Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
www.dacoromanica.ro
''-__.9
TOEIA
mAilition
o
haiwArilielmn
DE
A. D. XENOPOL
FOST PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN iApi, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.
(1847t 1920)
voi...umm, xi
ISTORIA POLITICA A TARILOR ROMANE
DELA
1822-1848
www.dacoromanica.ro
Nationalitatea romn fusese pn la timpul la care am
ajuns sprijinit mai mult de instinct i de puterile necon-
tiute ale sufletului poporului. Cu inceputul secolului al XIX-lea,
desvoltarea neamului romnesc intr in domeniul contiintei.
Ea incepe a fi dorit i voit de dnsul.
In .acest volum se expun inceputurile acestei mari
inceputuri care se intalnesc i pe trmul politic i pe
cel cultural, aa precum aceste dou sfere sufleteti nici
odat nu stau desprtite in viata popoare/or, ci pururea una
conditioneaz, sustine sau combate pe cealalt.
www.dacoromanica.ro
CAPUL I
1822 -1848
www.dacoromanica.ro
I
www.dacoromanica.ro
10 ISTOBIA ROMANTGOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 11
www.dacoromanica.ro
12 LSTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 13
www.dacoromanica.ro
14 ISTORIA ROMANLLOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 16
www.dacoromanica.ro
16 'STOMA ItOMANIL011
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 17
www.dacoromanica.ro
18 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNI1 NATIONALE 19
33 Gentz, 1 c II, p. 214, 235. 255, 264, 277, 286, 305, 310, 312, 327, 345,
347, 353, 359, 369, 378, 390, 397, 431, III, p. 14, 15, 45, i 115. Comp. protestarea
Rusiei In Paalzow, I. c. p. 27.
33 Gentz, 1. c., III, p. 115.
3' Gentz 1. c., II, p. 472.
www.dacoromanica.ro
20 1STORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
1NTAILE DO3INI/ NATIONALE 21
www.dacoromanica.ro
22 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 23
www.dacoromanica.ro
24 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
1NTAILE DOMNII NATIONALE 25
www.dacoromanica.ro
26 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
1NTAILE DOMNII NATIONALE 27
www.dacoromanica.ro
28 ISTORIA ROMANLLOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 29
www.dacoromanica.ro
30 ISTORIA ROMANILOR
este el artat sub acest titlu in deosebitele acte ale timpului 64-
Esenta unei ocarmuiri constitutionale, in deosebire de cea absoluta'
este ca in cea dintai, puterea ocarmuitoare este supus unor
legi, pe cand in cea absoluta ea st deasupra legilor : rex legibus
solutus. Constitutia Moldovei din 1822 prevede principiul su-
punerei domnitorului la legea de temelie a Ora, nu numai im-
plicit cand arata cum au s lucreze puterile Statului, ci si ex-
plicit, prin articolul 74 care spune, ca pravilelor tarei i hota-
rarilor celor savarsite de domn unit ci sfatul Obstesc, este su-
pus insui domnul i sfatul obVesc, peind cdnd se schimbei acele
hoteireiri", adica ceeace au dispus organele legale ale tarei leaga
pe insasi acele organe, pana cand intervine o modificare facut
inteun chip legal, rostire nu se poate mai lamurita a prin-
cipiului constitutional : domnia legilor.
Sistemul constitutional nu poate exista ins Mea' o impar-
tasire a poporului, a vointei obstesti, la intocmirea normelor
generale de purtare a oam ; cere deci numai decAt s fie si
reprezentativ, adic s aib4 un organ care s'a' reprezinte vointa
poporului in intocmirea normelor conductoare. Proiectul nos-
stru tine seama si de aceasta a doua cerint a ocarmuirei consti-
tutionale. El intrupeaza reprezentarea %ami Iii sfatul obstesc.
Vom cerceta mai la vale alcRuirea acestui sfat, i vom vedea
atunci at de departe st el de ideile noastre asupra adevaratei
reprezentri a vointei obstesti. OricAt de rudimental-A ar fi
ins aceast reprezentare, ea anea rolul ce! mare i insemnat
de a impune prerile sale domnului, de a fi mai puternica deat
el, cand era vorba de a se intocmi normele indrepttoare ale
vietei sociale. Art. 23 dispune anume, ca in cazul cAnd soco-
tinta Sfatului nu va fi primit' de domn, el va intoarce-o sfatu-
lui cu tidul gospod, impreun6 cu anaforaua ce i-a facut-o cu-
noscut. Daca parerea deosebit a Domnului intruneste covArL
sima glasurilor sfatului obstesc, ea devine lege. lar daca nu va
fi primita, atunci domnul va fi indatorat a primi anaforaua, a-
dic sfatului, i s'A o intreaser. Deci, in caz de nein-
telegere intre Domn i sfat asupra unei masuri, voinfa sfatului
e precumpnitoare, iarsi recunoasterea unui principiu fun-
damental al sistemului constitutional : guvernarea natiei prin
Seria VI, Tom. XX, sub titlul : Primul proiect de Constitutie a Moldovei din 1,12.2
Originile partidului conservator gi ale celui liberal. Publicat i In extra's a parte,
Bucuresti 1898.
Titlul proiectului este : Cererile cele mai insemmitoare ce sd tac din partea
obqtiei Moldaviei in atocmire (sic) cu cele cuprinse prin obgleasca jaiba sa, trimisd
catre prea Maitu( Devleat gi in temetul Sfeintului si tnall Impirdlesc lerman, ce s'au
slobozit la . ca sa lie obstefte sf injite aceste cereri, spre a sluji
ocdrmuiri de temeiu, pana ce se va putea Inliinta pravila larei tuteo desetvdritri-
" Memoriu asupra administratlei Caimacamului Vogoride In Moldova, 1824
reprodus mai sus nota 8.
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 31
www.dacoromanica.ro
32 ISTORIA ROMANILOR.
" Asupra acestui punct, iatA ce spune raportul lui Hugot c. Chateaubriand
din 29 Noemvrie 1823. (Rap. cons. francez. Manuscript, Bibl, Acad.): Le prince
de Moldavie fait rdiger un nouveau code de lois par sa nouvelle noblesse. Un des
points fondamentaux tablis par ce code est que tout Moldave, paysan, artisan ou
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 33
www.dacoromanica.ro
34 ISTORIA ItOMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE 3)0MNII NATIONALE 35
www.dacoromanica.ro
36 ISTORIA ROMINLLaft
vAzut mai sus 73. S'au putut comite i abuzuri, cum se comit
sub once ocarmuire ; dar in once caz domnitorul nu poate fi
invinuit c'd ar fi despoit tara in interesul lui, deoarece grac
Intl% in scaun, s'a'rac iese din el. In 1837, nou ani dup incetarea
domniei lui, gsim averea lui toat sechestrat In pretentia lui
Constantin Palade 74. Nici deci in aceste imprejurAri nu poate
sta adevgrata cauz a nemultumirei boerilor pribegi cu oar-
muirea lui Ionit Sturza.
Ea trebue c'Autat aiurea, i anume In constitutia ceruni
de partidul reformator si pe care domnul era dispus a o incu-
viinta. Aceasta se vede chiar din chipul cum sunt formulate
nemultumirile boerilor cu regimul inaugurat de noul domnitor.
Ei incep totdeauna prin a aduce intAi invinuirile amintite, pri-
vitoare sau la Calcarea tractatelor sau la daraverele b6nesti,
dup acea ajung la adeVrata cauz6 a nemultumirilor lor,
care este reforma vechiului sistem de ocarmuire i inlfturarea
omnipotentei boerilor mari. Prin organul lui Mihail Sturza.
boerii spun, cA clauzele de cpetenie ale acestor dispozitii eu-
voitoare este tendinta spiritelor la principiul de egalitate care
se hrneste prin innaintrile nemeritate in ranguri. Indivizii
cari compun aceast clas au fost scosi din starea lor intunecoas
prin innaint6ri castigate pe bani. Nu se poate privi incApta-
narea novatorilor, ca gospodarul s intreasc constitutia pe
care au redactat-o, decat ca o indrumare la un proect care tinde
a slbi coardele puterei legiuite si a preschimba ocarmuirea
principatului intr'un regim reprezentativ. Aceast Constitutie
este intocmit' pe principii fsturrItoare si in deobste reprobate ;
dispozitiile sale nu se pot impka cu linistea principatului
cu buna stare a locuitorilor sgi ; ea rstoarn6 vechile asezgminte
sfarmA astfel m'Anunchiul binefacerilor create prin o jum'-
tate de veac de salutar protectie. Iat urmArile
prin cari persoane de conditia cea mai intunecat au fost ridi-
cate la cele intAi vrednicii ale Wei" 75. Lucrurile care ingrij eau
In adevAr pe boeri erau principiul egalitgei i regimul repre-
zentativ.
Din analiza constitutiei din 1822, nu am putut vedea
nici una din primejdiile pe cari le descoper boerii in ea ; cki
fa'r indoiard c domnia legilor i m'drginirea puterei absolute
'3 Prin hrisovul ski din 1823 (Uricarul, V, p, 180) IonitA Sturza cere un aju-
tor de bani peste birul obicinuit. Kreuchely c. Miltitz, 30 Nov. 1822, in Hurm,
Doc., X, (col. Iorga), p. 196 spune Ausserdem miissen die grossen und grsseren
Bojaren, die sich in lassy und in der Walachey befinden, eine Summe von 10.000
Lei herab auf 5.000 Piaster ; die kleinen aber von 1.000 Lei herab auf 500 erlegen".
" Nota Consulului Rusiei despre procesul fostului Domn lonitA Sturza Cu
Constantin Palade, 9 Sept. 1837. Hurrn., Doc., supl., I, 4, p. 127.
75 Memoriul lui Mihail Sturza din 1823, in Hurm., Doc., Supl., I, 4, p. 7.
Mihail Sturza c. Mintiaky, 10 Noembre 1823. Ibidem, p. 22.
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 37
www.dacoromanica.ro
38 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 39
www.dacoromanica.ro
40 ISTORIA ROMANI.LOR
" Hrisovul lui Alexandru Moruzi din 1804 Aprilie g anaforaua Divanului
din 25 Martie acelasi an, reproduse de Th. Codrescu, In Uricarul III, p. 57-64.
Once s'ar zice contra modului Intocmirei colectiei de documente a reposatului
Codrescu, materialul ce l'a adunat si a carui originale s'au perdut cele mai multe,
este din cele mai pretioase, si una din dovezile acestui fapt ni-1 (IA tocmai mult
importantul document din 1804. Intr'un articol din Steaua Dundrei, 30 Noemvrie
1858 (Acte fi Documente privitoare la Renaterea Romdniei VII, p. 891), gasim
adeverirea existentei documentului publicat de Codrescu : Noi pastram, zice
articolul, fare hartiile noastxe un hrisov Inca din secolul acesta, prin care tin domn
fanariot (Moruzi)IntArise o hotArlre a unei adunari de boeri mari care osandea la
destarare vre-o cati-va boeri tineri de starea a doua, pentru c..1 prin o tanguire
Inscris, IndrAzniser4 a cere ca toate slujbele cele Innalte ale Ifirei sfi nu fie pfistrate
ca un monopol numai pentru protipendada, ci g boeril de clasa a II-a a poatA
ajunge la ele, dup merit si vrednicie. (Rezumatul hrisovului nu prea este exact ;
nu era vorba In el de surgunire, deoarece autorii erau necunoscuti).
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 41
www.dacoromanica.ro
42 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 43
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 45
www.dacoromanica.ro
46 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 47
www.dacoromanica.ro
48 ISTORIA 110MANIL01t
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 49
www.dacoromanica.ro
50 ISTORIA ROMANLLOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 51
107 Moldovenii emigrati cAtre Imparatul Rusiei; 1825; aceiasi cAtre Nessel-
rode, 1825 Ibidem, supl., I, 4, p. 75-76, 86-87.
i" Alai sus p.
0" Refugitii moldoveni la reIntoarcerea lor In tarA care Impiiratul Rusiel
1825, Hurm., Doc., supl., I, 4, p. 90.
www.dacoromanica.ro
52 LSTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 53
www.dacoromanica.ro
54 ISTORIA ROMANILO.R
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 55
114 Rally cAtre Talleyrand, 12 Martie 1803. Ibidem, suplementl, p.255. Bio-
gralia lui Asachi. Iasi 1863, spune cA acest Bogdan er boerul ce refuzase a scoate
islicul Inaintea Domnitorului, si cliruia domnul li trimisese rAspuns cA 1-1 va scoate
Impreunl cu capul.
115 Asupra acestor bursieri, vezi Scrisorile lui Poteca", publicate de I.
}Menu In Revista nowi, I, 1888, pag. 421 si urm. P. Poenaru Viata lui LazAr" in
Analele Acad. Romeme, IV, 1872, p. 116. Gheorghe LazAr, Povilluitorul tinerimei.
Buda 1826. Heliade, Equilibrul !titre antiteze, p. 77. Paris Momuleanu, Caracterele,
1825, p. 80. Const. Radovicl din Golesti, Insemnri a ceil6toriei mete din anti 1824,
1825 ;i 1826. Buda 1826. CAtre cititori. Mai consula G. Dem. Tcodorescu, Eu-
rosin Poteca, Bucuresti 1883.
www.dacoromanica.ro
56 ISTOILLA ROMANLLOR
ni Raportul lui Hugot din 25 Martie 1825. Hurm. Doc. XVII, p. 18.
irt Poart si lnsemnarea german. Reise-Beschreibung von Konst. Goleti f i
este tipritil la Buda, In crAiasea Tipografie a UniversitAtei Ungare.
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMMI NATIONALE 57
www.dacoromanica.ro
58 LSD:MA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE
www.dacoromanica.ro
CO ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 61
www.dacoromanica.ro
62 ISTORIA ROMANILO.R
1" Petitia aceasta de a doua este fdrA datA, probabil din anul 1822 sau din
1823. Hurm., Doc., X, p. 176,
I" Mai sus vol
1" Kreuchely cAtre Miltitz 29 Martie 1823, Hurm., Doc., X, p. 219.
126
Kr. c. M. 14 Dec. 1822, lbidem, p. 200. StrAinii judecA cu drept cuvent
foarte aspru pe boierii munteni. Asa consulul francez Hugot scrie lui Moustier
In 9 Ian. 1823: Il est impossible al un homme taut soit peu clairvoyant, de
converser quelques minutes avec les boyards, sans s'appercevoir que l'amour du
pays et du bien public leur est totalement tranger. Ils ne sont musique par la
plus vile cupidit et il n'existe peut etre par une seule exception". ibidem XVL
p. 1090.
1" OsAnditii declaraserA fnainte de a fi executati, c fuseserA trimisi In Mun-
tenia de boerii din Brasov. Kr. c. M. 1 Sept. 1826, Doc., X, p, 371, 0 descriere
pe larg a faptului lui Simion, vezi acelas din Iulie 1826 Ibid., p. 361.
" Vezi mai multe acte In Hurm., Doc., X, p. 223 si urm. (vezi i indicele
lui Iorga). Apoi N. lorga Acte i Frag. II, p. 701 si urm. ; Gentz c. Ghica In Le
comte de Prokesch Osten, Dpches iniclites du chevalier de Gentz II, p. 209. Do-
soteiu c. Mintziaky Martie 1823 In Hurm., Doc., Supl. I, 4, p. 321.
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 63
--,
www.dacoromanica.ro
64 ISTORIA ROMANLLOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 65
Vezi memoriul cel foarte lung sI nedalat, tradus din greceste, si care
fusese redactat de boerul cel mai Invdtat a acelor timpuri, banul Gr. Brilncovanu,
In Aricescu, 1st. Rev., II, p. 187-208.
ls, Kr. c. M., 28 Oct. 1823, Hurm., Doc., X, p. 252.
A D. Xenopol Morin Rondinilor. Vol. XI 5
www.dacoromanica.ro
66 LSTORIA ROMANILOR
140 Arzul Domnului Moldovei cAtre Poart.1 din 29 Februarie 1826. Ibidem,
p. 340-342 .
1,1 Marele spiitar Alex. Ghica c. Kreuchely, 17 Aug. 1827. Ibidem, X, p.
427: denen aus lassy auswandernden luden auf keinen Fall zu erlauben sich
hier in Bukarest einzusiedeln".
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 67
www.dacoromanica.ro
68 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 69
lui Filip, Lens i se spune, c5. el este cel inti urzitor al ne-
norocirilor pe care Gr. Ghica le imprstie asupra patriei lor
fi ca el va fi cel Mt& spcin.zurat" ; lui Mihai Filipescu Ii spunea
c atunci and erai surgunit erai respectat, c'ci lumea vedea
in tine pe martirul patriotismului ; dar cAnd, la intoarcere, ai
primit boieria de vornic al politiei, numai putem vedea in tine
cleat pe omul slab, sovitor fat ca datoriile care patrie, par-
tizanul curtei apAstoare si a unui domn care departe de a se
gndi s tmdueasc. ranele adanci ale revolutiei, nu s'a ar-
tat deck ca o adevkat lipitoare ca un lup nestios care Mr%
a privi la mizeria public5. ci Mr% mil pentru nenorocita lui
roade carnea ei Oda' la oase ackora mduv vrea s
o sug". Pe iflkeanu 11 tine ru c dup ce s'a arAtat pa-
triot in partidul opozitiei, el acuma s'a alipit de Principe pentru
a obtinea banatul Craiovei si a se ridica ca ochii ctre domnie".
Pamfletul sflueste la sfrsit pe toti boierii ca s-si pun fami-
ljile la adpost, pentru a nu le expune de a cklea sub cu-
titul rzbunAtor in momentul izbucnirei. Numai sunt Arnuti
care nu se gndesc deckt la prdciuni ; numai este slugerul
Teodor cu pandurii lui care ei singari nu stiau ce vroeau ; este
Muntenia in desnklejde care vorbeste, gata de a muri mai ea-
rand prin arme, cleat prin mizerie, sporit in fie care zi prin
lcornia unui tiran si a satelitilor s.i. Nu avem nici pistoale
nici iatagane ; dar avem ciomege i suntem mai multi de 7000
legati prin jurmnt pentru a mntui patria de apAstorii ei,
i cnd ne vom hat*, grAmada poporului se va impreuna
Cu noi, pentru a scpa odat de acesti vulturi cruzi care
spintec mruntaele" 148.
Aceast amenirrtare pornit dela boerii nemultumiti contra
domnulni, se mkginea ins numai la mijloace de ingrozire
brutal, ca mkelul c omorul, fr ca aceast amenintare s fie
pus ca o sanctiune a unor reforme inchegate in idei. Lipseste
din pamfletul acesta tocmai elementul esential care s. Lea' din
el un act politic ; lipsesc cererile de indreptare intrupate in ase-
zdminte, deosebindu-se in aceast privire scrisoarea boierilor
mici din 1804 din Moldova care ameninta pe protipendad cu
chipul reisvreitirei franfoze.yti, dacei nu se va proceda la reformele
care se mid mai trziu formulate in proiectul de constitufie din 1822.
0 an' manifestare foarte insemnat pe terenul regene-
rkei natioanle, dar iarsi mut pe acel al revendicrilor libe-
rate si egalitare, o aflm in o cerere de reforme foarte train-
tate, a ckeia copie s'a regsit in hrtiile Vkkestilor. Ea este
scris romneste inteun stil modernizat cu multe neologisme,
ca plenipotenfiari, provincie, tacticti, constitufie.
www.dacoromanica.ro
70 ISTOR TA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 71
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANITAM
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 73
www.dacoromanica.ro
74 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 75
www.dacoromanica.ro
76 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 77
www.dacoromanica.ro
78 LSTORIA ROMANILOR
1" Depep lui Pozzo di Borgo cAtr Nesselrode din 28 Noeluvrie 1828,
In Paalzow /. c., III, p. 28.
1,3 Rosen, /. e. I, p. 100.
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 79
',--="-
www.dacoromanica.ro
80 ISTORIA ROMANLI,OR
www.dacoromanica.ro
INTAILE MINH NATIONALE .81
www.dacoromanica.ro
INTAILE DOMNII NATIONALE 83
www.dacoromanica.ro
84 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
II
I. OCUPATIA RUSEASCA
Ruii ocupase principatele romne in 1828 i luase in
locul domnilor fugiti ocarmuirea tarilor. Stapanirea lor in ele
trebuia s tina un timp destul de lung ; cad trile romane eran
sa fie deertate dupa cum s'a spus dupa plata intregei despa-
gubiri de rasboiu 1. Din pricina lipsei de bani a Portei, ele ra-
masera sub Rui 'Ana la 1834.
Cu toate ca Ruii urmand politica lor traditionala, se
dadeau i acuma drept liberatorii provinciilor dunarene, ei nu
incetase de a intrebuinta i de astadat puterile acestor, spre
inlesnirea operatiilor rasboiului. Ei intocmir o ocarmuire
provizorie sub comitele Pahlen care insa neexecutand cu
toata asprimea ordinele privitoare la nevoile armatei, fu
scos i inlocuit ce generalul Joltuhin, tot atat de aprig, pe cat
de bland i indurator se aratase Pahlen. Atunci incepu acea
hatuiala a poporului roman pe care am descris-o mai sus i care
nuli mai gasete asemenele ei in analele omenirei. Siarindu-se
rasboiul, pe la Septemvrie 1829, Rusia se gandi c venise timpul
ca sa inceteze cu exploatarea tarilor romne, i intorcand cru-
zimea in blandete s caute a ademeni iari inimele fratilor
cretini la o plecare cgtre &Lisa, restabilind astfel adevaratele
ei interese in Rasarit, uitate de nevoie cat timp tinuse rasboiul.
Gndul ascuns al Ruilor ni-1 destainuiete darea de seama a
Actul aditional publicat in Acte i documente relative la istoria renaterel
Ronulniei, I, p. 329. Cl. p. 331 : les provinces de Moldavie et de Valachie seront
gardes en depot par la cour impriale de Russie jusqu'A l'entier acquittement de
la somme".
www.dacoromanica.ro
86 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEASCA. SI REGITLAMENTLIL ORGANIC 1828-1431 87
www.dacoromanica.ro
88 I8TORIA. ROMANIL011
www.dacoromanica.ro
90 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEASCA SI REOULAMENTUL ORGANIC 128-1834 91
www.dacoromanica.ro
92 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
OCI:PATIA RUSEASCA. SI REGULA.MENTUL ORGANIC 1828-1834 93
Memoriul lui Kisseleff, din 8 Martie 1832, reprodus din publicatia ru-
sascl citatA mai sus, (p. 86 nota 2) In Uricarul, IX, p. 329. Comp. pentru ananun-
timi insotite chiar de tablouri statistice sirul de memorii ale lui Bois-le-Comte, din
1834. Hurm. Doc. XVII. p. 328-403. Este cea mai desvarsitA expunere a stArii
Drilor Romfine la Inceputul secolului al XIV-le.
Cenzura In Moldova de Radu Rossetti, In Art. Ac. Rom. Comp. Lagon
e. ducele de Broglie 9 Dec. 1833 Hurm. Doc. XVII. p. 307: on a tabli une censure
sur les livres, principalement sur les natres, qui sont a peu prs les seuls qu'on
lire".
www.dacoromanica.ro
94 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEASCA $1 REGULAMENTUL ORGANIC 1S28-1834 95
www.dacoromanica.ro
96 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEASCA $I REGULANIENTUL ORGANIC 1828-1834 97
" DrAghici, 1st Mold., II, p. 181 182. Comp. proeesul-verbal de deselii-
dere a sedintelor comisiunei muntene din Bueuresti, 4 Iulie 1829 in Analele parla-
mentare ale Romeiniei, I. p. 99.
" Margotti c. Brasier, 26, Aprilie 1831, Hurm. Doc X. p. 455.
" Kreuchely c. Brasier. Ibidem, P. 457.
A. D. Xenopol. istoria Rominilor. Vol. Xt. 7
www.dacoromanica.ro
98 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEA SCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1844 99
www.dacoromanica.ro
lOO ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
102 ISTORIA ROMAN1LOR
www.dacoromanica.ro
104 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
OCCPATIA RUSEASC.A. $1 REGULA_MENTIIL ORGANIC 1828-183 105
www.dacoromanica.ro
106 LSTORIA ROMANILOR
" Asupra mazililor. Vezi vol. VI, p. 103 si X. p. 154. Ruptagi i ruptele
eran birnici stedini care Meuse tocmeal, ruptoare, cu vistleria asupra (Wei de.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828 1831 107
www.dacoromanica.ro
108 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
110 ISTORIA ROMANILOR
" Hrisov dela Grigore Ghica din 1773, Uricarul, IX, p. 26. Anaforaua di-
vanului Moldovei din 1775, Mag. ist., II, p.295.Un doc. german din timpul ocupatiei
Olteniei 1719 (N. lorga, Studii i Doc, V, p. 135) spune : sed dum ipsis (baronibus)
uecesarii erant. Nu stim de unde iea Radu Rosetti stirea ca In vechime taranii
Aupusi lucrau numai trei zile pe an. (Pentru ce s'au rersculat fdranii. 1908. p. 17.
" Vezi hrisovul lui Duca din acel an In Uricarul, V, p. 233.
" Mag. ist., II, IS. 291.
52 Hrisov din 1742, Uricarul, V, p. 400. Dispozitia aceluiasi domn din
brisovul sau din Muntenia dat In anul 1746, prin care reducea numarul zilelor
de munca numai la 6 se explica prin tinta speciala a lui (vol. IX, p. 83). Tot asa se
explica i hrisovul lui Scarlat Ghica din 1768 care fagaduieste locuitorilor Instrai-
nap ce vor reveni in tara, sa fie datori a lucra stapanului In anul Intaiu mumai
3 zile, In al 2-lea 6 g In al 3-lea 9. Mag. ist., II, p. 301. J. Neculcea In Letopiseie,
p. 460.
Un doc. german din timpul ocupatiei Olteniei 1719 (vezi Vol. IX p. 66).
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RITSRASCA. I REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1884 111
spune cA tAranii nu stateau otiose" lucrau fere saltem circa meridiem, et huic
quoque quasi coacti".
" Hrisovul din 1766 In Uricarul, II, p. 218.
" Anaforaua din 1775 in Mag. ist., II, p. 295.
" Hrisovul e reprodus in Uricarul IV, p. 26 cu data gresitA de 1773, Intl-a
cAt In el chiar vorbeste de anaforaua din 1775, prin care boierii ar cere ca lucruI
locuitorilor sA fie zAciuiala zilelor unui an", arAtAnd totodatA prin aceasta cd se
referA invederat la anaforaua citatA in nota precedentA. Tot asa de gresit a fost
cetit i reprodus numArul zilelor de muna acordat de Domn, redat de Codrescu
Cu 61 ( I) in loc de 12, adecA mai mult cleat chiar ceruse boerii, 36. Apoi publicarea
ruseascA i romfineasa : Alcatuirea ponturilor pentru tridatoririle dintre
moiilor qi locuitori din oblagtia Basarabiei, 16 Maiu 1829 (Bibl. Acad. col. Sturza,
No. 4107), vorbind despre anaforaua din 1775 prin care boierii cer 36 de zile si de
www.dacoromanica.ro
112 ISTORIA. ROMANILOR
hrisovul dat asupra ei, spune ca Gr. Ghica a refuzat cererea boerilor pana cand
locuitorii nu vor veni la o mai buna stare, si lasa In deplina putere pomenitele de
el osebite ponturi ce se numesc a vistieriei, 12 zile pe an, prin care s'au hotarat ca
lucratorii de pamant sa lucreze pomesnicilor si duma sa deie", (p. 8). Vezi si mai
sus vol. IX. p. 268.
" Anaforaua din 1805, Uricarul, II, p. 129-130: am chibzuit o ma-
surata Indatorire a slujbei anului". Din o eroare de tipar, Rossetti I. c. p. 19 pune
8 prajini palcul aratura In loc de 80. Comp. p. 20 si 21. La p. 21 Rosetti face soco-
teala pe care o primim g noi.
" Reinhard 26 Oct. 1806. Vezi Radu Rosetti, Arhiva senatorilor din Ki
sindu, In An. Ac. Rom., II, tom. XXXI. 1909. Memoriul I, p. 436 (80).
" Daca ne ocupam In acest studiu mai mult de Moldova o facem din pri-
cilia a numai asupra ei exista documente publicate, care pot Inlesni asamanarea
masurilor regulamentare cu starea de mai fnainte. In Muntenia a fost Insd aproape
aceleasi raporturi, desi starea de lucruri era ceva deosebita.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEASCi SI REGULA.MENTIM ORGANIC 1828-1834 113
www.dacoromanica.ro
114 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEASCL $1 REGULAMENTIIL ORGANIC 1828-1834 115
www.dacoromanica.ro
116 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
118 ISTORIA ROMINILOR
trecu acelai lucru, caci daca zilele de munca sunt mai putine
la numar in Muntenia decat in Moldova i pamantul dat este
mai restrans. In acea tara anume se puse la dispozitia locui-
torului, in afara de 400 stanjeni patrati pentru casa i gradina
(in Moldova 10 prajini falceti, adica' 30 stanjeni X 12 = 360
de stanjeni patrati), 3 pogoane de pamant pentru aratura,
cate12 pogon pentru fiecare cap de vita' ima, maximum pentru
numarul de 5, i cate un pogon de fanat ; in totul deci vreo 11
pogoane, ceeace in %id, de cate 2' 2 pogoane la falce, face mai
putin de 5 1 2 raid, catimea de parnant data taranului moldo-
van. Si insui atare catime este inca reclus prin faptul ca,
dupa un amendament al aduhrei de revizie, locul de fanal
dat taranului se micoreaza dela 5 pogoane la 3, pe motivul
.ca taranul ar avea coceni, paie i mohor", .1 atare amenda-
ment, lucra caracteristic, trece cu aproape unanhnitatea gla-
rurilor, (pe cand la toate celelalte exista' o majoritate i o mi-
noritate), anume 43 din 44 membri prezenti 1 singurul ce se
impotrivete lui este vornicul Barbu Stirbeiu, domnul de m ai
tarziu al Munteniei. Regulamentul Organic pastreaza obiceiul
vechi de a se da pamant de catre proprietarii tranului ajuns
la majoritate (pe atunci 25 de ani), in schimb pentru munca
ce era indatorit a face. Acest drept este numit al insuratului,
insa fara cuvant, deoarece Regulamentul prevede ca taranul
chiar neceisc1torit la 25 de ani sa intre in datoriile i drepturile
clacaiei. (Art. 125 lit. j) 66.
Ne-am putea atepta cel putin ca Regulamentul Organic
sa suprime erbirea tranului i sa-i dee libera voie de a se stra-
muta unde 1-ar povatui interesul. Se i proclam principiul
acesta civilizator i umanitar, dar boierii iau m'Asura de a in-
cunjura invoirea stramutarei de atatea conditii ingreuietoare,
incat principiul insmi ramane o litera moarta. Anume tranul
trebuia, pentru a se putea stramuta : 1) s'A previna pe ispravnic
i pe proprietar cu 6 luni inainte ; 2) sa plteasca proprieta-
rului in bani echivalentul muncei sale i a celorlalte indatoriri
pe un an de zile (fixarea sumei se lasa la arbitriul stapanului,
deoarece nu era indicar prin Regulament) ; 3) s'A plateasca
la casa comunala impozitul pe un an ; 4) s'A lase in folosul pro-
prietatei casa i plantatiile sale fra nici o despagubire ; 5) sa
achite capitatia lu pe totii anii ce mai ramaneau pana la noul
recenziment, ce se fcea la 7 ani, al ara decat in cazul cand
Analele parlamentare ale Romdniei, I, p. 562. Reg. org. Art. 125 lit. j:
,,Orl care satean dupl ce ajunge la vrasta legitima de 25 de ani, este
dator i fund necdsdtorit a face lucrul hotArat In paragrafele de mai sus.
Se Intelege el proprietarul Ii va da pAmantul ce este randuit prin aseza-
mAntul sus arAtat". Si era firesc lucru sA fie astfel, de oare ce din fie
care cas5 numai un singur om era tima s Indeplineascl munca ampului,
<lupa obiceiul vechi.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1834 119
www.dacoromanica.ro
120 ISTORIA ROMANILOR
71 Ibidem, p. 369. Mai vezi alte locuri In care Kisseleff IIi laud opera,
Ibidem, p. 368, si Kisseleff c. Nesselrode, 26 Septemvrie 1832, p. 355.
Vezi i Kisseleff, Cuvantare la deschiderea adunlrei de revizie, Hum.,
Doc., supl., I, 4, p. 363: La hausse considrable des produits de la terre, en as-
surant d'un cot aux propritaires des revenus bien plus levs". Cum era mai
fnainte, nu o spune Mihail Sturza In un memoriu al sail din 1829. Hurrn., Doc.,
supl., I, 5, p. 32: Le vil prix auquel les habitants sont, faute de concurrennce,r-
duits a livrer leurs crales aux Turcs Kapanlis qui ne permettent aux batiments
d'aucune autre nation de s'approvisionner dans le port de Galatz".
www.dacoromanica.ro
OCIIPATIA RIISEASCA SI REGITLAMENTIIL ORGANIC 1828-1834 121
" Sedinta div. ad-hoc din 16 Dec. 1857 (Buletin) Acte i Doc. de A. Sturza, VI
74 Memoriul lui Kisseleff din 8 Martie 1832, Ibidem, p. 333.
75 I. Heliade, Mmoire justificatif de la rvolution roumaine, annexe III,
Requete a M. le Sultan, 3 Avril 1848. p. 52
www.dacoromanica.ro
122 I8TORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEASCA $1 REGULAMENTITL ORGANIC 1828-1834 123
www.dacoromanica.ro
124 ISTORIA ROMANLLOR
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 182&-1831 125
www.dacoromanica.ro
III
DOMNII LE REGULAMENT ARE
1 834 1848
www.dacoromanica.ro
128 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 183I-1848 129
www.dacoromanica.ro
130 ISTORIA ROMANLLOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGITLAMUNTARE 1834-1848 131
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE EEGULAMENTA.BE 1834-1848 133
" Ruckman c. A. Ghica, 28 Iulie 1834. Hurm. Doc. Supl. IV, p. 464.
'2 Kisseleff c. secretariatul de stat, 14 Noemvrie 1832, ibidem, p. 411.
www.dacoromanica.ro
134 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REOULAMENTARE 1831-1848 135
c ; -
t--
www.dacoromanica.ro
136 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 137
www.dacoromanica.ro
I38 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTABE 1834-1848 139
www.dacoromanica.ro
140 ISTOR/A ROMANILOR
26 Hurm. Doc. Supt., IV, p. 500. Rusia Ins6 nu uitase nici opozitia boerilor
si In rAspunsul lui Nesselrode c. mitropolit, ibidem, p. 505, nu uit sg-iaminteascit
si de purtarea lor.
2, Regnault, p. 1007.
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTABE 1834-1848 141
www.dacoromanica.ro
142 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE BEGULAMENTARE 1834-1848 143
www.dacoromanica.ro
144 ISTORIA R0MAN1LOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE RE LAMENTARE 1834-1848 145
www.dacoromanica.ro
146 ISTORIA ROMANILOB
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 147
www.dacoromanica.ro
148 ISTORIA ROMANELOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1631-184S 149
www.dacoromanica.ro
160 LSTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIrLE REGIMAJIBNT.A_RE 1834-1848 151
www.dacoromanica.ro
132 IBTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 153
www.dacoromanica.ro
154 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTABE 1834-1848 165
www.dacoromanica.ro
156 ISTORIA ROMANILOR
insA Cu actele anterioare, Men' ca nici unul din ele s'A' fie precis
cunoscute, ci mai mult depe spuse, proclamatia lui Trandafiloff
rAspAndi in toatA tara ingrijirea cea mai mare. Proprietarii
impini de instinctul de conservare, se speriarA cu totii de drep-
turile concedate companiei, vAzAnd in ea o atingere a proprie-
ttilor lor. AmestecAnd inchirierea de bunA voie a minelor ce
s'ar gAsi pe moiile lor cu exploatarea silit prevAzutA de art. 179
al regulamentului, i. tiind c'A termenul de 18 luni fusese cerut
prin petitia introductivA a lui Tandafiloff a fi numArat dela
eirea poruncilor domneti, proprietarii priviau publicatia lui Tran-
dafiloff ca o punere in intArziere pentru exploatarea minelor
lor, care nici mAcar nu erau descoperite i se ateptau ca socie-
tatea intemeiatA pe incuviintarea ocArmuirii s'A inceap6 a s'Apa
i desfunda moiile lor i. a intreprinde lucrAri pe ele, MA deose-
bire de proprietarii invoiti sau neinvoiti. Ei se mai temeau
ca luciArile minelor s'A nu detragA pe muncitori dela lucrul pA-
mAntului, precum i de conflictele in care ar putea s intre cu
societatea ruseascA, care fiind atAt de puternick era totdauna
sA fie sprijinit de ocArmuire pe cAt i de justitie. Apoi ce garantii
se d'Adea oare proprietarilor cA la sAvArirea sorocului de 12 ani,
ei ar fi mAntuiti de amestecul primej dios al societAtei pe pAmAn-
turile lor ? Era chiar firesc lucru a se atepta ca ea s'd cear'A o
prelungire a concesiei, cu ant mai mult cu cAt ar fi bAgat ca-
pitaluri, ridicat clAdiri i executat lucrAri. Nu era vorbA de ni-
mic mai putin, aa gAndeau proprietarii, decAt de o desmAdu-
lare a dreptului proprietAtei din partea unei companii sustinute
de un puternic imperiu, contra cAreia once luptA ar fi zadarnicA,
oricare ar fi fost incAlcArile ei, care incAlcAri ar fi putut crete
pAns la deposedarea aproape deplinA a proprietarilor de mo-
iile lor.
Dei atare intAmpinAri nu aveau pAn atunci nici un te-
meiu, ele 1i aveau pricina mai adAnc6 in teama pe care tot-
deauna poporul romAn o arAtase pentru protectia ruseascA,
teamA ce se mai arAtase odat, cAnd intrase pentru intAia
oarA in relatii cu Rusia pe timpul lui Cantemir, stipulAnd
In tratatul lor cu Petre cel mare c" Ruii s'A nu aibA dreptul
de a se insura in tarA nici de a cumpAra moii in ea 57. *i atunci
fusese vorba numai de a impiedica pe Rui de a deveni supgrA-
cioi vecini ; acuma ei vroiau s'A se stabileascA pe insui moiile
proprietarilor I
Atari temen i erau poate inchipuite ; dar ele existau in
mintile oamenilor i trebuia tinut seamA de ele. Adunarea ins
care se fAcu ecoul nelinitei publice, in loe de a pune chestia pe
adevAratul ei tArAm, i a arAta domnului motivul ingrijirei
lumei, cu toate cA ea avea actele in mAnA i. putea judeca in
5, Vol. VIII, p. 113, articolul al 9-lea.
www.dacoromanica.ro
DOMNDLE REGULAMENTARE 1834-1848 157
www.dacoromanica.ro
158 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848
www.dacoromanica.ro
160 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
D0MN/1LE REGULAMENTARE 1834-1848 161
www.dacoromanica.ro
162 ISTOBIA. ROMANILOB
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 163
www.dacoromanica.ro
164 LSTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNDLE REGULAMENTARE 1834-1848 165
www.dacoromanica.ro
166 ISTOBLA. 110MANILOR
despre stingerea celui mai mic al lor privilegiu 77. Tot pe atunci
prinzand principele pe doi egumeni greci cu oarecare abaten,
ordond a fi izgoniti din mnastirile lor, si chiar dati afara din
tara peste hotar, aratandu-le astfel ca tot aveau oarecare pu-
tere autoritatile trei ale cAror amestec in daraverile lor
grii stralni Il faspingeau cu atata mandrie 78
Dei silintele lui Bibescu in privirea manstirilor inchinate
izbuti numai a le desfiinta eforia lor speciala nu este. mai putin
adevarat c si el a fost unul din acei ce au luat parte la o lupta
pe care timpuri mai fericite trebuiau s'o duca la deplina izbanda..
Din toate masurile luate de Bibescu pentru indrumarea pro-
psirii Munteniei, cea mai insemnata, aceea care atinge interesul
neamului si nu nnumai al poporului, a fost fra indoiala inlatura-
rea hotarului vamal intre Muntenia si Moldova, cea intai msura
practica, care unifica interesele poporului roman din ambele
tari, indrumnd astfel introlocarea lor.
Scopurile principelui Bibescu in privirea trii lui sunt
documentate mai intai prin rostirile sale publice la deosebite
imprejurari. Am raportat mai sus locul din cuvantul sau de
deschidere a adunarii din 1846 in care vorbeste de mnastiri
ca de pastratoarele analelor trii79. In aceeasi cuvntare el
spune ; am dat tarii mele tot ce puterile mele mi-au invoit
pana acuma, regretand necontenit de a nu fi putut face mai
mult. Se poate ca in urma acelei slabiciuni obtesti legate de
firea omeneasca, uneori sa m fi inselat ravna ; dar cercetnd
bine yeti gasi chiar in fundul greselilor iubirea cea mai arza-
toare a binelui public". Ca aceasta era in adevar cugetarea lui,
si ca nu era fatarita numai de nevoia vietii publice, se vede din
regsirea ei in scrisori private, ce nu erau menite a fi obstite.
In o scrisoare care comitele Nesselrode el spune : va vor mar-
turisi !Ara' inconjur c imi iubesc tarisoara mea cat i pe d-voa-
stra marea voastra patrie, i c daca n'ar atarna deal dela
mine de a-i creea inalte destinuri, nu a sta la indoiala a varsa
pentru dansa pan la cea de pe urmA picatura a sangelui meu..
77 Ivlemoire de S. A. S. le prince Bibesco sur les monastres des prin-
cipauts de Valachie et de Moldavie dedis aux Saints-Lieux, 20 Septembre 1843,_
Rgne de Bibesco, p. 101.
78 Instructions de S. A. S. le prince Bibesco Aristarchi Bey, 1845, ibidem,
p. 134. AmAnuntimele asupra luptei inversunate sustinutA de Bibescu, cu obraznicii
cAlugAri greci ce erau IncA sprijiniti de Rusi si de Turci, vezi In capitolul respectiv
La Question des Saints Lieux din publicana principelui G. Bibesco, p. 59-144.
Dorinta lui Bibescu de a vedea restrAnse legAturile care uniau ambele
principate se aratA Ina cu prilejul stAruintelor Mute pe lAngA autoritAtile mol-
dovenesti, pentru extrAdarea indivizilor implicati In complotul bulgAresc, care se
refugise la Galati. In scrisoarea lui Bibescu C. M. Sturza din 9 Ianuarie 1844, Uri-
carat lui T. Codrescu, p. 300, el fi zice ca: Les autorits moldo-valaques devraient
se pntrer de la solidarit qui existe entre les deux pays et entre les chefs de eur
gouvernement, pour se preter en pareille circonstance un appui mutuel, qu'on ne
se refuse mme entre gouvernements non lids par une telle communaut d'intrets",
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTAIM 1834-1848 167
www.dacoromanica.ro
168 ISTORIA ROMANILOR
" Condica legilor anului 1846 In Arhiva camerei. Comp. Ouelques mots sur
la Valachie, p. 43.
Condica legilor din 1846, Arhiva camerei.
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE ItEGULAMENTARE 1834-1848 169
www.dacoromanica.ro
170 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1818 171
" loan Ghica Amintiri din pribegire dupd 1848, Bucure3ti, 1890, p. 25.
" Bxpunerea luat.1 din Pruncul romein din 17 Iunie 1848, confirmatA de
Aminitrile lui loan Ghica, p. 24 $1 urm. Comp. o scrisoare a lui N. 1361cescu o.
I. Ghica, Ibidem, p. 39.
" Neculai Kretzulescu, Schij biograficii, de A. D. Xenopol. 1913.
www.dacoromanica.ro
172 ISTOBIA ROMANILOB
" Kotzebue c. Bibescu, 12 Iunie 1848, Hurm. Doc. Supl., IV. p. 567;
Dans les circonstances actuelles le consulat gnral de S. M. l'empereur de toutes
les Russies doit ncessairement cesser ses fonctions. En annoneant son dpart a
S. A. le hospodar de Valachie, le soussign prenant en considration que cet tat
de choses a t amend en contravention flagrante aux dispositions du rgIment,
organique, bas sur les stipulation du trait d'Adrianopole, proteste formellement
contre toutes les innovation qui viennent a'etre introduites".
Manualul administratio al principatului Moldovei, Iasi, 1855, I, p.
71-76.
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 173
www.dacoromanica.ro
174 ISTORIA ROMANILOR,
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1534-1848 175
9 Ididem, 1, p. 395-407.
www.dacoromanica.ro
176 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGIILAMENTARE 1824-1848 177
www.dacoromanica.ro
178 ISTORIA ROMANLLOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGITLAMENTARE 1834-1848 179
www.dacoromanica.ro
180 'STOMA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMITIILE RDGULAMENTABE 1834-1848 181
www.dacoromanica.ro
182 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE BEGULAMENTARE 1834-1848 183
www.dacoromanica.ro
184 ISTORIA ROMANII,OR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE BEGULAMENTARE 1834-1848 185
Ibidem.
2" lbidem, p. 295.
1" Vez! Memoriul meu asupra tntroducerei Inv5tAmantului superior In Mol-
dova, fkut cu prilejul serbArei de 50 de ani dela tniiiMarea acelul InvgAmant In
Xenopol Erbiceanu, Serbarea colara dela iai. Acte f i documente, Iasi 1885, p.
142 si urm.
www.dacoromanica.ro
186 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNILLE REG1TLAIIENTARE 1834-1848 187
www.dacoromanica.ro
188 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNITLE 3EG1TLAMENTARE 1834-1843 189
www.dacoromanica.ro
190 ISTORIA ROMANILOR
Adresa adunArei Mr% domn din 25 April 1836, Uricarul, VIII, p. 162.
La aceastA discordie se refera un loc din articolul publicat de un Englez in Por-
tofoliul, 1836, Uricarul, VI, p. 3. Sturza puse sil se publice o Intampinare la In-
vinuirile aduse prin jaiba boierilor. Din aceasta s'a publicat numai o parte in
Uricarul, IX, p. 1 i urm. DrAghici, Isloria Moldovei pe 500 de ani, II, p. 202 atribue
gresit opozitia boierilor ingerintei guvernului In alegeri, care nu se facura in anul
1835-36, ci In anul urn-16ton Adaoge asupra legalizarei, Cochelet c. Broglie 5 si
19 Fevr. 1836. Hurm. .Doc. XVII p. 590 si 591.
"5 Kisseieff c. Sturza, 1 Fevruarie 1836. Doc. col. Hurrn., Doc. Supl. IV,
p. 116.
"1 Ibidem, p. 134.
"7 M. Sturza c. Buckman, 21 Fevruarie 1838, ibidem, p. 137. Acest N.
Canta(cuzino) este fiul lui Ienake C. care la randul sAu era fiul lui Constantin
C. MAgureanu. Acesta avuse de p5rin0 pe Matei C. Magureanu din Muntenia.
148 M. Sturza C. Besak, 3 Noemvrie 1837, ibidem, p. 134.
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 191
www.dacoromanica.ro
192 ISTORIA ROMANILOR
161 Vezi dou comunicAri ale lui M. Sturza c. Besak din Octomvrie 1837,
ibidem, p. 130-133.
Sturza c. Ruckman, 21 Fevruarie 1838 ibidem, p. 142.
151 lbidem, p. 144.
www.dacoromanica.ro
DOMNITLE REGULAMBNTARE 1834-1898 193
www.dacoromanica.ro
194 ISTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIrLE BEGULAMKNIARE 1894-1848 195
www.dacoromanica.ro
106 ISTORIA. ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNITLE REGULA MENTARE 1834-1848 197
30 Ibidem. p. 220.
161 Sturz,a c. Ruckman, 24 Ianuarle 1839, ibidem, p. 222.
3" Titoff C. Sturza. Sep. 18 9, ibidem, p. 225.
in M. Sturza c. Nesselrode, 3 Dec. 1843. Hurm., Doc., supl., I. 6, p. 429.
u4 Vezi lista conjuraplor gasitft Intre hartiile Comisului Leonte Radu,
Hurm., Doc., supl., I, 6. p. 110. Aceste persoane ce nu par a fi fost boieri sunt arii-
www.dacoromanica.ro
198 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 199
www.dacoromanica.ro
200 ISTORIA ROMANILOB
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGITLAMENTARE 1834-1848 201
www.dacoromanica.ro
202 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
DOMITrILE REGITLAMEN'rARE 1834-1848 203
www.dacoromanica.ro
204 ISTORIA ROMANII,OR
179 lbidem.
ISO Minciaki c. M. Sturza, 28 Iulie 1834. Hurm., Doc., Supl., L, 5, p. 66.
18/ M. Sturza C. Minciaki, 8 Aug. 1834. Ibidem, p. 71.
Ifii Memoriul lui M. Sturza din Noemvrie 1835. Ibidem., p. 275.
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARIB 1834-1848 205
www.dacoromanica.ro
206 ISTORIA 11011ANILOR
&ration ses rapports ; ceci me fait croire qu'il soutiendrait le mme opinion envers
le gnral Duhamel. T. Bale c. domn, 25 Iunie 1842, ibidem, p. 235. Vezi un memoriu
a lui Sturza contra lui Kotzebue, 1842, ibidem, p. 254.
L. Butenieff c. Hangeri. Ibidem, I. 6. p. 443.
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 LO7
www.dacoromanica.ro
208 ISTORIA ROMANILOR
1" Asupra domniei lui Sturza au plutit pururea Mullen de cor tie. IatA
cele culese de agentul francez Cochelet chiar in anul al 2-lea al domniei lui Sturza
1835: Hurm. Doc. XVII. p. 528; On croyait que, ne devant plus rien dsirer
du cot de la fortune, puisqu'il possde plus de 240 ruffle francs de rente, incl.&
pendamment de sa liste civile de 1.200.000 piastres, il metrait toute son ambition
a faire le bonheur du pays. Toutes ces esprances ont t &cues. On ne savait
pas que le prince Stourdza serait domin par la plus vile de toutes les passions,
celle d'un soif insatiable de l'or. Une fois arriv au pauvoir, il a cherch tous les
moyens d'augumenter son immense fortune. II s'est fait rendre compte des prin-
cipoux procs, en litige, il a influenc les jugements, il en a dcid quelques-
uns, avant gulls eussent psss par tous les dgrs de juridiction, et la voix publi-
que l'accuse de s'tre enrichi de cette manire". Alt raport al lui Cochelet c. Bro-
glie 23 Oct. 1835 Ibidem, p. 533 aratA cum Mihai Sturza vindea boierilor marile
dregAtorii ; lui Neculai Conta vistieria pentru 14.000 de gElbeni, i lui Aex. Bals
dupA aceea pentru 10.000 de galbeni.'
www.dacoromanica.ro
DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 209
www.dacoromanica.ro
CAPUL II
ISTORIA CULTURALI
VELA
1822 -1848
www.dacoromanica.ro
I
www.dacoromanica.ro
214 ISTOBIA ROMANI:LOB
www.dacoromanica.ro
MERSUL ctritruREI ROMANE DELA 18E2-1848 215
www.dacoromanica.ro
216 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
IIEBSUL CULTUREI ROMANE DMA 182-1848 217
www.dacoromanica.ro
218 ISTORIA BOMANIL011
www.dacoromanica.ro
MERSUL CIII/rIIBEI ROMANE DELA lanisui 219
www.dacoromanica.ro
220 'STOMA ROMANI:MR
www.dacoromanica.ro
MERRIL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1M8 221
www.dacoromanica.ro
MERSC.TL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848 223
www.dacoromanica.ro
224 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
MERSDL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848 225
www.dacoromanica.ro
226 ISTOBIA ROM.LNILOB
www.dacoromanica.ro
228 ISTORIA. ROMANILOE
www.dacoromanica.ro
MERSUL CM/ITEM ROMANE DELA 1822-1348 229
www.dacoromanica.ro
230 ISTORIA BOMINILOR
www.dacoromanica.ro
MERSUL CULTURE' BOILANEI DELA 1822-1848 231
" Vezi Cuudntul funeral rostit de elevul &ill V. Popescu Scriban la moartea
im V. Fabian, '7 April 1836. Xenopol si Erbiceanu. Serbarea scolard din Iasi, p.215.
a G. Chassiotis. Instruction publique chez les Grecs depuis la prise de Con-
stantinople jusqu'a nos fours, Paris, 1861, p. 63.
" Curierul romdnesc din 2 si 12 Aprilie 1829.
www.dacoromanica.ro
MEMEL CULTUREI ROMA.NE DELA 1822-1848 233
www.dacoromanica.ro
234 ISTOBIA. 110MINIL011
www.dacoromanica.ro
MERSUL CIILTUREI BOMANE DELA 1822-1849 235
www.dacoromanica.ro
MERSUL OULTUREI ROMANE DELA 1822-1818 237
*coala din Sfantul Saya exista Inca din 1831, data re-
organizarii ei cu cursuri de invtaturi secundare, care se tot
addogira pe fiece an, Oda' ce in 1839 ea se gasete intocmita
Cu 4 clase elementare, 6 de umanioare, i dou clase comple-
mentare care reprezintau invatamantul superior, impartite fie-
care in dou sectii, din care in una se Invatase materii*tiin-
tifice, precum geometria, algebra, trigonometria plana i sfe-
rica, iar in cealalt cursuri de drept i anume acel civil roman
i roman i acel comercial, primul sambure al facultatilor de
drept i de tiinti din Bucureti57.
In Moldova aflam in anul 1834, intemeindu-se coala cen-
tral de fete pe cand seminarul dela Socola este pus iarai in
putinta de redeschide cursurile sale. In coala Vasiliana
erau intrunite in germene i fr desvoltarile trebuitoare, toate
cursurile invtturilor ca i in acea din Sf. Saya, ba Inc inteun
chip mai nedeplin inca, nefiind impartita coala In clase i ur-
mand predarea dupa materii. Aa in 1833 aflm c coala Vasi-
liana era organizata in chipul urmator. O clas elementara in
care se invatau cetirea, scrierea, numeratia i rugaciunile ;
o clasa numita normala in care se invatau gramatica romana
Oda" la verburi", geografia Europei, cele 4 operatii aritme-
tice, intaiele cunotinti i religia ; un gimnaziu in care se preda
retorica, introducerea i Intaia parte a elocutiei, istoria uni-
versal prescurtata 'Ana la Constantin cel Mare, fractiile ze-
" Toate aceste scrieri au fost expuse In original, tipArituri sau manu-
scripte la expozitia didacticA, ce s'au organizat cu prilejul Sarblrei de 50 de
ani a infiint5rei InvAtAmAntului sJperior In Moldo,a. Vezi Xenopol l Erbi-
ceanu. Srbarea colard de la a0, Catalogul expozitiei, scoala romlnl, pa 243
urm.
" Vitzu, I. c. p. 24, care reproduse programul scoalei pe acel an.
www.dacoromanica.ro
238 ISTORIA ROMINILOR
" In traducerea unui doc. din 1639 fAcut4 de Eftimie Murgu, el se tal-
tuleazg doctor al pravililor 11 profesor de filosofie o a dreptului naturii". Iorga
Studii l Doc. V. p. 542.
www.dacoromanica.ro
240 ISTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
MERSITL CULTURE/ ROMANE DELA. 1822-1848 241
www.dacoromanica.ro
242 ISTORIA ROMAN1LOR
" Iorga In An. Ac. Rom. II, tom. XXIX, 1906, p. 195 (31).
Ibidem 1840, p. 212, Comp. 1841, p. 103.
Ibidem, 1840, p. 318.
Ibidem, 1838, p. 102.
Ibidem, 1839, p. 383.
7 Ibidem, 1840, p. 13.
www.dacoromanica.ro
MERSUL CIILTUREI ROMANE DELA 1822-1848 243
www.dacoromanica.ro
244 ISTORIA ROMINILOR
www.dacoromanica.ro
MERSUL CITLTUREI ROMANE DELA 1822-1548 245
www.dacoromanica.ro
246 ISTOBIA ROMANLLOR
www.dacoromanica.ro
248 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
MERSUL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848 249
Jant din directia colegiului dela SI. Saya 80, multi din mem-
brii socientei filarmonice rcand parte i din adunare, era
peste putint ca imboldirea data' de ea curentului na-
tional, s'A nu ptrund i in reprezentarea politic a trei, ceeace
se vzu bun oars in votul privitor la dictionarul lui Vaillant.
Ruclu-nan invinui deci societatea ctre domn de conspiratoare
i ea incepu a fi ru vzut de ocarmuire. Prin influenta acesteia
se introduc in societate mai multi membri indoelnici, in pri-
virea simtimintelor lor, care in loc de a conlucra la scopul co-
mun, se almea' de scandaluri. Aa unul din pretinii societari se
almea' de aledtuit o dram, ce nu era dect o caricatura', i pe care
Aristia ii permise a o critica. Autorul prefcndu-se a se simti
ofensat provoc6 pe Aristia la duel. Membrii societtei tiind
e guvernul de atunci euta inadins pretexte pentru a acuza
sociatatea, se silir s' impace lucrul. Am vzut apoi cum tot
prin uneltirile ruseti se intmpl scandalul provocat de docto-
rul Tavernier care aduse desfiintarea societtei filarmonice 81.
Partida national lovit prin atare manopere, pe care le
tntelegea ea de unde ii tegeau obria, 1i rsbura in con-
tra Rusiei, prin crncena opozitie din camee impotriva intro-
ducerei articolului aditional 82 Tot pe atunci Heliade serie o
lucrare intitulat : RApede arunctura de ochiu asupra originei
i limbei Romnilor", in care el sprijinia origina lor latin6. Ru-
ii se suprar atAt de ru pe Heliade pentru rostirea unei atari
pgreri inct vroia s*-1 surguneasc6 83, lucru de care scap numai
prin intervenirea domnitorului, pe care 1-am vAzut cum ovia
in purtarea lui intre partida national i interesele ruseti.
Oare pentru ce se sup6rau Ruii aa de tare pentru o intre-
bare de simpl teorie? Lor nu le plcea afirmarea din ce in ce
mai rostit a poporului romn, &A.' face parte din familia latin
i deci nu din acea slaucl, idee care putea inrdcinndu-se, s
indepkteze tot mai mult pe proteguiti de proteguitori. DacA
ei la inceput, prin organul lui Kisseleff, ingduise pan6 la
un punct o desvoltare national, o fkuse tocmai fiinde pe
atunci dincoace de Carpati, ideea originei romane fiind 1110
latent, i neaprnd la lumin in toat puterea ei, Ruii care
poate cu bun credint credeau pe Romni un grup de Slavi
ceva deosebiti de Rui, nu gseau de ru de a le invoi desvol-
tarea national. De indat ins6 ce cunoscur in cotro se indreapt
o asemenea desvoltare, anume &are revendicarea unei origini,
alta deat aceea ce, in netiinta lor de imprejurki, le pl"cea
www.dacoromanica.ro
260 ISTOMA ROMANILOB
www.dacoromanica.ro
MERSUL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848 251
www.dacoromanica.ro
252 ISTOMA ROMANILOR
'
poezie de Gh. Asaki, intitulat : Pe fintirimul unui sat. Ajuns
la versurile :
Nobili plini de fantazie, mAndri 'n titlul ruginit.
De ce 'n urA aveti sleanul ? cAnd ai fruntei lui sudoare
Au ngscut m'Arirea voastr s'avutiilor odoare ?
Crut5 timpul vreodat dritul unui evghenist
Ori frumuseta, avutia nu tree ca al noptei vis?
Neculai Ionescu accentuAnd cu atAta eldur acest loe
din poezie, incAt principele Mihai Sturza care prezidA skbarea
il opri de a merge mai departe.
Toate aceste si multe altele asupra ckora timpul au in-
tins vglul uitArei, desteptase in elementele conducAtoare ideea
c'd prea ieu vint mojicii".
Se hotki deci in curAnd in sAnul elementelor st'ApAni-
toare ale socientei romAnesti, consulii rusesti, partida retro-
grad si domnul ce era prins in mrej ele acestor dou puteri,
descAptinarea invAtAmAntului romAnesc, prin suprimarea cursu-
lui sAu superior. In Moldova istoria acestei suprimki dela Aca-
demia Mihailean inflisazs mai multe peripetii, din care se
poate cu deosebire cunoaste lupta de interese care aduse ciun-
tirea inv6t6mAntului romAnesc. De aceea vom expune toate
acele interesante amkuntimi.
Inc6 din 1839 dup intrigile profesorului francez Maison-
nabe care vroia s-si mAriasc6 ocupatia si leafa, erau s'A se
schimbe pe limba francez cursurile de stiinti din Academia
Mihailean6 ; dar protestkile energice ale mitropolitului Venia-
min impiedecaser atunci stirbirea invAtAmAntului romAnesc 85.
In 1843 mai multi boieri, intetiti de consulul rusesc, ce-
rurA dela Mihai Sturza, ca s'A desfiinteze cursul superior dela
Academie. Domnul recomandil cerearea boierilor care obsteasca
adunare. Presedintele acesteia, Alecu Ghica (tatul principelui
Grigore Ghica domnul Moldovei 1849-1856), capul partidei
progresiste care forma pe atunci inc*A majoritatea in adunare
si era sprijinit in ascuns si de Mihai Sturza, ordon6 s'A i se
aducA inainte in camerile adun6rii chiar, pe trei din cei mai
buni elevi, spre a se convinge prin el insusi despre imputarea
aduse limbei romAnesti. Se infAtisarA elevii Teodor Codrescu,
Emanoil Mortun si Emanoil Filipescu, care aveau toti trei cAte
o micA lucrare, doveditoare cum se poate reproduce in limba
romAn6 once stiint si ideie. Presedintele examinAnd acele serieni
{radii peste cAteva cuvinte tehnice, asupra eArora le fku intre-
bare, cum de le-au introdus in scrierilor lor, dacA nu cunosc
derivkile din limba elin'A ? Elevii ins dovedir in chip satis-
" Gazeta Transilvaniei pe 1843, p. 202.
www.dacoromanica.ro
MERSDT, CULT17RET ROMANE DELA 1822-1848 253
www.dacoromanica.ro
254 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
MEUSUL BOMANIO DELA 1822-1848 255
www.dacoromanica.ro
266 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
MERSUL CULTUREI ROMANO DELA 1822-1848 257
www.dacoromanica.ro
LIFITORLA. ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
MDRSUL CULTUREI ROMAND ,DELA 1822-148
www.dacoromanica.ro
260 ISTORIA ROMANILOR
" Scrisoarea din 14 Maiu 1847 In Quelque mots sur la Valachie p. 95. Comp.
Cuvantare de deschiderea adunarei din 1848, ibidem, p. 88. 0 corespondenta
din Bucuresti, 2 Ianuarie 1848, publicata de Organul Lumindrei al lui Cipariu, Blas,
1848, No. LVII, p. 318, spune ca are sa se fnfinteze aici o Academie, la francaise",
ca s'ar astepta profesorii pariziani, dar se crede c pana la primavara nu vor
veni".
i" Tot la linboldire rusascil trebuie atribuita revenirea colegiului Sf. Sava
din 1846, la ortografia cirilica, dui:4 ce adoptase acea a literelor latine. Gazeta
Transilvaniei, 1846, p. 346.
www.dacoromanica.ro
MERSITL CIII/rIIIIEI ROMAN& DELA 1fes-1848 261
s
lipsg poporului romn, pe acel national. Ea retnviese i retntg-
rise Incg prin cercerri mai intinse i mai adncite ideea fun-
damentalg a regenergrei poporului romn, acea a originei sale
din Romani, idee pusg pentru intAia oarg. In curs mai cu deose-
bire de scriitorii moldoveni ai veacului al XVII-lea, cu vlgs-
tarele ei dtgtoare de viat : Imboldirea spre culturg, pentru
a se inlta iargi acolo de unde se coborAse, struinta
Romnilor neIntreruptg pe pgmntul Daciei i. unitatea
neamului romnesc. Aceste idei care ti aveau rgdgcina
In realitatea lucrurilor i erau oglinda adevgrului, de indatg ce
pgtrunseserg in coqtiinta poporului romn, nu mai puturg fi
inngbuite i-i slujirg de pArghie deschisg pentru ali lumina
mintea i a se civiliza, de far conducgtor in cotro sgli strmute
mersul. Gaud limba romng deveni organul firesc de rostire al
gAndirllor, aceste idei fur cele dintai ce pgtrunseserg prin ea.
CAnd In Ardeal o atingere mai de aproape cu cultura apuseang
impinse mintea Romnilor, spre dobandirea de lumini, cele din-
tgiu ce se aprinserg in ea fur tot acele idei mntuitoare. De
aceea i. de colo inainte ca cat se Inplnta mai adnc cultura
apuseang In sufletul natiei romne, cu att se Intgriau mai
mult aceste idei. Ngscute intl pe trmul istoric, In ambele
rnduri cnd ele apgrurg, se intind i cuprind tot orizontul in-
telectual, ImpingAndu-1 a le da fiintg In toate formele sale de
manifestare, In liric pe at i In satirg, In epopee eat i In no-
velg, in limbg cAt i In gramaticg, i chiar toate cellalte strg-
duiri spre culturg i Insuirea ideilor civilizate are In ultima
analiz de tint tot Intrirea nationalittei i desvoltarea limbei
ca organul ei cel mai de seamg. Ceeace predomnete in Intreaga
culturg a poporului romn este nota patriotic, i era firesc
lucru ca desvoltarea lui s apuce pe aceastg cale, Intruct el
trebuia inainte de toate s-i afirme existenta, faggduitg ca o
fire a parte de dumanii ce-1 inconjura ; iar afirmarea existentei
nu se putea face frg o rgsfrngere vecinic6 asupra ei a tuturor
manifestgrilor culturale.
Micarea literarg a poporului romn, zgmislitoarea ide-
ilor nationale s'a clgtinat In mai multe rnduri ca o cumpgng
mare atrnat peste piscurile Carpatilor, plecndu-se mai tare
cnd lute parte cand In alta. Aa, cu Inflorirea mintei roma-
neti In veacul al XVII-lea, cu deosebire la scriitorii Moldoveni.
Tot aa cgtre tnceputul veacului al XIX-lea, cAnd in Mol-
dova i Muntenia gAndirea romneascg se zbgtea in cgtuele
grecismului, cu insemnata Inflorire literarg ce izbucni In Tran-
silvania. Dupg intemeierea ei, ridicgtorul culturei romneti
iargi se pleacg cgtre cmpia mai libel% a regiunilor romne.
Anume incheierea Sfintei Aliante i sistemul absolutistic
Ingrozitor ce fu urmarea neapgratg a unui astfel de act, hinglaui
pretutindene In Apusul Europei strgbaterea gandirei, i ca att
www.dacoromanica.ro
262 ISTOBIA BOMANILOR
www.dacoromanica.ro
MERSUL CITI/ITREI ROMANE DELA 1822-1848 263
103 Scriaoarea lui V. Pop c. loan Prelea 1 Octomvrie 1827 In Arune Pum-
nul, Lepturariu IV, p. 114. .,
104 Pumnul Lepturariu, IV, partea 2, p. 37
103 Vezi In Hasdeu, Cuvinte din Batreini, II, p. XXXVII si urm. Combate-
rea pArerii cA Barac ar fi prefacut pe romaneste o lucrare ungureascA fAcutii ea
insAsi dupA un erudit itaian.
www.dacoromanica.ro
264 ISTOBIA I/OMANI:LOB
www.dacoromanica.ro
MDRSTJL CUI/fUREI ReMANE) DELA 1822-1848 266
www.dacoromanica.ro
266 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
MERSUL CULTUREI ROMANE DELA 1822-184S 267
www.dacoromanica.ro
263 ISTORIA ROMANILOB
www.dacoromanica.ro
MIDRSITL cuuraBEI ROMANE DELA 1822-1818 269
www.dacoromanica.ro
270 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
MERSUL curfruam ROMANIC DE1JA 1822-1948 271
www.dacoromanica.ro
272 ISTORIA 11011ANILOR,
Cea fritai poezie publicata de el a fost Glasul unui Ronzar' In Foaia pentru
Minte, 1843, p. 234, o pregatire la vestita sa oda.
Scrisoarea lui L Heliade C. Cost. Negruzzi din 15 Oct. 1836, In Con-
vorbiri likrare, XII, p. 375.
www.dacoromanica.ro
MERSUL CIIIMTREI ItOMINE DEtA. 1822-1848 273
www.dacoromanica.ro
MERSIJL MU:MET ROMANI!) DELA 1822 1898 275
www.dacoromanica.ro
276 ISTORIA ROMAIILL011
www.dacoromanica.ro
MERSUL CIIIRIIREI ROMANE bELA 1822-1848 277
www.dacoromanica.ro
278 ISTORIA ROMANILOR
www.dacoromanica.ro
TABLA ILUSTRATIILOR
Pagina
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
Pagina
Introducere 6
Capul 1. Istorla politiell a prilor Romfine dela le2^-1818 . 8
1. Iniiiile domnii nafionale . 9
Grigore Ghika si loan Sandu Sturza 1822 1828 9
Ocarmuirea ainbilor Domni 9
Idelle liberale In Moldova 25
Proectul de Constitutie 28
Lupta din jurul Constitutiei din 1822 34
Ideile noui . 38
Soarta Constitutlei din 1822 . 46
ldeile liberale In Muntenia 54
Intaiul izvor al ideilor liberale din Muntenia 54
Constantin RadoNici din Golesti 56
Opozilia contra domnului 60
Societati literare g politice 66
Rasboiul din 1828-1829. Pacea dela Adrianopole 71
.Urmarile tratatului de Adrianopole asupra Tarilor Romane 82
II. Ocupalia Ruseascci fi Regulamenlul Organic 1828-1834 85
OcupaIia ruseasca 85
Comitele Pavel de Kisseleff 87
Regulamentul organic4 partea politica si administrativa 95
Alcatuirea Regulamentului . 95
Masuri administrative . 99
Organizarea politica 101
Regulamentul organic ; reformele economico-sociale 105
Noua oranduire a clarilor 105
Seria decaderei conditiei taranilor 109
Reformele prestatiilor mutuale ale boierilor si taranilor 112
Reducerea pamantului dat Oranilor 116
Rezultatele ocupapei rusesti . 124
III. Domniile regulameniare 1834 1848 126
1. Alexandru Ghica In Muntenia 1834-1842 126
Articolul aditional 128
Sovairile lui Ghica 138
www.dacoromanica.ro
282 ISTORIA ROMANLLOR
Pagina
www.dacoromanica.ro