Sunteți pe pagina 1din 4

Q

Anulu I — Nr. Viena, Domineca 27. martiu/8. aprile 1866.


E s e d e t r e i ori iu eeptemana: M e r e Prenumeratiunile se facu l a toti dd. corespuri»
V i i e r i - a si l>on, i n fVfc, candu o cóla î dinţi a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiunw;
canoi nuir . diu -ta* j,adecă dupa moi V i e n a, Landstrasse, Reisnergasse Nr. 3. unafé

ALBINA
•nurariloru. sunt a se adresa si eorespundintiele, ce privescu,
Redactiunea, administratlunca séu speditur'a;
• ! de prcnmneratiunc câte vor ii nefrancate, nu se vor primi ura, cele
er.itru Austria: anonime nu se vor publica.
ir
'r*u f
Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de inte-
i : e t i t e de arm . / resu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie,
,jtt»riu „ » I • / repetirile se facu cu pretiu scadiutu. i'retiulu
8
jiitru R o r . n a n i a s i Strair*
timbrului cate 30 cr. pentru una d a t a , se
u intregu JŐ'
antecipa.
, imetiite de anu . . . 8
.trariu . - . . . *

Gristos a inviat
^ ? \ ^ . ^-&/
e m u a
Cu acesta ailce s? ^ présenta asta-di acesta foia onora­ lamurindu-le si desvoltándö-fe ácestc-a amesuratu cerintieloru t e m p u ­
r m
bilii nostru piblicu c - lui — seriosu si credinciosu, cu ajutoriulu celoru mai solidi si zeloşi, mai
a
FB D e mult ani n u dftti'a si planulu — d'a infiintiá ( féia p u - esperti, invetiati si probaţi bărbaţi ai natiunei nóstre, a c o m b i n a , a repre-
licistica ca organu jinilcedependinte si liberale, pentru tóte inte- ;<>nf si a apeiá caile si modalităţile cele mai potrivite spre ajungerea s u ­
r o m
isele întregului p o p * > adecă o f ó i a n a t i u n a l e g e n e r a l e ; de işului nostru s c o p u natiunale comunii.
a e e
mite ori am fostu^e P ^ realisarea acestui planu alu nostru; Conduşi de astfelu de intentiuni politice natiunali, am fundaţii acesta
i'mpregiura resrte multu cumpenitórie, — candu de u n a , fóia in V i e n a , cugetandu n o i , cumca in impreguirarile de facia o capi­
ar
tu , natiir intenira tot d'atate-a ori, spre a ne impedecá. tala, o cetate mare européna ca Viena, unu l o c u , unde se faurescu sortile
Nu necunô » 1
* " , t ^ b a sàmu prè b i n e , cumca multe d'intre i m p r e -
r e c h poporeloru, unu puntu i n carele se intalnescu mai dese ori cele mai multe
i rile si m o m i i ü t c e r e
cuimitórie n e c i asta-di n u sunt mai favoritodé interese si cei mai vediuti faptori a-i noştri, multu mai bine va corespunde
prinderei nóstre: l
t o t u - — daca nu ne insie'la esperiinti'a de tote conditiuniloru si postulateloru unei foi romane destinata pentru naţiunea
3 11
sentiulu conun* ^ a, de diumetate de anu si mai b i n e ni se m a ­ intréga, éra de alta parte considerandu cà in Pesta — alu doile l o c u opor­
ta d e pretotiidene, asie' ni se pare, cà necesetatea unei atari foi a tunii — si asiè se afla o fóia politica romana de publicitate, carei-a — nu
nitu intetítórie in gradulu celn mai mare, prin urmare cà infiintiarea ni-ar placé neci a paré c u m c a am voi s ê - i facemu vr o concurintia neplă­
a m a i póté suf<rí amânare, for' de scădere pentru c a u s a nóstra. cuta, sentindu noi d'in contra lips'a si detorinti'a comuna de a o cultiva
si mai departe.
I n ISurop'a tóti, dar' mai vertosu in patriele nóstre a le Romaniloru,
emintele politiie se imbuldiescu, referintiele p u b l i c e — s i prin aceste-a îndemnaţi totu de intentiunile politice natiunali ce le desvoltaramu
radu mare si ele private, — necontenitu se incurca si se incórda, mai s u s , am statoritu fóiei nostre unu pretiu, facia cu carele s u n t e m u
cia cu aceste niscaminte si iritatiuni a le spiretului, a le vietiei p o p ó - c o n v i n ş i cà pricepătorii de lucru voru aflá cumca ea pre diumetare se da
u , încercările popóreloru d'a se orienta, de a-si chiarificá intre sine in daru; câtra a c e s t a numai de la zelós'a si e n e r g i c a spriginire a p u b l i ­
resele vitali, 'a se apropia si aliá spre intimpinarea si devingerea cului va depinde, ca acésta fóia catu mai curundu sê iésa de patru, de
utatiloru si pdcleloru amenintiatórie — d i n di in di sunt totu mai cinci si de siere ori in septemana, si asiè sê devina diurnalu in adevera-
I me si*mai hitensie, si parteciparea la ele d i n di in di caută se fie totu tulu intielesu alu cuventului, ca astfelu apoi marindu-i se cuprinsulu, sê
' dac, e ca acele încercări se corespunda postulateloru l o g i - póta face siervitie si mai mari scopului la care n i s u i m u , la desvoltarea si
u

si lipsei faptee, si se ne conducă la efeptu b i n e c u v e n t a t u , — la asecurarea natiunalitatei nóstre mai pre sus de tóte.
'lauare si impeare durabile. /"Afara de politica, fói'a nóstra se va ocupá si de literatura. Va petrece
: deci necestatiu arginte de unu organu natiunale g e n e r a l e , Je ï'ïi atenţiuni; tóte miscamintele natiunei nóstre pre terenulu literariu, va
aia organu n e a n g g i a t u si n e p r e o c u p a t u de părerile cutarei partite, publica — precatu i vor iertá angustele margini ale cuprinsului den — din
aranu — intre mrghile l e g e i si a le loialitatei — pre catu mai l i b e r u produptele emininti ale geniului natiunale, va inregistrá si j u d e c a opurile
g i l i b e r a l e , in cae fentiulu si spiretulu natiunei intrege se-si afle spre- ce vor aparé, facendu ca si aici nemica de insemnetate sê n u rernana
ainea si resunttlu seu curaşi si g e n u i n i i , care p r e c u m lintea optica ascunsu d i n antea ochilorii onoratului publicu. A c e s t a o considerainu de
lâna radiele s»rlu intr'unu centru séu puntu ce incaldiesce si stralu- necesetate c u atatu mai vertosu càci cultura si literatura cutarui poporu
fjce, asié sê adm elu d'in totu corpulu natiunei, d i n poporulu romanu e in strinsa legătura cu bunăstarea lui. Daca literatura si cultura cutarui
îrregu schintedesjiretului publicu, si se le concentre spre u n u s c o p u poporu innainta împreuna, are sê urmeze bunăstarea lui materiale si s p i -
retuale, si pedecele ce i se o p u n u , devinu delaturate cu usiorintia mai
©raie, loiale sinthnale comunii.
multa. Poporulu cultu nu póté fi seracu, naţiunea ce si-are literatura sa
Va sê dica roi in impregiurarile de facia politice si sociali sentimu propria, nu-si pote perde natiunalitatea.
sancu, si creenu a poté constata intetitóri'a lipsa de unu organu r o -
]

anu de publicat', (arele — defotatu mai pre sus de tote causei romane Se va vorbi si despre economia, in tóte ramurile ei, dar mai cu séma
itiunali — m c a i t â u s e f i e r i d i c a ţ i i p r e s t e v e r i - c e p a r t i t e s i p r o - despre o b i e p t e l e ei de cari se ocupa poporulu n o s t r u — anume comerciu-
n c i a l i s m u ; « 1 hnga acést'a s ê f i e s c u t i ţ i i d e — p a t e r n e , d e p r e - lui v o m danii din di in di tot, mai multa atenţiune, j
i d e t i e si c u ïœèlire de p r e o c u p a t i u n i c o n f e s i u n a l i , si de veri-ce Spre înaintarea atinseloru intentiuni cu acésta întreprindere — noi
î s p e p t e p a e c u l a r i e , ba carele chiar spre s c o p u l u unei intielepte si din parte-ni nu v o m crutiá ostenelele si sacrificiele,. catra acésta „Albina"
-
aeste mediloci int e tóte aceste-a si altele asemene interese si direptiuni, va nisui a-si ingagiá — din tóte părţile locuite de romani — consiliul
pre scopulu i'crmarei, lamuriiei si folosirei lorii in interesiilu comunii, si conlucrarea celoru mai emininti bărbaţi a-i natiunei. —
entru tien t'a lătra finale c o m u i a , pentru i n n a i n t a r e a d e s v o l t a r e i s i D e c i , dupa ce insiraramu intentiunile nóstre, a c u m a ne adresàmu
e r i c i r e i n a urnii, prin cercarea si aflarea celoru mai b u n e si mai onoratului p u b l i c u romanu, cărui recomendandu cu tóta caldur'a aceasta
ecure cai natnili, sê ni arête si stabilésca adeveratulu programú natiu- fóia, i rogàmu spriginirea cu zelulu si e n e r g i a cu care noi n e - a m resol-
lale, corespviiatoriu insemneütei si greutatiloru tempului; mai departe, vitu a o infiintiá si a-i aduce sacrificiele nóstre, fiindu noi convinşi, cumca
;arele chiar jntru ca se póta deveni g e n e r a l e , adecă sê pota petrunde prin astfelu de conlucrare zelosa si energica se va înainta forte multu
JjUfajéjb.Mi~JbíCU in viéti'a poporului romanu, sê se dee cu unu pretiu ajungerea la triumfare una causa drépta si adeverata.
atatu de micu, in catu sê s i - l u p t a procura fie-care intieliginte; si — m a i
C a u s a nóstra e drépta, e adeverata, si pre aceste insusiri a le ei, se
la urma — carele sê folose'sca o limba si ortografia catu se p ó t é de usióra,
baséza speranti'a nóstra pentru triumfu, la carele de securu cu atatu mai
pentru ca sê póta fi cetitu si preceputu de veri-care carturariu romanu.
curendu v o m ajunge, cu catu, v o m fi mai aduncu petrunsi de dreptatea
Astfelu de organu e menita sê fie acésta fóia, „ A l b i n'a" nóstra. si adeverulu ei, si cu catu voru sprigini prin devotamentu si intieleptiune
T o t u asemene se va nisui ca si in catu pentru părţile natiunei nóstre mai mare.
,ie preste Carpati, d'in România — a scruta si a lamuri adeverat'a opini-
Cristos: „dreptatea si adeverulu," s'a coboritu d'in ceriuri, omenimea
une publica, adeveratele interese si dorintie a le poporului, si pre t e m e -
cu mintea ei intunecatu n'a vrutu sê lu precépa, ci l'a batutu, l'a judecatu
iulu acestora a-si brmá politica ce va sê represinte in c o l o n e l e sale.
la morte pre cruce, apoi l'a inmormentatu; dar' elu invià a trei-a di, càci
Cu unu cuveitu: fói'a nóstra se va feri de nisuintiele d'a i m p u n e , d'a n u se poteá ca dreptatea si adeverulu sê jaca in mormentu, si prin acést'a
dicta opiniuuea à j u d e c a t a sa, p o l i t i c a individuale natiunei intrege ca doved'i lumei cà aceste doue virtuţi nu potu fi ucise.
^'ci.Ava si infolibla, de a fauri si prescrie régule de conduita, programe
D e c i i n c e p e m u lucrarea nóstra in numele Atotpotintelui, care s'a
aiialfpentri; nrtiunea intréga si toti faptorii ei, si de a-si arogá drep-
angagiatu a ajutá tóte căuşele drepte si adeverate.
a de censura ibsoluta a supr'a loru.
In scurtu: jrogramulu nostru politicii, cu care i n c e p e m u ace'sta fóia,
cum am dice — d o r i n t i ' a d e a m e d i l o c i s t a t o r i r e a u n u i a d e v e - Andren Mocioni, Georgiu Mocioni,
t u p r o g r a m u n a t i u n a l e , adecă: prin cercarea si consultarea scrupu-
ia si fidele a sentieminteloru, pareriloru, si intereseloru poporului nostru Antoniii Mocioni, Dr. Alesandru Mocioni
aaiuiare onoratului public«. rea sa in termin cuviincioşi, ne nóstre natiunali moderne, éra facia cu 0
niultiamiti cu deslucirile et
basàmu pe spirigmulu spiretuale ce ni proieptul d'in 1861 ar présenta un pro­ S
'cascigatu din vorbirile tie-
Dupa intruducerea ce se facù acestei
Vau promisu mulţi barbarti emininti ai gres — radicale. —• a
> sîunea desbaterii amenda-
foi d'in partea ilustriloru fundatori, Re-
natiunei nóstre, si caror'a — tragemu m • a mersu la Deák, de i- a
dactiunei i remane a salutá si dirt parte-
speîantia — nu vor intardiá a se alătura X Pcst'a in 2. Aprile n. Chiamarea d» a iure dupa aceste nu tita
si pre onoratulu publicu, si desclinitu a
si alţii d'in deferite parti a le patrieloiu la Vien'a a Escelentiei Sale Tavernicului n i ,
pti, rescriptir multiainjo-
saluta diuariele romane, rogandu-le sê m u

romane, — precum d'alta parte credemu Br. Sennyei si a vicepresiedVntelui lo- rm


s ' a i t e m p k í u V t .uvcrnuf <
binevoiésca a impartes! si „Albin'a" de f

cà nu ni va lipsi spriginirea materiale. cotenintiei Giorgiu Bartal face locu la n e


ë . res-iptu con «iti, mie dejn*
colegialitatea ce domnesce intre ele, pro-
Cu aceste sperantie incepemu lucra feliu de feliu de combinatiuni. Se vor- P le-a a c
cari 1 periifca,
mitiendu-le d'in parte-ne cà acésta cole­ o r e

rea nóstra. Dee Ceriulu ca on. publicu besce, cà bărbaţii de statu magiari vor a(u t
' irtit'ar vername> .'• M
gialitate o vom sei stimá pururé, cu U

ro'manu sê ni le dovedésca catu mai sê se ocupe de presentu, pana inca mai ~ e órevuvernulu, s m " e

atatu mai vertosu cà „Albina" inca se vă


curundu de îndreptăţite. au tempu, de intrebarea, cà care cale c i e
"nerge r bărbaţii a «tu
lupta — de-si pote cu alte arme alta ;
e

Redactorulu. sê aléga fatia eu a dóu'a adresa a dietei. ma 1


8 ' ù p a a Wă adresa pr ja-
tapteca — dar totu sub acelu stindardu,
In cercuri optinnstice se crede, cà densii, lea ad_ ^ . , ,
si pentru aceea-si causa. u v o r g ê g i r e c L

Pesi'a in 18/30 Martiu. — Se scie dupa ce si cas'a de sus va fi primitu a " " H t ó i ? — , t întrebări (
Nisuintiele nóstre, conformii sémtie- dóu'a adresa, vor sê curme lupt'a si des-
i n

cà reuniunea ablegatilor romani de la c a n


\ deslegávenitoriulu ai
minteloru inimei nóstre si traditiuniloru baterea de principie si vor suatuï pre
diet'a Ungariei intr' un'a din siedintiele próspdj fa gemioie t e m « n a s
ce le avemu, tóté se aduna in jurulu monarcu, ca sê implinèsea dorinti'a tie-
sale mai próspete a delegat o comisiune póté d i i m i c a
desvoltarei si asecurarei nâtiunalitatei ^'ei, adeca sê denumèsea ministeriu si sê
constatatórie d'in membrii: Dr. Hodosi:;;
nóstre, va se dica: interesul nafiunali- restaure municipiele; — va sê dica, positiu. —
Sig. P o p o v i c i u si B a b e s i u , insarci-
tatei e pentru noi scal'a de pre care caută densii se vor emancipa de politic'a mini­
îîandu-o cu elaborarea unui p r o i e p t de ™ — T « M M "

sê mesuràmu sistemele mari *de statu. strului tara portfoliu, a conservativului B^ca-Alk,
S-ie dîcursulu 2. Aiir. 1866.
hcuisitiuni
l e g e pentru deslegarea cestiunei natiu-
Dar le vom mesura cu cumpetulu si cu conte Eszterházy, carele — dupacum se făcute Biy Aba in caui'a despar
I / b p i i v s n l n Vip.iiîsitiu
nalitatilor d'in Ungari'a, si fiind tot de o a

seriosetatea ce o merita importanţi'a cau- sioptesce, in contielegere eu Esc. Sa con­ tiriiRo.nildeSei-bi. Romi " föfi
data îndrumată acesta comisiune a se
sei nóstre. Svaviter in modo, fortiter in re. tele Belcredi, ar voi sê continue si mai si blanţc,;. , . . gfe
pune spre scopul acestu-ain contielegere u e U t i a e

a s t l
Despre eftinetatea foiloru periodice si cu slavii, éra anume cu clubul şerbilor departe lupt'a de principie prin tractate \ frăţietatea si liali-
e de prisosu a vorbi, de óra-ce îhfluinti'a de la dieta. Cest d'in urma club deci a dietali, si asiè sê amane mai unulu séu p u mult,lasara sêtéca
binefacatoria ce résulta d'in acést'a e delegat si el d'in senu-si o asemene comi­ doi ani împăcarea, carea de securii atunci '.uliu, mimai sê se îéda
recunoscuta de coműnu* inca ni sunt in siune, apoi intr' un'a d'in dilele trecute nu s'ar poté dice improvisata. Procedur'a "inóse; dara ce se fedi:
memoria complimintele ce i le fece alta­ se si tinii — dupa-cum suntem informaţi acést'a s'a aretatu odata de buna in \ s a s i r a o múltig de
data Gladstone, unulu d'in cei mai cele­ — antai'a conferintia mista, intru carea anulu 1790. \ de indatinat'abru
n

SU
bri barbati de statu a-i Angliei. Intr' ade­ se desbátura principiele de manecare la cigetara s'omaiesţce
In septeman'a trecuta cancelariiilu pil
verii in Angli'a s'atribue cu dreptulu compunerea cestiunatului proiept de lege. ,imncatu laptele, hai
Máilátli petrecu mai multu de o óra la v o
diurnalisticei eftine parte mare la des- Aci luandu-se mai nainte de tote in com­ \ ê - i remana btu-
Deák — cliiaru pre candu bărbaţii cu l u i
n u

voltarea instîtutiuniloru constitutiunali, binare proieptul romaniloru făcut tot in taîcaru acel'a. Etabe
renume si de influitia d'in cas'a repre- SCl
si la cercustanti'á cä opiniunea publica e acesta causa 1-a, anul 1861, s'a constatat %idesbaterileincaVa
sentantiloru, precum e cont. Julin An-
atatu de matura, se eaprime atatu de numai de cat cu vot unanim, precumca amil
drássy, Coloman Tisza, s. a. începuseră
rapede si cu potere mare. conte se adia v b ,]
acel'a ar fi pré complicat si ar avé un de- o lupta diurnalistica in contr'a guvernu­ COm r e
;

I d n t i a sub p g
Éca dar' cà acestu diuariu si-avù fept principale, adecă i-ar lipsi cbiar si lui, si se păreau a-i fi abdisu increderea, Dhli
W i . D e s b a t e - i , ^ei
dreptulu a se nasce umbr'a de un organ representativ al de carea s'a bucuratu la căderea fostului c e ù 1
P ie punr • i
pentru eftinetatea pretiului d'abo- ' natiunalitatilor si tóta control'a si garan- ministeriu si pana la respunsulii adresei. l o r u
Daca
namentu, prin care nisue a deveni catu ti'a in privinti'a cuvenitei esecutari a legi- Intemplarea acestei ved iute lunge, de despart d e

se pote mai latitu, ca astfelu cestiunile loru referitrire la nat.innnlit.nti. culte si si Pesti Napló" v o i e s c o s o - x d o e u n u
;1

ce se voi desbate sê fie cernute catu de instruitiunea natiunale, s'au făcut diferite caracteru de totu privatu, — asie mai A
, catra rom
mai multe laturi, si se devina cunoscute propuneri in acesta privintia, unele mai departe: primirea si votarea adresei a tata, f u : i drepte u n u
generalminte; mult, altele mai pucin radicali, si in fine, dóu'a d'in partea partitei conservative, esçksivVg j 9 La acest' a erici
pentru mărimea cuprinsului seu, luandu-se la serupulósa cumpenéla tote precum si credinti'a cà barbati, ca can­ resiumse i ieleptiesce: fórte nt
sperandu" ca asiè i va fi cu potintia a se momintele tempului, dupa o discusiune celariiilu Máiláth, bar. Sennyei si Gior­ cimrca aJL ^ biserica nu a

ocupa de tote cestiunile de interesu pen­ adânc petrundiatóre, membrii comisiunei giu Bartal, cari pana acum'a au aperatu pót( avé i i u deci ei au r t o v 7

tru publiculu romanii; primiră cu toţii un proiept m i d i l o c i t o r i u constitutiunea si au lucratu in interesnlu nunai d r e ^ i ceru eru- | a e a s

pentru cà, in fine, „Albin'a" va ilui Babesiu, avend membrii şerbi a lu tierei, nu se vor depărta asià tare de po­ arei si p r e ^ cólei, im- 1
i c i i a a S

sprigini si va usiorá lupt'a celoru lalte referi acel'a clubului lor natiunale, éra pom, se par tot atate semne bune pen­ parirea B e l ^ i ^ i cuvincio- s

diuarie romane. dupa incuviintiarea lui d'in acea parte, tru o impacare catu mai euren da, precum s'a-b comphg p a cum ota- ü U

Precepemu sublimitatea si cunó- avend acel'a-si a fi pus de temeiu proiep- o doresce tier'a. Inse óre nu a fostu res© p u n t U i a sinodala otar re

scemu sarcinele chianiarei unui organu tului amintit de lege. Natur'a si cuprin­ cbiaru Bartal, carele a facutu la adres'a din Carlove p u n s e r a la o reS

de publicitate, scimu cà vointi'a cea mai sul acelui espediinte midilocitoriu nu antâia amendamintele cunoscute, pre asenene inti cumca ei au
buna si diliginti'a de feru inca se frange sunt autorisât, dar' nice ar fi oportun a urma le-a retraşii éra élu, observandu, asujr'a b e s i propriu esclu- u

adese, dar speràmu in sentiementulu de lu publica, atatu-a inse pot afirma, cumca cà élu si cei de o parère cu densulii, sivu, inse ni.arete „quo jure"
loialitate innascutu Romanului, care pu- intentiunatül proiept de lege pre acel adeca partit'a guvernamentala, prin ur­ — leclîhiaranfgî documinte
îuminte a u

rure scie sê-si esprime dorinti'a si păre­ temeiu ar poté multiumí tote pretensiunile mare si guvernulu, sunt pre deplinii dan nu voesciţ \ Deci ei e

Pere si se perde Trei ani totu lucra Corbuj

FOISIORA.
a)

De prin codrulu verde, P a n ' cuibu-si făcea, Musica-si^


D e p r i n munţii nalţi, Trei ani mi ouá, Era mi se

Cunoscutulu nostru literatu D r . A . M.


Pe-unde nu resbati, *)
Si s'a asiediatu
Trei ani pui scotea,
Trei ani i n u t r i á ,
Si la pui . f
T u r m a grt
M a r i e n e s c u , care prin publicarea baladeloru Intr' unu ciungii uscatu, Nu mai adăugea Butusiani i
si colindeloru poporului nostru s i - a castigatu I n desierturî grdse Si nu mai crescea! ) 4
Si vaci si \
unu nume frumosu in literatur'a romana, va Locuri uricióse, Corbulu tristu, se duce Mari si mai^
publica in foisior'a Albinei poesii poporali, ce Cu copacii rari Si la pui aduce Si cu pastor
se vor retipări in brosiure cate de 8 — 1 0 cóle, Cu apele mari. ) s
T u r m a grea de porci Si la puii 'i
astfelu publiculu si le va poté procura cu p r ê - Cu porcarii toti, Puii 'i manei
tai forte moderatu. R e d . Si la pui li dá,, Nu mai adata
logice, si o fantasia estraordinaria. — Am cercatu
istori'a pentru partea istorica, éra pentru partea mito­ Puii 'i mane:!, Si nu mai ere»,
Corbulu si Mihaiu Yoda. logica potu dóra numai nimeri câte ceva, pentru Nu mai adăugea Corbulu s'î ţjitu,
acést'a invltu pe literaţii romani la esplicarea baladei. Si nu mai crescea. Sbdra ca turbiti
B a l a d a p o p u r a l a . *) Timpulu baladei e din timpulu domnirii lui Corbulu de mania, SbóVa 'n susu si î u ,
Mihaiu Vítézulu 1 5 9 3 — 1 6 0 3 .
I. Musica-si carnea via, — Tristu si dorensu
Corbulu n e g r u , m a r e , ' )
a
) Aci se intielege locuinti'a României, adeca resie- Si turbatu se duce, Si pe pui — ilast
dinti'a domnitoriloru ei la codru si la munţi, si anume Si la pui aduce, F a r a scutu a o<sa
Cu potere tare,
resiedinti'a cea vechia in T e r g o v i s t e , f u n d a t a la an.1384.
Pasere urîta T u r m a grea de oi, Càci predi a fautu.
de Mircea celu betranu,unde uu potea străbate inimicii.—
L a fétia smolita, Tergoviste si adi esiste, e ca centrulu României, capital'a
Pastori din napoi, Si n'au mai crecutu *)
districului Dumboviti'a si pana la an. 1698 a fostu de Si la p u i 'i d á , Dara o fortuia,
*> Culesa prin Diu Teodor Manu din Clusiu in fragmen-
tu si prin D . Nicolae Tincu Velea in eseniplariu Cbni-
regula resiedinti'a princiloru romani, éra Constantin Puii 'i manoá, Séu ce naiba, suna, -
Braucovanulu o muta la Bucureşti. — N u mai adăugea
pletu, din prejurulu Secasiului, comitatulu Carasiului.
Acesta balada e un'a d'intre cele de interesu mare ; 3
) Aci e descrisa mutarea resiedintiei d'in Tergo­ Si nu mai crescea! *\ Corbulu, Romani't, circa i campulu eeoi
cuprinde in sine eleminte istorice natiunale, si mito- viste, de la munţi si oodri, la Bueuresci in locuri cu ape, are porc, si boi etc., jertveice tote piitru crescerea
balti, fara păduri si munţi. — In 1 3 9 3 . Mircea si-a 4
) Aci e o enigma. D e 4. ori trei ani = 12, in viitori, dar nu póté propasí.
*) Corbulu e paserea négra, carea représenta pagu- redicutu aci casa de petrecere, in 1 6 9 4 . Mihaiu o i'ar fi fundatu Bucurescii, fara se fia fostu ceva d'in •) Romani'a desperœa, pe l a g a tóté ii> c0

ea Komaniei; sub corbu se intielege Romani'a monastire. — séu 12 secuii de la colonisarea Romaniloru?? si romanii remanu espusi fatalităţilor!. —
am fi plecaţi se se împace cu Romanii fara unea membriloru de pana acumu a supr'a Membrii cari voru depune capitalele ordinea casei, éra celu ce mantine, si conduce
ca iê se erue si pretiuésca biseric'a. Ce- asociatiunei acestei-a si se afla indato- coréspundietöre odată pentru totu de acesta legiuire séu ordine, se numesce economii.
rur. amânarea siedintii pe 2 dile, ca se rata atatu pre acesti-a, — catn si pre un'a, voru capetá gratis, éra cei-a-lalti pe I n fie-care pusetiune a vieţii, fie acoea a
se iota consfatni. Li s'a datn. Reincepen- fie-care romanii iubitoriu de naţiune, — langa depunerea tassei de 30. cr. v. a. unei familie întregi séu a u n u i individu sen-
dtwe siedintîa, cevura: ca Romanii se se binevoiésca a renoi deoblegamentulu guratecu, ordinea cea bune, si crutiarea ratiu-
decretu solemnu despre calitatea de mem­
navera, adecă întocmirea cea cu minte intre ve-
spina ca o suma rotunda cata desdau- respective a se face membru l'a suslau- bru alu asociatiunei. nitu si cheltuiéla intru asiè modru ca cbeltuiél'a
nâjb ceru ei pentru biserica, scola etc? dat'a asociatiune; — face acést'a nu E provocatu-dara onoratulu publicu se n u intréca venitul, ba inca d'in venitu se mai
Renanii respunsera : noi cerem u pe calea numai d'in indemnulu acel'a, — ca fiindu romanii, si toti iubitorii de cultur'a popo­ romana, se dice economie, éra celu ce conduce
hmiciuiriil5,000 fl.val.aust. cu totulusile asociatiunea natiunala in Aradu pentru rului romanii a se insoci cu noi in scopu­ acesta ordine, se dice economu. —• D'in aceste
laànni Serbiloru tote cum stau, fara cá se cultur'a si conversarea poporului romana dcfmitiuni usioru se pote vedé dara, cà care
rile cele saiutarie a le asociatiunei nóstre
mi avemu dreptulu la alta pretensiune. unic'a asociatiune curatu natiunala in este economi'a buna, si care este economulu
aradane, si inca nainte de 1 Maiu a. c bunu. —
Dara, minune! cererea Romaniloru Ungaria — subsistinti'a, venitoriulu, siin- a se înscrie pela colectanti de prin parti Premitindu aceste dcslucirî, se vedemu
faù in Şerbi unu sânge reu, sise opin- florirea acelei-asuntincopciate cu onórea in numerulu membriloru asociatiunei dara ce însemna economi'a câmpului? si econo­
tii la marinimositatea-le înnăscuta de. natiunei romane, si trebue se jaca in acestei-a spre care scopu pentru usiore mul do campu?
clarandu, cumca ei voru d o n á Romani- interesulu fie-carui romanii adeveratu; — tatea subscritoriloru, de aici se impartu Economi'a câmpului dupa intielesulu celu
lru 3000 fl. v. a. d'in grati'a l o r u , si ci si cà e convinsa, — cà asociatiunea, la colectanti trebuintiosulu numeru de mal susu datu, va se dica organisarea sistematica
sb conditiune, cà Romanii d'aci in colo — cu privire atatu la tempulu celu scursu formularie tipărite. a lucrarei câmpului, adecă lucrarea câmpului cu
a
s nu mai aiba nici unu dreptu la ei, ba sustarei ei, catu si la medilócele-i cele u n u modu asiè de potriviţii, si cu minte, catu
Aradu 19/31. Martin 1866.
naru, si daca voru veni in Beserica, se materiale, — cari i-au statu sub despuse- prin acel'a s e ne bucuramu de înmulţirea plan-
Direcţiunea asociatiunei romane pen­ teloru si a graneloru, precum noa, asiè si ani-
e n u m a i ca ó s p e t i primiţi!! —• tiune: dupa poteri si impregiurarile cele
tru cultur'a si conversarea poporului. — maleloru nóstre casnice de lipsa, si de folosu, si
Romanii, tot d'odata cu diu presie- pline de lipse si neajunsuri — neci unu
Pentru presiedinte: Mir. Romanii m. p., se potemu cultiva sî înmulţi animalele nostre
inte, decbiarara marinimosulu ofertu momentu nu s'au îndepărtata de la sco- casnice. D e aci urmédia cà fiesce care posesorii
Comembru de Dreptiune. — Di on i si u
lu Serbiloru de vătămare si de ridiculu, pulu seu celu maretiu, — ci cu totulu, do pamentu carele dupa acestu modu lucra pa-
P a s c u t i u m. p., notar, direct.
i-si rechiamara facut'a promisiune de — cà fiindu tocmai la inceputulu vietiei mentulu si-si porta cas'a, se numesce economu
npacare cerendu: cumca se se erue sale, — dupa sortea tuturora institiitiu- FoniTa ohle^ntiuniloru. de campu.

liseric'a, scol'a etc. si se se multiemésca niloru de asemene categoria, au avutu a Dechiaratiune. Tote invetiaturelc, si tote conoscintîele
te calea dreptului civilii. se lupta si cu mai multe impedecari Suscrisulu prin acést'a me dechiaru cu so- cate numai se tinu de economi'a câmpului, se
lenitate cumca pe bas'a statuteloru aprobate a le uprindu in urniatórele cinci despartimente :
Dupa acést'a se sculà protopopulu straordinarie, — tosu-si cu incetulu, inse Asociaciunei natiunale pentru cultur'a si conver­ Despartiementulu I. cuprinde în sine
Btefanoviciu, plenipotentiatulu eppului securu au propasitu catra scopulu seu sarea poporului romanu, voiescu a fi membru disertatiunile si conoscintîele despre a g r o n o ­
l'in Versietidise, luà cuventulu si dise o propusu. Mai-departe subscris'aDirectiu- p e vietia a Asociatiunei acestei-a, subscriindu pe m i e ; alu
Bontradicere sanatósa. ne cunoscendu adevernlu acel'a, — cumca trei ani adecă de la 1/13. Maiu 1866. pana in II. despartiementu cuprinde in sine disertatiu­
1/3. Maiu 1809. unu ofertu anualu de . . . . fi. n i l e , si conoscintîele despre a g r i c u l ­
Elu-si însuşi dreptulu de jurisdic- cultur'a spirituale devenita la atare po-
. . . cr. si oblogandu-me a depune diumetate din t u r a ; alu
tiune, ce onor. comisiuni nu voi se-lu poru la unu gradu mai naltu,— e unic'a sum'a acést'a la inceputulu fia-carui semestru III. despartiementu cuprinde in sine disertatiu­
concéda, si se dechiara: cumca elu potere natiunala, care mai securu si mai respective pe diumetate de a n u in nainte — in n i l e , si conoscienticle despre cultur'a
mane va preda parocbi'a rom. protopo- statomicu e in stare a-i asecurá intre easulu nesolvirei mc supunu competintiei ori planteloru; alu
pului rom. dimitiendu pe romani d'in célé-l-alte popóre o pusetiune însemnata cărei judecătorii sumarie verbale. IV despartiementu tractédia despre cultur'a sî
grati'a Serbiloru!—In fine dupa'ce niste si importanta, si cumca ori ce poteri si Datu in înmulţirea animaleloru casnice; si in ca-
1 n antea nóstra ca martori. petu alu
vorbitori lu facura se rosiesca pentru nisuintie, numai prin asociatiuni, ca prin
; (Urméza subscrierea). despartiementu tractédia despre portarea
[jortarea- - >H>tactica, voi se-si stérga concentrarea loru potu ajunge mai cu de
Dechiaratiune. casei, adecă despre cumpen'a cea adeverata
.v:,, «a otocolu, dara Romanii graba la scopulu loru celu dori tu: — nu Suscrisulu pr'in acést'a mc dechiaru cu intre venitu si clieltuelî.
îotocolulu siedintii fu pote se nu recomende cu căldura sprigi- solcnitate cumca suscriindu odată pentru totu
ritu 8Í mcl. i^teriu pentru hotari- nirea asociatiunei natiunale d'in Aradu, de un'a u n u capitalii de fl. . . . cr. v. a.
Spiritulu timpului celu ce cu atat'a nerăb­
, n c
mai innalta ţ.cc&tt;. R voosce, o. care si-au propusu înaintarea si lăţirea ţi deoblegandu-me a lu depune in 3. ani séu in dare bate la usiele încuiate ale intuncrecului.
etetoriut a te convine despre simtiulu culturei spirituale a poporului romanii, iiani gata, séu in oblegatiune asecurata, solvindu
si striga popóreloru celoru remase inderctru:
anticipative pe diumetate de anu interesele de
de frăţietate si despre ualitatea Serbiloru Membrii societatei potu fi toti acei desceptati-ve, cultivati-ve, si innaintati, càci alt­
5°/ dupa capitalulu acést'a, — pana ce nu
0
cum periti, a produsu efcptulu celu doritu si la
fatia cu unu poporu cte împreuna cu ei cetatieni d'in Austri'a cari au etatea de- voi depune sum'a suscrisa, in easulu nesolvirei
poporulu romanu, si clu s'a desceptatu, si elu
1
a cercetaţii, infrumsetisu, si sustinutu bi- P »»», dorescu cultur'a poporului romani intereseloru regulaţii, séu a ncmplinirei oble-
este insetatu de cultura, si nisue spre înaintare:
seric'a acést'a intr un iitimpu mai bine I portare morala nepătata, i l u
si spre gamentului acestui-a me supunu ori cărei jude­
dar d'in i n j u r i a timpului intru atat'a a fostu
cătorii sumarie verbala, si me invoieseu ca oble-
de 130 ani! ^ J înaintarea scopuriloru societatei voru remasu inderctru intru tote ramurile de sciintia,
gatiunea despre capitalulu oferiţii se se intabulo
oferi pelanga o dechiaratiune formala ce se recerU la esistîntî'a lui, catu acum descep-
pe spesele mele cu dreptu de pemnorarc pc avere;»
tandu-se, mai cà nu ?cie pre care ramura de cul­
Provocat deobligatórepe 3 ani o suma anuala celu mea nemisicatóre înscrisa in cartea fund. din . .
tura se apuce mai nainte. —
Asociatmneanatmn^nAradupen- putinii doi florini, seu voru depune capi- la Kr. prot.
D e vom arunca o privire preste tinerimea
tru cultur'a si conversa poporului talele corespundietóreoferteloru lom anu Datu in
nóstra studinte, debue se vedemu cu unu simtiu
romana in 13 Mani a. c. ^mesce trei ale calculate cu interesele W a l e de In antea nóstra ca martori.
do bucurie catu nisue ea la cultura mai inalta
I ani de la urdirea sa si afc u de-o 5 % Capitalele aceste sunt a se (Urméza subscrierea). prin studiarea legiloru, a filosofici, a istoriei s.
t o t

data espira terminulu deol«untului depune in bani gafa, séu in oblegatîuni a. si ce va se dica acesta studiare alta, decatu
de 3 ani a celoru mai m u l _; ^ ^ ^ Economia. cà vedesce u n u boldu p r é fîrescii catra casci-
e m b r i a
Cuventulu economie e cuventu elinu (gre- garea, si intielépt'a aperare a drepturiloru celo­
sei. Candu susensa Direct , ^p e n t r u ^s e e J e ß % -
cu) compusu din cuvintele olxoç ce însemna ru frumosc ce le-a posiediutu poporulu romanu
constituirea d'in nou a a s o c i a t ^ ^ ^i n u m i t e ^ & casa sî vofxoç ce însemna ordîno seu lege, si candu-va, si prin căderea lui la nesciintia, le-a
i-si-tine de datormtia a trage^ . . . ^ ^ ^
a t e n t i c m g e asiè economi'a in limb'a romana: legiuirea séu perdutu. —

7
Ventulu celu t u r b a t u , ) L a Miliaiu Vitézulu Cuibulu a picatu. — Corbulu superatu,
Bate 'nfioratu, Ca se-mi versu neeazulu ) 9
Eu nu-su vinovatul Cá i-a judecatu
Sufla nencetatu, Si toti trei plecară, Sierpele l'a-aflatu Fara nîci o mila
Ciungu-a doboritu, P e Mihaiu aflara! Puii i-a mancatu, Pentr' atat'a sila,
s
Sierpele-a venitu, ) Corbulu se vaitá, E u nu-su vinovatul — D i n aripi loviá,
Cuibulu a aflatu, Mihaiu asculta: Curtca-i darímá,
Sierpele tăcea,
Puii i a inancatu! „ D o m n u Maria T ' a ! Tote le sfarmá,
Frica rea avea,
Caro judeci lumea, La codru sburá,
Dar' Mihaîu dicea,
II. Se ai bunetate Si-asîa blastemá:
Catra corbu asiá:
Corbulu n e g r u , maro, Si se-mi faci dreptate! „ T r e i v é c u r i se t r é c a ,
„Audî dragulu meu!
Cu|potero t a r e , Ventulu cestu turbatu, Pana-i redicata
Adeveru spunu e u , —
Era se 'ntorcea, Cuibulu mi-a stricatu, — C u r t o a t a c e a n a l t a , M)
Gele mi de tine,
Cà pe p u i plângea, Sîorpo' blastematu, Multu mai minunata,
Dar' n'ai facutu b i n e ,
Dar' elu a aflatu P u i i mi-a mancatu. P a n ' n e p o t u vá fi,
Cà te-ai asîedîatUj
Ventulu cà g r a i á : C a r e m'a i u b i ! — , 2
Ventulu eelu turbatu, Si cà ai puiatu
„Domnu Maria T ' a !
Sierpele imflatu, P e copaci de-i r a r i
Lucrulu e asiá, —
Ce puii-a mancatu. Langa ape mari, invasiunile, nici pe inimicu dinlaintru se i pedepsesca, si a
Corbulu acestu tare,
E l u se 'nversiuná, J n desierturi gróse, vediutu, cà a fostu reu a mutá resiedinti'a din Tergoviste
E u n u lotru m a r e , si alia vin'a corbului cà nu a siediutu la codru si munţi.
Apoi 'i chiamá: Locuri uriciose, —
Nîm' i-a statu in cale, —
„Se veniţi indata T u se te fi dusu, " ) Corbulu superandu-se a sfarmatu curtea lui
T u r m e a predatu, Mihaiu, si o blastemà cà in 3 ve'curi se nu se piHa radii
L a d o m n u , l a paiaţa, Cuibulu so-ti fii pusu
Pastori a mancatu, cá? Dóra demnitatea tronului României?
J é r a 'n codru mare
Glasulu loru m'a strinsu 1 S
Pe munţii nalţi t a r e , ) Dar dupa trei ve'curi sê se vedice curtea acé-
,-asuniie cele vecHe J) e ciungu m'am a t i n s u , Si-unde ventu nu bate st'a, multu mai minunata; eàci atunci vá fi unu nepotu a,
») Ventulu ar închipui séu inv
Roroani'a si infran- 1 0
I i i Mihaiu, care vá iubi corbulu si Iu vá innaltiá.
a le tatariloru si turciloru, peste Sierpe n u străbate. )
seu Aci e ce-va profeţia; si déca pe la 1900. starea
gevea tronului. — boieri- > u
P a a t a t
e fatalităţi Romani'a capeta, unu voda României va fi mai strălucita atunci acést'a balada, e inspi­
9 „ însemna intrigile din tiera,
) Sierpele ar paiu, carul-a si-vérsa neeazulu si aştepta man­ , 0
) Mihaiu a cunoscutu starea României í-a fostu rata de provedintia.
i facura sclavi, d i n romani?
loru, cioooUoru, cari ta? jele de e a , dar uu a potutu a-i ajutá, nu a potutu nici Asiu audî bucurosu s i paresea altor'a; —
Cumca tinerimea nostra studinta se de­ in faci'a vueteloru opînîunii publice, pana a prin adunări se dechiara contra resbe- bitie acelei stimate parti din publicul nostru,
prinde cu cascigarea sciintieloru mai nalte, este prelungi sesiunea ordinaria a acestoru corpori. lului. ce se ocupa si intereséza de industria, comerciu
o indegetare a timpului, dar apoi oe se faca po- Adunarea, in locu d'a tiné séma do spiri- si fondurile publice. Asta data inso din lips'a
Se prevede cà in casulu unui resbe-
porulu nostru celu ce nu mai pote studia aceste tulu ce a dictatu portarca g u v e r n u l u i , si mai tcmpului.si a spaţiului caută sê no mărginim
studie mai n a l t e , acelu poporu dieu, carele este alesu de positiunea cea delicata a tierei, a ince-
lu, Prusia va avé d'a se lupta nu numai
a aminti numai urmatoVelc:
tulpin'a esistintiei nostre, si in a carui-a poso- putu a pune pedece in calea naţiunii si a aretá cu Austria, ci si cu opiniunea publica a încordarea rcferintielor politice intre
siuno se afla averea nostra natiunala, ba indi­ tendintie, cari, fiindu tolerate, aru poté pericli­ Germaniei intregi, chiar si cu opiniunea Austria si Prusia, de vre-o siese septomani in-
recte si averea statului, adecă averea de pamen- ta faptuludin 11 Februariu, si insa-si esistinti'a publica prusésca, si nesmintiţii cà influ- cocc urmà a deprima totu mereu cursurile tutu­
t u ? ore acestu poporu n u mai are de invetiatu ndstra natiunale. Acele tendintie s'au datu pe inti'a morale inca va sê-si aiba urmă­ ror efepteloru austriace de bursa, éra de alta
nimica? dora acestu poporu totu in acea ide- facia în siedinti'a Adunarii de eri (17 Martiu). parte a urcá agiulu argintului.
rile sale.
ea se remana, cumca posesiunea pomentului si S'au facutu incercari ovidinti de a se negá Lo- Hart'iele imprumutclor de statu si ale
cui tur'a acelui-a nu este alta de catu o stare ru- cotenentiei Domnesei una d'in cele mai de că­ întreprinderilor din launtru au fost scadiutu
sinatorie precum a fostu sub timpulu de robota, petenia prerogative, aceea d'a poté consulta n a ­ Varietăţi. pana la u n u pretiu, ca carele nu mai avusera
si do deciuiéla. ţiunea; s'a aretatu fara sfiela scopulu d'a se per­ ? Unu martira romanii în comunele din tompul nefericitului resbelu italianu. De trei
Ba n u , si éra n u l si poporulu de randu petui, d'a se preface astu-feliu in conventiune mestecate cn Şerbi. I n comun'a Chinezu dile inse, de candu in urm'a notei ce-i respicate
are lipsa de a invetiá invetiatur'a cea mare, in- natiunale, si a face a se presupune, prin acestu (Knéz.) cottulu Temesianu, fu N i c o l a u C r a - catra contele Bismark, începură a se ivi ceva-
vetiatur'a universala, la a carei-a cascigare de faptu, cà naţiunea insa-si aru fi dispusa a intrá c i u n e s c u , economu, — unulu d'in cei mai si sporantie pentru susţinerea pacei, pretiurilo
bue se conlucre tota intieliginta nostra precum pe calea anarciei. Guvernulu, nepotendu siovaí zeloşi si mai bravi anteluptatori in caus'a despar- fondurilor si acţiunilor mai de frunte — parte
cea clericale, asiè si cea civile, si acésta inve- unu senguru minutu in facia unei asemine ati­ tirei de catra şerbi, — p r i n intrigele serbiloru, avangiara, parte remasera statiunarie.
tiatura este conoscinti'a economiei precum in tudini , a disolutu Adunarea, a inchisu sesiunea domineca in 2 7 . Februariu a. c. diu'a la médi­ Intemplamintele cele mai ndue din Bucu­
genere (preste totu), asià si in specie (de osebi) Senatului. adi, esindu de la s. beserica, in mediloculu resci nu schimbară burs'a nóstra do folu.
— Caus'a e , cà daca poporulu nostru nu va soi Romani! Votulu din 11 Februariu a dc- stradei, 'naintea ochiloru mai multor'a şerbi de Notam in diu'a de a d i :
économisa, nu-si va sei pretiuí averea sa, si ce schisu o era noua pentru viéti'a nóstra natiu o persona corupta si cumporata do densii u c i s u , Împrumutul natiunale cu 5°/„ • 62fl.20a.o.a.
este urmarea daca cine-va nu-si scie pretiuí ave nale. Acelu votu cere, imperiosu si de urgentia, lasandu o veduva cu 7 copii minoreni. Ddieu „ contributiunale din 1863 9 9 „ 10 „ „
rea sa, este acea trista urmare oà o da mai gat'a ca naţiunea, in deplina libertate, se tramita se-i mângâie! Coruptulu indata a marturisitu, cà „ 1 8 6 4 8 2 „ 50 „ ,
pre nimica de la sine; de care essemple destule mandatari noui cari, apretiuindu situatiunea si densulu neci candu n'a avutu in cugetu a omori Metalicele cu 5 ° / 59 „ — „ , 0

se aréta mai alesu la poporulu nostru din corni trebuintiele de asta-di, se puna si oonstitutiunea po N. Craciuncscu, ci votavii partitei serbesei:
Oblegatiunilo dessarcinarci de pamentu:
tatele Temisiului si a Torontalului. — Si cà ce nostra in armonia cu principielc proclamate in N. si Zs. J . l'au imbetatu si l'au dusu cu şine
• . • 63 „ 7 5
este omulu fora avere in societatea omenésca, acea memorabile d i , care va forma un'a din la celu d'antâiu si bagandu-lu in odai'a de catra
banatiene • • • 61 „ — ,
nici avemu lipsa de a mai spune, dar' la catu paginile cele mai frumóse ale Istoriei României. ocolu l'a sedusu a duce in sfirsitu uciderea acést'a.
bucovinene • • • 61 „ 2 5 ,
do misorabilo, si ticalosa stare va ajunge popo Colegiele electorali suntu deschise! Intraţi Zs. I. standu pe gardu a paditu calea lui N.
transilvănene • • 5 8 „ 50",
rulu nostru romanu fora avere, usioru ne potemu in ele cu vechi'a tăria si credinti'a romana, si Craciunescu si obscrvandu-lu cà vine de la bese­
Acţiunile baneci natiun. • • • 717 „ — ,
închipui. aleşii voştri voru avé fericirea d'a ve spune in rica, s'a bagatu in spelunc'a ucidetoriloru si
„ „ do eredetű • • 136 „ — .
Noi romanii d'in Ungaria, Banatu, T r a n ­ curandu cà, România un'a si nedespărţita, libera dandu unu paru grosu ucîdctoriului biatu, —
„ „ de escontu • • 552 „ —
silvania si Bucovina prin vitregitatea timpului si drépta, este recunoscuta de Europa intréga. l'a sumutiatu a supra lui N. Craciunescu, carele
„ „ anglo-austriaoe64 „ 75
acolo am deveniţii, catu aristocratie de nascere, mergea in pace catra famili'a sa. — Acestu-a
Domnedieu se protéga România. „ drumului fci'atu de Nord 1464 „ —
si de averi n'avemu, ci tota averea nostra cea biatu, urmá diavolescului svatu alui Zs. I. si
Datu in Capital'a Bucuresci, in 18 Mar- „ sortilc institului de eredetű 111 „ —
reala este in man'a poporului de rondu, in păr­ tiu, 1866. ajungendu pe N. Craciunescu pe ncasceptatc i-a
„ societatei vapórelor dunarne 78 „ — .
ticele de pamentu catu de mici împărţite; aceste datu o lovitura dupa capu in acarei-a urmare
Locotenenti'a Domnésca: NICOLAIS G O - „ imprumtului prin.Eszterházy 70 „ — ,
pana la anulu 1848. n'au fostu oschisivu pro L E S C Ü , L A S C A R U C A T A R G I Ü , C O L O ­ Nicolae Craciunescu picà mortu la pamentu. —
Napolcondorii • • • • 8 „45,
prietatea acestui poporu ci erá unu ce, despre ce N E L H A R A L A M B I E . Ucidetoriulu e prinsu si la comitatu adusu, se
Imperialii 8 „ 65 ,
insu-si domni'a de pamentu (die Lehensherr bucura inso do o libertate mai ca sia-casa; càci
Miniştri : Ionu Ghica, P . Mavroglicni, Ion Ducatii (galbinii) impor. • 5 „ 3 .
schaft) se interesa ca sê se susţină pre langa po Cantacuzino, C. A. Rosetti, Dimitrie Ghica, Di- dinsulu primesce neinpcdccatu visitele nemuri-
A g i u l argintului 4 ' / la suta. 2

poru, oa p r e langa jobagi, de la cari luá nona, mitrie Stürza, Maior Loca. loru sale celoru de şerbi cumperate, cari nu în­
si respective dieciuiél'a produpteloru. — Asta-di ceta a-i dá instrucţiuni cum, si ce se vorbesca
Nr. 4 7 1 .
la judecata; éra Zs. si N. 1. ca adeveratii urdi-
= Tuturoru intieligintiloru noştri,
inse sustuu eu totulu alto referintio. ana
tori a uciderii neci cà-su pusi sub pädia. Totacari se ocupa de leciui'â g e N P 5 ^
A n u l u 1848. a ruptu legatur'a cea ne
Confederatiunea nemtiesca. Ochii comun'a s'a schirbitu si turburatu de fapt'a acést'a
recomendàmu organulu federalistic'""' ?' ~ n

plăcuta ce erá intre spaia si tieranu, de dupa


diavolesca, si cu nerăbdare ascopta resultatulukunft", ce ese aici in Viena de ' :

asia numit'a robota; dar' totu de la acel'a-si anu diplomaţiei europene ar fi îndreptaţi in
investigării sperandu cà neci urditorii uciderii
a si incetatu curatel'a sub care stotea averea de ordinea prima a supra decurgerei desba- ori in septemana, si se ocupa de dup t
nu voru romane nepedepsiti.
pamentu a tieranului, de la anul 1848. si celu teriloru in conferinti'a ce s'a reunitu la programulu seu si a aperarea natiuna-
mai micu asià numitu geleriu (dileriu) (tiera (Astfelu ni descrie d. corespundinto alu litatei romane. Cosa pe anu 14, p ( j
Parisu in caus'a României, daca nu i-ar e ni

nu, carele afara de fundulu intravilanu altu pa­ nostru acestu evinementu tristu. D'in parte-ne
insufla vr'o ingrigire relatiunile intre metate de anu 7 fl^. a.
mentu nu posiede) s'a facutu tocmai asié de ne asceptàmu si constatarea investigatiunci oficiali
tiermuritu proprietariu a petecutiului seu de Austria si Prussia, cari d'in di in di de- — ce speràmu cà ni o va comunica d. cores.—
pamentu, precum este de nemarginitu proprie vinu totu mai încordate, prin înarmările pentru a ne poté convinge deplinu despre (Anlecipandkse acestu numeru pentru
tariu spai'a de nainte de 1848. carele stapenesce ce se intreprindu de ambe părţile. îndemnurile ce conduseră la saversirea acestei inceputulu lui aprilcal. v., alu 2, numeru va
presto mai multe mii de lantié de pamentu. Austria si Prussia in aliantia por­ crime. A r fi lucru prè tristu, daca intre Şerbi, esi prestepto djJe.)
Ce au dara tieranii ca proprietari do pa fraţii noştri coreligiunari, s'ar afla si omeni [ncheiudu ace» «iitaiulu numeru alu „Al­
tara resbelu contra Daniei pentru prin-
mentu a face ca precum ei asiè intreg'a naţiune d'acei-a, cari ar credo cà si numitulu modru ar binei," redactiun#-fe iertare a se adresa in
cipatulu Holstein, lup t'a — precum sci- poté sierbí de espediinte la despărţire. Credemu deosebi:
sê nu seracesca pre langa tóta averea acésta de
pamentu, debue sê i invotie sciintiele economice, mu — s'a finitu lasandu in man'a aliati- cà partea bine sentitórie a intieligintiei serbesci
1. C a t r a o '''tulii n o s t r u publicu, cu
despre care in numerii viitori mai pro largu loru Holstein, Schleswig si Lauenburg. in tocm'a ca noi, va incercá tóté medilócole
rogarea, ca in inceputu, pana sê ne orien-
specialminte vom vorbi. C. R- *)• Ceste trei principate le stăpâniră pentru despărţire fratiésca, càci avemu sê rema- s i
tàmu.sêni regn" punemu la cale afacerile
nemu amici si dupa despărţire, fiindu noi core­
ambele poteri, pana ce prin tratatulu de cucorespundin " vertos cu spedtiiunea, ar l a i

ligiunari, vom avé si dupa despărţire interese s ê n e sc


Gastein, Austria renunciâ la dreptulu se fie cu rabd?' « s e , daca cumva nu
România. religiunari solidarie. Dreptaceea beseric'a nostra, c o r e s n (

seu a supr'a Lauenburgului pentru o vom fi in s t a ! P " l e cu deplina acura-


respeotulu ce-i detorimu, ni impune delaturarea e n t u l m c e
Adunarea e desolvata,sessiunea senatului e tétia — i n g a luaramu asuprane.
desdaunare. tuturoru patemeloru. Dorere cà pana acum'a
închisa. Alegerile noue sunt ordonate, si anume 2. C a t J t i
a d a n c u s t i m a ţ i i domni,
Dupa acestu tratatu Prussia si-dede nu potemu aretá unu senguru casu de despăr­
alegatorii primari se intrunescu do la 9 — 1 2 căror se t r a c e s t u
numeru, cu rogarea,
ţire la care sê fie domnitu acestu principiu,
aprile, éra alegatorii direcţi sunt conchiamati totu mai tare pre fatia cà ar voi anessiu- ca sc binev a a l u
comunica tuturoru ear-
speràmu inse cà in venitoriu va se fie alt­
pentru diu'a de 17 aprile; astfelu Adunarea nea celoru doue principate, dar' vedindu mintre, intieliginti'a româna va nisui intr' turariloru d e
P r i n
Pregiuru, si apoi a ni
noua se va poté î n t r u n i la 28 aprile. cà acést'a n'ar fi la placulu Austriei, însemna s ' ite c a t u m a i
««rendu numerulu
acést'a, se recere numai ca si intieliginti'a frati-
Locutieninti'a domnésca aréta tierei moti­ pare cà-i vine in cugete a se luá la bătaia. loru Şerbi sê implinésca detorintia. R e d . ) aboncnül e n t r u c a s è n e
potemu regula edi-
vele ce au indemnatu-o la susatinsulu pasiu, tiunea: I ' a r e a a r e a s e f a c e
> core- e a t u m a

Resbelulu inse trebue se-si aiba = Catu consuma Vien'a. D'in rapor- cta, cu n
prin urmatorea s i l i , l , , l u
' locuintl'a si post'a ultima.
caus'a sa, deci ast'a i da domnului Bis­ tulu directiunei pentru statistic'a administrativa
3 toti domnii literaţi si publicişti d'in
PROCLAMATIUNE CATRA ROMANI. mark mai multu de capu, càci nu de pre 1864 facemu estrasulu: Vien'a in 1864 a t r i e l o r i 1
tótc ' romane —cu rogarea, ca
p í

Romani! unde se gasésca „casulu de resbelu«. cu poporatiune de 578,578 suflete, a consumaţii c a a n e c e r c e t a


sè b i r si «nora cu core-
50,386,172 mesure austr. inf. de bere; 14.182,632
Naţiunea Romana, credincidsa principie- Prin o nota îndreptata catra curţile spum'' P e o n c e
despre tote evinemin- t e

metuse de vinu; 43.563,100 pondi de carne;


loru celoru mari si natiunali, consacrate de vo- nemtiesci, Prussia invinoveti pe Austria telc P r e s u
cestiunile de di. u l ) l i c u s i

118.657,600 pondi do farina.


tulu unanimu alu divanuriloru ad-hoc, a rein- cà se arméza, si cà amenintia pacea ei, , in România, unde din multe privin-
tratu, la 11 Pobruariu, in deplinitatea dreptu- = Imperatulu Napóleoné cerceta
Austria respunse prin o nota îndreptata ose, am dori o latire catu mai mare,
t i e

riloru ei, si repetindu-si nestramutat'a-i credin- balulu datu de ministrulu do marina d. Chasse-
tota bun'a încredere Pre toti bărbaţii
tia pentru cele patru p u n t u r i , proclamate din
guvernului prusescu, dechiarandu cà ea loup-Laubat. E r á baiu mascatu. Imperatulu roj
^mentu publicu, éra anume:
nou do guvernu si de corpurile constituite, ea neci candu nu va luá ofensiv'a, altmintredevine d'odata incungiuratu p r ô d e s u d ' o multimo
Jnorat'a R e d a c t i u n e a Romanului si
a plecatu cu o tăria neclintita pe calea ce duce crede in art. X I d'inj actulu confedera­de persónc, ceea ce i causa unu piou de nopla-
Dsa.dlu Stel'anu loanideinBucuiesci,

I
la consolidarea definitiva, a dorintiei si a voin- cere. A b i è ce petrecu acésta intemplare, diur-
tiunei, prin care nu se ierta resbelu D. G e o r g i u Chiutiu
tiei sale. nalistic'a străina trimbitià de locu cà Imperatu-
intre membrii confederatiunei, ci caută oan. C e r n e te s e u in Craiova,
lui nu i s'a datu onórea ce i s'a cuvenitu. Alt-
Guvernulu, aclamatu la 11 F e b r u a r i u de bDsa diu Stef. Irim e s e u et.C.inPloesci,
a si aduce caus'a loru in senatulu confe-mintro insu-si si-a dechiaratu nemultiamirea cu
tóta tiéra, si recunoscutu indata de A d u n a r e si e dsa dim Dini. F u l g a in Brăila,
deratiunei. despucetiunile domnului casei.
e UD.Loru dniifratii G e o r g i u inFocsiani,
Senatu, a dechiaratu d i r antaiulu momentu cà,
in impregiurarile solemne in care ne aflamu, Pana aci se desvoltà acésta causa. re onorat'a R e d a c t i u n e a A n c o r e i in
B r a i l a
dorinti'a si vointi'a lui este, se intretiia cea mai Se ascépta ce va respunde Prussia la A n 186' '
7 A r
deplina armonie intre elu si corpurile legiuitó- numit'a nota austriaca. E de insemnatu Bnrs'a dc Viena in P - • ji a diu G. C h r i s t o f o r u in Iasi,
p r e Ü S

rie. Condusu d'acést'a tinta, elu merse, chiaru Cu burs'a dc Viena, si preste totu cu p; i v o i é s c a a lati acésta fóia, adunandu- meu
cà înarmările prusesci totu decurgu, or­ cu
u ne
loru
, «• m i i tardiu vom se no o P,bonaminte
u l si inaintandu-ne pretiulu loru.
ganele guvernului nu incéta a vorbi ti'a de Viena — mai u " . r
*) T e rogami , d i e , binevoiesce a ni trimite curundu do osebitu sf;detaiatu, pentrucà am d o n a Redactiunea. larilf
continuarea. despre resbelu, pre candu poporulu aceasta rubricacele mai bune si plăcute
p r i n =

Editoru: V a s i l e G r i g o r o v i t i a . I n tipografi'a Mechitari&tiloru.