. NtóLaoc [MzparzoB&vos]. Cere

ananas. — Greceste.
231. Bucuresti, 30 anuar 1804.
Ghica Banu Cost[an]d[in]
TR

si un boier grec, Vel Poste

lnic, «Fiindcă Avgi-Basa,
baș-vănător al Mării Sale adică
lut Vod[ă], vine acii în parte
cului, să cumpere cincisprezece sams a lo.
oni !, să inlesnesti cu
EN

a găsi și ai cumpăra... Ca
si Măriia Sa Vod[ă],. pliro-
forisindu-să dă bunt Prietesugu
l nostru ce este între ‘noi,
într'adinsă mi-aü poruncit
ca isf scrii: dum[itali, pentr
/C

aceasta 2,» u
| | |
232. 6 lulie 1804. Cati[n]c[a] Bibfeasca].
funti de
Pentru roo de
bumbac, — Greceste. | '
I
AS

! Dulăi,
. 3 Pentru astfel de daruri de
dulăi ce se ficcaü la Poartă,
Himachi, II, p. 123 si 129. v. si Doc, Cu-
UI
BC
 Y
AR
“SCRISORI DE BOIERI 4

233. I4 August 1804. C. Varlaam. Pentru niște brățări,

castroane de supă,

IBR
farfurii, talere, etc. — Greceste.
234. 2 Iulie 1805. .Dimiftrachi] Bibfescu]. Întreabă de pre-
tul vitelor : le-ar trimete si la Hatäg. Scrie si «cumnatului
Ioniță GXnescul», pentru un «cusur»,

YL
235. 21 August 1805. Dimi[trachi] Bib[escu]. Pentru o
trimetere de boi.
236. 23 August 1805. Costandin Ot[ete]l[i]s[anu]. «La Po-
rumbac, ca să facă noăzăci de jeamuri după gergevelele ce

SIT
trimeasai... Să-m facă baglamalele de noaäsprezece feresti,
căte să voar putea mai zarife şi tapene.»
237. 16 Maiti 1806. Const[antin] Brii[loiü]. Cere «pantofi
ER
de piele fără toc, însă verde una si doo negre», «telinä saü
teler, calarabi», piscoturi, pesmeti, «api acră».
.238. Ciineni, 21 Octombre 1806. Ioniţă Borănescu, Postel.
NIV

nic. Pentru afaceri.

La 29 Iunie precedent, pentru sfesnice ce sînt a fi se tri.
mete într'o «lädäfue». |
239. [Brașov], 8 Mart 1807. B{arbu Șt[irbei]. Omul «dum-
U

ncalui Log[o]f[i]t Bibescu» scrie că s'aii vindut rămătorii,

‘<si
să află la satul Bradul, încolo de Deva».
AL

240. [Bucuresti], 2 Maiti 1807. Radu Golescu. Cere «doao.

căntare de silitră si doao cántare de bronstain», prin Cii-
neni. Pomenit «căpitan Comănel».
TR

241. 3 Maiü 1807. Grigore Cotofeanu, Stol[ni]c. Pentru

afaceri. Pecete cu rp. Ki. |
242. 19 lunie 1807. Costfandin] Murgesanu, Sätr[ar]. «S'aü
EN

facutcu voia lui Dumnezeü ‘mare izbändä, de ati biruit pe

necurati Turci, si au venit Melencu, viru lu Cara-Gheorghe,
si att vorbit cu ghináraru, ce vor fi avut sfatu, si ati trecut
/C

peste Dunere si uni din jos, si asa ne-aù venit veste că au

facut ‘mare izbăndă. Până ad fost ajuns ocaoa de mum-
bac căte treizăci de parale torsü, și cel netorsü căte 'pa-
I

rale. doăzăci, -ostbit de alte lucruri , . . Pentru Craiova,

AS

ai început a să ‘stringe din. negustori, din mahalagii,

dar pägini de Turci au stricat case, ușii, ati scos fiară
duprin bolte; numai s'aü întimplat cilibi Iorgache Sutu cu
UI
BC
 Y
AR
42 „SCRISORI DE BOIERI

ei, că aprindea şi oraşul; Dumnezeü să-i dea bine un de

IBR
va fil» | |
243. 14 Julie 1807. Bfarbu] St[irbei]. Pomenit Pah. Ioniță
Gänescu, care are o poliţă. Cere ştiri «pentru pacea Frate.
zului cu Muscalu, în ce chip s’aü fâcut», «ci numai o armis-

L
tific», «si pentru Sărbi: ati bătae cu Turci și pănă unde au
mersü si ce fac». 2

ITY
244. [Bucureşti]. 10 August 1807. «Radul Golescul. biv
Vel Vornicü.» La Bran, bănuială de boală în țară; afaceri de >
vamá.

RS
245. [Bucureşti], 17 August 1807. Radu Golescu. Cere
să-i afle «o bucátárit& foarte bună, să ştii “m facă bucate
bune, numai pentru mine, căte trei act di bucate $i o frip-
IVE
tură bună, şi prăjituri să stie. să facă, feluri dă feluri.»
246. 2 Septembre 1807. Dumitru Brăiloi. «D[u]mp[ea]lui
Dvorfnilcul Grigoraşco Ghica în scrie cum că sint să-i vie
doao butci de porunceală de la Beci cu ceamu.» Ceamurile
UN

trag la Rusava sai la Rusciuc. «Vremile pănă acum ati fost

înpotrivă, și nu vor fi cutezat să le pornească cu ceamu pă
Dunăre.»
247. 21 Septembre 1807. Comandä a luf Stänut Jianu:
AL

«o broască mare pentru magazin, numai cu zăvoară făcută

pe mina stăngă, o broască mai mică..., pă mana dreaptă,
TR

dooä piroie cu gänstile lor.»

248. 28 Septembre 1807. Sevastiian Costanda; Medelnicer.
«Nu ne-aü rämas nici casa unde sä läcuim.» Leaü prädat
EN

«páginil». Complimente, ca la rude. | 0n

249. 2 Octombre 1807. [Sărdarul]. Cosftan]d[in] Bib[escu].
«Cu ajutorul luf Dumnezeü am trimisi să rádice pe Elenca
/C

de acoló, cu copiii, că neam speriiat cheltuelii în doo pärt.»

Pentru datorie, la care si-a cálcat «parola». «Cu ajutorul lui
Dumfne]zäü socotim cá pe iarnă vom avea liniște, cá auzám
că oste are sí vie mult[i]; Turci foarte s'au înfricat, a nu
I
AS

mai trece Turci dincoace, care de cătăva vreme nu mai trec;

dar ce feli va rămănea la urmă, Dum[ne]záü ştie: noi, omos!,.
UI

1 "Opwg, oricum.
BC
 Y
SCRISORI DE BOIERI 43

AR
avem, cu ajutorul lui Dum[ne]záá, nedejdi mari că vom scăpa
din mina tiranilor. Pentru dumfnea]l[ui] neica, că l-aü scăpat

IBR
Dum[ne]záü, stiü că întocmaşi ca si noi te vel fi bucurat, ca
un bun crestin.»
250. 11 Octombre 1807. D[arbu] St[irbei]. Cere ananasuri

YL
pentru Vodă.
251. [Braşov], 22 Octombre 1807. Barbu Știrbei]. Tri.
mete o scrisoare «la dumnfea]lui Särdariul. Färcäsanu». Cere
vești «de spre partea Craiovi.» ' |

SIT
252. 27 Novembre 1807. Fraţii Murgășanu. «Necazuri si
frici destule am pătimit şi noi, fugiţi prin păduri, cu chir Ioan
Mathei, de räzmiriti, dar, acum, mulțămită lui Dumnezeü, ER
avem liniște şi în tara noastră; cum au venit ghinäraru Isaia!
aicea la Craiova, cu oaste muscălească, nu mai pot Turci să
mai treacă Dunărea din coace, fiindcă nu-i tin curelele.» |
NIV

253. 25 Novembre 1807. Ioan Vlădăianu, Clucer. Cere

un grădinar, «gäzäturi frantuzästi». Doreste şi säminturi:
«rocii, cardama si alte feluri de sämintit de sălături».
254. 21 Decembre .1807. Eleni Bráil[oiü]. Cere - «vin de
U

Pesta sai ungurescü». |

255. Braşov, 23 Decembre 1807. Bfarbu] St(irbei]. Pentru
AL

gazeturi. «Mă rog scrie-m si mie ceva mai noii: cum at

rămas tara, la Turciaü la Muscali, şi cu Englezu are Mus- |
cali bine.» |
TR

La 14 lanuar 1808, cere «apí de melisa».

256. 1808. Corespondenţă cu Jordache Tufan, Medelnicer.
257. 24 Februar 1808. Eleni Bräil[oi]. Pomeneste pe eväru-
EN

mici, Stol[ni]c[ut] Ghiţă Cotofcanu».

258. Bucuresti, 2 Mart 1808. Costachi Ghica Banul (gre-
ceste) si l'pyrépros Lzizas («cilibi Grigorascu Ghica 2»). Pentru
/C

lucrurile cod <2 pazaptzon Zp4. [dvov, ratpòs pas, zul pinepslas pas
(«ale răposatului dumnealui Banul, tatăl nostru, si. ale vi-
tregii noastre»), u
I

Nouă rugăminte la 12 Mart. Aveaü hirtie patriarhală

AS

pentru a le descoperi.
! Isaiov. V, Acte si fragm., LL. p. 432; Turin, I, p. 244.
UI

7 Viitorul Domn,
BC
 Y
AR
uA . 'SORIsORÍ DE BOIERI

"259. 17 Mart 1808. B[arbu] St[irbei]. «Aici duzirăm că pă

IBR
la schela Cäineni s'aü triimis salahori si bunibașiră, mazili,
'boerănași, ca să dreagă drumul Cozii, spre Rámnic, fiindcă
iaste ca să s[a] pogoare ostiri în ţară Nu am crezut, ci, de
va fi ca să pogoare niscaiva ‘ostiri, trebue ‘sà știi: te poftesc

L
ca să mă instiinfezi de iaste cu adevărat, si cele [ce] să
aud de spre partea Craiovei... Acestea ne-dü spus unul ce

ITY
ai venit dă la Rämnic, dar n'am dat crezímánt.»
260. 7 April 1808. Eleni Brăi[loi]. «Chiriia mu, multa dragoste
ce s'aù încuibat în inima mea, mă parachinisäste [=miscä] şi la

RS
bagateluri să supăr dragostea dum[ita]e.» Cere seminti.
«Si să mă crezi, cocoană Păunico, că nimic nu ne-aü rănias,
şi umblämü să facem casă nooä de acum înnainte... Să să
IVE
ia de la vreun grădinar de ispravă, să nu file semintile veichi,
„că nu răsar.» Cere «cartofiol, cunupide, varză nemtasc[i],
cararabi, rădichi dă lună, rosi, rădichi albe | si negre, mor-
covi, selină, pätränjel, sălată de cea învăluit[ă), dă ciailaltă
UN

ce să face ca verzile, gălbiniciosă, varză rosie.»

261. [Brasov], 19 Maiti 1808. B[arbu] St[irbei] «Aici să
află un evghenis, om al Mării Sale printipuluï Ipsilant: are
AL

un copil care va fi să-l facă doftor, ci, fiindcă-mi iaste un

prieten prea bun, mi pofti ca să scriu dumiital]i, iasteca să-l
triimifä la Becï, să spudacsascä ! acolò, si să înveţe și doftor;
TR

dum[neata] știi răndul acestor lucruri, și poftesc ca să mă

instiintezi cu cäfi bani poate să înveţe carte la scola inpä-
rătească saü unde socotesti dumn[eata], si cu mâncarea si
EN

inbrác[i]mintea, si dă aci, dă la Beci, iaste cà să meargă

la Lipsca: acolo iar știi dumnfeata] cu căt poate să chel-
tuiască într'un an; și cu poşta mă rog să am räspunsü.>
/C

262. 8 Iunie 1808. Tome YXexoctávoc. Pentru dresul unüi

juvaier.
263.:24 Iunie 1808. «Pärvu grám[at]ecu, biv 3 Log[o]f[4t],
ginerile răposatului Tudoran Bojü ot Craiova.» «Dupä bles-
I
AS

temul şi păcatu ce are ‘tara aciasta, în trei rănduri mi s'aă

jăfuit dă Turci casa, și în trei ränduri am 'năcăjit si Am fä-
cut la loc, iar acum la urmă m’aü stinsu dă tot; toate do-
UI

1 Sirguiasch,
BC
 Y
AR
SCRISORI DE, BOIERI 45,

IBR
bitoacele mi i-aü luat, cai, boi, vaci si toate sculisoarele,
şi tot căpitalu ce am avut, încăt nu am avut cu ce fugi,
să viu dreptu la dumneata, ci am umblat prin băjănii cu
satele pin păduri: trei copile am, din care doaoä stint de

YL
vărste: la cea mai măricică mi i-aü. început a veni peti-
tori, si, din pricină cá nu.m dá măna să-i fac zästrisoarä
după potriva noastră, le dati räspunsu petitorilor cá nu sántu

SIT
gata... Mi iai arsu si casăle, ci säzt la ţară,la o mosäoarä,
Robänesti Pätez[ullui, lăngă poștă.» Cere ajutor: «un rändu
dă haine copilif şi niscaiva sculisoare, sai vasi... Mä,pri-
peşte vărstea copilii.» ER .
264. Iasi, 8 Iulie 1808. lacumi Stolnicul.-— Grecește, cu.
o foarte uritá scrisoare. — |
265. Rimnic, 4 Septembre 1808. Dr. Ullrich. Pentru afa-
NIV

ceri.
266. 5 Septembre 1808. Rad[u]c[anu] Bengescu, Med[elni].
ci{ar]. <Aici s'aü dat porunci de la stăpănire în toat[X] tara
U

pentru galbini olandez, să umble de căte t! zăce.»

267. [Brasov], 5 Septembre 1808, B[arbu] Șulirbei]. Pen-
tru doktoril, esenţă.
AL

„Şi in, Iunie scrie de acolo, pentru £gaselur?.

268. Braşov, 23 Septembre . 1808. B[arbu] Stfirbet].. «Am.
TR

aici la. Brașov trei mie dă. pici de oae», cumpărate.

'269. Buda, 23 Septembre, 1808. Zamfirachi Pop. «Astàzi.
| pleacă de uici Văcăreasca şi merge la București.»
EN

270. [Brasov], 6 Octombre 1808. B{arbu] Stlirbeï]. Pentru.

fier. Are de gind a veni la Sibiiü. Pentru apà de mélisa.
271. Craiova, 13 Octombre 1808. Eleni [Elinca] Bräilfoi].
/C

În cea de la 28 April: «Am venit aici la Craiova cu nă-

dejde că, vránd Dumnezeü să ne miluiascä cu vreo pace;
să mă apuc de săvărşirea unui han ce-l avem început, și, din .
pricina räzmiritelor, şade nelucrat.»
I
AS

272. [Brasov], 3 Novembre 1808. B[arbu] St[irbei]. Jale

pentru moartea ciubitului miei prietinü chir Hagiu». «N'am,
ce să mal zic, soro, numai milostivul Dfulmnezeü să-i: odih;.
UI

: nească sufletul răposatului in corturile drepţilor, si pe dum-

[neata] să te päzascä apururca cu intreag[ä], si fericită sá.
BC
 Y
AR
46° SCRISORI DE BOIERI .

IBR
n[ältate, inpreunä cu tot cuprinsul. Nu trebueste dum[neata],
cocona mea, să te scärbesti si să te întristezi pain intr'atáta,
căci aciasta este o datorie de opste; ci să nu să întămple

L
si dumfital]i, din multe întristare, vre un zariflăc, ci numai să
rogi pre milostivul D[u]mnezeü pentru sufletu răposatului, ca

ITY
să-l odihnească.> Pentru «amaneturiles ce are la ei. «Eram
eli singur gata să vii la Sibii pentru oaregcare trebi ale
mele, dar m'am embodisit din altă pricină... Să scrii la
Beci pentru

RS
gazeturile ce vin, italienesti.» |
273. [Brasov], 6 Decembre 1808. B[arbu] Sifirbei]. «Ami
văzut şi aia “ce-mi scrii dumneata că, că, după cum am fost
cu răposatul,
IVE
și dumnfeata] vei fi tot asemenea; pentru care
foarte mulțumesc dumfitale] de dragostea ce ne aräti: să dea
Dumnezeü să träesti dumneata si coconi, si eü tot acelaș
sänt, şi poftesc dragostea si prietesugul cel bun care am
UN

avut cu răposatul, asemene si cu dumn[eata] să fie, pentru

care nu sănt la îndoială, știind evgheniia dumfital]i.» Pen-
tru gaseturt. — | |
274. Brasov, 8 Decembre 1808, B[arbu] Știrbei]. «De
AL

te-al şi supărat cevas, să-m erti, si si fim cum am fust, căci

că prictesug[ul] răposatului şi dragostea dumlital]i nu o poci
uita nicl-odată.» Pentru «gazeturis.
TR

| |
275. 28 Decembre 1808. Catinca Gán[eas]ca, [isprävniceasa].
A fost bolnavă de «junghi»; acum o dor minile si «picerele».
Ce a făcut fratele Păunicăi,
EN

chir Ienachi, care a avut aceleași '

dureri în mini?
| | a
Soţul ci, Păharnicul, scrie la 23 Novembre.
276. 24 Ianuar 1809. Post[elnicul] Ionitá Borăriescu.
/C

Pentru
boala sa și o datorie.
|
277. 5 Februar 1809. Serban Murgășanu (iscäliturä
gre- |
cească). Condolente. Și-a căsătorit «copila ha
mare». Asi-i
I

guräri de credinţă,
AS

278. 18 Februar 1800. Eleni Bräi[loï]. «Trei luni |

nu: m'am
arădicat din așternut, ajungănd la moarte;
acum de vre o -
lună m'am mai îndreptat. Si, cănd am
UI

luat amarnica vestire

pentru prea-iubitul nostru prieten, eü
chin de chip de am
(sic) şi cu amaram plänsü; dar ce să facem? că aciasta nu stă
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 47

IBR
în mäna noastră, că Dumnezeii, cănd poruncește, trebue tot
omul să să si duct. Să trăești dumif[alli si să te bucure
Maica Precesta cu viiata si sán[á]tatea coconilor dumjital]i,

YL
și pă răposatul să-l învredniciască întru Inpáráfiia cerului.»
Salută pe Maria, fiica Păunicăi.
279. Brașov, 19 Februar 1809; B[arbu] Ştirbei], A trecut
un om al Log[ofátului) Bibescu cu 600 de porci de viuzare.

SIT
Să vadă ce sa făcut cu el.
280. 9 Mart 1809. Dimiftrachi] Bib[escu]. Are un grädinar.
‘281. 12 April 1809. Stanca Clucereasa. «Pentru acest
ciasornicari, cá: noi, avănd trebuintà
ER de a face un ciasornicù
şi a să pune la besărica noastră de aici din Craiova, ce să
prăznuieşte hramul Sfântului Arhanghiel, s'aü găsit dum[nea].
NIV

I[uî) ca să-l facă dupe cum să cade.» Ceruse 800 de let. «Langa
acestea, cocoaná, iarăși mă rog dumfitalli ca să chiemi dum-
n[eata] pă meşteri cei ce facü clopotele, să tocmesti să facă
un clopot dupe cum va spune ciasornicariu că trebue la
U

ciasornic, şi mi rog ca sí mă înstiintàzi, citt bani l-ai toc-

mit, ca să stiü si eü. Mäcarcä dumfnealta nu mă ştii pe mine
AL

cine sint ci, dar sint tot una cu dumn[eall[ u]i Cluceriu
Murgäsanu.» ‘
282. [Brasov], 30 April 1809. B[arbu] St[irbei]. Pentru ga-
TR

zeturi. «Pricina luf posteamaister iaste că au pierdut multi

bani în cărți, şi pierde, si, dă aciasta fiind mănios, cu altă nu
poate să-m facă rai numai oprește gazeturile si zice cá nu
EN

ail venit.»
283. [Rimnic], 25 Maiü 1809. Costa[n]d[in] Vulturescu, Sar-
d[a]r. «Am trimis bani pă dascalu nostru, ce aü venit dă ati
/C

luat pă doftoru Pintel.»

284. 4 Iunie 1809. oii Zauobpzaon. «Acum avem linişte
in ţară.» — P. S. grecesc.
I

285. Craiova, 2 Iulie 1809. Aqutpos "Aus. Scrisoare de

AS

afaceri.
286. Craiova, 8 Iulie 1809. Const[an]d[in] Brăi[loi], Cluci[e]r.
«Din suflet m'am întristat pentru pierderea prea-iubituluf dum[i- _
UI

tale] fiu dumfitale]!; toat[ä] dreptatea af, cocoan[4] Páunico,

‘1 Dinu,
BC
 Y
AR
48.- SCRISORÍ DE BOIERÍ.

IBR
ca o maic[ă] doritoare să te intristezi, dar, fiindcă acestea
sänt de la ziditoriu nostru pe care nici-odat[ă] nu trebueste
să-l hulim.cu multă jale, ci să zăcem, ca Ion: Domnul aii dat;
Domnul ai luat, si să multämesti lui Dumnezäü

L
că tot ai
pe cine iubești lăng[ă] dumneata], cäruia af poftesc toate cele:
bune și vitat[&]

ITY
îndelungat[ă]. cu toate. fericirile, ca să să
mängäe bätränetele dum[isale]. Läudat[ä] este urmarea d[u]a[i-
tale], care al făcut însărcinănd pe prea-iubit fia [zenobie] şi pe
chir Stancu toat[ä] daravera casăi: amăndurora mă închin cu

RS
frăț[eas]e[ă] dragoste, si le poftesc noroc si toate cele burie.»
287. [Brasov], 23 Octombre 1809. Bfarbu] Stlirbeï]. «Din
mila luf Dumnezäü, acum s'aü făcut pace.» Cere, gaseturile,
IVE
carc, «din pricina räzvrätirif rozboiului, să poprisă
si nu mai
veniia ; acum. dar, după ce să va deschide. Beciul,
trebue
poşta să umble necurmat». Cere de la spifärie «sasä „cepe
mari dä
UN

mare». |
‚Tot asa, Păunicăi si lui chir Stan.
288. Rimnic, 29 Novembre 1809. Constantin
Brailoy. «Scri-
soare germană de afaceri. |
289.
AL

Piteşti, 30 Decembre 1809. «Ioan [fonitä}, Cáp[i]t[an]

și epistat postilor din drumfu] Cäinenilor.» Pentru . afaceri.
290. Rămnic, 25: Ianuar -1810. Elenco
Brăiloi. Pentru «doi
TR

copii ai rip[osa]tuluî unchiu-mieü Clucila]r

Bengesc[u]... Pe
cel mai mare, “Titu, l-am și logodit acum
cu fiica dum[nea]|[ui]
Cluci[a]r Cornità. Bräiloiü, fratele cel
maï mare al soțului miei,
EN

însă cu fiica dum[ita]le cea mijlocie».

Pentru «nuntă, adeci.
sävärsirea cununii», are, nevoie de zahăr,
migdale.. «Chiria
mu, la noi este obicei; precum va fi știut dumfital]i,
la mi-.
/C

rcasä să pue. pă cap peteală dă aur; mă rog... să faci du-

m[ital]i ostenealä... să găsești. o sută | dă dramuri peteală
dă aur; însă mă rog să fie mai lată decăt aceia care miaï. :
trimis dumn[eata] . däunäzile,». Zenobie. Pop
I

e acolo saü:la
AS

Bucureşti ? | .
291. 4 Mart;1810. Catin[ca] Bib[easca] «Am auzit că at
grädin[i] foarte frumoase, cu flori, cu zarzavaturi feli de
UI

feli». Cere seminturi, cu fidul[4], fiestecare sXminti de ceeste.»

292. [Braşov], 19 Mart 1810. B[arbu] St[irbei]. Pentru pri-
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIER 49

IBR
mirea unul «botoiasi dă vin... precum si doi pui de co-
poiasf ...: i-am dat să-i crească, sa-i fac[X] mari. Si, dănd Dum.
nezeü să mergem în fari, si vänänd cu dănșii vre un cerbi,
saü altii vănat, voi trimite si dumfital]i.» Pentru gesdturl si

YL
«Viiata Înpăratului Bunăparte». -- P. S. grecesc autograf.
293. 1810. Scrisori de la Vornicul .Hagi Moscu.— Gre-
cești. '

SIT
204. 9 Januar 1810. Dimitrie [Matache] Bengesclu]. Pen-
tru afaceri.
295. [Brasov], 22 Mart 1810. B[arbu] St irbei]. Lui Zenobie
Pop. Pentru «tomurile de care am poftit pă dum[neata], noaá ER
sau 12, acele italienesti: Viiata lu Bunäparte, si gazeturile,
că le tot aşteptăm.» .
296. Craiova, 27 Mart 1810. Catin[ca] Bib[easca]. Pentru
NIV

«stimintà de flori». Pecete rosie, cu coroană, stea, două pa-

scri pe un pom şi A. f. ci
297. Craiova, 23 April 1810. Kwyotaytivos Sapovprisns,
U

[Mz4voz]. Pentru o scrisoare. — Greceste.

298. Julie 1810.. Const[an]din Brii[loi], Cluci[e]r. I s'a pri-
mit cererea de împrumut; soția sa, Elenca, va primi banii.
AL

«D[u]m[nealui] Vistieru Stefan Făcărescu (sic) este bolnav,.

avănd o slăbiciune, şi doftori l-aü orănduit, lăng[ă] alte doftorii,
TR

să bea şi căte puţin vin foarte veichi, de care vin, din pricina
răzvrătirilor, aici nu să găseşte.» Îi dă 200 de florini pentru
8-10 vedre din cel mai bun vin.
EN

299. Bucuresti, 17 Iulie 1810. Cons(tan]d[in] Brái[ (loii]. «Acum

să vind slujbele țări: dismäritu si vinericiu, avand Vistieriia
trebuintä de bani; aceste doaă slujbe, dup[ä] cum să vänd
/C

acum, va trece peste o mie doaă sute tu[r]c[e]st(i]; săntem

cátva tovarăș, ce, fiindcă trebuesc bani mult a să număra,
te rog, de ti să întămplă vre o sumă de banfi], să mă im-
prumut cu tl. 25.000..., la pung[á] câte lei 5 pe lună...
I
AS

Dupfä] aciast(4], fiindcă mamuzelu Zinca Väcäreasca are mare

plăcere la. câini mici de tot, cu päru mare, de care ai damele
cele mari líng(á] dänsäle, şi m'aü rugat ca să scrii la vre
UI

un. prietin să g[a|sasc[4], de nu doi, măcar unu, căriia ma-

muzel aș vrea să mă arăt cu slujbă Ja acfast[&] mic[ă] cerere.»

5216.—Vol. VIII. : 4
BC
 Y
AR
50° SCRISORÍ DE BOIERI

IBR
Sii caute «un caine mic -flocos, care să poată totdeauna
a-l avea în măini... Mamuzela Zinca, fica dum. Vist. Stefan
Văcărescu !.» on
300. [Brasov], 28 iulie 1810. Cat[inca] Stir[boaica]. «Sá

L
pui să-mi facă si mieo perucä, fiindcă mä.pofteste o prie-
tenă dă la Bucuresti; mi aü triimis si bani, lef nemt[esti] 40...

ITY
Pentru cele care le'i triimis coconi Marghiolitif, mi-ati plăcut
făptura, dar amestecarea "părului nu mi-eü plăcut, căci cá
este scurti cu lungii amestecati, si la înpletit vine foarte

RS
urăt; ci trebuește lungi cu lungu și scurtii cu scurtii. Aşa
dar rog, pentru hatărul şi dragostea mea, să chemi dum:
n[eata] pă perucași si să-i poruncesti ca să-mi facă o pe-
IVE
rucă, și, după cum arăt dum[itall, părul să fie ales, după
fata părului care triimisăi .dum[ital]t ornechi (sc). Iar faptura
să fie tot ca acelea care le-am făcut: așa de nalte, așa de
largi... Fata părului iaste tot ca cel care ai fost la peru-
UN

cile coconi Marghiolitäï, tot asa să fie dă inchisü, forma să fie

totü ' ca acelea, si de largă si de naltă, tot ca aceia, si, după
cum este forma aceia, asa să fie si aciasta, că mi i-aù plă-
AL

cut; numai atăt nu mi i-aü plácut..., că părul nu este ţesut

tare, ci, de unde îl apuci, dă acolo ese. [Dă 2 ik = 40 flo-
rini, la Brașov însă, 50.] După cum este proba părului;
TR

căt să va putea, si mai închisă, fiindcă acesta este din värfü,

si totdeauna din värfü este mai deschisü părul... Cel din
dărătii să fie lungii, iar numai cel care vine denainte, să fie
EN

mai scurtă, iar cel care vine de dindărăti, să fie tot o po-
trivá.» M .
301. 18 August 1810. Catfinca] Stir[boaica]. Fusese bolnav -
/C

Zamfirachi. Pentru perucă. «N'ai fostă după cumü alm]

scrisü eü, că ai grămădit păr foarte multi: poate că dum-
[neata] nu ai cáutat-o ; ar fi fost destulü cel care este pe spate
să fie de lăngă cel din frunte; cä-lü vei vedea dumneata], care
I
AS

este alesii dă mine, să să scoati, că l-am legat cu atäsoarä,

sä-lü cunosti dum[neata], fiind scurt şi ciupit... Că, fiind atäta
pării, iaste o bajocurá prea.mare... Este un lucru care nu:l
UI

! eMamuzela» a murit abia in 1878, ca principesă văduvă Bagration. E

îngropată la biserica Mavrogheni din București (/uscripfit, I, P. 283, n? 3 sus).
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI

poci purta, find păr prea multü, şi să face capu căt o banitä,

IBR
şi nu sänt obicinuită acel feli... Toată peruca să fie 50 dra-
muti, cu scufă cu tot, fiindcă aciasta modă iaste după cum
purtăm, numai in dood măini părul... Să fie mai lärgulitä

YL
‘ca o jumătate de dejet.»
302. Bucuresti, 5 Septembre 1810. "Ekéyxn Aovd[éoz2]. Pen-
tru un deposit de, argintărie al ci. — Grecește.

SIT
303. 27 Septembre 1810. Marioara Roset (iscäleste cu li-
‘tere greceşti). Pentru «a mi să face doaä.peruci».
304. 19 Decembre 1810. Dimi[trachi] Bibes[cu]. «Cind ne
aflam si noi acolo, stiü că, fiind la dum[nea]v[oastrá] la
ER masă,
ati adus neste vin la masă, foarte bun și curat, limpede, aratän-
du-ne că este vin de Tara-Romäncascä, de Drăgăşani, care,
după gustu ce avea, noi nu credeam că este acel vin de
NIV

“Țara-Romăncască... Să-m faci o rätätä, arătănd de cănd să

‘culege si pănă cănd să pritoccste, în ce chip să lucrează si
ce să mai pune intr'ünsul, de să face aşa limpede și cu asa
gust bun, ca să stim şi noi să-l facem, ca, cănd va veni co.
U

conu dumitale sănătos pă aici pă la noi, să avem să-i dăm

şi dum[nealu]i să bea... Sá fie cu deslusire, atäta la prito-
AL

cire, căt si cănd să turbură, cum să să limpezască, cum |

$i, de va face trebuintà cevas a să lua de la apetică
TR

pentru vin, să va lua şi să va da la omul lui chir Dinu

David » |
305. 1811. Scrisori grecești de la NizoXdos Théoueu.
EN

306. 1811. [Comandă a Elenei Bräiloiü.] Croazele cu flori

mărunte i vărgate märuntäl, poale de croazele, creditori cu
vergi märuntele, cetarii de care să vändu de cite o haină,
cetarii de care este bucata rif 34, rifu pănă in 4 slot, pcs-
/C

tavă bun, fain, negru, postavü pistrit fain, să fie mai inchis
la fat[ä], umbrele de matasă, de dame si de cele mari, um-
brèle de pănză, gherlanturi dă flori, să fie zarife, ciocalată,
I
AS

ciai, romii, şampanie, sirop de ponci; avanti dä tot felu,

şiropuri da lämäie,:de migdale.»
: 307. 9 Februar 1811. Arătarea lui Gheorghe Teodor Pihtu,
‘care cumpärasc, la 1805, moșia Kosanz in Gorj, la mezat, hotăr-
UI

° nicită de Medelnicerul I, Simboteanu. O vinde lui C. Otetele-

BC
 Y
AR
oZ SCRISORI DE BOIERI

IBR
şanu, Clucer. O usurpase însă Vistierul Pirvu și o vinduse
răposatului Clucer Facà, dar acesta o pierduse,
Arătare a Divanului Craiovei din 1811 (Manolachi Vornic,
Caimacam, D. Bibescu biv Logofăt, Cornea Bräiloiü biv Clucer,

L
I. Vlădoianu Vel Clucer, C. Haralamp,V. Clucer, I. Gănescu,
Păharnic). | zu a

ITY
308. 18 Februar 1811. Ioan. Vlădăianu, Cluci[e]r. Pentru un
grădinar. «Cá Rumăni grădinari nu sà găsăsc, fără numaf
Nemti, cari cer pret mai mult decăt ceia ce scrisasäm dumi-

RS
tale, avănd şi dumfnealta unul tocmit pă lună 40 de florint.»-
309. 10 April 1811. Stänuf Jianu (iscäliturä grecească).
Si pentru «venirea madamii doftoroiei».
IVE
310. Bucuresti, 1-iù Mait (2) 1811. “Eden zovtésa Aovdsoza.
Pentru nişte argintárii..— Grecește, | 1
311. [Mehadia], 24 Iulie 1811. Dimi[trache] Grecianu. «Am
ajuns bine aici la băi, încă dela 14 ale iuni, si am început.
UN

a mă înbăia: ce folos îm vor face, Dumnezeü stie; ei atta

văz că m'aü adus la mare slăbiciune.» Trimete scrisoare cum-
natului de la Rimnic. «Pentru pricina cu. egumenu Cotră-
ceanu.» | '
AL

312. Craiov[a], 29 August 1811. Eleni Brăil[oi]. Cere a i se

mai scrie, Și pentru «acest borcan cu dulcïat[ä] de coarne».
313. Rămnic, 29 Octombre 1811. Dimi[trachi] Grecianu. E
TR

«oaresce mai binisor, dar tot subred. Am primit si scrisoarea

dohtorului de I[a] Cluj!, înpreuna si dohtoriile cele trimise de
dumn[eata] după: ràteta lui, si foarte foarte am mulfämit dra-.
EN

gostii d[u]m[itale] ce'i pornit asuprä-m.». _

314. Craiova, 30 Octombre 1811. Eleni . Bräil[oi]. Pentru
/C

eananasuris. Şi cun rand de haine copilului ce va face, dar,

fiindcă aici nu sănt meșteri] ca să facă lucruri deosebite
după.
pochimenü...Or la-Closter, or la alt mester, care
vei socoti
dumneata să pui, mă rog să facă un rănd de haine de copi-
I

mic, foarte zarife; să facă si o caità... A să face lucruri

AS

del
sibite si zarife, după tabiietu dumif[talle.»
315. Craiova, 14 Noyembre 1811. ‚Stancutfa- Bengeasca.
UI

1 Moluar
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI | 53:

«Sä-m cumperi o periucă, saü să poruncesti dum[nea]ta să-mi

IBR
facă după părul care trimisăi... Înlăuntru, să fie tisätura
ca orbota, după cum le făcea mai nainte. Și foarte voi mul-
fumi dragosti dum[ita]e dă acest mare bine.»

YL
316. Craiova, 16 Decembre 1811. Elena Brăil[oi]. Pentru
«aste haine de copil».
317. Craiova, 23 Decembre 1811. Cere «patru. telegari
negri, potrivit la trupă, cum unu si altu, potrivit la păr: să

SIT
nu fiie unu mai închis saü altu maï deschis; dă tiner[i], mai
mare pănă la,sapte.aní să nu fiie, orfi] jugan[i], orfi] armä-
sari si frumoși la chip». |
318. 6 lulie 1812, Anica Caminaresa.
ER Se află la Meha-
-dia, la băi.
319. 20 August 1812. Stan Jianu. «Cu venirea dum[nea]lui
NIV

doftorului Sfap... Telegari nu am de leac; te poftesc să-m

găsăşti vre o päreiche buni, tineri, învăţaţi bine,— ori în ce
păr vor fi, numai albi să nu fie, si cu pret pănă la cincizăci
de galbeni.» |
U

320. Iunie 1815. «Constantin Bräil[oiü], Cluc[ie]r. «Fiindcă

Elenco, iubită sofiia mea, pätimeste de durerea unui pici[o]r,
AL

aii şi plecat la băile Mehfa]dii si vine pe acolea.s

321. [Craiova], 1-iii Decembre 1815. Sséravos Itréozos. «Am
făcut aici la Craiova o grădină : nouă, aducănd ierburi și
TR

flori din Turcia si din Europa.» Cere un grădinar. — Gre-

ceste. | i |
322. 28 Septembre 1815. Stfänut| Jianu. «Cu mila luf
EN

Dumnezeü m'am căsătorit, luănd o copilä greac{ä] din Ta-

rigrad, Zmaragda, nepotă dumnflealluf Log(o]f(át] Samurcas.»
323. [1816.] Vlăduţă Mandacovici. «Sá meargă la mesteru.
/C

acela. ce ai făcut 6 făclii de ciară în sfeșnicele cele mari

pentru Mănăstirea dintr'un-lemn, ca să cerceteze pricina cu
mesteru acela, că ci am dat de aicía 10 oc[ä], 175 de dra-
I

m[u]ri ciara. Si acum arată Radu că meșterul i-ati oprit o.

AS

jumătate», mistuind-o.
324. [1816.] Zuapdvîa Movprasiven, Necpspica. Se plinge
că. nu i se mai scrie de la moartea Hagiuluî. «Ci, de vreme
UI

> ce ati chemat Dumnezeü si pe sotu-micü, văzi că aciastă

BC
 Y
AR
54 SCR'SORÌ DE BOIERI

lume iaste ca o floare trecătoare. Eü asa am hotărit ca să

IBR
caut numai pentru ale sufletului. Rugänd pre milostivul Dum-
nezäü, m'am indemnat şi m'am apucat de o sfântă biserică,
de am făcut întăi cărămida si apoi să o rădicăm unde[va],
la moșia nostră Murgasu.» S'o ajute, înpărtăşind ctitoria.

L
325. 1816, Rimnic. Scrisori de comandă :de la Twas

ITY
Bioyooröns. Si pentru o umbrelă. | |
326. Sibiiü, 22/3 Martie 1816. «Moisi Fulea, norm[alicesc]
direct[or].» Pentru o datorie. |
327. 15 Mart 1816..0opâs Ilpondvos, Eatorărns tay «ootov

RS
[Toma Brâtianu, îngrijitor al postelor]. Trimete o scrisoare. —
Greceste. |
328. 25 April 1816. Zoita Jiianca. Rämiind săracă, se
IVE
roagă a i se primi un copil «la dumn[ea]ta, ca să să înveţe
la partea negufátorii, că vei avea mare poman[ä], dup[à]
cum văz că mulți mănăncă päine din cinst[itä] casa dum[nca]-
UN

vostri; si s'aü făcut oameni cu chiverniseli bune si träescü

în cinste.»
329. București, 6 Septembre st. v. 1816. Luc de Kiricos.
«M. l'Agent de Fleischhackel, à son retour de Hermanstade,
AL

m'apprend que l'on trouve des bonnes perruques prises

chez
vous, tandis. [qu’] ici les paruquiers manquent, et de
cheveux
et de l'art de les bien faire: mes fluxions fréquentes aux
dents
TR

m'obligent de m'en servir désormais.»

330. 30 Septembre 1816. B[arbu| Stoian, biv Vel Slugi[e]rt.
Iscălește: «Barbu Stojani». Pentru moștenirea din
EN

Ardeal a
părintelui său. ”
331. Arad, 26 Novembre 1816. Ghiţă Tolea. Pentru cä- :
răuşie. — Scrie si din Pesta.
/C

332. 24 Iulie 1817. Alecu Boj[oran], Medelnic[e]r. Pentru o

trimetere de rămători. |
333. $ August 1817. Nico Vlădescu, S&rd[a]r Pentru o
I

datorie.
AS

334. Craiova, |
28 August 1817. Eleni Bräilfoiü]. «Prin băile.
Mehadii mi am dobändit tămăduirea.» Cere «dol fontü de
bunbac de acesta de care trimif dumitale aciastă mostri...
UI

înnălbit... Am mare trebuință pentru o caretä. dă drum,

BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 55

sigură, fapänä; să aibă si cripsioane unde să poată pune

IBR
cinevas d'ale drumului trebuincioasă... Să mi o zugräveascä
pă o härtie. Si pentru patruzeci oca lumănări de ciara albă
de cele ce sănt pentru polieleon şi pentru arsii în casă.»
335. 26 Tanuar 1818. Eleni Praifloï]. Cere o ôvré (odaie), fru-

YL
moasă, 12 luminärl, s. a. — Greceste. |
336. 23 April 1818. ‘Posivöpe, Xopa[dpan]. Cere o apă
minerală pentru fiul şi bolnav. Salutări de la Clucer.— Gre-

SIT
ceste. |

337. 6 Maiü 1818. 'EXévg [psfé]. Pentru mobilele ce a

avut.
338. 22 August 1818. Eleni Brăil[oi]. «Eü am mare tre- ER
buintä pentru o practicoasă muere, care să aibă ştiinţă a face
doaleta si a îngriji pentru haine, spălături si de rochii; aciasta
o voesc pentru trebuinta copilei mele, care, cu blagosloveniia
NIV

dum[ital] si ajutoriul luf Dumnezeü, acum o am fată mare:

de aceia si cei acest felü de muere, ca să stie cum să o

gătească şi cum să îngrijască pentru hainele sale. Stiü că

să să găsască vre una asemenca
U

poate acolea din Nemfoaice

precum cel... Să fic aşăzată şi să aibă si curăţenie.» Salutäri
de la fie-sa, Anica.
AL

339. [Craiova], 9 Ianuar 1819. Dimiltrachi] Bibfescu]. Pen-

tru un fecior ce trimete, spre a urmări judecătoreşte nişte
1828. În Iunie şi în Iulie, el scrie
TR

hoţi. — Si la 29 Decembre
pentru rimători.
340. Iasi, Februar st. v. 1819. «C[omte] N[icolas] de
Frantuzeste.
EN

Rossetto Roznovano.» Pentru un trans— port.

341. [București], 23 Februar 1819. Dimiftrachil Bib[escu].
Poate sá mal stea vre o 15—20 de zile. Pentru vinzarea
/C

rimătorilor.
342. Bucureşti, 27 Februar 1819. «Sion.» Pentru divorțul
baronului Sakellario. |
343. 7 Mart 1819. Dimiftrachi] Bibfescu]. Pentru feciorul
I

la Bucuresti, si
AS

său trimis în Ardeal. «Eu mă aflu aicea

poate să mai zäbovescü.>
344. Rimnic, 22 Mart 1819. Nica Vládesc[u], Särdfalr.
UI

„Pentru o trimetere de bani ai lui.

BC
 Y
AR
56. / SCRISORI DE .BOIERÍ

345. 19 Iunie 1819. Alecu Glogoveanu, [Pitar]. Pentru un

IBR
împrumut. | |
346. Roznov, ?|s Septembre 1819. Nizéàaos '"Posoátoc.
Pentru o trat.— P. S. frances, de complimente, pentru lose-
fina, soţia lui Zenobie Pop. | 2

L
347. Rimnic, ı-iü Novembre 1819. Elena Anastasiu. «Iar dä
supărată si năcăjită sinti. ziao $i noaptea, mai răi ca cănd

ITY
as fi bolnavă; ce boala mea o fac dän picioare, — care ale.
mele supărări sáutü datoriile ce le-ai făcut sotiia mea, ne-
stiute de mine... Nu vor să mă izbrăneasc[ă] acești crádi-

RS
tori.» O roagă pe Hagica, «pentru sufletul răposatului .boe-
rului Hagiu». «Să te lumineze şi să te umbreze Duhul Sfäntü
a-m certa acest! taleri 1000, şi, căt voi trăi et şi copiii miei
IVE
la pomelnic,- voi pune mai întăi numele dum[nea]v[oastră]
dă
să vor pomeni, dăcăt ale părinţilor miei, si, la moartea mea,
cu
blestem voi lăsa copiilor mici dă nu vor pomeni... Ochii miei.
caută la a dumitale milostivire.» Iscălitură grecească.
UN

348. [1820. Comandä.] 1 plapomä dä copil, fata să-i

fie
or dă creditori sai dă orce. altă matarie să
va socoti dă
d[u|m[neat]a; care materie să să dea la closteri
să o cosă cu
orce cusitură să va putea mal zarifä și grea
AL

.. 1 plapomä
dă pichet albă, ‚usorä.
4 scufiță, adecä cäitä...
TR

4 cämäs, iarăş pentru copil...

2 loti sămînță dä cunupidii de iarnă.
2 litre bumbac suptire, innálbit.., |
EN

1 litră bumbac. pentru vaperuri, nici prea supfire

de tot
nici gros».
349. [Bucuresti], 11 Januar 1820. Dimiftrachi] Bib[escu]
.
/C

Pentru «nişte rämätori ce-i am pus pă porumbü, si s'au în-

grășat». En
Si la 3 Februar.
350. [Bucuresti],- 15 Mart 1820.. Dimiltrachi] Bib[escu].
I
AS

Pentru vínzare de rimitori. |

351. 18 Mart 1820. Clostan]d[in] Otfetellje]s{anu], Clu-
ci[a]r. Pentru un proces.
UI

352. 20 Mart 1820. Scrisoare de prietenie de la Elena

BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 57

Brăiloiu către «chiria mu, cucoană Păunico. «Pentru copilul

IBR
ce-l voi căștiga... Socotească cät bani tae aceste lucruri...
Cu totul voi rămănea robită fräteste şi evghenii dunjital]i.. |
353. Bucureşti, 7 April 1820. ‚Dimiftrachi] Bib[escu]. Se
vor da banii pe rimátori, de Logofătul Stefan Golumbeanu. —

YL
Autografá, se pare.
: 354. [Bucuresti], 29 August 1820. Dimi[trachi] Bib[escu].
«La viile mele de' la Drăgășani să face cel mai bun vin, si

SIT
fac vin multa (cănd päzäste Dumnezeu de brumi si de piatră),
căte 40, 50 de but, si auzi că sint aciia la Sibii negutätori
care vin si cumpără vinuri din țară.» Să-i îndrepte la el, pe
1-jü Octombre, cla dealul Călinii, intrebändü de viile Log[o]- ER
ffätului] Bibescul, că sint stiute de toți: am acolo si vierisi
vitasi de vieri... Si, văzănd Struguri, si guständ mustul,
apoi vom tăia preţul, pentru că i-am obicinuit de le culeg
NIV

tocmai în urma altor vii. Si care din negutätori,va lua de

la mine estimpü vin, crezi cá în toți anii va lua,— că vinurile
mele sänt şi stiute de tot, că am vinur[i] de căte 12 ani, si,
U

de ce sida, dă aceia să fac mai bune, si foarte voi mult[ämi]

d[u]m[ita]le. D[u]m[ne]i cocoani Păunicii si ed si {d[u]m[ne]i
AL

cocoana Catinca Dvorniceasa Stirboica si Catinca mea ne în-

chinăm cu fräfasc[ä] dragoste.»
355. Tilmisoara], 23 Septembre 1820. Kwysz. ’Otrsts) [voz],
TR

Clucer. Pentru afaceri :cu Mavrogheni Hatmanul, chargé

d'affaires al Portii la Viena.
Același scria, în Iunie, din Craiova, că Vodă Carageà a
EN

recomandat afacerca sa lui Nicolae Rasti, sáü

agentul la
Viena.
356. Bucureşti, 19 Octombre 1820. Dimi[trachi] Bib[escu].
/C

Scrie lui Zamfirachi la Viena.

357. Brasov, 1821. Scrisori grecești de la Joan Moschu,
Vistierul.
I

358. 1821. Scrisori de afaceri greceşti, din Sibiiü, de la

AS

Nicolae Rasti !
359. Sibiiü, 1821. Roxandra Haralambi, pentru bani.
UI

:* V, vol. X din col. Hurmuzaki, tabla.

BC
 Y
AR
58 | SCRISORI DE BOIERI

360. 15 Mart 1821. Kovor. Kayrazov£nvés 1, Roagă aseda

IBR
o scrisoare Spătarului Rali. — Greceste. |
Pare a fi din Brașov.
361. [Brașov], 19 Mart 1821. | Dimi[trachi] Bib[escu]. «În-
si noi aicea la Brașov, nebăn-

L
stiintizi d[u]m(ita]le că am intrat
tuit de otomani, si aşteptăm să ne vie si dumfneaelf cocoana

ITY
Catinca Vorniciasa Stirboica, si cu tot să plecăm și să venim
aciia la Sibif; că aicea nu-i mai încape casäle, si mai multă
că ne apropicm şi de moşii şi de casă, ca să scoţi și vitele
ce le am cu mine: boi și cai, şi măine pornescii cu doo

RS
cară ce le am, cu boi, cu calabalăc. Mă rog, chir Stane?, să
binevoesti să ne cauti o casă casă ne încapă familiia noastră
şi pă dum[n]ei cocoana Catinca Stirboice (sic), ca, viind, să
IVE
le găsim prinsă, si cu luna să să închiriiască, că nădăjduim
să nu sädem multi... În cetate mă rog să mi să prinză casa.»
362. [Braşov], 21 Mart 1821. Dimiftrachi] Bib[escu]. Re-
UN

peti întiia scrisoare. Să fie casa «cu odăi mai. multe, de

doo familii, ca, viind, să nu ne stenahorisim... Poimăine, .
Miercuri, socotim să plecăm și noi.»
363. 26 Mart 1821. Același. N'a venit Stirboaica. «Iordache
AL

feciorul va veni înnainte»,

364. Brasov, 21 April 1821. Cos[tan]d[in] Nic[olae] Iovepali.
«Am intälesü cá dum([nea]l[u]i Serdaru Nica Vlădescu, sameșu
TR

de la Välcea, s'ar fi aflănd acolea în cetate.» Să vorbească

de bani la «dumneeï cocoana Clucereasa Stanca Socoteancai
dum[nea]i[u]i Stolnicu Iancu Lahovari, ginerele dumniai.»
EN

365. Haţeg, 30 April 1821. Costandin Oteteleşanu. «Fiind-

cä, din mila Înpàrat[u]lui ceresc, scăpănd si eü din tara, si:
venind pănă aici la Haţeg, nu lipsii mai intáiü a cerceta cea
/C

mie mult dorită fericire sänfä]täfif dumitale, ca, pă deplin aflăn-

du-s[4], să mă bucur. Al doilea, fac supărare și rugăciune dum[i-
talji ca această scrisoare ce să emblericlisi? într'a dumlital]i,
I

să faci bunătate să o trimit la Brașov prin poste, la vre un

AS

1 Viitorul Caimacam din 1848,

UI

* Agentul de căpetenie al firmei, Stan Popovici, un Bänäçean.

2 "Epmeprahatu, închid,
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI | 59

prietin de af dumjital]i, de a să da la sotiia mea, că aflai că

IBR
să află “acolo; scriind dum|neata] la acel prietin ca să trimitä
și răspuns, ca, cănd voi veni şi ett acolea, să poci afla rás:
puns la acea scrisoare, si, oricäti creitari vei da dumfncata]

YL
la poste pentru scrisoare, îi voi răspunde cu venirea mea
acolo. Si mă iartă, frate şi prietine, de supärarea ce-f
aduc, Dum[ne]ei cocoani Päuniti mă închin cu plec[ăjci[une],
si sărut mana, asemenea si cocoani Märiuti... Si sint a du-

SIT
m[italli ca un frate.» |
366. Rășinari, 2 Maiü 1821. Sultana Caradimoica. Pentru:
o datorie și un noii împrumut.
‘367. 16 Maiü 1821. Catinca Viisfo]r[canca]. Pentru bani
ER
primiţi prin «dum[nea]l[u]t chlr Ghiţă Opran dă la Rușava».
Ea fusese la Sibiiü. «Eü am venit aici, la Hatäg, unde si alți
NIV

prieteni, după vreme, locuesc > Trimete o poliţă «cu fiii-mieü

Ioniță»,
368. 22 Maiti 1821. Grigorascu Zianu. «Ne aflăm cu viiatä,
iar de altele ce am pătimit cu rebelionu ce s’aü făcut, numai
U

unul Dumnezăi stie: la vreme de bátránete să ajungü in starea

ce mă aflu, neavändü nici de cheltuială, nici haine de pre-
AL

menit... Am rămas si eü mal pă urmă ca să viii acolea...

Pentru fii-miei Stefan, ce vine acolea, să-l aibi întocmai ca
pe un copil al dum[italji... Făcăndu-să pace, voi răspunde
TR

dumnfitali], că crez că, în starea cé-l vei vedea, nu-l vei mai
cunoaşte cä-m este fii, că am ajunsü cum n'am gändit...
Fii-mieü acolea este striinü: pe altu nu stie; să află si cu
EN

copii mici.»
369. Haţeg, 25 Maiü 1821. Costandin Zätreanu. Pentru
scrisori ce a trimes si trimete <dumfnealu]f Sluger Baluta..
/C

la Brașov».
370. Zalathna (Zlatna), 11 lunie 1821. «Szenpéteri Janos.»
Pentru bani. — Romäneste, cu litere latine. — Tot așa scrie
I

de: acolo si «Katrovits Jakob» (şi ungureşte însă).

AS

371. Rusava, 17 Iunie 1821. Gheorghe Opran. Cluceriu

Dincă Bräiloiü era la «Atág».
372. Orăștie, 25 Iunie 1821. Scrisoare scurtă de la Zinca
UI

‘Teisan..
BC
 Y
AR
60 SCRISORI DE BOIERI

373. Orăştie, 27 Iunie 1821. Zbyza Tsisdvo

— Rivas
v. gre-

IBR
cesc. | | .
374. «821 Iul[ie] 4. Băile Meh[a]dii.» Cost[an]dfin] Brai[loit).
E la băi. Trimete scrisoare si «Elencăi, iubite mele soţăi».
„375. Haţeg, lips Iulie 1821. [Stan] Popovici. Vine «dum-

L
nealui Postelnicu Ioniţă Cernätescu..., ca să afle de băjăniia

ITY
dumnealor, unde să află». | |
376. Braşov, 14 Iulie 1821. "owns Lcyp[zatys], Dóp»t«oc!.
Pentru o dator ie.
— Greceste. ol
377. Sibiiü, 15 Iulie 1821. Pitarul Tp. KaXwéozoc. Pentru

RS
bani. B | |
378. Haţeg, 22 Iulie 1821. C. Zătreanu. Pentru un îm-
prumut ce vrea să facă. În curînd nädäjduieste a se putea
IVE
întoarce «in țară». |
379. Sibiiù, 27 Iulie 1821. Dumitru Jianu. «Iubite prietine
si frate.» Pomenit «frate-mieü Tancul, mai värtos că mort era :
UN

și aü înviiat, pierdut si s'au aflat, și altele, stiute si du.

mitale». 2
390. Sibiiù, 27 Iulie 1821. D[imitrie] Jianu. «Frate-mieù
Sätfrarul] Iancul Jăianu şi cumnatul mieü Sluger Dumitrache
AL

Greceanul, cu trecerea a multei vremi dă cănd sántem să

rit dán casele noastrea ajuns in trebuință»; cer impru-
mut deci. 0
TR

381. Orşova, 27 Iulie 1821. Stan (Stänut) Jian, Päharnic.

Pentru bani. | | |
. 382. Sibiiü, 17 August 1821. Kwvar. DIpai[Aói], Irödvızos.
EN

Pentru o vinzare de juvaier. — Greceste.

353. 23 August 1821. Pavel Post[elnicul] Vălceanu. A scä-
pat de boală. Pentru monede.
/C

384. Bucureşti, 30 August 1821. ‘Adsgavepog Nevréovréozoc.

Pentru afaceri. È
385. 11 Octombre 1821, [Päharnicul] I. Zianos. Pentru
I

afaceri. — Greceste. ell

AS

386. Brașov, 17 Octombre .1821. Dimi[trachi] Greceanu.

Cere ştiri «de la sora mea Clucereasa Socoteanca, si nici
UI

‘ Din ramura Drăgănescu. V, Hurmuzaki, X, tabla

BC
 Y
AR
SCRISORÌ DE BOIERI 61

IBR
știi unde să află de cănd ait esit d'acl din Sibiiü.. . Am
auzit că să v[a].fi afländ la Boitä.»
387. Craiova, 21 Octombre 1821. Serban Murgäsanu.
Pentru schimb de bani.

YL
388. Craiova, 23 Octombre 182 I. Cäminariü Cost[andin]
Buzescu. Într'o afacere de bani,
389. [Brasov], 24 Octombre 1821. K. Aayzpqv6s. Pentru

SIT
afaceri. — Greceste.
390. Craiova, 26 Octombre 1821. loan Gănescu, Clucer. Re-
comandă pe familia lui, care e la Sibiiü.
391. Lăz[ăjret, 27 Octombre 1821. Balut[a] Teisanfu]. Tri-
ER
mete vin. Să i se plătească in «ştucuri talari cu zgripsori».
Pomeneste «nişte vite de vacă»,
392. Sibiiü, 5 Novembre 1821. Ioan Riosanu, [Armas], pen-
NIV

tru bani. Maicá-sa e la Hateg.

393. Rusava, 18 Novembre 1821. Gheorghe Opran. Despre
o politi de 1000 de lei a lui Spatharu Stefänicä Bibescul.
394. Rusava, 29 Novembre
U

1821. Gheorghe Opran. Pentru

«amaneturile dumnealui Spăthariului Bibescu... 250 dä măjă
de säü de capră în burtă.»
AL

395. Sibiiii, 23/5 Decembre 1821. Stan Popovici. «Pe Lo-

gofătu Dumitrache Bibescu eri l-am așezat în casa dumnfea-
TR

luf: de astä dată am cam scăpat de o greutate.»

396. Rusava, 6 Decembre 1821. Scrisoare de la Costandin
Cernätescu.
EN

397. Craiova, 16 Decembre 1821. Ion Riosanu. Pentru un

amanet läsat acolo.
398. [Craiova], r-iü Ianuar 1822. Nic{olae] Brăiloi. Felicitări.
/C

Pentru «gazetele de Francfort, frantozästi», — Si la2ı Mart.

‘ Același scrie de la Rimnic, din 25 April, 15 si 18 Maiü,
pentru bani.
399. 2 Ianuar 1822 st. v. «Aflu cu mirare că al doilea
I

beizadea, Gheorghe, al răposatului Domn Alexandru Voevod

AS

Suţu se află la: Vicna: se gindeste a se rindui (và 605750)

pe sine şi pe fratele-i mai mare, beizadea Nicolae, si prin mij-
locirea celor de acul o să orinduiască Domnia: 299% p.6vov slc thy
UI

oni Baggins speso sig tovahtas parade epus và tot, 107

BC
 Y
AR
02. SCRISORI DE BOIERI

IBR
Dad totobtov poy0gpov zat ago secco Coo) («dar numai pentru
nenorocita Tarä-Romäneascä, dacă ar cădea în astfel de mini
grecești, ca să fie cîrmuită de astfel de cameni răi şi prea-
neinvätati») Pentru D[umne]zeü, musiù Pop, dacă știi ceva, în-

L
stiinteazá-má si sirguieste-te ca Romin bun patriot sà sfârmi
un astfel de plan al tinärului>, ca să scape fara de «peire

ITY
şi primejdie, precum şi supt räplosatul] tatăl sai s'au în
timplat atitea neauzite grozävil, pentru reaua ‘si lacoma lui
Cirmuire». | |

RS
400. [Ciineni], 10 Ianuar 1822. Costandin Zătreanu. Pentru
o trimetere de bani.
401. [Sibiiü, 9j21 Januar] 1822. 'EXévi pation]. Pentru o
IVE
politi. — Greceste. |
402. [Craiova], 9 Februar 1822. Dimiftrachi] Bib[escu].
«Fiindcá Märiia Sa Pas[a] Vidin-Muhafázi m'aü însărcinat
ca, prin prieteni ce-i am, să scriii ca să-i găsească patru tele.
UN

gari mari, frumoși, potriviti la păr, şi orce păr vor fi», să

caute și «la Clus, că acold am auzit de la boeri care aü fost,
că cai telegari ai fost si prea eftin[i]. Măriia Sa Pasa pă
patru asa telegari dă pănă la lef tl. trei mii... Să nu rämäe
AL

hatărul Mării Sale jos, să scap si eü de așa havalea.» Si

pentru rămători. Păunica «sí să roage la D[u]m[ne]zeù și
TR

pentru noi, ca să ne erte păcatul care ai căzut pă noi».

403. [Craiova], 10 Februar 1822. Barbu Soc[o]t[eanu]. Pen-
tru un împrumut, |
EN

404. [Craiova], 17 Februar 1822. Dimiltrachi] Bib[escu].

Pentru o politi: «sí să dea Catincăi, că, nu are de chel-
tuială... Pentru dooà tacămuri rămători ce am triimis... Pen-
/C

tru vinuri îm scrie Catinca că l’aü descărcat, neavănd pret...

Aicia nof petrecem prea
întru nimic; mai vărtos
manuri peste fermanuri:
I
AS
bine, cu tot; cei mari nu ne supără
ne aü la dragoste si ipolipsis. Fer-
boeri, lăcuitori sä-s stäpäneascä mo- '

şiile şi toată averea lor în bună pace, si să ne avem pri.

veleghiurile noastre, şi să ne stăpănim moșiile și averile
„noastre mai bine de cum stäpäneam în zilele Domnilor. Dar -
UI

läcuitori pătimesc, — nu' de alt ceva, ci de angarale.si de

multe ce sint pà dänsii, si, cănd pätimesc ei, pătimim si
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 63

IBR
noi de opste. Ci Dumnezău să-ș facă milă cu o pace si li-
nişte !» |
405. [Ocna], 6 Mart 1822. Ioan Lahovari. Pentru un îm-
prumut.

YL
406. Bucuresti, 1%» Mart 1822. Napa. Pentru Ioana
Vizastra, «doica fetei mele Zoe, Ardeleancä».
407. 12 Mart 1822. Const[antin] Glog[o]v[ean:]. Cere «doa

SIT
puști de vănat... şi să mänänce glonti numai de 6 dramuri,
să bată cu alice 40 stänjini bine, usure şi lucrate frumos»,
cu pret de pănă la 40 florini una, «si pentru un răsboi de
struguri (sic), cu tot tacămul lui... Pentru trei bricege.» ER
408. Rimnic, 16 Mart 1822. Titu Bengescu. «Dum[nea]luf
coconu Costache Samurcasi, Caimacamu, voeste a să asäza
în numărul celor ce iat gazeturi, însă dä Francfort.»
NIV

Și altele de la el, de acolo, din Februar-Mart, pentru ataceri.

409. [Craiova], 17 Mart 1822. Cost (an]dfin] Zátreanu. Să
se dea maicei sale bani de întors.
1822. Nu. Ipsis, Nrabdpas. A
U

410. Craiova, 21 Mart

căpâtat voie a-și trimete copiii în «luminata Europă, ca să
studieze stiintile şi limbile străine». Popp i-a mai dat vestea
AL

că nicăiri nu e'mai bine si mai ieften ca în «Academia»

Vienci. În timpul şederii familiei la Sibiiă, cel mai mare fii.
TR

începuse a învăţa si frantuzeste. Cei doi copii să înveţe

deci: «matematica si filosofia, limbile germană, francesä și

italiană». Cit costă? Vor sta la dascăli, deosebi?-— Greceste:
EN

411,18 April 1822. Nic. Bräilof. «M'am oränduitispravnic aice

la Välcea,unde am găsit judetu cu sumă de bani rämäsifurf si,
pe deo parte, läcuitori în vremea aciasta nu ai nici-un alis.
/C

veris, al doilea, de către cinstlita] Caimăcămie ni să face zor a

praftacsi! bani, să silesc pă lăcuitori Ja răspundere peste a
lor neputinţă: cugetul nu má lasă, si mai bine priimesc ca
de la mine să mai pierz si să nui aduc la stenahorie.» Cere
I
AS

împrumut de 10.000 de lei pe 20 de zile.

412. Rimnic, 15 Maiü 1822. loan Riosanu, Armaş. Pen-
tru polite.
UI

I A orindui,
BC
 Y
AR
64 SCRISORI DE BCIERI

IBR
413. Brașov, 12 Iunie 1822. Nicolae Varl|aam]. « Ale boa-
lelor mele supărări mă popreă.» Cere 5.000 de lel.
414. [Craiova], 26 Iunie 1822. Stefaa Jianu. Trimete bani
la Brașov Zmärändicäi. |

L
415. Caracal, 29 [unie 1822. D[imitra]ch[i] Roset. Pentru
bani, |

ITY
|
416. [Rimnic], 19 Iulie 1822. Nicolae Brăiloi. «In numele
Domnului am hotărît să-m scot si ei familiia de acolea, pen-
tru care si trimisăiii oameni cu cal si cu care, ca să si ri-

RS
dice nevasta si copii să vie aici... Dascălul ‘ce Lam avut
acl pentru învăţătura copiilor îm scrie că aü hotărit să ră.
mie aci, si are să ia din leafa sa una mie .cin’sutes: săi se
IVE
dea cit se poate. |
417. «Cu dorit[i] dragoste mă inchin dumi[talle prea-iu--
bita mea.
Alaltăeri, viind din Jiü la Olt cu isprava
UN

havaleli ce, pre

cum am scris dumiftalle că am fost însărcinat, mäine plec
la Craiova ca să-m daü raportu si să mal văz ce
e, și cum;
după care intälegänd de venirea velitilor noștri
boeri de la
înpărăteasca cetate, și. luînd
AL

niscav[a] vestiri de bucurie, pre-

cum nädäjduim, voi trimite (de nu mă vor lăsa şi pă mine)
ca să pogori si dum(neajta aici, la Rämnic, in cäsla; pentru
TR

care umblu astäzi-mäine să prinz si o căşcioară de odihnă,

să prinzi de acum să mai meremetisäsc ce va fi de mere-
‘met să fie gata. Pentru cheltuiala dum[ita]le cu
iconomie, în-
EN

țălegem cu fratele chir Stan că şi mai îu trecutele

zile i-am
întrat t! adecä lei 2000, prin chir Nestor, si deosäb
it că-m
scrie
vo

în dooë-treï rănduri că pentru cele de trebuintä du-

/C

m[ita]e îngrijeşte ca pentru soru-sa. Si, pentru daravera ce

iaste între noi, după esirea dum[italle ne vom intälege, si,
dac[ä] if place, säz păn să va lumină desävärsit,
că și aici o
să cheltuim ca si acolo. Copilele dalze cu dorită
I

părintească
AS

dragoste te sărut. Dăunăzile după drum le-am

trimis cu
chir Dumitru Ciupec, ce mi s'aü întămplat aciia, ca sä-s ia’
pălării: crez că va fi priimit. Ci şi pentru aceaia voi avea
UI

răspuns ; de căte ori vel avea să-m scrii, prin dumneei

cocoana Catinca Bibeasca, fiind ocazion Sigur, si că ed sănt
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 05

cu dum[nea]lui Log[o]f[á]t inclinat. Dumfnealet cumnäficäi mă

IBR
închin cu dorită frát[easjc[4] dragoste, precum si tuturor
al noștri simbatrioti, mari și mici, ap[u]r[u]rea arată-le cá.
zutele inchin[i]cfuni; si să ne bucure Dumf[ne]zäu să te vedem:

YL
săn[ăjtoș. Iar ei, cu toată dorirea, sint al dumitale] dorit sot.
822, Iuli 26.
Constantin Dusescu.

SIT
[V°:] Celi mele iubite si dorite soție dumnei Căminăresii
Catincăi Buzascäl cu dorită dragoste să s[ă] dea, la Sibii.
418. Cerneti, 1-iù August 1822. C. Buzescu. Pentru câlă-
toria la băi a soţiei lui, Catinca:
ER merge la Mehadia,
419. [Craiova], 22 August 1822. Ruxandra: Faralambie.
«Ci-m vin vestirile lui lov pă toate zilele, de stingerea și
NIV

prăpădaniia casăi; la care nu mai ştiii ce să mai facil.»

420. [Craiova], 27 August 1822. Eleni Bräil[oiü]. N'a putut
duce careta «acolea în Tara Nemfascá, când am intrat...
Acum după întoarcerea mea dă acolea, văz ci dá cătr[ă)
U

apostati s'au dezbrăcat carcta, luändu-i-sä postavul, atăt din

năuntru, cát si după capra viziteului, iar încolo să află bună...
AL

Am trebuinți dă căruță nemţască bună, carea să fie cu uși,

învălită coveltiru pe din năuntru cu canafas, apoi de-asupra '
rogojină, iar pă din afară cu mugamà. Ar da pe cea stri-
TR

cati si pănă la 150 de lei. «Si eü, scriitoriul, Costache Bräi-

loiă, mă inchin dum[italji.> | | |
421. Brasov, Septembre-Octombre 1822. Scrisori greceşti,
EN

pentru bani, de la Smaranda Jianu.

22. [Rimnic], 12 Septembre 1822. Ioan Lahovari. Pentru
boala de stomah a soacră-sa.
/C

La 7 August ceruse gazete. — Odată și pentru vin de

Drăgăşani ce ar voi să vindă.
423. [Craiova], 23 Septembre 1822. 'Avís« ‘Poscétq. Pen-
I

tru o trimetere de perini si pentru «copila doici mele». Sa-

AS

lut şi D[umitra]ch[i] Roset.

424. [Cineni], 26 Septembre 1822. <Stol[nijeju] Dincă Brä-
tianu, epistatu vătăfii Lovisti.» Pentru trecere de vite. «Dupä
UI

poruncile slävitului Divan al Bucurestilfo]r, putea sa s[ä] si

-
“3216. Vol. VIII, 5
BC
 Y
AR
66- SCRISORI DE BOIERI

IBR
poprească... Dar iei, după. datorie, am făcut cunoscut Stăpă-
nirii de a nu rămănea supt invinoväfire.>
Januar 1821, de la 'același, pentru cercetarea unui
La 3
abus. |

L
425. Kad’ psc («la nof» în castel, la Simbäta-de- sus), 3
Octombre 1822. L'pnyépros Mapayxoëävos. Civilităţi. Cere știri

ITY
privitoare la congresul din Verona. La urmă, P. S. al Brin.
coveniţei, cu salutări lui Spatar Rall si baron Sakellario și
mulțămiri către doinnișoara Stiirmer, fiica Internunciuluî. —

RS
Greceste.
Si la 3, 23 din Septembre, Brasov. Scrisoarea din 7/19
Iulie e din Baden. |
IVE
426. [Rîmnic), 15 Octombre 1822. Nicolae Brăiloi. Pentru
«o ladă mică noo, cu neste bisericești, cărți care, fiindcă ni
siut trebuincfoase acum», o cere,
La 31 Iulie, se jură pe Dumnezeü și copii cá n'a refusat
UN

a primi pe Dumitrașco.
427. Craiova, 5 Novembre 1822. D[u]m[itru] Br[äiloiü]. « Aici
în ţară, astă dată, aflăndu-ne în lipsă de dascali: pentru in-
vätätura copiilor si auzind» de şcoala din Sibiiù, trimete si
AL

el «copii nostri, adecä pă nepoți miel, copii fii-miet»!.

La 10 Februar, scrisese pentru împrumutul säü din pri-
TR

begire. Si la 24 Decembre 1821 (plătise o parte).

428. Braşov, 8/20 Novembre 1822. Nıxöiaosg Mabpos. Re-
comandă pe beizadea Gheorghe Suţu, care merge la Viena.
EN

— Greceşte. |
429. Viena, 13/25 Novembre 1822. Mapopa Xavctep?. Dă |
sinet pentru 2.000 fl. de hirtie. |
/C

430. [Brașov], 14/2 Decemb re 1822. Edzp. Kahkpéy ne.

[văduva lui Alexandru-Vodä Sutu]. Cere a se trimete o scri-
soare la Viena fiului ei Gheorghe, care e recomandat în
special lui Pop. — Către Stan Popovici. — Greceste. |
I
AS

Pecete cu Pp[wsbyy] AXs&ávópos Kla)-Pıpzyn] B[o0e]6[6da] ?

(ceară neagră) si cu armele Moldovei.
! V. memoriul micii despre, școlarii rominY în străinatate, in «Analele Aca-
UI

demici Romine» pe 1906.

2 Eufrosina cra fiica lui Alexandra. Vodă Caliimachi.
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERÎ 67

431. Braşov, 15 Decembre 1822. Grig[ore] Bräncovleanu].

IBR
Pentru un amanet. A scris la Hurez pentru arendarea Gio-
roculuï, în hotar cu Giormanul lui, «dä nu s’or fi dat mo-
siile mänfäsltiri pe cite mai multi ani in arendă, după cum

YL
să obicinuieste».
Pecete cu «Stephanus Bassaraba de Brancovanis»! si vulturul
muntean în scutul încununat.
432. Radziwillow, 12/24 Decembre 1822. Maptopa Xavelepy.

SIT
Pentru niste polite.
433. 1823 şi 1824. Scrisori grecești ale lui Grigore Brinco-
veanu. Cea din 4/16 Ianuar ar fi din Bucuresti, celelalte din
Braşov. |
ER
434. 1823. Scrisori de afaceri, greceşti, din București, de
la Vornicul 'AXé&avópog Nevrtovhtovos.
NIV

435. Tirgu-Jit, 1823. Scrisori románesti, de afaceri, de la

C. Brăiloiu, Clucer.
436. 1823. Stanca [Periefeanca], Polcov[nicea]sa. Pentru
neamurile ei. O nepoată a märitat-o enaintea apostatilor»
U

(==1821).
Pecete roșie, cu crucea într'o ghirlandă, fără inscripţie.
AL

437. 2 Ianuar 1823. Bica Soc[o]t[eanca]. Pentru un deposit

al ei. |
438. [Rimnic], 15 Ianuar 1823. I[ancuj Lah[o]v(a]ri, [Stol
TR

nic]. Pentru afaceri de bani. — Romäneste. — Si la 2 Ia-

nuar (P. S. grecesc).
La 2 Novembre 1823, greceşte. La 20 Septembre, romineste.
EN

439. Rîmnic, 16 Ianuar 1823. C. Buzescu. Pentru datoria sa.

440. [Rimnic], 30 Ianuar 1823. Ioan [Ioniti] Vlădescu.
Pentru postav civit si un împrumut.
/C

441. Cerneti, 12 Februar 1823. Nic[olae] Glogoveanu. Pen-

tru afaceri.
442. Ocnele-Mari, 14 Februar 1823. Mey. Aayo6[4]pys. Po.
I

menit fratele săi, clekexq Travzos Axjotápne si abtidekcoc

AS

pas, tésherg Nod,

UI

! Vezi în sin, Ac. Rom., NXVIIL p. 528, — Epecetea lu! Stefan, fiul lui
* Vodă Constantin Brincoveanu.
BC
 Y
AR
68 SCRISORI DE BOIERI

IBR
443. [Craiovaj, 16 Februar 1823. St[an] Jianu. Pentru ple-
carea la Sibiiü a «Zmitrágdicát».
444. 28 (P Februar 1823. Eleni Bráil[oiü]. Cere «bumbacü
suptire gi potrivit», seminti, «24 servete cu 2 mese dă pănză,

L
in ocuri mici, d'ale fino». Fie-sa, Anica, salută.
La ir Ianuar: «Anica, fie-mea.., să roagă să-i scrii pentru

ITY
copila doici, dă este sănătoasă şi dă să caută de muierea ce
o crește.» an
La 1-it Februar scrisese pentru datorie.

RS
445. I-itt Mart 1823. Safta Prisăceanca către biv Vel Că-
minari Const[an]d[in] Bucşănescu, la Sibiiü. Vesti de familie.
446. Craiova, 31 Mart 1823. Scrisoare de afaceri de la
IVE
Vistierul Rädut Frätostiteanu si C. Braboveanu.
447. 3 April 1823. Amza[chi] Jianu. Cere a i se scrie.
448. Bucureşti, 3 April: 1823. Dimiftrachi] Bib[escu]. Pen-
tru rimátori de trimes «înnauntru», Cere să i se spuie ce
UN

pret c pe acolo. «Si, ‘pentru vinuri, cum stat.» |

449. [Bucureşti], 13 April 1623. Ruxandra Otetelişanca.
Pentru o datorie. |
450. 17 April 1823. Dimi[trachi] Bib[escu]. «Ca vre o tre;
AL

sute rămători af casii 'mele, de cite patru ani, avăndu-i foarte

grași, încăt nu pot umbla, n'am mai vrut să-i trimit acolea,
TR

căci mi s'aü urit. şi: cu 1 Sibiiu dum[nea]v[oasträ].» Să vie la el

musteriii.
451. ı-iü Maiü 1823. Päulna] Cotof[ea]nfca], Stolnic[eajs[a].
EN

Pentru un deposit.
452. Kremenitza, 27/0 Maiti 1822. Maptópz. Xonetepi, Vrea :
să i se vindá două şaluri pentru o datorie. Nu e drept ci.
/C

Domnul îi dá 4.000 de lef pe lună, ci că el a luat banii de

pe calcasca' și caii ce trimesese ea să se vindä la Bucuresti. . —
Greceşte. ,
453. 10 Maiü 1823. Ioan Lah[o]v[ari]. Pentru gesetur?, her
I

(fier) şi «telatinuri bune».

AS

|
454. 10 Maiü 1823. l'yytópioc Uporzossvos. Scrisoare de:
afaceri. Si alta din 15/27 Septembre. — Grecesti.
UI

455. Brasov, 3/15 Iunie 1823. N. Madpos. Scrisoare. gre-

ceascä de afaceri.
BC
 Y
AR
SCRISORI DE ROIERI 09

Si alta din 10/22 Iunie.

IBR
456. [Slatina], 28 Iunie 1823. Nic[olac] Cotofeanu. Pentru
haine ce a läsat.
457. Muereni, 24 Iulie 1823. Zmaragda Mourgasanca, Se-

YL
trärasa. Pentru «o päreiche rucavet[e] besericesti», ce tri.
mete la biserica ei. Are doi fif, pe Alexandru si Costaiche.
458. Înprumutarea domnului d. Vornicul Alexandru Nentu-
lescu în Căimăcămiia dumnealui de la :neguţători ce säntü

SIT
arätat mai jos, päntru trebuinta ostirilor inpärätesti ce să află la
Craiova; 1823, Septemv[rie] 1, 4.420 taleri; dobindä la25.000.
[Copie.] Se va plăti capitalul «pe la judeţe, din triminiia
ER
breslelor de Septemvrlie]»
459. Bucureşti, 21 Septembre 1523. Scrisoare grecească
de afaceri de la [Logofătul] Mc. #40
NIV

460. [Craiova], 28 Septembre. 1823. Dincă Zătreanu. Scri-

soare de afaceri.
Si alta, la 15 Novembre.
461. 11 Novembre 1823. Iordachi Otetelisanu. Pentru bani.
U

462. 17 Novembre 1823. Zoita Säträfreasa] Delcanca. Cere

amaneturi, Nu poate veni însăși la läzäret, «după cum sint
AL

zaifa şi delicată».
463. Bucuresti, 11 Decembre 1823. Kwyot. M. Mz o)aztivob.
Pentru niște afaceri. — Greceşte. — Copie.
TR

464. Sibiiù, Yıs Decembre 1823. Stan Popovici. «Rolu cu

taihnungurile lamü datü la Barbuceanu Știrbei, care iarăş le
EN

voi trimite dumitale.»

465. [Brasov], '°/22 Decembre 1823. l'pfyépros Ipar70%ävos.
Scrisoare grecească de afaceri.
Pecete cu coroană, vulturul muntean si R. B. (inițialele
/C

numelui lui Radu, fiul lui Constantin-Vodă Brincoveanu).

466. :Bucureşti, 27 Decembre 1823. ‘0 l'pnyépros l'padsotivos.
Pentru o comisiune. Salutări dela 4% Ebsoosovn pov zul Oas
I

Morais Cduns 6709 stepa chy vue, và os vaplsovv|,

AS

467. 1824. Scrisori grecesti, din Brasov, de afaceri, de la

Constantin Samurkassi, Vornic.
UI

* «Frosa mea si toate celeialte dam: ce aii avut cinstea de

a vă cunoaște.»
BC
 Y
AR
70. . SCRISORE DE BOIERI

IBR
468. Craiova, 10 Ianuar 1824. Const[antin] Brăiloi. Vrea
să-și împodobească casele «cu pănză de da zugrävit[ä] ca o
materie». — În același an, și de la Nicolae Brăiloiu, pentru bani.
469. Tärgu-Jiiuluf, 12 Ianuar 1824. Const[antin] Bráil[oi].

L
Trimite scrisoare prin Medelnicerul Grigorasco Bälteanu-
Pentru datorie. |

ITY
470. Craiova, 20 Januar 1824. * Costache Tigara. Pentru
o fată săracă ce slujise la Sărdăreasa Zoita Prascoveanca» .
«a dumnfea]luf Sàrd[a]r[u]lui Costfan]d[i]n Lazar».

RS
471. Petersburg, 8/20 Februar 1824. Mappa Kavitsp,
Liténoi tzasti, Newskoï-Prospect, n° 189. Scrisese din Kre.
minitza, în Maiü. Să i se vindă două saluri pentru datorie.
IVE
<‘Ilfebpete râs Övoroylos pov ol tod avöpös wov thy mpòs èpè
asvatov'.» A vîndut la Bucuresti cai si caleaşcă, àÀAà voi
adtd pov ră fprassv 6 andévens®. | |
Pe V°: Fürst: Gyka.
UN

472. Bucureşti, 23 Februar 1824. Mr. Mdvoc. Pentru o

caleaşcă si plata ci.— Greceste.
Si la 29 Ianuar st. v.
473. 23 Februar 1824. Päu[na]
AL

Coto[fean]ca. Pentru nişte

lucruri lăsate «la vama Săbiiului, scrie fii-mieü Pah[a]r[nicul]
Ghit[äl Cot[o]feanu». Dintre fiif ei, «unu este ispravnic la.
TR

Caracal și altu la -Tărgu-Jăiului».

474. [Arad], 4 Mart 1824. Grig[ore] Bälteanu, Med[elni]e[er].
E bolnav de moarte. Cere niște scrisori, --Pecete cu coroană,
EN

un cocor şi iniţiale. |
475. București, 15 Mart 1824. lynrépres Pourzeozoc.
Pen-
tru afaceri. — Greceste.
/C

476. Craiova, 24 Mart 1824. Sava Ioannovici. Costache

Brăiloii e numit ispravnic la Romanați. Fägäduieste
a-şi
plăti datoria. | |
477. Bucuregti, 5 April 1824. My. Mévoc. [Vornic].
I

Pen-
AS

tru o caleascí, Vrea să-și facă in primăvară casă

nouă.

! «Ştiţi nenorocirile mele şi nedreptatea bărbatului micii [Vodă Grigore

UI

Ghica] faţă de mine,» 07

? «Dar și astea ale mele mi le-a răpit Vodă.» .
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI Ti

Şi scrisori din 23 Februar, 29 Januar st. v., 26 Octom-

IBR
bre, 22 si 28 Decembre 1823, pentru bani. — Grecesti.
478. Bucuresti, 5 April 1824. Mey: Mavoc. Pentru o da-
torie. — Greceste.
. 479. [Sibiiü], 13/25 April 1824. Éripéains. Multämeste pentru

YL
capela soţiei sale. Cere să i se cumpere pînză de albituri
«după cea mai nouă modă ce este acum».
Capela o ceruse de acolo, la 9 Mart: de paic de Italia.

SIT
Ambele, — grecești.
480. [Brasov], 25 Maiü st. v. 1824. Upnröpros Mapazotdvos.
Pentru afaceri. — Greceste.
481. 29 Maiti 1824. Dimiftrachi] Bib[escu]. Pentru o da-
ER
torie. «La soroc adävärat nu s'aü plătit, find si nof ember-
derfsiti cu huzmeturi, si ne-aü trebuit multi bani să răspundem...
NIV

s'aü
Am văzut cele cc-mi scrii, si, pentru vin, că doo buff
lor
dat Bărbuceanului, prea bine ai făcut d[u]m[neata], că ale
lor sint toate ale noastră; si si J[e] bea sănătoşi.» Salutäri
si de la Catinca.
U

482. [Caracäl], 2 Iunie 1824. Grigorie Jiianu. Pentru ai se

drege o carätä.
AL

483. 1/13 Iunie si 14/26 Iulie 1824. Upnzöpros Mzpa't2005--

voz. Scrisori de civilitate .
— Greceste. D
484. Craiova, 17 Iunie 1824. Catin[ca] Ot[etellfi]s[anca]
TR

Se plinge de năcazul datoriilor. |

485. Braşov, 18/30 Iunie 1824. Elena Laptiev. Pentru nişte
bani. — Grecește. |
EN

486. [Sibiiü]. Primit la 22 Iunie 1824. Yapßatns. Ce pret.

ati dodecarii, îwisz4pra? 7
487. [Craiova], 26 Iunie 1824. Elenca Bib[easca]. Cere un
/C

împrumut, «Soru-mea Cluè[e]r[esci] Zmarandii Otetelisancái»,

488. [Craiova], 2 Iulie 1824. Catinca Ot[ete|l[i]s(anca]. Pen-
tru arendarea moșiei Breasta. Și pentru datoria ce avea
I

«Milostivirea dumiltalle să privească asupra văduvii mele,

AS

si a greutăți casii ce am, şi a multor datorii cu care mă aflu

împovărată... De nu va fi prin putință a să socoti galbenu
mai jos din dooăzeci lei turcești... Să nu mă laşi înnecată
UI

mai mult, peste putinţa mea.»

BC
 Y
AR
72 SCRISORI DE BOIERI

Si la 21 Iulie.

IBR
489. Pitești, I-iü August: 1824. Sofia Bucs[á]nea[sca]. Pen-
tru un imprumut.
490. 5 August 1824. St[an] Jianu. «Verisoarä, vremea trii

L
noastre nu ne pov[á]tueste a rădica și a aduce acea la...
toate arginturile bisericil[o]r si ale casi.»

ITY
491. [Brasov], 13 August 1824. Aovtévypa [lotopvza.
Pentru vești, pe care le cere. — Románeste.
492. 23 August 1824. Elen[co] Bib[easca]. «În multe rănduri
am scris dumnei cocoani Zmarandii Cluëfe]resäï, suroru-mea,

RS
pentru cărţile moșii mele Zmärdestetul, ce aü fost lăsat la
dumnealui amanet pentru bani cu care mă inprumutasem la
casa dumf[nea]v[oasträ].»
IVE
493. Petersburg, 27 August st. v. 1824. Mapia Navıtepn.
Pentru o datorie. «Pensia de 600 ruble ce are bunătatea
si-mf dä Împăratul pentru hrana mea şi a trei copii, şi n'am
UN

alta,
— cu care abio îmi ajung la cheltuielile de toate zilele.»
Va plăti ecind voit încheia cu soţul miei şi voit lua cele
ce mi se datoresc». — Greceste.
494. Bucuresti, 18 Septembre 1824. Ludwig Drexler, spiter.
AL

Comandă.
495. Bucureşti, 18 Septembre 1824. Nicolaie Rasti, Cămi-
narul. Se plinge de boale lungi si sărăcie. Pomeneste pe
TR

“Mărioara,
496. Vilcea, 30 Septembre 1824. Stefan Bibescu, St[an]
Jianu. Cer «puţintică
EN

vatinà pentru altuitul copiilor.»

497. Bucureşti, 27 Novembre 1824. Dréravos llaXazctávoc.
Pentru o ladă cu cărți ce-i vine de la Braşov.
498. [Craiova], 15 Ianuar 1825. Nicolae Brăilci.: Pentru
/C

bani,
499. Craiova, 5 Februar 1825. Ampizp'os “Pa)étos [Caima-
cam]. Trimete o scrisoare lui Panagiotis Kaddovécbaw, dascăl
la Braşov. — Greceşte. |
I

Scrisoare de civilitàti la 6 Ianuar.

AS

— Idem.
509. Bucureşti, 20 Maiü 1825. Costandin Bălăceanu. «Iu-
bita fiica noastrá Eleni Cantacozini merge pănă la bai.» -
Să-i fie de ajutor.
UI

4
501. Craiova, 22 Iunie 1825. Bălașa Varlam, Medfelni]-
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI : 73

é[erea]sa. Declară că răposatul ef sot nu era Iordache

IBR
Ru-
sinescu. «Numele îi era Iancu si clitada !, Hiotu.»
502. București, 27 Iunie 1825. My} Mávoc, Bopyrzos,
Pentru ducerea sa la băile de la Mehadia.

YL
La 2 si 3 Iulie scrie din lazaret. — Greceste.
503. [Bucureşti], 10 August 1825. Constantin] Bălăceanu.
Pentru o poliţă si «trebuintele fiicii mele, Elenca... Pentru-
cărțile de musichi ce aü rămas nevändute2, de a le cumpăra

SIT
tara, ştiut fie dumitale că dintr'o mie dă trupuri ce aü cum-
pärat, d’abiia aü vändut pănă acum cincizeci, si, pănă a nu
vinde o sumă bună dintr'ănsele, nu poate a să
ER însărcina si
cu acelea; de accia va fi îngăduială pănă să va desface din
cele cumpărate, si poate le va cumpăra si pă cele nevän-
dute.» Fiica sa era la Viena.
NIV

504. [Craiova], 4 Decembre 1825. Ruxandra Otetelişanu.

Cere niște acte.
505. 22 Decembre 1825. Const[an]d(in] Bräilloiü], Clu-
C{e]r. Pentru «plata armintii». U
U

506. 16 Ianuar 1826. U'pnröptos Pourrés 5105. Pentru o afa

cere cu Cancelaria ruseas
— Greceste.
că.
AL

507. [Craiova], 9 April 1826. Zmaranda Ot[ete]l[e]s[anca].

Pentru procesul cu un locuitor din Coşoveni.
508. Bucureşti, 27 April 1826. Bilet grecesc de la "A.
TR

'Apokene Narulavos]®.
509. [Craiova], 12 Iulie 1826. Ioan Gänescu. Pentru niște
EN

sineturi.
510. Lemberg, 29 Iulie 1826. Mapia Uziza Navıdspn. «Ati
auzit că Domnul îmi plătește o sumă insemnatä: aceasta e
de 2000 de lei pe lună. Dorinţa mea ar fi să se puie un
/C

capital la Banca din Viena, ca să-mi dea cite 80 de florini

pe lună. Și această dorinţă a mea a fost primită de Domn,
după înscrisele ce am in minile mele şi după asigurarea cs
I

mi-ai dat mijlocitorii, şi aceasta m'a facut de am părăsit

AS

! Porecla, familia,
2 Ale lui Macarie. V. ale mele Contriöufir la istoria literaturir romine,
UI

„Scriitori Bisericegtr (1906 ; din «An. Ac. Rom»), p. 51 si urm.

! Cunoscutul dr. Arsachi,
BC
 Y
AR
74 = SCRISORI DE BOIERI

IBR
Rusia. Acum, de altfel, cum iti scrii, îmi plătește cite 6.000
pe trimestru.> N'a mîntuit cu el, căci nu vrea a i se
plăti în ler. Dar Hakenau scrie că Domnul a făgăduit de-
punerea capitalului la Viena. Atunci va plăti și ea. —

L
Greceste.
SII. 12 Septembre 1826. | Mapa are. Hagica-i e «ca.

ITY
o mumă a mea», de cînd a fost in Sibiiii. Cere seminturt
de flori și ananase. P. S. grecesc. |
512. 4 Novembre 1826. Dimi[trachi] Bib[escu]. Salutări

RS
de la Catinca. Pentru o ladă ce lăsase ea în deposit.
513. [Craiova], 19 Novembre 1826. Ruxandra Oteteli-
şanu, Pentru niște amaneturi.
IVE
514. [Bucureşti], 8 Decembre [1826]. Grégoire Cantacu-
zene. «Les apparences politiques de mon pays me donnent
l'obligation de mettre à l'abri quelques effets qui me sont
précieux: comme quelques papiers et plusieurs autres cho-
UN

Ses.» o)
515. 1827. Scrisori greceşti din Bucuresti, de Ja Luxita
Bujoreanca.
516. Bucuresti, 4 Ianuar 1827. Mty. Mávoc, Böpvıros. Cere
AL

un grădinar. — Greceste,
517. Craiova, 13 Ianuar 1827. Tache Bengescu. Fusese
TR

el şi frații nevristnici la moartea tatălui, si li sa prăpădit

averea, «dar încă și moșiile s'aii încotropit cu totu dă că-
t[re] vecini rezași... Pähfarnicul] Ghiţă, vărul miei.» E in
EN

proces cu acesta.
518. ı-iü Mart 1827. Stan Jianu. «La. Viena aü esit o le- |
gătură de Surupătură, fără a mai avea ca mai nainte încin-
/C

sori de desupt si la mijloc, ci numai o jumătate dă cerc.

Si pentru simîntà de <conopidii».
519. [Craiova], 11 Maiù 1827. Zmaragda Brăiloaica. Cere
un împrumut.
I
AS

520. Turnu-Rosu, 19 Maiù 1827. ‘loge Eiatıviavos. | Bilet

grecesc.
Scrie apoi din Viena, tot grecește. -
UI

521. Rimnic, 13 August 1827. Cost[an]d[in] Vlădăianu.

«Măcar că am vorbit nepotuiui Costică Bräiloiü, ca să s[ä] intil-
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERÍ 15

IBR
neascá cu mosiù Ghentu! și să-i provalisască? din parte-m, ca,
de va voi, să vine dascal aici la mine... fi dascalîn casă
Voesca
la mine, cu cafea, dulceata, masa, spălătura de la mine, si
drept plată figiduiesc t{a}l[e]r[{] una miie pă an. Poate avea st

YL
doao ceasuri pă toată zioa pă seamä-l, care să le întrebuin-
feze la altă vizită, dă va voi a le face pentru deosăbit en- -
teresu-i.> Trimete sotia luf, Frosinita, Hagicăi caciastă bo-

SIT
tifä cu piulifá de sare matah (sic) de acest jud[e]t». |
Pecete cu ghirlandă, K. V. si, cu litere latine, «Constant:
Vlad.»

522. Bucuresti, 1-iü Novembre 1827. "Akééayôpos l'zïxuc. Con-

ER
dolente pentru moartea Hagicăi si instructif pentru o expe-
ditie de pachet.
523. Craiova, I-iù Decembre 1817. Kwyotayrivos l'2tzoc, Xdr-
NIV

povos. Pentru o expediţie.

De convenientä, 12 Novembre 1827, Craiova.
524. [Bucureşti], 19 Iunie [1828]. Lp. Kavrazovbnvés. Pentru
U

o ladă. — Greceste.
525. Bucureşti, 17 Decembre 1828. ’AhéëaySpos visas. Scri-
soare grecească de afaceri.
AL

La 13 Novembre. scrisese despre «maturi de tulumbe, de |

cinepí». — Traducere românească. |
TR

526. București, 18/30 anuar 1829. Itipßalng. Pentru o dia-

demä a soţiei sale.— Greceste.
527. 18 Februar 1829. Alexandru Filipescu. Rävas grecesc.
EN

528. București, r-iü Maiü 1829. M. l'vízzz Xavrtepi). Pentru

socoteli prin Casa Meitani. — Greceste.
529. [Craiova], 20 Maiü 1829. Const[an]d[in] Ghica. Reco-
mandă pe generalul «Cfitinschi», care merge la Viena.
/C

530. Olăneşti, 29 Iunie 1829. Grigorie Otetelisanu. Cere

+doao cazane de aramă roșie pentru ficutü spirtü din rachiü».
531. 6 Julie 1829. .Ytés. [lirécz0s. Pentru bani. — Greceste.
I

532. [Rimnic], 23 Iulie 1829. Tache Bengescu. Pentru un

AS

pachet.
! Fireşte că nu e vestitul cavaler de Gentz, corespondent vienes al Dom-
UI

. nilor nostri,
2 Propuic.
BC
 Y
AR
76 . SCRISORI DE BOIERI

IBR
533 TirguJiiulni, 27 Septembre 1829. Costandin Frumu
şanu biv 3 Logf[o]ffät]. Pentru bani.
534. [Rimnic], 21/4 Octombre 1829. Tache Bengescu,
Pentru plingeri de hotar. «La aceasta mă rogi a binevoi,

L
domnul mici, să nu o socotească greșală a mea, ci a pros-
‘ tilor Rumini ai nostri, care prea cu anevoe să vor obicinui

ITY
a păzi orinduiala tacticeascä.»
535. [Craiova], 18 Octombre 1829. Kovoravrivoe Vxriroc. Ră-
vas grecesc de afaceri.

RS
536. [Braşov], 24 April 1830. Maptópaz Ie pao]. Merge la
băi: a lăsat in lazaret un preot bolnav al ei, de la Pitești.
537. Mimnic, 2 August 1830. Stefan Bibescu. Pentru
IVE
cumpărături ce face pentru Ruși. |
Și la 13 Decembre 1829, la 17, 31 Januar, I2 Februar
1830 — Greceste.
538. 1831. Scrisori francese de la «Catherine Slatinian > (un
UN

P. S. grecesc), Pentru mobile 1. Se vorbește si de un «superbe

bal» de Sf. Nicolae.
539. Bucuresti, 13 April 183r. Al[exandru] Ghica (iscäli-
tura grecească). Pentru afaceri. — Greceste.
AL

540. Craiova, 12 Iunie 1831: ’Aké£aySnos Yzapàdtov Uzizae.

Pentru o transmitere de scrisoare. — Greceşte.
TR

La (d Maiü, pentru bani.

541. Rimnic, 19 August 1831. 'I. Donésxos, Cercetare pen-
tru un Nicolas Iota. Cere şi o pușcă London. — Greceste.
EN

542. Rîmnic, 11 Septembre 1831. Zoë de Golesko. Lasă

vie la Craiova: e cam bolnavä. Cere un, imprumut.
543. 1832. Corespondentä greceascä, de urgenţă, cu Ale-
/C

xandru Nenciulescu.
544. [Craiova], 9 lanuar 1832. Auwfeptoe ‘Padétqs. Pentru
o afacere de bani. — Greceste.
545. Bucuresti, 4 Februar 1832. «C[atherine] Slatinian.?
I
AS

Pentru mobile și datoria la Grabovschi.

La 22, pentru afaceri. «Ne doutez nullement, mon cher.
UI

! «Lit de repos en merino rouge, I divan et 6 chaises en popeline graine,

2 fauteuils.»
BC
 Y
AR
SCRISORI DE BOIERI 17

ocenik de Domna Balacha, que je ne fasse tout ce que de-

IBR
pendra de moi pour m’acquiter le mieux du monde de cette
commission». Cere «une femme de chambre et une bonne
cuisiniere».

YL
546. [Bucuresti], 10 Februar 1832. Mov. bO«z[zéozoc]. Pen-
tru afaceri.—Greceste.
547. 15 Februar 1832. l'piqyôptos Mrparrofäves. Peniru o
comandă. — Greceste.

SIT
Și la 4 Februar.
548. Bucureşti, 4/16 Mart 1832. «Catherine Philippesko
Balche.» Ceruse scaune si fotolii, care nu-i plac. ER
In Februar trimete 119 ocä de ceară. Asteaptä luminärt-
549. Craiova, 6 Maiü 1832. Fraţii Ioanovici, În -curind se
judecă procesul cocoanei Marghioala Samurcasoaia cu soțul ci.
NIV

550. Craiova, 20 Iulie 1832. Kov. Movvroworns 1. Servește

de zece ani pe Zenobie Pop.
— Greceste.
551. [Bucuresti], {5/17 August 1832. ’Adégavepog Neviz[so-
123705]. Pentru nişte bani.— Greceste..
U

552. Bucuresti, 24 August 1832. 'O L'paépros T'paòtorivos,

Méyag Kiwrtépys. Pentru niște caf. — Greceste.
AL

553. [Bucureşti], 17 Octombre 1832. Yovdtave XpusoszovÀ-

oix. Pentru o comisiunc.— Greceste. |
554. Craiova, 18 Novembre 1832. Stolnicu Costandin
TR

Bräiloï. Cere să sc ica informaţii cu privire la un bilet de

lotärie cumpărat în Mchadia.
555. Bucureşti, 11 Januar 1834. Atzarsp. Caine. Rivas grecesc.
EN

556. 19 April 1834. Bilet grecesc, din carantină, al doam-

nei M. Shazrdvos.
557. Bucureşti, 26 Decembre 1834. 'AX. Kop[awdvos].
/C

Rävas grecesc,
558. Brasov, 1835. Scrisori greceşti,de la Roxanda Bujo-
rcanca.
I
AS
UI

! Pentru acest dascăl, v. ilurmuzaki, N, p. 625, nota 1.

BC
BC
UI
AS
I /C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
L IBR
AR
Y
BC
UI
AS
I /C
EN
TR
AL

II.
U NIV
ER

SCRISORI DE NEGUSTORI.
SIT
YL
IBR
AR
Y
BC
UI
AS
I /C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
ITY
L IBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
YL
SIT
. 27 Iulie 7241 (1733). «Costandin Iscrovici> se tocmeste
cu “ Japinal Coşcă» pentru «doo copile dà Tigan şi un
copil dí Tigan, dreptu zlot 100». ER
2. 25 Mart 1778. Plingere a unui «Costache». «Bani rosì
ce mi-aü rímas.» :
[1779.] [Comandá:] tipsif in corinuri, taere in corü-
NIV

nuri, pápusel[e] de zaharü piscat, pesimetü de Braşov, linte

de zupă, corüde de torüce la bumbac, tabac violet bun, cu
mirose, cuțite de Sibii.
U

4. I4. April 1779. Zamfir Hagi Gherghe cere: «cuisoare,

sofran de Beci, aţă albă de Sibii, I carte cu hambac Jati-
nesc, cu toc, ciapsà copilii cef mic d'un. an, mănuși coconi
AL

Aniţăi Pităreasei, de piele rose închise, I pärech[e] deto de

ibrisim,.I tenechea tabac violet, 1 päreche forfeci de ber-
TR

bieri, basmale albastre, pantofi cu cätärämi».

5. Craiova, 18 Iunie 1779. Hagi Gherghe. «Am intäles cá
ieste să vie Preasfintia Sa părintele Mitropolitu.de la Bucu-
EN

resti aici la Craiov[a], înpreunăcu dum[nea]lui Banu Ghica,

spre vederea Craiovei, şi pote că la Säntämärie vor fi aici,
Me-aü zis şi Preasfinfia Sa părintele episcopu, care acum
/C

să află în eparhie, cum că la praznicu sfintei biserici va să

fie aici, să slujasc[ă] sfănta leturghie. Pliroforisindu-sä și
Măria Sa Vod[4] de sfánt(a] iconä, si tot boerif cei mari,
mal ales iară fiind dumnealui Manolachi Brăncoveanu aici,
I
AS

la Craiova, denadinsü asară au venit la Maica Precest|a]: în-

preună cu dum[nea]lut Vornicu Prescoveanu aii poruncit de
le-ai făcut un paraclis. Si de loc ne-ai zis dum[nea]lui Brän-
UI

„coveanu că de ce nu facem o respetie; am spus dum[nea]lui

că să face la Sibii si respetia, si candela, s[i] i-aü părut bine.»
BC

5216. Vol. VIII. 6

 Y
AR
82 SCRISORI DE NEGUSTORI

IBR
6. 1780. Nicolita Iovipale. Cere «doaä sobe de fier de ta-
ble», dînd modelul. |
7. «Anul 1784. Să să stie saftiene, s'aü cumpărat de la
Moldova...

L
Pei verzi de la uncheas Necula de la Prut.
De la Dimitrache Gälätanu.

ITY
Ale Iancului de la Tecuci.
Ale Hatmanului de la Iași.
Ale Nenului Bulgar de la Nistru,

RS
[Lucrate, de la :] :
Hagi Vartan, Sava tábácar, Covätäcä, feciori Dragomiresi,
Toader Cornea, Ion Bontea, de la Galat. |
IVE
. 10 cai chiria pän Grozesti... Vama la Cămpina. Vama
la Focșani... Pănă in vamă, lei 6.600.». | |
8. [1784] Semintile ce iaste să să aducă dă näuntru...
Cunopidif
UN

de Beciü, cartafion, frucalarabii, musätel învoltu,

frusil, selină rosie, micsunele roșii, albe si cărmizii, invoalte.»
9. Belgradü, 21 Ianuar 1784. «Eü Ratu Dragoșu.» Să
vadă cu ce datorie a rămas el la răposatul Hagiu Petru
AL

Luca, tatăl lui Pop. «Mä mortificälueste si mă cheltuește.. .

Este scrisorea hameșe, și nu este iscălitura mea... Înnaintea
innältatei Gobearnii... Nu numai cu jurämintu..., ce cu
TR

terea minilor meale, de va fi iscälitura mea... Un minck-

torii. Asteptu in posta cia d’intäiü mila şi volos... Eü, popa
loan, parohi orașului, neunitu, martor.»
EN

IO. 1784-5. Corespondenţă la Craiova, cu Iordachi Gheor-

ghie. . | "v :
TI, 1784-5. Corespondenţă romäneascä cu. loan Vlad din
/C

Brasov, pentru piel.

12. Sutesti, 2 Novembre 1785. Antonie Nicolantin (din
Rămnic). «Pentru rodul viilor, vei sti că iera darul lui Dum-
I

nezeü: ett socotiam sX trec iestimbü peste 3 m.'de vedre,

AS

dar bruma ai prăpădit tot, şi, cu ‘mergerea mea în Cämpu-

lungi, am întărziată cu culesul, de s’aü uscat struguri
; care
nu S'aü mai pomenit; și numai ce m'am ales cu 1.500
de
UI

vedre, dar bun, vin prăjită. Mulţumim Înpăratului

cerescü
si de atăta, că, 'pe alte. parti, nici n'aü cules oameni viile
BC
 Y
AR
SCRISORI DE NEGUSTORI 83

IBR
le-ai năpustit vitelor, fiind struguri cruzi: cu totul i-ai prä-
pădit bruma.»
13. 25 Ianuar 1788. Hr[i]s[tea] Ban, pentru niște lucruri -ce
a trimes la Sibii: «o pälascä argint».

YL
14. Novembre 1788. «Dimitrach|i] Nicolai, ginerele H[agi]
Barbulut.» Oferă bumbac, «aü cretu, aü cu- papură».
15. Brasov, 13 Decembre 1788. Ioan Ionovici Marcus. Un

SIT
copil al säü a adus din Moldova «ca vr'o 50 de cantare
miere bună, albi». SX vadă dacă e acolo «harciu», «căutare».
Cu cît se vinde «cofa», «si putea-sar cheltui toată suma...
Pretu cel mai jos, cofa pe loc aici, ERcăte ban[i] 80, de sar
găsi nescal musterii».
16. [Craiova], [ . . . 1789]. Ioan Albulescu. Trimeteo scri-
soare de negot la Venetia.
NIV

17. 1789. Corespondenţă la Bucureşti, cu Chiriac - Polizu,

Nicolae Heliades. .
18. 1789. Corespondenţă la Iaşi, cu Atanasie Vasiliu.
U

» » la Braşov, cu Barbul Arion (scrie romäneste),

19. 1789. Corespondenţă la Roman, cu un ÆEvuÿpos. Era
Sluger şi membru al Divanului de acolo.
AL

20. Gherla, 21 Ianuar (?) 1789. Joszef Deakul. Pentru o |

trimetere de pietre de moară. «Le av azuns [carelor] po-
TR

ronke empereteaske se marge ku: ilisuri.»

21. Criuleni, 15 Septembre 1789. Corespondenţă a lui
«M... Port{ariü]», care pomeneste pe Stavros din Roman. Scrie
EN

şi din Iaşi, pentru «chivere negre — Greceste.

de husari».
22. Craiova, 1790. «Tudoran Mih[ail.» «Pentru gogosile
aceste carel[e]-mü scrii dum[nea]ta, nu credi cá voi putea
/C

face, că omenii, să pui să lucreze pentru căte 15 parale,

nu să gäsescü, să lucreze. Darä gogosii. să strängä ferdela
‘cu 4 parale? Oamenii alte lucruri nu vor să lucreze, că s'aü
umplut Rumănii de bani.»
I
AS

23. Craiova, IO Januar 1790. Marco. «Aicia sănt trebile

cam hurda, burda.:. Musterii prea multi: nu stiü la ce cale
va rămănea treaba, că eü am ănceputii a mă cam räci.»
UI

. 24. Craiova, 17 Januar 1790. Marco, «Ocnele, la strigarea

cia d'intăi, aii egit la 35.000, vămile numai 8.000, fiind multe
BC
 Y
AR
84 SCRISORI DE NEGUSTORI

IBR
șarturi,. adecă ponturi; astăzi însă . strigă al doilea, si Säm-
bătă va fi isprava. Socoteala este cam pe la 50.000 ocnele si
vr’o 15.000 vămile: vede-vom istovul cum va fi, și vei avea
știre dup[ä] ispravă. Multi voescü să ăntre, si ei mare ghimpe

L
le sănt ăn ochi tuturor, măcar c' nici nu m'am ivit la me-
zatul cel d'intăi. Treaba cu Cămărașu i nepoata Jianului să

ITY
ispräveste: nu s’aü lăpădat bätränu.» rn
25. Craiova, 21 Januar 1790.. «Vei in sus, vei ăn jos,
noi ne făcurăm şi Cämärasi, şi Vamesi-Mari într'aceste cinci

RS
judeţe. Deci vei sti că, strigăndu-să äntäï vămile, le-am
luat eü asupra mea, si s’aü hotärät pe numele miei, apol, a
doora strigăndu-să ocnele, aii rămas.pe numele lui chir
IVE
Enache si pe al dumitale. De a-f scrie toate cu amäruntul,
ponturile şi conditioanele, nu am vreme, numai atäta ät
scriu că să aibi de.stire, că nu am venit giaba; însă, ajutänd
Dumnezeü să nu ne fie vremile ănpotrivă, bun cästig va fi,
UN

după cum toţi zăc. Dar vei. să zici, de ce nu-f scriü prețul
cu căt le-am luat. Eü te ‘äntrebü: oare nu te vei speria
cănd f'oï zice cá am dat 200 de pungi de bani pe amändoä
AL

huzmeturile, și oare crezi-mă ? Ei, ce zici? Si cumfi să pare?

Asa că am forte tovechelii (sic), si am cumpărat orbește.
EI dar ce să faci acuma: ce s'aü făcut s'aü făcut; Antinde
TR

pe unde este zgärcit. Noi vr'o 2— 3 zile caută să mai

şedem păn la datul banilor; care trebue să s[ă] dea mai ăn-
nainte bani pe 2 luni, si ceialalti pe toată luna. Frate, ne-au
EN

grämädit lumea de aicia, si prea multi ne cer purt (sic), însă

si jalbă să gata unit să dea la printipul; ca să s[ä] mai strige,
odată, ‘si poate că, după nestatornicii care am văzut aicia, vor
/C

face şi aciastă misälie. | | UC

[Prințul va pleca. Armistitiu pe sese săptămăni cu Turcii.)
„Adăcă, la Timoc, ai.noştri cu Dieni ati pus armele jos... Cautio-
nul hausbrifurilor noastre... Hfagi] Crăciun, acum scriind,
I
AS

“Vaii lăsat sănătate, şi-i trag clopotele... Cocoaneï, Päuniti cu

“părintească dragoste mă ănchin. Spune-i să spue lui-H{agi] Cos:
tandin Pop ca să nu fie.cu gheaţa án sin de acele 200.de
UI

:pungi. de: bani. care i.am scris ăn scrisoare, fiindcă noi numai
“cu:120 le-am luat; dar poată că vor vrea să :ni le mai sue
BC
 Y
AR
SCRISORI DE NEGUSTORI ° 85

şi a patra oara, Deci am vrut să te sparii putintel ăntăi;

IBR
De nu ne vor mai năcăji alţi puşti, care ne dusmänescü că
le-am fi luat prea eftine, bun cästig nádàjduim: le-am făcut
parti şi altora destule; dar tot ne mai năcăjescii, si ar vrea

YL
să rămănem mai la nimic și să punem dintr’änsi Cämärasi,
ca să poată roade. Dar le-am spus că trăbue să fie unul din
. noi, adecă chir Enache, carele aü și primit, şi celelalte Anas-
tase, care este si acuma, fiind om de treabă. AĂnsă vel sti

SIT
că Ocnele ai esit 44.000 si vămile 15.150 lei, care, cu chel.
tuiala noastră şi altele, vor trece ceva peste 60.000 amăndoă.
De altele, aicia este bine si pace, numai betegi cam multi, ER
jar de ale măncării din destul... La copile voe bună acasă,
.la mine, şi să şază frumos.»
26. 13 April 1790. Ioan Albulescu cere «20 răf[i] creditor
NIV

sängepiü, 20 răfi creditor albastru, 1 bucat[ä] parcal ase-

mene, I tutun strimfi. de bumbac, 1 tutun strámff de aţă,
camerhol de cusutii, 50 sucitur[ä] albă».
27. Craiova, I-iii Maiü 1790. Tudoran Mihail. «Pentru ca.
U

pacel[e] bunzii, adecä blan[ă] de car[e] mi at trimis-o

vulpii,
să o vänzü.» . ;
AL

28. Caracal, 8 Maiti 1790. «Ion Moldovan, Landescomisar.»

Aşează emägäzia la loagăr, că nof avem măgăzia cè mai mare
in Caracal».
TR

29. Gherla, 10 Iulie 1790. Narses Pekurar, Pentru cordovane.

30. 1796. Lista de comande. «Siftuh vänät închis, firotrop
negru-verde, cartonuri, basmale purtulan, umbrele de pänzä
EN

de cele mai bune, tropiur[i] fine». |

31. Rimnic, 21 Iulie 1796. Matei Popovici. Cere «6 plos-
chit[äj de sticlă din care sugü copii». |
/C

32. 23 Decembre 1796. Bälutä Teisanv. Comandă: «te-

fele sfiggoltü, butoï uleï de IO sai 12 copuri, păreichi zäbale
de Sibii, tocuri macavă, leg[ă]turi cuțite cu alamă, mich, 200
I

picpteni, trop ardinar, carton de bumbac, stuc getructü, pro-

AS

covete de Brașov, pentru învălit>.

33. Bucureşti, 30 Maiü 1797. «Merkelius, aghentu înpăr[ă-
tesc]», către «Opre Stireciu şi Coman Bede», Pentru o afacere. —
UI

* Romănește. — n
BC
 Y
AR
86 SCRISORI DE NEGUSTORI

românească cu un Mihai Mihail, la

IBR
34. 1801. Corespondenţă
«Varadin» (Oradea-Mare), si cu un «Ienachi», la Viena, « Beci».
35. 1801. Flori cerute din Sibiiü: «rojmarin, muscate crete,
vioale, ce să zic micșunele învolte, flori domneşti adecă ga-

L
rofe, măgheran, însă răsad, simäntä de foltine învolte, rädä-
cini de rujă de cele mari, rădăcini zambile învolte, martiusi,

ITY
ce să zic tiparojü, tilipan, adecă lalele, spicu».
36. 1803. Proces cu un Armean al Evreului Leiba David
din Focşani, pentru lină.

RS
37. București, 1804. Corespondenţă grecească cu or
Ebstd0tos Mx ra) tapéttovs.
38. Bucuresti, 3 August 1804. Scrisoare grecească de la
IVE
Eustatic Pencovici. Pentru afaceri. |
39. 1806. Corespondenti romănească la Cluj, cu Vasile
Ono[f]rii.
40. «Násáud, 22 Aprilie 1806. Sofiia Ramtäl si Helena Ma-
UN

cedon.» Pentru o datorie; «Doará să va mai inpatera.» Ram-

til făcea negot la Pestea. «Ne aflăm sănătose.»,
41. 26 April 1806. «Stoica Petru, vemasu Devi», scrie ro-
măneşte. | | |
AL

42. 1808. Cerere de mărfuri între care «cetarie dă Liptcä,

tacămuri şăreturi, síret legături, nasturi».
43. Belgrad (Ardeal), Mart 1808. Scrisoare grecească de la
TR

Costantin Gheorghiu Carcalechi, _ |

44. [Riureni], 9 Decembre 1808. Zaharia Polizu (2). «Träind
EN

delao mie opt sude doi cu slusba fumäritului într'aceste cinci

judeţe, care slujbă să vinde cu cărți domnești și a Divanului,
după veichiul obicei, ci-aü fost in trei măini: cinci lei si as:
[pri] 66 prăvăliile cu marca de Beci, braşoveniile si lipticä-
/C

niile t' 2, as[pri] 96, prăvălia, ori cu ce feali de marfă va

avea intr'änsele, în ulița tărgului t! 1, as[pri] 48, prăvăliile de
pe la mahalale i cărciumile, care ‘acest venit este afierosit
I

la spitalul bolnavilor al mănăstiri Sfăntului Pantelimon din

AS

București.» Pentru bolta lui Hagi C. Pop, pe care o ţinea

Enache Mihail,
45. 1810. Corespondenţă
UI

la Craiova cu Dim. Constantin,

Bälufä Ioan, Fitochi şi Calaigi, si cu Nic. Radovici.
BC
 Y
AR
SCRISORI DE NEGUSTORÍ 87

46. Boita, 10 Iulie 1810. Dumitrache Done. «Ce am.pätit

IBR
din Sibiü pănă in Vestem, plecind cu neste cäräusi din
Sebesu-de-sus, incärcate carele cu marfä, si eü säzäind desu-
pra, aprope de Vestem m'aü răsturnat, şi mi am frint mîna
cè sstingä, si mi am sdrobit chieptu; acuma zac la Boifa,

YL
fiindcă aci iaste o muere mestere, si s'aü făgăduit că mă
va vindeca.». Cere .50 de florini, «si eü cu multämite voi pleti
saü voi trimite de la Pieteşti... Pe acest om Dumitru Ser-

SIT
pelie din Cälimenesti.»
47. Zărneşti, 9 Säpt[emvrie] @) 1814. «Bratul Baiul, prot[o-
pop].» Oferă caräle sale, «auzindi de Oprea Coleș cum că
să află marfă la Sibii, mai gloată a merge la Pestea.» ER
48. Rodna, !ıs Decembre 1814. «Hellena Macedon.» Cere _
«7 gläjutä de ieruzalemitanigü balzam». Se «închină de
sănătate» «leli Niti».
NIV

* 49. Sighisoara, 17 Julie 1815. «Vassilike Moysse.» Pentru

afaceri, — Nemteste.
50. Focşani, 14 Decembre. 1815 «Costand[in] Paraschivi.»
U

Trimete o scrisoare lüi Iovipalc.

51. Iliia, 21 Decembre 1815. Felicitări de la «Sábáü Da.
AL

nil, birtas la Ilia, în varmeghiia Hinedori.»

52. M{oros]-Vasarheiü, 8 Iulie 1816. «Chirilă Pintea, timariü.».
Pentru o datorie.
TR

53. Botoşani, 25 August 1816. «Hagi Chircor Buiucoglu.»

— Scrie grecește.
Pentru o socoteală. Era din Bucuresti însă.
54. Zărnești, 22 Februar 1817. «Nuţu Bratu.» Oferă ca:
EN

rele sale.
55. Orăştie, riü Maiü 1817. «Jeney Majoru.» Pentru un
schimb de valori.
/C

56. Zărneşti, 27 Maiù 1817. Invoialä de cäräusi: Ion Iuga,

pärgar, Serb Coles, Aldea Giurea, Stoica şi Ion Tipei, Dimă
a Badiului, Aldea Bulmei.
57. Zlana (Zlatna), 9 Septembre 1817. Sendruf Dobre. Pen-
I
AS

tru nişte plăţi. — Romäneste.

Si Ghiţă Tolea, de acolo.
58. Craiova, 7 Octombre 1817. «Velic Pavlovici.» Pome-
UI

‘neste pe Paharnicul Nicoliţă Brailoi.

BC
 Y
AR
88 SCRISORI DE NEGUSTORI

59. 1818, Corespondenţă la Pitești cu Andreitso Hagi Zenos,

IBR
N. si C. Zapanioti, Ianachi Dem. Russi, Gh. Mihail, (1814).
La Arges cu Ioniţă Lazarovici, P. Nanu, Paraskevas
Ioannu (1814). 07

L
La Călimăneşti cu Drăgoiii Gheorghiu,
60. 1818. Corespondenţă la București, cu Abraham de Lion,

ITY
Isaac Elias Kohen, Moses Sissu et Comp.,I. G. Nikolopulo,
St. Ioan, Hatzi Stauris, Apostol Georgiu, Aratun Dilanoglu,
Sarkis, Asadur Anedov, Michael Daniel, St. I. Moscho, I.
Dim. Russu, Luca Garabet, M. Cornescu, Efraim Nachmias,

RS
I. Cealicovici, Velea Pavlovici, Sch. Friedmann, C. Piga, C.
Cuciuchi, Gh. M. Papadupolo si Statie Constantin, Garabet
. Melicovict, Marchand, Ianachi Moscho, Gh. Paapa, frații Isaac
IVE
Kohen. |
Gr. Bucuresti, 26 Mart 1818. «Nic. Iovepali și fii.» «Dum-
[nealu]i Caimacamu ati trimis si ai văzut careta, si nu i-au
UN

plăcut, zicănd că ieste prea grea si modă veche.» |

62. Bucuresti, 22 Iulie 1818, Stefan Ioan, eDupä toată
aciastă lungă boală, sînt hotărît de dohtor a merge la o bae
în pămăntul Țării Turcesti, la orasu, lă Brusa.»
AL

63. Zărneşti, 16 Septembre 1818. «Bratul Baiul, preot.»

Pen-
tru niște cară,
64. Craiova, 21 Ianuar 1819. «Vasili Pavlovici.»
TR

Pentru «cir-
mez bobonatü», 07
65. Clujü, 22 Ianuar 1819. Elisabeta Mavrodi. Cere să si :
stäruie la Iovipăleşti in Rimnic şi la Mavrodii, in Craiova,
EN

«să nu peii în locul estü strain... Și să mă ajute, să-m iat

nigostoriia iară înnapoi, cu feiciorul mieü, Nicolita... Betesugul
de atita mari de ani» al soțului. A cheltuit «pe doctori si
/C

contiliumuri», Slujise el la Slugerul Bálufá, «Sinti tari de

inimä,. că nice răspuns nu ne-ai trimes.» Era soția lui
Gheorghe Marinovici,
I

66. Riureni, 9/21 Septembre 1819. Savva Ioan, < Tirgulă

AS

Riureanilor ati fost cam de mijlocii. S’ar

fi făcut şi mai bunu,
că ait fost tot vreame frumoasă, numai
astăzi, în zioa cea după.
urmă, ai început a stropi ploaia. Dard, din pricina avaetului
UI

domnesc care acum aü crescut la vitele ce să vind în oboa-

BC
 Y
AR
SCRISORI DE NEGUSTORI 89

rile bilciurilors'aü
, întors mulțimea de Turci cumpărători

IBR
de cai fără a-m cumpăra- un capi, si asa, rämiind vitele oa-
menilor. nevindute,. și lipsindu-le. moneda din mînă, aü simţit
tirgul mare.:scădeare. Din tot negotätorit, boltasif și cojocari
Craiovei aii avut slab alisveris, ceaialalti

YL
tot ati ati făcut: cite
cevaş. Aici, la începutul tirgului îi aduna oamenii cite 143/4
lei cu besluci; eü i-am ţinut pănă astăzi la sävirsit.»
67. Craiova, 1820. «Însemnarea datornicilor pentru d[u]m-

SIT
{nea]lui celebi Zinovie Poppü.» În Craiova: Elenca Bibeasca,
Stefan Desliu, Dinicu Otetelesan{u], Episcopu Galactionü,
Smaragda Bräiloaica, Stänut Jianu, Avraam Ovreaiü, Necolae
ER
Cotofeanul, Anica Poenärcasa, Ioniță Riosanu, Pitarul Gheorghe
Argetoianul, Ioniță Plesoianul, Stefan Jiianul, Eleni Viiso-
reanca, Șerban Ovreaiü, Savva Bosneagu, Rucsandra Otete-
NIV

lesanca, Radu Läcusteauu, Tache Bengescul, Dincă Zät-

reanul, Dum[i]trache Ruset, Gheorghie Bengescul, Stolnicu
Costachi Bräiloiü la Tirgu-Jiului, Dum[i]trache Jiianu de la
Caracal, Petrache Obedeanul, NicolXità Brăiloiu, Ruxandra
U

Haralamboaia si fiu-säü Dumli]trache. În Rimnic, Iancu La.

hovari.
AL

68. Riureni, 6/18 Septembre 1820. Savva Ioan Tetoveanul.

«Tirgul au fost slab de tot, care altă dată nu s'aü pomenit ;
dar nici mărfuri n'aü venit atitea ca anii; s'aü tras oamenii.
TR

La obor sa pling vamesif cá mai nimic n'aü fost, ci numai

Dumnezeu si-s facă milă! Cafeaoa aici 8 lei, 8,20 parale,
dar puţină, şi întreabă de cafea, că aici oamenii sînt cu gîndul
EN

maf mult la luxus decît la ale mincärif... Aici: am dat de

un dascăl bun, călugăr, anume Dositheü, cerac -al.lui Neofit
Duca, carele singur mi i-ai cuvintat să viie la Sibif; dar cîn-
/C

täret nu iaste, fără, în vreame de lipsă, poate numai în stînga

cînta. După ce voi cercetade haractirul şi purtarea lui, că
procopsit să arată a fi foarte.»
I

69.. [Craiova], 30 Octombre 1820. «Iordachi iconom. Face

AS

<omilincioasă rugăciune» pentru un fii al lui, de 15 ani,

pedepsit greceste, care vrea să înveţe negustoria la Casa Pop.
70. 1820-1. Corespondenţă comercială cu Bucureştenii
UI

“Chiriac Christodulo, veuve Bounin, Gh. Sakellario, Sch. Fried-

BC
 Y
AR
90 - SCRISORI DE NEGUSTORI

mann, Ovanes Vertanoglu și. Vertan Hagicov, Hagi Chiricu

IBR
Mangiuc Buiucluoglu, Moises Sussii (Evreii; iscäleste evre-
ieste scrisori nemtesti), I. Gh. Nicolopulo, Triandafil N. Gume,
Cristu Papazoglu, Dinu Cogeamus, M. si Nic. Baltoridi.
Joan Manovitzis, C. Piga, Gh. Galtz, Ioan Schermelly, Cris-

YL
todulo Mummiali, Ascher Lewi, C. Nic. Iove: Pali, H. Chircor
si H. Mangiuc, Moises Semo, Sarchiz Aracagloglu, Isaac
Elias Kohen, Gh. Stavro.

SIT
71. Craiova, 1821. Scrisori de afaceri, romänesti, de la
Hagi Mladen Stoianovici.
. 72. Rîmnic, 1821. Scrisori de la Nicoliţă Iovipale si fii.

ER
Alti corespondenţi de acolo: Matei Popovici, Nicolachi H.
Mihail, Adam Ullrich, Teodor Sevanos (scrie romäneste),
Vasile Pavlovicisi D. Popovici, Grigore Mavrodoglu.
NIV
. 73. last, riü Ianuar 1821. «Johann Christy Balasan.» Scri:
soare de afaceri.
74. Craiova, 5 Februar 1821. Constantin Braboveanu. Afa-
ceri. — Greceste.
LU

75. Beligrad, 14 Februar 1821. Scrisoare de afaceri de la

Anwätpros Kapavıövn.
76. [Arges], 4 Mart 1821. Petru Petru Nanu. Trimete în
RA

păstrare «bani si zapise de moşii... Aicea avem mare frică.»

77. 29 Mart. 1821. Chiru Mincovici. Cere să vie la /ăzăret |
cu «optüsprezece teancuri de cordovane».—Scrie si greceste.
NT

78. Haţeg, 16 Iulie 1821. Voicu Stolnic. Pentru banii ce

i se datoresc. Anunţă că va veni si el la Sibiiii,
79. Rusava, 19 Iulie 1821. Gh. Opran..Cere «novini» și
CE

«pasosü» pentru Solomon.

So. Sibiiü, 2 Novembre 1821. «Baronu C. Sakellario.» Pen:
tru o.afacere de bani.
SI. Brașov, 21 Novembre 1821. «Efrosina doftoroae».
I/

«Cumnatu-mieü chir Gheorghe Hag[i-Radu.» Pentru o plată. -

82. Craiova, 24 Novembre 1821. Scrisoare de afaceri de
IAS

la Nestor Pavlovici. .
83. Craiova, 24 Novembre 1821. Serisoare de afaceri de :
la Stämate Märgärit.
$4.Craiova, 22 Decembre 821. Petru Dimitriu, pentru o plat
CU

~~
 Y
AR
SCRISORI DE NEGUSTORI Of

85. Suceava, 13 Mart 1822. «Megerditz H. M. Bojiukly.»

IBR
Vine din Botosani. Va merge la bilciul de la Lipsca.— Ro-
mäneste. 000
86. 16 Maiti 1822.$Mapölıpös] Xs6ao:[tav]óc. Vrea să cumpere
«huzmeturile acestor cinci judeţe, adecă: dijmáritul cu tutu-

YL
năritul, si oieritul, si vinăriciul», Cere împrumut. — Greceste.
87. Cluj, 18/30 Iunie 1822. Vasilachi D. Vlad. Arată nc-
gotul ce face, A trimis în ţară zambile învoalte, «Et, din

IT
copilăria mea, am cunoscut prieteşingul, de cănd aü fost venit
de [a] Ierusalim răp[osatul] Hagiu, spre întămpinare la olaltà,

RS
cu mare dragoste, la anul 776 saü 77, toamna, fiindcă tată-
. mieü în Sibif, la casa unde şedea dumnealui, în ulița Poplăci,
în răndul biserici, s’aü intälnit fräteste, unde şi cocoana Ha-
E
giica, fiind tănără atuncea, despre care si ráp[o]satu, în ridi-
NIV
carea mea, în drag[o]ste m'aii avut, pin ait fost în viata, însă
ncavănd eü lipsă de ajutor.»
Altă dată scrie, cu litere latine, pentru averea, oprită la
Giurgeii, a lui Hagi Moscu din Moldova,
LU

88. Craiova, 2/14 Iulie 1822. Nestor Pavlovici. Cere in

zădar datorie de la Bibescu şi Ginescu.
89. București, 28 Novembre 1822. Ersäl Fincälstain. Scri-
soare de afaceri romäncascä.
RA

90. Craiova, 30/12 Decembre 1822. Dumitrașcu [Stan Po-

povici]. Listă de bani: luidor, techinî, cremniter si holan-
dezi, stamboli, misiri, nisfiele, rubiele, funduci, tulus, lef nof,
NT

beșlici, rubiè, iusluci, ichilichî, crontaleri, dereclii, gripsori,

şpeties, mariias, petaci, grosite !.
gt, Craiova, 22 Ianuar 1823. Amumepios Ap». Scrisoare
CE

grecească de afaceri.
—. . 92. Craiova, 28 Januar [1823]. «Pervu Sardar Merisanu.»
Fratele lui, Dumitrașco, a fost bolnav, scuipind «copturi cu
I/

„sînge... Si curajul l-ai ajutat, şi maf mult crasesul?, că e facut

din topor, iar nu cioplit cu barda... Dobindä cite şapte la
IAS

sută pă lunä..., acest fel de dobindă n'am auzit, nici am po-

IV. storia în chipurt şi icoane, INI, ultimul capitol si apendicele,

2 Constituţia,
CU
 Y
AR
92 -. SCRISORI DE NEGUSTORI

menit; crez că nici d[u}m{nea}ta... Aici O să. plătesc zgripforul

IBR
tl. 6, 20 si sfantul un let.» -
93. 30 Mart 1824. Vasile Locusteanu. Pentru nişte îndatoriri.
94. Craiova, 8 Iulie st. v. 1824. Savva Ioannovici. .«Asea-

YL
minea ‘ati venit şi negutätori de la Machedoniia și Ipiros, de
‘ cumpără vite mari cu coarne, si cer să ia si său de capri...
Monedele ati început ceva a scădea: + 20, 20 par. a 21,
mahmud[éle] 25% a ?/4.»

SIT
95. Căineni, 26 Januar 1826. «enache Por[um]bariu, vă- v
t{a]f.» Pentru afaceri. |
96. Craiova, 25 April 1826, N. Iotta, « Aici avem o sumă

ER
de negustori din Țară Muscäleascä, Vinde margele, cercei
şi cumpără păr de porci, şi pe Podulii Craiovi numai gura
lor să audă: zbeară și bei, Că marfă att puține. Astăzi, din
NIV
pricina uniia mueri, s'aü bătut cu Turci pe podü, si mai tot:
deaună ad asfeli de intrigă la negustoriia lor, Sint mai uniți
decăt Ghighifti! de aici, cá toți ai o marfă, și umblă grä-
mada, De cinstiți, sînt omeni cinstiţi: nu fură; si, ce beaü
LU

plátescü înnainte.»
97. Govora, 10 Septembre 1826. N. Iotta. Pentru blänuri.
La Riureni, etärgü s’aü făcut, dară vänzare cam slabă, la
RA

toate articurile; mărfuri deosăbite cu rădicata nu s’aü văn-

dutu, fără cu cotul, din märuntisuri. Marfä de Lipsca, bam-
boli Hare ati vánd[ut] cevasilea Sachelario, cu rădicată. Tär-
NT

gulü ad fost prea bun: oameni multi, vănzări puţine. Deosäbit,

vănzări cu rădicată nu s’aü făcutii după cum să1 face alți ani,»
Scrie si din Rimnic.
CE

98. Sibiiü, 15. Septembre 1827. Stefan Basarab.. Pentru o

poliţă.
:99. 1829. Scrisori greceşti de la Adtapos Kodevà: poor.
100. Ciinenf, 21 Novembre 1829. A. Basoupaéé 0406, Bhusons.
I/

Pentru afaceri. — Greceste. Ut

Şi una romănescă, prin care el se plinge cá oamenii Casei
IAS

aü voit să treacă cu mărturii din București lină culeasă si

prin Ialomiţa si spălată la Pitesti.

! Dela Ghighiu, Ghighen, peste Dunăre.

CU
 Y
AR
SCRISORI DE NEGUSTORI 93

IOI. Braşov, 1832. Scrisori de la Nicolae Ioanu Voinescu.

IBR
Pentru afaceri.
102. «Turches», 10 Februar 1832. «Preotul Oprea Odor.»
A primit scrisoarea prin protopopul Ignatie Carabät. Pentru

YL
vinzare de piel,
103. Turchis, 18 Februar 1832. P[reotul] Oprea Odor.
Pentru cäräusie.
104. Piteşti, 1835. Toma Nicolai, Neculaie Pop. Cores-

IT
pondentä la Bucuresti cu Bacaloglu si Nedelcovici.
105. 1836. Corespondenţă din Robesti cu Demeter saü

RS
Matache si Costandin Robescu. Odată cere «5 măji hier lung
de Tara Ungurească si 5 măji de'l scurt de Hinidorä, si 2
lantisoare; care hier si läntisoare im face trebuintä la un pod
E
umblător peste apa Oltului».
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
CU
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
CU
IAS
I/
CE
NT
RA

TII.
LU
NIV
E

SCRISORI DE STRĂINI.
RS
ITYL
IBR
AR
Y
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
YL
1. [Rîmnic], 1781. «Pater Ludovicus Kiss, guardianus 1,» Pen-

IT
tru dresul unui «clasornic al mánástiri». «Sá poruncești la Tigani
de la Sibi să ne fac[i] 25 mii de cuie de acest feli, dup[ä]

RS
cum trimisăi un cui de mustră, fiindcă ne trebuiesc pentru
mánástire, de coperit.»
2. București, 17/28 Iunie 1784. B. la Roche. Cere «ze-
E
chini imperiali, Kaisserlik detti, osia vassilicà» ? , pentru plata
NIV
corespondentilor.
Si la 24 Januar 1785.
3. 1785. Scrisori pentru afaceri de Bancă, în italieneste,
de la D. Philadelphy. |
LU

4. Bucuresti, 29 Decembre 1792. II. Koöptzäs?. Pentru afa-

ceri. Pecete roșie cu II. N. K. A.
5. 1799. Scrisori din Bucureşti, nemtesti, de la Lucas de
RA

Kiriko (consul rusesc).

6. 1802. Corespondenţă grecească cu consulul rus Barozzi,
«de Barozzi», din Brașov si Bucuresti.
NT

7. Bucuresti, 18 Iunie 1803. «Athan. Johannides, doctor

medicinae in Bukerest». — Greceste.
8. 15 Octombre 1803. «D{ocltor Filian, Oberfeldarzt bey
CE

der K. K. Hoff.-Agentie.» Pentru o bucätäreasä (în răspuns:

_«cheheniţe»).
-9. Bucuresti, 25 Maiü 1804. Kwyotaytivos Adpbapic, tarpöst.
Pentru afaceri.
I/

10. Bucureşti, 11 Octombre st. v. 1805. «Luc de Kiricos.»

IAS

! V. vol, I, p. 408, no xvill.

? împărăteşti, sultanint.
3 Panaioti Codrica, secretariü domnesc.
* V, vol. XII-III, tabla,

5216. Vol. VIII. 0

CU
 Y
AR
98 | SCRISORÌ DE STRĂINI

IBR
Pentru «Monsieur le baron d’Hospied!, qui se rendent (sic) de
Constantinople a Viene pour y rejoindre Monsieur son pere».
I. «Kineni», 7 August 1809. Comandă de la B. Geismar.

YL
(ofiţer rus).—Si la 28 August st. v.—Era «căpitanu ot Cîinenî» si
baron.— Vames era Grecul Gligoras Dimanciu (Aquéyrtov).
12. Craiova, 4 April 1810. Dr. C. P. Ferrarj. Pentru un
ceasornic. | |

SIT
I3. II April 1810. «Helene de Kirico.» Cere o croitoreasà
în casă. tog
I4. București, 30 August 1810. «Alexandre Tirlet, entre-

ER
preneur de la Ressource.» Trimete o scrisoare către soţia sa.
15. «Vakarest den deal», 18 April 1811. «Le général-
comte de Belleval.» Cere lucruri care säse facă de un selar.
NIV
<Car à Bukarest les ouvriers sont d'une cherté folle et ne
finissent jamais rien; j'habite d’ailleurs une terre à peu
près aussi éloignée de cette ville, que des frontieres de la
Transilvanie... Mon neveu, qui est à Autun, prisonnier espa-
LU

gnol et blessC..; il a fait son devoir, et je suis content... La

prochaine arrivée du général Koutousoff, qui est déjà à Jassy
et qui vient prendre le commandement de l’armée.» E vorba
RA

de a se drege o trăsură.
16. Bucuresti, 21 Iunie ‘1811. Ledoulx (consul frances). Reco-
mandi pe «Madame de Jucheran{d], épouse d'un colonel fran-
NT

«ais, et qui se rend à Paris par Hermanstadt».

17. Bucuresti, 14/26 Februar 1814. «Le g[Enér]al-clom]te de
Belleval.» Mingiieri pentru o moarte în familie. Pentru «le
CE

petit Max» şi «sa mère». «Mes affaires autant que ma santé

m'obligent également à quitter ce pais-ci, et je n'attends pour .
le faire qu’un tems un peu moins apre... Si ce tems conti-
nue, je préfèrerais la voie de Craiova et Mehadia... Je vous
I/

prie cependant de ne point ébruiter mon projet de voyage;

jai les plus fortes raisons, que je vous dirai, j'espère, de
IAS

vive voix, pour le cacher généralement, jusqu'au momment

de mon départ. Mr. de Montesq. (sic) et Mr. l'agent seront les
seuls dépositaires ze de mon secret... La haine envers le
CU

1 Hochepied.
 Y
i
Universitàtit | 2514
+ |
D lita den

AR
SCRISORI DE STRĂINI 99
Sw

perturbateur du monde 1, qui, je le suppose, doit, à l'heure

IBR
aAA Me

qu'il est, avoir regue la punition de tout le mal qu'il a fait.»

18. 1-iù Mart 1814. Belleval. Pentru socoteli. Cere pe «le
LATRA

| Biblioteca

petit Max».

YL
PC

19. 28 Novembre 1820. Schladen [comitele de; ambasador

A

prusian la Constantinopol]. Scrie din lazaret.

20. Paris, 12 Februar 1821. «F[emme] Grégore Zalyk, Rue
S-te Barbe, n? ro, quartier Bonne Nouvelle.» Trimete o ladă

IT
cu «de l'argenterie, de la librairie et des effets à usage

RS
d'homme», soțului ci, la Bucureşti.
21. București, 10 Mart 1821 st. n. C. Dantz, bancher, din
Constantinopol. E în trecere.
22, Bucureşti, 23 Septembre 1822. Hakenau, A avut opt zile
E
la el pe Strangford și Ottenfels [ambasadorul engles de pe
NIV
lingă Poartă si Internunciul].
23. București, 15 Decembre 1822. Tancoigne [consul fran-
ces la București]. Recomandă pe Samuel Green şi Lewis
„Arthur, cari merg la Viena.
LU

24. București, 14 Februar 1823. 'Adovâstoc Esvozpärnc. Sa-

lutäri. E D u
25. Bucureşti, 16 April 1823. Comandă de la «Giovani
RA

Noe, Slugier und Apotheker». |

26 Bucuresti, 29 Iunic 1823. «Giovany Noe, Slugier.» Pen-
tru un pachet. | :
NT

27. Bucuresti, 23 Septembre 1823. «Le chevalier de Zea

Bermudez, ministru spaniol [la Constantinopol].» Pentru co-
respondenta sa. |
CE

28. Sibiiii,17 Novembre st. v. 1823. M. Minciaky [ministru

rusesc]. Pentru el'accident qui m'est arrivé»: merge în cin-
sprezece zile la Constantinopol.
29. Bucureşti, 22 Novembre st. v. 1823. C. Dantz. Scri-
I/

soare de afaceri:
30. Sibiiü, 5/27 April 1824. «Le général. -c[o]mte de
IAS

Bel.
leval» Pentru călătoria sa. s
31. Craiova, 13 Junie 1825. «Franz Klinger, Ingenieur.»
Pentru o hotárnicic.
CU

* Napoleon,
 Y
AR
100 SCRISORI DE STRĂINĂ

IBR
32. Bucureşti, 5 Octombre 1827. «Giuseppe Molajoni, v[es-
covjo di Nicop[o]li ed amin[istrato]re di Vallachia.» A primit
de la Fleischhackl «due stupendi pezzi di stochfisso, che lo man-
geremo, ricordandosi del buon e caro amico sig[no]re Pop».

YL
33. București, 1/13 Februar 1828. Minciaky. Pentru o ladă
cu sticlărie. | |
34. București, 24 Maiü st. v. 1820. M. Minciaky. Sotia sa,

SIT
bolnavă de «la fievre de Boukarest», merge la Sibiiü să se
caute.
35. București, 23 Decembre 1830. «V[icomte]te de Gram-

ER
mont.» Pentru plata abonamentului la «Journal des dames et
des modes de Francforth».
‘36. [Craiova], 1831. «Ludwig Bodor, Missionăre des Heil.
NIV
Stuhles und Pfarrer !.» Scrisoare de complimente. |
37. Bucuresti, 17/29 Ianuar 1831. Generalul Chiselev. Pen-
tru trimiterea unci casete de la Casa Sina din Viena.
38. Bucuresti, 19 Ianuar 1831. «Giuseppe Molajoni, v[escov]o
LU

di Nicopoli.» Cere doi cai murgi si un vizitiă: «non ubriacone:

questi di Bukarest tutti. sono tinti di una pece».
39. Bucuresti, 28 Mart 1831. Virginie de Mordouville. Scri-
soare — Venise prin Pesta.
de civilitate.
RA

40. Rimnic, 15 Octombre 1831. N. van den Elsche. «Nous

avons intitulé le voyage que nous fimes, M-me Golesko et
votre très-humble servante, d'Hermanstadt ici, la Traversée
NT

sentimentale ou Voyage romantique, ă cause de la beauté

des sites que nous rencontràmes ă chaque pas.» Pleacă la
Craiova.
CE

41. Bucuresti, 3 Novembre 1831. Minciaky. Recomandă pe

«Monsieurz Francois Monari, chanteur de l’opera italienne».
42. Bucuresti, 20 Februar 1832. E. L. Blutte. «J'ai à vous
I/

remercier de m'avoir procuré le plaisir de la connaissance

de M. Poénar, qui m'a remis ces jours passés vos obligeantes
IAS

lignes du 31 decembre dernier. Jai été bien aise de causer -

avec lui surgbien des objets que son séjour en Angleterre
lui a fourni le moyen d'observer et qui :m'étoient inconnus
CU

! V. vol. I-II, tabla, unde si despre Molajoni.

 Y
AR
SCRISORI DE STRĂINI 101

à moi, sorti depuis si longtems de mon pays. En un mot,

je puis dire que c'est un jeune homme qui a voyagé avec

IBR
fruit et qu'il fait exception aux jeunes Valaques qui, pour
l'ordinaire, retournent dans leur patrie pires qu'ils n'en étoient
sortis.»

YL
43. Cernăuţi, 15/27 Maiü 1832. Rud. von Tschudi. Vine
din București. .
44. Braşov, 22 Maiü 1832. E. L. Blutte. Va trece pe la
Sibiiü, în calea spre băi saü «la întors». E bolnav.

IT
45. Bucuresti, 14 Novembre 1832. Lagan !.. Recomandă pe
concertistul Monari, care merge de la Petersburg la Viena.

RS
46. București, 17 Iulie 1833. «Le vicomte de Grammont.»
Pentru o trimetere.
47. Bucureşti, 2 Maiü 1834. «Giuseppe Molajoni, v[escov]o.»
E
Pentru afaceri. — Si la 10 Octombre. Si in 1833.
NIV
48. București, 17 Decembre 1834. Zalyk. Trimete o scri-
soare pentru «Monsieur Lagan».
LU
RA
NT
CE
I/
IAS

3 De la consulatul frances,
CU
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
CU
IAS
I/
CE
NT
RA

SCRISORI
LU

IV.
NIV
E

ISTORICE.
RS
ITYL
IBR
AR
Y
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
YL
1. Viena, 2 Octombre 1787. Agentul austriac din Bucureşti,
Merkelius. «P. S. Unser Fürst! hört noch nicht auf, mit seinen
Vorträgen das Land unruhig zu machen.»

IT
2. 11 Februar 1788. «În vam{ä], la Turnu-Ros.» Cos(tan]d[in]
David. «Vr'o 70 de cătane ce să află la Rämfnic], Simbät[ä]

RS
[5], ai venit scrisor[i] a lui Portar dela Vodă, si i-ati dat toate
cătanele asupră-i, boerindu-la fi bimbas. Ce, poruncindu.1 Vod[ă]
să mai stringä pin la 500 pe lund, cu 5 lel, si ad avut poruncă
E
să-i ducă în Coziia, să le duc[ă] zahfe]r& din ţară acolo la ei, si
NIV
dum[nealui) Por[tarul] i-ai închis în Coziia, și acum ati trimis aict
la Rimnic pe Ierpalie si pe Anisca, ca să trimeată domni de
la Ciineni vreo 100 să-i dea in mină, şi de aice văd că fac
întărziere fiindcă tocma er aü dus 2 tunuri] în Cäineni, si
LU

podu la Olt nu e, nici pain ast{ä]zi nu aü adus pod. Ce nu

ştiu ce să va. alege. lar Vel Spätariul era la Arge[ș], si, cum
ai trimis cărți tipărite Înparzitest[i], de loc aü fugit la Pi.
RA

testi, si pän acum nu stim unde să află. Pin eram acasă,

niaü venit poruncă domniascá că aü esit la Rusava Nemti,
ce scriia si la vätas Vod[ă] să să străjuiasc[ă], iar de la
NT

Craiov[a] pín Duminec[ä] ati fost pace.»

3. Caransäbesü, 19 Februar 1788. Ioan Radovici. «Acuma
s'aü oprit: nu lasă Turci de la Cernetü să triacä porci la
CE

Tara Nemtascä... Nu găsii pe chir Iova aicia, că s'aü fostii

dusü la Checiüchemet.. Chirii Ioni Coşărină... Acuma mă
duci la otar, să asteptü, cándü va esi Niamtu in far[ä], să
est şi eü de loci, ca să-m tragü porci afarà,—ci Niamtu
I/

stä gata să iasă, numai are zăbavă pentru Ostrovii, că nu

potü bate, pentru zăpadă,—că este mare aicia. Am auzit pecum
IAS

că pi la Turnu-Rosu aii esit Nemti in ţară; de arii fi cu

istina, asu veni si ei de așii csi în țară pe acolo.»
! Nicolae Mavrogheni.
CU
 Y
AR
106- | SCRISORE ISTORICE

4. Bucuresti, 5 Mart 1778 (17882). Antonie Nicolantin. «Aste

IBR
doă zile aü dat boierii la boiari: pe Pärscoveanul l-aü făcut Vel
Vornic de Tara-de-sus, ci nu sai făcut Divan. Calea iaste
foarte cu primejdie, fiindcă Turci unii mergi si alti să în-

YL
torcü, şi, mai în trecute zile, mergänd Cämäras Iane Alexi
de aicia păn la Craiova, l-aü intälnit neste Turci de cei de
la oaste întors și d’abia al scăpat.» oo.
5. Rimnic, 27 Octombre 1789. Todoran, Mihail. Frică de

SIT
«volintiri sai alti omeni rai... Pe aicía să ferască Dumnezeu
ce aü făcut volintiri: pe multi i-ati artist, siaù si omorät, si
Laü jAfuiticu totul; păn acuma aii prinsii fr'o 20 de volin-

ER
tiri, tot de af nostri, și i-ati pusü la prinsoar[e], și aü si găsit la
ici ban[i] cat[a] aine (—gata, haine), tot fealul de lucrusfi]. Asară
ati gasit conacü la Jibülea pentru ostă ce ai rămas înnapoî+
NIV
şi astăz socotescii că va sosi toți aicia... Luni vomii pleca,
iară cu usari, înnainte, că conacele s'aü rănduit toate.» .
6. Zevedeni, 2 Novembre 1789. Tuodoran Mihai. «La
Craiova zicü că la 28 Oct[omvrie] ati mersü af nostri, și Turci
LU

att fugit, si nu s'aü făcut nici-o stricăciune.» Anul trecut, se

vindea ceara cu 72 de parale oca.
7. Craiova, 17 Novembre 1789. Todoran Mihai. «Papuci
RA

aü fosti Caimacam la Turci, si, venindü _Nemti, aii pus pe

Gianul; si acuma aü scosü pe Gíanolü, si aü pusü iar pe Pa-
pucü, — din ce pricină, nu stiù !.»
NT

8. Craiova, 26 Novembre 1789. Todoran Mihail. «Soldați

sántü pe la tote casele cáte IO si cíte I2, si aü arsü toti
gardurile, de aü rámasü tot cămpi Craiova.»
CE

9. Craiova,27 Decembre « Alaltăer

1789. Todoran Mihail.
al adusi aicia 7 Turcii vii, si 5 aii tăiatla Calaffa]t, că au fosti
trecut numai 20 de Turcii la Calafat, mai multii 40 ; aceştia
säntü cu adevărat, că l-am văzut; și ostea păn acuma tot la
I/

Calafatü este.» |
IAS

1 «Caimacam aii pus pe un Ioniţă Papuc, vtori Clucer, care acest ciocoiü |
arăta la nazir și la Dervis-Aga cu foaie pe care stia că are bani> (Dionisie
Eclesiarhul, în Papiu, Zesazer, 11, p. 176);
CU
 Y
SCRISORI ISTORICE 107

AR
10. Craiova, 25 Mart 1790. Todoran Mihail. «Astá[z] au
venit o scrisofre] cu boerii care să fie la Divanü. Dupfä]

IBR
cumü ami înţeles, Părşcoveanul la Divanul cel mar[e), pe
lună lei 250, Știrbei 150, Jiianul 150, Brăiloiul cel bătrăn 150,
Glogoveanul 200 pe lun[à], Ghiţă Jiianul pe lunfä] 50, Clu-
cerul Murgesanul 50, Cornitä Bräiloiulü 50,si ispravnicii pe

YL
la judetà căte 200 pe lună, si, Logofăt, marii, 3, cäte 30 pe
lun[ă), cei mai imicii cite 10, si, cumi amü auzitii, va să-i puir
pe toţii la jorämäntü. Zaharea are ositerel[e] destul[ä] de -

IT
la Dumnezeü, numai morüte multă este între soldaţii şi între
ceilalții omenii: morii de să stängü de lungore; zacü ca.

RS
dovilegii; unde intră bola, cadü toţii la pämäntü. Dumnezeü
si Maica .Precista să-şi întorcă mila sa.»
II. Craiova, 28 Mart 1790. “Todoran Mihail. (Zăpadă de
Past] A treia zi dup[X] E
Pasti, sara la 7 ciasurii, 45 minotorii,
S'aü făcut aicia, s'aù cutremurat pämäntul forte tarfe], căt
NIV
m'am späriiatü, cătii socotiiam că va să caz[ä] casál[e] pestu:
min[e], asa, cutremur mare aii fostă: ai ţinut 15 minotorif.»
Pentru «länä de rabicie», . |
LU

12. Craiova, 4 April 1790. Tudoran Mihail. «Altieri a

mersü patrola la Salciia si aü fostă esit cátiva Turcii, ca la
o sută, si mai mulţi, si crea gata fr'o trelzăcii de caice, la
carele] si pornescü; si aii venit pin in marginea Tunării,
RA

dincoce ; si patrol[e] au fostu fr'o 80 volnătir[i], 30 usarif,

26 dragonii, si i-aii apucat pe acel de trecusä, si i-aù lovit,
și aü căzut din Turcii 50, si ai prinsi vii25, la car[i] astăz:
NT

ca ducu (sic) aicia. Și ceilalți Turcii, väzändü că-i strică,

att început a da cu tunurilfe] din săicii, si aii mai nemeritü
iară o șaică cu Turcii de ai lor, si aii spart-o, si, cátü au fosti
CE

în saicä, toții s'aü înnecat, și ceilalți at trecut iar Dunărea

dincoflo]. Omü carele] att fostii acolo, mi aü spusù, care[le]
ati fosti acolo la bătaia lor. Peste 5 zile amü auzitü ca să
I/

iasă tot[ä] ostea la margine Dunării, din tote părţile. Dumne-

zeü şi Maica Precista să le fie într'ajutorii I» |
IAS

13. Craiova, 8 April 1790. Tudoran Mihail. «Ostrovul s’añ

luatü la 6 April cu bu[nă] samă (sic), cá aü venit eri scri-
sor[i] aicia la Divan: unii zicü că s'au închinat, altil zicù că
CU
 Y
LO SCRISORI ISTORICE

AR
cu bătae l-ai luati, dará mai curändü credü că s’aü închi-
nat. Dumnezäü sä I[e] ajute să ià şi. Diiulü.»

IBR
14. Craiova, 15 April 1790. Tudoran Mihail. «Ati adusi
aicia 2 tunulefä, într'un cari; ca pot[e] că acele vor fi.
Astăz a plecat călărime multă, și păn Mercurii vor să iasă
toții la margine Dunării.»

YL
15. I-iü Maiü 1790. «V[lăjd[uţă] Tetfoianu], Stol[ni]c.» «În
anu trecut, în vreamea Turcilor, maica, socrà-mea, aflän-
du-s[ä] la Särbänesti, pă Olt, la schitu Morănglaului, cu

SIT
copii, si trecănd ostași în sus şi in jos, nemai putănd säde,
ai fugit in pădure, si, din pricina fumului, umbländ prin cä-
tune si prin covercii, i s'aü întămplat de aü'orbit de tot; si

ER
la un oichi avea patim[á] mai denainte, iar unul era.săn[ă]-
tos. Ci, de
frítioare, iaste acolo vre un doftor meșter de
oichi, să mfa] instiintäzi, să o aduc[ä] cumnafi miei acolo, si,
NIV
deos[e]bit de plat[ä], vei avea si dumneta poman{ä], că oicul
iaste zdravän, nu iaste cu albeatä: numai vedere nu are.»
16. Craiova, 8 Maiü 1790. Tudoran Mihail. «Veste noa,
asară att venit Turnavitul, dinpreun[i] cu nepotul lui Ma-
LU

vrogheni şi cu Cămărașul luf. Vodă!; omenii a lui Vodă cei

mai credincioșii ati fugiti de la Mavroghenii de peste Du-
năre: pe la Arüclari au trecut Dunărea, si, dup[ä] cumü să
RA

aude, Vodă ati venit pin la Palanü cu 10 mii Turcii, ajutoriy

Dienilor. Aceștia care aü fugit, säntü 7 insiî, dară nu i-am
aflat cumü i1 cheamă pe toţii; pentru ce prieinfi] aü fugit,
nu stiü, si astáz pleacă la Bucureștii, dup[ă] cumü am intales.»
NT

17. Craiova, 12 Maiti 1790. Tudoran. Mihail. «Alaltàerii

amü auziti că s’ar fi lovitü la Turnu, și ar fi căzut 80 Turcii
CE

şi 60 reneti, si au fostii pornit de la Nicopolea "căteva

șăicii cu un Pașii, şi, venindü pe la mijălocul Dunării, aü în-
ceput a da cu tunurile], şi ai noştrii, findi mai meşterii,
le-aii înnecat o şaică, cu toții omenii cátü or fi fostii, si la
I/

alta aii pecetuluitu un tunü, si, vázindü Turcii asa, s'aü în-!
torsü iar înnapoi.. Duplă] cumü amü auzitu, i-aü stricatii rău
IAS

pe Turcii.»

1 De izvodă (sre).
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 109

IBR
18. Bucureşti, 19 lunic 1790. Matei Popovici. «3 boiari
de Divan afar[ă] din Bucuresti: 1 este Slătineanu, altu, Lo-
gofăt Ioniţă, al lui Ipsilanti nepot, ginere cei fit Drägä-

YL
nescu (sic 1). Tar ostile stati pe locu; doarme pămăntu; nice
Turci nu să mișcă, nice Muscali, nice af noștri; ci dormü
toți.»

IT
19. București, 23 Iunie 1790. Matei Popovici. «Aü venit
Cazaci la 18 Iuni, fo 2.000: aii trecut pin Focsan, să meargă

RS
la Gura Ialumifit, la Suhai, înpotriva Selistri, si cu v'o 5.000
soldați pihot[X]; iar gheneral Suvaronü aii trecut Siretu cu -
6.000 asupra Bräilii. Acfasta me-aü spus-o Sardaru Stanciu,
Logofätu-cel-Mare al Divanului, că ai scrisü ispravnici de E
la Focsan. De aciasta; si Dumnezău să fie într'un ajutorü
NIV
armadiilor Inpäratilor crestinesti |»
20. Craiova, 29 Iunie 1790. Tudoran Mihail. [Lupta de
la Timoc.) Iar volintiri ati ajunsă la Zmarütanü! si staü
LU

aco{lo] straj[ä]. Podul de la Praova (sic) l-aii scoborätü den

susü de Florentu ?, și l-ai pusü pe Dunăre... Cätü si dela
Turnü ami înțălesu că să fii stricată forte räü: vii ar fi
prinsü 40, la locü să fie picat 30; ce ati avutü, le-ati luatü
RA

tot, si iar, si i-au gonitü păn în cetate. Dumnezeü și Maica

Precista să, I[e] fie întru ajutor! La Giurgiul iarășii s'au lovitü,
si i-au stricat pe Turcii, şi ati lipsitü frica de la Bucureștii
NT

care ati fostii. Musiicalii ati scoborăt la Focșanii, şi, cumü să

vede treaba, vor să mărșăluiască si ei mat înnainte.»
21. Craiova, 3 Iulie 1790. Tudoran Mihaii. Pomenit Ioniţă
CE

Brăiloiulii. «Aice, în 5 judetà, ati fäcutü socoteală ca să iasă

‘ 260 de mii de carfe] de fan, la tot. carul cáte 50 de pur-
tione. Bucatel[e] aicia sántü frumosä, gränel[e], orzäle, ovea-
se numai porumbii säntü cam prositi, că n’aü ploatü de
I/

atăt[a] vreme; iar, fícándü Dumnezei o milă « ca să ploo, să

IAS

vor face porumbii destuil.» |

22. Craiova, 6 Iulie 1790. Tudoran Mihail. «Auzu de pe
tote părţile că ai nostri s'aü trasă, căt si de la Timocü aü
trecut toți în Tara-Rumäncascä, si, dup[ă) cumü vorbescü
CU

1 Smirdan,
? Rahova, Florentin.
 Y
AR
110 SCRISORI ISTORICE

IBR
omenii, Turcii să fii ajunsü pän la Cladova, şi de la Giur-
giul să să fie trasü tot[ă] ostea la Vâăcăreștii,— pentru ce
pricin(á], nu ştim.» °

YL
23. Craiova, 13 Julie 1790. Tudoran Mihfail]. «De peste
Dunăre, adevărat că n’aü esitü dup[ă] cumi ami scrisü du-
mfiltalfe], far at fostă o sarmit; nof cite le auzimü, pe

SIT
urmă iasă tot minciunii. Destul că ai nosträ, de cändü
sai trasă de la Timocii dencoci, păn acuma nu s’aü mai in-
torsü, stat pe locu. Aicia, la Calafatü, dup[ă] cumü să aude,

ER
să fie trecut iar Turcii, şi mă temü că va să să lovească
acumü căt de curändü. Altă veste slabă auzirăm astăz: că
ar fi prinsü pe căpitanul Stoianü cu 35 de vol[in]tirii la
NIV
Zăvalu, de la vale de Oreva, Turcii, și i-ar fi trecut Dunărea.
Aciasta am auzit-o de la ome[ni] de ispravă. Să dea Dum.
nezii să nu fie asa: dară celfe] rel[e] iasă tot adevărat, iar
cel[e] bun[e] iasă mai multe minciuni... Pentru o bäsicä ta-
LU

bacü de Pestca.»
24. Craiova, 15 Iulie 1460. Tudoran Mihail. «Ai noştrii
al luată iarăși! varoșul, si stati din zi în zi ca să bată si
cetatea; alţii spun că să fi luată și cetate; pe aicia pe mar-
RA

ginii säntü tote schelele cuprinsă cu puternică oste; la care

cu ajutu luf. Dumnezău n'avemi nici o grijă aigia, — ci de
„multe or[i] ati cercati Turcii de ai trecut la Calafatü, dară
NT

nici-o procopsal[ä] n'aü făcut, măcar cá astăz ami auziti

multe tunurii dändü; mi să pare că iară la Calafat să să fi
lovitü.»
CE

25. Craiova, 17 Iulie 1790. Tudoran Mihail. «In trecut[a]

posti am scrisă dumjiltalfe] cá ai prinsi pe Stoianü cäpe-
tanu, dinpreunä cu 35 feciorii; dară aü fostii minciună,—că
I/

s'au prinsi numai 5 feciorii si un cápralü, iar căpitan Stoianü

al scäpatü... Frică camü avemu si pe aicía. Destul că la
IAS

Bucuresti mai mar[e] frică este, după cumü vei fi auziti de la

alții. Altă veste nó auzirím asară de la Sfitia, cum că s'aü
bătut de Muscal[i] forte, dup[ä] cum trimet copia dumfiltalfe],
carel[e] ati venitü aicia in scrisü.»
CU

26. Craiova, 22 Iulie 1790. [Retragerea de la Timoc.] Si

aü rămas numai fraicorpä, si, avändü si podii ai nostri peste
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 111

Dunäre, la Praova, de trecea in tara ], si L-ai strănsu si podul,

IBR
si, pricepăndii Turcii, ai intratü în Craina, şi s'au loviti cu
fraicorpü, şi i-ai stricati pe Turcii, si aü veniti sumă mai
multă de Turcii, și atuncia af noştri iar si aii tinsu podul

YL
pe Dunăre, si i-ai luată la mi[j]locá, si, dup[ä] cumü vorbescü
omenif, să fii perit Turcii pän la 15 mii.
Asa au esitü vorba că i-ai stricat forte răi; la Turnü
asijüdere lai facut, că i-ati gonit pin i-ai băgat în cetate,

IT
si au perit şi acolo Turcii multii.» |
27. Craiova, 26 Iulie 1790. "Todoran Mihail, « Aicia, din mila

RS
lui Dumnezáü, n'avemü nici-o frică pin acuma, că negustorii
aduci mirfur[i] si în trecute zile s'aü mai ività Turcii la
Turnu si la Tiia, si iaù lovitü ai nostri fără veste pe Turcii,
E
și iară i-ai stricat forte răti pe Turcii, si i-aü gonitü pän in
NIV
cetatea Turnului; ai luatü arümisarii, ai găsit banfi]. cor-
turii, lucru de mäncare ; pin acuma tot Turcii să biruescü
petutinde.»
28. Craiova, 27 Iulie 1790. Tudoran Mihfail]. «În trecute
LU

zile s'aü mai bătut ai nostri cu Turcii în dreptul Florin.

tinul, in Tarfa]-Rumäneascä, şi iar i-aü stricat pe Turcii, că
ati căzut noo morții si 3 şăicii le'ü înnecat, cu omen[i] cu
RA

t;.de al nostif forte putin[i] s'aü rănit.»

29. București, 4 August 1790. Matei Popovici. Muscalii
se retrag. Dacă vin Turcii, el va fugi la Brașov.
NT

30. Bucuresti, 7 August 1799. Matei Popoviciü. «Boi pe

sama oștilor nu mai iai mai multi, şi la aciasta simberim! a
fi pace.> Coburg, cu 30.000, ar ajuta pe Rusi. Turcii ar cä-
CE

păta cele pierdute. «Dar niminea nu crede de a fi făcut aşa

semfonie oarbă Inpärätiia noastră, si, de va fi adevărat aciasta
asa, vai de Tara-Rumäneascä şi de toate locurile ce le-ai: fost
luat Neamţu, că sabie:si robie va fi la săraci creștini; fâr Dum-
I/

nez&ü să facă milă cu creștini, să nu fie așa pecum să vorbește...

Spitalurf totu facă întinsă, si de
IAS

la Cotroceani la vale tot tae

márácin[i], mai mult ca 3 mi de oameni, de facă cămpi
limpede. >

1 Binuim.
CU
 Y
AR
112 SCRISORI ISTORICE

IBR
21. București, 14 August 1790. Matei Popovici. «Aicia
mäine este vorba să spănzure pe Polizo, văr bun al lui Pa-
naiot Hag[i]-Diamantu, si un Logofăt al episcopului Därsti!
delfa] Doamna Bălaşa, fiindu spionü si mărturisăndii el săn-

YL
guri spionläcu; iar acestü Polizo este om al Hagfi]-Mosculuf,
avăndu-l la margine Hagli]-Moscu, vames la Zimnicia; si
aciasta este de bun[ă] sam[X]... Aü mai prinsi un boiar, iar

SIT
pentru acestii fel de pricini, ce-i zăcii Drăgănescu, si este si
el la ordie prinsă. Și aü mai adus un ispravnicü ce-i zácü
Parascheva, iar prinsü pentru acesti fel de pricini... Într'acesta

ER
cíasü adusără pe Mavrodi aicia, la Spătaru, cu toții căpitani
lui, si, ce vor să-i facă, nu stiù.»
32. București, 15 August 1790. Matei Popovits. «Pe Ma-
NIV
vrodi zici cá astăz să-l fie trimisi înlăuntru la robie, pe 10
ani, cu toat[ă] familia lui... Pe Polizo si celalaltü spion dimi-
neati la 9 cfasuri să sfărşaște viata lor, spänzurat; cu care
astăz la IO ciasuri am și vorbit, săraci, la loagär, si i-am văzut,
LU

sl le-cm văzut si locu cel de sfărșit al lor, la care ai zis săngur

săracu ce zäcü: «dup[ä] păcatul mieaü mă pedepsescü cu
aciastă pedeapsă».
Pe ficioru luf Delibasi Nicoli Maioru,
RA

ce ai fost la jup[ă-
nul] Mancatie, l-am văzut și pe el în fiar[i] pentru că ait
omorăt 6 Ovrei negufätor[i], si le ati luat tot ce ai avut
lăngă dănși, el şi cu 3 Arnäut af lui, si, cum i să va alege
NT

şi lui, iar voi scrie dumitale.»

|
33. Bucuresti, 18 August 1700. La 5 Septembre, «militari
de Ardal vor să mașiruiască in läuntru, adică la Ardeal, si
CE

din husari iar la Tara Lesascä... [Ati osändit] pe Mavrodin la

sanfü pe 10 anli]; (pe) răposatu Pulizo și Logofätu Gheorghe
au perit Vineri [15], la 9 ciasuri dimineața. Pe baron Arberü
I/

[Herbert] astăz îl așteaptă să vie de l(a] Bender. Serghie [Las-

carev] încă n'aü venit pin astăz de la Viziru, nici curirù ce
IAS

s’aü dusi la Tarigradü.»

34. Bucureşti, 8 Septembre 1790. Matei Popovici. « Aicia:
aciastă veste avem, că vor să erneaze aicía fo căteva bata-
CU

! Dristor, Silistra.
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 113

lion[u]r[i], dinpreunfä] cu printipu [de Coburg], iar la Moldova,

IBR
adicăla la Roman si la Bäcäü, mergi tfaiti Volohăr!, si hu-
sari săcui, și husari lui Barco gheneral; dar aicia călărimea
este de spre Dunăre oränduit[ä] să erneze, și la Ardeal vor să
vie nu știii cite batalion[e] de Neamtü pedestras.»

YL
35. 15 Decembre 1795. Neinteles. «Sant 15 zile de cänd
nu s'aü mai auzit [de ciumă], cum si la București.» |
36. Rimnic, 12 Ianuar 1796. Hristea Varadi. cÎnpăratul

IT
ceresc $'aü făcut milă de niaü bucurat cu mintuirea morti
de patima ciumei, si s'aü adunat orag[ul] tot, si s'aü deschis

RS
si tirgü.>
37. 15 Decembre 1799. «Cost[an]d[i]n Log[o]f[]t za Divan.»
« Aici, inprejurul Craiovit, în anul trecut, din intämplarea vre-
E
milor ce.era, n'aü fost putinţă a-ș face oameni hrană: să află
NIV
lipsit, neajutănd încă nici timpul, si soacră-mea să află la
scăpătăciune de păinea de toate zilele, căci cumnatu-mieü
ce l-am dobăndit, ati fost un becisnic, și, orice aü mai avut
soacră-mea, i-ai prăpădit tot.»
LU

38. Novembre 1800. «Const[antin] Bräiloiü, Pah[a]r[ni]c.» E

bolnav. Cere «patru vedre vin vechi curat, bun, limpede, să
nu fiie amestecat cu nimic: nici să fiie dulce, dar nici acru,
ce vin cum este din firea luf, veichi, limpede... Cinzeci rä-
RA

dăcin[i] de conopidii, cinzeci rădăcini selină de cea groas[á]

şi o oca pesmef cu zahar.»
P. S. «Din acatastasiia ferif noastre ne aflăm fugit aici la
NT

Rămnicii, multe familii, după cum it va spune chir Dinu David;

casăle noastre le-am lăsat pline de Turci; Dumnezeü sä-s
facă milă -să le scäpe de foc! În trecutele zile, de la Dii aü
CE

fost ‘csitù în judetu Mehedintuluï un Cara- Osman cu vr'o

şaizeci Florintineni, căci acesta crea Särdar la: Florintin; aü
fost poruncit de Osman-Pasà, să id zaherea de unde vor
I/

„găsi, strănsuri si după la arendas. Dar ei n’aü urmat asa, ce,

pe unde ati ajunsü, ati arsü casă boierești, ai luat zaherele
IAS

şi vite, făcănd si alte räutät multe si, instiintindu-s[ä] Osman-

Paşă la Dif, aü triimis de i-aù rădicat, şi pe acel Cară-Osman

! Al doilea regiment romănesc,

CU

5216. Vol. VIII. 8

 Y
AR
414 SCRISORI ISTORILE

IBR
l-au scos din Särdäriie, adec[X] din mansupu ce-l avea. S'aü
dus si din cei jefuiţi acolo, să jeluiascá: ce vor face, nu stiü,
Ostea care este aici in ţară, sade, mänäncä si iat luft!,.
altă treabă nu face. D'abiia îi. ţine Măriia Sa Vod[ä] cu sila,

YL
macar cá in toate zilele fug. Eri, viind în plaiu Cozii optü
fugar[i], vrändü un ciaus Dincă, de potecas, să le stea inpo-
trivă, a să întoarce înnapoi, după poruncile ce sănt date, ©

SIT
„ai dat de Laü înpuscat, si de loc ati murit. Au pornit dum-
[nea]lor ispravnici potere după dänsi. Asupra Diiului să aude
că vine de la Țarigrad un Batal-Pasà, cu doaäzeci de miie de
ostaş. Să aude că vine si Beligrad-Valesi, cu cincisprezece miie.

ER
Pe Ghiurgi-Osman-Pasa, ce-i erea Rumeli-Valesi, l-ati schim-
bat, căci aü făcut zăbav[ă] de n'aii venit de grab[ă] asupra
Diiului, si l-aü făcut Silistra-Valesi ; pe Trestenicli-Oclu să aude
NIV
că l-ai făcut Iucituilu-Pasa 1, şi l-ai orănduit asupra Diiului.
Sinior Marchel? scriie la tot suditi, să meargă la Craiova sä-s
arate fiiescare paguba ce li s'aü intămplat păn acum la orän-
LU

duitu ce Laü triimis. La Craiova nu ne putem pricepe pentru

vre un bine saü răi...» Întreabă «pentru Frantoz i Muscali».
39. Jiblea, 28 Decembre 1800. «Zamfir R'» «Ne aflăm
aici, la satu Jiblea, înpreună cu tot calabalăcu nostru, cum si
RA

sfintele icoane amăndoaă le avem cu noi... Socotim că tu.

burările să vor fi mal potolit in spre Craiova, dar bine nu
stim, far numai auzim că d[u]m[nea]luf Caimacamu s'ar fi afländ
NT

in judetu Caracalului, la un sat Bobicesti, mai aproape de

Craiova, si poate că cu chiverniseli să va mai potoli în-
tărătarea ce s'au făcut.»
CE

. 40. 7 Januar 1801. «...Paharnic.» « Veifi auzit de halu Tári-

Rum[á]pesti şi de arderea Craiovei cea cumplită, care n’are
nimeni a o .jăli, de negustori pridati si de jupănesă batjo-
corite de păgăni. Si, väzindü si noi atăta pradă si jale, şi ománt:
I/

omorăț și negustori, am sărit de pin casă, și am mersü la

IAS

locuri ascunse, si acolo neprieteni noștrii aü adus pe păgăni

la noi, iar mila Inpäratului cerescü ne-ati apărat şi i-am bi-.
! Leafá,
2 Past cu două tuiuri,
CU

3 Merkelius, Agentul austriac la București,

 Y
AR
SCRISORI ISTORICE | 115

IBR
ruit, si ati fugit ca nește păgăni rusinat. Si, väzindü intr’acestas
chipă, am venit iar în casă, că avem bucurie că într'aceste
zile sosăşte şi Măriia Sa Vodă în Craiova, cu oști foarte
multe, şi aii închis pe dujman în piscupie, și prin alte casă

YL
s'aü inceput a esi de să inchin[ä]. Noi numaf ce căutăm către
slava Înpăratului cerescü, ca să supue pe vräjimasi supt pi-
cioarele Mării Sale lui Vod[4], si noi să lăudămu pe stäpunu

IT
H[risto]s ca s[á] scăpăm de această cumplit[ä] mänie,»
41. Jiblea, 19 Januar 1801. «Orasul nostru si ticäloasa

RS
Craiov[i] care să înpodobisă cu casi mari și bolte frumose,
astăz iaste pulbere si cenuse: me-aü venit omul care l-am fost
trimis la Craiov[a], şi ati mersi de s'aü plimbat pin Craiovfa].
Din tot tärgul Craiovi, căt îl ştii dum[neata] crucis si cur-E
mezäs, s'aü făcut cenuge, numai zidurile staü negre, și numai
NIV
boltele Cám[á]rasuluf .Iene ad scăpat, fiind închiși de Ar-
näuf la meterez, iar celelalte bolte si prăvălii toate ai arsă,
cum si castle de.l[a] Tärgu-de-afarä, pin in Căm[ăjrașu Iene,
LU

toate aü arsü. Mai în scurtü, aü scăpat casäle Bräiloilor, ale

Glogoveanului, ale Bengescului, ale Jiianului, ale lui Farfara,
ale Prășcoveanului, ale lui Știrbei, ale luf Gianoglu si ale
meale, ale Coceï si ale Tircăi și ale lui Naum, iar celelalte
RA

“toate ati ars. Bine ar fi fost, mai bine să fie arsii si castle
meale, decăt am trăit să auz focul ce ati fost și ieste și acum
înlăuntru in sfänt[a] biserică a Maicai Preacestei. Că omul care
NT

l-am trimis, s'aii dus cu Tigani miei de.s’aü uitat cu ochi:

de la uşa bisericii pin la sfăntul altar aü fost trei focuri,
adecă in sfănta biserică inläuntru si pe foc ce aü fost jätu-
CE

rile toate, jätul episcopuloi, foişorul unde sedea femeile,. am-

vonu diiaconului de sus, din sfintele icone,—care de 2 sfinte
icone me-aü arsi inima; stălpi cei mai poleiti de lăngă
sfintele icone, sfänta respetie, răsticnirea de sus. Si fumul
I/

focului ai negrit sfânta biserică, iar präpäditele de -chilii aü

IAS

fost ständü,—poate de vor fi arsă şi chiliile și casäle meale,

că înprejurul casei ati fost arsi tot... Satele din. sus de
Craiov[a] s'ai fost spartü: Mischil, Mlecăneștii, Pielestij,
Gärlesti, Nichitoaia, si s’aü jäfuit de Turci si de Rumäni
CU

. noştrii. La Preajba, unde avem pieile, nu s'ai îndrăznit să

 Y
AR
416 SCRISORI 1STORICE

IBR
meargă nici trimisul, nici oameni miei, de frica Turcilor, că,
dacă îi prindea, zicia că sänt șpioni si de loc if spänzura.
Si în Preajba aü fost Aidin-Pașă cu oaste înpărătească; ce
vor fi făcut, nu stim. Iar de spre Isalnità aü-fost încărcat Turcii

YL
lui Pazvandoclu cordovane în 2 cară, și, mergănd pe la Jü
spre Bucovät, aü găsit la Mofleafni], la u tabac al mieü, 250 piel
lucrate, uscate, si le-aii luat... Marţi aü fost omul miei în

SIT
© Craiov[a], și Miercuri s’aü intorsü la băjenia Gärlestilor, unde
crea fugit spre Olteț, de me-aü adus un răvași de la ispräv-
nicelu mică, vestindu-mă de toate, si Joi dim[i]neata ati plecat

ER
omul încoce, iar Miercuri spre Joi noaptea [16-7] aü fugit Cara-
Mustafă cu oastea lui la Dii, iar 200 ostaș de ai lui, care
ati fost la casäle Coceï, s'aii închinat la cei inpärätesti. Acum
NIV
auzii în ciasul acesta, de la un fecior ce veni de la Rämnic,
că Caramustafă ar fi la Cioroi, si dum[nea]lut Caimacamu
iaste in Craiov[a]; de va fi cu adáv[á]rat, räü și prea räü...
Astáz Sämbätä mă duc la Bojfojreni.:. Gätirea de la Cioroi
LU

aü rămas jos, fără fr'o 100 ostași aü venit și aü trecut spre

Tärgu-Jiuluf. Ci, mergänd la Boj[o]renf si la Rămnic, orice
voi auzi, iar vol instiinta dum[itale]. Noi asa am știut că Turcii
de ai luf Pazvantoulu n'aü fost rămas în Tara-Rumfä]neascä,
RA

fără prea puţini la Cernet, care și aceia ar fi trecut Dunărea

si cum că Plevenu Laù luat cei înpărătesti; încă fr'o 2.000
‘cärjalif de ai lui Pazvandoolu s'ar fi închinat la cei înpără-
NT

testi, şi, cănd ar fi cu adăv[ăjrat, iată Pazvandoolu să steno-

horisește rău. Ci, cum zic, vom vedea ceva mai naște. Măria
Sa Vod[ă] scrie că de alaltăeri au plecat de la Slatina la '
CE

Craiov[a], şi avem mare nădejde la Măria Sa Vod[ä]»t... Zanfi-

rachi biv 3ti Logofăt.
42. 27 Februar 1801. «B[arbu] St[irbei].» «N'am scris de
I/

multă vreme, cu întămplările acestor răzvlătiri si cu präpä-

deniia Craiov[i], care vei fi auzit dum[neata] de nacazurile ce
IAS

am pătimit: numai unul Dumnezeu știe cite am tras... Acum,.

mai räsufländ putintel, nu lipsii a cerceta... Să-m vie gazáturi
italeinești si pă omul acesta.»
CU

! Alexandru Moruzi,
 Y
AR
SCRISORE ISTORICE 117

44. 29 Mart 1801. . . . , Pah[arnic]. «Că cäzurä ale pă-

IBR
măntului acestuia, veţifi intälesü dumneav[oastrá], şi noi le-am
trasü, și pän astăzii tot într'aceia mähnire ne aflăm... Amü
fostii fugit la Olt, și, dändü Dumneizäü de aü venit Măriia Sa
Voda la Slatină, s'aü dat nezam hotilor celorü ce umbla fir

YL
de ränduial[ä], că să numiia ostaș înpărăteștii si făcea rele,
iar acum de fr'o doe săptămăni ne aflăm la casăle nostre.»
44. Craiova,4 April 1801. Matei Popovici. «Pentru Craiova,

IT
am scrisă dumitale că ai ars-o Pazvandoulu de tot; asa si
Lomü si Tibru toti aü arsi Pazvandoulu.»

RS
45. Slatina, 10 April 1801. Stan Popovici. «Cei inpärä-
testi sint si astăzi în Negotin; acela Manafi-Ibraim spun că
aii venit, dar numai cu 30 de oameni, că l-ai stricat neste
Sîrbi rit. În Diiü spun
rätesti roagă [pe] Dumnezeü
E
că n'are putere. Destul
să tie mult asa: că
că cei inpä-
leafá iau si
NIV
mănîncă geaba. Şi la ordii spun că facü foisoare ca să saze
la vari.»
46. Craiova,10 Iunie 1801. Matei Popovici. De Joi, zvon
LU

de pace cu Pazvan. La5, Tatar dela Constantinopol. «Pasa

cesta, de cănd aü venit aicia, aü sugrumat fo 7 Turci pin
acum.»
47. București, 4 Decembre 1801. Antonachi N. Theochari:
RA

Va cerceta dacă Hatmanul Grigore Balasachi, ginerele lui

Mihai-Vodă, a venit cu Domnul. A murit Domnița.
‘48. [1802.] Manolachi Brincoveanu, Banul. Pentru ordinul
NT

domnesc de a găsi bani ca să plătească «oastea ce este în

țară». fi cere împrumut. Să se învoiască, dacă vrea, si cu
Manicati. — Greceste.
CE

Răspuns la 3 Octombre.
49. 1802. «Säntü încredințat că dumneata vei fi avănd în
ştire de la läzäretul Vălcanu de spre Hatäg, fiindcă noi am
luat înştiinţare prin auzire că acolo, la hotaru Vălcanului, ar.
I/

fi scăpat călări cu .toate familiile d|u]m[nea]lor, cum ati dat

IAS

Dumnezeü. |
Adecä:
dum[ncallui Vistieriu Dumitrache Bibescul cu familia dum-
[neajlui, afară din Särdariul Dincă, fratele dumisale, care am
CU
 Y
AR
118. SCRISORI ISTORICE

auzit că l-aii tăiat pazvangii, şi cocona dumnealui !, tănără fiind,

IBR
dupe ce att ajunsü la mezat văndută, pănă la al treilea
măini, de Turci pazvangii, auzind cá pe soţul ef l-ai tăiat:
Turcii, de loc si id ticălosa s'aü dat sfărșitul, adecă ati mu-
rit, şi avutul lor s’aü văndut la mezat si în Rămnic de cei

YL
înpărăteşti: haine, scule si altele. Apoi socotit d[u]m[nea]-
v[oastră] în ce ne aflăm noi, si supt ce păzitori!
Dum[nea]luî Pah[arnicul] Dincă Brăiloiul, cu cocona d [u]m-

SIT
[nea]luf, tot pe la Vălcan at scăpat, dar ce pagubă va fi avut,
nu știm,
Dumnealuf Sărdariul Stänut Jitanu auzim că tot pe acolo

ER
ar fi scăpat, dar ce pagubă va fi avut, nu știm; că dum-
nealuf Med[elni]c[erul] Ghiţă, fratele dumisale, să află aici la
Căineni, cu toate calabaläcurile, dupe cum va fi scris du-
NIV
mitale. |
Dumneaei cocona Uta, a d[ujmn[ea]lui Clucier Dumitrache
Brăiloiul, şi cu maica dumneaci si cu cocona Tufa a dum-
[nea]luf Cluc[e]r Ioniţă Argintoianu, cu mare fugă ati scăpat de
LU

la bălciul Cleanovului, din Mehedintü, de Pazvangii, si, din butcä

sărind, ati fugitîn pădure, si încă pănă mat alaltäcr! nu s'aü
fost maf găsit: s'au auzit că s'au infundat în lunca Jiului.
Apoi socotește d[u]m[neata] cale de 20 de ciasuri cum aü venit
RA

tot prin lunci și prăpăduri; si tot nu s’aü fost aflat unde

sănt, fără slugă, fără nimic, nemäncat, neadäpatü. Ci, cum zic,
‘poate dumneata de la Sărdarii Stänut Jiianu vei avea fr'o
NT

înştiinţare unde să află si cum să află.

Ieri am luat înştiinţare că d[u]m[nea]luf . Cluc[e]r[iul] Vl.
dăianu, cu cocona d[u]m[nea]luf si cocona Dumitrana Farfaroia
CE

şi Sărdariul Gheorghiță Argintoianu, cu toți copii dumnealor,

ali scăpat de la Tärgu-Jiului călări pe cai, şi coconele înbrăcate
cu zăvelci si cu sube rumänesti, si călări pe cai, cu copil cu
I/

tot, si peste munţi aii egit la Călimăneşti, si aü trecut Oltul, :

şi să află la mănăstire la Bräslävesti. Cu cine va mal fi scă-
IAS

pat, nu ştim, si de avutul dumnealor, ce să va fi făcut, nu

stim; iar d{ulm[nea]lor asa călări ai scăpat. Iar alții, cum ait

* Elena. V. vol. XI, p. 225, nota.

CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 119

scăpat, neștiind de sofia lui si de copii lui, încotro säntü, nu

IBR
să mai știe, şi alții de la bălciul Cleanovului, unde aü lovit
pazvangii întăi, cát cu nasurile și urechile tăiate, si ränit, şi
omoräf, nu să mai stie; jale şi fipete să va fi auzit in ceri,
Acum am auzit cá vine Ali-Pasa Tepenliu! si alții Pase cu

YL
mulțime de oaste inpäräteascä asupra luf Pazvandoulu, la
Dii, dar nu stim, fi-va ceva saü nu. În cfasul acest luarăm
înştiinţare prin grai cum că cei înpărătești, gonind pe Manaf-

IT
Ibraim cu cărjalii, lati înnecat la Baia-de-Aramă, si acolo
Sava Bimbasa ati inpuscat pe Manaf-Ibraim, si i-ar fi luat

RS
şi capul: de va fi cu adáv[i]rat, apoi am scăpat aciast[ă]
dată, slavă luf D[umne]zeü. Dumneaci naga, Stolnicrasa . Bălașa
Brăiloica, să află aici la Căineni: să închină dumfnitale] si co-
conef Päunifäl cu frățască dragoste.» E
51. Craiova, 10 Mart 1802. Stan Popovici; [A sosit azi.]
NIV
Fratele luf Hagi Todorcea din Vidin at scris la frate-säü
aici, cu ună Rumin din Calafatü, si scriia precum că. Pazvan-
dolu astaptä pe ManaifIbraim cu 2 mil de cîrjali să vie,
LU

si face gătire să treacă încoace; si scrie ca să spue la negus-

tori să să gătească din vreme, ca să să rădice, să nu pätascä
ca în anu trecut. [Grijă mare pentru multa marfă.]>
52. Slatina, 18 Mart 1802. Stan Popovici. «Acum avem
RA

isihie?, şi s'aü strîns negustorii destul cu prăvăliile.» La pri-

mejdic, va fugi cu ci.
53. Slatina, 20 April 1802. Stan Popovici. «Craiova s'aü
NT

spart eri: tot negustori ridicasă mărfurile, si esist vorbă ca

să fie trecut af Pazvandolului in Tara-Rumíneascá, dar iară |
multi ziccá sînt minciuni, că aceste vorbe iasă de la ordii,
CE

că, cit este liniște, n'aü ostași nici-un ipolipsis?, si nu-i caută
bine cu tainu. Destul, toţi vorbesc cá Pazvandolu n'are putere.
[Notă pentru o moșie.) Fiind acolo la moșie, venirà la mine
vr'o 20 de oameni de la Bratovăști, zicînd să vie să si așeze
I/

‘cu casăle aci, şi le-am spus să vie, şi m'am tocmitu cu el,

IAS

să facă pe anul acesta 3 zile clacă si 30 păr. de vatră, si

! De Tebelen,
2 Liniste,
3 Trecere,
CU
 Y
AR
120- SCRISORI ISTORICE

pe aici ani (sic) făcîndu-să - pace, după pace vor - face și mai

IBR
multe zile clacä, si zisă că vorfi vr'o 20 casă, Sirbi încă sint
vro IO saü I5 casă, si tot mai vin, si cu vreme socotescü
să să iintemeiaze sati.» '

YL
54. 4 Maiü 1802. «B[arbu] Stlirbeï].» «Fiindcă dumo[ea]lut
Vistier Dumitraichi Bibescu, nepotul nostru, aü fost cu co-
coana si cu copii la Tărgul-Jiiului, în judeţ Gorj, si acum, cu fri- .
cile hotilor ce ati esit, dă ati călcat în bălci din Meh[e]d[in]t,

SIT
S'aü spăreat si dumfnea]lor, si ar fi trecut muntele pă schela
Vălcanului la Haţeg; ce te rog, chir Hagi, să cercetezi dum-
[neata] ca, de va fi acolo, săi triimiti acest plic de cărți, în-
stiinfindu-mä si
iarăși înnapoi, fiind cu trebuintä.
[De aici, autograf:]
pă

|
mine.
|
Iar,
ER
nefiind, im vei triimite plicul
NIV
” Frate chir Hagi, vei fi auzit d[u]m[neata] focu ce este pe.
fara noastră, că, dupa ce ati lovit hoți cărgialii bălciul de la
Clenovü din Mehfe]dintü, at prinsi si pe 'Dincă Bibescu, cu
nevasta lui, cu tot, si, trăgănd să lovească și Tărgu-Jiiului,
LU

acolo să afla multi din boeri;. să afla si Vistieri Dimitrache

Bibescu] cu Catinca; și nu știm cu adevărat unde să află:
ati scăpatin lăzăret sau nu. Ci rog pe dum[neata], ori cu ce
RA

mijloc vei şti, să trimit dum[neata] scrisorile nostre, și să ne

trimit și räspunsü de la dum[nea]lor, ca să știm unde să află,
precum si dela dum[neata]... P. S. Pe hoţii] cărjialii îi are ostea
NT

înpărăteasc[ă] încungirat, dar nu știm ce vor face: sint in

Tärgu-Jäiului înnăuntru.»
| 55. 8 Maiti 1802. «Cost[an]d(in] Murgășanu, Pah[a]r[nic].
CE

«Din mila ceresculuì Inpărat, ne aflăm si noi sán[á]tos aicea la

Piteşti, frati căte trei; multämitä lui Dumnfe]zäü că am scăpat
cu copii; iar ce am avut, am lăsat tot în casă, fiindcă ne-ai
cuprins acei vrăjmași fără de veste, şi, din ce ne-ar fi fost |
I/

putinţa a lua, nu ne-ai dat vremea îndămănă, că, pe unde ai

ajuns acei păgăni, ai făcut mare robie si ardere. Poate că
IAS

te'i fi înștiințat si dum[nea]ta că pe Sărdaru Dincă Bibescu

l-ai robit, cu cocoană cu tot, osăbit de alții, iar, tăeri de ne- -
gustori și jafuri, cine poate să le spue?... Ci facem rugăciune
dumitale ca, de să va mai întămpla a să mai lungi aclastä
CU
 Y
AR
SCRISORI 1STORICE 191

pedeapsă ce aü căzut pe Tara- -Rumfä]neascä prin bun ajutoru

IBR
dumifta]le, să nu ne lași, si, cine ce vom lua la sorocu ce ne
vom pune pune, vom şi răspunde, că cred ca să tragem al
Căineni, dar ati venit 300 de Turci, la Rämnic, de cel inpä-
răteşti. Dar socoteascä int&lepciunea dumifta]le că aceia sant

YL
inpärätesti, nu fácátori de rele. Ci cu aciasta ne-am tras la
Pitești. Măcar că şi aicea destulă frică ieste, numai Dumne-
zeü să-și facă milă să ne izbăvească de acest păcat greü ce

IT
ai căzut pe norodul săii. Zmaragda, cumnata Anita; cumnata
Ruxanda să închin[X].»

RS
56. Braşov, 24 Maiü 1802. Antonachi H[agi] Teohari. Fuga
luf Mihaï-Vodä Suţu. «Ric Bovzonp foc div Epervay m&ps& odtyor
YOPUATAL 6t eig tag payahdössio, «cari n'aveaü care si. bol;
E
dintre Pazvangii n'a venit la Bucuresti nicfunul..., și acest ticälos
NIV
[Vodă], a lăsat țara pustie, si a venit aici! [Se aude dela posta
rusească că ar fi la București 7.000 de Turci ai lui Tersenic,
esi aceia iese din București: pănă acum n’aü făcut nici-un
riti». Se așteaptă Moruzi ca Domn.)
LU

57. Braşov, 14 Iunie 1802. Antonachi H. Teohari. Mihai- Vodă

Suţu, 6 öpteap£vos, 6rod Amavıcz tov 269107. Tov óxoiov oxóvooy
obuzpov and édp orc PERTE CE Tposta TS pò Evay Optik) oy val
RA

pè Coda tpabvovy AA Toy tetro) ato Tupsodpa uè OAooc

a

tods &vOpwzovs zat GobXonc tov... ‘Qc ei Opay Ox0d sxotvics 6

Means Xob:toc, 6 Gpy. Kot, Tcov etc cb novizi tov: pékiota
&xb th zapiObpov zovpyrdvite toy 753509 God EcvvayOn và 107 cov
NT

pssoy.ov tod Miydkn Nobitov, nal Ostepov ebyjus autre răv

6 cop Káoong pè toy Ep xovusvedyn, 6705 thy "jÀpyos tb
Ort 6 Mryähns dia và toy Eus potoodigovy wai of xtwyol zpstıröpot
CE

ro È 7009 vă à 600v ÈEsau pă TASTONATA dotare, zortitovtas Tobş?,

m

1 «La Bucuresti n'aü rimas decit puţini localnici romini din mahalale.»
? «Urgisitul, care a prăpădit lumea. Pe care-l scot astăzi de aici, cu po-
I/

muncă împărătească, cu un ofiţer si cu doisprezece dragont, și-l duc la Tini-

șoara, cu toţi oameni! si robii lui... În ceasul cînd a pornit Mihai Suţu, d.
IAS

Gaudy [secretariul Agenjiet] era la conacul lui; si din pridvor a probozit (2)
lumea ce se adunase să vadă pornirea luf Mihai Suţu, și apoi a ieșit în urma
luf d, Gaudy cu comandantul de aici, căruia este a se multimi că Mihai a
putut pleca, si sărmanii creditori ce aveaii să ica, aii rămas cu gurile căscate
uitindu-se Ja ci» i
CU
 Y
AR
492. SCRISORI ISTORICE

58. Brașov, 21 Iunie 1802. Antonachi H. Teohari. Se zice

IBR
că e linişte în București. Domnul n'a plecat din Moldova. Să
nu facă ca Suţu si să rămiie Bucureștii în mîna Turcilor.
Filipescu! a mers la Iași, cu copiii şi ginerif si fiul neinsurat,

YL
mai mic, al lui Ghica. |
59. Bucureşti, 30 Iunie 1802. Antonachi H. Teohari. ’Aro ps:
ya.kov zivduvov EyAbrogs «b Bovrovptort: ho 88 ‘tov caps otzovopia
ste, 6mod eotaly râoats épars yopic Efovotasriv wol epic

SIT
ayOporove, En uóvoy and putos, verra wol amedztopsvove
avOpuzovs, wol vă mévg ră Bovzouptor waÜGc “roy, Ywpis và
&pry0n wAvíva ori 1j dpaotipi. Bic râs 28 cob adtod As

ER
war 6 abévrns Und: Modddbav, mai EAoilopa eis tov Gyro vOzdv
và. phy Eyopar zivéva 660 moră ră napöv. [N'a venit încă
Merkelius?.] |
NIV
60. 4 Iulie 1802. «Const[antin] Bráil[oiü], P[a]h[arnic].» «Au-
zind cá Măriia Sa Vod[ä] aii intrat la Brașov, am rămas foarte
ingrijat dà prea-iubiti miei frati, stiindu-f pă amändoï isprav-
nicl, și puindu-m în gănd că ostași ce sí numescü înpără-
LU

testi, prinzind. dă veste dă fuga Mării Sale luf Vod(á] din

București, nu vor lăsa pà frati miel să fugă; ce, neștiind ce
să mai fac, n'am venit cănd am scris dumfita]le, căci am trii-
RA

mis oameni si pă schela Vălcanului si la Rusava, auzind că

este o cumnatá-m[ea] acolo, scriind ca să mă înstiinteze dä
frati mei, ef ce ştiinţă ai. Si sănt azstäz optu zile dă cănd
NT

am trimis, și nam putut să capăt nici-o ştire. [Să-i trimeatä

scrisorile aici la Sasvaros]». .
61. 16 Iulie 1302. «Cost[an]d[in] Murg[4]s[anu] (?), Pah[a]r-
CE

[nic]. «Auziif cá ar fi venit si frate-mieü Sárban acolea la Sibif,

măcar că frate-mieü nu strică nimic la aciasta, numai cum-
natä-mea Anita, că, în locu frätii nostre, ai luat pe fata Sultanii,
I/

! Constantin, V. ediţia mea a cronicii lui Constantin. Căpitanul, p. XXXII

2 «Din mare primejdie a ieșit Bucurestiul; dar n'a fost nimic alta decit o
IAS

îngrijire dumnezeiască, căci a stat atitea zile fără cirmuitor si fără oameny,
decit numai dintre crai (oameni stricati; cf, Fotino, la această dată], hoți si.
desperajt; si si'rímiie Bucureștiul precum era, fără a se strica vre-o casi orf
prăvălie | La 28 ale lunii, a venit si Domnul [Alexandru Suţu] din Moldova,
si cred în Dumnezeü sfintul ci nu mat e nici-o frică acum.»
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 123

care iaste știută de toți, care nici-un boeri nu o are la nici-o

IBR
cinste, numai cumnată-mea. o are la nazar, că-i place urmarea
ei; mare năcaz am, vere Hagi, şi nu ştiu: printr'a cui mănă
vine cartea, să scrii tot păsul mieü cel otrăvit. Cu toate [că]
dumn[ea]ta esti infälept, să dai strajnică poruncă copiilor

YL
miei să nu calce în casa Filişancăi, nici să aibă vre o des-
potatie cu ia, că gäindul ei cel drăcesc să-i cază în capul
ci: pentru aceia poartă curvele cu id, că cumnată-mea nu

IT
face prieteșug cu cele cinstite, ci cu del de acelea, care o
rad toate cocoanele în Craiova... Grăie, pe unde ati fost, s'aii

RS
negrit cu totu de lipsă, tăciune; si ploae de patru luni nici
ai picat. Nädäjduim la Dumnezeü, că păgăni ceï făcători de
rele ati trecut toți Dunărea: prin venirea solilor care ai
. mers la Dit. >
E
62. 21 Octombre 1802. «Cos[tan]d[in] Viisor[eanu], Sluger.»
NIV
«La răzvrătirea aciasta, am intrat si că vre o trei- -patru zile in
Bras[o]v, apoi am esit de locă afară, aflindu-mă tot isprav-
[ni]cu cum si acum; însă astăzi plecü la București, spre în-
LU

chinăciunea Mării Sale lui Vodă, si peste o săptămînă iarăși

mă intorc.»
63. 9 Decembre 1802. Gheorghe Jiianu. «Cu mila luf
Dumnezeü toți Turci din cinci judetà s'aü rădicat, și, căte o
RA

cerere ce face Pazvandoulu la Divanu Craeovii de cite ceva

pentru trebuinta luf, o face cu mare politică, iar nu ca mai
nainte. Măriia Sa Vod[ä] este forte bunt și drepti, si, pentru
NT

toate rugăciunile ce i-am făcut noi, pentru folosul nostru si

al tutulor lăcuitorilor din cinci judefä, ni Laü făgăduit, si ni
laü dat tote.»
CE

64. Căineni, 17 Octombre 1806. Bälutä Teisanu. «Într'acestu

clas primii scrisoare că Turci s'aü dus toți de la Craiova si
de la Rămnic.>
65. Muereni, 22 Novembre 1806. Ion Matei. «Aici la Mue-
I/

reni, si cînd la Craiova, şi la Preajba, şi la Almăji, findcă

IAS

Craiova iaste tot strämutatä, si avem fricä din toate pärtile,

şi, negustori, unii sinti la Piteşti, alții sinti la Cimpulungî, cu
„mărfurile, după cum și dum[nea]ta ver fi auzit. Iar, din boeri
„Craiovei, să află numai Caimacamu si Cluc[ie]r[ul] Cornitä
CU
 Y
AR
194 SCRISORI ISTORICE

[Bräiloiü] si cu vreo cifiva Anăuţi. Pentru paza Craiovei, pentru

IBR
prăvăliașii, venisă, să stränsasä și iar aü dat spaimă si aü fugiti.»
66. Muereni, riü Decembre 1806. Ion Matei. «Pentru
Craiova, ştiut să fie că iar s’aü spart, și, pentru boeri, Cai-
și Cornifä stat călări pe cai: destul 'că frică este

YL
macam[u]
multă și, care merge călări, mergi zioa, și către sară iasă
afară), precum și ei; dar frica tot de la Dif. [Dumitrachi]
Bibescu și capichihaia sănt la prinsore, de nu văd lumina ;

SIT
numai cere patru sute cinzăci de pungi de bani, si, inpli- .
nindu-să bani, zice că-i va slobozi.»
67. Craiova, 28 Ianuar 1807. Ion Matei. «Acuma nu 1 stit

ER
pe undă să mai șăzi, că pin sat säntü tot plin[1] cu pandurfi],
si faci jafur[i] pe la negustor[i] ; si din Craiova păn în Albeşti
este un sati unde ai prins pe Postelnicul Vas[i|le si pe
NIV
cumnatu-säü panduri), si j-aü luat tot ce aü avut, si aü si
legat cu dänsi. În Craiova să află un vätaf de Căimăcan:
este călar[e] pe cal. Si instiintezü, jup[X]ne, pentru Pasman-
dolul, că aü murit, sănt astăzi doosprezece zile, si este cu
LU

bunfä] samă, dară în cetate este forte turburarfe]: agalele

celle] mari cu molao, findücä ati ven[it] în cetate cu zurbă,
de la Cladova, că el va să fie în locul Pas[i], și agalele nu-l
RA

poftescü pe dänsulü.»
68. 17 Februar 1807. Un Murgäsan, Sätrarul. E cu Ia-
naiche la moșie; Șerban, alt frate, se află la Cotmeana, fugit.
NT

69. 1-iù Mart 1807. Ion Matei. «Tara este toată spartä...,
pentru frica Turcilor ce să află in Craiova, veniți de la Dii,
fiindcă, oricăți neguttori s'ai aflat în Craiova, căt si pe de
CE

lături, toţi s'aü jăluit. Si pănă astăzi să află Turci tot în

Craiova, şi destule räutäti fac... Ce ati fost chirigii, toții s'aü
dus, ati fugit... Eù umblu mai mult noaptea pin sat, fiindcă
zioa nu cutez, că umblă Turcii.»
I/

70. Pera, 20 April 1807. Consulul rusesc Chirico. Arată că află

de la «Manuc Păharnicul, locuitor al Teriï-Romänesti că, în toată
IAS

Domnia lui Vodă Ipsilant, Măria Sa-l întrebuința cu izbindä :

în toate prilejurile critice ale Terii-Romänesti ca mijloci-
tor devotat intereselor acestui principat, ocrotit de înnalta
Curte Impiürátcascá a Rusiei, către serhaturile vecine ale Giur-
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 195

giului, Rusciucului, Nicopolei și Silistrei, în favoarea stipu-

IBR
latiilor întărite si prerogativelor terif.» Avind, după ordin
anume al Împăratului, de la consulatul rusesc din Iaşi, un pas
ca locuitor al Astrahanului («Ostrehon»), a fost «confident tainic

YL
al consulatului împărătesc din Bucuresti, mai ales în vremu-
rile furtunoase ale lui Mustafă-Bairactar. si Pazvantoglu. Prin
creditul şi influența. lui at izbutit boierii Divanului muntean a
așeza hrană și furaj pe toate punctele unde trebuia să treacă oastea

IT
împărătească a Rusiei; prin puterea luf Manuc asupra minţii
lui Ahmed-Efendi, comandantul trupelor lui Mustafà-Pasa în

RS
Tara-Románeascá, boierii acestui Divan aü putut să scape
Plausiblement de pe teatrul războiului şi să se retragă spre
:granifa Ardealului la apropierea oștirii împărătești rusești,
E
pe care acei Turci voiau s'o atace; prin silintile si jertfele
NIV
lui, Bucureștii n'ai fost arși și prădaţi. Manuc a știut să îm-
pace minia lui Mustafă-Bairactar din Rusciuc pentru mani-
festul pe care consulatul rusesc din București avuse porunca
de a i-l transmite, în numele comandantului în șef, d. ca-
LU

valer de Michelson din Iași si Mustafà-Bairactar, iritat

de plingerile consulatului Franciei că Rușii răpiseră con-
sulul lor din Moldova, luînd ca represalii pe consulul Rusiei
RA

din București si inchizindu-l în cetatea Rusciucului, cu gînd

de a-l jertfi acestor pofte precare de răsbunare, Manuc a știut
să-l scuteascä și să-l scape din minile dușmanilor săi si ale
NT

protivnicilor Rusiei, fácind să se escorteze familia lui de la

București, cu siguranță si cinste, la hotarele Ardealului.» El.
a știut a să păstreze pe Mustafă-Bairactar în dispositiile lui
CE

prielnice față de Ruși, faţă de Tara-Romäneascä şi de Dom-

- nul ei, pirit ca devotat Rusiei ; el s'a priceput să oprească rivna
acestui comandant al oștirii de la Rusciuc de a cădea asupra
acestei provincii, așa de golită atunci de trupe, şi dea prăda
I/

‘tara pentru a duce în robie pe locuitori. El n'a cruțat nimic

pentru a liberă si mintui, pe chezäsia lui, pe prinsii ro-
IAS

min pe cari Regeb-Aga din Orșova şi alti comandanti turci îi

trimeteaü la Rusciuc.» Combätea einsinuärile perfide ale Fran-
cesilor>, cari trimeseserä un colonel al oștirii din Dalmatia !,
CU

1 Mériage,
 Y
AR
126 | SCRISORI ISTORICE

IBR
cu depeși ale lui Marmont către Mustafà; «ca să primească pe
teritoriul säü 30.000 de Francesi, destinati a se uni cu Turcii
pentru a combate pe Ruși în Tara-Romäneascä si Moldova,
şi a trece apoi în Polonia, pentru a face, pe Bug si pe Nistru,

YL
diversiuni în favoarea oştirii francese.s Se dă acest certificat
de Chirico, «pendant sa détention en Turquie».
71. Bucureşti, 18 Decembre 1808. Prozorovschi arată că

SIT
«boierul Terit-Románesti Manuc-beiü» a dat toate dovezile tru-
pelor sale, încă de laînceputul ocupaţiei. ll recomandă tuturor
autorităților rusești şi-i scutește de cvartir casa din Bucureşti.
— După o traducere francesä.- |
72. Bucuresti,
Mitropolitul,
5 lanuar
Nectarie de
1809.
Rimnic, ER Sfatul
Costandie
nolachi Creţulescu Ban, C. Filipescu Vistier, Răducanu Go-
muntean
de
(Dosofteiü
Buzäü, .Ma-
NIV
lescu Vornic, Isac Ralet Logofät, C. Dudescu Vel Logofät)
märturiseste cä, de la venirea lui, dragomanul Manuc ca
arătat în mai multe prilejuri,.pe vremuri furtunoase, fara
LU

cel mai mic interes, și chiar cu primejdia vieţii sale, senti-

mentele sale binevoitoare, fäcind mult bine terii noastre si
neamului nostru». A dăruit 60.000 de leí pe cari-i imprumu-
mutase «într'o clipă cînd Vistieria ferii n'avea fonduri si nu
RA

era în stare să plătească». «Acum patru luni, într'o clipă

foarte grea», a mai împrumutat 100.000 de lei refusînd
dobinda lor de 6.000 de lei. E «un adevărat patriot». Cere
NT

numai a i se «sterge din catastiful isprävnicieï şi a se arăta

atirnätoare de-a dreptul de Vistierie, plätindu-se birul de-a drep-
tul către ea, moşiile lui din Ilfov; Tincäbesti («Dingebeschti»)
CE

jumătate, Dragomirești, jumătate, Pupăza («Pubiza»), Allias,

Haggi, Gerge (alias Hagi-Gherghe), Paserea.» «Procesele ce
locuitorii acestor moşii vor avea între ei, vor fi judecate şi
I/

mintuite de Spătărie sai la Divan, fără ca ispravnicii să:

aibă dreptul de a se amesteca în vre-un chip. Dumnealuiare
IAS

dreptul de a chema străini si de a face cu dînsii slobozii

pe acele moșii; va fi îndatorit numaï a plăti pentru ei birul, .
numärind zece case de moșie; ei vor avea aceleaşi privilegii
‘ca şi supușii păminteni si se vor bucura de aceleași inles-
niri pe care le-aii incuviintat prin
CU

aceasta locuitorilor de pe
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 127

acele mosii»,—primirea străinilor fiind în favorul Vistieriei terii.

IBR
Se acordă cu unanimitate. «Boieri frați, respectaţi acestea;
noi, urmaşi în locurile noastre, cheltuifi-vä puterea pentru a
pistra aceste scutiri.» — După o traducere francesă.

YL
73. Bucuresti, ı:iü Iulie 1809. Dosofteiü Mitropolitul. Cer-
tificat pentru «dumnealui Dragomanul Manuc-beiü, din vre-
mea nenorocită cînd Pasvant-Oglu, Pașa de Vidin, insärci-
nase pe neomenosul Manaf-Ibrahim să prade această fari

IT
cu o bandă de hoți si să ducă în robie pe nenorocitif cres-
tini. Atunci acest prieten al Creștinătăţii, după stäruintele

RS
Domnului și rugăciunile boierilor țerii, s'a dus la Rusciuc si
a căpătat de la Mustafa-Pașa, care comandă atunci în oras,
trupe, la sosirea cărora această E bandă a părăsit tara si am
scăpat de prăpastia care ne amenința numai prin inriurirea
NIV
$i activitatea sa. La cea d'intiiü declaraţie de räzboiü între
Rusia si Poarta, Domnul Ţerii-Romănești, Io Constantin Ale-
xandru Ipsilanti, puindu-se supt ocrotirea ostilor rusești, —
tara noastră, în prada năvălirilor Turcilor dunăreni si în mij-
LU

locul oștilor ce se räzboiaü, copleșită de un esces de anar-

hic, se infäfisa in chip jalnic. Manuc-beiü, văzînd aceastä stare
de ncorînduială, ne-a convocat, ca si pe cei d'intäiü boieri,
RA

și după sfatul lui am trimes la cvartirul-general al .ostilor

rusești pe Logofâtul Varlaam ca deputat, și am orinduit tot
pentru hrana ostilor rusești si ușurința mersului lor. Manuc:
NT

beiü a făcut si mai mult: a adus prin influența lui ca oastea

turcească să se puie în mișcare cu o lună mai tärziü, ca
Ruşii să poată cistiga vreme. Din nenorocire, Ruşii întimpi-
CE

nind piedeci şi Turcii luînd pănă atunci Bucureștii, Manuc-

beiü a adus ca gef al trupelor turcești din București pe prie-
tenul säü Ahmed-Efendi, care, chemindu-ne, a declarat că,
prietenul säü Manuc-beiü rugindu-l-a lua comanda oraşului,
I/

ne îndemna să fim liniştiţi. «Nu se va întîmpla nici-un: rad,

nici vouă, nici teri»
—,asa spunea el — ; «poruncile priete-
IAS

nului pe care le aduc cuprind osinda la moarte şi surgunul

a mai multora din voi, pentru că ai ajutat intrarea ostirilor
rusesti în aceasta tara. Prietenului mică Manuc-beiü datoriti
păstrarea vieţii voastre si terii voastre. Vă jur pe legea mea
CU
 Y
AR
198 SCRISORI ISTORICE

IBR
că, dacă Turcii se arată cu putere, voiii părăsi acest oraș,
fără a face cel mai mic räü, dar, știind că această declaraţie
ar putea să-mi atragă urmări nenorocite, päzifi taina și nu
spuneţi nimănui nimica.» Așa ne-a scăpat de moarte, așa a

YL
scăpat țara de pradă, fără să crufe nici bani, nici osteneli,
abia cu primejdia vietif, si, în loc să primească o răsplată
oarecare, datorită meritelor sale deosebite, a plătit însuși o
datorie de 60.000 de lei pe care tara o avea față de Mus-

SIT
tafa-Pasa si al cárcia sinet se află încă în archivele Sf. Mitro-
polii a Bucureştilor.» Dă si el acest certificat, «ca sef-de bi-
serică si în bună cunoștință... Indreptind fierbinți rugăciuni

necredinciosilor, îndrăznim
monarh, ilustrul Alexandru,
ER
celui veșnic pentru liberarea acestei teri nenorocite de jugul
a crede că märetul
va răsplăti și apăra pe binefăcă-
si generosul
NIV
torul ţerii noastre.»
74. Înnaintea Silistret, 13 Septembre 1809. Generalul Ba-
gration. recunoaşte meritele lui Manuc și-l îndeamnă a le
inmulti.
LU

După o traducere francesi.

75. București, 15 Septembre 1809. Certificat. După ce-
rerea luf Manuc-beiü, «dragoman titular al Porții Otomane»,
RA

care a servit Rusia si oștirea ci, «si mai ales pe răposatul

mareșal principe Prozorovschi, în corespondenţa lui secretä...,
şi chiar, in Viziratul răposatului Mustafà-Pasa, în Capitală, pe.
NT

carea știut să-l păstreze totdeauna în dispositif priincioase

Rusiei, dispositii care ar fi adus înnapoi pacea, spre mulfä- |
mirea de obşte, dacă moartea n’ar fi luat, în ultima răscoală -
CE

de la Constantinopol, pe acest mare Vizir impáciuitor», el,

Chirico, urmînd ordinele lui Prozorovschi, nu putea da decit
această adeverinţă lui -Manuc, care n'a voit să primească
nici-un fel de plată.
I/

După o traducere francesä.

76. București, 25 Ianuar 1810. Generalul Miloradovici.
IAS

Certificat pentru Manuc-beiù, care

a oprit prădăciunile turcești
în Tara-Romäncas cä.
77. 1821? Către «Alecu Samurcas, biv V{el] Clueifar], Si-
biiü.> <Canapealile si scaunile s’aü pripädit la besliaga cel d'in-
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 129

tii, cit şi la acesta care ati venit acuma, fiindcă noi nici-o pu-

IBR
teare nu avem... Cînd aü venit Turcii întîi si erca intàritati,
si erea frică estimp, nu s’aü prăpădit nimic, dar acum că
este pace, o sí prăpădească, fiindcă să umbriia de dum[nea]lui
räposatu Cäimäcamu; dar acum nu este niminea, fiindcă

YL
dum[neajlui Armasu Enache», etc.
78. București, 8 Februar 1821. «C[ostandin] Nic[olae] Io-
vepali.» «Acum ne aflăm in oarescare supărare, cá, din räz-

IT
vrătirea unui Sulger Theodor, care s'aü arătat cu Arnăuţi la
județul Gorjului i al Mehedintuluî, vrănd a merge si la Cra-

RS
ghiova, s'aü spăimîntat orașul; pentru care zăc că ar fi ieşit
pre afar[ä] cu familiile şi cu mărfuri, apoi, profthasănd cei de
aici trimeși pentru paza Craghiovi, zăc că s'ar fi potolit spaima
E
ce să făcusă, și acel Theodor cu oameni lui s'arfi intorsü la
NIV
mănăstirea Strehaia : poţi socoti dumn[cata] cità pagubă să
pricinuieste dă opste; nu stim cum va rămînea lucrul, că
poate si la Rimuic să vor fi späimintat de auzirea Cra-
ghiovi. Miie, din oameni ce. avem acolo, nu mi-aü scrisü ni-
LU

mic pentru acfasta, darospunalfä care ati venit aici acum dă cu-
ränd; cu venirea Mării Sale lui Vodă nădăjduim că să vor potoli
toate.» Cer împrumuturi Serdarul Nica şi Stolnicul Lahovari.
79. Sibiiù, 9/21 Februar 1821. Stan Popovici. «Dumi-
RA

trasco nc-aü adusü neplăcută veaste din ticäloasa de Tara-

Rumineascä, că Craiova si Rimnicu s’aü spart: aü fugitü
boeri, negustori toti, care încătrăii ati putut, după cum din
NT

periclisita i notă în limba nemtascä te vei pliroforisi... Craiova

Joi și Vineri, la 4/16 Fevruarie, s'aii spart: Caimăcamu Joi ai
umblat prin tîrg, și noaptea aü fugit. Dumitrașcu Vineri di-
CE

mineata aü plecat de la Craiova... Din Tara Turcească nu

lasă pe niminea nici să treacă în ţară, nici din Tara Turceascä
nu lasă pe niminea să treacă încoace; deci, şi să vie nes-
I/

carva Turci în ţară, fiindcă toți Turci pe margini ne sint

pricatini cunoscuţi, că toţi facü negustorie, socotescü să fim
IAS

apärati, mai vîrtos că Turci tabanaoa o cinstescü foarte.»

So. Giorman, 16 Februar 1821. Stămate Mărgărit. «Sin

1 Închisă,
CU

5216. Vol. VIII. 9

 Y
AR
130 SCRISORI ISTORICE

IBR
tem în pace, cu totă frica ce ieste că omul acelü ce aü ieşit
spun că început a face răi,— măcar mie numai frică nu-m
ieste, că-m prietin şi cunoscut bine.» Cere cun ferdel de
crumpin de hele mari, ce să chiaamă turceşti, să am barem

YL
lucru lă vară». |
8r. Sibiiii, 12/24 Februar 1821. Stan Popovici. cÍntr'acest
ceas luai ştire de la mai multi prieteni din Bucuresti că aü

SIT
venit veaste că s'aù rănduit Domni Țării -Ruminesti Scarlatü
Calimahi Voevod, si astepta din ceas în ceas să ”
viie ve-
chilii Mării Sale ca sà ià stăpînirea in mini.»
82. Sibiiü, 16/28 Februar 1821. Stan Petrovici. «Noi n'am

fie strîns, în
oameni.»
Craiova ER
auzit nimica din tara sigur, iară vorbe sînt: Rimnicu să să
să fie intrat Slug[e]r Theodori, cu multi
NIV
83. Drăgășani, 18 Februar 1821. Vasili Pavlovici. «Acesta
spargere si rasipa din Craiova nu sa va aduna curăndii, toți
aceste. Slugerü Theodor este rasitit (sic) petutidena peste
LU

Ji și umbla pe unde este voia: íntil ava omeni puţini, dar

acum are mai mulţi. Astazi sear[a] ati vinitü päna la Coto-
fent, şi Sardaru Iama[n]di s'a tras la Isalnita; vine oste de
la Bucuresti, si, de batutü, nu sa bate cu nimin; pe Stefa-
RA

nica Bibescu l-ai sloboz[it]. Vacarescu aii vinit cu vr'o 130

omeni și, cănd pleca odataa merge spre Tintareni, adeca se
vorbasca, fiindü trimis din București, aü esit cu 30 insi, si
NT

ceialalti s'aù închis la Svänta Troiţa, zicändü că ei nu mergù

sa sa bata cu frati lor. Sardaru Iamadi, Capitan Eordachi si
alti mulţi ce au vinitü de la Bucuresti, nu vor să margà si
CE

sa bata. Vornicu Samurcas aii’ vinit să potolasca aclasta

traba, findü omü a dum[itale] cunoscut, si, de cändü ai
vinit în Craeova, elü s'aü tras la Tintareni si peste Jil,
pe la manastir[i] umbla petutindena; ai vinit pe Amarade
I/

si ai vreută să pr[i]nza pe Pitar Ene, pe chir Anghelachi;

IAS

li protopopu, lá ciocoi le ia ce gasescü. Pe Zota de la Sur-

cecuta la-o loat arghelie cu cai; de la Brea ai loat pe ne-
vasta Clucerului Silimonü și pe multe locur[i] cai, arme,
unde gasescii, iai si pe la moșier cămi strica. Aice este
CU

Slugeru Balufa şi chir Craciunù, si alti multi, cu merfurile.

 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 131

IBR
Dupe cutremur ce aü fostii acuma, s'a ivitü o stea cu coda,
şi vorbescü omeni care cumü sa pricepe: iata copie de ce-au
fostii scrisü către negustor[I], si dum[nealui] Caimacamu au
pusü lă rascruci de aü arsi omeni. Juta dum[isale] Sardaru

YL
Polihroni s'aaü însorati ; ai loat pe fata a lu Caminar
Iancu, și chir Naciu pe fata alu Capitanu Mihai. Nemti, cäti
säntü la Craeova, s'aii vorbiti că nici vinu să nu sa redice

IT
nicaire, foră numai doftoru Ferarii este aici, cu totu.»
94. Dragasani, 22 Februar 1821. Vasili Pavlovici. «Că păna

RS
astaz avemü linişte, pàzifn]du-ne Dumnezeü a nu vini alti
omeni streini. Dar acești facü ce vor peste Jii; ispravnicu
Dinuco l-o pusü la Cerneti ispravnicü, și să ià de ludi 4,16
E
plalr{ale]; alt nu; și banii să le trimita la Visteeriia, Aciastă
traba, păna nu va sosi Doni, o sa fie totii aga.»
NIV
85. Sibiiù, 26/10 Mart 1821. Stan Popovici. [A sosit din
țară omul cu cordovanele.] Carele îmi spune că pănă acum
să fie strinsă aproape la vr’o 4.000 oameni oaste si la minas-
LU

stiri: Motru, Tintíreani și Tismana, string si cară înlăuntru

tot feliu de zaheré; ci s'au läfitü de pe marginea Dunări, din
Rusava la vale, pănă la Cioroiul, si până în Jiiù, lîngă Cra-
iova, şi pe Jiiü la deal la Tirgal-Jiiului, piină supt munte, iar
RA

în Craiova pănă acum n’aü întrat. Zicü că fratele lui Haiducii

Velcu, ce era în ani trecuţi în minästirea Sinaia pe Prahova,
în drumu Brașovului, de aü fost închis drumul atuncea, încă
NT

este la Slugeriti Theodor acoló la Tintäreanï: acești oameni

la negustori, lăcuitori și călători pană acum: nici cea mai
mică supărare n’aü făcut, încă, din potrivă, pe călători si ne-
CE

gustori îi parachinisáscü! sig caute trebuintäle cé aü, fără de

nici-o sfiială, că însuș le va da ajutori si pază cu oamenii
lui: de unde ce iaü, plătescii tot cu bani. [Chir Vasili e la
tahana, la Giorman, să lege cordovanele.| Am văzut si dela
I/

Bucureşti aii adus scrisorile: spaimă destulă, nu-i paracsine;

IAS

le titie curu de: frică,—mai vîrtos boerilor, fiindcă nu sintü în-

väfati cu fuga ca Craioveani, cä acestora fuga le este o en-
glingcà?: sint obicinuiti. Cu plecarea mea acolò, frate, poate
1 li roagă,
CU

2 O distracţie,
 Y
AR
192 SCRISORI ISTORICE

IBR
că să va mai intirziia pănă să va aleage și cu răzvrătirea în
Tara-Rumineascä.»
86. [Cälimänesti], 29 Februar 1821. «Gheorghe Ocnariu.»
Se apucase a duce marfa lor peste Olt. «Si, căndii noi cu

YL
carăle acolo, s'au fosti opritü şi podulü acela, si acuma nu
stiù ce să facü, si mă rog dumitale ca să ami cinstită po-
runca dumitale în ce chip, să urmeză, că vademii că boeri si

SIT
negufitori își dati peste capii. Rugîndu-mă, ci, cumü poţi mai
susü, să amii cinstită porunca dumitale, că, dacă nu ne-ati
läsatü să trecemü, noi le-amü descärcatü.» tu
87. Sibiiù, 12 Mart st. n. 1821. Hakenau. Ştie ce se intimplä

Provinz
es schon
und ihre
ist. Wie
Einwohner
diess alles
ER
in țară. «Zu bedauern ist es wahrlich dass eine so schöne
ganz
enden
ruiniert werden muss,
wird, weis der Himmel...
und
NIV
Ich verliere alles was ich habe wenn Bukarest eingeaschert
wird, woran ich nun nicht mehr zweifle. Nur den mindesten
Theil meiner Effecten habe ich hierüber retten können. Gott
LU

vergebe es dem, der an alledem Unglück schuld ist. Seit

ich hier bin, sche ich täglich beraubte, misshandelte und
zugrund gerichtete Menschen aus der Wallachey herein kom-
men. Die Kleine Wallachey hat ihren Wohnsitz in Herman-
RA

stadt, die Grosse in Kronstadt aufgepflanzen. Da treiben die

Boyaren ihr Wesen nach Belieben. Es eckelt einen an, alle
die Umtriebe mitansehen zu müssen... Ich schliesse hier das
NT

famose in Bukurest gedruckte Poeme bey, was Sie aber

wahrscheinlich schon besitzen werden, Es enthällt reine
Wahrheit, und ist nicht übertrieben. Er ist an Allen:
CE

schuld.»
88. București, 13 Mart 1821. Hakenau. Constatá «die
gegenwürtige hóchst kritische Lage der Dinge».
I/

89. Sibiiü, 2/14 Mart 1821. Stan Popovici. «Atit este ade-
vărat cá Theodor Slugeriü, cîtii mearge, tot sí intáreagte;
IAS

are pănă acum la 4.000 oameni, si mănăstirile "Tintáreanf,

Motru, Tismana le întăreaște si le umple cu zaherea, să
aibă; însă din griü macină făină și pune in mînăstiri. Astăzi
am auzită ca să fie venit si pănă la minästirea Urez si Bis-
CU

trita; aceasta trebue să fie adevărat, cá boerii cu calabali-

 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 133

curile loră de vre-o 3 săptămîni au umplut lăzăretu si Cii-

IBR
neni; acum ati început si dinsi cu. familiile lorü a veni in-
launtru. Aseminea auz că si dinü Bucureşti ati început a
trimite la Brașov lucrurile ceale mai bune ce aii boeri, la
siguranfie: cum să veade treaba, şi acolo este frică. [Veste

YL
cu Turcii ati ars Galatul și coräbiile.] Una este mai mare
care mă bagă în gînduri, fiindcă Slug[eriü] Theodorü face vi’
zite minästirilor pe marginea ţării, de spre partea noastră, nu

IT
cumva să vie şi pănă la Coziia, Rimnicü, să ne tae potecu,
să nu ne putem aduce cordovanele ce mai avem la Giorman.

RS
... Scrisorile de București le-am trimisü iară cătră Samur-
cas la Craiova, că acold să află trimis de Divanu Bucu-
restiilui, spre înpăciuirea cu Slugeriu Theodorii ; iară mi să
E
pare că puţinii va isprăvi, fără îș va umplea punga, după
obiceaiu țării.»
NIV
90. Călimăneşti, 4 Mart 1821. Hagi Dumitru către Du.
mitrascu. « Vindii aici, la Călimăneşti, Marti sara, [= 1], auzindü
că vinü ai luf Theodor, amu säzutü la Călimănești pănă at
LU

și venitü, si Vineri [= 4] ai plecati, si n'aü fäcutü nici-ună răi,

şi Vineri aü plecati. Si eü, văzăndă că n’aü făcuti nici-un
răă, amü plecatü la vamă şi am lăsatii marfa totă la Căli-
mănești, Dar, de poruncitii, totii ami poruncitü că, de să va
RA

auzi că vină niscai oste mai multă, să le încarce, săle ducă

pănă la Brăslăvești, și le-am läsatü si talefri] 25, ca să dea la
car să le ducă; sieü, plecindü la Craiova, pănă la cinci, şase
NT

zile trebue să viii aici cu räspunsü de la Craiova. Si, cätü

pentru răutate, să nu te prea superi, că pănă acumü aü
fostii bine, iar, cändü vom auzi de räü, vom triimite om in-
CE

tradinsü cu scrisoare, de vom face de ştire dumliltale. Si

ai fosti hotu ce aii venitü aici, ai fosti Gheorghie Cărjaliu
de la Ocnă și cu ună popă, si el s'aii räpezitü de aü lotü
I/

si podulü de la Jiblea, si l-aü trasi dincoace, zicănd ca să

meargă la Bräslävesti, zicíndü că säntü boeri acolo, si vä-
IAS

tafu de plai maf multă după dänsulü ai ublatü, si, cändü

ci în Călimăneşti si vătafu apucase de trecuse Oltu, ati apu-
catii vre o cäfiva boerenași aici, şi i-ai spoveditü bine, după
cumü să cade.»
CU
 Y
AR
134 SCRISORI ISTORICE

9I. Sibiiü, 5/17 Mart 1821. Stan Popovici. «Noi dint tara

IBR
avem minciuni multe, dară cine poate creade toate! Atitü,
eri am intäles cä Slugeriu Theodor tot sä maf intäreaste,
carele att trasă cordon marginea Dunării, însă în halbmond!,
de la minästirea Urez, pe la Tirgul-Jiiulut, Tinfäreani, la

YL
vale pe Jiiù în josü, pănă cäträ Orehova, si, la Sadova, ai
trecut Jiiulă dincoace ; acolo aü ordie saü comando, iară în
Craiova n'aü intrat. Am oarescare bucurie că Giormanu si

SIT
Craiova säntü ocolite: doare milostivul Dumnezeü ne va feri
de pagubä... De altă parte, am infälesü cá Muscalii aii tre-
cut peste Prutü in. Moldova si Tara-Rumineascá, si în co-
loane masirluescü cátrá Bucuresti.»
La Bucuresti, S. Mosho e «în frică.»
ER
92. Iași, 9 Mart 1821. «eMägirdici H. M. Buiucliu.» «Acu
Moldova, înpreună cu Domnul, s'a sculat zorbà la supra Tur-
NIV
cului: voinţa lor ef să fi singur stăpănitor la Moldavie, şi,
cite Turc s'a aflat în Moldoua, pà tot aii tăiat.»
93. Sibiiu, 9/21 Mart 1821. Stan Popovici. Trimete «vr'o
LU

3 proclematioane ale prințului Ipsilant... Posta Bucureștilor

astăzi adusă veaste că Bucuresti în 5 zile s'au spart: au
fugit toţi în toate părți; baronu Sachelarie îmi scrie că o
să vie aici. Minciuni multe sînt, precum că avantgarda lui
RA

Ipsilanti să fie întrat.în Bucureşti si iarăși că Muscali, adecä

oastea muscălească, va să gonească pe Ipsilanti, căci aü fugit
de la Rusiia cu atita oaste, tunuri și munifionü, etc., etc. Slu.
NT

geriu Theodor aii intrat în Craiova, aü cuprins Rîmnicu pe

Olt la vale, aii venit si la Călimăneşti din oamenii lui; acolo
avem și noi destulă marfă : civit, cavea, fesuri ce le-aü ridicat ‘
CE

din Craiova,'şi iarăși destule calabalicuri negustoresti si boe-

resti. Dară nai făcut la niminea nimica, ci din potrivä ati
poruncit la setü (sic) să iă foarte bine sama, ca nu cumva să să
facă la cineva cea mai mică pagubă, că atunci el vor fi răs-
I/

punzători. Ei căuta pe ispravnici si zarafi si zapcif ca să-i

IAS

spovedească, dară luasă frunză în buză aici la Sibif, la sänä- .

toasa.. De astă dată avem destui musafiri in Sibii, numai
sînt cam uşori de bani, cum mi să pare.»
I Semilunä,
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 135

94. Gioroc, 10 Mart 1821. «Stamati Märgärit.» «De om

IBR
avè linişte v'o IO zile, dar nu cred. În Crăiovă n'aü 'rämas
nime, cá Tudor săngur ati datde ştire 14 nigostori să să dè
înlăuntu, că Turci vin. Si ieü mă rog de dumneta să-m scrii
ce să mă facii, că aici, in cămpul acesti, nu pot să sez, şi

YL
marfă nu pot să o las... Pe semne, dacă mi-o fi rănduit să
mă prăpădescă de Turci, iară, de of vidé că n'am unde]
scăpa, má duc la Todor, că priimeste omin[i] căt de multi,

IT
căci si arme capăt,—că altă putere nu-i, că să duc si alti, si
Petcu, fratele lui chir Sava, si Nicola, cumnatu Ini chir] Vä-

RS
sile; de căt să umble fugănd : n'are unde scăpa.»
95. Sibiiù, 12/24 Mart 1821. Stan. „Popovici. «Sintem sănă-
toși, numai cam inväluitf, din pricina deasclor vizite ale boia-
rilor, că ne-ai cutrupit deodată: E unii poftesc case, alti me,
bele [= mobile], care aici e discolie a găsi, si alti cer bani
NIV
că n'ai de cheltuială, că sint toţi uşori, că Caragea şi Suciu
Domnii Tárit-Ruminegti, cu meşteşuguri i-aù stors pe toţi:
Domni ai rämasü cu banii, iară boeri cu ranguri mari boc-
LU

resti: titäl one mităl [= Titel ohne Mittel].» |

96. Sibiiü, 16/28 Mart 1821. Stan Popovici. «in ceasul
acesta am auzit o minciună, că Slugeriu Theodor ari fi strinsü
pe toţi oamenii ce i-ai avut risipiţi prin ţară pănă la Cii-
RA

neni, ca fără pierdere de vreame să să stringă la Slatina

toți, căci ar fi trecut Turci in Tara-Romineascá.»
97. Sibiiü, 19/31 Mart 1821. Stan Popovici. «Spunü că
NT

s'arü fi așezat ispravnic la Rimnic, Piteşti si vätaf Ja Ciineni

şi pe hoţii ce jefuia tara, să-i fie prinsi, etc. Vedea-vom.
Astăzi att sosit si Madame v. Flaishacälü aici.» .
CE

98. Orsova, 20 Mart 1821. Gheorghe Opranü vorbeste de

izbucnirea «revoluţii», supt «Theodor Schusser», si de fuga
boierilor la Sibiiü. — Nemteste,
199. Brasov, 21 Mart 1821. EAstädros Mra)évrtas. Acolo
I/

sint «totî boierii, precum şi negustorii Bucureștilor».

IAS

100 Gioroc, 22 Mart 1821. Stămati Mărgărit. Pentru marfa

ce a încărcat. «Dorá ne ajuta Dumnezeu să ne vedem barem
„de marfă curäfiff: apoi ce o vrè Dumnezeu! Că aici-i. mare
"frică: una de Turci, altă, de Rumăni,— că tot tara să în-
CU
 Y
AR
136 SCRISORI ISTORICE

vräjbe[sjt[e], că merg de să scriü la oste și predezä pe

IBR
unde ajung.»
101. Sibiiü, 23/4 April 1821. Stan Popovici. «Din ceasü in
ceasi ne cutrupescü boeri Craiovi, Rimnic, etc., etc., încît

YL
ne-aü maf zalisit din deasele vizite ce'ne faci; nu pot căuta
nici-o treabă; mai virtos că noi eram obicinuiti cam cu sin-
gurătate, iară acum ni să pare cam plicsis, pănă ne vom
obicinui.» - / 7

SIT
102. Craiova, 26 Mart 1821. Nestor Pavlovici. «Spun cá
să să fi sculat Särbi in piciore... Aicea ostea care ati fost,
s'aü dus la Jitiian la mănăstire: ati si steagur[i], și pinza

ER
steagului este în 3 fete: 1/3 roșu, vs vănăt, !/s alb. Aicea
nu este niminea; aicea s'aù strigat eri pin tärg că tot ne-
gustorți], Arnaut(i] si tot cari aii arme, să meargă la ordiia
NIV
cea mare inparateascä la Jitiian și să să scrie si să să bată pentru
patrida şi pentru lege, și li sa vor da leafa înparatească, iară
care nu vor vrè să meargă, să nu fi slobod să porte arme
la sineș. Caimacamu aü venit la Dii, şi spunü ca va să vie
LU

aici cu Turci 6/m. Aicea ati scris la s. Solomon şi s. Pana-

iot că să-i trimit[ä] cai de poste, să vie, si nici unu, nici alt[u]
n'aü vrut să-l asculte. Ce va fi, Dumnezáü știe. Destul[e]
RA

străji sint, destul[e]pe drumur[i]: nici pănă la Giorman nu

poate omul merge fără de rävas de sträji: una; al doilea, te
desbracă. Socoteala scaunașilor am primit, și voi vedea să scot
NT

ce va fi cu putință de la dănşi, cu toate [că], după cum am

arătat du[mi]tali, mai tot sant duși Ja ostea.. Vre o negus-
torie nu este să facă cineva, fiind oraş pustiü... Aicea spun cá.
CE

Allexander Ipsilanti soll mit 21/m. R.in B. eingeruckt sein.»

103. Orșova, 29 Mart 1821. Opran. «In unserer Gegend
hört man dass der Theodor mit seiner Mannschaft mit circa
8.000 Mann in Slatina sich einfindet, seit welcher Zeit auch
I/

in der Nachbarschaft sehr ruhig ist. Die Türken sollen zwar

einen Ferman haben in die Wallachey zu rücken,
IAS

allein
bis zur Stunde sind sie alle ruhig, und haben noch nichts
vorgenohmen.» | |
104. Craiova, 29 Mart 1821. Nistor Pavlovici. Știri de
peste Dunăre, că Sirbif nu s'aù răsculat și Turcii n'aü de
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 137

gînd a trece. «Aicea noi tot în frică ne aflăm. Caimacamu

IBR
care erea să vie de la Dif, n’aü mai venit: tot la Dii este.
Ostea de aicea, tot la Jitiian să află, si să întăresc cu mete.
reze si cu şanţuri, etc. De S. Thodor spun să fie la Cotro-
ceni langa Buc{uresti], alti spun să fie intrat în Bucureşti:

YL
destul nu poate omul nici de a un[a] să afle adeväru.»
105. Craiova, 30 Mart 1821. Nistor Pavlovici. «Aztäz aü
venit ştire de la D. precum că D. s’aü închis, şi să fi venit

IT
afară din ostea care este acolo încă 15/m., si esti să mai
vie încă 4olm. de Türken; la Nicopoli, să fi venit 2 Paşi cu

RS
oste, Spun ca să să fi poblitarluit dincolo că aü batae cu
Musc[ali] și să să scoale si mic si mare. S[luger] Thodor este
la București, si amăndoi ficfor a luf Ipsilant spun ca să fie
în București cu vr'o 20/m. de
E oste; de la S(luger] Theodor
ati venit instiinfare aicea, precum că pe Caimacamu de la Di
NIV
să-l primească aici fără decăt să să scole și să meargă să
prinză pe Poroineanu și încă unul, și pă un besleagä, cari
acest[ia] tot sà află spre Calafat si fac rele, si aü și Turci cu
LU

dănși, însă nu mulf, numai vr'o 40. Si așa ai plecat eri s. So-
lomon cu 700 de ins ca să-i prinza și legat să-i ducă pe tot 3
la Bucureşti. Aicila Jitiian avem cu s. Costin cu vr'o 200
ins. Zaherea tot străng de pe la tot, și de la boeri, si
RA

de la arendas, si de la negustori, unde gäsäsc; ati luat si de

la schit Pitar (?) o clae cu fän. Aicea eü aztăz săntem în
frica mare. În trecutele zile aü inpuscat aicea s. Șolomon
NT

2 ins, însă acestea erea omen din Banat: unu Sărb şi altu
Ungur, și, fiind aicea C[äpitan] Iordachi, s’aü scris la dinsul
CE

Arnàuti, şi, după ce aü fugit Samurcas de aici, cu C[ăpitan]

Iordachi cu totu, aii fost si dänsi cu dănsu, apoi s'aü rupt,
adecă ati fugit dela dănsu și s'ai sträns cu vr'o 14 ins, si ati
jefuit pe multi, și să fi omorăt și un negustor de la Slatină, si
I/

acestea esist înnaintea Nemfilor ce plecasä, şi, vránd a-i je:

fui, aii dat s. Solomon peste dänsi şi iaü prins; iară altfel
IAS

erea vai de ei: erea si spefieri şi d. Svabu si tot, tot, cu

tot calabaläcu lor. Deci iel pe acești 2 i-aü scos aprope de
rascruce, şi întăi i-aü inpuscat, apoi le-ai tăiat capu si le-ai
trimis la Bucuresti; iară trupurile le-aü spănzurat la Carachiz
CU
 Y
AR
138 ° SCRISORI ISTORICE

afară. Mam mirat pe :omenfi] de altă ţară, să li facă așa:

IBR
să cădea să litrimità acolo, si acolò să li să facă îndestulare.»
106. Sibiiü, 2/14 April 1821. Stan Popovici. Abia în toamnă
de se vor aduna satele. «Eri cu gheneral rusescü Pini, aghent

YL
în Bucureşti, aü venit, şi miine pleacă drept înpreună cu ghe-
nerari la Laibah cu poștă [Stavru Ioan]... Spuni că şi Ipsi-
lanti aü intrat Miercuri, la 29 saü 30 Mart vechi, în Bucu-
resti: vedea-vom ce va naște.»

SIT
107. Sibiiu, 6/18 April 1821. Stan Popovici. «Toată Crai-
ova s'aü risipit: altfeliü este pace; oastea este afară la Ji.
tiianu, străj în toate părţile.»

ER
108. Giorman, 7 April 1821, Stămate Mărgărit, «Fricä
peste frică: să mai alineaza cite u zi saü dou, si iară vine
cite u undă, de nu stiü ce să fac; număi acum mă'm dedat
NIV
cu frică, și, pănă nu-i videa cu ochi, numai cred, cá toţi se al
făcut cunace în păduri; numai ieü sed acie la Dog..., mä’m
mutat în pod, că mai bine mă pot apăra decăt din casă, că
S'aii redecat hoți şi umblă nopte a gefui, si pentru de hele
LU

mă pot apăra din pod. Darä de Turci nu c vorbă să ste

omul cu arme, făr de căt să le esă înnăinte, și, de ocere de
măncare, să le dat, după vorbă dumitale, că ştii bine că
RA

Turcu nopte nu vine, fără ziua, și, din ce of potè, nu m'äi

mișca de aice, väzänd cum să cruiaste lucru.»
109. Sibiiü, 13/25 April 1821. Stan Popovici. Kreuchely e
NT

la Rusciuc: «dară este platnic răii, și este şi adetoriii la multi,

si nu pläteaste». |
110. Braşov, 14 April 1821. Bälutä Teisanu. «Despre Bu.
CE

curesti scrie un ipochimen dum[nea]luf Vistierului Filipescu

cum că cu adevărat pă doo locuri arfi trecut Turci Dunărea
dincoace, si la ţărani nu fac nimic, dar pi Arnäuti, cum si pà,
arendasi arnäufi, pă unde-i găsesc, îi curăţă. De Ipsilant, cu
I/

adeväratü la Tärgoviste să află, şi Slug[e]r Theodor la Cotro-

ceni; o scriü unii că si Slug[e]r[ul] Theodor s'aii apucat a face
IAS

şanţuri la Cotroceni, cum şi Ipsilant la Tärgoviste. Vre un -

adevăr, niminea nu poate să afle.» |
111, Sibiiü, 20/2 Maiù 1821. Stan Popovici. «In ţară nu
e treabă: în toate zilele tot vin oameni cu calabalicuri; aü
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 139:

umplut Sibiiü si satele prin prejurü. S’aü strinsü bieti boeri

IBR
și negustori cu totu, că fără de veaste i-aü lovit fuga, si.
bani n'aü de cheltuiala, si iarăşi aici scumpetea din zi în zi
creaste.» |
112. Iași, 22 April 1821. Buiucliu. «Pomunten boiari a

YL
focut jalba la Turc; a tremes cum că să vii şi să gonească
zorbali de. aiciti; act s[i] “Turcul a făgăduit cum că are să
vii. Pasa de la Ibrail a scris la aghent că: spune la suditi

IT
dumitale să nu se spareaă nimine, fistecare să cavută tre-
buinta luf. Eü cu negutitor s[i] cu boier n’am treabä; eü am

RS
treabă cu zorbali: noï avem să vinim pentru dänsä.»
113. Sibiiù, 27/9 Maiti 1821. Stan Popovici. « Nici Ipsi-
lant, nici Slug[erul] Theodorü nu auzim să facă vre o mis-
E
care. Eri aü trecut pe aici doftorul lui Ipsilanti cu alti doi
oameni în uniformul alii lui ieros lohos [ispds X6y = legiunea
os
NIV
sacră], acold la Viena, pe seamne cătră monarh ; ce vei afla,
mă rogü a mă înstiinta.»
114. [Cälimänesti], 28 April 1821. Petru Ocnariul. Vätäsia
LU

i-a luat din marfă o rogojină. S'a plins la läzäret. «Si, cumü
amü scosii grai dinü gură, aü pusă plăiași ca să mă bată,
și ami avutii norocire cu unii prietinü de mă scäpatü.»
115. [Pitesti], 30 April 1821. Gheorghe Mihlajilü. Trimete
RA

scrisoare către fiul sti Audrel, care e cinnäuntru». «Si nol

aici in mare pericol ne aflăm, care ne-am speriati si nu stim
ce facem, că niam drage (sic) spre dumneavoastră, la Sibif,
NT

dar, fiindcă avem case grele, ne-am sahtisit, si nu ştim ce

facem. Și ne rugăm și noi că o povátuire de la dum[ncavoastră],
ori în ce chip de va fi cu putință să am cinstiti răspunsu
CE

dumneavoastră. »
„116. Craiova, 1-ii Maiti 1821. Nistor Pavlovici. Hagiul a
fost la Rahova de a vorbit pentru lină cu Ali-Aga. «Iară,
I/

căt despre rasvratiri, ai zis Ali-Aga asa: Ja ef dincolo nu-i

nici-o grijă, iară de dincoace nu stim ce va fi. Ostea să
IAS

trage la valeşi la deal, spre Diiü, Cernet, Giurgiu, Brăila.

Caimacanu tot la Calafat să afla: aici aü scris cătră vechilu
. de Aghentie precum ca. să saza tot la casăle lor, că nimin
nu sí vor supara, și, când va veni aicea cu ostea, nu să va
CU
 Y
AR
140 SCRISORI ISTORICE

pune în case negustoresti; ci la hanuri si la manastiri, si

IBR
scrie d[u]m[nealui] Caimacanu precum cá omeni, pănă nu va
veni dănsu, să nu plătească la -alt cinevaș nimic, nici bir, nici
zaherea să nu dea, nimic, nimic, zicănd că aceste toate n'aü

YL
locul lor. Destul aicea nu ştim ai cui săntem. Caimacanu orăn-
dueste un fel, de la S[luger] Thodor, alt fel. D[u]m[nealui] Cai-
macanu rănduisă vechil de pocovnic pe un om al d[um]nealui, si

SIT
Solomon ati trimis er vr'o 20 de ins casăi ia armele, si asa
l-aii scos din pocovnicie. Mai venisă eri dimineață vr'o 40
de ins, și să închisăsă in casăle Vorvoreanului, şi ne cam
perdusăm : numai ati navalit norod mult la dănși, și, vázánd

ER
norod mult, s'aü îngrozit, și s'aü dus, Intäias dată, zicea pre-
cum că vin de la Cernet și să duc la București, pe urmă,
după ce plecară, să dusără și trecura Jiiu, ci, cum zic, eri
NIV
uitasăm de Turci: m'erea mai frică de acestea, si asa in
toate zil[e]le cu frică. Dumnezäü să-ș facă milă şi să aleagă
odat[ä] la un fel! Nene Hagiu, cănd s’aü dus acolo, sai
fost schimbat din haine, s'aü inbräcat cu haină albă, si l-ai
LU

cunoscut Turci, și l-ai închis la aianu, si, de nu-l conost[ea]

aianu, bine, si alti scapă cam urăt, ca să scolasá no-
rodu, adecä prostimea, și zicea că este iscoda si de 'bea
RA

aii scapat. Destulsi vechilu de consul aicea aü trimis un

om la Calafat la Caimacanu, cu niște scrisori de la Tärgu-
Jiiului în pricina Ungureanilor pentru de bir?) să nu să
NT

supere, si si acest de ‘bea abea l-aü lasat să vie iară înnapoi.

Caimacanu nu-l oprea, darà ceialalt stati înpotriva, că tre-
mura de frică. Nene Hagiu ai vorbit si^pe la marginea Du-
CE

nări cu Särbi care aü oi, și spune că si de acolo pot să

iasă vr'o 6/m de oca. [Tocmealä cu Novăcenii.]
Ei zic asa cá la Rahova nu va să fie nici-o frică, fiindcă
toat[ä] frica si puterea mare spre Diiii să stránge.» |
I/

117. 3 Maiü 1821. Buicliu. Turcii vor veni în zece zile.—

Din Cernăuți, la 18 Iunie, el scrie apoi că dinșii ar fi ars
IAS

Galatiï, Birladul. |
118. Sibiiü, 4/16 Maiü 1821. Stan Popovici. «Te poftescü
să beșteluești gazeta grecească «Teligraful» pe adresulü arh.
Stolnicu Ianco Lahovari pănă alt Dezember aici la Sibil.»
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 141

119. Sibiiù, 7/19 Maiti 1821. Stan Popovici. «imt scrii ca

IBR
sä mä päzescü a nu inprumuta boieri: bine ar fi, frate, darä
poate omul scăpa? Cu toate [că], după cum și pănă acum bani
la boeri n'am păgubit, socotescă și de acum înnainte că nu

YL
‚vom pierde, că la cei cu catastasis daü, însă cu amanet; apoi
avem și datorie la ast feli de vreame să ajutăm unul altuia.
Jara, de ati fost jăfuitori si stricători de patriia lor, iaste
prea-puternicul judecătorii a judeca pe toată omenirea.» -

IT
120. Sibiiù, 11/23 Maiù 1821. Stan Popovici. «Despre
Tara-Rumineascä n’avem alte ştiri, fără tot răscoala cea

RS
veache. Dumnezeü să-şi facă milă! Vorbescă oameni că să
tot intäreaste Ipsilant, si în scurt va să meargă peste Du-
năre ; apoi cine ştie?» E
121. Rusava, 11/23 Maiü 1821. Dumitrașco [Popovici].
NIV
«Aici nimica noi cu adevărat despre vre o parte a Täri-Ru-
minesti nu să poate afla. Din curgerea minciunilor, întocmai
ca si la Sibiiü, care fieştecare după pofta sa face plan si
vorbeşte, iară cu adevărat să fic că, după spunerca unui
LU

Cernețan ce ati fost venit eri la schelă, că la Cerneti să

află un beșleagă cu 150 de Turci, însă aceşti 140 crea pe
motrile (?) cu neste zapcii, si, find frică lui beșleacă, cu ai
RA

săi vr'o zece aii luat si pe cel aràtati tirca 140 lingă sine;
care din oraș afară nu să mișcă; iară bunätäti nu fac, fără
urmează si dînsif după cum ati găsit tara în stare. Iarà din
NT

hotumani de panduri mehedinteni umblă pănă aproape de

oras si fac intogma rele, aseminea despre Calafat; Craiova
nimica cu adevărat n'am putut afla alta, fără că Caimacamu
CE

să fie tot spre Calafat, şi la Craiova să nu să fie cutezat

duce, neavind îndestulă putere. De va fi adevărat, spun că
Slugeriii Todor să fie dat poruncă lui Solomon că pe Cai-
macamu, putind,ca să-l prinză, fără a să face vre o vărsare
I/

de singe, iară pe cei doi cunoscuţi Pr: si Bs: ori cu viiafä

saü fâră, săi pue la mină si să să pedepsască pe morte,
IAS

pentru faptele ce urmează: de va fi adevărat, să va vedea...

Despre Sirbi, pănă în ceas nu să aude să fie făcut cea mai
puțină mișcare, cá pe unu Dragobete, Rumîn din Mehedint,
şi cu un tovarăș al sXü ce erca să meargă cu scrisori la
CU
 Y
AR
149 SCRISORI ISTORICE

IBR
Beligrad și s'au prins la Dir, slobozindu-f Paga nevätämati,
să fie belitu Slugeriu: Todor de vii, findcă ai prodosit. [Un
dușman al lui Milos fuge dincoace de Dunăre cu 600: «de
inși>.]

YL
Pașaju despre Tara-Rumineascä încoace, cu calabalicuri,
cară, etc., laste cu totu închis; nu lasă Adacliu să tracă nici
de cum fără oameni călăreți; ba încă porumb, etc., nici în-

SIT
trun cap (sic);.. aici si de la Bujor încoace iaste tot mai
scumpe bucatele.» | |
I22. Craiova, 16/28 Maiü 1822. Nestor Pavlovici. «Pentru
de Manafi spun că vor să să ducă în aceste zile şi să ră-
măia numai Margineni: bine ar fi de le-ar da Domnulu
gändu acela, ca să scăpăm odată |!» ER
123. Sibiiü, 18/30 Maiti 1821. Stan Popovici. «Noi nu
NIV
avem nimic adevărat, iară minciuni destule. În Țară, răz-
vrătitori std pe locü, doară citi faci cite puțină stratighimata
de la un loc la altu, și între cei mari anfirări [=Anführer] de
LU

Arnäuf si panduri să fie intrat oaregcare dihonie: să catatrec-

säscü unii pe alti, dacă cumva nu va fi mestesug la mijlocii, ca
să zică Turci că-i adevărat și să treacă în țară, să să poate lua
de capi; apoi, iară, cine poate şti, fiind multe amestecäturi
RA

de oameni! Celü mai răi este că multe ceate de hotomani sînt

cu cuvînt cá sint ai unuia si af altuia, si pe cine intilnescü
pe drumuri, jefuescii de arme, haine, cai, îi lasă abiia cu
NT

mare rugăciune, numai în cămașă și desculți, incitü si dintră

dinsi uni pe alti jefuescü. Au ajuns vreamea, care să scoală
mai de dimineaţă si este mai tare, acela este mai mare.
CE

Este și aceasta, că n’aü nici-o sistimă: nu să supun

porun-
cilor, cei mai mici la anfirări; cine ce vrea,
aceia face...
Pitesti stai pe locü, n'aü fugit niminea din negustori,
nici
că s'aü bintuit de cineva, afară de Ipsilant. Aii rinduit
I/

să dea
Piteasteani toți vr'o IO a 20jm lei, iară, altă ceva, pănă
IAS

acum, nimica nu s'aü făcut... Oragu stă pă loc [scrie

altul .
în P. S.], numai bocrimea ati fugit; niminea din neguţtori:
pagubă n’aü avut.» 0.
124. Sibiiü, 21/2 Iunie 1821. Stan Popovici. «Noü avem
că la 16/28 Mai
CU

aü intrat Turci la Bucureşti sumă (ste) ;

 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 143

poate si la Craiova să fie intrat, dară ştire n'am ; iară

IBR
voi-
nici care numai cu gindu socotea si fäcusä si planuri că ati
zdrobit cu totu pe Turci, s'aü tras la sănătoasa pre munte :
ce vor face, nu ştim, că încă n'am auzită că să să fie bătut

YL
undeva ; dară, cum cam văz, fuga este cam ruşinoasă, dară
este sănătoasă,»
125. Sibiiù, 25/6 Iunie 1821. Stan Popovici. «Am văzut
că posta Tarigradului ai adus veste

IT
că acold este isihie si
piiafa s'aü deschis; bine ari fi; numai pănă acolò sînt cirli-
geale, că-i toată fara pănă acolò in picerfe] și în arme...

RS
Turci aii venit la Bucuresti si Craiova destui: toți Arnäuti,
panduri ce era risipiţi prin țară, s'aü trasi spre Tîrgoviste,
la Ipsilant. Numai spunii oameni că pe Theodor Vladimi- E
rescu l-arü fi prinsă Căpitanul Iordache în Pitești, si, bägin-
NIV
du-l în fiară, l-arü fi trimis la Ipsilant la Tirgoviste. Ce să:
fie pricina, ci vor fi ştiind. Turci aii pornit de la București
spre Tirgoviste, si de la Craiova spre Rimnicü; multi sînt aici,
prea periergos, asteptind să să ia de capete, ca să vază care
LU

vor fi mai tari: iară pe mine nu mă prea interiseaste min-

ciunile ceale multe.»
126. Orșova, 28 Maiü 1821. Gh. Opran. «Novine sint cu
RA

adevărat că Caimacamul.in Craiova aii intrat, numai nice în

drum, nici intrind în Craiova, nu s'aü bătut nici unde, și
rebeliaşii s'aü tras.»
NT

127. Sibiiü, 28/9 Iunie 1821. Stan Popovici. «Din Tara

avem ştire cà Turci la suditi nostri si raiale faraninu le face .
nimica, numai la panduri, ipsilandioti, Arnäuff, pe care-i ca-
CE

pătă, profes scurt le faci, chisbaşana, și scapă tara de ei.

În Craiova si Bucureşti, pe unde aü călcat Turci, spună că-i
isihie, nu faci nici-un ráü. Turci ai venit pănă la Rimnicü,
care s'aii întors înnapoî, fiind numai vr'o 300, si în Rimnicü
I/

‘era multi catergari de adunătură: poate să vie mai multi

Turci ; cum. mi să pare, la Rimnicü mare vărsare de singe
IAS

va să fie. Pe la Drăgășani si Zăvideni s'au lovit, şi aü

fost tot cu pierderea pandurilor de ai luf Ipsilant. Ce va
naşte, Dumnezeü știe; aici oameni grăescii cu hotărire că
Muscali va să decläräluiascä Turcilor bătae, mai virtos din
CU
 Y
AR
444 SCRISORI ISTORICE

pricina ucideri patriiarh[u]lu? si alti; apoi, trăind, vom

IBR
vedea.>
128. Craiova, 31 Maiù 1822. Nistor Pavlovici. «Aztaz ati
venit unu de la Dif și spune că Manafi cari ati plecat de

YL
aicea n’aü trecut dincoalo: tot la Poiana să află, si vai de
maică cmenilor, ce trag cu dángi! La Dii să fii venit sumă
de robi, dar Greci, Grecoici, cop}, copile, fete, mueri, si să
le fi vănzănd prin tărg, 200 păn 500 lei una; să fi fost și

SIT
o fat[X] de 12 ani Grecoică, si, văzănd pe acei cari fusăsă
acolo cu haine nemţțăști, ati început a plănge si a zice gre-
ceste cătră dănsu: «Facefi-vä pomană si ne scäpat de mäniia
acestora», si alte multe.»
ER
129. Sibiiù, 1/13 Iunie 1821. Stan Popovici. «Pe Slugeriu
Theodor Vladimirescu cu bunä samä l-aü täiat Ipsilant; in
NIV
țară este prea mare stingere: de o parte, pănă unde sint
Turci, tae oameni, mueri, copii, ce leiasă înnainte, ard sate,
orașe, tot; de alta, iarăș, pe unde ajungü hotomani, despoae
oameni, pănă şi cămașa de pe trup avind bună, le ia, si le
LU

aruncă cîte o foalä, să nu rämie în pieile goale tocma ; ard,

pivniti spargi si butilor cu vinuri fundurile le spargi de
cură vinurile, si, de întîlnesc negustori ori măcari cine mai
RA

puţini, le iaü ce aü, îi tae și îi aruncă în ape saü gropi cu

pieile goale. Ci numai milostivu Dumnezeü sä-s facă bine si
milă, să dea gînd buni Inpäratilor ca să trimitä o puteare
NT

în țară, a scăpa ticăloasa ţară de asti feliu de urgie dum-

nezeiască, Altă mintuire n'aü mai rämasü, că, de va tinea
multă vreame această prăpastie, vorii si moară si de foame
CE

pe aici cef ce ati fugit de s’aü scăpat numai viiafa aici, iară
ce ati avut in țară: case, acareturi, vite, bucate, haine, toate
li s'aü präpädit. Lasii a socoti, la ast feliù de frică si peste
munţi poate omul să ia ceva cu sine? Acumü ai început
I/

din capetani de hotomani a fugi încoace, aici, la Brașov, să-ș

scape si ef viiata. Spun oameni că toți capetani sint vorbifi
IAS

să fugă: poate că si Ipsilant pănă acum să fie si fugit în-

cäträova. Care si ei mai că dat crezimint că vor fugi toți,
că nu-i cu putință să stea ef înpotriva unei Inpäräfif, si mai
virtos fiind felii de felii de ncamuri, între care aü intrat o
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 145

mare dihonie si prigonire. Iară Turci sint toți numai un

IBR
neam si sînt cu minte; iară acestea toti oameni proști, um-
bli tot beati.»
130. Sibiiü, 13 Iunie 1821. Hakenau. Are ştiri din Constanti-
nopole. «Eine schöne Verantwortung haben jene aufsich geladen

YL
die eine sinnlose Unternehmung wagten, welche soviele un-
" schuldige Menschen bluten mache, und noch mehr ins Elend
stürzt.» Brîncoveanu e la Brașov saü «Koharna»: a primit

IT
documentele ce a cerut. «Die Herren Eteristen haben sich
aller Postpferde bemächtiget... Die Türken gehen langsam

RS
und vorsichtig zu Werke.»
131. «Rusava, 3 lulie noi 1821.» N[estor] Pavlovici. Pleacă
spre Craiova, «Vesti rele de acolo spui că să să fi mai lovit
E
Turci odată la Dragașani cu bimbas[a] Sava, şi multi Turci
să fi căzut, şi să fi luat de la Turci si 4 tunuri, destul frați
NIV
de af adunări sint pctudindinea (după spusa oamenilor ce
aü venit de acolò): Ipsilant, să fie la Cozia; Diamandi la Urez,
B[imbasa] Sava la Dragasanfi], Clăpitan] Iordachi la Tismana, si
LU

Ghiţă Hotu aproape de Rusava, în munte, aprope de Vălce-

roba, şi Papa, frat[ele] lui Thodorü, este la Tărgu.Jiului. Turci
sănt la Craiova, TFäntären[i], Motru si Cernet, şi spun că sänt
Turci fort[e] turburat asu[pra] creștinilor, mai vărtos asupra
RA

boerilor şi asuprä Grecilor, și fac multe rele, atăt dänsi, căt

și panduri; ci numai unul milostivul Dumnezeü să-ș facă milă !
De la Craiova aü fost în săptămînă trecut[ă] un om aici, de
NT

la Her Dreisler, și au fost spuind că pănă atunci nu făcusă

Turci nici-un rău la Craiova, si aii fost venit si ceva negus-
tori înlauntru. Destul cu frică mare sant toti cei ce sant
CE

acolo, fiind Turci mähnit asu[pra] creştinătăţi, si le este frică,

nu cumva să înfrăngă panduri pe Turci, saù să să lovească
la Craiova. La Cernet să află fecioru Caimabanului (576),
I/

ispravnic, cu vr’o 4/00 (sic) de Turci; însă tot sint printipal ;

zapci s'aù oränduit, şi, căt pleacă în plasa, i prind pariduri si
IAS

i dezbracä; zioa, umblă Turci pin sate după zaherea, si noptea

panduri. De dincolo, de la Sârbi, să aude că să să fi gátind.
. [Ştiri de acolo.|
132. Craiova, 2/14 Iulie 1821. Nestor Pavlovici, «Pe uscat
CU

$216. Vol, VIII. 10

 Y
AR
146 SCRISORÍ ISTORICE

sint toate drumurile] închisă. Aicea am găsit toate lucru-

IBR
rile după cum le-am lasat: nu s’aü făcut nici-o stricaciune.
Destul tot cam cu frica trăim... Aicea negustori care fusăsă
pe la sate, s’aü întors tot innapoï: tárgu este deşchis, numai,
cum zic, căm cu frica... Bani aicea s’aü suit... Drumu la Räm- |

YL
nic tot închis este: nu pot merge niminea, nici că vine
cineva. Ostea este mai încoace.» | |
18 Iulie: «Casi noastră s'au golit acum de musafiri.»

SIT
29 Iulie: «Drumu Rämnicului este pănă acum tot închis,
şi astăz aii vrut nişte omeni ca să meargă până la Draga-
san[i], si nu i-ati lăsat, zicăndu-le să mai ingädue vr'o căteva

ER
zile, că drumu nu-i sigur.»
133. Brasov, 16/4 Julie 1821. Velie Pavlovici. «De fr'o
cátev[a] zile ami venit si eü aicea în pace, ca să afu cite ceva,
dară, de minciuni prea multe, nu potem afla nicï-unü adävarü,
NIV
fără cát vet fi auzit de mănialui Dumnez[eü] ce s’ao întăm:
platii la Bucuresti: cu bună samă, este adeväratü. Ovrei si
Armeni să totü ducii de aicea la București, si scrie că Turci
LU

nu facü răi, darü boeri să tot gätescü să meargă si nu mai

pleacă. Turcu care ao venit, este toti aicea pănă acum,
cä-lü tot portä boeri cu astäz, cu măine; dară mă tem că nu
vorü merge. Eri ao fosti aicea, la vamă, la Brant, aprope
RA

de hotară, bätae, că era unü Pota, Bosneagü, cu fr'o 800 apos-

tati, şi zicù cá ao venit fr'o 3/m de Turci peste el, si sä-o
bătut lä[n]gä straja] înpărătească. S'ao fosti späriiatü si
NT

domni din vama, şi s'au dusi sumă de dragoni și catan[e]

la hotar, spre paza; dará n'amü întelesù pini acum care pe
care ao biruit; zică că apostatfil ao meterez. Aicea grei, si '
CE

cucuruzu forte scumpă; grău de la 15 f. pán'la 11 galiata,

si cucuruz della] 7!/s păn la 7; lănă aü esit la pretu cu 13
si 14 duce ocao, şi este mustereï multi, ovrei.»
I/

134. Rusava, 8 Iulie 1821. Opran. sintälesäi cä Solomon

să află la Hatäg cam supt pază; pentru care tc rog, cum si
IAS

mai nainte vam rugat, ca să iconomisäfü oricum mai bine.

stiti, de la gheneral-comando ca să i să dia slobozănie a
veni la băi, fiindcă este tare bolnavii.»
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 147

135. Haţeg, 17 Iulie 1821. Popovici. «Prin Silimonü dof.

IBR
toru din Tărgu-Jiului.» —I se zice si «Slugeru Silimonü».
136. Rusava, 21 [pe dos, N.]. Gh. Opran. «In Tara-Rumá-
neascá sănt doi stăpăniri: Turci sint în Craiova, in Cerneti,
pân orașă, iar răbeliași tot sănt prin satele dupe la păduri,

YL
prin cele de la munte si pe la mănăstiri, la locuri tari.»
137. Hategü, 21 Iulie 1821. Popovici. «Cä sa aude reü
dinù ţară: din Tărgu-Jiului, din Slobozie, din Pestenar, din .

IT
Porceni. Ai spartii pe paduri si ati arsti casile dupe acolo, şi
acuma să duc toţi la Tizmană, cu tunuri, si, nu numai pe pa-

RS
duri saii Arnauff omoră, ce și pe lecuitor[i] dupe la sate.
Ati veniti bajeni la schelea : suma nu stiü. La Saleva înauntru,
„Ungureni nu cutaza sä-sü interce oile si sa plece de acolo
de la stine, ca umbla omeni rel de le strica. Erü
E s'aü mal
dusü militar, şi astaz trecură si stinjari; totii astaz
NIV
s'a dusü
şi ghinararu și maeoru de ici acolo lä Välcanü.»
138. Rahova, 28 Iulie 1821. «Abüdula-Aga Papazäolu.»
«Pentru länä.»
LU

139. Craiova, 10/22 August 1821. Nestor Pavlovici. «Eri s'aü

cetit prea-innalt ferman precum că iartă Înpărat[ul] pe toat[ä]
raiaoa, si să să întoarca tof innapol la casăle si moşiile lor,
şi întru nimica să nu să supere, si, cari vor fi fost ameste-
RA

cati, tot să-i erte, si, pänä să va nu numi si va veni Domni,

să fie Caimacani, atăt aicea, căt si București si Moldova, si
să iă havacturile după vechiul obicei, asemenea şi toate ve;
NT

niturile, vama, etc. Iară, nevenind, atăt boeri, căt și negus-

tori, ca să-ş caute de casăle și moșiile lor: atuncea
să vor
găsi alti cari le vo1ü griji, etc., şi alte mai multe.»
CE

140. Craiova, 16 August 1821. Nestor Pavlovici. Casa

fusese luată «pentru Gavazu-Pasa... S’aü învățat de beat rachiu,
si vin acolo, si trebue sä li aduc rachiü sä bea, si poate sä
I/

să inbete, si fac pricina, mai vărtos unde sänt mueri.»

141. 22]3 Septemvre 1821. Nestor Pavlovici. «La conac iară
IAS

nc-aü venit musafiri, dară buni: omen tot de la H. Baraictar.»

142. Craiova, 2 Septembre 1821. «Fridrich Drexler, k.
k. Agentie-Substitut.>
«Der Selectar-Aga traf den I-ten d, M. in Krayova ein;
CU
 Y
AR
148 SCRISORI ISTORICE

die Türken zichen sich stark über die Donau zurück; bey

IBR
uns in Krayova ist Alles ruhig; dess Pimbascha Sava ent-
hauptet mit mehrern seiner Leuthen beschüdtliget sich, da.
er auf Hochverrath ertabt wurde. Man sprech, Bucurest ist

YL
în Brand gesteckt; welche ich: wiederrufen muss. Selbsten von
den Leuthen des Pimbascha Sava wurde zwar in einer Mahala.
einige Häuser in Brand gesteckt, welches Feuer. keinen grosen

SIT
Schaden verursachte. In Betref der kaiserlichen ostreichischen
Unterthanen welche Gütter in der Walachey besitzen und
von selben die Früchte für . Gebrauch der türkischen:
Truppen genohmen wurden, solle, noch sollen von den neu

Hochheit den Vesier von Vidin versichertER

gefexten Früchten gebraucht werden. So ist mir von Seiner:

hergestelter Ruhe dass Alles vergüttet und bezahlt wird von

worden, nach füllig
NIV
der Regierung, aber nur dennen wahren kaiser. ‘ostr. Unter-
thanen, welche sich auweisen kennen dass sie die Moschie
in Bacht oder Eigenthum ist, wo man Früchte genohmen.
Ferner ist nichts merkwirdiges. [În Haţeg auzia multe min-
LU

ciuni.] Solte ...uns in Krayova Gefahr trefen, so habe Sicher-

heit mit allen Teuschen abzuziehen ; der Fürst Calimachi ist
noch bey Leben, welchen man für tod erglärde. Den 28-ten
RA

v. M. erhielt H. Caimakan, mitelst eines Dardaren, die Nach-

richt in Betref des Fürsten Calimachi, das der rusische Both-
schafter Constandinopl verlasen;. soll sich bestădigen ; welche .
NT

die Türken selbsten sprechen. [In Craiova vor räminea cîteva

sute de Turci pe iarnă.) Vor acht Tagen kam Staphaniko
Bibesko und Dinko Miran und noch einige Pojarn von Herr-
CE

manstadt glücklich in Krayova an: Stephaniko Bibesko ist

Ispravnick, in Csernez, der Sohn des H. Caimakan ist Isprav-
nik in Rimnick. Man. spricht dass Bimbascha Sava meist
auch wegen der Greuelthaten welche in der Gegend um Rim:
I/

nick ausgeiibt wurden, enthauptet wurde.»

IAS

143. Craiova, I2 Septembre 1821. Drexler. «Benehmen

sich die Türken recht guth, und Vielle ziehen über die Donau -
nach Hause. Unser Kaimakan ist seit 10 Tagen kranck, samt
seinen Sohn. [Se vor despăgubi sudijii] Vor einigen Tagen
führte man den Bruder des Totoc nach Vidin.»
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 149

144. Craiova, 13 Septemvre 1821. Drexler. I s'a făgăduit despä-

IBR
gubire pentru suditi. Atribuie presentif sale că n'a ars Craiova.
145. Ruşava, 22 Septembre 1821. Trimete o scrisoare
pentru <dumnialui boerul Mare-Logofät Dumitrachie Bibescu,
dar, de nu va fi dumnalui acl, să va preda dumniaeï co-

YL
coneï dumnialui». Trimesese si o. poliţă pentru el.
146. 22 Septembre 1821. Mihai Iovan. A vrut să treacă la
Căineni cu «cartea dum! Caimacamului», dar nu l-aü lăsat,

IT
«zicănd ca este aici la Căineni alti judeţ, nu mai este cum
era mai nainte, si mă a pus ca să plătesc tote avaeturile».

RS
147. Sibiiti, 8/20 Octombre 1821. Stan Popovici. Cit ar
tinea tiparul pentru «pärintele Macarie cintáretu», care «ari
voi să dea vr'o 3 cărți de cintäri bisericești la tipar, careleE
slovele de. note le are gata; numai rumineste, de cuvinte, îi
NIV
trebuescü, care la tipografiia armenească ati slove, si de toate
să facă slove cum să vor porunci, curat ruminegte? Si cu ce
pretü a să putea regularisi!?.»
148. Sibiiü, 12/24 Octombre 1821. Stan Popovici. Pe un
LU

«aghentu englezescü» ce era în Craiova, «Demeter Constan-

din ot Prespurgü>, «l-ai adusü aïcf cu halaï, in posti. de la
Craiova, pe lingă Bucuresti, legat si ferecat in lant; căruia
RA

i-au fost dat conac la casarmă aici, şi nu lăsa pe nimine

să meargă sai să vorbească cu dinsul.» |
149. Craiova, 17 Octombre 1821. Nistor Pavlovici. «Eri
aü strigat pristavu pentru monedă, ca să nu îndrăsnească
NT

cineva să o iù mai sus: adecá meh(muzeaua] 26 dk in 16,

crom[taleri] 8, deretfliii] 712, grips[orii] 7!/4, beslit 5, funduc
11, rebiia- 3. Nu stiü cát[i] vremea va sta la acest pret, că
CE

„iară cei mari pentru de usurinte le sue.» —Cf. Negoful și mes-

tesugurile in trecutul romänesc, p. 255, n° vi.
150. Craiova, 29 Octombre 1821. Drexler. «Die Häuser
I/

.sind fast alle verdorben, keine Fenster, kein Offen, folglich

wo sie ein gutes, noch unbeschedigtes Quartier finden, su-
IAS

chen sie sich einzuquartieren. In Krayova ist alles voll mit

1 V. memoriul micii «Contribuţii la istoria literaturii romîne în veacul al
XVIll-Jea si al XIX-lea», extras din alele Academier Romine, XXVII, p.
$1 si urm. |
CU
 Y
AR
150° SCRISORI ISTORICE

IBR
Türken; die neu angekommenen Asier sind rohe Menschen:
man spricht, binnen acht Tagen werden die meisten aus-
quartiert und auf den Dörfer verlegt.»
151, 20 Octombre 1821. Nistor Pavlovici. «Aceste zile sco-

YL
sără omeni vorbă că va să să ducă manafı si deli, și va să rămăe
numai Dieni. Bine ar fi de s'ar adevara,că altfel va să avem la
iarna zor pentru făn,lemne, carne și casă de lacuit,— că celi mai -

SIT
multe casă sănt stricate; după lemni aü trimis aztaz 1.500 cară,
să vie în aceste zile: beti omen sănt räü caznit! Săi să dä
(şi nu mai este), gräuntä, făină, lemni, carne, birü, cară de
rind să. slujască, saraorï, basca, etc. Apoi Dumnezäü să le

ER
ajute! Erf i-a luat de prin pravalì pe baet ca să slujască la
agale, si casi mult[c] vor să arza pe iarnă. În zilele aceste,
în 3 locur[i] să aprinsăsă înfricoșat, si putea să arza Craiova,
NIV
dară ai dat Dumnezäü şi s'aü stăns. Acum e rit, ci, dacă -
să aprinde undeva şi vor fi manaf[i] la acea casă, nu cu.
tează niminca să mearga să stănga, că lì frica.»
. I52. Craiova, 6 Novembre
LU

1821. Drexler. Turcii vor rä-

mînca pe iarnă,
153. [Călimăneşti], 23 Octombre 1821. Gheorghie sin Ioan:
Ocnariul. Ce a plătit la vätaf si la besliif din Cineni. «Bu-
RA

toiu este forte nevoesi, că curge pă toate rosturile, si pă

funduri, de rändü: amt cäsnitü destulă, si n'amü avuti ce
să-i facemü.» |
NT

154. Haţeg, 26 Octombre 1821. «Ioan C. Salamonă, c. c.

consular-staroste dinü Tärgu-Jiolui.» «Bizuindu-m[ä] prietezu-
gului Casi dum[nea]v[oastri], la care si ed în cursul acestor
CE

nehodihnite vremi în far[á], prin căt mi i-au stătut mijloc si

am avut ocazion, am slujit omenillojr dumf[nea]v[oasträ]»,
cere să împlinească o poliţă «de la d[u]m[nealui] Cămineariu
Iorgu Văcărescu, de la Bucureşti»,
I/

155. 29 Octombre 1821, Nistor Pavlovici, «Ostirea de acum

nu maf are fân si gräuntä; erai luat gräunfä dupin tärg, si
IAS

aü dat asarä la ostas, etc, Darä pe iarna ce va fi: cu fän,

orz, lemne, carne, făină, etc.? Beti Rumăn fân nu ai, si, ne-
dănd de mäncare la boi, nu vorü putea să aducă lemne și
ce trebue. Ci milostivul Dumnezäü sä-s facă mila!»
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE

156. Sibiiü, 29/10 Novembre 1821. Stan Popovici. «Astăzi

IBR
am infälesü că de la Tesaurariat ai dat poruncă ca boe-
rilor să li să dea pe iscäliturile lorü credit de giuvaerică si
salurf ce ati, fără a supăra pe alti; pe Luni vof vedea să ne

YL
luom cautioanele, să scăpăm de o belea.»
157. Haţeg, I-iii Novembre 1821. Solomon. Văcărescu e
acum «ispravnic la Chimpulung... Sint vremurile înpări-
cheată pă acole.»

IT
158. Sibiiü, 9/21 Novembre 1821. Stan Popovici. «La
Craiova din zi în zi tot mai răi. De acum ati gätat finurile

RS
și orzu: vai de maica boerilor care s’aü dusü, ce vor să
tragă la iarnă cu pägini de Turci! Bieţi oameni tärenï nu
aii fin pentru dobitoace, si nu pot căra leamne: Turci des: E
copere case si iaü leamne pentru focü, ard garduri, päla-
NIV
nuri, stobori, porti, uși,
— ce gäsescü, tot. Acum este birü în
țară : de lude, de după cum în arată Sava acelaş.»
159. Craiova, 14 Novembre 1821. Drexler. Vor räminca
în Oltenia si peste Olt 5.000 de Turci. Se poartă räü: «wie
LU

man von einer unorganisirden rohen Art Menschen hofen

kann». | |
160. Călimăneşti, 30/12 Decembre 1821. Dumitrașcu [Po-
RA

povici]. Merge spre Craiova. «Foarte nc-am spăriiat, decăt

am socotit, ce va vrea Dumnezeü: doară tot nu va fi nimic.»
161. Craiova, 9 Decembre 1821. Drexler. Un Past va
NT

merge la Rimnic cu 30.000 de oameni. La Craiova sosesc

alți 605: «das Benehmen bleibt immer türkisch». De patru
ori foc, in ultimele zile. Casa lui Tache Bengescu arde toată,
CE

noaptea. Deli-Basa cere, cu plată, «cin gutes Sperpectiv,

welches in Ferne und Nähe guth zeigt».
162. Botoșani, 12 Decembre 1821. Măgirdici Buiuclioglu.
«De îi întreba despre ţara aciasta, toată încă să află în pre-
I/

mejde : videm că oaste turciască den ză în ză toate să mul-

testi; nu infálegim urma cum a rámáné; atăta videm că
IAS

totu tara iaste în mare supărare: marfurile nostre pän acum

închise sedi la Boian, si găndu nostru iaste să iernam la
Sutava.» Bolta din laşi a scăpat: «fiindcă am fost luat de
la Aghentica bandela, şi pajoara nemtascä era pusă înnaintea
CU
 Y
AR
152 SCRISORI ISTORICE

IBR
boltă,si, noapte aceca [23 Octomvrie], aü îndrăznit 45 Turci de
Enicericu topore, cu fänar si cu intreiagä gätire, si av strä-,
cat ușă de her si av cărat lucruri cele mai äscumpi a jupa-
nului Mardiros si lucrurile altora.» Doi oameni ai fost

YL
opriţi ca fiind complici; Ienicerii îi scapă. | |
163. Sibiiü, 17/29 Decembre 1821. Raport. «Atita zahar,
cafea, undelemn ce aii venit aici si ce ati trecut la Braşovii,.

SIT
de cînd este Ardealu n'aü venit atîta sumă de mărfuri; s'aü
spăriiat și aici la vamă de atitea mărfuri ce au venit şi vin:
încet-încet să va vinde, — sănătate să fie, |
... Porunceaste, má rog, gazetele greceşti pe ![ an pen:
tru părintele episcopu Rimnicu, Galaction.»
ER ]
164. Craiova, 6 Mart 1822. Fridrich Drexler, «Das wir
bald den lieben Frieden hofen; nach Aussagung der Türken,
NIV
sollen selbe bis Ende Mirz die Walachei reimen. Die Gefan-
gennehmung des Ally-Bascha bestăttiget sich, der Sclim-Bascha
von Ismail, der mit 60.000 Mann auf die Marsch nach Vog-
LU

schan war, ist wicder retur; das Benehmen der Türken

und ihre Anzahl ist, wie früher, immer gleich. Auf der
Strasse nach Viddin wurde auf Befehl des Dervisch-Dascha
über den Schiefluss eine Brücke gebaut, welche auch schon
RA

ferdig ist.» D. se
165. Craiova, 11 Mart 1822. Fridrich Drexler, tot ca sub.
stitut al Agentief. «Der Tod des H. Caimakam» pomenită.
NT

166. Lăzăret, 2 Mart 1822. N. Iotta. «La Craiova avem

bine pănă acum: Turci sînt ăn zehereă: de 5 luni cerü. De
vr'o 10 zile aü întrat spaima între ei, si strigă toată noptea.
CE

Vorba lorü altă nu e, fâră numai batae ceri cu Muscalu, si

apoi zicii: «isala bist ghederăm Petrupoli», si, pe de altă parte
de la Craiova pănă la Dii ai dresü toate podurile la toate
väicelele, » 7
I/

167. Craiova, 5 April 1822, Drexler. «Dieser Tagen sind

IAS

frische Trupp, 100 Mann angelangt; man spricht dass noch

5.000 binen einigen Tagen ankommen sollen; auch werden
Kirchen mehrere gereinigt zur Verprofiantirung. Der Bascha
hat 700.000 Oka Kukurutz gefotert von den H. Pojaren. Alles
ist in gröster Furcht; die Türken führen die meisten ihr
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 153

Calabalick über die Donau.

der Silistria-Valisy zwei Tage
Die Janitscharen von Jassy sind
man befürchtet dass sie nicht
IBR
Auch hat man erfahren dass
incognido in Bukurest wahr.
nach Vogschan, 5.000 Mann;
auch. nach Bukurest kommen

YL
und die Stadt in Brand steken, um recht rauben und mor-
den zu kennen. In Krayova ist Alles in grösten Engsten, das
uns nicht auch gleiches Schücksal wiederfährt. Die Türken
sprechen alle von Russenkrieg: man erwartet mit Nächsten

IT
den Ausbruch der Rusen... In Krayova haben die H. Po-

RS
jaren bey H. Seligthar-Aga ausgesprengt dass in Hatzeg über
100 Kanonen und ein groser Vorrath von Munitzion währe
un! dass eine Regrudirung ist. Auf diese Nachricht mich
der Siligtbar-Aga berufen liess und betragte.»E
168. 11/25 April 1822. Drexler. «Die 800 Delie, die in
NIV
Pojana wahren, näher nach Krayova gekomen, und der
gröste Theil in. der.. Manaschier Schidjan begeben hatt.
Ferner ist ein vornehmer Türke nach Ischalnitza mit 500
Mann angekommen, welcher die besten Truppen hatt: seit
LU

einer Zeit wird mehrere militärische Bewegungen, auch sind

40.000 Oka Zvibak anbefohlen, wo Tag un Nacht daran
unermitet (sic: unermüdet) gearbeitet wird; auch werden
RA

mehrere Magazinen errichtet und, ohne uns nahen, die Na-

turalien auf:eine gewaldsame Art wechgenohmen. Vor eini-
gen Tagen habe érfahren dass die: Pojaren von Bukurest
NT

und Jasy richtig. in Constantinopl cingetrofen : darüber sind

verschiedene Meinungen. Man will allgemein behaubten, es
sey um den Fürsten einzusetzen, und man spricht, der
CE

Banu Güka soll Fürst werden. Auch will man wissen dass
Friede geschlossen; welches aber nicht zu glauben ist, nach
den Benehmen der Türken. Den r-ten Oster-Tag nachts,
wahr eine grose Feuerbrunst in Viddin, wo über 300 Ge-
I/

welber in Aschen gelegt wurden: was das Schlimste war, hat

sich kein Türk dabey sehen lassen, weil sie glaubten dass
IAS

leicht an einen solchen Tag etwas anders in Spielle ist. Fer-

ner ist der scherfste Befelil : keinen einheimischen Einwoh-
ner einen Pass nach Deuschland zu ertheillen. Von Pojaren
‚ist gar keine Rede, nur die k. k. Unterthanen sind frey...
CU
 Y
AR
154 SCRISORI ISTORICE
Y

IBR
Aus den goritscher Bezirk sind über 20 Orthschaften ge-
flüchtet, und gröstentheils über die Donau. Die Untertrii-
ckungen sind ohne Gränzen.»
169. Craiova, 20 April 1822. D[u]m(itrachi] Br[äiloiü], Costan-

YL
din Bräilfoiü]. «Fiindcă nepotul nostru Petrache [Poienaru], adu-
cátoriul acestif scrisori, după rivna ce ati avut, streduindu-sä pănă
acum la învățătură, în cursul scoalelor de aici, aü cunoscut

SIT
trebuinta ce o are a năzui la luminata Europă, si, mergind
la Vienna, să să așeze la şcoalele de acolo, ca să sporească
în învățături mai mari si mai temeinice... Aflăndu-să copil
cu părinţi foarte ra Să-l ajute Păunica, recomandin-
du-l lui Zamfirachi!
170. [Craiova], 30 April ER
1812. St[an] Jianu.
venit porunca Mării Sale Pas[i] ca să s[ä] räspunz[ä] una
«Fiindcă aü
NIV
sut[ă] cinzăci mii la Silitra-Pas[i] pentru lefile ascherliilor
ce s[i] rădic[ă] din ţară, si fiindcă s[ă] cer.cu mare grab[a],
şi, căn[d] am stränge din ţară, poate să s[ă] facă zábav[i],
LU

mă indat[o]rá dum! Cám[X]ras Caimacam[ului] ca să scrii dum[i-

talli ca să-i faci acesti bine a i să profitacsi de la dum!
si în soroc de o lun[ă] să-i răspunz aici. Deci, dup[i] pliro-
foriia ce avem,să nädäjduiaste si în scurtă vreme si hot[ă]-
RA

rărea păcii, cănd dumi[ta]le poate să-ţi fie trebuincios si mai

mult[ä] sumă pentru negutitoriile ce sant a-ţi face. De vei voia
face acestü bine ţării cu us[u]rarea oștirilor, mare bine și poman[ă)
NT

iti vei face, si fir paguba dumi, căci, în galbeni proftacsin-

du-i, poţi să-i dai cu 18 lei în tal[e]r[i] imperiali, căte opt lef.»
171. [Craiova], 5 Maiti 1822. Serban Murgäsanu. Ar veni, °
CE

dar «sint toate drumurile cuprins[e] de Turci».

172. Craiova, 29 Maiü (ro Iunie) 1822. «Man sprich all-
gemein von einen baldigen Abzug der Truppen,—Gott gebe
I/

es. Die Manaven sind gänzlich aus unser Gegend über die
Donau gezogen; dagegen wollen mehrere der grósern Türken
IAS

behaupten dass eine gross Armee frische Truppen auf den

Weege wühren, welche bestimt sollen seyn die Kleine und
4 V. studiul micii «Contribuţii la istoria învăţămîntului în ţară si în strii-
nătate (1780— 1530)», în Analele Academier Romine, XXIX, p. 12 si «Contri-
CU

bugil, etc., scriitorii mireni», i0i4.,, XXVIII, p. 3 si urta.

 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 155

Grose-Walachey zu besetzen: ich aber kann selbes nicht

IBR
glauben. Ich schliesse dass diese Reden blos deswegen aus-
gesprengt wurden, weil die Ottomanen Furcht haben, da sie
höchstens noch 2.000 Mann stark sind und ihr Unfug, den sie

YL
treiben, dass Folck zu einen Aufstand kénte reitzen. Von
Fürsten, weis man: noch nichts bestimtes.»
173. [Craiova, 15 Iunie 1822.] Drexler. «Der Abzug der
Asiaten blos nur eine bolitisch-militaerische Bewegung war, da

IT
selbe alle an, den nehe liegenden Törfer diess seits der
Donau vertheilt wurden

RS
und, anstatt selbe vermindert, um
1,200 Mann verstärkt wurden. Von Selicthar-A ga wurde der
Befehl an der hiesigen Regirung ertheilt, laut dessen in den
5 Bezirken 50.000 Fuhren frisches Heu anbefohlen wurde
E
zu samelen ; in Hetrene soll ein groses militaerisches tür-
NIV
kisches Lager statt finden. Jenseits der Donau wurden frische‘
Truppen gegen Bezahlung geworben, und in der Walachei
befördert. Von Fürsten hat man nichts: es ist möglich dass
nach der Ramasan schnel eine Veränderung geschict; bis
LU

jetzt sind alle Bewegungen kriegerisch: das Benehmen: der

Truppen ist wie früher immer gleich.». |
174. Craiova, 5 Iunie 1822. Drexler. «Anatoler seit 1-ten
RA

d, Mth. in voller Abzuge sind; dagegen sind aber frische

Truppen angekommen, welche zur Abwechslung der Manafen
bestimt sollen seyn ; ferner, hofen wir bald den lieben Frieden.»
NT

175. |Craiova, 14/26 Iunie 1822.] Drexler. «Der Salic-Aga

der Asiaten, der schon lüngst mit 600 Mann von Krayova:
abzog, dieser Tagen die Skella bey Lohm pasirt ist; gleiches
CE

sollen in einigen Tagen auch die aus der Czernetzer Gegend

thun; seit einigen Tagen sind keine frische Truppen mehr
angekomen. Die milittaerische Bewegung war nichts anders:
als eine Ablösung: in sinigen Tagen hofe Ihnen mehreres mit-
I/

zutheilen, da man von Constantinopl' Tartaren erwartet. S°

Hochheit der Dervisch-Bascha verbleibt wieder auf ein Jahr;
IAS

nach den Selicthar-Aga seiner Aussage, so werden wir noch

lange'unsere Giiste zu bewirtlien haben, Eine von den Gró-
sern wollen wissen dass die Pforde die Grim und Pesara-
bien von Russland zurück fordern. Der Unfug und die Gel.
CU
 RY
156- SCRISORI ISTORICE

RA
derpresungen sind auf den höchsten Grad gestigen ; alle Mo-
schien und alles was sich da befindet, bis auf das Kleinste,

LIB
wird aufgenohmen von denen die mit den Aufstand Antheil
hatten und auch selbe welche auf den allerhöchsten Befehl
der Hohen Pforte nicht zurück komen aus Deuschland. Was
damit geschehen wird, weiss man noch nicht. Auch w erden alle

Y
Klöster und Kirchen aufgenohmen und von selben die Rech-
nungen gefortet. Ferner, ist Haggi-Parectar [=Bairaktar] nicht

SIT
mehr Beschlaaga; er wurde seines Amtes entsezt, weil er den
Pokovnick 50 Falanka geben liess. Der neue Peschlaaga heist
Demir-Aga, und ist ein: Vertrauter von Bascha. Scheint ein
guter Mann zu sein. Von Rimnick sind gestern. 2.300 Mann
ER
allhier eingetrofen, und blieb nur der Beschlaaga mit 50 Mann ;
„es heist dass Delie-Bascha Jensch-Aga und der . Dufeschio-
NIV
[= Tufektschi] Bascha mit ihren Leuthen, ohngefehr 600 Mann,
nach Rimnick abmarschieren sollen. Nach Tirguschie geht der
Haggi-Parectar. In Csernetz kahmen frische Truppen an: dieser:
Tagen stund das Leben des Pacharnick Schian in [Gefahr],
LU

da ihm eigens in seinem Hause ein Türke aufsuchte, um ihm:

einige Pistollen-Schüsse durch den Leib zu jagen; glücklicher-
weise waren andere Türken zugegen, welche den Feind abhilten
RA

und selben den Weeg banden um die Flucht zu ergreifen ;

welches der Türke auch musste thun, und so war das Leben
des H. Schian geretet.»
NT

176. Craiova, 2 Iulie 1821. N. Iotta. «De va fi-ca pănă

acum, o să petrecem prea bine, în mare isihie,. iară, cănd
povestea să va strica, atuncia nu poate zice cinevașile. Ma-
CE

navi aü trecut toti, și s’aü si dusü la loculü lorü. >

177. [Craiova, 15 Iulie 1822. ] Drexler. «Alles ist in gröster
Spanung, da man nach eingeholten Nachrichten vernahm dass
ein Fürst solle eingesetzt werden und sodann von den Otto-
I/

manen befreit werden. Eben kome von Selicthar-Aga, wel-

cher mir anvertraute, da er eben heute nachmitag von Widdin
IAS

ankam, dass kein Fürst ernand sey, noch ernand werden wird,
sondern es heist, es solle ein Reschal! von Constantinopl

! Regea, puternic.
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 157

komen, welcher die Stelle eines Fürsten begleiden wird, bis

IBR
die Grichen gänzlich unterjocht sind, und sodann habe die
allerhöchste Pforde beschlossen einen Fürsten einzusetzen,
aber keinen Grichen mehr, sondern einen eingebohrenen Lan-
des-Pojaren. Ferner sind die Asiaten, noch beileifig die Hälfte

YL
an der Zahl, noch an den nahe liegenden Tórfer der Donau
diessseits. Den r-ten d. sind abermahl 300 Delie bei der
Skella Lohm herüber gekomen; auch wurde Befehl ertheilt,

SIT
auf neue Verprofiantirung: es ist. gar keine Hofnung, dass.
mir unsere Gästen bald befreit werden. Dieser Tagen, wäh-
rend der Abwesenheit des Selicthar-Aga, schwebden wir in
groser
schlossen
Gefahr,
hatte,
da
die
sich cin
Stadtin Brand
ComplodER zu
von Ottomanen
steken, um dan
be-
zu
plündern und ihren Unfug treibenzu kennen; glüklicher
NIV
Weisse wurde noch vor der That diesses fürchterliche Vor-
haben entdeckt und ihr Vorhaben wurde dadurch geschen-
tert (sic); mehrere dieses Verbrechens wurden ingcheim nach
Widdin abgeschückt.» |
LU

178. Craiova, 10/22 Iulie 1822. Nestor Pavlovici. «Alalta-

eri venisá nişte Turci de la Pleven si ruga cu scumpiia...
La 7 aratasem dumitale cá pe cpis[copul] G. lai lapedat si.
RA

ad pus pe Arnaugianu Calinico, pe care Lai fost si dat pin

tărg cu alai, şi numai de căt porunci bumbasir, ferească.
Dumnezäü: banfi) si ban[i], — altfel, nu. Si Joi dimineaţă,
după lipsirea Caimacanului, s'aü cam spăriiat acest epis[cop],
NT

şi s'au şi lapedat de slujba aciast[a], si asa fu stäpänirea lui

24 clasur[i]; acumă iaräs sänt omeni parintelui epis[cop] Ga-
CE

laction. Însă ai chemat Divanu pe parintele iconomu Ior-

dachi şi aü zis că să-l pue pe dänsu în locul lui parintele:
Timotheos, dinpreună cu parintele gramaticu, să caute treabă
pănă să va orăndui episcop; şi astfel de comedie avem pe
I/

aicea. Pe Greci ce erea în slujbe, i-aü scos pe tot. Acumü

sänt boeri pămănteni stäpänitor[i], dară nu stiü căt le va
IAS

tinea inparatia,.saü stăpănirea, căci asară s'aü auzit precum

că Grigore) Ghica sa sa fi facut Domnü înnaceste 17 ju-
dete, şi aicea să vie Romanit Caimacanu, si, fiind acest[a]
adevarat, iară să schimba aicea stăpănirea dumnealor boerilor
CU
 RY
198. SCRISORÍ ISTORICE

RA
nostri... În ceasul acesta, aflai officiel că Nenciulescu vine
aicea Caimacanu și are ferman că dänsu, dinpreunä cu 4
boeri, să stăpănească aceste 5 judeţe si să nu aibă Voda a-l

LIB
scoate și a pune pe altu fără ştirea Înparatii; acesti 4 boer[i]
să şi numescii: Logof[ätul] D. Bibescu, Logoflätul] D. Brailo:,
Com. Brailoi, Cluci[e]r[ul] Gänescu ; vedea-vom si aciast[a].
La cpisc[op] ai fost acum, si am aflat că att rămas iară ca

Y
mai nainte parintele Timotheos vechil, iară parintele Ior-

SIT
dache și spre regula dum[i]sale. Ostirf. acum nu prea sänt,
s'aü cam dus, şi cr aü plecat vr'o 200 ins, sinadajduim cä in
scurt după venirea Vodi vor pleca tot. Despre frică, avem

ER
ceva putänel la coşară, dară nu e nimic: vin Turci să [să] uite, si
iarăş pleacă . .. Socotim să plece Turci după venirea Domnului.»
179. 12 Iulie 1822. Acelaşi. «Acest ocazion aü rămas pănă
aztaz.. Asară ai sosit şi dumnealui Caimacamu cel noii
NIV
de l[a] Bucuresti, adecä Nenciulescu.»
180. Craiova, 20 lulie 1822. Drexler. «Den 3-ten d. Mth., wurde
laut Firman ein neuer Bischof eingesezt mit Nahmen Galeniko
LU

{==Calinic]. Den 5/17ten abends laut allerhöchsten Befehl, wurde

der H. Caimakan Costaki Samurkasch seines Dienstes ent-
‚sezt und gleich darauf, noch denselben Abend, nach Widdin
berufen, alle seine Effecten und. Schrieften wurden yersiegeld.:
RA

Man will wissen, die bukurester Regirung habe ihn bey der
Hohen Pforde verdrängt. Nach speter eingetrofenen Nach-
richten, sollen auch der bukurester und jener von Jasy seines
NT

Dienstes entsezt worden seyn und eben nach Constantinople

berufen worden, und somitt, anstat Grichen, Landes-Einwohner
eingesezt. Hier sind die Grosslogofett Bibesko und Brayloi
CE

als Vorsteher eingesetzt, dann auch, unter Einstimmung des

Divans, die provisorische Regirung anvertraut worden.»
I8I. [Craiova], 21 Iulie 1822. Stan Jianu. «Pin acum at
judecat lucr[ul] într'alt chip, far numai de pace; acum văz
I/

lu- '
crurile cam amestecate, si nu-m plac.» |
IAS

182. [Craiova], 30 Iulie 1822. Cons[tantin] Bräil[oi]. «Mi-

luindu-ne milostivul Dumnezăii cu Domnie, socotim fără in- - .
doială că să vor şterge patimile ce am cercat în diiastimă
de atăta vreme pănă acum.» Își ridică deci familia.
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 159

183. [Craiova], 12 August 1822. Dimiltrachi] Bib[escu].

IBR
«Catinca îm scrie că i-ai zis dum[nea]ta să-ş caute alt conac,
că odăile dum[nea]v[oastrá] o să le faceți prăvălii. Pentru care
mă rog, mai fie îngăduială pînă ce va veni şi Măriia Sa
Vodă (a căruia venire o aşteptăm curând la Silistra intäiü,

YL
ca sig facă tacămu Domnii) şi atunce’i să merg şi eu la în.
chinăciune si, văzănd, făcănd, că poate îi vol scoate si afar[ä];
si pentru o lună, dooä de zile să mai prinzi si alt{ä] casa.». ©

SIT
184. Sibiiù, 14/26 Octombre 1822. Stan Popovici. Arată
ce a cheltuit la drum cu beșliii, Turcii, vătafii. «Dupà această
însemnare te vei putea regularisi. Vei şti si aceasta că mai
nainte aceale mincătorii nu era, fără numai:
Chiriia cum să putea tocmi omulü cu chirigii. ER
La Balş, la podii, une ori lua de cara 10 pärale, alte ori nulua.
La Jiblea, trecutu Oltului, 40 a 50 părale.
NIV

La Cîinenî, trecutu Oltului, 50 a 60, pin 80 pärale de carii,

cum să putea tocmi omul cu podari.
La Ciineni, la vatafu, de om 2 a 4 pärlale], si de vită iar la 2
LU

a 4 pärale. |
Pentru avaetü, pentru rimätori, mai nainte era de păreache
Go pir. si vama la păre[ache], în zilele lui Carageà s’aü facut
avaetu cu vama intii, lei 4, apoi 6, mai la urmă 8, 10 pärlale], ’
RA

12. După aceia s'aü făcut care ce putea să ia, si beslii iarás
prin toate satele, incitü, în iarna trecută, unii care vindea
rimători în lazăret, nu putea prinde după vinzare vămile și
NT

avaeturile.
- Pentru vitele cu coarne, ol, capre, de acestea nu-ţi faci
aducere aminte, fiindcă aceste articole era oprite de la Poartă
CE

a-i scoate încoace ce; sloboză Domnul țări saii Caimacamul

Craiovi, făcea negustori tocmealä cu dinsi, cum să putea invoi.»
185. 1823. Scrisori romănești pentru bani de la «Ali-Aga,
Rahovan». |
I/

186. Sibiiü, 30/11 Ianuar 1823. Savva ioannovici. «În țară

IAS

iaste bine pace,. şi oameni is caută trebile fără supărare,

numa! tot cu frică în sin, să nu să spargă fără veaste oala
şi să fie dati pradă celor de altii neam... PA Nenciu-
ciulescu l-aü scos din Căimăcămie, că n'aü vrut să mai fie
CU
 RY
160 SCRISORI ISTORICE

RA
după cum era, ci cerea să nu i să meastece niminea în cele
5 județe. Bocrii Craiovei încă att lucrat cu alti ipochimeni
mari decindea ca să despärtascä cele. 5 judeţe de cuca

LIB
Bucurestiul[u]i, si, de una ca aceasta temindu-sä Domniia, aü
trimis de i-au ridicat la Bucureşti, si ati făcut acolo Divaniti,
de unde pot porunci si Craiovei. Polizachi aü luat iarăş pos-
tele şi vămile, si la vama Craiovei ai: intrat iaràs Amanü.

Y
Galaction! pănă acum tot pécov ebopac vai dplapsias® să află.

SIT
Mitropolitul” șade la Brașov.
Domnul Aghentul aii scris la stăpănirea de aici să silească
pă fugari să iasă în ţară. Deci i-aù chemat pe toţi la poliţie,
si le-ati spus, saü să meargă afară, sau să să dea mai afund

ER
în Austria. Ceialalti ati cocolosit si ati tăcut, iară Grecii aü
asternut. o instantie cäträ In. C. Gubernium, cum că, fiindcă,
din pricina revolutionul Eladei, s'au scornit de cäträ Turci
NIV
goană asupra tuturor Grecilor de obște, vinovat si nevinovat, :
nu pot mearge in ţară, si la Austria nu să pot mută acum,
în vrcame de iarnă, ci săi îngăduiască pănă la primăvară,
şi atunci is va lua fiestecarele sama ce va face. Jar, voind
LU

Inpäräteasca Mărire a-i sili să meargă la Turci, să-i jerveascä,

să roagă ca mai bine să trimit* Mărirea Sa ca să-i piiarză cu
„sabie crestineascá. Acest den urmă si neplăcut Ausdruck
RA

le-am zis să-l schimbe; apoi eü nu stiù ce vor fi fácut.»

187. Sibiiti, 14/26 April 1823. Stan Popovici. «In säptä-
mîna viitoare pleacă de aici ghenerarii Alecsandru Pini.»
NT

188. Sibiiü, 15/27 Decembre 1823. Stan Popovici. «Ghe-

neral de Minceachi la 21 X-mvrie ai plecat cu toată familiia
sa ia București, şi de acold la Țarigrad va merge, și la. 23
CE

ai plecat si baron v. Rukman, conselieru, si: un secretar

Carniovü, iar cantäläriia ati rămas aicea.» i
189. Craiova, 5 Februar 1824. Savva Ioannovici. «Aici iiaste
isihie mare, chesaturi mari: pă Paşa de la Vidin l-au mutat.
I/

a Endreneat, fäcindu-l serascheri asupra ostirilor celor adunate

IAS

! Episcopul.
? «Între peire si mintuire,»
3 Dionisie Lupu.
* Adrianopol, | | E v 4
CU
 Y
AR
SCRISORI ISTORICE 161

pentru apostaff; în locul lui, vine altul, care astăzi, miine,

IBR
întră în Vidin.» |
190. Craiova, 21 Mart 1824. Savva Ioannovici. «Costache
Bräiloiü s'aü orinduit ispravnic la Caracal.»
191. Craiova, 15 April 1824.

[ncaji[uli Caimacamul Logofätu
schimbat; in locu dum[nea]l[u]t
Hatman Dimitrie Raletü.»
YL
Savva Ioannovici. «PX dum-
Const[antin] Cimpineanul l-ai
ait venit dumfnea]luï-biv Vel

SIT
192. Craiova, 6 Maiti 1824. Savva loannovici. Sx se trimeată
ziarul «Beobachter», pentru spiterul Leopold Koller. «Noi aici
pănă acum, din mila Domnului, aveam mare liniște, iar în
ER
zilele acestea s’aü cam întristat lumea din- vestirile ce aü
venit că inprejur[ul] Bucurestil[o]r, la Ialomiţa, ar fi cu ade-
vărat ciuma. Si că dincolo, peste Dunăre, la Oreahova, cale .
NIV
de 12 ceasuri din Craiova, aii venit de bună samă vreo 400
ostaşi turci nesupusi, care erea să meargă cu Dervis-Pasa
asupra insurghenfilor la Morea, si, pă drum certindu-sä cu
ceialalti, s'aü întors înnapol, si, pă unde att ajuns, ar fi făcut
LU

si reale si ar fi luat si bani de la niște aiani si de la orașe,

ca să le crute, să nu le supere; și oamenii muscafi de șarpe,
l'è frică si de şopirlă. Cu toate aceastea, Măriia Sa Vodă ati
pus în lucrare a sä face läzäret la București; de prin alte
RA

locuri, s'aü dat poruncile cele: cuviincioase spre potolirea

boalei. Asemenea și pentru Turci nesupus iaste nădeajde
că, saü
NT

cu bine, saü cu räü, if va potoli Măriia Sa Pașa de:la

Vidin. Dumnezeü sä-s facă milă!» |
193. Sibiiü, 14/26 Maiü 1824. Stan Popovici. «Dinü pri-
cina că cu bună samă este ciumă în judetu Ialomifi si pe
CE

marginea Dunări, s'ai fäcutü lazaretu mai tare: pentru oameni,

20 zile fără osäbire si, de mărfuri, 21 zile.>
194. Craiova, 17 Maiti 1824. Savva Ioannovici. «Postelnicu
I/

cel Marc, Filip, înpreună cu unul Aslanoglu, să află aici veniţi

de vre o citeva zile: niminca nu stie pintru care sfirsit. Din
IAS

| suditi austriacesti văzînd discoliile ce arătă Aghentiia a-i cu-

noaste, multi s'aü lepădat si s'aü făcut raiale cu privileghiuri.
«Părintele episcop Galaction l-aü scos din Scaun, si s'aù orin-
duit grämfälticul Preaosfintii Sale, chir Neofit, episcop, la aceste
CU

5216. Vol. VII, 11

 RY
162 - SCRISORI ISTORICE

RA
5 judete,—om foarte blind si inpodobit cu învățătură. Mone-
. dele să sue, si sintü cu totul rare în piiatä.»

LIB
195. Craiova, 17 Iunie 1824. Savva loannovici. «La I7laz,
Schela Nicopolii, la 12 ceasuri de aici departe, sau molifsit de
cium si aü murit citeva suflete. Aù mers comision de aici
si ati scos.pă molifsiţi de i-ai băgat într'o pădure, să facă

Y
läzäret... Musafirii cei cu arma să gătesc de sedeare: mulți :
zic cá s'aü schimbat cele scrise de acolo la 12 Mai noi,

SIT
şi întră altă mijlocire ca să dea săvirșire pricinilor.»
196. Craiova, 28 Iunie 1824. Savva loannovici. «Din .cue,
am dar tot mai
mal vindut, sint, fiindcă nu sînt toate hartul

ER
Tärii-Ruminesti... Vorbele de ciumă ati mai încetat acum.»
197. Iasi, 26 Novembre 1824. Mägirdici Buicliu. «Si Can-
temiral nostru aü învăţat la vremia lui musiu Rab slobod
NIV
si a să intoväräsi cu boeri spre jecuiria suditilor, si, în -vre-.
‘mia acestul domnul Aghent, pentru neunire lui cu dänsul
la acesti feliuri di fapte, pentru aciastă, el, di ciudă, cu Curtia,
și cu bocri, unindu-să pin taină mari, învrăjbire: a: prici-
LU

nuit între domnul Aghent și între suditi, sculăndu-să asupra

‘ sudifilor ca să le puie nisti biruri mari, cite 7.000 lei, altor
căti 5.000 lei, şi aşa păr la 500 lei celui mai dipi urmă;
RA

încă şi aciasta, ca suditii să-și văndă acareturile. Adivărat că,

pentru toti acesti feliuri, la toţi, puindu-sá si domnul Aghent
di potrivă, avem nădejdi cá nu ar pute să facă nimic. Si,
NT

pentru acesti feliuri, di supărări, dum! nu-şi, poti îndrepta

cheful: forti mari mirari ne aflam, cine vra să fie lui arca !;
ca păn la atăta Inpärätie suferi faptele. iui; in vremia lul
CE

monsiu Rab, atătia jălbi s'aii-dat asupra lui, și nimini n'aü.

folosit nimic: numai Dumnezeü să. şi facă'o milă l»
198. Bucureşti, 14/26 Februar 1825. «Päzeste-te de galbeni do-
decari, că ai esiti calpi mulți, facut de Greci, făcuţi întocmai ca:
I/

cei buni; atăt numai cá ati .pret.numai. de opt lei, “avănd

argint mult bágatü într'ănși, si:sä.zice cX-in. Tara-Rumá-.
IAS

| neascá s'aü. várs[at] 60.000, si tovarosi Aghentii, negufätorii;

zic că mai așteaptă 1.500.000, totii pentru ticäloasa Tara-. -

1 Sprijinitor, '. NT Tele s as

CU
 Y
AR
T
SCRISORÍ ISTORICE 163

Rumăneasca, cu toate că ochiu neadormit al Stäpiniri aü pus .

IBR
Sirguintá mare asupra aceștii pricini,a apandisi-o [intimpina-o].»
199. Bucureşti, 21 Februar 1825. Costachi Vlădoianu.
Pentru scrisorile ce trimite la «iubita mea Frosinitä». Si alta,

YL
fără dată,
În alt rînd cere postav (12 Februar).
Aceleși scrisori la 7/19: «Boala ciumi avem zile de cînd
nu să maf aude, slav[á] luf Dumnezeü. Joi sara, la 21/2 tur-

SIT
ceste, s'aii făcut cutremur, nu prea mare, dar simtitori.»
200. Craiova, 4 lulie 1825. Savva Ioanovici. «Minciunile
ce să auzea de spre Domnie noaoï, în vecinătate, s'aü po:
tolit acum
201.
aici.
Govora,
Stupit
21 Novembre
sînt frumoşi
1827.
ERsi cu ceară multă.»
N. Iotta. «Alaltà sară,
am luat o curată știință de la Ibraila că Mehmezi facü mare
NIV
pregătire. … La Prutü aü sositü mare putere ruseascä, si al
fácutü lagerü în marginea Prutului, Cazaci, ofițeri, totdeaună
vine la Galati si şi tărguescii vini, rachiu... Turci în toate
“cetățile să strängü, gătire mare facü: destul de frică att
LU

beti crestin[i] aici în țară: nu stiù ce să facă. De la Craiova

nici-o știință am de cändü s’aü inceputü aceste dureri,»
202. Rimnic, 2 Iunie 1829. N. Iotta. Gaismar a trecut Du-
RA

nărea la 27 Maiù, la Rahova, «sarà, intunericü fiindü». «Ti-

căloş Turci, netemăndu-să de asa grabnică trecere, s'aü po-
menitü la 2 ciasuri nemtästi de dimineaţa, la 28 Maiü, ocolitü
orașul Rähovi cu Muscali,
NT

incát de bătae tobelorü si din

auzulă muzici ati fost Mehmed cu totul spăriiatii, si, făcăndă
mai întăi întrebăciune Ecselentiia Sa de vor să să închine
CE

sai nu, ait datü răspunsii Başa că vor bätae. Si asa, începăndii
cu tunurile din toate părțile, aii ținut bătae vr'o căteva clasurf,
apoi aü.strigatü Muscali «ura», şi aü intrat înă oras, prinzändü
pe toţi Turci ce ai fost vii, înpreună cu cadănele lori si
I/

copii.. Aü fost groznică jale de Turci; le-ai dati hagma (sic),

i-ati jefuit si if trimete la Craiova, cu totulü inpreunä, si cu
IAS

beigamberi (sic) lori; iar Turci de la Tinbru, auzindi tunurile,

s'aü dust focului: aü năpustit oraşul.» Rușii vind zece ocale
„de fier cu 1 lei şi cäldärile, cu 2,
203. Craiova, 12 August 1829. Ioniță Minovici, «Divanu
CU
 RY
164 SCRISORI ISTORICE

RA
Bucureștilor aü trimis aici poruncă și aü rănduit pă N. Bräi-
loiù ca să cumpere cu bani gata bucatele de la toți lácui-
tori țări fără deosăbire, însă cu preţuri hotărăte, căte 20 lei

LIB
% (sic) oct făina, 13 lei orzu si 12 lei ovăzu, toate făcute
teslim aici la magasie, cu cheltuiala oamenilor... S'aii oprit tot
speculationu de bucate între lăcuitori... Nu stiù oameni, de
unde să cumpere, să mänänce.» 0 | |

Y
197. Craiova, 11 August 1829. Ioan Minovici. Luptă la

SIT
Cerneţi: Turcii sint goniti și innecafi în Dunăre.
198.. Bucureşti, 5 Novembre 1830. Consulul engles Blutte.
«Nous. avons malheureusement la peste à Calarache, ou
elle est passée de Silistrie.»
ER
București, 19: Mart 1832. E. L. Blutte. «Vous connoitrez
déjàla destitution du Ministre de la Justice et la cause de
cette destitution. Le Métropolitain Grégoire, qui avoit été -
NIV
attaqué de maladie avec vomissement à Buséo, lieu de sa
surveillance actuelle, est maintenant, gráces aux soins et aux
talens de M. le docteur Arsaki,. hors de danger, ă ce que
LU

l'on me dit.»
RA
NT
CE
I/
IAS
CU
CU
IAS
I/
CE
NT
RA

V.
LU

DIVERSE.
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
AR
IBR
YL
I. I2 Novembre 7220 (1712). «Eü, Sfetco», dă zapis «dum-

SIT
neaci babei Iracái», pentru un împrumut de zloți, «cu do-
băndă zeace la doi», pe jumătate de an. Dacă nu va plăti,
«si să va face vr'o cheltuial[ä], at zăciuial[ă), să fie tot de
la mine», E
ER
2. Y Părcălabe i voao, oamenilor de la Poiană, vă facem în
ştire. că, viind aicia Costandin Popescu de “la Popești sud
Vălcea, mi i-ati spus pentru Dragu ce iaste fugit de la vof, si
NIV

acum iaste în Valcea; care Drag ati si furat o capră acestui

Costandin. Pentru care iată că v[ă) scriem, să cäutat, să
mearget să luat pă acel Dragu, cu toate iconomiile lui, si
să-l aducet la urma lui, după cum iaste porunca Mării Sale
LU

lui Vod[a]; si să luat capra de la el si să-l dat mai susului

numit pígubas. Altă smintcalá să nu faceți. 'Aciast[a].
Aprilie 11 d., 1752.
RA

[Iscălitură neinteleasá.]
3. Foita de vitele ce a focoto stricäciune în bucate, pre-
cumü o arată mai josü anume; Säpt[emvrie] 14, 7262 [1754].
NT

Popa Udra, Tudura säraca, diiaconu Gherghi, Märica sä-

raca, diiaconu Costandin. |
| Grecisti:
CE

Popa Greghi, Vasăle Sälaru, Costandinü a Calet . .. Mi.

haf- boiară, Cipico. |
Strenji: Flora cälugärita. — Popeşti, . . . Säuest, Slinesti
. Degeni, — ot Bläslavu. ’ ' |
I/

à. Manuscris fragmentar. Incipit: «Ränduiala ce face la Joi

Mare, la spălare, diaconul dc. jos: > La. sfirsit: ci pisah az
IAS

Costanti Logft.; 1757». | |

5. 1778. Scrisoare a lui H. Ivan Popi. Citează proverbul:
‘cine plânge pentru altul, pă cl il ustură ochii».
CU
 RY
168 DIVRRSE

RA
6. 12 Maiti 1778. Testamentul lui Nica Teisanu: «O sà.
liste de casá» la Rimnic, vie la Vlădești, «perne înbrăcate
cu flaneb, «1 juncă să să taie la" pomana mea», «I. păreche

LIB
de papuci: pentru aceștea să daü 5 vadre rachiü.»
7. Craiova, 26 April 1784. Zamfir Hfag]i Gherghe. «Prea-
iubita si dulcea mea sotioarä, Mariuta, aü lăsat dum[nea]voastrá
sän[ä]tate. Of ticälosul de mine si de tot nenorocitin lume am

Y
rămas, negru şi părlit în lume,. şi cu jale nespusă, căci. nu
m'am invrednicit să! fiii la morte, nici la îngropăciune ..,

SIT
Of amar viaţa mea, că lumea mi s'aü întunecat si sorele ai
apus. Of si iar of!» Să-i mingiie ei copilul: «si ieù i-am scris
cu măngăiere si cu parigorisală. Of vai de mine, of! Si, de

ER
copilu, să nu să cerneascä, numai la mink să să lege cu
negru,—că destul m'am negrit eü si m'am întunecat ... . Mi
să tăiară mănile, și nu mai putui scrie... La aciastă vărstă şi
NIV
greutatea copiilor, mare nedreptate mi s’aü făcut mie, pácá-
tosul: multämim lui D|umne]zeii.»
8. 4 Mart 1801. «Alamanü Mät ot Räsinariü.» Pentru
chilii
ce vrea säfacälao mănăstire. Pomenite fetele, Ana
LU

și Sora, și
nepotul Maniii Mitrea : «şi acela le va ceti înpreună cu
dinsele»,
9. 1804. «Toate socotelile si zapisăle lui Drotlof
zidarii,
pentru lucru bisereci de afară.»
RA

IO. [1805.] «Eu Nedelea; eü, cea mal mic[ä],

Zmäranda. »
«Sti că pă tat[a] lat tăiat Turcii, si maica
e bătrănă ..:
sint strâină.» De la el'e tot : ajutorul.
NT

11. 1805. Hagi Costandin Pop către fiul său Zamfirac

hi. A fost
bolnav. «Am văzut că-mi scrii, fiiule, că mi ai scris atitea scri-
Sori, și te miri de nu t'am făcut nici-un
rispunsù. Dară fătu-
CE

mei, la aceasta ai greșală, cá sînt

numai vorbe, fiindcă
cărțile pe numele meü nu să perd, fiindcă
este ştiut în multe
Părţi, mai virtos cînd la o Cäpräritä
îi vin scrisori de afară
mai cu toate poştele pe numele
ei, si nu să perd, dară
I/

cum
pe numele mei să să pearză ; ci
zi că nu mi ai scris nici
de cum.» Fusese fiul în oaste. «Ofiterii
IAS

ce[i] ce sînt gazdă bune

şi să feresc de lucruri necuvioasă
ali cinste la reghement si
avanteruesc mai curînd ca alții... La
purtarea ta să vor uita
cu ochi deschiș, fiind de alt neamü.»
| | '
CU
 Y
AR
DIVERSE 169

12. Timisora, 11 Maiü st. n. 1806. Zamfirachi Pop. E fäcut

IBR
acum «adiutantü la domnu maioru Popu, care singur l.aü
poftit ca să rämiiü la ast reghiment». Iscäleste: Zenobie.
Odată el vorbește, după spusa unui ofițer rus, de neam Grec,
că Ruşii ati furişat lui Cerni-Gheorghe 300.000 de galbeni.

YL
La 26 Novembre st. n. întreba dacă e adevărat că Rușii
sint în Bucureşti.
13. 25 Maiü 1808. «Mariia văduva, cu trei feate, din curtea

SIT
bisearici Sfăntului Ilie.» «Cu trei pietri de feat[e]», cere ajutor.
14. Pesta, 7 Iulie 1808. Zamfirachi Pop, ca ofițer, scrie
romäneste tatălui säü, şi despre încoronarea apropiată a Im-
părătesci. « Grăfoia Starenberg, unde am fost eri la prinzü.»

pe acol—o.
ER
Mamei îi scrie în P. S., grecește.— Fusese si fratele lui, Dincă.
Prin Septembre era cu cl si eficioru lui domnu
Molnar».
NIV

15. Catastif de cheltuiala ce să va face la pogrebanie ră-

posatului dumnealui jupînului Hagiu şi ce să va da pănă la
trei ani la parastase, etc.; 1808, Octomvrie 18; Sibir.
16. 1809. Zamfirachi Pop scrie din București si din Craiova,
LU

"apoi din Viena. Enzenberg îi oferise a-l face căpitan în Land-

wehr, |
17. Sibiiü, 2 Tulie 1809. Pauline H. C. Pop arată că soțul
RA

ci lăsase grija Casei fiului mai tînăr Constantin si luf Stan

Popovici. Hagiul moare la 30 Octombre 1808 şi Constantin
la 20 Iunie 1809, la 19 ani. Acum conducerea afacerilor o
NT

aü Zenovie si Stan Popovici. — Tipărit în nemteste, greceste

si romănește,
18. 1810. Scrisori din Viena, de la Zamfirachi Pop, ofiter,
CE

către «fratele» săii, Stan.— Tot de acolo scrie, în aceiași limbă,

Dumitrașco Popovici.
19. «In Marele-Becicherecü>, 13 Novembre 1810». «Theo-
dorii Popovici, parohü în M. Beci; Moisei Popovici, puhpin-
I/

teri.» Cätre evärul» Stan. Salutări. |

IAS

20. 1812. Ncusatz. Corespondenţă pentru :zugrăveală in-

tr'o biserică de sat a lui «Arssenius Theodorovics».
21. 1814-5. Fragment de scrisoare din Viena (?). Sedintele
şi petrecerile Congresului. «Ich war in dem grossen Hof-Ball
CU
 RY
170 . DIVERSE

RA
parte und habe anch die Dudesco dort gesehen... Von Du-
desco weis ich kein Wort: er ist in der. ‚Leopoldstadt aus-
gezohen, und whont auf der Landstrasse ; er wartet auf

LIB
seinen Schwiegersohn wie auf Gott; der "Gregoir soll schon
in Pest seyn...» | :
. Pesta, 22 August 1816. Scrisoare grecească de afaceri
de sa Mapas zai Tovvovorns. D mE

Y
23. C. 1817. Ilérpos Acökas, «copil fără. minte şi. neprah-

SIT
tisit de nici-un fel de procopsala», trimete s/ăpinei de odini-
oară, Păuna Pop, «acest tefaric,adecă o pungulit[A] de bani». Nu
e ciumă în Tara. «Rugäciunile cari facem Maicăi prea-curatei Fe-
ciorci la zile de sărbători, nopţile cu priveghieri si zia cu deose-
bite
între
podoabe
amändoo
de căntări
strănile,
şi cu
si, cum
2 ER
cäntärefi,
să face
desävärsit
sară, vine chir
psalti,
Bälutä
Ioan si ne adună pe toţi din tärgü, toti copii,la toate sár-
NIV
bătorile, si ne duce de ascultăm la acest fel de podoabă, ca -
pe niște călugări, și socotim că nu să va îndura de noi pă:
cátosi de a ne pedepsi cu măniia sa, care o vedem prin alte
LU

oraşe. La Bucureşti si in Tara Turcascä, la Dii, foarte tare

a pornit, mal vărtos asuprá Jidovilor și Turcilor, si din
nimicä nu să pricinueste, că[t] din necuräteniia, si a legii, si
omenilor, cari nu să păzesc, ci fac tot felu de amestecări;
RA

si, intrind si creștini pin casele nelegiuitilori, s'aü pornit acum

de opştea între toti. Pe ici avem pănă acum lazareturi din
amăndoo părţile, dar ce folos?! că Turci nu fac lazaret, şi
NT

rămîne la mila luf Dumnezeu cum va vrea cu noi.»

24. Rod, 24 «Marti» 1817. Comănel căpitan. Felicità pe
Hagiicade Pasti şi-i trimete «un mielusel».
CE

25. Cu plecăcione sărutii cinstită măna dumitale, cinstită

cocoaná [Tagiico. Poftescü să petreci Sfânta Înviiare a Dom-
nului Hristos in pace si sănătoși. Primitu un melu, si un cocogu
I/

de munte, si ceva brănză. Mă rogu să le primeşti ca de la’

un priiatin și supus al dumitale. Si suntü al dumitale prea-
IAS

plecată slugă: Comänel Capitan.

Rodü, in 12° April 818.

! V. Hurmuzaki N, la numele Cariboglu.

CU
 Y
AR
DIVERSE 171

26. «Budak, la Bistritze», 20 Septembre 1820. Hellena

IBR
Macedon. Pentru o scrisoare.
27. Seghedin, 27 Decembre 1820. Comunitatea ortodoxă
‘de acolo scrie. sirbeste. |
28. Cluj, 1821. Scrisori
romänesti de la Dimitrie Rat, trans-

YL
lator gubernial. |
29. Cluj, 19 Februar 1821. «Dimitrie Ratt.» Pentru o scu-
tire de «ficlor din cătane» si o cerere de la «cocoana Maria

SIT
Ceacheardec».
30. 23 lulie 1821, Dumitru Nicolae, Grec din București.
E cătană în Viena; are o afacere, pentru care a vorbit so/xlux
turcesc Mavrogheni. Cere ajutor de bani. P. S. e de «Danu
Dragomir, catana din Răn-Sadului>, care ar vrea să iasă
din cätane.
ER
31. Craiova, 29 Septembre 1821. Popa Iordachi, care are
NIV

pe fiul săi Gheorghe la casa lor. L1 recomandă.

32. [Craiova], 12 Mart 1822. «Zamfira a lui Dumitru Hu.
zariü, nepotu lui Hagi Pătru.» Cere ajutor la bätrinete, «si
LU

cu multă slăbiciune si cu nevädeare de ochi».

33. Rimnic, 13 Decembre 1821. «Ghiţă dascălu.» Pentru
datorii si canghinaturi várgate».
La 9 Ianuar 1822, pomeneşte o scrisoare de la, Stan la
RA

epärintele Meletie iconomul» (era încă la Sibiiü acesta).

34. [Cäldärusani], 4 Septembre 1823. Ioan Orbu. «Cind
ati voit Dumnezeü ca si mă pedepseascá pentru păcatele
NT

meale cu aciastă orbiciune.» Păunica, prin milostenii, e «toiag

orbului»>. «Fiindcă sînt întunecat, nu sint vreadnic [a veni.
la ea].» .
CE

35. Mag, 3 Iulie 1824. «Gabriel Molnar, postmaister.» Pen-

tru doi cai af Hagicäi. «Cere un cafaon de calvin pe.o roa-
fätä casiel, cena (sic) miroasă atulipan, nice a mäghirani, cia
I/

piatră pucioasä... Că-m rod päine mea de la părinți, cumpărată

pe stimbü, ca căini cei răi si necredintosü la un stăpăn bun...
IAS

Mai bine să cază turnu cel cu umbü in vărv si să lasă vif

numai cáti am botezat noi cu totä... Dar de la o doamnă
creştină, nu de la v'o cataonä de niam rat... Cu doi nu te
ploaî... Pentru scrisoare si ortografia, má rog de jertare, că
CU
 RY
1472 . | DIVERSE

RA
aciastă scrisoare n'am invitat la scolă, ci numai am furat
cu ochi.» | |
Ceruse si la 6 Iunie: «imi turbă iepile după armăsărit;

LIB
care mare pagubă as avea, dacă nu s'arü mănză. Dea muri
oarecăndva calu acela, lof îngropa cu pompă ca pe Ducipal,
ca si pe iapa mea Jiji, care cu muzicas zäcänd de jele pănă

Y
la groapă o am petrecut cu toată Curtia mea.»
36. Bucuresti, 3 Octombre 1824. F. Müller Theater „Direktor.

SIT
Bilet german. |
37. Govora, 4 Septembre 1829. De trei zile nu a .<mai
murit niminea în Craiova». Rușii ati trecut Dunărea.
38. 15 Februar 1832. «Maghistratul. orașului Craiovei.»
Să-i tocmcascä pe dr. Cominec, «de iaste desävirsit dohtor
cu diplomă și cu sentementuri plăcute». Are 800 de fl. ar-
ER
NIV
gint==5.400 de lei turcești, pe an. S’a scris :Vorniciei din
lăuntru pentru a fi numit, si s'a aprobat: «SA să scoale
să vie cu un ceas mai nainte, fiind întrebuințată politiia de
dohtor.» Iscälese: Constandin Bräil[oiü], Cost[an]d[i]n Brabo-
LU

veanu, NtaóXAaog Epyavo).. 2007

39. Craiova, 15 Februar 1823. Crăciun si Sava Ioannovici.
Trimet cererea maghistratului Craiovei. Dohtorul să-şi aducă
«documenturile saü diplomel[e] în rinduialä, că iaste dohtor de :
RA

meditin, iar nu hirurg. Fiindcă după întocmire cea noaoï

tot dohtorii ce aü a întra în slujba țării are să infätiseaze
documenturi vrednice de încredințarea ştiinţelor meșteșugului
NT

lor, care aii a să cerceta de cătră comisiia cea pentru dohtori

aşezată... Are orașul mare lipsă, aflîndu-să numai. cu un hirurg...
Are a-ş lua plata vizitelor ce va face pă la oamenii cei cu
CE

stare, si noi, din cit va sta prin putinţă, vom pune toată si-
linta a-l recomîndălui prin toate casele negutätoresti şi boeresti.>
40. Craiova, 14 Mart 1832. Crăciun şi Savva Ioanovici,
I/

Vornicia a hotärit ce urmează pentru. dohtor : a) Plată pe

lună, 600 de lei, la sfirșitul lunii; b) «dohtorul iaste datori să
IAS

curarisească pă săracii läcuitorï din oraș fără nici-o plată,

iar cef cu stare aü să-i plătească vizitele»; c) «nu iaste slobod
dohtorul a lipsi din: oraș fără ştirea maghistratului»; d) ciaste .
dator dohtorul a alerga în toată vremea
v la cel ce-l vor chema».
CU
 Y
AR
DIVERSE | 173

S'a aflat la Bucureşti un dohtor, «anume Petru Baron, care

IBR
au sävirsit învățătura la Minhen si, viind aicea, s'aü şi aşezat
dohtor al orașului» ; cellalt poate fi Cominec: «deosibit are
orașul si un hirurg, pă Vilag, de la Viena». De nu Cominec,
altul, pe care ar putea să-l caute la Viena dr. Malhat. Se

YL
plătia de particulari lui Fereri «alti 3 a 4 mii lei pă an».
41. «Băile ot Meh[a]diia». «Dimitr[ache] Grecianu.» Scrisoare
de la «cumnatul mieii Cám[i]n[a]r[ul] Costandin Socoteanu».

SIT
42. Rîmnic. «Catinca [lui Alecu], Bojureanca.» Pentru niște
«sineturi».

ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
CU
 RY
RA
LIB
TABLA NUMELOR.

Y
N. B. Prefaţa nu e cuprinsă în aceste table.

SIT
Adacalè, 142.
Adrianopol, 160.
Ahmed-Efendi (1 So6- 7), 125, 127-8.
ER
Arciar, 108,
Argeș, 105. (episcopul Iosif de), 32.
(negustori din), 88. (Nanu, ne-
NIV
Aidin-Pasa, 116, gustor din), 90. °
Albeşti, 124. Argetoianu (Ghcorghitä), 89, 118.
Albulescu (Ioan), 83, 85. (Ioniţă), 118. (Slugerul), 29.
„Alexandru I-iù (Jar), 128. Armeni, 82, 86, 91.
AN-Pasa de Tepelen, 119. Arnăuţi, 112, 115, 129, 136-8 142-3,
LU

Al-Paşa (1822), 152. 147.

Almij, 123. Arsaki (dr. A.), 73, 164.
Aman (Dumitru), 47, 91, 160. Arthur (Lewis), 99.
Amarade (rii), 130, Aslanoglu, 161,
RA

Anglia, 9, 10, 16, 31-22, 43, 100-1, Astrahan, 125,

149. Autun, 98.
Arad, 54, 70.
NT

Bacalogli (familie), 93.

CE

Bălgrad, 82, 86. (preotul neunit

Bacdù, 113,
din), 82. |
Baden, 66,
Bals (sat), 159.
Bagration (generalul), 128, Bältäregu (Ienachi Stati), 86.
Daia-de-Aramá, 119,
Bälteanu (Grigorascu), 70,
I/

Baiul (Bratul). V. Zirnesti- (proto-

Banat, 137.
popul—din).
Barco (general), 113,
IAS

Bălăceanu (C. M.), 69, 72-3. (Elena),

Barozzi (consul rusest), 97. |
73. (Stefan), 72. (Sultana), s. (ful
Busarab (Stefan), 92.
Stolnicului Ioniţă),5 Basarabescu (Dimitric), 92.
Balasachi (Grigore), 117,
Basarabia, 155.
Băleanu (Grigorascu), 37.
Batal-Pasa, 114.
CU
 Y
AR
TABLA NUNELOR 17

Ct
Beclcherecul-Mare, 169, Borsec, 19.

Belgradul sirbesc, 90, 142. (Paşa
de), 114.
Belleval (emigrat), 9S-9.
Belu (Mărioara), 74, 76. (Ştefan), 69.
IBR
Bosnegi (—BosniacY), 89, 146.
‘ Botoşani, $7, 91. 151-2. (Armenii
din), $7, 151-2.
Bozieni (sat din jud, Neamţ), 16.
Braboveanu (Constantin), 68,90, 172.

Bender, 112.
Bengescu (familie), 115. (Constantin,
Dinu sai. Costachi), 18, 24, 26,
28. (Dimitrie saü Matachi), 49.
YL
Bradul (lingă Deva), 41.
Brăila, 109, 139, 163. (Paşa de), 139.
Bräiloiü (familia), 29, 115. (Anica,

(Gheorghe saü Ghiţă), S, 36. (alt
Gheorghe),74,89. (fiii lu! Gheorghe
liü) 48. (R*ducanu) 40, 45.
(Stăncuţa), 52-3. (Tache), 74.5,
$9, 151. (Titu),
37. (Stolniceasa), 7.
Bengesti (sat), 35.
48, 63.
eBcobachter» (ziar), 161.
Bethlen (comitele Gheorghe), 17.
Bibescu (familia), 37, 117, 120.
(Catinca), 28-9, 40, 48-9, 57, 62,
64, 71, 74, 120, 159, (Constantin),
42-3. (Dincă), 117-8, 120. (Du:
LU
SIT
fiica Elenci), 55, 68. (copilul ei),
57. (Balasa), 119. (—ul cel bätrin,
1790), 107. (Comisul), 158. (Cor-
nitt), 48, 107, 125-4. (fica lui), 52.
(Costachi), 35-6, 41-2, 47:9, 53,60,
(Tita),
ER65, 67, 70, 73, 77, 89, 113, 118.
(şi soţia), 122, 154, 158, 172.
(Costică), 74-5. (Dincă), 59. (Du-
NIV
mitrachi), 42, 66, 118, 154, 158.
(nepoți! lui), 66, (Elena, soţia lui
Costachi), 43-5, 46-9, 51-7, 62,
65, 68. (Ioniţă), 8, 10, 109. (Ni-
colac), 61, 63-4, 65, 70, 72, 87,

mitrachi), 28-9, 32, 34-5, 37, 39 $9, 164. (copii), 63. (Uta, soţia lui
41, 47, 51-2, 56-8, 61-2, CS, 71, Dumitrachi, si mama ci), 118.
74, 91, 117, 120, 124, 149, 158-0, (fiul Stolnicului), 19.
(Elena, soţia lui Dincă), 42-3, Brau, 42, 146.
RA

71-2, 89, 120, (Maria, soţia lui Brăslăvești (sat si mänästire), 118,133.
Stefan, si fica cl), 23 şi n, t. Brasov, 19, 40-1, 43-50, 58-9, 64-9,
(Stefänicä), 23 și n. 1, 53, 61, 71-2, 77; 52, $5, 93, 97, 101,
NT

72, 75-6, 130, 148. 111, 121-3, 132-3, 145-6, 152,

Bibica (Dimitrie), 23. 160. (Barbu Arion din), 83. (I.
Birca (sat), 130, Vlad, negustor din), 82, (I. iono-
Birlad, 140. s vici Marcus din). 83.
CE

Bistriţa olteaná (si moaștele Sf. Gri- srätianu (Dincă), 65-6. (Toma), 54.
gore Decapolitul), 21, 132. Bratoviesti (sat), 119.
Blutte (E. L., consul engles la Bu- Brätulesti (sat), 38.
curesti), 100-1, 164. - Breasta (sat), 36, 71.
I/

Bobicesti (sat), 114. Brincoveanu, (Grigore), 66-9, 71,

Bodor (Ludovic, cleric catolic), 100. 77 145. (soţia sa), 66. (Mano-
Boian (sat), 151. lachi), S1, 117. (Nicolae), 34-5,
IAS

Boija (sat), 61, $7. 39-40. (beizadeaua Radu), 69. (bci-

Bojoiü (Tudoran), 44-5. zadeaua Stefan), 67.
Bojoran (Alecu), 54. Bruckenthal (baronul de), 34-5.
Borănescu (Ioniţă), 41, 46. - Brusa (băile de la), 88.
CU
 RY
176 - TABLA NUMELOR

RA
Bucovăț (mănăstire), 116, Buda, 45.
Bucsänescu (Constantin), 68 (Sofia), Budac (sat), 171.
72. | . Budişteanul (Varlaam), 16

LIB
Bucurestf,. 7, 8, 10, 12-3, 18, 20, Bug (riü), 126.
26-7, 29-31, 37-8, 41-3, 45, 48, Buicescu (familie), 25.
50, 52, 54-7, 67-70, 72-5, 77, 81, Bujor (insulă), 142, |
$3, 92, 97-101, 106-7, 109. 111-3, Bujoreanu (Catinca, sotia lui Alecu),
121-3, 125-38, 140,.143, 146,

Y
172. (Luxandra, Luxita saü Ru-
148-9,.153, 160-1, 164, 169-71. xanda), 72, 74, 77.

SIT
(biserica Domnița. Bälasa), 76-7, Bujoreni: (sat), 116.
112. (mănăstirea Pantelimon), 86. Bulgari, 82.
(Agenţia austriacă), 97, 163. (con- Buzăii, 164. (Costandie, .episcop- a)
sulatul rusesc), 125. (negustorii 126,

ER
din 1808), $$. (negustori din Buzescu (Constantin și. soţia sa, Ca.
1832), 93. (negustori greci), 83. tinca), 61, 64-5, 67.
(ArmenY),.85-7, 146. (Evrei), 91,
146. (Teatrul german), 172, :
NIV

Cabalin (generalul), 38. Caramustafa (1800), 116.

LU

Calafat, 106, 110, 119, 137, 139-41, Caransebes, 105,

Căldărușani (mănăstire), 171. Cara-Osman, 113. -
Calenderoglu (Lazăr), 92. Carcalechi (C. Gheorghiu), 86.
Călimăneşti, 14, S7, 118, 132-4, Cariboglu (Ienache Dim.), 36.
RA

139. (negustori), S8. Carniov (secretariü rus), 160,

Călinescu (Grigore), 60, Cazaci, 109, 163. -
Callimachi (Scarlat-Vodi), 129-30, Ceacheardec (Maria), 171. -
148. s Cepturoaia (sat), 30. ;
NT

Cămăraşul Constantin, 19, 21. Cernătescu (Constantin), 61. (Gheor-

Căminarul Iene, 115. ghe), 38. (Ioniţă), 60.
Ciminireasa Anica, 53. . Cernăuţi, 101:
„Cantacuzino (Constantin), 58, '(Gri-
CE

Cerneti, 65, 105, 116, 139-40, 145,

gore), 74-5. (Elena, fiica lui Con-
147-8, 155-6, 164,
stantin Bălăceanu), 72. Chirico (Luca, consul rusesc la Bu-
Cantemir (von), 162,
curest), 54, 97-8, 124 si u. (Elena),
Carabăţ (protopopul Ignatie), 93.
98. | 00 .
I/

Caracăl, 24,:64, 70, 85, 161. Chiselev (generalul), roo

Carachiz (localitate), 137:
Cimbru (localitate), 117.
IAS

Carageà (Ioan Gheorghe-Vodä), 57,

Cimpina, $2. E
134, 159. | Cimpincanu (Const antin), 161. (Ioan);
Caragea (Nicolac-Vodä), 18.
25. (Scarlat), 16,
Caragheorghe (căpetenie sirbeascit),
Cimpulung (-ul muntean), 82; 123.
I 169,
(ispravnic de), 151,
CU
 Y
AR
TABLA’ NUMELOI 4717

Cinent, 37, 41: 44, 48, 62, 65,92,

IBR
133-8, 142-5, 147-61, 165-4, 168-
98, 105, 118-9, 121, 133, 135, 70, 172. (Tirgul.de-afart), 115.
149-50, 159.(c pitani de poștă), 48. (Sf. Apostoli), 38. (Sf. Arhanghel).
‘ Cioroiii (sat), 116, 151. 47. (Sf. Troiță), 5, 7, 9, 130. (Sf.
Cirjali*, 116, 119-20, 133. Hic), 169, (Maica Precista si Sf.

YL
Cladova, 110, 124. Gheorghe), 4. (Preoţi: eccnomul
Cleanov (sat), 118-20. Iordachi), 157-8, 171. (Limoteiii),
Clucerioglu saii Cluccioglu (Constan- 157-8. (Meletie), 171. (preoţi), 89.
tin), 32, 34. (Grämäticul Episcopiet), 157. (Cai-

SIT
Cluj, 62, 88, 91. (Vasilachi D. Vlad), macami), 9. (negustori: Sava loan),
91. (D. Rap, 171. (Vasilie Ono- $8-9.. (Velie Pavlovici), S7-S,
frie, negustor), $6. (Marco), 83-4. (Hagi Crăciun), 84.
Coburg (principele de), 84, 1 t1, 113. (Hagi Barbu), 83. (lenachi Mihail),
Codrica (Panaiot, secretarii), 97.
Comäncanu :(Alexandru), (77. (Pău-
.:nica), 26,
ER
84-6. (Dumitrachi Nicolai), 83.
(Iordachi Gheorghe), 82. (Hagi
Mladen Stoianovici), 90-1. (Nistor
Constantinopol, 20, 22, 35, 98-9, Pavlovict), 90-1, (Sava Ioanovici),
NIV
112, 117, 128, 145, 148, 155,. 92. (Stamate Mărgărit), 9o. (D.
: 160. (patriarhi. de), 43, 144. Dimitriu), 90. (Dimitrie Constan-
Coşoveni (sat), 73. tin), 86. (Bilugi: loan), 86. (Fito-
Costanda (Sevastian), 42. chi si Calaigi), $6, (N. Radovici),
LU

Costin (căpitanul), 127. $6. (Agenţie), 139. (suditY), 153,

Cotmeana (mănăstire), 124. 161. (Nemţi), 131, 137. (Frederic
Coţofeanu (Ghiţâ),
43. (Grigore), 41. Drechsler, substitutul’ Agentici),
‘ (Nicolae), 69, 89. (Păuna), 68, 70. 145, 147-56, 158.
Coțofeni (sat), 130. Creţulescu (Eustratie), 4. (Manolachi),
RA

CotrocenY(miinăstirea). $2, 111,137-8. ‘120.

Cozia, 22, 44,.105,.114, 144, 145. Crimeia, 155.
Craiova, 8, 13, 15-9, 21, 23-5, 41, CriulenY, 83.
NT

43-5, 47, 49, 52-4, 57, 61-5, 68-71, Cupariul (Manolachi), 22.
73:7, 81-5, 88 92, 98-100, 105- Cutuzov (generalul), 98.
II, 113-7, 119, 123-4, 129-31,
CE

Darvari (dr. C), 97. Desliu (Stefan), S9.

Dantz (Cesar), 99. Deva (P. Stoica, vames din), 86.
I/

David (Dinu, negustor), 5t, 213. Diamandi (Serdar), 130, 145.

Degeni (sat), 167. Dimanciu (Gligoras), 98.
IAS

Deleanca (Zoita Säträrcasa), 69. Drăgănescu, 100, 112.

Demir-Aga, 156. „Drăgășani, 130-1, 143, 145-6. (dealul
Dervis-Aga, 106 n. 1. Cätinet), 57.
Dervis-Pasa (1822), 152, 155, Dragomirestt (sat în Ilfov), 126.
161. ° Drăgotest (sat), 12.
CU

5216. Vol. VIII. 12

 RY
178 - TABLA NUMELOR

RA
Dreisler, V. Craiova, “ stantin), 35, 126, 170, (si tatăl
Duca, (Neofit , profesor), 59. săii). (Elenga),. 51-2, 170,
Ducipal, 172.. Dunăre, 41, 107-8, 110-1, 113, 116,

LIB
Dudescu (Banul Nicolae), 8 si n. 2, 123, 127, 131, 134, 138,,140-1,
10, 36. (fiica sa),.8 si n. 2. (Con- 155-5, 157, 161, 163-4, 172.,

Y
Elsche (N. van den), 100.. Epir, 92.

SIT
Emanuil (Nic.), 172. Etcristi, 145.
Enzenberg (general), 19, 169. Evrei, 112, 170.
\

I'acà (Clucerul), 2,
Fălcoianu (Dimitrie), 22, 24, 25-6,
'

28, (Ianachi), 25. (Maria saü Ma-

ERFilisanu (Mateitä), 16. (văduva), 125.
Filitis (Mitropolitul Dosefteit ‘126
si u.
NIV
riufa), 22, 26, . Florentin (localitate), III, 113.
Fărcăşanu (Serdarul), 43. Focsani, 82, .109,: 152-3. (Constan-
Farfarà (familia), 115, (Serdarul), 9: tin Paraschiv din), 87. (Leiba.
(Dumitrana), 118, David), 86..
LU

„Ferrari (dr. C, P.), 98.. Francesă (limba), 27. _

Filian (dr.), 97. Francisc: l-iii (Împărăteasa lui), 169.
Filipescu (Alexandru), 73, 75. (Con- Franciscaní, 34. . . ,
stantin), 122, 126, 138. (familia), Frankfurt, 8., (Gazeta, de), 61,,63..
122, (Dinu), 13, (Ecaterina, nis.
RA

Franţa, 31, 38, 42-3, 114, 125-6.

cută Balș), 77. (Grigore), 70, (Ma-
Fratostigeanu (Radu), 68.
nolachi), 77. . Frumusanu (C.), 76.
Filipopoliti (Iordachi), 32.
Fulea (Myise); 54.
NT

Galaţi, 82, 133, 140, 163.

CE

Germania, 153, 156.

Gänescu (familia), gr, (Catinca și Ghenciü-Aga, 156.
soțul ef, loan), 31, 41-2, 46, Gherla, 83. (Narses Păcurari, ne-
52, 61, 73- vo gustor armean din) 85; . .,
Gaudy (functionar Ja Agenţia ‚aus-
Ghica (Alexandru- Vodă I.iü), 12.
I/

triacă din București), 21,

Ghica (Alexandru. Scarlat), 75-6.
Gavazu (Gavanosoglu?)- Pasa, 147.
Ghica (Constantin Hatmanul), 75-6,.
IAS

Geanoglu (C.), 10-3, 19, 24, 33-4,

Ghica (Constantin Banul), 40, 43.
106, 115.
' Ghica (Dumitrachi Banul), 43, SI.
Geismar (baronul de,, ofijer rus), 98.
(a doua soţie a lui), Sr. (ful cel
Gentz (învăţător), 74-5. mai mic), 122,
Germani (în Muntenia), 148, . +

Ghica (Ecaterina), 77.

CU
 Y
AR
TABLA NUMELOR 179

Ghica (Grigore Mateï-Vodä), 12. Gorj (judeţul), 129, 154.

Ghica (Grigore Dimitrie-Vodă), 37,

IBR
Govora, 163, 172.
‚42-3, 68, 70, 72-4, 153, 157, 159. Grabovschi (negustor), 76.
Ghica (Scarlat Dimitrie). 13, 16. Grädiste (sat), 18.
Ghighiu, 92. | Grädisteanu (Catinca, soția luf Scar-
Ghiurgi-Osman-Paşa, 114, lat), 37. (Eufrosina, soţia luf Gri-,

YL
Giorman (sat), 67, 129-31, 133-4, 136. gore), 69. (Grigore), 69, 77. (lri--
Gioroc (sat), 67, 135-6. _ nita, soția lut Manolachi),38. Mano.
Girlesti (sat), 115-6, lachi), 5, 11, 17-8, 37, 52. (Maria),
Giurgeii (localitate), 91. 5. (Scarlat, fiul lui Manolachi), 5.

SIT
Giurgiv, 109-10, 124-5, 139. Grammont (vicontele de), 100-1,
Glogoveanu (familie), 107, 115. Greceanu (Dumitrachi), 52, 60-1,
(Alecu), 56. (Constantin), 63. (Ni- 173. (Grigore), 37. (Scarlat), 22,28.
colac), 39, 67. | | Grecesti (sat) 167. —
Golescu (Nicolae), 36.
Golescu (loan), 76. (Răducanu), 36-8,
ER
Greci, 144-5, 157-8, 160, 162, 169.
(cteristi), 157. (ziare—esti), 152.
40-2, 126. (Zoc), 76, 100 (?). Green (Samuil), 99.
Golești (sat), 38. Grozesti (sat), 82.
NIV

Golumbeanu (familia), 57. Gura-lalomiţei, 109. '

Hagi-Bairactar (1821-2), 147, 156. Hagi-Moscu (Vistierul 1), 49, 57,

LU

Hagi Constantin Pop, 6, 7, 18- -9, 22, 91, 112,134 | oa

25, 45-7 (moartea lui) 53,84, $6, Hagi Petru Luca, 3, 82. B
91, 168-9 (moartea lui). (soacra HaiducY (Velcu si fratele), 131, |
lui), 9. (cumnatul Ienachi, frate cu Hakenau (Fleischhackel de, Agent,
RA

. Sofia lui), 35, 46, 129. (Păunica, la București), 54, 74, 98-100, 132
soţia lui Magi C. Pop), 7, 8, 9, 145, 160. (doamna de), 135. |
17, 27, 35, 448, 53-4, 56-7, 62, Hanger (Márioara, Doamna lui Gri-,
NT

74-5. (moartea ci), 84, 91, 119, gore-Vodă Ghica), 66.8, 72- 5.
154, 169-71. (Dincă, fiul lui Hagi Haralambie(C.), 52, 55. (Dumitrachi),
C. Pop), 47-8, 169. (Zamfirachi 89. (Ruxanda), 39; 55, 57, 65, 59.
saii Zenobie, alt fiii al lui Hagi Hateg, 41, 58-61, 90,4117, 120,
CE

C. Pop), 45; 48-50, 57, 62-3, 66, 146-8, 150-1, 153. (Popovici, titi
77, 89, 154, 168-9. (soţia lui, gustor din), 147. a as
losefina), 56. (Mariuta, fiica lui Herbert-Rathkeal (Internungiu), .„2 2,
soi
Hagi C. Pop), 22, 24. „(nepotul 112,
e) hd nit
I/

lui), 26-7. Hetrenî (sat), 153.

Hagi-Diamant (Panaiot), 112. Hicros-Lochos, 139.
Hagi-Dumitru (din Craiova), 133. Hiotul (Iancu), 73.
IAS

Hagi-Ghcorghe (sat), 126. Mochepied (baronul de, ‘si tatăl Sa),

Hagi-Gherghe (Zamfir), 3, 8, SI, 97-8. eU suatuda) at A

. 168, Lirisoscolcii (Banul), 12; (Satana), 77:

Hagi Ivan Pop, 167. ilurez, 67, 132, 134, 145. u
CU
 RY
3

180: . TABLA. NUMELOR

RA
Iacumi (Stolnicul), 45. Iovipali (Nicoliţă, negustor), 21, 82,
Ialomiţa, 92. (judeţ), 161 87-8, 90. (Constantin Nicoliţă),

LIB
lași, 82, 90, 98, 122, 125, 134, 58, 90, 129.
139-40, 151-3, 162. (Agentia aus- Ipsilanti (Alexandru-Vodä), 7, 18, 81.
triacă), 151, 162. (consulatul fran- Ipsilanti (Alexandru, șeful eteriei),
ces), 125. (consulatul rusesc), 125. ‘134, 136-9, 141-5.

Y
(suditi), 162. (negustori armeni), Ipsilanti (Constantin- Vodă), 40, 43-4,
90, 134, 139-40, 162, (negustori, 124, 127.

SIT
greci), 83. Ipsilanti (Dimitrie, fiul luf Constantin- |
Ierusalim, 91, Vodă), 137. '
Ilia (birtas romîn in), S7. Irgau (băi), 19.
Inidioara, 93. Isaiov (general rus), 43.
Ioanidi (dr. Atanase), 97.
Ioanovici (fraţii), 77. (Sava), 70,
159-63, 172. (Crăciun), 172. —
Iordachi” (Căpitanul, eterist), 130,
ER
Isalnita (sat), 116, 130, 153-
Iscovici, 81.
Ismail (Selim-Pasa),1
Italiană (limba), 36-7, e 9
NIV
137, 143, 145. Izlaz, 162,
Iota (Nicolae), 76,92, 152, 156, 163.
LU

Jianu (familia), 84, 115. Jianu (Stănică saü Stänug), 15, 21-3_
Jianu (Amza si Amzachi), 5-6, 68, si n. (nunta lui) 27 (si soția),
Jianu (Costachi), 5. | 34, 371 40, 42, 52-3 (ri a doua
Jianu (Dumitru), 60. So, | soţie), 64, 68, 72, 74, 89, 118,
RA

Jianu (Ghiţă), 6-7, 10, 14, 16, 18, 154, 158.

27, 107, 118, 123 Jianu (Stefan), 59, 64-8, $9.
Jianu (Grigora;cu), 5, 59, 71. Jianu (Tita), 20.
Jiauu (Hagi Stan), -3-4, 6-7, 9. (gi-
NT

Jianu (Zamfir), 4, 7, 11, 18, 27, 29.

nerele Nicolae și nepoata), 16, 23, Jiauu (Zoita si fetele ei), 29, 54.
26-32, 34, 84, 106-7. Jiblea, 106, 114, 133.
Jianu (lancu), 66, Jiiă (rii) 140. —
CE

Jianu (fenachi), 23-4. Jitianu (mănăstire), 136-8, 153.

Jianu (Ilinca), 5, 24, 29. Journal des dames, 100, '
Jianu (Ioniţă), 29. Jucherand (de, colonel; si soţia sa),
Jianu (Päharnicul), 156. 98, |
Jianu (Smaranda), 64-5, 68.
I/

IC
IAS

Kalenduros (Panaiot, dascăl), 72. | Kremenitza, 68, 70.

Klinger (Franz, inginer) 99. Kreuchely (consul prusian), 138.
Koharna, 145. Kurtinski (general) 75.
Kosani, 51.
CU
 Y
AR
TABLA NUMELOR 181:

IBR
Lăcusteanu (Radu), 89. Latini (limba), 27.
Lagan, 101, Lazăr (C.), 70.
Lahovari (loan), 58, 63, 65, 67-9, Ledoulx (consul frances), 98.
129, 140. (Mihai), 67. (Nico- Leipzig, 3, 27, 44, S6, 91-2.

YL
lachi), 67. (Soacra lui Ioan, So- Lemberg, 73.
coteanca), 65. | Lens (Filip), 161.
Laibach, 138: Lippa (Agent la lagi), 139
Lambrino (Constantin), 61. Locusteanu (Vasile), 92.

SIT
Laptiev (Elena), 71. Logofătul Gherghe, 112,
Laroche (B.) 97. — Lom, 117, 155, 157.
Lascarev, 112, Loviste (vătăşie), 65.

Macarie (cintäretul) 73, 149.

ER
(Horvat) 24. (Kaminck), 172. Neu-
Macedonia, 92. städter). 31. (Pal), 31. (Pintel), 47.
NIV
Mag (sat). 171-2. («Stap»), 53. (Ulrich) 45. (Vilag),
Manaf-Ibrahim, 117, 119, 127. 172. (al lui Alexandru Ipsilanti -
Manaf, 142, 144, 150, 154-7. eteristul), 139. (greci), 31. (Fe-
Mănăstirea dintr'un lemn, 53. met), 30, 52.
Mandacovici (Vlăduţă), 53.
LU

Mchadia, 53-4, 60, 65, 73, 77) 98,

Manega (student), 170. 173.
Manicati (Saffranos, Iosif), 22, 25, Mehedinţi (judeţ), 16, 113, 129,
112, 217. 141,
Manu (Mihalachi), 40, 70-1, 73-4. Meitani (negustor), 75.
RA

Manuc-beiü, 124 si u. Melencu (şef sîrb), 41.

Mărgărit (Stamati), 129-30, 135-6, Mériage (ofiţer frances), 125.
138. Merisanu (Pirvu), 91. (Fratele lui,
NT

MärginenY (Turci), 142. Dumitrașcu), 91.

Marmont (mareșalul), 126. Merkelius (Agent austriac din Bucu-
Matef (Ioan), 43, 123-4, resti), 18, 85, 105, 114.
Mavrodi (negustor si soția sa, Eli-
^

Michelson (generalul), 125.

CE

saveta), SS, 112, Mihail (Gheorghe, si fiul säü), 139.

Mavrogheni (Nicolac-Vodä) 12-3, Mikes, 15.
15, 22, 26, 105, 108. Miloradovici (generalul), 128.
Mavrogheni (Logofätul Ionift},. 10 Minciaky (consul rus), 99, 160.
I/

Ambasadorul Ja Vicna), 171. Mincovici (Chiru), 90.

(Hatmanul) 57. Minovici (loniţă), 163-4.
Mavres (Nicolac), 66, S6.
IAS

«Miran» (Dincă), 148,

Medici, 6-7, 11, 35. (P. Baron), 172. Mischii (sat), 115.
(Dumitrachi Marin), 25, 29. (Ef- : Mitrowski (generalul), 19
_ rosina), 90. (Ferrari saü Ferreri), Mlecänesti (sat), 115.
133, 172. (Gh, Martin Hailain), 30. Mofleni (sat) 116.
CU
 RY
182 TABLA NUMELOR

RA
Molajoni (losif, episcop de), 130-1. Motru (iinăstire) 115, 131-2, 145.
Moldova, 21, 82-3, 91, 134, München, 172.
Moldovan (loan, comisariü in Ol- Muiereni (sa), 123-4.

LIB
tenia), 85. | Muntaniotis (Constantin, dascăl), 77.
Molnar (dr. Ioan), 52. (Fiul), 169. Murgásanu (familia), 16. (Alexandru),
(Gabriel), 171-2. | 69. (Anita), 121-2. (Clucerul), 107.
Monari (I'rancisc, cintärct), 100-1. (Costachi), 41-3, 47, 53 (?) -4 (2),
Montesquieu (de), 98. 61, 69, 120-4. (Alt frate), 120-1.

Y
Mordouville (Virginie de), 100 (Ruxandra), 121. (Şătrarul), 124.

SIT
Morta, 161. (Şerban), 39, 43, 46-7, 154. (Sma-
Morunglavul (schit), 3, 108. randa), 53-4, A 121,
Moruzi (Alexandru-Vodä), 25-9, 1 16- Murgasul (sat), ©4
7, 121. (Domnița), 117. (Icnachi Mustafa Bairactar, 125-8.

ER
si fiul), 12,
NIV
Napoleon Liü, 98-9. (Viafa lui), Neusatz, 159.
49. m Nica Serdarul, 129. .
Năsăud (Sofia Ramtil si Elena Ma- Nicola (Delibasa, maiorul), 112.
LU

chedon din), 86-7, 170. Nicolantin (Antonie), 82-3, 106.

Negotin, 117. Nicopol, 108, 125, 137.
Negri (Constantin), 158. . Nistru (rîul), $2, 126.
Nenciulescu (Alexandru), 60, 67, Noe (Ivan, spifer), 99.
RA

‘69, 76-7, 158-60. Novaci (sat), 140

NT

Obedeanu (Baluti; si biserica sa Orchova, 134, 161,

din Craiova), 31. (Petrachi), So. Orșova, 135-6, 143. 146. (Regeb-
CE

Obrenovici (Milos, cncaz sirbesc), Aga), 125.

142. Osman-Pasa, 113.
Ocnele (din Vilcea), 67, 133. : Ostrov (localitate), 105, 107-8,
Olt (ri), 93, 132-3, 159. — Otetelișanu (Catinca), 71. (Constan-
Oltenia (incercare de
« separatism în), tin), 21-2, 29-30, 32, 34, 36, 39, |
I/

160, 41, 51-52, 56-9. (soţia sa), 29-

Olteț (rii), 116. 30. (Dinicu), 89. (soţia sa), : 59.
IAS

Opran (Ghiţă, negustor), 59, 61, 90 (Drăghiceanu), 36. (Grigore), 75.

135-6, 143, 1.46. (Ilie), 9. (Ioan), 9. (Iordachi), 69. .
Oradea-Mare (negustorul M, Mihail (Päuna), 38. (Ruxanda), 68, 73-4,
din), 86. 89. (Säftica), 37. (Zmaranda), 71-3.
Orăștie, 19, 60, 122. (Ienei Maior), S7. Ottenfels (de, Internunciu), 99.
CU
 Y
AR
TABLA NUMELOR 183

IBR
Palanca (în Serbia), 108 Poienari (sat), 18.
Papuc (Ioniţă), 106. Poienaru (Anica), 89. Petrachi), 100-1,
Parascheva (ispravnic), 112. 154.
Paris, 98.9, Polihroni (Serdarul), 131.

YL
Paserea (sat în jud, Ilfov), 126. Polizachi (negustor), 83, 117, 160.
Pavlovici (Nistor,. negustor), 136-40, Polonia, 7, 112, 126,
142, 144-7, 149-50, 157-8. (Va- Popeşti (sat în jud. Vilcea), 167.
sile, negustor), 130-1, 146. Popovici (Dumitraşcu, negustor), 133,

SIT
Pazvantoglu, 39, 116-7, 119, 123-5, 141-2, 151, 169.
127. Popovici (Matet, negustor),199, 11 1-2
Pazvangil, 118-9, 121-2. 117.
Pencovici (Stati, negustor), 86. Popovici (Stan), 41, 58, 60-1, 64,
Pericjcanu (Stanca), 67.
Pesta, 32, 54, 86-7, 1co, 170,
Pestenarf, 147.
ER66, 69, 91, 117,
149, 151, 159-60,
119,
169,
129-44,
171.
Porcent (sat), 147.
Petersburg, 79, 101, 152. Poroincanu (familia), 137.
NIV
Philadelphy (D.), 97. Porumbariu (Icnachi), 92,
Piclesti (sat), 115. Postelnicul (Stoian), 32.
Pini (consul rusesc), 138, 160. Praova, V, Rahova,
Pitar (?) (schit), 137. Priscoveanu saii Părșcoveanu (Stanca), ‘
LU

Pitarul Iene, 130, 5. (Stefan), 4-7, 15, 23, 25, Sı,

Pitesti, 32, 72, 76, $7, 92-3, 120-1, 106. -7, 115. (Zoita), 70.
123, 135, 142-3. (ispravnic de), Preajba (sat), 31, 37, 115- 6 123.
16, 36. (negustori greci din), SS. Pressburg, 149.
RA

Plesoianu (Ioniţă), 89. Prisăceanu (Safta), 68. on

Pleven (Plevna), 116, 157. | Prozorovschi (generalul), 126, 128.
Poiana (sat în jud. Dolj), 144, 153, Prut (rii), S2, 134, 163.-
167.
Pupăza (sat), 126. °
NT

Raab (von), 162. Rimnic, 10, 28, 30, 35, 44, 48,
CE

Racoviţă (Mihai-Vodă), 12. 52-3, 56, 61, 63-4, 67, 74-6, 82,
Radovici! (Ioan, negustor), I S5, $8-9, 92, 105-6, 113, 116-7,
Radziwillow, 67. 121, 123, 129-30, 133-6, 143,
Rahova, 110-1, 139-40, 147, 159, 146, 148, 151, 156, 163, 168,
163,
I/

172. (episcopi), 20, Sr. (Calinic),

Raicevich (din Viena; 1784), 10, 16, 157-S. (Galaction), S9, 152, 157,
Kalet (Dimitrie), 72, 76,161. (Isac),
IAS

160-1. (Nectarie), 126. (Neofit),

126. (Postelnicul), 13. 161-2. (gardianul catolic Ludovic
Rall (Spătarul), 58, 66. Kiss), 97. (negustorii din 1821),
Räsinari, 59, 108. 90. (Matei Popovici), $5. (das-
Rastl (Nicolae), 57, 72. căli), 171.
Reace (sat), 3. Rio;anu (Ioan), 61, 63, 89.
CU
 RY
484° TABLA NUMELOR

RA
Ritoridi (Petrachi), 39. i Roznovanu (Nicolae), 55-6.
Rîul-Saduluî, 171. Rukman (consul rusesc), :160.
Riureni, 86, 89-9,.92.

LIB
- Rusănescu (Lordachi), 73.
Robänestii-Pätezului, 45. Rusava, .59, 61, 90, 105, 122, 131,
Robescu (Matache si Constantin), 93. 145, 149. V. Orșova,
Robesti (sat), 93. Rusciuc, :42,'125, 127,138.
Rodna, 87. „Rusi Caragicu (Logofăt), 132.

Y
Roman, $3,. 113. | Rust, 19-20, 42-3,'72,
74, 76, 92, .
„Romanați (ispravnicf de), 70. 109 si u.,: 136-7,
143, 152-3, 155,

SIT
Romaniti, 157. 165, 169, 172. .
Roset (Anica), 66. (Dumitrachi), 64-5,
89. (Mărioara), 51.

Sadova, 134,
Sakellario (baronul Constantin), 90.
ER
Sighişoara (Vasilică Moise din), 168.
Silihdar-Aga (1822), 147-8; 153,
NIV
(Gheorghe), 55, 66,'89, 92, 134. 155-7. s |
| Salcia (sat), 107. Silistra, 109, 112, 125, 128, 159,
Saleva (localitate), 147. 164. (Paşa; 1822), 153-4.
Salih-Aga (1822), 155. Simbäta-de-sus, 66.
‘Samurcas (Alecu), 128-9, (Constan- Simboteanu (Loan), 51.
LU

tin), 49, 53, 64, 69. (Ivan), 130, Sina (Casä din Viena); | 100.
133, 137, 148, 152, 158. (fiul "Sinaia, 131. , -
sii), 148. (Marghioala), 77. (Zoiţa), "Sion, 55.
. 47 Sipoteanu (loan), 44.
RA

Săndulescu (Dumitrachi), 39. . SirbY, 8, 42, 117; 120, 136-7 140- 2,

Sasi, 2 145.
Säuest (sat), 167. ‘Slinesti, 167.
NT

Savi (bimbasa), 119, 145, 148. Slatina, 116-7, 119, 135-7.

Schiliti (Dumitrachi), 22. Slătincanu (familie), 109. (Ecate-
Schladen (baronul de), 99. rina), 76. (Ioan), 74. (Mihai), 77.
Scbesul-de-sns, 87. (Răducanu si Säftica);.
28.
CE

Sccuî, 113. | Slobozia (jud. Gorj), 147.

Seghedin, 170. . Smirdan, 109.
Serbänesti (jud. Vilcea), 108, Socolescu (familia), 21. (Chirata), 38.
Serdarul Stanciu (Mare-Logofât al Socoteanu (Barbu),.62..(Bica), 67.
I/

Divanului), 109
(Constantin), 30, 33-3, 37, 172.
Sibiiü, 17, 19, 21, 30-2, 34-5, 37-8, (Clucereasa Stanca), 58. x
IAS

45-7, 54, 57-63, 65, 68-71, 74, Solomon (căpitan), 137, 140-1, 146.
81, 83, 87, 89-90, 92, 97-9, 101, Solomon (Silimon; staroste), 130, -
129-32, 134-6, 138-41. 144-5, 136, 147,:150-1. ‘
148-9, 152. 159-61, 169, 171. Spiteri (Ludovic Drechsler), 72. (Kol-
(Str. PopläciY), 91. (Closterul), 52, ler), 161.
CU

56. (Drotlef din), ‚168. Splényi (general), 22.

 Y
AR
TABLA NUMELOR 185

Stahrenberg (contesa), 169. Stürmer (d-ra), 66.

IBR
Stavru (Slugerul), 83. . Suceava, 93, ISI,
Ştirbei (Barbu), 4, 6-9, 11, 14-5, Suedia, IIO, |
18-9, 22-4, 26-8, 30, 32-3, 35- Suhaiü (localitate), 109,
51, 57-8, 63, 107, 115-6, 120. Sumla, 20. .

YL
StirbeY(Barbu Dimitrie), 63,69, 71,75. Surcecuta (sat), 130.
Știrbei (Catinca), 4-6, 8-9, 11, 19, Susescu (Stanciu), 32.
25, 27, 33, 35, 38, 40, 49. -Sutesti (sat), 82-3.
StirbeY '(Dumitrana), 3-9, 11. (ne- Suţu (Alexandru-Vodä), 122-3, 135.

SIT
poata ef, Dumitrana), 11. (Doamna Eufrosina), 66. (Fiii săi
Ştirbei (loan -Drăgănescu), 60. Gheorghe și Nicolac), 61, 66. '
Știrbei (Mariuta), 5, Suţu (Mihai Constantin-Vodă), 20 şi
Stoian" (Căpitanul), 110. (Barbu), 54. n. I, 22, 26, 117, 121-2. (Fiul sâii),
Strangford (ambasador engles Ja Con-
stantinopol), 99.
Strchaia,7129.
ER22. '
Suţu (Mihai Grigore-Vodi), 134.
Suţu (Iordachi, nepotul luY Mihai
Strimbeanu (Constantin), 3. Constantin-Vodä), 14, 20, 41-2.
NIV
Strogonov (ambasador rus la Cons. Suvorov (generalul), 109. '
!
tantinopol), 148. Székely (comitit), 25.
LU

‘Tancoigne (consul frances), 99. Tirgu-Jiulut, ir, 16, 32, 35, 67,
Tatari, 148, 70, 76,89, 116, 118, 120, 131, 145,
Tecuciü, 82, 147, 150, 156. (staroste al), 150.
RA

Teisanu (Băluţă), 59, 61, S5, 88, Tirlet (Alexandru), 9$. |

123, 130, 138. (loan Băluţă), 170. Tismana, 131-2, 145, 147.
(Nica), 128. (Stati Băluţi), 135. Todoran (Mihail, negustor), 27, 32-3,
(Zoita), 59-60. 83, 85, 106.11. |
NT

«Telegraphos» (ziar), 140. Totoc, 148.

‘Teohari (Antohi N.), 117, 121-2. Träsnea (Nicolae), 51.
Tetoianu (Vlăduţă), 108. Trestenic-Oglu, 114, 121.
Tetoveanul (Sava Ioan, negustor), 89, Tschudi (Rudolf de), 101.
CE

Thury (Laszl6), 26. Tufan (lordachi), 43.

Tigani, 30-1, 81, 115. (din Sibiiü), Tufecci-Basa (1822), 156.
97. Tunusli, 170.
Tigarà (Costachi), 70. Turches, 93.
I/

Tiia (localitate), 111, Turci, 13, 19, 36, 41-4, 53, 69, 84,

Timbru (localitate), 163, 89, 92, 106 si u., 117 siu., 129,
IAS

Timişoara, 23, 34, 57, 121. 163, 168, 170. : |

Timoc (rii), 84, 109-10. 'Turnavitul, 108.
Tincäbesti, 126. Turnu-Mägurele, 108-9, 111.
“Ținţăreni,. 130-2, 134, 145. Turnu-Rosu, 105.
Tirgoviste, 138, 143. Turtucaia, 20,
CU

5216. Vol, VIII. 12*

 RY
180 . TABLA "NUMELOR :

RA
Dag ° ‚u

Ullrich (Adam), 9o; 07 Ungureni, 140, 147.

Ungrovlahiei (Mitropolia), 128. (Dio-

LIB
Unguri, 137.
nisie), 160, (Filaret), 25. (Grigore),
$1-2. (Grigore al II-lea), 164.
'
V

Y
Văcărescu (familia), 45. (Iorgu), 150-1. Viisoreanu (Constantin), 17, 38, 123.
(Nicolachi), 130. (Stefan) 49.

SIT
Sl 59. (Ioniţă), 59. (Elena),
(Ziuca), 49-50. $9.
Văcăreşti, 110, (din deal), 98. Vilcea (si ispravnici), 5, 22, 26, 33,
Vălcan, 117-5, 120, 122, 147. . 37, 46, 63, 72. (samesi), 58.
Vălcănescu (familia), 40.

ER
Vilceanu (Pavel), 60,
Varadi (Hristea), 113, Virciorova, 145.
Varlaam (Balasa), 72-3. (Constantin), Vistierul Pîrvu, 52.
41, 127. (Nicolae), 64, Vizirì: Mustafà-Pasa, 118,
NIV
Vasarheiü, 87, Vlădăianu sa Vlídoianu (Clucerul), .
Vendoti (Gheorghe), 9. 118. (Constantin), 43, 74-5, 162,
Venetia, 73.
(Frosinifa), 75, 162. (Ioan), 52.
Verona (congresul de la), 66. Vlădescu (lonijä), 67. (Nicu), 54-5,
Vestem, 87.
LU

58,
Vidin, 84, 108, III, 113-4, 116, Vlädesti (sat), 168,
' 119, 123-4, 148, 150, 152-3, 156, Vladimirescu (Papa), 145.
155, 160-1, 170. (Pasa de), 62. Vladimirescu (Tudor), 129 si u.
Viena, 8-10, 56, „19. 24-6, 31,
Viahuji (loan), 54.
RA

35-7, 39, » 44, 46, 48, 57 63, Vogoridi (Stefan), 158.

66, 73-5, Si. 2, S6, 98-101, 105,
Voinescu (N. I.), 93.
"139, 154. (congresul de), 169-70,
«Volohärs (regiment), 113.‘
(marca de), S6. (tipograful Bau-
NT

Vorvoreanu (familie), 140. |

meister),9. (tipografia ‘Mechitari.
Vulturescu (Constantin), 47.
stilor), 149." (dr, sialfatti), 172,
+
CE

X
Xenocrate (dr. Atanase), 99.

Z
I/

Zalic, 99, 101,

Zimnicea, 112,
Zaueanu (L.). 59, 60, 62-3. (mama Zirnestt, 87. (Bratul Baiul), $7.8.
IAS

lui), 63. (Dincă), 69, So, (Bratu Nutul), 87. (alti cäräusi),
Zävalu (sat), 110,
(pirgarul lor), 87.
Zavideni, 143.
Zlatna, 59. (Ghita Tolea), 57. (Șen
Zea Bermudez (ambasador), 99. drug Dobre), 8.
ZevedenY, 106. «
CU

Zmärdestet, 72,
—_
 Y
AR
IBR
YL
TABLA DE LUCRURI.

SIT
—

A
Acachele (marfä), 40. Apătecărie, apetică, apotech, 8, 17 SI.
Ace’ de 'ciur, '40.'
Aianf, 140, 161. :
ER
Arendași, 138.
Argintírif, 22, 34, 37; 52, 72, 99.
Alice, 3, 24, 31, 36. Armăsărit, 172.
Amanet, 46.
NIV
Arme, 31.
Amdidif, 36, ' Armintasi, 39.
Ananas, 34-5, 38, 40, 43, 32, 74. Armintic, 39, 73.
Anghiuct, 171, Arpăcași, 3, 14
Anteriii, 16, 18. Aspri, 86.
LU

Apă acră, 19, 28, 41. Ati, 81. (nemjcascà), 4.

Apă de melisa, 43, 45, Atlaz, 33.
Apă de obraz, 8-0. Aufsatz (budincă), 14. +.
Apă de Spa, 8. - | Avaet, 88, 159. '
RA

Apărătoare (—evantaliu), 7. Avgl-Basa, 40.

NT

Baglamale (=balamale), 41.. Bisericá (descriere de), 115.

Balsam de lerusalim, 87. Blăni, 92. (de samur), 24. (de vulpe),
Baluri, 76. $5. (de vulpe de ?Mose), 3.
Bamboli-Waaren, 92. Bogaclü, 29.
CE

Bani, 83. (roșii), S1. Bogcea, 18.

Basmale, 8, 81, 85. Bof, 41, III,
Bas-vinätori, 40. Boià, 15.
Batiste, 32. Bolt: Dropică, 31. Friguri si ne-
I/

Beslegi, 128, 137, 141, 156. bunic, 21-2, 100. Junghiü, 46.
- Beslict, 89, 91. Lungoare, 107. De mînă. 25, De
IAS

Beslii, 149. (turci), 159. ochi, 108. Piatră, 17. De stomah,

Biberon. V. ploschite. 65. Thermolimico, 22.
Bimbasi, 105. ‘Borangic, 16. '
Binis, 18. _ Boscealic, 24.
Bir, 126, 140, 151, Brasovenie (marfă de), 86.
CU
 RY
188 . TABLA DE LUCRURI

RA
Brăţări, 41. Bumbac, 14, 39, 40, 54, 56, 68,
Brînzi, 170. 81. (cu papură, cret), 83.
Brinisor, 3. — Bumbi, 171. .

LIB
Briü de Constantinopol, 23, Bumbasirl, 44, 157.
Broască de (icr, 42. Burdare, 18.
Broască țestoasă, 37. Burtă (—besici), 61.
Bronstain (coloare), 41. Butcá, 6, 9-11, 16, 27, 32, 42.
Buteluri, 10.

Y
Bucätärese, 29, 42, 77.
Bucätari, 32, .

SIT
Cabarale (—fluturi), 18, 24. . Caranfile (gäräfi), 8
Căciuli, 18,
Cafeà, 17, 33, 36, 75, 89, 134, 152.
Cai, 9, 15, 31, 39, 77, 89, 100,
171-2,
ERCarăte, 3, 5
Cäräusi, 87-9, 93, 132.
Cardamà (sàmînpi), 43.
6, 10, 25, 54-5, 65, 88,

Cărţi, 24, 99. (de biserică), 66. (do-

NIV
Caice, 107. cumente), 3, 105. (de joc), 47.
Calăp (calup), 36. Cartofiol, cartafion (conopidä), 44,
Calarabie, 30, 41, 44. 82. °
Călărași, 164. Carton (=cit), 85.
LU

Căldări, 163. Casa Împărătească, 28. '

Calcască, 68, 70. Cascaval, 5. |
Calfe, 54, 89. Castron, 41.
Cămăraşi, 84-5, 106, 154. Cátane, 146, 171.
RA

Cämäsi, 3, 56. Cätei, 9, 11, 34.

Camerhol, 85. Catergari, 143.
Canafas, 65. Cätuie, 18.
Canapele, 23-4, 128, Cazane, 75.
NT

Canari, 28, 33-4. Ceainic, 16. .

Candel, 3-5, ı1. Ceaiü, 4, 5, 51.
Candelă, $1. Ceam, 42. ^
Cantare, 83.
CE

Ceaprazuri, 24.
Capace (de blánr), 3. (de Panda} 85.. Ceapsă, Sr.
Capelă, 71. Ceară, 37, 53, 163.
Capere, 29-30. Ceasornice, 4-5, 32, 38, 47, 97.8.
Capichihaicle, 1
Ceausf, 14.
I/

Căpitan! (in Ardeal), 4I, 170. (in

Cepe de mare, 48.
fari), 131, | Cerbi, 49.
IAS

Cäpral (=caporal), 110.

CerceY, 92. |
Cäpräritä, 168. Cercevele (gergevele), 41.
Capre, 167. Cetarif, 51, 86
Cară împărătești (în Ardeal), 83. Chebernifä, 97.
Cararabe. V. calarabe, Cheschemet, 105.
CU
 Y
AR
TABLA DE LUCRURI 189

Chirie, chirigii, 124; 159. Copuri, 14, 16, 33, 85. -

IBR
Chiparoz, 18, Cordovane, 3, 85, 90, 116, 131, 133.
Chivere, 835. Cort (=cortel), 6, 7. *

Cini, 49-50, CorturY, 111,

Cintare (măsură), 4t Cosare, 158.
Cotei, 11,

YL
Ciocof, 12, 130. .
Cioculată, 51. e «Craf» (—vagabonzi), 122.
Cipce, 30, 33. Crămatartar, 39.
Cirmuz (cărmez), 88. Creditor, crăditor (stofă), 51, 156, ss.
Cirnatf, 15. Creitari, 36, 39, 59.

SIT
Cislä, 64. . Cremniter (galbeni), 91.
Ciumă, 24, 26, 31-4, 42, II3, ‚on Cripsion, 55.
163, 170. Croazele (—eroisé), 52.
Clacă, 119-20. Croitorese, 98.
Clopote, 3-4, 19, 29, 47.
Cocos de munte, 170.
ER
Crontaleri, 91, 149,
Crumpine (—cartoff), 130.
Cofä, 83. Cucă, 160,
NIV
Cojocari, 89.- Cucuruz, 146,
Comet, 131, Cuie, 97, 162,
Conace, 147. Cuisoare, 81.
Condite, 19. Cunupidă. V, cunupidit.
Conduri, 25.. Cupe, 39.
LU

Confeturi, 19. Curăţenie, 8, »

Conopidii, 36, 44, 56, 74, 82, 113. Cutite, 6, 16, 22, 34, 81, 85.
Contes, 23. | Cutremure, -107,.131, 163.
Copoiasi, 49.
RA

Dascäli, 37 475 64, 745. Dobindä, 49, 91-2.

NT

Dell¥ (turci), 150-1, 153, 156-7. Dodecari, 71, (falsi), 162-3.

Dereclii, 91, 149. Doftorìf, 10, 15, 17, 24-8, 30, 45,
Desagi, 3. 52. (prafuri), 31.
Diaci ardeleni, $3. Dragon, 107, 146.
CE

Diaconi, 167. Duce (monede), 146.

Diademă, 75. Dulcett, 18, 23, 75. (de coarne), 52.
Dijmărit, 49, 91.

E
I/

Eizindariü (monedă), 30.

IAS

F
Fachiol, 8. ' Ferdele, 83, 130.
Farfurii, 6, 7, 18, 28, 41. Fesuri, 134.
Fată in casă, 77. (nemtoaict), 55. Fideä, 19.
CU
 RY
190 . TABLA DE LUCRURI

RA
Fier, 45, 163. (de călcat), 22. (de _ Foltine (flort), 86. ,
. coptüri), 22. (lung si scurt), 93. Fotolii, 77.
Fin, 38, 109, 137, 150, 153. Frätie, 123.

LIB
Firotrop, $5. ‘ . Frine, 10.
Flanel, 168, Frucaralabii, 82.-
Flinte, 31. 2x 1 Frunzisoarä, 14.
Flori, 39. : \ t Frusil (seminturt de), 82.

Y
Floringi, 31, 39, 49-50, 52, 63, 87, Fumärit, 86.
. 146, 172. (de hirtie), 66. . Funduci, 91, «3 -

SIT
Flus (stofă), 16, . r Funduclii, 149. |
Fluturi, 33, 39, 40. : I, 14
Funţi (saü funturi), 3, 5, 10-
FoarfecY (de bärbieri), 81. , 19, 21, 29, 32, 39,40, 54.
Foisoare, 117, Furculite, 22.

ER
NIV
Galbeni, 31, 50, 92, 149, 154. (olan- Ginscä (de piroiü), 42.
desi), 45, 91, 169, (cursul), 71, 92. Giubea, 4, 16, 18.
Gäleatä, 146, Gläjute, 57.
Garduri, 106, Gogost, 83.
Gazde (in Ardeal), 17.
LU

Grădinari, 4-6, 15, 25, 30, 35, 43-4,

Gazetari, 35, 49. E 47, 52-3, 74.
Gazete, 8, 9, 27, 32-3, 35-7, 39, Grămătici, 44.
43, 45-8, 65, 68, 116, 152. Grăunţe, 150,
Geamuri, 41,
RA

Gripsori, 91, 149.

Gevrea, 40, Griie, 123,
Ghencral-comando, 146, Grispan (văpsea), 8.
Gherlanturi (=ghirlande), 51. . Griü (preţul lul), 1
NT

Ghetrucht (stofă), 85. Grosite, gr.

uw t1 t . ta
CE

Hagif, 6. Hinteü, 17.

Haine, 33. Hirtie, 32.
Hambac, 81. Horbote, orbote, 7, 11, 53.
I/

Hames, 82, Hotare, 76.

Hamuri, 14-5, 27-8, 35. Hotărnicii, 99.
IAS

Hanuri, 45.
Hofi, 55, 145.
Hărţi: ale Moldove! si Terit-Romä- Hrisoave, 18.
nesti, 32. A Olteniei, 26-7, Husari, 83, 106-7, 112. _
Hasà, 17. Huzmet, 37.
Havacturi, 149,
CU
 Y
AR
TABLA DE. LUCRURI 191

IBR
Iigaru, 24. V. si iegăru. Inele, 18.
Ibrişim, 81. Îngropare, 169.
IchilicY, or. losaguri, 15.
Icramuri, 152, Iscălituri, 21. (false), 82.

YL
legür, 19. Iscoade, 140. .
Ienicerf, 13. Islice, 18-9,
Ierologhie, 23. Ispravnici, 107,
Ilis (în Ardeal), 83. Iuzluci, 9t.

SIT
Împrumut (cu amanet), 141. Izmene, 3, 16, 25..

Jder, 18. Jugani (cai), 15, 53.

Jimblulite, 31.
ER
NIV
Läcätusi, 21, 39. 128, 142, 144, 162-4, 172. (nem-
Läcräcioarä, 17. festi), 50. (noi), 91. (turcești),
- Lädätuie, 41. 49, 71. °
Lädite, 29. Lină, 86, 92, 107, 139, 146-7.
Lämii, 4, 7. Linari, 13.
LU

|
Lănţişoare, 93. Linguri, 6, 22, 34.
Lintus, 38. Linte (de supă), 81.
Lavantä, 51. Lipcani, 18,
Läzäret, 3, 21, 61, 73, 90, 117, 133, Lipscănie, 86.
RA

139, 159, 161-2, 170. Logofeti de Divan, 37, 113.

Lebadea, 19. Lotärie, 77.
Legători de cărți, 32. Loi, 14.
Legáturi, $6.
NT

Lude, 151,
Legături (de surupătură), 74. Lufä, 114,
Lei, 35, 38, 47, 56, 61-2, 64, 68-9, Luidori, 91,
75. 82, $6, S89, 92, 105, 126, Luminări, 14, 77. (de ceară), 54.
CE

Macaruane, 19, Märgäritare, 5.

Madèle, 46. Märgele, 92.
I/

Madem, 3, 4. Mariasî, 9r.

Mäghiran, 171. Martiusi (flor), S6.
IAS

Mahmudèle, 92, 149. : Masă lescasci, 33.

Mâjări, 22. | Masală, 19, |
Maji, 93. Másari, 23,
: Maltch, 19. . Materie (= stofă), 4.
Mänusi, 3, 4, 8, 33, 81. Mazi, 61. -
CU
 RY
192 TABLA DE LUCRURI :

RA
Mazili, 44. Moară (pictre de), 83.
Melci, 39. Mobile, 17, 55, 76.
Modă, 38. |

LIB
Menzil, 13.
Mese (feţe de), 68. Monedă, 149. (curs), 92, 162.
Mezat, 118. MorcovY, 44.
Micsuncle, 82. Mostrá, 54.
Mici, 170. Mucavà, 85.

Y
Miere, 37, 83- Muşamă, 65.
Migdale, 48. Musetel, 82.

SIT
Minaret, 33. Musicasi, 172.
Mindir, 15. Must (pritocit), 25.
MisirŸ, 91. Mustră, 97.
Mite, 34. Musulin. 32.
Mitropolie (judecată 1a), 29.
ER
NIV
Närämzi, 7. Nisfiele, 91.
Nasturi, 3, 8. , Nucsoará, 14.
Nemest, 30. Nuntă (ospăț de), 29- 30.
NemtestY (haine), 144. Nurcä, 18.
LU

Obline, 18. Olac (cară de), 14.

Obor, 89. . Oratie, 12.
RA

Ocale, 146. Ordie, 112.

Ocnari, 132, 139, 150. Orez de Italia, 14
Vene (darea lor in arendă), 83-4. Orloiü, 21.
OT, 13, 140, 147. Otet, 29.
NT

Oierit, 16, 91.

cos
CE

Pàftilufe, 38: Parcal (fr. Zercal), 85.

Pähare, 8. Pasapoarte, pasus, 90, 153.
Paie de Italia, 71. Pätränjel (= pătrunjel), 44.
Palane, 151. Pene, 18.
I/

Pälärit, 64. - Perne, 29, 65, 168

Pälascä, 19, 83. Perspectiv, 151.
IAS

Paler (praf), 3, 24. Perucä, 50-1, 53-4.

Panduri, 124, 141-3, 145, 147 Perucasi, 50.
Pantofr, 8, 33, 41, SI. Pesmeti, 33, 41, St, 113; 153. (de
Papuci, 168. (de Constantinopel), 9 Braşov), 81.
Päpusèle, 81. Peşti, 100.
CU

Parale, 41, 83, 92, 119, 159. Petaci, 91.

 Y
AR
TABLA DE LUCRURI 193

Petealá, 48. Portari, 16, 105,

IBR
Petire, 45. Portelan, 10,
Pichet (stofă), 56, Portocale, 7.
Pici, 93, 115-6. (de capri), 15, 15. Porumb, 103, 142, 152..
(de oaic), 45. (de urs), 15. Posti, 36, 44-5, 55-9, 82, 110, I2I,
Piepteni, 16, 55. 134, 136, 138, 143, 160, (ru-

YL
Piluri (= pilule), $ | sească), 121. (a Constantinopulei),
Piuză:-de Eperjes, 29. de Linz, 32. 143. (cäpitan de), 48. (cpistat de),
de rufe, 71, 54.
Pircălabi de sat, 167. Postamester, 47, 171-2.

SIT
Piroiü, 42. Portar, 15, 51, 67. (civil), 134
Piscoturf, 10, 14, 21, 41. l'otecasf, 114.
Pistoale, 31. l’otere, 114.
Pituscä, 30. Povodnici, 7.
Piulifä, 22.
Pläicst, 139.
ER
Praf de puscá,
Prăjituri, 42.
19, 24. (paler), 36.

Plapomă, 56. Prepeliţe, 11.

Prezentin, prezintin, 14, 32, 37-8.
NIV
i lastru, 30.
Vloschite de supt, S5. bristavi, 149.
Podari, 159. | | Privigheri, 170,
Poduri, 94, 105, 109-10, 133, 152. Procovet, 85.
PolcovuicT, 33 140 Protopopi, 130.
LU

Policandre, Puhpinter, 169,

Poneiü, 51. Pungi de bani, 27, 84, 124.
Vorci, 4, 5,26, 30, 32, 34, 41,47: 54 7; Purtulan (coloare), 85.
62, 68, 105, 159. (păr de porc), 92. Pustf(puschi), 76, $5. (de vinat), 93.
RA

Rachiü, 75, 147, 163, 168. Rochii, 18.

Ridvane, 7, Rogojină, 139.
NT

Kaft (raht), 17, 23. Rogojioarä, 28.

Ravas de străji, 136. Rum, rum, 28, 51.
Käzboiü de struguri, 63, Rotasi (cai), 27.
CE

Rüzesi, 74. Kozmarin, 5.

Retete, 25-6, 35, 51-2. Kozol (de Breslau), 10, (de F ranja),
Kidichi de lună, 44. 14.
Rif (măsură), 51, 85. Rubiele, 91, 149.
Kobi (rg de), 144. Kuble, 72.
I/

Roc (sămînţă), 43. Rucavete, 69.

IAS

Säftiene, S2. Salahorf, 44.

Saiale, 16. Salam, 14, 37-8.
Sal, 33, 68. Salată, 44.
CU

5216. Vol, VIII, 13

 RY
104 . TABLA DE LUCRURI

RA
Sălături, sălătruri, 25, 43 Sireturi, $6,
Salbă, 4. Sirmä, 24, 39.
Saluri, 151. Sirop, 51. (de lämiie, de migdale), sr.

LIB
Säminfi (felurite), 3, 22, 25, 30, 36-7, Sită, 3.
44, 48-9, 74, S2. (de flor), 86. Slobozie (alcătuire de), 119-20, 126: -7.
Sampanie, SI. Sobe, 82, (de fier), 21.(oarbe), 21.
Samsoni, 40. SocacY, 22.
Sant (pedeapsă), 112. Socäcite, 30-1,

Y
Săpun, 36. Soflan (—sofran), 3, Sr.
Sardele, 30.

SIT
Solnite, 34.
Sare, 75. Spălătoare (nemţoaică), 32.
Sti de capră, 61, 92. Spic (Moare), 86,
Scări de cal, 16. Spinări, 17.
Scăunași, 136.

ER
Spitale, ırı.
Scaune, 23-4, 77, 128.
Spiteri, 31, 48, 137.
Scoli de sat, 31. Spiferie, 25.
Scortisoarä, 14, 45. (unt de), 7. Stafide, 5.
NIV
Scufä, 51. Stainvain, 29.
Sculisoare, 45. Stamboli, 91.
Scumpic, 157. Steaguri, 136.
Sea, 16. Sticlă, 100,
Seice, 108, vaz,
LU

Sticlisoarä, 5.
Sclari, 98, 167. Stobor, 151.
Selinä, 44, S2, 113.
Stocaturi, 16.
Sepet, 2r. Strecurätoare, 17.
Sepetel, 15.
RA

Ștrimfi, 25, 33, 85.

Servete, 6, 33, 68.
Stuc, 85.
Sfant, 92.
Studenţi în străinătate, 139. (pentru
Sfantih, 36. medicină), 44. (in Sibiiù), 63, 66.
Sfesnice, 4, 12, 14, 17, 23, 34 41, 53°
NT

(în Viena), 154.

Sfisgolt, $5.
Subä, 118.
Siftuh, $5.
Sucitură, 55. . —
Silitră, 41,
Suh (Schuh), 33.
CE

Tabac, 32, 116, 181, (de Pesta), 110,

Tapet, 70.
Täbäcarf, S2,
Tas, 17.
I/

Tabaci, 13, 116,

Techint, 91, 97.
Tăbăcie, 107.
Tefeà, 7, 85.
IAS

‘ Tacîmuri (—servicii), 86.

Telatin, 32, 68.
Taere, S1.
Telegari, 11, 14, 30- I, 35, 37, 53, 62
Taihnunguri, 69. Teler (telinä), 41.
Talere si talerf, 3, 10, 41, 133, 154.
Tenechea, Sr.
(cu gripsori), 61,
Tenechelii, 34.
CU
 Y
AR
TABLA DE LUCRURI 195

Te;äli, 24. Topuri, 32.

IBR
Tilipan (lalea), S6. Toväräsii de negor. 3.
Timarî, 87. Traiste, 10,
‘Timpla, 16. “rată, 56.
Tiparoji (flori), S6. Triminic, 69.
Tipsii, 3, 10, 28, Sr. Tropiuri (marfa), 85.

YL
Tipsioare, 23. Tufeccii, 40.
Tirighic, 29. Tulipan, 171.
Tiriplic, 39. Tulumbe, 75.
Toal*, 144. Tulus (tuzluch), $1.

SIT
Toc, 16. Tunsurä, 13.
“Tocuri, $5. Tutun, 18, 24.
Tol, 29. Tutunärit, 91.

Ulec, 31.
ER Unt, 5, 152. (de anison), 5.
Uleiü, 16, Ss. Urcioare, 39.
Umbrelă, 51, 54, $5. Uruială de porumb, 38.
NIV
Undelemn, 10. (de Franţa), 30. (de Uscături (mîncare), 29.
Luca), 29. (de Proventa), 14.

Vaccină, 72. | (de Brabant), 10. (de Drăgășani),

LU

Vamă, 39, S2-4, 89, 133, 146-7, 51, 57, 65. (de Frontignac), 8,
159-60. (a bältilor), 31. 10, (de Pesta), 43. (de Rin), 14,
Vames-Mare, 84. 29. (de Spania), 30. (de Tokaj,
Varză nemţească, 44. (roşie), 44. Ausbruch), 10, 14-5, 21, 29, 30,
RA

Vătaşi, 105. 34. (de ţară), 24.

Vedre, 49. Vinärieiü, 49, 91.
Vermiä, 32. Vinätori, 31.
Vite, 92, 159. («de vacă»), 61.
NT

verzi, 44.
Vieri si vitasí, 57. Vizitii, 103.
Vinuri, 49, 61-2, 68, 71, 82-3, 113, Volintiri, 106-7, 1C9-10.
144, 147, 150, 163. (muscat), 7, Vrabeti, 36.
CE

14. (vechiü), 49. (de Ardeal), 33.

Zagaa, 18. Zarfuri, 22.

Zahir, 33, 36, 48, 81, 152. (cutie Zăvozi de Viena, IO.
I/

de), 16. Zivor, 42.

Zaherea, 16, 105, 107, 113, 131-2, Zeciuială, 167.
IAS

137, 140, 145, 15C-2, 164. Zgripjori, 92.

Zaharicale, 29. Zidari, 168.
Zambile, 91. Zloti, 39. 51, 81, 167.
Zapcif, 134, 141, 145. Zmulturi, 13.
Zarafi, 38, 134. Zugravi și zugrăveală, 7-8, 16, 169.
CU
 RY
RA
Y LIB
ONOMASTIC.

SIT
Alaman, 168,
Aldea, 87. ER
Anastasiu,
Anisca, 105,
56.
NIV
Badiul, S7. Bede, 85.
Bäjoiü, 32-3. Bläslav, 167.
Balea (doftoroaie), 87. Bontea, 52.
LU

Eïluti. V. Teisanu. Buima, S7.

Calca, 167. Coman, $5.

RA

Caradima, 59. Comänel, 170.

Cherata, 21, 38. Cornea, 82.
Cipico, 167. Cosärinä, 105.
Ciupec, 64. Coscä, SI,
NT

Cocca, 115-6,
Covăţică, 82.
Coles, 87.
CE

Dan, 171.
Dragobete, 141.
Done, 57.
Dragu, 167,
I/

Flora, 167.
Fotescu, 4.
IAS

Folcálue, 5.
—— 9

Giurea, $7.
Greghi, 167.
Grecu, 171.
CU
 Y
AR
ONOMASTIC

IBR
Iluzariü, 171.

i
Ierpalie, 105. Iraca, 167.

YL
Iova, 105. Iuga, 87.

J
Juga, 131... '

SIT
M
Mändita, 33. Märica, 167.
Maniü, 168. Mit, 168.

Naciu, 131.
N ER
Nedelea, 168,
Naum, 115. Nenul, 82.
NIV
NedelcovicY, 93. Nichitoaia, t15..

o
Ocnaru, 14, 16. | Odor, 93.

p
LU

Păvel, 3. Pihtu, 51-2,

Peptinariü, 39. l’odescul, 3, 167.

R
RA

Rosianu, 3.

S
NT

Sändrut, 87. Sfetco, 167.

Serb, 87. Sora, 168,
Serpelie, 87. Stireciü, 85.
CE

T
Tănăsuică, 39. "Todorcea, 119,
Tipeiü, $7. Tolea, 54, 87.
Tirca, 115, Tudura, 168,
I/

Tirca, 141,

U
IAS

Udra, 167.
V

Vizastra, 63.
CU
 RY
RA
Y LIB
SIT
Acatastasie, 113. '
ER
Artic (articuri=articol,
Ascherlii, 154.
articole), 92.
|
Adetoriii (=dator), 138.
NIV
Aină (=haini), 29. - Ataxie (—ncorinduialä), 22.
Aliverdisi (a), 35. Atisoarä, 50.
Anfirăr (=Anführer), 142. Avantgardä, 134.
Apostat, 146. Avanterui (a), 168.
LU

Arcà, 162,

Bapatel, 17, 44. Bolte = prăvălii), 17.

RA

Basca, 150, Botifä, 75.

Batalionurf, 112-3. Botul piciÿ, 15.
Berberlic, 16.
NT

Canarlü, 16. Comisie, 172,

Cănţălărie, 160, Comision, 162.
CE

Cápital, 45. Conditione, conditicane, 19, 84.

Casarmá, 149. Contilium, 88.
Cataon, 171. Copie, 20, 131.
Caţaonă, 171. Copturä, 10, 30.
I/

Caution, 84, 151. Cordon, 134.

Chesaricesc, -cascä, 27, | Coronä, 10.
IAS

Chesarul, 25, Costiri, 9.

Chesat, 160. Covercif, 108.
Chisbasana, 143. Coviltir, 65.
Cilibiü, 9. Crases (4p&ctc), 9r.
Cocon, 35. Cusur (==rest), 41.
CU

Comando, 134.
 Y
ie
j Biblioises Unlvereltäiif te tt
u
LATE

AR
LEXIC 199
Eh Pt

IBR
Oe

Damă, 34, 49, 69. | | Doalctä, 55.

NEE

Declărălui (a), 143. DocumenturY, 172.

nn

Delicat, 69. Duhomnic, 17.

erret

Discolie, 135. Duziuă; I9.

Im

YL
Emberdefsi (a), 71. Englengeà, englingeà, 9, 131.

SIT
Embericlisi (a), 58. Esentic, 45.
Embodisi (a), 46.

Familie,
Figuri,
117,
74.
133. ER Formă, 19.
Fraicorp, 110-1.
Fino, 14. Furmá, 18. |
Foläsa (a sc), 6.
NIV

Ghinărăleasă, 18. Gobearnic, 82.

LU

Ghinărariii, 19. Gubirnatorita, 17.

Hacarcturi, 39. Halea, 7, 13.

RA

Hagias, 30. Harciü, 83.

Hagură, 163. Hart, 162.
Halaiü, 149. Hausbrif, 84.
Hurda-burda, 83.
NT

Halbmond, 134.

Interisi (a — a interesa), 143.

CE

{mputera (a), S6.

Înclinat, 65. Ipsilandioti, 143.
Insî, 137, 140, 142. Istina, 103,
Instantie, 160. Izbrăni (a), 56.
I/

J .

Jugrăveală, 16.
IAS

L
: Lele (= soră), 26, $7. Luxus, $9.
Loagăr, $5, 112. |
CU
 RY
200 -

RA
Madamă, 52. Militari, 112.
Magazin, 42. Minotari, 107.

LIB
Mägäzie, S5. Minzi (a se), 172.
Mamuzel, 49. Molifsi (a), 162.
Mansup, 114. Monedă, $9.
Masirlui, masirui, marsälui (a), 109, Mortificălui (a), 82.
Mumbac (—bumbac), 41.

Y
112, 134.
Mebele, 135. Munition, 134. |

SIT
Meditin, 172. Musică, 163.
Mehmezi, 163. Musiù, 62,

Naimod, 9, 14.
Nazar, 123. ER
Notă,
Novine
34, 129.
(=stiri), 90,
|
143.
NIV

Ocazion, 64, 150, 158. Orbiciune, 171.

Omilincios (umilit), 89. Ostcia (a sc), 26.
Omur, 12, Otar, 105,
LU

Orajei (==oratic), 20. Oţomani, 58.

Pochimen (=ipochimen), 52.

RA

Paiă, 12, .
Parachinisi (a), 44, 131. Politicä, 123. '
Paraxine, 131. Pomusor, 14.
Parola, 42, Portioane, 15, 26.
NT

Parolist, 24. Präpäd, 118,

Pasaj, 142 Preveleghiu, 18.
Pästraritä, 17. Printip, 84. +
Patrido, 136. Printipal, 145.
CE

Patrie, 141. — ‘Pritoci (a), 51.

Patrolă, 107. Proclematioane, 134.
Periclisi (a=a empericlisi), 129. Prodosi (a), 142.
Pericol, 18. Proftaxi, proftasi (a), 63, 129,
I/

Periergös, 143. 154. |

Person, persoane, personii, 6. Pronomii, 21. '
IAS

Pihotä, 109. Protes, 143

Piscupie, 115, Provalisi (a), 75.
Plasă, 145. Purjione, 109.
Poblicului, poblitarlui (a=a publică),
19, 137.
CU
 Y
AR
LEXIC

IBR
Räbeliasi, rebeliasf, 143, 147. Regularisi (a), 159.
Raritet, 14. Resmea, 17.
Rästicnire, 115. Respetie, 115,
Răţătă, 25. Retet, 26.

YL
Răzvlătire, 116. Revoluţie, 135.
Rebelion, 59. Revolution, 160.
Regeà, 156. Roafătă, 171.
Reghement, 108, Rol, 69.

SIT
Sahtisi (a), 139. Speculation, 164.
Sarmit,
Sart,
Särvitia,
12.
110.

15.
ER
Speţies, 91.
Șpioni, spioni, 112,
Spudaxi (a), 44.
|
116,

Sentement, 172. Steab (Sta), 17.

NIV
Servis (service), 10. Stenahorisi (a), 58.
Simberi (a), 111. Stilstant, 20.
Singeplü, 55. Strapatie, 22.
Soldati, 109. Stuc, 61.
LU

Tabana, 129, 131. Tevaturä, 17.

Tatarf, 155. Titlu, 12,
RA

Tefaric, 170. Turuuglü, 23.

Teneulet, 18. Tutun, 85.

U
NT

Urdinar,

V
CE

Vaperuri, 56. Visitä, 73, 133, 135-6, 172.

Varos, 110, Volos, 82,
N
I/

Zaif, 69. Zariflle, 46. |

Zalisi (a), 136. | Zbredui(a) (= a zmeredui), 31.
IAS

Zarif, 18, 21, 38, 41, 51-2, 56.

CU

$216, Vol. VIII, 13°

 RY
RA
Y LIB
SIT
INDREPTARI.

N
ER
16, r. 1 de jos ceteste: «copila», pentru «copilu».
. 33, n° 165, cetește: «minavet», pentru «minaret»,
. .47, n° 280, ceteste : «cere», pentru «arc».
NIV
48, n? 290, rîndul 7 de jos, ceteste : «dum[isa]le» pentru edum[ita]le».
. 68, n° 452, ceteste: «1823», pentru «1822».
" 121, r. 3 de sus, suprimă odată «punc», iar la capul rindului, ce-
teste: «la» pentru «al»,
P. 127, t. 3 de sus, cetește: «vol», pentru enol»,
LU

P. 130, n° 182, ceteste: «Stan Popovici», pentru «Stan Petrovici»

RA
NT
CE
I/
IAS
CU
 Y
AR
IBR
YL
SIT
TABLA DE MATERII

I. Serisori de boieri . 2 0 . 0 0 0
ER
. . ee.
Pag.

I
II. Scrisori de negustori . 79
NIV
Ill. Scrisori de străini. .. 95

IV. Scrisori istorice. . . ..103

Tablele è ses e.c]
se + 174
LU
RA
NT
CE
I/
IAS
CU
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
AR
STUDI ȘI DOCUMENTE -

IBR
CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMINILOR

YL
SIT
IX.

POVESTIRI, SCRISORI ȘI CRONICI ER

|. Citeva scrisori si acte din Museul ardelean de la Cluj.
NIV
|. Cronica sederiT în Bender a lui Carol al XIl-lea, Regele Sucdiel, de Alexandru Amira.
HI. Expediţiile rominesti din 1663-4 şi 1672-8,
cu prilejul descoperirii de scrisori nouă din Museul ardelean de la Cluj.
LU

IV. Încă două povestiri romăneşti.

DE

N. IORGA
RA

PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

NT
CE

EDITURA MINISTERIULUI DE INSTRUCȚIE

I/
IAS

BUCUREȘTI
Stabilimentul grafic I. V. SOCECU, Strada Borzei, 59
19053
CU
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
AR
STUDI ŞI DOCUMENTE

IBR
'
CU PRIVIRE LA. -

YL
s

ISTORIA ROMINILOR

SIT
IX.
ER
POVESTIRI, SCRISORI ȘI CRONICI
NIV
I. Citeva scrisori şi acte din Muscul ardelean de la Cluj.

|. Cronica şederii în Bender a lui Carol al XII-lea, Regele Suediei, de Alexandru Amira.

WI. Expedigiile romăneşti din 1663-4 şi 1672-8,

cu prilejul descoperirii de scrisori nouă din Museul ardelean de la Cluj.

LU

IV. Încă două povestiri româneşti,

DE
RA

N. IORGA
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
NT
CE

EDITURA MINISTERIULUI DE INSTRUCȚIE

I/
IAS

| BUCUREȘTI
Stabilimentul grafic I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59
-——
— i
CU
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
AR
IBR
YL
SIT
ER
STUDII SI DOCUMENTE
NIV

VU PRIVIRE LA ISTORIA ROMÂNILOR

LU

IX
RA
NT
CE
I/
IAS
CU
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
AR
IBR
YL
SIT
ER
NIV

I.
LU

CITEVA SCRISORI SI ACTE DIN MUSEUL

ARDELEAN DE LA CLUJ.
RA
NT
CE
I/
IAS
CU

74842, Vol. IX. 1

CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y LIB
RA
RY
 Y
AR
IBR
YL
Intr'o călătorie la Cluj, d. I. Bianu a
găsit, în Biblioteca

SIT
Museului Ardelean din acest oraş,
încă un număr de scrisori
şi acte romănești sau privitoare la
istoria Rominilor1. Ca şi
acelea pe care le-am tipărit, după originalele aflätoare
in
Arch. Statului din Budapesta, in
volumul IV al acestei co-
lecții, ca si altele pe care d. Hasdeii ER le-a dat după origina-
lele ce se pästraü în Biblioteca Batthyäni
din Alba-Iulia si
care astizi nu se
NIV
mai pot găsi acolo, ele fäccaü parte din
vechea Archivă a principilor Ardealului, care n'a fost bine
conservată de noua stăpinire germană si s'a împrăștiat deci
în toate părţile. Ni mat păstrează oare viitorul norocul unei
LU

astfel de descoperiri, se vor mai găsi prin vre-un

colt ardelean

^
rävase de-ale Domnilor şi boierilor nostri către «Craiul», mai
puternic, de peste munţi, cărți pentru trece
rea solilor purtind'
pecetea mică, a Moldovei saü
RA

a Țerii-Romăneşti, ori . chiar,

ca în împrejurarea de faţă, rămășițe scrise ale scurtei stä-
piniri în Ardeal a lui Mihaï Viteazul? O afirmație ar fi prea
îndrăzneață, o tägäduire ar putea
NT

fi dezmintitä de o întim-
plare prielnică.
|
Cind se gäsesc, astfel de scrise sînt prea însemnate ca
să stea netipärite, în colecția de fotografii
CE

saü de copii ale.

unci biblioteci. Intrebuintez deci frumoasele
reproduceri foto-
grafice pe care le are astăzi Academia
după documentele
acum descoperite, si le. infätisez,
cu lămuririle de nevoie,
I/

cetitorilor cărora li plac faptele si

limba trecutului.
IAS

! Documentele slavone din accastä Dibliot

ecă, le-am analisat în notele la
ediția mea din Cronica lui Constantin Căpita
nul (București, 1902); v. p. 49
nota 4, p. 66 nota 3,
CU
 RY
RA
Y LIB
I.

SIT
arab 2
O scrisoare a lui Matei Bas
I, principele . Arde alul ui,
către Gheorghe Rakoczy
în Domnie a lui Matei.
cu lămuriri asupra venirii

In 1630-2. Matei Basarab era prib

eag in Ardel, un Agä
a Grecului de pe tronul
ER
muntcan fugar, carc uneltia împotriv
NIV
astfel o nouă Domnie ro-
muntean, Leon-Vodä, şi pregătia
de pribegie si apui a lui
máneascá, — intäiü a unui tovarăș
|
însuși.
vechiü, un stringätor
20 Octombre 1630, după calendariul
LU

Ta
că la 18 sara Aslan Vor-
de dari vestia boierului de care atirna
Agă «treceaă la munte»
x

nicul, Gorgan Spătarul si Matei fost

jiiană a Carpaţilor, la
şi-şi făcuse tabăra lingă trecătoarea
RA

lunii, ei se adunaseră şi alcătui:

Vilcan. Încă de la 17.ale
care nu putea fi lesne oprită în loc.
seră oastea de fugari,
domnești în ziua de 19: ei fură
Aceasta o văzură dregătorii
ură «plaiul» indreptindu-se spre
NT

puşi pe fugă şi răsculații trec

Haţeg 1.
citva timp si in- oastea luf Rákóczy, principele
Ei stătură
CE

care se lupta pe atunci. cu Imperialii, şi Cronica

Ardealului,
slujbă dreaptă cînd
“Perii spune că Matei i-a «făcut multă
. Un amănunţit po-
ati venit Neamţii asupra lui la locaia»?
această vreme, Kraus, arată cá pri-
vestitor ardelean din
I/

mutlă vreme în Haţeg chiar, şi în Sighi-

begii aü locuit mai
IAS

pp. 19-20 CU Cronica Terii, in

| Cf. scrisoarea din Séudir și doc, IV,
; SzudiT
ura luf Matei in April precedent
Magazinul istorie, YV, p. 311. Iscälit
doc, V,zin,pe AA, N° 13.
oo.
si
Walachey, I
~

5,

Engel, „Venere Geschichte der

Le, p. 35. V. si
3 ‚Maga
CU

p. 285.
 Y
AR
CITEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ i)

soara!. Găzduitorul si sprijinitorul lor era contele, «groful»

IBR
David Zólyomi, înrudit cu familia princiară a Bethlenilor si
el însuşi concurent al lui Rákóczy pentru stăpînirea asupra
Ardealului. Acest neam era, de alminterea, si în legături de
înrudire cu Romiîniî, căci la 1622 Gavril Movilă, fost Domn

YL
al Terif-Romänesti, si el pribeag în Ardeal, luase pe Elisa- .
beta Zölyomi de Albes,. văduva lui Mihai Imreffy ?.
În 1631 stăteau astfel împreună, in acest sigur adăpost, Aslan,
privit— fiindcă era nepotul lui Petru- Vodă Șchiopul — ca frun-

SIT
tașul fugarilor şi viitorul lor Voevod, Gorgan, care nu era Mare-
Spătar sai căpetenie a ostirilor teri, ci Spătar de a doua
treaptă, Matef si un număr de boieri mat mici, mai ales sluj-
basi de oaste, pe cari-i vor fi cistigat pentru fugă Matei si
gan?. Fi n'aveaü alt gind decit să se întoarcă innarmati,
ER Gor-.
adu-
cînd cu ei luptători ardeleni luaţi în leafä, să «scoată pe Greci
NIV

si dușmanii nostri carii au spart casele nostre» si. să puie

în locul acelui Grec Leon — căruia poporul îi zicea Vodă
Alion* — un «Domn de fari», din mijlocul lor. Neavind
bani, ci făgăduiră insemnata sumă de 2.000 galbeni ungu-
LU

resti unui «jupin Cristeg», Paul Keresztessy, al cäruï rost. nu

e cunoscut in alt chip, dacă cl va izbuti să le «facă cale să |
meargem în tara noasırä»”
RA

Leon-Vodä nu era bucuros de räzboiü, nici de tinguiri la

Poartă, pe care, de o potrivă, i le pregätiaü aceşti duşmani
fără astimpär. El voi să stea la invoialá cu dinsiï. De trei ori
NT

trimese soli la dinşii, cu scrisori de fägäduialä şi de 'asigu-

rare; dar ele nu prinserä. În Maii ajunseră la Brașov epis-
copul de Rimnic, Teofil, şi cel d'intáiü dintre boierii rămași
CE

“1 Ed. în Zontes rerum austriacarum, Scriptores ; 1, p. 113. Cf. Cron. "erit,

1. e si Sirbu, A/ateiri- Vodă Bastrabds auswärtige Besichungen, Leipzig,
1899, p. 11. |
I/

-2 Iorga, Documentele Bistrifer, I, p. XCUL.

* Studit si doc, IV, p. 103. În 1629, fiind Domn Alexandru Iliaș încă,
IAS

Mare-Spätar era tot Mihu. |

* “Tocilescu, în Analele Academier Romine, VINI, p. 199.
5 Studir si doc., IV, p. 103.
6 Pentru care v, Studir si doc., V, p. 629.
CU
 RY
6 ° O SCRISOARE A LU! MATE! BASARAB

RA
în jurul lui Vodă: Hrizea. Vornicul, un puternic boier, care
se innältase mai ales prin sprijinul lui Radu Mihnea!. Vor-
și un dar de cai-- care nu

LIB
nicul muntean aducea cu'dînsùl
era ncobisnuit în legăturile de atunci dintre Tara-Románcascá
şi Ardeal— pentru Rákóczy, care avea în minile sale cheile
de la tainita pribegilor. În dimineaţa zilei de 26 Iunie, Hrizea
era înnapoi la Braşov, dar el.nu putu da altă ştire decît tot

Y
cea veche, că pribegii nu voiesc a se întoarce, cu nici-un pret?.

SIT
Pe atunci era obiceiul că mari hotärfri politice se luaü la
serbärile casnice ale Domnului. In Iulie, Leon cäsätori pe
sora sa cu Banul Boul, un Moldovean adus, de sigur, de

către Radu
două terile:
Mihnea,
la
un om al lor, cu daruri 5. Încă din
!%:5 ale lunii ER
care a stäpinit de mai multe ori în amin-
Sibiienii
această
trimeteaü
zi de
la Bucureşti
15 după calen-
dariul vechii, Domnul străin. alcătuise un act prin care sc
NIV
dădea terii asigurarea că, de acum înnainte, in boicrie, in
Biscrică, în stringerea dărilor, ea nu va mai avea să pătimească
pe urma Grecilor, de cari se plingeaü atita fugarii. Sfetnici,
LU

mari si mici, din toată tara fuseseră strînsi pentru a cunoaşte

şi întări aceste măsuri. Ele nu fură pecetluite si trimese, în
multe copii, la toate stările si în toate Ținuturile, decit peste
RA

o săptămînă, la 23 st. v.!.

La această dată, Hrizea se întorsese de mult, și Leon
voiă, prin hotărirea lui neașteptată, să tragă toată dreptatea,
si credința de partea lui, asteptindu-se la o încăie:
NT

iubirea
rare cu pribegii ncînduplecați. . Totuşi, el nu încetă cu stă-
ruintile pe lîngă dînsiï. La 1-iü, la 31 Iulie întîlnim oameni
CE

de-ai lui cari se.întorc prin Braşov de la Curtea lui Rikoczy 5

V., pentru Ilrizea, Literatura si arta romînă, IV, pp. 401-2

* Torga, Socotelile Brasovulut, la acest an (si in ala. le, Rom. XXI).
I/

x Socotelile Sibiiulur (si în An, Ac. Kom. XXI). n

4 V. Studir si doc., IV, pp. CLXIV-v. O formă a actului poartă data : de
«1$ —> (= Iulie), cealaltă are data întreagă de «23 lulic». — De fapt plecară
IAS

din Divan cipfva Greci, ca lanachi Vistierul și Alexandri Postelnicul. Pe vremea

fugii bocrilor era aproape cu totul alt Divan: Vlad se alli ca Logofit, Mușat
Stolnic, Vasile ca Păharnic (doc. din 13 April 1630; colecţia Gr. P. Olinescu)
Ci. Studir si doe, V, p. 441. |
5 Socotelile Brașovului.
CU
 Y
AR
CÎTEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ

-1
Pe calea Vilcanului, el trimese pe același timp alti oameni

IBR
domnești cu vorbe de împăcare pe buze: Radul din Desa şi
Stanciul din Deleaga, unul Logofăt, altul Postelnic, din rin-
durile boierinasilor. Îi intimpinà însă la Tirgu-fiiului avan.
garda, szräjile vräjmasilor Domnului lor. În. fruntea uneï mici

YL
ostir venia Matei pe valea îngustă a Jiiului, pe care Leon
n'avuse grija să o păzească. Ostenif sai erai culeşi din păr-
tile Hațegului si Huniedoarei, vechi Tinuturi de Romini räz-

SIT
boinici, cari se vor fi lăsat ispititi fără greutate a purta răz-
boii pentru un Domn romîn împotriva «Grecilor» 1. Mihai Spă-
tarul din Coțofeni, pe care, ajungînd Domn, Matei și-l făcu
boier din Sfat si Stolnic?, şi Păharnicul Barbu Brădescul, un

poate o rudă
ER
Oltean, fiul lui Preda şi— dacă sc tine samă de aceste nume —
a Brincovenilor, dintre cari făcea parte si Mater,
care era fiul Danciului din Brincovenii Oltului?. Roşii din
NIV

Banat, sătenii scutiți de bir cari luptau în dulame roșii, pri-

miră cu bucurie pe năvălitori şi-i încunjurară, gata de luptă.
În Divanul cel noii al lui Leon se aflaù în August 1631, cînd
LU

porțile pribegiei se deschideaü pentru dușmanii Grecilor, boieri

cunoscuţi şi bogați. Lîngă Hrizca stătea Logofătul Papa Gre-
ceanu, din satul Greci, fiul lui Preda şi al Floricăt lui Mihai
Viteazul, Vistierul Dumitrașco, începătorul neamului Dudesti-
RA

lor, Stolnicul Gheorghe, Comisul Buzinca, Păharnicul Ne-

delco, din Boteni, Postelnicul Dumitrașco, toti boieri din nea-
muri mai putin vestite, si, în sfirsit, Spătarul Mihu. Acesta
NT

din urmă era mina dreaptă a Domnului: Romin, dar ştiind

grecește, in care limbă era si deprins să se iscălească, el
își începuse cariera supt Radu Mihnea, care-l puse în fruntea
CE

oştii ce, trimese în Ungaria împotriva Imperialilor la 1623.

Aici el se dovedi «răii războinic», cu toată innältimea si chi-
posia sa de strașnic ostaș. Totuşi el fu păstrat și de Radu
și de fiul acestuia, Alexandru. Coconul, şi chiar de Domnul
I/
IAS

1 Memoriile lur Kemény (o traducere parțială românească a dat-o Neagoe

Popea, Bucuresti, 1900; v. p. 25).
3 V. Studir si doc, V, p. 442, No. 15.
3 Studi? si doc, V, p. 20, nota 2.
CU
 RY
. 0 SCRISOARE A LUI MATEÏ BASARAB
8

RA
pe care-l înlocui apoi Leon. El se
rival, Alexandru Ilias,
Terit-Románesti!.
infätisa astfel ca marele om de oaste al
impotriva boierilor
. Mihu porni deci cu străjile lui Leon

LIB
să li taie vadul,
răsculați, cari se coboriaü pe Olt; el ieși
dar fu invins la satul Ungureni, în judeţul Romanați, asa de
tă în-
tare, «cit de abia scăpă şi el». Aflind despre aceas
jdie şi el
Leon își socoti Scaunul Domnesc în prime

Y
fringere,
a, Victo ria?, si jupän esele
adăposti la Giurgiu pe Doamnă-s

SIT
, cari venia i pe supt
boierilor. Apoi el ieși înaintea pribegilor
cenii -dom-
muscele, pănă la satul Prisicenii, ziși astăzi Prisi
însă că mar
nesti, în Ilfov, pe valea Sabarului. I se păru
astfel tăbări în

ER
avea nici în acest loc sorti de biruintä, şi
ul cel mare de negot ce
margenea. Bucureştilor, lingă drum
ducea la Dunăre, «din jos de mănăstirea lui Dan Vistierul» 5,
aici însă nu se ciocnirä ostile, ci mult
NIV
adecă de Mărcuţa. Nici
supra
mai sus, pe Dîmbovita, supt dealul lui Mihai- Vodă, «de-a
Cronica Terii, si anume tocmai pe acel loc din
viilor», zice
oasă
curtea bisericii Slobozia, unde şi astăzi se înnaltà o frum
LU

de piatră prin care se povestește biruința lui Leoni.

cruce
Locul era atunci afară din Bucureşti: de o parte, stäpinia

LV, Studit ji doc, V, p. 438 şi urm. Cf. vol. LV, p. CL. |

RA

ale mele /nseripfir din bisericile Romänict, p. 97, minăstirea Viforita.

2 V.
Dan
3 Cronica Jerit are, din greșeală, «Pană Vistierul». Asupra ctitoriei lui
Vistierul la Märcufa, v. Zrseridfüile mele, pp. 93-4, cap. Märcuta. Constantin
NT

Căpitanul explică greşit (p. 113): «care acum it zic Sfinta Ecaterina». Faptul
Teri, si de
că greșeala a putut.să se afle in Ludescu, compilatorul Cronicii
Constantin Căpitanul, arată că cel d'intáiü a copiat numai,
aici să treacă în
pentru aceste împrejurări, o cronică mai veche.
CE

în Socotelile Brașovului, la acest ani reproducție fototipică,

* Inscriptia,
în Ionnescu Gion, /sforia Bucureștilor, p. 63: cf. V. V. Năsturel, în Voua
Revistă Romind,.n! de pe 1! Maiü 1900.
Leon-Vodä vorbește călătorului suedes Paul Strassburgh despre
În 1632
I/

arătind cu mina, la primblare, si locul unde ca se petrecuse:

această luptă,
«De subditorum perversitate et malitia pronisque ad seditionem animis gra-
IAS

viter conquerebatur, et non ita pridem iusto a se praelio superatos rebellium

praecipuos monebat, ea ipsa via qua progredicbamur, iuxta urbem Bukarest,
locum pugnae, caesorum tumulos ct erectas in victoriae signum cruces manu
V. AL Szilágyi, Georg Räköesy I. im dreissigjährigen Ariege,
sua ostendens»,
Budapesta, 18835, saii Cipariu, Archiva, l. p. 15.
CU
 Y
errs &
i
d
3
ill: asf
end

AR
CITEVA SCRISORI St ACTE DIN CLUJ | 9
xt
Università

mănăstirea lui Mihai Viteazul, iar mai departe se vedea cul-

IBR
mea împădurită pe care n’o împodobia încă zidirea Mitropo-
liei, pe cînd, si mai încolo, cetatea lui Sinan-Pasa, palauga
| Biblioteca

din 1595, încunjura clădirea, de curind innoitä, a mănăstirii

lui Radu-Vodă Mihnea!. |

YL
Lupta se dădu într'o zi de Marti, la 23 August 1631 după
stilul vechiii, într'o caldă, toropitoare zi din toiul verii. Dom-
nul birui, cum nu se aştepta singur. Dusmanif sai fugirà

SIT
innapoï către Olt, știind bine că nu vor întîmpina nici-o pic-
decă în cale. Unii dintre dînsif rămaseră însă în mînile Dom-
nului; Leon-Vodä nu crutà pe boicrinasi, cari maveaii rude
mari să stăruic, saii pe cutare boier prea tare apăsat de
păcatele lui. Adam Banul,
ER
care se intilneste cel din urmă în
fägäduiala pribegilor către «jupinul Cresteş», își pierdu capul,
ca si ginerele lui Mihai Viteazul, Preda Greceanu, al cărui
NIV

sălaş de moșie era de tot aproape lingă cimpul de bätac.

Un Armas trădător fu suit in fapä. Patruzeci de «Unguri»
merserá la Poartă ca să arăte Turcilor ce viteaz e beiul de
LU

la București. Preda, fiul lui David din Brincoveni, frate al

lui Matei, şi Radu de la Desa, care, tot sfătuind pe pribegi,
rămăsese în mijlocul lor, igi răscumpărară cu bani multi viata?.
Boul şi Nedelcu se luaseră după fugari. Aceştia crai Matci,
RA

Gorgan — Aslan Vorniculnu cra deci printre ci —, Slugerul

Dumitru Filisanul, Barbu Brädescu, Spătarul Mihai si Slu-
gerul Petru si, in sfirsit, un “Teodosie Spătarul, nepotul
NT

Spătarului Leca, însemnat boier de neam, care se adăusese

la pribegi în timpul năvălirilor. Ei nu fură ajunși pănă nu-i
cuprinse în .negrelc-i ziduri dărăpănate Tismana, vechea mä-
CE

năstire din veacul al XIV“, dreasă și împodobită de Radu

Paisie. “Trei zile fluturarä steagurile si improscarà sinctele
în jurul Tismanei, supt munte, prin cărările codrilor deşi. Dar
I/

nu se găsi mijlocul de a pătrunde de-asupra stincii. Oamenii

domnești se intoarserä, prădind fără milă tara Oltului, care
IAS

primise bine şi ajutase pe năvălitori. lar învinşii de la Bu-

IV, Staaır si doc, V. p. 704.

2 Cronica ‘Teri.
CU
 Y
AR
© SCRISOARE A LUÍ MATEI BASARAB
10

Tismana, şi, netul:

curesti trecură plaiul Izvarnei, .chiar lîngă

IBR
l 1. O nouă ceată
burati de nimeni, ajunseră iarăşi în Ardea
Ghiorma, care fü
de slujitori, avind în fruntea sa pe Căpitanul
lui Matei, nu-i
urmaşul
Mare-Ban, supt Constantin-Vodä Serban,
fiul lui Stoi-

YL
mal găsi în ţară, Boierul din Izvarna, Stoica, poate
li arătas e calea mintuirii.
chitä, luptătorul lui Mihai Viteazul,
El nu uită să se
Acum Leon se putea odihni în Scaun.
ieșire ce se
_plingä în Ardeal pentru adăpostul si voia de

SIT
plingeri se
dăduse lui Matei şi Gorgan. Se pare chiar că
făcură şi la Poartă, căci Trimesul muntean.ce sosi în Braşov
Dar, pe
la 22 Septembre era întovărășit de «zece Turci».
lingă aceasta, era vorba iarăşi de împăcarea
biruitor o doria din toată inima ?.
pe care bietul

ce
ER
În Februar 1632 Leon ridica o cruce de-asupra bolții
NIV
Peste
cuprindea oasele celor căzuţi în lupta din August.
călător străin acest semn de
citeva săptămîni, el arăta unui
torul acelor tul-
pomenire si i se plingea că Matei e «incepä
at
burări> (motuum illorum autor), adäugind cä el a cumpär
LU

»
cu «multi bani» sprijinul lui Rákóczy ?. Pe atunci, «Craiul
vecin nu mai contenia cu jalbele la Poartă împotriva vecinului
muntean, carc-l pirise si el la Turci pentru îngăduirea fapte-
RA

lor războinice ale pribegilor!.

O bucată de vrems, soliile încetează între Tara-Romäncascä
şi Ardeal. Matei sta în acest timp, după cit se pare, la
NT

Făgăraş. Aici vine la el un popă din Nicopol, pe care el il

va face apoi episcop, Ignatie, prin care începuse a purta
înţelegere cu Paşa cel noi de Silistra, Abaza, un om ne-
CE

îndrăzneţ si, fireşte, lacom 5. Leon va fi ştiut şi

astimpärat,
aceasta. De unde pănă acum el se jeluise de peschesurile pe
care Rákóczy le primia de la acel care vina Scaunul, acum
i
I/

1 Cromca Tenit, Cf. Că/ăzoriile patriarchulur „Macarie de Antiochia, trad,

d-rei Cioran, pp. 179-So. Pentru Izvarna, v, Stefulescu, Gorjul istorie si pitorese,
AS

(T..Jiá, 1904, pp. XLV, 128-9.

2 Socotelile Bragovuln.
© V, p, 3, nota.
I

+ Sîrbu, /. c, pp. 16-7.

5 Cf. Srudir si doc, V, pp. 604, €29.
CU
 Y
AR
. CITEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ
11

si el se hotäreste a întrebuința același mijloc, bun si peste

IB R
munţi ca. si peste Dunăre. De mult, de la Mihai Viteazul
încoace, li plăcea «Crailor» ardeleni să ceară
tribut de la
Domnii nostri, mai ales de la cei din Tara-Romän
eascä. În
dieta din Maiü a Ardelenilor, el făgăduieşte

YL
luf Rákóczy a-i
plăti de acum înnainte suma de 5.000 de florini pe an !.
Solii ce venise cu această veste erati Mitropolitul Grigorie
si doi bătrîni boieri: Ivasco Golescu, care fusese Vornicul

SIT
lui Radu Șerban şi lui Gavril-Vodă Movilă, si Gligorie Co-
misul luf Alexandru Ilias 2,
Îndată se îngăduie dezbaterile pentru intrarea pribegilor,

Oameni ce stătea aproape

ER
şi cie sînt sprijinite chiar de principe. Räköczy va fi pus în
vedere acestora să se supuie Domnului lor sai să-i iasă din
ţară. de Matei îl părăsiră deci,
NIV
La 11 Maiù trecea prin Braşov un Trimes al «Craiului» cu
nouăsprezece oameni, în care trebuie să vedem niște păzitori
de cinste, cari treccai in Tara-Romäncasca pe citiva boicri,
şi anume pe «Filisanul și Cotofeanul si Brădescul şi Petru
LU

Slugiarul si Barbul de la Poiană si Ionașco de la Gaia [din

Dolj!» ; ei căpătară «judeţe», «plăşi» pentru strins birul cu
folos si dregătorii. Banul Boul părăsi îndată Bănia, lăsîndu-i-o
RA

lui Aslan, care de mult nu mai stătea alături cu vechii săi

„prieteni. la Iulie, la început, se intorceaü de Ja Rakóczy
«Vlädica» si Ivasco, aducind acum siguranța păcii şi bunei
înțelegeri.
NT

Dar la 21 st. v. ale aceleiași luni Schemni-Ceaus, Aga de

Scaun, vestitorul maziliilor, sosia în București, aducind ştirea
CE

Domnieï nouă a lui Radu-Vodä fiul lui Alexandru Ilias, stă-

pînitorul Moldovei. El așeza o Cáimácámie, ai cărei membri
nu-i cunoaștem, gătia de drum pe I.eon si räminea ca să
aștepte pe Domnul copil, pe «coconul» Voevodului Alexan-
I/

dru. Ei află insă îndată că pribegii gátesc o nouă năvălire. Se

spunea, anume, cá Teodosie va lua iarăși vechiul drum al Jiiului,
AS

că Matei va pătrunde, cu altă ceată, pe la Rucăr si Dragoslave,

! Sirbu, o. c, p. 17.
UI

*. Cronica erii.
BC
 Y
AR
A LUI MATEÍ BASARAB
12 O SCRISOARE

ï, si că Gorgan, care
venind deci din Făgăraş prin Tara-Birse

IBR
calea , puţin obişnuită,
tinea pe sora lui Matei, va alege
la Teleajen. Boierii ce
a munţilor. Buzăului, coborindu-se pe
la 11/21 August, despre
tineaü Scaunul se cáinaü Braşovenilor,
raii pe judele marii

YL
acest gînd de a se strica pacea şi asigu
at în juru-i Turci
cetăți vecine că Aga de Scaun a si chem
de la Dunăre si Tatari din Bugeac!. |

SIT
tot una Leon-Vodä sai Radu-Vodä, nu-
Lui Rákóczy-Í era
chiar intr'una
mai să plătească tributul, în suma hotărită sad
Poart ă să ceară
mal mică. El scrise solului säü de pe lîngă
Ilias recunoașterea acestei îndatoriri

ER
oamenilor lui Alexandru
înnainte de
şi îndeplinirea ei, căci mazilia prinsese pe Leon
tind räs-
a fi dat banii în privinţa cărora se învoise ?. Astep
ască bine pe solii moldo-
punsul, el nu putu decît să prime
NIV
veni cari sosiră la el, în cele d'intăiii zile ale lui Scptembre,
i Domn
cu un Capugiii, pentru a-i aduce vestea numirii noulu
muntean 3, «Craiul» nu putea să ajute deci pe Mateï.
LU

Acesta era însă asigurat de ajutorul lui Abaza si al celor-

turci întelesi cu dinsul. Ei erai să se prefacă
lalfi dregători
pe
a lua măsurile poruncite de la Constantinopol, lăsînd însă
Matei slobod să lupte şi să învingă, ba încă ajutin du-l pe cale.
RA

Datco
Căpetenia pribegilor, care-și aminti acum că stràbunul siti
era un fiù din flori al lui Neagoe-Vodá si că el Matei se
poate întitula deci «nepot al prea-bunului, răposatului, bă-
NT

trinului Io Băsărab Voevod», își găti deci calul de războiii.

Ca să nu întimpine măcar dușmănie deschisă din partea lui
Rákóczy, el îl asigură, cum se vede uşor printre rinduri
CE

în scrisoarea acum descoperită, că-i va răspunde acele

cîteva mii de galbeni de, care fusese vorba în vremea lui
Leon.
I/

Ca să insele pe Alexandru Ilias, el îi făgădui că va aduce

în ţară pe toti fugarii. Siretul Grec se făcu a crede şi-i ceru,
AS

lui şi tovarășilor săi boieri, să nu vie de-a dreptul, ci sii

| Studi si doc. IV, pp. CLXViI, 104.

I

2 Sirbu, o. c., p. 19.

3 Socotelile Brasovului.
CU
 Y
AR
CITEVA SCRISORI ŞI ACTE DIN CLUJ 43

treacă intäiü pe la dinsul, si, cînd Gorgan făcu aceasta, el

IB R
fu ucis, ceia ce învață minte pe ceïlalti!.
Alexandru chema pe boieri la 18/28 August, si, încă la 2/12
ale lunii, Matei plecă din Caransebeş, urmat de haiducii lui

YL
Bunea Voevodul, căruia i se zicea «Vaidabuna», luptător
neatirnat, care n'avea a face cu «Craiul». Boieri întelesi cu
dinsul il chemaserä prin «Drägusin sluga lui». El fu primit
cu cinste de Turcii de la hotar, si beiul de la Orsova-i ieşi

SIT
înnainte cu poclon si cu bani de împrumut pentru calea sa
şi a micii ostiri. De aici el pătrunse în ţară pe un drum ce
se arată amănunţit în Cronica Teri, răzimată pe însemnări din
acest timp chiar. Urmä tot una malul Dunării pănă la vär-
ER
sarea Oltului, întîmpinat de boierii şi locuitorii Oltenici sale
iubite ca un adevărat Domn, cu drepturi din mosì si strămoși,
NIV
Romin fără pată şi fără amestec, scumpă mlädifä de Basarab.
La gura Oltului el trecu Dunárca si intra tot domnește in
cuibul din Nicopole al lui Abaza. Acesta nui putea da
steagul de Domnie, sangeacul care stătea în mîna Împăratului
LU

sit, dar el îi dădu «surlari, ca unui Domn, şi Turci, si beslii

ajutoriü». Acum plecară cărţile care vestirä terif că Domn e
«Matei Basarab Voevod», şi nu Radu.
RA

La 17/27, Matei trece Dunărea înnapoi, cu oastea. | Peste

trei zile el era stäpinul. Bucureștilor, pe cînd Radu, care
venia din Constantinopol, primind această ştire, nu mai veni
NT

pe la Giurgiu, ci luă drumul Obluciţei sat Isaccei pentru a

merge întăii la părintele säü. Boicrii mici și locuitorii ce-
tăţii de Scaun iegiserá cu bucurie înnaintea Domnului de
CE

țară; pe cînd boierimea cea mare: bogatul Nicola Vistierul,

un Grec, puternicul Hrizea, Dumitru Dudescul, Neagu Aga,
care, după înfrîngerea lui Radu, se făcu însuşi candidat de Dom-
nic și, scriind, din Constantinopol, în Ardeal, împrumută bani
I/

dela «jupînul Cristes» ?, Papa Greceanu, Nicola Catargiu trecurá

Milcovul la Alexandru Ilias. Asezindu-se în tabără la Rimna,
AS

riuletul de lingă hotar, ei chemaù pe terani la lefi pentru slujba

1 Cf, Cronica Perit cu Studi? si doc, IV, p. 105, n? HI.

UI

2 Studir gi documente, IV, pp. 107-8,

BC
 Y
AR
14 7 O SCRISOARE A LUI. MATEI BASARAB

Domnului numit de Împăratul, „pe. cînd Alexandru Ilias isi

IBR
aduna Turcii, Tatarii, lefegiii şi prietenii munteni, gätindu-se
încet de lupta grea și plină de urmări. Cînd Paga de la
Dunăre era însă împotriva lui, pregătirile nu puteaii să în-

YL
nainteze tocmai mult, Și Abaza asigurase pe Matei că el va
veni deMoldovenilor.
hac
Cotofeanul si Radu din Desa Doljului, intorsi iarăşi la Matei,

SIT
porniră înnainte cu sirdjile şi gonirà pe boierii: munteni de la
graniti. Îucă de la 21 Septembre st. v. Matei însuși era la Buzäü,
aşa încît el nu se opri la București decit o clipă de odihnă. .
Alexandru se afla departe pe Siretiü, la satul Movila, unde
se dăduse poate o luptă mare în veacul al XV-lea, care ho-
täri despre soarta Moldovei. In zădar încercă el să momeascä
pe credincioșii lui Matei. Acesta prinse pe cei ce uneltiaü:
ER
NIV
Clucerul Calotă şi Vornicul Andreï şi, dind cea d’intàiù do-
vadă a bunătăţii acelcia ce era să-i cistige pe toţi, ii iertä.
Fi fură îngăduiţi chiar a se întoarce la tovarășii lor, cu «cărţi
LU

ca să se lase de ce s’aü apucat si să vie cinesi la casa lui,

cu pace». Apoi Matei se întoarse liniştit în reşedinţa sa.
Acum însă Alexaudru, Radu, Aga Scaunului, boicrii cci
mari innaintaü. Oastea lor se opri la piräul ripos al Colen-
RA

tineï, în acel loc modilcos, lingă mănăstirea Märcuta, care

i se păruse şi lui Leon-Vodä, în 1631, bun pentru räzboiü.
Matci se afla cu ai lui — căci nu voise să dea lupta aiurea
NT

decit aici, în vederea Bucureştilor — la Dudești, în fata. Sträjile

se lovirä încă de Simbätä, 27 Octombre st. v.!, cu izbindä
din partea lui Matei. A doua zi se petrecu incäierarea hotä-
CE

ritoare. « Voinicii> Domnului de tara, ai «Basarabului», aveau

in fruntea lor tot boieri tineri, Tudose Spătarul, Gheorghe
Spătarul, fiul lui «Lupu Logofătul», care poate fi Lupu Me-
hedinteanul, căpetenia mișcării din 1618 impotriva Grecilor,
I/

Ivasco Băleanul, rudă cu Udrea ostasul lui Mihai Viteazul,

AS

Barbu Brädescul; ci aveau supt poruncile lor pe călăraşii te-

rani si pe boierinasi¥ Roșii. Asupra dorobantilor era Aga
I

1 Cf. Iorga, Cronicile muntene, p. 37, nota-4..La Buzăii Matei dă o in- |

tărire lui Ivasco Vel Vornic, |
CU
 Y
AR
CÎTEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ 15

Oprea si Lupul Buliga Căpitanul, care ajunse si el Ag si

IB R
făcu ling’ Severin, locul säü de obirşie!, frumosul schit To-
polnița?. In oastea lui Radu-Vodă, comanda o avea poate
Hatmanul Moldovei si fruntașii munteni cari erat Catargiu,

YL
Greceanu, Hrizea, Nicola Vistierul, Dudescu, Aga Vasilachi
și Spătarul Mihai. Semnul de recunoaștere era din partea
lui Matei numele arhanghelului ostaș și purtător de biruintä
Mihail, a cărui serbätoare se apropia, pe cînd ai lui Radu

SIT
crai uniti prin numele mirzaculuf tribului tätäresc Orac din
Bugeac. |
De fapt, aceștia al căutat să răzbească mai mult prin Tä-

fugi «cu mare spaimă şi cu capul gol», biet beizadca pe

care
ER
tărime. lia a fost însă räspinsä, în toate dätile. Atunci Radu

tatăl săi nu cutezase să vie să-l sprijine, ca să nu se

NIV
creadă că Moldova vrea să. cucerească prin el Tara-Romä-
nească. Toti se imprästiarä fugind, dar pe pajistea ingälbe-
nită a cimpului de toamnă rämineaü, între multe trupuri, ale
lui Nicola si Greceanului. Matei era Domn. Călătoriile sale la
LU

Rusciuc, la Constantinopol puteai să-l asigure, să-l întă-

reascá, dar Domnia o căpătase el aici, prin vitejia lui, cule-
gînd pe cimpia stropită cu singe cuca lui Radu-Vodă fu-
RA

garul. Vitejia şi credinţa Oltenilor dăduseră acestui Oltean

Scaunul străbunilor viteji.
Scrisoarea ce urmează, a fost alcătuită de Matei cu cîteva
NT

zile innainte de luptă, şi în ea se räsfringe o încredere fără

trufie, pe care biruința era s'o dovedească indreptätità :
CE

< Preacistitul și dela Dumnezeü luminat, cu mila lui Dumne-

zei Domnu, Domnul Craiü tardi Ardealului si dá spreo parte
Domnu Tarai Ungureste si mängäitoru Săcuilor, al nostru pä-
rinte în totă vreamea, pohtim de la mii]ifo|st[iJvul (sio) Dum-
I/

nezeii zele lunge -Măriii Tale si viiat[] cu mare bucurie, iar

de la al Mării Tale mai mic și plecat fetor, după putearea
AS

mea si dup{ä| cuvăntul Mării Tale, sluji-voi Mărici Tale, spre

| Studir si doc, V, p. 442, no 16.

UI

3 y. Inseripfiile citate,
BC
 Y
AR
O SCRISOARE A LUI MATEL BASARAB
16 ”

de tote care
aceasta, ca unui părinte al miei. Multimescu

IBR
că de tote inteles-ain
Märiia Ta nu caute nepriiatinilor noștri,
Tale: cu mila lui
pre răndu. Dereptu aceaia facu ştire Mărie
cu nevointa cin-
Dumnezeü şi cu tot[ä] voia Mărie Tale si
nid-o zminteală, iar

YL
stitului Pas[a], dă spre Înpärätie n'avem
dăstule ameastecă, nu cu vre un fo-
dă spre cei insälätore,
zmintitu-se
los lor, ce ca nişte omeani care de în tote pärtele
Dereptu
aü. Ce avem nădeajde pre Dumnezeii să fie jos.

SIT
cinstită
aceaia rog pre Măriia Ta să nu fii uitatu de câtre
cu
fati] a Märieï Tale; că ei säntü al Mărici Tale fecor
cu tot[í] casa a mea, și în tot(á] viiata mea
trup, cu suflet,

ER
Tale
al Măriei Tale săntu. Şi se ar fi căzut ca să tremit Mării
un boiare dă cinste ca să aflu de bun[a] viiata Mării Tale,
mă erte Măriia Ta, că mi-e voe, căndu voi tremeate,
jar să
NIV
să pote cunoste Märiia Ta se omeniia nostră. lar acu afla-
Ta de ai Mării Tale credincose,
cum säntem şi
veri Marita
noi, că unblă acei nepriiateni de fac atăta spaimă săracilor,
Dumnezeii să le plătească,—că așa mearge la dinşii. Dă
LU

numai
i-as treace se pre în Mold[o]va, iar Pas[a] poránceaste să-i
lasu, că le portă greja. Dercptu accaia, cu mult[ä] nevoe feü
Märiei
voinicie,—c în tote zele să ceru să meargă. Alta, mă rog
RA

Tale oricănd se vaintäfm]pla Märieï Tale a scric la luminatl[aj

Portă, să nu fiii uitat de către Märiia Ta, ce să nevoeste cu scri-
soarea si dă spre Inpärätie se dă spre Abaza-l'asa si de in toote
NT

pärtele,cä ei säntu al Mărie Tale. Cu cridintä dumnezeiascä

scriü Mării Tale că, dup[4] Dumnezeü, pre Märiia Ta amu nä-
deajdea, că de la multe fost-am mortu,iar de la Măriia Ta viu
CE

săntu. Deci in. ce chip să pot fi däspärfet dă cea dragostea

dumnezeiască a Mărie Tale ? Dereptu aceaia, fac ştirea Mărie
Tale pentru acel 2 boiari bătrăni carei a fostu la Măriia Ta
soli cu Vlädica: Ivasco Vornicul se Grigorie Comli]sul, că
I/

säntu pre lungä mine. Însă cu tot[ă] boiarimea täräf. Deci |

acești boiari voru să-și cadă jupăneasele în laturi, la Bra-
AS

la Măriia
sfo]vu. Ce rog pre Măriia Ta să aibă scrisoarea de
Ta ca să nu aibă val, că acești boiarie nu sántu cu acei in- :
şălători mestecate, ci säntu ai noștri. Ci să fie cu ştirea Märiei
I

Tale. Aceasta rog pre Märiia Ta. Dereptu aceaia fac știre
CU
 Y
AR
CÎTEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ
17

Mării Tale, că aciia ai eşit la Braşov neste omeani

ai lu

IB R
Mih[o], anume lorga se cu sotiia lui, cu banie dijmări
e de
în doo judeate, cu doo mic de galbene, se alte pagube
aii făcut
aicea, dă trie mie dă galbini, şi altul dä-l cheamfä] Dula, — tot
Greci; iar aciia în Brasoviar au fugit cu banie dijmărici de

YL
Prahova. Se să caute Măriia Ta că iaste acolea în Braşov un
Grecu di se fac[e] doftoru, anume Dimola, de multe ameste-
cäturi fat[e], si multe, să-i vere căuta Märiia Ta, carei aü
spartu

SIT
aceastä blästemat[ä] de ţară, că nu se stie ce ai mäncat
dá
în ceastă särac[ä] de țară. Aceasta facu ştire Mării Tale, să-i
apuci, că cei doi Greci săntu aï lu Miho Spătarul, şi iaste
si Spătăreasa în Bras[o]vu. Dereptu accai, să fie Märiia Ta
ER
ertâtoru căce nu pot arät[a] cinste Marii Tale. Iară, să va
ingädui Dumnezeü, de tooteva fi pre voia Mărie Tale. Dum-
nezeü să te bucure sein vilafä, se dupfä] viiat[4].
NIV
Pis u gradu
Bucureste, msta Oh. 17 dni, vleat 7141 [1632 — —
Mai mic se plecat al Mării Tale fit:
| Jo Mate! Voev[o]da.
LU

[Adresa :] Cinstitu şi de la Dumnezeü luminat Domnu, Dom-

nul cu m[i]la luf Dumnezeü Craii t[ä]rät Ardealului se Domnu
dă spre o parte Tarai Ungureste si măngăitorul Săcuelor, al
RA

nostru. părinte, Racoți Gorghii, w ru A\lajkarı ca. [de la

Domnul, s’a dat].
NT

Insemnare ungurească: «<Olahos. Januar. 1633».

CE
I/
AS
UI

74842. Vol. IX. : U 2

BC
 Y
AR
IBR
YL
SIT
IT.

O.carte de trecere a lui Vasile Lupu pentru solii

ardeleni.
ER
În Octombre 1638 se găsiaii la Iaşi doi soli ai principelui
NIV
ardelean Räköczy, Toma Bassa si un altul care era să fie
şi el «Craiü», Acațiu Barcsai. Stäpinul lor li däduse în mînă
un proiect de tratat între dînsul si Vasile Lupu, scris la 29 ale:
lunii precedente. Ef trecurà în Moldova de sigur pe calea
LU

Bistriței. La 26 Octombre, li se făcea jurämintul de întărire

a învoielii, din partea Domnului moldovean şi a boierilor săi.
Jar la 6 Novembre sosia la Braşov un «Baresyai Sandor»
RA

“întors din Moldova, care poate fi Acațiu. Îndată, un Cá-

pitan Baltazar veni in Ardeal din partea lui Vasile-Vodă *.
Pentru ca legăturile prin solii necontenite să fie mai uşoare,
NT

Domnul moldovean. dădu următoarea asigurare Trimesilor

viitori, ori-care li-ar fi numele, ai «Craiului» cu care se unise:
CE

«Io Vasilie Voevodii bjieiu mlstiiu slosjefoda]r zemli mol-

davscoi. Dat-am cartea Domniei Meale omenilor Märieï Sal[e]
Craiului de Ardeal carii vor veni dela Măriia Sa cu treabe aicea
la noi, fie boiarin saü poste, sau fiecine va fi, pre unde li să |
I/

va prileji a veni pren ţara noastri, ori pren tărguri, ori pren
AS

sate, să aibă a le da cai de olac, cănd le vor trebui, si viindu -

încoace și mărgăndu în colo; si, pre unde li să va prileji mas
I

1 Studir si doc, IV, p. XC; Socotelile Brașovului, p. 86.

CU
 Y
AR
CITEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ 19

şi popas, să aibă a-i griji de bucate si de hrană de cai, de

IB R
tot ce le va trebui, şi să n'aibi de nime nice un val, ce să
înble cu pace. Într'altu chip să nu fic.
& Iacoy, vl. 7147 [1638], Oct. 18.

YL
lo Vasile Voevoda.

[Pecete mare, peste hirtie.]

SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
 Y
AR
IBR
YL
SIT
III.

O scrisoare a pribegilor munteni

Duca-Vodà. ER din vremea lui
NIV
La sfirsitul anului 1673, după lupta de la Hotin, în
care amindoi Domnii romînî se arătară mai prielnici Poloni-
lor decit Împăratului págin, Duca-Vodă fu numit Voevod
muntean. Boierii dusmani Cantacuzinilor nädäjduiaü să vadă
LU

pe Grigore Ghica, un stäpin după inima lor, intorcindu-se în

Scaun. Ei aflară întăiii cu neîncredere, apof cu mirare si groază
despre schimbarea intimplatä. Mintuirea o văzură intr'o
RA

fugă în Ardeal, unde stápinià Mihail Apaffy, si la 27 De-

cembre doi oameni ai cetății Sibiiului duceaü la Bälgrad
pe «boierii, munteni». Scrisori vin necontenit pentru dinsil,
NT

si orăşenii ai de lucru citeva săptămîni, pănă la sfirsitul lui

Ianuar 1674, cu acești oaspeți pe cari nimeni nu-i chemase!.
Fugarii, cari trecuseră pe la Pitești și pe la mănăstirea
CE

Argeşului pentru a nemeri pasul Turnuluì-Rosu, sint numiți

de Cronica de familie a Cantacuzinilor?: Gherghe Băleanu,
un bätrin boier, foarte lacom de putere si care se înfă-
tisa ca o căpetenie de partid, Hrizea Vistierul, si el dintre
I/

Băleni, ginere al lui Gherghe, Neagoe Vornicul Secuianul,

care fusese Clucer supt Grecul Radu Leon si înnaintase la
AS

I Socotelile Sibiiulur (si în An. Ac. Rom., XXI), la anit 1673-4.

2 Magazinul istoric, V, p. 13. Cf. “Constantin Căpitanul, ed. lorga,
I

pp. 181-2.
CU
 Y
AR
CÎTEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ 21

° Vornicie supt Antonie-Vodä, Domnul pus de Cantacuzinesti;

IB R
la ei trebuie si adäugim, după cronica protivnică a lut Con:
stantin Căpitanul ca şi după scrisoarea ce se tipăreşte mal jos,
pe Ivasco fiul lui Gherghe, pe Ilie Sitrarul, boierinas care nu

YL
e cunoscut în alt chip, pe Pirvu Färcäsanul,al cărui neam era
să se inrudcascä apoi cu Cantacuzinii si să dea un scriitor
ter, pe Vátavul Hrisoscul, un Grec, și pe citiva din ace? boieri
mehedinţeni, cari totdeauna ait fost gata de pribegie si

SIT
răscoală, Radu Banul Năsturel şi Staico din Bucșani nu
merseră peste hotar, ci, räzgindindu-se pe drum, se întoar-
seră pentru a-și face supunerea lui Duca. Dar un vechii
stilp al terii și un dușman neînduplecat al Cantacuzinilor,
cari si dinşii îl uriaü de moarte,
ER
Stroe din L.curdeni, moste-
nitorul bogátici Golestilor, se adăposti si el supt aripile
NIV
«Craiui».
Duca-Vodä nu pärtenia însă pe nimeni decit pe dinsul
singur: lui îi trebuiaü bani, si deci toată tara, toti boierii
trebuiaü să-i stea în ființă. Cărţi de îndemn, de iertare, de
LU

asigurări plecară si prin Tinuturi şi peste graniță. Pe cînd

el aducea înnapoi pe boicrii surgunití tocmai in Creta de
pornirea rázbunátoare a lui Grigore Ghica — cef mat multi
RA

dintre Cantacuzini, cu bätrina mamă Elina, fata lui Radu:

Vodă Serban —-, Pirvu fiul lui Drăghici Cantacuzino, fratele
mai mare care nu mai era în viaţă, merse în Ardeal să îm-
NT

pace pe fugari. Îl întovărăşia pe acest tînăr boier, care

venise din Constantinopol cu Duca, un alt tinăr dintre
Cantacuzini, vărul său Constantin, fiul luf Papa Brincoveanu
CE

şi al Stancăi, sora lui Drăghici. Încă de la 14 Januar ci se

întorcea la Brasov: deci, îndată după aşezarea
sa în Scaun,
care se întîmplă în ziua de Sf. Nicolae, Ducai trimesese la
«Craiul> vecin cu vestea numirii si cu tînguiri în privinţa
I/

adäpostirif pribegilor. |
Peste citeva săptămini, la 24 Februar, doi dintre pri-
AS

begi, Neagu si Ilie, sosiaü în Braşov, dezbätind cu Brinco-

veanu, care se afla iarăși în cetatea de graniță, întrebarea
intorsuluî. Si mama Brincoveanului, Stanca, venise în Brasov,
UI

poate ca.să adauge stäruinfile si imbunările ef. Se zice că

BC
 Y
AR
O SCRISOARE A PRIBEGILOR MUNTENÍ SUPT DUCA-VODÁ

tO
to

Li
Brașovenii ar fi ajutat atit de mult pe Trimegii domnești,

IBR
încît puserá la închisoare pe cei doï fugari. Ín Mart vine,
pentru acelaşi scop, de sigur, Comisul Barbu Milescu. Ca
urmare a tuturor acestor cereri către Apafly, căruia i se

YL
aducea învinuirea că impiedec& buna orinduire a ferii, prin-
cipele Ardealului vorbi aspru oaspeţilor săi, zorindu-i să
meargă îndărăt la vetrele lor. În Maii ajungea la Brașov
un «Rat Gheorghe, slujitor al Domnului muntean». Scrisoarea

SIT
de mai jos spune însă cá prin «boiariul Mării Tale [lui
Apaffy] Gheorghie diiac» s'aü adus fugarilor scrisori de la
Duca-Vodä, în care nu li se făgăduia numai că nu voravea
să sufere nimic, ci că li se vor da și despăgubiri pentru ceia
ce li se luase
Pribegii primiră
pănă atunci,
deci
ca
să
ER
pedeapsă
vie înapoi.
a înstrăinării.
Atunci însă ei
NIV
aflară că Domnul urmează înainte cu căutarea și însușirea
averilor lor. Ba încă el nu se opunea la aceasta.
Chiar de la început, din Ianuar, Stroe, călugăr räspopit,
care se temea de Cantacuzini, dar nu mai avea nici-un gust
LU

să lupte împotriva lor pentru putere, venise să se închine

luf Vodă. Foștii săi tovarăși. din Ardeal îi trimeteaü însă
scrisori în care-și arätaü gindurile si bănuielile, și de sigur
RA

că în ele nu se vorbia cu prea multă evlavie de Măria Sa.

Descoperindu-se lucrulşi găsindu-se, dacă nu scrisorile chiar,
bätul găunos, «sfredelit> în care le ascunsese aducátorul, Stroe si
NT

un alt ginere al lui Gherghe Băleanu, Căpitanul Radu Dudescu,

fiul lui Dumitraşco Vistierul 1, fură puși în temniță, si, pentru
a se stoarce mărturisiri acestui din urmă, i'se arse pieptul cu
CE

fier roșu, |
Ştirea despre această prigonire täiè pribegilor pofta
de a se întoarce. Si astfel ci lămuresc lui Apaffy cuvintele
pentru care, călcind învoiala, s'aü hotărit sà rămiie in Ar-
I/

deal, de unde ei nu plecară decît in 1675, după multe alte

asigurări si stäruinte ?.
AS

1 Cf, Studir si doc., V, pp. 602-3.

I

? V. expunerea mai pe larg în uncle privinji si arătarea izvoarelor in

cartea mea Despre Cantacuzin?, Bucuresti, 1902, p. CXIII şi urm,
CU
 Y
AR
CÎTEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ. 23

„lată scrisoarea lor: —

IB R
*Prea-lum[i]natulut m[i]lfoJstivuluf si creștinului Crai Mihail
Apafi, den mila lui Dumnezeü Ardealului Craiii, părţilor
Tarai Ungureşti Domnu si Săcuilor span, ca mfi]l[o]stivuluî
Craii, cu plecäciunfe! ne închinăm Mării Tal[e].

YL
Rugăm pre mfilllo]stivul si puternecul Dumnezeü să pi.
zească pre Măria Ta cu bun[ă] sänfältate si paòfe] întru
luminată Crăiia Mării Tal[e] în multi si fericiţi anf. După

SIT
atasta, facem stir[e] Mărie Tal[e] că noi, după mila Mărie
Tal[e] cea crăiască, care af avut Măria Ta către noi, făcănd
Măria Ta pentru noi multe ostenele ca să. putem merge in
tearä cu pad[e], si noi eram odihnit întru cărțile) Mărie Salle]
Ducäi-Vod[ä] car[e] ne-ait trimis cu boiarul Mărie Talfe] Gheor-
ghie diiac, precum știi Măria Ta
ER
că am dat cuvănt si inna-
NIV
intea Mărie Tal[e] si ne gătiiam den zi în zi, și numai ce
era să venim la luminată fata Marie Tal[e] ca să multämim
Mărie Tal[e] şi să ne luom zioa bună, să mergem în fearä.
Iar, cănd fu să purcedem la Măria Ta ca să ne luom zioa
LU

bunfä], noao ne veni cuvänt den fearä cum Märia Sa Duca-

Vod|ă] de cite ne-ai fägäduit la cuvänt nu s’aü stätut, că
Măria Sa aü făg[ălduit pentru bucatel[e] noastre, că ce. ait
RA

luat ne va da şi,ce nu nc-aü luat, nu ne va mai lua. Si am

trimis si oamenii noștri înnainte la Măria Sa ca să ne gre-
jască căte ceva pre la case. lar Măria Sa, necum să ne dea
ceva den ce ne.aü luat, ce încă si ce aü mai fost neluat,
NT

încă au luat tot si nimic n'au lăsat. Deë noi, acestea inte-
legănd, am stătut dă: ne-am mirat, în ce chip faé[e] Măria Sa
CE

acest lucru, dă nu-s stă la cuvänt şi arată Măria Sa lucrul

într'alt chip, nu precum ati făg[ălduit. Iar încă tot ne gă-
‘tiiam să venim la Măria Ta să dăm ştire Mării Tal[e]
dă acest lucru, si atunce sosi si boiarul Mării Tal[e] Gheor-
I/

ghie diiac cu porunca Mării Tal[e] către noi. Dup' aceia

“mai vărtos ne indemnäm şi purcesem să venim la Măria Ta.
AS

lar, cănd fu acum, să adevárá cá ar fi pus Măria Sa Duca-

Vod[ä] pre Stroe Vornicul la opreală si pre un gin[e]re
al nostru l-ait pus la muncă de l-aü arsu, aruncindu-le nä-
UI

paste mare, zicănd cá am trimis nol cărţi pren taină la

BC
 Y
AR
O SCRISOAREA PRIBEGILOR MUNTENÍ SUPT DUCA-VODA
-——
19

dinsef,si aü zis că ne-aü trimis si ei i de acol[o] cărți. De car[ej

IBR
lucru noi de atastă näpast[e] foarte ne stem că sántem oamen([i]
direpti şi nu estfe] cum zic ei, nic să va afla să le fim trimis
cărți pren taină cu nescare mestegugur[i], saü ci să ne fie trimis

YL
într'acesta chip. lar, de fat[ä], noi am trimis: mai înnainte,
cu boiarul Mării Talle] Gheorghie diiac și cu oamenii noştri.
Cand am scris la Domnu si la alti boiari, am scris si la Stroe

SIT
Vornicul, iar alt nu ştim nimic dă acelfe] năpăști. Ci ne ru:
gäm Mării Talfe] să nu fie ceva ingreuiatä inema Mării Tale]
pentru acestea, ce zic că si nápástuescu;că noi cu capetel[e]
noastre ne vom prind[e] innaintea Márii Tal[e] cum, de vom
fi scris
acol[o].'precum
noi ca acestea lucruri
zic ci, nic cum nu se va afla acest lucru,
ci numai acest[e] lucrur{i] sint näpäst[i] si mest[e]sugur[i],
ER
acolo, saü să ne fie venit de
NIV
că, alt, tot ce am avut, ne-ai luat, numai ceam rămas cu
capetel[e]. Poate fi că pohtescu să ne jă-şi capetele), ci Ja
mina Mării Talfe] rămăne viata noastră, că ci cu acestea
mestersugur(i] se-aü apucat acum să ne sfărşască si viata.
LU

Ce, cum va lumină puternecul Dumnezeü curată inema Mării

Talfe]! Puternecul si mil[o]stivul Dumnezeü să păzească pre
Măria Ta întru luminată Crăiia Mării Talfe] cu bunfä} săn(ă)-
RA

tatfe] si paële] în multi şi fericit ani.

Plecat si slug mai mil Măriei Tal[e] :
Gherghe Banul. Neagoe Săcuianul Vornicul. Ivasco Lo-
NT

elo]fet. Hrisa Vistiar. [le Sätrar.

[O singură pecete mică, cu podoabe).
CE

[Pe V°, data „primirii: «1674, 25 Maij», si o notità ungu-

reascá despre cuprinsul scrisorii.]
I/
AS
I
CU
 Y
AR
IB R
YL
IV.

SIT
O carte de scutire a lui Mihai Racoviţă.

Petru Bänffy, de care se vorbeşte

ce urmează, ţinea în Moldova turme pe care le păştea în
văile noastre, cum fäccaü pe atunci atifia păstori ardeleni,
ER în porunca domnească
NIV
asiguraţi prin vechi privilegif moldovenești si muntene. Fa-
milia avea posesiuni prin părţile Bistriţei Ardealului, si de
aici vine că, la 1692, un Grec care vinduse mărgăritare lui
Gheorghe Bánffy. își primește plata de la Sasif bistrițeni !.
LU

«Jon Mihai Racovit[ä] Vocvora, bjiiü mlstiü gspdarü ziamli

moldavscoi, scriem Domniia Mia la boiarii şi la toţi slujitorii
carii vef imbla cu tot fealiulde slujbe a Domnici Mialfe] Ja
RA

Tanutu—lvi facem ştire tuturor pentru bucatelle] dumi-

salfe] giupănului lui Banfi Petiar şi pentru păstori si iobagi carii
sânt pre lăngă bucatele dumisal[e], de le grijăsc si le păs-
NT

toresc: neme întru nemică val să nu le facă, ce să le dia

forte bună pace;cá cine s'ar ispiti mai mult val a le face
peste cartia Domnici Miale, bine să stie că de mare certare
CE

va fi de la Domniia Mia. Într'alt chip nu va fi. Acasta scriem.

U Ias, I! 7216 [1707], Noe[m]v. 26.
Jo Mihat Räcoviffä] Voevod.»
I/

[Pecete mică cu boul; octogonală.]

AS
UI

! lorga, Documentele Bistrifer, M, pp. 84-5, n? ccexxsxr.

BC
 Y
AR
IBR
YL
V.

Schimbarea episcopilor moldoveni de Mihai Viteazul.

SIT
În 1600,.cînd Mihai Viteazul cuceri Moldova, în fruntea
Bisericii moldovenești stăteaii patru ierarchi — căci Scaunul
de Huşi fusese întemeiat de puţin timp, în 1598 saü 1599.
Fratele
Tirol, unde
doua oară;
acestui Ieremia,
întovărăşise
Agafton
Gheorghe,
pe Petru
păstoriă
ER
la Roman,
întors,
Șchiopul,
Ja
prin Venetia,
era Mitropolit a
Rădăuţi se
din

nu-
NIV
mise de curind Teodosie Barbovschi, dascälul copilului Ştefan,
fiul acelui pribeag Petru Șchiopul, iar cel d'intäiü episcop
de Huşi era Ioan. Nici-unul din ei nu rămase pentru a în:
timpina pe biruitor si a-i jura credinţă, ci tuspatru fäcurä
LU

parte din tristul alaiü de fugar al lui Ieremia, cáutind im-

preună cu dinsul un adăpost in Polonia !.
Mihai nu se sfii să ica măsuri împotriva acestor preoți cc-l
RA

dusmäniaü. Sfätuindu-se cu cei d’imprejurul sáü cari se pri-

cepeaii în lucrurile bisericeşti, el chemă un sobor pentru a
înlătura după toate formele canonice pe neascultătorii cari nu
NT

vojaü să-i recunoască drepturile cîstigate prin sabie. El in-

trase în noua cetate de Scaun a Moldovei, în Iasi, la 1" Iunie
st. n.; la 4 el trimetea din această resedinfä porunci către
CE

Ardeleni ?. Si la 10 ale lunii îl. găsim tot acolo, — nu stind

degeaba si bucurindu-se de noroc, ci puind la cale impre-
jurările nouă ale eirmuirii®. Peste zece zile însă, el ajunsese
pănă la Roman, pe drumul întorsului spre Ardeal, unde-l che-
I/

mati alte griji *.

AS

I V. a mea Zsoría literaturi? religioase a Rominilor până la 1658, Bucu-

resti, 1904,
2-4 V, Hurmuzaki, XII, la aceste date. E de neînțeles actul lui Mihai,
I

datat : lași, 27 lulie 7107 (1599), în Arch. istorică, 1%, p. 117. V. si Bogdan,
în Prinos Sturdza, Bucuresti, 1903, pp. 161-3.
CU
 Y
AR
CÎTEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ 27

El lăsase, după obiceiul muntean, ca «ispravnici de Scaun»

IB R
patru boieri: Hatmanul Udrea, care comandà în Suceava
încă de la 24 Maiti/3 Iunie! si care rămase si mai departe
acolo 2, Vistierul Androne (Andronic Cantacuzino), Sava Ar-

YL
masul si Spătarul Negre ?.

Dar inca de la ?/» ale lunii, find deci Mihai însuşi in

Scaun, se hotărise prin sobor noua stare bisericească a Mol-

SIT
dovei. Prelaţii ce se adunarà pentru aceasta sînt următorii:
Nectarie de Ohrida era urmaşul unui Atanasie, care că-
lătoriă cu doi ani în urmă, cersind, prin Imperiu si pănă in
Spania tocmai si asigurind pe
pusti creştini ai Sultanului sînt gata de răscoală: inchisitia
ER
cine voiă să-l asculte că su-

inchise Ja Milan,în 1599, pe călugărul grec, care era bănuit

NIV
că ar avea înțelegere cu Luteranii, şi vedem pe Atanasie
tinguindu-se Împăratului din Praga, căruia-i urează să ajungă
pe einnaltul tron al lui Constantin-cel-Mare».
Dionisie Rali era fiul unui coboritor al marii familii bizan-
LU

zantine cu acest nume care se căsătorise cu fata vestitului

Mihai Cantacuzino Saitanoglu, căpetenia Grecilor din Împă-
rátia turcească, supt Soliman-cel-Mare şi urmașii luf ; o Ralì din
RA

Adrianopol era soția lui Andronic, fiul aceluiași Saitanoglu.

Dionisie ajunsese archiepiscop al Tirnovei, dar nu şedea totdea-
una în acest oras, unde avea să sufere dese ori amenințări si
NT

stoarceri din partea dregătorilor împărăteşti. La 12 Mart 1597

el scria, dintr'un. sat de lingă Nicopol, lui Mihai, îndemnîndu-l
să lupte pentru scoaterea din robie a creştinilor de peste
CE

Dunăre. Mai stătu în mijlocul lor pănă în toamnă, dar, în

Octombre, descoperindu-i-se uneltirile, el se ascunse si trecu
pe furis în Tara-Romäneascä. Aici el fu primit foarte bine
I/

! Doc. Bistrifer,I, pp. 4-5, n° VIII

2 La 7/17 iulie nan Sapk rersan n mapranas eSuarerin serie castelanului
AS

de Lemberg, Stanislav” Zolkiewski, cu stiri despre hotare, despre «Dragus Ca-

pitans si «Domnul nostru Mihail Vocvod», Datae: mic kn esa MoaAageT ku,
5 couam, RA AKT apu, tes. s. (original slavon inedit in Bibl. Fundaţici Za-
UI

moyski la Varşovia; acte moldovenești, ms. 1790, fol, 41).

3 Cronica T'erit. |
BC
 Y
AR
28 SCHIMBAREA EPISCOPILOR MOLDOVENI DE MIHAÏ VITEAZUL

IBR
şi ajunse duhovnicul, ‘si ascultat
întrebat în toate, al Dom-
nului. Cind, peste cîteva luni, sosiră în Tirgoviste solii im-
periali cari încheiară un tratat cu Mihai, el se afla lingă
acesta si tâgăduia doctorului Pezzen si tovarășilor săi ceia

YL
ce pusese şi în vederea Voevodului muntean: răscoala Bulga-
rilor, Sirbilor, Grecilor. Cu Mihai împreună, el intră în Ar-
deal si se aşeză la Bälgrad. Domnul trimete adesea räd-

SIT
vanul pentru a-l aduce la sfat, îl pune să facă slujba de
cinste înnaintea sa, îl pofteste, de Bobotează, sii binecuvin-
teze oastea, şi-l primește la cele mai tainice intilniri ale lui
cu Trimesif din Praga. Aceştia.au multă încredere în el si
nu uită să-l laude fata de Împărat. Din partea lui, «ar.
chiepiscopul» scrie acestuia, ER
dăruindu-i vechi icoane de la
Constantin-cel-Mare şi arätindu-si desävirsita credinţă ce are -
NIV
fati de dînsul, si, din cînd în cînd, în convorbirile cu un
Marini sai cu alt Ragusan ce schimbă vorbe între Praga si
Bälgrad, cl lasă să se vadă că ar fi un mai sigur si ade-
LU

vărat prieten decit furtunosul Mihai, in care vedea un om

cinstit; dar care nu se îndreaptă în multe după cuvintul lui
Dumnezcü !. |
Gherman, Mitropolit ul Cesarei lui Filip, un al treilea Grec,
RA

se găsia in Moldova de sigur numai trecător, în cursul unci

călătorii de stringere a milelor pentru creştinii răsăriteni si
pentru siretii cari speculaii nenorocirile lor. Mitropolitul Teofan
NT

era din Vodena, în Macedonia, deci si el Grec, într'un timp cind

în toată peninsula balcanică nu erai Vlădici de alt neam.
Mihai adusese cu dinsul pe Petronie episcop de Muncaciü,
CE

un Rutean, în locul căruia era să strămute apoi pe Sirghie,

egumenul mănăstirii sale Tismana ?. N'am putea sti însă de
unde culese pe clericul de carte slavonă care iscälia «sme-
I/

ritul episcop Efrem din Habrul (szc)», dacă în textul grec el

nu s'ar întilni ca episcop al Hebronului, în Palestina (episcopa-
AS

tul nu c, de altfel, necunoscut. Din clerul moldovean se găseşte

! V. Hurmuzaki, XU, tabla, la Rafi si Contribufit la istoria Munteniel

I

(An, de Rom, XVI), p. 18,

CU

3 Jorga, Sate si preofr din Ardeal, p. 41, p. 193 nota I..

 Y
AR
CITEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ 29 -

numai un fost Mitropolit, al lui Aron-Vodä, căruiai fusese

si rudă — unchiü, spune legenda.

IB R
Nicanor părăsi adăpostul
său din urmă de la Agapia, pentru ca să iea parte la ju-
decarea si osinda urmasului săi celui de-al doilea, Gheorghe
Movilă!. Sinodul găsi că episcopii moldoveni, fugari indä-

YL
rătnici, cari lăsaseră färä păstori eparhiile lor, eraü vrednici
de pedeapsa caterisirii. Dar el nu li numi înlocuitori, ci
lăsă această grijă lui Dionisie, pe care-l făcu vicariii al Mitro-

SIT
polici Sucevei.
: Urmează hotărirea sobornicească însăşi:

T dex, Pony za oi Tovnpă [oo ava 0eic 6 "lspsutac Bos-

5 ODS A979
ER
3ÉGTATOY Me ai). Dosgoc6, vea wo Vemeyion
N s x =
TOY 206 En

[je]pozodiroo Modcla|piacs wol tay dr’ «bob iztoxózcv: 'Aqo-

Qàvog ‘Popdvor zat Osodocton ‘Pavtsovitio zur "Inzyvon Novsion,
NIV
3.
GDVOP.ostay voi opnoriyy CULTO “pin wai Bonny èfsfauboayro
noi Sebpmsyy ets To mont zul avisos Grid xoMipoo Aravisaı
thy ebosfiéotarov Mey Bosfoû zul tov èazivov Opdvey te zul
Törov zul, ar)mg einelv, TACaY cip Erzlvon èrapziav hasty, To
LU

2uvzod adres) Lopsmy Gobvar Erparuarsbsro. “O 08 ravio-

“pacing Osóc, 0 Cpucsousvas «oz cogode îv tH ravovpits aov.
Din Omar fisbas wei vsbous ete chy zapdiav Tod ebssfobs
RA

Co ueste, “pap TOY PATĂ,

Üpóvoo unzod sEwssy oi Tod *óxo0 edimisy vai, Gros strai
- Hd i^^ a . e - ' -

drzgims robrav tiwotpiziozv. “O GE [zis ulnr)pozohirrs Mo)-

o[a.]gta.c V'eóprroc wi ot oy: UT (sic) Enionomor, ab tbc
NT

Gy prs T Govastzlas, 0. óvcsg tas Sancto inapyias, wurd d/0vro,

QS

aronovdisavess &röver vip pnüive “spenta Dosgóo. “O GE s sbos-

Bistros abbivins Mah Bospé 6, tdv Üpezog Ov zat thy è è4-
CE

zMyswocwny seyn gohdrtos, prag i 1029 Ta. ot Amostävtsg

say ideo) Upivov wax sic tas Savoy inz)ypias trav) lat
7105. Ob pévoy CE Enstver 2zay3)0ziv of ris rosier,
I/

DG wai thy rpororariy O26dmoey Exsuey zapazi).òy ADTONS

| Emave)\Mziv, zur yu S» Ghhocany Qasim of Fy ye amostatas
AS

WA Trovsuy tb obunhov èriotpargiva: vai $uayikÜsy èv spira

| V. Studi si doc., VI, pp.-38-9 si p. 39 nota 1; Zst. literaturii religi-

UI

oase, p. 124, nota 3.

BC
 Y
AR
3) SCHIMBAREA EPISCOPILOR MOLDOVENÍ DE MIHAÏ VITEAZUL

sis tds Savtoy Sxapying wai tay eyyetpsrsbstamy Toyvimv Tor

IBR
paivery ws 87040 Gay, ară, obs tspobs noi Üstoog wavóvac, dA)
, bi , * * a * * , , ^ 3

gust drac, Chan &v vij Asia, ză xovnpà pe)eto[v]rec vai

Gudvăaha. mpotevodyric, où mabovior, Téicuov Avant fobhovrat
vane, vob edbosfods Mte]. osé, «ob O0póvo MoXo[e]piec

YL
soon: arebönusı. “O0zy 6 ebosfisoratos adbévrnc Mıyanı Bos-
fms poz wal Enpânzatev ac robe èvradla val: bpe0svrze
apysepets eis Td ysiporovijozi Ghdovs smiczdmovg Qv Sasivuv, eis

SIT
tác îrapyios sueivas. ‘IL rorawdrnc quay. rapévros ui tod pa
zaprotiton apyisriozizo» ris ‘Arias 'lovoriwavije, "Aypstóóv vol
x&onc Bovdyapias zal tay naviepwritay plat]poroktüy zul brep-
clumy tod te Pidtzxon Karcapsias Ts llohotorivns wp Vep-
pavot, «ai tod ravspwriton plqt|poroditon Bodsvav, vip Ozo-
côvons, “ut cod: pony MoM[e]ftec dp Nizivopos, vai, cod ER
Nzonıhsstaron Gmtozóxo0 "Epzpov dp 'Evosu, toy ev dip
NIV
mylednarlı crazy adele Aal oo) stzob[r[0v. zul, tLavs 0o-
AU ATEN 60V00t4)6, ZO] (vou ezplvapav: 08146 cort vs

<
Tas EA) “ia dr pepioy yopis al cd tod Nprotod zoiuwoy droi-
LU

pavtoy vai arpostéresutoy, pic tbc sxtwshstag wol dtoplba:m

névay 2207 ord * Oey oi, vară, tiv Osiav coviy on (0932 :
ge

6 Toti 6 494). hc zip down» adtod ina brip Toy mpopdrav,

D 63 peslwros sora,'. Ott pioduroe tor, Gd zul En zeu wah tiv
RA

dog ov Tin: epi ,- toy Rpopacoy,e ctr 08 zul ove. tov... [rupi] dé-
3

yoyrog: AMnpraods cuvopogioy T, warplav roricavte age

OMG di noi notò, Toy TÜUOY tbv 72... [T upt] 3h i zis paor).sias 7bp
NT

Kovstaytives cob Iopgvpoewiror, rapivcos zadi cod FAVU(LO=

satan rlar]pdpov Novysravewovz)sws «bp "Aston, ai tie
I:pàs abTod svvddon, avabzuotitoy TONS Extyepodytag Amoctasiav
CE

Tj rupawisa vază: Bastos roman, Eat 05 vază M obrws:

sois u$lLoooty ExtBovaig ace tod viv 7 pod) ro: EnLystpsly,
*

ava nu Toi s Gbufobisbova: wai toig Tapopüot sis tàÀ toradta,

a
I/

ala" voie Gbverorpazzbovat tabtotc, avd0qus. Tobrov áp

UROTÜVILEY GOVODTAOS Is TO3 aiva r
aropıırar cv Üpóvov moro
M ,, , - -
AS

7i dvaro} sot, wol BaciConmsy Aosıay v ravispotito p{rr]po-

rollen Tie. [rois U[0:]pozóXsoc Topyifov *»pob Aww[o]otoo
breptipon zul ekipyou réons Bobhapias zal aposspov zis Ayın-
I

tiene vlnTpozhews Lost stg TO vystpotovijoai Srinzérone

CU
 Y
AR
. CITEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ 31

ETÉpovs sig tao Intozoràs tă dgr thy Opytspiov, Ge T) $*-

IB R
AINSNASTAN rapido voi this entzparei. “Oy nat sic civ
vobtoo Shrway ai opis. Sivito zul to mapby dpicspov
o0vo0t4Ov piuma noi wecsotpe0n Ev tH xapóvst Oslo zderat QE
ariorétae p[qt]poxdhems Sootlräßas vol RING ÀMold[a]ficc, evétst
à

YL
‚sono, pqvt "lovvim so, Tis Svtozapá vs 1515 tveratiovos.
f Nextdpios tie Ozob Apyısriczonos vic Upörne (sic) 'lovs-
ave, “Aypiday wol mâons Bovdyapias, Nepfiac wai tiv Noro.

SIT
> Tazswós (9) «oi &Xéq Osob umporokiens Topvößov zul zpdsdpos
MocoBhayias Atovbotos.
T Tozswvăs w[grpororieng Karsapeias tod Phizaov, l'eppavis.
| Taxswog vlnripozoirns Bossvov, Osovóvqc.
+ cavkpenin
enermk ter [p]wiie
ER T carkpenin enermn
&éjpew We xanpSa.
MORAUCKRÎ.
NIV

De oare ce leremia Voevod, mișcat fiind de pizmă si de rea-vointi impo-

triva prea-cucernicului Mihail Voevod, si cu sfatul lui Gheorghe Mitropo-.
litul Moldovei si al episcopilor de supt cl, Agafton de Roman si Teodosie
LU

de Rădăuţi si Ioan de Liuşi, ait întărit si statornicit prin jurämint gindul si

planul lor de a goni si de a nimici cu totul, prin războiii, pe prea-cucernicul
Mihail Voevod si Scaunul săii si tara si, ca să vorbim lămurit, căuta să cucc-
rească toată stăpînirea Jui si să o dea fräfine-säü, lui Simeon, iar atotputernicul
RA

Dumnezcü, care infringe pe cei înţelepţi în siretenia lor, privind cu ochiü pri-
incios si fiind cu bunăvoință spre inima celui cuceruic, mișcat de rivnä, a
stirnit războiii asupra lui leremia Voevod şi l-a scos din Scaun si J-a gonit
din ţară si, sí zicem cu adevărat, pe dreptate l-a surgunit din ele. Ci Mitro-
NT

politul acela al Moldovei Gheorghe și episcopii cari eraü cu cl, fâră nici-o
nevoie ori sili, părăsindu-și eparhiile, ai fugit, urmînd de bună voia lor
pe acel Ieremia Voevod, Jar prea-cucernicul Mihail Voeved, fiind iubitor de
CE

oameni si păzind pacea bisericească, a așteptat cu mäÄrinimie, ca episcopii cari

"ai părăsit Scaunele lor impotiiva cuvintit să se întoarcă, după cum cere cu-
'viinga, la Bisericile lor, Dar, nu numai că a așteptat să se intoarcă acei neascultă-
tori, dar a trimes si pe protopopul T'eodor, rugindu-i a veni îndărăt si a nu
mai sta în străinătate. Iar răzvrătiți! n'aü ascultat nici de cit să se întoarcă si
I/

„să vie în pace la cparhiile lor si .să păstorească turmele ce li s’aü încredinţat,
precum aii fost așezați după canoanele cele sfinte și dumnezeicsti, ci, acolo.
AS

fiind, adecăte in Tara Lescasch, n'a incetat de a se gindi iarăși lucruri rele
si de a pricinui scandelă, ci voiesc să ridice războiii împotriva cucernicului
Mihail Voevod si se sirguiesc a-l scoate din Scaunul Moldovei. Deci prea-
UI

cucernicul Domn Mihail Voevod. a hotărit si a orinduit ca noi arhiereii ce ne

BC
 Y
AR
32 SCHIMBAREA EPISCOPILOR MOLDOVENI DE MIHAI VITEAZUL

găsim aice, să hirotonisim alţi episcopi în locul acelora, la eparhiile lor. Sme-
renia Noastră, fiind de faţă si prea-fericitul archicpiscop al Sfintei Iustiniane, .

IBR
al Ohridei si a toată Bulgaria si prea-sfintitit Mitropoliti si prea-cinstiti: al
Chesareii lui Filip, din Palestina, chir Gherman, si prea-sfinţitul Mitropolit al
Vodenci, chir Teofan și fostul Mitropolit al Moldovei chir Nicanor si prea-
iubitorul de Dumnezeti episcop al Ilebrenului, chir Efraim, cei intern Duhul

YL
Sfint iubiţi fragt si impreunä-slujbast ai nostri, si cercetind destul, în sobor,
într'o siugură părere am socutit că este nedrept ca să rămînă bisericile färä
de archiercí si turma lui Dumnezeii făra păstor si fără cîrmuitor, lipsită de orf-ce
îngrijire si îndreptare, de capul ef. Deci, după cuvintul luf Dumnezeü care

SIT
zice: «păstorul cel bun și sufletul și-l pune pentru oile sale, iar năimitul le
mănîncă, pentru că e năimit, pentru care le si mînă; și sufletul mi-l pun
pentru oile mele», Și iară pentru vorba ce zice: ape clericii ce fac uneltire saii
înţelegere ascunsă între ei, să-i scoţi din cler», dar si după cartea ce spune,

ER
la Împărăţia luf. Constantin Porfirogenetul, fiind de faţă si prea-sfingitul patri-
arch de Constantinopol chir Alexie și prea-sfintitul lui sinod, anatemisind pe
cei ce se apucă de răscoală saü silnicie impotriva Împăratului (şi cuvint de
cuvint stă asa: ape cei ce se apucă de uneltiri saü răzvrătire de acum înnainte,
NIV
pe aceia să-i atingă anatema; pe cei ‘ce sfătuiesc si pornescla lucruri ca acestea,
anatema, pe cei ce se luptă împreună cu ci, anatema»), Drept, aceia, märtu-
riim în sinod că ci sint căzuţi din Scaunele lor si neiertagf, sı am dat voie
prea-sfinţituiui Mitropolit al prea-sfintei Mitropolii a 'Tirnovel chir Dionisie,
LU

care e şi prea-cinstitul exarh a toată Bulgaria şi: vechil al prea-sfintei Mitro-

polii a Sucevef, ca să hirotoniscască alţi episcop! la episcopii, cu alegerea ar-
chiereilor, cum orindnieste datinasi asezämintul Bisericii, Deci, si spre mär-
turia şi siguranța acestui lucru, s'a făcut si scrisoarea noastră sinodicească
RA

aceasta, şi s'a asternut în cea de faţă dumnezeiască condici a Sfintei Mitro-

polii a Sucevet si a toată Moldova, în anul 7108 [1600], luna Iunie in 2,
fiind a 16% indictie.
Nectarie,cu mila lui Dumnezeü archiepiscop al Întăii Iustiniane, al Ohridei
NT

şi a toată Bulgaria, Serbia si celelalte.

Cu mila lui Dumnezeü Mitropolit de Tirnova si vechil ol Moldovlachiei,
Dionisie, .
CE

Smeritul. Mitropolit al Chesareii lui Filip, Gherman.

Smeritul Mitropolit al Vodenei, “Teofan.
Smeritul episcop Petronie de Muncaciü.
Smeritul episcop Efrem de Hebron.
I/

Dionisie alese pe doi clerici, cari dispar apoi odată cu

imprástiarea strălucitoarei fantasme a stăpinirii
AS

lui Mihai.
si fură puşi să jure credință lui Mihai si fiului său
Nicolae-
Vodă Petrașcu, pe care Moldovenii il cereati Domn. Făgă-
duiala lui Filotei episcop de
I

Roman şi a lui Anastasie

CU
 Y
AR
CITEVA SCRISORI SI ACTE DIN CLUJ 33

episcop de Rădăuţi s'aü pästrat.Nu tot asa a episcopului

IB R
Hușilor, al cărui nume nu-l cunoaștem. Cit despre ' Mitro-
polie, ea rámase in sama lui Dionisie insusi. |
sh CHA GRE HO, \OKAET M CA I HIPIEMAA CTIA IL RACE CHA
CENMIM CRON MAKE HA. OTPAERA PARKEN \WEMaTWY ORBPARIIA

YL
ca, HCHORKASA BAO Auta ny ; ne onder ine AMI CA Xpaniri
PARITA HRS BATIR, eua 10 ASANRIN rpkaenaı lera
ORBAN CA, RICA RU fara walt ienciipiemakr, cn-

SIT
erenpienack, 1 Wr EAA WTRPANART CA, CHWTR DAILY CA, EINER
RR ILPRIWIIOE ADR HONOR AS Ypanırrıl, 11 HNRARQHE che
AQWTHRITAVE AURICARITIE IL "PEOPLE ION. REO RIROTA ; 19 neck
ASKANTH RO cemsi, Hokagka ca nareickpuwas reus bw Alu
NANAS RERONT n nreauckunanieas eus ero Iw. Hitizoaae went,
HOHHROPAA ARE CRIQMMPHEHS, HIE WEASTTAHNS RIMRATT AMI, HA
ER
NIV
WT KRCEPO CO AHA TH WT RACE ASIEN. IBAN HY O ITRCEM
ZEHROTK MOEA 3 on npe IR CHAN ZIE necvkyeramm m iecasmmami
ER Eh uprkwipenmwns reus. n Baita aurrgeneairrey. ek aut-
TIOHOATI BIWMETACAENS Ppa,ad COVUARCIEALO m RACE Sean Alwa-
LU

AMI RES Anwanetsy, origamica en erpaywan BEA IT narec-

TIN ERETENSN IE HOTIHINIAM Qaseya way rapace AK c'ra-
A9 orpknaerkiern, [n nlenparnmn we anekkors ankarerkta,
RA

UCTA CERE CEAISOTIE IThCEX CHAOS CHEN I FEI HAKKI CHAV che
MOTPENTEM CR WT RA PIAȚA, Var ca Cimena enipkine-
WíA £K Ww AvRSACKR, diko gu HRK, VE paeneaoeREImH, n nmt pe
NT

Xe reufu, ROER Ane xirrpeecron i nempieranien okay. Iv

nea ae nocak oral nocaSsınanin emapax ca ch c'rpa-
XWAL BEREA, IE PRODI AME TORE NO HAE, HAUT ILDERATO
CE

Wkmkserknare compara, ape gm chartas pa, na un Its

PETER AVAS ARE WU Rere Ale, gun Rpoavk R'RPAUENHOE AUI
CASRCTEOS RIC TSRAIN AGYRSHAVPHO Wo DAKSIOASSKENTN, 663
nonevkuta MUTPOMOANTORA, HE "RUA ASR HE MACAU RES
I/

HO ATEN HA TITRE RR AVUTĂ mper magenta, uw ape ne HSRSAk

CHILE NEGPRUERNA ACT TAA VIA, ABHIFITA EMA CANA ceto,
AS

Mik ne MRO n CAME reve nptaywan. Grsuncana [€] rima en aie

ROM MOEN Diawses macerie mie vieyydis ek avi enfeioniein
PWALAHCKON, KATW 73T HE EATA PL, Wend IST EL, HA MAMA CTI
UI

mm AMWCA, WILA ICATA nep. «fasse enerwn Poa.

74942. Vol. IX. 3

BC
 Y
AR
34 - SCHIMBAREA EPISCOPILOR MOLDOVENI DE MIHAÍ VITEAZUL

[Fägäduiala cealaltă se mintuie astfel :]

IBR
C'anteana 2i[e] una en pasă Moen fInderacie MACTIIO ER
ums cu enenuini PAAWKOTKH, KATW 78000, HH ENAIRKTAT,
Mena INTE Sg, HA HAMAT CREW ARCA 1v apară rirk, sInaera-

YL
eie movie nucay prata MOEA puma
Pe lîngă acestea sint dator să primesc şi sfintele si obsiestile septe soboare,
ce s'aii adunat pentru paza dreptelor dogme şi sí mărturisesc poruncile lor;

SIT
mi se cuvine să păzesc pravila şi sfintele porunci, ce s'aii orinduit după multe
vremi si anf: toate cite le-aü primit aceia, le primesc si.eü, si de cite s’aü
lepădat, mă lepăd şi eii; si maŸ mărturisesc că în biserică voilt păstra pacca
şi nu voii gîndi nicl voiit face impotrivi-f, toată viaja; în urma aceasta inX-

ER
supun credinciosului Domn lo Mihail Voevod şi celuf de Dumnezeü incorona-
tuluY fiii al st Io Nicolae Voevod, nu
cärora voitt fi nicl-odatX nesupus si ne-
ascultător, ci din toată inima si din ‘tot sufletul îi voit iubi pe ef, în toată viata
mea;şi pe lingă acestea voiii urma si-voiü-asculta de 'preasfinţitul domn si
NIV
stäpinitor Mitropolitul Sfintei Mitropolit, de Dumnezeii mintuitul, al cetăţii Su-
cevef si al întregit (ert a MoldoveY, chir Dionisie ; făgăduiesc. cu. frica luf
Dumnezeii si cu bunătate dumnezeiască si dreaptă înţelegere turma încredin-
pti mie a o păstori bine si a o feri de orf-ce riii, a mă [inea curat din toată
puterea: mea; apof prin supravegherea ce am primit-o de Ja Dumnezett, mă curii
LU

de grejala luf Simon pentru mită, atit înnainte de punerea minilor, cît şi după
hirotonire, [ceia ce] fără vicleșug şi fără făţărnicie am fägäduit, Pe lîngă toată
urmarea şi ascultarea, f#gäduiese cu frica lui Dumuezeii că nu voii face nimic
silit, nic de frica Împăratului, nicY a Domnulut, de m'ar ameninta chiar cu moartea,
RA

car nici primind mită de la cineva; nici, afară de stăpînirea încredinţată mie, nu
voiii îndrăzni între sträinY a pune minile fără porunca Mitropolitului ; nu numa!
că cii nu voit lua plată saü dare, dar nict cet ce vor fi lingă mine; si, dacă nu
‚voii păstori aşa, fără mită,
NT

turma luf Hristos, st fiii lipsit de cinul micii, căci

se va vedea ct în zädur l-am primit. | .
S'aii scris acestea cu mina mea, Filoteiü, din mila luf Dumnezeii cpiscop-ales
al Sfinte episcopil a Romanului, în anul 7108 [1600] $i indictionul 13, luna lut
CE

Iunie 1£ zile, în ziua pomeniret Sf. prooroc Amos [si] a pXrintelut Isaia proorocul.
Filotef, episcop de Roman. %

[Cealaltă declaraţie se încheie asa:]

S'aü scris acestea
I/

cu ınina ınca, Anastasie, cu mila lut Dumnezeü episcop-

ales al Sfintef episcopit a Rădăuţulut, în anul 7108 [1600] si indicfia a 13-a,
luna luf lunie tg zile, în ziua Sf. Apostol Iuda, fratele Domnului,
AS

Anastasie, episcop-ales, am scris cu mina mea păcătoasă !,

Pind la data de 27 Julie Dionisie nu se preficuse incä din

I

! Textul e stabilit si traducerea făcută de -d. I. Bogdan,

CU
 Y
AR
CÎTEVA SCRISORI.SI ACTE DIN CLUJ: 39

archiepiscop tîrnovean in adevărat Mitropolit moldovenesc,

IB R
ci tinea de o .potrivă titlul sáü d’intäiü si cca de a doua
dregătorie à sa ca «[ósOpoc, locotenent. În această însușire
el dă un act de despärtenie, singurul cunoscut în tot tre-
cutul nostru. Din faptul că într'insul se spune lui Ioan cpi-

YL
scopul de Huși, cu toată cuviinta: eprea-iubitorul de Dum-
nezeü», s'ar crede că acesta singur dintre vechii episcopi se
împăcase în sfirsit cu cirmuirca lui Mihai. Dar dezbaterile

SIT
asupra autenticităţii unui act dat de dinsul, dovedesc că cl
lipsia , încă. din țară. Actul e iscälit si de Mitropolitul Cesa-
rcii, care rămăsese deci. în Suceava stäpinitä de Hatmanul
Udrea, lingă ocrotitorul săi, Dionisie.
T.cmA dw HCRSINENTE RPOAREHRMIY
HOHAEHNIX TOWER 1 ATARUH.
ER
AQYIEICHHR I ENCRUUR MN
,
NIV
T ITpozz0Onpévns Tie HO? TATEMOTNTOS, wOpóvtoc vai TOD
raveporérov plnr]pozohizov Karcapias vis loXatovvqe wat cod
Usomthsotéton éxtordnov Popévou, 2p05i0sv Lebpytos papa
mundo, Réjoy Oct, Zyov (yate. Gvöparı Aparobita, dive eldosus
LU

udrod ropsvbsis mpd %arpod eig. tov Üsomthécratoy extaxzonoy

Novsiov, bp 'lo[4]v[vnv]. pază Ways wi 0000 edrebsir07
sg alcoh ypevon GEÈ apap ortos, SxopsbUn voi adtog «phe tov eipn-
RA

1.EY0V Dsostkioraroy èriororoy Novsiov, zul, Ti» attiav sin, ws

para Schon Ekafsy d own adtod Apayodria pie Cralsbsems,
6 St D=oetoruros vp. ’loävyns Èriozoros Bussey pippo abod-
NT

nang ele tO XAa[siv aie zip “ovi adrod Apw(obzta. 6 etţinvâvos

ET toc popas” noi, TATA indy, mpoitsts voi "(pua
to) Osovrhsotatov $zto46z00. “0 dì ddszbs tic nenaevng Apa
ae
CE

obtu, 'Ovobzptos, Eheysy Gui td Tp Grsp dere 6 L'empyros

du doni apă Tod Qzozizorăzov intendo» où Fou peta
4

fa 20g 705 Osoytheatdcop izt4óno0, GAG tig wovayos "llostas

^^, = > , ? * 3 ^
ao

vaya st, Ao rap vob siprusvoo Vewpyion periastro spia, masac

n

I/

(pays 2% TLOINTOD TOD ao: eictiton irrozizon, Cilunsy adr.

SH euzitvóvcQs 08 quw, Unrijoss papevpias slrsp obrws. Est t5
AS

as, hs 6: abtdg "Ovobepros Ars, aposigspav “chy 6510 :4:0V

gy ispopovdo:s ADD > Aüsváatoy ză zen nawöpleny ar vali ode
pevoy vis osfaspias pori; Mriscpitas vai thy Gouhtazoy ispo-
UI

1.090409 wp ES:bjiow, Agas 205 MN 44i Goiovs, Dos dvpifàs

BC
 Y
AR
30: SCHIMBAREA EPISCOPILOR MOLDOVENI DE MIHAÎ VITEAZUL

Estacug tamewerge Ti, ebps wol «robe paptopodvtac, Gc

Ms

IBR
pete Gohov ehafey 6 l'ebpyos tb pipe cape Tod eipnutvov:
wovayod "Ilsaiov. IL tanewérgs av, zatà thy adry papropiay,
Oschuapsy Uderay th “povatzi, Ta Drépyn Stolenypdy zb. cob
«pom avepds abile l'ewpriov nord thy Otábsofty NV exoinosv

YL
6
Nsovthgotateg Eriozozis Xovston vp "lo&wvns, zul adrög 6 l'edp-
mos and thy xoti "ovi adrod Apaobrta. “O0sy wol sic 01.99
noi SPAN eyévsto wol To Tapèy pspatevüptov pippo Tic

SIT
Tov tarevbegros oi zateotpo0n sy th rapdve Oslo zed
che Aymrarns pfntlporéews Novrtwifac, èv fca (pne, pi
‘Jovi uot, ivdrztimvoc Gsza.tns tpltqs.
+ 'O Topvößov zat rpésôpos MoXdophayias Aumybotos.
+ Tarewds p[ar]poroMitas Leppavde Koatoapsing ris lloXoto-
tivns |, |
ER
mpoxaÜnivns vig y
NIV
Tozewvormtos 6v tp spi Apmenpio
zapă (sic).
Judecata st încercarea de Dumnezeü iubiţilor archicpiscopf
si episcop! și
cuviosilor pop! şi diaconi,
LU

Stind în Scaun Smerenia Noastră, fiind de faţă si prea-sfinjitul

Mitropolit
al ChesareiY Palestine! si prea-iubitorul de Dumnezeti episcop
al Romanului, a
venit Gheorghe grämäticul, spuind că, avind cl nevastă, anume pe Drăguţa,
fără ştiinţa luf ducîndu-se ea mat înnainte la prea-iubitorul de Dumnezeü
RA

episcop de Hust chir Ioan, cu meșteșug şi înșelăciune s'a despărţit de el, După
citva timp, s'a dus si el la acel prea-iubitor de Dumnezei
i episcop de Hus! si
spuind pricina, cum că prin înșelăciune a luat nevasta
lu‘, Drăguţa, carte de
despärfenie, iar prea-iubitorul de Dumnezeii chir Ioan episcopul
dădu carte de
NT

desfacere, ca să-și ica innapot nevasta, pe Drăguţa, acel

Gheorghe grămăticul,
şi, spuind acestea, a întins şi cartea prea-iubitoruluf de Dumnezeü episcop, Iar
[ratele aceleY Driguta, Onofrei, a spus că acea carte ce spunea Gheorghe că
CE

s'a desfăcut de către prea-iubitorul de Dumnezeü episcop, nu e cu ştiinţa prea-

iubitoruluf de Dumnezeti episcop, ci un călugăr anume
Isaia, luînd de la acel
Gheorghe trei stupY, plăsmuind scrisoarea ca din partea
prea-iubitoruluY de
Dumnezeü episcop, i-a dat-o. Decl Smerenia Noastră,
căutînd mărturit dacă
este asa cu adevărat precum spune Onofrei acela,a adus
I/

pe prea-cuviosul între
icromonahY Atanasie arhimandritul şi egumenul cinstite!
mănăstiri a Bistriţei
şi pe prea-cuviosul icromonah chir Eftihie, oameni evlaviost
si cuvioşi, pe cari
AS

cercetindu-f cu de-amänuntul Smerenia Noastră, i-a văzut şi

pe ef mărturisind
că prin înşelăciune a luat Gheorghe cartea de la acel călugăr
Isaia. Smerenia
Noastră, după această mărturie, am dat voie femeif ca să-Y fie despärienie de
I

’ Jos, o socoteală făcută.de KRechen-Ierren din Cluj, -

CU
 Y
AR
CITEVA SCRISORI Si ACTE DIN CLUJ 37

bărbatul ci cel de mai înnainte, Gheorghe, după asezämintul ce a fácut prea-

IB R
iubitorul de Dumnezeü episcop de Lusi, chir Ioan, si Gheorghe, din parte-î,
să fie despărţit de soţia lui de mai înnainte, Dräguta, Deci, pentru mărturie
si siguranță, s'a făcut si această scrisoare de adeverinţă a Smereniei Noastre si.
s'a asternut în cea de faţă dumnezeiască condici a prea-sfinţitet Mitropolii a

YL
Sucevei, în anul 7108 [1600], luna lui lulie 26, indictia a treisprezecea,
T Al Tirnovei si vechil al Moldavlahiet, Dionisie,
T Smeritul Mitropolit Gherman de Chesarea Palestinei, stind îm-
preună cu Smerenia Noastră în sfintul dicastiriu,

SIT
Cum se vede, a fost odată o Condică a Mitropolici Sucevei,
din care sînt rupte aceste foi. Unde vor fi celelalte? Sc
poate nădăjdui că le va aduce la lumină vre-o descoperire
fericită?
ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 Y
AR
IB R
YL
SIT
ER
II.
NIV

CRONICA SEDERII IN BENDER

A LUI CAROL AL XI, REGELE SURDILI,
LU

DE ALEXANDRU AMIRA.
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 Y
AR
IB R
YL
I.

SIT
-Cronica lui Carol al XI de Alexandru Amira.

În altà carte! am vorbit despre Alexandru Amira sati

Amiras, Compilator si întregitor al unci Cronici a Moldovei,
scrise în romäneste si în grecește,
il ținea agerul si luminatul Grigore Matei Ghica, cl se näs-
ER cînd Scaunul acestei teri

cuse undeva în Grecia, prin părţi supuse Veneţienilor sati

NIV
cercetate de negustori apuseni, în care deci se înţelegea şi
se vorbia chiar limba italiană. Levantinul italo-grcc veni
prin părţile noastre poate pe la Hanul Tatarilor. Cînd Ca-
rol al XII!“ se adăposti lingă Bender, Amira se tocmi la
LU

dinsul «secretariii de cancelarie» pentru tälmäcirea scriso-

rilor grecești şi orientale, de care veniaü destule in adă-
postul leului suedes învins. El avea aici ca tovarăși pe alti
RA

Greci ca dinsul, între alții pe Afenduli, care, represinta la

această curte pribeagă pe vicleanul Domn Brincoveanu. Amira
va fi fost un tălmăcitor dibaciü, dar poateo slugă necredin-
NT

cioasă; cel putin, mai tirziü, „Nicolae Mavrocordat dădu în

vileag.că «secretariul» stătea în înțelegere cu Hanul și cu
alții cari eraü doritori de ştiri despre Craiul de la Bender.
CE

Dar el nu fu silit nici-odată să plece de acolo, unde stätu

pănă în 1714.
Cel d’intäiü Domn moldovean care-l intrebuintä, fu Mihai
Racoviţă; de la acesta primi el caftanul, foarte sărăcăcios
I/

de altfel, de Mare-User, dregătorie pe care o avea la 1716,

adecă îndată după trecerea în Tara-Romäneascä a lui Ni-
AS

colae-Vodä. Era intrebuintat mai ales pentru dezbateri cu

Tatarii, printre cari avea cunoștințe si a căror fire nu-i cra
UI

1 Istoria literaturi romine în see. al VVIlI-la, vol, IL

BC
 Y
AR
42 ALEXANDRU AMIRA

străină. Era, la intimplare, si călăuz al solilor creștini ce ne-

IBR
meriaü prin Moldova, Caminar încă supt Racoviţă, el ajunse
Sluger-Mare al urmașului acestuia, Grigore Ghica, pe lingă
care făcu aceiaşi slujbă. De la dinsul primi el sarcina, foarte
anevoioasă, și pe care n'o îndeplini fără pricepere, de a

YL
stringe la un loc, într'o singură povestire pe scurt, știrile
despre trecutul Moldovei și de a înnădi povestirea întîmplă-
rilor la care, de la 1716 înnainte, fu însuși martur de căpetenie.

SIT
Tot Amira e acela care, luîndu-și titlul de «cantileariü»,
învăţat la Bender încă, traduse din italieneste în grecește o
« Viaţă a lui Petru-cel-Mare». Această carte: Vita di Pietro
if Grande, apărută în Venetia la 1735, are de autor pe
Italianul Catiforo, care intrebuintä
ER o parte
terial gazetáresc ce se afla cu privire la biruitorul lui Carol
din bogatul ma-

al XII. Cartea se räspindi și în Răsărit, si un exemplar

NIV
din ca, purtind însemnarea «ex libris domini Plrincipis]
S[ancti] Rfomani] I[mperii] Basaraba de Brancol[van]», se află
astăzi în Biblioteca brincoveneascä dăruită vechii biserici
LU

din cetatea Braşovului. Un boier muntean o traduse după

tipăritura din 1737, în romănește, la 1749.
El a scris însă si o «Istorie autentică a luf Carol al XII"
în timpul şederii sale în Turcia». Lucrarea se înfăţişează în
RA

italieneşte în manuscriptul 969 de la Biblioteca Archivelor

din Viena!, singurul cunoscut. Dar Amira nu e acela care
i-a dat forma ce o avem astăzi, ci un Italian necunoscut a
NT

prefăcut în limba sa, fără să schimbe nimic («ricavatta esat-

tamente»), un manuscript (eragguaglio») pe care-i trimesese
fostul funcţionar de cancelarie al regelui suedes, fostul săi
CE

«prim-interpret>, cum spune titlul.

Cărticica nu era necunoscută invätatilor suedesi, dar o
ediție nu se dăduse pănă acum. Cea de faţă poate folosi
I/

deci şi istoriei literaturii romănești și cercetărilor cu privire

la regele eroic al Suediei.
AS
I

! 92 pp. in 8° mic si 4 albe; legătura contemporani.

CU
 Y
AR
IB R
YL
Autentica istoria di Carlo XII,
Re di Suezia, nel tempo della sua dimora in Tur-

SIT
chia, la quale durö per cinque anni e tre mesi; ri-
'cavatta esattamente dal ragguaglio fattone dal sig.
d'Amira, che lo hà servito in tutto il suddetto tempo,
per suo primo interpetre.
Pietro 1", detto
ER
il grande, Zaro di Moscovia, 1702 alleato
colla Danimarca e col ré di Pollonia Augusto II**, mosse la
NIV
guerra al rè di Svezia Carlo XII, in età di 16 anni, per
riprendere certi Stati, li quali dagli antecessori di questo
furono tolti agli Russi.
| Il ré di Svezia vinse subito gli Danesi,c gli obbligò a pace
LU

avvantaggiosa.
Di là andò a Narva, città russa, confinante, c vinse questi,
dandogli una furiosa battaglia. |
RA

Si porto in Pollonia. Fatta la partita per lui, ando in Sas-

sonia, e fece al rè Augusto abdicare la corona: tornato in
Pollonia, fü eletto Stanislav Lescinski per rc. Gli Russi, sen-
NT

tendo ciò, fecero frattanto scorrerie in Pollonia, e Stanislao

dava parte alla Porta Ottomana dell avvenimento suo al
trono, per ajuto e valore del rè di Svezia; ed il Gran-Signore
CE

mandò persona in Pollonia, per informarsi delle cose, perchè

le azioni gli piacquero, che fece il re di Svezia. Mandò
dunque per ordine della Porta il Passà di Bender un Aga,
a complimentare il r& nuovo, € nell'istesso tempo gli diede
I/

una lettera pe’I ré di Svezia!. |

AS

era in quel tempo Jussuf, V. la Cronica di Molda-

1 Il Pascià di Bender
în Kogălniceanu, Crozicele Romdnier, M, Bucuresti, 1872,
via di I. Neculce,
informata
p. 286. In verită, la Porta prese soltanto le sue misure per esser
in Polonia, e incaricò il principe di Moldavia. allora
UI

di quel che occorreva

le novelle. V. la relazione dell’ambasciatore di
Mihai Racoviţă, a racenglier
BC
 Y
AR
ALEXANDRU AMIRA
_
x

Il rè di Svezia, corrispondendo, contrasse amicizia stretta

IBR
col Gran-Sultano Ahmed terzo. Il rè entrö in Ucraina russa;
ed il generale o' hatman russo, deto Masepa, con tutto l'eser-
cito di Zaporova! di 50 m. uomini, preseil partito con lui, con-
tra il Zaro suo padrone. [E] li Cosaki zaporovani è un’ ordine

YL
di milizia de' stessi Cosaki in Ucraina, detto Zaporova.
Il Hatman russo non pote fornire abbastanza dei viveri
e quartieri, di maniera che gli Svezesi soffrirono molto: mo-

SIT
rivano gli uomini e crepavano gli cavalli.
Vedendo questo cattivo stato i Cosaki, fuggirono più
della metà al Zaru, loro padrone, spiegandoli il loro stato. Frat-

ER
tanto il rè di Svezia dimandò ajuto dal Bassà di Bender e
dal Chan de’ Tartari?; questi lo persuasero di mandare prima
un’ inviato alla Porta Ottomana [1709*], per trattare la pace ;
NIV
ma non gli diedero ajuto; nè mandarono ministro dal rè di
Svezia, come desiderava.
Frattanto la primavera venne, ed i Russi avanzavano verso
la Ucraina: [lo Zaro] diede, verso la fine di giugno’, battaglia al ré
LU

di Svezia a Pultava, la vinse, ed il rè, che fù ferito nel picde,

abbandonò la sua infanteria, la quale dovette rendersi ai
Russi a discrezione, e, di notte, con 6.000 cavalli incirca, fuggì
verso Ozacow®, per ritirarsi in Turchia.
RA

Olanda a Costantinopoli, Collyer; 5 ottobre 1704: aMiddelerwylen bespeurt

men dat dit Hoff het oogh op den tweespalt in: Polen hat, ende den prins
NT

van Moldavien geordonncert heeft by continuatie te adviseeren wat in die

quartieren sal comen voor te vallen». II nome dell'inviato di SStanislao, che
prese nondimeno la via di Moldavia per andar a Costantinopoli, non mi è
conosciuto: le cronache non lo danny, e perciò dev’ esser stato un semplice agente.
CE

! | Casachi Zaporovi (da sa nsper) sono quei delle cataratte del Dniepr.
Prima sottoposti alla Polonia, passarono poi sotto il dominio dei Moscoviti,
Ucraina significa «borderland», terra dove si riscontrano confini di Stati diversi.
* 11 Chano dei "Tartari di Crimea cra, dal 22 decembre 1707, Devlet-Ghirai
I/

(Hammer, Gesch. des osmanischen Reiches, edizione di Pesth, 1836, IV, p.692).
Annotazione dell'autore, sul margine del foglio.
AS

* Al 27 giugno (S lugliv) 1709.

* Oczakow (Ozü dei Turchi, Vozia dei Rumeni), grande città al punto
dove'l Dniepr sbocca nel Mar Nero. I]. Pasciă di Oczakow aveva un’ autorità
superiore a quella dei capi turchi vicini a lui e poteva esser considerato
I

come’!
guardiano del limite orientale dell’ Imperio. Ma già cominciava a attribuirsi
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XII-lea 45

Il Bassă di Ozacow, il quale ignorava tutta la corrispon-

IB R
denza del rè colla Porta, non volle darli barche per farlo
passare il fiume, volendo darne prima aviso al Bassi Ius.
suf di Bender. Il re si vidde forzato di mandare 3.000 de’
suoi per combattere il corpo russo il quale l'inseguitò, per

YL
guadagnar tempo: frattanto il re, co’ suoi, passò il fiume,
prendendo per forza le barche, ed il Hatmano russo Mazepa
non lo-abbandond mai. Di quei 3.000 uomini non ritornorno

SIT
quasi nissuno, ed Iusuf-Bassa di Bender, sapendo alla fine
la venuta del rè, gli mandò il suo Kapigilar-Chekayassi! in-
contro, con tende ed ogni bisogno.
“Il ré venne a Bender nel mese di luglio: il Bassa gli
diede visita, ed il Chano di Crimea gli scrisse lettere di ER
complimento e d'informazione di quello si deve trattare.
NIV
questa situazione al Pascià di Bender, suo vicino, Luicra'l Seraskier o gene-
ralissimo nel 1709.
1 «Il luogotenente degli uscieri» ; per un Pascià, il suo macstro di ceremonie,
2 La novella della battaglia di Pultava arrivò a Costantinopoli per un cor-
LU

riere del principe di Moldavia, il 18 di luglio (corrispondenza olandese di Cos-

tantinopoli giù citata). Secondo"! cronista moldavo N, Costin (Kogilniceanu,
o. c., 1, p. 68 ; K, diede anche un compendio francese, inesattissimo, delle pagine
neile croniche moldave che riguardano la storia generale dell'Europa : Zrugments
RA

tirés des chroniques moldaves et valaques four servir à l'histoire de Pierre le Grand,
Charles NII, Stanislas Leszezynski, Démètre Cantemir et Constantin Brance-
van, Jassy, 1845, in $9), i primi ufliziali dell'esercito suedese arrivorno a
lassy, capitale della Moldavia, il giorno di 12/23 agosto, — Nella primavera
NT

di quello stesso anno era passato per la Moldavia un residente del rè Carlo...
Il principe Rákóczy, pretendente al dominio della "Transilvania, scrive, al 12
di marzo, da Muncaciii (Munkäcs), a uno certo Herbaix: «Ledit residens
CE

[du roy de Suède] m'a proposé de lui favoriser son passage pour joindre
l'armée des Suedois par la Moldavie, de luy donner une lettre au Chan de Tar-
‘taric». Al 7 aprile Rákóczy aggiunge che l'agente ha risoluto di attendere
(ms. 309 della
l’arrivo di Désalleurs, ambasciatore francese a Costantinopoli
s'intese prima,
Bibl. del Archivio imperiale di Viena, f? 23 Vo, 76). — A Vienna
I/

sil re di Suezia, havendo ottenuto dal Saraschiere di Vallachia

„in settembre, che
di poter mandare alcuni de’ suoi a Stockolm, uscì anch'esso travestito da Ben-
AS

per fuggirsenc, ma, stato riconosciuto, dovè ritrocedere» (relazione di

der,
Vienna, 14 settembre 1709; Bibbl. dello Stato a Napoli, ms. G. 22, fol. 324
di Carlo
Vo) AI 29 settembre, il bailo veneto non sapeva niente del ricovero
dell’
XII (Ifurmuzaki, Documente privitoare la istoria Rominilor, — edizione
UI

Academia Rumena—, IN, parte I, p. 444, n° DCXIID.

BC
 Y
AR
16 ALEXANDRU AMIRA

Il ré mandò con una lettera ancora, in data 13 luglio, da

IBR
Ozacow, il sig’? Negebaur, di nazione tedesco, al Gran-Si-
gnore, per consigliarlo di fare la guerra contra li Russi, ed
allontanarlo dalla Pollonia, acciocché il ré Augusto non torni
al trono, e diventasse così potente, —offerendoli nello stesso

YL
tempo la sua assistenza.
La Porta chiamó il Chano della Crimea per consultarsi
con lui se si dovesse muover guerra contra il Russo, o se

SIT
si dovesse, con scorta ottomana, rimandare il rè di Svezia
nel suo regno*.
Il Chano Dewletkerai ne dà avviso al rè della sua avve-

ER
nuta, e si scusa, nel mese d'ottobre 1709, di non poterlo
vedere istesso, per la fretta che la Porta gli faceva: li man-
dasse però il suo figlio?. |
NIV
L'inviato svezese Negebaur arrivă fin tanto a Costantino-
poli, nel mese di agosto; il quale dalla Porta fu trattato, se-
condo il costume, con taino* e guardie, alloggiato in Pera.
Ii dava le visite ai ministri esteri, ed eglino glie le restitui-
LU

vano, Erano allora a Pera i ministri : l'ambasciadore di Fran-

cia, marchese di Feriol; d'Inghilterra, Cavagliere Sutton;
d'Olanda, conte Giacomo Colicr; di Venezia, Alovise Mocenigo;
RA

dell’ imperator de Romani, residente Michele de Tallman?.

Ebbe il sig" Martino: Negebaur l'audienza co’ soliti onori,
! Verso fine di novembre cra giù a Costantinopoli 'l Neigebauer e presen-
NT

tava un ragguaglio al Gran-Visire, insieme coll’ ambasciatore di Francia (Hur-

muzaki, Supflemento I, vol. I, p. 372). Si credeva in Valacchia ch'il re
sară invitato a partire per mare o per la Polonia (Smolensk) (idöd., IX, parte
CE

I, p. 445, u° DCXIV). Neigebaur visitó verso'l 15 di novembre i ministri stra-

nieri a Costantinopoli (7/4, n? poxv). Fü ricevuto dal Sultano appena verso'l
15 di decembre, essendo dragomano’l giovine Giovanni Maurocordato, fratello
del nuovo principe di Moldavia (corrispondenza olandese di Costantinopoli già
citata), Cf. lorga, Documente privitoare la familia Callimachi, 1, București,
I/

‘1902, p. XLI.
? V, la nota precedente,
AS

3 Certamente Amira era stato traslatore di quella lettera del Chano, di cui |
sa la data precisa,
* Il zaino sono i viveri attribuiti giornalmente per la Porta ad un ospite o
anche ostaggio e prigione di Stato.
I

* L'elenco è esatto, V, anche la nota precedente,

CU
 Y
AR
CRONICA LUÌ CAROL AL XII-lea

=!
=
dal Veziar Ali-Bassà!; mă gli fù rifiutata l'audienza del Gran-

IB R
Sultano, non avendo carattere, nè d'inviato, nè d'ambascia-
tore: mà quello d'inviato fugli subito concesso dal ré, c poi
ebbe l'audienza dal Gran-Signore,

YL
Il Gran-Veziro rispose per avanzo al rè, con cortesia, di-
cendoli che l'amicizia sua eragli gratissima, ed alla Porta,
mandandoli un changiar? con diamanti ed un cavallo ricca-
mente addobbato.

SIT
In ordine poi al: Gran-Signore, rispose alle lettere del ré,
doppochè Negebaur ebbe presentate le credenziali d'inviato,
assicurando il rè di voler compiacere, entrando in amicizia
seco lui.
Il Veziro scrisse
ER
al suo primo ministro, Cancelliere Müllern,
coll’ istessa cortesia, c ssi dice che, tanto egli, quanto il
NIV
Gran-Signore, nelle lettere, che, per fare le capitolazioni ad
normam degli altri monarchi, si abbia dato plenipotenza al
Pascià di Bender, essendo vicino al rc, per finirle più presto.
In questa occasione si mandò colli kapidgi-basci?, chè portò
LU

le lettera dal canto del Gran-Signore, per il ré, 25 cavalli, frà

li quali uno era riccamente addobbato, e 10.000 zecchini
turchi, per il ré; ed il Veziro gli mandó 5 cavalli, uno frà
RA

questi addobbato. Frattanto, nè si diceva di voler far la guerra,

‘nè di non volerla fare, contra i Russi. Sentendo il ré. Au-
gusto di Pollonia la disgrazia del rè di Svezia, ritornò in
NT

Pollonia, benchè promettesse al ré di Svezia di non ritor.

narci più, e Stanislao si rifugiò in Svezia, e stava alle sue
spese alloggiato. Nel palazzo [szc: Il Palatino] di Chiovin
CE

Potoski, che era del partito di Stanislao, passò per la Tran-

silvania con 4 a 5 m. Pollacchi appresso il rè di Svezia a
Benderi.
tn Gran-Vesir era Ali-Pascia di Ciorlì (3 maggio 1706 - 15 giugno 1710).
I/

Hammer, tavole dei funzionari turchi; /. c.

2 Sciabola ricurva, in usaggio dai Turchi,
AS

3 Capi degli uscicri del Sultano,

* Giuseppe Potocki, Palatino di Chicv, passò per [assy, andando a Bender, so!-
tanto nel mese di aprile 1710 (Iorga, Studiși documente, 1-11, Bucuresti, 1901,
UI

p. 69). Forse anco, dopo «palazzo» è una lacuna, Cf, il raconto esteso di N.
Costin, in Kogălniceanu, pp. 76-8. L'ambasciatore olandese scrive sù questo
BC
 Y
AR
48 ALEXANDRU AMIRA

La Porta ci mandö un’ Aga per trattare il quotidiano sos-

IBR
tentamento del rè e di tutte le sue truppe dipendenti da
lui, il di cui numero ascendeva a 1.300 Svedesi, 4.000 Co-
sacki, e 4.000 Pollachi: allora Ragozi era in guerra ancora
contra li Tedeschi, e perciò poterono i Pollacchi passare per

YL
la Transilvania.
Alla Porta si fecero conferenze col Negebaur, mă non si
promise di fare la guerra ai. Russi, anzi li Russi spesero tanto

SIT
denaro alla Porta, che la loro pace solennemente fù confer-
mata per 30 auni 5 nulladimeno il rè di Svezia Carlo XII
mise l'istessso Potoski alla Porta, per continuare le dimostra.

ER
zioni della necessità di far la guerra ai Russi, che di già
rilevò [1710] il generale Poniatowski, in nome del rè Sta-
nislao; e ci arrivò il Potoski li 12 giugno 17102.
NIV
Il re di Svezia, oltre li 1.300 uomini svedesi, che aveva
seco tenuto, mandò, subito al suo arrivo a Bender, 700 altri
svedesi soldati in Moldavia, li quali i Russi presero, facen-
doli prigionieri di guerra; li Turchi pure dissimularono?.
LU

soggetto il seguente, al 30 maggio: «De prins van Moldavien dit Hoff heeft
bekent gemaakt dat den Pa'atyn van Kiovia met ontrent dry duysent poolsche
soldaten uyt Iluugarien in de proventie gecomen is, om met meerhoogsteredag-
RA

te Sync Koninclycke Majesteyt van Sweden te conjungeerens (in questo

punto, al 7 di aprile, arriva: a Costantinopoli linviato del re Augusto,
«Ponkowski, starost Swaroszecki»). Su Bonkoski, v, Uurmuzaki, Supp. I, vol; f,
p. 380, n? DLXIX.
NT

! Nel mese di decembre 1709, inviato moscovita essendo Tolstoi (Hammer,

ed, citata, IV, pp. — Al 20
102-3). di gennaio, l'agente olandese di Smirna
credeva che un esercito svedese. era venuto in Moldavia per liberar il ré:
CE

«Ook wert gedivulgeert dat 12.000 Sweeden in Moldavien soude wesen aan-
gekomen, en gedestincert syn om [Syn] Majesteyt te komen afhalen; dat men
egter oordcelt confirmatie vereyst».
? L'ambasciatore olandese fissa '1 24 di giugno per l'arrivo di Potoski a
Costantinopoli: «Den 24 dito quam hier in Pera met cen kleyn gevolgt uyt
I/

Bender te arriveeren den Palatyn van Kiovia» (relazioni del 24 luglio). — Il

principe di Valacchia avea ricevuto l'ordine dalla Porta di lasciarlo passare
AS

con un seguito di soltanto cinquanta cavalli (Hurmuzaki, Suez, 1, vol, I,

p. 380, n° DLXIX). — Poniatowski era già a Constantinopoli col mese di feb-
braio (idid., p. 375, n? DLIX).— 11 dato di 12 giugno da Amira pruova che
I

da lui s'impiega il stilo vecchio (12223). | ^ |

3 Amira parla dell’ incorsione dei Russi, che occisero nelle parti di
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XIt-lea 40

Successe frattanto una disputa per li schiavi svedesi, i

IB R
quali dall’ ambasciador russo Tolstoi fuggirono all’ inviato
svedese: il Supremo-Veziro favori il Russo; sopra di che il
rc di Svezia si sdegnó, e. rifiutò d'accettare il cavalli del Ve-
ziro, li quali col Capidgi-Bassì in questo frattempo giusto

YL
arrivarono in Bender; fece scrivere un memoriale in turco
al Gran-Signore, lo mandò col suo dragomano, Giovanni-
Battista Savari, a Costantinopoli; il quale lo presentò al Gran-

SIT
Signore, restando alla moschea. Il Gran-Veziro Ciorli-Ali-
Pascià fù deposto, ed il Chiuperli-Numan-Pasciù fù Veziro 1.
Il rè regalò al Capidgi-Basci No. 6.000 ungheri, ed alla sua
gente 3.000 zecchini turchi, per li cavalli di Gran-Signore.
Frattanto mori a Bender l'arcivescovo del regno di Svezia
el il Hattmano Mazeppa; il re dichiarò per Chatmano il Can-
ER
celliere del Mazeppa, Filippo Orlik, il quale co' suoi Cosaki
NIV
si mise in protezione del Kano di Crimea, per capitolazione 3;

Cernăuţi (oggi Czernowitz, nella Bucovina) qualche centinai di Svedesi e Cosacchi

LU

che volevano passar negli Stati del rè di Polonia; per punizione di aver
lasciato commettersi questo eccesso, Racoviţă fù cambiato, cd il suo posto di
principe fü dato a Niccolò Maurocordato, V. le croniche moldave cle relazioni
venete e fraucesi in Ifurmuzaki, //, ce.—Una lettera di Räköezy (f^ 129;- 21
RA

ottobre) contiene questo passo sull’affare di Cernăuţi: «En arrivant ici, j'ai eu une
nouvelle de Moldavie, laquelle ‘effectivement elle m’avont surpris, Clement
vous le dira, et je crois que c'est une affaire passée à l'insgiie du Czar: elle poura
cependent avoire des suittes», V. anche’l seguente rapporto olandese di Smirna:
NT

«Den gewesene Waivoda of prins van Moldavien Michael Cantacuseno

(sic) genaamt is tot Constantinopolen, under pretest dat corrispondentie met
de Moscoviters soude hebben onderhouden, met syn vrouw en gantse familie,
CE

met alle syne bedienden, door cen Capugi-Bassi opgebragt en gesamentlyk

in de Seven Toorens gevangen gelet geworden ; synde daaronder ook een Grick
die met de jongste dogter van den heer Mavrocordati (wiens oudste soon in
dat prinsdom is gesuccedcert) is getrowt; sullende den tyt leeren. hoe het
verder daarmede sal aflopen».
I/

. ! L'insuccesso delle’ negoziazioni con Carlo NII caggionarono al 15 di giugno

la deposizione di Ali, il di cui successore fü Numan-Kăprili, fin’ cra gover-
AS

natore di Negroponte (Hammer, IV, p. 104). Cf. Hurmuzaki, Sup//. I, vol I,

p. 383, n? DLxxıv; N. Costin, p. 79; L Neculce, p. 298,
2 N, Costin dà la data della morte di Mazzepa: 1%! marzo (p. 69). Fü
UI

sepolto nella chiesa del villaggio di Varnița, c poi nel monastero di San-

74842. Vol. IN. ‘ 4

BC
 Y
AR
50- - ALEXANDRU AMIRA

cd avantichè il rè sapesse la violenza fatta dal Veziro al Ne-

IBR
gepaur per il schiavo, mandò alla Porta un suo commissario,
Thomas Func, per dimandare ad imprestito dal Sultano =
piastre; il Veziro non ci dava risposta categorica, perchè era
disgustato col Negebaur, e per lo spazio di tre mesi non

YL
conferì con lui, mă ‘bensì col Ponjatowski. Sentendo però
il Veziro che il:rè si sia lagnato contra di lui appresso il
Sultano, accusandolo, frà gli altri punti, di esser parziale

SIT
dei Russi, suoi nemici, avrebbe forse acconsentito al danaro,
il quale Allessandro Amira sollecitava! per riconciliarsi col
re; mà lui fù deposto, e messo in suo luogo il sopradetto
Numan-Bassà.

ER
Il nuovo Veziro era negli interessi del ré, faceva .impres-
tare il denaro e rivocare la pace fatta co Russi, dichia-
rando loro la guerra. Il nuovo Veziro ordinò al Reis-Effendi?,
NIV
di sentire l'inviato di Svezia, il quale si ci portò li 10 giugno”
col Ponjatowski, ed i due loro segretari. Si parlava là delle
cose russe, pollacche e svezesi, ed allora la Porta promet-
LU

teva di far passare il rè di Svezia con soldati.

Li 12 giugno Potoski arrivò .a Costantinopoli, e li 14.
conferi col nuovo Vezire tre ore, dell' istessa materia come
sopra; alli 19, il generale Poniatowski conferi di nuovo col
RA

Reis-Effendi ; il discorso concerneva di ciò che la Porta non

credesse ad un certo Boncowski, il quale dal Rè Augusto
fü mandato alla Porta, e d'impedire nell istesso tempo la
NT

venuta d'un inviato, detto Ribinski, che il ré Augusto man-

dava alla Porta; nel qual punto non riuscirono.
Agli 6 d'agosto, deposto fü questo Veziro, e chiamato in suo
CE

luogo Daltagi-Mehmed-Pascià. Sinchè questo venisse, Soliman-

Pascià, Giorgiano, che. aveva una nipote del Gran-Signore
per moglie, fù messo Caimecam?. Questi non decideva di nulla
I/

i.

Giorgio a Galajf, dove i Turchi profanarono, nel 1711, la sua 'sepoltura. 11

fisar Orlik fü cletto Hattman nel giorno di "ss aprile (ibid., p. 76).
AS

! Dunque Amira andò a Costantinopoli con Funk, di cui fù interprete.

* Ministro dela Porta incaricato cogli Affari Esteri,
3 Hammer crede che Numan sia stato cambiato col già Vesiro Baltagi, poi
I

governatore di Aleppo, il 7 di agosto (tavole giù citate).

CU
 Y
È x 4
NES] rig

AR
va no

CRONICA LUI CAROL AL XII-lea 51

nelle cose del mondo, benché tutti li ministri esteri

ci fecero

IB R
ricorso; si aspettava in tutto al nuovo Veziro. Frattan
to, ve-
dendo Tolstoi, ministro russo, che Potoschi e Poniatowschi
appreso Numan-Bassa trovavano ingresso, e venivano favo-
riti il re di Svezia e Stanislao, c volendo servire al

YL
Zar,
suo padrone, per fas et nefas, cercó d'avvelenare tutti. due
i Pollachi. L'istromento era un chirurgo italiano, che seco
aveva il Palatino, [e] un Servo vallaco, nominato Giorgio, che

SIT
parlava bene il -pollacco, ed il quale gli faceva il caffè. Il
chirurgo nou volendo far l'operazione in persona, dava com-
missione al suo servitore di persuadere il Vallaco di met-
tere nella tazza di caffe, di quel
danaro, Il
al suo padrone,
Vallaco diceva di volerlo
ER
condimento,
fare, mă scoprì
promettendoli:
il segreto
il quale gli disse che dovesse dire al ser-
NIV
vitore del chirurgo di dover venire allora quando farà il
caffè, non sapendo egli la quantità necessaria di metterci.
Astuto anche questo, non ci consentì, ma. gli disse di. non
poter' egli stesso venire all’ ora necessaria, mà che man-.
LU

derà un' altro servitore, pure vallaco.. Giorgio riferi tutto,

ed il Palatino si contentó che venisse il servidor vallaco ;
mà prese differenti persone di Pera, le quali dovettero nella
RA

cucina nasconderssi, per attestare il fatto, acciocché non

potesse essere negato. Il general Poniatowski pure, cd il.
cappellano. gesuito Zalenski, si misero in un armario, per la.
fissura del quale potevano vedere il malfatto. Il servitore
NT

viene, e mise nella tazza, la quale si empì col caffè, alcune

cose di una mistura nera, la quale seco portava in una ca-
CE

raffina. Subito accorsero i servitori del Palatino, presero

quel miserabile, lo resero agli gianizzeri del Negebaur !,
essendovi presente anco il suo dragomano. Il dragomano
Amira col segretario del Palatino, Benoe?, furono mandati alla
I/

? Per onore e per custodia della persona, la Porta dava un.numero di gia-
AS

nizzeri agli ambasciatori e agenti esteri,

* Jl vero nome di questo personaggio € Benoit, Il suo figlio fù ambascia-
tore di Prussia a Varsovia. V. Documente Callimachi già citati, 1I, p. 666 e
„Iorga, Acte si fragmente cu privire la istoria Rominilor,
UI

1, Bucurestt 1895,
“pp. 380, 388; II, 1896, pp. S9, 91.
BC
 Y
AR
52° ALEXANDRU AMIRA

Porta per chiedere giustizia e gastigo. Comparvero tutti al

IBR
Reis-Effendi, il quale gli mandò dal Chiehaja !, a cui fù es-
posto tutto, e consegnata la tazza col veleno. Il Suleiman-
Pasciù-Caimecam fece chiamare il Hechim-Pasci ?, il quale lo

YL
trovö veleno ; il servitore fü condannato alla galera, perché
non lo negó, mà diceva che il chirurgo lo mandò a far tale
ufficio, ed il chirurgo si nascose.
AU’ ambasciator Tolstoi, il Mufti ? non volle dare altra pena,

SIT
poiché si preparava la carcere per lui, dovendosi in breve
dichiarar la guerra.
Il ré Augusto ebbe parimente li suoi agenti alla Porta ;

mente avendo intenzione ER

il baron Golz* ed il detto Spiegel, ed, il rè Augusto pari-
di mandare
lenne il Palatino di Mazovia, il signore Chomentowski, scrisse
come ambasciatore so-
NIV
lettere per chieder licenza al Seraskiero di Bender Iusuf-
Bassi et al Veziro: queste mandò ad un uomo suo, che
arrivó a Bender, ed il Bassà voleva prender le lettere per
‘mandarle a Constantinopoli; l'uomo vole però portarle is-
LU

tesso, e perció l'incarceró, avendo già dal passato Veziro

Numan-Bassă instruzioni di riconoscere Stanislao per legit-
timo rc. .
RA

Li 16 settembre, Baltaggi-Mehmed-Veziro venne a Costan-

tinopoli 5; pochi giorni doppo, si dichiarò la guerra ai Russi,
riconoscendo Stanislao per rè di Pollonia, ed, avendo allon-
NT

! Luogotenente del Vesiro..

2 JL Caimacam esercitava le funzioni del Gran-Vesiro absente, L'IHechim-Dasci
CE

è ‘1 medico-capo dei Sultano.

? In casi straordinari si domandava l'avviso legale di questo «gran-preie»
deil' Imperio.
^ Citeremo nel seguito relazioni di questo ministro. Era a Andrinopoli anche
nel 1713. Il ms. 3552 dell’ Archivio Reale di Dresda porta questo ti-
I/

tolo: «Des General-Major Freyherrn von Goltz Negotiation bey der Pforte,
etc, anno I714-5», 2 volumi (il primo portal titolo: «Des General-Major
AS

Freyherrns von Goltz Verschickung nach Constantinopel, auch andere.

türckische und tartarische Sachen; anno 1712-13»). Lettere di Goltz anche
nel mio libro: Documente privitoare la Constantin-Vodä Brincoveanu, Bucu-
I

resti, 1901.
* Questo dato non era conosciuto
fin’ ora. V. Ilammer, IV, p. 107.
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XI-lea od

tanato i Russi e stabilito Stanislao in Pollonia, face passare

IB R
il ré di Svezia per la Pollonia !. |
Il Tolstoi fù incarcerato; l’inviato svedese assicurò il Ve-
„ziro che il suo ré anderebbe di tal maniera nel suo regno;
ed il Gran-Veziro chiamò il Palatino Potoski, dicendoli che

YL
portasse la nuova al ré di Svezia per la guerra dichiarata ai
Russi? ed egli entrasse ancora in Pollonia per saccheggiare
li Russi, e si dirigesse secondo gli ordini avesse già il Cham

SIT
di Crimea; e gli diede -: piastre pel suo ritorno, et una
lettera pe'l rè di Svezia, con darli parte del avanzamento al
‘ Vezirato e della sua gran vigilanza pe’ suoi affari.
Furono subito dalla Porta emanati gli editti o firmani
a tutti li Pascià, per essere
e ciò alla fine di ottobre®. Il Chano dei Tartari ritornò pa-
ER
la primavera pronti alla guerra,

rimente da Costantinopoli, con ordine di saccheggiare frat-

NIV
tanto, sino alla pianura, il paese russo ct essere d'accordo
col rè di Svezia. Nel mese di gennaro [1711], il Chano istesso
venne a Bender, all’ udienza del rc di Svezia: vi assistirono
LU

i grandi de’ Tartari, col Palatino, c tutti per discorrere sopra

le congiunture ed operazioni.
Il re diede un inviato suo, chiamato Lagerberg, con 10
uomini, ed il dragomano Giovanni-Battista Savari, al Chano,
RA

assieme, per la spedizione in Russia, per osservar tutto ed

esserli di consiglio, e per ricevere li Svedesi, li quali potreb-
bero esser presi.
NT

Concluse il ré col Chano di mandare in Pollonia molti.

! Si vuol dire che l'intenzione era di ristabilir Stanislao e di rimandar il

CE

rè di Svezia per la Polonia, ridiventata alleata sua. Il Chano de’ Tartari consigliò
la guerra al 9 novembre; al 18 si tenne "1 gran consiglio. II Mufti dichiarò
la guerra inevitabile (IIammer, IV, pp. 107-8 ; Hurmuzaki, Suppl. I, vol. I, p.
380, n? pLxxxv). L'ambasciatore olandese credeva che '] re avesse promesso
I/

ai Turchi la restituzione di Kamieniec al Dniester: «By all’ het welke my

ook wert verzeckert dat den Koning van Sweeden sich soo wel als den Palatin
van Kiovia verbonden soude hebben, de sterkte Caminiec met een gedeelte
AS

van Podolien den G.Ileer te doen restituceren» (relazione del 26 novembre).

2 Lo stesso si dice nella relazione francese stampata in Hurmuzaki, 7, c.,
P. 389, n^ DLXXXIV. |
UI

3 Deve leppersi: novembre.

BC
 Y
AR
‘54 ALEXANDRU AMIRA

editti sigillati da lui Chano, facendo intimare l’intenzione della

IBR
Porta, che dovessero tutti sottomettersi a Stanislao; ed il
rè fece un regalo al Chano, di una scjabola e canger, ricca di
diamanti, et un cavallo ; ed altri due cavalli diede a’due- prin-,
cipali Mirsa!, che dovevano intraprendere l'istessa opera-

YL
zione. |
L'istesso giorno, il Chano parti, ed, il giorno seguente, il Po-
toski et Orlik?, coi loro esserciti, essendo il disegno di at-

SIT
taccare li Russi da quattro parti; cioè dalla parte della Crimea,
dalla parte d'Ucrania, dalla parte della Pomerania, con eser-
cito svedese, che il rè diceva che stava per trasportarsi
coli da Stockholm, e dalla parte di Bender, coll'esercito.
Uno dei mirza di
ER
Crimea, della famiglia di Scirin, chiamato
Giaum-Beyg3, ebbe a Bender ed in quelle parti permissione
dalla Porta d'invigilare ai diritti dei Tartari, e voleva andare
NIV
col suo corpo separatamente nella Piccola Ucrania, per sac-
cheggiare il paese. Avendo il rè di Svezia conosciuto il suo
umore, scrisse al Chano di ordinarli di non fare del male
agli Cosaki che erano sudditi del Chattmano Orlik. La lettera
LU

mando col suo ajutante-generale Arfidsohnt : il Sultano tartaro

scrisse al rc, che ordini al beig tartaro di Bender di con-
sultarsi con lui in tutto.
RA

Il Potoski si lamentò appresso il Bassà di Bender che i

Tartari non seguitassero il suo ordine, che depredavano troppo
il paese, cioè inquietavano i Cosaki zaporoviensi, sudditi di
NT

Orlik, e trattassero male i Pollacchi, i quali già si sottomisero,

1 I mirza tatari erano i principi, i feudatari, che avevano autorità sopra un'
CE

intiero tribo o sopra un numero di villagî. V. la descrizione, dei costumi tar-

tari ‘che ho dato nel mio libro: Studi) istorice asupra Chilici si Cetäfit-Albe,
Jucuresti, 1900, p. 243 e seg. i
2 Un Scirin-beg comanda nel 1658 le truppe tartare mandate in Moldavia
per combatterci un pretendente (Cronaca di Miron Costin, in Kogălniceanu,
I/

I,
pp. 358-9).
3 Giaun-beg è ben cunosciuto, Nel corso della guerra trà Turchi,
AS

Impe-
riali, Moscoviti e Veneziani, egli aveva occupato certi territori di quà del Dni-
ester, Poco dopo questi avvenimenti, Giaun si ritrova come beg in Bender e^
Oczakow (Studi¥ istorice già citate, pp: 242, 246). 0.
I

* Arvidson. V. Teodoro Westrin, in /istorisk. Tidskrift, 1900, p. 22,

nota I,
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL xırlea 55

Il Potoski si avanzò in Pollonia, e li Russi si ritirarono giù

IB R
nel paese, abbandonando li piccoli forti.
Il ré di Svezia era in corrispondenza col Chano, c gli diede
avviso di tutto, ed il Chano, verso la primavera, non avendo
ponti per passare li fiumi, come per ordinario è il loro uso,

YL
se ne ritornò alla sua residenza, c ragguagliò al re tutto
quello si passò. nella sua spedizione! ; si riferisce però la più
parte alla relazione dell’ inviato svedese che con lui stava,

SIT
il signor colonnello Lagerperg, in data 11 aprile 1711. Con-
sisteva la relazione, che tutto andava bene ?.
Alla primavera, li 11 di marzo?, il Gran-Veziro parti col suo
esercito verso Bender: prima per abboccarsi col rè, e poi cer-
care
Bassà:
l’armata russa,
fece partire la flotta
lasciando ER
per Caimecam
navale al Mar Nerot,
Celebi-Mehmed-
e mandò
NIV
un Basciàdi tre code per terra al Mar Nero, per assistere
alla flotta; ed il rè di Svezia mandò pure al Mar Nero, per
ostare col Bascià, un suo generale, detto Koll, con alcuni
uomini, ed il dragomano Simone Savari, Fiammingo. Il re di
LU

Svezia diede carica in Breme a Negebaur,

n lo face partire di
! Il Chano aveva preso e saccheggiato la contrada di Ilarcov, ma non potè im-
pa dronirsi di Dialocircov (v. il ragguaglio, molto circostanziato, cheneda N, Costin
RA

in Kogălniceanu, II, pp. 90-1). Cf. I. Neculce, fi, p. 304. — L'ambasciatore

olandese riferisce nel mese di gennaio il rumorc chei Russi avessero saccheggiato i
magazzini di viveri nella Moldavia: «Daarby bespeurt men dat dese hoge mi-
nisters seer bekommert schynen te wesen voor cen ontydigen inval der Mos,
NT

coviters in Moldavien en Wallachien ende de ruinae van de magazynen aldaar

opgerigi, gemerct die landschappen, sonder genougsame guarnigionen voorsien,
byna open leggen (want in den selve geene vaste stecden zyn) ; nu alle de re- ©
CE

vieren daarontrent door het ongemcent winter-saisoen (dat jegenwoordig reg-

neert} vast bevroren zyn» (relazione del 19 gennaio).— In una «copia translaat
van cen brief door een domesticq van Hvar Io, Mo: Ambassadeur te Cons-
tantinopolen, uyt Jas in Moldavien gesckreven», senza dato (annessa alla
relazione di 15 aprile), si dice chel Palatino di Chiev, col figliolo del
I/

Chano, non fosse partito verso la Polonia, tài nella direzione di RaSkov (al
Dniester): perchè è accompagnato dai Tartari, i suoi amici abborriscono di riu-
AS

nirsi con lui,

2 Traduttore della relazione fù, senza dubbio, il nostro Amira.
3 Secondo Hammer, sarebbe stato "1 S di aprile st. n.; dunque ‘l 28 di
marzo (IV, p. 111). | | |
UI

"4 La flotta sarebbe partita, secondo Hammer, il 14 marzo (ibid.).

BC
 Y
AR
50 ALEXANDRU AMIRA

Costantinopoli alla sua nuova carica, per via di Smirna e

IBR
per Olanda!. In luogo suo rimandó il prima fù commissario
per il danaro, il colonnello Func, come inviato *.
L'accompagnorono sei nobili, frà quali eravi un conte
Brielki ed un conte Posse; il. seguito consisteva in 45 me

YL
persone. | |
Scrisse con questo Func lettere al Gran-Signore, al Veziro,
al-Mufti, il quale ringraziòdi aver dato il buon consiglio di

SIT
far guerra contra li Russi 5. Func trovò il Veziroin Adriano-
poli, ebbe udienza,et andò a Costantinopoli. Poniatowski .
restò col Veziro, per attendere agli affari del rè di Svezia e

ER
di Stanislao. Ebbe .Func a Costantinopoli entrata publica et |
udienza dal Gran-Signore.
Il re Augusto s'insinuó apresso il Bassà di Bender, ac-
NIV
ciocchè egli gli procurasse dalla Porta la licenza di far passare
un suo ministro: a Costantinopoli, il quale già era arrivato
a Leopoli; e, trovando resistenza, mandò un portator di lettere
per altra strada a Costantinopoli. Il Basciă di Bender‘ scrisse
LU

sopra questo affare più volte al Veziro, dimandandoli ra-

gione principalmente del di sopra mentovato uomo del ré
RA

"11 17 marzo, Neigebaur era ancora a Costantinopoli. In una relazione di

questo. giorno (ms. 3625 dell! Archivio Reale di Dresda, fo 326), un corrispon-
dente di Pera del re Augusto scrive che ’ suo capo-interprete avesse letto dal
Reis-Effendi un memoriale di Neigebaur, in cui si denunziava un'alleanza che
NT

fosse conchiusa doppo l'alfare di Pultava trà il Zaro ed Augusto. I due sovrani
avevano «eine Of- und Defensiv-Alliance gemachet..., um, in Fall die Otto-
manische Pforte den König von Schweden protegiren möchte, dieselbe sodann
gesambter Hand auzugreiffen, mit Deding dass König Augustus Czaarl. Maytt.
CE

alle pohlnische Gräntz-Vestungen verpländen und einräumen solten (wie dann

würcklich geschehen) um mit Einwilligung und Zuthun derer in denen be-
nachbarten Landschafiten wohnhaffügen Christen (ohne Moldau und Wallachey
zu nennen), bey erster. Gelegenheit, dieses Reich anzufallen» : il Zaro otterrebbe,
I/

in iscambio, l'Ucraina), con tutte le sue dipendenze. | \

= Toma Funck diede alla Porta un'obbligazione per Soo borse imprestate
AS

in nome del suo ré, il 13 giugno 1710 (Westrin, 7. c., p. 4).

? Era Pascimacgizadé-Effendi (dal agosto 1710 al 12 febbraio 1712).
Hammer, elenchi dei dignitari ottomani. 04 - ‘
* Dal mese di novembre era un Carà-Mehmed (Iusuf essendo stato mandato,
I

per disgrazia, a Trebisonda); IIurmuzaki, Supf/. I, vol, I, p. 389, n° DLXXXIV,

CU
 Y
AR
CRONICA LUE CAROL AL XI-lea

Qt
1
Augusto, il quale dal suo antecessore Iusuf-Pasciù fù messo

IB R
in prigione. Il Veziro rispose alla fine che il prigione bi-
sognava lasciarlo, fino a tanto che non avesse consegnate le
lettere, come prometteva, e poi rimandarlo d'onde veniva,
rifiutando con circostanze la venuta d'un suo inviato.

YL
Del
tenore di qual lettera dava copia il Seraschiero di Bender al ré
[Carlo]; il quale ne fece molte copie, e le mandava in Pollonia,
Nella quale stava espresso, che Augusto avesse per trattato

SIT
disimpegnatosi e giurato al ré di Svezia di non volere piü
pretendere la Corona di Pollonia, mà abdicarla, come lo hà
fatto, a Altrandstadt!, e promesso di stare ritirato in Sassonia:
donque non si potesse riconoscere.
Il Seraskiero, rilasciando l’uomo della
condo la lettera del Veziro, un'altra al Gran-Generale Castellan
ER carcere, scrisse, se.

di Cracovia, il signore Sicnawski, il quale era del partito d’Au-

NIV
gusto, sollecitando la liberazione del suo uomo, rimandan-
dogli l'uomo 2.

! Il trattato del 24 settembre 1706.

LU

? A questo Castellano mandó anche’! nuovo principe di Moldavia (dal

mese di novembre), Dimitrie Cantemir, un’ ambasciatore, il ben noto eer
Stefan Luca, capitano di Cernăuţi. Seguono i suoi credenziali, conservati in
RA

copia nel ms. 3625 dell’ Archivio Reale di Dresda, fo 401:

«Instructio a Celsissimo Principe ‘l’errarum Moldaviae, domino Demetrio
Cantemir, Magnifico domino Stephano Lucka, Capitaneo Czernicoviensi (sic),
ablegato ad Celsissimum dominum Adamum Nicolaum de Granow Sieniawski,
NT

Castellanum Cracoviensem, supremum exercituum Regni ducem, data lassiis,

24 Aprilis s, v., anno Domini 1711, |
I. Post datas respdnsorias ab Illustrissimo et Excellentissimo domino
Mechmet-Bassa Seraskierio ad literas Celsissimi Domini Castellani Cracovien-
CE

sis supervenit'a Praefulgida Porta resolutio Celsissimo Principi Terrarum Mol-

daviae, ut ex Bojariis suis aliquem ad praedictum Celsissimum dominum Ada-
mum Nicolaum de Granow Sieniawski et Castellanum Cracoviensem, Supremum
Exercituum Regni Ducem, cum plenaria plenipotentia in agendis stabiliendisque
I/

negotiis dependentibus a Celsissimo Domino Cracoviensi emittat.

2. Ut non a pauco tempore Celsissimus Dominus Castellanus Cracoviensis
AS

speciali Praefulgidae Portae gaudebat amicitia, etiam. in futurum illa non

privabitur, solummodo suam, data congrua occasione, l'raefulgidae Portae
exhibeat, EE 2
3. Cunfirmatio conclusac Carlovicij almae pacis hucusque expectabatur ab
UI

indubitato Celsissimi Domini Castellani Cracoviensis erga Pracfulgidam Portam

BC
 Y
AR
DS |. ALEXANDRU AMIRA

Il rè Augusto però sollecitava ‘sempre apresso il Bassă di

IBR
Bender per far passare il suo inviato; il Gran-Veziro Mehmed-
Passa Baltagi però glielo difendeva all'ultimo segno.
Frattanto, ‘gli Cosaki, con il loro Chatmano Orlik, manda-
rono ambasciatori al Chano di Crimea e quelli primati, per

YL
fare con loro un'allianza in tal maniera come l'avevano
quando il loro Chatmano era. Himil, o sia Himilenski ?: il

SIT
alfectu, cum qua Serenissima Respublica Polona unum et idem. sentit; tum im
posterum inde sequitur illesa eiusdem olmae pacis, tum ex parte Praefulgidae
Portae, tum ex parte Serenissimae Reipublicae Polonae conservatio, et propterea
non solum Serenissimo Ilano caeterisque dignitariis ab Excelso Imperio Otto-

ER
manico regimini suo nonnullas provincias concreditas habentibus, sed etiam
Celsissimo Principi "Terrarum Moldaviae serio iniunctum ut articulos praedictae
almae pacis inviolatos sacrosancte conservent.
4. Praefulpida Porta magna admiratione ducitur qua de causa Serenissima
NIV
Respublica Polona post legitimam liberis vocibus electionem Serenissimi regis
Stanislai, quae cum totius Serenissimae Reipublicae Polonae facta fuerat a Se-
renissimo et [Æyge: assensu] a suo proposito resiluit; quod si factum est in-
consentiente Serenissima Republica, incredibile est, siquidem Serenissimam
LU

Rempublicam Polonam in sua libertate tale quid passum fuisse, et maxime in

tam gravi materia suam mutasse sententiam, nunquam compertum est ; si autem
factum est consentiente Serenissima Republica, quae est evidens causa iuste factam
fuisse detronizationem praedicti Sercnissimi regis Stanislai.
RA

5. Illustrissimus Dominus Rybinski, senator (ms: venator] Regni, si est ordinatus

a tota Serenissima Republica plenipotentiarius Legatus ad confirmanda pacta Carlo-
vicij conclusa, potest admitti ad Pracfulgidam Portam, sed in hoc termino se-
cundaria expectanda est a Celsissimo Principe ‘l'errarum Moldaviae informatio.
NT

6. Si autem Serenissimus rex Stanislaus in throno suo qualicunque modo se

stabilierit, Praefulgida Porta tum Celsissimos, [llustrissimos dominos Senatores,
tum equestris ordinis nobiles, de integritate honorum, fortunarumque suarum
certos reddit ; si autem, vel ex senatorio, vel ex equestri ordine in hoc puncto
CE

aliqu{ijd dubium habuerint, commissum Celsissimo Principi Terrarum Moldaviae

ut hoc propositum Pracfulgidae Portae iuramento suo corroboret,
7. Ad supra specificata puncta si non datur cathegorica resolutio, et ineundo
Serenissima Respublica Polona consilia cum contrariis Praefulgidae Portae, inde
I/

orietur ratio disrumpendorum articulorum almae pacis Carlovicij conclusae, qui

hucusque ex parte Praefulgidae Portae debite conservabantur.
AS

Cetera oretenus proponenda dexteritati et prudentise Magnifici Domini

Ablegati commendantur.»—Ripetendosi per errore la data, si scrive: 23, invece
di 24 di aprile.
! Cioè mirsa.
I

* Il celebre Bogdan, figlio di Hmil, o Haulinski, del secolo XVil-o, V. sù

CU
 Y
AR
x CRONICA LUI CAROL AL Xur-lea 59

Chano' con gli altri accettarono il partito, e concesse ai Co-

IB R
‘saki simili capitolazioni, le quali mandó con gli ambasciatori
al Chatmano Orlik, ed una lettera separata
a lui, di amicizia.
Le capitolazioni consisterono come segue:
1"*. Che non si dovesse fare a loro e loro famiglie verun

YL
danno, sotto verun pretesto,
2%, Che loro, i Zaporoviani, abbiano la libera elezione del
loro Chatmano, e che possino anco deponerlo.

SIT
3%. Nessuno debba mescolarsi di comandare ai loro ufficiali.
4^. Scrivendo il Chano all’ Orlik, si serva delle titolazioni
come a: Himilenski,

poderi e saline.
6*. La loro religione sia libera.
| ER
5^. Che possino liberamente possedere li loro capitali, case,

7"°. Il commercio libero, non pagando più dazj, di quei

NIV

di prima. |
3", Sieno loro intieramente liberi, ed -amici degli amici
de’ Tartari e nemici ai loro nemici. Cioè allianza defensiva et
LU

offensiva.
9". In tempo di necessità, obligati a soccorrere la Crimea.
10”, Finita questa guerra, l'amicizia continui sempre},
Queste capitolazioni si notificarono ; et Orlik col suo eser-
RA

cito ando dal Veziro, che era in marcia. Il Veziro approvö

tutto, e diede se[r]rata a Orlik, prendendoli in protezione. Orlik
mando gente a Costantinopoli, al patriarca greco, per sot-
NT

tomettersi anco alla sua Chiesa”.

Tolstoi, avantichè il Veziro partisse, volle proporre trattati
di pace col rè di Svezia, avendo il Zaro cercato ‘di evitare
CE

- questa guerra, promettendo al re la Livonia, eccettuato Pe-

‘tersburg. S'indirizzo a Poniatowski, perchè Negebaur era
I/

lui Engel, Geschichte der Kosaken e la sua biografia (in russo), di Costomarov.
"Cf, anco i miei Studit si documente, IV. |
AS

1 Quest’ atto importantissimo non si conosceva fin’ ora (ef. Engel, o. ¢, e

Hammer, Geschichte der Arim). Amira aveva avuto l'originale tartaro nelle
sue mani. 0c
2 Fin' ora, dal tempo di Doroscenco (DoroSenko) in th, i Casachi erano sot-
UI

tomessi al patriarca ed al sinodo moscovita. |

BC
 Y
AR
60 ALEXANDRU AMIRA

troppo appassionato contro i Russi. Poniatowski ricevette, in

IBR
venti giorni, plenipotenza dal rè, .e la cosa fù anche racco-
mandata a Dessalleurs, nuovo ambasciatore di Francia! Con-
vennero questi tre ministri nella cassa di Luca Barca, resi-
dente ragusco: siccome però il rè di Svezia nè voleva ab-

YL
bandonare Stanislao, nè cedere niente di quello il Zaro gli
prese, e, sapendo dall'altro parte che la Porta deve presto
dichiarar la guerra, così nulla si fece; e tutto ciò accadde

SIT
avanti l'incarceramento del Tolstoi. Doppochè questo già era:
nella carcere, scrisse il Zaro al Gran-Signore,
per vedere se
sia possibile di accomodare le cose senza guerra,’ mà invano.
Imperocchè il Zaro impugnava l'imperatore Giuseppe e la
regina Anna d'Inghilterra e d'Olanda, per mediatori, a fare la
pace col rè di Svezia, et andò a Bender, incaricato da tutte le ER
tre Potenze, un certo Giefer, o sia Schefer?, mà il ré rispose
NIV
che senza la Porta, la quale si & interessata per lui, e stà
attualmente il Gran-Veziro in marcia contro li Russi, non
possa intraprendere niente, e che bisognava dunque aspettare
LU

la fine della campagna. Gefer restó pure da lui; il quale, da

Inghilterra, nel cui servizio stava, passó a Vienna, per pren-
dere instruzzioni, e di la si portò per il Danubio ad Is-
mail, per rendersi a Bender.
RA

! Désalleurs nel 1710, pel Marmaros e la Moldavia.V.

era arrivato alla Porta
N. Costin. in Kogälniceanu, IT, p. 76; IIurmuzaki, Swppl. I, vol. I, pp. 376, 379,
NT

384. lusuf-Pasci di Bender scriveva git al 10 di gennaio che l'ambasciatore

voleva venir a Costantinopoli per Tassy e Bender. V.la relazione olandese del 28
febbraio, che segite: « Tenselven dage [10 Ianuarii] hadde den Seraskeer Iusuf-Pascia
CE

vuyt Bender dit Hoff bekent gemaakt dat des Heer de Alleurs, nieu gecoren am-
bassadeur van Vranckryk by dit Hoff, hem uyt Mongatz soude hebben geschre-
ven van intentie te wesen om syn wegh over Moldavien ende wyders over Ben-
der te nemen, met versouk dat op syne passagie de gerequireerde ordres
I/

mogten werden gestelt. Op welk aanschryven, den Vesier geordonneert heeft, ,

opgemelten heer Ambassadeur na de waardigheyt van syn caracter te doen
ontfangen, ende volgens gebruyk van wagens en paarden, met de noodige
AS

escortes voorsien, herwaarts aen te doen geleyden; ter plaatse nieuwe specu-
latien heeft veroorsaakt». |
2 Jefferyes. V. Westrin, nella //istorisk Tidkrift, anno 1900, pp. 9-10.
I
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL, XIt-lea GI

Fu mandato questo, perché parlava svedese, per esser

IB R
nato di padre nazionale!,
Il rè frattanto creò Func suo inviato, per rappresentare
tuttò ciò al Gran- Signore; il quale lodava molto la risposta
del ré data al Giefer; e promise di non fare la pace senza

YL
di lui, e di continuarla con lui, se fosse di bisogno: il ré se
ne rallegrò molto sopra questa risoluzione del Gran-Signore.
L'intenzione del Gran-Veziro era, come già si disse, di

SIT
passare coll'esercito a Bender, abbocarsi col rè prima. E
dimando il ré dal Veziro 30 m. Albanesi, e di quelle truppe
di Grecia, per poter lui, in corpo unite le truppe, andare in
Russia a combattere. Il Vezire non glie lo
fece dissapore frà loro.
Il Principe di Moldavia, Cantimir, frattanto 3, ed ancora,
ER accordó, e questo
|
NIV
doppo, quel di Vallachia, Brancovani 5, ribellarono in favore

! Negoziazioni segrete affatto. sconosciute,

2 Bl celebre orientalista ed autore della Storia dell’ Impero ottomano, N.
LU

sopra di lui la mia Zstoría diteraturiY romine în secolul al NV IIIdea, 1, Bucu-

restf, 1901. Sopra la sua nominazione, in novembre 1710, v. Hurmuzaki, 4.
cc. Aggiungo che l'ambasciatore olandese rende conto in questi termini della
sua elezione, nel 2, S. della relazione del 26 di quel mese: «ik hebbe
RA

door hast vergeten te noteeren dat de Ilcer Nicolaas Maurocordato onversiens

van het prinsdom Moldaviea gepriveert, en dat de jongste soon van cen voor-
. gaande, Cantelmiro genaamt, op recomandatie van den Tartar-Ghan, | gister in
syn plaatse is aangestelt geworden, met ordre om cersdaags van hier te ver-
NT

trecken en possess te gaan nemen van dat prinsdom». Così dice anche una
lettera di Pera, del 26 (Archivio Reale di Dresda, ms. 3625, 10 30 V): «In
den Eil habe zu melden vergessen dass Nicolao Mauro-Cordato unversehens:
des Fürstenthums von der Moldau entsetzet und dass des vorgehenden sein
CE

jüngster Sohn, Cantel Miro, auf des 'Tartar-Chams Recommandation, an dessen

. Stelle kommen», Cf, anche, fo 39 Vo, la lettera di Sutton (6 novembre st. v.).
Da Smirna si scrive poi, il decembre 1710, dal residente degli Stati: «Den
Heer Nicolaas Mavrocordati, die prins van Moldavien was, is middewylen van
I/

syne bedieninge afgeset ende de jonge Cantamier, Dimitrasko geanarnt, in syne

| plaatse, op versouk van den Tartar-Chan, hem in het prinsdom van Moldavien
AS

gesuccedert; dat .cen sware slag voor de familie van Mavrocordati is». — Al
29 novembre st, v, Maurocordato era ancorain lassy (Hurmuzaki,
vol. IX, parte
I, p. 451). Dimitrie Cantemir ci arrivò il Pfaı (N. Costin, p. 89).
3 Constantin Brincoveanu non conchiuse nissun trattato coi Russi, come fece
UI

Cantemir (v. Neculce, In Kogälniccanu, II, pp. 306-7; Ghenadie Petrescu, Di-
BC
 Y
AR
62 ALEXANDRU AMIRA

del Russo, contro de'Turchi, ed il Zaro entró in Moldavia}. Il

IBR
mitrie A. Sturdza, Dimitrie C. Sturdza, Acte și documente relative la istoria Re-
naștere! României, I, Bucureşti, 1888, pp. 15-8), ma ebbe, nondimeno, corris-
pondenza col Zaro, dopo la battaglia di Pultava: il contenuto delle lettere

YL
scambiate si seppe a Costantinopoli per il mezzo di Talaba, l'inviato di RÁ-
kóczy (Hurmuzaki, Su^// I, vol, I, pp. 391-2). .
: ny 3/14 giugno, Cantemir fece la sua dichiarazione ; il brigadiere russo Cro-
potov era giù venuto fino a lassy con tre mila cavalli, arrivandoci il 30 mag-

SIT
gio/10 giugno; al 5/16 di giugno era al Pruth anche'l feld-maresciallo Boris Sce-
remetev, e Cantemir venne nel campo russo ’1 giorno seguente (Torga, Acte și
fragmente, Y, pp. 314-5). — Una lettera del 22 aprile, arrivata-al Gran-Generale
della Corona polacca, Sieniawski, da Moldavia («von der wallachischen Grentze»),
sapeva soltanto, dopo notizie date da Cantemir, che Brincoveanu aveva ricevuto
„ordini
die
dai Turchi di non incommodar i Pollacchi di Carlo NII: «Es hatt
l'forte dem wallachischen Hospodar bey Lebenstraffe anbefohlen,
im Geringsten nicht zu beleydigen, und er fordert mich [wen?] zur
auch
die Pohlen
Conference
ER
NIV
zu sich; welches ohne Ew. Excell. Vorweisen nicht. thun mag» (Archivio
Reale
di Dresda, ms. 3625, fo 397). Al 10 maggio, di Jaworow, il conte di Denhoff
man-
dava notizia che i Moscoviti si approssimavano della frontiera moldava.
«Le Car
„est determine d'agir offensivement contre les Turques, et
pour.cet effect il a
donné ordre que son armée soit pour le quinse du mois present assemblé au.delă
LU

de Braclavie, vers les frontieres de Valachies (idid., f9 438). Il comte Sieniawki

stesso scrisse a un suo corri;pondente da Lemberg, il 27 giugno 1711 (ms. citato,
dell’ Archivio Reale di Dresda, fo 522.3): «L'armée va se mettre en marche
de ces quartiers pour
RA

se rendre avec le plus de diligence qu'elle luy sera pos-

sible au lieu du rendes-vous.. Monsieur le Palatin de Mazovie, etc, Les Hos-
podars de Moldavie et de Valachie sohaitent de traiter avec Sa Majesté, en
se reservant la qualité de Palatin et que gentilshommes soient traités comme
NT

nous autres; pour ce sujet, il seroit necessaire que Monsieur le Palatin de Ma-
zovie fut chargé d'un plein-pouvoir de la partde Sa Mijesté, pour traiter avec
ces Messieurs, | . .
Voicy des nouvelles des progrès de Sa Majesté Czarienne. Les lettres du camp
CE

des Valacques à Czerneteszkow, du 30-e de may du vieux stile; marquent que,

selon les ordres de la Porthe, le Hospodar y étoit campé sans sgavoir combien
de tems il y resteroit et de quel coté il marcheroit...
Le Brigadier Crapotow s'étant rendu à Jacy, avec trois mil chevaux, le
I/

Mospodar de Moldavie est venu le joindre avec toute son armée, Sa Majesté
Czarienne luy a fait donner 30 m, écus pour lever cinq mil hommes; le dit
Hospodar, fort de 20.000 m. (sic) chevaux ct 30 mil zerborn (5/4), doit se joindre
AS

incessament au Feldt-Mareschal Scheremetow, qui ctoit campé a Cegora le 14-c

de juin. Aprés cette jonction, il doit passer ]e pont et aller au pont d
Danube. , D . | 007
I

Les Moscovites se sont emparés de tous les magazins de la Moldavie et

CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XII-lea 63

Bassi di Bender volle che il re, per ogni sicurezza!, si riti-

IB R
rasse nel castello di Bender, ovvero all'armata; mà non volle.
Solamente il Bassà fece fare dai giannizzeri una fossa in-
torno del suo campo, serrandolo con una porta di legno.
Frattanto il Veziro arrivó, gli 8 giugno 1711, a

YL
Saccia,
-ov'era il gran ponte sul Danubio?, e ne dava parteal ré di

de la Valachie destinés pour la subsistauce des Turcs et des ‘l'artarres.s — V,

SIT
lettere di Brincoveanu et di Constantin Cantacuzino, suo zio, in Documente
Brincoveanu, pp. $2.7. — La rebellione di Cantemir si seppe a Costantino-
poli per corrieri del Veziro, che se ne stava ancoraa Isacce, dove si passava'l
Danubio, — il 30 giugno. V. la relazione olandese del 5 luglio+ «Int lacste
van.den voors. maent, zy hier diversche couriers van den Vezier uyt Isakzi
(aen
prins
dese
van.
hant van den Danauw gelegen) ingelopen, met tydinge dat den
Moldavie, door 4 a 5.000 Moscovites (di Cropotov, da lui stesso
ER
chiamati] overvallen, omcingelt, zich met vrouw, kinderen en gantsche gevolgh
NIV
als crygsgevangen overpepeven soude hebben; en nu pesuspecteert wert dat een
geconcertcert werk soude syn geweest. Waarop Jannachio Maurocordati [fra-
tello minore di Niccolò], Dragoman vant Hof, op recomandatie
van den
Vezier, in dat prinsdom is gessuccedeert.
Welkers Boyaren of Baronnen, met
LU

meest alle d’ingesetenen, middelerwylen de provencie verlaten hebbende, ten

deelen na Wallachien, T ransilvanien en elders zyn gevlugt ; soo dat den Vezier
groote mocyte zal incontreeren om het leger in dat geruincerte landschap :net levens-
middelen, voeragie en andere behoeftigheden te maincten eren wect
: derhalven
men nog niet wanncer Zya Hoogheyt den Danauw steet te passceren». — In
RA

quel frattempo, il Zaro arrivò a lassy il 23 giugno/4 luglio, sabbato,e vi stette

sei giorni (cf. N. Costin, in Kogălniceanu, Il, pp. 101-3; Acte si fragmente,
I, p. 313 e seg.). i
NT

1 I Turchi e Polacchi di Potocki avevano attacato ’| castello di Soroca

sul Dniester, al N. di Bender (v. i miei Ace și fragmente, Y, p. 314), il 25
maggio st, v, °
? Saccea è il nome rumeno di Issacce, V. il rapporto olandese seguente,
CE

del 28 luglio: «Den 11 deses, is den Vezier met het ottomannische leger van
voor den Danauw opgebrooken, na dat van den moscovischen Generael Ce-
remet gemarcheert, die zich aen de revier de Prut geretrancheert hout. , Men
is nu genougsam verzeckert da Dimitrasco Cantelmiro, gewesen Prins van
I/

Moldavien (die zich kegtevoort by opgemelten Heer Generael bevint), den

Grooten-Heer verraden, en niet alleen mecst alle de provisie van die provencie
aen den vyand heeft ontdect, maer selfs doende soude wesen, tegens dit Ryk
AS

volk te werven. Poi, nel P. S., si trova la menzionc della battaglia, di cui
venne nuova a Costantinopoli pel Mar Nero. — L'agente di Smirna ne parla
nella sua relazione del 17 agosto.— Lo stesso dà una «copie d'une lettre
UI

escritte de Bender le 11-e d'aoust 1711», che contiene, trà altre cose, quel
BC
 Y
AR
64 ALEXANDRU AMIRA

Svezia, invitandolo di portarsi al campo, per poter deliberare

IBR
sopra l'iatrapresa contro il nemico, ed anco sopra la pace,
secondo le congiunture. E si regoló un ceremoniale di en-
trare per una tenda nell' istesso tempo per due porte, e mandó
Poniatowski colla lettera: li ministri del rc erano contrari,

YL
prima che il ré andasse da un ministro, [poi] che il ré si trovasse
appresso un'armata, e non combattere egli stesso. Siccho,
doppo molti consigli fatti con tutti, il ré non andò, mà ri.

SIT
mandó il Poniatowski, con tutti li capi d'esercito avuti com
lui, li Pollacchi, Cosaki, ecc., che assistessero colle loro truppe
alla battaglia. Il Veziro si sdegnò contra la renitenza del re,

ER
di non essere venuto, e diventó suo nemico: ed il ré, per
essere il Zaro nella Moldavia, non pote[ndo] più mandarele sue
lettere per la via di Moldavia, si serviva della strada di Bel.
NIV
grado, per Vienna, in Svezia. Tanto fedele era il principe di
Moldavia, co' suoi principali del. paese, al Zaro, altrettanto
maligno era quel di Vallachia, il quale sotto mano corrispon-
deva col Veziro, e tradi il Zaro!.
LU

che segue: «Les Russcs, sans provisions et avec une grande mortalité dans
leur camp, mal servis par les Moldaves, qui leurs en avoient promis en abon-
dance, et que toute la Moldavie et la plus grand partie de la Valaquie se de-
RA

clareroient pour eux, etc., mais, soit que tout cela ait manqué par la crainte
de l'approche de l'armée turque, qu'ils croyoient moins nombreuse, soit par
leur fautte, ou pour n'en avoir pas eu le temps, l'effect fut très inferieur aux
promesses, en tous égards». — Più interessante ancora è la «copie d'une lettre
NT

escritte par Mr. Hans l'yllenshiepp, capitaine des gardes de S. M. le roy de

Svede à Bender, le 30 juillet, 10° d'aoust 1711, adressé à Mr. le baron de
Ilochepied, consul d’Hollande à Smirne»; la colpa del insuccesso vi si attri-
CE

buisce al Vesiro, «sans experience, sans courage et sans connoissances des in-
térets de son maitre, et peut-etre épouvanté du premier feu des Moscovites
(comme on l'en accusc)». | |
Anche "| cronista valacco Greceanu dice che nella battaglia i Russi entra”
vano «con energia» (<încremeniţi>), mentre che i ‘l'urchi erano. intimoriti. Ma
I/

la deficienza dei viveri portò la decisione. Secondo lo stesso, i cavalli dei

Russi «si mangiavano le code e le come» («ist minca coadele şi coamele»).
AS

La lettera di Lemberg ultimamente citata dice che i soldati si nutrivano di |

pan di corteccia d’alberi. Al 21 agosto, anche l'ambasciatore olandese scrive |
che nel campo russo, durante Ja battaglia, morivano mille uomini al giorno,
I

per la pestilenza. / | |
1 Brincoveann aspettò l'evento nel suo campo di Urlaţi. Il 4 luglio st. v.
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XII lea 65

Le cose andavano alla battaglia di Bruth, e Schafirov! fü

IB R
mandato dal Zaro al campo, per fare la-pace, la quale si
fece in due ore di tempo, al vantaggio de'Turchi, senza peró
che il rè di Svezia sia stato compreso. Poniatowski, presente,
pregava di inchiudere il re; ma il Veziro, non sapendo le

YL
il principe ci stava ancora al 31, era tornato a Tirgoviste, una della sue Capi-
tali (Documente Brincozeanu, p. 87 e seg.). Era partito dalla sua residenza,

SIT
con voce che andava a Bender, il MI maggio; la prima sua fermata fü a
Gherghița, d'onde andò a Urlaţi (Albeşti), per manco di erba (cronaca valacca
di Greceanu, parte inedita, ms. dell’ Academia Rumena). Secondo la stessa cro-
nica il giorno di ritorno fü il 28 giugno (9 luglio).
1 11 cancelliere

niccanu, II. Sulla

moscovita

pace, la mia
ER
Safirov. La battaglia di Stălineşti, presso a Falciiit,
sul fiume Prut, è del 8/19-!!/22 luglio, Descrizione in Neculce e N. Costin, Kogäl-
storia literaturi romine, I, p. 521 e seg.—L’am-
basciatore olandese di prima la notizia del passaggio dei Turchi (30 giugno st. v.
NIV
11 luglio st. n;). V. nota precedente.-— Il corrispondente del r& Augusto Johann-
Adolf von Lors, scrive al suo patrone, col dato «im Feldlager an der Prut,
2 Meilen von Jassi», 9 luglio st. n. (Archivio Reale di Dresda, ms. 3625, fe
19) : «Gestern, als den Sten, wurde, unter Losung der Stücke und einer Salve
von der Mousqueterie, ein Dankgebeht wegen der vor 2 Jahr befochtenen Vic-
LU

torie von Pultava gehalten, bey welchem sich der Hospodar von der Walla-
chey, Kontomir, cinfande. Und nachmahlen geben Ihr Cz, Mt. ein splendides
Festiv. Von dem Fürst von Moldau seind gleichfalss 2 Emissarii bey Ir Cz-
Mt. angelanget, davon der eine Comte Contumisani [Toma Cantacuseno] Het.
RA

man von den Moldauern von dem Lande ; der andre aber von dem dasigen
Hospodar [Giorgio Castriota] anhergesandt worden: mit welchen die Ministri
fleissig.in Conference seyn, und verhoffet man hicsiges Ohrts, es werde auch
dieser Fürst dem Exempel des wallachischen folgen und Ir. Cz. Mt. Protection
NT

annehmen, welches umb so viel verträglicher wäre, weile selber zum wenigsten
eine Macht von 20 a 25% Mann auf die Beine bringen kann», — Cf, le
lagnanze. contenute in questo ragguaglio del Spiegelski al r& Augusto (Lemberg,
CE

26 luglio): «Le Car fait fort malle qu'il traite les Valak comme des sujet ct
le Hospodar lui-mesme resoy autant d'honneur comme les autres; il l'oblige
q'il lui fournice de vivre, chevaux et autre necessité, et maine les Moscovits
ce logent densa residance . Le Grand-Prince de Moldavie [=Valachie ;
I/

Brincoveanu] restera toutjour neutre et, pour que le Grand-l'ure lui accorde
la neutralité, il lui a envoié plus de 100/m moutons et bea[ujcoup d'argent ;
donque il a reçu la declaration à sa volontez, et c'est retiré entre Moldavie
AS

et Transilvanie» (ms. 3625, f? 655 V9).

L'agente di Smirna scrive soltanto, al 20 luplio: «Men hecft van Constan
tinopolen advis ontfangen als dat den onlangs aangestelden prins van Molda-
UI

vien, genaamt Dimitrasco Cantimir, met vrouw en kinderen mitsgaders de

74542. Vol. IX. 5

BC
 Y
AR
66 ALEXANDRU AMIRA

miserie e necessitä del Zaro!, conchiuse la pace col solo patto

IBR
di permettere al-rè il libero transito, per la Pollonia, in
Svezia; ove, al contrario, il re dimandava li suoi Stati presi.
Rinfacciò Poniatowski che il Gran-Signore promise di non fare
la pace che unitamente col rè; edil Veziro si scusò di non

YL
saperne cos’ alcuna di cid *.
La battaglia di Pruth seguì ai 10 luglio, e la pace fù con-
clusa li 12 dell'istesso mese, l'anno 1711. Per tale trattato

SIT
di pace, acquistò la Porta Assoff e quei castelli sopra il Mar
Nero; li Zaporoviani c quei Cosaki, la libertà, e non doveva
più frapponersi negli affari della Pollonia; che niuno’ mi-
nistro russo per ordinario risedesse alla Porta; per li mer-
canti, il traffico,
libero passaggio ER
c la restituzione ‘dei Turchi prigionieri; il
al re di Svezia, e che non si molestassero
li suoi sudditi, nè quei della Porta Ottomana; obbligossi il
NIV

meeste Bojaaren van die provintic, by de Moscoviters souden wesen overgelopen ;

het welke aan dit Hoof groote consternatie heeft veroorsaakt, om dat men
selfs bedugt is den Prins van Wallachien dat exempel ook wel mogte komen
LU

naartevolgen, altoos het is wel aparend dat dit vlugten het misvertrouwen der
Turken van de standvastigheyd der christene grickse onderdanen van dit land,
die daardocr meer en meer verclagt sullen werden, sal doen vermeerderen.
Den Grooten-Heer heer heeft pro interim in desselfs plaatse tot Prins van
RA

Moldavien aangestelt de heer Iannatie Maurocordatie, die cerste dragoman

van de Porta was, synde de jongste broeder van den laast afgesetten prins, van
die naam, die sig als nog vervolgt [v.: più in là] tot Constantinopolen verholen
NT

houd; welk avancement men aansied als de totale ruine van die familie». |
! V. p. 68, nota '2,
* L'ambasciatore olandese ci fă sapere che la nuova della vittoria e del
trattato venne a Costantinopoli il 3 agosto nella matina, per Osman-Aga, Che-
CE

haia del Vezir, arrivato dal campo. Si affermava che ‘l Zaro dovesse esser
ricondotto da due Pasciă.. L'ambasciatore aggiunge '1 racconto del successo dei
Moscoviti a Brăila, sul Danubio, ch'è stato reso inutile per la pace: «lk heb
hier boven vergecten te notéeren dat, korte daegen voor het begin van het
I/

voors: gevegt, IO a I2 duysent Moscoviter, nae Ibrail aen den Donauw gelee-
gen gedetacheert, de voors: plaets met wynig teegenstant vermeestert, ‚gep-
lundert en groote quantityt turxe inwoonders, benevens twee Pasciaas en di-
AS

versche officieren en onderhoorige militie van't guarnisoen, gevangen met heer :

terugbrengende, alle deselve, beneevens den bekomen buyt, nae het treffen van:
het voors: accord, of expres bevel van den Czar, immediatelyk los gelaaten en
I

gerestituuert syn geworden».

CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XI-lea 67

Veziro di pregare il Sultano a perdonare al Zaro tutti li mal.

IB R
fatti; che il Zaro col suo esercito dovesse ritornarsene al
suo regno, senza di arrecar verun danno a’ Turchi, nè a
Tartari; che li due ostaggi Scafirow e Schermetow, doppo
ratificata questa pace, possino liberamente ritornare in patria

YL
(«datum in Castris ottomanicis apud traiectum Hussi!, 12 Iulij
I7II»).
Poniatowski diede subito parte al rè che il Veziro, per

SIT
essere stati corrotti col denaro del Zaro li suoi ministri,
vo-
leva far la pace senza includere il ré, Il rè montó a cavallo,
e, verso la sera del r2 luglio, arrivó al campo de' Tartari,
dimandando al Chano la ragione, Ed ci gli rispose che tra-
vagliava per il suo interesse, mà il Veziro non l'ascoltava.
Il ré subito
ER
si portò del Veziro, il quale, avvisato,si mosse
NIV
dal padiglione sino all' uscio del medesimo per ricevere il
‚rc. Il Chano de'Tartari sopraggiunse ancora, e tutti a tre
Ss 'assentorono.
Il Veziro si scusò, con dire di non aver potuto rifiutare,
LU

secondo le loro leggi, la pace al Russo;e, dimandando il ré

truppe per obbligare anco il Zaro ad una pace con lui, le
rifiutò, dicendo che ancora questo era contro le loro leggi,
RA

non potendo piu rivocare li patti stabiliti. Il rè se ne andó

tutto in collera, senza neppure dire addio, dicendo che si
lagnerà dal Gran-Signore, e ritornó dal Chano, di dove montó
NT

un' altra volta a cavallo, per tornarsene a Bender. Lasció

peró il sig. Fabricio, ministro del duca di Holstein?, là, per-
ché desse ordine alla sua cavalleria (la quale avea ordinato
CE

di seguirlo, credendo di trovare il Chano, e fare ancor’ess

la pace) di ritornarsene ancora a Bender’, |
Il re di Svezia scrisse al Gran-Signore, lagnandosi contra
il Vezire, ed il Vezire, al contrario, dava ragguaglio al Sul-
I/

a Hust, città presso al Prut, al S, di Stănilești. Il Sceremetev os:aggio era

AS

Michele Boris, figlio del feldmaresciallo. :

* Federico-Ernest von Fabrice è l'autore delle «Anecdotes du séjour du roi
de Suède à Benders, stampate a Hamburg, nel 1760.
' 3 Lo stesso racconto, con qualche fioritura, alla fine del quinto libro del
UI

Charles N// di Voltaire (secondo lettera del Poniatowski stesso),

BC
 Y
AR
608. ALEXANDRU AMIRA

tano della vittoria e pace. Mandó il suo Chehaya ed altri

IBR
per portare le nuove, dicendo ancora che il rè era contento.
Il Sultano, in luogo di rimunerarli, gli fece arrestare nelle case
loro, sino all'avviso del ré. Il Veziro frattanto sollecitò for-
la partenza del rè, ed anco dimandò ministri suoi,

YL
temente
per trattare la pace con li plenipotenziari russi, giacchè vo-
leva farla. Il rè, sotto varj pretesti, ricusò d'andar subito, e
scrisse una lettera, a 7 agosto, al Veziro, in risposta, e diceva,

SIT
frà le altre, che li suoi affari gli avrebbe trattati il suo in-
viato a Costantinopoli !. In, quanto poi, che gli domandava
gli plenipotenziari, si crede che il Gran-Signore gli abbia

ER
ordinato, sopra il primo avviso della pace fatta colli Russi,
che procurasse ancora quella del rè coi Russi. Il Veziro,
sdegnato di tale risposta, ordinò al Pascià di Bender di obbli;
NIV
gare il rè, ancor per forza, a partire, ed, acciocchè non po-
tesse più scrivere al Gran-Signore, mandò un Ciaus a diman-
dare in arresto, per un debito finto, il suo segretario delle
lingue orientali, sig. Alessandro Amira, e mandarglielo al
LU

campo; lo che fù eseguito con finezza. Tre giorni stiete

Amira al campo del Veziro, senza vederlo; frattanto, il Pascià
di Bender persuase il rè di partire; lo chè però ricusò. Ve-
RA

dendo questo il Veziro, ordinò di tagliarli il suo taino, ac-

ciocchè avesse egli mandate le provvisioni per lui ai luoghi
pe’ quali il rè, ritornando, doveva passare; ed al Gran-Signore
NT

scrisse il Veziro la renitenza del rè, e che si scusasse di non

avere altra persona, per trattare gli affari, che il Func a
Costantinopoli, il quale dovesse perciò mandarsi al campo”.
CE

Lo che fece il Gran-Signore. Arrivato Func dal Veziro, conferì

con lui, e poi fù mandato il Func dal rè, per ragguagliarlo
del conferito col Veziro, Frattanto il Gran-Signore a Costan-
tinopoli fece decapitare il Chehaja e lo scrivano, per aver
I/

rapportato falsamente; e non agito retto, nè in favore del

ré, suo amico, pe'l cui interesse erasi fatta la guerra’.
AS

! Amira traslatò in lingua turca questa missiva del re.

3 Ilrè dava nuove instruzioni al Funck il 14 settembre (Westrin, p. 9, nota I).
I

L'agente scrive una lettera al 4 agosto (i miei Ace si fragmente, 1, p. 323).

3 Mentre questo accadeva, il Vesiro si ritirava lentamente verso '|1 Danubio,
CU
 Y
AR
CRONICA LUÍ CAROL AL XII-lea 69

Func prese plenipotenza dal ré, andó e venne qualche

IB R
volta; mà nulla si fece, perché il ré voleva che i Russi rico-
noscessero Stanislao, gli rendessero tutti gli Stati presili,
ed i Russi non volevano abbandonare il loro alleato Augusto
e volevano ritenere Livonia e Finia. Onde il Veziro rimandó

YL
alla Porta il Func, dandone ragguaglio al Sultano, cd al ré
di Svezia scrisse lettera di partire, ordinando al Bassa di
Bender di non somministrare piu niente, -poichè le truppe

SIT
per accompagnarlo erano pronte ed i viveri pel suo sosten-
tamento fossero già mandati a Zozora, scala del fiume Pruth
in Moldavia!.
Non ricevendo piü
ER
niente il ré, fece, egli ed i suoi grandi,
molti debiti dai particolari, a credito del rè*; mă non volle
partire, ad onta di tutte le minacce. Anzi, quando li Bassă
NIV
furono mandati per forzarlo alla partenza, egli si spicgò, che
piuttosto là vorrebbe combattere, e perder la vita, che non
avere sicurezza bastante di truppe, le quali dovevano accom-
pagnarlo per la Pollonia; poiché in segreto egli aveva saputo
LU

Secondo la relazione olandese del 18 settembre, basata sopra lettere del campo
turco, in dato del 29 agosto, egli sarebbe stato in un luoco distante sei ore
dal Danubio: «Den Vezier damaels nog ontrent ses uren verd aen de noord
RA

zyde van den Danauw in Moldavia gecampeert en de Czaar van Moscovien

by de sterckte Caminiec in Podolien». La relazione del 12 ottobre lo dice arri-
vato a Rent (Tomarova) sul Danubio, ove aspetta chel Zaro adempisca !e
sue promissioni: «Den Vezier is... met het o‘tomanische leger voor "l'omo-
NT

rowa, aen de noord zyden van den Danauw gelegen, komen camperen, alwa
Syn Hoogheyt soo lange staet te verstoeven tot dat het tractaat van vreeden,
met Zyn Czaarsche Majesteyt gemaakt, in alle syne declen geexecuteert off, ter
contrary, volcomentlyck afgebrocken staet te werden», Arrivato in Andrinopoli,
CE

egli perdette la sua alta situazione al 20 novembre, essendo relegato a Miti-

lene, dove morì poco doppo (Hammer, IV, p. 115).
"1 Tujora, al S. di Iassy, trà "I Pruth e la riviera Jijia; celebre pella bat-
taglia trà Polacchi e Turchi nel 1620. Il principi di Moldavia ci stendevano
I/

spesso le loro tende iu tempi di pericolo o di pestilenza.

2 V. l'articolo di Teodoro Westrin: Antfeckningar om Aarl XI: s orien-
AS

Zaliska Areditorer, nella //istorist: Tidskrift. 1900,p. 9 seg. Il re domandava

allora alla Porta un nuovo imprestito di 1.200 borse, Il a7 fù ripreso soltanto
nel mese di marzo 1712 (ibid, p. 10). A Bender non governava ancora’) nuovo
Seraskier, Ismail, Un'altro dei tre Pascià, è queldi Salonico (Voltaire, Charles
UI

.Y7/, libro sesto).

BC
 Y
AR
70 ALEXANDRU AMI RA

da quel Bassà che era destinato di accompagnarlo, che aveva

IBR
ordine di non portarlo che sino ai confini della Pollonia.
Venendo adunque il Bassà, come dissi, egli mise in ordine
il suo esercito, e così diede a loro udienza. Vedendo loro
questo, diedero parte al Veziro, e questi al Gran-Signore, il

YL
quale permise che potesse il r& svernare a Bender, e forse
\

nell'inverno trattare coi ministri russi, e, dall'altra parte,

Si potesse lasciar venire il ministro pollacco, che veniva dal

SIT
canto. del ré Augusto,—contro di ciò che il r& di Svezia
protestava. Quest’ambasciatore pollacco era chiamato Cho-
mentowski, Voivoda di Mazovia, ed arrivó nell'autumno, allog-
giando a Fener?. —
I| Gran-Veziro
l'ultima
Gran-Signore,
lettera
partì
al ré,
e da conto
dal campo
offerendoli ER con
il taino,
l’esercito,
come prima,
scrivendo
dal
suo gli mandó ro m. piastre, per
NIV

! Quartiere di Costantinopoli e culla dei celebri Fanarioti, Să Chomentowski,

v. anche sopra, Axintie, 11 cronista del secondo | regno di Mavrocordato, parla
(Kog'JUniceanu, II, pp. 139-40) del suo passaggio per lassy, il giorno di $/19
LU

ottobre 1711, — In questo mentre c'erano persone che aspettavano di veder

Carlo ritornando verso 71 suo paese lontano. Così scrive, da Lemberg, il S ot-
tobre, il Spiegelski: «Donque, si le roy de Suede passera par cette endroit
[l'Ungheria], indubitablement Vostre Majesté [il 1è Augusto] atendra den peu
RA

des revolutions extraordinaires, Le Miecznik de Moldavie, en passans par là,a

bien observé le dessein des Hongroy> (ms. citato di Dresda, fo 662 Vo), Lo
stesso scriveva al 2 di ottobre, parlando al rè del Toma Cantacuzeno, aiutore
valacco dei Russi, che aveva dovuto fuggire, come anco ’! Moldavo Cantemir:
NT

«Le 30 septembre; il est arrivé ici le proche parent du prince de Moldavie,

nommé ‘Thomas Catacuzinus, lequel a rendus de bon services à Brahilow
au
generalle Rhenne; ce pauvre prince a esté persecuté ‘par les Tartars et Mol-
CE

daviens, qui cherchent le moiens de l’atraper, mais il estet sur ce garde; il a

passé par la Moldavie et aprez par la Transilvanie pour Venise; et il part
demein pour trouver le generalle Rhenne, et à son retour Sa Maiesté
Carienne ;
mais, comme il m'a fait l'honneur de loger avec mo, il m'a
ditte qu'il desiret
de ce presenter deven Vosue
I/

Maiesté; c'est ‘pourquoi, den quelques jours;

nous esperons de partire; où ie me faire l'honneur, en me
prosternens à ses
pieds, de l'amener avec moy; il a avec soy un corriers nommé Liberius
AS

Col-
lotij,qui portet des lettre de Sa Maiesté le prince Carienne (sic), pour Sa
Maiesté Cariene, mais, comme il se sont trouvé en chemin, il reviendront:
ensemble chez S. M. Carienne». V., sù Toma, anche Documente Brincoveanu,
I

p. 51.
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XII-lea | 71

mano del Bassă di Bender, e fece scusa delle irritazioni che

IB R
seco lui aveva avute. i |
Il rè rifiutò e l'uno e l’altro, e spese del suo tesoro per
tre mesi in circa. Il Veziro Baltagi alla fine fù deposto, al
principio di novembre’, et anco il Bassi di Bender. L'Aga

YL
de’ giannizzeri, Jusuf, si fece Veziro, e dal nuovo Bassă di
Bender accettò poi il re il taino, ma non le 10 m. piastre.
Gli amici del rè erano il Chano de'Tartari, il Kislar-Aga?,

SIT
Mufti e Basch-Imrahor?, ed altri; dei ministri cristiani, Des-
salleurs; et il r& pure seco aveva uno inviato francese, chia-
mato le brigadier monsieur de Fierville, per consiglio. Ales-
sandro Amira
istanza del re, e venue
fü anche liberato,
a Bender ER
per ordine
li 8 novembre
della Porta,
[1711].
ad

Il Func frattanto, ritornato a Costantinopoli, stese una

NIV
memoria al Caimacam, per esser resa al Gran-Signore, la
quale consisteva in lamenti contra il Veziro ed insinuazione
di ricominciare la guerra; facendo nell'istesso tempo un'
alleanza perpetua, offensiva e deffensiva,
LU

In questo mentre, la Porta ed il Chano de Tartari man-

darono alla Repubblica di Pollonia persone per comunicare
a quella la pace fatta coi Russi, c per invigilare nell'
RA

istesso tempo agli andamenti dei Pollacchi, per lc fazioni. Il

ré di Svezia mandó parimente, coll'inteligenza del Chano, un
suo fido officiale, nobile, di nome Tornsold, per assistere al
NT

suo uomo, con insinuarli gli aderenti d'Augusto, per farli tornare
al partito di Stanislao, e per minacce, ed altre strade. Il
governatore russo d’Assoff faceva qualche difficoltà, con dif-
CE

ferenti pretesti, per evacuare Assoff: si rinfacciò quciio ai

ostaggi russi, cheil nuovo Veziro, coll'armata, da Adrianopoli
condusse a Costantinopoli. Si stipuló che nel termin di
tre mesi sarà evacuato intieramente, e senza di che si farebbe
I/

di nuovo la guerra ai Russi *. Questa risoluzione fü communi-

AS

! V, disopra, p. 68, nota 3.

Era allora "1 po-
* Che aveva "l comando del quartiere delle donne nel Seraglio,
tente Usun-Suliman, che ebbe questo posto dal 1704 al 1713 (IIammer, IV, p. 702).
3 Detto anche Bóiuc-Imbrohor, il Cavallerizzo-Grande,
UI

4 Il governatore di Azov cra Apraxin, zio del Zaro (Neculce, in Kogil-

BC
 Y
AR
- ALEXANDRU AMIRA .

IS
=]
cata al rè di Svezia, il quale se ne consold assai, ed il nuovo

IBR
Bassà di Bender, Ismail, anco prometteva di obbligar la Porta
di fare di. nuovo la guerra. L'affare andò sino a là, che il
Gran-Signore mandò nuovi ordini a tutti li Pascià di consti-

YL
tuirsi di nuovo colle loro truppe alla primavera in Adriano-
poli, cioc ai 21 del mese di marzo 1712, ed il Gran-Signore
col ministerosi portö in Adrianopoli. Oltre che nel conse.
gnare tardavano li Russi, fù anco la ragione, che il Zaro pro-

SIT
mise di evacuare la Pollonia e di non più entrarci, sotto
alcun pretesto, colle sue truppe: egli passò però con quelle
perla Pollonia in Pomerania, per assediare Strahlsund col rè Au-
gusto c [quello] di Danimarca; qual piazza, arrivandovi a tempo
niceanu,
mänen,
II, p. 336).
IV, Bucureşti,
Secondo
1885,
Murmuzaki
p. 75),
ER
si sarebbe
(Fragmente
arrivato
zur Geschichte
a una dichiarazione di
der Ku-
NIV
guerra, doppo la quale si conchiuse la convenzione del 16 aprile 1712. Cf.
Ilammer, IV, p. 116.— Sulla situazione nel principio dell’ anno 1712 contiene
sicure notizie, poco conosciute, una lettera del Moldavo ‘Turculey, ch'era diventato
colonello dei Pollacchi
del rè Augusto e aveva preso parte essenziale all’ incur-
LU

sione dei Russi a Cernăuţi, nel 1709 (N. Costin, in Kogälniceanu, II, p. 69).
N titolo è 'l seguente: «Copie d'une lettre de Monsieur le colonel llolnik
(sic: Stolnik) Turcul, écrit en polonois à S, E. Mrle castellan de Cracovie,
Grand-General de la Couronne ; datée à Teezap, le 17€ janvier 1712» (ms.
RA

3625 dell’ Archivio Reale di Dresda, 10 60 Vo). Si parla prima di una ver-
tenza trà '] Chano cd il Vesiro, che dă colpa ale orde incapabili di quello
di aver saccheggiato la Valacchia (Moldavia), di cui il Chano, al contrario,
fa risponsabile ’1 Vesiro stesso, Poi si prosegue cou queste nuove: «Le dit Ham
NT

s'est rendu de la Porte dans un lieu cloigné de Sakezi à une lieile et demie,
de l'autre côté du Danube, où il passera ce mois les fêtes de Beiran, après
lesquelles il passera le Danube à Smailowo et ira à <Kiszla (Cisla], où son
CE

fils et sa Cour l'attendent, et l’on dit que le General et le Tresorie[r] de Va-

lachie doivent aller à sa rencontre pour luy faire presert des chevaux, de
carosses, trente bourses remplies d'écus, etc., et d'autres choses de valeur...
Les Tartares de Budziak ne font point de preparatiis pour quelque expedition,
le pais étant desert par les ravages qu'on faits les armées, à cause que presque
I/

yous les habitans de tout sexe et condition s'en est retiré pour changer leur
demeure et la fixer dans la Valachie de l'autre coté du Pruth, pais qui est
AS

appelé parmi eux A'7e/az, tres-fertile en pâturages... Le Hospodar de Va.

lachie [Nicolas Maurocordato] a fait prier le Ilam de faire entrer en garnison :
à Jass des Tartares de Budziak, pour veiller à sa sureté, et de monter la
I

Sarde conjointement avec les: Valachiens, mais qu'ils soient payez en Boudziak
et qu'ils en tirent leur munition de guerre et de bouche»,
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XILlea 7

soccorso francese, non presero!, Il Gran-Veziro, arrivando, trattò

IB R
con gli ostagi russi, li quali sottomano furono favoriti dall'-
Imperatore dei Romani, dalla Inghiltterra ed Olanda; ed il rè
di Svezia, con Stanislao, da Francia.
Sentendo ciò, li Russi temevano, ed eseguirono il trattato

YL
,
e, per mediazione d'Inghilterra cd Olanda, fecero con gli
ostagi un'altra pace, assicurando il libero passaggio al re
di Svezia. Il Sultano istesso la notificó da Adrianopoli, nel

SIT
mese di aprile? 1712, al re, credendo di avere bastantemente
fatto per il ré. Gli dice di partire, e che non soffrirà niente,
e che gli manderà denaro, e tutto il bisognevole, e che le
disposizioni della sua partenza
raccomandate al Chano della Crimea et ad Ismail-Bassà di
Bender. La lettera fü portata da un deposto Ciaus-Dasci! al
ER
e passagio per Pollonia, abbia
NIV
rc, il quale lo ricevette come ministro, pubblicamente, c lo
regalò, nell'udienza, di una pelliccia di zibellino!.
Il ré, agli 18 giugno 1712, rispose al Sultano, rimandando
il ministro turco, dicendo che non apettava altro che l'e-
LU

sercito turco, già da tanto tempo promessoli, per ritornarsene

al suo regno, per la Pollonia; -dimandă una somma di de-
naro [e]d ill] consiglio, cosa aveva d'osservare con quest'ultima
RA

pace fatta”; prega di.non accettare l'ambasciatore del ré Au-

! Neculce, che fuggi in Rusia dopo gli avvenimenti di 1711, nei quali ebbe
una parte notevole, descrive come segue l'itinerario della Czar: Movilăii (Mogilew)
NT

al Dniester, Kamieniec (v. disopra, p. 58, nota 3), Varsovia (3-4 giorni di ri-
poso), Riga, Pietroburgo, dove passa l'inverno. Poi fà menzione della "d
campagna in Finlanda, intorno la città d'Abo (Kogălniceanu, pp. 333, 336).
CE

* V. disopra, p. 71, nota 4. Il Scremetev se ne stava a Chiev anche nel

mese di maggio. Il ms. 3552 1 dell'Archivio Reale di Dresda dă (fo 56) la
«Copia eines Berichts aus Lemberg, den 4%" May 1712, von meinen griechi-
schen Correspondenten, welcher aller Briefe so von Feld-Marschall Szermet, aus
Kyow, kommen, expediret», Vi si parla anche del’ esule valacco Toma Can-
I/

tácuzeno, V. Documente Brincoveanu, p. 51.

3 Capo dei ciausci, che erano impiegati per commissioni della Corte.
AS

5 Leletteraal st è pubblicata in traduzione da Voltaire, Charles AZZ, libro sesto.

* Al 23 giugno il ré dava una ricevuta, per 1200 borse che ’1 Sultano
aveva promesso di mandarli quando ‘I ré sarà pronto pel ritorno. Ma fino al
UI

mese di settembre non arrivò "1 danaro aspettato a Bender (Westrin, Z. e, p.

10). Nondimeno, il bailo consegna, al 30 giugno, che la metà di questa somma
BC
 Y
AR
ALEXANDRU AMIRA

sr
“1

a
gusto, e di obbligare per i, trattati il Zaro di far sortire le

IBR
sue truppe dalla Pollonia; rinfaccid più cose, ch’egli diceva,
e non sperava d'esser'escluso dai trattati con i Russi, ecc.
In questo mentre, si sentiva già la venuta dell'ambascia-
tore del rè Augusto, ed il Veziro Iusuff-Bassà Giurgi ! favo-

YL
riva l'affare, ct era nemico del ré, come anco nemmeno scrisse,
secondo il costume, al ré quando il Sultano istesso mandó
il deposto Ciaus-Bassà con la sudetta sua lettera.

SIT
Li ministri turchi amici del ré consigliarono il Sultano
di non lasciare partire ancora il re, venendo l'ambasciatore
di Augusto,—che forse si potrebbe trovare qualche mezzo

ER
termine co' Russi, per li suoi affari, o un ripiego per il
suo rittorno in patria più facile. Fü dunque al ré per-
messo di svernare ancora a Bender, o piuttosto a Var-
NIV
nizza?, villaggio mezza ora lontano di Bender, dove alloggiava
il ré sempre, e furono contrammandati tanti eserciti, li quali
dovevano accompagnarlo, quanto ancora gli altri requisiti
per il viaggio. Sapendosi a Bender la venuta. dell' amba-
LU

sciatore d'Augusto, li magnati pollacchi, che erano del ré

di Svezia, giudicarono a proposito di mandare alla Porta
ancor loro un' agente, e scelsero il fratello del Casimiro
Crispin Chattamano-Picciolo di Lituania, per prevenire l'altro.
RA

Andó presto in Adrianopoli, fece molte riprotestazioni, che

Augusto non era ró, che l'ambasciatore di Augusto non
dovesse essere ascoltato, che gli Russi, contro li trattati, si
NT

trovavano continuamente ancora nella Pollonia, e tutto quello

che poteva guastare l'affare del re Augusto.
In questo mentre, fuggi dal ré un capitano con 50 uomini,
CE

dell’ esercito cosako; il quale fece ricercare ; e, sapendo che

molti Svedesi fuggivano dai Russi e si ritiravano in Turchia,
dinominó il capitano Sciader, come commissario, per cer-
I/

fosse già spedita al commissario Ahmed-Aga di Dender e che l'altra metà

AS

doveva esser somministrata dai due principi rumeni, nel conto del loro tributo .
(Hurmuzaki, 1X, parte I, p. 493, n? DCLV).
— ! Giurgi, ciot Giorgiano.
I

* Varnița, Si chiama così perchè vi si trovavano le fosse d'onde si estracva

la calcina, detta in rumeno var, per la fortezza di Bender,
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XIL-lea "D

carli e portarli da lui. Gli diede lettere di raccomanda

zionc

IB R
ai Bassà d’Assoff, di Jeni-Kala 1, ed al Sultano tartaro
di
Nogaci? e quelle parti, e con danaro abbastanza.
Li tre principali uffici nella Crimea, doppo il Chano, sono:

YL
il Kalga-Sultan ?, Nurredin ct Or-Beg, li quali cambiano
i
loro uffici alle volte, e si fanno Chani col tempo; essend
o
di famiglia regia di Genghiz, dell'India 5, la quale regnava
avantiché venisse Tamerlano.

SIT
. Le principali quattro famiglie nobili di quella Tartaria
sono: li Schirrin, Mansur-Ogli, Daron e Siginit?, e questi
possono aver moglie della famiglia reale; gli altri Mirza
di Nogai non possono maritarsi con Sultane, mà da altro
Mirza prendono moglie.
ER
Li Sultani di Tartaria non prendono per moglie figlic dei
NIV
Mirza, mà bensi dalli beig di Circassia, li quali piu nobili
sono; per altro, un Mirza non prende mai moglie fuori del
suo Tango, o suddito, detto Kara-Tatar*, poiché conservano
un’ antichissima ‘nobilità. |
LU

Un’ altro rango in Tartaria & di Capi-Kuli, od uomini di

Corte, e taluni possono diventare Veziro del Kan. Defterdari?,
paggi, cavallerizzi?, ctc. Tali cariche li Sultani c Mirza non
RA

accettano. Tutti questi sono la maggior parte della Circassia,

e figli di beig. Il Chan hà un' ordine di milizia che si chiama
Seimen, o carabinieri: il capo sopra i cento, si dice boluk-
NT

baschi?; hanno questi peró il soldo dal Gran-Signore, e non

! Jeni-Kale, cioè Ciuâ-Nuova, all’ itmo di Kertsch.

CE

? I Nogai' formavano uno dei tribi tartari,

* Luogotenente del Chano.
4
Discendenti del celebre Ginghis-Chano mongolo.
2
Cf. Peysonnel, Trail sur le commerce de la Mer Noire, 2 vol. in 8^,
I/

Paris, 1787.
9 Tartaro Mere, cioè volgare.
AS

* Tesorieri, «maestri della Ragione».

A Peik e Imbrohor, in turco-tataro,
* Capo di schiera, Anche i Valacchi avevano avuto nel secolo XVII? i loro
stimen, Cf, anche Lazăr Saineanu, Zn/uenfa orientală asupra limba si culture
UI

romine, M, Vocabularul, Bucureşti, 1900, pp. 105-6,

BC
 Y
AR
76 . ALEXANDRU AMIRA

dal Chano. In tempo di guerra non si battono, mà solamente

IBR
sono destinati per difendere la persona del Chano.
Le madri del regnante Chano dei Tartari ordinariamente
tengono gran credito.
Li Tartari della Bessarabia, detti Bugiac !, sono del Piccolo-

YL
Nogai venuti ad abitare, da 100 anni, lì, per tenere in freno
.li Moldavi, li quali all' antiquo solevano ribellare più volte
contra la Porta ?. Quelle sono varie nobili famiglie, come Or-

SIT
Mehmed, Orag-Ogli, Dokus-Ogli, Azamet-Ogli?, Mamai, Nai-
man *, Ali-Ogli, ecc. Questi Mirza ‘alle volte ricevono in
moglie figlie di Sultani tartari di Crimea, mà non quelle di

ER
sangue reale, mà quelle che nascono da schiave. |
Li consiglî in Tartaria, sono dal Chano sino all’ ultimo
Tartaro; trattano famigliarmente, sedendo, e fumano tabacco
NIV
in presenza del Chano, mă, per rispetto, scuoprono la testa.
Mangiano carne di cavallo mezzocotta; non si servono dar
genteria, nè buoni alloggi; mă hanno bestiame e schiavi;
non studio, mă bon giudizio; non hanno armi da fuoco, mă
LU

lance ct aste; si vestono di pelle, c non si lavano mai.

Li Turcomani sono quelli, che li Tartari chiamano Cumuc®
e li turchi Lesghi et abitano vicino alla Media antica, verso
RA

il Mar Caspio, c sono ancora specie di Tartari,

La Porta, avendo fatta la seconda volta la pace coi Russi,
diede commissione al Chano dei Tartari di persuadere il re di
NT

Svezia per la partenza, e si fece tutto pronto per quella: il

rè, dall'altra parte, conferiva col Chano, perchè persuadesse
la Porta che facesse la guerra contro li Russi ed il re Au-
CE

* In quel tempo il nome di Bessarabia non si estendeva clie sulla regione

. del Basso-Danubio, |
2 Ébenvero che nel principio del suolo XVII rimasero stabiliti qui i Tar-
tari che venivano fin'ora soltanto per difender le città turche della Bessarabia o
I/

per preparare un’ invasione nella Moldavia e Valacchia, V. i mici spesso citati
Stud istorice asupra Chiliet si Cetäfit.Albe, p. 216 c seg. |
AS

3 Cioè figlioli di Orac, Azamet ecc.

4 Probabilmente Naima. Mamai è un antico nome tartaro, reso celebre da un |
capo del secolo XIV®, :
I

3 Ua beg de’ Cumuc è menzionato nel secolo NIVO (v. le mie Votes er
extraits pour servir à d'histoire des eroisades, I, Paris, 1899, p. 24).
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL Xti-lea | Ti

gusto, per ristaurare il ré. Stanislao; l'ambasciatore del re

IB R
Augusto esclamava anco alla Porta, dicendo che la Porta
non dovesse rompere la pace di Carloviz !, facendo essa la
guerra a la Pollonia; ed altre ragioni adduceva.
Il Chan peró scrisse una risposta al Sultano, consigliandoli

YL
la guerra, e di rimandare per la Pollonia il r& di Svezia,
ancora nell inverno, accompagnato da truppe turche, le
quali potessero, in caso di bisogno, resistere ai nemici; c

SIT
che si mandasse per danaro ad imprestito al ré, poiché le
200? borse non bastavano al rè per pagare le truppe ed i
suoi debiti contratti a Bender. .
Il Sultano,
ai Russi; mise
e Scheremetov, e mandó
alla fine, risolse
ER
la terza
nelle Sette Torri li duc ostagi russi, Schafirov
al ré più denaro, —che la somma
volta di farla guerra
NIV
imprestata al ré faceva in tutto +; reali”, e scrisse una let.
tera di tenore, che dovesse partire coll’ essercito per la

! Ultima pace conchiusa dai Turchi coi Polacchi, nel 1698.9.

LU

> Forse 1200. V. disopra, p. 73, nota 5.

3 In questo tempo i Turchi cominciarono anche negoziazioni formali col rè
Augusto, Al 20 settembre 1712 si tenne a Lemberg una conferenza trà gli.
emissarî turchi e tartari, Ahmed-beg e Seferszaha-beg, ed i Polacchi. I Turchi
RA

fecero osservare che «auch ictzund ist ein Universal zu dem walachischen Hos-
podar (Maurocordato] herausgekommen dass alle welche von euren. Gränzen
hier einfallen, nach Bender gechen sollen». In questo stesso ins. 3552 dell’
Archivio Reale di Dresda (il passo citato sul fo 143 V9) si contengono notizie
NT

sull'espulzione di Polonia della fozione suezzesee le conferenze turco-polacche

per Ja città di Ilotin al Daiestr, Ci si coglie anche questa nuova (1° 213; senza.
dato;=1713): «Dans ce mome nten reçoit avis du Grand-General que le Tartar-
Han et le Hespodar de Vallaquie ont livré plus de 100 Polonois du parti con-
CE

traire, au commandant de Snyatin et de la S. Trinité (sic). Ils ont promis de

.livrer le reste aussi et de vivre en bonne intelligence avec S. M, et la Repu-
blique de Pologne». Al fo 43 V9, in un estratto di Costantinopoli, 25 aprile
st, v., si contiene che «le Bassa aussi bien que le prince de Moldavie doivent
I/

désavouer Pirruption -du Palatin de Kiewe>. Quest'incursione, proggettata, pare che

"non arrivasse mai, m i
AS

4 Di fatto, nel novembre si mandò al ré la som.na di mille borse soltanto.

Lui domandava almeno altre mille per poter pagar i suoi debiti locali e far
il viaggio che intendeva, con un. esercito di 10.000 uomini {(Westrin, 2 c.
pp. 10-2). La lettera del Sultano che accompagna le borse, nel libro sesto di
UI

Voltaire.
BC
 Y
AR
78 ALEXANDRU AMIRA

Pollonia al suo paese, per agire contra li Russi, e che lui

IBR
avesse dichiarato la guerra a loro alla fine di novembre 1712 !.
Il rè non era troppo contento di questa lettera, perchè
credeva che questa guerra doveva farsi, essendo lui ancora
in Turchia, per obbligare il Zaro, facendo una pace, di res-

YL
tituirli i suoi paesi, e poi fare lui con la Porta una stretta
allianza. Scrisse perciò al Sultano, in risposta, che da Bender
partirà, mà nell’ istesso tempo insinuò al suo inviato alla

SIT
Corte Ottomana et all’ ambasciator di Francia, che trava-
gliassero che il rè non partisse avantichè Ja guerra non
fosse principiata c finita, poichè temeva che non fosse

ER
stato per farlo partire solamente, e si riportava al suo in-
viato, attendendo l'unica risposta ancora.
Il ré, doppo aver ricevuto il danaro del Gran-Signore,
NIV
pagó a Dender tutti li suoi debiti; mà il danaro non era
sufficiente. Ondeil re dimando altre 100 borse dal ' Chano
„e Passa di Bender; quelli lo scrissero a Sultano, più tosto
forse di legittimarsi, e per sollecitare, dicendo che avesse
LU

ricevuto tutto il denaro primo, e poi non partisse il r6,

come promise. Il Gran-Signore si mise alla fine in collera,
„e non diede risposta sopra questo punto, mă mandò li
regali al Chano, che si accostumano quando si fà guerra,
RA

come fü dichiarata contro li Russi, e premeva la partenza

del rè. Notificò al Chano che li ministri russi, frà li quali
cra ancora il vecchio Spiegel, aveva fatti mettere in car-
NT

cere, e quelli del r& Augusto avea fatti detenere in Adria-

nopoli. su |
Eravi, coll'ambasciatore di Augusto, anco il general Goltz,
CE

detenuto in Adrianopoli, il quale primo, già per via di Vienna,

1 Al 11 novembre, dopo novelle dal Chano che'l Zaro non voleva osservar |
I/

la pace, fù congedato 'l Vesiro, il di cui successore fü Abasa-Soliman, già

schiavo del Kizlar-Aga e, qualche tempo, Caimacam del deposto, Al 19 fù
AS

dichiarata la guerra ai Russi: anche i loro due ambasciatori dovettero entrare |

nella prigione di Stato. Al 18 l'ambasciatore olandese scriveva che i principi .
rumeni avevano anch' essi ricevuto l'ordine di prepararsi per la guerra: «Ge-
lyckmede dat de princen van Moldavien en
I

Wallachien jnsgelycx geordon-

necrt soude wessen, haer ook tot den velttogt gereet te maken». In decembre
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL Xırleu 79

venne alla Porta !. Il Gran-Signore scrisse egualmente una

IB R
lettera al rè, quasi dell'istesso tenore: il Chano però, ed il
Passà di Bender, vedendo che il ré non aveva troppo gusto
di partire, lo scrissero al Gran-Signore, pregandolo di scri-
vere un' altra lettera al rè, per ammonirlo di partire. Lo

YL
che fece il Sultano, scrivendo, dachè tutto crasi pronto c
disposto per la sua partenza, non' volesse più trattenersi a
Bender; uguagliando il tenore dell’ istessa lettera a quella

SIT
del Chano de’ Tartari e del Bassa di Bender.
‘Il ré ci rispose subito d'esser pronto per partire, subitochè
l'esercito comparisse; e lo prega ancora di mille borse di
piastre ad imprestito 2; ed il Cancelliere del re, Müller[n], scrisse
nell’ istesso tempo ER
al Gran-Veziro, Iussuf-Bassà?, pregandolo
NIV
il Sultano piantò le sue tende a Andrinopoli. Cf. Hammer, IV, pp. 116-7 e
Hurmuzaki, Zragmente, IV, p. 75.
! V. disopra, p. 52, nota 4. A questi ordini si riferisce anche Ja seguente
relazione del Wackerbarth e Vesnich; Vienna, 4 marzo (ms. 3269 dell’ Ar-
LU

chivio Reale di Dresda, f? 26 Ve): «Auch bereits [Porta], durch verschiedene

Abgeschickte, expresse und scharffe Ordres denen beyden Fürsten in der
Wallachey undt Moldau aufferleget, ohne eintzigen Verzug alle Requisita zu
den Brücken-Ban (deren eine zu Obluziz, die andere gegen der. Wallachey
über die Donau, wo solche fast eben vmb diese Jahres Zeit in anno 1711
RA

Bestanden) anzuschaffen und an bestimbte Orte zu bringen.

. Den Tribut an Geld auff das Schleunigste abzulegen.
ES Den Fluss Pruth zu besserer Bequemligkeit der Navigation und folglich
NT

Fortbringung aller Kriegs- Nothwendigkeiten riumen und saubern zu lassen.

4. Viele tausend Wagen bey Landen zu schaffen,
5. Eine ungemeine und fast unerschwingliche Quantität Gedraydes zu liefern.
6. Viele Eissgrubben an den Pruth verfertigen und solche mit Eyse anzu-
CE

füllen, und dann zu allen diesen in beyden Fürstenthümern die Anstalten ge-
macht werden sollen.» Anche nel ms. 3629, f° 398, si notano, in una lettera del
3 febbraio 1713, questi comandamenti per una prossima guerra: «Frà tanto
furono dalla Porta conseguentemente spediti doi Aga al prencipe di Vallachia,
I/

il primo con comandamento di allestire tre mille carri e sufficienti legni per
nuovi ponti da farsi sul Danubio, e poi anche di nettare il fiume Prutt per
AS

renderlo più commodo al trasporto degl alttrezzi; il secondo, per riscuoter e

partar il solito annuale tributo del paese al Bassa di Bender (dunque per il
ré di Svezia], — e questo senza indugio di tempo».
2 V. disopra, p. 77, nota 2.
UI

3 Dunque prima del 11 novembre, quando fü deposto Iussuf?

BC
 Y
AR
SD. ALEXANDRU AMIRA

di non affrettare tanto la partenza del ré, e di cooperare

IBR
che il Sultano imprestassele mille borse ancora.
Il rè volle fare al Chano della Crimea un regalo in da-
naro, benchè non accettò, mă li fece dire che, quando lui
avesse di bisogno, sarebbe ei pronto di prestarli una somma,

YL
purchè non la dimandi dal Sultano, poichè non l'avrebbe
avuto, e che si preparasse di partir. subito, poichè senza di
quello le. sue cose potrebbero andar male. Il Cancelliere

SIT
ringraziò il Chano della buona ammonizione, e che infalli-
bilmente partirebbero, mà, pe'l denaro, che già avevano
scritto al Sultano, e speravano di averlo.

ER
Vedendo però prima gli alleati, cioè li Russi e'l partito
del ré Augusto e la Danimarca, che la Porta favoriva, almeno
esteriormente, il re di Svezia, mandó il re di Prussia, verso
NIV
la fine di settembre 1712, un' inviato suo, detto Eosandel!,
di nazione svedese, al re di Svezia, per offerirli la pace
con gli alleati, od almeno col ré Augusto, a buone con-
dizioni. Il ré rifiutò tutto, rimandando l'inviato prusso nel
LU

mese di decembre 1712. In questo mentre arrivò infausta

nuova, che il suo generale Steenberk ?, col suo esercito di
e: Svedesi, era costretto di capitolare coi Danesi in Pome-
rania, dovendo consegnare tutte le armi, ritornare a diri.
RA

tura in Svezia e di pagare ++ pezzi d'argento.

L'inviato Func frattanto consegnó al Veziro Soliman-Bassa
la lettera del ré per il Sultano, e quella del Cancelliere per
NT

lui, Veziro. Vedendo il Sultano il contenuto, si sdegnó ; non

rispose, mà fece dire al Func che scrivesse al suo padrone,
che dovesse partire instantemente. Ed al Chano e Bassà di
CE

Bender venivano nuovi ordini di far partire il ré in ogni

maniera, un giorno più dell'altro ; lui, Sultano, si vedeva de-
luso, poiché il Chano ed il Bassà assicurarono che, avendo
I/

il ré la somma intiera di mille dugento borse, partirebbe

subito, contento, nel suo paese, non dimandando altro denaro.
AS

II Chano, col Bassà, impegnorono tutte le loro forze per.

1 Cf. Fabrice, p, 140. Arrivó 11 17 settembre.

I

? Stenbock,
CU
 Y
AR
CRONICĂ LUI CAROL AL Xil-len | SI |

impegnare (sic) il rè di nominare il giorno della sua partenz

a ;

IB R
ed il re non lo fece mai. Dunque alla fine scrissero loro
contro del rè, al Sultano, dicendo che gli abbia ingannati,
col dire che sarebbe subito partito, sc avesse avuta la pre-
fata somma di danaro, e che ora trovava sempre dei pre-

YL
testi, etc, Sentendo questo il Gran-Signore, fece disponere:
le cose, che il re partisse per mare in Francia e di là nel
suo paese: lo che già gli fà proposto l'anno 1710mi, questo.
;

SIT
avendolo ricusato allora, lo ricusó anco questa volta, benché
fossero fatte tutte le disposizioni dalla Porta per questo.
Il Chano ed il Bassà rappresentarono al Sultano che il
ré non voleva andare per mare in Francia, né per terra,
per Pollonia, nel suo regno; mă voleva stare a Bender. |
ER
Il Gran-Signore mandò a loro un’ ordine di sforzare il re
NIV
alla partenza, se con le buone non vuole. Il Bassà istesso
si portò appresso il rè, e volle persuaderlo di partir per.
Salonicco, in Francia. Il rè si mise in collera, e si spiegò
di non voler partire; il Bassà gli disse che aveva ordine
LU

di levarlo per forza! Il rè gli disse di sortire subito dalla

sua presenza; il Bassà se ne andò da Varnizza a Bender
in collera, e subito mandò fuori a Varnizza di levare tutte
RA

le guardie et altri Turchi onorari del ré; fece sortire del

villaggio tutti li villani, mercanti, vivandieri, etc. Il giorno
seguente, stando li Svedesi tutti soli, mandò una compagnia
NT

di cavallieri ieggieri del presidio del castello di Bender, per

cingere tutte le case del ré c de’ suoi, non permettendo
accesso a veruno. Taglió il taino, c si diede a bloccarc,
CE

sperando di. obbligare il rè all partenza. Il rè perd mandó

qualche 50 de' suoi uomini, che si fecero luogo, presero
acqua e provvisioni. Finite quelle, ruppero tutte le case da
loro fabbricate, guastarono la stalla, ove erano 30 cavalli
I/

turchi, ed abbruciarono tutti quei legni, c, come non si dava

né orzo, né altra cosa per i cavalli, fece a colpi di spada
AS

uccidere nell’ aperta campagna tutti quei cavalli!.

Il ré poi nella propria sua casa si fortificó con palizzate,
UI

! Questa circostanza & data anche dal Voltaire.

74942. Vol, IX. 6

BC
 Y
AR
82 EE ALEXANDRU AMIRA

fece, quei giorni, in cui si trovava cosi assediato, provvi-

IBR
gione, di notte tempo, di piombo, polvere, etc , c stette pronto
per combattere 1, .
Il Pascià lasciò cavare fuor del campo del rè tutti li
signori pollachi, gl'inviati d'Inghilterra, Gieferi?, di Francia,

YL
monsieur le brigadier Fierville,—quello di Holstein, Fabricio,
non vi era presente, — tutti li dragomani, e si lasciò soli i
Svedesi assediati. Il solo Amira andava fuori, colla licenza

SIT
del Pascià, per fare al Chano et al Dassà qualche traduzione
d'una lettera, la quale al r& fü mandato da loro. Li signori
grandi polachi, come il Palatino di Chiovia Potoski, il prin-

ER
cipe Viznowiski, il maresciallo Tarlo, il conte Crispino, Chat-
mano-Minore della Lituania, spaventati di tal procedere, ab-
bandonorono le loro case, e si ritirarono di notte: appresso
il ré, per vedere la fine di questo. |
NIV
Avvisato il Bassà di ciò, mandò alle loro case, levarono
tutte le robe, armi, cavalli, servi e serve, e gli fece alcuni
schiavi ed, altri, maomettani, facendoli circoncidere. Fecero
LU

poi un consiglio, e si concluse di mandare un 'uomo a questi

Pollacchi, di farli invitare a fuggire et andare nelle loro case,
ove si renderebbe il tutto. Ciò facendo, li Polacchi ricusorono
per allora, mà, il giorno seguente, si offrirono di sortire, purchè
RA

il Chano gli desse qualche sicurtà, e perciò fù mandato da

lui Giovanni Sapia 5, Pollacco, il quale si fingeva partitante
del rè Stanislao, mà era internamente creatura del re Au-
NT

gusto. Il rè sempre più si fortificava, e .risolse piuttosto di

morire combattendo, che di rendersi vivo. Alla fine però
scrisse una lettera al Chano, ed al Bassă, di tal tenore, che
CE

si maravigliava che, doppo tanti onori fattili, si voleva scac-

ciare come un' animale, contra tutte le leggi, che, non avendo.
il bisogno, non partirebbe, e piuttosto softrirebbe ogn' insulto .
I/

! Amira lascia qui da parte la resoluzione presa dal Sultano '| 10 febbraio,
AS

1712, che pare non abbia conosciuta, e la sentenza del nuovo Mufti, Ehezade,
che si dovesse attacare '| campo di Varnita (Hammer, IV, p. 117).
? Jefferyes, fedele amico del ré, V. Westrin, 7. c, p. 10.
* Sapicha, starosta di Bobruisk, V. Westrin, Axe? Sparres brief till Konung
I

Karl X1], nello stesso numero della Zistorisk Tidskrift, p, 59, nota 6, °
CU
 Y
AR
CRONICA LUE CAROL AL XII-lca 83

da loro, che essere reso nelle mani de' suoi nemici, e che

IB R
si dia tempo di potere scrivere al suo esercito, il quale per
il Baltico è arrivato in Pomerania, etc. Il Chano dimandava
li Pollacchi, i quali del suo Defterdar furono condotti a
Bender, col consenso del rè; prima però, il Chano diede loro

YL
uno scritto, per sicurtà, che non voleva renderli al rè Au-
gusto. Poche robe però hanno riprese, perchè il Chehayà
mangiò molto, e poca gente resi furono, scusandosi che si

SIT
erano fatti Turchi.
Il rè frattanto mandò un’altra volta dicendo che voleva
vedere il Chaddi-Scerif!, se quel procedere sia per ordine del
Gran-Signore. Fü riferito questo al Gran-Signore, il quale
ER
in cinque giorni mandó. il suo Gran-Cavallerizzo, che era il
quarto espresso che il Gran-Signore mandato aveva per
sollecitare la partenza, insieme col Chaddi-Scerif. Il Bassa
NIV
col Chano non lo mostrarono subito, mă sollecitavano, con
bella maniera, la partenza del ré: Gicferi e Fabricio, — Fier-
ville era già partito per un certo affare a Costantinopoli — sono
laloro mediazione di far fare |
LU

andati all 'Imrochor ?, e proposero

la pace etamicizia frà il re ed il Chano de’ Tartari. Fu accettato,
purchè il re parti, doppo 7 giorni d'assedio, li 19 gennaro 1713.
L'Imrochor, col Ciaus-Bassà, andarono dal primo ministro
RA

del ră, il cancelliere Müllern; proposero l'accomodamento del

rè col Chano. Il Miillern acconsentì. Li Turchi dimandarono,
cosa il rè abbia risoluto intorno alla sua partenza. Disse
NT

Miillern, che diceva di voler partire, come lo scrisse in due

sue lettere a Costantinopoli, mă che avesse di bisogno d'altre
mille borse per provvedersi di tutto. Adesso però diceva di
CE

non voler partire, per tre ragioni: 1", che, avendolo assediato
per via de’ Tartari, e levatoli i viveri, e scucciati li suoi
officiali dalle loro stanze, e rapito li Tartari e Libcani? le loro
I/

1 Ordine personale ‘del Sultano: Aatiscerif. Questo ordine arrivò da Cos-

tantinopoli il 10 febbraio (Cronaca moldava del secondo regno di Maurocor-
AS

dato, pel secretario ‘Axintie; Kogălniceanu II, p. 148).

? Lo stesso cavallerizzo.
Iotin
3 Anche i Lipcani erano Tartari; erano stabiliti presso alla fortezza di
UI

sul Dniester, V. anche la spiegazione che dà, poco doppo, l'Amira stesso.
BC
 Y
84. ALEXANDRU AMIRA

AR
facoltà (Libcani sono Tartaridi Pollonia, che servonoai Turchi
nei castelli-frontieri, come Bender e Chottino), e giù si era,

IBR
reso difficile il, partire, e ci vuol molti giorni di tempo, per
rimetterele cose predette, cavalli ed altre robe, etc.; 2°, Il
Chano de' Tartari ed Ismail-Bassà, che furono destinati per.

YL
la sua comitiva, avendolo trattato di tal maniera, gli sono
sospetti e non si fida più a loro; 37°. Il ré non avendo danaro
sufficiente per partire, se la Porta li dasse I[eoni] 500.000 mille,
pezze, vorebbe però partire; se no, deve provvedersi da altra,

SIT
parte, purchè lo lasci star lì, — che non dimanderebbe nè da-
naro, nè viveri, nè esercito; perchè aspettava il proprio,. che
venisse in Pollonia per accompagnarlo.
Vedendo
il Chatti-Scerif, e dissero che,
dato, dovrebbe consegnarglielo.
ER
la poca disposizione di partire, cavorono li Turchi.
giachè il rè l'avesse
Questo conteneva
diman-
che, a
NIV
vedere del Chaddi-Scerif, doveva partire, essendo tutto pronto;
che non si darebbe altri ordini. Frattanto il Chan rapportava
al Gran-Signore la conferenza col Müller[n]: addirato il Sultano,
mandó un'altro Capiggi-Bassă, con l'estremo ordine contro
LU

il rè, dicendo che il Chano et il Bassà debbano consegnare

‘il ré al Mustafa-Bascià, per. portarlo a Salonicco, se non
volesse rendersi, di combatterlo ed assicurarsi della sua per-
RA

sona, e portarlo appresso di lui. E quest'ordine fù datto a

tutto il presidio di Bender: Aga dei giannizzeri, il Kadi! „e
tutti. Questo fü letto publicamente, e furono consegnate
polvere, balle e tutto, per combattere il giorno seguente,
NT

che fü alli 30 gennaro 1713. | | |

In questo frattempo dell'assedio del ré di Svezia, venne
il rè Stanislao, partito da Svezia, passato per Vienna e Bu-
CE

caresti, a Jassi,, all'incognito, vestito alla tedesca, in guisa d'offi-

ciale svedese, per abbocarsi col ré. Mà gli dispiacque molto
di saperlo in tale stato, il quale gli fü descritto da un capi-
I/

tano svedese Briand, che con un corpo di soldati ed officiali

era in Jassi, ed allora sotto guardia, per aspettare.la finc de-
AS

gli affari del r&?. Il principe di Moldavia, Niccolò Maurocor- -

! L'Aga è 7] capo de’ gianizzeri; il cadi, giudice della città, | .
? Dal 1712 in là si hanno
I

molte lettere svedesi del de Briant nel vol. IX,

CU
 Y
AR
CRONICA LUÍ CAROL AL XII-lea 85

IB R
dato, figlio del fü dragomano della Porta, Alessandro Mau-
rocordato !, mise Stanislao con gli altri, come creduto uffi-
ziale svedese, parimente, sotto le guardie; mà, temendo Sta-
nislao ‘che non gli succedesse qualche affare sinistro, si è

YL
parte I della collezione Hurmuzaki. Al 2 febbraio era anche libero, poi fù ar-
restato senza che gli si prendessero le armi, nella sua propria casa: al 23 era
libero di andar dove voleva (ibid, pp. 503-4). La misura fù scusata per aversi

SIT
‘trovate lettere nelle quali i aderenti e sudditi di Carlo XII che si trovavano in
Moldavia erano invitati a difendersi contro ogni tentativo che fosse fatto per
allontanargli (Cronica del secondo regno di Niccolö-Maurocordato, in Kogälni-
ceanu, ll, pp. 143-4).
.) Niccolò era figlio maggiore nato del Dragomano (v. le due publicazioni
ER
di Émile Legrand intitolate : Généalogie des Maurocordato de Constantinople). Era
giù stato una volta principe di Moldavia (v. disopra, p. 61, nota 2). Doppo la
NIV
sua deposizione fi incarcerato a Costantinopoli in seguito alle denunziazioni di
Cantemir, suo successore, nonchè di Carlo XII, che lo considerava come suo
nemico, Il residente olandese di Smirna dà notizia al 24 giugno 1711 che si
erano richieste da Niccolò non meno di Soo borse che avrebbe ingiustamente
prese ai contribuabili moldavi e, non potendo ristituirle, si cra riffugito dall
LU

ambasciatore francese.
«Met byvouginge dat van den heer Mavrocordati, die laast prins van Mol.
davien is geweest, Soo beursen werden gevordert, die de invoenders van
dat prinsdom klagtig syn gevallen dat van haar by extorsie soude hebben af-
RA

genomen en die sy goed hebben gevonden aan den Grooten-Heer te veroveren,

tot vervang van de onkosten van desen oorlogh. Om welke redenen, den voorn:
heer Mavrocordati, die sig verholen houd,te souken en in handen te krygen,
die men versekert dat sig int Hof van den heer Desalleurs, francen ambassadeur
NT

tot Constantinopolen, soude hebben geretircert en aldaar bewaard werden, soo

datals dit Hof daareens agter soude mogen komen ofte lugt van krygen, dien
Minister sig ligtelyk aan de violente resentimenten van dit Hof soude konnen
CE

exponceren»,
Di fatto Niccolo fù poi messo in prigionia (v. la cronaca, citata, di Axintie,
pp. 126-7), mà non vi stette che tredici giorni, Poi fù liberato e nominato prin-
cipe nel posto di Cantemir, ‘che aveva tradito l'Impero. L'ambasciatore olan-
dese di Costantinopoli scrive'l 12 ottobre 1711:
I/

«De heer Nicolas Mavrocordati, gewesen Waivoda van Moldavien is (naer

13 ‘dagen gevangen geseten te hebben, wecgens cen gepretendeert Bairams-
AS

Present), op de verklaringe van zyn broeder, dat niet bequaam was die pro-
vintie te konnen gouverneeren, den 6 deses, onder het gecven van de generale
paga aen de militie, door den Grote Heer uyt zyn gevankennisse gerocpen, we-
UI

derom publicq tot de bestieringe van dat prinsdom herstelt geworden ; welke
herstellinge hem ruym hondert duysent leeuwend. sal komen te kosten».
BC
 Y
AR
86. . ALEXANDRU AMIRA

scoperto al principe; il quale allora andó a renderli visita, e

IBR
trattarlo come conveniva, avendo avuta conoscenza col suo
padre Lescinski, il qualle prima era grand' ambasciatore
pollacco alla Porta. Diede avviso pronto alla Porta, et al

YL
Chano, e ad Ismail-Bassä!. Ii Chano voleva farlo portare a
Città-Alba (Bialogrod), situata sul Mar-Nero, più di 40 giorni
da Jassi lontana; e l'intenzione era di farlo ammazzare, e
prendergli tutto il suo, e dire poi al Sultano che sia morto.

SIT
Il Principe non lo consegnò però alla gente del Chano e
d'Ismail-Bassà, anzi mandò il proprio suo fratello; mà si
scusò, dicendo che avesse dato avviso al Sultano, e potrebbe
succedere, che lo dimandasse da lui?.
ER
1 La notizia dell’ arrivo di uffiziali svedesi di distinzione fù data al Prin-
cipe da un suo doser, Mihalachi Roset, Questo si trovava nel distretto di lacăii,
NIV
in un villaggio del suo figlio Stefano, non in quello di Barat (cf. Studi¥ și doc., -
III, pp. 151-3) mà in Mărgineni (Neculce, in Kogälniceanu, Il, p. 344),
quando ci arrivò una truppa di Svedesi, che minacciavano di metter fuoco alla
casa del signore (cf. il mio libro Iuscripfit din Bisericile Romdnie!, p. 27).
LU

Manolachi gli messe in ferri, per risposta, Tre uffiziali che vennero doppo, non
domandavano di più che esser rimandati in Transilvania d'onde erano venuti
nascostamente (per via di Kronstadt; Hurmuzaki, Supp/. I, vol. I, p. 427,
no Dexxvi). Anche questi furono portati a lassy, dal principe. Maurocordato
RA

sapeva dai giornali che Stanislao aveva lasciato '| suo soggiorno in Olsazia, e
poi aveva ricevuto notizia dal Chano che 71 principe veniva a Bender. Il re di
Polonia volse prima passare come un colonello Lorenzo-Burs, mà poi dovette
riconoscere la sua alta qualità. Alloggiò in fassy, nel monasterio dei Tre Santi
NT

(TreY-Ierarch\). Di fatto "1 principe scrisse alla Porta, come anco al Vesiro, al
Chano ed al Pascià di Bender (Cronica di Axintie, in Kogălniceanu, II, p. 14$).
2 Ismail-Bassà aveva mandato 71 suo fratello, il Capugì-Basci Ahmed-Aga
per informarsi sui uffiziali svedesi che si trovavano in lassy ; loro dichiararono
CE

peró appartener àd altre nazionalità (Axintie, p. 151). Maurocordato rifiutó di

dar il rè Stanislao agli emissart del Pascià e del Chano, che volevano por-
tarlo a Akkerman (Cetatea-Albă, Bielogrod). Ma, dopo esser stato richiesto
di andar a Bender, Stanislao dovette partire, il 18 febbraio (1 marzo)
I/

(ibid., p. 153). Gli si diede il ricovero forzato di Akkerman (Hurmuzaki,

Suppl, I, vol. I, p. 426, n° poxxir. — L'ambasciatore olandese credeva
AS

che "| rè fosse portato invece a Chilia, porto della Bessarabia, sul Danubio:
«Den gewoorden Stanislaus door den prins van Moldavien achterhaeld
en, volgens de seekerste advysen, tot nader ordre von den Grooten Heer, int
casteel van Killi, aen de mond van den Donau gelegen, vast geset soude
I

wesen» (relazione del 8 marzo).— Von Goltz scriveva con piacere grandissimo
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XII-lea 87

Per tornare ai primi affari, il Chano, col Bascià, doppo

IB R
avere l'ultim'ordine del Sultano, mandarono con l'interpetri
del rè alcuni uomini loro!, li 30 gennaro, facendoli dire che,
se voleva marciare verso il suo paese, sarebbe ancora a
tempo, se no, dovesse rendersi al castello per andare la

YL
ove la volontă del Sultano sia.
Il rè non dava riposta, ma risolse di morire piuttosto che
di muoversi.

SIT
il 29 del stesso mese di marzo (ms, 3278 dell’ Archivio Reale di Dresda, f?
153), da Andrinopoli: «Le destin a amené icy le chef des rebelles du roy
notre maître et de la Republique, pour subie le même sort [che Carlo XII],

ER
avec ses adherents, Il est arretté À Jassy, par le Ilospodar. de Moldavie, et
gardé, à l'heure qu'il est, comme les autres rebelles de Polognes,—Nella
«Continuatio relationis actorum suctico-orientalium» (054, ms. 3550: «des
Cammer-Junckers und Envoyé Extraordinaire von Loss Negotiation am Czaar.
NIV
Hof, 1714», f? 91) si contiene "1 seguente sul arresto di Stanislao; «rex
autem Stanislaus cum suis primariis adhaerentibus Polonis Jassini incarceratus
in fortalit[iJum Ankermond dictum, Kiowski vero Capitaneus, cum aliquibus
suorum, Brailam deductus». Ci si trovano anche due lettere di Bucarest colle
LU

notizie conosciute su quest’ avvenimento. — Pei Polacchi che furono perseguitat

e presi, v, i documenti che si danno nell’ Appendice. — Vedasi anche’ | rap-
porto di Costantinopoli del 14 marzo 1713 (ms. 3629 dell' Archivio Reale
di Dresda, f? 56 V9): «Ce, prince [Stanislao] a eté arreté et confiné à _Jassy
en meme tems environs que les quartiers du roy de Suede furent attaqués
RA

Il a eté pris depuis, des mains du Hospodar, par un officier de la Porte».—

L'ambasciatore francese lo sapeva una settimana prima (Ilurmuzaki, Suppl. I,
vol I,:p. 426). |
NT

Rafaelle, conte di Leszno e Radzina, Leszezyiski, Palatino di, Lentschitz,

andò a Costantinopoli, come ambasciatore solenne del rè Augusto II, in 1699,
quando Niccolò, figlio del dragomano della Porta, viveva in quella ‘città. V.
un’estratto della sua istruzione nei mici fete si fragmente, 1, pp. 306-7. Passò
CE

per Iassy al'14 febbraio dell'anno 1700, con il suo seguito di 500 uomini ;
_emà, al ritorno», dice’} cronista moldavo, N. Costin, «fü meno ficro che all’an-
data» (Kogălniceanu, II, p. 43). Rafaelle aveva sposato la figlia del celebre
Hetmano Jablonowski, che aveva avuto anche lui relazioni spesse, colla Molda-
I/

via. Il cronista Neculce fù quello che ebbe la cura dell’alloggiamento e dei

" viveri dell’ ambasciatore; anche lui trova che Rafaelle era troppo' stretto in quel
che concerne'l ceremoniale (Kogălniceanu, II, pp. 265-6). La cronaca di Axintie
AS

fà anch' essa menzione che Niccolò conosceva '| vecchio Lesczyñski «da Cos-
tantinopoli, quando fece l'ambasciata» (ibid, p. 147).
1 Erano il Salam-Agasi del Pascià e '| Mirza tataro Sefer-Sciah (Axintie,
UI

p. 148). Il dato è secondo ‘1 calendario orientale.

BC
 Y
88

AR
. ALEXANDRU AMIRA

Adunque li 31 gennaro, alle to ore della mattina, uscirono,

IBR
con tutta la guarnigione, Tartari e giannizzeri, verso la casa
del rè, E piovette un poco, e l'arco celeste si mostrava
sopra la sua casa. Si avvicinarono a Varniza, e cingevano
la casa del re. Dirimpetto alla casa si piantó una gran tenda,

YL
nella quale il Chap, Ismail- Bassa, . Mustafa. Bassa Imrachor,
li Capiggì-Bascì, e tutti quelli sollicitatori per la partenza, si
misero, ed innanzi la strada indirizzarono 12 cannoni e 2
mortari portati da Bender. Il ré, veduto ció, mandó alla

SIT
tenda il baron Grothusn!, per dimandare da sua parte la
ragione di queste maraviglie.
Gli risposero che il ré già quattro anni stava nel dominio otto-
mano,
di partire.
paese;
. per

onde,
ingannare
II Sultano. non
se il ré vuole
ER
detto iimperio,
vuol più
l'amicizia
e non hà anco
soffrire
del
che
Sultano,
intenzione
resti
che
nel
esca
NIV
€ vada nel suo paese. Grothusn dimandó se fosse possibile
di partire in quel ‘momento; il Bassà rispose che l'ordine
era cosi e che in questo punto succeda: il ré esca, e vada
con loro a Bender, prenda le case che vuole, ö il suo pro:
LU

prio, che è un palazzo regio, c' resti tanto, sino a chè

possa partire. Grothusn tornò a riferire al re il tutto; ritornó
in mezza ora, e disse che il ré domandava quartiere, e che
RA

se gli lasci tempo di potere alestirsi; mà non vollero sentirlo.

Grothusn replicó: perché non ascoltano le preghiere? La legge
de'Turchi diceva che a chi s'umilia, e dice aman, o quartiere
,
NT

© misericordia, non gli si fà ingiuria; e loro perché voglino

batterle? Il gran Sultano non le avesse scritto, che sia il re
Sccaciato del paese, né il ministro svedese alla Porta? ne fa-
CE

ceva menzione. |
Il Chano, che sperava che l'inviato fosse già messo
in
arresto, disse che l'inviato non gli avrebbe mai
scritto; ed
il Pascià disse: «questi non lo credono ancora» ! Ordinò alla
I/

sua gente di mettersi a cavallo, e si tirorono 27 cannonate

AS

1 Cristiano-Alberto Grotthuss, luogotenente di drabanti (Westrin, Axel

Sparres Bref, he by | P. 78 nota 2), |
? Funck,
I
CU
 Y
AR
CRONICA LUÏ CAROL AL XII-lea S0

verso la casa del a ré, ed agli giannizzeri fü ordinato di

dar

IB R
fuoco; mà lo ricusarono, dicendo che non poteva csser'or-
dine del Gran- -Signore, non. avendo gli Svedesi commes
so
niente che fosse contrario all'Impero, anzi furono di grande
utile: Temendo il Bassà d'una ribellione contra se stesso,

YL
diede il firmano al Kadi di Bender, il quale a cavallo si
mise trà giannizzeri, che erano in numero di tre mila arrin-
gati per combattere, e lo lesse publicamente. Questi però dissero

SIT
che fosse un firmano finto; ; il Bassa fece dire a’ loro doi capi
che, non volendo combattere, vadino a Bender. Lo che fecero,
con bandiere spiegate, e musica, prendendo seco li 12 cannoni!.
Questo succedette doppo pranzo alle 4 ore. E, la sera,
tornato anco il Chano, col Bassà cd altri, a. Render, chia-
marono a se il Giannizzar-Aga, Kadi, Topcì-Bascì, Ge-
ER
NIV
beggir-Bascì, Jerli-Kurli-Agasi, li due colonneli di cavalle-
ria, che sono il Sol-Kol e Sagh-Kol -Agalari, ed altri capi
della guarnigione?, si consigliarono, e concludettero di man-
dare all'iadimani li capi de’ giannizzeri al ré, e persuaderlo di
LU

rendersi nelle mani dell'Ordine dei giannizzeri, ove niente

avesse da temere, giacchè non vollero combatter contro di
lui; e l'ordine del Gran-Signore pure dovesse esser'eseguito,
e sperando che con queste assicuranze ed esortazioni si
RA

renderebbe il ré, che, se poi volesse combattere, allora facil-

mente gli giannizzeri si. ridurrebbero a combattere. Si mandó
adunque 30 dei capi delle compagnie dei giannizzeri, li quali
NT

al ré promisero di non renderlo, né al Chano, nt al Bassă,

mà di portarlo eglino al Gran-Signore. Il ré non ascoltava,
perché credeva di esser reso ai suoi nemici pollacchi, ciotal re
CE

1 È appunto quello che racconta ‘I Axintie (KogXIniceanu, If, pp. 148-9).

Secondo lui, i Svedesi erano in numero di 700. I gianizzeri avrebbero risposto
«che non levarebbero l’armi contra coloro che non le levano contra di loro»,
I/

e sarebbero partiti verso Bender schiamazzando: Allah, Allah! Da Voltaire,

che hà avuto nondimeno un’ ottima informazione, si mescola sempre il difetto
AS

di precisione e '1 desiderio di presentar scene ‘compiute.

2 Il Topci-Basci è "1 maestro dell artiglieria, il Gebegi-Baszi il capo dei
corrazzieri (Saineanu, Influenţa orientală, Vocabularul, Il, p. 55), l'Ierli-Culi-
Agasi aveva sotto i suoi ordini i gianizzeri indigent (cf. ibid., p. 69). Anche'
UI

"1 Axintie mentova’ «la cavalleria che si chiama Sackol e Solkul» (p. 153).
BC
 Y
AR
90 . ALEXANDRU AMIRA

e, per impe-
Augusto. Ritornati, mescolarono alcuni segni

IBR
vauo, .dice ndo che il re gli
gnare gli giannizzeri, quei capi grida
, e che era ver-
abbia affrontati, non credendo alle loro parole
tal maniera gli
gogna di trattare gente barbara così 1. E di
feb-
giannizzeri, piccati d'onore, andarono a Varnizza il di primo

YL
a.
braro stilo] vec[chio] a combattere, alle ore dieci della mattin
lontano della casa del re, il
Si misero un tiro di schioppo
quale, colla maggior parte della sua gente, per esser Dome-

SIT
sentendo la predica. Cominciarono a
nica, era in chiesa,
tirare dei schioppi sopra li Svedesi, ed anco le cannonate
e bombe ; gli altri Svedesi, che erano fuori della casa, furono
presi e portati a Bender*. Alla fine si lasció la chiesa, e si
venne all'armi. Il r& fece da eroe, e si combattette dalle 10
della mattina sino alle 6 ore pomeridiane, ciot a dire le 24
ER
italianes. Il cancelliere* colla segreteria si diedero subito pri-
NIV
gioni; alla fine, anco il ré fü preso vivo, per esser cosi l'or-
dine, ed era ferito nelle mani. Prendendoli la spada, la por-
LU

1 La «gente barbara», secondo la maniera di pensare dei Turchi, sono i

Svedesi, Secondo Axintie (IKopălniceanu, II, p. 149), i gianizzeri si sarebbero
scusati prima che quei che avevano rifiutato di obedire ‘1 giorno precedente,
stati soltanto le reclute, jamac, e non i veterani. I capi che andarono
fossero
RA

dal r& furono i uffiziali, c/ozóag? (colonelli) e odabasci (capitani). Voltaire pre-
che ‘1 ré, per fargli uscire, avesse minacciato di fargli tagliare le barbe,
tende
ciò che per l'Orientale è peggio di un schiaffo. Una tale rozzezza inverso
questi bravi ed amichevoli soldati non si potrebbe spiegare. Rimane stabilito
NT

sù queste due autorità (Axintie rende senza dubbio il rapporto dell’ agente mol-
davo a Bender) che Carlo rifiutò soltanto di prestar fede anche alle assicura-
zioni dei gianizzeri. Ma v, anche Fabrice, p. 201. |
CE

2 Da Axintie non si parla niente dei soldati di fuori, mentre che Voltaire
non dimentica i trecento Svedesi che, circondati in un moviinento subito, dai
gianizzeri, furono costretti di rendersi in un’ attimo.
3 Che cominciano colle ore6 dimattina.V.Gocthe,ZtaliänischeReise,nel principio.
I/

4 Miillern. =
5 Axintie, molto piü circostanziato, parla, come Vinformatori di Voltaire,
dell’ invasione dei Turchi per le finestre, della chiusura di Carlo XII in una
AS

salla interiore, dell’ incendio che fù messo al palazzo di Varnija, dell’ ultimo
attacco che fece '| rè contra li Turchi di fuori. Mentre che Voltaire fà men-
zione di una ferita all’ orecchio, il cronista moldavo scrive anch' esso: «ed
I

un Turco lo feri un pochettino al mano.., e lo sgraífió un "Turco presso

CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL xIt-lea 01

tarono alla tenda, dove era il Chano, ed il Bassà. Tutti gli

IB R
altri furono prigioni: si spoglió tutti, e molti restarono colla
camicia sola. Il ré, con 15 persone, che combattettero sino
all'ultimo, fù alla fine portato a Bender, al Pascià, il quale
liberó dalle mani dei giannizzeri li generali, o persone più

YL
principali, e gli consegnò al rè!
Molti Svedesi si riscattarono da per loro, con danaro,
subito, ed in tre giorni venne l'ordine del Gran-Signore,

SIT
che fossero messi in libertà tutti gli. Svedesi. In questo fiero
combattimento? furono uccisi 150 Turchi, e non restarono che
15 Svedesi, disponendosi tutto per portare il ré in Adria.
nopoli, appresso il Gran-Signore.
ER
carrozza turca a quattro cavalli, in compagnia del sig. Grothus ;
il cancelliere Müller, col segretario di Stato Feif in un'altro
Parti da Bender in una
NIV
carro, e sino a 60 cavalieri ed officiali a cavallo prese seco,
e Mustafi-Bassà lo accompagnò sino ad Adrianopoli +,
Ismail-Pasciă, a cavallo, con pochi domestici, accompagnó
il ré fuori di Bender, e si licenziò: poi l'Imrochor, col Ciaus-
LU

Bascì, andarono con Mustafa-Basciă, mà nel cammino si

separarono et andarono avanti per informare il Sultano del
seguito. .
Arrivato in Adrianopoli il re, fu alloggiato a Demirdesch” ;
RA

al naso, con una lancia» (Kogälniceanu, II, pp. 749-50). Îl re sarebbe stato
riconosciuto soltanto pel grido di un generale, quando lo vidde cadere.
NT

! Secondo '] diritto di guerra musulmano, i prigionieri erano adesso schiavi

di quei che gli avevano catturato. Per ciò 'l Pasciù dovette riscattarli : prima,
il medico; il cancelliere e ‘1 Grotthuss, poi altri trenta (Axintic, p. 150).
2 It Briant, capitano svedese di Jassy, gli dà soltanto il titolodi «tumulto»
CE

(Hurmuzaki, IX, parte I, p. 505, n? DLxv) Gli storici svedesi impiegano' |

nome scherzevole di «kalabalyk» (remue-menage) (Westrin, Anteckningar, 1. ts
p. 8), che gli tù dato dai Turchi, Un cronista moldavo dice: «gioaca» (gituco).
3 Cf. anche Axintie (p. 150): «non perirono nemmeno dieci uomini».
I/

4 Axintie, p. 150: «c feceno uscir il ré, ed era avviluppato in una tela, che
non si vedeva, nè la testa, nè i piedi, e sei uomini lo levarono come un morto,
AS

e così che non si.vedevano che le tele, e poi nient ‘altro, ed entró anche "|
Grotthuss nella carrozza con esso lui», Axintie descrive' 1 corteggio intiero. Mus-
tafà-Pascià era’ 1 Ciaus-Basci che era venuto coll’ Imbrohor, portando il hatti-sceriff
5 Demirtasci, Pietra di ferro, V. Hammer, IV, p. 117. li castello si trovava.
UI

non lungi da Andrinopoli.

BC
 Y
AR
92- "ALEXANDRU AMIRA

col r& erano persone di qualità, il cancelliere e tutti li se-

IBR
gretari, baron Grothusn, conte Byelki, conte Cassi, general
Kol, general Daldorff, general Duvald, maresciallo Düben,
aleuni sacerdoti, colonelli ed altri ufficiali, tutta la cucina,

YL
molti ajutanti e drabanti, tre interpetri, Marco, Giovanni-
Battista Savari e Simone Savari. Alessandro Amira, primo-
interpetre, restó in Bender, appresso il generale Sparre, e
per servire poi al ré Stanislao !. Ismail-Bassà ricevette nuov"

SIT
ordine di liberare tutti li Svedesi; lo che fü eseguito, quattro
giorni doppo la partenza del ré da Bender.
Il ré lasció, come procuratore dei Svedesi restati addietro,
il generale
loro in tutto
Sparre,
911 quartieri,
cantari di biscotto, e 30 oche di sale: venne ordine dal
ER
ed il genérale Zulich?;
e'taino n?. IO
il Pascià
bovi vivi,
diede a
e 50
NIV
Sultano, doppo qualche giorni, di dare a tutti li Svedesi res-
tati a Bender il bisognevolle?. Sparre presentó al Pasciă,
sopra la sua dimanda, una lista di 1.023 persone, e di ciò
che il r& a tutti gli officiali ogni giorno dava. Parendo al
LU

Bascia la somma troppo grande, dimandó nuov'ordine dalla

Porta, e non gli diede piu che,il sopra specificato. |
In questo mentre, il Principe di Moldavia ricevette ordine
RA

dalla Porta di mandare il rè Stanislao a Bender, ed al

Bassà di Bender fù scritto di alloggiarlo e trattarlo bene.
Il Pascià mandó, un'uomo a ‘prenderlo, ed in ogni pompa lo
NT

spedì al Principe, ed arrivò a Bender li 18 di febbraro 4.

Fece ingresso pubblico, ed, oltre de’ disposizioni turche, il
generale Sparre e tutti gli officiali svedesi uscirono per
CE

accompagnarlo nella sua casa, destinatali nel castello.

Da notarsi è, che il rè di Svezia mai non andò dal Chano,

! Le persone nominate da. Amira sono: Grotthuss, Casten Feif, .Bielke,

I/

Kol, Daldorff, Duwald, Diben. Le lettere che indirizzòal re, da Bender,

ove rimase, Axel Sparre, sono state pubblicate dal. signor T. Westrin, nella
AS

Historisk Tidskrift, anno 1900, p. 57 seg.

x
2 Gustavo Zülich. V. Westrin, 4 c., p. 59.
3 Su questo punto del tain, v. la seconda lettera di Sparre, ibid.
4 Sull' arrivo.di Stanislao a Bender v..disopra, p. $6, nota 1, e Axintie,
I

pp. 153-4. Fü ricevuto con tutta la solennità che si poteva,

CU
 Y
AR
CRONICA LUI, CAROL AL XII-lea 93

o dal Pascià per conferire, mă bensi eglino andavano a

IB R
trovarlo: con Stanislao si osservö, che, quando vollero par-
larli, destinavano un luogo fuori della cittă, o sotto qualche
tenda, et uscivano a cavallo ed, incontrandosi, discorrevano
mediante l'interpetre; scavalcavano poi, uno dall'una e l'altro

YL
dall'altra parte, ed, entrati per diverse maniere, conferivano
insieme.
Doppo tre giorni dell’ arrivo delrè, chiamò il Pascià con

SIT
buona amicizia li ssignori pollacchi, che erano Kiowski; Wis-
nowski, marescial Tarlo e Crispino, interrogandoli cosa era
il loro disegno, e distraendoli di seguitare Stanislao; loro
peró non acconsentirono. Mandó poi un' officiale a Stanislao,
ER
per farlo dimandare le sue proposizioni; il quale mando li
seguenti articoli al Chano ed al Bascià :
Primo. Che la causa della sua venuta sia di consigliarsi col
NIV
ré: di Svezia, come liberarsi dalla tirannia de'Moscoviti ce ‘
liberare da loro e dal rè Augusto la Pollonia. |
Secondo. Come la Porta si era dichiarata più volte di voler
finire questa negozio, e, non avendo riconosciuto Augusto,
LU

mă lui, per re di Pollonia, cosi sperava che la Porta agisse

secondo la sua intenzione.
3^. Essendo lui il re legittimo, sperava che accetterebbe
RA

gli suoi.inviati, e non quei d'Augusto.

4^. Quando degli affari della Pollonia si vuol parlare e
conferire, si parli con lui, e non con gli ssignori pollacchi, che -
NT

a lui sono sottoposti. Talchè il Chano col Bassă mandarono

li suoi punti al Gran-Signore, procurandone la risposta. I
Chano però disse che l'intenzione era che tutti li Pollacchi
CE

ritornassero: in Pollonia, ed eleggessero un ré, e quello che

da loro'sarà eletto, la Porta pure lo riconoscerebbe per tale;
e così si abbia anco per il Hatmano della Corona.
L'ambasciatore di Francia, Monsieur Dessalleurs,. avendo
I/

sentito il seguito col ré di Svezia a Bender e la sua marcia

verso Adrianopoli, si portö anco lui da Constantinopoli in
AS

Adrianopoli, dove la Corte si trovava, dimando udienza dal

Veziro, al quäle protestö che, quanto si fară di bene o di
: male al ré, il suo principale, re di Francia, lo prenderebbe
UI
BC
 Y
AR
D ALEXANDRU AMIRA

a se stesso fatto. Questo si espose al Gran-Signore, il quale

IBR
ordinó che Dessalleurs in termine di tre giorni dovesse
partire di là e rendersi a Costantinopoli; e che lui, Gran-
Signore, sapeva già cosa dovesse fare. L'ambasciatore conferi
prima col ré ed i suoi ministri, e parti per Costantinopoli,

YL
lasciando il suo primo dragomano, monsieur Brü !, presso la
Corte.
Doppo l'arrivo di Stanislao, gli Pollacchi fecero differenti

SIT
intrighi; mà ben presto, et quidem li 11 marzo, arrivo il
Bujuk-Imrohor? appresso il Chano, per portarlo in csilio,e
fü anco deposto Ismail-Bassă, perche il Gran-Sultano si era
pentito di aver fatto trattare il ré di Svezia cosi malamente,
sopra i loro cattivi rapporti. Fu prima. portato il Chano ad
Adrianopoli, di là in Rhodis, luogo ordinario d'esilio di
ER
questi Chani ; ed Ismail-Bassà, fü esiliato a Sinopi?.
NIV
In questo mentre che Stanislao era a Bender, gli Pollacchi
fecero differenti passi. Succedette, che Sapia era spione del
ré Augusto, mà finto del partito di Stanislao: soffri perse-
LU

cuzioni e carcere, mà trovó il modo di ritornare in Pollonia,

salvando la vita®.

! Benjamin Druc.
RA

? V, disopra, p. 9I, nota 4.

* Secondo l'Axintie, l'ordine del Sultano al Chano sarebbe stato portatoda un
Capigi-Basci soltanto, Non gli si notificó la deposizione, essendo stato semplice-
NT

mente chiamato alla Porta. Parti da Cáusant e fü indirizzato verso '] suo soggiorno
d'esiglio avanti dí esser arrivato ad Andrinopoli, residenza del Sultano.
Suo fratello Kaplan divenne Chano (Kogălniceanu, II, p. 154). Ismail-Pascià
fü deposto poco doppo, ed, essendo sospettato di essersi appropriato settanta
CE

borse destinate al re, perse poi anche la testa (70/4., pp. 154-5). Fino dal
It marzo sapeva 'l Sparrea Bender che ‘1 Chano è chiamato alla Porta (Westriz,
4, c, p. 68), poi al 29 marzo lui dice che lo stesso è deposto (ibid, p. 76).
Al 31 marzo il l'ascià aveva già ricevuto indicazioni che doveva esser portato
I/

ad Azov (ibid., p. 77); al 5 maggio Sparre si felicitava di aver visto '| castigo
di Ismail. che stava per andar a Sinope, essendo gia arrivato "1 suo successore
AS

Abdi (75/d., pp. $0-1). Hammer fissa '1 dato di 29 marzo per la deposizione
officiale del Chano (IV, p, 118).
4 Sapicha fù preso sotto la garanzia del Chano; il di cui figlio lo porto
a CiusanY in Bessarabia, dicendo che vuol metterlo in prigione nella Crimea,
I

—ciò che Sparre non credeva, per raggione (Westrin, 7. c., pp. 74:5). Era gia
CU
 Y
AR
CRONICA LUÍ CAROL AL XI-lea 35

Il Gran-Veziro Soleiman-Pascià fece al re di Svezia un

IB R
regalo di due cavalli e 2.000 zechini; il ré l'accettó, c distribui
il denaro frà li ssignori generali ed i suoi officiali, li quali.
ne avevano di bisogno.
Essendosi adunque pentita la Porta di ciò che aveva

YL
fatto al rè di Svezia, cercava di contentarlo in qualche ma-
niera. Onde gli amici del ré erano d'avviso di non man-
darlo per mare, in Francia, mà per la Pollonia, e, per effet

SIT
tuarlo, sarebbe unico espediente il non ascoltare Chommen-
towski, ambasciatore d'Augusto (il quale aveva accesso pri-
vato, e trattava gli affari del suo padrone), mà, disapprovando
il ré Augusto, e riconoscendo Stanislao per ré legittimo,
condurlo in Pollonia, e
potrà il rè di Svezia passare per la Pollonia ai suoi Stati.
stabilirlo, ER e con questa occasione

Eravi poi l’altro partito, che diceva: se questo si farà, cd il

NIV

re di Svezia entrerà in Pollonia, e farà venire il suo eser-

cito colà, insieme con Stanislao, proseguiranno la guerra
contro li Russi, entreranno questi di nuovo in Pollonia, c forse
LU

obbligheranno la Porta ad una guerra lunga ed inutile, non

avendo li Turchi che pretendere dai Pollacchi, c forse l'Impera-
tore de’ Romani ajuteră la Pollonia, come suo collegato (benchè
allora era impedito colla guerra di Francia), e così si attirerà
RA

una guerra dispendiosa la Porta, contra il suo volere ; dicen-

dosi che anco il ministro Cesareo protestava contro questo.
La Porta rilasciò gli ostaggi, messi in carcere nelle Sette
NT

Torri, facendoli portare in Adrianopoli, volendo accomodare

le: cose colle buone!, doppoche fù deposto il Veziro Soleiman,
CE

'l 17 marzo (ibid, p. 71): loro l'avevano richiesto

in custodia dei Tartari
Anche prima 'l Chano aveva comunica-
una settimana prima (iid., p. 68)
(ibid., p. 65). Sapicha era stato preso mentre fuggiva verso
zione col traditore
era stato fin poco comandante dei Polacchi di. Stanislao
Orheiti, lui ch’
I/

(ibid., p. 62).
22 settembre 1713, il residente imperiale Fleischman dà ragpuaglio al
"1 Al
moscoviti, mandati. insieme cul
AS

suo governo della liberazione degli ostaggì

mà senza lettere al Zaro od audienza di congedo
nuovo ambasciatore BestuSev,
pell’ambasciatore (Hurmuzaki, Fragmente, IV, p. 76). La pace cra stata ri-
confermata, per 25 anni, nel mese de luglio (Hammer, IV, p. 119). Cf.
UI

Zinkeisen, Gesch. des osm, Reiches, V, pp. 449:51.

BC
 Y
AR
96 _ ALEXANDRU AMIRA

e messo in suo luogo il’ Capitan-Bassà Ibrahim!, e si fece

IBR
radunare un gran Consiglio: il Mufti diede il suo fetwa? come
siegue: che la legge di Maometto comandava che dovessero.:
li musulmani ricondurre ai loro paesi quei che ricorrevano
a’ loro paesi, a spese proprie; c,se si trattasse' anco fare

YL
la guerra, per evitare la: guerra con li vicini,. a quelli che.
osteranno al loro passaggio, farla, e.ricondurli a salvamento.
Dunque, col ré Stanislao essendo la Porta nell’ istesso caso, .

SIT
si procurerà colle buone di persuadere li Pollachi ad accet-
tarlo come legittimo ré, ricoverato alla Porta; se poi li
Pollachi non lo faranno, allora dà la legge che per forza se

ER
li riconduca, e si obblighi ad accettarlo?. |
Piacendo questo discorso del Mufti a. tutto il Consiglio, |
si diede subito ordine al nuovo Chano di metterlo in esc-
NIV
cuzione, facendo portare Stanislao, con. molti Pascià e truppe,
da Bender agli confini di Pollonia; e il Gran-Vezire rice-
vette ordine di communicare questo risultato al rè di Svezia.
Onde il Veziro fece disporre tende grandi vicino a Demir-
LU

tesch, dove il ré alloggiava, e ci andarono il Chano, il Ve-

ziro, e Reis-Effendi. Mandó il Veziro il dragomano della
Portat, con Ventura, che era dragomano dell’ Arsenale, al rc,
per farlo invitare alla conferenza, nella quale se gli commu-
RA

nicară la risoluzione presa per il modo che presero della

sua partenza, per la Pollonia, con restaurare Stanislao.
NT

"Al 2 aprile, Ibrahim Molah era stato barcaiuolo (ca/eg1), poi Capudan-
Pascià; in qual posto li succedette Soliman, il Vesiro disgraziato (IIammer, IV,
p. 118; Zivkeisen, V, p. 448; Fabrice, pp. 239, 245). V. anche Axintie, in
CE

Kogălniceanu, II,p. 155. L'amministrazione di Ibrahim non duró che tre set-
timane; essendo accusato di aver voluto avvelenare il genero del Sultano, fü
condannato a morte, il 27 aprile (sorgenti citate). |
2 Opinione legale, con forza esecutoria, in casi, anche politici, non prov-
I/

veduti nel Coran.

2 Il Mufti nemico di Carlo XII, Ebezadè, aveva avuto per successore, il 4
AS

maggio, un’ Atallah-Mohammed, che ebbe questa dignità soltanto fino al 9

luglio (poi fù nominato l'imam Mahmud). V. Hammer, IV, p. 698.
4 Aveva ripreso questo posto lanachi, fratello minore di Niccolò Maurocor-
dato (v. Epaminonda Stamatiadi, Broypugia: tay "Elus ped Steppe
I

viwy — anche trad. rumena, da C, Erbiceanu, Bucuresti, 1898 —, Atene, 1865).

CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XII-lea 97

Questi due dragomani andarono, secondo l’uso, prima dal

IB R
cancelliere Müller[n], il quale gl’ introdusse dal re, che un poco
indisposto si trovava dalle fatiche sofferte. Gli ascoltö, e ri-
cevette l'invito, sapendo però, alla sua dimanda, che il Gran-
Signore, era venuto all’ incognito, vi si trovasse. Si scusò di

YL
andarci, per essere debole dal viaggio, e di più già sape-
vano che cosa gli fù fatta in Bender, essendo stato spo-
.gliato di tutti quei ornamenti regj, non avendo nè meno li

SIT
suoi officiali cosa necessaria alla comparsa; onde, se vole-
vano venire da lui, sarebbero ben ricevuti; per altro, tutto
quello che il Sultano avesse trovato proprio per lui, l’accet-
tasse, e sia contento che, sia per Pollonia, od-altra parte,
purchè sia sicuro il passaggio!.
Sentendo li ministri turchi la risposta, viddero che il
ER
rè non voleva venire: partirono subito, e le tende furono
NIV
levate. Alcuni giorni dopo, il Veziro fù ammazato, senzaclié
si sapesse la ragione” ed Alì-Bascià gli succedette, che era
nemico de’ Cristiani, e non favorì prima, essendo Caimecam,
LU

negli affari del rè die Svezia. Avendo però già trovato sta-
bilito questo consiglio, e' l’escgui per allora, per ordine del
gran Sultano, e spedì tutti gli ordini necessari per le truppe, ctc.
Fece pure la terza volta la pace, sopra il fondamento
RA

di quella di Bruth, coi Moscoviti, li 16? giugno 1713,

e furono spediti tre Russi, per portarne la nuova al Zaro:
passarono questi li 22 detto per Bender, a Kiovia; li
NT

29 detto, arrivò pure a Bender il Chapigilar-Chehayassi

1 Axintie conosce queste negoziazioni, Lui pretende che ’l ré abbia rifiutato
CE

di venir innanzi ad altri che "5 Sultano stesso, avvendo promesso soltanto di
mandar suoi uffiziali (Kogălniceanu, II, pp. 156-7).
2 Pella cagione di sua morte, v. disopra, p. 96, nota 1.
3'V, anche disopra. I due atti della pace hanno i dati di 5 giugno
(sic) e 3 luglio (Hurmuzaki, Zragmente, IV, p. 75, nota d) Hammer (7. c.)
I/

scrive: 24 giugno. L’Amira mostra che si deve ammettere 'l 16/27 di questo
mese, Che lui abbia ragione, pruova la menzione seguente, che gli emis-
AS

sari che portavano '| trattato passarono per Bender, dove l’Amira era restato,
22 giugno
il giorno di . Anche |! Axintie, che parla del consiglio tenuto alla
3 luglio
Porta, lo fissa al 15/26 giugno, e poi aggiunge che si fece la pace (Kogălni-
UI

ceanu, li, p. 159). — Cf. Zinkeisen, V, pp. 450-1.

74942. Vol. IX.

=]
BC
 Y
AR
98 ALEXANDRU AMIRA

del Veziro!, all’ Abdi-Bascià, con l'ordine di essere Seraskier

IBR
sopra tutto l’esercito necessario a questa spedizione?. Venne
anco l'ordine di fabbricare Chotin (Cozim), castello nel ter-
ritorio di Moldavia, nei confini di Pollonia, sopra il Nistro?. Vi
erano altri quattro Dascià, destinati a quest' affare, Topal-Iusuf

YL
Bascih, Sircke-Osman-Bassà, Makdulogli-Ali-Bassà, Cerkesi-
Ahmed-Basciă, ed altri dell’ Asia, con iloro eserciti, ed altri
eserciti furono destinati da altri luoghi della Grecia, e Silis-,

SIT
tria,—che tutti potevano essere 40.000 e più, oltre li Tartari,
'che erano altrettanti. Radunare dovevansi al fiume Bruth, e
perciò tutti li necessari viveri ed altro era disposto. Il Chano
parti per questo li 18 giugno da Adrianopoli, ed arrivo ai 4

milizie del Cairo. |

ER
luglio a Bender *. Avevano ancora 8.000 giannizieri e 3.000
NIV
Il secondo giorno dell’ arrivo del Chano a Bender, com-
municò per il suo Vezire a Stanislao tutto ciò si è trattato
ed anco la pace della Porta co' Russi, la quale consisteva,
che il Zaro non si mescolasse nelle cose di Pollonia e della
LU

Piccola-Ucraina, che ritirasse il suo esercito dalla Pollonia, e

lasciassero passare il rè di Svezia per la Pollonia; che, circa
la sua persona, essendo riconosciuto dalla Porta per legitimo,
Abdi-Pascià lo deve ricondurre per la Pollonia, e per lui
RA

sarebbero date 150 borse, 15 tende, cavalli e tutto il bi-

sognevole, e ad ognuno dei magnati di Pollonia 10 borse.
It Chano stesso si vorebbe abboccarsi con lui, e si fece
NT

' Cioè ‘1 «luogotenente della Porta del Vesiro»,

? L’Axintie mette questo arrivo un giorno più tardi (7. c.).
CE

3 L'ordine per questo vennein Valachia, dove si domandò la comparigione

del principe con 10.000 uomini, carri e proviggioni abondenti, al 26 maggio
(6 giugno). V. Documente Brincoveanu, pp. 92-3.
+ It Chano ottenne l'habito d'honore il 15/26 giugno, a Andrinopoli (Axintie,
I/

in Kogălniceanu, II. p. 159). Egli promise a Stanislao di aiutarlo, se i Sce-

rini lo volessero (#5id,). 11 Pascià di Bender dimandò a Seremetov di far chel
AS

Zaro non impedisca l' espedizione; il suo emissario era a Chiev dal feld.
maresciallo il 22 giugno st, v., mà non ottenne risposta favorevole (Neculce,
in Kogălniceanu, II, pp. 345-6). Niccolò Maurocordato uscì da Iassy il 22
' luglio appena (Axintie, 46/4, pp. 159-60). Brincoveanu pagó per esser las-
I

ciato tranquillo. V. Documente Brincoveanu, 1, c.

CU
 Y
AR
amd
2-57
MEd
CRONICA LUI CAROL AL XII-lea 09
.
>
t
aa non.
;
I
uuo

| che alla campagna s’incontrassero,

Jnlversltiti

per discendere poi assieme

IB R
ed entrare in una tenda. Cid segui, e Stanislao disseal Chano
A MAN

che, avendo la Porta raccomandati gli suoi interessi a lui

Chano, desiderebbe Stanislao sapere il come. E si compl[ac]esse
iBibliotsr .
META

alla Porta d’impegnarsi per lui, ovvero se fosse costretto di

care

ie.

YL
cercare altri impegni? Il Chano gli rispose quel che la Porta
ONT

eem

hà risoluto, e che sia intenzionata di ristabilirle al trono;

che ne hà egli la direzione, e dipendeva da lui Stanislao di

SIT
disporre li cuori de’ Pollacchi, e servire alla Porta. Stanislao
si spiegò che egli e la Pollonia erano sempre ben’ incli-
nati alla Porta, e ch’ egli non era amico dei Tedeschi, ciò
che è da temersi quando Augusto conservase il trono: si uni-
rebbe con i Tedeschi. Il Chano gli disse di pensare come atti-
rarsi gli magnati di Pollonia che non sono del suo partito.
ER
Alla partenza, il Chano lo regalò di un cavallo, ed un altro
NIV
al Potocki!. Fra questo tempoilrè Augusto mandò al Chano
. due ufficiali, uno nato Francese, che parlava in turco c
persiano, di nome monsicur Lamar ?, e l'altro, un Pollacco,
LU

come inviato, per felicitarlo al Chanato, ed all’ Abdi-Pascià,

per essere stato fatto Seráskiero, pregaudolo d'interporsi,
che potesse fare la pace col ré di Svezia. Avendo peró avuti
il Chano ordini in contrario, non gli diede allora speranza
RA

Sopra questo. .
. La Porta avendo preso impegno per Stanislao, diede ordinc
che il Chano radunasse li Mirza ed officiali tartari, per con-:
NT

sultare cosa ella poteva disporre con l'ambasciatore della

Repubblica, Chomentowski: rimandarlo al ré Augusto, ovvero
a Stanislao? Chi potesse di loro trattenerlo da se, sinochè
CE

‚sarebbe introdotto nel regno ? Il Chano lo communicd a Sta-

nislao,i] quale rispose che terrebbe consiglio co’ ssignori pol-
lachi, e manderebbe la risposta, mă che crederebb’ egli di
non rimandarlo al ré Augusto, nè ritenerlo ala Porta, mă
I/

di mandarlo a lui. Nel consiglio del Chano coi Mirza, si cra

AS

dell'istesso sentimento, per le seguenti ragioni: 1'"*, Mandan-

! Voevoda di Chiev, adesso di nuovo comandante dei Polacchi di Bender.

UI

? Una lettera di lui (10 giugno 1713) all’ Appendice.

BC
 Y
AR
100 ALEXANDRU AMIRA

dolo al r& Augusto, potrebbe dire mile bugie agli Pollacchi,

IBR
che, credendole i Pollacchi, potrebbe questo impedire che
gli Pollacchi prendessero il partito di Stanislao : 2% Lascian-
‘ dolo alla Porta; e venendo Stanislao con l’esercito turco ai
confini di Pollonia, potrebbero li partitanti di Augusto dire,

YL
‘che egli teneva il suo ambasciatore alla Porta, il quale scri.
vesse loro tutt’ altro. Mà, vedendo li Pollacchi rimesso l’am-
basciatore nelle mani di Stanislao, vedrebbero che per Au-

SIT
gusto non sia altra speranza più, e dovrebbe a tutta forza
ritirarsi nella Sassonia. Questo risultato comunicò il Chano
a Stanislao, e ne diede anco parte alla Porta. Stanislao ne

ER
‘era molta sadisfatto; e, due giorni doppo, il Chano, da parte
sua, dava ammonizioni a ‘Stanislao ‘sopra ‘ciò che dovesse
disponcre, per esser ‘più presto accettato dai Pollacchi; e
NIV
consisteva ‘nel seguente: che, come li dissidij della Pollonia
sino ad ora erano nati e nudriti per le cariche date ad
uno, a l’altro con parzialità, così sarcbbe il ‘consiglio del
Chano e de Mirza, che Stanislao dovesse: cambiarli e dare
LU

ai malcontenti ció a cui il rè Augusto aveva date le ca-

‘riche importanti, e gli stabilisse in quelle, poiché si tratta
di rimetterlo amichevolmente nel regno; c questa sarebbe
una maniera dolce, che poi col tempo egli potrebbe fare
RA

ció che volessc. Il ré ne fece la proposizione a quei che

seco aveva,li quali se ne contentarono, e scrissero tutti in-
sieme, ed anco il r& Stanislao solo, lettere al Chatmano
NT

Sialawski !, dichiarando li primi di aver cedute le loro ca-

riche a tutti quelli, che le possiedono, ‚ed il ré, parimente,
CE

le confermava, purché prendino il suo partito di accettarlo |

senza contrastare, e senza far gucrra. Ed il Channo scrisse
un’ altra lettera a lui, consigliandolo di accettare la propo-
sizione. Sialuski, che era agli confini, al capo dell’ esercito
I/

pollacco, per osservare gli andamenti dei Turchi, rispose a

tutti, che accettava l’offerta, e, subitochè Stanislao venisse
AS

ai confini, il suo esercito l’accetterebbe; del quale erano

molto contenti. Due giorni doppo îl ritorno di questi espressi,
I

! Sieniawski? V. nel seguito.

CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XIt-lca | 101

il Chano mandò a Stanislao ed a’ ssignori pollacchi le tende, .

IB R
cavalli, argini; ed Abdi-Bascià, il promesso denaro. Si tenne
un’ altra conferenza del tenore poco appresso della prima,
frà il Chano e Stanislao; e si appuntò il giorno della par-
tenza, cioè agli 25 di: luglio.

YL
Ismail-Bassà scrisse, allora quando il rè di Svezia fù bat-
tutto a Bender e mandato in Adrianopoli per essere man-
dato a Salonicco, al rè Augusto una lettera, ragguagliandolo

SIT
di tutto il passato, per farsi del merito appresso di lui.
Sino a’ che la risposta tornasse, fù egli deposto, e fù quella
rimessa.ad Abdì-Bascià Seraskiero, il quale la mandò alla
Porta. Consisteva in espressioni di amicizia: dichiarazioni,
che la lega contratta coi Russi non fosse che pro tempore,
sinchè la guerra col rè di Svezia fosse terminata; che abbia
ER
‘mandato il suo grande. ambasciatore alla Porta per dichiarare
NIV
che perpetuamente voleva osservare la pace di Carlovitz,
e che, per mettere il paese più presto in quiete, perdonava
a tutti li Pollacchi che si trovavano in Turchia ed altrove.
LU

. Arrivato poi il tempo stabilito per partire verso li con-

fini di Pollonia, il Seraskiero partì li 24, il Chano li 25 e
Stanislao li.26 di luglio, ed in sei giorni si arrivò a Zaga-
ranza, che è una riviera del fiume Bruth !. |
RA

. JI Chano scrisse un’ altra volta al Chatmano; il re Stanislao

mandò manifesti nel paese, per esortar li grandi a venire a’ con-
fini per riceverlo ; ed al Luvomierski, Voivoda di Russia”, scrisse
NT

parimente dell’ istesso tenore, consigliandoli tutti di abbracciare

l'occasione, essendo la Porta in così buona disposizione.
Non passarono tre giorni, che arrivò, ai 5 agosto stilo vecchio,
CE

un Capidgi-Bascì a Zagaranzo, con un firmano del Sultano,

il qualesi è pentito dell' intropresa e comandava che deb-
bano il Chano ed il Seraskiero rimandare Stanislao onore-
volmente a Bender, lasciare l'intrapresa, ed Abdi-Bascià coll’
I/

1 Zagarancea, al di là del Pruth, presso che in faccia ad Iassy.

AS

2 Lubomirski. Di questa corrispondenza del Stanislao col Vocvoda di Russia

e col generale di Kamieniek parla anche Neculce, accennando le misure che
Augusto prese contra questi uffiziali (Kogälniceanu, II, p. 346). 11 Voevoda
UI

era Jablonowski (Hurmuzaki, vol, 1X, parte I, p. 515).

BC
 Y
AR
102. ALEXANDRU AMIRA .

esercito e gli altri Basciă vadino a Chotino, per fabbricarlo,

IBR
facendo fosse e balloardi, e munirlo di cannoni e munizioni che
prima non aveva !. Chotino è castello fabbricato dagli Genovesi -
nel secolo duodecimo, sopra il Nistro, all'antica, quando non
v'era polvere ed altre armi da. fuoco”. ll che fecero, togliendo

YL
quel castello, con il distretto appartenenteli, dalla possesione
legitima dei Moldavi, mettendo presidio turco, e lo fecero
città-frontiera, per tenere in briglia i Moldavi, che ribella.

SIT
rono con il principe Cantimir, come si disse; e per aver
notizia della Pollonia ed altre parti. u
Il Chano si portö alla tenda del Seraskiero, per commu-

ER
nicarsi sopra il firmano, c fecero chiamare Stanislao, il quale
andò, e si lesse pubblicamente il firmano, sopra il conte-
nutodi cui erano tutti tre sorpresissimi : il Chano solam[ente]
consolò Stanislao, dicendo che l'inverno prossimo la Porta
NIV
prenderebbe bene a cuore il suo interesse. Lo rimandarono
a Bender con 700 spachi?, cd un colonnello, Ci arrivò agli
8 agosto: il Bassà di Bender sorti dal castello a rincon-
LU

trarlo, e con otto tiri di cannone fù salutato, e fù alloggiato

nel castello in buona casa, benchè Stanislao volesse piuttosto
accampare sotto le sue tende, per paura della peste, che nel
castello regnava. E fù salutato di nuovo dalla città con spari
RA

di cannoni 4. Il Capidgi-Basci parti ben regalato, ct, avendo

la Porta abbandonato l'impresa, mandarono il re di Svezia
NT

! Di fatto, l'intenzione di fortificar Hotin, che apparteneva ancora ai Mol-

davi, era ben cunosciuta fin dal principio (v. Documente Drincoveanu, p. 92
c seg.), mà si credeva prima che l'espedizione anderebbe più oltre ; altrimente
non si sarebbe riunito un cosi potente esercito e non si sarebbe fatto venire
CE

Stanislao. | | 7
? Fotin esisteva già nel secolo NIVO, mi i Genovesi non ci stettero mai,
Da qualche tempo gli si attribuivano però, come si faceva nella Crimea dei
Tartari (Ginivis-Calesi == città genovese; v.i miei Studi istorice asupra Chiliet
I/

și Cetifit. Albe, p. 39), ogni costruzione antica e di forza poco ordinaria.

3 Soldati a, cavallo, proprietari di feudi militari. |
AS

* Secondo Axintie (Kogälniceanu, II, p. 160), Stanislao avesse ritardato di

partire e ci fosse stato costretto, facendosi cadere le tende del suo piccolo.
esercito. Il Sparre faceva sembiante di credere che 'l ritorno di Stanislao fosse
ordinato per incontrarsi con Carlo sul Danubio (Hurmuzaki, Su?p/, I, vol. I»
I

p.429) —
CU
 Y
AR
CRONICA LUI CAROL AL XItlea — 103;

a Dimotica, per svernare, :che-€ sci .ore lontana da Adria-

IB R
nopoli, ed altre volte appartenne ai Genovesi !; dandogli
speranza che in quel seguente inverno si consiglierebbero
meglie per le sue cose.

YL
La causa di avere abbandonata lintrapresa, si credeva
fosse, che Poniatowski ed i Russi, avendo sentito tante milizie
portare Stanislao ai confini della Pollonia, abbino speso
gran somma di danaro, per frastornarlo, e gli ambasciatori

SIT
d'Inghilterra e di Olanda, col Residente Cesareo Fleischmann,
hanno insinuato alla Porta che il Zaro un'altro volta sarebbe
obbligato di entrare coll'esercito in Pollonia, e l'Imperatore
dovrebbe infallibilmente prendere impegno per sostenere la
Pollonia, sua alleata, etc; che dunque ER la Porta si attirerebbe
una guerra forte addosso — benchè
, si giudicasse li Russi de-
NIV
boli e l'Imperatore impegnato in guerra coi Francesi. Il Veziro
Ali-Pascià? diede il consiglio al suo padrone, dicendo che,
in luogo di ristaurare Stanislao ed il ré di Svezia, cd atti-
rarsi una guerra coi Russi e l'Imperatore, bisognercbbe meglio
LU

far le spese di riacquistare: la Morca-ed altre piazze per-

dute nell'ultima guerra: lo che fece un'anno e mezzo dopo.
Col ritorno dell} Capiggi-Basci, mandó Stanislao uno Svedese
RA

officiale, Tornsold, al rè di Svezia, ed un Pollacco al suo

ministro, sigore Crispin?, con un memoriale di porgerlo allo
Porta, contenente tre punti: 1"°. Che dalla Svezia egli sia
vénuto per esser utile alla Porta, avendo ella dichiarato
NT

allora la guerra ai Russi; e l'intento suo non era di esser

causa di confusione alla Porta. 2%. Se la Porta giudica che
l'essere lui ré di Polloria le sia utile, che gli ajuti. 37°. Se
CE

non, lo lasci partire, mentre di propria libertà era venuto,

e non sia d'onore alla Porta che se gli faccia tanta ingiuria
non volendo sostenere gli suoi affari.
I/

‘1 V. la nota riguardante Hotin; p. 102, nota 2,

AS

2 Gin-Ali-Pasciă, genero del Sultano, fù prima Caimacamo, e poi Vesiro,

avendo qualche anni un potere discrezionario.
3 Crispin, starosta di Bobrousk: era in Bender nel 1713 (Axintie, in
Tornschild & mentovato anche dal Fabrice,
UI

Kozälniceanu, IT, p. 145). L'inviato

pp. 276, 296.
BC
 RY
104: ° "ALEXANDRU AMIRA

RA
Dal governatore di Bender fü- frattanto divertito di ogni
maniera Stanislao, et agli 13 agosto lo trattò nel suo palazzo;

L IB
mà Stanislao mangió solo co' suoi alla turca.
Doppo di ció ebbero un consiglio, nel quale Stanislao
dimostrava il suo dritto alla Corona ed il danno per la Re-
pubblica, et anco pericirconvicinj, quando Augusto dovesse

Y
restare rè in Pollonia, collegato coi Russi. .
Alla fine, si risolse che si-doveva levare Stanislao da Bender,

SIT
e condurlo con l'armata ed a pensare al modo, come gua-
dagnare gli Pollacchi aderenti ad Augusto. Sopra di. ciò,
Stanislao fece il, progetto che il Gran-Signore dia udienza

ER
‘ pubblica al suo inviato alla Porta, rimandi da lui l’amba-
sciatore Chomento wski, ovvero in Pollonia, con la nuova che
la Porta non riconosceva altro r& che Stanislao ; che il Chano
NIV
gli consegni parimente gli due inviati di Augusto, mandatigli
ultimamente; che il Chano mandasse una sua persona a
Sienawski Chatmano, per persuaderlo che si renda del par:
tito di Stanislao col suo esercito; che il Chano mandasse
LU

manifesti alla Pollonia, perchè gli ssignori di Pollonia e gli

eserciti riconoschino Stanislao, e, chi sarà contrario, sarà da
lui stesso punito, quando verrà a ricondurre il re di Svezia
RA

per la Pollonia, coll'esercito turco!.

Frà tanto il rè di Svezia andò a Dimotica, e la Porta
licenziò anco il suo inviato Poniatowski, per rendersi parimente
NT

a Dimotica. Il Gran-Signore istesso andó a Costantinopoli,

per passare ivi l'inverno, e l'ambasciatore di Francia Des-
salleurs fece gli affari svedesi, e si fù consultato tutto l'in-
CE

verno come rimandare il ré di Svezia e Stanislao in patria,

contenti. Dessalleurs corrispondeva col ré di Svezia sempre;
e Stanislao cercava di partire un' ora prima, mà la Porta non
glielo concedeva. In questo mentre, il generale svedese Liven?
I/

1 In questo tempo, dal fine di agosto st. v. fino al giorno di S, Demetrio

IAS

del calendario orientale, si lavorava alla fortificazione di Hotin (Axintie, in Ko-

gälniceanu, IT, pp, 160-1 -e Documente Brincoveanu, 4. e, nonchè Studi.
istorice, p. 246).
2 Liewen. Ritornd da Costantinopoli a Demotica il 25 marzo 1714 (Fa-
brice, pp. 297-8).
CU
 RY
CRONICA LUI CAROL AL XIL-lea 105

RA
venivadi Svezia, portando al rè una buona somma di denaro
ed una lista di 25 navi pronte per sortire, senza le piccole
.

L IB
Il Chan de' Tartari scrisse al r di Svezia una lettera del
tenore che il ré Augusto gli abbia scritto e pregatollo di
frapporsi per ‘far concluder la pace frà lui et il ré di Svezia;
che desidererebbe che Augusto mandasse plenipotenziarij

ITY
al congresso di iBrunswik. Dimandò il Chano risposta, per
poter darla ad Augusto!. :
I ré di Svezia fece consiglio co’ suoi ministri; e communicò

RS
il tutto a Stanislao; e, doppo aver avuta sua risposta
in Bender, rispedi il Mirza con. risposta sua, ‘li 7 gen-
naro I714, al Chano, del tenore, che il luogo di Brun-
swik, per lo congresso, sia sospetto;
E che ‘il Chano: do-
vesse proporre ad Augusto di mandar:li i suoi plenipoten-
NIV
ziarij, od al ré di Svezia, ovvero ad un luogo vicino agli
confini turchi; che non si debba, prima di esser fatta la
pace, forzare li Pollacchi che sono appresso di lui, di andare
appresso il rè Augusto, ed in questa pace travagliar lui în.
LU

favore. dei Cosacchi, i quali da tanto tempo gli aderivano,

Coll’ istesso Mirza scrisse il Chano una lettera di compli-
mento al generale Poniatowski, la quale conteneva che.
RA

aveva piacere della ricordanza 'sua, che non mancava d'ap-

poggiare la sua proposizione, fatta al rè di Svezia, e che.
gliela raccomandava. |
NT

Il Chano scrisse al Gran-Veziro sopra gli affari dei Pol-.

lacchi raccommandatili dal rè di Svezia, che non fossero man-
dati al re Augusto avanti della pace; mà questo poco se
CE

ne curava. Si dibattè quell’ inverno a chi conoscere per ré

di Pollonia; alla fine, Alì-Passà Veziro risolse di far confer-
mare la pace coi Russi; si rimandò gli ostaggi, e venne dal
Zaro un' inviato in fretta, colla ratificazione?; li quali furono
I/

! Hyltéen, l'agente svedese in Valacchia, parla, nella sua relazione ‘del 12

AS

la! *
novembre, delle richieste fatte da’ Turchi e "Tartari al r& Augusto perchè si
riconcili con Stanislao, pli aderenti di questo, i Casachi uw Orlik e Carlo
XII e della risposta fatta per Augusto (Hurmuzaki, vol, IX, parte I, p. 516).
UI

? Axintie (Kogälniceanu, Il, p. 161) fà menzione del aarrivo di un ambas-

ciatore moscovita a Andrinopoli il 31 agosto (11 settembre). Ma in aprile si
BC
 RY
106 | ALEXANDRU AMIRA

RA
lettere
ammessi all’ udienza del Gran: Signore, rispeditti colle
usitate d'amicizia. Chomentows ki poi fù ricono sciuto , li re-

L IB
gali del rè Augusto accettati, ed. ammesso all’ udienza, rico-
noscendo il r& Augusto, per rè di Pollonia, e l'ambasciatore
Chomentowski rimandato con tutto. l'onore. L'ambasciator
di Francia dovette insinuar tutto questo, e dire,. dalla parte

Y
della Porta, che illoro interesse richiedeva questo per allora.

SIT
Pe'l ritorno del rè di Svezia, sarebbe cura sua di sce-
gliere il modo c la via:.la Porta ne farebbe la spesa. Il rè
re
elesse la strada della Transilvania e Germania per ritorna
alla patria!. Mà, siccome voleva salvare Stanislao, il: ră vo.

curo, ed era Dupont, facendolo accompagnare per Vienna

dal
ER
leva assegnarli. qualche luogo nel suo. regno, che fosse si-

Poniatowski, nel mese di maggio.

sino là all’ incognito,
NIV
1714;.il quale ritornò a Demotica?. È. gli ssignori pollacchi,
andati
avendo avuto perdono, mà termine di tornarci, sono
tutti nella Pollonia, nel mese di luglio; e la Porta depose il
principe di Vallachia. Brancovani, e ci mise Cantacuzeno,
LU

suo emulo, privandone il. primo di tutto il suo bene ‘.

parlò di nuovo della fortificazione di Ilotin e di Brăila. V. ii rapporto olan-

RA

dese del 7: «Onderentusschen syn van hier nicuwe ordres na alle de pro-
ventien van Romellia en cenige van Natolia afgegaen, met bevel van d'eene
helft der militie na Cochin, ende d'andere helft na Ibrail. aen den Nyster en
NT

Danauw gelegen, te doen marscheeren, om de fortificatie van d'eerst genoemde

plaets tot perfectie te doen .brengen ende d’andere op niceuws te helpen for-
tificceren».
1 Si mandò prima l'assccurazione dalla parte degli Iriperiali, V, Hurmuzaki,
CE

Frag emente, IV, pp. 71- ‚2,

“2 Legge: Deux-Ponts, Zweibriicken. V. il sesto libro del Voltaire.
- 3 Stanislao venne a lassy, fù, ben ricevuto dal Maurocordato e, attraversando
je Moldavia, aadò in Transilvanipera quel cammino stesso ch'era venuto (Axintie,
I/

in Kogălniceanu, If; p. 165). Sul viaggio di Poniatowski, Fabrice, p. 303.

4 Sù questa deposizione (aprile 1714) e la nominazione di Stefano Canta-
cuzino, v. i Documente Brincoveanu, poi «le Memorie dell’ Accademia Ru-
IAS

mena>, vol. XXI della seconda serie, sezione storica, pp. 299-301 c le rela-
zioni genovesi che seguono (originali all’ Archivio di Stato di Genova, busta
Costantinopoli, 5: rapporti dell’ ‘ambasciatore Giovo). Maggio: «Il prencipe di
Vallachia, Constantino Brancovano,. ha’ ultimamente avuta, doppo tanti annidi
ne’ suoi Stati stessi d'ordine del Gran-
CU

governo, la disgrazia di esser arrestado

 RY
CRONICA LUI CAROL AL Xırlea 107

RA
Il re di Svezia, vedendo le cose finite cosi, volle mandare
un’ inviato alla Porta per dimandar congedo dal Gran-Signore;
lo che ottenne per mezzo dell’ ambasciatore di Francia. Dino-

L IB
mind il Grothusn, con numeroso seguito: parti alla fine di
giugno 1714 da Dimotica. Scrisse al Gran-Signore ct al
Veziro del tenore: che avea preso la risoluzione della sua
partenza per la Transilvania e Germania, dimandava î pas:

ITY
saporti, e si rimetteva al dire del suo inviato, sopra tutto il
necessario ; ringraziavalo di tutti gli onori ricevuti, protestando
di esser sempre grande amico del Sultano, li 15 giugno, etc.

RS
Scrisse parimente lettere di complimento a Mufti ed Aga
dei giannizzeri. Ebbe udienza pubblica dal Gran-Signore,

Signore; che assieme

E
co’ fipli lo fà qul condurre, dove giù aveva fatti carce-
rare, non solo i di lui parenti, mà anche tutti quelli che l’attinevano in forma
NIV
di serviggio. Viene suposto che ciò sia a fine di spogliarlo delle richezze es-
cendenti, per quel che se dice a circa 20" borse, mă, se salva la vita, non
farà pocho, perchè la detta somma a quest’ uso forma un grave reato. L'è
successo nel principato un boiard’ Cantacuzeno, suo nipote, che però si crede
LU

eletto a -sol fine per assicurarsi del zio, e conseguentemente sară di pocha
durata,» — 8 giugno: «Continua il deposto prencipe di Vallachia a rimanersi
carcerato nelle Sette ‘Torri, e da una ben infelice priggione li vien dato soltanto
di respiro quanto ‘basti a cavarle di bocca ogni secreto, particolarmente intorno
RA

alle di lui richezze, in buona portion delle quali arrivorno la settimana scorsa,
. dal già suo principato, sette carri ripieni d'oro cuniato.»
—3 settembre: «Il di 26
caduto, inaspetatamente succedè che, disceso di buon mattina il Gran-Signore al
Ciosco dil mare del suo Seraglio maggiore, fecesi, dalle contigue carceri del
NT

Bostangì-Bassà, condurre inanzi il già famoso Prencipe di Vallachia Constantino

Brancovano, co’ di lui figli e generi, ed un suo ministro, e, ricercato chi di loro
fosse il più giovine, fece in regola di minorettà troncare atutti la testa, quale,
posta frà gambe de' corpi supini, volse che fossero frà la polvere della terra
CE

esposti fuor delia porta maggiore del stesso suo Seraglio, dove in gran spet
tacolo furono comunemente amirati, già che il terrore non permise il compiangere
così miseramente estinta una famiglia di prencipi, che non aveva chi propor-
cionatamente l'uguagliasse nelle richezze, chè era da compiangersi. Il caso se
I/

l'è reso maggiormente [miserando] doppo esser stati gettati al mare i cadaveri
c fatte schiave le figlie e nuore del prencipe, non senza esser minaciate continua-
AS

mente ancor esse della morte, per ridurle al maometismo ; che constatamente
rifiutano.»—30 settembre: «Il nuovo prencipe di Vallachia hà spedito per la
festività del Bairam un suo fratello [RXducanu] alla Porta, col regalo di due-
. cento borse: questo m'ofre il sicuro ricapito della presente, che per fine serve
UI

a suplicare», etc.
BC
 RY
108 - ALEXANDRU AMIRA

RA
ebbero
e dal Supremo-Veziro, e, siccome li suoi ambasciatori
dimand are in
30 piastre di taino, così egli commise di
prestito per lui mille borse; mà non le ottenn — e,onde fù

L IB
obbligato il rè di prendere sino a =: piastre a cambio, dai
udienza
mercanti francesi ed inghilesi t. All’ inviato si diede
di congedo, regalandoli 3.000 piastre, come pure si diede
udienz a di

Y
1000 ungheri a Poniatowski nel principio. All’
congedo, che segli diede. all Ingirli-Kiosk, fece il Gran-

SIT
Signore tirare fuori della carcere del Bostangi-Basci il deposto
principe di Vallachia, Constantino Brancovani, con tre figliuoli
et un genero, ed, alla presenza dell’ inviato,ggli fece decapitar

rè, ER
tutti c gittare li corpi nel mare, e questo forse per dar genio al
perchè detto principe era amico grande dei Russi.
Per. li debiti del rè, si accordò che alcuni mercanti greci,
NIV
armeni ed cbrei ed alcuni del corpo dei giannizzeri an-
dassero col ré in Svezia, per avere il danaro.
L'inviato fü spedito, ed arrivò li 2 di settembre a Di-
motica : le risposte sopra le lettere consegnate erano piene
LU

di complimenti, e che pe ’l suo viaggio sarà tutto disposto.

Le disposizioni della partenza furono fatte a spese dei Turchi,
e si consegnò 320 cavalli, 75 carrozze, e quell’ official turco,
che fù mandato a Dimotica per fare tutte le disposizioni
RA

ed aspettare sino che il rè fosse partito, gli portò per parte del
Gran-Signore No. 12 bellissimi cavalli equipaggiati, una scjabola
N° 15 altre peril seguito, ed
NT

con gioie,una grande e bella tenda, e

alcuni 1000 zecchini. Volle il rè, sotto pretesto del debito da-
naro alla Porta istessa, lasciare un residente.alla Porta, mà non
CE

fù accettato; poi promise di mandare, al ritorno suo alla pa-

tria, un inviato, che portasse il denaro seco alla Porta?.

! Sulle ultime domande di danaro del re, v. Hurmuzaki, Fragmente, IV,

I/

p. 72; Westrin, Anteckningar, pp. 18-9. Il danaro fü trovato da Grotthuss da.

Francesi ed Inglesi (i due Cook) il 7 di agosto (ibid.). Di fatto potè vedere
IAS

il Poniatowski il miserando fine della famiglia di quel Brincoveanu che avea

scacciato Hytléen dalla sua Capitale (Hurmuzaki, vol. IX, parte I, p. 530;
Suppl. 1, vol. I, p.430, n° DCXXXII). Sull' ambasciata di Grotthuss, v. Fabrice,
p. 324 nota,
2 Hammer (IV, p. 119) dä cifre molto diverse. Îl capo turco del corteggio,
CU
 RY
CRONICA LUI CAROL AL XII-lea 109

RA
Parti li 22 di settembre stil vecchio dell’ anno 1714il ré da
Dimotica!. Morirono differenti ssignori svedesi nel tempo del
‘soggiorno a Demirdes e Dimotica: frà questi erano l'in-

L IB
viato Func, il colonello Duvald, il segretario Hugual, il ca-
marlingo Elistierna, etc.
Dal camino scrisse il rè ed al Chano per dargli addio,
raccomandandoli l’esercito zaporoviense, e, sentendo in Bender

ITY
la mossa del rè, per ritornare in Svezia, si mise anco il
generale Sparre in viaggio, per ritornasene co’ suoi?.
. A Pitesti in Vallachia? restò il ré 15 giorni per aspettare

RS
il corriere da Vienna, con li passaporti e permissione di
poter passare li Stati dell'Imperatore ; il quale gli mandò li
passaporti necessari c N°. E o fiorini, come onorario delle
spese di viaggio.
Il ré, che non voleva partire pubblicamente,andó con altri sci
NIV
suoi officiali all' incognito, co' suoi proprí cavalli, al primo
luogo nella Transilvania, dov' era la Posta, e ritornó cosi, per
Vienna, a Strahlsund (Stransund), nella Pomerania, facendo tutte
LU

buone disposizioni frà suoi, che în partite seguitavanlo!.

chiamato, secondo l'usanza, mehmendar, era '1 Capudgi-Basci Mustafà-Aga (Hur-

muzaki, Fragmente, IV, p. 73). V. anche Fabrice, p. 337, nota 1. |
RA

! La data sarebbe, nel stilo nuovo: 3 ottobre. Hammer e Zinkeisen ammettono

'l primo e, dopo di loro, Hurmuzaki (7. c.). Anche l'ambasciatore francese
dice che ’l rè parti al primo di ottobre (IIurmuzaki, Suppl. I, vol. I, p.431,n°
NT

DCXXXIII). Mà Ja data di 20 settembre st. v. si truova nel articolo Antecknin-

gar del s. Westrin (p. 20). Di fatto il primo era stato fissato, mă "lrè arrivò
al campo ’l 2, e parti "1 3. V. Fabrice, 4. c.
2 Il ré diede a Sparre l'ordine di partire, soltanto "| giorno di 14/25 (Wes-
CE

trin, /. c., p. 19).

— 5 Il re venne per Giurgiu e Bucarest, mentre '| Principe di Valacchia si
trovava a Tîrgovişte, che non visitò. Piteşti, oggi capo-luogo del distretto de
Argeş, era allora un piccolo borgo. :
I/

* Carlo arrivò a Pitestf il 5/19 ottobre; qui venne ’lSparre, il "az, il sog-
giorno del rt essendo di sedici giorni, che servirono in parte per regolar i
AS

conti (Westrin, /. c, p. 20). Il suo piccolo esercito si componeva di 1168

uomini (con 1625 cavalli) (Hurmuzaki, Fragmente, IV, p. 74), che furono
distribuiti in cinque truppe da partire una sola per giorno. Al 5 - novembre
(Westrin, p. 22; Icte si fragmente, Y, P. 100), parti il primo distaccamento
UI

verso CinenY e la Torre-Kossa della frontiera transilvana, Nella notte del 8-9,
BC
 RY
110. ALEXANDRU ANIRA

RA
ci che
Prese la sera prima licenza dai due Chapidgi-Bas
lettere pe'l Gran- Signo re
l'accompagnavano, rimettendo loro
Costan tinopoli, che
e pe'l Supremo Veziro, venuti questi di

L IB
gli avevano consegnate lettere.
sund di
Con un viaggio di I4 giorni arrivó il ré a Strahl
si di-
notte tempo, ove la sentinella non volle aprire, sino
frà questi officiali. Il genera le
cesse che il rè era in persona

Y
se alla sua :
del castello accorse; benvenutó il re, e lo condus

SIT
dei servitori,
abitazione. Mà, trovando sulla scala una stanza
là, non volendo .entrare in belle stanze: ivi
ci entró, e restó
ricevette tutto il mondo. Di lă,.doppo essere stato batuto
ivi trovo tutti quei
ER
dal ré di Prussia, andó a Carlsohn!:
creditori, ed altre nazioni, che seco condusse, agli
Turchi
quali assegnò un ordinario sussidio, sinochè saranno pagati ;
la Norvegia,
NIV
e poi, fatto un’ armata considerabile, attacò
assediando Friderichstat?, dove anco fù ucciso nell’ assedio.
Vivente lui, pagó la più ‘parte dei creditori, e, doppo la
sua morte, la Camera pagò il resto a quelli, non restando
LU

altro debito che quello che doveva alla Porta istessa. Morto
il ré, Stanislao andò in, Francia, e 'l generale Poniatowski
. in Pollonia, alla chiamata del rè Augusto, ed Orlik ritornò
Chotin, accompagnato d’una lettera alla
RA

per la Pollonia a
Porta, del nuovo rè di Svezia.

partì segretamente Carlo con Rosen e Düring, in «un habit brun et une perruque
NT

de meme couleur», sotto '1 nome di Peter Vrisk (sorgenti citate). Al 13, il

comandante della "l'ransilvania, Stainville, rendeva conto dell’ accoglio ono-

revole ch'era stato fatto al rè (Hurmuzaki, Fragmente, IV, p. 74, nota a).
una cronica di Kronstadt (Brasov), «gehen die Schwe-
CE

«9-15 Nov.», scrive

den mit ihren König Karl XII durch Burzenland nach ihrem Vaterland zu,
Den Officieren predigt Herr Paulus Neidel in hochteutscher Sprache am 11.
haben
November... Die Ausgaben als die Schweden in Burzenland gewesen,
sich belaufen auf rh. f. 1648, Kr. 50» (Quellen zur Geschichte der Stadt
I/

di :
Brassö, IV, Brass6, 1903, pp. 12-5). «E andò segretamente con cavalli
posta fino nel suo paese, e nissuno seppe che si truova '] rt trà quei Svedesi
IAS

che andavano per poste», dice Radu Popescu, il capo dei tre doier! valacchi
che ebbero carica delle vie e dei viveri durante’l viaggio (Magasinul istorica '
pentru Dacia, IV, Bucureşti, 1847, p. 34). \
‘1 Carelskroon,
* Frederikshall,
CU
 RY
CRONICA LUI CAROL AL Xir-lea 111

RA
Fu poi ad Orlik ordinato di andare a Salonicco, e dimo-
rare ivi, e da quella dogana gli fü somministrato qualche
taino di alcune piastre il giorno.

L IB
Il r&, doppo l’arrivo nella sua patria, scrisse lettera alla
Porta, d’avviso del suo felice ritorno e buona salute; mă
sperava la Porta che manderebbe un' inviato.
L'anno 1726, mandò la Porta uno Aga, Korbagi!-Mustafä-

ITY
Aga detto, alla regina di Svezia, come sorella del defunto
ré, con lettere del Sultano e del Veziro di quel tempo,
del tenore: che, nel suo soggiorno nell'Imperio ottomano,

RS
avesse al rè imprestato 2.000 borse, ed altre due mila cento
cinquanta quattro borse si erano spese per lui. In Svezia
l'Aga ebbe la riposta, promettendo di pagare la detta somma
E
frà breve, e di mandare un’ inviato alla Porta, dalla parte
del re.
NIV
Sultan Mahmed, nipote del defunto sultano Ahmed, mandò,
l'anno 1732, ai 26 di ottobre, un suo inviato, Said-Mehmed-
Effendi, in Svezia, per amicizia: anunciavali il suo avenimento
al trono, e dimandavali il denaro*. Ritornò questi l'anno 1733,
LU

nell’ agosto?, colle risposte, mà non denaro; si raccomandó

peró questo debito, per mezzo delli due ssignori inviati stra-
ordinarj, baron Höpken et Carlsohnt, li quali circa l'anno
RA

1735 sono venuti alla Porta, per risiedere continuamente, €

stabilirono questi, l'anno 1739, un trattato di alleanza e di
commercio colla Porta Ottomana.
NT
CE
I/

! Ciorbagi.
AS

2 Arrivò a Stockolm in aprile 1733 (Westrin, /. «, p. 4$).

3 Parti in luglio (ibid p. 51).
e
* Deve legersi: 1734. 1 agenti si chiamavano Carlo-Federico di Hipken
UI

Eduardo Carlson (ibid,, p. 52). Cf. i miei Documente Callimachi, VI, p. 615 seg.
BC
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y L IB
RA
RY
 _
BC

74842.
UI
AS

Vol. IX.
I/
CE
NT
RA

II.
LU
NIV

APPENDICE
E RS
ITY
L IB
RA
RY
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y L IB
RA
RY
 RY
RA
L IB
ITY
i,

Translat d'une lettre ecrite de Zwaniec, Je r-er février 1713.

RS
Le Hospodar de Vallachie, qui a pris en dernier lieu
parti du Czar!, a battu les Hordes à platte couture, et il
E
a delivré tous les prisonniers qu'ils avoient faits depuis quel-
ques années.
NIV
[Segnato: Stankiewicz.]

II.
LU

Translat d'une autre lettre écrite d'un Grec à un Capitain polonois.

Nos Vallaques battent, emprisonnent et delogent par tout

les gens du Palatin de Kyovie, et cela par ordre du Sultan:
RA

ils se retirent vers Czernicjovice*. Dieu sçait qu'ils n'y se-

ront attrapés aussi: on les mene tous à Jassy. [ls sont bien
tristes: nous esperont en Dieu qu'ils periront tous. Je vous
NT

manderois plus, mais les portes ne sont pas sures.

CE

III.

De Leopold, le 5° fevr. 1713.

J'ai fait partir une poste extraordinaire, ayant reçu la nou-
I/

velle, qui se confirme par deux endroits, que le Grand-

AS

! Dimitrie Cantemir. È una falsa novella: il profugo non combatté mai i

Tartari.
2 Cerniuţi (Czernowitz odierno).
UI
BC
 RY
110 ALEXANDRU AMIRA '

RA
Seigneur a envoyé un Aga avec deux mille Moldaviens, en
Vallachie, et le Ham aussi a envoyé un certain Murza avec
quelques mille Tartares, pour amasser les gens du Palatin

L IB
de Kyovie, leur rendés-vous étant à Czerniecowiez. En même
tems, leurs signifier la volonté du Grand-Seigneur, enfin qu'ils
décampent, pour aller dans leur pays, c'est-à-dire en Po-
logne, et, en cas qu'ils n'y voulussent pas aller, de les méner

Y
du cóté de Bender, avec ordre de vivre à leurs propres

SIT
dépens; de plus, défense à qui que ce soit de faire une ir-
ruption dans les frontieres de Pologne, pour ne pas donner
aucun sujet à la guerre. Il y a quelques compagnies de ces
gens qui se sont retirés à Szoiawz!, ne voulant aller.à Ma-
toni (sic)...
ER IV.
| oo
NIV

De Lemberg, le 2 fevr. 1713.

Il nous est venü des nouvelles certaines de Sniatin, qu'un
LU

ordre exprès de la Porte Ottomane êtoit donné pour le

Hospodar de Wallachie,de chasser incessament les gens de
Mr. le Palatin de Kyovie de ce pays-lă, avec tous les ad:
herens suedois. C'est pourquoi les Vallaques, s'estant as-
RA

semblé, executent les ordres donnés, chassent ct prennent

prisonniers les mêmes gens. On ne sait pas aussi, ce qu'il
est devenu le Roi de Suede à Bender. On mande de Cons:
NT

tantinople que le Palatin de Kyovie doit être pris à Jassi

par les janissaires, et mené prisonnier à Constantinople. On
dit la meme chose de Mr. Urbanowski et Oulan?. |
CE

A ce moment que je dois expedier la presente, je viens

de Mr. Straznieck de la Couronne, le quel m'a chargé de
vous faire savoir qu'un ordre positiv du Grand-Sultan
I/

était arrivé pour le Hospodar des Vallaches de faire masser

IAS

! Suceava (Suczawa odierna), già Capitale della Moldavia.

? Sù Cristofono Urbanowicz, nfiiziale di Carlo XII, v. Westrin, Axe/ Sparres
Dref, I c, p. 67. Parti da Bender verso Demotica nel mese di marzo 1713
(ibid.). Il polcovnic Ulan è mentovato nell’ Axintie, p. 145.
CU
 RY
CRONICA LUÏ CAROL AL XII-lea 117

RA
de ce pays-là tous les adherans sans exception ; ce qui se
verifie, puisqu'on a deja enlevés quatre compagnies de

L IB
Mr. le Palatin de Kyovie, et meme un regiment des dites
compagnies cherchent la protection aupres de Mr. Stras-
nieck; ce qu'il lui a refusé.

ITY
V.

Extrait d'une lettre de Lemberg, du 3 fevrier 1713.

RS
Je ne tarde gueres de vous faire part de si bonnes nou-
velles, que nous venons d'apprendre. Il est arrivé ‘ici de
Constantinople deux hommes, etencore, aprés, le troisieme,
E
d'un certain seigneur, qui rapportent tous les trois les
mémes avis, que le Grand-Sultan avoit donné des ordres
NIV
pour le Hospodar de Vallachie et celui de Moultan! qu'en
cas que tous les Polonois du parti contraire ne voudroient
sortir de bon gré de ce pays-là, de les y contraindre par
LU

force. Comme, en effet, les Vallaches ont enlevé trois com-

pagnies de Mr. le Palatin de Kyovie, du côté de, Niemen;.
suivant les avis d'Adrianople, etc.
RA

VI.

De Kamienicc, le 8-me fevrier 1713.

NT

Il arriva hier cy le Capitaine Krutukowskj, leqvel est parti

de Bender le second de ce mois, étant relaché, par le Han,
de la captivité dans laquelle il a resté chez le Palatin de
CE

Kyovie. Le Capitaine Wrzeszez a amené 10 hommes, lesquels

venoient de Bender, pour aller en Volhynie: ils asseurent
tous unanimement que, la province de Vallachie ayant porté
I/

ses plaintes devant la Porthe des agravations que les gens

a envoyé un ordre
du Palatin de Kyovie faisoient, la Porthe
AS

qu'on chassat les Suedois et les gens du dit Palatin, de

1 Vallachia è per i Polacchi la Moldavia, A/ultania, il principato vicino,

UI

‘che da Occident ali «Valachia» (in

è chiamato rumeno: 7ara-Momdneascd, mi i
Moldavi dicono : untenia).
BC
 RY
118 ALEXANDRU AMIRA

RA
Bender; ce que le Han avec le prince de Vallachie vont
mettre aussitöt en execution. Sur quoy les gens du parti con

L IB
traire, ayant été averti, se sont retirez A Czernicjowiec, au
nombre de deux mille hommes. Le general de Vallaches et
les autres officiers du Hospodar ont avec cux des gens
appellez Halaraszow!, de Tartares -ct des janissaires du

Y
Ian, de plus des Parzalabow?, avec Ja populace; lesquels vont

SIT
marcher au premier ordre,—ce que le gouverneur de Kochim
a fait signifier, qu'il a ordre d'envoyer devant un exprès,
pour faire sçavoir aux gens du parti contraire la volonté du
Grand-Seigneur, et, en cas de refus, de venir aux effets par
les armes de chasser les gens du Palatin de Kyovie,
quels se fortifient à Czernicjowiec avec des murailles ER les
de
bois et avec des cheveaux de frise. Nonobstant tout cela,
NIV
ils n'y pourront pas tenir longtems, car ils en desertent
tous les jours de ce côté-cy du Dniester. Avant-hier il
arriva un marchand venant de Szocawy?, lequel, en passant
LU

par Brochony le 4-me du présent, à quelques milles de Cier-

nicjowiec, a veu le General de Vallaches avecle Serder [Serdar],
lesquels n'avoient pas plus de 200 de Halaraszow et 200
- Tartares avec les janissaires, lesquels ont fait prisonniers
RA

dans Campolong* 60 hommes du Palatin de Kyovie et à

Szocaw 9o fantassins des differents Regiments; lesqvels sont
tombez en partage aux Tartares. On a envoyé les caval-
NT

liers à Jassy. Les Vallaqves qui ont servi depuis long tems
en Pologne et au Roy de Suede ont cu l'amnistie; les nou-
veaux recrutes, par rapport qu'ils se sont engagez contre
CE

l'ordre du Hospodar, doivent être tous pendus, comme on

en a deja executé quelques-uns....
I/

1 Călărași, soldatidi cavalleria moldava; più tardi s'impiegavano soltanto

al servizio di posta con Costantinopoli: «Cälärasf de Țarigrad».
IAS

* Pircälabt, capi delle cittadelle moldave. Anche’ | governatore di Hotin,

di cui si parla più in là, era un pircd/ad, Era in quel tempo Toader Calmäsul,
pacre di Ion Callimachi, principe di Moldavia nel seguito. V, i miei Docu-
mente Callimachi, vol. 1, pp. XXUI-IV.
3 Suceava. :
CU

+ Nell’ odierna Bucovina; Cimpulung,

 RY
CRONICA LUI CAROL AL XII-lea 119

RA
VII.

L IB
Pierre Lamar a...; Kamieniec, 10 giugno 1713.

Communica novelle mandate al General-Maggiore Barsche

dal principedi Moldavia, «par un Capitaine valaque de
bouche».

ITY
VIII.

Sconosciuto a «Monsicur d’Elorme, Conseiller des ambassades et

RS
resident de S. M. le Roy de Pologne... à Londres»; «de Varsovie
ce 19° juillet 1713»,

E
[Il Gran-Generale della Corona manda per le sue ultime
lettere] que de la part de la Porte on avoit fait entendre
NIV
au. prince: Wisnowieckj, au Smigelski et aux autres Polonois
qui sont avec eux, qu'ils se devoient en aller et quitter tout
à fait le pals ottoman, ov, s'ils y vouloient rester, qu'ils s'é-
loignassent des frontières de la Pologneet se’ retirassent.
LU

au-delà du Pruth, où l'on leurzassigaeroit des terres pour s'y

habituer en sujets de la Porte, et pour en payer le tribut! ...
RA

IX.

Relazione di un «Kundschaffter» di Moldavia; «Weissenburg»

NT

(Akkerman), 9 febbraio 1713.

. So seynd auch darauff in die gantze Moldau, und die

übrige [Schweden] auffzusuchen, Partheyen ausgelauffen, und,
CE

da eben einige vest an denen 7-bürg. Griintzen in dem

Orth Okna, wegen Beförderung schwed: Correspondeuzen
[cf. Hurmuzaki, vol. IX, parte I, anno 1712] gestanden, seynd
I/

auch diese nacher Jassy gebunden geführet worden. Der

Kiowskische Anhang würde aber noch übler, ja sogar völ-
AS

liz ausgezogener tractirt....

(Ms. 3629 dell’ Archivio di Dresda, f? 13.)
3%
UI

1 Ms, 3552 dell’ Archivio Reale di Dresda, f? 195, 193 Vo, 194, 194
V^, 195-5 Vo, 198, 213, 295-5 V^, 335. |
BC
 RY
120 ALEXANDRU AMIRA

RA
X

L IB
Estratto di lettera della Transylvania, delli 14 febru: 1713.

.... Come pure scrissero [i Turchi] all’ prencipe di Moldavia

di scacciar via tutt’ i Polachi o Cosachi dependenti del re

Y
di Svezia, che si trovavano nelli suoi Stati; il che segui con
tyrannia inaudita, spogliandogli, altri amazzando e mandando

SIT
i Svezzesi, che si trovavano collă, ligati a Bender....
(Ibid., f^ 32; altre notizie, nella lettera di Valacchia, 6 feb-
braio, ed in altra, del 18; f° 42.)

ER XI.
NIV
La conference des Envoés turc et tartare | Varsovia, 18 ottobre 1713].

Le Pelatin de Podolie. Nous sommes bien faché de ce que

LU

Mess. les Envoyez ont pris la peine de venir chez nous, les
armées ottomanes étant encore sur les frontieres pour for-
tifier Chocim, ce qui est contre le traité.
Le Mursa. On fortifie Chocim puisque le Hospodar de
RA

Vallaquie autrefois avoit fait le rebelle, et s'étoit joint aux

Moscovites.
On repond: La Porte pourroit bien chatier le Hospodar
NT

sans fortifier Chocim, car c'est contre le trait€, par lequel il

est garanti expressement qu'aucun Turc n'y doit pas de-
meurer et que la garnison n'y doit être composée que des
CE

Wallaques.
Les Envoyes. Ce ne sont pas nos affaires: il faut expos-
tuler pour cela avec la Porte.
I/

La Mursa prie le Castellan de Cracovie de luy donner un.

passeport pour un de ses gens, qu'il veut renvoyer au Han.
IAS

Le Castellan de Cracovie le luy accorde, luy disant: puis-

que vous depechez un expres au Han, ecrivez-luy et priez-.
le, de la part des Grands-Generaux et des Senateurs que vous
voyez présents, qu'il fasse retourner les armées assemblez
CU

sur les frontieres, sans attendre vôtre retour, puisque le

 RY
CRONICA LUI CAROL AL Xırlea 121

RA
chateau de Chocim pourra étre fortifié par le Hospodar
de
Vallaquie et celuy de Moldavie.

L IB
Les Envoyez. Le Han ne peut pas faire retourner les ar-
mées sans ordre de la Porte.
On les demande: Pourquoy n'a-t-on pas fortifié Chocim
autrefois, du tems de la guerre? :

ITY
Les Envoyez. On le fortifie à cette heure par la crainte
qu'on a d'une rebellion du Hospodar et pour qu'on l'empeche
de se joindre de nouveau aux Moscovites, mais, pour vous,

RS
vous n'aurez aucun dommage par là.
Le Castellan de Cracovie. Je ne puis pas croire que c'est à
cause des Moscovites que vous fortifiez Chocim, car ils sont E
bien loin delà, mais peut-etre que vous ne vous fiez pas à nous.
Les Envoyez. Nous n'avons point d'autre raison de fortifier
NIV
Chocim, que celle que j'ay deja dit. A cette heure, nous
vous prions de nous envoyer au plutot auprés du Roy, puis-
que nos armées ne remueront pas de Chocim avant que nous
LU

n'y soyons pas de retour!.

(lbid., f^ 155.)
RA

! Axintie racconta minutamente l'espulsione de Polacchi alleati di Carlo

XIE, Il Pascià di Bender aveva invitato 'l principe di Moldavia di condur lui
stesso le truppe a cui fù confidato questa missione, Maurocordato ne incaricò
NT

i doiert Antioh Jora, loan Balş, Gheorghe Păharnicul e Iamandi Jignicerul, che
ricevettero i capi dei SeimenY e Catane, nonché i Serbi della guardia ed i
Călăraşi. La nuova fü ben ricevuta dal paese: le campane delle chiese suo-
CE

narono, [ Polacchi si trovavano a Cimpulung, Bălţăteşti, Neamţ, Piatra: il

comando sopra loro l'aveva '| Strasznik Zacziwojski a Cernăuţi. Il Ilatman
stesso, Ioan Buhuș, fit mandato contra di loro, Un uffiziale svedese venne fino
a Botosanf per dimandar la razione di questa guerra che si faceva agli ade-
I/

renti del rc. Gli si communico l'ordine di partire, mà i Polacchi rifiutarono di

muoversi senza istruzioni di Bender, Mà i Moldavi assoldati tradirono, poi i Lip-
cani tatari ; i scarsi Polacchi furono facilmente scasciati. I cavallieri, «dragoni
AS

polachi in abito svedese», furono soli mandati a lassy: erano settanta, con
un seguito di 150 soldati di fanteria (v. Kogälniceanu, U, pp. 142-5). A
Prigorent, podere del cronista Neculce, i Svedesi si difesero sparando i fucili
UI

: (ibid., p. 343: cronaca del Neculce).

BC
 RY
122 ALEXANDRU AMIRA

RA
Rapporti olandesi sulle vicende di Carlo XI.

L IB
XII.

Lettera annessa a quella di Danzig,10 ottobre 1710, — Haersolte agli Stati.

Y
Relatie van den spion die den 5 September 1710 uyto

SIT
Bender is gekommen, ses dagen sigh aldaar. heeft opge-
houden.
[Trovò a Bender 40.000 uomini con sette Pascià, poi

ER
il numero è diminuito fino a 8.000, senza sapersi dov' è an-
dato il rimanente. Gli spai ed altre truppe partono nella
notte; «'t overschot van dit volk soude de winterquartieren
NIV
by Bender houden en haar befalinge uyt Moldavien heb-
ben». La guarniggione di Bender la compongono 7.000 gia-
nizzeri. Il Chano è andato in Crimea. Il Palatino di Chiev
non si trova nella città.
LU

Secondo una lettera del 29 agosto (senza luogo), al Castel-

lano di Cracovia, il Chano sarebbe partito al 12, avendo
ricevuto un' ordine del Sultano.]
RA

XIII.
NT

Danzig, 27 maggio 1711.

— Haersolte agli Stati.

.... Ik hebbe den brief gesien van den Keyserlichen Mi-

CE

nister, den 12° deser uyt Jawarow geschreven, meldende dat

den Czaar den 11° vastelyk geresolveert hadde met syne
armée in de Wallachye en Moldavien te marscheren, op de
zeekere persuasie, dat, sodraa syne armée aldaar sal staan,
I/

sigh de Hospodars voor hem sullen verklaren om van de

slavernye der Turcken bevryt te zyn, maar veels van de
IAS

Czaarsche Generals waren van een anden sentiment en oor--

deelden beeter te zyn sigh achter d'eene of andre riviere te
setten, als sigh so verr in een Landt te geeven, daar de
retraitte in cas van noot difficil konde vallen....
CU
 RY
CRONICA LUÍ CAROL AL Xil-lea 125

RA
XIV.

L IB
Lemberg, 12 agosto. — Haersolte agli Stati.

....Immiddels is de prins Kurackin in drie en twintig

dagen uyt den Hage over Breslau den 8° des avonts hier aan-
gekomen, en also ik geduirende syn verblyf alhier met hem

ITY
hebbe geconverscert, en, my ook de cere habbende gedaen
met my te ceten, is hy des maandags, den 10°, 's morgens,
van de resolutie, die hy genomen hadde S. Cz. Mt. tot So-

RS
rocka of Raskow te gaan vinden, verandert, cn heeft de post
genomen op Polonna en Volhynien, werwartz my seyde dat
S. Cz. Mt. sigh stont te beegeven, om aldaar syne vrouw
gemalinne te gaan vinden
E en velegt van daar sig naa Kiow
soude begeven, sonder dat ik van hem hebbe konnen ver-
NIV
neemen of hy door cen brief van't Hoff, of door imant
anders dese narigt van S. Cz. Mt. intentic hadde bekomen.
Hy is dien selven namiddagh om drie uiren vertrocken...
Naarik hebbe gistren avont laat door de derde handt
LU

van jemant des Czaars saaken hier doende vernomen, dat

de prins een vergeeflyke reyse soude doen, dewyl S. Cz.
Mt. scekerlyk in korte tyt tot Jaworow of Jaroslaw soude
RA

zyn, van welke laaste plaats ook met de brieven van gis-
tren naricht is gekomen dat alle de vaartuigen op de Weissel
wierden by den andren gebragt, en dat tot dienst van S. Mst.
NT

persoon vyf groote kaanen tot Jaroslaw, voors:* met man-

schap van de twee hondert Moscoviters, aldaar gearriveert,
beset bleven, konnende met die vaartuigen langs de riviere
CE

de Sau in de Weissel komen. [Sembra intenzionato di rifar

in Polonia il suo esercito indebolito per la mancanza delle
proviggioni e del foraggio.)
I/

XV.
AS

Varsovia, 5 agosto 1713. — Lo stesso agli stessi,

....As ik my over den inhout van dese brief nader by de

Cancelier sogt te informeren, so syde my dat van elders
UI

brieven waeren van inhout dat Stanislaus door den Han

BC

pă
 RY
124 ALEXANDRU AMIRA

RA
en syne adherenten aen de Turcken offereert een jaerlycks
tribut van driemael hondert duysent r:daelders, Camieniec

L IB
ende Ukraine, onder conditie dat Stanislaus op den pool-
schen throon door den Turck soude werden gebragt en by
provisie met een goede escorte tot Kotscin op de poolsche
grensen was gebragt, en nog van meerder Turcken gevolgt

Y
stoudt'te worden, apparentlyck om te sien ofsy van de wet-

SIT
tigen Coning niet deselve conditien, en vecligt nog meerder,
souden afpersen, om in deese oneenigheden haer profyt
soecken....

Dresda, 16 gennaio
ER
AVI.
1715. — Le stesso agli stessi.
NIV
.... Van de turcksche grensen wierdt geschreven dat alles
aldaer in rust was, dat men te Chocim aen te fortificatien
continueerde te wercken en datin Bender onder de Turcken
LU

een kranckhyt was ingeslopen, aen welcke weeckelycks hon-

dert en vyftig menschen stierven ....
RA
NT
CE
I/
IAS
CU
 RY
RA
L IB
ITY
E RS
NIV
III.
EXPEDIȚIILE ROMANESTI DIN 1003-4 SI 1672-8,
CU PRILEJUL DESCOPERIRII
LU

DE SCRISORI NOUĂ DIN MUSEUL ARDELEAN

DE LA CLUJ.
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y L IB
RA
RY
 RY
RA
L IB
ITY
Nu prevedeam, încheind intăiul capitol din această carte,

RS
că aşa de curind vor ieși la iveală alte acte romänesti din
același Museü Ardelean al Clujului, care ni mai păstrează
— acum
poate zic aceasta cu mai
E multă încredere — si alte
surprinderi tot aşa de plăcute.
NIV
‘Data aceasta, avem trei scrisori, al căror text, intoväräsit
de analisa cuvenită, urmează.
Am întrebuințat prilejul tipăririi lor pentru a povesti mai
amănunțit decit am făcut pănă acum aiurea expedițiile de
LU

după Matei Basarab si Vasile Lupu, în care Rominii luară

parte ca ajutitori ai stäpinilor lor păgini.
RA
NT
CE
I/
AS
UI
BC
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
Y L IB
RA
RY
 RY
RA
L IB
ITY
I.

Expeditiile din 1663-4 şi o scrisoare cu privire

RS
la cea d'intäiü.

Cea d’intäiü scrisoare e un rävas asternut din fuga condeiului

pe un petec de hirtie. Scrisoarea
E e deci märunticä si uritä.
NIV
Cinstità Crăiasă Tarai Ungurești. M[i]lostivul Dumnädzäü
să trimită Mării Tale multă pace si sănătate Mării Tale.
Alta, facem știre Mării Tale cá nc'i furat în iastá nopte
doisprădzece boi omeni den satele Mării Tale. Pohtim pre
LU

Mărie Ta sà dai Mărie Ta învățătură omenilor Mării Tale

cari-s mai mar[i] peste satele Mării Tale, să ne dè boi, să
nu rămăia carele aice,.cä Mărie Ta știi că merge Mărie Sa
RA

Domnu nostru în traba cinstitului Împărat, carele iaste s[tä]-

pin se ţărăi Mării Tale, iar, de nu vor întorce boi, noi vom
trimite de vor lua unde vor găsi, să nu rămăie carăle aicc;
să ștei Mărie Ta că aü gräit cu noi Särban birău cum noi
NT

nu vom avè nice o pagubă, iară în iastă nopte ne’ü furat

atäte boi; care lucru nic Mărie Sa Craiul încă nu-i va pläcè
acestu lucru. Alta, iar facem știre Mărie Tal[e] cá al mărsu
CE

un säman cu 7 cărăuș în orașul Mării Tal[c] se n'aü mai

venit. Pohtim pre Mărie Ta să înveţe Mărie Ta să trimită
omeni să cunoscă Mărie Sa Domnu nostru cum Mărie Sa
I/

Craiul iaste adevărat slugă cinstitului Înpărat se bun frate

Domnu nostru. Să fii Mărie Ta cu multă sănătate de.la
AS

Dumnädzäü adevărat. |
. | Mai mic priiatenul Mării Tale Husain Căpitanul de Siimenfi],
carele este mai mare pre tabără, pohtim pre Mărie Ta.
UI

74543. Vol. IX. I

BC
 RY
130 - | EXPEDIȚIA DIN 1663

RA
La cinstita Crăiasă Täräi Ungureasti, cu multu cinste să
s(á] dè la Mărie Sa.»
[Pecetea ruptä.|

L IB
Cel ce scrie se iscäleste «Husain Căpitanul de Siimeni».
El se afla intro «tabără», pe care o comandă. Această
tabără» mergea împreună cu Domnul, care se afla însă

Y
în mijlocul altei «tabere» mai mari, împotriva unor dușmani
ai Turcilor, în Ungaria. Oamenii dintr'un sat ardelean fura-

SIT
seră în timpul nopții nişte boi. Căpitanul îi cere înnapoi de la
«Crăiasa Tarai Unguresti» — nu a Ardealului —, care stătea
intrun oraș vecin, și i se aminteşte că soţul ei, Craiul, ciaste

ER
adevărat slugă cinstitului Împărat si bun frate Domnu nostru».
Aceste ştiri cuprinse in rävas ne pot ajuta să-l datäm, —
căci Husain, care nu știa că scrie pentru posteritate, a
NIV
lăsat la o parte această grijă.

Domni munteni aü venit.în Ardeal, în cursul secolului al

XVILlea— căci scrisul nu e nici mai not, nici mai vechii —,
LU

numai în următoarele împrejurări :

Radu Șerban a năvălit de două ori. Dar ca dușman, și în
numele Împăratului creştin. În Septembre 1613 veni în Ar-
RA

deal Radu Mihnea,ca unealtă a Turcilor, ce e dreptul, dar

iarăși ca duşman al celui ce stäpinia atunci tara, Gavril Ba-
thory. Ca Domn, Matei Basarab n'a călcat nici-odatà în
pămintul románesc de peste munţi. În 1658 e expediţia lui
NT

Mihnea-cel-Räü, care vine însă pentru ca să ajute scoaterea

din stäpinire a lui Räköczy al II-lea, si înlocuirea lui cu
CE

Barcsai ; deci iarăși e o năvălire dusmanä. Apoi bietul Barcsai

nu s'a numit nici-odată Craii unguresc!,
După toate acestea, în 1663 şi 1664 Grigore Ghica, Domn
muntean, trece hotarul munţilor pentru ca să ajute la răz-
I/

boiul Turcilor cu Imperiali. Atunci avea puterea in Ar-

deal Mihai Apaffy, care e intitulat Craiü de Domnil si boierii
IAS

nostri. Pe acest timp era si o «Crätasä>, și Doamna lui Ghica,

1 Cf, Socotelile Brasouulut (extras din Analele Academier Komine, XXI)
la acești anf.
CU
 RY
SCRISORI NOUĂ DIN CLUJ 131

RA
Maria, care intoväräsia pe soțul ei in 1663, viind măcar
pänä in tabära de la Zärnesti, scrie din acest loc, la 17 Iulie,
acestei Crăiese!. Principesa ardeleană venise la Braşov cu

L IB
soțul ei în Novembre al anului 16622,
Cronica săsească, din care luăm această știre, cuprinde,
la data de 16 Iulie 1663, o alta, cu care putem pune în
legătură scrisoarea Căpitanului de Seimeni. Trecind spre

ITY
Zărnești, carele lui Grigore-Vodä aii fost prădate: «Carele
de povară ce se aflaii în coadă aü fost atacate de hoți în
pădure, și de la unele din ele s'aü luat şi boii si provisiile»3.

RS
Apaffy însuși era în lagărul de la Orăştie, de unde plecă,
dar fără Domnii noștri, cari-i luaseră înnainte, la 24 Sep-
tembre 4. În lipsa lui, grija cirmuirii fusese lăsată Crăiesei,E
care stătea poate în cetatea Făgărașului.
Se pare chiar că avem răspunsul la plingerca pentru
NIV
furtul boilor. Anume Socotelile Cohalmului, localitate care
stătea în drumul lui Ghica, pomenesc «boii ce s'aii trimes
de Scaunul nostru Domnului muntean»,
LU

Asupra acestor lupte dintre Imperiali si Turci, în care se

amestecarä si Domnii nostri, e bine să se dea aici unele ştiri
complementare, cuprinse în documente apusene, pănă acum
RA

nepublicate: | |
După 15 Decembre, data acreditării sale, Leopold-Wilhelm
conte de Königsegg, Trimes austriac, aratä Electorului de Ba-
NT

varia ceurmirí rele pot icsi pentru toată lumea răsăriteană din
luarea, în toamna trecută, a cetăţii Oradea-Mare de către
Turci, cari răpuseseră de curînd pe Rikdczy al II-lea:
CE

«Und der Türckh durch solche, wanihme sein Vorhaben

nit unverlangt underbrochen, und dern Possess also paci-
fice gestattet werden solte, die seines Orths lengst gewünschte
I/

| Torök- Magyarkori Allam- O£mánytár, IV, pp. 100-1,

2 Chronik v. Daniel Nekesch-Schuller, in Quellen zur Geschichte der Stud!
AS

Drassö, Braşov, 1903,.p. 274.

3 /bid., p. 278.
* Ibid., pp. 278-9. Cf. si Studir si docs, IV, pp. ccexim si 250-1. Cf. si
Lipèdatu, in Conv. literare pe anul 1901.
UI

5 Studir si doc., IV, p. 250, nota I.

BC
 RY
132 . EXPEDIȚIA DIN 1663

RA
Gelegenheit numehr an der Handt haben wurde, nicht allein
ieztermeltes Fürstenthumb Sibenbiirgen, sondern auch die
daran stossende: ansehentliche Länder, die Wallachey und

L IB
Moltaw (welche biss hero iederzeit dahin getrachtet wie sic
sich des schwähren türckischen Jochs entledigen und in
vorigen freyen Standt sezen köndten), vollendts gar under
seinen Dominat zu bringen und dieselbe dergestalt zu fassen

Y
und zu spörren, das ihnen ‚kein Hoffnung sich der schwären

SIT
Dienstbarkeit zu befreyen ubrig bleiben, ihme dem Erb-

feindt aber unverwöhret sein wurde, seinem Belieben nach,

gegen Ober-Ungarn, Pohln, folgendts in Nieder-Ungarn und
Schlesien,

ER
Ihrer Kayl. May. übrige Erbländer, Mähren und
einzubrechen, von danen sich weiter in die viscera Imperij
Romani, wie vorzeiten von den Hünnen und andern barba-
rischen Völckern, eben auss diesen Landen geschehen, zu
NIV
ergiessen, sondern auch aus denen curopeischen Provinzen
allein, wan man den calculum von dem Schwarzen Mör oder
Ponto Euxino an, zwischen dem Dohnawstromb und Car-
LU

patischen Gebürg biss zu dem eusseristen Ober-Ungarischen

Gränizen, mit Einrechnung dieser mächtiger und grosser
Landtschafften der Moltaw, Wallachey und Siebenbürgen
Kräfften überkommen wurde, das er auch
RA

zichen will, solche

seiner asiatischen Macht (zu deren Herausbringung seine
Vorfahren in der Zeit grosse Mühe, Uncosten und die
beste Sommerszeit anwenden müssen) weiter nit bedärften,
NT

sondern auss diesen europeischen Provinzien bastant genueg

sein wirdt, nit nur die Kayl. Erblandt und die Cron Pohlen,
sondern auch das Römische Reich und einen ieden benach- '
CE

barten Fürsten durch vnderschiedliche wohl verschene exer-

citus immerfort zu infestiren, und mit unausgesezter Con-
finuirung des Kriegs, so lang und dergestalt abzuwarten,
I/

bis er einen nach dem andern volgents gar debellirt, und

endlich seiner tyranischen Beherschung underwürffig ge-
IAS

macht haben.»

! München, Staatsarchiv, K. bl. 60/7, f^ 4 V9. Altă copie, f? 10-10 Vo;

alta, St-1 VO si 105-5 VO, 115-5 V9,
CU
 RY
SCRISORI NOUĂ DIN CLUJ 133

RA
© Într'un raport din Cleve («signatum Cleve, den 1j. Febru-
arii 1661») se spune că alt Trimes imperial, Claudiu, conte
de Collalto, a cerut ajutor Electorului de Brandenburg, ard:

L IB
tind, între altele: «weilen der Turck, alss ein Erbfeind der
algemeinen Christenheit, sich unlengst der Vestung Varadin
bemiichtiget, damit Siebenbiirgen, Moldau und Wallachey
abgeschnitten»!, - |

ITY
‚La 13 şi 25 Februar, Gottlieb, conte de Windischgrätz,
arată aceleași lucruri (in numele Împăratului) ducilor de

RS
Braunschweig si Lüneburg, si ci răspund astfel, la 5 Mart
următor :
«Wann dessen [des Türken] E Vorhaben, nicht unverlangt
underbrochen werden solte, nicht nur Siebenburgen, dit
Wallachey und Moldaw, sondern auch die Kayserl. Erb-
NIV
länder undt folgentliche dass Heil. Reich, nebest andern
benachbarten Königreichen, die grosseste Gefahr darob zu
befirchten hetten»?. i |
LU

"La 8 April acum, Maximilian-Heinrich, electorul de Co-

onia, arată celui de Bavaria cá:
«Es scheinet zwarn, dass Ire Kayl'. Maytt. die Gefahr
RA

nun erst zu apprchendiren anfangen, indeme der Türck nit

allein die Asiatische Völcker an sich gezogen, sondern auch
die Tartaren, Wallachen und Moldawer aufgebotten und
NT

damit würcklich in Anzug begriffen sein solle»?.

Sentimentul general in Statele impärätesti era pentru un

a Ardealului, si astfel Împăratul se ho;
CE

räzboiü de mintuire
tări în sfirsit să ajute pe Kemény, urmașul politicei celor
doi Rákóczy, care se luptă, pe viaţă si pe moarte, cu Turcii.
Montecuculi căpătă comanda unui corp de observaţie: el
I/

sili pe Turci să se retragă de la Hust. Unit cu Kemény, el

la Satumare. Iaräsi Turcii se retrag, pănă la
innainteazä
AS

1 Jbid., K. schw. 43/19.

2 jbid., K. bl. 60/7, f? 125.
UI

3 /bid,, K. schw. 43/20.

BC
 RY
134 EXPEDITIA DIN 1663

RA
Mures-Vasarheiü. Dar nici Imperiali? nu se putură tinea lîngă
Cluj, tara fiind contra lor, căci Turcii o amenintaserä cu
cele mai grozave pedepse!.

L IB
În Ianuar următor (1662), Apaffy invingea si ucidea pe Ke-
mény lingă Mediaş. Toate silintile ministrului imperial, Portia,
de a înnoi pacea cu Turcii rämineaü zădarnice. Imperialii

Y
păstrează totuși Clujul. |

SIT
În 1663 Vizirul însuşi veni ia Buda, bătu pe Imperiali și,
asediind Neuhäusel la 14 August, îl lua la 24 Septembre,
prin predare?.
O scrisoare din Viena (23 Iunie),
13, arată că Vizirul e la Belgrad,
ieniceri, pe lingă cari vor
ER
mai veni
după stiri sigure de la
cu 10.000 de spahii și
50.000 și se vor uni cu
NIV
ei oamenii lui Ali-Pașa din Ungaria şi Turci de la graniţă.
Deci «saranno oltre 100m, non compu[ta]ti li Vallachi, Mol-
davi e Tartari». Cea d’intäiü veste a prädäciunilor moldo-
LU

tatare, prematură însă, venise,

Tocmai această socoteală o face și Königsegg într'o scri-
soare din 25 Julie către Electorul de Bavariat. Mersul cor-
pului de oaste romănesc l-am zugrăvit în Studi? şi doc., IV,
RA

și în Despre Cantacuzini, p. uxxm si urm. La 3 Novembre

totul se mintuise, si din Viena se scria că nu mai e nici-o
frică, de oare ce Vizirul a dat drumul auxiliarilor*. De Cri-
NT

ciun Domnii noștri fură acasă.

În cartea lui Girolamo Brusoni («Le campagne dell’ Un-

CE

gheria degl’ anni 1663 e 1664, raccolte e descritte da...;

in Venetia, MDCLXV»), după ce se socot Moldovenii și Mun-

Y Astfel, raportul olandes din Constantinopol, 16 Mart 1661, după ce

I/

arată că Turcit ait iernat în Ardeal, adauge: «cuius incolis non ita pridem
hinc fuit denunciatum omnes sine discrimine sexus et aetatis esse extirpandos
IAS

Si denuo se moverent»,
* Zinkeisen, Geschichte des osmanischen Reiches, IV, p. 900 şi urm.
* München, //of- und Staatsbibliothek, ms. 192, f? 148.
4 /bid., Staatsarchiv, K. bl. 60/7, f9 45.
5 Ms, citat din Bibl. din München, í9 198.
CU
 RY
SCRISORI NOUĂ DIN CLUJ 135

RA
tenii, la un loc, ca formind o oaste de 12.000 de oameni,
se expune astfel partea romănească din acest räzboiü.

L IB
După trecerea Dunării se fac trei corpuri: cel d'intäiü e
format din «Tatari si Moldoveni», care «prese attraverso
delle montagne, sotto la guida altresi di alcuni traditori,
la strada della Moravia», făcînd prădăciuni si ucideri stras-

ITY
nice, care,. fără îndoială, trebuie să se atribuie mai ales
Tatarilor. |

Íntr'o « Tuerkisch-hung.-mold.-wall. Chronica» din acest timp,

RS
se dă amănunțit călătoria militară a Rominilor astfel (p. 678):
«Unter solchem Verlauff machten sich die bissher in Si-
benbuergen gestandene
E
Tartarn, Moldauer und Wallachen
allgemach weiter herauff, und sonderlich giengen dess tarta-
NIV
rischen Chams Sohn und der Waywod auss der Wallachey
mit den ihrigen, unter 163 Standarten, voran, unnd kamen, den
2. 12 dieses [August], bey Debrezen zu liegen; deren Marsch
6 Stunden aneinander wachrte. Den folgenden Tages, nahmen
LU

sie ihren Weg gegen Zolnock zu. Der Moldauische Wey-

woda gieng mit in 5.000 Mann starck ihnen nach, unnd
lag den 6. 16. dieses zu Nacht eine kleine Meile von Zeck-
RA

heyd, von dannen er seinen Weg gleichfalls nach Debrezen

zurichtete. Er hatte bey sich 600 mit langen Rochren, die
Ucbrigen fuehrten theils Saebel ohne Pfeile, theils Pfeile ohne
NT

Saebel. Dicjenige, so sie geschen, koenten nicht genugsam be-

schreiben, was fuer schlechte und abgemattete Pferde sie
hactten, und waeren auch sie selbst mit schlechtem Gewehr
CE

verschen... : .
Den 3. 13. [Augusti] langten dic beyde, als der junge
Tartar-Cham und der Woywod auss der Wallachey, zwo
Meilen von Clausenburg an, und marschirten den folgenden
I/

Morgen früh gemeldte Vestung vorbey ; die. Breite ihres

Marsches war 200 Schritt, und ritten alle dick aneinander.
AS

Das Laeger aber, nachdem man es recognoscirt hatte, er-

streckte sich auff anderhalb Meil Wegs. Erstgedachter Fuerst
:auss der Wallachey redte selbst, auff 2 Stunden lang, mit
UI

dem Herren Graffen Barzza, als Commendanten in der Vestung:

BC
 RY
136 EXPEDIȚIA. DIN 1663.

RA
was aber ihr Gespraech gewesen, ward in geheim gehalten.
So viel dess Fuersten Cantzler und Secretarius erzehlte, solten

L IB
der Tartarn bey 12.000 seyn, aber der halbe Theil nicht
Pfeile, viel keine Saebel, noch einiges. Gewehr haben, doch
waere keiner unter ihnen, der nicht auffs Wenigste 5 Pferde
mit ‘sich fuchrte. Der. Wallachen Anzahl koente man eigentlich

Y
nicht wissen. Vier Tage hernach kam auch der Waeywod

SIT
auss der Moldau mit deu Seinigen daher, und gieng den
Andern nach. Sonst konte man zu dieser Zeit an hiesigem
Orte ums Gelt alles gar woll und um einen billichen Preiss
haben, und galt das Feldmass Wein 6 Kreutzer.

den
In solchem ihrem Zuge giengen sie immerfort biss sie,
16. 26. dieses, im Laeger ER vor Neuhaeusel ankamen, da
sie daherumb erschroecklich tyrannisirten, alles lebendiges
NIV
menschlichen Geschlechtes, ausser den jungen Weibs-Bildern,
biss in 24 Jahr ihres Alters, welche sie behielten, niedersae.
beln, und alle Flecken und Doerffer biss an die Berg-Staette
LU

einaescherten ; welches Unglueck auch die Vorstaette bey

dem Frevstacttlein mit betraff !.»

Astfel incit mersul acestei campanii se poate reconstitui

RA

foarte bine: :
“La 2 Iulie (nu 20), Grigore Ghica pleacă din capitala sa *.
NT

1 Cf, lista armatet turcest¥ de 'nnaintea NeuhiuseluluY (p. 693):

«Der l'uerst auss der Wallachey, mit 6.000, Der Fucrst auss der Moldau.
mit 4.000.»
^
Si apoi, p. 695:
CE

«Die Moldauer und Wallachen seyn eben auch schlechte Leut, wie die Tar-
tarn, und etlicher Massen beschossen, doch auch zimlich schlecht, Sonsten, als sie
ankommen, haben sie ihre Fahnen, darinnen das Crucifix war, zu den l'uessen
dess Gross-Veziers geneigt, und mit Gut und Blut, ihm zu dienen, zugesagt.
I/

Unter der Moldauern, wie nicht weniger auch unter den Wallachen, seyn
tausend zu Fuss, mit langen Roehren wol bewehrt...
IAS

Mittlerweilen haten die zu Zathmar um diese Zeit etliche Tage nacheinander

staets Laermen, sintemahlen die Wallachen, Moldauer und theils Tartarn mit
der vornehmsten Beut und vielen gefangenen Christen bey Debrezen vorbey
und nach Hauss gicngen, jedoch aber machten diese in Siebenbuergen nicht
die wenigste Ungelegenhei, sondern zeheten alle fuer ihr eigenes Geld» (p. 703).
CU

* Cronica "ferit, p. 360.

 RY
SCRISORI NOUĂ DIN CLUJ 137

RA
El trece prin pasul Buzăului, dupä cronica lui Samuil
Grondski. . . SO

L IB
La 16, e lîngă Brasov. La 17, la Zirnesti.La 20 a ajuns
la Făgăraș, la 22-4, trecerea Oltului la Porumbac. Dabija,
‘cu Moldovenii, vine prin Preasmär, unde sosise trecînd pasurile
din Secuime ale Carpaţilor: la 21 Dabija e și el în preajma

ITY
Braşovului. Abia la 24 Iulie plecare din Orăștie!. Calea e
pe lingă Cluj, pe unde Grigore-Vodá trece la 4 August st.
n.°. La 2/12 August, Domnul muntean e la Debrețin. Gri-

RS
gore-Vodă merge înnainte spre Solnoc, la 3/13. Dabija ur-
mează : e în ziua de 6/16 la Podul-Secuiului, lingă Debreţin:,
În cale, ai nostri pradă pănă la Satu-Mare. La 28, et sînt în
tabără la Neuhäusel (Ujvár).
E
NIV
Oastea romäneascä, alcătuită din teraní, si nu din falnici
soldati cu plată, e judecată foarte răii. Moldovenii, se spune,
ati suliti, săbii, săgeți si călăresc pe cal foarte proști *, Muntenii
eraü împărțiți în 33 de cete, fiecare trebuind să cuprindă 100
LU

de oameni, aveai stegulete roşii si albe la sulițe și purta,

cei mal multi din ei, opinci; în urma acestora veniaü o mie
de pușcași călări si altă mie pe jos; comandanții eraii boieri,
RA

şi ostașii mergeaii la luptă în sunetul tobelor. Domnul era

încunjurat de Sfatul sáü, în număr de cincisprezece oameni;
cite 200 de oșteni mergeaü înnainte si in urma lui, «Turci
NT

saü creştini amestecați» : aceștia crai Scimenif. Tabulhanaua,

musica turcească, îi cînta în marșuri. Moldovenii vor fi avut
cam aceiaşi înfăţişare: de-asupra unora și a celorlalți flutu-
CE

rau prapure, întocmai ca acelea din biserici, cu Sf. Gheorghe,

Maica Domnului si Buna Vestire *.
“Din tabără Muntenii sint trimesi, cu cumnatul Vizirului,
Ribleli-Pasa de Damasc, la riul Waag, afluent al Dunării, im-
I/

potriva Imperialilor. Îndată sosi vestea că aceștia aü fost

AS

Studit şi doc. IV, p. 250 n. 15; maf sus, p. 131.

~

Acte si fragmente, I, pp. 265-6.

V. şi Aete sr fragm., 1, p. 266, ro 2.
UI

* Ibid.
Acte si fragmente, I, p. 252 si urm.
BC
 RY
138 - EXPEDIȚIA DIN 1664

RA
bătuţi, prinzindu-se Montecuculi si Palatinul Ungariei şi că
însuși Împăratul vrea să fugă din Capitala sa. De fapt, fu-

L IB
seseră räspinsi numai dincolo de Waag o mie de dragoni
croati. Ostile creștine se retrăseseră spre Pressburg; Ribleli
rămase la asediul cetăţii Freistädtl, iar Rominif și Tatarit
prădară pănă la Brünn, în Moravia. Apoi cu toţii se întorc

Y
la Neuhiiusel. În acest timp Moldovenii păziră lagărul Ta-

SIT
tarilor. Apoi cu toţii fac treabă de salahori.
Pentru asediu, Ghica-Vodă, cu cei 6.000 ai săi, e pus de
spre Komorn, iar Dabija de spre Neutra. Cetatea Neuhäusel
fu luată — cum s'a mai spus — în ziua de 24 Septembre.
La 6 Decembre
aflau la Cohalm,
niaü — după Cronica
st.
în Ardeal!. ER
n. Domnii,
De
în calea
Sf.
terii — in resedintile
de
Nicolae,
lor.
întoarcere,
ei se
se
odih-
NIV
În 1664, iarăşi Domnii noştri merseră în Ungaria, dar, pe
cînd Montecuculi tinea în loc pe Vizir, Grigore Ghica, îm-
preună cu Paşa de la Buda și cel noii din Neuhäusel, cercä
LU

să ica cetatea Lewenz (Leva). Urmarea fu strașnica infringere

de la Sf. Benedict, în ziua de r9 Iulie st. n., din partea ge-
neralului imperial de Souches.
RA

La 30 Mart, un raport citat de Brusoni socoate oastea

turccascä din Adrianopol la 94.000, apoi 60.000 la Belgrad
si la hotare; cu Tatarii şi Rominii, «destinati a militare nell’
NT

Ungheria Superiore», vor fi 150.000 (pp. 76-7).

La 2 April se întărește ştirea «cä un grosso di Vallachi,
Moldavi e Tartari» va operă între Pressburg si Viena; pentru
CE

care lucru guvernatorul din Pressburg a pus să se taie co-

pacii şi via din jurul orașului (p. 77).
Din Graz se anunţă, la 24 Iunie, că, Imperialii luînd Le-
wenz, Vizirul trimete pentru a relua cetatea pe Tatari si Ro-,
I/

mini (p. 102). Încă de la 14 Iunie se știa la Linz că s'a luat

IAS

Lewenz cu lovituri de bombe şi cá vin ai nostri prin Ardeal*.

Ei veniră din Neuhäusel, după Brusoni (p. 106). Toată

| Studii si doc, IV, p. 250.

* Ms. 192, f? 270.
CU
 RY
SCRISORI NOUĂ DIN CLUJ 139

RA
oastea avea 25.000 de oameni. Souches si Heisler atacă dupä
amiazi. Räspinsi de două ori, ei rup aripa stingä a dusma-
nilor, cari pierd de toți 6.000

L IB
de oameni. Vestea de bucurie
ce sosi intäiü la Constantinopol, se prefăcu räpede într'una
de durere !, |
Se ştie că una din urmări fu pierderea tronului muntean
de către Ghica.

ITY
Campania din 1664 are deci următorul mers:
n primăvară. Domnii noștri primesc ordinul de a merge
în Ungaria. Ei pleacă în Maiü încă. Ghica iea calea pe la

RS
Orșova, fiindcă socotelile braşovene nu-i pomenesc drumul.
La 20 ale lunii, el se afla în conacul de la «Cusmir» 2.
Cetățile ocupate pănă acum în Ardeal de Imperiali, Clujul
E
şi Podul-Secuiului, fusese predate, în iarnă, de garnisonele
NIV
lor neplätite 5. În Maiü, Souches iea insi Neutra. Silintile os-
tasilor creștini nu izbutesc aiurea.
Nu se poate sti data cînd Romînif ajunseră la Buda. De
aici li se porunci a merge, cu Pașa de acolo, cu acel de Erlau si
LU

de Neuhäusel, asupra cetății Lewenz. Souches vine din Frey-

städtl şi-i bate, cum am zis, la 9/19 Iulie. Si data aceasta, Rominii
trädaserä. Dar lupta lor n'a fost rea. Constantin Căpitanul,
RA

cronicar muntean, spune că Domnul säü «pe o roată de

Nemţi o aii stricat de tot..., si boiari multi aü perit, şi slu-
jitori de ceïlanti», prinși cu toţii in tina cea mare a cimpu-
NT

lui de luptă. Cronica moldovenească a lui Nicolae Costin

numără printre morti pe Comisul Constantin Vărzarul, Ser.
darul Ivasco și Comisul Pavel Bucium.
CE

Vizirul însuşi fu învins la S.-Gotthard, în ziua de 1' August

st. n. El se retrase pănă la Alba-Regalä, si peste citeva siptamini
se afla retificarea păcii de la Vasvăr, încheiată zece zile după
biruintä. Fără a trece pe la Vizir, cei doi Domni porniaü
I/

cătră casă, urmînd calea pe care veniseră. Totuşi, mai bine

sfătuit, Dabija se întoarse înnapoi pentru a se înfățișa, la
AS

! Rapoartele italiene din acelaşi ms. si din Brusoni, si cele olandese.

3 Constantin Căpitanul, ed. Iorga, p. 154, nota 1.
UI

? Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches, IV, p, 924.

BC
 R
RA
4110 | EXPEDITIA DIN 1664

bre, el se afla aici ”:

Belgrad, comandantului suprem. În Decem
ţara sa. La 24

LIB
spre
Din potrivă, Ghica merse tot înnainte
i, întorș din räzboiü, îi
i
Octombre el se afla în Scaun: Tatari
Doamna: Maria trece
pradă fara?. La 2 Novembre st. n.,
Moldova în Im-
. muntil în Ardeal 5. Ghica însuşi fugi prin

ITY
Aga de
periu. Încă la 13/23 Novembre venise la București
u U
Scaun cu vestea că este un Domn noii.

RS
IVE
L UN
RA
NT
CE
I/
IAS

1 Studit si doc. IV, pp. 258-9.

Nekesch-Schuller,în Quellen, IV, p. 289.
(5

3 /bid., p. 200.
p. 105. Cf. şi Neculce, pp. 19574 i Analele luf Ioan
4 Socotelile Braşovului,
rerum transylvanicarum ab a. MDCENT ad a. MDCLXX/h
CU

Bethlen, //istoria
auctore I, Bethlenio, ed, Horányi, Viena, 1782-35 1. *
 AR
IBR
YL
SIT
II.

Campaniile impotriva Polonilor.

În curînd Chiupruliii,
A. Cea din

conducătorii
ER
1672.

Împărăției turceşti pe
NIV
începură războiulcu Polonii, care trebuia să
această vreme,
ajute si el la dezmortirea Statului Sultanilor.
să
‘ Încă din Septembre 1671, se ceruse Domnilor noștri
pe
LU

stăpin
ajute pe Cazacul Doroşenco 1, Acesta se făcuse:
ui sai, dar avea să se teamă de Po-
toate semintiile neamul
ai Cazaci lor : deci el se supuse
loni, suzeranii de odinioară
cu tuiü şi steag în-
Turcilor, cerind de la dingif o numire
RA

noştri *. Pe cînd se zvonia că dus-

tocmai ca a Domnilor
(Sierko).
manii lui Doroşenco, Hanenco şi fostul Hatman Sircu
că de lingă
unindu-se, ai năvălit, prädind, in raiaua turceas
NT

M, p. 144: scrisoare din Camenița, If

: 1 Grabowski, Ofezyste wspominki,
.
Septembre 1671.
CE

Engel, Gesch. der Kosaken. .

des osm. Reiches, VI, p. 655;
.*? Hammer, Gesch.
venise la Poartă solf cazaci (cRu-
nex din Decembre 1668, de alminterea,
şi Grigore «Bilogruda», ce-
thenorum "Cosaacorumque»), Luca £Busquewitus»
bellica»), puind si şeYsprezece condiţii,
. rind aceste semne de înfeodare («signa
Rominif să nu se amestece în afacerile re-
I/

între care a sesea cuprinde ca nici um ac Tar-

ligioase ale Valachorum Moldavensium, Turcar
Ciizácimif: «in Gto.
e, prae
ibus, ecclesias ct monasteria expilar
tarorum auxiliarii in ipsorum region
IAS

non audean t» (anexă la raportul, din

inferre
latis et monachis damna vel vim
dorulut olande s Colyer, 30 Decembre 1665). — Un
Constantinopol, al ambasa
vorbeşte despre atacarea Tinuturilor tă-
alt raport olandes, din 1!4 Iulie 1669,
un al treilea, din 25 Iulie 1671, vesteste
tăreştă.de către Cazaci. — În sfirsit, i.
a seluluf polon: Casimir Wisock
CU

sosirea in acest oras, la 5 Iunie,

. 4
. .
 R
142 CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1672

RA
Cetatea-Albă, Grigore, fratele lui Doroşenco, mergea să ceară
ajutor de la Pașa din Silistra. Acesta dädu, în Septembre,

LIB
asigurarea că Domnii romini vor alerga în ajutorul lui, si
anume că, «zilele acestea» chiar, Ghica se va duce la Rașcov,
iar Duca la Mohiläü, păzind astfel din două puncte cursul
Nistrului 1. Încercarea acestui din urmă de a scăpa de o astfel

ITY
de povară nu izbuti: la 15 Septembre se aştepta sosirea
Muntenilor 2. Dar toate zvonurile rámaserá zädarnice.
În 1672 se începu astfel, rege fiind peste Nistru Mihail
Wisznowiecki, după mamă coboritor al Movilestilor, cx-.

RS
peditia care trebuia să deie Turcilor Camenița. Domnii
noștri fură chemaţi si ei in ajutorul stäpinilor. In luptele ce
hotar, se väd räzboindu-se si Rominii:
se dädurä la apa de
IVE
Ei eraü «8.000 sai aproape», fincaü dealurile ca sträji, în
două cete călări, Moldovenii îmbrăcaţi în postav roşu, iar
Muntenii în taftä brasoveneascä galbenă 3. Podul de la Isaccea,
UN

pe care trecu Sultanul, era făcut de dinsiï. La 10 Iulie toată

tabăra, și Împăratul si Ienicer-Aga, care venise deosebit, se
aflaü la Tutora.
Astfel un vint războinic bătea iarăşi asupra terilor noastre,
L

si unii din boierii lor se bucuraü de dinsul. Cronica lui Cons-

RA

tantin Căpitanul nu uită să zugrăvească oastea lui Ghica,

acum iarăși Domn la Munteni: «At poruncit lui Gligorie-
Vodă de aü mers si el cu ostile lui, care strängändu-si den
NT

toate breslile: călărași, dorobanţi, rosäï, visternicei, spătărei,

postelnicei, stolnicei, vornicei, păhărnicei, le-aü făcut steaguri
si li-aü dat tuturor sulițe väruite si cu prapore fcaliuri-fea-
CE

liuri, fieştecare după breasla lor, şi aü fäcut oaste frumoasă,,

atăte căt, mergănd și făcănd halai înnaintia Împăratului, s’aü
mirat si Împăratulși toţi Turcii de osti ce avea Grigore-Vodä
frumoase»!
I/

Această campanie din 1672 se înfăţişează astfel după foarte

IAS

bunele rapoarte, inedite, ale ambasadorului olandes.

1 Colecţia Bartoszewicz, LH], pp. 299, 331.
2 Grabowski, Ojczwste uspominki, I (1854), p. 144.
3 Actesi fragmente,I, pp. $2-3: memoriile secretarulut frances La Croix.
CU

4 Cronica luf Constantin Căpitanul,

 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR! 1672 ; 143

La 8 Mart, din ordinul Sultanului, Trimesul polon e dus

IBR
la Adrianopol, cu sese ceausi și zece ieniceri, împreună cu
toată suita sa, costul călătoriei plátindu-se de Curte. Cînd primul-
dragoman olandes merge la Marele-Vizir, acesta-i spune că
stimează numai pe Englesi si Olandesi si că a dat solului

YL
polon un buzdugan ! ca să-l predea regelui, cu adaus că
Vizirul va veni să i-l iea din mîni2, ceia ce însemna că Sul.
tanul însuși va conduce expediția ?. |

SIT
Îndată se fac gătirile de räzboiü pentru ieşirea Sultanului
la Adrianopol în corturi, «care trebuie să fie foarte multe».
Capudanul va fi «locotenent-general al lagărului *».

ER
Ieșirea împărătească se făcu la 30 April. Plecarea însă
zăbovi pănă la 5 Iunie ®.
n acest timp, Moldovenii, cari tincaü cu creștinătatea, nu
NIV
uitară să trimeată nişte delegaţi la dieta din Varșovia, în
înțelegere cu Hanenco, pentru a-și arăta dorința de a fi
scäpati din ghiarele Turcilor. Lucrul se făcu însă firește fără
știrea luf Duca *. Trimeşii eraü de sigur dintre pribegi, si căpe-
LU

teniile acestora, Durac si Hincul, cari urziseră in 1671 0 răs-

coală impotriva Domnului 3, pătrund în ţară, în părțile Cer-
näutilor şi Hotinului, mai ales pentru a culege ştiri, pe cînd
o ceată de Poloni, care n'avu noroc, trecu Nistrul, prinzind
RA

vite pentru tabără în Iunie 9. Moldovenii lui Duca räspun-

seră prädind si ei orașul Pampol, peste Nistrul. |
NT

La Constantinopol, pănă in Iulie încă, erai ambasadori

! «Een tappoes, dat is cen wapencnodts.»

«Dat den Grooten-Vezier hem dieselffs soude comen uyt de handen rucken,»
CE

3 «Wacruyt ınen vest besluyt dat den oorloch van hier tegens Polen acn-
cesien is; also het cen gebruyck is van de turcks Kaisers, dat, als wanncer
sy ymant den oorloch willen aendoen, aen deselve cerst cen tappoes offte
wapencnods tce'senden.»
I/

* Jurnal olandes din 10 April.

5 Hammer, HI, p. 659. |
IAS

© Zid, | .
7 Hurmuzaki, IX!, p. 265; April.
8 Iorga, Doc. romdnesti din Arch. Distrifef, VI, p. xxv.
? /bid,, Supl, 1’, pp. 257-8.
19 Jbid., pp. 259-60.
CU

. . ,
* .
 R
CAMPANIILZ ÎMP OTRIVA POLONILOR: 1672
144:

RA
i,
străini carl nu ştiaii bine dacă «planul e împotriva Ungarie
lumea
Ardealului sai Polonie», şi nu credeai pe deplin cînd
ța.
turcească declara că tinta uriașei expediţii e Cameni

LIB
oficială
Totuşi bănuielile se prefăcură în siguranță cînd Sultanul trecu
în ziua de 6 Iulie st. n.!. Drumul, foarte bine în-
Dunărea
ut rä-
grijit cu zaherea, dar pustiü de locuitori, fu străbăt
ale
pede. Ienicerif eraü la Tufora, din jos de Iași, la 9/19

ITY
si a patra zi Iegenii se invredniciaü să vadă si pe «Im:
lunii,
sosit încă de la 10/20 2, El călca pe «bucáfi de
piratul»,
şi de tăfți» ; Domnul, care-l închinâ scumpe daruri,
atlazuri

RS
noua ctitorie: Cetăţuia. În aşi, chiar, ne-
îl rugă să-i vadă
Sf. Ni-
fiind moscheie, hogea strigä la rugăciune din turnul
așezară
colae cel Domnesc, biserica Curţii. Dar Turcit nu se
IVE
e în tabăra lor de la Tufora ?,
in oras, ci stătură si. mai depart
După o odihnă de opt zile, Turcim ea plecă la 18g spre
Hotini. La 5, întăia ceată trecea Nistrul pe podul ce nu fusese
NF

făcut destul de bine de acest Duca — pentru aceasta el fu

UN

mazilit — si se lua cetätuia Zwaniec?. Lucrul podului urmă,

şi Sultanul trecu şi el la 156. Camenița avu şi ea rîndul ci:
asediul, început la 18° August, se sfirsi cu predarea cetăţii
L

la 30°. |
la 9 Septembre, Domnii noștri, Stefan Petriceicu
RA

Încă de
si Ghica, erai orinduiti să meargă, împreună cu Hanul, cu
Pasit de Anatolia si de Bosnia, pentru a prăda Polonia pănă
la Lemberg *. Cu cîteva zile înnainte Polonii de la Jaworow
NT

4 lulie si acel din 25: «Den 6 dito is den

I Cf. raportul olandes din
syn gantsche armaed den Donauw gepasseert, ende treckt
Grooten Heer met
Tot atunci se vorbia despre o pretinsă infringere a
CE

recht op Camieniec aen»,

septe Past în Podolia. .
2 Cronica luf Nic. Costin, p. 8.
'3 Neculce, pp. 198-9.
4 Hurmuzaki, Supl. I, p. 260, n° CCCLXXXV.
I/

5 Jbid., n° CCCLXXNVI-
6 Hammer, II, pp. 661-2. .
IAS

la Constantinopol
7 Hammer, Ill, pp. 662-3. Vestea luärct Camenitel sosi însă
Basa o făcea cunoscut ambasador ilor . străini
pe la 13 Septembre, cind Bostangi-
din 13 ale lut Octombre) :: la 13-6 ard focurile de bucurie
(raport olandes
pentru aceasta. |
8 /hid.
CU
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1672 E 145

nu stiaü de acest gînd, şi credeai numai cá Diica a fost

IBR
tăiat la Nistrul. .
Năvălirea nu izbuti decît în parte. Fără îndoială că Tatarii,
cäzind asupra unei feri räü apărate, se ftoarseri cu o mul.
time de robi, dar atifia alții, din sieanul biruitorilor, fură

YL
cápátati înnapoi de creștini. Pe cînd Sultanul innainta de la
Hussiatyn spre Jaslowiec si Huczacz, Tatarii se desfäcurä
către Przemysl şi Sambor, Împotriva lor se cobori acum

SIT
Marele-Mareşai al Coroanei, Sobieski, care era menit să înlo-
cuiască peste putin timp un rege netrebnic. El văzu lucind
lingă Komarno, pe la 10 Octombre, focurile taberei unui

ER
Sultan tătăresc ce avea supt ascultarea lui pănă la 10.000
de pägini din Crim si de creştini moldoveni. Din mijlocul
mulţimii războinicilor prädalnici se ridicaü in umedul întu-
NIV
neec al nopții de toamnă, pe marele ses jefuit fără crufare,
surletele atitor mii de suflete creștine duse in prea-aspra
robie a necredinciosilor». Sobieski-sf cercă norocul, de și
avea la indäminä numai trupe cu totul neînsemnate. Tätä-
LU

rimea ghiftuită si bucuroasă fu oprită în cale si apoï atun-

cată pe drumul Przemyslului, scotindu-se din minile ci o
mulțime mare de robi: nobili, preoţi, femei, Poloni catolici
saü Ruteni de lege răsăriteană. Pe acel timp, alti Tatari
RA

prădau în jurul Lembergului, pe care-l încunjuraseră puteri

mari, supt Caplan-Paşa, Hanul — cele
si Dorosenco, treicäpe- .
tenii adecä. De si cite o ceată räzleatä fu lovită cu izbindá
NT

si aici, locuitorii îngroziti ai Lembergului nu putură scăpa

decit plătind un pret de răscumpărare în suma de 80.000 de
scuzi, Trecerea Mareșalului peste Nistru mai sus de Ilotin
CE

nu avu nici-o urmare însemnată?.

" Negocieri de pace începuseră de mult încă. Polonii eraü

I/

chiar din 1671 în bună înţelegere cu o parte dintre Moldo-

veni, acei cari se ridicaserà fățiș împotriva lui Duca în toamna
IAS

1 Grabowski, II, pp. 335-6.

2 Corespondenta agenţilor frances! In Polonia; copil in Bibl. Ac. Rom.
p. 257).
Domnif nostri ar fi fost înţeleşt cu locuitori! din Lemberg (Engel, e. ¢.,
CU

74842. Vol. IX. - , | 10

 R
à ° ^

146
N
N CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1672

RA
acelui an: Dar chiar unii din dregătorii domneşti strecuraü
Nistru asigurări si oferte, care erat primite cu ncîn-
peste
crederea cuvenità. Astfel, in Februar 1672, oaste de a lui

LIB
Duca, supt poruncă: lui Stefan Hijdäü, pîrcălab al Hotinului,
încunjura cetatea, în Ch re se adăpostiseră nişte prieteni ai

lui Durac si Hincul, anunit Grigoraşco Häbäsescul, Prodan,

ITY
si chiar doi frati af lui Hijdat. Un Trimes al lui Stefan veni
ls stegarul de Czernikow, Mysliszewski, aflätor în Camenița
vecină, ca :să-i ceară să îndemne pe Mareșal a veni pentru
scăparea Moldovei de supt jugul luf Duca si unirea ef, ca

RS
din vechi, cu Polonia?. Pe atunci Durac, pe care „mulţi din

| Doc. Bistrifer, Yl, p. XXV.

IVE
2 «Copie de lettre écrite par Monsieur Myslissewski, de Kaminietz e
n pedolie,

à M. le gouverneur de Grabowietz, le 11 février 1672. >

„Je reçus hier une lettre écrite de Chotim, par le sieur Etiene Hizdew, Grand”
Capitaine de Valachie et burgrave de Chotim, écrite, dis-je, dans la même
UN

ville (car Habasseskul, Prodan et deux freres dudit Hizdew y demeurent comme
là-
assiégés au chäteau, de sorte que ceux-ci ne le veulent pas laisser entrer
ni ‘lui les en descendre, mais il me semble qu'ils s'entendent bien
dedans,
ensemble), par laquelle il ine prie trés ardemment, ce qu'il avoit deja fait par
sur le Dniester, pour tenir une con-
L

deux fois, de le venir trouver à Braha

férence avec lui, de quelques affaires de conséquence; où je me suis trouvé
RA

fils
aujourd'hui, et, Jorsque je lui voulois parler des paysans de Monsieur le
du Palatin de Rawa enlevés en Valachie, il ne m'a laissé d'en parler, mais,
m'ayant conjuré de tenir le secret pour ne le reveler pas à personne, qu'il lui
vouloit dire au nom de Hencul et des autres seigneurs de ce pays-là demeurant i
NT

a Jassi, ville capitale, me le dit, à savoir qu'ils prient par moi Myr. le Grand-
Marechal de pouvoir avoir du secours contre leur ennemi Duque, de l’armée
de la Couronne, pour leur argent,—se déclarant de vouloir soumettre leur pays
CE

à la Couronne, comme s' ils en relevoient autrefois, et d'aller avec leurs

gens de guerre contre chaque son ennemi, selon l'ordre de S. M. ou de Mgr.
je Grand-Maréchal, En suite de quoi, je tachois de bien pénétrer son’ inten-
tion, connoissant la foi grecque lubrique, mais il s'est mis À genoux, et, ayant
fait la croix, a juré qu'il le souhaitoit sincerement. A quoi lui ayant dit:
I/

vous connois de longtemps, D'où vient cela que Monsieur Hencul ne

«Je
traite pas d'une matière si délicate par quelque autre? Ou qu'il n'envoye pas
IAS

à mon dit seigneur quelqu'un, comme le sieur Habasseskul avoit envoyé nou-
vellement son secrétaire» ? Il m'a répondu: «Ne vous en étonnez pas, car ils
n'ont pas voulu confier ce secret à personne qu ‘à moi. Et, pour ce qu'ils
n'ont pas écrit, ni dépéché quelque envoyé vers Mgr. le Grand-Maréchal, la
raison en étoit qu'il y a des mésintelligences entre nous, un Sc défiant de
CU
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1672 ’ 1

en
SI
Polonia il priviaü ca pe adevăratul Domn al Moldovei, cu

IBR
voia ferií, stătea la Rascov, chiar lingă Nistru, si era spri-
jinit în tot chipul de căpeteniile căzăcești credincioase față
de Regat, Sircu si Hanenco !.

YL
Acum in Octombre, cu citeva säptämini după numirca sa,
Petriceicu trimese şi el un mijlocitor la Mareșalul polon, pe
un Sulimowski, Polon asezat in Moldova, ca sä aducä pe
creștini mai lesne la o pace, care nu putea fi decit ruinä-

SIT
toare; solul moldovenesc îşi arătă teama că, fără aceasta,
Vizirul va ierna în Camenița, iar Sultanul însuşiîn Iasi ?.
La această dată însă, era acuma o pace, pe care o impusese

ER
Hanul la Buczacz:ea dădea Turcilor Podolia, prețul de răs:
cumpărare al Lembergului si un dar de 220.000 de galbeni, dacă
nu chiar un tribut; Ucraina. räminca a Cazacilor răsculați,
NIV
supuși ai Turcilor, iar Tatarii isi pästraü poclonul obișnuit
de multă vreme (18 Septembre). Numai peste o lună Zelalır
sati crainicii strigară pacea în lagărul împărătesc.
Încă din 29 Septembre, dragomanul Porții arăta, fără a
LU

vorbi de această pace, că acum n'a mai rămas nimic de făcut

si că ostile se vor întoarce, de bună samă, după vre-o zece-
cinsprezece zile >. La 21 ale lui Octombre, începea în adevăr
RA

Vautre, joint que nous craignons qu'on n'intercepte l'envoyé ou les lettres.
Mais je vous prie de vouloir faire savoir telle notre résolution à Monseigneur .
le Grand-Maréchal, voir à toute la République, par lui, car nous voulons fer-
NT

, mement tenir parole et payer les gens qui viendraient à notre service. Je sais
“bien que Mgr. le Maréchal le peut faire, en permettant au moins que quelques.
compagnies comme volontaires, et non pas comme des troupes envoyées tout
CE

exprès, le fassent, pourvu qu'il nous adresse un cavalier d'esprit et bien résolu,
pour nour conduire et employer notre force comme il faut, C'étoit sa réponse
‘et sa déclaration. Si elle est sincère, je ne. puis pas deviner» (Corespondenja
francesi citată). . |
Grabow-
1 Scrisoare din tabăra de lingă Uchan; 28 Septembre 1672, in
I/

ski, Ojezyste wspominki, IL (1854), pp. 348-9. Si Grigore Ghica fâcu asemenca
în ziua de 21 Septembre (Grabowski, o. c.; repro-
propuneri, de la Zloczow,
IAS

dusă, cu răspunsul lui Sobieski, în Arch. istorich, U, pp. 22-4).

* Corespondenja francesi citati. | |
di una lettera scritta del Illo. signor Panaioti all’ Im signor
3 «Estratto
dal campo turchesco sotto Ilussatin,-in dato 29
residente Iustino Colyer,
1672» : «Speriamo che doppo 10 overo 15 giorni ritornaremo di
settembre
CU

. . Li +
 R
148 "CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1673

RA
retragerea prin Moldova pustiită, unde nu se făcuse arături
de primăvară si unde fumegaü încă satele și tirgurile din Tara-

LIB
de-sus, căci acolo lucraseră temeinic podghiazurile räzbunä-
toare!,

B. Campania din 1673.

ITY
Indatä dupä intoarcerea ostilor, li se dädu drumul, iar
Sultanul se așeză pe iarnă în a doua capitală a sa, Adria-
nopol?. Nu se putea ști dacă se va face o nouă expediţie

RS
în primăvară. Totul atîrna de la felul cum vor îndeplini Po-
lonii condiţiile păcii, şi era foarte greü ca ele să fie inde-
plinite în întregime și după cuviinţă, mai ales în ceia ce
IVE
priveşte haraciul figäduit.
Deocamdată, Turcii se întărirăîn ceia ce cistigaserä. Se va
fi lucrat și pentru asigurarea Cameniţei, dar încă din Ianuar
1673 mina räparetä a stäpinilor Moldovei căzu si asupra
UN

Hotinului nostru. Stirea despre această încălcare, putin trai-

nică, din fericire, nu se află în cronicile noastre, care pentru
acest răstimp nu sînt contemporane. Ni-o dă însă o scrisoare
datată 31 lanuar. Printr'insa aflăm că
L

polonă, din Camenița,

s'a răpit si «frumoasa biserică zugrăvită din cetate», cu locul
RA

ei, că s’aü îndepărtat cu despret, ca niște lucruri de acum

quì, mentre non ci è più da fare: è impatronita la Maiestà del Gran-Si- ^

NT

gnore di tutta la Pudolia et Ucrania, che sono due grande’ provincie, et anco
„gran parte della Russia, perchè, havendo preso la Camenizza, che si stimava,
per il suo sito naturale, inespugnabile antemuraglia di tutto il Settentrione,
CE

si sono resi li altri castelli, et alcuni che hanno voluto fare resistenze, sono
per forze presi et li habitanti fatti schiavi miserabilmente» (anexă la raportul
luf Colyer din 5 Novembre 1672). — O altă scrisoare a lui Panaioti către
acelast ambasador (27 Februar 1673) e o recomandatie pentru Alexandru Ma-
viitorul ‘Tilmaciti-Mare al Porții, cate ar primi să fie ixl.
I/

vrocordat medicul,
maciul Olandei. O voii tipări aturea, Cf, Brosch, Geschichten aus dem Leben
dreier Grossvesire, Gotha, 1899, p. 164. |
IAS

1 În fulie fusese ars tirgul Siretiului (corespondenţa francesa citată).

des Tures
2 Raport olandes din 14 Januar 1673. De La Croix (Guerres
ştiri precise.
avec la Pologne, la Moscovie et la Hongrie, Maga, 1689: multe
Adrianopole la 5
dar nu toate. sigure), pune (p. 36) intrarea SultanuluY in
CU

Decembre.
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1673 | 149

înnainte netrebnice, toaca si clopotele si că s'aü așezat în

IBR
cuprinsul zidurilor bisericești două sute de Ienicerî. «Aü
început să strice și zugrăveala» — adecä supärätoarele chi-
puri ale sfinților — «și fără doar şi poate se va face acolo

YL
o moscheie», scrie spionul Polonilor. La încălcare, Stefan-
Vodă ar fi fost în Hotin şi, ca să poată pleca de acolo spre
Scaunul säü din Iasi, ar fi trebuit să plătească 3.000 de lei
si strasnicul săii vecin. El lăsă în

SIT
Paseï din Camenitä, noul
cetate un pircălab, dar acesta nu era ținut in samă întru
nimic, «nici cît un Ataman de Cazaci», si Turcii ce se pur-
tzü pe la Hotin nu se sfiaü să-l acopere de batjocuri si

ER
chiar să arăte că ar fi în stare să-l lovească. Scrisoarea
se mintuie astfel: «Într'un cuvînt, această binecuvintatä ţară
a Moldovei, îmbielşugată în lapte si miere, se va preface
NIV
întrun pustiu si va fi dată supt cîrmuirca Pasei din Came:
nița 1». Să se mai adauge că Turcii luaseră si vama Hotinu-
lui, unul din veniturile cele mai mari ale Moldovei, și că în-
trebuinfaü ‘pe feranii d’imprejur la tot felul de lucrări. În
LU

zidar se făcu plingere la Poartă, printr'o mare solic de

boieri, cerindu-se şi iertarea tributului 2.
Cu acest Pas 'n coaste, cu Turcii amestecați în Hotin,
RA

Cazacii lăsaţi în voie să prade, cu Polonia sîngerată de

cu
păcii din urmă, nu mai era de trăit. Stefan Petriceicu
zăbala
boier mare, n’avea vrista cugetärilor linistite si
nu fusese
NT

sigure și era socotit de ai săi de: com bun si slab, prost»?.

Dar el îşi înțelese datoria, de a întrebuința toate mijloacele
din această strinsoare. Fără să încerce, îl era
numai să scape
CE

‘cu greü să stie că e cu neputinţă.

se încheit o învoială cu dibaciut Domn
Pentru aceasta
muntean Grigore Ghica, si el gata să treacă supt. o stä-
pinire creştină, care Lar fi fost mai putin impovärätoare.
I/

între dingif, asc-

Trebuie să fi fost cîndva un jurämint scris
scop asemenca, şi-l fä-
menea cu jurämintul pe care, cu un
IAS

1 Grabowski, o. c., 11, p. 197.

2 Hurmuzaki, fragmente, 1, p. 289.
3 Neculce, p. 205,
CU

. . .
a
 R
150 CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1673

RA
cuseră unul față de cellalt Mihnea al III-lea Munteanul si
Domnul Moldovei Gheorghe Ghica !. Soliile şi cererile se

LIB
fac deci în numele amînduror Domnilor, pe deplin invoiti,
infrätiti prin acciaşi nevoie si aceleași dorinti.
Ceva urme din aceste solii către creștinii din toate părțile
s'aü mai. păstrat, La 29 si 30 Mart se dädeaü din Iasi scrisorile

ITY
de acreditare pentru archiepiscopul de Marcianopol, în Bul-
garia, un archiepiscop de propagandă, latin, Petru Parcevich,
cunoscut uneltitor prin această lume nemulfämitä a Balca-
nilor 2. El trebuia să meargă la Împăratul pentru a-i arăta

RS
că Turcii sînt cu totul scäzuti, ca adevărate puteri de oaste
si ca mijloace bănești, că, din potrivă, Moldova are 15.000
de luptători, iar cealaltă tari romăncască de două ori pe
IVE
atîta si că deciamîndoi Domniiaii luat hotărirea dea scutura
depeumerii lor robia, unindu-se cu Polonii creştini impotriva pä-
ginilor3. De la această Curte, archiepiscopul trebuia să treacă, fi-
UN

reşte, la Roma, pentru a vorbi Sfîntului Părinte, Neapărat că Ve-

netia nu era uitată din planul călătoriei, si avem apoi şi scrisoa-
rea către Genovesi, în care, după lauda puterii lor pe mare,
care cra acum mai mult o amintire, li se punea innaintea
L

ochilor ispita, — si aceasta o ispitä zădarnică în timpuri asa

RA

de tîrzii, — de a-cuceri «toată Silistra, Tighinca, Cetatea-

Albă, Brăila, Ismailul şi Chilia» 4. Li se mai spune chiar si
despre stăpînirea lor de mai de mult în Moldova: «Am aflat :
NT

de la străbunii noștri că și în Moldova sînt citeva cetăţi în-

temeiate și de Republica
zidite genovesă». După aceste
cuvinte ni-ar veni a crede că scrisoarea a pornit din con-
CE

deiul lui Miron Costin, istoricul timpului, care se stie că a

fost pănă la sfirsit pe lîngă Petriceicu, de şi n'a îmbrăcat
nici-o dregătorie. Stim din Memoriile lui Ioan Bethlen cá
Polonii aü cerut ajutor împotriva Turcilor şi de la principele
I/

1 Mayazinul istoric, M, pp. 181-6.

IAS

2 Pejacsevich, Peter, Fr. von Parchevich, în Arch. für österreichische Ge

schichte, VAX (1880), şi Acte si fragmente, I, pp. 248-9. u
3 Mentiunea solici la Împărat, in Hurmuzaki, IX!, pp. 273-4, nl* CCCLKXXV-VI.
4 Hasdeü, în Columna lut Traian pe 1882, pp. 477-9. Pentru Venetia, Pe-
jacsevich, pp. 625-6.
CU
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1673 | 151

ardelean Apaffy. Dar el s'a scusat prin Inczédy că e prea

IBR
încunjurat de Turci ca să poată încerca vre-o mișcare îm-
potriva lor.
Parcevich era în August, la Viena; de aici el merse în

YL
Italia, unde. prinse moartea la Roma, in 1674, asa încît nu se
mai află niciodată în Moldova despre izbinda acestor solii. Încă
din April sosise în Polonia mai intiiü Trimesul lui Petriceicu, cu
ştiri despre hotàrîrile Turcilor si cu asigurarea că Moldovenii

SIT
se vor da de partea creștinilor. Instructiile acestealalte ale lui
Parcevich erat din 28 Mart încă. El trebuia să vorbească si nun-
ciului papal din Varsovia, care- dădu, în adevăr, tot ajutorul |,
Pe atunci, cete turcești mergeaü
o scrisoare din Lemberg vorbeşte astfel la 23 April de ERnecontenit spre Camenița ;

trecerea prin laşi chiar a doi Paşi cu opt odale, de cite

NIV
150, 200 si 300 de oameni *. Se zvonia că tar fi venit lui
Petriceicu si porunca de a face iarăşi poduri pentru oştile
3, Si în Maiü urmează vestile rele: Turcii de la
împărătești
LU

Camenitä, cari aveaii încă în fruntea lor pe Halil-Pasä, sc

tot frămîntă. Ei se unesc cu Lipcanii Tatari din Micdziboze;
de luptători noi se îndreaptă spre diusit. Domnii sint
12.000
chemaţi amîndoi la Hotin *.
RA

În mijlocul acestor temeri soseşte iarăși un om de la Pe-

triceicu. El aducea asigurarea că Turcii vor veni în numär
mult mai mic, numai cu Vizirul şi cu Paşa Husein Arapul;
NT

Polonii să se grăbească deci a sc cobori în Moldova, pentru

nu fu pri-
ca să taie năvălitorilor vadul la Dunăre. Cererea
ce se intorcea
mită, căci se aștepta sosirea Trimesului polon
CE

de la Poartă şi care era să aducă ncapärat dezlegarea °.

acuma, de voie, de nevoie, în, tabära de
_ Stefan-Vodá era
I/

1 Grabowski, II, p. 204. |

n° CCULXXI. In colecţia lut Schmidt (mss. Mu-
2 Hurmuzaki, 1X}, p. 269,
ea întrebuinjez şi uncle izvoare polone)
Budapesta ; după
IAS

seuluf National din

din last, 27 Februar 1673.
‘se afl copia unuY act al lu! Petriceicu, dat
3 Jbid., p. 205.
^ Ibid., pp. 209, 212-3.
212:5, 214; Hurmuzaki, IX}, p. 271, nl
5 Grabowski, ll, pp. 209,
CU

CCCLAXX-I.
 R
| CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1673

RA
152

la Hotin. Cu el era grămădită aici toată boierimea feril, în

frunte cu Mitropolitul Dosoftei, care-i sfinfise ctitoria de

LIB
lingă Siretiü, Sînt' Onufrie, cu episcopii Teodosie, Serafim,
Ioan, cu Vasile Ceaurul, fratele lui Gheorghe-Vodă Ştefan,
din care făcuse Logofătul sii cel Mare, cu Grigore Ghenghea
si Ionașcu Balș, Vornicii săi, cu Hatmanul Häbäsescu, în-

ITY
teles de multă vreme cu Polonii si care-i strecura în ureche
sfaturi de trădare !, cu Postelnicul Constantin, cu fruntașii
cei bătrîni ai ţării: Birlideanu, Nicolae Racoviţă, Miron

RS
Costin, Gavriliţă Costachi, Alexandru Buhuș, Vistierul Ur-
sachi?. Din luna Maiti pănă ce se apropia lupta, în Octombre,
el nu se clinti de aici, stind lingă biserica pingäritä, în
IVE
preajma Turcilor cari-l despretuiaü, amenintind să-l și lovească,
și cari băteau la tălpi, pentru cine ştie cc bănuieli neinte-

meiate, pe boierii cei mari ci înşii. Hotinul era ca o temniță

mare pentru Domn, «care e ţinut aproape supt pază», scrie
UN

un Polon din Cetatea-Albă, — pentru bietul Domn chinuit şi

pentru ceia ce Moldova avea mai înnalt si mai vrednic. Si
acel Polon striga cu -durere către ai săi, cari i se păreau
prea inceti, de si în mijlocul lor era viteazul Sobieski: «Pentru
L

Dumnezeu, alergati într'ajutorul Creştinătăţii, pentru ca si nu

RA

vie odată cu peirea noastră şi peirea Crestinätäfii întregi.

Tot ce am scris, o încredintez cu cuvintul mieü si conştiinţa
mea şi frica ce o am de Dumnezeü» ?.
NT

Acum si Turcii veniaü din jos,— ostile cele noui.

Trimesul polon adusese la Poartă o scrisoare a Cancelariuluï

CE

prin care se vestia sosirea apropiatä a celor 220.000 de galbeni

ai tributului, adăugindu-se totuși că nu se pot da deocam-
dată şi cei 80.000 de lei pentru râscumpărarea Lembergu-
luit, Această din urmă parte a scrisorii umplu de mînic pe
I/
IAS

1 Nicolae Costin, p. 9.
2 Act al luf Petriceicu, din Hotin, 20 [unie 1673; in Studir jé doc, VII,
p. 367.
II, pp. 213-4 (scrisoare din Cetatea-Albă, 19 Maiti 1073).
3 Grabowski,
4 «Der impossibiliteyt der betalinge voor den uytcoop van l.copoli, als-
CU

meede van het beloofde jaerlicx tribuyt van 22/m goude ungersche ducaten
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1673 153

IBR
Marele-Vizir, care goni d'innaintea sa pe sol: ieșind, el fu dus
la închisoare. Îndată crainicii strigară, chemind pentru toamnă
la Silistra, unde trebuia să privigheze o tabără de iarnă,
asteptind un alt mare räzboiü împărătesc în 1674. Corturile

YL
Vizirului fură scoase din ziua de 4 Iunie lingă Adrianopol!.
Avangarda, supt poruncile lui Sarî-Huscin-Pasa, porni
insă cu mult înnaiute spre Dunăre, adecă spre vadul cel

SIT
obișnuit, la Isaccea. Apostol Durac, răsculatul în potriva lui
Duca-Vodă, iar acum ofiţer în rîndurile polone, la Sniatynul
Pocutieï, scria la 14 Iunie că, după ştiri ce are el «de la
prieteni buni» din Moldova, Huscin e acum dincoace de
Dunăre şi că va fi la Tutora peste zece zile.
Munteanul ar fi fost luat înnainte cu dinsul;
stim din Cronica Terii-Románestí că încă de
ER Grigore Ghica
dar ‘de fapt
la 21 Maiti îl
NIV
minase spre Hotin un alt Pasi, din cef de al doilea rind,
Carà-Mehmed 2, asupra căruia nu se stie pănă acum nimic
însemnat. Însă Carà-Mehmed si încăşi alti Pagi par si fi
așteptat la Dunăre pe Huscin pentru a porni apoi în
LU

sus pe Prut împreună cu el. Tatarii primiseră si ei che-

marea pentru räzboiü. Vizirul se credea că e pe cale. Su'-
tanul însuşi trebuia să vie în primăvară, pentru a smulge
RA

biruința prin autoritatea lui sfintă, ca în 1672. Zaherea

era strinsä pe un an — 10.000 de chile din fiecare ţară —,
iar pentru Camenița se cerea pe cinci ani, şi carăle cu
NT

grîne, cu făină, cu orez, miere, unt, oţet innaintaü prin arsitä

, — printr'o mare arsità de foamete— spre larga apă a Nis-
trului, spre acea veche Cameniţă, ajunsă acuma sprijin şi
CE

izvor al oștilor turceşti. Cu cit treceaü zilele, cu atita zvo-

. nurile se fíceaü mai amenințătoare: Sultanul — care însă nu
se mișcase încă din Adrianopol —ar fi în adăpostul dob-
rogean al Babadaguluf, 22.000 — atit de multi! —
de Ieniceri
I/

ar fi fost suiti pe corăbii ca să meargă la Azov, portul tur-

IAS

in de voorleden maent aen den Primo-Vesier per expressen afgesonden.>

Raport olandes din Constantinopol ; 19 Iunic 1673.
Y /bid.
CU

lui Stoica Ludescu, în dA/agasinul istorie, V, pp. 11-2,

2 Cronica
‘
« . . ‘
 R
154 | CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1673

RA
cesc de la Marea cu același nume, unde se atineaü Cazacii
Donului si Muscalii?. La Tutora s'ar fi aflind încă de pe

LIB
la 20 Iunie 10.000 de alti Turci, mergind către Hotin. La
Iaşi s'ar fi dat chiar porunca de a «se închide toate pivui-
tile, toate circiumele», care ar putea smomi pe credincioşii
Islamului. Polonii eraü rugaţi necontenit să alerge pentru a

ITY
împiedeca încuibarea Turcilor in Moldova, dar deocamdată
se ştia numai că Dorosenco dăduse de ştire Turcilor, prin

stafete iuți, venite la to în Iași, că Polonii caută să-l ispi-

RS
tească prin făgăduieli foarte mari; se mai zvonia că Sircu,
căpetenia Cazacilor inchinati regelui, ar fi făcut un iurus
peste Nistru, räsluind lîngă Soroca o mulţime de vite, de
IVE
cai si de oi din averea mazililor nostri de acolo, cari ci,
sărmanii, n’aveaü nici-o vină, de sigur.
Husein si Paşa de — altul
Bosnia decit acel Cara-
Mehmed, care silise la plecare pe Ghica- Vodă — erati in ziua
UN

de 8 Iulie, in sfirsit, la Hotin. Grinare se clädiaü la Dunăre,

precum si la Tutora, in jos de Iași, si slugile domneşti cu-
rätiaü de pine gropile și hambarele boierilor si oamenilor
din sate; tot finul se stringea iarăși, pentru slujba Împă-
L

ratului. Cari se adunau din toate părțile, si bieţii oameni

RA

eraü supuși la cäräusie 3. Numărul Turcilor se adäugca ne-

‘contenit prin cetele ce sosiaü de la vadul Dunării i,
NT

Credinţa Domnilor nostri nu era mai puţin bănuită acuma

decit înnainte. Doamna lui Grigore trebui să meargă la
Poartă, ca ostatecă, împreună cu fratele ci, Teodor Sturdza
CE

(4 August), după ce Domnul însuși plecase împreună cu

Turcii 5, Petriceicu era si el însurat pe acest timp si va fi
avut si rude de aproape; dar chizesii să! fură patru boieri:
I/

1 “Țarul scrisese Vizirulut in iarnă, sprijinind pe PolonY. V. răspunsul în

IAS

Ilurmuzaki, Vi, p. S5, n9 xciirr.

2 Grabowski, II, pp. 216, 221-2, 222-3, 224-5; Hurmuzaki, V3,v. 139,
n° COXV. | |
3 Ibid, v. 232.
4 Jbid., p. 250.
CU

5 Cronica lut Constantin Căpitanul, ed. Iorga, p. 177.

 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1673 155

IBR
Nicolae Racoviţă, Ionașcu Balş, Medelnicerul Aldea si Ca-
raiman Căpitanul !.
Oastea cea mare a Turcilor nu se puse în mişcare pănă
la începutul verii secetoase. Cind se strinserä sutele de cä-

YL
mile ce erai de nevoie pentru ducerea provisiilor, ce nu se
găsiră nici ele tocmai ușor, Aga Ienicerilor porni din tabăra
de la Adrianopol, în ziua de ri Iulie, cu patruzeci şi două de

SIT
odale dintre ai săi. Vizirul, Sultanul își ridicară corturile
numai la 7 August, innaintind însă tot agale, ca pentru un
räzboiü de ameninţare, care nu trebuie să aibă numai de cit

ER
si lupte?. Îndată, soli moldoveni şi munteni fură trimeşi să
întîmpine pe Împărat, si la 31 August se putea scrie din
Camenița că oamenii domneşti aü găsit pe Sultan la Baba-
NIV
dag si că sai si întors innapoï cu poruncile lui 5. Petriceicu
si Ghica eraü tot la Hotin, cu sălbatecul Sari-ITuscin, pentru
care la 3/13 August cel d'intiiü făcea în Ardeal o cerere de
2.000 de suliti, cioplite din lemn uşor, după datina turcească !.
LU

La 3 Septembre următor Lembergul, era înștiințat de către

.Cernáuteni că Sultanul se apropie acum de Dunăre, că i
s'aü şi gătit conaceleși cá drumul lui va fi spre IHotin5.
Dar abia la 29 Septembre Sultanul, care călătoriă tot în
RA

vinätori, era la vadui Isacceïf.

Încă prin Iulie, Petriceicu făcuse Polonilor iarăși rugi-
NT

mintea de ai veni în ajutor, si tot fără folos. Un Liovean

t Nicolae Costin, p. 9; Hurmuzaki, fragmente, MI, p. 291.

CE

2 Hurmuzaki, Doc., V?, p. 139, n? CCXVI ; IX, pp. 274-5, n° CCOLXXX VII.
3 Grabowski, II; p. 250. .
Bistrifer, I,
Török-Magyarkori Allam-Okminytar, V, pp. 176-7; Doc.
4
p. cri. Caimacaml la lust craü încă de la 30 April st. v. Vasile Ceaurul,
Ilie Sturdza si Toderasco Iordachi Cantacuzino (2freA, istorică, I', p. 96).
I/

‘3 Grabowski, II, p., 253. Aceleast ştiri la 18 Septembre, din Jaworow

(ibid., pp. 349-51). Din potrivă, ambasadorul olandes credea la 11 Septembre
IAS

că lagirul turcesc e la Silistra: eHet sterft mede scer in het leger, hetwelcke
rechtevoort in Silistria leyt, ende aldaer alle de vordere troupen afwacht,

‘die hier dagelicx doormarchieren; waer het tegens het voorjacr epaengesien
is, sul den tyt leeren».
istoricd, I!, p. 26.
CU

6 Arch,
 R
156 | CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1673

RA
scria totuși la 22 Septembre: «Moldovenii şi Muntenii
să
aşteaptăcu dor oștile noastre, pentru ca prin sosirea lor

LIB
or, cari-i
ştie că s'a făcut un început întru nimicirea päginil
prigonesc aga de ráü»!. La 8 Septembre, Stefan-Vodà mai
ne-
vorbia încă Polonilor de pace, pe care ar fi aplecafi s'o
Pe la început ul lui Octomb re, cînd
gocieze Ghica si el?

ITY
adusă pe
tabăra împărătească era la Dunăre, zahercaua,
ajutăto rii săi
seici si pe cămile, la Tutora, iar Husein, cu
odată
creştini, se afla la Hotin, Domnul Moldovei intetia încă

RS
pe vecinii săi de peste Nistru la o luptă hotäritä şi îndrăzneață,
al cărei ceas mai potrivit ar fi chiar acesta, Cazacii sînt
nesigurf: împotriva lui Hanenco, care € la mănăstirea Pe-
IVE Dorosenco s'a
cera, vine Dumitrașco Raicea, cu Muscali,
inchis in Cehrin şi aşteaptă, măgulind amindouä părţile.
aiurea că, data aceasta, Tatarii nu se grăbiră să
Știm de
alerge pentru a sprijini pe fraţii lor de lege 3. Stefan-Vodä,
UN

care ştia și numărul cel mic al Turcilor, propune acest

plan: o oaste mare polonă să plece de pe la Lemberg, unde
se stringeaü cîte puteri avea la indäminä regatul, să treacă
căzăcească, supuind-o cu desàvirsire,
L

deocamdată în Ucraina
apoi să între pe la vadurile de jos ale Nistrului în Bugea-
RA

si
cul tătăresc, luînd toate cetăţile pe pe linia Dunării, ca
Benderul. S'ar trece Dunărea însăși într'o clipă prielni că,
răscula «Sîrbif»,— Sirbi adevăraţi, ca si Bulgari,— şi
sar
NT

s'ar putea merge asupra Constantinopolei. Terile noastre

s'ar supune dacă li s'ar asigura numai drepturile Domniei,
si slugilor domnești, precum şi judecata după
ale boierilor
CE

obiceiul pămîntului +. Pentru cea dintăiii primejdie ar ajunge

dacă li s’ar trimete Moldovenilor măcar ‘1.000 de cäläri,
husari:gi pantiri 5. Petriceicu nu uita să arate că logărul de
din
la Hotin ar putea fi strivit cu un corp alcătuit numai
I/

HH, p. 257 ; cf.

IAS

1 Hurmuzaki, INI, p. 273, N° CCCLXXXIV ; Grabowski,

ibid., pp. 259-60
? Grabowski, II, pp. 256-7.
3 Hurmuzaki, V*, p. 141, no COXVIII.
4 Grabewski, Il, pp. 264-7 ; «Irch. istorică, II, pp. 26-7.
CU

5 Hurmuzaki, IX!, p. 275, n? CCCLXXXVIII.

 AR
CAMPANILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1673 , 157

6.000 de infanteristi si 12.000 de călăreți 1. Si in alte scri.

IBR
sori, din Septembre, el făcuse îndemnuri de acestea Polo-
nilor, făgăduind chiar să li dea în mînă provisiile bogate
care fusese strinse pentru Turci la Tufora ?.

YL
Ceia ce zăbovia pe Turci cra nădejdea lor că Polonii
vor plăti; sosirea acestora era împiedecată de împrejurările
din ţara lor, unde regele Mihai Wisznowiecki se stingea pe
incetul, de boala de piept, în apropierea asprimilor toamnci.

SIT
o
Hatmanul, Ioan Sobieski, era si acela care vina mai mult
nimărui altuia. Totuşi de la un
moștenire ce nu se cuvenia
împărțiți în
timp el prinse să se coboare asupra Turcilor,
sese locuri și obosiţi de atitea aminäri.
În aşteptarea luptei, a cărei siguranță nu se căpătă
decit
în clipele din urmă, ai noștri eraü prinși de neastimpär.
o
ER
NIV
Seimenii lui Ghica se răsculară,si fură pedepsiţi. Apoi parte
munteni, în frunte avind pe cutezătorul Badea
dintre boierii
şi pre:
Bălăceanu, lăsară la o parte orice gînd de siretenie
re prefăcută , la
vedere, trecînd fätis, farà nici-o împotrivi
LU

cînd aceştia
creștinii ce se apropiaü ?. La 29 Octombre,
ajunseseră acum în vederea Nistrului, ci aflaü ştirea, cres-
că însuși Domnul Moldovei ar fi printre
cută de vestitori,
RA

trădători și «ar sta la hotar»; stafete sosiseră din partea

se grăbi a-i trimete înnainte un număr de
‘lui, şi Sobieski
călări cu Korycki si cu Apostol Durac Moldoveanul *.
NT

lui,
Asa si era, Petriceicu trädase, fugind. Supt poruncile
Moldovei
cîteva mii de ostaşi poloni se revärsanä asupra
alţi Turci
de Miază-noapte, lăsată fâră apărare, căci nu eraü
CE

sanfurile Hotinului şi citeva mii supt

decit ai lui Husein în
mult pentru paza hambarel or şi
Paşa Caplan la Tutora, mai.
Scaunului domnesc al Iaşilor. După un
pentru apărarea
Petriceicu, boierii îşi adäpostiserä lucru-
tăinuit al luf
I/

îndemn
aici alergase şi
rile mai scumpe si familiile lor în Suceava;
în mîna Tur-
Doamna. Pentru a nu pierde acest scump zălog
IAS

1 Grabowski, 4. c.
2 Jtid., p. 269.
pp. 178-9.
2 Cronica luf. Constantin Căpitanul, ed. Iorga,
p. 199 (scrisoare din Hotin, 28 Octombre 1673).
4 Grabowski, II,
CU
 \

R
158 CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1678
;

RA
cilor, Stefan se rípezi asupra Sucevel, pe la 24 Octombre,
si prinse a o întări răpede!. Dincolo de Siretiü, un alt pod-
ghiaz alergă pănă la Neamt, puind mina si pe această cetate,

LIB
de mult părăsită şi destul de stricată. Jar cea mai mare parte
a oștilor veni la Hotin să cerce norocul.
Lupta se dădu a doua zi după moartea regelui Mihail, pentru

ITY
odihna. sufletului creștin al căruia se jertfiră astfel, la 11. No-
vembre, în ziua de Sf. Martin a catolicilor, multi păgini. În
sfatul de războiii ce se tinu, Grigore Ghica ar fi fost pen-
tru o mare bătălie în cîmp deschis; poate că el credea că

RS
astfel Turcii vor fi bătuţi și mai lesne. Simtindu-se slab, Husein
nu cuteză însă să-și părăsească cetatea. In cea d’intäiü inväl-
mäscalä, Muntenii, şi poate Moldovenii rămași, se strecurară
IVE
prin fumul tunurilor descărcate, si, cind se lumină, Turcii
văzură prapurele cu crucea ale Țerii-Romăneşti filfiind lingă
steagurile cu semnele războinice ale Poloniei. Cea mai mare
parte dintre apărătorii Hotinului fură junghiati în șanțuri;
UN

un Pasä zăcea în mijlocul lor: al Bosniei; în Camenița se

putură adăposti numai citiva fugari, cari trecurà inspäimin-
tati apa, arzind după dinsif podul de mintuire *. În urmă-
L

rirea fugarilor, steagurile romänesti avură o parte însemnată,

RA

pe care Sobieski o mărturiseşte bucuros intr'o scrisoare de

la 11 Novembre chiar, dată în ziua biruinfif si pe locul ci,
«din corturile lui Husein-Pasa» 3. Si Cazacii lui Dorosenco
NT

prădară pe fugari 4.
Polonii aveaii acum şi Hotinul. Ei se gătiră indatä pentru a
CE

| Jbid., pp. 276-7; Török-NMag. Allam-Okm., N, p. 183. Trupele care

merserk intüü cu Petriceicu erai supt comanda luf Sieniawski, stegarul rega-
tului ; cele care ozupară Suceava, stătea supt Palatinul de Chelm, Gninski.
Cele d'intăiii erati alcătuite din 7.000 de oameni. Lui Petriceicu i se lăsă toată
In Polonia (Annalium P oloniae climacter.
I/

autoritatea, Ga si voia de a se retrage

scriptore Vespasiano a Kochow, Kochotwski ; după ms. G. 100 al
quartus...
Bibl, Regale din Dresda).
IAS

2 Cronicile noasue: Nicolae Costin, Neculce, Stoica Ludescu, Cons-

tantin Căpitanul; corespondenjel e din Ifurmuzaki, /ragmente, lil. Cf. Brosch,
o. €., p. 165 şi raportul olandes din 28 Decembre 1673.
3 Grabowski, Il, pp. 355-6.
4 Hurmuzaki, V?, p. 143.
CU
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1678 , 159

întregi stăpînirea lor asupra Moldovei. Grigore Ghica, temin-

IBR
du-se să nu primejduiască soarta familiei sale, se dădu în lături,
şi Turcii îl văzură cu uimire sosind în tabăra dobrogcaná a Vi:
zirului la 27 Novembre 1. Din partea lui, Petriceicu se uni cu
oastea lui Sobieski, venită din sus, Prin Botoşani, unde se afla

YL
în acea zi de 27 Novembre, el pătrunse cu dinsa pănă la Iaşi.
Aici se asezä ca Domn la 3 Decembre?. În urma lui venia ca
viitor Domn muntean fugarul Constantin Cirnul, care era la

SIT
Suceava în ziua de 24 Decembre ?.
Ștefan- Vodă silise pe înlocuitorul săii, care-i fusese pănă
atunci capuchehaie, Dumitraşcu Cantacuzino, să plece din oraş

ER
fără luptă. Fricosul Grec lacom de putere și de plăceri se
adăpostise în tabăra de la Tutora a lui Caplan-Pasa, care
fusese uitat acolo fără instructif. Caplan © însuși trebui să
se retragă spre Dunăre, innecindu-si zahereaua — 300 de cară
NIV
pline —în apa Prutului, şi el sosi la oastea Vizirului în ziua
de ı5 (25?) ale lunii. Toate trupele împărăteşti se asezarä
pe iarnă la Babadag. Această stare de lucruri se oglindește
LU

în scrisoarea munteanä, din noü descoperită la Cluj, ce urmează:

«Pentru răndul veștelor, dup[ă] ce mearse Märiia Sa Gli-
gorie-Vod[ä] la Inpärfältie si venirà şi ostile färäf noastre
RA

în țară, si rámas[e] Spătariul cel Mare la marginea färäï de

cătră Moldova, pentru răndul păzii, şi tremise oameni în lă-

1 Hurmuzaki, Fragmente, MI, p. 297; Ace şi fragmente, I, pp. 294-5

NT

şi Cronicile muntene.
| 2 V, Grabowski, pp. 283-5. La 1-iü Decembre, Sobieski scrie din lagărul
“de lingă Cernăuţi luf Florian Czartoryski, plingindu-se de greutăţile ce în-
timpinä : la Hotin a lăsat pe sub-camerariul de Litvania, cu TatarY «pctilioril»,
CE

dragon! si pedestri, cu tunuri uşoare (Grabowski, II, p. 357). La 24 Novembre,

- altă scrisoare. de la acelaşi către același — tot înnainte de instalarea luf Petri-
ceicu —, datată : «in Moldova, la Prut, lingă Dawidow» (ibid., pp. 355-6).
La 27 Novembre st. v. (=7 Decembre) Sobieski era la apa Jijiei (ete si
I/

fragm., 1. c.). La to Decembre, Dumitraşcu pleca iarăşi de la Isaccea in sus.

El stătuse maf puţin de două sXptíminY în Scaun (Nicolae Costin, p. 11).
IAS

Dar la 28 Decembre, Petriceicu era încă Domn (Török-Mag. Allam-Okm., V,

pp. 190-1). Cf. si Grabowski, /. ¢, pp. 293-4.
3 Türök-Mag. Allam-Okm., V, p. 189.
4 Hurmuzaki, Zragmente, II, p. 299; Nicolae Costin, pp. 10-1. Cf. Hur-
muzali, IX}, p. 277, n° CCCXCI; p. 275, n° CCCXCIIL ; pp. 279.80.
CU

. 4
* +
 R
100 CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1673

RA
untru în Moldova pentru vești, şi, cănd fu la Noem[vrie] 26 de
zile, ne veni o scrisoare de la Spătariul, fiind noi în Buc|u]-
resti, scriindu-ne intr’ acesta chip cum la Noem([vrie] 23 de zil[e]

LIB
ar fi adus Leasif pre Stefan-Vod[ä] la Iaşi, de Lar fi așezat
Domnu. Iar pre Caplan-Pasa si pre Dumitrașco Vod[ă] cel not,
cum să-i fie gonit de acolo dela Futura. Jar, cănd fu acum
mai pre urm[ä] de aceaste, la Noem. 24 de zile, aü purces

ITY
şi un om al nostru de aü venit de la Inpärfältie, de la Gli-
gorie-Vod[ä], carelfe] ne spuse veaste ca aceaste: mai fost
la Inpärätie, ce noi, precum veni veastea, aşa scrisem

RS
mersu
aicea. À doao veaste acum, Marţi, Dech[emvrie] 2 zile, se in-
tămplă om de-a firea, de spuse atast[ă] veaste, cum un neguftor
ce ait fost la Bräilfa] și aù venit derept Tärgovist[e] si ati venit
IVE
den Bräilfa]) în 2 zile pin în Tărgovișt[e] şi spuse asa cum
ar fi fost în Bràil[a] mai nainte de aceale 2 zile, si aù venit
,
Cazacii de ai lovit Brăila, si o ai prădat, si, acelui neguttor
fiind
UN

ce aii avut, încă i-aü luat tot, şi l-ai si dăzbrăcat, si,

creştin, l-ai slobozit de aü venit. Deci el singur a povestit
să
atast[ă] poveaste precum scrie. De va fi adevărat, iar
vor innoi vestile. Alte vești făr de aceastea n'am mai știut.>
L

Moar-
RA

Toată această cucerire însă n'avea nici-o trăinicie.

tea regelui deschidea iarăși o epoca de uneltiri pentru tron,
asa de dăunătoare intereselor mari ale ferit. Sobiesli avea
nevoie de sprijin, și mai ales de bani pentru a-și atinge
NT

tinta, si el se gîndi să intrebuinteze încurcătura Turcilor

pentru a li stoarce un împrumut în vederea alegerii sale.
nimeni nu se putea
CE

În astfel de împrejurări, fără îndoială că

gindi serios la întinderea graniței pănă la Dunăre, la planul
cel mare pe care-l schitase in Octombre bietul Petriceicu.
Si Polonilor. deci li era de a scăpare cu acest războiii. Iar:
I/

citi isi dădură samă de aceasta, părăsiră încă de la început

o causă pierdută. S'a văzut încotro se îndreptară paşii lui
IAS

Grigore Ghica: boierii moldoveni mai toți se dezlipirá de

Petriceicu, pe care-l lăsară in plata nedestoinicici luf. Miron
Costin ar fi fost capul räzvrätirit; boierimea din Tara-de-jos
s'ar fi despărțit toată de nesocotitul Stefan-Vodä. Astfel
CU
 AR
CAMPANIILE IMPOTRIVA POLONILOR : 1674 | 161

fusese incunju-

IBR
noul Domn, numit in tabära de la Isaccea,
rat îndată, la Galaţi, unde se pregätia pentru luptă, de mai
multi dintre fruntașii ferii!. Nici în fuga luf, el nu fu lăsat
singur; abia ajunse la Isaccea, şi o nouă expediţie turcească

YL
se alcătui în folosul săi. Dacă Petriceicu se mai afla în lași
şi a treia zi de Crăciun, încă de la 10 ale lunii Dumitraşcu
plecase iarăși spre Moldova, intoväräsit de Chior-Huscin-Pasa.
Si Tatari eraü chemaţi să-l încunjure, ceia ce făcură, Ceata

SIT
lor sălbatecă se ciocni cu Polonii lui Stefan-Voda în jude-
tul Falciiti încă, la gura Bohotinului, şi-i învinse. Atunci Dom-
nul creştinilor făcu înnapoi drumul săii din Novembre, si,

ER
pe la Suceava, pe la Siretiul aşezat în mijlocul pămînturilor
sale, el fugi la prietenii cari nu-i putuserä da Domnia *.
NIV
C. Campania din 1674.

Mol.
În iarna ce urmează, întîlnim deocamdată Tatari în
, unde comand ă pentru Poloni
dova, lupte în jurul Sucevei
LU

si Joimirif le-
Teodor Frank, şi ciocniri între Turci, Tatari
Cei doi duşman i caută
sesti, pentru zahercaua din Camenita.
Moldova sufere pe urma amindurora, şi
să se fliminzeascä.
Muscalii
RA

mai ales pe urma strasnicilor ci oaspeţi, Tatarii.

Samuilovici
vin în acelaşi timp, supt căpeteniile de. Cazaci
lui Dorose nco închis în Cehrin.
şi Ramadanowski asupra
chip ar putea
NT

a, caută în ce
„Tar Sobieski, gätindu-si alegere
“lua de la Turci bani cu împrumut färä să li dea zălogul
fără a li făgădui stä-
cerut, dintre membrii familici sale, si
CE

pînirea asupra Podoliei întregi.

semne de războiii, dar al unui
Eraü de sigur si acestea
pe urma căruia nu se alege nimic.
lung räzboiü moliü,
la Babadag, si în
Încă în April, lagărul turcesc era
I/

Ahmed Chiupruliul,
fruntea lui tot mai stătea. Marele-Vizir
ce desteptase mäsurile sale intre
nemultämirile
IAS

cu toate
pp. 10-11. |
1 Neculce, pp. 205-6. Cf. Nicolae Costin, în compilația
ările luf. Miron Costin, păstrat
2 Cf, fragmentul din însemn — EL stam
Fragmente, WI, pp. 300-1.
fiuluf săi Nicolae, p. IT; Hnrmuzaki,
evich, /. ¢, p. 455).
apol la Kupnowitz, lingă Sambor (Pejacs
CU

11
74842: Vol. IN.
 R
162 CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1674

RA
ostașii noi, chemaţi cu grämada din Asia !. Nici in Iunie nu
se trecuse Dunărea, și Colyer, Trimesul Statelor-Generale

LIB
olandese, ştia că această zăbavă, «care dă mult de gîndit»,
vine de la negocierile începute pe ascuns de Sobieski, care
avea acum politica lui proprie 2. Mai bine informat încă, re-
sidentul german aflase şi care fusese propunerile de taină

ITY
pe care le impärtäsise Hatmanul polon prin solul Siekier-
zynski. Era vorba iarăşi de sprijinirea alegerii ca rege a lui
Sobieski 5, În aceste negociaţii se amestecase, după porunca

RS
stípinilor săi, încă din April, și Domnul Moldovei, Dumi-
traşcu Cantacuzino 4. Fiindcă pe atunci o parte din Europa
se lupta împotriva lăcomici de päminturf a regelui frances
IVE
Ludovic al XIV-lea, si alţii lucraü, fie pentru îmblinzirea Tur-
cilor, fie pentru întetirea lor. Francesii stäruiaü în cel d’in-
täiü sens, prin Trimesul lor în Polonia, episcopul de Mar-
silia 5, iar cealaltă sarcină o indeplinia Khindtsperg, resi-
UN

dentul împărătesc la Constantinopol, care fu primit de

Cantacuzino în Iasi la 25 Septembre®, si agentul olandes
Colyer, care veni cu.o corabie a *tatelor Generale pănă la
Galati, unde-l găsim la 8 Iulie si la 10 si 16 August. S
L

unul și altul urmară tabăra turcească, «pentru a specula

RA

afacerea cu Turcia», cum spune cel din urmă *.

Caplan-Pașa venise iarăşi în Moldova ca să escorteze
carăle de provisii pentru Camenița, încă din Maiti 3. La 21
NT

ale acestei luni, Sobieski atingea în sfirsit strälucitoarca sa

țintă, si era rege. Dar el zăbovi pănă in August sosirea în
tabăra turcească a solului care trebuia să dea de veste Sul-
CE

tanului această întîmplare asa de însemnată, pe care Turcii o

1 Raport olandes din 19 April 1674 si Brosch, p. 168. La 27 Mart, am-
basadorul olandes scrie că amiralul turcesc, Capudanul, a plecat cu corăbiile -
I/

pentru a duce trupe si munifif împotriva PolonieY, — ştire poate falsă.

? Raport din 13 Tunie,
3 Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 308-10.
IAS

4 Hurmuzaki, Doc. 1X}, pp. 283-4.

5 Acte si fragmente, Y, pp. 85-6. |
9 Hurmuzaki, fragmente, MI, p. 311.
7 Corespondenta olandesă, :
? Hurmuzaki, /ragmente, INI, p. 310; Doc, IX', pp. 284-5, n? ;ccccvir.
CU
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1674 103

IBR
ştiură, de almintrelea, foarte răpede prin spionul lor moldo-
venesc, Vodă Dumitrașcu !.
La ı-iü Julie, agentul olandes găsia pe Sultan asupra tre-
" cerii peste Dunăre. La 2, ostile incepeaü să străbată podul.

YL
Dincolo de Dunăre, Colyer găsi pe Khindtsberg, şi află de
la dins că Sobieski,
ul prietenul Francesilor, e într'o veșnică
negociare cu Turcii şi că tocmai se așteaptă Trimesul lui cel

SIT
mare. Pe ziua de 9 Iulie trebuia să se tie un sfat de räz-
boit între Vizir, Hanul tătăresc si Capudanul, pentru a
hotäri ce drum se va lua de acolo înnainte. Se prevedea
încă de atunci că o parte din tabără va merge asupra Mus-
calilor ce incunjuraü Cehrinul primejduind pe Doroșenco.
Comanda acestui corp o luă într'adevăr Ibrahim-Pasa: el ER
cuprindea si pe Tatarii tofi®. Sultanul avca sä vegheze
NIV
1 Hurmuzaki, Zragmente, DI, p. 310-1.
den 8 Iulii anno 1674.» A scris la 13 lunie îmbarcarea spre
2 «Galaz,
14 s'a pornit călătoria, «ende den 22 dito in cen van de monden
lagăr. La
LU

genaemt Sulina, gearriveert, van de welcke onsse teyst

van de revier Danubio,
kant van deselve
voortsettende ontrent Tulcia, cene forteresse, leggende op de
aencomps te aldacr, synde den 25 dacraen volgende,
revier, ende, op onsse
toe door cen
aen de Hr. Kayserlickem Reziden: myn arrivement tot die placts
1 July op ontrent
RA

myner Janitzaren hebbende bekent gemaeckt, syn wy den

over de voorss. revier ge-
een groot vye seylens (sic) tot by de brugge (die
aen den Primo Vezier, alsmede
slagen is), gearriveert, waervan ick terstont
Hr. Rezident van den Kayser, notificati e hebbe gedaen.
aen den opgemelten
NT

Als doen waren den Groten Heer ende den Primo Vezier met het gansche
te passeren,
leger alvoor de voorss. revier geslagen, ende gercet omme deselve
dito is geschiet, Op de voorss. myne notificatie hecft my den
gelyck den 2
seer wellecom was, cnde tot myn loge-
CE

Primo Vezier doen antwoorden dat ick

als doen noch
ment prompte ordre gestelt. Den Ilcer Kayserlicken Rezident
cen dach reysens vant leger van dacn synde, is terstoent dacrop
in Adachioi,
se dagen van Jaz, synde
in Galaz, legende aen deselve revier, ende ses ordinaris
Moldavien, waer ontrent het voorss, leger eeniegen dagen
de Hoofft-Stadt van
I/

ie te houden,
stil sal syn gecomen, omme aldaer met my mondelinge conferent
leger moetende volgen, seer gercet,
om dat die plaets te water voor my, het
IAS

twaelff vyren van de voorss: brugge is. Den 3 dito ben

ende naer ontrent
Danuby, op den boden van Moldavien, in myn
ick aen d'over zyde van den
den Groten Heer ende
gass'gnezrdt logement, niet verre van de pavillonen van
; het welcke ick wederome terstont aen die cerste Mi-
Primo Visier gecomen
ie als doen cen weynich on,
nister hebbe geadviseert. Dan also Syne Excellent
CU

syn cerste medicus my den selfiden daer-

passelyck was geworden, Wacrvan
 R
RA
10% CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1674

numai asupra mersului acestui războiii, care, lăsînd la o

parte pe Poloni, dușmanii de pănă atunci, mergea să caute

LIB
în alte părți de peste Nistru pe Cazaci și sprijinitorii lor,
Muscalii Țarului.
La 25 Iulie corturile împărătești eraü întiuse la Tufora 1
si pe la 26 se va fi făcut intrarea «Împăratului» în lași.

ITY
De aici se străbătu în lat pămîntul: dintre Prut si Nistru,
ajungindu-se la Soroca în cele d'intăii zile ale lui August.
În preajma cetăţii celei vechi se făcuse un. pod peste apa

RS
măreață. Cîteva întărituri, pălănci ale Cazacilor așezate pe
innältimile lutoase ale malului celuilalt, se închinară. Tri-
IVE
by missive communicatie heeft gedaen, Ende, het leger den 5 dito voortmar-
cherende, heeft my de Caia offie cerste secretaris van den opgemelten Primo
Vizier tenselve stonde laten weten dat ick het leger soude believen te volgen,
tot vier vuyren boven Jas. Het welcke my genootsaeckt heeffi des anderen
UN

daechs my te water te transportieren tot Galaz voorss:, alwaer ick den selffden
dito ben aengecomen, ende aldaer met alle soorten van eer door den lleer
Kayserlycken Resident synde entfangen, hebe ick van denselven verstaen dat
den generael Sobiesky door de fransse factie koninck van Polen was geworden
L

ende rechte voort in tractaet stont, omme met de Poort de vrede te maccken,
ende dat tot dien eynde alle dagen cen extraordinaris minister vit Polen
RA

alhier te gemoet wiert gesien.» Sultanul e decis a face pace pentru a ataca
Ungaria si a rechema pe Împărat din Terile-de Jos. «Den opgemelten lieer
Resident soude seer guaren dese gocde ende gemene saecke personelyck |
bywoonen, inne gevalle Syne E. geoorloff was in het lager te komen, daervan
NT

hy ordinaris een dach reysens moet van daen blyven: dit is een oudt ge-
bruyck.... Ick my van hier in vyff a ses dagen (God belicvende) naer Jas sal
stransporteren, omme tegens. der aencompste van den Groten Heer aldaer
CE

present te syn... Sodatelyck ontfanckt den Heer Resident cene missive met
cen courier uit het marscherende turcxe leger van Syn Edt, eerste drogoinan,
van ınhouden dat er op morgen aldaer cene conferentie sal werden gehouden
tusschen den Primo Vizier, den Tartar-Chan ende Capelan-Passcha, synde den
generael van het voors: leger, waerinne naer alle apparentie soude besloten
I/

werden (so den brieff dicteert) datt er benevens de tartersse macht een
voors:
leger soude werden gedetascheert omme noch in
IAS

groot gedelte het turcxe

van
dit saysoen tegens den Moscoviter te zgeren; dit soude wel de voorss : vrede
met Polen kunnen verhaesten.» În acest cas, restul nu se va lupta aurea,
Turcif nepurtind două rizboaie de odată.
! Hurmuzaki, fragmente, Ul, p. 311.
CU
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1674 165

mesul lui Sobieski, Ioan Kariboski (Karwoski)!, se infátisá,

ingäimind lucruri sirete, care nu multämirä pe Turci, dar nici
+ *

IBR
.
^ . ^ - .

împotriva
.
odată norocul
M ‘
mai cerce
v
să-şi
M M v
îndemnară
x A
nu-i
biruitorilor de la Hotin. Planul războiului ni-l destäinuieste
Colyer: «ne vom in toaice, cu toată siguranța ce se poate

YL
pănă la Uman şi apoi, dacă lucrurile vor merge după do-
se
rinta Sultanului, vom trece înnapoi riul la Tighinea, ce
de acolo ne vom întoarce spre Dunăre, la
zice Bender, şi

SIT
Isaccea 2».
iseşte şi
Despre cele d'intăiii întilniri cu Cazacii mărtur
Cantacuzino,
scrisoarea romănească ce urmează. O scrie Mihai
primite din

ER
Dumitrascu-Vodä, după ştiri
văr al doilea al lui
tabără:
Doamne, mie
«Prea-m[illfo]stive si innältate Craiü, Doamne,
ca prea m[i]l[o]s-
m{i]l[o]stive, plecată slujbă inchin Mării Tale,
NIV
mie Domnu. |
tivului
îndălungată biru-
Domuul Dumnezeü cu lină paó[e] si cu
intà să dăruiască pre Măria Ta.
LU

vrui ca să cercu de
Cu adastà mică si plecată-m scrisoare

del Gran-Signore, in Zozora, quatro

1 Scrisoare a luf Colyer, «nel campo
RA

leghe da Jas, li 25 luglio 1674.

d’agosto 1674.
2 «Da Soroka sul fiume Nistro,li 10
remo il ponto (sic), hormai perfeitionato sul Nistro, con
Questi giorni passe
carri di proviggioni, che doviamo por-
qualche lentezza, per la quantità de’
NT

consumato, del fiume è

edi quà et di :à
tare con noi, mentre tutto il paes
zza possib ile, fino a Oman, ct poi, sc le cose caminc-
giraremo, con ogni sicure
ripassaremo il fiume a Techinie
' ranno secondo il desiderio del Gran-Signore,
il Danubio,.a Isachzig. Fin hora
et di lă si inoltraremo verso
CE

detto Bender,
mentre siamo ancora distanti
non è seguito nessun rincontro con li Moscoviti,
s’ hanno rese;
pochi Moscoviti, di nessun conto,
* da loro; due palanche con Gio
aveni re, si saper à presto. E arrivato al campo
quello che succederà nell' sua clettione
dal Sobieski, per dar parte della
vanni Karibozki, Polaco, inviato la Porta, ma,
I/

desid era anco lui la pace con

in rè di Polonia et per dire che , non
né authorità di trattare et concludere
essendo venuto senza plenipotenza, Sobieski. 11 quale con
IAS

complimenti del
sono contenti li Turchi con li soli Tartari
la Porta hà: divertito le scorerie de”
queste sue arti d'amicitia con “prov incia , per
rovine sopra l'Ukrania, la qual
nella Polonia, et rivoltate le rugg endo.»
viti, si và affatto dest
causa dell' invasione de' Mosco
CU
 R
1066 CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1674

RA
fericită si infrumutesatä (sic) sănăta[tea] Mării Tale si ca să
fac știre Mării Tale despre vesti ce am infeleage, săvai că
de spre toate părţile mai adeasea vor fi viind Mării Tale, iar

LIB
şi de la ai noștri, cănd pot adevăra, — numai căt şi noao
semnează ca să dăm știre Mării Tale. Cum și astăzi, Miercuri,
Av[gust] 7 d., ne-ai venit scrisoare de la aï noştri plecate
slugile Mării Tale, scriindu-ne că Joi, Av[gust] 1 d., aü venit

ITY
neste călăraș tocma de la tabără, carii au fost purces de loc
cu un Turcu mare, carele aü fost mergänd de la Vezirul la
Înpăratul cu trebi si cu cite s'aü fost întămplat pän’ in

RS
vreamea aceaia, si aga, viind pănă aproape de Buh, le-ai
esit o seamă de Cazaë înnainte. Ei, avănd înnainte streajä
şi simțind de Cazaci, s’aü schimbat Galmalele IVE si s'aù pus
ișlice, că ai fost o sumă bună de Turci, cá cate putintel
nu pot umbla. Asa pärändu-su Cazacilor că sint crestin[f],
iau lăsat de ati trecut cătvaş. În urmă, prinzănd pre unii
si adeváránd cá sint Turci, i-ai lovit; den carii să fie scá-
UN

pat numai fr'o 3, 6, iar alalti tot să fie perit, şi pre Aga
acel mare l-aü prinsu viu cu toat[ă) solita lui; den creștin[i]
carii ati fost venit cu acei Turci, pănă a le prinde veastea,
încă aü perit cäfva, unii si den slugile Domnului, iar apoi,
L

care s'aii adevărat creștin, l-ai lăsat. Si scriă cum să fie fost
RA

la 8.000 mie (ste) de Cazaci. Ramadanotchi încă să fic trecut

Niprul, neständu-le Tătarăi înnainte, pre carii i-aü fost trimis
Vezirul să păzească la trecătoarea apei, să nu-i lase să treacă,
NT

Dari n'aü putut nimic să le stea în potrivă. Iar încă tabe-

rele aceaste mari încă nu s’aü lovit; numai ce vin încet; iar
den cetoate in toat[i] vreamea es de să lovescu, sabie la
CE

sabie, si multi den Turci să fie perit. Ca aceastea pănă acum

am înțeles. Și iar, ce am putea şti adevărat, numai căt voi
face ştire Mării Tale, dupe direptatea noastră ce avem către.
Mării Ta. Numai ne rugăm Mării Tale, den bună si milostivä
I/

‘mila Mării Tale să nu fim apärat; și mila lui Dumnezeü pu-

rurea să umbrească pre Măria Ta.
IAS

Avglust] 8 dn., 1678.

A Märii Tale micä si plecatä slugä:
Mihai C.
CU
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1074 167

[Adresa:] Prea-luminatului si innältatuluf Craiù, Domnului

IBR
Apafi Mihai, den mila lui Dumnezeü färäf Ardealului Craii,
Domnului părții Tarai Unguresti si spanului Săcuilor, Dom-
nului, Domnului miei m[i]l[o]stivulut, cu plecăciune să s[ä] dea.
[Pecete mică cu vulturul.] /

YL
| Afacerile turceşti mergeaü bine. Inca din August Husein-
Pasa de Damasc lua in stäpinire färä luptă — se simt în
aceasta poruncile lui Sobieski— Hotinul !. Neamtul fusese

SIT
părăsit si el prin capitulafie, si Suceava se dădea, la 9
August, căpetenii Tatarilor si lui Sandu Buhuş, Hatmanu-
lui Moldovei 2. Nici-o urmă a biruinţii de la Hotin nu mai
rămăsese, şi Turcii puteaii să aibă acum grija Cazacilor sin-

Domn muntean, a drumurilor 5. Cel ER

guri. Dumitrascu-Vodä purta sarcina zahereleï, iar Duca, noul
d’intäiü, care
se
mai avea
afla în Iași
NIV
si pe aceia a gonirii Polonilor din Moldova,
la 25 August *. |
Ledijna
La 22 ale acestei luni, Turcii luaü dincolo de Nistru
(Ladyszyn). La 4 Septembre, cu ajutorul lui Dorosenco, care
LU

de mult din încunjurarea duşmanilor săi, se luă cu

scăpase
din
asalt, în chip singeros, si Umanul. Vestea despre accastă
în ziua de 25
urmă biruintä era ajunsă la Constantinopol
pe care de
Septembre. Aproape tot Ținutul pănă la Nipru,
RA

astfel supt
atitea ori îl ceruse Sultanul de la Poloni, era
Acum se putea întoarce «Împărăţia» cu
"ascultare turcească.
gindul că trecutul e răzbunat 5,
NT

intoar-
Ştirile nouă ni lipsesc pănă acum asupra acestei
— la 25 un lagăr
ceri a Turcilor®. Ea începu încă in Septembre
Sultanului, Sobieski
era la Soroca —, si se făcu räpede. În urma
CE

ed. ‘din 1835, HI, p. 669; Hurmuzaki, V?, p. 145, n° CCXXIV.

1 Hammer,
Sul. II, vol. I, p. 105'si urm.; scrisoarea din fast, 13 Sep-
? Hurmuzaki,
in Zurüt-War. Allam-Olm., V, pp. 264-5;
tembre, a lul Dunitrascu-Vodä,
°
I/

Nicolae Costin, p. 13.

3 Hammer, 46. | 007 a
58-9.
4 Török-Mag. Allam-Okm., V, pp. 2
IAS

l muntean si oamenit principelut

5 Hammer, IIl, pp. 669-70. Dar Domnu
la 11 Septembre (Török-Mag. Allam-
Ardealului erait la Ledijna încă la 8,
Okm., V, p. 261-3). /
«Ende de militie gebleven aen
4

Raport olandes din 17 Decembre 1674:

CU

,
1
 R
168 CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1675

RA
lui îndărăt Ucraina, bätind pe Tatarii ráspinditi dincolo
de Nistru. Braclawul, Nimirovul, locuri vestite in istoria
Cazacilor, căzură în puterea Polonilor, şi ef puserà mina si pe

LIB
tîrgușorul Raşcovului, pe malul sting al apei, — adápost al
Ruxandei lui Vasile Lupul, văduvă după Timuș Hmilnitchi,
fiul de Hatman ucis la Suceava !: Petriceicu și Constantin
Basarab Cirnul fură așezați acolo, multi teranî de-ai nostri

ITY
veniaü în împrejurimi, dar Turcii nu-şi turburară pentru aceasta
călătorie triumfală. Ia Decembre, Sultanul era la Adrianopol,
pe cind lagărul se oprise la Isaccea?. El nu fusese risipit,

RS
ceia ce arăta gindul de a se mai începe un räzboiü pentru
domnia Nistrului si a Niprului în primăvară.
D, Luptele din 1675.
IVE
Această primăvară nu aduse însă nici pe Sultan, nici pe
Vizir, Cerindu-se, pentru facerea plăţilor la ostași, haraciul
Moldovei jefuite, care fusese iertat în anul 1674, Sisman-
UN

Ibrahim-Pasa, numit serascher saü generalisim, pornia din

Babadag, unde stătuse iarna, si se opria pe malul Dunării,
la Isacce, unde podul era gătit de Domnul muntean, în
April?. Dar trecerea rîului nu se făcu decit prin Iunie, pe
L

den Danubii, tusschen Galaz ende Isaczt, synde de plaets daer de brugge is ges-
RA

lagen, omme tegens het vorjaer dicht by de handt te syn», Cf. acel din 23
Decembre 1675 (sic): «IIet leger is weder in de winterquarticren aen de
Danubii, ontrent Galaz, geleyt». Altul, din 12 Novembre 1675 (sic), atribuie evi-
NT

tarca unei lupte între TurcY si Polon! stäruintelorluf Sobieski si ale Francesilor.
1 Türök-Mag. Allam-Okm., pp. 265-6. Cf. şi actul polon ce urmează (ms.
948 din Bibl. Regală din Dresda):
clazlovicio a domino Bohusz, praeside eius arcis, die 10 octobris,
CE

Vurci multi in Ukraina perierunt, praesertim sub Ladyszyn... lloc ctiam

certum, quod ex Vkraina moverit retro Caesar, Sub Seroka traycıt flumen
et iussit Osman-Bassam, qui antea morabatur lazlovicii, ut quantocius pontem
in Istro sub Studenica extrueret, quem iam extruxit, Veserum et Hanum or-
I/

dinavit sub Camenecum, Non constat mihi an ratione tractandae pacis, an:
belli ineundi. Suo iam exercitui hybernam ordinavit, id est laniczaris, Vala-
IAS

chiam, Vesero et transmarinis militibus, similiter Cumelsencesibus [== came-

necensibus] Moldaviam et Hungariam, Hano et tnbus Bassis, nostram, Podo-
liam ut sub Cameneco hybernent, Sibimet Caesar hyberna praefixit in arce dicta
Baba, ad Danubium.» °
2 Hurmuzakı, V?, pp. 146-7.
CU
 AR
CANEANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1675 109

cînd încă de la 18 Maiii Capudanul plecase spre Azov cu

IBR
nu mai putin decît 32 de corăbii!. Agentul frances Sauvans
adusese această zăbavă ?.
În Iunie, Ibrahim prăda Polonia, luînd cetatea Zebaraz şi
îngrozind pe locuitori prin cruzimile lui grozave 5. Dar pe

YL
atunci Sultanul serba la Adrianopol, cu o deosebită -strălu- |
cire, o îndoită bucurie de familie: circumcisia fiului său si
căsătoria fetei, Cadija, cu al doilea Vizir. Petrecerile, a căror

SIT
amintire a fost păstrată cu admiraţie de istoricii Caseï os-
mane în acest timp, finurä patruzeci de zile. Si, cu gîndul
la aceste pregătiri de serbätoare, ambasadorul olandes scria
la 9 Iunie: «Se crede prin urmare că armele turceşti nu sc

ER
vor mișca în anul acesta pentru nici-un scop însemnat»!.
cetățile noastre, afară de Hotin,— deci Neamtul si
În Iulie
Suceava,— fură dărîmate din poruncă turcească: Suceava crăpă
NIV
se
numai cînd, aprinzindu-se lemnele grămădite intr'insa, ca
celei
prefăcu întrun cuptor uriaş, — un rug al măririi noastre
vechi5. Din partea lor, Muntenii trebuiră să plece la räzboiü
cu Turcii si Tatarii Hanului 6. |
LU

O încercare împotriva cetăţii Bar —unde a învățat carte

de oameni.
Miron Costin—nu izbuti; Pașa pierdu 2.090
pe Sobieski însuși,
El se încercă la Lemberg, dar aici găsi
RA

fu bătut răă, de
coborit în Galiţia cu o oaste puternică, și
la Trem-
şi nu ca înnaintaşul säü la Hotin, în 1673. Nici
Căpitanul
bowla nu se putu face nici-o ispravă 7, Constantin
NT

leydt als noch in hare winter-

1 Raport olandes din 9 Iunie : «Het leger
»,—Raport olandes din aceiași zi
quartieren aen. den Danubio, dicht by Galaz
leger (het welcke als noch
«Sonder dat men van eenige beweginge van het
CE

op de grensen van Moldavien,

in zyne winterquartieren aen den Danubio,
by Galaz is leggende) ictwas verneemt>.
dicht
IIl, p. 671.
2 Acte si fragmente, Y, p. 85; Hammer,
3 Hammer, II, pp. 671-2.
olandes din 9 Iunie : «Ende by
I/

4 Hammer, III, p. 673 şi urm. Raport

wapenen van dit jaer met geene desseynen
gevolge geloofft wert dat de turexe
van importantie sullen werden gemovcert.
IAS

Costin, p. 12 ; Neculcea, p. 209.

3 IIurmuzaki, IX!, p. 287, n° CCCOXT; Nicolae cd,
Costin, p. 13; Zinkeisen, V, p. 78. Constantin CX pitanul,
6 Nicolae
Iorga, p. 186.
7 Hammer, Il, p. 672; Acte și fragmente, I, p. 35.
CU
 R
170 CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1676

RA
judecă astfel războiul din 1675: «Putin folos aü făcut Turcii,
de cetăţi a lua; numai robi pe den afară ati făcut, si ati
luat multi» 1.

LIB
Întorsul se făcu pe la Hotin. Ibrahim se temea ca Polonii
să nu vie în urma lui, cucerind Moldova ca în 1673. Deci
el arse fără crutare tot ce găsi în drumul lui?. Ajungind
la Tutora, in Novembre, el dădu vină lui Dumitrașcu-Vodă

ITY
că numai pentru că ela lipsit în clipa hotăritoare, s'a pierdut
lupta de la Bar. Bietul om fu aruncat în temnita lui Deli-Basa,
căpeteniei deliilor, «indräznetilor», si înnainte de 20 ale lunii

RS
negustorul Antonie Ruset, o rudă a Cuparului sati Păharni-
cului Rusct, ajutător puternic al lui Duca, fu numit Domn
al: Moldovei : mina lui Duca se poate vedea în această schim-
IVE
bare. Apoi trupele împărătești se coboriră pănă în tabăra
lor cea veche, de la Isaccea 3. Tar asupra terilor noastre, se
întinse sora bună a foametei, — ciuma *. «At murit multi
oameni», scrie Neculcca, «cit nu-i puteaü îngropa, și-i arun-
UN

caii în groapă de-i näruiaü>°.

„E, Luptele din 1676.

L

Negocierile pentru pace urmează în tot cursul iernii. So-

bieski se bucură de slujbele agenţilor francesi; un Trimes
RA

al lui, Casimir Giza, merge în Ardeal și stăruie pe lingă

Apaffy, care primește în sfirşit a lua asuprä-si mijlocirea si
expediază, in Julie, la Poartă pe Pavel Ubresi ©. Din partea
NT

lor, Antonie-Vodă Ruset și Duca-Vodă își dati toate silintile

pentru o împăcare, ce i-ar fi scutit de atita cheltuială, de
atitea osteneli, umilinte și primejdii ?.
CE

Din partea lui, Sultanul primia încă de prin Mart vestea

1 P. 186.
I/

2 [Iurmuzaki, IX!, p. 287, n° CCCCXIII; ele si fragmente, I, pp. 85-6.

3 Cronicile moldovenești, Const. Căpitanul, p. 189; raport venetian din 20
Novembre, în Hurmuzaki, IX! (întreg); V* (parte). |
IAS

4 Cronicile moldovenești și muntene; Hurmuzaki, IX}, p. 289, n° cccoxv.

5 Lee. | |
6 Tórók-Mag. ‚lam-Okm., V, pp. 363-4; Acte și fragmente,l, p. 57.
7 Cf, scrisoarea din 28 Februar 1676 a lut Nointel, ambasadorul frances
CU
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1676 171

că afacerile din Egipt merg răi. Locuitorii din Constanti-

nopol eraü şi ei în fierbere, pentru foarte îndelungata lipsă

IBR
a stăpînitorului. El se ridică deci, la 7 April, din Adrianopol,
luînd cu dinsul și lagărul, căci avea de gînd să treacă în
Asia. |

YL
La granita Nistrului trebuiaü să meargă numai Tatarii si
citeva mii de Turci, vre-o 30.000, supt Ibrahim-Pasa din
anul trecut !.

SIT
. Unifl,—intre cari si Antonie-Vodä, care-şi arată această părere
intr'o scrisoare din ro (20 ?) Maiü —, credeaü că lupta nu va
mai fi cu Polonia, ci cu Dorosenco. În adevăr, acesta lăsase
pe Turci si-si făcuse, în același timp, supunerea către Sobieski
și către Tar?. Dar el se indreptätise la Poartă, și Marele-
Vizir, care nu voise să-l părăsească nici-odată, îl sprijinia cu
toată puterea. Viclenia lui, în adevăr căzăcească, fu deci tre-
ER
NIV
cută cu vederea®.
Cele d'intiiü întilniri fură între Tatari si Poloni *. Numai prin
Iulie va fi sosit la Nistru Ibrahim, aducind cu dinsul şi pe
LU

Grigore Ghica, pe cind Antonie Ruset rămase şi mai departe

în Capitala sa din Iasi?. La 29 Iunie st. v., deci 9 Iulic, cei
doi Domni serbaii împreună la mănăstirea Cetăţuia hramul
|
RA

Sf. Petru,
Se făcu un pod pe Nistru pentru a se începe prada Gali

645,
Ja Constantinopol, către Pomponne (Bibl. Kegalä din Dresda, ms. gall.
NT

d'un coup pourl'obtention de

p. 41): «Les Polonois viennent de reiterer tout.
en mesme temps les princes de Valachie, Moldavi eet
la paix ; ils employent
un Envoyé extraor-
Transylvanie, — Sa Majesté ayant expedié à ce dernier
CE

Sobieski către Duca, in Hurmuzaki, Sup. II,

dinaire». V. si scrisoarea lu
vol. I, pp. 109-18. Solul regelut la Duca era Krıwowski (fd).
gros van het leger
3 Raport, olandes din 18 April 1676: «Het meeste
Moldavie ende Podolien dertich ende in
volcht Syne Maiesteyt, latende in
Cf. rapoartele din 28 April, 7 lunie (Sul-
I/

Caminiec een duysent soldaten>.

tanul a trecut canalul la Scutari,ín Asia) si 5 Iulie.
Török-Mag. Allam-Okm., V, p. 375.
2 Hurmuzaki, IX', p. 290;
IAS

3 Hurmuzaki, 7. €. | |
4 Hurmuzaki, V7, pp. 129-30, n° COXXXI
401.
5 y. Türök-Mag. Allam-Okm,, V, pp. 396-8,
lut Ghica); Const. Cápitanul, pp. 189-90.
6 Cf, Hurmuzaki , V?, 7. e. (chemarea
CU
 R
172 CAMPAN!ILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1676

RA
tier, silind astfel pe Sobieski la pacea pe care o voiau Turcii
şi ale cărei condiţii de căpetenie nu mai eraü tributul
saü banii de răscumpărare ai Lembergului, ci numai cedarea

LIB
Podoliei cu Camenița și a Ucrainei întregi, pe care, cum
am văzut, Sobieski, unit în iarnă printr'un tratat cu "Ţarul,
o smulsese lui Dorosenco in 1674 si o pierduse față de Sul.
tan in anul următor, iar acum voia s’o tie prin supunerea lui

ITY
Doroşenco!. Paza podului o avură 5.000 de Moldoveni. si
Munteni, cei d’intiiü supt Hatmanul Alexandru Buhus, si
2.000 de Turci.

RS
La începutul lui Septembre, o nävalä a Polonilor smulse
podul din mina acestor puțini păzitori, sil arse?. Paşa
murise, dar alt Ibrahim, Ibrahim Saitan saü Dracul, numit
IVE
îndată în locul lui, puse să se facă podul din *. Ta-
noii
tarii şi Turcii se revărsară asupra cimpieï galitienc, arzind
la Joholnicz (?), la Jaszlowiecz, la Buczacz, la Halicz. O ceată
räzletitä fu învinsă la Mohiläü, si aceasta întîmplare grăbi
UN

sfirşitul războiului turco-polon?.

Ibrahim se răpezi asupra ostii celei mari a lui Sobieski,
care era deci la Nistrul băsarabean. EI găsi pe rege lăngă
Zurawna, pe malul stîng al apei. «Acolo», spune Constantin
L

' Căpitanul, unul din luptătorii creştini ai acestei bătălii, «era

RA

Nistrul, si peste Nistru un deal mare, pietros, de nu să putea

sui nici pedestri >. Polonii făcură în acest loc şanţuri foarte
puternice, răzimîndu-se pe piedeci naturale care nu puteai
NT

fi trecute, apa, dealuri, păduri, cetatea. Turco-Tatarii, cu

mult mai multi, nu puturä clinti din loc cei 30.000 de
ostaşi bine intäriti. Dar nici aceștia nu-și puturá goni dus-
CE

manii. Astfel se ajunse, în ziua de 27 Octombre, după o

încunjurare de douăzeci de zile, cu bătaie de tunuri si harte

. IV, mat sus si Hurmuzaki, Zragmente, Vi pp. 312-3 (Doc, Vi, p. 93);.
I/

Engel, Gesch. der Cosaken. u |

* Hurmuzaki, Doe. V2, p. 150, n° coxxxu; INN, p. 293, n° CCCCXVIILi
IAS

Acte si fragmente, 1, p. $7.

3 Hurmuzaki, IX}, p. 292, n? cecexvim; Hammer, III, p. 684.
3 Cf, Hurmuzaki, Supl. II, vol. I, pp. 116-8.
5 Const. Cipitanul, p. 190; Hammer, 7. c.
CU
 AR
CAMPANILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1677-81 | 173

IBR
la pacea de la Zurawna. Polonii o încheiaseră pentru
räzlete,
a scăpa din cursă: deci Turcii cistigaü prin ea hotarele pe
care le doriseră. Trimesul lui Duca- Vodă aducea cel d'intàiü
buná la Poartă, şi astfel ni sa păstrat numele
stirea cea

YL
si agerului Trimes de taină: Căpitanul Matei
harnicului
spuindu-i că
Cărămidă, care înşelă pe Antonie-Vodă în cale,
Vizirul
tot nu s'a ales la Nistru ce se va face cu Polonii.
de galbeni !.
cel bătrîn, Ahmed Chipruliul, plăti vestea cu 200

SIT
Internuntiul Modrzliwoski sosi pentru ratificare, in Januar,
în urma lui, o căpătă, în anul 1677,
si un «sol mare», venit
oștile rämaserä
cu toată împotrivirea residentului german. Dar

ER
potriva Cazacilor.
la Dunäre ?. Căci un noii räzboiü se gătia în
Luptele cu Cazacii şi Muscalii (1677-31).
F.
NIV
ia si făcuse jură-
Doroşenco era acum omul Țarului, cáru
fruntea acestor Ca-
mîntul de credinţă. El fu scos deci din
i, ai «trestiilor gal:
zaci ai Niprului sai, cum li ziceaü Turci
lui Gheorghe, fiul lui
bene» 3. Locul lui fu dat, la 3 Martie,
LU

ș: fusese şi cl Hat
Bogdan Himlnitchi si fratele lui Timu
Bogdan, dar trebuise
man în timpuri, după moartea lui
e călugăr, intrase în ro:
sa-şi părăsească dregătoria, se făcus
RA

în cele Septe Turnuri din Constanti-

bia Tatarilor, stătuse
spune Cantemir, nu se mai
septe ani de zile si, cum
nopol
inda unor încercări de
gindia de loc, mai ales după neizb
*. Gheorghe saü Iurie
NT

fugă, la stăpînirea asupra oamenilor

1 Izvoarele citate,
olandes scrie că la 21 Caimacamal
2 La 26 Novembre 1676, ambasadorul
CE

0. ¢, p. 171
Vizirului, mort la 30 Octombre ; cf, şi Brosch,
(care tinea. locul să plece
Residentul german trebuia
şi urm.) l-a asigurat de incheiarea, picif. 31 lanuar arată
ratificarea. Naportul din
la Adrianopole pentru a impiedeca
Se stia atunci
că residentut à scris la 11 despre sosirea la 10 a internunfiuluf.
ende de vordere
I/

met starck guarnisuen beset,

că Sultanul va lăsa «Caminiec
ist geweest, om-
soldaten, die, het voorleden jrer, dacromirent in campagne
La 28 Mart el spune
winterquartie en uytrustens, —
IAS

trent den Danuby in haere unor Trimes!, pe

25 April, ştire despre sosirea
că n'a venit eablegatul» — La |
ostateci,
cari Turcit if privesc ca p.437 (poate si după
Zst. imperiulur otoman, trad. Iosif Hodos,
3 Cantemir,
Delacroix).
CU

+ /bid., p. 437 si uim.

*
 R
174 . CAMPANJILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1677-81

RA
fu numit după datinele numirii Domnilor noștri, trimese
un Caimacam ca și aceștia, alese pentru aceasta, ca si

LIB
dinsii adese ori, pe un Grec, Stamatello, şi, firește, aștepta
acuma ca Turcii să-l aducă în Scaunul săii de oblăduitor !.
Poate că înnainte de a se începe expediţia se aştepta în-
cheiarca definitivă a păcii cu Polonii. Sobieski trimesese

ITY
pentru aceasta, cu un marc alaiü bogat, pe Palatinul de
Culm, Gninski, cu secretariul Rzewuski: ei trebuiau să ceară
înnapoiarea tuturor robilor si oarecare îndreptări de graniță

RS
și cedări de cetàti in Ucraina. Solul era în Moldova în Iunie
si intra în lași la 26 ale lunif. Domnul, Antonie-Vodä Ru-
set, era în capitala sa, dar el se pregătia să plece la oaste,
IVE
si anume la Bender, unde trebuia să se facă adunarea osti-
lor. Palatinul găsi la 6 Julie pe serascher, același ca si in
anul trecut, Ibrahim Saitan, încă la Isaccea, gata să treacă
Dunărea ?. Gninski ajungea la Constantinopol abia în ziua
UN

de 10 August si avea la 16 audiența la Vizir?: nu i se dă-

duse voie să facă a suna trimbitele Ja intrarea sa si nici a
primi pe miniștrii străini; mai tărziu, el trebui să se aşeze
L

în josul sofaleï Vizirului, cum nu voise să'facă ambasadorul

frances Nointel si pentru aceia fusese dat afară; in loc să
RA

fie poftit într'un Seraiü împărătesc, cum ceruse, el fu gäz-

duit numai in casa sechestrată de la fiul lui Panaiotachi
Nikussios ; ifosul risipitor al Trimesului, care poruncia să se
NT

lase a cădea potcoavele de argint ale cailor suitei sale, stirni

mai multă batjocură decit uimire !.
Cei 40.000 de Turci, uniti cu Moldovenii lui Ruset si
CE

Muntenii lui Duca-Vodä — cite 10.000 de fiecare, se zice, —

înnaintară cu greü, fiind lipsă de apă, către cetatea de lemn
şi pămînt a Cehrinului, apărată de multi Cazaci. Ajunserà la
I/

12 August acolo?. Ajutoare muscälesti veniaü de peste

IAS

! Hammer, III, p. 693; Delacroix, o. e, p. 71 si urm,

* Acte si fragmente, Y, p. SS si urm.; Iurmuzaki, Sup, IE‘, pp. 119-217.
3 Raport olandes din 29 August 1677.
* Cantemir, 7. c, ; raportul olandes citat si Hammer, III, pp. 696-7 (după
Delacroix),
CU

* Raport olandesdin 21 Iulie 1677 : «Den extraordinaris ambassadeur van Polen

 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1677-81 175

IBR
Nipru și Pașa de Bosnia, trimes înnaintea lor, nu putu să
le oprească, ci fu räü bătut la valul apei,— pierind atunci
și fiul Hanului însuşi !. Moldovenii şi Muntenii pierdură atunci
multi oameni, şi se auzi chiar că Duca-Vodä ar fi fost rinit

YL
la picior 2. Toate încercările de a pune mina pe cetate fură .
zădarnice ; luptătorii d’innuntru aruncau asupra Turcilor si
cu stupi din cari se näpustiaü roiurile de albine. La 7 Sep:

SIT
tembre Ibrahim fu silit a se întoarce înnapoi, şi retragerea
lui în astfel de împrejurări fu deosebit de grea şi de neno-
rocitä. Tatarii luaseră încă de supt Cehrin drumul spre
casă, si în urma taberei turceşti zburaü în toate părţile,
ajungînd pănă la Camenița, caii Cazacilor: zaherea de un
ER
mare pret fu descoperită si prinsă de dinșii. La Bender, se
lăsă pentru strajă un singur Pasti, care se închise in puter-
NIV
nica cetate, iar tot bulucul cellalt apucă spre tabăra Dunării,
cu simţul rusinos al infringerif din partea unui dușman des-
prețuit. Ca să poată pleca și ci către casă, Domnii noştri
cîte o mie de taleri cápctenici fugarilor ?.
LU

trebuiseră să dea
Cind Gninski, solul cel mare polon, se învrednici în sfirsit
a vedea împărăteasca faţă a Sultanului, în ziua de 14 Sep-
si
tembre, se stia la Poartä despre päfania de la Cehrin,
RA

poate aceasta grăbise audiența. Lumea din Constantinopol

Cazacilor e
era intr'o mare neliniște. Se zvonia că avintul
Azovul, Cri-
aşa de puternic, încît ar putea să primejduiască
NT

Camenița chiar. Osti nouă fură chemate din Asia si

meia,
is gepasseert ende by gevolge hier nahy is)
(die den 24 passato Moldavien
CE

van Vranckryck sal verstacn».

sol wonderlyck toe sien, als hy dese disgratie
«Den 12 van de maent Augusti is Ibrahim-Pascia, als
Altul din 7 Octombre:
den Crim-Tartar, verschede
| generael van het turexe leger, by hem hebbende
n ende Wallachien, yder met haere
Pasciaas ende de princen van Moldavie
aen de zyde van de revier de Nyper, ende
I/

troupen, voor Czyhirin, leggende

Groot-Vorst van Moscovien gecomen»,
techtevoort onder het gebiet van den
1 Hammer, Ill, pp. 697-8.
IAS

IX}, p. 298, n° CCCCXX.

2 Acte și fragmente, I, pp. 87-8; IIurmuzaki,
; Toròk-M ag. Allam-Okm., V,
3 /bid.; cronicile moldoveneşti și muntene
Ruset era întors în Scaun ; Turcil Îl siliseri să
pp. 462-4 (la 20 Octombre lor
Gavriliţă Costachi prin Sandu Buhus, cunoszut
înlocuiască pe Hatmanul
468-9.
încă din luptele cu Polonit),
CU
 R
170 | CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1677-81

RA
din Egipt. Sultanul, care dărui două milioane pentru räzboiü,
plecă la Adrianopol, ca pentru o campanie de iarnă, dar

LIB
tot în Octombre el se întorcea înnapoi în vechea sa rese-
dintä. Scoaterea Hanului. si înlocuirea luf cu Murad-Ghirai
fu hotărită încă de atunci, de si se făcu numai în Marti.
Ibrahim avu o primire ca aceia, încît putu să se teamă de

ITY
moarte, cu toată vrista lui așa de înnaintată, încît n’ar fi
pierdut multe zile. I se aduse învinuirea, că, după ce na
prins pe Sobieski la Zurawna, acum pierduse, prin plecarea

RS
luf grăbită, prilejul de a lua Cehrinul, si fu aruncat in cele
Șepte Turnuri. Toate ştirile de la hotar fură oprite, pentru
a nu se tulbura și mai mult locuitorii Capitalei. Încă de la
IVE
25 Octombre, ambasadorul olandes știa că «in primăvară
Sultanul se va duce la malul Dunării şi Vizirul-cel-Mare însuși
va pleca de aici cu toată oastca»*.
Si in Octombre și în Novembre urmati negocierile cu
UN

Gninski, care era ţinut din scurt, fără știri de acasă si fără voic
de a vedea pe nimeni, pentru a-l sili astfel să încheie. Înnainte
de a pleca spre Crimcia, la 26 Februar,’ Hanul cel noii
adause silinta lui pentru a se ajunge la un capăt. Negociatorul
L

tătăresc oferia Polonilor pentru unele concesii Jaroslawecz,

RA

Ținutul «Soret», iar în Ucraina, Nimirovul, loc foarte însemnat,

sati «Kalmik». Gninski crezu că trebuie,să mai zăbovească
încă. Zvonul, răspîndit acum de Turci, că s'aii început tra-
NT

tative cu Muscalii, poate să fi inriurit pe solul polon. Astfel

el ratifică Ja 1° Mart si iscäleste la Daud-Pasa, în ziua de 7,
pacea prin care Turcii mai cäpätaü Barul şi Miedziboze, iar
CE

în Ucraina nu päräsiaü decit localitățile Pawolosk și Bialo.

cierkiew?.
Mai trecură citeva săptămîni pănă sí se înceapă a doua:
I/

! Raport olandes din 3 Mart(tot atunci fu scos din temniţă si Ibrahim-Pasa).

IAS

2 «Dat in het voorjaer den Kayser naer de revier den Danubius sal ver-
treken, ende de Primo-Vesier in persoon met de gansche armade van, daer te
velde haen». Cf. si raportul din 7 Octombre, din 9 Decembre, cele două din
IS anuar 1678, cel din 3 Mart, acelaşi an.
3 Rapoartele olandese citate, La cel din 1-iü Maiti e anexat tratatul, datat
CU

«al campo di Davut-Pascha, nel plenilunio della luna di Seffer, l'anno 1089»:
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1677-81 ‘ 177

expediţie a Cehrinului, În adevăr, ziua de plecare a ostilor

IBR
e la Turci 23 April, Sf. Gheorghe al creştinilor. La 30, tot
lagărul era în mișcare, avind în mijlocul săii, nu numai pe
lacomul Vizir, ci și pe Sultan, care, de altminterea, nu era de

YL
loc bucuros de această călătorie prin locuri sálbatece, unde nu se |
-poate petrece!. Si Gninski fu silit a merge cu oastea, pentru ca
el însuşi să se îngrijească de aducerea la îndeplinire a trata-
tului. Se știa că Sultanul va räminea la Silistra, şi Vizirul

SIT
va duce trupele spre Cehrin, si chiar spre Chiev. Din partea
Muscalilor nu era nici-o nădejde. Nu numai cá ei fäccaü pre-
gătiri mari, strîngînd o oaste pe care scrisori din Moldova,

ER
de la 28 Februar, o socotiaü la 400.000 (2) de oameni, dar
“Țarul avu îndrăzneala să trimeată la Poartă, pentru a cere
Ucraina, o solie (a lui Davidovici), care, neapărat, fu räpezitä
NIV
innapoï cu rugine?.
La 2 Iunie tabăra era pusă la Tatar-Dazargic, în Dobrogea,
si de acolo Sultanul se îndrepta spre reşedinta lui de vară,
la Silistra. Ambasadorul polon ráminea aici cu dinsul, pe
LU

cînd cu Vizirul mergea numai unul dintre oamenii suitei,

Proski3. La 4 Iulic, Carà-Mustafà cra la Bender. Aici aștepta
deocamdată sosirea Tatarilor şi a Domnilor noştri, dintre
RA

cari a]: Terii-Romänesti era în cale, la conacul din Pieptesti,

in ziua de 34, pe cînd Hmilnitchi sosise la Bender încă de

„-la 25 Iunie?. |
NT

Rominif merseră înnainte, deschizind fintini in mijlocul

stepei pustii şi fără apă. Ajungind la Cehrin în ziua de
20, fiecare din cei doi Domni trebui să facă două poduri
CE

pe apa miloasă a Tismenului, care încunjura de trei părţi

20, Ienicer-Aga, cu Ienicerif, la

1 La 19-21 iese breslele («ambachten»), la
Era vorba de plecare incá pe ziua de 27 ale lunif
21, Sultanul cu Vizirul.
I/

(rapoarte olandese din 23 April, 6 lulie).

23 April; Engel, Gesch. der Kosaken, p. 269.
2 Raport olandes din
IAS

3 Hammer, Ill, p. 703.

3 Cronica lut Constantin Cápitanul, ed. Iorga, p. 192, nota 2.
last,
5 Hurmuzaki, fragmente, p. 319. La 16 Maiii Antonie-Vodă e in
Wl,
Mare al Porţi, Alexand ru Mavroco rdat,
la 21 Iunie/s-iü lulic, ''álmaciul cel
Attam-Okm., VI, pp. 10, 17-8).
serie însă din Bender (Yürük-ag.
CU

T
2D
74342. Vol. IN.
i
 R
178 | CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR: 1677-81

RA
cetatea, La 20, începea încunjurarea, pentru izbinda căreia
se fäceaü rugăciuni in Constantinopol!.

LIB
Într'ajutorul Cehrinului alergă căpetenia de Cazaci Rama-
danowski. El putu trece Niprul fără piedecă. Vizirul făcu
toate silintele pentru a nu-l lăsa să intre în cetate. Caplan-
Paşa primi porunca de a se infige între Cehrin si oastea

ITY
venită din noii. Dar nu izbuti. Se putea prevedea o nouă
întoarcere rusinoasä ca aceia din 1677, dacă n'ar fi ajutat
intimplarea. Muscalii, bucuroşi de biruinţa asupra lui Caplan,

RS
se dädurä betiei într'o zi de sărbătoare, şi astfel Turcii puturá
intra în cuprinsul cetăţii. S'a vorbit si de o trădare a lui
Ramadanowski, care avea un
IVE fiii rob la Tatari si, în loc
să dea bani ca să-l răscumpere, era bucuros să primească el
bani de la pägini. Turcii luară astfel Cehrinul, pierzind, ce
e drept, multi dintre ai lor, la izbucnirea unci mine’,
Dar aceasta ríminea o surprindere, si nu o biruinfá. Ea
UN

ajungea însă luf Carà-Mustafà pentru a șterge amintirea retra-

gerii din 1678 si pentru a-și,putea scoate la iveală destoinicia.
Alte lupte nu mai voi să încerce. Plecă îndată, pe la Uman
şi Soroca, de unde luă apoi drumul Chişinăului si al Bu-
L

geacului, spre Isaccca. Pănă la Nistru, il lovirä insä la Bug

RA

Cazacii, făcîndu-i mari pagube. Alti dușmani incepeaü să zi-

dească din noii Cehrinul, pe care Vizirul il răsese din teme-
lie, ca răzbunare pentru sîngele turcesc ce se vărsase acolo.”
NT

Domnii noștri, de la cari se storsese, după obiceiü, multi

bani, merserä cu stăpînii pănă la Chisinäü: aici, după po-
runci venite de la Poartă, Antonie-Vodă fu mazilit şi dus la
CE

Constantinopol, unde fu supus apoi celor mai grozave

1 Hammer, /. c., raportul olandes din 6 Iulie.

2 Izvoarele citate. Cf, raportul olandes din 3 Octombre: «Het is scecker
I/

dat de stadt ende het castecl Zeherin tusschen den 23 ende 26 Augusti door
de turcxe armade is bestormt ende tegelyck opgesprongen ende dat het mos-
IAS

covitische leger, daerontrent gelegen, hat selve niet hecft cunnen beletten».
Alt raport olandes din această zi adauge: «Ende het vier alsdoen door artificie
in de mynen gebracht, ende, daerop zin de kruyt magazynen gecomen synde,
is deselve met het casteel totaliter opgesprongen, waerdoor aen weder zyden
veel volex gebleven is».
CU
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA PULONILOR: 1677-81 179

IBR
chinuri pentru a mărturisi banii pe cari-i avea sai nu-i avea.
Urmașul săi fu Duca, din Tara-Romäneascä: el intra la Iaşi.
în ziua de =f. Nicolae, pe cînd înlocuitorul säü la Bucuresti,
Șerban Cantacuzino, mai zăbovia cîteva săptămîni la Adria-

YL
nopol, unde-si avu audiența de plecare la 27 Decembre :
numai 1.
La 21 Novembre, Vizirul, care trimisese pe Asiatici acasă

SIT
şi lăsase dintre ostașii curopeni o parte la Dunăre, intra
biruitor la Adrianopol, cu ostaşi hXmesiti și goi, a căror
înfățișare proclamă infringerea ?.

Era să se mai facă o expediţie in acea stepă fără fintini

unde roiaü Cazacii si Muscalii? Mulţi, ştiind îndărătnicia
Turcilor, credeati aceasta. La 27
ER
Februar 1679, ambasado-
NIV
rul olandes scrie: «Se spune că oastea turcească din Europa
îşi va avea lagărul anul acesta la hotarele Moldovei, Ucrai-
nei şi Podoliei, pe cînd Sultanul, Vizirul-cel-Mare şi toată
LU

Curtea vor sta la Constantinopol saü în imprejurimi ?»; La

.2 Mart Sultanul sosia în. adevăr, viind din Adrianopol, fără
pompă, sai, pentru a vorbi: ca oamenii de atuncea: «tiptil».
Abia la 20 April ajunse Vizirul 4. |
RA

Dar, în loc să se vadă ieșind steagurile în corturi, se afli

despre sosirea la 3 Maiti a unui Trimes al Țarului, care c .
NT

! Cf, şi ce se spune în raportul olandes de la 25 Novembre : «Den Grooten

Heer, hiervan: kennisse becomen hebbende [despre rezidirea Cehrinuluy],
ende vreesende, so die vyanden daerop de voorn. revier comen te passeren,
CE

dat sy haer winterquartieren in Podolien ‘ende Moldavien souden cunnen

heeft sonder uytstel ordre gegeven, omme alle het hoy ende stroo ten
nemen,
platte lande aldaer te verbranden ende het koren nae den Dapubij te voeren,
3/13 Octombre
op dat den vyandt sich daervan niet soude dienen», — La
(Türök-Mag. ANlam-Okm.,
I/

1678, Alexandru Mavrocordat scrie din Bender

VI. p. 27). i
2 Acelast raport.
IAS

3 Raport olandes din 27 Februar 1679: «Men seydt dat de turexe landmilitie
van Europa dit jaer op de frontieren van Moldavien, Eukranie ende Podolie
in ende
sal camperen ende den Kayser, Primo-Vesier ende het gantsche hof
om Constantinopelen syn».
4 Acelast raport si cel din 29 Iunie.
CU
 R
ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1677-81

RA
180 CAMPANIILE

de leniceri şi aduce lucruri foarte tainice.

päzit de aproape
îndrăzneţe ca şi în trecut,
Ele eraü însă cereri tot aşa de

LIB
, Amiralul, pleca în Marea
şi astfel, la 8 Iunie, Capudan-Pasa
ii.
Neagră cu treizeci şi şese de corăb
Data aceasta nu mai era vorba de o pătrundere in läun-
cetăţi pe acolo. După
trul terit Cazacilor si de cuceriri de

ITY
a se zidi la gura Ni-
sfatul Hanului celui noii, se hotärise
şeicele dușmanilor. Un
prului o întăritură care să poată opri
oşteni şi salahori de-ai nostri, mer-
Pasä, Cară-Mohammed,

RS
sai Dohan-Ghecet, apucindu-se de lucru,
seră la Dohan-Calè
Iunie, după sosirea la 11 a
în vară. Tocmai atunci, la 25
ski
Dragomanului săii, ambasadorul polon arăta Porții că Sobie
IVE
la Daud Paşa; cetăţile erai date acum
a întărit pacea de
toate zvonurile, din
cu toatele în mîna dregătorilor turci. Cu
Si deci solul Ta-
accastä parte nu mai era nici-o primejdie.
i, putind să nego-
rului primi răspunsul să se întoarcă înapo
UN

d !. Aceștia räspin-
cieze la Nipru cu [Hanul si Carà-Mohamme
vesti se fals că ar fi perit
seseră năvălirile lui Sireu, în care se
embre se ştia
Gheorghe Hmilnitchi, si la începutul lui Sept
L

că lucrul s'a mintuit ?.

1681 ?. Dar ele
RA

mai răsună şi în 1680, în

Știri războinice
Mart ‘ale celui din urmi an, alt sol
nu se adeveresc. În
rusesc venia la Constantinopol. El aducea întărirea păcii de
i
NT

la Radzim.!. \
entusschen were van dese
1 Raport olandes din 29 lunie: «Ende onder
twee castelen tot beveylinge van
'zyde starck voorgegaen in het bouwen van de
den Capiteyn-Pascia den
CE

Zukranie ende Podolien ; tot welch en eynde oock

paleyen, versien met arbeyders ende
$ dito van hier, met ses en dertigh
Nyper vertrocken is,
instrumenten, over de Swarte Zee, nae de rivier in
123, 129. Dour steagur( de Muntenf trec
? Hurmuzakı, Su. 113, pp.
Cf. Cantemir, o. €, pe 454.
1680 de la dinsal la Polont, în Zolkiew (idid.).
I/

mbre: «Midd elerwyle hebben de ‘Tur-

— V. şi raportul olandes din 11 Septe
op de fronti eren van Evkran ie voltrocken, niet tegen.
cken de twee starckten
IAS

groot gewelt hetselve heben

staende den Moscoviter ende den Cosack mer
de provin cien van Eukranie, Pudo- |
soucken te beletten ; daerinede syn nu
Waliachien tegens alle invasicu van die kant volcoment*
lien, Moldıvien ende
lyck gedeckt».
3 Hurmezaki, Sup. 115, pp. 121-3.
CU

Cf. Hurmuzakı, Î. c; Delacroix, pp 147-8.

4 Hammer, III, p. 718.
 AR
CAMPANIILE ÎMPOTRIVA POLONILOR : 1677-81 | 181

Printr'insa Muscalif cäpätaü asigurări despre Tatari, drep-

IBR
turi la Ierusalim, stăpînirea Chievului si a cinci pălănci, asigu-
rarea că nu se vor clădi și alte cetăţi între Nipru şi Bug.
Îndată se luă o măsură privitoare la Ucraina. Duca-Vodă
al Moldovei era chemat la Constantinopol. Intra acolo, cu

YL
doisprezece boieri, la 22 Iunie, era făcut Hatman al Ucraineimai ,
dindu-i-se încă un tuiü la 28 ale lunii următoare, si cl străbătea
stradele Constantinopolei, purtînd cuca pe cap şi înveş-

SIT
mintat intr'o strălucită haină de brocard de aur pe cîmp alb,
blănită cu soboli. Întors in Septembre, el începea în primă-
asupra Cazacilor, cărora li dădu un cirmuitor, |
vară Domnia
pe Grecul Iani Gredinevici!.

ER
şi
lar Gheorghe Hmilnitchi, fostul călugăr Ghedeon şi acum
Hatman, venia cu un mic alaiii, supt pază, în toamnă,
fostul
şi urma i se pierdea în Constantinopol ?.
NIV
7
LU
RA
NT
CE
I/
IAS

geo-
ari; extras din «Buletinul societăţii
} lorga, Călători, ambasadori si mision
1899, pp. 15-20 ; Hurmuzaki, Fragme nte,
grafice», sem, If, anul 1898 ; Bucureşti,
al XVIII-lea, Y, p. 223.
III, p. 325. Cf. Zoe. lit, romine in sec.
2 Hurmuzaki, Supl. 11%, p. 142.
CU
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
L UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
R
 AR
IBR
YL
SIT
ER
NIV
IV.
ÎNCĂ DOUĂ POVESTIRÍ ISTORICE
LU

ROMÄNESTI.
RA
NT
CE
I/
IAS
CU
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
L UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
R
 AR
IBR
YL
SIT
. Un cetitor de peste hotare al «Sämänätorului» mi-a tri-
mes spre cercetare în iarna trecută o cărticică romăncască
manuscrisă din veacul al XVII-lea!, în care se cuprindea o

ER
povestire despre Împărăția turcească, din cele mai vechi tim-
puri pănă în vremea Sultanului Mohammed al IV-lea (1648-87),
care «şi pănă astăzi tot inpíriteagte», si o expunere a re-
NIV
tragerii nenorocite făcută in 1657 de Ardelenii lui Rákóczy,
pe cari războiul Nordului îi adusese în Polonia. Academia
Rominä s'a grăbit să cumpere accastä cărticică, ce face
parte astăzi din biblioteca ei. : | .
LU

- Însemnătatea celor două povestiri e, fără îndoială, aprecia-

bilă, şi aceasta din mai multe puncte de vedere:
Cit privește intäiü pe amindouä, ele aii o foarte frumoasă
cu-
RA

limbă romănească, plină de întorsături interesante, de

vinte vechi şi de altele care nu se întimpinase pănă acum.
Scriitorul — compilator pentru una, simplu tălmăcitor pentru
cum se va arăta îndată— e stäpin pe graiul sai,
NT

cealaltă,
şi unele din aceste pagini sînt potrivite pentru a-și lua Iccul
"între probele de limbă bună. |
Sultanilor nu pare să fie nu-
CE

Ca fond, istoria pe scurt a

de lucrare
mal o tälmäcire. Nu cunoaştem pănă acum o astfel
deosebită de paginile,
în grecește sati în slavoneste, cu totul
de alminterea mult mal bogate, care înşiră faptele « Împărați:
I/

lor> turceştiîn coada cronografelor biblico-romano-bizantine,

nu
ce pornesc cu Facerea Lumii 2, În scrierea romăncască
IAS

sai numai slavonisme : dacă se

se întîlnesc numai grecisme

1 Go pp. in 12.
romine in secolul al XVIII-lea, 1, p. $3 si urn.
2 V. Istoria literaturit
CU
 R
186 DOUĂ POVESTIRI ISTORICI ROMANESTI

RA
cel Mare din
zice «Alaentin» pentru Alaedin, dacă Ludovic
de rege, al
veacul al XIV-lea e întitulat «Împărat», în loc
amin-
Ungariei, după cuvîntul grecesc Basthebs, care are

LIB
lämure ste cá Niprul se mai zice
două înțelesurile, dacă odată
nu e numit Tesalo nic,
«Voristianis», în schimb Salonicul
Dofri-
ci Solun, după slavoneste. Deci avem a face cu un
întrebuinţează

ITY
vitor şi amestecător, cu un compilator, care
limbi
de o potrivă texte de istorie turcească în cele două
unele forme si explicări se vede
învăţate ale Răsăritului. Din
chiar că stia ceva turcește.

RS
El trebuie să fi fost un om învățat, căci pe acest timp
elineste si «slovenie», acești docti duarum. lin-.
învățații de
guarum, eraü foarte rari pe la noi: El unià cu această insu-
IVE
iarăşi destul de rară pe atunci, a omului care
sirea aceia,
caută să-şi dea sama și de lucruri care nu-l privesc de
care nu sint cerute de nimeni şi nu-i pot aduce
aproape,
nici-o răsplată. În rindul intäiü al oamenilor astfel impodo-
UN

pitt de fire, oricine va pune pe Nicolae Milescu, boierinas

vasluian, crescut la școala Trei Ierarchilor de la Iaşi, supt
Vasile Lupu, întrebuințat apoi ca tilmacii pe lingă capu-
L

chehaiaua moldovenească de la Constantinopol, în măsură

deci să cunoască. pe Turci şi pe Greci. Milescu era pe
RA

atunci încă foarte tînăr şi ştim că el se întoarse in ţară pe

se
la sfirsitul Domniei lui Gheorghe Ștefan !. Si trebuie să
lämureste «poarta Neorului>
NT

mai însemne.că scriitorul care

din vremea Bizantinilor prin «poarta Pahcialii», era un foarte
bun cunoscător al Constantinopolei pägine.
CE

Am văzut că povestirea e alcătuită supt stäpinirea Sulta-

nului Mohammed al IV-lea. Într'un loc se mai dă o indica:
tie a timpului, cînd se asamănă o gilceavă între creştini cu
I/

dezbinarea dintre Poloni din zilele scriitorului însuşi. Aceasta

s'a întîmplat însă numai în cel de-al doile deceniu al vea-
IAS

în-
cului al XVII-lea— anii «rokoszului» — si apoi de la 1635
nainte, cînd împotriva regelui Ioan-Casimir se ridică o par-

1 Istoria diteraturir religioase a Rominilor, p. 174 si urm,

CU
 AR
DOUĂ POVESTIRI ISTORICE ROMÄNESTI 157

tidă care-şi căuta un noii stápinitor in persoana principelui

IBR
ardelean sai a fiului acestuia, Francisc Räköczy.
Pentru ca să atingă acest scop, Gheorghe Rákóczy al II-lea
a făcut o expediție polonă, care s'a dovedit nenorocită. Dom-
ni nostri, aliaţii lui, aü trebuit să-l ajute cu citeva steagur)

YL
de ostaşi. Ai luf Gheorghe Ștefan-Vodă aveaü în fruntea lor
pe Serdarul Grigorie Häbäsescul si pe Frătiţa, căpitan de
margine la Tinutul Fălciiului !. Se înțelege deci interesul

SIT
ce putea să aibă pentru Moldoveni acest război, ale cărui
jalnice rămășițe trecurä în curînd prin tara lor, in prada:
. teranilor ‘din sus, ce se afineaü la jaf?. Cind Rákóczyse

ER
văzu silit să-şi părăsească oastea in Podolia, lingă Micdzi-
boZe, plecară spre Nistru, în grabă, si ai nostri-®, "In fruntea
celor rămași în urmă stätu, implinindu-si datoria pănă la ca:
NIV
păt, loan Kemény, care era să fie în curînd și el principe.
al Ardealului. Cînd grosul oștirii căzu în mina Tatarilor,.
cari nu recunoscuseră pacea, Kemény împărtăși soarta celor-
laltí. Ua cronicar muntean contemporan scrie: «Chimin Ianos,
LU

ghinărariul lui Racot, si alti boieri af lui, văzănd că va si

le vie lucrul la rit, ati zis Craiului să'iasă să să ducă la
tara lui, că, de va scäpa el, să aibă si de grija celor ce va
RA

rämänea acii: şi așa aü făcut, că aü fugit. Iar oștile cu toată

boerimia att rămas, si i-aü incungiurat Liașăi cu Tätaräi de
toate părţile, de le da război în toate zilele. Si, säzänd citä-
sfärsind bucatele, și iarba, şi gloantele,
NT

va vreame închiși,
“de nevoe s'aü dat robi Tataràlor»!.
Poate că Milescu să fi fost şi el în oastea de 2.000 de
oameni a Hăbășăscului ; amintim că peste citeva luni Gheor-
CE

ghe Ghica, noul Domn :al Moldovei, trimetea ‘fa ajutorul

noului principe ardelean, Acațiu Barcsai «1.000 de oameni
I/

i Miron Costin, ed. Kogălniceanu, p. 353. Cf. Studir si doe, IV, p.

CCLXXXI şi urm, '
plecaţi de lingă
IAS

2 TeraniY nostri din părţile cimpulungene prădară pe cef

Rákóczy fără voia acestuia. Miron Costin, p. 354. Cf. Sincaf, III, p. 103.
| 2 Miron Costin, p. 3543 Ludescu, în ‚Mayazizul istorie, IV, p. 343; Con
stantin Câpitanul, ed. lorga, p. 137.
4 Constantin Căpitanul, 4. e.
CU
 R
DOUĂ POVESTIRI ISTORICI: ROMANESTI
188

RA
nostru, si că acesta a fost pe
cu Neculai Cirnul», Milescul
dregător ostă-
urmă Spătar al doilea saü al treilea, adecă
i zorul ce ar
s'ar înţelege mai bine, nu numa

LIB
sesc !, Astfel
e Moldovenilor despre
fi avut el de a spune pe romänest
T(i]rái Ardealului», ci
«primejdiia cea rrea si cădearia ostei
povestirea lui Kemeny
şi faptul că el a avut în minile sale |
|

ITY
însuşi, mag-
în adevăr, că el,
De la cele d’intXiü pagini se vede
al lui Rákóczy, cá cl, cápetenia
natul, sfetnicul ascultat
e acel care
vite a az ilor vrednici de o soartă mai bună,
fugară

RS
pent ru stäpi n, ci pentru
„povesteşte. E o expunere făcută, nu
sa şi o laudă a tovarăşilor săi de
oricine, o dezvinovätire a
Amintirea celor vechi, cari märturisiserä
şi de robie.
lupte
IVE
geri, poate să fi în-
şi ei cu mindrie despre. astfel de retra
că el a scris memorii,
demnat pe generalul ardelean. Se ştie g
e memorii, care nu ajun
care sînt astăzi tipărite ?, şi la acest
s o scrisoare a lui Ke-
UN

pănă la anul 1657, editorul.a adau

mény datată «din tabăra tătărească de la hotarele Moldovei
și această scrisoare a fost tradusă aici,
în 6 August 1657»,
din ungureşte, cred, ci din latineste.
nu
L

formă romăncască, un
Avem deci înnaintea noastră, în
din acest timp,
RA

izvor de căpetenie pentru istoria ardeleană

să îndure micul ma-
şi e păcat că în pitaniile ce a avut
i din urmă.
nuscript el a pierdut mai multe pagin
pe care şi el le-a găsit
NT

Copiatorul aminduror tradu ceril or,

e «mult-gresitul si robul lui
de sigur în aceiaşi cärtulie,
stire a Casinului»,
Dumnezeü Andronic diacul din sfinta mână
Casinul era însă
CE

care a mintuit lucrul säü la 22 August 1673.

din acest fapt am
o ctitorie a lui Gheorghe Stefan, si
fost făcute pentru
putea scoate încheierea că tălmăcirile au
pe călugărul Antonie
acest Domnu, care, cum se stie, a pus
I/

în romăneşte, pentru
să-i scrie şi psalmii şi alte cărţi sfinte
IAS

| .
1 Ist. lit, religioase, Lic. -
1855, in 8°. V. pp. 505-11 . Cf. „Memoriile
2 Ed. Szalay (Ondletirdsa), Pesta,
cerea si adnot area pasagi ilor privit oare sa Romint),
lut Kemény Fanos (tradu |
Bucureştii, 1900. °
test de licență de Neagoe Popea,
CU
 AR
DOUĂ POVESTIRI ISTORICE ROMANESTI 189

cetirea lui !. In chip firesc, lucrarea ar fi ajuns la cunostinta

IBR
călugărilor din Caşin.
De la ei, ea trecu în mina unor Ardeleni saü Bucovineni
încă de prin 1788, cînd cineva făcea pe paginile albastre

YL
adause la legătura cea nouă, din acest timp, socoteala anilor
ce s’aü strecurat de la 1648. Acelaşi proprietar a scris ici şi
colo pe aceste pagini începuturi de adeverinţă din partea a

SIT
deosebiți Vornici si jurati de sat.
A da la lumină două scrieri, care pot fi ale unut om ca

Milescu, mi s'a părut o operă folositoare.

ER
NIV
LU
RA
NT
CE
I/
IAS

1 Ist, lit. religioase, pp. 165-6.

CU

a è ’ ‘
 R
RA
LIB
ITY
RS
Istorie aliasi pre scurt, de multe leitopisete izbrinit[ä],
întru carea să arati tot Înpäratii turceşti, cát au fosti
— sà să stie.
din ceputul Înpărăţii lor pani astàdzi,
IVE
Osman întâi: Inpäratul turcesc.
Acesta Osman iaste acela ce-i zic si Osmangic, începător de
UN

ruda Osmanleilor, carii si pănă astădz inpäräfescü. Pentru aciaia

să şi chiamă Osmanlii, și tot din ruda lor să chiamă Alii-Osman.
Acesta ati fostii fitor unui Tătar Erdogrulii; care Tătar ai
fosti de la Tătărămia cea mare, si lăcuiia la Persiia, cind
L

era Tătarăi mai mare pre Persiia, iar apoi, după ce s'aü sculat
RA

Persii şi ati gonit pre Tatar[i] de la Inpärätiia lor, ati fugit si

el de aü venit la on tärgu ce să chiami Iconion: dec aü
născut pre Osman acesta acolo. Carele multe vitejii si fapte
NT

ca acele minunate aii făcut înprotiva creștinilor. Pentru care

fapte stătu şi Înpărat, după moartia lui Alaentin Inpäratul:
inceputu.s'aü Inpárátiia lui leat ot H[risto]s 1300, si aü In-
CE

párátit 28 de ani. Însă intr' aceia vreame n'aü fostu dzicánd

" Inpárat, ce numai Han.

Al doile Înpărat : Orhanii. |

I/

Acesta ati fosti fior lui Osman, si ati urmat Înpără-

tiia părintelui säü. Era om foarte vicleanü la firea lui, iar la
IAS

lucrurile războiului. ai fosti foarte om de isprav[ä]. Acesta

multe. războac ai făcut cu Grecii, şi ait dobänditü orașul cel
mare Brusa, caria aü fostii Mitropolie atoati Vit(it)enii, apoi
iar[ä]sü s'aü înpăcat cu Grecii, si ş'aii luatü femiaie sie pre
CU
 AR
DOUĂ POVESTIRI ISTORICE ROMANESTI | 191

“sora Înpăratului Mihail Paleologăi ; şi at inpärägitt 22 ai, Si

IBR
aü murit.

Al tr eile Pupárati : Aurati.

YL
Acesta ait urmati Inpärätiia tätäne-säü, și iar era foarte
un om sämätü si vicleanü, și la inceputü aü finutü prietesug
cu Înpăratul grecescu.. Pentru aceia i-aü datü 12.000 de Turci
intr agiutor, cándu avia ei războiii cu Marco Cramvovichie,

SIT
Domnul Bulgarilor. Iar apoi aii supus el tot Răsăritul pănă
la marginia Mării, si de acolo jar aü intrat in corabii ghenu-
vezest[i] (leatü ot Hfristo]s 1363)si ai trecut la Evropa cu

ER
6.000 de oameni. Care oaste aii trecutu-o Ghenuvezii, pentru
zavistiia ce ati avutü cătră Greë, si, alta, că aii. luatü de la
tot omul căte un galbăn de aur. Și atunce aü luat Calipolitü,
NIV
Dedimotihon si alte părți de loc dintr'acolo, multe, Filepu-
politii ceai lăudată, şi Udriiul cel mare; margăndii pren toati
Tara Sürbasci ca o pari de foc, tot präda si lua cetățile.
Atunce s’aü strănsu Lazar, despotul Sărbiei, si Marco, Domnul
LU

. Bulgarilor, şi alti d[o]mni multi arbănășești, de i-aii dat lui

războiii tare. Ce el foarte cumplit i-aü răsăpit și i-aü ucis, si
pre L[a]zar Despotul vit Lai prinsu si inloc l-ati omorit ;
RA

iar intr’aceia un.rob a lui Despot. Lazar s'aü facut a să în-

china Înpăratului 1Murat, si asia l-ai lovit foarte tare cu
cuțitul în pieptu, si Lai omorit, la oraș la Cosova. Si ait în-
NT

pärätit 23 de ai.

| Al patrule Înpărat : Baghiasit Fulgerul.

ai rămas 2 fitor[i]: unul
CE

După moartia lui Murat

Suliman si altul Baghiazit. Det Baghiazit sau arătat cum
adecă va să să svätuiasci cu frate-säü, cu Suliman, si l-aü
chemat la odaia lui, si indatäs l-aü zugrumat ; si atunce el
I/

sängur stätu Inpäratü. De.la acesta Inpärat aü rämas obiceiü

a omori Osmanlii pre fraţii lor. Acesta ati strănsu oaste
IAS

multă şi ai prădată toată T[a]ra. Sărbasci, leatü 1376, wr

rnmaadgente vera. Apoi s'aü dus la Botna!, de-aü prădat T[ajra

1 Adecă Bosna, Bosnia.

CU
 R
192 ISTORIE ALEASĂ

RA
mulțime de
Ungureasci si T[a]ra Munteneascî, si ati luat
de-aù räsäpitü
creştini multi, şi ati venitü pre lăngi Tfalrigrad,

LIB
de toate.
multe lucruri pre înpregur, și aü sträcatü multe
ati pus si dea
Dat-aü rázboiü si T[a]rigradului, páná unde
Atunce Inpä-
birü pre an cáte 20.000 de galbeni de aurii.
si s'aü rugatü Înpăratului
ratul grecescu s'aii dus la Franţa

ITY
multi oaste
și tuturor să vie intr'agutoriul lor.. Dec atunce
inpäratul /s:c) ungu-
creştineasci s'aü adunati : întăi Ludovechi
rescu, si fratele Craiului Franţei, si alții mult au venitü asupra
Tur-
şi s'ai täbäritü la Necopolit, carea al fostu a

RS
Turcilor,
Turci înpre unare a crestin i-
cilor. Si mare frici ati dati întru
si ar fi dobän ditü
lor, căt toati- floarea creştinilor .era acolo,
multi decăt Turci.
pre Turci, căt că cu mult era creştini mai
IVE
putiarea lor
Ce numai atăta, că creștinii s'aü simefit pentru
aii început a să
si, avănd eï biruința gata înprotiva Turcilor,
fi biruinţa. Det atunce multă
prièli] între dănşi, a cui va
UN

la o tocmal i să iasi
vrajbi aü cădzut între dànsif, si nu era
Fränci i; dec !-aü
tot odati la räzboiü; numai ce aii csitü întăi
şi s'au răsăpit acea oaste toati. Pre unii,
foarte frăntii Turcii,
i-aü robit, pre alţii i-ai omorit, căt de-abié ai scăpat si Cra[i]ul
L

s'au robit
Ungurescii. Acolo aii perit 100.000 de creştini si
RA

sărbi, bulgarl i], grec, tot

300 de capete de boiari: franci,
ia Grecil or, si
pentru simetiia Fräncilor, si pentru măndri
ilor, — că
pentru neascultarea Särbilor, şi pentru pizma Bulgar
NT

cu toţii, fost.aü neascultare si pizmă si mändrie

n'aü státut
pizmă si
între dănși, pentru (sic) cum iaste acmu între Lesi
făcut vleatü. 1395, Sept[e mvric]
neascultare. Acesta räzboiü s’aü
CE

simefi t Baghia zit de cătră

18 dnü, și atăta s'aü inbogäfitü şi s'aü
ia si T[a]ri gradul ,
biruinţa atasta, căt indatäs ati alergatü să
Temur -
si l-ar fi luat atunce de nu sarfi tämplat la Anatol
lenghi, Inpäratul Tätärämif cel mare, carele au eşită de la
I/

Tătărăme şi aii supus toati Asiia cea Marle] şi cea Mici.

Baghiazit acesta lucru, ai alergatü să-i dia räzboiü,
IAS

Audzind
şi s'au lovit ostile la Enghiuris, si fu biruitü Baghiazit, sil-aü
prinsu Temurlinghi viü, şi l-ai pus intr'o cuscä de fieri, vii,
lui, iar elü devoc rea sai zu-
şi l-au purtati în toati oastea
şi aü muritü rob. Inpärätit-aü 32 ai. Acesta
grumat sängur,
CU
 AR
DOUĂ POVESTIRÍ ISTORICE ROMANISTI | 193

Inpărat nu era cu toati mintia, iar el era iute si pripnicü,

IBR
4 . A u”.
căt ca un fulger alerga dintr'un loc intr'altul. Pentru aceia
iaü pus numele Ilderim Baghiazit, adecä: fulger. .
Al cincile Ínpárati: Mehmet.

YL
După cădearia ce-ati cádzut Baghiazit la robie, aii vrut să
stia inpärat amăndoi fii lui: Genghi si Musa, si ati vinit lucrul
si la räzboiü pentru inpäräfie, si aii dati și räzboiü, si att

SIT
biruitü Musa pre Ginghe. lar preste putinea vreame s'aü ră-
dicatü Mehmetü fe&orul lui Genghi celui omorit, si aii dat
război cu Musa, si l-aii omoritü, si ati rămas sängur înpăratii
turcescu ; pentru aceia nió Turcii pre Genghi si pre Musa
nu-i priimäscü în tata înpăraţilor. Acesta răul Mahmet
multe
doveï,
rizboae aü
si el intäiü ati supus
bătut in T(a]ra ER
Munteneasci
t[í]rüle aciaste,
și în tara Mol-
si ati trecut la
NIV
Răsărit si au luati toate cetăţile ce aü.fostu luat Temurlenghi, si
aü omoritü pre multi domni și mai marii de-acold. Acesta
au rădicat Scaun[ul] de la Brusa si l-aü dus la Udriiü. Aü înpă-
°
LU

räfitü 5 ai, si ati muritü.

Al siasele Înpărată : Murat.
Acesta Murati ai urmatü Înpărățiia titine-sáü, si îndatăş
si
aii porniti spre rázboiü. Întäï al mărsu asupra Sărbilor,
RA

viii, şi l-ai
“ai luatü Säfie!, si ai prinsu pre Despotul Särbieï
Despotü .
orbitü şi pre dănsul și pre fitorii lui, jari pre fata lui
pentru frimsiatele ei. Apoi jarisi at
sie femiae,
NT

aü luatu-o
si aă pridatü Tfa]ra Ungureasci si t[a]ra Moldovei,
märsu
‘Arbinasii si Rumele, Pornit-aü războiti asupra Vinetienilor, si aü
Vinetienilor Solonul. iar n'aü putut
Dusu-s'aii la Belgrad,
CE

luatü
să-l ia. Iar Craiul Vladislavü, și a Liaşilor şi a Ungurilor Craiul,
mare si au bätutü pre Carabei, pre
‘au venitü cu puteare
ce să chiami Îmos,
Veziriul lui Murati, la poala muntelui
pre Carabei viü, iar mai
I/

si aü dobändit pre Turci si aü prinsu

pre urmă ai făcut pace Muratü cu Crai Vladislav şi ati răs-
Jar Inpäratul
IAS

pre Carabef dreptü 50.000 ug.

cumpäratü
pre Chesarin gar-
grecescu si Papa $i Venitiianii ati trimis
Craiul lesescu să strice
dinalul şi aü indemnatü pre Vladislav
I Sofia,
CU

N oe| ot .
13
74542. Vol. IX. |
 R
194 ISTORII: ALEASĂ

RA
prieteniia ce avea cu Turcii si să vie depreunî cu ceialalti
asupra Turcilor. Si asia le-aü arătat cum gurdmintul cel

LIB
cäträ pägini nu trebue să sjä] tie. Atunce Murat, find
| fostu la Caramanie, de să bătia acolo la Räsäritü cu domnul
Caraimanilor, s'aü stränsu Vineţiianii cu 60 de catergi pre
mar[e], şi aü trecut tot, dc-aü fostu sträjuind trecătoaria la

ITY
. Calipolitü, să nu treacă Muratü. Iar Vladislavü cu oaste multi aü
venitii la Varna, ce.sä chiamă Dionisupolis, și hatman oștilor ati
fostii Uniadu cel läudat, cărue ficor lui, Mateias anume, aü stätut
Crai pre urmî T[ä]räi Unguresti. Intelegind acast[a] Murat, indati

RS
aü alergatii la Mar[ea] Neagri, cu toati oastia lui, si, neavind
cu ce treace Maria Neagri la Evropa, aü venit iarăș Ghenovezei
si ati cergutü căte un galbin de aurit pre om, săi treaci, şi el
IVE
indatäsü al datü 100.000 ug. de aur, si Laü trecut dc-aü
veniti la Varna. Si aü dat räzboiü și foarte mare: ai inceputü
creştinii a infringe, asia citi ai ceput Turcii si a fugi.
UN

Atuncia episcopul de Varadin si ep[i]sc[o]pul de Ostrogon

al trecut preste tocmitura ostii si far socotinfi ai inceputü a
goni pre Turci; "asijderile si Craiul Vladislav, macar cä
Uriad multü învăța să nu să cläteasci din loci. lar ceia ce
L

era cu zavistie cătră Uniad, dzisăr|ă] Craiului sà ias(ă], să nu

RA

să dzică biruința luf Uniad, ce să s[ä] dzici a Craiului Vladis-

lav. Iarä Ali-Pase, vädzänd neascultarea creștinilor, aü stränsu
într'un locü pre ianiciari, si ai datii asupra creştinilor celor:
NT

fără de sfatü,si i-aü biruit, si ati omoritü pre Craiul Vladislav,

fugănd, si pre alti multi boiari least si unguri], si pre Che-
saren gardinalul carele aü fostü_incepätor războiului acestui
CE

fär cale, năprasnic, pre dănsul încă Lai omoritü; şi de'bit

sängur Uniad şi depreuni cu puțini fu scäpatü. Mare moarte
fu atunce între creştini. Acesta räzboiü fu vltü. 1444 ai,
Noe[m]v[rie] 1. Atunce Murat, ca un biruitor, indatis ati alergatü
I/

de-aii supus tot locul acela pănă la Necopolit, sisi-aü făcut

prietesug cu Vinetiianif, si, lăsănd toate räzboacle, ati alergat
IAS

asupra Elinilor, si intiiü s'aü dus la Morea și aü stricat zi-

si att prădat toată 'Morea, si ait luat bir de la Despotul Mo-

| Rumili, Rumelia,
CU
 AR
POVESTIRI ISTORICE ROMANESTI , 195
DOUĂ

Apoi iarás
reiuluy, carel[e] aii fost frate Înpăratului grecescü.

IBR
luatu-o. Într'acele
s'aii: dus la Avlona, în Tara Arbănăşasci, şi aü
Schent er-bei ü, carele îl chema
dzile ad viclenitii pre Muratii
creştin ii, şi Murat l-aü
“Gheorghie Castorean 1. fostaü întăi
l-ai făcut şi bei
turciti si l-ai pus în Săraiul lui; pre urmă

YL
în T[a]ra Sărbască. Deé el, ca un om ce att fostii mainte
t
creştin, s’aü intorsu iarásü la leagia lui Hfristo]s, si aü mäntui
supu-
de supt mäna pägänilor Tfa]ra Arbanasilor, si toati aü

SIT
si s'au fostii chemänd. cel purtător
su-o suptü ascultarea lui,
iian, carel[e] aü fostu
de chinurfi] a lui Hrlisto]s Gheorghie Castor
a toatî T[a]ra Arbänä-
mainte Schenter-beiü, Domnu Ipirului si
făcut cu Murat, si la toate

ER
sasci. Multe.si mare räzboae aü
loan, Voevodul ungurescu
fu biruitor Gheorghie. Atunce si
si la räzboiul Varnei, aü
si moldovenescu, carele aü fostu
tare razboiti la Sofie, şi biruitü
NIV
stränsu oaste multi, si aü dat
să fiace între creștini.
fu de cătră Murati, si multă moarte
întorsu Murat la Udfrliiü,
Atunce după acasta biruinti s’aü 31 ai.
boali. Inpärätit-aü acesta Inpäratü
si aü muritü de
creștinilor . și
LU

aii începutii întăi a lua pruncii

Acesta Înpărat
au făcut cata Ianiciarilor, cu carii
a-i fat[e] Turci : dintru carii
vitejie pren räzboac (sic).
în ce chipii ait arătat multi
RA

,
, carele aii luati T[a]rigradul
Al siaptel[e] inpärat: Mehmet
tii Înpărat fiorul lui,
Dupi moartia lui Murat, aü stătu
era un intäleptü şi viteazü,
Mahmetü, fiind de 21 al. Acesta
NT

şi era
lui mărirea şi lauda,
si sämätü foarte: erai dragă
luf cei mai iubit decăt tot
‘ cumplitü, atáta căt si ficorit
ăia; foarte iubiia pre cei căr-
pentru putin[ä] pricini i| omor
CE

dăruiia multe de toate, slugilor

_ tular{i] şi intälepti, şi le
dăruia foarte cu darur[i] bune :
celora ce era aproape, if
căr-
a cu toţii pentru dănsul ; ales
pentru aceia: A iubiia şi silii si iù TlaJräi-
d gănd ca acel a
I/

tularii cinstiia. Acesta, avăn rad, unde răig

cetate tare aproape de Ta
gradul, aü fäcutü o
ce-l
să tie acolò säicele cele
IAS

să chiamă Fonees, adecä,ca la Tfaj rigr ad

ncale dzile ai venit
trecia la Asiia, iar preste puti

1 Castriot,
CU
 R
196 ISTORIE ALEASA

RA
și l-ati încunăuratu-l și pre mare si pre uscat, făcănd pod
de la Galata pănă în T[a]ráigrad, si ati dati războiii tare în
51 dzile; ati luatü T[a]ráigradul vltü. 1453, Mai 29, si “pre

LIB
tot boiarii citi ati aflati vif, aii omoritü. lar fericitul Inpäratü
Costantin aü muritü, dănd războiii aproape de poarta Neo:
ee

rului, unde să .chiamá | acmu. poarta Pahcialii, si asia să stănsă

Înpărățiia | greéasci, caria ati inpäräfit 1121 af. Si, după ce

ITY
aü luatü Mehmetü T[a]rigradul si ai omoritü pre tot mai
marii, adus-aü dintr” alte t[A]rà jidovi, creştini, si Lai läcuitü
în T[a]rigrad. Apoi s'aü dus la Morea, de lati luátü si pre

RS
Despot, pre ceia (sic) ce era mai mare pre Morca,. carii era
frat Înpăratului grecescu si era mai marc pre More[a]: i-aü făcut
să pläteasci cäte 16.000 ug. pre an birul înpărătescii. Apol aii
IVE
luati Lemnos, Metelin, Evripos. Acestia toate le-aü luatü.
Dusu-s’aü la Arbänasü, la Bosna, si aii prinsu pre Stefan
Craiul Bosnei viii, si l-ati omoritü, supus-aü si Ardealul, si
Moldova, si Chiafiaoa, apoi ati mărsu la Räsäritü si ati datü
UN

războii cu Domnul Caraimanilor. Dat-aü războiii în dot

rănduri cu .Ozun-Hasan, Inpäratul Persicï, si l-aü biruitü.
Luataü Trapezonul, ‘si ai prinsu vii pre David Inpäratul
L

Trapezonteï, si l-aü dus in T[a]rigrad, si far mili l-ai omoritü

depreunî cu toţii ficorii lui. Acesta Înpăratii aü trimisă pre
RA

Omer-Pase pre uscatii și aii trecută pre la Bosna, şi s'aii dus

în Tara Frendascî, pint aproapede Vinetie, si în doi rin.
duri ati bătută oastia fräncascä, si ati prădată multe parti de
NT

loc într'acolfo] si aii luată robi multi. Apoi aii făcutii prie-
teșug preste totii cu Vinetiianii si ati alergatii asupra Ungu-
rilor si a Sărbilor, şi au luati pre Despotul särbäscü, iar
CE

pre urmă aii socotit într'acesta chipü si at inpärfitü oastea

în trei părți, şi o parte mare ati luat cu sine si aü mersu
asupra Înpăratului Siriei, alta ad trimis cu Mesih-Pase asupra -
I/

Rodosului, si a treia parte aii trimis cu Ahmetü.Pas[a] la

Police, nedejduindü cum cu acesta lucru vorii dobăndi toati
IAS

lumia. Însă trecînd la Asie, să margi asupra Siriianilor, la

Nicomidie ati bolnävitü, si aü muritü vità. 1481, Mai in trei.
53 ai ati custat, şi ati inpärätitü 33 al.
CU
 AR
DOUĂ POVESTIRI ISTORICE ROMÄNESTI 197

Al optule Inpäratü: Baghiasit.

IBR
‘ Tămplăndu-să moarte lui Soltan Mehmetü, ati läsatü doi ficori,
unul Baghiazitü, altul Gemü. Iar Vezirul Mehmetü-Pasä aü trimis
a Capadochie de-aü adus pre Gem, să-l fact Inpäratü, iar iani-
si neiubindü prea Veazir, după aceia

YL
ciarii, iubind pre Baghiazitü
ai socotit in T[a|ràigrad si pre Vezirul l-aü omoritü, iară pre
Gem nu l-aü priimitü Înpărat, numai au vestitü între dăuşii In-
el
päratü pre Bagiiazitt, nefündü elit de fat[1]. Deci, nefiindü

SIT
acolo, aii gäsitü unii fitor a lui Baghiazit in T[a]rigra d,
Scaunul
anume Curcutü, de 13 ai, si asia laü pus cpitrop in
si el de ai venită la Inpärätie.
+ätäne-ssäü pănă ati sositü

ER
daruri ianiciarilor; sträns-aü oastia Rumelii
Deë aü dăruitu
siii lui Gem,
gi aü trimisu-o cu Ahmetü-Pase asupra fratelui
Dat-aü räz-
carele vrea să it Anatolul, să fie acolo Inpäratü.
si aü scäpat de-aü
NIV
boiü acolo la Nicheas, si fu biruitü Gem,
Märif cătră Asiia. De
fugit cu puţini, si s'aü dus la marginia
cel mare, şi cl l-au
acolo aü fugitü la Rodos, la Mesterul
trimis la Franţa, şi de la Franţa l-aü trimis la Räm ‚la Papa,
LU

muritü la închisoare, căt

si acolo aü custatü cäfva al, si aü
Papei să-l tie la închisoare
că Baghiaziti ati trimis bani multi
Acesta Ba-
pre Gem și să nu-l mai lase să ias[á] de-acolo.
Înpàratii lui, sai dusi si pre
RA

ghiazitü înnal treile an al

aü luatü tärgurile de pre längi Du-
mar[e] si pre uscatü de Ni.
pre längi Mare pänä la apa
näre si toate cäte säntu aü
şi toati t[a]ra Moldovei
NT

prului, ce să chiamă Voristianis,

Handum-Pasi şi al prădat
Uus

“luati, viti. 1493. Trimis-ai pre

începutii a să bate cu Vi
“Tțajra Ungureasci, viti. 1498. Aü
si înnal doile an aü trimis
neţiianii, si aii luati Naupactul,
CE

t[a]rile Vinetiianilor pre uscatii

pe Schentir-Pașă de ati prädatü
ă robie şi moarte. Si intro
páni la Tevriz, si aü fäcutü mult
sängur Baghiazitü la Moreas si
1499 ai ot Hfristo]s ai mersu
cu moarte creştineasci,
I/

cu mare războiu şi
20 luati Mothonis
de la Turci Aghia Mavra, caria
‘si Vineţiianii încă aü luatü ait
ü pace cu Turcii, Atunce s
IAS

aü datu-o indäräpt, si ai fäcut

ruda acestuia inpäräfiaste pănisi
rídicatü la Persie Ismail Sofi; “rit au ü f!, si
i fieorlli!,
Baghiazită ai avutüDoer doiX fitor
| astädzi la Persiia. Acesta MM nei me
avuto, iar unul dintr angi, anu
mai mulţi încă dzicü să fic
CU

a
 R
108 | “ISTORIE ALEASĂ

RA
Selim, era foarte om viteazü, şi l-ai trimis tată-săii la Trape-
zonta. Carele, socotind bäträniatele tätäne-säü si vädzind cum

LIB
tată-săii va să dia inpärätiia ficorului celui mai mare, lui
Ahmetii, aü socotiti el să stia Înpărat; si asia aü rädicatü
războiii asupra lui Baghiazitü, tätäne-säü, si ai trecut la.
Chiafia de la Trapezonta, si s’aü luati muiare o fati a Ha-

ITY
nului, si Tätarfi] multi ati luat cu sine, si ati venitü la Udriiü,
adecă să s[ä] închine tätäne-säü; iar tatä-säü, cunoscănd gänü-
dul lui, cum aü venit să-i îă Inpärätiia, i-aă trimis daruri multe
si i-aii poruncitii să margi să sadzi la Semendric. Jar el tot

RS
veniia spre Udriiü. Det, vädzind Baghiazitü acesta lucru, aü
purces tare in T[a]rigrad, sii-sii apuce Scaunul, iar Selim l-ai
si agunsu cu Tätarii la Corla. De acolo, vădzănd cum Tä-
IVE
tardi vor să-i prade t[a]ra far omenie, ș'aii scos capul din car
de unde sedea, ciùcă era podagros si nu putia să încalece, si
asia att început cătră ianiciar[i] a striga cu lacrämi ca să lovasci
UN

pre Tätarfi]. lar ianiciarii, macar că pre Selim încă-l iubiia, att
loviti pre Tătarli), şi foarte i-aü surupatü, si Selim iarágü at
fugiti la Chefia, la. Hanul, la socru-săii. Acesta lucru infelegänd
Ahmetü, fecorul cel mai mare a lui Baghiazitü, carele cu
L

adevărată nedejduiia înpărăţiia, s'au sculat de la A masiia cu voia

RA

tätäne-säü de veniia in T[a]riigrad să ia Înpărățiia. Atunce,

intelegänd ianiciarii, dac'aü sosit la Halchedon, căci ei pre
altul nu poftiia sä le fie Inpäratü, fär numai pre Selimü,—
NT

s'aü tulburatü şi aii început a să amesteca și a să gura pre

capul lui Baghiazit cum că pre alti Inpäratü nu vor priimi.
lar Baghiazitü, una pentru frica si alta pentru dragostia
CE

Inpäräfi, a poruncitii fitorului siti să nmargi indäräptü la

Amasiia, căc cá nu iaste prilej ca săi dia Înpărăţiia. Si
Ahmetü, vädzänd rusinia ce-ai päfit, ati fácut voe rea si aü
socotit să înpărățasci si fără voia tätäne- săi, și străngănd
I/

toate ostile Răsăritului si ati supusü Răsăritul totii, şi pre

solul carele l-aü trimis tatä-säü, i-au tăiată urechile si nasul.
IAS

Care lucru vädzänd Baghiazitü, neputând pentru bătrăniaţe

să margi asupra lui Ahmetü, ce aü socotit să-şi trimiti Vi-
ziriul cu ostile, iar ostile ati räspunsü cum «nol sänguri mâna
să rădicăm asupra Osmanlii, nu vom miarge>, numai să trimifi
CU
.
x
^ e

AR
POVESTIRI ISTORICE ROMANESTI 199
DOUĂ
à
TOUT
er

pre Selim, pre fitorul sai, să margi de preuni, şi

Înpăratul

IBR
le va porunci, aşia vor face. Pentru aciaiaaü
atunce precum
mm

cu măna lui: Selim să vie cum mai de särgu,

scris săngur
cu frate-säü. Si Selim indatis ati veniti, cu vaste
sä s[ä] bati
co

si aü cädzut la pitoarele tätäne-säü, lui

multi si cu pohfalä,
——

YL
Le

cite au greşit cäträ însul mainte. Si

Baghiazit, sä-lü erte de
fratelui sat
tatä-säü l-ai ertat, şi ati dzis să margi asupra
acesta, să ik Înpără-
lui Ahmetü. Găndul lui Selim al fostù

SIT
ati gänditü să-i trimiti ci acolo să să su-
tiia, jar şi Baghiazitü
,
pue amändoi ei acolo, de vreame ce pe dinsul nu-l asculta
ca-
şi el aii socotitii să pue Înpărati pre Soltan Curcutü, pre
întăi epitropü, pănă al venitü el. Pentru

ER
relfe] îl pusiase
la Fo-
aceia aü trimis o catargi, si aü adus pre Curcutü de
numai atäta, să treaci Selim la Anatol, si
chia, si îngăduiia
Care lucru inteleagänd Selim, cu.
decii să-l si puc Inpäratü.
NIV
mari aii făcut oștianii si căpitanii cu multi bucurie de
daruri
tätäne-siü. Carele vădzănd
Lai fäcutü Inpäratü fără de st[i]ria
si ai lăsat Inpärätiia,
sila lui Sultan Selim, s'aü spămăntat
pre fitorul sáü, si asia
LU

si aù esitü plăngănd si blăsti mănd

şi ati murit de voc rea; alții dzicü
s'aü dus la Didimopohon!, ati custat
Acesta Inpäratü
iarísü, să-l fie omorit fitorul lui.
74 ai, si aut inpäräfitü 31 al.
RA

Al noile Inpäratü: Selim, ce att fosti dsicänd Putiarnicul,

mai sus, inpárátind Sultan Selim, indati
. Dupá cum arätim
NT

dat
si aü trecut la Rás[á]ritü, şi ati
s'aù adunatü toati oastea lui, si prc
sil-aü biruitü, şi l-aü omorît,
război cu Ahmetü, frate-saü, de l-au zu-
aü trimis acolo la Magnisiia
'celalaltii frate, pre Curcut,
CE

pre
şi acelora ce aümuritü mainte,
grumat, sitof fitorii fraţilor săi, Apoi s'au întor su în
lăsat nice unul.
tot jaü omorit, cát n'aü Persi lor şi cu
să bati cu Înpăratu l
TfaJräigrad, si, avănd gănd să
catü cu Vineţienii si ‘cu Craiul Un-
Înpăratul Misirului, Sati inpá
I/

biruitü,
asupra Persilor, si agia aü
gurescü, apoi aü pornité
cc sé chia mi_ Ecvatana, şi aû
cát s'aü dus pănă la Tevriz,
IAS

es
ü luatii toati de toti, dc-a
luátü cetatia, si aü golit Inpärätiia

1 D,dimotihon, — Demotica.
CU
 R
200 ISTORIE ALEASĂ

RA
avufiia, şi de acolo ati venită la Trapezonta. După aciastia,
vità. 1516, msta Ghennuarie, ai luată Misirul, şi mainte de
luarea Misiriului aü făcut strasnice räzboac la Halepü şi la

LIB
Saam , si la räzboiü ai omorît pre Soltanul Misiriului, apoi
"i Misirliiaü pus pre alti Sultan, si pre acela încă Laü biruit,
şi Lai prinsu vit, si Laü spändzuratü, purtăndu-l intäiü pre
uliți. Aciastia toate vitejii făcuri pre Selim strasnicü în toati

ITY
lumea, cé într'atăta puțini vreame ati dobänditü atätia In-
párátii si orașe şi cetăți: Samul, Halepul, Gaza, Antiohiia,
Ier[u]s{a]limul, Misirul, cu toate depre inpregur, paint la Maria

RS
Roșie, şi, întorcăndu-si în TlaJräigrad biruitor, aii_bolnăvitii,
ai 4h
scotänd o dureare la musche, si ai făcuto rant nevindecati.
Cu carea ai și murit. Îniipărăţit-aii 8 al, si aii custatii
IVE 45 de
ai, şi aü custatü tot cu vitejie. Murit-aü pre cale, märgändü
la Udriiü, la Ciurlo, unde ai dati räzboiü cu tati-säü, pentru
ca să slä] facă izbănda. Acesta aii fostu foarte om de oaste
si iute la faptele lui: räzboaele lui bătiă că sia lui Alexandru
UN

| Machidon ; nemici nu băga în samă pre nime; mänca putin,

și bucate de un fial; n'aü fostu dată de femei. Pentru aceia
aii fostii întru tot vitiaz, si lucrurile lui ai fosti groznice, si
faptel[e] vitejesti. 1573 [cifre]; 1573 anno dominis (s/c).
L
RA

Al dsiacile Inpäratü : Suliiman.

După moartia lui Selim stätu Inpäratü. Soltan Suliiman,
fitorul lui, vitü. 1520. Si, vădzăndu-l tot oamenii cum iaste
NT

tänär şi smearin, să bucura, găndind că după leul cel sireapü

au impäräfitü mielusel bland, —-adecă pentru tatä-säü Selim.
Pentru aceia mulţi aü inceputü a-l vicleni, şi întăi Pasia de
CE

Meser aù socotit să fie el singur Inpäratü acolò, avănd si

pre Cerchiaji agiutor si pre Arapi, iar Seleiman-Pas[a] ai
trimis pre Fiarhatü-Pase, si pre acel viclianü l-ai omorät, si
f oastia lui ai povedit (sic). Acesta Suleiman sängurü
I/

s'aü :
dus şi aii luati Belgradul, carele nice unul din strămoşii lui
IAS

nai putut să-l iù. Craii ati fosti atunce în Tara Ungureasci
Lundovic, tănăr încă si nepriceput. Alti nemici nu avea,

1 Siria,
CU
 AR
DOUĂ POVESTIRI ISTORICE ROMANESTI ‘ 201

numai faali si laudi mare. Preste un an aii purces sängur cu

IBR
armati mare asupra Rodosului, si att bătutu-o 5 luni, si aii
luatu-o far nădejde. Cä&cá veaste ca aciaia era, cum nime
nu va putia să ia Rodosul, nu numai căt era tare cetatia,
ce și încă pentru cä& tot Craii fräncesti si singur Papa. ait

YL
fostii fägäduindü cu mare &uirămănt să-i agute. Ce atunce
nemici nu putur[ä] faëlej, ce o lui Suliman. Si ai deschis doi
uși crestinesti închise: una pre mare, Rodosul, alta pre

SIT
uscatü, Belgradul, cè aceste doi cetät era zidiurile si cheile
creştinilor. Vitù. 1525, iarásü săngur Saliiman s'aü dus la
Belgrad, si de acolò ati purces de s'aü dus cătră Budun !.

ER
Craiul ungurescü Londovic ati esitü inti tămplarea lui la
Mohat, vliü. 1526, Avlgust] 29, şi atuncia fu räzboiü, _tare, si
Uniigurii fură dobánditü foarte rai, şi Craiul, fugindü, cádzu
NIV
intr'un iazär, şi să înnecă. Atunce Suliiman lui Budumul si
toate cetăţile dalle] mar[ı] şi minunate de pe înpregur. Atunce
pin în sävärsitü aü supus Ardealul, T[a]ra Muntencasci, T{ajra
Moldovei. Asia aü alergatü, luindü t(e]rile, pin la Viena, adecá
LU

Beciul; iar Beciul nu-l putu lua, măcar că si bătu trei luni.
În a opta oaste ce ai fostu mersu în T[a]ra Ungureasci, de
boal[3] muri, bătănd oraşul Pezoul „ce să chiamî 5 Desiaric.
lar Mehmetü-Pase ascunsi moartia lui patrudzăt de dzile,
RA

cätü nime mau stiutü, pănă cănd au trimis la Amasiia, de

aii adus pre figorul lui, pre Selim, la Belgrad, si atunce l-ati -
arătat la oaste. 48 de ai aii inpäräfitü Suliiman; şiavu minte
NT

‘foarte buni: nu era srebroliubnic (adecä iubitor de argintii),

ce era foarte intileptü. "Acesta aii asedzat Inpárátiia turceasci
si ati scris pravilă în ce chipü să va purta Înpărăţiia lor.
CE

Al unsprädsiatfelea] Inpärat: Selim, cel befiv.

Sosind Selim la Belgrad, stätu Inpärat, arătăndu-să moartia

tätäne-säü, viti. 1568, Sep[temvric] 3 dzilfe]; şi făcu pace cu

I/

Tfalra Ungureasci 8 ai, si cu Vinetiianii asijderile. Ce aü

IAS

cersutü să-i dia ostrovulChipros; care lucru nevränd să faci

ai trimis la Chipros pre uscat si pre mare
Vineţiianii,

I Buda.
CU
 R
202 ISTORIE ALEASĂ

RA
oaste multi, si ait luati: Necosia cetatia cè minunati a Chip-
rosului. Viti. 1571, s'aü înpreunat Papa, Spaniia, Vinetiianif,
şi aü făcut armati mare, adecă sii räsäpasci pre Turci de

LIB
aceia aü venitü de s'au bătută cu armata tur-
tot, si armata
la Morea, la ostrovel[e] cialfe] mit, Octovrii 6, si
‚ceasci
peri
foarte räü furi biruiti Turcii, si toati pănă întru una
armata turceasci, fiind 250 de vase, si mai multi de 20.000

ITY
Turci periri, si patru mii cădzuri la robie. Iar Selim nemici
n'aü bágatü in sami atasta, ce iarfä]sü ai mersu de-aü luatü
Famagosta, o cetate la Chipros, si ai gätatü iar|ă]şii 160 de

RS
catarge si patru magoane si 200 de vas[e] mit. Carele vá-
dzänd Vinetiianii, S'aii spăriat şi i-ai dat 300.000 de ug.
de aur, şi ati făcut prietesug, pierdzind şi domnii! Chiprosu-
IVE
luî. Vita. 1573, pre urma aëasta ait pornitii asupra Spanii,şi
ai luatü Tunuzul si Aligherul, cheile amindoi Afrăncăi?, din
mänulfe] lui Spanie. Vria el să margî si la Corfos, iar fu
cuprinsu de moarte, de pripî, si ai murit, inpäräfind 7 ai.
UN

Acesta cra unii om măncătos si betiv. Pentru acesta lucru

aii dobänditü numele cel bun, cum iaste betiv. Era si foarte

gras. Pentru aceia i-ati veniti si moartia asia de pripä.

L

Al 12 Înpărat: Murat.
RA

Murat, cel maf mare fidor, fu următor Înpărăţici lui Selim,

si au mai adaos längä ciale] 12.000 ianiciarf încă patru
mii. Si 12 ai avu rüzboiü cu Persii, şi aii luati Tevrizul si:
NT

alte cett multe a Persilor. El ati supus pre. Hanul Crämu-

lui supt măna lui, de iaste supti ascultarea lui. Asijderile
aii supus pre Giurgci, pre Mengrelfi] : luat-aii Marea Caspi-
CE

ce pän la Astrahan. Si, după ce bitu Persii, att purcesü

asupra T[i]rái Unguresti, si ati luat Ghiavarinul, si la Bosna
Sisanul?. Ati datii agiutor Înpăratului de la Iuzbechiù!, si att
luat de la:Persi Corosanul, t[a]ra cea mare, si ati trimis pre
I/

Tigalala Calavrie si ad pustiitu-o. Acesta ai adaos birul Ar-

dealului, şi Muntianilor, şi Muldovianilor, şi cu Leasii încă. nu
IAS

| Domniia,
> Sisecul.
3 Uzbec,
+ Africel,
CU
 AR
ISTORICE ROMANESTI ; 203
DOUĂ POVESTIRI

vru. să facă paële], pănă cănd i-aii trimis bani multi dar lui.

IBR
Fäcut-aü si armati mare, si să bati cu armata Frăncilor.
150 catarge ati avut, si 18 magone, si 300 de galioane şi
multi,
caramusali. În dzilele Înpărăţii luf ati stränsu avutie
le pre bani. Era
pentru cäë el ai început a vinde slujbe

YL
femei, căt ave:
foarte om pizmätar şi întru totii dat spre
une rn

SIT
muntenescu. Inpärätit-aü
ati vicleanitü si Mihai-Vodă Domnul
vità. 1595, Ghen[aric]
20 ai, şi aü custatü 47 al, si ai murit
în TfaJräigrad, şi
16. În dzilele lui aü stätut mare Cumä
albu aü fost, si gras

ER
foc, de-aü arsu vr'o mie de case. Om să
mare spre credinţa; iubiia a
ai fostu, si foarte cu osirdie
pentru aciale ş'ati facut surgueiü
podobi cu pietri scumpe:
şi s'aü pus în cap.
NIV
cu pietri scumpe

Al 13 Înpărată : Mehmeti.
Inpäratü Mehmetü, fitorul
După moartia lui Murat stătu
LU

frat al lui, de vărstă cite de

lui, şi ati adus innaintia lui 17
apoi î-au trimis să-i obre-
12, 13 ai, şi li saü arătat lin; cate
lor, si, puindü în toate cămările
zuiasci, dupä credinfa
zugruma, pin i-ati zugrumatü
un bräü, îi obrezuiia şi-i şi
RA

räzboae în Tara Ungureasci

pre tot. Acesta ai avut multe
pre Egres, Filecul şi Lipa, iar
cu Imberadorulü, şi ai luatü tü
l Ianecul, şi atäta Lat birui
Ungurii aü luată de la dănsu
NT

si puscile. Jar Ungurii, laco-

de rău, căt i-au luat corturil[e]
la jac, s'aü întorsu indä-
mii, stricändu-si tabăra şi năvălind
rile şi puscile s'aü luatü
_räptü Turcii, şi nu numai cortu
CE

de singe fu întru crestin[i],

innapol, cc încă multi vărsare
În dzilele acestui Inpiratü aü
si iarăşi fu biruința la Turci. şi aü
cel vestitü, D[o]mnul muntenescü,
fostu Mihaï-Vodä
si aü agunsu pănă la Nicopolis,
I/

venit de-aü luat Giurgevul, lui

tot, si atăta aü supus putiarca
şi biruitü pre Turci de
aü
IAS

Caé
tot dzicia ca jaste conceniia Turcilor.
Mehmeti, citi
la_femei si la disfătarea lu-
acesta Mehmetü era atáta data
numal socotiia in ce chip va
mii, căt altă grije nu purta:
nepriiatinit lui tof de toate
plini pofta lui cea rrea. Det
CU
 R
204 ISTORIE ALEASĂ

RA
părţile ati gäsitü prilej bun, de l-aü..fostu.-.biruindü: asia şi
Mihai-Vod în T[a]ra Munteneascî si la Ardial, căt si Un.

LIB
gurii la Străgoniia. lar Turcii, socotind cum nu jaste destoi-
nic de inpäräfie, aü vrut să-l omoar[e] si să faci Înpărat pre
fiéorul lui cel mai pre Mehmet.
mar[e], Iar, intelegänd Meh-
metü acesta lucru,acesta atăta s’aü mäniatü, căt l-au omorăt

ITY
indati, iar, preste pufinea vreame, atăta s'aü căit, căt de 'voia
rrea aü murit, vltü. 1603. Si ati inpärätit 8 af, si aii custat —
39 ai. Acesta Înpărat ati fostii foarte gras si albii, micratt,
(sic), si pre chip să arăta cum iaste de protiva luf Sarda-

RS
napal, Înpăratului celui curvari al Persilor.

Al 14-le lnpäratü: Ahmetă.

IVE
Murind Mehmet, ati läsatü Inpärätiia lui foarte turburati, si
pre uscatü si pre mare: pre mare Căzacii aü făcută multe
vitejii si jacuri, la Asiia cea Mici tot Pasii aü viclenit, si nu
UN

numai [nu] era supus, ce incä o si bätia Inpärätiia; în T[a]ra

Ungureasci era rázboae multe; si Nemţii şi Ungurii inci aü
făcut räzboae multe asupra Turcilor, nebigându-l în samă
tot pre Mehmet, şi socotindu-l în chip de femiae şi blăstămat.
L

lar, după moartia lui, vădzănd cum ai urmatii Inpärätiia,

RA

ficorul lui Ahmetü fiindü de 15 ai, au socotitü tot, cum să

„va räsäpi Inpärätiia Turcasci. lar nu să săvărşescu lucrurile.
după cugetul omenescu, ce după cum säntü tocmite de Dum.
NT

n[e]dzáü. Pentru acel, si la acesta Mahmetü (sic) tot înprotivi fu

de cum găndiia firea omeniască. Pentru că tot biruitorii Turcilor,
si sängur Inpäratul Persilor, carele aü gonitü de-atätea ori
CE

pre Turci de la Ecvatana, atunce cu toţii far de nic-o nevoe.

ati alergatü solii lor in T[a]räigrad, de ai făcut paële] intria-
dänsu cu Ahmet. Si intäiü Înpăratul Persici ai trimis sol
mare la Ahmet, şi cerca să aibi prietesug mare cu ruda Os: -
I/

manliilor, iar Ahmet at finutü închis 7 luni pre sol in T[a]-ai-

grad, si apoi fár nice-o ispravi l-aü trimis, nevränd să facă prie-
IAS

tesug cu Persii. Numai ce aü trimis oaste multi asupra Persi-

lor, iar Persii tot cerca pace, iar Ahmetü tot n'ai priimitü pacia,
păni cînd aü trimis de s'aù făgăduit Persii cite 100 de cămile
încărcate de mätasä, pre an, şi atunce ai făcut pace. Așij-
CU
 AR
DOUĂ POVESTIRI ISTORICE ROMANESTI s 205

derile si Ungurii si Nemţii ati trimis de ai cersut pat[e] de

IBR
cäträ însul, iar el n'a vrut, ceaütrimis pre Ali-Pas[a], si ati luati
Ostrogonul, şi. apoi ati datü Ungurii 200.000 ug. aur, şi ati
făcut prietesug cu Ahmetü, păn în 20 de ai. După aciaia
aii mersu solii Leșilor de ai facut prietesug cu dänsu. Asij-

YL
derile si Mengrelii si Giurgii în dzilele lui aü priimitü ca să
dia bir tot, si s'aü înpăcat cu dănsul. Apoi aü trimis pre
Murat-Pasia cel bátránü, si ati supus pre tot Pașii cei vicleani.

SIT
Si far nediajde fu o pace mare între Inpärätiia Turciasci în
dzilele acestui Înpărat. Si era Ahmetü un Înpărat foarte
lin cătră oamenii săi. Fäcut-aü și în Tfalräigrad mecetul cel
murit cu noroc, custănd 30
IXudati, pre numel[e] lui, şi att
de ai, si inpárátind 15 ai.

Al 15 Inpäratit: Mustafa.
ER /
NIV
multi fitori a lui rämasärä-, si tot era
Murind Ahmetü,
mare era Osman, si era de 12 ai. Pentru
tiner[i]: celù mai
a, fratele lui
aciaia aü scos din închisoare Vezirii pre Mustaf
nd că iaste de
LU

Ahmetü, şi l-ai pus în Scaun, iar el, vădză

si l-aii pus
tot nebun, preste 3 luni l-ai scosi din Scaun,
jaräs in temnifi unde. fusias[e].
RA

Al 16 Inpäratü: Osman.
era fitor d’intäiü născut lui Ahmetü, si fu
Acesta Osman
ai, ’ si indatäsü începu a cerca să
Înpărat tinerel, de 13
NT

mare. Și îndatăş, în-

faci vitejii, pentru să dobăndeasci nume
in {[a]ra Moldovei, ca să
nal doile an a Înpărăţii lui, purcasă
nu putu face, ce
s[ă] bati cu Leasif, vltü. 1620; iar nimici
CE

apoi făcu pace și

“încă au pierduti multi oastia, si 5 Past. Şi
Atunce, dobän.
si întoarsi in Tfalräigrad fara nic-o ispravi.
dind la inema lui mare scräbi pre tata janiciarilor, si vru
putu face, ce so:
să-i stăngi de tot. Deù intr'alt chipü nu
I/

cumva , să margi să să
coti asia cum să faci în vr'un chipii
tü, si, trecănd
închine la groapa pror[o]cului lor, lui Mahme
IAS
..

alti oaste noaî, si

la Asiia cu avufie inpäräteasci, să faci
ianiciari să-i omoarlej. Care lucru intelegänd
aciaia oaste pre
chipuri îi să ruga luf să ias[i] dintru
ianiciarii, în multe
CU
 R
206 . - 1STORIE ALEASĂ |

RA
acesta gänd; iar el nu vru. Pentru aciaia îl închisăr[ă] la 7
Turnuri, şi l-ai omorît, vltii. 1622, Mai 9, şi iardsù at pus
de tot

LIB
pre Mustafa cel nebun. Ce, iarăş socotind cum iaste
nebun și vor piiarde Inpäräfiia, trecänd 15 luni, şi iar il scoa-
sări şi-l pusări Înpărat, si, vădzănd nebuniia lui, iară îl pusără
în: închisoare, unde aü fostii mainte.

ITY
Al 17 Înpàratù: Murat. .
După esiria lui Mustafà, aii pus pre înpăratul Murat, pre
fitorul lui Soltan Ahmet si frate acestui ucisul Soltan Os-

RS
man, vltü. 1623, Sep[temvrie] 1; de 16 ai fu cănd stătu la În-
pärätie. Pentru aciaia multi, socotind tinereatele lui, nu vria
să fie supus, şi mai vrătos la Asiia spahii, carii ati făcut
IVE
multe amestecături in T[a]riigrad, si vria sä-s facă voile lorü :
şi el toate le-ai sufiaritü pini 'într'o sami de vreame. Si
cănd fu de 42'ai, si să cunoscu lÉcomiia lor, si asia ai In-
UN

ceput a-i omori, atáta căt în puţini vreame îi omori pre tof,
si foarte stätu sălbatec, și războinic, și răvnitor cătră uci-
dere, căt nice o dzi nu putia fi ca să nu omoari om cu
mănule lui, si atäta fricî deade tuturor, căt nice o asuprealä
L

nu cutedza nime să mai faci in toată Înpărăţiia Turciasci.

RA

Acesta s’aü dus cu oaste multi asupra Persilor, si ai luatü

Vanul şi Revanul, carele săntii la Armenimia cia Mare, si să
întoarsă biruitor in T[a]rXigrad; peste trei luni iarăşi să dusă
NT

cu oaste maf multă la Bagdatü, și-l lui. Acolo .omori 20.000

de Persi, carii au fostii închiși în cetate. Dec mare frici ati
datü Persilor şi altor Înpärätir. Deë Persii ai trimis sol si
CE

daruri, şi asia făcuri prietesug în 20 al. Acesta era om vitiaz

și cu multi ingäduinfi, si să inviti de la Persi a bia vinü
multi si rachiü. Pentru_care lucru bind vin multü si rachiü,
intr'o vreame ce era omor in Tlalräigrad, si muri, vità. 1640,
I/

Ghenfarie] 31. Inpiritit-aü 17 al, si ati custatü 33 ai.

IAS

Al 18 Înpărată : Ibracahim.
Acesta Înpăratii îndatăşi după moartea fratelui säü, lui
Murat, stătu în Scaunul Înpărăţii frätine-sXü, căci că pre fraţii
săi pre ccialalti pre tot i-au omorätü Murat, iar pre: Ibraea-
CU
 AR
ISTORICE ROMÄNESTI o 207
DOUĂ POVESTIRI

ascuns îmă-sa, dzicănd cum aü murit, şi ja

‚himü l-ai fostii

IBR
adăncu, căt -
lati fostii ascunsu într'o cas[ä] suptü pämäntü
să deade la
nime nu-l ştiia. După ce-l pusără Înpărat, el
fu dat mueril or, căt “pre tot
disfătăciunele lumii, şi atăta
întrecu, cXé cá din firca
exfi au fostü mainte de dănsul ii

YL
stätu si mai nebun.
lui era nebun, si, dacă lui si Inpärätie,
acoperiia nebuniile lui,
Vezir era atunce Carà-Mustafa, carel[e]
nebuniile
iar, murind şi Viziriul, indatás să descoperir[ä] toate

SIT
lui. Carele nesuferind ostile, l-aü închis, şi apoi l-ai și omorăt.
att inceputü räzboiü asupra Vine:
Inpäräfit-aü 8 ai. Acesta
luat la Crit Haniia si Retemnos, si pre Marca
tiianilor, şi aü

ER
Niagră aii luat Azapul de la -Cazat.

Al 79 Înpărată : Mahmetă,
NIV
mü, l-aü înpă-
Acesta fiind intXiü născut fitor lui Ibraeahi
1648, Iulfie] 28 dni, şi aü
rätit după esirea tătăne-săii, vltü.
si 7 zile, si pănă astăzi tot
stătut Inparat de 7 ai si 7 luni
LU

| |
inpärätiaste.
[Stema Cantacuzinilor.]
RA

n pon Horn Hypo AIAR WT

Tine aa uere rk
Ad CE sider, VW umcay rua nader
eraaa menaerup Bann,
230HA, AR. ER.
NT

" Primejdiia cea rrea şi cádearia ostei Tfälrai

s'au támplatü.
CE

Ardealului într'acesta chip

ndu-ne de dănşii, noaptia

Inpăcăndu-ne cu Leasii şi despärti
lui, de unde iarás tírdziü
tärdziü, aguns-am la locul obuzu
lesescu Sapiha, carele
I/

am purces, pentru zibava comisariului

tul se ducea innaintea
prin neste trecători reale de-a direp
IAS

noi cc alti
atuncia nam știut,
Hanului tătărăscu, săvai că
dintru direapti inima lor,
de oamenii leasesti mari,
oameni,
alti cale, si,
îndemnăndu-să, altă sfätuindu-ne, dusärä-ne pre
pre care nic a-i
măcar că între oștile noastre cra zarvi marc,
CU
 R
208 PRIMEJDIA CEA REA

RA
sfitui nu-i putiamü, pentru frica Tätarälor, încungurarea
noastri tremoarte (sic) în drept spre calea ț[ă]răi Moldovei
era. Ce, ca o oaste truditi și flămăndzănd de pedeapsa ernei

LIB
cei lungi, stricat si făr de odihna, din primávar[A], nu numai
dzioa, ce şi noaptea, de înblarca la străj, sila pază, si după
hrani, asijdere și pentru multe greutät a osteï si trecători
rreale, care, neavänd vreame,

ITY
nu poc să le spuiü toate, că
mai vrätos la gătare era fără voe, — dupî accaia pänt în sar [à]
şi pre intuniarecü sosim la un tărgășor care avea si cetätue.
Ce si aicia, încî fiindu rrea trecătoare şi tinoas[ă], mai multi

RS
parte de oaste páni in dzio nu putu treace. Într'atasti sari,
tärdziü, in 26 de dzil|e] ale lui Tui[ie], ne scrisäri Leaşii ci
ar hi agunsu cinci sute de Tätarfi] si síngur Hanul incä-f
IVE
la Cameniti; pentru aciaia să avemü a ne purta de grije.
După aciaia fiindü sfat între nol, päru-ni- -s[ä] ca să mäntuimü
pre fata Crâiului, cu cätva lăngă sine, ca, de va fi cădeare
oștei, jar Măria Sa să
UN

n'aibi vre-o oprealiste la casa sa, de

vreame ce va miarge la Scaunul säü, și ca să nu piciü cu
Craiü cu tot, poruncit-aü Măria Sa să mărgu si eü cu Măria
Sa. Ce, luînd pilda fericitei pomenirei mosilor mii, ca să fit
L

biruit de dragostea Casei miale și a Domnului micii, săvai

că într'o cale cu grije ca accaia de Măria Sa bucuros nu mă
RA

ve (sic) rumpe, căce am vădzut că era cu greü și Mării Sal[e]

acasta, ce am cersitü ertăciune $i nu mult mainte de pur-:
ceaderea Mării Sale asia arätaiü adevărul lucrului acestuia :
NT

«Mi]I[o]stive D[oa]mue, cu adevăr cu grei mă rumpu de

Măria Ta, alegändü calia atasta, ce asia să-m dia D[ujmn|e]-
dzäü bine mie, că nu mă rumpii, si de credința mia nu mă
CE

despärtäscu, ce de cunoștința inemii miale cè nidireapte

säntu biruitü. Nice într'un chip acasta nu pot face, cum si
Măria Ta si noi tot să. miargem, căce nu ne-amü chiema
I/

păstori direpfi, lăsănd noi la perire fără capii creștinătatea

şi direpti fraţii Casci noastre, că, într'alt chip, iacă ce să
IAS

incepü. Iati ostil[e] carele a: trecut t(r)ina, pricepändü mear-

gerca Mării Tale, ci ai încălecati si tot dupi tine să vor
trage, şi, trebuind a sărgui la strämtoarle], de atätia mif nu
vei putea străbate, dușmanii dändu-f in urmî, că sXntù dupi
CU
 AR
DOUĂ POVESTIRI ISTORICE ROMÄNESTI 209°

tine: cu tot. inpreun[ä]

IBR
veti peri. Oastia ce-i rămasi
de tinä, pedestrii
dincolo
si ceia ce sant la caräle
treaba
cialle] ce.s de
războiului, înțălegănd de ducerea noastri, mestecare
face-vor și spaimă, şi cu ruşine mare vor fugi, desp
ärti-sä-

YL
vor, fugi-vor, peri vor, nu numai de dusimani, re de toat
neamuril[e]. Si intr'acesta e
chip aéasti perire cu rusine neau
dziti si cu pomenire rea -
fi-ne-va. Pentru aceia du-te Mari
Ta, cá atasta asia-i cauti a

SIT
să fic, iar eu, păni unde. voit pu-
tea, după agiutoriul lui D[u}mnf[e]dzau, voit indirepta si
păzi aciaste gloate; ce va fi ränd voiti
uitü de D[ulmrfejdzäu, bu-
coros säntu a räbda toate greutáti
l[e] inpreunt cu dănșii, si

ER
moarte mai bine decăt eü să scap
i, si dulce neamul micü
să pie. Că astădzi mai dulce mi-i moar
tia cu dănșii inpre-
uni decăt să scapu cu rușine întru audz
uli celor de departe,
NIV
că şi dela nedestoinici deregitoriia mia aéasta să pohteaste.»
Nu avu ce face Craii, ce-i cäuti a îngădui sfatului miei,ca
să margî, si pre mine să mă lase, Si, luîndu-mî dzioa buni,
ostil[e] asedzaiü. Deci
LU

ei, ticilosif, vädzänd că eü rämäiü cu

dănșii, iar ei cu bunt nedeajde rämasär[ä], si din capete
mari multi. Întru carii rămasă cinstitul și bun
viteazü Corni)
Freanti, Beldi Pal şi Hasar! Peter şi Dom
ocus Tämasü, si
RA

alții mai multi. Deë într'acesta chip Măria Sa

mearsă spre
Liov, iar noi vreamü să finem calea cătră Strei. Abia
furi
2 sal trei Casur{i], încă nice ostile nu trecus[e] toat
e,— Tätaräi
NT

agunsări si lovirî oastea den däräptü. Pre carii vrănd să-i

sprejinescu, intorsu înnapoi pre cäte șireaguri putuiù din
oastea lefeciilor de cămpu, încă si dintr'aceştea pre putin{i].
CE

Acolea peri și căpitanul lor, viteazul Ghelleni. Ghearghel.

Vrea să intorcu şi pre Sapiha, căt că avea cátva dragon([i]
cálir[í], ca să ne agutoreascî, ce, necum să ne agiutoreasci,
dändu-si cuvănt unii altora, să deaderă de o parte şi nu
I/

vrur[X] să agiutoreascî, că dragonii pre lesne vea putea spre-

jini trecătoarea ; ce multi dintru dänsi cu Tătarăi înpreuni
IAS

stături inprotiva noastri, si din cetate încî asijderca ne bătea.

Unde ucisări si pre Ghelleni Gheargheali. Înücä dupi cc

1 Huszár,
CU

74842. Vol, IN.

en
--
 R
210. | PRIMEJDIA CEA REA '

RA
eram făcută cu dănşii pace, atuncea inci totdeauna ne do-
deiia, carăle Craiului şi ale noastre le jăcuiia si pre cäpe-

LIB
tenii si pre alți! unde putea täè-i. Dec întracesta chipă fu
pacia lor cia crestinesci. Nu pociü piri pre capete, cc
că nu stiü, cu voia lor ai fostii, ati cum. Gloatele fiindù
supäraf, una, de primejdie ' ce vedea pre dänsi, alti, de zä-

ITY
bavi prin cale cu precători (sic), după Sapiha încă ne căuta
a îngădui. Dacă bitum pre Tätarü la trecătoare și ne în-
turnám innapoi, ei ne-ai fostii läsatü si haiducii si Săcuii;
şi oastia cea de cămpu mai multi era înnainte. Denapoi

RS
încă departe o am agunsu. Sosind dupi aceia la o cctitue
ce să chiamă Strimbuna!, det si acolea fiindu-ne a treace
si aicia dușmanii nostri
cale strămtă si prin
IVE
orasü, ce
pre
cei inpäcat deaderi din cetate afari, şi cămările Craiului si
a noastre le jäcuir[ä], jar dupi aciaea, dändu-mi-si prilej,
sfätuit-am cu starostia acelui itărgu, si asia eram tocmitü ca
UN

să las 10 pusci si o pioi afari de tărgu, unde vom pune ta-

bîra. Care puscì după aceaia să le duc'în cetate, ca sí le

tie päni cănd va fi vreame de-a le ducerea. Pre care lucru
era să si adeveritü (sic). Deci şi noi: încă le lăsăm acolia,
L

că nu mai putum nice mai duce.

RA

Vrum sara preluni să purciadem, iar Sapiha, sosind la cetate,

sfituit-aü fitarnicü si aii trimis pre frate-sáü la mine, dzicănd că ati
agunsu vre-o IO Tätarfi), ce să trimitu să i prindzu, că ceialalti
NT

nu-s aproape, ce-s de vr'o 4 mile de departe, si acestea incä-s

puţini, iar de Ghanul nu să aude nemici prea acialea locuri.
Apoi ai dzis să-l îngăduescu să: ‚margi cu noi, iar pre de alti
CE

parte el s'aii inbätatü în cetate noaptea, la miadzinoapte att

esit în cámpu si s'aü culcatü. Dec trimifänd pentru dánsu oa-
menif miel, ef le-aii luati caii şi i-aü.lásatü pedestri, de-aü
venit la noi. Deë noi, zbuciumăndă multi fără de povati,
I/

mainte de ziori eramü purcesü şi eram märsü foarte tare

päni la dzioi. Cînd fu :deamineata la 6 Gasurl, atunsări Ta-

IAS

tarăi, si lovir[ä] aripa denapoi; la carii iari îmfi] căuta să mă

întorcu şi să-i bat înnapoi. Pre carii foarte cu vitejie fru-
CU

! "l'rembowla,
 AR
DOUĂ POVESTIRI ISTORICE ROMÄNESTI 211

anoas[a] îi înfrănsăm și-i bátum; $umätate de mili de pämänt

IBR
îi gonim innapoi si cätera pre inpregur. lar pentru care
lucru, şireagurile
tot sosiia, de ce de ce mai multe şi mai dease,
-sosi şi Subancazi cu oastia Bugacului, după dänsulü Muradin!

YL
Sultan, după aciaia înci vădzum unde vin[e] si Sapiha al nostru,
cu un soltătarăscu înpreunî, poftind să fim stătători pre pace |
si cu dänsit, şi să n[e] ţinem de cuvinte ce am grăitii cu Leasil,—
că ei încă săntu gata pre paé[e]. |

SIT
Era înnainte-ne iarîs o trecätoar[e] rrea cu tini, pre un iazár
lungu, întru careiera și un pod; dincolo era si un costeü ; caräife]
şi podvijiia erainceput[äj a treaî[e|, ce domnul costeiuluf, Leahul,

ER
cu laude făr de omenie începu a ne priimi. Deci pre-acolea nu
putum să treacem; în doi părţia fi nu ne era cu nedeajde; trea-
cerea cu nevoe, duşmanii ne aÿungia, credinti nu le putcamü
NIV
da; de nevoe stătum la tracti ?; ne agedzim ghälesteul si
podul luomu-l denapoia noastri; gloatele asia le rănduiiu ca
să ne fie locul de sprejineali si apa să ne folosasci; patru
sacilus[e] micii, pusüsü ? în patru cornuri, puţini pedestrași,
LU

‚strälet, de Säcul călăreț, in loc de santu pre margine, precum

puturi agunge; iar oastea cea călare, din lăuntrul acestora,
pentru voia podului şi a apei; căută-mi prea loc multe a cuprinde;
RA

de care lucru de multe ori mi-aü părut şi rău. Într'acăsti, la 8

gasuri, sosi Tätärime multi, si deaderi în noi năvali preste
sami de mare, de trei părţi, pini în sari. Cărora cu indräz-
aire vitejasci si läudati le răspunsări, si, nefiindü deprinşi cu
NT

tătărăscu, fostu-mi-aii cu nevoe a-i păzi să nu să răş-

războiă
: chire, ca să nu-i spargi păginii. Supăratu-mi-s'aii mai multi
decăt de alti trudi: de nu să ve
CE

de chiote şi de häläiturfi]
icumva rari indati, îi vem.bate. Era rănduite tot deosăbi stca-

guri: unii de hărăţiti, alţii de sprijenit, iar alţii de alesü.

Íntr'aGastX dzi răni-si şi pre Iarii Miclăuș, Căpitanul de cămpu,
I/

si
şi muri. Mazfeld Polcovnicul de drăgani si de Neamţi,
alţii multi periri. Era din locul nostru un santu bätrinü längi
IAS

1 Nuredin.
2 Tractat.
3 Poate pentru fusu, am pus.
CU
 R
212 u PRIMEJDIA CEA REA

RA
ghelesteü. Însärindü vreamia, intr'acela mutaiii tabira ; ce
încî nu cuprinsări päni la iaz si la pod. Dec dușmanii îl do-

LIB
băndiri acesta locü foarte cu războiii mare, cá, pricepändü
Tătarăi locul acela, fără sami năvăliia. Dec, dacă il dobăndiri
cu multă (ne)nevoe, toati noaptea aü fostii pre noi, spre noi;
"a doa dzi iarîsi ati începutii la tracti. Deci apoi, avănd căteva

ITY
locuri dușmanii, totdeauna să inmultiia; noi cu oamenii şi cu
caii noştri eram într'o foamete preste sami si în lipsi mare.
lari a treia dzi sosi si Hanul. Deé noi trimisim solul nostru
ia dänsul; cu răspunsii bun, să întoarse de toate. Cu mine

RS
Inci să aduni Chehaia Viziriului si alti märzat. După aciaia
i Subancazi-Aga. Si fu pof[t]a' lor de cátáva sumi de bani,
si prespre aceia să legim Zurämäntü într'acesta chipă cum, în-
IVE
protiva pizmasilor carii ait ei, — mai vrătos inprotiva Căzacilor,—
să dăm oaste. Dacă ne tocmim cu aóasta, poftiri ca şi eü

săngur să mărgu să mă adun cu Hanul, ca să audzi din

UN

rostul mieü cuvintele aciastia. Asia stränsämü bani de la oaste,

20.000 de taleri Hanului, Veziriului și Sultanului 1000 ug.,
fart de aceaia si altor. căpetenii si celora ce sänt pre längi
Hanul, o sumi de bani; carii si trimisem.
L

Pre suptü vriamea adasta să fil audzit chiote si să fii vădzut

RA

trásnete, care lucru înhioreadzi inimil[e] slabilor: sunete, hălăituri

preste sami, ságet ca ploaia ce vărsa si ca gräungele ce vänturi,
mainte
- asia veniia. Det si dzuaşi noaptia tot asia, Si in ciaia dzi de
NT

tot şireaguri de noii nävälindu-ne, simainte de tracti si dupi

tracti, tot năpădiia pänt la santu, cu fipete si cu sunete mare.
A patra dzi deamineafa, in 31 de dzile a lui Iul[ie], veni
CE

Muradin-Soltan, şi mă chemari pre gurämäntü, de nu voii să .

mărgu precum m'am adeveritii şi Hanului. Deci, ducăndu-ini
depreunî cu dănsul, Sultanul să despărți de mine, şi mearsi -
înnainte la Hanul. Iar pre mine, si ceia ce era cu mine, ne
I/

dusă la fratele Sultanului, la cortul lor, să fim acolea pănă

ne va scoate prilej a ne aduna cu Hanul, şi acolea ne adu-
IAS

sări de mäncat si de băut. Intr’aceiasü dată incepuri a striga:

halla, halla, la sanfu. Jar noi ne păru că hălăescu precum
le era obiceiul, ca si acialialalte dzile cănd da năvali la santu;
cu care chiote si noi si vitejimia eram deprinsi. Într'aciaiașii
CU
 AR
DOUĂ POVESTIRI IsTORICE ROMANESTI / 213

dati audzim si înpuşcături dease, dintru care lucru pricepum

IBR
vicleșugul lor, şi deade mii stránsoar[e] Soltanului celui tănăr,
aducăndu-ne aminte de furămăntul lor. Dec cu dănşii în-
preuni apucîm pre cal si sărguiiam a miarge la cortul Ha-
nului, jar oarda toati năvăliri cu mare grabi şi tot cu

YL
odati!....

SIT
ER
NIV
LU
RA
NT
CE

1 Pe foile albe, adause la legătura din veacul al NVIli-lea:

I/

Scriptos
«... (ie]ref Simeon ei... [vidJic si cu gurajü auzind porunca,
audivimus; loseph iudex. 1788-1648.
- Eü Vornicu Mihat ... paroicu ... preut Vasil[e].
IAS

[Pe faţa de la inceput:]

... Vornicu... porunca inprotiva,
...nie Nistor ot Cräni... juraji si tot sat... si am înţeles.
... {i Vornic ot Tibe... satul am... am înţeles.»
CU

. . . à
4 . .
 R
RA
LIB
TABLA NUMELOR ȘI LUCRURILOR

ITY
A.

RS
Adachiof, 163 n. 2. Alì-Pasa (comandant în Ungaria la.
Adam Banul, 9. 1663), 134.
"Adrianopol, 27, 138, 143, 148, 153,
IVE Amira (Alexandru, cronicar), 41
155, 168-9, 171, 173 n. 2, 176, şi urm,
179. Anatolia (Past de), 144.
Afenduli (capuchehaie a luY Brinco- Anglia, 143.
veanu), 41. Antonie din Popeşti (Domn mun-
UN

Aga Oprea, 14-5. tean), 21.

Aga Vasilachi, 15. Apaffy (Mihaï, principe ardelean) 20
Agapia (mănăstire), 29. n. 130 si urm., 151, 167 n. 5,
Alba-lulia, 20, 28. 170 şi n. 7. (soţia lut), 129 şi urm.
L

Alba-Repală, 139. Ardeal, 144, 155, 189. (ostast din), 9-

Aldea (Medelnicerul), 155. Argeș (mănăstire), 20.
RA

Alexandri (Postelnic), 6 n. 4. Armaş, 9. (Sava), 27.

Alexandru Coconul (Domn în amîn- Aron (Domn al Moldovei), 29.
două principatele), 7. Asia, 171, 175, 179.
NT

Alexandru Ilias (Domn în amîndouă Aslan (Vornicul), 4, 5, 9

principatele), 5, 11-5. (fiul säü Azov (cetate), 153-4, 169, 175.
Radu), 11-2, 14-5.
CE

B:

(Ie
|
Babadag, 153, 155, 159, 161, 168 Băleanu (Gherghe), 20, 24.
I/

. $i n. I. vasco), 14, 21, 24.

Bălăceanu (Badea), 157 | Balş (lonaşco), 152, 155.
IAS

NB. În această tablă nu se cuprind. numele din buc bile cu interes lingvistic
sali literar numaï, decf din cap. II si din cronica luf Amira, “căreia i s'a
adaus un indice în ediţia separată, italiană. Articolele privitoare la lucruri ait
înnaintea lor o steluţă.
CU
 AR
„PABLA NUMELOR
SI LUCRURILOR

19
>
e
Bänffy (Petru), 25. „Brandenburg (Electoratul de), 133.

IBR
Bar (în. Polonia), 169-70, 176. „Braşov, 5, 6, 10-2, 16-7, 21-2, 131,
Barcsai (Acațiu, principe ardelean), 137. (taft& de), 142.
18, 187-8. Braunschweig (ducele de), 133.
«Barzza» (contele), 135-6. . Brincoveanu (Constantin-Vodă), 21,
Bathory (Gabriel, principe ardelean), 41. (Doamna lui, Stanca), 21.

YL
130. Brâncoveanu (Danciu), 7
Bavaria, 131 $i urm. Brincoveanu .(Grigore), 42.
„Belgrad, 134, 138, 140. Brincoveanu (Preda, si tată! sti), 9.
Bender, 41-2, 150, 165 şi n. 2 ‚17455 „Brünn, 138.

SIT
177 si n. 5,.179 n. 1. Brusoni .(Girolamo, scriitor), 134 şi
Beslif, 13. urm., 135.
/(Ioan, istoric), * « Bucate», 25.
„Bethlen (familia), 5.
150-I. Bucium (Comisul Pavel), 139

ER
Bialocierkiew, „176, Bucovina, 189,
Bilogruda (Grigore), I4I. n. 2. Bucsant (Staico din), 21.
*BirXY (de sate), 129. „Bucureşti, 6, S si n. 4, 9-10, 17,
Birládeanu (boier. moldovean), 140, 160. (biserica Mihai-Vodi),
NIV
Birset (Tara), 12. 8. (Mitropolia), 9. (Radu-Voda),
Bistriţa -(mănăstire din Moldova, si 9. (3f. Ecaterina), S n. 3. (Sto-
egumenul Atanasic), 35-6. bozia) 8. (cetatea lui Sinan-
Bistriţa (cetate din Ardeal), 18, 25. Pasa), 9
LU

. BizantinY (Împărați şi patriarchi), 30. Buczacz, 145, 147, 172.

Bohotin (iii), 161. „Buda, 134. 139. (Paza de), 135
Bohusz (ofițer polon), 168 n. I. Bug, 166, 175, 131.
Bosnia (Past de), 144, 158, 175. Bugeac, 178.
RA

Boteanu (Nedelcu), 7, 9 Buhus (Alexandru, Hatman), 152,

Botoşani, 159. 107, 172, 175 u. 5.
Boul (Banul), 6, 9 Bulgari, 28, 156.
Buliga (Lupu, Căpitan), 15
NT

3raclaw, :168.
Brädescu (Paharnicul Barbu), 7, 9, Buschevici (Luca), 140 n. 2.
Buzáü (oraş), 14. (pas), 12, 137.
At; 14.
Braha (localitate), 146 n. 2. Buzinca (Comisul), 7.
CE

Drăila, 150, 160.

C.
I/

Calotă (Clucerul), 1 Cantacuzino (familia), 21.

Cantacuzino (Andronic), 27.
IAS

Camenița, 141-2, 144 si n. 1, 7;

Cantacuzino (Dumitraşcu-Vodă), 159
147 sin. 3, 148-9, 151,153,
sin. 2, 160-3, 167 sin. 2, 17C.
155, 158, 161, 168 n. 1, 171 n.
1, 172-3 n. 2, 175. Cantacuzino (Elina), 21.
CU
 R
216 TABLA NUMELOR ŞI -LUCRURILOR

RA
Cantacuzino (Mihai, Saitanoglu), 27. | Chiupruli (familia), 14t si urm. (Ah-
Cantacuzino (MihaY, Spătarul), 165-6. | med-Pasa), 161-3 n. 2, 168 si
I
Cantacuzino. (Pirvu), 21. | n.-I, 171, 173 sin. 2,

LIB
Cantacuzino (Serban-Vodä), 179. Cimpulungul Moldovei, 187 n. 2.
„Cantacuzino .(Toderasco Iordachi), *Ciuma, 170. —
155 n. 4. | Cleve (ducat), 133.
Capitan’; Dragoș, 27 n. 2. Cluj, 134-7, 139.
Caplan-Pasa, 145, 157, 159-60, 162, Cohalm, i3t, 138.

ITY
164 n. 2, 178. Colentina (rii), .14.
Capudanf, 162-3, 169, 180 şi n..1. Collalto (contele Claudiu de), 133.
Carä-Mehmed-Pasa, 153-4, 180. Colonia (Maximilian-Henric, Elector
Cară-Mustală (Mare-Vizir),. 177 şi de), 133.

RS
n. I, 378-9 sin. I, 3. Colyer (ambasador olandes la Cons-
Caraiman (Câpitanul), 155. tantinopol), 147 n. 3, 162-3 si
Cărămidă (Căpitanul Matet), 172. n, 2, 165 si n. 1, 169, 176, 179.
Caransebeş, 13. Comisul Grigore, 11, 16. |
IVE
. Carol al XII-lea (rege al SuedieY), Constantin-cel-Mare, 28.
41 sl urm, Constantin Serban (Domn muntean),
Carpaţi, 132. 10, 159, 168.
Cașin (mănăstire, si diacul Andro- Constantin (Postelnic moldovean în
UN

nic), 188-9 1673), 152.

Catargiu (Nicola), 13, 15. Constantinopol, 13, 15, 27. 139
Catiforo (scriitor), 42. | 143-4 sin. 7, 156, 167, 171,
Cazacf, 141 n4. 147-9, 154, 158, 174-6, 178-9: n. 3, 180-1, (Cele
L

161, 164-6, 168, 173 si urm, Sepie Turnuri), 173, 176. (porţi).
Ceaurul (Vasile), 152, 155 n. 4. 186, (capuchehaiaua Moldove! la),
RA

Cehrin (cetate), 156, 161, 163, 174 150.

si n. 5, 175-8 si n. 2, 179 n. 1. Costachi (Gavriliţă), 152, 175 n. 3.
Cernăuţi, 143, 155, 159 n. 3. Costin (Miron), 150, 152, 160, 169.
Cesarea Jul l'ilip (Gherman, Mitro- Cotofeanu (Spätarul Mihai), 7, 11, 14.
NT

polit de), 28, 30-1, 35-5. Creta, 21.

Cetatea-AlbX, 142, 150, 152. Crimeia, 175-6.
Cetăţuia (mănăstire), 144, 171. *Cronografe, 183.
CE

Chiev, 177, 181. «Cusmir» (localitate), 139.

Chilia, 150. Czartoryski (Florian), 159 n. 2..
Chior-Husein-Pasa, 161. Czernikow, 146 n. 2.
Chişinăi, 178.
I/
IAS

Dabija (Istrati, Domn al Moldovet), Damasc. (Husein-Pasa de), 167. (Ri-

135-7, 139-40. bleli-Pasa de), 137-8.
CU
 AR
TABLA NUMELOR SI LUCRURILOR 217

' Dan (Vistierul), $8. Drăguşin (omul lut Mater Basa-

IBR
Daud-Paşa (localitate), 176 si n. 3, rab), 13. |
180. | | Duca-Vodă (Domn în principate),
Davidovici (trimes rusesc), 177. 20 .n., 142-6 şi n. 2, 153, 167
«Dawidow» (sat), 159 n. 2. şi n. 5, 108, 170 şi n. 7, 173-4

YL
Debrejin, 135-6 n. 1, 137. sin, 5, 175, 177, 179, 181...
Deleaga (Stanciu din), 7. Dudescu (Dumitraşcu), 7, 13, 15.
Delibaşi, 170. m (Radu), 22.
Desa (Radu din), 6, 9, 14. DudestY (din Ilfov), 14.

SIT
#Despärtenie, 35. Dunărea, 132, 144 sin. I, ISI,
*Dijmărie, 17. 153-6, 159-60, 162-3 si n. 2, 165
Dobrogea, 159. si n. 2, 167 n, 6, 168 si n. 1,
Dohan-Cale, 180 si n. I, 2. 169 n. 1, 173 si n, 2, 174-6 n.

ER
* Dorobanţi, 14-5. 2, 179 si n. I.
Dorosenco (Hatman căzăcesc), 141, Durac (Apostol), 143, 146-7, 153,
145, 154, 156, 158, 161, 163, „157.
167, 171-3. (fratele sti 'Gri.
NIV
gore), 142.

E. |
LU

Egipt, 176. Erlau, 139.

F.
RA

FigXras, 10, 12, 131, 137. — Filisanu (Dumitru Sluger), 9, 11.

Fälciiü (judeţ), 161, 187. Frank (Teodor, ofițer polon), 161.
NT

Färcäsann (Pîrvu), 21, Franţa, 162-3, 167 n. 6, 170.

Filipescu (Constantin Căpitanul, cro- Frătiţa (Căpitanul), 187. /
‘nicar), 139, 169-70, 172. Freistiidul, 138-9.
CE

G.
Gaia (Ionascu de la), tr. Ghenghea (Grigore), 152.
Galaţi, 161-3 n. 2, 167 n. 6, 169 Gheorghe Stefan (Domn al Moldo-
I/

n. I. | vel), 186 si urm. |

*Galben!, 17. Ghica (Gheorghe, Domn în amin-
IAS

Galiţia, 171-2. două principatele), 150, 187.

Genova, 150. Ghica (Grigore I-iü sau Grigorascu,
Giurgiu, 13. Domn în amindouă principatele),
Giza (Casimir), 170. . 130 şi urm., 135-7, 139-40, 144,
CU
 R
218 TABLA NUMELOR SI LUCRURILOR

RA
2, 149:50, 153, 155- -60, Grabowietz, 146 n. 2.
147 n.
171 sin 6. (Doamna lu, ?Maria), Graz, 158.

‘ Greceanu (Papa) 7, 13, 15. (Preda),

130-1, 140, 154.

LIB
Ghica (Grigore Mateï, Domn in 9. (al), 7
amîndouă principatele), 20-1,41-2, Greet 17, 25, 28.
Ghiorma (Banul), 10. Grec! (sat), 9.
Gninski (Palatin de Chelm), 158 n. Gredinevict (Iani, guvernator al Ca-
zacilor), 181.

ITY
I, 174 şi n. 5, 175-7.
Grondski (scriitor), 1
Golescu (Ivascu al II-lea), 11, 16.
Gorgan (Spătarul), 4 5, 9-10, 12-3.
(soţia jut), 12.

IHib3sescul (Grigore), 146, 152, 187.

RS
Hotin, 20, 143- -6 n, 2, 148-9, 151-2,
IVE
Halicz, 172. x 154-5, 157 n. 4, 158-9 n. 2, 165,
Halil-Pasa (din 1673), 151. 167,169-70. (biserica), 148. (vama),
Hanenco (căpetenie căzăcească), 141, 149.
Hrisoscul (Vätaful), 21.
143, 147, 150.
UN

Haţeg, 4, 7. Hrizea (Vornicul), 6, 13, 15. (Vis-

Hebron (Efrem, episcop de), 28, ticrul), 20, 24.
30-1. IIunY, 132.
Heisler (general), 139. Huniedoara, 7.
Husein-Pasa Arapul, 151. V, şi Sari-
L

Htjdtü (Stefan si fraţii luf), 146 si

Husein-Pasa. |
RA

n. 2.
[uşi (episcopul Ioan Lii), 26, 29-31,
Hincul (boier moldovean), 143, 146
şi n. 2.
55-6. (urmaşul luf în 1600), 32-3.
Hmilnigchi (familie), 173. (Gheor- (alt Joan, din 1673), 152.
ghe, Hatman căzăcesc), 173, 177, Hussiatyn, 145, 147 n. 3.
NT

1Sc-1, (Timus, fratele lut) 168. Hust, 133. ”

CE

Iampol, 143. lenicer-Aga, 177 n. I,

19, 25-6, 146 n. 2, 147, ISO-1 Terusalim, 181.

last,
n. 2, 154-5 n. 4, 157, 159-63 n. Inczédy (Trimes ardelean), 151
I/

2, 164, 167 şi n. 2, 171, 177 n. "[obagi, 25.

142, 153, 155, 159 n.
13,
5, 179. (Sf. Nicolae cel Domnesc), fsaccen,
IAS

144. (Trel-Ierarchiy, scoala), 186. 2, 161, 165 sin. 2, 167 n. 6,

168, 170, 174, 178.
Ibrahim-Paşa (Sisman), 163, 168-72.
Ibrahim-Pasa (Saitan) 172, 174 si Ismail, 150.
n. 5, 175-6 si n. 1 Izvarna (plani), 10
CU
 AR
TABLA NUMELOR SI LUCRURILOR

J.

IBR
Jaroslawecz, 176.
Jaslowiecz; 145, 168 n. I, 172. | Jijia (ri), 159
Joholnicz (2), 172.
n. 2.

jawarow, 144. | JoimirY, 161.

YL
K.

«Kalmik» (localitate), 176. Königsegg (Leopold-Wilhelm, conte

SIT
Karwoski (foan), 165 si n. 2. de) 131 şi urm., 134.
Kemény (loan, principe ardelean), Komarno (lupta de la), 115.
334. I 87. Komorn, 138.
Keresztessy (Pavel, Ardelean), 5, Korycki (ofiţer polon), 157.

ER
9, 15. a Kriwowski (Trimes polon), 170 n,
Khindtsperg (resident imperial la 7. V. şi Karwoski,
Constanunopol), 162-3 si n. 2. Kupnowitz (localitate). 161 n. 2.
NIV

Ladyszin, 167 si n. 5, 168 n. 1. Linz, 138.

LU

Lemberg, 144-5 si n. 2, 147, 151-3, Lipcani, 151.

155-6, 169, 172. Litvania (sub-camerariul de), 159 n. 2
: Leon-Vodă (Domn muntean), 4 Ludovic al NIV-lea, 162,
8 sin 4, 10. (Doamna luf, Lüneburg (ducele de), 133.
Victoria), S. (sora lui), 6. (Diva- Lupu (Ruxanda), 168.
RA

nul luf), 6 n. 4; 7. Lupu (Vasile, Domn al Moldove),

Leopold l-iü (lmpira:), 138. 18-9, 156.
Leurdeanu (Stroe), 21-2, 24. Luteranf, 27.
NT

Lewenz, 138-9.

ra.
CE

MArcuja (mănăstire), 8, 14. Mediaş, 134.

Marea-Neagră, 13 Mehedingeanul (Lupu), 44
Marsilia (episcopul de), 162. Mehedinţent (boier), 21.
I/

Matei Basarab (Domn muntean), 4 Miçdziboze, 151, 176, 157.

n. şi urm., 130. (genealogia lut), 2. Mihaf Viteazul (Domn muntean), 11,
IAS

Mavrocordat (Alexandru, Exapontul), 20 si urm.

147 n. 3, 177 n. 1, 179 n. I. “Mihnea cel RA ii (Domn muntean), 130.
Mavrocordat (Nicolae, Domn In amin- Mihnea al Ill-lca (Domn muntean),
două principatele), 41. 150.
CU
 R
TABLA NUMELOR SI LUCRURILOR

RA
Mihu (Spätarul), 7-8, 17. Montecuculi (general), 133, 138.
Milan, 27. Moravia, 132, 135.
Milescu (Barbu), 22. (Nicolae), ı Movilă (Ieremia, Doma al Moldova),

LIB
si urm. 26. |
Mitropolijt af Moldovei : Dosoftet, Movilä (Simion, Domn în amtadou4
152. Gheorghe Movilă, 26. Nica- principatele), 29.
nor, 29-31. Movilă (Gavril, Domn muntean, 5,
11, (soţia luf), 5

ITY
Mitropoliţ! muntent: Grigorie I-ii,
II, Ignatie, 10. Movila (loc pe Siretiii). 14.
Mohammed al IV-lea (Sultan), 142-4 Muncaciii (Petronie si Steghie, cpis-
şi n. I, 147 n. 3, 148, 153, 163 copí de), 28.
Mures-Vasarheiü, 134.

RS
n. 2, 164, 167-8 si n. 1, 169, 171
si n. I, 173 n. 2, 175-6 si n. 2 _Muscalt (şi Tar), 165-4 si n. 2,
177 si n. I, 179 si. n, 1, 3; 185. 171-3 si n.
(fit si fica), 109. Mysliszewski, 146 si n. 2.
IVE
Mohilăii, 142, 172.
Moldoviţa (Antonie din, traducător),
188-9.
UN

Nasturel (Radu Banul), 21. Nikussios(Panaioti, Mare-Dragoman;,

L

Neagu (Aga), 13. 147 si n. 3. (fiul säü), 174.

Nimirov, 16$, 176.
RA

Neamţ (cetatea), 758, 167, 169.

„Negre (Spătarul), 27. Nipru (ri), 166-8, 174 n. 5, 175,
Neuhäusel, 134, 136-9. 178, 180 si m. I, 181.
Neutra (cetate), .138-9. . Nistru (rli), 143-6, 157, 165 n. 2.
NT

|
Nicolae-Vodä Petraşcu (Domnu mun- 168 si n. 1, 171-2, 187.
Nointel (ambasador frances la Cons-
|
tean), 32-3.
Nicopol, 13, 27. tantinopol), 170 n. 7, 174 si n. 5.
CE
I/

* Oastea romăucască, 137, 142. Olt (rii), 137.

Ohrida (Atanasie şi Nectarie, patri- Oradea-Mare, 131, 133.
IAS

arch! de), 27, 30-1. Orăştie, 131, 137.

*Olac (cai de), 18. Orşova, 139.
Olanda, 134 n. I, 141 n. 2, 143 şi
urm., 147 n. 3, 162.
CU
 AR
TABLA NUMELOR ŞI LUCRURILOR 221

P.

IBR
Parcevich (Petru, archiepiscop de Poienaru (Barbu), 11.
Marcianopol), 150-1. Polonia, 30, 132, 140 şi n., 141
*Păstori din Ardeal, 25. şi urm. (loan Casimir, rege) ‚186-7.
Pawolosk, 176. V. si Sobieski, Wisznowiecki.

YL
- Pecera (mănăstire), 156. Pomponne (diplomat frances), 170
. Petihortf (Tatarl), 159 n. 2 n. 7.
Petriceicu (Stefan, Domn al Mol- Portia (ministru imperial), 134.
dovel), „ih 147, 149-
49-51 n.2, 152,

SIT
Porumbac, 137.
154-8 n. | 1, 159 si nn, 2, 160-1, *«Poste», 18.
„168. (Doamna lut), 157. Praga, 28.
Petru Șchiopul (Domn in amîndouă Prahova (judet), 17
principatele), 5, 26... — . . Prejmer, 137.

ER
Petru-cel-Mare (Tar), 42 si.urm. Pressburg, 138.
Pezzen (dr., Trimes imperial), 28. Prisicenf-domnestY, $.
Piepteşti (sat), 177. Prodan (boier moldovean), 146 si
NIV
Pitești, 20. n. 2.
Podolia, 144 n. 1, 147 sin. 3, 161, Proski (ambasador polon), 177.
171 n. 1, 172, 179 şi n. I, 3; Protopop! moldovent: Teodor, 29.
180 n. t. Prut (riu), 159.
Podul-Secuiului, 135, 137, 139. Przemysl, 145,
LU

Racoviţă (MihaY, Domn în amindoua Räköczy (Francisc, fiu! precedentu-

RA

principatele), 25, 41-2. lu), 187.

Racoviţă (Nicolae, boier), 152, 155. Ralì (Dionisie, Mitropolit de Tir-
Rădăuţi (Anastasie, episcop de), 32 4. nova), 27 si urm,
NT

(Serafim), 152. (Teodosie Bar- Ramadanowski (căpetenie de Ca-

bovschi), 26, 29-31. zac) 161, 166, 178. (fiul săi),
Radu Serban (Domn muntean), 11 178. °
"130. Rascov, 142, 147, 168.
CE

Radu Mihnea (Domn în amindouî Rat (Gheorghe, diac muntean), 22-4.

' principatele), 6, 7, 130. | Rawa (Palatinul de), 146 n. 2.
Radu Leon (Domn muntean), 20. Rimna (riü), 13.
Radzim (pacea de la), 180. Rimnic (Teofil, episcop de), 5.
I/

Ragusa, 28. Roma (si Papa), 150-1.

Raicea (Dumitrașcu, căpetenie de Roman (oraş), 126, 152.
Roman (episcop!): Agafton, 26,
IAS

Cazaci), 156.
Räköczy I-iü (principe ardelean), 29-31. Filoteit, 32-5.
4-6, 10-2, 15-6, 18-9. Rost (de ţară), 7, 14.
Räköczy a! II-lea (principe ardelcan),
Rucar-Dragoslave (pas), 11.
130-1, 133, 185 si urm. Rudolf al 1-lea (Împărat), 27, 130.
CU
 R
222 | TAULA NUMELOR SI LUCRURILOR

RA
Rusciuc, 15. Rutenf, 141 n, 2, 145.
Ruset (Antonie-Vodä, Domn al Mol- Rzewuski (secretarii polon), 174.

LIB
dovel) 170 si n. 7, 171, 173-4,
şi n. 5, 175 n. 3, 177 si n.5, 178.

ITY
Sambor, 145. Sobieski (loan al IIl-lea, rege al
Samuilovict (zipetenie de Cazacl), Polonie), 145-6 n. 2, 147 si n. 2,
|o 161. 157-9 si n. 2, I60 n. 2, 164 n. 2,

RS
Sankt-Benedikt, 138. 165 n. 2, 167 si n. 6, 169-70 si
Sankt-Gotthard, 139. n, 7, 171-2, 174, 176, 180.
Sari-Husein-Pasa, 153, 155-6, 158.
IVE Soliman-cel-Mare (Sultan), 27.
V. st Husein, Solnoc, 135, 137.
SXtrar: Mie, 21, 24. «Soret» (localitate), 176.
Satumare, 133, 136 n. 1, 137. Soroca, 154, 164-5 n. 2, 167-S n. 1,
Scutari (din Asia), 171 n. 1. 178.
Souches (de; ofiţer imperial), 138-9.
UN

Secu, 137.
Secuianul (Neagoe), 20, 24. Spania, 27.
Seimeni, 129, 157. Spatar (muntean, din 1673), 155-60,
SerdarY: Ivascu, 139. (Mihar), 15.
Severin, 15. Stamatello (Grec in serviciul lut
L

Sibiid, 6, 20. Gheorghe Hmilniteh), 174.

Sickierzynski, 162. Stefan-Vodì (fiul luf Petru Schio-
RA

Sieniawski (stegar), 158 n. 1. pul), 26.

Sighişoara, 4-5. Strassburgh (Pavel, călător. suedes),
Silesia, 132. S n. 4, 10. |
NT

Silistra (oras), 150. 153, 155 n. 5, Studenita, 168 n. I,

177. (Past), 142. (Abaza, Pasi de), Sturdza (Tlie), 155 n. 4. (Teodor), 154.
10-4, 16. Suceava, 27, 31, 35-6, 157-S si n. 1,
Sin’ Onufrie, 152. 159, 161, 167-9. |
CE

SirbY, 28. | Sulimowski, 147.

Sircu (căpetenie de CazacY), 141, Sulina (gură a Dunärit}, 163 n. 2.
83Surlari, 13.2
147, 154, 190.
Siret (tirg), 148 n. 1, 158, 161.
I/

Sniatyn, 153.
IAS

“Tatar-Bazarpic, 177. on 1, 560, 171-2, 175. (Hand),

“1

'Tatarf, 13-5, 135-6 n. 1, 138, 140-1, 144, 163-1 n. 2, 174 n. 5, 176,

CU

145, 147, 156, 161, 167-5 şi 180. (Fit de Want), 135, 175.
 AR
TABLA “NUMELOR ŞI LUCRURILOR

“Tismana, 9, 28.

IBR
Teleajin (rii), 12.
Teodosie (Spâtarul), 9, 11, 14. Tismen (rli), 177-8.
Terile-de-jos, 164 n. 2. Tokay, 4.
Tîrgovişte, 28, 60. ‘ Topolnița (mănăstire), t5.
Tirgu-Jiiuluf, 7. Trembowla, 169.

YL
Tirnova. V. Ralì (Mitropolit de). #Tribut (muntean către Ardeal), 11-2.
Tirol, 26. Tulcea, 163 n. 2.

SIT
U.

Ubresi (Pavel, Trimes ardelean), 170. Uman (cetate), 165 si n. 2, 178,

- Uchan, 147 n. 1. 2 Ungaria, 144, 168 n. 1. (Superioară),

ER
Ucraina, 147 si n. 3, 156, 165 n. 132, 138. (Inferioară), 132. (Pa-
2, 168 si n. 2, 172, 174, 176, latin), 138.
179 şi n. 1, 3; 180 n. 1,2; 181. UngurenY (lupta de la), S. -
Udrea (Hatmanul), 27, 35. Ursachi (Vistierul), 152.
NIV
V.

| Vaidabuna (căpitan de haiduci), 13. | Vilcan (pas), 4, 7, 11.

LU

Varşovia, 143. (nunciu papal la), 151. Vistierf: lenachi, 6 n. 4. Nicola,

Vărzarul (Constantin Comisul), 139. 13, 15.
Vasvâr (pace de la), 139. Vodena (Mitropolitul “Teofan de),
Venetia, 26, 41, ISO şi n. 4. 28, 30-1.
RA

Viena, 134, 138, 151. | Vornict: Andre, 14.

NT

Waag (riü), 137-8. Wisocki (Casimir), 141 n. n2.

' Windischgrätz (Gottlieb, conte de), | Wisznowiecki (Mihaf,rege alPoloniei),
CE

142-3, 157-8, 160.

133.
I/

*Zahereă, 129, Zólyomi (David), 5.

Zebaraz, 169. Zurawna, 172-3, 176.

IAS

Zirnestf, 131. . Zwaniec, 144.

Zloczow, 147 n. I.
CU
 R
RA
LIB
E RATĂ

ITY
La p. 14. Si originalul documentului din Buzäü se află de curind la Ac.

RS
Rom. Poate că satul Afovila să fie «Movilenif» din Tecuciti, unde s'a făcut
nunta lut Alexandru Coconul (Miron Costin, p. 288).
- Lap. 18, nota 1: ceteşte-<OXOIV>, în loc de «xc»..
La p. 21, r. '5 de sus: «Craiului», în loc de «Craiü»..
IVE
La pe 131, r. 8 de jos, e de adaus anul 1660..
La p. 142, r. 4 de sus; «Antonie-Vodi», în loc de. «Ghica».
La p. 143, r. 2 de jos: «Iampol», în loc de «Pampol»;
L UN
RA
NT
CE
I/
IAS
CU
 AR
IBR
YL
TABLA CUPRINSULUT

SIT
P
nf.

. Cîteva scrisori si acte din Muscul ardelean de la Cluj... a

ER
I. O scrisoare a luf Mater Basarab către Gheorghe Rákóczy Lili,
principele Ardealului, cu lămuriri asupra venirif în Domnic a luf
Mate. . 2 . . . . P .
II. O carte de trecere a dut Vasile Lupu pentru solit ardeleni
NIV
III. O scrisoare a pribegilor munten din vremea luf Duca-Vodi .
IV. O caste de scutire a lui Mihaf Racoviţă. . . . . . .
V. Schimbarea episcopilor moldoveni de Mihat Viteazul .
II. Cronica sederif în Bender a lui Carol al XIl-lea,. Regele Suediei, de
LU

Alexandru Amira. . <<...» t eom on 39

I. Cronica lui Carol al XII-iea de Alexandru Amira. ses
dI

. . 113
lI, Apendice . . .
III, Expediţiile romăneşti din 1663- 4 şi 1672-8, cu prilejul descoperirit
RA

ardelean de la Cluj . . . . - .. 125

de scrisort nouă din Museul
I. Expediţiile din 1663-4 si o scrisoare cu privire la “cea d'inti . 129
Polonilor . . . . . + + + «+ + + : 141
11. Campaniile împotriva
din 1672, . 6 6 ee cc... + + n 141
A. Campania
NT

1673 . . . . . . . 145
B. Campania din
C. Campania din 1674 . E 161
. . . . see rs es 168
D, Luptele din 1675.
sense 170
CE

E. Luptele din 1676. . .

. F. Luptele cu Cazacit si Muscalit (1677- $1). 173
se onm n 183
IV. “încă două povestiri istorice romăneştt.
+ > e. 214
Tabla numelor şi lucrurilor . . . + + + +
I/
IAS
CU

15
74342. Vol. IN I.) h^ A a:
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
L UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
R
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
L UN
IVE
RS
ITY
LIB
RA
R
CU
IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
UI
AS
I /C
EN
TR
AL
UN
IVE
RS
IT YL
IBR
AR