Imul Ш Arad, Sâmbătă 2\U Octomvrie 1809 N*.

1 8 9
REDACŢIA ADMINISTRAŢIA
irad, Str. Aulich (Adam) Arad, Str. Aulieh (Adam)

TRIBUNA POPORULUI
ABO MENTÜL
INSERŢIUfHLK:
Pentru Austro- Ungaria de i fir garmond: ргіша-datl
de un an fl. 10; p e »/• 7 cr. ; a doaua oară 6 cr. ;
an fl. b; pe »/« "Пd e
a treia-oară 4 cr. şi timbra
fl. 2.50 pe 1 lună fl. de 30 cr. de fiecare publi-
caţiune.
N-rii de Duminecă pe Atât abonamentele cit şi
an imeerţitudle sunt » si pluti
finir* România ţi ttrătnttatt : îealate Ін Arad.
pe an 40 franci. Scrisori nefrancate no
Minoscripte nu se înapoiază. primesc.

Anul I I I . Numër de Duminecă №. 40

focul sacrii al iubire! de neam şi de tineil nepoţi al dlul Coroianu, cel doi sancţiune pragmatică, în sensul că­
limbă în inima poporuluî. fii al dlul Vajda şi doi medici eşiţî reia, şefia partidului naţional să poată
Preotul şi politica. Avem numeroase exemple de acum Деіа universitate, colegi cu
preoţi şi vlădici, cari cu steagul în fraţii V a j d a : d-nul Dr. Comşa din
trece în lipsa de erezi de sexul băr­
bătesc, asupra sexului frumos din fa­
Este iertat preotului sä facă poli­ mână au luptat pentru libertatea Selişte şi Dr. Crăciunescu din Sat- milia d-lui preşedinte actual.
tică? poporului. In lagărul lui Mihaiu- Chinez. Restul fostului comitet de Precum vedeţi, die redactor, la
Bacă o întrebare care atinge Viteazul găsim alăturea cu marele 26, precum şi comitetul substitut nici conventicolul din Sibiiu s'au hotărît
foarte de aproape viaţa poporuluî, şi erou pe Eftimiu, metropolitul şi pe n'au fost încunoştiinţaţî despre acea­ tot lucruri mari. Nici că se putea,
asupra căreia trebue să fim In curat, popa Fârcaş, care a încins sabia. stă întrunire, nici n ' a u fost invitaţi ca oameni m^rî să se ocupe cu ni­
mai cu s e a m ă că asupra acestui punct Alăturea cu Tudor Vladimirescu ve­ la ea, din simplul motiv, că dl Raţiu micuri. Aşa se face politica în
există doue păreri contrare. dem pe Harion episcopul de Argeş, se teme a chema la sfâtuire p e cel- familie! Moşul îşi bea cafeaua, gine­
După uniî, preotul este dator care e r a consilierul s e u intim. La ce singuri sunt competenţi a-'i aproba rele îşi fumează luleaua şi copil fac
ase reţine cu totul delà luptele po­ 1848 alăturea cu Ioan Brătianu a sau desaproba. b e l e a u a ! Se joacă de-a politica, p a r e
litice şi a se mărgini în afacerile sale încins eşarful tricolor metropolitul Dl Raţiu a pus în discuţie mal c i e de-a baba oarba.
curat religioase. Această p ă r e r e este Neofit, şi alăturea cu Iancu a încins întâiu chestia organisăril politice, ac­
Copilăria e cel mal nou epitet
cea călugărească îmbrăţoşata de toţi sabia popa Balint şi alţii. centuând că, deşi e bine a fi prési­ ce trebue să-'l atribuim politicei dlul
politicianil absolutişti, care nu v r e a u Clerul roman eşit din naţiune dent peste un partid ce nu funcţio­ Raţiu. Când cineva e maltratat de
sä îngăduiască preotului altă libertate, este lipit de naţiune şi nu poate nează, totuşi s'ar putè întêmpla ca idei de 'acestea, de-a interveni p e
decât numai a predica o supunere să cugete şi s ă lucreze de cât ca să fie deochiat în public şi pentru lângă guvern ca să-'ţl d e e el ce tu
oarbă cătră t o a t e autorităţile. naţiunea şi ci naţiunea pe toate tere- aceea ar fi necesar să se creeze nuţi-al ştiut păstra şi nici e l u p t a ;
Ceealaltă p ă r e r e e că preotul ca nele vieţii publice, a ş a şi pe terenul partidul, ca d-sa să aibă ce conduce. când acel cineva, negăsind s p r i g i n l a
cetăţean, ca membru şi ca înveţător politic ! Fiindcă d-sa, dl Raţiu, nu este în bărbaţi se adresează tinerilor neîn-
al poporuluî, nu poate nici nu-i este stare, nici chiar cu ajutorul tinerilor cercaţî; când tot D sa manifestă
permis a r ë m â n e nepăsător, când sunt de bună speranţă, a reda poporuluî atâta slăbiciune pentru un titlu străin
în joc bunuri atât de mari, ca drep­ organisaţia politică din trecut, crede, de sine, — înseamnă, că se găseşte
turile şi libertăţile cetăţeneşti ale Situaţia în Austria. Foaia oficială au­ că să se ceară intervenţia guvernului, în plină copilărie, se j o a c ă de-a po­
poporuluî, care nu se poate despărţi striacă „Wiener Zeitung*, la numërul sëu adecă să ne organiseze guvernul.
litica, de-a presidenţia, de-a p a r t i d u . . .
de viaţa religioasă şi morală. de Mercur!, а publicat rescriptul tmperă-
Conventiculiştil, căzend de acord şi încă de-a c e v a ! —
tesc, prin care Reichsrath-ul (Dieta austriacă)
Această a doua p ă r e r e este sin­ este convocat pe Mercuria viitoare, 6/18 Oc cu dl Raţiu, că numai guvernul n e
gură bună şi sănetoasă, mai cu seamă, tomvre. m a r cotite organisa, primesc în una­
când ştim din păţanie, că lucrurile nimitate ideia a fi pe pace, până-ce gu­
Clubul partidului progresist german şi
politice taie adeseori foarte adônc în vernul va veni să le îmbie organisa­
viaţa bisericeasca. Apoi prorocii n'au social democ aţii vor avè tn 16 1. c. n. o ţia, dlul Raţiu : presidenţia, e a r ' ce­
fost ei şi căpeteniile politice ale po­ întrunire, In care se vor sfătui asupra ati lorlalţi : posturi de membri, secretari
Dl AM AN DII. M AN OLE.
porului l o r ? L a Romani regii, con­ tudinei de luat îu noua sesiune parlamen­ şi subsecretari în comitet. Insă, ca
sulii, censoril. tribunii e t c . erau un tară. — Noul prim ministru contele Clary a să nu aştepte prea mult, conventicu­
conférât alaltăeri mai mult timp cu condu-
fel de preoţi. liştil, la sfatul dlul Raţiu h o t ă r e s c : Era bolnav. De an! de zile lupta cu
cëtorul Nemţilor din Boemia, Dr. Schlesin­
Sunt întâmplări, în care preotul a trimite o comisiune la Birchiş, care
moartea. Si ne era groază să gândim la
ger, apoi cu deputaţii cehî-tiner! Zaick şi Dr.
f
nu numai că a r e drept, ci e s e încă in persoană să roage pe dl Mocsonyi,
sfîrşit. Că aşa de bun era şi atât de mult
Stranshi, şi cu guvernorul Carintiei, baro­ ca să intervină pe lângă Magnatulîl iubiam ! Vëzénd cu ochi! se istovia şi nu
obligat a-se amesteca în politică. Aşa
nul Hein. Gáli József şi pe lângă guvern, ca să ma! era ajutor pământesc, să-'l scape. Când
de pildă când este vorba de dreptul
şi libertatea poporului, când este In conferăriîe sale cu aceşti domni le deie doritul status quo-ante. a fost dl Dr. Mihu la Braşov, ca să aducă
vorbă de-o mişcare naţională, delà prim ministrul Clary 'şl a accentuat păre­ în rânduială afacerile încurcate ale Eforiei
Din partea mai multor membri
care numai cel laş şi egoist se re­ rea, că numai un ministeriu de funcţionari şcolare, Diamandi Manole s'a sculat bolnav
ai conventicolului s'a exprimat dorinţa
trage şi s e întoarce după vent. L a este chemat ca, prin suspendarea ordonanţe din pat şi a luat parte Ia constituirea cea
de-a se convoca o adunare generală,
asemene întômplare ar fl nu numai lor de limbă, să dee fiinţă unei transiţii nouă a Eforiei. Nu numai a luat parte, dar'
un fel de conferenţa naţională pentru
o nebunie, dar şi un pëcat neiertat pentru stări suportabile parlamentare. cu focul inime! sale a ştiut să împace spi­
a se vede, dacă şi guvernul Szèll va ritele încă tot neliniştite, şi cu semnul
a cere ca preotul să r e m â n ă la o La tot ca-!ul noul guvern austriac va proceda în mod ilegal faţă de noi.
parte şi să nu se amestece. morţi! pe faţă a ţinut vorbiri pline de în­
avé şi el o posiţie destul de grea tn noua
Atunci d-1 Raţiu a ciontat discu­ ţelepciune şi iubire de adevër. De atunci
După cum este dator a mângâia sesiune parlamentară, ştiindu-se, cât de în­ par'că i-se mal înveselise faţa şi ochi!, dar
pe fiii sëi duhovniceşti, tot a ş a tre­ cordate sunt raporturile între repre3entan- ţia asupra acestei teme, zicônd: „Nu
ţiî celor doue popoare ale Austriei: Ger­ e timpul oportun ! Avem program, speranţa amicilor a fost zadarnică.
bue sä I şi încuragu ze, să ţină cu
mani şi Boemi. avem conclusele conferenţelor naţio­
dânşii şi s ă i ajute prin faptă şi cu­ Sâmbătă, tn 25 Septemvrie v., pe Ia
nale, de acestea să ne ţinem, pre­
vent, căci păstorul cel bun sufletul 'ş*-'Z 11 ore înainte de prânz ca un fulger ame­
cum a lis şi dl Mocsonyi în scrisoarea
pune penbu oi. ninţător străbăiu prin Braşov vestea, că
sa. Necesitatea convocării unei confe-
Dar' negreşit el trebue să facă Diamandi Manole — a murit. Era tristul
renţe de-ocamdată nu o aflu la loc, nu
aceasta în marginile ce-'i pune ca­ adevër. Diamandi Manole nu mal era Intre
racterul şi demnitatea sa, preferind
Conventicolul din Sibiiu. o aflu motivată"...
ce! vil. El era mort. O vieaţă plină de bu­
chiar să suferă v ă t ă m a r e şi prigoniri, Trecênd la discuţia stării finan­ nătate şi merite neperitoare pentru bise­
i decât să se lase o unealtă a nedrep­ ciare a ziarului, se constată o oare­ rică şi neam s'a stins.
8;ЬЛи, în 8 Oct. n. 1899. care îmbunătăţire de la sosirea acasă
tăţii. Prin aceasta, ştim foarte bine, Diamandi Manole, născut în anul 1833
că el îşi v a f.ice adeseori p e amici a d-lui Coroianu. S'a depus chiar în Cetatea Braşovului din părinţi fruntaşi
Vëzênd că monitorul dlul Raţiu 1000 fl. la o bancă de păstrare, ca
inimici, şi v a fi atacat ca un oposiţi- nu voieşte cu nici un preţ să destăi- bani pentru zile n e g r e . Mult a con­ Români, în curând a apucat cariera comer­
onal, dar' totodaiă va dovedi că a r e nuiască cele discutate la conventico­ tribuit la îmbunătăţirea situaţiei finan­ cială. Zelos, harnic şi inteligent peste me­
curegiul, care trebue să-'l aibă un lul din Sibilu, ţinut Duminecă, în 1 ciare operaţiunile „Tribunei" de pe sura, tn scurt timp dînsul ajunse într'o stare
servitor al lui Dumnezeu. Oct. n., v ë rog, d-le redactor, să bine­ materială, putem zice splendidă.
pagina „inseratelor". „Mica publici­
Precum biserica română este ne­ voiţi a dumeri d-voastră publicul ne­ tate", deschisă cu scopuri măreţe, a Dar' nu bogăţia câştigată cu muncă
despărţită de naţionalitatea româna, răbdător. adus până acum un venit de 2 fl. cinstită a fost pârghia, care atât de sus l'a
aşa şi preotul român este nedespăr­ De faţă a fost la acel conven- 68 cr., plus un măritiş şi prospecte ridicat pe Diamandi Manole tn ochii lume!
ţit de poporul român ; căci unde e ticol restul de bărbaţi, cari continuă de alte măritişuri. româneşti. Motivul înălţări! lu! a fost idea­
turma, aco'o trebue să fie şi păstorul. a-'şi zice „comitet naţional",deşi au lismul neîntrecut al eufletulul sëu, neţer-
Preoţii români s'au pus totdea­ trecut patru ani întregi, de când nici Directorul Dăianu, care singur murita iubire de neam şi de oameni. Veci­
una în frunte când a fost vorbă de nu se află în exerciţiul funcţiune!, şi représenta „ T r i b u n a " la acest m a r e nie pe drumuri tn afacerile sale negusto­
chestiunea de vieaţa pentru naţiona­ trei ani de când mandatul primit delà sfat naţional, a primit totodată în­ reşti, Diamandi Manole par'că făcea doi
litatea română. Ca şi prorocii vechiu­ partidul naţional li-a expirat. Afară sărcinarea, ca până la proximul sfat, oameni, unul se gândia la ale lui, dar'
lui Testament el a u ştiut să aprinză de aceştia au mal asistat la sfat doi să elaboreze un fel de proiect de celalalt se gândia la ale neamului întreg.
Din România se gândia şi lucra la Sibiiu, E imposibil a da tn fuga condeiului o aceşti eroi, ca 6 : 7 . (Şease la şoapte). — Intre marea şi puternica monarchie Anglia
străbătând văile Turciei, sufletul lui învăluia icoană limpede despre fiinţa şi viaţa lui Acesta este In genere raportul, In care stau şi Intre mica republică Transvaal, In partea
cu focul iubirel şcoalele româneşti din Bra­ Diamandi Manole. Nădejduim tnsă, că In tn Ungaria presţaţiunile maghiarismului de meazSzi a Africei.
şov. curônd vom putea publica biografia amë- faţă cu puterea de creaţiune, eu faptele şi Ştirile din urmă aşa vestesc, |c&
nunţită a bărbatului nostru iubit. operele naţiunilor atât de brutal tiranisate
Din tinereţe Diamandi Manole a înce­ rësboiul a isbucnit şi decurge tnverşunt Intre
Boala ce i-a adus sftrşitul, era veche. de el — înainte de toate a Germanilor. aceste doue puteri uimitor de inegale.
put a se interesa de afacerile publice ro­
mâneşti. De douëzeci de ani se lupta cu ea. In sflrşit . L a aceasta ar trebui să se gândaască Un ultimat al presidentului Krüger
totuşi l-a învins. Vestea morţii lui a Întris­ Maghiarii adeveraţî, şi Încă şi mal mult din Transvaal, adresat guvernului englez tn
Spiritul sëu, afară din cale vioiu, ni-
meria cu o claritate uimitoare notele, care tat o lume de Români şi din toate părţile maghiaronii, să se gândească tocmai acum, termini de tot aspri, aşa se zice, nu poate si
distingeau binele de rëu şi comparaţiunile familia a primit semnele iubirii, cu care când împletesc cununile lor celor căsuţl aştepte alt rëspuns delà Anglia, decât
lui clasice, care ţineau locul desvoltăril lo­ l-au Împresurat Românii pe iubitul decedat. pentru drept şt libertate, când cu sgomot gloanţe de puşti şi de tunuri. Foile engleze
gice a cestiunil, ce-'l preocupa, erau mal onorează victimele forţei — şi răpesc şi osândesc de tot aspru scrisoarea aceasta
înmormântarea 'i-s'a făcut Luni, In 27
instructive, decât volume întregi de defini- Septemvre v., în Braşov. Un public imens sugrumă drepturile şi libertatea de mult a bëtrânului président Krüger, care prin
ţiunl cu pretenţii ştiinţifice. garantate Saşilor In Transilvania, precum ţinuta sa ar fi tmpedecat acum ori-ce Înţe­
a dat onorul cel de pe urmă mult regre­
Fericitul seu naturel f a făcut prietin tatului Român. In fruntea cortegiului mer­ şi celoralalte popoare ale regatului ma­ legere paclnică şi Înţeleaptă Intre părţile
bun cu marele Ioan Brătianu, regeneratorul gea mulţimea şcolarilor noştri delà şcoalele riante. certate.
României, dar' nici odată Diamandi Ma­ centrale române din Braşov, cu puternicul „Martiri sunt astăzi tn Ungaria mal Dăm aci câteva amënunte mai noue:
nole n'a abusât de această prietenie, după- corp profesoral, eară sicriul a fost urmat mulţi, decât treispre-zece, eroi cari luptă
cum se simţia oare-cum atins, când cineva de tot ce are Braşovul mal inteligent şi pentru patria lor, pentru vatra şi pentru Londra, 11 Octomvrie. După ştirile
II măguîia şi cu amintirea stimei deosebite, mal ales. Prohodul s'a făcut In biserica cea limba copiilor lor şi sunt tn gura perirel sosite din Ladysmith zi de zi sosesc nume­
de care se ştie că îl făcea părtaş dl Di- nouă din Cetatea Braşovului, unde părin­ roase trupe engleze în Natal. întârzierea
Aceiaşi cavaleri, cari tn Arad grămădesc
mitrie Sturdza, fruntaş bărbat de stat al tele Vasilie Voina a l u a t iertăciunile obici­ Transvalienilor e neînţeleasă, căci încă
cununi, II sugrumă. Cavalerească naţiune
Ţeriî-Româneştî. Pe lângă toate legăturile nuite, eară după dînsul profesorul Va­ Mercuria trecută planul de rësboiu era eta­
a Maghiarilor I Oare istoria nu va aduce
sale intime cu oameni de stat ai Ro­ silie Goldiş, un sincer şi bun amic al de­ torit, după care trupele din statul liber
odinioară aceeaşi sentinţă asupra tiraniei
mâniei, Diamandi Manole nici odată n'a cedatului, prin o vorbire mal scurtă a ară­ Oranj e au sâ năvălească în Natal prin mai
tale, care se aduce astăzi tn mii de varia-
ţinut să se amestece in treburile politice tat In trăsături generale rostul vieţii, ce multe strîmtori.
ţiunl asupra timpului lui Haynau? Cava­
ale regatului vecin, nici nu s'a lăsat acum am perdut După prohod cortegiul leresc popor al Maghiarilor! de ce nu Мфкіпд, 11 Ootomvrie. Trapele en-
să fie folosit de unul ori de altul dintre funebral a mers tn cimiterul din „Groaveri* cinsteşti drepturile luptătorilor pentru liber­
glaze se pregătesc cu mare iuţeală de ata­
aceşti bărbaţi In scopuri de ale partidelor unde corpul lui Diamandi Manole a fost tate şi patrie, ce sunt tn .vieaţă? De ce cul ce se aşteaptă peste noapte, şi noaptea
din ţeară. Cu atât mal mult se interesa pus spre veclnică odihnă In cripta, ce se refuzi a da chiar şi contrarului mort — întreagă vor sta înarmate. Se crede că Trans-
Insă de afacerile nastre proprii. In Braşov afli In nemijlocita apropiere a morméntu- vezi Hentzi 1 — onoarea cuvenită ? Nu sunt vaalenil In zorile zilei vor începe bombar­
n'a fost societate românească, unde el să lul M Andrei Mureşanu.
aceiaşi cavaleri CP. Înainte cu 50 de ani, darea oraşului.
nu fi luat parte; nu a fost întreprindere
In veci pomenirea lui ! cari se fălesc şi se îngâmfă azi In Un­
românească, să nu o spriginească. O lungă Berlin, 11 Octomvre. Harrison, fostul
garia. Maghiarimea conducëtoare e stri­
serie de ani ca membru tn sinodul archi-
cată prin şovinismul, ce-'l desfăşură re­ président al Statelor Unite, care petrece tn
diecesan şi în congresul nostru naţional
negaţii părăsiţi de ea Ins aşi. Serbarea de Berlin, tn chestia Transvaalului a declarat,
bisericesc, a purtat o luptă frumoasă In stnul
doliu a naţiunel In 6 1. c. are tn privinţa că Englezii vor avè să se lupte In Trans­
bisericii noastre pentru direcţia idealistă.
Poate şi mal mult s'a distins tnsă pe terenul
Martiri unguri. aceasta o îndoită Îndreptăţire. Nobilul pa­ vaal cu greutăţi mari.
triot poate jăli timpul de odinioară, ca şi
politic. De un lung şir de ani Diamandi Paris, 11 Octomvre. Agenta .Havas'
timpul de faţă. Căci despotismul, căruia
Manole era una dintre cele mal marcante Sub titlul acesta „Deutsche Zeitung" raportează din Pretoria: Nemţii, Francezii,
'i-au căzut jertfă cel 13 martiri In Arad
figuri politice la noi. Intransigent In suflet, din Viena, de la 5 Octomvrie, scriind In Belgienii, Şvedienil, Norvegienii, Danezii;
şi contele Bathyányi In Pesta, a făcut loc
agera lui minte ştia să împace cu toate ajun despre aniversarea executării celor Olandezii, Şviţerienil, Americanii şi African-
unul tirannys, ca şi care In libera Ungarie
aceste situaţiunile divergente şi adese ori 13 revoluţionari unguri la 6 Octomvrie deril din coloniile ţeriî Capului (Africa),
n'a domnit Înainte nici odată. Ardelenii
aducea jertfă de convingere pentru câştigul 1849 tn Arad, face următoarele observări aproape cu toţii au alergat la hotare, ca
germani pot istorisi amönunte despre
omogenităţii, căci despre puterea acesteia caracteristice : să sară In apôrarea independenţei Transvaa­
aceasta. Germanii din Ungaria, al căror
era mal pe sus de toate convins. lului. Vr'o sută de Englezi să fi jurat cre­
.Cununile, ce vor fl grămădite peste sânge a curs Împreună pe câmpurile de
Diamandi Manole a fost sufletul tnte- bătaie din 1849 — ei sunt, cari stau acum dinţă republicei sud-africane.
meiăriî ziarului .Tribuna* din Sibiiu şi dîn­ peatra de la Arad, acopër şi oase germane.
înainte de toate ca martiri ai presentului In Transvaal şi tn liberul stat Oranje
sul a fost şi cel mal aprig spriginitor al Intre cel 13 martiri de la 6 Octomvrie
la mormântul celor treisprezece din Arad*. e mare Însufleţirea pentru ţinuta vrednică
acestui ziar, până-ca a stat în direcţia cro­ aflăm şi po generalii Leiningen-Westerburg,
şi constantă a guvernului repablicei. — Din
ită de întemeiători. După aceea însă tot losef Schweidel, Georg Lehner, Ludwig a
feluritele t a b e r sosesc ştiri Insufleţitoare
dînsul a consimţit mal vârtos cu înteme­ Aulich şi Ernst Pölt de Pöltenberg, un
cari exprimă încrederea In învingerea tru­
ierea .Tribunei Poporului* de la Arad, de Vienez. Nu cumva guvernanţii maghiari de
care s'a interesat foarte mult până la moar­ astăzi ar vol să maghiariseze aceste nume ?- Rësboiul a isbucnit. pelor faţă cu duşmanul.
te. Nu a fost conferenţa naţională, la care Căci, dacă vom numëra lângă ele şi pe
n'ar fi participat Diamandi Manole, care un ceialalţl de altă naţionalitate, cum sunt
lung şir de ani a fost şi membru în comi­ Damjanich şi Knézich, atunci a r a r e par­ Se ştie, căci am spus-o şi noi, că de
tetul naţional. tea, ce 'a avut o naţiunea maghiară la multişor deja era lu pregătire un rësboiu

O scrisoare din 1848.
Delà comitetul naţiune! române.
Dommului protopop St. Moldovan Co-admi-
nistrator al comitatului Kühülö
la Dicsö-Sst.-Márton.
Domnule co-administrator !
S'au primit rëspunsurile Domniel tale
dto 16 Noemvrie 1848 sub Nrii. 22 şi 23
cu alăturare încă de doue hârtii, una cu
prinzëtoare de planul atacului delà M.-Va
şarheiu, şi alta arătătoare de repartiţiunea
ce s'a făcut pentru profuntă In satele rupte
din comitatul Alba-superioară şi adăugate
la scaunul Mediaşului.
Comitetul împresurat peste mesura de
mulţimea trebilor ce se grămădesc In toate
zilele, n'a avut rëgaz ca să-'ţl respundă
şi să-'ţl mulţumească pentru amëruntele
relaţiuni şi importantele observaţiunl ce li
faci despre diferite obiecte.
Comitetul te încredinţează că toate
câte Ii înştiinţezi îi vor servi spre a le
întrebuinţa la timp ca materie cu folos
pentru causa ce aperăm ; şi delà inteliginţa,
experienţa şi zelul Domniei tale aşteaptă
cu plăcere şi de acum Înainte despre ori­
care obiecte relaţiuni exacte şi observaţiunl
înţelepte.
Păşeşte dar cu curagiu pe calea ce
ai apucat, şi ajută causa din toate puterile,
pentru care Iţi vel afla mulţumirea In cu­
rata conştiinţă că 'ţi-ai făcut datoria cu
prisos, şi In recunoştinţa cea meritată din
partea naţiunel pe care atâta o iubeşti.
Sibiïu, 22 Noemvrie 1848.
A. Treb. Laurian, m. p.
Aron Florian, m. p.
secretariu.
Cuvântarea
profesorului Vasilie Goldiş rostită
la înmormântarea lui Diamandi
I- Manole
Jalnică adunare 1
Mort. Diamandi Manole—e mort.
Priviţi jalea nespusă a soţiei : s'a stins
viaţa unui soţ credincios şi bun. Auziţi
plânsul fiicelor şi oftările de negrăită du­
rere ale fiului : a murit tata cel dulce, a
murit tata cel iubitor.
Dar' uită, durerea lor încolţeşte In
inimile noastre, străbate oraşul, ajunge de­
parte şi vëd, ah jălind o mare de Români.
Nu, Diamandi Manole nu a fost numai
al vostru, voi, care plângeţi mal aproape
acum de sicriul iubitului mort ; Diamandi şi bucuroşi, ear' colo într'o pcămie şedea
Manole a fost al nostru, al Românilor, al pios bëtrânul cărunt; isvoare de lacrőmi
neamului întreg. O, câtă iubire de neam s'au făcut ochii lui, plângea încet şi dus.
s'a Bttns cu suflarea din urmă a acestui Era Diamandi Manole. Că noul Sion opera
bărbat, ce creştinească evlavie câtă milă dtnsului era.
şi Indurare s'a dus.
Dar' cei afară din Braşov, voi nu l-aţi
P e cei goi 'i-a îmbrăcat, pe cei flă- cunoscut? Unde doi erau adunaţi la sfat
mânzi 'i-a săturat şi ce făcea dreapta, stânga pentru fericirea neamului nostru românesc,
nu ştia. unul dintre ei era — Diamandi Manole.
Plâng dară săracii, că au perdut pe Nu a fost cale aşa de lungă, ca să obo­
iubitorul de oameni. sească iubirea lui de neam, nu a fost jert­
fă aşa de mare, ca să se sflască a o aduce
Şi s'a Îmbrăcat tn haină de jale şcoala Diamandi Manole pentru înaintarea iubitu­
românească, plângându 1 cu amar, că muri­ lui sëu popor.
tor nu a fost, să o iubească atât de mult
Cine aprinse făclia din Sibiiu, ca să
ca dtnsul. Faţa 'i-se tnveselia şi ochii erau
martori fericirei lui sufleteşti, când auzia
lumineze poporului românesc calea spre fe­
ricire ? Cine desfăşura steagul arădan, ca
de binele şcoalei, ear' durerile noastre ti
să fâlfăe păzitor la marginile lumii roma
umpleau inima cu jale şi amar. Viaţa În­
neşti ? — Diamandi Manole.
treagă alergat-a şi a obosit pentru şt oalele
din Braşov. Cum deci să nu-1 fi iubit şi să Stegar ai fost, In fruntea oştirii. Bu
nu plângem acum ? cium ai fost şi glasul tëu n'a Încetat a
striga : „Deşteaptă-te, Române din somnul
Aşa de singuri suntem tn colţul ace­
cel de moarte !"
sta de lume, aşa de slabi şi părăsiţi. Din
toate părţile duşmani ne împresoară şi ce Ş'acum eşti mort.
pot, ne iau. Ni-au răpit biserica strămo­ Dar' moartea ta este viaţă, că duhul
şească şi ni-au luat altarul, la care aflam tëu s'a sălăşluit In sufletele noastre şi tră
mângăere durerilor. Dar' s'a aprins sufle­ eşte In nădejdea viitorului de aur al nea­
tul lui Diamandi Manole şi din nimic—iată mului românesc.
un nou Sion românesc se Înalţă mândru şi Frumos ţi-a fost rostul tn lumea acea­
mângâietor tn mijlocul pieţii din Brasev. s t a ; iubite nene Diamandi, odihneşte In
Aud^cele dintâiu acorduri ale cântărilor pace I
cu/ioase la noul altar. Creştinii erau veseli
 3
a rosti aci, In această şedinţă solemnă : convinşi, că putem să aducem un
V'aş zice numai o singură vorbă: concura real de lucrare, Voue, dom­
Congresul Orientaliştilor Roma! (aplause mari). nilor, cari sunteţi ilustraţiunea ne- Din Munţii-Apuseni
la Roma. Aşa e, domnii mei, că aşfielo-contestabilă a acestei savante reuni­
cuent ? uni; Voi, domnilor, cari sunteţi apo­ 4 Octomvrie 1899.
Présenta d-voastrăla Roma, mal stolii evoluţiunel ştiinţifice, c e este
De doisprezece ani încoace In fiecare numeroasă decât la ori-care alt con­ scopul congresului; suntem noi aci
Stări îngrijitoare.
an odată se ţine In vr'un oraş mare din gres de Orientalist!, probează aceasta. în mare numër, pentru-că, ö repet, Privind peste afacerile bisericeşti şi
lumea cultă acest coDgres al orientaliştilor. Cât pentru noi, delegaţii guver­ congresul s e ţine la Roma, şi pen­ şcolare ortodoxe dia Munţii-Apuseni, indignat
Congresul acesta este adecă o adunare nului român, şi aţâţi représentant! tru-că ne-aţî îmbiat la o adunare de iau paana să seria, d e o a r e c e nu serveşte
mare de oameni înveţaţî, cari vin din toate ai întregei naţiuni româneşti, acest oameni, cari prin lucrările lor învaţă spre onoarea autorităţilor bisericeşti ceea-
ţerile ca să se sfătuiască asupra multor nume „Roma" e mai mult decât elo- lumea respectul datorit ori-cărel limbi ce se întemplă, deşi avem autonomie^ legi
lucruri mari şi însemnate, ce privesc In cuent: e sublim! omeneşti. Dar, domnii mei, Voi faceţi şi regulamente, cari se desconsideră de sus
gpecial pe popoarele din Resăritul Europei. operă- de adevërat! pacificatori ai până jos.
E sublim, pentru-că e numele omenirel, deşi lucraţi ca oameni de
De astă-dată congresul acesta, care e mamei noastre adorate. (Aplause nu­ ştiinţă. (Aplause). Un cas petrecut înaintea judecătoriei
al XU-lea, se ţine în vechiul şi marele oraş meroase). reg. ung. din Câmpeni Nr 1626 din 1898,
Borna din ţeara Italiei, ţeară cu un popor De aceea am venit noi, Româ­ unde comitetul bisericii ortodoxe din Vidra-
Sunt acum 4 0 de ani, e u isbu- nii aci, pentru-că aci e Roma, „mama
brav şi înrudit cu poporul român. de-sus a dat în projes de furi pe parochul
tilu, sub ministerul regretatului meu noastră". Suntem aci, pentru-ca să
Congresul s'a deschis ln ziua de 4 amic şi magistru M. Cogălniceanu, aplaudăm la lucrările d-voastră, cari seu, care ziua a luat 2, zi : doue scânduri
Octomvre st. n. într'o sală mare .şi frumos să trimită Guvernul român un prim vor ajuta mal bine decât ori-ce alte In valoare de 50 cr. v. a. — şi tncă nu
împodobită a unui palat istoric din Roma, rlnd de studenţi, ca să urmeze cur­ Congrese de pace, la înfrăţirea şi el, ci un membru al familiei Iu! — din a
unde s'a adunat un mare numör de în­surile universitare la Turin. I-am pus binefäcötoarea pacificare a popoare­ bisericii, ceea ce e imposibil săfifost duse
viaţi din multe părţi ale Europei. Intre atunci sub patronagiul celui mai mare lor ; suntem âci, pentru a uni vocea cu intenţia ca să nu le redee. Caşul
aceştia se află, Intre alţii, şi doi mari Inveţaţi bărbat al Italiei moderne : — l'aţî noastră cu a Voastră şi a aclama c e ­ acesta ilustrează ia destul desconsiderarea
români din Ţeara-Românească : DI Vasilie numit: Cavur! autorităţilor bisericeşti, pentru-că trebuia
tatea eternă prin un : acel comitet după legile bisericeşti să se
4. Urechii şi dl Grigorie TocUescu. Noi scriam marelui o m : „Faceţi, Vivat Roma ! adreseze forurilor bisericeşti şi nu judecă­
Aceşti inveţaţi români au fost prim ţi acolo Excelenţă, din tinerii noştri români Vivat Italia ! toriei lumeşti şi străine, Insă se vede că
cu bucurie mare şi cu cinste deosebită din mai mult decât nişte Inveţaţi, faceţi Vivat M. S i Regele, marele Pa­ oamenii au experienţă din trecut, că plângerile
partea fraţiloi costri Italieni. din e i nişte nuri Latini, demni des­
tron al Congresului nostru ! lor adresate forurilor bisericeşti so resoalvă
Congresul e présidât de Inveţatul con­ cendenţi al Romei, mama naţiu­
Vivat ministrul Bacelli, care ne din рагіэа acalova „ a i g c ^ c i s calendas",
te de Gubernatis şi ţine mal multe zile, ne! lor". presidează şi guvernul din care face pentru că,* după cum sunt informat despre
căci mari lucruri au să se petreacă acolo Şi marele Cavur bine-voi s ă ne
parte atât de ilustră ! (prelungite ap­ acest cas, capul tractuluï a avut cunoştinţă,
respundă: Insi nu a făcut paşi, deoare-ce după a
In ziua dintâiu congresul s'a împărţit lause)."
tn vr'o 12 secţii sau comisiuni, care au să „Voi, Românii, aţi fost în timp de se- sa maximă „ce nu se plăteşte, nu-'I pri­
Congresul delà Roma este de mare
se ocupe de felurite ramuri ale ştiinţe­ coli bulevardul celor doue imperii romane şi însemnătate pentru toţi Românii şi din alt mit".
lor. In doue din acestea au fost aleşi ca mai apoi al întregei Europe, contra invasiu- punct de vsdere. Apoi câte afaceri bisericeşti şi şcolare
presidenţi cei doi lavoţaţî români, d-nil V. nilor barbare. Italia, — marna, patria voastră, Şe ştie, că In acest oraş strălucit al stagnează şi creiincioşil s'au indignat şi
A. Urechia şi G. Tocilescu. — a luptat, la rîndul ei, pentru Români, în Italiei naţiunea recunoscătoare a ridicat scârbit de conducerea autorităţilor; d. e.
Deschiderea serbătorească a congre­ Crimeea. Ea va consolida opera sa, deschi- tncă din vremuri vechi o măreaţă statuă parochia Câmpeni de 8 ani nu s'a putut
sului s'a făcut în numita zi l a oarele 10. zendu-şî şcoalele pentru junele voastre gene- sau columnă marelui Impërat Ulpiu Traian, întregi, încât inteligenţa, dacă are ..necesi­
0 mulţime de vorbiri, care de care mal raţiuni. Noi îi vom înveţa să iubească Ita­ care înainte de asta cu vr'o 1794 de ani, tate de servicii le face in biserica gr.-
frumoasă, s'au rostit la adresa Romei din lia şi mai curênd ori mai târziu, la Koma după-ce a risipit marea putere a Dacilor, catohcă, precum Dr. Chirtop pentru socrul
partea representanţilor feluritelor teri. ne vor urma"... ne-a adus pe noi Românii aici, îa aceste seu şi pentru Dr. Candrea a făcut parastas
Intre alţii a vorbit şi représentante De atunci mai mulţi din acel frumoase ţerl delà Resărit, fondând o nouă tn biserica gr.-catolică ; mal mulţi s'au ex­
Ungariei Vdmbery, care s-a lăudat, că Un­ tineri au urmat, ca devotaţi obscuri putere mare, o ţeară frumoasă şi bogată: primat că, neresolvându-se întregirea pa­
gurii au ajutat pe Italieni la formarea Ita­ oşteni, pe cel cari luptau pentru in­ Dacia-Traianâ, în care noi am rëmas şi rochiei conform legilor, se fac parochieni!
liei (I) şi că de aceea Italienii iubesc pe Un- dependenţa şi unitatea Italiei. D e ne-am susţinut până ln ziua de astăzi. altei biserici din apropiere, că s'au scârbit
gurt. — Invoţatul român, dl Urechia Insă, atunci şi noi, cari nu suntem oşteni, Pe Columna aceasta din Roma a Im­ de ce se întemplă In biserica din Câmpeni.
ln vorbirea se, 'i-a cam d a t peste degete — am urmat la Roma p e toţi băr­ përatul ui Traian, pe care sunt imprimate tn
In parochia Albac s'a edificat o
d-lui Vambery. baţii Voştri iluştri, cari ne-au îmbiat chip neperitor rësboaiele lui, purtate cu Dacii, biserică, care pe credincioşi! el 'i-a costat
Din multele vorbiri frumoase şi pline de a veni aci. (Aplause,). — trimişii românî din R o n â i i a cu pri-
8000 fl. Şi lucrul s'a supraveghiat de
taveţătură ale corgresiştilor publicăm şi noi Şi de astă-dată asemenea n e a m legiul acestui congres au depus eri, tn paroch şi protopresbiter şi în fine turnul
aci vorbirea măiastră a d-lui Vasil e A. Ure­ grăbit : guvern al României, Academie, 12 Octomvre st. n. cu pompă mare s'a ruinat şi păreţi! bisericei au crepat,
chii, care a fost foarte mult lăudat şi feli­ Ateneu, oameni de ştiinţă şi de litere, şi In faţa lume! culte — o frumoasă fiind exmis comisar şi perceptorii au con­
citat de toţi inveţaţi! congresului, mal ales societate de cultură macedo-română, şi scumpă coroană sau cunună de bronz, statat, că causa a fost parochul, care a
lasă de scumpii noştri fraţi Italieni. ligă, să rèspundem la apelul bine­ adusă anume din Ţeara-Românească. demandât tntreprinzëtorulul de s'a abătut
voitor al scumpului şi ilustrului D e Prin această faptă mare şi deamnă de la plan. Consistorul a judecat pe pa-
Eată vorbirea d-lui Urechia:
Gubernatis. Dacă am aderat In aşatrimişii RomânibI au înălţat numele Româ­ rochl şi epitropï să rebonifice bisericei
„Excelenţă, Domnilor !
de mare numör la Congres, vö măr­ nilor de pretutindenea la o vază străluci­ suma de 2834 fl. v. a. încă tn anul 1895.
Dacă aş fi din vre-o academie turisesc totuşi, cu francheţă, că n u toare tn faţa tuturor popoarelor din lumea Actele zac In archiva Consistorulul sau a
silenţioasă, nu un discurs aş a v è de am făcut aceasta pentru-că am fi cultă. protopresbiteruluï şi până azi nu-'ï nimica;

POIŢA „TRIBUNEI POPORULUI."

La nuntă. Până vin nuntaşi ln casă Zdrăngănesc chimvalele
Cântec. Şi ferturi s'aduc pe masă, încep şi cimpoaiele,
Uniî-'s Impregiur la bute, Una după alta s u n ă :
(Unei poete.)
(Cântat mai ales de bëtrâni.) Aducénd tot pe 'ntrecute; Fiţi, meseni, cu voia bună.
Cu lira cea cu dulce cânt,
Beau vinarsul toţi de-'l coc,
Ca Sapho din vechime,
Auzim că sună şi resună:
Cu lira cea cu dulce cânt Să trăiască miseasa
Clanarete şi lăute
Tu tot mai mult Iţi ial avênt Glăjile toate sunt pline. Să'mpodobească casa
Tinerilor cunoscute.
In cântec şi în r i m e ! Zice mirele să 'nchine Strigă gura tuturor
Chimvale răsunătoare,
Trimbiţe ajutătoare. 'Nchinăciuni de sănetate, Trăgând hora cea cu dor.
Te-ascultă codrii cel de fag, Beuturi amestecate Şi trimbiţa 'ntr'una sună:
Dăm de ştire tuturor.
Natura te ascultă; Tot In cinstea nunului. Fiţi, meseni, cu voia bună!
Te-ascultă codrii ce! de fag
Şi fetele îţi ies în prag Tuturor le dăm de ştire George Maican,
Că s'a cununat un mire, Pentru sănetatea tinerilor
Cu dragoste prea multă I Înveţător.
Dobândindu-'şi o soţie S'aud glasul fluerilor.
Zefirul stă prin tainici seri, Prin sfânta căsătorie, Beau, mănâncă, s'ospotează,
Ca versul să ţi-'l fure ; Ca să-i fie d'ajutor. Toată suflarea 'nviază
Zefirul stă prin tainici sőri De dulceaţa vinului.
Şi stau prin tainici primăveri
Poesiî poporale.
Asta e taină sfinţită
Isvoare şi pădure I Eară sună şi resună
De Dumnezeu rlnduită,
Mirele să-'şi ia mireasă, Clanarete şi lăute, Frunză verde ruptă 'n tril,
Şi codrul este liniştit Tinerilor cunoscute,
Să trăiască bine 'n casă Eu cunosc voia mândrii,
De frunza nu-'şi fröménta ; Chimvale rosunătoare,
Cu dragoste şi cu dor. Că cu mine s'ar iubi,
Şi codrul este liniştit Trimbiţe ajutătoare ; Nu cutează a vorbi.
Şi luna 'n ceriurï s'a ivit,— Una după alta s u n ă :
Vine nunu cu nuntaşi, — Indrăsneşte, mândra mea,
Deci cântă, dragă, cântă! Fiţi, meseni, cu voie bună.
Mirele cu călăraşi ; Că inima mea t e vrea ;
Árad, Oct. 1899.
Pân' desvălesc steagurile, Indrăsneşte şi voieşte,
losif Stanca. Că inima-'ml te pofteşte.
Unii 'ncep cu fluerile, Să trăiască mirele,
Să se 'ndemne toţi la joc. Mai resună diplele,
 4

bisetica stă negata, căci poporul indignat nu inteligenţa, dar' e trist că din astfel de In anul acesta s'au Intêmplat tn .ţeara dlul Pic?, care este un funcţionar tu
mal contribue. lucruri folos au numai advocaţii. Băiţel" foarte multe lucruri de interes pu­ delà comitat — şi-a pus toa*e forţele
Apoi averile bisericeşti şi şcolare, stau In cele politice nu mal zic nimica, de­ blic pentru noi Românii. Aşa au fost astă să fie ales fratele sëu Ioşca, şi ca să
cât se poate de rëu şi administrate rëu oare-ce corifeii noştri t a c ca poştale şi primăvară alegerile la comitat. mal sigur de reuşită a stăruit pe lin
d. e . : fondul şcolar din Câmpeni, care numai atunci cască gura, când vëd că cutare- Cu acea ocasiune ţinutul nostru a protopretorele din Brad Krasznay, ca să-'l i
e de 35 mii fl. pe hârtie, interesele de va mal mic voeşte să înceapă ceva, Insă putut servi ca model, pentru-că din 10 numească până la alegere de notar subBb'
10—20 ani neiacas^ate, scoală cu Inveţători şi atunci să zădărnicească ori ce afacere membri aleşi la comitat numai un singur tuit.
provisorî; ba membrii eforiei şcolare din avênd maxima că: am făcut destul, facă străin a reuşit, şi acela cu voia noastră, Protopretorele a pus de substituit
Vidra-de-jos, deşi au fond de 4000 fl. şi şi alţi. cu toate apucăturile şi corupţiunea cu vinars Pics loska, şi a rendűit alegere nouă,
interese de 20 ani neincassate, avênd tre- Cu casina (şezetoarea) română din a notarului din Luncoiul-de-jos, Pics loska, 16 1. c. a şi fost alegerea.
buinţă de bani la repararea şcoalei şi recvi- Câmpeni, care are statute aprobate de 15 şi cu presiunea din partea sub-pretorulul V. Alegerea a fost una dintre cele m
site, au contras un Împrumut de la institutul ani, Btăm, că nu ştii cine-i : preşedinte sau Candrea din Brad. Despre acea a l r g e r e u u agitate alegeri, şi Învinge tori am ieşit
„Doina" din Câmpeni. Deşi sunt fonduri, саазаг ; membri, 5—6 ; jurnale ca în palmă. a făcut nime nici cel mal mic raport tn noi, — laudă alege orilor cari şi-au (ăi
înveţătoriî îşi vend cuitele neavênd a s e La lucru, dlor ! nu e timp de perdut, că ziaristică. şi de astă-dată cu scumpătate datorinţa,
solvi la timp din partea eforiilor şcolare ; perzènd timpul, perdem Încrederea acestui In luna Iul Maiu a. c. a fost alegerea deşi In timpul cât a stat duul Pics I
deci nu-'I mirare c ă In 20 parochil abia popor brav din munte, care totdeauna a de notar al Băiţel în urma pensionarei no­ stituit, i-a succes să câştige pe partea
sunt 2 Inveţători definitivi şi cualificaţl şi fost ascultător de conducëtoril adevërat!. tarului George Moldovan. pe toţi Maghiarii şi Nemţii In frunte cui
ceialalţî toţi provisorî; prelegerile se în­ Moţul. Cu acea ocasiune am fost puşi la torităţile băieşagulul, pe nevrednicul pn
cep In 15 Noemvrie şi în 30 Martie se grea Încercare din partea organelor statu­ din Trestia, care a ademenit şi pe popon
fac examenele, adecă вз ţin prelegeri, când lui, deoare-ce voiau cu ori-ce preţ să ne sei, pe familia Moldovan, mi-se pare ci
în munţi e zăpadă şi vifore, de copii nu pot pună de notar pe un neguţător scăpătat, pe preotul din Crăciuneştl, care Insă nu
cerceta şcoala fiind casele risipite şi In
depărtare de câte 3—4 chilometrl ; nu-'l
Din teara Băitei. care şi-a făcut examenele — după-cum se luat de loc parte la alegere, dară a K
aude — la şvindler-cursul din Pesta, anume nut — după cum se vorbeşte — pe toţi a
mirare, că în continuu ne ameninţă cu în­ pe Pics loska, notarul din Luncoiul-de-jos, götoril, afară de primar — acasă.
chiderea şcoalelor organele administrative, 28 Septemvrie 1899. ca astfel să ne spargă cuibul — după-cu^i In ziua alegerii des-de-dimmeaţă i
ba nu-'I mirare nici de popor, că nu con­ 11 numesc el — din ţeara Băiţel, dar' şi cu deal din toate părţik venind grupe
Este un colţ al comitatului Hunedoa­ asta ocasiune, alegëtoril cu conducëtoril lor
tribue bucuros pentru scoale şi biserică,
rei, aşa numit tn timpul din urmă, .ţeara au dat dovezi, că nici porţile iadului nu i meni epre Băiţa. Pe la o r e b 8 şi jumëti
vëzênd astfel de executare a legilor şi
Băiţel", un colţ de o frumseţă rară, că­ vor birul, deare-ce punênd In candidaţie şi era deja partea cea mal mare de ale
regulamentelor bisericeşti. Multe sunt încă tori In Băiţa, unde îi aşteptau preotul
rui aparţin 8 comune curat româneşti. pe domnul notar din Ribiţa, Dionisiu Sida, Băiţa George Dragan şi capelanul din
de zis, dar' le retac, deocamdată.
Incungiurat de toate părţile cu dea­ l'au ales pe acesta cu aclamaţie de notar
Nu ar fi timp, dacă avem legi şi luri mari, acoperite de păduri, îţîdălnfăţo- al Băiţei, dar' nici despre acea alegere mindea N. Pop.
regulamente ca cel Incedinţaţl să le exe­ şarea unei grădini frumoase. La un sëmn dat, am plecat cu
nu s'a făcut nici un raport.
cute corect şi capul bisericii să nu suferă afară de partisanii d nulul Pica, la un
Aproape In fiecare zi cetesc In ziari­ La o lună după aleg?re dl D. Sida—nu cal public, spre a ne consulta ce e de №
astfel de iregularităţi în Ьізэгіса. Ar tre­ stică rapoarte despre întâmplările din cu­
ştim până acuma din ce motive, — şi-a dat la alegere.
bui din când in când să mal vină şi Intre tare sau cutare ţinut, numai de noi nu
demisia delà acel post fiind ales în cercul
credincioşi dnil asesori ca să vadă ispră- ştie nime nimica, pare-că suntem uitaţi de Am declarat cu toţii, cari am fost ai
Crişciorului.
vurile protopresbiterulul, preoţilor şi Inve­ toată lumea, ca şi când am fi morţi, deşi naţl, solemn că vom fi un trup
Prin demisionarea dlul Sida, cercul
ţătorilor şi să nu crede orbeşte ce li-se trăim, şi încă ducem o vieaţă din cele suflet, ori-ce se va tntémpla. Nu ştiam bi
nostru eară a devenit vacant. Acuma din
raportează. Preoţii şi înveţătoriî nu semal româneşti. cine sunt competenţii, dară auzisem căsi
interesează de nimic (onoare excepţiunilor), nou cel delà putere — mal ales fratele
şi 2 Români, anume d-nul Cibean din
nu cetesc fol, nu abonează nici foaia ofi­ iana de lângă Zlatna, şi spre mirarea DI
cioasă, apoi de conveniri la olaltă ferească stră şi d-nul Dionisiu Sida, care cu o
D-zeu, ba vine timpul de nici nu se mal înainte demisionase. Ne am hotărît,
cunosc unii pe alţii; în popor decade mo­ cas, dacă nu ne va t u n e în candidate
rala, religiositatea şi încrederea faţă de pe nici un Român, ne retragem cu toţi!
inteligenţă, pentru-că de soariea lui na se protestăm, ear' de ne va рите pe unul
interesează nime, fără să trăeasică din cel doi Români, atu i l vom fi pe LIT
sudoarea lui, d. o. la judecătoriile re­ acela.
geşti administrative şi comunale poporul e După consultare am mers în corpore
tractat dur, cei mal mulţi judecători nu pie aţă şi ne-am postat înaintea cancehi
ştiu româneşte şi judecaţi pe nedrept, b i notariale, aşteptând cu nerăbdare sosirea
de multe oii cel dăunat e şi judecat, ca topretorelul. Iţi creştea inima de bucurii
interpreţi se folosesc ecriitoril, cari nici ei vezi, cum conducëtoril— preoţi în
nu ştiu româneşte, ba de multe ori servi­ mergeau In frunte şi poporul II unna
torii cancelariilor sunt interpreţi, apoi se corpore până la locul destinat.
încurcă procesele poporului; cu ocasiunea In astfel de disposiţie ne-a aflat n
pertractărilor ereditare li-se maghiarisează topretorele la 9 ore. îndată ce a Intrai p
numele încât când capotă decis e în stare topretorele tn cancelarie, l'au şi tncungiu
să jure că nu e dînsul la care se re- partisanii lui Pics, In frunte cu direc.
fereşte decisul. VENIREA DE L A STANA.
ieşagulul, făcând presiune asupra dtnsd
Aci, dlor advocaţi români, lucraţi, că că să nu puie nici un Român tn candi
aveţi teren pentru popor, precum şi toată ţie.

Asta-'i nana cu cocori,

Bade, de dragostea noastră, Gura de fată spelată
Rosărit-au pomi pe coastă, E ca mierea strecurată;
Tată-teu de mult a zis, Gura de fată urttă
Că taie pomii din coastă Nice dracu n'o sărută.
Să strice dragostea noastră.
Tată-teu ar puté face Auziţi voi, oameni buni,
La pomi să le deie pace, Ce voiu spune, nu-'s minciuni:
Şi măta ar putè zice, Şepte fete de-o piţulă
Dragostea să nu ni-o strice. Şi-un fecior de-o sută bună.
Bădişor cu për negruţ, Sëracile fetele,
La multe li-ai fost drăguţ, Gura bine place-le ;
Pi-mi-ai, bade, tu şi mie, Gura de nu li-ar place,
De-aï fi mal de omenie. Cu feciorii n'ar şede ;
De li-ai da cu lingura,
Nu le-ai putè sëtura.
Toată-i, lele, vina t a ,
C'au păscut boii iarba,
Culese de : Atanasiu
Şi viţeii otava. înveţător gr.-or. In Ohaba-Lunga.
Să ştiu că m'aş duce 'n raiu,
M'aş sul tn car cu cal;
Insă ştiu că nu m'oiu duce, Mult më mustră cucuţu,
Că 'mi-a plăcut gura dulce. De ce n'am glas ca dînsu;
Cum oiu avè glas de cuc,
Că sara plângând më culc;
Socotit-am să më 'nsor,
Cum oiu avé glas de om,
S'aduc mamei ajutor;
Că sara plângând adorm.
Socotit-am să më las,
Cucuie, pană galbenă,
Să uu-'ml fac baiu şi necaz.
Eu më culc, tu më leagănă.
Când o vëd mă iau fiori
Cucuie, pană surie,
De jos pán' Ia subsuori.
Eu më culc tu më Învie.
Cucuie, osuţ de peşte, Culese de
Eu më culc tu më trezeşte.
Nicolae Мигещ
din Curtici.
Nu më da, maică, departe
Să vin cu desagii 'n spate
Cu desagii 'mbăieraţi Strigături.
Şi cu ochii lăcremaţi.
Ce folos, Crăciunu vine,
Frunză verde de trifoiu, Eu më 'nsor mândra'mi români
Mândruţă cu buze moi Ce folos, Crăciunu trece,
Tucu-ţi ochi, negrişori,
Eu më 'nsor mândra jăleşte.
Şi obrajii roşiori, •
Vin'ă alină dorul meu,
Lazar, Furca mea toarce feştile,
Că nu trebue să-1 culci, Eu joc cu badea Vasile!
Numai doue buze dulci
Furca mea toarce fuior,
Şi atunci l-ai alinat,
Doarme ca şi legănat. Eu joc cu badea Iuon,
Furca mea toarce urzeală,
Eu joc cu badea d'asearft.
Am pritit ochilor mei •
Să nu fie lăcomoşi Zi, Ţigane, cum ţi o spuiu,
După omenii frumoşi! Dacă nu, pune-o de cuiu;
Li-am pritit, ei nu m'aseultă, Zi, Ţigane, cum Iţi zic,
Tot după frumos se uită.
Că de nu ţi-o fac tot pic.
 5
Făceau o gălăgie de ţi era mal mare fost băgat în el prin primirea ajutorului de Cu prilegiul serbătorilor de instalare sêrbï, şi fiind de aceştia persecutată, fra­
scârba. stat, '1-a biruit şi astfel a îndemnat a episcopului o parte din preoţii tractului, ţii români tn conferinţele lor de la 1
Noi tncă am Intrat tn lăuntru şi amalegëtoriï In numër de 7 — să voteze cu sub conducerea administratorului L. Şepe- Septemvrie 1883, tn frunte cu domnul pro­
pretins, ca să pună tn candidaţie pe toţi Pics, el s'a reţinut de la vot. ţianu au mers la Seminariu să mângăe pe topop şi paroch ca preşedinte Meletie Dre-
competenţii. Sfîrşindu-se votarea, domnul Sida a P. C. Sa dl Augustin Hamsea, cel mal proa- giciu, au adus o hotărîre consistătoare din
Protopretorele a promis că din 7 com­ întrunit 46 voturi, Pics 24. Prin urmare spet archimandrit al diecesei aradane. Intre 6 puncte.
petenţi va pune 4 tn candidaţie. dl Sida a fost declarat earăşl ales. De altele l'au mârgăiat cu nou tnfiinţenda Punctul al treilea al acestei hotărtrî
cumva nu era timpul aşa nefavorabil, Episcopie română în Timişoara I Prea cu- sună astfel : Şcoala noastră românească
Imediat după aceea se aleg 4 mem­
veniau cu mult mal mulţi alegötorl şi vioşta Sa frapat până la estaz de această de la S.-Georgiu cu înveţătorul actual Traian
bri de încredere In persoanele d-lor Dră-
astfel isbânda era şi mal strălucită. ştire îmbucurătoare le-a mulţămit adânc Lungu ni-o ţinem şi mal departe noi Înşine
gan, paroch In Băiţa ; Nicolau Roman, pa­
roch în Câinel ; Tovie Perian, paroch în Onoare şi cinste degëtorilor, cari mişcat pentru aceas'a mult promiţetoare pe spesele noastre, şi pentru-ca să aibă
Selişte şi Frohmmer, apotecar. 'şi-au împlinit datorinţa. Ruşine şi scârbă mângăere şi atenţiune ! atribuţiunile unei scoale publice confesionale,
celor cu duchurî rele. Am înţeles că con­ Administratorul protopopesc L. Şepe- după ce acum de mal mulţi ani autoritatea
Alegêndu se membrii, protopretorele a
trarii au protestat alegerea sub cuvent, că ţianu spesase cu coriştii sei 130fl.la despăr­ competentă scolastică a părăsit-o cu totul,
îşit afară şi a publicat că au competat 7
listele alegëtorilor nu au fost verificate ţirea capului neamurilor ! Eară la instalarea dorim şi ne rugăm, ca In mod provisor până
indivizi, — fără a-'i spune cu numele, din­
Bine arfi,căci atunci cine va lua rës- noului episcop nu a aflat de demn nici el, la despărţirea ierarchică să fle inspecţio-
tre cari II stă tn putere a pune tn candi
punderea? Protopretorul de bună seamă, nici alt preot din tract a se înfăţişa la fes­ nată şi controlată de autoritatea scolastică,
daţie cel puţin 3, dtnsul însă pune 4, şi pentru că tot cu listele acestea a fo3t şi la tivităţile aradane cu corurile lor, ci s'aula care aparţine biserica S.-Ilie.
anume: prima alegere. abţinut în mod demonstrativ I Punctul al ciacilea: Comuna biseri­
In primul loc pune pe Pics Ioska, no­ Noi tragem atenţiunea celor com­ Acum, întemeiat pe pretenia şi spri­ cească S.-Ilie nu are drept a dicta asupra
tar InLuncoiu. Atunclau erupt ,èj*n'"-urile petenţi de la comitat, ca să înceteze cu ginul .neamurilor" crede că a sosit timpul noastră, fără consensul nostru, nici un fel
şi ,abţug"-urile. şicanările poporului; să se intereseze de să-'şi asigure definitiv protopopiatul prin de contribuţiune, de asemenea nici noi, re-
Aci e de notat că s'a cerut votare no­ cualificaţunea notarilor, să nu se umplă aUgere şi întărirea consistorulul eparehial. peţim, nu avem drept a pretinde nimic alta
minală, tncă delà început, ca nu cumva să postur le cu neguţători scăpetaţî, — după cum In scopul acesta, ca să nu 'i-se facă de la această comună bisericească, decât
ne sui prindă cu aclamaţia. După-ce s'au zic şi „ H u n y a d ' — pentru că aceia se intere­ vr'o concurenţă primejdioasă, In şedinţa să ni-se conceadă a asculta serviciul divin
liniştit spiritele, protopretorele z i c e : In lo­ sează numai cum să facă geşeft şi astfel comitetului protopresbiteral delà 11/23 Sep­ In biserică prin parochul şi înveţătorul no­
cul al doilea pun pe Szabó Luj, notar în vor aduce poporul la sapă de lemn. temvrie a. c. Întrunit pentru statorirea do- stru.
In 27 Noemvrie 1883 ambele aceste
Brad. Aci nici un cuvent, în locul al trei­ Cu acestea íncheiujraportul meu despre taţiunel fiitorulul protopop, prin retăcerea comune ţinând sinod au hotărî t să susţină
lea pun pe Stern, adjunct not. tn Brad ; şi această alegere, însă nu pot trece aşa venitelor s'gare, а ptabilit dotaţiunea pro-
o şcoală de băieţi şi una de fete.
In locul al patrulea pun pe dl Dionisiu Sida. uşor peste purtarea pë băţoasă a preotului topopească numul 1% 1663 fl., pe când acea­
Această hotărîre, subşternându-se Ve­
Atunci au început ai noştri într'un glas, de din Trestia, care a dtmnnţat pe ginerele sta, luată tn calcul mediu, se urcă -igur la
nerabilului consistor, acesta in şedinţa sa
resunară măgurile Bâiţel: .Trăiască d-nul seu la protopretor. 2740 fi. anual Căci, d pilda, parochia Be-
plenară din 15|27 Decemvrie 1883 Nr- 3348,
Sida'. EI abţug, noi .trăiască.* Ovaţiunile linţ ti asigură 1050 fl, după-cum însuşi pă­
Adevërul. a aprobat-o tn patru puncte. Punctul prim :
acestea au ţinut aproape un sfert de oră. rintele Şepeţianu a constatat cu dl advocat
Şcoala de" băieţi şi de fete de lângă bise­
In gălăgia aceasta, deşi erau numai Constantin Lazar în pr otocolul luat cu pri­
rica S.-Ilie, îaeeatâ de a m»l fi şcoală
vre o 10—15 inşi, au pus la cale şi un legiul eruărei venitelor din parochiile Be-
scandal, cu gândul, că noi ne vôm perde
cumpëtul şi astfel să Încuie o parte din
Din Bănat. linţ ; ear acum venitele parochiel proto-
presbiterale tot aceşti domni le scăriţează
mixtă şi de acum Înainte va să fie şcoală
numai de fete sub conducerea uneiînveţă-
toare, care şcoală o vor cerceta fetele din
alegötorl — şi anume : un neguţător beţiv Din protopopiatul Belinţului. pentru publicarea concursului la suma de
amêndouë comunele şi altele.
se repede în mulţime şi trânteşte un pumn 25 Semptemvrie 1899. 500 fl.
Punctul al treilea : Fiind-că fetele din
In piept dnulul Nicolae Pëcurariu, proprietar Deşi s'a accentuat, că Bănăţenii n'au S^eiăm însl, că ven. consistor nu va amêndouë comunele au o şcoală comună
In Selişte, care era în m j o c u l alege torilor. adorat la principiul .Tribunei Poporului" aproba escrierea de concurs In condiţiunile la S. Ilie, cum se гіче sub punctul prim, ur­
Fiind gendarml de faţă şi ai noştri cu alegerea de episcop, aceasta se poate puse de comitetul protopresbiteral cu retă­ mează, cum că băeţil din amêndouë comu­
precauţi la toa'e, s'a ps s сярбс la alt ausţire numai faţă de mamelucil domni cerea adevërulul, ci II va restitui actele pen­ nele vor avé şcoala lor în comună la S. Geor-
tcandal mal man'. depu'aţl, c a d In primul loc deputaţii cer­ tru o nouă şi exactă stabilire a dotaţiunei giu, care va fi şcoală separată pentru băeţi,
După ce b'au mal liniştit spiritele cului nostru: Şepfcţian şi C. Lazar, cu protopo peşti. sub conducerea tnveţătorulul de până aci,
toate că poporul tncă cu 2 sëptëmânï Protopresbiteratul Belinţului este es- Traian Lungu, ale cărui datorinţa şi drep-
s'a Început votarea nominală. Comunele
tins şi premejduit, are trebuinţă de un pro­ turl rëmân mai departe nealterate.
au fost chiemate după alfabet. Prima nainte de plecarea lor la Sinodul epar­
topop cu o cualificaţiune superioară şi har­ In fine Sinodul ambelor parochil In
comună a întrat Băiţa. Din Baiţa au fost ehial 'i-a făcut luătorl aminte, noi ho-
tăiît ştim că ne au vândut şi au votat pen­ nic de a înfrunta primejdia ce ameninţă şedinţa din 15 Ianuarie 1884 a decis c a :
toţi partisanl ai dnu ui Pics, afară de Ro
biserica ortodoxă în aceste părţi. Trebue înveţătorul delà S. Georgiu să propună
mâni. Dintre Români numai familia Mo- tru cinstitele neamurî.,Declarăm Insă, să se
deci eă deschidem calea celor mal vrednici băeţilor în şcoala delà S. Ilie şi Inveţătoa-
ldovan. A capotat din Băiţa cu totul ştie, câ toţi acel domni deputaţi băaî'ţenl,
pentru treapta protopopească ! rea delà S. Ilie să propună fetelor în şcoala
vre-o 14 voturi. După aceea a venit Câ­ cari s'au pus In serviciul neamunilor peste
Un credincios. delà S. George.
inelui, Herţăganii, Ormindea, Pe jt^ra, Selişte. tot, n'au représentât voinţa şi dorinţa cercu­ * Acest decis l-au subşternut Venerabi­
Din comunele act stea n'a eăpeiat numai rilor, cari i-au onorat cu acest nume cinstit. Timişoara, 2 Octomvrie st. n. 1899. lului Consistor, care în şedinţa din 10/22
un singur vot, al lui Faur Georg*, mare Cel dintâiu şi mai mare aderent al „Nea­
La provocarea dlor „mal mulţi în­ Februarie 1884 1-a luat spre ştire.
avut, dar' om fără de nici o carte. Iu murilor" a fost şi este aspirantul la proto-
veţători" de lângă Timişoara, publicată în Din datele mai sus amintite scoată
urmă vine comuna Trestie. Preotul nu popie păr. adm protopresbiteral al nostru
preţuita foaie „Tribuna Poporului*' Nr. domnii învoţători conclusiunea : are Dnul
mal era pe lume, nu şt>'a ce să facă Şepeţian, căci numai neamurile i au şi
176 a. c. rëspund următoarele : T. Bolza drept, ca parochian în parochia
pentru că ai noştri 11 bajocoriau zicônd : concrezut administrarea, fiind afară de pa-
Fabricul Timişoril stă din doue pa S. Ilie, a cere publicarea concursului pentru
„Nu-'ţî irebue băgau părinte, nu vil să-'mî rochia centrală, ca şi când In loc nu era
rochii sau comune bisericeşti, adecă: co­ staţiunea înveţătorească din parochia S.
acoperi cocina", căci odată era simplu preot capabil, pentru a nu strămuta can­
muna S.-Ilie şi comuna S.-Georgiu. Aceasta Georgiu ? Dacă nu mistificăm decisul sinoa­
lemnar, dar' totuşi duchul necurat ce s'a celaria protopresbiterală In sat străin.
din urmă fiind mixtă cu fraţii coreligionari delor parochiale — nu I şi ear nu I

Da'nvêrte-te, draga mea,
Nu fi tot cu voia rea;
Da'nvêrte-te p i sub mână,
Că nu eşti fată betrână,
Patruzeci de ani tml pare,
De cându-'mi eşti fată mare.
*
Foaie verde din cărare,
Asta, mândră, nu-i cu cale,
Eu să mor de dor de tine,
Tu să nu te uiţi la mine;
Eu să mor de dorul tëu,
Tu să më vorbeşti de rëu.
Eu să am gând de luat,
Eară tu de blăstemat.
Dumnezeu să ţi dee bine,
Precum mö iubeşti pe mine;
Dumnezeu să-ţi dea noroc,
Cum Iţi baţi de mine joc,
Să t e măriţi, mândră, bine,
Să-ţi pară rëu după mine.
* rlpă cu nespusă tndrăsneală, unii răzimându-
Nu t e uita că-'s sdrenţos,
Că la maţe-'s sănetos.
Nu te uita că-'s mërunt,
Că smulg gardul din păment,
De-ar fi putred cât de mult;
Da smulg şi salca din vale,
De-ar fi putredă de tare.
Şi nu më tem nici de vo',
De-aţi fl toţi nişte nevoi.
Culese de: George Maican,
tnveţător
Graurul galben.
Graurul galben e paserea, care cea
dintâiu de vreme prinde a-'şi face cuibul,
şi asta din pricina că : cuibul el fiind făcut
din lână şi cu mare măiestrie, îi trece multă
vreme până 'şi-1 găteşte, adunând lâna. ee
spin ele o răpeşte din spatele oilor. Cuibul
lui are forma unei beşicî lnfoiată şi 'şi-1
aternă de o creangă tn v r e u n arbore din
vre o grădină, sau cel mult din apropierea
satului. După-cum suflă véntul, aşa se lea­
gănă puii tn cuib, ca pruncii în leagăn, fără
frică că vor cade, căci cuibul e legat de
creangă mal bine de cum ar fl legat de
mână omenească.
Fie orl-cât de isteţ vânătorul, mal
isteţ e graurul galben, aşa că nu-'l poţi
prinde numai ca puiu mic ; de împuşcat nu-'l
poţi Împuşca, aşa de repede strătaie aierul
cu sborul sëu. E tare, că nu se teme nici
de-o pasere, şi unde-'şî face el cuibul, pa­
sere răpitoare nu se apropie, nici chiar
uliul; pe toate le bate şi le alungă, şi ÎI
bine să-'l suferi în grădină şi să nu-'i strici banţi se opres" In loc şi încep să tragă cu aluni, care era mai într'o margine a rîpei.
cuibul, chiar dacă-'l poţi ; ba nici nu '1 poţi
strica, căci 'şl 1 aşează sus ѳич, pe arbori
subţiri şi înalţi, cu crengi subţiri. E pasere
amarnică, înfocată, că dacă cumva al putè
prinde măcar un puiu de al lui şi scoţen-
du-'I inima şi dând o s'o mance un purcel,
acela devenind mare, mal cu seamă scroafă,
e mal de folos în turmă decât dol-trelcânl
puternici : aperă turma de lupi, că n'a dat
Dumnezeu pe lume lup, care să îndrăsnea-
scă a se apropia de acea turmă. .Maica
sfântă l'a binecuvântat pe graurul galben
cu darurile acestea, căci dintre toate pase­
rile el a vestit mal întâiu învierea Fiiulul
sfânt."
G. Bodnariu.
Pagini din istoria României.
Luptele Românilor
de
Ѳ. COŞBUC.
1876-1878.
II.
Smulgerea Griviţei.
X
A jur şi tn vale, o parte dintre doro­
puştile spre Turci, ca să-i mai rărească şi
să stea de vorbă cu ei, în ѵгэте ee oş­
tenii de linie urcă pe rlpă şi năzuesc cu
baionetele spre şanţuri. Altă parte dintre
ei, cei ee duc scări şi faşine, se urcă la
deal alături cu năvălitorii.
Turcii răriseră cumplit pe ai noştri.
Scoborînd la vale, dorobanţii n'au putut
trage cu puşca; trebuiau să se grăbească
s'ajungă în vale mai curênd. Dar şi alt-fel,
n'aveau rost de împuşcătură; erau nevoiţi
să se spriginească pe puşti ca să nu cadă
de-a rostogolul pe coastă.
îndată ce dorobanţii cei cu faşine şi
cu scări, alături de oştenii de linie ai lui
Mărăcineanu, începuseră s'ajungă pe la
şanţuri, au năvălit după ei şi dorobanţii
cei ce ochiau din vale.
Flăcăii noştri, înferbentaţi, se urcă pe
se tn baionete, alţii prinzêndu se de erburi
şi de tufişuri. Câte unul alunecă şi cade
până în vale, ducênd cu el şi pe altul, peste
care a dat. Cei mai mulţi cad de plumbil
Turcilor şi de isbitura obuzurilor.
Unii dintre ei năzuiră spre tufişul de
 e
Cum că tnvoţătoriul T. L. 'şi trage pen­
siunea ce-'i compete^din fondul regnicolar, e
adevër dar aceasta o trage pentru ser­
viciile făcute delà 1870 până azi.
întreb şi eu p e D nil înveţătorî ano­
nimi, oare - - pentru serviciile delà 1855
până la 1870 nu i-se compete nimic? ba
da, dar de unde ? delà însăşi comuna unde
a servit. Aceasta ordină legea nou de
pensiune, aceasta a fost şi nainte de 1870»
când înveţătorul bëtrân căpeta euplent şi
românea pe a treia parte de salariu.
Cum că causa pensiunăril trecută şi
pe la primăria oraşului, prin urmare finită,
nu e adevërat.
Comitetul parochial delà S. Georgiu a
hotărît ca înveţătorul L. să ftngeze pâ'>ă
se va vedé, cine şi de unde să se solvească
întregirea pensiunei.
Inspectorul regesc şcolar are cuno­
ştinţă, căci acesta a transpus actele înaltu­
lui minsteriu reg. ung. de culte, spre deli­
berare finală; ba ce e mal mult, chiar su­
pâne.
premul inspector şcolar diecesan are cu­
noştinţă.
C u m * ă înveţătorul, după-ce primeşte
pensiunea, nu mai are lipsă să mai abzică,
conced, acelor întăriţi delà 1870, căci aceia
nu au altă pretensiune, d e c â t numai fondul
regnicolar, dar cei întăriţi înainte 1870, avênd
pretensiune şi delà comună, de sigur li-se
cere demisiunea sau ab zicerea. Subscrisul
după primirea pensiunei am dat abzicere,
înveţătorul pensionat Augustin Petcu 'şi-a
dat abzicorea; ba eată Dior şi persoana pe
care vë basaţi, colegul Nieolae vi ci, în pré­
senta a doi înveţători a declarat că în
adevër 'şi-a dat abzicerea. —
Samson Tomescu,
înveţ. pensionat, locuitor în
Timişoara, şi de presinto preşe­ meteorologice şi date istorice memorabile, pe
dinte al comitetului parochial
In parochia S. llie.
De la sate.
B. Comloş, 28 Sept 1899.
In comuna noastră de vr'o 2 sëptë-
mâni umblă execuţia din casă 'n casă, nu
executorul nostru care-'l avem cu anul, ci
alţi 3 străini pe spesele comunei, respective
a oamenilor. De ar umbla cu cinste, nu aş 72 de pagini şi are următorul cuprins :
avea nimic de zis, pentru că cine e dator, „Doina", poésie, de George C o ş b u c — fratele Nieolae Iogia din Moroda întreabă,
plătească la timp. Dar iată ce fac cu bieţii Veacul
oameni. Din cancelaria notarială scoate no-
tariul restanţieril şi-'i predă la executori, Protopopul Simeon Balint (cu portret şi
nu ştim cu a cui putere şi din ce causa ; are text). —Legea
câte doi gendarmi după ei şi cum am zis, ş u l . — Ioan C. Brătianu
merg din casă 'n casă; fie omul acasă nu text), de Septîmiu A l b i n i . — Regele
fie, ei încarcă şi duc cu sine ce găsesc. Carol I. al României (portret).
Dacă e omul acasă, îl sileşte să plătească trecut (fragment), de Enea Hodoş. —
cât ei cer, fie dator nu fie, şi dacă omul Ungurii şi Avram Iancu, de Ioan R u s -
spune, că datoria ce caută nu e a lui, pentru S U - Ş i r i a n u . — In Nirvana, de C a r a -
că cu ce a fost cândva dator (bemesung) g i a l e . — Sentinţe din Arthur
a plătit, numai la moment nu află chitanţa, hauer. — Brânduşa tomnatică
şi poate să fie perdută după 15—20 ani. de Paul Mantegazza), traducere
Executării tnsă nu voesc să înţeleagă, ci L u c r e ţ i a R u s s u - Ş i r i a n u . — De-ale
poruncesc la argaţi să încarce bucate, pa­ Francezilor: Galliffet şi
turi, dricari, mese, castrole ş. a. ş. a , aşa Din viaţa lui Napoleon I. —
fel, că omului nu-i rëmâne nimic în casă; cadavrelor. — Cine a născocit
nu are cu ce sâ-'şi nutrească copiii. Omul postale ? — Horia (portret). — Duhul ade­
necăjit ştiindu-se, se duce la casa comu­ vëruluï, de Vasile G o l d i ş . —
nală să se plângă la antistie, ei rëspund: la diferite popoare.
mă, dacă noi zicem ceva, ne dau din slujbă.
Urmează apoi:
Omul, vëzênd că nu 'i-se face dreptate, se
pune de nou şi caută cuitanţa şi apoi o Statele din Europa (cele şepte pu­
află în fundul lăzii, merge de nou cu ea la teri mari). Celelalte state europene. —
comună; atunci autişti îi predă înapoi banii Şematismul Metropolis ortodoxe-orientale
luaţi de executori, respective bucatele şi din Ungaria şi Transilvania în general
mobilele, decât că bietul om e silit pe ne­ şi al diecesei Aradului în special. —
drept a le plăti diurnele câte 2—3 fl. Consemnarea têrgurilor din Ungaria şi
Familii stau cu sutele fără pic de Transilvania în rînd alfabetic. — Poşta :
Tarifa pentru serviciul în monarchie,
teritorul ocupat şi în Germania. Man­
Un locuitor.
date postale. Transporturi de epistole cu
rambursa. Taxa telegramelor. Timbru
şi taxe. — Anecdote. — Glume. — Inser-
ţiuni de tot felul, — Banii sau monetele,
un articol despre banii noui şi banii
vechi, cari se află în circulaţiune.
„Tri­
Sub acest titlu tipografia Preţul unui exemplar e : 30 cr. şi
bunei Poporului" d e întâia-dată 5 cr. taxa de expedare.
a scos de sub tipariu u u călindar
p e a n u l v i s e c t 1 9 0 0 , a n u l I, A r a d : Dintre călindarele române din
Editura „Tribunei Poporului", cu patrie „Călindarul nostru" e s t e
u n t e x t d e 177 p a g i n i ş i d e u r m ă ­ s i n g u r u l , c a r e a a p ă r u t î n l u n a
torul cuprins: Septemvre, în 10 m i i de e x e m p l a r e ,
cu acest bogat cuprins, mai
Pe lângă partea curat calendaristică,
literar, din penele cunoscuţilor
unde se mai arată la fiecare lună: Semne
buni scriitori aretaţi mai sus.
32 de pagini găsim : Cronologia pe anul 1900. Credem deci, că facem un bun servi­
Semnele cronologice pe anul 1900. Serbători şi ciu publicului nostru, anunţând apariţiunea,
preţul şi cuprinsul „Călindariului nostru",
alte zile schimbăcioase. Posturile. Deslegarea
care e cerut şi se expedează deja în toate
postului. Regentul anului 1900. întunecimi.
părţile patriei noastre.
Cele 4 anutimpuri. Schimbarea timpului peste
an. După cakndariul de 100 de ani. Poveţe
economice pentru fiecare lună a anului.
Epoca secerişului pe păment. Un interesant
articol despre .Băncile noastre' din Ungaria DIN PUBLIC*)
şi Transilvania, puse în rînd alfabetic. Apoi
urmează :
P a r t e a l i t e r a r ă , care se extinde pe Fâncota, U/26 Sept. 1899.
In Nr. 118 al acestui preţuit ziar con­
nostru, de Ioan S l a v i c i . — cine 1-a încredinţat cu culegerea de pleni-
Lupta vieţii, poésie, de G. CoşbUC. — potenţe pentru aleg rea de membri la co-
şi moşia, de U n c h e a -
•) Pentru cele cuprinse In rubrica acea­
(cu portret şi sta Redacţia nu primeşte respundere.
mitetul promontorului din Pânccta. Au mi
—Din ştii, frate Iogia, că venind d-ta delà Aradi
te-ai oprit pe la Pâncota, unde îu presen-I
ţa a lor doi martori te-am rugit eă culegij
pleplenipotenţe, pentru alegere, ca doar nt|
Schopen­ va succede, să alegem Români ? Mi-al 1
(legendă p u n s : .Voiu face, ce voiu putea". Acul
de: dacă voieşti desluşiri, află, că crişmarul dl
Pâncota : Kôràgo làios a mărturisit
comunarzii. présenta a lor doi martori, că d ta aii
Arderea la Pâncota vre-o câţi-va oameni din Morodi
mărcile cari tn ospăţ aria susnumit ului birtaş, au f
eut plenipotenţile din chestie ; că e adevf
Frumseţa ra*, se vede de acolo, că d-ta figurezi
martor în acele plenipotenţe, excepţionali
una, în care nu figurezi ca martor, şi aceast
e făcută pe numele lui Stefan Iogia. Si
numitul crt mar a şi votat eu ele peut:
partida contrară sub posiţia t>3 a protoci
lulul de votare, ceea-ce se poate vedé o;
şi când In archivul promontorului din Pâj
cota.
Ce priveşte plenipotenţa lui Stefan
Iogia, eu nu ştiu dacă e tatăl lui Nicolai
Iogia, eau nu. N'am zis o, pentru-că nu cu­
nosc Morodanil mai de aproape. Aceastai
zis-o fratele Mitru Nica din Moroda.
nu mi-a plăcut să descriu prin foi nici this
pe cel pecătoşl, am făcut-o îas$ flinl coi'
strtns şi tn speranţa, că oaia eja rätocitif
se va întoarce earăşl la cele nouëzedi
noue.
Ioan Burza,
econom.
Sibiiv, 29 Sept. 1899.
S'a făcut amintire In preţuita foaie
ales „Trib. Poporului", că pentru-ce s'a dus dij
stinsul profesor de mu sică dl G. Dima diit
Sibiiu. Vë rog a d. schi de colecţiunea din
.Gura Satului" nr. 2. Anul 1877, şi acolo[
veţi afla, c ă :
.Moţul" cel cu .cârcofeli,"
Cu .intrigi" şi cu „cârteli,"
Plinu-i, Doamne., de greşeli,
Că faoe multe .tocmeli" !
Câţi .curteni" şi câţi „purcari,"
.Filosofi* şi „pivniţari" ;
Câţi şucheţi şi câţi morari,
Toţi II ia de secretari
Cei-ce votul lui 'i-au dat,
Vai amar s'au înşelat,
Că nu-i nici un om de sfat,
Nici ca-un popă delà sat.
Sfîru.

Dar acest tufiş era închis cu sîrmă cu
ghimpi, aşa că toată coasta pe-acolo era
numai sirmă încurcată. Cădeau bieţii flăcăi
impedecându-se în bîrmă; unii se trudiau
s'o rupă cu isbituri din patul puştii, alţii
s'o desnoade. Si se încurcau tot mai mult
în sîrmă. Era zăbavă şi încurcătură, ear
Turcii asvîrliau obuzuri în tufiş şi pustiau
acolo pe cei încurcaţi în aîrmă.
Companiile cele mai din frunte ajun­
seră până la cel dintâiu şanţ de adăpost
de sub muchea dealului. Par'eă resăriau
din păment, atâţia Turci se iviseră prin
şanţ, ear focul lor era o răpăitură nesfîrşită,
căci acum Turcii nu ochiau, ci trăgeau în
grămadă.
Indrăsneţi şi îndërëtnici, o seamă de
Turci stăteau în picioare pe coama şanţu­
lui, aşteptând în linişte pe ai noştri. Harapii
ţineau puşca pe braţul stâng, la înălţimea
furcii peptului, şi descărcau plumbil eu toată
iuţeala puştii cu repetiţie, aşa de nepăsători
şi de liniştiţi, par'eă nici nu se gândiau
unde sunt şi ce fac.
Locotenentul Chivu Stănescu, cu
compania întâia era mai aproape de şanţ.
.Mergeţi tot înainte, băeţi", zise el într'o
vreme, ,vin îndată şi eu" ! Rănit de un
glonţ In fluerul piciorului, locotenentul se
aşezase jos, şi desculţându-se îşi căuta rana.
Sângele curgea tare; ei lega fluerul cu o
batistă, apoi încălţându-se porni din nou cu
flăcăii. Dar fiindu-'i rupt osul fluerului, ai
sei îl vedeau şchiopătând şi abia stând
drept, şi-1 rugară să se întoarcă. N'a voit.
Şi cum îi curgea sângele într'una, 'i-se
umpluse cisma de sânge; ear în urmă
sângele începu să gâlgâe şi să se scurgă
peste tureatcă. Galben ca un mort, el a
început să se clatine şi chiar în clipa când
era să cadă, par'eă nu era destul rana
piciorului ca să'l omore, mai veni un .glonţ ;
şi-1 isbi în frunte.
Intre cei dintâiu ajunşi la şanţ, era Dumitru
Şerban, căprar din Focşani, cu vr'o câţi-va
după el. Ajung la baionetă. Un Harap ridi­
case iataganul să despice capul căprarului,
dar căprarul 11 ia înainte şi-1 străpunge
prin umër. Intr'aceeaşî vreme oficerul turc,
care stetea pe coama şanţului, trage cu
revolverul în Şerban. Nu-1 nimereşte,
ear Şerban se asvîrle la ofleer, neavênd
vreme să facă mişcarea cu puşca, şi-1 apucă
cu stânga de gât şi-1 prăvăleşte în şanţ.
Rësbesc acum ai noştri prin şirul de
Turci de pe coama şanţului. Ioan al Gaftei,
dorobanţ din Mărăşeşti, asvîrle cel dintâiu
f aşina lui în şanţ şi cade cu ea de odată, tras
cu cârligul de un Turc. Repede asvîrl şi
alţii faşinele lor, ear căprarul Vasile al
Ilencii din Câmpuri, începu să şi potrivească Intre cei ucişi de obuz era şi
scara să- scoboare în şanţ. soldat, care se ţinea după maior ducendo-i
Sergentul Radu Răileanu n'a aşteptat mantaua. Căzut cu rană de moarte,
scara; el a sărit de-adreptul în şanţ, în striga unui căprar: . S t ă i / d o n căprar şi i
mantaua maiorului". — „Ce să fac cu ea;
capul Turcilor, par'eă ar fi sărit în apă.
Dom maior e mort". — Păi, poate e mo
Şanţul fù repede umplut cu făşine; şi s'o ridica, şi-o să'mi facă mustrare, el
repede săriră dorobanţii lntr'lnsul şi se tn- l-am făcut mantaua?" Ce mustrare era să-
căerară de gât cu Turcii. Unul, Coman facă maiorul mort, mai ales că soldaţi
Telegarul, îşi scăpase puşca s i b picioarele abia isprăvi vorbele şi muri.
luptătorilor; începu atuncia să care la
Vëzênd pe maior căzut, căpitanul 1
pumni Turcilor şi să-i isbească în toate
Carcalia sări tn capul companiilor, i
părţile, pe care cum punea mâna.
neştiind ce să facă de mânie pe Turci, •
In vremea asta resbiseră de mult prin
smulse puşca din manile unui dorobanţ şi
şanţ, la alt capet, flăcăii de linie ai lui Mă­
punônd-o la ochi începu să tragă spre Turci
răcineanu.
cu multă urgie. Era bun ochitor şi o 9
Maiorul Şonţu n'a apucat să-şi vadă trimis pe altă lume mulţi păgâni, dar ti j
băeţii ajunşi la şanţ. Se ţinuse tot în scurtă vreme fu ochit şi el şi căzii trăsnit
rînd cu ei şi nu căuta nici măcar adăpostirea, prin frunte.
pe care era dator s'o caute ca ori-ce co­
Prin şanţ era svîrcolire nebuni,
mandant al unei lupte, ca nu cum-va căzend
amestecul luptei, fu străpuns cu baionei
să se lase soldaţii fără căpetenie. Mergea
prin burtă locotenentul Georgevici şi fu scos I
tot înainte şi tot pe loc deschis, ca să-1
încă viu din în vălmăşag, dar muri de щ
vadă soldaţii şi să-i îmbărbăteze. Dar a venit
reri în spitalul din Măgurele.
un obuz şi a trântit la păment pe vre-o
câţi-va dorobanţi de-odată, şi o schijă a Prin şanţ oamenii lui Şonţu cu ai lui
isbit pe maior în gât. El căzii pe loc, abia Mărăcineanu se împreunară şi^de aci Înainte |
putênd să zică: „Tot aşa, voinici.." şi-şi se luptară In amestec.
dete sufletul. A rëmas aco o, şi peste el
au trecut şirurile de dorobanţi.
 7

dl Albert de Richard, inginer de mine. Naş A quest momentu se va fotografia „Fortuna —Heim". Premiul de cor.
a fost d-nul şi d-na Sayan din Bucureşti, spre eterna memorie. 600.000 s'a tras Mercuri in 11 Octomvrie
NOUTĂŢI ear Intre oaspeţi a fost şi dl deputat M. 9 Dopo retragerea Ecc. S. dlui Mi­ a. c. la loteria ung. de clasă cu N-rul lozu­
Vlădescu, preşedintele Ligel, care, respun- nistru, compatrioţi romani vor purta corona lui 62 551 din colecta pincipală de lozuri a
zând unul toast al primului nostru redactor, de fiori Ia Panteon si vor depune la monu­ d-lui A. Qaedicke din Budapesta, strada
Arad, 13 Octomvrie 1899. Înrudit cu mireasa, a ţinut o vorbire privi­ mentul Marelui Rege Victor Emanue'e. Kossuth Lajos nr. 17, cunoscută ca cea
toare la causa naţională, urând succes lup­ O alta corona se va depune la monu­ mai norocoasă colectă. Din această colectă
La congregaţie ! De doue ori tătorilor de aici. Nunta s'a ţinut In casa mentul lui Garibaldi. principală a mai eşit odată câştigul princi­
i acum am spus, că a d u n a r e a ge­ primarului Moldoveanu şi a fost de-o rară pal de 400.000, de douë-ori câştigurile prin­
nerală ordinara de toamnă a comita­ animaţie. Monumentul P a k e în Bucureşti. Dumi­ cipale de 100.000 şi de 3 ori câştigurile
*
tului Arad este convocată şi se va necă s'a făcut desvălirea statuei ridicată principale de 60.000 coroane In folosul ju­
ţine aici Joi, în 7/19 Octomvrie Sëlbatëcii administrative. întâmplările fostului primar Em. Protopopescu Pake.J cătorilor. Deja se pot procura lozurile de
ic. barbare dela Mossa 'şi au mal găsit păreche După serviciul divin oficiat de Prea- cl. I. la acest norocos colectant. Cine caută
Rugăm cu stăruinţă pe toţi d-nii sf. archireu Nifon, vicarul sf. metropolil, dl norocul, să se adreseze acolo.
şi în comuna Poceiu (din comitatul Bihoru­
méri români al c o n g r e g a ţ i e i : să lui). Un muncitor, anume Rdcz Pál din N. Filipescu, tn calitate de preşedinte al
atunci o r i c e lucru la o p a r t e numita comună Îşi petrecuse şi el odată comitetului, a rostit o alocuţiune şi a În­ Poşta redacţiei.
şi sâ v<nă în numër complet la a c e a s t ă într'o seară tn crlşma din sat. Notarul co­ credinţat monumentul Îngrijirilor admini-
Prilepceanului. Ne pare rëu, dar nu
mnare. munei, auzindu-'l cântând, a Intrat în birt straţiunel comunale. Dl Paul Arion, prim
putem tracta o faţă bisericească astfel, ca
Programa adunării conţine 118 puncte, şi cu furia nebunului s'a repezit la bietul ajutor de primar, a rëspuns luând tn pri­
să fie atinsă vaza preoţimel. Şi apoi nu ѳ
e cari mal Însemnate şi mal deaproape om şi a tnceput a '1 pălmui fără milă. Când mire acest monument, ca omagiu adus unul
de datoria noastră a duce la m a i d a n viaţa
M privées şi pe noi următoarele: bietul Ràcz, rugător, a făcut .dlui* notar om, care s'a sacrificat pentru interesele
privată a cuiva, ci a critica numai faptele
întrebarea, că de ce-'l bate, pumnii nota­ comun -l şi pentru binele public. Au vorbit
Desbaterea şi votarta budgetului comi­ de interes public, deoare-ce faptele private
rului deveniră şi mal simţiţi. „Nu më bate, apoi succesiv: dl P . Gârboviceanu, din
tent pe anul 1900, a unui arunc comită le dejudecă forurile competente civile şi
domnule, — se rug» nenorocitul, — am o partea comitetului şi profesorilor „Societăţii
k 5 °/o, şi anume : 2 °/o pentru îmbu bisericeşti.
pentru lnveţătura poporului r o m â n ' ; dl
тЩігеа lefii funcţionarilor şi pentru fondulboală de inimă, şi prin asta më poţi nimici.' Bozovicî. Chestia locală a cercului
Pretorián, din partea corpului didactic al
ţoalelor militare ; 2 °/o pentru acoperirea mi­Cu toată rugirea, întâi ul sëlbatic il îmbiaţi dvoastră protopretorial ar lua prea mari
şcoalei de comerciu; dl P. Ionescu din
lionului de coroane furat de Krivàny Ja­ şi mai departe, ear' după ce se obosi, che­ dimensiuni pe conta chestiunilor de inte­
partea şcoalei profesionale de f<)te, pro­
ns ida sedria orfanală, ti 1 o/o pentru fon- ma In ajutor pe un alt muncitor cu nu­ res obştesc, dacă am da loc lungilor co­
topopul Tudor; dl St. G. Carpen, preşe­
Ы ie pensiune comitatens ; apoi alegerea mele Benes, care continua maltratarea respondenţe. Aceea ce a fost de interes public
dintele „SoctetâţiI 24 Ianuarie"; Preasf.
mol asesor la sedria o r f nalâ din Arad şi bietului om, căruia li mal dete şi el vre-o din activitatea protopretorelul Dvoastră s'a
10 lovituri In faţă şi unde '1 putea ajunge. archireu Calist Ialomiţeanu, ca preşedinte
i unut solgăbireu în cercul Têrnovel. publicat în corespondenţele informative.
Chinuit tn acest chip neomenesc, nenoro­ al societăţii clericale „Ajutorul"; apoi s'a
Zace în interesul nostru al tu­ citul zăcea la pâment. Din această stare cetit o odă din partea societăţii „Peleşul şi — I. B. abonent Nr. 628 In Petriş ;
m

turor, ca la hotărîrea asupra acestora notarul, ajutat de Benes, îl tîrt pe jos din câr­ vlrful cu dor". La fine s'a cântat imnul Gregor Ottimanu, comereiant In Şopotu-
й-'fî spună cuvêntul lor şi Românii, ciumă până afară Aci îl legă de grumaz de ocasional, a cărui musică, compusă de dl vechiu : Om nu e, să poată scoate ceva
tód el sunt grosul acestui comitat, trăsura sa între cai, la rudă ; dete apoi Wachmann, a făcut cel mal mare efect. din scrisele D-Voastre.
• D lor Ioan Radoi, preot In Ciuta şi
oblăduit astăzi de a t â t e a mâni şi lovituri de sbiciu cailor şi nefericitului Ràcz
necurate. deopotrivă, care chinuit deja şi până aci, Din comuna Domaşnia ni-se scriu ur Vaselian Popovici, Înveţător In Bêrzava:
In preseara zilei adunării membrii trebui să ţină fuga alăturea cu caii, până ce mătoarele : Comuna noastră Domaşnia are Cele trimise sunt anunţuri, cari numai In
mâni ai congregaţiei vor ţine o con- tn urmă, ameţind cu totul şi perzându-'şi aproape 3000 de suflete. In aceasta comună partea taxabilă a foii se pot publica.
tftíuwe în localul hotelului „Vas" din toate puterile din picioare, rernase tîrăit dea- a fost şi mai de mult têrg de sëptëmêna, dar'
Ш.
»
lungul uliţei între cai, fără să moi ştie ni­
mic de sine. Caii tn urmă, spâriaţ', au înce­
prin neortnduiala comunală acest têrg s'a
perdut. Antistia comunală s'a gândit acuma
ULTIME ŞTIRI
put a-l strivi cu copitele, până-ce trupul nenoro­ să roage pe Înaltul minister să dee earăşl PresidenţiI Senatului imperial.
MM. LL. Regele şi Regina României citului om deveni un trunchiu aproape fără
têrg comunei. S'au aflat doi inşi In comună,
iu plecat Luni din München şi au sosit Iu viaţă şi umpl t de sânge, in această stare Viena, 12 Octomvrie. Pentru proxima
care au incassat dela fieşte-care nr. de casă
lia Мѳгсагі la ora 10 dimineaţa cu un a fost dus apoi la casa sa. sesiune a parlamentului austriac, Majesta-
câte 1 fl. şi 1 fl. şi 60 cr. Comuna are vr'o 400
tren specia', In care au luat loc: I. P. 8. Sa tea Sa, prin autograf preatnalt, a numit : pe
—500 de numere ; deci s'au strlns frumoase
Mitropolitul, miniştrii, generalii Arion, Aigin, Pentru sevtrşirea acestei ne mai po­ prinţul Alfred Windischgrätz de président,
parale. Ministrul nl-a Îngăduit, şi târgul s'a
primarul Capitalei, directorul căilor ferate, menite barbarii, judecătoria cercuală din ear pe prinţul Carol kuersperq şi pe contele
slobozit Încă la 17 Iulie 1897. D'atunci
etc. In gara Sinaia aştepta pe Suverani Bereteu a ţinut tn 10 1. c. n. jude­ Hoyos Sprinzenstein, de vice-presidenţi ai Se­
până acuma n'a fost nici o aronda de têrg;
corpul diplomatic şi un public numeros, care cată asupra notarului, care a tăgă­ natului imperial din Viena.
numai aceia au plătit câte ceva, cari au
i aclamat pe MM. LL. Onorurile militare duit toate. Au fost tnsă şi patru martori,
iu fost date de o companie dm batalionul cari au adeverit grozăveniile sevtrşite de
târguit. Antistia comunală, după cum sună Rêsboiul tpansvaalie-
ie vânători de sub comanda maiorului notar şi astfel judecătoria 4-a osândit la
legea, a hotărlt, ca după 2—3 ani să se englez.
vândă arenda târgului. A publicat tn trei
tlaudian. închisoare de 30 zile şi la o pedeapsă în Dumineci, că cine voeşte să cumpere arenda
Londra, 12 Octomvrie. „Daily
Telegraph" raportează din Ladysmith
După sosirea MM. LL. la castelul Pe- bani de 15 fi. — întrebăm numai : Este tei g al ui, să se înfăţişeze tn 24 Septem vre
cu data de erï, 11 Octomvrie : Rêsbo-
lej, prima gri je a fost să vadă pe micul asta pedeapsă pentru o crimă aşa de În­ a. c. Sosind ziua aceasta, noi aşteptam dară
principe Carol, care, după cum se ştie, se fricoşată ?! să se vândă arenda. Representanţa comu­
iul s'a început. Burii au năvălit
sfiit bolnav. * nală insă voia să vândă arenda fără licitaţie,
în Natal. Cetăţeni din statul Oranje
făiă ştirea poporului, numai ca să o cum­
au prins în Harrismith un tren,
Programa depunere! Coroanei de
pere aşa pe neştiute unul sau altul dintre
ce venia din Natal.
Parastas. Mâne, în 2114 Octomvrie la bronz la basa columnei lui Trajan. Festi­ New-York, 12 Octomvre. Krüger, prési­
orele 10 inainte de ameazî, se va ţine para- vitatea a avut loc In 12 Octomvrie st. n. representanţi, pe un băgatei de 100 fl. pe
dents Transvaalului, a adresat lui, World*
ita m catedrala gr. or. română din Arad 1899, oare 9 ante m. la Forum Trajani, an, deşi alţii sunt gata să dee 200—300 fl.
o depeşă, în care zice : Dacă Anglia cucere­
jeniru sufletul rëposatului Atanasiu Tuda­ după următoarea programă Întocmită astfel pe an pentru arenda târgului. Pentru a vinde
şte cele doue republici sud-africane, va plăti
tosén, ear după parastas, se va seoîrşi în româneşte ca sa poată fi înţeleasă uşor de arenda târgului, pe ascuns, primăriul comu
un astfel de preţ, de care se va uimi o ine-
imiteriul vechiu sfinţirea monumentului ri- cătră Italieni. nai nu voeşte, fiind o persoană cu dreptate ;
nimea. El sperează însă, că şi asupra Afri-
áitit de cătră foştii amici şi elevi ai defunc- însă representanţa comunală tl tmpedecă
1. Aqui se aduna directamente toti cei-sudice va resări libertatea, ca şi asupra
(ului. Atragem atenţiunea onoratului public compatrioţii români şi invitaţi pâne Ia ora în bunele lui intenţiuni. -Aşteptăm acur.
Americei de-Nord.
im loc asupra acestui act de pietate şi îl ín- 8 |* ante m. să vedem cum s? va desvolta lucrul. —
S
Londra, 1 2 Octomvre. După tim­
Útim h participare cât mai numeroasă. Un Domaşnean.
2. La venirea Eccelentiei 8ele D. pul din Londra, rêsboiul s'a început eri
* la orele 3 după ameazî. Evenimentul
Ministru Bacceli, care bine-voliesce a pre-
t Bibliografie. A apărut de sub tipar In acelaşi moment a fost anunţat în
zide festivitatea, corul va intona aria
Necrolog. Inregisrăm cu durere ştirea o broşură tntitu'ată: „Simplifica ea grafiei chip serbătoresc în ţ e a r a întreagă,
Gentea latina de Alexandri, musica de
trista, că părintele Sigismund Bejan, paroch şi ortogranél" de llie Trâilă, advocat. precum şi la toate Bursele, prin in­
Marchetti.
In comuna Jaca (Bihor), a reposât In verstă Caransebeş Tipariul tipografiei diecesane. tonarea imnului englez.
de 39 do ani. Înmormântarea 'i-s'a făcut In 3. Alocutionea clui V. A. Urechia. 1899. Preţul 35 c. Se poate procura la au­
|ehip demn, In 12 Octomvre st. n. Pie-'i Apoi
rativu
subscrierea pergamentului comemo-
que se va conserva la arhivul Ca-
torul ta Oraviţa (Oravicza-bánya). Broşura ECONOMIE.
uşoară şi pomenirea veclnică! tn format octav mare cu o prefaţă de 11
pitoliului. pagini şi un cuprins de 30 pagini tractează G p ft n e .
A 38 confiscare. Numërul de Dumi- 4. Alocutionea Ecc. Sele Domnului Preţurile de la 12 Octomvrie.
despre întrebarea cum ar puté să Înveţe
becă al ,PatrieV a fost earăşl confiscat. Ministru. Arad: B. P e s t a :
copil în şcoală mai iute şi mai uşor a ceti
De astă lată a fost confiscată partea cea Grâu Aprilie fl. 7.60—7.85 8. 8.69-8.74
5. De Trajanu, breve comunicatione şi a scrie româneşte. Lucrarea d lui Trăilă
[lai mare din scrisoarea adresată de cătră de D. Gr. Tocilescu. slab , 7.50—7.70 „ 8.30-8.38
dovedeşte un studiu conştienţios şi apro­
[deputatul Dr. George Popovici ministrului Cucuruz vechiu 4.80—5. . 5.05—5.25
6. Poesie de ocasione, de Doamna fundat a subiectului ce tractează.
Koerber şi alt mic pasagiu dela finea foii. *
nou 3 . 7 0 - 3 80 5.10 -5.14
Smara. Orz vechiu „ 5.30—6.40 „ 5.90-7 —
Oaie cum va motiva procuratura confisca
7. Diverse altre discursuri prealabi- „Marşul studenţilor din Braşov", com- ; nou , 4.80—5— . 6. 6.10
rea scrisorii dlui Popovici ?
1 mente anunciate dlui V. A. Urechia. posiţie de dl Iustin C. Iuqa, acum jurist In S e i r | A p r . „ „ 6.65-7.07
* R u

8. Momentul cand corona va fi de­ Cluj. costă 50 cr. la librăria Ciurcu din , pe Oct.,, 5 . 8 0 - 5.90 „ 6.66-7.10
Hymen Din Rucăr, una din celé mal pusa la basa Columnei Divului Trajanu, in Braşov, plus 5 cr. porto; ear studenţii din Ovös Apr. , 4.40—4.50 . 4.90 - 5 . 4 5
I pitoreşti comune din România, primim şti­ presentia Ecc. S. Domnului Ministru Bac- Braşov îl pot procura dela autor din Cluj Oct. . _ 5. 5.02
rea, că Duminecă la 8 Oct. n. s'a sevlrşit celli, corul va repeta una strofa din Cân­ (Kolozsvár, egyetem), cu preţul de jumëtate. Editor: Aurel Popovici-Barciann.
-acolo cununia d-şoarei Augusta Popescu cu ticul Gentei latine. Redactor responsabil Ioan Russu Siriana
 8 Nr.

La administraţiunea „Tribunei 426

Poporului" au sosit şi s e află de
vênzare :
„Povestea unei coroane de oţel*
cu preţul de 7 5 cr., „Resboiul
nostru pentru neatîrnare" cu 5 5
СГ., de George Coşbuc.
La administraţia
„Tribunei Poporului"
se află tn deposit spre vênzare
rele opuri şi broşuri :
„Teoria dramei" de Dr. losif Blaga.
Preţul 1 fl. 8 0 cr.
„Cuventări bis. de Massilon traduse
prin Ioan Genţ. Preţul 2 fl. 50 cr.
„Lupta pentru drept* de Dr. R. Ше-
ring traducere, de T. V. Păeăţeanu
Preţul 1 fl. tr'un act de Mdm. Emilede Girardin, loca­
„Din vremuri apuse" de Iudita Se­ lisata de A. G. N. — Preţul 25 cr.
cuta, Preţul 60 cr.
„ Juvenilia", prosă şi versuri de
Sextil Puşcariu. Preţul 8 0 cr.
1899
Árverési hirdetményi
CĂUDAB1 NOSTRU Alulirt jbirósági végrehajtó az 1 8 8 1 . évi LX. t.-cz. 102. §-& érteim!]
pe anul visect 1900 ben ezennel közhírré teszi, hogy az aradi kir. törvényszék 1899
ca prim călindar scos în tipogra­ 7940 számú végzése következtében Lzaru György aradi ügyvéd által Щ
fia noastră, a apărut tocmai acum,
cu ilustraţiunî, cu un bogat şi viselt „Victoria" takarékpénztár javára Popovici János hôdosi és Arde|
variat cuprins literar.
lean Filimou é s tsa kiszindiai lakosok ellen 269 frt s. jár. erejéig 18
Preţul 30 er. évi július hó 18-án foganatosított kielégitési végrehajtás utján le esi
plus 5 cr. porto postai.
lül fcglalt é s 1009 frtra becsült következő ingóságok, u. m. : 17 Í
Doritorii de a 'şi-'l procura sunt
rugaţi a se adresa la administra­ széna, 3 0 métermázsa buza, hordok, kádak é s pálinka-főzőüst felszerel
următoa­ ţia „Tribunei Poporului".
nyilvános árverésen eladatnak.
La comande mai mari de
1 0 exemplare dăm 2 0 ° / rabat. 0 Mely árverésnek a n.-buttyini kir. jbiróság 1899-ik é v i V.
Administraţia számú végzése folytán 269 frt tökekövetelés, ennek 1899 é v i àpril
„Tribunei Poporului" 10 napjától járó 6 % kamatai,*V3% váltó dij é s eddig összesen 56 frt 1
krban bíróilag már megállapított költségek erejéig Kiszindián, Ardèlf
„Pălăria C e a s o r n i c u l u i c o m e d i e în
Filimon é s neje lakásán leendő eszközlésére 1899-ik október hó 17 m|
jának délelőtt 8 é s Hódoson Popovics Iános lakásán ugyanaznap d.
„Poveşti poporale", de cuprins moral 2 órája határidőül kitüzetik é s ahhoz a venni szándékozók oly megje
culese de 8. Teodorescu-Chirileanu. — Pre­
ţul 8 cr. zéssel hivatnak m e g : hogy az érintett ingóságok az 1881. évi LX,|

„Vieritul", de Petru Vancu. Preţul
60 cr.
„Pribeag", de I. Sceopul. Preţul
76 er.
La facerea comandelor, cari s e
vor efeptui prompt, rugam a s e
adauge şi spesele de porto postai.
Administraţiunea „ T r i b . P o p . "
cz. 107. é s 108 §-a értelmében készpénzfizetés mellett, a legtöbbet
„Trei Doctori*, comedie într'un act,
localisata din limba germană de Virginia rőnek szükség esetén becsáron alul is el fognak adatni.
A. Vlaicu. — Preţul 20 cr.
• A mennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le é s felülftj
Exerciţii intuitive şi gimnastice, ma­ laltattàk s azokra kielégítési jogot nyertek volna, ezen árverés az
nual pentru învoţătoril şcoalelor poporale
évi LX. t.-cz. 120. §. értelmében ezek javára is elrendeltetik.
române, întocmite după plan, de Ioan Tu-
ducescu, înveţător în Lipova. Ediţia a III. Kelt N.-Buttyin, 1 8 9 9 é v i október hó 1 napján.
Preţul unul exemplar: 30 crucerl.
Klausner
883 1 - kir. bir. végrehajtíJ

Banca generală de asigurare mutuala. Să spriginim industria din patrie!

„TRANSILVANIA" Deschidere de prăvălie

(88) 99— ÎN S I B I I U .
asigureazä pe lângă cele mai favorabile condiţiuni : FABRICA „ÎNSOŢIRII CÂLŢTJNARILOR DIN ARAD"
1. î n contra primejdiei de foc şi de explosiuni; clădiri de ori-ce fel,
mărfuri, producte de câmp, mobüe ş. a . ; aduce la cunoştinţa On. public, că cu începere din 1 August
2. pe viaţa omului în toate combinaţiunile, precum: asigurări de anul curent şi-a deschis
capitaluri în caşul morţii şi pentru terminuri fixate, de zestre şi de rente.
Desluşiri se dau, şi oferte de asigurări se primesc din comitatele: Prăvălia sa
Arad, Bkhiş, Bihor, Ciănad, Caraş-Severm, Timiş şi Torontói
în palatnl „MINORIŢILOE" din ARAD, strada Bisericii,
Agentura principală din Arad.
Strada (Széchenyi Nr. 1. casa dlui advocat Dr. Virgil Bogdan etagiul II.) prin ceea-ce onoratul public nu mai este expus să cumpere cu
precum şi prin agenturile cercuale şi speciale. bani scumpi fabricaţiuni slabe din străinătate, ci poate sâ-'şi
t procure cu preţuri ieftine încălţăminte
şi fason
indigene
elegant.
de calitate excelentă

Preţul ghetelor gata:

Ghete pentru bărbaţi, cu gumilastic . . . delà fl. 2.80 In sus
„ pentru excursiuni din pele americană 6.— „ »
щ împrumuturi ieftine pe amortisaţie „ de lack (pentru bărbaţi) . . . . 4
« < Recomand în atenţiuneaym! proprietari de păment şi proj^-oiari 99 „ pentru dame, cu gumilastic . . . 2.50 „ „
• Í de case î n Arad-centru, că prţn mijlocirea m e a pot obţine până "îa cele f& „ regatta 2.20 „ ,
mai mari snme şi pe lângă cohdiţiuni foarte favorabile „ „ din piele colorată de căprioară 2.50 „ ,
V

împrumuturi ieftne tortisaţionale ou amortisaţie de „ de lack (pentru dame) . . . . H 3- Я »

L5—60 voL „ pentru băieţi . 2.50 „ ,
Nu comput înainte nici un fel de i amu - raţie, convertesc datorii vech, „ pentru fete 2.— » «
de asemenea la dorinţă anticipez de la mi 1 orfcuehle de întabulare. ,. pentru copii 1.50 „ „
Provocându-mS la faptul, că de mai muiţ. ani la foarte numeroşi inşi
i-am împlinit spre cea mai mare mulţumire a lor trebuinţele de împru­ Asortiment bogat de papuci pitiş, pentru dame.
muturi, rog cu toată stima pe on. domni proprietari de păment şi proprie­ Comande după mesura se primesc şi se execută prompt.
tari de case, ca î n propriul lor interes cu deplină încredere să se adre­
seze mie cu afacerile lor de împrumuturi. Ne rugăm pentru spriginul binevoitor al On. public, pentru-
împrumuturile щщі pe carnete de * / o 47a şi 5% ea să putem valora această nisuinţă a noastră şi ca In acest
pe lângă amo я ^fespunzëtoare din capital chip să fie ajutaţi micii industriaşi ai oraşului nostru.
Institut . - m u t pe imobile şi moşii 220 42—57
Cu toată stima;
SzWS F. V i l m o s 381 2— D i r e c ţ i u n e a însoţirii,
ARAD, F5-ut Nr. 5, vis-à.vis en moara Széchenyi.

Ядеаюяаа Yiiaaaa Peeanuai" A u e l P* ааѵіаі-Ваіаіава ia AiacL