L10111ffilMl

Ct PST 18k ORICA,

Anul al XXI-lea, n-le 4-6. - April-lunie 1935.
lass ans

SUPT
CONDUCEREA
LUI

N. IORG A

e... MMMMM RI. 1110.91.34. ..... 1.111110140.t.

SUMARILIL:
N. forge 1: Legturi Cu Franta In epoca Unirii.
n - Un roman belgian despre rzboinl pentru in-
dependentA.
Oh. Dazinchevici; Contributiuni la Domnia lui Cuza-VodA.
N. forga Despre Dora d'Istria.
T. Holban : Un plan de cruciatA din initiativA romAneascA.
Al Ciornescu : O scrisoare a lui Alexandru Coconut.
T. Holban : Documente despre Romini In secolul al XVI-lea.
C. Gllner : Incercrile lui loan Billenitz, Mihail Bojadschi
si ale lui Constantin Dorna de a publica ziare
romnesti.
A, Sacerdoteana insemnari de la Mavrodin-Teleorman.
scrisoare de la Esarcu.
Dail de samA, Crania si Notite de N. lorga.

116611(.110 ......... ...... ENSP/1.111111.

1935
TIPOGRAPIA ,,DATINA RONCSNEASCX", VXLENII-DE-MUNTE (PRAH6VA)

"INIIMMMIE riallIllillMOINI
Pretn]: 40 Lei.

www.dacoromanica.ro
DIRECTOR :

N. IORGA
BUCURETI, 6, OSEAluA BONAPARTE

SECRETARA DE REDACTIF. :
VIRGINIA SACERDOTEANU
FACULTATEA DE LITERE, BUCUREpl

www.dacoromanica.ro
 REVISTA ISTORICX
DART DE SAMA, DOCUMENTE SI NOTITE
SUPT CONDUCEREA LUI N. IORGA.

Anul al XXI-lea, n-le 4-6. April-Iunie 1935.

Legaturi cu Frana in epoca Unirii

In momentul chid propaganda tinerilor revolutionari asezati in
strinatate cistiga spiritele in Franta pentru causa romaneasca, se
represinta la Paris opera comic In cloud' acte Broskovano de Louis
Daffs cu textul de Scribe si Henry Boisseaux (Paris 1858). Un
exemplar l-a cumprat Institutul Sud-Est european.
Broskovano", inspirat de Brancoveanu, e, evident, pentru autor,
un subiect romanesc.
Scena se petrece intr'un sat din Valahia", si eroii sint, in actul
intaiu, Toma Iovitza (Iovit), Constantin, Vasile. E o nunt tera-
neasca, in sunetul guzlei", si Elena e mireasa, pe care o g-
teste priceputa in acestea Micha0a". Sotul e din Iliria, tara
salbatecd", uncle au stat si Iovita si Elena. I se poate atinea calea
Ins de haiduci, al caror sef e Broskovano". Drept Vasile, ginerele,
trece Constantin, un strain, care se infatiseaza pe neasteptate, ca
unul care a fugit de raspundere pentru un omor, dar e socotit
- ca scapat de la Broskovano". Se mninca jambon stropit cu vin
de Xeres". -

Un Aga apare, Hasan, in urmarirea capeteniei de haiduci. El

she ca un boier a fost ucis, dar nu-si d sam ca are in fat pe
- ucigas. Constantin e pus s faca raportul catre printul Ipsilanti",
cu oferta de zece mii de piastri daca-1 prinde.
Cind, si dupa insistentele Turcului, sa se facd nunta ($i cor
de soldati turci"), apare adevratul Vasile. E luat drept capetenia
de haiduci.
Actul al doilea e trite odaie turceasca". Elena asteapta pe
sotul care nu e cl asteptat. Ii marturiseste ca. pentru Vasile n'avea
niciun sentiment si Ca' e bucuroas de ce i s'a intimplat. Dar fa-
milia afl adevarul si se npusteste, pe chid Constantin sare pe
fereast. Vasile a fost inchis trite pivnit, din greseal, de Ag :
inainte de aceasta fusese ,arestat de haiduci, si din conversatia lor

www.dacoromanica.ro
90 N. Lora

aflase cine e Constantin : Broskovano" el insusi. Dar o depes"

(la acea dat !) anunt pe Hasan c seful temut a fost ucis in di-
mineata zilei chid a sosit mirele ce! fals. Se ajunge la incheiarea
c5 e vorba de un vampir. Vasile se teme de molipsire". Dar totul -
se impac aflindu-se c mirele nu e haiduc, gi un soldat, Con-
stantin Vliko", dar de fapt el a ucis pe boierul care voi s-i
ieie cu sila calul. Boierul e.. Broskovano" ! Ca bun jandarm,
Turcul asigur cii i aceasta a previizut-o.

Lupta dusd contra lui Carol I-iu la inceputul stpinirii lui se

exprim si prin articolul semnat Paule Mink din ziarul frances La
Democratic din 3 April 1869 (aceiasi Bibliotea). Domnul e pre-
sintat ca un spirit despotic, militarist in sens prusian si incunjurat
de oameni avilis et tars" oameni pierduti in opinia public",
cu actiune morbid si dernoralisant", ca Dimitrie Ghica, Kogl-
niceanu et m'erne Alexandre Golesco, dit l'Arabe" (Arpil), plus
Popa-Tak et consorts" si Stronsberg (sic)..., qui parait devenir
le factotum prussien en Roumanie", care ar fi sa se impart intre -

Prusia (!), Rusia si poate si Austria. Tara... 'remit, sentimentul

.

national" se revolt. Dovad demisia din Camer a lui Rosetti si a lui

Ion Brtianu, plus alti doisprezece deputati se realeg Radu Mihai,
Anton Arion si Brtianu i banchetul celor patru sute de ne-
gustori pentru acesta din urm (se dau prti din discursuri), ban- -

chet urmat de manifestatii telegrafice si de alt banchet, de mai

mult de trei sute de persoane" la Pitesti. In schimb membrilor
Guvernului li se dau banchete de Primrii. La conferinta lui Br-
tianu despre originile galo-latine ale natiei romnesti" (deci contra
germanismului) peste 2.000 de persoane" sint in sal, 6.000" afar.
Tunurile sint gata s trag.

Inteo revist frances din 1875, al c'rii nume nu e artat in ex-

trasul pe care-1 posed tot Institutul Sud-Est european, Ch. Vogel,
pe la 1860, di un studiu extraordinar de bcgat despre noul Stat
romnesc".
Autorul e perfect informat si in ce priveste existerrta si numl-
rul Rominilor neliberi (p. 387). Caracterul permanent latin e pu-
ternic subliniat (p. 388). Boierimea-i pare cg samn cu aristocra-
tia ruseascg, imitat dup cea frances, dar in imitarea aceasta,

www.dacoromanica.ro
 iegAturi cu Franfa mpoca nirit Oi

i,des formes -moins - correcteS, plus de sans-faon et une _certaine

petulance 'mridionale". Just aceast critic : Si elle West pas
moins prise -de la civilisation occidentale, on peut, galement lui
reprocher d'en- trop admirer, les raffinements plutt que de se
mettre en peine d'en bien saisir le caractre et le fond, ce,qui la
- fait souvent tomber dans les carts des esprits superficiels et des
: natures blases" (p. 389). Se adauge: -Vindolence et la sensualit,
une Mobilit d'esprit et une lgret extrmes". .In schimb, tera- -

nut, fOra instructie, e naturellement dbonnair; intelligent, docile

et ma. 'liable". De la Turci si Bizantini resturi de viclenie. In genere,
lips de adincime, de simf pentru drept ,de--pasiuni _tari..si du-
rabile", dar si de fahatism.
Se caut si elementele rasei,- perfect- cunoscute, chi& unor
- exagerari (p. 390). Se -evalueaza elementele straine (Ploestii,- cu
28.000 de locuitori, ar fi o colonie bulgreasca").- Se face si -o
alusie la exploatarea rurala a unui Sirb, ca-re nu e decit Misa
Anastasievici, de la Clejani (p. 391): Chestia evreiasca e tratat
cu prudenta. '
Notele istorice arat Lele un om cu totul competent. Se critica,
In ce priveste organisarea, unele hotariri ale juratilor, se deplor
- lipsa unui Consiliu de Stat, se apasa asupra defectelor unei ad-
ministratir schimbatoare. Se lauda actiunea lui Lascar Catargiu, Care
a stiut s--adune jurul salt un :puternic $i numeros partid con-
servator si, a inteles nevoia de a da mai tnulta stabilitate puterii"
(p. 395). Inaltarea inainte de 'vreme a celeor cu studii In Apu_s" e
criticata (ibid.). Obisnuita infierare a divorturilor ware (p. 396).
Prea multe procese si o dreptate prea nesigura (ibid.). Avocatii
au ajuns s domine viata politica. (pp. 396-7). Constitutia e de--
mocratica,.. obiceiurile aristocratice,- gratie predomnirii marii -Pro- -
prietati, Boierimea n'aree dreptul ,la titlul de printi cari li se da
In Apus (pp. -397-8). Sint unii cari stau calare" pe Romania -si
pe Grecia (R. 398): -
Se vorbeste, cu at-efasi patrundere si dreptate, de Biseria Preotii
grit in general -Inculti ; mai jos stau calugarii. Slujba n'are stra-
- lucire, afar de marile serbatori, a caror scurta descriere arata pe
.
cineva care le-a yAzut.
Se fine de ran, la_ InVatamint, obiceiul de creste copiii farni- _

liilor bogate cu gtfvernante din Franta, Germania si Elvetia,_ pen-

tru a-i trimete in strainatate si mai ales_ la :Paris., Se ,datt_ cifie de
_

www.dacoromanica.ro
92 N. Icrga

frecventatie scolarg cu douzeci de ani in urm (pp. 400-1): ele

slut precise. Se constat toate lipsurile de care sufere scoala pri-
mar si se propune ca preotul s fie pregtit pentru a fi si in-
vttor (p. 401). Se aude invinuirea, ciudat, c Universiftile nu
admit ca limb5 de predare deck aceia a terii (p. 402). -
La literatur, informatia e frd gres. Ea merge pnd la Odo-
bescu i Maiorescu. Ca traducen, in roman si teatru, nu se alege
ce e mai bun (p. 403).
Se trece la armat, judecat favorabil.
Autorul apk Romnia de preterrtiile turcesti in ce priveste mo-
freda, decoratiile, dreptul de a incheia conventii comerciale (pp.
-

405-6). Se propune capitalisarea tributului (p. 406).

In domeniul vietii economice, se arat toate inzestrkile natu-
rale si toate posibilitfile. $i aici e uimitoare siguranta scriitorului
(pentru saline se citeaf, p. 409, un Foucault). Progresele agri-
culturii sint prea incete (p. 411). Se continu inc sisternul desfa-
cerii bobului cu caii (ibid.). Precisia cifrelor e aceiasi ca pentru
alte pkti. Absenteismul, la Bucuresti sau in Apus, e judecat as-
pru (412). In Moldova e ins o indreptare (pp. 412-3). De curind
grul romnesc e concurat de cel american (p. 413). Se socoate
ca un pericol crearea noii clase a arendasilor greci. Dar pe alo-
curea teranii caut ca, organisati in' obste, s iea arenda (ibid.).
Alimentatia stenilor e neindestultoare (p. 414). Se intrebuinteaz
si aici o informatie statistic, de la Emanuil Cretulescu, frd a se
ardta mide a fost gsit. Nesiguranta recoltelor intretine spiritul
de joc si de aventurd" (p. 415). Copacii slut rari, hotarele nu se
inseamn (ibid.). Animalele nu se stabuleaz (ibid.). Caii decad in
Moldova, dar se descrie si ' aici fantastica iuteald a crutii de post
in Muntenia (p. 416). Cresterea rea a boilor si vacilor aduce carne
rea si lapte putin (p. 417). Pentru ln ar trebui mai multd grij
(ibid.). In ce priveste pdurile, greuttile de comunicatie fac
se aduc lemne din Bucovina (ibid.). Lipsa de capitale si de
credit (pp. 417-81. Nurnai exemplul unor colonisti din Apus ar pu-
tea da teranilor lectiile necesare : s'ar cere Germani, Elvetieni,
1talieni (p. 419). 0 colonic de $vabi cari fceau unt 1410' Giurgiu
a fost silit prin exclusivismul noii legi s treac in Dobrogea
(ibid.). I se atribuie un mare rol Austriei, care ar putea deveni
simburele pasnic al unei mari confederatii a tuturor rnicilor na-
tionalitki din Europa oriental" (ibid). -

www.dacoromanica.ro
 Leggin.' Cu Franta in epoca Unirii 93

Industria nu exist aproape. Transportul se face cu boii (p. 419).

Teranul e pantehnic (pp. 419-20). Olgria lui aminteste adesea
vasele etrusce" (p. 420). Se vorbeste de o incercare a fabricilor
de zahgr (ibid.).
Cgile Ferate ocup mult loc. Necesitatea lor e puternic afirmatg.
Se observg cg pentru pavagiul Cgii Mogosoaii nu s'a adus
piatr din Carpati, ci din Scotia-de-Nord (p. 421). Pentru impor-
tanta Dunrii, pp. 421-2. Cele d'intgiu poduri de fier s'au fgcut
din imprumutul de dougzeci si trei de milioane la 1865, p. 422.
E vorba si de proiectul unei linii spre pasul Vulcanului (p. 424).
Ar trebui si podul la Giurgiu (p. 425).
Se descriu Bucurestii, acum accesibili (pp. 125-6), Iasul (p. 426).
Pentru Capital, noroiu si chit. Englesii introduc tramvaiul (ibid).
Inginerul Hartley propune o linie a Prutului Iasi-Galati si leggtura
cu Marea Neagrg.
Se vorbeste apoi de post, de monede.
Un alt paragraf cuprinde finantele, cu aceiasi boggle statistic.
N. Iorga.

Un roman belgian despre razboiul

pentru independent
Nu s'a vorbt ncodata la no despre nuvela romaneasca"
Le capitaine Vampire, aparuta' la Pars in 1879.' Autoarea, care
a publcat un frumos volum de versur inchinat Romaniel, era
o prietena a filcelor lu Eliad Radulescu 1. Marie Nzet uraste,
dupa traditille aceste case prietene, pe Rusi cauta sa descrie
brutalitatile singeroase sau de dragoste pe care leau savirst in
- timpul razboiului din 1877, cind scriitoarea belgiana se afla, de
sigur, in tara. Se vad terani cad.- nu sint bucurosi sa mearga la
razboiu cu acesil aliat, filed rus car petrec salbatec la Bucu-
rest, bind si urmarnd femeile. Dntre el se desface un Boris Da-
tu chin, amant feroce, ucigas din pastine, pe care al lui 1-au po-
reclit captanul Vampr". Se descre satul unde vamprul" va
cauta sasi satisfica poftele, i Marie Nizet admira portul roma-.

1 Ea pomeneste si pe Boliac s Alecsandr (p. 20) Oteazd s din, balada Ar- .

gesului (p. 63). un erou din baladele lu Alecsandri (p. 90). Chiar legenda
calului Vntes' (p. 102).

www.dacoromanica.ro
94 N. lorga

nesc, magnificul costum national, care pare o amintire a Italiei",

in ciuda brocleriilor bizantine" de pe clinsul (p. 18). Este si balul
Sirboaicei care e sotia boierului Androcle Comdnescu si cdreia
se zice Doamna Ruxandra" si fetele ei sint doamne" : se
vorbeste numai frantuzeste ; afar, e limba proscrisd" a popo-
rului 1" Doamnele, crezincl cd fac politic, criticau viu toaletele
princesei Elisabeta, si o boieroaicd btrind pretindea cd fostul
Domn Cuza avea cu mult mat multa infalisare decit printul
Carol 2" Dupd ce se aratd acolo cum un Polon care insultd pe
palidul fermecator cu ochii galbeni" cade trdsnit de puterile
drcesti ce zac in vampir", se presintd o caricaturd, la osea si
la Bdneasa", a serbrii Independentei. Se aduc inainte dorobantii
la Nicopole, vorbind noaptea de darurile si ndcazurile lor : ofiterii
rusi isi rid de un bdiat de familie romin care a studiat si pe-
trecut la Paris : el nu vrea sd elute doina teranilor, dar ei il so-
meazd sd danteze supt cnutul care apoi, LAM' mild, il singer&
Rominii sint taxati de ctitre aliatii lor de soldati de tinichea" 3.
Se descrie si o audientd de filer romin la Marele Duce Nicolae,
al cdrui portret autoarea-I poate face flinded I-a vzut 4.
Generalul Cerneanu" (ceteste Cernat), lignit de Marele-Duce,
ordond de ziva Tarului asaltul Grivitei. Soldatii ar fi primit co
amdrdciune indemnul la sacrificiul pentru Imparatul unei natii de
fapt dusmane. Se zugrdveste faimoasa lupt6. Se aratd si causa
mdcelului: necunostinta santului fatal. Vampire` apare mintuitor,
si se strigd Triasca Rusia" 15. Dorobantul care a ucis pe
vampir" se intoarce acas cind rsun in sat colindele de Cr-
ciun. Iar vampirul" mort invie ca sd iea la Bucuresti o fatd de
boier, care, ca celelalte sotii ale generalului, se stinge de o
boal misterioasa. --
Cartea nu e ru scris, ea are fdrd indoiald, in cele o sut' -
treizeci si opt de pagini, o valoare documentara.
- N. Iorga.

' P. 36.
2 P. 37.
8P.84.
P. 85,
5 P. 104.

www.dacoromanica.ro
 Contributiuni la Domnia lui Cuza-Voda. 95

Contributiuni la Dornnia lu Cuza-Vocla

Biblioteca Ossolineum" din Lww (Polonia), in abed de ma-
rele numdr de cdrti $i cele vre-o manuscrise, are spre pds-
trare $i citeva arhive particulare. Una dintre acestea, care mi-a
atras in deosebi atentia, este aceia a familiei principilor Sapieha.
$tiind cd un membru al acestei familii a jucat un rol de sarnd in
revolutia polond de la 1863, am cercetat arhiva Intreagd dosar cu
dosar Documentele pe care le-am gdsit aduc o lumina' noud
asupra legdturilor polono-romine in timpul lui Cuza-Vodd si a a-
celora de dupd Domnia acestuia.
Acel care avut legdturi cu principele Cuza e principele Adam
Sapieha. Acesta, bdnuit de autorittile austriece cI simpatiseazd cu
revolutionarii poloni, este aruncat in inchisoare la Lww. In 1864
evadeazd, trece in Romdnia si vine la Bucuresti, cam pe la jum-
tatea lunii Februarie 2. Din causd cd Rusia si Austria prin spioni
urrndriau si cdutau s descopere pe toti acei cari simpatisau cu
revolutionarii poloni, Cuza, de sigur prin mijlocirea doctorului su,
hick, se intilni in secret cu Adam Sapieha. Cu aceast ocasie
principele romin l-a asigurat de simpatia pe care o nutreste pentru
Poloni 3. La 27 Februar 1864 Ministeriul de Externe r omin elibera
lui Sapieha pasaport supt nurnele fats de Alexandru Mdzdrescu,
proprietar. Tot cu aceiasi datd, Ministeriul de Interne, cu adresa
no. 5988 (eat adresa, cAt $i pasaportul se pstreazd in original),
punea in vedere autorittilor administrative sd acorde ajutor si
protectiune, in cas de nevoie, principelui Adam Sapieha, care merge
de la Bucure$ti la Constantinopol 4. Cu data de 8 April 1864 Sa-
pieha fusese nttmit de Guvernul National comisar plenipotentiar
In Franta $i Anglia 5.

Aduc $i pe ac' easta cale multamirile mele calduroase d-lor docenti K.

Tyszkowski si S. Inglot si d-rului Lutman, functionari la Ossolineum", cari
mi-au usurat cercetarile, permitIndu-mi sA caut singur dosarele in dulapu-
rile In care sint pastrate.
1 Biblioteca Czartoryski, Cracovia, ms. 5744, scrisoarea lui Gradowicz
catre Czartoryski, Bucuresti, 9 Martie 1864.
Ibid., scrisoarea lui Glack catre Czartoryski, Bucure$ti, 14 Mart 1864.
Archiwum Sapielm5w, ms. 689.
1 Arch. Sapiehw, ms. 689. Pentru aceasta' numire vezi $i 'mi. 5735, fol.
493, pastrat In Bibl. Czartoryski, Cracovia.

www.dacoromanica.ro
96 Gh. Duzinchevici

Intern] document din 2 Iunie 1864 gAsim uringtoarele infor-

matii care privesc
,
tara _noastrA: RomAnia si Serbia mai cu sam
preocupa pe Impgraful Francesi,lor. Dacg politica lui in Principa-
tele dundrene nu este cu totul hotAritA, aceasta in mare mAsurg
trebuie s'o atribui lipsei de incredere in caracterui si capacitatea
(Zdolnoe) principelui Cuza ; dar nu poate srmie nici cea mai-
mic,5 indoialg planurile Rominilor,, odatg ajunse la maturitate
fiind unite cu miscrea din -Ungaria si _Italia, ar- gAsi, din parte
lui, sprijin puternic si hotrit. Pentru acest motiv adevgrata- poli-
beg sAngtoasg impune .(nakazuje) principelui Cuza s se tie tot-
deauna de, Franta si ' de o astfel de actiune_ eare, la sigu'r,, inteun
viitor neindepArtat, poate sg-i dea foloase insemnate"
* *

Doctorul Gllick; scriind din Bucuresti, la 5 Mart 18653 lui Adam,

Sapieha, spune cA Guvernul romin, liniStit in ceia ce prive$te ati-
tudinea Polonilor (Guveinut rmin se temea la Un moment dat cA,
Polonii uneltesc ceva contra lui),-.dg functii acelor cari posedA -
limba roming si au cunostinti speciale. Astfel multi ingineii $i doc-
torii locali si eel cari aspir la profesorati supt aparenta nationa:
lismului, vreau sg ind.epArteze pe -strAini 2.
* *
_

La 21 lulie 1865 A.- habedi comunicg din Bucuresti- lui Sapieha

crt la intreprinderile de la ',saline se fac abusuri, furturi $i diferite
afaceri 3. kerativ -la situatia salinelor si vAmilor detalii- interesante
ni d'A Polonut ,WI. Dunin' care, stabilit in targ, ,a scris si o carte-
despre RomAnia Rumunia (Bosfor, Balkan i Dunaj), 1855-1878"1
Lw6w, 11887. ;Prin decretul de la 1 'al acestei luni" scrie Dunin
lui Sapieha, din Bucuresti, la 6 Octombre 1865 Guvernul romin
a hotgrit- sA dea in arena pe cale de licitatie societlii capitalistifor-
toate veniturile sale din vgmi si saline din intreaga RomAnie. Arenda
vAmilor, Care prin reau si vinduta adMinistratie actualg d, relativ,
venituri. miei, -$i Care printeo adminiitratie Corespunzgtore si prin
ocuparea (obsadzenie) functiilor de ctre oameni cinstiti. cu .sigu-
rarqg cg pot fi _dublate-,-sau chiar intreite,' este (eel putin in Primii
' Ibid., ms. 689.
bid., ins. 699.
e Ibid.,' !us. 699.

--r

www.dacoromanica.ro
 Contributiunl la Domnia lui Cuza-Vodd 97

ani, mai inainte ca Guvernul s se poat orienta asupra adevratei

mrimi (wysokoge) a a;Cestor venituri, de sigur foarte folositoare.
Acelasi luau se poate spune si despre saline, care din punctul de
vedere al cantittii (obftitos'e) amintesc Wieliczka, de si supt ac-
tuala administratie rniserabil nu dau nici a zecea parte din veni-
tul posibil. Licitaiile vor avea loc intettn astfel de timp pentru
ca, de la anul nou stil vechiu, arendasul s poat Jua in primire
administratia. Totusi, de oare ce pn acum, dup cit am put&
s m informez, nu s'a anuntat niciun amator, socot c5 din causa
anotimpului inaintat aceast chestie se va trgna pn la prim-
var5. Pentru aninunte e nevoie de cercetare mai temeinic a
afacerii". Sfirseste spunind c asteapt ordin precis in aceast
chestie
La 8 Ianuar 1866 Dunin ti comunica principelui Adam Sapieha
cA Guvernul romin, din causa economiilor, cu data de 15 De-
cembre st. v., a scos din serviciu treizeci si sase ingineri de
districte. Intre ace$tia erau si sase Poloni. Maiorul Librecht, d f-
rectorul Postelor $i Telegrafelc;r, e atotputernic. Cuza in mod pu-
blic spune c5 din anturaj numai in el are incredere. Nu de mult
seful contabilittii in Ministeriul de Finante, care e in acelasi limp
si deputat, a opinat ca Adunarea deputatilor s cear de la ma-
iorul Librecht socotelile pe cinci ani din urm. Librecht a socotit
aceasta ca o ofens5 adus onoarei sale, a provocat la duel pe
propunittor (wnioskodawca); pn acum chestia nu e transat, dar,
Cu sigurant, direetorul, din causa multor puncte de vedere, nu
va presinta conturile".
Societatea de cale ferat de supt conducerea Englesului Barkley
tncepe lucrul la primvar5.
Pomenind de persoanele Influent la Curte, Dunin insir pe ur-
mtoarele : doctorul principesei, Davilla ; colonelul Pisoschi, aghio-
tantul principelui ; principesa Elena, principesa Obrenovici ; ma-
iorul Librecht; generalul Florescu, senatorul Plagino $i altii. In
cas de nevoie, Sapieha se poate cu succes adresa tuturor acestora
prin mijlocirea lui Alecsandri.
Am amintit de finantele Statului. Sint in cea mai rea stare. De
mai bine de dou luni Guvernul a incetat s plteasc mandate
(mandaty = Zahlungsanweisung). Particularii au scontat acestea cu

- 1 Ibid.

www.dacoromanica.ro
98 Gh. Duzinchevici

o pierdere de 10-15 /,, si stilt in curs patruzeci milioane si douri-

zeci milioane de bonuri de tesaur. Camerd" a aprobat un imprumut
numai de sase milioane de piastri. Consulul belgian Poumay it ne-
gociaz. Acesta nu va ajung-e pentru mult timp, si greutAtile cresc.
Am vorbit cu membrii comisiei bugetare din.- Camera'; si acestia
gindesc s5 aducA proectul pentru a v5 da in arena' vama sgrii si
a tutunului, ceia ce sigur Camera $i Guvernul vor primi. Deci
va fi din nou o afacere pentra antreprenori, cari cu alit se ridic
aici, cu cIt Guvernul se co- belar5 (spada).... Senatul a si 'votat -
adresa la discursul tronului in termini foarte simpatici, cu o ma-
joritate de patruzeci si noud de voturi ; cu Camera deputatilor
chestia va fi mai grea, mai cu sarn5 dup5 intimplarea din ulti-
mele zile, cci partisanii adversarilor politici la iesirea din sala de-
putatilor au aruncat un snur (stryczek) la Out' unui deputat din
opositie si au inceput a-i c5ra cu bastoanele (oldada6 kijami) in
a$a fe!, ?nett, abia izbutind s" scape, a Intrat In sal5 tinind snurul
In min ca un corpus delicti si strigind impotriva Guvernului care
te sileste s5 vii la sedinte cu revolvere, pentru ca s5 te poti ap5ra
de atacuri as5mAntoare. Presedintele Epureanu a restabilit cu
greu linistea, ad5ugind ea" f5ptuitorul a fost prins si din investi-
gatia judectoreasc5 se va arta dad Guvernul a fost amestecat
-

In aceasta" 1
Principele Adam Sapieha, in afar5 de preocupArile lui politice
in raportul cu Rom5nia, mai avea $i altele de ordin financial. 2
Acel care trebuia s trateze cu Cuza ace-ste ctiestii era prietenul
si colaboratorul lui Sapieha, contele Leon Rzyszczewski. Cuza ins5
nu-1 cunostea pe conte, si atunci trebuia s5-i fie recomandat. In
aceast5 chestie scriind Dunin lui Sapieha, spune c5, dad n'ar fi
posibil ca principele polon s5-1 recomande pe conte, mai r5min
patru ci pentru aceasta : 1) pe cale diplomatic5, prin mijlocirea
lui Alecsandri, represintantul lui Cuza de la Paris; 2) prin mijlo-
cirea lui Baligot de Beyne, vechiu cunoscut al fostului comisar al
Guvernului National polon la Constantinopol, colonelul Zygmunt
Jordan ; 3) prin mijlocirea aghiotantului princiar colonelul Pisoschi,
pe care Sapieha II cunoscuse la Ems si 4) prin mijlocirea prin-
cipesei Maria Obrenovici. Pentru aceast recomandare Gliick nu

Arch. Sapieluw, ms. 699, scrisoare din Bucuresti.

Vom reveni Cu detalii, inteo lucrare pe care o pregatim.

www.dacoromanica.ro
 Contributitml la Domnla lui Cuza-Voda g9

este bun, "mai intgiu" pentru c principele Cuza are o Ideie foarte
proast despre inteligenta lui si, al doilea, pentru cA si-a pierdut
favoarea la Curte ; de altfel" cntinug. Dunin a demisionat
din toate functiile sale si nu Mai este doctor al princrpelui. Cause
ale acestui fapt au fost aventura din Camera deputatilor, care dif-
cea un r'zboiu vesnic cu doctorul Glck, i apoi o scen cu in-
susi principele Cuza. Cuza bpinav n'a- voit sa' ja un praf prescris
de Gltick. Atunci acesta i-a povstit o anecdot : Frederic-cel-Mar't
avea ca doctor pe Heine si, odat, cind n'a voit s primeasc
doctoria prescris de el, doctorul i-a spus cd prima datorie 'a pa
- - cientului e sg -asculte, de doctor ; ca, el fiind doctor al spita-
- talului principal, cu aceiasi grij vindecg -de o potrivg pe cersitori, -
ca si pe rege ; $i, dupg cum-- celorlalti nu li ; permite s se opuie.
dispositiilor ale a-semenea si de la rege,_ spre binele- lui, cere as-
cultare". _

- Cuza i-a rspuns Dunin citeaz chiar .vorbele lui Gltick :

-Es ist alls recht, doch ist der Unterschied dass ich kein
Friedrich der Grosse, sondern nur eirimiserabler walachischer.
Ftirst bin, _und rid kein Heine, sondern ein miserabler polnischer
Jud, der ein Esel bist". Locul lui Rick la' Curte l-a luat rivalul
lui, doctorul Davilla.
Despre starea financiar terii Dunifi scrie : Starea financiar
- a Statului, e foarte rea; functionarii si armata nu sint pltiti de
doug luni", iar despre-viafa politic spune cg nici acum certurile
cu Camera n'au fost resolvate si,_ de si s'a -Schimbat Ministeriul
acesta, nu va dura mult si va fi rechemat Koglniceanu 1 - - -
Asupra lui Koglniceanu, al crui Ministeriu dzuse la 26 -Ian*
1865 2, Glack scria din Buturesti, la 27 Iulie, lui Adam Sapieha
Koglniceanu nu poate fi aid inlocuit- prin - nimni. Este_ poate
singurul Roirrin- genial care pe !MO o mare experient In ches--
tiunile publice este dotat cu d extraordinarg hrnicie si putere
de munc; necurioscutd aici". Glck crede cg mai curInd sau mai
lrziu Cuza 11 va rechema

Ibid.; gcrisoarea lui Dunin catre Ad. Sapieba,-din Bucure0i, 18 Februar

1866.
2 A. D. Xenopol, Domnia lui Ottza-Vodd, II, Iasi 1903, p. 11.
- oa Arch. Sapiehc5w, ms. 699.

www.dacoromanica.ro
100 Oh. Duzinchevid

La citeva zile dui-A plecarea principelui Cuza la Mile de la

Ems izbucneste cunoscuta rscoal5 din Bucure$ti (3 August 1865)1.
Un oarecare Polon A. 4abed-2 scria la 22 August 1865 din Bu-
cure$ti lui Sapieha, ar5tindu-i ea' revolta ar fi f5st causat5 de:
1) actiunea nemult5mitilor de starea actual5 a lucrurilor. Acest
partid, activind In interesul Rusiei, doreste ca prin numeroase
-

turburri sa aduc5 ocupatia ruseasc in Romania si sa se puie

supt aripile ei protectoare" ; mai sigur ins e ca, 2), aceste ne-
linisti sint o provocare a cito-rva confidenti ai lui Cuza, ca maiorul
Librecht, aghiotantul $i directorul telegrafelor, si Marghiloman,
prefectul politiei". Prin acestea ei voiesc s5-$i deschid drumul
spre functiuni mai inalte $i s string5 si mai mult legtura dintre
ei $i principele Cuza.
*
* *

Scriind lui Sapieha, abOi spune Ca' din causa crisei financiare
Guvernul romin a hot5rit sA vind cincizeci si patru din pAdurile
sale cu obligatia s fie tiate in timpul de la 1865 la 1870. Pe
provincii, p5durile stilt astfel repartisate : cinci in Muntenia, dou-
zeci $i cloud In Oltenia, douilzeci $i $ase in Moldova, iar pe
districte, astfel : cinci in districtul Ilfov, cinci in districtul Vla$ca,
zece in districtul Vasluiu, patru in districtul Tutova, patru in dis-
trictul Rimnicul-SArat, patru in districtul Putna. Ca suprafat,
pAdurile ce urmeaz a fi tAiate ar fi cam de patruzeci de mii de
pogoane. Agenti turci caut s cumpere pgdurile, dar Polonii ar
putea fi preferati, dindu-li-se intiietatea. Intelegindu-te cu func-
tionarii de la serviciul pdurilor" scrie habedi s'ar putea
cpta cea mai mare parte a acestor pAduri cu un pret foarte mic".
*

$i la Cracovia, in Biblioteca principilor Czartoryski, am g5sit

mult material relativ la Cuza-Vodd. In afard de ILL:I-area mai mare
pe care am scris-o pe basa acestor documente si a altora din
alte arhive, dam mai jos citeva notite care credem cA vor interesa
pe istorici.
Sfortrile Guvernului National Polon in a doua jumdtate a
anului 1863 pentru a atrage Austria de partea sa, nu grit mici.
Aceste sfortri i$i au insemn5tatea lor i pentru cunoa$terea

A. D. Xenopol, o. c., II, p. 32 iurm,

www.dacoromanica.ro
 Contributiuni la Domnia lui Cuza-Voc16 101

Domniei lui Cuza-Vod5, cci grit in direct leg5tur5 cu planurile

de a se compensa Austria in Principate. Cele citeva documente
pe care le-am gsit relativ la aceast5 chestiune nu-mi permit cleat
s5 punem problema, (find citeva detalii in plus -NO' de cele cu-
noscute pAn5 azi, rminind ca tratarea acestei chestiuni sd fie -

reluat atunci cind cercetri arhivalice vor aduce la lumina' nou

material informativ.
In instructiile pe care le trimete Guvernul National lui Wla-
dyslaw Czartoryski la 17 August 1863 se vede ciar care era
atitudinea Polonilor fat de o eventual intindere a hotarelor
austriece in dauna noastr. Austria trebuie bine dispus5 pentru
aspiratiile polohe sun instructiile, ardtindu-i-se ca extermi-
narea elementului polon din Lituania si Ucraina amenint5 direct
Austria, ca, dac nu va sprijini Polonia, va trebui in foarte scurt
timp sa' dea Galitia Rusiei, care va izbuti sd patrund si la Slavii
din Ungaria, cii,aranjind omeneste ches liunea ca noi, ar
spere o compensatie corespunzeitoare, pentru care singuri noi am
putea s'o afutdm, fie in Romdnia, fie la Slavii sudici"i.
Deci e ciar: Guvernul National ar fi fost gata s5 ajute o
eventual ciuntire a Romniei, daca ar fi primit sprijinul Austriei
- in contra Rusiei.
Nu $tiu cum a actionat Czartoryski in basa instructiilor de
mai sus, sau poate cd nu le-a luat in seam niciodat, cu toate
c5, din informatiile pe care direct le-a c5p5tat la Paris, era con-
vins c Franta ar conveni la sacrificarea Principatelor romine 2.
Nurnai admitind aceasta bine inteles daca nu cumva c5pAtase
hare timp alte instructii, cela ce e posibil, intelegem de ce, la
25 Septembrie 1863, scriind doctorului Glck, Ii spune c Gu-

' Biblioteca Czartoryski, mss. 5708 si 5709. Am tradus cuvintul din ori-
ginal Woloszczyna" cu Romania, de oare ce acest nume- era dat de
Polonii epocei, chid Moldovei, chid Munteniei. V. si ms. 508/63, pstrat la
Bibljoteka Narodowa (Rapperswill), Varsovia.
2 Ibid., ms. 5723, secretarul lui Czartoryski, Plichta, catre agentul de la
Constantinopol, colonelul Jordan, Paris, 28 August 1863: Trebuie s adaug
ca comunicdrile secrete ale d-lui colonel relativ la dispositia Franciei fat
de Romani concord ca totul cu acestea pe care principele Vladislav - le-a
cptat aici in Ministeriu, unde in general, acum, putin se ingrijesc de ceste
provincii si la nevoie usor le-ar sacriflca ; dar acest lucru trebuie Omit In -
mare tain, pentru ca sa nu ni stricam dintr'o data legaturile cu principele
Cuza".

www.dacoromanica.ro
162 Oh. Duzinchevicf

vernul 'National nu gtideste ca in schimbul Galitiei s sacrificer,,

Principatele romine, ci, chn rpotriva, dorintn lui e de a intri si-
tuatia Rominilor- prin independent. Urmarea- rehasterii Statului
polon ar fi sustinerea ca Basarabia i Bucovina., sa se alipeasd la
Romania In discutia pe care a avtit-o Czartoryski la inceputul
lui Octombre cu secretarul- ambasadel austriace din Paris, Mid-
lingen, principele polon a afirmat ca.' e greu pentru_un Polon sa
doreasa inghitirea, Rmaniei de catre Austria", 2.
* _*;

Este dunoscuta- misitinea lur-Anastase Panu, care trebuia s piece

la Paris, Viena i Londra spre ,a cerca, daa, la as de vacant
a hospodaratulni si a. instituirii unui guvern provisOriu, Principatele
puteau fi expuse unei interveniri colective sad separate, si daca --
ele pot nklajdui a dobandi un principe strAin" 3. De si in August
1865 plecarea lui- Panu era hotgrit" el a plecat tocmai prin Martie
18644. Brincoveanu, care _facea si -el parte din misiune pe la sfir-
situl lui August 1863,era acum la Viena. In acest oras a inceput
sad.' v"orbeasa de eau ,pe Cuza. Spunea -ea acesta a ca'p'tat in-- -
voire de la Rusia ca. sA se arate faVorabil causei polone, pentru -
ca sa aib posibilitatear s informeze Rusia despre tot Se ,pare
ca. Brincoveanu a fost bine primit in capitala Austriei, pentru Ca'
aceasta .tar sctie Gradowicz este acum sigur -ea' Italia si
Rusia s'au friteles ca s,actioneze in Ungaria srmijlocitorul aces-
tei expeditif avea sa fie principele .Cuza Si Romnia",6. CIt ade-
Vat. se cuprinde aceste versiuni pe care ni le Telateazd -Gra-
dowic'z, cunoscut ca neprieten al lui -Cuza, e greu de spus, dar,
dupa cit resulta dinteo scrisoare din Viena, neiscAlit, _si in care

'1Ibid.,. ms. 5744.

2 Bibl._ Czartoryski, ms. 5712 : -' Cz. montre dans la Turquie une alliance -_
assez srieuse pour, l'Autriche'; il ne' parle -pas des Principauts-Unie
comme d'une compensation pour l'Autriche, car il est difficile A un Polo-
riais de desirer l'absorbtion par J'Autriche de la Roumanie. M. rpond qu'on
peut ne pas en :parler, car l'Autriche a .dj refuse eette compensation, qui
lui, a t offerte". _
A. D. Xenopot, o. c., I, pag. 274..-

4 Ibid., nota 41, pi. 274-275.

5 Bibl. Czartoryski, ms. 5744, seiisoarea lili Gfadowicz dtre Czartoryski;
Viena, 29 Septembre 1863.
6 Ibid.
,

www.dacoromanica.ro
 Despre Dora d'Istria 10A

se reproduce prerea unei oarecare persoane dintr'un Ministeriu

austriac (Gagern ?), Austria Il socotia pe Cuza periculos. Deci
existau motive pentru ca Brincoveanti sa fie bine primit, iar ne-
adevrurile debitate de el sa fie crezute. Autorul scrisorii, anonim
deocamdata, poate un Polon, spune ca singura garantie pentru
Austria ar fi ca Franta sa parseasca pe Cuza, ha Inca' arata si
mijloacele cum ar putea fi atrasa Austria de partea Franciei : per-
mifindu-se rsturnarea lui Cuza, Rominii ar alege rege" pe
primul brbier". Franta si Austria ar refusa recunoasterea -aces-
tuia i ar pune pe tron un principe dusman al Rusiei. Scrisoarea
continua, spunindu-se ca d. Gagern, vorbind despre provincii
(cele rominesti), a spus ea de la un timp Romanii transilvneni
fac o propaganda eficace pentru Austria si gandul lor este sa
uneasca intreaga Romnie supt stdpinirea Austriei, ca un regat
autonoe". urt Ato rul acestei scrisori, dupa cum result din con-
tinut, ctre adresantul care nu e mentionat, era s'a fie Brinco-
veanu. Curind Ins s'a renuntat la el, de oare ce scrisoarea, fiind
socotita prea insemnat, n'a putut fi incredintata unei persoane
care nu era destul de bine cunoscut.
Tot in scrisoarea citata a lui Gradowicz, la sfirsit, se afla un
adaus al unei alte per soane, care nu iscleste, si in care se spune
c Brancoveanu asteaptd sa-i vie o plingere a Romnilor impotriva
celor patru ani de guvernare a lui Cuza. Aceast adresa va fi
adusa de un oacare domn Panu, $i aici va fi bine primita. Aici
(adecd in Austria) slut revoltati impotriva lui Cuza pentru ten-
dintile lui ruso-italiene i impreund cu Anglia vor protesta im-
potriva cererii lui Cuza de a lua dictatura".
Gh. Duzinchevici.

Despre Dora &Istria

Nu se cunoaste la no'. frumoasa Bibliografia della principessa
Elena Ghika, Dora d'Istria, de cunoscutul istoric venetian Bart-
lomeo Cecchett (Venetia 1868) (cu portretul din brosura lu
Amde Pommier cu o fotografe alipta) Cecchett vorbeste,
in dedicatia catre vicebbliotecariul de la Marcana, Giovanni

1 Bibl. Czartoryski, ms, 5740, Scrisoare clin 2 Octombre 1863.

www.dacoromanica.ro
164 N. lorga

Veludo, de corespondenta strintifica instructive a lu cu serif-

toarea ; in ultmul timp, el a cent un memoriu despre dinsa la
Ateneo Veneto, in ale caru Acte", volumul V, pe acel an, ar
sta sa apara". La pagina 10, nota 1, se pomeneste despre o cerce-
tare documentara a Dorei d'Istra asupra lu Grgore Ghica I-iu :
Gregorio I Ghka e la Repubblica veneta". Garibaldi o in-
deamna sa faca' pe Romini a aiuta aspiratiile ungurest (p. 11). Se
lauda entusamul ei pentru lbertatea oricarii nati si se noteaza
legaturile cu Venetia. In zarul Dirtto", ca protesta contra pre-
lungirli ocupatie austrece la. not (p. 15). Se asgura ca scrisorile
el de cuprins istoric ar merta sa fe publicate (p. 17). De o mare
energie fsica, ea urea muntii, la jungfrau, scapa din apa o
femeie (ibid.). Bleva a lu Kaufmann s a lui Felice Schiavoni,
expune la Dresda in 1845 Se pomenesc paginile despre dinsa
iscalite Adam Wolff s Artom. La Societatea Geografica din Pars
e aleasa in locul cunoscute calatoare Ida Pfeiffer. Ca aspect era,
la acea data, una &vane donna, dalle nobli sembanze, cu
se il pennelo dello Schiavoni o 11 bulino di Salmon e di Weger
hanno potuto comprendere, non gunsero ma a rprodurre
quella vita che le brilla ne' grand occhi azzurr e in ogn atto
della maestosa persona" (p. 21).
In bibliografa bogata' si precisa sint de relevat artcolele, ne-
dunoscute la no, despre literatura romaneasca in Libre Recherche
de la Bruxelles, V (1857), st in Rivista Orientale din Florenta,
1867, despre Biserca noastra, in toile du Danube de la Bruxelles,
22 April 1857, in Diritto de la Turin, 1856, in Spectateur de-
l'Orient, 1858-9, despre Statul romin in Diritto, 2 April, 9, 17 Sep-
tembre, 3, 9 Octombre, 8 Novembre 1856, despre eroll Roma-
niei", ibid., 1856-7, despre tar& ca ptoresc, in ?Illustration, 19
Februar 1861, despre serbatorile noastre, in Mondo Illustrato din
Turn, 25 Main, 25 Iunie 1861.
Se da si toata sera studillor s notitelor ce au fost consacrate
Dore d'Istria, noua Corna" (s al lu Radu .Ionescu, in Revista
Ronrinti pe 1861).
Nu se uita nc sera portretelor.
Lucrarea lu Cecchetti va fi de nepretut folos pentru cine va
incerca sa dea studiul complect de care fara indoiala e vrednica,
in ciuda unei lipse de fisionomie proprie ca gindtoare s scrii-
Ware, aceasta femee in adevar extraordinara. N. Iorga.

www.dacoromanica.ro
 Un plan de cruciatA din initiativA romAneascA 105

Un plan de cruciat din initiativa romaneasca'

In Biblioteca Nationala din Pars (collection Dupuy, No. 662,
fol. 289.290) se pAstreaz o copie a unu document prin care
vedem ca planurile de dstrugere a Turcilor ale lu Mihai Vteazul,
in jurul anulu 1619 nu numa c n'au fost perdut din actualtatc,
el ocupau inca in mod yin sprtele conclucatorilor crestina-tatii
din acea vreme. in acest document, precum se poate vedea, se
vorbeste in termini general despre organsarea unei
Crestine, cu scopul sa apere Sfnta Cruce impotriva Turclor ; in
fond insa, de sgur era vorba de inighebarea unei adevarate
crucate impotriva pagdnilor. Acest inceput de cruciata, care ca
s celelalte n'a aiuns la niciun resultat practc, fara indoiala', a
fost o crealie a lui Petrascu, fiul lu Miha Viteazul si a lui
Radu Serban, pe atunc pretendent domnesc : ei amandoi se
aflau la Viena.

Questi, che havevano mira di far novo ordne di cavaglier,

aspectavano risolutione dal Papa, a cu havevano mandato
Petrgnano, un de' tre institutor', et, essendo tornato lettere qua
al nuncio, si visto che Sua Santit vi voleva per condicione
che questo novo ordne havesse seggo per sempre in Alle-
magna et che per sempre ancho il gran monsignor dovesse
esser Allemano, le quali appendici non piacendo a' cavaglieri,
s son rsolut, venerdl, a 8 del corrente, pigliar la croce et
ordine da se stess, et cosi, andat in un luogo aperto qui dentro
di Vienna, appresso l'Hosptalle de' fate ben fratell, a del scoperto
l nstitutori s messero collar l'uno a l'altro con le croci,'
et poi s dedero all altri sussequentemente con giurament
et solemnta conforme all novi insttuti loro et dovei non con-
sentendo il Papa, s'intitulavano cavaglieri della madre di Deo, for
si Lard nomnare cavaglier della militia christiana ; vogliono gl
intendenti ch'il pontfice procurasse d'aggiungervi le dette con-
ditioni con bona naira, perch, considerando esso questo esser un
ordne di Frances et Alleman coi poch Italiani et niun di

Cf. articolul d-re Elvira Georgescu, .in Revue historique du Sud-Est

europen, 1934.

www.dacoromanica.ro
106 T. Ho!bap

Spagnol, potesse apportar disturbo alla quiete d'Italia, se il gran

maestro s faceva Francese ; massmo ale pur pretendevano che
quest cavaglieri dovessero haver ferma stanza in Italia ; altri
dcono altre cose, et solo Dio sa il cuor di gl huomin. Item,
tornando al fatto, quest cavaglieti sono di tre dfferenze. Alcuni
sono gran croce, altr commendatori, e i terz sono cavaglieri di
questa ; i cavaglieri gran croc portano un colar (l'oro come
quello del Tosone, fatto di qundci stelle, e fra una stella e l'altra
vi un nodo fatto con un cordone di San Francesco, e v la
croce attacata assai grande da una parte ; nel mezo la Madonna
in campo turchino, posta in -un sole con kagg attorno, et
dall'altra un San Michelle. Gl commendatori portano la croce
della stessa maniera, ma senza collare. Et tanto li un, quanto gli
altri portano una croce grandissima turchna, con ramo d'oro
virgino e sole, che fa gran vista. Tutti le danno poca durata,
per esser ordne che par fundato con ambitione, come per ha-
verlo fatto cosi da per se senza authorit, anzi contro la nten-
none del pontfice. -

Han dato nota de' cavaglier, che la seguente :

Nota de' cavaglieri che in confraternit han preso le croce in
Vienna nel mezo di marzo 1619.
I principal duoi institutori s dieron le croci l'un e l'altro, e
questi furon :
L'illustrissimo et eccelentissmo signor dilica d Nivers, l'illus-
trissimo signor cavagliero d'Altam, et essi poi dieron le croc
et collare all infrasertti personalmente :
L'illustrissimo et eccelentissmo signor duca di Sassonia
colonello ; l'illustrissimo et eccelentssimo Radulfo Baivodo, principe
legitimo della Vallacha ; l'illustrissmo signor cavagliero Gio-
vinienzo d'Arco, gentlhuomo di camara del re Ferdinando ;
l'illustrissimo signor marchese de Rovigliach, di Guascogna ;
l'illustrissimo signor conte di Puecham, colonello di mlle cavalli
di S. M. Cesarea ; il signor Gio.-Battista Petrgnano, Italiano.
Et, terzo, insttutori, cavaglier che pgliorno la gran croce per
procuratore, qua procuratori pure fumo o gran principi o gran
cavaglieri :
L'illustrissimo et eccelentssmo signor duca di Sassorda, fratello
del secundo ; l'illustrissimo et eccelentssimo signor cavaglIero
.

www.dacoromanica.ro
 On plan de cruciata din initiativA romaneascA 161

Omanai , un maggiore signore d'Ongaria ; l'illustrissimo et ecce-

lentissimo signor duca Coresk, Pollaco ; l'illustrissimo et eccelen-
tissimo signor duca d'Olica di Russia ; l'illustrssimo et eccelen-
tissimo signor staroScito di San Domirei 2, che fu suocero del Gran-,
Duca di Moscovia passato ; l'illustrissimo signor Candi; l'illustrissimo
et eccelentissimo signor duca di Rossi ; l'illustrissimo signor
marchese di Villiers, Francese ; l'illustrissimo signor marchese
di Mirona di Russia ; l'illustrissimo signor cavagliero d'Ampier 3,
Lorenese-; l'illustrissimo signor cavagliero d'Onopalchi, Pollaco.
Cavaglieri commendator quail hanno personalmente ricevuto le
croci L'illustrissimo Petraschi Vavoda, figlio del gia Michele
vaivoda et genero del prncipe di Valacha ; l'illustrissimo signor
colonello cugino della Maesta del re di Pollona Suiceri (?) ;

l'illustrissimo signor cavagliero Marc' Ant. Scotto d'Agazano,

Italiano ; l'illustrissmo signor Martino Strassolclo, gentilhuomo di
camara della Maesta di Bohemia et Ongara ; l'illustrissimo signor
collonello Tarnoschi, Pollaco ; Mons di S. Stefano, Francese, luo-
gotenente generalle d'huomini d'arme di Francia ; l'illustrissmo
signor collonello Gasperghi, gentlhuomo di camara del Serenssimo
di Baviera ; l'illustrssimo signor Tenaghel, cancellier della Svetia,
per la Maest del Re di Polonia ; l'illustrssimo signor Pietro
Petrgnano, fratello del detto signor Gio.-Battista.
Se altr cavaglieri gran croci et molt commendator ; anti
moltissimi di questi, che eccedono il numero de m/2, non son
qua scritti per non esser stat present, n mandato ancora le
loro procure, ma se le dara le croci secundo che giungeranno.
Guramento che fanno cavaglieri de la militia christiana. -

Ihesus Maria. Ego N. iuro per Deum quem adoro et per no-
bilitatem meam me perpetuo servaturum hos artculos iuxta
institutum ordinis equitum miltiae christianae.
P-o. Pacem iustam nter populos ac prncipes christianos una
cum ordine equtum militiae christianae legitimis medis semper
procurabo.
Liberationem christianorum ab infidelium oppressone una

Homonai.
2 Dimitri.
Dampierre,

www.dacoromanica.ro 4
 T. Holban

cum ordine equtum militae chrstianae legtmis medjs semper

. procurabo.
3-o. Fidelitatem melts naturalbus et legitmis principibus semper
servabo, sub poena infamae perpetuae et prvations insignium
militarium et equestrum hutusce ordinis equtum miltiae chrstanae.
4-o. Quod semper crucem ordins gestabo.
5-o. Quod semper ordinis praefat superioribus In offciis ab-

iisdem et ordne consttutis lbenter obsequum prestabo ordinisque

honorem et utilitatem legidmis meis prae viribus semper promovebo.
Essi stess han datto la coppia di questo guramento, et presto
dcono di mandar fuori le ordni del ordne, e mandano persone,
etc., ambasciator a tutti gran principt a darglene parte. Si crede
procureran l'a'ssenso del Papa, ma, essendoss sin hora qua mos-
nato if nuncio non molto contento per haver preso questa croce
fuori del tenore proposto a Sua Santit, anz con mostrar qualche
sdegno verso lu, per non c haver al principio lberamente
concertato quel che ricercavano, si dubta da alcun ne poss
nascere qualque disgusto.
Her l'altro giunse qua un corriere del Gran-Duca- di Toscana
al suo ambasciatore ; s crede portasse le ordin bastanti per far
500 cavall che ha offerto d'aiuto a quest mliti.
Al campo s'intende san segute scaramucciate di poco rlievo,
in che per nostr han mostrato valore sempre con danno
de' nenaci.
Il conte d'Ampier ha monitionato da questa parte et presdiati
alcun luoghi molto vicini al essercto bohemo, et luned, 4 del
instante, entr per forza in Grcem citta, la prese et saccheggi,
con morte di circa 70 soldat nimici et mold prigion, che fece
subto liberare, ma la fortezza non fu presa. Si ritir finalmente,
con perdta di 7 de' suo, et hora giunto qu a Vienna.
Quest quanto posso dlr. a Vostra Signoria co'l presente
ordinario. Serve la presente in raccordarmel if solito afetto a
servre, et le bad() le man, et a tutti signori di Casa, e son
'di fretta, n posso compre n pi. Vienna, a 13 di marzo 1619.
Ancho si crede sa per farsi il convento in Egra per la pace, e
pur per questo hor hora manda Sua Maest Cesarea il vice-
presidente del consilo aulco per ambascatore in Sassona".
T. Holban.

www.dacoromanica.ro
 O scrisoare a lul Alexandru Coconul 109

O scrisoare a lu Alexandru Coconul

Cu mult vreme in urm, d. N. Iorga publicase o scrisoare a
Doinnului Munteniei, Alexandru poreclit Coconul, cdtre amba-
sadorul frances la Constantinopol, Philippe de Harlay, baron de
Csy !. Era vorba in acea scrisoare, in afar de legturile de
.

prietenie dintre Domn i ambasador, Intretinute de corespondenta

al aril purttor era insusi unchiul lui Alexandru, il signor Minetti,
nostro zio", si de bunele raporturi ce existaser ciridva intre pd-
rintele i predecesorul Domnului actual, Radu Mihnea, rposat
de curind, si Csy. Scrisoarea pe care o Inftism aici, si care
ca dat precede cu citeva luni pe cea publicat de d. Iorga, amin-
teste despre aceleasi lucruri, dar inteo mai trist imprejurare, de-
oare ce ea serveste in acelasi timp de instiintare a incetrii din
viat a fostului Domn. Ea se pstreaz in biblioteca Institutului,
la Paris, in volumul 270 al colectiunii Godefroy, fol. 7
-
Illustrissimo et Eccellentissimo Signore, Signore mio
- osservandissimo, -

Con questa occasione non ho voluto manchare di mandare la mia

debita osservanza, per salutar Sua Signoria Illustrissima con debita
salute et co- nveniente, et parimente dar anchora aviso delle mie
disgratie fatte per la volunt. di Signor Iddio. Gi tre mesi: fa che
ho perso il mio padre Radulio Vaivoda, et adesso anchora mi
morta la madre. Considerando per io quella buona amicitia et
fratellanza che Sua Signoria Illustrissima ha avuta con la benedetta
anima di mio Padre, cusl anchora io prego Sua Signoria Illustris-
sima che mi tengi (sic) in quella medisima consideratione; et io,
in tutto che potr servir a Sua Signoria Illustrissima, sal-6 sempre
: pronto ad ogni commando suo. Il Signor Tomaso Fornetti ca-
pitato qui, et port.) la lettera di Sua Signoria Illustrissima mandata
all (sic) mio padre ; ma, a quando fu la sua venuta, era in tempo
di tribulacioni, et cusl l'ho ricevuta io et inteso quanta la scrive.
Per() di qui inanzi sal-6 per servir a Sma Signoria Illustrissima,
come che ho scritto anchora di sopra ; solamente Iddio la conservi
con buona sanita et mantenga con ogni colmo di felicit. Di
questa me ricomando in la sua buona amicitia. Dato in Buchoresti,
ali 2 di Maggio, all'anno 1626.
Di Vostra Illustrissima Eccellenza
affettionatissimo amigo ad ogni commando,
lo Alexdadra Vuevoda.

1 N. 1orga, Acte Fragmente, I, p. 64-5,

www.dacoromanica.ro
110 Al. Ciorgnescu

(Adresa :) All'Illustrissimo et Eccellentissimo Signore, il Signor

Philippo Airlay, Baron di Cesi, Consigliero di Stato et privato,
Ambasciadore ordinario alla Porta Ottomanna di Sacratissima
Maest Christianissima, Signore et amico affettionatissimo.
Al. Ciora.nescu.

Documente despre Romini in secolul al XVI-lea

In Biblioteca Polon din Paris se gsesc urmdtoarele acte cu
privire la pretendentul Socol
1558, februarii 10, Colosvarini.
Litterae Isabellae, reginae Hungariae, etc., ad dominum Dela
Vigne 1, oratorem regis Gallorum in Excelsa Porta, etc.
Isabella, Dei gratia Regina Hungariae, Dalmatiae, Croatiae, etc.
Ill. magnifice domine, amice nobis sincere dilecte, salutem et
prosperorum quorumque optatum successum.
Per fidelem nostrum generosum Thodorum Balintyt, Aulae nos-
trae familiarem, accepimus literas D. Vestrae Illustris Magnificae et
summam erga nos filiumque nostrum serenissimum benevolentiam
complacendique studium, curas [item] et sollicitudines in negotijs
nostris filiique nostri Serenissimi in Excelsa Porta promovendis aperte
intelleximuS, et illi gratias ingentes agimus confidimusque Domi-
nationem Vestram Magnificam etiam deinceps consimilem operam
navaturam, ubicumque usus tulerit, cuius, Deo duce, per occa-
sionem si vivere licebit, benevole etiam meminisse conabimur.
Voluimus autem illi significare quod nos ad mandatum potentissimi
imperatoris boiarones profugos hortatae sumus ut in Transalpinam
regrederentur, assecurantes quod Myrche Waiwoda illos non im-
pediret, nuperque etiam per literas suas iureiurando Myrche nobis
promiserat, et tamen intelligimus boiarones ad unum omnes afro-
cissima morte interemptos, id quod nobis non potest non esse
acerbissimum. Nunc quoque hic relat. Waiwoda, confisus clementiae
Imperatoriae Maiestatis, libere deducitur, per hominem nostrum
egregium Petrum Bossijr, Aulae nostrae familiarem, ad Excelsam
Portam, nollemusque quod illi aliquid mali contingeret, etiamsi
ipse volens et ultro cupivit ad Portam proficisci. Id quod volu-
1 De la Vigne a fost ambasadorul Franciei la Constantinopol intre anii
1543 i 1559 (Archives des Affaires ltrangres, Paris, fonds Turquie, Sup-
plment no. 17 Correspondance politique, fol. 20-3).

www.dacoromanica.ro
 Documente despre Romini in seColul al XVI-lea 111

mus Dominationem Vestram Ill. Magnificam non latere. Cuius opera

benvola etiam per occasionem iuvari poterit, ac Myrche waiwodae
tyrannis ut in Porta male audiat imprimis meretur.
Rogamus etiam velit crebrius nos literis suis super rebus dignis
certiores reddere, quod nobis erit longe gratissimum. Quam etiam
rectissime valere optamus.
Isabella.
(Biblioteca Polon", caiet no. 22, fol. 487 ; copie. Aceast scri- ,;
soare este publicafa si in Hurmuzaki, I, p. 12, ins sint greseli
de lecturg i lipsuri.)
3 maii 1558, Albae luliae.
Litterae Isabellae, Reginae Hungariae, ad dominum Dela Vigne,
oratorem Regis Gallorum in Excelsa Porta.
Isabella, Dei gratia regina Hungariae,. Dalinatiae, Croatiae, etc.
Magnifice domine, amice nobis sincere dilecte, salutem et feli.
cium quorumque optatum successum. Accepimus literas D. Vestrae
Magnificae, et eas benevole intelleximus. Ingentes autem agimus
illi gratias quod nos de magnis et arduis rebus utilitatem et
cornmodum nostrum filijque nostri Seren;ssimi ac regni nostri
publicum spectantibus, ac etiam de negotio Bebek et Zokol, faventer
certiores reddiderit. Etsi yero studium et benevolentiam D. Ves
trae Ill. Magnificae antea quoque semper multis nominibus pers-
pectam habuerimus et nihil unquam quicequam in ea dubitaverimus,
tamen nunc maxime videmus illam ea et agere et cogitare quae
im rem nostram et filij nostri serenissimi ac regni nostri com-
munem spectare videntur. Quare certo sibi persuadeat D. Vestra
Magnifica nos ipsum Zokol brevi ad Excelsam Portam missuras
esse; verum quod hactenus mittere nequiverimus in causa fuit
quod res ipsius, clifae in diversis locis regni nostri dispersae fue-
rant, per familiares nostros conquiruntur, quae nondum adhuc in
universum ad nos adductae stint, speramus tamen brevi nos eas
habituras, quas ubi in totum habuerimus, confestim ipsum, una
cum rebus suis universis, iuxta mandatum Caesareae Maestatis, ad
Excelsam Port= mittemus. Rogamus autem D. V. Mag. velit
deinceps quoque nos de rebus utilibus et necessarijs sedulo
certiores reddere ac homines et oratores nostros ad Excelsam
Portam missos in omibus negotijs nostris benevole instruere et
eis quae utiliora iudicantur consulere, Officii yero ac benevolentiae

www.dacoromanica.ro
 112 T. Holban

D. V. Ill. Mag. suo tempore Deo duce faventer recordari cona-

bimur. Quam etiam rectissime et diutissime valere optamus.
Isabella. Ioannes Sigismundus.
(Biblioteca Polon, caiet no. 80.)

1558 rnai, 4, Albae Iuliae.

Litterae Zoliolij Dvornic ad dominum Dela Vigne.
Spectabilis et Magnifice domine, domine mili observandissime.
Post perpetuam servitiorum meorum commendationem. Spectabili
Magnificentiae Vestrle immortales ago gratias quod Magnificentia
Vestra dignata sit pro salute et permansione mea Serenissimae Reginali
Maiestati Hungariae suas dare literas, in quibus pro me magno-
_ pere apud Maiestates Suas Magnificentia Vestra laboravit. Quare
Serenissima Reginalis Maiestas, ad mandatum potentissimi Galliarum
regis, domini sui clementissimi, adque literas Magnificentiae Ves-
trae, libenti animo me ad Serenissimam Portam Caesareae Maiestatis
misit, idcirco(?) iam nunc sum in via. Supplico itaque Magnificentiae
Vestrae, tanquam domino et patrono de me bene merenti gratioso,
dignetur, respectu perpetuorum servitiorum meorum et intuitu omni-
potentis Dei, apul invictissimam Caesaream Maiestatem, apud passas
laborare in hoc ut negotium meum istic cum possit habere modum
et talem conditionem ne pro me potentissimus Galliarum rex, princeps
perpetuo clementissimus, et Maiestas Reginalis Hungariae, etc., in
praecipuis suis nominibus in universa christianitate speciosissimis,
, extenuentur : quicquid autem Magnificentia Vestra mecum nunc
fecerit boni, id omne ad summum potentissimi regis Galliarum,
domini nbstri perpetuo clementissimi, et Maiestatis Reginalis Hun-
gariae, etc., vergebit. Quemadmodum autem ego semper fidelissima
servitia mea Reginali Maiestati Hungariae exliiibui et impendi, et
deinceps quoque, dum vivam, praecipue potentissimi principi Gal-
iiarum, tanquam domino meo semper clementissimo, impend= et
exhibebo. Posterum Magnificentiae Vestrae supplico dignetur Mag-
nificentia Vestra laborare apud onines passas in hoc ut, quum iam
sim in itinere, ne a quibusdam, in via pergendo ad felicem Portam
potentissimi Imperatoris, aliquam habiturus sim molestiam, sed ut
tuto ad faciem Magnificentiae Vestrae possim pervenire. Quod si
Deus concesserit ut salvtis et incolumis ad Magnificentiam Vestram
et ad felicem Portam potentissimi Imperatoris pervenire potero, Mag-
nificentiae Vestrae mala quae imminent capiti meo et quibus incusor

www.dacoromanica.ro
 Documente despre Romini in seco1u1 al XVI-lea 113

tuto de verbo ad verbum Magnificentiae Vestrae referam, ex quibus

me ibidem excusatum habebo. Omnipotens Deus Magnificentiam
Vestram felicem quarn diutissime conservare dignetur.
(Biblioteca Polona" din Paris, caiet no. 24, fol. 80, copie.)

23 septembre 1585.
Instruction et lettres de l'ambassade du Sieur de Lancosme
ambassadeur en Levant pour le Roi Henry III, l'an 1585.
- ....Le prince de Valaquie Petrus, qui n'agueres avoit est restitu
en sa province par le moyen, entremise et authorit de Sa Majest
et de l'ambassadeur Germigny, ne s'est pas vei itablement comport
comme il devoit l'endroit de certaines bonnes et honnestes per-
sonnes, comme est l'abb, Strossi, le rnedecin la Corde et autres,
qui luy ont prest argent en sez necessitez de par deea, outre
les liberalitez ,et faveurs qu'il a receues de Sa Majest et autres
grands son occasion, ayant eu assez de temps ce moyen d'en-
voyer payer ses debtes ces pauvres gens-la : le dit abb y est
pour deux mil d'escus, et le dit la Corde pour quasi autant, selon
que Sa Majest est advertie ; et ne sont pas personrres qui une
telle perte ne cause un tres notable prejudice, et mesme quills '
ont emprunt les sommes pour Pen accommoder en sa necessite.
A l'occasion de quoy le dit sieur de Lancosme fera faire tout
office et bonne poursuitte pour le remboursement des dits deniers.
Et advisera Sa Majest de ce qu'II y pourra advancer..:.
(Archives des Affaires Etrangres, no. 2, fonds Turquie, Corres-
pondance politique, fol. 342-65.)
T. Holban.

Incercrile lui loan Billenitz, Mihail Bojadschi si ale

lui Constantin Doma de a publica ziare romnesti
Ziaristica Transilvaniei si a Bucovinei ja nastere la sfArsitul
secolului al XVIII-lea, cand Iosif al II-lea prin desfiintarea censurii
Ii asigura presei o desvoltare nestingheritd. Iosif Pivariu-Molnar a
depus in timpul domniei impratuluj Iosif toate struintile spre a
publica un ziar romnesc, intentionnd ca stirile de ziar prin mij-
1 Lancosme a fost numit ambasador la Constantinopol spre sfirsitul anului
1588 (1. c.).

www.dacoromanica.ro
. 114 'T. Holban

locirea, Preotilr sa 'ajun,g la CuriostintO teranildr. Lipsa resurselor

'bneSti a Impiedecat pe Iosif Pivariu publice ziarul proiectat
In timpul domniei lui Iosif al II-lea, iar duji rtoartea Imparatului
T,eactiunea a zdrnicit atat plnurile lui Pivariti, cat si Incerearile
lui Alexie Lazar si ale lui Teodor Racoce, de a intemeia ziare
.romnesti 1. ACeiasi soart au avui i ineeredrile de a se publica
ziare romnesti ale. lui loan Biljewitz, Mihair BOjadschi si' ale lui
Constantin 'Doma, atestate prin hirtiile salvate dupa iheendiul
Palatului de Justitie din Viena.
,
In anut 1803 contele tosif Swerts raporteaz din Lemberg mi-
nistrului de politie Pergen loan Biltewit a cerut- permisiimea
publice un' ziar In limba mcildoveneasca", subliniind greuttile;
ce 141th-riving eensurarea unui astfel de ziar, negasindu-se un func-'
.tiohar stiutoi- de. limba romIna. Argumejitul acestO, aril de ne'inte-
. meiat impotriv.a aparitiei unui ziar rornnesc insusit Pergen,
reftisInd sit dea permisiunea pentru tipArirea ziarului proiectat,
.

de oare ce censurarea acestui singur ziar, al carui fotos fIll ar

putea. sa 'fie, mare, nu se prea poate face $i, chiar .daca s'ar efec-
tua, ar Inthilpina mari dificultti". ,
Important pentrti cunoastered mentalittii :Cercurijor vienese este
raportul inaintat de directiu neO Politiei din Viena (1820) notilui
min'istru.,de politie Sedlnitzki, care 'ceruse informatiile necesare
asupra orientarii politice a lui Mihail Bojadschi si Constantin Doma.
Prin acest rapor,t se specified aceia c Mihail Bojadschi si Constantin
Doma stilt histe oameni saracioriginarf din Transilvania, cari nu:
dispun de 'mijloacele materiale necesare pentru.publicarea unui ziar.
,S'Or Putea deci presuputie, releva raportul, c acei di tineri nu
grit decit expon. enti ai intereselor altora Cercurile 'politice vienest.
Isi dadeau sama de importanta presei pentru trezirea constiintii
nationaie, care Putea sit devie primejdioasa Statului heteronational :
Istoria ne invat cit Primul pas pentrtj auto-cultivarea unui popor
s'a facut Intotdeau-na prin intemeierea revistelor _politice. Astfel
Otentia se Indreapta fieapdrat catre Statele vecine' si se impune o
compratie cu situatid proprie". O asemenea Corn. paratie va fi frisa
datjnatbare Statului austriac-, nranifestIndu-se pretutindeni tendinta
formarii Statelor dationale. " -
Mtn. In paginile urmatbare :cdrespondentat analisat mai sus.
1Cf. I. Lupas, Can mai vecize' revistd literar4,in Anuarill Inst. de, Istorie.
NationalA", Cluj, an. I; pp. -120-; Idem, Contributittni. la istoria ziaristicei
rondin esti. din Transilvania; N. lorgai Istoria preset romdfle$1i, p. 30,

www.dacoromanica.ro
 Daristica Transilvaniei si a Bucovina -in secolul al XVIII-lea 115

I.

Lenzberg, 16 funk 1803. Con tele losif Sweerts

catre ministrul de politic Per gen
Hochgeborener Reichsgraf ! -

Johann Billewitz bittet in der Beilage um die Bewilligung ein

Zeitungsblatt fur den Bukowiner Kreis in der moldauischen Spra-
che heraussgeben zu diirfen. Aus dem dieser Bittschrift beiliegenden
Plane geruhen Euere Excellenz zu ersehen auf welcher Art der
Bittsteller dieses Inteligenzblatt oder Zeitungsblatt verlegen wolle.
Ich bitte daher um die hohe Weisung, ob die Herausgabe des-
selben gestatten werden knne und habe nur die ehrfurchtSvolle
Bemerkung beizuftigen dass hier Orts kein der moldauischen Sprache
kundiger Zensor besteht und dass mithin, wenn Euere Excellenz
die Herausgabe eines solchen Intelligenzblattes zu bewilligen be-
willigen geruhen sollten, nichts erbrigen wrde, als dasselbe, um
es gehrig zensurieren zu k6nnen, immer vorlufig von der mol-
dauischen Gouvernialkanzlatur in die deutsche Sprache abersetzen
zu lassen,
Euerer Excellenz Unterthnigster Diener
Joseph Graf Sueerts.
Lemberg, 16. Juni 803.
II.

Viena, 7 Mlle 1803. Pergen catre con tele Sweerts. Concept'.

F. G. fibersende ich die mir geflligst unterm 16. des v. Mts._
mitgethelte Bittschrift des Johann Billewitz mit der Er6fnung zurick
dass ich Bedenken trage, dem Bittenden die Bewilligung zur He-
rausgabe eines Zeitungsblattes fir den Bukowiner Kreis in moldaui-
seller Sprache zu ertheilen wozu mich hauptschlich die Be-
trachtung bestimmt dass die Zensurierung dieses einen Blattes,
dessen Nutzen ohnehin nicht gross sein kann, nicht wohl thunlich,
oder doch mit grossen Schwierigkeiten verbunden wre.
Wien, d. 7 Jul. 803.

Viena, 29 August 1820. Ministrul de Politie Sedlnitzki

catre directiunea de Politie din Viena. Concept,.
Michael Bojadschi, angeblich [Schriftstellerj, und Constantinus
D[oma] [de Csiko Gyrgfalvai, H6rer der [Thologie iml vierten
St.-A. des lnnern, Viena, fasc. III, no. 60.
' Ibid. Conceptul poartii parafa de expeditiune a functionarului Hager.
St.-A. des Innern, Polizeihofstelle, Viena, 1820, 5945/24. Se pare ca Sedl-
nitzki a primit din partea lui M. Bojadschi o cerere pentru a da perrnisiunea

www.dacoromanica.ro
 116 C. Goliner

Jahre an der liliesigen Univerisitt bitten in dem... anverwahrten

Gesuche hierorts um die Bewilligung eine politische, literarische
Zeitung in walachischer Sprache herausgeben zu diirfen. -.
Bevor ich diesen Gesuchsgegenstand in weitere Berathung und
Behandlung ziehe, hat die G. E. PoId. [Polizeidirection] auf ganz
verlsslichem Wege die friiheren Lebensverhltnisse der Bittsteller,
ihren Ruf in Beziehung auf Bildung und Moralitt, ihre politischen
Gesinnungen, denn ihre sonstigen Umstnde und Verbindungen
genau zu erforschen das diesfllige Erhebungsresultat mir mit
umstiindlichem Berichte ehestens vorzulegen.
Wien, den 29 August 820.

IV.
Viena, 20 Octombre 1830. Directiunea de Politie cdtre Sedlnitzkil.
Euere Excellenz !
Ober den angeblichen Schrifsteller Michael Bojadschi und den
Hdrer der Theologie im 4. Jahr Constantin Doma de Csiko Gydr-
gyfalva, welche um die Bewilligung ansuchen eine politische, lite-
rarische Zeitschrift in walachischer Sprache herausgeben zu drfen,
ward in Erflung des hohen Befehlshrkurdigung hingezogen.
Bojodschi Michael ist aus der Walachey gebiirtig, bey 37 Jalire
alt, ledig, und wohnt in der Stadt No. 7 (?). Nachdem er die
philosophischen Studien in Siebenbrgen zurickgelegt hatte, stand
er durch einige Jahre daselbst als Erzieher in einem Herrschafts-
- hause. Vor 10 jahren kam er nach .Wien ; allein, da er hier seines
abschreckenden Misseren wegen keinen Platz als Hofmeister finden
konnte, so suchte er sich mit Unterrichtgeben in der griechischen
und walachischen Sprache, dann durch Vermiethung eines Theils
seiner Wohnung an Griechen und siebenbrgischen Studenten seiner,
Unterhalt zu verschaffen.
Doma de Csiko Gyryfalva Constantin ist aus Betsecseg in
Siebenbiirgen gebtirtig, WO sein Vater noch als griechisch nicht
unirter Archidiacon steht, 23 Jahre alt, ledig und wohnt bey Bojadschi.
Zu Klausenburg vollendete er die philosophischen Studien und kam
vor 4 Jahren hieher, um an der hiesigen Universitiit die Theologie
zuhdren, wovon er nun mit Ende letzten Kurses den 4. Jahrgang
zu ricklegt.
Um hier whrend seiner Studienzeit leben zu kdnnen gab er
Privatunterricht in den Anfangsgriinden der lateinischen und wa-
lachischen Sprache.
Durch Bojadschi aufgemuntert, ist er Willens mit dessen Bey-
de a publica ziarul proiectat. Cererea a disparut, dar din conceptul ce-1
publicArn se poate deduce existenta cererii. Conceptul a lost stricat de in-
cendiul din anii trecuti
Ibid. Raportul arata urmele incendiului pomenit,

www.dacoromanica.ro
 insemnAri de la MavrodinTeleorman 117

htilfe eine politisch-litterarische Zeitschrift in walachischer Sprache

herauszugeben, allein bis jetzt kontnen sie weder Abnehmer, noch
einen Buchiindler finden. Sie selbst besitzen kein Verm6gen, um im
Falle der Bewilligung die beabsichtigte Zeitschrift herausgeben
zu k6nnen. .

iSie leben hier in gnzlicher Obscuritiit, und es hlt daher schwer

iTher ihre Persnlichkeit und Eigenschaften zu dem angesuchten
Vorhaben eine Charakteristik vorlegen zu kdnnen. Euere Excellenz
wollen eine Abweichung gndig gestatten... Unsere Zeitgeschichte H
lehret dass der erste Schritt zur Selbstbildung im Volke immer
durch die Grtindung einer politischen Zeitschrift gelegt wurde:
Die Aufmerhsamkeit wird nothwendiger Weise auf die Na chbar-
staaten und eine Vergleichung derselben mit dem eigenen Zustand
geleitet. Nun sind die Nachbarstaaten aber vor und stehen leider
fast auf dem Punkte sich dura Absonderung egoistich zu ve-
reitizeln, welches offenbar zur Nacheiferung oder doch Nachfolge
reitzen miisste. Wie schnell das geschehen kann, beweiset Deutsch-
land, 1,vo in einen Zeitraum von 30 bis 40 Jahren die keckesten
Scribler aufgestanden sind. Gegen jene voreilende Ausbildung
anderer Nazional-provinzen muss die oberste Staatsverwaltung auf
ein Gleichgewicht bedacht seyn... '

Folgerichtig kann ich [nicht zu]stimmen, das sich [zwei] Stu[den-

ten] der [Bildungslmittel einer Na[tion] bem[chtigen], wobey es vor
der Hand nicht einmahl auf Geldgewinn abgesehen seyn mag und
vermuthet werden muss dass der Plan wohl aus einer tieferen
Quelle komme. .

berhaupt ist nach meiner untergeordneten Meinung jetzt nicht

der Zeitpunkt vorhanden politische Bltter zu vermehren oder sie
gar in Lnder einzuftihren, die noch ati ihrer physischen Seite
auszubilden Spielraum genug haben...
Wien, am 20. Oktober 1820. C. Gllner.

insemnri de la Mavrodin-Teleorman
Biserica actual zidit, se pare, pe locul 1.teia mai vechi de
printul Obrenovici, a fost renovat si mrit in anul 1934. Din
vechile carti mai pstreaza cateva stricate si cele mai multe putre-
zite de ploaie si de umezeal. Din foile rl.vsite i. crtile foarte
tau pastrate abia am mai putut culege aceste cateva insemnri :
Pe un Triod fdrci inceput:
...si Cu afurisitul Arie si pana nu-1 va aduce la locul lu, ert-
ciune - Si s'au dat sfinte biserici la leat 7248 (1740),
Julie 2 .dni,

www.dacoromanica.ro
118 A. Sacercloteanti

Pe o Evanghelie, Bucuregi 1742;

, Absta sfint Evanghelie iaste a dumnealui jupan.... (foaie ruptd),
Vel Capitan za lefegii, care au dat-o la bisearica dumnealui de la
satul Zbragleazele, unde sa przmuiaste hramu sfintului mucenic
Ghiorghie ; Fevr. 8 dni, It. 7251 (1743).
Pe o foaie alb de carte :
Anul 1821, Martie 1.. zile, Scris-am eu, cel mai jos iscalit, cu
mina da tina, cu condei da pana; macar si condeiul va putrezi,
iar slovele in veci vor fi, si cine intimplandu-se a citi asa sa zic
Dumnezeu s-i erte pcatele. Eu, Iban logofat.
Pe o foaie albci de Mineiu:
Ot Mavrodin.
Acest sfint Mineiu este al popi Mateiu ot Mavrodin, cumparat
in tl. 28. $i cine si' va intmpla sa-1 fure sa fiie anatema si cine
va citi si nu va minti si Dumnezeu il va blagoslovi ; iar, de va
spune minciuni, de risul lumii va fi ocarit si nu s va minio in
.

lume. Dumitru logofat sin protopopu Stefan sud. Teleorman.

Pe Vo.: -

La leat 826 avind eu filonichie cu un preot anume Marin ot

Draganesti, intre alte multe intrebri si raspunsuri ce era intre
noi, ii ziseiu eu ca. nume Marn sa poate fije vre un sfint, si
numitu Preot imi raspunse zicind ca nu si poate de a s gsi,
intre care apucindu-ne cu temeiu, deteram si inscris, facind prin-
soare pi tai, ca, de sa va gasi mucenicu Marin, s iau eu calu
popi, jara, de nu sa va gsi, sa mi-I ia el p'al miieu. $i asa am
venit eu la Mavrodin si, luind acest Mineiai si cutind inteinSul,
gsii pa mucenicu Mai:in in 18 zile ale acestii luni care este. Cine
s va afla a citi aici, spre incredintarea adevrului poate cauta la
18 zile si-1 va vedea singur cu ochii sai cautind de la icos de la
vale. Stiut fije dumneavoastr ca, dupa prinsoare-ne, rmaindu-1
eu, i-am luat calu si l-am tinut vre-o citeva diiastime supt stapii
nire, mi, apoi, cunoscindu-si gresala, au cazut cu rugciune ; facindu-m,
si un ziiafet, i-am dat calu. $i spre a fi stiut d-voastr mi si iscalii-
rugindu-ma catre cine va yeti intimpla de a citi aici, sa ma ertati
aci am scris unde nu mi s cade. ,
Marin, sin popa Dragne ot Grosul,
\ Pe un Penticostariu, Sibiiu 1841:
La leatu 1846 s'au intimplat Pastile Domnului la Aprilie..., o
ploaie cu vint, forte ploie, de nu putea oamenii sa vie la biserica.
Acest Penticostar tot intr'acest an s'au putut cumpara. Am
scris spre pomenire. Dumitrache Vlaicescu.
Biserica din satul 1ui nu avea inca Mineiul ?

www.dacoromanica.ro
 O scrisoare de la Esarcu 119

" La leatu 1861 s'au imtimplat Pastile cu Sfintu Gheorghe tot

data, si am scrs spre pomenire.
Gheorghe.
Alte lucruri, vechi sau no, nu se gasesc. Pietrele si crucile,
chiar si cele cu inscriptii, au fost vindute la Alexandria.
A. Sacerdoteanu

O. scrisoare de la Esarcu
Cumparind din anticariat brosura lu C. Esarcu, Documente
istorice descoperite in Archivele Italiei, Bucuresti 1878, intre hiele ei
netiate inca am gsit o scrsoare a lu Egarcu privitoare la
constructia Ateneului' Rornan. O publicam cu gindul ci poate va
folosi storicului acestui asezamint.

Doamna mea,
Permiteti-mi s'A va reinoesc multmirile mele pentru gratoasa
ospitalitate ce mi-ati oferit in timpul sederii mele in Cimpulung.
Voi pstra cea mai placuta amntire de amabilitatea ce mi-ati
aretat. Daca am putut constata ca studille indelungate si sciinta.
grava si serioas nu sint ncompatibile cu gratia feminn, as doni
din inim s pot in acelas timp afla cd ele nu v'au alterat inteun
mod serios sntatea si ca peste curind yeti putea recapata forta
vigoarea primitiva..
Ve rog a neta complimentele mele Domnisoarei sororei D-voastre -

si sper ca `D-sa nu va da un argument ma mult acelora care

sint in contra une instructiuni serioase acordate femeei, obstinin-
du-se a se hrani numa cu salat si cu otet,
- Im permit, Doamn, a v trimete de o camdat o mica brosura
care serv ca introduce studiilor si cercetarilor mele istorice
in Italia.
V rog a primi, Doamn, expresranea respectelor mele.
Bucuresci, 25 August 87. C. Esarcu.
P. S. D-lui Drghiceanu ii vou scrie peste putin. Aratati-i
numai ca am pregatit locul unde se va depune piatra ce a expe-
diat spre Bucuresci.
In fruntea scrisorii e monograma C. E. Pe plic. adresa : D-sale
Doamna Drghiceanu, Cimpulung, Localul Administratiei carierelor
de piatra de Albesti".
A. Sacerdoteanu.

www.dacoromanica.ro
120 DAri de. samA

DARI DE SAMA
Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, I, Bucure.sti 1935.
Cartea e, cum se vede usor, resumatul unui curs, injghebat
In citiva ani, de sigur cu trud pstrind forma une ori neli-
terar, de obiceiu banal, a acestuia, autorul interzicindu-si, si din
neputinta de a o incerca, once caracterisare literar si once
orizonturi de idei. Mesea, cum a dovedit-o d. I. Vldescu, in
Adeveirul din lunie, reproducerea inaintasilor merge pn la plagiat.
0 introducere cuprinde lupt contra unei .pretinse istoriografii
nationaliste, romantice i tendentioase, care falsifick pe cind
autorul vrea numai adevrul
- i adinc respect de idealurile
intregii omeniri", a cror definitie ar fi, evident, destul de grea
de dat. Ferindu-se de once ar putea s par declamatie, el incepe
totusi cu una in care manifest o cldur pentru neamul
pe care cine n'o are trebuie s' fie un monstru, precum cine nu
aphr acest neam, incoltit astzi de atitia dusmani falsificatori,
ei, ai adevrului istoric, e un dese" rtor de la cea mai elementar
clatorie. -

Un capitol de geografie, mrgenit strict la Dacia si deci

rupind caracterul larg al romanittii orientale din care venim,
cuprinde si prti in adevr personale, dar care nu par juste: nu
se intelege ce fel de lucrilri a poruncit Stefan-cel-Mare" ca
schimbe cursul Siretiului. Ideia eh din pretuirea" bourului a
iesit stema Moldovei e naiv. (p. 7). Dac ar fi notele, pe care
economia lucrilrii le inltur, am pricepe si ce e cu acel mgar
slbatec", colunul", care de sigur trebitie s fie prin vre-un
izvor greu de Osa'. Oile duse la Constantinopol erau de speta
chivirgic", nu civirgic". Nistrul desprtitor a dou lumi e o
formul bizar, si lumea scit nu se opria la el (p. 9). Nu exist
neamuri uralice si altaice", ci uralo-altaice". Nu vd pe Turci
iibind la Nistru ca Tatarii (ibid). A face paza la rsAritul
Europei, a sta de straj in fata lumii asiatice, e, fr indoial
una din menirile noastre" face parte din acele declamatii cu
care autorul intelege a se lupta. Asa si pasagiul despre incapa-
citatea de a ne ridica mai sus in culturd pentru cA la noi carul
' intr'un articol de nedemne injurii ale .obiectivului" profesor, tolerat in
ziarul Faca, se vede ca o traducere din slavoneste a cutarni text sacru,
cuprinde acest termin. Atunci si leii vor fi trait pe la mid....

www.dacoromanica.ro
 bAri de saniA

avea dou oisti" (p. 10). Interesante unele explicatii de numire

a judetelor : arinisul", din Ilfov, stefrisul" Dimbovitei. Dar
.

ce pkat c aceiasi naivitate insird buretii sau ciupercile" Hugh'

fructele pclurii" ! Nu lipseste, la adversarul declamatiei, codrul
irate cu Rominul" si frunza codrului" (p. 13). In boglItia p-
mintului autorul all un argument al permanentei (p. 14): de
sigur nu cel mai puternic. E dreapt prerea cA nu sintem, in
primul rind, un opor de pstori.
Preistoria vine pe. urrnd, Cu cei vre-o 125.000 de ani ai ei",
imprtit in perioade tot asa de neted cronologic. Nu inteleg cum,
fiindc Herodot serie despre noi la 512, ar trebui s inceapil acolo
istoria ; urmele serse ar trebui sa fie ale noastre sau ale str-
mosilor nostri. i nici de ce, pentru c 4tiri1e pe care le avem
de la aceast dat si pAnd pe la. 50 dupd Hristos sint fzlete si
putine", ar fi numai protoistorie". Ar fi mai natural ca osebirea
s piece- de la pronuntarea si precisarea popoarelor ca atare.
Lista locurilor uncle s'au FAcut sdp6turi nu poate constitui un
capitol preistoric, i n'ajunge insirarea tipurilor" cu nume locale,
dud se cerea mcar un inceput de sintes, oricit de mult i-ar
repugna autorului once ipotes. Harta insii e folositoare. incolo,
nimic clespre caracterul artistic al unei admirabile ceramici, despre
legturile pe care ea le indic, despre elementele religioase pe
care le cuprinde, despre transmisiunea pn astzi a unei arte
geometrice, despre natura poporului diruia i se datoreste aceast
manifestare de un asa de mare interes.
Dar ipotes la dusmanul ipoteselor e si prerea Ca' Get si Dac
e tot una ar fi greu sd se fac dovada complect, cum si a fap-
tului ch Geto-Dacii erau elita" Tracilor. Alipirea Cimerienilor la
Traci e mai [null decAt dubioash. Cine ar admite apoi Traci in mash
la Marea de Azov ? Scitii nu eran toti Iranieni ; dacd nu fostul su
profesor, d.ruia-i arath recunostint in forma elegant care se stie,
Minns i-ar fi putut ,spune autorului c masa supus era de Tu-
ranieni. Ilirii n'aveau nevoie de descoperiri recente pentru a se
sti ch. erau un popor deosebit", dar, la epoca de care e vorba,
e foarte probabil pierduseril limba deosebit" si vorbiau
un dialect trac. Numele iranian al riului Apo" (p. 33) e de
natur s nelinisteasa. Cum pot fi Sacii (ceia ce inseamnSciti)
si la Rs'arit de Durostorum" si spre Miaznoapte de Apu-
lum" si cum vor fi trAit Napeii in Bilrigan" ? Nu vAd pe ce se
3

www.dacoromanica.ro
122 !Ad d sam

poate sprijini ideia c in Dobrogea a ,f0st o mas get capa-

bil de a absorbi pe Sciti. *Si intrebarea inflitentei de art sciticA
asupra Dacilor e otioas. De .ce Susticlata: ar fi Susudava (p. 35)?
Arsietae, Arsenion i Arsekvia pot fi numai potriviri fortuite, ca
si Biessi-Bessi, Singone-Singidava, Marus-Maris. E aici o intreag
operi de propuneri filologice .fr:.,competent si care pentru ce-
titorii obisnuiti sint o povark zdarnid. Lipsa notelor o face
inutil pentr_t cercettori.
Naiv, autorul crede in cei 800.000 de soldati pe 600 de corbii
ai lui Dariu. Tot asa de putin sigur iiiterpretarea pasagiului din
Herodot despre riurile dace. Emigrarea Grecilor pentru eh' nu mai
aveau loe la ei acas, din pricina inmultirii populatiei" face s
surkl. Numele de Pont Euxin s'a dovedit Ca' n'are sensul de
primitor de strini", ci e unul iranic.
Ptolemeus Lagi", in text, nu e o form adMisibil(p. 45). Cei 14.000
de Geti cu cari are de furc. Alexandru sint incA' o exagerare (p.
47). Nici problema lui Zopyrion nu e intleasd. Lisimah nu e urma-
sul lui Alexandru-cel-Mare in partea european a Imperiului ski"
(dar Macedonia, dar Helada ?) (p. 107).'Dac se scrie Lisimach, nu
se poate serie Dromihetes (romichaites), nici Agatocles (Aga-
thokles). Mai departe Poilyainos. Pausanias nu e istoric (p. 49).
Toat povestea, bine cunoscut, co mincAruril" si cornurile"
-e pentru copii (p. 49). Trecerea Celtilor dera lungul Carpatilor"
e curioas i prin nimic dovedit. In Balcani
., nu se poate vorbi
de un adevrat Stat celt.
Dun= trriieste si azi In town'''ngles. Dar Dun de la Dun-
sur-Meuse (sau Dun-le-Pailleteau, 'Dun-le-Roi) inseamn.
Britogali pentru Britolagi e greu: de adhiis Cum ()are ar fi actos
Celtii co ei pe Bastarni, pusi arbitrar iti Galitia i Podolia" ?
Tot cadrul de istorie universal la sfiisitul secolului al Ill-lea e
strins intr'o jumAtate de pagin. A se indrepta i ortografia Dio-
nisopolis" i Dionisos" (mai su g Dinys'ios"). De ce Mesam-
vria" in loe de Mesembria (p, 54)? La_ 55 ,,POrnpeius" in fat co
Cezar", si grecul" cu liter mic. "Sti:Prafata enorm" a Sta-
tuliti lui Boirebista e de sigur o. exagerare.. Si nu poate fi vorba
de o continuitate a lui in istoria romneasc". Autorul crede serios
In 200.000 de ostasi ai regelui dac. Acesta: apare si ca stpintil
necontestat al Rsritului i cent riilui europ' ean, Minas in afar
de dominatia Romanilor". Autorui e, -Cum se stie, un mare adversar

www.dacoromanica.ro
 bail de atila
,
I
>i nationaliste.... Frontin nu e un istchiC antic" : el serie
despre stratageme" si... apeducte. Calificative ea' gene"raltil." pentru
Crassus area pe incepator.
Aici Tyras i capt un s de care n'a beneficiat paria acum,
E vorba de gurile Nistrului" (p. 58), .si am ..doij Sa'stim. cite'
sint. Popular,. autorul explica pentru cine stie ce ignoranti dintre
cetitorii sal o nou era e o noua. numaratoare a anilor" ; ere-,
deam ca un. nou punct de plecare. E sigue autrul ca pentru
Romani mare nostrum" era Mediterana ? Descoperim sit cetatea
ChersoneuS" (este Chersonul i Chersonestil). Eliberarea de Rh-
mani a fratiior (sic) regilor daci de la dusmani" e cam sibilin
(p. 59). Cele dou valuri ale lui Aelianus (p. 59) nu se sprijina
pe nimic. Nu stiu ce pot fi Suebii" pe cari autorul afla la
Tisa pe *la anul 69 s. fie Suevi, ar fi cam departe, da Rin (p.
60). Casius ,Dio1' pare a ti Dio Cassius",Diurpaneus" la
- Decebal nu e hied uh nume, ci un titlu. Ce dovada ar fi ca Sta.
tul lui Decebal Cuprindea 'intreg tinutul dintre Tisa,. Durfre Si
Nistru", i, ,daca ni se spine CA era ca. al 14Boirebista, acestuia
i s'au fixat doar alte hotre (p. 61). Banchetele. grozave" ale lui
_
Domitian ma. infioar.
' Toat povestea luptelor cu -Domitian e copilreasca. Vedem pe
Tacit ascunzind numarul mortilor romani spre a 'nu fce curios-
cute proportiile .catastrofei". Quazii si Marcomanii din Boemia
apar la Dunare (p. 63).: ei ,veniau de la Elba.
Nerva e _descris ca. un Mein cum se cade" (p. 64). De ce co-
mentariile lui Traian ar fi actul d nastere al poporului rorhin"
(p. 64), format abia pin secolul. al VII-lea eel mai curind ?
Toata mareata epopeie a dui Traian e povestit'ca pentru elevii
eursului complementar rural.' jiltul" lui Traian, minile, intinse"
ale lui Decebal dau un
,
aspect aproape comie unm- momente
solemne. De unde se stie, ce a anexat (pa'n .1a cel de al doilea
val,. al lui Aelianus") Tralan' in prima expeditie (p. .66)7 Ce face
a se atribui lui Traian castrul de la Carsium sati cel de la Bar-
bosi ? Soldatii zidari" si ofiterii arhitecti" sInt o ,exagerare (p..
60. De uncle' iese c Romanii ucideau pe prisonieri dupa cere-
monia triumfului ? Si de acia sesinucid sefii dci; nu de rusine?.
In jurul" Sarmisegetusei nu sint munti (p: 70). Joanes (sic)
Lidus" .nu e un scriitor antic, ci un onorabil Bizantin de pe vreinea
lui lustinian : autorul se putea lamuri din a mea Histoire de

www.dacoromanica.ro
.124 Min de sani

la vie byzantine" : a trait point secole dupd Traian. Tot exagerare -:

si asa de mare ! e salvarea Romei de faliment prin prada
dad. (p. 71). Monumentul de la Adam-Clisf e pus in legAturii (loar
cu uncle pare sh se fi dat ltipte", pe chid eran aliatii barbari ai
Dacilor. Acolo mai sint incd pietre sculptate. .

. Rminerea unei populatii dace e afirmatil cu dreptate (p. 75).

Dar nu se intelege cum Dacii au inv'Atat latineste din necesi-
tate sau interes intdiu, din mod apoi" : asa se lace un proces
de desnationalisare ? Dacii blonzi se sprijind pe o simpra ipotes5
a lui Pa'rvan, care e continuu transcris de autor, a dirui erti-
ditie de imprumut nu sperie pe cine are Getica aceluia in
Gentil si naiv autorul asigur c femeile erau in general
frumoase, cum au 'lams si urmasele lor si cum ni-o spun in
mod unanim i elocvent, pentru epoca mai nou, izvoarele isto-
rice" (p. 76). Ca si era nevoie : noi n'avem ochi ! CAciula Dacilor e
o tichie". in materie de d.ciul ins se ridicd o grav problem.
Autorul li atribuie si o gluga. E fapt remarcabil" cA Dacii s'au
prAsit de b'uturd. Autorul doseazh si t'Aria alcoolidi" a vinului
dacic (p. 78). El crede si in cele 20.000 de iepe" trimese de Filip
al Macedoniei la noi (p. 79). Dacii faceau si candelambre" (cuvintul
e de trei ori ; pp. 79, 81, 95). Moneda Dacilor, push' alilturi de a
Galilor, merita altceva decit cloud rinduri. De ce ar li Caucalandul
la Chiojdul Mic" (p. 188)? Autorul e un mare dusman al ipoteselor :
aceasta e ins o ipotes probabild", care,, deci, se respectd (p.
81). l-a scpat din vedere autorului o altf el de ipotes, a lui Zeuss :
Caucaland", Hauhaland, bc Malt (o. c., p. 410, note 2). Coga-
ionul merita mai mult sa fie apropiat de Caucoensi. De. ce Daci"
ar fi lost numele unui trib din Vest si davele n'ar Ii dat ele nu-
mele neamului ? De ce multe triburi inseamnd o mare natiune
((lar dialectele de azi ale lui Reto-Romanilor). ?
E imposibil a se crede ea inainte de Romani Dacia a lost o tar
de orase. Lungul sir de iocalitti, cu dubioase identificAri, pp. 82-3,
nu poate folosi marelui public. Autorul adauge, de altfel, cu obis-
nuita naivitate: localisrile nu sint sigure" si e sarcina viitorului".
Ptolometts Lagi" reapare, cu genetivul su latin (p. 84). Dacii
umblau cu bonet" (p. 85). Autorul tinndu-se strict de izvoare,
afFm printeo citatie c' retorul grec Dio zis Gur-de-aur" era
un par Latin i se zicea ,Chrysostomus" si c a scris lati-

www.dacoromanica.ro
 Dan de sam 125

neste (p. 85). De fapt, el e cunoscut tumuli prin Iordanes.. Poliga-

. rnia nu exista la Getii din Dobrogea, pentru c6... n'o spune
Ovicliu (p. 86).
Dac medicul Dioscoride (IA nume de plante dace, aceasta ar
dovedi c Dacii erau specialisti in medcin. Mmiterea elementelor
dace in rotnneste e prea aleatorie pentru a fi presintat marelui
'public '(p. 97); viitoarele cercefri" nu vor da, de sigur, nimic.
Prs' irea complet a limbii sale de un popor e posibil supt
raportul lexicografic: ce au pstrat Etruscii din limba lor (p. 97)?
La capitolul Dacia traian", discutie cu Xenopol. Pentru a apra
Dunrea, puteau s se cear ambele maluri, dar nu si cucerirea
terii intrei a Dacilor. Ce s zicem de forma: Istoricii din zilele
noastre erect, unii din ei" (p. 102)? RmAnerea legiunilor in Dacia
e socotit .matematic: 165" de ani (p. 102).
Autorul e pentru permanent. Dar revine la pstrarea Dacilor,
cu numele de mult cunoscute. i insir corpurile dacice in armata
romana. A se ceti, p. 106, Trebellius Pollio. Tot asa: Commodus
(p. 107). Oricum, aceasta e partea cea mai bun din carte: e
pcat cd nu se d si indicatia izvoarelor. De altfel elementul
nou e rar. Contra Traianis praecepta" pare curios (p. 111).
Detaliile cu privire la administratia Daciei sint cele ce se. all in -
once provincie roman: meritau ele expuse pe larg ? Lusitanii,
nu Lusitanienii", sint, cum se stie, din Portugalia, nu din Africa
-(cf. p. 116).
list de rmsite de castre, util, pp. 117-8. lus italicunz
insemne ca Fcincl chiar parte din Italia" (p. 121)? Util va fi si
lista oraselor romane (p. 123 si urm.); dar, iarsi, aceast enume-
ratie va gsi putini cetitori. Abtat-calesi pe locul Abruttului e
interesant (p. 129). Se discut si principiul soselelor (p. 132).
I se
- pare autorului Ca',. de bune ce erau ele, pavimentum a lost
imprumutat in romneste : pmint (p. 132).
In mijlocul nenumratelor stiri, pe care le putem crede exacte,
care urmeaz, intrebarea se pune; la ce pot ele servi pentru a
cunoaste obirsia si a urmri desvoltarea poporului romnesc, cci
aceasta si attia intereseaz. intr'o Istorie a Rominilor ? Da' ce
folos poate fi astfel descrierea tailor si a uleiului cu care isi
frecau corpul Romanii, clup baie" (p. 146)? Cavalerul trac" s
fie numai mortul heroisat" (p. 156)?
In, ce priveste romanisarea, era inutil a vorbi de aceia a ora-

www.dacoromanica.ro
126 Dari de sama

selor, care au hist de la inceput romane (v. p. 151). S' fi fost

mai toti legionarii cstoriti" (p. 153)? Bogrea a dovedit c s'a
p'strat si la noi cuvintul senex in senec (cf. p. 154). Ideia c, la
nvlirea barbarilor, orsenii au fugit prin sate cu cuvintele lor
obisnuite, nu e serioas (p. 154). Dar interesante si originate ob-
servatiile de la paginile 156-7 despre romanisarea exprimat prin
nume, in succesiunea generatiilor. Si apropier:.a de Grecii de la
noi (dar Constantin Cantacuzino Stolnicul n'a scris Cronica Ro-
minilor"). Prin ce se dovedeste presenta la noi a lui Caracalla
(p. 160)? Mentiunea din Dio Cassius (nu Casius") nu o spune.
Exacta' e si cronica urmiltoare a Daciei.
Prsirea Daciei e presintat clup formula obisnuit, cu ipo-
crisia lui Aurelian, care face o nou Dacie (pp. 162-3), cu Mere-
derea in izvoarele lui Vopiscus. Naive sint intrebrile de ce nu
se AA in Moesia inscriptii de la cei mutati" ori multmiri cAtre
Imp'drat (p. 165). Asmnarea cu ce s'a petrecut in provinciile
celelalte ale imperiului cerea alte cunostinti de istorie universal.
Autorul admite ascunztori inaintea barbarilor, dar acas. DacA
sracii ar fi trecut in Moesia, gsiau, ni se spuue, pe percep-
tor" ceia ce, in epoca ultinf a Imperiului, insemna foarte
mutt" (p. 166). Aici autorul a aflat cind a scris Lydus, care
devine Iohanes Lydus". Federati nu inseamn aliati (p. 166).
Nu e adevrat nici c singuri pstrm numele de Romani : dar
Rurnansii ? Si ce va fi fiind cii Portucale" (ceteste: Portus
Cale") din Portugalia ? Si noi am fi pstrt numele pentru a ne
deosebi de Germani, Slavi, Asiatici" (p. 168). -
La elementele latine in limb6 gisim citeva noi sau care par
noi (p. 168 si min.): Dar mind are sufixtil slavon.
e socotit ca un cuvint slay (p. 171). La pagina 173 nu e 'numai
intrebarea .de ce nu s'au pstrat numele de locuri latine, dar si
cele mai vechi decit Romanii (p. 173).
Part& slab a lucrArii, care nu se razimd pe o bun cunoastere
istoriei universale, revine cu capitolul despre barbari, tratati ea
In Xenopol. Azi nu se mai crede c Visigoth ar fi Gotii de Apus
(p. 177). Once incereare de a delimita pe barbari e zdarnic.
Scriitorul vechiti julianus" nu e deeit ImpAratul Itilian (p. 179).
De ce s'o fi mirdrul autorul de abusul" cu numele lui Constantin
(p. 179) ? Ulphilas are un singur rind (p. 180). Lilmuririle despre
Sarmati rill Vuprind Mmic nou (pp. 181-2),

www.dacoromanica.ro
 Ddri desam 127

Dup sase pagini .neintregi a.sa de defectuoas e impArti-

rea pe care autorul :critica a,sa de aspru la altii avem vre-o
opt despre Huni: Ei. int Walo-Altaici", nu Altaici". Ei n'au
locuit la Nordul ChineP`s. (a s gAndi la Hunii Albi, la Eftaliti).
Se admit doar 3.000 Huni curati", dar, ca si la Decebal,
nimic despre o confederatie de lupt.tori. NI6rimea Statului alan
nu e afirmat de niciun izvor. Tot acest capitol e deosebit de
vag si slab. Nu stiu .te nu se admite c in Tesaurul de la
Pietroasa sint p6s6ri. Unde va dovada pentru resturile de Goti
cari vorbiau limba tridernd pin6 pe la and 850 in Dobrogea"
(p. 189)? Afldm minunea. c isigoii 1;ecuti in Italia erau cu
Atanaric cel de la 37.5"...,Ld Viinta; tdvdtatului autor n'a ajuns nu-
mele lui Alaric (v.
Aici Alaric, zis Atanaric, nu iea Roma, nu meare in Italia de Sud,
ci e rdspins" de Stilicon,. ho" care e, nu generalul, ci sfdtui-
torul impdratului Honoriu" (ibid):yisigotii se impart in doug,
pentru ca si Spania s fie ocupata. lar.Ostrogotii, aceia ar fi trecut
nu de la Novae pe puneire si; iiu din Imperiul de Orient, ci din
Panonia in Italia, uncle rostul lui Teodoric ar fi acela di a inte-
neiat un regat" care n'a existat niciodat. Autorul nu cunoaste
de loc istoria universalGotul -lordanes, pe care asa de mindru
Il citeaz autorul, ar fi un sefiitor bizantin", dar el a lost pe
Ing un rege atan i apoi episcop in Italia, scriind, fireste, in
limba latin ; aceiasi .:necunostint (v. p. 190). Cine o fi zis lui
Attila (nu Atila") cicanul lumii"? Despre rostul imperial al
marelui Turanian niciun cuvint: Caracterisarea? Un remarcabil
cap politic si un mare general." I'se atribuie un Imperiu enorm",
cu pArtile asiatice, intelese in sens modern (1), pin la Nistru"
(p. 190). Se uimeste cineva inaintea propositiei : Atila a fcut
mai infiu o expeditie in spre...R6srit" (de uncle ?) spre Caucas
si a atacat Imperiul Roman prin, Asia Mich." (ibid). La 443
el ar fi lost la Constantinopol (ibid). Niciodat nu i s'a facut de
Imperiu o cesiune teritorlalk si Inc prfa.' la Ni. El nu s'a gin-
dit s cucereasca Galia Si Italia". Nu e vorba s fi scpat" Apusul
de el la Wry-sur-Seine, ei de aminarea expeditiei anuale a Tura-
nienilor. Si aici legenda cu. cu Papa Leon si fireste frUmoasa Ger-
man Ildico, pe ai c6rii Orinti Ii ucisese". Ce izvor serios va fi
lmtirit pe autor, care citertA pe Kiessling, in Pauly-Wissowa, asupra
asezrilor ulterioare Itune pe maltil drept al Dunarii (p. NI)?

www.dacoromanica.ro
128 DM de sarnA

Nu inteleg de ce dupa Hunii lui Kiersting vine crestinarea Daco-

Romanilor. Obisnuitele mentiuni din Tertulian (Tertullian") si Ori-
gene (Origenes"). Si citeva mentiuni documentare, p. 156. $i aici
Ulfila are o trist soart. Nu e adevrat ca singuri noi avem
basilica. In limba francesa: baseille, basoche, In sarda baselgia.
Nu xupcaxbv, ci xuetaxt (igt&pcz). Nu se poate fixa data and cres-
tinii s'au asezat in basilici. Si nici cronologia lui communicare
nu e sigura. Nici etimologiile pentru Craciun nu se tin bine in
picioare. E probabil ea' Rusaliile nu vin din Rosalia i Floriile din
*Florilia. De ce am ti zis serbatoare" poate uncle. primejdiile
de tot felul au lost mai mari in Dacia" (p. 199) ? Si sensul lui
pioar" (p. 199) imi scap. Dad., se d un nume de Mint
Indrea, de ce nu si celelalte? Multe din cuvintele citate, cam pe
rapezeal, au si un sens comun. Organisarea bisericeasca a lui
lustinian si Scaunul de la Tomi n'au nicio jurnatate de pagin
(p. 201).
Nu se putea ca cl. ,Diculeseu sa nu impresioneze obisnuita
naivitate a autorului. El aseaza deci pe Gepizi in inima terii". Dar
marturia lui lordanes e vag si contrazicatoare. El a pomenit de
Dacia si spline astfel tot ce stie despre dinsa. Testamentele citate
nu pot fi atribuite Gepizilor unguri. Despre adevarati Sarmati in
488 luptind cu Teodoric nu poate fi vorba. Atitorul observa:
trebuie sa spunem c fiica regelui Cunimuncl a devenit acum
sotia lui Alboin". De sigur: trebuie".
Avarii sint nenorociti; abia e vorba de- dinsii. Haganii lor devin
capcani sau cafcani" (p. 207). Asupra capcaunilor" nu insista,
dar nu-i lash' nepomeniti. Cum nici Ursus, episcopul Rominilor
avari... tiam c Statul ,avar l-a distrus Carol-cel-Mare: aflam
acuma, si cu trei izvoare, eh' aceasta s'a clatorit Bulgarului Crum.
Dup capitole mici, iat until mare, despre Slavi. Si conside-
ruff de istorie universala. Autorul crede eh' Franci si Galoiomani
dau pe Francesi; loti Italienii ar avea singe longobard. In Spania,
ar fi numai Visigoth In fata am st noi, popor romanic de colora-
turd slav", ceilalti de coloratura germanica". Fiind asa, presintam
o posibilitate de civilisatie si cultura midi" (subliniat de autor)
in mijlocul marii familii romanice". Cum va fi Arabul Masudi,
mort pe la junztatea secolului al X-lea, contemporan cu asezarea
Slavilor in secolul al VI-lea (p. 212)? Zimnicea ar veni din zem-
nicul slay 1 Urmeaza o expun ere populara si vaga despre ce au

www.dacoromanica.ro
 DAri de sarnA 129

fost Slavii ca organisare Cintecul lui Igor" e almis ca autentic.

lar, Ilivachia-lalomita in loe de 'Hoy (p. 220). De ce Phocas
Tracul (ibid. )? Focul grecesc ardea in ap, nu supt apa mrii
(p. 221). Aici aflrn c tot Carol-cel-Mare a desfiintat Stain! avar
(ibid). Si torna, torna fratre" se intoarce la tesaurul romnesc
(p. 222) ! Romnesc" deplin si curat. Lista numelor geografice
de origine slav e de sigur interesant (pp. 224-6), dar Craiova"
nu e resedinta Craiului", ci trebuie pus in legtur cu Craina
si Ucraina (iar zemnicul si Zimnicea, p. 225 !).
De ce satele in -e$ti si -eni n'ar fi si ele vechi ? UrmeazA note
de filologie in parte numai adevrate. Preodobrago" e un ge-
netiv, cum o stie de sigur si autorul. Cetitorul obisnuit va rmnea
insd strivit de lista, de imprumut, a sufixelor. De sigur boieri" e
de origine turanich (p. 232). La Bulgari mai sint pe line' bczgaini
bagaturi. In Bosnia voevod are exact sensul de la noi (ibid);
toat aceast parte e superficial.
O incercare de sintesd pentru raporturile romino-slave e mai
pretentioas decit nou. Autorul mentine prerea c rumin" a
insemnat supus" (pp. 238-9). In Apus homo romanus nu repre-
sint o inferioritate, iar wehrgeldul inferior se explic prin nein-
trebuintarea la oaste. Nimeni n'a tgdduit existenta de boieri inc
din secolul al XIII-lea, dar aceasta nu presupune si serbia tera-
Autorul e, cum am spus, si partisan al autenticittii ano-
nifnului notar al regetui Bla (la p. 241 : Bulgarorunz). In alta
ordine de idei, el merge pn acolo incit admite crt slavona s'a
impus prin guvernarea strdinilor. Se intreab : de ce e slavona
si in Ardeal? Prin trecerea fireascA de aici, rspundem. Slavo-
nismul de Biseric6 vine din necanonicitatea crestinismului nostru
popular latin, iar cel de Stat prin imprumutarea pisarilor de peste
Dunre, si atit. Nu putea lipsi, intre lucrurile vechi, si Viata
Sf. Dumitru din Salonic". Romanisarea Slavilor se inchin fe-
nzeilor" (subliniat de autor) daeo-romane" (p. 245).
Autorul cauth exemple in Apus. I se pare ca la Englesi sint
numai Celti si Saxoni germani" (dar Danesii, Anglii, lutii ?), pe
ling Normanzii francofoni. Normanzii n'au impus un simplu
-dialect", care nici nu exist aici. Normanzii au disprut, fiind
putini. Iari, Italienii longobarzi.
La Bulgari aflm c. Utriguri i Cutriguri sint nume de per-
soane. Presenta lor la Peuce", care ar fi la Nicolitel, e bizar.

www.dacoromanica.ro
 130 DM de satnA

De aide o fi imphrtirea: Bulgarii cavaleria, Slavii infanteria ? In

.once cas, nu Kolowrat" se serie numele unui demnitar bulgar,
(p. 252). Dad Nichifor Gregoras vorbeste de dou Bulgarii,
,

Iticrul n'are important, hind el un scriitor de la sfirsitul seco-

lultii al XIV-lea. Ce ortografie poate fi ,Nikiforos"? O intreagh
istorie a Bulgarilor din Bulgaria, pe de-asupra, urmeazh. Con-
vertirea lor ins se strecoar in dou rinduri. Si Patriarhul Fotie
apare : Fotie I", ca s nu se confunde cumva cu vre-un al II-lea
(care cirmuieste azi). Dar e foarte pe larg povestea alfabetului
glagolitic. Nimic despre sensul unui Tar Simion. Aflm c si-a
insurat hut cu nepoata, nu a lui Roman Lekapenos, ti Lacapenes".
Toate marile lucruri ce se petrec atunci, cu interventia Rusilor
de la Chiev, tree cinematografic de rh.pede si 'dotal sute de
pagini despre Dacia Romandl Totul e ca inteun manual elementar.
Tot asa, pe o juinhtate de paginh, acea noud Bulgarie" din
Vest, in care populatia romhneasch de acolo a avut un nethg5.-
duit rol. Totul e de o nespus shrdcie.
Dac n'ar fi fabulele Anonimului, acelasi lucru s'ar petrece cu
Ungurii /din capitolul urmtor. La ei, se ignoreaz teoria turd,
din care o parte e retinutd azi de toti cercethtorii bine infor-
mati. Bizantinii nu sant intrebuintati cum se cuvine. Regino, mort
la 915, a &hit mai Inuit. in secolul al IX-lea, nu in al zecelea
(cronica sa e phri la 907). Otto de Freisingen, mort in 11,58,
nu poate fi socotit contemporan Cu acesta si cu nhvlirea Un-
gurilor. Legenda asezrii Secuilor In Ardeal inch din anul 884"
e pomenith, dar nu inlturat (p. 263). Pentru drumul Ungurilor
se accept legenda Anonimului (ibid). Acestuia i se fac si aici
toate onorurile. Asupra datei acestui curios izvor" autorul n'are
o phrere a sa (cel mai frziu pe la jumdtatea secolului al
XIII-lea", p. 264). Cronica lui Nestor e thrzie, si, in partea de la
inceput, dubioas. Sarolta, pentru gresita forma' Sarolt. Sensul
regalithtii apostolice, ca si once ideie generald, e trecut cu vederea
(pp. 265-6): de aici aspectul de manual al chrtii.
V. La Sasi, care ar fi Tinutul din preajma Wash Nordice", de
uncle ei ar fi venit ? (p. 268). Mhzele de la Bistrita" stilt o inte-
resantd descoperire geograficei (p. 268.) Sensul phdurii" i terii"
romiinesti si pecenege" e abia atins, cu toat importanta sa
decisivA (ibid).
Pentru Secui nimeni n'a vorbit de o colonisare masivd" prin

www.dacoromanica.ro
 DArt db samA 131

Cavalerii Teutoni (v. p. 269). Si, dac lipsesc documente, apoi

autorul insusi vorbia, la Si, de pierderea celor mai vechi do-
cumente cu prilejul nvlirii Tatarilor, in 1241"- (Cu o pagin
numai inainte, p.. 268). loan Hunyadi nu si-a zi niciodat
Corvin, iar numele fiului' su e Matias (Mathias), nu Matei
(Mathaeus). Definitia rostului cnezilor i voevozilor in Ardeal e
lcut sporadic. Mai bun e partea despre terani:. Se ;:incearc6 si
note filologice despre influent.ele reciproce (p. 277). Si- 'aici ;era
mutt mai mult de spus, date fiind proportiile
E sigur autorul ca regele ungur Samuel, in pgintate Aba,
era peceneg (p. 281) ? Send cuman crestinat e Borz (v. Borzea,
Borcea), nu Bortz (p. 282). Joinville nu e un cronicar", ci bioT
graful lui Ludovic al IX-lea (v. pp. 283-4). Legdtura nOastr cu
Pecenegit si Cumanii e fixat Mil a tinea sam c. nu -e vorba
de o conlocuire propriu-zis. Cele mai Multe din nuplele geo,
grafice atribuite lor (Besimbavul) n'au a face cu ei ; mal ales In
ce priveste pe Cumani (Comanca e sotia nu a Cuma' nului, ci a
lui Coman). De uncle si Galatul ar fi cuman (p. 285) ? Interesante
adausele la numele in -ab (Carab, TurtabA; dar nu Toxab,..Ci
Toxoab, si lipseste Odoabk de uncle Odobesti).
Total uitati, Rominii din Balcani apar numai acum :(p. 288
urm,). Autorul, si om politic, apare cu ideia de politic. :actual
colonisrii Macedonenilor i Meglenitilor (de ce nu si a Istrienilpi
(p. 289). La pagina 290 se und ca Bucovina are dou'
lunguri si Maramursul hied until. Afirmatia Zlata-rschi'
Asnestii vin de la Tarevit i Trapezita" (p. 292) se cere cl9ve-
ditd. Cetele de prad din jos de Ni s adeverite de Ahsbertus la
sfirsitul secolului al XII-lea nu inseamn o asezare (p. 292). Nu tate
numele de Vlahi" arat Romini. Autorul face ins.:o oper
meritorie aduninclu-le (pentru Dalmatia era ins mute de 1u4t
din cartea lui Tamaro). Pentru Stiria am clat un sir de acte
consideratiile mele despre problema agrar (originalele in archi-
vele din Graz).
Autorul tot crede in Valahi Negri" (p..294), Vlah" uu e e- .

rtor", ci, cum a admis-o si autorul, mai sus, condtrator

caravane (v. p. 294). Nu exist insula Abbe" (p. 295) ci Arbe. Re-
volta lui Niculit e una din formele periodice de p.o02,-cog (v. pp.
295-6). Nu se zice Nicetas Choniates Akominatos, ci Niketas
minatos Choniates (din Chonae) (v. p. 296). In ce, priveste origit

www.dacoromanica.ro
 132 Dad de satri

nile Statultii Asnestilor, autorul contimi a-i voi in Balcani (unde

nu e transhumant; si amestecul Sfintului Dumitru i obiceiurile
eretice trimet in Pind ; Em" e pentru Bizantini si acesta. Carac-
terul Normanzilor din Sicilia" e vag si ciudat (in Si-
.

cilia a lost dominatia until Normand, nu Normanzii ca popor in

acest timp). A prirnit de fapt Frederic Barbros. titlul de Tar al
lui Petru ,(p. 298)? Leg6tura cu Cumanii atrase spre Nord centrul
de greutate al terii incepute in cealaltil Tirnov, a Tesaliei. Ka-
loioanes" (Kaloioannes) nu e un titlu particular dat de Greci
lui Ioni, ci kals se adauge la once nume imperial (si Kalo-
petros). Aid se amestech mult eruditie, dar autorul, care ar pu-
tea, neavind increclere in bieti de Romini ca noi, s ceteasc6
recenta comunicatie a d-lui Niger ,la Sofia, nu ajunge a lute-
lege ce e Imperiul de Orient, ci, deci, combate, cu entusiasmul
tineretei, in sec. Asmnarea cu rege al Francilor, al Ungurilor
sau al Sirbilor" arat tocmai aceast total neintelegere. Bulga-
ria"si Vlahia" ca teritorii religioase nu aduc niciun ajutor in
sprijinul pilrerii de un asa de entusiast nationalism a adversarului
vajnic al nationalismului, mkar istoric, dac nu politic (se she
cil autorul, ca deputat, a salvat pmintul romnesc de a fi expor-
tat in Palestina).
E induiostoare afirrnatia ludtoare de sine cu care incheie
autorul acest rAzboiu: si problema cea de a doua a titlului este
resolvat" (p. 305). In entusiasmul su rzboinic autorul se ica
la lupt si cu imp6ratul franc din Constantinopol, Balduin, care a dat
un lispuns grosolan" lui Ionit cind acesta cerea s fie recu-
noscut", un lucru asa de natural si de u.5or (1). Usurpatorii" latini
au deci ce li se cuvine. Se simte cum autorul se bucurd de teribila
moarte, chinurile grozave" ale lui Balduin, care supdrase pe
omini. Si regatul" (citatiile slut la autor) al nobilului" Boni-
faciu supr visibil pe apriltorul clrepturilor noastre. Ionit vine
s se rotunjetsch" si acolo. Nu tiu ce Manaster Cuman"
.

omoark 'MA pe acela care de cloud ori e definit ca figura cea

mai insemnat pe care au dat-o Rominii diii Balcani". Cel putin
s'a ltiat de uncle trebuie explicatia bulgarisrii nrin traditie de
Stat si de BisericA (p. 307). Se recunoaste c frati de ai nostri
in B.alcani" nu _mai slut (de-ar fi fost!). Asupra rosturilor loaui-
tilor de unde s'a tie cetitorul ce inseamnil ei? douil riuduri
la pagina 323: La Lovistea se tine sarna de rectificareea Conea

www.dacoromanica.ro
 Dri sarn 133

(pp. 323-4). Birsa Teutonilor vine clupd (p. 324 si urni). Dar si
aici cetitorul all atit: ea acestia luptaser mai inainte la Locurile
Sfinte" (p. 324). De ce ar fi urme ale lor la Tabla Butii, la Calviiii
si chiar la Bran (p. 325) ? Secuienii nu sint, de sigur, o creatiune
a tor (ibid). In schimb, indoieli fr bas pentru Cimpulung (ibid)
Aici se cere dovad precis" ; dar dincolo ? Si chestia Neamtului
a carui atributie la Nemti (!) teutoni e ridicat, se lasa in suspensie.
La navalirea Tatarilor cetatea Milcovului exista (p. 327). La Tatari,
se pastreaza vechiul flume Gengis-Han" (p. 326). Nicefor Gre-
goras" e contemporan cu Tema de Spalato (p. 320) ! Tatarii lui
Gingliiz slut prefcicuti tu Musulmani pe o vreme and, si dupei
1300, erau gfni deci de aceia nu beau vin, de si autorul, &-
met, asigura ca treceau adesea mai ales conductorii peste
poruncile proletului" (ibid). De sigur ca i-a spus-o un misterios
document de betie... Patria Tatarilor a lost Mongolia" (p. 331) :

e exacta determinareaj geografica? Si patrunderea pin la Pacific...

Ortograliile numelor ttresti sint consecvente si bizare. De ce
s'ar serie ungureste Muncaciul, cunoscut noua, si care e in Rusia
subcarpatica (p. 332)? Dar, in schimb, Sajo", in loe de Saj6,
unde Ungurii au lost complectamente" (!) batuti. SA li fost Pesta,
nu Buda, tinta ' atacului tatarasc ? Cronica lui Fazel-Ullah-Raid
ar trebui sa nu mai fie intrebuintata ca izvor autentic si, oricum,
sa nu se mai creadd ca Sassanii" lui slut Sasi, carora nu li se zicea asa.
Ideia ea Mischelav", vre-un Rus, e una cu Seneslav (p. 334),
e tot asa de vana. Navalirea nu s'a putut face decit pe cile obisnuite
totdeauna de latan i (pe la Rodna); aceia pe la Munteni, adeveritil
doudzeci de ani pe urina, de un act regal unguresc, n'are nicio
basa serioasa. i Hanul Guiuk" ca si Ginghiz MIA dup. autor,tocmai
ca Alexandru Machedon", acesta din firma si cu adausul lui... Na-
poleon. Se poate crede ca la o data asa de tarzie, la 1330,-ade-
vrati Tatari s fi ajutat pe Basarab contra Ungurilor (p. 336) ?
Pentru loath' aceast parte bogata brosura a d-lui Sacerdoteanu
e abia intrebuintat.
Un capitol se chiam ciudat : Cum se inftisa Muntenia in
1247 ?" (Cu semnul de intrebare). loanitii apar a treia oar. Nu
era vorba ca tot Ordinal A. vie aici. Tara Litua" nu era de
pastrat ; paleografic e Litvoi (v. p. 338). Autorului Ii tfebuie e
dusman al ipoteselor, bune, ale altora ca insusi Farcas de la -

1247 s-i declare la tribunal ca e una cu Vilcea.; ni pare loarte

www.dacoromanica.ro
134 Ddri de sanid

flu c nu se poate (v. p. 339). Cum se poate intinde, fdrA ipotese

din acelea cu care e generos autorul, tara lui Sene_slav pnd in
Prahova (p. 340), ha. la DunAre, panA la- Step (I), nu in-
telegem., Explicarea rostului vasalitAtii lath' de Ungaria o stiu de
unde e, dar sd fcem. De ce rustici trebuie sd fie serbi e inch'
until din misterele neapdrat documentare. i, pentru a o intdri,
autorul `generaliseazd serbia in acea EuropA din secolul al XIV-lea,
and tocmai ea se pierde prin privilegii ca al fiului lui Filip-cel-
Erumos ori. prin star de lucruri ca aceia din Anglia dupil ciuma
cea ma:re (p. 342). Argumentele de istorie universal ale acestui
invdtat slut zdrobitoare. La urnid nu stim, clUpd multd discutie,
dacA loanitii aft fost ori ha la Severin.
Un titlu firesc e acela de intemeierea Terii-Romdnesti" (inainte
era Muntenia"). Ea e presintath dui:4 Weill. La pagina 344
autorul se gindeste la doi Litovoi". Dup ce la pagina 339
spusese 'cd tara lui Litovoiu I-iu" era pe valea Jiiului", aici se
spune ca' l a ocupat ceva pare-se in spre Olt sau chiar la
Rsdrit de acest riu" fdr nicio probd din acelea pe care le
cere altora (p.. 344). El insd esueazd" (p. 346). Stinga Oltului",
de wide s'a FAcut concentrarea, nu e o descoperire, dar se confundd
stinga". cu malul sting" (p. 346). Actiunea nu ptitea s'A piece
decit de la Arges, nu de la Cimpulung. Credem c nu gresim"
pentru lucruri fixate de altii, de mult, e delicios ea pretentie.
Inca o simplA ipotesii", admitind, ca de obiceiu, rnaterialul nou
documentar", se adauge aici (p. 347). Mare Voevod". niei intr'un
ca.s nu presupune voevozi" mici (a se vedea in Balcani). Ju-
detele, asa'.cle vechi, i se par autorului o impArtire ulterioar'd"
(p.. 347). Acelasi sistem buridanic intre deosebitele pdreri.
Nimeni n'a spus c Laurentiu de Cimpulung inseamnd o
dominatie ungureascA. Dar, vorba autorului, sintem in plin
melqiu al ipoteselor"... Nimic nu dovedeste ipotesa" ca'. Litovoiu
a 1rrut sa fie independent. Offen", aclec Ofen e, fAr ipotesA",
Buda insdsi (p. 349), .iar Agram se zice azi, in ungureste, iar,
cooateste, Zagreb (p. 349). FAcind comparatii, autorul ajunge a
a:tribui unei fericite conjuncturi" unirea din 1915 (p. 350).
Nimic nu aratd CA la 1330 era vorba lucru absurd ca tara
lui Bascrab s'A fie -data unui simplu clregiltor ea Voevoclul Ar-
clealului (p. 351). De ce Banul de Severin de la 1324 ar fi, asa
de indret, Paulus ? Despdgubirea de rilzboiti" de 7.000 de mdrci

www.dacoromanica.ro
 DM de satri 135

de argint e o inovatie in raporturile feodale (p. 352). Calea de la

Severin la Bran pe ce drumuri ! a lui Carol Robert mi se pare
si acum imposibil. Autorul traduce textul latin al Cronicei : depressa
via deci, drum adincit" (v. dept'esiune) prin ,drum bkut". Vale"
nu e in text. In cuneis moventur et agitantur infantes" e in
leagn se leagdn' si se scuturd copiii" ! Asa s fie toate tradu-
cerile ? Am explicat c e de cetit ligneae clavae in lo de lignei
clavi si deci e vorba de mAcitici nu de cuie de lemn biitute in
cap" (p. 354). Ideia unei lupte la Lovistea in 1330 e imposibil:
drumul nu era pe acolo (p. 356). Si aici apar Tatarii ca aliati ai
lui Basarab.
- Cum se peak afirma al supt Ludovic relatille ca Tara-Roma-
neascd n'au fost de vasalitate, and la 1368 Vlaclislav spune
regelui: naturalis dominus noster graciosas" (al mieu Hurmu-
zaki, XV, p. I, no. B.)? O ipotes" este si,rzboiul. cu Tatarii a
lui Basarab-Vod (pp. 357-8). IdentificArile voevozilor pomeniti
de Pap evident pentru Ardeal la 1345 nu meritau despre-
suite (p. 360). Din nou contra cui ? se apr, naiv, Basarab
de invinuirea eh' ar fi fost, Doamne fereste !, Cuman (p. 363).
Nicolae Alexandru are, intr'o imprtire copiVreascd, un
capitol intreg. Nu poate fi vorba fiind contra traditiilor ierar-
hice latine ca episcopul de Ardeal s'Zi fi avut drepturi asupra
catolicilor de la noi (p. 366). Beneficia" din actul de la 1365
(Hurmuzaki, 12, p. 92, no. TNIX) are un caracter general, si nu in-
seamn cesiuni teritoriale (pp. 366-7). In act se vorbeste de pacti
census" (Mil virguld), deci tribut si partea rupt e a se com-
plecta an[nuis reditibusl". Incercarea de a inrtura stdpinirea
ce-si atribuie pe drumul Brilei Ludovic in 1358 e loarte natio-
nalisfe, dar cu totul fals6 (v. p. 367). Local Uz" uncle se varsii
lalomila in Duncire, pe care ni-1 explica autorul, provoacd un
zimbet. Savantul autor intrebuinteaz'a editia proastd a lui Fejr,
reprodus de N. Densusianu, in Hurmuzaki, 12, pe cind editia
bung, pe care am dat-o eu in aceiasi .colectie, XV, are desfacerea
abrevierii vz", care e videlicet, adecr. DacA gse,ste mentiunea
unor pseudo-episcopi" la noi in 1234, autorul crede c exista si
ierarhia", ceia ce e cu totul altceva. Citarea actului patriarhal de la
1353 dup editia si traducerea mea (Hurrnuzaki, XIX) cu ce
injurii vorbeste obiectivul autor in Facia" de editiile mete gre-
cesti cu o sufd cinzeci de greseli pe pagin ! are curioase trtieri :

www.dacoromanica.ro
136 DAri de sam

de ce, in 'pc de cluinnezeiescul si slintul sinod", sfintul sinod"

singur ? Nu pe lingA dinsul", ci ,de ling' dInsul" (Tr.7)cyccov).
Era zdarnic a se vorbi la aceast dat de alti episcopi (cf. p.
370). Nimic nu sprijinil ciudata ideiec intemeiarea Mitropoliei putea
s supere pe Ludovic al Ungariei, care ,si credea c Vladislav e
gata catolic, cela ce ar fi putut inse.mnaDoamne !inglobarea
(sublinierea e a autorului) noastr in Statul catolic maghiar".
Aceast atitudine n'a putut famine (sic) Mil consecint la curtea (sic)
ungar". Te intrebi : de uncle ? Si se repet aceast afirmatie naiv.
Si Voislav cel din Arges e nesigur (p. 370). Nu se pot
cele dou surori cu acelasi nume : Ana si Anca. E o gresealil a -
cancelariei romane (Hurmuzaki, 12, p. 158, no. c-XXII).
Urmeaz Intemeiarea Moldovei". Moldova nu e numai cu
jumtate de veac dup celalt principat : cine stie chid s'a unificat
acesta ? Gray, autorul declar. c nu primeste pe cteaua Molda.
Nici noi... Dar tot asa de gray explidt lectorilor c astea sint
mituri etiologice". intelege oricine. Autorul iea ideia mea a mrcii
moldovene, dar o intinde frd rost pn la Trotus si bazinul"
(franc. : bassin) Siretiului". De ce numele cumane si pecenege in
Vrancea; pe ce bas, sau, iari, blstmata ipotes" (p. 375)?
Mjud e o form noud si rea : trebuie Agiud. De ce numele
Trotus implied presenta Ttarilor" ? (p. 375). Baia e civitas Mol-
daviae" nu Moldavia" (p. 375). Unguri la Baia nu ia descoperit
nimeni pn acum. Nici cnezatul" de Cimpulung nu e dovedit
prin nimic. Sepenitul e Sipinta, de unde si Serpenita dorohoiang
de azi (p. 375). Oddile" slat, ca flume si data, tairesti, dupe'
1600, si nu de la 1300 (p. 376). Se d pentru desclecdtorii
maramurseni cifra, absurda, de 10.000 (ibid). Bale" e numele
unguresc al lui Balica sau Balit. (ibid). Tot asa Dragu, nu Drag
(p. 378). Trebuie act de nastere", nu extract" (copie care se d feri-
citului printe) (p. -379). La Rduti nu e mormintul lui Bogdan
l-iu, ci o serie de pietre insirate cum se intimpl, dup traditie
(p. 381). Pentru larga intindere a Moldovei lui Bogdan nu e
nicio dovad ; aici ideia mrcii" (care nu e lui, ci a lui Drago)
se combate in sec. Autorul duce aceast formatie initial pn
la Ceremus si, dup prerea noastr" (salutdm), pn la Flciiti.
adversarul ipoteselor susp" in : n'avem documente care sh ni
arate (sic) precis lucrul acesta" (p, 382). Da, n'avem ! Si, odat
plecat, iat6-1 pe Bogdan si la Soroca : putin, i ajungea la Mos-

www.dacoromanica.ro
 bAri de sama

eova. be Uncle iese si exproprierea terneascs a acestui minunat

Bogdan (ibid)?
Laico inerita un capitol, e drept numai de cinci pagini,
dar sint cinci, de si documente interne de la acest Voevod
n'avem". Valahia" lui Urban al V-lea nu poate fi Moldova, abia
ivita, Papa nefiind doar Polon.
Ceva nzai departe afliim ai Breslau e in Polonia. invdtatul autor
confunda numele de azi al Pressburgului, Bratislava, cu Vrcitis/ava
polond (p. 384). Melsak" si Swidinicz" fac parte din aceiasi -

geografie, in loc de Mehlsack si Schweidnitz. Ce o fi civitate" ?

(ibid.). Gnezna" nu exisf, Ci Gnezno sau Gnesen, nemteste.
Autorul se gindeste la posibilitatea sau imposibilitatea de con-
vertire a maselor" (sic) (p. 387). Ungaria si Polonia nu era supt
aceiasi conducere", ci supt acelasi rege, Elisabeta, mama lui Lu-
dovic i sora lui Casimir, conducind Polonia. Aici, o lung diser-
tatie, naiva, asupra sinceritatii" catolice a bietului Latco. Pro-
bleme ale vietii sufletesti", incheie autorul. Aratinclu-si pretioasa
intima convingere", el ne asigur csi catolici tot asa am fi ramas,
cu stravechiul fond etnic daco-romano-slav".
O cruce mare de piatra" la Reghin face pe autor sa arte
precis unde a fost Si riu la Craciuna cetatea Milcovu-
lui (Milcoviei"), drama, Esztergomul, odat Strigoniu, e aici
Strigon" (p. 388). De unde she autorul c episcopii de Milcov,
Wind Unguri, nu stiau romneste ? Si undc ar fi fost sa fie pus
Antonio de Spoleto ? Problema" merita discutat (v. Hurmuzaki,
1,, pp. 216-8).
Vlaicu-Voda capitolele pe nume ! are cat si Latco, dar
ce deosebire de rol ! Daca nu e buna nici data de 1374, nici cea
de 1375 pentru moartea lui, de ce n'ar fi circa 1380", care
las loc fiber precisrilor ce ar fi sa vie (p. 391)? Nu vkl raportul
steins intre luptele de la Vidin si sficlarea adresaa lui Vlaicu.
Avut-a acesta gindul de a restitui Vidinul lui Sracimir (p. 394) ?
De ce ? Campania lui Nicolae, Voevoclul Ardealului, e aproape
bagatelisata, cu toat covirsitoarea el important (v. pp. 394-5; cf.
a noastr Istoria armatei).
Necuno#inta istoriei universale face sa se presinte cu lotul fals
intrareaTurcilor in Europa. Autorul nu she nimic despre lagrul
de mercenari de la Tzympe si intrarea in Galipole de frica unui
cutremur. El nu cunoaste recenta precisare a clatei lurii Adria-
4

www.dacoromanica.ro
 138 DAri de sari-O.

nopolei. El crecle in rdpedea ocupare a unei bune Ali a Pe-

ninsulei Balcanice" (p. 396). Relatiile lui Vlaicu cu Turcii sint
exagerate.
Actul din 1373 (Hurmitzaki,, 1, pp. 207-8) priveste pe Vlahii
din Pind.
Nu fiindcii nu prididia" Mitropolitul Iachint si fiindc6 se tot cl-
diau biserici, s'a creat a doua Mitropolie, ci pentru cA erau dou ten: a
regelui i a Domnului. Actele ce am publicat in Hurmuzaki, XIV,
.

- aratd o intreagi lume de intrigi. De ce reproducerea banalului act de

donatie pentru Vodita (p. 402) ?
Si, Radu I si Dan I" au capitolul lor trite imprtire complect
lipsit -de iciei. Si de ce Radu I Basarab" ? Ipotesa d-lui G.
Brtianu se admite cu explicatia, imposibil, a stpinirii Vidinului,
dar si falsa inscriptie de la Arges. Pancrat cel intelept" nu e altul
decit Basarab, iar nu Banul Radu", care nici nu merita pomenit
(p. 409). Nu exist la Constantinopol biserica Chora", ci Moni tis
_choras, mnstirea de la Gimp', (v. p. 411). Tot ce se spune despre
Iundatille lui Radu e ipotese", si ce ipotese ! O pagin in-
treag despre monedele lui.
Autorul crede cd o inireanc6 se putea numi CaliniChia (p. 415).
Mormintul de la Domneasca din Arg4, refusat lui Basarab, nu
e dat de la inceput nici lui Radu (Mid). Pentru un oarecare
lux al mortului de acolo ni se spune nationalism" !, roman-
tism" ! c rposatul. putea sta alturi de cei mai striluciti mo-
marhi ai Europei contemporane". Si apoi vai de cine. a crezut altfel !
Tot ipotetic" si cu ipotese frase de par se ajunge a face
din vagul Dan 1-in cuceritorul Silistrei (p. 419) ! Si iatil-1 pe Dan
perind inteo luptd cu Sisman din Tirnova, tot asa de ipotetics"
.

(p. 420).
Molclovenii_ tree ca Musatini", de si s'a artat
e genitivul de la Musata". In ce priveste pe Costea, care s fi
domnit cumva, autorul poate cu greu s aib oarecare dreptate :

dacd ar mai fi pomenit undeva. In una cercetrilor pe care le-a

Fcut" aceiasi imperioasil afirmatie , se crede posibil ins un
Costea Musat (cu toatil forma slavh de mai sus). Urmeaz. lucru- .
rile cunoscute despre Petru-Vod, Mil explica neplata datoriei
ctre Polonia (p. 431). Przemysi", nu PrZesmys1".
Roman-Vodil isi are capitolul. Intemeierea Mitropoliei Moklovei

www.dacoromanica.ro
 Mr! de sam 139

merita altceva 1.decit ,:rindurile de pe pp. 435-6. Ibnas viteazul"

de la p. 436. e, fireste, un Ians miles.
Nou .capitol : Stefan I Voevod si Iuga Voevod". Putea fi si
Stetico; nepptul de sord al precedesorului (v. Romasco). Caracterul
de strins legtur cu Polonia e bine pus in luipin. La p. 412,
nu se scrie Karkisa",- niel Sneatinul" si nici Hmielovul". Re-
vine identificarea, imposibil : Hindov Ghindoani (ibid). Dar
la. p. 447 un Serban Hindu, tot 'in. *tile Neamtului (p. 447).
Mircea apare in rrireIe su capitol tot ca Mircea cel Btrin".
Consideratii generale la inceput: e bine ca un Domn s stpi-
neasc6 mult si s triase mult. De acord. Un despot cu numele
Dobrotici" ce poate lmuri (p. 452) ? Bulgaria n'a devenit pasalic
turcesc" (p. 453), si Serbia" (care ?) cu atit mai putin. Autorul,
cduttor de izvoare, Pune alturi pe cronicarul turc Seadedin"
si pe scriitorul Leunclavius" (p. 454). Seadeddin e ins un corn-
pilator din secolul al XVI-lea, iar 'Leunclavius-Ldwenklau un tra-
ductor de vechi cronici turcesti. La 456 nu sesul Cadiu sau
Carinovasis", si Cadiyt:sau Carinovasi". Vlad usurpatorul nu se
putea s nu facA parte' din dinastie (p. 457). Pentru moartea lui
Sisman, o ipotes". ,o -
Sigismund apare la , 1396 ca vicar general al Imperiului ger-
man (I) p. 458. El lupt& cu noun (sic) fanatici ai lui Mohamed"
(sic), ajutat de feutialii din Franta, din Germania, chiar cei din
deprtata Anglie" (p. 458). Nu se pOate Halcocondylas", p. 460.
Tot copilreste e descriS si lupta de la Angora; pentrn cea din
Nicopol vorbeste, din fericire, Schiltberger. Autorul nu intelege ce
e cu cusca" lui Baiezid, o ofens cum nu se mai vAzuse...
Rusinea era 'prea mare: Baiazid (sic) nu putea supravietuiasc"
(p. 462). Relatiile cu Mnsa ,nu slut explicate. La pagina 462, nu
Cianurli", ci Ciamurli (ca In tabl, fcut de altii). Detaliile despre
comert si donatiuni intrec margenile normale ale unei asemenea
csti. Interesant actul Dental Snagov cu mentiunea fratelui Dom-
niei Mele !upan Stan (p. 473). Aici si lmuriri nou despre aceste
fundatii. Rostul de despot al lui Mircea nu e inteles, si de aceia
explicatia dubioas privitoare la vulturii de pe haina lui (p. 497).
Cronicarul Turcilor Leunclavius", ludtorul lui Mircea, e un
biet Neani de pe vremea lui Mihai Viteazul. Caracterisarea noului
Domn e arhi-banal (p.,475).
Un alt mare capitol lui Alexandru-cel-Bun, privit, cu calificative

www.dacoromanica.ro
140 Ddri de sainA

de aceiasi valoare, ca de fapt cel bun" (argumentele impotrivd

i se par autorului rude): lar, pentru vasalitate, argumentul franco-
engles (dar regele Ungariei nu era vasalul Papei", ci misionarul
armat al SI. Scaun). Expunerea e mai ciar si sigurd. Fratii Bu-
czacz", adec Buczqcz, sint de Buczqcz" (p. 491). Decit insirarea
satelor date la mndstiri ar fi folosit o descriere a lor. Cu greu
mAndstirea Chiprieni ar putea veni de la egumenul Chiprian (p.
498). GuiHebert de Lannoy nu poate fi ambasador al regelui
Franciei si al regelui Angliei" (p. 508) La moartea lui Alexandru
un bliistdm asupra bestiei omenesti", care in once fora* Il meritd,
de sigur (p. 509).
Si fiii nelegitimi sint trasi la rispundere pentru originea lor (p.
509), Cu filosofie ni se asigurd cA este o potrivire a naturii, iz-
vorit pared din principiul compensatiilor" (p. 510). *i eu o cred,
dupd o lung experient. La urmd, despre Alexandru si un oma-
gin al lui Eminescu (o, de ar fi fost istoric!): Eminescu a avut,
si de data aceasta, dreptate". Sr fi potrivincl ?
Relativ bund tablA, fdcutd de cloi auxilian. Ilustratiile, numeroase,
adesea rdu alese, sint siimdnate la intimplare: aproape nicdiri nu
se potrivesc cu textul.
in resurnat, autorul, care tipdrise cloud excelente monografii, a
fost chemat nu Voiu spune de cine si in ce conclitii la prin-
cipala catedrd de istoria Rominilor, la vrista cind, cu multd sme-
merenie, omul invat. A datorit catedrei sale un curs, si I-a vrut
original. Supt anumite suggestii sau de la sine
i a crezut
c-si domina materia. A publicat una din acele regretabile cArti
de insulte la care nu se rdspunde, chiar cind, in resumat frances,
se trimete pretutindeni in Apus. Apoi a crezut c5 poate sd se
afirme printr'o lucrare intinsil cu pretentii de a fi definitivd,
i

fdril ca editorii poat ingdui nici note, nici trimeteri, nici

polemici.
Pentru o asemenea publicatie n'avea cunostinta istoriei univer-
sale, in care face greseli ca acelea ariltate. Spirit opus generali-
sdrilor, el alunecd la ipotese mai rete decit oricare din cele pe
care a crezut cd are dreptul de asa de sus sd le entice. Lipsit
de poesie, fAr darul de a reconstitui, el samdnd analise, nu tot-
deauna exact, intr'o expunere care poate fi usoard de cetit, dar
e [Mudd Si nu vibreazd sincer nici atunci chid autorul ii im-
pune glorificdri patriotice'.

www.dacoromanica.ro
 Ddri de satri 141

Ceia ce e mai gray e c acestea nu Milt detecte ale unei ti-

nerete modeste si cu spirit critic, ci ale unei relative maturitti,
pripite si pretentioase, dei iremediabile.
*
* *
C. Gane, Trecute vieti de Doamne i domnite, II, Bucuresti 1935.
In acest volum despre Doamnele Fanariotilor, in care se caut a se
lace istorie, o introducere cuprinde exagerri asupra caracterului
epocei fanariote. La pagina 13, nu supt Nicolae Mavrocordat, ci cel
putin supt Brincoveanu, biruie moda Stambulului. Expunerea e pentru
primii Mavrocordati insuficient, de si pitoresa La portretele de
la Vilcresti erau de adaus cele de la capeta Mitropoliei. Scriso-
rile pe care le-am dat in volumul XIV din colectia Hurmuzaki
nu sint cunoscute d-lui Gane. Un Panaiotachi Stavropoleos, socru
al lui Nicolae-Vod (pp. 22-3), e imposibil. Nici caracterisarea
Doamnelor nu e adincit. i despre sotiile lui Constantin Ma-
vrocordat e vorba numai din cronici. Un capitol urmAtor e aproape
numai dup Jurnalul lui Hauterive. In ce priveste pe Doamna lui
Constantin Racovit, era de pomenit mkar inscriptia de pe mor-
mintul dela Golia ; povestea mortii ei se all in document ce am
tiprit in revista Literaturci i art. Mai cptusit e capitolul despre
Doamna Zoe a lui Grigore Matei Ghica. In acela despre fiii lor,
Doamnele nu se vAd aproape de loc. Inseinnrile lui Caragea
dau viat capitolului despre Grigore Alexandru Ghica, in care
ins6 e vorba numai de Damn. Ceva mai mult despre Doamna
lui Alexandru Ipsilanti (se uit ctitoria ei din Bucuresti). Trebuia
s se aiite de unde e frumosul portret de'Ia p. 119 al lui Cons-
tantin Ipsilanti tin6r, precum si scena bucurestean care urmeazd.
Splendid portretul, pn acum necunoscut (dar e in adevk a
irk?) al lui lenchit Verescu (p. 126; v. si n-1 de la pagina
360). *i aici ins4 lucrurile bine povestite n'au a lace 'cu Doamna.
Mai mult despre frumoasa Doamn a lui Constantin Ipsilanti. Nu
se cunosteau scrisorile, citate la pagina 150, ale contesei de la
Fert-Mereu. Nicolae-Vod Mavrogheni merita o reabilitare: ca-
pitolul, oricum, e din cele mai bunt, gratie si materialului dat de
Hope, Dar amintirea caricaturii superficialului lonescu-Gion per- -
sist. Pe un ton de roman e presintaa si Domnia lui Hanged).
Hangerll de la pagina 219 e, cum se si spune dedesupt, AleNandru

www.dacoromanica.ro
142 Dad de sam

(figurile sint din portretele mele). E putintel fortat nota si in

capitolul despre Moruzesti (interesant portret, inedit, al Doamnei
Zoe; p. 249). Bogtia informatiilor, pregUtite de mult, _dU viat
capitolului despre Callimachi (Cu o indreptare genealogic pentru
Doamn, la pagina 277, nota 1). Si poate mai era ceva de scos.
Mai romanesc capitolul despre familia Caragea. La pagina 387
portretul d-rului D. Caracas. Un afis de spectacol al unei Ger-
mane, inedit, la pagina 392. Sutestile (de remarcat portretele de
la p. 426, care pretind a represinta pe Alexamlru Sutu si Doamna)
incheie aceast presintare care, simtitor mai scurt, dacd voi
fie istorick ar fi cistigat foarte mult. in once cas, nu de Doamne
e vorba in nou zecimi din acest volum.
Tabla, si una genealogic.

George Fotino, George Popovici, Un istoric. nitat al vechiuldi

drept ronznesc (in Memoriile Academiei Romine, sectia istoric6"),
III, XVI, 8, Bucuresti 1935.
Biografie si analis ioarte ingrijite, Cu- multe lucruri noi, a unui
om de cel mai mare merit. Se intrebuintea2 si scrisori. Am fi
dorit o analisil mai strbtdtoare si. mai unitar a ideilor lui
George Popovici.
* -Y-

V. Brlitulescu si Remus lije, Meindstiri i biserici din judetul

Ilfov, Bucuresti 1935.
ScurtU clescriere, ilustratU, eu inscriptii i insernmri, dup pro-
priile cercetUri sau dupil lucrri anterioare, a unnUtoarelor Idea-
suri: Balamuci, CUIddrusani, Cernica; Ciorogirla, Mrcuta, F'ante-
limon, Pasdrea, PlUtresti, Plumbuita, Snagov, Tigh0i, VAcresti,
Afumati, Balotesti (trei biseriCi), BAlteni, BUneasa, Dobreni, Fun-
denii-Doamnei, Micsunestii Mari, Greci, Hersti, Coeni, .Mogo-
soaia, Negoesti, Turbati, pe ling un numUr de bisericute mru,nte,
necunoscute pana acum, de origine mai nou (dar cea din Po-
pesti-Dragomiresti e din 1766). La urm; o perdea brincove,
neasc" (de la Sf. Gheorghe Nou).
Tabla cronologicA.

www.dacoromanica.ro
 Mr! de samA 143

Dr. Nicolae Lungu, Religia strei moqilor din timpurile cele mai
vechi, mind la ceiderea 1nzperiului Astineqtilor din peninsula bal-
canicd; cercetri istorice (Blaj 1935).
D. Nicolae Lungu, profesor la Academia de teologie, format, se
vede, in scolile de teologie de la Roma, urmreste in aceast
carte de onest trud scopuri care nu sint numai cele istorice,
intrebuintind o bibliografie putin cam invechit, si une ori chiar
nu de mina intiu. Altfel, metod $i o form bun. Dar adesea
se trece alturi de noi. Eclejia" e de origine ungureasc (p. 39).
Pentru tesaurul de cultur roman, si religia, era un studiu al
mieu recent in Memoriile Academiei Romine". E interesant
bine Meta capitolul despre martini si episcopii din Scitia Minor
(p. 46) : el poate aduce folos. Intins acela despre Sf. Nichita
pentru care, intia oar, se intrebuinteaz, dar nu cu laude, lu-
el-661e Englesului A. E. Burn si Germanului A. Patin, din '1905
si 1909. Pentru epoca barbarilor, autorul, om cuminte, e contra
visiunilor gepidice. De la o vreme, e ins un resumat din Her-
genrther. Fireste at se crede in valoarea istoric a Notariului
Anonim". Sint si capitole de mic discutie teologic6 privitoare la
deosebirea dintre cele cloud Biserici. Cartea fiind asa de in urnf
adesea, nu ne mirm c reggsim (p. 2.03) i pe Voevodul Lini-
oiu" (p. 203). E adevrat c si Godefroi de Bouillon devine (p.
321) Gotfried de Billori" sau si Builen". loan Asan n'ar fi fost
oniciodat Tar (p. 237). Edesa e in Siria. Autorul are o afectiune ,

deosebit .pentru cuvintul Valah", pe care-I aplic Rominilor

-pentru o intins parte din desvoltarea lor.
Se reproduc, la urm, texte bine cunoscute, probabil pentru
elevii Lupu. Pentru acelasi scop si tablouri cronologice. Sir-
guincioas tabl a numelor.
*
Anton D. Velcu, Contributii la studiul creginismului daco-toman,
sec. I-1V d. Cr:', Bucuresti, (1935).
Aceast tes5 de doctorat la Bucure$ti caut a dovedi, contra
p5rerii lui Pirvan, care sint raporturile cu Gotii ale episcopultii
Teofil. CerceteazA dupd izvoare prerile deosebite asupra originii
cre$tinismului la noi. Crede cd se poate afirma c5 s'a predicat
crestinismul pe malul sting al Dundrii incA din secolul intiu (p.
21). Prime$te prerea lui Eusebiu (dup Origene) despre rolul

www.dacoromanica.ro
144 DAri de san-1A

apostolului Andrei. Se discuta' caracterul inscriptiei de la Napoca.

Nu inteleg orientarea spre Vest" a lui Boirebista' (p. 39).
Se revine la ideia colonislrii prin armata (p. 40) si se inltur
cea de natura popular. Si colonisarea comercial" (p. 42). Se
vede in religia Tracilor o pregraire a crestinismului (pp. 44-5).
Intrebarea de cine ascultau crestinii dacrt png la o anume dat nu
erau episcopi la noi e naiv : corepiscopatul galic 1-ar fi rmurit
pe autor (cf. pp. 49-50). Urmeazit ipotesa, vag presintat, despre
Teofil. Altfel, o migloas tratare a subiectului.

Constantin V. Dimitriu, Doi dregdtori moldoveni, I, Portarul,

Hatmanul si ptrcaabul de Suceava, cu o prefatd de Constantin C.
Giurescu, Bucuresti 1935.
D. Constantin V. Dimitriu, in aceast lucrare de o asa de lu-
dabilii tiibdare, vrea s dovedeasc5 originea inc de supt Petru
Rares, in 1542, a Hatmniei moldovenesti., Pentru aceasta crede
a &este inaintea sa o prere a mea eg ea dateaz numai de pe
la 1570 ca un imprumut de la Cazaci. De fapt eu am spus atita :
c atunci s'a stabilit Htmnia, care putea fi, inainte de aceasta.
sporadic. Inse$i pasagiile citate de d. Dimitriu sint concludente.
Interpolatia atribuit lui Misail CAlugrul din Cronica lui Grigore
Ureche-Simion Dasalul" sun curios : suridem. Pentru portarii un-
guri e insemnat pasagiul relevat din Bartal, la p. 14. Porkoldb (p
15) e imposibil in ungureste. Nou e ce prives-te pe simplii portani
(p. 23 $i urm.). Pentru cderea lui Alexandru Cornea erau de intre-
buintat decisivele documente de origine polon din a mea Chilia
si Cetatea Alba. La 1542 scrisoarea citata nu zice ,Hatman, ci
capitaneas. Pasagiile de cronicg nu sint contemporane, cel din
socotelile Brasovului (Quellen, III, p. 108) n'are niciun titlu ; d.
Dimitriu 1-a luat de la mine, care interpretez. Ce spune Sieniawski
e o tlmcire, polon, nu o mentiune oficiar (p. 38). Singurul pa-
sagiu real e cel de la Quellen, III, 176: Ipsi Hatman". Ar putea
fi $i nemteste, dar nu e de loc exclus intrebuintarea unui termin
a cgrui origine poate fi tot de la Cazad, cu cari aveam legturi
inca' de la Stefan-cel-Mare (mentiunea lui Engel despre data- prado'
a numirii la acestia n'are nicio valoare). Cum autorul citeaz iz-
voarele dupa mine, e de presupus c asemenea Hatmani inainte
de 1588 nu-mi erau cunoscuti ? E de examinat mai de aproape

www.dacoromanica.ro
 Din i de sama 145

documentul din Ghibnescu, XIX, 13 (e o donatie la Athos). La

1549 e in adevr un Hatman, dar nu Hatmanul Dumitru care serie
documentul : nu putea fi doar un pisar. Autorul nu s'a uitat
atent si n'a observat un punct la mijloc si, pe de alt parte, nu
cunoaste de-ajuns. stilisarea documentelor. l'f.rman cu punct in-
seamn ea' nu Logoatul, ci Hatmanul conirasemneazd, iar Dumitru
e pisarul (v. pp. 38-9). 0 urmrire atenta' si a altor citatii ar do-
vedi c acest studiu vrednic de laud trebuia revzut. Sint si pen-
tru numele strine ortografii gresite. Rscolirea unui asa de vast
material e insd un mare merit si lista de la sfirsit e de o precisie
admirabil (Stavrinos nu e mare Hatman, p. 97; la p. 98 : Brnat,
nu Bernard la p. 101 Ceaurul, nu Ciaur"). Si bun tabl Fie ma-
terii (dar Ti51:61y nu poate trece ca 'Tiucr).
r Asupra unor triste dovezi de plagiat, aduse de d. Teodor Blan,
v. cronica.

Marcu Beza, Biblioteci nuindstire4i la Muntele At hos (in Me-

moriile Academiei Romine", sect. lit., III, VII, 3).
D. Marcu Beza reproduce o notit modern despre inlturarea,
In secolul al XI-lea, a ciobanilor romini de la Athos, cu un vechiu
schimb intre Alexe Comnenul i Patriarhul Nicolae Misticul despre
aceast chestiune. Mitropolitul Ungrovlahiei de la 1378, de care
e vorba la pagina tO, e Chariton. Se pomeneste o danie din 1429
a lui Alexandru-cel-Bun catre mnstirea Zografu (p. 11). Aici E-
vangeliariul din 1495 de la Borzesti, in care Stefan se arat ca fiu
al lui Bogdan Voevod si al Oltei" (fr a-i da titlul de Doamn)
(ibid.). Alte douri din 1544 (de la Marele Vistier loan) si de la
1563 (muntean, pentru satul Coeni ; de la Banul Neagoe si sotia
Anca ; pp. 11-2). Chivot dat de Maria lui Serban Cantacuzino si
de fiica ei, Maria Blceanu, la 1709 (p. 12). 0 musama cu chipul
lui Vasile Lupu (p. 13). 0 slujb a miezului noptii pentru acesta,
de la ierodiaconul Meletie Michalopulos din Iasi (pp. 14-5) (163(3),
cu pomenirea lui Meletie Sirigul. O danie la Ivir a lui Mihnea
Turcul (1590) ; mentiunea lui Grigorie Ivireanul, care lucreaz la
Radu-Vod" din Bucuresti (p. 16). Manuscrise grecesti de la Vasile
si Matei Basarab (p. 17). Un act de la Soliman-cel-Mret (1535),
pornenind pe ctitorii domnesti roinini (p. 18) Evanglielie de la
Matei, cu chipul lui si al Doamnei (p. 18) si Liturghieriu de la
acelasi (pp. 19-20). Alta' Evanghelie de la Matei, cu Liturghieriu

www.dacoromanica.ro
146 Dad de sama

de la Luca din Buzgu, plus o foarte veche form romneascg a ,

Cintrii Cintdrilor" (p. 20), copiat la 1755. Manuscris grecesc al

invdtciturilor JuL Neagoe '(pp. 21-2). Alexandru-Vod din 1497 la
Dionislu nu e Alekandru-cel-Bun, ci fiul lui $tefan-cel-Mare, iar
Maria Asanina Paleologhina", care d o icoan, poate Maria din
Mangup (p. 22). Hrisoave pentru Cutlumuz, pp. 22-3. Se reproduce
un manuscript greco-aromino-albanes (697 cuvinte).
Toate aceste descoperiri ar trebui reproduse cuf toat grija,
intCo publicatie speciald.

* *

Adolfo Venturi, Storia dell' arta italiana, vol. X, La scultara

del cinquecento, Turin 1935..
Splendidul volum X1 din mdreata operd a d-lui Venturi despre
arta italian, in care e vorba de sculptura secolului
, al XVI-Iea,
aduce, pe lingd perfecta clasare a lucrurilor cunoscute, $i multe
elemente noi. Astfel si in ce prive$te co'aborarea de sapte ani a
lui Lionardo da Vinci cu Verrocchio, pe vremea chid autorul
Giocondei", bastardul unui notar, avea, pe la 1470, doar optspre-
zece ani. In Madona cu copilul" (p. 5) e altceva decit conceptia
indtinat : figura Maicii e de o spiritualitate misterioas ; poate
pentru intgia oar s'a putut represinta material sufletul fecioarei
uimitd ea e marn. Lucrind cu Verrocchio, Lionardo d aceiasi ex-
presic unic de psihologie nu destul de exprimatg in portretul de
femeie de la figurile 8-12. Asgmnarea cu frumosul portret de la n-1
13 e btgtoare la ochi. $i pentru alte bucdti de sculpturd, ca pentru
copiii rotofei,, se face doveditoarea comparatie cu opere sau schite
de pictur. Se tunosc studiile pentru monumentul lui Francesco Sforza
la Milan. E o putere tragic mai mare decit a lui Michelangelo
in grupul care inftiseazd bgtglia de la Anghiari (fig. 47; cf. no. 53).
Mai noul Rustici are o deosebitd elegant in grupul din Museul
National de la Florenta (fig. 63). Un realism strbdtgtor se adauge
la cultul color mai armonioase frumuseti senine in eel' de la n-1.
64. A fost la. Lionardo, fdr a fi adrnis ca scolar al lui.
Largd bibliografie la Andrea Sansovino. Mai mult simtul arhi-
tectonic al .sculpturii, decorativism. In eleganta seningtate rece, cite
un grup de- un realism aproape burlesc (Madona de la nl. 115
sau portretn1 de la n-1 119 ; .cf. si Sf. Antoniu la n-1 124).
Foarte frurnos $i nobil -bustul lui Marsilio Ficino de Andrea

www.dacoromanica.ro
 Dad de sama 147

Ferrucci (fig. 140). Un hazliu Leon al X-lea, gras si gros de s5

,

crape, de Domenico Aimo, fig. 160.

Asupra influentei descoperirii capodoperelor artei antice, rnai
ales Laocoonul, p. 285 -si urm.
La Andrea Briosco un extraordinar talent de a infAtisa avintul
multimilor.
Delicatete medievale in citeva din lucr5rile lui Tullio Lombardo
(arhanghelul Gavriil, Anunciata, fig. 267-8). Un splendid chip de
Turc cu enDrmul turban in inausoleul lui Giovanni Mocenigo la
SS. Gic -inni e Paolo din Venetia, fig. 271; v. figura adinc s5pat
a dogelui mort, fig. 273, si a lui Guidarello Guidarelli fink,
fig. 286.
O madon teranc5 de un mare adevr de Antonio Lombardo,
fig. 300. 0 popolan5 din Venetia ca madon5 tot la SS. Giovanni
e Paolo, de Bartolomeo Bergamasco, fig. 324.
Grecul Zuan Zorzi Pirgotele, al crui fiu a fost lector de
greceste, p. 433 si urm. Nimic grecesc in lucrul su.
Cu totul remarcabil ca realism modern", asa de bogatul, pin5
la prolixitate, Alfonso Lombardi in grupul Visitatiei, de la no. 468,
mai ales in ce priveste nu numai profilul, Cu pieptntur5 la mod,
al Mariei, dar si tinuta trupului. Tot asa Marta si Maria, de o ex-
presie asa de comun5 si asa de impresionant totusi, de Antonio
Begarelli (fig. 505). Puterea gruprii tragice si la specimenele de
arte popolaresca", in lemn si stuc, fig. 544-7.
Frumos seninul in moarte Gaston de Foix de Bambaia, fig. 521.
Cu totul medievale frumoasele figuri de la Certosa din Pavia
ale lui Ludovic Maurul si sotiei lui, fig. 457.
*
*
Ion Conea, Tara Lovigei, geografie istoricei (din Buletinul
Societtii regale romine de geografie", LIII), Bucuresti 1935.
D. Ion Conea, plecind de la cunoasterea adincit5, ca spe-
cialist, a Lovistii, o arat5 ca fiind in Arges. Diploma ungar5
din 1233 vorbeste de napa Lotrultii care curge in Hui Oltului" !.
Greseala dac4 e una , a istoricilor insirati de autor nu e
deci asa de mare. Lovistea, pe care o interpretam : confluent

1 Forma luvam" (p. 1, nota 3) nu e veche", ci strain, pronuntie arme-

neasca din Moldova, ,0

www.dacoromanica.ro
148 Dari de sama

putea s aib. deosebite intinderi si sA se afle in deosebite locuri.

Transalpina" la mine e terminul istoric, nu cel descriptiv geografic.
Insula lui Cristian" e in Ardeal. Spunind cA numele s'a intins",
stiam deci CA' el se afl si in Arges. In fata FAgrasului" are sens
general. Apa Lovistei" e apa confluentei, nu Hui. Teri" erau pentru
once flu, deci si una a Lotrului. Mai tirziu mi s'a impus explicatia
teren de vinAtoare (de peste). in ce priveste Lotrul si Lotrioara,
autorul poate avea dreptate, de $i eu nu vorbesc de cea de-a doua,
hotar" avind alt sens decit cel de azi si Turnul Rosu nefiind
pentru mine luat ca un punct, ci ca o directie. Tot asa i cu
ast5zi", care nu inseamn anul in care am scris. Darul -Mart de
rege nu trebuia s5 cuprind5 in realitate o tara de hran5 si locuit.
Puteau fi si munti. Utilitates et pertinentiae nu inseamnd decit
venituri si dependente. Nu inteleg cum Vilcea ar fi loc bogat
In lupi" (p. 21, nota 1). Cind am spus cA Romanii au atacat
pe Dad si pe. vain Jiiului, nu m'am gindit la un mars militar $i
nici la vehicule" (v. p. 75). Cf., pentru sens, a mea Gesch. des
rum. Volkes, I, p. 31. CA am inteles pasul Vilcanului, de sigur
foarte vechiu, se vede de acolo. .

Intre numele de localitate, unele sint deosebit de importante.

Astfel : Preoata (fem. de la preot), Nedeia, Leurda, LAzuelu, Cor-
doaia, 135jnea, DrAculea, Stirminoasa, Ciunget. Lucru rar : d. Cor-
nea a inteles perfect ce sint Romaniile de care de atitea ori am
vorbit (pp. 47-9). Trecere5 Romanilor in Ardeal pe la Titesti (p.
79) e extrem de improbabil5, dar autorul, iubindu-si subiectul
din care a reusit a face atita, i-ar da bucuros si mai mull. 5i
bt5lia de la 1330 o pune tot acolo (p. 79 si urm.). Si pentru
drumurile de comer t aceiasi grij. D. Conea crede c ling Aref
era cetatea Argesului (p 81). Despre cet5ti, cu incerc5ri de iden-
tificare, pp. 88-9. Un Teleab5, p. 157. Si un Mailat, p. 159, nota 5.
Autorul crede in valurile" filologice ale lui Philippide (Li: 164).
Altfel, supt toate raporturile si a informatiei, si a pdtrunderii, si
a .formei, e o lucrare excelent5, care face cea mai mare onoare
autorului.
Foarte bune table (si un onomastic). Frumoase ilustratii. Hrti.
*
Dr. Oh. Ciuhandu, Schite din trecutul Romtnilor arcidaui din
veacul XVIII, prti din unele conferinti ocasionale, Arad 1934.
Aceste capitole din viata bisericeascg a Rominilor in secolul al

www.dacoromanica.ro
 bari de satn 149

XVIII-lea cuprind lupte contra ierarhiei sirbesti si contra Unirii, dar,

-mai ales ultima, o istorie simplA de preoti si protopopi, care in-
seamn ins toat viata acestor tinuturi. Sint lucruri umile si triste.
Cu dreptate se releveaz rominisarea relativ a Vldicilor sirbi. Se
intrebuinta cartea romneasc venit din Tinuturile libere, si epis-
copii chiar cetiau i vorbiau romneste (pp. 15-6). Autorul, cruia,
fireste, nu-i lipseste nota confesional, chiar aprig, scrie: Pe
.

atunci $i unitii mergeau dup crti biserice$ti $i dup suflet la

Bucuresti" (p. 17) Sint si pretioase statistice privitoare la granita
de Vest (p. 18 si urm.). Si importanta pentru osebirea national
mire Maghiarii cu calul si Rominii cu boul (p. 32).
Un capitol priveste rolul Rominilor si organisatia militar sir-
beasc" din prtile ardane (p. 33). Se pune in legtur cu
carea contra Imperialilor a cpitanului Pero Seghedinat.
in alt capitol e vorba de episcopul Sinesie, de pe la 1750, care
ar fi in legtur, cum se stia, si Cu tipriturile romnesti. Ni se arad
ca dind singhelii in romneste. Note din archivele comitetului Ara-
dului despre rscoala lui Horia. El ar fi avut legAturi cu Vkidica
sirbesc. In vol. XV din Hurmuzaki s'au dat de mine acte din aceste
prti, care au scApat din vedere autorului. Se rspinge deja tov-
rsiei cu masonii. In schimb sint amestecati preoti.
* *

P. P. Panaitescu, Hrisovul lui Alexana'ru-cel-Bun pentru episcopia

artneand din Suceava (30 Mlle 1401) (extras din Revista 'storied
Romtnd, IV), Bucuresti 1935.
Dup o publicatie a pr. Obertyiiski, d. P. P. Panaitescu reti-
preste si explic acest privilegiu, de cea mai mare important,
prin care Alexandru-cel-Btm intreste, la 1401 Ina, deci la 'Mee-
putul chiar al Domniei sale, pe episcopul Armenilor din Suceava,
loan. Fratele Bogdan Ii e formal asociat. Episcopul presinta scrisori
de la Patriarhul ecumenic si era sprijinit. de Vitold al Lituaniei.
La p. 6 a corecta : Siruni. Lmuririle sint bogate $i in cea mai
mare parte nott : ele cuprind toed istoria bisericeasa a Armenilor
din Moldova. Se insist cu dreptate asupra legAturii initiale de
vasalitate cu Lituania. Si pretioasa not despre prima astorie a
Ryngalei lui Alexandru-Vod cu Jspopitul" Henric de Mazovia,
mort inainte de treizeci de ani : Domnul Moldovei o iea dupii
douzeci si cinci de ani de vcluvie, deci Wring.
* *

www.dacoromanica.ro
 f.

1256 bAri de sai.n.

Oh. Duzinchevici, Ctiza-Vodd st-r revolutia polond din 1863 (in

colectia Asez5mintultii. Cultural Ion C. BrAtianti", XXVIII), 13ucu:
resti 1935.
Aceast .excelent5 lucrare se adauge pe ling`d altele ale autorului,
precuen -si acelgra ale d-lui Handelsnian:, P. P. Panaitescui i Teodor I.4.
-
Holban. Aproape intreagg e, pe . basa materialuliii inedit. Multe
fapte noi iese a ivealg. Asa relatille ce vin de la sine intre propa-
ganda revolutionar a refugiatiFor la noi Si Chestia. tergneasc (p.
9); De ' aceia 'si. misiunea de potolire a generalului: Breariski. El
cere si primirea unora din 'Poloni in armata romneasca (p. 13 si
urm.). Pe medicul Otremba i-am 'apucat si eu la lasi (p. 15)2 Dr.
Gltick e foarte bine cunoseut : traducerea insemngrilof lid s'a
publicit" in Neatitut RothAnesc" inainte de rAzboiu, dupg cartea,
citat la -pagina 18, nota 5, a lui VladiSlasibunin, Bosforul, Balcanul
i Dundrea,' 1855-1878, Liov 1887. Se dau stiri noi despre re-
volutia" lui Milkowski lupta de la Costangalia. Colonelul CAli-':.,.
tiescu, atacat de istoriografia po1on5, a ajuns general, comandind
dup 1877 garda civics :1-am - Vgzut intr'o inspectie la Botosani
prin 18.80. Oksza (p. 56 Si urm.) a scris si o iStorie a TurcilOr
In' limba frances. Se ()preste o noul grupare militar la noi. Si
alianta revOlutios nar polorto-ungar prin Frigyesy (cf. si studitil,
recent, al d-lui G. Brdtinu despre politica externg a lui' Cuza-Vocra').
* *

Constantin I. Andreesct1 i 'Constantin A. Stoide, Documente .si

regeste,',yol. I, Documente moldovenesti' 'din sec. XVI, Iasi 4934.
Sint. citeva documente si multe regeste. loan-Vod de la 9 si
14 Maiu -1563 nti e altul decit Despot (p. 16). La urm5, note ingrijite

' Eugen Pohontu, Alexandru Alex. Macedonski, Bucuresti 1935.

Sfortare de dreptate .fat de un om extrem de dusman lui in-
susi, care' a Asat multe ' versuri de'inalt ati ,si frumoase pagini-
.de o prosS apioape Modern". Excelent bibgrafie (de sigur
nobila origine polong e o ilitsie). Mama din familia Fisenta (p., 12).
Primele poesii asujira cArora s opreste d:Pohontu sint insA grozav
de slabe. Se cerceteazA atent inriuririle literare, Singurele pe care;
pAng la capt, le-a suferit acela care a scris foarte remarcabile
Rusa francese. Se insistil. cu dreptate asupra lui Baudelaire si

www.dacoromanica.ro
 Dri de sam 161'

Banville. Apreciarea e prea mult dincoace in sus, dupa ce fusese,

atita vreme, dincolo in jos.
*

Virgiliu P. Arbore, Aspecte ale solidaritatii slave,' trei conferinte.

Focsani [1934]. -

Se urmareste in aceast excelent lucrare, .bine informata, nu

numai desvoltarea panslavismului, ci si alte raporturi intre deose-
bitele neamuri slave. Fat de conceptia ruseasa, politic si cuce-
ritoare, e cea, intelectuala, a Ceitilor, care dainuieste si Pand acum,
cu frtia fat de lugoslavi, expositiile bulgdresti i addpostirea
Rusilor de toate nuantele. Nu se uit un Krizani $i un Orbini.
Din vremea noMi, mai ales Kolar $i Palacky. Despre Poloni se
vorbeste deosebit, ca si despre Balcani. Se pune in .alaturare pan-
gemanismul. Ideia comunitatii de rasa .e aratat ca zadarnica. La
urind, ideile presedintelui Masaryk.
*

N. C. Bejenaru, Politica externa a lui -Alexandra Lpusneanu,

Iasi 1935.
Pe mai mult de o sut de pagini al acestei lucran, foarte ono-
rabile, autorul adung toate $tirile ce se pot gsi cu privire la ceia
ce numai foarte ambitios. se poate numi, cu un biet om ca acela.
politica" externd". Altfel,- lucrarea va aduce, de sigur, folos.
D. Bejenaru are ins6 o ascutit tendintd ipocritica. Dupa d-sa, am
crezut cindva cA LOpusneanu e fiul lui Stefnitd, $i nu al lui Bogdan
Orbul. SA deschida Geschichte des rurndnischen Volkes, II, p. 636:
Alexander IV. LOpupeanu, S.ohn Bogdans des Blinden". De
zeci de ani am spus acelasi lucrti. La pagina 45, nota 1, mi se
atribuie a. fi spus cA puterea milita'rd a lui Alexandru Lapusneanu -

era aproape neexistentO", pe chid eu zic atila, In Trecutul prin

calatori, I, p. 146 : Nici nu mai era nevoie de armat, pentru
cA Sultanul cu umbra aripilor lui ocrotia Moldova". Se gAseste o
contrazicere intre ce, cum se vede, n'ain spus si asertiunea de la
p. 143 a aceleia$i arti ca." supt Despot Voda" .(deci nu supt
Lapusneanu). Moldova avea la 100.000 de oameni" si cA aceasta
era o foarte respectabil oaste". La acea paginO se fac socoteli,
dupd izvoare, cu privire la oastea Moldovei in secolul al XVI-lea
In genere, $i tnai ales supt Despot. Nu primesc eu insurni nicio cifra,

www.dacoromanica.ro
152 bri de saniA

Ci vorbesc de exageratie", $i, cind arrit oastea ca respectabilA", e

vorba de epoca lui Rares. Mentin si acum pArerea din Istoria
armatei, I, p. 261, cA, tntors in Scaun, Alexandru LApusneanu a
nirnicit puterea militar a Moldovei", dar aceasta nu inseamnA
oastea, ci dArimarea cetAtilor (la d. Bejenaru: va afirma cA lui
Alexandra Lpusneanu Ii revenise rusinea de a pane capAt vechii
ostiri a Moldovei").
Mai departe n'am zis, cum se afirmA la p. 49, nota 5, c5 Ale-
xandru LApusneanu fat5 de Ardeal n'avea niciun fel de'autoritate
si putere", ti altceva (Treetztul prin aildtori, I, p. 123) : nici vorbd
ca in aceastA situatie militarA autoritatea lui LApusneanu sA se intindA
In Ardeal", deci ca stdpinire, cum se vede din context. Nu e ad-
misibil ce spune autorul (ibid., p. 43) cA dieta Ardealului supune
oarecum pe Secui Doninului Moldovei. Se poate discuta data
se crede de nevoie si fArA falsuri pentru ca apoi celui invinuit
s'A i se trimeatA cartea ca un omagiu respectuos".
O altA acusatie, formalA, e aceasta CA am presintat pe Alexandru
LApusneanu luptind impotriva Turcilor la Timisoara cu putin inainte
de lupta de la Sipote (1552): nu se poate sustine (sic) acest lucru.
Alexandru LApusneantf si Alexandra care luptd la Timisoara slut
doriA personagii deosebite". Deschid Hurmuzaki, II, p. 380, pe
care-I citam in Istoria Armatei". E o responsio Alexandri, Way-
vode moldavinsis", deci rAspunsul lui LApusneanu, care spune asa:
Scite inc tempore obsidionis arcis Themesvar inter vos fuisse,
tune videre potuistis vires Turcarum... Insurrexeratis quidem
magna vi et eram ego quoque inter vos" ; deci, pe romAneste : ;Stiti
cd pe vremea asediului cetdtii Titnisoara am fost intre voi. Atunci
ati putur vedea puterea Turcilor... VA ridicaserti cu o mare putere
de oaste, si eram i eu tntre voi". Mai trebuie dovezi ? Se mai
trimete la Studii si documentele mele, V, p. 621, uncle nu e nimic
despre aceastd che stie. ,

Am putea s-1 sicanAm cu Anales Stanislai Orichovio", cu greseli

de tipar ca Dlugost", cu lipsa de identificare a numelor proprii
Verantiu", Sieniavius", etc., cu neintelegerea postului de Litte-
ratus", care e secretar, cu intrebuintarea de editii vechi, cu carac-
terul incomplet al informatiei despre Despot.
Sint ani de zile, vre-o dotrAzeci, de and, ocupat cu lucrAri mai
grele si avind si alte sarcini, un numAr de tineri s'au invAtat a
zvirli cu pietre in manta' mea de jumAtate de veac, fAcutil greu si

www.dacoromanica.ro
 DAri de samA 153

irg sprijin de niciun fell. Am vrut si vgd ca' nu pot

pstrez acestei reviste un caracter de obiectivitate absolutg. In cit
mai am de trait m'am hotgrit si-mi smulg vreme de la once an'
indeletnicire pentru a rechema la bunul simt si la cel de dreptate
pe acesti inceptori, iar, dacg nu reusesc, mgcar s invederez unui
public nepreggtit si lesne crezator care e seriositatea unor asemenea
atacuri.
* *
Preotul C. Matas, Palatal Cnezilor, Bucuresti [1935].
Descrierea Curtilor cantacuzinesti de la Hangu. E in aceast
carticic bine scrisg istorie documentarg, descriptie localg si legend.
Pe o temelie mai veche Hatrnanul Gheorghe, fratele lui Vasile
Lupu, face biserica de zid la 1639. Curtile sint ins clgdite de
Cantacuzinii de la Moldova, ale cgror odrasle din vremuri mai noug
au devenit cneji rusi.
Se mai descriu, de altfel, si Bisericanii, Pingratii, mngstirea lui
Pingrat, Pongrcz, Pancratiu (Pangratie, Bagrat, de unde Bagra-
tion), Bistrita (cu privire la care cele mai multe ON, Vingtorii;
'

cu mAngstirea de maid (pomelnicul la pp. 119-20; descrierea icoa-

nelor, cu zugrvitele maid Stefanida, Salomia si Doro teja din 1613-4;
p. 121, pe IMO care zugravul Gligorcea, ibid. Un Tatomir zugra-
val din Tara Manteneascd la 1641; ibid.), Agapia, Vgratecul (scri-
soarea, din 1823, a Ecaterinei Gane, care cere voie sa se calugg-
reascg; pp. 124-6).
* * *

Ilie Corfus, Corespondent inedit asupra relatianilor tntre Mihai

Viteazul si Polonia (culeasit din Archivele din Varsovia), Cernguti
1935.
D. Hie Corfus, despre care d. Ion I. Nistor vorbia la Academia
Roming, in leg-a-turd tocmai cu aceste documente, reia aici, pe
larg, cu comentarii sprijinite pe istoricii poloni de astazi, desco-
perirea pe care a fcut-o. Si reproduce si piesele, ci traducere.

St. Lupa, Istoria bisericeascei a Poni-inilor bihoreni, vol. I, pin&

la 1829 (Oracle 1935).
Se atinge si epoca veche, cu arnintiri gepide de la d. Diculescu
(vremea convietuirii cu Slavii si de sigur si cu Vida la
5

www.dacoromanica.ro
154 Dad de sait

contopirea lor in neamul nostru" ; p. 5. Expunerea, amnuntit, se

sprijin e pe cetiri atente. Se citeaz un vechiu act de pe la 1660,
in care Turcii ingaduie trecerea in Bihor a unor vladici hiroto-
nisiti la Constantinopol (pp. 16-8). Lista clericilor cari au scris,
inca din veacul al XVI-lea, in aceste regiuni, p. 23 si urm. in
capitolul IV, inceputurile Unirii. E mult de cules pentru istoric.
Un episcop Petru Hristofor de la Orade, care ar fi avut legaturi
cu Mitropolitul Antim (p. 49). Nu inteleg ce se spune despre
data defectuos indicat (14 lulie sau lunie 1714?)" intr'un act pu-
blicat in Studiile si docum- entele mele, IV, pp. 70-1, no. LXIV, in
care, de fapt, data e d. 1700" si nu e vorba de 1714, care nu pricep
de unde vine (v. aici, p. 51) Si nu e 14", ci poate cl.
zile) 5". Bogate sint insemnarile, dupa inedite, de la inceputul
secolului al XIX-lea. Despre Moise Nicoar se vorbeste cu o in-
dreptatitii caldufa ca factor al rominismului, p. 127 si tirm. Un
Evreu care se lace paroh, p. 137.
-* *
Oh. M. Dobrovici, Istoricul clesvoltrii economice si financiare
a Romniei si trnprumuturile contracte, 1823-1933, Bucuresti 1934..
Aceast imensil lucrare de aproape o mie dou sute de pagini
in 81 mare va fi de cel mai mare folos si econOmistilor si isto-
ricilor. Bibliografia e larg intrebuintata. Expunerea pleac de la
cele d'intaiu injghebri de State romanesti.
Pentru partea veche ar fi de sigur observatii de fa'cut. Astfel -

In ce priveste definitia vecinilor (p. 10), tratatele cu Turcii (p. 9).

De la epoca Fanariotilor incoace ins expunerea, bine intemeiata,
' e sigura. Condicile pstrate ale Vistieriei moldovenesti sint ttrma-
rite cu atentie.
De la pagina 28 incepe cercetarea imprumuturilor, dup Ana-
lele Parlamentare". Partea noud e presintata cu o deosebit com-
petinta. De relevat partea ce priveste epoca razboiului, p. 292 si
urm. Se da in sama politicianismului, patruns adinc in organis-
mul vietii Statului", zabava reformei fiscale" ' (p. 305; v. si p.
306). Si primejdia imprumuturilor peste imprumuturi" (p. 311).
Se presint dosarul, asa de incrcat, al ocupatiei germane. Pagini
cuminti asupra factorului psihologic in mentinerea scderea valo-
rilor monetare, p. 458 si urm. Conditiile neaparate pentru Intra-
rea capitalului strain, pp. 621-2. E de aplaudat curagioasa cri-

www.dacoromanica.ro
 bri de sam 1.55

tic bonditiilor detestabile in care s'a filcut trecerea pmintului

la terani, p. 761 si urm. (ideia de a se intrebuinta ca organ bAn-
elle si cooperativele stesti; insistare asupra pstrrii inzestrrilor
si asupra edricatiei agricole necesare). Tot asa in ce priveste in-
terveritionismul de Stat in chestia datoriilor, p: 767 si urm. Se
recunoaste ins presiunea opiniei publice rfcite, p. 861. Lucrdri,
asa de pretioase, care e si o colectie de documente, ii lipseste
ins elementul de viat pe care-1 poate da: numai insemnarea
prtii pe care partidele si indivizii au dat-o in aceast evolutie,
extrgindu-se si ce e serios in desbaterile parlamentare, in puL
blicatii si pres.
*

Ion Diaconu, Folklor din Rimnicul-Sdrat, 1, Focsani 1933.

Un bogat material de poesie popular e precedat de o scurt
introducere istoricA, solid intemeiat. Interesant amintirea mos-
nenilor de la Dumitresti cA grit adusi -de Negru-Vod" (p. XI),
Oprirea Mocanilor in drum pentru a se aseza (p. XII). Un sat
CImpulungenca si unul Odobasca (p. XVI). .

Adunarea migAloas a bibliografiei, si din reviste, e admirabil.

In material. trei versiuni ale Mioritei", p. si urm.; douli ale
1

lui Ghit Ctnut", p. 7 Si urm.; una a Badfului", pp. 15-7 ;,

trei ale lui Corbea", p. 17 si urm. (Stefan-Vodif e Racovit); trei
ale lui Costea" (merge pn la cimpia Tighinei"), p. 41 si
urm.; una a lui Malcociu, p. 52 si urm.; doug. ale lui Gheorghilas,
p. 56 si urm.; cintece ale soarelui", p. 66 si urm.,. si ale sar-
pelui,. p. 70 si unir.

George Baiculescu si loan -Massoff, Teatrul romnese acum o

sutd de ani, ca o prefatd de Paul I. Prodan, Bucuresti 1935.
Brosura despre inceputurile teatrului bucurestean, pentru care
s'au reunit dd. Basilescu si Massoff, cuprinde mult in cele eiteva -

pagini de format mic. Informatia, cunoscut, e siguril (p. 57: Re-

pey). Si reproducere de texte greu de gsit. Interesante plansele:
un Eliad tinr, loan Cimpineanu, poetul Aristia cu o inftisare
. de Byron, frontispiciul traducerii lui Mahoniet a lui Voltaire, de
Eliad, a Repertoriului Teatrului National din 1834, a Amorului
Doctor de Molire. In anexA, Regulamentul Societtii Filarmonice,
cti comitetul si lista ajtittorilor, bursierii, plus raportul lui Barbu
Catargiu. Repertoriul citat si o scenii din Mahomet". Bibliografie.
* *

www.dacoromanica.ro
16 bAri de sanil

Gh. Unguen, Justitia in Moldova (174)-183.2), IaSi 1934.

Autorul ineepe artind ce a putut salva la Birlad, la Roman
si la BacAu din pretioasele documente ce se arunai : e o pagind
de istorie A culturii si a moravurilor (v. p. 2, nota 1). Lucrarea
ins.si se sprijin pe o laborioas cercetare de inedite. E o pre-
tioas contributie la cunoasterea instantelor $i a vechii proceduri.
Se reproduc $i acte intregi. Parou Cheva" de la p. 22, nota 1,
pare a fi Parascheva. Interesantil nota despre Neculce ca om de
drept (pp. 29-30, nota).
* *

Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Mol-

dovei si rcirii-Romtnesti, volumul VIII, Acte i scrisori (1607-1613),
Bucuresti 1935.
Acest nou volum incepe cu o reproducere de peceti (dar cum
poate fi pe a lui Marcu-Vodd neinteligibilul Czal" ?). Prefata
presint istoria anilor de schimbri dupd disparitia regalului Stefan
Bocskai. Se incearca reabilitarea romanticului si inconsistentului
Gabriel Bthory. Tendentios se scusd nvlirea in Tara-Roma--
neasc a printului ardelean, care s'ar fi aprat astfel contra intri-
gilor lui Radu Serban, care e si un clctor de jurgmnt, cu Im-
perialii (pp. VIII-IX). D. Veress se bucur de succesul despotmo-
lirii drumului de la Bran la Tirgoviste de cifre salbatecul nvlitor,
a ami purtare de jfuire, si a celor sfinte, criticar de contem-
porani, nu e, fireste, ahusa' printr'un singur cuvint. Se admite ca'
tinrul Bthory voia, adugind si Moldova, s creeze de fapt o
imprtie" (p. X), planuri m'Arete" (ibid). Rodomontada provocrii
la duel (!) a lui Radu Serban nu trezeste niciun zimbet. Gel multo
pare a se critica pornirea lui Bathory catre petreceri $i betii (ibid).
Radu apare umil, ca un nemernic sau un inselator, in -rata acelui
care-i prdase tara, gonise din Scaun si-i dusese in robie mama
(p. XI).' Si totusi printul ardelean e presintat in critica lui Michael
Weiss ca urit de toti pentru frAdelegile sale, din ce in ce mai
dese si crincene (dar e vorba de Ardeal) (ibid). Dup marea vic-
torie de ling6 Brasov, pe care d. Veress trehuia s'o recunoasc5 a
fi fost cumplit", dar adauge cIl a fost datorit numai surprin-
derii (!), greuttile lui Radu in retragere devin o infringere cum-
plit" (p. XI). Si aici descopr ceva si mai interesant. In textul
romnesc infringerea lui Bdthory e cumplit". Aceasta pentru ce-

www.dacoromanica.ro
 Drl de sarnA 157

titorii romini. Dar, pentru cetitorii unguri, tn traducereq, francesci,

calificativul cade : il vainquit le 10 juillet, prs de Bu.sov, Bthory".
Si inrringerea" nu e de la Bthory, unit cu Pa$a de Timisoara,
ci de la Tatari, i nu in Ardeal, ci 'in Moldova. Cu acest prilej
Pogan, $panul Maramursului, devine un Pogny de pur ras (p.
XII)'.
Aped o lacrim se varsd pe cderea lui Bdthory omorit cu mi-
$elie (sic) prin (sic) proprii. (sic) si haiduci corupti cu bani" (p.
XIV). $i se face $i elogiul funebru al ultimului dintre Bthore$ti
cari au pstrat nemic$orat Ardealul" (ibid.). La urm, nota despre
Dionisie Rail, care n'a fost Mitropolitul lu Mihai-Vod" (nu Vi-
teazul nici aici !) decit in Mol lova, $i despre vanitosul" Marcu-
Vod.
Ca documente 2, se incepe cu acelea care privesc afacerile de -

bani in Imperiu ale lui Nicolae-Vod Ptra$cu, fiul lul Mihai Vi-
teazul (o scrisoare a lui, no. 7 ; alta, no. 9, no. 13 ; o a treia, cu
facsimile, no. 15 ; o a patra, no. 18 ; cf. n-le 31, 41). Zvon fals de
atac in Muntenia $i de prinderea lui de ctre Ardeleni, no. 53; si n-le
98, 188, 191 (cerere a lui din Ianuar 1612), 195, 197, 202, 233-4
(scrisoare, Dec. 1612), 235, 243-4, 248. Se vede c" Impratul fit
ddduse rangul de Truchsess" la Curtea sa, pe care-1 avea la 1607
(no. 2). $i o scrisoare de afaceri a lui Petru Armeanul 3, no. 13.
O afacere a lui Lec.a, no. 20. Familia lui, no. 34: fratele Nicati"
e Nicachi", zis si Wolfgang. Pomenirea, in Octombre 1607, a
lui Dionisie Rail Paleologul, no. 29; cf. n-le 40, 44, 82 (1610),
85, 91, 183, 190. Tot asa acte privitoare la Stefan, fiul lui Petru
Schiopul, care acte fuseser semnalate de mine si, dat fiind minima
lor important, aceasta ajungea. Se cl o scrisoare, ungureasc5, a
lui Simion Movil (no. 6), o alta, no. 170. Pentru intrirea de Turci
a fiului Mihail, scrsoarea Vizirului, no. 28. Foarte important ra-
portul nunciului, semnalind a Stefan, fiul lui Iancu Sasul (de fapt
Bogdan), ie$ind din tainita de la Anadoli-Hisar, se ofer a da
cre$tinilor castelele Mrii Negre (no. 12). Apoi el trece la Venetia
si in Iulie 1608 era intors la Constantinopol, no. 49. Scriind Ma-
relui Duce de Toscana, struia in proiectul su. D. Veress sem-

1 A se indrepta ,hotnoghi" (ibid) Cu hotnogi".

2 Din ele se vede cri s'au inlturat elemepte cte punctuatie util, cela ce
arat o incomplectd intelegere a actului,

www.dacoromanica.ro
158 Did de sata

naleaz la Ltinig (I, p. 104) o scrisoare a lui, din Hampton. Era

inteles cu Tarul (no. 52). Regele Poloniei instiinteaz pe Constan-
tin-Vocr de sprijinul dat lui Stefan de &care regele Angliei, no.
61. Pentru buzduganul trimes de Ahmed I-iu lui Mihai Viteazul, no.
37. 0 scrisoare din Februar 1608 a lui Constantin Movil, no. 43
(alta, no. 83). Secretarul lui polon, Paui Lanczki, no. 48. In materie
de institutii, e foarte important intrebuintarea terminului romeinesc
de vecini (vechynek) in Ardeal (no. 89, p. (i5): aceasta dovedeste
o prioritate de agzdminte ronuinWi in acea tar (Ssciorii, de
cari e vorba acolo, sint in partea de jos a terii, deci nu poate fi
vorba de un import, vecinii" la Munteni chemindu-se rumini).
Un numr de pretioase documente priveste pe MarcuVod, fiul
lui Cercel (numele de Marcu vine de la fiul strbunului, Radu
.Paisie, si de la legenda sirbeascA)1. El apare ca ddruit cu o pensie
imperialil in 1607, no. 25: petitie italiand a lui) : comanda ni*
Sirbi i avea pe mamd-sa in Tara-Romeineascd n-le 26, 27. Prin
August 1608 el se gAtia de o naire, no. 50.
Pirit la Curte CA a fost crescut" de Sigismund Bthory si I-a
intovrsit in Boemia, fiind initiat in planurile lui secrete, Marcu
e arestat si i se ea un interogatoriu din care iese -mult lumin
asupra afacerii lui Mihai Viteazul (p. 72 si urm.). Mrturiseste
ar fi vrut s nvleasc5 in Moldova cu haiducii, c Turci Ii ofpiau
lui Bdthory s-1 fac si rege al Greciei". Se jur c n'a vorbit
ru de impratul; ard-1, -frigk-1 ori facd-I rsol". Era insurat. Se
adaug si interogatoritil nenorocitului de Sigismund insusi.
0 serie important de scrisori priveste cariera lui Radu Ser-
ban, invingtorul de ling Brasov, pe care d. Veress, in iubirea
pentru natia sa, a tinut s-1 faca" totu$i, la urmg, cum am vzut,
invins. Astfel n-1 22. impratul i cere si fac pe placul regelui
Poloniei, suprimind pe pribegii moldoveni (din oastea invinsului
Mihilas MovilA, pe care, cum se stie, $i 1-a -Mutt ginere, si el a
murit in Muntenia, fiind inmortnintat la Dealu), no. 45. La 5 lunie
1608 el aratd lui Adolf cd a incheiat o liga ca mil principe ar-
delean, Gabriel Bdthory, no. 46. Se semnaleaz si o instiintare ctre
Statele Ungariei Superioare, actul de aliant5 fiind redactat la Arges,
in ziva de 31 Main, ibid. Cunoscutul Loan Imreffy, mergind din
coace de munti, mijlocise intelegerea, no. 47. Tot data' se in-

Unii il socot Ragusan (!) ;*no- 24, V. i no 192,

www.dacoromanica.ro
 MA de sarnA 159

cheie un act asAmntor cu Constantin MovilA din Moldova,

Bthory -Nand sd jure si orasele, no. 54. Dar Sash refus, soco-
tind ea' un asemenea act e contrar privilegiilor lot.; no. 55. Relatii de
afaceri intre boieri munteni si Brasovul, no. 56. Noul principe
isi asigurA printeun privilegiu pe Lugojeni, no. 60. Legturile
tinkului Movil Ii permiteau s se amestece in afacerile episcopiei
din Muncaciu, no. 62. Se indicA scrisoarea de interventie pen-
tru numirea episcopului Silvan. Inteo scrisoare din acest timp, tA-
nrul Movil asigurA c sentimentele pentru Bdthoresti le are de
la tat, no. 65.
Radu-Vod` se ingrijia si de un alipost, " in cas de nenoro-
cire, pe pmintul impAratului (7 Octombre 1609), no. 64 : i se cerea
s fac ins, prin delegat, iurAmint de credint la dieta din Pojon,
no. 64. In mrturisirile lui Marcu-VodA se afl stirea c Radu
ar fi fost dispus sA ajute restabilirea lui Sigismund Bthory, pp.
87-8. Acesta ar fi cerut pretendentului s van dac Radu n'ar
primi pe fostul principe al Ardealului in vre-o mnstire, cu sa-
tele ei chemate Tismana si Mehedinti" (Mehadanz), p. 89, no.
74. in acel moMent ins (Maiu 1610) Domnul muntean nu doria
nimic mai mult decit legtura, formal, cu Ungar.ia Imparatului,
no. 76; cf. n-le 79, 82, 89. Gabriel Bathory se gindise s atace
Moldova, no. 79.
Nu se poate pune temeiu pe jurnalul" venetian din Septembre
1610, care spune cA Radu, inteles Cu Imperialii, ar fi vrut s atace
Ard 2alul (no. 84), dar haiducii unguri, cari prdau in Polonia, ar
fi avut, in acea toamn, intentii rele, fat de ambele Domnii, no.
86). Radu, care avea legturi cu Polonia de unde isi lua chiura-
sieri, ar fi vrut sa-si cumpere un adpost acolo, no. 87.
La 1-iu Decembre 1610, Andrei D6czy, noul cpitan de SAtmar,
anuntA pe Radu, fagduindu-i ajutor, Ca' Gabriel Bthory st
cad asupr-i si apoi asupra lui Constantin Movil, no. 88 ; cf.
alte stiri, no. 90. Pentru planul de retragere in Moldova al lui
Radu, no. 92. Acolo. principele ardelean voia sa' puje 'pe Stefan
Bogdan Sasul (no. 94), cruia i-ar fi dat pe sora sa (no. 142).
Protestul si hotrirea de atac a lui Constantin-Vod, no. 96 (si o
scrisoare a lui Nistor Ureche, no. 97). In Tara-RomneascA n'vg-
litorul ar fi dorit sg-si puie fratele ; pp. 128, 131. Still despre
actiunea militar la noi a lui Bthory, no. 99. loan Imreffy astepta
steag de la Turci pentru stpinul su, no. 100 (cl, si no. 103). Si

www.dacoromanica.ro
160 Dart de sam

la 9, la 15 Februar Bthory e in Tirgoviste, n-le 102, 105 de

acolo se coboar la Bucure$ti, no. 104. El petrece si ofer duel
lui Radu, no. 106. De notat : In Tara-Ronuineasal prachl tare.
nu sin' mdmistiri pe care .sa nu le jdfulasai i sd nu tina cal in
ele" (de ce nu s'a notat in prefaki ?). Radu-Vod scrie din Roman
la 22 ale lunii (no. 107), la 27 din Suceava (no. 110) (la 28 si
Constantin-Vod, n-le 111, 112), la 4 Maiu din Roman (p. 159).
Se vorbia de trecerea in Ardeal a lui Sigismund, cu Marcu-Vodd,
no. 114. Despre Marcu si n-le 139, 146, 240.
La 14 April Gabriel Bthory e la Alba-Julia, si se laud cu
isprava sa ; no. 117. Scrisoarea lui Intreffy (care va peri tn luptd),
la 19 ale lunii, e de o rara obrdznicie : Tara-Romdneascd si Mol-
dova trebuie legate ca acest prilej de Coroana Ungariei" : Rada
Mihnea, mare Domn muntean, ldsat" de Bthory, nu e un prieten
sau vecin, ci o singe, care, dacd nu-i va pldcea principelui arde-
lean, acesta-I va arunca anumai decit". Se va cauta anal ca acesta
pentru Moldova. Numai de am putea reocupa hotarul neamului
unguresc!" Acelasi lucru Il voia de altfel si regele Matthias, no. 144.
Radu pregtia revansa. Mai multe scrisori arat c dusmanul
lui o stie (v. si cererea de ajutor a acestuia ctre MareleVizir,
29 Main ; no. 125), asa 'Inca ipotesa d-lui Veress ca a lost beitut
prin surprindere cade. Scrisori din Iasi, 5 si 25 lunie de la Cons-
tantin-Vod si Ureche (n-le 126-7, 135). Cu el si pribegii ardeleni,
no. 128. Radu e in ziia de 19 Iunie la Buzu, no. 131. Buletinul
de victorie al lui, din Brasov, 14 Iulie, no. 143. Felicitarea Pala-
tinului, no. 150. Msurile luate de Imperiali pentru ocuparea pro-
vinciei, no. 149. Radu convocase o diet la Cincul Mare, no. 151.
Scrisoare din 2 Octombre a lui Constantin Movil, no. 158: el
se declar gata a rminea cu Ungaria Impratului si adposteste
pe Forgch in retragere, no. 159. Sin gurul izvor al marii infrin-
gen a lui Rada, care ar fi fugit pe drumul pe care a fugit
Mihai-Vodd" (care fuga ?), e un raport de anonim, fare!' loc, din
tabdra lui Bthory, care se lauda cO are 50.000 de Turci cu el,
condusi de un grozav bdtrtn Osman-Pasa, no. 160. In acel mo-
ment, 5 Octombre, Radu serie din Suceava, ande se retrdsese, nu
pentru cO 1-ar fi beitizt invinsul de la Brasov, ci fiindca Turcii
restabiliserd in Muntenia pe Radn Mihnea, no. 161. Turcii vor-
besc numai despre izgonirea lui Forgich (no. 163), care se plinge
insusi, din aceiasi Suceav, la 22, numai pentru greutatea retragerii

www.dacoromanica.ro
 MI de sam 161
-
in Moldova, pe timp de iarn, dind vina pe sfaturile lui Radu (no.
164): a pierdut doar caii, $i sper sa se poat intoarce prin Casovia.
Aceasta e infringerea suferif prin (sic) Gabriel Bthory", adec
izgonirea de Catre Turci a generalului imperial care zbovise
unirea cu oastea biruitoare a lui Radu, no. 167. Dczy spune
apriat cA n'a fost o lupt cu Turcii2si Tatarii (non mita punga :
p. 215). Fusese vorba numai de plana' de a reintra prin Mara-
murds, ibid. $i no. 176. Constantin-Vodd li, cl bani Si alauzi,
p. 216. '
La 7 Novembre Rada era in Polonia, la Makovica, de unde tri-
, mete Palatinului pe Petru Armeanul, no. 167. Palatinul vorbe$te mi
ales de lipsa de bani a celui asa de pe nea$teptate devenit un
pribeag (no. 168). Si Romini din Maramur$ prdaser pe Imperialii
In retragere ; spanul romtn, Petra Pogan, se hotartse pentru B-
thory, pp. 220.
Unde vede d. Veress infringerea grozavA" a lui Forgch si
Radu (!) din partea (!) haiducilor lui Bthory"? (p. 223, no. 170).
In ce hal era Bthory, bun de btut, cu toti Turcii si, o spune
raportul unguresc de la no. 178. El fuge de supt Brasov. N'are
niciun tan; Pasa prseste pe cele sapte ale lui. Si Secuii ucid
pe Turci. Cettile sAsesti resistau. Principele isi rsbunA prin
cruzimi ca In Tara-Pondineascd, ibid. Acolo Radu Michnea venise
doar cu 300 de Turci, ibid. Bthory era redus s cear bani lui
Radu-Vod, care, la 12 Decembre, il refus, no, 182.
Pe Radu, care inaintase pn la Leutschau (no. 173; cf. n-le
174-3), II refusA Impratul la Viena, flindc are o nuntA : sa stea
al Tyrnavia (no. 170; cf. n-le 179-81, 185), unde era $i Nicolae
Ptra$cu (no. 191. 193). El Ins se declara gata se tetntre In
Ardeal, cciattnd In Polonia doar sprijin, p. 216, no. 171. In lipsa
lui, boieri vreau s omoare pe Radu Mihnea (no. 182), care are
cu el 300 de Turci $i e mai mult Turc" (no. 186). Dar in Mol-
dova Constantin-Vod e inlocuit cu Stefan Toma si ar fi perit
cu mirzacul, cumnat al Hanului, care-1 prinsese, no. 186. Dar
iatA-1 scriind din Hotin, la 17 lanuar 1612, cu sperant de a se
intoarce (cf. no. 204 ; no. 187), contra necunoscutului $i de neam
prost, care s'a ludat c e nscut din nu $tiu ce semintie a Voe-
vozilor". Asupra luptei din vara lui 1612 un interesant raport din
19 lulie, no. 212. Pentru prinderea si peirea lui Constantin, no.
- 224. Stefan ar fi s iea pe fata unui negustor grec bogat, no. 186.

www.dacoromanica.ro
162 Dri de san-15

La 7.Februar Radu Serban e la Viena, no. 194. Arhiducele Matthias

Il indrept ins5 la mAnAstirea Znyo sau Znyo-Varalja, ling Tyrnavia,
n-le 198-200, 203. S'ar 'rea ea' e din nou la Viena in Iulie (no.
207), dar scrisoarea e primit5 atunci si acolo (cf. no. 208). La 18
tulle, ca 5i la 9 August, la 4 Septembre la 18 Octombre, el se
af15 de fapt tot la Tyrnavia, n-le 211, 219, 221, 224, 227; cf. n-le
216-7, 220, 228. Gabriel Bthory era in primejdie s5 fie ucis, si
d. Veress i$i arat5 profunda indignare pentru creaturile" cu ac-
tiuni mir$ave", no. 218. Radu Mihnea se temea ca principele
nu se impace cu Radu Serban, no. 222. Bthory se arta favora-
bil lui Constantin Movi15, pe care-1 credea readus de Tatari, no
225 ; cf. no. 226.
In Decembre, Radu-Vod nu poate fi, in sfir5it, la Viena (no.
229 ; cf. n-le 230-1), 66 Il aflAin la 27 ale lunii tot in re$edirrta
lui obi5nuit5, no. 212. Nu e la Viena, cum crede d. Veress, nici
In Ianuar 1613, chid spune c5 sotia i-a sosit la Tyrnavia, no. 23
cf. n-le 241, 245, 246, 247, 249, 250, 251, 253, 254, 255, 257,
259, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267.
Gre5elile de lectur5, mai rare, nu lipsesc. La no. 22 nu poate
fi vorba de duo (sic) mila solnieri e due mila pedoni", ci 'de
due mila cavaglieri e due mila pedoni". Lectura Partase", cu
tot sensul de iutrebare, e imposibil5. In original Andrs" nu
poate avea accentul actualei ortografii ungure5ti. La no. 28 nu e,
'n dat5, Dzimajit", ci Dsimazik (Gemazi-u1). La no. 29 de sigur
vorhanden", nu verhanden". La p. 71, Album", nu altum
amicorum". La p. 93, r 10 de jos nu poate fi occupato". La p.
128 trebuie o virgul5 'nitre Caimakam" 5i Mufti". Fire5te
la inceputul paginii 137 gre5elile vin dintr'o stricare de zat. Ca
limb, la pagina 106, nota 1: ar don i cump5ra". -
In materie de istorie, nu se poate scrie Mustafa Bassa" (no. 28)
pentru Vizirul Mustaa In no. 32 nu e vorba de un particular Sava
VI5dicA" (sic; repetat de dou ori), ci de cunoscutul episcop Saya,
VI5dica de In5u si Lipova : d. Veress n'avea decit s'a caute la lista
episcopilor din a mea Istoria Bisericii". La no. 34 nu e vorba de
Doamna Maria din Moldova", ci de domnita Maria, fiica lui Petru
Schiopul, m5ritat5 cu Polo Minio La no. 35 postavul nu e ca-
razie", ci caragiu". La no. 38, cel asezat in Scaun fiind fiu Itii
Ieremia Voevod" e Constantin Movi15, nu Mihail. Ducele Fer-
dinand Medici" e, cum se vede din insa$i adresa scrisorii, Marele

www.dacoromanica.ro
 DAn de samd 163

Duce de Toscana (no. 49). 0 restabilire a lui Radu Serban

Mart 1609, cu plan de nAvlire in Ardeal, e neadmisibil: trebuie
sa" fie o gresealA de datA (no. 58). La no. 62 a se ceti In titlu Sil-
van, nu Silivon" (in documentul de recomandatie, redactat ungu-
reste e Szilovon"). Mincionarie" din rAspunsul lui Marcu nu e
rom5neste, ci menzognarie", din menzogna". La p. 131, zesch-
ninguier" e cesnigir". Cazulul" e Cazilbasa, Sahul Persiei (v.
p. 156 ; cf. p. 342). Ce poate fi (no. 125) Jusuff pasa-vizir" ?
Terjaki" (no. 136) e tiriachiu, betiv. Pasa Cazul" (!) si la pagina
236. Tot asa Cazulii", p. 240.

Gheorghe I. Bfatianu, File rttpte din cartea razboiulai, Bucu-

resti 1935.
D. Gheorghe Brdtianu adun: in acest mic volum articole ap-
rute in timpul Marelui Rzboiu, in care fiul presedintelui de Con-
siliu a fost voluntar pe front, si multe pagini inedite.
In prefat autorul vorbeste de pikate ale tineretelor". Rca-
tele" pe care ni le infAtiseaz6 n'au nevoie de iertare. Sint pagini
tineresti, oneste, sincere si calde, cum nu le mai poate scrie ci-
neva mai trziu, dup anurnite atingeri cu viata, care nu trezeste
totdeauna eroism nou, ci adesea pe eel de odinioard il indbus.
Sint interesante ideile optimiste ale lui Ion Brtianu in momentul
declarrii rzboiului; sprijinit pe multe exemple istorice, el era
sigur de biruinta Aliatilor Frii a putea spune cand" : la Iasi,
dup5. Mrsesti, cind mA intreba el dac mai spun c vor fi
.btuti Nemtii", e curios (A a trebuit s-i clau acest rspuns
de sigur, dar n'am spus cind Sint si schite glu.mete, ca jude-
carea, la Iasi,. in Septernbre 1916, a lui Strul Bercovici. impre-
sionante descripii, de un realism crud, dar de un real talent li-
terar, pentru actiunea din 1917. Sint pdrti intregi de o rard fru-
muset pe un fond de mare s'Andtate sufleteasch, de normalitate
robust : asa putea scrie atunci tineretul. Misctor tabloul popu-
latiei .care, lemei i copii, duce munitii lupttorilor, cu un admi-
rabil calm (pp. 72-3). E de sigur, in proportiile sale inodeste si
cu fereala de frase, de tot ce e retorich si placaj, una din cele
mai emotionante c'rti despre rzboiu. O editie ieften ar trebui
s'a ingaduie cunoasterea i cetirea ei in scoli.
*

www.dacoromanica.ro
164 .
Mori de saind

Petru Panclrea, Filosofia politico-juridic a lui Simion Brnutiu,

Bucuresti [1935].
Foarte buna carte, de cercetare amnuntit. Forma e original.
si une ori voit dura (de ce aventurile spirituale ratate si diva-
gatiile, probabil geniale, ale lui Hasdeu" ?; p. 6). Escelent scurt
biografie a lui Bdrnutiu. Se cauth in opera influenta lui Savigny
si a iluminismului frances". Urmarire atenta a tuturor elemen-
telo. de imprumut in opera aceasta, aparat contra detrac-
torilor. Dar nota polemic loveste i in aceia cari, ca d. Andrei
Radulescu, in la mostenirea noastra de datini. Nu stiu ce vrea
sa spuie autorul, care m'a onorat, de altfel, cu trimeterea intere-
resantei sale crti, in frasa : istorismul conservator, cu primat gos-
podresc, a fost reluat cu superbd furoare pasionala (sic) de
ctre N. lorga intr'o interesant guvernare, din punctul de ve-
dere al unei teorii roranesti specifice, dar fall durata si resul-
tate, marturisite chiar de protagonist" (p. 136). Tinarul autor e
vdit suprat, fr sa ni spun de ce, dar aceasta nu face clar
cugetarea sa, agresiva i in mijloacele de stil, virulente i, s zi-
cem pasionale", cu superb furoare". Cunostintile frumoase
si inteligenta autorului pot fi intrebuintate, de sigur, la altceva
decit la condamnari pripite si la violente de limbagiu pe care
noi, biltrinii, le considerm ca putin cuviincioase, chiar dac un
om mai in vrista ar trata astfel tinereta promittoare a cl-lui doc-
tor Petre Pandrea.

Marcu Beza, Trei sbii nzoldoveneVi din vremea lui ,5'tefau-cel-

Mare (in Memoriile Academiei Romine", sect. lit., III, VII, 2).
D. Marcu Beza a avut norocul de a gsi, intiu, la Metohul
Sfintului Mormint din Constantinopol, un aghiazmatariu de la Gheor-
ghe Stefan si de la Doamna lui, Salta, niste ripide de la Petru-
Voda i Radu-Vod, cari pot fi fiii Chiajnei i al lui Mircea Cio-
banul (si chipurile), o cruce de la Istrati Dabija, o Liturghie greco-
romina din 1683, dar mai ales trei sbii romnesti care sint de
sigur bate trei ale lui Stefan-cel-Mare, de si numai una-i poarta -
numele. Ele au venit de sigur in 1538, dupa prada Sucevei.
producen, de acelasi, in Boabe de grin, 1934.

www.dacoromanica.ro
 bari de sarsi 165

ton L Nistor, Tralativele lui Mihai V ileakul Cu Polonia (in Me-

moriile Academiei Romine", 111, XVI, 5).
Dup cercetrile la Vars6via, in Libri Legationum" ale d-Itti
Hie Corfus, bursier al Statului romin, d. Nistor presint acte-noi
privitoare la Mihai Viteazul in legaturile lui cu Polonia. Pe cind
intre impdratul Rudolf si regele Poloniei se purtau negociatii
pentru a nu se tulbura Ieremia Movil, Mihai seria capugi-basei
Husein (nu Husan)-Aga, pentru a explica luarea Ardealului ca Lin
serviciu adus Turcilor (pp. 3-4); pirste pe leremia ca e legat cu
Polonii si va face ca fugarul Petru (8chiopul) : n'a pldtit nici tri-
butul intreg, ca unul care se pregteste a parsi si el tara. Mihai
e gata a lua Moldova, la orclinul Sultanului.
Propuneri de legatura cu Polonia, la Brasov, On Taranowski
In Mart 1600: Mihai cere Moldova ca feud, i pentru Nicolae
Ptrascu, mostenitorul, incligenatul polon. Promite, in schimb,
reunirea intregii sale stapiniri cu coroana polona, direia-i va re-
cistiga nu numai Ismailul, China i Cetatea- Alba, ci si Oceacovul,
la Nistru (pp. 5-6).
Instructii, in Octombre 1601, pentru solul la Poart, Cristofor
Kochanowski, care nu va cere numai Moldova, ci i Tara-Roma-
'leased (pp. 8-11).

Nestor Camariano, Primele incercei ri iterare ale lui .: C. Ne-

gruzzi prototipurile lor greceqti (In publicatiile Institutului de
istorie literati si folklor, condus de D. Caracostea"), Bucuresti 1935,
D. Nestor Camariano, care incepe bine cercetarile sale, a do-
vedit ca incercrile lui Costachi Negruzzi, dintre care pe unele
le-am gasit in biblioteca de la Hermeziu (Iasi) (ms. e tot acela
pe care Jacob Negruzzi 1-a dat apoi Academiei Romine), nu stilt
cum am crezut eu, ausi de putin, originate. Daca se stia ea el
a tradus Memnon al lui Voltaire (dar se arat ea dupii o versiune
a lui Zisu Dauti), e meritul tinrului autor eh a gsit intr'o pu-
blicatie a lui Dimitrie Darvari Moralicestile haractiruri i intr'o
scriere a lui Marmontel originalul pentru Tripodal Elenei, pe care
din greceste, si nu din limba frances, l-a flmacit si un Mavrodi.

Dr. Anton B. I. Balot, Pe drumuri albanese, Bucuresti 1935.

D. Anton Balot a vazut Valona, Fjeri, Beratul, Lushnja, Ka-
vaja, Durazzo, Tirana, Croia, Alessio, Scutari. Interesante obser-

www.dacoromanica.ro
166 Dri de satil

vatii asupra clruuiuliii parcurs, i ilustratii. Luclind sfortrile f-

cute pentru a aduce tara la un nivel. european, se critic para-
sirea formlului propriu si graba de a ajunge la realisarea forme-
-

lor, ca Si setea de a realisa mai ales cistiguri materiale pentru

strinii, in primtil rind Italienii, cari si-au angajat capitalurile in
Albania. E o intrecere aprins cu lugoslavia vecina. Se arat ca do- -

vad de cheltuieli inutile linia ferath intre Durazzo si Tirana,

alturi nefiind soseaua. Se clescrie personalitatea scriitorului Lhuino
Skendo (Midhat-beiu Frasheri), fost ministru Si actualmente librar
(ministrul Pandele Vanghele a traclus pe Moliere).
N. Iorga.

CRONICA
In Revista Istorial romana, IV. d. Demostene Russo presint
cronica greceasc a lui Mitrofan Gregoras. O precede de o bio-
grafie a autorului (dar la 1687 nu Sultanul Mahmud fu inlocuit
cu Sultanul Ibrahim, ci Mohammed al IV-lea cu Soliman al III-lea ;
v. a mea Geschichte des osmanischen Reiches, IV, p. 224 si urm.).
Pentru lupta literar" intre el si Nicolae Mayrocordat, pp. 2-3. Nu
ne putem invoi cu caracterisarea c Dimitrie Cantemir l'auda sau
defiiima totdeauna peste msur" p. 4. Ralachi Eupragiotes a fost
si in serviciul acestuia (v. p. 6). Se atrage atentia asupra unor
disertafii teologice ale lui ConDantin-Voda Duca (15. 9-12). 0
biografie foarte elogioas a lui, p. 12, nota I. Se dau, din causa
cuprinsului manuscrisului in care se afl cronica, si note, dup o
lucrare a d-lui Dyovuniotis, destul de maltratat, despre patriarhul
Calinic al Constantinopolului, fost la Brila, p. 13 si urm. (traduce
si Viafa Si. loan de la Suceava). Pentru o scpare din vedere la
traducere autorul acestor rinduri se alege si el cu un semn de ex-
clamatie (p. 14), pe care mai apsat Vat putea pune el pentru
schimbarea de Sultani din 1687. Ingrijitul text e intovrsit de o
traducere ' E vorba in el numai de anii 1714-6.
Dar de ce Protospatarul" ? Si originari chiar din tara" ? Nu plebea
Bucurestilor" pradO ci citi erau rapitori i ucigasi in Bucuresti (6crov
Cc prcovrov xar liccacp6voy p.ip,4 'ro; BouxoupsatM 7iv) (p. 20). $i nu Pivoda,
care era un ofiter imperial, a putut capata tot de la Gerrnani ca plata",
pentru serviciul pe care-I datora ca ostas spoliile" (Tat. arawv axt:acc)

www.dacoromanica.ro
 Cronica 167

Lucrarca se, intelege ca tendint ganclindu-ne ea' Tepresintri

punctul de vedere al acelui loan-Vodd Mavrocordat, opus $i Can-
tacuzinilor i chiar fratelui su Nic.:,,lae-Vodd. Se critic aspru
raporturile cu boierii, care-1 fac impopular. Acesta, dup stiri false
de la cunoscutul predicator Avramie, ar fi fugit nebuneste la
Giurgiu, speriind orasul, si de acolo; de n'ar fi fost oprit, ar fi
mers si pin la Constantinopol. Nvlirea de fapt a Nemtilor .

dup aceia pus la cale nuniai de boieri, care aduse tiarea Marelui-
Vornic Ptrascu Brezoianu, pe care I-ar fi pus Donut, dupd fuga
Fanariotului, Anhui, care de aceia e bdtut de ostasii turci, dus in
exit si inecat la Enos e descris cu foarte multe amnunte.
Se noteaz uciderea fratilor Hrisosculei, verii primari ai lui Nico-
lae Mavrocordat : Dumitrascu, Marele Postelnic, si doctorul loan

si prada" comuna (Xicpupa.), ci e vorba de acesti auxilian i indigeni. Punctua-

tia e gresita ; tiebuie : xat acrov.,. 7jv, ir,613ylacci TO Xsp.fotg,
(TA, (nu
alta propositie de aici) v ripxyrrk Il6on; Tcg Toilvoitcc, lita-cv Exov (nu ixwv)
Taw Pernisoc7,v T'k aracov ax5Xoc xat Xicpupa. (p. 20). E si un joc de cu-
vinte intre 61.Lo7cfcrapAntcrzcov xEtpoveg, care nu e redat. In loc de atunci" e
TerCE 6TE"; atunci deci, atunci". Nu mi se pare ca crep.voX6v-inct s'ar puta
traduce prin mind:eta", si atocppocrvm ca laudA pentru Rafachi Eupragiotes,
nu e cumintenie", ci inIelepciune". BX.ixot, cari-1 ucid, shit Romini", nu
Munteni". Apop.k ling Fintina lui Radu" ceteste Radu-Voda", nu poate fi
decit o dumbrava. Osolu,as-ci; e uriti de Dumnezeu", nu blastamati de Dumne-
zeu", si frasa trebuie intoarsd asa incit sd se apese asupra calitatii de
Constantinopolitan crestin, nu, la firma, crestin tarigrdean". Poepbi; e njalnic',
nu cu hohot". S'a lasat la o parte prea-curat" cand e vorba de sufletul
celui mort. KCGS' kc:an)larlv latp6; s'ar traduce mai bine prin iatrofilosof" decit
prin simplul doctor in medicina". Poate mAnastirea de la Cotroceni" e
mai potrivit decit din Cotroceni", nefiind acolo un sat. lntrebarea Bucures-
tenilor catre boierii cari pleaca nu e in text, ci in interpretarea traducatoru-
lui, si ace$tia nu rOspund" numai, ci se indrepttesc" (exzoXoplaiRsvot).
In continuare, dcvu7c6n:tro; e lard banuiald", nu far grijd". Kocrcc- .

Viam e s destaca", nu sa destrame". Nu e vorba de fruntasi" turci ve- -

eini, ci de comandanti, Pasi si bei. Se pare ca nu se vorbeste de o invitatie
(catre Bucurestenil de a da crezare celor serse in ea" (in porunca), ci de
arragerea acelor Turci, pentru a intari credit* celor serse, cult(bv -cc-by
7cpcqp.iTwv e numai aproximativ: prin desf4urarea evenimentelor". 'Arto6aSiCe.)
nu e a ajunge la", ci a pleca la". "Evccao a ramas netradus. Venirea
Patriarhului Samuil la Biserica Domneasca ot".)x ceyco1.L6X-tru4 e nu invitat de
el insusi" ; el nu face pentru colonel cele cerute. Nu e o afirmatie cif Pa-
triarhul a slujit nu cu voia sa", ca ofiterul strain era bucuros (&x(ovii,
auv-rniccripmd). Nu e astfel s'a facut", ci a fast pricina ea s'a facut".
Nu e vorba de loe de descdlecat" in lauda lui loan Mavrocordat (p. 21).

www.dacoromanica.ro
168 bri de sama

(p. 21). La cei Cu maciuci" nu e flillliC skit.: Sc spittle ca. a-

semenea" cu cei raniasi pentru *boli sint si acestia (ca raminere).
Foarte interesanta stirea ca, la golirea orasului, 13(4a din Giurgiu
a dat voie AI se aleagd Domn pe cine vor locuitorii (ibid). Si
rolul Patriarhului de Alexandria, care vorbeste in numele locuitori-
lor, e fixat numai aici. Instiinati, boierii din Tirgoviste promit a
se intoarce pentru a se presinta apoi Pasei cu Donmul ce-I vor
fi ales (p. 22). Slujba pentru colonelul german si Pivoda la Biserica
Domneasca e alt episod care iese din uitare : slujeste Patriarhul,
cu fostul de Ohrida si cu un fost episcop de Vidin. Se slobod
tunurile de trei ori pentru el, ca pentru un loctiitor de Domn. Si -

asezarea cdpetenilor armatei de invasie la Margineni : in aceasta

privint stirile dinteun act ulterior pe care-1 public in Memoriile
Academiei Romaine, 1935. Pentru loan Mavrocordat, al crui nume
ar trebui, fr adaus de Alexandru, sa fie scris numai data, in-
locuind pe vechiul lo rmas -Para' sens, de vreme ce tara se pustiise
si incepea din nou, grit numai frase ludatoare. Citeva note,
bine venite, se adauga (din Del. Chian) este a doua editie, chiar
dacil editorul e asa de desagreabil ca mine : e mai usoara de
consultat ; v. p. 36). Este si o vioaie discutie genealogia impo-
triva d-lui I. Filitti, alt om care, cum se she, nu greseste nici-
data' (pp. 38-9). Si a doua oarg o lectie catre invatatul scriitor
(p. 40). In traducerea francesa, cam stingace, nu poate fi vorba
(p. 42) de arme hongroise". Mont sur le sige oecumnique"
(p. 43), suna curios. .

Vorbim aiurea de interesantul articol al d-lui P. P. Panaitescu

despre privilegiul lui Alexandru-cel-Bun pentru Arnteni. D. Fi,litti
deslu$e$te mai bine originea i cariera fratilor Greceni, auxiliarii
literari ai Brincoveanului (si rposatul Stefan Greceanu, altfel om
cu chibzuial, isi primeste partea de critica). Se deslusesc doi
.

Serbani, dintre cari primul e ginerele lui Papa din Greci. Ar fi

Dimboviteni, de neam foarte mic. D. I. D. Stefanescu se ocupa,
inteun articol redactat in limba frances-, de portretele de la Suce-
vita ale lui Gheorghe si Petru Movila. De d. Vladimir Dumitrescu
despre cele gasite inteun mormint din judetul Roman (nu se scrie :
Gothes", nici Iordanes"). D. N. C. Bejenaru scoate la iveala
ciudate potriviri in scrisele d-lui Stefan Berechet. Extrem de bogat
e studiul d-lui Damian P. Bogdan despre diplomatica moldove-
neasca. D-sa e contra stilului de la Mart, pentru care a militat

www.dacoromanica.ro
 CronicA 169

un Gheorghe Popovici, aceasta pentru Ca nu se intrebuinta in

Lituania : trebuie o mai larga discutie pentru a ne convinge (v.
p. 127). De d. Iulian Stefnescu semnalarea si editarea unei forme
rusesti mult prescurtate, in pres, pentru poema greceasca a lui
Stavrinos. D. Victor Papacostea se ocup de o istorie a Sultani-
lor, datorita lui Dionisie Fotin : e un studiu linistit, pastrind
vechea traditie de politetd, care se uita prea adese ori de un
tineret grbit. Izvoare noud par a arta cg Dionisie Fotin nu era
ruda cu cu cei de acest nurne la noi : se putea ca acei pe cari-i
citez sa fie din alt ramura (pp. 81-2). Scparile din vedere nu
-

numai ea' nu se discuta, dar nici nu se semnaleaz in text. .

Se da traducerea de d. Bedrzycki a studiului d-lui Grka despre

cronica germand a lui Stefan-eel-Mare descoperita de acesta ; se
face astfel un serviciu insemnat cercetatorilor, cari nu puteau in-
trebuinta textul polon. Dar cum se poate sa se tolereze o apreci-
are ca aceasta : incomparabilul si neobositul cercetator de vala-
chica", d. Iorga", cu calicative amabile, ba chiar si cu domnul"?
Stiintifica" revista se desonoreaza...
La cirtelile de la Miscellanea ; mentiunea drumului Vrancii, in-
tr'o publicatie a mea, care deci nu-mi putea raminea necunoscut (!),
nu e un document despre Vrancea. CA Vrancea ar veni de la
corb", nu de la vran, credat Judaeus Apella ! Tot asa cu Tara
Neagra" : de ce ? Nu e vorba de munte negru, care e altceva
(explicatia naiva cu brazii nu tine : Muntenegrul e negru" din
- causa stincii). Un sat Cioara, dup cine stie ce cuib, e una si o
tar a Cioarelor" alta! Vilcea" i se pare autorului tara lupilor".
pe cind e tin nume de om (v. pp. 281-3). Acelasi critic crede
atunci clad spun intaiul act", aceasta inseamn altceva decit Intgiul
din cele Ce public. Chid cineva nu stie nici rornaneste... Atributia
catre popa Florea" a cronologiei tabelare provoac un zimbet.
Etimologia Chiojdului am dat-o eu, si nu odat. CA supt Teutoni
ar fi venit Scuienii din judetul cu acest nume nu se poate susti-
nea. Nici Calvinii" n'au a face cu religia calvind (v. pp. 283 5).
In sfirsit presenta lui Alexandru-cel-Bun la satul Cozia din Falciiu
(pp. 286-7) nu se razim pe nicio dovad : Cozial nu Cozia, a fost
explicat de mine prin cetirea gresita a slavonului C011ag de pe
- pasaportul lui Guillebert de Lamnoy. Acesta, de altfel, nu era in
serviciul regelui Frantei Carol al VI-lea", ci al ducelui de Burgundia.

www.dacoromanica.ro
 170 - CronicA

El nu mergea la mai multi monarhi din Orient". Autorul notitei

dovedeste si aici necunoasterea istoriei universale.
Cu necomplect", neexact", invechit" ma' calificg d. Filitti,
vechiul colabora,tor al acestei reviste, pentru cA n'am citat, in
revista mea frances, April-Iunie 1934, toed' bibliografia privitoare la
un incident revolutionar care ma' interesa prin singurul su cuprins
(eu n'am spus, la p. 85, ca manifestul din 1804 a fost descoperit
la 1922 numai, ci am citat ultima carte despre el; de vreme ce
li se zicea invisibili", evident cA nu s'ar gsi atunci). Am voie
-

SA nu cred in legenda a toate fctorului Ionicd Tutu (nu Taut").

Ura contra mea face pe elegantul critic s" batjocureasc5 si pe
inaintasul mieu lordachi Drghici : nu m voiu Isa trt pe O
pant unde criticul ar avea ce s regrete. A-mi imputa CA nu cetesc
cArti de care vorbesc e o nedreptate si o grosolnie. Sint iarsi liber
s cred cd la 1822 Muntenii n'au avut acelasi rol cu Moldovenii.
Sint liber a spune unui public frances ce cred de nevoie despre
. scriitorii cari m'au precedat. Ar fi greu sA satisfac pretentioasa
curiositate a d-lui Filitti cu privire la doctrina satului asa curn mi
se infatiseaz5 mie. De ani de zile tolerez astfel de atacuri ; e
vremea sA le intorc inapoi cui ajunge, pentru a satisface anume
pasiuni, s-si facil o ocupatie de predilectie din ele. Inteo conferint
la Paris spun ce trebuie sA spun potrivit cu scopul ce urmrese si
cu publicul. Once om de bun simt o poate Intelege, In loe de a In-
trebuinta pentru scopuri de neexplicabile rsbunri personale un
text de aceast natur : nirneni nu e dator s caute in articoleje
uitate ale luturora. De altfel. Oaca &am citat un studiu, de altfel
vrednic de laucl, al d-lui Filitti, e fiardc la Paris el nu-mi era
la indemin.
D. GIL Duzinchievici a gsit in Biblioteca Ossolinski din Liov.
o istorie a Imperiului Otoman, datatil 1710, care-i pare mai veche.
Cu. it. Conea (pp. 291-2) &scut aiurea.
Nota d-lui Dan Simionescil despre o insemnare din 1711 pe
un manuscript din Atena o publicasem de mult eu D-sa noteaz
si o nou editie din Theatron Politikon.
Acelasi di iscaliturile lui Grigore Ureche $i Mitropolitului Var-
laam (M. V." nu pbate fi birbartil Magnus Vornicus"', ci V' e
pentru Ureche", iar M " poate- gresit pentru numtle lui Nestor),
lui DoSoftei, a Alexandrei. Buhus, nscutd Ureche, a lui Nicolae
Buhus, ale lui Velisco, Miron si loan, Costinestii.

www.dacoromanica.ro
 CronicA 171

D-ra Maria Golescu presint noi stiri despre roata !time in

pictura popular. D. G. Potra aduce lista, de Stoica Ludescu, a
averii lui Serban-Vodd Cantacuzino. Se vede de acol c Negoit
Vcdrescu era fiul fetei Logofdtului Miroslav (numele pare a
Florica) (p. 301). La 1671 o cumprturd la Stoinesti din Ilfov de
la Stoica insusi si de la fiu, Sptarul Constantin (p. 302). Se
vede cd in prima cdsgtorie Serban era sotul Elinei, fiica lui Stroe
Leurdeanul (pp. 303-4). Se pomeneste si al doilea socru, Clucerul
Ghetea (cdstorie inainte de 1663) (p. 303). Asupra unor nume
ar trebui revenit. Serban spune cum a fAcut n- ri"stirea Cotroceni :
am infipt sapa la pdmint si cu mina noastr jos in temelie cdrd-
mizi am pus".
D. M. Sinzianu catd a se ldmuri intre deosebitele interpretri
date cuvintului de posad".
Atacul grosolan al d-lui D. Bodin, ca specialist in materie
contra unui om ca d. Matteo Bartoli e dat in italieneste pentru
ca acel insultat s poatd ceti e regretabil din bate punctele
de vedere.

La Scrierile literare ale lui Eminescu editate in Clasici romini.

comentati" o build prefat de d. D. Murdrasu. De sigur numai
titlul e comun intre Epigonii" lui Eminescu si romanul lui Im-
mei.mann (v. pp. VIII-IX). Nu stiu dacd Scipione Bdescu, ridiculisat
de Gheorghe din Moldova :
Un Scipione aveau Romanii,
Un Scipione bun general,
Un Scipione au Botosanii,
Ce st cdlare pe ur
a putut fi prietenul" lui Eminesc si in asa grad ?licit sa devin
unul din eroii scrierilor marelui poet (v. p. XXXI). Largd intre-
buintare a ineditului, care ar trebui sil inceteze de a fi astfel.

In cartea d-lui loan Lice; Studii i cercetdri (1935), pagini

despre Eustratie Logofdtul si Pravila aleasd (1632). Toatd aceast
legislatie ar trebui cercetat rind de rind si vorbri de vorb, si
mcar pentru echivalentele verbale in care se cuprind pretioase

www.dacoromanica.ro
 172 CtionicA

reminiscente de datini. Lucrarea de fat e un foarte bun inceput.

Autorul trateaz apoi despre oratorii romini din secolul al XIX-lea
(se aseaz, rara' dreptate, Barbu Catargiu mai sus decit Koglniceanu).

Observatii foarte juste si pretioase recomandri in cartea d-lui

inginer D. lorgovici, Manca' organisatei si economie dirijatd
cadrul interesului national, Bucuresti 1935. Nu e un rand de
aici care s nu fi lost preconisat de autorul acestei recensiuni.

In Lumea militar, I, 4, N. lorga da. stiri despre Carol I-iu

dup memoriile Mariei yon ,Bunsen, 1860-1912.

In Revista fundatiilor regale, II, 6, foarte vioaie scrisori, de

larg orientare, ale lui Duiliu Zamfirescu le da d. Em. Bucuta.
Cltoria lui Prjescu, boier moldovean, in Apus, la 1864, pe
care o d'A d. Artur Gorovei e, cu socoteala de simple cheltuieli,
pe alocuri destul de banald. Impuscatul" e tragerea la tinta'.
Biserica e cea greac.. Alesada" e lant. La articolul d-lui Vladi-
mir Streinu despre Edgar Poe si scriitori roman" a se adugi
traclucerea de mine (Opera poeticd", pp. 388-9) a buctilor
- sus i Tara visului.

- In sase volume de pioas amintire d. Oh. Adamescu public,

intovrsindu-le cu prefete, crora ii lipseste neOrtenirea, Ope-
rete lui Spiru C. Haret", adeck pentru moment, nu tesa de la
Paris sau Mecanica Social", ci raportul, asa de curagios si de
complect, asupra invtilmantului in Romania, circulri si discur-
'sud, al ciiror interes, !rebind si o valoare iterar, e astzi asa
de sczut. Ni se vorbeste de scrisorile lui Haret acelea de
:

sigur se vor ceti cu interes si profit.

*

A aprut din Histoire du nioyen-dge, colectia Glotz, fasc. I

(395-888), cap. XIX si cu capitole de cid. Lot, Pfister si
Ganshof. Frumoase pagini de d. Lot despre originea
,considerat ca o institutie strict franc. D-sa trateazd si capitolele
engles i iberic. -

www.dacoromanica.ro
 CronicA 173,

De dd. C. Fierescu $i Oh. I. Neagu o bogata Antologie a

Beira' ganului ($i folklore) (Clrasi 1935). Sant cantece pesdre$ti,
ha iduce$ti, colinduri ($i unul mocanesc), descantece.

D-ra Marioara Rarincescu d un excelent studiu despre Mee-

puturile romanului romanesc, ca prefat la o nou editie a Vietii
la NM' de Duiliu Zamfirescu, in Clasicii romni comentati". A
se adugi acum i Bujoreanu, cu ale sale Mistere ale Bucure$-
tilor". O cercetare a foiletoanelor de prin 1870-80 ar fi dat au-
toarei $i alte nume. in schimb, ni se semnaleaz romanul Ale-
xandru, din 1883, al lui George loan Dimancea, de altfel o lucrare
ridicul. La Mille a se adaugi $i Feciorul Popei.
* .

In Moldova Noud a harnicului Transnistrian d. N. P. Smoching,

pagini, si in limba frances, despre trecutul acestei numeroase
parti a rominimii. D. Smochin e un cercettor plin de rgbdare,
care stgpine$te totdeauna o informatie bogat. Se reproduce dupa
Tomaschek pasagiul din Istoria republicei genovese de Canale in
care e vorba de cei 300 de Moldoveni cari au apgrat Mangupul
dinastiei inrudite cu Stefan-cel-Mare (p. 16, nota 1). E vorba acolo,
cu cei colonisati in Siberia, de 1.200.000 de Romtni (p. 84). Salde
Glodosii $i Grebgnosii sint $i dincolo de Bug (p. 88). Cele pe
numele Ruxandrei lu Vasile Lupu (p. 88) pastread si numele de
Turla al Nistrului (p. 92).

In Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift, 58, 1/2, se va gasi, pe

lingg o combatere obiectiva, piing de observatii drepte, de cgtre
d. Georg Milner, a teoriilor d-lui Schiopul, ciudata nota a d-lui
Gustav Treiber, inginer din Brasov, care crede ca a descoperit
din forma pietei din Buzau ca orasul e o fundatie german din
veacul al XIV-lea, de forma' ostelbid". Discutind pretinsa cetate
Negru-Voda de la Bran (sic), d. Fritz Schuster nu cunoaste, sau
nu vrea s cunoasca, bibliografia romneasca asupra chestiunii.

In Studii Haliene, Roma" N. S. noua serie), a d-lui Alexandru

Marcu, d. P. P. Pahaitescu aduce un calator italian din secolul al
XV1I-lea : Giambattista di Burgo (1689) (Chilia-Licostomo" ; un

www.dacoromanica.ro
174 Chronil

Sfint la Galati ; expeditia lui loan Sobieski) si altul din al XVIII-lea:

Francesco Pizzagalli (1789) (foarte putine stiri). D. Al. Busuioceanu
presint acvarelele lui Preziosi (foarte frumoase planse, de atunci
adunate si in albumul Prirnriei si in al d-lui BrAtulescu). Despre
Petrarca si Leopardi, d-,na Belciugateanu. D-ra Marioara Rarincescu,
despre Duiliu Zamfirescu si Italia. Despre unele scrise de misionari
catolici la noi, in secolul al XVII-lea, d. D. Gzdaru. D. Cialdea
despre Italia si Romania in neutralitate. De d. Titu Pirvulescu despre
poemul La morte del Danese de la inceputul secolului al XVI-lea.
D. Al. Ciornescu, despre teatrul lui Metastasio si manuscrisele
italiene ale Academiei Romine la hoi. D-na Alice Marcu d biblio- :
grafia traducerilor lui Carducci in Romnia.

Excelent cercetarea de psihologie colectiv a d-lui Franois

Perroux, Les mythes hitlriens, Lyon 1935.
-k

Folklore si note despre Mocani, in cartea d-lui Alexandru Stoian,

CaramuratFerdinand I, monografie, Constanta 1935.

Consideratii interesante in brosura generalului Schina, Marea,

pmtntul i will, Bucuresti [1935].

De d. A. Loessner o carte cuprinz5toare despre maresalul Pil-

sudski, Josef Pilsudzki, Lipsca 1935. Larga intrebuintare a notelor
acestuia. Cinci ani de Siberie, cu fratele, pentru banuiala c a par-
ticipat la o conspiratie contra lui Alexandru al Ill-lea. Chinurile
din inchisoare (p. 21). Relatii cu laponia. Apoi cele cunoscute din
Marele Rzboiu si pe urm (dup inchisoarea in Germania).

In Arhivele Olteniei [1935], o conferinta a d-lui loan C. Filitti des-

pre Craiovesti. Note isclite Marin Theodorian Carada, despre Craiova
in secolul al XIX-lea. D. Iulian Martian publicd niste note din 1844
despre mnstirea Prislopului. D. Eugen I. Patine' da" insemnri din
caltoria prin Banat a militarului austriac Johann Friedel in 1769,
(si despre portul romnesc). D. lije Chirit se ocup de boieri din
neamul Brincovenilor. D. Loan Donat ar avea complect dreptate ea
Bogdan-Voda din pomelnicul de la Rimnicul-Vilcii e Dan-Vodg,

www.dacoromanica.ro
 Cronica 175

dar numele de Anca al mamei sale s'ar opune, afar numai daca
mi s'ar crede c Mircea e fiul lui Radu cu Calinichia $i Danciu
cu Anca, precum, de altfel, crede $i autorul interesantei cercetari.
De d. D. Tudor stiri despre podul lui Traian. Documente despre
Rudeni, p. 107 si urm., comuncate de d. I. Ionascu. Altele despre
Bucuresti, de pr. Teodor Blsel.
Ideia unui Voevod Vladislav, care e fiu $i tata de Domn, a
d-lor Stoica Nicolescu si Filitti mi se pare prea ciudat pentru a
opri aspra ei. Nu vd iar de ce Andronic al lui Mihai Viteazul,
care isaleste grece$te, n'ar fi Andronic Cantacuzino, care i-a dat
Domnia si a arui dat de moarte n'o cunosc. Restul rectificafflor
imi scap tot asa de mult. Iani Epirotul obscur", nu mi se pare
dovedit. Grecul Coz oni de la 1731 nu e din acelasi loc cu mama
lui Alecsandri. Am ludat pe d. Filitti pentru cd a 1ntrebuintat pe
Papazoglu. indreptarea inscriptiei din Albota era cu atit mai usoar,
eu cit dau facsimilele. Comisarul" pentru Comisul" e fire$te
o gre$eal de tipar. Nu $tiu ce-1 .supr pe d. Filitti in aparitia
cu zAbav a Buletinului" : va putea vedea cu plcere a e acuma
la curent. Cit de usoare sint rectificarile le poate vedea insusi din
ce-i serve$te d-sale d. lona$cu.

D. I. C. Filitti publia o bro$ur despre Neamul Doamnei

Neaga si mngstirea Aninoasa (azi Buda) din Buzu" (Bucure$ti
[1935D, cu o tabl genealogic pretioas. Se lmuresc leg-Muffle
dintre aceia cari sint ingropati in biserica drlmat de la Buda si '
li se rat descendenta. D. Filitti a gsit c Visa, Doamna", de
fapt tiitoarea lai Mihnea-Voda Turcul, era sora Comisului Bratul
dintre 1613 si 1626. Ea era nepoat de vr primare a Neagi (p.
9). Neamul acesteia era inrudit cu Vintil-Vod, aci Vlaicu, tatl
Neagai, era frate cu Doamna acestuia, Rada (portretul, cu al lui
V intil, in articolul mieu din Buletinul Cumisittnii Monumentelor
Istorice): biserica de care e vorba era chiar o prima fundatie a
acestuia (p. 10).
Visa, fiic a lui Radu Cea$nicul (1581-2) si a Stanei, sora
lui Vlaicu, tata] Doamnei (p. 14) e citat la anul 1590 (ibid., p.
10). Dar fiii si fetele in turcie ai lui Mihnea pot s nu fie cu Visa
(p. 12). Se citeaz un act de la Radu Mihnea, care nume$te mama"
pe Neaga, dar se observ cu dreptate ca era numai una din acele

www.dacoromanica.ro
176 Cronica

formule de politet, foarte obisnuite in acel timp (p. 12). 0 men-

tiune a Neagi ca maica Radului Voevod", p. 12, nota 8. Neaga
nu-i lasi nimic Domnului de la 1614, care deci nu e fiul ei (p.
13). Ea avea un nepot ( fiu de nepot), Negoit Ttranul, botezat
poate de dinsa, fiu al Predei Postelnicul (v. p. 12, nota 8). Tot
Neaga se cherna sotia, prins de Turci, pe vremea lui Mihai Vi-
teazul, a cunoscutului Mitrea Vornicul; ea venia mtus Doamnei
(p. 13). Despre dinsa stilt stiri in explicatiile la actele din Studii
documente ale mele, V. D. Filitti stabileste a la 1622 ncjita
foast sotie de Domn nu mai era in viat (p. 13). i autorul e de
prere c Neaga a fost ingropat la Buda (ibid.). Se adaug
alte pretioase stiri despre acesti boieri buzoieni.

In Observatorul social-economic, IV, 3-4, d. Al. Dobosi reiea pe

- larg raporturile terilor noastre cu Venetia in secolul al XVII-lea.
Informatia e complect. . 1

In revista Blajul, II, 1, pr. Stefan Manciulea i continua stu-

diile despre Romnii la granita de Vest. Despre Fgras se ocup
In aceiasi revist cl. Octavian Popa : autorul nu primeste etimolo-
gia Fdrlas, de si i-am pus alaturi pe aceia a locuitorilor satu-
lui vecin, Vldenii : Vlad[adenii.
'

In Blajul, II, 4, pr. St. Manciulea continua' studiul ski despre

Granita de Vest".

In Bulletin international" al Academiei din Cracovia, April-

lunie 1934, p. 120 si urm., d. K. Tyminiecki presint situatia te-
ranilor din Polonia in secolul al XIV-lea dup reglementatia lui
Casim i r-cel -Mare.

In Documente .rdzeimti, I, 9, petitia unui calugar Neofit de la

Cernica indreptat catre loan Sturza, Domnul Moldovei, pentru
niste bani ce i se luraser. Peristasi" e greceste Treptcyciast,
imprejuriri.

www.dacoromanica.ro
 Cronicd 177

Note despre studiile lui M. Koglniceanu la Lunville le d

d. D. Mazilu, in Gazeta Cartilor, 1V, 11-2. AceIasi arat c Total
Nostra trimes de Luca Stroici in Polonia e dup Coresi. Tot
acolo d. Aurel Muresianu vorbeste despre protopopul fgrsean
Gheorghe Petrascu, de la inceputul secolului al X1X-lea, i despre
biblioteca lui. D. Anton Oprescu semnaleaz6 intentia iiului lui
Librecht (Liebrecht d'Acbla) (1- 1876) de a da o Histoire On&
rale des Roumains" si un volum de Littrature roumaine".

In Fed-Frames din Cernuti, IX, 5-6, stiri despre P. Is.pirescu

(i legende culese de el despre Vlad Tepes ; scrisori de la Toci-
lescupovestire italian6 despre Tepes, de la Hasdeu, Odobescu
si G. Dem. Teodorescu) si Porumbescu. Notitele entice au aceiasi
amenitate care distinge starea de spirit a harnicului cercettor d.
Leca Morariu. Greselile, care sint omenesti, nu se r6stoarnA", ci
- se indreapta, cu obiectivitate, omenie si une ori cu un datorit
respect. Ni place cind pledeaz contra ridiculei forme vieat"
si pentru viat".
*

Foarte cuprinztoare, sprijinit pe o ilimitoare bibliografie, car-

tea d-lui loan Coman, Titania Prometheu, cultul elementele
pre-hesiodice hesiodice ale istoriei sale, incercare asupra concep-
tiei Elenilor despre originile civilisatiei in lumina istoriei lui
Prometheu, Bucuresti 1935. ,
*

Note, de d. I. Zaborovschi, despre Unirea Principatelor, in Viata

Basarabiei, IV, 2.

In ziarul Upsala nya tidning, din 29 Decembre 1934 si 2

Februar 1935, prolesorul romanist All Lombard are citeva coloane
de simpatie pentru Rominia (Rumeinien Wirt att uppteickas av ut-
lands-intresserade Svenskar).

O pretuire a lui Barbu Catargiu, de cl. I. C. Filitti, in Liberta-

tea, III, 4. .

www.dacoromanica.ro
178 - CronicA

In Contributiura la istoria poesiei noastre populare $i culte

(Memoriile Academiei Romine", sect. lit., III, VII, 1), d. Onisifor
Ghibu analiseaz6 brosura Kintyets kimpenyesty ku glazuri rumu-
nyesti de un holtyej kimptyian", semnalat si de d. Veress (si
bucti unguresti). E de la 1768 (dou editii, Cluj si Buda). Se
aminteste si cintecul de iubire publicat de Ch. Alexici in Revista"
lui Tocilescu, XIII, p. 278 si urm. Pare greu de admis c' auto!.
rut ar fi lost, cum presupunea d. Veress, totdeauna preocupat
de interesele natiei sale, un ofiter ungur al regimentului iliro-romin
din Banat, care, iubindu-se Cu o Romincd, i-a scris aceste poesii,
hind mutat intr'o (1) alt garnisoan" (1) (cf. p. 5). Sint rsunete
de poesie popular si e o cunostint adinc a limbii. Este si o -

culegere manuscript de acelasi caracter (v. p. 13 si urm.) : aici

slut numai cintece ale poporului si cu invitatie la Bucure.sti
(p. 14). Nu inteleg de ce si aici se vede dovada unei agreabile
convietuiri ungaro-romine, rostit printr'un inchipuit Ungur. Chid
se all airea si plingerea lui Horca, cred eh nu mai poate fi o
asemenea origine. Tot asa de greu e s'a admitem c aristocratia
noastr maghiarisat a intrat in Ungurime cu cintece cu tot (v.
p. 46, nota 1). Dar e important traducerea Batrahomiomahiei de .

Ungurul losif Koncz in romneste (la 1846), ca s inteleag5. Ro-

minii si partea cea mai mare a Ungurimii ardelene" (v. p. 17,(nota 1),

In broura Teatral Unirii, repertoriul pentru propaganda Unirii

Principatelor (Bucuresti 1935), d. I. Xenofon examineaz intre
-

altele presa, foarte interesant ca dialog (o voiu arta inteun nu-

mr urmtor), a lui Ion Dutnitrescu, Zata' riindita sau Fata .pin-
darului, din 1855.
*-
Pe ling interesante consideratii si entice indrepttite ale tris-
tei stri de azi se vor gsi pagini de istorie in cartea de trezire
si orientare a (Hui P. Nemoianu, Camella de animale al Ro-
mniei (Bucuresti 1935),

In Boabe de glitz V, 7, d. Leca Morariu presint Museul

Porumbescu de la Suceava.

www.dacoromanica.ro
 Cronia 179

In aceleasi, V, 8, de d. loan Georgescu, descrierea $colii Nor-

' male Unite din Oradea (portrete de episcopi) D. Emil Coliu despre
Museul Kalinderu (neasteptat de multe lucruri de prima ordine),

In Revista fundatiilor regale, II, 3, o not a d-lui $erban Cio-

culescu despre corespondenta intre Caragiale si Paul Zarifopol.

In Tara Btrsei, VII, 2, un intins articol al d-lui A. A. Muresianu

despre Teofil Frincu (biografie complect, scris cu mult simtire ;
se cstorise cu o Italianc6 din Austria, Amalia Tasotti ; i rapor-
turi intre cartea lui Slavici despre Popoarele Austro-Ungariei" i,
clescrierea de crtorie a Englesei Gerard ; scrisori ale lui Frinc0).
D. Aurelian Sacerdoteanu continu analisa critic a o piniilor
d-lui Schiopul despre Andreanum" : e un adincit studiu de di-
plomaticA. Inedit despre miscarea lui Horea de d. Mihail Popescu,
Rspunsul adresat tot d-lui Schiopul de d. Emil C. LAzrescu e
un model de analis calm i ptrunztoare. De cl-ra Luisa Ne-
toliczka despre Junii" la Brasov. D. Norbert Salmen adauge la
publicarea scrisorilor romnesti (acte ardelene din secolul al
XVIII-lea ; a aprut si un extras, cu facsimilele unei scrisori a lui
Constantin-Vod Brincoveanu).
*

Ultimele tulburri si prefaceri din Mexic stilt resumate in re-

vista Universitad de la Habana, Novembre-Decembre 1934.
Se presint cu cele mai mari laude noua Constitutie, cu ex.
propriarea, dar cu despgubiri, a apelor, pdurilor si subsolului,
cu interzicerea de la pmint a socieftilor comerciale si a strhi-
nilor, dar si cu despoiarea icomplect a bisericilor, oprite de a
mai cumpra, cu ziva de lucru de opt oare (sapte pentru noapte),
cu o zi liber din sase, salariul minim si dreptul de sindicalisare,
cu ocrotirea femeii si copilului la inuncA, cu contractul colectiv,
cu crearea colii stesti practice (dar fr religie si idealism), cu
misiuni culturale" i expositii scolare" (v. revista Maestro Ru-
ral), cu scolile regionale rurale", cu scolile centrale agricole",
cu casa studentului indigen" (indian), cu societtile locale de
credit agricol" (care cumpr ieften uneltele), cu cooperativism
social". E si un plan sexenal" ca la Soviete (in acest timp nu

www.dacoromanica.ro
180 CronicA

se creste numrul medicilor, avocatilor, inginerilor, etc."). Se merge

asa de departe in domeniul educatiei, incit se poate scrie : unde
e un Mexicali analfabet, este un trimes al Secretariatului de edu-
cane publica pentru a incerca instruiasca". Statul se zice
socialist", dar adaptat la necesitatile locale.
I'
D. Ion Muslea d o brosura, de cuprins nou si util despre
cunoasterea bibliotecilor romanesti ale oraselor din Transilvania
(pin la Unire) (Contributiuni la...) (Cluj 1935) (sic privitor la
biblioteca lui Moldovnut n'are rost, si, in once cas, se aplica'
d-lui Georgescu-Tistu, si nu mie ; cind zic c Rominii din Brasov,
si Sibiiu n'aveau unde ceti", inteleg, fireste, localul, sala de ce-
tire ;d. Muslea insusi spune : shine de lectura lips*" ; p. 241,
nota 2). 0 biblioteca" nu e colectia de documente i de ma-
nuscrise, pe care de sigur c am cunoscut-o, de la biserica Sf.
Nicolae din cheii Brasovului si nici depositul, in care am lu-
crat, de la Episcopia unita din Orade. Nu putea fi vorba nici
de micile biblioteci scolare. Descoperirea si insirarea lor, cu o
bogatil bibliografie, constituie marele merit al acestei brosuri de
adelfa' ata revelatie (si in Familia, cred, erau de cults unele date).

In revista Fomvdnnen, 1934, d. Gunnar Elcholm vorbeste despre

rolul comercial al Italiei, dupa cucerirea Greciei, in Nordul scan-
dinav. Regiunea Capuei se aseaz in frunte. Frumoase cni de
vin, unele de argint, si cu sculpturi, de caracter grec. Obiectele
se aduc si prin Galia. O notita atinge trecerea de monede en-
glese in Scandinavia si dincolo de Elba, probabil in secolul al
X-lea" (si de la Edgar). ,

Pentru cardinalul Mazarin studiul d-Fui Pietro Orsi, Mazzarino e

Cromwell nei dispacci dell'ambasciatore veneto Giovanni Sagredo,
Venetia 1935. Sicilian; comandase si trupe ; vine in Franta pe
lng nunciu la 1635; scria, la 1648: Pleust Dieu que tous
les Francois eussent la mme passion que moy pour le bien de
l'Estat". Pentru Cromwell, trimesul venetian in Anglia da stiri
ar cauta, la 1657, un alt titlu decit rege" ; ar fi vrut, duph
un agent genoves, acela de impdrat" (p. 29, nota 1, clup Mo-
migliano, Cromwell, Milan 1932), ceia ce se confirm si de tri-
mesul venetian (p. 29).

www.dacoromanica.ro
 CronicA 181

In Bulletin of the International Committee of historical sciences,

VI, III, rapoarte de iconografie istoric6",si una frances, pentru
ultimul timp. Apoi o list a colectiei de la Versailles si stampe
cu privire la Turci (p. 37). 0 bibliografie german complect.
Studiul d-lui Gerhard Ladner despre colectia de portrete de la
Ambras a arhiducelui Ferdinand, guvernator al Tirolului, ne atinge
si pe noi, pentru c' in ea se aflau portretele lui Vlad Tepes si
lui Stefan, fiul lui Petru Schiopul (disp6rut dup rzboiu). Arhi-
ducele se inspirase de la colectia italian a istoricului Paolo Gio-
vio, dar el urmria o adunare de chipuri dinastice. Caracterul
exotic al Voevodului muntean din secolul al XV-lea si al oaspe-
telui moldovean pe care-1 retinea in Tirolul su, ca pupil si pri-
sonier, trebuiau deei s6-1 intereseze. Pentru prima oar avem ex-
plicatia gsirii acolo, in castelul de ling Innsbruck, a celor doti
atit de interesante portrete. Autorul, care tirmrete mai ales mate-
rialul german, nu se opreste asupra acelora, de si le mentio-
neaz in trecAt. -

De N. lorga, Thsemmitatea Unirii de la 1859 (conferint), Bu-

curesti 1935.

In Archiv des V ereins far siebenbargische Landeskunde, XLVIII,

1, d. Georg Willer studiaz6 cu de-am6nuntul capitolele provin-
ciale sdsesti din Ardeal si decanii lor, incepind cu anul 1192.
*
In Biserica ortodoxd rominci, Novembre-Decembre 1934, note
despre Mitropolitul Antim Ivireanul si documente despre Daniil
Vlahovici, episcopul Bucovinei, despre legiturile Mitropolitului
Veniamin cu imprumuturile si chestiile politice ale Moldovei,
precum si o scrisoare din 1821 a lui Mletie, episcopul Husului
(de N. Iorga). Pr. N. M. Popescu dovedeste eh' n'a existat un
Mitropolit Teoctist intercalat in pstoria Mitropolitului Gheorghie
(documentele care-1 pomenesc iiind false) si arath c numele epis-
copului de Roman in cel de la 1438 'e gresit.
In aceiasi, lanuar-Februar 1935, note despre Mitropolitii mun-
teni Antim si Mitrofan, de N. Iorga (si in n-1 urmtor). Un
act privitor la un preot de la cetatea Hotinului (1666), publicat
de preotul D. Furtun.

www.dacoromanica.ro
182 CronicA ,
D. Em. Ciomac da la Fundatiile Regale o larga' inftisare a
lui Wagner (Viata si opera lui Richard Wagner).

D. loan C. Filitti reja studiul su, atit de bogat cii genealogie,

Mama si sotia lui Mihai Viteazul, Craiova 1934. Cu Tudora
rachierita" ne-am impca ins greu.
*
Despre sensul cuvintelor jade i judecie se ocupa d. loan C.
Filitti, in Memoriile Academiei Romine"`, sect. ist., III, XVI, 1,
Bine informata ca de obiceiu, lucrarea nu are claritatea altor
studii ale autorului si pare mai curind o serie de note polemice.

In L'Universo, XV, 10, expunerea, de d. O. Kadic, a resultatului

cercetarilor Facute in grota din Ungaria (comitatul Borsod) zisa
Mussolini". -

In Memoriile Academiei Romine", III, XVI, 3, d. Constantin

D. Karadja se ocupa' de editiile din 1488 ale cronicii lui Thu-
rcz. Se dau si note despre tiprirea celorlalte cronici unguresti.
Se reproduc plansele care ne privesc. De retinut doua portrete
ale lui loan Hunyadi.

Tot acol; III, generalul Radu Rosetti presinta iti-

XVI, 4,
nerariul lui Stefan-cel-Mare, opera de mare folos.

Foarte pretios inventariul averilor bisericilor si manstirilor din

eparhia Buzaului, 1819, 1825, pe care-I da ,loan C. Filitti, in
Biserica ortodoxci minina', 1935, n-le si 2. 1

In articolul din Progresul social pe 1933, no. 6, Consideratiuni

economice despre S.-E. Olteniei In vremea romand, d. D. Tudor
aratil un larg orizont sj capacitatea. de a intelege si continua
drumurile noi. Se da o clara sintesa dup ultimele resultate ale
spaturilor.

In revista Cronica Husilor, II, 3, o nota, de arhiereul Veniamin

Pocitan, despre fostul schit, din secolul al XVII-lea, al Husului.

www.dacoromanica.ro
 Cronica - 183

In Boabe de gnu, V, 5, d. Karl Kurt Klein, directorul bibliotecii

din Iasi, presint istoria colectiilor ;;i orinduirii,.ardtind importanta,
revolutionara parte pe care a luat-o insusi in reformarea acestei
institutii atila timp prsite si prildate.

In Comptes-rendus ale Academiei de Inscriptii din Paris, tulle-

Octombre, d. Monceaux arat interesul scrisorii Sfintului Augustin
In care se inftiseazh discutia lui cu poporul cu privire la ale-
gerea unui ajutAtor la biRrinetd. Se semnaleazA din Cipru des-
coperirea unei civilisatii neolitice, cu case circulare si frumoas
ceramicg. (p. 276).

O presintare inteligent a imprejurrilor din anul trecut o d5.

d. C. L. Flavian, in 1934 (Bucuresti 1935). Sint in adevr bune
pagini de istorie contemporan6. Autorul e un spirit pdtrunzAtor
si capabil de a prevedea (ca in ce priveste raporturile dintre
fascism si hitlerism). Fat de creatinnile mussoliniene e nedrept,
din causa ideologiei sale, opuse. Nu stiu dac viitorul va confirma
pretuirea regimului Roosevelt in Statele Unite. Interesanai
la casa lui Clemenceau. Si alte pagini de amintiri, duioase i bune

In Prager Rundschau, V, 1, d. U. Sachauer reproduce icoane

maramufsene, asemenea cu cele romnesti din aceast regiune.
La Talerea Capului SI. loan Botezdtorul costumele sint cele din
societatea secolului al XVII-lea.

In Boabe de, grill, V, 7, d. Marcu Beza, semnaleaz, cu fru-

moase ilustratii, urmloarele lucruri de art rom5nesti la Cons-
tantinopol : la Arniint-chioiu un potir de la Miliai-Vocl RacovitA,
un aier de la Doamna lui Scarlat Callimachi, paisprezece hrisoave
domnesti .pentru. biserica arha-::ghelului Mihail ; ruinele palatului
Sutestilor. La Patriarhie, acte de la- Stefan-cel-Mare (1461) inainte,
manuscrisul cArtii Despre datorii" a lui Nicolae Mavrocorclat,
jetul patriarhal druit de Dimitrie-Vodil Cantacuzino, patrahirul
de la Vornicul Serban Cantacuzino, omoforul de la Mihai-Vod.
Sutu, un aier de la 1777 (lo KS. DM." e lo Constantin Dimitrie
Moruzi", Domnul Moldovei); la Metohul Sffintului Mormint un

www.dacoromanica.ro
 184 Cronica

lexicon greco-r.OMM din sec. al XVII-lea, o, Liturghie greco-

. *minina din 1863. note ale lui Dosoftei de letusalim ; la Museu
sbille lui Sfefan-del-Mare.'

Elemente pentru biografia luir, Axenti Uricaritil In N. Icirga.

$tiri despre Axentie Uricariul, Memoridl Academiei Romlne",
III, XV/, 2. ' , ,

Dri acelasi, Legluri, descoprite.de d. M: Beza, ca mneistirile

Meteorele din Tesalia,' cu o nota despre Nicolae-Vocki Petra$cu
fiul lui Mihal Viteazul; ibid., 6, si Testamentele domnifei Elena
Cantacuzino ,f ibid., 7. ,

D. I. Murarasu publica' din nOu, cu variante, al lin Nebunul

al lui Eminescu, cu, variante si observatii critice (Bucuresti [1934]).

In Ana lele economice si statistia, XVIII, 1.-3, un studiu 'Intins,

de preti'oas'e amnunte, culese pretutindeni, al d-lui Ion C. Filitti.
despre organisarea fiscala" ,pin. la Regulamentul Organic ; pe
alocurea .np 'se pOate dosebi flete& stadiul de eyolutie, subiectul
,fiind preiintat in general pe acelasi plan. De d. Const. Buge-,
tianu note despre fabricile de hirtie din Romania.
,

D. O. Han publica un studiu despre sculptorul

,
Paciurea (Bu-
curesti 1935).
.*
Au aparut si In volum Amintirile colonelulai Ldcusteanu; publi- -

cate de d. Radu Crutzescu, Cu un comentariu de d. loan C. Filitti.

*
- O lista a publicatiilor tiparite la Ploesti .19tre 1865 si 1906,
revista Prahova, II, 12-3:
*
In publicatia jubilara a societatii Academia Ortodoxa";, Cincizeci
de ani (o s'uta semestre) de eiistntii,' Cernauti 1935, d. Sextil
Puscarlu explica, (lupa a covir# (de la vid), a cutropi, care ar fi
de la trop, si aclt diVInt disparut. ar fi acelasi. ca trupa" la Latinii
apuseni. Pentru aceasta ar' trebui .admisa irisa o conlocuire cu

www.dacoromanica.ro
 Cronlca 185

un popor germanic, ceia ce e mai mult decit dubios. De d. V.

Loichita despre Ideia unirii noastre nationale i infptuirea ei"
(dupil un discurs, cu amintiri i ignorri). De 'Or. S. Reli ceva,
cules din multe locuri mai vechi, despre arta Qoastr religioas.

Pentru problema raporturilor germano-polone, noua publicatie

din Liov, 1934, New), i Polska, dyskusja powodu
Deutschland und Polen. E rspunsul la o serie de crti germane
recente, mai mult sau mai putin cunoscute.
*

Foarte folositor noul buletin bibliografic al Academiei de Comert

(Buletinul Bibliotecei), care va aprea trimestrial.
*

Se anunth o carte de Ferdinand Grenard despre GiFghiz-Han

(Gengis. -Khan, Paris 1934).

In Ciad Roma' nesc, Ill, 4, o not a regretatului Ernest Armeanca

despre cltoria prin Banat a baronului d'Haussez (1831).

Ni% tefan Mete, dd o nou editie, splendid executat, i cu o

din a sa Istoria bisericii si a vietii
sutil cinsprezece ilustratii,
religioase a Romfnilor din Transilvania si Ungatia, volumul I
(pina" la 1698).
In prefat se subliniazd din non cu dreptate lipsa publicatiilor
documentare care ar putea permite s se scrie in amnunte
aceast istorie, care supt atitea raporturi i la anumite epoce se
contund cu a insui neamului romnesc.
Informatia nou e atent culeas i intrebuintat. Sint Crti, ca
a lui Juhsz despre episcopia de Cianad, pe care le aflm aici.
Se relev importanta observatiilor pr. Dvornik cu privire la
flue* creOinismului latin din Moesia asupra Slavilor.
La pagina 21, nota 2, observ c in numele de Mehedinti nu
e judele, ci cetatea Mehadia (Mehedieni Mehedinti) i c numele
cpeteniei eponime pentru judetul Vilcii (asa se zice, i nu Vilcea) e
Vilcea chiar. Sotia d'intiu a lui Matia Corvinul era Iiica lui Gheorghe
Podiebrad, regele Boemiei (cf. p. 45, nota 1, dup. Bunea). Bise-
rici romne0i din 1398 (Rediu) i 1418 (Almaul Mare) sint sem-
i

www.dacoromanica.ro
186 CronlcA

nalate, dup Csnki, la paginile 46-7 (dup cele insemnate de

mai mult timp de autor). La p. 163, nota 1: Cherepovici. Interesant
insemnarea unor rmsite de mormint atribuite lui Mihai Viteazul
In 1920 (ceia ce face mai suspect deScoperirea) la pagina 183,
'nota 1. Cuvintele nedeie trece si la Unguri, in leglur cu rosturi
romdnesti (p. 240, nota 1).
La ilustratii a se nota piatra sepulcral a domnitei Zamfira
(fig. 5), cu vulturul muntean foarte fin stilisat, vederea din afar
a bisericii de la Streiu-Singiorgiu (fig. 6), a celei din Criscior (fig.
9; la cea din Orle nu exteriorul rnerita reproducere, ci frescele;
v. fig. 41), din Ribita (fig. 10: foarte interesant desemn), din Sirbi
si Apsa-de-mijloc (fig. 11-2, 35), din Feleac (fig. 14: pcat c dup
restaurare" I), din Geoagiu (fig. 17; prea mic), din Rimet (fig. 18
aceiasi observatie), din Streiu (fig. 37; frumos turn), din Ostrovul-
Mare (fig. 38; acelasi turn), din Gura Saclului (fig. 39), din Riul-
de-mori (fig. 42; ruine cu acelasi turn), din Budesti si Giulesti
(Maramurs) (fig. 54, 55), din Soimus-Pietroasa (fig. 57; foarte
elegant ca siluet), din Nodos-Bodrog (fig. 58; resturi vechi), din
Porcesti (fig. 70), din Clinesti, Margine, Borsa-Bihor (fig. 87, 88,
89), din S'aliste (fig. 50, 96; ruin), din Ciula Mare (fig. 91), din
Seghesti (fig. 93, 94),. dintr'un sat hsegan (fig. 95), din Vad (fig.
103, 110), din Sclsu (fig. 106), din Corbesti (fig. 109). Tot asa
ctitorii de la Criscior (p. 166), de la Ribita (fig. 45), inscriptia
de la Rimet (cate, ea, nu e desigur din 1486), discul, de curioase
impoclobiri In stil oriental, de la Hodos-Bodrog, datat : 1523), o
singhelie de la Vlildica Ghenadie (1628) (fig. 52), o scrisoare a
lui Saya Brancovici, cu pecetea Mitropoliei (fig. 59), un curios
Gheorghe Brancovici cu turban (fig. 60), o iscliturd a lui loasat
de Lacedemona, episcop in Arcleal. (fig. 61), rinduri ale Vldici
Saya de Vestem (fig. 62; nu se d locul ulule se afl), fina cali-
grafie a episcopului Varlaam din 1689 (fig. 63), neasteptat de ele-
ganta scrisoare a lui Atanasie, fptuitorul Unirii (fig. 64), un fru-
mos act de la Vod-Brincoveanu (fig. 73; CL1 ornamente), o foaie
,

din Codex Negoeanus", (fig. 76), una din Fisiologul" si Albi-

nu.sa" ale lui Costea din Brasov (1693) (fig. 77), citeva pagini
din tiprituri ardelene la inceputul secolului al XVII-lea (fig. 78,
79, 80), o icoan din Necula (fig. 97; de sigur sec. al XVII-lea),
picturi de la biserica brincoveneasd. .din n'Oras (fig. 98), din
Siinnta-de-sus (fig. 99), o cruce de la Hoclos-Bodrog (fig. 100;

www.dacoromanica.ro
 Cronicl 187

de sigur din sec. al XV-lea), dania lui Intrascu-cel-Bun pentru

biserica din *cheii Brasovului (fig. 107), o veche scrijelare la
Rimeti (1678) (fig. 111), pagina dintr'un Molitvelnic manuscris
din a. 1674 (fig. 114), alta din cel de la 1676 (fig. 115).
Foarte bogat bibliografie, tabl de nume si tabla analitic a
cuprinsului. Pentru istorie va trebui necontenit consultat ; pentru
preotul ardelean e o necesitate sufleteascg.

Din colectia Peuples et civilisations" a d-lor Halphen si Sa-

gnac a aprut un nou volum, de d. A. de Saint-Leger si d. Sagnac,
La preponderance franfaise, Louis XIV (1661-1715). Dach e vorba
de prepondera*" politick titlul nu e cu totul corespunzMor
tocmai cucerirea hegemoniei" (pin la 1678), cum e intitulat
primul capitol, e epoca in care Ludovic al XIV-lea apare cel mai
- necontestat. imArtirea, clati si de o formil plkutk e dup State
(cu o bogat bibliografie initial). La capitolul despre Europa
Orientara." nu se vede ce intelege autorul prin les montagnards
de Transylvanie" (p. 31), cind e vorba de printul insusi al Ar-
dealului. Citeva rioduri despre Imperiul Otoman e dup traditia
occidental, dar de sigur cu totul insuficient. E mai bine repre-
sintat Asia. Partea narativ privitoare la Franta e de sigur foarte
targ: poate trebuia s'A.' se trag mai mult folos din admirabilele
Memorii ale regelui. 'Rolul lui Colbert in comertul oriental (v. p.
65) e capabil de aspre critici. Nu vAd echivalenta Radzin ou
Bakhtchi-SeraY" (p. 211). Foarte larg, plin de amdnunte, capitolul
despre viata intelectualk cu amnunte despre desvoltarea stiintilor.
De relevat curioasa mentiune a Domnilor nostri : Brancovan
Cantacuzne et Dmtrios Cantmir", primul fiind in Moldova
(p. 462).
*
In Tara Birsei, VII, 3, d. Candid Muslea se ocup de proto-
popii din Zirnesti. Urmeaz analisa Andreianului" de d. Aurelian
Sacerdoteanu. D. Iosif Schiopul i urmeazA hipta pentru dovedi-
rea neautenticiftii unor acte ardelene asupra crora se ()preste
si recensia precedent : n'avern timp pentrugilcevi.

Academia Romin public un Catalog al Expositiei comemora-

tive Noria (Bucuresti 1935). Sint multe demente necunoscute.

www.dacoromanica.ro
188 . CronicA

In revista T. Codrescu, IV, 6, privilegiul din 1658 pentru

preotii din Iasi al lui Gheorghe-Vod Stefan. In n-1 7, un docu-
ment de la Stefan-Vod Lupu pomeneste, la 20 April 1660, pe
viitorul Duca-Vocl, pe atunci al doilea Vistier, care slujit-a din
tineretele sale in casa printelui nostru, a lui Vasile Voevod". In
n-1. 8, o desugubin in Muntenia supt Mircea Ciobanul : sase vaci
pentru un om mort Osa pe mosie. In secolul al XVIII-lea un
room de Vistierie din SArcinesti (\film) cl o Evanghelie la
mn6stirea de la Vrancea, ce s5. chiam Dragomirna (sic)".
in aceiasi revista', IV, 9, un document de la Alexandru LApus-
neanu numeste pe Stefan, inlocuitorul lui Rares : Lcusta.". Un
rvas de plat a oieritului in Hurezi (1757). In n-1 10, un act
municipal de la Birlad (Ir an).

In Raze de lunzinel, VI, 5, d. G. Breazul incepe un studiu

despre vechea musicA a Bisericii crestine. De preotul loan Rau-
tescu acte despre o hirotonie de preot in Muscel la jurntatea
secolului al XIX-lea. O not de d. Dan Simonescu cu privire la
o carte bulgAreasc apa'ruta la Bucuresti in 1828. Se releveaz6
piste notite dinteo cronid sirbeasc in care se spune neted
Vlad Tepes a fost ucis de Basarab (113Knitis 11kmuu WTK
tiacapas-k).
-k

Pagini cuprinzLoare ciespre alfabete, limbi cu dialecte si CA-

ma'site europene, in cartea d-lui Alex. Lombard, Europas och
den vita rasens sprdk (Upsala-Stockholm 119261). Sint uimitoare
resturile de dialect got, gepid,, burgund, rug, scir in regiuni rz-
lete din Germania i, pntru Burgunzi, in insula danes'a Born-
holm, la Borgundasholm (pp. 61-2; pin6 la 1100 se vorbia Ion-
gobard in Nordul Italiei ; p. 71). Bibliografie sumar.
Frumoasa lucrare, plinA de atitea lucruri necunoscute sau ru
cunoscute, ar merita traducerea inteo limb mai cunoscut.

Mult impartialitate si destul simt istoric in cartea d-lui S.

Fenyes, Ungaria revisionista, traclusA de par: Ilie Dianu si d.
Leontin Iliescu (Bucuresti [19351.) E o combatere a instApinirii oli-
garhiei in Ungaria, urtnArind-o din cele mai vechi timpuri. Se -

www.dacoromanica.ro
 CronicA 189

recunoaste c numai supt cei doi Hunyadi Ungaria a luptat contra

Turcilor (pp. 25-6). Se d o aprig lupt politicei contelui Beth-
len. Se admite posibilitatea priorittii Rominilm in Ardeal (p.
59 si urm.). Se aseaz Notarul Anotiim" in vremea regelui
Bla al III-lea. Si rolul lui Attila e foarte bine prins (p. 98, nota 40).
Ar fi fost de dorit ca traductorii s explice cine e autorul
care sint rosturile lui.
Vesti despre rzboiul din Apus la 1809 (si un rvas de la
Hurmuzachi), in Arhivele Basarabiei, VII, 1, p. 12 si urm. La
1793 un Evreu botezat devine dascl, p. 26.
*
Stiri nona despre regretatul I. Bianu in Blajul, II, 3. Tot acolo
continua studiul, hogat documentat, al pr. Manciulea despre,
Granito de Vest". Nu inteleg ce vrea s sustie d. Octavian
Popa cu privire la descAlecarea" lui Radu Negru".
In revista Plastica, II, 1-3. d. H. Dj. Sirouni incepe un studiu
ilustrat despre miniatura armeneasa ,

Legturi ale lui Montesquieu cu Germania, in tesa d-lui Petre

Pandrea, Beitrlike zu Montesquieu's deutschen Rechtsquellen, Eine
Untersuchung der hinterlassenen Manuskripte, Bucuresti [1935]. In
prefat, veden i original; moderniste" si presintate intr'o form
nou. i atrgtoare. Epoca inainte de 1789 in Franta st supt
steaua spiritului geometric-mecanic-static. E vremea rococoului, a
narcisismului, a introspectiunii, a pasiunii pentru teatru, a ber-
gerie"-ei si a Mariei-Antoinettei" (p. 11). Se cerceteaz iufluenta
visitei in Germania, la 1729, a lui Montesquieu (dup cartea
Voyages de Montesquieu, aprut la Bordeaux, in dou volume,
1894-6). Voia s se lad diplomat (a se ceti de mai multe ori :
Trento, nu Trente; si greseli de latineste). Se vede Tirolul,
chen, Mannheim, Heidelberg, Frankfurt, Maienta, Bonn, Coblenz,
Colonia. A fost si membru al Academiei din Berlin.
Cuvinte pline de patim si de ur pentru a incerca sa tg-
duiasc6 existenta RoMinilor in Ardeal inainte de Sasi le gseste,
in Siebenbrgisch-Deutsches Tageblatt din 2 Mart, un domn Fritsch
Schuster (si extras: Sibau-Gibinium-Hennannstrult, Brapv-Corona-
Kronstadt). E un sutor ultra crepidam.

www.dacoromanica.ro
 190 Cronica

in ,Revista de," drept ,public;'Maiu-August 1934, un bun studia

al 'd-lui, lalian M.- Peter; L'oeuvre constitutionnelle, et administra-
tive ..du tor Alexan* dre de YOugoslavie.,
'

" In Revista' societcitii 'istorico-arheologice bisericesti, 'XXIV, par.

,C. Bobalescu se, ocup, In legtur cu pomenirea lui Alexandru;
cel-Bun, de, aducerea Moastelor ,Sfintului loan-de-la Suceava. Multe
stiri adunate cu rftbdarer Glum proast 'de la pagina, 29, nota
6. Cu privire la ,contrazicerea mea in ce priveste cltorialui
Alexandra pentru intimpinarea Sfintului. E- de toat evidenta
In A doua mentiune e si o scpare din vedere,- determinat de
faptul, la care zelosnl autor nu se putea gindi, ca trebuia scon-
. ciliat- aeeast strmutare cu presenta Genovesilor in Cetatea-Alb'.
Si .:alte chestiuni se ating, Intre altele aceia c6 in textul lui 'Gri-
gore Tamblac ii.0 6.,,vorb de imposibila prindere i trimetere la
Brnsa a lui Mireea-cel-Mare, ci .,de o astfel _de Intimplare a, lui
Siatimir de Vidin, care nici nu s'a m'ai intrs din acest exit (v.
p. 25 i urm.). Nu odat am tgduit frd aceast confruntar '
putinta surgunirii Domnului- muntean. Ar fi nedrept i inutil s
se ;semnaleze pr. Bobalescu greseli de istbrie universal, -care
nu 1-au impiedecat de a lace un lucru In adevr folositor. Men-
. tiunea presentei la Iasi, in 1743; a lui Silvestrn de Antiohia, bine
, canoscut (v. p. 33, nota 3; p. 75). 'Gravbra cunosctit din Cazania,
lui Varlaam n'ar represinta Succava, ci .Cetatea-Alb, ,cum si e
mai probabil (p. 39 i urm.). Se reproduce frumoasa inscriptie
, din 1803 a bisericil de la -Vldiceni ling Iasi (p. 48). Din boga-
tul sau material desPre bisericile iesene autorul Oesface capitolul
privitor la fundatia lui Nicorit. (p. 49 si urm.): e regretabil
nu se. pot- tipri numeroasele pagini ale acestei asa de r,neri-
toase opere: IndrePtri si in ce priveste biserica Sf. Saya (p. 53
si prm.). Peritruo Viat a Sfintilor clArait. de Mazeppa Mitropolitului
Teodosie, -la 1701, p. 62. si nota. Se vorbeste de aierul lui Ale-
xandrii-cel-Bun din 6936, pomenit intr'un ,cronograf Kris ,fn Fog.
sani la 1732" (p...6.6). Pretioasa pies arheologick acum la Zolkiew, -
e redath clup o lucrare a lui, Manan Sokolowski (p. 69). 0 list
a acestor epitafe' vechi pe pp.' 72-3. Si clod. planse.
Acelasi semnaleaz- un Encoinin" gre al lui Vod-Caragek
,
publicat. la Viena in 1818.
Diaconal, Paul Mihalovici adauge, alte semnalri inscriptii
1

www.dacoromanica.ro
 Cronica

Am semnat lucrarea d-lui Al David. '..

si insemnri basarabene. $i un ms. de canoane ale Maicii Dorn-

D. Aurel V. Saya cerceteaza manstirea Hirbovatul, cldita la

191

nului, in versuri, sec. al XVIII-lea (pp. 97-9). Stiri despre impre-

jurarile din Moldova la 1787-8, pp. 105-6.

1730 de un Constantin Carpuz, a carui familie, care se scrie azi

Carpus, traieste inca in Iasi. Acte din secolele XVIII-XIX.
Tot diaconul MihailOvici d lista -lucrurilor necopiate de la me-
tohul Sfintului Mormint din Constantinopol. Multe si ,importante,
ele nu eran necunoscute.
O insemnare de clerici din 1813 de ch Const. N. Tomescu.

In Anuarul Liceului Petru Rares, Piatra-Nearnt, anul 1933-34,

omagiu prof. G. Mihilescu", d. Constantin Turcu publica, in rd-
mneste, intovrsindu-le de o tat& introducere biografica, pa-
ginile consacrate de Vaillant, in orografia" sa, judetului Neamt
(Se semnaleaza. cartea de peste 480 de pagini", aflatoare -in bi-
blioteca acelui Liceu, Romes, Histoire vraie des vrais Bohmiens,
Paris '1877). $i note (Herodian e un istoric ; drumul mare se
chiam pe acolo Calea Mare ; v. si p. 92, nota 2)). Note despre
manastirea Duriiii; de d. D. Hogea (se d regulamentul, din 1830,
al lui Veniamin Costachi). D. P. Gheorgheasa arata pastrarea
rotacismului, nu numai in cuvinte cuoscute, ci in verin (venin) .$i
jireapein (jneapein).Legende despre Stefan-eel-Mare. D. George
Juvara publica o scrisoare a lui Emil Costinescu (despre valoarea
tera [lulu i) si una a lui Odobescu (1895; in limba frances ; catre
luliu Zane; chestii de limb). De d. Oh. Ungureanu nota des-
pre fabrica de hirtie a lui Asachi (cere, la 1840, un privilegiu ;
numele mecanicului nu e Mihaimic Cucumini di Holoveci", ci
Mihalik cavaler de Hodocin" ; p. 86). Fabrica se tiraste 'And
la 1857, chid i se refusii -un non privilegiu, pe douzeci cinci
de ani). D. Al. Grigorovici cerceteaza amanuntit campania a
doua a lui loan Sobieski in Moldova (escelent lucrare). -- D. M.
Cojocaru schiteaza Ce ar putea iesi din cercetri locale pentru
preistorie. ---- Tot cl. Gheorghe Ungureanu scrie despre manas-
tirea Pionul sau schitul Hangul si ruinele palatului cnejilor Can-
tacuzini" (dupa inedite) (schita genealogic a d-lui Sever Zotta
aratil ea Marga, mama lui Vasile Lupu, era fiica lui Nicolae Coci,
Aga din vremea lui Mihai Viteazuli a lrinei; p. 115, nota

www.dacoromanica.ro
192 CronicA

4). Si o vedere a mnstirii Pionul, cu un colt din curtea boie-

reasca intrita. De d. Constantin A. Stoide o not despre ma-
nastirea, total trecutd u vederea, Runcu, cladM, se pare, de Dabija
si Doamna Dafina (mai multe documente. La p. 139, r. 2 de sus
Hociungit). Par. C. Matas se ocupa de satul Vintori (se noteaza
aparitia la 1431 a casei lui Craciun din Piatra", dupa culegerea
d-lui Costachescu). Sasca e dupa sotia unui Sas (nume de botez).
N. Iorga.

NOTITE
Printele C. Bobulescu a gasit aceasta mentirme care arata lega-
turile pasnicului Mitropolit Teodosie cu furtunosul Hatman al Caza-
cilor, menit de altfel sa-si capete locul de odihna in pmintul Mol-
dovei, Mazepa: Teodosie Mitropolitul, leat 7209, msta lul. 1 dni.
Aceast sfinta carte numita Viata Sfintilor, daruit iaste Sfintei
Mitropolii romanesti din Bucuresti de cinstitul dumnealui al nos-
tru fachtoriu de bine Ivan Mazepa, Hatmanul Ucrainei, spre vea-
cinica clumnealui pomenire, si .se-au adus in zilele Smereniei
Noastre Mitropolitului Tarii-Rumnesti Teodosie, carele cu mare
blestem i groaznicil afurisanie las ca nimenea sa nu indrazneasca
a o instraina de la Sfinta Mitropolie aceasta ; lul. 1 dui, lt. 7209" 1.
*

O interesanta i curagioasa critic a tendintii catre functii

brosura Spectacolul radicalismului In Romania, cercetare critic
de Dimitrie Marcovici, fascicula I", Brlad 1879.
*

Museul din 'Valenii-de-Munte poseda, inteun volum frumos legal.

Pomelnicul sfintii biserici din mahalaoa Berevoestilor, scris de
pop[alMarcul, in zilele prea-inaltatului inparat Alecsandru Pavloviciu,
a toata Rusiia iproci ; 1811, Avg. 3" (mai jos : sa s tie de candu
m'am priotit eu, pop[a] Marcu, lune 22, let 1811, episcop fiind
Preosfintiia Sa parintele Costandie Buzaian, si hirotonit de pa-
rintele Vladica Pogonianis, Deonisiie").
El cuprinde: Pomelnicul lui Mihaila Toma (si Lanba, Ruse, Lezarina.,
Agafiia, Micu, Ghisa, Boba, Stama, Stoiana, Nastea, Sora, Joita).
Pomelnicul parintelui pop (Simion si Arghira, Danciu).
Sters Pomelnecu , pop Radului" (si Marzea). N. I.

1 Revista Societdfii istorico-archeologice bisericesti din Chisindu, XXIV

(1934), p. 62, nota 1.
, .

www.dacoromanica.ro
ABONAMENTUL : 120 de lei pe un an.

0
Manuscriptele se trimet d-lui N. Iorga
* Bucuresti, Soseaua Bonaparte, 6. 0

www.dacoromanica.ro