Anulu I — Nr. 31. Viena., domineca 19 iuniu 1 iuliu 18GG.

Ese de t r e i ori in septemana: M e r e u r i - a , Prenumeratiunile se facu l a toti dd/c<sfc$pó£/?

V i n e r i - a si D o m i n ee'a, eandu o cola intréga, dinţi a-i noştri, si d'adreptulu la rfed^ţiujiş >s
caiuln numai diumetate,adeea dupa momentul» Stadt, Wallfischgasse Nr. 8, Mezzamih-^ijtoaji*"
impregiurariioru. sunta se adresa si corespundintiele, cè jrţţ&cţggţŞJ
Redactiunea, administratiunea séu spèditiÈË&f*'
Pretiulu de prenumerntlunc:
câte. vor fi neCrancate, nu &e vor primi, óva cele I
pentru Austria: anonime nu se vor publica.
pe anu intregu 7 fl. a.
n diumetate de anu • • 4 » * „ Pentru a n u n c i e si alte comunicatiuni de inte-
„ patrariu „ n 2 r> n „ resu privaţii — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u R o m â n i a si S t r a i n e t a t e : repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu
pe anu intregu 1 5 il. v. a timbrului cate 3 0 cr. pentru una d a t a , ae
„ diumetate de anu • • • 8 n * » antecipa. Speditur'a: Schullerstrasse Nr. 11
„ patrariu „ „ 4 » » „ unde se primescu insertiuni.

tru a scirici, schimba unu globii cu o tiatu cu aprobarea imperatésca la anulu 1 7 9 3 panei l'astépta erariulu pana ce va deveni
Pentru serbatórea rom. cat. naia italiana, si dupa aceea Elisaft'a unde am avutu nainte episcopatu orientalu) sê densulu la potere. Deci de u n d e sê póta si sê
de ieri, potemu dă numai diumetate de cóla. retor na. — fie acolo representatu. Cine a propus pcrsonele aiba elu a a d u n á banîi l a terminu, daca elu
acele bine meritate ca membri sântului consis­ prin smomiri si infricari si-vinde chiar acum'a
Situatiunea României nu ni o po­
toriu apelatoriu metropolitanu, Biharenii forte panea de p r e campu cu u n u pretiu de totu j o s u ?
temu splicíí, De unadi mulţime de sciri bine o sciu, informatiunile sunt de prisosu, io Ne-am ineredintiatu, cumca solvireadetorieloru
Viena 18/30 junin.
afirmau cà intrepunerile francesci si an­ nici cà voiescu sê atingu partea acést'a, scimu banale s'a strapusu pe la s. D e m i t r i u . D e ' n a-
Actele mai de importantia ale die­ gle au prospecte de a reesi cu recunó- cumca d'in partea archidiecesei metropolitane, cestu p u n t u de vedere trebue p e bietulu tie­
tei d'in Pesta le vom publica incependu scereaDomnitoriului Carolu I. din pârlea spre p r o p u n e r e a membriloru au fostu reeercati ranu numai sê-lu compatimimu p e n t r u lips'a
cu nr. venit, precum ni va permite spa- Portei otomane. Acu telegramele ni spu- Ilustritatile loru dd. episcopi, ci me restringu a poterei cei morale, cà dà audiu vórbeloru ce­
observa cumca acestu Consistoriu totu e inde- loru dulci ale Gidanului, promitiendu-i acest'a,
ciulu. — nu cà familie, d'in orasiele romane de
pendinte de Consistoriulu d'in A r a d u , si asiè, cà-i va scadé d e n procifrte, daca-i va asigura
Se ascépta sciri mai apriate de pre pre malulu Dunărei, alerga la Bucuresci, desi cu neplăcere caută sê T e rogu ca sê bine- ver cate-va coretie de'n panele sale cele fru­
eampulu de resbelu de la médianopte. avendu temere de trecerea Turciloru. In voiesci a m i permite sê intorcu'dis'a dtale: „Nu- móse.
Cele sosite pana acum'a,, sunt de natura mediloculu acestoru eveniminte critice, ti baga lingur'a unde nu-ti ferbe ól'a! E r a ce se atinge de lips'a mălaiului, con-
contradieatórie. Unele vorbescu de în­ Ddieu scie ceemenitu României, atat'a Crede mie die .M. 11 Bihorcnulc, cà a r e statàmu cu bucurie, cà nu este acum'a atatu de
vingeri ale armatei imperatesci, si despre de Securu cà Romanii sunt résolut! a-si clerulu nostru bărbaţi bravi, si eu c.unoscintie asupritóre pentru tieranu ca e l u sê fie nevoitu
frumóse, cari de securu ar ii pointu ocupa cu a-si vinde de pe acum'a panea de pe campu, càci
sosirea trupeloru Bavariei in Boemi'a, ca aperá sortea loru.
demnitate locu in eonsistoriulu metropolitanu. elu se alla acum'a de m u l t u stapenu alu feliu-
aliate Austriei. Altele aréta innaintarea
[ nu sinodu sperii cà va face sê ne eunóscemti riteloru legume, eu cari pote sê se hranésca
Prusiloru pana catra Jungbunzlau si cu toţii, si pana atunci — paeea lui Ddieu fie si in urma mai folositoriu i va fi daca se va
Oradea-Mare, 26. .Tuniu 1866.
Melnik in sennlu Boemiei. Atacuri mai cu noi! multiamî acum'a cu ceea, ce a r e , devonindu
mice se intemplá neconteniţii, dar lupt'a Onorata ppilactiune! L a observarea mane-poiniane la panea de ordiu, decatu ca
făcuta de „unu fiiti alu natiunei" cu datulu G- îiiiilu natiunei.
mare decisiva intardia inca. Atat'a de se­ acum'a sê-si vinda panea Gidaniloru si dupa
r
Oradea-Mare .>. juniu, ou privere la articlulu aceea a n u l u intregu sê duca érasi lipsa, séu sê
curu cà perderile in aceste atacuri sunt aparutu in N r . 4 0 alu „Tel. Rom." i n p r i v i n ­
se seevestredie p e n t r u nepotinti'a banala, de
forte mari, acést'a o dovedesce numerulu ti'a constituirei noului consistoriu apelativii me­
BUCOVINA. a plati birulu erarialu.
ranitiloru, ce se urca la núi, asiediati in tropolitanii, spre a combate ace'asi părere se Remediulu in contra acestei ursite dus-
spitalele de Josefstadt, Praga, Brünn, si şcolara doi insi, unulu sub nume „ I n u fiiu alu
T
+ . S u c é v a 8/20 iuniu, 1866. manóse a venitoriului tieranului nostru buco-
chiar la Viena. Se intielege cà numerulu bisericei" d'in clieces'a Aradului, éra cel'a laltu vîneanu nu este altulu, de catu numai preuti-
sub numele M. B. Biliorenulu, de langa calea Xevoi'a. ce s'a ivítu de'n nerodirea pâ­
celoru morţi caută sê fie in proportiune mea, carei-a i-e incrediuta tieranimea spre con­
ferata aprópe de Aradu cu datulu 2. juniu, a ment ului prin doi ani dupre o laita, asupre-
cu răniţii. —- Nu ne vom insiehl presu- caror'a eorespundintie ai binevoiţii a le publica ducere pe calea vieţii, spre fericire.
sce tierior'a nostra Bucovina in gradulu celu
Asiá dara catra S S . Vóstre! onoratiloru
yunendu cà lini'a de médianopte a Boe- una dupa all'a, in Ni-. 2 7 . a stimatului diur- mai mare. Xovoi'a acést'a a trecutu acum'a tóte
pastori, si conducători ai tieranului romanu
iniei catu e de lunga, vede dóue armate nalu „ A l b i n a " deci simtindu-nio indetorafu fasele unei nevoi grele si va nasce urmări
bucovineanu! ne ' n d r e p t à m u noi in folostilu a
triste pentru mulţi ani înainte. Bietulu tieranu
standii fatia de fatia aprópe de olalta. In a-mi face la ambele observatiunile recerute, te cestuia si in folosulu natiunei romane intrege.
este forte de compătimim, càci elu nu numai
astfelu de cercustantie operaţiunile mili­ rogu ca .so bine voiesci a Ie dá locu in colonele càci poporulu face naţiunea. S S . Vóstre sunteţi
multu preiitiitului diurnalu „ A l b i n a - . eà a pierduţii averea sa cea mai însemnata,
tari nu potu intardia, séu dóra neci cà a vindindu cu prêtiuri nensemnate locuri, boisio-
pururea cu tieranulu si sciţi tóte caile, cuge­
('orespundintclc sub nume de „ V n u ijitt tele si faptele l u i , si ori d e sunt ele spre
intardiatu. Tăcerea sciriloru oficiali in a- rii, vaculiele, straiticle cele mai bune si lucru­
alu bisericei" dice: ea Rev. Domnu prot. Si­ prosperarea séu repasirea, séu chiar spre nemi-
eeste mominte, face impressiune neplă­ meone Bica, ca protopresvifcrii mai betranu si rile cele mai de folosii de'n casa, numai spre
cirea lui, ceea ce sê ferésca ceriulu. S S . Vó-
cuta. Dóra ele n'au nemicu de importan­ presidele consistoriului Oradanu nici eà s a r ti a-si scăpa viéti'a sa si a iamiliantiloru sei d e n
stre sunteţi mai vertosu aceia, cari portati
ghiarele morţii prin fómete, — ei elu bietulu
tia a ni spune, in casu lu acest'a inca n'ar resolvatu a luá a supra-si o sarcina asiè grea. de in dre'pt'a-ve santita semnulu verităţii si alu
inca s'a si indetoritu pe la (Jidovii cămătari si
trebui sê lipsésca raporturile loru cumca membru cousis, apelativii metropolitanii, aci dreptăţii si sunteţi unşi de'n cornulu ceresc»,
am sê observi» cà dóra si Domn i a sa iîiitlu bise- p r è iubitori de uşura, neajiingendu-i paralele
nu s'a intemplatu nemicu. — cele luate pe efectele sale spre acoperirea tu­
ca sê propagaţi veritatea si dreptatea si sê
rieei inca e protojiresviteru, care se tino de con- le aperati, invetiandu p r e cei nesciutori, ca
Unele diuarie străine aducu sciri sistoriulu A rada nu, si de ace'a dice ca D . S. B. turoru trebuintieloru vieţii. Holdele dreptu ca­
sê le scie, si punendu-ve cuventulu pentru ceia,
su frumóse si chiar si eucurtidiulu, carele prin
despre negotiatiuni de pace intre Aus­ ca protop. mai betranu presiede la Vencr. Con- caror'a li lipsesce poterea morala, de a si le
sistoriu, va sê dien: cà Domniei sale e mai nsî- recelele de'n JUaiu si prin dóue b r u m e grosu-
tria si Prusia, in cari cea d'antaia ar pre­ poté aperá insi-si. Predice amesurate impreju-
oru a se resolvá la asemenea sarcina grea, pen- tie atat'a patimi, in catu implusc ini melc m u n -
tinde compensatiune. Nu intràmu intru citoriloru cu adânca mâhnitiune, inca s'a recu­
rariloru tempultii, precum este b u n a óra epi-
tru cà este protopresvitcru mai teneru, inse totu stol'a cea arehipastorala, eschisivu tratanda
insirarea acestoru negotiatiuni, pentu cà lesă prin ploitiele cele calde si ealdur'a de'n
in taina „(iiule alu bisericei" pentru cà mulţi despre lips'a de'n estu a n u : preumblări p r e a
diuariele de Viena, ce au indatenatu fi a sunt ehiamati, éra putini aleşi, si d o m n i a ta ori urma, proinitiendu asiá-dara unu eulesu multîa-
tiéranime in societatea barbatiloru celoru mai
bine informate, le demintiescu d'in res- catu sê fîi de betranu, de nu vei avé si recerin- mitoriti. Dara de o fapta chiar satanica ni
onoraţi ai comunei, svatuindu-ve la acésta oca-
este aicia scopulu, ca sê amintiniu. Gidovii, in-
poteri. — tiele poftite, nu vei poté li preşedinte la con­ siune cu densii in modulu lui Socrate; infor­
sistoriu. decomunu numiţi lipitorile satului, sciindu de'n
Pre eampulu de resbelu de la mé­ marea speciala a antistiloru comunali despre
datena-si si d e n despusetiunea-si inascuta, a
Dice mai de parte, eà eonsistoriulu O r a - necesetatile présent! si cele venitóre; strict'a
diadi, domnesce repausulu ce se dice de trage folosii de'n ori care împrejurare trista
danu nr ti subalternii, va sè diea. supusu con­ privire a s u p r a miscariloru in comuna si a supra
reculegere. Se vom crede diuarieloru sistoriului Aradanu, si ea atare nu pote pre­ a vieţii tieranului nostru nesocotitu si nepreve-
persóneloru străine, ce se furisiescu in comuna
francesci, Italianu, dupa lupt'a de la Cu- tinde a li représenta tu in sen unu lu apelatoriu, dîatoriu in venitoriulu seu, umbla acum'a, ve-
pentru interesele loru cele mirsiave, — tóte
dindii holdele frumóse, prin tiérinele ómeni­
stozza, voiescu a-si schimba planulu de cumca preterirea acesta nu se pote însuşi acestea, precum şi altele de asemenea, ar ii
loru tierani si-si insusiescii de pe acum'a frup-
operaţiune ce lu făcuse mai nainte. (Mal­ respecţiviloru factori, fiindu dupa părerea dom­ tele cu unu pretiu nensemnatu, ori infricandu-
mesurele cele mai apte, spre a Ve împlini mi­
dini are sê-si paresésca pusetiunile de la niei sale vorba numai de persóne, éra nu de lu pe tieranu cu pîrirea pentru platirca pro-
siunea cea de mare insemnetate fatia cu be­
dreptu. — lérta D . fiiu alu bisericei ea sê-ti seric'a si naţiunea in unu tempu atatu de cri­
Po, si organisandu reservele de la Bolo- centeloru,orî întrebuintiandu spre acestu scopu
spunu ceea ee credu cà si dta scîi, pentru cà ticii, precum este acestu presinte.
gna, cu acestea va merge catraCremona, trebue se seri cumca consist, d'in Oradea-Mare inca lips'a de malaiu, enmperandu in astfeliu
coretea de secara si de grâu cate ou doi fio­ Era daca cuventulu bunei vointie se nu
unde tocm'a e concentrata armat'a rege- nu e supusu la consist, d i n Aradu, pentru cà
rini, éra de'n cele lalte pane inca cate cu mai ajungă, apoi cbiamarea Ve indetoresce chiar,
lui. Se pote cà diuariele francesci, tin- obiejitele pertractate aice, nu se revedu prin
putinii. — Cine nu cunosce, cà acésta mesura, ca sê intrebuintiati si medilócele cele silu-
tindu a face siervitiu causei italiane, pu- eonsistoriulu Aradanu, éra cele matrimoniale iscodită si intrebuintiata de catra caniatorîi itive. Pretinderea ajutoriului celui politicii
blica atari planuri de operaţiuni, ce nu mergu de a dreptulu la forul» apelativii me­ Gidovi, spre a se înavuţi, este apta, de a l'a- de'n puntulu de vedere alu umanităţii; apela-
tropolitanii.
potu fi splicate. duee pe bietulu tieranu romanii nu numai la tiunile la deregatoriele mai inalte cu descrie­
In fine Dlui M. B . Biliorenulu.
sapa de leninu, ci chiar de a f a r uncii in bra­ rea crisei si a morţii, ce amerintia o popora-
,,N. ir. Pr." adusese scirea cà adnii- In corespundinti'a mea d'in N r . 2 3 alu
tiele desperării sî de a lu despunesê-si iee bie- tiune intréga; descoperirea insielatoriloru in­
ralulu italianu Persano cu flot'a regésca, „ A l b i n e i " ori si cum o va iniorce, nu va gast
tulu lumea in capu. aintea tribunaleloru dejudecatóre de crime, —
s'a aretatu pre malurile Veneţiei, si cà o despre dieces'a Oradei-Mari, ci numai Consis- acestea Ve vor susţine intru î n t r e p r i n d e r i l e
toriulvi de acolo, sub care stau siepte protopo- Nimenc nu este prorocu, ca sê póta cu S S . Vóstre, spre a scapá de perire pe b i e t u l u
fregata italiana voindu a scirici starea
piete, si care représenta u n u episcopatu, — a- seguretate prevesti, cum vor fi preţuirile pa­ poporu tieranu, carele apoi, desametindu-se
portului, s'a apropiaţii forte, éra mari­
poi daca esiste eonsistoriulu g r . resar. d'in Ora- n e l o m pe la anulu, dara de ora-ce Gidovii de nevoile, ce le trage acuma, cu inoredere
narii imperatesci o cuprinsera. Acésta dea-inare, unde a fostu episcopatu: ceteşte isto­ sunt senguru făcători ai comerciului aicia in fiiésca se va alipi de S S . Vóstre, reeunoscendu-
scire se dovedesce cu totulu de neadeve- ri'a bisericésen foi'a 2 2 2 si vei vedé, si inca tie'ra, apoi trebue sê conchidemu de'n annntit'a Ve de adeverati părinţi si binevointori ai sei
rata. Flot'a italiana intr'adeveru a pare- speram ti restituirea acestui episcopatu, atunci. loru întreprindere, cà ei in urmarea acestei-a si de eliberatori de'n sclavi'a egipténa, c a r e a
situ Tarentulu dar pana acuma n'a a- D n u l u meu, a meritaţii, ca si dc aici, sê fie au sperantîa celu putinii la castigu intreitu. la lips'a S S . Vóstre o ar fi ehiamatu asupra-si
membri consistoriului apelatoriu mctropolitanu, Sî de ce sê se ierte loru, ca sê se inbogatie'sca cu inse-si medilócele sale.
vutu atacu cu flot'a imperatésca. neci s'a
si nedenegandu, eà Biborulu este de presenlu pe pielea bietului nostru t i e r a n u ? Tieranulu
aretatu in VenetVa. Numai candu nai'a
parte intregitóre a Dieccsei A r a d a n e . nostru are afara de detoriele de'n imprumutu,
imperatésca de resbelu „Elisafta" a in­ Biharenii au fostu îndreptăţiţi a aseeptá sê platéftca tómn'a veni tare inca si b i r u l u im­
tratu in portnlu italianu de Ancona pen­ ca si eonsistoriulu d'in Várad-Velence, (infiin- peratesci!. de carele in acestu anu pentru lips'a
I
L I T R R A R I V.
Limbele romane fatia eu limb'a latina,
Resulíatele scrutariioru de pana acum.
( U r m a r e d'in nr. 29.)
Părerea acést'a au sustienutu-o: Bruni
Cittadini, Maffci, Q u a d r i o ) Lanzi, Biondelli, 1
J 3
D e n i n a , ) Diefenbach, ) G r i m m , Diez, *)
Fuchs.Aiurgu.
Istori'a Umbei romane, popor arie.
Ca sê cunóscemu mai bine referintiele
intre limbele romane si intre cea latina, produ-
cemu urmatória schitia d'in istori'a limbei ro
mane poporaric. A scrie istori'a acestei limbe
e inse o i h e v e a r e forte grea, pentruca ne lipsescu
fantanele, lucru firescu, cà intr'unu statu asiá
omogenu, ca celu romanu, metropdl'a lumii nu
suferiá ca dialeptele poporarie sê ajunga la o
cultura literaria.
Unele conchideri aprosimative se potu
trage d'in opurele scriitoriloru vechi romani.Scriî
torii mai noui si-au datu ostenéla de a frundiari
scrisele, acelor-a si a cugele armele limbei po
porarie, ca documente pentru derivatiunea lim
beloru romane d'in cea latina poporaria; o oste­
néla, ce merita téta recunoscunti'a, càci pentru
noi nu pdte fi nediferinte óre formele, cuvintele
si semnanti'a euvintelorti romane se constatédia
numai de la migratiunea popóreloru inedee, séu
se afla si mai nainte de dens'a; cu alte cuvinte
óre sunt densele produsulu unui fenomenu esternu
séu alu des voi tarii naturarie. Sprimatiuni sen
guratece poporarie se afla la E n i u ; in piesele
5
teatrale ale lui Plautu ) ; intre scriitorii d'in
evulu de auru mai vertosu la Vitruviu; episto­
lele confidintiarie ale lui C i c e r u n e ) ; pe in- 6
scriptiunile cele rele de mai tardîu, adecă in-
scriptiuni scobite de sculptori, carii necuno-
scendu cum se cuvine limb'a literaria mestecau
forme poporarie. Primindu scriitorii de mai tar­
dîu sprimatiunile ordina rie poporarie in scrisele
loru, incepura apoi gramatecii a trata aceste spri-
m a t i u n i d ' i n puntulu prapteou de vedere alu cură­
ţirii limbei. Geliu d. e. ni-a conserbatu in capit-
lulu d'in urma alu noptiloru sale atice titul'a unei
cârti a Iui T. Laviniu: „ d e v e r b i s s o r d i d i s . "
Cartea acést'a, durere, nu mai esista. O c u l e p t i u n e
de cuvinte obscure, învechite si poporarie e car­
tea lui Festu : „ d e s i g n i f î c a t i o n e v e r b o -
r u m " , care desl esista numai intr'unu estrasu
a lui PauluDiaconulu,contempuranulu luiCarolu
celu marc, si e in mai multe locuri corupta,
totuşi e de mare însemnătate pentru scrutarea
cuvinteloru romane si latine.Intre ceialalti gra-
mateci e de amintiţii Noniu Marcelu pentru opu-
lu seu: „ d e c o m p e n d i o s a d o c t r i n a " si Fabiu
Plancîade Fulgentiu, autoriulu cârtii : „ e x p o -
sitio sermonum antiquorum."
Ca esemple sierbésca urmatoriele cuvinte
si semnantie, cari se potu p r i v i de poporarie;
sprimatiunile acestea se impartu în doue clase:
unele, pe cari le producu însisi cei vechi ca po­
porarie (vocabula rustica, vulgaria, sordida); si
altele, cari se potu considera de acelea. Ceste d'in
urma sunt parte sprimatiunî d'in diferite tempuri,
forte raru intrebuintiate, candu adecă semnédia
concepute ordinarie, si se afla la scriitorii, a ca-
roru limba e mai putinu eleganta; parte spri­
matiunî, cari au apăru tu numai in sehiele d'in
urma, pe candu decadiuse artea vorbirii. E u
voiu produce numai de acelea, cari se afla si in
limb'a nóstra séu sunt mai cunoscute d i n cele­
lalte limbe romane.
*) nAnzi siecome ie cose imperfette esistono prima
que l e perfotte; cosi non andrebbe lungi dal -verő,
cin opinasse, che l'odierna lingua italiana fosse pri­
ma, che la colta latina."
*') «C'est pourquoil'on dit avec raison, que nos langues
sont nées non pas proprement de la langue latine,
mais de la basse latiniti E t lorspua l'on dit,
que les tangues modernes sont nées de la basse la­
tinité, on doit entendre non seulement le langage
vulgaire du sinquième ou sixieème siècle, mais aussi
3
celui du bas peuple du siècle da Cicerón et de César."
i »Für alle hier vorkommenden Sprachen gilt, was
ich in der Einleitung von abgeleiteten Sprachen
überhaupt sagte: dass ihr Ursprung nicht in der
lateinischen Schriftsprache, sondern in den Volks­
dialekten (der Römer und Latier'i zu suchen sei,"
Diefenbach.
*) Diez: »Xiclit etwa unmittelbar aus der elassisehen
Latinitüt floss das Romanische, sondern aus der rö­
mischen Volkssprache, welche neben jener bestand.«
ä
) » E i n Herausgeber des Plautus muss durchaus mit
den romanischen Sprachen vertraut sein." Fuchs.
b
j »Quid ego tibi in epistolis videor? nonne plebejo
sermone agere tecum. Nee enim Semper codera mo­
do . . . cpistolas quotidianis vertus t e \ c r e solemus, «
Cicero Br. IX, 2 1 .
Editora: Vasile Grigorovltia.
7
a d i t a r e ) (delà adiré): italianesce: andare;
spaniolesce: a n d a r : proventialesce: anar:
francesce: aller; romanesce: aida áidati (?)
a d j u t a r e it. rom. ajutare; sp. ajudar; pr. aju-
dar; fr. aider; verbulu primitivii adjuvare
nu se afla in limbele romane; semplulu
juvaro numai la Italiani: giovare.
a e r a m e n ; it r a m e ; r o m arama: sp. arambro
fr. airain,
a m a r e s c e r e ; rom. amari; pr. amar/ir.
ă s t u i a in locu de assula: rom, escia in uneb
locuri: ascia; pc ascla
1
b a l i u s (baliolus, Platu ): rom. baiu. albanesce:
baljod.
b a m b a l i o : quidam, qui propler haesitantiam
linguae cognomen ex cnntumelia fraxif;
it. bambolo-copilu ; rom. verbulu : bombăni,
b a t t a l i a vulgo dicuntur exercitationes mi li
tum vel gladiatorum: it. battaglia; rom.
bătaia; ir. bataille,
b e r b e forma ordinaria pentru vervex : it
berbice; pr. b e r b i t r ; fr. brebis,
b i s a c c i u m : it. bisaccîa: rom. disaci;sp. bisaza;
fr. bourg.
c a b a 11 u s : pe tempulu clasecu si anteclasecu
numai la poeţi; mai tardiu si in prosa:
it. cavallo; rom. oalu; fr. cheval,
c a m b i a r e it. cambiare, cangiare; rom. schim
bare; sp. cambial'; fr. changer,
c a m i s i a : soient militantes habere lineas
quas camisias vocant: il, cainicia; rom
eamésia; sp. camisa; fr. chemise,
c a p i t i u m : peptariu muerescu: it. cnpezzale-
cravata; rom. capitia (V).
c a r r i c a r e : it. carcare; rom. încărcare: sp. car-
gai* ; fr. charger,
c a t u s pentru felis: it. gatto; sp. gato; pr. g a t :
fr. chat; rom. matia.
c o m p u t u s : rom. cumpetu ; it. conto; sp. ouon-
to; fr. compte,
c o n v e n t a r e numai romanesce: ouventare.
c o o p e r i m e n t u m : it. coprimento; rom. cope-
r e m e n t u ; in 1. vechia span. cobrimiento;
fr. cubrimen.
c o q u i n a : it. cucina; sp. cocina; ÍV. cuisine;
rom. cuina, (cocina?),
d e p u t a r e : a destina p e n t r u u n u scopu; it. de-
p u t a r e ; sp. diputar; fr. députer,
d o g a (do%rj vasu séu mesura pentru fluidatati);
it. doga; rom. dóga; fr. cu semnantia- driatica, se iviră in 27 1. c. (mercuril denia-
schimbata: douve,
d u c e r e s e : la P l a u t u : duc te ab aedibus; T c - îndepărtară candu vediura cà nâile italiane se
rentiu: duxit se foras rom. a se duce.
e x a g i u m : cântărire; î(. saggio; sp. ensayo; pr.
cssay; fr. essai,
cx cal d a r e : it. rom. scăldare; sp. esoaldar; IV.
echa uder.
f i l i a s t o r : il.figliast.ro; rom. Iîastru;sp. hijestro; siulu Salo. P a n a acu flota italiana n'a facutu
fr. fillittrc.
g r o s s u s : it. grosso: r o m ; grosu sp. grtieso; tésca d'in Tirol u a intratu in partea de niédia-
pr. fr. gros.
h a l i t a r e ; it. alitarc; fr. haleter; rom. prin Ponte di Legno,avendu lupta cu voluntari ita-
B a n a t u : hala, u n u omu, care manca asia linni, in care rentaseră d'intre austriaci 2 4 insi
dc iute i n c a t u a b é resutla: halitare-germ. morţi si raniti, perderile italianiloru le dice
schnauben, keuchen,
i m p e d t e a r e : pg. empedegar: rom. impedecare;
fr. empêcher.
(Va urmá.)
Re pre campulu de hatalia.
De la médiadi. Kegele Victorii Ema- pe 2 4 1. c. unde armat'a. de Alinei o se va îm­ si mu si ca.
nuilu a inscăntiatu la Florenti'a eA lupt'a d i n p r e u n a ciLcea dc P o . T u n u l u celu d'antaiu, ce
24 1. c. (dc la Custozza) n u e neci câştigată se audl in Yicenza, aduna mulţi omeni p r e programe, primirea in instritutu se facu la
neci perduta, si cà elu a ordonatu concentrarea Canipo Al arz o afara d i n orasiu, cu fetie trium- D r . de W e i l , in U n t e r - D b b l i n g , séu (in dile
tuturoru poteriloru armatei, pentru a începe fatóre, si sperau d'in óra in óra a saluta p r e de septemana) de Ui 1 2 - - 1 óre încetate,
érasi batai'a. A presupune acesta concentrare, Italiană ce vor intra. D e sera fura insielatide- Alichaelerplatz N r . 4. etagiulu 3 -
ce regele dice cà a demandat'o, — ne indrep-
tatiescu si alte semne. Astfelu trupele italiane
ce atacau Pcschîera se retraseră, éra celca de
sub comand'a lui Cialdini, ce veniseră peste
riulu Po, trecură imleretru. Aceste retrageri
numai cu concentrarea séu cu planu nou de
resbelu potu fi splieate, càci de încetarea res-
belului nu cugeta. Altniintre, nu se retraseră
departe in lantrulu tierei loru, cî trecură nu­
mai riulu Mincio — graniti'a - si s'asie-
diara de locu pe mnluhi dreptu in Goito,
Volta etc. — Monitoriulu Franciéi inca vor-
besce de concentrări la ( 'reinona si Piaeenza,
si cumca Italiană ar ii renunciatu la planulu
de atacu ce 1'aveau mai nainte. Generalulu
Cialdini paresindu riulu P o se retrage la Bo­
logna, si de aici catra a r m a t a regelui.
Se vorbia cà Italiană comitu crudelitati
a supra ostaxiloru austriaci prinşi. Acest'a dede
) Diez, Gramm, der rom. Sprache.
In tipograti'a Mochitaristiloru.
ansa In urmatdri'a corespuntlintia, si anume plinu si retornara a casa. — I n Padua, se in-
d i n partea Austriei locutienintele de Maresialu templà niiscainentu asemene, italianisimii (asiè i
br. .lohn sorise lui Lamarmora: numescu pro natiunalistii oe vreu unitate) fe-
Zerbare 24 juniu I8(i0. cera a se radicá balóne tricolore, si scósera
stindarde tricolore. Pentru acesta fui a pedep •
D'in raportul u ce Iu face unu generalu
siti a dá salariu desclinitu garniso'nei împera- '
oare comanda trupele imp. reg. la cuprinderea
tesci do acolo.
Săniei Lucia, se vede cumca in contra a loru trei
Intre coi rănit! mai gasimu nume roma
ostaşi d'in batalionulu alu 2 1 de venatori s'a
nesci atatu |ire campulu de resbelu de la mé­
comisii u n u faptu de barbaria nemaipomenita
diadi catu si pro celu de la niédianópte, anume
cà dupa ce fura raniti, se aflara spandiurati,
in Italia primire rane iisiore loeutienintii supr.
dar noroculu venî mintenasi in catu doi renta­
Antoniu Pervuleseu si Procopiu Fisesianu,éra
seră in viétia, alu treilc a ncbunilu! In catu r
Sucea cadiii, A ladu e ranitu, la modianópte
atari fapte, nedemne de armatele stateloru civi-
Ioane I rechiatu căpitanii primi rana.
lisate, s'ar repeţi contra aseeptarei, Innltî'a Sa
imp. coinandantantele arniatei ar ti siliţii in De la médianópte. Despre ataculu de
c o n t r a vointiei sale a ordina represalie aspre, care pomeniramu in nr. tr. cà s'a intemplafu
desî diu'a de astadi a doveditu de nou cum noi intre a r m a t a imp. si Prusii cari d'in Silesia
cu dreptu cuventu ne falimu intru a tracta loru resaritona veniau în Galiti'a medianópte
cu prinsă d'in resboiu intocma casi eu ostaşii resariténa, avemu se mai spunemu cà Prusii
noştri proprii. Primesce, Eseelintia, asecurarea fiindu respinşi, mulţi cercară scăpare p r e teri
deplinei mele stime John. toriulu rusescu, ce si-are marginea acî apropo.
Aiiliti'a rusésca i prinn, apoi i désarma. Acestu
La acést'a response Lamarmora: faptu siervesce totodată a cunósce direptiunea
2 5 juniu 186G. politicei rusosci fatia cu Austria, in resbelulu
Astadi demanétia am primitu impartesirea acest a.
it. Tale Nr. 4 2 op. gh. cu suprinderea cea mai Armat'a regatului Annoveei n'ajunsu
viua. Daca fapta pomenita de dta, n'ar ti are- inca a se u n i cu armat'a imperatésea. Prusii i
tat'o u n u generalii alu armatei imperatesci, stau în cale, o ataca adese, dar pana acù fora
m'asiti ii îndoiţii a-i dá credianientu, chiar resultatu, deci se spéra cà va ajunge in Boo-
pentru ea armat'a nóstra. în tneni'a ea vor care mia, unde armat'a Ba variei s'a impreunatu cu
alt'a se falesee cumca cucei prinşi d'in resbelu cea imperatésea, dupa ce hatù pe Prusii ce o
tractéza amesuratu celoru mai riguróse legi de impedecau la fruntari'a boema. — O s c i r c p r u -
ondre si de umanitate, si despre acést'a, io sésca pretinde cà Anoveranii sunt prinşi.
credu, am datu dovedi destule in resbelele de La Aliinchengrätz ticnii lupt'a si in 2 9
mai nainte. Voiu introduce investigatiunea cea 1. c. Ostaşii imperatesci dedeau focu d'in feros
mai severa pentru a soirici daca d'in intem- trele caseloru paresite tote de locuitori, afara
plare a fostu c e v a asemenea caşului pomeniţii, de preotu si medicu. Prusii s'au retrasu.
si în casulu acest'a de securii nu voiu intardiá In 2 8 1. c. Gablenz batti pe Prusi la
a dá essemplu: dar asceptu asemene ca comand'a Trautenau, acesti-a se retraseră in desordine,
suprema a armatei imp. r e g . sê sciricésca d'in si ndptea urmatóre paresira orasiele Melnik,
partea sa, nu cumva raportulu, p r e care se b a - Dauba si giurulu ce l'ocupase mainainte.
séza recii ia ma ti un ea dtalo, si-are de teniei u nu­
mai faime séu cutări esageratiuni, cari in mo- Viena îlOjuniu. (Bursa.) Negótie multe
niîntele do atitiare nu r a r e o r i .se stracora in nu se facu, si pretiurile stau pe locu, séu se
relatiunile, cari eu dreptu se considera de cele schimba numai putienu. Caus'a e cà burs'a
mai autentice. tocm'a acum'a ascépta sciri ce vor sê faca im-
pressiune a supra e i : Our&urjle ulturie s u n t :
Primesce, II. die generale, asecurarea in- t t
I m p r u m u t e l e de statu cu 5 / 5IÎ.25, 56.50.
0
naltei mele stime Alf. L a m a r m o r a .
Obleg.desarcinarei pamentului, cele u n g . 6 4 , 7 5 ;
Nâile austriaco de resbelu pe marea a- 6 5 . 7 5 ; transiIv. (il.5(1,62.50; Ban.ternes.61.50,
62.56; bucovin. 61.50, 152.50; Galhenulu 6.05,
néti'a in portulu italianu de la Ancona, dar se 6.07; Napoleondori 1 0 . 3 2 , 1 0 . 3 4 ; Imperiali ru-
sesci 10.40, 10.45; A r g i n t u l u 125.— 125.50.
gatescu de bătălia.
Buletinulu oficiale eu N r . 7 inscăntieza Institutu de cura ortopedicu
eà flotila ini]t. r e g . pre laculu C a r d a a blocatu
a medicului
( d i n depărtare a incunjuratu cu potere) floti l'a
italiana ce se aflá in senulu de lacu de la ora-
H. R. deWeil.
încercare sê iésa d'in senu.— A r m a t ' a impera- (mai nainte a mediciloru I.orinser si Fiirstenberg),
Unter-Döbling (langa Viena) Herren-
ndpte a Lombardiéi, si a cuprinsu orasiulu
Gasse Nr. 26.
P r i n presiedintele institutului se iugri-
gesec mai vertosu de vindecarea in c u r ma­
r i l o r u si a" desfigurări loru a corpului^ » d e s -
buletinulu cà au fostu cu multu mai mari.
f o r m a r i i si a a p r i n d e r i i d e ó s e si d e
D'intr'o corespuntlintia alui „ O . d. P . " g i u n t u r i , % s c u r t ă r i i si a sgàrcirii d e s t i n -
estragemu urmatóriel»,refcritórie la lupt'a d e ­ d ó n e (vène), a peri ti i si a p a r a l i s a r ă . de
cursă: I t a l i a n ă infr' atat'a erau de incrediuti m u sei. A l e g e r e a d e m e d i c i c o n s i l i a r i
cà vor învinge, in catu amiciloru loru li insci- e s t e l i b e r a n e c o n d i ţ i o n a t a . Asia- nu
intiasera intrarea in Vicenza (la spatele pa- lipsesce invetiaceiloru o cura precauta, eser-
t r u n g h i u l u i cetatiloru, pc teritorlulu austriacu) citii gimnasticale, deprinderea in scăntie, limbi
Convorbiri mai de apropo, consultatiuni,
(
l e
3 "H.
e«
o
(Sä
e CS
eS
S
' t
cS
Ci
S TS
C i-H
ia
o
Redactorii r e s p u n d i a t o r i u : Giorgiu POpa (Pop.)