JTelegrafuln cse Dnminec’a sí Jói*«, la fie-caie
dóue neptommii cu adausulu Foisiórei — Preiiu-
m oratiunea so tace inSabiin Inespodit.ur’n főiéi, pro
afara la a. r. poşte ca bani gnt'a priit scrisori fran­
cate, adresate cíltraespeditura. Pretmlii prenumera-
tinnei pentru Sabţiu este pre anii 7 fî. v. a.
ia r pre o juinetate de unu 3 ii. 50. Pen-
Nrii 3452. 3091 B.
Inciinociintiarc.
In nocsu cu ordinatiunea consi­
storiala din 10 Ianuariu 1872. Nr.
cons. 37. — publicata in „Tel. Rom.“
din 3/15 Februariu 1872. Nr. 10. —
se aduce prin acést’a la cunoscinti’a
publica: ca supunendu-se clericulu
absolutu Iosiiu C o m a n e s e u , inve-
tiatoriu la scól’a gr. or. din Ghiinbavu,
protoproebiteratulu Branului; apoi
preoţii Grigoriu M a r i c ’a , parochu
in Cosn’a, protoprosbiteratulu Bistri-
tiei, si Iacobu U r d e a, parochu in
Gridu, protopresbiteratulu I. alu Fa-
garasiului, — censurei prescrise in
susamintit’a ordinatiune consistoriala
s’au dechiaratu apţi de a fungá câ
aparatori in cause bisericesci, matri­
moniali si disciplinari, înaintea foru-
riloru nóstre bisericesci, spre care
8fersitu s’au provediutu cu decrete in
intielesulu §-lui 442. din dreptulu ca-
nonicu.
Sibiiu, 31 Decembre 1870.
cla secretariatului consistorin-
lo i arch id iccesan u gr. or.
La intrarea in alu XXV anu.
„Alipire câtra tronu si dinastia,
iubire de patria, apararea intcreseloru
natianale si bisericesci“, a fostu inscrisu
pe stindardulu cu care in 1 Ianuariu
1853 „Telcgrafulu Românu“ a pa-
situ pro aren’a de lupta.
Do totu modestu, in anii cei din­
tâi u „Tblegrafulu Romáim“ se adoperâ
a largi oi’izontulu cunoscintieloru ce-
loru mai necesario pentru români.
Articuli, cari invetiau pre poporu a
apretiâ diuaristic1a, agricultura si eco­
nomi’a de câmpu, lileratur’a romanésca,
meseriile si comerciulu si altele si altele,
formau o rubrica permanenta in co­
lonele sele.
Terminându-se er’a cea nadusi-
tória a absolutismului si deslegându-
se prin diplom’a dela 20 Octobre
18G0 gurile popóreloru din tóté pár­
tile imperiului, vedemu in colonele
főiéi nóstre o activitate energica, in
carea se oglinda activitatea barbati-
loru natiunei nóstre, o activitate ca­
rea a fostu remunerata do o onorifica
recunoscintia chiaru si de press’a
străină. Eata ce dicea la inceputulu
anului 1801 (si la finea anului 1800
după c. nostru) o foia periodica ger­
mana din Sibiiu vorbindu despre diua-
ristic’a nóstra transilvana de atunci:
„— trebuie sarecunóscemu cumcapri-
„vintiele si dorintiele care se desvólta in
„disole diumale (Gaz. si T. R.) ne-au mul-
„tiamitu intr’unu gradu inaltu . . . . “ si
intr’altu locu: „— unu simtiu prac-
„ticu, o copta judecata si-au facutu
„locu in judecâtile loru, si in mare
„consunantia cu discursurile tieuute
„in senatulu imperialu cu represen-
„tantii acestei naţiuni, a celoru mai
„multi articuli serisi cu tó ta caldur’a
„unui desteptatu simtiu natiunalu si
„portati de simtiemintele multiamirei
„si lealitâtiei nu sufere primirea séu
„presupunerea de sentintie a unei situ-
„atiuni subective, séu a vre unei parti
„neînsemnate.11
„Cu privire la aceste impregiu-
„râri si in apretiuirea propriei con­
v ingeri putemu dice cu temei u ca
„aceste diurnalo numai aceea esprima
„ce este dorinti’a si convingerea tota-
H r. I .
Sibiiu 2|14 ianuariu 1877.
ajun
„litâtiei româniloru transilvani, a po­
norului.“
Si in adeveru cu voce profetica
spunea pre atunci „Telegrafulu Eo-
manu* ca „o clipita s’au facutu mai
insemnata câ o di de mai nainte, o
di mai insemnata câ o luna si o luna
mai insemnata câ alta data unu anu.
Astadi — dice mai departe — cându
tóté popórele se lupta cu ingrigire
pentru vieti’a sea politica si natiu-
nala, pentru limba si vetrele sele“ tre­
buie sa se intereseze fia-care de mo-
mentuositatea eveneminteloru, „care
imbuldiesu fâra retienere si care tre­
buie sa le recunóscemu cu totii, déca
nu dorimu sa ne afle nepregătită si sa
ne lapede intr’o letargia amorţita.“
In decursulu restauratiunei după
1800 „T. R.“ ia parte activa la miscârile
constitutiunale, venindu intr’ajutoriulu
publicului românu din comitate si din
scaunele sasesci; din Transilvani’a si din
Ungari’a si in cele bisericesci nu uita
nici pe fraţii noştri din B u c o v i n ’a.
Lupt’a româniloru si acum câ
totu-dóun’a erá înainte de tóté pen­
tru de a asigura limbei române drep­
tulu ce i se cuvine in afacerile pu­
blice de statu.
Câtu pretiu s’a pusu si din par­
tea acestei foi pre acuisitiunea ace­
stui dreptu ne arata intre alte multe
urmatórele citate din doi numeri ai
anului 1801 (15 si 20 Aprile):
„Individualitatea unui poporu se
„manifestéza si sustiene prin l i mb a ,
„limb’a este fasi’a comuna a tuturoru.
„tliloru de o muma, ea este vasulu in
„care se pastróza cugetele si simtie-
„mintele, cercarea (esperienti’a ?) si
„sciinti’a, câştigurile cluptate si to-
„nulu; }Jea este midiloculu spre in-
„viarea si latirea acestor’a ; ea sin-
„gura este mesur’a culturci.“
Ideile aceste desvoltate pre largu
producu, in aceiaşi numeri, urmatórea
conclusiune:
„De aici urméza ca destinati’a
„poporului românu, adeca cultur’a si
„prosperitatea lui cere neconditiunatu
„recunóscerea limbei române in vió-
„ti’a totale a poporului. Déca acést’a
„e adeveratu, atunci barbatii noştri
„de stătu si iuteliginti’a, fia acést’a
„in adunantiele generale ale comita-
„teloru, scauneloru, districteloru, séu
„la dicasterii si la diete, au cea
„mai mare îndatorire sa dea acestui
„dreptu stramosiescu apasarea (accen­
tuarea) adeverata, ei trebuie sa aduca
„la cunoscinti’a tuturoru, ca poporulu
„românu póte tocmai asia primi libe­
ra le le institutiuni câ si ori-care al-
„tulu, ca aceste spargu si catusielo
„in care este strinsu poporulu ro-
„mânu si ca au acela’si efectu si la
„elu, câ si la alte popóre. Cuventulu
„imperatescu trebuie sa se faca ade-
„veru si românulu trebuie sa aiba
„limb’a sea si natiunalitatea sea, câci
„i-a sositu tempulu si nu mai póte
„remanó se rv ilii schimbandu numai
„jugulu si comand’a ! N a t i u n a l i ­
t a t e a f â r a l i m b a e s t e nu-
„ ma i o s a t i r a si triumfulu ideei
„natiunali trebuie sa coversiesca ori-
„ce altu interesu.“
Din colonele acestui diurnalu ve­
demu inca pe tempulu amintitei re-
stauratiuni ca nu s’a multiamitu nu­
mai cu desvoltarea teoretica a egalei
indreptatiri, ci lu vedemu intrându in
lupta si pentru realisarea practica a
acestui dreptu.
La 18 Maiu 1801 se scriea; „In-
„cepemu analisarea asertului nostru
„dela cancelari’a aulica si dela guver-
„nulu tierei; la acestea dicasterii nu
„este representata in mesura drepta
„nici natiunalitatea nici confessiuuile
„româniloru din Ardealu . . . .“
Intr’o polemica cu „Transilvani’a
Beiblatt zum Sieb. Bot.“ „Tel. Rom.“
ne da o icóna fidela despre protecti-
uuea de carea s’au bucuratu sasii ca
elementu germanu sub auspiciele ab­
solutismului si chiaru si pre tempulu
restauratiunei. Cu acea ocasiune ni
se spune ca la anulu 1850 sasii au
capatatu dela statu unu imprumutu
de unu milionu si jumetate fâra ca­
rnete pe trei ani si pe alti siepte ani
cu 3 la suta. Preoţii loru au trasu
pe totu anulu dreptu desdaunare pen­
tru decime câte GG,GGG fi. până candu
iu anulu 1801 au capatatu 5,000,000 fl.
in interesulu acestui capitalu sa de-
plinésca perderea decimei, ce o tră­
geau in urm’a donatiuniloru dela prin­
cipii ardeleni dela preoţii si mirenii
români si ca din patrociniulu mini-
steriului vienesu s’au procuratu pe
atunci pentru consistoriulu sasescu
unu succursu anualu de 10,000 îl.;
pe candu pentru români dela 1852
candu s’au datu 00,000 fi. pentru re-
paratiunea bisericeloru arse in tem­
pulu revolutiunei nu s’au mai datu
nimic’a. Polemic’a acest’a asusa pre
r e g i mu de p a r t i a l u si lamuresce
pentru ce sasii au potutu si potu inaintâ
pe candu românii au remasu inapoi.
In alta polemica Septembre 30
1802 cu „Magyar-ország“ „Tel. Rom.“
prin unu corespundinte alu seu din Pe-
st’a, arata nedreptatea ungiirésca candu
persecuta limb’a románésca si spre a
face evidenta nedreptatea citéza din
cartea „Nemzetiség“ cuvintele lui
M o c s á r y in limb’a orginala care
in traducere dice:
„Sa punomu mân’a pre inimile
nóstre si sa marturisimu ca n’am fostu
ecuitabili si drepţi cu compatrioţii
noştri do limba străină (pag. 183).
Nedreptatea totu deun’a este ajunsa
de pedépsa, si de si vine tardiu, dara
totu vine, pentru ca acest’a e cursulu
firei si legea sortiei, ca fia-care causa
sa-si aiba causat’a sea.“
Cu anulu 1803 se apropia si mai di-
ficil’a pusetiune a „Telegrafului Rom.“
Inca in lun’a cea dintâiu a anului ace-
stui’a trebuie a lua greau’a si deli-
cat’a sarcina asupr’a-si de a lupta
si in contr’a discordiei natiunale ce
incepü a se ivi do pre atunci. Sub
rubric’a „ c o n g r e s u l u “ in nrii 7 0
si 9., intr’unu tonu domolu, dara din
care transpira rnultu durerea iuimei,
„Telegrafulu Rom.“ apara uuic’a in-
stitutiune politica ce pe atunci aveau
românii si o puteau numi a loru propria.
Si contr’a cui? „Gazet’a Trans.“ si
„Concordi’a“ erau acele câroru con-
gressulu natiuDalu asia cum erá elu
atunci, pentru ca altcum nu se putea,
nu le erá bunu destulu si nu li se
pare natiunalu de ajunsu. Pentruce?
Pentruca erau p r e o ţ i si a m p l o ­
i a ţ i intrensulu, — elementele cari
compuneau pe atunci iuteliginti’a ro­
mâna.
Corolariulu primului articulu sé­
mán» a elegie candu dice :
„Corespundinti’a din urma din
„Concordi’a e intr’adeveru numai unu
„resunetu din cele dóue corespundin-
„tie numite, mai cu séma din a „Gaz.
„Trans.“ si n’amu pututu scote altu
ce-va decâtu lucruri nóue si minu­
n a te : unulu ca amploiaţii români
„suntu „puşi numai diu mil’a un-
trujeelolalte pftrti ale T ran silv an ie i *£ pentru pro-
vinciolei din Mouarcliia pre unu an«i H îl.aera j re
o juinetate de unu 4 II. v. a. Pentru piiue. si ti**#»
streine pro mm 12 */, nul1 U«
Inseratele se platescu pentru iutili'a óra
ou 7 cr. sirulu, pentru a dóu’a óra cu 6 1, or.
si pentru a trei’a repetire cu 3 '/, cr. v. a.
„guriloru si a sasiloru“, altulu, ca
„congresulu concliiamatu do Archierei
„aru fi numai privatu, alu treilea ca
„in senatulu imperialu nu’su repre­
zentate popóre si naţiuni, ci numai
„munţi si vâi.““
„Telegrafulu Rom.“ nu nega ca
unu cougresu natiunalu nu aru tre­
bui sa fia alesu de naţiune ; tiene inse
comptu de impregiurarea ca : „Româ­
nii din Austri’a, atunci erau numai
inaintea r e g i m u l u i si a l o r u in-
si’si n a ţ i u n e ; iér’ inaintea legiloru
patriei . . . . nici ca esistá inca naţiune
româna politica; alt’a ca „naţiunea
româna din Transilvani’a adunarea din
1 Ianuariu 1801 o a privitu si o pri­
vea de adunare natiunala, cá icón’a
dorintieloru române din Transilvani’a.
Nimic’a nu caracterisóza asiâ do
bine politic’a „Telegrafului Rom.“ ob­
servata de elu totu-déuu’a, cá acolo
cuvinte accentuate prin care dice
cu ocasiunea discussiunei congresului,
ca românii sa puna mai multu
temeiu pro tactulu si energi’a
loru propria, pentruca, se dice mai
departe:
„Poporulu românu nu traiesce
„astadi intr’unu evu de auru, ci tra-
„iesce intr’unu evu do feru si de arama,
„unde tóta urm’a ce o propasiesce tre-
„buie sa si-o elupte prin sudórea cea
„crunta a feti ei sele.“ Si adauge iu
d ata: „ce s’aru fi alesu de noi, déca
scrupulii Gazetei aru fi legatu manile
nóstre la 1848 si la 1801.
O satisfactiuno strălucită a inre-
gistratu „T. R.“ in urm’a tuturoru
lupteloru candu, după tienerea con­
gresului natiunalu din Aprile 1803 in
nrulu 34 a pututu iuregistrâ in frun­
tea colóneloru solo telegram’a datata
din V i e n ’a, 4 Maiu, prin caro anun-
tiâ ca Maj. Sea a primitu deputatiu-
nea româna cu cuvintele: „Cu p l ă ­
c e r e v e p r i m e s e u c â p r o r e-
p r e s e n t a n t i i braviloru ro­
m â n i etc. etc.“ si candu mai departe
iu nr. 54 a pututu salutâ diet’a tran­
silvana de atunci.
In nrulu acest’a mai pre aceeaşi
pagina dâmu de trei momente: bucu­
ria pentru dieta, provocarea adresata
deputatiloru români sa fia statornici,
tienendu-se strinsu de petitiunilo ro­
mâniloru dela 1849 până la congre­
sulu din 1803; s i— temerea de podo-
cilo ce se voru pute face diu partea
magiariloru.
(Va urma.)
R evist a politica.
După o pausa de vr’o câte-va sep-
tamâni diet’a ung. se va iiitr’uni la 20
Ianuariu st. n. la 11 óre înainte de
inédia-di.
Nu esto de multu do cându erá
mai lucru positivu ca o deputatiuno
imposanta de cotatieni din Czoglod
va aduce pre Lud. Kossuth in patria.
Si noi amintirâmu ce-va pre scurtu
do eveuementulu acest’a. Foile do ieri
si alalta-ieri păru a fi informate altfeliu.
So dice ca protocolulu despre ale­
gerea lui Kossuth do deputatu so va tra-
mite pre posta. „Pesti Napló“ asigura
ca deputaţii Czeglcdului nu si-au po­
tutu esoperâ dela direcţiunea drumu­
rilor u de feru bilete libere de tac sa
s i' din caus’a acést’a a trebuitu depu­
taţiunea sa remâna pe josu, seu mai
bine disu — a casa. „Ellenőr“ spune
ca insusi Kossuth s’a rogatu sa nu
mérga deputatiune, pentru ca dccisiu-
nea sea dúca, primesce séu uu pri-

mesce mandatulu de deputatu o va
comunică alegatoriloru sei in scrisu.
Negotiârile cari privescu pactulu
intre cele dóue jumetâti ale imperiu­
lui spune „P. L1.“ ca au inaintatu
intr’atât’a, iucâtu imperatulu este in
posessiunea descoperirei regimului au-
striacu asupr’a memorandului cabine­
tului ungurescu, cu alte cuvinte, ce-
stiunea bancei aru fi in stadiulu ca-
racterisatu cu dicerea lapidara din
dreptulu romanu: „Subjudice lise st!“
Corpurile legiuitóre din Bucuresci
au avutu înainte de serbatori siedintie
forte importante. Provocarea la ace­
ste siedintie au venitu din Constanti-
nopole si adeca din caus’a unoru arti-
culi in constitutiunea cea noua tur­
césca, esplicati de ministrulu turcescu
de esterne in sensulu, ca acei articuli
privescu si pe Romani’a. Câ sa arete
guvernulu turcescu in modu practicu
ca si Romani’a este prin constitutiune
incorporata in imperiulu otomanu si
ca si românii suntu otomani, directo-
rulu telegrafeloru din Constantinopole
a dojenitu pre directoratulu telegra­
feloru din Bucuresci pentru unele nere-
gularitâti la staţiunea telegrafica dela
1 1 i c a n i. Directorulu din Bucuresci
inse a respunsu iérasi intr’unu modu
forte practicu la Constantinopole di-
cendu, ca nu are cunoscintia de vre-o
staţiune telegrafica „otomana“ lalticani.
Mai seriósa inse a fostu cestiunea arti-
culiloru din constitutiune. Acést’a era
pe aci se provóce unu casus belli in­
tre Romani’a si Turci’a. In siedintie
secrete si publice in siedintie de di
si nópte s’a desbatutu ce este de fa-
cutu pana cându in senatu s’a termi-
natu totu lucrulu cu urmatórea mo­
ţiune :
„Senatulu voindu câ drepturile
antice ale României recunoscute si
garantate prin tractatulu de Parisu,
precum si actele saversite in urma,
in virtutea suveranitâtiei tierei, sa fie
respectate si neatinse, si manifestându
vointi’a sea, câ politic’a guvernului
sa aiba acesta tienta, cu o procedare
demna, trece la ordinea dilei“.
Fiindu cele dóue siedintie din
urma ale senatului de interesu poli-
ticu le reproducemu după „Romanulu“
si noi in colonele acestei foi.
Câ sa se védia cum este apretiu-
ita neutralitatea României, reprodu­
cemu după „Gazet’a d’Itali’a“ urma-
tórele:
Un’a din principalele cestiuoi de
cari trebuie sa se ocupe conferintia
din Constantinopole este „neutralita­
tea româna.“ In adeveru, după ce va
esaminâ indoit’a cestiune a reforme-
loru si a garantieloru, va trebui sa
definésca sí déca, in casu de resbelu,
beligeranţii voru pute sa se serve de
teritoriulu pe care Europ’a, prin trac­
tatulu dela 1856, l’a intrepusu intre
densii.
Dela inceputulu actualei cestiuni
a orientului, Romani’a s’a conformatu
absolutu consilieloru mariloru puteri
garante, si nimeni n’a avutu ocasiu-
nea a-i face vr’o imputare.
Neutralitatea sea fu completa.
Cându la 1856 si 1858, fura dis­
cutate de câtra congresulu dela Parisu
autonomi’a si unirea principateloru
Moldov’a si Yalachi’a, unele din pu­
teri esprimara temerea ca aceste prin­
cipate, ridicate intr’unu statu, voru
forma unu focaru de perturbări. S’a
probatu din contr’a, ca Romani’a in
orientu, câ si Itali’a in média-di, este
unu elementu de ordine si libertate.
Déca Romani’a aru fi facilitatu
arme si alte ajutore eficace Bulgariei
si Serbiei, de multu tempu deja ces­
tiunea orientala aru fi esitu din limitele
in cari voiesce s’o restringa Europ’a.
Romani’a puté dá focu orientului. Si póte
ca interesele viitoriului seu aru fi con-
* siliat’o sa se aventureze cu ardóre in
o asiâ întreprindere. Ea preferi insa
sa asculte consiliele prudente ale pu-
teriloru.
Voi-voru puterile câ primulu re-
sultatu alu docilitâtiei României sa fia
o sugrumare a acestei june naţiuni ?
Cestiunea nu se póte eludá: déca
trecerea beligerantiloru prin Roma­
ni’a nu va fi interdisa si impedecata
de câtra Europ’a, Romani’a nu va fi
altu decâtu calea principala a invasi-
unei ruse. Si chiaru déca imperatulu
aru declară ca recunósce autonomi’a
româna si ca o voiesce libera si inde­
pendenta, n’aru mai esistá pentru sta-
tulu românu cea mai mica autonomie.
Nu trebuie a se uită invetiamin-
tele istoriei. înainte de a cuceri o
tiéra, Russi’a o protege, insa inter-
venindu si strabatend’o necontenitu.
Asiá facú cu Poloni’a, pre care in
tempu de o jumetate de secolu o
trata câ amica, dar’ alu cârui teritoriu
fu strabatutu intr’un’a pentru a merge
sa combata pe turci. Guvernamentulu
polonu nu cutéza sa refuze trecerea
putintelui seu vecinu. Europ’a nu se
preocupa de acést’a, si Poloni’a ’si
perdu autonomi’a, independinti’a si
esistenti’a.
Déca Europ’a voiesce câ cestiu­
nea orientului sa fie resolvata potri-
vitu principieloru de justiţie, si nu
după capritiulu fortiei brutale, ea
trebuie sa mantiena tare si neatinsu
bulevardulu românu intre Russi’a si
Turci’a, si sa consacre o neutralitate
determinata de câtra natura si in
spiritulu tractateloru, precum este
aceea a Elveţiei.
Este adeveratu ca asia, unu res­
belu alu Russiei contr’a Turciei aru fi
mai anevoiosu. Se póte. Dar’ ce in­
terese póte avea Europ’a sa accele­
reze unu resbelu intre Russi’a si Turci’a ?
Nu ne indoimu ca Europ’a in
unanimitate va declară necessitatea
de reforme importante in imperiulu
otomanu si se va pronunciá in favó-
rea unei óre-care autonomii a popu-
latiuniloru. Dar’ aru fi sa desperâmu
de bunulu simtiu europónu, déca ma­
rile puteri nu aru gâsi alte garanţie
pentru reforme decâtu numai ocupa-
tiunea russa, si după ce a facutu unu
resbelu spaimentatoriu in tempu de
trei ani, pentru că sa inchida rusiloru
calea câtra Constantinopole si sa-i de­
părteze dela Dunăre, acelea’si puteri
sa vina sa abata cu propriele loru
mâni, sub piciórele colosului nordicu,
bulevardulu radicatu cu atât’a truda
contr’a lui.
Avemu încredere ca conferinti’a
dela Constantinopole, urmandu unui
simtiementu de justiţia si de interesu
generalu, va proclamă neutralitatea
teritoriului românu. Acést’a va fi lo-
gic’a consecuenta a neutralitâtiei, ce
a fostu consiliata guvernului românu,
si care, până in momentulu de fatia,
a fostu asiâ de scrupulosu mantienuta
de densulu.
Despre a trei’a conferintia „Uni­
rea democratica scrie :
In fine se tienu si a trei’a sie-
dintia a conferintiei, si după cum ne
spune o depesia din Constantinopole,
cu dat’a 31 Decembre, puterile au
fostu si in acésta siedintia de acordu.
Turcii insa nu si-au presentatu con-
tr’a-propunerile loru, si prin urmare
inca nu putemu sei déca Pórt’a adera
séu nu la vointi’a Europei, Déca amu
crede insa ceea ce spunu foile tur-
cesci, Pórt’a nu e de locu dispusa a
se supune decisiuniloru conferintiei.
Eata ce dice in acésta privintia „Va-
k it“, foia turcésca oficiala:
„Osmanii nu se temu de resbelu,
câci au tóta încrederea in atotu-pu-
tinti’a ddieésca, si suntu pe deplinu
convinşi despre dreptatea causei loru
si despre patriotismulu natiunei. E
dreptu ca resultatulu resbelului ene-
siguru, insa in totu casulu, Turci’a ’si
va fi salvatu onórea si se va sustrage
dela marile pericole la cari s’aru es-
pune, déca aru voi sa cedeze pentru
interesele si pentru buna-vointi’a
Europei.“
La acestea „Gazet’a germana de
nordu“ observa ca „redactorii séu mai
2
bine conducătorii lui „Vakit“ aru tre­
bui sa scie ca numai buna vointi’a
unor’a puteri a scapatu pe Turci’a din
cris’a dela 1853 si a conservat’o până
astadi“.
Asupr’a ciudatei purtâri a Por­
ţiei, fatia cu stotulu românu, „Roma­
nulu“ se esprima in modulu urma-
toriu :
Sublim’a Porta decretă prin su-
blim’a ei constitutiune :
„Articolulu I. Imperiulu otomanu
cuprinde pârtile si nosessiunile actuali
si provinciele privilegiate.
„Art. 7. Elu (Sultanulu) dâ in-
vestitur’a capiloru provincieloru pri­
vilegiate, in formele determinate prin
piivilegiele care le suntu concedate.
„Art. 8. Toţi supusii imperiului
fâra deosebire, suntu chiamati oto­
mani, ori-care aru fi religiunea ce o
profeséza.“
Asiâ dar’ eata-ne decretaţi de
otomani, dar’ cu privilegiuri concedate.
Si biroulu telegraficu din Stam-
bulu s’a si plânsu dejă câtra direc­
ţiunea telegrafica din Bucuresci, ca
biroulu otomanu dela Iticani comite
prea multe erori telegrafice.
Guvernulu a cerutu la Constan­
tinopole desluşiri in privinti’a art. I.
Directorulu telegrafeloru române
a datu respunsulu ce se cuvenea sa
dee unu functionariu românu.
Cestiunea insa este sa cugetâmu
cu totii, cu linisce, cu maturitate, cu
intielepciune si sa hotarimu ce trebue
sa facemu déca guvernulu otomanu
nu va respunde, séu déca respunsulu
seu nu va fi conformu cu tratatele
nóstre.
T u r c i ’a. In a patr’a conferin­
tia, plenipotenţiarii Turciei au enu-
meratu punctele asupr’a câror’a nu
credeau ca potu intră in negotiâri,
mai cu séma asupr’a organisârei unei
gendarmerii străine, asupr’a atribu-
tiuniloru comissiunei internatiunale si
asupr’a marirei Serbiei.
Asupr’a cestiunei de a se sei
déca declararea Turciei aru ecuivală
cu unu refusu absolutu, representan-
tii Turciei au respunsu, ca simtu tre-
buinti’a de a se referi la Porta.
Siedinti’a finala a conferintiei se
va tiené Joi, se astépta unu respunsu
definitivu din partea Porţiei.
„Contra-propunerile Turciei cu-
prindu dispositiunea, ca legea dela 1
Ianuariu 1867 asupr’a vilaeturiloru se
va esecută in totu imperiulu. Aceste
contr’a-propuneri făcu cu totulu ab­
stracţiune despre propunerile confe­
rintiei. Ele nu releva decâtu acestu
punctu ca de aci înainte tóté legile
voru trebui sa fia votate de camera.
Negotiârile cari au avutu locu la
generalulu Ignatieff confirma intiele-
gerea dintre toti plenipotenţiarii.
Delegaţii străini, fatia cu acestu
refusu alu Porţiei, au luatu otarirea
de a strămută sediulu conferintiei la
Aten’a séu la Spiti’a. „C. d. I.“
________/ w -
Trei comunicatiuni după „Table-
tes d’un Spectateur“ :
0 suprema pressiune
Evenimentele s’au insarcinatu a
confirmă datele comunicatiunii ce ni
se făcu ieri din Constantinopole. Re-
manemu convinşi ca la rondulu loru
evenimentele de mâne voru aduce
consacrarea loru comunicatiunei ce
urm éza:
Constantinopole, 26 Decembre.
„Proiectulu de contr’a-propuneri
turcesci fiindu comunicatu oficiosu
membriloru conferintiei, representantii
Engliterei, Franciéi, Austro-Ungariei
si delegatulu Italiei, după ordinulu
guverneloru loru respective, au ame-
nintiatu pre Pórt’a cu o quasi-ruptura
a relatiuniloru diplomatice, in casu
cându Pórt’a aru respinge instituirea
unei comissiuni internationale, însăr­
cinata a asigură aplicarea mesureloru
liotarite de conferintia.“
Ce credu la Bucuresci.
O depesia a agentului diploma­
t i c românu din Constantinopole a
informatu pre guvernulu principelui
Carolu ca disulu agentu a aflatu din
cliiaru gur’a lui Midhat-pasi’a, ca pu­
terile inlaturându proiectulu Russiei
privitoriu la o ocupatiune străină in
Bulgari’a, Pórt’a va face si ea sacri­
ficiu de amorulu ei propriu si va
primi, cu óre-cari modificări, pro-
gram’a conferintiei. Scurtu, guvernulu
românu considera acum asigurata
mantienerea pâcii.
Starea sanitara a armatei rusesci.
Vien’a, 26 Decembre.
Atâtu la Pest’a câtu si la Vien’a,
in cercurile politice si militarie nu-si
face nime ilusiune asupr’a situatiunii
orientale. Resulta numai, din mai
multe raporturi oficiali, sosite aici, ca
armat’a rusésca, a cârei statu-majoru
este la Cisienâu, se afla bântuita de
bólé intr’atât’a incâtu i-aru fi cu ne-
putintia sa intre immediatu in cam­
pania contr’a armateloru resboite sa-
netóse si fanatisate ale Porţiei, fâra
sa se espuna la vre-unu desastru.
De alta parte pre Dunăre dom-
nesce o temperatura care face sa
cade de totu planurile dresate de
câtra marele statu-majoru din Sântu-
Petersburgu.
Pre lângă acestea, effervescenti’a
spiriteloru in Russi’a dobendesce din
di in di mai mare gravitate. Tiarulu
are uuu singuru midilocu a co îgiură
o revolutiune in intru: a face resboiu
Turciei. „Tr. Carp.“
S E NATULU ROMÂNIEI.
Siedintia de Joi, 23 Decembre, 1876.
Siedinti’a se deschide la ór’a 1 i/i
suptu presiedinti’a dlui M. Cogalni-
cénu, vice-presiedinte.
S’acórda câte-va congedie.
D. Presiedinte intréba déca mi-
nisteriulu are vre-o comunicare de
facutu.
D. Ministru de interne dice ca
ministeriulu a facutu senatului o co­
municare asupr’a situatiunei create
României prin constitutiunea turcésca
si aru avé se aiba opini’a senatului
in acést’a privintia.
D. Presiedinte amintesce ca ce­
stiunea s’a discutatu dejă in siedinti’a
secreta a senatului tienuta eri.
D. Al. Orescu dice ca nu e con­
trariu regulamentului că o cestiune,
care s’a discutatu in siedinti’a secre­
ta, sa se discute in urma si in sie­
dintia publica; propune déru că se­
natulu sa asculte comunicările dloru
miniştri.
; Senatulu apróba si s’acórda cu-
ventulu dlui ministru de esterne.
D. Ministru de esterne dice ca
senatulu s’a ocupatu in siedint’a se­
creta de situatiunea făcură României
prin constitutiunea turcésca. Acea con­
stitutiune vorbesce in art. 7. de siefii de
provincie otomane cari primescu investi
tur’a dela Sultanulu. Agintele nostru
dela Constantinopole a crediutu a vede
in acelu articolu o alusiune la Romani’a
si a comunicatu guvernului acést’a.
Guvernulu la insarcinatu a cere Esc.
S. ministrului de esterne otomanu o
esplicatiune autorisata; agintele a ce­
rutu si ministrulu de esterne otomanu
a declaratu ca acelu articolu privesce
in adeveru pe principele României,
pre alu Serbiei si pe Kidivulu Egiptului.
Guvernulu, in consiliu, a decisu a
protestă in contr’a acestei id ei; re-
mâne că senatulu s’apretieze si sa se
asociedie cu protestarea guvernului
M. Séle.
D. I. Radu dice ca l’a coprinsu
o mirare forte mare, neaşteptata,
candu vede pe banc’a ministeriale ne-
sce omeni ale câroru simţiri patrio­
tice nimeni nu le-a pusu in indoiéla
si cari suntu iubiţi de tóta Romani’a
déru câtra cari u-sea nu póte ave
 3

acum totu aceeaşi dragoste ce a avutu avemu o dinastia ereditara, ceea-ce e D. Ministru de esterne da citire Déca senatulu n’aru dá acésta auto­
până acum. unu semmi de independintia. Consti­ unei parti din nota d-sale către d-nu risare, acést’a aru insemná, mai cu
Ce voesce guvernulu ? Câ sena- tutiunea nu ne e aplicabile, pentru ca aginte romanu de la Constantinopole séma după discursulu dlui Apostolénu,
tulu sa apróbe séu sa desapróbe pur­ ea nu se póte aplicá nica-iri, de óre- in privinti’a estradarii omorîtorului ca senatulu voiesce câ ministeriulu
tarea sea ? Déca guvernulu s’a scan- ce regimulu parlamentara, libertăţile bancherului Rosenthal. Asupra puntu­ sa nu se multiamésca cu o reven­
dalisatu de constitutiunea turcésca, publice suntu plante cari crescu in­ lui criticata de d. Apostolénu, nota dicare pre cale diplomatica; ceea ce
trebuia se consulte pe autoritâtile ce tr’unu pamentu pregatitu, dar’ se dice c a : nu póte admite pretentiunea nu este in intentiunea guvernului.
avemu in tiéra si senatu mai înainte usucu cându suntu puse pe unu ca tribunalele române suntu tribunale Asupr’a consultării corpuriloru
de a cere esplicâri, acum nu póte trunchiu putredu. otomane; din contra, protesta in con­ legiuitóre dice ca, chiaru cându Tur­
sa apróbe séu se desapróbe, pentru Respunsulu Porţiei inse schimba tra acestei pretentiuni si reserva ces- ci’a crede ca e mai bine a ave unu
ca nu cunósce scopulu ce a avutu situatiunea; ni s’a contestata unu dreptu tiunea. regimu constituţionale, e óre bine ca
guvernulu can du a cerutu acea espli- si tiér’a intréga protesta in contr’a Unde e aci, intréba d. ministru, noi se nu practicâmu in totu regi-
care. atingerei drepturiloru sele; pentru ce acea umilintia, de care vorbia d. A- mulu constituţionale chiaru cându e
D. Radu afirma ca d. Iepurénu se mai cere acestu votu, cându simtie­ postolénu? Déru e o vorba de pru- vorb’a de drepturile tierii ? Intr’o
e omulu situatiunei si cu tóté ca d-sea mentulu tierei e cunoscutu? Votulu dintia politica in n o ta, acea ca nu asemenea impregiurare, e óre bine a
a vorbitu in camera, a cânt atu câ apoi póte fi si o respingere, si crede crede oportunu a sesisa pe sublima se face imputări guvernului pentru
cuculu la urm’a urmei s’a vediutu ca a guvernulu ca printr'unu votu se potu Porta acésta cestiune secundara in ca e pré constituţionale ? A nu dâ
urla,tu cá luptau, de óre-ce camer’a instrainâ drepturile tierei ? timpulu de atunci. autorisarea ce se cere e a acordă
a facutu totu ce a disu d. Bratianur D-sea crede ca nu trebuie pentru Neutralitatea in adeveru ne erâ guvernului unu votu de încredere ne-
D. Ministru de interne róga pe ori-ce cestiune a se cere parerea na- amenintiata atunci si cestiunea ce se controlatu in privinti’a politicei sele
d. presiedinte a modera limbagiulu tiunei si mai cu séma pentru cestiuni impunea neaparatu guvernului era esterne si guvernului nu i-aru placea
oratorelui, care nu respecta cela- câ cea de facia, cându nu se va gâsi aceea de a asigură liniscea fruntarie- acest’a, pentru ca elu nu voiesce de
laltu coipu legiuitoriu. in tiéra nici o singura voce pentru a loru nóstre directa amenintiate. In câtu o încredere rationata, controlata.
D. Presiedinte recunósce legiti­ nu protesta in contr’a incalcâriloru fati’a acestei necesitaţi capitale, in- D. I. Desliu intréba déca pro-
mitatea cererei dlui ministru si tace tierei. Sa nu se vorbésca de sacrifi- chieiarea unui cartelu de estradare cu testulu s’a tramisu séu nu in urm’a
apelu la oratore de a nu perde din ciele făcute intru apararea tierei, pen­ Turci’a erâ intr’adeveru o cestiune votului camerii ?
vedere respectulu ce se datoréza ca­ tru câ sa nu se faca prin acést’a pre­ secundara, cum a disu in nota. N’a D. ministru de esterne declara
merei, câci in cestiune nu e camer’a, siune asupr’a corpuriloru legiuitóre; compromisu dara demnitatea tierei, ca nu póte respunde dlui Desliu,
ci numai guvernulu, care e respun- câci nimeni nu tagaduiesce acele sacri- cum e acusatu, ci a salvatu intr’unu fiindu-ca acésta discusiune grava ara
dietoriu. Déca d. oratore nu va co­ ficie. D-sea mai esprima cu multa modu positivu principiulu, s’a ama- degeneră intr’o interpelare, de óre-ce
respunde la acestu apelu, d-sea se va emfasa credinti’a ca guvernulu nu cău­ natu tratarea cestiunii pentru unu i-se făcu intrebâri.
vedé nevoitu se róge pe Emin. Sea tă prin asemeni voturi decâtu adapo- tempu mai putienu incarcatu de griji D. I. Desliu combate procederea
Mitropolitulu pentru ca póte Em. stire pentru tempulu cându liniştea se mai mari. guvernului, aretându ca, déca guver-
Sea prin duliulu blândetiei va pute va restabili, si faptele voru puté fi D. Apostolénu întrerupe: D. mi­ nulu nu gasea in elu destula putere,
produce unu mai mare efectu asupr’a judecate. nistru de esterne nu crede ca a co- puté se protesteze M. Sea Domnito-
oratorelui. Votulu ce se cere astadi nu e la lo- misu o gresiéla, ca a lovita demni­ riulu si până acum póte aru fi fostu
D. I. Radu protesta in contra culu lui, raţiunea va impune in con- tatea tierii prin acésta nota si cu retrasu si portofoliulu tai Safvet-pasi’a,
intentiuniloru ce i se atribuescu si certulu europenii respectarea dreptu­ atâtu mai putienu ca a incuragiatu Constitutiunea turcésca, după d. Desliu,
apoi, urmandu, combate procedur’a riloru nóstre, si nu mai e trebuintia pe Turci’a se întrupeze Romani’a in nu face nici o alusiune la Romani’a,
guvernului si sustiene câ senatulu se de a se da unu votu de câtra naţi­ imperiulu turcescu. dara printr’o strania contradicere,
nu ia respunderea ei. une. D-sea e convinsu ca protestulu Cu tóté acestea si d-sea ara fi d-sea afirma ca consultau francesu
D. Apostoléiul dice ca guvernulu s’a tramisu si déca se mai aduce ceş­ de parerea d-lui Apostolénu de a fi dela Constantinopole a protestatu dejă
nu voiesce se afle simtiementulu tie- ti unea in adunările legiuitóre, e nu­ mai putienu modesta, cându insa i se la Porta in contr’a articóleloru in
rei in acésta cestiune, — câci nu e mai pentru a se dice: respectu pen­ va dâ autorisare; dar’ d. Apostolénu cari se facea alusiune la Romani’a.
permisu se nu cunósca acele simtie- tru vointi’a nationale. o refusâ si d-sea va mântiene politic’a Guvernulu, dice d-sea, a intrebatu
minte, — ci voesce unu votu apro- Pentru acte materiale, corpurile de până acum care e bine vediuta de pe Savfet-pasi’a déca e si Romani’a
batoriu alu conduitei sele. D-sea crede legiuitóre potu da voturi, potu auto- puterile cele mari. cuprinsa intre provinciele turcesci, si
ca senatulu nu se póte asocia la acé­ risâ pe guvernu se protesteze; nu inse Câta pentru rotata neatentivu ce turcii, cari se credu imperati ai sóre-
sta procedura a guvernului. Acestu si pentru o tréntia de chârtia, care ia d. Apostolénu in fati’a constitu- lui si-ai pamentului, au disu ca suntu
faptu gravu nu e accidente, ci o con- nu póte avé nici o importantia. tiunii, nu-lu póte luá si guvernulu, si-ai României.
secintia fatale a unei activitâti de D. ministru de esterne aréta ca care e responsabile. D. Apostolénu, D-sea aréta relatiunile ce esista
câte-va luni, de candu nu se face de d. Apostolénu da multu g u v ern u lu i filosofu, póte privi din inaltimea dis- „ab-antiquo“ intre Romani’a si Turci’a
câtu a se derimâ legi, fára a se pune pentru o o eventualitate care nu e de pretiului seu cá o tréntia acésta con­ si conchide ca Romani’a nu poté fi
ce-va in locu. facia, spre a refusâ putienulu ce este stitutione. Guvernulu nu se póte pune cuprinsa in constitutiunea turcésca,
D. D e s 1 i u. Laşa acestea, câci pretiosu guvernului acum. Si pentru in acésta positiune de linisce neper- câci sub numele de provincie privi­
nu o vorb’a de ele. ce acést’a ? Pentru ca ministrulu de turbabile. Dara in cele din urma a legiate se intielege Egiptulu, Candi’a,
D. Apostolénu respunde ca as­ esterne a compromisu demnitatea tierei trebuita se recunósca si d. Apostolénu Libanul u, etc.
culta sfaturile betrâniloru; dar’ tre­ intr’o cestiune de estradare. Acestu acést’a cându a acusatu pre guvernu
D-sea nu vede trebuinti’a de a
buie sa-’si spună ideile sele. Credi- faptu, a disu d. Apostolénu, a incura- de slăbiciune. D-sea crede ca n’a fostu
slăbiciune din partea guvernului; elu se aseciă representatiunea naţionala
tulu tierei a cadiutu si miseri’a bate giatu pe Pórt’a se faca ceea-ce a nu­ la protestulu guvernului; câci déca
la usia. Ce s’a mai facutu ? S’au tra- mita. d-sea o tréntia si ca amu fostu a ceruta esplicâri si cându i s’au data
va esi reu, s’o pata numai guvernului
misu la puteri presiedintii ambeloru séu pró modeşti séu pró indârjiti. a protestatu in substantia, cum credea
nu si tiér’a. Guvernulu a facut’o sin­
camere, cari diferu pr.in opiniunile Fiindu ca aceste lucruri s’au disu, ca trebuie s aprobe si d. Apostolénu.
gura, singura s’o desfaca. D-sea e de
loru politice ; si apoi la Constantino- d-sea se crede datoriu a restabili fap­ Noi simtimu violarea o recunó- părere că senatulu se tréca pura si
pole dnii D. Bratianu si Costinescu. tele. scemu, o demonstrâmu; protestulu va simplu la ordinea dilei, pentru că la
In aceste impregiurâri, se proclama Asupr’a atitudinii, disa modesta trebui sa faca câ si Europ’a sa ia casu de nenorocire, se pota sacrifică
constitutiunea ; cându de o parte era, déca nu umilita, care aru fi incuragiatu cunoscintia despre violarea drepturi- pre miniştrii si se scape tiér’a.
déca nu umilintia, celu putienu pré pe reformiştii otomani a face o Cons- loru nóstre. Prin urmare, chiaru d.
Apostolénu trebuie sa recunósca ca Siedinti’a se suspenda pentru 5
multa modestia si de ceea-lalta pré titutiune, respunde ca era vorba de o minute.
multa indârjire. estraditiune si noi n’avemu unu car- d sea a lucrata si in acésta cestiune
In asemenea impregiurâri, cându telu de estraditiune cu Porta, de si cu fermetate si prudintia. La deschidere, s’acordâ cuventulu
e o agitaţiune lăuntrică, cându se de­ avemu cu alti vecini puternici pentru Lasându la o parte cele-lalte cu­ d-luî D. Ghica.
clara ca suntemu in falimentu econo- ca porta nu vrea sa faca cu noi ase­ vinte ale d-lui Apostolénu, respunde D. D. G h i k a declara ca i-e té­
micu, ce e de mirare déca Midhat- meni arangiamente. Dér forti’a lucru- ca guvernulu se felicita pentru lini­ ma sa nu placa nici unei partide, dé­
pasi’a proclama constitutiunea sea! riloru e adesea mai tare de catu ori­ scea interna a statului. Creditata sta­ ca si in cestiunea de fatia suntu par­
Dar’ elu a fostu consecinţe cu sine. ce arangiamenta si deaceea estraditiuni tului nu e perdutu; suferimu si noi tide in Senatu, si apoi protesta in
In Octomvre, n’au pusu elu printr’o s’au facutu si se făcu intre Turcia si de o gena generale si crede ca nu contra ideei ce ia atribuita d. Desliu
nota câtra guvernu tribunalele nóstre noi. Cându ea nu a pusu in discuti- se va găsi nimeni care sa se unésca ca are sete de sânge. Numai nebunii
intre tribunalele imperiului ? încălca­ une principiulu, d-sea crede ca nu era cu d. Apostolénu pentru a acusâ pre au asemeni dorintie.
rea suferita trebuiâ sa aduca alta. o gresiala, ci o datorie de buna-veci- guvernulu nostru ca e caus’a crisei D. D e s l i u . Protestéza.
Cându s’a publicatu constitutiunea natate séu de umanitate. ce bântuie intréga Europ’a. D. D. G h i c a. Numai unu ne bunu
n’aveamu de ce se ceremu esplicâri, Admitiandu ca era o gresiala, in- D-sea mai respunde si la acusa- aru voi se inpinga tiéra tai la necu­
pe cari inse le-amu fi pututu cere cu tréba: putea fi acésta o incuragiare rea ca nu erâ competinte unu ministru noscuta, séu la unu cunoscuta pericu-
ocasiunea inglobârei tribunaleloru nó­ pentru reformiştii otomani d’a înscrie otomanu se dea esplicatiuni, dicendu losu.
stre intre tribunalele imperiului si princiele moderne intr’o Constituti- ca constitutiunea odata promulgata, D-sea crede ca ministrulu de es­
chiaru atunci le-amu fi pututu lasâ la une? Respunda la acésta ori ce omu Turci’a a incetatu de a fi unu stata terne a facutu o gresiala si ca colegii
o parte, considerându-le câ ultimele de bunu simtiu. Noi printr’o simpla absolutisticu, si prin urmare respon­ sei suntu de aceia’si părere.
miscâri ale unui murindu, mai cu séma nota amu provocata Constitutiunea o- sabile nu potu sa fia de câtu consi- D. M i n i s t r u de i n t e r n e ce­
ca cererea nóstra se satisfacuse. tom ana! Cându dicea d. Apostolénu liarii tronului; ei numai potu dâ es­ re cuventulu.
Dar’ constitutiunea nu cuprinde acésta, judecata i-a facutu defectu. plicatiuni autorisate. D. D. Gh i c a dice ca d-sea n’aru
si nu puté cuprinde nimicu despre Ro- Dar unde este umilirea ? Nota nu Venindu la descrierea făcută de fi procedatu că actualele ministru de
mani’a; prin urmare, nu era locu de e o umilire; căci ea da deplina satis­ d. Apostolénu asupr’a situatiunii tierei, esterne, ci aru fi protestatu in data
cerere de esplicâri. întrebarea chiaru facere cererii nóstre si tradéza jus­ sub acesta guvernu, dice ca elu in puteriloru garante si Turciei. Ori-cum
e o dovéda ca guvernulu a presupusu tiţiei române pe culpabile ceruţi. Afara launtru a consolidata drepturile nóstre; aru fi ne aflamu astadi intr’o situati-
celu dintâiu ca constitutiunea turcésca de acésta pe atunci interesulu celu in afara a intinsu relatiunile cu pu­ une grava.
privesce si pe Romani’a, cându ea nu mare alu tierii era liniştea fruntarie- terile cele mari. Intr’o asemenea po­ Se sustiene ca Constitutiunea oto­
puté s’o privésca, pentru ca noi amu loru, căci neutralitatea era amenintiata. sitiune, guvernulu n’a crediutu ca mana n’atinge intra nimicu drepturile
facutu acte de independintia. Ea nu ne Guvernulu n’a gasitu oportunu de a-si n’aru trebui sa nu ia autorisarea cor­ nóstre si se afirma ca ambasadorele
priviâ, pentru ca nu ne póte impune creâ dificultăţi intr’unu momenta a- pului matura pentru protestulu in Franciéi a si protestatu ca se cuprin­
religiunea. otomana, nu póte se uite ca tâtu de neoportunu. contr’a violării drepturiloru nóstre. de Romania in Constitutiune.
 4
D. D e ş i i u. I-a ceruta agintcle tiunala si modulu denumire! guvernoriloru ; M a z e r e , litra 18 cr., l i n t e 20 cr., f a ­ Nr. 156.
nostru. totu asiă de putienu s’a pututu ajunge o in- s o l e 11 c r .; F e n u, 50 kilo 80—90 cr. — C o n c u r s n.
D. M i n i s t r u ele i n t e r n e . Nu tielegere pre basea notei lui Andrassy. Ati­ L e m n e d e f o c u , metrulu cubicu, fl.
Pentru ocuparea parochiei Scróf’a
este esactu. tudinea Russiei e pacifica, din contra a Ger­ 3—fl. 3.50; L u m i n â r i, kilo 64 cr., s a-
se escrie prin acésta concursu pana
(Va urmâ.) maniei e mai putienu favorabila intielegerei - p u n u 44 cr., c a r n e d e v i t a 38 cr.
Mercuri in 2 Februariu 1877, in care
déca resultatulu va fi negativu ca celu alu va fi si alegerea.
siedintieloru premergatórie, puterile voru luă Paroclii’a acést’a cu care este le­
V a r i e t â ti. numai decâtu unu conclusu decisivii.
B urs'n «le Vfcn’a. gata si postulu de invetiatoriu in Lun-
*** P o s t a 1u. In cerculu Direc- Vien’a 12 Ianuariu. Situatiunea iéra e coiulu de josu, unde parochulu si in-
critica; pórt’a a declaratu ca din not’a lui Din 1/13 Ianuariu 1877. vetiatoriulu va avé cuartiru in edifi-
tiunei postale reg. ung. din Sibiiu
este de ocupatu unu postu de oficialu Andrassy nu póte primi decâtu numai punc­ Metalicele 5 n/0 ............... .................... 61 65
ciulu scolaru, are venitu de 194 fl.
tele cari nu suntu in contradicere cu con- 30 cr. in caro suntu computato tóté
postalu, pre lângă depunerea unei Iinpruinululu naţionalii 5n/„ (argintu) 68 10
stitutiunea. accidentiile, si 210 fl. v. a. că léfa
cauţiuni de 300 fl., cu salariu de 600 Iinprumutuln de statu din 1860 . . . 112 50 invetiatorésca; la olalta sum’a de
fl. si 100 fl. bani de cuartiru, even- Conferinti’a este paralisata. Sultanalu Acţiuni de banca................................. 815 —
404 fl. 30 cr. v. a.
tualu unu postu de practicanta cu face dispusetiuni de a plecă spre Rusciucu Acţiuni do creditu......................... .... 140 30 Doritorii de a ocupă acésta páro­
unu adjutu de 300 fl. Reflectanţii au la armata. Obligaţiuni de desdaunare Unguresci 126 20 ddá au a-si tramite petitiunile loru
a-si înainta petitiunile loru la Direc­ Constantinopole, 12 Ianuariu. In confe „ „ „ Temisioreno 73 50 instruate conformu prescriseloru din
ţiunea poştala de aici in restempu de rintia de joi séra avura locu dicusiuni mai „ „ „ Ardelenesci 71 60 '„Statutulu organicu“ si decissiuniloru
trei septamâni dela 8 Ianuariu cal. n. lungi intre delegaţii de ambe partile. Staru- „ „ „ Croato-slavone 71 60 sinodali aduse in privinti’a intregirei
incependu. iescu pe langa respingerea programei confe­ London.......................... ......................... parochieloru la subsemnatulu in Bradu
*** Drepturile bărbatului in Rus­ renţiate, cu deosebire in privintia a duoru Argintu................................................... 115 65 (Hunyad megye.)
sia. — Diuariului „Nouveau Temps“ itse puncte (instituirea guvernoriloru creştini si Galbinu.................................................... 6 — Bradu, in 30 Decembre 1876.
scrie din Elisabethgrad. cu dat’a de comisiune internaţionala de supraveghiere.) Napoleonii d’auru (poli)...................... 10 06 In contielegere cu comitetulu pa­
4 Dec., ca tribunalulu de Alexandria, In totu decursulu desbaterei representanlii Valut’a noua imperiale germâna . . . 62 — rochialu scolaru.
in gubernamentulu de Ebers a jude- puteriloru europene au fostu de acordu. Sie- Nicolau Mikéit ianu m. p.
catu afacerea urmatóre: dintia s’a radicatu fara de nici unu resultate. prot. gr. or. alu Za-
O tieranca din satulu Tolov’a- Siedintia cea mai deaprópe va fi luni. C u n c ii r s ii. (1— 3) rândului.
Balti’a născuse unu copilu după dóue
luni dela casatori’a ei. Câte-va sep­
„Agence Havas“ anuncia: Delegaţii eu­ Pentru ocuparea vacantei paro-
tamâni după acést’a, barbatulu ei o
ropeni voru comunica porţii in resuinatu chi de clas’a III. in comun’a Ruj’a
protopresbiteratulu gr. or. Nocrichiu- E d i c t n.
lega de drigulu carului, in care se definitivu intenliunile loru, voru cere catego-
urcă cu unu altu tieranu, si manendu ricu unu respunsu pe siedinti’a cea mai aprópe Cincu-mare, se escrie prin acést’a con­ Elen’a Nicolaie Bucura Micu din
calulu in gón’a mare, loviá fâra mila si după ce se va vedea ca o intielegere e cursu până la 20 Ianuariu 1877. Tientiari, care mai bine de 6 ani de
in acésta nenorocita, care trebui sa peste putintia, voru paraşi Constantinopolea. Emolumintele suntu : dile au parasitu cu necredintia pre
etrabata in modulu acest’a 16 verste Ambasadorulu germanu bar. Werther a de­ a) dela 60 familii români câte un’a legiuitulu ei barbatu Simeonu Olte-
sub loviturile furiose ale sotiului iri- claratu astadi in conferintia ca elu nu póte ferdela de bucate in grauntie, si nasiu, totu din Tientiari, nesciindu-se
tatu. face concesiuni mai departe. Turcii nau a- dela 36 familii neorustice câte nici până astadi loculu ubicatiunei ei,
se citéza prin acést’a, că in terminu
Intorsu acasa, rase capulu feme- dusu proiectu nou. un’a jumetate ferdela.
b) folosulu de pe porţiunea cano­ de unu anu sa se presenteze la scau-
iei sale, ’i unse corpulu cu păcură, o
prăvăli intr’o gramazue de pene si o nica pamentu aratoriu si de fe- nulu protopresbiteralu mai josu sub-
dete pe usie afara. După tote aceste B aportn natiu 10 jugere 700Q. clas’a I. scrisu, câci la din contra procesulu
chinuri, nefericit’a se duse la pop’a si II. divortiale incaminatu de barbatulu ei
din satu, care nu numai ca n’o com­ despre târgulu de tiéra sibiianu din 27 c) Venitele stolari dela 96 familii se va pertractă si decide si in absen-
pătimi, dara i aplica si câte-va palme Decembre 1876 (8 Ianuariu 1877). statorite do siuodulu ppresbite- ti’a ei.
chiemâ pre barbatu si i ordonă s’o rale. Brasiovu, 18 Decembre 1876.
mai bata si cu nuiele. Si in acestu anu tergulu de iérna
a remasu, de-si tempulu de altcum fa- d) dela 96 familii câte un’a dî de Scaunulu ppresbiteralu alu trac-
La tribunalu, procurorulu gene- vorabilu, in tote privintiele reu cerce- lucru cu palm’a tului I alu Brasiovului, că foru
ralu, representatu prin suplentulu seu, tatu, fâra comunicaţie si vendiare si e) Lemnele trebuincióse de focu si matrimonialii.
d. Steick, renuntia de a sustiené acu- a fostu redusu numai la cumperârile, folosulu de un’a curte parochiala, Iosifu B a r a c u ,
satiunea in contr’a bărbatului, inte- realisate prin populatiunea rurala pen­ pe care poporulu va clădi in cu- (1—3) protopr.
meindu-se pe considerante ca acésta tru trebuintiele zilnice a le c a se i; rendu namestiele recerute, —
afacere aru fi de o ordine curatu vendiâri mai însemnate au lipsitu cu care impreuna dau sum’a dc 403
privata si ca căsătoriţii totdeun’a aru totulu. fl. v. a.
Concursu.
puté sa se impace; advocatulu Ksé- Doritorii de a ocupă acésta sta­
voldsky, insarcinatu cu aperarea pre­ Bucate si alte cereai ii, precum si ţiune au a-si aşterne concursele instru­ Pentru postulu de modicu in
otului, se sili mai cu séma sa con­ producte brute astfeliu de putiene au ite in intielesulu statutului organicu comunele Gy. Vărsând si Nagy-Pél
state ca faptele de genulu acest’a se concursu incâtu unu târgu mijlociu de pana la terminulu indicatu la sub- (cottulu Aradu) se escrie concursu cu
gasescu in numeru torte mare printre septamâna, a avutu resultate mai favo­ scrisulu. salariu anuale de 500 fi. v. a. 20 cr.
clasele inferiore. Sub influinti’a ace­ rabile. Putienulu a trecutu inse repede de visite, 10 cr. la locuinti’a medicu­
Nocrichiu in 20 Decembre 1876.
stora cuvinte, juriulu achită pe bar­ si cu pretiuiri neschimbate. In grâne, lui, fiindu datoriu respectivulu a tiene
care de asta-data au fostu cautate In cointielegere cu comitetulu
batu si pe preotu. parochialu. si apoteca de mâna.
mai tare, s’a simtitu lips’a; secara si
ovesu putienu, numai cucuruzulu a Oficiulu ppresbiteralu gr. or. Dintre competenţi cei ce cunoscu
fostu oferitu in cuantitâti bunisióre. si limb’a româna la alegere voru fi.
G. M a i e r u, preferiţi.
Sciri telegrafice. Mai putienu cá tóté erau — banii. 2—3 Adm. ppescu.
Recurenţii au de a-si tramite re­
Bucuresci 9 Ianuariu. Representantulu Vite cornute s’au vendutu 1200. cursele loru instruite până la 29 Ianu­
Russiei de aici, bar. Stuart fu chiamatu prin Pretiulu unei parechi de boi au vari-
ariu a. c st. nou, că terminulu alege-
telegrafu in cuartirulu generalii la Chisinâu. atu dela 150—250 fl. Vaci s’au ven­ ad Nr. 236. rei, adresate antistiei subscrise.
Constantinopole 10 Ianuariu. „Corr. dutu cu 35—80 fl. Dintre cai numai
pol.“ se anuncia din Constantinopole sub
ras’a rurala a fostu representata: cai C o n c u r s n. Datu in Gy. Vărsând 1 Ian. 1877.
10 1. c .: Consiliulu turcescu de miniştri a
frumoşi au lipsitu cu totulu. De acea (2—3) A utişti i) com unala.
pretiulu cailoru nu s’a urcatu preste De óre-ce in intielesulu înaltei
decisu, ca fatia cu protestulu guvernului ro- ordinatiuni a Preavenerabilului con-
50 fl. si s’a scoboritu până la 30 fl.
mânu privitoriu la art. 1, 7 si 8 din consti- sistoriu archidiecesanu din 12 Augustu
Oi au fostu aduse la iergu numai 120,
tutiunea turcésca sa dea guvernului românu
care tóté s’au vendutu cu 8 fl. pare- a. c. Nr. 1743 s’a publicatu in nrii E D I C T E .
o interpretatiune oficiala articuliloru din ces-
chea. Porci vr’o 400 cu pretiuri dife­ 85, 86 si 89 ai „Tel. Rom.“, concursu Bucur’a născută Davidu Leuca,
tiune care sa delature cu deseversire ori sî rite după cualitate; marfa grasa s’a pentru reîntregirea parochiei vacante maritata după Ioanu Nicolau Popu,
ce temeri ce s’aru puté escá din viitoriulu platitu bine. La vendiarea in detailu Bacai’a, in ppresbiteratulu Giógiului din Berivoii-mari, comitatulu Fagara-
raportu publicu intre Romani’a si Turci’a. pretiurile varieaza după cum umbla alu Il-lea, dar’ neaflându-se concu­ siului; carea de mai multu tempu au
Pórt’a spera ca prin satisfactiunea acést’a tempulu: unu kilo carne de porcu se renţi cu calitâtile prescrise in „Sta- parasitu pre numitulu ei barbatu, si
incidentulu si ei neplacutu cu Romani’a se platesce aci cu 32 cr. aci cu 40 cr. tutulu organicu,“ prelânga parintiesc’a astadi nu se scie loculu aflârei e i; se
póte consideră de resolvitu. Carnea de vitielu forte scumpa, kilo concesiune a aceluiaşi Preavenerabilu, citéza a se infatisiă la subsemnatulu
Constantinopole 10 Ianuariu. La cere­ s’a platitu cu 50—60 cr. —
se repetiesce publicarea acelui con­ foru matrimonialu in terminu de uuu
cursu cu prolungirea terminului de anu, câci la din contra procesulu di-
rea delegatiloru turcesci éri sér’a s’a ama. Vreme de primavara, seninu si 14 dile dela l-a publicare a ace-
natu siedinti’a cea mai de aprópe a confe- dile plăcute. vortialu intentatu asupr’a ei se va
stui’a. pertractă, si decide si in absenti’a ei.
rintiei pe joi. Totu mai multa consistintia
capata parerea, ca delegaţii turcesci prega- Doritorii de a ocupă acea páro­ Fagarasiu, 1 Octobre 1876.
tescu unu proiectu nou pentru restatorirea Sibiiu, 28 Decembre 1816 (9 lanua- ddá, cu unu venitu anualu de 300 fl.
v. a. voru aşterne in restempulu de Scaunulu protop. gr. or. alu
intielegerei, pre basea notei lui Andrassy. riu 1877.) tractului Fagarasiului I.
Mâne este consiliu de miniştri. Dispuseti- mai susu suplicele loru cu documen­
G r â u , hectolitr’a, prim’a calitate fl. tele recerute, la subscrisulu oficiu
unea participantiloru la conferintia este aple­ 8.80, mijlocia fl. 8.20, slaba fl. 7.60; S e -
Petru P o p e s c u ,
cata spre pace.
ppresbiterale. 2—3 protopopu.
c a ra, prim’a fl. 5.60, mijlocie fl. 5.30, slaba
Constantinopole 11 Ianuariu. Pórt’a per­ fl. 5 — ; O r z u f l . 5 — ; O v e s u , prim’a Secarembu, 30 Decembre 1876.
sista positivu pre lângâ refusulu in privinti’a fl. 2.80, mijlociu fl. 2.60, slabu fl. 2.40; Sabinu P i s o m. p.
propuneriloru, ce atingu comissiunea interna- Cu cu r u z u, fl. 3.70; C a r t o f i fl. 3 — ; ( 1— 3) ppresbit.
Redactoru respundietoriu: Nicolau Cristea. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.