Sunteți pe pagina 1din 305

"0-1.

*1ri,kner
,----",,,,,, 7,-z
Arr
,v4.4%.- ., --------_____-____ qv' ---z,__-------_- .----40,-- Air -....----",....-

----------...,11111r; --..- as:741411111


Nr7_,_________,- --- . ',,,.,:_..0.-. 4....111:.41
;,141,.....iik "1:1 ..... ""'"' I

re!

V M.KOGALNiCEANU')JS
v%

{1)!
/,

SCRUM
1834-1849
41
NU. NINN1
Nifor - #

PUBLiCATE DE
Ott PETRE V.HANES
ot
k PROFESOR SECUNDAR
_-1
i NERVA
DUCURESTi www.dacoromanica.ro H.
M. KOGALNICEANU
-.....-....-.....-

SCRISORI 1834 1849

CU 0 PREFATA, UN INDICE DE LUCRURI, DE NUME PROPRII SI DE CUVINTE

DE

PETRE V. HANES
PROFESOR SECUNDAR

oolOo,

BUCUREST1
INERVA). Institut de Arte
G a ice 0 Editura. B-dul Aca-
ei, 3 Str. Edgar Quinet, 4
1913

www.dacoromanica.ro
SCR ISORI
1834-1849

www.dacoromanica.ro
DE PETRE V. HANES :

1. Alexandro Russo, o pagina ignorata din literatura romdna


(tiparitä cu cheltutala Fundatiunii Universitare Carol 1-iu), Bu-
cure5ti, 1901 . . 2,
2. Din ineditele lui Nicolae Balcescu
man, Bucurqti, 1902 ..
Manualul Bunului Ro-

3. Desvoltarea limbii literare in prima jumatate a secolulni al


1,
XIX-lea premiatd de Universitatea din Bucure§ti cu premiul
Hillel de 1000 de lei), Bucure§ti, 1904 3,
4. Alexandru Russo, Scrieri (tiparitA cu cheltuiala Academiei Ro-
mane), Bucurqti, 1908 5,
5. Studii de literatura romand, vol. l-iu, Bucure§ti, 1910 . . . 2,
6. Curs de limba româna pentru invatamantul secundar al bale-
tilor (cl. 1VIII), Bucure5ti, 1904-1913.
7. Idem, pentru invatamantul secundar al fetelor (cl. IIV), filial-
re§ti, 1910-1913.

www.dacoromanica.ro
r7
!.,

rc

.
;..1*

M. KOGALNICEANU
pe la 1840-18:,O.

www.dacoromanica.ro
PREFATA

CatevA lAinuriri in- In 1901, d-1 I. Bogdan, profe-


troductive. sorul men de limbile slavice la
Universitatea din Bucuresti, pe atunci si director al
Convorbiritor Literare, ma chiama si-mi atrage a-
tentia asupra bogatei colectiuni de manuscripte, ra-
mase depe urma lui Mihail Kogalniceanu i cumpa-
rate de Academia Romana, indemnandu-ma sd public
o parte din ea. Am primit cu mare bucurie si am
copiat toate scrisorile adresate de Kogalniceanu tatalui
sat] i surorilor in anii lui de studiu la Luneville
si Berlin.
D-1 Bogdan a verificat numele proprii, dintre
earl unele nu fuscsera exact copiate, si a redat in
note cu ortografie exacta localitatile din Austria si
Wile germane, pe unde trecuse Kogalniceanu (expli-
carile d-sale sunt semnate I. B.).
Pe tcmeiul acestei corespondente, ca si pe al celor-
lalte manuscripte, am facut apoi in seminarul de istoria
literaturii FICIMAlle al d-lui Ovid Densusianu o dare
de seama despre tineretea lui Kogalniceanu, -lare de
www.dacoromanica.ro
VI

seama care cu unele completari a aparut in Con-


vorbiri Literare anul XLV (1911). Prilejul acesta a
fost binevenit sa ma gandesc si la publicarea in volum
a corespondentei lui Kogalniceanu. Nu m'am mul-
tumit insa numai cu anii 1834-1838, ci am fost
ispitit sa merg mai departe, pand la 1849, data pana
la care manuscriptele ramase dela Kogalniceanu ne
ofera neintrerupt scrisori interesante. De aici inainte
nu se mai gasesc. Am confruntat atunci, pentru epoca
1834 -1838, cuvant cu cuvant textul tiparit in Con-
vorbiri cu manuscriptul, indreptand astfel unele mici
scapari din vedere, ca si unele crori de tipar, si am
mai introdus din pasajele lasate afara ; cat priveste
epoca 1838-1849, am copiat acum pentru intaia
oara tot ce am gasit in manuscriptele dela Academ:e.
Scrisorile sunt adresate nnui membru al familiei, afara
de cloud catre Mihail Sturza (pag. 15, 69 si 233), una
catre Barit (pag. 196) i o alta catre Oh. Asachi
(pag. 234).

Cunoasteti dificila problemd a publicarii corespon-


dentei ramase depe urma oamenilor mari. Spiritul
neaustoresc al marilor editori streini, francezi mai
cu seama, a facut sa apard tot felul de intimitati,
ori lucruri fara nici o valoare literara sau biografica,
a caror imediata consecinta era cateodatã compro-
miterea scriitorului sau a omului politic in chestiune.
In fata acestei porniri primejdioase, s'au ridicat gla-
suri autorizate sa spuna ca din momentul in care
cinevla nu i-a publicat singur anume opere, aceasta
insemneaza cd nu le-a socotit demne de numele são

www.dacoromanica.ro
VII

si cd a i le publica dupd moarte este a-i face un


ran serviciu. Fdra indoiald cd in linii generale asa este.
Totusi, de cAte ori nu ne gdsim in fata unor scriitori
pretentiosi, pretentiosi pand la absurd cu ei insisi, cari
publica prea putin in vieata ori de loc si ale caror
opere rAmase au totusi o superioara valoare ? SA lipsim
publicul de ele, cand apar in schimb atatea de valoare
inferioarA ? Si dacA cu privire la opere propriu zise
chestiunea poate fi mai greu rezolvatd, apoi and e
vorba de corespondenta cuiva, lucrurile se schimba.
Daca am astepta ca oamenii de seamd sa-si publice
ei singuri scrisorile, apoi am astepta zadarnic. Tot
posteritatii Ii rAmAne grija aceasta.
Dar si Ia scrisori se poate pune chestiunea de mai
sus, bine inteles sub altd forma. Publici toate scri-
sorile cuiva ? Le publici in intregime ?
CAnd am publicat prima parte a corespondentei de
fatA in Convorbiri, m'am condus de principiul sa nu
retiu din original &cat ceeace prezintd in adevar un
interes pentru literatura i pentru istorie. Am lasat, din
cauza aceasta, o multime de pasaje cari imi pareau de
loc sau putin interesante. Am controlat acum din nou
originalul i mi s'a pint cä prea am läsat mutt si
cd uncle pasaje nepublicate pot interesa si astazi ; si
le-am introdus. Dar ce garantie am ca din cele lasate
si acum, unele nu vor parea altora, ori chiar mie
mai tarziu, iriportante ?
SA fi reprodus atunci in intregime scrisorile. Nici
aceasta nu se poate, fiindcA sunt lucruri absolut
i

fAra pret, cari se gAsesc in scrisoarea oricarui fin


catre parintii sai.
www.dacoromanica.ro
VIII

Am cautat si impac si o consideratiune si cea-


lalta : sa redau gandurile acelui fenornenal tanar de
18-21 ani, dar numai in ce au avut ele mai inaltator
si caracteristic, lasand deoparte pdrtile banale, lipsite
de interes.
In acelas timp, am completat publicatiunea cu un
indice de lucruri, unul de nume proprii ialtul de
cuvinte si forme caracteristice.

Ce cuprind scriso- In 1834, Mihail Sturza ajunge


rile ? domnul Moldovei si se gandeste
sa dea o cultura deosebita fiilor sai, Dimitrie si Gd-
gore. Se hotaraste sa-i trimita la Luneville in Franta,
unde trdia i da lectii la colegiul de acolo, abatele
Lhommé, care pe vremuri fusese prin Moldova si-i
dase lectiuni chiar lui. Pe copii nu-i trimete insa sili-
guri, ci impreuna cu uu coleg al lor de scoala, Mihail
fiul vornicului Ilie Kogalniceanu. Drumul dela Iasi
la Lunéville 1-au facut in trasura, cu harabale si
cu diligenta, prin Botosani, Itcani, Lemberg, Viena
si Strasburg.
La plecare, Mihail a primit dela tata-sau ordinul
sa-i scrie din fiecare localitate, cum au mers si ce
au vazut mai insemnat. Aceasta e sorgintea primului
grup din colectia de fata : Scrisori din drumul spre
Lunéville». Admiram in ele staruinta cu care tanarul
Kogalniceanu indeplineste ordinul tatalui sau, des-
voltatul sau spirit de observatie i preocuparea nein-
trerupta cu cornparatiuni intre ce vedeh acolo i ce
lasase in Moldova. Este numai cleat impresionat de
marea diferenta dintre cultivarea pamantului in Ga-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IX

litia si in Moldova si-si exprimä dorinta s gäseasca


la intoarcere o stare mai build (pag. 5). and trece
prin Olmiitz, viziteaza intariturile (pag. 9-10). Cere
pretutindeni lamuriri, insemneazd numele localitatilor
si pentru satisfacerea curiozitatii lui i pentru cele ce
avea sa scrie acasa.
Ajuns la Lunéville, se agazd indatä pe lucru, lasä
in urma la studii pe fii domnitorului i pe aproape
toti colegii lui francezi, ocupand in clash' locuri de
frunte. Se pune in curent cu literatura franceza si-si
formeaza o bogatä bibliotecd.

Dragostea de Franta Si astazi Parisul e un ideal pen-


si in deosebi de Paris. tru majoritatea tineretului nostru.
Era cu atat mai mult atunci, cand patura conduca-
toare avea culturd exclusiv franceza. Planul de in-
structiune al copiilor lui Mihail Sturza §i al lui Ko-
gfilniceanu fusese intocmit tocrnai sub stapanirea a-
cestei stall de spirit. Copiii aveau sa facd trei ani
la Lunéville, ca sa sfareasca cursul liceial, §i sä treaca
apoi la Paris pentru drept. Ca toata lumea, si
tandrul Mihail iubia Franta in deosebi Parisul.
i

Iubirea aceasta a crescut simtitor in timpul cat a stat


la Luneville, atat prin cunoaterea mai de aproape
a culturfi franceze, cat i prin discutiunile ce urmau
toata ziva despre Paris, un ideal §i pentru Francezii
din Luneville, nu numai pentru Romanii din Moldova.
Din Lun6ville, Kogalniceanu era in corespondenta i cu
prietenii de .coaa din Iasi, in special cu Millo, vii-
torul actor, i cu V. Alecsandri, viitorul sau tovaras
de luptã literara. Alecsandri era la Paris ; el isi ajun-

www.dacoromanica.ro
DL

sese idealul inaintea lui Kogalniceanu. In vara anului


1835, spdtarul Alecsandri avea sa treacd prin Lun6ville
la Paris, sa-si vadd bdiatul. Mihail and aceasta din scri-
sorile lui «Vasilicd> i scrie acasa sd faca bine babaca
asa-i zice in scrisori tatAlui sdu sã roage pe spa-
tarul sa-I ia i pe el la Paris pe timpul vacantei celei
mari. «Mult as dori ca sa vaz i eu acest frumos
oras, minunea lurnii, exclama el. (pag. 65).
Kogalniceanu n'a avut noroc. Nu numai ca in vara
aceca tin s'a dus la Paris, dar planul studiilor s'a schim-
bat ; i dupa un an de F;coald la Lunéville a fost fil-
mes la Berlin. Vestea aceasta care-I depArta si mai
mult de idealul tineretii lui a venit ca un trasnet.
A plecat amarit la Berlin ; i cat a stat acolo, desi
a avut parte de multe satisfactii sufletesti, desi a
locuit la pastori francezi si in contact mai mult cu
colonia franceza de acolo, totusi nu odata trans-
pira din scrisorile lui amaraciunea ca nu studia-id
la Paris. Inainte de a pleca din Lun6ville, a in
cercat tot ce-i sta prin putintd, ca sä ran-111e in Franta,
dar fireste fard succes. Cine sta sa-I asculte atunci pe
el ? E ernotionant sã urmaresti in corespondenta lui
incercarile acestea. Ba cã e dator unui librar din
Lunéville si daca pleaca din Franta, trebuie sa-si van-
dá cartile si sa-i plateascd, pe cand dacd ramane in
Franta, fie si in alt oras Parisul ! librarul n'acorda
plata in rate lunare (pag. 67); ba ca atat el
cat si beizadelele copiii domnitorului au prea
multe carti si le e greu sa le transporte tocmai la
Berlin, pe and la Paris e mult mai aproape (pag.
67) ; ba di la Berlin clima e friguroasa i umeda

www.dacoromanica.ro
XI

(pag. 68) ; ba ca acolo vor uith limba frariceza (pag. 68).


Surorilor le spune lucrul mai direct : «En Allemagne
on est plus tranquille... cependant je voudrais mieux
rester en France (pag. 141-142)» ; «cependant je
préf&rerais etre en France» (pag. 142) ; «je suis
mécontent de quitter Lunéville, parce que j'ai quitte
en mame temps la France» (pag. 142) ; «je vou-
drais cent fois mieux rester en France» (pag. 144). Si
nu 1-a pärdsit gandul de a vedea Parisul nici cat a
stat la Berlin. and e nevoit sa se intoarcd in Mol-
dova din ce caua am arätat in articolul citat despre
tineretea lui scrie tatalui sdu din nou cã vrea sã
vie acasa, dar mai intai si vada Parisul ; «insa din-
tai sa merg Sa vaz Parisul» (pag. 128). Nici a-
tunci nu 1-a slujit norocul si a trebuit sa-si incheie
studiile si sa inceapa activitatea lui literara la Iasi,
fara sd-si fi izbandit visul. Nu s'a lasat insa. A mai
incercat in 1840, cdnd a fost oprit la Viena de po-
lita austriaca trimes inapoi la Iasi, cum ai trirnete
i

pe un turburdtor 1), fapt care I-a indignat peste ma-


sura si, impreuna cu alte nemulturniri din Iasi, 1-a
facut nu mult dupa aceea sa renunte momentan la
activitatea lui literard si istorica, sa-si vanda tipografia
si sa piece din nou la Paris, dupa ce se va fi a-
sigurat ca politia din Viena luase informatii mai bune
despre el. lard dupa cati ani si cu age greutati si-a
izbandit marele Kogalniceanu scurnpul vis al tineretii
de a veded Parisul ! Dar fard indoiald cd de putine ori
in vie* va fi lost el cu adevarat fericit, de cum a fost
It V. expunerea mai pe larg a chestiunii in Cony. Lit., XLV (1911 ), pag.
1:146-13 ; V. i pag. 192 din publicatiunea de tali'.

www.dacoromanica.ro
XII

in momentul intrdrii in Paris, orasul pe care-1 con-


sidera si-lnumise Inca dela Luneville oorasul lumina».

Mediul in care s'a Mediul care a format pe Kogal-


format Kogalniceanu. niceanu n'a fost cel revolutionar
al Parisului, nici al studentilor germani. A fost un
mediu select, ca pentru fiii unui sef de stat, cum
erau copiii lui Mihail Sturza, un mediu de familii
princiare, de oameni culti, de oameni politici si de
Kogalniceanu avea legaturi de prietenie cu
Printul de Cumberland, mostenitorul tronului Hano-
vrei. in casa lui a cunoscut pe fiii lui Ludovic Filip,
regele Frantei.
A stat in gazda la pastori francezi de seamaunul
din ei era rudd cu contele Schwerin si 1-a dus intr.()
vacanta la mosia acestuia, ca sa cunoasca agricultura
germana. A fost odata prezentat chiar regelui Prusiei.
A cunoscut in saloanele pe cari le frequenta consilieri
de stat, a cunoscut pe Alexandru Humboldt, in defi-
nitiv un mediu care-1 indrepta spre cercetari
spre preocupari inalte. Articolul lui despre literatura
romaneasca din Magazin far die Litteratur des Aus-
landes, ca si Esquisse sur les Cigains §i Histoire de la
Valachie, toate din 1837, se datoresc acestui mediu ; si
nu le-am fi avut, daca autorul lor ar fi trait vieata
cafenelelor Parisului, ori pe cea de bäuturd si sporturi
speciale a studentilor germani. Mediul acesta n'ar fi
produs nici largimea de vederi, nici inaltimea de suflet,
nid spiritul de ordine, nici superioritatea necontestata,
al caror demn reprezentant a fost Kogalniceanu.

www.dacoromanica.ro
M. KOGALNICEANU
pe la 1850-1860.

www.dacoromanica.ro
XIII

Reprezinta Kogal- n discursul din 1891 dela Aca-


niceanu influenta ger- demia Romind, cu prilejul aniver-
mand la noi? sdrii de 25 de ani ai acestei insti-
tutiuni, vorbind in fata M. M. L. L. Regelui si Reginei,
Kogdlniceanu a insistat mult asupra instructiunii pri-
mite la Berlin si asupra addricii inrduriri exercitate
asupra-i de cultura germand. A amintit saloanele
pe cari le frequenta, personajele literare de searnd
pe cari le-a intalnit, ca Humboldt si Wilibald Alexis,
a descris in culori pline de admiratie Universitatea din
Berlin, numind-o a doua sa mumd atribuindu-i o
i

influentd covdrsitoare asupra sufletului sdu. In acelas


timp insa atragea atentiunea cä vorbia aa nu fiindca era
fatd familia noasträ regald, reprezentantd prin excelentd
a culturii germane, cd nu din curtenire pentru un
Hohenzollern admird spiritul german, ci din respectul
cuvenit curatului adevdr :
«Toatd vieata mea. si tfinar i in vdrsta coaptd, am miirturisit
in mai multe randuri cá culturii germane, ca Universitatii din
Berlin, cã societatii germane, bArbatilor i marilor patrioti cari
au operat realtarea §i unitatea Germanici, datoresc in mare
parte tot ce am devenit in tara mea i ca la focul patriotismului
german s'a aprins fäclia patriotismului meu roman». (An.
Acad., xxiti, 264)

$i in alta parte :
alultumita contactului meu cu atatia harbati insemnati ai
Germaniei i primit in cercurile politice din Berlin, am avut
fericita ocaziune de a-mi inthogAti mintea cu ideile reformatrice
cc atunci inspirau inaltele inteligente ale Germaniei. Da, Univer-
sitatii din Berlin, a doua mea munni, Universitatii Frederica
www.dacoromanica.ro
XIV

Willie !ma, da, exemplului cc mi-a dat amorul pentru patria


germana si pe care 1-am Wish in toate paturile societatii ger-
mane, fie nobilime, fie burghezime, datoresc eu amorul pentru
patria rotrian, si spiritul liberal care m'a insufletit in toate
actele vietii mete» (idem, 26:3).

Corespodenta lui dintre 1835 si 1838, tocmai anii


de studiu la Lunéville si Berlin, ne vine in ajutor, ca
sa lamurim mai bine chestiunea aceasta. In 1891
Kogalniceanu uitase ce scrisese acasd cu 50-60 de ani
in urma, tocmai in vremea cand traia in mijlocul
culturii pe care o glorifica. Am vajut mai sus cu ce
parere de rau a parasit Lunévilleul si Franta, am
vaz-ut cum dorul de Paris 1-a stapanit ani dearandul prin-
tre toate multumirile ca si nemultumirile ce le-a avut.
Pe langa acestea, la Berlin el n'a cunoscut vieata pro-
prin zis prusiana, ci tot pe cea franceza, fiindca a
stat in casa la pastori protestanti francezi si in mijlocul
coloniei franceze stabilite in capitala Prusiei din timpul
revocarei edictului din Nantes. In casa vorbia frantuze-
ste, slujba bisericeasca o asculta Duminica i sarbatorile
in frantuzeste la biserica protestanta a coloniei fran-
ceze. Se ducea la reprezentatii teatrale franceze, iar
operele principale publicate de el la Berlin sunt scrise
tot in limba francezd.
Nu numai atat. Kogalniceanu avea chiar aversiune
pentru societatea i vieata specia1germane. In discursul
dela Academie, e adevarat, zugraveste in culori fru-
moase societatea germand pe care o frequenta. Vorbind
de casa pastorului lonas, unde sta in gazda, ne spune
ca acolo

www.dacoromanica.ro
XV

ise aduna societatea cea rnai aleasa si din nobletà si din bur-
ghezime, care depe atunci luase un loc insemnat in Germania,
puindu-se iii fruntea idedor nationale si a reforrnelor sociale
cari se raspandise in toatà Genmania. Steagul lor era nainte
de toate Unirea patriei germane (idenz, 258-0.
>

Dar in 1835 nu spunea asa. Spunea ca in re-


latii era un spirit ceremonios si flegmatic, ca se discuta
numai de cartofi, de caini si de pisici si ca niciodata
n'ar putea trai intr'o asemenea societate :

i<Je suis alle dans plusieurs belles sociétés de Berlin, mais je


n'y pourrais jaznais vivre.II y a un ton flegmatique, ceremonial,
A en mourir d'ennui. Les demoiselles sont beteg et laides, elles
ne Vous parlent clue par oaf et par non. Malgre cela on ne
permet A aucun jeune homme de leur parler. Aussirat que
vous leur parlez, elles fuient. Alors les vieilles mamans s'ernparent
de Vous, Vous mettent entre dies A tables ; vous leur verses
A boire et vous etes oblige de repondre ft toute leur conver-
sation, qui n'a pour sujet que les choux, les pommes de terre,
les chats et les petits chiens. C' est terrible ! ! !» (pag. 144).

Am citat un singur pasaj. In spiritul acesta este insa


toata corespondenta din Berlin a lui Kogalniceanu. Nu
gasim niciodata laude pentru cultura, nici pentru spi-
ritul german.
Cei can an admis o influenla germana asupra lui
Kogalniceanu s'au oprit la doua insusiri ale acestuia. D-1
A. D. Xenopol la «ideile liberale», d-1 N. forga la «ideile
de respect pentru poporul muncitor i creiator» ; cel
diutam iii discursul sau de receptie dela Academie
(pag. 8), cel de al doilea in Istoria literaturii romiine,ch
in yeacul X1X-lea la capitolul despre C. Negruzzi si

www.dacoromanica.ro
XVI

colaborarea lui la Dacia Literarcim,41). Aceste insusiri


insa nu sunt germane, desi Kogalniceanu le-a intalnit
la Berlin si in Prusia, Si nici nu au trecut in sufletul
marelui nostru scriitor multumita numai sederii sale
la Berlin. Ideile liberate i dragostea de poporul de
jos erau in aer dela marea revolutie franceza inainte.
Ca si Kogalniceanu, le-au avut Alecsandri, Russo si
Balcescu, cari nu studiasera la Berlin. Cand e vorba
sa raspundem la intrebarea daca Kogalniceanu repre-
zinta in literatura noastra intai si in vieata politica
mai apoi influenta germana, trebuie sa cercetam in
scrierile si activitatea lui insusiri urme caracteris-
i

tice germane. Nu se gasesc nici nu se puteau gasi,


i

cand cunoastem in ce imprejurari a studiat el la Berlin.

Contactul neintre- Nu se poate sustine nici ca


rupt cu tam. Kogalniceanu ar reprezenta in li-
teratura si cultura noastra influenta franceza, cum
au reprezentat-o de pilda Russo si Alecsandri. Accasta
din doua motive : 1. fiindca a trait intr'un mediu
francez germanizat, 2. fiindca in cei patru ani de
studiu. desi nu s'a mai intors de loc in Moldova,
totusi a fost intr'un contact neintrerupt cu ea, prin nu-
meroasa si regulata corespondenta intretinuta cu lumea
dela Iasi, cu Asachi, cu prietenii, cu surorile i cu
tata-sau iii deosebi. E un caz unic in istoria culturii
noastre. Pe cand cei mai multi din tinerii cari in
prima jumatate a veacului al XIX-lea au studiat in
streinatate pierdeau contactul cu tara si ramaneau
prea mult sub stapanirea obiceiurilor si culturii franceze
Kogalniceanu scria si primia regulat scrisori dela

www.dacoromanica.ro
XVII

Iasi :si nu scurte si de interese familiare, ci pline de


informatiuni despre vieata, miscarea politica si cultu-
raid din Moldova si celelalte tan românesti. «Am
mare dorinta ca sä citesc vreo scrisoare rnoldovi-
neasca, cad nu am nici o carte in aceasta limba aice»,
zice el odata (pag. 74). Cere sa i se trimitä carti
de acasa si pana atunci se multumeste cu scrisorile
ce-i vin, scrisori pe cari, cand le citeste, par'ca se
simte la Iasi (pag. 17). Corespondenta de fata ne
arata cat de pretentios era el in privinta aceasta.
Cerea nu numai bani, aproape in fiecare scrisoare,
e adevarat, dar si tot felul de informatiuni sociale
si culturale : cu ce costum s'a imbracat tatd-sau la
cutare solemnitate (pag. 17); in ce a constat serbarea
de ziva dothnitorului (idern); sä i se trimeata in copie
toate poeziile i fragmentele istorice aparute in lipsa
lui in Albina Romdneascd (pag. 25); ce masuri
se iau pentru mai buna organizare a tdrii (idem) ;
indeamnd pe tata-sdu sä se aboneze la Albina Ro-
mdneascei (idem); intreaba cari sunt «ministrii» iVlol-
dovei (pag. 28); cere noutati politice i literare
(idem); cere cantece moldovenesti pe note, ca sä le
dea Francezilor din Lunéville (pag. 33); intreaba
despre starea armatei i numele comandantilor (pag.
59), despre Academia MilidileanA i profesorii ei,
despre un monument ce era vorba sä se ridice la
Iasi, despre restaurarea palatului domnesc Curtea
Veche, daca se vor face sosele in Moldova (pag.
59); aflä numai deck despre aparitia piesei lui
Negruzzi «Trei zeci de ani din vieata unui jucator
de carti>> (pag. 30); cere sa i se trimitä din Iasi Codica

www.dacoromanica.ro
XVIII

Legilor Moldovei (pag. 88), istoria lui D. Cantemir,


de sigur «Istoricul Roniano-Moldo-Vlahilor. (idem),
Biblioteca romaneasca a lui Carcalechi (pag. 93), o
gramatica romaneasca oarecare (pag. 97), Legile lui
Vasile Lupu (pag 107), colectia Albinei Romanesti
(idem), Regulamentul organic (pag. 108) ; scrie lui
Asachi tot pentru informatii necesare istoriei la care
lucra (pag. 110, 125 si 234), dupa cum mai tarziu Ii
trimite articolul din 114agazin für die Litteratur des
Auslandes §i-i cere din nou alte informatii (pag.
173-174) ; stie cd Mihail Sturza se va duce in in-
tampinarea Sultanului la Silistra (pag. 110); cere
Curierul romeinesc i condica lui Calimah (pag.
130); cere cateva poezii populare, o poezie de Stamati
§i «Ruinele Targovistei» de Carlova (pag. 155, 158,
165); cere o legiuire a raporturilor dintre tarani si pro-
prietari (pag. 174) ; i se trimete «Aprodul Purice»
al lui Negruzzi (pag. 179) ; repeta cererea de a fi
tinut in curent cu miscarea literara a ambelor Princi-
pate (pag. 185), etc., etc.') Nu vedern oare aid em-
brionul acelei activitati literare dela 1840 si chiar a
celei politice dela 1857 ale lui Kogalniceanu?
lard de ce sederea lui in streinatate i-a adus numai
foloase, fara neajunsurile legate in mod firesc de
absenta din lard a omului tocmai in vremea cand
se formeaza.lata de ce Kogalniceanu n'a fost niciodata
instreinat, nici n'a aparat idei literare i politice ne-
potrivite cu sufletul nostru si cu desvoltarea noastra
istorica. Corespondenta de fata vine la vreme, ca sa

1) v. in aceastd privinta indicele th nume proprii sub M. Kogälniceanu.

www.dacoromanica.ro
XIX

ne explice i nota aceasta particulara a activitatii


lui Kogalniceanu.

Scrierea lui Kogalniceanu este


Alte Mmuriri.
in original cea cirilica. Pana pe la
1840 are chiar si accente, nu numai pe silabele fi-
nale intonate, dar ipe cele interioare in trans-
criere am pastrat primul rand de accente, nu i pe
al doilea. Dela 1840 inainte, desi tot cirilica, incepe
sa se apropie mai mult de alfabetul latin i paräseste
accentele. Reproducand-o in litere latine, am cautat
sà o redarn cat mai exact : pe I cu ea (afard de
forme ca mi-am *i chiar), pe % cu a si a, pe .1 cu
ce §i ci, introducand insä liniuta si apostroful oriunde
era nevoie (m'am in loc de «marm>, sa% mi in loc de
«särni*). Formele duble (domneta §i. dtimneta, Esi
§i lasi, petrecere i pitrecire, pe §i pre), ori triple

(portofeiii, portofel §i portofeul) le-am reprodus exact,


ca fiind de mare pret pentru evolutia limbii lui Kogal-
niceanu.
La finele volumului, se gasesc cateva ilustratii i

facsimile cu lamuririle necesare.


P. V. H.
25 Julie 1912.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN DRUMUL DELA IASI LA LUNEVILLE
1834

Cu fiasca plecAciune sArut mina dumitale, babacd.


Noi cu totii am ajuns la Botosani in bunA sdnatate. Caii
numai di la poste at) fost ri si an' venit cam tarziu. La gazda
am tras la mdtusica Ma'rioara. Fiind cà posta in acest minut
sA porneste,'de aceia nu pot stl \TA' scriu mai mult, dara la Do-
rohoiu voi avea mai multA vreme ca sA va scriu mai mult,
lucru care face mingaerea celuia ce este
al dumitale pre plecat fiu
MIHALACHE KOGALNICEAN
1834, 17 avgust
lioto*auil

Adresa: Cinjstitj al met1 pre iubitoriii pärinte dumisale Hie


ogalnicean aga.
Cu multa fliascA plecaciune La Iasi
31s. IP;t, I. 8

II

Cu multA fiasca plecaciune stirut miniie d-tale, babaca.


Mal intai doresc a sti dacd mult scumpA mie sAnAtatea
-tale sa af11.1 intr'o deplina si fericitii stare, ca sa dan laudA
erescului impArat, din acAruia milA ne aflAm i noT sanatosi.
M. Kogillniceitnu.Serisori.

www.dacoromanica.ro
sC 1A1 31. KOOXLS

Al dale indraznesc a vã instinta ca in buna stare noi am


trecut granita i CI am trecut si piste vama dela Boian. Tot
drumul nostru au fost bun, numai posta cea dincolo de la
Onesti, adeca acea apropiindu-sA de Iasi, afi fost foarte ra, cad
ni s'au dat cail cei mai rai care sti poate, caci am mers mai
toatA pota pi jos, si pe urmA ni s'au dat inca i surugil beti,
care era sa ne spraveli. In drumul nostru am avut tot felul
de purtari de grija. La Botoc;ani am mas la matusica Marioara,
unde bezadclile foarte mutt s'atl multamit. La Dorohoifi am
facut zacuscti la ispravnicu cuconu Dumitrache Ganea, care
aü avut bunatatea sa ne poarte grijd foarte mutt. La Herta
am dormit la cucoana Catinca Ghiculeasa. Ispravnicu, d. Sardar
Chiriac, ne-aft intovarasit cu cazaci Wind la MamornitA, iara
deacolet ne-au dus dumnealui pana la Boian, unde ne-aa facut
de am trecut fard de nici o suparare la vamd si la alte dregatorii.
Mani dimineata ne vom porni la Liov 1, caci in aceastd sara
vom mine la Cernauti, unde nu vom pitrece de cit aceasta
noapte. Deacolb ne vom duce pana la Liov cu J1dovi hara-
bagii. De vei avea bunatatea, ca sa-mi scrii la Lemberg ; iar
de va fi tarziu, la Viena, unde in putin vom ajunge, apoi sa
serif deasupra rtiva§ului jos aceste cuvinte poste restante,
adecA posta §tizatoare, cad atunce rava§ul ramane la posta,
pand cand voi veni ca sd-I iati. Pe duduci 2 si pe Alecu 3 dulce
ii sarut. Multe inchinticiuni Madamei Wimmer 4, lui varu Conn si
lui váru Alecu i Gheorghita. Lui Monsiu Chiunem ' iarasi multe

1 Lemberg.
2 Surorile lui : Marghioara si Elenco. Cca dintai, deNenita doamna
Marie Leon, trae;te si astazi in la§i. in varsta de aproape 100 de ani.
Am incercat sa aflu dela d-sa stiri despre Kogalniccanu, dar mi-a fost
cu neputinta, fiindca nu aude de loc.
4 Fratele san mai mic cu acesta va avea Kogalniceanu o intinsa co-
respondenta in vremea exilului. V. in. departe.
4 Guvernanta surorilor lui Kogalniceanu It Ms. 1170 de/a Academia
Romana, fda
5 Cuenim. directorul institutului francez, unde a ins atat Noaniceana
int.inte rle a pIrca la I. uneville.

www.dacoromanica.ro
sCl;11)IU DIN DIR-MCL DELA. 1:o.:t I..% \ ILI It; :;

inchinaciuni. Lui cuconu Lupu arata ca fiul dumisale sa poarta


foarte bine, ca-f vesel si Ca nici cacum nu-T trudit.
Cu multa fiasea plecaciune sarut minile d-tale si sint cu cel
mai aline respect
Al d-tale pre plecat si pre supus fit)
MIHALACIIE KOGAI NICEAN
114 [r, gust 1;,:14-
f ;oian

Iti trimet i un ravas de la fiul lul cuconu Lupu Bals.


Adresa: Cinistitului) si mult iubitoriului meu painte, dum-
nealui Ilie Kogalniceanu aga
Cu multa fiasca plecacitme La Iasi.
Ms. mil. t m

III

Lemberg, 24 avgu-4 10.4


Cu fiasca plecaciune sarut mina d-tale, babaca.
Pornindu-ne de la Cernauti dupd trii zile si jumatate, am
ajuns la Lemberg. Dupa poronca d-tale incep a I face to-
pografia tarii ce am trecut. La Mamornila, care in partea noa-
stra este un sat mic, in partea austrieceasca este un tirgtec,or
cu vr'o citeva zidiri bum!, am stat vr'un ceas, pana child ni
s'au milduit pasporturile. De acolo ne-am indreptat catra Boian,
pe un drum bun, de amindoa .partile caruia sa vad ogoare
foarte bine lucrate. Boian este un targ mic, aproape de Prut,
pre care am trecut pe Lin pod umblatoriu ; acolO este impa-
rateasca contumant §i vama austrieceasca. Aid am stat ca vr'o
doa ceasuri, pAnA cind ni s'aft milduit hartiile, ni s'au flu-
marat straile, i pe fieste care hucata am platit cite trii creitari
in argint, adecrt 15 parale. Pe urma am naimit cal jadovesti,
ca sa mergem la Cernauti, §i am facut tocmald cu opt car-
boave pana la Cernauti. Am vazut deadreapta drumului im-
paratesc Sadagura, tirgusor vestit prin larmarocul cel de vite,

www.dacoromanica.ro
4 RISORILEI !ATI M. EOGALNICEANC

si care este unul din cele mai marl din Evropa. Cernautil, dupa
cum still, it pe culmea unul deal, si in vale este riul Prutu,
pe care am trecut pe un pod lung si stAtMoriii, astizat pc sdice
marl. Cernautii este un tirg mic, dar frumos. Ulilile sint re-
gulate, pardosite in mijloc cu prund, iar pe laturi cu petre
mid in patru colturi. Piala ii frumusica, i cu o statud arAtind
pre Maica Domnulul. Toate dughenile sint palaturi cu tril, cu
patru rinduri. Pornindu-ne dela Cernduti, am trecut Snetinul,
tirgusor plin de iddovvi, unde am lasat drumul impardtesc,
care il mat lung, ca sa apucAm un drum deosdbit si care in
mai putand vreme ne duce la Lemberg. Pi acest drum am
trecut Obertin, Flotemir, Tolmaci, Mariempol si Burstin, tir-
guoare pline de JAdovvi. Dupd ce am trecut tirgusorul acest
de re urmd, ce4 frumusel, deadreapta Nistrulta, pe zarea unul
deal acoperit de pddure am vazut o cetalue veche si rasapitd,
numitti Tistan. De cine ail fost ldcuita i ziditil, n'am putut
ca sit aflu, fiind cd tot leseste sti vorbeste in aceste locuri,
de vreme ce aceastd tara II Galulia, o limbd ce nu vorbesc,
si aceasta au fost pricina ch n'am putut sti aflu ceva mat mult
pentru aceastd cetatue. ce sd pare ca ar fi fost in vechime
licuiiila vre unul noblu leah. Inainte de a intra in Mariempol
am trecut fluviul (apa) Nistru pe un pod umblatoriu. Acel tirg
mic ii foarte scirnav i lAcuit numai de JAdovvi. Pe urma am
trecut prin Burstin, tArg mic, dar frumustil, in care este un
palat lacuit de un graf, actiruia nume n'am putut sti. Pe urma
am trecut apa Lipa, apti mica, dar ripede, si tirgurile Rohatia
sau Rudi i Promitlean, tirguri mid si licuite de Jidovvi.
Aproape de acest tirg din urmA, pe drumul impardtesc dea-
stinga, intr'o vale aproape de o pAdure mare, acaror copaci
(TT mai multi sint plopi, mesteacdni si stejari, am Vilna 0
elnild mare peste masurd, numitd Prohock, si care singura
dedeparte sti parea a fi un tirg. Pe urmA am trecut multe
sate, din care cele mai marl sint Poholrila, Corovici, cu un
Mei!) de plopi nalti pind la casa boereascd, i Vilnic, sat prea
frumos; toate drumurile sint trase cu fringhia, caside in linie,
si fieste care gospodar are cite o gradina plind de copacl ro-

www.dacoromanica.ro
SCR NOM DIN DIWAILL DELA IA:g LA LI:NEVILLE 5

ditori. Rana acum n'am vazut nici intr'un sat atitea poame
ca aid. Acel sat if aproape de un codru foarte frumos cu
rnuil mastacani. Peste un ceas, dupa ce am trecut satul Vil-
nicu, am intrat in Lemberg, tirg prea frumos, acaruia populatic
(numarul läcuitorilor) poate sä se sue la 35 mii de suflete.
Uiilile sint bine trase, de amindoa partile cu palaturi zidite
in deosabite gusturi. Acel ora§ are frumoase binale, statue §i
biserici cu turnuri nalte. Curpeia ora§ului (i'hâtel-de-ville) Ii
o frumoasa bucata de arhitectura, deasupra cAriei sa zAde§tc
acum un turn care va fi cel mai nalt din acele care sint pAnd
acum in acel tirg. Din minutul ce am intrat in partile Aus-
triei §i pand acum, toate drumurile sint impodobite de o parte
§i de alta de crud, altile sade 1, altile cu Domnu lisus Hristos
in ipsos facut, cu statue aratind deosabiti sfinti, altile de peatra,
althe de lemn. In toaat Bucovina nu am vazut o palma de
pamint care sä nu fie lucrata, §i spre folosul taranilor. Ogoarale
hint ca feliile de zamos, adeca pular] rAtunde. Pricina de sa
fac a§it este ca sa. nu sA opreasca apa pe ialc. CAmpuri si
dealuri de o intindere de un ceas §i clod sint acoperite
cu cartoafe, lucru care, daca ar fi in Moldova, ar opri pe taran
sa se jaluiasca de foame §i nici odata in patria noastra nu
s'ar auzi de foamite. Tot ee putem nadajdui este ca avem un
domn bun, iuhitoriu de oameni si care nu va. lasa hid (Tula
nimica, ca sa filed norocirea supu§ilor Lii, carora le este pa-
rinte. Cu dreptate dara nadajduirn, este ca vom gasi Moldovva
la intoarcerea noastrd intr'o stare mai !fund, decit chid am
lasat-o, ca. cimpurile vor fi acoperite de roade, mai bine lu-
crate §i cA lucrarea pamAntului va fi cinstita, de vremece agri-
cultura este maica neamului ominesc care hrane§te pre liii sAT.
Sarut minile §i sunt al d-tale pre plecat §i supus fiu 2
M. KOGALNICEAN

I simple
2 Statiunile principale pomenite de Kogalniceanu in aceasta scrisoare

sunt: rlojan, Sniatyn, Obertyn, Chocimirz, Tlumacz, Marjampol, Ilursztyn,


Roliatvn, Przemyslany (la el Promitlean I. Podliajczyki i'ohoIri1a i Winniki

www.dacoromanica.ro
fi I RISWULE 1.1-1 M. KM;ALNICHANI:
P. S. Minn dimineala ne pornim pentru Viena ; acoli) nit-
1

ddiduesc ca voi gdsi scrisoarea d-tale, care foarte mult ma va


bucura. Topografia tirgurilor i tdrilor, care vol trece, poi
face-o in scrisoarea me ce ill vol trimete [della Viena. Multe
inchindciuni lui Monsiu Chiunem, cdruia aid rog sa-i spui ca-i
voi scrie [della Viena, precum lui Monsin Chi i Madamel
Wimmer. Pe dudut si pre Alecu dulce ii sdrut i mli. rog sd le
dal rdvavl meu sa-I ceteascd §i sa-I stringa, ca la intoarcerea
me sh grisdsc toate scrisorile mcle, ca sd nu Mt ce am vdzut.
Lul vdru Cotin i tut väru Gheorghild mi inchin cu frdlasca
dragoste. Fiul cuconulul Lupu Bal sri poartd foarte bine. Top
sintem
Cu luminfirile sale bezddele trdesc foarte bine, cart mult nic
iubesc i md afi pentru cel mai bun prietin din toll. Monsiu
Lencur are tot feliul de bunatãti pentru mine.
La lorgu Cananau i la Chetcu «care ii la visterie>, am cite
o carte de cetit. Trimete md rog ca sä le ceard pentru ca sa
tiu sa Lute.
Daca vre un bdet de la Chiunem ill va da vre Lel ravn §i
mai ales Milu 4, ma rog at bunatate sd mi-I trimeti cu al d-tale.
um. fro:, f. 12

IV
Cu fiascã plecdciune sdrut mAna d-tale, bdbaca.
Infdtd§atoriul ace§tie gfisindu-ne intr'un han dincolo de
Buhna 5, un targ, efi m'am grabit ca scrin at ma aflu

(Vilnic) langa Lemberg; sunt statiunile drumului celui mare al Galitiei


dela granita Moldovei pana la Lemberg. Apa Lipa este asit numita Gnila
Lipa (I. B. v. prefata).
Cuvintele ce urmeaza pana la finele scrisorii sunt scrise pe parted
interna a plicului.
2 Hartia rupta.
Lincourt, unul din secretarii particulN ai lui Mihail Sturza ; i-a into-
arasit tot drunml.
Matei .Milo, celebrul actor de mai tarzin.
5 Rochnia (I. B.)

www.dacoromanica.ro
sCRISOIN DP DIU.".111'1, DELA 1AI LA 1.UNI.S11.1.E

shrratos i ch piste 7 zile t'om ajnnge la Viena, de unde ii


voi scrie mai pre larg. La Viena vont side trii zile, i sint al
d-tale pre plecat si supus Hit
M. KOGALNICEAN
1S34, avgust
afx. 7/4/. I. 15

V
Viena, septemvrie 1Y34
Cu fiasca plecaciune, shrut mina d-tale, babaca.
Mai inthi doresc ca szt tiu daca mult mie scumph sanh-
tatea d-tale sh and in deplind stare, ca sh dafi laudd mult
milostivulut Dumnezau, din achruia milà ma aflu ei <A- i

natos. Not am ajuns Ia Viena in triisprezhce zile, pornindu-ne


de la Lemberg cu landcucen, care sint un feliu de harabagh,
lush in loc de chrute aii butce si carete. Dupa poronca d-tale
incep a-ti face descrierea tarilor ce am trecut.
Duph ce am stizut in Lemberg o zi si doh' nopp, ne-am
pornit in 25 avgust si am trecut prin Orodec, tirg mic cu o
frumusich curte-dc-oras, adech casa unde sint dreghtoriile lir-
gulul, si am mas in Sandova-Visnia, tirg mic. In 26, am trecut
prin Moscisca: tirg mic pe apa Saan, prin Pcemisl, cu doh poduri
acoperite pe apa Saan i pe o girth, tirg mare si frumusill,
hiainte mutant si pint). astilz sA vAd ziduri i turnun yacht.
Duph cc ant poposit aice, Eirrl mas in tirgusorul Radimno.
Adoha zi am trecut prin laroslav, tirg mare si frumushl, unde
am poposit, pre urma prin Pcevorc, tirg mic cu o gnidinh
frumusich, cu tot feliul de lion, a printulm Lubomirschi si
cu tin aleiu de plop1 si de rachitt. Dupa ce am mincat aice,
am urmat drumul nostru prin Lansut, tirg mic si slut, dara
eu un aleiu care tine de la Pcevorc, tot drumul mare, si
pana la intrarea acestui tirg. Acest aleiu it de copact, precum
castani salbatect, plopi, tet, brazi, fagt, frashni. Mat are inch
0 gradinh, cu UU palat mare, hnpodobith cu tot feliul de flon
si copact, cu capiste i chiocun frumoase, a grafului Alfred
de Potoschi, until din cat mat hogatt palatint leshsti. Tirgul
ii incuninrat cu Ufl frumos aleih, care ii tot a 7iQuIt1i graf,

www.dacoromanica.ro
8 CIUS RILE IAA M. KOGALNICEANC

precum §i aleiul ce tine drumul imparatesc. Dupa ce am


cercetat aceastd grddind, am mers de am mas in Re§ov, tirg
mdri§or, dar putin frumos, cu un pod bine facut pe o apd
mica. In 28 am trecut prin Sendi§of, tirg mdriwr. Mc" sA
face o mare neguOtorie de porci ungure§ti, toate ulitile pi
drumurile era pline de ace§ll dobitoci. Pe urmd prin tirgu-
§oarile Halopcita, prin Dembina §i prin Pilsno, unde am mas.
In 29 am mers prin Tarnof, tirg mdri§or cu frumoase hi-
nale §i cu o grAdind publicd, cu un pod pe apa Biala, fara
nici un tumurug I, ci numal cu o arcadd de lemn din multe
bucdti. Pe urma am trecut prin tirguwarile Voinita, Pceco
§i Bohnia, uncle am ramas o noapte. A doaa zi am trecut
prin tirgu§oarile Mi§lenita i Cak ari, unde am mas. In 31
am vdzut Vadovita, tirg mdri*or pe apa Scava, cu o fru-
moasd cazermie si alte binale, Chenti, tirg frumua1, unde
am poposit, si Biala, tirg mare *i regulat, sfir§itul Galilik,
pi unde am petrecut o noapte.
Indatd ce am trecut in Silezia i am liisat Galitia, alt port,
alte ndravuri t altd idioma de limbd ne-au vestit ca nu mai
eram in aceia* tard, mdcar cà amindoa ace0e locun sint tot
supt o stdpdnire. In Galitia toate drumurile era pline de calici,
oamenii slut! §i impovoratI supt muncd, fimeile ca niste
Portu tdranilor ii ca i acela a Moldovenilor, lard fimeile sint
imbracate dintfu cu o'rochie lunga de panz.d. albd, cu capu hn-
brobodit iar cu o rufa alba §i in spate cu o bucatd de panzd alba,
care le s1uj4te i de basma i de sac, unde pull multe povoare,
A de ;al §i de bland. Si in tarile inaintea Galitiem i in tarile dupa
n'am vazut ca in aceastü lard oamenii !i fimeile sa
ridice affite greutati : lemne, saci de Mina, tot in spate due
la tirg in Sileziia. Si in ducatul Austriei oamenh sint begat],
mari, livilisali, portu oamenilor ii tot postav ca §i al Svabilor,
kir a fimeilor rochie (Ie materie neagra sau ca cdrdmida,
scurtd pilna la genunchi, in cap cele maritate cu minitergurd,
Iara cele fete marl cu capu gol. In zi de lucru umbla cu pi-

bulanlac (e vorba Ca podul nu avea picioare).

www.dacoromanica.ro
sCIONORI DI \ DRI:31L-1-, DELA 11,1 Lk LI'NgVILLE 9

cibarile goale, lard' sarbatorile CU scarp] si cu collum rosi de


burnbac. In Galitiia, Silezia i Moraviia fundul limbi ii tot
acelas, insa deosabite idioame. lar in ducltul Austrieu sa vor-
beste un fel de nemtaste stricat.
In intai septemvrie am trecut prin Built, inceputul Sileziei,
tirg mdrisor i frumusal. Biala, sfir*itul Gatitici i Mill, ince-
putul Silezieu sa tin tot una L Pe urma, dupa ce am poposit
in Tecen, tirg de milloc, cu (31 frumoasa curte-de-oras, cu statue,
cu palatun i cu u frumoasa plata publica, ne-am culcat ill
Fridec, tirg despartit iii doit, 0 parte pe un deal si alta pe
sas. Partea cea de sus are o prea frumoasa si mare piata cu
arcade, precum la dughende Pascanului, insa mai ma4-4, mai
nalte, mai largi si CU fatade bine regulate. lar partea cea de
jos, doa frumoase biserici cu turnuri. Tirgu ii de mijloc.
in doa septemvrie, trecind prin Fraiberg sau Muntele eel
slotiod, tirg mic, insa cu o plata cu frumoase fatade, cu statue, cu
cismele si cu arcade placute la videre, am poposit la Noul ITlicin
sati Naiticin, tirg mic, insil cu o tiialfi filcuta cut frumoase fatade
si arcade largi i mart, cu cismele si cu statue. Pe urma am
trecut prin Vechiul Illicin, care h un tirgusor mic, foarte
aproape de Noul Tilcin. Pe un munte nalt i gol, foarte
aproape de acest tirgusor, deastinga drumulm impar'ittesc 0
ceti-itue veche ac5siia poll i ziduru sint pinta astazi in pi-
cioare. Dupa aceasta am mas in Alba biserica sau Vaiskir-
chen, tirg mic cu un bun havuz, care stringe multa apa,
folosittoare la vreme de foc. A dona zi am trecut prin Rautin,
tirgusor cu port!, Laib, tirg mic cu piata si port! ; pe una
din acele porh am vazut sterna Moldovei, insa n'am putut
sà aflu nimica mai mult, fiind ca nu ne-am oprit in acest
tirg ; prin Ober-oghezd tirgusor si prin Oiiniul, unde am mas.
Olmuutu i un tirg mare si fru mos, foarte intarit dupa chipul

1 Statiuniie dela Lemberg piAna la granita de Vest a Ou'itiei sunt ur-


matoarele : Grodek, Sandowa-Wisznia, Przemsl, Radymno, .larosia%%,
Przeworsk. Lancut, Rzesum , Sendziszow. Ropczyce (Ft Kogaln. I falopcita),
Denbica, Pilzno, Tarnow, Wojnicz, Brzesko, Bochnia. Myslen:ce. Kalwar a,
Wadowice, Kenty i Biala. I3ielitz e iii Silezia (1. B.).

www.dacoromanica.ro
10 heitINORII.13 1.1j1 M. KOGALNICEANC

non, cu trii zidiuri i cu trii valuta de pamint, intre care sint


sapate hindichiuri adinci pline cu apà. Noi am trecut numai
pintr'o mahala frumusica., dupd ce am cercetat trtriile. Am mas
pre urma in Prosnit, tirg mic.
In 4 ant trecut prin tirgurile mici Visait si Rusinau §i am
dormit in Braun, capitalia Moraviei, tirg mare si frumos, cu
mahalale bine regulate. Aici iarasi am trecut numai prin ma-
halale, care sint marl si ulitile lor drepte.
In cinci am trecut prin Rorliuli, tirgusor, Nicolsburg, cu
multe binale vechi, cu o curie antica, dar lacuita. Tirgu ii ma-
risor, insA scirnav, curtea cea veche ii o frumoasa si mare
zidire bine pastrata. Nicolsburg, cu multe binale, ii intre doi
munti pietrosi, pe care sint multe zidiri, i prin Trasendorf,
tirgusor cu o frumusica gradina in apropiere, aproape de care
am dormit.
In sasa, am trecut prin Hobersdorf, sat mare, prin Goners-
dorf, Jarmaroc, Volchersdorf, tirgusor cu un bun tractir, uncle
am poposit si pre urma am intrat in Viena 1. Pentru acest ora;
iti voi da descrierea prin ravasul men de la Miunhen, ca-
pitalia Bavariel.
Nita acum am cercetat putine locum lii Viena vom sadeâ
patru zile si de acolO pornindu-ne vont ajunge in srisa zile
la Miunhen. Nadajduem ci voi primi de la d-ta vre o seri-
snare si cä o vol giisi-o la Viena, insa m'am insalat in na-
dejdea nit. Poate crt d-ta mi-al scris si ca acei de la postã
de la last n'au pus-o in plicul catra Viena. Eu d-tale t-anl
scris ;i de la Lemberg si tin tiu daca at primit ravasul men.
Deacum d-ta on vel putea sa-mi scrh de cit la Liunevil,
caci nu vom mai ;ailed nict intr'un tirg. Cuconasu cuconului

1 Pe di-11mill din Silezia, Moravia si Austria de sus Oita la Viena,


statiunile pomenite de Kogalniceanu sunt acestea : Teschen. Friedeck,
Freiberg. Neu-Titschein, Alt-Titschein, Weiss-Kirchen, Thein (Rautin hi chin-
snit, Leipnik (Lail)), Gr, Augezd, Olmutz. Pros,nitz, Wischau. Rausnitz
san Rusznice, (Rusinau), Brünn, Pohrlitz, Nikolsburg, Drassendorf (sau
Drasenho)en ), Wolkersdorf. Gonersdorf pare a fi Gannersdorf, iar Ho-
her,dorf iitt i-am dat de lirmä (I. B.).

www.dacoromanica.ro
CIII.-OIN DIN llNt3llt L/FILA I t1 1.1 LUNEN MIA: 11

Lupu Bais sa poarta foarte bine, numai s'au facut cam ne,Lru
din pricina soarelui. Imparatul Frantisc era la Brifm, uncle
este un lagar de 40000 soldati si adoaa zi era sa meargA la
Ohmut, pe drumul carita i sa radicase 12 arcuri de triumf.
Pe duducf i pe Alecu dulce ii sarut. MultA inchinaciune lui
Monsiu Chiunem\thdamei Wimmer si lut domnu Chi*. SA im
crezi ca pentru scumpete iii trimet cartile neplatite de aici,
cad dacã le-as plati eu, apoi tin le-ar mat trimete, ne mai
avind cel de la posta bara a lila, in loc ca daca nu le pia-
tesc, apoi el avind ban! a Ina, le trimet la adresul lor ;
d-ta cind imi vet scrie, trirnete raxasul ca sal platesc cu.
Cu toata supunerea sdrut minile d-tale i sint deapururea
a d-tale pre plecat i supus fifi
Almiu,Act IF K OGALNICI:

idresa : A. Monsieur, Monsieur l'aga Elie de Kogalnitchan.


Directeur du department des finances de Moldavie et che-
valier de l'ordre de Sainte Anne de Russie, it lassv.
lb.. mu, I. IT

VI
Aliunhen, lit septcluvric 1,34
Cu fiasca plecaciune sdrut minile d-tale, babaca.
Dupd un drum de opt zile am ajuns pe la ameaza zi la
Miunhen, capitalia crãiei Bavariel. AcolO ant cercetat de nu
este vre un rAvas de a dumitale la posta, dar nu s'au aflat.
In tot drumul ne-au lost bine, numai ne avind nici o stiinta
de dumneta, de cand am esit din Moldovva, imi parea foarte
ran, cad altii dintre noi an primit novitale de la parintil lor.
Eu in tot cursul ddatoriel mele am lost sanatos, numai am
patimit de ochi, i indata cum vof ajunge la Liunevil, soco-
tesc sh ma cant cu doitort, precum m'au sfdtuit si Monsiu
Lencur, care mi-au zis sa-ti arM din partea lut multe inchi-
nAciuni. Precum t-am scris prin ravasul men adresuit de la
Viena, ii fac descrierea acestei capitalif.
Viena, adeca cetatea, nu4 frumoasa, din nricina Ca' uli ele sint

www.dacoromanica.ro
12 scRISoRILE LUI M. KOALNICEANL,

foarte strimte, dard mahalalile, care sint atite orase, sint foarte
mari, frumoase, cu palatun cu ulitele foarte largi. Lucrurik
I

cele mai vrednice de vdzut sint catedrala, adeca mitropolia sfin-


tuhm Stefan, lucru vrednic de vazut, toata hiserica ii lucrata cu
petre sapate ca Triisfetitelet. Are multe turnuri, din care unul este
foarte nalt si al doile din lume prin inaltimea sa si prin frumu-
setea cu care ii impodobit. Pe urmd am cercetat morminturile
imparatilor, imparAtesilor si printilor Austriel, unde sint multe
lucrun vrednice de a fi vazute, precum mormintul craiash
Cristinh, al printulm de Savua, Evghenie unul din cel mai
strasnici si marl razboinici a veacultm al saptesprezace. Acolô
am vazut si mormintul ducal de Raihstadt, fiul lin Napoleon.
Pe urmii am vazut statua imparatultu losef al doile, arse-
nalul, adeca armada, unde sint tot felml de arme si imhra-
caminte ostasasti, veche si noa, precum si portreturile §i
statuile de ceard a multor impitrati i razboinici. Tot aco1 0
am vazut si chipul de ceara a craiulm de Ungaria Manes
Corvin, care au fost biruit de Stefan cel Mare, domnul Mol-
dm vet, precum §i multe steaguri lesasti, italieneti, frantuzesti,
precum vr'o citeva vultun de a hm Napoleon. Primbarile
i

cele mai frumoase este Praterul, care este 0 padure mare cu


tot feliul de inglidisin 3, precum case de joc, cafinele, cofitarii,
pre urma un fel de roll, uncle sint cm, cdrute de lemn, in
care sa sui oamenh i apol sã invitrtesc, panorarnale Linde
sa vede in mare, zugravit, toate tirgurile Evropel, camere
obscure, adeca odm intunecoase, de unde sa vad toate per-
soanile care tree prin aleiurile de castam salbateci a Praterultu,
in care sint sute de cell)] i fasam foarte bhiuzi. Adoaa plim-
bare este Foiljcsgarten. Palaturile imparatesti sint marl, dar
triste si vechi, insa Seonbriun, adeca fintina frumoasa, care
este un palat unde imparatul si familia imparateasca merge
de pitrece vara aproape de Viena, este o zidire frumoasa cu

1 Trei krarhi cliri 14.


2 Fitgeniu tie Savoia.
petrecer;.

www.dacoromanica.ro
CRISi )16 DIN DRI'MUL DELA IAtit LA Li:NEVILLE 13

prea marl si plikute grAdini, cu slilpurt, cu statue si alciuri


placute. Acolii este si 0 menajerie, wide am vhzut un ele-
fant- si alte dobitoace strhine. Menajeria ii bine zAdith, fieste
care fhearh are casa i ograda sa. Dobitoacele insh nu sint
prea multe, ci este o menajerie particularh, care este una din
cele mai bogate din Evropa. AcolO sint multi tigri, panteri,
pardosi si patru lei, din care dol sint nhscuti in Evropa.
Viena are si multe alte lucrun vrednice de vhzut. Din pricina
neajungeril de vreme am fost de doh' oil la Teatru cu cucoana
Smhrdndita Bals, odath la Chernertor si odatà la Viden 1.
Duph ce am shzut patru zile la Viena, am urmat iarhs cald-
toria noastrA intru acest fel. in 11 septernvrie am trecut prin
Pamca i prin Hilledorf, tirgusoare aproape de Viena. Lfinga
Hilledorf este un palat si un pare, adech padure incunjurath
cu zid, foarte mare si frumos, a printului Esterhazi, pre
urmii prin Peochendorf, tirgusor, si am mas intr'un han
aproapc de un sat. In dohsprezAce prin Sant-Peolten, tirg
frumushl inainte intlrit, prin Tillestad, tirgusor, prin Melc,
iarmaroc pe Dunarca, cu o prea frumoasA mhnhstire, si am
mas in thrgusorul Erlauf. in 13 am trecut prin Nanorc, iar-
maroc, Amsteden, tirg frumushl, Stremberg tirgusor, si prin
Ent, pe apa Ent, tirg mic cu thrii vechi, ;i Linde am dormit.
A doaa zi am trecut prin Ebersberg, aproape de care Fran-
tujii si Bavarezii la anul 1809 ail bAtut pe Austrieni pe podul
de pe apa Traun, i aproape de care este o cetAtue, in care
se inchishsti 600 de Austrieni, ca sà opreasch trecerea podului.
Acestii duph putin s'ah dat robi, si cethtuia s'au ars de Fran-
tezi. Am urmat pe urmh drumul nostru prin Klain-Miunhen,
adech micul Miunhen, tirgusor, si Ihsind deadreapta Lintu,
capitala Austriei de Sus, am urmat drumul nostru prin Vels,
tirg mArisor, am mas in Lambah, tirg mArisor. De la Linti
incepe drumul de flier pentru trAsura cu abori si merge in
muntii Tirolului. in 13 am vhzut muntele Trauenstain, cel
mai nail din Austria, Svanstad, tirgusor inainte inthrit, Voc-

Karntnerthor i Wieden (/. B.).

www.dacoromanica.ro
14 IiIIRIIE 1.11 31. K()GXI,NICE

labnuc, tirg marisor, Time learn, iarmaroc, Franchenmarct,


adeca iarmarocul Frincilor, tirg mai tot de lemn, din pri-
cina heresteilor de scinduri, care sint in apropiere, si tirgu-
soarile Strasvalhen si Naimarct, unde am petrecut noaptea.
In 16 am trecut prin Salzburg, tirg mare si vechiu, intärit
duph chipul nou, linga un munte cu stinci. Acest tirg, pre-
cum si tara de prinprejur, aü lost a unin arhiepiscop care
era printip suveran si until din cei mai bogati stripaniton din
Nemtiia. Acest tirg ii pe apa Salza. Piste un ceas trecind
riul Saala am intrat in Bavaria si am mas in tirgusorul Va-
ghen, linga un iaz mare care tine trii ceasuri. In 17 am trecut
prin Stain, tirgusor mic, prin Altenmarct pe apa Ailf, prin
Vaserburg, tirg mic intr'o vale adinca, pe riul In, care in-
cunjura tirgul din till prirO, a patra parte apa nu sa impre-
und numai de o suta die pas] gheometricesti. in 18 am trecut
pnn Obersberg, iarmaroc, si am intrat in Miunhen pe la 6
ceasuri turcesti, a cArila descriere ill voi face de la Strasburg.
in Bavaria am vazut multime de dracin, crescind salbateca
si ne lucratil de oamem. in Miunhen nu vom ãdea (keit o
z.i, si la sfdrsitul Iui septeinvrie vom fi in Liunevil 1, untie,
nalajduesc cä voi gusi vre o scrisoare de a dumitale. larta,
ma rog, bàbacã, ea' am scris asa de urit, din pricina cã avind
putina vreme de a sAdea in acest oras, m'am grabit ca sa
vad cele de insamnat. Pe duduci si pe Alecu dulce ii sarut.
Cu toatii supunerea sdrut ininile d-tale i sint al d-tale pre
plecat i supus fiu
M1HALACHE KOGALNICEAN

Adresa : A Monsieur, Monsieur l'Aga Elie de Goguelni-


tchano a lassy.
if,. no,/. f. 2i

Statiunile principale intre Viena si Munchen sunt : Parkersdoi 1, lid-


ledorf, St. Poelten, Poechlarn (Poechendorf), Melk, Erlaf, Neurn.irkt,
(Nanorc), Arnstetten, Strengberg, Enns, Ebelsberg, Weis, Larnbach,Schwan-
stadt, Vocklabruck, Tinielkam, Frankeninarkt, Strasswalchen, Neurnarkt,
Salzburg, Waging OLIO Waginger See), Stein, Altenrnarkt pe rilul Alz,
Waserburg, Ebersberg (I. B.).

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LUNEVILLE CATRE MIHAIL STURZA
1834

VII

in scrisorile lui Ko,olniceanu catre familia sa se gaseste i conceptul


unei scrisori a lui dare Miliall Sturza, gratie caruia se gasia Ia Lunk.-
ville la studii. Conceptul n'are data, dar cuprinsul ne arata ca e vorha
de primele zile ale sosirii lui Nogalniceanu la Lunéville, deci Noem-
vrie 1')31 (v. si pag. 50).

Suveranul men,
Fiqtc cari zi iaste insemnatil prin o fapta bund, cari Maria
Voastra nu inceteazd sa le facd. Nu §tiu cum sa-mi arat a in&
adinca recuno;tintS. Nu-i de mult CA ea au binevoit sa' mil nu-
miascaprepurcic i acu iar an" dat voie sS intovardOsc bezede-
lile, fiii sal. Mare protectie can MAria Voastra imi dArueti mA
fac rusinos, pentru cA n'arn facut Inca nimicS, ca sA o meritari-
sasc, dar 5. rog, Printipul mieu, sA credeti eh' veti gasi
totdeauna 'n mine omul cel mai credincios, cel mai recunos-
calor la MAria VoastrA i cel mai grabnic a o sluji, §i cu viata
me, daca a fi trebuintii. Din anh mei eel tinen am invatat a
slavi numele fAciitoriului mieu de bine §i de mult am priimit
semnuri de a Sa marl gSlSntomie. Aice eu 01 jertvui toatit
vreme ni, ca sa md silesc la inviltiiturA, pentru cS cu aces't
chip sS Va arAt a me recunotintil. Ec oi race toata putinta
ca sa ci,;tig la Berlin o invAtatura tiinte adince, ca pe
i

urma sA pot jertvui cu vrednicie viata me la slujba Printipelui

I cadet, sulmfiter.

www.dacoromanica.ro
i SCRISORILE LIM M. K( ftXLNICEANU

Slava bunatatilor domnuluf Tiso 1 care le-au avut pentru


noi supararile cari na contenit sl le aiba, noi am facut
i

un norocit drum, in cari noi am avut toate lucrurile trebuin-


cioase. Tot ce Oa, tot ce am vrtzut i insamnat in tarl streine
ine dela bunatatile Voastre. Ca Marele puternic sa va cru-
tasca multa vremi pentru norocul Moldovenilor, accasta ce-
reri iaste-a celui cari if cu eel mai adinc respect i cu ce mai
mad recurlotinta
de a Voastra Marie
cel mai plecat Si pre
ascultator supus
/NIIHAU.

, C:nul a trimes Ia studii pe Kogalniceanu si pc copiii siii, Miliail SturLa


i-a pus pc drum sub supravegherea Francezului Tissot, un alt secretar
particular al sau, pe langa Lincourt. Tissot cunosteit i drumul, ca unul
cc pe acolo venise din Franta in Moldova, si mai ales le putea da
e plicatiuni despre localitatile ce intalniau, lucru la care domnitorul tinea
mult, deoarece calatoria aceea asa de lunga trelmia sa fie si un prilej de

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LUNEVILLE CATRE SURORILE SALE
1834-1835

VIII
Le 9 novenihre 18:34
Mes cheres sceurs,
Vos aimables lettres, en date du 2 septembre et du 4
octobre m'ont cause beaucoup de plaisir : j'y ai vu que vous
ne m'avez pas oublie et que vous vous souvenez de votre
frere, qui de son cOte. pense aussi a vous. Je suis bien sen-
sible a vos demonstrations d'amitie, en m'ecrivant que mes
lettres vous font passer quelques agreables moments : je td-
cherai donc A vous tenir aussi au courant des nouvelles de la
France, ce que pour ce moment je ne peux pas executer, car je.
suis si occupe, j'ai tant d'affaires, tant d'ouvrages, que je n'at
pas un moment A mni. Je suis dans la troisieme classe, ài
cause du latin, car quant a la langue francaise j'aurai pu
etre en Rhetorique, grace aux soins et a la bonte de Mon-
sieur Cuenim, bonte que je n'oublierai janlais, en tachant de
m'en rendre digne. Je vous remercic de ce clue vous me
donnez les nouvelles que vous savez et je vous prie de ne
pas cesser, car elles me font bien de plaisir et je crois etre
encore dans ma patrie. Ecrivez-moi, je vous prie, si mon pere
a change d'habits et sur quel cheval il a etc A la cere-
monie du sacre du Hospodar de Moldavie. Montrez A mon
Marghioara i Elenco (v. pag. 2).
M. 1,44aliii,e.,nu. Scrisori.
www.dacoromanica.ro 2
3; SCHP,ORTLE LUI M. KOGA.LNICE

pere cetie lettre et dites-lui que je le prie de vous conduire


pour voir l'elephant, si toutefois jusqu'a present il ne l'a pas
fait, car ici toutes les dames vont voir tout ce y a de
curieux Je croi que Pulcherie et Savtitza 1 ont mange du rai-
sin aussi pour ,moi et qu'en avalant des grappes entieres elles
pensaient aussi t moi, de même j'espere qu'Aleco a assez
fait trainer son sabre, car le mien se repose dans une gar-
de-robe, car je ne porte que des habits bourgeois. C'est avec
bien de r,!g:ets que je suis oblige de quitter la plume, mais
bientOt on va m'appeler a l'étude, je n'ai que le temps de
vous dire que je vous embrasse bien tendrement et suis votre
affectionne frêre
KOGALNITCI IAN

Moncher petit Aleco,


J'ai rect.' votre joli chiffon et je suis fort aise de ce que
vous m'avez écrit. Pour vous recompenser de votre souvenir,
an retour de Monsieur de Lincourt je vous enverrai quelque
chose de joli. Apprenez bien et vous aurez de moi hien de
joujoux.

Madame Wimmer,
.1e vous suis bien reconnaissant de vos bons souvenirs et
je vous prie de les continuer. J'espere que vous ites contente
de mes soeurs et qu'elles tachent de se rendre dignes de 'os
hontes. J'ai l'honneur d'etre, Madame, votre obeissant ser-
viteur.

Cu fratasca dragoste ini inehin diumillorvoastre, vere Cotine


sivere Glicorghita, de multe orf v'am arfitat in rava§urile ba-
bacai multe inchinAciuni, insA dumnevoastra nu-mi scriell
nimica. Aceasta arata d m'ati uitat cu totul. Eu insa nu v'am
uttat i gindesc adese ori la dumnevoastra.

Surori mai mici ale lui Kog. (Pulchérie e Profira).

www.dacoromanica.ro
RIolu InN lIJNEVIhLE CXTRE1 St RORILE 1.t 19

IX r

Mes tres chères sceurs,


J'ai recu vos aimables lettres avec bien de joie et je %Otis
en ai dc.. la reconnaissance, ainsi que pour les felicitations tine
ous voulez Nen me faire a l'occasion de ma fete. J'en ai
cependant aussi a vous faire pour le nouvel an : je vous sou-
haite une bonne sante, des jours heureux et prosperes et une
longue vie. Voila tout ce que j'ai a vous dire a ce sujet, car
dans ces mots bien de choses sont comprises. Je vous ai en-
vove quelques etrennes par le cuisinier du prince, nomtne
Richard ; vous l'accueillerez bien et vous le ferez asseoir, car
c'est un homme de bonne famille. Je Micite Nen Aleco de
jouer aussi it ma place avec mes camarades. Je vous de-
mantle pardon de ce que vous dites que je n'ai pas ecrit it
Monsieur Cuenim, je ne suis pas ingrat jusqu'a ce point et
je viens de lui ecrire aussi l'autre jour. Vous lui presenterez
aussi la lettre ci-jointe. Vous me direz pourquoi est-ce que
OUS n'apprenez plus la langue allemande.
Ma chere Pulchérie, vous aurez la bora(' de m'ecrire quelles
sont les personnes a qui vous donnez le nom de Monsieur
et Madame Negel, car je n'ai pas Phonneur de les connaitre.
Je suis bien reconnaissant envers Monsieur Meterniche 2 et sa
chere mainan de ce (fulls sont venus en ce moment me sou-
baiter une bonne fete je leur en ai de l'obligation.
Les princes Vogoridi sont retournes de Vienne, ou de Mu-
nk. car ils v ont etc, parce que dans toute l'Europe ils n'ont
pas trouve une instruction qui leur soit convenable et des
professeurs qui soient dignes de leur enseigner les sciences.
Enfin ces messieurs sont des betes de la Grece, je les ai ren-
con** a. Vienne et je m'en suis moque. us voulaient d'a-
bord venir avec nous, ensuite ils ne Vont pas voulu, tant
pis pour eux et tant mieux pour nous.
Aceasta scrisoar.e e nedatata, dar pare sa fie dela sffir,itid liii Noem-
vrie 1834.
, deradere.

www.dacoromanica.ro
20 sifiusult1LE Lut t. K0GALmcE Nc

,l'ai vu aussi toutes les autres nouvelles que ous me don-


nez et je vous en ai de l'obligation. A Lunnéville ii v a un
tnedtre, mais nous n'y allons pas, parce que Monsieur l'Abbe
n'a recu aucun ordre la-dessus jusquld present. Llinstrument
de musique que j'ai choisi est le violon, maisi je n'ai pas
encore commence it l'apprendre. Monsieur Garet t, auquel je
fais mes compliments, a éte.trompe de vous dire que le petit
Pascane &Mit all& it Paris, puisqu'il est avec nous. Vous rrN.
dites que je ne passe pas de grands cachets, parce que celd
coitte un piastre, mais que direz vous, quand Vous saurez que,
la lettre que vous m'avez dernierement lecritel m'a coilté 24
piastres, c'est-a-dire 8 francs. C'est pourquoi je vous prie de
me dormer plus de nouvelles que jusqu'it present, mais que
vous ecriviez plus serre que vous ne le faites. Savtitza rna
sans doute oublie, puisqu' elle ne m'écrit pas. Bien de com-
pliments a ma tante Marie, a Madame Wimmer et it mes
cousins, enfin it tout le monde.
Mon cher Aleco, je te remercie de ta petite lettre et
eembrasse.
MICHEL KOGALNITCH AN

Mes samrs, envoyez-moi quelques recettes, comment on fait


les confitures, car ici on ne les fait pas comme chez nous
et Monsieur l'Abbe voudrait les savoir faire comme chez nous.
Bien de compliments it Madame Wimmer.

Luneville, le 7 d(ceinbre 1834


Mes cheres swars,
II y a dejit plus d'un mois que je n'ai pas recu de vos nou-
velles, je ne puis m'empecher d'avoir de l'inquietude, ne con-
naissant pas la cause de ce retard. J'ai ecrit lettres sur lettres
et je n'ai aucune reponse. Papa est-il malade, ou n'avez-
Avea, inlpreuna en sotia sa, la Iai un institut de fete, uncle au in-
%znat surorile lui Kogalniceanu (v. Ms. 1170 dela Academia Romlina, N-
ide 120 i 127).

www.dacoromanica.ro
SCRI:,(1RI iON IXNE \ ILLE (ATRE SI I:()RILE 1.1.1 21

ous recu aucifne de Ines lettres, ou m'aez-vous peut-etre


oublie, moi qui pense toujours a vous et a mon pays.
Mais non, c'est impossible qu'il soil comme cela. Enfin je
me perds dans mille conjectures, sans pouvoir m'arreter
une seule. .le vous envoie par Monsieur Richard, le cuisinier
de Son Altesse Serenissime le Prince de Moldavie, quelques
livres pour etrennes. Pour Marie quatre volumes intitulés
Lettres a Sophie, pour Helene quatre volumes de même avec
le titre de Lettres a Emilie sur Ia mythologic, pour Pulchérie
quatre volumes sous le nom de Oeuvres de Maistre, pour
Savtitza j'envoie un petit diclionnaire Nen relie, UI1 livre de
fleurs ei Les graces de l'enfance. Dites-lui de ma part qu'elle
tactic Hen de suivre les exemples que ce livre renferme et
qu'elle soit plus appliquee a ses devoirs qu'elle ne l'a éte
jusqu'a present. Quant pour Aleco, lc consider-ant comme mi-
litaire et comme enfant, je lui envoie Les cris de Paris et Le
nouvel alphabet militah e. Dites-lui qu'il apprenne bien ses
lecons et qu'il tache a contenier papa, s'il veut que je lui en-
voie encore, quand l'occasion se presentera, des joujoux et des
livres. Croyez, mes cheres soeurs, que je vous aurai envove
quelques objets, qui volts convinsent mieux, si javais Comm
d'avance le depart de Monsieur Richard, pour pouvoir les
faire venir de Paris, mais Luneville est si petit, que je n'ai
achete que cc que j'ai pu trouver de meilleur. Et puis d'ail-
leurs ma bourse est passablement vide et les marchandises
sont aussi chéres qu'en Moldavic. Cependant si dorénavant
l'occasion se presente, je me ferai un plaisir de vous envover
de jolies choses. Vous me repondrez, aussitOt que vous aurez
recu ces choses. Beaucoup de compliments a Monsieur Kische
et a Madame Wimmer, auxquels je presente mes respects et
je ouliaite une bonne fete.

Mon cher professeur, Monsieur Cueninz,


.le ous ai écrit déja deux fois et je n'ai recu jusqu'a pre-
ent aucune de vos nouvelles, non plus que de mon pére et
de mes sumrs. Je m'empresse de Vous teinoigner ma t U e

www.dacoromanica.ro
SCHPORILE LCI M. KM:A.LNICEANC

reconnaissance et de vous souhaiter une longue vie, des jour


heureux et prosperes. Croyez, mon fres cher professeur, que
jamais je n'oublierai les soins que vous avez eus pour moi
et vos bontes envers celui qui est a jamais votre fres obei,
sant eleve.
MICHEL KOGALNITCHAN
.116. /164 I. 40

xl
le 1 janvier IY15
20 decembre 1434
Mes ch&es saws,
J'ai recta votre lettre avec beaucoup de joie et je remercic
le Tout-Puissant de ce que vous etes bien portantes. Vous
dites que je vous ai fait du plaisir en vous ecriN ant. et si,
comme Vous le dites, mes lettres vous amusent, je larherai
de vous ecrire le plus souvent qu'il me sera possible.
.le vous suis oblige de ce que vous me donnez des details
sur les pieces qu'on a jouees pour la fete du prince. Je suis
hien aise de ce clue vous vous proposez de donner de petits
concerts, et vous ferez bien, car cela vous donnera l'usage de
la musique. J'ai vu aussi par vos lettres que mon pere a re-
solu de passer les soirees en famille et avec des pers -mne,
du oisinage. Dites-moi, je Vous prie, quelles sont les chines
et les messieurs qui frequentent notre maison ? Ma chere He-
lene, vous me dites de vous donner des nouvelles de la France,
mais ii y en a de si peu convenables pour vous, que je ne pour-
rais pas vous satisfaire. Que vous dirais-je de legitimistes, de
doctrinaires, de républicains, enfin cent parties qui toute,, eu-
lent des choses différentes, les premiers veulent Charles N, les
seconds soutiennent Louis-Philippe, Ies derniers- la republique
et taut d'autres choses que je ne vous nommerai pas, vu que
c'est de la politique et vous savez que je ne m'en mele pas.
Je me contenterai done de vous dire qu'à Luneville ii v a un
theâtre, mais que je n'y vais pas. Lorsque vous m'ecrirez encore,
ecrivez plus serre, afin que vous me donniez plus de details
de mon pays. Mes cheres sieurs, envovez-moi quelques re-

www.dacoromanica.ro
SCRI,0111 DIX DU:VEND:LE CATRE Si. RORILD SkLE 93

cettes comment on fait les confitures, mais non pas toutes


a la fois, mais mettez dans chacune de ces kttres par deux
ou trois. Demandez [a] Monsieur de. I s'il a recu de mes
lettres, car je lui ai écrit jusqu'à present trois, ainsi qu'a
Monsieur Millo. Ecrivez-moi ce qu'on a résolu pour lui:
s'il sera employe ou s'il ira a l'etranger et dans quel pays
et quelle ville. Bien de compliments a Monsieur Kische et
it Madamme \Vimmer, a laquelle je vous prie de montrer ma
reconnaissance de ce qu'elle a bien voulu m'écrire. Je la prie
de me pardonner de ce que je ne uu réponds pas a present,
mais c'est 'clue le temps me manque, mais a la premiere
lettre je ferai mon devoir. Envoyez-moi de plus grands de-
tails de ce qui se passe a la cour et en vine, quels sont les
officiers qui ont été nouvellement faits, enfin d'autres choses.
Nettoyez quelquefois mes livres de poussiere. lei j'ai acheté
une grande quantité de volumes et lorsque je retournerai en
Moldavie respere que j'aurai une grande bibliotheque. Ecri-
vez-rnoi si volts avez recu les livres que je vous ai envoyés
par Monsieur Richard, le cuisinier du Prince. Je vous remercie,
Sa titza et Aleco, de la lettre que vous m'avez enN oyée, a-
che? de bien apprendre et de parler toujours le francais.
KOGAI NI1SCHAN
M9. 11 . 48

XII
.30 18 janvier (1835)
Mes tres cheres sceurs,
C'est avec hien de plaisir que j'ai recu vos lettres en date
d" or2djerenverre , j'etais dans des inquietudes mortelles, n'ayant
recu aucune de vos nouvelles depuis plus d'un mois.. Vous
me demandez si je souffre encore des yeux, grace a Dieu,
je ne souffre pas tout. Je m'étonne que vous me dites que
Monsieur Cuenim a recu mes deu\ lettres, cependant je n'en

Indeccifrahil, pare a fi o porecla a prof. Cuenint

www.dacoromanica.ro
24 SCRIbORILM LUI M. KOCIALINILEA \ U

ai pas encore recu sa reponse, c'est ce qui me fait supposer


que Monsieur Cuanim est facile contre moi et je n'en sais
pas la raison.
Dites a Aleco de demander [a] Millo pourquoi ii ne m'é-
crit pas ; est-il devenu fier depuis qu'il a recu une montre
du prince ? Qu'il lui disc aussi qu'un arni vaut plus qu'une
montre et qu'il ne doit pas m'oublier pour une bagatelle,
moi qui l'aime tant. Je suis bien aise que vous avez eté a
la cour, cependant vous m'en donnerez des details sur les
amusements que l'on y donne, ainsi que sur les personnes qui
y vont. Vous me demandez aussi des nouvelles de France, mais
je n'en connais guare qui puissent vous amuser, puisque je
ne sors jamais. Tout ce que j'ai a vous dire, c'est que j'ai
achete un grand nombre de livres, taut que j'ai eu de l'ar-
gent, et qui m'etaient nécessaires. J'ai aussi beaucoup de co-
medies, dont plusieurs ont ete jouees a Jassy, telles que 1

et le Pacha, Le Jouenr, Le paysan perverti, La dame Balche


et mille autres. J'ai vu aussi avec plaisir que le prince a or-
donne l'etablissement d'une Academie et que Monsieur Chihak
en fera partie. Je suis en correspondance avec Basile Ale-
xandry a Paris, et il m'a écrit de vou.sPIT6r dans ma lettre
de faire bien de compliments a Mademoiselle sa soeur.
Vous direz a mon pare que l'autre jour le fils de Mon-
sieur Costaki Pachcanou, qui est a Paris, est venu nous voir
Lunéville et qu'il y est reste un jour.
Scrie-m pentru ce, Monsiu Chiunem nu-mi scrie ai trime-
teti pe Dumitrachi ca sa intrebe pe Milu care este pricina
de nu-mi raspunde, insa sä nu stie Chiunem. De aceste toate
sa ma instiintati.
J'ai recu aussi la recette des confitures de citron, mais dore-
navant donnez-moi de plus grands details, combien on doit les
tenir an feu, combien on doit les frotter, etc. Si vous ne pouvez
pas m'en dormer les details en francais, écrivez-moi, ce que
vous ne saurez pas, en moldave. A Lune\ ille ou pent faire

1 Indescifrabil.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIV LU\E\ILLi CTRh SLROIIILE 611.,13 95

des confitures de chocolat, de groseilles de roses, de griottes,


d'abricots et d autres, dont je vous dirai plus tard les noms.
Mes compliments a madame Wimmer et a Monsieur Kische.
Si mon oncle Jean est a Jassy, présentez-lui mes respects.
Adieu, mes cheres soeurs, je vous embrasse et suis
Votre affectionné frere
MICI1PL

Ma chere petite soeur Savtitza et mon cher petit frere Aleco,


J'ai recu vos petites aimables lettres et j'ai vu que vous
ne rn'avez pas oublie. Apprenez bien et tâchez de contenter
mon pere. Adieu, je vous embrasse bien tendrement.
Ais. //a. I. al

XIII
(Farã data)
Mes cheres sceurs,
Cest a ec bien de plaisir que j'ai recu vos aimables lettres,
en date da 5/18 janvier, et j'ai rendu des actions de graces au
Tout-Puissant de ce que vous vous portez bien, ainsi que
notre cher pere. Vous dites que vous n'avez pas aucune nou-
velle de Jassy a me donner. Comment cela ? N'allez-vous pas
au theatre, n'alez vous pas chez le prince, n'alle7 vous pas
a la promenade, n'entendeL vous pas parler mon pere ?
Par exemple, dites-moi si la milice est plus grAnde, quelles
pieces on donne au spectacle, quelle forme et quels atri-
atributs aura l'obdisque qu'on fait, oil on l'établira ; en-
vo) ez-moi par ecrit, mais clairement et lisiblement, les poe-
sies que l'on donne dans l'Abeille Moldave, a.insi que les
fragments de l'histoire moldave qu'on ) trouve, enfin tout ce
que la gazette donne de curieux et surtout en fait d'histoire
moldave, en fait d'ordonnances du prince, en fait de nou-
eaux établissements de la Moldavie, etc. Si mon pere n'est
pas abonné, priez-le de le faire, afin d'avoir aussi des nou-
velles des institutions de la Moldax ie. Ecrive7-moi aussi si

www.dacoromanica.ro
2ei SCRISORILE WI M. KOGALNICEANU

Alcase, qui était chez Monsieur Cuénim, a été fait officier


Dorenavant envoyez-moi les recettes des confitures en mol-
dave, mai que l'écriture soit lisible. J'ai dans ma bihliotheque,
qui était dans ma chambre, un grand volume moldave, dont
le titre est Despre Inceputul Romani lor in Dacia, facuta de
Dicio Sin Martin. Demandez mon pere s'il ne trouvait pas
le moyen de me l'envoyer ; ii peut pour cela s'adresser a.
quelque négociant, comme Micoli ou Alexis, et qui ait des
communications avec Paris ou Vienne. Car ce livre m'est tres-
necessaire, vu que je me propose d'écrire, quand j'aurai le
temps, l'histoire de la Moldavie. Pour le prix des livres que ous
me demandez, voila ce que j'ai donne. J'ai payé 15 francs,
qui font 45 piastres ; les livres de Marie, 12 francs ou 36
piastres les livres d'Hélene, et 8 francs, ce qui fait 24 piastres ;
les livres de Pulchérie. Pour le petit dictionnaire, j'ai donne
3 et demi ou dix piastres, pour les Graces de l'en fance 15
piastres, pour les fleurs 15 piastres, pour les soldats d'Aleco
15 piastres ; de méme pour les Cris de Paris 15 piastres ou
3 francs. Ils sont un peu chers, mai j'ai cherche ce qu'il 3
avait cre plus nouveau. Si vous voulez lire quelque chose
de bon, je vous engage a vous abonner au Musde de fa-
mille ou Lecture du soir et au Voyage autour du monde
par d'Urvile. Monsieur Cuénim les avait acheté. Vous trou-
verez ces livres chez Baghus. Ils coateront cher, mais ils sont
bons. Ici chacun de ces livres coilte un ducat par an. Adieu,
mes cheres sceurs, je vous emhrasse. Aleco écrit mieux que
Savtica, qu'elle ne se laisse pas surpassée. On peut couper
la bouteille de gomme élastique et s'en servir pour Citer du
crayon. Je l'ai envoyée, parce qu'a Jassy elle cotite cher.
KOGALN1TCHAN

Vous pouvez vous servir aussi de la houteille de gomme


elastique pour y mettre de l'encre et en faire un encrier. Mais
d'abord, pour lui donner une forme d'encrier, ii faut l'echauffer
pres du feu et lui donner, par le secour de la main, la forme

www.dacoromanica.ro
SCRP,ORI DIN LUNEVILLE CATRE SCRORILE S&LIs.

que l'on veut. Au reste, vous ferez ce que vous voudrez. A


Jassy elle doit coiner un ducat et ici elle ne conte qu'un franc
ou 3 piastres.
Ms. 1161 f.

XIV

Mes tres-theres swurs,


C'est avec bien de plaisir que j'ai recu vos charmantes
lettres ; j'ai rendu grace au Tout-Puissant de ce que vow,
vous portez bien. Quant a moi, vous saurez que je suis assez
hien. Je suis bien chagrin de ce que mon pere ne donne
plus des soirees et que vous restez seules, comme des mon
temps, mais vous devez vous consoler, car peut-etre que
mon pere a eu ses raisons pour cela. Nous avons recu de
nouvelles du Prince, on ii dit que nous pouvons alter au
theatre, mais maintenarit nous n'avons pas d'acteurs. J'ai recu
la lettre de Monsieur Cuenim et je lui ai repondu. Mes cheres
swurs, vous m'envoyez des recettes pour des confitures qu'e,
pour pouvoir faire, ii faut avoir des fruits et nous sommes
encore au coeur de l'hiver. Ainsi envoyez-moi des recettes
comme pour des confitures de chocolat et d'autres. Quand
ces choses seront finies, alors donnez-moi des nouvelles soit
littéraires, soit politiques, on bien particulieres, au lieu de
recettes. Car j'aime mieux re-s choses nouvelles que les con-
fitures ; je suis bien aise de ce que les li res que je vous ai
envoyes vous font du plaisir. C'est avec bien de la peine
que... que les affaires de Monsieur Cuénim ne vont pas aussi
bien que je le voudrais, j'en suis sincerement afflige. rai
entendu que l'on se propose de fonder un pensionnat de de-
moiselles. lei on donne beaucoup de soirees, mais nous n'at-
Ions pas, parce qu'on ne nous permet pas. Si j'avais quelque
occasion, je pourrais vous envoyer des chapeaux de Paris et
d'autres choses, mais je n'en ai pas. Faites demander a Micoli
s'il n'a pas quelque correspondant a Paris, paur que je

www.dacoromanica.ro
98 SCRISORILE Lill M. KOGALNICEANU

puisse vous faire quelques ernplettes. Mes compliments a


Madame Wimmer et a Monsieur Kische, malgre qu'il ne veut
pas vous donner des lecons. Savtiza et Aleco, que j'embrasse,
doil ent apprendre que jamais devant b et p on ne met point
de n, comme ils m'écrivent je volts enbrasse, ils devaient
ecrire je vous embrasse. Du reste, je les félicite de ce qu'ils
ecrivent mieux maintenant. Ecrivez-moi si mon pére est tou-
jours directeur des finances et quels sont les ministres. Mes
compliments a Monsieur et a Madame Guard, si i ous les
oyez. Ecrivez-moi aussi si ses demoiselles ont joue quelque
nouvelle piece. Je commence a dessiner asses bien et je
m'applique, autant que le temps me permet, afin qu'en re-
tournant en Moldavie je sois un parfait artiste. Je ferai alors
vos portraits. Vous re[mettrez] la lettre ci-incluse a mon cher
oncle Jean. S'il est déja parti, vous la lui enverrez a sa re-
sidence.
Adieu, rues cheres aeurs, je vous embrasse et suis votre
affectionne frere
KOGALNI ['CHAN
Le 7 19 fevrier 1S15
.M9. in 1. f. o8

XV
Le 16 26 mars 1S:-'a
Mes tres-cheres scEurs,
C'est avec le plus grand plaisir que j'ai recu les lettres
jue vous m'avez ecrites en date du 7 19 fevrier. J'ai recu plu-
sieurs de vos lettres et je vous ai repondu. Je suis bien aise
de ce que vous vous portez tres-bien. Quant a moi, vous
saurez que j'ai été malade quelques jours ; maintenant, grace
1 Dieu, je me porte assez bien. Vous presenterez, je vous
prie. mes respects a Monsieur Cuenim et vous lui témoig-
neres ma gratitude de la bonte et de l'amour qu'il me te-
moigne. Je lui ai répondu aux lettres obligeantes qu'il m'a
ecrites. Je ne sais pas s'il a recu mes réponses. Vous dites

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LUNEN ILLE C ia'RE suRORE.,E SALE

clue vous êtes contentes de ce que j'ai acheté beaucoup de


livres pour remplir mon armoir, mais jusqu'a present j'ai plus
qu'il n'en faut pour le remplir, puisque j'ai déjà plus de trois
cents volumes en 8°. Tous ces livres sont accompagnes de
trés-belles grax tires. J'ai les ceuvres de Chateaubriand, de
Buffon, de Voltaire, de Racine, de Corneille, la Bibliotheque
des voyages en 50 volumes, les cruvres de la Harpe et beau-
coup d'autres ouvrages du jour. J'aurai l'occasion de vous
envoyer au mois de mai plusieurs livres. Je voudrais vous
envoyer des choseg de luxe, tels que bonnets, souliers, fichus ;
mais c'est que tous ces objets coCitent cher et ma modique
bourse ne me suffit pas. Si vous voulez avoir quelques objets
pareils, tachez de dire a mon pere de m'envoyer une tren-
taine de ducats et vous aurez de trés jolies emplettes, qu'en
Moldavie vous ne pourrez acheter pour cent ducats. Mais
que cet argent m'arrive pour le quinze Mai, car plus tard je
ne pourrai rien faire, puisque l'occasion m'échappera.de ous
les envo3er. Maintenant nous n'avons pas d'acteurs a Lu-
néville ; je ne pourrais done vous dire si on donne de jolies
pieces. Avec la meme occasion je vous enverrai mon portrait.
Je voudrais savoir depuis quand Madame Garet est devenu
Madame de Garet, est-ce depuis mon depart de Moldavie ?
Millo demeure chez le spatar Scarlat Croupensky, tout pres
de nous, vous lui enverrez cette lettre ci-jointe et vous lui
ferez demander la reponse. J'ai écrit a mon oncle par ma
derniere lettre que j'ai envoyée a mon pare. Tachez d'en
avoir la reponse et me l'envoyer. Vous lui acrirez aussi de
ma part, en lui disant que je le prie de tenir.sa promesse.
Vous ne me dites pas s'il est déja employe. Ecrivez-moi si
vous recevez rues lettres trouées, car celles que je recois de
Moldavie ont une quantite de trous, qu'on fait sans doute
a l'entrée de l'Autriche. Presentez mes compliments a Ma-
dame Wimmer, a mes cousins, a Monsieur Kis.che, si vous

Vezi pag 20

www.dacoromanica.ro
3n SCRIsnRILE LUI M. .1.0GX1 NIULA

le voyez, et a tout le monde. Ecrivez-moi plus sou\ ent et


plus et donnez-rnoi plus de nouvelles.
Adieu, je vous embrasse et suis votre affectioné frere. rem-
brasse tendrement Savtitza et Aléco. Ecrivez-moi s'ils appren-
nent hien.
KOGALNITCHAN
Mx. //,/, f 62,
XVI
Le 18 6 avril 18 I5
Mes tres-cheres sceurs,
J'ai recu vos aimables lettres datées rune du 24/12 mars et
l'autre du 18/6 du méme mois. J'ai senti un plaisir inexpri-
amble en les lisant et j'ai rendu grace au Créateur de ce
que vous vous portez bien. Quant a moi, je suis assez bien, seu-
lenient j'ai souffert une dizaine de jours de la poitrine. Je suis
bien aise des details que vous me donnez sur les ordon-
minces du Prince pour la prospérité publique. J'ai vu dans
les journaux francais que la Moldavie a éte reconnue inde-
pendante par l'Angleterre et par l'Autriche et que le Prince
de Moldavie a declare Galatz port libre. Ecrivez-moi si celd
et vrai. Vous me dites que Negrouce a traduit quelques pieces
en moldave, mais vous ne me dites pas s'il les a fait jouer
ou imprimer Je croyais que la Moldavie etait encore eloignee
de \ oir dans son sein de grands crimes, mais malheureu-
sement j'ai été trompe. Ecrivez-moi d'oft est ce monstre qui-
a devore son enfant et quelle peine lui a-t-on infligee. Pour
le li \ re dont je vous ai écrit, mon pere n'a qu'à l'envoyer
avec quelque personne de sa connaisaance a Vienne chez
le banquier Popp et lui ecrire de me le faire parvenir et
je l'aurai dans peu. Dites a mon pere que je le prie infi-
nirrient de me l'envoyer, puisque j'en ai grand besoin. Lorsque
E de sigur vorba de eTritzeci ant sau viata unui jucatoriu de carti.
Melodrama in WI zile. Tradusa din frantozeste de Kaminariu K. Ne-
gruti. Esi 1835). Un volum in 80 mic de 110 pag., cu o prefati din Martie
1 n5 si tiparit cu alfabetul cirilic.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LUNEN ILLE CATRE SURORILE skin 31

dans la Gazette Moldave ii y aura des poésies ou bien


de l'histoire moldave, envoyez-les moi et vous m'obligerei.
Le Robinson a éte plusieurs fois traduit en moldave, ainsi
ce n'est pas pour la premiere fois. Vous devez le trou
ver dan[s ma) bibliotheque. Celui qui parait aujourd'hui est
sans doute traduit par Monsieur Basile Dragitsche. Ma chere
Savtitia, Monsieur Cuenim a eu raison de se moquer de
vous; j'espere bien qu'une autre fois vous serez plus atten-
tive, car voyez-vous, ce n'est pas joli pour une jolie demoi-
selle de votre age que de faire de pareilles fautes, fi, c'est
une horreur. Ateco, je vous embrasse, mais quand on tri-
vaille, on ne doit pas s'empresser pour alter s'amuser ; au
contraire, quand ou s'amuse, on doit s'empresser pour aller
tral ailler. Si vous etes sage et si vous apprenez bien, je vous
ern errai de jolis livres a la fin de juin. Ici, mes cheres
sceurs, ii n'y a pas de comédiens pour le moment. Les ac-
teurs de Nancy, qui est une trés-belle ville et oil j'irai passer
mes fetes de Paques (a mon retour je vous en donnerai des
nouvelles par ma prochaine lettre) sont venus une fois a Lu-
neville. Ils ont donne une representation composee de deux
parties : Le Pre aux clercs, opera en quatre actes, belle piece,
et Le Chalet, opera comique en un acte, jolie piece. Je passe
mon temps, quand je le peux, a lire differ-eras ouvrages et
beaucoup de journaux, tels que La gazette de France, l'Esta-
fette, la Carricature, le Voleur, le Mercure de France, la Revue
Maritime, la Revue des deux mondes, la Revue de Paris, le
Protée, Journal des modes et d'autres petits journaux. Je
suis abonné A quelques uns, quant aux autres je les emprunte
pour les lire et ensuite je les rends. Donnez-moi des nou-
velles. Dieu, passez bien votre temps, pendant les Paques
amusez-vous bien et pensez quelquefois a votre frere. Re-
mettez ces lettres a mon oncle et a Monsieur Cuenim.
KOCIALNITSCHAN

Vere Cotine, Am prima cu m[are] bucurie ravasul dumi-


tale si am slavit numele Don nului c[a te] afli sanzitos. Dudu-
www.dacoromanica.ro
32 SCRISORILE MTh 31. KOGALNICEMTIJ

cile iti vor spune ce fac, adeca ca invat i ca" nu cunosc pre
nimeni. Arata lui Mo§u Tachi i matusicai M'arioarã ca Ii
sarut minile, precum i verisoarei Elencului. Mu he inchina-
ciuni lui yam Alecu §i Oheorghitd, precum si la ceialalti
la toll prietenii.
KOGALNICEAN
ii' ii.í, f e.)

XVII

Eunetille, le 10 mai 1835

Mcc tres cheres swurs,


Vous m'ecrivez qile ous etes dans une grande inquietude
de ce que vouz n'avez pas recu des lettres de moi depuis
longtemps ; je sens que je suis coupable, mais involontaire-
ment ; l'examen que j'ai eu a soutenir a eté la cause cle ce
retard, de meme que j'ai ecrit aussi a. mon pere. Je me porte
bien, mais quelquefois je sens de douleurs de poitrine, ce qui
me vient de ce que je reste toujours assis et que je ne fait
pas beaucoup d'exercice. J'espere que quand je retournerai
en Moldavie, j'aurai le bonfleur de lire les chefs-d'ceuvre inin-
telligibles de Botezato : mais en attendant je ne sais pas quel
est le fou qui en achette des exemplaires. EcriN e7-moi quel
est le titre de l'ou rage que S. A. le Prince a donne au ca-
binet de l'histoire naturelle. Moi j'ai aussi un ouvrage en ce
genre, mais qui coute extremement cher, c'est L'histoire des
progres des sciences naturelles en 80 volumes plus 80 livrai-
sons de plus de huit cents gravures coloriees. 11 m'a oité
60 galbem puisque je l'ai acheté petit a petit. Mais c'est an
ouvrage magnifique. En Moldavie ii doit cotiter 600 galbeni, car
les livres s'y vendent dix fois plus cher qu'ici. A propos, vous
me dites le nom du futur de M-eIle-Pukhirie Ghika, mais vous ne
me dites pas les titres des époux des M-elles Alexandry Ca-
vako et Garet. Je suis bien curieux de les savoir. Je suis bien

1. in ms. deverens.

www.dacoromanica.ro
tCRTSORI DIN LUNLNILLE CATItE SURORILE S &LE 33

aise de ce qu'on a etabli aussi en Moldavie une compagnie


de pompiers a feu; car ici, en France, il y n a même jus-
quo dans les plus petits villages. Ici la musique moldax e est
inconnue ; ainsi je vous prie de m'envoyer sur chacune de
vos lettres une chanson en notes, car plusieurs personnes
m'en ont prié. En revanche je ous enverrai aussi de musi-
que francaise aussitOt que j'en trouverai l'occasion. Des grains
des melons-d'eau n'ont pas encore pousse. Je ne sais pas si
vous avez recu une lettre de moi, on j'ecris a mon pere au
sujet de deux Francais qui désirent aller en Moldavie. Id il
n'y a rien de nouveau, si ce n'est que dans un mois nous
aurons le camp, on ii y aura six regiments de dragons, ainsi
qu'un des fils du roi. Nous aurons aussi dans peu des ac-
teurs. J'ai maintenaut dans ma biblioteque jusqu'd cinq cents
volumes, tous en 80 et avec de trés-belles vignettes et gra-
vures. Quand je retournerai en Moldavie, nous aurons avec
quoi passer gaiement les longues soirees d'hiver au coin du
feu, car je n'ai choisi que des livres amusants. AussitOt que
j'aurai trouve l'occasion, je vous enverrai quelques uns. J'em-
brasse Savtitza et Aleco. Mes respects a Monsieur Cuenim, a
Monsieur Kische et d Madame Wimmer. Vous enverrez cette
lettre a Millo et vous lui demanderez reponse. Mes compli-
ments a mes cousins. Je vous embrasse et suis avec le plus
vif attachement votre affectionné frere.
KOGALNITCHAN

BAbath, ma rog, zi 1w Monsiu Lencur ca sa scrie dom-


nului abate ca sh-mi dei voe sä md plimbu Cate jumatate de
ceas in toate zilele, caci de multe oil am durere de piept din
pricind cä toatá ziva §dd §i cd nu umblu nici cacum, §i dof-
torii singuri mi-au 7iS ca sd ma preumblu mult, pentru cd ne
faciind aceasta sdngele sa aprinde §i de aceia ma doare pieptul.

Adresa : Monsieur l'Aga Elie de Kogalnitschan, lassy, Mol-


davie par Autriche
Ms. //,/, f. 68
M. Kowdnicennu. Scrisori. 3
www.dacoromanica.ro
34 :,CRISORILE LUI M. KOGALNI( kNU

XVIII
Le 13/26 mai 1S35
Mes tres-cheres sceurs,
J'ai recu avec le plus grand plaisir vos charmantes lettres
en date de 11/23 avril, et je rends grace au Ciel de ce que
vous etes toutes bien portantes. Quant a moi, vous saurez
que j'ai ete malade de la poitrine ; j'ai eu aussi la fievre,
mais maintenant je jouis d'une assez bonne sante. Je suis
bien facile de ce que mon pere n'a pas voulu satisfaire
votre demandc, en vous donnant de l'argent pour des
chapeaux ; allons, faut vous en consoler. Je tacherai dans
il
peu de vous faire ce petit plaisir, lorsque mes moyens me
le permettront. Je tacherai de vous envoyer le plus de livres
que je pourrai avec la premiere occasion. Vous me dites aussi
que j'envoie maintenant la biblioteque que je me suis formée,
mais c'est impossible, vu que tous les ouvrages que j'ai sont
encore incomplets, ou bien, en souscription, ou bien ne sont
pas encore relies et que je ne peux pas les envoyer sans
qu'ils soient relies. Vous. me dites que les éleves de la so-
ciété philarmonique de Boukarest ont donne une represen-
tation, mais vous ne me dites pas [oil] ils l'ont donnée :
est-ce a Jassy ou bien a Boukarest. II parait qu'en Moldavie
thus les bourgeois se donnent le titre de de, mais c'est une
chose permise, car de meme en France, je puis me nommer
le fils du grand Mogol, sans que quelq:.'un me conteste ce
titre, et Madame Garet est assez instruite et assez spirituelle
pour savoir cela ; par consequent elle a ajoute un de qui
annoblisse l'action qu'elle a faite lorsqu'elle a quitte la Mol-
davie furtivement, mais ii faut lui pardonner cette petite va-
nitté-la ; laissons-lui ce de qui a tant de charmes pour elle
et pour sa noble demoiselle. Mes cheres steurs, mon pere m'a
envoyé quelques petites choses par Monsieur Baptiste Fou-
reaux 1, écrivez-moi s'il m'a envoye aussi le livre moldave dont
1 Directorul trupei franceze dela teatrul din Igi; se dusese la Paris, ca
sä faca noi angajamente.

www.dacoromanica.ro
SURISORI DIN LUNI:IN MIX CATHE SURORILE S tLE 35

je vous ai ecrit. Faites une revision dans mes livres et en-


. ez-moi la liste des volumes qui me manquent, vous no-
terez quel est le volume qui manque, oit est-il imprime, en
quelle armee, quel ouvrage, et chez quel libraire on le trouve,
parce que je veux completer les livres qui me manquent.
Vous m'obligerez infiniment. Nous avons maintenant des ac-
teurs a Luneville ; j'y vais les dimanches et les jeudis, mais
ils m'ennuient, car ils jouent bien mal. Mes respects a Mon-
sieur Cuénim et a Madame Wimmer. J'embrasse Savtitza et
Aléco. Adieu mes cheres sceurs, portez-vous bien.
Votre dévoué frere.
Je baise les mains de mon cher oncle Jean ; je n'ai pas
pu lui écrire, vu que je suis encore faible.
KOGALNITSCHAN
ifs. 1161, f. 74

XIX

Le 6 18 juin 1835
Mes tres-clieres swars,
C'est avec le plus grand plaisir que j'ai recu votre lettre du 9/2,
mai. rai rendu des actions de grace au Tout-Puissant de
ce que vous vous portez bien. Quant a moi, vous saurez que
je suis d'une parfaite sante. Je vous remercie de toutes les
nouvelles que vous me donnez ; j'en ai lu la description avec
bien de plaisir. Comme je vous ai promis, je vous enverrai
quelques jolis ouvrages, mais ils n'y a pas d'occasion qui se
présente. Cependant j'espere que Monsieur Baptiste Foureaux
se chargera de cette commission a son retour. rai déja acheté
les ouvrages qui sont : Le magasin pittoresque, Le magasin
universe!, L'annuaire des enfants ; tous ces livres sont dans
le genre du Musée des families, et avec des gravures. Ensuite
La France dramatique, qui a plus de 80 comedies et vaude-
villes ; les oeuvres de Demoustier, celui qui a fait les lettres
a Emilie sur la mythologie, Walter-Scott, les ceuvres de Ma-
dame Guizot, Gil-Blas, les mille et une nuits et beaucoup

www.dacoromanica.ro
36 SCRIsORILE LW M. h.OGALNICLANIT

d'autres ou% rages qui vous plairont, j'en suis sfir. Ils m'ont
cofité ici douze ducats, mais en Moldavie vous ne les aurei
pas pour trente. Baptiste Foureaux n'est pas encore arrive a
Lunéville. Ici nous allons maintenant au spectacle deux fois
par semaine, car les autres jours ii n'y en a pas. 11 3 a quel-
ques bons acteurs, mais ii., ne surpassent pas Madame La-
man, Artur et sa femme, ainsi que Valery. II y a une actrice
qui joue horriblement mal, et cependant ii y a des personnes
qui disent qu'elle joue beaucoup mieux que M-lle Mars, la
premiere actrice de Paris; aussi je la siffle toujours, car ici
ce n'est pas comme a Jassy : quand un acteur a oublié de
prononcer une syllabe, aussitOt les syfflets parvienent a ses
oreilles. Joseph Foureaux n'a de rival ici qui joue mieux que
lui les rOles de niais. Enfin c'est une main aise troupe, je ne
vais au spectacle que pour tuer le temps. Dans deux mois
nous aurons la distribution des prix, ensuite nous aurons
vacances deux mois ; j'employerai ce temps a voyager dans
Vosges, montagnes qui sont pres de Luneville.
Pour le moment je n'ai pas d'autre chose a vous dire, si
ce n'est que Basile Alexandry m'a écrit que sa sceur ne se
marie pas. J'embrasse Aleco et Savtitza. Adieu mes cheres
sirurs, se suis votre affectionné frére
KOGALNITCHAN
Mes respects a Madame Wimmer.
Ifs. 1161, f. 77

XX

Luneville, le 1 13 juillet 1S35


Mes cheres sceurs,
J'ai recu a peu d'intervalle trois de vos lettres, l'une du
26/7 juin, l'autre du 6/18 juin et
enfin une autre du 12/24
avril par Monsieur Baptiste Foureaux. Je suis hien aisede
ce que vous vous portez toutes bien, je suis aussi en bonne
sante. Le directeur de theatre de Moldavie ne m'a remis la

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LUNEVII LE CATRD SURORILE SALE 37

ettre qu'à son retour, c'est-à-dire apres a oir eté trois se-
maines a. Paris. J'ai recu avec bien de plaisir la bourse et
le portefeuille que vous m'avez envoyés. Je vous en remercie
de tout mon cceur. Ces petits ouvrages sont tres bien travaillés
et tous ceux a qui je les ai montrés ont dit la meme chose.
J'en etais si content, que j'ai oublié de dire a Monsieur Bap-
tiste qu'il prenne quelques livres que je voulais vous envo3er.
Ce n'est qu'apres, que je me suis rappelé ; j'en suis tr'es-fâché ;
mais je vous prie, mes chéres sceurs, ne vous irritez pas,
parce que bientôt jc from. erai une occasion pour tenir ma
promesse. Je vous remercie des felicitations que ous me
faites au sujet de mon avancement ; j'ai été aussi bien content.
Priez de ma part papa de faire peindre l'uniforme d'officier
de cavalerie, mais avec de trés-grands details, et de me l'en-
vo}er dans une lettre, parce que plus tard je m'en ferai une.
Monsieur Miller, de l'ecole des Trois-Saints, pourra tres-bien
faire cela. Monsieur Mirnaut est passe par Lunéville, il nous
laisse ici Mr. Vogorides et est parti aussitôt pour Paris.
Ma chere Marie, présentez je vous prie mes respects a Mon-
sieur Cuenim et assurez-le que par la prochaine poste je
repondrai a la lettre de Monsieur sont fils, vu que le temps
ne me le permet pas maintenant. Ecrivez-moi aussi si ma-
demoiselle Enoutza s'est mariée, car son frere m'a dit qu'elle
deN ait épouser le docteur Haschcuk. Ma chere Hellene, vous
m'écrivez que vous avez été a. la campagne et que le jour
de votre fête il y a eu une danse de paysans, mais vous ne
m'écrivez pas si vous avez aussi danse. Mon portrait était
aussi fini, mais, comme je vous l'ai dit, j'ai oublie de le
donner a Monsieur Baptiste qui amene avec lui six acteurs
et six actrices J'ai vu tout son monde. II y a deux actrices
assez jolies. Vous me ditez qu'il a eu samedi 4 mai un
examen public a. l'école des filles, mais vous ne me dites pas
quelle est cette école et qui l'a fondee. Ecrivez-moi quelles
sont les pensionnaires de cette institution et qu'y apprend-on.
EcriN ei-moi aussi si mon pere a toujous les memes emplois
et siI n'a pas eu d'avancement. Vous m'avez écrit la pre-

www.dacoromanica.ro
38 SCRISORILE WI M. K.OGALNICEANU

miere fois bien peu. Pourquoi est-ce que Monsieur George


Carpe est sorti de la milice et que fait-il maintenant ? JL
vous ai donne des nouvelles de Nancy par la lettre de mon
pere, au reste je le fais encore une fois.
Nancy a une population de 40.000 âmes. C'est une des
villes les mieux bâties de France. Ses places publiques sont
ornées de statues et de belle fontaines ; la place royale est
la plus remarquable. Elle était autrefois la capitale de la Lor-
raine. Le verteux roi de Pologne, Stanislas, en avait fait sa
residence. Les plus beaux edifices : la Prefecture, l'HOtel-de-
vine, la salle de spectacle, les casernes et l'Hôpital. Les eta-
blissements scientifiques sont l'Académie Universitaire, PEcale
secondaire de médecine, l'Ecole de sourd-muets, le College
royal et le Jardin des plantes. Comment donc Mademoiselle
de Garet s'est-elle resolue a epouser le pauvre Loupou Boujne
et quel afront pour elle que d'etre ensuite refusee par un
miserable rotarier. Madame de Garet doit en mourir de honte.
Je le lui conseille, elle doit le faire bien vite de peur que
sa noblesse ne s'envole pas. Vous me demandez comment je
me plais en France. Mal. C'est un pays beau, riche, police,
puissant ; mais comme je ne suis pas Français, je préfere
ma patrie. Je ne changerai pas la pauvre Moldavie pour le
premier thrOne du monde. Je suis ne Moldave, je veux mourir
Moldave. Au reste si je connasais des personnes, si j'aais
des parents ou des amis ici, je pourrais encore vivre gaiment
pendant tont le temps de mon exil ; éloigne de six cents
lieues de son pays, c'est insupportable. J'attends avec grande
impatience le moment oft je retournerai en Moldavie. La
seule idée que je suis ici pour mon bien peut me consoler.
Dites au domestique Jean d'aller chez Iorgu Chelcu de la
vestiairie et de lui demander le volume de madame de Geniis
que je lui ai preté a lire ; puis vous m'ecrirez quel est le
volume, afin que je sache ce que je dois acheter ici pour
completer mon ouvrage. J'embrasse ma petite soeur Savtica
et mon petit frere Aleco. Qu'ils soient bien sages et je leur
enverrai de petites choses. Tachez de m'envo)er la musique

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIX LUNENTILLE CATRE SU1WRILE su.0 39

de asEne E),XylvF..; Tsvvottot. Si N ous ne l'avez pas, tachez de


ous la procurer. Puis quelques mazourques, ainsi que des
danses moldaves, la Krakovianca, la Serbasca. Adieu, mes
cheres sceurs, je vous embrasse de tout mon cceur et suis
otre affectionné frere
KOGAINITCHAN

Priez mon pere d'envoyer cette lettre a mon oncle Jean.


Madame Wimmer,
C'est avec le plus vif plaisir que j'ai recu les felicitations
que vous me faites au sujet de mon avancement 1. Je N ous
en suis bien reconnaisant et je vous en aurai toujours de
l'obligation. Aimez, je vous prie, mes steurs. Adieu, madame,
j'ai l'honneur d'être votre dévoué serviteur
Ks. ner, t. 82 KOGALNITCHAN

XXI

Lune%ille, 5 aoat 1635


Mes tres-cheres Rears,
C'est avec une hien grande joie que j'ai recu vos lettres
en date du 16 juillet. J'ai rendu des actions de grace au
Tout-Puissant de ce que vous vous portez bien ; je suis aussi
en bon état. 0, la pauvre Catinca, quel joli mari elle a! Je
vous remercie aussi de toutes les autres nouvelles que vous
me donnez.
Moi, je n'en ai qu'une a vous donner ; mais elle est
horrible ; un scélérat a failli tuer le roi des Francais le 28
juillet. Sa Majesté etait a la revue a Paris. Voila qu'une
terrible détonnation se fait entendre. Plusieurs personnes au-
. tour du roi tombent. Le maréchal Mortier, frappe de plu-
sieurs balles, tombe mort, trois autres généraux et une dou-
zaine d'autres citoyens sont de même assasinés. II y avait
encore une trentaine d'autres personnes blesses plus ou moins.

. Cony. Lit , XI V (1911 , 1244 notA.

www.dacoromanica.ro
40 SCRISORILE LLI M. KOGALMCLANIT

Cette détonnation venait d'une chambre au quatrieme étage ;


on y monte et on y voit l'assasin lui-même blesse mortelle-
ment par les fusils, dont quelques uns avaient crevé. La
machine qui avait tue tant de nobles et braves Francais
était composée de vingt cinq fusils de munition. L'assassin
est Corse, ii s'appelle Fieschi. Jusqu'a present on ne sait
pas les noms de ses complices, mais bientOt tout sera re-
vel& et je vous en donnerai les details. Je vais bientOt quitter
Luneville pour aller a Berlin. D'un cote je suis content, et
de l'autre mecontent. J'enverrai tous mes livres par le Da-
nube a Jassy, alors vous aurez a lire un siecle entier et tous
de beaux ouvrages. J'ai cache la mort de Madame Enoutia
a son fils, car le pauvre en serait bien desole et inconsolable.
Presentez rnes respects a Monsieur Cuénim et dites-lui ague
je le prie de m'envoyer l'adresse de son fils a Lemberg, parce
que je desire lui écrire quelquefois. Mes respects a Madame
Wimmer et a tout le monde. J'embrasse Savtitza et Aleco.
Adieu, mes cheres sceurs, je suis avec le plus vif attache-
ment votre affectionne frere
M. KOGALNI1 CHAN
Vs. 114.1, f. 84 ute aut.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LUNEVILLE CATRE TATAL SAU

XXII
Liunevil, 1 octomNrie 16.1
Cu fiasa plecaciune s'arut mina d-tale, babaca.
Ajungind la Liunevil in 30 septernvrie, am gasit la posta
doa ravase de la d-ta, unul din 23 avgust, trimes de la
Paris de la d. Furnarachi, i altul din 3 septemvrie. Cu mare
bucurie i multamire am x azut c. và aflati cu toth sanatost
si am dat lauda prea milostivulut Dumnezeu din acaruia mikft
ma aflu i eu in buna stare. No] am ajuns la LiuneN i
sadem cu toth la abate Lommet Crede, babaca, ca in toata
tata me vot urma sfaturile cele bune care mi le fact prin
scrisoarea ma, cad] s ad ca sint pentru folosul meu, i dea-
pururea voi cautd a ma face vrednic de d-ta si de bunAta-
tile Marie] Sale. Ma rog, babaca, raspunde-m daca ast face
bine ca sa scriu Marie] Sale spre a-1 arata recunostinta me.
Nol mat avern Inca optsprezace zile de vacantie spre a intra
in colleghium. Cu posta viitoare iii vol da relatie de calatoria
me de la Miunhen pand la sfarsitul drumulut meu. Dudu-
cilor le foarte multdmesc ca mi-au scris, si ma rog ca sa-mi
scrie si de acum inainte, cact tot ce vine de la dumnevoastra
ma face de. gindesc ca sint Inca in patria me. Cu posta ii-
toare vo] scrie duducilor deosabit precum i it Monsiu I

Chiunem i Madamet Wimmer, carora le fac multe inchina-

Alte ori e scris Lornê sau Lhomtne; cf. Hurmunki-Iorga X, I. c


ii Analele Acad. Rom. tom. xiti, pag. 255 §i urm. (J. 8).

www.dacoromanica.ro
42 SCRISORILE WI M. kOGALNICEkNU

calm. Lut mosu lancu ii sdrut minile si ma rog ca sa ma


erte ca nu i-am scris, din pricind ca n'am stiut ca so afla
inca la Iasi. Bezedelilor i lui Monsiu Lencur i-am aratat
rnulte inchinacium din partea d-tale i mi-au zis ca scriin-
du-ti sa-ti arat asamine din partea lor. Monsiu Lencur iii
}i scrie. D-ta de acum sa-mi trimiti scrisorile la adresul ace-
sta. 0A Monsieur Monsieur Michel Kogalnitchan, dans la
maison de Monsieur l'abbé Lommet, Rue du Midi no. 122».
Cu mare bucurie um primit instiintarea ca at primit cava-
leria sfintei Anei i imi pare foarte bine ca monarhul rusesc
au preluit talenturile i slujbile d-tale. Ma rog,. babaca, in-
stiintaza-ma daca väru Alecu CocoM au intrat iarasi in slujba
ostineasca. Cdnd imi ei scrie, babaca, apoi trimete inuntru
numai hirtia cea scrisa, caci degeaba nu vreu sa platesc
pentru hirtia cea alba. Nu crede ca it] scriu aceasta pen-
tru scumpete, ri adeca ca toata hirtia s'o scrii, pentru
ca sa am mat rnulte novitale din patriia me. Cred ca d-ta
n'ai vreme ca sa-mi scrii, dar pune pe duduci ca sa-mi scrie
ori cit de mult i crede cA voi ave de mare buctfrie de a
primi si in toate zilele scrisori de la dumnevoastra. Eu in
putin voi incepe de a ma cauta cu doftori pentru ochi, fiind ca
am patimit foarte mult in cursul drumului. Aid toate sint
bune, oamenii poIiticoi, numai ii o mare scumpete, de vreme
ce oca de carne ii patru lei, oca di peste nod lei. Cu o zi
mai inainte duca de Nemur', fiul craiului Frantezilor, au purces
de la Liunevil, uncle venisa ca sa' facã mustru oAlor frantu-
zesti, care sint aice. Sa fi venit mai inainte abate Lommet,
era sa ne duca la acest printip, ca sa ne recomanduiasca. Eu
pe toata posta iti voi scrie si ma rog i dumneta sa zici du-
ducilor sa-mi scrie asamine, dad. d-ta nu vei aye vreme. Ma
rog in§tiintaza-ma daca trebue sã imvat greceste. Bezadelile
imvata latineste, frantuzaste i nemtäste i asa socotesc sa
irm at i eu. Moldovineste voi scrie totdeauna, cind voi ave
vreme, i tiM voi sali ca sali fac totdeauna vrointa dumitale.

Ducele de Netnours, al ll-lea fiu al regelut Ludovic Filip.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN T. NEN [LLD CAMP. Tkrki, si 43

Multe inchinacium frataVi 1w varu Cotin §i 1w varu Gheor-


ghita. Abate Lommet ii un om in vdrsta, ina nici cacum
nu-1 slab pentru anif sal. Ii un om blind §i foarte bun.
Cu multa fiiasca plecaciune §i cu cel mai adinc respect
sint al d-tale pre plecat i pre supus fiu
M9. 1161, f. 23 MII-IALACHE KOG kLNICEAN

XXIII

Cu fiiasa plecaciune sarut mina d-tale, babaca.


Scrisoarea ce al bine voit sä-mi trimeti din 5 octiornj% rie
1834 cu mare bucurie am primit-o §i am multdmit p1-ea mi-
lostix ului ziditoriu ca te afli sanatos, precum duducile si Alecu.
Cit pentru mine, slava preaputernicului ma port bine, numai
tot sufar de un ochiu. Ajungind la Liunevil, Monsiu Lencur,
care inca nu s'au intors de la Paris, m'au dus la cel mai bun
doftor din acest tirg i am aratat de ce patimesc. Doftorul
pentru acum mi-au dat numai ni§te apa, ca sa ma spal in
toate zilele la ochi, insa mi-au zis ca pana la inceputul lut
ghenarie nu poate sa-mi dei nimica cevd preacurgatoriu, pentru
ca vremea it prea umicht Cit pentru Jipitort, 1,701 arata dof-
torului cind va veni sá ma vada. Te in§tiintaz, babaca, ca
preotul 1-, nu §tiu pentru ce, au purees de doa zile, mergind
la Viena, straile lui insa au ramas aice toate. El mi-au zis
ca sa duce pentru ca sa faca datoriile relighiei sale, insa aceasti
nu pot sa cred. Ce prepui este ca nu vrea sa se intilneasca
cu Monsiu Lencur, care in putin trebue sa se intoarca de la
Paris, cáci §tie ca sa va dovidI mincinos i iscoada, pentru
ca sa teme foarte mult de Monsiu Lencur. Prescrierea de la
Strasburg §i pana la Liun evil nu t-am trimes-o pilnAacum, pentru
ca vremea nu m'au ertat, cAci fiind pus intr'un clas mare §:
pentru aceasta trebuind ca sa §tiu bine latinete am foarte
mult de lucrat, ca ca ajung pre ceialalti.
Pentru acum incep sa-ti dau topothesiia a Lim ei1ului.
Iconomul Grigorie, care-i in(clvaraOse si el pe drum v. p . 45).

www.dacoromanica.ro
14 SC RISORILE WI M. h.OGAT.N1 CE VNU

Acest tirg ii frumu§M, intr'o pozitie foarte buna §i sanatoasa.


Aerul ii curat i rare on sA aude de boale. Tirgul ii inriurat
de doa ape man, din care una numita Meorta iau dat numile
departamentulm. Tirgul ii destul de mare §i are ca la 15000
suflete. Noi adem in partea cea mai frumoasa, caci facind
un pas putem sa fim in tirg sau la cimp. In Liunevil sint
acum trii polcun de dragom, care ii o prea frumoasa oaste,
imbracati in ro§u, "fara de frac, care h ca a ulanilor rusru?ti,
iar floarea postavului ca a cqtenilor moldovine§ti ; pe cap au
un coif de alama stralucitoare, iara din virf spin/ura pe spate
o coada de par de cal. Aceasta imbracaminte are o prhire
foarte frumoasa. Are Liunevilul o biserica frumoasa i un
palat mare in forma Versaililor de lingA Paris. Acest palat
au fost zidit de Stanislas, craiul Poloniei, care au fost gonit
din patria lui. Prin urmatoarea me scrisoare iti oi da mai
man relath, cit pentru acum, sarutindu-ti minile sin t al d-tale
pre plecat §i pre supus fiu
21 oetomN rie M. KOGALNICEAN
1634 noemvrie
Ns. 1861, f. 2o

Adresa : A Monsieur, Monsieur l'Aga Elie de Kogalnitcaran,


directeur des finances, chevalier de l'ordre de Sainte Anne
lass), Moldavie.

XXIV

Cu multa fiiascA plecAciune sarut minile d-tale, babaca.


Scrisoarea ce domnieta at bine voit sa-rm soil in 28 sep-
t emivrie 18:34 cu mare bucurie am primit-o la Liunevil in
22 octorm rie §i am dat lauda prea milostivulut Dumneiau
ca sanatatea dumitale precum §i a duducilor §i a lut Alccu
sA afla in intregime, crt pentru mine et §ti ca din multa
indurarea ziditoriulur ma aflu sanatos. Scrisoarea care d-ta at
trimes-o prin spatariul Vasali Alexandri au mers -ra Paris, ci
MLurthe.

www.dacoromanica.ro
SCRISOR1 DIN LUNEVILLE CATRE T &TAT, SAU 45

nu la Viena, ca sa-mi fie data de Filip Furnarachi §i el de la


Paris au trimes-o la Liunevil, unde la ajungerea me am pri-
mit-o precum §i raspunsul earth ce t-am scris dela Lemberg.
Acum pentru trimetirea cartiIor ii in acest feliu, chci §i cind
trimat §i cind primesc rava§uri plátesc. Noi am intrat in §coala
craiasch, §i sint impreuna cu amindoa beizadelile in clasul
al triile, unde sh imvata frantuia§te, latine§te, grece§te §i
nemta§te, patru limbi care am inceput a imvata. In acest clas
este profesor domnul abate, la care §adem. Aici in Liunex ii
ii lini§te pina acum, insd in toata Frantiia este mare nemul-
thmire, unii vreu republica, alth vreu sa aiba craiu pre cel
izgonit, adeca pre Carol al 7acile, altil vreu pre fratile lui
Bonaparte, §i alth vreau ce nu §tiu. Eu pot sh te in§tiintaz
de or ce poate fi §i de on ce poate a sa intAmpla in Frantiia,
caci aici tot h slobod ; fie§te om ii craiu, i poate sa \ o r-
basca §i sa scrie ori cc ii va placea, fara ca sh fie oprit. In
Frantiia multi oameni s'au omorit singuri, i acest lucru rau
inca nu inceteaza, caci in toate gazetile sa ede pe Li morti
chte zhce §i mal rnult. In Liunevil insa pinh acum nimica nu
s'au intimplat de aceste lucruri. Cu mare suparare am vázut
ca inca bine din Moldova nu am e§it §i minciunile au inceput
sa curgh de la Iconomul Grigorie. Dupa poronca dumitale,
iata it] arat neadevarul aceluia§ rdva§. 10 Preotu Grigorie
pinh la Viena nu au zis' nimica. La Cernauti JAdovvii harabagh
ne au dus la tractirul lui Lazar. Acolo era trii odai desárte,
iusá numal cu doa paturi mici, ca oele din etac de la d-th.
Monsiu Lencur au vrut ca sä mergem in alt tractir, insa fiind cã
era cam tirziu n'au putut sa fach aceasta. Deci el cu preotu
§i cu copil cei mici (au dormit) la pamint, iara bezade Gri-
gorie §i cu fiul pdharnicului Enutà au zis Monsiu Lencur ca
sa se culce pe un pat, iard eu m'am culcat in alta odae cu
bezdde Dumitrache. Oclaile sa tineh tot una §i pentru ca
sa intre in odae la monsiu Lencur §i la bezade Grigorie trebue
sa intre pe la noi. Toata noaptea, u§a care desparteh odaia
noastrá. de a 1w Monsiu Lencur au fost deSchisä i luminarea
arded §i la noi §i la bezade Grigorie, precum §i la Monsiu

www.dacoromanica.ro
4; SCIUSoltILE LUI M. kOGALNICEANU

Lencur. La noi insa era doa luminan mid i, cum sd stinsAsa,


m'am sculat si am aprins-o in odae la Monsiu Lencur. Bezddè
Grigorie la mezul noptii impreund cu fiul paharnicului Enuta
an esit afarA i deschizand u$a ne-an trezit i pe noi i pe
urmd neputind dormi am inceput a vorbi. cum si Monsiu
Lencur ne-au zis sd tAcem, insa cum nu 'I, era prea bine,
toatd noaptea au lost treaz si au esit de vr'o dod on afara
prin odaia noastra. Pe urma i stApinul casai dormea intr'o
odae in care spre a infra trebuia so treacd printr'a noastra.
A doaa zi, dupd ce am $1zut vr'o patru ceasun, ne-am pornit
fard ca preotu sà ne zicd ceva sau sa ne intrebe. Eu pre
cinstea mea, bdbaca, te incredintaz, nu-i adevArat. AcolO in
Cernauti sint multi Moldoveni, precum i nepotii Episcopului
de Roman, care numai la trill ceasun de noapte s'aii des-
partit de noi, cit am sazut acolO tot cu din$ii am fost $i
cu Monsiu Lencur, care nu ne-all lasat sa facem un pas fail
el. Preotu 'And la Viena nimica nu ne-aii zis. Acolo cit ai
sazut patru zile tot cu un Ungurean i cu Hurmuzachi, un
var a Elencui As lanoa 1. au umblat prin tirg. De multe on
au fost la cucoana lui Costache Pascanu, care pina i acasa
1-au cautat. Acest Ungurean si Hurmuzachi sint un nu $tiu ce
insa toata zioa era la Pa$cdnita i aceasta socotesc cd 1-au
sfAtuit ca sa scrie aceste haltun, precum d-ta tii ca nu-i prea
bine cu d-ta $i cu Mdriia sa Vodd. El daca ar fi vazut ceva
ar fi putut sA scrie la CernAuti sau la Lemberg, ca au a ut
vreme, $i nu au scris, ci numai la Viena. Dela Cernduti si
pana la Liunevil en tot in odae cu Monsiu Lencur am dormit.
La Lemberg $i Ia Viena am dormit tot intr'o odae cu popa
Eu indatd ce am cetit rrivapl d-tale in'am dus de am aratat
preotului partea ce i sa cuvinea i 1-am intrebat pentru ce
aCi scris aceste mincium. El mi-au raspuns cd bezadC Du-
mitrache i-au spus aceste i cd toatA noaptea au umblat u$a
de la noi. Pe urmd 1-am intrebat cd de ce nab scris dental
d-tale i apol sa scrie Mitropolitului. El mi-ati rdspuns cA asa

1 Nu 5tiu ce ruds.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DI \ td.r\EULLE CATnE TATXL &ITT 47

i-au lost poruncit Mania Sa Voda §i Mitropolitul. Pe urma


iara:z. 1-am intrebat ca de ce, daca au fost ash, n'au scris la
Cernauti, nici la Lemberg, ci dupa saisprezace zile dupa a-
ceasta i tocma la Viena. laras mi-au raspuns ca asa i-au
fost poroncit. Monsiu Lencur ii la Paris si de aceia n'am
putut sa-i arM ravasul d-tale, insa piste o saptamana are sa
se intoarca si atunce voi face poronca d-tale. Domnul abate
au /is ca va scrie Mariei Sale lui Voda ca il foarte multamit
de purtarea me. Eu in drum am aflat ca preotu h platit de
vrajmash d-tale. Numai prin vorbile d-sale, si ca stiu di once
vor face bezadelile tot in spatile mele le va arunca, de aceia
indata ce am ajuns la Liunevill m'am mutat intr'o odac cu
fiul d-sale cuconului Enuta. Precum al stiinta si de chid
eram la Esi, bezade Dumitrache nu s'au purtat prea bine,
precum la Lemberg, insa la Cernauti nu au facut nimica,
precum vei videa din scrisoarea care Monsiu Lencur au trimes
cucoanei Saftitei. Cit pentru mine, te incredintaz, babaca, ca
n'am facut nimica, precum si ravasul lui Monsiu jLencurl
care ti 1-au trimds la ajungerea noastra la Liunevil'. In sfarsit
indata ce va veni Monsiu Lencur vei vide cà toate aceste suut
minciuni de a preotului si indata va vide si Mania sa Voda
purtarea me. Preotu din inceput n'au iubit, nici n'au tinut
partea bezadelilor, nici a me, si Monsiu Lencur era de vr'o
doa on sa-1 lase pe drum, pentru ca iscodea toate si lua
soPoteala de toate cheltuialile, care le-a fäcut Monsiu Lencur.
In sfarsit crede, babaca, ca totdeauna ma voi purta inteun
chip ca sá pot fi vrednic de bunatatile d-tale. Pre duduci si
pre Alecu dulce il stirut si sint al d-tale prea plecat si supus fiu
M. KOGALNICEAN
1834, octotrivrie 22

l[v. 11612 I. 28

I Pare a lipsi verbul 4te incredinteaza* sau altul cu intelesul acest t.

www.dacoromanica.ro
48 sORISORILE LUI M. Is.OGALNICEA.NU

XXV

Cu fiiasca plecaciune sarut minile d-tale, bAbaca.


Vasa li in tot drumul acest mare s'ail purtat foarte bine cu
noi, au avut tot feliul (purtari) de grijä 0i si-ad dat tot feliul de
ostenele pentru noi. De aceia mA rog, bAbaca, ca sa-1 and-
tamesti. Trimat lui Alecu un portofeul i o butelcA de go-
melastic, tot prin Vasa le. Baback el are un fel de capvne
care imfloresc i rodesc toath vara i stiind cA d-ta le-ai cum-
pari , i-arn us sa se adresarisascA la d-ta, si sint al d-tale
prea j lecat i prea supus fiu
MIHALACHI KOGALN1C1-AN
8 20 noeinvrie 183 I
lfs. .//6/, f. 31

XXVI
Liunevil 20 S. 134
Cu fiasca plecaciune sArut =Mile d-tale babacA.
Astazi, Domnu Lencur au venit de la Paris si fiindca nu
sade decit pitru ceasuri aice, ma grabesc ca sd-ti scriu d-tale
si a-li da nox itale de pitrecerea me aice. Cu totii sintern
foarte nmltamiti de abate si avem odai bune, masa bung si
toate lucrurile trebuincioase. Profesorii cred ca sint multamiti
de mine si iti trimet acest bilet, pentru ca sa vezi ca ma silesc
dupa putinta me, stiind mai ales ca aceasta e dorinta d-tale
Novitale nu am nimica a-ti scrie, pentru ca. avind foarte
mult de lucru pentru coleghium, nici Duminica macar nu
esam din casa. B.Lbaca, din banii care mi ai dat la purcesul
meu din Moldovva am cheltuit ewe galbeni la Viena, cAci
acolo dintii nu ne-au dat voe ca sa purtAm strae ostinesti
si asA am fost sAlit ca sA-m cumpAr o paldrie, jAletcA, ma-
nesce, gulere, halstuce i alte lucruri. Apoi ajungind la Liu-
nevil, atunce Monsiu Lencur mi-au spus ca au uitat sA-mi
1 in scris. 1161 dela Academia Rom'ara se gas-se in adevar cateva
bilete: <temoignage de satisfaction accorde a M. Kogalnitscan éleve de
la cl Ise de III-eme (v. ilustraliile dela urma volumului).

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DI\ LUNIIVILLE CATRE T4TAL SAL 49

faca leafa ; pe urma au pus pentru jumatate de an nurnai


cincizAci galbeni pentru strae la trii, adica bezadelilor §i mie.
D-ta §th ca pornindu-ne din E§i am luat foarte putine lucruri
ale imbracAmintei. Aice ne-au fAcut un rind de strae adevarat,
insa mai avem trebuinta §i de multe alte lucrun, care nu
putea sA mi le facA, din pricinã cd bezAdelile le ave §i mie
singur nu sa putea, cAci trebuia sä le facä din banil Marie
Sale, care mi-au costisit inch' Mei galbeni. Pe urma am dat
Iui Monsiu Lencur 30 de galbeni ca sa-mi cumpere un ceasornic
de aur, o alasida (?) asAmine §i pre urmA multe alte lucruri
§i carp, in fel cä am numai vr'o zAce galbeni, care imi vor
ajunge pana la ghenarie. InsA atunce te rog ca tot odatà cu
banii care ii va trimete Madia Sa, (trimete-mi) §i mie ceva.
Crede, bAbacd, cd nu te-a§ supAra, dacä a§ fi avut leafd §i
mai intAl cà a§ezindu-mA am avut trebuinta de aceste lucrurl,
insa de acum voi face mare economie, fiind cà nu voi
a.A ê pe ce sa cheltuesc. Nici aceasta n'a§ cere, insa trebue ca
sa mA eaut la ochi cu doftori §i nu s'au dat bani de Maria
Sa pentru aceasta.
Pe urmA vroesc sA imvat §i muzicA ; bezAdelile nu imvata,
apoi trebue sa platesc eu singur. D-ta, ca sA ai mai mare
§tiintA cd nu spui minciuni, vei intrebh pre Monsiu Lencur,
care ii va arAta purtarea me §i ce am fAcut cu banii. In
sfar§it d-ta vei face cum d-ta vrei judeca §i cum va fi vrointa
d-tale. Numai sA am cite un galbAn pe luna, atita cer, macar
ca bezAdelile au cite patru, dot galbeni de la MAdia Sa §i
dot galbeni de la cucoana SAftita. Acole toate sint foarte
scumpe, de vreme ce pentru un foarte mic peptine de os
am dat cinci franci, care fac dupd moneda noastrd 15 lel.
VasAle, care au mers cu noi, in tot drumul s'au purtat
foarte bine cu noi. El are cu dinsul o mie de rAdAcini de
capciune, care infloresc §i fac roduri toatA vara §i toatA toamna
§i care le-au cumparat din insu§i grAdina craiului. DacA dum-
neath IT vre, apoi eu te rog ca sA-i cumperi, cAci sint foarte
roditon. S i Monsiu Lencur au luat insu§i opt sute pentru MA-
riia Sa. Hartie de aceasta §i altfel care nu-i in Moldova are
M. h.ognuicetu U. Surisor:. 4
www.dacoromanica.ro
50 seRNOIIILE LUI M. KOGALMCEANL

iara§i de vindut. Lui Alecu trimat un portofeul, adicd un ghiz-


dan, in care sint toate zilele anulul, dispartite prin luni §i fi§te
care luna cu o vapsa deosdbitd. h mai trimat Inca §i-o butelca
mica de gomielestica pentru §ters condeiii de plumb de pe
hartii. Duducilor a§ fi trimas ceva, insa ne §tiind cand Monsia
Lencur are sa se intoarca de la Paris, n'am putut sä cumpar
nimica mai inainte §i indata ce au ajuns, §dzand numai dod
ceasuri in Liunevil, deabe am putut sä scriu aceastd carte
§i una cdtra Mania Sa, care am dat-o lui Monsiu Lencur ca
sa o dei Domnului. Insa indatd ce vol gdsi vre'un prilej, cu
mare bucurie ma vol sili ca sà Ii trimat.
Toate gazetile Frantiei inscriu in numarul lor cuinitul Mariei
Sale Itu Vodd cdtra Sultanul §i la suirea sa in tron, precum
§i de ajungerea noastrd in craiia Frantici pentru a saN dr§i
imvätäturile noastre.
In§tiintaza-ma, ma rog babaca, dacä a primit cartile care
ti le-am scris de la sosirea me aice in Liunevil, cap raspunsurile
cartilor care ti le-am scris pe drum le-am primit la sosire
me aice, iara nici un rdspuns n'am primit de pi cdrtile care
ti le-am scris de aice.
Cu multd fiiasca plecaciune sarut minile d-tale, babaca, §i
sint al d-tale prea plecat §i prea supus fiu
MIHALACHI KOGALNICEAN

Multe inchindciuni 1w Monsiu Chiunem, itti Monsiu Chi§


§i Madam& Wimmer.
ma. 1161, f. 32

XXVII
Cu fiiascd plecaciune sdrut minile d-tale bdbaca.
Sint acum mai mult de patru za.ci de zile, de cind n'am
primit nici o scrisoare de la dumnevoastrd §i nu pot §ti
care este aceastd pricind. Top ceialalti aü luat in§tiintari de la
parintil lor, insu§ bezadelile au luat raspuns di la Mariia Sa
Vodd di pi cartea care i-ail scris insu§ de aicl de la Liunevil.
Socotesc insd §i nadajduesc ca nu s'ail intamplat nimicd §i

www.dacoromanica.ro
SCHISORI DIN IAJNEVILLE CATRE TAT 'iL sAu 51

ca aceasta este numai pricina intdrzierii postel. Ma folosdsc


de purcederea domnului Risard, bucdtanul Máriei Sale, ca
sd dau aceastd. scrisoare. Tot odatii ma grabesc de a-ti pofti
o bund pitrecere a sfintelor särbätori, rugind pre milostivul
Dumnezdu ca sa-ti verse tot feliul de bundfati, o siinatate
necurmatá si am indelungati §i fericiti. Zioa si sara il rog
ca sd imi implineasca dorinta, adicã a-ti da pretul bunatdtilor
dumitale care ai pentru mine. Macar ca sint departat de casa
pdrintascd, nu lipsäsc insd de a-ti ardtd supunirea si recu-
riostinta me cea Mil marginl. Nu am pentru dar de anu nou
a-ti da decit supunirea me, salinta in imviitdturi si aceste ade-
verinti ', dovadd cd tot fac cevd aim in Frantiia. Socotesc ca
Monsiu de Lencur au ajuns la Iasi si ca t-au dat rdvasul
care 1-am scris, precum §i un portofeul pentru Alecu, care
1-au trimas prin ficioru Vasa li. Ma rog dard ca sa am rdspuns
de primirea acestor lucruri. Trimat acum prin bucdtariul
Mariel Sale 17 tomuri de carp pentru duduci si pentru Alecu
in chip de daruri pentru anu nou. Noi aice nu esim nicairi,
macar ca.' Mariia Sa Vodd, dupd cum mi-au spus bezddelile,
doreit ca sd mergem cdte odatd la teatru. Insd fiind cd (d-1)
abate nu are nici o poroncd pentru aceasta, nu ne lasd nicairi
sa mergem, insd nici nu avem vreme, caci mai mult lucru
avem sArbätorile de cit in zile de lucru.
Ma rog, bàbacd, intreabh pe aga Asachi in ce loc O. vind
cadrurile moldovinesti. Cdci stiu ca este un librer la Paris
care le are, insd nu stid numärul casdi. lar aga Asachi stie
foarte bine, pentru ca eu insus cind eram la E§ am vazut
scris acasd la d-nealui pe un cadru cd sa vind la Paris, la
Madam Martin, insd am uitat numdrul, si md rog ca sii am
rdspuns si sint, sdrutindu-ti minile, cu cea mai mare su-
punere si plecaciune a d-tale pre plecat si pre supus fiu
MIHALACHI KOGALNICEAN
1834
23 noemvrie 1
Liunevil
7 dechernvrie I
M8. 1161, f. 04
1 Vezi pag. 4h.

www.dacoromanica.ro
52 ,,CRISORILE mil M. KOGALMCEk \ tr

XXVIII

3 15 dechenivrie 1834

Cu multd fiiascd plecaciune sdrut minile d-tale, babaca.


Cu cea mai mare bucurie am primit rdva§u1 d-tale din 9
noemvrie §i am dat laudd prea marelui Dumnezau ca a
aflati cu totii sandto§i §i in bland stare. Scrisoarea domniilor
voastre m'au lini§tit foarte mult, pentru cá neprimind de
atita vreme nici o §tiinfd de la dumnevoastrd nu puteam §ti
pricina acel intarzderi. Insä acum am vdzut ca pentru cd
dom[nelta erai gata ca sa purcezi la tam, de aceia nu mi-ai
scris. Monsiu de Lencur, cand mi-ai trimds aceastd carte, ca
sa i-o dau, purcesasd de vr'o dodzki de zile §i cred cä cind
vei primi aceastd carte va fi in Ia§i. I-am dat un rava§ pentru
domnetà. Iar ficiorului Vasdle iard§ o carte pentru dumnetà,
precum §i un portofeiu frumos pentru Alecu, care de nu 1-au
dat sa i-1 cei. Babacd, eu am uitat IA Vasali iconita care d-ta
mi-al dat la purces, te rog dard ca sd o cei de la el. Aici
n'am ramas fard icoand, cdci are Plaghinb, precum §i Bal§,
§i au rAmas §i de la iconomu Grigorie. Scrisorile care durn-
neta (mi le-ai trimes) Ie-am primit §i rdspunsuri f-am Winds,
insd ma mir cum nu le-ai primit, ci cred cá dupd ce mi-al
trimas cartea aceasta din 9 noemvrie trebue sä Ii fi primit.
Eu f-am trimds descrierea cdIdtoriei mele 'Ana la Strasburg,
adeca la intrarea noastrd. in Frantiia. PAna acum n'am putut
sa-ti dau relatie de rama§ita drumului, din pricina multamei
lucrului. insa iatd cd-ti trimdt §i aceasta.
in 26 septemvrie, dupd ce am trecut sara apa Rinului, care
desparte Frantiia de marele ducat de Baden, dupd un §fert
de ceas am intrat in Strasburg, cel inthi ora§ din Frantiia. Acest
tirg ii o cetate foarte intdritd, cu o populatie de 45 de mit de
suflete, cu utile strimte, insd cu frumoase binale. Biserica ca-
tedrald ii mull mai frumoasd de cit sfAntul Stefan de la Viena,
§i turnul it 'Inca mai inalt de cit cel de la Viena, cdci acest turn
are o indltime de 436 de picioare. Masura piciorului ii ca palma

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LUNENII LE CATRL1 T XTAL SAU 53

domneasca de marl. Inuntru este un ceasornic care mergind


arata i ce! doisprezace apostoli, care la tot ceasul esa cite
unul i bated ceasul. Mitropolitul Strasburgului dep'atunce,
\ rind ca in toata lumea sa nu mai fie un asamine ceasornic,
au scos ochii ceasornicarului. Insa. fiind cä sd stricasa ceva
la ceasornic, ceasornicanul (.el orb ail cerut voe de la mitro-
polit ca sä vie sa-I dreaga. Insa indata ce-au fost lingä cea-
sornic au pus mina pe un lantuzal, adicd pe o sirma de
a ceasornicului si de atuncea apostolii n'au mai batut ceasul.
Ceasornicu merge si'n zioa de astaz!, Irma' apostolii stau lo-
cului. Noi ne-am suit dupa o mare ostineala tocma in virfu
turnului, care are mai mult de o mie de scan. La mijloc este
tin eccIisiarI. Acolo am scris in condica numile noastre si am
cumparat rnedalii care am uitat sa ti le trimat. Insa dupa trii
am, adeca dupa ce vom mântui imvataturile la Liunevil, si
inainte de a merge la Paris, ca sa facem cursul legilor, in
remea vacantailor, care sint de doh' luni i jumatate, daca
1 ei vroi oi pute ca sa yin in Moldovva i sa pitrec cu dum-

nevoastra. vr'o doazaci de zile, cad cu dilijantul pot sa rnerg


in Moldova in doázaci de zile. De la catedrala am fost in
biserica protestantilor, unde este ingropat vestitul marsal a
Frantic!, numit marsalul de Sacsa 1 Marsalul, imbracat in strae
de Roman, sade cu un picior radicat si cu un aer de veteaz,
vrind ra sa intre in s'icriu, acaruia capac moartea cu coasa
in mana ridica. Intre marsal i moarte este Frantiia ple-
cata, inchipuita ca o fimei tindrä i frumoasa cu lacramile in
ochi. Cu o mina ea departeaza moartea i cu alta opreste
pre marsalu ca sa nu intre in mormint. De ceia parte de
mormint este un Iraclis 3, care ii mahnit. De dreapta marsa-
lului sint multe steagun rupte i un leu, un vultur i un
pardos. Sunt rasturnati cu picioarile in sus. Acestil inslim-
neam : vulturul sau pajura inchipueste ca Austrienii au fost
biruill, 161 ca Englezii aü fost batup i pardosul ca Belghi-
1 Mauriciu conte de Saxa, marepl de Franta (1696-1750).
2 In original, din grepala, Frantiea.
3 Ercul.

www.dacoromanica.ro
54 sCRNORILE Llif M. KOGALNICE kNIT

enii §i Olandezii au fost goniti de mar§alu. lar in stanga


mar§alului sunt steagurile Frantie] radicate.
RAma§ita oi trimete cu viitorul rava§.
Acest monument ii alcatuit de doa bucap de marmura alba
§i foarte frumoasa. Babaca, am trimas prin Ri§ard, bucatariul
Marie] Sale, multe carti pentru duduc] §i deci cind a x Mit
duducile sal pofteascd sa §ada §i sa vorbeasca cu politica,
pentru ca nu-i un bucatar prost §i. ca-i de buna familie.
Babacd, aice este un final. Frantez foarte imvdtat §i ar
vre sd vie in Moldovva, ca sa fie profesor. N'ai putc- sa
vorbe§ti cu Maria Sa, ca sa-I pue la §coala domneascd sau
de nu la vr'un boer? Insu§i abatele sa da chiza§ pentru el.
Daca-] gasi vre un loc, apoi mA rog scrie-mi cit poate sa-i
de pe an. Sarutindu-ti minile, sint a d-tale pre plecat §i
supus fiu
KOGALNICEAN
Vs. /Thi, f. 35

XXIX
Cu fiasca plecaciune sarut minile d-tale, babaca !
De datoriia unui fiu cunoscatoriu este ca, macar ca este
departat de parintele sail, sa-i scrie §i sal arate la inoirea
anului, precum §i in toate zilele vietil sale, supunirea, cinstea
§i recuno§tinta sa. Dec] nu lipsasc §i di a implini cea mai
scumpd §i mai iubita mie datorie. Din cea mai frageda a me
copilarie, am simtit §i am primit facerile d-tale de bine. Nu
numai ca mi-ai dat viiata, §i mi-al aratat inca §i chipurile §i
mijloacele de a o infrumusata §i de a o pitrece in cinste §i
in fericire. Toate chipurile §i toate trudile ti le-ai dat, numai
ca sa ma vezi norocit §i insamnat intre Moldoven]. Nu crede,
dar, prea scump mie parinte, ca al facut toate aceste pentru
un necunoscatoria §i pentru un nemultamitor. Nu, in toata cur-
gerea vietii mele, §i la cel mai de pe urma minut, voi cauta
ca sa ma fac vrednic de purtarile de grija a dotnitAle pentru
mine, cu buna me purtare, §i deapururea sara §i dimineata
voi binecuvanta numile domitale, §i vot ruga pe Iprealmilos-
tix ul Dumnezau ca sa-ti intoarca pretul a atitor facer] de

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LUNENILLE CAME T1.11.L 41.J 55

bine, caci numai ziditorml singur poate sä faca aceasta. Cu


prilejul inoirei anului, ma grabasc ca sa-ti poftesc cele mai
man norociri, o vitatrt indelungata, fericita, cu zile lungi,
cu sAnAtate necurmata §i cu tot feliul de bunatati. Rog pre
facAtorml tuturor ca sä asculte aceste dorinte care le fac din
toata inima §i din toate puterile mele. De §i aceste poftiri
sint mid §i nu sint bine aratate, §i ca gura §i condeiul mefi
nu sunt destul de distoinice pentru aratà asarnine
insa inima mea simtA§te mai mult de cit nu mi-i cu putinta
a rosti. Aceste sint dorintile care le fac §i le voi face pinA
la cel mai de pe urrnd minut a vietii mele. Pentru daruri
(ce voe§ti) sa-mi faci, nu cer altA nimica de la dumneta decit
dragostea §i iubirea domitale, lucruri care vor pricinui mai
mare bucurie acelui ce este pentru totdeauna cu cea mai
mare supunere §i plecaciune a domitale pre plecat §i pre
supus fiu
MIHALACHI KOGALNICEAN
1834 6/18 detherrnrie
Liunevil

Mariei Sale am scris prin Monsiu de Lencur, §i dupa po-,

ronca dumitale iti vol trimete inca un rava§ prin iitoarea C

mi! carte
P16. 7161, f. 38

XXX

Cu fiiasca plecAcive sarut minile domitale, babaca.


Cu cea mai mare bucurie am primit doh' de a dornitale
rava§uri, unul din 19 noemvrie §i altul din 26 a ace§th luni.
Am dat lauda mult milostivului Dumnezau ca intregimea sa-
natatii d-tale mult mie scumpä sa afla in deplin, precum §i
duducile §i Alecu. N'am putut ca sa raspund mai degraba
la aceste scrisori, din pricina ca n'am vreme care sa-mi fie
sloboda de cit Duminica. Dumneta imi scrii in intaiul rax a§
ca nu trebue sa platesc pentru cArtile care imi trimeti, de cit
(le la sfAr§itul Austriei, insa Austria nu sa mezae§e§ti cu
Frantiia, can e§ind din Austria trehue a trece prin erAiia Ba-

www.dacoromanica.ro
56 SCRISORILE LUI M. KOGALNICE kNU

variel, prin craiia Viurtembergului §i prin marele ducat de


Baden si apoi sa intra in Frantiia.
Asa dar dumnetà platesti jumatate de drum si eu cealaIM
jumatate. In cit pentru cartea care mi-ai trimes mai daunazi,
in care era si o carte pentru Monsiu Lencur, am platit 8
franci, care fac 24 de leil. No) am fost scrisi 2 in toate ga-
zetile Frantiei la venirea noastra, nu tiü daca in a MoldoN vei
a fost asamine. instintaza-ma ma rog, babaca, dad), cind am
purces, Asachi ne-au scris in Albina romineascd. instiintea7a-ma
ma. rog ce fel de chip are monumentul care sä zadeste la Iasi.
La ochi imi merge mai bine, insa dupa poronca (d-tale)
am dat sa-mi faca ratata ce mi-ai trimes. Am vazut ca preotu
Grigorie au ajuns la Ia§i. Am vazut si cite au facut acole).
Monsiu Lencur de multa vreme au purees la Iasi. Cit pentru
o recomandatie de la domnu abate, voi cere si iti vol trimete
in putand vreme... Noi aice nu cunoastem pre nimine si nu
esim nicaire. Mariia Sa Voda stiu c'au vrut ca sa mergem
cite odata la teatru, insa findca domnu abate n'are nici o
stiinta pentru aceasta, de aceia nu ne lasa. Deci te rog, ba-
baca, ca sa mijlocesti ca Mariia Sa sa scrie ca sa mergem cu
pedagogu care il avem cite odata. Bezadelile insu§ te roagä
pentru aceasta. Uniforma nu o pui aice, pentru ca m'or ride
tot], pentru ca samana cu cea rusasca si aice Rush is urati.
Ma rog, habaca, trimete-m intr'un saculet simburi de bar-
buz cu posta, caci aice nu sa stie macar ci-i harbuzu si domnu
abate m'aii rugat ca sa-li scriu pentru aceasta. Numai sa fie
simburii bine invaluiti si cind ii vei da la posta sa iai sigu-
antic. Copilu 1w Logofatu Lupu Bal§ h cel intaiu in tacsiea
sau clasul lui.
Cu fiiasca plecaciune sarut minile d-tale, babaca, si sint
al d-tale pre plecat si prea supus fiu
KOGALNICEAN
1 ghenarie 1835
20 decheinvrie 1'134
Ifs. 111,1. f. 4
1) vechi.
2) In or%inal, .seri.s.

www.dacoromanica.ro
CRIS MU DIN 1UNI,N1I.LL C(.111E T VIAL,

XXXI

1', 30 ghenarie 1 :

Cu fiiasca plecaciune sarut minile d-tale, babaca.


Mutt mie dorita scrisoarea dumitale din 31 dechemx rie cu
cea mai mare bucurie a sufletului meu am primit-o si am dat
!audit [prea] milostivului Dumnezau ca mult mie . cumpa sa-
natatea dumilorvoastre sa afla in deplina intregime. Cit pentru
mine, yeti sti ca slava preaputernicului, ma aflu sanatos. Eram
in ce mai mare ingrijdre asupra dumilorvoastre, neprimind
de la 25 noemvrie i liana astazi nici un ravas de la dum-
nevoastra. Insa acum vazand ca va purtati sanatost si fericip,
n'am mers pe la biserici, pentru ca aici nu sint, ci in fundu
inimit am multamit prea milostivului DumnezAu care va pazeste
in pace. Retepisele de la posta cind sint le iscalescu, caci fara
aceasta nu mi sa dA cartea, insa cu ravasul din 9 noemvrie,
precum i acum, nu s'au aflat. Mi-i de mirare cunt Monsiu
Lencur n'au ajuns la Iasi, adeca pilla la 31 dechemvrie, de
vreme ce s'au pornit de aice in G noemvrie. Nu pot nici de
cum sa. §tiu care poate sa fie pricina aceasta, precum i bu-
catariul Risard. Prin ravasul ce I-am dat lui Monsiu Lencur
pentru dumnetA vei side ca te rog ca sa-mi trimep ceva. ban,.
Crede, babacA, ca nu 1-as cere, insa nu am strae nici de cum,
cm am numal un surtuc care mi s'au facut aice la Liunevil i sur-
tucu cel blanit, care insa nu pot sa-1 port, pentru ca-i cald ca vara
§ipina acum inca omat n'am avut. Pricina ca n'aN em strae
este ca banii dap de Mariia Sa n'au fost d'ajuns, de vreme
ce pentru bezadele l pentru mine au fost dat numa 50 galbem
pentru sasa Juni si aici postavu it mai] scump. Nu numat eu
cer barn, ci i copilu Paharnicului Enuta au cerut de la tata-
sau 30 galbeni. macar ca si la purces i-au dat. Insa. precum
el, ash i eu am cheltuit 20 galbeni numai la Viena pentru
deosabite lucruri, precum pentru jAletce, palarie, toc de pa-
larie, gulere, manesce i altile. Pe urma am cheltuit cinci
galbeni, de am vazut lucrurile vrednice de vaiut in drumul
meu. Apoi 30 galbeni, cu care mi-am cumparat un ceasornic

www.dacoromanica.ro
58 SeRISORILE MN M. IsOGA.I.N1CLANIJ

de aur de la Paris prin Monsiu Lencur, apoi plata cirfilor


precum si alte istorit 1, care imi sint trebuincioase. Apot plata
ravasilor la posta. Paharnicu Enufã aiI i trimes fiului sau
30 galbeni prin bancheriul Pop de la Viena. Aga Asachi ii
cunoaste. .

Ma rog dara, babaca, ca sa-mt trimep §i dumneta ceN a,


cit vet vroi, incit mai in graba. pentru ca am fost poftit in
multe locuri, insa hind ca n'am nici un straiu bun, n'am putut
merge. Mai intai ca pana acum n'am leafd de la Mariia Sa.
In lucrurile preotului vol cauta sfintele moastent, insa nu cred
sa le fi lasat aice. Ifi trimat un nava§ de la micu Bals, ca si
vada Cc. Lupu cà nimene nu-1 bate. La ochi tot patimesc,
insa nu inlauntru, ci la gene, uncle sint ni§te bube.
Sarut minile si sint al d-tale pre plecat si sstpus fiu
M. KOGALNICEAN
Ms. 1161, f. 50

XXXII
27 glienarie
it fevruarie

Cu fiiasca plecaciune sarut minile dumitale, babaca.


Scrisoarea dumitale din 6 ghenarie cu cea mai mare bu-
curie am primit-o si am dat laudd preaputernicului Dumnezau
ca mult mie scumpa sanatatea d-tale sä afla in deplina in-
tregime. Cit pentru mine vei sti cà slava ziditoriului ma aflu
sanatos. La geane Inca suffar, insa nu mult. Cu cea mat mare
bucurie am vazut ca Monsiü Lencur au sosit in Iasi, precum
si bucatariul. Caci cu tofu ne ingrijäm, nestiind care putea sa
fie pricina ca aü zabovit atita vreme in drum. Am vazut cA
ap primit si ce am trimes, adeca un portofel, o butelca de
gomelastic si 17 bucap de cirp §i sint tocma cum le-am
trirnes. Pentru banii care dumneta bine voesti a-rn trimete,
daca piná acum n'ai gasit prin cine sa-i trimep, apoi pop sa
vorbesti cu Aga Asachi, ca sa scrie bancheriului Pop ca sa mi-T
trimata, caci si Paharnicul Enufa tot prin (mijlocul) sau i-au
1 Curti de istorie.
In ms. din gre,eala fan!.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN DUNI:MLLE CXTRE TATAL slku 51

trimes. BezAdelile au primit panA acum numai o scrisoare de


la Mania Sa Voda §i domnu abate iaras numai una. PanA
acum incA nu avern voe ca sA mergem la teatru. Am auzit
cA Crupenschi, Alecu Mavrocordat §i Sandulachi Miulescu s'au
facut ofiten. InsA nu §tiu dacA Alcaz s'au Mcut si el, cAci el
era mai vechiu in sluibd de cit Miulescu si de cit MaN rocordat.
La purcesu nostru era vorba ca sa se mai faca un esca-
dron §i un batalion de o§tem, in§tiintazd-ma ma rog, babaca,
dacA aceasta s'afi fAcut §i eine sint comandirir Capitanu Carp
trebue sA se fie fAcut maior. Am au7it cA sa face o Academie
pentru nobili in casAle Cazamiroaei, dar cine sint profesorii
si ce limbi au sa se inivetel ? Scrie-m mA rog, babaca, unde
are sa asaze monumentul care sA face acum si ce are sa in-
fAtosAze, asAminea si dacA Curtea Veche I are sit se zideascA
de iznoava. Aici in Liunevil toate sint 1initite, precum §i la
Paris._ in vara viitoare sa zice ca sA va face un drum de fher,
care va trece pre linga Liunevil, si atunci cineva pornindu-sa
cu butca de abut.] dimineata poate sara sd fie la Paris. Am
va7ut prin gazete ca Sultanul au poroncit ca sA se faca drumuri
imparatesti ca in Ora nerntascA in toatA impAratiia, scrie-rn
mA rog daca sA vor face i in Moldovva. Am scris pAnA acum
de trii on lui Milu, care era la d. Chiunem si n'am primit
nici un rAspuns. Trimete, babaca, pe cineva. mA rog ca sA-I
intrebe dacA au primit vr'un rAvas de la mine. DAunAzi t-am
scris ch-ti voi trimete un rava§ de la micu Bals cAtrd tata-sau,
in care arata cA nu-1 bate nimene, insa am uitat ca sal pm
in phc, deci 1-au trimes pe urma drept cAtrA Cuconu Lupu.
Cu fiiasca plecaciune s5rut minile dumitale si sint pre
plecat §i supus fiu
M. KOGALNICEANU
Ms. IThI. f. 53

XXXII!
Cu fiiasca plecaciune sarut minile d-tale, babaca.
Cu cea mai mare bucurie am primit rava§ul d-tale din
I Curtea donmeasca.

www.dacoromanica.ro
60 SCRISORILD LIR M. KOGALNICEANU

18/30 ghenarie §i am dat lauda prea milostivului Dumnezau


cä a aflati cu totii sdnatosi i ca pitreceti dupa cum poftiti.
Cit pentru mine vei sti cA slava prea puternicului Dumnezau
ma aflu destul de bine. Mi4 de merare ca n'ati vazut in
gazetile Frantiei ajungerea noastria aice. Aceasta se afla in
Gaze la Frantiei (frantuzeste Gazette de France), in National
(National), in Jurnalul tirgurilor ci tcirilor (Journal des villes
et des campagnes), in Jurnalul de deba' §i in alte multe.
Ral asul Mariel Sale a ajuns la Liunevil, in care zice ca sá
mergem la teatru, insa acurn actorh nu sint aice, ci peste o luna
n or N, eni iaras. In cartea care Maria Sa Voda au scris bezadelilor,
zice si aceasta, ca sa mA port bine si sa ma silesc, §i ca daca voi
face aceasta imi va implini ce nAdajduesc. Ma rog, babaca, ca sa-1
arAti supunerea i recunostinta me, pentru ca. eu nu indraznesc
sa-1 scriu. Am auzit cd iconomul Grigorie ii la minastire. Aice
vremea pe care [all platit directorului coleghiului pentru ne-
pot[u salu s'au implinit i directorul nu stie ce sA faca cu
nepotu sau... Pentru cadruri, cind am mers cu dumneta la
Asachi la zioa d-sale, atunce am vAzut tiparit pe un cadru
moldm inesc sei vinde la Paris la... j aceasta m'au inselat.
Am vazut asamine ca ai avut bunatate ca sa-mi trirneti prin
bancheriul Pop 135 fiorini argint, insA pan acum n'arn primit
nimica de la Viena. Aici pitrecem foarte linistit, nu sa aude
nimica de rau. Duminica i Joia esim dupa masa doa ceasuri
le ne primblam. Toata vremea care ne ramine o intrebuintam
la cetit si la scris, caci in doa lurn vom aye ecsamen public.
Noi cu toll ne aflam sanatosi, cAfi sintem ake. Intreaba niA
rog, babaca, pe Monsiu Lencur, daca au primit o carte de la
mine, caci flU primasc nici un raspuns. Cu fiiasca plecaciune
s-trut minile dumitale, babaca, i sint pre plecat i supus fiu
KOGALNICEAN
7 19 fevruarie 1835
lLs 1161, f

1 Journal (its r' bats.

www.dacoromanica.ro
',CRISORI DIN LUNCVILLE CXTRE TATXL SAC 61

XXXIV

16 2b martie 1b 15

Cu multa fiiasca plecaciune shrut minile dumitale, babacd.


Domnul Pop, bancheriul, mi-au trimes prin dilijanta bang
care ai bine voit sh-mi trimeti. Insa nu mi i-au trimes toti,
caci 30 galbeni fac in fraud 345 si mi-au trimes numai 337
si jumatate. Pe urrna din acesti barn imi opreste 5 franci ti
jumAtate pentru rávasurile care mi-au trimes. Apoi aict in
Liunevil am platit inch la dirtjanth shpti franc] pentru adus.
Eu i-am scris ca sh-mi dei mai bine polith la un negustoriu
din Liunevil i ash n'as fi prAphdit din 345 franci 20 franc'
61 jumhtate, adech 8 franci lipsh, chci in loc sh-mi trimata
345 franci mi-ad trimes numai 337 franci, di vreme ce galbanu
face 11 franci si jumatate. Pe urrna 7 franci ce am platit la
dilijanta pentru adus si 5 franci i jumatate pentru rhvwirile
care domnu Pop mi-au irimas ca sa ma instiinteze ctt imi
va trimete banii. Mara' de aceasta am mai platit inca eu aice
r'o patru fraud pentru ravasurile lui, chci el a platit numat
panh la sfirsitul thrii nerntasti, (iard eu] de la intrarea in Frantiia...
Am vazut prin scrisoarea dumitale ca Domnu mi-au facut
lead de 150 franc] pe sasa luni, insh panh acum n'am primit
nici o scrisoare de la domnu Lencur, insh trehue sh primim
in putin, precum i banii, caci simestru s'au implinit si acum
incepe celelalte sash luni, pentru care nu avem bani. Arath
ma rog, babaca, lui domnu Lencur inchinhciunile mete si za-1
ca sh ne trimath barn cit mai ingrabh, chci n'avem nici cacum
strae, precum si bezhdelile. Eu i-am scris de doh ori, dara
n'am primit nici un raspuns.
Mach., mh rog, ai bundtate de pune in plicul dumitale
cartile care l'a trimete Mateiu Milo, cact el nu poate sa mi
Ii trimata singur, de vreme ce costishsc foarte mult. Ma rog
ai bunatatea aceasta, caci mi-i adevArat prietin care mh iubete
I )arte mutt.
Am postit saptarnana dinthi, precum vom posti i cea de
pe urmh. Am vrut sh fac post Mercurea i Venirea, dar fiind

www.dacoromanica.ro
li9 SURISORILE LUI M. KOGALNICEANU

ca nu she aice sa faca bucate de post, de vreme ce nu sa


gasAsc, ni da numai cartoafe ; i pe urma imbolnavindu-ma,
doftoru nu m'au lasat.
Cu fiiasca plecaciune sarut minile d-tale babaca i sint pre
tipus fiu
KOGALNICEAN

Am auzit, babacA, ca acum la maiu are sa vie la Liunevil


nepotul Domnului, adeca fiul cucoane, Rucsandei Mavrogheni.
Deci ma rog atunce, ca sa dal aceluia care il va intovArasi
aice, adeca sau slujei sau pedagogului vre un sal de a
dumitale ca sa mi-1 aducA mie, caci aice in Frantiia nu sa
gasesc nici cacum sint piste masura scumpe. Pentru un sal
i
turcesc poate cinevà sa iae pana la cloud sau bit sute de
galbeni... D'aier dot dascali de la coleghiu vreu sa mearga in
Moldovva pentru lucrarea pamintului, caci aice sa lucreaza
pamintul foarte bine, iar nu ca in Moldovva... Scrie-mi ma
rog, baback daca socotesti ca acesti profesori vor pute pro-
horisi in Moldovva...
Ars. 1161, f. 60

Cu multa fiiasca plecaciune sarut minile d-tale, babacti


.. . Pentru coriu Dumnezeu m'ad ferit, insa i chear de
m'ar fi lovit, n'ar fi fost nici o primejdie, pentru ca aici coriut
n'are nici o rautate, i bolnavul nu trebue sik sada 40 de zile
in casa, ca la Moldovva. Numai bezadelile au fost bolnave,
darA atita de putin, incit au sazut in pat numal patru zile
si pe urmA ala mers cu noi la Nansi, un tirg mare, aproape
de till ceasuri de Liunevil, pentru care ill vol da relatie prin
viitorul meu ravas... Pricina acestel intirzAerI este ca am avut
ecsamen i darea premiilor, i ded am avut ca sA ma salesc
ea ca sa pot avea cevA. Asa darA dupA ecsamen am avut
premiu huh din limba nemtasca. Cirtile care mi le-au dat
1 Nancy.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LUNENILLE CATRE TATA!. sXu 63

nu pot Sá ti le trimet, pentru cd sint man i grele, dara iti


trimat hirtiia alaturata care au fost lipita pe iale si uncle
directorul coleghiului au iscitlit. In limba franteza, greceasca
si latineasca, care fac numai un clas, am primit acsesitu, a-
deed premiu al patrulea, din pricma ca latineste inca nu stiu
bine si ea clasul in care sint ii mare, de vreme cea clasul
ritorich mici. Piste cinci luni vom infra in clasul ritoricii marl.
Beiede Grigori n'au avut premiu, insa ii de nadajduit ca la
sfirsitu anului va aye multe. Ma rog ca sä arati premiu meu
§i lui mosu lancu, ca sa vada ca ma salesc... In gazetile din
Frantiia sä vorbeste foarte mult de Moldovva si de Valahiia.
Daunazi am cetit c aceste printipaturi s'au cunoscut neatir-
nate de Anglia si de Austria, ca Turch n'ail a mai lua bir
de la Moldovva. Foarte mult m'am bucurat de aceasta, cad
dacã ask este, atunci vom fi i noi un norod slobod si o-
cirmuiti de domnii nostri, neavind a pleca capul sub jugul
Turcului. Ma rog, babaca, instiintaza-ma daca aceSte novi-
tale sint adevarate... Noi facem post aceastd saptarnand, insa
ca pustnicii mincam numai pUne, cartofe si mere coapte,
pentru ca alte lucruri nu sa gasasc aice. Cu acest prilej gasasc
ca cea mai scumpa a me datorie, de a-ti pofti buna pitrecire,
de a rugh pre milostivu Dumnezati ca sa va pazasca in deplina
sanatate si fericire, i sà va ajute ca sa pitreceti fericiti si
multamiti sfintele sarbatori a Pastilor. DumnezaCi sa va in-
vred niceasca ca toate dorintele dumilorvoastre sä se implineasca
cu fericire dupa placul dumilorvoastre. Atunce ma voi tine
pentru cel mai norocit om si voi slavi numele pre puternicului
ziditorin. Aceste sint cele mai invapaiate dorinte a celuia ce
este ea cea mai mare fiiasca plecaciune a dumitale pre plecat
si supus fiu
MIHALACHI KOGALNICEAN

18/6 april 1835


1*18. 1 lia, f. 64

www.dacoromanica.ro
64 scam:Aux LUI M. KOGALNICEANU

XXXVI

Cu multa fiiasca plecaciune sarut minile dumitale, babaca.


. . Sint acum vr'o eke zile de cind domnu Lencur au
.

scris din poronca Mdriei Sale ca domnu abate sd tragA pre


bezadele dela §coala publica i sd le dee dascali particulart.
Aceasta poronca indata s'aCi implinit, dard nu stiu daca a-
ceasta sa atinge si de mine. Pind cAnd voi fi sigur ca trebue
sd imvat ca §i bezadelile, apoi ed tot mergu la collegbium,
insd eu a§ dori cä mai bine sd imvdt tot unde imvAt i pina
alcum, clact in\ atäturile is mai bune. lard acasa nu sd pot
aduce dascalh cei bunt, pentru ca n'ad vreme si mai ales cd
domnu abate are un haractir prea slab ca sà fie ascultat ;
de aceia i bezadelile mat bine ar face sd imvete l colleghium
decit acasa...
Aice toate gazetile vorbesc de neatirnarea Moldm vet si a
Valahiet ; unele zic cd Anglia au fdcut aceasta, ca Turcul §i
Rusul bAtindu-sd vre-odatd sa nu poatii infra. in Moldok va,
altele zic cd impAratul Neculat au facut aceasta, ca dintdi
salt traga inimile Moldovenilor in partea lui i apoi sa uneascd
aceste printipaturi cu imperiia Rosiet. MA rog dard, babaca,
dacd aceste vorbe sint adevarate sd-mi scrit i mie.
Cu cea mai mare fiiasca plecaciune sdrut minile dumitale §i
sint al dumitale pre plecat i prea supus fiu
KOGALNICEAN
18:35
27 april
9 maiu
Vs. /Pd. f. Gi
XXXVII
13 25 maiii 1835
...Cu multa fiiasca pleedciune sdrut minile dumitale, babach.
Doi Munteni adecd clot Valaht au trecut pe aice viind
de la Paris si mergind la Bucuresti. Ei ad sa mearga §i la
la§1.Eu n'am fost acasd, cind ei ad venit sd ne vadd, deci
intreaba-i sd-tt spue in ce hal au gdsit oddile noastre si ce
le-au /is bezddelile ca sd spue Mariel Sale lut Vocld. in sfar-

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LUNAVILLE CATER TATAL sAu 65

sit si bezadè Vogoridi are A. se intoarch in pufin de la Lon-


dra la Moldova si atunce ii va da destule relafil, precum
si directorul theatrului Furo 1 la intoarcerea sa... Nu pot sd-P
descriii ce mâhniciune am samPt cu topi, cind am vhzut
ca bietu domnu Lencur au murit. Sirmanu! ce om bun era, si
el singur putea ca sd ne usureze traiul de la Liunevil. Mariia
Sa Vodd au si scris un rdvas bezddelilor vestindu-le aceasta
nenorocitS intamplare. Top sintem mahnip ... Pentru tinerh
Frantezi, ei au hotdrit ca sä mearga negresit in Moldovva...
M. KOGALNICEAN
Ms. nu, f. 73

MON"
Cu multh fiiasca plecaciune 'sdrut minile dumitale, bdbacd.
...IP trimat relaPia orasului Nansi. Ii un tirg dephrtat de
Liunevil de till ceasuri ; are patru zaci de mil de suflete. Ii
una din cele mai frumoase polith 2 a Franfiei.Ulifile sint drepte,
largi i toate Casale au cinci rinduri. Sint multe frumoase
piete i primblari. Are o bibliotecd, o academie, un muzeum
de cadruri i o frumoasd said de priveliste. Piste clod luni
avem ecsamen i ma voi sail ca sã iau multe premii, ca sa
va multamesc ; la Liunevil nu sh Invafa pravilile, dara la Pa-
ris ; si inch dintai trebue ca sd imvdt ritorica, loghica si fi-
losofia, pentru care trebuesc dot ani, si atunce voi invata
pravilile. Gazetile de aici vorbesc pentru neatirnarea Moldov-
vel ; aceste novitale le au primit de la Tarigrad ... Babacd,
Vasalica Alecsandri, fiul spatariului Alecsandri, imi scrie de la
Paris cd parintele ski are sa vie in Franpia in anul acesta
ca sd lase la Paris pe fiu sau cel mai mic. Nu cred ca si
dumneta vez vini, precum ai zis la Iasi, dara ma rog ch.
daca spatariul Alecsandri are sa vie cu adevdrat in Franpia,
wol mijloceste ca trecind prin Liunevil sa ma ia si pre mine
la Paris, caci atunce voi ave vacanfie si foarte mult as dori
ca sa vad i eu acest frumos oras, minunea lumel. Aice
1 Baptiste Foureau
2 orase
5
11 hug I nice nu. S riseri,
www.dacoromanica.ro
66 SCRISORILE LUI M. HOGALNICEANU

mergem de dod on la teatru, dard nu-i atita de bun ca cel


de la la§i. Am vazut in gazetile de aici cä adunarea ob§teascd
a Valahiei au mai dat inca domnului Ghica pentru curtea
sa 600,000 lei... Ma rog, babacd, daca ai gdsi prilej, sd-nu
trimeti cartea aceia pentru care te-am rugat...
M. KOGALNICEAN
6 15 iunie 1535
Ms. 1161, f. 76
XXXIX
Cu multa fiiasca plecaciune sarut rninile dumitale, babaca.
... Cit pentru poronca ce-mi dai atingatoare de a merge la
colleghium, eu o urmez §i voi implini-o §i de acum inainte...
Nu pot salt spun cita bucurie am samtit cind am vazut ca.
Mariia Sa Vodá ail binevoit sa ma numascà ofitär in cavalerie.
Multamirea me este nespusa, cad ea gindem a cit voi fi in
tan striine, voi raminè tot cadet. Crede, bdbaca, ca ma voi
sail ca sa md fac vrednic de un asamine favor §i ca de acum
inainte ma voi indeletnici mult mai mult la imvatatura, §i
intr'o lund nadajduesc a iti voi trimete atestat ca am primit
cinci premii, caci piste trii saptamini avem ecsamen §i pe urma
vacantii doa luni. Aceasta vreme o voi intrebuinta-o de a
merge intr'un sat aproape de Liunevil, unde este §coala craiascä
de agricultura, acolo vol imvata lucrarea pamantului. Manila
Sa Voda mi-au trimas atestatul de ofitdr. Eu indata am
alcatuit, cu.n ati poruncit, o carte frantuzasca §i am trimds-o
cu plicu bezddelilor '. lata cà aldturez aice o carte pentru
hatmanul ; vel ave bunatatea ca sa. pecetlue§ti §i sa i-o dai.
Iti trimdt §i ecsemplarml acsesitului, sau al doilea premium
de zugravit. N'am putut sä ca§tig premiul intaiu, pentru cd
sint §colari care imvata de zace ani a zugravi, §i eu imvat
numal de §a§a luni, §i inca sint al doile intr'un clas de triizaci
de bdeti...
Cel mai plecat §i supus fiil
M. KOGALNICEAN
1835 iulie 1 13
Ms. 1161, f. 79
1 V. pag. 15

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN LITNEVILLE CXTRE TATXL sAir 67

XL
Cu multä fiiascd plecdciune sdrut minile dumitale, bdbacd.
...Nu pot sd-ti spun ce bucurie §i tot odatä ce . . . .
am sdmtit vdzind cd Mariia Sa Vodd s'au hotdrit ca sa ne
trimatä in alt tirg, §i ca.* domnul Tis6 s'ail §i pornit de la
lao. Dail sint in mare ingrijdre ne §tiind in ce tirg sau in
ce tara are sd ne ducd. Dumneta zici ca sa ne sprintinim
n calabaldc, pentru cd drumul li mare, dara acesta ii cu ne-
putintd, fiind CA bezddelile precum §i eu avem o multame
de carp. Dacd este ca sä nu e§dm din Frantiia, atunce va
fi u§or de a le ILIà cu noi ; dar dacd va .fi ca sä mergem in
alta tard, apoi atuncea voi cduta chipuri, ca sa le trimet (la)
Ieo pe Dunare. Sa vede cd domnul abate nu §tie nimic de
aceasta. Insd nu §tiii cum vom face la purces, cad bezdde-
lile precum §i eu sintem datori la un libreriu ; bezddelile a-
proape de 200 de galbeni §i eu 80. Daca a fi ca sa §ädem
in Frantiia, voi da adresul meu libreriului §i atunce ii voi
trimete bani din tirgul unde voi fi, iar dacd a fi ca sd mer
gem (in altd tara), atunce vol cduta ca sd vind cArtile §i sd
plätesc... Eu in vara aceasta am invatat a inota §i acum trec
in not apa Meurtá 1, caci a§d sa nume§te.
24/12 iulie, 1835 M. KOGALNICEAN

Ms. 1161, L 90

XL1

Cu multd fiiascd plecaciune sdrut minile dumitale, babacil.


... Nu pot sd-ti spun ce Were de rdu am samtit, cdnd am
vázut in rava§ul dumitale cd bietul spatariul Alecsandri au
picat intr'o boara atata de urdtd ! Eil §tham cu o zi mai ina-
intea sosdrei rava§ulta dumitale ca trebuem sä mergem la
Berlin ; aceasta mi-au scris de la Paris domnul Furnarachi
care tine pe fiul spatarului Alecsandri. Nu §tiu insá care este
pricina ca. Mariia Sa Vodd, in loc ca sa ne trimatd la Paris
I Meurthe, r.iu care ucla ornul Luneville.

www.dacoromanica.ro
68 SCRISORILM LUI M. KOGALNICEANU

care ii atita de aproape, sà vroiasca' sa ne trimatä in Prusia


atdta de diparti, insa socotesc cd acolo nu ni va fi bine, si
a nu vom sad& multd vreme, pentru cà intai vom uità limba
frantuzascg, al doile clima este friguroash i umidd, care poate
so nu priiasca sanatatii noastre. Eu insd, cum mi-ai poroncit,
nu voi zice nimica ; it] scriu numai de aceasta dumitale...
M. KOGALNICEAN
24 iulie
5 avgust 1b35, Liunevil

MS. 1161, f. 92

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DlN BERLIN CATRE MIHAIL STURZA
1837

XLII
Berlin le 22 fêvrier 1837

Mon souverain,
Il y a trois ans que j'ai quitté la Moldavie ; depuis alors
jusqu'à present, et avant merne mon depart de ma patrie
mon seul but, ma seule pensée, ma seule ambition a été de
donner un abrege de l'histoire de mon pays : cette histoire
ne devait pas etre politique, ni offensante pour les cours
suzeraine et protectrice ; elle ne devait peindre que les faits,
les bonnes et les grandes actions des princes, le bonheur ou
la misére du peuple, qui sous le regne de Votre Altesse vient
de reprendre un rang parmi les nations indépendantes. En
partant de la Moldavie, j'a vais eu soins de me munir de tous
les documents historiques qu'il rn'avait été possible de me
procurer, plusieurs manuscripts de Miron 1, de son frere 2,
d'autres lithopistes, ainsi que des chants historiques. Arrive
en France, j'ai mis tous rnes soins, j'ai employe tous mes
petits appointements a l'achat des livres qui se rapportaient
aux deux Principautés ; j'ai consacré mes veilles a lire et a
extraire tout ce que les journaux disaient sur la Moldal ie e

1 Miron Costin
" ia pe Niculae Costin drept frate, in loc de fiu al lui Miron Costin.

www.dacoromanica.ro
70 SCRISORLLE LUI M. KOGALNICEANU

la Valachie : ayant quitte la France et étant venu habiter Berlin,


j'ai eu a ma disposition la riche bibliotheque royale ; mon
trésor historique s'augmenta considérablement, de sorte gull
monta a plus de trois cents volumes. Tous les historiens po-
lonais, hongrois, byzantins, transylvains me furent donnés.
Quand je ne comprenais pas la langue dans laquelle ils avaient
ecrit, des professeurs distingues de l'Université de Berlin ont
encourage mon travail et m'ont donne les lumières que je
n'avais pas. 11 5 a un an que je consacre tous les moments
que me laissent mes autres etudes, pour mettre en execution
mon plan : toute l'histoire de l'ancienne Dacie, extraite des
auteurs grecs et latins, est terminée, ainsi que l'histoire de
la Valachie jusqu'à la mort de Michel le Brave en 1601 : ces
deux parties sont déjà imprimées.
Aujourd'hui merne, je viens de recevoir une lettre de mon
pere, oa il rn'écrit que Votre Altesse me defend de faire im-
primer cette histoire, avant qu'Elle ne l'ait lue. C'est ce qui
a toujours été mon désir, mais craignant de vous importuner,
je n'ai pas ose Vous en ecrire. Mon plan etait sans doute
bien hardi que d'écrire les derniers évenements ; c'était navi-
guer entre Scylla et Charibde, d'un côté les Turcs, d'un autre
les Russes : aussi je ne voulais traiter mon histoire que jus-
qu'en 1880 ; depuis cette époque jusqu'en 1834, je ne voulais
dire que-quelques mots sur les faits ; je voulais m'étendre
davantage sur les bienfaits de la paix d'Andrinople, accordés
a la nation inoldo-valaque ; l'utilité salutaire du reglement
organique, dont Votre Altesse et l'auteur, je voulais donner
pour raison de ce silence, que les évenements passes en Va-
lachie et en Moldavie depuis 1880 étaient plus connus et
qu'ils avaient besoin d'etre traites clans un plan bien plus
vaste que le mien.
Voilà mon plan. Votre Altesse pourra juger facilement que
ce serait la plus basse ingratitude, la plus noire perfidie que
d'oser, de quelque maniere que ce soit, nuire a mon bien-
faiteur. Je ne suis ni un ingrat, ni un d 'mon, je suis un
honnête homme reconnaissant de vos bontés, et cherchant

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE MIHAIL STURZA 71

sans cesse l'occasion de pouvoir vous montrer ma gratitude.


Je supplie donc Votre Altesse de me permettre la continua-
tion d'un ouvrage ou la politique moderne a un fort petit
rOle a jouer : car on volt par l'histoire meme que les Tures
n'ont pas été les oppresseurs de ma patrie, mais bien les
Phanariotes. Quant aux Russes, ils ont été si souvent les
bienfaiteurs de la Moldavie, surtout par la paix d'Andrinople,
qu'ils peuven't faire oublier -gulls nous ont pris la Bessarabie.
D'ailleurs je m'engage a envoyer a Votre Altesse le-rrianuscripte
depuis 1880; apres que vous l'auriez lü, je le ferai imprimer.
En 1825, sous une dependance bien plus étroite de la Tur-
quie, Gregoire Pléchoianu, professeur a Bucarest, tonnait con-
tre la tyrannie des Ottomans ; maintenant a Kraguewatz, un
recueil de poésies qui décrivent la guerre de l'indépendance
des Servieris, est imprimé avec la permission du gouverne-
ment. Je supplie donc votre Altesse de me permettre ce tra-
vail, auquel je me suis engage : A moins que mon nom ne
devienne la risée du public, il m'est impossible de l'interrompre.
DéjA un grand nombre de journaux ont annonce mon ou-
vrage et m'ont fait par ce moyen contracter le devoir de le
publier. En tout cas, vos supremes ordres seront executes,
qu'ils me soient favorables au non. Des ce moment, je fais
cesser l'irnpression, quoique dix feuilles soient déjà imprimees
et qu'ils me catent plus de cinquante ducats, sornme immense
pour moi, vu que j'y ai consacré mes appointements pour
six mois d'avance. Je prends en meme temps la liberté d'en-
voyer a Votre Altesse une feuille delà imprimée de mon ou-
vrage : si le ministere des affaires etrangeres y consent, je vous
enverrai toutes les dix feuilles, afin que Votre Altesse'puisse
voir que mes intentions ne sont rien moins que patriotiq ues
J'ai J'honneur d'être avec le plus profond respect et la plus
ive reconnaissance
De Votre Altesse
Les tres obeisant sujet et tres obéissant serviteur
Ms. 1164, f. 7 MICHEL KOGALNITSCHAN

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE TATAL SAU
1835-1838

XLIII

Cu multd fiiasca plecaciune sdrut minile dumitale, babaca


Indatd ce domnul Tis6 au sosit in Liunevil, mi-au dat cartea
de la dumneta, precum §i paiie§tile care sord-mea Marghiolita
au lucrat pentru mine. Tocma atunce eram sd-ti trimat ras-
puns pentru cartea cea mai depe urma care mi-al trimes-o
prin po§td. Deci indata am despecetluit rdva§ul meu §i t-am
scris pe o bucurie (sic) de hartie cd. domnul Tis6 au sosit.
El indata ne-ail spus ca vrointa Mdriel Sale era ca sd pur-
cedem din Liunevil, insd nu ne-au spus unde avem sa mergem.
Deci ne-au spus ca sd ne gAtim cit mai in graba, §i am i
purces a doda zi, adecd. luni in 10 avgust. Pentru aceasta
nu am putut sd te in§tiintaz. in drum iard nu am putut sa
va scriu, pentru cá am caldtorit cu dilijanta, adeca cu o trasurd
care merge noaptea §i zioa. De aceia nu ne-am oprit nici
cacum, incit piste opt zile am ajuns la Berlin §i ma grabesc
a vd in§tiinta de ce Viu. Aice sa afla socrul Cuconului Ale-
xandru Sturza de la Odesa. El este sfetnic de taina a craiului
Prusiei. Mariia Sa Voda i-au trimes o scrisoare prin domnul
Tis6 §i in care il roaga ca sa bine voiasca sd ne a§aze sau
intr'o casa particularnica, sau intru o §coala craiasca. Aceasta
inca nu s'au hotardt, pentru ca astAz trebue sa ne ducem
si-i facem vizitd, §i dupa aceasta poate sa vor pune la cale
§i indata te oi in§tiinta de ce sil va hotara.
N.

In drum nu am vazut multe lucruri, pentru ca nu ne-am oprit

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE TATA'', situ 73

nici cacum. Deci ip voi spune in scurt ce am vazut. De la Liu-


nevil am mers prin Strasburg pana' la Carlsruhe. Aceste locuri
ti le-am descris in caTAtoriia me din Moldova in Frantiia. Din
Carlsruhe am mers la Heidelberg, targ mic pe apa Nether,
dard vestit prin universitatea sa §i frumoasa gradina botanicA.
Pe un munte, la poalele cdruia ii zidit acest tirg, sA vad cele
mai frumoase ruine a palatului palatinilor Bavariei. Aceste
ziduri sint acum stricate, dar tot 'Inca minuneazA pe cAlatoriul
cu mArimea §i frumusAta palatului. in chivnita curtei este cea
mai mare bute care sA fie in lume; caci poate sa intre in ea
mai mult de 160000 garafe de vin, adecA o Rita.' §dizaci de
mii de garafe. Pentru a ajunge deasupra lui trebue a sui
§Aizaci de scan marl. Iti voi trimAte prin domnul TisO §i o
zugraveala de aceastA bute urie'd. Dela Heidelberg am mers
la Darmstad, tirg foarte frumos, dar cu putin norod. Acest
targ ii capitalia marelui ducat de Hes-Darmstad. De acolô
am trecut prin Francfort-pe-apa-Main, tirg slobod, mare §i
frumos, cu o populatie de 40 mii de suflete. Pe urma am
vazut Liptca, tirg mare, negutator, cu multe fabric], cu o po-
pulatie de 40 mil oameni, §i piste o zi §i o noapte an*.ajuns
iu Berlin, a caruia descriptie voi trimet-o cand vol cunoa§te
dostul monumenturile.... 0 mare parte din cartile mele le-am
trimes in Moldova. Au sá vie pe Dunäre pe la Galati cu va-
sul cu aburi. Dem scrie ma rog, baback same§ului de la Ga-
lati ca sa iai sama cind aceste carp vor sosi...
M. KOGAI NICEAN
19 7 avgust 1835, Berlin
Ns. 1161, f. 95

XLIV.
Cu fiiascA plecaciune sarut minile dumitale, babaca.
. .. Pana. acum Inca nu sintem a§azati, ci am luat vreo
citevA odai cu chirie, acolô vom §ad6 cu pedagogul nostru
§i dascalii vor veni acolO, 'Ana cind sa vor gasi persoane
destul de vrednice la care sa putem §ade. Adresa mea este
aceasta: Den Herrn Michail Kogalnitschan, Fridirichs Strasse,
www.dacoromanica.ro
74 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

no. 79 in Berlki. Acum comunicatila cu Berlin si cu Mol-


dovva II usoara, deci ma rog, babaca, ca sá ai bunatate sa-mr
trimeti cartea care ti-am cerut, adecd Istorila Rominilor, pe
urrna sa-mi trimeti tot prin dilijanta de la Cernauti sad i cu
posta cadrurile istoriel Moldavviei, cite au esit pana acum,
adeca tril zugravele, tot odata te rog ca sa bine vroesti sl
vorbesti la posta, ca sa pot primi la Berlin Albina romi-
neascd. Caci am mare dorinta ca sá cetesc vreo scrisoare
moldovineasca, caci nu am nici o carte in aceasta limba aice
M. KOGALNICEAN
Berlin 25/12 avgust 1835
Ms. 1161, f. 99

XLV
Cu multa fiiasca plecaciune sarut minile dumitale, babaca.
... Aid am norocirea ca sá merg la biserica pravoslav-
nica rusasca, ca sâ aud sfinta liturghie, cad este acum un
an trecut de cind nu am auzit-o. Aice am luat o casa cu
chirie pana la intaiii octomvrie i atunce ne vom muth la
un pr.eot luteran, .. In toate durninicile ne ducem de mancam
la domnul sfetnicul de taina Hufeland; acolà ne inglendisam
foarte bine ... Noi mancam la tractir panà la intaiii octorti-
vrie, insä mancam foarte prost, cad la ameazi avem numal
o supa, un rásol, un fel de bucate foarte rale si o friptura
si sara luam numai o friptura. Pricina este ca.' dornnul Hu-
feland nu dá bani de ajuns, pentru Ca. sa teme ca Manila Sa
Vocla sä nu sh supere de cheltuiala. La masa de la ameaz
platim pentru fieste care 9 grosi, adeca un sorocovat; apoi
ce mancare ii aceasta intr'un tirg asa de mare si unde toate
sint scumpe peste masura. Rana acum n'am putut vizitarisi
Berlinul, deci descrierea lui ifI voi trimit-o cand vo cunoaste
mai bine tirgul.
Roaga ma rog, babaca, pre Mariia Sa Voda ca sa scrie
domnului Hufeland ca si ne dee voe sal mergem la teatru,
pentru Ca acum deabiè ne da voe sa mergem odata sau mult
de doa ori. Mai ales dorim ca sá mergem la teatru frantu-

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE TATA!, BAD 75

zesc, cad amintrilea vom uita cu totul limba frantuzasca.


Pâná acum imvdm numai latineste i nemtaste. Pe urrnd
sara mergem la ghimnazium, adecd o sala in care se imvata
a sari, a sa sui pe franghii, a trage armile, a sd sui pe co-
paci. Aceste lupte ne dati multd putere i sint foarte folosi-
toare pentru pieptul meti ...
M. KOGALNICEAN
Berlin 12 1 ceptemvrie 1b35
MS. 1161, f. 101

XLVI
Cu multd fiiascd plecdciune sarut minile dumitale, babacd
... Eel ne-am mutat la pdstoriul luteran domnul Suson.
Eu sad cu bezddea Vogoridi intr'o odai Aice imvatam
latineste, frantuzaste, nerntaste, englizästi, mathematica, ca-
lariia, armile, zugraviia, jocul
M. KOGALNICEAN
3 octomvrie
Berlin 21 septemvrie 1b35
Ms. 1161, f. 108

XLVII
Cu multa fiiasct plecaciune sdrut minile dumitale, babacd
Cit pentru ca sà postesc i sd ma pricistuesc cu sfinta
cuminicatura, aceasta o voi face indata ce preotul sa va in-
toarce in Berlin, caci este o saptamina de cind au purees
la Petersburg, insa are sd se intoarca in putind vreme
Nol aice invatam greceste, latineste, frantuzaste, nemtasti,
englizaste, precurn i alte niulte -imuri de imvataturi, intre
care si diplomatica ; i mai tdrziu si legile Scrie-mr ma
rog daca varu-me 1 Mihalachi Gherghel ii facut capitan in
militie. Bezadelile au scris Mariel Sale lui Voda ca sa le tri-
mata barn pentru uniforma de ofitar, caci avem sa ne infa-
tosam craiului la intdiu ghenarie la anul nou. Dacd ai pute
si dumnetd, babaca, sã catortosasti sa-mi trimeti i mie o uni
forrnd de ofitar...
MIHALACHI KOGALNICEAN
Hi 4 octomvrie 183J
Ms. 1161, f 110

www.dacoromanica.ro
76 SCRISORILE LUI M. KOGALITICEANU

XLVIII

Berlin, 13/25 noemvrie 1835


... Cit pentru blanA te rog ca O. bine voesti" ca sA-mI
trimeti bani, pentru ca di pe acum avem foarte frig, mai
ales sara, si cum in toate zilele esim sail sä mergem la uni-
versitate sau la ghimnaziu, sail sA jucdm, apoi pot sa' Meese_
Am uitat, babaca, sh-ti scriii cA la posta nu trebue ca sA
cel retepisa pentru cartea care dal, cad aceasta costisAste
foarte mult, de vreme ce pe cartea care mi-al trimes am plata
24 de lei ; si MCA retepisA cartile nu sa prApAdesc. CAci si
Mariia Sa Vodà trimeti cartile fAra retepisa.
M. KOGALNICEAN
Ma. 1161, f. 115

XLIX

b dechemvrie
Berlin
96 noemvrie 1535
... Asamine si pentru banii care dumneta binevroestr sA-mi
trimeti pentru suba. Insä trebue sh te instiintaz ca aice sint
numat doa feliuri de blanA, adecA urs de America si samur.
Ursul de America it foarte greil ca sa-1 port pe jos, si in
butca aice nu mergem, pentru cä costisaste prea mull. Deci
trebue sa-ml fac o manta bldnita cu samur, care costisAste
foarte rnult. Pastoriul mi-au spus ca pentru o minta trebue
sa plAtescu putin frit sute taleri, adeca mai noazaci de galbeni.
Dard cum mai am surtucul cel blanit care 1-am luat de la EsT,
macar ca nu-I mai pot purth, pot sa pun blana surtucului la
speti la minta si asa poate sa nu ma costisasca atita de
mult ... Zioa me am petrecut-o aice mai mahnit decit celelalte
zile. Toata dorinta me este oa sa treacA mai degrabA vremea
aceasta, ca sa ma intorc in Moldova si salt pot zice de fata
ca sint al d-tale pre plecat i supus fiu
M. KOGALNICEAN
Ms 11 /, f. 119

www.dacoromanica.ro
SW1.180121 DIN BERLIN CATRE T4TA.I., sAu TT

Berlin 22/10 dechemvrie 1835


Cu multA fiiasca plecaciune sArut minile dumitale, bAbacA.
.,.Aice toate gazetile vorbesc despre un surgunluc a till marl
boeri moldoveni. insa numile lor nu sint puse in jurnal. Cum
aceastA scrisoare vorbeste cu cuvinte defAimAtoare de Mariia
Sa Vodd si precum m'am instiintat pe jumAtate, este un
Muntean din Bavaria care a5 pus acest articlu in gazeti, iti
trimAt foia aceasta ca O. o vezi si sA fad ce vei gAsi de
cuviinta, cAci socotesc ca Mariia Sa Vodä va fi foarte supArat
de aceasta. De aceia, dacA aceste scrisori sint minciuni, apol
este foarte usor de a arata in Europa neadevArul acestor
gazete. Deci dad socotesti de cuviinta, apoi pot pune tot in
acele gazete ca cuvintile defaimAtoare in potriva Domnului
Molda,viei sint insuflate de vrajmasai Mariel Sale si a binelui
obstesc. E5 astept raspunsul dumitale, ca sa Fac ce imi vei
poronci... Tot odatà apuc prilejul de a-ti arAta recunostinta
me la inceperea until nal an. Fieste care an care trece imi
aduce aminte de noAle faceri de bine a dumitale pentru mine si
cit putin vrednic sint de aceasta. MA salesc, dará in zAdar, ca
sA pot a-ti fi deopotrivA in multamire cat dumneta esti in faceri
de bine. Tot ce pot face este de a ruga pre Dumnezau ca
sa-ti dei pretul bunatatilor dumitali si aceasta o fac sara si
dimineala. Rog dar pre a tot tiitoriul ca sA-ti daruiascA zile
Fericite si indelungate, sAnAtate indeplina, ani multi si in
sfarsit sA-Ii implineascd toate dorintale dumitale. Pe duduci
si pe Alecu ii heretisasc si le poftesc un bun an...
MIHALACHI KOGALNICEAN
Us. 1161, f. 122

LI
Berlin 28 16 dechemvrie 1835
Cu multà fiiascA plecAciune sarut mimile dumitale, bAbacA.
Rana acum am asteptat ca sA scriiu Mariei Sale lui VodA
pentru anul nou. insA precum be7ad6 Dumitrachi este inca

www.dacoromanica.ro
78 SCIUSORII.51 WI M. KOGALNICEANU

tot bolnav, cd bezdde Grigori are mult de scris, de aceia md


vdd sAlit ca sd scriu MdrieT Sale sangur, pentru cd precum sd
vede bezddelilq nu vor scrie. Vremea trecind §i nevroind lipsl
la datoriile mele, te rog dar, bdbacd, dacd judeci cuviincios,
ca sd dal acest rdva§ Mdriel Sale §i sd-I incredintazi din gurd
cd totdeauna md voT salt de a fi vrednic de bundtdfile Md-
rieT Sale.
Cu multd fiiascd plecdciune sdrut miinile dumitale §i sint
al dumitale prè plecat §i supus fiu
MIHALACHI KOGALNICEAN
lifs. 1161, f. 125

LII
Berlin 1 ghenarie 1836
19 dechemvrie 18.5
Cu multd fiiascd plecaciune sdrut minile dumitale, bAbacd.
...Cit pentru carfile, trebue sd iai sama cä intre acele legaturi
Sint §i a beizadelilor ; insd a mete sint acele mai marl, pe care
numele mieü ii scris. In sfdr§it inuntru vei gasi o sferd a
pdmAntuluT de piele i multe zugravelL.. Mihel Daniel te-ati
in§dlat, cad 60 galbeni fac 195 de taleri, iar nu 185 taleri,
cad galbanu face tril taleri §i §d§d, gro§T, precum donmu
Tisb poate sa-fT spue. Iar intr'un taler sint tril zAci de gro§i
de argint, adecd un galbanu face un talera §i o cincimc...
MIIIALACHI KOGALNICEAN
Ms. 1161, f. 127

LIII
Berlin 15/3 ghenarie 1b36
Cu multd fiiascd plecdciune sdrut milnile dumitale, bAbacd.
...Cit pentru prezenturT, babacd, tocma aice sd fac foarte multe;
Insd nu la anul nog, ci la crAciun. Ea am fost sAlit ca sd
daU darurT, pentru cd i pdstorul la care §Adem ml-ati dat o
pdrechi de cdldmitrl foarte frumoase i fimeia lul un toc de
ceasornic. De aceia am cheltuit §i eü vr'o cind galbinT cu

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE TATAL SAD 79

deosAbite bagateli §i cu bagis la slugi. Mariia Sa VodA mi-


ail scris o carte drept catre mine, in care mA laudA §i zice
cA 4 ii pare bine cA mA port bine la imvAtaturi, §i cA la vre-
mea §i locul cuviincios .va §ti multAmi buna me purtare».
a indatA i-am rAspuns. InsA te rog, babacA, ca sa. ai bunA-
tate, ca §i dumneta sA multAme§ti MAriei Sali §i sA-I incredin-
lazi din partea me cA totdeauna mA vol still de a md purtà
bine, spre a-i arAth recuno§tinta me. Nu pot sa-ti spun, ba-
bacA, citA mAhniciune am ea. tot te supAr cu banil, darA nu
am ce sA fac ; cind a§ aye leafA de la Marie Sa, nu te-a§
supArd. DarA aice toate sint foarte scumpe. Pentru un mAr
sail o parA trebue sA dal un gro§ bun, care face mai mult
de 20 de parali ; pentru o ceasca de ceai trebue &A dau doi
lei ; §i dacA mA duc cite o datA la teatrul frantuzesc, pentru
ca sa nu uit ifosul 1 frantuzesc, sint norocit dacA am cheltuit
numai doAzAci de lei, §i incA nu mA duc in lojii...
M. KOGALNICEAN
Ms. fial, f. 13,

LIV
Berlin 8 fevi uarie lqii
:_li ghenarie

...Cit pentru sfaturile care bine voe§ti de a-mi da ca un


parinte, le voi urma, cAd sint spre folosul mieil. CAd §i
chiar de a§ vroi sA fac blAstAmatii, numai gindind ca te vol
supArA, mA port bine, dupA .cum doriti. Gazetile de aice urmeazA
a vorbi do MAriia Sa VodA, unile bine, unile Mil. MAriia Sa
VodA trebuie sa rdspundA... Din cusurul acelor 185 taleri imi
rAmAsAsa numal zaci galbeni, pe care i-am intrebuintat de
a-mi cumpArà o canape, pentru ca aice paturi nu shit, §i
avem in odal numai scaune de lemn, cad cele de lanA is
foarte scumpe §i cum lucrez toatA zioa, nu putem tot sa §Ad
pe lemn. Pe urmti mi-am cumpArat §i o lampA, adecA fanar
cu undelemn, pentru cit ochii ma dureà la luminare. De a-
1 Scris deasupra cuvAntului limba, ters.

www.dacoromanica.ro
80 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

ceia mA rog, bAbacA, cA sA bine voie§ti de a-mi trimete leafa


me cevâ in graba. MAriia Sa VodA afi scri o carte la amba-
sadorul Ribopier ', in care recomandue§te pe bezAdeli. Domnul
Ribopier a5 intrebat pe bezAdeli dacA sint singuri la Berlin,
§i auzind cA eram §i eil, m'ail poftit §i pe mine sA-1 fac
vizite, zicind cA datoriia lig este ca sA protectuiasch pre top'
Moldovenii, cAci 1§i aduce aminte cit ail fost de bine primit
in Moldovva. MAriia Sa Voda ail scfis bezAdelilor cA le va
trimite doh biblii ; te rog dara. ca sA-mi trimefi §i mie una ;
precum §i istoria Rominilor scrisA de Dicio Sin Martin mol-
dovine§te, cadrurile istoriei moldovine§ti, precum §i cinticile
moldovinqti a lui Rozinschi, tipArite in tipografiia Albinel,
pentru cA invat claviru... acum la Pa§ti este mare iarmaroc la
Liptca §i trebue sA vie acolb §i negutAtori de la Moldovva,
iar de la Liptca la Berlin ii u§or de a trimete aceste lucruri,
pentru cA-i departe numal de dohzAci §i patru de ceasuri.
InsA te rog, bdbacd, fa thate chipurile de a-mi trimete aceste
cArti, Cho nu am afarA de ceasoslov nici o carte moldo-
vineascA de cetit. Aice am inceput a imvAth italiene§ti din
banil miei, cAci aceastA limbA are mare analoghie cu limba
romineascd...
M. KOGALNICEAN
Ars. 1161, f. 136

LV
Berlin 26/14 fevruarie 1836
Cu multA fiiascA plecaciune shrut miinile dumitale, bAbacA.
...Numai pieptul mA doare, pentru cA mai toatA zioa §Ad
in cash', §i cA es la plimbare foarte rar. De aceia te rog, ca.
precum §tii cA suffAr de piept sA rogi pe Inaltimea Sa VodA
ca sA scrie aice la pedagog ca sA mi sA dei voe del a mh
primblà cite un ceas pe zi, precum §i doftorul au zis ; pentru
cA pedagogul de aice ii foarte aspru, pentru cd Mdriia Sa
Vodd i-au scris ca sA mergem numai cu dipsu, sail cu voia
1 Ribeaupierre (1783 1865), diplomat rus de origine franceza, amba-
sador al Rusiei la Constantinopol in 1823, iar fntre 1831 si 1839 la Berlin..

www.dacoromanica.ro
SCRISOR/ DIN BERLIN CATRE TATAL SAD 81

luT, el nu ne lass nicT cacum sA e§im din cask mkar cu voia


IA De cind sint la Berlin deabie am e§it la cimp patru saü
dna' ori. insA nu spune MArieT Sale luT VocIA aceste, pentru
cA poate sA scrie pedagogului aceste §i atunce pedagogul a
cAutà ca sA-mi facA rAu scriind minciuni MAriei sale lul VodA.
RoagA pre Mariia Sa VodA numaT ca sA scrie aice ca sA mA
pot primblA mai adese on. Cad a-11 vorbi adevArul, aice la
Berlin sintem bine, numal cà nu mergem mai nicAiri, ne
ducem odatä pe saptamina la teatru, cite odatA la bal ; cAcT
la Hufeland acolo numai noi sintem tined; cAcT Hufeland nu
are copil; cind ne pofte§te la ceaiii, nici cacum nu ne inglin-
dishm, pentru cA sint numai vr'o cind §Asa. persoane bAtrine
care vorbesc de anatomie, de doftorie, lucruri care nol nu
infalegem... Cit pentru uniformA, este slobod de a purtà,
pentru cA nu mergem la §colile nafionale, ci avem dascali
particularnici...
MIHALACI-H KOGALNICEAN
Dr& 1161, f. 140

LVI
23/11 martie 1836
Cir multA fiiascA pleckiune sArut minile dumitale bAbacA.
...La domnu Ribopier nu am fost de atunce, pentru cA nici
bezAdelile nu aü fost, insA cind vor merge, vol merge §i eat
insA ii aceastA sarA, un prieten cu care am fAcut cuno§tinfa
aice, are sA mA recomAnduiascA la prinfipul de Cumberland, 1
care are sA fie craiii de Hanover. El este tot de o vrAstA ca
§i mine. Ce vol face acolo ItT vol scrie prin viitoarea me scri-
scare. Pe linga cArfile care f-am scris ca sA binevoegi sA-mi
trimefi, te rog ca sA-rni trimefi i o Alecsandrie. Poate cA vel
ride de mine §i veT zice cA sint un nebun ce ifT cer acest feliü
de cArfi, darA un Neamf, care au fost in Moldovva cu Ru§ii
§i care este acum secretar la domnul Ribopier, m'at rugat
foarte mult pentru aceastA carte.
1 Ernest August, duce de Cumberland, (1771-1851), rege al Hanovrei
dela 1837 inainte.
M. KoglIniceanu Scrisori. 8

www.dacoromanica.ro
82 SCR1SORILE LUI M. KOGALNICEANU

Aice in Berlin am ggsit un fel de hirtie .de rAvas cu asg-


mine zugrAveli din Berlin 1; dedi de acum inainte ip voI tri-
mete totdeauna cite o zugravalg" deosabitg. Turnu care este
zugrgvit aice in acest rgvas este monumentul spre aducerea
aminte a rázboiului Prusienilor cu Frantuzii in anul 1813,
1814 si 1815. Acest turn II vgrsat in brorrz. El are 61 palme
domnesti sail picioare de nAltime, afarg de statue, 2297 cin-
tariuri, 801/2 pfunduri. Cele patru pail a turnului sint indrep-
tat% cdtrA cele patru plajli a ceriului. In boltile monumentulta
de afarg sint statuile cioblite a rgzboinicilor nemtestl. Deasupra
turnului este o cruce de fhier... Din leafa me imvdt italieneste
odatä pe saptäming, care fac patru taleri pe`lund ; pe urma
imvat muzica iar odatg pe sgptdming, care face doi taleri ;
pe urrng -a zugravi pe ararng, trii taleri pe lung ; pe urmg
odatä pe saptaming la teatru, patru taleri pe lung. Trii ori
pe sgptAming merg cglare si pentru dog ceasuri trebue sa
plgtesc un taler, pe lunà fac doisprezAce taleri. In dog luni
am sg merg id toate zilele sä inot, pentru cg doftorul mi-au
poroncit aceasta. Deci pang. acum cheltuesc pe lung 25 de
talerl afarg de mgruntusgri.
M. KOGALNICEAN
h16. 1161, f. 145

LVII
27 martie
Berlin, 1836
8 aprille
Cu multg fiiascg plecgciune, sgrut minile dumitale, babacg.
... Doftorul singur mi-a zis ca sg nu lucrez mult; insg
eu lucrez, si mg plimb numal cAnd nu am nimicg a face ...
Ed, sfinta Jol mare, m'am pricistuit, dupg ce m'ain ispovedit;
la bisericA mergem si dimineata si sara la denie, insg nu
intgleg nimicA pentru cg liturghiia sg face slavone§te. Pentru
sfintele sarbgtorI rog pre inaltul DumnezAil ca sg vg pgzasca
sgrigtos si sg va invredniceascg a pitrece bine §i cm bucurie.
In toate zilele vad in gazetg rgle novitale de la Moldovva ;
am vgzut intr'o gazetg cg norodul s'au sculat §i ail gonit afarg.
1 Scrisoarea are ca en-tete o vedere din Berlin.

www.dacoromanica.ro
SORISORI DIN BERLIN CATRE TATAL sAu 83

din I4 pre deputatil adurthrii ob§te§ti, mai ales pe Scoghihorn. 1


Aláturez aice descrierea arsenalului din Berlin. Am scris pi
frantuz4te, pentru ca § duducile sa poata sA ceteasa.
Arsenalul saiz locul unde sa pãs- L'arsenal, vis-à-vis du palais du
treazA armile noã §i vechi §1 tot feliul roi, est un des plus beaux monu-
Oe mahini de rAzbolii, este tmul din ments de l'architecture moderne.
cele mai frumoase monumenturi a Le rez-de-chaustee est d'archttec-
arhitecturii moderne. AceabtA zidire ture rustique, le premier etage est
este un cvadrat, avind pe fie§te care d'ordreflorique et la galerie autour
fajA 280 picioare de lungime, adecA des combles est décoree de tro-
palme domne§ti. De aminda pArli phees. Au-dessus du grand portail,
u§ilor sint vatru statue sApate in en face du palais du roi, on voit
piatrA, care infAjosazA Aritmetica, le buste du roi Frederic I, en bron-
Gheometria, Mehanica §i Pirotehnia. ze. Des deux cOtés de l'entrée
La fieste care fereastrA deasupra este on voit quatre statues de Hulot 3
cite o cascA saü perichefaleiu roma- représentat l'Arithmétique, la geo-
nese. Zidirea in launtru ii despArjita metrie, la Mechanique et la Pyro-
in doA §Ali. In sala de jos est e. ar- technie. On admire encore les 22
tileria hotArita pentru o§ti cu prA- masques dans la cour interieure, qui
irAriile. Sala de sus are arme vechl, expriment avec beaucoup de verité
o muljime de pusti §1 de snit, de les differents degres d'agonie des
dobe a§Azate in cea mai buntt orAn- mourants, tous modeles par Schlu-
duialA. 48tcum arsenalul este boit ter, 8 et les casques au-dessus de
dinafarA de nal in boie galbAnA, chaque fenetre.L'intérieur du bAti-
precum vel vide dupA zugravala ment est divisé en deux salles ; dans
care care este la inceputul carpi. la salle basse est rangée l'artillerie
Deasupra poi-VI este portretul in destinée aux troupes avec les cais-
.aur a lui Frederic I, tatAl lui Fre- sons de poudre; la salle ha te, qui
deric celul mare, craiul Prusiel. In fait le tour de l'arsenal, renterme
huntru la fieste care fereastrA este d'anciennes armes, un approvisio-
portretul a unui om ce moare. nement de fusils, de sabres, d'épées,
Fie§te care are o deosAbitA rain- de tambours etc., ranges de la ma-
nomie. niere la plus ingénieuse en colonnes,
pilastres, trophées, etc.
J'ai extrait cette description d'un
livre intitulé Le conducteur du voya-
geur a Berlin
M8. 161, file, 149 iJ51 M. KOGALNICEAN
Scobihorn sau Kiriac (v. Sion, Arhondologia Moldovei, 14 1892,
pag. 147 g 323).
2 Vestit mecanic francez (1715-1781) ?
3 Andreas Schluter (1664-1714), arhitect §i srulptor german.

www.dacoromanica.ro
84 SCRISORILE LITI M. ROGALNICEANII

LVIII
10 maiu
Berlin,
28 april
Cu multa fiiasca pleaciune sarut miinile dumitale, babaca.
Prin scrisoarea mea cea trecuta am scris dumitale ca ifi
vol trimete tabla invafaturilor mele. 0 alaturez aice. Vel av&
burial-ate ca sa el sama ca ceasurile sint evoropiene§ti, cá
lucram dela §A§A ceasuri dimineata pan/. la doa dupa ameazi
zi §i pe urrná laza§ incepem a lucra dela cinci i pana la §apti
§i de multe ori pana la opt. Scrisoarea ro§ie 1 insamneaza_
ca eü platesc din banil ce-rn dal* mathimile acele. Zugravitul
§i italiene§te irnvat dela Octomvrie, la teatru totdeauna am
mers din banii mid §i la calarie merg acum di vr'o Oak
saptamini. Te rog dark babaca, ca sa al bunatate ca sa-mi
trimeti ceva de cheltuit, pentru ca am ramas mai fara nici
o para. Deabia am Inca cinci galbeni §i la sfar§itul hind
trebue sa platesc dascalli, apol am §i alte cheltuele pentru
máruntu§uri, precum pentru manu§e, gulere, bunghl, lutruri
care pastorul nu poate sA plateasca toate. Te rog art, 'A-
back al bunatate de a-mi trimete ceva, pentru cA i librerul
de la Liunevil urmeaza. de a ma sail pentru urmarea prenu-
mcratiilor.
Vad, babaca, ca Iti pricinuesc multe cheltuiale, dara crede
ca fac iconomie cat pot §i pentru ca sã te incredinfezi poti
sa zicl lui TisO ca sa intrebe aice de purtarea mea. Eti acum
nià aflu sanatos, am inceput a lua dicocturi.
Suffaril mult de ochi, kick am fost sâlit ca sa port ochelari.
Cu multa !Hasa pleaciune sarut minile dumitale i sint
al dumitale pre plecat i supus fiu
M. KOGALN10EAN

1 In trancsriere am subliniat cuvintele scrise in original cu ro§u.

www.dacoromanica.ro
Ceasurile 5-6 6-7
Eovropienesti
6-8 I 8.-9 9-10 10-11 . 11-12 12 1 1.-2 1

Mathimile G im n
LUNI e tmvkat , Grece sti Latineste ni Aritmetica ZugrAvit Frautuziisti Ohsarmile
isles
si eerie
Mathimi Gheo-

BAD TATXL CXTRE BERLIN DIN BCRISORI


MARTI e trnvätat Clavir Legile metrie EnglizAsti Aritmeticit Latineste Frantuzilsti Ghimnaz

Mathimi .. .... .
MERCURI deMat m v Atat lialienegte . .
Istorie .
Mari Teatru

JOI Mathimi de Imvatat Legile Latinate EnglizAsti Aritmetica .illmeoe-trie Frantuzisti Gfileami.u%u

Mathimi Zugrdvit
VINERI de imvatat Clavir Legile Neratasti Aritmeticit Aritmetfcti Latineste pe aicoad Ghfmnazu

SIMBITA. Mathimi de Imvätat Legile LAtinesti Istorie Aritmeticti ZugrAvit yrautuzilsti Mart

DUMINICA. Clavir Bisericit Mari Teatru


.
_ . ,
. 1 I , 1

Ars, Mai f. 70, 71.

1Orarlul acesta I-am mai publicat in Söptamdna politica i culturald, II, (1912), pag. 197, dar din gre§ealA co
en
s'a tipArit cA e din Lunéville in loc de Berlin.

www.dacoromanica.ro
86 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

LIX
Berlin, 19/7 mai 1836
Cu multA fiiascd plecAciune sdrut mifnile dumitale, bAbacA.
. Aice face Inca o vreme foarte uritd, cad o zi plod, a
zi bate viut,. altA zi if frig, de aceia §i eti nu sint prea bine
Gazetile numesc aice pre Scobihornu contraban-
dieriü izicu multe lucruri care nu cred. Am cetit cd comi-
sarii au venit sA judece pre Mdriia Sa Vodd §i cd intre el este
baronul-Riucman 1 §i polcobnicul Leprandi 2 De vreme ce Alecu
iube§te mult a zugrAvi, de aceia bAbacd te-a§ rugà ca sA-I
tocme§ti un dascal de zugrAvit, cad and cinevà este a§a tindr
atuncea poate bine a zugrAvi, cad ochif sd deprind §i if foarte
frumoS cind cinevà poate a zugrAvi...

Universitatea este peste drum de LUniversité, vis-a-vis de la place


la opera. II o mare zidire cu tdI de l'opera, est un batiment de trois.
rinduri, dispartita de ulita cu un &ages, avec deux ailes et une avant-
parmaclic de fer. Acest palat ail fost cour separée de la rue par une haute
Wit in anul 1754 si sfarsit in anul grille de fer Ce palais a été bati
1764 st era al printipulul Hainrich, en 1754-1761 pour le Prince Henri,.
fratele Jul Frederic cel Mare, craiul here de Frederic le grand. Le rez-
Prusiei. In randul Intel sint de-chaussee est occupé par les salles.
in care scoleril ascult cuvintele da- spacieuses qui servent d'auditoires,
scalilor ; in rindul al doile este o des bureaux et des appartements
sala foarte mare si foarte frumos habités par les domestiques. Au pre-
zugravita, unde sa fac ecxaminile, mier se trouve une salle qui est
ii cabinetul anatomic!. !all in partea une des plus grandes et des plus.
dreapta ette muzeul metalurilor si belles de l'Europe. On y trouve

1 Baronul Rukrnann, numit doi ani chip& aceea consul general al Ru-
siei la Bucuresti.
2 gAgent rus in principate (1827), trimis a culege informatiuni nece-
sare ostilor rusesti in vederea rasboiului acestora cu Turcii (1828). Domni-
torul Moldovei, Ion Sandu Sturza, partizan hotarit al Turcilor, porunceste
ca acest Leprandi sa paraseasca tara in 24 ceasuri, cad altfel 11 va ex-
pulza. Cu toata interventia consulului rusesc, Leprandi e silit sa treaca
hotarul in Basarabia. Revine in tart la declararea resbolului si la inlAtu-
rarea domnitorului, (Enciclovedia rorndnd).

www.dacoromanica.ro
SLRISORI DIN BERLIN CATRE TATAL BAD 87

odAile directorului. larA in rindul al aussi quelques appartements et le


treile sint odAile directorului mu- théâtre anatomique. La droite con-
zeului de zoologhie, muzeul insu§ tient le rnusée minéralogique avec
§i temnita §colerilor, precum I ca- le logement du directeur. Au 3-erne
binetul instrumenturilor i uneltilor. de l'aile droite sont les appartements
Universitatea aceasta s'au deschis du directeur du musée geologique,
in luna lui Octomvrie la anul 1810. ainsi que le musée meme. L'aile
Imvatatura este impArtia in patru gauche du troisième contient les
pArti, care sint Teologhia, Legile, cabinets des instruments et des ban-
Doftoriia i Filosofia. In aceste patru dages, ainsi que la prison pour les
pàri sint mai mult de doA mil de étudiants.
studenti sad scoleri, care vin aice Cette université a été ouverte au
din toate Oxide Evroper. Pentru a mois d'octobre 181-0. Elle est divisée
intra in vr'o dregatorie, sad osti- en quatre Facultés, qui sont la
neascA sau politiceascA, candidatul theologie, le droit, la médecine et
trebue sA fi imvAtat la universitate la philosophie. Dans ces quatre
si sä alba atestat de aceasta. La Facultés ii y a plus de deux mille
universitate sint adAugite un semi- étudiants de tous les pays de l'Eu-
nar filologhic, o scoalA pentru hirur- rope. Tous les jeunes gens qui veu-
ghie, o scoalA pentru moase 1 multe lent avoir une place sont tenus de
alte ghimnazil. faire leur examen a l'Universite et
de recevoir le titre de docteur. Du
ressort de l'Université sont encore
les instituts suivants, un séminaire
philologique, un institut pour l'é-
tude de la chirurgie, une école de
sages-femmes et d'autres établisse-
men ts litteraires.

Ms. 1161, f. 168 si 160 M. KOGALNICEAN

LX
9 iunie
Berlin, 1836
28 maiu
Cu multa.' fiiasca plecáciune sarut minile dumitale, bábacA.
Eu la piept sint acum bine, sint insa foarte ràü la ochi.
De aceia am fost alaltä eft la doftorul Iunker, care este dof-
torul craiului. Deci mergind nob!) cu pastoriul, acest doftor
mi-aii zis ca durerea de la ochi imi vine din singe §i cà de
aceia ar trebui ca sä beil burcut i dimineata câte un pAhar
de lapte de vack indatä ce-I muls. Deci mi-au zis ca sa merg

www.dacoromanica.ro
88 SCRISORILE LIII M. ICOGALNICIMANU

Inca la dinsul poimiini duminica in 11 iunie, ca sa-mi dei


prescris dieta ce trebuesc sa urmez. Deci indata ce o vol
primi-o iti vol face o copie §i ill voi trimite-o iscalita de
pastorul §i de domnul Hufeland, pentru ca el insu§ mi-ail
zis ca O. ma adresarisesc la doftorul lunker, pentru ca-i doftor
de ochi... Cit insa. ca am fost mai pe urma. de cat ceelalti
la ecsamen, aceasta este in§elaciune, pentru ca 'Ana. acum
n'am avut Inca ecsamen...
. .. Bezadelile ail primit alalta. eri doa biblii de la Mol-
dova ; Mariia Sa Vodd li le-au trimes. Deci te rog, babaca,
a! bunatate de a-mi trimete §i mie o biblie, precum §i Istoria
descalecarii Rominilor de Dicio sin Martin, Alecsandria §i
notile cintecilor moldovine§ti. De aceasta pot! sa rogi pre
domnul Cuh, consul Prusiei la Ia§1, pentru ca Mariia Sa Voda
ail trimas aceste biblii prin asamine prilej. Precum invatam
acum legile, zi, ma rog, Marie! Sale lui Vocla, ca §i bezadelile
il roaga ca sa. ne trimata Codica legilor Moldavviei.
La iarmarocul de la Liptca ail fost multi Jaclovvi §i Mol-
dovveni, intre altii §i dascalul Gheorghie care va cunoa§te,
cad un Grec de aice mi-ati spus aceasta.
Deci daca nu O. poate ca sa-mi trimeti cartile acele prin
domnul Cuh, cauta ma rog, babaca, ca sa mi le trimeti cu un
Jadov care vine la Liptca, avand bunatate ca sa-mi alaturezi
atunce §i o istorie de a lui Cantemir.
M. KOGALNICEAN
M8. 1161, f. 164

MEDEANUL JANDARM1LOR 1

Aceasta piatA II una din cele mai Cette place est une des plus belles
frumoase a Berlinului, pentru cA are de Berlin, parce qu'elle est ornée
multe frumoase zidiri. No. 1 si no. de plusieurs beaux bAtiments. Le
2, precum am insAmnat deasupra no. 1 et no. 2, comme je l'ai écrit
zugrAvelii, sint doA biserici zidite au-dessus de la gravure, représen-
amAndoA una intocma ca si alta. tent deux églises qui sont bAties
No. 1 sA cheamA biserica franttx- sur un meme plan. Le no. 1 c'est
zascd protestantA si no. 2 biserica l'eglise evangelique frangaise et le

1 Vezi ilustratia la fine.

www.dacoromanica.ro
SCRIBORI DIN BERLIN CATRE TATAL BALI 89

noA. Frederic cel Mare aft zidit tur- no. 2 s'appelle la nouvelle eglise.
hurtle, care sint inalte de 225 de Frederic le grand en a bAti les
picioare safi palme domnesti. Bise- deux tours, dont le hauteur est de
rica No. 1 este a sloboziel frantu- 225 pieds. Le no. 1 appartient a la
zestl, care aft venit aice Sint acum colonie francaise qui, il y a 150
150 ani, fiind gonitA din Frantia, ans, s'est ref ugiee A Berlin, ayant
flinda aceastA cglonie imbrAtosasa éte chassee de France par la revo-
relighia calvineascA. De aceia si cation de l'édit de Nantes, A cause
pAnA in zioa de astAzI slujba dum- que cette colonie avait embrassee
nezeiascA stt face in limba frantu- la religion protestante. Le no. 2
zascA. Biserica cu no. 2 este a bi- appartient A la co munion allemande.
sericil nemtastI protestant& No. 3 Le no. 3 représente la nouvelle
aratA noul teatrn, unde sA joacA g salle de spectacle, bAtie en 1b19
nemtlisti si. frantuzAsti. Acest teatru 1820 sur les dessins de Schinkel. i
afi ars la anul 1816 si s'ail zidit de Elle a 245 pieds de long, les ailes
nal la anul 1819-1820. La fatada 115 pieds et 120 pieds avec le groupe
printipalA sA sue deasupra unui pe- d'Apollon. Du cdté de la facade
ristolu, care ii suspendat cu sasa priticipale on monte au peristyle,
stAlpi si cu o scarA in piatrA cu 28 dont elle est décoree et que sup-
de trepte De amAndal pArtile scarf! portent six colones d'ordre conique,
sint da usI pentru acel carl yin pe par un escalier de 28 degrés. Dans
jos §i didesubtul scarit este o bola le premier fronton l'on apercoit
supt care butcile trecu, pentru ca Melpomene, Polyhmnia et Thalia.
cet ce se scoborii sa nu fie umplutl Des deux côtés de l'escalier sont
de ploaie. les entrées pour ceux qui arrivent
a pied et sous l'escalier est une
espece de portique pour que les
personnes qui arrivent en voiture
puisse en descendre A couvert (Tire
du Conducteur de l'etranger a Ber-
lin). La suite par la prochaine lettre.

LXI
Berlin, 14 2 iunie 1836
Cu multa Mascä plecaciune särut minile dumitale, babaca.
...Ea ma aflu bine la piept; insa patimind la ochi, am in-
ceput a bea burcut. Poroncile care mi-ai scris le voi urma ;
ins& pentru italiene§te, fiind ca acum §tiu ceva, ar fi pacat
ca sa las aceasta limba, de vreme ce o imvat numai odata
i Karl Friedrich Schinkel (1781-1841) arhitect german.

www.dacoromanica.ro
90 SCRISORIGE LIJI M. KOCIALNICEANIJ

pe sAptdmand, §i cA costi§d5te atita de putin. Inotatul, sdpdtura


pe alamd, claviriul le am Itisat. La Liunevil am scris ca toate
abonamenturile sd inceteascd, insd sint carp pentru care m'am
indatorit ca sa le iati pan la sfar§it §i acele trebue sd le ea,
cdci §i neluandu-le tot voi trebul ca sd le plAtesc . . . Dad.
negutatoriul jaclov n'aii purces 'Inca pentru Berlin, te rog dark
babaca, ca sd-mi trimell i notile cantecilor moldovine§ti, pre-
cum §1 isoria Moldavviei, scrisd de Cantimir...
M. KOGALNICEAN
Ms. 1161, f. 166

LXII
Berlin 29/17 iunie 1836
Cu multd fiiascd plecAciune sdrut minile dumitale, bdbacd,
...Ea md aflu acum mai bine la ochi. Urmez de a luA.
burcut, §i de dod ori pe saptdmind fac i feredei de sapon.
Imi pare foarte bine cd Alecu sd aflà sAndtos i cd imvatd a
zugrAvi... Bancheriul mi-aa dat pretul a 25 de galbeni, insd
am pierdut 4 taleri la aceastà sumd, pentru eà pretul galbi-
nilor sd. scoborasd. La trial Octomvrie avem sh Idsdm casa
pastoriului i avem sd ne a§hzdm la un altru... De multd
vreme, bAbacd, te-am rugat ca sd bine vroe§ti de a-mi tri-
mete vr'o dod-t4i rubiele, vre up irmilic i Vr'o cateva. parali.
Ai ma rog, bAbacd, bundtate de a-mi face aceastA bucurie.-
M. KOGALNICEAN
Ms. 1161, f. 171

LXIII
8 iulie
Berlin, 1836
26 iunie
Cu multd fiiascd plecdciune sdrut minile dumitale, babacd.
...Intrebindu pe doftorul lunker, precum §i pe donmul Hu-
feland, mi-au rinduit apile de mare, adecd cd trebue ca sd
fac feredei de mare trii saptdmini §i domnul Hufeland mi-aa
zis cd trebue negre§it ca sA merg pentru aceasta la Do-bbe-

www.dacoromanica.ro
SoRISORI DIN BENLIN UTILE TATAL SAD 91

ran, un tirg pe marea BalticA, care ii departe de dorr zile de


la Berlin.
Doftorii imi hotarisa ca sA merg indatA, insA ea nu am
vrut sA fac aceasta fdrA stiinta dumitali, deci domnul Hufe-
land mi-aa porurrcit ca sd merg la feredei negresit la sfarsitul
lui iulie, cAlindariul nog, adeca. la 18 iuli cAlindariul vechiu.
Deci ma rog, bAbacA, ai bunAtati de a-mi rAspunde cit mai
ingraba, cad pre urmA va fi cam prea tArziu. In acest tirg,
adecA la Dobberan, firedeile sint mai aproape de Berlin si nu
costisAsc atita de mult, ca in alte tirgurt; insa dui:A cum m'am
instiintat de la doftori, pentru trii sAptamini de feredei imi
trebuesc cel putin 200 de taleri, adecA 62 1/2 galbini. In tre-
cuta mea scrisoare sf-am trimes scrisoarea doftorului, unde
este scris cA dupA ce voi sfArsi de a be apA, apoi trebue ca
sa fac o mica rAlAtorie. IRAspunsul dumitale pe scrisoarea aceia
trebue sA-1 primAsc in pufinA vreme, deci dacA in cartea aceia
dumnetà imi vei da voe pentru aceà cAlAtorie, apol vol pur-
cede IndatA la feredei, iar de nu, voi astepth pAnA la sfArsitul
luneT sau pinA la 6 avgust. MA rog insA, bAbacA, ca sa-mi
scriT cit mai in grabA, pentru cA pre urmA va fi prea frig si
cA voi sufferi mai multe durerl. Doftorii m'aa intrebat de
cind suffAr la piept si le-am spus cA suffAr de triT anT :?i
atunce ei mi-aa zis a este de anevoe ca sA mA caut, pentru
CA boala poate ca sA se invecheascA. Cit pentru bani, voi as-
tepta, pAnA la rAspunsul dumitale, iar altmintrelea domnul
Hufeland rni-aii sfAtuit ca sA cera aceastA suma de la ban-
cheriul cu care imi trimeti totdeauna bani si cA el ii va trage
inapoT de la dumneta prin bancheriul Mihel Daniel. InsA precum
aceasta poate ca sA te supere, nu vot face nimicA panA la 6
avgust cAlindariul nola si numal cu mare anevoe vor luà acesti
barn de la el.
M. KOGALNICEAN

Ms. 1161, I. 173

www.dacoromanica.ro
92 SCRISORILE LUI M. ICOGXLNICEANU

LXIV
Berlin, 26/14 iulie 1836
Cu multA fiiascA pleaciune sArut minile dumitale, bAbacA.
EA la ochi ma aflu bine acum ; InsA suffAr la piept din
pricina vremei, pentru cA cind avem cald, cind avem frig.
Aid acum toate bolile sA tamAduesc cu deosAbite burcuturi §i
cu feredei. Pentru cA aceastA apa este un fel de curAtAnie.
JAdovul cu care ai bine voit de a-mi trimete carp moldovi-
ne§ti nu au sosit pAriA acum aice... Acum am mintuit de a
be burcut §i pot a te incredinta cA nu mi-ati rAmas macar
o Ora in pungA. Dumneta imi sail dacA nu pot ca sA bed
burcutul in casA ? Aceasta nu sA poate, pentru cA nu beil
burcut firesc, adecA care este din pamin't, ci beil o Na asA-
mine ca §i burcutul, care este fAcuta aice de In; doftor intr'o
grAdina, unde toti aceia care o bell skduc; pentru cA apa
aceasta este caldä §i aducindu-sA aceasta acasA, sal rAce*te.
Aceasta doftorul mi-au poruncit. Cit insA pentru cAlAtorie,
iarA§ doftorul mi-ati poruncit, zicind cA trebue ca sä schimb
aer, pentru cd in Berlin aerul, cind it cald, ii foarte scirnav.
InsA acum nu voi face aceastA calAtorie deosabit, ci aVept
r5spunsul dumitale pentru ca &A fac feredei de mare, precum
t-am scris in saptAmana trecutà. Mariia sa Vodà nu are ni-
mica sA. zica de aceste cAlatorii, de vreme ce toate aceste le
fac cu voia domnului Hufeland, care singur mi le-ail poroncit,
apoi cu voia pastoriului §i a pedagogului. Deci a§tept cu mare
nerAbdare raspunsul dumitale, pentru cA vremea trece. EU
astaz, dupà poronca doftorului, m'am hultuit de al doile oArA,
pentru cA multi sint in tirg bolnavi de vArsat; §i doftorii de
aid zicu cA hultuirea poate fi folositoare numai 15 aril §i cA
pe urmtt iarA§ trebue a sa. hultui. BezAde Grigori s'au dus
de multa vreme cu sholerii sä facA o cAlAtorie, pentru cA §i
el nu era prea bine, i sA va intoarce la 15 avgust. Bezade
Dumitrachi ii tot bolnav di boala §tiutA. Noi de la 1 octom-
vrie avem sA intrAm la un alt pastor, care an §i fAcut contract.
Pastoriul la care acum §idem i pedagogul ne las5. Nu zic

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE TATAL SAW 93

nimicA, insA cit pot §ti, nu cred cA vom fi bine acolo. CAlA-
toriia la feredei di niare o VoT face-o cu un prieten a domnului
Hufeland. Sfaturile care durnnctà aI bunAtate ca sA-ml de,
sint sfaturile until bun pArinfe §i crede, bAbacA, cA le voi urma.
§i cA voi cAuta a mA face vrednic de pArinteasca iubire a du-
mitale §i de bunAtatile MAriei Sale. Hapurile Morizon aid sint
foarte putin cunoscute §i nu pot ca sA le ell, pentru cA dof-
torul mi le-afi oprit.
Tot odatA gAsesc prilejul acesta, pentru ca sA rog pe Mi-
lostivul DumnezAu spre a te invrednici de a pitrece bine zioa
sfintului Ilie, patronul dumilorvoastre. II rog zi §i noapte
ca sä vA dAruiascA o bunA sAnAtate, zile lungf §i fericite, in
sfAr§it sA-ii ImplineascA toate cele ce dore§ti. Aceste sint cele
mai bune dorinte a mele §i nAdAjduesc cA bunul Dum-
nezAil le va implini in rasplatire de bunAtAtile nenumArate
care dumnetã ai pentru copiii dumitale. Tot odatA rog pre
Nlilostivul ziditoriu ca sA mA InvredniceascA in putAnA vreme
de a vA via sAnAtos §i multAmit, ca sA pot a vA zice di
rost cA sint cu multA fitascA plecaciune...
MIHALACHI KOGALNICEAN
Me. 1161, f. 176

LXV
9 avgust
Berlin, 1836
28 iulie
Cu multA fiiascA plecaciune sdrut minile dumitale, bAbacA.
Doftaii pe urmA ail schimbat, cAd dintAl eram
sA merg la Dobberan, iarA acum am sA merg la Svinemiunde, 1
unde apa ii mai bunA §i mai eftin... Pentru cA Svinemiunde
ii mai la apus decit Dobberan 4i a vintul de la miazA-noapte
ii oprit prin ostrovul Riugen, care are munti.
. . . Deci mA rog ca prin aceia sA-mi trimeti istoria Dom-
nului Cantemir, precum §i codica legilor, rubielile §i Bib lio-
teca Romineascii de Carcalechi in Ardeal. . . .
Ms. 1161, 1. 179 M. KOGALNICEAN
1 Vezi ilustratia la fine.

www.dacoromanica.ro
94 scatsorarm tut M. KOGALNICEANU

CETATUIA RAU CURTEA CRAIASCA 1

Forma palatuluI craescu este ca o Ea forme du palais est celle d'un


masa lunga de 460 palme domnesti trapeze (IQ 460 pieds de longueur
si larga di 276 palme domnesti. et de 276 pieds de largeur. L'elec-
Electorul Frederic II au inceput a-1 teur Frederic II commence a le
zidi la anu11450 i zidirea s'an min- bath. en 1450, mais le chateau ne
tuit la anul 1720. In nauntiu pale- fut acheve, tel qu'il est aujourd'hui
tulul o mahina este Vacua in forma qu'en 1720. Dans l'intérieur du pa-
de tulumbe, care aduce apa din riu lais II y a une machine hydrauli-
Ora deasupra acoperemintului.Intru que, qui conduit l'eau de la riviere
acest mare palat Sint multe lucruri jusque sur les toits en cas d'incen-
minunate. In sala cavalerilor craiul die. On peut voir beaucoup de cu-
vine odata pe an si acol6 cla ca- riosités dans ce chateau. D'aburd
valeriile la tot, aceia care s'au purtat la sal'e des chevaliel.s, oft le roi
cu credinta. Este si alta sala numita vient une fois par an pour decorer
galeria iLoanelor, unde sint o mul- ceux qui ont bien mérité de la pa-
time de frumoase zugraveli. Pe urma trie. Ensuite la galerie des tableaux,
vine ssala cea albd, unde familia on ii y a de tres belles peintures.
craiasca maninca la sarbätorile cele Puis la salle blanche, oft la famille
mad. In all& parte a palatuluI sade royale dine les jours des grandes
diadohul tronului cu Familia sa (cad fetes. Dans une autre partie du pa-
craiul are un deosabit palat). Prin- lais, au premier, pres des arbres
tipul Vilhelm, fratele craiului, sade (no. 1) et de la porte (no. 2) de-
si el in curtea craiasca. In altã parte meure le prince et la princesse
a palatului sint totdeauna oaf im- royales. Dans une autre pantie de-
podobite pentru printipil straini, meure le prince Guillaum frere
precum pentru imparatul Nicolai, du roi. 11 y a ensuite de tres beau
cind vine la Berlin. In rindul al appartements destines pour l'ern-
doile este apartamentul numit ca- pereur Nicolas, lorsqu'il vient a Ber-
mera mestesugurilor, unde sint o lin. Dans le second étage est la
multime de lucrurl vrednice de vazut, chambre des arts, oft on trouve une
precurn strae i armi a Hinezilor si quantité de curiosités, tels que des
a oamenilor salbatici din America, habits et des armes des Chinois et
carabli a Arapilor din Africa, lazi, des sauvages, des vaisseaux des Afri-
vasuri di chihrimbar, ceasornice cains, des coffres. des vases faits
vechi cu rnuzica l idoll paganesti. tout en ambre, des horloges prt-
In palat este 51 sala craiasca, unde cieuses avec de la musique, puis
este tronul, adeca spatdriia. La pa- des idoles, etc. Ensuite on trouve
retile eel dinaintea tronului este ser- dans le palais la salle du &One.
visul de talgire, de ligheanuri, toate Vis-a-vis du tr6ne 11 y a expose le
de argint, lucruri foarte scumpihenre service d'argenf du roi. II a un
1 Vezi iluStratia la fine.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE TATXL SA.1.1 93

s'afi fAcut de Frederic cel Mare. grand nombre de vases, de tables,


OM le in care Napoleon aa §azut, de nproirs, tout en argent et d'une
cind aii venit la Berlin, stet' Inca grandeur remarquable. C'est Fre-
ca atuncea Ora la cerneala si con- deric le grand qui a fait faire ce
deiul cu care ea scris. service. Les chambres oü Napoleon
a &pleura sont restées encore
comme alors. On voit encore l'en-
cre et la plume dont il s'est servi.

LXVI
Berlin, 15/3 avgust 1836
Cu multa fiiasca plecaciune sarut minile dumitale, babaca.
Macar ca prin trecuta me scrisoare v'am in§tiintat ca
nu voi merge la feredei de cit la 15 septemvrie, domnul Hu-
felan mi-ail zis ca mai bine vol face de a merge acum, fiind cA
vreinea bun& iara§i ail venit. Deci cu voia domnulul Hufeland
§i cu a pastoriului purcedil astaz impreunä cu domnul Beo§en,
prietin a domnului Hufeland §i dascalul midi de legi...
M. KOGALNICEAN
Hs. 1161, f. 183

LXVII
12/1 septemvrie 183G
Cu multa fiiasca. plecaciune särut minile dumitale, babaca.
Scrisoarea dumitale din 22/10 avgust aü ajuns aid in
78e1)tem'ie ; Insà eil nu eram Inca aice, pentru cá ma aflam
26 avgast
la Svinemiunde, insá intorcindu-ma eri cu mare bucurie am
cetit-o §i am dat lauda mult milostivului Dumnezaii ca sa-
natatea dumilor-voastre sa afla in buna stare. Eil, slava lul
Dumnezeil, ma aflu acum foarte bine, feredeile de mare
foarte priit, atita la piept cit §i la ochl...
La Svinemande ftm §azut mai mult de cit nu credem, pentru
cà m'am racit din inceput §1 am .avut friguri din inceput o
saptamina ; de aceia am fost shift ca sA rämii patru sapta-
mini, spre a face 20 de feredei. Acum am prins de noil la
putere i nadajduesc cu mila lui Dumnezen ca ma voi purta
bine de acum. La 25 a lunel acestie ne mutain la pastoriul

www.dacoromanica.ro
96 8CRISOR1LE LW M. KOGALNICEANU

lonas. Precum cam scris prin trecuta me scrisoare, bancherul


nu mi-aii dat bani §i nici eu nu i-atna cerut, pentru cd pas-
toriul Su§on aii binevoit sd md imprumute cu 160 de taleri...
Pentru hultuire, doftorul Hufeland aü vrut aceasta, insd pe
urmd ail vdzut cd nu mi-au fost nici d'un folos §i cd am fost
bolnav de jeaba. Socotesc in Dumnezeii cA te vei fi intors
de la RApi 1 sdndtos...
KOGALNICEAN

Domnul Hufeland cel bdtrin ail murit de vr'o citevA zile.


M8. 1161, f. 184

LXVIII
Berlin 25/13 octomvrie 1836
Cu multd. Masa. plecaciune sdrut minile dumitale, bdbacd.
...Acum sintem atit de rdu aice, incit mdcar nici strae aice
nu mi s'atrt racut de ajuns. Ea am fost sat sd-mi fac un
surtuc de iarnd, care costisd§te 30 taleri, i o pdrechi de pan-
taloni §i clod zdletce, care costisdsc 16 taleri.
Vad cd toate aceste costisdsc o multime de bani, dard nu.
am ce sd fac, pentru cd sintem atita de rail la pastoriul, afard.
de casd §i de mincare, care sint bune, incit trebue cd toate
lucrurile spre toaletd sd le cumpdrdmii nol din banil nostri.
incit in sfirsit md voi vide sat ca sA md intorc la Moldova.
Deci md rog, bAbacd, ai bundtate de a md ajutà i acuma;
cdci cum nAddjduesc in putand vreme mA vol intoarce, cdci
acum am dodzdci de ani, si nu pot a mai rilbdà ca sd fiu
tractarisAt ca un copil i ca sd md hrdne§ti mai mult; vreu.
ca sd-mi fot singur ci§tigA. toate tele ce imi vor fi de tre-
buintd. De aceia precum imi senT cd surorile mele sint in
vristd de a sd mdrità, i a nu (aii) destuld zdstre, pentru
aceasta vreu ca sd invdt tit vol pute mai mult, ca intorcin-
du-md in Moldova sd pot cA§tigA spre a le inzdstrA, cum §i
dumnetA aT inzdstrat pre surorile dumitale. lard cit pentra

1 un.a din mogile lui Ilie kogalniceanu, jud. FAlciu.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN (Iii.TRE TATAL EAU 97

mine, invatatura care voT ave imI va fi averea cea mal mare
§i cea MO buna care dumneta aT putut sa-mT fads cad in-
vatatura nici odata nu voi pute-o perde...
Domnul Alexandru Sturza sa afla acum in Berlin. Tot odata
ma rog a cind vel aye prilej sa-mi trimeti ceva art.( romi-
ne§ti, spre pilda Grammatica Moldovineasca, Cantemir §i altele.
Cu multa fiiasca pleaciune sarut minile dumitale, babaca,
§i sint pre plecat §i supus mi.
OPERA CRAEASCA 1
La salle d'Opera, dont j'envoie Acest teatru este unul din cel mai
le dessin, est une des plus grandes mart din Europa. Deasupra u§ei cei
salles de l'Europe. Au-dessus de la marl este o inscriplie latineasca, care
principale entrée on voit l'inscrip- insamneaza d Craiul Frederic lui A-
tion en latin, dont void le sens 4e polon §1 muselori. Acoperemintul
roi Frederic a Apo lion et aux Muses'. este impodobit cu statue. Acest tea-
Le toit est decore de statues. C'est tru II cel mai mare §i cel mai fru-
le theatre le plus brillant et le mos din Berlin, unde cele mai fru-
plus grand de Berlin, ou les ceu- moase tragedil, opere, baleturi §i
vres des plus grandes compositeurs comedii sa dail cu mare pompa §i
et des auteurs les plus fameux sont frumuseja. Decorajille sint foarte
représentées avec beaucoup de bine zugravite, straile foarte scumpe.
pompe et de magnificence. Les de- Baleturile sad jocurile care sa daii
corations y sont superbes, les cos- pre acest teatru sint cele mai fru-
tumes extremement riches. Les bal- moase din Europa. Teatrul poate
lets qu'on y donne sont les plus sa incape pan la dog mil de oameni.
beaux de l'Europe. La salle peut Lojia craiasck ii foarte bine impo-
contenir deux mille personnes. La dobita. Cind sint baluri mascuite,
loge royale est extremement bien atunce parterul A radica tot una
décorée. Les jours de bal Masque ca §1 stem, incit atunce §ala poate
on éleve le parquet et le parterre sa primasca mai mult de patru mii
au niveau du theatre, de maniere masce. Amu avem foarte bun! ac-
que le tout forme une seule et tori §i actrije, numai cIntarejii sint
meme grande salle, oil il y a place mai buni /a Viena. Actrija cea mai
pour marquer 4000 masques. On buna este arlotta Hagn, acarula
donne dans ce theatre des operas, trimat portretul. Acest teatru ail
des ballets et des tragedies, ainsi fost Wit la anul 1740 supt Fride-
que de grandes comedies. Au- rich cel Mare. El este Wit intr'o
jourd'hui nous n avons pas de gran- forma de paralelogrammu de doa

1 Vezi ilustrajia la fine.


M. Kogalniceanu. Scriaori. 7

www.dacoromanica.ro
98 SCRISORILE LUI M. KOGOLNICEANU

des cantatrices : la premiere dan- sute sAlzAci 1 unu picioare de lung


seuse et Mme Taglioni et Marie vi o sutA l tit de larg. Deasupra
Amiot. La grande tragedienne c'est usel este sapat in piatrA Apolon st
Prelinger, qui est la plus grande cele noA muse ; pe urma. Orfeus,
actrice de toute l'Europe, mais elle care inblAnzAsti cu lira sa fiarele
est vieille. La plus belle et celle qui sal6atice.
sera un Jour trés celebre c'est Mlle
Charlotte de Hagn, dont je vous
envoie le portret. Je le connais beau-
coup, car nous avons habit& un
mois dans la meme maison qu'elle.
Ii faut regarder le portrait de loin,
pour gull ressemble.
KOGALNICEAN
Ms. 1161, I. 188 # 189

LXIX
Berlin, 14/2 noemvrie 1836
Cu mull& fiiasca plecaciune sarut minile dumitale, babaca.
...Mériia sa trebuit sa se minie pe mine, pentru
ca nu sint vinovat: 10 m'am dus la Svinemiunde pentru cA
eram bolnav; precum al vazut prin cartea doftorului ce am
trimes; 2° avem voia lui Hufeland, a pastorului §i a peda-
gogului; §i 3° Hufeland mi-ail zis cA ail in§tiintat pre Mariia
sa Voda de calatoria me. Dumneta poti sa intrebi pre cucona
Saftita Paladi, cum sint toate lucrurile scumpe la feredee de
mare §i mai ales aid in Prusia, unde sint atita oamenl care
mergu la feredee, §i atunci ma veI crede ca am cheltuit atita
bani, cit am putut mai putintel. Mariia sa Voda zace iara§
ca nu am pe ce cheltui 6 galbeni pe tuna, pentru cA aice
toate slut platite in socoteala Mariei Sale. Aceasta are deo-
sabiri. Pentru ca Intel mi-am cumparat multe mobile in odaia
me din banil mei, spre pilda o canape, oimasa, un sfepicar,
pentru cä mobilile care pastorul mi-aii climparat era o ma-
sup goala, un pat §i patru scaune. Ace§te §i bezadelile aü
cumparat din banil lor. Al doile, multe lucruri pentru tualeta
aü zis Hufeland ca sä ni le cumpardm din banil noptri...

www.dacoromanica.ro
SCRIBOR1 DIN BERLIN ULTRAS TATXL BXU 99

Cu multa fiiasca plecaciune sarut minile dumitale, baback


§i sint al dumitale pre plecat i supus fiu
M. KOGALNICEAN
Ms. 1161, f. 192

LXX
4 ghenarie 1836
Berlin'
23 dechemvde 1837
Cu multa fiiasca plecaciune sarut minile dumitale, babaca.
...Eram in mare ingrijire, pentru ca socotind triizaci de
zile pentru ducerea i intoarcerea unel cart, am primit ra-
vasul dumitale tocma cincisprezace (zile) mai tarziu ; insa am
vazut ca nunta surora-mel aü fost pricina... Am vazut, ba-
back si cele ce-m scril pentru cheltuiala care o fac, ihra de
vreme ce sint aid in Berlin cu bezadelile, nu pot ca sa nu
cheltuescu acele trebuincioase, divreme ce mergii in acele adu-
nazi ca si el; nu pot ca sa mergii pe jos si el in butca, nu pot ca
sá mergd prost inbracat... Cind eram acasa, atunce un galban imi
era de ajuns, cad avem acolO toate de la dumneta, bani pen-
tru teatru, butca pentru plimbare, cartile trebuincioase spre
imvatat i multe altele ; iar aice sint salit sa cumpar toate
din punga me, pana si multe strae ; i ia sama, ma rog, ca
aice toate sint de doasprezace or! mai scumpe de cit la
Iasi. Ce la Iasi cumperi cu un Ieü, aice ii cumperi cu un
taleru. . Bezadelilor le-am spus inainte ca era zioa Mariel
Sale, insa aü zis ca n'aii vreme ca sa-i scrie, apol efi nu
sint vinovat. Acum bezadelile ail zis ca IT vor scrie i vor
trimete cartile cu varul lor Alexandru Sturza. Iara eü iji
trimet o scrisoare pentru Mariia Sa Voda, rugindu-te ca sh
i-o dal, daca o gasesti cu cale. Totodata efi acest prilej ca
sa iii arat .cu cite rugaciuni ferbinte am rugat pre Milostivul
Dumnezau ca sa implineasca toate cele ce vei dori in sfintele
sarbatori viitoare, in tot anul si in toata viiata dumitale. II
rog zi si noapte ca salt darueasca o vilata fericita i inde-
lungata, zile sanatoase si cu bucurie, ca sa pot! vide noro-
circa fiilor i fiicelor dumitale. Doral meü cel mai mare si

www.dacoromanica.ro
100 SCRISORILE LUI 31. 1COGALNICEANU

mAhniciunea mea este ca. nu 0nt acasA, ca sA pot a-ti arAtà


prin fapte cit 41 sint de cunoscAtoriii pentru nenumáratele
faceri de bine cu care dumneta m'ai dAruit de la cea mai
micA copilarie a me.
Aid am petrecut foarte mAhnite sArbAtorl. Am fost mai
totdeauna acasA pentru cA mA rAcisem intr'o sarA. Poimini
Vineri, fiind nnterea Domnului nostru Hristos, vol merge la
bisericA.
Cu mita fiiascA plecAciune sArut minile dumitale, babacA,
§i sint al dumitale pre plecat §i supus fiu
KOGALNICEAN
M8. 1162, f. 1

LXXI
20/8 ghenarie 1837
Cu multA fiiascA plecAciune sArut minile dumitale, bAbacA.
...CAt pentru Biblioteca RomineascA am gAsit-o aice de
cumparat ; de aceia nu trebue ca sA-mi trimeti alta...
II alAturez aice in0iintarea a unel istorie a Moldovil 0 a
Valahiei, care am scris-o in limba frantuzascA. Inainte de a
incepe a o tipAri, am arAtat-o domnului Consilierultif de
Stat Alexandru Stur2a, i m'ail lAudat zicindu-mi cA am fAcut
bine de a scrie istoria patrid mete. Sint acum aproape de
tril ani de cind am purees de la Moldova ; de atund i pana
acum am intrebuintat vremea ce am avut spre odihna me,
spre a scrie aceastA carte. Fiind acum la Berlin, am aflat in
biblioteca crAeascA multe hArtii atingAtoare de Moldova §i
Valahia. Domnul Alexandru Sturza mi-au spus §i dat multe
in§tiintdri asupra trebilor rusA0I cu Moldova §i la purcedirea
me de la Ia0 am luat cu mine multe litopisAti. Deci istoria
care scriu, nAdAjduesc cA va place MArtel Sale, cArila vreii
sA arAt cA §tiu a fi vrednic de cheltuelile care are cu mine.
0 mare parte a istoriei II scrisA acum, afarA de istoriia noA.
MA rog dar, bAbacA, precum durtmeta al fost de atita de
mult intrebuintat in ocArmuirea pAminteneascA §i cA pop cer-
cetà in arhivele statulul, sA-mi trimeti proclamatiia lui Ipsi-

www.dacoromanica.ro
SCRIBORI DIN BERLIN CATRE TAAL fiXD 101

lanti la anul 1821; proclarnafia imparatulut Neculal la intrarea


Rusilor in Moldovva la anul 1828 ; scrie-mi ma rog, cite
suflete cAfi lAcuitorI are acum Moldova.
i
Tot odatA am sA mA rog, bAbacA, cA precum baniI care
trimes nu-mi ajung acum pentru tipArirea istoriel, sA at
bunAtate sA mA imprumufl, saA sl-mi dal Inainte 70 galbeni
0 panA in patru luni, cAnd aceastA istorie va fi tiparitA, atunce
o voi vinde i vol cAstig a. iarA baniI tipArirel. MAria Sa VodA
poate cA fiind mulfAmit va cumpArA multe carp ; i chiar
fAr' de aceasta, cum sint multi Evropei, care sA interesesc la
.Moldova, vor cumpArA istoria nie.
Cu multA fiiascA plecAciune sArut minile dumitale, bAbacA.
M. KOGALNICEAN

MA rog, bAbacA, ascultA rugAmiritea me si nu o lepAdA,


cAci, crede, nu am scris o scArnAvie ii o carte rA.
his. 1162r, f. 5.

LXXII
Berlin, 13/1 fevruarie 1837
Cu multa. fiiascA plecAciune sArut minile dumitale, bAbacA.
. . . Acel 50 galbeni care dumneta at fost atita de bun
de a-mi trimete, i-am primit, precum v'am §i instiinfat prin
trecuta me scrisoare. InsA, bAbacA, ifi voi mArturisi cA din
acel 50 galbeni rAmas deabie un galbin in pungA ; cAci
indatA ce i-am primit, am dat 30 pentru tipArirea istoriel
mele i pentru cumparatura unor cArfi trebuincioase; cAci
acum mAcar .cArfi nu ni sA dA. din banil MAriei Sale. InsA
in hit luni, cind cartea me va if istovitA, voi ave iarAs banil
care am cheltuit. Precum v'am rugat prin trecuta me scri-
soare, md rog, bAbacA, incA.i acum ca sA-mi inaintezi leafa,
ihcit sA-mi trimefi 70 galbeni pentru istovirea cArfh, precum
si pentru cheltuiala me ; cAci nAdAjduesc cA §i MAria Sa Voda
va fi mulfAmit, vAzind cA nu, am prApAdit vremea in lard.
strAinA. PAna acum am tiphrit sasA coale si mai am IncA 14

www.dacoromanica.ro
102 scamoRnm WI M. ROGXLNICRANU

de tipArit. Am arAtat cartea me la multi profesori de la Uni-


versitatea de Berlin §i ei m'ail indemnat ca sA o daa la lu-
mind. V'a§ trimete de pe acum acele §AsA coale tipArite, insa
precum ar costisA prea mult, le vol trimete cu prilejul car-
tilor care sA trimet de stApinirea prusieneascA la consulatul
din Moldovva, MA rog dard, bAbacA, al bunAtate de a-mi tri-
mete incA 70 de galbeni §i, pe urmA nu-mi vel trimete cit
vei vroi.
AdevArat cA MAriia Sa VodA face o multime de cheltuele
cu mine ; darA dad ar vre, ar pute sA nu le facâ. Pentra
nol patru ii tine pe an 2500 de galbeni, adecA 625 galbent
pentru fie§te carele. AceastA cheltuialA ii pre mare ; ea m'a§
multAmi cu jumAtate, adecA cu 300 galbenl pe an ; cAci in
loc ca sA plAtesc dascalii acasA, care costish§te o mullime de
bani, a§ merge la Universitate, unde merg §i rudeniile craiulut
§i unde costi§d§te pe an poate & sutA de taleri. Pe urmA,
fiind intr'o familie, costisA§te odaia §i mincarea mutt mat
mult de cit cand a§ §Ade singur ; cAd fiind singur m'ar cos-
fish' odaia 200 taleri §i mincarea cu zacusca §i altele iar 200
taleri ; pentru strae iar 200 ; fac cu totu :
Pentru universitate 100 talerl
Pentru odae 200 a
Pentru mincare 200 *
Pentru strae 200 *
Pentru carp 100 *
Pentru mAruntu§uri, leafa pe lunA 200 *
fac . . . 1000 taleri
0 mie de taleri saü tnT sute de galbeni ii mai tot una.
Toff studentil eel bogati n'ail mai mult pe an pentru invA-
fAtura lor ; apoi pop sA vezi ce iconomie mare ar pute sA.
facA MAria Sa VodA, ar pute sA cheltuiascA numal jumAtatea
de ce nol ii costisAm acum. AdevArat cA pentru bezAdelile
acestea nu s'ar cAde, pentru cA aü trebuintA incA de un pe-
dagog, darA ea sint acum destul de bAtrin sa sA §tia ce-I
binele §i ce-i rAu.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIA BERLIN CATR 3 TATAL sAu 103

Cu multA fiiascA plecAciuoe sArut minile si sint pre plecat


si supus fiu
M. KOGALNICEANU
218. 1168, f. 8

LXXIII

Berlin, 21/9 fevruarie 1837


Cu multi( fiiascA plecAciune sArut minile dumitale,.bAbacA.
AstAz am si primit rdvasul dumitali din 265frenaarr: prin
care vAd cA din mila preaputernicului mult mie scumpA sA-
nAtatea dumilorvoastre sA aflA in bunA stare si ma. grabese
a-ti rAspunde. EU mA aflu sAnAtos, iar pentru cA nu mA pa-
zAsc, aceasta pop sa vezi prin gazete ca. mai toff lAcuitoril
din Berlin ail fost bolnavi de gripA. Precum v'am instiintat,
banii toff care dumneta al fost atita de bun de a-mi da
i-am dat pentru cheltuiala tipArirei istoriei.
Acum este prea tArzifi ca sA incetezil de a tipAri, pentru
cA zAce coale sint tipArite ; insA MAriia Sa VodA nu are a sA
spAimintA, pentru cA in toath istoria me nu este nimica care
sA poatA supara sail pe Turd sail pe Rusi. In acele zAce coale
care sint tipArite ii scrisa istoriia veche ; iar pentru viitorime
am lAsat pentru patru saptAmbi ca sA nu sA mai tipAreascA
nimica, vrind a ave poronca MAriei Sale. PAnA in anul 1800,
si Fotino aii scris istoria Moldovii si el erA supus Sultanului.
Deci panA atunce, adeca pAna la 1800, Turcii n'ail a A
atinge de nimicA. Iara de la 1800 incoace, inainte de a tipAri,
voi trimite in scris istoriia me MAriei Sale lui VodA si dupA
ce o va ceti si o va incuviinlA o voi tipAri-o. Spune darA
MAriei Sale Idi VodA cA-1 rog sA poronceascA aghentului pru-
sienescu ca sd scrie aice ca sA pot trimete prin curieriul stA-
pinirei manuscriptul mai. Istoriia me poate esi la lumina doA
saA till luni mai tarzifi de cit la Martie, deci Maria Sa Voda
va ave vreme de a cerceth. Deci pAnA la primirea rAspun-
sului dumitale nu voi tipAri nimicA ; iarA ca sA las cu totul
si pentru vecinicie nu pot, pentru cA multe gazete aii vorbit
www.dacoromanica.ro
104 SCRISORILE LUX M. KOGALNICEANU

de cartea me ; §i dacA in anul 1837 nu o a§ da-o la lumina,


toatA lumea m'ar batjocori. IncA odatA, bAbacA, te incredintAz
cA nu-i nimicA rAii de Ru§i sail de Turd ; cAci dad a§ vorbi
rAil, cartea me n'ar pute intra in Moldova §i am scris mai
mult pentru patriia me. Mi-ail pArut foarte rail cA dumneta,
precum §i MAria Sa VodA, all putut crede cA vol" face In oil
ce chip rAti familie noastre saii fAcAtoriulifi de bine al mei'.
Eil singur §tiu cA fiind in Moldovva nu pot scrie rAii, insA
nu scriu pentru ca sA vorbescu rAii, ci bine, impotriva min-
ciunilor care cAlAtoril strAin! scriii asupra Moldovii, precum
sint vr'o citevA sAptAminT deputatul frantuzesc Sen Marc Gi-
rardin 1 ail scris in Jurnalul de DebA o multime de rAutAg. MA
rog dark bAbacA, là ca MAriia Sa VodA sA-mi dee voe sA
urmez istoria mea mAcar pAnA la anul 1800, §i crede cA vo'i
cAutà a zice adevdrul, fArA a zice rdul. A§tept cu mare ne-
rAbdare rAspunsul dumitale.
Cu multA fiiascA plecaciune sArut minile dumitale §i sunt
al dumitale pre plecat §i supus fiu
M. KOGALNICEAN
Ms. 1162, f. 12

um/
Berlin, 22/10 martie 1837
Cu multA fiiascA plecaciune sArut minile dumitale, bAbacA.
. . . Pentru tipArirea cArtii am scris dumitale in trecuta
lunA precum §i MAriel Sale. De atuncea panA acum n'am
tipArit nimica : acele zAce coale care am tipArit pAnA acuma
le-am dat de le-ail cetit dumnealui" Alexandru Sturza2 §i mi-au
zis cA n'au vAzut nimicA intru ele care sd poatA atinge curtea
I Saint-Marc Girardin, Souvenirs de voyages et d'études, Paris 1852,
publicate intai in Journal des Débats din 1b36 0 1837. Autorul spune
in adevar aici uncoil lucruri absolut neserioase, ca de pilda cele despre
moralitate in Moldova.
2 Várul lui Mihail Sturdza, consilier de stat in Rusia, consilier intim al
lui Nicolae I, tarul Rusiei. A trait intre 1788 0 1854.
www.dacoromanica.ro
SURISORI DIN BERL,IN CATRE TATAL SAU 105

rusascA sau turceascA. Dinpotriva m'atl lAudat pentru ideia


me §i mi-au fAgAduit cA va scrie Marie Sale lui VodA in
favorul meil. Cand am inceput lucrul acesta, nu mi-ail venit
nici cacum in gind cA vol aye atita a sufferi. AdevArat este
cA. in Frantia am fAcut o mare nebunie de a cumpArA atite
cArli ; lar cit pentru primbArile carele dumneta zAci cA am
fAcut pe la feredee, le-am fAcut pentru sAnAtatea mea §i cu
poronca doftorilor : cad nu a§ fi putut a rAmine mai mult
in Berlin, in aer necurat: Dumneta §tiT foarte bine cA sufAr
de pept §i in vara aceasta doftoril ail poroncit lul BezAde
Dumitrachi §i mie ca s5. facem feredee ; de aceia domnu
Hufeland ail zis cA va scrie Milriel Sale lui VodA. lar cit ce
zici cá sA trag banil de la tipArit, aceasta nu pot sA o fac,
pentru cA tiparirea a zAce coale de hArtie costisA§te mai mult
de 60 de galbeni, afarA de in§tiintArile tipArite §i de osti-
nelile librerulul. lar dacA dumneta nu vrei sA-mi dal nimicA,
apol ea nu pot ce face. Ce vet' face va fi bine. insA cum
pAnA la 1 mai avem IncA 38 de zile §i cA de la intAi mai al
sd-mi dal leaf A, mA rog ca sA mi-o trimetl indatA, ca sA poatA
ajunge aice la Berlin pAnA la sfAqitul Jul Aprilie. Din leafa
viitoare vol plAti datoriile care vol face pAnd la 1 maiii ; de
vreme ce de la intai fevruarie nu-mi rAmAsAsA mAcar o parà
in pungA. MA rog dar, bAbacA, IA ca MAriia Sa sA-mi Ms-
pundA. la rAva§ul ce i-am scris, pentru ca sA §tiu ce am sA
fac. Ori cA mA va opri, sail cA imi va lAsA voe de a tipari
istoria mea, am judecat WA strAmutare de a cere ca sA mA
intorc in Moldovva in viitoarea larnA ; cAci sint acum ostenit
de a mA vide probozit pentru lucruri nevinovate. *tiu foarte
bine cA eii costisesc o multime de barn §i dumitale §i MAriet
Sale ; de aceia vreu sA pun, un sfAr§it la aceste cheltuele.
Vreu sd mA hrAnesc eil singur. intorcindu-mA in Moldovva,
vol sluji pre MAriia Sa, spre multAmire, cit va aye trebuinta
de mine. fArA a-I cere cevA. DupA aceasta vrell sA mA duc
sA trAesc la tarA, singur §i slobod, Rua a rugA sau a sluji
pe cineva.: cAd slobozenia mi-i mai scumpA de cAt un rang
mare §i bogAtiia.
www.dacoromanica.ro
SCRISORILE LUI M. KOGXLNICEANU

Cu multA fiiascA plecaciune sArut mlinile dumitale, ba-


bacd, §i sint al dumitale pre plecat §i supus fiu
M. KOGALN10EAN

Prin o carte a cucoanei SAftitei Paladi am vazut a Maria


Sa ail trimes la Berlin, ca sA ne vadà, pre dumnealui Crasa,
directorul Academie din Ia§i ; ma mier cA dumnetà nu-mi
scrii nimicA.
AIL 1162, f. 16

LXXV

Berlin 13/1 aprilie 1837


Cu rnultä fiiascA plecAciune särut minile dumitale, bAbacA.
Cu mare bucurie a sufletului am grimit rAva§ul dumitale
din 30/18 martie ; §i am dat laudA mult milostivului Dum-
nezeu, ain a cAruia mild mA aflu §i eil sAnAtos. Tot cu ra.-
vapl dumitale am primit §i o carte de la dumnealui Tisb
din partea MAriei Sale lui VodA, insA scrisA tril zile mai
inainte de a dumitale, prin care imi scrie cA MAriia sa VodA
nu prime§te ca a tipArescu fstoria inainte de a-i trimete te-
tragele. InsA rava§ul dumitale m'ail lini§tit, aid vAdA ca.
MAriia Sa VodA imi da voe de a o tipAri pAnA la 1800. lar
de atunce voi trimete MAriei Sale lui VodA istoria pana la
sfAr§itul istoriei. Ded IndatA ce vol gAsi prilejil, vol trimete
la Ia§1 manuscriptul meii. Eil aice dasAm toatA istoria me
pAnd la anul 1600 domnului Alexandru Sturza §i ail fost
foarte multamit §i dupA aceasta ail scris §i MAriei Sale in
favorul meil. Crede, bAbacA, cA voi ascultà in toate poroncile
dumitale §i a Marie! Sale lui VodA §i cA voi scrie numat lu-
cruri care sA placA MArie'i Sale !di VodA. lar pentru ce-rni
scrii, cA aice tipografiile saA librerii cumparA de la cel ce scrie
istoril tetragele, este adevArat ; dard aceasta sA face numal
dud librerul are nAdejde cA va cA§tiga cevA. lar de la istoria
me nu are pre mult a cA§tigA ; cAci nu sunt atAta de multi,
care sA interesescu pentru Moldovva §i Valahia. De aceia

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE TATA'. tau 107

trebue ca sA platescu ea cheltuelile tipArirei, insA si castigul


ii al mea ; si pentru a perde nu mA temu, cad humai cA
s'aii auzit in Evropa. a sA scrie o istorie a Moldovei, multi
strAini s'ail si inscris in catalog ; deci indatA ce cartea me va
esi, slut panA acum mai multi de cat o sutA care o vor cum-
pAra ; si in Moldovva nAdAjduescu cA a vor cumpAra multe
carp, pentru cA cartea me II scrisA in limba frantuzasca.
MA rog dard, bAbacA, cautA ca sA-mi gAsesti istoria ILA
Cantemir ; aceastA carte ii tipAritA la mAndstirea Neamtului' ;
deci ma rog scrie staretului si ti-o va trimete. Tot odata. te
rog ca sA-mi trimeti si legile lui Vasilie Vocia, cAd acum
invAta doA ceasuri pe zi legile la'yestitul Savigni2 la Univer-
sitate. MA rog sA-mi trimeti si toatA Albino Ronzeineasal de la
inceput 'Yana la sfarsitu ei, adecA panA la 1835, cAd imi este
trebuinciosa pentru istoria me. Aceste sA mi le trimeti prin
vr'un Jadovii sail de la Galati la Viena cu vasul de aburi
sail sA vorbesti cu dumnealui Tis6 de nu s'ar pute trimite
prin consulul prusienesc. EU insusi scriu acum si domnului
TisO pentru aceasta. Ace 50 galbeni care at bunatate de a-mi
trimete nu i-am primit Orli acuma, insA, bAbacA, mA temu
cA nu imi vor ajunge pe patru hint, pentru a, fiind cá am
plAtit mult pentru tipdrirea &Arta, am fAcut vr'o 80 taleri
datorii.
Cu multA fiiascA plecAciune sArut minile dumitale, bAbacA,
si sint al dumitale pre plecat si supus fiu
KOGALNICEAN

13AbacA, cit pentru a imvAta mAtAsAria, rAchieria si cresterea


oilor spaniolesti, aceasta o dorescu si ea din toatd inima me,
insA mA rog, roagA pe MAriia Sa VodA ca sA scrie domnului

1 I-Ironical Romano-Moldo-Vlahilor, MO, 1835.


2 Frédéric-Charles de Savigny (1779-1862), jurisconsult german, dintr'o
familie franceza emigrat5 din Metz, numit in 1810 profesor de drept ro-
man la Universitatea din Berlin.

www.dacoromanica.ro
108 SCRISORILE LUI U. BOGALNICICANU

Hufeland de a mA pune in stare de a face aceasta, cAci poate


cA pe mine nu mA va crede.
Tot o datl. te rog trimete pre o slugA la Mate Milo ca sA-mi
dee ni§te cArfi care imi sint trebuincioase pentru istoria me.
Cu multA fiiascA plecaciune sArut miinile dumitale, bAbacA,
§i sint al dumitale pre plecat §i supus fiu
KOGALNICEAN
134 aprilie 1837

MA rog, bAbacA, dacA reglementul organicescul s'ail tipArit


sA mi-1 trimefi; iar de nu, apoi trimeti-mi mAcar regula-
mentul Valahiel, carele ltiu cA s'aii tipArit.
1318. 1162, f. 18

LXXVI

Cu multA plecAciune shrut minile dumitale, babacA.


Scrisoarea dumitale din 5/17 aprilie cu mare bucurie am
primit-o §i am dat lauda malt milostivului Dumnezeti din
a cAruia milA mult mie scumpA sAnAtatea dumilorvoastre sa
aflA in bung stare. Eu slavA a tot puternicului mA aflu foarte
bine. Imi pare insA foarte rAC cA SAftifa ii incA bolnavA de cori.
Pentru tipArirea cArfil am §i raspuns dumitali prin trecuta
me scrisoare, precum §i domnului Tisô.
Banff, adecA 50 galbeni, care dumneta ai avut bunAtatea
de a-mi trimete, i-am primit ; insA, bAbacA, spre a-li spune
adevArul, ace§ti bani nu-mi vor ajunge patru luni; pentru ca
precum f-am scris in trecutele mele scrisori, banii care dum-
neta mi-ai trimes de la intdi ghenarie pAnA la IntAi mai,
i-am dat mai toil pentru tipArirea cArfii §i de aceia am fost
sant sh fac datorii care s'au suit pAnA la 80 de taleri ; deci
primind acum de la dumneta 160 de taleri, am dat pentru
datorii jumAtate din aceastA sumA ; deci mi-au rAmas 80 de
taleri pentru patru luni leafA ; iarA din ace§ti SO de taleri am

1 Regulamentul organic

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATER TATAL 6.2(0 109

fost Wit ca sa platesc 40 pentru mathinil la Universitate ;


cAci MAriia Sa VodA aa scris dAunAzi domnulul Hufeland cA
nu plateste nicl o mathimA la care bezAdelile nu sint ; si cum
bezAdelile nu sint incA in stare de a merge la Universitate, sint
Wit ca sA platesc pentru fieste care ceas zAcI taleri pentru
sAsA'IunT. Deci sA ea doA ceasurl de legi la domnul Savigni,
apol fac pe sasA lunl doAzAci taleri; pe urmA am sA plAtek
incA 20 taled pentru codicile legilor latinesti. Asa imi rAmAne
numal patruzAci de taleri pentru patru luni si dumneta pop
sA judeci cA atata putini bani nu pot sA-nil ajunga ; deci mA
rog, bAbacA, cautA de a mA imprumutA cu cevà banl saa tri-
mete-mi acum leafa me pe patru lunile viitoare, adecA pe
septemvrie, octomvrie, noemvrie si dechemvrie ; cAci apol
cartea me va fi tipAritA si atunce vol aye bani de ajuns.
Cit pentru domnul Crasa, el incA n'ati venit aice, incA nici
nu cred cA va veni. larA dacA sA va intâmpla ca sA sosascA
aice, vol face ce al poroncit ; iarA dacA vreo datA vol puté
cevA, vol cAutà a mA rAsplAti de o asAmine mindrie a la
MA rog, bAbacA, cautA de a-mi trimete cArple pentru care
v'am rugat ; ad imi sint foarte trebuinciose.
Cu rnultd fiiascA plecaciune sdrut minile dumitale, bAbacA,
si sint al d-tale pre plecat si supus fiu
MIHALACHI KOGALNICE AN
5 mai
Berlin 23 april 1837

Ms. 1162, f. 24

LXXVII

2 iunle
Berlin 1837
21 mai

Cu multa fiiascA plecAciune sArut minile dumitale, bAbacA.


DoA scrisori de a dumitale din 24/12 april si din 2/14
maiu le am primit mai tot odatA si deci mA grAbesc de a-fl
rAspunde. Prin amAndoA rAvasurile vAd cA top vA aflap in
bunA stare, pentru care multAmesc atotziditoriului din aca-

www.dacoromanica.ro
110 SCRISORILE LUX M. ICOGALNICEANU

ruia mila ma aflu ii eu sanatos. Precum insa la ochi tot


suffar ceva, am sa incep acum a be din nou burcut.
Cat pentru ceia ce-mi scrii a nu trebue [sa] nadajduesc
ca. voi vinde multe c[arai in Moldovva, la aceasta ni[ci] odala
n'am gandit ; cad acum Moldovenii protimisasc a da sute
de mii de lei pentru carete si marfe de la Viena si* de la
Liptca de cit a da un galbin sau dol pentru o istorie a pa-
Wei lott InsA strainii si Muntenii o vor cumpara-b, cad 'Ana
acum am si primit instiintare de a trimete In Franta, Tara
Nemteasca si Rosia ca la vro dna' zAei de istoril, si in Va-
lahia ca la vro doazaci. Domnul Tis6 mi-aii cerut si el doa-
sprezace istorii.
Ma rog, babaca, fa tot ce este in puterea dumitale de
a-mi trirnete cartile pentru care te-am rugat. Un prilej bun
este de a le trimete la Galati, ca de acolo puindu-sa pe co-
rabia cu aburi sa sosasca la Viena si de acolo sa mi O.
trimata aice la Berlin ; insa ma rog% trimeti-le-rni cat mai in
graba.
Tot odata ma rog sa-mi scrii dad. reglementul s'aill ti-
parit; de este asa, trirneti-mi-l. Scrie-mi ma rog, babaca, cite
milioane de suflete traesc in Moldovva si la cit sa sue birul
si dajdiile care primeste hazneaoa, precurn si cheltuelile care
sa fac pentru osti si pentru ceelalti dregatori.
Ace! 50 galbini care dumneta mi-ai trimes i-am primit,
precurn 1-am scris. Insa ma rog, babaca, de a ma impru-
muta cu 70 galbini pentru tiparirea carp, cad toata leafa
me am dat-o, dupa ce mi-am platit datoriile si la Universi-
tate, si acum am ramas fara nici o para. Acesti 70 galbini
vei pute sa mi-i socotesti la leafa viitoare, indata ce tomul
intai al istoriel mele va esi la lumina.
Eu gandesc cA dumneta al mers cu Maria Sa in intim-
pinarea Sultanului. Scrie-mi, ma rog, cine air mers cu Domnul
la Salistra.
Daca vei vale pe dumnealul Asachi,. roagA4 ma rog,
babaca, sa-mi raspunda.
Tot odata ma rog, babaca, de a-rni trimete o zugravala

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE TATAL SALT 111

cu boele a uniformei unui oriter de cavalerie moldovinesc,


cad acum avem doA sute de taleri pe an de la Maria Sa
VodA §i din ace§ti bani trebue sA ne facem strae ; decl a§
dori ca sA-mi fac uniforma, insA nu §tiu cum ii acum. Epo-
leturile, pala§ca §i marca de la chiverA vei pute sä mi le tri-
meg pe DunArea la Viena. DacA vei pute, trimeti-mi mA
Tog toatA chisvAra. Aid toate sunt lini§te.
Cu multA fiiascA plecAciune sArut minile dumitale, bAbacA,
§i sunt al dumitale prea plecat §i supus fiu
MIH. KOGALNICEANIJ
Ms. /162, f. 27

LXXVIII

Berlin 25/13 lunie 1837


Cu rnulta fiiascA plecAciune sArut minile dumitale, bAbacA.
Prin rAva§ul dumitale din 24 mai (6 iunie) vAzind cg sa-
Tatatea dumilorvoastre sA at in intregime m'am bucurat din
fundul sufletului §i am dat laudd mult milosiivului Dum-
nezeii, din a cAruia milt ma aflu §i &I santtos.
Acel 50 galbini care dumneta ail avut bunttate de a-mi
trimete, i-am primit alaltaeri. hist mare a fost mirarea me
vAzand cA de odata dumneta imi scAdezi leafa me din 12
galbini la 6 galbini. De la intAl ianuarie dumneta mi-al tri-
mes 50 de galbini pentru patru luni, pe urmA la 20 april
jar 50 galbini pentru alte patru luni; deci ace§ti 50 galbini
care mi-ai trimes acum mi st cuvin pe luna septemvrie, oc-
tomvrie, noemvrie §i dechemvrie. In loc de aceasta dumneta
puindu-mi numal 5 galbini pe lunt imi scrii cA numai de la
1 septemvrie 1838 am a cere leaft. Aceasta o scriu dumitali
ct mi-i cu neputinta ; §AsA galbini pe tuna nu-mi ajung nici
inteun chip, macar de a§ face cea mai mare iconomie. Dum-
neta §tii foarte bine cA f-am scris in luna lui dechemvrie,
aratindu-li ca din ace §AsA galbini sint sglit de a cheltui pe
luna doi sad trii pentru hgrtie, carp §i tualeta ; imi rtmAn
dart numai tril galbini, adect zAci taleri, adect pe zi zaci

www.dacoromanica.ro
112 SCRISOBILE LUI M. ICOGALNICRANU

gro§i. Ce O. fac cu aceastA sumA micA intr'o farA unde toate


is a§A de scumpe ? BezAdelile primesc de la Domnu 5 gal-
bini §i de la cucoana Saftifa 4 galbini, in tot noà; noä gal-
bini le ajung, pentru cA toate lucrurile li sá cumpArA in
cheltuiala MAriei Sale. Pentru mine ii almintrile ; cand cera
cevA, mi sA rAspunde cA Domnul nu ail dat bani pentru
aceasta. Am trebuinfa de cAme§e, de bAsmale cevA mai de-
licate, trebue sA le eumpár din banil mei ; am trebuing de
un dascal deosAbit, trebue sA-1 plAtesc ea, in loc cá pentru
beizAdele il plateste Maria Sa ; acum spre pilda ea 1 burcut
din poronca doftorului ; aceasta trebue sA platesc ea, in loc
ca. bezAde Dumitrachi are sA. meargä sA facA feredee de mare
in socoteala Mdriei Sale. Vezi deosAbirea. i apoi acum nu
mai sint un copil ; am dazAci de ani, sint un om, am multe
cuno§tinfe §i prietini ; cAnd eram la Liunevil putem sa ma.
nut Amesc cu trii galbini, cAci toatd zioa sAdem in casA. In
Berlin aceasta nu pot sA o fac §i cind mergi in familii, nu
pot sA ma duc cu 10 grosi in buzunar, de vreme ce o pd-
reche demAnu§i ce port numai o zi mA costisescu 17 grosi.
Deci ifi scriu, bAbacA, cA dacA dumneta nu pofi a-mi da
mai mult de sAsA galbini, apoi roagd pe MAria Sa Vodd ca
sA mA cheme in Moldovva. Acolo chiar de a§ lucra la pA-
mat, a§ put& agonisi pinea me de toate zilele. Aice trebue
sA cheltuesc fArA sA cAvig cevA. li adevdrat cd viind acum
la Moldovva, tot rodul invataturilor mele s A va prapadi ; cdcr
pAnd acum am invAtat §tiinte pregAtitoare §i acum am a in-
cepe de a Inv*. Inainte stilt*.
Din ace§ti 160 taleri care mi-ai trimes imi trebuesc 40
pentru burcut ; cum vrei ca sA pot trAi cu 120 taleri pAnA
la 1 septemvrie 1838, mai mult d'un an ? Nu zic cA voi cere
cevA, dacA vol cA§tigA cevA de la istoria me ; darA aceasta va
fi foarte grea, pentru cd dintAi trebue sA trag o sutA de cArg
pentru tipArire ; §i apoi voi ave a nAdAjdui cevA cA§tig. Daca.

1 fau

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CXTRE TATXL ski 113

voI cfi§tiga., bAbacA, sA fil sigur cA nu te vol supArA, dar dacA


nu castig, ce sA fac ?
De 1 domnul Tis6 t-a5 spus cA aice In Berlin dascaliI de
la Universitate sA plAtesc de la stApanire, aceasta nu este cu
totul adevarat ; dascalii primesc ceva de la ocarmuire ; darA
eu §i de la §coleri. Fieste care ce merge sA imvete, plAteste
dascalului de la 10 panA la 20 talerl pe §AsA luni. DacA
dumneta nu crezi aceasta, Ifi vol trimete o incredintare de
la d. Hufeland.
CA Maria Sa VodA v'aii zis cA InvAtatura legilor de
aid este de prisos pentru un Moldovan, aceasta este o ee-
salA din parte me. Eii nu am scris dumitale cA vroesc a In-
v* legile Prusid, ci legile romane, de la care yin si legile
Moldavviei. Deci fieste care om care vre sA stie bine legile
patriel sale trebue sA cunoascA matca lor, care este codica
romanA sail impArAteascA a lul Justinian.
Cat pentru mAtAsArie, facere de rachiu §i educatia oilor
spaniole, aice sA aflA la Universitate profesod care daii din-
CAI theoria §i apoi mergu cu §colarli prin fabrice §i le aratA
cum sint §i cum sA fac. OdatA ca sA vAd aceste fabrice nu
poate saml ajunga ca sa pot §i eii face altele in Moldova.
1mi trebueste un an mAcar ; cAd spre a pute face un lucru
trebue sA-1 cunoscu ; §i de aceia trebue sA invAt §i theoria §i
practica fabricilor.
Ifi multAmesc foarte mult, bAbacA, de bunAtatea ce al
avut de mi-al trimes InsAmnarea norodului Moldavviel ; mA
rog frisk bAbacA, de a scrie la Bucuresti spre a-mr trimete
§i insAmnarea norodului §i veniturilor Valahiei.
Tot odatA mA rog de a-mi trimete cat mal de grabA
Cantimir precum §i Curierul Romeinesc §i Albina Roma-
neasca §i celelalte cArt1 de care am rugat pe dumneta. Acum
yin multi Jadovvi la Liptca sau pori sA mi le trimeti pe Du-
nArea. MAcar cA codica luI Vasile V. V. nu este astAz pusA

1 daca

M. Rogillniceaun. Scrisori. 8

www.dacoromanica.ro
114 SCRISORILE LUI M. 110GALNICHANU

in lucrare, insä tot imi este trebuincioasa ; poate cA sä gd-


se§te in mAnAstirea Neamfului.
Cu multA fiiascA plecdciune sArut miinile dumitale §i sint
prè plecat §i supus fiu
M. KOGALNICEAN
31.8. 1162, f. 35

LXXIX

Svinemiunde 21/9 iulie 1837


Cu multA fiiascA plechciune sdrut minile dumitale, babacd.
RAva§ul dumitale din 13/25 iunie cu mare bucurie a
sufletului 1-am primit §i am dat laudd mult milostivului Dum-
nezAu, din a cAruia milA mult mie scumpd sAnAtatea dumi-
lorvoastre sd aflA in bunA stare. Cat pentru mine vet §ti cA
mA aflu §i et"' sAnAtos. Pentru cArtile care at gAsit iti mul-
fAmesc foarte mult ; insA mA mier de ce nu este slobod de
a trece peste hotar reglementul Banii care dumneta mi-a
trimes i-am primit de demult, precum am §i scris dumitale
prin trecutele mele scrisori ; §i tot odatA v'am in§tiintat cA
ace§b bani nu pot sä-mi ajungA pe atata vreme, pentru cA
cheltuelile is prea mart BezAde Dumitrachi cu pedagogul
s'au dus la Helgoland 2, in ostrov, sA facA feredee de mare ;
iar dupA purcederea lui, pastoriul lonas cu bezAde Grigori
§i cu Vogoridi au hotArit ca sA meargA la Svinemtunde 3 §i
la Putar, un sat a grafului Sverin. Precum doftorul mi-au
poruncit ca §i in anul acesta sA fac o micA calAtorie dupa
luarea burcutului, apoi am venit §i eü la Svinemiunde §i la
Putar, unde voi rdmanea pana la 3/15 avgust. Am gandit
foarte bine cA dumneta te vei supArA cA fArA sA-ti scriu ceva
te-am adus in noA cheltuele, insA dacA a§ fi a§teptat rAs-
punsul dumitate, a§ fi perdut prilejul cel mai bun ca sA

1 Regulamentul Organic
2 Insula 4n Marea Nordului in fata gurilor Elbei i Weserului.
3 Swinemund.e, la irnbucatura raului Swina in Marea BalticA, in insula
Usedom, v. ilustratia la fine.

www.dacoromanica.ro
BCRISORI DIN BERLIN CATRE TATAL RAU 115

nu fac multe cheltuele ; cad in anul trecut cAlAtoria in'ail


costisit doA sute de taleri §i acum abid mA va costisi o
sutA, pentru CA sintem impreunA, §i apoi singur nu puteam
rAmAne la Berlin, cAd §i fimeia §i copiii pastoriului lonas sint
la Ora ; §i. in Berlin nu puteam rAmine, cAci nu am nici o
pArA in pungA. cat pentru banii cAlAtoriei, pAstoriul aii avut
bundtate de a mA imprumutA §i mi-ail zis cA ii voi plati cAnd
ii vol ave. De aceia, babacA, nu trebue ca sA te sale§ti spre
plata lor. Tot odatd trebue mai bine sail scriu acum, de cit
pre tArziu, cA toti banii care mi-al trimes i-am intrebuintat
spre a plAti o parte din datoriile mele ; toate insA nu am
putut sA le plAtesc, cAd mai sint incA datoriu cu doA sute
taleri la librer pentru cumpArarea deosAbitelor calf trebuin-
cioase istoriei mele. Cunosc cA is vinovat, cA am fAcut rAu ;
darA almintrele nu §tiu ce sA fac ; mai bine If mArturisesc
gre§ala me §i ifi juruescu cA de acum nu voi mai face aceste
rale lucruri, de cit sh-fi pricjnuescu mai tArziu mai mare su-
parAri. Librerul nu imi cere Inca banil ; de aceia nu trebue
sA-mi trimeti acum, ci child te vei indemAnA. MA rog incA
odatA, bAbacA, sa mA erti, cAd dacA dumnetà mA vei lepada,
Line va aye grijA de mine ?
Tot odatd nu lipsesc de a rug& pre milostivul Dumnezeu
de a vArsA comoara bunAtatilor spre dumnetd §i mA rog
proorocului Ilie, patronul dumitali, ca sA te ocroteascA de tot
necazul §i de a te invrednici ca sA trAegi o viiatA indelun-
gata §i fericita, spre bucuria acelui ce sA inoroct§te de a sA
numi al dumitale pre plecat §i supus fiu
MIHALACHI KOGALNICEANU
Ms. 1162, i. 82

LXXX
2 avgust
Svinemiunde 21 lithe 1837
Cu multA fiiascA plecAciune sArut minile dumitale, bAbacA.
Primind rAva§ul dumitale din 28 iuni (10 iuli) 1837, am
dat laudA mult mult milostivului Dumnezeu cd mult mie

www.dacoromanica.ro
116 SCRISORILE WI M. ICOGALNICEANU

scumpA sAnAtatea dumilorvoastre sA aflA in bunA stare; cit


pentru mine, vei 0i cA mA aflu bine.
Tot pentru marea bundtatea dumitale ce ai pentru mine
trebue sA-ti multAmesc §i acum. II adevArat cA dumnetà mi-ac
scris cA imi trimeti 50 galbeni in socoteala de la f-iii mai §i
inainte, dar acest cuvAnt de Inainte pute sA fie inteles pe
patru sau pe opt luni. IarA acum fiindcA dumnetà e§ti atata
de bun ca sA-mi la0 ace0i 150 galbeni pAnA la sfAr0tuI
anului 1837, crede, bAbacA, cA if sunt foarte multAmitorhi
0 cA voi cAutà tot prilejul ca sA-tl arAt dragostea 0 supu-
nerea mea.
tiu foarte bine, bAbacA, cA iti dai atita muncA pentru casa
noastrA, de aceia darA caut ca sA mA intorc cit mai ingrabA
in Moldova, ca atunce sA lucrez eii 0 dumneta sA te odih-
ne0i de o slujbA de patru zAci de AA
Prin trecuta mea scrisoare v'am supArat, §tiu bine, prin
in0iintarea a sint datoriu cu doA sute de taleri la libreru.
Aceasta am scris dumitale fiind in indoialA dacA dumnetà imi
vei trimite o noA leafA de la 1-iii ghenarie 1838 ; iarA cum
dumnetà mi-ai fAgAduit aceasta, apol nu trebue sA-mi trimeti
ace01 doA sute de taleri. Vol cAutà a plAti aceastd sommA
din leafa me 0 din vinzarea istoriel mele, dacA vol fi atita
de norocos de a vinde destule carp ca sA pot dintAI trage
cheltuelile tiparitului §i apoi a cAgigà cevA. Deci mA rog,
bAbacA, iartA-mA dacA te-am supArat. Crede cA de acum nu
o voi mai face. fp voi fi foarte multamit numal dacA imi veil
trimete banii pentru cAlAtoria me la Svinemiunde ; cit pentru
libreru nu este trebuintA, pentru cA §tiu a ar fi o mare
summA de nou lingA atite mare summe ce mi-ai dat. Aice
la Pular are graful Sverin multe saturi ; 0 in vreme de
doA sAptAmini m'am indeletnicit de a luà sama cum sa sA-
cerA aice 0 cum sA lucreaz i. pAmintul, incit pot zice cA aceastA
cAlAtorie mi-aii folosit mult in cA0igarea a noA cuno0inte
asupra lucrArii pAmintului. La 1/12 avgust mA intorcla Berlin
0 la 1 noemvrie voi incepe a merge la' Universitate spre a

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BER1AN CIXTRE TATAL BAIT 117

Inv Ata theoria agriculturei sau a lucrirei pAmântului, mAtA-


sAria, rachieria §i aborul. In aceastA iarnA am gind ca sä Inv At
mult pentru ca sA pot a mA intoarce mai degrabA la Moldovva,
ca sA pot cht§tiga. §i ea cevA, §i nu tot dumnetà sA cheltu-
e§ti pentru mine.
Dumnetà imi zici cA codica tivila ii numai pentru Moldova;
darA &II pAtrimi din legile ei sint legi a Romani lor.
BezAd6 Dumitrachi ii tot la Helgoland, unde imi scrie cA sA
and acum mai bine ; iarA ea, dupA ce am fAcut 15 feredei
de mare, mA aflu iarA. bine la piept §i la ochi, incit nici odatA nu
m'am purtat atita de bine. ToatA zioa sint la cimp cu vA-
tavul saa merg la vinat.
Cu multA fiiascA plecAciune sArut minile dumitale, bAbacA,
§i sint al dumitale pré plecat §i supus fiu
MIH. KoGALNICEANU
Ars. 1162, f. 41

LXXXI

Berlin 26/14 avgust 1837

Cu multA fiiascA plecAciune sArut minele dumitale, bAbacA.


Cu mare mAhniciune §i intristare a sufletului am primit
rAva§ul durnitale din 23 iuli (4 avgust), prin tare am vAzut
cA dumnetà §i Maria Sa VodA sinteti foarte supdrati asupra
mea, pentru o carte pArAtoare a domnului Hufeland. Atita de
vinovat nu sint precum aa scris ; §i deci vreu afti arAtA ce
am fAcut din punt in punt. Dumneta vei judech apol.
II adevArat cA vr'o cAteva ori n'am fost de fata la invAtAturA §i
in aceasta mArturisescu gre§ala me. Dar trebue sa spun la ce
fel de invAfAturA am lipsit. Acum am doAzAci de ant, sint un
om in virstA ; sint opt ani de cind InvAt limba frantuzascA
§i pot a mA fAll cA acum §tiu cev& in aceastA limbA, incit sA
nh am trebuinfA a invAtà gramatica sau a tAlmAci din nem-
lege in franfuze§te. La o asAmine invAlAturA prApaclesc vremea,
precum la grece§te §i la latine§te. De aceia vAzind cA aceste

www.dacoromanica.ro
118 SCRISORILE LUX M. KOGXLNICEANU

invritAturi nu itnT folosia mimicd, nu m'am indeletnicit prea


mult cu iale. trisd sint alte matheme la care nici odatd nu am
lipsit ; aceste rnatheme slut matematica, filosofia 0 relighia.
Imi pare rdu cd dascalii acestor invatAturi nu sint aice ca
sd-ti pot trimete atestaturile salintei male. Insd IndatA ce vor
veni de la feredee, le voi trimete. MiT §i mil de orl am cerut
ca sd. invdt dupd poronca MdrieI Sale legile, mdtdsdria, ra-
chieria, §coala oilor spaniole, insd. mi s'ail rdspuns totdeauna
cd nu este Inca' vreme ; pentru cd politica de aice este de a
ne arAta aà de neinvalati cat cu putintd, ca sa putem mai
mult rAmine aice.
Al doile, domnul Hufeland au zis CA intrebuintez rAu banir
care imi trimeti. Ar fi trebuit O. zicA mult, dar nu Mu. Cam
cu acel bani Intl' cumpar calf 0 cartile nu sint o Mutate.
Al triile, domnul Hufeland zice ed. nu am mers la o
adunare a pdstoriului la care am fost poftit; §i aceasta nu-i
adevArat §i este almintrele. Inteo Joy pastoriul au venit in
odaia mea §i mi-au zis ca. astral adecA JoY, nu poate sh-mi
dee mathimd de relighie. Eu i-am rdspuns : bine ; ell sint
gata a lua mathirna aceasta alta. zi cind ve'i vol, insd numai
nu vineri pentrucd sint poftit intr'o adunare. Cu toate aceste
el imi zice cd Ind pofte§te vinerl la patru ceasuri evropene0i
a fi de fatA la botezul fiicei sale. l-am rdspuns ea atunce
«datoria me este de a veni la botez, mdcar cd sint poftit aiu-
rea ; ded vol veni». A doda zi am mers cu beizAdelile la botez
§i am §Azut acolà till ceasuri §i jumatate Wand la §epte cea-
surf §i jumAtate seara. Atunce crezand cd era vreme de a
merge in oddile noastre, m'am inchinat, am e§it 0 m'am dus
in teatru. Cind m'am intors inapoi, sluga mi-au spus ca dupd
purcederea mea au fost 0 mask unde toatA. adunarea au
fost. Aceasta n'am putut §ti, pentru cd pana atuncea nu am
fost la nici un botez a protestantilor §i cd insu§i pdsto iul
nu mi-au zis nimica de masa, ci numal de botez. A doaa zi
el s'au miniet §i fail sd-mi zicd ceva, el ail vorbit cu d-nul
Hufeland care au scris Mariei Sale. Acum dupd ce am primit
rdva§ul dumitali, m'am dus 0 I-am arAtat pAstoriului §i et

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE1 TATAL SAE 119

singur aü märturisit cd nu Sint vinovat, pentru cd el socotià


cd §tiem cd la botezul lor este sara mash i adunare.
Cit pentru lipsirea de respect cdtrd beizAdele §i pentru I min-
cinoasele mele adresuri, eü m'atn dus indath la Hufeland §i
1-am intrebat de aceste pire. El §i pdstoriul au jurat pre
cinstea lor ch nici odath nu au scris aceste minciuni ; pentru
ca §tie cá totdeauna m'am p[urtat c]u beizhdelile cum sh.
cade §1 cá nici odatä nu m'am MIR cu titluri care nu am.
Hufeland i pAstoriuf mi-ad zis ca sä-11 scriu cà aceste clod
pire sint mincinoase §i aflate in Moldova de vre un vräjma
a dumitale, pentru cd in räva§urile lui nu sd aflä nimica.
Bezddelile singure aü scris de aceasta Máriei Sale; §i dumi-
tale mh rog ca sd cei de la Domnul cartea lui Hufeland §i
sä arhti pre urrnd Marie Sale cd aceste slut minciunt iscodite
de vre un cine de vrdjma. Cautä dark bhbacd, de a and nu-
mele lui i apoi scrie-mi i mie cum sä chiamd acest mincinos.
Cit pentru bani, márturisesc cd am facut rdu de am scris
Mdriei Sale. Insä citevb zile pe urmä m'am chit de gre§ala
me §i de aceia am scris dumitale prin rdvapl meu din
24 Iulie.
Indath ce pdstoriul mi-aii spus ca m'a pdrat, am inceput a
nu lipsi la nici o Invaidturd, cit de nefolosâtoare sd fie pentru
mine ; i pdstoriul precum i Hufeland mi-au MgAduit ca vor
scrie iard bine de mine.
Bezdde Grigori i bezhde Dumitrachi au scris Märiej Sale ;
insa eu nu am vroit sa-ri trimet rdva§ul lor, pentru ch. Maria
Sa ar fi gindit ca aceste carp le-au facut numat dupd rugd-
mintea me.
It fágdduiesc darà de a mh purth de acum bine, cum vro-
e§tI. Cit pentru scrisoarea domnulut Hufeland, aceasta f-oi
trimete mat thrziu, impreund cu atestaturile dascalilor.
Cit ca sd cad la jenunchi cu rugaminte la domnu Hufe-
land, cum dumneta imt scrh, aceasta nu o voi face nici odata;
omul trebuie sa cadd la genuncht numat inaintea lut Dumne-

1 In ms. prin

www.dacoromanica.ro
120 SCRISORILE LUI M. KOGXLNICIOASU

zeil. SA mor de foame, sA flit sArac, aceasta nu .o voi face


nici odatA ; cAd atunce a§ fi nevrednic de a mA numi orn
slobod.
Aid in Berlin, holera morbus IT stra§nicA ; in toate zilele
mor cite 50 sail 60 §i cad bolnavi 120 sail 130. De aceia
toff acum sA tern §i cauta a-§T pune in rAnduiald trebile. Li-
brerul mi-ati trimes alalta efi socoteala si ail cerut cu topu-
zul ca sA-T plAtesc. Nu a§ fi §tiut ce sA fac, dacA pedagogul
nostru, domnul Filipi, nu ar fi avut bunAtatea sA mA impru-
mute cu doA sute de taleri, care indatA am trimes la libreru.
MA rog darA, bAbacA, fa toate cele cu putinfa, ca sA-mi ft--
meg ace§ti bani pinA intr'o lunA, adecA 'Ana la 26 (14) sep-
ternvrie, pentru cA atunce pedagogul are foarte trebuinfA de
ace§ti banT. Librerul ar fi a§teptat foarte mult, dacA aceastA
boald nu ar fi venit.
Slava lul Dumnezeu, noT pAnA_ acum ne purtAm toti sA-
nAtosi. BezAdelile sint incA sdnAto§T. InsA un minut nu sintem
sigurT de viiata noastrA, -cdd boala din zi in zi sA inmultAste.
MultAmim insA luT Dumnezeil cA sAdem intr'o ulitA unde aerul
il curar §i unde pAnA acum sint foarte putini bolnavi. IndatA
ce cinevA va cAde bolnav, ifi voi scrie. Surorile si pre Alecu
dulce IT sArut.
Cu multA fiiascA plecaciune sArut minile §i sint al dumitale
pre plecat fiu
KOGALNICEANU
Ms. 1162, f. 45

LXXXII
7 septemvrie
Berlin 26 avgust 1837
Cu multA fiiasca plecAciune sArut minile dumitali, bAbacA.
Rog pre milostivul Dumnezeu ca ravAsul meu sA vA afle
in ce mai bunA stare a sAndtAffi. NoT, slavA prea puternicului
Dumnezeu, ne aflam cu totil sAnAtosi, mAcar cA holera IT foarte
mare in Berlin. In toate zilele moru 45 50 pAnA la 60
oameni. In zilele trecute Vogoridi au fost bolnav. ...In tirg if

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CXTRE TATAL SXLT 121

cea mai mare liniste, mAcar cA toatA zioa merg pe ulite care
pline de morti si de bolnavi.
Cu domnul Hufeland si cu Pastoriul m'am impAcat si mi-
ail fagAduit cA vor scrie in favorul meu MAriel Sale. ToatA
pricina sfezil am aflat-o acum. In Frantia si in Berlin, cAnd
eram la celalalt pAstoriu, mA invAtasAm a nu mind. sara. De
aice si la acest pAstoriu la care sAdem acum nu mergeam
sara la masA. El credeA cA aceasta o fAcem prin mindrie si
cA nu catadicsem a fi mulf impreunA cu familia la lard
acum merg totdeauna la masA si iatA-I cA ii multamit de mine...
JAdovvul de la Salomon aft venit aice de la Moldovva si mult
ma mier cA nu mi-ai trimes cu el cartile pentru care v'am
rugat. El mi-ail spus cA Salomon singur va veni la Liptca;
apoi mA rog, bAbacA, trimete-m cu el cartile.
Cu multA fiiascil plecAciune sArut minile d[umitale], bAbacA,
si sint al dumitali pre plecat si supus fiu
MIHALACHI KoGALNICEANU
M8. 1162, L 49

LXXXIII

Berlin 20/8 octomvrie 1837


Cu multA fiiasca plecAciune sArut minile dumitale, bAbacA.
Am primit scrisorile dumitale din 28/16 avgust si din
25/13 septemvrie intr'o diastimA de zAce zile ; de aceia nu
t-am rAspuns indatA la ce dintAi, cAci socotind vremea, nA-
dAjduiam cA voi primi si un al doile rAvas de la dumnetà.
Prin amindoA pAvasurile vAd cA mult mie scumpa sanAtatea
dumilorvoastre sA aflA in bunA stare. InsA mA mier cA dum-
nevoastrA nu-mi scrip nimicA de att fost la tarA sail ba.
Cit pentru mine ye' sti cA slavA a tot puternicului mA aflu
sAnAtos. Putine zile am fost bolnav la piept. Holera, dupa ce
s'ail suit pAna la 60 mortl pe zi, ail scAzut acum mai de tot.
Acum mor pe zi numai 5, 4; astAzi ail murit trii §i s'au bolna-
vit de noA sAse. Cu mila lui Dumnezeu nAdAjduim ca in
putinA vreme aceastA boalA va conteni cu totul. In toatA vremea

www.dacoromanica.ro
122 SCRISORILE LUX M. KOGALNICEANCT

holerii noi am fost in Berlin §i am trait cum §i inainte. Nu-


mai cd ne-am ferit de a ne rad §i cá n'am mâncat poricale
sail zarzavaturi. Aceasta aii fost toata dieta noastra §i slavä
lui Dumnezeil, not ne am aflat bine. Macar cá pe zi muria
atdfa de oameni, in tirg era cea mai mare lini§te, nimene nu
ave hid.. coalile, tribunalurile, teatrurile era deschise, precum
§i inainte. Polifia a§dzasd cea mai mare rinduiald in ingro-
parea morfilor §i in lecuirea bolnavilor.
Pentru cAldtoriia care am fdcut cu Bezdde Grigori §i cu
pastorul am vdzut cà dumnela crezi cá sint un minciunos
§i cä f-am cerut bani care eil n'am cheltuit. EU tot mai-
nindu-md de aceastä mustrare nedreaptd care imi fact, pot
O. te incredinfez cà pastorul n'aii plAtit nimicä pentru not,
afard de 15 taleri care au plätit la pottà pentru &it cat. Toate
celelalte le am platit not §i cu scrisoarea aceastä ill trimetu
§i o adeverinfd de la bezdde Grigori. Dupà aceasta vet vedé
ca ce f-am scris il adevdrat §i-cd nu sint un minciunos. 11
adevárat cà calatoriia nu mi-au costisit .atita de mult ca in
anul trecut, pentru cd. cit am §dzut la socrul pastorului, am
lacuit §i am mincat in casa lui §i nu ne-au costisit nimica.
lard domnul Hufeland nu au putut scrie de aceasta cdlatorie
Maxim Sale lui Vodd, pentru cd. el insu§i era la feredee de
mare la Helgoland cu Bezdde Dumitrachi.
Prin scrisoarea dumitale din 25/13 septemvrie dumnetà ma
mustrezi cd am luat de nimicd tulburarea dumitale la scri-
soarea pardtoare ce au trimis domnul Hufeland la Mariia Sa
in potriva me. Cind am primit rdva§ul dumitale, eu m'am
mahnit mai mult de cit pot zice ; i atunce §i acum am vorbit
cu domnul Hufeland §i el mi-au jurat pe cinstea 10 cd n',au
scris Märiei sale cd lipsesc respect beizadelilor, ca eu 1 titluri
care nu sint ale mele §i ca batjocoresc dascati. Eu 1-am rugat
alaltd. ell §i mi-au fagáduit 6 va scrie de aceas a Mdriei
Sale. Mai mult nu §tiu ce sd fac, ca sd pot a và ii credinfa
ca vorbasc adevarul. Cit pentru cd acum sint de fala la toate

I iau.

www.dacoromanica.ro
SCRIBORI DIN BERLIN CATRE TATAL 8/11.1 123

mathimile, ca nu es nici odata fara vola pastoriului, ca 11


ascult in toate, aceste vel pute vede in viitoarele scrisori a
domnului Flufeland 0 a pastoriului. Precum t-am scris in
trecutul si.netsi ravas, asà va scriu si acum si fagaduiesc de a
fi ascultátoriii pastoriului si dascalilor, de a nu le lipsi cinstea
cuviincioasa ; aceste le jur. lard cit sa ma duc 0 sa cad la
dombul Hufeland si sa-1 rog ca O. scrie bine de mine Maria
sale, aceasta nu o pot face. Daca t-am scris ca sint de doa-
zaci de ani §i ca sint om intreg, aceasta am facut-o ca sa-ti
arat ca nici odata nu voi face o fapta nevrednica de mine
si de familia me. Aid in Evropa luminata oamenii cad la
jenunche numai inaintea lui Dumnezeu, iar nu inaintea oa-
menilor. De aceia si eu am invatat aice ca fieste omii ii de
o potriva, ca. unul se deosebe§te de altul numai prin merit
si prin fapte bune. De aceia ,nici odata nu voi pica la jenun-
chi Inaintea dommilui Flufeland sau inaintea off §i cui
Aceasta a§ fi putut face de a§ fi fost crescut in Tarigrad,
uncle fie§te care ii robu a unui mai mare robu.
,Aclevarat este ca eu 1 de la dumnetà multi barn, ca. de
multe oil te supar §i te necajesc, insa nici odata nu te-am
insalat 0 nu te voi in§ald. Banii care t-am cerut, erA ca sa-I
platesc pedagogului care in luna trecuta m'ail imprumutat
ca O. platesc libterului.
Indata ce am primit acei 50 galbeni, pentru care iti mul-
tamesc foarte mult, i-am luat si i-am dat dat pedagogului, a
caruia senet il trimet aice in adeverinta lui bezade Grigori.
Vei put& vede a din 50 galbeni sau 160 taleri, eu n'atn pastrat
pentru mine de cit 10 taleri sau till galbeni, care indata
i am si dat spre a plati alte mid datorii. Incit acum sint fara
nici o WA in punga §i salit de a plati o multame de m'c
cheltueli trebuincioase. De aceia avind a plati la un lega-
toriu de call, la butca, la manuseri si spre a aye si cevA
de cheltuiala pana la intAi ghenarie 1838, Hufeland m'au im-

I ian

www.dacoromanica.ro
124 SCRISORILE LUI M. ICOGXLNICEANU

prumutat cu o sutA de taleri si spic incredintare iti trimet


do m nul ui Hufeland.
Spre a-ti ardtà starea me si a-ti ard.td cd nu vreft O. te
insdl nici decum, vreil sd-ti ardt cat am sd. plAtesc:

La domnu Hufeland sint datoriii 100 taleri


PAstoriului pentru cAldtorie . 100
Librerului 50
si alte mici socotele 50
In tot 300 taleri
Din vinzarea istoriei mele nAddjduesc a primi 400 de ta-
leri, insá acesti banI nu put a-1 primi de cit in luna lui mai,
dupd ce al doile tom va fi sfArsit. Dupd aceste socotele pop
vede starea me. Trii sute de taleri imi trebuescu ; avAnd acesti
bani, platesc tot si nu mai am nici o datorie. MA rog darA,
bdbacd, ia in bdgare de samd aceastd scrisoare si prin ade-
verintele care iv trimet vei pute vede cá nu sint un minciu-
nos si cd n'am cdutat nici odatà a te insäla.
Marie! Sale lui Vodd nu am vroit a-i scrie pAnd acum, iaM
fiind cd acum tomul intdi a Istoriei Valahiei il tipArit, ii-1 voi
trimete cu posta, impreunà cu o scrisoare, unde ii voi ardtà
purtarea me. In tomul acesta am scris istoria Tare! Românestt
pAnd la anul 1792. In al doile tomil voi scrie istoria Mol-
dove! ; insd inainte de a-1 tipari, il vol trimete Marie! Sale
ca sd.-1 ceteascA si sa vadd cd nu am scris nimicd de rail.
Tomul intdi impreund cu cartea Marie Sale le voi adresa-
risi la dumnetà dintdi si apoi dumnetd le vei da Marie! Sale.
Fiindca. in Esi nu sd afla nici un libreril, apoi am trimes la
Cernduti &If zAci de tomuri a istoriei mele la un libreru de
acolô. Durnnetà vei fi atdt de bun de a-i scrie la adresul
care voi aldtura aice ; si el indatA le va trimete. Aceste tril
zdci tomuri le vei primi insd foarte tarziu, In luna lui de-
chemvrie. lara prin consulul prusienesc vel primi in mijlocul
lunei lui noemvrie dod tomuri legate, unul pentru Maria Sa,
si altul pentru dumnetd, bdbacd.

www.dacoromanica.ro
SCRIBORI DIN BERLIN CATER TATAL BAC 125

Din acele tilt zAci tomuri cere vei primi in dechemvrie vei
ave buriAtate, bAbacA, de a dArui unu duducilor, unu mo-
plat lancu, un altu cumnatului Iacovachi §i un altu Dom-
nulut Chime ' §i un altu agdi Asachi, in tot cinci tomuri.
Iarä din celelalte 25 tomuri vet aye bundtate, bAbacA, de a
da dumisali domnului TisO 12 tomuri, precurn le-ail cerut.
El if va OH aceste 12 tomuri 24 taleri. Celelalte 13 tomury
vei aye bunAtate de a le tine ; poate cl Aga Asachi sau altt
Moldoveni le vor cumpArà. InsA ori cine va cumpArA, va
trebui sA dee inainte dot taleri pentru tomu indi i alti dot
taleri pentru tomul al doile, care va fi tipArit in luna lilt
mart viitoriu. Ace§ti bani vet aye bunAtate de a mi-i trimete
inainte de intili ghenarie, pentru a atunce am sA inchid so-
coteala cu librerul, care are sä tragd pentru el jumAtatea
cA§tigului.
Mai earziii voi scrie dumitale mai pre largu asupra ace§tii
trebi. Domnului Tis6 Not scrie asemenea.
Dumneta nu-mi scrii nemicA in trecutul dumitale rAva§il,
dacA mi-ai trimes cu Solomon Postavarul cartile pentru care
te-am rugat. De nu l-ali fAcut, ma rog, bAbacA, trimete-mi
cat mai in graba Albina Romdneascd Old la sfir§it, Hro-
,nograful2 lui Cantimir §i toate cartile die at mai putut adunA 3,
precum §i ni§te scrisori care Aga Asachi mi-ail fagaduit. MA
rog, dac . il vet vide, ceri-i aceste scrisori. Aid sA aude cA
va veni la 3 noemvrie imparatul Nicolai. Poate cA vom trebui
a ne arAtA inaintea lui.
Cu multA fiiascä plecaciune sArut minile dumitale, bAbacA,
§i sint al dumitale pre plecat §i supus fiu
MIHALACHI KOGALNICEANU
M8. 1162, f. 81

1 Cuenim
2 Hronicul
3 in ms. Mudd.

www.dacoromanica.ro
126 SCRISOBILE LUI M. ICOGA.LNICEANU

LXXXIV
1 noemvrie
Berlin 20 octomvrie 1837

Cu multa fiiasca plecacinne sarut rninile dumitale, babaca.


Primind ravalul dumitale din 8 octomvrie (26 septemvrie),
prin care am vazut a mult mie (scumpa) sanatatea dumi-
lorvoastre sa aflà in buna stare, am dat lauda mult milosti-
vului Dumnezeil, din a caruia /MIA ma aflu §i eu sAnatos.
Macar ca Maria Sa Voda au scris sa mergem la vre un sat,
noi nu am fost nici cacurn din Berlin, fiind cá aice aceasta
este nefolositor, cad §i prin sate este holera §i ca acolo nu sint
doftori in indemanare. Acum holera s'a mic§urat, caci deabià
mor pe zi dol sau trii oameni. Ca domnul Hufeland s'a im-
pacat cu mine, aceasta vel vide prin alaturata scrisoare a
dumisale.
Cat pentru banii ce mi-ai trimes, ifi sint foarte cunosca-
toriii ; insa prin trecuta me scrisoare a[1] vazut ca. am in-
trebuinfat ace§ti bani spre a plati datoriile mele §i ca nu
mi-aii ramas nici o Ora in punga. Nadejde de a primi bani
din vAnzarea istoriei mele nu am, pentru ca. lib'rerii nu pia-
tesc decAt in luna lui mart dupa iarmarocul de la Lipica.
De aceia nu §tiu ce sa fac, mai ales cA acum se apropiu
sarbatorile na§teril lui Hristos §i ca atunce am trebuinfa de
bani. Ma rog dara, babaca, dad if este cu putinfa, time-
te-mi cevA inainte de inceputul lui dechemvrie, pentru ca.
sint in mare lipsa. De la Salomon sau de la prietenul lui
nu am primit pAna acum nimica §i de aceia nu pot sfAr§1
istoria. Ma rog dark babaca, fa toate chipurile ca sa primesc
toate carfile care f-am cerut cat mai ingraba.
MAini sau poimAni voi trimete prin consulatul prusienesc
doa carfi din istoria me legate aice, una pentru durnneta. §i
alta pentru Maria sa. Cu acest prilej poate cA Inalfimea sa
sa va indurà a plati cevA pentru mine, de vreme ce am
pierdut mult prin poronca care mi-ail dat in luna lut fe-
vruarie de a nu tipAri istoria me.

www.dacoromanica.ro
BCRISORI DIN BERLIN CATRE TATAL SALT 127

Ala lid eri bezAdelile 1i eu am fost primiti in numArul


studentilor de la Universitate. Mimi vol incepe a lua mathime
optsprezdce ceasuri pe sAptdmand la Universitate i zAce
ceasuri acasd. La Universitate voi invAta legile fire§ti §i legile
romane§ti, istoria i gheografia, iard acasd voi invdfa latine§te,
grece§te, filosofia §i tnathematrca. NAdajduesc darA cA in
putinA vrerne, bAbacd, vei fi muliAmit de silinta me, cand
ifi voi trimete atestaturile profesorilor de la Universitate.
Cu multd fiiascd plecAciune sdrut minile dumitale, bAbacd,
§i sint al dumitale pre plecat §i supus fiu
M. KOGALNICEANU
Ms. 1162, f. 51

LXXXV

Berlin 17/5 noemvrie 1837


Cu multd fiiasca plecAciune sArut minile dumitale, bAbacd.
Rdva§ul dumitale din 18/30 octomvrie primindu-1, mult
m'am mahinit vdzind cd intarzaerea scrisorilor mele v'au adus
In nelini§tire. Prin ráva§ul meu in care v'am in§tiintat ca
boala holern era in Berlin, eu am fAgaduit de all scrie dacci
sei va inteimpld cevd ; dard fiind cd preputernicul tne-au
pAstrat sAnAto§i, apoi nu am pentru ce a scrie pe toatà po§ta.
Eu insA prin clod trecute scrisori a mele, care md mier cd
nu le-ai primit pand acum, f-am spus cum petrecem, cum
boala sA mic§oreazd. Apoi pop vedea, bAbacd, cà nu-s vinovat.
CA noi am fost bolnavi, asta nu este adevdrat; top am
fost sAndtop afard de mine; dr am fost vreo cateva zile
bolnav de piept, insA nu de holerd.
Boala acurn au incetat mai cu totul; cad alalta eel au
murit numal un om §i eel nici unul.
Acei 50 galbini ce ai binevoit de a-mi trimete i-am primit
de demult, precum f-am scris prin trecutele mde scrisori, in
care vei fi vAzut la ce i-am intrebuintat. Parra. scum nu am
primit carfile carele mi le-ai trimis cu jupanul Salomon ;
insd cii f-am trimes cu Jadovul Naibauer clod tomuri legate

www.dacoromanica.ro
128 SCRISORILE LUI M. KOGALNICIOANU

a istoriei mele, din care ma rog sa dai unul Marie Sale §i


celalalt sa-1 tii pentru dumneta.
Tot odata ma rog, !Aback sa-mi trimeti ceva de chel-
tuiala, cad n'am nici o Ora in punga §i Craciunul §i anul
nou O. apropie.
Cat pentru ceea ce-mi scrii, ca vei ruga pre Maria Sa ca
sa. mA intorc in Moldovva, aceasta o doresc din toata inima
§i ea singur vcei scrie un Ilya§ Marie Sale (carele il vol tri-
mete dumitale ca sa-1 dal Marie Sale), pentru ca. mi-I destul
de a trai departat de patria mea, is satul de a mincà pine
straina §i sint prea batrin spre a fi §coler §i pansioner la
un pastoriii. Cad arat atita de batrin incit tori cei ce ma
vad cred a am till zaci de ani.
MA rog dar, babaca, catortose§te ca sa ma intorc in Mol-
dovva, insa. dintai sa merg O. %/Ad Parisul, cad aceasta ca-
Igtorie] nu ,costisA§te mult.
Nadajduind in p[utina] vreme sa te %rad sanatos, iti sarut
minile §i sint al dumitale prè plecat §i supus fiu
MIHALACHI KOGALNICEANU
ifs. 1162, f. 66

LXXXVI

25 noemvrie
Berlin 7 dechemvrie 1837

Cu multa fiiasca plecaciune sarut minele d-tale, babaca.


Primind rava§ul dumitale din 24 octomvrie (5 noemvrie)
§i vazand ca. mult mie scumpa sanAtatea dumilorvoastre sa
aflA in buna stare, am dat lauda mult milostivului Dumnezeu,
din a caruia mila ma. aflu §i eii sanatos.
Boa la holerii, slava prea puternicului, aii contenit cu totul
in Berlin.
Acum voT incepe, babaca, a raspunde la toate punturile
ravaplui dumitale.
Nu mi sa cade mie a zace daca pastorul lonas intrebuin-
teaza bine sau raii multimea de bani care ia de la Maria Sa

www.dacoromanica.ro
SCRIBORI DIN BERLIN CATRE TATAL SAC 129

VodA. Mi-I destul de a zice ca in tot ora§ul Berlin nu sA gA-


se§te un om care plate§te atita de mult ca noi §i ca am putei
fi Inuit mai bine in altA familie pentru jumAtatea banilor
care Maria Sa plate§te.
CAt pentru politica care urmeaza. domnul Hufeland §i pas-
torul, adeca ca dumnetà sA nu-in dai banii in mina, ci a-I
trimeti lor, ca apoi ei sA-mi de putin eke putin, aceasta este
urmatoarea pricinA. Efi singur sint intre noi patru care n'am
trebuinta de pastorul. Bezadelile §i Vogoridi au a trage banii
lor de la pastorul, la inceputul fie§te care! litrii. Deci daca
unul din bezadele vroe§te a aye cevà bani mal inainte din
inceputul lunii, apoi el este salit sa-I lingu§asca §i sA faca
toate vrointele pastoriulta. In acest chip bezadelile avAnd tot-
deauna trebuinta de pAstoriul nu scriu nimica impotriva lui
la Maria Sa, ci fac toate poftele la Insa acest chip nu fo-
losa§te nimicA, cad pAstoriul, pentru all imbuni pe bezade
Grigore, i-aii dat o multAme de bani, inainte (de) inceputul
lune, incit acurn bezade Grigori panA la 15 martie n'are
nici o pail a primi. Acest chip ii foarte priincios pastoriului
§i de aceia ii foarte posomorit ca eti sint neatirnat ; cad
primind drept de la dumnetà banii, n'am trebuinta ca sa.4
lingu§escu. Deci el cautA tot chipul ca sA mA aibA in pu-
terea sa.
DumnetA a! foarte dreptate dacA zAci ca cu 300 galbeni
pot! a ma tine or! in care §coala. DA-mi numai 300 galbeni
pe an, e-ma 1 de la pastoriul §i da-mi voe ca sa trAesc cum
trae§te la Paris ficiorul lui Costachi Ra§canul §i ye! vide cA
voi trai mult mai bine de cit la pAstorul §i a n'oi ave tre_
buinta sa fac datorii. ad cu 300 galbeni pot avea. dol oda!,
pot mincA cind imi place §i unde vreii; in loc ca acum, fiind
sAlit sa maninc la pastoriul §i adese orT bucate foarte rAle,
ma duc inteo ospAtArie §i maninc in socoteala me. Vine un
prieten sa ma vada, trebue sA platesc toata mincarea, cafe §i
celelalte, cAd pastoriul nu da nimica. Apol fiind singur, pot
1 Ia-mA

M. Koghlniceann. Scrisori.

www.dacoromanica.ro
130 SCRISORILE WI M. KOGXLNICFANU

sA ell o odai in mijlocul orasului si n'oi aye trebuintA de a plAti o


multime de haul pentru butcA ; in loc cä acum lAcuind in laturea
targului, sint Alit sä eii but* cind am a merge cevA departe.
De aceia ma rog, bAbacA, de vreme ce plAtesti tot atita
buil, ia-ma mai bine de la pastoriul si atuncea Manila Sa
Vodà nu a mai ave a sA supArà pentru Mine.
Socoteala pentru acei 200 galbeni care am cheltuit si pentru
ace 300 taleri a alAturez aice ; din care vet putea vide& la ce
lucruri am cheltuit banii ce ai avut bunAtate de a mi-I trimete.
Toate cartile ce am aunt:drat mi-aii slujit pentru alcAtuirea
istoriei mele, precum vei pate& videà numele cArtilor la in-
ceputul istorid mele.
Bezadelile primesc acum pe lund 30 taleri de la MAria Sa
si 15 de la cacoana SAftica, in tot 45 taleri. DacA dumnetà
vrei ca sA stii ce fac cu banif 'si cA de acum sA nu cheltuesc
tot banii odatA, apoi pop sA sail' bancheruldi de aice, care
este corespondant cu Mihel Daniel, ca sA nu-mi plateasca top
baniI lefii mele de odatA, ci de la intAl ghenarie 1838 sA-mi
plAteascA la inceputul fieste cAruia bunt leafa pe o lunA. In
acest chip vol ave totdeauna bani si nu voi puteh cheltui
banii la olalta. Dacd vet binevoi a pldti toate datorlile mele,
apot 40 talent lint vor ajunge pe hind ; si ea jur si feiga-
duesc ca sii twit cer railcar o path mat malt piste acestt
40 talent, afar& de tipdritul istoriet mele.
Aceasta insA o cer, dacA voi rAminè in Berlin, cAci a vorbi
adevArul, sint acum sAtul de a till in strAinAtate si doresc
din toatA inima de a mA intoarce in Moldovva, unde vat
puteA arAtA dumitale si MArilei Sale cA nu sint ash de rAil
cum m'aii infatosat domnul Hufeland si pastoral.
CArtile pAnA acum nu le-am primit. Deci mA rog, indatA
ce vet aveA un prilej, trimeti-mi-le. Pe lingA cartile numite,
trimete-mi ma rog si toate tomurile Albinet Romdnestt, a
Curierulut Romdnesc §i Condica greceascA a lai Calimah.
Cu multA fiiascA plecAciune sArut miinile dumitale, bAbacA,
si sint al d-tale prè plecat si supus fiu
MIHAIL KOGALNICEAN

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLDI CATER TATAL SAD 131

Socotelele acestor librerl le am; §i daca vei vroi le vol ardtà


la persoana care dumnetà vei insarcina cu aceasta revizie.
Din 840 taleri ce am primit am platit 600 pentru cArti.
Deci mi-ail ramas Inca 240 taleri. Din acegi am intre-
buintat :
Pentru calatorie la Pomerania 1 . . 50 taleri
, butce 30 *
» teatru 80 *
» manuntu§uri 80 *
In tot . . 240 taleri
De prisos este de a-ti scrie cA pentru butce, teatru, ma-
inuntu§uri nu pot sAli dail socoteala deamaruntu, fiindcA nu
am scris cheltuiala.
Am a mai adaoge Inca 100 taleri ce sint datoria Inca la
librerul Ber 2 §i 50 taleri ce am a plati pentru inanuntu§uri.
Deci spre a nu mai aye datorii imi trebuesc Inca 350 taleri.
In anul 1837 am primit de la dumneta 200 galbini,
adecA i . 640 taleri
Mal sint datoria Inca pastorului . . 100 »
Domnului Hufeland . 4 100 *

In tot fac . . 840 talerl


Din ace§ti am cheltuit :
Intai ghenarie la librerul Ber . . . 150 taleri
Tot atunce la librerul Lojier pentru
cartile nemta§ti 50 »
La legatoriul de carti 30 *
Intai mart am trimes la librerul de la
Lunevil 70 *
In septemvrie am plAtit iard§i librerului
Ber 150 *

I la Swinemunde
2 Behr Se pAstreazA intre manuscriptele lui KogAlniceanu §i compturi
dela aceastA librArie. Descoperim din ele ce cArti cititt pe atunci Kogal-
niceanu (Engel, Cantemir, Volney, Fénelon, etc.). Ms. 1162, f. 31.

www.dacoromanica.ro
132 SCRISORILE LIJI M. HOGALNICEANU

Librerulul Lojier 50 taleri


in octomvrie legAtoriului de aril . 20 *
Unui librer numit Kuhr 20 *
Pentru diorthosirea istoriel mele la un
dascal frantuzesc numit Prev6 . . 60 *
in tot fac . . 600 taleri
12. 1162, f. 54

LXXXVII

Berlin 30/18 ghenarie 18:38


Cu multi friascd plecAciune shut miinile dumitale, bAbacd.
Acum este mai o lund de zile de cArid nu am primit nici
un -rdvas de la dumnetà; bezddelile asAmine nu stiu nimicd
de Mdriia Sa. li zAdar asteptAm marta i vinerea, ce sint
zile de poste, zilele trecu i altele vin i nol nu primim nid
o carte. Este acum mai mult de o lurid de cind f-am rdspuris
pe cartea dumitale din 22 noemvrie (4 dechemvrie) a anuld
trecut i !And acum nu am primit rdspunsul. Oare esti
bolnav, oare rdvasul s'au prdpadit? Nu stiu ce sd gindesc.
Prin scrisoarea dumitale din 20 dechenivrie 1837 (1 ghe-
narie 1838) vAd cd dumnetà te porti sanatos, dard de atunce
pand acum ii o lurid de zile si nu stiu ce sä gindesc de o
asAmine lungd tAcere. De aceia md rog milostivulul Dum-
nezeu ca sd facA ca scrisoarea me sd vA gAseascd in sAnAtate
si in bucurie. EU suffdr la piept din pricina marelui frigu ce
este acum in Berlin.
Tot prin trecuta scrisoare a dumitale iml scril cd al primit
2 tomuri a istoriel mele i cd._ a doda zi vei da un torn MA-
riiei Sale. Zi peste zi am asteptat un rdvas de la dumneta,
pentru ca sA stiu dacA Mdriia Sa ii muliamit cu mine sau ba.
Spre a sAvArsi cursul imvAtAturilor, cum fad.% cea mai mare
parte a studentilor, imi trebuescu doi ani i jumdtate, pentru
cA spre a cAstigA diploma de doctor in filosofie, fieste care
student trebue sd Inv* till aril' de zile la Universitate si ell
invdt ia Universitate deabie o jumAtate de an. Deci durn-

www.dacoromanica.ro
BCRIBORI DIN BERLIN CKTRE TATAL sXu 133

net& singur vezi cA trebue sá rAmin aice IncA dol ani §i ju-
mAtate §i aceasta mi-I cu neputintA. InsA aice in taxa netn-
lasca este un obiceiu cA cinevA care ad scris o carte folositoare,
poate sA primeascA diploma de doftor in filosofie, fdrA ca sA
imvele trill an!. Deci dacA dumnetà vroe§tI, apoT ed vol trimete
istoria mea la universitatea lenel, unde acest fail de diplome
sA dad mai lesne, §i indatA ce voi primi diploma trebuin-
cioasA, it! o voi trimete, ca arAtindu-o MAriiei Sale, sA cel
Intoarcerea me in Moldovva. InsA cA§tigarea hArtiilor trebuin-
cioase mA vor costisi 30 de luidor 1 sad 160 taleri.
De la JAdovvul Salomon am primit de la Liptca cu po§ta
dol tomuri a Athinet RomdneW, cu o carte de la sorA-mea
Elenco ; insA acele 11 tomuri care mi le-ai trimes de atita
vreme nu le-am primit. SA pare cA JAdovvul le ad prApAdit
in drum. AceastA rA intAmplare ii pricina cA nu pot gar*
al doile tom a istoriei mele. Dec1 mA rog, bAbacA, adunA-mi
de nod aceste cArtl, impreunA cu Condica greceascA a lui Ca-
limah §i. trimeti-mi-le cit mai ingraba prin consulul prusienesc
sau cu corabie cu aburi.
Banff ce -al avut bunAtate de A-mi trimite i-am primit, InsA
dupl o mare intArziere, care aii fost pricina cA tocma and
avêm trebuinta de bani nu i-am primit. Mihel Daniel te
in§a1A, bAbacA, cAci in loc ca sA trimatii banif prin polita sad
cu po§ta, ii trimete cu negutAtori care cAlAtoresc tril zed de
zile §i cu carantina patru zed. RAva§ul dumitale din 22 noem-
vrie (4 dechemvrie), in care imi scrii cA mi-ai trimes 50 gal-
ben! 1-am primit in J8 dechemvrie, decI a doAa zi trebuiam
sA primesc banil. InsA ant a§teptat in zAdar o multame de
vreme §i deabie i-am primit la 10 ghenarie 1838. De la 18
dechemvrie §i panA la 18 ghenarie am fost sAlit sA imprumut
de la unul §i de la altul. IndatA ce am primit baniI, am luat
o sutA de taleri O. m'am dus la Hufeland cA sA i-I dad, insa
el mi-aii zis cA el poate a a§tepta. incA §i cA acesti ban! sA-1
dad la datornicii care aye& trebuintA de bani. Deci din acesti

1 louis d'or

www.dacoromanica.ro
134 SCRISORILE LUI M. KOGXLNICEANU

bani am dat 50 taleri pAstorului (mai rAmAn Inca sA-1 plAtesc


50 taleri), 50 taleri pedagogului. Din ceelalti 60 taleri am plAtit
lui bezAde Dumitrache 15 taleri, care m'aa iinprumutat in
lipsA de bani pAna la 10 ghenarie 1838 0 25 taleri i-am in-
trebuintat in daruri la Craciun, pAstorului, ferneel lui, copiilor
pedagogului, slujilor. Deci mi-au rAmas mie 20 taleri ; cu
ace§ti am trecut cum am putut luna lui ghenarie, iar acum
mA aflu fArA o Ora in pungA 0 nu §tiu ce sA fac i mA vot
vide Alit tie a imprumutà iara§. Prin trecutele mcle scrisori
ea te-am rugat ca sl-mi hotarA§ti o sumA de bani pe fie§tecare
lunA i ca sa zici lui Mihel Daniel ca sA scrie la bancheriul
de aice, ca la inceputul fie§tecAruia luni sA-mi dee aceastA
summA. In acest chip a§ ave la inceputul fie§tecAruia luta:
bani, in loc cA acum trebue sA a§tept 'Ana dnd te inde-
mânezi ca sa-mi trimeti i luni intregi sint salit sA trAescu
cu baril imprumutati. De acest chipu in loc a plAti datoriile
mele, fac noA datorii.. MA rog darA, bAbacA, trimete-mi Inca
doA sute de taleri ca sA platescu rAmA§ita datoriilor mele §i
pe urmA hotArA§te la banchierul de aice ca la inceputul fie§te-
cAruia luni sA-nii dee suma ce vel hotAri de ajuns pentru
mine. Almintrelea sAmtesc cA cu putinta. de a rAmAnè
in Berlin ; 0 de aceia dad. nu poti a-mi trimite ace§ti bani,
apol roagA pe MAriia Sa Vodd ca sA rnd sloboadA de a ma
intoarce la Moldovva. tiu foarte bine cl ii mult 1, Inca ca
bezAdelele primesc 45 taleri pe lunA dupa averea ce aa ; lash
fiind cA trAescu cu bezAdelele, trebue ca sA am §i eu atata
bani ; cad sint tinAr 0 nu pot trAl singur i rAmine acasA,
cind sint poftit impreunA cu bezAdelele. CAnd a§ Fi singur,
atunce a§ pute trAi almintrelea ; §tia iarA0 foarte bine ca iti
costisescu mult, darA in Berlin toate sint scumpe. De aceia,
bAbacA, mA rog fA ca sA ma intorc in curAnd la Moldovva,
cAci aice nu pot sA trAesc fArA bani ; i MIA voia me, voi
face datorh. Spre pildA acum nu §tia ce sA fac ; de o parte
trebue sA platesc datoriile trecute, de altA parte trebue sA am
in ms. putin

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLDI CATRE TATAL sAti 135

bani de cheltuialk MA rog dark bAbacd, ginde§te in ce stare


ticdloasd Ind aflu. Crede-md a sint sdtul pAnd piste urechi
de strdindtate §i cd ceasul cel mai norocit a yield mele va fi
cind Ind voT intoarce in Moldovva lingd dumnetà.
Bezddelele m'ati rugat ca sd-ti scriu ca sd mergi la cucoana
Saftifa §i sd vezi ce face ; cdd sint mai mult de cit patru
luni de dud nu le-a6 scris nimicd ; §i de mai mult de cit opt
luni nu le-ail trimes leafa cuvenitd.
Tot odatd md rog, bdback ca sd-mi scrii cit mai ingrabd
dad. Maria Sa ii multdmita de istoria mea.
De la Mo§u Iancu §i de la Marghiorita nu §tiu nimicA,
scrie-mi, md rog, cum sd afld §i uncle sint.
Cu multd fiiascd plecdciune sdrut minele dumitale, bAback
§i sint al dumitale prè plecat §i supus fiu
M. KOGALNICEAN
Ais. 1182, 1. 68

LXXXVIII
10 fevruarie
Berlin 1838
29 martie
Cu multd fiiascd plecdciune sdrut minile dumitale, bAbacd.
Dela inceputul anului acestuia Wand acum nu am primit
nici o scrisoare de la dumnetà. Bezddelile asdmine nu all
prima nimicd de la Mdria Sa §i de la cucoana SAftita. Sintem
in cea mai mare ingrijAre, cdci nu §tim ce sd petrece in Mol-
dova, nu §tim dacd sinteti siindto§i sail bolnavi. MA rog dard,
bAback grAbe§te-te §i imi rdspunde ce este pricina unei asd-
mine lung! facer!. Dumnezeu singur §tie in ce ingrijald §i in
ce fricd sintem.
Cit pentru mine vei §ti cd acum Ind aflu bine §i ca. dure-
rea au trecut indatd ce ail inceput a fi vreme frumoasd
in Berlin.
Tot odata Ind rog, baback ca sd fad ca sd Ind intorc la
Moldovva cit mai in grabd ; cdd nu vreu mai mult sd trdesc
fard a cA§tigA. cevA. Este acum o bund vreme, de cind sint in
Berlin Mil nici o park Top se bucurd, toff merg in baluri

www.dacoromanica.ro
136 SCRISORILB LUI M. SOGALNICEANU

§i in adunAri, eil singur trebue sA ma mulfamesc numai cu


auzul altora. Spre pildA astAzi II un mare bal in teatru, unde
prinfipii, craiul §i curtea merg, eu trebue sA rAmin acasA,
pentru cA n'am banii trebuincio§1 spre a-rni cumpArà o Ore-
cie de mAnuV §i o pareche de colfuni de mAtasA. Ginde§te
darA, bAbacA, in ce stare mA aflu §i ai milA cu mine. De nu
poll a-mi trimete o porond la un bancher de aice ca la in-
ceputul fie§tecAriia luni sA-mi dee o sumä hotAritA §i in dea-
juns, apoi Id ca sh. nul intorc la Moldovva, unde prin osteneala
me sä pot a-mi agonisi banii de ajuns pentru traiul meil.
Ginde§te mA rog, bAbacA, cA sint acum mai in o vrAstd de dodzaci
§i unul de ani, §i cA in aceastA vrastA cheltuelele sint mai marl
de cit in copilArie, gindete 6. am ochi §i urechi §i cA nu pot
rArnine orb §i surd la plAcerile inmultate ce sA aflA. in Berlin.
Aice mi-i cu neputing a trAi Mr de bani. Intorcitidu-mh la
Moldovva voi aveA poate de prisos, cAd voi puted cA§tigA
mai mult de cit voi putea cheltul.
Starea mea in Berlin ii foarte ticAloasA ; de o parte trebue
sA plAtesc datoriile vechi, de alaparte trebue sA am bani
pentru cheltuelile de toatd zioa. Spre a plAti cheltuelile vechi,
trebue sA fac cheltuele noA. MA rog darh, babacA, ori fA ca
sA mA intorc la Moldovva, off trimete-mi regulat banii trebuin-
cio5i. Cunosc ca am fAcut rAil de am cumpArat atita de carp,
darh ce sA fac, gre§ala ii facutd. Ce imi rAmine a face de
acum inainte este de a nu mai cumphrA mai multe cArti ; §i
ip jur, bAbacA, pe viul DumnAzeu cA de acum nu voi mai face
aceastA nebunie.
NAclAjduescu bAback ch. in putinA vreme imi vei raspunde
§i. cA sail mA voi intoarce la Moldova, sail vei implini ruga-
mintea me, cAci altmintrele nu §tiu ce voi face de deznAdAjduire.
A§tept cu mare nerdbdare rAspunsul dumitale ; pe duduci
§i Alecu dulce ii sArut.
Cu multA fiiasch plecaciune sArut minele dumitale, bAbacA,
§i sint al dumitale pre plecat §i supus fiu
MIHALACHE KOGALNICEAN
M.... 1162, f. 73

www.dacoromanica.ro
8CRISORI DIN BERLIN CATRE TATAL RAU 137

LXXXIX

Berlin, 19 fevruarie 1838

Cu multA fiiascä pleaciune sdrut minile dumitale, bAbaca..


Sint acum sasa. luni de cind neincetat te-am rugat ca sd fac
ca sd ma intorc la Moldovva. Dumnetà tot mi-al rAspuns cd dintai
trebue sA sfassesc invdtaturile, dar invdiAturile sA sfArsesc
vre o data ? Oamenil zic in metaforà a sfArsi invatAturile
de clod feluri ; cind un tinAr ail trecut prin toate taxiile unui
ghimnasil si cind un tindr ail invatat tril ani la Universitate.
Toate taxiile ghimnasului le-am sfirsit, cind eram in Frantia.
Viind in Berlin am invdtat in casd doi ani ; ce am invdtat in
aceastd vreme, vei pute vide, cind ma vol intoarce in Mol-
dovva ; ce WA dascAll am invatat, vel puteá vide prin istoria
Valahiel ce am tipArit-o si prin istoria Moldovvei care li aproape
de a sfdrsi de a scrie. Dupd. dol. anT de pitrecere la Berlin,
am intrat la Universitate, unde am invAtat mai toate legile
romane ce se numesc institufile imparatului Justinian, care
slujesc de temelie la Condica Moldovvei. Copiii hit Canta ail
invatat numai la ghimnasil si intorcindu-sA la Moldovv4, el ail
zis cd au sfArsit invdtAturile lor.
Dacd m'aI fi chemat la Moldovva inainte de sAsA luni, poate
ar fi fost bine ; acum ii altmintrelea !
Cind in anul trecut pdstoriul ati scris multe pire asupra
me, Maria Sa Vocld all rhspuns domnului Hufeland di la cea mai
mica. nod gresald el e imputernicit a rriA trimete la Moldovva ;
(alAturez aice insus cuvintele frantuzesti a Mdriei Sale, scrise
dortmului Hufeland : a la moindre rechute de sa part, vous
dtes autorisd, Monsieur, a le renvoyer a ses parents). De
atunce pAnd acuma eil am trecut cu pAstoriul foarte bine ;
iard cldundzi auzind a eu te-am rugat de atite ori ca sd md
intorc la Moldovva, au samtit cd dad. din bunA voia me md
vol intoarce la Iasi, atunce Maria Sa va luà de la casa lui pe
bezddele. Deci au socotit cd. ar fi mai bine sA ind trimata. ei
pe mine la Moldovva fdrA voia me, de cit.,,eu sd. es din casa

www.dacoromanica.ro
138 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEA

lor de bund voia me. indatä pAstoriul ail' pus tot in intrigh
ca sá poatd .a-m face rthi §i in aceasta el aU catorthosit.
De un an de zile pastoriul aü tiut cd avem maxi datorir
la libreri, darA nici odatä nu mi-au zis nici un cuvint. Fiind ca.
Hufeland ne da pre putini bani pentru strae, adech. 200 taleri,.
m'am vazut salit sã imi fac in anul trecut deajuns strae §i
pe anul viitoriü i pentru aceasta am mai cheltuit 180 de
taleri. intru aceastA fapta nu am fost singur, cAci bezAdelele
au la croitori Ina mai marl datorii. Cum pe luna fevruarie
eram in cea mai mare nevoe §i ca. de la dumneta nu am
primit nici un rAva§ de doA luni de zile, m'am vAzut salit sh
imprumut de la un bancheria o sutA de taleri. Toate aceste
aü folosit pe Hufeland ca sA mA impovoreze cu pin. Ded
indatA au zis ca. el nu poate sA mh mai tie la Berlin din
pricina datoriilor, insh el n'au socotit cA din istoria mea am
a lua 1000, adecA o mie de taleri. Fiind ch aceastA pirA de
datorii nu era de ajuns pAstoriului, el au chutat i alte pire.
Auzind ch. cite odatA mergem sa. fac vizia la o actrith. de la
teatru grecesc, el indatA aü scris lui Hufeland ch fiind cA
trdesc cu o actrith, el nu putea a na tinea mai mult in
cinstita casa sa. A doAa zi Hufeland au venit la mine §i arA-
tindu-mi mai sus numitul rava§ a MAriel Sale mi-au zis ca
sh. ma. pregatesc a mA intoarce la Moldovva. Eu cu mare bu-
curie i-am zis cA eram gata de a purcede ; cAd cea mai mare
dorire a me este de a mA intoarce in familia me cat mai in
graba. A tria zi dupa aceastA sfadA Hufeland aü trimes pe
pedagogul la mine ca in teptil sA-mi zich. sA mA impac cu
pastoriul i cd in acest chip ea vol raminea la Berlin. Darh.
ace§ti doi am care am trecut in casa pAstoriului au fost prea
amariti pentru mine, pentru ca sA mai doresc a mai pitrece
asAmine alti doi in acea stare. Eu am cerut ca sA mA intorc
la Moldovva i Hufeland vazind cA almintrelea nu vroiam, au
fost salit sa primascA cererea me. Deci intre 21/9 0 intre 26/14
fevruarie voi purcede farA indoiala din Berlin §i dupa trii
am §i jumAtate de strainatate ma voi intoarce iarA0 la Mol-
dovva. Ce am invatat in aceastA diastemh de vreme, vet vede

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CXTRE TATXL BAB 139

in examenul ce vol face intorcindu-ma. la Moldovva. Cum m'am


purtat, aceasta iara§ ye! yea prin zilosul meil a implini toate
vointele dumitale 0 a Marie! Sale.
Insä de un lucru sint sigur. Hufeland §i pastoriul nu ma.
vor cruta. Or! i ce pire, ori i ce rautati vor aflA asupra
mea, ei le vor scrie MAriei sale. Deci tiü foarte bine ca. Maria
Sa va fi amarnic minios asupra mea, insa. mai tirziil va vide
cd de 0 m'am purtat u§or, nu am fAcut nimia de nevrednic.
Avind acum doh zAci i unul de ani, nimine nu poate sa.
gasasca rail ca sa. ma plac in adunarea damelor... BezAde
Dumitrache ail avut un an intreg feluri de boale i Hufeland
nu 1-ati trimes la Moldovva. Bezade Grigori, un copil de 17
ani, aü inceput a sd stricd.... §i nimene nu zice nimica., aci
pastoriul face ca cind n'ar vide i n'ar §ti nimica, §i pe
mine ma trimet la Moldovva numal a am_ mers la o ac-
tritd... Dail de ce sa. vorbesc atit de mult ; purtarea mea in
Moldovva iti va fi o dovada daa acele pire sint adevArate sail
ba. Atestaturile profesorilor de la Universitate, care voi aduce
cu mine, laudile scriitorilor asupra istoriei mele, diploma de
doctor in filosofie, care Universitatea imi va da, aceste ip vor
arAtà dach am invatat cevà in till' ani de zile iii strainatate.
Drumul mcii va fi prin Breslau, Cracovia, Lemberg, Cer-
nauti, E§i. Deci mh rog, babach, ca sd-mi trimeti la gra-
nita o trasurà spre a puteà sosi la Ia§i. Tot odath mh rog
sA-mi gate§ti odal ; caci intre 4/2 §i 20/8 a lunei lui mart
voi ajunge negre§it in E§I. Cu toate aceste cii te voi in§tiinta.
mai lamurit de zioa purcederii mele §i a sosirei in 14.
In minutul acesta cii am primit de la po§ta un rhva§ de la
dumneta. din 28 ghenarie (9 fevruarie 1838) cu mirare vdd
cà dumneta nu ai primit de la mine nici o carte de clod luni
de zile. Eu panä acum f-am scris patru cart!, numal in luna
ghenarie §i fevruarie. A tria carte am scris-o dumitale la 10
ghenarie cAlindariul noii; aii trebuit deci sa sosasa in
Ia0 in 12/24 ghenarie i dumnetà nu o a! primit-o macar
in 9 fevruarie. Nu §tiu ce sa gindesc, ca.ci i bezadelile ail

www.dacoromanica.ro
140 SCRISOR.ILIC LLTI M. KOCIALNICEANU

scris de multe ori Mdriei sale §i pAnd acum nu ail primit nici
un rdspuns.
Hufeland s'ail purtat atita de rdil asupra me, in cit nu ail
vrut sd-mi de cevA bani spre a-mi cumpArà trebuincioasele
lucruri pentru cAlAtorie §i spre a pldti datoriile mele cele vechi.
CAutind ca cea mai mare norocire a viefei mele de a
pute a vd vide in putind vreme, Ifi sdrut minile cu multd
fiascd plecaciune i te rog sd nu crezi toate minciunile ce if!
vor scrie, cdci fiul dumitale nici odatd nu iti va *face ru§ine.
Pre duduci §i pre Alecu sdrut dulce i sint al dumitale pre
plecat §i supus fiu
M. KOGALN10EAN
Ms. 1162, f. '77

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE SURORILE SALE
1835-1838

XC
Berlin, 19/27 august 1835 1
Mes tres cheres sceurs,
... Me voila maintenant a. Berlin. Je suis bien portant, mais
encore bien fatigue a. cause du voyage ...
Votre affectionné frere
MICHEL KOGALNITCHAN
Ecrivez-moi pourquoi Milo ne répond pas a ma lettre. En-
voyez quelqu'un pour le lui demander.
Ms. 1.161, f. 98

XCI
Mes cheres sceurs,
. . . Je suis fres bien a Berlin. Je m'applique aux etudes ;
c'est pour celà que je n'ai pas encore eu le temps de visiter
les curiosités de cette capitale. Nous allons prendre le the le
mercredi et diner le dimanche chez Mr. le conseiller d'Etat
Hufeland. Je m'y amuse fres bien. La société est choisie et
toute composee de personnes recomandables par leur mérite
et par leur naissance. En Allemagne on est plus tranquille ;
l'instruction est plus profonde, les mceurs sont plus innocents,
et les coutumes plus patriarcales ; cependant je voudrais mieux
I Aceastä
. scrisoare a fost triniia spune chiar Kogalniceanu in ea
odata cu scrisoarea atre tanl au din 19/27 August 1835.

www.dacoromanica.ro
142 SCRISORILE WI M. KOGLLNICHANU

rester en France. Nous allons une ou deux fois au spectacle ;


mais je ne vois que des pieces allemandes. Les acteurs fran-
cais, établis dans cette vil,e, ne commenceront a donner des
representations qu'à la fin du mois d'octobre. L'opéra est
une tres belle salle. II y a ici quatre theatres qui sont: La
Comédie, l'Opéra, le theatre de Kcenigstadt et le theatre de
Charlottenbourg. Ce dernier n'est pas dans Berlin, mais a une
lieue plus loin, dans la petite ville de Charlottenbourg. J'ai
vu a l'Opéra un des plus beaux ballets de l'Europe. C'est la
révolte au Serail . . . Dites, je vous prie, a. mon pere que je
le pile de parler a la poste, afin que je puisse recevoir la ga-
zette moldave, et pouvoir par ce moyen avoir des nouvelles
de mon pays, vu que je n'ai aucun livre moldave pres de
moi, a l'exception du Livre d'Heures que vous m'avez donne...
Ecrivez-moi pourquoi Millo ne m'écrit plus ...
Affectionné frere
KOGALNITSCHAN
Le 1/13 septembre 1835
.518. 1161, f. 102

XCII
(Fara data)
. . . Je suis mieux a Berlin qu'a Lunéville. Cependant je

préfererais etre en France, car ici je finirai par oublier le


francais pour lequel je me suis donne tant de peines. ,<Mon-
sieur Roczinsky, qui vous a donne des lecons de piano, a
publie une collection de chansons moldaves alors dites a mon
pere que je le prie de me l'acheter et de l'envoyer a Berlin.
Je ie connais pas encore les monuments de Berlin pour vous
en faire part, mais aussitOt que Fen aurai connaissance, je
n'y manquerai pas. Je vous demandais une liste des livraisons
qui manqueront dans les livres que j'envoie de France; car
peut-être ii s'en perdra dans la route ; mas non des livres
que j'ai a. Iassy. Ainsi aussitôt que les livres arriveront, vous
me ferez la liste de tous les ouvrages que vous aurez reps,
afin que je sache ce qu'il y manque. J'apprends les sciences

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CA.TRE SURORILE SALE 143

en allemand. Je suis bien aise que mes livres vous font du


plaisir d'avance. Mes tres humbles respects a. Madame Ca-
tinca Voinesko, ci-devant Mademoiselle Catinca Alexandri. J'ai
ete content de quitter Lunéville, parce que c'était une petite
ville, parce que je quittais un abbe avare, parce qu'on n'y
pouvait pas apprendre des sciences. Je suis mécontent de quit-
ter Lunéville, parce que j'ai quitté en même temps la France.
J'embrasse Aleco et je lui souhaite toutes sortes des pros_
pérités et surtout de la sagesse et de l'instruction, plus un
bon cceurDci nous allons demeurer chez un pasteur luthé-
tien. Nous allons quelquefois au thatre. Il y a des actrices
excellentes et qui ne sont pas a comparer avee celles que j'ai
vues a. Jassy. Ecrivez-moi comment vous plaisent les come-
diens qu'a amenes Baptiste Foureaux. Si mon oncle Jean est
a Iassy, presentez-lui mes respects, dites-lui que je lui suis
bien reconnaissant pour l'argent qu'il m'a envoyé et que je
Iui écrirai par la premiere poste. Mes respects a Madame
Wimmer, a Monsieur Cuénim, ainsi que mes amities a Mon-
sieur son fils. J'embrasse Savitza et Aleco. Adieu, mes cheres
sceurs, je vous embrasse et suis
Votre affectionné frere
MICHEL KOGALNITSCHAN
Mon adresse est Au sous-lieutenant Michel Kogalnitschan,
chez les Princes de Stourdza, Friederichstrasse no. 79, A Berlin.
hrs. 116, f. 105
XCIII
21 septembre
3 octombre 1835
Mes tres cheres strurs,
J'ai recu avec bien de plaisir votre lettre datée du 5/17 sep-
tembre. Je suis bien charme que mon portait vous a fait plaisir.
Quant aux notes, je croyais que vous saviez chanter ; il pa-
rait maintenant que je me suis trompé. Cependant vous pou-
vez bien dire a mon pere de parler avec une actrice qui vienne
your donner des lecons de chant. Alors je tâcherai de vous
.envoyer d'ici des notes sans accompagnement. Vous en trou-

www.dacoromanica.ro
144 SCRISORILE LUI 14. KOGALNICEANU

verez aussi dans le Musée des familles et dans le Magasin


Pittoresque, qui sont dans mes livres. A Savitza je n'ai rien
pu envoyer maintenant, de meme qu'a Aleco. Cependant vous
trouverez dans mes livres plusieurs petits livres, tels que Pro-
menades d'un papillon et d'une abeille, de petits abécédaires
avec des gravures illuminées, puis le Musée des enfants, et
d'autres encore. Tout cela est pour Savitza et pour Alco.
Vous les leur partagerez. Pour vous j'ai acheté plusieurs ou-
vrages, tels que le Magasin Pittoresque, le premier volume
pour Marie, le second pour Helene, le Magasin Universel pour
Pulchérie, le premier volume de la France Dramatique pour
Marie, le second volume pour Helene, l'Annuaire des enfants
pour Pulchérie. Les volumes de Walter Scott pour Marie et
ainsi, d'autres livres, qui sont : Les ceuvres de Madame Quizot,
les Manuels de toilette, de la politesse, de la biographie. En-
suite vous pouvez lire tous les autres livres qui vous feront
plaisir. J'ai vu aussi moi ici Fradiavolo en allemand. C'est
une belle piece, n'est-ce pas ? Mes respects a. Madame Wim-
mer, ainsi qu'à Monsieur Cuénim et a Madame son épouse.
Je voudrais cent fois mieux rester en France ; je suis allé dans
plusieurs belles societés de ,Berlin, mais je n'y pourrais jamais
vivre. II y a un ton flegmatique, ceremonial, a en mourir
d'ennui. Les demoiselles sont bêtes et laides, elles ne vous
parlent que par oui et par non. Malgré cela on ne permet
aucun jeune homme de leur parler. Aussitôt que vous leur
parlez, elles fuient. Alors les vielles mamans s'emparent de
vous, vous mettent entre elles a table; vous les versez a. boire
et vous etes oblige de repondre a toute leur conversation, qui
n'a pour sujet que les choux, les pommes de terre, les chats
et les petits chiens. C'est terrible ! 1 I

Adieu, je vous embrasse et suis votre affectionné frere


M. KoGALNITSCHAN

Ms. 1161, f. 106

www.dacoromanica.ro
:ICRISORI DIN BERLIN CATRE SURORILE SALE 145

XCIV
Le 4 16 octobre 1835
Mes tres cheres sceurs,
Je suis bien &tonne de ce que vous dites par votre lettre
du 15/27 septembre, que vous n'avez recu que deux lettres
de moi ; cependant je vous en ai envoy& trois: une par l'en-
tremise de Madame Tissot, la seconde par la poste et la troi-
sieme par Monsieur Tissot. Je ne sais pas comment il s'est
fait que vous n'en avez recu que deuX. Nies grandes sociétés
se réduisent h la société de Monsieur le pasteur Souchon, chez
lequel nous sommes en pension et a celle de Monsieur Hu-
feland, oh il n'y a que fort peu de jeunes gens et de demoi-
selles ; et encore on ne peut pas leur tenir conversation. Quant
a la maniere dont on est dans ces sociétes, je vous en ai
donne des details par ma dernière lettre. Quant a la Cour,
nous n'y allons pas, mais nous irons au premier janvier; ce-
pendant, comme les princes iront en uniforme, je ne pourrai
pas aller habillé en civil, et je ne sais pas si mon pere voudra
faire cette dépense.
Quelle est cette demoiselle Maurogeni qui est devenue folle?
Je ne le connais pas. Le libraire de Lunéville m'écrit que les
livres sont arrives a lassy, cependant vous m'ecrivez qu'ils
ne le sont pas encore. Vous lettres je les ai recues toutes et
je vous en ai envoyé les réponses. Moi, j'ai quitte le violon,
parce qu'il est fres difficile, et j'ai choisi le piano. Peut-etre
que je prendrai aussi des lecons de chant. Le premier no-
vembre, j'irai a un bal donne par les Francais de Berlin ; j'es-
pere que je m'amuserai bien. Ici je vais aussi au spectacle
francais. Les acteurs sont assez bons...
MICHEL KOGALNITSCHAN

Mes compliments a mes cousins Constantin, Aléco et George.


Ms. 1161, f. 112.

M. Koaniceanu.Scrisori. 10

www.dacoromanica.ro
146 SCRISORILE LIJI M. KOGALN10EANU

XCV
Le 29 17 octobre 1835
Mes tres cheres sceurs,
J'ai recu avec bien de plaisir votre lettre du 29 septembre
(11 oçtobre). Je me porte fres-then. Vous m'écrivez que Mon-
sieur Canta est ministre de l'intérieur et que Monsieur Aleco
Guik i a pris sa place de ministre de finances, et mon pere
qu'est-ce qu'il est? Ecrivez-moi oü est-ce que se trouve Millo,
car il ne m'a pas écrit depuis bien longtemps. Ne pensez pas
que les pasteurs protestants soient comme les prêtres catho-
liques. Quelle difference ! Ceux-ci sont tolérants, vont au spec-
tacle, aux bals et pas du tout hypocrites. La langue francaise,
je ne l'oblierai pas, mais je ne la parlerai pas aussi then que
quand j'aurais été en France. Présentez mes respects a Mon-
sieur Cuénim et dites-lui que je le prie de me pardonner si
je lui écris si rarement, mais le temps ne me le permet pas.
Si je le pouvais, je lui écrirais par chaque poste. II parait
que Monsieur VoInesko est bien jaloux de sa chere moitié
Madame Vothesko. Ici les acteurs francaise ne jouent pas
bien ; ceux de Nancy étaient beaucoup meilleurs. Si ma tante
Marie n'est pas encore partie pour Botoschani, présentez-lui
mes respects, ainsi que mes compliments a mes cousins et
a. mes cousines. J'embrasse Savitza ainsi qu'Aleco ; je crois
cependant qu'Aleco n'a pas écrit lui-meme sa lettre. Mes res-
pects a Madame Wimmer et a Monsieur Kische, s'il n'est
pas mort...
MICHEL KOGALNITSCHAN
Ms, 1161, f. 114.

XCVI
Berlin, le 13/25 novembre 1835
Mes tres cheres surs,
Je suis bien sensible aux felicitations que vous me faites
touchant ma fête: je vous en suis then reconnaissant. Le bon-
heur que vous me désirez, et que moi je desire le plus, est

www.dacoromanica.ro
SURISORI DIN BERLIN CATRE SURORILE S \ LE 147

celui de vous revoir et de vous embrasser, mais ce bonheur


tardera peut-etre encote deux ans ; car, malgré que je ne fais
plus mes etudes en langue francaise, j'ai toujours besoin d'ap-
prendre, et je sens trés bien que je ferais tres mal si, ayant
l'occasion de m'instruire, je ne le voudrais pas. L'allemand
me sera aussi bien utile ; qui sait et qui connait les evéne-
ments? Je suis prevoyant, mes sceurs ; un an passé a l'etran-
ger m'a donne plus d'experience que dix-sept passes en Mol-
davie. Là, mon pere me conduisait, je n'avais rien a craindre ;
ici j'ai tout a crdindre, je dois bien me conduire, car je ne
veux pas fâcher le prince. Je ne suis plus enfant. Mais c'est
assez raisonne ; parlons de votre lettre. D'abord nu trebue
ca sd-mt suit asa Mil de Prusient, pentru ca ccirtile sd pot
deschide la postd ; macar c'd at dreptate. Cdnd at sd-In't
suit ceva de Nemg scrie-mt moldovene,sti. Tout ce que vous
m'écrivez au sujet des Nemti (Allemands) m'a beaucoup amuse.
Les Byres:de Lun éville vous parviendront au milieu de décembre.
Ecrivez-moi oil loge Jean Stourdza 1 et comment il est recu a
lassy, si le prince a été le voir ; comment il est traite? en
prince ou en boyard ? si les boyards vont le visiter, ainsi que
mon pére. Ici, je vais prendrepecons de danse dans une fa-
mille noble recomandée par Madame Hufeland. Ii y a des
demoiselles d'autres familles distinguees de Berlin qui vien-
nent prendre des lecons de danse avec nous. Elles sont au
nombre de sept. II y en a quatre qui sont petites, agees d'en-
viron treize a quatorze ans, et trois autres âgées d'environ
18 ans ; parmi celles-ci, il y en a une bien vilaine, mais elle
a un bon cceur ; c'est une bonne fille. Je m'y amuse fres bien ;
je danse depuis sept heures du soir jusqu'a dix. C'est assez.
Je commence a valser a la maniere allemande, qui est bien
jolie. Je danse aussi une espece de valse nominee radovo, Les
premieres danseuses de Paris sont maintenant a Berlin ; je
vais souvent a l'Opera pour les voir &riser ; elles dansent
trés bien, surtout Fanny Eisler.
MB. 1161, f. 117 MICHEL KOGALNITSCHAN

1 Fostul Dornn al Moldovei (1822 -- 1828)

www.dacoromanica.ro
148 SCRI8ORILE WI M. KOGALNICEANU

XCVII
8 décembre
Berlin le 26 novembre 1833
Mes cheres sceurs,
Votre lettre 'datée du 10 (22) novembre m'a cause un
grand plaisir. Je vous remercie en general des nouvelles
que vous me donnez au sujet de ma fete. Si vous voyez
Mil lo, dites-lui que je suis tre§ fâché de ce qu'il ne m'a pas
écrit depuis tant de temps, et qu'il dise cela aussi a Ale-
xandre Mavrocordato. Cependant, puisqu'il y avant bal a.
la Cour, alors mon pere a chi y aller le soir de ma fete,
et est-ce que la soiree que mon pere a donnée était seule-
ment présidée par vous ? Le mari de M-me-VoInesko n'est
pas laid ; vous vous trompez. Dites-moi, je vous prie, quel
est ce Monsieur fladick, mari de M-lle Eléonore ; je crois
que je le connais, mais je ne peux pas me souvenir qu'est
ce qu'il est. Madame Volnesko a l'honneur et le bonheur
d'avoir un beau frere bien bete : c'est Alexandre Bourquy ;
j'ai appris avec lui a. Miroslawa et chez Mr. Cuénim. Tâchez
de me dire si Alcaze a été fait officier. Mr. Cuénim vous
le dira. Ces Messieurs qui n'ont pas daigne aller a, l'invita-
tion du prince, parce qu'on mangeait, dit-on, pele-rnele, ont
trés mal fait. Aujourd'hui toutes ces distinctions, toutes ces
chimeres, toutes ces aristocraties ont disparu. C'est le mérite
qui est la vraie distinction. La naissance n'est rien ; c'est un
don qui est tres rnauvais dans certaines circonstances. Et mon
pere qu'a-t-il recu pour present a la fête du prince ? A Berlin
nous avons un temps abominable depuis une dizaine de jours.
11 pleut, il neige, il fait du vent et surtout il fait fres froid.
Aujourd'hui seulement quelques traineaux se sont montrés
dans les rues, car ils sont tres rares ici. Ma chere Pulcherie,
you§ m'écrivez que j'ai chi bien m'arnuser le jour de Saint-
Michel, parce que vous vous êtes amusées fort bien ; ce n'est
pas une raison. Alors vous avez da bien vous ennuyer, bien
etre chagrines, parce que j'ai été bien chagrin, et je me suis

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE SURORILE SALE 149

bien ennuyé a ma fête. Qui voulez-vous qui vienne me corn-


plimenter a ma fete ; øü voulez-vous que j'aille danser ? I Au
contraire je n'ai pas su même le jour ; ce n'est que le soir
que je me suis aperçu par la date du jour que c'était ma fete...
M. KOGALNITSCHAN

Dans toutes vos lettres, mes cheres sceurs, tachez de m'en-


voyer les notes d'une nouvelle chanson moldave ; mais tachez
de n'y pas faire des fautes. Vous pouvez m'envoyer meme
deux ; car la lettre n'est pas plus chère par cela.
Ms. 116/, f. 120

XCVIII
19 décembre 1835
Berlin le
1 janvier 1836
Mes tres cheres sceurs,
J'ai recu votre lettre avec bien de plaisir. Je suis bien con-
tent de ce que vous êtes bien portantes : ma sante est assez
bonne. Mais pourquoi le bal pour la fête de l'empereur Ni-
colas a-t-il été donné chez Madame Bogdan, et non pas chez
le Prince ? Vous ne me dites pas si vous y avez été. Le
pauvre Bukchanesco n'est pas bien spirituel : pourquoi diable
se marie-t-il, car il est encore bien jeune? J'ai écrit a Mon-
sieur Cuénim depuis bien longtemps une lettre et je n'en ai
pas encore recu la réponse. Serait-il faché contre moi ? Main-
tenant je me souviens de monsieur Hadick, le marl. de M-elle
Garet. Je l'ai connu ii parle plusieurs langues. Est-ce que
l'Abeille moldave ne paraitra plus dorénavant ? Vous me dites
que le prince Jean Stourdza est traité comme un boyard ;
est-ce qu'il n'a pas conserve son titre de prince ? Vous ne
me dites pas si le prince Michel a été le voir. Hier soir j'ai
eté a un bal, ,chez le locataire de notre maison. Je me suis
beaucoup amuse. Depuis six heures j'ai dansé jusqu'a minuit.
A minuit nous avons souhaité une bonne année a la mai-
tresse de la maison et aux demoiselles. Puis nous avons été

www.dacoromanica.ro
150 SCRISORILE LIJI M. KOCIALNICEANU

souper et puis coucher. J'ai beaucoup danse, je n'ai pas man-


qué ni contredanse, ni masourka, ni valser, ni galopper, ni
radova, etc. J'ai êté tres content de ma soirée et c'est ;Tres
avoir dormi quatre heures que je vous écris, les yeux encore
demi-fermés. Pour hier soir, j'étais invite encore a. un autre
bal, a Kofnigue, une petite ville eloignee de deux heures de
Berlin et dont je connais le commandant ; mais j'ai préféré
aller au bal du propriétaire de la maison oil nous logerons...
Comme nous changeons de maison, je vous envoie mon
adresse : a Mr. Michel Cogalnitchan, place de Mon Bijou, nr.
19 (en allemand MonNou-Platz). Je vous embrasse et suis
votre frere qui vous aime de tout cceur
M. KOGALNITSCHAN

Quand vous aurez rep mes livres, placez-les bien dans


ma bibliotheque et envoyez-moi la liste des ouvrages. Dites-
moi aussi qui demeure maintenant dans ma chambre.
MS. 1161, f. 128

XCIX
Berlin, le 15 3 janvier 1b36
Mes tres cheres sceurs,
Votre lettre datée du 15/17 décembre 1835 m'a fait beau-
coup de joie. Je vous ai écrit que je me suis ennuyé a ma
fete : cela est vrai, car qui voulez-vous qui vint me féliciter ?
Je me plais a. Berlin mieux qu'à Luneville, mais je me plai-
rais mieux, si j'étais a Iassy. Ici je suis occupe du matin
juqu'a 10 heures du soir, c'est-à-dire 10 heures europeennes.
Id nous jouissons d'un temps superbe. Un peu de pluie seu-
lement de temps en temps nous tombe. Si vous n'avez pas
de nouvelles chansons moldaves, alors envoyez-moi des an-
ciennes. Cependant je sais que, lorsque j'étais encore en Molda-
vie, Roczinsky avait publié dans l'imprimerie de l'Abeille (Albina
Romtineasca) une collection de chansons moldaves, valaques et
grecques. Je crois gulls cofitent un ducat. Dites alors a mon

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN RERUN CAME SURORILE SALE 151

pere que je le prie de l'acheter et de prier ensuite Michel Daniel


de me l'envoyer a Berlin, quand il aura l'occasion ; d'autant plus
qu'il y aura sans doute beaucoup de Juifs de la Moldavie,
qui viendront a Paques a la foire de Leipsic, et de la on
peut tres vite m'envoyer ces chansons a Berlin, car Leipsic
n'est separée de Berlin que de vingt-quatre heures. Depuis
que je suis a Berlin, j'ai été a cinq bals : les deux derniers
étaient chez deux riches banquiers. Je me suis beaucoup
amuse. 11 y avait la beaucoup de Francaises et de Belges ;
en general, tout le monde y parlait le francais. J'espere que
je serai invite encore a d'autres bals pendant cet hiver, et
puis les grands bals de l'Opéra commenceront bientôt, et je
ne manquerai pas d'y aller. Vous ne m'écrivez pas si vous
allez aussi aux bals et si vous êtes contententes des nouveax
acteurs, s'ils donnent de belles pieces et s'ils font bien leurs
affaires ; enfin si vous etes abonnées au theatre et quelle loge
avez-vous ? Est-ce que l'Abeille moldave n'a pas envie de
reparaitre, ou bien est-elle morte a jamais ? Adieu, je vous
embrasse, ainsi que Savtitza et Aleco, et suis votre frere
M. KOGALNITSCHAN

Dikes a mon pere qu'il m'envoie par Michel Daniel aussi


les tableux de l'histoire moldave. car j'ai grande envie de les
voir dans ma chambre.
Me. 1161, 1. 133

C
Berlin, le 9 février 1836
Mes cheres sceuts,
J'ai rect.' avec bien de plaisir votre lettre du 12/24 janvier
1836. Je jouis bien content de ce que vous vous portez
bien. Je jouis aussi d'une bonne sante. Je suis bien aise que
me livres sont arrives a Iassy et qu'ils vous font plaisir.
Ecrivez-moi s'ils ne se sonf pas gates en voyage. J'ai reçu
la liste que vous m'avez envoyée. Ecrivez-moi si vous en

www.dacoromanica.ro
152 EICRISOftILE LUI M. KOGALNICIIIANU

avez trouvé aussi une dans les caisses. Ecrivez-moi si vous


y avez trouvé les gravures pour Lord Byron, car je crois
qu'il y en avait ; sinon, je les ai laissées en France. Quant a
la Bibliotheque des voyages, les volumes qui rnanquent n'ont
pas encore paru, car il faut qu'il y en ait quarante-cinq, ainsi
que beaucoup d'autres cartes. La maison rustique non plus n'est
pas complete. Est-ce que vous avez été a la noce de Rasou, et
avec qui i'est-il mane ? Je n'ai pas encore recu la lettre de Mon-
sieur Cuénim; peut etre que je la recevrai dorenavant. Je suis alle
dernierement au bal de l'Opera : c'est a. y mourir d'ennui. Je
n'irai plus dorénavant, quand meine on me payerait. Demandez
mon pere si le prince ne me fera pas bientôt lieutenant, car quand
je retournerai en Moldavie que je sois au moins capitaine. Est-
ce que ma bibliothéque est assez grande pour contenir tous
mes livres, car j'en ai encore en France a et Berlin avec moi.
Maintenant j'achette des livres allemands, car il y en a aussi
de fort bons, surtout Schiller et Gcethe. Mes respects a Madame
Wimmer et a Monsieur Cuénim. J'embrasse Aleco et Sav-
titza. Envoyez-moi des notes de musique.
Adieu ; je vous embrasse et suis.
votre frêre
M. KOGALNITSCHAN
Ms. 1161, f. 137

CI
Berlin, le 2/14 fevrier 1836
Mes cheres sceurs,
J'ai recu vos lettres du 28 8 janvier avec bien de plaisir.
Je suis charmé que vous vous portez bien et que vous vous
amusez. Je regrette aussi de n'etre pas en Moldavie, car ici
je m'ennuie a mourir. Ce n'est pas que Berlin n'est pas une
ville oil on ne puisse pas s'amuser ; mais je m'ennuie de la
société dans laquelle je me trouve. Je suis avec un gouver-
neur qui est lg diable. Je suis toujours dans ma chambre,
je ne sors que tres rarement, et, lorsque je sors, ce n'est
qu'apres m'etre dispute avec lui. Aussi je suis malade, car je

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE SUM:MILD SALE 153

souffre de la poitrine. Je tâche de me bien conduire ; mais


c'est inutilement que je le fais, on ne me recompense pas de
mes peines, et qu'est ce que je demande ? Un peu plus de
liberté. Ah 1 en quittant la Moldavie ce sont de beaux rêves
que je faisais ; mais its se sont évanouis. C'est maintenant que
je regrette ma patrie. Un poke dit :
«Plus je vis d'etrangers, plus j'aimai ma patriew ;
et je trouve qu'il a raison. Vous me deniandez de vous dire
qu'est-ce que c'est que le bal de l'Opéra. C'est une grande
salle, oil il n'y a que les deux extrémités de la société qui
ont le privilege de danser : les dames de la Cour et les dan-
seuses de l'Opera. Les autres viennent en grande toilette pour
se itontrer ; car c'est du bon ton pour s'ennuyer ; car c'est
encore du bon ton et pour Miller. J'y ai été une fois, mais
je n'irai plus de ma vie. Ma chere Puld&rie, ce n'est pas un
an que je vous ai quitté, mais un an et sept mois. Ici je n'ai
pas meme l'espoir de me masquer ; on donnera un bal, mais
on ne veut pas nous y conduire ; vous voyez si je m'amuse
bien. J'embrasse Savtica et Aleco. Mes respects a. Madame
Wimmer et a Monsieur Cuénim. Millo ne m'a pas encore écrit.
Si vous le voyez, dites-lui qu'il n'est pas mon ami, puisqu'il
m'oublie...
Votre frere
M. KOGALNISCHAN
Ms. 1161. f 142.

CII
Berlin, le 23 mars
Mes tres cheres sceurs,
J'ai reçu avec bien de plaisir votre lettre du 23 février
(6 mars). Je suis bien aise de ce que vous etes en bonne
sante. Moi, je me porte bien, Seulement je souffre beaucoup
de la poitrine et des yeux. Vous me dites que je vous écris
bien peu ; c'est vrai, puisque je ne sais rien qui puisse vous
intéresser. Je ne lis qu'une gazette, qui ne parle que d'affaires
publiques. De la guerre, je n'ai rien entendu. Mais est-ce que

www.dacoromanica.ro
154 gCrOSORILE WI M. KOGALNICEANCT

les deux parties de ma bibliotheque sont pleines ? Je n'achette


rnaintenant que la continuation de mes souscriptions. Qu'est-ce
que mon pere a dit «aussi),), car vous ecrivez: «il a dit aussi...*,
et puis vous finissez. Mais, si Millo m'a crit, pourquoi Mon-
sieur Cuénim retient-il sa [leittre ? Qui est ce Mr. Aleco Guika,
qui a recu le titre de prince, et comment le nomme-t-on dans
la langue moldave ? II parait que M-me palady s'est masquee
en reine pour masquer la Princesse de Moldavie. Mais depuis
quand elle va a la Cour ; est-ce qu'elle va chez la Princesse
et chez le Prince? Pourquoi Mr. Canta est sorti du ministere ?
Je suis bien afflige de la mort de Rosnovano ; c'était un homme
qui avait dej talents éminents ; c'est un homme dont la Mol-
davie doit se glorifier. Est-ce que le Prince a été a son enter-
rement ? Je vais être recommandé au Prince de Cumberland,
neveu du roi d'Angleterre et qui sera roi de Hanovre. II est
du meme age que moi. Il est tres instruit ; seulement il est
devenu aveugle. Cependant les médecins font espérer qu'il
reverra la lumiere. Par ma prochaine lettre je vous donnerai
des details su[r la] Cour de ce Prince. Mes respects a Madame
Wimmer et a Monsieur Cuénim. rembrasse Aleco et Savtitza.
Adieu ; je vous embrasse et suis
votre frere
M. KOGALNITSCHAN

Le cachet qui est au-dessus de ma lettre est fait par moi1.


MS. 1161, f. 47.

CIII
Berlin, le b avril
Mes tres clzeres sceurs,
J'ai recu votre lettre du 12 (24) mars, avec le plus grand
plai§ir. Je me porte maintenant mieux, parce que je peux me
dotmer beaucoup d'exercice. On m'a donné maintenant la
I Plicul care contine pecetea aceasta, aplicatà pe cearA ro5ie, se gase§te
§i el in Ms. 1161, f. 149.

www.dacoromanica.ro
SCIUSORI DIN BERLIN CATRE SURORILE SALE 155

permission de monter a cheval. Dittes a. Mil lo qu'il m'écrive


et qu'il donne ses lettres a mon pere pour les mettre dans
votre paquet. Vous dite,s que vous n'avez pas des nouvelles
a me donner ; mais dans les gazettes d'ici je vois qu'il y a
de grands troubles; qu'il y a de quelques coquins de boyards
qui se sont révoltes contre le prince, qu'il y a des commis-
saires russes et turcs qui sont arrives A Jassy pour examiner
la conduite du Prince. Je vous envoie maintenant la descrip-
tion de l'arsenal de Berlin 1, je continuerai a vous envoyer
toujours de nouveaux details, avec un nouveau dessin. Mes
cheres sceurs, cherchez dans votre musique et envoyez-moi
les notes et les paroles des chansons Nu-i, nu-T, nu-t ncidejde
nu-t et Zioa, ciasul despiirtire, puis Aideti frati sci traim
bine. Ensuite demandez au domestique Jean un livre qu'il
avait nommé Arghir -et envoyez-moi tous les jours une feuille
de ce livre, que vous copierez dans votre lettre, ensuite la
mort du Prince Guika, Moartea mut GhicaVocici. Vous m'obli-
gerez beaucoup ; car il y a beaucoup d'auteures d'ici qui me
prient de traduire quelque chose de la poésie moldave et que
je donne ensuite a imprirner. Vous m'obligerez beaucoup, je
vous le répete. Cherchez ensuite dans les volumes relies de
l'Abeille moldave, que j'ai laissés a Iassy, ces vers: Ruinele
Targovi,stelor, faits par un Walaque. J'embrasse Aleco et
Savtitza:
Adieu, mes cheres sceurs, je vous embrasse.
M. KOGALNITSCHAN
M8. 1161, f. 150

CIV
21 avril
Berlin le 1836
3 mai
Mes tres cheres sceurs,
J'ai recu votre lettre du 5 (17) avril avec bien de plaisir ;
maintenant je me porte bien, seulement je prends toujours
des medicaments. Maintenant je crois que vous serez contentes
1 v pag. 83

www.dacoromanica.ro
156 SCRISORTLB Lin M. KOGALNICEANII

des nouvelles que je vous donne, puisque je vous envoie de


jolis dessins, des descriptions, et vous ne m'envoyez rien de
ce que je vous ai demandé. Par exemple je vous ai prié tant
de fois de m'envoyer des notes de musique. Chez le roi de
Prusse nous n'avons pas été ; mais moi, j'ai été present& chez
le Prince de Cumberland : il m'a tres bien recu ; je vais sou-
vent a la promenade dans sa société. La chanson que vous
m'avez déjA envoyee, lorsque j'étais encore en France, lui a
extremement plu; il vous prie donc de m'en envoyer d'autres,
dans toutes vos lettres. Cette petite chanson fait fureur par-
tout : j'en ai donne jusqu'a present une vingtaine de copies.
Envcsyez-moi aussi dans. vos lettres par une feuille l'Arghir
et la mort de Gregoire Guika. Dites a Millo que je le prie
de m'écrire une seconde fois et de remettre sa lettre a mon
pere, car il parait que Mr. Cuénim ne veut pas me l'envoyer.
Dites a mon pere que je le prie extremement de m'envoyer
un peu d'argent, car j'en manque tout a. fait. Si vouz voyez
mon oncle Jean, priez-le de ma part de vouloir bien m'aider
aussi un peu, car mon pere dépense une quantité d'argent
avec moi, et dites a mon oncle que je le prie de m'envoyer
une vingtaine de ducats, car je suis dans une grande penurie.
Mes cheres sceurs, dites au domestique Jean de s'infor-
mer ce que veulent dire dans la langue cigaine les mots
ci-dessous : pen, sob, gur, gam, pi, durke, deblo, gadscho,
romnitschel. Ensuite, dites-lui qu'il s'informe, comment on
dit en cigain park, dor% bats, aime, bois, donne, mange,
dieu, etc., et pui envoyez-moi ces details, parcequ'un savant 1
qui s'applique beaucoup a l'étude des langues orientales m'a
prié pour cela. Informez-vous si Germano 2 a déjà publié son
1 un an dupä aceea KogAlniceanu a publicat chiar un studiu despre
Tigani (Esquisse sur l'histoire, les mceurs et la langue des Cigains,
Berlin, 1837)
2 Arhimandritul Oberman, posesorul manuscriptuiui cronicil lui incai.
Dupà douA incercAri neizbutite, cronica lui incai a apArut abià in 1853
multumitd lui Gr. Al. Ghica, Domnul Mqldovei de atunci. El a cumpArat
manuscriptul dela Arhimandritul Gherman V a dispus a fie tipArit sub
ingrijirea unei comisiuni compuse din Logofatul N. Sulu, Vornicul Al.
Donici, M. KogAlniceauu, Aga Anastasie Panu V Aug. Treb. Laurian.
www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE SUROR1LE SALE 157

histoire de la Moldavie. S'il l'a dejà publiée, dites a mon pere


que je le prie de me l'envoyer aussi quand il aura l'occasion.
Maintenant les bals ont fini : toute la journée je travaille, apres
diner je sors une heure a la promenade, puis le soir je vais
au theatre ou chez le prince de Cumberland. Vous ne m'é-
crivez pas ce que vous faites, ce que vous apprenez; moil je,
m'applique beaucoup a l'anglais et a. l'italien : lorsque je re-
tournerai en Moldavie, je vous en donnerai des lecons. Dites
a mon pere que les jeunes Princes sont tres inquiets de ce
que Madame Palady ne leur écrit pas depuis longtemps. rem-
brasse Savtitza et Aleco. Mes compliments a Madame Wim-
mer et a Monsieur Cuénim. Mes amities a mes cousins. Dites-
moi qu'est ce que fait Leondari efou est-ce qu'il se trouve.
Adieu ; je Vous embrasse et suis votre
affectionné frere
M. KOGALNITSCHAN
318. 1181, f. 155

CV
Serlin, le 19/7 mai 1836
Mes tres cheres sceurs,
J'ai recu votre lettre du 17/29 avril avec bien de plaisir.
Je suis bien content de ce que vous vous portez bien : moi,
je suis enrhumé a cause de l'affreux temps que nous avons
id dans ce diable de Berlin. Je vous remercie bien des nou-
velles politiques que vous m'avez données, car j'étais dans
une grande inquietude sur l'état de la Moldavie. Qaant a.
l'évacuation de Silistra, j'ai vu cela dans les journaux. Vous
me demandez des details sur le jardin d'hiver ; deux mots
ne suffiront pour cela : ce sont d'immenses serres-chaudes,
avec toutes espéces de fleurS et avec de grands orangers ;
pendant l'hiver, on y met des tables, et puis les dames et
les messieurs viennent s'y promener, entendre la musique et
prendre une tasse de caffé. On y gagne aussi des pots de
fleurs, car tous ceux qui y entrent recoivent un lot. Pour
Arghir vous pouvez demander ces vers au domestique Jean,

www.dacoromanica.ro
158 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

qui les a ; et, s'il ne les a pas, faites-les acheter. Cherchez


dans l'Abeille moldave et envoyez-moi, je vous prie, les vers
moldaves faits par Stamaty, intitules, je crois, 0,steanul ro-
mlinesc ou a peu pres1. Jean avait de meme copié la mort du
prinse Guika d'un cahier du jardinier ; ainsi il doit l'avoir, et,
si vous le trouvez. envoyez-le moi, je vous prie, peu a peu,
en m'envoyant dans chaque lettre quelques vers. Envoyez-moi
aussi quelques notes des plus jolies chansons moldaves, car
on m'en prie beaucoup. Mes compliments a M-me Wimmer
et a Mr. Cuénim. J'embrasse Aleco et Savtitza, je suis con-
tent de leur écriture.
Je suis votre sincere
frere
M. KOGALNITSCHAN
M8. 1162, I. 159

CVI
Berlin, le 9 juin 1b36
Mes tres cheres sceurs,
Les chansons que vous m'envoyez me font beaucoup de
plaisir, et je vous prierai de m'en envoyer dans chacune de
vos lettres deux, car la lettre que vous m'avez envoyée ne
m'a pas plus unite que les autres fois, malgré qu'il y avait
dedans six feuilles de papier. Tout le monde me prie de leur
donner des copies de mes chansons. Quand est-ce que Mr.
Cuénim finira-t-il sa lettre? Dites-lui que je le prie de m'en-
voyer au moins la lettre de Millo, parce qu'il y a quelque
chose d'important qu'il a dit m'avoir écrit. Maurocordato s'est
conduit .en lâche et les officiers ont tres-bien fait de l'avoir
rossé. Ecrivez-moi la suite du duel et si le Prince a dit
quelque chose de cela. Dites, je vous prie, a. mon pere que
je cesserai d'apprendre la musique et la nage, mais qu'il faut
que j'aprenne a monter it cheval, parce que, étant officier,
1 probabil (Sentinela laberil dela Copou la 1834* v. C. Stamate,
Muza Romántased, pag. 55.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATER SURORILE SALE 159

je dois le savoir, et qu'en outre je dois le faire, parce que


les médecins l'ont commandé. Dites a mon cousin George,
cue je le prie d'ecrire a mon oncle de ma part, pour qu'il
m'envoie aussi lul un peu d'argent, parce que mon pere dé-
pense déja trop avec moi. C'est vrai que je dépense beau-
coup, mais que voulez-vous que je fasse ? Rien qu'une simple
tIsse de the coilte un zwanziger. Le portrait de Hagi est
grave sur du cuivre. Les fils du roi des Francais sont arrives
il y a un mois ; ils sont restés ici deux semaines, et puis ils
sont partis pour Vienne. Je les ai vus chez le Prince-heritier
de Hanovre. Ils sont tres aimables. Le cousin du Prince, Mr.
le chambellan de Stourdza, est aussi arrive a Berlin avec sa
femme et sa fille; ils y resteront une quinzaine de jours, puis
ils feront un voyage en Suisse et en Italie et reviendront en-
suite ici pour passer l'hiver....
M. KOGALNITSCHAN
Its. 1161, f. 124

CVII
Le 29/17 juin 1836
Mes cheres sxurs,
Votre lettre datée du 24 mai (5 juin) m'a fait beaucoup
de plaisir. Grace a Dieu maintenant je me porte bien et je
suis diablement content, parce que vous vous portez aussi
bien. Je vous remercie bien des mots cigains que vous m'a-
vez envoyes. Le prince de Cumberland vous en remercie aussi,
parce que c'est pour lui que je vous les avais demandés. Vous
ne me dites pas dans quel pays de l'Europe [est] Monsieur
Constantin Maurocordato. Quand donc est-ce que Mr. Cue-
nim finira sa lettre ? Je suis bien content des livres que mon
pere veut m'envoyer. Remerciez-le de ma part et tachez de
m'envoyer tout ce que vous trouverez qui se rapporte a l'his-
toire et a la poésie de la Moldavie. Pauvre Procope Florescu,
pourquoi diable a-t-il l'envie d'épouser M-Ile Cavacou? Est-ce
que notre jardin de Copou est abandonné maintenant, puis-
que tout le monde va dans celui de Regnersbourg? J'em-

www.dacoromanica.ro
160 SCRISORILE LIU M. XOGALNICEANU

brasse Alécou et Savtitza, et q'Alecou m'envoie par une lettre


un de ses dessins: je suis curieux d'en voir. Je n'ai pas le
temps aujourd'hui Dour vous envoyer avec cette lettre une
description d'un des edifices de Berlin, mai je vous en en-
verrai par ma premiere. Mil lo ne m'a jamais écrit ; ii parait
qu'il m'a oublié; c'est un faux ami, car il ne se souvient pas
de moi. Mes compliments a M-me Wimmer.
Adieu, mes cheres sceurs; je vous embrasse et suis votre
frere affectionne
M. KOGALNITSCHAI4
Ms. 1161. f. 1711

CVIII
Le 26 juillet 1836
Mes tres cheres sceurs,
Le Juif a qui mon pere a donne ce qu'il voulait m'en-
voyer n'est pas encore arrive a Berlin, et cependant il en
est temps. Je suis bien f[ac]he de ce que Monsieur Cuénim
s'est porte mal ; mais aussi je suis doublement content de ce
que maintenant il se porte bien, et de ce qu'il m'écrira une
lettre de quatre pages. Je ne puis pas vous dire absolument
combien de temps je resterai a Berlin : peut-etre resterai-je
trois ans ou peut-être je retournerai a Iassy dans un an.
Maintenant nous allons loger chez un autre pasteur ; si je
suis bien chez lui, je resterai a Berlin ; si je ne suis pas con-
tent, je demanderai au Prince de retourner.en Moldavie. Le
remede Morison est presque tout a fait inconnu : c'est un
ancien remede qu'on veut remettre a la mode. J'apprends tou-
jours le piano, mais pas si souvent qu'autrefois. Si mon Ore
trouve l'ocpasion encore de m'envoyer quelque chose a Berlin,
dites-lui que je le prie de m'envoyer deux paires de souliers
de dames qu'on fait a Constantinople ; vous savez, de ceux
qui sont brodés avec de l'or et avec de perles. Je veux en
fai[re] cadeau a la princesse de Cumberland, le jour de la
nouvelle année, parce qu'elle a bien des bontés pour moi.
Tachez, mes cheres sceurs, d'engager mon pere a me faire

www.dacoromanica.ro
CRISORI DIN BERLIN ATRE SURORILE SALE 161

ce petit plaisir et croyez-moi que vous m'obligerez beaucoup.


Maintenant je m'ennuie terriblement a Berlin : 1. parce que
je souffre beaucoup de la poitrine : 2. parce que tout mes
amis sont partis pour la campagne et le prince Gregoire
aussi. Je suis seul a la maison, parce que le prince Démetre
est malade, et que Vogorides est une grande bete, bonne a
manger du foin.
Les Francais' de Luneville sont bien fiers ; en France ils
recevaient pour une année entiere 18 ducats et en Moldavie
ils recoivent la même somme dans un mois. J'embrasse Sav-
titza et Aleco et vous aussi.
Vottre affectionné frere
M. KOGALNITSCHAN

Envoyez-moi aussi cette lettre a mon oncle.


Ms. //4.f, f. 378

ClX
27 juillet
Le 1836
8 salt
Mes cheres sceurs,
Le Jug n'est pas encore arrive a Berlin ; aussi je n'ai rien
recu jusqu'à present. Je souffre toujours de la poitrine, mais
pas bien fort et, si je dois faire des bains de mer, ce n'est
que par prudence et par l'ordre des médecins. Ne croyez
pas, mes sceurs, que je me fache du conseil que vous me
donnez ; au contraire, je vous en remercie. Cependant croyez-
moi que je fais tout mon possible pour etre économe et
pour ne pas chagriner mon pere qui depense tant et tant
pour moi ; mais étant a Berlin, avec les jeunes princes, et
place dans une haute position, je ne peux pas m'astreindre
a vivre comme je le voudrais. On nous invite quelquefois a
diner, on a souper, ou a faire quelque visite. Nous ne pou-
vons pas aller a pied ; ensuite, nous devons toujours etre bien
1 d6i profesori francezi plecati de acolo in Moldova.
M. KogMuiceann. Scrisori. 11

www.dacoromanica.ro
162 SCRISORILE LII1 M. ROGALNICEANU

habillés, avoir millt petites choses que le prince ne paye [pas]


pour nous, telles que chaines pour la montre, bagues, bou-
tons, cravates de soie, des gants blancs et taut d'autres
niaiseries. Lorsque je vais au thatre, je ne peux pas aller
au parterre, car j'ai des connaissances qui m'y verraient, et
puis pensez que la plus petite chose coilte douze fois plsus
cher qu'en Moldavie. Pour un abricot, on paye un piastre :
avez vous entendu cela ? Aussi si je vois que cela dure tou-
jours ainsi et que le printe ne me paye rien, je demanderai
a mon père de retournef en Moldavie, parce que je sais qu'il
ne pent pas dépenser tout pour moi. Maintenant on va nous
placer chez un autre pasteur, oü je crois que nous serons
mal ; aussi je ne le supporterai pas, et j'écrirai aussitôt a
mon père de revenir a Iassy, car je ne suis plus un enfant
a être mené par le nez. J'embrasse Aleco et Savtitza. Mes
respects a Madame Wimmer et a Monsieur Cuénim.
Adieu, mes cheres sceurs. Votre affectionné frere
M. KOGALNITSCHAN

Au moment oil j'ai fini la lettre, le Juif est arrivé et m'a


apporte toutes les choses completes ; mais vous avez oublié
de m'envoyer la ballade de la mort de Grégoire Ghika, ainsi,
je vous prie, copiez-la et envoyez-la moi' dans votre prochaine
lettre ; si elle est trés (sic) grande pour etre enfermée dans
une seule lettre, envoyez-la moi petit a petit.
Ms. 1161, f. 181

CX
Le 1/13 septembre 1836
Mes tres clzeres sceurs,
Votre lettre est arrivé ici le 7 septembre, mais je ne l'ai
lue qu'hier, apres mon 'arrivée de Swinemiinde. Je me porte
tres bien, les bains de mer m'ont été d'un grand secours. Les
endroits de Swinemünde sont très beaux, ainsi que l'ile de
Riigen. Dans une autre lettre, je vous en parlerai avec plus

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE SURORILE SALE 163

de details. rai rev.' la lettre de Mr. Cuénim une semaine


avant la vOtre. Dites-lui que je l'en remercie de tout cceur
pour des compliments et pour des bontés que je mérite si
peu. Ma reponse suivra bientôt cette lettre. Je suis bien con-
tent de ce que vous apprenez l'italien. Je l'apprends aussi
depuis une demi-année. Mes amis sont revenus depuis long-
temps. Je vous remercie bien des details que vous me donnez
sar le cabinet d'histoire naturelle ; je l'avais vu avant mon
depart de Moldavie. De combien de volumes se compose-
t-elle, cette grande bibliotheque de votre cabinet d'histoire
naturelle? Je vous envoie la mesure des pantoufles pour la
princesse de Cumberland. Priez mon pere de ma part de les
choisir bien jolis. J'ai cessé depuis longtemps de prendre les
eaux minérales. Nous allons changer maintenant de pension
-et tout me fait confirmer que nous allons 'etre bien mal loges
et mal entretenus. Aussi je suis résolu, des que je ne serai
pas bien, de demander au Prince la permission de retourner
-en Moldavie. Je suis trop Age pour etre traité comme un
-enfant de dix ans. Je vous prie, mes cheres sceurs, envoyez-moi
le plus tot possible dans vos lettres la ballade de la mort de
Ohica ; on me la demande de tous côtés. Je vais faire irn-
primer ici les chansons rnoldaves. T4chez aussi de m'envoyer
les paroles de ces chansons.
Addio, earissime. KOGALMTSCHAN

Mes respects a. Madame Wimmer.


M8. 1161, f. 185

CXI
21 septernbre
Berlin le 3 octobre 1836

Mes tres cheres sceurs,


Je n'ai pas pu répondre a. votre aimable lettre plus tot,
parce que nous avions change de logement : nous demeurons
maintenant chez Mr. le Pasteur lonas ; nous sommes bien
loges ; j'ai maintenant une chambre a moi A. part. Les bains

www.dacoromanica.ro
164 SCRISORILil LUI M. KQGAINICEIANU

de mer m'ont été d'une grande utilité ; maintenant je suis


tout A fait bien. Vous ne pouvez pas vous imaginer, mes
cheres sceurs, quel plaisir j'aurais A vous revoir ; vous me
dites de revenir en Moldavie; mais qu'y ferais-je? qu'y se-
rais-je, un samesse dans un district, ou un officier au-dessous
d'un Miclesco, d'un Croupensky, au-dessous d'un ignorant ?
Non, mes cheres sceurs ; je veux m'instruire, je veux re-
thurner en Moldavie riche en connaissances. Alors, meme si
je n'ai pas une bonne place, je serai moi : je serai toujours
au-dessus des autres par mes talents, par mon instruction.
Ainsi done, je ne vous verrai que dans deux ou trois ans, A.
moins que je ne me plaise pas au genre de vie que j'ai
maintenant. Le fils d'Aga Manolaki est un fat et un jeune
homme corrompu. On n'embrasse dans la rue que les mau-
vaises femmes du peuple : et il parait que lui n'a frequent&
que des personnes d'une pareille espece ; jamais cela n'a eu
lieu A. Paris, le centre de la civilisation. J'ai dejA acheté pour
Aleco des joujoux, que je lui enverrai avec la premiere oc-
cassion. D'abord le ballet nommé Le chat botté, tire du conte
qui porte le meme nom : tout cela est imité en plomb d'apres
le ballet représenté A l'Opéra ; c'est fres joliment fait ; ensuite
un combat entre les Turcs et les Russes. Je crois que cela
l'amusera. Pour vous autres, mes cheres sceurs, si je trouve
l'occassion, je me ferai un grand plaisir de vous envoyer
quelques petits souvenirs de moi. Mes respects a M-me
Wimmer et A Mr. Cuénim.
Votre frere
M. KOGALNITSCHAN

Envoyez moi donc, je vous prie, la ballade de la mort de


Gregoire Ghika ; j'en ai extremement besoin.

Ns. 1161, f. 187

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRI0 SCRORILE SALE 165

CXII
Berlin, le 13/25 octobre 1836
Mes tr2's cheres sceurs,
Je vous remercie bien des details que vous me donnez
dans votre lettre du 27 septembre (9 octobre) et je suis bien
content de ce que vous jouissez d'une bonne sante ; moi,
grace a Dieu, je me porte aussi bien. II faut, mes cheres
sceurs, que vous m'aim[i]ez bien peu, puisque depuis six mois
je vous prie de m'envoyer la ballade de Ghika, et vous ne
me l'envoyez pas. Dans votre derniere lettre, vous m'écrivez :
nous vous envoyons la ballade de la moll de Ghica et ce-
pendant elle n'était pas dans la lettre. Je vous prie done,
mes cheres sceurs, pensez un peu a moi et envoyez-moi cette
malheureuse ballade : vous m'obligerez infiniment, croyez-moi.
Présentez mes compliments a mon cousin Constantin, et dites
lui que je le prie de vous remettre pour m'envoyer tout ce
qu'il aura de joli des vers moldaves, tel que la satyre le Men-
songe et la Verde, et puis La prise de Choczin (Luarea Ho-
tinulai), ainsi que cliautrds choses de ce genre. Ce n'est pas
le Prince, mais le neveu de Mr. Hufeland, le vieuk; qui nous
a fait changer de pension. Au reste, quant au logis et a la
nourriture, nous sommes bien chez Mr. Jonas. J'ai une chambre
a part. ll y aussi un jeune Hufeland, gendre du vieux Hufe-
land. C'est lui qui est chargé de prendre soin de nous. La
princesse de Cumberland, c'est la mere du jeune prince dont
je vous ai écrit. Tachez de m'envoyer les souliers, dont je
vous ai priés. J'ai cesse d'apprendre maintenant l'anglais,
mais dans peu de temps je le recommencerai. Mr. Dallot
est tin charlatan ; il n'a jamais éte a Berlin, ou peut-être qu'il
y a été, mais dans les cabArets.
Adieu ; j'embrasse Savtitza et Aleco.
Tout a vous
KOGALNITSCHAN

Mes respects a Madame Wimmer et a Monsieur Cuénim.


Assurez-le de ma reconnaissance,
M. no, f. 190
www.dacoromanica.ro
166 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

CXIII
Berlin, le 2/144 novembre 1836
Mes tres clzeres sceurs,
Merci, mes sceurs, merci : j'ai rep avant hier la ballade
que vous m'avez envoyée : je vous en remercie de tout mon
cceur. Vous me demandez qu'est-ce que je ferai, si, en re-
tournant en Moldavie, je ne voudrai pas être un sameche
ou un simple officier. Qu'est ce que je ferai ? Je trouverai
toujours deux ou trois mille piastres a emprunter ; je pren-
drai en ferme une campagne et je travaillerai la terre; je
pourrai assez gagner pour mon entretien. Mais, vous me
direz : a quoi me servira mon instruction ? A quoi ? D'abord.
l'instruction me tiendra lieu du monde ; ele m'eloignera de
la cabale, m'accoutumera a me contenter de peu, a etre mo-
deste dans mes gaits et a etre libre au milieu des esclaves.
Ce n'est pas parce que l'état de sameche est petit que je
n'en veux pas ; non, mais c'est qu'etant sameche, on est
esrlave, on est serf, on est attaché it la glebe ; et moi, je ne le
veux pas. Je servirai le prince, parce qu'il a eté mon bienfaiteur,
je lui serai reconnaissant toute ma vie ; je le servirai dans
tout ce qu'il voudra, tant que mes services lui seront utiles ;
mais, quand il n'en aura plus besoin, je me retirerai, car je
ne veux pas travailler pour mon ambition, mais pour ma re-
connaissance ; je servirai le prince pour lui, parce qu'il est
mon bienfaiteur ; mais pas pour son rang, pour ses recom-
penses. C'est justement l'exemple de mon pere qui m'engage
a ne pas entrer dans la carrière des honneurs. ll a servi, il
a consacré toute sa vie a sa patrie, et quelle recompense en
a-t-il eue? C'est tres beau de servir sa patrie ; mais pourquoi
servir, quand elle n'a pas besoin de vos services ?
Je remercie beaucoup mon cousin de sa bonté ; dites-lui
je vous prie, que je le prie de m'envoyer aussi la satire Le
Mensonge et la Vérité. Mon instruction me servira a me-
priser les grands qui méprisent les hommes et qui se croient
plus que les autres hommes. Tous les hommes sont égaux ;

www.dacoromanica.ro
SORISORI DIN BERLIN OXTRE SURORILE SALE 167

mais si la noblesse est quelque chose, je suis autant noble


que les autres nobles de la Moldavie, quoique je ne sois pas
aussi grand en pouvoir, ni en richesse, comme eux. C'est par
cela qu'ils ne me verront jamais dans leurs antichambres.
Adieu, mes cheres sceurs. rembrasse Savtitza et Aleco, ainsi
que vous.
Votre affectionné frere
KOGALNITSCHAN

Mes respects a Mr. Cuénim el a M-me Wimmer.


Dia. 1161, f. 193

CXIV
23 decembre 1836
Le
4 janvier 1837
Mes cheres sceurs,
J'ai recu votre lettre du 30 novembre avec beaucoup de
joie, car je craignais qu'il n'y eut quelque malheur chez nous,
vu que vous m'aviez répondu si tard. La nouvelle du ma-
riage de Marie m'a fait un grand plaisir : j'ai beaucoup re-
gretté de n'y avoir pas asisté. Quoique eloigne, je ne lui
souhaite pas moins tout le bonheur qu'elle mérite. Vous me
dites que ma sceur a beaucoup pleuré a son depart ; je le
crois bien, est-ce que moi ne le sais je pas I Et croyez-vous
que je ne maudis pas tous les jours le moment oil l'idée
infernale m'est venu de quitter. la Moldavie ? Je suis au mi-
lieu des étrangers ; pas un ami, pas un parent !
rai recu les objets que mon pere m'a envoyés. Les souliers
ne sont pas bien beaux ; mais pour Berlin, ils le sont assez. Je
n'ai pas encore eu le temps d'en donner une paire a la prin-
cesse de Cumberland; une autre paire j'en ai donne a une dame
chez laquelle je vais souvent en société ; elle en a été bien con-
tente. Les nouvelles de la mort de Madame Theodoraki et
de Baptiste m'ont cause beaucoup de chagrin. Cette pauvre
dame 1 Oii amene la lecture des romans I
Je suis maintenant beaucoup occupe a Berlin : dans trois mois

www.dacoromanica.ro
168 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

je veux faire imprimer une histolre de la Moldavie et de la


Valachie que j'ai écrite en francais. Je suis déjà bien avancé;
il y a seulement quelques matériaux qui me manquent. Ta-
chez, mes cheres sceurs, de me trouver parmi les livres ruol-
daves que j'ai en Moldavie le traité de la paix de 1812 entre
la Russie et la Turquie ; si vous ne le trouvez pas, informez-
vous, et priez mon pere de me l'acheter. Faites aussi tout votre
possible de me procurer l'histoire de Moldavie par Cantemir ;
demandez-en Millo, peut-etre.qu'il pourra me trouver ce livre ;
je lui en serai bien reconnaissant. Demandez ensuite mon
pere en quelle année a ete tue ce prince Gregoire Ghica,
dont vous m'avez envoyé la ballade. Priez ensuite Pdrintele
sS'tefan de vous donner la liste des Principes de Moldavie et
celles de archeveques de Moldavie, avec l'année dans laquelle
ils ont vécu, qu'on trouve dans de vieux livres d'eglise. Ta-1
chez ensuite de me procurer la chronique du Vornicu Ureke,
Letopiseful lui Vornicul Ureche, et informez-vous s'il n'existe
pas en moldave ou en grbc quelque livre sur la revolution
des étéristes en Moldavie, pendant l'année 1820, ainsi que la
proclamation que l'empereur Alexandre a fait publier a Iassy
contre Ipsilanti. Priez mon pere de m'envoyer ces livres le
plus tot possible ; il pourra me les expédier par Monsieur
Kuch, le consul de Prusse : c'est le moyen le plus bur ; mais
le plus tot possible. J'en écrirai plus tard aussi au Prince
pour me faciiter cet envoi. Dans trois ou quatre jours je
vous enverrai le prospectus imprimé de mon histoire. Je vous
souhaite maintenant, mes cheres sceurs, tout ce que vous
désirez et je vous felicite pour la nouvelle année ; amusez-
vous aussi pour moi. Ecrivez a. Marie que je l'embrasse de
tout cceur ainsi que Savtitza et Aleco.
Adieu, je vous embrasse.
Votre frere
KOGALNITSCHAN

Mes respects a M-me Wimmer et a Mr. Cuenim.


Ms. 1162, f. 3

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIST CATRE SURORILE SALE 169

CXV
Berlin, le 20/8 janvier 1837
Mes cheres sceurs,
Croyez qu'aussi moi je me suis bien réjoui d'entendre que
Marie est heureuse avec' son mari; je lui souhaite que son
bonheur dure toujours ! Il parait, ma chere Helene, que vous
etes bier' extravagante. Vous vous moquez de votre corps et
de votre laideur ; mais savez-vous, ma toute bonne, que j'ai
entendu de source certaine que vous etes tres belle et qu'on
vous fait la cour ? En frere, je suis tres content de ce qu'on
trouve ma sceur belle, mais je la prie de n'en etre pas vaine,
et de souffleter tous ceux qui voudraient faire les empresses
aupres d'elle. Quant a vous, ma chere Pulchérie, vous etes
toujours enfant ; taut mieux. Est-ce que vous ne jouez plus
avec votre poupée, puisque le cheval qui comprend tout ce
qu'on lui dit, vous plait ? Tachez d'éviter et craignez que ce
cheval, en passant par Berlin, Tie me dise pas quelque chose
de mal de vous. Je vous envoie ci-joint le prospectus d'une
histoire que je fais imprimer en francais. Depuis deux ans
j'y travaille ; monsieur Alexandre Stourdza m'y a encourage.
Mais, comme l'impression coilte cher, dites et priez, mez
cheres sceurs, mon pere qu'il soit assez bon pour m'y aider.
Si mon pere ne veut pas le faire entièrement, écrivez aussi
a Botossani a Marie ; elle est riche maintenant ; dites-lui
qu'elle demande a son gros mari .une trentaine de ducats ;
qu'elle m'aide en bonne sceur ; quand mon livre sera vendu,
je les lui renverrai avec beacoup de reconnaissance. Tachez-le,
mes cheres -ceurs, et priez mon pere de ne pas rejeter ma
priere. Adieu, je vous embrasse. Tout a vous
KOGALNITCHAN

Demain j'ecrirai a Monsieur Cuénim.


J'embrasse Aleco et Savtitza. Mes respects a Madame
Wimmer.
M8. 11622 f. 7.

www.dacoromanica.ro
170 SCRISORILE LIJI M. KOGALNICEANU

CXVI
Berlin le 1/13 fêvrier 1837
Vous avez bien tardé, mes cheres sceurs, de m'écrire : j'ai
étedans de grandes transes sur votre sante. Je suis en
même temps bien .peine de ce que vous n'avez pu me
rien procurer pour mon histoire. Je me souviens fres bien
d'avoir vu l'histoire de Cantimir imprimée en grand 40,
Quant a. la chronique du Vornicu Oureki, vous pourrez vous
en informer chez le pretre Stefan ou Etienne; peut-etre
saura-t-il vous donner quelques details. Dans le premier vo-
lume de la gazette moldave (Albina Romeineased), qui est
relié, vous trouverez un chapitre, tout au commencement, sur
le mariage de la fille d'Etienne-le-Grand avec le fils d'Ivan,
Czar de Russie ; soyez assez bonnes de l'en détacher et de
me l'envoyer par votre prochaine lettre. J'ai déja répondu
a Monsieur Cuénim : dites-lui que je lui serai bien reconnais-
sant s'il voulait m'envoyer quelques details sur la revolution
grecque en Moldavie, ainsi que sur le regne de Jean Stourdza,
enfin sur les evénements passes dans la principauté depuis
1800 jusqu'en 1834: c'est une personne qui a été spectateur
de la plupart des faits, et il ne pourra que faire augmenter
le mérite de mon histoire. Je suis rnaintenant bien occupé ;
tous les jours je travaille depuis huit heures du matin jusqu'à
minuit: il faut me hater; j'ai promis la publication de mon
ouvrage a la fin du mois de mars ; j'ai deja fait imprimer
six feuilles. Si vous voyez Millo, dites-lui que je le prie de
m'écrire tine petite lettre de deux lignes.
Ma chere soeur, quand le vertige et la folie s'emparent
d'un peuple qui pretend vouloir se civiliser, en caricaturisant
les autres nation policées, on ne voltige pas seulement ; mais
on fait encore d'autres choses bien plus graves. Rifle pour
Messieurs Mavrocordato, Cantacuzene et autres pareils ! Ils
ne méritent pas autre chose. La vraie civilisation consiste
dans l'amour de la patrie et de son prochain, dans le res-
pect pour les lois, 'dans l'abolition de l'esclavage, qui subsiste

www.dacoromanica.ro
SCIDSORI DIN BERLIN CATRE SURORILE SALE 171

encore dans notre pays a notre honte, dans l'égalite des


personnes, sans distinction de rang et de naissance, et non
a monter pour le benefice d'un baladin et d'un voltigeur ;
honte aux Moldaves qui se deshonorent ainsi aux yeux de
l' Europe I
Tachez, je vous prie, mes cheres sceurs, de m'envoyer le
plus tot les sources historiques que je vous ai demandées.
Dites a mon pere que je le prie beaucoup de me, dire a.
combien monte la population de la Moldavie, ainsi que les
revenus de cette principauté. Inforrnez-vous aussi si le Re-
glement Organique n'est pas encore imprint& Tachez de dé-
couvrir si on ne peut pas trouver le code des lois imprint&
a Suczawa par l'ordre du prince Basile l'Albanais. Demandez
aussi a mon pere, quel est le nombre des Cigains de la cou-
ronne (Tiganii domne#), ainsi que les Cigains des boYars ;
de même le nombre des Juifs.
Adieu, mes cheres soeurs, j'embrasse Savtitza et Alecu.
Mes respects a Madame Wimmer. Je vous embrasse.
Votre frere
KOGALNITCHAN
Ms. 1162, f. 10

CXVII
Le 21 fevrier 1837
.... Non, mes cheres sceurs, je ne suis pas decourage, car
mon projet était d'écrire une histoire, et non un libelle diffa-
matoire : le prince lui-meme comprendra que ce serait une
injustice, quand je jure que je ne dirai de mal, ni des Russes,
ni des Turcs, ni de toute autre puissance; je ne traite dans
mon histoire que les événements passes dans l'intérieur du
pays, et non des questions diplomatiques. Aussi j'espere que
je gagnerai mon proces. Dans cet espoir je vous prie, rnes
sceurs, cr envbyer dire a millo, si vous ne le voyez pas, que
je le prie beaucoup de m'envoyer les sources historiques que
je lui ai demandées. Dites-lui qu'il m'obligera beaucoup. Mais
dites-lui aussi de faire tout son possible pour me leg pro-

www.dacoromanica.ro
172 scanonium WI M. 1OGXLN10EANU

curer le plus vite. Surtout la chronique d'Oureche et le code


des lois publié par Basile-Voda surnomme l'Albanais, et qui
a été publié en 1640 a Suczawa. Quarit a ce que je de-
mandais a ma sceur, mon pere et vous, vous avez raison ;
c'est une bassesse que j'allais faire, je m'en répens bien sin-
cerement. Présentez, je vous prie, mes compliments ou mes
respeds a. mon oncle Jean : dites-lui que je lui écrirai avec
la premiere lettre que j'adresserai a. mon pere. Mes respects
a Madame Wimmer'; j'embrasse Savtitza et Aleco, qui signe
magnifiquement son nom 2E. Bravo, Aleco.
Adieu, je vous embrasse. Priez pour moi mon pere.
Votre affectionné frere
KOGALNITCHAN
M. 182, f. 14

CXVIII
Berlin le 22 mars 1h37

...II y a maintenant, mes cheres sceurs, plus d'un mois que


vous ne m'avez pas écrit ; j'étais dans une grande inquietude ;
sans lettres, sans aucune de vos nouvelles ! Que le prince
me defende ou non d'imprimer mon histoire, je suis résolu
a ne rien faire contre sa volonté ; mais, en tout cas, je suis
decide, et sans changer de resolution, a. retourner en Mol-
davie l'hiver prochain. Mon pere me fait des reproches que
je ne mérite pas ; le Prince de Moldavie me defend l'impres-
sion d'un ouvrage loué par Monsieur Alexandre Stourdza,
son cousin, dont les opinions sont sfirement les memes que
celles du Prince. Que ferais-je ici a. Berlin ? Toujours des
reproches, toujours des defenses; jamais une louange de la
Moldavie. Cette vie m'ennuie a. la fin. Je veux retourner en
Moldavie, je veux prouver ma reconnaissance au Prince par
des services pour lesquels je ne veux lui demander aucune
recompense. Plus tard, j'irai prendre en ferme quelque petite
campagne, je tâcherai de m'acquérir une modique et hon-
nête fortune, et alors je dirai adieu pour toujours a cette

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN eXTrun SURORILE SALE 173

Moldavie, terre malheureuse, oil la pensée n'est pas meme


libre de s'exprimer, et -firai ni'enfermer dans quelques coin
obscur de la Transylvanie, ou de tout autre pays de l'Au-
triche, oil de temps en temps je pourrai entendre quelques
voix compatriotes. Po Ur le benefice que les jeunes Moldaves
ont donne, je dis que les Moldaves méritent leur sort : celui
de n'être jamais libres. Adieu, je vous embrasse
KOGALNITCH AN

J'embrasse Savtitza et Aleco ; mes respects a Madame


Wimmer et a Monsieur Cuénim.
Ms. 1162, f. 17

CXIX

Berlin le 1/13 avril 1837


J'ai recu votre lettre du 18/go mars dans un moment dif-
ficile a décrire ; il y a tant de temps que je vous avais écrit,
et il y a tant de temps que je n'ai recu aucune de vos
nouvelles. Je n'ai pas le talent de vous décrire vraiment ces
jours derniers qui se sont passes. Outre que je ne savais
rien sur votre sante, je n'avais aucune nouvelle du Prince ;
retais dans le doute si le Prince me permettrait ou non
l'impression de mon ouvrage : d'un autre côté mon libraire
me pressait vivement et me demandait une reponse decisive.
Je ne savais plus ou mettre ma tete, lorsque la lettre de mon
pere arriva, et, victoire, j'étais sauvé. Le Prince me permet
l'impression de mon histoire, de ma chere histoire. J'ai ecrit
U. mon pere au sujet cle Millo et j'espere qu'il exaucera ma
demande. J'espere que Monsieur Cuénim me répondra bien
vite et qu'il rn'enverra les sources historiques, pour lesquels
je le prie encore Line fois. Dites aussi a. mon pere que, s'il
ne me facilite, lui, les moyens de faire une bonne histoire,
qui est-re qui le fera ? J'envoie ci-joint une lettre a. Monsieur
Asaki, avec quelques fragments de ce que j'ai écrit en alle-

www.dacoromanica.ro
174 SCRISORILE LW M. KOGALNICEAKU

mand; priez mon 3ière de les lui remettre et de le prier de


m'être utile dans ce que je le prie.
Je vons remercie beaucoup des nouvelles que vous me
donnez ; mais malheureusement elles ne sont pas bien gaies ;
la mort du pauvre Krisovergui 1, jeune poke que j'estimais,
m'a fait beaucoup de peine. Pour moi, je ne saurais que
vous dire ; je travaille beaucoup a mon histoire, qui sera
achevée, j'espere, dans trois ou quatre mois. Vous aurez un
exemplaire doré sur tranche. Marie.m'oublie depuis qu'elle
s'est mariée ; ce n'est pas bien de sa part ; voila presque six
mois dans lesquels elle ne m'a écrit qu'une lettre. Dites a
mon pere que je le prie beaucoup de m'envoyer la copie d'un
Pont' des paysans, c'est-d-dire le traité entre les paysans et
les bdiars. Dites-moi aussi comment etes-vous contentes du
theatre moldave, et quelles pieces on a représenté. Priez aussi
mon Ore de m'envoyer toute l'Abeille Moldave ; ii y a beau-
coup de feuilles qui manquent : c'est pour cela que, moyen-
nant quelques ducats, mon pére les fera completer a la re-
daction. Je le prie de même pour le Bulletin qui s'imprime
aussi a Iassy. Ecrivez-moi si Germano imprime son histoire
de Moldavie ; si elle est imprimée, tachez de me l'envoyer.
Est-ce que le Reglement Organique n'est pas encore imprimé?
Mes respects a Madame Wimmer ; j'embrasse Aleco et Sav-
titza. Je vous embrasse,
M. KOGALNITCHAN
Ms 1162, f. 21

OCX
Berlin, 5 mai 1837
Vous ne m'avez encore envoyé, mes cheres sceurs, aucune
reponse favorable de Monsieur Cuénim ; priez le, je vous
prie, de faire tout son possible pour me faire parvenir les
Poeziile acestuia s'au publicat cu §ase ani in urma, la 1843. Pref.*
e scrisa de KogAlniceanu.
2 (Ponturlle insemnau pe acest timp incA toate regulamentele, legile,
tratatele, alcatuite din articole, Ipuncte8 (N. lorga).

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN OXTRE SURORILE SALE 175

sources que je lui ai demandées, je lui serai bien recon-


naissant. Je vous remercie beaucoup du chapitre de l'h:s-
toire d'Hélene 1 que vous m'avez envoyé : si vous voyez le
reverend pere Germano, demandez-le s'il a commence a faire
imprimer son histoire de la Moldavie et de la Valachie ; si
cela est, dites-lui que je le prie beaucoup de remettre les
volumes dejà imprimés a mon pere, qui les lui payera. Si
c'est le contraire, deitiaudez-le s'il ne pourrait pas m'envoyer
quelques fragments de son manuscrit. Priez mon pere de me
faire savoir quelle est la population de Ia Moldavie, ainsi
que ses revenus et ses dépenses.
Mes cheres soeurs, si je suis venu a l'etranger, ce n'est
pas pour apprendre a aller a la chasse ; -c'est un exercice
que j'aurais pu apprendre en Moldavie mieux qu'en Prusse,
oa la chasse n'est pas permise a tout le monde. Que les au-
tres jeunes gens, tels que Monsieur Raducanu et ses pareils,
chassent 1 Ils sont nés pour cela ; mais, dites-moi, leur nom
serat-il célebre. et laisserontAs quelques souvenirs glorieux
apres leur mort ? Non, mes cheres soeurs ; ces gens ne vi-
vent pas merne, ils végetent. Pour moi, la chasse n'est pas
ma carrière : travailler jour et nuit, mais rester dans une douce
indépendance, dans une heureuse médiocrité, comme dit Ho-
race, telle est ma destinée. En retournant en Moldavie, je
n'irai pas afficher le luxe et le faste ; si jamais je revois
ma patrie, ce sera pour la servir et lui sacrifier ma vie, s'il
le faut.
Mais laissons ces discours sérieux et parlous de vous et
de votre passe-temps : vous ne me dites pas ce que vous
faites, ou comme dissent les Allemands, Was sie treiben?
Avez-vous beaucoup dans& cet hiver ; travaillez-vous beau-
coup, vous promenez-vous beaucoup, voyez-vous beaucoup
de monde? Vous ne m'écrivez pas si vous avez recu du Juif
Salomon deux boites de joujoux en plomb. Moi, je m'amuse
assez bien, autaat que mes ocupations le permettent ; j'ai

1 Arghir §i Elena a lui Ion Barac.

www.dacoromanica.ro
176 SCRISORILE LUI M. ROGALNICEANU

plus d'amis que je ne puis visiter, et c'est ce qui me fache,


car la plupart sont de braves gens qui m'aiment. II y a pres
de Berlin (dix milles) une ville qui s'appelle Wittemberg; la
se trouvent un grand nombre de sources historiques pour la
Moldavie ; si j'avais de l'argent, je voudrais bien y aller passer
deux ou trois jours ; mais malheureusement ma bourse est
vide. Marie ne m'ecrit plus. Adieu, je vous embrasse, ainsi
que Savtitza et Aleco. Mes respects a Madame Wimmer et
a Monsieur Cuénim.
KOGALNITCHAN

Je reme:cie I eaucoup mon cousin de la peine qu'il s'est


donnée a me copier le chapitre de l'histoire moldave.
Ms. 1162 f. 2,

CXXI
21 mai
Le 183S
'2 juin

Si vous voyez, mes cheres soeurs, monsieur Cuénim, di-


tes-lui que je ne lui demande pas de traités historiques sur
les temps passes de la Moldavie, mais la relation de tout ce
qui s'est passé dans mon pays depuis son arrivée. S'il a
d'autres écrits qui puissent se raporter a mon livre historique,
je les recevrai avec beaucoup de reconnaissance, mais ce
qui m'intéresse de plus, ce sont les details du regne de Jean
Stourdza et de la revolution de 1821, et voila ce que je le
prie de m'envoyer.
Envoyez encore une fois un domestique a Monsieur Asaki,
et faites-le prier de m'envoyer une reponse a la lettre que
je lui ai écrite. De même si vous voyez Millo, faites-lui la
meme demande, ainsi qu'a mon cousin Cotin, pour les vers
que je lui aidemandes.
Chaque entreprise est faible a son commencement ; il est
de meme du theatre moldave, comme il a été des theatres
des autres nations. Au lieu de montrer votre mécontente-
ment et de préférer la theatre francais, 11 faut faire tout

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BDRLIN CXTRIO bURORILE SALD 177

votre possible pour encourager les acteur moldaves; car pen-


sez, les acteurs francais oht eu des modeles et ils jouent de-
puis leur jeunesse; ii n'en est pas de meme des moldaves ;
acteurs depuis bier, sans avoir eu devant eux aucuris prédé-
cesseurs, ils jouent, sans doute, mal ; mais, a mesure qu'ils
jouerant, ils feront mieux. C'est toujours un commencement
et chaque Moldave doit l'encourager, car le theatre contribue
plus que tout autre chose aux progres de la littérature nationale
et des lurnieres parmi les classes inférieures. Des son appa-
rition, vous ne devez pas demander au theatre moldave de
vous donner des chefs-d'cetivre, car pour des chefs-d'ceuvre
ii faut qu'il y aient des auteurs qui en fassent, et jusqu'a.
present nous n'en avons pas. gontentez-vous des traductions
d'abord ; les pieces originales viendront ensuite ; quand les
jeunes écrivains verront qu'il y a une scene nationale, ils
s'empresseront de lui porter leur tribut; mais pour cela ii
faut de la patience et, plus encore, Pinter-et de tous les Mol-
daves pour une entreprise qui ne peut que faire au bien a
notre peuple.
Ecrivez-moi oil est imprimée cette piece allemande Bellas
Glacht ; je voudrais la lire. Est-ce parce que le Premier Mai
a de danses moldaves qu'l est vilain ? A Berlin ma vie est
tres monotone ; ii y fait presque toujours mauvais temps, et
allors je suis oblige de garder la chambre. Quand le soleil
luit sur hotre horizon, et c'est ce qui' est une rareté, je fais
quelque partie de campagne avec mes amis, mais pour cela
ii faut iterriblement de l'argent, car tout est cher id, même
l'air qu'on respire. Le soir je vais au theatre, ou je visite
quelques familles. Mes respects a Madame Wimmer.
J'embrasse Savtitza et Aleco.
MICHEL KOGALNICEAN
M. 102 I. 29

CXXII
Le 13/25 juin 1837
Je n'ai pas demande, mes cheres somr, a Monsieur Cue-
nim une histoire de la revolution grecque ; mais seulement
M. KogLniceanu Scrisori. 12
www.dacoromanica.ro
178 scaLsoRILE LU1 M. BOGALNICEANU

quelques details des événernents dont il a été spectateur ou


acteur. Pour cela ii ne faut pas une histoire; Monsieur Cue-
nim s'il voulait m'écrire une lettre, pourrait me raconter ces
événements, comme sa mémoire pourrait les lui rappeler.
Reitérez-lui donc ma demande et dites-lui que je lui serai
bien oblige, s'il me donne quelques details sur le regne de
Jean Stourdza. En meme temps je vous serai bien oblige, si
vous parvenez a m'obtenir une reponse de Monsieur Asaki.
Parmi la liste des livres que je vous demande, dites a
mon cousin que je lui serai bien oblige s'il m'achette aussi
deux ou trois histoires manuscfits de la Moldavie, connus
sous le nom de «litopisat». On les &olive surtout chez les pre-
tres et chez les moines ; et elles ne colitent pas bien cher.
Pour un ducat on peut en avoir. En tout cas dites-lui que
je le prie d'acheter tout ce qui a rapport a l'histoire de la
Moldavie et de la Valachie.
Envoyez-moi aussi la liste détaillee des revenus de la Mol-
davie, de la vente des salines, etc. J'embrasse Savtitza et
Aleco, ainsi que vous. A Marie j'écrirai une autre fois. Mes
respects a Madame Wimmer.
Votre frere
KOGALNITCHAN
Ms. 1162, f. 39

CXXIII

Swinerniande, 9/21 juillet 1837


Vous me dites, mes chéres sceun, qu'il n'y a pas de details
sur la revolution de 1821 et sur le regne de Jean Stourdza;
mais les details on les trouve dans la mémoire de chaque
personne agée d'un peu plus de vingt ans. Demandez le pre-
mier venu, ii vous dira les faits importants de ces temps-là,
puisqu'ils se sont passes de son vivant. A plus forte raison,
si vous demandez une personne qui a été employee par le
prince Stourdza. Monsieur Cuénim a été en Moldavie pendant
la revolution d'Ypsilanti, il a eté spectateur, si non acteur,
d'un grand nombre d'évenements : il est donc en état plus

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CAME SURORELE SALE 179

que tout .autre de me donner les details necessaires. Priez-le


done de ma part de me faire ce petit service. Quant au regne
de Jean Stourdza, demandez mon oncle Grégoire sur les dé-
tails secrets de la Cour, et quelque autre personne importante
sur les événements qui ont eu lieu dans le pays ; oar exemple,
si les impôts ont eté augmentés ou diminués sous son regne,
si le trésor était riche, si le peuple a été heureux, s'il y a eu
de grandes maladies, de tremblements de terre, etc. A Monsieur
Asaki j'aurais l'honneur de lui repondre par la prochaine
poste. Je me trouve maintenant a. Swinemiinde, et de la. j'irai
4ans peu de jours a. Putzar, village du compte Schwerin,
beau-père du pas..teur Ionas. Mes respects a Madame Wim-
mer. J'embrasse Savtitza et Aleco.
Adieu, mes toutes belles, portez-vous bien, amusez-vous
de mCme et pensez quelquefois a. votre frere
MICHEL KOGALNITCHAN
1112. 1162, f. 34

CXXIV
Swinemiinde, le 2 aofit 1836
Le mal dont vous souffrez des yeux, ma chère Hélène, m'a
beaucoup chagrine ; je ne saurais vous dire quel remède j'ai em-
ployé pour la guérison de mes yeux : j'en ai tant employe,
et tous en vain. Les bains de mer m'ont fait le plus de bien;
cependant le meilleur conseil que j'ai A. vous donner pour
guérir vos yeux, c'est de ne rien manger d'échauffant, de ne
manger rien de maigre, de' ne pas dormir avec les rideaux
des fenêtres ouverts, car la lumiere du soleil, si elle est vive,
nuit beaucoup. C'est la meilleure recette, car avec les yeux il
faut etre bien circonspect et ne pas employer beaucoup de
remèdes. Je suis bien curieux de lire l'ouvrage de Negroutza' ;
ainsi que les poesies de Chrissorvergui 2 Si vous pouvez m'en
1 E vorba de Aprodul Purice, aparut cu data 1837, dar de sigur cu
ateva l, mi inainte.
2 Poeziile acestuia le-a publicat mai tarziu chiar Kogalniceanu, inso-
tindu-le de o interesantà prerata. (A Hrisoverghi, Poezii, 14i, 1843).

www.dacoromanica.ro
180 SCRISORILE LIU M. KOGALNICEAKU

envoyer quelques-unes, je vous en serai bien oblige. Je vous


remercie aussi pour les autres details et je suis bien aisé de
ce que vous vous êtes bien amusées au bal de Reguensbourg.
Moi, aprés avoir fait quelques bains de mer, je suis retourné
a Pam-, qui est tout pres de Swinemiinde. J'apprends l'agri-
culture, ou je chasse. Je tue les corneilles, les corbeaux, les
alouettes, les étourneaux, les canards sauvages, tout ce qui
se trouve devant moi.
Le premier volume de mon histoire paraitra a la fin du
mois d'aoilt : pour le moment, j'ai fait paraitre un petit livre
sur les Cigains et sur leur langue. Si la poste l'accepte, je
vous en enverrai un exemplaire. Je l'ai compose pour le prince
royal de Hanovre, qui s'intéresse beaucoup aux Cigains,
je ne sais paS pourquoi, parce qu'ils ne le méritent guere.
J'ai recu aussi l'uniforme moldave ; cependant mon pére
m'avait écrit une lois que l'uniforme avait été change comme
l'uniforme des Ulans russes ; est-ce que cela est ainsi? Si j'ai
de l'argent, je m'en ferai faire pour cet hiver ; priez seule-
ment mon pere de tacher de m'envoyer la giberne (ladunca)
et les armes de la Moldavie qui sont sur le schako ; les autres
ornements je puis les faire ici. Mon pere m'écrit qu'il ne peut
me rien envoyer ici, parce qu'il n'a pas l'occasion. Mais deux
fois par mois il y a le bateau a vapeur, qui va de Galatz a
Vienne et de Vienne a Berlin ; c'est bien facile de me faire
parvenir tous les objets. Est-ce donc que mon pere ne peut
pas m'envoyer les livres qu je lui ai demandés par ce bateau
a vapeur ?
Adieu, mes cheres surs ; je desire de tout mon cceur,
ma chere Helene, que bientôt vous soyez delivree de votre
mal aux yeux. Ecrivez a Marie que je l'ernbrasse bien. Mes
respects a Madame Wimmer et a Monsieur Cuénim, a qui je
remercie du poème de Negrutza. J'embrasse Savtitza et Aleco.
Votre afectionné frere
KOGALNITCHAN
Me. 1162, P. 43

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CATRE SURORILE SALE 181

CXXV
Berlin, le 8 (201 octobre 1',37
Vous voulez savoir une chose bien difficile, mes cheres
sceurs, lorsque vous me demandez l'explication de l'enigme
qui est entre lepasteur et moi. Comment voulez-vous que
je l'explique, lorsque moi-même je ne la comprends pas. Tout
ce que je sais, c'est que j'ai blessé son amour propre, en
quittant une de ses soirees pour aller au theatre. Ce fut la
l'étincelle qui mit en feu sa colere. Du reste, maintenant je
suis en paix avec lui, mais je ne sais pas combien de temps
cette heureuse paix durera. Aussi, des que le second volume
de mon histoire sera fini, dans le mois du mai 1838, je suis
résolu a demander moi-méme mon rappel au prince. Je suis
résolu, et rien ne pourra me faire changer de dessein, a re-
tourner en Moldavie ; je veux aller a la campagne, oii j'aurai
assez pour m'habiller et mitnger. Le jour, je travaillerai la
terre ; le soir, je trouverai quelques heures pour cultiver mon
esprit. Je suis résolu a ne plus rester un moment de plus
en Allemagne ; de retour a Jassy je n'y passerai que quelques
jours. Car je ne veux plus etre exposé a perdre la faveur du
Prince, quand le premier venu se donnera la peine de lui
écrire quelque chose de mal contre moi. On voit que la faveur
des grands est aussi facile a perdre, qu'elle est difficile a
gagner. Oh ! je suis assez las de cette vie 1 Je veux une fois
vivre aussi pour moi, et avec ce que j'aurai gagné. A Page
de vingt ans, il fait mal de manger la pain qu'on n'a pas
mérité et qu'on n'a pas gagné. Est-ce que mon beau-frere
n'est plus ispravnic de Botoschani ?
Grace a Dieu, le premier volume de mon histoire est fini 1.
Avant-hier j'ai expedié deux cents exemplaires pour les dif-
férentes contrees de l'Europe. Un libraire de Bucarest m'en
1 Michel de Kogalnitchan, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et
des Valaques Transdanubiens. Tome premier : Histoire de la Dacie, des
Valaques Transdanubiens et de la Valachie (1241-1792), Berlin, 1b37.
Tomul al II-lea n'a mai apdrut, v. Studii de lit. rom. I, Buc. 1910, p. 42 43.

www.dacoromanica.ro
182 SCRISORILE LUI M. ICOGALNICEANU

a demande cinquante, et je me suis empresse de les lui


demander 1 Pour la Moldavie, on ne m'a encore demand&
pas .un seul. Voila comme les Moldaves encouragent leurs
gens de lettres ! Par la poste j'enverrai un exemplaire relie
au Prince et un autre A mon pere. Dans le mois de decembre,
j'enverrai A mon pere trente exemplaires pour contenter ceux
qui en demanderont. Ici, la plupart des savants se sont Plus
A m'encourager et A me soutenir ; je ne sais pas si en Mol-
davie quelqu'un voudra sacrifier quatre ecus pour avoir l'his-
toire de son pays.
Dites a mon pere qu'il envoye A Czernovitz au libraire
André Dobrzanski la ci-jointe carte imprimee, et qu'il le pre-
vient qu'aussitot qu'il aura recu les trente exemplaires de mon
histoire, qu'il en avertisse mon pere.
TAcbez aussi de m'expedier le plus tOt les livres que j'ai
demandes, car le temps presse.
Pour les mceurs des paysans prussiens, je me garde roc-
casion de vous en parler par une de mes prochaines lettres.
Mes respects A Madame Wimmer et A Monsieur Cuenim ;
fembrasse Savtitza et Aleco. Adieu, je vous embrasse.
M. KOGALNITCHAN
Ms. 1162, L 64

CXXVI
Le 1-er novembre 1b37
Comment pouvez-vous, mes el-161.es sceurs, me croire un si
petit cceur, de me fAcher, lorsque vous me donnez de bons
conseils? Si je ne vous ai pas &rat c'est que j'étais chagrin,
mais non fAche.J'avais taut d'affaires, tant d'intrigues A demeIer,
car tout le monde m'en veut, meme des personnes d'un rang
fres eleve. Que voulez-vous que je fasse ? J'ai ete quelquefois
leger, inconsidere ; et ausitôt on m'en a fait des crimes. Mais
je laisse toutes ces idees tristes, pour parler de vous, mes
cheres sceurs, car pour moi, je n'en ai rien A vous ecrire. Dans
1 De sigur gre§it pentru expédier.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CAME SURORILE SALE 183

vos lettres vous ne me dites rien de Marie, dont je n'ai recu


des leitres depuis un siècle. Vous ne me dites rien non plus
de votre genre de vie, de ce que vous faites, de vos plaisirs,
de vos amusements. Vous ne me dites rien, ma chere Helene,
de votre mariage. Car voila quel est mon sort 1 raurai bientert
deux sceurs mariées, et moi je resterai toujours écolier, sous
les ordres d'un pasteur plus vigilent qu'Argus aux cent yeux.
S1 vous voyez Monsieur Cuénim, présentez-lui mes respects
et dites-lui qu'il y a quelques jours que j'ai fait la connais-
sauce de Monsieur Lefehre, qui a été longtemps chez Alecu
Mavrocordato ; dites-Iui qu'il se rappelle a son souvenir ;
maintenant ce Monsieur est souffleur au theatre francais a
Berlin.
Adieu ; je vous embrasse, ainsi que Savtitza et Alecu. Mes
respects a Madame Vimmer.
Votre frere
KoGALNITCHAN
218. 1162, f. 53

CXXV1I
Le 7 décembre 1837
Merci, mes sceurs, merci de vos tendres souvenirs, et de
vos bontés pour moi ; croyez que j'en apprecie le prix, et
que de mon celté je ne vous aime pas moins. Le cholera a
passé, apres avoir exercé des ravages assez terribles; la tran-
quillite n'a jamais eté troublée dans Berlin, et l'on se livrait
aux plaisirs, même lorsque soixante personnes mourraient
par jour. Quant a mes livres, priez mon pere d'en donner
douze exemplaires a Monsieur Tissot, un a Monsieur Cuénim
et un autre a Aga Asaki. Les autres il peut les remettre a
Monsieur Bell : je les lui laisse pour quatre écus pour les
deux volumes ; lui, pourra les vendre quatre ecus et demi.
Je ne pourrai terminer le second volume que bien tard,
parce qu'il me manque encore beaucoup de matériaux, que,
pour completer, je serai oblige, peut-etre, de faire un petit
voyage en Moldavie, oil, peut-etre, je resterai pour toujours,

www.dacoromanica.ro
184 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

car je suis clegoaté de Berlin. Quant au projets que vous


faites sur la célébrité future de mon nom il n'en sera rien.
Vous ne me dites rien de mon oncle Jean et de ma sceur
Marie, de laquelle je n'ai recu des lettres depuis une éternité ;
est-ce que par hasard elle m'a oublié ? Ce ne serait pas trop
bien. Dites-moi est-ce que l'Abeille Moldave ne parait plus ?
Et est-ce que Monsieur Asaki n'a pas remis la mon pere
quelques matériaux pour mon histoire ? J'embrasse Alecu et
Savtitza et je fais mes respects a Madame Wimmer et a
Monsieur Cuénim, de qui j'attends une reponse qu'il me doit.
Adieu, je vous embrasse, au plaisir de vous revoir a lassi.
KOGALNITCHAN
Ms. no, f. 75

CXXVIII

Mes cheres sceurs,


Il y a une éternité que je n'ai pas recu de vos nouvel-
les ; je suis dans la plus grande inquietude. ,Les Princes de
meme n'ont recu aucune lettre de la Moldavie. Nous ne sa-
vons qu'en penser. Aujourd'hui que c'est jour de poste nous
avons en vain entendu ; le temps oil on apporte les lettres
est passé 1 Hatez-vous donc, je vous prie, de me tirer de cette
inquietude mortelle. Est-ce que mon pere serait malade 1
Que Dieu fasse que cette crainte soit injuste 1
Je vous remercie beaucoup des compliments que vous
faites sur le premier volume de mon histoire. Puissent tous
les lecteurs lire mon ouvrage avec autant d'indulgence que
vous l'avez lu ; mais, malheureusement, la critique est se-
vere. Graces lui soient rendues cependant ; jusqu'à present
je n'ai eu qu'a me louer d'elle ; elle a été tres bonne en-
vers moi et plus que je ne le méritais. Le Juif Salomon
ne m'a envoyé que deux volumes de l'Abeille Moldave ; il
a perdu apparemment les autres livres. C'est un grand mal-
heur pour moi ; car cette perte tardera l'apparition de mon
second volume.
Une priere que j'ai a vous faire, mes sceurs, c'est de me

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN BERLIN CXTRE SURORILE SALE 1S5

donner le plus de details que vous pourfez sur les publi-


cations littéraires de la Moldavie et de la Valachie. Vous
me ferez grand plaisir, si vous me faites connaitre le nom
des livres et des auteurs et les sujets des ouvrages qui ont
paru et qui paraitront dans les deux Principautés.
La belle saison, c'est-a-dire le temps des bals, vient de
commencer a Berlin ; malheureusement je ne puis y aller que
bien rarement, parce que ma bourse se trouve dans un kat
bien deplorable ; elle souffre d'une maladie d'inanition vide.
C'est une terrible maladie, bien dangereuse pour la bourse
et encore plus pour moi. Priez mon pere de venir a. son
secours, et priez-le encore plus de tâcher que je revienne
le plus tot possible en Moldavie, car il m'eSt impossible de
vivre sans argent a. Berlin. tine autre cause gni me rend a
Berlin odieux, c'est la discorde qui ne finit jamais entre le
reverend pasteur et moi. Nous nous haIssons a la mort, et
cette haine ne finira qu'avec notre separation. Ecrivez-moi ce
qu'on dit de mon histoire en Moldavie. J'ai entendu qu'un
proffesseur de Bucarest a publié l'histoire de la Valachie. Le
professeur se nomme Florian Aaron I Tâchez de me faire
parvenir son ouvrage. Je m'ennuie terriblement a Berlin : et
vous, comment passez-vous votre temps ? Avez-vous recu de
belles étrennes ; moi, j'en ai faites et pas recues. C'est le
sort de ceux qui vivent chez les etrangers. Comment se porte
mon oncle Gros Jean ? Est-il toujours pontife supreme de
Thémis, c'est-a-dire president du tribunal de justice ? Et ma
sceur Marie, a-t-elle toujours a ses pieds le tres humble dis-
trict de Botosseni ? Est-ce qu'elle est contente de ces tres
humbles et fres dévoués sujets les Botosseniens?
C'est assez badiné, adieu, je vous embrasse, ainsi que Say-
titza et Alecu. Mes respects a Madame Wimmer et a Mon-
sieur Cuénim.
Votre frere
Ms. 1162, f. 70 KOGALNITCHAN
1 F. Aaron, Idee repede de istoria Printipatului Prii Romdnesti,
tom 1, Bucure§ti 1b36 (pe coperta interioarA, 1835) ; torn H, Buc. 1837.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN DRUMUL SPRE MOLDOVA
1838

CXXIX
20 fevruarie
Cracovia in 1838
4 martie
Cu multa. !Hasa plecAciune skut minele dumitale, babacA.
Precum prin trecuta scrisoare a me v'am in§tiintat de 131-
tamplarile mele, a§a. au §i fost. Cu cea mai mare bucurie,
de o parte, de a mA intoarce in patria mea, iarA de altA
parte cu cea mai mare mahniciune, pentru cA mA intorc in
a§à rale imprejurAri §i incArcat cu atite de pire, eu m'am
pornit din Berlin cu po§ta 24/12 fevruarie §i astAz, tocma
o saptAmana dupA purcedarea mea din Berlin, mA aflu in
Cracovia, vechea capitalie a Lehiei. Aici voi rAmine 'Ana
marP dimineafd .(6 martie) din pricina dizghefulm ape Vis-
tulei, care opre§te toatA comunicatia intre Cracovia §i intre
Galifia. Dela Cracovia pan la Lemberg am 48 mile, care vol
face in dod zile §i o noapte. La Lemberg voi rAmine o zi
sau doA, 'Ana. cind o fi zi de po§ta. ; dela Lemberg pan la
CernAup voi intrebuinta da. nopp §i o zi ; deci in 11 sail
12/1 martie voi fi negre§it in Cernauti, de unde indatA vol
purcede la Moldova, §i a§a. intre 14/2 §i 15/3 martie mA voi
intoarce in sinul familiei mele.
CA am gre§it, eu shigur cunosc aceasta ; de §AsA luni de
zile eu am samtit ca. incepusAm a face rAil, de atunce am

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN DRUMUL SPED MOLDOVA 187

cAutat tot chipul ca sA ies din prApastia in care picasAm.


Singurul mijloc, care era cel mai bun, era ca sä ma intorc
la Moldova. In multe rinduri eü singur te-am rugat, babaca,
ca sa roe pe Maria ca sä mA trimata la Moldova. Acum
aceasta sa face Mil voea dumitale! Eii simtesc cd sint prA-
pAdit §i cA nici odatA nu am a nAdAjdui ceva dela MAria sa.
CAci Hufeland §i pastorul nu vor cruta nimicA ca sA ma
oborasa de tot ; el tiu foarte bine, cA de nu mA vor
cAd
obori et, eü II voi obori.
Vieata care am trecut un an §i jumatate in casa pAstoriului
nu o doresc vrAjma§ului meü celui mai arnarnic. EU am pe-
trecut aceastA vreme ticAloasA intr'o casA de Jadovi,,botezati ;
cAci pilstoriul II Jai:1ov botezat, pedagogul II Jadov botezat,
fimeea din casei ce II InsArcinatA cu gospoddria fl Jadoavc5.
botezata, asAminea II fata care ne face- a§ternuturile. and
am intrat in casa lui, Hufeland &ail scris MAriei sale cA ne
pune inteo casA de Jaclovi, darA aceasta II curatul adevAr.
MAria sa Vodd poate sA scrie lui Ribopier, saA la alte per-
soane, §i va vide& cd toate ce zic sint adevAruI §i nimicA
decit adevArul.
InsA cum §tiu cA MAria sa sA minie degrabA, de§i pe urmä.
ii bun §i milostW, mA Tog ca sA dal paretisul ' meil din militia
moldovineascd, §i tot oclatA sA fad! ca sA merg la tail, sA.
grijesc interesurile dumitale cu cuconul Neculaki Theodori.
CAci ce sA fac in Ia§i ? SA slujesc ? DarA ce? Samtind cA
pot §1 sint in stare de a ave o mare slujbA, nici odatA nu
mA voi supune a fi scriitor 1 §i diac de visterie ; CACI dacd
a§ fi voit sA fia scriitor 2, nu a§ fi avut frebuinta sA invAt
in streinAtate §i sA sufAr atite chinuri, in vreme de trii ant
§i jumAtate.
Eu in toed vremea aceasta nu am avut bucurie o singurA
zi. Toti tinerii din Berlin era slobozi, putea merge ori unde
vra1/4; eA i bezAdelile singuri erdm nevoiti de A trAl supt
1 demisiunea
2 Cuvantul acesta e scris de altà mâna, probabil a tatalui lui Kogal-
niceanur peste termenul original, care nu se poate citi.

www.dacoromanica.ro
188 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

poronca unul pastoriu care ne tractarisa ca ni§te robi, §i


aceasta asprime nu era de nici un folos, cad noi cautam a
face in ascuns, ce nu am fi facut, daca nol am fi fost slobozi.
Bezade Dumitrachi de doa sail trii ori au voit sa se omoare
§i nu pot raspunde Inca daca aceasta nu sd va intampla,
mai ales acum, ca-i singur, ca nu are nici un prietin §i cä
pastoriul din zi in zi il tiranisa§te mai mult.
Naddjd-uind In pufina. vreme a va. vide §i a-fi cere ertare
cu lacrimj, pentru grijdle ce Ifi pricinuesc, ifi sdrut minele,
babacd, §i cu multd fieascä pleaciune sint al dumitale pre
plecat §i supus fiil
M. KOGALN10EANU

Pre duduci §i pre Alecu, dulce ii sdrut.


Ms. 1162, f. 80

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DINTRE 1838 SI 1848

CXXX
Viena, 1/13 mal 1844 1
Babacd,
IatA §i acum, ca §i alte dafi, te-am ascultat, chiar impro-
tiva interesurilor mele, pre care dumneta nici odatA n'ai vrut
a le infAlege §i. a le apArA. Ed am Minas in Viena cu soil-
mea, care in cAtevA zile are sail facA operafie.
Te ascult, insA cu o singurd conditie, adecA CA dupd ce
sorA-mea sA va indreptA, void merge la Paris pe vro cinci-
sprezece zile ; cad mai mult, chiar sd vreii, nu voiii putea.; cA
dintAi cA mi se va implini pasaportul 0 al doile pentru cA
nici bani nu-mi vor rAmAneh pentru mai multA vreme, fiind
cá aice toate sint mai scumpe de cat la Paris.
ti'i tare bine cA de septe ani, adecA de la intoarcerea mea
de la Berlin, totdeauna am dorit sä merg in Franfia, pentru
ca am privit aceasta cAlAtorie ca neapAratd pentru ori ce VA-
nAr ce dore§te a-§i insusi ideile 0 cunostinfele, a-si desAvAr§i
educafia prin privirea tutulor descoperirilor 0 propasirilor ce
au fAcut duhul ominesc in acea lard feicitA 0 in sfAr§it a nu
rAmAneà in urma veacului sea. De aceastd idee este insusi si
VodA, cad almintreld nu 0 ar fi trimes singur copiii la Paris,
un ora§ pre care pentru mine il prive§te ca primejdios. Nu-
mai ca sd-mi implinesc aceastA indelungatA dorinfA, stii cAte
1 S'a publicat §i in Convorbiri Literare, XLI (1907), 428 de d-I N.
Cartojan.

www.dacoromanica.ro
190 scarsoRILE LUI M. KOGAIJNICEANII

jArtfe am facut : m'am lepadat din slujba o§tineasca, mi-am


jartfit mica cariera, mi-am vandut tot ce am avut cu mic pret,
ca sä platesc datoriile vecht, §i am facut alte datorii noue, ca
sa am cu ce face drumul, m'am hotarit sa-mi perd veniturile
pe un an intreg. i acum, dupa ce am Mcut toate aceste,
dup a. ce m'am pus in drum, dupä ce am inceput a -cheltui,
sa ma opresc, sä ma lepad de o dorinia a§à de aproape de
implinit §i a§a de scump cumparata, sa nu ma duc in sfar§it
la Paris, pentru ce? Pentru cà ni§te mar§avi clevetitort ne-
avand cu ce sà placa altfel lui Vodá s'au dus §i i-au sptis
Dumnezea §tie ce improtiva mea, ca cand eu fiind in Paris
n'a§ avea altà a face mai folositor, de cat a-mi bate capul
cu lucruri straine §i de care eram sdtul incd cand ma aflam
la Moldova? De aceea Ili scrift lamurit §i nestramutat : te as-
cult, fp-am Mcut vointa, dar in urma vreu sä ma duc la Paris;
almintrele md giur pe oasele matcd-mea (§i crede ca voi tined
acest juramant) ca.' in veci nu mi-i mai vedea §i sa hi rdspun-
Igor dinaintea lui Dumnezeii pentru toate nenorocirile in care
voiu cadea. Cad judeca singur cä dupä o ocara a§à tle mare,
care mi s'au f.kitt, adeca de a mi se opri pasaportul in mij-
locul drumului, ca cand a§ fi un criminalist de stat, ce-mi mai
ramane mie de nadajduit in patria mea? .i nu trebuie oare
sà ma tem cà intorcandu-ma in Moldova sd ma \rad infundat
intr'o manastire pentru toata vieata?1- Ce mai poate fi dant,
cand cele thai lamurite pravili O. calca in picioare ? Fie§te
care Moldovan are dreptate O. calatoreasca unde4 place? Eil
ce am Mcut, pre cine am omorit, pentru ca sa flit oprit in
mijlocul drumuluicand ca particular shit slobod §i nu atarn
de cat de pravile? Dacä nu intalegi aceste, e§ti foarte neno-
rocit ; §i in acest punct, dumneta, iar nu di, vei face nenoro-
cirea familiei d-tale. Imi scrii ca daca ma voiii duce la Paris,
voiti face perderea mea; §i spune-mi, ma rog, ce-mi mai ra-

1 Prevestirea s'a §1 intamplat,


KogAlniceanu a fost inchis dupa aceea
la mAnAstirea Rã§ca v. aineretea lui M. Kogalniceanu, in Cony. Lit.
XLV (1911) pag. 1346-1347,

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DINTRE 1838 st 1848 191

mane spre a o desavar§i cu totul ; mai am o bucatica, de mo-


§ioara, luati-o §i aceasta, dar sa am aceea ce are cel de pd
urma Moldovan, sa fiu slobod. Inca odatä, orl sa. am vole O.
ma duc la Paris, on sa §th ca. pentru ce de pe urnia data
ma iscalesc §i ma numesc a d-tale fiu
Ms. 1169, f. 89 MIHAIL KGGALNICEAN

C XXXI
24 mart 1844 (Rapi)

Cu multa fieasca plecaciune sarut manile, babaca.


Iata trimat dumitale pre Gheorghi calia din satul Cucuteni 1
carele au facld biserica vornicesil Dimachioae, velnita de la
Bohotin 2, stodola 3 de la Ilie Gherghel §i multe alte bi-
nale. El este in stare sa fad oil ce zidire. Am facut cu clan-
sul alaturatul izvod. Pretul lemnariel este cel obicinuit in Bo-
to§eni ; insa scriind Jul Hartulari §i trimetand carele la Falti-
cern, s'ar putea aveh cu un pret mult mai mic. Eil (cred) cä
spre a te feri de on ce suparare ar fi bine ca dumneta O.
te indatorezi sa dal planul, salahorii §i carele pentru aducerea
materialului ; §i pe urma sa-i dal acestui 9000 lel §i el sa' fie
indatorit sa-ti dee biserica gata. Cu aceasta vei scapa de o
multime de suparari. In sfar§it dumneta hotare§te cum vei
vrol §i te rog ca pana joi dupa pa§ti sa sfir§e§ti cu dinsul,
pentru ca intorcandu-se sa pun la cale ce vei hbtara. De a-
ceasta nici nu i-am dat bani, afara de ceva pentru cheltueala
drumului. Ea fie sambätä dupa pa§ti voiu fi la la§i: pentru
ca acum luni ma pornesc la Slatina ; de acolo joi ma intorc
la Mafieni, unde din pricina sarbatorilor n'am putut Inca
nimica sfir§i cu imposesuirea morii. Dar pana atunce vol sfir§i,
Astazi primesc moara de la Manoli in stapanire.
Sarutandu-ri manile §i dorindu-ti sarbätori fericite sint a
d-tale prea plecat fill
M. KOGALNICEAN
Ms. 1168, F. 85

1 sat In jud. 14
2 sai in jud. FAlciu
3 harnbar

www.dacoromanica.ro
192 SCRIS0R1LE LUI M. ii0GXLN10EANU

CXXXII
(124ca) 22 noemvrig 1844
Cu multd fieascd plecdciune sdrut mânile, babacd.
WA clod sdpamani de cand nici de la dumneta, nici de la
nimene n'am primit nici o scrisoare. In cea de pe urrnd scri-
soare din 8 noemvrie, imi scrii, precum §i in celelalte, cd
Maria Sa t-aU trimis rdspuns cä indatá dupd intoarcerea sa
de la Foc§eni imi va da slobozenia. De atunce, dada ai o
inimd de om, judecd insuti aceste clod sdptdmani ce am trebuit
sd sufdr, cad in loc de a vedea sd-mi vie vole, n'am primit
macar o linie de la dumneta, prin care sd ma lini§te§ti §i
sd-mi spill care este noua pricind a acestii intarzieri.
Nu-ti voiii mai aduce aminte de stavila ce mi-ai fdcut la
Viena, din care pricind mi se tragu toate nenorocirile, nu-ti
voiii aduce aminte de rdva§ele ce-ti scriam de acolo, in care
iti proorociam ce aveam sd pdtesc intorcandu-md in Moldova,
de vreme ce dumneta, carele mai bine de cat altul tiai cd in
cAlAtoria mea nu intra alt scopos de cat de a md rdcori ceva,
singur §i fdrd mild ai Opt prepusurile Inaltimii Sale, nu-fl
voiii pomeni de scrisorile ce dumneta.imi trimeteai la Viena
in care imi ziceai : «Vino, fdtul meu, vino la Moldova, ca
vei fi imbrato§at §i bine vdzub> ; §i iatA acum imbrdto§area
ce mi s'ail fdcut. Dar iti voiii zice sd-ti aduci aminte cand
PaFanul cel, bdtran se gAtia sd trimatd aprozi ca sd te radice
de la Ia§i, oare di am tacut cum, ai fácut dumneta, cand ail
venit sd md ra4ice fdrd judecatd, fArd vind, in contra tutulor
pravelilor, chiar din casd, chiar subt ochii dumitale. Pare ell
n'am alergat indatd la logofdtul Costachi Sturza §i in sfat
i-am declarat cd inainte ca aprozil sd treacä la dumneta trebuia.
sd calce pe trupul meil? EU ti-am depArtat la batranete o
asemine ocard. Si dumneta ce-ai facut? In loc ca sd md aperi,
in loc ca sd te dud impreund cu Aga la Vocld, cum ity zicea
singur Aga, ce-ai fdcut ? Ca §i totdeauna, eu am fost cel reil,
ea am fost cel pArdsit; §i cand dupd trii saptamani de necaz,
de nedreaptd inchisoare, a§teptam de la pdrintele meil tin cu-

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DINTRE 1838 F 1858 193

vint de mangatere, iatà ce mi-ai scris in rdva§ul din 8 noem-


vrie : i clupd asemine, nu se piled in al i. chip de cat a suferi
aceasta. 0 tan'. I tat/ I Cumplit ai fost pentru mine §i nu §tiu
pentru ce? De f-a§ fi purtat nuniele prin find, de ti a§ fi
risipit milioane de galbini, de t-.4 fi fAcut cea mat mare ne-
legiuire, iticd ca chträ un liii, n'ai (fi) trebuit a fi a§à de ne-
milostiv caul mine. Care pdrinte, cat de slab in Moldova, nu
se puhe pentru fiul s, carele nu cere indreptare strAmbd-
tAlti §i dumneta de bund voie te faci mai crud de cat ace!
ce m'atl inchis. Singur prope§ti pe rudeniile, pe surorile mele
ca sä vie sd md vadd, ca si-mi scrie macar. In loc cd numai
sd vrei, poti face tare mult. DumnezeU te-at fdcut om
pdrinte, MAria Sa Vodd te-at fAcut Vornic Mare, trebute prin
urmare ca sd suferi ca fiul dumitale sa fie pedepsit mai cum-
plit de cat uciga§ii, de cat datatorii de foc....' adecd fárd a fi
judecat. Mai cd-mi vine a md deznAdAjdui de dragostea pd-
rinfeascd ce mi-ai ardtat §i a crede cd ea nu este de cat o
mascd pentru ochii oamenilor.
Sint holnav, sufAr de picioare, de pept, sint manjit pand la
suflet, nu din pricina inchisoarii, dar din pricina strambdtalii
nepravilnice. Dacä nu ca un pdrinte cdtrd fiul sea, macar ca
un cre§tin cdtrd alt cre§tin, pune-te pentru mine. Ai vointa
§i vet putea 1 Ea cunosc pre Vocla ; ori cum sd fie, it un bArbat
care judecd §i care intAlege ; aratd-i nelegiuirea de care star ;
r u-1 cere mild, pentru cd n'am gre§it ca sA fiü miluit, cere-i
ireptate. Aratd-i cd prin asemine mdsuri.i§i desaddjdue§te
Singur norodul ; dad. ocarmuirea nu pAze§te pravila, cum o
s'o pazeascd supu§ii ? Spune-i cd dad. md socoate primejdios,
ca dacd nu ma. vrea in fart ea sint gata a md distera. Pentru
ce insd sd md nAcdjeascd de geaba. Vre poate cu un nevi-
movat slab sd. infrico§eze pre vinovatil cel puternici? Aceasta
-ear fi nici cre§tinesc, nict dotnnesc.
Stil cd nici odatd de la intoarcerea mea de la Berlin nu
ti -am fAcut cheltueli cu min; §tii cd nici odatA nici n'am pre-

I Suspensiunea lui Kog.


M. llog&lniceann. Scrisori. 13

www.dacoromanica.ro
194 CRISORILD LUI M. KOGALNICIEANU

tendat, nici nu pretind clironomil1. Dar clacä nu-mi dai, nu


mA là macar sA pagubesc aceea ce cu atata strädanie §i
muncA am adunat. Asa varA m'am imprumutat cu patru sute
galbeni, ca sá fac o cAlAtorie dupa placul meu, §i din pricina
dumitale fArA gust, in desperatie i-am cheltuit, oprit in Viena.
Cand m'am intors insd, nu m'ai intrebat : al sail n'ai. Acum
toatä averea mi se risipe§te la tipografie ? dacA n'ohl fi langA
dansa, dacA n'oiU scrie ; dacA ,n'oiu indrepth, de unde voiii
stringe bani, de unde voia putea plAti oamenii, cu ce voiii
putea tipAri Foaia Seiteasai? La MAtieni 3 an pane 4, am fan,
mo§ia nu-I data, cu anul, cu ce m'oiu hrAni, and, voiti e§1
de la inchisoare, cu ce voila cAra lemnele visteriei, pre care,
dacá a§ fi fost slobod, le puteam istovi cu 16 care a mele
ce am la Hilita 5 §i la Matieni, cu boil lui Alhaz ce-mi dase
pentru toatà iarna, in sfir§it cu plata. Inca, pentru ca astA
toamnA n'am gAsit mai multi cArAu§i, fiind cA-mi cena cate
55 lei de stinjini ? In loc cA acum, dupd ce voiii e§i e aice,
ma voiu gdsi pagubit cu tipografia, cu fanul de la ireni,
cu lemnele visteriei, pre care o srt trebuesc sA le plAtesc §i in
sfir§it cu baniI ce a§ fi ca§tigat fiind slobod. Prin urmare,
privala ce am dinainte-mi este calicia ? Aceasta este cariera
la care nAdAjdulam ca. mA vei ajuta ?
Vei socoti poate cA scriu cu patimA ; nu, DumnezeU mi-i
martur CA scriu cu deplina convictie cA dumneta nu din vin&,
nu din Mutate, dar in sfir§it din slabiciune mi al fost pricina
acestor nenorociri. SA nu fi dat singur povod° sA fii oprit la
Viena, nu pAtimeam nimicA ; mA duceam la Paris, dupA dol.
lurn mA intorciam inapoi, VodA vedeh cl n'aveam nici un

1 mo§teniri
2 Avei tipografie la la§i §i se angajase prin contract cu tipArirea pu
blicattei oficiale Foaia Söteascd.
3 sat in Dorohoi
4 cereale
5 sat In FAIdu
6 prilej

www.dacoromanica.ro
SCIUSORI DINTRE 1838 ci 1848 195

scopos rdil. In loc cä cu prothimia d-tale i-ai vArit prepusul


in cap §i cine poate O. i-1 scoatA ?
Inca odatA mijloce§te cu toatA energia ; nu cred pre Vodà
nemilostiv ; deci fieli milA de nenorocitul d-tale fiti
M. KOGALNICEAN

Imi scrii cä inchiderea mea vine de aiurea ; nu crede, te-aii


incalat §i acum, cum te-aii in§alat §i cand m'ai oprit la Viena.
Ms. 1162, f. 91

CXXXIII
(Paris) 8/20 fevruarie 1846
Cu multà fieascA plecaciune sArut marine, babacA.
Astazi am prima ravacul durnitale din 20 ghenarie §i m'am
bucurat foarte mult cA vä aflafi cu tofii sAnAto§i. Ea ase-
mine mA aflu foarte bine ; liniVea duhului in care mA aflu
mi-ati fAcut mai mult bine de cat chiar insu§i doftoriile ce
am luat ci care s'ail mArginit numai in nicte decocturi.
Eit petrec foarte bine, §i lasAnd de a vorbi de teatruri,
baluri, conferturi, numai singura plimbare prin Paris este cea
mai frumoasA petrecere. Mai ales sara, Parisul este o mi-
nune. Toate dughenile se lumineazA cu gaz, incAt in ulife
este ca a doua zi. Noroade intregi se plimba panA tarziti
noaptea §i atunce se poate zice ca. tot Parisul esfe in mic-
care. Din nenorocire traiul este prea scump §i bogAfile sale
cele mari intristeazA pe omul care n'are mijloace de a cum-
para ce dorecte. Numai de aceea nu cred ca. voitt §edea in
Paris multA vreme. Dorinfa de a-1 vedea era pentru mine
tot ; dupA aceasta acum pot trAi chiar intr'un sat. Socot ca
spre toamna viitoare voiti face o calAtorie in Spania §i in
Englitera ; earna voiti, petrece-,o in Italia §i in vara anului
1847, adecd intr'un an §i jumAtate de acum, m'oill intoarce in
Moldova.
Nil-/III scrii nimicA de sorA-mea Elenco ce face ; zi-i'te rog
sA-mi scrie, §i surorile celelalte asemine. De cand am purces,
www.dacoromanica.ro
196 KRIS-ORME LUI M. KOGXLNICEANU

am primit numai o scrisoare de la Rola, in care imi aratk


cd i-ail dat pand acum 8000 galbeni pe Hi Eta. I-am rdspuns
cd dacd II va da 9000 sd. o A/Ana Cu mare pdrere de HAI
md vdd silit sd vind aceastd mo§ioard care am infrumusetat-o
cu atata dragoste. CAnd ar fi vre un mijloc ca sd nu o in-
strainez, dar care-I §i cum ? Tare, tare mult a§ dori ca sd
se gdseasca vre un mijloc, ca sa nu o vAnd !
Instiintazd-md, md rog, babacd, dacd pre Asachi hatmanul
I-ail primit iard§i adiutant §i dad. inainte de a face aceasta,
Vodd ti-all vorbit ceva ?... Zi lui Alecu sd-mi scrie §i el. Do-
rind tare mult ca sd te pot eard§i vedea, iti sdrut mAnile §i
sint a d-tale pre plecat fill
M. KOGALNICEAN

Adresa mea este Rue de la Chaussée d'Antin 39. De la


banchierul vornicului Alecsandri am primit suta de galbini ce
ai bine voit a-mi ddrui §i ill sdrut manile pentru aceastd fa-
cere de bine.
Ms. 1162, f. 99

CXXXIV
Paris 28 16 fevr. 1846
Domnul meu,

SAnt acum cloud luni de cAnd md aflu in Paris. InteaceastA


scurtd vretne am avut norocire a face cuno§ting cu inai multi
invdtati insemnati, mddulari a.Academiei des inscriptions, care
se ocupd cu literatura clasicd §i arheologia. Pre toll i-am vdzut
insuflati de un mare interes pentru ramd§itele romane ce se
mai gdsiau pe pamAntul vechil Dacii §i de care papa acum
n'aii nici o §tiintd. Mi-au spus cd a§ face o mare slujbd §i
tdrii noastre §i lumii invdtate, dad. le-a§ impdrtd§i cevA sigur
despre aceste. Incht se atinge de VaIahia §i Moldova, pe langa
ce §tiu eu, m'am adresat catra d-I D. Laurian §i Seulescu.
Pentru Transilvania nu pot, domnule, sd md adresez mai
bine decAt catra dumneta. Stiu, domnule, cd e§ti foarte o-

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DINTRE 1838 ql 1848 197

cupat ; insd, domnule, cererea ce it! fac este pentru folosul


comurt. Deaceea cu mare indrAzneald dar vei binevoi a mi
erta in privirea zelului, te rog sa binevoe§h a-mi adund tot
ce §th cd s'a tipArit saU s'a scris despre monumente, mosaic,
monede, ruine vechi in Transilvania. Bundoard jurnalul nem-
Iesc Transilvania, un torn despre Dacia de Haine, ecstrasuri
din jurnalurile patriei, din cele nemte§ti, din jurnalul dumitale,
care are atftte bogalii in el §i insfdr§it de tot ce §th dumneata
singur prin ispita. Inscriptiile a fie copiate cu sarguinta cea
mat mare. Pentru cumpArarea cdrfilor tipArite vei bine-voi a-mi
scrie deadreptul, aft mai bine a-1 cere dela Istrati, cdruia i-am
scris in aceas(d privire. Te rog, domnule, numai nu te in-
greuid. Slujba ce-ti cer este de un interes national. Trebue
§i noi sd dam cevA. Europil civilizate, care ne-au dat atAta ;
trebue ca §i literatura noastrd prin lucrArile sale, sd inceapd
ali face loc lAngd surorile sale. Si aceasta nu se poate face
cleat prin concursul unor bArbati ca dumneta. NAdajduesc
cd voiii primi in curând un rdspuns bine Vestitor dela dum-
neta §i prime§te mai inainte expresia recuno§tinth mele cu
care am cinste a fi a dumitale plecatd sluga
M. KOGALNICEANU

Pachetul mi-1 pop trimete prin Viena §i la Paris.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN EXIL CATRE FRATELE SAU
1848-1849

CXXXV
Paris, 16 28 iunie 1848
lubite frate,
T-am scris ieri ; astAzi iti mai scriil rugAndu-te ca dendatA
sA te dud cu acest rAva la Rolla §i dAndu-1 dendatd sA-1
rogi sa-ti dele un respuns, pre care apoi sA mi-1 impArtA§e§ti
fArA zAbavA ; stArue§te pentru bani ; gAnde§te a la 20 iulie
cAlindar vechia trebuie sa fiü neapArat la granitA 1, spre a-mi
apAra contracturile targului Neamtu i Reuce§ti 2. ToatA averea
mea i viitorul meii este in aceste mo§ii./Prin urmare cu ori
ce chip imi trebuesc bani spre a purcede din Paris.
Al CAA frate
M. KO GALNICEAN
M. 1162, f. 163

CXXXV1
28 avgust (Cernauti 1848)8
lubite frate,
Am primit scrisoarea ta din 23 avgust. Pof foarte lesne
sa vii §i pan la granita, caci acum sA tie ca. am trecut in
1 fiind fugit din tail in urma revolutiei din 1848 nu putea infra in
teal.
RAuce§ti, sat In jud. Neamt.
3 Localitatea i anul reies din scrisorile urmAtoare.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN MUD CATILD FRATELE SAC 199

Bucovina, fiind cá eu singur am in§tiintat pre ispravnicu


Stan, ca sA nu mai ostineascd. satele cu cAutarea mea. TA-
tand-mieil i-am scris cat am putut de mAsurat, cu toate di
este greu de a se mAsura in asemene talmaciri.
Este vina dumisale dacá ascultd ni§te tic5.14 ca d. d. Leoni
§i mai ales Scheleti, care ail spus ispravnicului de Neamt cd
sant in BAltate§ti §i este pricina cd. am trecut granita. Mul-
tdmindu-ti pentru novitale, de §i sunt prea putin plAcute, te
rog ca inainte de a purcede, sd intrebi pre Apostoleanu §i.
pre Scarlat Varnav dacA a5 primit scrisorile ce le am trimes
cu dod po§te inainte de la Cern Aug. Dorind a te vedea, sant
al tAu bun Irate
KO GALNICEAN

In Ardeal Romanii ail inceput a se bate cu Ungurii, ase-


mine §i in Banat.
Ms. 1167, f. 45

CXXXVII
CernAup 1 11 oct. 1848
lubite frate,
T-am primit scrisoarea din 30 octomvri. Te rog intalne§-
te-te cu Balaie§ de la vorniciea bisericeascd §i cautd. de afld
ce au fdcut in sfir§it Milu la MAnAstirea Neamtului. Asemine
du-te §i, la Milu §i-1 intreabd dadt au primit o scrisoare a
mea §i dacd este respurrs. Numai atata.
Pentru ficiorul2 meu am scris bAbacAi sA-I dee 15 galbini.
Dacd pa.nd acum nu I-ail dat, du-te §i la Gheorghi Asachi cu
alaturata scrisoare §i cautd ca sd-ti dee 95 galbini ce-mi fla-
tore§te. Neputand sd ti-i dee toti deocamdatA, ia ce vet putea
§i dand lui Costachi ace 15 galbini, ramd§ita trimete-mi-o,
cd am rAmas numaiJ t u vro dod.zeci de galbini. Pre Maug§
roagd-1 ca sà tie tablourile la dansul pan ce m'oiu indemana,
1 Localitatea se vede pe plicul scrisoril, pastrat g el.
2 Onnil de serviciu.

www.dacoromanica.ro
200 SCILLSORILE LUI M. KOGALNICEANU

sa-i trimat ce-1 sant dator. Asemene te rog du-te la un ar-


gintar neamt Helmbold ce §ede in dughenile Codreanului §i-1
intreaba ce aü facut cu 12 linguriti mid i 6 linguri marl de
argint ce i-am dat sa-mi faca, platindu4 §i vro 12 galbeni
inainte. Dacä sant gata, cere-i socoteala ca sa-i trimat. §i. ra-
ma§ita banilor. Hartiea ce mi-ai dat ii prea bine scrisa ca
stil §i-ty fac compliment insa ca adeverata cunostingi a terit
nu. Vrei ca Moldova O. se apere in contra R. I, cand ea
n'au fost in stare de a se scula in contra unui ticalos Domn
ca Sturza. i apoI acum proclamatiile sant de prisos. Daca
vrei a face ceva de aplicabil, M -articole de corespondentie
asupra abuzurilor lui Sturza ; ins a. nu generalitati, des faits
et des.faits. Cerceteaza furti§agurile lor, ru§feturile lor, ra-
sipa cu proviantul rusesc, relatiile lor cu RUSH, isprävile
acestor din urma, anecdote politice. Asta acum intereseaza
mai mult...
Al tau bun frate
M. KO GALNICEAN
M8. 1164, f. 54

CXXXVIII

Cernauti2 18 oct. 184S


Iubite trate,
T-am primit scrisoarea din 15. Bucovina3 vei primi-o de la
inceput cu posta viitoare. Pentru ficioru Costachi cere bani
deocamdata. de la babaca, pentru ca-mi scrie c ii va da...
te rog ca sa-mi sub cu toata posta §i sa Tria in§tiintezi de
ce se face in teara, mai ales de acturile occirmuirit.. . . Prin
D. Tudurani trimite-mi o colectie a cuvintelor Mariei Sale catra.

1 Rusiei
2 Localitatea e in starnpila po5tel.
8 Ziar care aparea in limbile romn i germana la Cernauti. Ca sub-
titlu aye& : Gazeta romaneasca pentru politica, religie i literaturb.

www.dacoromanica.ro
SORISORI DIN EXIL CITED FRATELE SAU 201

Adunare dela inceputul domniei1. Cere un exemplar de la Ber-


man oil de la Asachi.
Al tdit bun frate
M. KOGALNICEAN
118. 1164, f. 57

CXXXIX

(Cernauti) 12 noemvri 1848


lubite frate,
T-am primit scrisoarea din 8 noemvri. Ifi mulfdmesc pen-
tru urdrile ce-mi faci §i pentru §tirile ce-mi impártd§e0 de
risipile de la Ripi. Ce sd. facem? A§a ne este soarta, ca tatal
nostru sd imbogdfeascá pe strdini §i numai pe noi sd ne lase
sdraci. Bucovina f-am trimes-o din inceput prin spatar Tudu-
rani Vasiliu, du-te de o cere de la dansul 0 intreabd-1 pen-
tru ce nu-mi respunde la mai multe scrison importante ce
i-am trimes. Asemine te rog, Alecule, intalne0e-te cu G Asachi
0 cu pedemonti, 2 cautd numai de cat sd-mi trimefi paralele
ce aceste persoane imi datoresc, cad n'am macar nici cu ce
sd-mi pldtesc chiria casei, acdrià vad6 3 sqse§te in cateva. zile.
Pärinfii de la Neamf acum nici catadisesc sd-mi respunda, da
Inca sa-mi trimatd bani. Bucovina nu-i opritd ; esä numai ceva
neregulat din pricina atat a redacfiei care-i lene§d, cat §i a
tipografiei care-i rd. Trimete-mi aceea ce al aflat despre pra-
dáciunile proviantului. Ce face Apostoleanu? Se afld in Ia0
sau s'aii dus ? Tot nu te-al intalnit cu Niculai Milu? Calla ca
din intdmplare sd te intalne0 cu dansul 0 intreabd-1 dad.

I Recueils des communications de S. A. S. le prince regnant de la


Moldavie, Mihail Stourdza... depuis l'année 1834 jusqu'en 1840. Jassy
1840. Sunt §i altele din anii urmätori.
2 Un Angelo Piedemonti, supus sard, trae5le in Piatra Neamt la 1857,
v. Ghenadie Petrescu §i Sturdza, Acte §i Documente, V, 27.
3 termen

www.dacoromanica.ro
202 SCRISORILE LUI M. ICOGALNICEANU

ai primit scrisoarea mea i ce aü facut la Neamt pentru mo-


title lui Beizade.
Adio frate, altA data mai mult.
M. KOGALNICEAN
Ms. 1164, f. 63

CXL
Cornulunci 19 noemvri 1848
labite frate,
Surorilor de mai multe poste am trimis o scrisoare foarte
grabnicA, ca sA o dee spatarului Tudurap de la Mitropolie §i
panA acum nu mi-ail trimes nici un rAspuns. De aceea te rog
inthineste-te dendatd cu d-lui i sthrueste ca numai de cat
sA-mi rhspundA saü dacA nu va vrea, apoi _cere-i inapoi doa
scrisori ce i-am trimis, una cAtrA logofatu Alecu Mavrocordat
§i alta cAtrà Neculai Docan. Pre aceste scrisori le vei da sin-
gur d-ta la adresa lor. Asemine sthrueste i pentru banii de
la Asachi si de la Pedemcmti, fiind cA de nicAire aiure nu pot
primi bani §i-mi trebuesc ca sa mA pornesc i eü, fiind cA
top' s'an dus din CernAuti : Casimirestii, Negri, Cuza, Muruz,
Alecsan dri.
Costachi ficioru prin posta trecutA imi scrie CA pinh acum
Wait primit rAmAsita de zece galbini din acei cincisprezece ce
am rugat pre tatAl meil de doh luni ca sA ii dee si pre care
de atunce mi-aU fAgAduit sA ii va da. In adevAr n'am crezut
nici odatA ch d-lui s'ar refuza sA-mi facA atAta micA indato-
rire, mai ales cA i-am fost cerut numai ca imprumut. La cel
intAiii strain, dacA m'as fi adresat, mi-ar fi dat aceastd sumd
mica. Spune-i cA mai bine ar fi fAcut sh-mi scrie de atunce
cA nu poate, de cht sA lase in lipsh pe un biet om care m'aii
slujit la nevole. Spune-i asemine cA este de prisos ca in rA-
vasele sale sA-mi mai scrie cA md iubeste sail mA doreste, cd
plange dupA mine. Purtarea d-sale in faptei cAtrd mine este
adevAratul termometru a ferbintel dragoste pArinfesti ce sim-
teste pentru mine. Alfi parinti cht n'aii facut spre a veni in
ajutorul fiilor sei : la VodA, la Rusi, la Turd s'au dus,

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN MIL CXTRE FRATELE SXU 203

ajutat cu punga, s'aii insdrcinat cu trebile lor, i-au inlesnit la


nevoie. Dumnealui din toate aceste n'au facut nimica. M'au
vazut desbracat, saracit, prigonit, dat in dispositia ciocoilor
din Peatra §i Neamt, carii au facut o adevarata goana in-
contra-mi §i la toate aceste aii §ezut neutru ca un credincios
a lui Mihalachi Sturza, ear nu ca un parinte al meu. Cauta
dar aiure. ace zece galbeni §i-1. da ficiorului cat se poate mai
in grabd, ca-mi scrie cá rnoare de foame.
Al tau frate
M. KOGALNICEAN

Cu posta viitoare.a§tept numal de cat respuns pentru seri-


sorile lui TudoraAi.
Alaturatul reva§ te rog sa-1 dai lul Iancu Docan §i sa cei
respuns.
Ms. 1164, f. 67

CXLI
Cernauti 30 noemvri 1848
lubite frate,
T-am primit amandoa scrisorile, atat acea din 9, cat §i din
26 noemvri. Lig Apostoleanu, dna i-ai dat 12 galbern, bine;
ramd§ita ii vei da-o cand vei primi din banii mei. Deocam-
data plate§te acelora mil sant dator, adich lui Costachi ficioru.
Aceasta este mai cu grabire. Novitalele se vor intrebuinta,
precum mai ales acele despre proviant, bir §i noua comisie
cu Rosnovanu. Lui Asachi nu-1 da ragas nici de cum. Vázand
cd nu pori capata bani in numaratoare, ia o orandueala la
visterie §i vohl scrie §i ell lui Brani§teanu. Spune-i ca.' cat pen-
tru respunsul seu, mi-1 va scrie cand va putea ; deocamdata
cere banii. Te-am rugat sa-mi cauti Cuvintele lui Voda. la
Adunare, n'al facut nimica. Asemine te am rugat sa starue§ti
numai de cat catra Tudurarli ca sall sa-ti dee scrisorile ce
i-am trimes, sail sa-mi respunda. ; iar n'ai facut nimica. Te
rog dar starue§te pentru aceste clod. lucruri. Prin lancu Can-

www.dacoromanica.ro
204 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANII

tacuzino de la Podoleni cu adresa cdtra. Codreanu t-am tri-


mis o scrisoare ; al primit-o sail ba? Adio, frate, sile§te-te
sa.-mt stringt ace§ti bani, cd nu am nici o para §i a§ voi §i
eu sa md pornesc la Paris pe vro cateva sdptdmani, fiind cd
mor de urit aice. Ramat sdnAtos §i-mi scrie in curand. Tata,
meu mi scrie cá vrea sd te puie in slujbd, sd nu Cumva O.
prime§b. Dar dacd if cid Ripile spre cdutare, cu bucurie sà
le et, cu aceasta insd ca sd-ti hotareasch ce sd plAte§ti pe an
§i apot sä fit stdpan pe mo§ie. La aceasta te sfatuesc ca unul
ce sant pAtimit. Dacá de la Codreanu al primit rAva§u, spu-
ne-mi ce al fAcut cu rdva§u cdtrd Domn.
Al tmi frate
KOGALNICEAN
Ms. 1164, f. 70

CXLII
(Cernauti) 10 dec. 1848
Iubite frate,
T-am primit scrisorile trimase atata tu po§ta, cat §i cu Mi-
halescu. StArue§te pentru respunsurile de la Tuduraili §i Docan.
Pe Asachi nu-1 Idsa nici de cum in lini§te. Spune-I curat cd.
if voiii face aceea ce nici nu gande§te, &And jalbA in contra
lui. Cuvintele lul Vodd 1 n'ai trebuintd sä le aduni, ele sant
toate adunate intr'o editie tipAritã acum la Asachi. Du-te numal
la Berman §1 o cere in socoteala banilor. Asemine §i o co-
lectie a ofisurilor sale din ramul judecdtoresc.
Gazetele din Bucure§ti, indatd ce vor sosi, te rog O. urmezi
a mi le trimete prin posta austrieceascd, dandu-le lul Savul
deschise. Iti trimAt un program pentru biografia lul Sturza ;
orl cine are documenturt asupra vietil sale pofte§te-1 sd mi
le trimatd la adresa mea.
Adio §i fil sdnatos. Roaga pre !Alpaca sd facä toate chipu-
rile pentru bant.
AI tau bun frate
KOGALNICEAN
1 Mihail Sturza

www.dacoromanica.ro
SCRIAORI DIN EXIL CATRE FRATELD &XII 1205

Trimete-mi insemnare de ce lucruri ail luat Apostoleanu


din straela mele.
Ms. 1165, f. 165

CXLIII
Cern AO 13 dec. 1848
labite frate,
Imi scril ca n'ai primit de mult scrisori de la mine; cu
toate aceste eil Inca cu postele trecute amandoa t-am scris.
10) Nu-mi respunzi nimica de scrisoarea ce t-am trimis
pentru lancu Docan.
2°) Nu-mi respunzi nimica daca. te al intalnit cu Tudorani
§i daca i-al cerut hartiile ce i le am trimes de mai mult de
o luná, de vreme ce nu vroe§te a-mi respunde singur ce au
facut cu clansele.
Cu toate aceste eu te am rugat in mai multe randuri
despre aceasta. Cautá scrisorile mele trecute.
30) Ofisurile domne§ti da-le lui Savul de la agentie. cä
el mi le va trimete.
40) Pre Asachi nu-I lAsa nici de cum in pace. Du-te la
BrAni§teanu, cum t-am mai scris, sail mai bine zicand la
Brani§teanca, spune-i ca-i sarut manile §i ca o rog ca sä
afle de la bArbatu-seil daca cu o orandueala de la Asachi
imi poate plAti haul. Si scrie-mi aceasta, pentru ca apoi sa
scriu deadreptu lui Brani§teanu.
5°) Prin nepotii Mitropolitului sail prin Jora (carula de
mult I-am trimes o scrisoard §i nu-mi respunzi ce ai facut cu
clansa) nu poll sa. capeti banii de la Pedemonti ?
Adio, frate, te rog impline§te-mi aceste cinci comisi[oane]
sail macar respunde-mi despre toate §i-i Indatori pre al tail
bun frate
M. KOGALNICEAN
Ms. 1164, f. 77

www.dacoromanica.ro
206 SCRISORILE WI M. KOGALNICEANU

CXLIV
Cern Auti 19 dec. (1848)
lubite frate,
Imi scrii ca de mutt nu t-am scris ; eil Oil insä di aceasta
am fatut-o mai cu toate postele trecute. De aceea du-te Ia
aghentie si cerceteaza. Mia de lei ce t-atl dat Asachi n'ar fi
trebuit sa o primesti, având mai intal a inchia socoteala
pentru banii ce are sa-mi dee, precum 1. am fost scris, tri-
metându-ti si o scrisoare catri Berman, de care nu-mi scrii
nimica. Ce o sa fac cu o mie de lei, cand el are sa-mi dee
trii. Dé aceea iata 41 mai trimat o scrisoare catra dansul ; te
rog du-o si cere-i respuns verbal, fiind ca In scris nu-mi va
da. Ramaind insa cu aceasta mie de lei, dintai sä platesti
lui Costachi Filioru zece galbini, spuindu-i insà ca nu remâne
cvit pentru socoteala straelor, pre care mi le ail risipit. In
trecutele scrison si in una anume pecetluita si pusa in ra-
vasul tatina-meu te am rugat sä ma instintezi ce straie au
luat Apostoleanu si nu mi-ai respuns nimica. Cu ramasita
banilor, apoi sa-mi scoff argintariile... Imi scrit ca Aposto-
leanu cere sa-i implinesti 20 de galbini. Ea dintai stiii ca.
d-lui se afla dus la Focseni de doa luni de zile, ca asa mi-ail
scris in cea de pe urma a sa scrisoare de atunce, si al doile
de uncle sa-i implinesti ? Mai ramaind de la Filior si de la
argintar, ramasita vei da-o babaca-i. Imi (scrii) ca pentru a
merge la Paris socott ca trebuie sa am bani. Da dad. as
avea, m'as fi fost dus pana acum si (n')as fi remas singur
in Cernauti si as fi scris tatana-meil si Jul Iacovachi sa-mi
gaseasca, si (nu) te-as fi rugat in atata rânduri pentru banii
de la Asachi si vreil negreit sa ma duc si de aceea cer bani
de unde pot. In tot felul ea vol remAnea Inca aice vro 15 zile.
Rana atunce te rog respunde-mi la Intrebarile ce t-am fAcut
prin scrisoarea trecuta.
Al MA bun frate
M. KOGALNICEAN
Ms. 1163, 3. 170

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN MIL CATRE PRATELE 8Au 207

CXLV
(Cernauti) 31 dechemvri 184S
lubite frate,
T-am primit scrisoarea din 27 dec. Inainte de toate iti
doresc un an nal, bun §i fericit, cu aducerea 0 a fericirit
ferii. Cu postele trecute f-dam scris regulat 0 nu-mi respunzi
dad le al' primit. Bine ar fi ca cand imi respunzi sa pui in
capul ravaplui data scrisorilor ce ai primit de la mine. Ase-
mine nu-mi respunzi nimica. (*pre scrisoarea ce f-am trimis
arra Iancu Docan, cand te am rugat atata pentru aceasta.
Te rog dar ca ori cand imi sail sa iii rAva§ul meü dinainte
0 a§a sa-mi respunzi una cate una la toate cele despre care
Iti scriil. Aceasta este o regula foarte buna §i pre care eil
pururea o urmez. Pentru Asachi imi zici asemine ca. i-ai dat
scrisoarea, dar nu-mi pomine01 nimica. §i ce respuns f-ail dat
macar din gura, cand §tii mai ales cä se atinge de bani.
MA intrebi daca dupa Intoarcerea mea de la Paris am sa
via iarA0 la Cernauti. A§a gandesè, dar still eu ce se va
intampla panA atunce §i chiar dacA ne vor läsa sa ne mai
a§ezAm aice?
Elencu mi-ati scris claunki cA ail aflat cA VodA ar fi scris
la Viena ca sA ma opreasch, pentru cä am indrAznit sa vestesc
publicarea biografiei sale. Dupa aceasta, de 0 f-am scris
indata ca sä cercetezi mai cu deamAnuntu aceasta novel&
at tamt cu totul. De aceea te rog cerceteaza de unde ail
auzit acest vuet 0 dacä meritA ca sA mi-o scrie a§a de po-
sitiv cum au facut-o. Celelalte surori asemine nu-nil scriii
nimica,
lint scrii ca. Scheleti ii grozav du§man al nostru ; nu §tiii
in ce poate sA sta faca reil I
Cerceteaza toate cele ce privescil arestuirea Cantacuzin4-
tilor. In ce fel opinia publicA s'ati rostit asupra acestel in-
tamplAri. Aice sant unit call cred cà aceasta ar fi numal o
comedie, pentru ca O. InchidA gura acelora ce intreabA cum
pre Cantacuzine0i, carii ail inarmat, ail iscAlit (Gheorghii)
www.dacoromanica.ro
208 SCRISORILD LUI M. XOGALNICEANU

proclamatil, etc. s'ail Ihsat in pace, cAnd alti nevinovati cu


totul se pedepsesc 0 se tint"' off inchi0 ori ecsilati din tarA
de ze[ce] luni de zi e.
Lui Grigoritä Ghica 1 i-am scris de curAnd in mai multe
rAnduri §i nu-mi respunde. De aceea te rog ca dendatA sA-i
dal alAturatul rAva§ §i sal ma in§tiintezi ce va zice.
Adio, iubite frate. PoartA-te bine 0 fii sAnAtos. Ea Wept
numai respuns pe scrisorile de astAzi §i apoi mA pornesc la
Vieha. Iti voi scrie insA unde sA-mi scril.
Bun frate
M. KOGALNICEAN
Ms. 1164, f. 85

CXLVI

LunI, Cernauti 10/22 ghenar 1849


lubite frace,
T-am primit scrisoarea din... 2 EU poimfine mercuri in 12/24
ma pornesc la Viena, impreunA cu VasilicA Canta. Mi-am §i
luat locurile. De aceea de acum inainte sA-mi trimeti rAva§ele
la Viena poste-restante. Aratd aceste bAbacAT. Spune-1 cA-I
sArut mAnile §i cA-1 rog sA mA erte cA nu-i respund la rAva§ul
d-sale din...2, care I-am primit, fiind cA am o multime de
pregAtiri de fAcut, dar cA-i voiti scrie de la Lemberg. AratA
§i surorilor, atAt Marghiolifii §i Profirei, cat §i Elencai, cA le
am primit scrisorile, dar cA nu le pot respunde acum, din
aceeni lipsa de vreme. ProfiritAl i-am scris in mai multe
rAnduri sA-mi trimatA un bold §i ni§te brice ; aii avut mai
multe prilejuri, nu mai putin §i in trecutele zile prin Neculai
Stefanovici, §1 tot n'ail fAcut-o. De aceea spune-i cA de acum
sA nu-mi mai trimatA nimicA, fiind cA ar fi in zAdar. A§a O.
fad' §i pentru cArfile ce f-am cerut ; ofisurile, Savul nu mi le
1 Viitorul domn al Moldovel dela 1849 Inainte, dupà Mihail Sturza.
2 2 lipe§te in m.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN EXIL DATED FII.ATELE sAu 209

air trirnes. De aceea du-te §i le tere indata §i dacd cineva ar


fi sd vie la Paris, atunce mi le vei trirnete, ear de nu, nu.
Docan pand acum nu mi-ail rdspuns.
Adio dar, frate, §i O. ne vedem in curand. Aceasta o do-
resc din tot sufletul mei', fiindu-ti bun §i doritor Irate.
M. KoGALNICEAN

Spune lui Codrescu [0] lui Filipescu CA naddjduesc cd-mi


vor scrie la Viena, poste-restante.
Ms. 1164 f. 108

CXLVII
3 fevruarie
Viena 1849
22 ghenar
labile frate,
De eri sant in Viena. Peste till zile md pornesc la Paris.
Aice nimicd noir. Viena este veseld. Jora, care cu clod zile
inaintea sosirel mele ail purces la Moldova, iti va spune toate
Ed deocamdatd md mArginesc a-ti scrie rugandu-te ca indata
ce vel primi aceasta, O. incepi a-mi scrie la Paris poste-res-
tante §i cel pulin odatá pe sAptamand §i rava§e cat se poate
mai lung! §i despre cele serioase §i despre cele cornice. Do-
vede§te-mi prin aceste scrisori cd §tii a scrie §i tragedie §i
comedie.
Intalne§te-te cu Codrescu, aratd-i frategele mele inchind-
ciuni §i roaga-1 ca sd-rni scrie §i el la Paris. De la dansul
de mull n'am primit nici o scrisoare.
Adio dar, pre suron le sdrut ; asemine §i pre tine, fiindu-ti
bun frate
M. KoGALNICEAN
Ms. 1164, f. 110

CXLVIII
Paris 10/22 fevruari 1849
lubite frate,
Socotiam sä gdsesc vre o scrisoare de la tine la po§td.
N'am primit nimicd, macar cd t-am scris §i de la Viena. Ce
M. KogMhiceann. Serisori.
www.dacoromanica.ro
14
210 SCRISORILE1 LUI M. KOGALNICEANU

fad, ce facii surorile, ce mai faCefi ? CA de o lunA de zile


nu §till nimicA. De aceea te rog scrie-ml pre larg §i despre
toate. Te-ai mai intalnit cu Pedemonti ? CautA, frate, sa-mi
scofi aceste parale de la dansul, cAci tare imi trebuesc. Aice
in Paris sant silit sA-mi fac straie, sA-mi fac cAme§e, cad in
alergArile mele am tot stricat, am tot perdut. Asemine te
rog sA ei sama in Buletin sail in Foaia Siiteascei cA trebuie
sA easA publicafia pentru vanzarea mo§iilor MAnAstirei Neam-
fului. DacA aü e§it sail cand va e§i, te rog sA mi-o trimeli
indatA §i in deosAbire tot ce mA poate privi.
Adio, frate, eü in Paris voiii §edea foarte putin, act' Pa-
risul de astAz este mai trist decat insu§i Viena. Remai sA-
nAtos §i dee Dumnezeii ca sA ne vedem in curand. Pre Ia-
covachi §i pre surori le sArut §i-fi sunt bun frate
M. KOGALNICEAN
InchinAciuni lui Codrescu care m'ail uitat.
MS. 1164, f. 112

CXLIX
1/13 mart 1849
lubite frate,
DupA multA a§teptare, f-am primit in sfar§it scrisoarea din
4/16 fevruari. Ifi mulfAmesc pentru cele irnpArtA§ite. Imi zici
ca sA-ft scriii ceva despre politica de afarA. A intra in deta-
Burl zilnice, ar fi cu neputinfA intr'o scrisoare. A-li scrie in
general este foarte scurt, doA cuvinte sant de ajuns : nimica
§i reactie pretutindeni. Franfia mai ales null bate capul in
nimicA despre cele de afarA. Ea de bunA voie se prime§te a
se face putere de randul al doile. Nu Ru,sir, ci PoW o preo-
cupA acum. De aceea de la &Ansa nu avem nimicA de a--
teptat, Anglia se intereseazA mai malt, §i dupA cat §tim §i
ne aii spus §i beizade CAlimach, avem mult sA a§teptAm de
la dansa. Eu in april mA intorc in Bucovina. Nu lipsi insA
de a-mi mai scrie in Paris, cAci intoarcerea mea atarnA cum
f-am scris de la primirea de bani.
www.dacoromanica.ro
WIRISORI DIN EXIL CXTRE FRATELE FIALT 211

Adio, frate, iarta-mA ca-ti scri5 a§a de pulin, dar am pri-


mit mai multe reva§e deodata §i trebuie sa raspund la toate.
Fiindu-ti bun frate
M. KOGALNICEAN
Ma. 1164, f. ns

CL
Paris 10 mart c. n.1 1849
lubite fi ate,
Ian.' o lima §i jumatate de cAnd n'am primit nici o scri-
soare de la vol. Este cu putinta ca sa ma dati a§a uitarii?
EU v'am scris de la Viena §i de Ia Paris in mai multe ran-
dull'. Dar imi vei zice ca n'ai primit scrisorile mele. Chiar
a§a sa fie, n'ai trebuit oare sa-mi scrii ? Dar iar imi vei zice
ca nu §tial adresa mea. Socot ca. ai destula ispita, pentru ca
sa §tii ca in lipsa de adresA, se pune pe Ilya§ poste-restante.
Toata lumea au primit §i prime§te rava§e, numai eu nu. De
aceea §i eii, obosit de atAte scrisori care toate ail Minas MA
respuns, va fac cunoscut ca acesta este cel de pe urma fa-
va§ care va scriii. Nu-mi scriti, nu va. voiil mai scrie... pe la
15 april calindarul noti, ma intorc in Bucovina.
Adresa mea in Paris este tot Rue du Havre, n. 4.
NI. KOGALNICEAN
Ma. 1164, f. 116

CLI
21 mart
Paris 5 april 1849
lubite frate,
Ti-am primit scrisoarea din 11/23 mart... w multamesc ca
in sfAr§it mi-ai raspuns in pricina mo§iilor Manastirei Neam-
tului. Aceasta ma intmsa mult ; §i daca. despre aceasta mi-ai
fi scris de multN precum te-am fost rugat, in loc O. §ed in
Paris §i sa cheltuesc degeaba, mi-a§ fi intins calatoria in

1 calendarul nou

www.dacoromanica.ro
212 SCRISORILIO LUI M. KOGAGNICEANU

Spania. EA Wept acum numai ni§te bad de la Cern Aug §t


mA pornesc indatA la Bucovina, cAcT aice este de prisos de
a mai §edea. Eliad, Tel, N. Golescu, Negri, Alecsandri aü
plecat la Tarigrad in zilele aceste. P. Casimir ail plecat asarA
spre Cernauti... latA ity mai trimAt articole din gazetele Iran-
tuze§11, cu toate cA acesste acum se ocupa numai cu trebile
ha liet. Cele conservatoare sant pentru ne-interventie, cele re-
publicane pentru intrarea Frantujilor in Italia. Rezultatul insA
va fi ca Frantujii vor sta locului §i bietfi Italieni vor rernanea
in aceea§i stare ca §i mat inainte.
Adio, frate, altA nimicA nat. Beizade CAlimah aü fost
foarte bolnav. Era sA moarA. Am fost eü de 1-am vAzut.
M'aft tntrebat de Grigoriti\ Ghica dacd este in Ia§i. N'am
putut nimicA sA-1 spun, fiind cA acesta de mai mult de doa
luni nu mi-aft scris nimicd. Du-te inteo zi de-1 vezi §i in-
treabA-1 dacA aü primit de la mine vro tril scrisori ce i-am
trimis panA acum din Paris. Adio, iubite frate, cautA de aflA
in ce start dispozifile MAndstirei Neamtului cAtrA mine, fiind
cA acolo imi sant toate nAdejdile mele.
Pre surori §i pre facovachi ii imbrAti§ez frAte§te ; asemine
§i pre tine, fiindu-ti bun frate
M. KOGALNICEAN
Ms. 1164, f. 126

CLII
Paris 2/14 april 1849
lubite frate,
AsarA t-am primit scrisoarea din 21 mart. VA multAmesc
pentru suplementutul Mind. Nota ruseascA o cuno§team de
mai Inaitite...
Cat pentru California, iti spun in adevAr cA n'am putut
de cat sA rid de naivitatea celor ce cred in basmele Arna-
haat des Debats. Nu mai putin am ris §i de hotArirea ce
at luat sA mergi acolo saü sA vii in Paris. Cu ce sa te duct
in California §i cu ce II sA petreci in Paris? Sail tatAl meü
s'ati imbogatit poate acum ? Nu tii ce al suferit cand at fost

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN EX1L CXTRE FRATELE SXLI 213

in Paris ? Nu vezi pre tatal melt inglodindu-se mai mult in


datoril ? Daca e5 a§ fi in Ora, atunce eil singur t-a§ zice sa
te duci la Paris, fiind cä ori cat tot a§ putea sa-ti tiu de
cheltueala. Nu veni, ca ea am venit in Paris numal de cloa
luni si n'am cu ce sa ma intorc inapoi, din pricina ca. d.
Negri s'ail pornit la Tarigrad, fail sa-mi plateasca suta de
galbini cu care m'ail politat catra dansul Ghica. De aceea
cearcrt la Pedemonti. Am scris si Profiritel ca sh faca toate
chipurile sa-mi trimata o suta de galbini §i spre aceasta sa
se intaleaga cu Neculai Docan.
Babacal mine il voitt scrie pentru Ripi. Nu cred insa di va
face nimica. La vrasta durnisale ii cu gre5 de a-§i schimba
firea. De aceea, cum zic Frantujii, fat pris mon parti la-
dessus. Nu mai astept nimica de la d-lui. Fa asemene §i nä-
dajdueste si rabda ca si mine. Esti mar tank de cat mine
§i prin urmare ai mai multe §ansuri sa vezi acele zile feri-
cite, pre care eg le doresc, dar nu le voiu vedea. Iff trimet
un articol din Presd. Des blagues et rien que des blagues.
M. KO GALNICEAN
Ms. 1164, f. 129

CLIIF
Paris 10 22 april
lubite frate,
T-am primit scrisoarea din 9 april. N'am nimica ce sa-ti
scriii. Iff trimat un ecstract din interpelatiile facute in parla-
mentul Angliel in privirea PrincipateIor 1. D'ar da Dumneu O.
se adevereasca ! In Paris nimica noir. Reactia merge mereil
inainte. Patrusprezece mil de soldati de a republicei fran-
feze s'a5 dus in Italia se restoarne republica romana §i sä
reaseze tronul Papel. Judeca acum de republica franteza. Imi
scrii cd sa zic Mad. de Lalantes-2 ca ye vedea-o in curand ?
Ce, al de gand sa vii in Paris? i cu ce ? Nu fir nebun, sezi
1 v. Ms. 7164, f. 120 122
2 Probabil gazda 1 a care a stat A. KogAlniceanu, and a fost la Paris.

www.dacoromanica.ro
214 SCRISORILE LIII M. KOGXLNICEANIJ

in Moldova, in Paris n'ai ce face. Cand top doresc de a se


reintoarce in teard, desgustati de Frantia §i de Frantuji, tu
dore§ti sd-i visitezi? til:i cd ti-i urit, §tiii cd nu pop' suferi
inactivitatea in care &AWL Da aice ce-i sd fad ?
Remdi sAndtos §i scrie-mi, fiindu-ti bun frate
M. KOGALN10EAN
Ms. 1164, 1. 134

CLIV
27 april
Paris 9 mai 1819

labile frate,
T-am primit scrisoarea ce mi-ai trimis pe langd acea a
Elenculuil Eu in adevar a§ dori sä md duc in Tarigrad ; ins./
intai cd n'am bani, -al doilea ca. nu Vila dacd m'or lasa sd
intru acolo. Eliad, Tel §i Golescu au fost siliti sa. se IntoarcA
inapol. Frantujii au fost batuti la Roma. Aceasta §i cu in-
trarea Ru§ilor in Germania ail produs in Paris o mare sen-
satie..Credem cd alegerile Camerii legislative cad se fac in
patru zile vor fi ceva mai liberale. Opinia publica se ocupd
foarte mult de Ru§i, jurnalele, cluburile, conversafiile politice
nu trateazd de cat chestia Ru§ilor. Ulifile sant pline de pla-
caturi §i afi§uri, din care III trimdt una din cele mai curioase.
Un jurnal aii vestit eri cd generalul Grabe n'all putut nimicd
isprAvi in Constantinopol; nu §tim dacà este adevárat. Jur-
nalele se ocupd acum putin de noi. Chestia unitatii Germa-
nia a Hanel §i intrarea Ru§ilor facu sujetul politicei ecste-
rioare. Cat pentru cele din lduntru, alegerile preocupd pe top.
Adio frate. Cerceteazd de aproape pentru mo§iile MAndstirii
Neamtu §i cautd se afli prin calugari dad imi pästreazd con-
tracturile sau ba. Ado aminte Profiriiii pentru suta de gal-
bini ce mi-ail fAgaduit, fiind cd de aiure nu pot primi nimicd.
Fiindu-ti bun frate
M. KOGALNICEAN
Us. 1164, f. 138

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN EMIL CATRE FRATELE 8U 215

CLV
Paris 1/13 mai 1849
labile frate,
Am primit scrisoarea din 18/30 april i dintai II voiü res-
punde in scurt despre proiectul ce ai de a veni in Paris, in-
temeindu-te pe fAgAduinfa ce fi s'aii fAcut cand erai aice de
a-fi da 12 galbeni pe lunA la o litografie. La aceasta imi vel
da voie cä inainte de toate eü socot cA mA adresez la un bAr-
bat cu minte coaptA, iar nu la un copil, pentru cA nu mai
esti copil. Ca bArbat cu minte coaptA, cum se poate dar sA
cunosti asa de pufin ImprejurArile obstesti a Europii ? Cand
criza politicA i comerfialA aü dArmat stArile cele mai marl si
mai sdravine, cand resboiul fivil este in toate ferile, cand Parisul
mai ales este in cea mai mare nesiguranfie dacA are mani
sA fie socialist sau monarhist, cand prin urmare nimene nu
gandeste la arte, cum pofi crede cA vei gAsi 12 galbeni pe
lunA inteo litografie? AceastA soma astAzi cu greil ar gAsi-o
cel intaiu litograf.
Imi zici cd este deosAbire intre nevoile din Moldova
cu nevoile din Paris. Dar in Moldova nu esti in primejdie
de a sedea in ulifa, de a muri de foame, de a remanea
gol, ca in Paris. DacA aceasta este deosebirea, sant cu totul
de aceeasi opinie. Imi zici cA in Moldova suferi, traesti in
trandAvie, fArA folos pentru tine si pentru alfil. Asa este ;
dar esti oare singurul in aceastAsi posifie ? Da oare acesta
nu este rolul obstesc a tuturor acelora care asteaptA un
yiitor mai bun ? DacA la varsta ta te desperezi, apoi noi
acei caril santem mai bAtrani, cari avern mai pufin de trait
si prin urmare si de nAdAjduit, apol ce trebuie sA facem ?
Cand aveam varsta, ta, nu gandiam asa, nu ma descurajiam
asa de lesne ; si incA astAzi nu mA desnAdajduesc, cu toate
ca vieafa mea au fost plinA de vifore, de prigoniri si de de-
cepfii. A se despera cu usurinfA, MI este dovadA de inimA
tare. Vifiurile de care trebuie sA te feresti mai mult sant pre-
sumfia i mandria. DarA cred cA vrocsti a te face folositor,

www.dacoromanica.ro
216 SCRISOR1LE LIJI M. ICOGALNICEANU

cred ca viala trandavA nu-ti place ; dar pentru aceasta nu


trebuie sA te pui in genie meconnu §i sa. faci ca Coradini
carele zicea cA Moldova nu este vrednicA sh-1 aibA, cà odatd
in tears strAinA o carierA strAlucitä in a§teapta §i care astAzi
moare de foame in Frankfurt. Pentru noi singurul loc unde
putem insemna ceva este Moldova ; acolo trebuie sh ne silim
sd arAtam ca santem in stare de a face ceva. Cat pentru
rrantia, teard plina de geniuri §i de talenturi, oameni ca tine
§i ca mine moril de foame, iar nu ca§tigA 12 galbeni pe lurid
mai ales in ramul inteligentei sail a artelor. De aceea, frate,
curaj, al nAdejde in tinereta ta. Astazi nu poti face nimicA,
dar mane poate vei putea. i in sfar§it cu toate greutAtile
terii, am convictie cd numai in Moldova poll §i pot a face
ceva. Cat pentru folosul ce zici cá poll capata in Paris, adecA
invAthtura, aceasta, dacá vel vroi, o poll curioa§te §i in Mol-
dova. Stiinta astAzi nu este un mister ; tiparul au facut-o uni-
versala. Carp in Moldova poll OM. Cat pentru mine, ceea
ce §tiu mai mult, am invAtat nu in Germania, ci in Moldova.
Zici ch pentru ca sä inveli, al trebuinta de ceasun lini§tite.
Dacà pe aceste nu le ai in Moldova, in Paris le vet al, ea
mai pufin. Acolo ai numai ingrijiri I morale, in Paris vei
avea pre cele materiale, care sant mai cumplite. Cand dimi-
neata te vei scula §i nu vei §ti ce sA mananci §i unde sA te
ascunzi de datornici, te incredintez cà atunce vei avea prea
putin mintea dedatà la invAtatura. De acea, frate, al curaj
§i nadejde. Acum e primAvard. Du-te la lark ia calf cu tine,
vei gAsi de ajuns in biblioteca mea. Cu calf, cu petrecerea
vinatului §i a unel mo§ii frumoase, 2 fArA ingrijirea despre
casA §i mash, poll foarte bine petrece, cat pentru mine... -3
Alecsandri, Gole§til, etc. Curaj §i pentru numele lui Dumnezeil
nu mai hrAni ni§te idei false §i ridicole. Nu te lua dui:à noua
generatie care cre§te acum §i care n'are alt merit decat de a
imbAtrani la vrastA de optsprezece ani. Misia noastrA este de
1 griji
2 Ripile in jud. FIciu
8 hârtia rupta.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN MIL CATRE FRATELE SAM 217

a starui, iar nu de a ne vaicara §i le scriu aceste pentru ca


socot de datorie de a te intoarce din calea ratacita. Raba.,
cum rabdam top% IntorcAndu-ma in teara, atunce vei putè
veni in Paris si unde vei vroi. Astazi n'ai mijloace. Mar-
ghiolita imi scrie ca mo§iile... 1
M. KOGALNICEAN
Ma. 1164, f. 135

CLVI
Paris 16/28 rnai 1849

lubite frate,
22
T-am primit de cAteva zile scrisoarea din mapril. Nu t-am
respuns, pentru cà tot gAndiam O. ma pornesc. Intrarea Ru-
§ilor in Bucovina ma face insa sa mai Wept liana cAnd voiu
avea respuns de la Moldovenii din Cernauti dad. sant in si-
gurantie acolo. In Paris pana acum nimica nou ; astazi se
deschide Adunarea Legislativa, mArn are sd se formeze un
ministeriU nog, care are O. dee §i program,a despre politira
ce are O. pazeasca atAt in cele de afara cat si -in cele din
Mantra. Vom vedea dad va esi progres sail retrograd. Tata
meu sá jelue§te de tine, zice ca n'ai vrut sa mergi la Ripi
cu dumnealui, stiindu-I bolnav -§i in tot minutul in primejdie.
Intr' aceste reil fad, gAnde§te al bolnav si ca. are nevoie de
cautare in tot minutul. Prin aceasta nu zic ca n'ai avea in
multe dreptate. IV inteleg positia, de vreme ce ail fost §i a
mea tot aceea§i. Dar trebuie sa rabzi ! Daca va da Durn-
nezeil ca sa se prefaca lucrurile si O. ma pot intoarce in
teara, atunce se vor schimba toate §i vei putea gasi §i tu o
viata mar placuta. Acum nu este vremea... De mosiile Neam-
tului nu-mi scril nimicd, cAnd stii ca ma interesez atAta.
Adio, frate, poarta-te bine si fil cu curaj §i rabdare, fiin-
du-ti bun frate
M. KOGALNICEAN
1 I'M-Ha rupta.

www.dacoromanica.ro
218 SCRISORILE LU1 M. ROGALNICEANU

Lut lacovachi am sdris in mai multe randuri. Marghiolifa


imi scrie _cA Divanul §i partida de chili nu-i lasA vreme sA-mi
respunda. Se teme se vede de a se cornprometa. Nu-i nimicA,
va veni vremea cand 0 ell ii vol putea zice ca. nu vrol sA.
mA comprometez cu dansul.
Ms. 1164, f. 143

CLVII
23 mai
Paris 1849.
4 iunie
Mite frate,
Nicu Roset, ficiorul BalAnescului, afi venit de doue zile in
Paris ; mi-au spus cA in minutul acesta mo§iile TviAndstirei
Neamfului sail s'ail vandut ori se vandA. Daca aceasta este
adevArat, apoi cu toatA a mea bund voinfa nu pot sA-fi fac
de cat cele mai marl' mustrAri ce un frate poate sA-fi facA.
Cum, de §ese luni fp scriu necontenit in aceastA pricinA, te
rog ca sA fii cu cea mai mare luareaminte ca sA mA in§tiin-
fezi de cu vreme, pentru ca sA pot fi la granild la mezat, ItT
ardt cA tot viitorul meti, cA toatA starea mea este in aceastA
pricinA, ca unul ce trebuie sA §til cd intr'un an 0 jumAtate,
de cand am fost cea de pe urmA datA in Moldova, mi-am
jArtfit toatA vremea, toll banii ce ca§tigam in alte profesuri,
spre cAutarea intereselor MAnAstirel Neamfului §i dupa ce ifi
scriu toate acpste, urmezi a §ti despre ele mai pufin de cat
strAinii. Cum, chiar dacA publicarea mezatului nu s'au fAcut
prin foile publice, n'ai putut sA cercetezi la departamentul
bisericesc §i spre mai mare siguranfie chiar la mAnAstire ? 0
Alecule, dacA prin rieglijenfa ta s'ar fi intamplat cA mo§iile
sA se fi vandut, fArA. a mA in§tiinfa, nu pofi sd-fi impuf ca
mi-al facut mai mult reit de cat cel mai mare du§man al
meu ; §i acest reit I-ai fAcut nu numal mie, dar chiar fie,
fiind cA §tii cA cat a§ fi avut ea, ai ,fi avut §i tu. Aceste ba-
naturi fi le scriii din toatA durerea inimii, doresc ca ele sA
fie nemeritate, doresc ca vanzarea aceasta sA nu fie adevAratA

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN EMIL CATRE FRATELE SALT 219

§i prin urmare sa. fii nevinovat de reprople ce-ti fac. Acesta


este singurul chip ca sa-ti pot zice Inca ca-ti sant
Al tau bun fate
M. KOGALNICEAN
Ms. 1162, f. 167

CLVIII
Paris 11/23 iuni 1849
lubite frate,
De la scrisoarea ta din 15/27 mai trecut n'am primit nici
o veste din teara. Ce faceti ? Cum mergii lucrurile nu §tiii
nimica. Sant acum vr'o 25 de zile de cand Grigorita Ghica
mi-au scris ca sa. §ed in Paris pana cand voiii primi de la
dansul o noua in§tiintare. Aceasta pana acum n'au venit. Nu-
mirea sa de Domn este adevarata? S'aü pornit la Tarigrad,
cum mi se scrie de la granita ? Ell doresc foarte mult sa plec
din Paris... adaog a-ti zice, sant foarte nenorocit in Paris §i
vreil sa.-1 las indata, fiindu-ti bun prietin §i frate
M. KOGALNICEAN
De vro zece zile nu sant bine, am tot simptorna de holera.
Ms. 1164, f. 145

CLIX
Paris 1/13 lull 1849
labile frate,
T-am scris daunazi cá eram gata de a calatori. Lipsa de
bani ma opre§te. Cand am facut socoteala, am vazut ca aveam
mai mult pasiv de cat activ. De acea te rog ca sà stárue§ti
atat la Rola, cat §i aiure, ca sa pot primi cel putin 150 gal-
beni... Asemine te rog ca. 'Ana' ce nu vet primi de la mine
scrisoare de la Cernauti ca am sosit acolo, sä nu contine§ti
de a-mi scrie in Paris. Mai bine ca rava§ele tale sà nu ma
mai gaseasca in Paris, de cat sa fill o luna fail scrisori din
tail, precum \Tad ca-mi scrii in cel de pe urma 'Iva§ ca. de

www.dacoromanica.ro
220 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

acum n'ai sA-rni mai scril. Te rog intAlne§te-te cu pArintii de


la MAnAstirea Neamtului §i spune-le ca vroesc numai de cat
pAstrarea contracturilor, cad almintrele voiii procesta oil ce
pagubA.
Fiindu-ti bun frate
M. KOGALNICEAN
Ms. 1164, f. 148

CLX

Paris, 4 luli,c. n.1 (1849)


labile frate,
Ed am primit scrisoarea ta din 10/22 iuni §i alta de la Elenco,
prin care md ingiintazA Ca mi-all trimis una sutA galbini. Rana
acum nu i-am primit Inca. Dupa ce ii voiii primi, voiu vedea
dach voia pleca indatà spre Cern Aug sail voiii mai remAnea
incd in Paris. Cred insA cd voiii porni indatA. Cu toate aceste
nu conteni de a-mi scrie §i de acum inainte §i de a stdrui
mai ales pentru frimiterea banilor de care am scris bAbacAi
§1 lui Rolla, ffind di chiar sA purced dendata, acei bani vor
sluji spre a plAti chteva datorii ce voiii lAsa in urmA §i cu
plata carora voiti insArcina pre Nicu BAlcescu. De aceea dar
pAnA voiii ajunge in Cern Auti, de unde dendatA iti voifi scrie,
urmeazA corespondenta cu Paris...
M. KOGALNICEAN

IntAlnindu-te cu pArinfii de la MAnAstirea Neamfului, spu-


ne-le cA sant hotArit a sprijini contracturile mo§iilor ce le
am §i cA despre aceste am §i scris §i noului Domn, gAtin-
du-mA a protesta §i inaintea tribunalurilor.
Ms. 1163, f. 193

1) calendar nou.

www.dacoromanica.ro
SdRIS0111 DIN MIL CAME FRATELE SALT 221

CLX I

Moncher Alexandre,
lulie 1849, Pa3is
Je vous écris ceci pour vous annoncer que d'aujourd'hui
en 1 c'est-a-flire dimanche le 17 (29) juillet je,quitte Paris
décidément, que je ne m'arreterai qu'a Metz pendant deux
ou trois jours, puis de la je dercendrai le Rhin jusqu'a Co-
logne et puis par le chemin de fer j'irai jusqu'a Cracovie et
de la jusqu'a la frontière, ne m'arretant nulle part. J'espere
etre a la frontiére dans quinze a dix-huit jours. Si tu n'a
rien de mieux a faire, viens a Mihaileni pour m'attendre. En
attendant, comme je n'ai pas oa loger a mon arrivée, parle
a Rdgensburg qu'à dater du 5 aoilt vieux style il ait a me
garder les deux meilleures chambres de son hotel, parce que
probablement quelqu'un viendra avec moi. En même temps,
si Pulchérie est en -ville, engagejla a ne pas louer sa maison
pour l'année prochaine,... je liens a la prendre pour mon
compte. Adieu, cher frere, ne m'ecris plus rien. Tout ce qui
est dans cette lettre est pour toil seal... garde moi le secret
Ton aim& frere
M. ROGALNICEAN
Ms. 1163, f. 195

1 IipseVe in rns.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN EXIL CATRE PARINTELE SAU
1848-1849

CLXII
(Cernauti) 1 8 oct. 1848
Cu multd fieascd plecdciune sdrut manile d-tale, bAbacd.
Asard m'am intors de la Suceavd, unde m'am intAlnit cu
mo§u-meti lancu. Primind scrisoarea d-tale din 4 a acestii luni,
mi-ati pdrut foarte raii cd tot e§ti bolnav; poate cd vine din
pricina schimbdrii vremii. Aid sAntern bine ; insä poate ed.
vom fi siliff de a ne duce aiure ; pentru ca rdsboiul din Ar-
deal intre Unguri §i RomAni se va intinde §i pe aice.Bdbaa,
am trimes la la§i pre vátavul meti de la casele de la TArgu
Neamtului ca sd-tni aducd ni§te schimburi ; tot prin el slobod
din slujba pre feciorul met' Costachi. Insa fiind cd sant dator
cu leafa §i cd aice n'am mai (mull) de cat WI zed de gal-
beni, am trimes lui Alecu ni§te orAndueli, ca sd scoatA ni§te
bani. Daca se va intampla ca sd intArzie cu ace§ti bani, te
rog sd claI ficioruldi Costachi cincisprezece galbini §i dumneta
if vef trage inapoi din cei IntAi ban! ce va primi frate-meA
Alecu. Te rog numai sd nu-mi fad sminteald.
SdrutAndu-fi mAnile, sAnt a d-tale
plecat flit
M. KOGALN10EAN

1 Localitatea rezultA din scrisorile lui Kog. din aceeas vreme cAtre fra-
tele sAu.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN EMIL CAME PARINTELE slu 223

Surorilor §i lui Alecu voig respunde cu posta viitoare, fiind


cà ceasul postil de astazi trece.
M8. Ms, f. 52

CLXIII
Cerrlauti 6/18 dechemvrie 1848

Cu multa fleasca plecaciune sarut marine, babaca.


Cu toata vointa ce am avut de a nu te supara, ma vad
silit de a-mi strica hotarirea. Ma aflu WA' o para §i de ni-
cake de unde am a lua nu numal bani, dar nici macar res-
puns nu primesc. VreU insa sa ma duc la Viena pe vro cateva
saptamani §i de acolo poate m'ail duce la Bucure§ti (aceasta
o scriü numai pentru d-ta) de unde a§tept invoire de la ghe-
neralul Liders.
Aice in Cernauti am remas cu totul singur i mor de urit.
De aceea am trebuinta de doâ sute de galbini. Te rog dar
ca sa fad toate chipurite §i in numele meü sa te imprumull
cu aceasta surna pe vadea de §ese luni i cu off ce dobanda.
La vadea sant sigur cá voitl putea respunde, fiind ca am a
lua de la mai multe locuri §i mai ales de la Manástirea
Neamtului. Staretul ar vroi chiar acum sa ma plateasca ; insa
n'ail putut sa-mi dea de cat vro 50 de galbini, fiindca n'ag
primit nid o para de la posesori. lar pentru aflarea acestor
doa sute galbini sail de o cam data cel putin una suta, iatã
Ii alaturez §i o scrisoare catra NicoIi Docan, in care 11 rog
ca sä caute §i el ace§ti bani §i gasindu-i sa ceara. de la dum-
neta sinet. Neputandu-se gasi bani, apoi macar mijloce§te
prin Docan ca sa el de la vre un banchier un credit de
aceasta soma la Viena §i primind eü baniI acolo, apoi tot
atunce vei putea i dumneta sa plate§ti in 14, mai ales ca.
cu acest chip dobanda nu s'ar plati a§a de mult. Am scris
§i lui lacovache sa-mi gaseasca vr'o suta de galbini. Daca el
mi-i va gasi, apoI dumneta sa nu-mi cauti de cat o suta,
dar almintrele doa sute imi sant neaparati. Te (rog) insa ca
www.dacoromanica.ro
224 SCRISORILE LUI M. ROGALNICEANU

aceasta sd se facd cu grabire, fiind cä a§ vroi sd ma pornesc


cu Vasilicd Canta, care §i el merge la Viena §i ma ageaptd
numal pre mine.
Rugandu-te ca sá faci toate chipurile spre a-mi sávar§i
aceastd treabd, if sdrut marine §i sant a d-voastrà
prea plecat fiu
M. KOGALNICEANU

Lui Alecu i-am scris clod rdva§A. §i nu-mi respunde. L-am


insdrcinat sd-mi ceard ni§te bani de la Asachi §i de la Pe-
demonti §i nu face nimicd.
Ms. 1164, f. '72

CLXIV
Cern ALM 24 dechemvri 1848
Cu multä fieasca plecaciune vd sdrut manile, bdbacd.
Inainte de toate vd. doresc serbátori bune, fericite §i placute
§i ca anul viitor sd vä aducd mai bund sändtate §i veselie
decat acesta care trece, care dad. Europil intregi all adus
slobozenie §i bucurie ob§teascd, noud Romanilor nu ne ail
adus de cat robie §i lacrimi!
Ráva§ul dumitale din 17 dechemvri 1-arri primit deabia
alaltded, pentru cd fiind cu recepisd, aceste se da5 mai tarziii.
Asemine am primit §i polita lui Docan, §i WA aldturez du-
mitale un rdva§ cdtrd dansul, precum §i sinetul me5. Imi
scril ca. s'ail platit ficiorului §i lui Apostoleanu, insd Alecu
imi scrie cd ace§ti s'ail luat de dumneta indatd, in contra
acelor clap de dumneta mai inainte §i a§a Alecu nu are cu
ce sd-mi scoata ni§te argintaril care §ed de la mai la argintar.
I\IddAjduiam a dumneta al fi binevroit sd mai a§tepti ceva
pentru acei 12 galbini, carii i-al fost dat inainte. De aceea
§i acum te rog ca indath ce te vel inlesni sa dal lui Alecu
ace§ti bani ca sa scoatä aceste argintärii §i indatd ce va mai
primi bani de la Asachi sail de la Pedemonti ii va intoarce
dumitale 1mi scrii asemine cd §tii cd e5 am 300 galbeni,

www.dacoromanica.ro
SCRISOR1 DIN EXIL CATRE PARINTELE sAu 225

aded 100 de la MAnAstirea Neamfului, 100 de la Grigorita


Ghica si 100 ce mi-au trimes Docan. Aceasta nu este nici
de cum asa. MAnAstirea nu mi-au trimes de cat doA mil lei,
de care f-am scris mai inainte. GrigoritA Ghica in zilele tre-
cute mi-au trimes un ravas'cAtrA Costachi Negri, care se aflä
la Paris seu in Italia (cAci nu stiu uncle) cA daca se va inlesni
din banii ce are sä-1 dee sA-mi respundu o sutA galbim. Prin
urmare pentru ca sA pot avea acesti bani, trebuie ca sA ma
duc dintai sA gAsesc pe Negri si al doile trebuie ca el singur
sã aiba bani, lucru ce nu cred.
latA toatA starea bAneascA in care mA aflu, adecA ace
1400 sorocoveti care mi i-au trimes Docan si ceva din banii
MAnAstArii. De aceea, fiind cA Iacovachi mi-ail scris acum
cd dumneta ai gAsit bani de imprumut din Divanul de apel,
te rog ca tot odatA sA ei o sutA de galbini pe socoteala mea
si sa mi-i trimeti cat se poate mai in graba, fiind ca vremile
sant foarte tulburate ; si chiar cand n'ar fi alte impregiurAri,
dar numai apropierea Ungurilor, carii au si ajuns la gratta
Bucovinei, ma silesca sA ma duc din Cernaufi. De aceea am
trebuinfa sA am pe langd mine cevã mai multi bani de cat
o singurA sutA de galbirn. DacA dar vet primi acesti barn,
te rog numai de cat sa. el imprumut si pentru mine aceastA
sutA de galbini si sA mi-o trimeti cu posta viitoare. CAA
numai atata astept.
SArutandu-fi manile sant a d-tale plecat fiu
M. KOGALNICEAN
Ms. 1164, f. 79

CLXV
Cernaull, 8 ghenarie 1849
CU mutt& fieascA plecAciune sArut marine, babacA.
Cu bucurie am primit scrisoarea dumitale din 31 dechem-
vrie si vA sArut manile pentru urArile ce bine voiti a-mi face
§i mie pentru anul nou. Spaima Ungurilor all trecut din Bu-
covina, insA alta ail venit in locu-i. Guvernul instiintandu-se
5f kogfilniceanu. www.dacoromanica.ro
Scrisori. 15
226 SCRISORILE LU1 M. KOGALNICEANU

se vede ca Unguril avea partisani intre Le§i, s'aii hotarit sa


lee masuri as1 re §i a§a au declarat toata Galitia si Bucovina
in stare de reisbohl, radicand libertatile constitutionale si
supuind autoritatile civile puterii militare. Dupa o asemine
stare, care mai ales este ingrijitoare pentru straini, eil nu mai
pot sedea in Cernauti si de aceea de astazi cel mult in opt
zile ma pornesc la Viena si deacolo, vazand si facand, ori
la Paris, ori la Bucuresti prin Triest si Tarigrad, singurul
drum carele mai este deschis spre a merge in Valahia.
Cat pentru consideratiile de cari imi vorbe§ti ca sa nu ma
duc nici la Viena, aid la Paris, socot cà te inseli. Primejdia
este mult mai mare aice in Cernauti de cat on §i uncle aiure.
Intreaba pre on §i. cine sä-ti spuie ce este stare de resboiii
si dritul stator (Standrecht, cum se zice nemteste) si atunce
nadajduesc ca. in sfarsit vet judeca cà nu mai trebuie A sad
aice. EU dar hotaritor ma pornesc, cad aice pe loc mai bine
pot cunoa§te impregiurdrile de cat dumneta in Iasi.
De la Manastire te incredintez cà pana acum n'am primit
o para, nici rdva§ de la tatal lui Teofan din Suceava, poate
de acum inainte sa-mi vie. In tot felul eti iti foarte multa-
mese si iti särut manile pentru acei 700 sorocoveti ce at
bine vroit sä-mi trimeti. cat pentru acele ce-mi zici cä ti-ail
zis zaraful, cà adeca hartiea si sorocovetii au acela§ pret,
aceasta este adevar in vreme de pace, cand creditul este
mare; iar acum in vrerni de tulburari si de rasboili, hartiea
perde din pret, precum I-am scris in ravasele trecute si chiar
acum, de si au trecut frica Ungurilor, hartiea asupra argin-
tului are o pagubh de zece la suta.
Sarutandu-ti manile, te rog ca revasele sä mi le adresezi
tot la Cernauti, cad de si voiu fi dus, ele vor veni dupa
mine, si sant a &tale plecat fiu
M. KOGALNICEAN
Ms. 1164, f. 103

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN EXIL CATRE PARINTELE SAD 227

CLXVI
Paris 11/23 iuni 1849
Cu multA fieasch plecaciune va sArut manile, babacA.
De mai mult de doA sAptamani n'am primit de la d-voastrA
nici o scrisoare; aceasta ma ingrije§te foarte mult. De aceea
ifi scriiiacest rava§. Tot odatA ip arAt dorinfa cea vie ce
am de a rasa Parisul cat se poate mai curand. Din neno-
rocire insä lunga mea §edere in Paris au fost pricina cA cea
mai mare parte din banii ce mi-ail trimes Profirifa am trebuit
sá intrebuinfez spre a plati datorii, in cat rama§ifa nu-mi
ajunge spre a mA putea intoarce. Te rog dar, bAbad, fA
toate chipurile §i imprumuta pe socoteala rnea cu or! ce pref
o sutd de galbini pe vade de doA luni. CAd indata ce voiA
primi, md pornesc deadreptul la granip. tiii cA este foarte
cu greil de a gAsi astAzi ban!, insA cu bunA voinfA se face
off ce. Te rog dar stArueVe ca sa. primesc banil acestil cht
mai curand, cAd pang. ii volt"' prim! nu voiA avea lini§te,
neplAcandu-mi nici de cum in Paris.
M. KOGALNICEAN
M6. 1164, I. 140

CLXVII
Paris 15/27 iuni 1849
Cu multA fieascA plecAciune shrut manile d-tale, bAbacA.
Ail trecut mai mult de o lunA de la scrisoarea dumitale din
13/25 mai; ...Vroesc numai de cat sA mA intorc in Moldova
pe la 20 iulie, pentru ca sA flu la mezatul mo§iilor MAnAstirei
Neamfu, spre a-mi apAra contracturile mele...
M. KOGALNICEAN

Holera incepe a sadea in Pals. Vro zece zile am fost lovit


de simptome destul de inspAimantatoare; acum insA imi este
mai bine.
Ms. 1164, I. 146

www.dacoromanica.ro
228 SCRIBORILE 1,1:11 M. KOGALNICEANU

CLXVIII
Paris 1/13 iulie 1849
Cu multd fieascA plecAciune sArut mAnile, bAbacA.
SAnt cAteva zile de cAnd am primit scrisoarea dumitale
din... 1 Nu i-am respuns dendatA, socotind cA a§ putea sA
ma §i pornesc din Paris. La facerea insA socotelelor mele, am
vAzut ea datoriile ce am aice covAr§esc --suta de galbeni ce
am primit de la noul Domn 2 Am cdutat sA mA imprumut
de la cineva, insA toti Moldovenii -§i Muntenii se aflA in cea
mai mare lips6; si de aceea cu cea mai buna voinfa mA aflu
in neputintA de a purcede. Te rog dar, bAbacA, sa faci toate
chipurile §i toate mijloacele ca sA-mi trimep cel patin 150
galbeni... Nu cruta mArimea dobAndelor §i imprumutA-te cu
ori ce pret §i pe ori ce vreme, cad indatA. ce md voiii in-
toarce in fearA, voifi plAti pAnA la o para... La ManAstire am
scris ca sA-mi respecteze contracturile. Tot odatA insA trimAt
§i lui lacovachi uu protest, ca sA-1 deie Divanului de apel.
SArutanduii manile §i asteptând cu cea mai mare nerAb-
dare respunsul dumitale, sAnt a d-tale
prea plecat fiu
M. KOGALNICEAN

Adresa mea este acum Rue Neuve de l'Université, No. 3.


Ms. 1164, f. 150

CLXIX
Paris 8/18 iuli 1849
Cu multa fieascA plecAciune sArut mAnile, bAbacA:
Cu mare bucurie am primit scrisoarea dumitale din Tani: 245, de
§i in urmA m'am mahnit vAzAnd cA e§ti tot bolnav si nAcAjit
despre rnulte. Ea cu mare bucurie m'as porni dendatd din
1 Lipse§te in ms.
2 Pritenul sail Grigorita Ghica, ajuns domn al Moldovei dupá Mihail
Sturza, in urma conventiel dela Balta-Liman.

www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN WEIL CATRE PA /I/sTELE BALT 229

Paris. Din nenorocire insd n'am cu ce ; in adevAr am primit


de la noul Domn o sutA de galbem, insA i-am intrebuintat
spre a plAti niste nebunesti cheltueli ce am fost facut, de care
inn pare reit, dar tot odatA n'am avut alta a face de cat a
le plati. De aceea precum v'am mai scris, dacà sau dumneta
sail lacovachi nu mi-ti trimete in curand cel puttn 150 gal-
beni, mi-i cu neputintà ca sA mA descurc din Paris. Te rog
dar, babacd, fA toate chipurile §i-mi gaseste acesti bani cu
ori ce pret si mi-i trimete cat se poate mai in curand, cAci
a doua zi mA i pornesc. Am scris de o lunA trecuta. lur
Teofan ca sA-mi trimatA bani. Nu cred insA cA-mi va trimete,
saü chiar (de) va trimete, aceasta va fi tocma pe la avgust,
fiind cA interesul lor este ca sA nu fiu in Moldova la 28 iulie,
când se dal"' mosiile iii posesie...
Sarutandu-ti manile si dorind sA vA vAd in curAnd, sant
a d-voastrA
plecat flit
M. KOGALNICEAN
Ms. 1164, f. 153

CLXX
Paris 8/20 iuli 1S49
Cu multA fieascd plecaciune sdrut manile, babacd.
Inainte de toate dA-mi vole sA-ti fac fiestile mele urAri
pentru zioa dumitale care se apropie. Doresc ca scrisoarea
mea sa te gaseascA sanatos, voios i fericit, precum doresc
ca si ea la intoarcerea mea sA te aflu.
Scrisoarea dumitale din 2: am primit-o en, i astAzi
respund. IndatA ce voiu primi banir cad; mi se vestescu,
iti si
mA voia porni spre Moldova ; si panA acum a§ fi facut-o,
dar noul Domn imi scrisese ca sa. nu intru in Moldova, ci
sa Wept la granita. Apoi mai bine de cat sA mor de urit
la granita, am socotit sA §ed in Paris. Viindu-mi acum barn,
mA voiii porni.
Cat pentru mezat, ea am trimis lui Iacovachi un protest
ca sA-1 deie la Divanul de apel. Asemine am scris si sta-

www.dacoromanica.ro
230 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

retului. Tot acum trimAt lui Alecu un protest, ca sal dele in


zioa mezatulul la Targu Neamtulul. De aceea te rog ca CLI
cateva zile inainte sA-1 inIesnesti cu ceva bani, ca sA poata
merge la Neamt. Ho lera ail contenit mai cu totul in Paris.
Inaintea purcederii mele, 41 voitl scrie Inca.
Sarutandu-ti marine, sant a d-tale plecat fiiii
M. KOGALNICEAN
MS 1164, f. 165

CLXXI
Paris 13/25 iuli 1849
Cu multA fieascA plecAciune vA sArut manile, !Alma
Ee am primit banil ce asteptam de la Moldova. AstAzi
mercuri te instiintez a in patru zile, adecd duminicA, ma
pornesc negresit din Paris si cä prin urmare dupa cincispre-
zece zile cel mult voiii fi la granitA. Vroesc insA ca indatA sA
intru in Moldova ; prin urmare al bunAtate de a stArui ca
sA se trimatà poroncA la granita Mihailenii si Cornuluncil ca
sA am slobodA intrare in tarA. Iti insemnez aceste doA granite,
fiindcà nu stift Inca pe la care voiil trece. Dacd pop, ai bu-
nAtate de a-mi scrie cateva cuvinte la Lemberg poste-restante,
instlintandu-mA dacA am vole sA intru in teara sail ba. Fiind ca
dacA este ca sá mai astept incA in strAinAtate, preferez sA
astept in Lemberg de cat in CernAuti. Acest rAvas il astept
dar de Ia dumneta in Lemberg neaparat.
SArutandu-ti dar marine si bucurandu-mA de a vA vedea
in curand, sant a d-voastrA
plecat fiiii
M. KOGALNICEAN
Ms. 1164, f. 156

CLXXII
Paris 17/29 iuli
Cu multA fieasca plecAciune sdrut manile, babacA.
AstAzi la patru si jumAtate dupa miazAzi plec din Paris.
Pe drum voiA fi de la 15 pana la 18 zile. DumnevoastrA
www.dacoromanica.ro
SCRISORI DIN EXIL CAME PARINTELE sXu 231

dar aveti bunatate, precum v'am rugat, de a-mi scrie un rAva5


la Lemberg, poste-restante, dacA ocarmuirea moldovineascA
all dat poronci la granifa ca sa fim slobozi de a intra in fall,
cad nu vroesc nici de cum a ma opri in Cernaufi.
Plin de bucurie de a va vedea in curand, va sarut manile
5i sant a d-voastre
plecat fiiii
M. KOGALNICEAN
318. 1164, f. 157

CLXXIII
(Fara data)
Cu multa fieascA plecaciune sarut manile, !Alpaca.
EU m'am hotArit sA nu dail Richile ' in posesie 5i pentru
cA n'am gasit pref bun, fiind cA din potriva din cel intal cu-
vant mi s'ail dat 280 galbini, atat de vatavu Vasili, cat 5i de
alp' negustori din Hu§i, dar pentru ca mergand la fata locului
am vazut toate acareturile stricate 5i gata de a cadea 5i cA
pe pe alta parte mai multi raze§i ail venit sh-mi valid& *-
file lor ; in cat sant sigur cA mergand la Rapi de mai multe
5i adese ori foarte lesne a§ cumpara toatA mo5ia. Apol fiind
5i mo5ia pe socoteala mea mai lesne a§ ajunge la scopul meii,
inlesnind cand pe unul, cand pe altul. Cu parere de mil dar
nu vA pot implini cererea ; ell insA am dat poroncile cuve-
nite ca oamenii d-tale sA fie neclintiti ; dumneta poll poronci
pe mo5ie ca 5i paná acum, fiind caii, vitele ce vet vroi 5i chiar
arand pentru trebuinfele casel. Cad dandu-va mo5ia cu 200
galbini sail macar cu 300 galbini eu deabia a5 trage dobanda
banilor 5i nu sant destul de bogat pentru a pune bani la
dobanda. Pe de alta parte, crede-mA, ba bad, ca Rapile pentru
dumneta ar fi o paguba. Dacd in anul acesta, cand s'ail facut
pane 'Ana 5i pe drumuri, ail pagubA 'Ana la 300 galbini cu
o asemine mica mclie, ce trebue sa fie cand anul II protivA.
Cat pentru rama§ifa banilor ce vA datoresc, eii vA voiu riis-
1 Rapile, mo§ia din jud. Falciu.

www.dacoromanica.ro
232 SCRISOIIILE LUI M. KOGAIXICEANIT

punde-o indata ce-mi va incepe velnita, adeca inaintea Sf.


Dimitri. Dunmeta dar dispozeaza pe anul viitor cum vet vroi
pe mo§ie, pand cand sa va implini posesia Matienilor...
M. KOGALNICEAN

Daca sacara o at de vandut, te rog, cu pretul ce-ti vor da


altii, sa mi-o dal mie. Asamine §i cateva stoguri de fan, dad.
at de prisos, §i vro cateva merte de grail.
Ma. 1163, f. 198

www.dacoromanica.ro
ADAUS SI INDREPTARI

La pag. 15 se g5se§te reprodus conceptul românesc al unei scrisori


de multumire a lui Kogalniceanu c5tre Mihail Sturza. Adaugam aici 5i
textul francez. Scrisoarea e din Berlin 8/20 August 1835. Trebule deci
inlocuit acolo Lunéville prin Berlin §i Noemvrie 1834 prin August 1835.

Mon Sonya/tin,
Chaque jour et marque par les bienfaits dont Votre Al-
tesse ne cesge de me combler. Je ne sais comment Lui en
témoigner ma profonde gratitude. Il n'y a pas longtemps
qu'elle a daigné par la plus insigne faveur me nommer sous-
lieutenant, et deja Elle a permis que j'accompagne de nou-
veau les Princes, Ses enfants : Elle a mis le comble a Ses
bontés. La haute protection que Votre Altesse m'accorde, me
rend confus, car je n'ai rien encore fait pour le mériter, mais
je Vous supplie, mon Prince, de croire, que Vous trouverez
toujours en moi l'homme le, plus fidele, le plus reconnais-
sant a Votre Altesse et le plus prompt a La servir, meme
au peril de mes jours. De mes plus tendres années j'ai ap-
pris a. bénir le nom de mon bienfaiteur, et depuis bien long-
temps j'ai recu des marques de Sa generosité éminente. Ici
je consacrerai tous mes instants pour m'appliquer a. l'étude,
car c'est le seul moyen que j'aie pour prouver ma gratitude
a Vcdre Altesse. Je ferai tout mon possible pour acquérir a.
Berlin une instruction et des sciences solides, et afin que je
puisse ensuite consacrer dignement ma' vie au service de
mon Prince.

www.dacoromanica.ro
231 SCRISOR1LE LIU M. KOGALNICEANU

Grace aux bontés que Monsieur Tissot a eues pour nous .


et aux peines qu'il n'a pas cessé de se donner, nous avons
fait un très-heureux voyage, pendant lequel nous avons eu
toutes les commodités possibles.
Tout ce que je sais, tout ce que j'ai vu et remarqué dans
les pays étrangers derive de Vos bienfaits. Que le Tout-
puissant Vous conserve longtemps pour le bonheur des Mol-
daves ; c'est le seul vceu que forme celui qui est avec le plus
profond respect et la plus vive reconnaissance
de Votre Altesse
le trés-humble et tres ob6ssant sujet
MICHEL KOGALNITSCHAN
le 8 20 mit 1835 Berlin
Ma. 1161, f. 192

In 1837 Kogalniceanu trimite lui Asachi scrisoarea de mai jos privi-


toare la istoria Principatelor. A fost scrisa in frantuzege §i publicata in
traducere romana in Ateneal Roman, 1894, p. 81-83. Scrisoarea a fost
trimisa prin lite Kogalniceanu, tatäl scriitorului, la 1/13 Aprile 1837. Iata
ce gasim intr'o scrisoare cu data de mai sus §i adresata de Kogälniceanu
surorilor : erenvoie ci-joint une lettre a Monsieur Asaki, avec quelques
fragments de ce que j'ai emit en allemand, priez mon pere de les lui
remettre et de le prier de rn'etre utile dans ce que je le pries. (pag.
173-174). Asachi i-a raspuns intre 12/25 lunie §i 9/21 Iulie, fiindca l&
la data dintai Kogalniceanu scrie surorilor : tEn meme temps je vous
serai bien oblige, si vous parvenez a m'obtenir une reponse de Mon-
sieur Asakis (p. 178), iar la cea de a doua : e A Monsieur Asaki j'aurai
rhonneur de lui répondre par la prochaine poste, (pag. 179). Raspunsul
lui Asaki nu-1 avem §i nici raspunsul fagacluit al lui Kogalniceanu.

Domnule Agd,
E o mare indrazneald din parte-mi de a cuteza sa." vd scriu,.
dar yeti ierta din pricina motivului. ad cui m'a§ putea
adresa mai bine, deck marelui poet, marelui istoric, directo-
rului invëtdmantuld public ; arhivarului Statului §i protecto-
rului de tot ce este nobil i frumos.
Domnia-voastrá sunteti pdrintele a toed tinerimea moldo-

www.dacoromanica.ro
ADAUS f}I iNDREPTARI 235

veneascd care binecuvinteazA in toate zilele nutnele somitAtii


noastre literare.
Domnule AgA, toate natiunile au astAzi istoria lor, chiar
cele mai mici state ale Americei au edit cari transmit pos-
teritatii Amintirea despre principii lor, despre marii lor cd-
pitani, legile lor, a§ezAmintele lor 0 progresele civilizatiei lor.
Moldova 0 Valahia sunt astAzi singurele tad din Europa
cari nu au o istorie urmArith' §i completd. FArd indoiald din
timp in timp a lucit 0 pe orizontul nostru astri priincio§i li-
teraturii noastre istorice ; avem cdtiva buni istorici, dar din
nenorocire cei ce au scris !And astAzi analele noastre n'au
mentinut decdt evenimentele pe cari le-au primit prin tra-
ditie dela strAmo§ii lor. Necunoscfind limbele 0 prin urmare
necunoschnd lucrdrile tArilor vecine, ei n'au putut O. desd-
vdr§eascA opera lor, §i dacä au fAcut-o, ea a rAmas necu-
noscutd popoarelor civilizate ale Europei, deoarece lucrdrile
lor fiind scrise in limba romand sau moldo-valahd, au tre-
buit neapdrat sa aibd un numAr prea mic de cititori. AstAzi
cdnd amandoud principatele vin sd-§i reia un loc printre sta-
tele civilizate, când se ridicA glasuri in Franta §i in Germania
in favoarea lor, mi-am impus sarcina de a face cunoscutä
fara rnea Europei 0 de a da o istorie a Moldovei 0 a Va-
lahiei scrisd frantuze§te. Aceastã istorie la care lucrez dela
plecare mea din Ord §i pentru care am adunat foarte multd.
materie se afld acuma sub tipar. Din nenorocire insd toate
documentele sfdr§esc cu anul 1815, dela epoca aceasta §i
pdnd la 1829 nu am deck prea putine izvoare, sau ch. sd
zic mai bine fragmente. Nu §tiu deck ceeace se gdse§te pe
ici pe colea in ziare sau ceea ce am auzit istorisindu-se pe
când eram in Moldova. Dela 1829 pand la anul 1834, mul-
tumitA foaiei Domniei-Voastre, «Albina Moldoveb) 0 «Curie-
rului Roman» md gAsesc in stare de a scrie dupa documente
oficiale sau dupd ceeace am vazut eu insumi. Fac apel dar
la Domnia-Voastrd, Domnule Aga, ca I?. sornitatea noastrd li-

1 in original trebuie sA fi fost suivie, deci continud.


www.dacoromanica.ro
236 SCRISORILE LUI M. KOGALNICEANU

terara §i nadajduesc cá yeti fi atat de bun de a proteja o


lucrare patriotica.
Ati fost totdeauna sprijinul tinerilor scriito,ri §i dacA am
voit sA devin eu insumi scriitor, e pentru a merge pe ur-
mete Domniei-Voastre ; va voiu fi recunoscator toatA vieata mea,
daca yeti avea bunatatea sa-mi trimeteti o mica relatie despre
faptele petrecute in Moldova dela 1815 pind la 1829.
Am inca o rugaciune a vd face : pentru ca o istorie sa fie
completa, trebue ca ea sä trateze asemenea despre legislatia
tarii. Am in maini codul civil publicat in 1833 prin ingrijirea
Domniei-Voastre, dar nu am deck prea putine idei despre
regulamentul organic ; fiindcd nu §tiu dad. e imprimat, iau
indrdzneala de a \TA ruga sd aveti bunAtatea sa-mi dati o pre-
scurtare din el, adicd imPartirile sale de capetenie §i articolele
cele mai importante. Domnia-Voastra sunteti in stare mai mull
deck oricine de a ma satisface, fiindca ati fost, prin meritul
Domniei-Voastre deosebit, insarcinat cu redactarea sa in calitate
de prim-secretar.
Credeti, Domnule Aga, CA va voiu !Astra o recunosciintA
nestrAmutatA pentru tot ce yeti binevoi sA faceti in privinta
istoriei mele. In acela§ timp imi iau libertatea a Ara trimite
un mic tratat asupra literaturii romAne ce am tipArit in nem-
te§te : va voiu ramdnea indatorat, dad. yeti voi sA-mi dap
parerea Domniei-Voastre la care lip atata.
Primiti, Domnule Aga, expresia perfectei mele consideratii
§i stime, cu care am onoarea de a fi
ai Domniei-Voastre supus §i devotat servitor
MIHAIL KOGALNICEANU

Pag. 18 in loc de (trainers sä se citeasca trainer.


* 27 * 'spur* A pour.
)1 38 * 4 Cheicu* Che,scu.
44 * Ms. 1861* Ms. 1161.
* 48 * Liunevil 2)/8, 1b34, * Liunevil SIN
noemvrie 1834.
0 48 notA i scris 1E10 0 ms. 1161.

www.dacoromanica.ro
ADAI:S §1 INDREPTARI 237

Pag. 50 in loc de gomielestica sa se citeascA gomielastith


* 56 isiguantiea a sigurantie.
* 59 a itminilea minile.
* b4 dascahia * dascalir.
a 114 . 4 m i -a trimes, 0 mi-ar trimes
* 136 taltaparte0 0 alttr parte.
141 a 4 Berlin 19/,7 august 1b33, * (Berlin 7/19
august 1835).
Pag. 141 RotA in loc de 19/27 a se citeasca 12/7 sou 7 N.
* 161 in loc de <tout* sâ ce citeascA tous.
176 a c18380 sA se citeascA 1837.
a 179 a 41b36 sa se citeascA 1837.
I. 186 P 4 purcedarea* sa se citeascA purcederea
a 187 tscriitor 1* 0 cscriitor 2, ) criitor 2 5i
scriitorg, iar jos in not a. boc de 2 sa. se citeascA 2,3.
Pag. 197 sa se adauge la s1Ar0tul scrisorii indLcatiunea Ms. 1004, f. 108-109.
212 in loc de eacesste) sA se citeascA aceste.
* 214 418190 1849.
226 impreglurarilea * impregiurd rile.

www.dacoromanica.ro
INDICE DE LUCRURI

Abur (corabie cu 133; vas de, 73, Chat botté (le), balet, 164.
107; vapor cu aburi Viena-Berlin, concerte, 22.
180 ; idem Galati-Viena, 180. Convorbiri literare, III, IV, V, IX
Academia MihAileanA, XV, 24, 59, notA, 189 notA, 190 notA.
106. corespondenth (publ icarea ), IV, V, VI.
Academia Ron-lank V, XIII, XIV. Curierul Romdnesc, 113, 130.
Académie des inscriptions, 196. Curtea veche, XV---XVI, 59.
actori (fluerati), 36.
Adunarea Legislativa (in Franta) 217. Dacia Literara, XIV.
Albina Romaneascd, XV, 25, 56, 74, divanul de apel, 225.
107, 113, 125, 130, 133, 149, 150, domneascA (5coalA), 54.
151, 155, 158, 170, 174, 184, 212. drum; Ia§i-Lunéville, VIII; Boian-Cer-
Alexandria (carte pop.), 81, 88. nauti, 3 ; Lemberg-Viena, 7; Lune-
Annuaire des enfants, 35, 144. vile-Berlin, 72; Berlin-Marea Bal-
Aprodul Parke, 179 norA. tick 91 ; Berlin-Leipzig, 151 ; Cra-
Arghir si Elena, 155, 156, 157, 175, covia-Lemberg,186; Paris-la§i,230.
175 notA.
Esquisse sur l'histoire des Cigains
Balade ((chants historiques)), 69. de M. KogAlniceanu, X, 156, 180.
bani (transportul lor), 133. Estafette (ziar), 31.
Bellas Glucht (pies& de teatru), 177. examene, 37.
Biblioteca romdneascd, 93, 100.
Bucovina, (ziar), 200, 201. Filarmonica (societatea), 34.
Buletinul Oficial, 174, 210. Foaia sdteascd, 210.
Fradiavolo, 144.
Calimach (condica lui) 130, 133. France dramatique, 35, 144.
Carricature (ziar) 31.
carti (costul lor), 26, 32, 36. Gazette de France, (ziar), 31, 60.
ceasul turcesc, 14. Gil-Blas, 35.
Chalet (le), piesA de teatru, 31. gramaticA moldovineascA, 97.

www.dacoromanica.ro
239

flistoire de la Valachle, de M. Ko- Moartea lui Ghica Voda (baladd


gAlniceanu, torn. I, X, 100, 101, 102, popularA), 155, 156, 158, 162, 163,
103, 104, 105, 107, 108, 110, 124, 164, 175.
126, 130, 132, 135, 137, 168, 169, mokloveneascd (muzica), 33 ; ar-
171, 172, 173, 174, 180, 181, 181 mata, 59.
nota, 182, 184, 185; dorinta lui Morizon (hapur;), 93, 160.
K. de a o scrie, 69 ; curn a lucrat Musee des enjants, (revistA), 144.
la ea K., 70 ; M. Sturza inter- Musde des families (revista), 35,
zice tipdrirea, 70, 106, 126; curn- 144.
pArAtorii ei, 107, 110 ; pretul, 125 ;
critica ce i s'a fAcut, 184 ; tom National (ziar), 69.
II, 183. Alopfi (o mie 5i una de) 35.
Hronicul lui D. Cantemir, 107, 125. note (buletin de), 48.

Irmili.c, 90. Ob§teascd (adunarea), 66, 83.


Italian& (Iirnba-asernAnarea ei cu I. orar de studii, 85.
rom), 80 ; o invatd surorile lui
K., 163. Palma domneascd (unitate de ma-
Intdi Mai (APremier Mai», piesd surd), 52, 53, 94.
de teatru), 177. pastori protestanti (in opozitie cu
preotii catolici), 146.
joc tarAnesc, 37 ; jocuri moldove- parale (moneda), 90.
ne..5t), (cracovianca, sdrbeasca). 39. picior (unilate de masura), 52.
Jornal des Débats, 60, 212. po§td, 2; cai de, 1, 2 ; zilele de... la
Journal des villes et des campag- Berlin, 132.
nes, 60. Pré aux.clercs (piesA de teatru), 31.
Journal des Modes, 31. Presa (ziar), 213.
profesori francezi (tratarnentul lor In
Letopistti, 69, 178. Moldova), 161.
Livres d'heures, 142. Promenades d'un papillon, (carte),
Luarea Hotinului, 165. 144.
luidor (louis d'or, moneda), 133. Protee, (ziar), 31.

Magasin pittoresque (revista) 35, Rasboiu (stare de), 226.


143. rAsboaiele din 1813 1815, 62.
Magasin universe! (revistA) 35, 144. regulamentul organic, 70, 108, 171,
Magasin fur die Litteratur des Aus- 174.
landes, X, XVI. revolutia din 1848, 199, 212, 213,
marsilieza greceascd, 39. 214, 217, 222, 225.
medicina (pe la 1830), 87, 92. Revue Maritime, 31.
Mercure de France (revistd), 31. Revue des deux Mondes, 31.
Minciuna si adevarul (satira), 165, Revue de Paris, 31.
166. Robinson, (Crusoe), 3L

www.dacoromanica.ro
240

roman (dreptul legile romane)), Transilvania, (ziar german), 197.


113 ; clegile romanqti), 127. Tigani boiere§ti, 171; domne§ti 171
rubiele, 90.
Varna (taxa. de), 3.
Saptdmdna politith ,si culturala, vase (pod pe), 4.
b5, nota. visterte (m, stiairie ), 38.
scrisori (taxa) lia 56, 76; nepld- Voleur (ziar), 31.
tite, 11. vornicia bisericeasca, 199.
sinucideri, 45.
surugiu, 2. Zestre (a surorilor lui K.), 96

Tater (monedd), 91,.116, 120, 12 i,


130, 133.

www.dacoromanica.ro
INDICE DE NUME PROPRII

Aaron (Florian), 185. Austria, 5, 8, 9, 12, 13, 29, 30, 55,


Ai lt (Alz). 14. 63, 173 ; drumuri in, 5.
Alcaz, scris Alcase, 6 i Alcaze, 148. Austrieni, 13, 53.
Alecsandri (V., tatAl), 67, 196.
Alecsandri (V., poetul), IX, XVI, 24, Baden, 52, 56.
36, 44, 65, 202, 212 ; gazda lui la Baghus (negustor), 26.
Paris, 67. Balaie§, 190.
Alecsandri (Catincal 143. Bak (Lupu), 3, 6, 11, 52, 56, 58.
AIecu (var cuult), 21, 32, 145. Bak (fiul), 58.
Alexandru (tarul Ru§ilor), 168. Bal§ (SmArandita), 13. -
Alexis (negustor), 26. Balta Liman, 228 notA.
Alexis (Wilibald), rornancier german, Balticd (Marea), 91, 114 nota.
XIII. Barit (Gh.), VI.
Altenmarct (Altenmarkt), 14. Basarabia, 86 ; Bessarabie, 71.
Amiot (Marie), cantareatA, 98. Bavarez, 13.
Amsteden (Amstetten), 13. Bavaria, 11, 14, 55-56, 73, 77.
Ana (Sf.), decoratie, 42. BAlanescu, 218.
Andrinople, 70, 71. BAlcescu (N.), XVI, 220.
Anglia, 30, 63, 64, 213 ; fatA de noi Balt5te§ti, 199.
in 1849, 210. Banat, 199.
Apollon, 89. Belghieni, 53-54.
Apostoleanu, 199, 201, 203, 205, Bell (negustor), 183.
206, 224. Beo§en (nume de persoanA), 95.
Ardeal, 93, 199. Ber (Behr), librar, 131.
Artur (actor), 36. Berlin, X, XI, 40, 67, 70, 73, 80, 81, 88,
Asachi (Gh), 51, 56, 58, 60, 125, 9 1, 92, 95, 97, 98, 102, 103, 106,
173, 176, 178, 179, 184, 199, 201, 107 notâ, 110, 115, 129, 130, 141,
202, 203, 204, 205, 206, 207, 234. 142, 144, 150, 152, 159, 160, 161,
Aslanoae (Elencu), 46. 165, 167, 172, 176, 177, L85, 189,
M. Boga Licennu. Scrisori. 16

www.dacoromanica.ro
242

193 ; cantece i poezii romanegi Calvari (Kalvarya). 8.


la B., 156, 158 ; Francezii din B., Cananau (Iorgu), 6.
145 ; teatrul in B., 142, 143, 146 ; Canta, (V.), 137, 146, 154, 208, 224.
opera din B., 164 ; balurile dela Cantacuzinegi, 207.
opera, 15, 153; scumpetea vietii Cantacuzino (eCantacuzenep), 17,0.
la B., 79, 112, 159, 162, 177 ; Cantacuzino (Gh.), 207.
clima la B., 132, 148, 150, 177 ; Cantacuzino (lancu), 203 204.
holera la B., 120, 121, 126, 127, Cantemir (D.), 88, 90, 93, 97, 107,
128, 183 ; Universitatea din Berlin, 113, 125, 131 notP, 168, 170.
86-87 ; taxa cursurilor, 109 ; studii Carcalechi, 93.
de agricultura la U. din 'B., 117. Carol al X-lea (regele Frantei), 22, 45.
Berman (tipograf), 201, 204, 206. Carp (Oh.), 38.
Biala, 8, 9, 9 nota. Carp (capitan), 59.
Biliti (Bielitz), 9, 9 non. Cartojan (N.), 189 nota.
Bogdan (M-me), 149. Cavacu, 32, 159.
Bogdan (I.), V. Cazimiregi, 202, 212.
Bohnia (Bochnia), 8, 9 nota; Buhna, 6. Cazimiroae, 59.
Bohotin, 191. Cernauti (i Czernowitz), 2, 3, 4,
Boian, 2, 3, 5. 46, 47, 74, 124, 139, 145, 182,
Bonaparte (Napoleon), 45 ; v. 0 186, 198, 199, 206, 207, 212, 219,
Napoleon. 220, 225, 226, 230, 231 ; pavajul
Botezatu, 32. din C., 4.
Boto§ani, 1.; Boto§ani, 1, 2 ; Bo- Charlottenburg, 142.
toschani, 146, 181 g Boto§eni, 191. Chateaubriand, 29.
Bourquy (Al.), 148. Chenti (Kenty), 8.
Branigeanca, 205. Chernertor (Karntnerthor), 13.
BrAnigeanu, 203, 205. Che§cu, 6, 38.
Breslau, 139. Chihak, 24.
Briun (Brimn), 10. Cocoa (Al.), vAr cu K., 42.
Bucovina, 5, 199, 210, 211, 212, Codreanu, 200, 204.
217, 226 ; 4crul pamantului in Codrescu, 209, 210.
B., 5. Cologne, 221.
Buganescu (scris Bukchanesco),149. Constantin, (var cu K.), 145, 165 ;
Bucuregi, 223; Boukarest, 34 ; Bu- sub forma Cotin, 2, 6, 31, 43, 176.
carest, 71. Constantinopol, 160, 214, (v. 0 Ta-
Buffon, 29. rigrad).
Burgin (Bursztyn), 4, 5. Copou, 159.
Buzne (Lupu), scris cBoujne*, 38, Coradini, 216.
Byron (Lord), 152. Corneille (P.), 29.
Cornuluncii, 230.
California, 212. Corvin (tMatiep), 12.
Calimah (ebeizade Calimah,), 210, Costin (Miron), 69.
212. Costin (N.), 69.

www.dacoromanica.ro
243

Cracovia, 139, 186, 221. Engel, 131 nota.


Crasa (dir. Acad. Mih.), 106, 109. Englezi, 53.
Crupenschi, 59, 164. Ent (Enns), 13.
Crupenschi (Scarlat), 29. Enuta (paharnic - sotia §i fiica sa),
Cucuteni, 191. 37, 40, 45, 46, 47, 57, 58.
Cuénim (scris 5i Chiunem), 2, 6, Ercul, 53 nota,
11, 17, 19, 21, 23, 24, 26, 27, 28, Erlauf, 13.
31, 37, 40, 41, 50, 146, 148, 149, Esterhazi (print), 13.
154, 158, 163, 174, 176, 177, 178. Europa (sub forma a Evropa)), 1, 12,
Cumberland, XII, 81, 154, 156, 157, 13, 107, 123 ; l'Europe, 19.
159, 160, 163, 165, 167., Europeni (sub forma t Evropei»),101.
Cuza, 202.
Fanarioti, 71.
Dada, 196; Dacie, 70. FAlticeni, 191.
Dallot, 165. Fénelon, 131 nota.
Daniel (Mihel), bancher, 91, 130, Fieschi (anarhist), 40.
134-, 151. Filipescu, 209.
Darmstadt, 73. Filipi, 120.
Dembina (Denbica), 8, 9 nota. Florescn (Procop.), 159.
Demoustier, 35. Foc§eni, 192, 206.
Densusianu (0v.), V. Foureau (Baptiste), impresar, 34,
Dicio Sin Martin (P. Maior), 26, 35, 36, 37, 65, 143, 167.
80, 88. Foureau (Josephe), actor, 36.
DimAchioae (vorniceasA), 191. Fraiberg, 9.
Dobberan, 90-91, 93. Franchenmarct (Frankenmarkt), 14.
Dobrzanski (André), librar, 182. Francisc al II-lea (imparatul Aus-
Docan, 209. triei), 11.
Docan (lancu), 203, 205, 207. Frankfort, 73, 216.
Docan (N.), 202, 213, 223, 224. Frantiia .(in scrisorile franceze
Donici (AI.), vornic, 156. 4 Fra n c e )) , IX, 24, 33, 38, 45, 50, 51,
Dorohoi, 1, 2. 52, 53, 55, 56, 60, 61, 63, 70, 73
DrAghici (V.), scris <Basile Dra- 142, 143, 152, 161, 210, 216 ; par-
gitsche,, 31. ticle politicek in Fr. pe Ia 1835,
DunArea, 12, 67, 73 ; <pe Dunarea,, 22, 45 ; scumpetea vietii in Fr.,
111, 113; Danube, 40. 142 ; Fr. fatA de noi in 1849, 210.
Frantez, 13, 42, 54, 65 ; Frantuz,
Ebersberg (Ebelsberg), 13. 13, 82, 212, 214 ; Franc, 14
Eisler (Fanny), dansatoare, 147. Frederic al.11-lea (electorul), 94.
Elba, 114 notA. Frederic I (regele Prusiei), 83.
Elencu (sorA cu K.), 2, 208, 214, 220. Frederic cel Mare, 89, 95, 97.
Elencu (varA cu K.), 3. Fridec (Friedeck), 9, 10 nota.
Eliad (Radufescu), 212 ; la Cons- Furnaracht (Filip), 41, 45, 67.
tantinopol, 214.

www.dacoromanica.ro
244

Galati, 73; Galatz, port liber, 30 ; Harpe (La), 29.


Galati, 110. Hartulari, 191.
Galitia, VIII, 4, 8, 9, 226. Haschcuk, 37.
Gane (D.), 2. Heidelberg, 73.
Garet, (familia, conduce un institut Helgoland, 114, 117, 122.
de fete in Iasi), 20, 29, 32, 34, Helmbold (argintar), 200.
38, 149. Hes-Darmstadt, 73.
Gen Bs (M-me de), 38. Hilledorf, 13.
Germani (.Allemandp), 147.. Hilita, 194.
Germania (unitatea ei), 214. Hinezi (Chinezi), 94.
Gheorghija (var. cu K.), 2, 6, 32, Hobersdorf, 10.
43, 145, 159. Horatius, 175.
Oheorghe (dascal), 88. Hotemir (Chocimirz), 4, 5.
Gherghel One), 191, Hrisoverglyi, 174, 179,
Gherghel (M.), %Tar cu K., 75 Hufeland (senior, sotia sa si junior),
Gherman (arhimandrit), 15b, 174, 74, 81, 87, 88, 90, 91. 93, 95, 98,
175, 105, 108, 109, 118, 119, 122, 123,
%flea (Al.), domnul Tarii Roma- 126, 129, 130, 131, 133, 138, 140,
nesti, 66. 141, 145, 147, 165.
Ghica (Al.), boier moldoveah, 146, Hulot, 83.
154. Humboldt (Al.), XIII.
Ghica (Gr. Al.), domnul Moldovei, Hurmuzaclii, 46.
208, 212, 219, 228 nota. Hu§i, 231.
Ghica (Pulcherie), '32.
Ghiculeasa (Catinca), 2. Iacovache (cumnat cu K.), 218, 223,
Gcethe, 152. 225. 229.
Golescu N., 212 ; la Constantino- Iancu (in scrisorile franceze Jean,),
pol, 214. unchiu lui K., 28, 35, 42, 63, 125,
Gonersdorf (Gaunersdorf), 10. 156, 172, 185, 222.
Grabe (general francez), 214, Iasi, 1, 2 nota, 3, 42, 51, 64, 67,
Grigore (preot), 45, 52, 66, 60. 83, 106, 187, 222, 223 ; E§, 51 ;
Grigore (unchiu lui K.), 179. Esi, 47, 49, 124, 139 ; Jassy, 34,
Grodec (Grodek), 7, 9 nota. 36, 40, 142, 143, 145, 147, 150,
Guard (Mr. et M-me), 28. 151, 160, 162, 168, 174 ; Koala
Guizot (M-me), 35, 144. de fete la 1835 in I., 37; revo-
lutie in 1836 lp I., 82 83 ; li-
Hadick, 148, 149. brar in 18-17 la I., 124 ; teatru la
Hagn (Charlotte), actrita, 97. I., 56, 66, 174, 176, 177 ; un mo-
Haine, 197. nument la I., 25.
Hainrich (Heinrich), fratele lui Fre- lena, 133.
deric cel Mare, b6. In, 14.
Hqopcita (Ropczyce), 8, 9 nota. Ion (servitor), 156, 157, 158.
Hanovra, 81, 1:59, 180. Ionas (pastor), gazda lui K la I3er-

www.dacoromanica.ro
245

lin, 96, 114, 128, 163, 165, 179. 113, 189, 190, 191 ; descrie Pa-
lorga (N.), V, XV, 174. risul, 195 ; cum a petrecut acolo,
losif al II-lea. 12. 195 ; despre Franta din 1849, 210 ;
Ipsilanti, 101, 168. plecarea in 1849 dela Paris, 221,
frac 53 (v. Ercul). 230 ; cum traia la Berlin, 81, 99,
Istrati (N. ?), 197. 141, 144, 145, 149, 151, 152 15:3,
Italia, 31-?5, unitatea ei, 214. 157, 163, 165, 177, 180, 182, 183,
Italieni, 212. 184, 185, 187, 188 ; student la
lunker (medic la Berlin), 87, 88, 90. Universitatea din Berlin. 127 ; ce
cilia la Berlin, 131 nota, 153 ; cat
jaroslav, 9 nota. era de ocupat la Berlin, 150, 167,
Jadov, 45 ; Jadovvi, 4, 8b, 113. 168, 170 ; mediul in care a trait
Jora, 205, 209. la Berlin, 150, 155, 156, 159, 161,
Justinian, 113. 179 ; profesoril din Berlin 0 K.,
170 ; In mediu francez la Ber-
Kalwarya, 9 nota. lin, 151 ; an tipatia lui K. fata de
Karlsruhe, 73. Germani, 147 ; ducerea la bise-
Kenty, 9 nota. rica, 57, 74, b2, 100 ; are cu el
Kiriac, y. Scobihorn. icoana, 52 ; postege, 61 ; duce-
Kisch, 11. 28, 29, 50. rea la teatru, 20, 22, 27, 56, 59,
Klain-Miunhen (Klein Munchen), 13. 60, 74, 142, 145, 147, 177 ; K.
Kofnigue, 150. despre teatru, 177 ; cumpara piese
Kogalniceanu (Al.), frate cu K., 213, de teatru, 24 ; felicitari acasa de
224, 2 '0 0 In tot volumul sub anul nou, 19, 21, 54, 77, 207 ; de
cuvintele gAlecup ori cfrate-meu,, Pagi, 63 ; de Sf. Ilie, 93, 115 ;
Kogalniceanu (Hie), tatal lui K., 44, cere acasa o biblie, 88 ; cere carti
217 §i in tot volumul sub cu- romane0i, 97 ; i se trimit, 92 ;
vintele qbabaca*, ori tata-meit* ; vrea sä citeasca lit. rom., 74, 80;
cavaler al ordinului Sf. Ana al cere Rainele Tdrgovistei, 155 ;
Rusiei, 11 ; director al finantelor, cere balada despre moartea lui
11, 2b ; planueste facerea unei Gr. Ghica, 155 ; cere Arghir $i
biserici la Rapi, 191 ; amenintat Elena, 155 ; cere cantece moldo-
cu inchisoarea, 192 ; vornic mare, vene§ti, 155 ; cere informatiuni
193. despre limba tigäneasca,156; cere
Kogalniceanu M. inaintarea 125 informatiuni pentrd istoria lui,
37 ; ofiter, 66 ; incepe sa poarte 168, 171 ; cere un fragment din
ochelari, 84 ; leafa lui de acasa., cronica lui Ureche, 170 0 a lui
111 ; leafa dela Mihail Sturza, incai, 175 ; cere informatiuni
61 ; trimite exemplare -din Hist, despre evenimentele dela 1821,
de la V. lui Tissot, lui Cuénim 170 ; cere letopisete, 1,78 ; se in-
lui in
gi lui tt sachi, 183 ; traiul tereseaza despre Moldova (po-
Franta, 38 ; dorinta de a vedea pulatie, impozite, venituri, epide-
Franta i Parisul, 65, 68, 128, 142, niii, cut remure), 110, 151, 157, 159

www.dacoromanica.ro
246

175, 17b, 179 ; se intereseaza des- Rasca, 190, 192 ; demisiunea din
pre Valahia, 113 ; cere informa- armata, 187, 190 ; revoltat contra
tiuni despre literatura din ambele tatalui ski, 193 ; oprit la Viena
Principate, 185 ; despre admini- cu consimtimantul parintelui au,
stratia lui Mihail Sturza, 200, 201, 195 ; nemultumit de parintele sAu,
209 ; cere colectia cuvantarilor 202, 203 ; in contact cu membrii
lui Mihail Sturza, 200 ; studiile Academiei de inscriptiuni din Pa-
lui K., 82; 112, 127, 132, 137, ris, 196 ; scrie lui Barit in che-
142-148, 147 157 ; K. elev par- stiunea aceasta, 196-197 ; in-
ticular, 102 ; la §coala publica, deamna pe frate-sau sa nu pri-
64 ; la lectii particulare, 81 ; ia measca slujba dela M Sturza,
lectii de muzica, 145, 15% 160 ; 204 ; pare ca ar vrea sa devina
de innot i calarie, 158 ; de I. din nou adjutant al lui M. St.,
engleza, 165 ; de dans, 147 ; K. 196 ; K. despre anul 1848, 224 ;
dansator, 150, 151 ; orele lui de cum trait in exil, 201, 204, 216 ;
lucru, 84 ; premiat, 62-63 ; bi- ascuns la Baltatesti, 199 ; prigo-
blioteca lui-, 23, 34, 152 ; K. chel- nirea Jul la 1848, 203 ; indeamna
tuitor, 112, 115, 123, 129, 134, pe frate,sau sa publice despre
161, 162, 185, 229 ; luxos, 76, reaua stare din 1848 a Moldovel,
136 ; la bai, 114-115 ; compt de 200 ; in corespondenta cu Gr.
cheltuieli. 131 ; conflictul lui cu Al. Ghica, 229 ; primgte bani
pastorul lonas i cu Hufeland, 117i dela el, 229 ; varsta lui K 96,
118, 119, 120, 121, 122, 126, 128, 117, 136, 139, 181 ; starea sal-JA-
130, 181, 185, MO ; planurl de MUL 117, 153, 154, 157, 161,
viitor, 166, 172-173, 175, 181 ; 177 ; mtndria lui K., 119, 123, 139,
in tentia de all luà un doctorat, 164, 16, 167, 175, 181, 187, 193 ;
133 ; intentia de a tipari cantece vanitatea lui., 56 ; modestia,
moldovene§ti, 163 ; intentia de a 184 ; susceptibilitatea, 172 ; sta-
calatori in Spania §1. Anglia, 195, ruinta, 171 ; cavalerismul, 192 ;
211-212 ; intentia de a se duce deceptionat, 213 ; increzator in
In 1849 la Bucure§ti, 223, 226 ; viitorul lui, 218 ; K. despre el,
de a scrie o biografie a lui Mi- 215; cere bani in vremea exilu-
bail Sturza, 204, 207 ; iubirea de lui, 213 ; are sa ia bani dela ma.-
famine, 218 ; patriotismul lui, 38, nistirea Neamtului, 218, 220, 223,
76, 142, 167, _ 216 ; democratis- 226, 227 ; primeVe bani dela
mul lui, 148, 166 ; intoarcerea man. N., 225 ; are sa ia bani de
dela studii, 105, 112, 128, 130, la Asada, 224 ; proprietar de vel-
133, 134, 135, lp6, 137, 138, 160, nitA, 232 ; proprietar de tipo-
162. 163, 164, 172, 181, 185, 186, grafie, 194 ; tipare§te Fgaia Sd-
187 ; advocat, 218 ; recunoginta teased, 194 : are antrepriza lem-
lui K. cltre Mihail Sturza, 166 ; nelor visteriei, 194 ; proprietarul
oprit la Viena de. catre politie, mo§lei Hilita, 194 ; propr. mo-
190, 194 ; inchis la manastirea slei Matieni, 194 ; propr. mosiei

www.dacoromanica.ro
247

Rapt, 213 ; are intentie sA cum- Lubomirski, 7.


pere dela rAze§i i restul mo§iei Ludovic Filip (regele Frantei), XII,
Rapi, 231 ; idei morale, 215-216', 22, 39.
216-217 ; K. despre instructie; Lunéville (scris 5i f Liunevil)), 2, 10,
166 ; K. despre civilizatie, 170, 171; 11, 14, 20, 21 22, 29, 31, 36, 37,
k. despre generatia Mara dela 40, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 50, 53,
1849, 216 ; adresele lui din striii- 72, 73, 84, 90, 112, 131, 142, 145,
natate, 73-74, 150, 211, 228. 147, 150 ; descrierea lui de K.,
Kraguevatz, 71. 43-44; serate la L., 27; teatru
Kuch (consul prusian), 88, 168. la L., 29, 33, 35, 36, 64, 65.
Kuhr (librar), 132. Lupu (Vasile), domnul Moldovei,
107, 113, 171, 172.
Laib 19.
Lalantes (M-me de), 213, Manolacht (agA), 164.
Laman (M-me), actritl, 36. Manoli, 191.
Lambach, 13. Maria (mAtu§A lui K.), 20, 32, 146.
Lancut, 9 ribtA. Maria (sora cea mai mare a hit K.),
Laurian (Aug. Tr.), 156 notA, 196. sub formele : Marghioara, 2 notA
LazAr (hangiu), 45. §i 17 notA ; Marghiolita, 72, 208,
Lefebre (prof. francez), 183. 217, 218 ; Marie, 37, 167, 168, 169.
Lehia, 186. Mariempol, 4,. 5.
Lemberg, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 40, 46, 47, Mars (M-elle), actritA, 36.
139, 186, 208, 230, 231 ; descrie' Martin (M-me), 51.
rea lui de K., 5 ; populatiunea, 5. Mavrocordat, 158, 170.
Leon, 199. Mavrocordat, (Al.), 59, 148, 183, 202.
Leondar, 157. Mavrocordat, (C.)., 159.
Lepran d i, 86. Mavrogheni (d-ra), 145.
Lqi, 226. Mavrogheni (Rucsanda), 62.
Liders (Li2ders), 223. Maug5 (negustor), 199.
Lincourt (scris §i (Lencuro), 6, 11, MAtieni, 191, 194, 232.
16 notA, 18, 33, 42, 43, 45, 47, 48, Melt (Melk), 13.
49, 50, 51, 52, 55, 56, 65. Melpomena, 89.
Lint (Linz), 13. Meorta (Meurthe), Mu in Franta,
Liov, (Lemberg), 2, 44, 67.
Lipa (rill), 4, 7. Metz, 107 notA, 221.
Liptca (Leipzig), 73, 80, 88, 113, Miclescu, 164.
126, 133 : Leipsic. 151 ; targul din Micoli (negustor), 26, 27.
L., 80, 151. Mihai Viteazul sub forma aMichel
Lojier (librar), 131, 132. le Brave*, 70, §i (le prince Mi-
Lommet (Lome, Lhomme), abate, chel), 149,
VIII, 41, 42, 43. Mihalescu, 204.
Londra, 65. Mihaileni, 221, 230.
Lorraine, :38. Miller (profesor), 37.

www.dacoromanica.ro
248

Mil lo (Matei), uneori sub forma Negri (C.), 202, 212, 213, 225.
Miluz, IX, 6, 23, 24, 29, 33, 59, 61, Negruzzi (C.), 30,-30 notA, 179, 180.
108, 141, 146, 148, 154, 155, 158, Nemti, 147.
160, 170, 171, 173, 176 ; prime§te Nemtia, 14.
un dar dela M. Sturza, 24. Nemur (Nemours-ducele de), 42.
Milu (N.), 199, 201. Nicolsburg (Nikolsburg), 10.
Mimaut, 37. Niculae 1-iu (imp. Rusiei), 64, 94,
Miroslawa, 148. 101, 125, 149.
MiOenita (Myslenice), 8, 9 notA. Nordulul (marea), 114 notd.
Miulescu (Sandulachi), 59.
Moldova (in majoritatea cazurilor Ober-oghiezd, 9.
<Moldovva,), VIII, 5, 12, 28, 29, 32, Obersberg (Ebersberg), 14.
33, 38, 48, 53, 62,63, 64, 65, 69, 73, Obertin (Obertyn), 4, 5.
101, 107, 110, 112, 116, 133, 192, Odesa, 72.
196, 200, 215, 230 ; Moldova in- Olandezi, 54.
dependentA, 30 ; Cnndica legilor Olmiut (01mutz), 9, 11.
M., b8 ; legile M. i dreptul- ro- One§ti, 2.
man, 113, 117: lux in M., 110 ; Ottomans, 71.
scumpetea ob. de lux in M., 29 ;
strAinii despre M., 104; pompieri Paladi (Saftita), .19, 106, 112, 154,
in M., 3 i ; crimA mon-druoasä in 157,
M., 30 ; Francezi in M , 33, 54, Panu (An.), 150 nota.
62, 65 ; actori fr. in M., 37 E- Paris, IX, 26, 34 nota, 36, 37, 41, 44,
vrei din M. la Berlin, 121. 47, 48, 51, 53, 58, 60, 64, 65, 67,
Moravia, 9, 10. 129, 164, 191, 195, 196, 197, 198,
Mortier (marepl), 39. 204, 21,6, 207, 209, 210, 211, 2,12,
Moscisca, 7. 213, 214, 213, 217, 21b, 220, 225,
München (scris «Miunhen), (Minn- 226, 227, 229, 230 ; holera in P.,
hen §l ,Munic), 11, 14, 19, 41. 230
Munteni, 04, 77, 110. Pa,canu (C.), 20, 24, 46, 192.
Muruz, 202. Pa§cAnita, 46.
Pcqco (Brzesko), 8, 9 nota.
Naibauer (comisionar), 127. Pcevorc (Przeworsk), 7.
Naimarct (Neumarkt), 14. Pedemonti, 201, 202, 205, 210, 213,
Nancy, 31, 62, 146 ; descrierea lui, 2.24.
de K. 3b, 65. Petersburg, 75.
Nanorc, 13. Pilsno (PilLno), 8, 9 nota.
Napoleon I iu, 12, 95. Plaphino, 52.
Nearnt (targul), 198. 202, 230. Ple§oionn (Gr.), 71.
Neamt (n AnAstirea). 107, 19J, 201, Podoleni, 204.
210, 211, 212, 214, 217, 218. Poholrita (Rodhaic7ki ?), 4, 3.
Necher (Neeker, rAu 7:1. Polonia, 3b, 44.
Negel, 19. Polymnia, 89.

www.dacoromanica.ro
249

Pomerania, 131. Ropczyce, 9 nota..


Popp (bancher), 30, 110, 61. Rorliuti (Rohrlitz), 10.
Potoschi (Alfred de), 7 Roset (N,), 218.
Prater, 12. Rosnovanu, 154, 203.
Pre linger (actrit6), 98. Rudi, 4,
Prevo (PrevOst ?), profesor francez, Rusia, 200 ; Rosia, 64.
132. Pusso (Al.), XVI.
-
Principatele independenta Pr., 63,
64, 65 ; ziare franceze despre Pr.
Rusi, 56, 7,1, 101, 103, 210 ; Rusul, 64.
Rusinau (Rausnitz sau Rusznice), 10.
63, 214; Franta fata de Pr., 214; Rzeszow, 9 nota.
chestiunea lor in parl. englez, 213.
Profira (Profirita, Pulchérie, sora cu Saala, 10.
K.), 18, 208, 213, 214, 221, 227, Saan, 7,
Prohode, 4. Sadagura, 3
Promitlean (Przemyslany), 4, 5. Saint-Marc Girardin, 104.
Prosnit (Prossnitz), 10. Salornon (corn isionar), 133, 175. 184
Prusia, 68, 72, 11:3. Salza, 14.
Prusieni, 82. SalzbUrg 14.
Prut, 3, 4. Sandova-Wisznia, 7, 9 notA.
Putar (Putzar), 114, 116, 179, 180. Sant-Peolten, 13.
Savigny (tSavigni)), 107, 109.
Racine, 29. Savoia («Savoie', 4Savue*), 12 ; Eu-
Radymno, 7, 9 nota. geniu de Savoia, 12.
Rautin, 9. Saxa (Mauriciu maresal cle), 53, 53
Waducanu, 175. nota.
Rascanu (C.), 129. Saftita (cSavtitza ), sor6 cu K., 18
Rapt, 96, 191, 201, 204, 213, 217 ; 168.
Richile, 231. Säftita (4Cucoana.. *), 49
Itasca, 192. Scheleti, 199, 207,
Regensburg, 180, 221. Schiller, 152.
Reichstadt (4duce de Raichstadb), 12. Schinkel (Karl Friedrich), arhitect
Reucesti, 198. german, 89.
Ribopier (Ribeaupierre) 80, 81,387. Schluter (Andreas), arhitect i sculp-
Richard (bucatarul lui M. Sturza), tor german, 83.
19, 21, 51, 54. Schembrun (4eonbriuni), 12.
Rin, 52 ; Rhin, 221. Schwerin (graf), XII, 114, 116, 179.
Riucman (Rukmann), 86. Scobihorn (si Schoghihorn), boier
Riucen (Rugen), 93 162. moldovean, 83, 86v. i Kiriac.
Roczinsky, 80, 142. 150. Scott (Walter), 144.
Rohatin (Rohatyn), 4,,5. Sendziszow, 9 nota.
Rola (si Rolla), 1911, 198, 219, 220. Seulescu (Gh.), 196.
Roma, 214. Serviens (Sdrbi), 71.
Roman, 53 Silezia, 8, 9.

www.dacoromanica.ro
250

Silistra, 157. nemiunde,), 93, 95, 98, 114, 131


Slatina (mAnAstire), 191. notA, 162, 179, 180.
Snetyn (Sniatyn), 4, 5.
Souchon (u§onp), pastor, 75, 96, *endi5of, 18.
145. incai (Gh.), 156.
Spania, 212. tefan (preut), 170.
Stein ( Stain*), 14. Stefan-cel-Mare, 12.
Stamaty, 158. Stefanovici (N.), 208.
Stan (ispravnic de Neamt), 199. Sutu (N.), 156.
Stanislas (regele Poloniei), 38, 44. Svabi, 8.
Strasburg, 14, 43, 53, 73; descrie- varitad (Schwanstadt), 13.
rea lui de K., 52.
Strasvalhen (eStrasswalchen,), 14. Tachi (unchiu lui K.), 32.
Sternberg (tStrengbergz), 13. Taglioni (cAntAreatA), 98.
Sturza (AI.), val. cu Mihail Sturza, Taruof (Tarnow), 8, 9 notA.
domnul Moldovei, 72, 97, 99, 104 Tecen (Teschen), 9, 10 notA.
106, 159, 169, 172; consilier de Tel, 212 ; la Constantinopol, 214 ..
stat la Berlin, 100. Teodoraki (M-me), 167.
Sturza (C.), logofAt, 192. Thalia, 89.
Sturza (D.), fiul mai mare al lui M. Theodori (vechilul mo§iilor K.), 187..
Sturza, 46, 47, 77, 105, 112, 114. Ticin (Vechiul §i Non). Alt-Tits-
117, 119, 122, 134, 161, 188 (se chain §i Neu-Titschein), 9 §i 10.
&este sub numele de ebeizadea notA.
Dumitrachex) Tillestad, 13.
Sturza (Gr.), fiul mai mic al lui Timelcam (Timelkam), 14.
M. Sturza, 45, 46, 63, 92, 114, Tissot, 16, 67, 72, 78, 106, 107, 125
119, 122, 129, 161 (se gäse§te 145.
sub numele de beizadea Grigore), Tolmaci (Trumacz), 4, 5.
Sturza (Ion Sandu), domnul Mol- Transilvania, 173, 196.
dovei, 86, 147, 149, 170, 176, 178, Trasendorf, (Drassendorf sau Dras-
179. senhofen), 10.
Sturza (Mihail), domnul Moldovei, Trauen§tain, 13.
15, 16 notA, 32, 50, 51, 54, 55, Traun (lupta dela), 13.
56, 60, 69, 77, 86, 93, 106, 112, Trei-lerarhi (4Trois Saints*), 37 ;
117, 200, 203, 2,04, 207, 208 notA, Trisfetitele, 12.
233 ; on omastica lui, 17 ; scrie lui Triest, 226.
K., 79 ; gazetele germane despre Tudurani (Vasiliu) 200, 01, 202,
el, 79 ; leafa copiilor lui, 112 ; (se 204 ; Tudorani, 203, 205.
gAse§te sub numele de S. A. le Turci, 103 ; Turcul, 64.
Prince si MAria Sa). Turquie, 71.
Suceava, 171, 172, 222.
Swfna, 114 notA. Tarigrad, 65, 212, 213, 214, 219,
Swinemunde (eSvinemiunde*, (Svi- 226; v. 1 Constantinopol.

www.dacoromanica.ro
251

Tigani (4Cigains)), 180. Vilhelm (Wilheltp), fratele lui Fre-


deric- Wilhelm/ al III-lea, regele
Unguri. 226. Prusiei, 91.
Ureche (Gr), 168, 170, 172. Vilnic (Winniki), 4, 5, 6.
d'Urvile 26. Vi§au (Wischau), 10.
Usedom, 111 notä. Viurtemberg (Würtenberg), 56.
Voclabriuc (VOcklabruck), 13-14.
Vadovita (Wadowicze), 8, 9 notã. Vogoridi, 19, 37, 65, 75, 114, 120,
Vaghen (Waging), 14. 129, 161.
Vaiskirchen (Weiskirchen), 9. Voinescu, 146.
Valahi, 64. Voinescu (Catinca), 143.
Valahia, 63, 64, 196, 221 ; Valachie, Voinescu (M-me), 148.
70. Voinita (Wojnicz), 8, 9 notä.
Valery (actrita), 31 Volchersdorf (Wolkersdorf), 10.
Vaserburg (Waserhurg), 14. Volksgarten, 12.
Vfirnav (Scar lat), 199. Volney, 131 nota.
Vels (Weis), 13. Voltaire, 29.
Versailles (4Vasaili,), 44. Vosgi (4Vosgesi), 136.
Viden (Wieden 1, 13.
Viena, XI, 2, 6, 7, 10, 11, 13,19,26, 30, Walter-Scott, 35.
43, 45, 46, 47, 48, 52, 57, 58, 110, Weser, 114 notã.
111, 189, 192, 197, 207, 208, 209, Wimmer, 2, 6, 11, 28, 29, 41, 50.
211, 223, 226 ; Sfintul tefan din Wittemberg, 176.
Viena, 52; descrierea ei de K.,
11-12. Xenopol (A. D.), XV.

www.dacoromanica.ro
INDICE DE CUVINTE SI FORME

abate, 47, 48, 51, M, 56. arc de triumf, 11


abonament (plur. abocamenturi), arcadd, 8, 9.`
90. aresluire, 207.
academie, 65. arheplogie, 196.
acaret, 231. arhiepiscop, 14.
accesit (distinctiune in §coalA), 63. urhiteeturO, 83.
acoli. 49 ; acolO, 46, 56. arhive, 100.
activ, 219. aritmetica, 83.
aca, 15. arsenal, (explicat prin 4 armarie>)
miff& 11, 52, 53. 12, 83.
adres, 11, 42, 67, 11, 124; adresa, articlu, 77.
204, 211. artilerie, 83.
adresarisl, (a), 48, 88, 124. asard, 222.
adrefuit, 11. asdmine, 42, 49, 53, 55, 56, 60, 66,
aga, 51. 109, 132, 232 ; asiiminea, 5'J ; la-
a,ghent, 103. semene, 200, 213 ; asemine, 209.
aghentie, 206. astdz, 186..
agriculturd, 66. atestat, 66.
aice, 15, 42, 43, 48, 49, 50, 51, 56, atotziditoriu, 109.
57, 60, 62, 110, 113, 206, 212 ; atunce, 2, 49, 62, 67, 186, 209,
aici, 59. austriecesc, 204.
alaltaeri, 111. asdze (so), 59 ; apzat, 4.
alOsidd, 49. aye (a), 42, 49, 63, 122 ; (loam
aleiu, 4, 7, 8, 12, 13. (aveam), 133.
almintrele, 223. avgust, 72, 115, 198, 229.
altile, 5, 57 ; altru, 90.
amdndod, 45, 205. ba , 230.
ambasador, 80. balet, 97.
anatotnie, 81, 86. bal.chier,196 ; bancheriu, ,58, GO, 90.
april, 210, 211, 213 217. baron, 86.

www.dacoromanica.ro
253

batalion, 59. case, (case), 65 ; casdi (casei), 46,


babacd, 1, 3, 7, 11, 14, 41, 43, 44, 51 ; casdle, 4, 59.
46, 4b, 50, M, 52, 54, 55, 56, 57, cased (subst.), b3.
60, 62, 92, 227, 228. catadicsem (catadixiam), 121.
bdet, 6. catalog, 106.
&That (suparare), 218. catedrala, 12, 52, 53.
bdsmale, 112. catortosi (aa aveà grijA, a reusi),
bdte (bAtea), 59. 75. 128, 138.
bezade, 45 ; bezda, 45, 46, 47, 112 ; cavalerie (decoratte), 42.
bezede, 63 ; beizade, 210 ; bezd- cavalerie (armatA), 66, 111.
dele, 47, 64, 112 ; beze'dele, 42 ; cazermie, 8.
beizddele, 45 ,, beadelile, 56 ; bei- cdlari, (alare), 85.
zeidelile, 118. cdldrie, 84.
bibliotecd, 65. caldtoriu, 73.
bind, 5, 8. 10, 52, 191. cdlindariu, 91.
biografie, 204. cdme,se, 112, 210
blastdmdtii, 79. cdpciune (cApsuni), 49.
bo,t (dela (a boi,), 83. cdtrii, 3, 10, 204.
botanic, 73. cdutd (a va cauta), 81.
bucdtariu, 51, 54 ; bacdtar, 54. cdzac, 2.
bunatati, 91. cane, 119.
bunglzi, 84. cdrfi, (c5rti), 58; edrfile, 62.
burcut (apa minerala), 87, 110, 112. ce, (cea), 16, 57, 59, 120.
butcd (trasura), 7, 76, 89, 130 ; butcd ceasornicariu, 53.
de aburi (tren), 59. ceasoslov, 80.
butelca (sticluta), 48, 50, 58. cei (ceri), 52.
celalalt, 1'z8 ; ceelalfi, 110; ceialal(i,
cabinet, 86. 32, 43, 50.
cadet, 66. cereri, (cerere), 16.
cadru, 51, 60, 65. ceti (a), 6I cetit, 60.
cafe, 129. cheltuiale, 47.
calabaldc, 67. chihrimbar, 94.
canape, 79. chivard, 111, chivertY, 111.
capitalie, 11, 73. chbvnitd, 73.
carantiraY, 133. chiz4, 54.
carboavd, 3. clas, 43, 45, 56, 63, 66.
carele, (care), 191, 192, 216, 226 ; claviriu, 90 ; clavir, 85.
cari (care), 15. clironomie (mostenire), 194.
carqta, 110. aidicd, 117,
cariera, 194, 216. cofitdrie, 12.
carte (scrisoare), 45, 50., 52, 55, colectie, 200.
56, 60. coleghiu, 60, 62, 63 ; coleghium,
cartofe, 63 ; cartoa, 5. 62. 48 ; colleglzium, 41, 66.

www.dacoromanica.ro
254

colfun (ciorapi, 9. (lath, 12, 58, 63, 65.


eomandir, 59. dasdm (dasem), 106.
comedie, 97, 209. dascal, 73, 102, 112, 113, 118.
comerfial, 215. daruesti (dárueste), 15.
comisar, b6. ddundzi, 56, 59, 63, 109, 219.
compliment, 200. de (sd-sa deal, 54, 1129 ; RI dee,
comorometd. (a se), 218. 118, 206 ; sd del, 33. 43, 50, 61, 88
comunicafiia, 74. de (dac6), 113.
condifie, 189. deabe, 50.
consul, 133. dechemvrie, 57, 109, 128.
consulat, 126. decorafie, 97.
continl (a), 219; content (a), 120. delicat, 112.
contrabandieriu, 86. dendatd, 198, 208, 220.
contract, 198. dentdi, 46.
contumanf, (eimparateasca contu- deosdbire, 198, 210 ; deosebire, 215 ;
maul)), 3. deosdbit, 4, 5, 9, 41, 50, 57, 92
confert, 195. 112.
conviclie, 194. departament, 44, 218.
copier (a), 197. deputat, 83.
corabie cu aburi, 110. descriere, 7, 14,52, 83; descripfie,73.
coriu (pojar), 62. desperafie, 194.
costist (a), 49, 115 ; costisdsc, 61 ; desart, 45.
costisescu, 134. di (de), 1, 42, 50, 61, 76, 84, 94 ; tIe
craiu, 42, 44, 45. 51, 55.
crdciun, 128. diastemd (interval), 138 ; diastimd,
-crate, 11, 50, 55, 56. 121.
crdiesc, (qcoala craiascb), 66. dicocturi, 84.
credem (credeam), 95. didesupt, 89.
credit. 226. dieta, (regim), 122.
creifar, 3. diltjanf, 53; dilijanfa, 61, 72.
crizd, 215. diorthosire (corectare), 132.
cucon (copil), 10, 47. diparti, 68.
euconas, 10. lipIomaticd, 75.
cunoscdtoriu, (recunoscãtor), 54, diploma, 139.
110, 126 ; recunoscdtor, 15. director, 60, 63, 87.
curieriu, 103. dispdrfit, 50.
curpeie, (ccurpeia orapluis, expli- distoinic, 55.
cat prin clUtel de ville,), 5. riod, 5, 7, 9, 41, 43, 44, 45, 47, 50, 53,
curs, (tcursul legilori), 53. 51, 55, 60,65, 66; dodsprezace, 13.
curte-de-oras, 7, 9. doaa (a), 8, 11, 12, 13, 46, 72,118.
euvin1 (a se), 46. documenturi, 204.
evadrat, 83 doftor, 33, 42, 43, 49, 62, 98, 112,
evit (chit), 206. 126, 133 ; doctor, 132.

www.dacoromanica.ro
255

doftorie, 81; doftortia (medicina), 87. fatadd, 9.


doile (al), 2, 68, 133. favor, 66, 106.
domitale, 54, 55 ; dumitale, 55, 78 ; fdcdtortu, 15, 55, 101.
dumitali, 77, 91, 103, 111, 118. feliu, 6, 7, 12, 45, 48, 51, 55, 76, 133.
domneta, 52 ; domnieta, 41; du- feredee (bai), 98; feredei (feredee),
mneta, 11, 42, 52, 55, 56, 197 ; 90, 91, 117 ; firedei, 91.
dumneata, 49 ; dumisale, 1, 3 ; fevruart, 210 ; fevruarie, 186.
dumnealui, 2; dumnevoastrd,18, fheard, 13.
11, 42, 50, 52, 53, 57 ; dumnilop. flzer, ((drum de fher,), 23, 59 ;
voastre, 57. fhier, 82.
dorescu, 107. ft ((a fib, va fi), 15 ; ii(e), 7; is (sunt),
dorintale, 77. 114.
dovidi (a), 43. ficior, 51, 52.
dracind 14. filosofic, 65.
dragon, 44. filosofie, 87, 118.
dregdtorie, 2. finzete; 81, fimei (femeie), 53 ; fi-
drit stator, 226. meia, 115, femee, 134.
drum impardtesc (§osea nationala), fiorin, 60.
4, 8, 9, 59. fisionomie, 83.
ducat, 9, 52, 56. fistecare, 50.
ducd, (duce), 12, 42. fluviu, 4.
duducd, 14. foamite, 5.
dugheand, 4, 9. folosdsc, 51 ; folosaste, 129 ; folo-
Dumnezdu, 55, 60; Dumnezeu, 62, sdtor, 9.
106. frac, 44.
franc, 61.
e-md (ia-m5), 129 ; e u (iau), 112, frantez (adj.), 213; frantezd, 63 ;
113; 122. frantuzascd, 107.
ecclisiarh, 53, frantuzdste, 42, 45; frantuzdsti, 85.
economie, 49. frasdn, 7.
ecsamen, 60, 62, 65. frdtdsc, 43 ; frdtascd 6, 18.
ecsemplariu, 66. frigu, 132.
educatie (teducatia oilor ), 113. frumusdta, 73.
energie, 195. frumusdl, 8, 9, 13, 44.
englizdste, 75 ; englizdsti, 75, 85. fund (fond, 4fundu1 limbib)), 9.
epolet, 111.
escadron, 59. galben (subst.), 61, 62, 90; galbin,
esd (ie§i), 53 ; esdm, 48, 67. 78, 90, 101, 111, 196, 200 ; gal-
etac, 45. ban, 61, 99 ; galbin. 110.
evropenesc, 118; evropienosc, 84. galbdn, (adj.), 83.
gazeti,77 ; gazete, 77 ; gazetile, 56,
face (ooiu face*, voiu face), 15; fd- 63, 650.
cim (fAceaml, 121. gdldntomie, 15.

www.dacoromanica.ro
256

gefsdsc, 6, 62, 63 ; gdsesc, 62 ; go- ifos, 79.


se,ste, 114. imperiia, 44.
gandinz (gAndiam), 16. interesesc (sa se intereseazA). 102;
geane, 58. interesescu, 106.
geniuri, 216. interpelatie, 213.
ghenarie, 43, p , 57, 58, 75, 105, ispovedi (a se) 82.
108, 130, 131. istovit (Icartea mea va fi sistovitei,)
gheneral, 223. 101
gheografie, 127. iuli, 228, 229.
gheometricesc, 14. iuni, 228, 229.
gheometrie, 83. iznoava (de din nou), 59.
ghimnaziu, 76, 87 ; glzimnazium, izuod, 191
75.
ghizdan, 50, inzbuni (a), 129.
gomelastic, 48,58 ; gomielastica, 50. imbrzifosare, 192.
graf, 4, 7. impregiurate, 226.
grabdsc, 55. immlfa (a), 65, 113, 133 ; imvdfat,
gripd, 103. . 54 ; iznvataturd, 53, 66 ; inveild-
gros (moneda), 74,112. tura, 113 : Invata, 107.
inactivitate, 214.
halstuce (fulare), 48. inchindciune..11; inclzinciciuni, 18,
halturi, 46. 42, 43, 50, 210.
harabagiu, 2, 45. inchisasd (se), 13.
haractir, 64. indemdnd (a), 115.
harbuz, 56. infdlosd (a), 83, 130; infatoseze, 59.
izavuz, 9. infrumusa0 (a), 54.
hazzzed (tezaur), 110. inglendisi (a), 74 ; inglendisam,
hdndichiuri (§anturi), 10. 81 /,' inglindisiri, 12.
herestcu tfierAsttAu), 14. ingrijare (grip), 57, 67 ; Ingrijire,
heretisi, (aa felicita), 77. 216.
hirurghie. 87. fnlauntz u, 58; Inuntru 53.
holera, 219. inrdurat (udat), 44.
hotarire, 212. insamnat,14, 16, 54; insemnat, 15 ;..
hultul (a sea se altoi), 91 ; hul- insdmneaza, 53.
tuire, 92, 96. Insaliz ia), 78.
instiin(à ta); instintaza-md, 59.
iae (sa, sft (a), 62 ; sd iai (sa iei), intdrzdere, 52, 62.
56; sd iai (sA ia), 73. intra (a), 10, 45, 46, 52, 53 ; in-
iale (ele), 5, 63. trartl, 61 ; intrare, 214.
iara, 101. inzastra (a), 96.
jal maroc, 3, 10, 13, 14.
taste (este , 14, 16. i iletcd, 48, :7 ; zale tea, 96.
ithorna, 9 ; ithomai 8. jeaba (i ), 96.

www.dacoromanica.ro
257

jenunche, 123, mdni, (adv.), 54, 55, 215; mdini,


jertvitl, (gol jertvuip), 15. 126, 132 ; poimdni, 126.
jurnal, 214. mdné (a), 8, 9, 10, 13 ; am mas, 2, 7.
juruescu (fagacluesc), 115. mdniet, 118.
mdntd, 76.
lagdr, 11, manful (a, a sfAr§i), 53.
landcuceri (harabagiih 7. mdnuser, 123.
lanfuzöl (lanti§or), 53. me, 10, 15, 41, 42, 44, 45, 47, 48,
ldcul (aa locui), 122, 130; ldcuit, 4. 49, 50, 51, 54, 55, 60, 63, 66, 98,
ldcuitor (locuitor), 5, 101, 103, 116; mea, 46, 91.
legdtoriu, 131, 132. medalie, 53.
tesdsc, 7, 12. mehanicd, 83.
1 i (le), 52, 61. menajerie, 13.
liberal, 214. meritarisi (a), 15.
librer, &I., 84, 106, 115, 120, 132 ; mug, 232.
libreru, 116 ; libreria, 67. mezdesi (a se, a se it-weal-10; me-
lingusescu, 129. zdesesti (mezáe§e§te), 55.
lipsdsc, 51, 54. mier,(m6), 114, 121, 127; merare, 60:
litografie, 215. mieu, 15.
litopisdfi, 100. mildui (a, gni s'au mildult pas-
loghicd, 65. porturiles), 3.
luminare (plur. lumindri, expres. minciunos, 122.
de respect), 6. ministeriu, 217.
ministergurd (§tergar, prosop), 8.
macar, 193. misie, 216.
mahind, 83, 94. moasteni, 58.
manesce (piept mobil cAma§ä), 48, 57 moldovinesc, 44, 51, 92,111,187, 231.
manuscript, 103. moldovineste, 42.
marfe, 110. monarh, 42.
mari (mare), 15, 16, 53. monarhist, 215
marsal (marea1), 53, 54. monedd, 49.
mart, 131, 210; martie, 186. monsiu, 2, 6, 46, 47, 49, 50, 51, 52, 55
masa, 193. monument, 59, 73.
matematicd, 118. moral, 216.
mathimd (InvAtAtura), 84, 109, 118 mu4dmesc,116, 211; mu4dmit,101,
123; mathimi, 85; matheme,118: 106; mulfdmitoriu, 116.
mdnuntusuri, 131; mdrunfu,suri, 84 mulfdme, 52, 67, 129; multime, 208.
102; Indrunfusdri, 82. mustru (exercitil militare), 42.
mdnuse, 84. muzeu, 86; muzeum, 65.
mastacdn, 5
mdhniciune, 65, 100. nacdjitt 228.
mdni, (plur. dela gmánAP), 48, 50; ndimi (a, ram näimit cal Ado-
mdnile, 57, 62; mdnele, 186. ve,504, 3.
M. Kogalniceann. - Scrteori . 17

www.dacoromanica.ro
258

ndrav, 8. pare, 13.


neatdrzzat, 129. paretis Oemisiune), 187.
necunosedtoriu (nerecunoscAtor),54. parmacldc, 86.
neghjenfd. 218. particularnic, 72, 81.
nemfdsc, 61 : nemfased, 59, 62. pasiv, 219.
nemfdste, 9, 42, 45. pasport, 3.
nepravilnic (nelegal), 93. pastor, 129 ; pastoriu, 144, 129 ;
nesiguranfie, 215. pdstoriu, 118, 187.
ni (ne), 62, 68, 98. patrle, 5, 110, 113 ; patriia, 42.
niedire, 56 ; nicdiri, 51. pdhar, 87.
nici eacum, 3, 33, 43, 61, 62, 126 ; pdlzarnic, 45.
nici decum, 57. pdmdntenesc, 100.
nimene, 59 ; nimine, 56. pdrechi (pereche), 96.
nimied, 60, 129, 210, 217. pdrinfased, 51
nod, 42, 116 ; noud, 219. timi (a), 42, 43.
noblu, 4. pdzdsc (md), 103.
norod, 63, 73. pan (pAnA), 198.
noveld (5tire), 201. pdne (cereale), 112, 194, 231 ; pdine,
novitale (noutAti), 11, 42, 48, 63, 65, 63.
82, 199. pedagog, 56, 62.
perichefaleiu (ornamentatie arhitec-
oborl (a), 187. tonica), 83.
obscur, 12. peristol (dperistyle).), b9.
odai (odale), 130. pi, 2, 4, 50 ; pe, 2, 47, 54, 55, 62.
ofifdr, 66, 75 ; ofifer, 59. piafd public& 9.
ogor, 3. picasdm, 187.
omdt, 57. picior (un. de mAsurA), 83.
operafie, 189. pirotelzzzie, 83.
opera, 86, 97. piste (peste), 2, 7, 14, 47, 62, 63, 65,
opinie, 215; opinie publicd, 207, 214. 66, 73, 135.
ostineald, 53 ; ostineli, 105. pitreee (a), 2, 12, 53, 54, 60, 82 ; pi-
ostinl (ase), 199. trecere, 48, 51.
ostinesc (militar), 42, 48, 87, 190. pla,at (placardA) 214.
ostdsdsc, 12. pldce (a), 100.
pldtescu (sd), 107.
palascd, 111. plecdciune, 3, 11.
palat, 4, 9, 13. plimbd (a se), 33 ; plimbare, 12 ;
palatizr, 7, 73. a se primbld, 60 ; primtriare, 12,
palmd (un. de mAsurA), 83, 65 ; a se preumblez, 33.
panesti, 72. pod umbldtor, 3.
panoramele, 12. pole (regiment), 44.
pansioner, 128. polcovnic (colonel), 86.
a r4, 223, 228 ; p rà 84,105, 115,127. politic& 22 ;politkd exterioard,214.

www.dacoromanica.ro
259

politico (sistem, procedare),118,129. prinfil, 14, 15, 42, 94 ; prinfipe, 15.


politicd (politetA), 54. prinfipal, 89.
politicesc, 87. prinfipat, 63, 64.
politicos, 42. privald (priveli§te), 194.
politie (ora§), 65. privire (infglisare), 44.
polifd, (a, a da polita), 213. probozit (certat, ocarit), 105.
pompd, 97. procestd (a, a face proces), 220,
ponturi (articole de legi §i regula- proclamalie, 208; proclamafiia,100.
mente), 174. prohorist (a, a preda lectii), 62.
populafie, 52. propi (a), 193.
poricale (fructe), 122. protectui (a), 80,
poroncd, 45, 47, 51, 55, 56, 64, 103, protecfie, 15.
112, 118, 126, 188, 230, 231. protest, 229.
poroncl (a), 47, 59, 92. prothimie (preferint5), 195.
portofeiu, 52 ; portofel, 58 ; porto- protimisdsc (prefer), 110.
feul, 47, 50, 51. profes, 218.
portret, 12, 83. prusienesc, 162, 103, 126, 133.
posesie (arendA), 231, 232. public (adj), 60.
posifie, 217. publicare, 218.
positiv, 207. purcede (a), 42, 56 ; purcesdsd, 52.
post, 63. purcedere, 61, 114 ; purcedire,100.
postd, 223 ; poste, 205, 206 ; poste- purces (subst.), 48, 52.
restante, 2, 209, 211, 231. mite («ol pute>, voiu put*, 53 ;
povoard, 8. pute (puteA), 54, 62,
povod (prilej), 194. puldn, 2, 4, 5, 8, 14, 42, 43, 49, 56, 65.
prdpddi (a), 61.
prdvdrie (prafarie), 83. rang, 105.
pre, 4, 5, 7, 10, 12, 13, 45, 46, 47, 49, rd (tea), 2, 101, 133, 201.
51, 53, 55, 55, 82, 86, 96, 120. rtici (a se), 100.
188, 191, 196, 205 ; pe, 7. rildicd (a), 8, 11, 54, 226; rddicat, 53.
pre, 1, 3, 7, 11, 14, 16, 43, 44, 52, 54, rdindsia 52 ; rdnidsdfd, 54.
55, 56, 58, 60, 62, 63, 106, 188 ; relmdne (a), 66.
prea,13, 44, 47, 48, 50, 56, 60,128, rdsol, 74.
199, 221. rasboinic (subst.), 12, 82.
preacurgdtoriu, 43. i atund, 5.
preferez, 230. ra(dtd (reteta), 56.
premiu, 62. rams, 2, 6, 10, 11, 18, 41, 45, 46, 47,
prepune (a a banui), 43. 51, 54, 55 ; rdvasd (rAva§e), 224.
prepurcict(praporcic, locotenent),15. rdsdpit, 4.
prescriere (descriere), 43. reacfie, 210, 213.
prezent (dar), 78. recepisd, 224 ; refepisd, 57, 76.
pricistui (a sea se impartg§i), 75. recomandafie, 56 ; recomandui (a),
priiml (a), 15 ; primdsc, 60. 42.

www.dacoromanica.ro
260

recunoscator, v. cunoscdtoriu. sigurantie (recipisa), 56; sigarantie


recunostintd, 15, 54, 60. (siguranta), 218.
refuzd (a se), 202. simptomd, 219 ; simptome, 227.
reglement, 108, 110, 114 : regula- slobod, 45, 55, 63, 114, 230.
meta, 108. slobozenie, 105.
relatie, 41, 44, 52. slobozie (colonie), 89.
religlzie, 43, 89, 118. slujei (slugii), 62 ; sluji (slugi), 134.
reprose, 219. slut, 8.
republic& 45, socialist (adj.), 215.
respunde (a), 223; respuns,198, 217. soma, 215, 223 ; sumd, 223 ; somma,
retrograd, 217. 116 ; summd, 116.
ritoricd, 63, 65. sorocovdt (monedA), 74; soroco,
rochie, 8. vcti, 225, 2_ 6.
rusdsc, 44 ; rusascd, 56, 74. sosascd (sd), 109, 110.
spatariu, 44, 63 ; spatdriia, (sala
samand, 56 tronului), 94.
sade (simplu), 6. spdnzurà, (a a atirna I, 44.
sames, 73. speti (spete), 76 ; spatile, 47.
sat& 2, 51, 52, 54, 59. spraveli (sa ne), 2.
saturi (sate), 116. sprintinl (a se, a se grabi , 67.
sd (se), 1, 2, 0 peste tot. stahie, 8.
sdcard, 232. statud, 83; statua, 12; statue 5, 9.
slicertt (a se), 116. statatoriu, 4.
sdlbatec, 7, 14. stelnsasd, 46.
sdpon, 90. stema, 9.
sdcriu, 53. stil, 200.
salt (a), 51, 42, 48, 50, 129, 210, stodola (hambar), 191.
223 ; a se seta, 62, 63, 109. strae, 3, 53.
sdlinta, 51. strain, 66.
sdmti (a) 54, 65 ; sdmtdste, 55 ; strange (a, a pune deoparte), 6.
sdrntiri, 55. stricasd, 53.
sdngur, 4, 49 55, 61, 187, 199, 213. suffar, 132.
st2rman, 65. sui (sd, se suie), 12.
scarpi, 9. surgunlelc (exil), '77.
sadezi (scazi.), 111. supunire, 51, 54.
scdrnav, 4. suveran, 14.
scopos, 192.
seminar filploghic, 87. 9ald, 65, 83, 94: sal& 86.
senet (chitanta , 123 ; sinet, 223. sansuri (§anse), 213.
sensatie, 214. Ode (a), 7, 48 ; a sadea, 41, 44, 45,
septemvrie, 7. 46 ; sdde, 53; fdd, 226 ; am sdzut,
sfesnicar (sfe5nic), 98. 7 ; a sedea, 210, 212 ; sed, 2114
sholer (Kolar), 92, sede, 200 ; sidem, 92.

www.dacoromanica.ro
261

;dice, 4. tualetd, 111.


sdpti, 61, 84; septe, 118. tulumbd, 94.
gs, 9. tumurug (bulamac), 8.
Osel, 10, 57, 61, 84, 89, 101, 111 ;
;ese, 218, 223. teard, 216, 217, 219, 228, 230.
scoler, 86, 128; V. 0 sholer. find (a) 129 ; a fine, 8,14; a ;tine, 7.
siert, 52. Civil, 117, 215.
;t (0), 15. fivilisat, 8.
stiem (tiam), 119.
§llinfd (tire), 11. tilan, 44.
umbldtoriu, 3, 4.
tacsie (clasA), 56. umid, 43: umidd, 68.
talenturi, 216. uniformd, 56, 111.
aril (intArituri), 10. 13. universitate, 73, 86, 102, 116.
tem (mil), 107. uries, 73.
teologhia, 87. urit, 223, 229.
teptil, 138.
tetrage (manuscript, corecturi), 106. vacantie, 41, 65.
theatru, 65 ; teatru, 66. vade (termen), 201 , vaded, 223.
theorie, 113. val (de pAmant), 10.
tocma, 47, 58. Vasdle, 49, 52; Vasdli 44, 48. 51,
tocmaid, 3. 52; Vasili, 231; Vasdlicd, 65.
tom, 127. vapsd (vopseA), 50.
topografie, 3, 6. vatavu, 231,
topothesia (nezarea), 43. vestescu, 229.
topuz, (gcu topuzul,, cu sila), 120. veteaz, 53.
tractir, (han, hotel), 10, 45, 74. vide, (a), 47, 96, 105; a viddt,
tractarisa (a), 188, 187; videre 9.
tragedie, 97, 209. vita (a), 65; a vini (va veni), 54;
trdescu, 134. a veni, 73.
trdsura cu abori, 13. vizitarIsi (a), 74; vizitd, 72.
trii, 3, 4, 7, 10,14, 45, 46, 49,33, vorbdsc, 122.
59, 62, 65, 102, 111, 122, 132, 188 ; vra (vrea),187 ; vre (vrea), 49, 54 ;
triisprezace, 7 ; al Wile, 45. vrei (vet), 49 ; vreu, 42, 45, 62,
trimete (a); sd trimatd, 58, 61, 206.
110; trimds, 50, 51, 52, 66 ; vremi (vreme), 16.
trimdt, 50, 51, 52, 53, 63, 191, vroing, 42, 49.
213, 230; trimes, 59, 61 ; trimet,
63, 67 ; a trimete (va trimete), zacuscd, 2, 102.
61; trimeti (trimete), 76, 110. zdce (zece), 45, 48, 49, 64, 103, 121 ;
130; trimetere, 45 ; trimetu, 122 ; zdci (zece), 49, 111 ; doisprezdee,
trimefi, 74. 53 ; sdisprezdce, 47 ; soptespre-
trudile, 54; trudit, 3. zdce, 12; optsprezdce, 41 ; dod-

www.dacoromanica.ro
262

zdci, 52, 53 ; patruaci, 50, 65 ; zilos (zel), 139.


cincizdci, 49. ziod, 51, 53 ; zioa, 229.
zace (a), 61 ; zdci, 129. zoologhie, 87.
War ,(1n), 132. zugravald (ilustratie), 83 ; zugrd-
zönzos, 5. vele-(tablouri), 74 ; zugrdvia (pic-
astre, 96. tura), 75, zugrdvit (picturri), 66,
zddi (a), 5, 66 ; zddit, 13 ;. ziditoriu, 84.
43, 44, 55, 58 ; zidiuri, 10

www.dacoromanica.ro
ILUSTRATIUNI

www.dacoromanica.ro
Un fragment din scrisorile lui Koggniceanu
Fac simile:
tt/4 far* 'itifird 'Or.i" P`coe
SOte,a airezt Xi -5;%, /e../1.9 C./ 77.7
4 cy ,
cri; A ef
,
9 6.-../.; ' am,-,47 3 ,
- ev,,../..o-P ce..t.:. Cr 6'74,-ez-

/.
9c, cy4,4," cae, , '12,1 sa4-, tae(r,/

1
,11A _

/ /
-1 rc-pr, .r Oc a`7.34 et.t4-2, 4,--
, ,-,
, f ,A
i "el; 4.4:2,ZZ 0'.9e/ SW" "</y
a LIZA-- AG/4027,41 efr*

d a ec; eikor Z..7" Tre-, ct,"1-1 /1 (:).7,,....,,,.. a' 74., ,/ c 1 9 r :94/77770.427_

.44 ;,... a/ia'/.-e-,


/11'

/ /-
atia
71P4' - ,r% ,-,4 '"P.° ..
A-a--7,2f4c.t., cr,'

.../ el__ dr,,,./ ..-"tecar' /2e.vm, .14--


...ctx oet

,ez ..77t/..(..z.4
d'rme.,,
cea- /
I',-/-4,,,a,x
/
-.,..
42, , i."1
r
i 1 f"

er-,, ,,,,7
,
,/ ,/ a__ ,-",,-47,-- ----1
../

, , , -a, -zype,/ ,e e6r f-,..es(


,,
., , /7
ce if coo, s-1-7_ 9c" , .:(7j =-4-v-,e.e, i
sy. e4c44-- .1.,.
7

.( / f "Aot w,z7-1-1--- 62-5/(1 ,


-7/fri'r vr// a71/4
--/,
v4r a- assoc.
I
vitt
-;,e5Z- ,Pe,-,,,e4/.-4.:64
p
oe4)/

la.a 4 f;Tai 2,er. 4 ee.4',.-


t/ eZtf,:z.4 1 .,/, . -17,K 61 .,e
../
I / Ar-pt-
..
,et soPs0,
6 O.? yt4 CI 7 '445'
V7-r-.9c* /1,4
iL 7 21.yr:e /1-0-1-e4V-
(de a nu It) lipsi cinstea cuviincioa t; aceste le jun Iar cat si ma, due i s t cad la domnul Hufeland §1 sn-I rog ca. ss eerie bine de
mine Marie' S de, aceasta nu o pot face. Daca t-am scris ca slut de doa/act de am §i cat stilt om intreg, aceasta am facut-o ea a t-ta arat
c i nict od tt. lu ot face o fapt net rednica de mine §1. de familia me. Aim in Evropa luminate oatmeal' cad la jenunche ?tumid Ina-
N

intea luT D unne/eu, iar nu inaintea oa uenilor. De acela i e a am invatat nice ct fiesta; cm IT de o potrit a, ca until sit deos Meste de
alto! inland pain merit prin fapte bane. De accla file
i www.dacoromanica.ro
o tuft lIlt ot pica la jenunclit tnaintea domuulul Hufeland salt inaintea orl
N

§i c ii. Aceusta a§ ft want face de a§ ft fost crescut tn. Tarigrad, uncle lactate care a rob t a maw mat mare robu 1. i pag. 123.
1.7n fragment din scrisorile lui KogAlniceanu
Facsimile

7 P2/ 'LIP C., V.:41 4/2Art //....4i- a 4 /1_2/7, t


2r "X1t-1,&,t
/
ci,at -' ti.2.',77-zea/ p 2:--/Ar.--1-7,g) , Ac41:e` rPAg44e-c, az,e,1 ,,

, 4,y-7---', ..)
ri 7, s,
(..ee/fie,+ - eas",,t - '4,2 4 ' ;5,,"9-e &heel
,

6,4),,/,74

t4,
, "7,44" zati,-24-c
.,/ ,;,,,,,,,,,,/e4,..,"',,,,
/ s, ,s; ,,,s--,-,za
-.,'

a, ,, /
,{..,)-; -4,

2.-47f r 1)/(10Cr MP_ r, /AAA/ fr2/24,- 4,14/7


"14,
f
../Ar h/ &.i'C' .o/lr 771JA, "114. Z771 ; ,%1 --
/7 ar.A. a4f 7A, 1 1-0,e-xfz-rP.,2r-,, 9e /- 7114

v/i//.5- r.6 c
sCat ca sa cad la jenunclii cu rugaminte la domnu Hufeland, cum
dumneta im scrii (e vorba de tatAl sAu) aceasta nu o voi face nim
data, omul trebuie sá cada la genunchi numal inaintea luT Dumne-
zeu. SA mor de foame, sit fiu sarac, aceasta nu o voT face nicT odat
cad atunce a§ fi nevrednic a mit numi om slobode v. §i pag. 119 120.

www.dacoromanica.ro
tin fragment din serisorile lui Kogalniceanu
Facsimile -

.9EgiU.,
?5'iwi 1
g -4.s P, ,'''`,. /
.
. * .%?`
...1. r:_., *

.
;
.
ig. -
;15:' ,;
'\''.0i)) kVi- -
.,......:."---- /
Ipt.1P-S.'g ;_i f 1
/4, .,,, ., - ,,,,
-
cee, /7.4a01141'"I., .4
2.1gip...gi3 j ,- , .

p
267
g .8.
A
p.o.r.. 5 ri401/nr. .0.3-"vn
:
P...--::ig, 0 ci21. co
;.
... , , .r.... (7,
E 1210 a'0, '-' fie:;--i
.
.:19/t/ Aff.)./i/x ,....,...:4 .
v.s.:152/t/fAll-7;eref7//.//f7,1

..,,E,,,z ,,,:i. 1
,
, 7/ . .-..
- f .
gazpo 0p i.,..; 7..
0,'
/z , 2
I....JEER ,..7/..,... ,2,,_ te /.....
r: 2 -
-rnw,y l'.
p.K.,- :- 5 F ,
,-. ',,F,,,,,a..."/, .4"241 Cf ew ',..
l ,
ID P ;"1:1.. 5*
, ( , //
,gf?" 4,7 ; V .4rof.i y ,
EiE)" ; '
i;142 'O.
,-- 12.7141.0 car", .;" 44 , i,f yty 4
- ,
m L.
,5-. E
, 2.774/.47
/. IA' .:,. TV
a 5 . a ..5 /774/0>
......-.CD ;;;,. s e7G-fir-7/7
, eo -f-
,,,, toff'
,,,r/7,/,....: "1
il3Vrt F,

g-
,714,,,./ , , J
:4 .
,",--,, 7 g.
5 / e ._ eo t7/7,i,37, - r74.--
10,.z...g,5'5 ' .1
..,:, 0 - ',...c.' E ,../
hi 4"/-- ,...,:,....
f or , ''- pet . .
b., r- , - 92 P 0 ,
,.... ; ,....` /4' tlf/e/tf
,.... ,74.,
www.dacoromanica.ro
0 '3 = P E.. C62,,t 4----11:47,47,,:r
R" .._.14.4Pai:44' -
Ii I
.-4,E.:2'
. ; ,'..a..71 ,.., ,,,,,,
o0,0
o tP.'n (Y/a/teljef .r/L-ri ..4171/..1:Iliv
P
1 z I
' P . -- fi
r 1-14-./
.t 0 ? ...v.,,,,.. fer irei .,1,./".;:f%
Pli
fre'. a ,74
'
o 3-7-, 7 -./y' .
zt p / (.40) /.,
0 41 4,
i,,,T,C00,t-i a." 1 - -./"7 //A'
-

7, __, oh4 7,'' ./.


P.-- 1," '
2iT= 1 i (.. ..,
A..' p/ - .,.. 7, ,
7.
.,.0 c...
to,' ..... v __,,,,
-
...,,,-.0 .e- 1
,
v.,,,... - earr7 '-`71-.-.4,-
....re
. L .1*.-f-
' az...
E . ,,,,g 1
j '
0 P to r 6-5. - f'ir I' f-, v fi,/
P 7,,,,- m ,.., l' .- Ll'i 0.7.tre../
11 :LP
' al. / #14,("
; gg P 5' 0 le/ afrit 4z' 4Vz!...:-
i- 5' 7:: 5 00 ,44.? 7,al..4///77.
lin fragment din scrisorile lui KogAlniceanu
Facsimile text &Juice?

. 3
%, oyez- /V: "fki,
Av. 4...te. e Jo,: Iloete de ",...e..

/4
Cie, 2.0

A; "('''
4,-,-,...-..tz
. If
Ir

( <I
.
n o" Ad ...
.
On.

., 4 e
A.),

I- ee ,..
,./
AP

Of.

II .- ./....,
, ,.......

%'1,14 77/f
e (AV.,
,
J
"PLAY

/
06 '1P'r
/ ...-/61:
I ". /re; of ;
44.,,/. Pt 114
re* r Ace ' / K"e
,t4^1 4*
leer .4'
1

-,

/ -"PIP . /re
1

.1

A-re:.5;
e' 141-

."7"/"..". .
e /he r /el
.

4./
y 1/44(.1:
/1 .0".,

. r6; 41f.:
X' ".7 W.:P.-.

pee"-

/
//LIZ.- - p A. ,v
'Li.,
/ V'Qr.or. -.....--rw
;'.'. d. if ,. tel,././t/C.- . :,
I. 1

'- , 2;',./..-zifi; I.:zee* _ 72 :,,,,e4:,:.-ri


"..,
ICA. , t. %A., .
'''-.. i_..1

Le 1-or novembre 1837. Comment pouvez-vous, mes chéres sours, me croire un


si petit coeur, de me filcher, lorsque vous me donnez de bons conseils ? Si je ne
vous ai pas écrit, c'est quo j'étais chagrin, male non fiiche. J'avais tent d'affaires
taut d'intriques is démAler, car tout le monde m'en vent, memo des persounes
d'un rang tree /love. Que oulez-vous quo je fosse ? J'ai été quelque lois léger,
inconsidere; et aussitOt ou en a fait des crimes Male je laisse toutes see ideas
tristes, pour parler de Nous, mes chères sceurs, car pour moi, je n'en ai rien a
vous écrire. Daus vos lettros vous no me dites rien de Marie... (v. i pag. 182-183).

www.dacoromanica.ro
Buletin de note din vremea studiilor lui Kogalniceanu la Lunéville
(retina)

COLLEGE
REsumg des notes de M. led
DE LUNEVILLE.
dive externe,
8U '
- pendant le (5":" trirnestre de l'annde 1834 183f.

Cl 4SSE DE 04-j PROFESSEUR1 M. ,.//euti4 whd Eleves. /


Conduite : 460 tr.44

Application : Seits(044,!,m4--
Lecons : . 50- 0
Devoirs de 7'se : Sufi*, if
OBSERTATi On.

ii Mathirnatiquea ,,___
i Physique,
-7 4
.

Histoire naturelle,
Thscours Latin,
134r-ours fritneais.;,
Narration, 4.
p Vets latins,
Gree,
2,5,
.
PLACES
du I "".
I Version !aline,
'Mime,
6. j
. 6. t o. ea
TAMES-ME Orthographe ,
en Analyse,
Histoire et Geographic , I4.
Allemand, 2 . I.
Italien,
22 - '...2 ,/,....---.....-304.--
Z..4-....

1
Premiers principe6,
: .....:-.,

9 10 a
Lecons ,_.
. ; .; ; 't `F:(::'
firi lure . i
,
Dessin , -

Le PROFECSEUR Le Petec;t/PAt ,
goes, 0,4

%TT-
www.dacoromanica.ro
Tifrele arnta al cateloa din clasa era &oval Is fiecaro matLrio. La istorie, la
geografie i la limbo greaca era tnatiul. Originalul in biblioteca Acadomiet Ro-
inane, aeon manuscriptelor air& 1161, fila 86).
- A .5:4 .
En-tête din scrisorile lui Kogalniceanu
v. deacrieroa liii la pag. 83

a(1
Arsenalul

!IS;

7 I.
rri Tr-if fur:fir-TT-cc Wier ,,,,w332amiTrazm,
N -,
4
...
"1T'-. .
ow ol -
tier ! 7441 .r; .611 S
g! tin . il;._ i air OM 1. its al bpin I
1 11111 1lull. 1111111 1111111 11111 uiitul inIr 11111.-- th--07-argiuk_vuttuL
_

,r7;
_

("ZY:60 / *//)/ I

till ye f-e.or,

www.dacoromanica.ro
tn-tête din scrisorile lui KogAlniceanu Universitatea
v. deacrierea of la pag. 86-87

_AMU. MIIP"

111
" aim iiinuft.s.
mau
worm
PI El IN I
-

Nnou Pri't
teimectrtru

110
ni i
.11 11
,.
0 El 0 0 0 load EH E
111111111111.
-=aumaiil
..m_Liclimmiiiummounniaa

.r 111

1;1
f3n0[10
110 DO Jf110 01'f; t
f .11 `A !J.,1
-"OIL On 011 H
fl JIIL ;Tr° tNlil 6 F1451)10.
:*1411111INIIINI

-97,71,/z/e4cle-hze'
zazj
Ski ,Crn za

www.dacoromanica.ro
En-tête din scrisorile lui KogAlniceanu Medeanul Jandarmilor
descrierea lui la pag. 88-89

lf

_v111414
;

779

....

-4-,Pv12' .jjjic.
,
- 4

_ -44 4.-611j.
_

fie./ :(f //////xi.-


gif.(;24( 11( re: Zy41/7"
,

www.dacoromanica.ro
En-tote din serisorile lui liogalnieea»u Palatul regal din Berlin
v. desvrierea lui la png. 94

tea
-
..i4g

!MI r "i 1 't,


.1-
t1 '14 tik ^

I -k
,I
---'.
t6 k
I I" irtil. tfirfEM, mitutgottro
.."...''.'-'.- .'''''''.,
iirirri FrdlFM I n;rrrnI .'
-
-"

www.dacoromanica.ro
En tete din scrisorile lui Kogillniceanu =Opera din Berlin
v. descrierea ei la pag. 97

arc
Fie-fi J; r-y
-s#1--__ "-ff- 7/UM., I

iU

7.*
° ,
't
4..h .

.C"'

't,t4

-/ad ie C7,riYif...41(14e4
(
www.dacoromanica.ro
En-tête din scrisorile lui Kogalniceanu Portul Swinerniinde
v. pag. 114 i 115

4:14
-s

www.dacoromanica.ro
DacHa THL IWNINESC PRIN CARE MIHAIL KOGALNICEANI. ESTE iNAINTAT LOCOTENENT LA 8 Noulnaux 1,38.

, .C.

.._
- '7....\-. .----,
,r-

ti--tu
e--L
T-t-- --2- -,__4.2
\ ?
.-?-
' '.."-
--w-----= .47:=:1_
..,,
-"..--_-:,-
- -- !--- 44:-
_

;
771litf._

-' . 11..rz-,wj ..-:a110-,

KY MIL)! A jy1j itYMFIE3EY HOH MHXAH I ITHFOPIY CTYP3A BB.


:10MH 11,1P111 NIO.A/kOBlh.
ILI. IT. al. '1. A. W. SI. .1-

Cs osie u;iyrn nut nytiocxym ,vieLue xipyia 11-L Hoii ne MFt.IIIJ horb.suntruw Tia pc.te Ilty c.iyxum 411 panr AC hopnew.
neurnpy palm fiN oempA,ia tie ay anbmam cAyxXa Iloacmps, ne Amur!, xyna nypmape Ey moan's pumounnsupb
.sax 4nanumam u own Hoemapie a auy,lyil yna MIC own._ cynic nyinaeliii nut onm 411 ,paur Ae Jel:menauni,
HH npee:rm Hoff 4.1 mu.tymq tun 4A ..tdurubpum, npnu arov_!Ma n,spIrmn, !f!Tvt-ryrop at; Homy," lop eynyun:*. ra
Rylioachi, Waco ne Mnxaua hOpMHINtfly ,11)1.11, I .yrlinuns Ae a4 Hocm p y JeAmena . Accinme wberbzAvnm
Ks e.1 40 ageem pant., 4u Nape Ny !Mann mu.goernmsupt ev .t.nannrrnim Ae immin, 11 o n, . ci.na nypma ama Ae Epe-
040q,, Aungoe tun xy 6yn-b ;griffons, npexym ci a,ic ynyrt-6yn tun rpeAnwtoc Otnnepri. Cure aAtbrpupt Livoya :raxptIm.
It airtema xy a Iloacmps 4o M fl t C a flefil,TutrlyvE Sr fic/leflIC . tv14'
li Opawyd Emir+, auy.4 1858 .12,44 ittc,in.-470,:- re; - ,
o.4 ,v7e,

, .
-

4911, :4E69

Capon ja littAlTy.as 1::2 it ifiy..4 Ina f. TJ11$ a


.
Cyc No; /.":1-/ -0.- 4t 1 4I4.P.4I CaJc.
" 5
_:
.Cu mi a luT Dumile/en NoT Mihail Grigoriu Sturza V. Domn Tarn Moldo% er s.c. 1. q. c. 1. Su fie stint si cunoscut ftete minima ca NoT pe Mihail Kokalniceanu carele ne- to slujit in rut g
de cornet pentru tit na si osti dia ce au aratat In slujba noastra, pe Iftt g i buna purtare, cu toata nilosti% irea I am Inaintat in opt Noem% rie a anultn tutu line opt sate tnT/acT sl oi t it ra g de
Leltenant i precum NoT 11 minutia t tl Interim, prin acoasta porancim taturor at Nostrilor supty, ea s t cunoasca si pp. cinsteasci, pe Mihail Kogalniceanu dupe cut iinM de al Nostril Lette la: t.
Spre adeverirea curora inturim aceasta cu a Noastru Domneasca iscalttura t pecete. www.dacoromanica.ro
Asemine nialfildulm di, el in acest rang, In care cu touts. milosthirea Saul inaintat de catra Not, sit %a purta asa de credincIos si cu Minn cut iiitii, precum sa elide unlit bun si crL lirtetos (litter.
jtt orasul EiT, anul 1838 luna Noemvrie 20 . (Originalul in biblioteca Acodemici Romftne sectia inalm,clij IL 0 .
CUPRINSOL

Prefata
1. CA-teva lamuriri introductive V
2. Ce cuprind scrisorile . . . . . . . . . . . , . . VIII
3. Dragostea de Planta al in deosebi de Paris . ., IX
4. Mediul in care s'a format KogAlniceanu XII
5. Reprezintä Kogálniceanu influenta germana la noi ? XIII
6. Contactul neintrerupt cu tara XVI
7. -- Alte lamuriri , XIX

Scrisori din drumul dela la§1 la Luméville (1834)


I. Boto§ani, 17 August 1831 1
II. Boian, 19 August 1834 1
III. Lemberg, 24 August 1834 . . .
30 August 1834 (fArä localitate)
. .... ..... . . 3
IV. . . . 6
V. Viena, Septemvrie 1834 , i , 7
VI. München, 19 Septemvrie 1834 . , . . . 11

Scrisori din Berlin cAtre Mihail Sturza (1835)


VII. Berlin, 8/20 August 1835 . 15

Scrisori din Lunéville cAtre surorile sale (1834-1835)


VIII.
IX.
le 9 novembre 1834 .
(Noemvrie 1834)
. . . , ....... 17
19
X. le 7 décembre 1834 . 20
Xl. le 20 decembre 1834 (1 janvier 1835) 29

XII
XIII.
le 18/30 janvier (1835)
(färä data) .......
www.dacoromanica.ro
.
......
. . . .
93
25
264

XIV.
XV.
le 7/19 fevrier 1835
le 16/28 mars 1835 .
.. 27
28
XVI. le 6/18 avril 1835 30
XVII. le 10 mai 1835 . . 32
XVIII. 13/25 mai 1835 34
XIX. 6/18 juin 1835 ... . . . . . . . . 35
XX.
XXI.
le 1/13 juillet 1835
le 5 aoiit 1835 . .
.
. .
.

. . .......... . . 36
39

Scrisori din Lunéville cAtre tatAl sAu


XXII.
XXIII.
1 Octomvrie 1834 ..... .
21 Octomvrie (9 Noemvrie) 1834 . .
.
.
.
..
41
43
XXIV. 22 Octomvrie 1834 41
XXV.
XXVI.
XXVII.
8/20 Noemvrie 1834
8/20 Noemvrie 1834 .........
23 Noemvrie (7 Decemvrie) 1834 . . .
48
48
50
3/15 Decemvrie 1834 ......
XXVIII.
XXIX.
XXX.
6/18 Decemvrie 1834 .
20 Decemvrie (1 lanuarie) 1834
. ..... . .
. .
.
52
54
55

XXXI.
XXXII.
18/30 lanuarie 1835 . .
27 lanuarie (8 Fevruarie) 1835 .
. .... . .
. .
.
57
58
XXXII!. 7/19 Fevruarie 1835 . . . . . . . , 59
XXXIV. 16/28 Martie 1835 61
XXXV. 6/18 Aprilie 1835 . , . . ..
XXXVI. 27 Aprllie (9 Mai) 1833 . .. .. . 2
XXXVII. u-- 13/25 Mai 1835 . . . . .
XXXVIII. 6/18 lunie 1835 Fb
XXXIX.
XL.
XLI.
1/13 tulle 1835
12/24 Iulie 1835 ............
24 Iulie (5 August) 1835 . . . . . .
6,..
67
67

Scrisori din Berlin cAtre Mihail Sturza (1837)


XLII. le 22 feyrier 1837 69

Scrisori din Berlin cAtre taM1 sAu (1835-1838)


XLIII. 7/19 August 1835 72
XLIV. 12/24 August 1835 73
XLV. 1/13 Septemvrie 1835. 74
XLVI. 21 Septemvrie (3 Octomvrie) 1835 ... 75
XLVII. 4/16 Octomvrie 1835 75

www.dacoromanica.ro
265

XLVIII.
XLIX.
L.
13 25 Noemvrie 1835 .
26 Noemvrie (8 Deceinvrie) 1835
10/22 Decemvrie 1835 ........
, .
.
..... 76
76
77
LI. 16/28 Decemvrie 1835 77
LII. 19 Decemvrie (1 lanuarie) 1835 78

LIII. 3/15 lanuarie 1836 78


LIV. 26 lanuarie (8( Fevruarie) 1831i 79
LV. 14/26 Fevruarie 1836 80
LVI. 11/23 Martie 1836 ..... 81
LVII. 27 Martie (8 Aprilie) 1836 . . . 82
LVIII.
LIX.
LX.
28 Aprilie (10 Mai) 1836 . .
7/19 Mai 1836 . .
28 Mai (9 lunie) 1836
. .
. . . .
...... .
84
86
87
LXI. 2 14 lunie 1836 89
LXII. 17/29 Iunie 1836 . . .. 90
LXIII. 26 lunie (8 lulte) 1836 . . 90
LXIV. 14/26 lulie 1836 92
LXV. 28 tulle (9 August) 1836 . . 93
LXVI.
LXVII.
LX VIII.
3 15 August 1836 . . . . .
1/13 Septemvrie 1836 . .
13/25 Octomvrie 1836
. ..... 95
95
96
LXIX. 2 14 Noemvrie 1836
LXX 23 Decemvrie 1836 (4 lanuarie 183-) . ... 98
99

LXXI. 8/20 lanuarie 1837 . 100


LXXII. 1/13 Fevruaiie 1837 . . 101
LXXIII. 9/21 Fevruarie 1837 . 103
10 22 Martie 1837 . .. ..
CXIV.
LXXV. 1/13 Aprilie 1837 . . . .....
Berlin, 23 Aprilie (5 Mai) 1837 .
.
. .
104
106
108
LXXVII. 21 Mai (2 lunie) 1837 . . 1 09
XXVIII. 13/25 lunie 1837 . . 111
LXXIX. Swinemunde, 9/21 Iulie 1837 . . . . . . 114
LX XX.
LXXXI. 14/26 August 1837 ....... .
Swinemunde, 21 lulie (2 August) 1837

26 August (7 Septemvrie) 1837 . .


.
.
.
.
115
117
XXXII.
L XXIII.
XXIV. --
8/20 Octomvrie 1837 ..... .
20 Octomvrie (1 Noemvrie) 1837 . .
.
.
. 120
121
126
L XXV. 5/17 Noemvrie 1837 127
L XXVI. 25 Noemvrie (7 Decemvrie) 1837 . 128

XXVII. 18/30 Ianuarie 1838 , 139

www.dacoromanica.ro
266

LXXXVIII. 10 Fevruarie (29 Martie) 1838 135


LXXXIX. 19 Fevruarie 1838 137

Scrisorl din Berlin care surorile sale (1835--1838)


XC. (7/19 August 1835) , 141
XCI. le 1/13 septembre 1835 . 141
XCII. (lath data) 142
XCIII. le 21 septembre (3 octombre) 1835 . . . . . 143
XCIV. le 4/16 octobre 1835 . . . . . . . 145
XCV. le 17/29 octobre 1885 . . 146
XCVI. le 13/25 novembre 1835 . 146
XCVII. le 26 novembre (8 decembre) 1635 148
XCVIII. le 19 décembre 1835 (1 janvier 1836) . 149

XC1X. le 3/15 janvier 1836 ......


. . . . . . 150

CII.
C.
Cl.
le 9 fevrier 1836
..... .....
1e2/14 fevrier 1836
le 23 mars 1836 ..... .
. . . . .
.
.
151
152
153
CUL le 8 avril 1836 1
CIV. le 21 avril (3 mai) 1836 . . . 155
CV. le 19/7 mai 1836 . . . , 157
CVI. le 9 juin 1836 158
CVII. le 17/29 juin 1836 159
CVIII. le 26 juillet 1836 160
CIX. le 27 juillet (8 aotit) 1836 . 161
CX.
CXI.
CXII
le 1/13 septembre 1836

le 13/25 octobre 1836


.
le 21 septembre (3 octobre) 1836 . .
. . . .

.
. .
.....
. . . . 162
163
165
CXIII.
CX1V.
le 2/14 novembre 1836 . ..... .
le 23 decembre 1836 (4 janvier 1837)
.
.
. .

.
.
.
.
166
167

le 8/20 janvier 1837


CXV.
CXVI.
CXVII.
le 1/13 février 1837
le 21. février 1837
. ...... . . .
169
170
171
CXVIII.
CXIX.
CXX.
le 22 mars 1837
le 1/13 avril 1837 .
le 5 mai 1837
. . . ......
, .
.

.
.
.
172
173
174,
CXXI. le 21 mai (2 juin) 1837 . . . . '176
CXXII. le 13/25 juin 1837 177
CXXIII.
CXXIV.
CXXV.
Swinemunde, 9/21 juillet 1837 .....
Swinemunde, 2 aofit 18'37
Berlin, 8 20 octobre 1837
. . . .
.
......
. . . . 178
179
181

www.dacoromanica.ro
267

CXXVI.
CXXVII.
CXXVIII.
,e 1-er novembre 1837
le 7 dAcembre 1837 . .
(fArA datA)
. . , . ......... i 182
183
184

Scrisori din drumul spre Moldova (1838)


CXX1X. Cracovia 20 Fevruarie (4 Martie) 1838 186

Scrisori dintre 1838 §i 1848


CXXX. Viena, 1/13 Mai 1844 (dire taal au) . . . . 189
CXXXI. (Rapt), 24 Martie 1844 ? . . . 191
CXXXII (RA§ca), 22 Noemvrie 1844 . . . . . 192
CXXXIII. (Paris), 8/20 Fevruarie 1846 ) . . . . 195
CXXXIV. Paris, 28/16 Fevruarie 1846 (catre Gh. Barit) . . . . 196

Scrisori din exil dire fratele du (1848-1849)


CXXXV. Paris, 16/28 Iunie 1848 .
CXXXVI. -1- Cernauti, 28 August 1848
. . . . .........
.
198
198
CXXXVII. CernAuti, 11 Octomvrie 1848 . . . . 199
CXXXVIII. Cernauti, 18 Octomvrie 1848
CXXXIX.
CXL.
CernAuti, 12 Noemvrie 1848 .
Cornuluncii, 19 Noemvrie 1848 .
. .... 200
201
202
CXLI. Cernauti, 30 Noemvrie 1848 203
CXLII.
CXLIII.
CXLIV.
Cernauti, 10 Decemvrie 1848
CernAuti, 13 Decemvrie 1848 .
Cernauti, 19 Decemvrie 1848
.
,
.... 204
203
206
CXLV. Cernauti, 31 Decemvrie 1848 207

CXLVI. Cernauti 10/22 fanuarie 1849 208


CXLVII. Viena, 22 Ianuarie (3 Fevruarie) 1849 . . 209
CXLVIII. Paris, 10/22 Fevruarie 1849 te09
CXLIX. 1/13 Martie 1849 210
CL. Paris, 10 Martie 1849 211
CLI. Paris, 21 Martie (5 Aprilie) 1849 . . . 211
Paris, 2/14 Aprilie 1849 , . . . .
CLII,
CLIII.
CLIV.
. .....
Paris, 10/22 Aprille . .
Paris, 27 Aprilie (9 Mai) 1849 . ...
.
.
.
.

.
212
213
214
CLV. Paris, 1/13 Mai 1849 ....... . . 215
CLVI. Paris, 16/28 Mai 1849 217
CLVII. Paris, 23 Mai (4 Iunie) 1849 218
CLVIII. Paris, 11/23 lunie 1849 ........ 219

www.dacoromanica.ro
.........
268

CLIX. Paris, 1/13 lulie 1849 219


CLX. Paris, 4 Julie 1849 . . . 290
9 91
CLXI. Paris, lulie 1849

Scrisori din exil catre parintele sAti (1848-1849)


Cernauti, 8 Octomvrie 1848 222
CLXII.
Cernauti, 6/18 Decemvrie 1848 .. .. 223
CLXIII.
CLXIV. Cernauti, 24 Decemvrie 1848 . . . .. .. 224

CLXV. Cernauti, 3 lanuarie 1849 . 25


CLXVI. Paris, 11/23 lunie 1849 927
CLXVII. Paris, 15/27 Iunie 1849 22 i
CLXVIII. Paris, 1/13 Julie 1849 . . 228
CLXIX. Paris, 6/18 lulie 1849 228
CLXX. Paris, 8/20 lulie 1849 . . . 229
CLXXI. Paris, 13/25 lulie 1849 . . 230
CLXXII.
CLXXIII.
Paris, 17/29 lulie . . .
(fall data) ..... .
230
231

Adaus i Indreptari

1. Scrisoare catre Mihail Sturza (8/20 August 1835) . . . . . 233


2. Scrisoare Care Oh. Asachi (1/13 Aprilie 1837) 234
3. Gre§eli de tipar .. 236

Indice de lucruri . . . .
Indice de nume proprii . .
Indice de cuvinte si forme .
. . ........... . . .

.
:

.
238.
241
252
Ilustratii :
M. Kogalniceanu pela 1840-50.
M. Kogalniceanu k 1850-1860 (dotal fotografii).
Patru fragmente din scrisorile lui (trei romanegi, unul francez).
Buletin de note din vremea studiilor lui Kogalniceanu la Lunéville.
ase entet-uri din scrisorile lui K. (vederi din Berlin).
Decretul domnesc prin care K. e inaintat locotenent.

www.dacoromanica.ro
Carti apärute in Editura Institutului de
Arte Grafice Minerva"

AUTORII CLASICI
Alecsandri V.
Poezii . . . . ..... . . .......
Poezil populare ale Romani lor . . 1.50
1.50
ProzA
Teatru I . ...........
.

2.
. - . . .
2
1.50
Teatru 11
Teatru Ill . . .
Teatru IV .
.. ..... .
.

...... ...... . .
. 2.
.
. . . . . . . 1.50
.

Teatru V . 1 50
Alexandrescu Gr. Versuri §i prozA . . ..... 1.50
Bfilcescu N. Istoria RomAnilor sub Mihai-Viteazul . 2.
Beldiceanu N. Poemi 1 50
Bolintineanu D.
Creanga Ion.
Eminescu M.
Poezii
Opere complete . . .
Scrieri politice 0 literare
...... 1 50
2.
2
LiteraturA popularA 2.
Poezii postume
Gentu pustiu . . . . .
LuminA de tuna (l'oezii) . . . . . .
. ..........
1 50

. ....
2.
2.
Filimon N. Ciocoit vechi 0 noi 1 50
Ispirescu P. Legendele sau basmele RomAnilor . . 1.50
Pove0ile unchiqului sfAtos . . . . . . 1.50
Malorescu Tltu. Critice vol. 1 1 50
Vol. II
Vol. III
Negruzzi C.
-
.
Opere complete, proza
. ....
. .
. .
1.50
. 1.50
1 .50
Poezii 1 50
Teatru 1 50
Nicoleanu N., CArlova V., Stamati C. Opere com-
plete, poezil si proza ..... . ..... . 1.50
Odobescu Al. Opere complete. vol. I
* ,
.

vol. II .
. ..... . . . . . 1.50
1.50

-- )
Anton
Russo Al.
Pann. Povestea vorbei
)

Opere complecte
. . . ......
vol. III . 1 50

,
1.50
1.50

www.dacoromanica.ro
. -
, 4

0 VORBA ;CATRA CITITORI


,
- ,
. .

Astazi se poate vorbi fret sfiiciune a avem


cu adevarat o literatura bogata, variat/ ca genuri,
atelgItoare gi originale ea continut. Cu greu ne-am '
putea inchipui o astfel de rodnicia, f/r/ sprijinul
plin de incredermi avant al Institutului de arte
grafice :2.1. edible', Minerva", care a editat gi edi-
tenet cu inteleapta prevedere, tot ce poate ajuth
«cregterea limbei romane§ti».
A fost fericita ideea de a tipAri pentru marele
public volume mult coprinzatoare, gi eftine
intreaga comoar/ de Autori Clasici, astazi in toate
mainile, spre cel mai mare bine al nostru al tuturor.
Tot aga de fericita a fost ideea de a incurajit
pe scriitorii care vin, tiparind cea mai bogata
colectie de Autori Moderni, care vor fi modelele
de maine, eclectic care a fost primita cu aceia§
larga buna vointa din partea publicului cititor.
Iar ca o incoronare a muncii sale, acelag institut
cultural, tiparegte Inca cele doll/ publicatiuni po-
pulare, una Biblioteea Minervei" a 30 bani, in care
se dau lucruri originale gi traduceri de cel mai
mare folos cultural gi educativ, gi alta Biblioteca
Teatrului, tot aga de efting., dar de o valoare spe-
cial/ asa de insemnatg, a nu .se poate prevedea
intinderea rezultatelor bune ce le vom aveh ca
natiune de pe urma acestei publicatii ! .. _ .
,
. ..
.
t 0

L. 18.464
Pretul: Lei 2.
www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și