C.

DOBROGEANU-HEREA

STUDII CRITICE
VOLUMUL III

EDITIUNEA II'
A dona mie de exemplare

BUCURESCI
ED1TURA LIBRARIET SOCECC & Comp.
21, Ca lea Victoriei, 21

1897

www.dacoromanica.ro

C. DOBROGEMIU-GHEREA

STIMII CRITICE
VOLUMUL III

EDiTl U N EA I l'
A doua mie de exemplare

BUGURESCI
EDITURA LIBRARIEI SOCECIa & Comp.
21, Calea VictorieT, 21

1897

www.dacoromanica.ro

51218. Stabilimentut grafic t. V. Socea, Bucurescl, Strada licrze

www.dacoromanica.ro

ST UDII CRITICE

31218.

Studir critice.

www.dacoromanica.ro

z-ne

512.a.

C5-ie ania

&lair oilier.

www.dacoromanica.ro

Ia

TABLA DE MATERII
Pagina

Pref-a0
Asupra micArei literare i tiintifice

IX
.

Cum se citete la ne
ArtitiT proletari cult( .
D. Panu asupra critice i literature

34
.

65
121

(Critics moderna. Epoce i curente literare. En+

nescu tti curentul Eminwian. Remediul
Panu.
Ce-Y de flcut?)

Asupra estetice metafizice i tiintifice .

0 problem literar.

192 4
230 rr

Poetul terAnimeT

241

(Erotica luT CoOuc. Zugavirea nature. Procedeul

personificlrilor. CoOuc ca poet epic. Caracterele interne ale crealiuneY lui CoOuc. Tecnica. Elementele
noT in creatiunea luT CoOuc),

www.dacoromanica.ro

if.POPtS IT B, JENAR1T

AUTOReZdtweazae..:..C.&e.roz
V DLO:I& di2 caltee.T..0a4rasez,R7
N 2 ...

A N 11 L . -

A ?RE,. - - -

PR EFATA
Articolele din acest volum aii fost tipdrite
in felurite publicatii periodice, afara de studiul
asupra lui CoOuc e Poetul ternimel, care ie
inedit. Cititorul atent i bine-voitor va observa cu
inlesnire c intre toate studiile din acest volum ie

o legatura atit de strinsa, in cit pot fi socotite,

intru cit-va, capitole ale aceluia-i volum, de i

ail fost tiparite in felurite publicatii, cu ocazil diferite i inteun interval de timp destul de indelungat. Pricina ie ca sint rezultatul aceleia-i conceptii filozofice, sociale i estetico-literare. Dar de
aid izvorete *i un neajuns i anume repetirea

unor idei, cite o data chiar in acela-i mod exprimate, in felurite articole. Cauza ie urmatoarea.

Un articol de revista trebuie sa fie o lucrare de

sine sfeiloitoare, nu poti s trimiti mereii pe cititor

la ce ai tiparit in aka vreme i in alte publicatii,

de aid urmeaza necesar neajunsul repetirei. Sper
cd neajunsul acesta nu va fi aa mare, cu atilt
mai mult cu ell fie-care articol are un continut
www.dacoromanica.ro

lc

cu totul deosebit, de si punctul de vedere ie acela-si, Asta legAtura strinsd intre toate articolele
pe calif le-am scris pind acuma, acela-si punct de

vedere si de plecare, aceea-si conceptie care se

aratd in toate, va face, sper, si pe adversarii
miei de bund credint sd vazd cit ail fost de nedrepti dud imi imputail Ca ma conduc de interese trectoare de moment, c scriu pentru apdrarea unei cauze ad-hoc, cu ginduri ascunse 1
asa mai departe. Acei ins cari nu se vor convinge nici acum sper cd se vor convinge la lama,
aid nadajduesc sd apard al patrulea volum din
criticele mele in care va fi expusd in mod sistematic acea conceptie despre care pomenesc aid
si care a fost tratat fragmentar in articolele
mele. Se intelege, aid vorbesc de adversarii, cari
vor si sint in stare s priceap, nu de jandarmii
rurali ai literaturei romine, dupd spirituala expresie a lui Cosbuc, cari fac minutkase perchizitii domiciliare in lucrarea until scriitor, pentru a
descoperi, fendenle,idealuni sociale i altele pe cari

nu le pricep i cari tocmai din aceast pricind

le par misterioase i subversive.

In acest volum ar fi trebuit s apard inc

un articol strins legat de cPoetul teranimel, si
anume asupra asa numitelor plagiate ale lui Cosbuc. Acel articol nu ie rnenit atit sd apere pe
Cosbuc, o aparare de care poetul n'are acuma
nevoie. Cred de altmintrelea cd si din eel tipdrit
in acest volum iese cu destuld evidentd marea
www.dacoromanica.ro

XE

originalitate a admirabilului nostru poet. Dar stu-

diul asupra plagiatelor are un interes insemnat

i acuma pentru c chestia filagialdor ht artei, a
fost tratat la noi pe cit de superficial pe atit

de fal. Acest articol va fi tiprit in al patrulea

volum al criticelor mele impreuna cu eite-va altele
inedite i cu cele pn acurn apdrute, dar cari
n'ati intrat in acest volum, cum sint: cArtitil cetdtenb ildealurile sociale in artds, cAsupra traducerilor), (Tams evcenco, i altele.

C. D. G.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA 1V1ICREI LITERARE

Seceta literard si stiintifick sdrdcia miscdrei

noastre literare contemporane e in afard de ori-

ce indoiald 1, de sigur, puOni se vor gsi cari

sd nege acest fapt pe cit de trist pe atit de
adevrat.
Nu-i vorbd, In privinta miscdrei stiintifice pro-

priu zise se vor gdsi unii cari nu ne vor da dreptate. Progresul stiin0fic al ftrei noastre, zic acestia, e de netgaduit. Numdrul scoalelor i al scolarilor creste necontenit, universitdtile noastre se
imbundt4esc foarte mult, o rnu4ime de tineri ne
vin din strdindtate inarmati cu toata stiinta europeand. ; n'ar fi deci nedrept de a vorbi de lipsa
unei miscdri stiinpfice la noi?
Neindoelnic cd cei ce vor vorbi asa vor avea
o mare doz de dreptate. Ca instructia se intinde
la noi, cam incet, nu e vorbd, dar totusi se intinde,
nu mai incape discqie ; c universit4ile
noastre se imbundt4esc foarte mult, e dej mai
puOn sigur, admitem insd si asta ;
dar de aci
51218.

Studiz critice.

www.dacoromanica.ro

Asupra mi,carei literare si qtiintifice

si pAnd la o miscare stiintificd in adevdratul ineles al cuvintului mal e un pas i un pasfoarte

important. Pentru c aceea ce deosibeste mai ales
o miscare tiin;ific intr'o societate e entusiasmul,
e iubirea desinteresatd pentru stiirqd atit din partea celor cari o predaCi, cit si din partea celor
cari o invatd.
Cind tinerimea cultd venea etitusiasmatd
din toate co4urile Germaniei pentru a asculta pe
marii el dascli Fichte ori Hegel, era de sigur o
frumoasd miscare stii4ficd. Dorul de lumind si
de adevdr insufleea aceast tinerime ; dorul de a
rdspindi lumina si adevdrul insufletea pe marii ei
Chid bdtrinul dascdl Gheorghe Lazdr dddea
invd.Otur inteo casa veche prin crdpaturile careea suera vintul de iamb..., ghernui0 de frig i
el si cei ce '1 ascultati dar pdtruni i unul si
altil de acelasi dor de adevr si de lumina pentru ei i pentru neamul lor, era un inceput al
unei miscdri culturale Acest inceput era sdrac,
foarte sdrac, dar era un inceput al unei adevrate micdri literare

tiin;ifice care a dat roade

frumoase.

Azi insd, in cele mai multe cazuri, un profesor isi d ceasul lui regularnentar de muncd nuaceasta cind nu poate
mai pentru-cd e
sd se eschiveze. Cei ce tnva, invatd iardsi pentruca
incotro trebue s i facd o carierd, sd ia
o fatd cu zestre si pentru asta trebue diploma.

www.dacoromanica.ro

Asupra miscfire literare si stiintifice

Odat diploma luatd, diplomatul asvirl cxlile in

foc, uit ceea ce a invtat, afar doar de ceeace II cere meseria.

Azi, cind dascdlul d invtturd numai pentru leaf, cind elevii nu iati invltur cleat pentru ca s ajung s ia leafd, iar publicul nu invaa de loc, e cam greil de vorbit de o miscare stiirgifica in adevratul itneles al cuvintului,
ori cit s'ar fi intins invktura ca meserie. tiir4ei
noastre de azi if lipseste o dezinteresat iubire
de stiin0.", nazuirqe inalte si un entusiasm stiintific, pentru a deveni o adevarat miscare stiinific...

Dar dacd despre srcia miscrei noastre

stii4fice mai poate fi indoial, in privinta secetel literare suntem cu to0l de acord.
Scriitori de valoare avem p4ni, si acei puOni scriii asa de rar, si aceste scrieri rare sunt
primite de public cu atita indiferen0,! 5i ast-fel
amindoi factorii unei micdri literare si stiinpfic.e

ne lipsesc de o potriv: litera0 si producOunile

literare de o parte si un public ctre care s'ar

adresa aceste productiuni pe de altd parte.
Dar dac, fenomenul srciei in miscarea
noastr literar si intelectual e recunoscut de
to0, cauzele acestui fenomen sunt departe de a
fi cunoscute si pricepute. In general, esplicdrile
date sunt ori false ori superficiale.
Cauza srciel noastre literare, zic unii, e

www.dacoromanica.ro

Asupra mischrei literare

tiintifice

ca scriitorif nostri mai de valoare nu scriil. Cii

alte cuvinte, cauza srciei noastre literare e lipsa
literaturef, ori
parafrazind o spiritual expreste

alui Caragialeo natiune fara literatura va s

zic ca nu o are! !
Altii, mai priceputi 1 cu mai multa dreptate, gasesc cauza acestel stagna0 in indiferenta
publicului. De cite ori n'arn auzit pe putinif notri scriitori de talent zicind : esa serif, s lucrezi,
sa-0 istoveti toate fortele sufletesti ? Dar pentra
cine ? Dar pentru ce?,
Daca dupd noptY de trudd,
Miglind vorbd cu vorbd c'o
crudd,
lee In stibuff vre-o durere sad vre-un vis,
AY ajuns
Nu-IT intemeia o lume de iluziY pe ce-ca scris . .

(Fie-care e ocupat cu trebile lui, cu intereele de toate zilele, ast-fel ca pentru interesele inrmine nid vreme, nici
telectuale i estetice
buna-vointa si nici pricepere. 0 carte care ese

de sub tipar, o piesa ce se reprezinta la teatru,.

face sa se vorbeasca de ea cloud trel zile 1 asta
inca e mult i asta InCa dacd reporterii de gazete, transformati in critici artisticI, vor bine-voi
sa spue cite-va vorbe in gazetele respective.
(Indemnul moral lipsete dar. Dar indemnul
material ? Niel atita. Opera de valoare, tiprit.
inteun numar ridicul de exemplare, se vinde In
. . . . daca nu rmine nevinduta pentru vecie. Pentru cine dar sa scrii si pentru ce?>

cincl ani

www.dacoromanica.ro

Asupra miscrei literare si stiintifice

Ast-fel zic scriitorii nostri de talent 1 de sigur cd In vorbele lor e o bun parte de dreptate
Un lucru numat: aceste cdinri nu rspund
la intrebarea noastr, nu ne dail cauza adevarata
a secetei literare i intelectuale.
Indiferena publiculuI? Dar de ce publicul e
ad asa de indiferent pentru produgiunile artistice, clad cu tref-zeci oil patru-zed de ant inainte
ar.ta un interes aa de mare pentru Alexandri
i altii? 5i, In definitiv, cu esplicaOle date insemneazd a te invirti inteun cerc v4ios : publicul nu
citeste pentru c nu se produce si nu se produce
pentru-c nu se citete.
Numai atunci vom esi din acest cerc v4ios,
Lind, cutind o esplicare, o cauz a secetei literare i intelectuale, o vom cuta de odat pentru arrandou fenomenele. 0 miscare literar ori
tii4ficd cuprinde de o potriv pe amindot factoril, oil. in termeni economict
cuprinde de o
potriv si pe productorii literati si pe consumatort. 0 societate produce si scriitori si cetitori,
cart influenfeaz unii asupra altora si impreun
formeaz. aceea-ce numim o miscare literar ort
micare stiirqifica.

Cd o rniscare literar fr litera0 e un nonsens, pricepe ort-cine; dar cd o micare literar

fra cetitort e iardi o imposibilitate, pentru unit
nu-i tot aa de clar. Cauza acestet nepricepert e
cd In toate istoriile literare se analiseazd numal
scriitorii fie-crei epoce, nu ins si publicul cetiwww.dacoromanica.ro

Asupra misekei literare i stiintifice

tor, par'cd acesta din urrnd nici n'ar exista. Adevarul e ins c acest public e tot asa de important ca i scrittorii.
Ca s'd vedem mal clar, sd.' ludm un exemplu extrem. SA presuPunem c doi ori trei poeti
de geniil a scris intr'o ord oare care cite-va
poerne geniale, dar care n'all fost pricepute absolut de nimeni, ca si cum ar fi fost scrise inteo limbd necunoscutd. Vom putea noi oare vorbi
despre o m4care literarci a acelei tdri sub cuVint c acele poeme a fost geniale ? Pe de alta
parte sa presupunern cite-va poeme mediocre scrise

de poe0 cu putin talent, insd care sd fi stirnit

entusiasmul unui popor intreg; in casul acesta
de sigur vorn vorbi despre misCarea literar a
acelei ri

acelei epoci.

De aci se poate vedea ce important factor

e si publicul cetitor inteo miscare literar i cum
vorbind despre miscarea literard a unei ri, trebue s avem in edere amndoi factorit string lega0 intre ef.
In acest dublu sens intelegem miscarea literard gi stiin0fica si in acest sens vom cd.uta prieina sardciei in miscarea noastr literard intelectual de azi.
*

Miscarea literar fiind un fenomen social, irt

via0 sociald deci trebue s cd-utdm cond4iunile

www.dacoromanica.ro

Asupra miackei literare i stiintifice

existentei ef, in viata social trebue s cdutd.m

cauzele infloriref ori decadent& literare.
Sd aruncdm, deci, o scurt privire asupra
vietei noastre sociale de acum 40 ori 50 de ani.
Dupd 1848, noi am intrat definitiv in at-

rentul vietei europene. 0 intreagd intocmire social

pe iobdgie, asemdridtoare cu feodalismul european, a cdzut i a fost inlocuitd cu o
altd intocmire, de obiceift nurnit intocmirea burgheza, democratd; formele politico-sociale feodale iobagiste a fost inlocuite prin formele moderne occidentale. Aceast transformare social
s.viritd de aceia pe cari de obicelil ii numim
g generatia de la 48, e asemndtoare in multe
privinte cu transformarea operata i in Franta la
1789-1793 de burghezimea revolutionard de atunci. Zicem casemndtoare in multe privinte i
nu de tot, pentru cd," sint i deosebiri insemnate
provocate de diferenta intre felul desvoltdrei istorice a tarei noastre i a occidentului european.
Asupra unora din aceste esentiale deosebiri
vom insist chiar aici, cit va fi nevoe pentru
telul acestui articol.
Dar nu numai prefacerea noastr social era
in unele privinte deosebitd de cea europeand, ci

i lupta generatiei de la 1848 era in multe privinte deosebitd de lupta revolutionarilor burghejf
din occidentul Europei. In unele privinte, aceasta
lupt er mult mai uoard, in altele mai grea.
Esentiald deosebire e i urmdtoarea : pe cind bur-

www.dacoromanica.ro

Asupra miscirei literare

tiintifice

ghezimea revolutionard europeand se lupt pentru doborirea unei intocmiri sociale i inlocuirea
el prin alta, la nol generatia de la 48 ducea,
afard de aceasta, i o luptd pentru ridicarea, pentru redeteptarea i liberarea nationald.
Aa dar, generatia de la 48 a avut doud
scopuri de cea mai mare insemndtate : transformarea unei intregi intocrniri sociale i redeteptarea nationald. Fie-care din aceste. scopuri in

parte e in stare sd provoace o puternicd

care intelectuald. Ce sa mai zicem chid ele amindoud devin idealul, scopul generatiei d la
1848! Mai ales deteptarea nationald a fost totd'auna un puternic factor al unei micdri literare,
fapt care de altmintrelea, e uor de explicat.
Mai ntii, e insufletirea dacal nu a natiunel intregi, apoi a elementelor celor mai culte 1 simtitoare, e un entusiasm, e o ridicare a diapasonului emotional al unel insemnate parti din natiune, care devine un teren foarte favorabil pentru crearea artisticd. 0 massa de oameni sunt
insufletiti de acela1 ideal, ail aceea1 mare dorintd, fortele lor sufleteti lucreazd in aceeai di-

rettie i de aceea e o cerinta

psihicd de a comunica unul cu altul, de a'i spune dorintele, de

manifestd simtirile, emotiunile, sperantele.

E evident insd, c cel mai prielnic mod de

manifestare i comunicare emotionald intre oa-

meni e cuvintul sfint i inspirat al poeziei. Afard

de aceasta, literatura in acest caz are de multe

www.dacoromanica.ro

Asupra miacrel fiterare si atiintifice

ori o mare importan0 utilitara, politic. De multe

ori un popor ce se redeteapt trebue sa arate

ca exista i cd are dreptul la existenta, i una
din cele mai bune dovezi e i literatura 14, i
mai ales literatura popular. 5i de aceea iardi
in timpul redeteptarei n4onale, exista o tendinta de a se intoarce catre isvoarele vii i sntoase ale poeziei populare. Aa a fost la
in Po Ionia, in Germania, in Danemarca, in Serbia, in Bohemia etc., aa a fost i la nof.
Ca s vedem ce puternic curent literar s'a
creiat in aceastd epoca istoric, numita epoca de
la 1848, n'avem de cit s pornenim pe aceia
cari a scris atunci, pe poetii epocei. Heliade
Radulescu e poet, Gr. Alexandrescu poet, Alexandri poet, Boliac poet, Rosetti, Negri, toti capii m*arei revolutionare democrato-burgheze i
na0onale sunt poeti. Aceia cari nu faceaa versurf, bon Ghica, Cogalniceanu, Blcescu i
creiaza proza romin. Alexandri descopere creiaiunea marelui nostru poet anonim, tarnimea..
E un elan, e un entusiasm, e o speranta in viitor, chiar in acele creaOuni care deplingeafi pre-

zentul.

Dup spiritul ei, aceasta literatura cu drept

cuvint poate fi numit literatura ideologilor burghezi de la 1848.
Pentru fruntaii micarei de la 1848 literatura nu era nicf o gluma nid o petrecere: era
un instrument de lupta., era o arma puternica de
www.dacoromanica.ro

10

Asupra miscfirel literare si atiinpfice

deteptare, o amid politica i moral tot de o-

data. 5i aceastd literaturd se adresa la un public

cetitor care gindea ca i scriitorii lui, care avea
aceleai nzuinte, acelai dor. Cuvintele calde ale
poeplor gaseati rdsunet in inima caldd a publi-

cului, era o armonie complect intre aceti doi

factori necesari pentru producerea unel micari
literare, 1 iatd pentru ce epoca de la 1848 ne

a dat o micare literar in adevdratul sens al cuvintului, o micare puternicd i rodnicd.

Aceast micare indeplinete toate cond4iunile ce se cer unel adevdrate micdri literare :
ea a izvorit din nevoile viqei sociale de atunci
i, la rindul ei, a influentat aceast via0; ea a
avut amindoi factorii necesari i in armonie intre
publicul cititor i
E adevdrat ca".. cercul la care se adres lite-

ratura aceea era foarte restrins i aceasta scade,

bine inteles, din insemndtatea micarei literare
intelectuale de atunci ; dar insemntatea numerica

a publicului cetitor fiind un factor important in-

tr'o micare literard, nu e insa un factor unic i

exclusiv. Erail aa de putini cettenii liberi ai
Athena, i Athena a fost doar patria celei mai
mari infloriri i micdri artistice pe care a yd.zueo vre-o-datd. omenirea!

Inca o-datd dar, micarea literara i intelec-

tuald a gener4ei de la 1848, a fost o micare

adevdrat in toat puterea cuvintului. Dar ea n'a
putut s triasc mult mai mult vreme de eft

www.dacoromanica.ro

Asupra miscarel literare

timtifice

11

a ddinuit cauzele sociale cad 'I a dat nastere,

cari 'i aU dat puterea i vlaga.
*

Genera;ia de la 1848 a avut fericirea asa

de rara in istoria omenirei, de a'si vedea visul
realisat i inca realisat mai in totalitatea

Intocmirea sociala veche e resturnatd, infocuita cu alta, far dupa unirea principatelor, Rominia ajunge o natie de sine stttoare.
data introdusa intocmirea democrata bur.
gheza., trebuia sa se arate deosebirea dintre noi
si occidentul Europei, deosebire despre care am

pomenit mai sus si pe care am ardtat o dej in

articolul med despre Caragiale. In Europa occidentala transformarea burgheza a societ4ei a fost
f icutd de insasi burghezimea bogata, puternic,
culta, care dupa o lupta de
veacuri a invins feodalismul

mai bine de trei

a croit o in-

tocmire sociala proprie intereselor ei, micdref ei

La noi ins, doborirea iobgiei, a
feodalisnuilui nostru na0ona1, n'a fost facuta atta
de burghezime, care era puOn nurneroasa, sdracd,
incult. La noi, intocmirea noua a fost introdus
triumfatoare.

de o seama de tineri cu o cultura europeana, in

parte fii de boeri. Acestia, baza0 pe mica burghezime, pe meseriasi, dar mai ales ajutati de
un fapt absolut hotritor i anume c intocmirea
burgheza era deja triumfatoare in statele puternice

www.dacoromanica.ro

Asupra miscrei literare

i civilizate,

tiintifice

introdus aceiai

intocmire

la noi.
Aa dar, am capdtat instituiiIe burgheze
fdrd sa avem o burghezime puternicd; institutiile
burgheze insd fard burghezime staiteaa frd baza,
atirna, cum am zice, in aer.

Pentru ca institutiile sa capete o bazd sotrebuia creatd o burghezime puternicd, ceeafacilit foarte mult prin instituiile noud
deja introduse. Ast-fel, creearea unei burghezimi
devenea o necesitate istoricd, era inevitabild. Puterea burghezimei msa, dupd cum se tie, con-

ce se

sistd in primul rind in avere, i de aceia lozinca

era dat de insui momentul istoric cenrichissez-_.
vous

Se intelege, tindra noastrd burghezime nu

s'a lsat mult sd fie poftitd, ca sa. Inceapd alergarea dupd imbogdtire.
Cum s'a facut i se face imbogdtirea asta, nu
ne privete. Aid avem a face cu fenomenele ponumai atita intru cif ne sunt necesare pentru explicarea rnicdrei noastre intelectuale i literare.

Dacd, pentru a da un continut real nouei

intocmiri sociale, se cerea de o parte o burghezime puternic, pe de alt parte se cereaU i o
multime de institutii politice, juridice, financiare,
precum i oamenii cari s conducd aceste institutil. Se cer prefecti, sub-prefecti, judecdtori, avo-

www.dacoromanica.ro

Asupra misckel literare i 01intifice

cati,

la

directori, sub-directori, deputati, senatorit

etc., etc.

1).

Deci, dac burghezimea s'a pus, pe fcut

avere, cei mai culti din pturile sociale superpuse, chiar sub conducerea oamenilor cari apar-

tineall i apartin generatiei de la 1848, ail inceput s organizeze statul modern, i ast-fel s'a
creiat o ocupatie care a luat proport'ii mari in
tara la noi:
i o ocupatie ale cal-el propor0 sunt curat ingrijitoare: polzticianismul.
De alt fel, aceste dou indeletnicirf, politica
i politicianismul pe de o parte i imbunttirea
pe de alta, se impAcail perfect, treceaii una intr'alta, se confundail impreun. Bine 'nteles insa,
creiarea unei burghezimi puternice i a unor institutiuni corespunztoare nu se svirete nici
intr'im an nici in dol; e un proces care dureazd.
mult i care absoarbe toat activitatea claselor
suprapuse.

Dar ce s'a fcut, in timpul desfurarei acestui proces, cu rnicarea noastr literar ince-

puta sub nite auspicii aa de frumoase? Aceasia.

Pentru toate aceste funclff sociale se cere o anumitd. culturd sIiinificL Ded viata sociall moderna cerea Iminderea stiintd, ea
cerea oamen't cu oare care cultur6 stiintifia i oamenl cu avere. De-

aceea s'ali creiat

unit si aIiT. ImpreanK InsA co onmeniT de stiint5,

cli profesdle libere, s'a creiat fatal un proletariat intelectual, care

precum vom vedea
nonstrA literarP1

e menit s. joace un rol hoarltor In miscatea

i mtelectualX.

www.dacoromanica.ro

14

Asupra miseire literare si qtlintifice

s

micare decddea, decddea mere'. ..5i cauza aces-

tei decderi e lesne de gdsit.

Literatura pe care am nurnit-o a ideologilor
burgheji 'i-a avut obiqia in n.zuinele n4onale
i in ndzuinta de a creia o societate burghezd,
r-dzuine cari i una i alta s'aii realizat. Ce avea
dar de cdutat copilul acest frumos, ideolog, in

proza de multe ori foarte pqin curatd a viqei

noud., practice?

5i afard de aceasta, clasele cari ar fi putut

da viatd i consistentd rr*drei literare, erail
ocupate cu alte afaceri, dacd nu mai serioase,

apoi de sigur mai minoase. De alimintrelea, aceea ce a distrus aceast mi*care literard nu-i
atita absorbirea prin ocup4e cit felul ocumiel.
Sunt puOne ocupa0 i preocupa0 omeneti cari
sd se 'mpace aa de putin cu poezia, cu literatura, cu arta in general, ca ocupatia i preocupa0a de a face bani, ca alergarea dupa irnbogd.tire. Munca fizicd, munca cimpului spre pildd

dacd nu e escesivd., dacd nu e fdcuta in condipuni distrugatoare

poate sa se impace cu creiarea poetica i s producd o admirabild poezie,

cum ail produs toate popoarele agricole i cum

a produs Oranimea noastrd. Lupta, rdsboiul, care
pare a fi o 'ndeletnicire aa de pu;in priincioas
pentru desvoltarea poeziei, a produs insa o inpe
treagd i imensd literaturd, nurnit. epopee,
cind negovil, pe cind imbogatirea 'i ail fost fatale. Cine a auzit vre-o dat de epopea cotului

www.dacoromanica.ro

Asupra miscirel literare si stiintifice

15

de msurat, de poema tejghelei, a contuarului?

Cel mult doar de epopeea contractelor agricole !
Inav4rea burgheza poate desvolta alte facultti omeneti : prevedere, inteligend, energie;
pentru poezie ins ea e moartea. Pentru un negustor, pentru un arenda imbog4it, un poet, un
artist e un trindav, un parazit, iar literatura o
distraqie stricdtoare de moravuri. Pentru un burghez imbogalit dar mai cult, literatura e o distraqie chid n'ai ceva mai bun de facut.
Intr'o asemenea atmosferk o micare literard nu poate exista. Se irqelege, micarea literara a ideologilor de la 1848 nu s'a stins de
odatd: micdrile intelectuale nici nu se incep nici
nu se sfiresc inteun singur moment.

De la inceput, s'a urmat a se scrie pe de o

parte in puterea ineiliei, iar pe de alta in puterea convingerei idealiste ce, intre. altele, a insu-

flept gener4a de la 1848, c. transformarea sociald i renaterea na0onald trebue sd fie inceputul unei desvoltdri bogate in toate privii4ele:
politice, economice, artistice.

Cite p4n, cintrqii ail inceput sa bage de

seam ca nu-i ascult riimeni i ail inceput s.
amiqeascd.. Singur Alexandri a urmat a creia cind
nu-1 mai ascultaii, dar a sfirit prin all strmuta

muza la Romani spre a cinta pe Hora0.1 i pe

Ovidi. Intr'un mod indirect, conscient ori inconscient, Alexandri a recunoscut cd epoca aceasta
nu-I pentru poezia lui nici poezia pentru epoca.

www.dacoromanica.ro

Asupra miscrei literare

16

tiirgitice

Intocmirea noud a vieei sociale introduse

la noi a revoluOonat relatiile sociale, a produs
forme i fenomene sociale deosebite de cele vechi.
i, deci, a dat natere la noud idei, gindiri, simtiri, idealuri, revolte sufleteti, care toate 41 ail

rdcina in noua via0 sociald.

Toate aceste manifestdri sufleteti cer o
forma poeticd in care sa fie exprimate, cer o
noud manifestare literard, 41 cer poe0i lor.

aceastd manifestare literard s'a produs de o altd.

clasd, cu alt1 artit1, cu alte forme poetice.
La aceast noud manifestare literard treceni acurn.
*

Epoca sociald modernd, burghezd, capitalistd, democraticd i cum if mai zice, e judecatd
in felurite chipuri. Inteo privir4 insd mai toV
judecdtorii voi- fi de acord i anume c multe
bunbitti dar i multe rele a adus ea societdei.

Aceast epoca burghezd a ldtit cultura, a

ridicat colosal productivitatea muncei, a invins

natura, a creiat bog,* enorme, a pus in cornunicatie uoard nu numai pe oamenii aceluiai continent ci i pe locuitorii diferitelor continente, a
produs adevdrate minuni ale spiritului ndscocitor

omenesc. Dar tot aceastd epocd a produs rele

www.dacoromanica.ro

Asupra miscrei literare

tiintifice

17

tot aa de evidente: ea a proletarizat pe micii

producatori de pamint, a proletarizat pe meseriai, cari n'a6 fost in stare s sustie concurenta
cu industriaii, a crelat un proletariat intelectual,
a adus o mare nesiguranta a vietei materiale, o
mare inegalitate economica, a enervat caracterele,
a desvoltat in oameni egoism, lacomie, etc.
Noi nu judecam arepoca aceasta. De sigur ca., cu toate relele, ea a fost un imens pas
spre progres ; dar repet, aci n'o judecam, ci numai constatdm faptele.
Ori-unde s'ar introduce aceast ntocmire social, ea trebue s dea grosso-modo acelai resultat, QI1 aceiaI sigurantd cu care anumite cauze
trebue sa produc un efect anurnit.
Intocmirea sociala introdusa la noi trebuia

s dea i a dat aceleai efecte ca i in Europa,

cu acea deosebire mare i defavorabila noua,
ca efectele rele
aratat mai puternice i mai
inainte cleat cele bune.

Proletarizarea maselor in occidentul Europei,

inegalitatea economica., creterea nesigurarqei vieluxul enervant i corupator i toate cele-l'alte
efecte rele ale civilisa0ei burgheze,
sAvir*it
acolo sub flueratul eit din ogeagurile unor fabrici imense, in sgomotul unei civilisatii strlucitoare, unei culturi econornice i tiinpfice orbitoare. La not* ins s'aft intimplat numai toate relele, iar cultura mare economica i tiin0fical,
1218.- Shia' critic&

www.dacoromanica.ro

Asupra misearei literare

18

tiintifice

strlucita civilisaie europeand se lasa asteptata

acurna. Ce s mai zicem dar de inceput

Et bine, noua stare sociala creiat in ora
asta trebuia necesar sa dee o manifestare literar
cu un caracter no. Aceast manifestare, dupa
caracteru-I social, putea fi de doua feluri, dupa
clasele care ar fi produs-o.
Produs de clasele triumfatoare, in folosul c-

clasa

ori dupa

rora a venit noua stare de lucruri, manifestarea

literard ar exprima, inteun fel ori intealtul, triurn-

ful acestor clase. Ea ar fi linitit, senind, plina

de idealizarea nouei staff de lucruri, mai ales Ms

ar fi o literaturd aducatoare de placeri neturburatoare, ar fi un inel foarte caracteristic in

placerilor celor ce benchetuesc la ospalul vietel.. Bine ir4eles, nu vreaii sa zic cd literatura
asta trebue s fie lipsita de talent : valoarea iei

artistica, dupa cum e valoarea ori carei creatiuni

artistice, depinde in primul rind de talentul
Nol vorbim numai de caracterul acestei
manifestri artistice, nu de valoarea ei artistica,

si de sigur acesta este caracterul pe care l'ar

fi

avut o manifestare literard produsa de clasele triumfatoare. In schimb, produs de clasele nedreptafite, manifestarea literar trebue sd fie plina
de slabiciune, de neliniste, de durere, de revolta.
Am vdzut insd c clasele triumfatoare, oafpate cu totul cu alte treburi, nu puteail da o
manifestare literara ; rdminea deci posibila numal
manifestarea literara a claselor nedrept4ite.

www.dacoromanica.ro

Asupra migcfirel literare

fiintifice

19

Din aceste clase ins e evident cd nid cea

Ordneascd nid a meseriasilor nu putea produce
aceastd. manifestare :

le lipsea cultura trebuin-

cioasd. Avem dar numal cloud clase, clasa boerilor vechl, fosta clasd privilegiatd, care in mod
fatal trebuia s decadd in noua stare de lucrurf,
clasa proletariatului intelectual 1). Clasa boiereasc ins era o clasd bdtrind, istovit, iar
elementele ei cele mal energice
acomodat
perfect cu noua organizatie, acceptind-o i fdeindu-se cei mai puternici stilpi ai ei.
Clasifichrile In general g In special cele sociale, sunt foarte
putin hotritoare, iar p .blicul le face si mat confuze In vorbirea-T de
toate zdele. Asa e cuvIntul Mletar ti dare proletard. Dui:a Intelesul
ce i se dfi de obiceiii, s'ar pfirea c proletar e sinonirn cu sifrac.
ET btne, Intelesul acesta e fals. De pild : Un blaus. care nu
traeste de cit din .toperatiunile electorale., e tot asa de putin proletar
ca si un negustor,
ar fi de sirac.
Prin proletar in sensul stiinOfic al cuvintulnY, se intelege un orn
care n'are pentru ca
agoniseascl viala de clt un singur m ijloc :
munca lut i ast-fel, proletaril se 'impart In doui categorif proletaril
manual carY IT agonisesc traiul Tnin munca manuali, i proletariT
intelectualt sail proletarii cullf carT trfiesc din munca intelectu: B.
In acest sens muncitorif din fabrics( sunt proletarY ea si doctoriT, inginerit profesoriT, ziartstiT s. c. 1. CeT d'intliu sunt '410 manualt
ceY din urml intelectualt
Ceea ce Incurcl clasificarea claselor sociale, este faptul cli ele
cuprind unele elemente cart ad ceva coinun cu maT mike clase de
odatg. Ast-fel i proletarit manualf, dar mat ales cei intelectualt, ai i
eT aristocratirnea lor, care 'n straturile superioare
economiceste vorbind
se atinge cu clasele privilegiate.
A doua cauzI a confuz ei e faptul
clasele sociale nefiind
asrginite cum sunt castele Indict trecerile dinteo claslI Intealta sInt
posibile.

De aceea, tinem sI preciem termenul. Am spus maT sus te Intelegem not pria proletart. Iar cind vorbim de proletariatul intelectual

www.dacoromanica.ro

Asupra miscrel literare si stiintifice

20

Iata-ne dar cu o singurd clas capabild de a

fi dat o manifestare literar pentru aceasta epoc
Clasa proletariatuluiintelectual. i in adevr, aceast.
clas a produs i hied o producOune adesea ori de

mult talent.

Cum e aceast manifestare literar, care-i

sunt trAsAturile caracteristice in exprimarea sentimentelor individuale, sentimentelor sociale, gindirilor si ideilor filosofice ?
Un orn perspicace, care ar fi studiat literatura feluritelor epoce in legAturd cu mediul social,

usor ar fi putut prezice nu numal cd clasa proletariatului intelectual va fi aceea care s creezeliteratura epocii noastre, dar mai ales dupd caracterul clasei, ar fi putut prevedea in linii generale
caracterul manifestdrel literare ce avea sd se producd.

In adev6r, sa studiem pqin caracterul clasei

condiOunile sociale moderne in care trebue
se manifesteze aceast clasd, ca s vedem cam
ce creaOune artisticd ne putea ea da.
Mai Ind!, dintre to0 nedrept4itii, proletariatul intelectual este acela care are o mai larga.
culturd, o organiza0e nervoas mat enervatd, 4i

care a creiat o manifestare literarK, nu Intelegem pe ce! carT all trecut

ln alte clase nici pe aristocratimea proletartatuld ci grosal armate proletare. Intelegem de asemenea i pe
ce se pregltesc, sail bine sunt
pregatitY de ImprejurgrY fatale, sX ajungl proletarT intelectualT. Ast-felt

este o mare parte a studentimel.

www.dacoromanica.ro

Asupra misckei literare

tiintifice

21

deci mai simtitoare, asa ca el poate simti toate

durerile mai adinc i sa le exprime prin vorbe.
Proletarul intelectual e srac, une-ori mai sdrac
de ct proletarul manual; dar fiind sdrac el are
cerinte foarte mari, desvoltate intr'insul printeo
civilizatie luxoas, i neputinta de a le realisa,
trebue negresit s-1 amarascd, sd provoace in el
o revoltd sufleteasc. Aceastd revolt e muk mai
temperat in clasele trnesti muncitoare dar inculte, prin faptul convingerei mostenite ca gasa
-a fost de cind lurnea, 'poled si mojiciz
i prin
sirntul inferiorittei culturale. Cii totul alt-fel st
proletarul intelectual: ca clas, el a esit din

aceiasi clas burghezd, ca culturd i ca talent o

intrece ; i cu toate acestea ii e cu totul inferior
ca pozitiune social. In iubire va fi nenorocit,
cad vecinic cei bogati vor fi preferati, pentru
acestia e luxul, pentru acestia onorurile sociale.
Citi ntdri, ci imbecili trec inaintea proletarului intelectual numai prin faptul unei averi marl
mostenite! Ei bine, srdcia asta, pozitiunea inferioar in societate, nesiguranta zilei de miine,
atitea lovituri crude inteo luptd grea pentru existentd, toate loviturile In amorul propri peste
msur de desvoltat, toate acestea i multe altele
le va simti adinc i dureros proletarul intelectual.
Atunci o revoltd amard if va coprinde sufletul,
dac are talent toate aceste sentimente de revolt si de durere se vor preface in vers, in
manifestare poetico-literard.

www.dacoromanica.ro

22

Asupra miscare literare i tiintifice

Fie care vieuitor rdspunde intr'un fel ori

intealtul la dureri, la loviturf. Poetul, literatul se
revolt prin vers, prin proz. Cum va fi aceasta
revolt in potriva loviturilor viqei ? Se va mrgini ea oare la plingerea propriilor dureri, frd.
a lovi in cauzele care o produc, sa, plingindu'si
durerile, poetul se va revolta contra cauzelor
va tinde a le inltura ?
Aceasta va depinde de temperamentul poetului ; in cazul intii revolta lui va fi mai dulce, r
cazul al doilea mai vehement.
Mai e o intrebare important : se va mrgini oare poetul sa-si exprime propriile lui dureri,
far a se ocupa i de durerile altora ? In general
nu, de si exprimarea liric a propriei dureH trebue s. precumpaneased. Dar durerea ca i bucuria
e un simtimint social. Acela care exprimd o durere,
caut s gseascd un ajutor, o compaimire, un,

rdsunet simpatic in sufletul celor cdtre care sa

adreseaza, iar simOmintele simpatiei fiind reciproce,
trebue s gseasca si ele rddurerile
plinge propriile
sunet in sufletul poetului care

lui dureri. Ast-fel poesia decemiunei, durerei, revoltei generalisindu-se, ori mai bine zis socialisindu-se, se naste o literatura care exprima durerea
social.

Se irqelege cd. in primul rind obiectul simpatiei va fi clasa poetului, in cazul de fat proi in al
doilea rind clasele
letarii intelectuali,

eari sufer de aceleasi urmri ale vietei sociale,

www.dacoromanica.ro

Asupra miscarei literare si stlintifice

23

Cum am vdzut, acea clasd e mai Intiiii tdrdnimea.

Cel putin pentru unii poeti, clasa boereascd, fostii
nostri feodali, vor fi si ei un object de simpatie.
Aceast clas, care a avut odinioard un rol istoric

in tara noastrd, e menitd dupa introducerea institutiunilor noud sd piard ca clasd boiereascd si
sfi fie inlocuit cu clasa mai tinrd si mai energicd, clasa burghezd. Cad ori-care ar fi culpele
istorice ale acestei clase, strimtorarea ei actual
va provoca o comptimire in sufletul unui pcet
care mai mult simte de cit analizeazd. 5i aceast
compatimire se va regsi in noua manifestare
literard.

Ei bine, dud noua literatur va exprima

durerea claselor muncitoare, atunci idealul ei va
fi in viitor. Totusi aceast indrumare spre viitor
poate fi un regret dupa trecut, desi aceste cloud
cuvinte, viitor si trecut. par a nu se impdca de

loc. Dar ori cit de straniti ar pdrea acest fapt,

el este usor de explicat. Am vdzut, in adevdr, cd

clasa boerilor de neam suferd impreund cu proletarii intelectuali de noua stare de lucruri; intru
&it deci in noua manifestare literar se va gsi
simpatia pentru aceste clase, glorificarea trecutului
ei etc., intr'atita aceastd manifestare poate sa
contie un element reactionar.
De alt-fel, chiar simpatia adincd pentru clasa
trdneascd putea introduce un asemenea element
in tendintele sociale ale noilor productiuni literare.
*i iatd cum : Ori cit de rea ar fi o viatd sociala,

www.dacoromanica.ro

24

Asupra miscirei literare si stiintifice

ea trebue sd aibd. i unele patli bune. O viaVa

sociald absolut rea este cu neputinta cdci in acest
caz oamenii ar ineeta de a exista.
Se irgelege e in viaa. 0..ranului din vremea
iobdgiei, in relaOle lui economice i patriarhale
cu boerii, ca i in viata-i de familie, eraii unele
trdsturi preferabile viete ce i s'a creat de noua
intocmire sociald. Tocmai partea aceasta a vietel
tdrdneti trebuia s impresioneze pe poeti cari
sin4eati adinc suferitIele taranimei. Suferinele
trecute se uitd, nu impresioneazd aa de vi, pe
cind cele actuale sunt mult mai adinci.
Afar de asta, poe0 care pling durerile .drdnimei apartin clasei proletarilor intelectuali, nu
clasei Ordneti. Nu clasa lor a adus in spinare
urgia boerilor i a iobdgiei ; de aceea, e foarte
natural iardi ca unui poet care apaqine altel

clase, ori cit de sineerd iubire i comptimire ar

avea pentru trani, sd-I apard cu totul in umbr
suferintele trecute i s vadd in lumind numai
bundtdtile acelei epoci.

Iatd pentru ce simpatia acestor poeti pentru

clasa boereasca decadentd. i chiar iubirea lor
pentru Orani, cel putin la unii idealizarea viqei
voevozilor, idealizarea feodalismului nostru, un
fel de democratisrn-reactionar, ca sd intrebuirOm
nite termeni mai cunosaqi.

Aceea ce ar putea scdpa literatura noastrd

de idealizarea trecutului, este analiza i priceperea

nouel stdri de lucruri nu numal in urmdririle ei

www.dacoromanica.ro

Asupra migcref literare qi q tiintifice

25

cele rele, cari sunt in adevr nenorocite, ci i in

partile ei progresiste. Dar, am zis o, in general
poetii mai mult simt de cit analizeaza.
Am spus mai sus ca durerea proprie a unui
artist generalizindu-se, se preface pin la a simti
durerea clasei lui intregi i a claselor inrudite.
Dar aceast socializare a durerel nu se oprete
nici aci, ea se intinde mai departe, cuprinzind pe
toti nenorocitii, pe toti semenii, omenirea intreagd. Socializarea asta a sentimentelor poetului,
se poate intinde si mai departe : Sunt vietuitoare

cari sufer i ale cror suferinte sunt foarte asetnntoare cu ale oamenilor. Si ast-fel, prin analogie cu suferintele omenesti, poetul ajunge sa
invaluiasca cu simpatie in inima lui indurerat
universul intreg, existenta toat. Universul ast-fel
simtit, vazut prin prisma durerei artistului, ajunge
el insusi un prilej pentru durere.
De aici, fireste, trebue sa urmeze blestema-

rea existentei, dorul de a o nimici,

Nirvana!

Dar chiar i in acest ultim i culminant punct

al pesimismului, sentimentul de revolt nu se

pierde. Cci ce este propoveduirea neexistentei,

daca nu o revoltd in potriva fatalittei ei ? De
bun seam Ins, aceasta ultima treapt a pesimismului este i expresia din urm a p asivitte
revoltel.
5i ast-fel, un mu cult 1 ptrunzator, care
tie c neindoios caracterul oricarui curent Iiterar

www.dacoromanica.ro

26

Asupra rniseirel literare

tiintifice

e strins legat de starea social a epocel in care

se produce, studiind noua stare de lucruti creiat
in tara rornneascd, ar fi putut prezice caracterul
curentului literar ce trebuia s se manifesteze.
Dar, ceea-ce n'ar fi putut prevedea nimeni,
e faptul ca aceast manifestare literard s'a produs

chiar de la inceputul desvoltarei proletariatului

intelectual si c cel d'intii care a dat o exprimare artisticd acestui no curent a fost un om de
un mare, de un foarte mare talent, Eminescu.

E clar, sper, acuma, de ce Eminescu a avut,

are si va avea Inca multd vi eme o mare influentd asupra vietei literare. El a exprimat gindirile, durerile, dorintele, pasiunile, nemultumirile
ce
produs inteo anurnit epoc. istoricd.

Din punctul acesta de vedere, creatiunea lui

are rddcinile in viatd., ea reprezintd
in parte aceastd viatd, si de aceea i inriurirea
ei e asa de mare. Afard de asta, creatiunea lui
Eminescu era profetica, pentru c ea s'a ardtat
inteo vreme cind toate nemultumirile i toate revoltele de cari vorbirdm nu se manifestaserd Inca,
atunci chid ele pluteaa doar in aer, fd.rd s fi luat
nici o consistentd.
Nu-i mai putin adevdrat ins, c marea-i inEminescu

flueqd e datoritd in mare parte si formei neperitoare si cu totul noud a creatiunilor lui. Dar
chiar aceast formd, la urma urmei, tot fondului

www.dacoromanica.ro

Asupra miscarei lirerare i Ointifice

97

i se datoreste. Pentru a exprima atitea idef, atitea

&did nou, lui Eminescu ii trebuia si o forma
nou, si a creiat-o. Dar pentru c el era un mare
talent, a creiat aceast form atit de frumoas.

Pe de alta parte, nu trebue s uittn un alt

factor care a contribuit muh la influerga lui Erni-

nescu, este muhimea genurilor atinse de el. De

si ca volum atit de micd, opera lui contine germeni pentru o desvoltare literar in toate direcOunile.

Dar daca in Eminescu se gasesc exprimate

forme atit de multiple ale curentului literar : decepOonizm personal, social, metafizic, revolt personal, revolt sociald, indrumarea spre viitor,

intoarcerea cdtre trecut, el nu putea s, nu pcdtuiascd in potriva logicei. Pentru c clack prin
inconsecinta proprie si prin contrazicerile ce exist
in sufletul fie-cdrui orn, un poet poate exprima
dou genuri de revolt, unul personal si unul

social, pe de altd parte, Prita cd.tre viitor i idealizarea trecutului se esclud una pe alta.
5i totusi, in cre4unea lui Eminescu se gsesc amindou. Campionii trecutului il pot revendica pentru ei., invocind unele WO din salire i

o mare parte din proz. Campionii viitorului II

pot
si credem csa cu mai mult dreptate
aclama ca al lor, pentru adrnirabilu-i poem Impiral 4i Proletar, pentru Viala si pentru insusi
spiritul creizqiunei lui.

www.dacoromanica.ro

28

Asupra miscrei literare

tiinOfice

Dar aceastd nehotrtre, care i gdseste explicatia in nehotdrirea, in confuziunea vietel so-

ciale de atunci

si

care e supdrdtoare in multe

privinte, are pentru Eminescu i un mare avantaj :

ea face sd fie cu putintd. ca mai multe curente

literare, deosebite i une-ori contrarii, sd-si tragd
originea de la el, in tot cazul sa fie influentate
de el.
Dar Erninescu n'a fost singurul care a 'ntrupat acest curent. El a fost numai cel
cel mai viguros talent. Aldturi de el insd., independenti ori sub influenta lui, a scris i altii.
scrierile lor ad, inteun fel ori intr'altul, acelasi
caracter, isvorit din viata social moderna, ceea-ce
arat i mai bine dreptatea asertiunilor noastre.

In adevdr, dacd poezia lui Eminescu nu ar

fi scoas din rdrunchii vietei sociale stabilite dupd

epoca de tranzitie 1848 1855, atunci Eminescu

ar fi rdmas izolat, el n'ar avea nici tovardsi nici
discipoli. In realitate insd, mai tot ce s'a scris
de la el incoace, poarta acelasi caracter.
Nu putem face aici analiza pe larg a tuturor
acelora cari a scris in acelas timp cu Eminescu

i dup. el. Va fi de ajuns s ciLm pe citi-va

dintre cei mai de talent si vom vedea cit se
apropie intre dnii prin spiritul de revoltd contra
actualei vieti sociale, ca s nu ludin de cit aceast
trsur caracteristic. Vom face aceasta pe sCurt.

Despre revolta lui Eminescu in potriva ve-

www.dacoromanica.ro

Asupra m*arei literare i Oiintiace

29

nalitaei, a speculei, a vindtoarei banului frd

munc, despre simpatia-i comptimitoare si dure-

roasd, despre pesimismul lui, am vorbit mai pe

larg alta dat.
In admirabila-I Doin, Eminescu deplinge
decdderea i sdrcia tranuluI tsrac In ar

rad,, provocat de streinism, de civilizafie i de

exploatarea strein :
.5i cum vin cu drum de ffer,
Toate cntecele pier,
Sboarl psIrile toate
De neagra streintate.

Ca o urmare, par'c, la aceste admirabileversuri, Delavrancea scrie frumoasa-f nuvel Odinioard, in care arat decderea micilor negustori
de grille din mahalalele bucuretene, ruinaV de

acelasi drum de fier. Ca un refren monoton i

trist, nuvela se incepe i sfireste cu aceast frazd:

...

Pe aceeasi streaje sa intri, pe aceeai

cdrare sal te strecori i s nu mai vez1 mindre;ea
d'odinioara....
eS,i p'aceeasi streaje am intrat, p'aceeasi crare m'am strecurat si n'am mai vazut mindretea
d'odinioard

In mai multe nuvele, pind i in frumoasal

fantazie Fan/a-Cella, De la Vrancea va zugrvi
lupta omului de la oras, care infliseaza intocmirea noud si noua exploatare, cu omul satulul,.
in Fanta-Cella cu omul mrei biruit de celi

www.dacoromanica.ro

30

Mupra migatrel literare qi tiintifice

d'intiiii, i va deplinge, tot ca Eminescu, pe omul

satuld.

Caragiale, un talent puternic, de talia lui

Erninescu el insusi, isI exprima altmintrelea revolta

in potriva starei de lucruri de azi, scriind in potriv-1 o satird singeroasa in admirabilele-i cornea.
Ronetti-Roman scrie o poema deceptionistd,
Radu, in aceeai vreme cu Eminescu i independent de infiuenta acestuia.
Vldhut, in admirabila-1 satird Linige, 41
arat toatd revolta sufleteascd fati cu pozitiunea
mizerabil. ce se creiazd in societatea modernd
until artist proletar.
O. Carp, cel mai talentat dintre cel tineri,
exprima in versuri frumoase atita intristare, descurajare, aproape desperare, condensatd, dar reOlut. 1 moderatd numai prin blindetea-i sufleteascd. Iar daca versu-i va atinge viata tdranimei,
atund el va scrie admirabila Doind, a crei strofd
finald caracterizeaza intreaga poezie trist a poporului nostru precum si comptimirea dureroas
a poetului pentru tdrnime.
Nu-Y plInsul uneT inimY ruling

sr al tine clipe trecAtoare.

Ci neatnul nostru 'ntreg 4Y cint't
Durerile de care moare 1

Am putea cit ast-fel mat' tot ce se tipdrete

acum si ce e prima un sentiment sincer, caci mai
tot poartd ace1a1 caracter de melancolie si de
revolt.

www.dacoromanica.ro

Asupra miscarel literare

tiintifice

31.

Ei bine, du_p toate cite le-am zis, nu-i nici

o mirare, ea toti aceti talentati representanti ai

noulul curent in literaturd sunt proletari intelectuall, proletari al condeiulul.
*

Acest no curent literar a produs oare aceea

ce noi am numit o micare literard ?
La aceastd intrebare vom fi nevoitl s rdspundem :

nu, mai ales de la inceput nu, pentru

c lipsea al doilea factor important, publicul cetitor.

Afirmarea aceasta ar putea sa pard o contrazicere cu cele zise mai sus, de vreme ce am spus
ca o manifestare literard, un curent literar, presu-

pune existenta unei clase ori a unor clase ale

cdror simtiri, dureri, bucurii, sperante, revolte, le
exprimd artitii.

cu toate acestea nu-i nici o contrazicere.

Unele din clasele ale cdror sentimente erati
reprezintate de aceast manitestare literard, aranimea de pildd, nici n'o putea citi nid n'o putea
cunoate, Ele puteaii inspir o manifestare literard,
dar nu sd formeze o micare literara i intelectuald. Iar adevdrata clasd pe care o reprezintd acest
curent noil literar, proletariatul intelectual, era
mimai la inceputul desvoltdrei sale.

Lt pentru. ce la inceput Eminescu n'a avut

nici o inriurire, a fost aproape necunoscut i numti
ce s'a desvoltat proletariatul nostru inwww.dacoromanica.ro

32

Asupra rniscarei literare sit stlinpfice

telectual, profesiile libere, Erninescu a facut elevi,

entusiasti, irnitatori, a fcut scoal.
Se intelege ea nici acuma nol n'avem hie&

o miscare literar propri zis, care ar merita

acest nume. Adevrul e c tocmal acurn se formeaz un public cetitor, acurn asistm la nasterea
acestei miscri literare.
Dar care sunt elementele din care incepe sa
se alcdtufasc publicul cetitor la noi?
Mai intiii.1 e tindra burghezime cult. Dac
pentru prin;ii preocupaV prea mult cu stringerea
de averi, literatura e un fleac iar literatul un

parazit, pentru fil ins, cari ail gustat din literatura europeand, literatura e, dacd, nu un insemnat
factor al progresului, cel putin o petrecere mai
aleas. De aici urmeaza deci, ca o intregire a celor
desvoltate mai sus, c burghezimea e neprielnic.
miscrei artistice la inceputul desvoltrel ei, nu
si in timpul inflorirei.
Sunt apoi femeile din clasele burgheze mai

culte. Dac brbgii sunt ocupaV cu politica ori

cu alergarea dupa avere, feineile n'aii nimic de
fcut. *i pe and unele 'si petrec vrernea In ocupa01 mai putin serioase, altele, mai culte, citesc.
Se irqelege ca.. genul cetitului depinde de cultura

si de acele curente literare ce se vor afirm in

tar. Dar c femeile in clasele burgheze citesc
mai mult de cIt brbatil, e sigur.
Politica va ajunge din ce in ce o piedic
mai mic rniscdrei literare; cauza e c o ;ara. nu

www.dacoromanica.ro

Asupra miacArel literare si stiinilice

33

poate tine pe spetele ei de cit un numr limitat

de politiciani. Acest numr este intrecut de mult
timp, i incd cu virf i indesat, aa cd --O mare
parte din aspirantii la politicianism trebue s
rdmiie pe din afard i sd facd aceea ce se numete in limbagiul curent opozitie sail guvernamentalism de principi. Avind in vedere ca din

zi in zi e mai- grefi a'i face carierd din politicianism, din ce in ce mai multi se vor indrepta
spre alte ocupatii, mai folositoare tdrei *i micdrei
ei literare i intelectuale.

Iar clasa care va da vlagd i putere viitoarel

miFki literare i tiintifice, care va forma atmosfera de entusiasm in jurul manifestdrilor artistice,
e proletariatul cult in desvoltarea lui i pdturile mai
culte ale proletariatului manual ordenesc.

fr213.

Studir crifice.

www.dacoromanica.ro

CUM SA CITEUE LA NOI

E foarte greiA de scris despre chestiunile es.

tetice. Ele grit atit de incilcite, estetica e asa de

plqin stabilit ca tiin, drumul e atit de riscat
putin btut, in cit de multe orl sim0 singur cd
ovde*ti. Pe chid in stiintele exacte ai premergtorl marl, pe eari if urmezi, cari te conduc, pe
cari te razemi, in estetica de multe ori esti lsat
la propriele tale foqe.
Aceste greutati sint Inca i mai marl dud e
vorba de chestiunile ce privesc estetica sociologic, dac ne e permis s intrebuintm acest termen. Ast-fel sint : legdtura esteticei cu societatea,
influena societ4ei si determinarea printeinsa a
productiunilor artistice, influenta acestora din urm
asupra societtei, chipul cum o anumit societate,
un anumit medi social lucreaza asupra artistului

si cum artistul asupra mediului social si a. m. d.

Aice terenul e i mal riscat, drumul i mai puOn
bdtut i mai des Inca esti lsat la propriile tale
puteri. Aceste greut4i devin incd. i mai mad
dud asemenea chestiuni trebue s le tratezi in
www.dacoromanica.ro

Cum s citeate la nol

35

articole de revista. Pe lingd c chestiunele sint

att de grele si incurcate, felul publicatiunel iti
mdreste greutatea, marginindu-ti spatiul la o coald,

mult doud,vrei nu vrei, trebue sd te mrginesti,

trebue sd fad sd Incapd subiectul in cadrul strimt
.al articolului. De multe ori vezi cd cutare chestiune, incidental ridicatd, nu e de loc ld.muritd.,

cutare frazd goate fi inteleas gresit, cutare parte

.a articolului ar trebui mdritd, cutare limpezit....
dar n'ai ce face, marginile articolului te opresc.
De multe ori si foarte de multe ori, din pri-

cina nevoi de a te margini, trebue sa izolezi o

chestie de toate celelalte cu care e strins legat ;
aceast izolare e foarte pdgubitoare articolului
dar ce sa faci, felul publicatiunei ti-o cere. Toate
aceste greutftti se complica si mai mult chid scrii
pentru un public intins, deci putin pregdtit. In

cazul acesta se cere mai 'nainte de toate claritatea expunerei, se cere, ca scriind artieolul sd te
gndesti totdeauna la cititor si s te intrebi mere' : Voi fi oare priceput ? S,i de cite ori nu-ti
ingreuezi articolul cu exemple putin trebuincioase,
de cite ori nu esti silit sd te rcpeti, si de cite
ori nu esti nevoit sa jertfesti exaditalea giinfified
a und expresiuni elarittel el.
Toate aceste greutdti, conditionate prin felul
subiectului, sint comune noua cu strainatatea, diferenta mare insd, e cd acolo toate aceste greutti se pricep si se pretuesc, de acea cetitorii si
recenzen0 si criticii call cliscutd aceste chestiuni pro-

www.dacoromanica.ro

Cum s citeate la noi

36

cedeazd cu o mare prude*. De multe ori

ce-

tind in revistele strdine discutiile asupra chestiunilor estetice, vezi cum scriitorul, care discutd pa-

rerile protivnicului, ca s priceapd ce a voit s

spund adversarul, Ii da par'cd mal multa osteneala, de cit pentru eximnerea propriilor sale.

pared.

La noi nu e de loc asa; recenzentul, criticul, ori simplul cetitor, peste msurd de pdtrunzator, te citeste cu creionul ros in mind i, in
loc sa struie sa priceapa bine ce ai vrut sa spui,.

citeste ca sa te prindd cu vre-o gresala i in aceastd sfortare de multe ori 41 pricepe articold
pe dos. Alta data recenzentul sa cetitorul foarte
pdtrunzdtor, in loc de a ceti rindurile tipdrite, citeste cele albe, citeste intre rinduri, cautind unt
inteles ascuns i aceasta alergare dupa intelesult
ascuns ii intunec sensul articolului pe care 11 ci-

teste. De cite ori priceperea inteun fel sail altul

a unui articol nu atirnd de ceea ce a auzit cetitorul despre scriitorul in chestie, de imprejurarea
c acst scriitor face parte dintr'un partid saii din
altul, etc. AceSt..chip de a ceti articolele creiaza
o mare greutate pentru scriitor i o necesitateexagerata de explicatii, de discutii si de polemici..
In straindtate discutiile i polemicile joaca

un mare rol, la noi ins ele slut si mai trebuincloase. Din aceasta pricind sint nevoit i ei sa.
alerg asa de des la aceasta forma de scriere literara.

www.dacoromanica.ro

Cum s citeste la nol

37

In toate disaliile i polemicile am cdutat i

-voi cdutd i de-acum innainte sd am in vedere
interesul cetitorilor i sd nu prefac polemica in
certe personale absolut nefolositoare. Polemica
-pentru mine, duo cum am mai spus 1 altd-datd,
-e o formd literard, prin care po;i sa spui, at mai
multd uurin0., cele ce ai de zis cititorilor ne-

speciali in chestiile pe cari le tratezi.

*

Primul volum din e Literaturd i tiintd, a

fost primit in chipuri foarte diferite. Unii l'aft primit inteun chip bine-voitor, prea bine-voitor chiar,
acestora le mu4dmim din suflet; al;ii Fail priznit rece, ba chiar rti-voitor, treaba d-lor.
E evident cd nu putem rdspunde aci tuturor
celor cari ail vorbit despre volumul tLiteraturd
i 5tiint. Unora nu putem sa le respundem de
,oare-ce, prin modul necuviincios cum Fail judecat,
ail

pierdut dreptul la ori ce rdspuns, altora le

vom rdspunde altd data, de va fi trebuintd. Aice

ne vom ocupa de un adversar bine-voitor, d. P.
Mis'sir i de un prieten de idei d. Noir.
Pu;in dupa apariOa volumului, d. P. Missir
a scris o mica.' recenziune, nu asupra intregului
volum, pe care, zice d-sa, nu a avut incd vreme
sd-1 citeascd, ci numai asupra articolului meil :
4Micarea literard i tiit.qificd,.
In aceastd recenziune, d. Missir incepe prin

www.dacoromanica.ro

Cum sa citeoe la nol

38

a-si manifesta satisfactia c vede atit de multi colaboratori strinsi imprejurul aceleiasi publicatiuni,.
dar dup cite-va rinduri d-sa devine neincrezator

i ii exprima temerea c voiil reminea in curind tot numai cu vechii mei tovarsi: Nadejde, Mille, Morun, Bacalbasa.
Trebue s mdrturisim ca aceastd temere din
partea d-lui Missir e frumoas i foarte natural.
si melancolic

E frumos

cad e bine si crestinesc lucru din

partea unui orn si se ocupe de afacerile aproapelui sau i, chid aproapele e redactorul unei reviste, e bine s se ingrijasc de colaboratorii lui.
e in acelasi timp natural, de oare ce, daca.
n'ai cetit ce a scris ceilali colaboratori ai publicatiunei, nu poti s te ocupi de scrierile lor
si deci e natural sd te ocupi de persoane: sit%
ei blonzi sa bruni, becheri sa insurati, vor mai
scrie la aceeasi publicatie sa ba. Despre aceast parte a articolului d-luf Missir nu am nemica
de zis, in schimb am multe de zis asupra obiectiunilor, pe cari le face d-sa articolului meil. Aceste obiectiuni ridicind chestiuni interesante ma.

voi opri mai mult asupra lor.

D. Missir Innainte de a vorbi de articol il rezuma in cite-va rinduri. Fiind-ca rezumatul fcut
de d-sa e prea necomplect, si fiindca el ne e
necesar pentru discutiile ce vor urma voiil face
un scurt rezumat din articolul me trecut. Iata-1:
Mai mntiu stabilesc un adevr foarte neglijat de obiceia si anume, cd in analiza until cuwww.dacoromanica.ro

Cum s citWe la nal

39

rent literar trebue de tinut seama de doi factori

atit de scriitori cit i de cetitori aceti doi
factori impreuna *i prin o influenta reciproca formeaza curentele literare i chiar *tiintifice. Un
ast-fel de curent a fost cel numit al generatiei
de la 1848. Acest curent a fost produs inteo
societate ce mergea spre peire, de o tinerime entuziasta, apartinind in mare parte clasei dominante refractari acestef clase tinerime care avea

ca ideal introducerea noilor forme sociale pe de

o parte, independenta nationala pe de aka parte.
De acelea1 idealuri ail fost animati cetitoril,
multi putini, 60 ail fost. Ace*tia ail fost oamenii si aceste ati fost conditiunile sociale, cari ail

imprimat un caracter special literaturei ideologi-

lor burghezimei de la 1848. Dupa caderea vechilor forme sociale i dupa intocmirea societatei
romine moderne, acest curent literar *i cultural
al burghezilor ideologi a trebuit sa dispara incetul cu incetul,

primo, fiind-ca realitatea realizatd,

semana foarte putin cu visurile ideologilor, a*a

ca fondul ideolog acestui curent literar i cultural se putea cu grea impaca cu realitatPa foarte
putin ideala ; secundo, pentru ca intreaga activitate a claselor mai culte, care ar fi fost in stare sa
su4na curentul literar i cultural, a fost indreptata cu totul in alta parte : la creiarea unel burghezimi puternice i a tuturor institutiunilor prielnice i necesare ei, la ceea ce se numete in
lirnba curenta politica consolidarea statului ; *i

www.dacoromanica.ro

40

cum s citeate la noi

in adevr acel curent a disparut incetul cu

cetul. 0 dat cu dezvoltarea nouei societ4i s'a
creiat un not"' _curent literar si cultural, de ast
data' de o noua clas creiatd ea insd-si de noua
organizare sociald, de proletariatul intelectual
eti ardt tot de o dat de ce numai aceastd clasd
a fost in stare sd creeze acest curent. Caracterul
acestui no curent era dominat, condilionat. mai
cu seamd de doi factori : unul mai general
noua intocmire sociald, i altul mai apropiat, mai
special
proletariatul intelectual, producdtorul Iii
su-si al curentului. Deci caracterul acestui curent
trebue cdutat in caracterul proletarilor intelectuali,
asa cum se dezvolta el in societatea romind modernd. Analizind in cite-va cuvinte caracterul artistului proletar intelectual prin poziiunea ce i.o
creaz societatea modernd burghezd, precum :
csdrdcia, poz4iunea inferioard in societate, nesi(gurana zilei de mine, atitea lovituri crude intr'o
clupt grea pentru existenp., toate loviturile in
amorul propriii peste mdsur de dezvoltat, 1),
deduc logiceste unele din caracterele acestui curent, precum: ,Melancolia, tristeo.., revolta conctra stdrei de lucruri de azi, simpatie pentru
obijduite, in noua stare de lucruri, in societatea modernd, generalizarea durerei pind la
plingerea durerei universale, decep;ionizrn, pesi1) Veal articolul prccedent.

www.dacoromanica.ro

Cum s citeste la noi

41

4 mizm care poate merge pad la propovdduirea

nirvana , Pe urm ark cd toate aceste caractere, deduse a priori din poz4iunea artistului, proletar in sodetatea modernd, se regasesc, in adevdr, in noul curent, i ca dovadd ia pe Eminescu, care e reprezentantul cel mai tipic i cel
rnai talentat al acestui curent. Dar nu numai in
Eminescu ci in to0 eel cari a scris dupd el se
regasesc aceleai caractere. Ast-fel spre pilda
pesimizmul i revolta sociala, in sensul explicat,
ca s vorbesc nurnai de aceste cloud caractere,
se regdsesc i in Ronetti-Roman, Delavrancea,
VlahnO, O. Carp, i mai tot ce s'a scris in urmd
are acelai caracter 1). Iatd pe seurt rezumatul
articolului
Innainte de a trece la recenziunea d-lui Missir,
in sa lmuresc, cd cuvintele cexplics, art,,

-din rezumatul de mai sus nu trebuesc luate ad

litteram; c artdrile i explicdrile mele din acel
articol sint foarte p4n dezvoltate, sint mai curind indicarea unei probleme de cit dezlegareael. De asemenea nici nu mi-a trecut prin gind sa
zic cd aceste caractere ardtate de mine sint unice.
Am notat numai cite-va caractere sociale i filonfice
1) Caracterul de revolt h. socillg, evident a se va arata numal
la aceY poetT sad seritorT cari vor atinge vieala socialh. ; la poeta cari

vor data mime

ochil. Tubitet firestc

cl nu va avea unde se arIti

aceasta revoltl. Acesta e un adevg.r h. la Pallisse, dar care cred c6. nu-1
-de prisos
amintesc, tinind seaml de adinea pltrundere a recenzenIilor nostri,

www.dacoromanica.ro

42

cum s citeate la nol

si chiM- pe.acelea foarte scurt; 'far clintre caracterele

personale, individuale, numai cloud: nielancolia

i tristela. Dar ceea ce cred cd am stabilit ;

unde si cum trebuesc cdutate aceste caractere, si
anume 'c ele trebuesc cutate in oraanizarea so-

reiettei burgheze moderne pe de o parte far pe

de alta parte in caracterul artistilor, proletari intelectuali, si in pozitiunea pe care le-o creazd.
societatea noastrd.
Sa vedern acuni ce zice cl. Missir :
Apreciem adevrul, zice d-sa, cit este cu-

prins in aceste vederi. Asa de ade'rate ins

sint unele din faptele ce le constat d. Gherea,
in cit nici nu mai ramine loc pentru vre-o descoperire si pot duce numai pe d. Gherea la re-

zultate fal.se, din cauza. c d-sa le da o impor-

tantd mai mare de cit o ail in realitate.

Este foarte adevrat, cd miscarea noastr
literard urm sa fie reprezentat mai ales de ceik
ce muncesc intelectualminte de nevoe.
Dar acest fapt nu-i particular societd;ei
noastre. Pretutindenea numrul celor ce se dedaa
niuncei intelectuale din cauza nevoei de a agonisi.
este nial mare, de cit numdrul celor ce intreprind
acelea-si ocupatii de bun voe si de inclinatiune.
Asa fiind, este de la sine inteles c si proportia
de talente literare si artistice va fi in avantajul
proletarilor intelectuali ai d-lui Gherea. Ca... d-sa
ii numeste cu un termen noti, iat singura des-

coperire ce se putea face in cauzd. In colo acest

www.dacoromanica.ro

Curn s c teoe la nol

fenomen nu duce la nid o concluzie specific pentru literatura noastrd. Acest fapt nu are nici ;oimportantd pentru a determina caracterul micdrei noastre literare.,

Acesta pare a fi cel mai serios argument al

d-lui Missir; noud ins ni se pare confuz, ori neexact i in ori-ce caz el trece pe 4110 articolul
nostru fr a-1 atinge. Sd. vedern.
Dupd d. Missir, faptul relevat de mine, c.d.
proletariatul intelectual a creiat curentul literar in
tard la noii nu e specific Caret' noastre, de oarece pretutindenea e a; eft inventez numai un
termen nou. E confuz argumentul de oare ce d.
Missir nu ne ld.murete dac crede cd totdeauna
i pretutindeni a fost mai ales proletarii intelec,
tuali cari creia micarea literard i culturala, sa
crede cd aceasta se intimpld numal acuma, in
societatea burghezd. In cazul mnt d-sa e foarte
greit. Chiar tara noastrd ne d o dovadd contrarie convingdtoare : cei ce aU produs micarea

literard de innainte de 1848 aft fost in mare parte

oamenii cari fd.ceail parte din clasa privilegiata
nu dintre proletarii intelectuali. Poetii i artitii
Greciel aU fost cetteni liberi ad' republicei greeeti, se intimpld s fie robi cite o datd., dar nu
proletari culti in sensul modern, adecd salariati

ce ii \rind marfa, puterea lor intelectuald de a

munci, saU i vind produsul muncei lor intelectuale.

In Roma, e drept, aU fost artiti cari ar

www.dacoromanica.ro

44

Cum sit citeoe la noi

putea sd se asernene intru cit-va cu proletarif intelectuali de azi, dar societatea de atunci i relaiile
artisti cu gruparile sociale ii deosehesc cu totul de proletarii de azi. In evul mefost artisti ce isi agoniseati traiul cu munca

lor artistica, dar relaOle lor cu seniorii, eu innaltul der, in suitele cdrora se afla ei, i faceaa
un fel de slugi-servi, ori vasah, ori i una si alta,
-dar in ori-ce caz nu proletari. Proletariatul inteiectual ca si cel manual e specific numai societatei

burgheze moderne, in sensul actual n'a fost nici

inteo societate trecutd si nu va fi nici in vre-o
societate viitoare. Nu mai insist asupra acestui
punct, cdci nu still dacd d. Missir a dat frazel de
mai sus acest irqeles, in acest caz gresala ar fi
asd de mare si atit de evidentd, in cit sintem
clispusi s credern mai curind, c d. Missir a ineles : ca pretutindeni in socidalea noastrii nzoSerna, mai cu samd proletariatul intelectual e
acela care produce in literatura si in stiinta. Aceasta

can-i asa e, dar ce ar urmd de aci ? Ar urrnd cd

aceleasi cauze producind aceleasi efecte, caracterul curentului nostru literar produs de proletariatul nostru intelectual trebue sd fie asemnator
cu acela produs de proletariatul intelectual -din
alte sari
Presupunem cd aceasta e a, s presupunem ca caracterele curentului literar produs de
proletariatul nostru intelectual sarnAnd in tocrnai
cu caracterele celui produs in occidentul Europei. Ce

www.dacoromanica.ro

Cum ai citeoe la noi

45.

ar urrna de aicea? Ar urma oare c nu trebue sd facern cercetdri asupra acestor caractere? De loc. si

ca sd vadd mai bine d. Missir cit e de greit, am

sd-i dail un exemplu dintr'o ramurd a vietei i a
cunotintelor omeneti mai familiard d-sale de citchestiile literare
un exemplu din economia so-

ciald. La noi in tard mica burghezie a deczut

i decade ca i in occidentul Europei i tot dine
aceleai cauze economico-sociale,

va sustine oare

d. Missir cd e de prisos un studiii asupra decdderei micel noastre burghezii? AI intelege inc
dacd d. Missir ar dovedi c in general faptul cd
cutare ori cutare clasd, in cutare ori cutare organisatie sociald, formeaz un curent literar i
cultural n'are nici o insernndtate asupra caracterului acestui curent, atunci da; dar d-sa nu zice
nimica despre aceasta. Am avut deci perfect
dreptate cind am zis c primul argument al d-lui
Missir e confuz i, sail e foarte greit, sail, intru
cit e adevdrat, nu spune nimica, dar absolut nimica contra articoluluI meti.
Sa vedern acurn al doilea argument al d-sale:
(OH cind i pretutindenea, zice d-sa, poetut

va plinge durerea omeneascd ast fel cum o simt

paturile sociale, din care face parte i va avea
un sentiment de revoltd in Contra nedreptdtilor
soartei. Ori cind i ori unde, autorul satiric va
releva partile ridicule din ori-ce stare sociald.
In ori-ce tard ar fi trait Eminescu, i chiar
dac trdia in viitoarea societate, in care n'ar mai

www.dacoromanica.ro

46

Cum s citeate la noi

fi clase desmostenite, el tot era sd pln.g durerea omeneascd.

Cu alte cuvinte totdeauna poetii ail plins

durerea omeneasca, dupd cum totdeauna ei a
mincat ori aU dormit, deci aceasta nu poate fi
specific curentului literar produs in societatea mo.dernd.

Innainte de a examina acest argument tre:hue s relevarn o gresala de fapt. Orl cind
pretutindenea poetul va plinge durerea omeneascd, astfel cum o sind pturile sociale din cari
face parle.. . . Aceasta e absolut neexact ca
fapt istoric. Poetii marl i generosi cari apartineall claselor privilegiate, daca plingeati durerile
omeneti, pang-eali durerile claselor ofidsale din
cari et nu fticeag parle si se revoltaii i haljocoreaii clasele
sociale din cari faceati
Ceea ce zice d. Missir ar fi adevdrat numai pentru marii si generosii poei cari apartin
claselor i paturilor apsate. Cititoril vor gsi o
mul;ime de exemple in articolul acestui volum :
Artitii cetteni,. Literatura tarei noastre ne da
ea o dovadd indestuldtoare. La noi, poe0 din

gener4a trecuta

se revoltall in contra clasel

boereti i plingeati soarta tiganului .

de sigur
nu, ast-fel cum sinneati paturele sociale din cari

e,i ,faceall pgrt-e. D. Missir, ,care ma acuza cd fac

genet-alizar,i giscater face altele vadit grqite pen.
tru jicin aoftunWip vre-o istorie a literaturei
umivierpale.A.f,askil Ja o parte aceastd grepla, sd.

www.dacoromanica.ro

Cum s'a citete la nol

47

i noi adevrul cit este cuprinsr in aceste vederb . E evident ca in toate epocele se gsesc poeti mari i generosi, cari a plins durerea oamenilor i s'ati revoltat contra nedrept4lor
sociale sad contra soartel. Dar ce urmeazd de
aicea ? Urmeazd oare ca. aceast plingere si revolt nu poate fi specifica fie-cdrui poet in parte
i, inteun anumit sens, fie-crei epoci in parte?
Dac plingerile poeOlor le-am lua ad litteram si am considera numai lacrimele, atunci asa
e, compozitia chimic a lacrirnelor e cam aceeasi
la toti poe0. S,i e neindoelnic c tot asa de simplist i reprezinta d. Missir plinsul poeOlor ; pentru d-sa plinsul poetilor e un caracter distinctiv
al artel in genere, este numai unul din modurile
de manifestare a sentimentului poetic? ! 0 fi !

tapreciem

Dar ceea ce oit d-sa, e ca

revolta
plinsul until mare poet se oglindeste durerea unel intregi epoce.
iEschyl a plins durerea omeneascd, a plins'o
si Dante, si Milton, si Shelley, si Eminescu dar
oare in plinsul si revolta lor nu se oglindesc epocele in cari a trait el, epoce atit de deosebite
ca organizatie social, ca rela0e sociala de clas
indivizi, ca moravuri, ca sentimente? i dac
e asa, atund nu e oare de eel mai mare interes
de a studia cum- durerea epocei rdsund in sufleitul artistului

prin el

in cre4unea

artistic-4.?i

Sint trei stiinte interesate in aceste studilso4.91logia, psihologia

estetica.

www.dacoromanica.ro

48

Cum s citeste la noi

Dar se vede cd d. Missir nu vrea sd %ind_

seamd de aceste studil; pentru d-sa, totdeauna
ail plins poetii, eacesta e numai unul din modurile de manifestare a sentimentului poetic. ,

Dar de and; md rog, constatarea unor asemndri intre cloud fenomene ar opri analiza deosebirilor?

Nu vede oare d. Missir cd cu metoda d-sale

s'ar putea nimici stiinta in general ?
Voiti da d-lui Missir un exemplu, dintr'o
stiinta in care cred iardsi cd se simte mai a-

casa de cit in esteticd. Sd presupunem c d-lui

ar face cercetri asupra salariatului, explicind ce
enorme consecinte are pentru societatea modern&
aceastd relatie speciald dintre muncitorii de azi
i capitalistii, pentru cari eel dintiiii muncesc. Ce
ar zice d-sa dacd la aceste cercetri i s'ar rspunde : tacest fenornen nu duce la nici o concluzie speciald pentru societatea noastrd, de la

inceputul civilizatiei pind acuma totdeauna clasele

muncitoare ail muncit pentru stdpini, aceasta este
una din manifestdrile vietei economice in general.

Se intelege c la obiectiunea de mai sus,

d-sa ar fi rdspuns: asa e, de la inceputul civilizatiel muncitorii ail muncit pentru stdpini, dar
felul cum ei ail muncit, ca robi, servi sail salariati, e de o enormd importantd si caracterizeazd

trei marl epoce in istoria dezvoltdrei omenireL

Tot asa si marii poeti din deosebitele epoce ail

www.dacoromanica.ro

Cum sfi citeqte la nol

49

plins durerea omeneascd, dar felul plinsului i al

revoltei e caracteristic pentru aceste epoce.

Poate d. Missir va obfecta cd nu e contra

analizei felului plinsului

*i

al revoltei la deose-

bi;ii poqi i epoce artistice, ci e contra ridicdrei

unui fapt constatat plingerea poeplor a unut
simplu flip fisihic, la un criteri specific care sa
caracterizeze diferite epoce artistice. Dar cine a
stabilit ast-fel de criterii?
In articolul trecut, dei, dupd cum am mai

spus deja, am ridicat numai o problemd dar nu

am rezolvat'o, cu toate acestea am ardtat in putine cuvinte felul revoltel literaOlor din curentul

in chestie, am indicat cum procesul social ce se

petrece innaintea ochilor litera0or proletari trebue s se oglindeasca in sufletul lor i deci in
scrierile lor, am indicat relaOile lor cu deosebitele
clase sociale, revolta in contra uneia i simpatie
pentru cealaltd, i cum chiar simpatia pentru da,

sele obijduite poate s-i ducd la vederi politicosociale intru cit-va reaqionare. In partea manifestirei filozofice am indicat un caracter important, pesimizmul, care poate merge de la un pesimizm moderat pind la propovaduirea Nirvanei.
In partea personald, vorbesc de melancolie, de
tristqa. Iar d. Missir le reduce la unul singur :
lansui; pe acest din urmd Il simplificd reducindu-1 aproape la un fenomen fiziologic din psi.
hologic, artistic, filozofic i social cum e in articolul met i pe urmd tot d-sa se mird cum
51218.

Studir critice.

www.dacoromanica.ro

Cum s citeoe la nol

56

fac numai din acest .plins un semn distinctiv al

curentului produs de proletarii intelectualI. Comodd polemicd I

Pita acuma oblectlile d-lui Missir slut cam

slabe, sail neexacte saii confuze, sd vedem deci
mai departe. Sa vedem .. . dar ce sd vedem, cd
aid se incheie obiectiile d-lui Missir de ordine
teoreticd, mai sint vre-o doud tre, dar aceste

shit de ordine practicd.

Asa dar numai cu obiectiile de mai sus d.

Missir a crezut cd distruge articolul meil!
Sd vedem acuma obiectiile de ordine practicd.
e Se poate foarte bine intimpl, zice d-sa, ca

unii proletari intelectuali sd treacd peste criteriul

in care vrea sa-i trmureasca d. Gherea si sa apard altii cari nu-s proletari, cari sd rAmin numai in lduntrul acestui criteriii.,
Ne pare bine ca de astd data sintem perfect
de acord cu d. Missir. Se poate si se prea poate.
Mai intiI, caracterul curentului literar, intru cit

depinde de faptul c e creiat de proletari intelectualf, e in primul rind productul societdtei moderne si al organizdrei ei. Ea creiazd proletariatul
intelectual mod:trn, ea II imprima un anumit carac-

ter, care pe urm se resfringe

in productiunile

lui literare.
Aceast organizatie sociald, desi influenteaza
in mod deosebit diferitele clase sociale si decI le
i caractere deosebite, va
avea si o parte de influenta comund, prin care

imprima ntru cit-va

www.dacoromanica.ro

Cum s citeoe la nol

51

le influenteazd in acela fel. Prin aceast in-

fluentd comund, societatea va tinde sd imprime

productiunilor artistice acute de membril altor
clase, acela caracter.

Pe de o parte, un curent literar cu un anumit caracter, odatd ce s'a produs, tinde s se

generalizeze i s influenteze in sensul sda toate
productiunile literare ale aceleiai epoce. Aceste
cloud conditiuni, impreun cu multe altele, pot
face ca o opera artistica, leita din altd clas,
sa poarte in mare parte acela caracter ca i
cum ar fi ieit din clasa eproletarilor intelectuali.
Pe de altd parte, un scriitor ptoletar intelectual, prin aptitudinile speciale motenite, prin conditiunile speciale ale creteref, ale educatiel, ale

relatiilor sociale, poate sa ajunga sa producd o

opera cu alte caractere de cit acele ale curentului in chestie.
Manifestdrile artistice, psihologice, sociale, sint

aa imens de complexe, in cit a avea preteatia

(cel putin acuma) de a stabili regule, generalizdri, criterii rigide, fard exceptii, arat foarte putind familiarizare cu acele discipline cari se ocupd
de aceste manifestdri. Ast-fel de generalisdri, criterii, adevdruri hotairite, pot fi numai cele mai
generale cum e : societatea influenteazd pe artist
deci i arta lui, aptitudinile motenite influenteazd
arta artistului ; acestea sint criterii, cari in adevar
nu sufer exceptii. Cind ins de la aceste adevdruri
generale ajunse banale, te incerci a gsi in mij_

www.dacoromanica.ro

Cum si citeste la nol

52

locul societtei cu toat complexitatea ei o cauzl,

ori o grupd de cauze, cari influenteazd inteun
mod special arta artistuluf, ori a unui curent ar-

tistic, atunci a cere de la un ast-fel de criter sd

fie rigid, fix, frd exceptii, inseamnd cd nu eti
familiarizat cu sublectul pe care vrel sa tratezi.
Ins d. Missir nu numai O. gsete posibile
ast-fel de exceptii, dar afirmd cal tocmai Eminescu

face o exceptie. Daca ar fi aa, atunci ar fi in

adevdr o loviturd pentru articolul met'', pentru cd
eft vd tocmai in Erninescu pe cel mal caracteristic reprezentant al curentului de care e vorba.
Dar prin ce dovedete d. Missir asertiunea d-sale ?

lad prin ce:

4Dacd. Eminescu ar fi in adevr reprezentantul curentului inchipuit de d. Gherea, la toatd.
revolta i amrciunea sufletului sdil, ar fi trebuit

s gseascd mingere i mintuire inteun viitor

ideal, dar nici de cum sd gseascd idealul binelui in Nirvana.
Eft in articolul meil art, cum poziOunea
anormald, i de multe ori nenorocit, creiat in
societatea de azi artistului proletar, poate sl-1
ducd pind la cel mai desperat pesimizm, pin la

propovdduirea Nirvanei 1 ca dovadd 'fail pe Eminescu 1).

Iar d. Missir zice, O. dupd mine Emi-

1) De altmintrelea afirmarea ct Eminescu gasea idealul numar

In Nirvana nu e tocmaT exactl.

www.dacoromanica.ro

Cum si citete la nol

53

nescu, ca proletar intelectual, trebuia numai de

cit sd aib un ideal pozitiv in viitor, fall s dovedeascd de ce dupd mine ar fi trebuit sal fie asa.

0 fi si acesta un chip de a polemiza!

Caragiale e o alt dovadd a artistului care

nu incape in cadrul croit de mine. Despre Caragiale volt.' vorbi in alt parte dud voiii dovedi
c el e unul din cei mai caracteristici reprezentan0 ai artistilor proletari cul0.
Am sfirit cu obiecOle d-lui Missir si am
vzut cit sint de slabe sail neexacte ; aceasta insa
nu impiedic pe d. Missir s cread, nu numai

ca a distrus articolul meii dar ca m'a convins

chiar si pe mine.
El blue, oare aceste lucruri nu le-a simtit
d. Gherea? De sigur cd da. De cit dacd nu facea descoperirile curentului sdil de proletari cu
Eminescu si cu Caragiale in frunte, dac lasa pe
proletarul Eminescu in largul genialului sil ta-

lent s sim psurile si durerile omenesti de la

1400 si pin sub ruinele Comunei din Paris, de
la despicarea vremurilor si pind la eterna nimicire, si dacai lsa pe celalt talent de talia lui
Eminescu, pe Caragiale, sd rid de nepotrivirile
ciudate cari le-a vdzut in viatd, s arate ce muncd

ii da lui frica lui Leiba Zibal si cit de adinc rdsund patimele eNdpastei

ale (Pa.catului, in

sufletul sail, dacd ii lasa pe acesti autori in drumul nemarginit al talentului lor si nu-1 ducea pe
la crevoluOes pe la tpasopt, prin corganizatia
www.dacoromanica.ro

Cum s citeste la nol

54

burghezd democraticd.,, cum era sd-i mai poata

pune la un loc cu e tovardsii, sdi.,
eTrebuea deci descoperirea unui proletariat
intelectual si a unei literaturi cu caracter deosebit din aceastd cauzd specificd. ,
In contra acestui pasaj am cloud obiectif de
fcut. Mai intii trebue sd mrturisesc, ca totdeauna m'am mirat, cum pot oamenii culti si in-

teligenti s intrebuinteze fraze deserte ar a le

supune criticei.

Ce Insemneaz, spre pildd, frazele din pa-

sagiul citat c trebue de lsat scriitorii in drumul nemdrginit al talentuluf lor sd plingd sa sa
ridd ? Dar cine nui lasd? Ori, dacd poetul plinge
si se revolt contra nedreptd.tei si a durerei omenesti, n'am drept- sd md dumiresc asupra felului si cauzelor acestei revolte din psihicul poetului, din pozitiunea lui in societate, din societatea si organizatia ei? OH prin aceasta impiedec
pe artist in drumul sdil ? OH nu e acela-si lucru,
dacd s'ar zice botanistului, care cautd s se dumireascd de modul si cauzele colordrei florilor :
lsati O. Creasc florile si sd riz spre soare . . .
Nu e oare aceasta o chemare la inertie intelectual
sub fraze bombastice? Nu vede oare d. Missir c.a.,'
toate obiecOile si quasi-explicatiile d-sale sint sail
simple constatdri de fapte, sail vddite tautologii?
Ce e spre pildd aceast frazd: cori-cnd satiricul
va ride de pdstile ridicule ale societtei. Se in-

telege, doar de aia e satiric. $ ce grit toate

www.dacoromanica.ro

Cum eh citeoe la nol

55

acestea: epoetul plinge durerea omeneascd, durerile cNalpasteb resund in sufletul lui Caragiale,
Eminescu simte durerile omenesti de la despicarea vremurilor
etc., Ce slat toate aceste
de cit fapte constatate, cu care trebue s pro-

cedezi cum se procedeazd in general in stiintd

cu faptele; ele se grupeazd, se clasificd, se cautd
legdtura lor cauzald, etc. 5i chid incerci sal procedezi tocmai asa cu faptele, atunci esteticiani ca
d. Missir iti strigd: Stati, ldsati pe poeti in drumul larg al talentului, nu-i duceti pe la revolutie,
organizatie burghezd, . , . poetul plinge, satiricul
ride, s. a. m. d.

Clad toate acestea se pronuntd de un estetician metafizic de pe catedrd, atunci mai merge.
Atunci esteticianul metafizic cind pronuntal frazele :
poetul plinge, satiricul totdeauna va ride, ii Ia

un aer inspirat, ingroa0 vocea, face un gest arhisemnificativ si cu chipul acesta te buimdceste, in
cit aceasta simpl constatare de fapte iti pare cd
cine stie ce adincimi ascunde ; dar cind frazele se
tipdresc, atunci ori cine vede cd nu-s de cit un
cliseu, menit, ca toate cliseurile, sd impiedice libera
dezvoltare a analizei.

A doua obiectie a mea, e in privinta acuzdrei ce-mi aduce d. Missir cd am inventat un

curent literar pentru necesitatea cauzei. E o adevdratd acuzare i o acuzare foarte graval. A inyenta niste teorii, explicdri, stiind cd sint false,
numai pentru trebuintele momentului, e pentru

www.dacoromanica.ro

Cum si citeate la noi

66

un cdrturar, ceea-ce e mdsluirea cdrtilor pentru

un cartofor, i cu rezultate sociale mult mai pd-

gubitoare incd. 5i d. Missir nu se sfiete de loc

de a-mi arunc aceastd acuzare.
Dar ce am inventat eil ? Am inventat organizatia sociald burghezd? Dar, off cit de prost
gust ai avea, tot n'agi fi inventat o asemenea
pacoste. Am inventat eii oare proletariatul intelectual? Nu, i nici mdcar mimele, dup.. cum
crede d. Missir. Am inventat eii oare cd literatura noastrd contimporand e produsd in mare
parte de proletari culti? Nu. Aceasta o recunoate i d. Missir. Atunci poate am inventat faptul, cd o anurnitd poziOune a scriitorilor, intr'o

anumit organizatie sociald, trebue sd influenteze

asupra caracterului literaturei ? Nici aceasta. D.
Missir

poate sa nu fie de acord, dar o mare

parte din critica modernd va fi de pdrerea mea.

In siirit, poate n'arn dedus bine acest caracter,
am definit greit caracterul scriitorilor in societatea noastrd? Se poate i se prea poate, i
n'avea d-sa de cit sd mi-o arate saii O. fan
.

mai bine. Dar de unde i pind unde inventii

frauduloase a unor teorii pe cari le tii fale ?
La rindul nostru am putea zice acuma : Ei
bine, oare aceste lucruri nu le-a simtk d. Missir ?:S,i iardi la rindul nostru putem rdspunde : De

sigur cd da. De cit

. .

Vezi cititorule ! D. Missir e de netgdduit

un om inteligent, un om cult i un bun profesor

www.dacoromanica.ro

Cum sa citeoe la nol

57

universitar. Dar cu toate aceste Imsemnate

d sa are si un neajuns : e cititor n4onal
in aceastd calitate trebuia sa citeasc in articolul
meil, nu numai rindurile tiprite, ci i cele albe,
sd. caute Intre rinduri inten0 ascunse. Se linelege cd, intr'un articol ast-fel citit, poti gsi ori-

ce Irgeles vrei, dupd propriul WI gust si

ginatie.
Sd. fim Ins drepV

ima-

sd. recunoastem c. in

favoarea d-lui Missir pledeazd un fapt de altrnintrelea caracteristic si el pentru modul cum se
citeste la nol
anume: d. Missir a luat articolul me drept un articol program, aceasta chiar
o spune d-sa Incd de la Inceput. Am zis, ca
acest fapt e caracteristic pentru modul cum
se citeste la noi si ca s o ardt, imi permit o
micd explicare personald.,
eLiteraturd i tiin trebuia sd apard ca o
revista lunard i subt un alt titlu : Lumea noua,.
In asemenea caz, fiind un organ de lupt
literard i culturald, natural cd trebuia s aibd uri

program. Acest articol program l'am scris, l'arn

ardtat prieteinlor i colaboratorilor, articolul a fost
aprobat. Pe urrnd Insd, din mai multe cauze, revista lunard n'a putut apdrea si In locul ei a apdrut
o public4e semestriald, Literaturd. i 5tiirqa.
Aceast publica;ie fiind insd sernestriald ar fi tost
nepotrivit, dupa mine si dupd prietenii mei, s

apar un articol program. Asa dar l'arn Inchis

in saltar i (Literaturd i *tiin0. a aparut fdrd
www.dacoromanica.ro

58

Cum se citeste la nol

D. Missir, primind iLiteraturd i 5tiin0,, a

vrut mai 'nainte de toate s citeascd programul,
o curiozitate foarte explicabild, programul inst
nu-i nicd-eri, cautd-1 unde nu-i! Dar se vede cd
dorinta d-lui Missir de a gdsi un program era
atit de mare, in cit ori ce articol, tipdrit in locul
fraditi, s'ar fi prefacut pentru d-sa in program
i Ast-fel un articol de simpld cercetare literard
a ajuns articol program.
Se *tie cd. ori ce program ce se respecta
trebue sd conOnd doi termeni necesarl: eCine
sintern i ce voim ? Prirnul termen l'a gasit inel.

data d. Missir : esintem proletari intelectuali a ;

dar al doilea era mai greil. In acel articol se

vorbea de multe lucruri dar cu toata buna-voin0

nu s'ar putea zice nici de unul at 11 voim. Ca
ultimd scdpare, d. Missir a alergat la uhimul refugi al cititorului naponal, a inceput s caute
intre rinduri intelesuri ascunse. Pornind pe aceasta cale, era uor de gasit al doilea termen al
programului, el se impunea. In adevr ce trebue
s doreasc un orn, care scoate o public4e? Se
ir4elege uor : colaboratori. Iata deci gdsit 1 al
doilea terrnen al programului, care in intregimea
lui va sund ast-fel: e sintem proletari intelectuali,
voim colaboratori. Citit din acest dublu punct
de vedere, era natural ca articolul meil sd fie
priceput ad cum l'a irqeles d. Missir. Aci e deci
una din cauzele principale a dezesperantei slbiciuni a articolului d-sale. Fie ca p4ania d-sale sd.
www.dacoromanica.ro

Cum se citeste la nol

593

slujeascd de lectie cititorilor nostri, sd nu citeascd

intre rindurl, s nu caute intelesuri ascunse, ci sd..

stdruiasca sd priceap aceea ce e scris. Se intelege cd nu vorbesc numai de articolul meil, ci deori ce articol care le va calea in mind.
*

*
*

Despre acelasi articol si pe aceeasi tern&

a aparut o altd recenziune intr'o gazetd fesand.,
.Evenimentul. In trei foiletoane, prietenul Noir,.
un prieren de convingeri, combate vederile mele
eLiteraturd si Stiintd.
Prietenul Noir incepe recenziunea d-sale prin citedin prirnul articol, din

vd cuvinte foarte mdgulitoare la adresa mea si

cari ail unicul neajuns, cd nu sint destul de meritate.

Aceasta in general. In specie insd, pe cit evorba de articolul in chestie, d. Noir crede cd_
insui punctul de vedere al meti e fal i deaceea am dat prilej d-lui Missir sa-mi facd obser-:
vatif drepte. Prietenul Noir nu-mi rezurnd artico-lul, ci face numai observatii rezlete, cari sint cam
greti de rezumat.
Duo. d. Noir, ell cred ca am purces in Li-

teraturd si 5tiint, cu un no curent literar, finpreund cu VIahutd, Delavrancea, Carp, Cdragiale,

Stavri, etc...

Acest noil curent se deosibeste.

de toate celelalte prin faptul cd scriitorii sus pomeniti sint proletari intelectuali

www.dacoromanica.ro

ca atari ail

60

Cum se citeste la not'

idealuri sociale deosebite de cele, spre pildd, ale

t Convorbirilor literare,. Aceastd deosebire de
idealuri a hotdrit chiar pe aceti scriitorf sd paraseasca tConvorbirile, i sd. Se stringd imprejurul meil.
D. Noir combate cu mult succes aceste ale
mele pared greite i aratd, c idealurile sociale
ce reies din scrierile autorilor, tipdrite in t Literaturd i S,tiintd,, n'aii nemica ce le-ar puted deosebi de altele de acelai fel din tConvorbiri,.
De ce adicd poezia lui Vlahutd, ori nuvelele 1111
Delavrancea n'ar fi putut sa fie tiparite in t Convorbiri , ? Intru cit se deosebesc, dupd idealul
social, nuvelele lui Caragiale de cele ce se tip.resc in tConvorbiri, ? tDacd se mal pot gasi mai
multe idealuri sociale la Caragiale de cit in (Convorbiri,, apoi nu ti ce s mai zic,, exclama
-d. Noir.
Mrturisesc ca am rdmas cam perplex cetind

foiletoanele d-sale. Eram sigur cd n'am putut sd.

spun enormitdtile pe cari mi le atribue d. Noir,
nu numai treaz, dar nid prin vis mAcar. Cum
.aI putea spune, spre pildd, c tIubirea, lui Vlahut n'ar fi putut O.* se tipareasca in eConvorbiri,, cind cu cite va luni innainte o altd poezie
a lui Vlahutd, care in adevr continea unele din
vederele mele sociale, t Lumea noud,, a fost tiipdrit in numIrul festival al t Convorbirilor, ? *i
.cum a1 puted zice acela1 lucru de Caragiale,
care a tipdrit tot ce a scris in cConvorbiri,, awww.dacoromanica.ro

Cum se citeste la nof

61

fard de nuvela 4Pdcati, care a fost tipdrit r

(Universul,, nu in cLiteratur i
? 5i cum
asi putea zice cd frumoasele si gingasele nuvelete
ale lui Delavrancea, tiparite in gLiteraturd si
5tiin0.* trebuie sa constitue un not"' curent literar ? E mai mult de cit imposibil.
MA gindeam insd, poate sint fraze vagi, cari

a indus in eroare pe d. Noir. 5tiam asemenea

c articolul era rda corectat. Recitesc deci articolul mea, nu gsesc nemic, dar absolut nemic
din toate cite mi le atribue d. Noir. Nu e nic
un cuvint, nici o aluzie mdcar, la vr'un curent
literar special al publicatiei tLiteratur si

Nici un cuvint c articolele literare tiprite ad

n'ar fi putut fi tiparite in (Convorbiri).
D. Missir irni expune corect 1 exact articolul,

cind spune c ea vorbesc de un curent,

format in societatea burghezd modernd, care are

ca reprezentant caracteristic pe Eminescu, dar cif apallin to0 artistii proletari culti cari
aa scris si scria de atunci incoace. 5i tocmai
in aceast largire prea mare a curentului vede
d. Missir gindurile mele ascunse: am lrgit prea
mult curentul ca s incapa in el si g tovardii,
mei i to0 prezentii si viitorii colaboratori ai public4ei ; lar Noir deduce din articolul mea, ba-

ruia

zindu-se si pe recenzia d-lui Missir,

cd e 4 fi

marginit curentul in chestie la acei cari scria

(Literaturd

5tiintd.

5i cum a putut d. Noir O. priceapd ast-fel

www.dacoromanica.ro

462

Cum se eiteste la nal

.articolul rne, chid eft ia, ca cel mai caracteristic

reprezentant al curentului, pe Eminescu, care a

scris toat vieata luf in cConvorbirf, i inchei
mica mea cercetare asupra lui Eminescu cu
vintele : (Mai tot ce s'a scris de la el incoace
poarta acelasi caracter, ; iar dup ce citez ca
exemple pentru acelasi curent pe Ronetti Roman, Vlahuta, Delavrancea, Caragiale, O. Carp,
adaug la sfirsitul articolului textual aceste cuvinte : cAm fiulea cita mat tot ce se tiprgle
acuma
ce exfirimii un sentiment sincer, aid mal
lot poartd acelasl caracter de melancolie

Iear d. Noir deduce din articolul me, ca

acest cracter 11 poart numai scrierile tiprite in
eLiteratura 1 5tiint. Evident cd odat ce articolul meil a fost asa de ne-exact priceput, toate
desi drepte, acute acelui articol ima-

ginar, nu ating pe cel real.

0 obiectiune ar putea fi acut, dac nu de
d. Noir apoi de cetitori: eToate stilt frumoase,
vor zice ei, dar cum rmine cu directia social
moral a Literaturei i 5tiint.), oare ea in
adevr nu se deosibeste de celelalte publicatil in
aceast privinta.?,
Acum citi-va ani simpaticul ziarist

scriitor

1. Roman, a scris o brosur, aproape o carte tot

pe tema nouei directii. In aceast brosura d.
Roman ataca Contemporanul, pe tema cd idealurile sociale, pe cari le proconizez eti in criticele

Inele, nu sint unhate de beletristii cContempo-

www.dacoromanica.ro

Curn sit citwe la nol

63

Tanulub, ast-fel c. e o contrazicere intre partea

critic i stiintific de o parte si beletristica de
altd parte.
Atunci am respuns pe larg d-lui Roman in
(loua articole consecutive din partea c Contemporanulub si am avut rara satisfactie s. vd pe
d. Roman recunoscind, ca ea am avut dreptate
(ceea ce recomand de sigur, mai mult sinceritatea si corectitudinea d-lui Roman, de eft puterea
mea de argumentare). Unul din aceste articole,

fiini de un interes mai general, a fost retiorit

in volumul al IPea al Criticelor mele sub titlul:
Tezizrn i Tendentionizin in arta.). Fiind ca s'a
inceput acum iar discutie asupra direqiunei sodale in arta., poate n'ar fi r, daca articolul ar
fi recitit, adica drept vorbind n'ar fi raa de loc.
Celalt articol n'a fost retiparit de aceea citez
aid urma.torul pasaj.
.cCe intelege d-sa (d. Roman) prin direqia
noua, ce vrea sa dea eContemporanub literaturei
rominesti? Trebue pare s iinelegem subt aceasta.

numire de directie noua, o revolutie in literaturd, asemntoare cu cea acut prin venirea
romantizmului in locul clasicizmului, ori cu a
naturalizmului, in locul romantizmului? Dacsa ar

fi avut 4Contemporanul, asemenea pretentie, ai

fi spus i eu c e absurd. Redaqia i colaboratorii Contemporanulub cu drept cuvint pot O.
rspunda la toate invinuirile aduse de d-1 Roman :

4nici n'avem astfel de prete4e. Ori poate

www.dacoromanica.ro

d.

64

Cum s citeve la noi

Roman sub tdirectia noud,, pe care t Contemporanul, vrea sd o introducd, intelege o surnd de
idei i convingeri in privinta filozoficd, religioasd,
sociald, etica, umanitard, o sumd de idel i con-

vingeri culturale ? Asemenea directie in adevdr

tContemporanul, pretinde c o are . . . Dacd.
d. Roman nu gsete nici aceast directie noud
in Contemporanuh, apoi pricina e ea o cautd
greit. In loc de a o cauta in revista intreagd

d-sa citeazd ba o nuveld, ba o poezie i se intreabd dar unde e tacolea noua directie?
ani despre
Aceea ce am zis acum
Contemporanulz, acelai lucru ai putea repeta
acuma despre tLiteraturd i *tiintd, i nu numai pasajul citat ci amindou articolele, adresate
d-lui Roman, ar fi putut fi reproduse aicea schimbind numai titlul: t directia Contemporanului, In
titlul : tdirectia publicatiei t Literaturd i *tiintd,
pentru c de atunci incoace nu mi-am schimbat
de lac ideile i convingerile.

Dacd d. Noir nu vede clar nid aceastd directie in publicatia tLiteraturd 1 *tiintap, s nu
uite cd nu a lesit de cit fascicula intiia
d-lui putinticd rdbdare.

www.dacoromanica.ro

ARTITTII PROLETARI CULTI

In articolul intitulat (Polemice,, am ardtat

cum si ce Inte leg ea prin curentul literar al proletarilor intelectualf; si ca n'am fdcut alt-ceva de
cit a pune o problemd al-A sd am pretentia de
a o dezlega. In privinta aceasta, am indicat la
treacat si numai In clte-va cuvinte caracterele sociale si filozofice ale acestui curent. In acest articol
ILA' personale,

vola ardta unele din caracterele

in div iduale.

Cred ca. acuma punctul meil de vedere e ab-

solut clar si nu poate sd dea loc la nici o neintelegere.

Avem o societate moderna burghezd deosebit de formele sociale trecute. In aceast societate, proletarii intelectuall ail produs un curent
literar cu un caracter fara-si deosebit de cel trecut.
In acest articol voli.I s studiez caracterul acestul
curent literar intru ct depinde de caracterul proletarilor intelectualf si ntru cit caracterul aces512,8.

Sturfil critice.

www.dacoromanica.ro

66

Artioii proletaff cul#

tora din urmd, al producdtorilor insu-si al curentuluf depinde de organiz4a sociald modernd.
Innainte de a merge mal departe cu aceastd
cercetare, trebue sa Idmurim urmatoarele: forma
sociall care ne domineazd nu ne e specified
ea
e comund tuturor statelor civilizate; peste tot proletarif intelectualf joac un rol important ca producatori intelectualf, si ce e mal important, condiOunele sociale in cari ef trdesc sint aceleasf. Se
naste deci intrebarea, daca concluziile noastre se
rapoarta si la productiunile literare strdine. Rdspunsul nostru, in mare parte, trebue sa fie afirmativ, multe din caracterele tuturor literaturilor
vor fi comune, de oare ce depind de acelea-sf
cauze si conditiunf. Sint insa unele condiOura importante, prin cari ne deosebim de alte Ori cul-

turale si pe cari le vom vedea maf jos.

In acest articol volii studia caracterele tersonale, individuale ale curentuluf literar in chestie.
Zicem personale saii individuale, din punctul de
vedere al obiectuluf literar. Din punctul de vedere al subfectului, al artistuluf, ori-ce ar exprima el, va fi o exprimare personald ; din

punctul de vedere insa al oblectuluf, aceasta ex-

primare va fi sociald dud ea va atinge vieata

sociald, va fi filozoficd dud va exprima chestiuni

filozofice si personald cind va exprima mal ales
sentimentele personale ale artistuluf. De altmintrelea aceast clasificare nu poate fi rigida, e

gred de fdcut si are Mina importaqa pentru ar-

www.dacoromanica.ro

Artiatil proletari culti

67

ticolul nostru. Ake e important a gsi caracterele

literaturel in chestie, nu de a le clasifica.
Pentru acest studia trebue s ne reamintim
care e pozi;iunea social a proletarilor intelectuali
In societatea modern i pentru aceasta vom ruga
pe cetitorii notri s reciteascA pasagiele respective in articolul gasupra micdrei literare i tiintifice, prin aceasta se va stabili o mai strins
legatura de continuitate intre aceste dou5, articole.

In articolul de fa0 vom impinge mai departe analiza influen;ei societ4ei moderne, asupra proletariatului intelectual, mai ales din punctul de vedere al viqei economice. Zic mai ales,
fiind-c vieaa economicd, materiald, cu toat proza

el, este aceea care zi cu zi, ceas cu ceas, modeleaza i formeaz temperamentul, caracterul omui ca atare trebue sa influenteze eu deosebire
caracterul manifestrilor artistice.

.lui5

In alte articole am ardtat ce influenta dezastroasA are sdracia de azi asupra caracterului

omului modern.
Dar sarcia modern mai e intovrtit i de
un alt tovara* grozav nesiguranta zilei de mine.
Cind sdracia nu ajunge la calicie, cnd omul

tie c pozi;ia lui, aa srac cum e, va rmine

i mine i poimine tot aa, aceast statornicie a
soartel lui, chiar rea, poate s dezvolte oare-care
statornicie in caracter, o incredere in sine i o
sigurant (reflexul sigurarqei economice). Dar s-

rcia de azi, mai ales a prolctarului intelectual,

www.dacoromanica.ro

68

Artigtil proletari cull

mal cu deosebire a artistului proletar intelectual,

e intovArsit de absoluta nesiguranf a zilei
de mine: gazetar, poate fi congediat, meditator,

mine nu va mai gsi o leqie si a. m., d. 1).

Aceastd nesiguran0 chiar in sdracie trebue
s dezvolte in caracterul omului modern in general si in caracterul artistului proletar in special,
nesigurant, inconsecven0,, neegalitatea caracterului (reflexul poziOunei materiale schimbhcioase),
neliniste, revolt internd, care insa la tempera-

mente mai slabe poate merge pind la deprirnare

sufleteascd, pind la resemnare si alte stdri analoage.

Dar ins-si nesiguranta poate fi diferit. Ash

in evul medi, pozifiunea servului sa vasalului
era asemenea precar. In timpul nestirsitelor lupte
dintre feudali pozitiunea omului era foarte nesigurd ; in fie-care zi el puteh fi jefuit, casa lui distrusd ; oamenii trebuia sA fie inarrnati, gata de
luptd, baronii dorrneati une ori in caso cu caii inseuati. Aceasta pozitiune era de sigur foarte precar. Dar acolo cauzele eraii vddite. Omul sta.

cd are de impdcat pe cutare suzeran, ca are de

luptat cu cutare dusman, i dacd o asemenea pozitiune tindeh sd dezvolte in caracter nesiguranfd,
fric, neliniste, felul luptei impotriva acestei ne1) Veif maY pe larg cartea mca cRobia i socializrnull (rhspuns ltit Spencer) 0 articolul cCauzele pesimismuld la literatura
vteat12.

www.dacoromanica.ro

Artitpil proletarl cultl

69

sigurante puted sd dezvolte calitti contraril. In

ornul care asteaptd inarmat pe dusmanul saii se
dezvoltd curaj, indrzneala, siguranta.
Cu totul alta insd e nesiguranta omului mo-

dern in societatea de azi, mai ales a proletarului intelectual. El atirnd de toti, lovit gre, fdr
de milk nesiguranta zilef de mine Il apasa, il expune la vecinice pericole. De cine e lovit insd 1

cum trebue s se apere, asta nu o stie si nu

poate sa. o -tie proletarul intelectual. El a pierdut
lectii, a pierdut locul la o gazeta care nu mai
merge, scrierile lui nu se mai vind, publicatia lui
nu se cere, intr'un cuvint munca lui intelectuali
nu mal are cutare in piata. rezultatul e vddit,
trebue sl sufere, sd moard de foame
dar cine

e de \Tina, cu cine are sd se lupte pentru a in-,

ltu,ra pericolul?

Cu nimeni. Cu cine vrei sa. te lupti dacd

trece moda unei public*, claca poate din pri-cina unei crize agricole produsd de eftenirea
nelor in America,

o gazeta nu mai merge ; dacd

munca ta intelectuald nu se mai cere? Cu cine

sa te lupti dacd alti concurenti aU aprut in piata,
in debuseul intelectual ? Cu cine vrei sa. te lupti
in aceast complexitate enorma de cauze si efecte
din societatea modernd ? Unde e? Cine e dusmanul ?

D4manul e vag, necunoscut, anonim. E ade-

vdrat cd vine vremea, dud el e demascat, dud

se aiid. ca. dumanzd e organizalia sociald model-2a. Lasa, ca foarte putini pricep aceasta, dar

www.dacoromanica.ro

Artigtil proletarl culfi

70

chiar pentru acei cari aii pricepueo oil cit de

important ar fi aceasta in alte privinte
in cazul
de fata mingilerea e mica.. Atit d-ta care al priceput adinc intregul mecanizm al societdtei moderne si stii deci pe vinovat, cit si prietenul d-tale
care habar n'are de aceasta, amindoi yeti rdminea
pe stradd, cind munca voastr intelectuald nu se
va mai cere cine stie din ce pricind. Ba mai mult
incd stiind bine cauza adevdrata.

organizatia so-

ciald modern vei pricepe si mai limpede cit

de greii sInt de prevazut loviturile el, eh de imposibil e sd le infrunti, s te aperi de ele si s
le ocolestl.

E evident O. dac sdrcia prin ea insli

are tendinta de a zdmisli sentimentele si caracterele de call am vorbit, ce s mai zicem, cind
ea e Insotita de marea nesigurant a traiului, si
atirn de un fatum, ce, ca un sfinx ameninttor,
st inaintea omului modern soptindii-i : e ghiceste sail te voiii sitsia. 5i proletarul cult convins c. nu va ghici, e condamnat s se dite

o vieat intreaga in ochii red si misteriosl al

sfinxului.

Aceasta e pozitiunea economicd. Dar poate

alti factori sociali importantl influenteaz altmin-

trelea pe omul modern sail pe proletarul intelectual?

In articolul deja pomenit: 4 Cauzele pesimis-

mului in literaturd si vieatd,, am ardtat cum on

alt factor social de o important enorm, famiwww.dacoromanica.ro

ArtiOil proletati culti

71

lia, relatiile sexualelucreazd in aceeasi directie

ca si factorul economic. Acol am ardtat pe larg
cum anormalele relatii sexuale in societatea de
azi atacd vieata fiziologicd si psihologicd a omului

cult, o atac in radacind, in fenomenul cel mai

important in reproducerea vietei insd-si ; si am
ardtat cum aceste relatii sexuale tind sd dezvolte
in omul modern acelea-si caractere pe care le
dezvoltd i organizatia economicd. In acela-si articol am ardtat cum vieata intelectuald de azi lucreazd. in aceea-si directie; nu mai insist asupra
celor zise. Void adduga numal cd, din toate clasele, aceea care e mai mult expusd tuturor acestor
influenti rele, din punctul de vedere al formrei

caracterului, e clasa proletarilor culti, mai ales

acea parte care e mai mult invins in lupta pentru existentd, si din care mai cu seamd. fac parte
literatii acestel clase.
La factorii sociali deja pomeniti si cari lucreazd in modul aratat asupra proletarului intelectual, s. mai addugm aici un alt factor de ordine sociald. i filozoficd : pierderea credintelor
religioase, nereligiunea de azi.
Dezvoltarea imensd a tuturor tiintelor exacte
a ruinat credintele naive i copilareti religioase
si a creiat ireligiunea de azi. Burghezimea in

lupta ei pentru dominare cu clasele protivnice

feudalii si clerul
a fost nevoitd nu numai
s impinga cit se poate mai departe aceste cercetari cari ruinaii puterea clasei protivnice i a
www.dacoromanica.ro

ig

Artiatil proletad culti

religiei, dar s dea acestor cercetdri o publicatie

&it se poate de intinsd in toate clasele sociale.
Ruinind insa credintele religioase, burghezimea a
luat omului un reazdm sufletesc. Cu drept cuvint
a zis cunoscutul socialist francez, Jaures, c bur,
ghezimea ruinind credintele religioase a facut O.
amuteascd chdul ce A g-eina de veacurl mizeria
umanci. 5i cind cintul adormitor a incetat, mizeria umand a deschis ochil marl phi de lacriml,
de indoiala si mustrare, si a intrebat: i de ce ?,
De ce atitea suferintI, atita apsare, atita nedrep-

tate ? 5i acuma nu se mat' pute da toatd respunderea pe D-zeii ; pentru cd Dumnezeil era
mort. Atuncl cei mizeri si nenorocitI, si reprezentantil lor geniali, ail inceput sd caute adevd=
ratele cauze ale mizeriel omenesti... In acest sens
decl, ruinarea religiei si a credintelor religioase a

fost un pas urias spre progres si lumina. Fiind

de o importanta binefacdtoare in general, in special insd influenta el a fost apdsatoare pentru
oamenii cari de o cam data 41 pierduser reazimul sufletesc. 5i aceea ce am spus despre religie
trebue sd spunem despre traditif in general. Burn
ghezimea a distrus toate traditiile vechl si prin
aceasta a adus un servici imens progresului o-

menirei, dar de sigur, pentru moment nu si un

servici linistii sufletesti a acelora cari ail rdmas
fara traditii si ara religie.
5i in acest sens a p4it'o mai rdil clasa pro,
letarilor culti, mai ales partea aceea a invinsilor,
www.dacoromanica.ro

Artiatil proletari cul%i.

73

far din aceti din. urmd artitii lor, ca mai simtitori. Clasele stdpinitoare

burgheze, dupd ce

a distrus pe toti zeii, Christos, Iehovah, Mahor

met, etc., ail pus in loc un alt zeii international
vitelul de aur cdruia i se inchind i in care
gdsese reazirn material i moral. Insa proletarii
cultl, mai ales eel invin1, nu numai cd a pierdut un reazim sufletesc, dar intreaga organizatie
sociald de azi le ia ori-ce sprijin. Pierderea religiei i a traditiflor nu puted de cit
influen,
teze in acela-i sens ca i intreaga organizatie
sociald. Acest noil factor social i filozofic va tinde
s dezvolte in manifestarea literar modernd toate

caracterele deja pomenite, sociale, filozofice

personale

Iata deci- un mdnunchi intreg de cauze importante : sociale, economice, sexuale, intelectuale,

cari lucreazd in aceeai directie pentru producerea

simtimintelor 1 caracterelor indicate
e deci

ral c. ele sd se producd cu sigurantd.

Aid trebue sd facem o digresie pentru a inltura o obiectie. In articolul pe care l'arn citat,

am vorbit de ornul cult modern in general, nu

1) De altmintrelea e evident a ireligiunea poate apAsa nutria
pe aceI cari na ajuns la un ideal social mg Inalt. Pentru ace bs .
cari ail ajuns acolo, acest ideal va Inlocui pe cel religios. i dad. si
la aceW din urmit se vor art, In manttestArile lor artistice, caracte,
rele indicate, cauza va h In alta parte, nu In ireligiune. Ireligiunea va
fi In cazul acesta, numal una din formele exprimlreT acestor caractere, Iar nu cauza bor.

www.dacoromanica.ro

74

Artiqtif proletati culfi

exclusiv de proletarul intelectual. Am intrebuintat

aceti doi termeni de o potriva ; aceste influente
sociale nu stilt dar specifice proletarilor intelectuali i deci nici manifestarilor lor literare.

Aa e. E incontestabil ca aceti factori sociali vor influenta in aceai directie mai toate clasele sociale, pe unele insd mai mult, pe altele

mai putin. Din punctul de vedere al artel insa,

al manifestdrilor artistice, influentele sociale putin
intense i puternice
multd importanta. 0
manifestare artisticd e expresiunea unel intense

e expresiunea deci a celor mai adinci caractere afective ale omului 1).
De aceea numai acele influenti sociale, cari
vor fi destul de puternice ca sa influenteze 1 s
modifice adincile caractere i sentimente omeneti,

se vor ocrlindi dar in manifestarea artisticd. Iata

pentru ce, influentele sociale de cari am vorbit
vor ave mai multa ans sa se oglindeascd mai
clar in manifestarea artistica a proletarilor culti
decit in manifestarea artitilor din alte clase, pentru ca asupra lor lucreaz mai cu tdrie.

1) i aid este o gradatie. Ast-fel poezia lirica e expresia celeY

maT adinct emotiT, Tar cea didacticit celet mat pupn adtnct ; In schimb
caracterele intelectuale In cea dintlYll stilt mat slabe, In cea din urmd.
cele mat tart. Aceastlt deosebire e de mare importantl pentru articolul
nostrir, der not nu- putemM- ne oprim asupra et. Atragem numat atenc tn acest articol avem mat ales tn vedere poezia
lia
tar din alte genurY mat ales acele cart contin foarte mult elementul
liric si personal.

www.dacoromanica.ro

Artiatil proletari cu1t1

Aceea ce am zis pn'acum priveste de-o potriv pe artistii proletari intelectuali si literatura
produsd de el, din toate /rile civilizate, ceea ce
nu esclude bine itneles posibilitatea, ba chiar e
foarte probabil cd. mal toate manifestrile artis-

tice a epocel vor avea mai mult ori mai pt4in

acelas caracter.
Dacd considerdm numal pe proletaril nostri
intelectuali si curentul produs de el, atunci, compa-

rind poziOunea lor cu a tuturor celorlalte clase

culte, vom veded c se gsesc relativ inteo poz4iune si mai defavorabild de cit cei din strindtate, deci in cre4unea lor trebue sd apard cu
mai mare siguranO. caracterele de cari am vorbit.
In adevr, faptul cd n'am ajuns fried in dezvoltarea economicd moderna, la in4imea statelor
civilizate, face sd fim lipsi0 de foarte multe foloase, dar si de unele neajunsurl ale acestel dez-

voltdri economice.

Asa spre pildd, la noi averile nu sint incd

supuse la aceea-si fluctu4e si nesiguran ca in
strindtate. Crachurile si crizele doar acum incep
sd amenir4e intru cit-va averile mari si inc nu
in aceea-si proportie. In schimb, poziOunea artis-

tilor proletari e mai grea la noi.

Acol,

pozi;iunea artistulul e neasiguratd

(afard de aristocratimea literard

Zola, Daudet,

etc.), nesiguran;a zilei de mine e mare, dar cel

p4n acol el trdesc din produsul muncei lor
artistice.

www.dacoromanica.ro

76

ArtiQtff proletari culti

La noi ins, nici vorbd nu poate fi s tresti din produsul muncei literare ; si pe linga celelalte nenorociri scriitorul proletar trebue s mai

fie la ordinile unul sef de biuroil, sail sail petreacd vieata culegind informatiuni pentru o gazet, sail copiind ordinile administrative ale unui
sef ramolit.
Sd vedem acum influenta relativd a ireligiunei asupra proletarilor intelectuali strini i ai
nostri. In tarile civilizate din occidentul Europei,
cum am vzut, burghezimea a fost nevoit sd dd.-

rime credintele religioase din pricina luptei inversunate in potriva clerului, dup cum pentru a
atrage in partea sa clasele dezmostenite a fost
nevoita sd proclame o sfint treime noud: libertate, egalitate, fraternitate. Dup ce burghezirnea
a invins si a ajuns la rindul ei clasal dominantd,
ea a bagat de seam indat cd in focul luptei a
distrus unele conditiuni prielnice dominrei ei,

si atunci, dup frumoasa expresie a d-lui C. Di.

mitrescu-Iasi din conferinta sa cCriza morald, :
t ea a inlocuit aceast trinitate prin o alta respectul familiei, propriettei, religia ,
Burghezimea noastr insd n'a avut de sustinut

o lupt grea cu clerul, iar pe de alt parte, dnd

ea a inceput sd se dezvolte ca o clas dominanta
subt influenta burghezimei occidentale, acesteia II

trecuserd de mult ideile subversive, de muk in.

scrisese printre ideile fundamentale, respectul religiei. Astfel cd, burghezimea noastra ca clasd n'a

www.dacoromanica.ro

Artigtil proletarl cult!

77

fost si n'aved pentru ce sd fie ireligioask pentru

ea deci nici n'a existat ireligiunea ca o problemd.
morald.

Intru cit priveste partea in adevr rultd a

claselor privilegiate, la care cultura trebuia sa
gasit, dupa
cum am vgzut, o altd religiune gata, un alt ze
international, vitelul de aur, in care ai nostri ca
si fratii Ior din straindtate, a gasit un reazirn
material si moral_ La noi in ar deci numai
distrugd religiunea, apoi aceasta

pentru clasa proletarilor si mai ales pentru artistii

proletari nereligiunea a putut s devie o problemd de oare-care gravitate morald. S, i nu e deci

de mirare ca un proletar intelectual sa exclame :

cCe anbredd ai ce naivI era credinm ce m'f-o srdrm,
De stincile de adevAruef din marea nomeT fla Orin (O. Carp)

ingrijat i cu groazd se Wt in e mare tene-

brarum,.

Dar mai e

altceva. Am ardtat cum la

noi Mai tom& manifestarea literard a fost produsa

de proletari intelectuall, fiind-cd celelalte clase,
cad ail culturd i ar fi putut s se manifesteze
in literaturd, a fost i sunt ocupate cu treburi
mai mnoase, mai importante, pentru ei bine 'riteles. In occidentul Europei insd, clasele burgheze
dominante a intrat in societatea modernd, puternice si culte, si de aceea la ele manifestarea literara
nu e alit de exclusiv produsd de proletari intelectuali. Alt deosebire important e traditia literard.

www.dacoromanica.ro

Artiqtii proletarl culti

78

Tali le civilizate strdine ati in trecutul lor lite,

raturi puternice, geniale, cari tocmai prin genialitatea lor nu pot sd. nu influenteze manifestrile

moderne. Traditia noastrd in privinta aceasta e

slabd, pentru c rrMlifestdrile literare trecute, ea
putere de talent, ail fost slabe. Aceast deose-

bire e foarte importantd in cazul de fatd ; pentru cA e invederat, ed., cnd o literaturd mai veche

produsa subt alte conditiuni sociale i de altd

clasd, va influenta o literaturd mai noud, caracterul acestel din urmd intru cit depinde de conditiunile sociale noi, nu se va putea manifesta cu
aceea-i claritate.

Mai e o altd deosebire. Noi am intrat brusc

in vieata civilizatiei moderne, am schimbat deci
brusc i credintele i obiceiurile.
.
Proletarul cult de cele mai multe or! a crescut inteo cas patriarcald, religioasa, cu obiceiuri
i credinti stabilite de generatii, intai cit-va motenite; i numai cind a intrat in virtejul vietel
si civilizatiei ordeneti, a trebuit s schimbe brusc
credintele i obiceiurile. Din punctul de vedere

al progresului--in general, aceasta a fost un pas

mare inaninte, a fost un fapt cit se poate de binefcator, nu tot asa a fost de sigur i din punctul
de vedere al echilibrului psihic al artistului proletar, care are un sistern nervos mal fin i mai
simtitor.

Cum vedem deci, dacd organizatia social&

modernd trebue sa dezvolte sentimentele i ca-

www.dacoromanica.ro

Artiatii proletari culti

79

racterele ardtate mai sus si altele pe call le vom

mai ardta, in artistii moderni si in artistii proletail in general, in ai nostri ea trebue O. le dezvolte cu o mal mare sigurantd.
*

0 datd stabilit acest adevar, s analizam

mal departe acele sentimente si caractere personale, pe cari trebue sd le dezvolte societatea
noastr in artistii proletari si, prin el, in curentul
literar.
Am vdzut cum loviturile neintrerupte, in void
cdrora este Idsat proletariatul intelectual, trebue

sd dezvolte inteinsul o mare enervare, o sensibilitate exageratd ; far faptul cd loviturile sunt date

in mare parte de un dusman anonirn, trebue sd

facd si mai mare aceastd enervare, sd facd si
mai exageratd aceast sensibilitate.
Conditiunile sociale ardtate, impreund cu sen-

timentele si caracterele deja descrise, trebue sd

nascd in curentul literar incd o tendintd. insernnatd, pe care noi o vorn numi solitarism.
Evident cd ori ce loviturd din partea concettenilor, a societdtei, trebue sd provoace in

om tendinta de a se deprta, de a iesi din so

cietate, dad nu materialminte, ceea ce e imposibil, cel putin moralminte, reintorcindu-se in sine,

dacd se poate zice asa, cdutind in sine punctul

de sprijin, linistea i fericirea pe care nu i-o dd.

www.dacoromanica.ro

80

Artigtii proletaii culti

societatea. Cind ins, loviturile sunt date de un

duman sezisabil, ele vor tinde s imboldeascd
pe cel lovit la lucru, la luptg.. Lupta in societate
insa e vieata, e deci cel mai bun leac in contra
solitarizmului. Dar cind loviturile sint neincetate

i sunt date de un duman neresponsabil i nesezisabil, care se numete spre pilda nesiguranp
zilei de rniine; cind aceste lovituri sint date unui
om simtitor, deprimat prin o multime de alte conditiuni sociale, este evident c toate acestea vor
tinde s dezvolte in artistul proletar solitarismu4
reintrarea in sine, departarea de zgornotul i invlmg.agul vietef,

visare i vieatg. solitarg..

Acest solitarisrn, in legatur cu toate cele-.

lalte simtiminte, va tinde s provoace alte dou
caractere foarte importante, pe cari le vom numi
reflexivitate si subiectivism sail personalism.
Ce e aceastd reflexivitate ? Reflexivitatea e o
urmare, cum am zis, a solitarismului i a conditiunilor care-I provoac.
Un om lovit, persecutat, neputind SA reziste

se retrage tot mai mult din societate, trg.ete tot

mai mult in sine.
Acest obiceitl de a trgi numal in tovarg.ia
sa proprie i a propriei sale cunotinti, va dez-

volta din ce in ce mai mult obiceiul de a rdscoli interiorul sfi psihic, de a observ. i analiz

merea propriile sale simtiminte, &did, porniri.

Aceast analiza de sine exagerat, aceast vecinic
privire in propriul s6ii interior, o numim reflexivitate.t

www.dacoromanica.ro

ArOgtil proletarl culti

81

Aceastd reflexivitate produce netdgduit, din,

punctul de vedere literar, unele efecte foarte bune,

ea ascute, inteun mod exceptional, puterea de

analizd psihologicd. Multumitd ei, unit artisti eu--

ropeni a produs opere de and' de o putere de

analiz psihologicd uimitoare.

Dar ea produce si efecte rele, dintre cari

aid vom porneni cloud_ Inti, reflexivitatea ca
solitarismul in general e anti-social. cOmul e un
animal social si ca atare trebue sd se dezvolte,
s trdiascd intre oameni si cu oameni; vecinica
retragere in sine e anormald, e antisociald.
A doua urmare rea a reflexivismului e atrofiarea vointei. Omul care trdeste in societate, care
lupta in ea, respunde vecinic la toate atingerile
din afark i ast-fel i exerciteazd vointa si o in-

tdreste. Insd un orn care trdete in sine, 41 striveste aceastd vointd. 0 hotdrire de luat, un act
de fdcut, in loc de a fi executat, ceea ce ar pune
in lucrare imboldirile volitive, e supus actiunei
reflexiunei (gindiri peste &did), analizel exagerate, si astfel se cheltueste energia in lduntrul omului, dezvoltind nehotarire in caracter.
Reflexivismul sa reflexivitatea, ca trdsdtura

de caracter, e de o importantd asa de mare, in

cit une ori oamenii se impart dupd caracter in
cloud categorii: reflexivi si impulsivi.
Aceste cloud caractere sint zugrvite inteun
chip genial in artd, in cloud creatiuni nemuri51-218

Studit

www.dacoromanica.ro

Artiqtil proletari

82

toare cel reflexiv in Hamlet i cel impulsiv in

Don-Quichotte.

Artistii proletari vor trebui sd fie, dupd caracterul lor, mai mult reflexivi de cit impulsivi.
Tot in legAturd cu acest reflexivism st un
alt caracter foarte important, subiectivismul.
E evident cd omul, trdind mere cu sine, va

capdta tot mai mult interes pentru propriile 1111

sentimente, dureri, bucurii si se va dezinteresa
intru cit-va de sentimentele si de durerile altora.
Acest prea mare interes pentru propria sa
persoand, pentru durerile, bucuriile si pornirile
sale propril, il numim subiectivism. Subiectivismul

exagerat duce drept la egoismul artistic.

Se intelege insd cd, moralminte vorbind, este
mare deosebire intre egoismul artistic si egoismul

adesea brutal din vieata zilnic. Un artist, care

plinge numai i numai durere Itii, si nu vede
durerile altora, e un artist egoist ; iar un om care
exploateazd, pradd si despoae pe semenii sdi, e
asemenea egoist. Deosebirea Insa dintre aceste
dou feluri de egoisme e mare. Un artist, care
va sti prin zugrdvirea propriei sale duren s ne
stirneasc simtimintele de mild si indurare, va
provoca deci simtiminte ahruiste. Astfel cd egoizmului artistic, in sensul in care
pricepem, ar
fi mai bine sd i se dea un alt nume, spre pild
termenul intrebuintat in psihologie, ego-concentrism.

De altmintrelea in acest articol noi nu pronuntdm

sentinte morale, ci analizam i constatdm.

www.dacoromanica.ro

Artiqtif proletari culti

83

Trebue sd mai relevdm un fapt foarte important.

Toate conditiunile sociale ardtate, si intreaga

organizatie sociald ruodernd, vor tinde, cum am

zis, sd dezvolte sentimentele si caracterele pomenite, nu numai in artistii proletari intelectuali, ci
1 in intreaga clasd a proletarilor intelectuali, si,
inteun chip sail in altul, si in celelalte clase.
Deci literatul proletar, in relatiile lui cu clasa
din care face parte si cu oamenii din alte clase,
va intilni cam acelea-si sentimente si caractere,
pe cari tinde sd le dezvolte si in el feluritele
conditiuni sociale de cari am vorbit. Ast-fel im-

prejurul literatului proletar, se va crela o anumild atmosferd psihicd 4.i morald, care-i va excit&
aliment& acelea-4.1 senlimente 4.i caractere, pe
cari de all-mintrelea le are deja provocate in tem.
fieramentul 4i psihicul Rid.
Aceastd influentd a mediului psihic e de cea
..yi

mai mare importar0. Acei cari cunosc cit de pu-tin cercetarile moderne asupra hipnotismului 1 sug-

gestiei, still ce enorm influentd poate sd aibd si

are o personalitate asupra alteia, stiii cd in mare
parte caracterul emotionat si volitiv al omului e
conditionat si format de continue suggestii, directe
i indirecte, ale mediului social. Iar cei cari nu
cunosc de loc aceste cercetri, tiil din experien0
cit de mult e influentat un orn in sentimentele si

caracterul saii, de oamenii cu care e in relatie.

Intelepciunea poporulul a formulat aceasta inteo
www.dacoromanica.ro

Artiatii proletari culti

84

sentintd: gspune-mi cu cine te aduni, c s6.-0 spun

cine estb. Cind am vorbit in articolele mele de

influena mediulul social, am avut totdeauna in
vedere i acest medid psihic, care nu e de cit o
parte integrant din acest medi social. Cind ins
e vorba de caracterul unei prooluqiuni literare, si
mai ales al unui intreg curent literar, atmosfera

morald, mediul lisihic, trebue de relevat cu tot

dinadinsul, ca fiind de o importantd enorm. Sa.'
ne oprim acum aicea.
*

Iat. deci un mnunchi de sentimente si caractere, cari trebue sd se dezvolte in artistul proletar din societatea modernd. Ele fiind in relatii
reciproce de cauzA si efect, ordinea in cari le-am
asezat poate fi schimbat., rezultatele insa la cari

vom ajunge, vor fi tot aceleall dacA vom .inea

seam de factorii dominanO: societatea moderra
de o parte, iar de alt parte poziOunea proletarului artist in aceast societate. Asemenea e evident,
cal acest mnunchiii de sentimente i caractere nu
se va manifesta de o potriv la toti artistii. Cu
toate ca, mediul social influerqeaza in acela-si fel

o clas, totusi va fi in totdeauna o parte in cari

aceste influer4e nu sint asemndtoare. Ceea ce e
important, e faptul cd aceste sentimente i caractere vor tinde s se dezvole in oameni deosebiti
ca temperament.

www.dacoromanica.ro

Arbon' prOletari cu10

85

Acela-si manunchiil de sentimente si carac-

tere tinzind a se desvolta intr'un temperament

robust ca al lni Eminescu, ori Carageale, si emi
namente impulsiv ca al lui Delavrancea, nu vor
da aoelea-si resultate ca intr'un temperament slab
si nerezistent cum e Traian Demetrescu. Faptul
important e, c aceste simtiminte si caractere, intr'un fel ori altul, vor tinde s. se desvolte mai
in toate productiile artitilor proletari.
Iar dac s'ar intimpla ca un artist proletar sa
produca o creatiune cu alte caractere, sail chiar
opuse celor schitate de noi, aceasta contrazicere se va dovedi de multe ori aparentd. Inteadevr, sa presupunem o creatie artistica in care
am gasi caractere de seninatate, vointa, impulsivitate, obiectivism. Se intelege ca aceast creatiune va fi alta de cit aceea schitat de noi.
Analizind'o, vom constata in cele mai multe cazuri urmtoarele : tendintele, caracterele de neliniste, de reflexivitate, sail nehotarire, gsind un
temperament peste msurd de impulsiv i de puternic, nu vor fi in stare sa distruga aceast putere si impulsivitate, dar le vor atenuel,i aceasta
atenuare, precum si lupta dintre aceste tendinte
innscute temperamentului i acelea pe cari le
dezvolt mediul social, se vor simti negresit in
creatiunea unui poet de talent.
E evident ca dac artistul ar fi apartinut unei
alte clase, sail unei alte socienti, unde aceste caractere innscute temperamentului ar gasi condi-

www.dacoromanica.ro

Artigtii proletari cu1 t1

86

tiuni mai prielnice pentru dezvoltarea lor, ele s'ar

manifesta cu mai multd tdrie.

5i pe de alta parte, dacd o serie de sirntiminte nu s'ar putea dezvolta mult timp din cauza
temperamentului rebel, de multe ori o ak serie,
mai putin opusd temperamentului, se va dezvolta
cu o tdiie mai mare.
Cred c din cele spuse urmeazd clar, ca nu
da nici retete si nu stabilesc sisteme rigide, ci
prezint numai niste cercetari rdzlete, pe cari le

cred, in starea actuala a esteticei, mult mai folositoare deck toate sistemele metafizice luate la
un loc.
*

Daca am voi acuma s aratdm existenta simtimintelor si caracterelor pomenite, In literatura

noastrd i in special in poezia liric, ceea ce ne-ar

incurca nu e lipsa de productiuni care dovedesc

dreptatea noastrd, ci pletora bor.
Veti cduta oare in literatura poeticd de azi,
tristet, melancolie, descurajare, deziluzionare, plin-

gerea propriei dureri, lipsa de voint

. . De
acestea e plind literatura noastrd.
Luati toate publicatiunile noastre literare si
recitati poeziile, yeti constata c mai toate poartd.
acela-si caracter.
Unul dintre talentatii poeti Vlahutdingrijat
si plictisit poate de-atita vaet, descurajare si deprimare sufleteasca, exclama inteo frumoas poezie :

www.dacoromanica.ro

Artistii proIetarl culti

87

c Cad mit 'ntreb ce stnt aceste vaTete nemtngliate,

Ce-Y acest popor de spectri cu privirT Intunecate,
ChipurT palide de tinerT ostenitT pe nernuncite,
Tristt poYeti ce pling i awl suferintt inchipuite,
InimT lase, aMtute,
fi luptat vre-o data

i strIine de o simtire mat Inala maY curatit ?

Ce ent bratele acestea slabe i tremuatoare
Ce's acestY copiT de cearI fructe istovite 'n floare f.

,D

Acetiea, draga poete, sint art4tif proletari

intelectualf din societatea moderna burghez. Iar
suferintele lor sint de multe ori foarte adevarate.
Vorbim se intelege de cel cu talent 1 sincerf in
exprimarea sentimentelor bor.
Orl poate voiti s cautati dovezi pentru aceea
ce am numit solitarism ? Eminescu in Glosap,
nu numal c se arata singur solitar, dar chiama
spre solitarism i pe altii dindu-le sfaturi: Tu
in coll pelreci cu line... pe aldluni le slrecoard....,
cDe te-ating, s. ferY In IXturT,
De hulesc, sK tact din gurA.I

Vlahutd, in satira Lini,cle, dupa ce 41 exprima adinca i caracteristica revolt a proletarului intelectual, sfirete cu urmtoarea pova0

pe care o da artistului proletar :

Ca un pusnic te Inchide In odaTea ta shrac6,
i dorintelor deserte porunceste-le s. tact:
Lumea ce at fost visat'o neaflind'o niairea,
CautAtt In tine insulf lini0ea i fericirea.

cu grea yeti gasi un poet contimporan

www.dacoromanica.ro

Art 4til proletari culti

88

de un talent sincer, care atingind vre-o data vieata

sociata
dorinti.

sa nu aiba

si

sa nu exprime acelea-si

Aceasta iubire exagerata, pe care o arata

poetii nostri pentru singuratate, pentru traiul cu
natura neinsufletita,
luna, stelele, lacurile
aceasta dorinta, atit de des exprimata, de a rd.minea si a se simti singur in odae,

toate acestea

sint expresiunea aceluia-si caracter pe care l'arn

numit solitarism.

Voiti poate s gasiti subiectivismul, un alt

caracter foarte important pomenit de noi ? VA va

fi foarte usor, cdci toat poezia noastr e cit se

poate de subiectiva si de personala.
Poetii nostri \Tad toat natura inconjurtoare

aproape numai din punctul de vedere al intereselor lor.

In marea poema dramatica a lui Ibsen, Peer
Gynt, fof vestede alungate de vintul rece al toamnei zboara pe drumuri, cintind propriea lor mizerie.
Poetil nostri nu sint capabili de-atita obiectivism.

Pentru dnii, frunzele vestede sint iluziile lor

vestejite. Ploaea rece si marunta, lacrimele bor.
Cerul plumburi i gre, e vieata lor grea.

Poetii de azi a prefacut poezia lirica in

in cintarea propriei lor dureri. Nid o
data nu s'a vorbit poate mai mult despre sine
elegie

Poetul contemporan cu greil va putea s zu-

www.dacoromanica.ro

Artiqtri proletari culfi

89

grdveascd un peisagi frumos, fard ca in mijlocul

lui inteun fel sa in altul, sl nu-si puie propria

sa persoan. Aceasta iincd n'ar fi nimic si at fi

natural. Din nenorocire insd, acest subiectivism
fiersonalism se manifest i fa cu natura insuflqitd, fatd cu oamenii, si inteun mod eh se
poate de caracteristic in exprimarea iubirei. Acest
sentiment a fost in totdeauna cintat in deosebi,
atit in poezie cit i in celelalte produqiuni literare, atit in epoca noastrd cit si in celelalte dar
parlcd nici-odat aceast cintare n'a fost ash de
exagerat ca in literatura contemporand.
Dacd poe0 mari din alte .tdri i epoci, preferind

i.

ei acest sentiment de care e legata

existeno omenirei, a zugrdvit mai de grabd iubirea altora, fericirea sa nenorocirea amantilor,
poe0 nostri vorbesc aproape exclusiv numai
numai de iubirea lor. In Eminescu i Vlahuo se
xnai vdd poezil unde se vorbeste si de dragostea
ahora, dar i la dinsif dispropoqiea e mare, la
e enormd.
Ceea ce aratd i mai mult subiectivismul
poetilor, e modul cum 41 descria dragostele bor.
Ei povestesc mai de grabd melancolia i tristetea,
de cit bucuria pe care le-o pricinueste patima lor.
Pentru dnii, iubitele sint aicea pe pdmInt, pentru a le pricinui mai de grabd tristetd decit fericire, pentru a le asculth reprosurile c sint crude,
usoare, necredincioase i alte amabilitdti de felul
acesta. Atha tot. Ca si dinsele ar fi niste fiinte

www.dacoromanica.ro

Artiqtil proletafi culti

g0

care ar putea iubi i suferi adinc si dezndadjduit;

cd i ele ar avea dreptul ca toate aceste sendmente ale lor sd fie respectate
nu yeti gdsi
nid un cuvint despre aceasta in poetii nostri.
Nu e oare caracteristic ca in toat creatiu.nea lui Eminescu, a acestui poet inzestrat cu o
inima att de larga si de frumoas, sa nu se gdseasc o descriere a suferintelor i a durerior
aceleia pe care a iubit'o ? Printeo intimplare
ricit una din iubitele poetului a fost si ea poet,,
numai astfel am putut afla cd femeia iubitd.
sufere tot atila, poate i mai mult de cit lubitul.

Dupd poetii nostri, ar trebui sd imprtiri

lurnea, din punctul de vedere al dragostei, in

doul tabere : de o parte poetii nenorociti, reprezentantii sexului bdrbtesc, si de cealaltd parte,
iubitele Tor, care nenorocesc pe cei
In aceast privintd poetul O. Carp face exceptie, nu ne dad de loc inbirea Tut. Ori de cite
ori vorbeste de suferintele dragostei, le zugrdveste cu predilectie in femee. Carp se deosebeste
ast-fel, in avantajul sll, de mai toti poetii contimporani. Aceasta se explica prin altruizrnul sa5
larg, precum i prin exagerarea unui alt sirnOrnint
sfiiciunea
proprift artistului proletar. Afar&
de aceasta el e dintre 1iteraii nostri acela care
are o cultur stiintificd mai intinsd i vederi filozofice mai marl,

care in tabloul unui printe ce-si

ingroapd copilul vede calarnitass, care printeo

www.dacoromanica.ro

Artivil proletari culti

91

picAturd de ploae zdreste lrislia universald

privete cu groazA in mare lenebrarum, .
Se aseamnd ins cu ce1aii in privinta celorlalte caractere. E aceea melancolie i durerer
aceeas tristetd, nesigurantA, sfiiciune i acela pesimism filozofic, si ceea ce e important, acelas caracter in stil. DacA O. Carp, preocupat, prea vnult
de imensele chestii filozofice, uitd sd. ne vorbeascA.

numal de dragostele sale, ca poet filozof insA

dei mai putM de cit Eminescu e tot subiectiv.
Modul poetilor nostri de-a zugrAvi iubirea,
aratd, cum nu se poate mai bine, intregul mdnunchia de caractere inerente artistului proletar.
Sint cloud cauze pentru aceasta. Intia, aceea
cd dragostea e cel mai puternic sentiment ome-

nesc; a doua, faptul c mai toti poqii ail exprimat'o. E evident c nu putem gsi caractere de
revoltd sociald la toti poetil, de oare-ce numai
putini dintre dinsii a atins vieata socialA, dragostea insd a cintat'o top'.
SA vedem atunci dacd in zugrvirea acestui
sinqimint, vom gsi caracterele de care am vorbit.

Intreaga creatie a poetilor nostri actuali e

de fatd, pentru a o dovedi. Ei nu impun iubirea
lor, vorbim se intelege de impunerea morald,
ei ceresc iubirea, ei pling 1 dacA plingerile brnu sint ascultate pling
Ei cautA sd-i cistige iubitele prin aratarea slbiciunei, iar nu a

puterei lor. DesfAsoard un tabloii intreg de suferintele i de urnilintele lor, de depritnarea lor

www.dacoromanica.ro

92

Artiqtil proletari culti

s'ar prea cd cersesc mila iar nu dragostea, Wand c unde incepe mila, dragostea

sufleieascd,

sexuald e pe ducd.
Poetul amorezat va tremura la poarta iubitei; ca un fdator de rele, se va strecura noaptea
pe la ferestrele ei ; va fi torturat de gelozie, vdzind'o cum joac cu un altul; o va mustra ; ii
va cere numal o cdutturd, un semn de iubire
numai. Alta datd, ceea-ce e si mai rdil, ii va vorbi
de linistea morttE, cit ar fi de bine sd doarma
impreund la cimitir, subt umbra unei slcii plingatoare.
Cite poezil de dragoste nu incep si nu se
sfirsesc acuma cu un adagiii atit de trist, ca acela
al lui Eminescu: Chid voiii muri iubit'o
Din poeziile dragostel nu respir vieata, ea insd-si zdmislitoare de vieatd, ci melancolie, durere
si dorinta de a muri. Analizind mai adinc unele
D

din aceste manifestari poetice, constatdm de multe

ori, cd amorezatul e amorezat mai mult de propria lui melancolie, de cit de femeea iubit.
De cite ori ai auzit, cititorule, vre-un poet
de al nostri vorbind ast-fel iubitei sale : Iubit'o,
iat bratul med, poti s te bizui pe el. E puternic; a stiut sd-si croiascd o cdrare in lupta si in
vlmsagul vietil. Oamenii ill dintr'o lume rea ne
pun piedicl, dar tare de iubirea ta si de puterea
mea, voiii spulbera toate piedicele ce s'ar pune
in calea noastrd... Asemenea accente brbtesti
nu yeti intilni mai nici-odatd la poetii nostri.

www.dacoromanica.ro

Artiqtil proletari culti

93

Nu judec aid poezia dragostei din punctul de

vedere moral ; analizez numai i constat. *i nu
ca poefa nostri sd exprime iubirea altcer

mintrelea de cum o exprima; atita vreme cit

simt ast-fel, aceastd cerere ar fi zadarnied. Nu
pun nici o tezd.
Poezia liricd, mai ales, e expresiunea inrdddcinatelor si adincilor sentimente omenesti, cari
nu se schimbd dupa cerere; i tocmai din aceastd.
eauzg, e foarte important s le studiem in legaturd cu mediul social.
Numai atunci, vederile i convingerile, vor
putea modifick din punctul de vedere al artei,
con;inutul si caracterul poeziei lirice, cind vor
ajunge s modifice aceste simOminte adinci ale
artistului.

In cazul contrar, manifestarea poetica va fi

fald, neartisticd, i ca ori-ce minclund, in loc de.
a folosi, va strica inaltelor veden i idealuri. Aceasta de altminterea am explicat'o in articola
ine Tendenionismul i tezizmul in art, i o
repet numai pentru aceia care imi reproseazd
pun teze poqilor nostri.
*

Dar caracterele de care am vorbit se aratd

nu numai in fondul operelor poetice, ci i in stilul
si forma lor.
In adevdr, ceea-ce caracterizeazd stilul poeOlor

www.dacoromanica.ro

94

Artirotil proletart cultI

notri de azi, e nesigurano, neegalitatea, confuziunea, tortura versului i a forme!, confuziunea

exprimdril, toate acestea ardtind perfect nelinitea
nesiguranta sufleteascd. Maestrul Eminescu a

simtit adinc acest adevr, i i-a dat o explicare

adevdrat cind a scris:
Dar clod inima-tY frNintna
i padinY multe,

DorurY viT

Uncle veY gdsi cuvtntul,

Ce exprima adevKrul ts

5i acela-1 lucru a simtit Vlahutd, cind a scris:

Cind mi-Y inima 'nchrcat6 i clnd gIndunle 'n muncti.

Bat si rup zgazul pdcil g din mates tor s'aruncX,

Toate lacome
'nsetate de-a Test din haos, clare,
Ferecate 'n cetluita versurilor Inclestare..

Se intelege. Aceast confuziune, torturd i

acest vag al stilului, provin din atitea sentimente
multiple i une-ori contrarif, din atitea gndiri vagi,
cari frdmintd sufletul artistului de azi.
Solitar, reflexiv, adincit in propriul s eu

el gdsete atitea doruri i &did cari cer evestmintul vorbireb, in cit in dorinta de a le incorpora pe toate, poetul tortureazd versul i cuvintul.
Dar aceste doruri fiind multe i vagi, e evident
rare-ori poetul va putea sd le exprime pe
toate i clan 5i chiar,

-cd

. . dacit dupK noptY de truclI

Mignind, vorbd. cu vorbl, c'o 'ndttrAtnicie crudtf,
AT ajuns sl-ft legT In suhurY vre-o durere, sah vre-un Arty

www.dacoromanica.ro

ArtiVii proletari culti

95

stilul va rdminea totusi nesigur, vag, nehotdrit,

am putea zice nelinistit.
Ce deosebire exist, spre pildd, in aceastd
privint, intre stilul clar, senin, linistit si sigur al
lui Alexandri, si intre acela chinuit, confuz de
multe ori, al lui Eminescu. ...5i aicea, bine inteles,

nu e vorba de a compara doi poeti dupd talentul lot'.

Erninescu a ardtat un talent mai mare, tocmai prin faptul ea a gasit o form pentru toate
aceste multe sentimente si &did, care frmintd
pe omul de azi. Simtimintele si gindirile linistite,
clare, gdsesc cu usurin o formd corespunzatoare,

dar a gsi o formd potrivit pentru un fond atit

de incdrcat, trebue mare talent.
De almintrelea, in cazul din urmd, tocmal
aceast nesigurar0 a stilului e une-onsi o calitate.
Valoarea esteticd a unei opere artistice rezidd in parte in armonia fondului si formei. Pentru un fond incarcat, vag, nehotrit, trebue o
forma si un stil corespunzator.
*till Ca. in Eminescu sint versuri sculpturale,

in care intreaga &dire si simtire a poetului sint

date clar si hotrit. Dar si cite din poeziile lui
trebuesc descifrate.

Intr'un profil literar al d-lui P. P. Carp, din

revista literard eVieata.), gsesc ca semne caracteristice : cI\Tu-i plac poeziile lui Eminescu; zice
c5.-ii

fac

impresia de ceva stors

si chinuit din

cale afard.,
www.dacoromanica.ro

96

Arti,tii proletari culti

Nu-i de loc de mirare. Chinul fondului stia

lului, precum i intreaga serie de caractere care
trebuea sa. facd din Eminescu poetul iubit al proletarilor intelectuali, trebuea tot o-datd
fad. mai
putin gustat de reprezentantii caracteristici ai cla-

selor stpinitoare, cum e d. Carp. E natural ca

dumnealui sl placd mai mult poezia clasicd, se-

nind, sntoasd i stdpind pe sine, deck aceea

dureroasd a proletarilor intelectuali. Si pe de altd

parte, e tot atit de natural ca Eminescu sd

fi

plcut mai mult d-lui Maiorescu, deck celorlalti

junimiti de vazd, de oare-ce dumnealui e un proletar intelectual prin origina d-sale. Dumnealui a
trebuit sd treacd, daca nu prin iadul, cel putin
prin purgatoriul proletariatului intelectual, pentru
a ajunge in ralul claselor stdpinitoare.
Se intelege ca. Eminescu nu st isolat prin
stilul s in literatura noastrd. Un stil tot aa de
trudit i de nelinitit va avea Vlahutd, unul tot
aa de confuz va avea O. Carp, i inteun fel sa

altul, toti poe0 de azi cu talent mai mult sail

mai putin mare.
Iar ace lipsiti de talent, sail inzestrati cu
putere neindestultoare pentnl exprimarea atitor
doruri i &cliff deosebite i vage, in disperare

de cauz, vor alerga la un fel de telepatie poela sirnbolizm colorist sail decadent. Decadenta modernd apartine aceluia curent pe care
ram studiat; e degeneresceno lui.
tic,

www.dacoromanica.ro

Artiitii proletarl culti

97

Ast-fel in stilul literatilor proletari se oglindeste acelas curent cu toate caracterele sale.
In stilul lui Alexandri de o parte, si acela
al artistilor proletari de aka parte, cu Eminescu
in frunte, se oglindesc nu numai personalitdPle si
temperamentele lor deosebite, ci in acelas timp,
doud curente literare deosebite, produse de cloud
clase diferite, in doud epoci si societgli deosebite,
*

Rezumind cele spuse in articolul trecut si cel

prezent asupra caracterelor curentului literar creiat
de artistii proletari, in societatea noastrd burghezd,
vom avea urmgtoarele :
Din punctul de vedere social : revolta contra
nedreptaPlor sociale existente ; revoltd, dese-ori
inconstientd, impotriva domingrei burgheziel, saa

mai bine zis impotriva rezultatelor rele produse

de aceast stApinire. Simpatie pentru clasele nedreptatite. Aceastd revoltd i simpatie, foarte rar
constiente, vor fi active sail pasive, dupd temperamentele poeplor.
Din punctul de vedere filozofic, aceste caractere vor fi : generalizarea durerei proprif la durerea universald ; decepponizm, pesimizm, care larg.i

dupd temperament, poate sa ajungl pind la Nirvana budistd.

In sfirsit, din punctul de vedere al manifestdrei individuale, personale, a literaplor (mal ales
51228. Studir orifice.

www.dacoromanica.ro

Artitii proletarl culi

98

a poe0or), aceste caractere vor

fi :

melancolie,

nehotdrire, lipsa de voin0., deprimare sufleteasca,

enervare, six4bilitate exageratd, sa senzitivitate,

care poate merge Fad la manifestri patologice

la decaden0. Solitarism, reflexivitate, subiectivism.

Ar fi de prisos sa mai addogam incd o datd,

c sint departe de a crede ca am sfirit subiectul,
1 ca prin analiza caracterului artitilor proletari
din societatea burgheza contimporand, am dat o
caracterizare intreag i deplina a curentului literar actual.
E numai o incercare acut in aceast direqie.
*

A1 putea sd m opresc, dar dorirqa de a fi

cit se poate de clar, doveditor, i de a nu parea
paradoxal ma face sd studiez aice dol artiti, cari
par'ca contrazic cu totul cele dezvoltate in acest
articol,

acetia sint Caragiale i Cobuc.

Am vdzut cum pentru d. Missir, Caragiale

e un exemplu hotaritor de scriitor care nu incape in cadrul curentuluf ast-fel cum acest curent

e caracterizat de mine. 5i in aparen0 d-lui are

dreptate. Nu-i vorba, eU sint convins, i in parte
voi ardta aici, curn Caragiale 'e unul din ceI
mai caracteristici reprezentan0 ai artitilor proletari intelectuall, in bine i in rda; insd a do-

vedi acest lucru e mult mai greii de eft cum a

fost cu poqii lirici cum e Erninescu, Vlahu, O.
www.dacoromanica.ro

Arti,til proletarl. cult

99

Carp ; si iata pentru ce. Un poet liric exprima

direct sentimentele si vederile lui proprii, de aceea

e foarte usor sd studiem caracterele ce se oglinpentru aceasta de multe

desc in cre4unea lui,
ori trebue numai s constatdm ce zice insui poetul. Alt ceva insd e cu alte genuri literare, cum
e acela al romanului, al comediei sail al dramei
de moravuri.
In acest caz, scriitorul zugrveste moravurile
societ4ei inconjurdtoare, iar sentimentele, vederile,
credintele, predileqiunile artistului rdmin ascunse
sub perdeaua une-ori nestrdbdtutd a personagiilor

si a situatiilor descrise. Evident, c in acest caz

a descoperi persoana artistului, si mai ales caracterele unul curent literar, e greil ; trebue muncd,
Otrundere literard, si finetd analiticd psihicd. Comediile lui Caragiale Sint o asemenea creatiune.
Totusi si in aceste comedii am ardtat un caracter
social important comun curentului intreg : revolta
contra societdtel burgheze, ori, mai bine zis, contra
rezultatelor produse de aceast soeietate.
Zic revoltd, fiind-ca e evident ed.' a blestema

o societate, a te plinge de urmdrile ei, ori a

biciui cu risul satiric e tot revoltd, numai altmintrelea exprimatd.

5i Caragiale a ris si a biciuit, nu nepotri-virile in general, ci nepotrivirile pe cari le-a gdsit

in societatea burghezd dominantd si acelea produse de aceastd societate.
Revolta lui deci, alt-fel exprimatd, e absolut
www.dacoromanica.ro

400

Artiatil proietari culti

asemndtoare cu aceea a lui Eminescu. Dacd

Caragiale ar fi scris numai comediile, ar trebui
sd ne oprim aid. Dar Caragiale a scris mai mult,
a scris o dramd gi doud nuvele i aceste trei opere

sint cit se poate de personale, contin elementul

liric in cel mai mare grad gi de aceea mai toate
caracterele curentului se reggsesc clar gi precis
in aceste frurnoase creatiuni ale lui Caragiale.
Sa incepem cu caracterele sociale.
In .NeVasla, societatea burghezd cu autorittile ei nu. apare intrupatd pe scend in anumite
personaje ; apare nurnal ca un eco deprtat gi
acest ecoil sund a rdutate si sdlbdticie. Sint doar
ele cari a intunecat mintile bietului stean Ion
pe nedrept gi de geaba.
Acest antagonism al satului gi al oragului
gi simpatia pentru cel dinti, apar mult mai limpede in frumoasa nuveld .Pdcat. N'aveti de cit
sd v aduceti aminte i s. pune0 fatd in fat pe
reprezentan0 burghezimei ordenegti i pe acei
ai tdranilor, agd cum el apar in aceastd nuvelg.
In crag : politaiul fur parale din buzunar, procurorul ia mitd, prefectul e acelag procuror avansat,
senatorul, i face o petrecere din deboarea
unui copil mic, cu totii petrec la cafe-chantant.
Acegtia slut reprezentantii civilizatiei burgheze. In
sat popa Nitd, fiul s invdtdtor, Cutiteiii, slut
oameni foarte de treabd i cu ce simpatie sint
zugrviti de autorul nostru!
Aduceti-vd aminte de scena ce se petrece la

www.dacoromanica.ro

Artivif proletad culti

lot

tirgul anual in crawl de resedint a judetuluf.

Innaintea cafenelei e strins lumea, in cap cu Politaiul, ed. Senator), autorittile judiciare i administrative. In mijlocul lor un copil mic si sdrenturos joac, se strimba, se imbat, spune cuvinte
necuviincloase, far lumea ride si petrece, si e d.
Senator) if d tigar, rachiti, II imbat, ca s se

strimbe si O. sar mai mult. Ce mizerabill si

revolttoare scen. In mijlocul lor apare popa
Nip..

e Popa Nit cu pumnif inclestati se suie pe

trotuar si apostrofeaz cu accentul celef mai marf
indignarf pe cei ce ricleati : e E pcat, domnilor,
ginditi-v I Crestini! Frumos! . .. Mare pdcat! D
Cuvintele pope! sint primite cu apostrofarf si hui-

duielf. at de mare apare aicea bfetul proletar,

fiul de tdran, popa Nit, fat cu triumatorif quasicivilizati af oraselor. In literatura noastr vom gas!
descrieri ale vietef Oranesti ma! exacte, cum skit
acele ale doamnef Soflea Ndejde ; dar nu vom
gsi pagin mai artistice si ma! emot.tonante de

cit acelea din eNdpasta, si ePcat). Aceast revolt contient sail inconstient contra strei burgheze, a civilizatief burgheze, si aceast simpatie
pentru clasa obijduita steasca (dupa cum am vdzut
dou caractere sociale tipice ale curentului in
chestie) slut ele oare intirnpltoare ? Curioasa intimplare care apare ma! in fie-care creatie literar
cu puterea unui caracter constant I Insult faptul
ca.,
in creatiunile lui ma! adinc personale cum

www.dacoromanica.ro

Artiytii proletati culti

102

sint Nti:p asia, Ede lia de Pezle, Ricatul,Caragiale

ia oameni din clasele apasate, e caracteristic.

Si aid m atept ca si cetitorii mei cari

urrnat pind acqma s exclame: (Nu, asta

nu se poate. Dar ce are a face locul de unde ia
artistul personagiile pe cari le descrie? Caragiale

ar fi putut tot a de bine sd fa pentru a zu-

grvi frica pe un burghez bogat in locul lui Leiba

Zibal i ar putea s la un aristocrat pentru
zugrvi sinqimintele remucdrei de ontiint in
locul tranului Dragomir ; doar n'or fi aceste simimi nte apanagiile claselor apdsate. ,
Se intelege cd. nu. In toate clasele sint oameni
cari simt puternic frica sa remuscarea. 5i totui

aceast obiectie, care ni s'a facut de atitea ori,

ie neintemeiat.

Curios lucru, cite rele a adus estetica metafizic in priceperea unei opere de art.
Explicati until auditor ceva mai cult cd ori ce
act al vietei noastre psihice e determinat de mediul ancestral i social si tot auditorul nu va avea
nimic de zis,
nid copiii nu mal cred in libera
Spuneti ins aceluias auditor, c si
voint
subiectul operei until artist e determinat de anumite cauze 1 cd e caracteristic pen tru el; indat
proteste se vor ridica : Dar ce are a face, artistul ar putea s a personagil i din alt clas, etc.>

Ar puteal dar de ce n'a luat, de ce n'a luat

Caragiale, pentru zugrvirea fricei, in locul lui
Leiba Zibal un arendas bogat?

www.dacoromanica.ro

Artigtii proletati culvi

103

In parte, cel putin, iata pentru ce:

Caragiale de mic copil a crescut intre saraci.
Copil de coald, cind simturile slut mai fragede
si mai primitoare, el se juca pe strzile Ploestilor
in arsice si turca cu copiii desculti ai mahalalelor.
Aproape inc copil, atunci cind caracterul si
temperamentul omului incepe sa Ia. consistenta,
Caragiale trebula deja sa se hrneasca din munca
lui; se face suflor la teatru, traducator de piese,
pe urm corector la gazeta, colaborator-gazetar,
si in aceasta situatie tipica-proletara petrece cei
mai bun! ani ai vietel lui. 5i in acesti an!, Caragiale a gustat intreaga amrciune a acestei vieti.
A suferit si de frig *i de foame, a trait zilele si
noptile prin cafenele, pentru ca acasa nu era foc
si lumina, a asteptat ceasuri intregi pe un prieten,
doar il va cinsti cu un caputiner, a ajuns sa nu
mnince zile intregi, si sa doarm nopti pe bncile Cimegiului, pentru c n'avea unde sd.-i culce

capul. Si a trait vieata aceasta intr'un oras plin

de lux i desfrinare si ... a devenit un artist proletar intelectual tipic. and in anii barbatiei soarta
s'a schimbat, cind a ajuns intre cei marl', pin la
prietenia cu Carmen Sylva, filizil era luat, o personalitate puternic artisticd precum e a lui Caragiale nu se schimb uor si din Palat el n'a

lesit ca Alexandri ambasador la Paris, ci berar

in strada Gabroveni.
5i cind acest artist proletar a vrut s intrupeze adincile si tremurdtoarele sentimente de frica,

www.dacoromanica.ro

104

Artiatil prcletarl cultl

remucarea de contiintd, groaza de pcat, durerea, indurarea, mila, i s'a adresat propriulul sil
temperament i psihic artistic, atunci din haosul
incontientului, acolo uncle sint concentrate toate
impresiunile, sensatiunile, elementele &dire. i
simprei dobindite in dealungul vietef intregi aii
inceput sd se inchiege i sd apar in cercul luminos al contiinteI

prin legile afinittei i atrac-

figurile dureroase a steanului

Ion nebunul, a lui Dragomir, popa Nita i a prigonituluf Leiba Zibal. A aparut aceasta galerie
dureroasa a unor proletari nenorocip, pentru a
tiuneI psihice

intrupa sentimentele adinci ale unui artist proletar

intelectual.

Nu este ded o intimplare aceasta alegere a

tipurilor pe carI ni le-a zugravit Caragiale. 0 intimplare? Caragiale imf spunea de multe oil: gPina

ce eii n'am monele adevrat al personagiului pe

care trebue s-1 descri, pop sd m taf, dar nu
pot sa scriti. Deci nici numele nu e indiferent
la unii artiti. Si numele prin asociatia de idel i
sentimente ce provoac, in sufletul artistulul, e
necesar. Ce s mai zicem dar de clasa din care
face parte personagiul, care in consecinta trebue
s aibd o anumitd infatoare proprie, externd ca
i intern.

Se intelege, Caragiale e prea inteligent i

talentat ca O. nu poat face o lucrare de valoare
artistic cu personagil din alta clasa. Zic numai,
ca inteo creatie eminamente personalei i adinc
www.dacoromanica.ro

Artivil proletari cul0

105

liricd, cum sint acele despre care vorbim aice,

Caragiale, ldsal in largul firofiriului sea talent,
cum zice d. Missir, va intrupd adincile lui simpminte in personagiile din clasele apsate, pentru
cA e mai mult afinitate paic intre el, artistul
proletar, i ele.

Am vzut deci in creatiunea lui Caragiale

aceleai caractere sociale i din acelea1 cauze.

Sa vedem acuma caracterele pe care le-am

numit individuale. Acestea slot i mai bttoare
la ochi. Mai intiiii ele se aratd in modul de a zugravi tipurile.

Sint, intre altele, doud chipuri de a zugrvi

personagiile inteo dramd, roman, nuveld. Primul e
obiectiv, impersonal 1), al doilea subiectiv, personal.

Dup. primul mod, autorul caut s ne zugraveasca caracterele i situatiile din lumea inconjurAtoare, sd ne analizeze sentimentele i patimile
oamenilor din mediul in care trdete artistul. Dupd
al doilea mod, artistul ne zugrAvete propriile sentimente i patimi; oamenii inconjurdtori, situatiile

din afard, sint numai prilejuri pentru a turna in

ele propriile sentimente, emotii i patimi.
Caragiale, in Nei:pasta i in nuvelele Faclia
de Paste i Picat, e in gradul cel mai mare subiectiv, personal. In cFaclia de Pate, nu e zugrAvit un tip de evreil, Leiba Zibel, ci puternica
1) Se intelege cX la noY impersonal nu e luat in sensul esteticeY
metafizice, platonice; pentru noT impersonal e numal un grad mg mic
al personalula.

www.dacoromanica.ro

Artigtil proletarl culti

106

emotiune a autorului e in mod maestru intrupat

in bietul jidan. i acelai lucru in <1\14pasta, : tot
simtimintele i emoOile puternice ale autorului sint

intrupate in Wanii Dragomir i Ion. Fraza d-Iui

Missir, cd patimele i durerile din eNdpasta, i
Fclia de Paste, rdsund dureros in sufletul ILA
Caragiale, ar trebui poate de spus invers: patimele
i durerile lui Caragiale rsund in elTapasta i
(Fdclia de Pate,. Intreaga campanie criticd, care
s'a inceput contra lui Caragiale dupd apariOa
pastel', se datorete acestei confuzil.
Criticii a luat o opera psihologicd personald,
drept o opera de zugrdvire a moravurilor impersonale, i a criticat'o ca atare 1).

Insd aceastd zugrvire a propriilor patimi,

aceastd preocupare de propriile sentimente emo0,
acest subiectivism, personalism, reflexivism, e, dupd

cum am vdzut, unul din caracterele cele mai importante ale curentului produs de artistii proletari.
Observati apoi felul lui Caragiale de a zugravi caracterele 1 situatiile, i compara;i4 cu
felul descriptiei maestrilor mari ca Balzac, ori
Tolstoi.

Uitap-vd cu ce linite, rdbdare, siguranO,

hotdrire, slut zugrvite cele mai mici detalii la
acetia din urmd. Intr'un loc mai multe pagini
1) FIclnd aceastl deosebire de zugrIvirea subiectiv i obTectivk
la artistT, pentru a evit o nelntelegere, vet-me s spunem c. aceste
deosebirT nu slut absolute, nu existlt nid un mod de a zuggvi absolut
obTectiv-impersonal, orT subTectiv-personal ; e o chestie de grad.

www.dacoromanica.ro

Artigtli proletad cultl

107

pentru a descrie mobile, sute de pagini pentru

convorbirl neinsemnate. La Tolstoi, In 30 de pa-

gini e descris un cosit de larbd. De multe od

atitea detalii si situatii neinsemnate va par cu totul

de prisos si mai mult instinctiv simii necesitatea

i numai dupd ce sfirsiti romanul, dupd ce
bor.
inchideti cartea, simii imensa multumire ; numaii
atunci sirntiti ca nimic n'a fost de prisos, toate
detaliile neinsemnate lucra la acelasi scop sucreiarea vietei.

prem

5i cind va ginditi la acele sute de persoanepe cari le-a minuit artistul, si cu care ati fcut
cunostint, dud v ginditi la athea situatii felurite,
la atitea mii de lucruri, fie-care cu forma si relieful lui, dud v ginditi la atita vieatd imensd
pe care artistul a trezit'o innaintea voastr; atunci
v patrundeti, inaintea marelui artist creator, de

acea evlavie pe care trebue s'o aibd drept credinclosul Innaintea zeului sau, innaintea creatorului
lumel. Vorbesc, bine Inteles, de oameni cu cul-

turd* si pricepere literard, nu de acei cari intr'uni

roman al lui Balzac sait Tolstoi sar paginele tipdrite mai des si caut acele tiprite mai rar, unde
e dialog si intrigd.

Artistul proletar cu gre va aborda acest

fel de zugrdvire a vietei. Pentru aceasta ii lipseste
rdbdarea, puterea, sndtatea, senindtatea, egalitatea talentului ; el are tocmai contrarul acestor
calitti.

Un ast-fel de artist e Caragiale. 0, la el nu

www.dacoromanica.ro

108

Artivtil proletari culI1

veti gsi detalii ce ar prea de prisos; nu. Acolo

fie-care pagind tremurd de emotie, pentru c ea
e rezultatul unel ern* si trebue sa ne emotioneze.
Scopul artistului modern nu e doar s creieze
vieata, ci s enerveze si s emotioneze, dupl cum
el singur e enervat i emotionat. Nelinistea sufleteased, neegalitatea, impacienta, nesiguranta, se
oglindesc in modul de a zugrvi al lui Caragiale
ca i in stilul si in forma lui. Comparati, v rog,
stilul linistit, hotdrit i puternic al clasicilor cu
stilul enervat, sbuciumat, al lui Caragiale din

tPdcat,. Fie-care fraza, fie-care cuvint e scris

pentru a enervh. i a neliniti, i de aceea stilul
ajunge aproape telegrafic. Iata spre pild inceputul nuvelei: tUn betan voinic barba de
abia-i mijeste, i sub cdciula de oaie prul cret si
des ... si niste ochi blinzi
si mintos tinr. Ori
iata povestirea vietei unel femel : Ea ins avea mai

multe de spus, i povestea ei era destul de trist.

Cinci ani de vieat, cu Ufl om istovit, apoi nebun
paralitic; in urind vdduv cu Ufi copil bolnav
i capi o fetit care roade i mninc lucrurile din cas i care trebue pzit foarte de aproape
s nu dea foc. Interese mari
o avere colosal
consiliii de familie . . . soacra i cumnatil
niste

creaturi aspre si brutale, cari fac imprejuru-ii o

poliie dezgustatoare. In acest stil e scrisd toat
nuvela. Zicem nuvela, pentru c asa-i zice autorul

si pentru ea nici noi nu-i gdsirn alt nume.

In adevr ins, in aceast nuvelet, vr'o 40

www.dacoromanica.ro

ArtistiI proletarI culti

109

de pagini obicinuite, Caragiale- a gsit cu putint

s concentreze dou romane complecte, cu inceputurile si sfirsiturile lor. Dacd s'ar porunci un
stil care O. oglindeasc clar si precis tot mnunchiul de caractere despre care am vorbit, de sigur

nu s'ar putea gasi altul mai caracterisic de cit

acela din frumoasa nuvel a lui Caragiale

Si chiar in personagiile din dram si nuvele

se oglindesc aceleasi caractere tipice curentuluit

intreg. In Ion, Dragomir, Zibal, popa Ni0,. regsim aceeasi deprimare sufleteasc, nesigurant,.

neegalitate si o mare parte din caracterele curentului in chestie. Se va zice de sigur : cDar ce
are a face una cu alta ? Caracterele personagiilor
mute() lucrare smut hotdrite de situa0 anumite, de
logica desfsurdrei actiunei. Asa e, de eit am
artat deja c drama i nuvelele lui Caragiale nu
slut zugrviri de moravuri ci-s intruparea si desfsurarea unei pasiuni.
Ce e dreptul, de caracterul lui Leiba Zibai

se poate zice c in adevr e necesar s fie asa.

cum e. Simtimintul de frica ucigtoare la un Net
trebue, se invelege, s fie Intovrsit de
intreaga escort de caractere i simprninte cum
skit nesiguranta, deprimarea sufleteascd, neegalitatea caracterului, etc. Dar de unde aceeasi

necesitate logica pentru popa Nit., care are putere s-si uciz propriii copii i pentru 'Aranul
Dragomir, care ucide rivalul? Si cu toate acestea
in to0 se oglindesc aceleasi caractere ; i dac

www.dacoromanica.ro

110

Artigtii proletari cultl

-yeti analiz mai profund caracterul tranului Dra-aomir, yeti vedea ca e frate bun cu Zibal, Ion
11Iebunul si popa Nita. Zece ani de-a rindul, ta.-

-ranul Dragomir, ca un copil slab si blind, depri-mat sufleteste, e dominat de o muiere, de Anca.

prin aceasta nu vreail

zic de loc c nu
pot sa existe ast-fel de .arani. Creatia lui Caragiale e cea mai bun dovada de contrariti. Zic
numai c n'a fost absolut necesar ca Dragomir
-s fie asa cum e.
cind Caragiale a avut nevole de un personagiti cu caractere deosebite, aproape contrarii
lui Dragomir, Ion, etc. atunci
lucru caracte-ristic
l'a luat dintre femei. In creatiunile lui
Caragiale, despre cari vorbirn, sint dou perso-nagii cari ai un caracter sigur, hotrit, acestea
-sint : Anca din iNpasta i Ileana din ercat,.
Aceste caractere Insa nu sint ernotionante, nu snt
scoase din profunzimele inimel, ci caractere intelectuale, scoase din cap. i lucru si mai caracteristic, din dou figuri de fernei, aceea care mai
muh se deosibeste prin hotrirea, egalitatea, puterea, siguranta caracterului s
Anca
e si

-1m tip mai intelectual de cit Ileana. Anca e un

tip gindit, mestesugit, facut; nu e o bucata rupta,
inima ca Ion, Zibal, Dragomir. Ea e scoas
din cap si numai de aceea a scpat de necesitatea de a purta semnele caracterului artistului
proletar si caracterele curentului produs de acesti

www.dacoromanica.ro

A rtioif proletarl cult1

111

AO dar, creatiunea eminamente personald a

Caragiale,
poartd clar 1 precis caracterele
lui
curentului literar de care am vorbit, i deci sd
nu se mire d. Missir cd l'arn pus pe Caragiale
alturi cu Eminescu, ca fruntaii curentului in
chestie. Aa se 1 cuvine, de oare-ce Caragiale
egaleazd pe Eminescu nu numai prin puterea talentului sti, dar i prin caracterele creatiunei lui.
*

Dacd creatia lui Caragiale, mai ales dup

caracterele ei personale, e tipicd pentru artistul
proletar cult, creatia lui Cobuc e tipic prin
caracterele el contrarif.
Dacd yeti cduta in creatia lui Cobuc melancolie, tristet, yeti gsi veselie, senindtate; in loc

de nelinite i descurajare, yeti gdsi hotdrire i

putere, in loc de enervare bolnvicioas, sndtate, in loc de subiectivism, cel mal larg oblec-

tivism i a mai departe.

Dacd s'ar fi creiat inadins o oper cu carac-

tere deosebite de ale curentului ce am studiat,

nu s'ar fi putut face una mai tipica.
E acolo atita veselie, senintate, dorint de
a trdi, de a petrece, e atita cint 1 joc, in cit in
4 Nunta Zamfirei, soarele insuf, creatorul vietei,

fa parte la veselia oamenilor.

c A fost atlta chiu i cint
Cum nu s'a pomenit cuvInt
i soarele mirat st'n loc
CA l' a ajuns i-acest noroc

SI vacla el atlta joc

P'acest pKinInt.

www.dacoromanica.ro

112

Ardtii proletari culli

Ca poet Cobuc asemenea cint dragostea

i chiar cu predilectie dragostea, dar ce deosebire intre el i poedi notri!
Mai intiiil el e ad de putin subiectivist, in
cit, aa in treacdt inteo singura poezie, vorbete
de iubita lui, in colo el zugrdvete iubirea
a altora.
trist, mai des veseld i sdnA.toasd,
si aceasta nu din cauza sfiiciunei

poetul numai

sfios nu e; la el e inima care debordeazd de

vieata i sdntate, de dorino de a iubi, i de
aceea zugrdvete cu atita bucurie iubirea fetelor.
*i cum am zis, aceast iubire e in mare parte
adt de veseld i sAnAtoas. Sint atitea sdrutdri
date i- primite, intovrdite de ris i de glume.
Cobuc a zugrdvit asemenea i iubirea bdrbdteascd, dar cit de neasemndtoare e iubirea cin-

tatd de el cu acea pe care o gsim la poetii

notri.

IndrgostiO lui Cobuc, and intilnesc piedid

in drumul iubirei lor, nu se tinguesc, nu exprim
dorinta de a dormi la cirnitir sub salcia plingdtoare, ci sint hotdrid de luptd. Ion din iNumai
una, intilnind clumea in calea iubirei lui zice :
c Sg-mi ante lumea cite-o vrea,

MY-e dragi una 0-Y a mea.

De clt O. mg. desbIr de ea,

MaY bine-aprind tot satul...

c Recrutul , , plecind din sat i lsind in grija

lui &ate-WI pe lubita lui, il amenin0.. :
c a fac moarte
1 entru ea,

www.dacoromanica.ro

Artistq proletarl cr,4i

113

Energie slbatic exprim aceste versuri, nu

neputino si plingerea poqilor nostri.
Am zis c inteo singura poezie Cosbuc ne
vorbeste de iubirea lui si cit de caracteristic e
si aceast iubire si lubita poetului I Iat'o :
tfleptul plin cu mina-1 tine,
Strins II tine,
CV( piept tInhr si mereil
Ar shlta, si'n salt e greil,
StI pe loc si-T pare bine,
Bate'n palme : Te still eill
Nu me viti 1 De vitl la tine,
I16 gruti si nu maT vreti !D

CIO. lumina.* i sntate e in aceast frumoasd

poezie! ..5i ce deosebire intre lubita poetului asa

de veseld, sireatd si sndtoasa, cu pieptul atit de

plin si greil si intre iubitele clorotice si palide
ale poetilor nostri.

Si chid, dupa vaetele si plinsetele poe0or

nostri, citeti si sorbi admirabilele poezii ale lui
Cosbuc, iti pare c ai iesit dintr'un spital la aer
curat si il respiri cu poft i din toat. inima. S, i
dac, cetitorule, eti sigur c trebue lar sd te
intorci in acest spital, pentru O. acolo zace o

parte din propriul tail eu, tot trebue s fil recunsca.tor talentatului nostru poet pentru acele clipe

de seninatate si de sandtate ce te fac sd sorbi

din creapunea lui poetic.

0 intrebare se impune de sigur. Curn s'a

un proletar cult
s fie dup caracterul ei absolut nease-

intirnplat ca opera lui Cosbuc

si el

sraa. StudiY Crit;ce.

www.dacoromanica.ro

114

Artioil proletarl culti

mndtoare cu a celorlaki poeti?

nu e oare

tocmal Cosbuc care restoarnd intregul esafodagia

din acest articol? De sigur cd nu.
Mg intiia nol am zis deja cd admitem exceptif ; dar Cosbuc nu e nicI o exceptie, e o dovadd indirectd, puternicd, pentru dreptatea noastrd..

Cosbuc nu s'a ndscut in 0.ra rornineascd, ci

in Transilvania si, prin o intimplare ferieitd, inteun
colt bine-cuvintat al Transilvaniei.

Cosbuc e fia de popd dintr'un sat de pe

lingd Ndsdud. Nsudul, un sat de vr'o 3,000

locuitorf, si cu satele de 'mprejur, formeazd un

tinut nu numai cu o naturd foarte bogatd, dar

si cu locuitori bogatf. Prefacut de Maria Tereza
intr'un tinut militar de grdniceri, locuitorii, pentru
serviciile lor militare, ail primit o multirne de privilegil econornice.
Multmitd acestor conditiuni exceptionale, tinu-

tul Ndsduduhli a devenit foarte inflorit.

Ca s \TA puteti face o idee mai limpede

despre Ndsdud, cetiti un articol in aceast privint in cVatra, Nr. 3, acolo vet1 vedea cum in
Nsciud, cu propriile mijloace ale locuitorilor, a

fost zidit un liceii, care cost cloud sute de mii

de fraud, cu o biblioteca bogata, cu Lin observator meteorologic. Locuitoril din Nd.sdud trimet
pe socoteala lor mai multi bursieri la universitate.

De aid puteti s y faceti o idee despre starea

locuitorilor. Aid s'a ndscut si a crescut Cosbuc.
Copil, el a crescut cu copiii de ;Arani ; flcil, el

www.dacoromanica.ro

Artiti proletari cu4i

115

petrecut si a jucat la hor cu flcdi si fete. El

rn'a venit la sat in vilegiatura ca s guste vieata
cimpeneasca,
el singur e copil al satuluf, el
singur a trait vieaa satului, cu toate bucuriile 1
antristrile et.

Cosbuc e deci un poet al Wanimei Iii toata

-puterea cuvintului i, ceea ce trebue de luat in
searnas cu tot dinadinsul, al Ortinimei bine

Acele caractere cari se oglindesc in cre4a lui

Cosbuc sint ale clasei Ordnesti, and ea trdeste
bine. Acea putere, siguranp., 1inite, egalitate de
caracter, sdnatate, hotrire, este a granicerilor
fridsudeni, este a t 1r.nimei, acumulata in ea dintr'atita munca cimpeneasca, dintr'atitea ploi calde
cle prirndvard i red de toarnna, dintr'atita \Tint

.fierbinte de yard i inghet de iarn, dintr'atitea

intinse lanuri galbene de gri, dinteatita soare.
veselia ce respird creatiunea liii Cosbuc nu e

obicinuitd, ci e a ..ranului romin, cind la zile

irnaH, dind la o parte toate grijile si nevoile, el
isi cheltueste in chiot, cint i joc, puterea acufrnulata.

Iata deci adevrata explic4e a faptului, ca

creatiunea lui Cosbuc oglindeste caractere contrarii de ale curentului produs de proletarii inteJectuali.

Se va zice insal : Dar Cosbuc e un orn cult,

inv4at la universitate i deci a devenit un proletar intelectual ca ori-ce fift de Wan, care caAAta o instructie mai larga. Asa e; de cit Cos-

www.dacoromanica.ro

116

Art 4til proletarl cu10

buc, chid a intrat la universitatea din Cluj, era

deja un poet format. Inca copil, dar un copii
admirabil inzestrat, el scrie unele din frumoaselesale poezii,
la 17 ani el a scris ,Nunta Zarn&eh i tRecrutul.
Mai sint cloud' cauze importante, cari ail
impiedicat pe Cobuc s devie in Transilvanier
un artist proletar intelectual. Mai intiiii vieata de-

la Cluj nu se deosibete mult de vieata de la M.sdud. A doua cauzA mai important e urmtoarea:
In Transilvania atmosfera rnoral a claselor culte,

off a unei paili din aceste clase e alta de cit la

noi
acolo ea e hotdritd, in parte cel putin,
prin lupta nationald intre clasa cultd romin i
cea maghiara. In Transilvania exista un nationalism nu de parada i de banchete. Acolo ceas cm
ceas, zi cu zi, urmeazd aceast luptd aprinzind
urile, desvoltind devotamentele, hotdrind simpatiile sail antipatiile sociale. Acolo, shit oameni;
cari ies din puscrie, pentru a intra iardi in ea.
Aicea nu e locul de a analiza sensul i insemnd.tatea acestei lupte; dar c ea ekist i hotdrdte in parte atmosfera morald a unei paqi din
paturile culte, cine ar puted s'o neo-e? Eminescu
cu pdtrunderea lui obicinuit, a inteles perfect
acest adevr i a dat i o explicatie adevrata a
cauzelor inteo scrisoare adresatd d-lui Negruzzi.
Prin aceast lupta nationald, Transilvania se
aseamnd. cu Rominia libera innainte de 1848,.
&id pdtura cultd avea de sustinut o luptd. natio-

www.dacoromanica.ro

Artiqtil proletarl culti

117

cala. De aceea si literatura Transilvaniei, dupa

caracterele ei, se aseamand cu acea a ideologilor
costri, a burghezirnel innainte de 1848, se aseamn cu poezia lui Alexandri, si nu cu a proleitarilor intelectuali. Zic dup.1 caractere, pentru ca
e ele le avem in vedere nu puterea talen-

tula

In aceast din urma privinO, Transilvania a

dat un singur poet de un real talent

acesta

nu i vorba prin aceasta ea 'i-a platit onorabil datoria ei cdtre nearnul rominesc.
Cosbuc e un poet eminarnente original. Original nu numai ca o puternicd personalitate arti-stied., original nu nurnai prin noble;a formei, dar
Cosbuc

prin faptul ca resfringe in crea0a lui un alt

un alt cer si stele,
caris

Tnedia, o aka clasa

.21tele dupa ochii cari se uitd la ele.

Dar Cosbuc n'a ramas in Transilvania. Thar,

inc foarte tindr, a venit Cosbuc in tu la nol,

Lipsit de experieno, bun, blind, modest i dezinteresat ca un adevdrat artist din alte timpuri,
-el a fost apucat de ruagele vietei Bucurestene. Ce
trebuia sd sufere Oranul ndsaudean la Bucuresti,

pute0 sd vd inchipui0. Ai vdzut oare vr'o data

tin Oran, care nu cunoaste Bucurestiul intrind cu
tin car cu lemne in Calea Victoriei ? Tabloul e
edifiant. Negustorii din prdvalii injur, publicul

www.dacoromanica.ro

118

A,titi1 proletari culfi

trecdtor injurJ, birjarii infuriati trecind pe lingai

car trag cu biciul, sergentii card la purnni jar

tranul zdpcit, pierdut, nu stie nici ce sa faca,

nici unde s cirrneasc.
Cam aceasta era pozitiunea bietului poet
tdran in rnijlocul Bucurestiului. Aicea a inceput
Cosbuc s trdiasc vieata tipied de proletar intelectual cu toate anormalittae, neajunsurile
amrciunile ei.
Si vedeti minundtie, in creatiunea lul Cosbucincep sa rsune alte note, incep sa se oglindeasca
alte caractere. Zdpdcit de aceast vieatd nou,
poetul par'c plerde spontaneitatea talentului sdf4.
imprumutd subiecte ichiar strofe de la alti poeti.
Iar in creatiunile lui eminamente personale incepe
sa se simt indoiald, durere i alte caractere neobicinuite lui. Ast-fel in admirabila lui poem&
moartea lui Fulger, scris in Cluj dar refd.cut&

in Bucuresti, se simte deja spiritul eminescean,

In eInvierea, vom vedea aratindu-se aceleasi carac-

tere, dar mai ales in (Mama', una din cele maid

puternice din cite a scris Cosbuc.
Nelinistea sufleteascd, durerea, melancolia
chiar subiectivismul cari se simt in aceast poezie,
ar putea s'o arate ca una din curentul ce domneste
la noi. Un Eminescu ar fi putut s subscrie aceasta

poezie, nu numai c st in toat puterea cuvintuluf la inltimea talentului s, dar pentru

ea poarta in mare parte aceleasi caractere. Vor-

www.dacoromanica.ro

Artistil proletari culti

119

bim bine iqeles aid de fond nu de forma artistica.

Se irqelege, nol nu vrem sa zicern de loc ca

prima personalitate artisticd a disparut i a fost
inlocuit cu o alta personalitate poetica, aceasta
ar fi absurd. Un artist de talia lui Co*buc nu se
schimba a5a. u*or. Noi zicem numai ca asupra
intiei personalit4 artistice
altoit caractere
strdine ei, i cari se simt pentru ori-cine tie nu

numal sa guste o opera artistica dar s'o i patrund

1)

Ca personalitatea intlia i cea mai puternic

nu e absorbita de a doua, o arata poezia eVrem
pdmint, scrisa dupd poezia (Mama,. In eVrem
pmint, e exprimat revolta sociald, simpatia pentru clasa Oraneasca, dar ce diferita, dupa carac1) De clnd am scris acest articol a apdrut volumul luY Cosbuc
41.Fire de tons, unde e lipritlt o lung i frumoasl poezie cPe deal,.
Aid Osim deja strofe de un lirism adInc subiectivist
Nu-mI plIngi ImY pare mie

tine orT ct slut Invins,

Sufletul

simt cupnns
De melancolie.

De durere, chin mi-e somnul ;

Foc i here traiul meil
Dar tu laudg. mereti
Suflete pe Domnul.

ConfratiT me In literatur6 i atlt de pricepuff In esteticK, vor

zice probabil el aceastA poe2ie minunatA e scrisg. Inadins pentru a dovedi adevrul scrierilor mele.

www.dacoromanica.ro

120

Artiqtil proletari cul0

terele ei, de aceea a proletarilor intelectuali. In

aceast poezie se simte indrdzneala i energia
grdnicerilor de la Ndsud, se simte puterea Oraneasca. Aceast poezie aduce aminte de marele
poet .6..ran, sc4an, Robert Burns ; dup puterea
artisticd ins e inferioard poeziei eMama. Curn
va fi personalitatea artisicd a lui Co*buc, care carac-

ter va invinge, cine ar putea s'o prezicd? at de

puternicd ar fi cre4unea lui CcOuc dac s'ar intimpla sa inceapd a scrie in sensul luf Eminescu,
ne-o arata unele pasage din t Moartea lui Ful.
ger i Mama. 5i totui, cind recitesc aceasta
din urrn poezie, ma apuca o mild adinc pentru
cSuNirica din vecini. , Consinzeana, crdiasa zine-

lor, 4i de toate aceste opere admirabile din tineretea poetului, *i o mild i mai adincd pentru
poetul insu-i. M ii mare poet el poate sa devie
de sigur, dar mai fericit ? Dar aceasta nu mai
privete articolul de fata. Cred cd am dovedit ca
insu-1 Cobuc e o dovadd directd. i indirecta
pentru dreptatea celor cuprinse in acest articol.
S'ar putea lua Inca multe exemple, dar articolul a luat i aa dimensiuni ingijitoare; de va
fi nevoe o vom face altd data.

www.dacoromanica.ro

D. PANU ASUPRA CRITICEI

1 LITERATUREI

Critica modern&
In foaia sdptdminald Epoca Literard ail apdrut

patru articole, intitulate Critica 1 Literatura,

.datorite penei distinsului nostru publicist i orn
politic d. G. Panu. Aceast excursie criticd pe
cirnpul literelor romine trebue neapdrat sd mdguleascd pe literatii notri: de cind junimitii ail
pdrsit-o, nid un orn politic mai insernnat nu s'a
,ocupat de biata literaturd romind.
Chestiunile de ordine literard ridicate de d.

Panu slut de mare irnportantd i de aceea imi

fail libertatea s spun cite-va cuvinte i asupra
articolelor d-sale *i asupra chestiilor literal e tratate

acolo. Nu-i vorbd, In aceste articole slut numai

o serie de afirmatii pe cad probabil din lipsd
d. Panu nu le-a dovedit, dar aceste
,de timp
afirmrf sint fdcute de d. Panu i importanta unui

www.dacoromanica.ro

122

D. Panu asupra critice

i literaturel

articol de multe ori se judecd, nu atita dup.

continut cit dup.' iscdliturd.

Sa vedern deci ce spune d. Panu in articolele

D sa ia ca punct de plecare un fapt de atitea

ori constatat i dezbaut : starea trisrd a literaturei
noastre de azi. Multi a tratat tot aceeasi chestie
i se pdrea ca e deja destul de ld.muritd, insd. d..
Panu ii gdseste cu totul altd. pricind. Aceast pricind ar fi in primul rind, c literatii nostri
poeti,
prozatori, critici,
a uitat de literatura trecuta,,

de literatura renasterei noastre i a inceput a

se adape la un singur isvor Eminescu. Aceastd.
ultare 1 nesocotire regretabild se datoreste invidiei artistice a literatilor notri cari, ca s se
pue mai mult in vaz pe dinsii, lacomi de glorie,
fdcut, in complicitate cu critica, de nu s'a mai
vorbit de aceastd literatura mai veche, a fdcut-o.
uitatd.
Ca sd poata insd. sdviri i mai bine acest
sacrilegi, le-a trebuit un talent mai mare 1 atunci
s'ail pus sub scutul numelui hri Eminescu ; i de

aci predominarea exclusiv in literatura de azi,,

a asa numitului ccurent Eminescu D.

Afar de aceast pricind mai sint si

precum : spirit de gascd intre literai, hatirurile
criticei, prea
prietenie intre poeti i critici.
i, din prietenie, complezenta acestor din urmd.
pentru cei
Odata pricinile gdsite, leacul se impune de
www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel i literaturei

123'

la sine : eintoarcerea la izvoarele literaturei trecute,

care s'a d'stins prin admirabile calitti de fantazie,

de &dire, de lirnbAo.
40 generatie, zice d. Panu, care s'ar inspira

i ar purcede de la o intreagd pleiadd a unei,

micrei literare de o valoare relativ chiar putind,
va produce mai bine, mai bogat i mai original,
de 61 inspirindu-se de la un singur poet, adica.
Erninescu.

In esent, acestea sint afirmrile d-lui Panu,.

afirmari cari se repet in toate articolele d-sale.

Una din atractiile originale ale acestor articole e, dac. putern sa ne exprimrn aa, alurx
lor misterioasa. Autorul vorbete despre literati,
despre critica, de criticul care protejeaza. pe Vlahutd_
4i care n'a scris despre Delavrancea i a. n-r. d.
Dar nu ni se spune cine sint literatii, cine e

critica misterioasd. In felul acesta se excita cu

riozitatea publicului ; iar curiozitatea e i ea una
din principiile placerei estetice.
A doua originalitate e vocabularul literar ar
articolelor.

D. Panu, jurist i orn politic distins, intro

duce dialectul juridic i administrativ i in litera
turd. Ast-fel d-sa ne spune ca ecriticul este un
judectitor innainte de toate, el trebue s-i cunoasca meseria, s cunoascd legile criticei. Criticut
(15ronunici deciziuni irevocazle, , trebue sa aibd.

tcorapetenta absolut necesar pentru a fiutea pronun/a o hoteirire valabild. Criticul are datoriev
www.dacoromanica.ro

,12 4.

D. Panu aqupra critical i literaturel

-s coniroleze pe poet. In articolele d-lui Panu ni

se mai vorbeste de comfilicitatea criticei, de critici
..conirolori, de firomiscuitalea criticilor cu poetii,
-de legilimarea _Arden/id' ccl al regalat chesti a lider-arti a unel girt, etc.
Nu-i vorbd, in felul acesta se imbogdteste
vocabularul literar ; de cit aceastd imbogatire e
primejdioasd, de oare-ce te ispiteste sa confunzi
-cloud lumi atit de diferite: lumea politico-administrativd si lumea arteL S,i d. Panu n'a evitat
.acest pericol. Ast-fel d-sa gaseste vina criticei nu

pentru ceea ce a

scris, ci pentru ci.

n'a scris

-despre anume chestie: literatura trecutului. In lumea politicd asa e : un guvern e responsabil nu

numai pentru aceea ce a falcut, dar i pentru

-ceea ce trebuia sd facd 1 n'a idcut; dar in lumea

artei lucrurile se schimbd. Un poet, romancier,

-critic, dupd ce si-a pldtit toate contributiile catre
-stat si comund, nu mai are altd obligatie si scrie
cit poate si cit vrea,
Sail iat o pildd si mai caracteristica :
In privinta relatiilor prietenesti personale intre

.critici i poeti, d. Panu e de pdrerea urmdtoare:

4 este o regretabild promiscuitate, cind doi factori

di'ntre cari unul are datoria sd controleze pe

cel-l-alt, trdesc inteo dependenta si solidaritate
asa de strinse, ca nu mai poti distinge cine e
controlatul i cine e controlatorul.

Asa ar fi, dacd criticul ar

fi

controlorul

poetii controlatii, criticul judecdtorul, i poetii irn-

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra crincel si literaturei

125,

pricinatii; din fericire nu e de loc aa

i un
judector, care pentru motive de impartialitate
ar refuza o petrecere prieteneasc cu impricinatii
ar fi un model de onestitate, pe chid criticul,

care pe acelea1 motive ar refuza o petrecere

prieteneascd cu artitii, ar fi un model de naivitate.

De-altrnintrelea aceastd confundare a unordomenii aa de deosebite atirnd si de conceptia

pe care i-o face d. Paint asupra criticei moderne,,
poate mai ales de aceasta.
Pentru d. Panu toate aceste expresii juridice
nu sint tocmai metafore ; d-sa crede in adevdr
c exista un cod de legi estetice, dupa care criticul judecd operele artistice, le apreciazd, pronunt, hotriri asupra valor& lor i in felul acesta
slujete (de Calauza in apreciarea deosebitelor lucrari literare i artistice,
C exista in adevr oare-cari legi estetice,
foarte discutabile i ele, e adevarat ; c critica
serveste si de clatz, in apreciarea lucrarilor literare, e de asemenea adevrat ; dar toate aceste
aprecieri, judecri i cdluziri constitue aa de
putin menirea i fiinta criticei literare moderne,
in cit ele pot fi greite intr'o critica i totui ea

sd ramie o lucrare de mare valoare critica

literar.

Ceea ce face pe oamenii chiar culti, inteligenti, cari citesc critica literar moderna i d.
Panu de sigur o cunoate
s'o priceapd atit de
confus, e, pare-mi-se, pe de o parte persistenta in.
www.dacoromanica.ro

426

D. Panu asupra criticel si literaturel

ddrtnic a teoriilor celor vechi, iar pe de aka.

,parte recensiile literare gazetdreti de azi. Omul
cmodern, fa cu imensele i variatele cunotinti

:actuale, firete, nu poate sa se ocupe de toate,

de aceea, ca sa fie in curent cu tot ce se petrece pe terenul politic, social, literar, tii4fic, e
-nevoit sa se inu4umeasca cu nite cunotirgi foarte
-fragrnentare, prezentate ast-fel in cit,
mu4umeasc curiozitatea, fdra ca sa.-1 pue la vr'o muncd.

-Cu aceast vulgarizare comodd se insarcineaza

gazeta de azi, care, pentru un gologan, afard de
tirI politice din toatd lumea, de buletine finan-dare i economice, d i recensii literare i tiinlifice de tot felul. Intr'o ast-fel de recensie literard,

spre pilda asupra celifi din urm roman al lid

_Zola, criticul gazetei i va spune c in acest roman Zola a ramas tot cel vechitl: psychologie
cam exagerata, documentare prea amplificatd, caracterul personagiulul profund, iar al personagiului
greit, nenatural ; zngravirea mu4imei grandioasd, sublim, descriptiile de asemenea, dar in
clefinitiv Zola ramine tot romantic, ori cit s'ar
lupta sd para naturalist pur sang.
Aceasta recensiune criticd, aceastd serie de
afirecieri, judecdri valabile, mu4umesc pe deplin
pe cetitorul de azi, chiar i pe cel cult : i d. o
idee despre roman, if satisface curiositatea de a
vedea curn un critic II aranjeaza pe un confrate
i
last not least
il scutete de munca grea
intelectuald de a-I face singur o opinie despre

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra critice

i Iiteraturei

127

roman, cite odata chiar de a-1 citi. Unde mai pu-neti avantajul c cetitorul nostru poate sa-si arate
profunzimea judecatel, ori de cite ori se incinge
-in societate o discutie literard.
Ai cetit, mon cher, romanul lui Zola? ce
.admirabil i adinc e personagiul principal, cit de
grandioasd e zugrvirea multimei!

Oh, da, e tot Zola cel vechia, dar ori

ce ar face tot romantic rdmine.
Nu e asa c pentru un gologan e destul de
convenabil?

Si in felul acesta, critica, recenzia cserveste

de ctiMuzd in aprecierect deosebitelor izecrtiri literare .1.1 arasticep .

Prin cele spuse sint departe de a neg folosul recensiilor critice din gazete, precurn sint
-departe de a tdgadui folosul gazetei in genere;
.dar recensiile gazetdresti sint tot ark putin critici,
pe cit de putin vulgarizdrile stiintifice gazetdresti
sint adevdratd
Dacd vom mai tine seam1 i de faptul cd
.aceste recensii, fiind foarte bine pltite, snit scrise
une-ori de adevdrati critici, i une-ori ati o adevdrat valoare criticd, atunci vom pricepe de ce
chiar cetitori din cei mai inteligenti i mai culti,
dar cad nu se ocupd in special de chestii literare,
lac o confuzie regretabila intre aceast criticd-recenzie, criticd-opinie, control, cdlduzd de aka' dat
adevarata criticd moderna.
Si d Maiorescu vede intru cit-va rolul prac-

www.dacoromanica.ro

128

D. Panu asupra criticel si literaturei

tic al criticel in felul cum 11 vede d. Panu; dar

d. Maiorescu, discipolul esteticel germane, vede
lucrurile mai larg, cite odatd prea larg ; e mai
consecvent, mai logic : de aceea, Inc acum zece
ani, a demonstrat cd critica (in sensul criticel
control, cdiduzd) n'are ce cduta in tail, e absolut
de prisos; i, cum am ardtat intr'un alt articol,
d. Maiorescu avea perfecto'. dreptate.

D. Maiorescu argumenteazd cam In modul

urmdtor : la inceputul dezvoltdrei literare a unuf

popor, critica e necesard; prin aprecierile el estetice, pe de-o parte ea cdlduzete paii copildrefi

ai literatilor, iar pe de aka parte d o directie

mai sndtoasd gustului literar al publicului. Dar

cu cit se desvoltd literatura unei tdri, cu atit critica perde din insemndtatea, din utilitatea ei. Odata

forrnati artitii de talent, el nu mai ail nevoie de

tutela criticel, pentru

ca.

o tie foarte bine d.

Maiorescu, cd un adevdrat artist nu se conduce

dupd regulile stabilite de critic.

Pe de alta parte, operele literare produse

de adevdrati artiti indrepteazd mai bine gustu1
literar al publicului de cit ar putea-o face zece
critici. Deci &Ind intr'o tard se ivesc i prospereazd talente ca Alexandri, Eminescu, Creangd,
Vlahutd, Caragiale, i attia alti oameni de talent,
nu mal e nevoie de criticd.
Aceasta e argumentarea in adevr ireproabild a d-lui Maiorescu. Se intelege, poate sd Incapa o disci* de timp, se poate sustine cd. n'a.
www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel si literature

129

venit hied vremea de a dezarma critica, dar asta

e altd chestie; in fond d. Maiorescu are perfectd.
dreptate.

Dar cum se intimpld atunci cd 'n Orile cele

mai culte exist critica, i nu numai nu perde
din insemndtate dar se desvoltd cu atit mai mult
cu cit i literatura devine mai bogatd, mai luxuriantd? Da, dar aceea e altd criticd.
Acea criticd modernd studeazd o operd de

artd in legdturd cu artistul care a produs'o, o

studeazd ca un product al unei anumite organiza0 psychologice ; i intru atita e un studiii de
psychologie literard. Pe de altd parte critica stu-

deaz o opera literard sa un curent literar in

legdturd cu epoca, cu mediul social in care a
apdrut aceastd operd, in legdtura cu o anumitd
treapta de dezvoltare istoricd, care explicd i caracterizeazd o operd literard, dup cum aceasta
din urmd explicd i caracterizeazd pe cea

in acest sens e un studiti de filosofia istoriei i

artei in acelai timp.
ast-fel critica intr in domeniul
De acuma, natural, nu mai poate fi vorba
de judecdri, Izoidrri valabile, etc. Aid e nevoie
de cunoaterea psichologiei generale, de cunoaterea rela/iundor economico sociale ale efiocei lit
care a afidrut fiera de arid, de cunoaterea fisionomiei morale i intelectuale a feluritelor clase din
aceast epocd. Am vorbit adesea despre aceastd
parte tiin'Ofic a criticel i ce ar fi incd de zis,
512/8.

Siudd critice.

www.dacoromanica.ro

130

D. Panu asupra crhicei si literaturel

nu e locul aid. Aid md intereseaza mai mult

partea estetica a operel critice.
Intru cit priveste aceasta din urmd, critica
redd, reinviaz o anumita opera de artd prin aka

opera de arta. Daca arta e natura vazuta prin

prizma artistului (o definitie nici mai bund, nid

mai rea de cit alta), atund critica e arta vazuta

prin prizma criticului.
Cu totif putem vedea un frumos peisaj, care

sd ne producd mare placere; dar numai artistul

vede asa de clar, asa cu relief liniile hotdritoare,
asa de precis culorile si nuantarea de culori si
numai el, prin talentul sail, prin vorbe inspirate,
poate sd ne suggereze in mod ideal acest peisaj,
pe care nid nu l'arn vdzut.
Cu totif putern admira o creatiune poeticd;
dar numai criticul o simte asa de puternic si asa
de clar si o pricepe asa de profund in insusi izvoarele el, in cit pe de o parte ne explica aceste
izvoare (poetul, societatea), iar pe de fialta parte
prin vorbe inspirate, prin talentul sail special, ne
suggereaza in minte opera artisticd, ne face sa
simtim clar, puternic, ceea ce am simtit confuz
si slab, ne face sd pricepein propria noastra pla-

cere. In acest sens eslelic ded, critica e tot o

opera de artd,
alt-fel de cit cea artistica propriti zisd, dar totusl o opera de arta. Critica e
un gen literar deosebit, cum slut atitea genuri
literare deosebite in poetica; genul liric, dramatic,
epic. Ceea-ce deosebeste opera de and critica de

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticei si literaturei

opera de art.

131

artistic. propriil zis, e obiectul

bor: obiectul artistului, poetului (poet in sensul 1arg

al cuvintului) e natura larg inconjurtoare, obiec-

tul criticului e opera artisticd. Aceast deosebire

(le obiectiv hotdreste deosebirea acestor dou gecud literare, i prin urmare i deosebirea in or-

ganiz4a sufleteascA a criticuluf si a poetuluf,

cleosebitele calitti sufletesti ce se cer unula
altuia. Poetul trebue s aib mai ales, calitti
sintetice, trebue s vada mai ales ensemblul total ;
criticul trebue s aib i calitti sintetice i ana-Lace desvoltate ; lui if trebue vederea analitic

precis a detailurilor pentru analiza stii4fic, si

vederea sintetica a totalului pentru redarea, reinvierea operei artistice. Aceste dou calit4 se intilnesc ins rar in acelasi om, iata de ce ail fost
pe lumea asta asa de multi poqf mari i aa de
pufini critici marl.

Am spus ca pentru partea tiinOfied a criticei Ii trebuesc criticului cunostinti exacte, intre
cari, spre pild, psichologia, istoria, economia
social (si asta mai pre sus de toate) i altele.

Natural c pentru partea estetica a lucrarei cri/ice, criticul trebue s cunoase i legile artel, asa
pigine i nesigure cum slat ; dar toate aceste cu-

nostinV luate impreunl nu pot Inca forma un

critic, dupd cum cea mai profund cunoastere a
versificrei i poeticel nu poate face pe un poet.
la acest seas criticul ca si poetul se naste, nu
se face.
www.dacoromanica.ro

132

D. Panu asupra criticel si literaturel

Nu putem sa ne ocupm aid de psichologia

comparativa a artistului i a criticului, od-cit de
important ar fi aceasta ; speram s'o facem altd
data. Trebue s relevdm totui unele

dintre o opera de arta literara i o opera de

critica literara. Dupa cum am zis, o opera critica

e i ea un gen literar. Natura inconjurtoare e

un prilej pentru manifestarea artistica, opera artistic e un prilej pentru manitestarea critic.
opera artistica se resfringe i se exprima direct
sail indirect (lirica, romanul), intreaga personalitate a poetului, a artistului ; in opera critic se
resfringe i se exprima personalitatea criticului ca
temperamentul lui, cu convingerile, cu toat fisio-

nomia lui morala i intelectuala. 5i dupa cum o

opera artistic e cu atit mai superioar cu cIt

poetul, artistul a reuit s exprime in ea mai

bine, mai clar, intreaga sa personalitate artistica,

tot aa o opera de arta critica e cu att mai superioar cu cit exprim mDi clar, mai bine intreaga personalitate critica a criticului.

Din punctul de vedere al esteticei critica e

deci i ea o opera de arta de un anume gen literar, care are o valoare literar proprie, autonoma ; i daca e legat de art, e legata in acelai

sens cum arta e legata de natura.

Aceasta critica moderna con;ine i ea in mod
implicit aprecierl i judeceiri: doar din critica judecatoreasca s'a desvoltat i cea moderna. Dar

aceste aprecieri i judeasi nu joac nici pe de-

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticei si literaturei

133

parte un rol atit de important ca in critica judecdtoreascd. Aceste cloud feluri de criticd difer
enorm i in scopul i in rezultatele bor. Scopul
opinie, controld, al erilicd judectitore#1,

e pronuntarea in numele unor anumite legi, a

dacd s'ar putea i irevounor hotdriri
zabile, asupra valoarei relative a deosebitelor
literare ; iar rezultatul el' social e clduzirea
judec4ei publicului, aa in cit sd nu se intimple
regretabila greald de a se atribui poetului A

numai odat i un sfert pe atita talent

kioamne ferete, chiar talent egal

ca poetului

E, pe cind in realitate primul are o data 1 jut-I-Mate cit cel de al doilea.

Scopul criticei moderne e crearea unor lucrdri tot-odatd tiin;ifice i literare, cu prilejul ope-

relor artistice; iar rezultatul ei e imbogatirea i

a literature tii4fice 1 a celei literare a unei

Nu vreaii prin aceste cuvinte s neg cu desdvirire utilitatea criticei judecdtoreti, a criticerecenziune ; aceastd critica i are utilitatea ei i
la un anumit stadi de desvoltare literard e chiar
necesard; dar din pricina acestel critici a nu ve-dea critica modernd, e a nu vedea paidurea din
cauza copacilor.

Aceast criticd modernd are in adevr o

mare influent asupra desvoltdrei i indreptdrei
gustulul estetic al publicului, i aceasta din cloud
pricini: nti pentru c. 1 ea e o opera* de artd,

www.dacoromanica.ro

134

D. Panu asupra critice si literature

i al doilea, pentru cd e i o opera' de tiintd ;

ea intrunete inteo armonie superioard i spontaneitatea artisticd i reflexivitatea tiintificd, ea
ne face in acela timp sd simtim frumosul i sd-1
pricepem. 5i aceast criticd poate sd devie cu,
drept cuvnt centrul unel intregi micdri literare,
al mini mare curent literar. Centrul romantisrnului

francez, al acestui curent literar att de bogat, de

genial, ail fost de-o potrivd Victor Hugo i Sainte
Beuve.

Neputind urma aid cu desvoltdrile teoretice,

voiii da numal doua exemple, rezervindu-mi dreptul sd mai reviil asupra acestel chestii.
Melchior de Vogue, admirabilul critic fran-

i-a consacrat reputatia de critic mai ales

prin trei articole, cari ail de obiect nu literatura
cez,

francezd, ci literatura rusa : Dostoievsky, Tur-

ghenev, Tolstoi; dar iLe roman russe, e insui

o opera literard de o valoare cu totul superioard_
Alt exemplu mai frapant.
Sainte-Beuve, unul din cel mal mari critici
al lumei, a vorbit une-ori cu mult entuziasm despre.

poetii de mina a doua 1 a vorbit cu rezervd -titi de cine ? De Alfred de Musset 1 de Balzac,.

nici mai mult nici mai putin! Se intelege cd dirt

punctul de vedere al criticel judecdtoreti, aceasta

ar fi o condaninare fard drept de apel i recurs

a lui Sainte-Beuve, ca critic ; cd.ci in realitate
Musset a cdptat atita influentd in cit a intunecat
pe un poet mai mare de cit dinsul, pe Victor
www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra critice

i literaturei

135

Hugo, iar Balzac a fost ridicat la rangul de cel

mai mare romancier al Frarqei si poate eel mai
mare genifi al ei; ardtindu-se incd ociat acest
fapt nu tocrnai asa de rar, c publicul a juclecat
mai drept de cit criticul; pe de aka' parte, poqii
de mina a doua sint uitai, traesc doar in autologii. Cu toate acestea paginile lui Sainte-Beuve
despre ei, pline" de entuziasm pentru arta, de ob.
serva01 si idei profunde, triesc si vor trl, pentru
c in ele se resfringe si se exprimd personalitatea
puternicd a lui Sainte-Beuve insusi.
Cind acum
ani am scris intiia1 datd
despre critica modernd tiintificd, ce ilaritate intre
confralii mei ! 5i acuma incd, cite un scriitor
cu o mal4iositate 1 mirare pe care o daft
tot-d'auna lucrurile nepricepute, nestiute, repetd
critica
auzi, critic psychological, aestosociologic& !

Cu ocazia acestor ctor-va observatif asupra

criticei moderne, void cita cuvintele savantului
profesor de la Sorbona, Brunetire, cuvinte hotdritoare, nu fiind.ca reprezintd vederile proprii

ale criticului Brunetire, (in aceast privintd nu

exist nimic infailibil si eti personal sint departe
de a imprtsi in unele privin0 vederile lui Brunetire), dar fiind-cd represintd. o constatare a istoricului, a celui mai mare cunoscator al literaturei
franceze.

Brunetire a intreprins o mare lucrare tEvo14a genurilor literare, (l'volution de genres)

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel i literaturel

136

cursul sail de la Sorbona. Primul volum e con-

sacrat evolutiei criticel, pe care Brunetire o con-

sidera ca un gen literar deosebit. *i iata cum

savantul profesor stabile*te obiectul insuli al unei
ast-fel de lucrarl, obiectul unui studiii asupra evo-

criticei. Aceasta lucrare trebuie s arate

(cum critica atila vreme ,si, pentru multa lume
tric azi chiar, simpla expresie .a und judecdtl
luOei

(jugement) saii a und opinii, a ajuns nu zic o

ramurd, o parte a fliin/d, dar o adevdrald sliintd
analoagei cu istoria naturald,.
lui
i mai departe, vorbind despre rolul
Villemain in aceasta evol4e a criticei moderne,
Brunetire spune:

iDe acum ded e afarit din orl-te indoiald

cd opera literard e in rdatii strinse, adesea ori
chiar in desdvir,dtd alirnare de starea sociald, de
starea politicd, de actiunile sazi inriuririle din

afard, de toate in sfir4-il earl in curbed se vor

numi i marile firesiuni inconjurdloare3.

Vorbind despre opera lui Sainte-Beuve, Brunetire zice:

e Penlru a studia opera unui mare scrillor,

se cere de acuma innainte dacii nu o vieagi intreagd, dar cel pu/in multi ani; dar in schimb,
de oare-ce nimic nu scapd acuma crilicel, nid inlimilatea vietel private, nid vieata superioard
sufleteascd, ce mdrire a obiectulul, ce largire a
punciului de vedere, ce extensiune a orizontutui
crilicd!
spre pilda, and al fdcut ocolul unui
,5"i,

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel si literature

137

Pascal sad al unul Voliaire, nu inseamnd oare cd

jedcul ocolul lumeVp

5titi ca in cele cite-va cuvinte spuse aci asu-

pra criticei, rmtn multe nelamurite, multe cari

pot produce confuzie; de aceea, voi reveni aka-data asupra acestel chestii: e uor a fi clar, chid
n'ai ce spune.
Acuma, ne punem urmatoarea intrebare: critica modern, in acest sens superior al cuvintului,

st ea oare bine in tar la noi? Oh! nu ;

in

aceast privinta, sintem perfect de acord cu d.

Panu; critica lasa foarte mult de dorit i din
punctul de vedere al calitatei i din al cantittei.
Critica modern las acuma foarte mult de dorit
i in apusul Europei, dar inc la noi.
Sintem de asemenea de acord c n'avem
incd critici profesioniti, meseriai in sensul superior al cuvintului, cari s-i file din critica sco-

pul i ocupatia vietei lor intregi. Aa e.

Dar oate in alte ramuri ale activitatei i ale
cunotintilor omeneti, stdm alt-fel ? In care din
aceste ramuri, avem noi profesioniti, meseria1 in

sensul superior al cuvintului? Avem oare meseriai printre litera, intre savanti, intre profesori,
antre oameni politici? (Politician de meserie avem,

nu i-am mai fi avut!) La noi, poetii sint functionari, literaii negustori, savantii se ocup de pooamenif politici de avocatur, profesoril de

deputtie i a. m. d. Aceasta e, dupd cum vom

vedea, un resultat firesc al strei noastre mate-

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel si literaturei

138

riale si culturale, care nu permite Inca specializarea, in sensul superior al cuvintuluf.

Diletantii!
Dar citi eniineni economisti i
n'avem noi, cari
absolut nici o lucrare r
aceste ramurl ale cunotinOlor omeneti!
S,i

bagati de searnd c din toate ramurile

activittei intelectuale, critica singurd are o justificare pe care nu o a altele, i anume: dacd

critica s'ar consacra in .ar la noi cu totul meseriei sale, in curind ar sfiri prin a fi nevoit,
s6, inventeze scriitori
las la o parte prerea.
rdutciosilor, cari cred c prin asta ar fi trebuit
s. inceapa

Nu-i vorbd, d. Panu, dup ce a regulat deja.

in patru articole chestia litereraturei i criticel la
noi, revine iard-si la aceasta din urmd i recu
noaste c enatural, acolo unde acest fel de produceri (adicd
e neinsemnat, critica nu.
poate strdluci. Si noi vorn mai addoga, c critica moderna nu poate O. se ocupe de cit de adevdratele personalit4i artistice : incercrile literare,,
chiar de talent, rdmin in sarcina recensenOor.
Dar d. Panu, chiar cu acst scuzd, gsete
totusi c. critica rcimine mai ,,re jos de niveluf
.producerilor. Se poate. E cred insa c e greil

de comparat i de gfisit, care din indeletnicirileintelectuale sint mai pre jos la noi.
Se luau' de pildd politica, care i ea trebue
s fie bazatd pe critica economico-sociald.
www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel i literaturel

critic

134'

D. Panu zice c nu e de ajuns pentru urtla noi sa cunoasca literaturile straine i

scriitorif pe carig critica, ci trebue sa cunoasca.

Intreaga miscare literar trecuta a tarei.
Fie. De si a cunoaste literaturile straine si
metoda criticl intrebuintat in strainatate si a oaplica scriitorilor de cari te ocupf
vorba lu
Caragiale : pentru o ar mica cum e a noastr,.
e deja destul de frumos.
la s vedem, distinsif nostri oameni politici,.
a ei aceast pregtire?
Nu "mal vorbim de cunoasterea aprofundat
a strilor noastre economice trecute; de asta nici
.

nu e de vorbit, dar pe cea prezent, cine o cunoaste ?

Cine cunoaste exact starea feluritelor noastre-

categorii economice si relaOile lor

mica, mijlocia i marea proprietate rural, proletariatul rural, mica, mijlocia i marea industrie; si mali
ales, cine cunoaste- schirnbrile ce- sufer, tendirqil

evoludrei lor ? Nimeni; pentru asta nici materialul nu e inc steins. Pe de alt parte, cine cunoaste la noi literatura stiintificd economica strain
(bine Inteles, prin a cunoavee, inteleg studiarea.
literaturilor economice strine, nu citirea unei

cartl econornice franceze, sail a unul articol derevista, saU chiar studiarea unei chestil financiarepractice; nu, vorbesc de literatura tii4fica. economic)? Cine, din edistinsif nostril oameni politicb,
de cei nedinstinsi nu vorbesc,
cs'a de-

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel si literaturel

1140

-dat la aceast prealabild i neaparat pregtire?)

s ne exprirndm chiar cu cuvintele d-lui Panu?

Deci, acind o comparatie in aceleasi condiintre criticii i oamenii nostri politici, vom

gsi c un om politic de la nol seamn cu lin

literar, care nici n'ar cunoaste literaturile
strine i metoda criticd intrebuintatd In strdind-,

late i nid pe scriitorii pe cari-i critic.

Mai pre jos !

E greil de a hotdri care anume din manilestdrile noastre intelectuale e mai pre jos. Un
cind 11 intrebi pe cine iubeste mal mult,
pe tata saii pe mama, rdspunde pentru a nu suOra pe nid unul gpe amindoi m mults. Asa
noi, pentru a nu supra pe nirneni, respundem :
4 toate-s mai pre joss.
De aici se vede clar, c nu sint impotriva
faptului de-a se inzista asupra inferiorittei noastre
cu

rile mai culte; compar4a asta, desi

putin mgulitoare, e chiar foarte folositoare ; ea

poate sa ne slujeasca ca o emulatie, s ne mai

-scaz din ingimfare; si apoi adevarul trebue spus

-pH de cite off se prezintd ocazia; cred ins cd

nedrept s scoti din lantul intreg al manifestcilor noastre sociale una i sa o consideri ca o
-exceptie, cind ea nu e de cit unul din inelele
gantului. E nedrept, dar e i periculos cad acela
care intrebuinteaz t acest metod exclusivist, risca

-A, fie ratacit in cautarea pricinilor. La un feno.

www.dacoromanica.ro

141

D. Panu asupra criticei si literaturel

men exceptional cauti i o pricindi exceptionald

insisti spre pild cu mult energie asupra prietenieb
poetilor cu criticii, asupra promiscuittei lor. (Da
zice d. Panu, nu-mI retrag cuvIntul: promiscui1a10-

Cind insd fenomenul e general i end avem pricini atit de hot-Aril-Gate i. atit de bttoare la
ocht, cart sa ne esplice starea tristd a critical

noastre, i anume starea materiala i culturald a

Ord pe de o parte, lipsa chiar a unor manifestant literare, cad ar da material i imbold criticei pe de alt parte, atund ce important-a poate
avea faptul c.d. criticul i poetul aft mincat o salatd de tiri impreunA ?

E ca 1 vorba aia din anecdota cu primireat

lut Napoleon.
Napoleon I, la intrarea sa cu trupele Intr'un .
ord.el din Germania, a lost primit far obicinuitele salve de tunuri. Furios, Napoleon a cerut es-plicatie primarului pentru aceasta lips de respect.
Maiestate, a rdspuns primarul, Sint multepricint importante, cart ail facut sd.. nu v putem

primi cu salve de tunuri. Prima e ca n'avem nici.

tunuri, nici iarba de pucA, al doilea, pe cucoana
preoteasa aft apucat-o colicile, al treilea . .
Se zice cd Napoleon a tntrerupt pe primar,
s'a multumit perfect cu pricina lintiiii i a trimis
preotesel condoleantele sale pentru trista-I pdtanie.

www.dacoromanica.ro

1142

D. Panu asupra criticel i literaturel

II

Epoce i curente literare

Ceea ce Ii supr mai ales pe d. Panu e uiIarea i nesocotirea literaturei celei mai vechi.
(Inca nu s'a auzit in domeniul literaturei, zice d-sa,
,unde trebue s fie o continuitate fatala, ca de alt-

ininteri in ori-ce domenitt, mai ales intelectual, o

generatie noua s se arate aa de dispretuitoare
aa de nerecunoscatoare fat cu alta veche. ,

Cred ca d. Panu exagereaz. Nu e exact

c literatii de a-zi dispretuiesc atita pe literatii din

trecut i am sa gsesc expresa mai violente in

Tranta in potriva lui Victor Hugo, de cit la noi
in potriva lui Conachi i Momuleanu.
In literatura precedenta avem pe Alexandri
-i Alexandrescu ; i cine a negat talentul lui Alexandri i marile servicii literare aduse de el, care
-e i creatorul limbei literare i a carui influenta

deci se simte indirect in tot ce se scrie ?

Asupra luf Alexandrescu citam numai fruinosul articol al Jul' Delavrancea in RevisIa nouci,
care incepe cu cuvintele : Mare scriitor, _poet Insemnall ; i mai departe d-sa 11 numete cromin
mare, _poet de genig 4.1 sufiet de era, . t Abia pot
cuvinta copii, zice Delavrancea, i incep cu a-

cest vestit vers :

,1:n bod ca totT bolt putin la :iintirea

www.dacoromanica.ro

D. Panu *supra critical i literaturel

1 43

Mi-ai permite asemenea sa trimet pe d.

Panu la articolul meti tMiscarea literard
unde ardt importanta i superioritatea in
unele privinti a literaturei de la 1848.

Acolo unde d. Panu are perfecta dreptate

nici o
e cind zice c scriitorii mai vechi
influentd asupra poetilor
cari se gsesc
sub inriurirea dominantd a lui Eminescu; si e
adevdrat ce zice d-sa ch.* nimeni din poetil ti-

neri de azi nu imiteazd, nu se inspird din poetii

trecutului nostru literar; acestia sint intunecati CU
totul de influenta lui Eminescu i a Eminescianismului.
Influenta lui Alexandrescu

Alexandri in
acest sens e neinsemnatd, iar a celor mai vechi
.absolut nub. ; in acest seas acestia din urrnd
i

sint in adevar nesocotiti. Aa e. De ct nu pri-cep de ce ar pdrea acest fapt atit de neauzit

in istoria literaturei ?

Din Grecia antica ne-a ramas un document

literar de o nepretuita valoare e comedia lui

Aristofan, (Broastele., o satird literard spirituald
muscdtoare. Aristofan, care a trdit in timpul lui
Eurepid i deci in tirnpul dornniei tragediei acestuia, se revoltd impotriva acestel domnii i pledeaz. cauza literaturei vechi, a tragediei lui Aeschyl,

Intunecatd cu totul de aceea a lui Eurepid.

Campania lui Aristofan in potriva lui Eurewww.dacoromanica.ro

14 4

D. Panu asupra critice

i literaturel

pid si in favoarea lui Aeschyl e condusd nu atit

de motive estetice, ct de motive politice. Aristofan a fost un fruntas al partidului reactionar
din vremea lui i de atunci cte campanil literare nu sint conduse de acelea-si motive !
Mare le satiric grec pune in comedia Broas-

tele, pe Aeschyl si Eurepid sa concureze pe lu-mea cea lalt, in sara lui Pluto, pentru intdietate,.
pentru sceptrul poesiel. Concuren0 incep s
apere fie-care tragedia sa i se injura oribil :
nemernic, sarlatan, conrupator de copii, asasin,

cu earl el se gratified unul pe

altul. Fatd cu argumentele solide ale celor (Jodi
sint

concuren0, nestiindu-se cuf sa i se dea intdietatea,

se hotdreste cintdrirea versurilor unuia si altuia.
Se itytelege ca versurile lui Aeschyl trag mai

cumpdna lui se lasa jos, a lui Eurepid seridicd sus si Aeschyl, plin de mindrie zice, cd_
poate Eurepid impreund cu versurile s pule pecumpind i nevasta si copii si tot versurile sale,
ale lui Aeschyl, vor trage mai greil. Natural ca.
Aristofan face sa se sfireasc concursul prin victoria lui Aeschyl, care pleacd pe pdmint sa-sl
continue opera sa, sa domneascd asupra poeziel ;
in locul s pe lumea cealalta 11 lasd pe Sofocle,
far Eurepid remine invins, umilit.
Desbaterile acestul proces literar, pledoariile
lui Aeschyl i Eurepid slut i azi de un mare
interes estetic, dar pe noi acuma ne intereseazd.
mai ales faptul atit de important ca deja in Grecia.

www.dacoromanica.ro

D, Panu asupra criticei i literature

145

anticd iera curente, epoce literare, cari intunecail

literatura trecutd i deja atuncl era lupta pentru reabilitarea acestei literaturi. De atunci fapte de
acestea sint nenumdrate si te incurcd nu lipsa de
dovezi, ci crembaras de richesses.
Sa ludm spre pildd literaturile moderne.

Epoca lui Lessing, Goethe, Schiller a intunecat cu desdvirsire toate epocile precedente,
fcindu-le s mal trfeascd doar in antologii si
in istoria literaturei.
Dar epoca lui Mickievicz, care a intunecat
literaturile precedente, de si Polonejii a avut
in trecut o epoca de aur in literatura bor I Dar
poesia poetilor asa numiti dakers care a intunecat cu desevirsite poesia lui Pope ! Dar poesia
lui Byron i Byronismul, care ail intunecat pe
a poetilor clakers) !

SA lud.m insd o literaturd mai cunoscutd la

noi in tard: cea francezd. Oare romantismul n'a
inlocuit clasicismul, dind o loviturd de moarte
dramei clasice ? 5i romantismul n'a disparut la
rindul lui, sub loviturile naturalismului ? Nesocotirea
clasicismului de cdtre romantici i a romantismului

de cd.tre naturalisti sint doar cunoscute si la noi

i leat pentru ce am zis cd. Victor Hugo a fost
mal maltratat in Franta de cit la noi un Momuleanu ;

pentru c acolo un curent literar dispare impotrivindu-se prin lupt i in lupta literard nu se
prea mdsoard. cuvintele.

Se va zice de sigur : bine, asa ie, dar nicdieri

512z8.

Studit eritice.

www.dacoromanica.ro

10

D. Panu asupra criticel i literaturei

146

aceast nesocotire n'a mers asa departe ca la

noi. Depinde.

Am vdzut deja cd in Germania epoca lui

Goethe, Schiller a sters cu desdvirsire
insemndtatea epocilor precedente si Ufl scriitor
care ar propune ca literati! germani de azi O. se
inspire si sd imiteze pe poe;ii epocei lul Klopstock
si mal ales pe ace! ai epocilor precedente, ar
cdpdta o primire nu tocrnai mdgulitoare.
Dar O. nu ne bdgdm intre hoer! marl, sa nu
ne compardm cu tara lui Shakespeare, Dante
Lessing,

Goethe. Sa ne compardm, dup cum e i

gic, cu o tard asemandtoare cu a noastrd

loin

culturd, ca Rusia. Istoria culturald si economica

a Rusiel seamdnd mult cu a tdrei noastre si e
asemdnare si in privinta desvoltdre! literare. In
Rusia, tot la a clou jumdtate a veacului trecut
s'a inceput renasterea literard. *i de 1 rusii, in

timpul Ecaterinef, a deja o lucrare de mare

talent : comedia lui Von-Vizin cNedorosl,, de
si all poeti de talent ca Derjavin si Jucovsky,
rusi totusi socotesc inceputul adevdrat, nu cel
istoric, al literature! lor, cu Puskin i Lermontov,

dupd cum si noi vom socoti adevdratul inceput al

literature! noastre cu Alexandri si Eminescu.
Influenta estetica a literature! trecute asupra
literature! ruse de azi e absolut nuld.
Imi inchipuf numai. ce ar zice opinia publica

in Rusia, dacd un critic ar sfdtui pe poetil tined

ad se inspire i s imiteze pe Derjavin, Batiuswww.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticti si literatureI

cov
rard.

147

in Rusia existd deja o opinie publica lite-

Dar de ce sd vorbirn de altil ? In tindra

sdraca noastrd literaturd n'am avut deja, inainte
de Eminescu, curentul Alexandri, t care, dup
cum zice d. Panu, a tinut aproape singur incordatd
opinia tdrei in curs de peste patru-zeci de
Alexandri a fost cel
ari
care a
iintunecat intreaga miscare literard trecutd *1
a intunecat pe un poet mai slab ca formd, dar
unai puternic ca &dire si mal intens ca simsire poeticd. : pe Alexandrescu.
Ce urmeazd deci din toate aceste exemple ?
Urmeazd c, ceea-ce i-a parut d lui Panu un
fapt unic in istoria literaturei, e un fapt general
care se repet i trebue s se repete In toate
literaturile lurnei ; acest fapt e rezultatul
legei dezvoltdrei literare, mai mult de dt atita :
al ins-si legei desvoltdrei spiritului omenesc.
Vorbind cu Hegel si intrebuintind termino-

logia lui, am zice c aceasta e miscarea dialectiea a spiritului omenesc, mule, un curent liteTar meagti (Hegel) alt curent, pentru a fi la rindul
s negat de altul. Sail intrebuintind o conceptie
un termin mai modern : aid avem a face cu o
lege a insd-si evolutiei literare.

Un curent literar se naste, se dezvoltd, infloreste i moare i altul II ia locul, supuindu-se

acelorasi legi imuabile ale evolutiei universale.
cAha, va zice un cetitor prea din cale afard
www.dacoromanica.ro

149

D. Panu asupra criticei pi literature

perspiqace, am inteles unde o aduci : adic curentu)

literar de azi in Ora romineascd

fiind cel

urrnd in timp, in evol4e, e superior celor trecute ;

deci o innapoiere la literatura trecut pentru a
ne addpa din ea, a ne inspira si a o imita, ar

fi un pas inapoi, ar fi un pas reaqionar pentru

literatura noastra 1

Ca ar fi un pas reaqionar e adevrat, dar

nu pentru c litera0 de azi sint superiori celor
din trecut. Intreaga argumentare a excelentului
me cetitor e deci gresit.
Evo14e nu e identic cu progres, dupa cum
cred unii cetdIeni onorabili : evol4a e miscarea
si schimbarea fenomenelor in timp ; si din punctul de veciere al omului, aceast schimbare poate
fi progresiva sail regresivd-- prin ea insdsI ea nu e

nid una, nici alta. Cel din urmd fenomen in timp

deci, fie in seria fenomenelor organice, fie in seria
fenomenelor psihice, nu e neaparat cel mai superior

din punctul de vedere al omului: se poate ded

foarte bine ca un curent sa o epoca literar
contemporand nou s fie inferioard, din punctul de
vedere al artei, until. curent de acum trei sute
de anL
Mai mult de ct atita : curentele i epocile

literare atirnd negresit de testul viqel sociale a

unei epoci ; dar aceasta nu in sensul cd cea mai
inaltd, treapt a dezvoltrei sociale s fie intovrsita

de cea mal inalt treapt a dezvoltdrei artistice.

Se poate intimpla chiar contrariul, adica o treaptd.

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra critical si literaturel

149

de dezvoltare social superioard sd fie representatd

i exprimatd de o manifestare artisticd mal sracd,

de cit o treaptd de dezvoltare sociald inferioard.

Ast-fel Englitera de azi e att de superioard
Engliterei din timpul Elisabetei, cit sin'tem noi
.acum superiorl centrului Africei; literatura ins din
vremea Elisabetel, epoca lui Shakespeare, de sigur

nu e ini;erioard literaturel de azi.

Un exemplu mat frapant e Germania.
Germania de azi, sub raportul economic, politic, moral, stiintific, e nemsurat superioard Ger-

rmaniei de acum o sutd de ani, iar literatura Germaniei de azi e atit de nenlsurat inferioard literaturei de acum o sutd de an!, a epocei lui Lessing, Goethe, Schiller.

Ast-fel ea aid s'ar putea zice cd existd un

raport invers.
ti cd aceasta jigneste bunul nostru sirnt,
spiritul de sirnetrie; de cit, mersuluf firek al lucrurilor putin i pasa de bunul nostru simt si
spiritul de simetrie.
De sigur, acest bun sinn poate sa ne obiecteze: foarte bine, dar dac literatura Germaniei de
az e asa de slabd in comparatie cu epoca ei clasic, literatii de azI n'ail de cit sd se intoarc la
largyi
variatit a lui Lessing, Goethe,

Schiller, s se inspire antr'insif i sd-i imiteze.

cum zice d. Panu, mustrind pe poetil de
azi cd neglijeazd traditia noastrd literard

ca model numal pe Eminescu: 0 generatie,

www.dacoromanica.ro

150

D. Panu asupra critice

i literaturei

care s'ar inspira i ar purcede de la o intreaga

pleiadd a unei micdri literare de valoare, relativ
chiar putinft, va produce mai bine, mai bogat i
mai original, de at inspirindu-se de la un singur
poet, de cit imitind servil pe un singur poet,
aibd acela, iel pentru lei, ori.cit de mare valoare..
MCA marea slbiciune a literaturel noastre actuale;
repezit cu latoti poetii, poetatrii i poetoil,

comie sd se adape la un sigur izvorEminescu

Pentru aritmetica vietei practice, aa. e ; cu cit

imitezi pe mai mull poeti, cu atit produci mai

bine ; 1 ear6.-i e evident c, de pildd zece poeti

de valoare relativ putind, tot fac ei cit vre-o trek

de o valoare mai insemnatd, si deci, inspirindu-te
i imitind pe patru poeti de valoarea lui Erninescu, vel produce mai bine, mai bogat.
.
Aa le; de cit, filosofiel artei putin ii pas&
de aritmetica vietei
in arta e posibil ca
inspirindu-te i imitind (pe cit poate fi vorba iii
arta de imitare), pe un Eminescu, sa faci o oper de oare-care valoare, iar inspirindu-te (pentru producerea artisticd) i imitind dou5.-zeci de

poeti, fie-care mai mare de cit Eminescu, vei produce o lucrare nuld.

5i iata, in putine cuvinte, cum i de ce:

In vecinica micare numit via;, nu poate
fi nici stare pe loc, nicl odihra; trebue s mergi
inainte saU indrk (bine inteles, innainte ci
indrdl, din punctul de vedere omenesc). In aceast vecinic micare, se schimb. strile sociale

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticei i literatureT

151

Impreun cu ele, i in ele, se schimbd relatiunile omenesti, se schimbd moravurile, ideile, simtiminteIe,intr'un cuvint, modul de a simti i gindi
iar impreund cu aceste schirnbdri se schimbd
si literatura, care nu e de cit o manifestare a
acestor moduri de viat, de gindire, de sitntire. Literatura fie-crei epoci exprimd deci modul de a
gindi si a simti al acelei epoci. Daca aceast

exprimare artisticd a modului de viatd, de &dire, de simtire va fi sail nu fcutd inteun mod
superior artistic, aceasta depinde de cloud conditiuni. Prima e aparitia si prezenta in acea epoca

a geniilor sa talentelor
aceasta e pentru fie-care epoca o conditie accidentala, fiind-c
geniul e un accident fericit. A doua conditiune
;

esentiald e mediul social, conditiunile sociale inconjurtoare, favorabile pentru deplina i armonica
desvoltare a talentelor. Dacd aceste cloud conditiuni coexistd, literatura epocel va fi geniald, dacd
lipsesc mai mult sail mai putin, va fi si literatura
mai mult sa mai putin slabd.
Dar geniald, sa slabd, literatura fie-cdrei epoci
exprima i trebue s exprime modul de a vietui,
de a gindi, de a simti al epocei corespunzdtoare
i

in definitiv fie-care epoca are literatura pe

care o meritd, pe care trebue sa o aib.

Dar slabd sail nu, literatii unei epoci ulterioare nu pot s inceap sal imiteze literatura
unei epoci trecute (si dacd se intimpl asa ceva,
apoi numai in virtutea unor cauze politico-sociale

www.dacoromanica.ro

152

D. Panu asupra criticei si literatureT

pentru cd el trebue si nu pot de

cit sa exprime viaa epocel lor, modul el de a
gindi i sim0. Critica poate lua ca punct de
plecare pentru opera sa o literatura trecutd,

-exceptionale)

pentru ca arta e insu-si obiectul, elernentul criticel,

arta e atmosfera in care traeste si se dezvoltd
critica ; obiectul artel si mai ales al poeziei lirice

(i rog a nu se uita cd in aceste articole vorbim

mai ales de poezia Erica.) e inE;d-si viala inconjurdtoare ;

atmosfera in care trdeste 1 se dezvolt

poezia e insd-si atmosfera rnoral a epocei. Iatd.

pentru ce un poet dintr'o anumita. epocd nu poate
i nu trebue sd imiteze un poet dintr'o epoca

trecuta, ori-cit de mare ar

fi

acela

si

dacd.

acest poet de talent mijlociii, exprimind viap. pe

-care el insu-si o traeste, va face o opera pasabil,

cind se va apuca sa imiteze geniile trecutului si

si exprime, deci o viatd pe care n'o cunoaste,
n'a trait'o, va face o operd ridicula. Si iat. pentru
ce un erninescian, care, sub influerqa lui Eminescu, inspirindu-se din el si avindu-1 ca model,

va produce o opera pasabild, chid va incepe sa

imiteze pe marele Pindar, va face o opera ridicula.

5i iata pentru ce romancieril de azi ai Germaniel se inspird de la contemporanii lor rusi,

franceji, de la Zola, Maupassant, iar nu din
Wert/ter sad Wilhelm Meister al archigenialului
lor Goethe ; de asemenea dramaturgil germani
de azi sint influenoti de Ibsen, iar nu de Schiller,

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra eriticel si literature

153

romancierii Ita liei de azi se inspira de la rusi si

francezi si nu de la genialul lor Manzoni, s. a. m. d.
La lumina acestor adevaruri dobindite, am
putea sa abordam
miezul articolelor d-lui
Parm, adica relatia dintre Eminescianii nostri
de azi i literatura trecutd ; dar mai inainte

neaparat, trebue sa vedem ce e Eminescu, ce

sint eminescianii, ce e curentul eminescian, caci

lamuririle in aceasta privinta ne vor lumina si

mai bine asupra celor zise pind scum.

Eminescu 1 curentul Eminescian.

Cind am cetit intaiasi data in Epoca literard ca
dominarea curentului Eminescu si in parte chiar
existenta lui se datoreste lacomiel de glorie a
unor poeti complicittei unui critic, mi-am adus
aminte frd voia mea de niste articole economice
publicistice pe cari le-am cetit in organul d-lui

Panu, in Zina.
In No. So al acestei gazete, in rubrica g Chestiuni economice, distinsul economist sustine cd lupta
atit de acut din secolul nostru intre capital
munca, patroni 1 muncitori, jertfele nenurndrate ce costa aceasta lupt, le datorim nesocotintei
neprevederel economistilor, cart* a propovdduit libertatea deplina a transactiunilor, formulind-o intr'o cunoscutd fraza ; laissez faire, iaissez

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel si literature

154

lasserl). Inteun articol scris, cu prilejul torturilor dirt

distinsul publicist politic vorbete de starea de ilegalitate care dornnete la noi, de faptut
ca doi oameni politici a vrut s introduca
stare legala : d. Fleva i C. A. Rosetti, dar
amndoi

reuit. Care e pricina insuccesului lor ?

Nu stail la indoial a zice, spune eminentul publicist, c atit C. A. Rosetti cit i d. Fleva dato-

resc insuccesul lor in mare parte insuli temperamentului lor, sa lipsei de supleVa cuvenit_
politic . (Zina No. 76).

Dar ce are a face una cu alta, m vor intrerupe de sigur cetitorii mei, ce are a face doctrina
economitilor

despre neamestecul

statului

introducerea domniti legilor in tara noastr cu

Eminescu 1 curentul Erninescian ?... Apoi are mult
1) LAI proprije cuvinte ale distinsulta economiit :
A fost o mare nesocotintK din panea economi;tilor clnd att procla-

mat libertatea ilimitatl a munce, a invoele. A fost n idee nenorocal

dud ati declarat c Invoelile, fixarea salariului, concediarea lucrtorilor,
etc. atIrn1 si trebue s atIrne de legea oferteT si a cerereY.
Clnd aceeasT economistY alt rapt complect cu trecutul, decretindun industrialism mail, in care sA fie un singur principal dominant cajutl te cil te

va ajuta D-zei,--OcT la aceasta se reduce faimosul claisser faire, laisatund et fhril sil tIe poate, art semlnat teiibila semInt6
sez passer
de discordie, care a-e separI In doul tabere pe patroe i muncitort
EconomistiT trebueail sil inteleagli cil nu e cu putintli ca sl. laIT far.it
nicY o proteqie pe cel slabY fall cu ace tarT, i cl idealul libenduT angajament st al libereT inipative particulare pot.aduce desastroase consecvente.
Dacit economistiT ar fi tinut seamA de legislatia in trecut cu privirela raporturile di'ntre pationT i lucrAtorT, si ar fi ptstiat'o adaptind'o-

noilor necesithtY ale mare industra, cu aceasta ar fi crutat ioo de ara

-de teribilX muna si de cum me paguber.

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel i literaturei

lf.)5N

a face, pentru ca in cite.si trele cazurile le aceease

gresealti in a in feifisa fenomenele fie din domeniuf
economiel sociale, fie din domeniul fiolitic social,
fie din cel littrar si in cite-si trele cazurP
e acelasi mod gresil de a explica firicinile fiozitivesag' negative ale acestor fenomene.

Ie evident cd de oare ce nesocotinta i neprevederea economistilor a fost pricina c t teribila sernintd de discordie si dustrkdnie care astdzi
separd in doud tabere pe patroni si muncitori
n'a dispdrut saii nu s'a ndulcit, iar temperamentul lui Rosetti ie pricina ca nu s'a intemeiat la noi)
domnia legilor Inca acum cinci-spre-zece ani, lenatural cd i pricina curentului Eminescu sa fie
temperamentul invidios al poetilor sa nepriceperea criticulul. i dacd economistii ar fi fost mai
cuminti i mai prevdzdtori, Rosetti rnai cu multd_
supletd politicd iar poqii nostri nelacomi de
glorie, n'am fi avut nici lupta acutd i distrugatoare intre lucrtori i patroni, nid starea de
ilegalitate, nici curentul Eminescu.
Din nenorocire lucrurile stall alt-fel.
tTeribila set-1144d de ura i discordie intrepatron! si lucrd.tori a fost sditd de insd-si treapta_
de dezvoltare a productiunei economice, de

marea industrie. Burghezimea, reprezentanta marei industrii; avea nevoie de invoelf libere, de

libera exploatare a lucrtorilor. i fiind-ca burghezimea reprezinta progresul in productiune,

fiind-c ea era clasa dominantd, iea a facut sd_

www.dacoromanica.ro

156

D. Panu asupra criticeI 9i literaturel

predomine interesele el; econornistif intru cit reprezentatl interesele burghezimel, aft creeat teorii
2d-hoc pentru aprarea intereselor eI; 'far dac
-ar fi fost mal socoliti i ar fi luat partea lucrtorilor, n'ar fi fost ascultati si A t ita tot. Ceea
-ce cere economistul nostru de la econom4li, adica
protectie legala a muncef, n'a putut fi smuls bur-

ghezimeI de cit dupa o lupt uriasa. A trebuit

o lupta in sinul insu-s1 claselor dominante, intre
-burghezimea reprezentant a marel industrii si
aristocratimea reprezenanta proprietAtel funciare,
-care a luat partea lucrAtorilor, si a trebuit o
lupt indelungata, plind de jertfe, de singe si de
vieti omeaesti din partea lucrdtorilor, ca sa smulga
.aceste legi. Cum dar ar fi putut sd facd economistil prin teoriile

lor acea ce de-abia a pant

s fan, o lupt urias, asemdndtoare cu formida-bilele procese ale naturel? Cine i-ar fi ascultat?1)
Rolul lor de impdciuitorl ai intereselor acestor cloud.

clase protivnice nu putea fi de cit aproape nul.

5i cu explicatia nereusitei lui Rosetti stam
tot asa.
Formele politico-sociale, pe earl le-a imbr-cat tara noastrd, la un timp dat, lerati departe
--de a fi potrivite cu realitatea lucrurilor. Iera
.deci fatal ca intre formele

politico-sociale re-

1) Dealmintrelea legenda atit de Intlic1Hcinath d economi,tiT ati fost

pentru absolutul neamestec al statuluI lntre lucrhort si patrora incepe

.st Tea sl fie spulberatl.

www.dacoromanica.ro

D. Paull apsura criticel

iteraturef

15T

prezentate pe hirtie de anumite legi si intre via

reala, relatiile reale, sd nasca o deosebire profundar
care se manifesto in primul rind prin neobservarea.
legilor, prin calcarea lor.
Aceasta deosebire intre starea fortnal-legal1

starea reala in tam noastrd le un fapt care domineaza, in parte insemnatd intreaga noastro

politico-sociala de mai bine de trei zeci de ani..

Pentru a remedia acest rail in toata intinderea lui, trebue deci de ridicat starea reala
reIaiile reale ale vietei pind la starea formalk
pind la institutiile

civilizate

liberalo-burgheze..

Aceasta e o revolutie mult mal grea de cit aceea

de la 1848, pentru aceasta trebuie vrerne i
conlucrarea a o multime de oameni, Daca Rosetti ar

fi

avut supleta politicd a tuturor oa-

menilor politiei din lume, incd n'ar fi putut reusi.

Rosetti, unul din cei mai ilustri reprezentanti ai
acestei din urma revolutii, a facut tocrnai acea ce
trebuia sa faca pe vrernea lui, ce a facut toti
oamenii marl, cari ail atacat probleme necoapte,
neajunse incd la vremea and pot sd fie rezolvite.
El a fost invins, necesarmente invins, dar n'a
transigiat, n'a facut concesil peste concesii, sub
cuvint ca le orn de stat i a cdzut in picioare, cu
capul sus, lasindu-si numele de steag pentru acei
ce vor veni dupa iel. *i in toate aceste
ajutat
nesupleta lui politico si nesupleta lui de caracter_
Se intelege : sint alte conditiuni acuma i
poate s'ar putea face si lucra alt-fel.

www.dacoromanica.ro

1158

D. Panu asupra criticei si literature

Dacd trecem acuma la Eminescianism, la

.curentul Erninescu, vom vedea cd i aid chestia e
Inuit mal adincd de cit s'ar pasea la prima ve.clere.
*

Acum patru-zeci de ani tara romineascd a inceput s sufere o prefacere radicald. 0 stare noud
-de lucruri inlocuia o stare de lucruri consacrat
printeo lungd. desvoltare istoricd. Si aceast
linlocuire a unel stdrI de lucruff prin alta nu se
a.viria pas cu pas, ci relativ brusc, aa. cum
-era impus de insuli conditiunile itorice In cari
se gsea sara noastrd.
Liberarea iobagilor, producerea pentru vinzare inlocuind in mare parte producerea pentru
Epropria intrebuintare, dezvoltarea ora*elor i a

wietei or4eneti, o constit4e liberal inlocuind

linstituOle politice semi-feudale, drumurile de fer, te-

,legraful, relatiile uoare i continue cu occidentul

-european, colile superioare i addparea unor pa:turf mai largi la izvoarele tiinei i artei Europei
iat schimbdrile profunde operate
-occidentale,
In via.a noastrd sociald.
Se in;elege ca. aceast schimbare bruscd
,profundd a unei stdrI sociale in alta , nu putea

-sd nu fie urmat de o adincd schimbare in moTavurile 0.rei, in modul ei de a gindi i de a

Aceasta schimbare in moravuri, In idei,

lu sh4ri trebuia sa fie insemnatd

pdturile ordeneti.
www.dacoromanica.ro

mai ales in

D. Panu asupra criticei gi literature

159

Ca sa ne inftitodm mai clar i mai plastic cit

.de profund e aceasta schimbare, mai ales in
i cind e chestia de literatur a,
paturile culte,

mai ales de aceste pturi, trebue sa fie vorb a,

fiind-ca ele (lag i scriitori i cititori,

sa com-

parrn viata unui tinr mai cult de acum o jumdtate de veac cu viata unuia din ziva de azL
Copil : invta putin, ducea o viat trupete
sanatoas ; tinr : se scula dimineata, sruta
mina parintilor, lua cafeaua, se ducea in prvlie saii la slujba, saii la cimp, sc intorcea la
vremea mesei, pe urm odihna, culcatul de
sculatul de dimineat. A venit vremea
ingrijaa prin0 ; ce grij avea
sd se insonre,
el ? Insurat la vreme, gospodar. Viata lui curgea

vrerne,

-tot aa de linitita : nevasta cunotea gospodria

indatoririle ei, brbatul pe ale lui, botezaii
mergeati frumos Durninica la biserica.
In teres mai largi intelectuale lipseail, politica

in intelesul de azi asemenea. Zilele treceari ase-manatoare unele cu altele : azi ca miine, ieri
ca azi.
Cam aceasta era viata unui orn mai avut din
-vremea aceea, i numai oarnenii mai avuti puteaa
dea i oameni ceva mai culti.
Aceste conditiuni de trait'', atit de nepriincioase pentru viata intelectuala, pentru largirea
.orizontului intelectual, atit de nepotrivite pentru
_adincirea afectelor, sentimentelor, pasiunilor, aceasta

wiata e insa foarte favorabila echilibrului corporal

www.dacoromanica.ro

160

D. Panu asupra entice si literature

i sufletesc i mal ales favorabil sdnttet, corporale i nervoase, vietei animalice a omului.
*i acum inchipuiti-v, saii mai bine observati viata unui tinr mai cult, mai ales viata de
azi a proletarului muncei intelectualecdcf clasa
aceasta de oarneni d mai cu seamd i scriitorii
i cetitorii in zilele noastre. Copil : e deja plin
de griji, invatd mult, in coald petrece o parte insernnatd a vietei : 15-18 ani. Deja in coald i
se dezvolt toate sentimentele de invidie, errtulare, iretenie atit de necesare azi in lupta pentru existentd. Tinar : trebue sd dea virtos din
coate, trebue sd-si incordeze toate puterile fizice
ca s poatd strdbate in aceastd luptd ucigdtoare
pentru trai.
Aceastd luptd dureazd toad. viata i fie-care
zi din viata e otravit de nesiguranta zilei de
miine.
Ziva, muncd. 1 muncd. nervoas ; noaptea,

teatru enervant, pe urm cafenele, petreceri, de

multe ori debouri. 5i luxul strlucitor, aprinzdtor
de dorinti, de invidie amard si sdrdcia umilitoare,
aprinzdtoare de urd si zgomotul oraului, gazetele
zilnice, aducdtoare de tiri din cite-i patru colturi
ale lumei i politica, arta, toate excitd gindirea,
ex,alteaz simtimintele, zgudue nervii. Dar viata
eroticd sexual, poate mai important de cat toate.
Copil : e deja initiat in toate misterele arnorului, in toate tainele conruptiei ; simtimentele

sexuale exaltate peste msurd, se amorezeazd de

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticei 0 literature

161

zed de ori pind la insuratoare i se insoard istovit

de barb)cifie 1).

Aceast via0 e imens deosebit de cea din

epoca trecuta ; ea e atit de prielnica largirei orizontului intelectual, in cit aproape amenind hotarele
inteliger.4ei ; e atit de potrivita pentru adincirea

sentirnentelor, afectelor, pasiunilor pina la exalta-

rea lor patologicd, dar tot odata i adt de defavorabild sandt4ei *i echilibrului corporal i sufletesc I Ea produce neurastenia, nevroza, intr'un
cuvint acea stare patologica sufleteascd, pe care
oamenii cari o simt, dar nu till s'o explice, o
numesc : boala veacului.
Aceastd stare sufleteasca noud, aceste &dud zbuciumate, chinuitoare, trebuea sd fie exprimate inteo forma artistic.

Care era forma i genul literar in care pufie mai cu sucees exprimat acest noil

tea sa

tal creme sail, in traducere incornplectd, stare sufleteasca ?

Un om, care tie sd analizeze productiile artistice in legdturd cu starile sociale in cari ele iail
natere, ar putea cu uurint sa prezica genul i
forma literard, care va exprima mai cu succes
modul noii de a siinti, de a gindi.
Gindurile zbuciumate cari apasd cugetarea,
1) Toate chestiile atinse aid stilt dezvoltate pe larg in articolele
mete sCauzele pesimismulur In literatura 0 viatls si me ales, tn articolul cArtioft proletarY intelectualY s,
51218.

&tail critice.

www.dacoromanica.ro

11

162

D. Panu asupra criticel si literatureT

simtimintele adinci chinuitoare, call amenirqd s

rup inima, pot fi exprimate nurnal direct ca
proprzi cugetarI si simtiri, dar nu indirect, ca simturile i cugetarile altora.
Un scriitor zbuciumat de ginduri, chinuit de
pasiuni, e in mod necesar individualist, e prea
ocupat de propriile sale idei si simtir ca sa le
atearn altmintrelea de cit ca exprimare a
euluf sail
Genul literar ins, care exprim mal bine
sentimentele i suferintile individuale, e genul liric,

un gen mal ales subiectivist 1 individualist.

Acest gen literar, atit de individualist, e foarte
potrivit pentru societatea burgheza, atit de
egoist i de individualista, al cat-6 principi esential e atit de bine exprirnat de economistil
burghejf, in celebra formula'. : (fie-care pentru
dinsul i Dumnezeil pentru toti 1 .

E deci foarte explicabil de ce in societatea

moderna burghez, in Europa occidentald, lirica
a luat o desvoltare atit de exageratd, a inundat
chiar, in mod nejustificat, genurile literare cu cari
n'ar fi trebuit sa alba de cit foarte putin cornun i a
cazut in exagerdri monstruoase la decadenti. Li-

rica era deci acel gen literar, care trebuea sd

exprime acest noti mod de a gindi si a simti al
unor anumite pturi sociale la noi in tard. La noi
chiar mai exclusiv de cit in occidentul EurOpei
aceasta pentru cloud vauze. Prima, fiind-ca
acest torent de idel, impresii, simtiminte chii

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra critice si literaturel

163

nuitoare, ne-a venit mai pe neasteptate, mal brusc,

i mai mult sufletul nepregtit ;
doua, fiind-c prin starea noa-

si a trebuit deci s zgudue

str inapoiat culturald n'am fost pregdtiti pentru un gen superior romanul.
Era deci natural, ca la noi un poet liric s
fie acela care, exprimind propriile sale gindirl si
sinqiminte zbuciurnate, s exprime tot o dat
starea de suflet (l'tat d'me) a epocei sale; i
am avut norocul ca dst poet, sd fie nu numai liric, dar s fie i un mare poet, s fie Mihail
Eminescu.

Eminescu a fost el un genii'', a fost numai

un mare talent? Din nenorocire, aceste epitete slut

asa de relative! Atita e sigur, cd in exprimarea

sentimentelor erotice ajunge une-ori pin la Musset, in exprimarea gindurilor inalte pind la Le-

si aceasta nu e pu;in.
Sint si alte merite cari II pun pe Eminescu
intre cei alesi, intre marii artisti.
Eminescu, ca toff marii poqi lirici, cad a
fdcut epocd inteo literatura, singur i-a furit instrumentul pentru creapunea lui, el a creat limba
lirica necesar pentru exprimarea unor idei si
sentimente adinci, de cari nici nu visa literatura
nau

trecutd.

Al doilea, ca to0 marii artisti, Eminescu a

fost profet prin arta lui, cu alte cuvinte el a exprimat idei, sentimente, stari sufletesti, earl, tocmai in urm trebuea s se dezvolte mai cu putere.

www.dacoromanica.ro

164

D. Panu asupra criticel si literatureT

Aid e explicarea faptului pe care-1 aduce d.

Panu i cruia II d. o explicatie greit, anume
ca. Eminescu n'a fost bgat in s'eam la inceput
i a devenit celebru dupa ce a inebunit.
Cind Eminescu a inceput sA scrie, toate relatiile sociafe schitate mai sus nu se desvoltasera
Inca in totul i deci nici starile sufleteti carora

ele dad natere. Dar cu marea sa inimd 1 cu

ochiul sad profetic, el a vzut i a simtit viata care

se inchega imprejurul s i care trebuea s

ia o dezvoltare mai mare, mai trzi. Iat de ce
Erninescu n'a fost inteles de la inceput. Aceasta
se intimpla de altmintrelea mai cu toti marii poeti
i mai tot-de-a-una din aceea-i cauza.
Al treilea fapt, care 1'1 pune pe Eminescu
in rindul marilor artiti i care li d. dreptul la
o glorie pe care trebue s'o impart cu pUifli artiti chiar in literaturile mal vechi, e tocmai faptul
de care acuzA d. Panu curentul Eminescian: lipsa
de continuitate cu literatura trecuta,
SA nu se creaza c fac paradoxe.

In adevr, poezia Erica nu e un monopol

exclusiv al epocei noastre, ea a existat in toate
epocile literare insemnate; in vremea noastra ea
a luat o desvoltare mai mare, a devenit mai bogatA, mai profunda in exprimarea adincilor i
zbuciumatelor sen timente.

Terile culte insa cu un bogat trecut literar

ad avut i o poezie Erica trecutA bogata i chiar
-epoce istorice intru cit-va asemndtoare cu epoca

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticei si literaturei

165

noastrd, deci favorabile inflorirel lirkei ; ast-fel

pomenim in treacat epoca liricd a lui Petrarca.

In alte ter deci un mare poet are predecesori

in trecut si une ori chiar in epoca lui ; i dacd
ori ce mare artist reformator in arta .sa falureste
el singur instrumentul creArei, formeazd limba
modul exprirnrei pentru creatiunea lui, aceasta
i era mult mal greil lui Eminescu de eh celor
cu o literatur mai veche. Eminescu n' a avut
afiroafie firedecesori. Lirica si mai ales lirica erotica

in literatura noastrA trecut e nula ; e aproape

nulft si la Gr. Alexandrescu. La Alexandri ea
e gingas, frurnoasA., dar superficialA ; i zbuciuma ta Eric a lui Erninescu n'are nici o asemAnare
cu cea eleganta i veselA a lui Alexandri.
Iata deci opera lui Eminescu. si iatA de ce el

are atita influentA puternic, iata de ce a creat o

scoald, un curent dominator in literatura noastrA,
cruia i-a dat numele, si iat de ce epoca noastrA
literarA va fi numit epoca lui Eminescu.
SA vedem acum scoala lui : ce sint Eminescianii, ce e curentul Eminescian ?
Inainte de a vedea ce e qcoala lui Eminescu, am
face urmatoarea intrebare : oare fr Eminescu,
daca s'ar fi intimplat o nenorocire ca el sd moard
in copildrie, curentul liric de azi ar fi fost el cu
totul altul, ori poate nici n'ar fi existat ?
Neindoelnic cft da, ar fi existat. Ca forma ar
fi fost intru cit-va inferior, ar fi purtat alt nume,
www.dacoromanica.ro

166

D. Panu asupra criticei si literature

dar ar .fi avut acelea-I caractere esenVale. 5i acum

cred c e uor de vzut de ce.

Curentul Erninescu e produsul unei anumite
stri sufleteti, caracteristice pentru epoca noastr
i ded curentul s'ar fi produs in otice caz. Independent de influeno lui Eminescu a scris pe
atund in aceeaI direqie liricd : Zamfirescu, Ronetila acest din urm sint
Roman, Nicoleanu

versuri frumoase, admirabile, cari prin frumuse0.

i energie se apropie de ale lui Eminescu. Nimeni
di'ntre ei numal n'a avut atita talent ca s exprime
acelea-I idei i sentimente cu aceeaI profunzime, cu aceeaI strlucire.
Poetul eminescian nu exprim anurne simi-

minte i &did pentru c-I place Eminescu, ci

ii place aa de muh 1 Ii produce aa de mare
impresie Eminescu, pentru c exprim anume
&did i simtimente, cari Il zbucium i pe el,
pe tinrul poet. Un scriitor de talent, eminescian
exprim propriile sale &did i sinyOminte, nu
cu cita
gindirile i sit4mintele lul Eminescu
putere i originalitate, asta natural depinde deja
de rnrimea talentului. Numai acei lipsii cu desvirire de talent nu vor reui s exprime propriile
lor si4r1 i gindiri i de aceea vor transcrie pe
Eminescu ; dar operele acestor lipsiO de talent, ca
i ale
acelora cari scincesc i pling, fiind-c
aa e moda, apartin coului redacPilor

i acetia,

ori pe cine ar imita, or-I de unde s'ar inspira,

tot nulI vor reminea.
www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel 0 literaturel

167

Dar e absolut nedrept a nega personalitatea

artistica. la un Vlahuta, O. Carp, Duiliu Zamfirescu
si la Beldiceatm, I. Pun, Traian Demetrescu, Popovici-Bamateanu, Gheorghe din Moldova, A. Cuza,
Stavri, Radu Rosetti, Gorun, Steuermann, Iosif,
G. Ranetti, Cisman, Pavelescu 1 citi-va altii.
Ceea-ce face s fim asa de nedrepti si st
negAm originalitatea eminescienilor, e tocmai acea
comunitate in modul de a simti i a gindi, impusa
.

de insa-i epoca in care traim.

Natural cd prin asta nu vread sa spun O.

Eminescu a monopolizat poezia Erica a epocei
noastre i cd modul de a simti si a gindi al vremei

noastre nu poate gsi si un mod deosebit de

exprimare ; dar pentru aceasta se vede c nu s'a

nscut inc al doilea Eminescu. De altmintrelea

cine ar putea s, nege personalitatea artistia. 1
originalitatea lui Vldhuta sail O. Carp ?
Ca sa aret cit de mult stapineste un anumit mod de a gindi si a sim0 intreaga poezie
Erica a epocei noastre, voiil aduce aid doua exempie caracteristice:

D. A. Macedonsky, rivalul atit de invins al

lui Eminescu, dupd cum se tie, toat viata s'a
luptat in potriva acestuia. In opera poetic a d-lui
Macedonsky, atit de inegald, sint si versuri frumoase, generoase, energice -- i aceste versuri sint
cam eminesciane. Dar d. Macedonsky va protest&
i va arta ca tot ce a scris e in afar& de influenta
lui Eminescu. Cred -- si aceasta face cinste origi-

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra critical si literaturel

168

nalittel d-sale, dar dovedete i mai bine ceea

ce su4nem.
Dar d. Macedonsky a vrut s fie original
cu ori-ce prq, sd nu se asemene de loc cu curentul
dominant, i ast-fel din originalitate in originalitate a ajuns la poezia decadento-simbolista-impresionist.-harmonist. Dar decadentismul modern nu
e alt-ceva de cit degenerarea liricei moderne
e un termen la care trebuie sa. ajung lirica in

evolutia ei, e bttinqea, degenerarea, decderea

liricei, e un termen deci la care trebuea s ajung6.
i lirica eminescian. Ast-fel se poate zice, cu
drept cuvint, ca. d. Macedonsky in lupta sa cu

ori-ce prq pentru a fi original, pentru a nu fi

al epocei sale, pentru a nu fi eminescian, dup
mult incunjur, ajunge eminescian decadent.
Iat alt pild.: D. A. Bacalbaa dirija acuma

un an, cu talent i cu muk brio, o foae literar

cAdevrul literalIn

accastd foae spirtualul scriitor ii batea

joc cu mult verv de vicrrile, de cpleurnipoqilor eminesciani.

Dar A. Bacalbaa scrie une-ori versuri i versuri frumoase ; i in aceea-I vreme chiar cu sarcasmele in potriva plinsetelor poetilor, Bacalbaa
eria

a scris o serie de strofe

in proz, cari denot

un temperament de poet. In aceste strofe ins. se

exprimaft nite sentimente atit de triste, intunecate,

accente atit de plingatoare, in cit intreceati pe

ale multor eminesciani. Aid vedem deci cum chiar

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticei si literaturel

169

un om care pricepe neajunsurile unul curent

literar si le arata ca atare dintr'un punct de vedere social mal innalt, cind va voi si va putea
s-si exprime sincer inteo forma artistic propriile
sale sentimente, atunci se va areta adesea c
sentimentele lui adinci sint cele dominante ale
epocei.
Eminescianismul, curentul eminescian, e deci
un cur ent liric produs de o anumitei epocet socialei,

de un anumit mod de a gindi i a simti al

acestel epoci i care la rindul sdg exprimei acest

mod de a gindi fi a simti.

tocmai aceasta Il

face dominant.

Iar pentru d. Panu curentul i dominarea

lui se datoreste invidiel i lcomiei de glorie a
citor-va poeti i complicit4ei unui critic.

5i acuma putem trece la insu-si remediul

propus de d. Panu in potriva sarciei noastre
literare.
IV

RemediuI d-lui Panu

Dupa toate desvoltdrile acute, O. aboram

fondul articolelor d-lui Panu: pricina
literaturei noasire de azi i remediul la aceast slbiciune.

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel si literature]

170

0 intrebare va fi suggerat de sigur in mintea fie-cruia. Literatura noastr de azi e slaba.

Bine: dar cum poate fi pricina acestel slbiciuni
faptul c poetif nostri nu se inspir din poetii

renaterei noastre literare i nu ji imiteaza?

Cum ?

Un tinr poet, exprimindu-i sinqimintele i

ideile proprii cari Il chinuesc, traind intr'o epoc
producatoare de aceste sinrOmente i idei, avind ca

model un maestru care a exprimat un mod analog de a gindi i a sit4, i cu toate acestea acest tinr a produs o opera slaba ; cum acela-i
tinar, exprimind sinIimente straine lui, di'ntr'o
epoc. moarta, i imitind poe0 slabi, prin ce minune va produce o oper de valoare? Asta nid
telepatia n'ar putea s'o explice.
Sa imiteze? Sa se inspire? Sd aiba ca model?

Dar ce anume s aiba de model un tinr

poet liric de azi?
Sa nu exagerb.m, s nu lualm ca pilda Eric

erotica de calibrul urmator:

ZorY de ziuK se revarsA

i ochiT Inca n'am Inchis ;

Cum sh-T Inchid cind e vars1
PlraY de foc aprins ?
Ah moarte I numaT la tine
Scdparea mea poate fi :
Dar la necaz moartea vine?
i omul poate muri?

sad la Anton Pann:

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra cnticei i literatureT

171

EA eram pe cotiturl
StInd pe sub umbriturA
Cnd cu mIndrA ptsiturl
Ea yenta cIntind din guril,
Ofi jurat sA. fie ceasul

and plecaT i fAcuY pasul ;

SA fi chzut sA-mY rup nasul
De clt sl-T aud eY glasul.
CA de nu-Y vedeam frumsetea

Si din ocha et blIndelea

Nu m'ar fi coprins iubetea
SA-mT rApue tineretea.

0 a. m d.

SA nu luam ca pildd poesiile acestea, de i"

de calibrul lor sint destul de multe. Nu, sd ludm
ca pild poesia erotic a lui Alexandri, cum e urma toarea :
Cu Niniten gondoletA
Clnd mA. plimb Incetiior
TrecAtorul din piatetA
Ne priveste-oftInd cu dor.
AtuncT cerul se 'nseninA
Lucind vesel l'amindoT
Si Adriatica s'alinA
Se alinA pentru noY.

Poesia e ginga, frumoasd, elegantd, veseld.

Dar nu e oare clar, fard nici o teorie, cd

aceasta poesie vorbete foarte putin arnorezatului
de azi? Iubirea e azi un simOmint mai puOn vesel, mai adinc, mai zbuciumat; i aceasta intr'un
grad mai ntens inc la un temperament de poet.

Ltd' de ce pentru exprimarea acestui sentiment azi, sint necesare. versurile fascinante, chidmtoare, ipnotice ale ILA Eminescu:
CoborY !met aproape, mg aproape,

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticei si literatureY

172

voluptoase ale lui

Vlahutd, sail versurile aproape isterice ale lui
Sail versurile molatece,

Beldiceanu.

In cEpoca literard, e retipdritd o poezie 2.

tImagina0a,. Poezia e frumoas.
Imaginatia si musele apar poetului in chipul unor
zinc. Frumoase, pline de veselie, de haz, ele presard flori, danseazd invirtindu-se in jurul poetului
lui Vdcdrescu

si

'I dail tot ce le cere. Asta e muza lui Vdcd-

rescu.
Oare tot ast-fel e si muza poetilor nostri de azi?

Inchipuiti-vd, m rog pe Vlahutd, Carp sail pe

regretatul Beldiceanu sdrind si invirtindu-se cu muzele lor, dansind cu ele vr'un pas de guatre... Vajnicd poezie ar fi aceea 1 5i mai ales sincerd...
Muza poetului de azi e trist si cind ride,

ride intre lcrimi; mai adesea il face pe poet sd

plingd; sail despletitd, cu braele goale in jurul
gitului lui, plinge impreund cu el, amindoI copil
tristi ai unei vremi nenorocite I Muza de azi e
acea din Nop/ile lui Alfred de Musset.
Se irqelege cd nol vrbim aid despre cea ce
este, este inteun mod necesar, nu despre aceea ce ar
fi trebuit sd fie ; or fi pricepnd si poqil, c ve-

selia e preferabild triste;ei; de cit, poezia Erica

e izvorit din adincurile sentimentelor, iar nu din
socotintd rece.
Dar sint mdcar nmlte poezii, ca cImagina0a,
lui Vdcdrescu ?

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel i literature

173

S ia ca model? S imiteze? Dar ce sa

imiteze ?

S nu alegem noi, e s'ar putea zice cd exageram ; de aceea s lum ca pilde modelele pe

carf ni le aduce cEpoca literar, pentru ilustrarea teoriei d-lui Panu ; aceste modele ail fost strinse

si alese de un orn de mare talent si de mult

gust literar

Carageale.

i Ind uit la aceste modele si ru mir: ce

ar putea anume poqii nostri sa imiteze si de unde

a putea s se inspire ?
Fabulele kn. Alexandrescu slut frumoase, dar

fabula e un gen inferior si un gen literar mort

nu noi vom reinvia mor;ii. Incolo, ce sa
1
imiteze ? Povestirile lui Pann, Blcescu, e Oiple luf
Tirs, a lui Vcrescu ?
Inchipuiti-v

nurnai pe Vlahut, pe Carp,

inspirindu-se din cOitele lui Tirs, pe regretatii

Beldiceanu, Traian Demetrescu avind ca modele
quasi-poesiile ILA. Blcescu, pe Duiliu Zamfirescu,

Stavri, A. Cuza imitind si avind ca model interminabilele povestirf ale lui A. Pann, cum Hogea

a invot sa vorbeasc un mgru sail cum a

fcut o sob pe roti ; far to;i avind ca model si
urmtoarea poezie a lui Pann tiprit in cEpoca
literar, :
Vinul e veselitor
Mihniplor tuturor.
Vinul e doftorul bun
Boalelor de comun,
Balsamul celor rKnitY,

Odihna celor trudiff,

www.dacoromanica.ro

174

D. Panu asupra criticel si literaturel

Nostimd poezie am fi avut, gr4e tuturor

acestor modele 1

Poezia noastr o fi acuma slabd; atunci ar

fi ridicold, barocd. 1 Pornind pe aceastd cale a in,

spirdrei si a imitdrei, poezia noastr de azi s'ar

preface inteo adevdrat caricaturd.
Dar literatura trecutd, mai ales pind la Alexandri si Alexandrescu, nu poate O. aibd nici
mdcar o mare influen0. indirectd.
*i aid e locul s ardtdm in cite-va cuvinte
deosebirea intre iufluerqa direct& a unel opere de
artd, care serv de model, care poate intru cit-va
sd. determine o creare artisticd, si intre influenta
indirectd.
Influen0.' direct exercitd un mare poet asupra
altora, cind e inrudit cu ei sufleteste; aceast in-

fluen0. se va areta atunci in liricd, in modul de

a exprima ideile, sentimentele, si va determina
scoli deosebite: scoala lui Lamartine, a lui Musset,

Byron, Eminescu. In dram, aceastd influe* directd se va areta in modul de a trata caracterele,
coliziunea de caractere si pasiuni i va determina
deosebirea, de pildd., intre drama clasicd a lui
Corneille, Racine, drama romanticd a lui Hugo,
drama modernd a lui Ibsen. Numai aid, in aceast
influenta directd, poate fi vorba de inspirare, de
imitare artistic. Aceast inriurire direct se ma-nifesteazd in insd-si opera de artd.
Dar mai e si o altd influen0., indirecici. Fie-care

poet este si cetitor ca ori-care altul, si deci un

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra critice

i literaturel

175

admirator al marilor opere de art ale tuturor timpurilor. Aceste opere de arta, trebue sa producd
asupra Lai o impresie puternic, nestearsd, care
perfeqionind insu-si sufletul artistului, instrumentul
credrei, trebuie sa influergeze si asupra creatiunel,
asupra operei sale. Aceastd influenta e inconstient,
nevddit nici pentru artist, nici pentru cetitorii ILA ;

dar totu-si, ea este. Hrana artisticd primita e prefacutd in organizmul sufletesc al artistului si se
manifest inteo cre4une artisticd neasemndtoare
eu ea insd-si, dupd cum hrana materiald, in organizmul material se preface in singe, nerviy
energie vitald.
Pentru un adevdrat artist, aceastd hran sufleteasc primita din carti, din cetirea operelor li-

terare marl, e mult mai pupil insemnata de eit

cea primitd direct din viata inconjuratoare; dar
totu-si are i ea insemndtatea sa.
Goethe n'are influen0 directd asupra nuvelistilor germani de azi ; influeno lui Maupassant e
mult maf insemnatd ; dar influen0 mare indirecta
trebuie s aibd, pentru ca. in Germania cine n'a
cetit i n'a admirat nepieritoarele frumuseti din
marea oper a lui Goethe ?
Din nenorocire, chiar influenta indirecil a
rena.terei noastre
mied.

literare nu poate

fi

de cit

Dacd i un talent mai mic poate exercita influena directa numai prin faptul inrudirei sufletesti,

prin faptul ca exprima acela-i moi de a gindi i

www.dacoromanica.ro

176

D. Panu asupra criticei si literaturel

a sir4 ; pentru a putea avea influen0 indireci ,

in sensul aretat mai sus, scriitorii trecutului trebuie

fie genii sail talente foarte mari, operele literare ale trecutului trebuie sa fie opere neperiY.'

toare, neperitoare frumusetf.

Unde avem noi aa opere, pina la Alexandri

i Alexandrescu? 5i chiar opera acestora este ea
oare ay de mare ? Pe cit este io. i exercit influer4a sa. pupa cum am zis, in tot ce se scrie
se simte influeno. lui Alexandri, care e doara intru
cit-va creatorul limbei literare moderne.
De altmintrelea este un mare poet in trecutul nostru literar, care a avut i are o influenta
indirecta i. chiar o influenta directa asupra litera;ilor i poqilor notri. Acest mare poet e

unicul poate, care a exprimat in adevar modul

de a gindi i a simti al poporului rominesc ; care

n'a imitat cite o data copiat chiar pe poetii
straini fara nici o relatie cu viata inconjuratoare,
cum aa facut atit de adesea poetii renaterei
noastre literare. Acest mare poet e insui poporul rominesc in admirabilele lui poezii populare.
D. Panu nici nu pomenete despre dinsul. tie
d-lui O. pentru acest poet generatia de azi are
nu numai respect artistic, dar chiar un cult : cite

o data un cult exagerat. 5i aid vedem clar cum

un poet care poate i trebuie sd se impue unef

genera0 de poet.1, se impune fara de ajutorul

indemnurilor patriotice i al protecOei criticilor.
Daca e ce-va i mai strani de cit invinuirea

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticei si literaturel

177

poefilor c n'aii irnitat pe poepi renaterel noastre literare

nu

s'all inspirat

dintr'inii, e

invinuirea fcut criticei, care, dupa d. Panu, e

marele vinoval in aceast nesocotire a poeziei
trecute, c ea trebuea s explice poeplor notri
de azi poezia trecutd i
facd s'o admire ; i
n'a facut-o. Dar mal nti, ca s sugereze pentru Conachi, Valcarescu, Cichindel, etc. atita admirape profundd, in cit aceasta s poatd determina crearea poetica, critica insa-I trebuie sa
aiba acest entuziasm i admiraPe : alt-fel ar
si dacd nu le are, cum pop sd-I gseti vina ? Doar
Conachi, Momuleanu, Budai-Deleanu, Cichindel
n'or fi in afard de discupe ca Shakespeare, Dante
i Goethe !
Dar s presupunem ca un critic a irgeles frumosul din literatura veche i l'a explicat altora.
Sint oare suficiente toate demonstrdrile criticel,

pentru a excita o admiratie atit de profutidd, in

cit s influet-leze crearea artistica ? Nicl de cum.
Aceasta. admiratie profunda a artistului e i dinsa

tot atit de spontanee, mai ales in poezia lirica,

ca i creaPunea
dacd tinerii notri
poep, cetind pe poepi trecutului (i doar i in
coala sint obligap sa invee bucap alese din ei)
nu se patrund de aceasta admirape, prin ce
nune ar putea sa li-o insufle critica ?
Dar cuin remine cu continuilalea ? chi domeniul literaturii, zice d. Panu, trebuie sd fie o
continuitate
512(8.

fatald.,

ca

de-altminteri

Studd critic&

www.dacoromanica.ro

in

ori-ce
12

D. Panu asupra criticel i literaturei

178

domenia, mai ales intelectual...

DacA ar

fi

tre-

buit sa fie o continuitate fatal, ar fi fost i la

noi; i d. Panu se plinge de contrariul ?
In dezvoltarea noastrci socialci am sArit brusc
dintr'o stare socialA in alta, fArd atita pregatire ca
In alte teri; nou ne lipse*te continuitatea in toate
domeniile vieei. Avem noi oare aceasta con-

tinuitate pe terenul material, unde de la un plug

de lemn am sarit la maini agricole, de la caruta
proasta la drum de fer ; o avem nol oare pe terenul intelectual, uncle de la invkatura sercdcioas de odinioara am sarit la cele din urm manifestAri.tiintifice ale spiritului omenesc ; avem noi
aceasta continuitate pe terenul moravurilor ? S,i
cind toat viata noastr social acuz aceast
lipsa de continuitate, cum ar putea manifestarea li-

terara, care e reflexul vietei, s n'o aib5. ?

Dar respectul, pe care trebuie sA-1 aibA poetii tined pentru predecesoril lor
S ne intelegem mai inti despre ce fel de
respect e vorba aici, sa mai bine despre ce fel

de manifestare a respectului. Daca e vorba ca

acesta sA se manifesteze prin inspirare i imitare
artistica, atunci foarte bine fac poetii notri cA
acest fel de respect pentru poetii din trecut.

Dar de cind oare respectul

admiratia

pentru predecesori trebuie s se manifesteze prin

imitare?

Acei oameni primitivi cari intii ail gsit mowww.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel i lieraturel

179

clul de a produce o seintee de foc prin frecarea

a clou bucdti de lemn, a fcut cea mai mare
clescoperire de cind treste ornenirea, a fcut posibil toat dezvoltarea ulterioard a omenirel. 5i
geniul grec a simtit aceasta i i-a indumnezeit pe
acesti inventatori primitivi, personificindu-i in zeul
Prometheus, cea mal mare creatie a spiritului poetic religios. Dar aceastd veneratie, care merge
pind la indumnezeire, n'a fcut, sper, pe nimeni
sa imiteze pe oamenii primitivi i, din prea mare
respect pentru continuitale, nimeni nu va freca
dou lemne, pind 'i-or esi ochii din cap, pentru a
aprinde o tigard.
Precum vedem, a respecta pe predecesori nu
vrea s zic de loc a-i imita, ci a le recunoaste tot

meritul pentru tot ce ail facut in epoca lor.

Dacd

acest respect ar lipsi la unil din lite-

ratil nostri, ar fi foarte regretabil : accsti literati

n'ar fi nid culti nici inteligenti.
In evolutia unei literaturi se poate ca o
operd de mai p4n insemndtate artisticd chiar s
fi avut mai mare influent asupra dezvoltdrei literare de cit o opera mai insemnatl. A cunoaste
importanta relativa a scriitorilor trecutului e de
sigur foarte interesant. Un orn cult, fie el literat
sa ba, trebuie s cunoascd amdnuntit istoria literaturel terei sale, dup curn trebuie s cunoascd
istoria ei

Dacd la noi lipsesc Inca

aceste cunostinti, vina nu e a acelora pe cari d.

Panu if invinueste.
www.dacoromanica.ro

180

D. Panu asupra criticei si literaturei

La noi nu existd Ina. o istorie mai detaliatd

a literaturei, nu existd Inca' o editie critica a scriitorilor mai vechi ; cdci chiar cei neinsemnati din
punctul de vedere estetic pot avea o valoare
istorico-literard.

Mare insernndtate esteticd nu va avea o lucrate in acest sens, cdci ceea ce e important in
aceasta privintd se cunoaste deja, dar va avea insemndtate istorico-literara si lirnbistic.

Pentru a scoate la lumind o atare lucrare nu

e nevoie nici de talent nici de vocatie artisticd, ci
de munca stdruitoare i continua'. a citor-va muncitori constiinciosi ; trebuie rnijloace si mijloace

multe, si cine altul e obligat sa faca aceastd opera

de cit Academia, care in definitiv altd insarcinare
nici nu are si care dispune de rnijloace imense ?

Pe de altd parte si scoala ar trebui sa. dea

in prograrnele ei mai mare loc studiului literaturei trecute.
V

Ce-I de fcut ?

Dar oare nu existd nici un remedia pentru

serdcia noastrd literard de azi ?
Pentru a gsi leacul trebuie tot-d'a-una sd cunoastem pricinile boalei si aceste pricini ale seraciei noastre literate a fost ldmurite de critica
noastrd aa seracd cum este, si ail fost lamurite,
www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticei si literaturel

181

pare-rni-se, cit se poate de satisfacator. Prima

.

pricin e lipsa de genii sail de maxi talente.

Impotriva acestei pricini n'ai ce sa faci : geniile sint tot-d'a-una rari, sint fericite accidente
doar nu prin faptul c ne vorn intoarce la
tradipa larga i variat a literature trecute, vor
incepe femeile romine sd. !lased genii !

E vorba asa dar numal de talentele pe cad

le avem i numai despre ele vorbeste i d. Panu.
e de netdgd.duit ca avem talente.
Avern talente insemnate, ca al lui Cosbuc,
Carageale, Vlaln4d, avem talente ca Delavrancea,
O. Carp, Duiliu Zamfirescu; toti pe cari f-arnpornenit
sint oameni de mai mult sail mai pi.qin talent. 0 nu-

veld a lui Bujor eMi-a cintat cucu in fatd, ar fi

fost remarcat i inteo literaturd mai bogat ca
a noastrd ; tindrul care scrie sub pseudonimele
Tornsa sa Torna are talent si mult talent; H.

Lecca e un orn de talent; A. Bacalbasa are fdra

indoiald talent literar ; de asemena Teleor, Besarabeanu, V. Mor;un, Sofia Nddejde i altil ; nu mai

vorbesc de cei mai bdtrini, cum e d. Hajddil un

orn de talent mare, superior.
Dacd toate aceste talente s'ar putea dezvolta pind la marginile indicate lor de naturd,
dacd ar fi putut s producd tot ce poterqial a
fost sadit LI ele, natural c am fi avut o literatura mai insemnatd

cit cea de azi.

in ori ce caz mai bogata de

www.dacoromanica.ro

182

D. Panu asupra criticei J literaturei

Cari sint deci pricinile ce impiedecd ast

dezvoltare literard ?

Prima ie piedica materiald. Un literat la not

nu poate trai din munca de literat ; deci literatura nu poate sa ajungd o profesie, i de aici
dileta ntism. Pe de altd parte ocupatiile grele, distru-

gdtoare, prozaice, omoard avintul artistic.

Alt pricind i mai importantd e totala lipsd

de entusiasm pentru literaturd

in tara noastra

n'avem cetitori. Atentia publiculuf cult e indreptata

cu totul in altd parte. Politica i absoarbe pe toti.
Cel mai neinsemnat fapt politic pasioneazd opinia

mai mult de cit zece poesii frumoase. Lupta

pentru existentd i lupta pentru a parveni absoarbe
toate puterile pturei aa zise culte.
Numai o atmosferd de entusiasm insd poate
ajuta dezvoltarea talentelor, poate face posibild o
eflorescentd artistica.
Alta pricina insemnata e concurenta literaturef franceze, i in genere a literaturilor streine.

Aceasta e pentru literatura noastrd tot aa de fatald ca i concurenta industriel streine pentru industria noastrd. Publicul cult citete la noi frantuzete, cite-odatd chiar mai bine de cit romnete ;
deci, intru cit are nevoie de hrand esteticd, el poate
s. i-o indestuleze dintr'un izvor atit de bogat cum
e literatura francez. Toate indemnuril6 patriotice
de a consuma productiunile nationale vor fi i mai
putin eficace in cea ce privete literatura de cit
in ceea ce privete industria ; pentru ea atirn de

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel si literaturel

183

voia mea sa consum un articol industrial mai prost

din productia national, dar nu atirn de voia mea
s gust o nuvel slab fiind-ca e scris de un
Romin.

Cetirea literaturilor streine face ca publicul

nostru cetitor sa devie foarte exigent fat cu literatura romin plapinda, sa-i aplice norme de cornparatie i s-i pue cereri, pe cari, natural, ea nu
le poate satisface.
De aid o nesocotire, nedreapta daca vreti,
dar foarte explicabila, a tinerei noastre literaturi.
Chiar scriitorii romini mai de talent i mai btrini
cari, In virtutea iluziilor fireti ce i le face fie-care

artist despre propria sa lucrare, cred Ca opera lor

e la nivelul literaturilor streine, dud e vorba de

a judeca opera altuia, if aplica imediat, ca termen de comparatie, operele similare strine i i-1
aplica cu toat vigoarea invidiei profesionale. Rezultatul e cd opera inceptorului e maltratat oribil.
In ast-fel de conditiuni materiale i morale trdete .i se dezvolt literatura noastr.
Ce sa ne mai mirrn deci de sercia noastr.
literal-5. i sa-i cutm pricinile D-zeil tie unde,

cind ele sint aa de aproape ? Mai de graba ar

trebui s ne mire c ea nu se gsete intr'o stare
i mai rea.
Natural cd aceleai slot pricinile strei triste
i a criticei noastre. Pentru prosperarea criticei se

cere inc mai mult de cit pentru poezie, o atmosfer de entuziasm, pentru prosperarea criticei

www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel i literaturel

184

e nevoie i de existerqa unor insemnate productiuni artistice. 0 critica, in sensul modern al cuvintului, poate s fie facutd numai scriitorilor cad, in
opera lor, i-ati manifestat intreaga personalitate
. artisticd-- avem noi multe de aceste opere?

In aa condipuni poate sa se dezvolte, de

bine de reii, critica-recenzie, dar nu cea moderna.

In trecutul nostru literar, avem doud epoce

interesante pentru critica modernd. Prima e epoca
Alexandri-Alexandrescu i a4ii, a celor de la 1848;

critica acestei opere ar putea reinvia o intreagd

epoc istoric. A doua opera i mai interesant
e poezia poporului nostru ; critica ar putea reinvia aci psychologia poporului rominesc cu toatd
viata lui trist, nemingiiatd. Dar pentru aceste
opere trebuie ani i ani de rnunc, de munca
linitit.

cine ar putea s'o faca la nol, chiar

dintre acei cari ati aptitudinea necesar ? Cei boga0 grija literaturel n'aii, cel seraci n'aii ce minca.
In afar de aste cloud opere, literatura epocilor precedente, dup creditqa mea, nu poate da
material pentru o lucrare critic, in sensul modern
al cuvintului. Intiiii, pentru c in aceast literaturd

nu existd o opera artistica de o valoare in.

semnat ; 1 al doilea, pentru cd i acea ce are
valoare artistic e, in mare parte, imita;ie din

literaturile strdine, fard nici o re14e cu via.a

romdneascd de atunci.
Gindeascd-se numai cetitorii notri, ce rewww.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel si literaturel

185

14e exista intre muzele si idilele lui Vacarescu,

intre erotica acestuia si a lui Conachi, o erotica
imitata din strintate, une-ori pornograficd, si
intre viata noastra patriarhald de atunci ? Ce
rela;ie aveail toate aceste : e Citire Leandru ce nu
vine' sal) e Eltniza eta/re Abelard, ale lul Conachi
cu viao ce-1 inconjura ? De altminteri aceasta e

credino mea. Crearea critica e si ea libera ; si

dacd se v a pdtrunde cine-va de opera pogilor
mai vechi, pentru o lucrare criticd, cu atit mai
bine pentru el
Dar solu0a! Unde e so14a ? Ce e de facut
I

pentru ridicarea nivelului literaturei noastre in

toate manifestrile ei ?
Oh, still ; pe cetitori II intereseaza mai ales
solut,iile si aceasta cu drept cuvInt ; din nenorocire insd, in sensul in care le caut cetitorii
ele nu exista.
0, daca iscoditorii de solutii ar putea sa gaseasc. remedii pentru o stare intelectual, care
e legata de intreaga stare social a unei serf!
Ast-fel de soluOe numai vremea o poate aduce.
In privinO materiald., ce e drept, se facuse o
propunere ca statul s intervie si sa dea subsidii,
sa instituie pensii pentru poeV.
0 propunere mai detestabila, mai degradtoare, nici nu se poate inchipui.
Dar daca nu se poate da o soh*, un sfat bun
se poate da literatilor, poetilor nostri.
Opera artistica si mai ales cea Erica fiind expre-

www.dacoromanica.ro

186

D. Panu asupra criticel si literaturel

siunea insaii a personalit4ei sale, artistul sa caute

s-si perfeqioneze aceasta personalitate printr'o
cultura mai vasta, prin sentimente i idealuri mai
innalte.

Acest sfat pe care Pam dat mai de muk, a

fcut mult singe reil confratilor mel. Ei ail protestat ca sftuesc pe poe0 notri s pue socialismul in versuri.
Oamenii acestia nu pricep cel ptAin atita, ca
lirica, despre care era vorba acolo, e o exprimare
a sentimentelor, ideilor si idealurilor poetului insu i, i deci a se patrunde de sentitnente si idealuri
mai innalte insemneaza. o Erica mai innalt. In alta
'Ord, mai culta, sfatul ar parea c se ir4elege de la
la noi a ridicat proteste
sine, poate chiar banal
si discuO.

Al doilea sfat ar fi sa ceteasc mai mult, sa

capete mai multa cultur artistica litera0 notri.
Cunotina aprofundata a tuturor maetrilor literaturilor marl : Homer, Dante, Goethe i a. m.
largete orizontul artistic, innaka sufletul,
perfeqioneaza insu-i instrumentul crerel artistice.
d.

Aceasta cultural larga va exercita asupra credrei

artistice ceea-ce am numit influenfd indirecta.
Cetirea literaturel vechi romine, de sigur, nu
poate exercita nici pe departe atita influen0 indirecta ; totu-i o poate exercita intru cit-va i
mai ales poate inriuri in bine limba literara ; de
aceea aceast cetire e negreit folositoare.
Al treilea sfat important e sa studieze toate
www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel i literaturel

187

literaturile streine contemporane nou, literaturile

de azi ale popoarelor civilizate. Aid poate fi

deja votba de model, de inspirare, de imitare

artistica. Ltd in adevr un izvor imens, variat,
nesecat, din care se pot inspira literatii notri.
si fcind aa, vor fi logici, vor remit-tea in
armonie
noastre.

cu toate cele-lalte ramuri ale

vietei

Noi ne inspirrn de la Europa occidental In

politic, in economie, In tiint, in moravuri ;
trebuie deci natural sa ne inspirarn tot de acolo
in literatura, care e un reflex al celor-lalte
manifestari.
*tiii O. nu se potriveste tocrnai una cu
alta, c adevrurile *tiintilor sint de-o potriv

obligatorii pentru fie-care, pe cind o oper artistic

se deosebete de la orn la om, de la un

popor la altul. 0 tiinta nationala nu poate exista,

o art nationala da. Aa e.

De cit., viata moderna drumurile de fier,
telegraful, relatiile continue intre feluritele natiuni,
gazetele, revistele, cari pun in legatura pe oamenii
culti ai intreger lumi civilizate i in general conditiunile asernanatoare de viata economico-sociala,

morala, toate aceste creeazd la clasele culte ale

tuturor natiunilor civilizate un mod, mai mult

ori mai putin asernandtor, de a gindi, de a simti,

ceea ce intr'un euvint Francejii numesc : el'tat
d'A.rne s al omului modern.
Aceast viata social de azi i acest ttal

www.dacoromanica.ro

188

D. Panu asupra criticel i literaturel

d'me, modern tind tot mai mult sd formeze din

toate literaturile o mare literaturd international,
Ele fac ca opera unui scriitor sa fie gustatd uneori mai bine in alte teri de cit in tara lui ; ele
fac posibil acest fenomen stranio, cd un scriitor
mare al unel natiuni, curind dup aparitia lui,
trece triumfal prin toate literaturile natiunilor civilizate, gasind

pretudindeni

imitatori,

fcind

coal ; ele fac ca Sully Prudhomme sa vorbeasc

mai mult sufletului nostru de cit Conachi, Vdcdrescu, Bdlcescu, Pann ; ele fac ca literaturile
tuturor terilor civilizate sa fie acum aa de
influentate una de alta i ca fie-care scriitor strein

sa se adape din acest imens izvor international.

Influenta reciproc a scriitorilor i a literaturilor strdine e enormd si une-off se manifesteaz aproape fantastic. Georges Sand a avut o
colosal influent asupra scriitorilor tineri rui.
Dostoevsky povestete cu ce impacient nebun
ateptaii ei aparitia unui no

roman al lui

Georges Sand i cu ce evlavie religioasa il citeati. Dar pe terenul rus romanul lui Georges
Sand se preface in roman naturalist, in sensul
bun al cuvintului, i acest roman rus influenteazA
la rindul sau aa de mult romanul naturalist francez, in cit marele Maupassant se declara discipol
al lui Turgheniew. Ast-fel s'ar putea zice c

romantica Georges Sand influenteaz romanul

naturalist francez prin intermediul romanului rus.
Literaturile scandinave, cari
dezvoltat sub
www.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel i literaturel

189

influenta literaturel clasice germane, ati acum o

influent considerabil asupra literaturel actuale a

German iei.

Dar ce sa mai vorbim de altii. Oare nu e

aceasla locmai adevcirata ?mash-it' tradilie literarci?

Scriitoril renasterel literare n'a imitat el cit

a putut pe strini, traducindu-1 chiar une-ori fara
a areta izvorul ?
Cei mai mari poet!' ai notri Alexandri, Eminescu, Cobuc nu s'all inspirat el,
irnitat ei pe
strini, Old a fi acuzati de plagiat, 1 nu grit el
oare cu toate acestea adevrati poeti romini ? Marea
deosebire intre modul actual de inspirare i imitarea artistica din literaturile strine i cel de pe
vremea renaterei noastre literare e urmtoarea.
Atunci, pe vremea renaterei noastre literare,

viata social a terel noastre nu seinana de loc

cu viata popoarelor civilizate, 1 deci inspirindu-se

i imiand o literatur produs de o viata social.

atit de diferit, literatii de atunci a creat o opera
fr niel o relatie cu viata terei lor 1).
Pe cind acuma, viata noastra social, fdr
fi ajuns pe a popoarelor civilizate, dar totul semnind cu a acestora, modul de a gindi i a simti semnind de asemenea, inspirarea din literaturile straine nu mpiedeca de loc ca opera creatd sd fie si na1) 0 exceptie :trebue de filcut pentru un poet cum e Pann, un adevitrat scriltor national ; dar scrierile lur Pann sint de un gen literar inferior.

www.dacoromanica.ro

190

ionald..

D. Panu asupra criticei si literature!

Ast-fel e opera lui Eminescu, care s'a

inspirat asa de mult din lirica germana.

In nuvela lui Caragiale t Leiba Zibah i in
drama Napasta, influeno. lui Dostoevsky e destul de vadita, ceea-ce nu impiedec de loc ca nuvela i drama s fie si frumoase si opere rominesti.
*

*
*

Noi am vorbit pind acum aproape exclusiv

de poezia Erica, asa de potrivita pentru epoca
noastr.

Dar cu toatd aceast potrivire, poezia liricd,

chemata sd exprime cele mai profunde sentimente
i cele mai zbuciumate gindiri ale omului modern,
nu poate prin insd-si caracterul lei s exprime si

lupta grea pentru viatd si colisiunea de pasiuni,

de interese, colisiunea de caractere.

Pentru exprimarea acestel viqi, atit de bogate a omului modern, s'a creat i a luat o mare
dezvoltare un alt gen literar, superior : romanul.
Romanul bate la usa literaturei romine si pentru roman n'avem macar un singur model valabil
in literatura noastra trecuta.
In literatura intern4onal moderna, in acest
imens laboratoriii, unde sentimentele, ideile ornenirei de azi iail corp si suflet in creatif artistice,
acolo trebuie sa caute liter41 nostri poe0, prozatori critici, modele de imitat (pe cit poate fi vorba
de imitare in arta), acolo trebuie sd caute inspirawww.dacoromanica.ro

D. Panu asupra criticel si literature

.0e,

191

acolo e un izvot imens, nesecat, acolo e si

remediul impotriva e uniformit4ei ideatiunei, lipsei

de variatie in exprimarea sentimentelor si a.m. d.

Se irgelege e un remedifi, pe cit poate fi vorba

acuma de remedia pentru literatura noastrd, care

trdeste in cond4iuni atit de ucigdtoare.
*

*
*

Am sfirsit cu discutarea acelor WO din artico-

lele d-lui Panu, cari aii interes general, un interes

literar.
Sint atinse si alte chestii acolo, cad dupd pd-

rerea mea n'aii vre-o insemndtate. Asa d-sa crede

foarte pdgubitoare pentru literatura noastrdcoterizle
literare si spiritul de exclusivism, care se dezvol-

td in ele. E adevdrat ; de cit inse-si coteriile literate si mai ales reul pe care laduc literaturei
la nol, e mai curind rezultatul lincezelei literare
de cit pricina ei. Coterii literare sint si in streindtate, dar acolo afard de rdil aduc si un bine
excita emulapa.
De altmintrelea, ce e drept e drept, spiritul

de gascd a ajuns la nol asa departe cd un literat romin, cind nu parvine s. facd o gascd literard cu litera0 in via;d, o face cu cei moqi.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ESTETICEI METAFIZICE

*TIINTIFICE

In numdrul festival al c Convorbirilor literare,

un numar ce a fost tipdrit la aniversarea a 25-a

a acestei reviste, sint cloud articole de polemicg,
amindou indreptate in contra mea.
Aceastd cinste escepponald, precum i faptul
ca unul din articole a fost iscdlit de d. Maiorescu,

ar fi trebuit sd ma facd s respund imediat, cu

ad t mai mult cu cit in general n'am obiceiul de a
tdcea cind mi se fac observapi critice.
Meseria de scriitor, ca ori-ce meserie, are i
ea obligatiile sale, i una din aceste obligatil mai
de capetenie e sa'ti aperi vederile espuse, daca
urmezi a crede cd sint adevgrate, iar dac te-ai
convins c sint fale, atunci s5.-ti recunoti sincer
i cinstit greeala.
Se intelege, sint cazuri chid cel care'0 face
observari polemice nu merita nici un respuns, i
in acest caz, datoria de a respunde se preface

in datoria de a tdcea, acum inse nu sintem de

www.dacoromanica.ro

Asupra estaticel matafizice si stiinOfica

19a

loc in acecst situatie, cel putin pe ad t pe cit e

vorba de d. Maiorescu, cruia dac nu i-am respuns Ora acuma, pricina este cd n'am avut unde.
De la incetarea revistei Contemporanul, din
Iasi n'am avut o revista unde s. scriu.
E adevrat cd ai fi putut Sd respund intr'o
gazet,, dar un articol care se imparte in zece sail
cinci-spre-zece numere ale unei gazete, nu e citit
nici de acei putini cititori cari ar avea bun-vointa
sd citeascd articolele de polemic.

tiintifica.

Tocmai asa a trecut nebgat in seamd, un admi-

rabil articol din Lupta semnat G. I. i unde e

analizat in fond tot articolul d-lui Maiorescu.
*

Innainte de a respunde in fond, trebuie sd fac

rezervele mele in privinta tonului articolului d-lui
Maiorescu si felului d-sale de a polemiz.

D. Maiorescu o iea cu mine prea de sus, de

sus de tot, md trimite la manualele de scoal,

zice cd sint inocent in materie i chiar sfirseste
articolul cu fraza : iLas'o mai domol unde nu te
pricepi,.
Indrznesc a crede, c ast ton polemic e
foarte gresit. *i nu e greit in sensul cd in ge-

neral nu poate s fie intrebuintat In polemica, o

nu! mai mult de cIt ori cine sint in contra polemicei a teau de rose, dar e gresit In cazul de fatd

pentru a nu se potriveste. Numai atunci e potrivit acest ton polemic, cind adversarul e in ade51218. Studir critict.

www.dacoromanica.ro

13

Asupa esteticel metafizice si gtiintifice

194

vr ignorant, nepriceput, etc.

Atunci e foarte

natural sd-1 trimeti la manualele de coald.Dar crede

oare d. Maiorescu, ca in toat tara romineasca va

gasi cinci cititorf aa de naivi, in cit s creadd
cu tot di'nadinsul, c sint aa de ignorant i nepriceput cum vrea sa arate d-sa... ? i nu vede
oare d. Maiorescu, c tonul prea de sus 1 poza

prea martiald poate fi luatd drept o dovadd de

lipsd de argumente ? ceea ce de sigur nu poate fi
in interesul d-sale.
Dar mai e i alt-ce-va.
In tara noastra sint unul din cei
cari
aU zdruncinat teoriile metafizicel estetice i aplicarea lor la critica literard. E o intimplare ! s'a
acut in lipsa unuia mat destoinic ! Fie ! dar aa
este. Un cm inteligent, citind articolul d-lui Maiorescu, va trebui de sigur sd'i facd urmdtoarea
reflectie : dacd Gherea e un orn atit de ignorant
i nepriceput, cit de ubrede dar trebuie sd fie teoriile estetice ale d-lui Maiorescu, dacd chiar Gherea

a putut sd le zdruncine!
Cum vedern dar, tonul polemicel e greit chiar

din punctul de vedere al intereselor d-lui Maiorescu.

i care e dovada pe care ne-o d d-sa,

pentru a arta ignoranO. mea ?

Ca nu cunosc provenienta teoriilor d-sale

estetice cari 41 trag originea de la. Platon, pe

end eU citind frazele nebuloase din articolele d-lui

Maiorescu, am zis cd aceste fraze ar fi mai bine

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice ai tiintifice

195

lsate Nemtilor, deci am crezut c teoriile d-sale

sint de origin. nemteasca.
Nu-i vorb, chiar de n'asi cunoaste aceasta
nrigind, mare paguba n'ar fi ; dar dovad c cunosc teoria platoniana, e c am expus intru cit-va
aceast teorie in articolul asupra criticei metafizice

tiintifice, , studifi care a fost scris tot in

contra teoriilor estetice ale d-lui Maiorescu, espuse

{le d. Bogdan. Acel studia a fost tiorit alturea

cu articolul la care respunde d. Maiorescu. Dupl
ce espun in cite-va cuvinte esenta teoriel platoniane, adaug : caceast fantazie (teoria estetico-pla-

tonian) cu fel de fel de schimbri, cu felurite

variante, trece prin toat estetica metafizicd de

dupl. Platon., Asa dar, am stint perfect provenienta si daca am zis cA expresiile nebuloase trebuie
lsate Nemtilor, e pentru c. d. Maiorescu n'a
adus in tar estetica direct platonian, ci varianta
ei schopenhaurian i kuno-fischerian.
Deci cind d-lui pentru a ilustra ignoranta mea

in chestia esteticei platoniane ne aduce exemplu

pe un individ care nu stia cine e Shakespeare,

.atunci ce poti s fad de cit s intrebuintezi propria fraz a d-lui Maiorescu : cCe poti s fad cu
asemenea lucruri ? Le constatt i treci mai departe.
SA trecem i noi mai departe i s ajungem
la fondul articolului.
Dar mai innainte s restabilim faptele.
D. Maiorescu, acum vre-o 8 ani a scris doua

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticei metafizice

196

tiinOfice

articole in Convorbirile literare: unul t Asupra comediilor lui Caragiale, altul tPoeti i Critici. Ca
respuns la aceste articole, am tipdrit in Contem_tor anul si retiprit in al doilea volum al criticilor mele un articol : ePersonalitatea i moralitatea
in artd,. In acest articol am discutat parerile

Maiorescu asupra unor chestiuni de o mare important, cum e morala in artd, insernntatea idealurilor sociale in artd, etc. Intre altele am susti-

nut c vederile estetice ale d-lui Maiorescli sint

metafizice, terminologia grea i improprie, si am
artat mai multe contraziceri intre cele doua articole.

Dupa un interval de 6 an!, d-nul Maioresur

imi respunde in N-rul festival al Convoririlor li
ter are. Respunsul d-sale insd nu atinge de Mc
principalele prti ale articolului meii, ci in intregimea lui se mdrgineste a respunde la clou fraze
ale mele, una in privinta terminologiel (emotiunile
impersonale), alta care explica relatiunea di'ntre

ret si egoism si in stirsit vrea sd arate c in articolele d-sale n'a existat contrazicere in privinta,
personalitgei i impersonalittei in artd,
Asa. dar intregul respuns se referd la cloud.
expresii

i o contrazicere. Se va fi

convins d.

Maiorescu cd in toat ceealalt parte a articolulni

am dreptate, ori n'a vrut sa o discute? Nu

constat faptele. De aid unneaza inse, cd, chiar

de ar fi avut dreptate d. Maiorescu in privinta

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice si stiMpfice

197

citor-va expresii i unei contrazicerl, totu-si artico-

lul me in mare parte ar rernined neatins.

Asa spre pild, sa ludm chestia contrazicerilor.
In articolul meii la care respunde d. Maiorescu,
dup ce constat contrazicerea fundamentald dintre
cloud articole, urmez Asa : Mai sint i alte contrazicerf in amindoud articolele. In articolul Mtn

.eni se spune cd un artist care nu-i coprins de

-einspira0e impersonald, nu e artist ci pseudo-ar-

al doilea ni se zice c sit4ri1e ce

4 primeste un adevrat poet sint : asa de personate
in cit... chiar acumulindu-se i revdrsindu-se in
aceast manifestare repro-e forma esteticd,
-e tist ; in

-educe caracterul personal, fdrd de care nu poate

4 exista un adevarat poet,. In articolul nti ni se
-spune c poeziile cu interqii politice actuale sint
eo simulare a artei, dar nu artd. In al doilea vedem cd sldveste pe Victor Hugo eincoronarea
geniului francez) pentru c intre altele a cintat
desrobirea de sub jugul politic ! In articolul inti
-eni se kice, c odele la zile solemne sint o si-emulare a artei, in al doilea se slvesc
4noftri scrisd tocmai pentru ziva solemnd a biru4inp1or noastre in potriva Turcilor. In articolul
ni se zice in sfirsit, c interesele lumei zi-ce cluta in artd, cd poetul trebuie sd
ni ce
ne transporte in lumea curata a fiqiunilor i ca
-echiar patriotismul n'are ce cduta in art, ca patriotism ad-hoesin al doilea ne laud& pe Alexan. dri, zicind intre altele: sovinismul gintef latine

www.dacoromanica.ro

198

Asupra esteficei metafizice i tfintifice

(si ura contra Evreilor el lea. representat. (Studii Critice Vol. II, p. 67).
Deci, chiar dacd d. Maiorescu ar fi justificat
contrazicerea in privinta personalitdtel i impersonalitdtei, ar reminea totu-si mai multe contraziceri
clare, pe cari nu poti s le inldturi prin nici
teorie neburoasa.
Dar sd vedem acuma dacd d. Maiorescu are

dreptate cel putin in partea aceea la care a respuns si care de sigur i-a prut d-sale partea cea
mai slabd a articolului
D. Maiorescu citeazd urmdtorul pasaj dirk
articolul
eAceste expresii grele, metafizice,
mai sunt si neexacte. S ludrn vorba temoOune
impersonald. Emotiunile grit in general cit se

ipoate de personale, fiind c sint urmarea unei

eatitdri nervoase, care se petrece inteun organizm
individual, inteo persoand. ,
La acest pasaj din articolul me, d. Maiorescu
face urmdtoarea intimpinare criticd :

eCe curioasa observare face aici d. Gherea.

(De ce adicd ar fi neexactd expresia : emotiune
cimpersonald ? Fiind cd toate em4unile se petrec
tinteo persoand i prin urmare nu poate fi de
(61 personale-? Dar dupd acest soiii de vorbd, tot
ice gindeste un orn, tot cuvintul ce'l rosteste, ar
trebui numai de cit sa fie numit personal, find
c se petrece in organismul lui individual. 5i
prin nrmare nu s'ar mai putea zice in bund

tlmurit limbd romineasc de ex. opinia ce

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticei metafizice

fiintifice

199

tarata d. X nu este personala a lui ci a luat'o

corbete din cutare carte sail de la cutare om.
aci ar avea cine-va dreptul sa intimpine : nu
teste exact, fiind Ca' ori-ce exprimare a unei opienii se petrece cu necesitate in organismul indie vidual al celui ce o exprima i prin urnnare

teste personala a lui., (Pag. 888).

Nu tiii daca observarea mea e curioasa, dar
de sigur e curios cum d. Maiorescu face confuzie
intre cloud fenomene psichice deosebite : idel i
emotiuni. Cum! Fiind ca in buna i larnurit limba

rornineasca se poate zice ca d. X a imprumutat

cutare idee ori cutare opinie de la

d. Y, s'ar

putea zice c d. X a imprumutat bucuria, spaima,

frica de la d. Y? Tocmai buna i larnurita limba
rornineasc a tiut, cum vedem, sa faca deosebire
intre feluritele fenomene psichice, cum sunt ideile
i emotiunile, deosebire pe care n'o face d, Maiorescu. Ideile, noPunile, adevarurile, fiind mai
generale, afectind mai putin viata vegetativa a
individului, a persoanei, despre ele in adevar s'ar
putea zice ca sint impersonale. Omule muritor,
de cloud ori cloud fac fialru, sint adevaruri de o potriva pentru toti oamenii normal organizatl. Ernatiunile insa, frica, bucuria, spaima, iubirea, de i
sint simtiminte analoage la toti oamenii, dar fie-

care le simte aa de deosebit ca grad i ca fel,

in cit lor li se cuvine de buna seam termenul de
personale.

Ilustrul invtat englez Henry Maudsley zice:

www.dacoromanica.ro

200

Asupra csteticei meta6zice

tiintifice

tEmotiunile influenteazd mai puternic orga-

tnismul de tit ideile, fiind cd ele infdtiseazd o

fnistare inter-rid mai violent si fiind el toate
funttiunile vegetative sint mal adinc implicate
.in originea lor, in firea i manifestarea lor 1), .
5i mai departe *Cdci aceea ce reveleazd natura
esentiald a individului, este sentimentul sa viata
t afectiv 2)$ . 5i tocmai pentru cd emotiunile revelza

natura esentiald a individului, a persoanei, si tocmal

pentru cd emotiunile implica mai mult viata ve-

getativa a individului, a persoafiel, de aceea am

crezut i credem termenul t emotiune impersonald

un termen itnpropi, o espresie neesactd.

Dar d. Maiorescu preciseazd Inca odata
ce insearnnd cuvintele: emotiune impersonala $ :
Numai o em4une impersonald face pe orn sec
se life fie sine '(subliniat in text) de aceca s i
numeste impersonald.$ Dar in ori-ce act pasional i in multe acte fiziologice omul sd uitd pe

sine ea persoan. Le vom numi oare pe toate

impersonale ? Dar atunci i un criminal care s-

virsind crirna, se gindeste la crirra si nu la per-,

soana sa, va fi impersonal. Vom avea deci critind un
minali i trime impersonale. i
orn mdnincd bucate bune i in actul mincrel se
uit pe sine gindindu-se si preocupat numal de
mfncare, acest orn mdnincd impersonal. Pentru
Physiologie de ltsprit, pag. 326.
2) Ibid. peg, 327.

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice si stiintifice

201

cd una din doud : ori starea fisiologica a foamel,

a setei, actul mincdrei, implied prea mult viata
fisiologied si viata vegetativa a individului .pentru
ca sd putem vorbi de impersonal,
si atunci cum
am vdzut nu s'ar putea intrebuinta acest termen
nici la emotiune, care de asemenea implied prea
mult viao vegetativa individuald; ori cu toate
cd emotiunile implied asa de mult viata vegetativd
individuala, se poate intrebuino expresiunea emotiune impersonald, . Si atunci, fdcind incd un pas,
vom zice : foame impersonald, mincare impersonald.

laid cite-va argumente pentru cari am crezut

cred improprie si neesacta espresiunea: emotiune impersonald, de si aceastd espresiune e
intrebuintatd nu numai de d. Maiorescu, ci si de
unii scriitori strdinl, chiar nemetafizici.
i

Ce mai ceartd de cuvinte !, va

zice d.

Maiorescu. Asa e. Dar oare ell ridic aceastd

ceartd, prin faptul cd in trei rinduri am atras atentia cd termenul este impropriil, sati d. Maiorescu,

care din zece pagini consacra cloud acestei discutii si chiar sfirseste cu cuvintele: Am insistat
asupra acestei prime obiectiuni a d-lui Gherea,
fiind cd este din capul locului hotdritoare.,
Dupd c emotiunea impersonald, vine rindul
altei fraze din care d. Maiorescu trage concluzia cd nu stiil sd discut logiceste. Asa o fi ? SA
vedem.

iNu e adevdratd, am zis

ell in articolul

meil, nici frasa cd egosirnul e rddcina ori cdrui

www.dacoromanica.ro

4202

Asupra esteticel metafizice ai stiintifice

rel. Ca sa dovedesc cd frasa e neesactg, am

aretat cd pe de o parte egoismul poate sd fie
1 rdcidcina binelui i pe de altd parte cd stilt
rele care provin din altruism.
D. Maiorescu. izoleaz mai intiiii de restul
articolului fraza citatd, pe urmd citeaza partea
Intfia 1 las la o parte partea a doua, unde vorbesc de reul ce provine din altruism, i dupa aceea
urmeazd asa :
e Dar ce are a face aceastd obiectie (chiar

tdacd ar fi esactd, ceea ce nu credem) cu frasa

/In chestie ? Este asa de puin deprins d. Gherea
ecu oper4ile argumentdrei, in cit nu'51 poate da
eseama de raportul cestiunel sati sferei de aplica;ie
a nopunilor.

eat zic egoismul e rdcina ori cdrui rel..

e Generalitatea este aci in cuvintele cod care refl
esi proposiia redusa la paradigmele obicinuite
in manualele de coald (toti S. sint P.) glsue5te :
e tot reul este din egosim. Aceasta insemneazd ca
eintreaga sferd a notiunei reii este legatd de
esfera egoism, dar nu insenmeazd cd 5i intreaga
esferd a notiunel egoism este legatd de ref],
ici din contra mimed o fiarte (subliniat de noi).
:and zic : totieii skit- animale, aceasta nu in-

esemneazd cd i toate animalele sint lei, ci numai

e cd unele animale sint lei; celealalte pot fi ori
ileum vor voi ; vulpi, papagali sail alte animale
emai putin citabile. , (Vezi Maiorescu , Logica ,
Pag. 47).
www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice si oiinlifice

203

t A. inteles d. Gherea aceast micd esplicare

Dacd-i este prea abstractd, s.-i
tmai dam un esemplu concret di'ntr'o tiinti

t elementard?

t materiald. Cine-va afirmd: micro-organismele sint

tcausa oricdrei boale infectioase. Vine altul i

tvrea sd.'l combatd zicind: nu este adevdrat, aci
emicro-organismele sint i causa multor fenomene
tfolositoare, d. e. a fermentatiunei (p. 891).

Ast-fel, izolind fraza citatd mai sus, facind

pe eititoril d-sale sd creaz c obiectiunile mele
in privinta egoismului le-am fdcut numai pe baza
construcOei logice a unel singure fraze i nu dui:4
intelesul intregului articol i chiar al intregei teorii;
schimbind in sfirit fraza : tegoismul e rdcidcina
ori cdrui reii prin fraza : (tot reul este din e-

goism, d. Maiorescu crede cd mi-a gsit o greeal, care, dupd expresiunea d-sale, trebuie s se
prefac inteun adevrat instrument de pedeapsa
in contra mea. Sd. vedem.
Mai intiia trebuie s constatdm c schimbind
fraza tegoismul e rdddcina ori-cdrui reii in
fraza: e tot reul este din egoism pentru precisiunea

intelesului, d. Maiorescu preciseaza tot de o data'.

o greeald. elementard i btatoare la ochi . In
adevr, daca sfera nortiun-ei led, -dard tot reul
pind la cea din urm picdturd provine din egoism,
atunci i boalele: frigurile, holera, ciuma, cari
sint, slavd. Domnului, rele destul de marl, provin
asemenea din egoism i nu din microbi patogeni,
dupd. cum tiam pin acum.

www.dacoromanica.ro

204

Aaupra esteticel metafizice i stfiMifice

Dar sd vedem dacd, in marginile argumenOrel logice, am facut greseala ce mi se imputd de d-1

Maiorescu cu atita lux de dovezi. Vol areta ime-

diat cd si aid nu eil am greit.

Sa ludm fraza asa cum e modificatd de d.
Maiorescu : e tot reul este din egoism,. Aid avem

o propozitie ori o judecatd, care in logica se chiam universal afirmativa si care redusd la formula
logicd, glasueste : toti S sint

P, adicd tot su-

biectul sa toate subiectele slut predicate, teea

ce nu vrea s zic, 0, tot P e S, adic tot predicatul e subiect. Cu alte cuvinte, in formula
logica toti S sint P, intreaga sferd a notiunel lui
S, (subiect) e legata de sfera lui P, dar nu si intreaga sferd a lui P e legata de sfera lui S, ci
cum zice d. Maiorescu edin conira, numal o
artes . Asa, luind chiar pilda data de d. Maiorescu totl leil slut animale, nu insemneaza cd toate
animalele slut lei. Sfera notiunei animal (P) e

mai mare de cit sfera notiunei leg (S), deci nu

poate fi intreaga legatd de notiunea S.
Cu alte cuvinte, in formula logic& toti S
slut P, sfera lui P find mai mare de cit sfera lui
S, ea. nu poate s se cuprinda intreagd in sfera lui

S, dupd cum un numr Mai mare nu poate sa

se -coprinda intr'unul mal mic. Decl dnd eU leg
intreaga sfera P (egoismul) de intreaga sfera S
(tot rdul), fac o greseala de logica, grresald care
arata c nu slut deprins cu e operatiile argumentdrei.

www.dacoromanica.ro

Asugra esteticel metafizice ei etntifice

205

Acasta e teza d-lui Maiprescu.

Acum toat discutiunea sta aci : e adevdrat
In tot-d aunt; in judecdtile universal afirmative
recluse la etoti S smut P, intreaga sferd a lui P nu
poate sd fie legata de sfera S, orL slut cazuri cind
intreaga sferd P poate sd fie legata de sfera
S?
Daca e adevdrat cazul intii, atunci in ade-vdr am fdcut greseal de operatie de argumentare ; dar daca e adevdrat cazul al doilea, nu
e greseald.

Ca sl aretm cd e adevarat al doilea caz,.

sa ludm ca pildd o frazd, o propozitie, o judecatd universal afirmativa asemandtoare cu fraza.
d-lui Maiorescu tot reul se naste din egoism.,
Aceasta propozitie e: tot omut se nate di
femee,. S supunem aceastd propozit'te analizei
logice, intocmai cum a fdcut d. Maiorescu.

Toti oamenii se nasc din femei. Aceasta.

inseamnd c intreaga sferd a notiunei oameni; e
legata de intreaga sferd a notiunei naftere prinfond', dar nu insemneaza cd si intreaga sferd a,

notiunei enatere prin femei, e legata de sferv

notiunei etoti oamenii, ci, cum ar zice 4. Maiorescu,

numal o parte. Deci, faptul cd toti oamenii se

nasc din femei nu vrea sd zicd i cd toate femeile nasc numai oameni, dupd cum faptul cd tot
reul se naste din egoism, nu insemneazd ca tot
egoismul nate puma!

deci femeile afard de

oameni pot sa nascd, spre pildd si evulpi, papagali saf alte animale mai putin citabile.,

www.dacoromanica.ro

206

Asupra esteticel rnetafizice si stiintifice

La aceeall concluzie ajungem si altmintrelea.

In propozifia noastr e tot omul se naste din
femee, (tot omul, e subiectul S, e se naste din

femee, e predicatul P. Predicatul P insd, fiind

mai mare de eh subiectul S, coprinde pe S (adicA
to0 oamenii) dar si rnai mult de cit S ; deci, hied
odatb., femeile trebue sa mai nasca si alte viquitoare

afar de oameni. Nu'i vorba, ele IAA acum s'ail

refuzat la ast-fel de oper4e, dar poate va fi altfel de acuma inainte, spre a se conforma logicei.
Se intelege cA nu putem esi din aceast
incurcAturA si nu putem sA ne punem in acord

cu esperierqa vietei, de cit admiOnd c toat

sfera lui P e legata de sfera WI S, ca adicA tosi
oamenii se nasc din femel, dar c.a.' si toate femeile nu nasc de cit oameni.
Ast-fel deci, viata real, esperierna vietef,
suveranA asupra tuturor stiinOor si deci si asupra logicei, comand aceasti conclusiune: cA,
sint judec4 universal afirmative in care raportul
de estensiune al nOunilor S si P e ast-fel in cit

sfera lui P e intreagl legata de sfera lui S.

Aci am putea sa ne oprim si s incheiem
cu cuvintele quad erat demonstranclum.
Dar cazul fiind interesant, vom cere voie ce-

titorilor nostri sa mal aducem inc un exemplu.

SA luAm propoziOa urmAtoare : ctoate mere-

le slut din rdcini de med. Pica la descoperirea altoitului, raportul intre S si P, intre mere
si rdcini de meri a fost ca si in propos4ia

www.dacoromanica.ro

Astipra esteticel metafizicc 0 istiintifice

207

noastr ctoti oamenii se nasc din femei; intreaga

sfer a lui P e legata de S, adicd si toate merele

sint din rddcini de meri si toate radacinele de
meri produc ori hrnesc numai mere. Cu inventarea

ins a altoitului, chestia se schimb ; acum rd-

cina de mr poate sd hrdneascd si alte fructe,

ca pere, deci estensiunea sferei lui P s'a schimbat,
e mai mare de cit S. Cu schimbarea raporturilor
de lucrurf reale, in aceia-si proportie s'a schimbat

raportul intre S si P.
De aici urmeazd incd o dat, c pe de o
parte viata reala si experienta vietei hotresc
raportul intre estensiunea sferei notiunilor S si
P si nu numai se intimpl ca dst raport s fie
in felul cum zic ea, dar acest raport e si variabil, si
fiind inteun fel pentru un timp, se schimb intealt-

fel pentru alt timp, e deci un raport schimbtor.

De aici iar5.11 trebuie s tragem concluziunea,

cd n'am fcut de loc greseala stabilind raportul,

ori mai bine zis posibilitatea raportului intre S
si P, ast-fel in cit intreaga sfer P s fie legata
de sfera S 1).
1) D. Maierescu nA triraite la manualul d-sale de logicK (pg. 46-47).
Cu regret trebuie s5. spun O. acest manual, In cazul de fatit, nu poate
slt ne fie de niet un toles, pentru cli 1 lipseste tocmaY aceea ce putea
0, lie llinureascl si anume cuantilicarea predicatuluY. Lulndu-se dupli
logica veche si dupi Mill, cl. Maiorescu nu se ozupl de cuantificarea
predicatuld, Imparte propozitiile In patru categorif in loc de opt, cum
fac noiT logicianY

englea, si In general, partea din manualul d-sale

care vorbeste despre extensiunea sferelor subiectular si predicatuld e

foarte confuzli.

www.dacoromanica.ro

268

Asupra esteticel metafizice si stiintifice

Dar dacd am dreptate in general, remine

acum de vazut clack in cazul special, in propozi-tia fdcutd de d. Maiorescu cegoismul e rdacina.

ori cdrui re, am avut dreptate cind am legat

intreaga sferd a notiunei egoismului de intreaga
sferd a no;iunei reului. E cred cd i in acest

special am avut deplind dreptate sd fad

aceast legdturd. i iatd de ce:
caz

Mai nti insu-i cuvintul raddcind ne-a dat

dreptul s intelegem ap cum am inteles fraza

aceasta. Pentru cd e foarte natural c'd ori-ce rdddcind de mr produce mere, prin altoire poates mai hrneascd pere, deci tot un fruct, i un
fruct asemdridtor, clar n'arn auzit ca o rddcind
du actul judectirei, zice d. Maiorescu, noliunea principa1 li. este su
ebiectal, sfera notiunet luT se exprima cu oare-care exactitate i stfel
tjudecata este sali universalli sali particularti. Iar clt pentru predicat,
cchemarea luT In judecatli este de a afirma sail a nega, cit pentru

subiect, remliniudu-'T sfera In afarli de subiect cu totul nehotitriti.)

AicT, de si se neglijeaza cuantificarea predica,tuluT, dar cel pupa
se lastt posibil un caz clnd sferele subiectuluT i predicatuluY slot
egale.

MaT departe d-sa zice: eToate quadratele sunt paralelograme, incsemneazli cli intreaga sferli a notiuneT quadrat face parte din stera
remine nehotdpit, dar este cu putintli ca
gnotiunel paralelogram,
cnotiunea paralelogram sli se mat !ntind i peste alte notiunT.

De alcT iar s'ar plirea sub-Inteles a slut i cazurT in earl notiunea.

predicatulta nu se Intinde peste alte notiunT i sfera lut e egalli cu sfera
subiectulut Deductia insli neasteptatli pe care o face d-luT din toate
aceste desvoltitrT e urmitoarea:
cAst-fel judecata universal afirmativli, araMln trivinfa sftrelornumar
44 c intreaga sferd a noliunet subiectulut este tomund etc Q tarte a
s/erelftredicalulu,4 (subliniat de noT).
Aceastli deductie i afirmare e pur i shnplu neesactli, fiind-ca slut
propozitiT orT judeclitY universal afirmative tu cart intreaga sfera a notiuneT subiectu!uT este comuna nu cu o tarte a sfereT predicatuluY et cu.

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice

tiintifice

209

de mar s produca cartoli, castravqi ori luminari de spermanteta. Cind d. Maiorescu ne spune
c egoismul e radacina care produce reul, intre-

gul re pind la cea din urma picatura, e natural ca in mintea noastra sd se formeze ideia c
aceealf rada.cina nu poate produce un fruct fleasmn.tor ori, si mai mult, contrariil. De alt
parte, tot mntelesul i toate desvoltarile din articolul d-sale tlaft acela-i lrqeles egoismului. In
sfirit d. Maiorescu e discipolul lui Schopenhauer,
in definitiv d-lui espune teoriile estetice i morale

nu ale d-sale ci ale lui Schopenhauer.

Pentru acest din urma insa, egoismul e
mai mil de cit Satana pentru cretini, pentru c
intreaga sferl. predicatuld. Ast-fel e propozitiea noastrit: toff oameniT
se nasc din femd ; ast-fel e propozitla ; toate triunghiurile sunt trilaterale ;
ast-fel e propozitia: toff oameniY rid, etc. Aceste propozipT pe caft le
neglija logica veche, find a nu se ocupa cu cuantificarea predica-

tulul, si de carY nu s'a ocupat nid d. Maiorescu, se chiaml In logica

moderni: propozitil afirmative toto-totales,
D. Maiorescu, pomeneste, ce e drept, despre cuantificarea predicatulta, tocmd In apendice, lntio nota pentru pag. 46-47 pe care am
vzut-o aid. cAcest paragraf, zice d-sa (adicl pag. 46-47), explicK In
destul ceea ce numeste logicul englez Hamilton cuantificarea predica.
tuld, a cire importantA Ins o exagereazli..,

a pagina 46-47 din manual nu explic ci face cortfuziY, am

vzut ; cIt despre exagerrile Id Hamilton, iat ce zice Liard In cartea

sa Les logiciens anglais :

(Cuantificarea predicatulur este principiul esenlial al nouer analitice, numa3 ea ne fiermite sd ddm o analizd desdvrsitd a stiinte logice.

Din cauzd cd
cunoscut' o sad ait trecut peste ea, cef vechY nu ad desvoltat logica de dt dintr'o parte fi ait ingreuiat'o cu regule numeroase,
nefolositoare 1i discordante (pag. 49).
De almintrelea In privinta opiniund despre exagergrile ld Hamilton d-1 Maiorescu se bazeaztt pe Mill.

51218. Studil orifice.

www.dacoromanica.ro

14

210

Asupra esteticel metafizice si stfintifice

el e cauza afirrnatiunei dorintei de a trdi, care

e izvorul intregului reii, intregei imoralitdti, intregului viciii ; idealul find dispariPa traiului, nefiinta, Nirvana. Acestea toate impreund mi-ati dat,
cred, dreptul sd inteleg aa fraza, dupd cum am
inteles'o. Iar dacd d. Maiorescu n'a vrut sd fie
inteles aa, atunci e vina d-sale de ce nu se

explicd mai clar, ori mai bine zis, e vina teoriilor. estetice ale d-sale, car] nu permit o exprimare
mai clard.
*

*
*

Am ajuns, in sfirit, la partea proprie a

articolului d-lui Maiorescu, adicd la acea parte,
care trebuie sd justifice contrazicerea (mai bine zis
una din contrazicerile) aflatd de mine, in privinta
personalitdtei i impersonaliatei in and.
Pentru a explica, ori pentru a inltura aceast contrazicere, d-sa scrie o pagind, in care precizeazd teoria estetico-platoniand de care se tine
d-sa i pe care o aplicd in critice. Reproducem
aid intreaga pagind foarte interesantd, nu numai
din punctul de vedere al contrazicerei ce ne preocupd. Analizind putin aceasta teorie espusa in
cite-va cuvinte de d. Maiorescu, se va vedea incd
o-datd diferinta intre vederile nostre i ale d-sale,
intre estetica metafizicd i estetica modernd tiintificd.

Chestia fiind cam aridd, cerem scuze cititorilor

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticei metafisice i tiintifice

211

notri cd le punem rdbdarea la o grea incercare.

Iat aceastd pagind:
Apoi care din clou este adevrat, intreabd.
broura roie: poetul impersonal sail cel personal?
Amindoud, respundem noi.
Aa dar cuvintul personal, ca i contrarul s
impersonal, are cloud intelesuri?
Evident, i amindoud intelesurile sunt clar
4 puse in pasagele citate, adic clar pentru cine poaI te si vrea sa in;eleaga. Tot aa are cloud intelesuri
,cuvintul inductiv (Aristotelic i Baconian), cuvintul sintetic (a priori i posteriori), etc.
ePoetul adevdrat este impersonal in price@ perea lumei, intru cit in actul perceperii obiectului
.trebue sd se uite pe sine i sd.-1 concentreze

toatd privirea in object, prin aceasta numal o-

biectul inceteazd acum de a fi individual mdr-

ginit i devine tip, se inatieaza sub specie ader-

(nitatis, cum zice Spinoza, este o idee Plato. nica, .

Shylock nu este nu Ovrea izolat, ci
este Ovreimea; Werther nu este un amorezat
individual,

ci

este sentimentalitatea amorului.

Aceasta constitue partea mai ales eticl a artist tului.

Dar o-datd perceperea obiectiva dobinditd,

rnanifestarea ei in o anume forma reproduce cairacterul personal al poetului, i o asemenea res. fringere in prisma lui proprie, exprim individu-

aliatea lui ese4ald. Leiba Zibal din Fdclia

de Pate, a d-lui Caragiale nu este nid el un

www.dacoromanica.ro

21 2

Asupa esteticel metafizice i tiintifice

Ovreu izolat, ci este Ovreimea, ca si Shy lock,

dar ce deosebire in forma exprimdrii, dupd de osebita individualitate a scriitorilor Impersonal
esdil tipic vdzute amindou figurile, personal sad
individual tratate de amindoui autorii.
Si Luceafrul lui Eminescu nu este un individ amorezat, ci
sentimentalitatea arnorului, ca i Werther. Dar aceea-si deosebire a
manifestdrei si din aceea-si cauzd. Aceasta con stitue partea mai ales esteticd a poetului.
Idc teoria clard., de mult stiut si de mult
comentatd a ideiel platonice intrebuirrotd drept
fundament de esteticd, i impdcarea ei cu formele foarte diverse de manifestare in care se re veleazd diversele personalit4 ale poe0or.
Se intelege d sunt i teorii contrare. Zola

cd. e. defineste: opera de art e un co4 al

na-

turd vd.zut pri'ntr'un temperament.

Noi credem din contrd, ea opera de art

e un co4 al naturel vdzut cit se poate de im personal si exprimat printeun temperament cit se
epoate de individual.

Dar aceast lupta intre teorii adverse este

altd. chestie. Chestia noastrd era teoria Platonico esteticd., coinbinat cu varietatea exprimrei aceeluiasi tip prin felurite forme artistice, teorie

atinsd in treacdt de cele doud articole ale noaAstre. Si aid am ardtat c contrazicerea inchipuit de d. Gherea nu exist in acea teorie, ci
exist in capul d-sale., (p. 893-894.)

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice i stiintifice

213

Daca, in adevar, contrazicerea exista in c apul rne, ori dac e in articolele d-sale, asta o
s vedem imediat.
De la inceput ins trebue sj ne intelegem

ori trebue s inlturam dou pasagif din pagina

citat, ca nefiind in chestie. Mai India e: contrazicerea inchipuit de d. Gherea nu exista in
acea teorie,. 0 fi existind, n'o fi existind in

acea teorie,, e aka socoteala; vorb e c acea

contrazicere exista in adevar in articolele d-sale.

Al doilea pasaj de inlalturat e in privinta

brourei ro0. Aceast brosur n'am citit'o i deci
nu ti, o fi avind n'o fi avind dreptate. Original

e numai c d. Maiorescu incepe sa discute tu

bropra rosie, iar resultatul e ca zisa contrazicere
e in capul me. S'ar parea ca broura no* e inteadins introdusa pentru a intuneca chestia, nu pen-

tru a o lmuri.
Asa dar, trecem la chestia contrazicerei, pentru aceasta ins trebue s restabilim faptele.
In articolul asupra comediilor lui Caragiale,

d. Maiorescu sustine c un artist trebue sa fie

impersonal in producerile artistice, c alt-fel ar
fi imoral in intelesul artel. Inltarea impersonala, zice d-sa, este ins conditie asa de absoluta

a ori-carei impresii artistice in eft tot ce o im. piedeca i o abate este duman al artel, in de osebi al poeziei i al artel dramatice. De aceea
poeziile cu intentii politice actuale, odele de zile
solemne, sunt simulare a artel, nu arta ade-

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice

214

tiinOfice

i mai departe: Aa dar arta dramaare sit exfiund conflictele, fie tragice, fie

varata..*
tica.

cornice, intre simtirile

actiunile omenesti, Cu

agla obiectivitate curatd, in cit pe de o parte

sa ne poat emotiona prin o fictiune a realitgO,

iar pe de alta sa ne nale inteo lume imper sonal. *

Acum 6 ani, analizind acest articol am zis:

poetul trebue sd exfiund simirile i aqiunile
omenesti, cu a/I/a obiectivitate curatd, in cit s

ene ina4e pe noi in lumea impersonala. at de

obiectiv, cit de impersonal mai trebue sa fie poetul I* De altmintreli toat partea teoretic a articolului e scrisa in acela-si sens, adica poetul
trebuie s fie obiectiv, impersonal in expunere, in
manifestarea esteticg.
In articolul Poefi ,si CrItICI d. Maiorescu sussine contrariul, susOne c poetul trebuie 0, fie personal in manifestarea sa artistica, iar in loc de

obiectivitate curata, d-sa cere artistului sa fie

prtenitor. 2

In manifestarea artistic, zice d-sa in acest

din urtna articol, se reproduce caracterul personal, fra care nu poate exista un adevarat poet*
in tot articolul d-sale suqine

lucru,

ca artistul in exprimare e personal si inteun loc

d-sa ajunge la concluzia c. eartistul nu poate fi
de cit prtinitor.
Numind articolul nti cu litera A si articolul
al doilea cu litera B, vom avea :

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticei metafizice i tiintifice

215

Articolul A. Artistul trebue sa fie in manifestarea sa impersonal, obiectiv.

Articolul B 1). Artistul trebue sd fie in manifestarea sa personal, prtinitor.

Iat o contrazicere clard ca lumina zilei si

pe care n'ar putea-o inltura
Platon, dacd
s'ar scula din groapd, iar d. Maiorescu vrea s o
inlture prin expunerea esteticel lui Platon.
5i cum o inltur? Iat cum: Poetul e personal si impersonal, impersonal in perceperea

lumei si personal in manifestarea ei. Poetul vede

&it se poate de impersonal si se exprim cit se
poate de individual.
S presupunem cd toate acestea sint adevarate, (ceea ce nu credem); ar urma oare cd se
inltur contrazicerea de sus? Dar de unde? Nu
numal nu se inltur dar nid nu se atinge contrazicerea, si, prin explicrile date, se creeaz si

alte contraziceri. Asa, pe acest al treilea articol,

prin care D-sa voeste s lrnureasc cele clou
articole trecute, Ii vom numi cu litera C, i atunci
vom avea urmdtoarele contraziceri noi :

Articolul A. Artistul trebue sa fie impersonal, obiectiv in manifestare.

1) In articolul

II

(PoetY si Critici) d. Maiorescu sustine asemenea

artistul trebue d fie personal in preepere. t De la aceleag obiecte

chiar cciespre earl not tqf avem o sirrMre obicinuita, el (poetul) trimy& o csimfirt am de dearebitd, de puternid, i asa de personall In

gradul tsi In felul el...., etc.

www.dacoromanica.ro

216

Asupra cstetice metatizice si stinlifice

Articolul C. Artistul trebuie s fie personal,

individual in manifestare.
Articolul B. Artistul e personal in percepere
(vezi N. B.)

Articolul C. Poetul adevrat e impersonal

in perceperea lumei.

Dupa cum vedem, acest noti articol cade in

contrazicere cu fie-care din articolele trecute.

D. Maiorescu ma mustra ca de ce n'am

bdgat de searab:, ca intre cele clou articole a
trecut un interval numai de 3 luni, atunci af fi
fost mai prudent i n'ai fi gasit contrazicerile.
e Chiar aceast scurtirne de interval ar fi trebuit
es facd pe d. Gherea mai prudent. Dar ce are
a face intervalul cind acum, nu in cloubi articole,
scrise la interval de 3 luni, ci in acela-i articol pe
aceea-i pagina se gasete o contrazicere tot aa de
flagranta ca i cele di'nainte. In adevr, prin faptul
ca D-sa retiparete o cita0e din scrierile sale, se
ihtimpla urrnatorul lucru: La pagina 893, sus, citim:
Poetul este mai intiiii de toate o individualitate ;
e de la acelea-i obiecte chiar, despre cari noi toti
tavern o simtire obicinuit, el firintqle o simlire
cafa deosehit de puternia 4.i tun de personalcI in
cgradul ,si in felul el, in cit in el nu numai se
e acu muleaz sir4rea pina a sparge limitele unei
simple impresii i a se revdrsa in forma estetica
e a manifestirei, dar insd-i aceasta manifestare
reproduce caracterul personal, far de care nu
epoate exista un adevdrat poet. Aa dar poetul

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice

tiintifice

217

in primirea simtirilor, impresiilor, deci i in actul

perceperei e aa de personal in cit i manifestarea
e personala. Ast-fel, insa-I rnanifestarea personala
e subordonat perceperei personale, aa de perso-

nal e poetul in preceperea lumel. Iar dupd zece

rinduri, pe aceea-si pagind, d. Maiorescu zice : poe-

4 tul adevarat e impersonal in perceperea lumei.,

O fi i aceast contrazicere tot numai in
capul meil?
Dealtmintrelea, nu ma mir de loc de aceste
contraziceri. Se intelege, d. Maiorescu are un
frumos talent i e un logician distins, dar chiar
daca ar fi logician genial ca Aristoteles ori Mill,

tot n'ar putea face nimic in zilele noastre, cu aceasta esteticd metafizicd platonian nemtita de
metafizici Nemti. 5i cum sa nu cada in contraziea i in ea cind ea insd-si e o mare contrazicere cu cele mai elementare adevaruri ale tiintei

ceri

moderne ?

Pentru cd, vd rog, citiO micul rezumat al

acestei teorii in articolul d-lui Maiorescu i spuneti-mi daca gasiti cloud propozitii in toatd aceastd.
pagind care sa nu fie in contrazicere cu cele
mai elementare adevaruri ale tiintei moderne.
Pentru ca s nu pat-ern exagerati si nedrepti, sa
analizam putin acest mic rezumat din teoriile
platoniane.
*

www.dacoromanica.ro

218

Aaupra esteticel metafizice

tiintifice

epoetul adevArat
este impersonal in fierceperea lumei. Pentru ca sd
vedem intru cit e adevratA aceastA frazA, trebue
sa vedem ce e actul perceperei, ce e perceptia din
punctul de vedere al psichologiei moderne. In teoria
espusd i sustinutA de d. Maiorescu, perceptia pare
Incepern cu fraza intiia:

a fi un act psichic simplu, in care subiectul care

percepe e cu totul pasiv, el primete impresia din
afar, dar personalitatea lui psichicd In acest act
al preceptiei nu lucreazd, pare a fi absentd. Daca
ar fi aa, atunci in adevAr omul ori poetul In
actul perceperei ar fi impersonal , i numai in
esprimare, in manifestarea estetic, unde se manifesteazA i lucreaz intreaga persoan psihica, numai

acolo artistul ar

fi

personal. Dar oare aa. e ?

SA vedem

In cea mai simplA esperient psihicd, zice

Maudsley (vezi Physiologie de l'Esprit, pag. 324),
este atIt un element subiectiv cli ci un element
obiectiv ; cAci ori ce perceptiune este de la inceput
insotit de sentiment., Aa dar in actul perceperei omul nu numai primete, ci i d. ; spiritul
s lucreazA, ca i in actul esprimrei.

,Pentrn simtul comun, zice Binet (vezi La

fisychologie du raisonnement pag.

per-

ceptiunea este un act simplu, o stare pasiva, un

fel de receptivitate. A percepe un obiect esterior, d. e., mina noastr, este numal a avea contiintA de sensatiile pe cari le produce acel obiect

asupra organelor noastre. Cu toate astea cite-va

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice si stfinpfice

219

esemple vor fi de ajuns s arate, c in ori-ce

percepOune spiritul adaogd necontenit pe lingd
impresiunile sit%urilor.

,Perceptiunea este, deci, o stare mixt, un

fenomen cerebrosensorial alcdtuit dinteo aqiune
asupra simturilor i o reactiune a creerului. Ea
se poate asemdna cu un reflex a crui perioda
centrifuga in Joe sd se manifesteze in afard prin
m*dri, s'ar cheltui in auntru deteptind asocia0
de idel. Descdrcarea urmeazd o cale mintald In
loc sa urmeze una motrice, .
Cum vedem iard-i, in actul preceptiei spiritul
omului lucreazd ca i in actul exprimrei, numai c
descdrcarea apucd altd cale, o cale mintald, in
locul uneia motrice. Mai esplicat i mai doveditor

pentru noi e James Sully.

ePercepOunea, zice Sully (vezi Les illusions
des sens et de l'esfirit, p. 15), nu-i un lucru aa
de simplu cum s'ar pdrea la prima vedere.
Cind priveti intr'o zi cdiduroasa un ri cu apa
vie *i vezi delicioasa recoreala, nu-i gre de
dovedit cd in realitate facem un act de sintezd
mintald sail de constructie imaginativd, cd la impresiunea simturilor pe care ne-o dd. ochiul in
mornentul acela, addlogdm un lucru pe care experier-qa din trecut l'a dat spiritului nostru. In tercefiliune spiritul lucreazd asuftra materiei sensagund i intrunete in actuala-i atitudine toate rezulta tele desvoltdrel sale anterioare.,
5i in felul acesta am putea aduce citatii din

www.dacoromanica.ro

220

Asupra esteticel metafizice si stiinOfice

to0 marii psichologf moderni. Aa dar, in actul

percepOel spiritul nu numal primeste, dar i da ;
in actul de percemie spiritul face acte de sinteza
mintal, de construc0 imaginative, in actul perceptieI spiritul lucreaza asupra materiel sens4el,
in actul percemiei se pune in lucrare intreaga expe
riena psichica dobinditd, toate reminiscentile, intregul rezultat al desvoltarel anterioare. Cu aceste
cite-va adevaruri stiintifice dobindite despre per-

ceptie, sa ne intoarcem acum la teoria platonica

insuit de d. Maiorescu : 4 Poetul adevarat este
imperscnal in perceperea lurneI.,
Acum, dupa ce am precizat tiintificeste
termenul percepere, tim dt de impropria este a
vorbi de percepOe irnpersonald, cind in actul perceperei ia parte intregul psichic, intregul spirit
al individului, al persoanel.

Dar, va zice d. Maiorescu, aid e vorba de

impersonal intru atita intru cit in actul perceperei
obiectulul artistul trebue sa se uite pe sine si
s'a'si concentreze toata privirea in obiect. Fie,
dar atunci si exprimarea artistica e impersonala.
Cum ? Cind un pictor se uit la un peisagiti,

atunci se uit pe sine ca persoand, iar dud apoi

il reproduce pe pinza, in actul reproducerel nu
se uita pe sine ca persoana? Evident ca. da i
poate in actul exprimarei si mai mult de cit in
actul perceperel. Dar atund, amindou actele, si
perceperea si exprimarea, sint impersonale. Insa.
atunci, ne oprim de la inceput i nu putem sa

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice si stiintifice

221

mergem mai departe si s impartirn morala si

estetica intre aceste dou acte, nu mai putem da
unuia vederea tipic neindividual, altuia exprimarea individual etc.; ne-am nomolit de la inceput. Inceputul analizei e si inceputul ruinrei
teoriei. Dar in sfirsit s mergem mai departe.
e Prin aceasta (adica prin actul perceperel)
numai obiectul inceteaz acum de a fi individual
marginit si devine tip. , Prin actul perceperei
obiectul se reproduce ca atare in capul nostru,

deci remine binisor si nu inceteaz de loc de a

fi

individual si marginit.
Mai departe. eLeiba Zibal din Feielia de Pa,vie

a d-lui Caragiale nu este nici el un Ovrea izolat,

ci este Ovreimea, ca si Shylock, dar ce deosebire
in forma esprimarei dupa deosebita individualitate
a scriitorilor 1 Impersonal sail tipic vzute amindoul

figurile, personal saa individual tratate de amindol autorii, . Asa dar, deosebirea intre doua_
lucrri de art depinde numai de felul deosebitef
exprimri, manifestari, care e individuala, personal,

dar nu si de deosebirea in percepere, care act e

impersonal. Asa, spre Oda Shylock si Leiba Zibal
sint amindol tipuri de Ovrei ; dar daca sint asa

de deosebiti, e numai din cauz c all fost deosebit exprimati, dupa temperamentul

individual

al fie carui scriitor, dar nu si din cauza CA aft

fost diferit vzuti, perceputi de fie-care scriitor.
Aceasta e dup teoria insusit de d. Maiorescu.
Nimic mai neexact. Adevarul e, si un adevar

www.dacoromanica.ro

222

Asupra esteticel metafizice si stiintifice

absolut elementar pentru zilele noastre, cd deosebirile intre doud lucrdri de artd depind, bine
irqeles, si de esprimarea prin temperamente
cleosebite, dar si de percepere prin deosebite temperamente, prin organiza0 psicho-fiziologice deo-

sebite. Ca sd ne convingem de acest adevdr, de

altmintrelea banal, s ludm un esemplu. 0 pd.dure e vazutd de doi scriitori artisti, dintre care
unul e tip auditiv, altul vizual. Acesti doi artisti
vdd pdurea si o descriii.
Primul, tipul cel auditiv, va descrie mai ales
freamdtul pdurei, geamdtul copacilor la baterea
vintului, biziitul insectelor, ciripitul miilor de paserf, etc.
Al doilea, tipul vizual, va descrie mai ales formele si culorile pddurei, aspectul el la apusul

soarelui, va descrie indlOmea plopului, micimea

frunzelor lui, cari trernurd ca sute de mii de fluturaI verzi.

De unde aceste deosibiri in descrierea aceleia-si pdcluri ? Evident cd e si in faptul deosebirei de

exprimare, dar chiar de la inceput aceasta e hotdrit
prin deosebirea in percepere. Primul artist, tipul cel
auditiv, percepe pddurea mai ales prin auz, al doilea,

mai ales prin vaz, ast-fel cd de la inceput se hotdrdste deosebirea, prin actul perceperei.
Dacai dol pictori zugrdvesc acela-i peisaj inteun

mod diferit, prima cauzd e cd-1 vdd inteun mod

diferit. De altmintrelea, acesta fiind un adevdr prea
cunoscut, nu mai insistdm.

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticei metafizice

tiintifice

223

Sd mergem mai departe.

(Aceasta (adicd perceperea neindividuald,
impersonald, tipica), constitue partea mai ales eticd

a artistului., Aa dar in actul perceperel neindividuale, impersonale, rezidd etica, morala artistului,
iar ca sd nu se supere actul manifestdrei personale,
atunci acestuia i se (id estetica artistului.

Dar ce insemneaz aceasta impileald atit de

ori ginald ?

Mai mnti, dac am intelege actul perceperel

in sensul cum Il intelege teoria sustinutd de d.
Maiorescu, apoi tocmal atunci nici n'ar putea fi
vorbd ca st act sa dea elementele morale, etice,
ale artistului i ale operei de and. In adevdr, dacd
artistul in actul perceperei e impersonal, neindivi-

dual, dac in acest act e absentd personalitatea

lui psichicd, dacd putem s ne exprimdm aa, atunci

el e iresponsabil moralmente, deci nu mai poate

fi vorba de loc de morala lui. Deci numai in actul
exprimrei, in care se arat intreaga personalitate,
individualitate, a artistului, numai i numai in
acest act va rezida etica artistului 1).
i) Se Intelege, a not judecfim aceastl teorie, din punctul de vedere elementar sdintific, dupl cum am prevenit pe cititorT. Daca InsI. o
judeam din punctul eT de vedere, din punctul de vedere al fantazillor

metafizice ale luY Platon, off din punctul de vedere al fantaziilor bol-

niividoase ale luY Schopenhauer, atund din punctul lor de vedere, aceast5. estetica e destul de consecuentI, e consecuenta In erod,

In adevir, dupl Platon, In actul percepere artistice, artistul nitlndu-se pe sine ca persoanl, se redesteaptl alter ego al ha din luinea trnascendentl, acest tip perfect al cfirnia artistul e o copie imperfectl, DecT

www.dacoromanica.ro

294

Asupra esteticel metafizice si stiintifice

II-4e1egind

ins perceperea in sensul cum e

inteleasa de psicho-fiziologia moderna, de buna seama.. i acest act va hotri etica, morala artistului

i puterea moraliztoare a operei artistice.

Dac actul perceperei hotarete in parte, de
la inceput, cum va fi o oper artistic, atunci
e evident c hotgrete in parte, cum va fi ea din
punctul de vedere etic, moralizator. Dar actul exprimrel, manifestrei artistice, hotrete i el in
mai mare grad cum va fi opera artistica, deci cum
va fi elementul ei etic, moralizator. Prin urmare,
chiar dac ar putea s fie aids vorba de emai ales,
atunci actul manifestrel artistice va constitui cmal
ales elica artistului, dup cum va constitui cmai
ales estetica lui. In ori-ce caz deci, e greit de a
face aceast impalleal fantazist, dind etica ori
e mai ales etica pe seama actului perceperei i
estetica ori emai ales estetica pe seama actului
exprimrel artistice.

Sa vedem ce a mai remas din aceast teorie ! Nimic.

actul percepereY artistice e tot de o data si actul redesteptaref tipuluT
transcendental perfect, decl e natural ca In acest act se rezide moralitatea
artistulut
Din aka parte, &pa. Schopenhauer actul percepere artistice fiind
un act impersonal, In el artistul se uita ca persoana, decY nu e accesibil
egoismulut care e raditeina dorintef de a trai, fail el ar fi disparut omenirea,
ded s'ar fi indeplinit idealul Schopenhaurian,
neexistenta, lmpersona-

litatea, uitarea de sine din actul percepereY e intru eit-va o prebinitire,

o anticamera a nefiintet a NirvaneY, a marele ideal, ded e natural de
a cams In acest act etica artistule.
Cum vedem, aceste fantazil slut consecuente cu ele inse-st ccea-ce
nu le Impiedeca de a rernlnea tot fantazit

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice si stiinpfice

225

Ne-a fost de ajuns sd precisdm mal stiintificeste termenul si actul perceperd, pentru ca toat
aceast teorie s5. cadd. Nu-i vorbd, e pdcat, teoria

e destul de frumoasd si mai ales e foarte simetricd, ca toate constructiile metafizice. In adevdr,
uitti-vd numai :

Dupd ce crearea artisticd e impllit in cloud

acte deosebite : perceperea si manifestarea,
ace-

ste acte devin nu numai fonciarmente deosebite,

ci contrarii si devin cloua entitdti metafizice. Si
mai departe, vine urmaltoarea impdrteald : Celui
di'ntiiii act e dat impersonalitatea, celui d'al doilea personalitatea artistului; celui di'ntiiii mai ales
morala, celui d'al doilea mai ales estetica ; celui
di'ntiiii vederea tipicd, neindividuald, nemrginit,

celui de al doilea tratarea individuald, marginitd

etc. etc. Ce simetrie ! Pdcat numai, cd toate aceste
constructiuni fantaziste seamnd cu constructiunile
facute din crti de joc : la cea di'ntiiil atingere a
suflrei stiintifice ele cad.
E adevdrat c. d. Maiorescu poate s zicd
si zice chiar : cdar aceastd luptd intre teorii adverse este altd chestie. Cum aka chestie ?
Apoi tocmai aci e miezul chestiei, miezul polemicei.

D. Maiorescu a adus din Germania estetica

platoniand, nerntit de metafizicii nemti. Aceasta
esteticd, luata mai ales de la Schopenhauer, d-sa

a adus'o si a acreditat'o in tara noastr, ceea ce

de altmintrelea e foarte natural. D. Maiorescu n'a
5/218.

Studit critice.

www.dacoromanica.ro

15

226

Asupra esteticei metafizice si shinlifice

putut aduce alt teorie estetic, pentru ca pe aceea

vreme estetica tiintific mai n'a existat. In &it
priveste acreditarea acestei teorii 1 dominarea el
pind in timpul din urm, aceasta e iard-I natural,

avind in vedere pe de o parte lipsa unuf serios

control literar i estetic in tara noastr, de alt
parte talentul d-lui Maiorescu. Dar ori cit de mult
talent ar fi avut d-sa, 'off cit de distins logician

ar fi, cu o ast-fel de teorie e natural s nu pot't

face alte aplicatiuni, de cit acelea pe cad' le a
fcut d-sa in cele doua articole tiparite in Convorbiri literare. E de netgaduit cb. d. Maiorescu
a fcut un mare servicid literaturei romine, dar
aceasta se datoreste propriului d-sale talent, gustului literar, dupa cum am artat in alt ar-

ticol, dar nu teoriei, care e greit. In contra acestei teorif metafizice i a aplicatiunilor sale, m'am

ridicat e, chid am scris articolul me personalitatea si morala in art,. Eii am pornit din punctul
de vedere al esteticel stiintifice moderne, o tiin
O.. care, de si in formatiune, cu totul pe la inceputul ei, e insa indestultoare pentru a arta pin
la evident cit de naiv i anti-tiintific e aceasta teorie platonian, fie in forma el. primitiva
Ia 'Eaton, fie 1 in forma el ulterioara la metafizicii nemti, francezi, etc.
Deci, incd o dat, aid e chestia : in lupta
acestor cloud teorii i nu aiurea.
Inainte de a termina, tin s relevez faptul c
d. Maiorescu da de exemplu pe Zola, cind e vorba
www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice si stfinpfice

227

de a numi un reprezentant al teoriilor adverse

celei metafizice, platonice.
Oare nu cumuh mai mare drept al" putea sd-mi

exprim aid mirarea, de cit a facut d. Maiorescu,

cind a zis c e nu cunosc provenienta teoriel
d-sale ? Oare nu cu mult mai mare drept ai putea
sa intreb : Cum Zola ? Care Zola ?...
Zola e un mare talent ca scriitor de romane,
un critic slab i un teoretician estetic nul, absolut
nul. Curn dar a putut d. Maiorescu sa-1 numeasca tocmai pe el, chid era vorba de a numi un
reprezentant al esteticei moderne ? Estetica tiintificd modernd, ca tiintd, e adevarat incd in
formatiune. Ca atare, ea 41 iea metoda i-i formeaza materialul din tiintile mai formate. In acest
sens o descoperire a lui Helmholtz in acusticd ori
in optica e mai important pentru estetica stiintifica de cit toate speculatiunile esteticei metafizice
moderne luate impreuna.
Dar cu toate ca depinde de multe alte
este insd. o tiinta speciala de care depinde in
primul rind estetica modernd, aceasta e o tiinta
tindra i inceptoare incd si ea : psichologia. Opera
de arta e o productie a psichicului omenesc, psichologia e tiinta psichicului omenesc, legtura i

dependenta e evidenta, i in adevar nu e nid un

psicholog insemnat care sa nu fi tratat intr'un mod
sai1 intr'altul chestiunile de estetica.

Estetica depinde foarte mult de altd tiinta

in formatiune, de sociologie, un adevar pe care din

www.dacoromanica.ro

228

Asupra esteticel metafizice si stfintifice

nenorocire nu prea Il inteleg nici oamenii de stiintd,

earl se ocupa de esteticd.
In sfirit, dacd. d. Maiorescu ar fi vrut sa
citeze vre-un reprezentant al teoriilor adverse
celor metafizice, care sa se fi ocupat mai in special

de estetica stiintificd, ar fi putut numi pe Fechner

Taine, Bain, James Sully, Hirth, Guyau, Grant
Allen, Vron, Forbes, fie si pe cei de mina a
doua, pe vulgarizatorii nu tot-deauna fericiti curl)
e Hennequin... dar Zola? !
D. Maiorescu stireste ast-fel articolul d-sale :
,Precum se vede, acele cite-va fraze, presdrate In
earticolele noastre, scrise de altminteri in termeni
cmai popularf, erad numai niste semne de recucnoastere pentru o teorie esteticd. complectd. i
cstematizat ; sad, dac nu ni se ia in nume de red
co comparare militar, nite soldati trimisi inainte

nu ca slaba putere a unor indivizi resleti,

ci ca avant garda unei intregi armate, cu care
cstail in legAturd bine disciplinatd..

(De unde putem scoate o alt observare de

epolemicd literard.: nu confundd avant-garda unei
earmate cu niste soldati resleti, sad mai pe rocmineste: las-o mai domol unde nu te pricepi !
Dacd nu d. Maiorescu, apoi cititorii mei de

sigur s'ad convins, c in articolul med trecut ca

i in acest din urmd, am bdgat de seamd perfect
de bine armata de care ne vorbeste d. Maiorescu
(adecd teoria platoniano-schopenhaueriand), dar am

bdgat de seamd. 1 unele lucruri, pe cari nu le-a

www.dacoromanica.ro

Asupra esteticel metafizice qi stiinOfice

observat d-sa si anume

trusd, nu mai exist.

ca.*

229

astd armatd e dis-

Tocmai aid e originalitatea situaVei d-lui

Maiorescu, cd d-lui merge mindru 1 matIia1 inainte

crezind cd il urmeazd o armatd, si nu vrea s se

uite inddrt pentru a vedea cd nu-1 urmeazd nimeni.

Din cauza prea multor ocup4i, d. Maiorescu

n'a bagat de seamd cd esteticei metafizice platoniano-schopenhaueriane i s'a intimplat in anif din
urmd un mic accident si anume : a murit.
Nu-I vorbd, sint si unii ne metafizici chiar cari

cred cd n'a murit, ci numai trage de moarte ;

in ori ce caz sdntoasd nu e, si nu e departe
vremea dud ea va apuca drumul veciniciel pentru
a se odihni lingd surorile el bune, astrologia si
alhimia.

www.dacoromanica.ro

0 PROBLEMA LITERARA

Opinia public si critic literard din wile

civilizate, e preocupatd acum de o problemd literara stranie si la prima vedere puOn explicabil
aceasta e reinvierea, renasterea unor stall sufletestI si a unor formule literare de mult trecute,
pe cari ne-am Invtat sd le credem moarte ca

to0 morii, frd putina de reinviere. E

disc4e, din zi in zi mai pasionatd,

vorb,
asupra misticizmului, simbolizmului, exotizmului,
fantasticuluI in literaturd, ca in timpurile crincenei
lupte intre romantism si naturalism. E de ce s
te miri, s te ulmesti.

E doar asa de puOn vreme de atunci

numai cki-va aril de cind naturalismul a invins

anI
hotdrit si definitiv romantismul; sint
de cind domnia naturalismului biruitor nu nutnai

c n'a fost pusd de nimenea la indoial, dar era

greu de prevzut stirsitul acestei domnii. Se inoamenif cuki tiea foarte bine c un cu-

www.dacoromanica.ro

0 problenni literer

231

rent literar, ori-cit de puternic ar fi, nu poate

sa dureze vecinic, dup cum nimica nu dureazd
vecinic pe lumea aceasta *i in schimbarea *i evoluia viqei sociale trebue sal se schimbe *i curentele
literare, cari Milt numai una din multiplele
manifesta0uni ale acestel vie0. Dar aceasta se

*tie a priori, incolo insa nimenea nu putea s

prevaza nici caracterul acelui curent literar care
va disputa domnia naturalismului *i cu atit mai
p4n se putea prevedea o manifestare atit de
apropiat a acestui curent noil.
.5i era *i greti, foarte greu de prevdzut ce-va.
Naturalismul era i e *i acum arzat pe ni*te baze
foarte puternice, de neclintit. Critica literar a
dovedit cu atita claritate *i cu o bogAie atit de

mare de argumente c naturalismul e un copil

legitim al epocei noastre, ca e strins legat de intreaga

dezvoltare sociald contemporand, cd spiritul ome-

nesc ajuns la maturitate in *tiirO, nu mai poate

sal se mu4umeasc nicl in artd cu idealismurile,
simbolismurile *i fantasiile romantice

aldturi cu

enorma dezvoltare a *tiinOor exacte formula naturalistd in art se impunea. Omenirea civilizat.

care a biruit fotlele oarbe ale naturei, a pus in

serviciul omului abut-I *i electricitate, necesar tre-

buea sa ajung la o literaturd care tinde sa ptrunz sufletul omului, viaa sociaa a oamenilor,
prin zugravirea adevrat a acesteI vie0 1 a acestill suflet.
Tar in cite-va cuvinte acele puternice temelii.

www.dacoromanica.ro

232

0 problem literar

teoretice pe carl critica literarA le aternea naturalismului.

Dar nu critica literar, bine ir4eles, a fost

aceea care a dat vieata naturalismului, ci arta naturalist le cea care a creat mai curind acea critic. Naturalismul numr intre artitii sal, pe

unii din cel mai mad scriitori pe cari i-a avut

omenirea, cum sint Balzac, Tolstoi, George Elliot i o pleiad intreaga, intern4onala, de scriitori geniali ; acetia sint artitii cari ad procurat
victorie naturalismului.

Se irqelege ca inainte, i acuma chiar, naturalizruul n'a devenit o formul rigida, careia toV
O. se supue , ad fost neintelegerf i discuO,
cari urmeaza de altminterlea i acuma. lard spre
pild unele din aceste chestil carf provocad neintelegeri.

Unii din scriitoril nouluf curent literar, sub

cuvint c arta naturalista trebuie s zugrveasc
vieaa reala aa cum este, cutail sa zugrveascd

tot ce e mai stupid, mai respingtor in vieat:

noroiul vieei. A4ii pentru acela-I cuvint cadead
in cea mal abject pornografie. Aceste exageraVi, legate din nenorocire de un nume ilustru, de
Zola, ad putut s fie uor combatute , fiind-ca
representan0 cei mal mari ai curentului literar
din Englitera i Rusia ad fost impotriva acestor
exageratii. 0 alta chestie literard care de aseme-

nea a produs discu0 pasionate a fost urmtoarea : daca scriitorul zugravete vieaa real. care-I

www.dacoromanica.ro

0 problem literar

233

incunjoard, o reproduce el oare obiectiv, ca un

aparat fotografic, ori personalitatea proprie a artistulul se oglindete in aceastd reproducere a
viqei ? Toate aceste i multe alte probleme lite-

rare a fost dezbtute i Umurite si un cititor

care ar vrea s'a fac cunotin0 cu ele, ar putea
sd le gdseasc in articolele critice ale lui Zola, articole rzboinice, scrise cu mult putere polemic,
din nenorocire insd de multe ori foarte superficiale.
Acela insd care a dat o formulare adevrat
naturalismului n'a fost nici Zola, nici vr'un critic

a fost tot un artist, mai putin muncitor, poate, mai pupn viguros de cit Zola, insa
un artist mai fin, mal mare, mai patrunzator --- a
fost IVIaupassant. In prefaa lui la rornanul Pierre
cunoscut ;

et Yean, Maupassant in cite-va pagini d o formulare adinc, ptrunzdtoare, genial naturalismului.

iata acuma , and naturalizmul numra'
printre al sai pe cei mai marl scriitori contempo-

rani, cind ca o formura literar ajunge la atit de

clara contiin de sine, in cit poate fi formulat
intr'un mod desluit i hotrit in cite-va pagini,
cind domnia lui exclusiva parea a fi asigurat,
tocmai atunci incepe sa se nascd un curent literar, nu neasemntor, ci diametral opus curentului dominant.

Defegiuni incep chiar intre cei mai ilutri

reprezentan0 ai lui. Ast-fel In ultimele romane ale
genialului formulator al acestui curent, Maupassant, se simte peste tot un lirism personalist,

www.dacoromanica.ro

0 problem literari

231

iar nuvelele lui din urma., cum e admirabila nuvela*. Le Horl, sint pdtrunse de un misticism
spiritist, care n'are absolut nimica a face cu naturalismul. Un alt scriitor de talent, Paul Bourget, incepe prin romane cari zugrvesc vieaa
reald, dar curind trece la altele, cari sint niste
disertatiuni psicho-filosofice, i acum in urmA
scrie

nite romane pe tema mistick ca unica

scApare a omenirei de a-zi din zbuciumdrile ei

dureroase e s se arunce in bratele religiunei
catolice.

Dostoevsky capdta indurirea mensal ce o

are nu prin analiza sa geniald psychica., ci mai
ales prin misticismul i liristnul umanitar ce contin
operele sale.

Tolstoi, duo ce a scris cite-va capo-d'opere

cari formeazd mdrgritarul cel niai pretios in
literatura naturalistd, ajunge pe urmd sa-1 repudieze propria sa opera i sa se arunce Intr'un
misticism absurd, acind o noud religiune neo-crestind i, drept vorbind, renumele universal de
care se bucurd Il datoreste nu atit genialelor sale
romane Pace 47. rz6oiz, Ava Carenina, cit faptului ca e eful unei religii noi.
George Elliot a ajuns in ultimele sale creatiuni la un misticism analog, de si nu identic.
In romanul din urm, La _petite fiaroisse,
Alphonse Daudet ajunge la cel mai perfect tolstoism. Aceastd Petite Paroisse, micd bisericutd,
Alphonse Daudet o ridicd fat de marea bisericd

www.dacoromanica.ro

0 problem literari

235

oficiala 1 aceast mica bisericd reprezint adevratul crestinism cu toatd eviavia, cu toatd
supunerea crestineascd si in aceastd supunere
si in aceast umilire
crestineascd, Daudet
pare a vedea scaparea din criza morala prin
care trecem, scpare din trufia i egoismul nostru. Din aceast debandadd mistic a tuturor

capeteniilor scoalef naturaliste literare a scpa t

doar Zola, fie pentru ca e un cap mai practic,

fie poate pentru cd e maf putin artist de cit
ceialaltl. In off ce caz, aceast debandadd misticd
a rnarilor scriitori naturalisti, e de cel mai mare
interes, ca simptom social si ca simpton literar.
De altmintrelea misticizrnul a atins conceptia
filosofica i moral a acestor scriitori marl si
foarte putin ins-sl arta lor, formula lor artisticd. Sint prea marf personalittf ca s-si poata
de a-zi pind miine schimba insu-sf modul de
creare artisticd. Misticizrnul marilor scriitorf aratd. insd. c in adincimile vietei sociale fermen-

teazd noile idel i sentitnente, cad la un timp

dat vor cere o forma artistic nou, un curent
literar nott 5i aceastd din urm in adevr a inceput s se produca.
Numele acestuf curent noii e greil de dat,
fiind-cd reprezenta0 luf if daft mai atitea nume
diferite, citi ciraci cuprinde. Ast-fel, ef se numesc
decadentf, simbolistf, preraphaelistf, exotiti si
a. in. d. Mult mai greil incd de cit a da nume

curentuluf no, e a-i caracteriza doctrina artistica ;

www.dacoromanica.ro

236

0 problem literar

in aceast privintd domnete ieard-i o mare deosebire de vederi intre membrii curentului sa
curentelor noud. Dar deosebindu-se in multe alte
inteo privint inse ei grit in perfect
acord : in negarea doctrinei naturaliste.
Ast-fel, naturalismul cere artistului sa creeze
operele sale din elementele reale ale vietei inconjurdtoare, curentul noii din potrivd i przrnuete
operele sale din adincimile fantaziei neinfrinate ;

naturalismul cere artistului s descrie vieata pe

care o cunoate, pe care a trdit'o, curentul noii
ia tema cu predilectie din epoce deprtate,
de la popoare putin cunoscute sai imaginate; artistul naturalist creeazd oameni vii, caractere reale,
artistul din coala nou creeazd simbole menite
sd inatoeze i s personifice conflicte morale sail
idel abstracte.
Cum vedem, curentul noil nu e alt ce-va de
cit romantismul reinviat i incd romantism in partea lui cea mai exageratd, cea mai contestabild,
cea care a fost mai cu succes combtut i mal
sigur invins de naturalism.
Acest curent nod sa curente noi a fost
intimpinate de la inceput cu cel mai profund
dispret 1 din partea artitilor naturaliti i din
partea criticei i din partea publicului cetitor. Acest
dispret a fost de altmintrelea bine-meritat atita vreme

cit curentul noil a fost reprezentat prin decadenti,

scriitori france2.1 lipsitl de culturd, de bun sirnt, i
de talent, dar dispretul devine absolut ridicol, cind

www.dacoromanica.ro

0 problem literar

237

noul curent incepe sa fie reprezentat prin artiti

cu adevArat 1 real talent. Chiar in coala cea nou
francez e un orn foarte talentat, acesta e Verlaine,

i cine ar putea sA nege talentul mare a preraphaelitilor englezi, cum e Dante Gabriel, Rosetti,
Swinburne, Morris, sail cine se indoete de marele
talent al scriitorilor scandinavi, Strindberg i mai
ales Ibsen ; e netAgAcluit asernenea c in tinra
literaturA germana sint oameni de talent, cari
apartin aceluia-i curent antinaturalist i in sfirit

Friedrich Nietsche, ori cit de dezechilibrat ar

e totu-i un scriitor genial.

fi,

Cum vedem deci, curentul cel no, antinaturalist,

nurnAr acuma in rindurile sale oameni de talent

mai in toate terile civilizate. Fat cu acest fapt

important i cu altul tot aa de caracteristic ea

noul curent incepe s capete tot mai multi i mai
multi admiratori, admiratori fanatici, critica n'a

mai putut s trateze cu atita uurint curentul

cel noll, a priceput cA are a face cu o problem.

literarA i social de mare irnportantA. Dar numal
atita a i priceput ea; a-1 explica insA aceast
problema critica n'a fost in stare. In aceastA privint putem cita opiniile caracteristice a dol
critici insemnati, Lemailre, briliantul critic causeur
literar, cu obicinuita-i superficialitate, gsete cA
pricina dezvoltArei 1 influentei ce cApAtA noul

curent e moda,va trece moda, va trece i

el.

Ce comodA explicare! DacA te multumeti cu un

cuvint, apoi in felul acesta nimic mai uor de cit

www.dacoromanica.ro

238

o problem literari

a explica toate fenomenele literare i sociale cari

toate sint trecdtoare, deci toate pot sd fie botezate
cu cuvintul : modd.
Un scriitor german cult i de mult talent,
Max Nordau, se ocupd. i el de acest curent i
Inc inteun op mare special, in cloua volume
groase 1).
Mai cult i mai pdtrunzdtor de cit alti criticf, el intrd mai adinc in miezul chestiunei.

Din nenorocire Nordau e un discipol al lui Lombroso, i teoriile acestui din urrnd i-aii intunecat
cu desdvirire vederea.
Ca discipol fidel, Nordau, chiar in cel mai
de talent reprezentanti ai curentului in chestie,
vede nite imbecili, criminali ndscuti, degenerati.
Aici cuvintul degenerai e menit A. inlocueascd

cu succes cuvintul moda. Un cetitor inteligent

ar putea s zic, cu drept cuvint, lui Nordau :
(Dacd. Wagner, Strindberg, Ibsen, Swinburne,
Morris, Tolstoi (i acest din urind, dupd Nordau,

e un degenerat) sint decrenerati, atunci dd, doamne,

cit de multi de aceedegenerati,.

E foarte interesantd opinia lui Zola asupra
uneia din cele mai puternice opere ale lui Strindberg
Taal.
Intr'o scrisoare adresatd. autorului i tipdrita
ca prefatd la traducerea dramel, Zola scrie : c D-ta
tit cd nu sint pentru abstractii. Mie imi place
I) Vez't La dgnrescence etc.

www.dacoromanica.ro

0 problem literar

239

ca personagiile s aib o stare civild complectd;

sd-i poti intilni pe stradd, sd fie implintati in
viata noastrd. Dar aice e de sigur intre noi

o deosebire de ras. Dar asa cum este, piesa

d-tale e una din rarele productiuni dramatice, cari

m'ali emotionat adinc.. Lsind la o parte chestia
rasei, care nu explicd absolut nimicd, avind in
vedere c piesele simboliste tocrnai in Franta ail
succes, in colo ori ce orn care pricepe i tie
sd judece o opera de artd va fi de pdrerea lui
Zola. Poti s fil ori cit impotriva procedeurilor
artistice ale unui Strindberg, nu poti insd sd, te
sustragi de la impresiunea puternicd ce ti-o produce drama lui, Midi.
*i. nu e oare unul din cele mai sigure criteril ale artei puterea de a einotiona ? *i dacd
o oper de art a ajuns s emotioneze adinc pe
un protivnic genial al curentului, cum e Zola,nu
e oare aceasta cea mai bund dovadd a superioriatei i puterei ei ? i ceea ce e adevdrat despre drarna lui Strindberg, e mai mult sail mai
putin adevdrat pentru toate celealalte opere de
talent ale curentului noti. Bine inteles, vorbim de
opere de talent, nu de imbecilitatile in cari e asa
de bogat acest curent.
Aceste opere de adevdratd artd formeazi in
adevdr un curent noil, destul de puternic, si
dacd e aa, atunci el devine o problema literara
grea i serioas. Sint multiple acele intrebri pe
cari le suggereazd aceast problema literard; unele
www.dacoromanica.ro

240

0 problem literari

din cele mai importante sint urrndtoarele: cari slot

cauzele sociale si artistice cari ail produs acest

curent noil ? Cari-i sint calit4le si defectele din

punctul de vedere social si artistic ? in ce legturd
st acest curent cu curentul naturalist, care e viitorul acestui curent si a. m. d. Din nenorocire e
imposibil de tratat aceste chestiuni in articole de
gazet6. 1), sper cu alt. ocazie sa ne mai intoarcern la ele, pina atunci elemente de respuns
la unele din aceste intrebrl, cetitoril le vor gsi
in articolele mele : Cauzele fiesimismului In Zito-aturd ,si vieap i Artiftii firoletari intelectuali.

1) Aceste articole ad fost publicate ln suplimentul literar din

Lumea Noud, Martie 1895.

www.dacoromanica.ro

POE TUL TERANIMEI.

Soarta pe care a avut'o la nol creatia poetica

a luf Cosbuc va face de sigur mirarea urmasilor
nostri.

Pn la aparitia volumului tBalade si Idile,

Cosbuc par'c nici n'ar fi existat, de si avea un
trecut literar de zece ani si scrisese deja cele

mai frumoase din minunatele sale poezil.

Cosbuc, cu drept cuvint, se plinge de aceasti
ignorare, dar in cazul de fat avem si noi justificarea noastr: el a scris si tiprit poeziile sale in
Transilvania. Pna la el ins si chiar dupa el
Transilvania nu ne-a dat mai nici un scriitor de
,talent, literatura original de peste Munti e aproape
nuld si deci avem si noi dreptul s'o ignor.m.
Alta ce-va e indiferenta cu care a fost intimpinat volumul lui Cosbuc g Balade si Idile , aprut
aid', in Bucuresti. Aceasta indiferent, de sigur e
mult mai stranie. A trebuit sd se stirneasc scandal
literar cu chestia plagiatelor ca jurnalele i publi?

cul cetitor sa se intereseze mai de aproape de

5 tz a

Studie critice.

www.dacoromanica.ro

16

242

Poetul teriinimel

poetul nostru. Dar a trecut scandalul, explic4a

dat de Cobuc n'a mal lsat nici o indoiala 1
publicul s'a rsipit, in parte poate chiar nemulomit c totul s'a sfirit atit de satisactor pentru
poet. E adevrat, acuma nimeni nu mai indraznete s nege marele talent al lui Cobuc, dar
influenta lui in literatura noastr5., admiratia de

care se bucura, e departe, foarte departe de cea

pe care a meritat'o dupa talentul sdu ; o dovada
e 1 lipsa de entusiasm, aproape receala cu care
a fost primit de publicul cetitor al doilea volum
din poeziile lui gFire de tort,.
Am aretat cu alt ocazie pricina acestel stranii

indiferen0 pentru un talent atit de mare. Creatiunea lui Cobuc exprimd gindiri, sentimente, pasiuni, exprima o viat intreagd streind noua orsenilor; Cobuc e un poet teran, care red viata
terdneascd l nici mdcar viata terdnimei romine
de aid, ci a ternimei de dincolo, via care ne
e i mal streind. Pn.a. chiar i titlul volumuluf
trebuie s loveasca neplcut pe cetitorul nostru
blazat, pesimist, rafinat.

In loc de cfile rupte,, dacrimi i suspine,,

efoi vetede,, s ceteti gbalade 1 idile,! i chiar
in mintea cetitorilor mai inteligenti trebuea s se
nasca &duff defavorabile. Adecd de balade i

idile ne arde noul acum ? Idila e o form atit

de compromisd pentru vremea noastrd!

zu-

gravirea amorurilor naive, neturburate, fericite ;

pstori si pdstorite de carnaval, carr1 spun dra-

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

243

gostea dupa un anumit calapod! Dar balada I 0 form literar care apartine deja trecutului i prin care

poporul superstitios I umple lumea de o viat

mai pre sus de fire! Idile i balade Cind viata
e aa de zbuciumatd, cind inema omului modern
e roasd de atitea mii de doruri protivnice, clod
cugetul e muncit de atitea intrebri nedeslegate,
cind e atita mizerie i suferintd, cind societtile
moderne stall innaintea rezolviref celor mai formiimpus vre-o dat
dabile probleme sociale cari

omenireis ne delectm cu idile i balade?

Dar nid viata streind nou, pe care o redd
Cosbuc, nici forma in care e imbrcat nu explica

incd faptul cd admirabilul nostru poet e aa de

putin pretuit.

Se intelege, viata zugrvit5. de Cobuc e

streind societdtei noastre culte orddneti, dar e

aa de adevrat i de frumos zugrvit !

In idile nu sint doar resfrinte sentirnentele
conventionale, ci adevdratele sentimente ornenqti ;
iar n admirabilele balade resare cite odatd
sufletul poporului in cele mai intime ale sale credinti,

sentimente, aspiratiunii e poporul din care facern doar parte.

Una din pricinile, deci, c un talent atit de
mare e pretuit aa de putin e, intre altele, de sigur
lipsa de cultura literard in ;ard la noi.

www.dacoromanica.ro

Poetul teriinimel

244

Nu stiu dacd in adins

sail din intimplare

Cosbuc a pus in capul volumului, Balade si Idile,,

poezia cNoapte de yard,. E sigur insd cd locul ales

e cit se poate de nemerit; aceast prima poezie

slujete de introducere la volumul intreg, ba intru
cit-va e carateristicd intregef creatil poetice a lui
Cobuc.

In ea poetul zugrdvete frumos i suggestiv

o noapte de yard la sat.

Munca e sfirit la cimp i satul incepe s
se umple de micare, de via0. Care le vin scirtiind,

incdrcate cu poveri, vin fetele de la grill, fldedil

vin hdulind, nevestele aleargd grbite cu cofitile
pline de apd. Zgomotosi vin copiii de la &Id,
esatul e de vuet plin, fumul alb a lene ese din
cdmin ,. Dar, putin cite putin, innopteazg., zgomotul se potoleste, oamenil truditi adorm 1 frumoasa poezie se sfirsete cu urmdtoarele versuri
minunate;
Focul e'nvelit pe vatr
Iar opaitele-a5 murit,
prin satul adormit
Doar vr'un cine 'n somn mal latr
Rgqit.
Eat'o ! Plin, de spre munte

Ese luna din brdet

*i se 'nnaltd 'ncet-incet
Ginditoare ca

frunte

De poet.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

245

Ca un glas domol de clopot

Sunl codril marl de brad;
Ritrnic valurile cad.
Cum se zbate 'n dulce ropot

Apa'n vad

Di'ntr'un tirnp si vIntul tace;

Satul doarme ca 'n mormint
Totu-T plin de Duhul sfint :

Liniste 'n vAzduh si pace

Pe pgmint.
Numal dorul mai colind
Dorul thin- si pribag
TaInic se 'ntilneste 'n prag
Dor cu dor sg se cuprind
Drag cu drag.

Cetind aceast frumoas poezie ne-am ..adus

aminte si ni s'a impus nevrind comparatia cu o

alta poezie, care zugraveste tot atit de frumos o
seard de yard la sat : e Sara pe deal a lui Eminescu. Dar daca aste cloud poezii a6 de comun
subiectul ca si multe imagini, in schimb ce deosebire

izbitoare in tratare,

care caracterizazd

asa de bine personalitatile alit de deosebite a

dol poeti.
Poezia lui Eminescu e dureros de melancolic,

a lui Cosbuc e senina si plina de viat. La Eminescu primul vers incepe cu buciumul care sun
a jale, la Cosbuc primul vers e :
ZIrile de farmec pline

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

246

La Eminescu oamenii vih osteniti cu coasele

in spinare ; la Cosbuc fldcdif vin hdulind, fetele
cintind, luna lumineaz codril sundtori si apele
cad in dulce ropot. i in potrivire cu aceastd deosebire e si forma deosebitd. La Erninescu versurile
sint tragdnate, lungi de doud-spre-zece silabe, la

Cosbuc de opt silabe, iar cel din urmd vers din

strofd chiar de trei. Am aretat deja in altd parte
insemndtatea aclinca a acestor deosebiri. Vom avea inc prilej in cursul acestui articol sd revenim
de mai multe ori asupra deosebirilor intre.Eminescu
Cosbuc. Asupra uneia insa trebuie sd struim
chiar acum.
La Eminescu intreg tabloul serei de yard la

sat nu e zugrdvit de hatirul satului, nu e iubirea

si simpatia pentru sat, ci un simOmint mult mai
personal a con dus mina poetului :
Ne vom rezema capetele unul de altul
Si surizind vom adormi sub inaltul
Astfel de noaptea bogat
Vechiul salcim.
Cine pe ea n'ar da viga luT toat ?

lad pentru ce I-a trebuit lui Eminescu tabloul serel pe deal ca in acest tablo frumos
si melancolic el sd-si rezime capul de al iubitel
i

comptimirea tristd

pentru sermanul sat, pentru

stresinile vechh e

sale. 5i

simpatia

o debordare a propriei

amorezaPi
ferici0 sint tot-dea-una mnclinai spre comptimire.
fericirl

www.dacoromanica.ro

Poetul leritnimei

247

Cosbuc inse nu zugrveste viaa satului

di'ntr'un sentiment strein acestuia, ci e

aceastd viatd care 11 atrage, care II farmecd

de aceea el o cintd. El n'a venit doar la sat

pentru o intilnire amoroas. Satul zugrvit de
Cosbuc e satul lui. Acolo s'a nscut el
dealurile, vane, apele murmurinde Ii sint tot
atitea rude ; e viaa atit de aproape

atit de

scump lui si de aceea o va reda asa de sincer

si natural
si mai ales va zugrvi cdorul tindr
pribag, ce
Tainic se 'ntilnqte 'n prag
Dor cu dor sa se cuprindl
Drag cu drag.

Gama toat a iubirei, de la prima trezire

de-abiea simOt a dorului zglobiu pnd la desperarea ibovnicei inselate, de la glumele nevino-,
vate ale copiilor, cari nu stiu incd bine ce-i dragostea,

toate sint zugrvite

aceast bogata gam a iubirei e
redat cu atita sonoritate, claritate, relief, putere
adevar, in cit noi cu putin simpatie i trudd
pana la pasiunea adincd
de Cosbuc.

a imaginatiei putem implini intervalele intre aceste

note deosebite tesind un mare roman de la ord.

Incepem cu poezia cLa Oglind . Subiectul
poeziei, cum sint de altmintrelea cele mai multe
din subiectele poeziilor lui Cosbuc, e cit se poate
de simplu. 0 fat tinrd si frumoasd folosindu-se

www.dacoromanica.ro

248

Poetul terAnimei

de lipsa ma-sel de a cas incresteazd in grinda

oglinda i aa uitindu-se in ea i invirtindu-se
inaintea ei, isi spune toate gindurile simple, dorin-

Oe naive, dorurile ce se deteaptd inteun trup

or tinr, frumos i plin de viatd.
cit de vioafe, cit de drgutd, cit de gra-

tioasd apare aceasta fat in miscrile pline de

kra0 ale unel pisicu0 frumoase.
Asta-s
Si sint voTnicg I
Cine a zis cg ed &hit micg. ?

UPte zed, acum eati seama,

Cg-mT stg bine'n cap ngframa
Si ce fatg frumusicg
Are mama 1

In de-a-lungul poeziel intregi slut resfrinte

gindurile i visurile tinereei provocate de sim;imintele dragostel ce deabiea se deteaptd intr'un
trupor copt de soare, sub cerul deschis al plainrilor, intre spicurile galbene ale griului. Visurile in aceasta prima faz a dezvoltdrel sentimentale nu pot fi de cit visuri de noroc, o debordare de senindtate i mulomire. i tocmai aa
o red Cobuc cu atita delicatet i adevr in
cit in de-a-lungul intregel poezii nu-i nid o not
discordantd sa falsd i de sigur trebuie sd fii
poet ca s te poi furia atit de bine in sufletul
ascuns al unei fecioare.
Ce frumoase slut, spre pildd, cele cloud ver-

suri din urm din strofa citatd :

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

249

ce fatA frumusicg.

Are mama I

E o debordare de multumire si bucurie pentru propria-i frurnuset, care ins nu se exprim

direct ; spre pilda : ccit sint de frumoasb Aceast
din urm exprirnare e prea egoist i ne-ar impresiona disprcut, ca ori ce ludrosie si fanfaronada. Fata se ad mir. indirect prin admir4a
m-sei ; ea nu e atit de mu4umit de frumusqea
sa cIt de rnultumire a marnei care are o fata asa de
frumoas, iar noud ni se sugereazd mn afar de
simtimintul de simpatie pentru fat si simtimintul
duios de mama care invlue i soarbe cu ochil
lubitorl trupul frumos i tremurtor de viat al
fetei.

poezia iPe lng bois e aretatd alt

faz a dragosteI, clnd intreg sufletul incepe sa
fie cuprins de acela-si simtimint puternic si vicIn

torios.

Dimineaa, pocnincl din bichl, trece el pe

linga fereastra fetei si ea sare, ca muscat de
4arpe:
atita tort mi-am incilcit
graba mare-am spart un geam
ce mi-a venit 1

Am cap, dar par'cA nu-1 ma am

Ce-aveam sa-T spuai ? Nimic n'aveam,

Dar era'n zor, si eil voiam

SA'ntreb cum a dormit.

www.dacoromanica.ro

Poetul teanirnei

250

0 nu mi-e, a mi-am singerat

La prag piciorul inteun cult'',

Dar mi-e, a e pacat I

Om bun ca clinsul nimenT nu-T

i pentr'o vorba: rea ce-T spuitl
El toata ziulica luT
Muncqte suplrat 1.

Frica si rusinea de a-si recunoaste dragostea,

incilcirea tortului, spargerea gearnului, singerarea

piciorului de un cuiiliatd mijloacele alit de

simple prin carf stie Cosbuc sd redeie simtimintele adinci. Fata si-a singerat piciorul, dar nu se

gindeste la durerea sa, ci la supdrarea lui ce-i

pasa de piciorul singerat, end inima-i incepe sd
singer&

In 'Pe lingd boi, fata iubeste, dar nu in-

drzneste inc singura sd-i dea socoteald de lubirea sa ; in cDragoste invrjbitd,, ea iubeste, e

iubitd, ea a sorbit deja din cupa atit de dulce

si atit de amard a dragostel. Dar n'a apucat
biata fat sa indrgeascd pe Lisandrul el 1 deja
apar piedeci si sentimente protivnice si aldturi cu
dragostea apare umbra ei : durerea.
gDragoste invrdjbitd,, e una din cele mai caracteristice creatii ale lui Cosbuc. Aid nu mal e
zugrvit iubirea de abiea simtita, ci simtimintul
violent, puternic, victorios, care a pus stpinire
pe inimd si cuget, simtimint coplesitor, end capul

nu gindeste si inima nu bate de cit pentru el.

www.dacoromanica.ro

Poetul eritnimei

251

Aa iubete Sirnina pe Lisandru al el.; dar s'ail

certat i intreaga, lunga poezie, sau mai bine zis
poemul cea mai lungd din poeziile lui Cobuc
zugravete starea

sufleteasca a fetei arndrite.

Di'ntr'un cuvint de nimic s'ail certat i ea, pasionatd i violentd, l'a izbit drept in piept. 5i acuma
ginduri i sentimente grozave rup inima sermanel
fete. 0 muncete: ba mustrare de cuget, recunOa*terea propriei vini, ba credinta cd, el e vinovatul.

*i dorul de a se impdca cu ori-ce pret, i teama

cd asta impdcare nu mai e cu putintd i groaza
cd s'a sfirit cu iubirea lor i deci cu viata el
pustiitd i gelozia acutd pentru Lina, rivala sa i
frica amestecatd cu urd cd de acuma Lisandru va
da in vileag, in risul satului, iubirea lor
toate
aceste sentimente sint zugrvite cu multd putere
i perfect adevdr. Sint mai ales imagini i scene
reslete de o rard frumusetd. Astfel e Simina,
plingind noaptea sub cire.
Bratul sting ngltindu-1, easl aduse mina
Pang peste.obrajil rumeni si involtl,
Iar cu mina dreaptg apucind de colt
Mineca el stinga, isi stergea plinsoarea.
Se pornise vintul prin cires si floarea
A 'nceput sg ningg, sisgind domol,
Si cgdea pe pieptul si pe bratul gol
Al Siminel, stindu-I albri 'n poala rochil.

Sail iatd dorul nebun dupa ibovnic, dorul

Inc mdrit de singurdtate i de noapte.
www.dacoromanica.ro

Poetul terinimel

252

Ce 'ntunerecl Fata s'a izbit in sus ;

Si simtea cd-f arde capul e'f, ca focul.
Si de-amar ndvalnic n'o mai tine locul.
cPrea sint ell nebuna! , Si pre cind zicea
S'a 'nltat cu totul, hotarit avea
Gindul, sa se duel lin4tit in casa,
Dar simtea o mina grea cum ill( apasa
Pieptul ,i-o zugrumA ,i o tine drept.
e Ce sa fac in casa ? Dar aid ce-atept?
venea sa tipe ca dintr'o padure
Si-T venea sa urle ca din foc sa 'njure.
Si-T venea sa plece, noapte cum era.

01 de puternic si adevrat! Aid pasiunea

creste pana la proportiile unei boale grozave.
Dar zugrvirea spaimei fetcl, chid vede In noapte
un orn furisindu-se spre casa lor si ea e ingrozit de gindul cd o fi un tlhar si de simtimintul
inconstient nu mai putin violent O. o fi el, Lisandru :
de odata a simtit cd-T trece
Junghiul pe sub coaste, fulgerat ,i rece,
Si s'a strins de spaima toat linga pom.
.

Un What- l Se duce spre fereastra drept

Inima Siminei se izbea in piept
Ca pe mal un pastrAv ,i vr'o doud clipe
Nu-T venea resuflet. Si-1 venea sA tipe,

Se temea. SA tacd mai reil se temea.

Aceasta e violenta sentimentelor unui copil

al

naturei, crescut sub cerul liber al muntilor

nsudeni, puternic in iubire si

in

www.dacoromanica.ro

ur. Aceast

Po etul ternimel

253

fat ti ip si ii urla durerea cum o url. la CoOuc

atl copil al naturei, codrul nsudean and vintul
toamnei tirzii incepe sd-1 zugrume. Si cind te
gindeti c CoODuc a scris acest poem frumos

in care se arat atita ptrundere adinc a unor

simtiminte violente fiind inc aproape copil! Si
cind te ginde*ti cd pentru zugrvirea unel pasiuni
atit de selbatece lui Cobuc if stall la dispozitie
mijloace atit de serace, ca
viata terneasc!
Dar Cobuc Iie set intrebuinteze aceste mijloace.
El are indrdzneala ca ins-i btaea, maltratarea,

s'o intrebuinteze ca mijloc pentru redarea simtimentelor violente, cari intovrsesc dragostea.
Inchipuiti-va un poet contemporan din coala luf

Eminescu, spre pildd, introducind inteo scend de

dragoste bAtaea! Dac scena s'ar petrece in clasele

culte ar fi monstruoas, iar dacd s'ar petrece in

clasele de jos ar fi o caricatur. Dar Cobuc e
teran, e poetul ternimei i ori-ce manifestare,
ori cit de brutala ar fi, a dragostei la. el sund
aa de natural, aa dureros de adevrat in cit
nu ne jignqte i par'cd simtim c st sunet selbatec e trebuincios pentru armonia poeziei intregi.
La Cobuc cind Simina se infurie in potriva

lui Lisandru, l lovete cu pumnul drept in piept.

Iar pe urma beata de remucare i de dorinta
Impcrei, se gindeste ce ar fi de ar pleca la Lisan d ru

Si plingind i-ar zice: nu fi suparat,

Bate-ma, Lisanire, ca nu fad 'Anat.

www.dacoromanica.ro

Poetul terinimel

254

La omul primitiv, si teranul e un orn primitiv, intre emotiunile violente i expresiunea lor mate-

rial nu se interpun acele multe reflexe reindtoare

pe cari le-a sdclit in noi civilizatia. De aceea ornul
primitiv, la excitatie respunde imediat prin ac-tiune, prin faptd, lar fie-care emotiune puternied
se traduce imediat inteun fapt eorespunzator. E
cleci natural ca dragostea violentd intovrsit

tot-de-a-una de multiple si protivnice emotit si senti-

mente s se traducd si prin loviri brutale. Si zictoarea terdneascd ; e cine nu-si bate nevasta n'o iubeste, are poate un fond de adevr mai mare de
cit ne inchipuim. Se intelege, e un adevr brutal,
degradator, dar totu-si adevr. Aceast violent
primitivd, aceastd impulsivitate nestapinit trebuie
negresit Onut in seamd pentru a pricepe multe
din creatiunile lui Cosbuc.

In 'La Oglindd, e zugrvitd mai mult presimtirea dragostel, in e Ling& bob atirmarea unei
dragosti, in e Dragoste invrjbit, sirntimintul
victorios si constient al iubirei ce copleseste tot
sufletul umplindu-1 cu adinc fericire si amard
suferintd; in sfirsit in minunata poezie e Cinteeul
fusulub e redata durerea cumplitd din cauza dragostei stinse, e zugrdvitd dragostea moartd.
Ell mi-am fgcut un cintec
Stnd singurg 'n iatac
Eg mi-am fgcut un cintec,
i

n'a,T fi vrut s-I fac.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

265

Dar fusul e de vinl

CI se 'nvirtea mereil
5i ce-mT cinta 'nainte
Cintain pe urmX eil.

De-atund il cint intr'una

CA-mT vine-aa nevrind;
De-ag face orT ce-a0 face
Nu pot s5.-1 scot din gind.

ii cint torcind la vatr

5i.l cint mergind pe drum

Si nu pricep ce-I asta

5i nu ,titi, biata, cum?

Biata fata, ea nu stie ce e cintecul acesta, ea

nu stie ca milioane l'ari cintat si milioane il vor
cinta. E un cintec vechi, foarte vechig. Inteun
ceas reil, impreura cu dragostea, s'a nascut si el
si de atuncf asteapt numai acel moment dureros, cind dol oameni facuti s. se iubeascA se rup
unul de altul ca s se strecoare in inima celor
suferinzi si furisat acolo s. Inceap s loveasc. cu

putere coardeie dureroase ale inimei si atunci il

cinti vrind-nevrind vechiul 1
durerosul cintec al dragostei nefericite.
Cintecul e vechiti, e acela-si, dar inimile, bieeinti, trebuie

s.-1

tele instrumente suferinde in cari el loveste sint

altele, de aceea si exprirnarea acestui cintec e
alta, vecinic alta. 5i slot anume maestri, asa de
rari, cari stiil s prind acest cintec dureros si
s..-1 astearn pe hirtieacesti maestri se numesc :
poeti.

www.dacoromanica.ro

256

Poetul teninimei

Intr'un sat deprtat, de la o biat fat de

tard a prins acest cintec mestrul Cosbuc si l'a
asternut pe hirtie si s vedeti ce frumos si dureros e :
Si-am mers pe malul apei
In valur sd-m Mgrop

Si cintecul si.amarul
Dar a 'nceput un plop

SA cinte, si toff plopil

Cintail duios in vint
Si m'am trezit d'odatd
CA piing si di si chit!

si-am mers pe lund, dar jalnic

D'alungul peste lunc
Cum piing si cintd toate l

Si 'n cring m'am dus atuncl

Nu-I loc ma bun pe lume

De plins de cit in cring 1
Ah, toate piing, si satul
Se mird ca ell pling.

Da, acesta e un adevsat plins in cit versurile inse-si par a plinge. Pri'ntr'o simpatie fierbinte pentru biata fat poetul insufleteste natura
intreagd si o face s cinte si sa pling impreund
cu fata nenorocit.
i cu ce mestrie face asta Cosbuc. La dinsul

nu numal c plopii cint: dar e mai 'nainte un

plop care incepe s cinte, iar ceialalti 11 urmezd,
ceea ce e de un efect admirabil, ceea ce aproape
preface plopil in fiinti vii. i cintecul jalnic al
www.dacoromanica.ro

Po etul vernime

257

plopilor el insu-si e vi, ei child in vint i vintul

duce cIntul departe spre cer, ca un psalm. rugdtor
pentru fata suferindd. 5i pe cind toate cintd jalea

cnt fusul si da moara i apele si valea

plopil; pe cind intreaga naturd cintd si. jdleste
pe sermana fata o ironie crudd, numal oamenii
fete!:
i

o ocresc:
CA mama mA tot ceartA
Si tata-T supArat

Si 'n ochif mid se uit

Totl oamenii din sat.

5i Cobuc a stiut In cuvinte tot asa de sim

ple, in versuri si imagini tot asa de nepretentioase

s redea un sir4mint i mai complex i mai

dureros de cit acel din e Cintecul fusului,.
In poezia eFata Morarului, biata fat, a fost
inselatd, pdrsit. si ea poart sub sin rodul dragostel criminale, Aici la durerea until amor nefericit, unei lubiri inelate, batjocorite, se mai
adaugd acum si rusinea, groaza c miine cind se
va vddi rusinea ei, tot satul o va areta cu degetul,
se mai adaugd sity4til vinovdtiel, mustrarea fierMute de cuget pentru pdcatul ei i jalea pentru
aceea intru nimic vinovat si care totu-si trebuie
s ispdseascd vina i nenorocirea fete! sale

c doar

e mamd.

Ce adinirabil de bine sint redate toate

a-

ceste felurite si4minte Citrn cite-va strofe rdsleke

51218.

Sludit

17

www.dacoromanica.ro

258

Poetul ternimei

Ap-T de intuneric afarg

Din cer un iad pgna'n pgmint

Ed cint tot un cintec d'asearg,

Si tremur i n'ag vrea sg 1 chit,
Si-1 tac, dar nevrind Il cint Targ
Dorml, marng, dorm1, draga mea marng,
Sa: nu intrebi de ce nu dorm ell 1
Obrazul ascuns sub ngframg
E martur pcatuluT
E rnartur amaruluT mieti

Tu n'ai bggat incg de seamg

Supt plopil rari apele sung
plopil rari vijie 'n Vint
ET par'cg daii hohot sg-mT spung
in ris ce nemernicg sint
Ce rea, ce nemernicg sint,
Si apele 'mT strigg gNebung I

De ce minunat efect e aici evocarea merea

repetatd a chipului mamei. La Cosbuc fetele in
vremea celei mai mari restristi intind miinile i

cauta scut la marn. La ar i mai mult ca la

oras aceasta e unica simpatie si iubire sigura pe
care te po0 rdzema.

E di se poate de interesant'a comparaPa

intre poezia eCntecul fusulub si e Fata morarulub .

La prima vedere e aceea-si poezie. i in una 1

in alta fata plinge si jeleste iubirea inselat si

i cu toate astea ce
deosebire! In cantecul fusulub fata i cint si
plinge durerea, dar n'are nimic sa-si reproseze,
une-ori cu acelea-sl cuvinte.

www.dacoromanica.ro

Poetul ernimel

259

ea nu-si simte nici o vin pentru nenorocirea

sa i de aceea toat natura o jeleste i plopii

cint duios in vint durerea el. In eFata morarulub fata de-asemenea i cintd du rerea, dar se
simte vinovat, ea a mers mai departe in dragoste de cit permite morala omeneasc si nu numat durere, ci 1 remuscare, simOrnintul vinel ii
siIie sufletul i de aceea plopii nu-1 cint duios,
ci (plopii rari vijie 'n \Tint, 41 bat joc, (rid cu
hohot, 1 apele'i strig : nebun
.A.a-T de intunerec afarg
Din cer un iad pAng'n pgmint.

Afar e tot asa iad 1 intunerec pe cit e iad

i intunerec in sufletul bietei fete. Natura e totd'a-una asa cum o siniim noi ; aceea-si naturd,
in primul cintec, e vdzut cu ochii durerei, in al
doilea cu ai desperref, de aceea e aa de
deosebit. A sirnti aceastd deosebire de simtiminte si a o reda aproape cu acelea si cuvinte,
pentru aceasta trebuie o finet artistic foarte insemnat.

Acela-i simtimint de desperare si din acelea-si cauze e redat in alta poezie (Fata mameb,
cuprins in volumul (Fire de tort. Aid mal ales
strofa nti e minunat:
Chita cu glas de-abia involt
0 doing ce-a5 adus'o'n sat
Flgcgi de peste Olt.

www.dacoromanica.ro

260

Poetul ternimel

Spunea cum genle'n vint pAdurea;

Spunea de-un trandafir brurnat,
In doina eT ; de-un ulm rotat
Si de-o Tubire cu pAcat
Sosita de pe-aiurea.

5i in strofa din urm, chid tata ese in curte

s caute fata i pe m-sa, el le gisete tinindu.se
steins in brate, una pe alta, i
Plingind ca la 'ngropare.

Biata fat din La Oglinda putea ea oare

s-1 inchipuie ce o atepta ? Acolo, cu gratiea i
fr de grija unei pisicute frumoase ii mldie
truporul i plin de bucurie ateapt sosirea dragostef. In Pe ling boil, tot sufletul
aprins
deja de iubire, in Dragoste invrjbit ea bea

din cupa amar a iubirei,

in Cintecul fusuluf

ea cint i jelete dragostea nenorocit, iar in

Fata moraruluf plin de desperare i ruine ar-

ztoare e gata sa ingroape sub roata morel 5i

viata-f tinr 1 netrit i alta nendscutd Med.

E un intreg roman, vesel i dureros ca toate

romanele, ca toatd. viata, i in care cu rar putere
sint zugravite, in dezvoltarea lor, diferitele faze
ale aceluia-I sentiment:* dragostea. Aceste cinci
poezii analizate pot sluji de tipuri pentru cele
maf multe din Balade i Idile i Fire de tort;
fie-care poezie exprim inteun fel saa altul una
din fazele dragostei deja analizate. Unele din aceste

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

261

poezii slut mai slab; ating sim;itnintul dragostel foarte superficial, cite-o dat niste simple
glume vesele i nevinovate, altd-datd poeziile slat

mai puternice, toate inse slut exprimate cu o rard

delicated de sentiment si cu perfect adevdr.
cite odatd aceastd delicatet i acest adevdr

se aratd cu atita relief inteun singur vers! Astfel in frumoasa poezie Nu te-ai priceput fata
se plinge impotriva naivitdIei i nepriceperei
iubitului sau, care nu s'a priceput cd.-1 iubeste cu

toate ca ea a acut tot ce i-a stat in putin0 cd

sd-1 fac mai priceput.

Nu te a priceput
ZicT cA de m'a fi cerut

Hamel tale norien easd

N'a,1 fi vrut s merg ?
Et 1asl

Aceste versuri slat atit de simple la prima

vedere si atit de frumoase in fond ! E atit de
duioasd aid evocarea mamel
fata n'ar
fi vrut numai s.-i fie nevastd, dar ar vrea s
ajungd nora mamei lui.
pe urmd e atita discre;ie si delicatea in exprimarea sentimentului :
fecioar, ei ii vine greil i rusine s vorbeascd
de mdritat, de enevastd, si ea spune acela-i
lucru indirect, par'ca intreaga ei preocupare ar
fi sa ajunga nord la soacrd-sa. Dar aci e
un
:

adevr economico-social. La tard, obicinuit se

insoard fidcdul nu atit pentru c el are nevoie de

www.dacoromanica.ro

Poetul %et hnimei

262

nevast, ei pentru c prin0 ail nevoie de nord,

de inca o for0. muncitoare. In familia erneasc
categoria economic de nord, dac ne putem
exprima ast-fel, e mai importanta de 61 categoria
sentimentala de amant, nevasta.

Din baladele erotice ale lul Cosbuc cea mai

insemnat e (Craiasa zinelor). Tema baladei e

mai mult hazlie de cit adincft. Un fiiii de imprat

se imbrac in haine de fat i asa travestit e

lasat s intre in cetatea zinelor. Aici odata furiat insal pe crias, care impreun eu nevinov4ia pierde nemurirea si din crdias devine numa inifidrdleasd.
Zugrvirea dorului ce se desteapt in sufletul crdiesei, sub influenta volupttel fiiului de im-

parat e admirabil reuit i ne aduce aminte de

scena intre Cdtdlin i Fact inzfidratului din
(Luceafrul, lui Eminescu. Ca i Eminescu Cobuc are destul tact si gust artistic s nu cada in
frivol 1 in pornografie.

Grupul zinelor din strofa 'ntia e o minune

de frumuse0.:
Orcanul insu-o sta dornol

Si 'n &dun' duld se pIerde,

Cind zinele cu pieptul gol
Rasar pe lunca verde
Upz)are, ca de neguri, fug
Prin 1in4tea adinca,
ObrajiT lor, ca flori de rug,
Sint nesrutar inch.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

263

Dar crdiasa lor:

Crliasa 'u purpur i 'n smarald
S'ascunde, nu s'ascunde,
StrAbatT eu ochiT viul cald

AI forrnelor rotunde.

aceast imagine minunatd a crdesel lunechid prin aer:

P'un nor de aur lunecind
A zinelor CrAiasd
Venea cu pArul riurind
RItI galben de mAtasA.

Ne vom mai intoarce inc odatd, cu alt prilej, la aceastd imaging. minunatg.
Crdiasa zinelor are, cum am zis, oare-care
aserndnare cu cLuceafdrul, lui Eminescu i chiar
pare a fi inspirata de acest din urrnd. E o asemdnare in tema generald: victoria iubirei sexuale,
firesti, asupra visurilor platonice de luceferi la
Eminescu, asupra nemurirei ideale in eCrdiasa zinelor,. La Cosbuc e o temd asemndtoare cu tema
biblicg: cdderea primei femel, a Evei, prin gustarea

din pomul oprit. E de-asemenea o asemdnare intre desvoltarea iubirel la fiiul de impdrat
crdiasa zinelor i acela-si sentimentla Catalin, copil

viclean de casd, si fata de impirat i chiar lungimea versurilor i ritmul e

Dar insd-si aceast asemdnare arat c Cosbuc

e un adevdrat poet, care nu imiteaz,

www.dacoromanica.ro

res-

264

Poetul ternimel

fringe in creatiile sale propria personalitate poetica

i deosebirea caracteristicd intre sensul i tonul
psihic al acestor doua poezii arata caracteristica

deosebire intre cei doul poeti. La Eminescu e

mai multa gingie, idealitatea, humor iubitor in
descrierea iubiref; la Cobuc e mai mult simtirnint

real de dragoste, de voluptate.

Sint foarte tipice sfiriturile la ambele poezif.
Tineti minte de sigur incintatorul sarit al
romanuluf intre Cata lin i Fata de rnityinzt, cind
Luceararul if gsete (sub irul lung de mindri

tei. Ei se uita cu nesat unul la altul i Catalin

roaga pe iubita lui sa-1 lase sa.-i culce capul pe
sinul ei.
Sfiritul romanuluf din t Crafasa zinelor e
altul.

El sta pe tron i linga el

Ce trist crAiasa p1Mge!

Cu mina eI cea cu inel

RupindulT salba, stringe
GenunchiT luT, ea sta 'n genunchT1

$i briul 0-1 desleaga,

$1 pgru 1 desfAcut mAnunchf

'I umple f4a 'ntreaga.

cEii toate, toate le-am pierdutl
$i Dumnezeti mA pieardA.

Din ochiT luT, c te am crezut!)

El ride i-o desmieardA;
tAcuin nu-T timp sl te bocetT;
Tu viT cu mine-acasA;

CrAias daca nu mg et1

VeI fi impArAteasrt I 2

www.dacoromanica.ro

POetul ernimei

965

Nu sint numal doi poe0 deoseb4i, dar sint

cloud mediuri speciale, cloud lumi deosebite cari
se oglindesc in versurile unuia i altuia. La Eminescu cdderea femeel din innd4imea visurilor

ideale pare a fi o renatere a aminduroraCatalin

i Fata de impdratpentru alte visdri; la Cobuc
cdderea femeei e o adevdratd, ireparabild cddere
pentru ea, un triumf pentru el, pentru bdrbat.
La Eminescu se oglindete mediul cult, unde
femeea cel pufin une-ori i in anumite momente
e egald bdrbatului i poate s.-i realizeze visurile
ei de copild, la Cobuc se oglindete mediul
erdinesc, unde trecerea viqei de fata la viaa de
nevastd, in cel mai bun caz, e trecerea la viao
necajitd de gospodind i mamd, in cele mai multe
i mai obicinuite cazuri la o via0. brutalizatd. i
maltratata in familia brbatului. Fiiul de irnpdrat
din balada lui Cobuc e tot flcdul satului, numal idealizat, e flcdul .eran, care din inndlOmea
superiorit4ei sale de brbat, respunde fetel in5elate :
Acum nu-T timp sa te boce,t

un respuns in care aldturi de iubirea ironicd e

cuprins i un dispre; pentru un ca de fernee.
fiind-cd. am ajuns la iubirea fld.caului satului trebuie sa* spunem cite-va cuvinte despre modul
i

cum zugrvete Cobuc dragostea barbdteascd

pand acum ne-am ocupat cu felul cum o redd pe
cea femeeascd.

Ceea ce pare straniu,

la

prima vedere, e

www.dacoromanica.ro

Poetul teritnimel

266

ca zugrvirea dragostei bdrbdtesti., cantitativ si

calitativ, ocupd un loc mult mai mic in creatia

lui Cosbuc, de cit zugrvirea dragostei femeeti.

Aceasta se explicd inse usor.

Cu alti ocazie am aretat marea deosebire

ce exist intre Cosbuc i toti ceialal poeti romini
in felul cum zugravesc dragostea si am aretat si
cauza profundd a acestel deosebiri.
Poetii nostri vorbesc aproape excluziv numai
de propria lor dragoste, Cosbuc vorbeste excluziv

de dragostea altora. Cosbuc e deci mai putin

egoist de cit ceialalti poeti, e mai obiectiv, mai
impersonal. Dar ori cit de obiectiv si impersonal
ar fi Cosbuc, dragostea e totu-si un sin4imint
eminamente subiectiv si personal si dacd Cosbuc

vorbeste asa de mult de iubire e

ca.

propriul

stt suflet e plin de ea. Dar o datd preocupat de

dragoste, din aceast din urmd pricind e natural
sd se ocupe de dragostea fetelor pentru cd ea e
aceea care pe el, bdrbat, trebuie
emotioneze
mai muh. Cu alte cuvinte, Cosbuc fiind eminamente obiectiv si impersonal in redarea dragostei,
personalismul necesar se manifesteazd, intr'un mod
indirect prin zugrvirea mai ales a dragostel
femeesti.

Dar dacd dragostea brbdteascd nu ocupd

in creatiunea lui Cosbuc un loc tot asa de important ca dragostea femeeascd, totu-si in zugrdvirea
ei Cosbuc arat acelea-si calitdti artistice. 5i aid gdsim Intreaga gama a iubirei, incepind cu glumele

www.dacoromanica.ro

Poetul Iernim el

'267

flcului iret care in tRea de plata, i iScara,

se plinge c'a fost inelat de fata la socoteala
srutrilor pn la desperarea recrutului care
trebuie s se despartd de iubita-i. Dar dac

aid e aceea-f gamd a iubirei, timbrul, nota psi-

chicd e alta. Intre iubirea femeeasc i brbateasc

la Cobuc e aceeali deosebire, ca intre situatia

femeel i brbatului la sat. Mai sfiicioas, mai
rezervata, mai rusinoas, mai supus la fete,
dragostea e mai indrzneat, mai poruncitoare,
mai triumftoare la flcfi. Cite-odat prin doua
trei versuri Cobuc tie s redea o situatie erotic
fr sa cada in frivolitate. Cetiti, spre pild, urm,
torul riturnel
Ea sta cu sibul plin de pere la fintinA
*i ea mi-a dat s'aleg din sin o para
m'am trezit ci-mT d. de-odatl peste mina.

Par'c-1 vezi pe flclul voinic cum zimbete

sub mustata-I subtire 1 cu ochii veseli i vicleni
povestete flcflor, fcindu-i o mutra nedumerit
i plind de mirare prefcuta ; cum se poate sa-i
dea peste mind, cind singur i-a dat s'aleag. din
sin o para ?I
Aa indrznet, hitru, istet, cu contiinta proprie-i sale superioritti fata cu fetele, apare flcul
in poeziile lui Cobuc.

Se intelege ca ast. gluma i viclenie, tonul uor de batjocur dispar indat ce simtimintul puternic al dragostel coprinde sufletul.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

268

Aa, spre pildd, in frumoasa poezie eNumal

Una s

Pe umerl pletele-I curg ria

Mladie ca un spic de grill,
Cu ortul negru prins in briu

Atit iml e de draga

$i cind o vad, ingalbenesc;

$i dud n'o vad, ma 'mbolnavesc,
Iar cind merg altiI de-o petesc
Vin popl de ma desleaga.

E o situ4e asemndtoare cu cea din (Cintecul

fusuluip

si tocmaf aid se vede marea deosebire

intre fubirea fetelor si a fldcdilor.

Fldcdul moare dupd fata si desi toate rudeniile, toatd lumea rea if inchide ea' rarea, el nu
disperd, el nu se jeleste, el nu plinge, lacrimi
sint pentru muierf el vrea sd se lupte, hotdrire
i energie exprimd versurile din urrn :
De eh s. ma desbar de ea
Mal bine aprind tot satul

Cea mat reusitd poezie de acest fele Recrutzel.

Flcdul e luat in oaste, el trebuie sd. plece

i trebuie sd-sf lase iubita : cu inima sfsiatd de

durere o lasa in sama lui frate-sdd. 5i in cuvintele cu care-1 recomancld pe iubita sa se aratd
tot virtejul de sim;irninte violente ce-f rup inima :

durerea de a o lasa, iubirea gingasd pentru ea,

credina cd-f va reminea credincloasd, nesigurano.

www.dacoromanica.ro

Poetul terinimei

269

grozav a acestei credinti, frica de rivali, chiar

de propriul sail frate, ura si rzbunarea in potriva

aceluia care i-ar lua-oacest virtej desir4minte,

e evocat cu o mare putere:
Ed o las in sama ta
Am sa plec! Si par'cg'mY moare
Inima se rupe in mine 1
Nu de voY, tu tiY de cine 1
Si mg. doare

lle-ag tipa

De-T vedea pe cine-va

Pe la 6, in fapt de searg

Prinde'l intr'adins ca in glumg,

Fringe-Y gitul i-1 sugrumg,

Ca pe-o ffearg,
Nu-1 cruta 1

Deosebirea intre simfiminte se arat mal

ales dud slut ajunse la cel mai mare grad de
ex pansiune. In i Recrutul, si in e Cintecul fusului P

amindou e zugrvita durerea pricinuit de

dragoste, dar pe cnd fata voeste s se omoare,

in

flacAul vrea sd ornoare. Poezia cRecrutul, se sfirseste cu aceste cloud caracteristice versuri :
Cad fac moarte
Pentru ea I

Putem s-1 credem pe cuvint pe fiiul grnicerilor nasudeni. Asa cum apare el in poezie nu

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

270

ne-ar mira de loc s vedem sclipind in mina lui

cutitul uciga.

Innainte de a ne desprti de erotica Jul Cogbuc tin s citez In intregimea el o mica poezie, pnd

acum am citat numal strofe reslete, un mrgdritar in literatura poeticd romind.

Mama; skit silita etl
S1-1 tot vgd in vis rnereti
OchiT de jratec?
Sar prin somn, mi-e soinnul greti
Visul mi-e selbatec

Ca sg uit ce-am invatat.

Tu mi-aT asternut in pat,
Troscot i sulfine

Dar in zori m'am desteptat

Tot cu focu 'n mine.
Mama de 'n zgdar astept
A-zT asterne-mT pe sub piept
FlorT de matrggung;
Mama vreall sg mg destept
Mine 'n zorT nebung.

De ce mare efect e aice chemarea neincetatd

a mamel, cdutarea la lea a unul scut impotriva

vrjmaulul cumplit, a dragostel nefericite ?

i cit

de dureros de naivd le astd cutare a leacului

impotriva lubireI in buruenile troscot

i sulfind,

cari aternute sub piept au darul de-a stinge focul mistuitor din inim. Dar tipetul infiordtor,
desndejduit, din urm, neputinta de a maf suferi

www.dacoromanica.ro

Poetul teranimel

atita durere

cutarea de refugiu

271

noaptea
vecinica a nebuniel. i ce frurnusete si simplicitate
si

in

clasic in exprimarea unui sentiment atit de selbatec si de puternic.

*

Dacl trecem de la dragoste la zugrdvirea

frumusetelor naturei, gsim in Cosbuc un artist
tot aa de mare. In aceast privirqd Cosbuc n'are
rival in literatura romind.
Am explicat alt-dat i cu alte ocazii curn
si de ce poezia noastra contemporan prod usd de
orseni, de proletari culti e eminamente liric i
acest lirism, in mare parte, slujeste numal la exprimarea propriilor simtiminte egoiste ale poetilor. Zugrdvirea insa a frumusetilor naturei cere
mai nti un simtimint si o admiratie desinteresad pentru ea.
Omul cult modern, iar proletarul cult si mai
mult, vede natura inconjuratoare din fereastra
locuintei ordsenesti, din curtea murdard sail din
invalmasagul vietel de strad. vietei ordsenesti.
Chiar acele momente rari cind pleacd s respire
aerul curat al cimpiilor, aceste excursii sint acute pentru odihnd, pentru a linisti nervii de zgomotul 1 grija orasului.

*i in cazul cel mai, fericir, cind omul cult

al orasului, avind si un temperament poetic, se
duce la tard s vazd cimpiile galbene de griil,
hind inverzite, codrii zgomotosi, orizonturi largi

www.dacoromanica.ro

Pottul ternimei

272

chiar

atuncl sufletul lui e deja atit de

otrdvit de tot zbuciumul viqef, att de multe gindurf si dorurf diferite if frmintd inima i capul,
e atit de neurastenizat, ochiul e atit de turburat
de Ingustele orizonturi ordenesti in cit poetul
nostru, presupunindu-i chiar o mare iubire pentru
naturd, nu va avea acea liniste sufleteasc trebuitoare penttu a trdi nurnais in intimitatea ei,
nu va avea acea desinteresare necesard pentru a
i se da cu totul i deci nici acea fort necesard
pentru a o evoca in cre4uni artistice. Aid e
explicatia de ce to0 poetii contemporanf sad nu

zugrvesc de loc natura sa o zugrvesc aa de

slab. Din poe4if tined nelipsi0 de talent mai mult
sirrq al naturef pare a poseda Stavri, dar i la
el tablourile sint prea linse, par a fi fa cute maf
curind dup pinzele unor pictori de cit dup natur. Eminescu a avut un simtimint mal fin, dar
4i la el natura nu e zugrdvit. de hatirul el, ci
trebuie s serveasc ba ca un decor pentru o scend

de iubire, ba ca o expresiune a unor innalte

i idel generale filosofice. In acest din urm
sens i Vldhu0 1 0. Carp ad imaginf minunate. Cind Eminescu insd a voit sd vorbeasc de

naturd pentru ea insd-si, atunci s'a inspirat de

la ternirne, a imitat, in parte chiar transcris

poezia popular cum e : (La mijloc de codru

desl, (Ce te legenf codrules ? Pentru cd eranul

poate s priceapa in adevr 1 s iubeasc natura,
artisticeste vorbind.
www.dacoromanica.ro

Poetul terfinimer

273

Natura e pentru teran insu-si elementul in

care trlete i prin care trafeste. Mirosul cald
i gras care se ridic de pe brazda neagr in
urma pluguluf ii umple sufletul de o nddejde
i de-o neliniste \raga pentru soarta recoltel viitoare : nourif de vat-A ce se string de-asupra
satului if dail bucurie amestecatd cu groaz pentru
cd nu stie : vor aduce ploaea binecuvintt i
rodnicd, sail grindina distrugdtoare ? soarele il
arde la munc, vintul fierbinte 11 arde, il inseteazd,
iar cel recoritor if usuc sudoarea fetef i pfep-

tului. Resritul soarelui de primavar Il gsete

in amp, furtuna de toarnn linga car, viforul de
zpada il gsete tind lemne in pdure, Crivtul
if cint lugubru in horn i lupii pling in jurul eotetului de vite. Teranul nu stpnete natura larg ce'l

inconjbard, el e stpanit de ea. Ea il e prielnicl

sail nu, if e mum bun sail vitregd, il imbogatete
sail srcete i deci e iubita i temuta totodat ; ea if excit i iubirea, recunotinta, admi-

ratia si frica i groaza stpinindu f sufletul i ima-

ginatia i creind toate elementele necesare pentru relatia estetic intre el i natur. E decf
natural ca teranul, mult mai mult ca organul, s
sirnt esteticeste natura, iar acef di'ntre terani carf
ail darul necesar, s.-f exprime acest simtimint estetic.

Aceasta a i facile() intr'un mod atit de frurnos

i suggestiv literatura populard, literatura terdneasc.

E natural ca i Cobuc, nscut si crescut in

51218. StuWil critice.

www.dacoromanica.ro

18

274

Poetul ternimei

acest media ;ernesc, fiind deci un poet ernesc,

s zugrveasc cu predilectie natura si s'o zu-

grveasc cu toat puterea pe care i-o d marele sil talent.

In adevr Cosbuc iubeste natura si o zugrdveste in toate manifest4ile ei, si iubirea de na-

tur la Cosbuc pare a fi mai mare chiar de cit

cea erotic.
Noi am aretat deja in altd parte cum in zugrvirea iubirei erotice Cosbuc nu ajunge nici-o dat,

dar nid-o dat ia expansiunea liric a propriilor

sentimente. Dar iubirea de natur ii ptrunde

atit de malt sufietul in cit

il

face s se reverse

in efuziuni lirice.
In iVestitorii primlverei, poetul plin de
bucurie intimpin ast-fel pserile, cintre0 vestitori
ai primverei. :
Si acum venit cu drag in tara I
Vol' revedeti cimpia iarg

cniburile voastre 'n cling

E vari, yard!
Asi vrea la suflet sl v string
S rid de fericit, sA pling.

at de naiv, copilreasc, dar sincer si

natural veselie e In aceste strigte de bucurie :
e E yard, var!,
Un sin-qimint mai adinc intovdrsit de o vasta &dire, se arat in poezia (Nara,. Cu riscul
www.dacoromanica.ro

Poetul teanimel

275

(le a fi invinuit c retiparesc pe Cobuc, citez aid

poezia intreag6 :
Priveam fArA de tintl 'n sus
Intr'o selbatecA splendoare
Vedearn CeahlAul la Apus,

Departe 'n zari albastre dus,

Un urias cu fruntea 'n soare
De pazA tarii noastre pus
$i ca o tainI cAlatoare
Un nor cu muntele vecin
Plutea 'ntr' acest imens senin
$i n'avea aripi sA mai zboare
$i tot vAzduhul era pl in
De cintece ciripitoare.

Privirile de farmec bete

Mi le-am intors catre pa.mint
$i spicele jucail in vint,

Ca 'n hor dup'un vesel cint

Copilele cu blonde plete,
Cind salta; largul lor vestmint.
In Ian erati feciori si fete.
$i ef cnta o doinA 'n cor.
Juca viata 'n ochil lor
$i vintul le juca prin plete.
Mid albi fugeatl cAtre izvor
$i graurf suri zburail in cete.
Cit de frumoasA te-ai gAtit,
Natur'o, tu ! Ca o virginA

Cu umblet drag, cu chip iubit I

AT vrea sa pling de fericit,
CA simt suflarea ta divind,
CA pot s vAd ce-al plazmnit!
Mi-e inima de lacrirul

www.dacoromanica.ro

276

Poetul Ieranimel

OE 'n ea s'aii ingropat mere'

AT mid ,io s mg 'ngrop i
O mare e, dar mare linA

eti !

Naturg, in mormintul mieU

E totul cald, cA e luwinl

Asi ruga pe cetitorii miei sa ceteasc una

dup alta poeziile eVestitorii primverei si Vara,
s le compare, ca sa vaz ce fin i adevrat

simte Cobuc natura. In prima poezie e rimvari, e renasterea naturei spre viat i crear ea
vietei, e tineretea naturei. Natura nu e inc mama,
ea e copila zburdalnic. i nebunatec, plin de
dorinti tainice, de preshntiri ale fericirei vietei. S,i

in armonie cu natura primvraticd sint strigrile de veselie ale poetului, expresiunea simtimintelor de multumire zgomotoas c viata reinvie,
acea multumire cind nu stii sa rizi de veselie sa
sa plingi de bucurie.
In a doua poezie
Natura nu mal e la inceputul vietel, ea a ajuns in culmea vigorei, puternica.
si tnreat ca insu-si Ceahlaul care si tidied fruntea
urias spre soare, incrcat cu viata. ca nourul greoi
care nu poate s se ridice de-asupra Ceahlaului
par'c n' ar avea arip set. zdoare. Natura nu mai

e copil, ea e mama viguroas. Ajuns la apogeul vigorei, frumusetei si

fericirei,

ea a dat

prada copiilor sl sinurile de lapte pline. Fructele

pomilor pline de zeama rup ramurile, spicel grele
joac'n Vint, mieii alearg spre izvor, paserile,
plapinde ciripesc, iear ea natura-mama, frumoas,

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel,

277

robusta se uita la pldzmuirea sa, cu pieptut

crescut plin de o fericire nespusd. *i se uit
serios, se uit cu linistea i siguranta pe
cari le dd vrista i cu seriozitatea rnelancolicd pe
care o d cunostinta sigurd ca viata acum a atirts
apogeul, c trebuie s inceap declinul, din insu
prisosul vietei va naste moartea. i poetul asa a
priceput natura de yard', asa a simtit'o, a pdtruns
in tainele el si de aceea nu strigd de veselie, veselia aid n'ar fi la locul s6, ar fi fa1sd. Sufletul e plin
de fericire, atit de plin in dt 11 doare, ar vrea
s pling, inima-f nobild e de lcrimi plind si de
recunostintd. pentru atita fericire si de priceperea

ascunsd cd din tot prisosul acesta de via v4

naste moartea, dar rnoartea care vine din priso:
sul acestel vieti atit de calde, lurninoase, bogate
e plind de cdldurd.

ea

Nid un poet la noi n'a simtit asa natura

nid unul la nof nu i-a cintat un ima atit de siint.
Se intelege c.d.* un poet care pricepe

simte asa

natura va sti s'o i zugrveascd..

In creatiunea lui Cosbuc natura trdeste; Ii
simti pulsul bdtind cu tdrie; la lei in tablourile
joacd un rol supus, ei
naturei, oarnenil ei
nu sint centrul i scopul naturel i creatiunef, ci
o parte din naturd, cite-o data un mijloc de a o
zuoTvi.

Iatd, spre exemplu, minunatul peisaj stesc

lam a pe ulitd,.
E fig. Nouril stall gramadd de-asupra satului,

www.dacoromanica.ro

278

Poetul ternimel

aburi fumurii se ridicd de-asupra riului i pe

strdzile inzapddite a eit copil cu sdnii. Excitati
de frigul intepdtor i sdnator, ei se imping, sar 7
cad i se rostogolesc in zapadd. Colo, di'ntr'un colt,

apare un copil. Imbrdcat in haind mai mare ca

el, se tiriie, innoat in zdpada:
Cade 'n brincl i se ridicd
Dnd pe ceafl putintel
Toat lina until miel :
0 caduld maT volnia
De cit el.

Gloata de copii inconjoard pe micul Barba-

i ar fi ref.' de el, dacd o baba bdtrind ce

trece incet pe strada nu i-ar veni in ajutor. Dar
atita le-a trebuit trengarilor : ei inconjoard pe
baba, aa c e nevoita
facd drum cu bdtul.
Ei alearga, nvdlesc, tipd, i aa cu alaia mare
petrec baba pe
Cot

Ba se rscolesc
De prin curff i sar la el.
Pe la gardurT Yes femer,
Se urnesc mirati btriniT
Din bordeiii.
Ce-T pe drum atita gut-A
gNu-f nimic. Copi trengarY,

ET auzi? Vedea-l-ao' marl.

Par'cd trece-adundturd

De Mari.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

279

Numai cine a trdit la sat poate sal judece

cit de frumos, de natural, de adevdrat e acest
peisaj sdtesc de iarna, cu cit grijd, observare
find *i preciziune minunatd sint zugrdvite toate

arndnuntele. at de bine e acest m'c Barba.Cot,

cu cdciula par'c'ar fi a lui tatd-sdii i caaveica
md-sei, innotind prin zapadd si baba cu cojocul
ei zdrerquit si incinsd cu sfori de tei, fdcindu-si
drum cu b4u1 pri'ntre copii si &it de exact e
vdzut fumul de-a-supra riului.

Un peisaj sdtesc poate si mai frumos e

poezia tin miezul verei).

in

E amiazd vara. Toatd natura pare a

fi

adormit sub razele dogoritoare ale soarelui. Doarme

calea di'ntre lanurile de grill, scinteind sub

soare ca o pinzd, dorm cimpii ari de soare,

doarme culmea, valea, lunca'i goald, la fintina e

pustiu, nid o frunzd nu se micd :
*i e liniste pe dealurI
Ca'ntr'o mngstire arsg:
Dorm si-ariniI de pe dealurl
Si cgldura valurY-valurI
Se revarsg.

5i in aceastd linite arsd de soare:

NumaI zumzetul de albine
Farg. Incepere si adaos
Curge'ntr'una par'cg. vine
Din adincul firiI pline
De repaos.

www.dacoromanica.ro

280

Paetul ternimei

Pentru a da via peisajului adormit, dind

tot-odat i o maf mare sensa0e a cldurei poe-

tul evoac o teranc venind fuga spre fintind cu

un copil in brae. Ea scoate apa s recoreasca

obrjoril copilului, in urm bea i ea cu sete
frint de cldurd se aseazd pe buturugt sd dea
copilului sa sugd. Minunata poezie sfirseste cu
urmdtoarele admirabile strofe:
Singur vintul, colo latA
Adormise la recoare

Sub o salcie plecath-Somnoros in sus el cath

CAtre soare,

MaT e mult! Si ca sh-T fie

Scurt vremea, pin pleach.

El se uit pe cimpie,
Fluer si nu maT stie
Ce s fach.
Dar de-odatA se opreste

Peste ochi T mine o mini

Si zimbind coparqte
Curios si lung priveste
Spre fintind.

Aceast e o adevdrat amieaz de yard

la sat. Cu ce putere e redata natura intreag

adormit sub arsio. soarelui. Ce adevdratd si find

audiOe artistic arat Cosbuc prin acest zumzet
de albine care curge 'ntr'una par'c din adincul

firii pline de repaos. Acest zumzet de albine,

www.dacoromanica.ro

Pottul Iernimei

281

prin el insu-si ne da. sensatia zilel fierbinti de

yard. Ce puternic e cornparatia linistei dogoritoare a satului cu Mtind_direa arst : inteo mn-

stire e de de obiceiii linite, dar Inca inteo rn

nastire ars! Dar teranca venind fuga spre fintin
pe nisipul fierbinte i miscftrile iui si enervate cu
cari scoate apa i graba cu care recoreste obri setea cu care bea
osteneala cu care, frintti, se lasa pe buturug: toate
aceste imagini ne provoacd sensatia adinc de
amieaz de var,i, de caldur dogoritoare i sint
atit de naturale, atit de adevarate. 5i Cosbuc
iubete atit de sincer i atit de profund natura
c par'c s sfiea
era team ca intreg tabloul
satului adormit sub arsita soarelui
un scare
dogoritor de fierbinte, dar totu-si soare dttor
de lumina si cdldurd
if era tearna ca Ast tablou sd nu para prea arid si trist i de aceea el,
prin cite-va trdsdturi finale, aruncd atita gingsie
delicat asupr tabloului intreg, fr
strice

joril copilultil

naturalul

arrnon'a.

Cit de sgalnic de frunioas e imagina vintului de sub saleea recoroas, care flier cu neastimpfir i ct sireat gingsie in irnaginea vintului care se uit ca un strengar curios si naiv
spre fintin, la m ima care-si d sinul copilului,
.5i, repet, aceste trsituri delicate nu stric intru
nimic armonia i adevrul poeziei intregi, ptntru
c vintul e soinnoros de atita zaduf si in zimbetul lui strengar cu care se uit la sinurile neve-

www.dacoromanica.ro

282

Poetul IernimeT

stel de la fintind sta par'ca o nedumerire: ce o

fi cdutind acolo femeea pe asa cdldurd?
Natpra intr ca element constitutiv in multe
din poeziile lui Cosbuc si peste tot e zugrdvit cu aceea-si finetd 1 putere si ocupd de
multe ori planul intdiii acolo unde ar fi trebuit

sal ocupe pe al doilea.

In admirabila poezie La Pastb, Pastile
par a fi tot atit o serbdtoare a naturei ca si a

oamenilor si and crestinii se 'ntilnesc in cale si

I.51 zic: Hristos a inviat 1

$i ride atita serbgtoare

Din chipul lor cel ars de soare.

Acest simtimint stint de serbdtoare, aceastd

mulomire si bucurie par a fi produse tot atit

de invierea lui Hristos cit si de Invierea naturef
si cite odat pare ca invierea lui Hristos si invierea naturel exprima si se simbolizeazd una
pe alta.
La Cosbuc natura nu servt numai de ram
frumoasa pentru tablourile viqei vesele, ci si de
cadru intunecat pentru o drama dureroasd a vieei si de cadru sinistru pentru o tragedie infiortoare
si lucru caracteristic: se intimpld sd fie
rama mai pretioasd ca tabloul insu-si. Ast-fel o
poezioard pe care Cosbuc a pus'o intre cintece,
incepe cu urmdtoarele doud minunate strofe :

www.dacoromanica.ro

Poet)] %ernimel

283

Cu noaptea 'n cap, din casa lor

Pe viscol am plecat,
'n deal m'am rAzimat plingind
De-un paltin fulgerat.

Si Oltul ca un leu rink

Gemea h. cotiturT

si trist vuia5 de-al toamnd vint

Intinsele pAduri.

Acesta e cadrul minunat, grandios. In clou

strofe de la urma e redat

tabloul

sta-

rea sufleteascd a poetuluf. Poetul ar voi ca lurnea

sa fie a lui, s'o sfarme sub picior ca pe un

pdhar i sa se prindd de piept cu Dumnezefi.
Aceste strofe-tabloil slut mult mai slabe de cit
cele

cadrul.

Imaginea intdia co4ne comparatia lumei cu

un pdhar, o compar4e slabd, nepotrivit ; imaginea a doua : a se prinde de piept cu Dumnee prea pretenfioasd.
Cite odatd cadrul intunecat se preface in sinistru, cind Cobuc in margenile acestui cadru
vrea sa zugrveascd o scend singeroasd, o crima
infiordtoare. Ast-fel e natura in poemul (Regina
Ostrogo0 or 2 .

Amalasunda, regina Ostrogotilor a luat de

barbat un simplu rdzboinic, l'a fdcut rege i std.pin, *far el, ternindu-si doninia, ucide sfetnicif, uci-

de pe propriul s fi i acum a inchis peLinsasi Amalasunda inteun castel pe o stincd colwww.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

28 t

t uroasd si vine noaptea s'o ucid i pe ea, nevasta i regina sa.

Poema lui Cosbuc ne zugrdveste infiordtoarea
i incepe cu urm ttoarele versuri:

scend din urma

Jalnic vijie prin noapte glasul codrilor de brad

Ploaia cade 'n repez picur, repezi fulgerile cad.
In castelul de pe stincg, la fereastra solitar,
Strt pe gindur o femee i pnvte 'n noapte afarL

Iar cind infiordtoarea crimd s'a consurnati

ucigasul :
A deschis apol fereastra i pe co4uroasA stinca
A impins rizind cadavrul in prApastia adincg.
Surd vuea prin codri vintul, brazi se'ndoiatt de vint,

Urletul suna sinistru ca un urlet de morrnint.

Ce sinistra evocare a natured Castelul

stinca co4uroasd, inconjurat de pduri intinse,
brazil secularl, ploaea repede i rece cdzind in noaptea neagra, fulgerele dese i tdcute lutninind dezo-

larea naturel, vintul urlind sinistru prin paduri

indoincl brazil ! 5i

cit de mare poet trebuie s

fil ca sa evod cu atita putere incomparabild cele

mat duioase si mai gingase i cele mai selbatece
maI infiordtoare Manifestari ale naturel. In ver-

sul din urind, prin arrnonie irnitativd, poetul ne

face sa auzim chiar urletul sinistru al uraganului.

www.dacoromanica.ro

Foetul ternimeT

2b5

Ar trebui s mai vorbirn despre felul cum

zugrdveste poetul nostru codrul, ecodrul frate cu
Rominul, si de sigur frate bun cu Cosbuc, dar
despre aceasta vorn vorbi cu altd ocazie, acuma vom spune cite-va cuvinte despre un proceded pe care-I intrebuinteazd foarte des in zugrvirea naturei, prea des chiar
acesta e personificarea naturei.

Procedeul acesta al personificdrei are multe

neajunsuri. Primul si principalul e Ca' e nefiresc,
are ce-va artificial, voit, in el. Al doilea neajuns
care izvoreste din cel di'ntdia e dificultatea foarte
mare artisticd a intrebuintdrei acestui procedeil. Acest nefiresc si aceastd dificultate se explica foarte
usor. In personificdrile artistice ca si in comparatif
exist doi terrneni
unul
ceea ce e de
personificat si altul ceea ce se personific. Acesti
doi termeni ins slut foarte diferitl si chiar trebuie se fie cit se poate de deosebiti, cdci de acolo atirnd plcerea noastr estetic i aceste
obiecte atit de deosebite trebuie sd se personifice
until pe altul: de aid nefirescul i dificultatea.
Ca s pricepem i mai clar, s ludrn o pH& codrul e personificat pri'ntr'un orn viteaz
cu o fortd. uriad. Imensa deosebire hive codru
i om, ori cit de viteaz ar fi acesta, nu cere do,
vedire, e prea evidentd. Aceste doud obiecte cari
intrd. in personificarea artistica trebuie s aiba

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimet

286

unul sad mai multe caractere comune i numai

aceste caractere comune permit personificarea artistic. In cazul nostru ceea ce va fi comun co-

drului si omului viteaz e, spre Odd, puterea i

rezistenta la loviturile vrajmase, puterea de rezistent a codrului in potriva intemperiilor naturei
i a omului impotriva intemperiilor vietel. Dar
oare, o data precizat caracterul comun,poetul poate

st i se increaza si s urmeze fr grij compararea i personificarea artistica? De sigur ca. nu.

Asa in exemplul nostru, daca omul viteaz ar do-

bori pe adversarul s cu o lovitura puternica

de pumn sad de picior, el prin ast si-ar manifesta puterea i vitejia, daca lima codrul personi-

ficat pri'ntr'un viteaz ar da un pumn sau un picior uraganului cu care se lupta ar fi grotesc i
ridicul.

Prin aceast personificare s'ar intuneca mai

intid caracterele distinctive ale codrului urias,.

care are intindere mare in spatid, pe urma s'ar

evoca in constiinta in mod evident si brutal marea deosebire intre cel dol termeni de comparatie
prin purnnul codrului s'ar invedera de-odata toata
deosebirea intre oin i codru i problema arti-

stului e toernai contrar si anume de a ne face

pri'ntr'o iluzie artistic s uitm pentru moment
toate deosebirile atit de strigkoare, si sa ne concentram atenpa numal asupra caracterelor comune.

Idealul artistului ar fi ca din doi termeni ai

www.dacoromanica.ro

P oetul Ieriinime

287

personificdrei sd creeze prin sintez artisticd al trei-

lea, in care s'ar topi caracterele comune lor, care

n'ar fi deci nici unul din eel dol termeni, fiind
tot-odat 1 unul i altul. 5i in de-a-lungul intregei creatiuni artistice nu trebuie sd fie o not
fal*A, vre-o comparatie neabild, care ne-ar aduce
in contiint deosebirea mare intre termeni, pentru c atunci vraja e pierdutd, iluzia necesard dispare i intreaga creatie e compromis. In schimb
(bed artistul reuete s invingd toate aceste dificul-

tati, atund plcerea noastr. estetic e cu atit mai

mare. Pentru c invingerea dificultdtilor e unul
din principiile plcerei estetice in general, iar in
personificarile artistice in special, de aceea tocmai trebuie ca termenii personificdrei s fie cit

se poate de deosebiti: nu se personified un codru pri'ntr'un cring nici invers.

Am crezut potrivit amintirea acestor cite-va
principii estetice necesare pentru priceperea lui
Cosbuc ; el intrebuintazd foarte des acest pro-

cecleil poetic i de multe orf ajunge la o rard

perfectie artisticd in intrebuintarea la
Ast-fel cit de ginga, dgalnicd i frumoasd
in poezia g Vintul, e personificarea vintulni prin

flcul cu blonde plete ce se joacd, cu fetele in

luncd, le trage de mined., li se joacd in par, le
srut.
Ba ele ',1' maI desfac si sinul
Si'n sin el li se joac' acum
II prind o dati si 1 zugrum,
C5. s'a obrAznicit Rominul.

www.dacoromanica.ro

288

P oetul telanimei

Mai serioas si mai artisticd e personificarea

serei; in poezia cu acela-si nume, prin fata fru-

moasa ce se desparte de mirele el

soarele,

care apune. Sint strofe de o rar frurnuset picturald.

AI durat prin aer punte

Din tgsii de foc; te ai dus
Tot mar sus si tot mar sus.
Star acum pe-un virf de munte
Si-0' intord senina frupte

Spre apus

Ochir tir la soare tintg,

Si cu ochi tu-1 desmierzi :
E flcga si-acum 11 pierzi.
Si 0e drag, i star ca frinta....

El ea dus, si jalnic cint4

Codrir verzi.

Umed aer te 'mpresoarg,

$i 'n durerea ta atuncr,
Rupi cununa si-o aruncr:
Rosir flori prin aer zboarg
Desfoiete ca sg moat-A

Jos prin luncr.

i mai departe tristqa naturei pe vremea inseratului e personificata prin plinsul fete!, roua gilt
lacrimile ei si faltz-seard, inciudat de plecarea
mirelui
soare stringe aurul de pe turn, ascunde fluturii in vlcele, culca rindunelele in cuibul
lor si pune zvorul pe usa dragei poetului.
Personificarea in toat poezia e bine suf4iwww.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

'289

nutd de si poetul avea de personificat un lucru a,

tit de difuz i puOn concret, cum e vremea insera,
tului. De aceea sint si strofe slabe, mai ales strofa
doua. Cind poetul compard rosul cerului de la
asfiinit cu hainele rosii ale fetei mai merge, dar
and compard rosul mai intunecat de la marginea
orizontului cu trandifirii fetei de la arnfilele amin-

doud, apoi aceasta nu merge de loc, pentru a

rosul mai intunecat de la marginea de cer e des-

pilit tot prin ros, mal deschis, pe and trandafirii de la timple vor fi desprtni prin prul de pe

cap si aceast prozaicd imagind ne e adusd in

cunostin prin cuvintele poetului : e timpIele amin-

doudy. In schimb e foarte frumoasd compar4a

intunerecului ce se lasd de-asupra pdmintului cu
pdrul negru al fetei, ce se varsd de-alungul trupului.
Peste bratele rotunde
Peste pieptul WI frumos
Ca un fin Intunecos

Piirul ti se vars 'n unde

*i din cre,tet el te-ascunde
Pink' jos.

Dar se va obiecta poate : parul fetei nu e

oare o parte tot atit de concretd a trupului eil
ea si timplele ; de ce dar personificarea din urm ar fi reusit si cea -di'nnainte nu ? Explicarea
cetitorii pot s'o gseasc in cele cite-va principii

estetice me4onate mai sus. Acolo am aretat cd

obiectul care e personificat si cel ce personified
51218.

Studir critice.

www.dacoromanica.ro

19

290

Po etul ternimei

trebuie sd fie cit se poate de deosebite, dar de

asemenea trebuie sd aibd cit se poate mai multe
caractere comune. La acest principi corespunde

mult mal pt4in personificarea intdiea de cit a

doua.

In adevdr, in cazul intdi intre trandafirii de

pe timplele fete! i rosul orizontului, culoarea rosie e unicul caracter comun, pe cind in personificarea a doua slut mai multe caractere asemntoarea. Ast-fel pdrul fete! e intunecos i seara e
intunecoasd; pdrul se miscd, se varsei i seara se
miscd, coboard ; parul se vars de sus in jos si
tot ast-fel pare c vine si intunerecul serel ; prul

intunecos invdlueste pe fatd de la crestet Ora

jos, dupd cum seara intunecoasd invdlueste in insi afard de aceasta, imatunerec pdmintul
ginea din urmd, prin ea insd-si, e minuat de
frumoasd.

0 altd observa0e se va face de sigur lui

Cosbuc: in Seara, lui e prea multd miscare,

viatd, prea puOnd melancolie, prea ptqin din li1)4tea sera Aceast obiectie e adevdrat, dar
vorbeste mai mult pentru de cit impotriva lui
Cosbuc. Se intelege eSeara, lui Cosbuc nu sea-

mn cu seara lui Erninescu, dar aid se aratd

incl-odatd deosebirea intre poezia terneascd a
Cosbuc si poezia claselor civilizate, mai ales
a. proletarilor cul;i.
Seara omului enervat, si neurastenizat al civiliza;iei

burgheze va fi o seard de o
www.dacoromanica.ro

liniste

Poetut ternimei

291

dulce, atit de necesar nervilor osteni0, va fi

plin de melancolie i tainica voluptate, ca insui sufletul omului blazat, seara aceasta va fi a
lui Eminescu din cSomnoroase pdserele, atit de
dulce, linitit, melancolicd, unde e aa .de mult
4 vis i armonie3 i aa de p4nd viatd. Seara
eranului-poet Cobuc e tot frurnoasd, dar ternperamentul lui e mai viguros, nervii mai rezistenti

i seara lui e plind de micare, de via0, de humor. Asernenea fata din poezia eSearap e ciudoas, rea, energica.
llacd un Eminetian de talent ar fi luat aceeai temd: personificarea insereird pri'ntr'o fatd frumoas, natural cd fata Emineltianului ar fi alta
ar fi
de eh a lui Cobuc. 5i dacd cel

comparat foile de flori ce sboar prin aer la asfinOt cu florile ce cad din cununa de mireasd a
fetel, atunci fata Erninetianului, pl;nd de triste0.
adinc i ireparabild pentru plecarea mirelui-soare
ar fi scos incet cununa de pe capul trist i ca
degetele-i frumoase i subtiri ar fi inceput sa rupd
petalele una cite una, azvirlindu-le in aer i cu
ochii urnezi de plins ar fi privit cum se imprdtie ele

in vint, aa cum s'aii irnpr4tiat iluziile sale. Dar

fata lui Cobuc incjudata azvirle cununa de flori
ce vreV, n'are destuld educatie, ca
cap
e doar terancd din satul lui Co*buc, e sora bun
cu Sinzina din iDragoste invrajbita.
Aici vedem bine cum chiar in manifestatiunile cele mai delicate ale artei, in personificrile

www.dacoromanica.ro

292

Poetul tertinimel

artistice Cosbuc isi -conserv personalitatea sa atit

de pronuntat.
Mai frumoas si artistica e in (Prahova*
personificarea =riuhii cu acda -I. flume, pri'nteo fat

frumoas. Nu-I vorb, alci personificarea e si mult

inai lesne de fcut, pentru c aicI amindoi ter-

menii de comparaie sint reall, concretI. In unele

strofe poetul nostru atinge aproape idealul personiflcarilor artistice. Spre pilda. in- strofa urrnatoare :
Vino 'ncet pe aid iubit l
Adg mina sg nu cazT
Peste pietrile din cale I
Tu tresarl de fericitg
Si 'rnbtatg de viat,
Soarele'V resarg 'n fatg
Haid, acum fugind la vale
Prin'tre optitoril brazi.

Aid iluziunea artistica produsa de poet e

asa de mare in cit Prahova pare inteadevar transfigurata prin arta miraculoas a poetului trite&
fata frumoas, iar fata in Prahova incintatoare i
amindoua inteo fiinta minunata ce inteo armonie
superioara intruneste frumuseta si uneia si alteia..
In cPrahovas nu toate strofele sint de aceea.si
putere, i una care ne pare chiar -nereusit e ur-rnatoarea :
Cite-odatg minioasg

Spumegind la cotiturf
Te azvirri vuind la vale

www.dacoromanica.ro

Po etul terinimei

2g3

Acea care minioas, spumegind, se azvirle

la cotituri vuind la vale nu e nici frumoas, nici
fata, adec nu e frumoas ca fatd, dar e fru-

moasd ca Prahova 1 ast-fel armonia intre cei dol

termeni e distrusA, vraja e rupt i nol vedem
Prahova i nu fata, i degeaba urmeazA poetul :
Dar aa qtT maT frumoas I
OchiT negri ti-1 intunecT

5i selbatecl aluneci;

De al nil vuet gem in cale

paclurT.

Si aici noi urmm a vedea Prahova selbatec

i frumoas, dar nu fata.
Idealul intreg

al personificrei artistice

II

atinge Cobuc in minunata poezie, saU mai bine

zis poema : Briul Cosinzenei,
i nu in cutare sail in cutare strofft, ci in armonia superioard
a intregei poeme, una din cele mai frumoase din
cite a scris Cobuc.
Ne pare reil c nu putem s retiprim in
Intregime aceast minune de frumuset. Tema e
luat din povetile populare, numai infrumusetat
de poet.
Ileana Cosinzeana, idealul frumusetei plzmuit de poporul romin, are un br minunat ce
arde luminos, incins in jurul trupului i de acest
br st legat tot norocul fetel
de-1 va pierde,
41 pierde norocul pe veci.

www.dacoromanica.ro

9,4

Poetul ternimei

Ea trece 'n dulce nepgsare

Prin lund cu foil, si doarme 'n val,
Iar pgzitor pe Vint il are
Intreaga viata vis if pare
Si joc ig bate de flacaT.

Soarele, el insu-si, dttor de lumink viat si

iubire a indrigit pe fat. El i-ar fura briul, dar

ea nu vrea s stie de Soare si el vrea sd se razbune, de aceea trimite pe Fat-Frurnos, care ademeneste fata, o duce 'n codru, unde-i descinge
briul, pe care-I fur soarele.
Atund Ileana si simteste
Cg-T arde plinsul in privirT;

Ea dupg brig in jur priveste

Si-aprinsa-T fata inggibenete
Cg nu e briul nicairT.

$i cum ea varsg desperatg

Un plins amar, un cald siroiti,
Cknea din cer ploaie curatg,
Iar dintre ploT lucind s'aratg
Frurnosul brig stropit de OA
$i'n cerurT cglgtorul soare

Ridea cu hohot repetat

$i prin vazduhurT plutitoare
Lasg sggetT rgzbungtoare
Dpa lungul briuluf furat.
-aVaT briul mieti!, Gemea copila

oAtit de mult eti l'am temut

I Dar Fat Frumos descinsu mi-l'a

$i-apof plingea maf mare mila

Si'n noptT apoT ea s'a pierdut.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

295

Ceea ce face valoarea cu totul superioar

a accstei creatiuni poetice nu e numai zugrvirea
dragostei, de i dragostea in aceasta poema e
atit de sanatoas, cald, ademenitoare, i nici numai zugrvirea minunata a naturei, de i o zi de

yard, cu ploae calda, cu soare i curcubea, cu

tunete i fulgere indepartate e evocata cu o pu-

dar ceea ce face

mai ales valoarea superioar a acestei creatiuni
minunate e armonia in care se topesc dragostea
i natura toata, transformindu-se una in alta.
tere artistica incomparabil

una i alta par a fi nuaine diferite, schimbcioase

ale aceleiali lumini sciipitoare ce arde pe o piatr nestimat. Scare le cald, dattor de viat, cldur i lumina e indragostit ca un flcil trengar. Ileana, viziunea rninunatd, pare a fi tesut
din lumina. i caldura, in care ea se pierde ca o
aparit'ie ituaterial, i hohotele repetate ale tunetului departat atit de omeneti,
care se'ncinge pe ceruri curcubeil

briul Ilenei
i curcubeul

din cer care incinge trupul subtire cald i mladios al fetel i caldele iroaie de lacrimi ale Ilenei par iroaie de ploaie calda a naturel, iar picturile de ploaie ce cad, stralucind in soare, par
a fi lacrimile curate ale fetel, i zimbetul soarelui
atit de minglios i cldura de pe fata Ilenei atit
de dogoritoare
Marginile intre natura largl
i frumoas qi intre dragostea orneneasca par a
fi disparut, ele se arata ceea ce i slut : manifestarile diferite ale aceluia-i lot.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

296

Natura &lt imnul dragostei, dragostea imnul stint al naturei si impreund, inteo simfonie
inndltdtoare slvesc izvorul unic si vecinic al frumosului. Acest panteism estetic ce se degajeaz
din Cosinzeana e ceea ce face din aceastd poernd o creatie alit de superioard.

Acum dol ani, vorbind despre Nunta Zamfirii, si eMoartea lui Fulger, am considerat ace-

ste cloud balade ca cloud poeme epice din eposuI

una epopea nuntei, ceealaltd a mortel

si ingropdciunei la Romini. De atunci a apdrut al
doilea volum din poeziile lui Cosbuc : Fire de
tort, si in postfata acestui volum Cosbuc imi d
popular c

deplind dreptate.
De cind am inceput sd scrift, zice el m'a tot
efrdmintat ideea s scriu un ciclu de poeme cu

esubiecte luate din povestile poporului si s le leg

east-fel ca sd le daft unitate si extensiune de epo-

Idealul, e un episod din aceast epopee,

ca i eNunta Zamfiril,, Moartea lui Fulger,
Fulger,, Tulnic i hoard, Craiul din Cetini,,
Laur Balaur, Petri]
aceste din
eurmd cinci publicate toate in Tribuna,,, i88 7
i 888, si alte cite-va nepublicate. Am prdsit
ideea insd, parte din pricind c am fdcut gresala
esd incep sd scriu poernele in cloud feluri de me tre
unele in versuri de 14 silabe, altele in S
www.dacoromanica.ro

Poetul ternirnei

297

parte, ca de cind am venit in Roma',

4 nia, am fost silit sa rn. ocup cu alte lucrdri, nu
4 cu poezia, i de multe ori eram nevoit de mi4 zerie s scriu ode in loc de poeme,.
4 silabe

Cetitoril miei vor gsi poate aid o confirmare a multora din cele sustinute in articolele
inele. Aid ins nu e vorba de asta, aici trebuie
..sa." ne exprimdm numai adinca noastra Were de

reil ca. poetul a fost revoit s se lase de ideea

asta mareat, care l'a frdmintat din tineretd. Mai
intaill Cobuc in poemele pana acum publicate a
aretat un talent foarte mare de rhapsod romin i
afard de aceastd, ceea ce nu va face Cobuc in
aceast privint, va reminea nefacut pentru tot-dea-una. Aceste cuvinte nu trebuie luate, bine inteles, in acel sens, ca. Ora romlleasca nu va mai
produce poeti de talentul lui Cobuc sail de un
talent i mai mare, nu ; sperrn ca. va produce,
dar conditiile exceptionale in cad s'a ndscut i
desvoltat talentul lui Cocuc nu se vor mai produce.

Dupa. cum am aretat, in alt articol, Cobuc e fill de popa teranese din tinutul Nsudului, unde popii i mai ales fiii lor nu se deosebesc de loc de ceialalti terani. Satele din tinutut
muntos al Nsudului sint relativ .avute, teranii
munteni voinici. Pdna. acum 30 de ani inc aste
sate ail fost organizate militrete, ca sate de

un fel de
paznici ai frontierelor
grniceri
cazaci al Austriel. Intre aceti munteni voinici, inwww.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

tre acesti grAniceri la cad traiail Inca spirituf si

traditiile razboinice, s'a nscut si a scris Cosbuc.

E adevdrat e Cosbuc a invdtat la

dar in liceul din Nasucl a fost multi fil de terani i despre viata lor iata ce zice insu-si Cosbuc, inteun articol al WI:
eNoi eram bdeti de terani (pied si purtarn
gcaciul si itari. Vacantele ni le petreceam prin
pduri si prin munti, cad numai la scoala eram
tdomnisori, iar a casd eram eciobanb .
Acest cioban, fic atit de admirabil dotat
de natur, a trait in conditiuni asemndtoare cu
rhapsozii vechi, a trait in conditiuni producatoare
de rapsozt Nu e deci d mirare ca astui copil,
alit de admirabil dotat in cit la eapte-spre-zece
ani creeaza capo d'opere, sa-I fi venit in end
ideea indrdzneata s scrie, dupa basmele terdnesti,
inteun cichr de poerne, epopea poporului romin
el era pentru asta cel chemat.
De-acum insa conditiile sociale se schimb.
si in Nsud tot mai mult, civilizatia invadeaza
muntil i satele, traditiile rdzboinice se vor uita
tot mai mult, iar in cit priveste terdnimea din Romnia libera nimeni cred nu va sustine csi conde traiii sint prielnice pentru producerea
rhapsozilor
doar poate de va porunci d-1 subprefect ! Ewa pentru ce am zis ca numai Cosbuc

ar fi putut sa ne dea aceastd epopee si ce n'a

fcut el, nu se va mal face.
Prerea noastra de ref' se micsureaz prin
www.dacoromanica.ro

Poetul ernimei

299

faptul c o parte din creatia Indrzneat plnuit

e fcut i ceea ce e fcut e puternic 1 admirabil de frumos.

Aid trebuie s-mi exprim Ina parerea de

re c n'am putut sa-mi procur acele cinci poeme despre cari vorbe5te Cosbuc
ast-fel sint
nevoit s ma mrginesc numai la acele pe cari
le gasesc in cele dou volume de poezii aprute
pind acum.
Poporul romin, cum sint de altmintrelea

toate popoarele la un anumit stadiu al dezvoltrei lor, in baladele sale isi populeazd lumea cu
eroi, printi, imparati, zine, vrajtori mai pre sus
de fire. Toate aceste plazmuiri fantastice, in definitiv, nu fac de cit sa oglindeasc inteun fel
sa altul, adevarata si reala viat a teranului.
Ast-fel un craif sad imprat, in baladele sad po-

vestile populare, va fi tot un fel de teran, mai

bogat, mai puternic, dar in sfirsit tot un teran.
Pricina acestui fenomen nu rezidd In deosebita
genialitate a poporului, ci, din potriva, in orizontul lui prea strmt.
Teranul, mai ales pe vremea cind producea
creatii poetice, deci innainte de introducerea institutiunilor moderne i a drumurilor de fier, nu
cunostea, in definitiv, de &it satul s, cite-va
sate imprejur i mult vr'un tirgusor mai apro-

piat, care mat prin nimic nu se deosebea de

sat. Satul : iata, la ce se mrgenea intreaga

reprezentare a lumei la teran. Fantazia omulid
www.dacoromanica.ro

300

Poatul terinimei

nu lucreaz1 ins de cit asupra elementelor pe

cad ni le d viata real, fantazia nu poate de
cit sd le mreasc g. proportile, saU s le combine

inteun mod neobicinuit. Teranul va avea deci ca

elemente pentru lucrarea fantaziei tot numal satul i viata satului, cAci alta nu cunoaste
e
deci foarte natural ca in toate pldzmuirile lui fantastice s se gaseasca iara-si
satul cu
viaa lui.
Acestel imposibilitti a fantaziei de a se deprta prei mult de viata real datorim faptul ca
din creatiile fantastice ale ternirhei, oricit de mrite ar fi proportiile si oii-cit de capricioase ar
fi combinrile, putem s ne reconstituim viao

ternimel care le-a produs. Aid e prima piatra

de incercare pentru un poet cult care va scrie o
baladd popular teraneascl. Un poet cult care
cunoate literaturile streine si viata larga are un
orizont cultural i artistic nemsurat mai mare ca
teranul, de aceea, contient sau inconstient, arti-

stul cult va fi ispitit s introducd in opera sa

elemente straine et-Animei; in acest caz opera
poate fi de sigur foarte frumoas., de mare valoare artisticd, ins ea nu va mai fi populard, nu
va mai oglindi viata terneascd.

A doua piatr de incercare pentru artistul

cult e urmtoarea. Poporul crede cu tot din adinsul in plazmuirile sale fantastice crai, zmei,
draci
i aceast credintd sincerd se oglindeste
in creatiile lui ; poetul cult nu poate s creaza
www.dacoromanica.ro

Poetul teritnimel

3G1

serios in ele i aceasta poate sd se oglindeasca

in opera sa.
In eNunta Zamfiril, Cobuc a invins in 'chip
strdlucit toate aceste greuttf. Aid e o adevdrata
nunt terdneascd, numai propoqiile sint mirite, mdrite pnd la dimensiuni epice, prefcind'o
ast fel inteo epopee a ntmtei terdneti. Iii balada
lui Cobuc pentru moment s'ar pdrea cd eNunta
Zamfirii se face centrul preocupdrei lumei intregi,
cind bdtrini, tined, neveste, fete, fedori, impdrati,

crai, prin, printese incep s porneascd la nunt

din cite-i patru colturi ale lumei in rddvane i
add. S,i acest popor imens chiotete, bea, cintd.,
joac in jurui meselor ce cuprind un hotar intreg.
Cum am zis i altd-data, aceastd veselie ce
respird in creat;a. lui Cobuc nu e obidnuitd, ci
e a teranului rornIn, chid la zile mad, dind la
parte toate grijile i nevoile, ii chekuete in
chiot, cint i joc puterea acumulatd di'ntr'atita mun-

c la amp, di'nteatitea plol calde de vara i

red de toamn, di'nteatita vint fierbinte de yard.
1 inghet de larnd, di'nteatita soare.
A fost atita chit" si chit
Cum nu s'a pomenit cuvint 1
soarele mirat sta'n loc,
CI l'a ajuns si-acest noroc
SA vadI el atita joe
Pacest pAtnint 1

Se intelege cind tu poet ai puterea s redai inteo poemd veselia unui popor intreg cu
www.dacoromanica.ro

802

Poetul ternime1

atita putere in cit versurile ele inse-si par ca joaca

cintd, al dreptul sd opresti in drumul s soa-

rele sd vada si el aceasta minune.

Intreaga miscare imensa a acestei multimi de
socri, nuni, nuntasi, starosti, crai, crdese, printi,
printese, miscare plina de zgomot si veselie e re1
data cu o .putere admirabila de plasticizare.
In poezia epica toatd viata si actiunea orne-

neasca e zugrvit mai ales prin partea obiectivd, exterioar a vietel, aprofundarea subiectiv
psichica e problema unui alt gen de poezie
cea
e produsul unui stadiu mai innaintat
in dez voltarea o m en i rei.

Ceea ce se cere deci mai ales unul poet

epic e aceasta putere de a zugrairi aspectul extern al vietel prin imagini vizuale si auditive.
Cosbuc in eNunta Zamiirila a al etat ce calitati
rari necesare until poet epic posed& el.
A reda o imagin vizuala In mioare e foarte
Poporul romin in poeziile sale a aretat e
posecla aceast insusire si a daeo in dar poetulid sail Cosbuc. Ce imagin frumoasi, prins in
zbor e in aceasta strofa rninunata :
VoiniciT ca spurnati in salt;
Si 'n creasta colfuluT innalt
Prin vulturi vintul viii vuia,
Vr'un print mai tinr cind trecea
C'un brat in old i pe prAsea
Cu celgalt.

www.dacoromanica.ro

Poetul terinimei

Aid tindrul print cdlare pe calul inspumat,

cu un brat in *old i cu altul pe prdsea e o imagird foarte frumoasa; poza printului aratd un claret abil, indrdznet, gratios 1 sirnti par'cl
vezi i auzi cum coiful cdldretului despica aerul la

goana nebund a calului, pentru cd ;

Prin vultur vntul viu vuia

Armonia imitativ din acest vers nu e o

boscdrie poetica, nu e me*tewgit, ea e necesard, natural *i ne face s auzim zgomotul sec
al aerului izbit *i despicat de minunatul
ret. Dacd e a*a de grea de redat inteo imagind
un orn in mi*care, cu atit mai grell e de zugrdvit multimea in mi*care. Cosbuc aratd *it in aceast privintd o putere artistic/ cu totul neobicinuit.

Intreaga mi*care imensa din eNunta Zamfi-

rii,, cum am zis, e redata cu un adevdr, cu o

sigurantd, cu un relief incomparabil *i Co*buc

ajunge s ne dea intr'o singur strofd intreaga

hord romdneascd, in toatd mi*carea sa, in toata
armonia sa vie t
TreT pas1 la stnga binisor

alt tre pas la dreapta lor;

Sq prind de min si se desprind,
S'adun cerc i laP s'ntind,
.5i bat pgmintul trOpoond

In tact usor.

www.dacoromanica.ro

Poetul terfinimei

304

Aid nu numal vedem hora, dar o i auzim.

Pentru a saviri aceasta minune de a zugravi in-

teo singura stroa hora, Cobuc ne atac prin

toate sirnturile.

Eminescu de-asemenea a zugravit o nunt

terneasca in calin, i cu materialul luat din bas-

mele populare. Ar fi de sigur foarte interesant

de fcut o analiza comparativd a acestor cloud.
creatii atit de frumoase ; aid ins n'o putem face,
nu ne ingadue nici spatiul, ne ar duce i prea
departe. Asupra unel singure deosebiri foarte insemnate vom atrage aid atentia cetitorilor, Nunta

din cCalin 1, drept vorbind, nu e o nunta ;eraneasca. Erninescu zugravete o nunta boereasca
cu materialul din basmele populare, face s se

serbeze aceast nunt in pdure, cu mini, nuntai travestiti in haincle teranilor idealizati de
basmele populare. Toata aceasta travestire insa
nu poate s ne inele asupra adevaratului caracter al nuntei din (Calin , care tot pe atita nu e
nunta tardneasca pe cit o domnisoar irnbrobodit cu naframa nu re teranca.
Se intelege, aceasta travestire nu impiedeca
creatiunea lui Eminescu de-a fi foarte frumoas, ba

in unele privinti chiar ii da un farmec deosebit,

dar i lipsete ori-ce caracter de generalitate

nunta din calin, nu e nid nunta tipica boe-

reasca, nici terdneasca, pe clad a lui Cobuc are

acest caracter de generalitate. Nurtta 1u e o nunta
;erneascd idealizatd, jar prin dimensiunile mrete

www.dacoromanica.ro

ns

P o etul ter inim ei

pe cari le ia aceast idealizare, ea devine chiar

o epopee a nuntei.
Sint cloud puncte culminante contrastind in
viao poporului : primul e cdsatoria, nunta cu toata
veselia ei exuberantd, al doilea e moartea, cu
toatd durerea ei nemdrginitd.
Nunta teraneasca nea zugralvieo Cosbuc in
poema eNunta Zamfireb .
Moartea terdneasca ne-o zugrveste in cMoar-

tea lui Fulger,.

Cosbuc a voit sd ne dea ca un pendant la
epopea nuntei, epopea mortei, la epopea veseepopea durerei.

lief

Problema artisticd pe care a avut'o de rezolvit poetul in poema din urma e mult mai grea

de cit in cea
In adevdr. Dupd planul poemei, dupd sensul ei insu-si de poema populara cu un caracter
epic
poetul trebuea sa se serveascd in zugravirea durerei de elemente din viata terdneascd,

dupd cum a

facut pentru veselie in eNunta

i sa zugrameascd durerea mai ales prin
aspectul ei extern, mdrind numai proportiile pand
la dirnensiuni epice. In zugrdvirea mortei si du-

Zamfirib

rerei insd aceste elemente i rnijloace artistice

sint mult mai putin ajungdtoare de cit in zugrdvirea veseliei.

Moartea aduce in constiinta unui om cult

del, cugetari, vaste cari intrec priceperea i cugetarea poporului, iar durerea atinge toate coarr2 re.

StudiY critic?.

www.dacoromanica.ro

20

308

Poetul terimitnel

dele sufletului cu mult mai mare putere de tit

veselia, in tit zugrvirea ei prin imagini externe
e mult mai grea.
Cobuc i ad s'a aretat la innltimea problemel artisice, In IMoartea lui Fulger, Cobuc se
ridicA la cugetrile cele mai innalte, ataca problemele tele mai grele din cite exista : a destinului, a
scopului i nimicniciei vietel 1 mai ales problema
mortei, a negrei morti i a infricoatei vecinicii i
toate aceste cu aceea-i limba simpla, cu acelea-i
imagini, cu acelea-i tugetri i simtiminte ale poporului romin.

and Cobuc vorbete

nimicnicia vietei,
de iniensl i negrul pustiu, de destin ; el nu alearg. la filosofia lui Schopenhauer, nici la poezia lui Leopardi sail Lenau. In filosofia, in poezia, in durerea poporulut, a gsit Cobuc elementee cari-i trebuea.
Tema poemei e tit se poate de simpl, dup.
cum simple smut in genere plzmuirile poporului.
Fulger, fiiul unui crai, e ucis , de un brat hain.
i roibul il aduce mort la parinti
de aid durerea, desperarea printilor, urmat de inmormintarea lui Fulger.
In margenile acestel teme simple a zugrvit
CoOlic moartea la Romini.
Nema incepe cu urmtoarea minunat strofd:

www.dacoromanica.ro

Poetta ;erniniel

307

In goana roibuluT im sol

Cu friu'n dintI
capul gol
Resare, creste'n zarT, venind,

$i zri1e deabia 'I cuprind

urnig-T corbiT croncAnind

AleargI stol.

Strofa asta frumoas, uncle avem o imagini

vizuall in miscare searrara omit tl alta strofa
din ,Nunta Zamfireli i annme cu acea ia care
tindrul print, calaret cu coiful in cap, trece pe
un cal inspumat, cu o mina in sold i cu alta pe

prsea. E tot o imagina vizual in miscare si

acolo e tot un calaret ce alearga in goana nebuna i cu mate acestea ce irnens deosebire.
Acolo, prin poza, prin tinuta calaretului e
exprimata gratie, lumin, veselie, via
aici
tristeta, moartea. Aid calaretul e un sol i acest

sol nu duce o soiie bund, ca prea vine in goana

cu friul in dini, cu capul gol si io urma tristului clre alearga croncnind un stol de oorbi
si in felul acesta,
negri ce-si asteapt prada
prin scbimbarea citor-va trasturt, din cloua imagini
una exprima veselia si viaa
alta durerea i moartea.
Ast-fel un mare pictor di'nteo femee zugra-

vita pe pinza cu miinile ridicate ea sa bata din

castagnete, prin cite-va aruncaturi de penel face
ca tot acelea-si miini ridicate in sus s ceara mila

indurarea cereascd. Comparatia intre aceste dou

strofe ne lrnureste felul cum Cosbuc va zu-

www.dacoromanica.ro

Poetal Iernimei

308

grdvi durerea mortei in poema sa. Intreaga miscare puternica de veselie din eNunta Zamfirib
se preface in zbucium de durere, in cMoartea lui
Fulcrers.
b

Nol am vzut cum in poema intdia se rd.scoald lumea intreag si din cite-si patru colturf vine sd bea, sd joace la nuntd
tot atita
popor se ridica si in poema a doua ca sd vie sd.
plingd moartea lui Fulger.
Iar cind a fost la 'nmormintat,
Totl mortil par'cd s'aii sculat
SA sI plingd pe. ortacul lor,

Atit era de mult popor

Venit s pling pe un fecior
De impArat

Aceast multime nenumdratd cit multimea

imensd a celor morti e de un grandios efect.

Am vdzut de asemenea cum in eNunta Zamfirib insu.si soarele se bucurd cd l'a ajuns 1acest
noroc s. vadd el atita veselie pe pdmint. In

iMoartea lui Fulger, s'ar pdrea cd insu-si soarele ar trebul sa se intunece pe veci, de durere:
Dar miTne va mai fi pdmint ?
Mai fi.vor toate cite sint ?
Cind n'aI de-acum sd maI prive,tl
Pe cel frumos, cum insu-t esti,

De dragul cuI s mg trdestI

Tu soare Mint ?

www.dacoromanica.ro

Petul terinimel

309

Prin aceast mdrire de proportii, prin aceast

extensiune de durere de la omenire la universul

intreg, Cosbuc d poemel un adevdrat caracter
epic. Si cu aceea-si putere e zugrdvit durerea
parinOor. 01 de puternic e ardtata in patru versurf numai desperarea si spaima nebund a bltrinului rege, chid recunoaste In cel mort, pe fiul
s Fulger. Cind l'a vdzut:
Cu vuet s'a izbit un pas
De spaimg 'n lgturi, si a remas
Cu pumnil strirW, WI de glas
Ca un pierdut.

Aid noi nu numal c vedem i simim spaima

durerea, dar prin aceastd izbiturd cu vuet o
au zim.

Dar strofa superba adresat mame, o strofd

incornparabild prin energia i puterea cu care
exprima durerea unei mame, in naintea cosciugului

deschis al copilului

Ah, mamg tu! Ce slabg WI!

glas de vifor, sa
;
N'ai mini de fier, ca fier sg fringi ;
N'ai mArT de lacrimi, mgri sg pane;
Nu WI de foc, la pIept sg-1 stringi
Sa-1 incftlzqtT I

Sint patru momente principale cari intovdr-

sesc moartea la un popor. Sint jelirile, bocetele

celor remasi, mai ales ale pdrinOor, skit mingderile, condo1ean0e, aduse celor cerniti
www.dacoromanica.ro

triti, e

Pei eful terfiromei

310

ritualul fonebru propriu zispregatirea mortului

pentru drunm1 de veci si inmormintarea. Toate
aceste rnomente dureroase le-a zugravit Cosbuc

in poema sa, ceea te si cu mal drept cuvint o

preface in epopea mortei la Romini. Ne vom opri

noi la fie-tare din aceste momente in parte.

Iat gemetele i blestemele mantel spuse in
versuri de o energie admirabil.
Ce urmA lasA

zbor?
Ce urmA pestiT 'n apa lor ?
SA fil cit muntil de voinic,

Ori cit tin pumn s fil de mic

CArarea mea si-a tuturor
E tot nimic 1

CA tot ce etT si tot ce pop

Parere-1 tot dacA' socotr

De moil tirziu orT mori curind,

De morI satul ori mori flamind
Tot una e ! Si rind pe rind
Ne ducem top; I

Mai departe nenorocita mam se revolt impotriva lui D ze pe care-I face pgin pentru ca
i-a luat copilul i plingerile ei se siirsesc cu urmtoarele versuri:
De ce sI cred in el de-acum?
In fata lui all top un drum
bun' ori rei, tot un mormint !
Nu-i nimenh drac i nimenf sfint I
Credinta-i val, iubirea vint
viata furn 1

www.dacoromanica.ro

Po etul ternitnei

311

Trebuie sd, mrturisesc c la prima cetire a

poemel am fost Indinat sd vdd in plingerile acestea

o conceptie pesimista a vietel si de aceea mi-a

prut nefireasc. Se Intelege, conceptia aceasta in
versurile citate e exprimata cu o rard putere, dar
plingerile slut ale poporului si poporul romin
numal o conceptie- pesimistd a vietei nu are.
Studiarea mai aprofundat a creatiei poetice a
lui Cosbuc m'a
irnpresii.
.

fcut s

reviu asupra primei

Pesimismul 1 optimisul slut cloud' conceptiuni

filosofice asupra vietel si a avea una sag alta din

aceste conceptiuni inseam/1d a fi pesimist sad
optimist. In filosofia viqei practice insa, in viata

de toate zilele, oamenii nu slut de-obicei nid

pesimisti, nici optimisti, sat si una si alta la un
loc. Fie-care poarta in el si germenil pesimismului si al optimismului, in grade si proportii deosebite, si lei se manifesteazd Inteun fel sag altul,
in felurite con diOunl. Nu sint oameni cari s ridd
numai sat numai sa pling toata viata lor si clac
slut, acetia nu-s nici pesimisti, nici optimisti, ci
sint nebuni. Omul cel mai optimist, cu o conceptie a vietei din cele mai senine, lovit de o crudd
si neateptat nenorocire, va manifesta pentru
moment gindirile si sentimentele cele mai pesimiste.

Poporul romin are si el o conceptie a lui

asupra vietei. Aceastd conceptie, natural, e simpld
si mrginitd, in conformitate cu cultura lui, dar
ea ajunge poporului pentru explicarea tuturor

www.dacoromanica.ro

Poetul terfinimei

312

fenomenelor carI i se prezintd. minter. Aceast

conceptiune e optimista, sa in ori-ce caz mai

mult optimist de cit pesimista, dar e produs
de viata normal si numai pe aceasta o
0 intimplare extraordinard, cum e o nenorocire
mare, neasteptata i neobicinuit, rdstoarna pentru
moment filosofia teranului, tot cu atita usurintt
ca si pe a orsanului. Innaintea unel gropi
deschise, a unel fiinti scumpe, toti : de la teran
pn la aristocrat, toti aft aceleall indoeli si aceintrebri se nasc fatal : pentru ce vatd,
pentru ce moarte, i dac trebuie s sfirsesti
ast-fel, de ce s mai trestl, i dacd, sta e sfir-

situl vietei, merita oare viata sa fie trdita ? E ade-

vdrat c in conceptia vietei poporului moartea

are explicarea sa : t D-zeti a dat viata, D-zeil a
luat'o). Dar aceast explicatie intelectuald, rece,
nu ajunge s domineze sentimentele puternic
rnite. Ca intreaga conceptie asupra vietei
formula aceasta e produs de viata obicinuita de
toate zilele, formula aceasta poate sluji de mingdere in asteptarea mortel, la vederea mortei
unor oameni streini, dar ea nu poate s domineze
durerea imensd a unei mame ce
pierdut

copilul. Dovada e
plinsetul desnAdjduit
al fie-crei mame pe mormintul copiluldi sail. 0
teranc ce-si pierde copilasul, Il plinge

jeleste

toate astea ea stie ce-1 astepta daca ar

trait. Copil, ar fi fost batut; flc, ncjit ; in
cu

fi

militie, torturat ; gospodar birnic, ar fi suferit de

www.dacoromanica.ro

Poetul terninlei

313

frig, de foame, de nedreptate omeneascd si ea stie

iar c di'ncolo, in cer, copilasul nevinovat va fi
inger, va trdi cu tot fastul unui inger ; de ce
clar acest plins desndddjduit ? Nu e evident oare
ca' o nenorccire, o afectare neobicinuit a sentimentelor face s se rdstoarne obicinuita concep;ie

a poporului asupra vieei

naste in el ginduri,

cugetdri i sentimente pesimiste, ca i la omul cult.

i acela-s1 lucru e cu revolta impotriva lui

Ornul i creeazd un

duo' chipul

asemdnarea sa, fcindu-1 nerndsurat mai puternic,

mai drept, mai bun; fdcind din el supremul distribuitor al drepttei.

E deci natural ca la fie-care manifestare de
mare nedreptate, credinciosul sa se revoke in potriva D zeului

El a murit, (Fulger,, atit de frumos, tindr,

de ce l'a luat
pe el si nu pe cei
bdtrini, neputinciosi si de ce tocmai pe el ? 5i la
voinic ;

aceastd vddit calcare in picloare a celei mai elementare drept4I, violare absurdd a celei mai elementare armonii, e natural ca inima sa fie rnit.
de indoial i gura s blasteme impotriva aceluia
care trebuie sa fie o imagin a drept04ei i armonieL

Toate strofele, toate bocetele crdesei nu exprima deci filosofia lui Cosbuc, ci sint o manifestare sufleteascd excep;ionald a poporului
in cazuri excel4onale.
Cosbuc a deslusit acest moment psichic de
revoltd a poporului, i-a dat proportii mai marl in
www.dacoromanica.ro

.314

Poetul ternimel

armonie cu poema intreaga si i-a dat si o forma

neperitoare. Dan in fie-care om, innaintea gropei
deschise, naste intrebarea asupra ration.aliatei,
asupra nemerniciei urmdrilor vietel, nurnal un artist inteo singurd imagind vizuald, poate sd ne,o
plasticizeze cu atita daritate :
Ce lima las oimil' 'n zbor

Dac s'ar putea face lui Cosbuc o observatie

e c in plingerile si bocetele din poem a deslusit
nurnal elementele revoltei si indoelei, cari Milt cele
mai importante, dar nu unicile. In privinta aceasta
al doilea moment funerar: mingderile, condoleantele

sint zugrvite cu aceea-si putere, dar cu mai mult

adevar, cu mai mult caracter de generalitate
de cit plinsetele si bocetele.
Cine n'a auzit vre-odatd toate acele fraze
tipice, banale si atit de asernndtoare la toate
clasele sociale, prin cari cunoscutif si prietenii unor
oameni cad aii suferit o pierdere crudd 1 ireparabild cautd si mingiie?

Sint asa de cunoscute aceste fraze: Ce s

fad, vom trece toti pe acolo!, Nu sinteti nid
cel di'ntdift nici cei din urtn , e D-zeil a dat, D-zeii

a luat, Lasd cd. stie D-zeii ce face, El n'a

murk, va trdi in veci, eE mal bine acolo de
cit aid, Sint regi si trebiue sd moard, dar noi 1 ...
5. a. m. d. Trec unii, vin altii si
incep s repete acelea-si fraze, aproape mecaniceste
www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

315

Rezultatul e de-obiceid zontrar de cel asteptat;

frazele banale, natural nu pot mingaea pe nimeni
si plinsetele amare incep si cu mai mare putere.
5i poate e mai bine-asa; poate acesta e, in parte,
telul frazelor

banale: ca de n'ar gsi durerea

nemsurat expresiunea externd in plinsete, ea ar

rupe inima si firele mintei. In acest sens bocetele
ail poate o inseruntate psichica mai adinca si mai
reala de cit ne inchipuim.
0 intrebare se naste numai: cum pot aceste
fraze spuse la cdpataiul unui mort, in fata unor
oameni ce se sfirsesc de plins, s fie atit de banale?

Sail poate ail devenit banale prin deasa lor intrebuintare, ad devenit formule moarte, call ad
avut o data viata lor, sensul lor adinc?
De sigur c, da. Ast-fel de fraze, repetate
din gurd in gura pot fi asemnate cu actiunile
instinctive. 0 data, de mult, aceste actiuni ail fost
intovarasite de emotia tremurind a simOrei si de
lumina constiintei, dar cite pupil, prin repetare
continua, emotia tremurinda s'a tocit, lumina constiintei s'a intunecat si actiunea constient s'a
prefacut in instinctiv, mecanica. Numai artistul
poate sa redea unei ast-fel de actiuni instinctive,
mecanice, viata si lumina constiintei de alt-data,
numai artistul poate sa. redea unor fraze sail
formule banale intreaga lor viata, sensul lor adinc,
primitiv.
5i tocmai asta face Cosbuc.

Chid batrina craias, in culmea desperrei isi

www.dacoromanica.ro

316

Poetul ternimei

striga revolta, indoiala, blestema si hulea, poporul

ingrozit facea cruce :
si-a fost minune ce spunea 1
Grgbit poporul crud facea

De mila eT i de 'ngrozit

Si atunci s'a ridicat bdtrinul sfetnic:

Bgtrin ca vremea, stulp remas,
Ngscut cu lumea intr'un ceas,
E par'cd-T viul parastas
Al altor vreml%
..5i nu e mirare cd. Ast sfetnic e asa bdtrin,
el e doar intruparea vie a filosofiei populare si
a vechilor traditii tritoare de sute si sute de ani.
S, i acest sfetnic barin incepe cu cuvinte duioase
dar hotrite, sd mingiie pe mama nenorocitd.

Cuvintarea btrinului sfetnic e nu numal prin

ea ins-si o bucat de artd, dar ea aratd ce profunda
priceperea a psichologiei si filosofiei poporulul
are Cosbuc. Cuvintarea e alcdtuit din frazele
banale, cari se rostesc de obiceifi in astfel de im-

prejurdri, dar, cum am zis, toate aceste fraze capad insemntatea lor adincd, primitiva, de a fi
o formulare a conceptiei vietei si mortei poporului, a filosofiel lui.
Durerea nemrgenit a aprins in sufletul
bdtrinei crdiese idei si cugetdri si indoeli neobicinuite cari-i rdstoarnd tot echilibrul sufletesc
si sfetnicul 11 aduce drept mingiere si pentru restabiliwww.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

317

rea echlibrului sufletesc pierdut acea conceptie a

vietel, acea filosofie tradiponal care servl de atitea
*i atitea secole de razim sufletesc until neam intreg.

i filosofia aceasta nu e de o deosebio adincime

i largime de vederi o, nu, ea nici nu indrzneste

s se atinga de problemele ridicate de durerea

nemArgenita a craiesei batrine; ea fuge de rezolvirea lor, ea glsueste prin gura bdtrinului sfetnic :
De ce sg 'ntrebI viata ce-i?
Sail
TrgieSe-t, Doamng, viata ta!
Si- morte lege n'o cgta I

Deci crede si nu cerceta. Nici o deosebit

logica n'are filosofia asta, cad de multe ori
excit durerea in loc de a o alina. Puterea acestei
filosofii nu e in largirnea de veded, nici in logica
deosebit; puterea ei rezid in faptul cd e veche,
btrin:
NascutA cu lumea inteun ceas

ea i-a aretat temeinicia prin rezisten0. 41 cu

vremea. Tria ei e iarali in convinctiunea puternicd a adevrului si in faptul cA nu e pusa de
nimeni la indoiald. Toate aceste le-a simtit minunat
de bine Cosbuc si de aceea filosofia btrinului

sfetnic, care e insali filosofia vietei poporului, e

simpl, de multe ori banal, dar cu ce linite si

www.dacoromanica.ro

Poetul verinimei

318

hotrire e spus, cu ce convingere adinc

ce versuri spate in piatrd:

in

(ZicT fum? 0, nu-T adevgrat.

RzboTil e de vitejf purtat?
Viata-T datorie grea
i

lasii se 'ngrozesc de ea

SI aibg tot eel 1as'i ar vrea

Pe neluptat.

Dar stiu un lucru maT pe sus

De toate cite ti le am spus:
Credinta 'n zilele de-apoT
E singura tgrie 'n noT,
CA multe-s tar1 cum credem noT
Si mine nu-si'

ei.-or eft de amgritT sg fiin

Nu-T bine sg ne deslipim

De cel ce vietile le-a datl0 fi viata chin rgbdat,

Dar -una stiu: ea ni s'a dat
Ca s'o trgim I*

Tot asa de puternic e si'n strofele in cari

e zugrzit pregatirea de inmormintare si in cad
se evock se plasticizeaz aproape moartea:
Pe piept colac de grit"' de-un an,
5i 'n loc de galben buzdugan
FgcliT de cearg ti-ati ficut
3n dreapta cea tga temut,
i 'n mina care poartg scut
Ti-ati pus un ban

www.dacoromanica.ro

Poetul ;eriniimet

319

Cu fIclioara pe-unde treci

Dai zare negrelor poteci
In noaptea largului pustiu,

lar banu-i vam peste rill

Merinde ai tolac de grill
Pe-un drum de yea

Ce puternic imagind a motel in toata simplicitatea 6 infiortoare I $ cu ce mijloace simple

o evoca poetull Ritualul mortuar si credintile
naive, primitive, ale poporului if ajung.
Poporul a pstrat numai in parte credintile primitive asupra vietei de-apoi si asupra intrebuinta-

rel ce trebnie sa faca mortul de fiche, de colac,

de ban, dincolo de mormint. Am zis In fiarle,
pentru ca si la popor acestea slut intru cit-va
semne simbolice ale unor credirati mai primitive,
e forma supravietuitoare a unui fond preschimbat
si aceste forme in inse-si simtimintele poporului ail,
inteun chip nedeslusit alt inteles de cit ad

avut innainte vreme; ele incep cel putin sa aibi

un inteles simbolic. Cosbuc, ca un adevarat artist
a deslusit ceea ce treste nedeslusit in imma poporului si i-a dat o forma artistica si toate aceste
simboluri ineep s vorbeascd o limb dureros de
tristd, batjocoritor de amara.
Dacd ati despoia un rege puternic de
mantia-i de purpura i in zdrente Pati goni la
un colt de stradd, ca de acolo sa intinda mina spre
trecatori, cerind mild i pomana, aceasta ar fi de
sigur un dureros si izbitor contrast intre ma-

www.dacoromanica.ro

Poetul terinim el

320

rirea de alt-datd si nemernicia de-acum. Dar acest ingrozitor contrast se micsureaz prin scurtimea vremel cit poate ddinui
cel mult cit-va
trdi acest rege, ckf-va ant, cite-va clipe neinsemnate in mersul vremilor. Dar cind in mina puternicd, ce scut a purtat, i punefi voi un ban,

pentru cd ea

nici

atita putere nu are ea sa

ceara mila i indurarea voastra si and acest contrast grozav dureazd o vecinicie ,-- o imens desfasurare de timp, atunci, de bund seamd, el ne
suggereazd imagina i gindul nemerniciel viqei
fa. cu moartea.
Dar imaginile din strofa a doua !
Un biet cdlator gdtit de drum, un drum pe
cit de lung pe atita de dureros. Acest drum duce
prin votOtea unui pustiu cu negre poled, un pu-

stiu tot atit de negru i de nemarginit, pe cit

caltoria e de frd stirsit, si pentru a lumina acest
pustiu nemargenit, bietul caldtor are in mina-i
galbend o fclioard tremuratoare de cear, iar me-

rinde pe acest drum de veci un colac de griii.

Ce imagind dureroasd a nemernicieI noastre, ce
ironic batjocoritoare pentru toate zbuciumdrile

noastre si ce mild nesfirsita pentru acest serman

ealator biata fdclioard rtdcitoare de ceard, tre,
murindd, pierdutd in negrul si nemrgenitul pustiu:
Ce urrn1 las onnif 'n zbor?

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

321

Aceste simbolurt vorbeic lirriba bdtrinei crd-

iese, ele arat c filbsofia ei durtroas traeste

si ea in popor inteun chip nedeslusit.
Dar ritualul funebru
exprim numai filosoga pesimista a criesei, ci i optimismul bdsi la Cosbuc acest din urm e
trinului sfetnic

exprirnat pri'nteo strof de o putere orneric.

L'aii pus ye Fulger inteu2 cosciug de arginto
armat, ca:
kiratf 0 de I-A/stifle go'r
VAzindu-tif chipul de rAzboid
SA stee ingeriT ; 'nlemnit

5i orb de-al armelor sclipit

S'alerge soarele 'nnapoi
Spre resAritl

Contrazicerea intre tonul si sensul acestei

strofe din ritualul fnnerat i cele citate mai sus

nn e la CoOsuel ta t in -8ufletu1 popotillui in.
su-L

poate -tele mai frtmioase sint versurile

de-la finele paernei:
Si clopotele 'n limba lor
'Plingeati cu glas tinguftor ;
5i-adinc, din bubuitul frint
lakilgAriloe tie pAtnint3

Vorbea un glasi un cintec sfint

i'nnAltAtor:

51218.

&lair critice.,

www.dacoromanica.ro

21

322

Po etul ternimei

Nu cerceta aceste legT

CI etT nebun cind le 'ntelegIl

Ce minunate, ce innalOtoare versuri i ce

orizonturi imense deschid ele cugetrel ! Acest

bubuit frini al b ulgrilor de p ambit resun la

urechile i in inima noastra i ne arata o groap
deschis ce incepe s se inchida pe veci i din
groapa intredeschisa glasul indoelei i spiritul de
cercetare ingrozit de imensitatea problemei i
prapastiei ce se deschide innaintea lor striga celor

ce vor s se apropie:
Nu cerceta aceste legI
CA etI nebun cind le 'ntelegT!

prin aceast prevenire ne atrage i mai

mult, fr voia noastr, precum fra voia noastra
sintem atrai sd privim inteo prpastie adincd.
Aceste dou versuri slut ale poetului, ele
prin orizontul lor larg intrec cu mult cuge-

tarea poporului. Ele sint ecoul unei alte lumi in

care a inceput s treascd poetul. La sfiritul
poemei el avea drept s spule i propriul s
cuvint.

Ce pcat inse c strofa ultim, care incepe

cu aceste doua geniale versuri, termind ala de
slab:

www.dacoromanica.ro

Poetul terinimel
.

S23
.

Din Codru rupi o rmurea

Ce I' pasa codruluT de ea
Ce-T pasa unel lumT intregT
De moartea mea 1

Nu stiu de-oid

pare cd acele

cloud

fi

avind dreptate, dar imi

versuri di'nti poetul le-a

adugat in Bucuresti
de aceea nu se potrivesc
cle loc cu cele patru cari urmeazd.
Acest cintec sfint care se ridic din mor-

mint si anun0 probleme Infiordtor de imense

sfirseste prin a se ocupa de soarta undi singur
orn. Aceasta nu e numai o nota fals, e sfrimarea instrumentului el insu-si.
Sad poate Cosbuc s'a ridicat prin acele

versuri la inn4imi de unde nu mai incape suis,

pentru Ca. :

Nu cerceta aceste legf

CI e,tT nebun cind le 'ntelegi.

Este un alt poet romin care a indrznit s

se ridice la aceste innltimi ame;itoare, un poet
care a avut imensa durere, ca si impratul din
poema lui Cosbuc, s piearz un copil genial
si durerea lui imens s'a prefcut in versuri geniale:

www.dacoromanica.ro

Poetul vernimel

324

De m'aT iubit a miea parte

Din cit e vecTnic te iubesc,
Pe-o clipg numaT lasA raiul

vino 'n sinul printesc;

ca o stea cu mit de raze

Intinde o raza prin eter
PAra la mine sl strAbatl;
Un cal:At jos i altu 'n cer
Sa

Desmotenit de viata vietel

De vreT un pic sl maT invi
Pe negrul, jalnicul t rtatl,
De ce nu viT?, de ce u viT?
.

,
nevgzut ea-mI respunde :

Nu pot veni, dar sint.

FiT mingliatl

EtT unde ?

Unde ?

Ce mihunate, innltdtoare versuH i eft de

bine dovedesc ele -ce tempetament de mare poet
a tr tn savantul nostru 1stotician i filolog

Ateast chenlare c1d, pasionatd, Oh& de

durere si dor nebun, i acest respuns atit de

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

325

neasteptat care creeazd sus o lume nevdzutd si

acest strigat de bucurie i triumf, care umple
vdzduhurile:
F4t1" uncle ?

. .

Unde ?

Minunatd, innltdtoare poezie l Dar de la a-

ceste innltimi nemdsurate, la call s'a ridicat btrinul poet, ce respuns ne da el la problema
imensd a vietei, a mortel?
(Nu, nu cAta 'n mormint
IntrInsul veI gsi o hainl
Pe mine nu. Mi e greti
SA' tf desvelesc a mortef tainA

........ 1).

Si dc-aI putea nu vreari.

.

De nu-mT respunzf, ah. altul cine

Vre-un respuns sA mi dea ?
Intreb pe filosoff de-a rindul
Intreb . . .
Nu-i intreba
ET toarnA i elstoarnA gindul
ba
Dar inirnile
.

CAI-area vietel viitoare

De vreT s'o nemeresi :

cit te doare
VeT ti rAbda
SA crezi

sA

i) Nu ctte7 toate versurile de-artridul.

www.dacoromanica.ro

Poetul terinimeT

326

S rabzi, sd crezi, sd iubeti. Par'cd i noi

cunoatem filosofia aceasta. 0, da, e filosofia bdtrinului sfetnic, sint perceptele cu call el vrea sa
mingdie durerea mamel nenorocite, sd-i stingd
revolta 1 indoelele. Aid versurile sint mai calde,
mai pasionate, orizontul mai larg, dar e aceea-i
filosofie optimist a poporului. Se vede ca..' in
marile probleme metafizice noi n'am intrecut aa
de considerabil poporul.
Respunsul la problema mortei, la taina mor-

tei pare a fi insd altul. e Mi-ie greil sd-Vi desvelesc a moilei taind. . . . Nu vrea,
deci taina
poate fi pdtrunsd, nu e fatal neparuns, e sigur
numal cd asta pdtrundere nu poate veni de la
cercetaori :
Nu2i intreba 1

EY toarng si restoarng gindul

Dar inimile
ba.

Aa dar i e din bubuitul flint al bulgarilor

de parnintl, ca i din innltimile eteree ale cerului pare a veni acelali respuns:
Nu cerceta aceste legY
Ca iestr nebun chid le 'ntelegT !

Se intelege, acesta e respunsul dat de poezie; eii, personal, gred cd taina, pe cit poate sd
fie pdtrunsd, tot prin cercetare va fi ptrunsd,
dar ell nu sint poet.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

327

S'ar pdrea cd poetul simtind c nu va mai

putea scrie epopea poporului romin a voit sd
concentreze toatd viata terdneascd intr'un singur
cint i atunci a creat minunata sa rhapsodie :
cDoina. Ca s pricepern mai bine sensul i Insetnntatea cDoinei. lui Cobuc, o vom compara cu alte cloud doine, scrise de O. Carp i
Eminescu. VA aduceti de sigur aminte de minunata strofd cu care sfire*te doina lui O. Carp:
Nu e plinsul uneT inimT numai
Si-a uneT clipe trecgtoare,'
Ci neamul nostru intreg 10 cintA
Durerile de care moare.

Aid inteo singurd strofd pare a fi redat

leitmotivul doinei, sensul ei dureros. Dar sentimentul exprimat aid nu e al poporulul, ci e sentimentul duios i comptimitor al poetului insull
pentru durerile poporuluI. Sint durerile poporului
trecute prin prizma *i simtite cu inima poetului,
care e un ordean. apartine claselor culte, e poetul proletariatului intelectual. De aceea strofa aceasta are toate calitatile, dar i neajunsurile
poeziel proletariatului cult; ea aprofundeazd i
concentreazd sentimentul durerei pana il preface
in durere de moarte, ea deschide orizonturi largi
gindirei i sirntirei, dar in aceea-l proportie ea
pierde din preciziune, claritate, hotdrire, e nag-a.
Carl sint an urne durerile de care moare i

www.dacoromanica.ro

328

rotul, Iernimei

cine moare? cd din neamul inireg fac parte si

boerii si burgileimea 9i acestia de sigur aa 9i g
durerile lor de cari mor, dar aceste dured nn
sint exprimate ill doind,
Asa dar in cpoezia lui O. Carp e exprimatd
doina asp, cum o simte o inkirnd larga si generoasd
Ansuf poet din clasele culte.

Erninescu a rit sd precizeze mai mult senr

sul durerps din g Doina,., pricinile el 9i le-a, g4s4
in

neagra streindlate :

De la Dnistru pXn'j la Tisa 9

Tot Rominul plinsu-mi-s'a

CA hu ma poate strdbate r
De atta streintate.
Plinsul impotriva strdinului si a

natiilor

streine, iata, ce exprimd daina lui. Mi se pare ca

nu ie nevoie s insistdm asupra falsittei acestei
conceptii; absurditatea ei e prea vdditd, Noi pa.,
turile culte putern sa. intelegem, spre pild, pericolul muscalesc pentru neamul romin, dar poporul nu numai cd nu-1 simte, Aar mail curind
trebuie sd ne luptdm cu simpatiile poporului
pentru Muscali. E adevdrat cd mai departe Eminescu largeste continutul doinei, ast-fel in admirabilele lui versuri c
Unde ajung cu drum de fier
Toate cintedeld pier
Zboard pAserile toate
De neagra streindtatez

www.dacoromanica.ro

Poetul ernimeiT

329

Aid pare deci ca.' nu e cutare sad cutare

natie, care face 0, plingd in doina lui pe poporul
romin, ei e eivilizatia noud, streind, care ajunsd
eu drumul de fier sap temeliile unei vieti stabilite de sute de ani, sapd gospoddria
neascd.

Dezbrdcatd de partea reactionard, aceast

conceptie

e adevrat dr atit de profundd i

larga conceptie sociald poate s'o aibd numai un

orn cu o culturd aleasd, poporul nici n'o simte,
nici n'o intelege cum poate dar sd exprime in
nu intelege ? E
doina lui ceea ce nu sirnte
evident deci cd Eminescu a slat doinel un con-tinut absolut fal.

A trebuit sa. vie un poet taran ca s ne

arete adevdratul inteles i insemndtatea doineL
Cobuc a desluit ce insernneaz i de. unde provin aceste note triste 1 tinguitoare. El a aretat
cd ele slut o expresiune a intregei vieti necdjite
terdneti, de la frageda copildrie, cind e aruncat

s plingd intre cdpitile de finL pand la moarte

intunecat.
in bordeiul urned
El a desluit pricinile acestei dureri: ele
sint serdcia, lipsa de parnInt, birult claca3
i apsarea de veacuri, apsare nu nurnai de

streini, dar, i mai ales de clasele dominante de

acela-i neam.

In creatiunea 1111 Cobuc doina apare ca un

Inger tutelar, care petrece pe Romin in toate

manifestdrile importante, dar mai ales triste ale

www.dacoromanica.ro

Poetul teritnimel

220

aducindu-i, pe cit posibil, alinare durerilor.

Fie-care manifestare importantd a vietei e

zugrvita pri'ntr'o strofd. de 1 2 versuri i fie-care

din cele io strofe, prin ea insd-i, e un poem

dureros din viata terdneascd :
Pe deal Rominul arl
Slbit de.amar si frint
Abia 's1 apas fierul
In umedul pgmint.
i trernurl
Sa-1 mine in nevoT,
mergT cu el algturl
Cintind pe linga boT.
Iar bieliT bolf se uita
Tu-1 vezT serman,

Cu mil la stpin
i eT durerea
Sermanulul Romin.

Pricep

versuri avem intreaga epopee

trist a plugarului teran, i acest poem dureros
se oglindete pand i in ochil triti i miloi ai
boilor bietii tovardi de muncl i suferinti ai
Aici in

12

teranuhii.
Dar cintecul

doinel nu e tot-de-a-una tinguitor; el se preface in ant selbatec, clocotitor

de urd i rdzbunare, cind teranul, neputind rdbda
mai mult apdsarea de veacuri, lea drumul codrului. Astfel e doina lui Cobuc in urtnaoarea
strofd geniald:

www.dacoromanica.ro

Poetul tertinimei

331

Dar iat 1 Cu ochr tulburf

Tu staI intre voinici
Te vAd cum jurI i blesteml
Si pumnii ti-I ridici 1
PribegI de bir i clacl
Copii fall noroc,
Tu-T stringl in codru noaptea

Sub brae pe lingl foc.

Si cintI cu glas selbatic

Si 'n jur el. cinta 'n cor

CintArT intunecate

Ca sufletele lor.

S,i astfel in zece strofe mari e zugrdvitd in treaga epopee dureroas a vietel terdneti, i in
acest sens e Doina , lui Cosbuc nu e numai o
creatie de mare valoare, dar e cea mai nationald di'ntre creatiunile poetice romine. Un neajuns insd are acest poem minunat : prea predodomind in el nota tristetei, nota durerei e prea
excluzivd, de aceea doina e intru cit-va unilateral& Pricina acestui neajuns o vom vedea mai jos.

Am zis ca nunta si moartea sint momente

foarte importante in viata terdneascd, dar este
un element din aceasta viata, care domineazd
pe toate celealalte acesta e pintintul. Pdmintul,
e instrumentul principal de muncd al teranului,
pdmintul ii dd hrana, imbrd.cdmintea, aproape
toate bunurile materiale, pmintul hotrind direct
viata materiald a teranului, hotdreste indirect

intreaga lui viatd moral& morala individuala si

social, conceptia intreagd filosoficd asupra vietel.

www.dacoromanica.ro

382

Poetul

Lupta pentru acest pdmint e exprirnatd in puternica poezie: eNoi vrern pminte.
S'a zis de unii c poezia aceasta e socia7
listd; probabil acestia a priceput socialismul ca
un cetdtean de la Convorbiri literare,, adeca
ca socialismul e impartirea plmintului in loturi
la terani.
Intru cit Cosbuc rernine poetnj terdnimei
exprima tendintile terdnesti, e firese ca muza lui
sd fie strein socialismului, care e produsul proletariatului ordsenesc. Adevdrul e ca eNoi vrem

e poate cea mat terdneascd din creaiile

Cosbyc: De si scrisd dupd e Cpbuc a
prsit ideea de a creea o epopee a terdnirnei
romine, de si, scrisd in altd forma.* si slupd att
ptnnt

plan, ea tcktu.si, face parte din aceasta epopee, e

un episod puternip i, important din ea ? e lupta

terdninlqi pentru parnint, setea de nest prnint

udat de sute de ani de singele si lacrimile ei.
Aceastd sete nepotolitd, aceast acdtare cu toate
pqterile de pdmintul ei, pe care-1 simte cd-j scapI
ura selbatecd impotriva acelor cari i-1 acapareazd e zugrdvitd In eNoi vrern pdmint te .
Cosbuc nu e sociolog, probabil cd nici nu

cunoaste teoria luptelor de clase, dar e artist si

artist cinstjt, si deci redd viaa adevratd si de
aceea aceastd luptd selbatec de clase i antagonismul vrdjmdsesc de interese apare in poezia
lui cu tot adevdrul, cu toat seriozitatea ei sinistrd.

www.dacoromanica.ro

Poetul terinimeT

333

vrem ptnint, nu mai shit Romini,

otalii
slut cloud.
nu mai slut cotil ai
natii deosebite, cari se lupta 1 se urAsc 51e moarte:
i a clasei

e natia clasei domnitoare de la orw

dominate de la sate.

Sin lem fimnzi, gol, coii ne mor de foame,

ne dueeti Megi in rz6oii, ne cerefi fetele, ne bate/I, schingluill; nol loate le rdbdcim, dar th avem
15n:int.

toate aceste plingeti culminead in versurile acestea.

Si-am vrea i noi, i noi sA tim
loc,
CA ne-or sta ioasele
CA nu-.T vOt bate-al rvo0ri joc
De noI, dacA murim.

Sint dar doua natiuni bine deosebite : cal

votri, 1 cal notii, cari se urdsc edi'nco10 de
mormint:
Voi ce-aveff ingropat aid ?
VoI

Diu noi strAmog+0

Noi mame i surorl i fray!'

In laud', venetid f
PAmintul,nostru

scump 4 sfirit,

rhorminti
Cu, sin& cald l'arn apArat1
udat
$i cite ape
Cd

Sint numg lacrimi ce-am varsat

Noi vrern Amint f

Si eft de ortizi tint ticer cal votris

www.dacoromanica.ro

334

Poetul ternimel

AO pus cu totiT jurAmint

SA n'avem drepturi si cuvint :

Ball si chi null' cind tiplm

Obezt si lant cind ne miscArn
plumb cind istovitT striglm
Ca vrem pAmint 1

Poezia sfirsete cu o teribila amenintare:

SA nu dea Dunmezeii cel stint,
SI vrem noT singe, nu pAmint I
Chid nu vom mal putea rAbda,
Cind foamea ne va rAscula,
HristosT s fitI, nu vetT scApa
Ni cl' in mormint I

E energia selbatecd, suflul puternic care da

acestei poeziii un adevrat caracter epic. Poezia

aceasta nu e socialista, dar e una din cele mai

revolutionare poezil din toate literaturile.
Dupd caracterul el seamnd mult cu poezil
de-ale altor doi geniali poeti terani : Robert
Burns, genialul teran scotian i Taras Sevcenco,
genialul teran ucranian.
Acela-i talent mare epic, dar i cu mal mare
claritate se arata in poeziile rdzboinice ale !Ili
Cobuc. In cCintec barbar, e de o putere i
energie extraordinar, rara in ori-ce literaturd.

Se simte bine aid nvlirea barbarilor. Ca

un potop ndvalesc inse-i versurile selbatece unul

duo altul, aretind cd aid e vorba nici mai mult

www.dacoromanica.ro

Poetul Ierinimei

335

nid mai putin de cit de pieirea unei lumi intregi,

unei intregf si vechi civilizatii:
Ce-f viu sfaia-vom in dinti;
Aprinde-vorn templele tale ;
Vom nate pustiul in cafe ;
Vorn face pe-ai votri parintf
S'ascunda trufau1 lor chip
In toga, plangind de ruine,
I-orn trece sub furci caudine,
I-orn pune cu fruntea'n nisip,
Si- fara de mill, cdlai,
In fae strivi-vom poporul,
Si mindri vom pune piciorul
Pe gitu 'mparaplor tai l

Aceast putere epica de a zugrvi cele mai

feroce manifestdri ale naturei omenesti va face

pe Cosbuc sd zugrdveascd rdzboiul in toatd ferocitatea lui sinistrd, ca o mdceldrire de oameni,

far nu ca o trint poetica, cum e spre pildd rdzboiul Rominilor cu Turd, in Satira III-a a lui Eminescu. La Cosbuc, dud barbarii (tad asupra ()stir&
romane, el
.

se sfiie rnucind
Cu dintii, se sugruma, i'n singele curgind
Siroie mari innoata zburatT dintr'o izbire
.

Si ochi 0 dinti 0 creed

Cosbuc vede rdzbolul cu ochil soldatului. Se

intelege cd jalea ce las rdzboiul, el o va zugrvi

www.dacoromanica.ro

336

Poetul ternimei

si cu mai mare putere, pentru c aici are prilej

sd-si reverse duiosia i blindea propriului s suflet. i ell de deosebit sint zugrdvite urmdrile rdzboiului la Alexandri si la Cosbuc.
Cel dintdia, 1 in rzboiii si dupd rdzboiii nu
vede de 61 gloria, sclipirea strdlucitd a armelor ;
e peste tot numai paradd
paradd de rdzboiii,
paradd de ostire, paradd de sentimente rdzboinice.

La Cosbuc e grozdvenie infiordtoare in

jale adincd dupa el. tri poezia (Costea,,
Costea vine din rdzboia :
Fata arsg trupul supt
Straiul colbuit si rupt

iar acasd gseste trupul cald al ma-sei, moart

de ldcrimi 1 seracie. In eTrei, doamne, si toi
trei !s
redatd durerea, si jalea nebund a unui
tata care i-a pierdut feciorii in rdzboiCi. Ca putere de zugrdvire a durerei poezia aceasta at face
podoaba ori-cdrei literaturi.

lata strofele cari zugravesc durerea nebund

a pdrintelui, chid afl ca to0 trei feciori sint ornori0 in rdzboi:
El n'a mar zis nicT un cuvint ;
Cu fruntea'n piept, ca o statute,
Ca un Hristos batut in cure,
Tinea privirile 'n pdmint

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

337

PArea c vede di'nainte-T

TreT mortT inteun mormint.

Cu pasul slab, cu ochiT beff

El a plecat gemind p'afar,
$i 'mpleticindu-se pe scara
Cherna pe nume pe bAep.
$i se proptea de slab, sermanul,
Cu mina de pererf.

Acest tat care vede innainte-i un mormint

deschis cu trel copii ai si, care coboar scara
proptindu-se de peretl, s nu cgz de durere isi
cheam pe nume feciorii morti e una din cele
mai puternice imagini ale dureref pe cari le cunosc in vre-o literatur. Numai un poet teran
poate reda cu atita putere si adevr, durerea
until tat teran.
0 msur a talentului sail epic ne da de-asemenea Cosbuc in poeziile, cari ail de obiect
istoria terel romnesti.

In doua poezil ale lui Cosbuc cVoichia lui

Stefan, i eStefnit Vocl e mai muk adevr
i reinviere a adevratei istorii a terei de cit in
toate dramele noastre patriotico-nationale luate
la un loc.
Dramaturgii nostril nationali, din spirit patriotic reil inteles, hrzesc Domnilor vechl calivirtuti moderne, frd s priceap c virtutile de acum ar fi neajunsuri ridicule pentru vremea aceea.
51218.

Sturfir critice.

www.dacoromanica.ro

22

338

Poetul %erinimei

De aceasta falsificare a istor;ei l'a ferit pe

Cosbuc nu numai talentul s
un talent care

vede peste tot adevarata si reala 4a a lucruridar si condiOle in cari s'a dezvoltat acest
talent. Pe Erninescu talentul su atit de mare nu
l'a ferit de falsificari ale istoriei.
lor

In ernirnea ndsmdeand trebuie s trdeascd

inc tradiia lui stefan cel mare, iar grnicerii

nasudeni, prin treapta culturald la care stail, prin
viap. Ior, ail o parte comun cu rdzeii rzboinici ai luI stefan Vod. Trind i crescind in aceast atmosferA, Cosbuc trebuea deci s simt
mar bine caracterul adevrat al domnilor vechi.
la el ei apar asa cum aft fost : oameni puterdar, tocmai si de aceea,
nici, rzboinici mari
firi primitive, impulsive, nepotolite, supuse pornirilor neinfrinate, frd nid o logica i reflexiune,
capabili de cruzimi infiordtoare.
In cVoichia lui .5tefan, ,5tefan-Vod izgoneste

pe sotia sa Voich4a, pe care o iubeste, numai

s-si potoleasca ura impotriva neamului ei pe care
nu l'a putut inca stinge de veci. i pe urma, remas singur, plinge. *tefni0 - Vod trimite la
moarte sigurd i cruda pe btrinul spdtar, pentru

cd a venit cdlare pe un cal prost.

In aceste poezii sint versuri de o putere epica i o frumuse0 rard.
Noapte e i bate vintul

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

339

Si prin noapte cu vr'o doT

Tart sd bag ea e pdmintul

PleacA Stefan la rAzboi

Cit de suggestiv i cit putere lizicd evoc

rieveptata calificare a celor Earl prin es bati
cu ei ptnintul, l
In 45tefnit-Vod5.2 sint strofe pe cari le-ar
semna ori-ce mare poet epic din vechile literaturi
clasice.

Aa sint, spre pild, doua strofe in cari e

zugravit selbatecul i superbul cal al lui Vodd:
Stringea de friil ,i tremura
Iar calul, ud de cale,
Pamintu'n loc il framinta
Si spuma alb'-o mrita
Cu singe rc, ce picura
Din strinsele znale.

\Todd silete sd incalece pe acest cal selbatee pe batrinul i neputinciosul spdtar

i culmea cruzimel, zmuncete friul de la cal i-1 lovete puternic peste ochi :
Cu ochiI 'nchi0 0 fulgerat
De spaima loviturif
Se 'nnalt roibu 'nviforat,
S'azvirle 'n laturl si turbat
Ia cimpu 'n goan, indreptat
Spre ripele plduriI.

Cit de superb e aid nobilul animal ; cit foc,

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

340

cit putere si cum ii vedem toate miscrile violente, par'cd-ti vine sa te dal in lturi sa nu te
striveascd.

Iubirea de cal e asa de mare la Cosbuc in

cit el a avut indrdzneala sd consacre un poem intreg zugrvirei acestei pasiuni, pe care de-asemenea o are de la popor. Pentru terdnime calul nu

e ca pentru orseni obiect util sail de lux. Pentru teran calul si boul sint tovardsi de muncd
cu cari el imparte toate greutatile vietei ; pierderea unui cal, intr'o serac gospoddrie terdneascd, e
ruind, foame. Dup prnint, vita de muncd e acea

la care teranul tine si trebuie s tie mai mult,

cd de-acolo atirnd toatd viata lui. In special
ins pentru grnicerii nsudeni calul e i un obiect pretios de lux si ei tin incd minte cd le-a
fost o dat tovards de luptd.
Multumit acestei pasiuni a putut Cosbuc s-

virsi aceast minune cd in mai muk de trei-zed

de strofe sa. ne .ie aOntit intreaga noastr atentiune, sd ne ptrundd de un interes nemsurat si
une-ori sd ne faca mai mai s ne vitm dup
nobilul animal, impreun cu arabul Ben-Ardurt
din poemul g El Zorab , . 5i cum se vait sermanul Arab dupa calul pe care serdcia grozav l'a
fcut s-1 vinz :
Cuprinde gitul luT plingind
Si 'n aspra-T coamg ingropind
ObrajiT palizT ; Puiti de lei
Susping trist Odorul mieti*
Tu stir cg 61 te vind 1

www.dacoromanica.ro

Poetul ternitnei

341

Nu vor grai cu tine blind

Te-or injura cu top' pe rind
te vor bate-odorul
te-or purta i mult i greil
Lasa-tevor flamind I

ia vea dreptate, bietul Arab, sd-si pling ast-

fel calul, c nu era doar cal obicinuit :

0, calul mkt' I Tu fala mea
De-acum eti nu te voiti vedea
Cum VI tu nrile 'n pamint
coada ta fuior in vint
In zbor de rindunea I
Cum mesteci spuma alba 'n friti

Cum jocl al mime galben ri

Cum Tel parnintul in galop
curn te-asternT ca un potop

De trasnete 'n pustiu

stia pustiul de nol doT

zarea se'ngro7ea de noi

Aid nobilul animal de ras e prins in zbor,

e redat in toate miscarile lui cu o putere si preciziune ulmitoare ; aici poezia si pictura
dat
mina sa zugrveasc ast minune un cal nobil de rasa in goan nebun.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

842

E tot calul lui 5tefni0 Vodd.

numai acolo II vedem in loc, curn frdmintd prnintul, nebun de neastimpdr, cum mestecd spuma ameste-

catd cu singe, sail cum inspdimintat se ridica

puternic in cloud' picioare i se azvirle in lturi
aid il vedem in goand nebund, de care pustiuri i zare ele inse-i se ingrozesce 1

Toate calitatile poetice ale lui Cobuc sint

concentrate in acest poem. CA. sd-1 dea cetitorii
1 mai bine seama de puterea concretd de-a zugrdvi

a lui Cobuc, sa compardm calul arab zugravit

de el cu calul arab zugrvit de Alexandri :
Din Tunis la Maroc
Nu-s iute rindunele

Aa de wurele

Ca murgul rnieti de foc.

Calul arab al lui Alexandri cu picioare

de gazeld i ochi frumoi de stele e o adevdrata
jucdrie frumuic de copil pe lingd viul, puternicul i nobilul animal al lui Cobuc, care varsd
foc prin nrile sale. Arabul lui Alexandri, ca sd-i
exprime intreaga pasiune pentru calul sat' zice c
nu l'ar schimba pe favorita sultanului ; lui Ben.

Ardun i mor copii de foame, nevestel i-a secat

laptele de serdcie, dar el refuzd bogdpa ce-i da
paa pe cal, cdc1 :
Copiil mid cum s- mbun ?
NevesteT rrele cum sa-r spun

and va intreba de El-Zorab ?

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

843

5i bietul Ben-Ardun ca s nu lase calul in

il ucide, condamnind pe ai sdl la
serdcie, pe sine la caznele la cari va fi supus de
pasa. In pasiunea pentru cal a Arabului la Alemiini streine,
xandri

si la Cosbuc

se

oglindeste

pasiunea

pentru acela-i animal la cloud clase deosebite :

boerimea i ernimea. Pentru cea
calul

e un obiect de lux, pretios, care

in cazul

cel

mal rar pretueste mai mult ca o amanta frumoasd, pentru a doua calul e, in parte, insu-i
izvorul de trahl,
In literaturile streine cunosc o creatiune unde pasiunea de cal e zugrvitd cu aceealf putere
ca la Cosbuc : e minunata nuvel a lui Turghenief, Certophanov.

Am trecut in analiza cele mai principale din

creatiunile lui Cosbuc si am vazut c explicarea
fondului lor se gasete in doua cuvinte cari slujesc de titlu acestui articol : podul terdnimel.
Cosbuc a trdit la .tard: mic copil, el se juca
si se trintea in zapadd cu copiil pe strzile satulul, de aceea peisajul lui stesc de 'lama e asa
de adevdrat. Fldcdil, el se juca cu fetele ; dragostea erdneascd o cunoate nu din auzite, de
aceea si e adt de duioasa, frumoasa si naturald in
poeziile lui. Toatd viaa erdneascd, de la bucuriile 1 veselia nuntel pind la durerea mortei, toate

www.dacoromanica.ro

Poetul terinimeT

344

necazurile terneti le cunoate Cobuc nu din

crti, ci traite de el, le cunoate prin legtura

de singe, de acea intreaga aceast viat e zugrivita cu atita adevr i atita sincerd simpatie.
*i iarl-1 natura minunat a cirnpului i muntilor Cobuc o cunoate nu din peisajele pictorilor ;

el n'a venit in sat s respire aer curat,

el

nu s'a imbrcat ciobnete pentru bal mascat, el

a fost cioban cu adevrat, a trit in cea mai
strins intimitate cu natura i de aceea in crea-

fmnea lui ea palpita de viata, e redat cu atita

maestrie, atita iubire, de aceea i calul zugrvit
de Cobuc e un animal alit de puternic, atit de
frumos i nobil.

5i acest fapt c CoOpuc e poet teran explic i caracterele mai intime ale creatiunei lui.
Aceasta se invedereaz mal ales prin comparatie
intre creatiunea lui Cobuc i creatiunea poetilor
no*tri de a-zi, Emine*tiani.
Noi am vzut deja aceast deosebire. Caracterul liricei eminetiane e nelinite, nehotdrire, tristep., melancholie, descurajare qi aceea ce am
numit subiectivism artistic, solitarism, reflexivism
i vagul in artd, simbolizarea, toate slat caractere

comune liricei moderne in toate terile civilizate.

Di'mpotriv, caracterele creatiunei lui Cobuc,
dui:4 cum am vazut, slat: linite, siguranta, energie, hotrire, obiectivism artistic, preciziune, aa
dar caractere nu numai deosebite, ci absolut contrarii eminetianilor. Aceste deosebiri de caractere

www.dacoromanica.ro

Poetul %erinimei

R45

in creaOunile poetice se explic prin deosebirea

imediilor sociale in call s'ati produs aceste crea.0uni : mediul ordsnesc cu civilizatia lui modernd

de o parte si mediul terdnesc cu satul lui necivilizat de altd parte.

Mai intdiii in sat lipsesc condiOle produc5toare de caractere contrarii celor din creatia luf
Cobuc: lipsete zgomotul i vlmaagul vieei
orasdnesti, lipsesc teatrele, cafenelele, luxul enervant i corupator, surmenajul intelectual, destrdbalarea sexual, lupta crud& pentru existentd i
parvenire, . a. m. d. In sat viata e linistitd, mo-

notond, se petrece frd contraste mari i mari

enervri ; un asemenea traiii mai curind timpeste

nervii de cit if excitd. De sigur ar fi foarte interesantd o psichologie comparativd intre omul de

la oras si cel de la sat

aid n'o putem face,
ne-ar duce prea departe. Trebuind deci s ne
undrginim, vom lua un singur fapt insemnat din
viata civilizat ordsdneasc si necivilizatd sdteascd, care ne va lumina, cred in destul, asupra acelor deosebirf ce ne intereseazd acum.
Am ardtat inteun alt articol 1) cum societatea modernd civilizatd, capitalist, prin imensa
impdrtire a muncei preface pe omul modern civi1) Ved articolul eArtisti! peoletad intelectualTD. Pentru priceperea celor desvoltate aid e absolut necesar consultarea acele articol,
fiind-cil nu voTil sl md repet 0 si. redpiresc ceea ce am aritat destul
de clar acolo.

www.dacoromanica.ro

346

Poetul ternimei

lizat intr'un ruaj mic al enormei masindrif sociale.

Intreaga viat a acestui individ ruaj depinde de

intreaga masinrie social ; el, individul, e un mic

surup in aceastd masindrie, depinde deci de ea,

dar el n'o poate dirija. Ast-fel individul e stdpinit de conditiile economico-sociale de traiil si nu
el le stpneste. Aceast stdpinire, aceasta atirnare de fortele oarbe economice, aceastd nesigurantd material, nesiguranta zilei de mini impreund cu alte multe conditii sociale pe carl le-am
pornenit in altd parte produc, curn am vzut, o
anume stare sufleteascd, anume caractere pe cari
le am aretat si cari se reflecteaza in art.
Viata teranului nsudean, muntean, e deosebit mult in aceast privintd. Colosala
tire modernd a muncei Inca n'a transformat cu
totul gospodria lui. El e agricultor sail pastor,
ferneile torc i tes si 111 felul acesta el singur
cu familia sa produce cele necesare vietei. Exprimindu ma in termeni econornici, teranul nsaudean, mai ales acurn vre-o 15 2o ani, ducea o
gospoddrie naturarci nu; bneasc el producea valori de intrebuintare nu de schimb.

Acest fel de gospodrie face ins pe orn

in cazul nostru, pe teranul nAsudeanstdpin asupra productiunef. In astfel de conditii economice
starea materiald a teranului mai avut, in marginile vietei lui modeste, depinde mult de hrnicia
de energia lui. Aceastd stpinire asupra conditiilor economice de tra trebuie negreit sd desvolte

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

in caracter

347

hotrire, putere, sigurant,

Dac ne vom inchipui intregul mod de viata terneascal), care depinde de starea ei economica:
linistea vietei de la sat, forrnele vietei neschimbtoare, filosofia traditional hotrit de veacurf.
dac vom mai adauga si viaa sexual normal,
munca sntoas, sub cerul liber, care cere desfsurare de putere fizicd, energie, constant; daca
vom lua in sam toate aceste conditiuni ale vietei teranesti, vom pricepe usor cum acest mediu
trebuie sa aiba de tenclintd producerea in caracter a linistei, sigurantei, puterei, hotarirei, intr'
un cuvint, a unei intregi serif de manifestatiuni
nu numai deosebite, dar chiar contrarii celor ce
tinde s. produca viata orasului civilizat. Aceste
manifesta0uni se vor gsi in creatiunile poeOlor
respectivi i aceasta din dou pricini.
Mai nti prin influenta direct a mediului
asupra poetului si al doilea fiind-cd poetul in creatia lui reproduce chiar acest mediu. Asa dar e
foarte clar de ce si cum gasirft in creatia lui
Cosbuc aste caractere atit de deosebite si contrarii celor ale poetilor nostri contemporani.
impingind analiza mai departe, plecind de
la acelea-si fapte primare explicative, explicm si
caracterele cele mai intime ale creatiunei lui
Cosbuc.
1) 1nc

nlgudeang.

odatii: vorbitn de terhnimea

nvutg.,

www.dacoromanica.ro

de terKnitnea

Poetul terinimei

ci

Am aretat in alte articole cum viata modern, curn civilizatia capitalista are tendinta sl producd starea sufleteasca pe care am numit'o
solitarism i reftexivism, adecd tendinta de a se
deprta de oameni, de a trAi nurnai in societatea
propriului s ezi si tendinta de aprofundare,
analiz psichica a acestul e, analiza psichica de
sine insu-si.

Mediul ternesc atit de deosebit i chiar contrar ;celui civilizat, ordsenesc, prin caracterele sufle-

testi p cari le provoaca produce, fireste,

i aid

efecte contrarii si in loc de a provoca asta

subiectivizare .psichiffl produce o obieelivizare

Teranimea n'are nid vreme, nici putint de

introspectiune psihic, intreaga ei viat si activi-

tate se indreapta. spre lupta cu natura inconjuratoare

obiectiv,
sa cu conditiile bine determinate, obiective, sociale, cari se prezint sub
forma de agenti administrativi s. a. m. d. Intreaga
viad erneasc se obiectivizeaz, dac s'ar putea zice ast-fel. Se'atelege cl ast-fel de conditiuni
de trahl vor tinde s provoace o stare sufleteasc,
pe care am putea s'o nurnim obiectivism sufletesc.')

1) Tinem s atragern atentia cetitorilor nostri mupra faptuluY cl

noY IntrebutntAm termenit su6iec1iv, subiectivizere fisichicel, personal si
obiectiv, obiectivizarea psichicd, Impersonal nu In sensul absolut platonic,

ci relativ, dupa gradul lor de subiectivitate, clef, se'ntelegs, orl-ce stare

sufleteascli e subiectiva.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternim el

349

Acestor cloud stri sufleteti deosebite corespund

clou genuri literare deosebite ; celei di'ntai: poezia liricd, celei de a doua : poezia descriptivd, narativd, epicd.

In poezia lui Cobuc domineazd, cum am

vdzut, elementul narativ, epic i chiar lirica

ILA

are un element n arativ sail epic. Obiectivismut

artistic al lui Cobuc se manifesteazd de-asemenea
prin urrndtoarele cloud importante caractere artistice.
Primul : Cobuc nu vorbete de loc de pro-

pria lui persoand. Pind i iubirea erotica, un simtimint atit de eminamente subiectiv, personal,

Cobuc o zugrdvete nu ca iubire a lui, ci ca a

altora. Despre acest obiectivism, impersonalism,

am vorbit deja intr'un alt articol. Aid voim sa

atragem aten0a asupra altei manifestari a acestui
obiectivism, mult mai importantd din punctul de
vedere artistic i anume : Cobuc zugrveste rm
numai natura inconjuratoare prin formele ei obiective, exterioare, dar pind i cele mai profunde
sentimente omeneti le zugrvete mai ales prin
partea lor obiectivd, exterioard.
Avem in acest articol destule exemple doveditoare. S6.-i aducd numai arninte cetitoril miei
cum e zugrdvit spaima si desperarea bdtrinului
rege, chid vede pe fiiul mort : pumnii strini, izsail plin-.
bitura cu vuet in lturi i amuOrea
garea mamei lui e Fulger, exprimatd in mare

parte prin imagini vizuale. Urmarea acestul obiec-

www.dacoromanica.ro

850

Poetul ternimei

fivism e deci firedominarea in creatiunea lui Coshue a imaginilor concrete, reale, imagini auditive

.yi mai ales vizuale. Ce bogdtie de imagini frumoase concrete are Cosbuc, am vzut in de-ajuns in acest articol. La ce mestrie ajunge in
aceasta. privinta. Cosbuc, ne arata zugravirea ima-

ginilor complexe vizuale in miscare, cele mai

0-rele de redat di'ntre toate.
Este incd .si aka.' deosebire artisticd important intre poetul wan Cosbuc i poetii ordseni,
Eminestiani,
deosebire in stdrile lor sufletesti,
cari, la rindul lor, Sint rezultatele a cloua medii
sociale deosebite.
Am aretat cum mediul social civilizat, modern, face s se aprofundeze sufietul si gindirea
cum mdreste enorm orizontul intelectual si sentimental ; iar desechilibrarea sufleteasca, nelinistea,

nesigurarqa ce creeazd aceea-si viat in sufletul

omului modern, face ca exprimarea cugetdrilor si
ntimentelor _prin artti s fie vaga, nehotaritd,
nesigur. De aci urmeaz o dispropoqie, o disarmonie intre imaginea real, sensul ei natural
i ceea ce ea trebuie s insemneze in creaOunea
artistului, ast fel c imaginea se preface inteun
simbol. Asa, spre pilda Luceafrul, hi poema cu
acela-si nume a lui Eminescu, nu insemneaz o
stea frumoas, ci trebuie s exprime trezirea arnorului ilic platonic la o fecloard.
nu numai imagini ce slut create de la inceput cu internie de simbolizare, dar chiar ima-

www.dacoromanica.ro

Poetul terinime

351

ginile cele mai reale, cdrora poetul modern nu

le d nid un sens simbolic, trebuie, sint menite,
in poezia moderna s insemneze mult mai mult
de cit e in natura lor. Ast-fel capul fetef plecat
pe pieptul iubitului trebuie sa exprime iubirea, dar
aceast imagina plastica, prin ea insli e departe

de a exprima acea iubirea fierbinte, extaziatd,

nelinistit, pe care o zugrveste Eminescu

asa

in cit cea mai real imagina din lume devine la

poetul modern harm cil-va un simbol. Aceast
nepotrivire intre imagine si' ceea ce trebuie sa insemneze, aceast simbolizare nu exist in ereatiunea poetului eran Cosbuc ; la el intre imagine

si ceea ce ea trebuie sa exprime e tot-d'auna o

deplina armonie. Aceasta fiind de mare important pentru priceperea cre4unei lui Cosbuc ca
si a poe0or eminestiani, si a 'intregei noastre poezii ne vorn opri aici ce-va mai mult si vom face
o compar4e-intre trel minunate imagini vizuale

una a lui Cosbuc, alta a lui Eminescu si alta a lui O. Carp.

in miscare :

Prima imagina e a Criesei zlnelor, lunecind

prin vzduh :
P'un nor de aur lunecind
A zinelor crlias
Venea cu prul riurind,
KM gdlben de mtas.

Imaginea lui Eminescu e din cLuceafarul,.

Luceafrul porneste spre creatorul lurnei ca s

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

352

fie deslegat de nemurire. El trece prin imensitatea

spatiului, intre lumile siderale ca un fulger nein-

irerup.
Un cer de stele de desupt
De-asupra-1 cer de stele
Parea un fulger neintrerupt
RgUicitor prin ele.

A treia imagind e a lui O. Carp, din admirabila lui poezie tRindunelul. Un rindunel s'a
rtdcit, s'a resltit din stolul lui de rindunele. El
zboard, cautd si zreste sus, departe, departe un

nouras ce-i pare un stol de rindunele, fiuturind

ca o batisid:
Vede-un stol de rindunele
Fluturnd ca o batistg
Si cum creste dupg ele
Ca lea grea si-atit de tristg.

Imagina lui Eminescu e mdreatd, e sublima.

Ea ne dd sensatia imensittei spatiului, aproape
notiunea nemdrgenirei. Imaginea lui O. Carp e
mai duioasd, mai misctoare, mai tristd. Ea ne
da simOmintul dureros al desprtirei de ceea ce

iubim, desertciunea alergrei dupd un scop pe

care nu-1 putem atinge, disproportia dureroasd
o disproportie tot
intre ce voim si ce putem
www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

353

asa de mare ca intre inimioard palpitindd a rindunelului 1 iniensitatea spatiului ce despica, tot
asa de mare ca intre rindunelul egolas si e valul marei uriase, care'l inghite.
Imagina lui Cobuc inse e mai vie, mai coloratd, mai plastica. Aceast crdias a zinelor,
aa cum apare ea la Cobuc, cu formele rotunde,
cu trupul vi i cald, cu pieptul gol, lunecind pe
un nor de aur prin vzduh, insemnind calea prin
partil riurind ca galben mtase e o viziune minunat care se cere pe pinzd s fie zugrvit de
un mare artist.
Cum vedern imaginile lui Carp i Eminescu.
de si frumoase prin ele inse-si, capt ins intregul lor pret estetic prin gindurile 1 sentimentele
lturalnice pe cari trebuie s le evoace, prin orizonturile largi ce deschid, pe cind imagina lui
Cosbuc nu confine nimic in afar de sine, e frurnoas prin sine Insd-i, ca o imagind rninunat
a frumusefei ferneeti. Imaginile lui O. Carp i
Erninescu sint spiritualizate, imagina lui Cosbuc e
materiald. Litre imaginile lui O. Carp i Emi-

nescu, ca atari, si intre ceea ce slnt menite s

arate nu e o identitate ; imagina lui Cobuc e
identic cu ceea ce trebuie sd arate. Imaginile lui

O. Carp si Erninescu sint de o sublimitate romanlicci, a lui Cosbuc de o frumuset plastica,

adevdrat clasicci. Aici, in doud cuvinte avern deosebirea intre Cosbuc i Eminescu si Eminestiani :
31218.

Shah' critice.

www.dacoromanica.ro

23

Poetul ternimei

354

Cosbuc e un poet clasic

Eminetianii sint ro-

mantici 1).

In adevar ce alta sift oare toate aceste caractere pe cari le-am gsit pana acum in creatia
lui Cosbuc : sandtate, hotdrire, senindtater linisre
si echilibru sufletesc, firescul, obiectivismul arti-

stic, zugravirea prin imagini concrete, materiale,

plastice, identice cu ceea ce trebuie sa insemne
ce alta sint de cit caracterele cele maI tipice ale
clasi cismul id ?

S,i pe de-alt parte toate aceste caractere

de neliniste, desechilibru sufletesc, nesiguraqa,
vag, spiritualizare a imaginilor, simbolizare, etc.
ce alta sint de cit semnele tioice
ale roman_
tismului?

Cosbuc remine poet clasic pana i in personificdrile naturel. S'ar parea c aid avern un
procedeil de simbolizare, deci un procedea romantic. Adevdrul insa e altul. La Eminescu cLuceafarul, simbolizeaza iubirea platonica, la Dante
pantera, leul si lupoaica sint desfrinarea, ambi0a si acomia, adeca sint imagini materiale spiritualizate i fie-care trebuie sd insemneze aka.ce-va de eft e in adevar; la Cobue insa doua
imagini materiale concrete se personified una pe
1) Am zis de multe orT ca clasificarile estetice slat putin s'gure
0 (lee, bine Inteles, a nie aicT nu a.= unmuabile. Ramantism st Clasicism slut pricepute aicT In seusul heghelian. Pentru o pricepere mat
clara rog a consulta articolul mieu Romantism f i Clasicism dia Vol. II
dc cStudi critices.

www.dacoromanica.ro

Poetul ernmei

alta

fata frumoasd i riul

335

i fie-care nu In-

semneazd altd ce-va de dt ceea ce e in adevdr,

adecd o fatd frumoas. i un rig frurnos de munte
i fie-care e zugrdvitd prin imaginile adevdrate i plastice ale naturei sale exterioare.
Avem in acest articol destule i prea destule dovezi directe despre clasicismul lui Cobuc ;

sa. aducem aid incl o interesantd dovada indirecta, pe care o gdsirn in poezia lui e Corbul,.
Tema i conceptia poeziei e admirabild, e
minunatd. Hristos pe Golgota crucificat, se trudete sd moard
la picioarele lui Maria, mahr
dolorosa, ii fringe miinile de durere, iar de-asu-

pra se rotete croncanind un corb, sir4nd deja

prada apropiatk Conceptia, tema, e minunatd,
clar e o temd eminamente romanticd i e uor
<le vdzut de ce.
Hristos pentru un orn credincios e zell el
insu-i, dar chiar pentru omul cel mai necredin-

cios Hristos nu e, nu poate fi un orn ca ori-care

altul. Hristos a umplut cu numele s'il istoria orne-

nirei de atilea secole, atitea sute de milioane i

miliarde de oameni ail ridicat miinile 1 ruga spre
el, atitea mdri de lacrimi s'aii plins in numele
lui i atitea marl' de lacrimi aii fost uscate in

numele lui, atitea crime ingrozitoare dar i atitea devotamente nemdsurate i atita. iubire, adtea mari suferinti, dar 1 atita mingdere nemrginit s'a revdrsat asupra lumel in numele lui,
in cit omul cel mai necredincios nu poate sa cuwww.dacoromanica.ro

Poetul ter inime I'

356

gete si sirrad pe Crist de cit ca pe un simbol

mai mult : simbolul simbolurilor.

E evident decI ca pe Crist nu I poate trata

de cit arta rornanticd; aceast artd trebuie sa.
deschidd gindirei si simtirel acele orizonturi nemarginite pe cad le suggereaz insu-si numele lui.

Un talentat poet romantic ar

fi

fdcut -din

conceptia lui Cosbuc o creatiune sublimd, dar in

aceastd creatiune si Crist pe cruce si mater dolorosa i corbul ar apare ca simboluri. Cosbuc insd
nu e poet romantic, ci clasic si de aceea in bun&
parte poezia *nu e reusitd. Inceputul poeziei:
Crist pe cruce, jos Maria plingind 1 de-asupra
capuluf crucificatului corbul croncdnind e minunat.

zugrvit, cad aid trebuea redat o imagind plastica si noi stim cit e Cosbuc de mester in re-,
darea imaginilor

dar chid ail trebuit insufletite,.

cind a trebuit sd dea viat imaginilor, Cosbuc

s'a aretat neputincios si a preacut pe Crist si
Maria in doi oameni, intr'un crucificat i o mama
plingind oare-cari.
Maria voeste sa goneascd pe corb, iar Crist.
privind:
Spre ma-sa 0 cu glasuI flint
A zis : (Stia el de ce vine!
e 0 lasa-1, mama, linga mine
i Ca de 'nsetat .i-aprins ce sint
( Cum face el din aripi %Tint
elmf face, m arna., bine!

www.dacoromanica.ro

Poetul et inimei

357

Ce mic e Crist aid! In loc de ruga spre

cer pentru calii si Crist se plinge cd e aprins
de sete. S,i mai ales aceste cuvinte : gmd-sas, repetarea cuvintului ernarn5.,, atit de duioase in
gura fetelor din l\asaud, atit de nepotrivite aid
Ele stabilesc imediat un raport de rudenie obicinuit intre un fii oare-care i md-sa, Ii prefac pe

Crist in orn si sund ast fel tot asa de fals ca i

cum ar vorbi Crist de vdru-sdii sail cumnatu-sii.
Intr'un cuvint in poezia lui Cosbuc vedetn un
orn crucificat,

Crist.

noi nu vedem i nu simtirn pe

Defectul poeziel e evident: e o tem eminamente romantic tratata in sensul clasic, pentru
c Cosbuc e poet clasic.
Ast-fel lesne se esplica si iubirea lui pentru
pogii clasici, munca mare ce depune pentru a-i
traduce in romneste: e o inrudire sufletesca.

Tot ce am aretat pzin acurn rn dispenseazi sd vorbesc mult asupra formei lui Cosbuc;
cite-va cuvinte insa sint incd necesare.
Cosbuc scrie addvarat'a 1 curata limba romAneasc; in privin0 aceasta e poate cel mai
romin din poetii nostri. Dar tot aceasta limbd if
creeaz o dificultate deosebitd, pentru c limba
poporuluf e mai seracd de cit a claselor culte.
Aceste din urm creindu-si un ir intreg de trewww.dacoromanica.ro

378

Pc-etul %eriinimei

buinti noud, apropiindu-si ideile noud, a creat

cuvinte pentru exprimarea lor, de aceea evident cd limba claselor culte va fi mai bogata
va deveni un instrument de expresiune poetica.
mai rafinat.
Cosbuc nu intrebuinteazd acest instrument,
el cintd din instrumentul mai serac, dar de multe

ori mal frumos al poporului de la W si lipsa

de bogdtie a acestuia o compenseaza pri'nteo.
mdeastr minuire.
Pentru imputernicirea expresiunel unui sen-

timent lipsindu-i adjective alese, puternice pentru cd lipsesc in limba poporului

Cosbuc intrebuinteazd repetirea aceluia i cuvint sad propozi;ie i ajunge ast-fel la efecte admirabile.
spre pild, cloud versuri din iFata morarulub lia
cari de trei ori sa repete cuvintul tdormb si de
cloud ori cmamd).
cDormi mama, dortni, draga mea mama,

cSa nu intrebi de ce nu dorm eri.

Ori iata patru versuri din (Cintecul fusului,

unde repetirea merefi a cuvintului cpling ne
suggereazd i noud plinsul:
Tot pling ca o nebuna
Si perna 'n br4 o string
Si piing, ca nu ma vede
Maicuta-rnea ca piing.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimeI

359'

0 alt particularitate a limbel poetice a lui

Cosbuc e intrebuintarea si repetarea deas a
conjunctiei csi,. Top poetii nostri luati la un loc
n'ail intrebuintat de atitea ori pe acest , si, cit
Cobuc. El II intrebuinteaz ca in biblie i cu acela-si folos stilistic.

Un mare efect produce Cosbuc prin repetarea aceluia-si cuvint sail aceleea-si propozitii la
inceputul citor-va versuri succesive. Ast-fel sint
versurile din ,Dragoste invrajbit, :
i-T venea sg tipe ca di'ntr'o pgdure
Si-T venea sg. urle ca din foc, sg 'njure
Si-T venea sl piece, noapte cum era.

Aid sentimentele din versurile urrnaoare

sint foarte mult imputernicite prin cele din versurile premergaoare, multumit repetrei luf csi)
i mai ales repetrei intregei propozitii: csi-i
venea,. Cite-odat, nemultumit cu repetirea cuvintului si cu repeprea lui la inceputul fie-cdrui
vers, Cosbuc desface versul in cloua parti sime-

trice si repeta cuvintul in fie-care parte de vers

i prin acest procede care ar parea la prima
vedere imposibil si absurd, ajunge la efecte minunate, dind exprimrei sentimentelor o energie
extraordinarj.. Ast-fel in versurile cari trebuie O.
zucrrveascd
durerea mamei lui Fulcrer
b
J
N'aT glas de vifor sg jeletT
N'aT minT de fier ca fier sg fringT
N'af mgr de lacrimi, mgri s piing'''.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

360

Une-ori Cosbuc intrebuinteazd toate aceste

procedeuri in acelea-si versuri; ast-fel sint urmtoarele:
De mori ttrziu orT morT curind
De moil stul orT morT flAmind

Aid repetarea aceleea-si propozitil la incepui apol in fie-care jumatate de vers,

repetarea de patru ori in doud versuri consecutive a verbului mori i accentul cdzind pe acest
mori, da asa tarie versurilor cd par a fi turnate
in bronz.
Dar puterea adevrat uimitoare in mnuirea
limbei romnesti o arat Cosbuc in constructia
strofei. Strofa lui e variatd, capricioasd
citeodatd un adevrat mozaic. Nid un poet romin
nu poate sd se compare in aceastd privintd cu
Cosbuc. Sim t'ind serdcia limbei, el o mldiazd, o
tortureazd aproape in strof, compensind prin aceast mlddiere, 1ipsa de bogtie. Strofa obicinuit de patru versuri e aproape necunoscutd
lui Cosbuc. Strofele lui slut de 6, 8, io, i I sail
chiar 16 versuri (in (Minioas). Rime bogate,
dar modul cum rimeazd versurile intre ele e
mai bogat i variat. Aceea-si mdestrie arat Costul versului,

bue in ritm, care e un element atit de important, de oare-ce expriMd deja in parte tremurarea ritmica a sentimentului. Cu instinct de adevdrat poet el simte tot-dea-una ritmul care-i tre.
www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

361

bue pentru exprimarea unei anumite stall sufleteti. Ca pilda sa luam strofa din poema Recrutul $

E o las in sama ta,

Am sa plec! i par'ca mI moare,

Inima se rupe 'n mine !
Nu de voT, tu tiT de cinel
ma doare
De

Cum vedeti, strofa e de 6 versuri. Intlul

rimeaza cu al aselea, al doilea cu al cincilea,
al treilea cu al patrulea. Versurile incep lungi,

de 7, 8 i 9 silabe, versul al cincilea are patru

i cel din urrnA trel.
ce admirabil se potrivete acest ritm i
aceast strofd pentru exprirnarea strei sufleteti
a recrutului 1 El incepe s povesteasck i ca orice inceput e mai linitit, de aceea i versurile
sint mai lungi ; dar la sfirit el spune tot gindul,
chinul lui i versul cade la patru i la trel si-

labe i sfirete cu un tipt de durere. Poetul,

scurtind versurile din urm, voete sa dea par'ca
sermanului orn chinuit putinta sa-i mai revie in
sine, sa mai prind resuflare, ca s-i poat urma
povestirea. 5i aceast strof, care pare alit de

complicat, se citete uor, ca proza.

Tot aa de caracteristic e strofa din Not

vrem pdmints . Strofa e mare de zece versuri ; fie
care vers de 8 i 9 silabe. E mare strofa, ca doar
in ea trebuie s fie exprimate sentimente adinci,
www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

382

clocotind de ur, de ndejde, de sete nepotolit

a unui neam intreg ; dar la urrnd cind poporul
i spune tot focul, versul cade la patru silabe, ua
strigt repetat la finele fie-crei strofe, un strigt
de durere, amenintare, afirmare a unel cereri hota,
rite : Noi vrem prnint
Se pare une-ori c. Cosbuc vrea s dea adevrate reprezentatii de tour de force in constructia
strofelor.

Poetul nostru pare a zice: Voiti ? o

construesc urmatoarea strofd de nou versuri: Intlul, al patrulea i al saptelea de 8 silabe, al
treilea, al eselea .si al noulea de 9 silabe ; al
doilea, al cincilea i al optulea de 3 silabe. In
privinta rimelor apoi intaiul, al treilea si al patrulea vor rima intre ele ; cele trei versuri de cite

3 silabe vor rima si intre ele i cu versul al ain sfirsit al sapielea i al noulea vor rima intre ele. Mai mult inc6. : al doilea
si al cincilea vers de 3 silabe vor forma acelaii
cuvint sad propozitie, iar in versul al eptelea de
selea de 9 silabe

8 silabe se va repeta acela-si cuvint sa propozitie

de trei ori. 5i Cobuc se One de cuvint si scrie
in felul acesta o poezie de opt strofe: La prati, :
Venea pe deal, voios cintind
FlcAul ;

Pe-un umar coasa leggnind

Venea farA de nicT un gnd

www.dacoromanica.ro

Poetuf ternimei

363

Dar eat.' 'n drum 11 afl reul,

In drum, in drum, dar ce-T in drum?

Prul--

Aa de lat i chiar acum.

5i prul e adevdratd pacoste, pentru

desparte de o fata pe care a zdrifo el di'ncolo.
In chemdrile ademenitoare ale flcului
in respunsurile fetei pn ce ademenit trece prul, consista toatd poezia.

Dar estT departe, drag5, hall

Ba. bme,

Atund remiT pe unde staTI

Ce rea mat estri Ce suflet at
Ba binel

Ca s n'o cread rea, ea vine

Te temi, te terni! Par'cA te terra

De mine

Ba nul Dar pentru ce m chemt?

Toatd poezia e tot asa de natural i nici

o sfollare nu se observd in constructia strofei ;
ea se citeste ca proza, de cit aid la naturalul
prozei se mai adauga imputernicirea sentimentului prin ritm si muzica rimei.
Ar mai fi poate de spus alci cite-va cuvinte
asupra unor neajunsuri ale formei lui Cosbuc. Sint

la el cite-va rime slabe, cite-va greseli de ritm

dar aceste greseli le las in sama acelora cari
cred ca a gasi aceste neajunsuri insemneaz a
face critic. Cosbuc are de-asemenea cite-va mici
www.dacoromanica.ro

Po etul lernim el

S61

poezil slabe, frd nici o insernndtate mi. ales

cele imitate. Nu e un poet la care sd nu se gdseascd incercdri. Poeziile slabe nu le-am relevat,
pentru ca. ele nu dail de loc mdsura talentului,
nici explicarea personalit4ef si creatiunei lui Coghue

noi aid tocmai aceasta am cdutat s

facem, nu sd judecdm creatia lui Cosbuc, dupa

intelesul juridic al acestui cuvint.
I s'a facut o imputare mai serioasd care
priveste in parte intreaga lui creatiune i anume
e la el predomina stilul narativ, povestitor,
slut prea multe lungimi in exprimarea unui sentiment, ast-fel ca. acOunea lincezeste, pierde din putere.
Dacd cetitorii insd
cetit cu aten0e
articolele precedente si cel prezent, atunci vor
pricepe usor cd ast imputare, chiar intru &it

e adevdratd, nu zice nimic in potriva creatiei lui

Cosbuc. Predominarea elementului narativ, epic
si descriptiv asupra celui liric e insu-si caracterul
intira al creaOunei lui. Pe de-altd parte, relativ
prea multe lungimi slut iard-si in caracterul acestei
creatiuni. Se intelege cd Cogbuc n'are stilul concentrat al. lui Eminescu, O. Carp sail Carageale

din elpdcat., dar a cere aceasta ar fi tot asa de

absurd ca si cum ar cere eine-va unui poet romantic sd aibd un stil clasic saU invers.
Cite lungimi de acestea in Homer si de cite
ori lincezeste i la el actiunea 1 Imi inchipuiti ce
ar fi remas din bietul Homer de-ar fi fost dat,

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

365,

spre indreptare, unui scriitor modern cu stil telegrafic.

Concentrarea expresiunel sentimentului si a

actiunei, repet cd nu e in caracterul creatiunei

lui Cosbuc. Pe de altd parte unele lungimi se
explica prin insu-si caracterul teranimei romnesti.

Teranul gindeste mai incet ca orsanul si gindurile si sentimentele si le exprima mai pe 'ndelete.
i Cosbuc aici, ca in toate, nu imiteaza poporul romin, ci exprimind felul sti propriu de gindire si sirritire, exprim felul de a gindi si simti
al acestuia.
Daca predominarea elementului narativ si
lungimile prea marl in descriptiuni si exprimarea
sentimentelor e un defect apol prin acest defect
ca si prin calitatile sale, Cosbuc remit-7e ceea ce
este fiodul tereinimei, cel mai mare poet al tellnimei rornine.
*

*
*

Dar Cosbuc n'a remas poetul teran pur, numai

poet teran. Influenti streine vietei satului ail adau-

gat alte caractere creatiunei lui, sail ail modificat

chiar intru cit-va pe cele vechi. Clod acum trei
ani am inceput sa deslusesc aceste caractere noi
in creatiunea Jul Cosbuc, am fcueo dupA cite o
nota resleata; acum, dupa aparitia volumului eFire
de tort, notele s'ail inmultit, s'ail prefacut inteun
clot intreg si acest cint e clar si caracteristic.

Acum nu mai avem numai

e Mama ,

www.dacoromanica.ro

si cite-va

Poetul 'teranimei

366

versuri din Moartea lui Fulger, dar e (Ideal,

Din adincimi , La Pati ,

Fragment

Sub

patrafir, Doina i mai ales Pe deal.

Toate condiOile influenOtoare asupra temperamentului lui Cobuc i streine vieei satului s'ar
putea mpri in trei categorii.
Mai nti slut influenti culturale. Cultura
superioar a poetului lrgindu-i mult orizontul
intelectual, ridicindu-1 mult de-asupra nivelului
poporului, nu putea s nu aib o influenta asupra
creatiunei lui Cobuc, mai cu seam asupra fondului ei intelectual i ideal.

Pe urm e viata de student de la Universitatea din Cluj, viatd. ordleneasc, deosebita de

viao de la sat. Aceast via0, prin influen;ile el

zilnice a trebuit i mai mult s ating nsul
viata afectiv a poetului deci i creatiunea lui a
trebuit cite pt.qin sa se instreineze de viaa satului
sa-1 faca s'o vaza prin prizma or4eneasca.
Aceste influenti in Cluj, dupa cum am aretat

in alt articol, aii fost

trebuea s

fie putin

hotritoare, ele a devenit atari in Romania libera

mai ales in Bucure-41; aceastd din urm via a
trebuit s influel.qeze mult temperamentul poetic
i deci crea;iunea poetica a lui Cobuc. Cit de
mult a fost afectat el de aceastd via0 noud.,
atit de deosebit de cea steasc i nsdudeand,

se vede din poezia : Ah, cit eti de frurnoasti,

Doamnd..

Noi am vdzut deja cu cit delicate0, gratie,

www.dacoromanica.ro

Poetul teranimei

367

duioie i iubire zugrdveste Co5buc dragostea fetelor de la sat o delicated. i gratie, care culmineaz'a' in minunata poezioara. (SuptiriCa din vecini,.
In oraul civilizat poetul a gasit relatiuni de
dragoste mult deosebite de cele de la sat i ce
desgust
insuflat aceste rela0 noi de dragoste se

poate vedea din o poezie pusd intre tCntece i

care stirseste cu urmtoarele cloud strofe caracteristice:
Tu mA omor cu ochi
Receala ta m'a fermecat,
La fosnetul cel cald al rochiT
Dentr'un copil m simt bru-bat.
cind rizI aristocratic
Cu vednicul tii mon-aini,
Ah, nu'nteleg, sublima doanina
Cu cit plaisir te-As1

Cit de profund trebuea

afecteze pe delicatul poet al cSupOrici din vecini, noile relatii
de dragoste, manierismul, rafinarea, spoiala lor

ca s ajung1 el la o expresiune de sentiment

atit de trivial i de brutala. Personalitatea unui

poet se exprimd. insd mai ales, prin erotica lui.

Se va obiecta poate c aid se vede tocmai

revolta poetului in potriva noilor conditil de viata.,
deci el remine tot poet .eran. Se 'r4elege cd prirk
revolta lui in potriva noilor cond4ii de viao,
Cobuc e i va reminea poet teran, dar a te revolta

in potriva unei vie0 insemneaza a nu te impaca

www.dacoromanica.ro

Poetul ter inimei

368

cu ea, dar nu insemneaz de loc a te sustrage

influentilor ei

din potriva, cu cit cine-va se revolt

mai tare in potriva unul anume fel de viap.,

cu

atita, evident, ea 11 afecteazd mal mult i it influelheaz mai muh inteun sens pozitiv sa0 negativ.

A i'Aelege acea parte a operel lui Cosbuc,

care e creat sub influerha condhiunilor mai sus
aretate, insamnd nu nurnai a pricepe mai bine
totalitatea creatiunel lui

deci pe

poetul,

dar insamnd a ptrunde intru cit-va chiar in viitorul cre4unel poetului nostru. lat de ce ne vorn
ocupa mai mult de aceastd parte a poeziilor lui.
Vom incepe cu poema <Ideal,.

Tema e urmtoarea. 0 Eta de irnprat in-

tilneste la tintind un dual- cldtor, fii de craiil,

cdruia ii da de bdut din cana sa. Fata se indrgeste
de tindrul aid:tor i acesta Ii las cuvint s.-1
astepte cd vine el odatd s'o lea de nevastd.
Fata asteapt luni ani; a imbdtrdnit asteptind
moare btrind cu sperarha c'o sd-1 vad in lumea
ceealaltd. Poema are toate calitile acelora pe
cari le am analizat deja acelea-si irnagini de-o
simplicitate i frumuset clasicd, aceea-si duiosie
gratie in zugrvirea simtimintului de dragoste
tinrd, aceea-si energie in zugravirea unui sim;imint

puternic, persistent. A o analiza dar ar fi a repeta

cele spuse mai sus. Numal in treact inse vorn
cita o strofd atit de caracteristic pentru Cosbuc

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

369

Trecea drumetT pe 1in0. ea,

$optind, dar dinsa nu-I vedea.
Trecead i zilele sburind
Trecee i lunT, treceati pe rind
Treceei i anT, eT nu-T trecea
RAbdarea asteptind.

Aid, prin repetarea verbului

treceaib la
inceputul fie-carui vers si de doua ori in cele doua
penultime versuri ; prin repetarea lui i
i prin
intrebuintarea cuvintelor: zile, luni, aril, in trei
versuri consecutive, ni se suggereazd aproape
sensafia fizica a curgerei necontenite i nesfirsite
a vremei. Aceasta poemd adt de asemntoare cu
celealalte, are si elemente streine, cari se arat

mai ales in cele doua strofe din urma. Iat, spre

pilda, ultima strofa
A ta e mergerea mere'

Spre tintl drum ingust

Dar tinta nicl o dati nu-T

A ta 1 $i 'n gind tu tot cefi puT

E numaT vis, eld Dumnezeit
Te poartg 'n voia luI

Daca mai adaugam cuvintele din penultima

strofa cAh, omule, esti inselat in toate cite crezb

atunci avem aid deja o filosofie pesimista bine

pronut-gata. Viaa, cu toate scopurile sale marl sail

mid e numai un vis, o alergare dupa scop, o

chimera, si omul e numai un instrument orb in

mina unei puteri nevazute care e Dumnezeil, dar
51218. StudiY critice.

www.dacoromanica.ro

24

370

Poetul ternimei

nu Dumnezeul poporului, pentru ca eti inelat

in toate cite crezb

i aceastd alergare zadarnic

dupa scopuri omenetI, deertdciunea vietei e redatd

in poem:a pri'ntr'o imagind, pe cit de dureroasd,

pe atita de amar batjocoritoare ; e imagina fetel
de impdrat, care imbdtrinitd, proptindu-se in cirji
ateaptd Inca' pe iubitul sat mire. Dar afard de
filosofia trist. 1 atit de neobicinuitd ILA Cobuc,
care se degajeazd din aceast poemd, e i un noti

procedeii artistic aid, tot aa de neobicinuit.

In adevr, intreaga poema ddeal cu imaginea
el concretd centrald; o fatd ce toatd viata ateapt
in zadar pe iubitul
trebuie s simbolizeze
alergarea vecinicd a omenirel dupd ideal, pe care
nici-odatd nu poate
atingd. Aid ded imaginea
concretd

simbolizaza o idee abstractdi una

din cele mal abstracte : alergarea dup. ideal.

Aceast filosofie i acest procedeil artistic, cum

am vdzut, sint caracteristice pentru creatia romantica

nu clasicd, sint decl caractere nof in creatiunea

poetulul nostru teran;

Tot un sens abstract, sirnbolic, se degajaza
din poezia (Din adincimb .
In adincimi fard de margini sorif gem soarta
lor c trebuie s stea in veci pe loc i invidieazd
steaua care trece mereii prin spatii
Dar nu stieau cA steaua 'n treacgt
Iii plinge-amarul ei noroc
CA, de-obosit, pismueste

Pe eel' ce stall etern in loc.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternitrel

3 71

In aceste poezii sint manifestate caractere noi

in ce priveste partea intelectuala" a creafiei poetice,
partea cea mai superioard, dar i cea mai superficiald. i mai schirnbdcioasd din organiz4a psichica
a omului.

In poeziile (La Pasti, (Fragment, (Subpatrafir se vede influentatd partea afectivd, mai
inferioard, dar mai adincd din organiz4a psichicd

a omului si de aceea mai rezistentd, mai putin

schimbdcioask In (La Pasti e zugrvit serbdtoarea Pastilor, invierea lui Hristos si invierea naturei
i ce frumos ; mai rafinat de frumos ca ori-cind,
dar in toatd poezia se sinne atita triste0, melancolie!
Sint Patile din sat, wizute din depdrtare, de
la ora si aceastd depdstare, aceastd nostalgie
a samba imprirnd intregei poezii caracterul ei de
adincd. melancolie, 1 poezia sfirseste cu lacrimi :
Sint Pa,tile ! Nu plinge, mama!

Acelea-si sentirnente de triste si melancolie

se simt in minunata poezie intitufatd. (Fragment.
E
satul i reminiscen0e din viao. copildreasca. E iard-si nostalgia vieei trecute. Poezia
sfirsete cu doud versuri de adincd durere, adresate mamel poetului :
.
. OrT poate aa cred
acT azi tu'rra e,tT departe, i tu i Dumnezeti 1

Iar a-z1 tu plingT intr'una

In poezia (Sub patrafir e caracteristic insu-si

gindul morIei, care incepe sd-1 preocupe pe
www.dacoromanica.ro

372

Poetul terAnimel

poet. Sub un ton glumet si indiferent de spovedanie se simt ldcrirni --si contrastul intre tonul
glumet i seriozitatea adincd ce o ascunde formeazd

una din atractiile acestei poezii.

In creatiile acestea din urrna, afard de tristeta
si melancolia personald neobicinuitd poetului, incepe sa se manifesteze incd un no caracter important, si anume acela pe care Pam nurnit noi subiectivism artistic: poetul care in toatd creatia sa
terdneascd n'a pomenit un cuvint despre personalitatea sa, incepe acurn s vorbeasc despre sine,
despre durerile sale proprii.
In privinta acestu subiectivism organismul
nostru sufletesc se aseamdra muh cu organisrnul
nostru corporal sail cu membrele acestui organism. Cind sintem normal", sndtosi, noi nu ne
preocupdm de loc de organele corpului nostru,

nu le simtim, par'c n'ar fi existind i numai suferinta unui organ ne face sd-1 simtim, sd ne
preocupdm de el.
Ast-fel si poetul sndtos, normal, senin, nu
se prea ocupd de propriul s suflet, e obiectivist, impersonal si numal afectarea adincd si dureroasd Il preface pe poet in subiectivist-personal,

care se ocup si vorbeste de propria sa personalitate sufleteasc si rnoral.

Toate aceste caractere no" se manifesteaz

cu o putere deosebit in cloud capo d'opere ale
lui Cosbuc, in ,Doina, si in Mama,.
Am spus deja cd in cDoina, poetul-teran a
www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

373

i realul inteles al rapsodief

romine, dar acest inteles e prea excluziv trist.
Se intelege, ins doina poporului e foarte trist,
istoria i viata ternimei romine
trist ca
cror expresie' muzical e doina. Dar ori-cit
de nemingdiatd a fost viata ternimei, ea n'a fost
excluziv tristd i in doind sint i alte note, cari
exprima nu numai tristet. Tonul deci prea sombru din Doina, se explica prin faptul cd ea e
vd.zuta cu ochii turburati de lacrimi, simtit cu
inima indureratd a poetuluf, cu un temperament
intru cit-va asenfndtor cu al Eminestianilor. A-

deslusit adevratul

cit in cDoina, lui

Cosbuc sint versuri foarte asemndtoare cu cele
din tDoinap lui O. Carp.
Ast-fel O. Carp, zice:

ceasta e atit de adevrat in

Ci neamul nostru 'ntreg T drag

Durerile de cari moare 1

iar la Cobuc :
'n versul t cel jalnic
Vorbete-un nearn intreg.

Mai caracteristicd e nc ultima strofa din

doina lui Cosbuc, unde poetul implora Doina sa
nu prseascd neamul romnesc:
Remll, cg ne ef.ti Doamng
Si lege-r al tti glas ;
invatg-ne sg plingem

eatit ne-a mai remas

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

874

Asa dar doina nu exprima mimai jalea

si

durerea trecutului si prezentului neamului romd.-

nesc, ci e menit s exprime si cu mai mare

tdrie, si mai excluziv, jalea si durerea viitorului
durerea 1 numai durerea
pare a fi partea sortit fatal acestui neam.
In aceste versuri durerea se ldrgete, se
mrete, devine un fatum, dar, cu toate proporiile
ea nu capdtd caracterul epic ca In
cMoartea lui Fulger . Ca un sentiment exprimat
prin arta sa devie epic, el trebuie s capete proneamului, pentru

cd.

porpi marl, dar si In aceste proporP1 mrite el

trebuie sa remlie tot concret, plastic, hotdrit. Astfel durerea concret, mdrindu-si proporpile pn
Intru a cpta caracterul epic, nu numai c nu
pierde din botrire i putere, ci le capdt si in
mai mare grad. La sfirsitul doinei lui Cobuc
mnsa durerea e difuzd., yap ; transpira din ea
afita nesiguran0., se simte c, In mod inconstient, poetul generalizeaza prevederile sale subiective, dureroase pentru viitorul propriei sale
viep, si le intinde asupra neamului Intreg :
InvatI-ne s plingem
C'atit ne-a mal remas.

Ast-fel Cosbuc a deslusit conPnutul adevarat

si real al doinei poporului, dar a tratat acest

conpnut, in parte, asemAntor cu poqii Eminestiani; In loc de-a-1 trata in sensul epic, clasic, l'a tratat

www.dacoromanica.ro

Poetul terfinimel

375

in parte romantic 1). Zicem im fiarle, pentru c

slut in doin si strofe unde doinineaz vechiul
spirit epic. Asa c in g Doin, se arat deja

dou personalitati poetice deosebite : a poetului

.eran si a poetului proletar orsan. In poezia

Mama, caracterele acestui din urm se arat

tot asa de vdit. Iat, spre paid, primele cloud magnifice strofe :
In valurT ape repezY curg
Si vuet clail in cale,

Iar plopi in urnedul amurg

Doinesc eterna jale,
Pe malul apei se 'mpletesc
CArrT ce duc la moar ---

Acolo, mam, te zgresc

Pe tine 'ntr'o acioar.

Tu tord. Pe vatra veche ard,

Pocnind din vrerne 'n vreme,
TreT vreascurT rupte antr'un gard
Iar flacgra kr gerne:
Clipeste-abTa din cind in cind
Cu stingerea 'n btaTe
Lumini cu umbre-amestecind
Prin colturT de odaTe.

Aid intilnim ear filOpii, vechea noastrd

cuf

nostintd, dar de ast dat ei nu mai cint sail

Ong, ei doinesc i nu mai pling jalea concreld
.
1) Bine inteles nu trebuie uitat sensul pe care 'I dam aicY cuvintelor clasic si romantic.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

876

i mrgenit a .fetel din iCintecul fusulub sail a

alteia, ci doinesc jalea abstractii, nemarginit, care
cu eh citig5 in imensitate, in vag, cu atita pierde
in claritate, in concret : e jalea roman/led, ast

eternti jale, e un pendant la eterna linifte a lui

Eminescu, la Aeternitas a lui O. Carp.
In strofa a doua e redat cu o uirnitoare pu-

i preciziune concret interiorul

unei sermane case terdneti. Stdpina toarce, vatra

tere, siguranta

e veche, in ea ard vreascuri rupte dintr'un gard

pentru cd e atita seracie, lipsd de incalzit;
flacdra gerne, de.abia clipete, serac5 i ea ca i
locuina terdneascd, i prin unghere. se amestecd
trist umbre cu lumini, umbra focului ce de-abia
arde.

Dar locuinta aceasta e oare alta de cit cea

in care a crescut poetul ? S'a schimbat ea oare
de cincl a scris poetul iNunta Zamfirib, cLa
oglindd, i altele? Nu, locuinta nu s'a schimbat,
dar s'a schimbat poetul. Pe atunci vatra nu era
veche, vreascurile pocnearl i trosneafi vesel, umbre i lumini jucaii prin unghere, iar in prag
noaptea 11 atepta eSubtirica din vecinb.

Interiorul casei e a-zi atit de trist pentru Ca

e vzut prin sufletul intristat al poetului, e atit
de melancolic pentru cd e vdzut din zgomotul
i invalmdeala oraplui, e atit de serac, pentru
c e vazut de departe, di'ateun ora plin de palate luxoase . . . . i ana, inteun fel sail in al-

www.dacoromanica.ro

Poetul terinimei

377

tul, se arat influenOle cele noi in creatiunea

poetului teran.

Din toate poeziile call exprimA intru cit-va

noua personalitate a poetului nostru, e Pe deal ,
e cea mai clard i mai caracteristicd. Nu e mai
talentatd de cit celealalte, mai ales de cit e Doina , saii
Mama , ; din potrivd, ca cre4e artisticd le e

inferioard, dar e eminamente subieclivislii, egotistd. Sim;imintul propriei dureri a crescut aa de

mult cd nu mal poate fi exprimat ca durere a

i de aceea in
ahora, ci ca proprie durere
de-alungul intregel poezii de trei-zeci i opt de
strofe, poetul vorbete numai de el, de propriile
sale sentimente. E unica poezie de acest fel in
creatia lui Cobuc i de aceea de o nepreuita
valoare pentru judecarea personalit4ei psichice i
a creatiunei poetului. Ne vom opri dar mai mult
asupra analizei ei.
E stranie aceastA poezie la prima vedere.
e un agregat de
S, i nici nu e o singurd poezie ;
opt poezii mici, numerotate ; i in ele se v or-

bete de aa de multe lucruri diferite, cari par

a nu avea nici o legaturd, in cit e firesc ca criticii lui Cobuc s'o fi declarat confuzd, slabd i
incoherentd. Zic e firesc, pentru ca.. aa ziii cri-

tici ai lui Cobuc par'c s'ail jurat sd nu-i priceapd cre4unea -- i aceasta de-opotrivd : cei
cari'l injurd, ca i cei cari'l laudd.
SA vedem mai de-aproape aceastd poezie.
Poetul vine acasA, sail mai bine zis se trans-

www.dacoromanica.ro

Poetul terAnimei

378

poart cu gindul in satul parintesc. 5i aid stind

tpe deal se uit poetul la satul de odinioard,
la imprejurimile luf i totul if pare atit de strein,
atit de schimbat 1 Poteca nu mai e netedd, tclealul

e cu

acum in

loc de flori, nu mai slut

copif s'alerge dup culburi. Toate s'a schimbat.

Cite putin poetul desluseste pe vechii sai

prieteni; iata ulmul (poezia a II-a) sub care a

stat atita in copilarie, dar ulmul se uit la el asa

strein :

Ce te miri ? Eti via fartate,

Trist asa si linistit --

Sint batrn 1
obosit
Caile alergate.

5i tot mai mult se desluseste satul de odinioard : (poezia a III-a) nucul din gradin, riul de
pe sub colin, paralele, plopif. SaU, iat un bun
prieten al copilriei: gardul (poezia a IV-a).

rats luncile 'nnainte ;

Gardul arinii mai sus
E nebun I Ah, mi-am adus
de ast'aminte.

In copilrie poetul asemna gardul cu un

nebun tcare a plecat razna pe cimpie, i poetul
ridea, facindu-i glurne.
Dar acuma :
Gardu 'n zari s'afunda.
Si ma tern a-1 mai privi:
A-zi sarcastic el ar fi
Gata sa-mT respunda.

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimel

379

*i toate acestea ii aduc poetului in minte

intreaga via0, de odinioar, atit de simpl, dar
vesel. i lini*trta (poezia a V-a). Fete le merg la
culesul rnurelor, flcii pleac la codru, pdurea
'i verde:
Sus senin si jos verdeatI

i poezia a V-a sfireste cu urmtoarea

strofd caracteristic :
Mai de mult . . ah, toate-astea
Mal de mult s'ati intimplat
SA nu 'ntrebT ce a mai urmat
Cind s'a 'nchis povestea!

Da, de sigur, toate aceste ail fost i nu se

vor mai intoarce, aceasta o simte bine poetul.
Vremea nici nu oprete, nici nu intoarce cursul
ei indart, i afar de asta, ce ar cAuta acum
poetul, orn cult, cu ideile lrgite de civilizatia
modern, cu sirnprnintele modificate in viltoarea
vietei
ce ar cuta el acum in sirnplicitatea vietei satului ? Ca ulmul mirati, ca gardul sarcastic
s'ar uita cu to0 la el: streini ei lui i el lor I
Oh, da, de sigur : cs'a inchis povestea,
i
pentru tot-de-a-una! 5i simtimintul dureros cd nu
mai e intoarcere la viap de alt-dat i simtimin-

tul trist cd trebuie s intre deci iar in viltoarea

vietei moderne ii evocd poetului gindul mortei,
setea lin4lei &erne, care e exprimat in poezia a
VI-a.

www.dacoromanica.ro

380

Po etul ternimei

Dar auzI . . . ce jalnic cinta

Clopotele-acum in sat ;
Glasul lor e 'ndurerat,
Ruga lor e sfinta.

1mi pgrea ca dupg mine

Cinta ele
i sint viti
Doamne, si-ml era 'n sicriu
Negrgit de bine
In culmea durerei i descurajdrei,

poetul

cautd razim i il gseste in darwinismul social

(poema a VII-ea), in cunoscuta aplicare a legilor
naturale ale luptei pentru existent in societate.
Se deteaptd
un moment, personalitatea
de altd data a poetului. Viaa e luptd, zice el,
unde biruie cei mai tari, dispar cei slabi i astfel natura, prin nedreptate, face selectia necesard:
grauril, poegi cmftie, distar, dar remin
Se intelege e ast teorie, prin care se
aplicd legfle biologice la societate, (in treacat fie
zis, atit de la modd acum) chiar dac ar fi adevdrat pe cit e de falsd., totu-i n'ar putea s dea
razim unui suflet indurerat. E uor de ra0onat
cd e drept ca ez graur, poet-Aran, sei fi mincat de foifli, dar a te impca cu ideea aceasta
nu se poate
i poetul, in a opta i cea din

urm poezie, incepe prin a se declara invins :

Nu mg piing ImY pare mie
Une-od ea* sint invins,
Sufletul
simt cuprins
De melancolie.

www.dacoromanica.ro

P6etul lernimei

881

si &dui c e invins 11 face s tresara, sa

protesteze: e el plinge, dar nu se filinge; se
'ndoaie, dar nu se fringe, si:
Plinsul mieti e al tuturor ;
Ce pgcat e 'nteinsul?

Afara de asta:
Iatg, suferind, voiti da
Soirnu lid dreptate !

Dar durerea e mai puternicl ; ea invinge si

intreaga poezie sfirseste prin dou strofe, cari
gilt un plins, o resemnare si o ruga ctre D-zeil,
in miinile cruia se d poetul :
Piing ? Dar ling leaggn cintul
Marne de-obicei e trist
0, eternule psalmist,
Mare ti-I cuvintul I

(De durere, chin mi e somnul

Foc i fiere traiul miet :
Dar tu laudg mereil,
Suflete, pe Domnul 1 !

Se vede c razimul gsit in teoriile darwiniene e prea subred, O. poetul se intoarce far-si
ctre Domnul, razimul sufletesc de alt-dat.

Din nenorocire nid acesta nu e mai sigur, &dci

nu de geaba zice insu-si poetul:
Cgc! a- zT tu'mT egi' departe, 0 tu 0 Dumnezeti !

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

382

Aa dar, in poezia e Pe deal', quasi-confuza,

avem o desfurare i o inlnuire de &did i sentiinente, pe cit de fireascd pe atit de logica. Mai inthl e intoarcerea la
i

incoherent

locurile printeti, dupd o lips indelungat i via0. zbuciumat

toate par atit de schimbate,
strine, triste, mohorite
cite puOn insa incep
sa se deslueasca toate locurile i lucrurile cu inelesul lor de altd dat, acestea, prin asociatie
de idei, aduc in contiintd i in sentimente intreaga
viap. simpla, dar senind i vesel de odinioard.
La rindul lor acest aduceri aminte i sir4mintu1
clar c intoarcerea e imposibild, c viaa aceea
e pierdutd pentru tot-d'a-una, nasc in suflet arndrciunea, descurajarea, dorinta de a muri
iar
sin4mintele de desperare, la rindul lor, fac pe
poet sd-I caute un razim sufletesc, o justificare

a vigei fie in teoriile noi izvorite din viaa pe

care a dus'o departe de locurile printeti, fie in
filosofia vietei de altd datd.
Aici deci idei i sentimente nasc cu necesitate alte idel i sentimente; inldrquirea lor e incd
oclatd fireasca 1 logica.
5i acela i lucru trebuie s spunem despre zu-

gravirea i gradatia sentimentelor. Poezia incepe

cu o durere \raga, nedeslgit ; trece la ironie

amard, unde durerea e ined infrinatd, reOnutd
brbtete ; in urm durerea crete i poezia slit--

ete prin efuziune Erica i lacrimi.

E adevrat c unele faze ale sentimentelor

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

383

nu sint redate cu puterea artistica obicinuita. lui

Co5buc. Dar insd-1 aceasta e caracteristic pentru
poetul nostru.

Ast-fel poezia a V-a trebuie sa ne dea tabloul fermecdtor al viqei trecute, dupa care plinge poetul. Acest tabloii e foarte important in
economia poeziei, pentru c nostalgia vietel trecute e sentimentul central care da natere i ex-

plied toate celealalte. Acest tabla ins. e palid,

nu e in el nici o imagina puternica de alta-data,

care sd ne suggereze atit

senin, frumos

veselie. 5i pentru logica poeziel s'ar pdrea to c-

mai cd ast tabloil al viqel trecute ar trebui s

fie deosebit de frutnos i vesel, pentru ca altmintrelea nu se explica toat durerea dupa acea
viatd care e zugrdvit in restul poemei. Aceast
lipsd de logica e aparentd.

In adevar. Viao trecuta nu e atit de fru-

moasd prin ea insd-i, cit prin acele sentirnente

cu carl a fost simOtd odinioara. De obicei, la

toti oamenii, nostalgia dupd viata din frageda tinere nu e alt ce-va de cit nostalgia dupd propriile sentimente fragede din acea vreme, dupa
propria tineretd. Pe de alta parte, un orn umblat
prin lume, cu ide4a i sentimentele lrgite de
civiliz4a moderna nu mai poate situp, ca aka
data, frumuseea simpld i sdrdcacioas a vietei satuluf. In neputirqa de a o simP ast-fel, in nepu-

tit.4a deci de a se intoarce la acea via.0 trecutd

rezidd in buna parte tragedia sufleteascd ce se
www.dacoromanica.ro

384

Poetul ternimei

degajeazd din poezia ,Pe deah. i e natural cd

dacd nu poti simti ca alta-datd, nici nu poti zugrvi ca altd-datd. Acest tablo e deci in concordantai cu tonul 1 logica intregei poezii
si din
potriv un tablo prea vesel, degajat, fermecdtor
ar fi fost o notd falsd.
De altmintrelea Pe deal, nu e una din cele
mai reusite creatiuni ale lui Cosbuc: In exprimarea durerei proprii el n'a ajuns pe Eminescu
n'are acea finetd i rafinare ; sentimentele sale le
spune une-ori prea de a-dreptul, necioplit
cu
toate acestea poezia produce o puternica impresie prin sinceritatea sentirnentelor si poate prin
faptul c e dureros s vezi plingind un copil, dar
e grozav s vezi plingind un bdrbat.
In aceste poezii, cari apartin celei de a doua
faze a dezvoltdrei poetului, apar deja toate acele
caractere pe cad le-am vdzut la Eminestiani : melancolie, descurajare, etc.
Analizind aceste cite-va poezii din urmd noi
am scos numai in relief caracterele noi ale poetului nostru, ceea ce nu inseamnd de loc
disprut cele veal. Aceasta ar fi absurd.
Cum am zis i in articolul trecut asupra lui
Cobuc, o personalitate poeticd puternicA nu se
schimbd asa de usor, iar o schimbare radicald,
absolutd e si mai mare absurditate, si nu numai
penult un poet, dar chiar pentru ori-ce orn. Caracterele intelectuale si ideile until orn se schimbd

mai usor, dar nici acestea inteun mod absolut

www.dacoromanica.ro

Poetul ternimei

R85

*i fie-care om urrneazd intru citva a conserva

un anumit mod de a gindi, dar caracterele afective i sentimentale mai adinci i mai inrdcinate
in organizrnul sufletesc, acele se schimbd i mai
gret, i nici odat cu desvigire
i doar ace-

stea din urm sint mai ales acele cad se manifesteaz inteo personalitate poetic.
In toate poeziile analizate in urm se manifesteazd, bine ir4eles, fardii i iard-i, personalita-

tea intdia a poetului. E caracteristica in aceast

privirqd poezia cPe deal., unde la urm, in efuziunea cea mai liricd i intre lacrimi, apare vechea
personalitate in lupt cu cea noud :
Cind m ArAd in prada sortil
Piing -- e sti dar nu n-i Ong
M 'ndoiesc, dar nu m fring
Gindurile rnor0I.

Aceastd struint de a da insu-i pflnsului un

irgeles deosebit e foarte caracteristic 5i e foarte

dreapt. Se intelege cd e mare deosebire intre

plinsul omului, care e numai o manifestare a durerei i deci poate sA nu fie de loc o manifestare
a sldbiciunei, intre plinsul ce nu se filing-e de nimic i de nimeni, nu cere nimanui nici ajutor,
nd comptimire i intre plinsul omului care se
filinge de tot i de toate, cere razim i comptimire i care e expresiunea slbiciunel.
In artl, primul plins
plins Aeschyl i
51218.- Stud& critice.

www.dacoromanica.ro

25

286

Poetul ternintel

Sophocle, pe cel de al doilea Alfred de Musset

si Lenau.
Poetul nostru vrea el insusi s dea plinsului
s caracterul ntai i in mare parte
dar numai in parte
are dreptate
si in felul plinsului el rmine inca poetul ;eran.
5i acela-si lucru trebuie s spunem i despre

celelalte caractere. Astfel revolta sociala la Emi

nestiani e, cum am vzut, in mare parte, pasiva,
e vaga, abstracta, se reduce la revolta in potriva
eternei nedreptdp si alte eternitdp i entitati
metafizice de acest fel,
la Cosbuc revolta e
mai reald, mai concretd, se indreapt in potriva
adevdratelor i realelor nedreptdp existente in
societat, cum e, spre pilda, in .Noi vrem pd.mint' . Ast-fel c i aid el remine inca poet eran. E adevdrat ca in cDoina, si in (Pe deal
aceast revoltd e deja mai vagd., mai abstractd.
Intr'un cuvint : caracterele noi sufletesti sd-

dite in poet de noile condiPi de viatd. nu dis:

trug caraeterele cele vechl, personalitatea intdiea
a poetului, ci o modified, modificindu-se si ele la
rindul lor, sub influenta acestei personalit4 vechi,
iar creapa poetica e si va fi rezultatul acestor
combinapuni sufletesti a caracterelor diferite.
In privirqa acestor combinari sufletesti e foarte
interesant de comparat poeziile Ideal), eLa
Pasti, i chiar cPe deal' cu cMama,.

In cele di'ntdift caracterele cele mai noi cu

cele mai vechi se combind mecaniceste, trdind

www.dacoromanica.ro

Poetul ternime

887

incd., alaturi unele de altele, aproape o viata independentd. Dac. am scoate din Ideal> cite-va
strofe, cu greil s'ar putea vedea in rest vre-un
; .in Mama> insa combinarea difecaracter
contopit deja,
ritelor caractere e chimicd, ele
ca metalele diferite in aliajul aurului : in felul acesta
i iatd,
Mama> e deja o creatie mai unitar

intre altele, de ce pun ell ap de sus aceastd

poezie titre creatiile lui Cobuc.
Forma exterioard de asemenea s'a schimbat
intru cit-va in poeziile din urrn ale lui Cobuc.
Aa, spre pild, in Doina> i Mama> forma e
par'c mai rafinata. ; in Pe deal> strofa e numai
de patru versuri scurte
o raritate la Cobuc.
Strofa se micureaz, prefacindu-se ast-fel inteun
instrument mai fin, mai maleabil, mai mldios
pentru exprimarea schimbAcioaselor

capricioa-

selor sentimente interne i pentru exprimarea

unor idei mai adinci. De altmintrelea forma s'a
schimbat foarte putin
mult, mult mai putin ca
i ast-fel creatia lui Cobuc confirmd
legea universal cl forma e mai rezistent ca
fondul : forma snpravielue,de fondulid.
Poetul nostru teran a trecut deci i trece
fondul

inca pri'nteo grea criza sufleteasc

artisticd,

ceea ce in mare parte explic de ce poetul a

scris aa de grozav de putin in anii din urm,

de cind e in Romdnia liber. Viata terdneascd
el 11'0 mai poate zugravi aa cum a zugravit'o.
Poetul a gustat din pomul cunotintei vietei ciwww.dacoromanica.ro

Poetul terinimel

vilizate moderne, orizontul intelectual i s'a

sentimentele i
adincit, s'ati rafinat
el nu

poate deci nid sa vadg, nid sa sima acea

ca odinioarg. i deci nici s'o zugrdveasca aa
nu poate.

Acea spontaneitate i frgezime a sentimentelor, acea naivitate sincerd, veseld i duioas,

acea simplicitate naivg, clasicd s'ati dus i n'or

mai reveni. Dac poetul ar stdrui s creeze in

acea-i directie i in acela-i fel s'ar simti in creatiunea lui nesinceritatea, nenaturalul.
Pe de altd parte caracterele noi nu &ail asi-

milat inca in de ajuns in temperamentul artistic

al poetului pentru a se revdrsa in forma de ma-

nifestare poeticd1 iat de ce poetul a produs

in anii din urmd aa putin.
Ca din ori ce crizd i din criza aceasta poetul poate s ias invingtor sail invins s sperdm cd se va intimpla cazul ntl. Avem cu atit
mai mult drept s'o sperdm cu cit in creatia poeticd a lui Cosbuc din anii din urmd, de i, cantitativ

ap de micd,

gdsim

totuli capo d'o-

pere, cum e cDoina, cMama $, cNoi vrem pamint

5i avem dreptul nu numai s sperdm c po-

etul nostru va ei invingg.tor, dar, dupa cele

create in anii din urma, avem dreptul s spergm c se va ridica la inltimi poetice tot ay de
mari ca i in creatia lui pur terneasca.
In creatia viitoare a poetului simplicitatea
www.dacoromanica.ro

Poetul ernirnei.

389

naiva, adorabil de aka data poate fi inlocuit

prin lrgimea i inltimea de veded ; naivitatea
sincera, vesel, duioasa prin seriozitatea adinca
a vietei, spontaneitatea i frgezimea sentimentelor
prin adincimea i complexitatea bor.

Am vazut deja in cursul acestui articol mai

multe exemple de felul cum se desvolt i se
transforma creatiunea poetului.
Ast-fel imagina duioasa i adorabil de naiv

a plopilor cad cint in cor, dupd ce unul incepe

i ceialalti il urmeazd, se preface in imagina plopilor cad doinesc eterna jale, o imagind ce cuprinde durerea lumei.
Ast-fel, prin acelail procedeil de a repeta acela-1 cuvint la inceputul fie-crui vers, procedeil
prin care imputernicea imaginile concrete, Cog-

buc inteo strof din (Ideal, ne suggereaza imagina abstracta a curgerei neincetate a vremei. i
cu aceea-i sigurant, cu aceea-i preciziune a imaginilor vizuale i auditive cu cad poetul inteo

singur strofa ne-a dat o hora terneasc, el ne

da interiorul trist i serac al locuintei terneti
aproape simbolul serciei poporului.

Cobuc nu va ajunge la acea putere de analiza sufleteascd, de exprimare a adincilor patimi

omeneti la cari ajunge Eminescu, dar in aceast

exprimare poate adduga un element de putere

barbteasca, element care atita lipsete mai ales
Eminetianilor. Cobuc nu va ajunge la acea finet i rafinare de exprimare propriel dured, dar
www.dacoromanica.ro

390

Poetul t ernimel

in schimb poate fi mai altruist, exprimind prin si

cu propria lui durere durerea altora, durerea social.

Cosbuc nu va ajunge pe Eminescu in exprimarea ideilor innalte si abstracte, dar in exprimarea lor poate s introducd mai multd viat
concret si reala. Intr'un cuvint Cosbuc nu va

ajunge pe Eminescu acolo unde e propriul teren al liricei moderne si al lui Eminescu
in
dar in aceasta creatiune el
crearea romantica
poate s introduca elemente clasice pentru cd una

si alta nu se exclud in mod absolut.

Dar chiar clacd ar fi asa, chiar dacd crearea
romantic, si clasic s'ar exclude una pe alta ca
doud antiteze, e posibild o sintezd superioard, o
creatiune artisticd care s nu fie nid una nid alta,
dar sa contind totu-si inteo armonie superioar,
calittile si a uneia si a alteia.
Acesta e idealul spre care trebuie sa mearg
Cosbuc. Cu ce folos ar merge pe acest drum si
la ce anume innltimi poetice ar putea sd se riaceasta, bine-inteles scapd prevederilor
dice
criticel.

www.dacoromanica.ro

ERATA.
StrecurIndu-se maY multe gresert In acest volum, intercalArn aid
pe cele maT Insemnate !
Pag. t3 rIndul 12 In loc de "imbundlcItirea stl se citeasch. imbogdtirea
c
20
27 (in not6) In loc de sad bine O. se citeasa sad mal bine
e
4
24 In loc de grata, eel O. se citeascit pranl, trebuia sd
e
24
nascd, cel
urmdrile
a 24
c 30 c e 4 urnav-irile e e
4
4
e
e
exprina
c
30
c 28 t a
eprimd
c
25 e 4c e cuno,stinlY c c
c
con,stiinte
c So
c
emotional
a
4
83
emotional e
24 c a

c 126

19

Personagiulul profund sit se citeasa Per-

sonagiulub principal profund

c

9, II, 14 In loc de studeazd sl se citeascit studiagd

129

a 139
c 211
c 215
c 237
.1C 273

19 In loc de Interes mar sA se citeascl Interese Inca

20 a t c Nu Ovreti a a
c
Un Ovreu

12

,ri se exprimd e
a
,si exprimd
Dante Gabriel, Rasetti sl se citeascl Dante
Gabriel Rosetti
viitoare: nouritsh se citeasa viitoare; nouril
creind toate
ac e
creind decor toate

perceptele

durere 41

ingroze,ste

3e
.
7a
22 c

naturald nu ; Mneascd sa se citeascA naturald nu Mneascd,

17

ha a trebuit sK se citeasa lid, a trebuit

18 4

sd se instrdineze sl se citeascit sd-linstrdineze

a 273
c 326
a 337
a 342
c 346

g 366
c 366

c
e

64
22 4
II

a
c

preceptele

durere ,si

ingrozesc

www.dacoromanica.ro

CRII LITERARE DIN EMMA LIBRABIE1 SHEN & Comp.

LEI

LEI
ALEXANDR.ESCU G. M., Pces3 5i Valenta
ALEXANDRI, Teatru, 4 voL broime
legate

legate

1e5at
.

a.-

leg.

troaat AM- ANTE BRUTO, Orin Lis in

Brogresi

4,--

ANIMALE DOalESTICE, Pent uu Ilustratiuni pen

- S-ELBATICE, idmn, Idmr. idem

ARICESCU C. D., Find de la Turned
ARION C. C., Smut Antic Ci Stand modnin Con
ATHENEUL ROMAN, Conferinte pubhlCr,
cioare a
-

--.30

is fit

Lse

2,-

VII. Copiliria si Adolescents, dc 16. ludo-eve

Ill. !Spode origineig, de Oh. Silvan
BIBLIOTECA COPIILOR Nr. 1, Il ri 111. .
- Irma Onsleme at Tummy
BOGDAN I., Crooke inedite mini:mare de IstoHe

-- - RominTi gi Bulsaril, Conferinta -

4,-

lasernmiteter studidor slave pcanu Romani

22,

nOLINTINCANU D., Fossil, 2 eel. b.12,iln

IT'
legata

BUCATARIA MODERNA. Grosaib

8,

BUFFALO BILL'S WILD WEST, on Ilustratiuni

prat. topil

GASTER Dr. M., Apocrifele to litmatnra romana.

.
.
.
Chrestornalle Rama., testa tipirite si rna

4,1,50

poplayld N. AT., Cline monetarl. Conferinti

PREUMBLARI Tole limns, CI1 clihrsi si ligurl to 3

Michas..

4,6,-

6,0
s,so

Cipitanul Itspoth

-.75

Studii folklerice
SCHOPENIMUER A, Le monde mange valiantt
et representation,Stad. de I. A-Can...Inn, a v.
Critique de la philosophic Kanticnne, trad.
de I. A. CentaTurino
-

SOCECI1 Cipitan ALEX, Albrimulannatel Roman-

- Dictionnaires den guerres.- La gum. Bancoallemande tajc-ri. Recsicil par ordre

blique des ivneinenis

LW

1.30

.3.f---

3,l50

go,-

STANLEY in Africa p scdparea lui Borin Pas..

- - OtI ilustrntioni mari pcntru copil

3,--

SYLVA CARMEN, Bote I. ti511

Novelle

TINCU, Comedii 5i mom:linage

Jean Marie, pima'

f 5

.5o

5g

-50

- Noaptea din Decembrie

-.So
DRECHIA V. A., Legende rominc erlithe tsvetuti
41 sdiugiti S.votl Wine
VENTURA GR. Teatin
VLA SIUTA AL,. Priest{ ed
XENOP(SL
Indristria matistI

GHICA JOAN, Converblri Tconorniti, 3 volume

Neon, De la V rum., D. C. Olives., T. er.

blinescii, C. Mille, G. Sion, A. Miirgirlt -

POPP PhORAN FIN, Reforrea metoadelor

E.

Confrrins3

edilie notia

l,-

PETRASCU N., Michail Eminesco Samba critic

Ffgurl lilmare contImporane, T. Maim-met% A.

RAPI REA Bucuvinei, dupi documente mountice

RICHTER. RUG., Unde duce Sociallsmul, !red. de

FLOIZESCU GENERAL, Institution. inilitati Lasail pe Koala. Conforincl

PUNDERCU I. C., BMW, Orepi, etc.
CANE N., Novule, 3 vol., edlOr roof

- Stoat mitice vol. 1

.1.11

fcrinti

RADULESCU-NIGER N. G

FELIX Dr., Progrmete -Igienel. Conferinla

EILOKERA viel sl mijloarTle de a o gimiti, dupa

nuscrise sec. RIV-XVI,, a vol.

EXNER,Chein gentry transformeree msurdor vcchI

In rend, etc.

4,

Astra. Roman

GUERRA L Concep(ia matmialisti

L., Gremslice b logica

-INEANU
Istoria filoIngiel
lon Elio& Rachilesco

IHLWARA T. C., Soperstitiuni la Romani si la di(trite poponre. Conferinci

DUMITRESCUi Irvoade
-

104118

locate (Throsnolitd

- Leg. folk:mulch.

fi Desvolt ism..., a Statului Roman

DISESCU C.. llertidelr inteue Stet constiguional
.
.
:
Conferinti DITO l 1DEM IM. S. Regina Rom. ;1 Dna M. K.)

0-.50
1,to,NEDELCU I., Enpunerea surnari u atribusiunilor
prim/Moe
r--

moss genetatie. Confer-Intl

EIELDISEDEK, Carte de rogations cu termite To-

RADOIU 10AN, Codicele de comercia est not, &no.

rm si cu title legiuhi, legal

2,

DICI1TER LUTM, Seiinta Dreptului sal blamer.

legate

*v.--

nted. si Oceania).

CATO-HIE:A. Poredo la Romani

CABAGRALLi 1. L., "Fuettn. cu o prefese de T, L.
.
.
Mahresco
COOLER MATILDA, Poeii
-.
D'HOGGUER. Baron. Informeliimi asupra Dobrogni

RMINETSCU M., PoeM, brosste

3,-

(I. Romania si Europa. 11. Asiasi Africa. Ill. A-

j-

Roiss1osi101

t-

NEGR IIZZI
Scrierl,
volurne epp
ODOSIESCU A.. M0111 si Curcanil
- Opele cennielecte. 3 mil. marl'
30.
NE-SCU DEN CONST, Ode, Epode, Carmen
se-redeye do Horaph. Tradocere in vernal
PALLADE G. U., Patriotism Si Cosigolinlitlem. Cog-

VI. Camece populate die Mustel. do WA

-

IONESCU NICOLA15, InvAtiminto din Istorla PaHMI 5i Disco-mul de desetdderea Conlerinlelor

Atomullit pe .11113-64 de C. Esateu, u brosurl
Elemenlul pitormc in Cronitele
^ rornene si Discursul de IToelliderea Conferinle
sl 3E:414 de C. Emir.
Icr Atenculul pr
ICINF.SCU-GION, Din 43. Fananosilor
NAGA, Despre starlit slave
LUMEA IN EIGURI, tent ihoorat pentrY Topil

I. Minciunile eonventionale, de Norden

11. Robin fernerel, de Stuart Mil! EdutaL intelocrusla, de Spencer - IV. CrirnS ;I pedepsi, de Dosioielvsky V. Este Tonil libel.? de Renard
-

zoo

2,50

MAIORESCU T. L., Critic, 3 Yoh i

MARIAN FL. T., Sagiele linininilor
M AR fAN O. D., Dupe desieliir, Pisa

- in vadurne a 5 fascinate
ISIIILIHI ECA INTERNAT1ONALA

lescu-Cedin

"" 4-

, Bus. ;I opstsHurdle el
10NESCU DUMITRU. Divottlirile noaltre. Con-

gad. dr d-na

Sic cuglto
Ideal si sarcasm. 6116-96

- Boer-nuts de la comtesse, comedic

- nntina blandgaiel, Ermeat

Asnintiri din Pribegia dopl 048

CHICA & STURDZA, Ajuturul comma. agricult.
si al ingioer. Grout. si InTstm. gamut srliot
HASD150 B. P Rasvon ;I Vtdra

- Para vol. I si II, edilit v.5 compleme

- PuestLeol. Ill know.
- Prosa, brosat

6.-

GHICA 10AN, 500111cl cane V. Alerandth ed. cola:

10,30

ZAINIFIRESCU

autuu.

www.dacoromanica.ro

15-,