,1

HFVISTA

1.

PENTRU

ISTORIE,ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE
SUB DIRECTIUNEA

LUI

OCILESCU

TREGORIU
fi

VOLUMUL VI

r.

r.

Cu 27 xilografiT

6 .1

r.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA CURTii REGALE, F. GOBL FII, PASSAGR1L ROMAN

NO. 12.

1891
Din cause independente de Redactiune, aparitiunea acestui fascicul a interziat
pan& acum. Cu densul se completezil volumul VI al publicatiunei, care este si cel
din arms volum al abonamentului pe anul al treilea. Volumul al VII se anti deja
pus sub tipar.

www.dacoromanica.ro
r$

t'.f."

REVISTA
PENTRII

ISTORIE,ARCHEOLOGIE $I FILOLOGIE
SUB DIRECTIUNEA

LUI

pREGORIU p. TOCILESCU
+---+-4-4--

VOLUMUL VI
Cu 27 xilografiT

e.

'-i-er

BUCURESCI
TIPOGRAFIA CURT[ REGALE, F. GOBL FII, PASSAGIUL ROMAN , NO. 12.

1891

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII A VOLUMULUI VI

Pagina

49 71

Burada T. T. Cercetki asupra musicel ostI4est1 la Romn.nY

Biserica Sf. Gheorghe din orasul Hfrlan, zidita de Stefan

134-143

cel Mare

72 88

Cretu Gr. 0 noun. etimologie a numeralulul romftnesc 0

145-158

Codicele Voronotean

91

Hasdefi B. P. Anonymus Lugoshiensis, cel mal vechin dicOonar al limbd

romine

143 144

Melchisedec Ep. 0 colindi din Moldova

Papadopul Calimah AL Dare de Benin despre cate-va cirt1 vechT .

*aineanu L.--- Ielele. Dinsele. Vintosele. Maiestrele. Milostivele.

nide
7)

Incercare asupra Semasiologiel limbeY Romtme

Zilot Romftnul. Jalnica cfmtare

---4- -li

www.dacoromanica.ro

1 48
116-133

159 210
211-467

89-115

ANONYMUS LUGOSHIENSIS
CEL MAI VECHIU DICTIONAR AL LLMBET ROMA ISE, DUPA MANUSCRIPTUL
DIN BIBLIOTECA UNIVERSITATII DIN PESTA

Inteo scrisOre din Pesta dela 1 August 1871, publicata atunci in Columna
in! Traian, Anul II, No. 30, pag. 117, ea qiceam fntre allele :
e Scolele find in vacatiune, Biblioteca UniversitAtil din Pesta este Incbise. Multemite
gamabilitetiI d-luT Dr Francisc Toldy, profesor, bibliotecar si unul dintre invetatil ceT

gmal renumiti aT Ungarief, ea mi se deschise pentru vr'o t ref or e. Acest interval

tmaI mult decal scurt, ml -a procurat totuI ocasiunea de a face doe descoperirT
forte pretiose, mat cu seine din punctul de vedere al linguisticel romine.Cea din(We, este un manuscript cu totul necunoscut, intitulat : Dietionarium ValachicocLatinum ..... .

Mai JANA pe la 1878, acelasi manuscript ademenise in tree& bagarea

de seme a d -luT N. Densusianu, care 'I mentioneza in interesantul sea report
despre misiunea sciintifica ce i se incredintase din partea Academiel Romane, Anale, ser. 11, t. 2, sect. I, p. 202.

Niel ea insa la 1871, nici d. N. Densusianu mai in urine, nu studiaram

manuscriptul in cesliune de aprOpe, ci numai dire in pripa, cela ce ne retacise pe antindoi, ast-fel ca ea 11 consideram de proveninte transilvanil si
anume de pe la 1700, far urmasul mea it credea scris la 1742 si copringend
466 pag. + 9 fol. ; patru asertiuni -- doe ale mele si doe ale d-sale
de o potriva inexacte.

De asta dale, in vera din 1883, me oprisem in Pesta ma! multe (sine
pentru a trage o copia de pe o buna parte a manuscriptulul. De aci, intorcendu-me in term, el mi s'a trimis chiar la Bucuresci, gratin extreme! amabiliteti a capilor Bibliotecei Universitare din Pesta, dd. Dr. Szilagyi si Dr.
Szadeczky. In acest mod am putut sa'nii intregesc lucrarea si s'o ma! reve4,
avend originalul pe 'naintea ochilor.
Inainte de 1742, Dictionarium Valachico- Lalinum forma un volum nelegat de 172 i agine, aruncat unde-va cu ne'ngrijire, asa ca ultimele sese fol,
incepend dela pagina 161, muceglisera de umeciela. Ajuns in acesta stare,
manuscript ul a Post dat ca sa se lege in pele la un be cu 92 foi de hartie
alba. Legatorul insa era atat de nedibaclu, incat din unele lot a taiat tale
un rind scris, saa ccl putin o parte din litere. Dupe ce s'a legal bine-rea,
posesoril succesivi as inceput a scrie cate ce-va pe foile cele albe, dintre
earl unul : ,Itinerarium An. 1742 a 28 9bris ad 16 10bris. Cibiniutn. Szelendek vel Stolczenburg. Markseg etc., tar altul : .Connotationes ex Adagiis.
Anno Salutis MDCCLXX,. Aceste diverse notice flind scrise tote in urma leOrli, rindurile for all Minas intacte la tnarginl. Faptul este dare ca Dictionarium, muced deja in parte pine a nu fi trecut prin fOrfecele legatorului, e cu
mult anterior anului 1742.
Inainte de a se da la legat, manuscriptul pare a fi colindat prin diferite

www.dacoromanica.ro

B. P. BASDEO.

maInT. Scris de autorul see cu o cernele redecinia, aprope galbuia, si cu o

ortografie propritt, mat mutt sae mat putin rationate, despre care not vom
vorbi mat la vale, el s'a completat apot din cand in cand cu cate un cuvint
scris la margine de alt cine-va, ba chiar de alit dot si Ire!, cu o cernCle generalmente n6gril sae negriclOsa, cu nisce caractere divergintt, cu ortografla
curet unguresca 1i cu o Invederata nepricepere a Ioneticei romane. Cel mai

vechie dinteacestl adttogetorl a scris inlregele doe pagine 171-172 dela

fine. Un altul st-a Insemnat numele gLoncsa Josika, pe pag. 20. Mal sint
vr'o cafe -va adaosurt cu mana posesorului dela 1742, care lot el pe primele
patru pagine s'a tneereat a da sinonimica ungarA a cuvintelor romane, de ex:
cAbure. Vapor. (Goz. Farah)'.
fatal ,i un fac-simile de pe pag. 16 :

eleelc. 06 fit 6-4 Car

g -mot f/411:fx,

42-4/

,-ffiti,1414e

p ei:d.

(2) er, .
tn." "At

ova

1174T

r.-kg

5.3. be/t4 ...Leh:4 Cra.crtktl vretZdad

`33ete; 2.4011.4',9:4144%Cia

Lona, LL

e ny e44.

.93 enyzA
53)

w i c4.4

ft* )1rilreat

. 71Ye

dit

esia cicco7a

c7ie cwv co

A,f, er
GO 1. NW Cd ey..01%..ciuto
.
dzikv,, . OCC4n4074) Cre.I.4706C,sA

6ce?za to?

63 1 Ictep
Bean y.

/4,n2LA f!./77Lo.y4

q,,ts I iikKAYt ,4
3V1.

(761-1

o'kfe ca.

axt-14,14

4156-4A

e n11.4sf,i4ca deo
77; ce-v Cdo;,,oe
Sc3 elm vt-Z70. +0 a ivti ttx
en

vp u.:94 eN-euz.vik

ofetze4d

www.dacoromanica.ro

ANONyMUS LUGOSHIENSIS.

In acest fac-simile totul e scris de aceTa0 mans

lard de :

si

cu aceiasi cerneld, a-

cvel Bade. Frater major natu,.

(Badicza. Uxor Fratris,.
(Belusagul. Vanitas, ;

adaosuri dovedit Ore ea acela care le Meuse

$i este anume adaogetorul eel
mai vechid
nu sciea bine romanesce, dupd cum o sciead ki mai putin eel lalli adilogetori posteriori, pe tend autorul primitiv poseda limba rot-11MA in
perfect,iune, adica dialectul sea provincial.
Daca vom considera arum cd.

1. Manuscriptul a lost legat nu mai (drillta de anul 1742, probabilmente

insa inainte de acel an ;
2. Pine a nu fi fost legal, el trecuse prin vr'o dot sail tree stapanT, cart 11
adausera pe rind ;
3. Inainte de a fi fost adaus in acest mod, el zacuse un limp Ore -care in
umetleld, unde cat p'aci era s se strice;
4. In tesa generala, manuscriptele schimba pe posesoril for cu mull mal
meet decal cartile tiparite ;
dacit clic vom lua in semn t6te acestea, atunel va fi o socoteld forte
cumpetatd de a pune data dictionarului in cestiune, asa cum wise din con-

deiul primulul autor, cu vr'o cinci-elect de ant inainte de 1742, adica in a

doua jumdtate a secolului XVII.
Sub raportul hartieT, primele 172 pagine, adiett Dictionarul proprid 414, se
deosebesc cu totul de cele 92 fol adause la legarea cartiT. Acesle din urine
sint de o htirtia grOsa fard nici un semn de fabricd. Cele dintdid sint de o
hartia find, avend ca semn de fabrica : de o larte, doe chei incrueisele; de
alta, acele Ire! glOnte si doe litere, earl nprOpe lot n3a figureza in documentele romane de pe la inceputul secolului XVII ei ehiar de pe la capel ul secolului XVI, de exemplu in actele dela 1596, 1605 5i 1636. reproduce in envente den batani t. 1 p. 66, 140 .i 229. Acebisi semn peste lot atat glonele
cu literele precum gi cheile, ba lnca intocmai aceiasi calitate de hart* ne
intimpina intr'un zapis inedit din 30 decembre 1680 al episeopiel de Arges,
aflator in Arehivul Statului din Bacuresel. late -ne dark inrasi in a doua jumatale a seeoluluT XVII, ca si pe temelul celor patru considerante de mai
sus. Aci insa, ca ai acolo, remane deschisd posibilitalea ca manuseriplul stt
fie mai vechid.

Sa se observe, ca singurul oral din Moldova, pe care '1 mentionezd vrctio-

nariunn, este Sueeva. Acesia parlieulariiale, la prima vedere, ar 'termite a

urea data manuscriptulul pind la anul 1600 si chiar mai sus, cast de atunci
inc6ce Suceva perde on -ce insemnaline fata cu la. ul, noua capitala a Moldove!. NoT lolusT nu punem un mare temeid pe acesta impregTurare, de Ora

ce autorul putea BA fi cunoscul numele Sucevei din fantane mai vechi in

www.dacoromanica.ro

B. P. IMMO.

cart nu va fi gasit nemic despre IagI. Nu avem decal a vita un exemplu.

Intr'o carte a lin (Paul Conrad Balthasar Han, intitulaIA Alt und Neu Pannonia i tiparita in Nurnberg la 1686 in-4, se da urmaterea enumera(iune
a oraselor Moldovei Die vornehmsten Markle (dann es gibt kaine Stadt
gdarinnen) in der Moldau sind Zu c c avi a oder So czov a (ein anderer
A u t hor nennets S uch ana) da sich der F Oral au f hill t. Niemeck,
'so allein mit dem Schloss Romaniwiwar, unter alien andern mit einer Maur
cumgeben, Vasluy, Totras, Barlaw, Varna ( ?), Orazzonia, Cutinari und Cocina,. Pe prima linia Suceva ca resedinta princiara, apoi despre Iasi
nicairi, si acesta la 16861 Tata dare ea remanem si aci de o cam data plus-minus In a doua jumatate a secolului XVII.
Un criteria interesant in aparinta, este ca autorul cunesce deja porumbul:
kulcurudz, pe care primul sea adaugator it are de asemenea in lista plantelor
kukuriza. In Romania podela finea manuscriptului : turcicum triticum
rumbul, moldovenesce popusoia, s'a introdus cam pe la inceputul aecolului
XVIII. Mai nainte, rolul acestei cereale juca la not mein!, dupe cum o spune
un misionar catolic din Moldova We() scrisere din 1670: 'lotus ille populus
pane ex milio vescitur, (ap. Kemeny, Utb. d. Bisthum zu Balmy in Kurz's
Magazin t. 2 p. 76). Acesta insa nu formeza o obieetiune serinqa contra vechimii manuscriptului. In mai tata Europa, porumbul a lost bine cunoscut
Inca din secolul XVI, data nu in cultura de camp, eel putin in gradinariA
(cfr. Hehn, Kulturpflanzen, ed. 3, p.443-4). Afars de acesta, in manuscript
figureza lcukurudo fait nici o explicatiune. Cuvintul nzamaligii nu e de loc.
Vorba malaIu, melaj*, e tradusa prin: cmilliaceus panis., adeca cpane de
mein', (pulls ex milio, dupe expresiunea misionarului de mai sus. Mai pe
scurt, ne aflarn tot in secolul XVII.
Dace nu timpul, Meal locul unde s'a scris Dictionarium, Tar prin urmare

dialectul pe care'l represinta, se pete precisa cu destula certitudine;

si

iata cum.
Din Moldova, precum am vaqut, autorul cunesce numal Succ'va.

Din Tera-Romanesca, el indica trek localitati Vile de o insernnalate

istorica :
Argish. Oppidum in Valachia Transalpina.
Bukureshty. Oppidum Valachiae Transal.
Kraiona. Oppidum Transalpinae.

Pe ling acestea, o particularitate interesanta :

Olt. Aluthas fl.
Oltan.

Din Transilvania urmatOrele

13dIgradul Ardaluluj. Alba Julia,

Dena. Arx in Transylvania,

www.dacoromanica.ro

ANONymus LUGOSHIENSIS.

Haczeg. Districtus sub Comitatu Hunyad.

Koloshrar. Claudiopolis.
Sibiray Cibinium.
Strej. Fluvius Haczagiensis.

Din acest label de un-spre-dece numi, noT ne incredintam deja ca partea

Oltan) i a Transilvaniel
occidentaii a Terei-Romanesei (Kraiova.
Olt.
Strej), adecd partea cea apropiala de Banat,
(Sibley.
Deva.
Ilarzeg.
era mai familiars autoruluT, caruia Clujul if este cunoscut sub forma unguresca Koloshvar, Tar Brasovul sat Fagarasul de loc.
Dace Irecem acorn la Banat, Dictionarium ne da urmatOrea nomenclature :
Kricsora. Nomen pagi.
Logosh. Logassium. Oppidum Hung. Infer.
Macsoa. Pagus in districtu Sebesiensi.
Marga. Pagus in fine Portae ferreae.
ilfarmue. Porta ferrea. Angustiae Transylvaniae ex parte Hungariae inferioris.
Stem. Sirmium. Plateae Caranseb. nomen.
Teius. Tilietum. Promontorium Caransebesiense.
Timish. Themisius fl.
Timishan. Themisiensis.
Timishore". Themisvarium. Themisiopolis.

SO mai addogdm :
Krish. Fluvius Chrysius.
Krishan. Accola Chrysij.
Kishenesk. Chrysiensis.

Din 'Ole aceslea results nu numai ca crutorul era Bandten, dar Inca anume din regiunea Lugosulu T.
In manuscriptul intreg nu sint nicdiri mentionaie nesce sin- ple sale sat
puncturi topografice farii vre-o imporlantd, afard de cele eine!: Cric!ova,
Maetova, Marga, Street, Tetztg, si mai indi allele trel, despre car! vom vorbi

mai la vale, tote in vecinatatea Lugoului, precum nu departe de acolo si

.Marmure. Cauland in Hornyansky (Geograph. Lexihon d. Konigreichs Unyarn, Pest, 1858), noT vedem ca Criciova (Kricsova) este an sat romanesc cu
vr'o 900 locuitori; Maciova (Macsova), un alt sat ronaanesc cu vr'o 300 locuitori ; Marga, disc i Vama-Margd, iardsi un sat romanesc cu vr'o 1200
locuilort ; care -trele in asa nurnitul cerc al Lugosului. (Bezirk Lugos), la
marginea Hategului, de unde vine cunoscinta mai de aprOpe a autorulul cu
acesla singura parte a Transilvaniei. Tot lingd Lugo irebue sa fie si padurea Iepureseet, mentionata ca un adapost de haiducl :
Iepuaska. Saltus Hajdonicus.

Autorul darn, cu o perfectO siguranta, este un Banat en din Lugo .

i tocmai acesta ne deschide un not camp de cercetarI, cad tocmaT regiunea Lugosului, coprindOnd Caransebesul cu hotarul Hategan, i tocmaT in

a doua jumatate a secolulu! XVII, intre 1640-1700, era din partea Roma-

www.dacoromanica.ro

B. P. HASBRO.

nilor teatrul unei remarcabile mivari literare Ore-cum omogene, adica romanesce cu litere latine.

Pe acest teatru ne sint cunoscutl pine aci treT actor! : Stefan Fogarasi,
Mihaid Halicid i Ion Viski, cats carT se mai adauge acum un al patrulea,
ba Inca eel mai pretios.
Despre Fogarasi, a se vede Cuventr den batrani t. 2 pag. 724-27. Preut
din Lugq, Symista Oppidi Lugas', el a publicat la 1647 in Alba-Julia : Catechismus Latino- Ungarico- V a 1 a c h i c u s, 48 fol in 8, unde se scrie romanesce cu litere latine, de ex :
Cred entrun Dumnedzeu, en Tale] a tot Puternik, roditorul tseruluj qi a poemenetuluj etc...

Halicid, din Caranseb linge Lugo, a publicat in Basel la 1674 un vers

in onorea amiculuT seri dr. Franciscus Papai, retiperit apol in Succincta Medirorum Hungariae et Transilvaniae Biographia, Leipzig, 1774, p. 127-8,
de unde l'a reprodus inteun mod cu totul greit reposatul Pumnul in Lepturarlu runuinese t. 3 p. 67-8, i pe care noi it dam aci dupe o copia corecta,
facuta de d. N. Densuianu :
Kent szenetate, szerund la voi, Romanus Apollo.
La totz, ketz szvente 'n Empereczie sedetz.
De unde kunostince asteptem, si stince : fericse
De Amstelodam, pren chetz szte 'n omenie typar.
Legse derapte au dat h umosze csetate Geneva;
Ecz vine Franciscus, cinete Leida, Paris!
'Prindetz maene sorory, ku cseszt nou oszpe : nainte,
Fratzi, Fretaczi, Nymphele, pasze kurund
Domny buny, Mary Doctory, Daszkely, 's bunele Domnae

Cu patse ej fitz, cu payne si szare, rugem.

In fine, Ion Viski este o interesanta descoperire a d -lul Dr. Gr. Silasi in
biblioteca Colegiului Reformat din Cluj, unde d-sa a dat peste un gros manuscript intitulat :
A luj szvent David kraj si prorokul o szutye si csincs dzecs de soltari, cari au szkrisz

cu menile lui Viski Janos en Boldogfalva 1697.

A se vede studiul d -Iul Silasi in revisit). Transilvania, 1875, No. 12, 13
i 14, unde d-sa constata ce Psaliirea lui Viski a Post escrisa parte in Santa'Maria (Boldogfalva) linga Hate g, parte in Gioaglul- de -jos, in car! comune
'respectivul pare a fi fost predicator reformat..
Cela ce a scapat din vederea d -lu! Silasi, este ca insuqI numele scriitorului
in cestiune indica o localitate, probabilmente aceea de uncle se tragea el insui
sad eel putin familia sa. Viski, cu ptstfixul unguresc adjectival i, insemneza
'din Viska'. Ei bine, peste Carpal! se OM numaT treT sate romanesci numite
Visdi, din carT doe in Ora Hateg ul u I (Windisch Geogr. d. Grossfuerst.
Siebenbuergen, Pressburg, 1790, p. 111-112), Tar unul in Banat linga L ug o (Hornyansky, op. cit. p. 406: (Viszak, rum. Dorf, VI., C. Kress% Bez.

www.dacoromanica.ro

ANONyMUS LUGOSMENSIS.

Lugos). In acest mod, dacA nu prin locul unde trAia, Weal prin origine, Ion
Viski era Hategan sad Lugoan, una din dod.

D. Silasi crede cli Psaltirea din 1697 ar fi o copil dupa un original 'de
pre la mijlocul seclulul XVII, de nu i ma! de mull.' D-sa tottiT nu ne thi
despre acesta nicT o proba decisivt; 'apoT putin ne impOrtA o distant& de cativa anT in plus sad In minus.
Ling Fogarasi, ling& HalicTu, ling Viski, ca represintand aceTaT milcare

literal% curat lugoenii dintre 1640-1700, mg avem dar acuma pe acela

carul i se datoresce Dictionarium Valachico-Latinum i pe care no! it numim
Anonymus Lugoshiensis, pe cat limp nu scim cum II (Mama. In adever, pe
pag. 172 a manuscripluluT el scrisese ceva incurinezisT, de unde se mat pole
recnnOsce
Iacobus Olass. Dar Ore sa fie acesta numele autoruluT, iar nu
cum-va al vre-und alt personagiO ? Dei in apropiare de Lugo se gasesce
un sat romanese numit 01 Wag, de un le putea A. fi fost acel ()lass, totu1
no' preferim a nu risca o solutiune, pe care de o cam data nemic n'o argumenteza.
Fogarasi, HalicTu, Viski i Anonymus Lugoshiensis scrip romanesce cu litere !aline, luand lot! de basa orlografia unguresca, pe care eT ins& o modified de o potriva inteun mod esential; de exemplu :
pentru a i a mu i Intrebuinteza pe e, fie simplu, fie scurlat ;
pentru j inlrebuinteza preiulindenT acelaT semn ca pentru q, nefacend 'Act
o distinctiune inire ambele sonuri, dei ortografia ungurescA are es pentru
al noslru j, iar s pentru g ;
pentru ea Intrebuintez& pe a, Tar pentru oa pe o.
Ortografia cea ma! putin ungurescA este a AnonimuluT, care pe s nu] scrie
unguresce prin sz, nicT pe g unguresce prin s, ci pentru cel dintaiO pune
pe s, pentru eel -tall compositiunea sh, luatA nu dela Engles!, ci din grafica unor dialecte slavice meridionale, vegl bunA Ora la Katancsich, De Istro
ejusque adcolis, Budae, 1798, p. 283.
De allmintrelea transcriptiunea la toll e deslul de confusA, scriindu-se acelaT son it prin it i prin c; acelaT son mei prin cs, ts; acelaT son prin cz,
tz, c ; acelaI son ge-gi prin ds i gs etc.

Cea mal unguresca, ba chiar de tot lipsitA de simtul foneliceT romAne,

este ortografia continuatorilor Anonimulul, carT se recunosc dela prima vedere a fi fost MaghiarT. Ca specimen mai lung, W& o urare poporana, transcrisA pe prima din foile cele albe adause la legarea manuscriptuluT:
Pentru Mine
Pentru Tine
Pentru Noj
amandoj. Si
Kusztanti lanoj.
Pentru Mine

Pentru noj aman

doj

Pentru Kasza
Pentru Masza
Pentru draga sapo
nyasza.

fentru Tine

www.dacoromanica.ro

B. P. HASDEti.

Vom observa in parenteT curiOsa coincidinta a acestui cantec cu un alt

de pe la 1680, citat cu ortografia polonA in Vita Constantini Cantemirii (ed.
Acad. Rom. p. 43) :
Constantine,
Fudze bine,

Niczi aj Casa,
Niczi massa,
Niczi draga dzupiniasa...

Fogarasi scriea la 1647, Mich' la 1674, Viski la 1697. Pentru _bronyrirms

Lugoshiensis nu se pole fixa o data precisA. Din tote consideratiunile insa de
mat sus, WA :Al punem mar apr6pe de Fogarasi decat de Viski,:cam pe a-

ceiW linia cronologica cu Haliclu, carula el pete sal fie anterior, dar 'lid
inteun cas nu este mar nos decat acesta.
Orl-cum ar fi. Dictionarium Valaehico-Latinum este eel mar vechia vocabular al limbel romane, adica traclucend din romanesce intr'o limbs strains,
iar nu vice-versa, dupA cum traduc, de exemplu, din slavonesce in romanesce acele glosare din secolul XVII, despre earl nor am vorbit in Cuvente
den batrani t. I, p. 260 etc. Si ce vocabular ! Peste ci n ci m il de cuvinte.
D. profesor V. A. UrechiA, dintr'o cAlAtoria la Copenhaga a lost adus insemnarea, cumcl in Biblioteca Begala de acolo se afla un vechlu Vocabularium Valachicum. Nu ne aducem aminte, unde anume ,i in ce fel de lermeni
a fost publican acea notita. Adresandu-ne insa la d. Bruun, erudilul bibliotecar dela Copenhaga, WA ce ne-a respuns intr'o epistola din 22 octobre

1883 : Certes, j'ai devant moi un petit manuscril intitule: Vocabularium

Valachicum, qui sur 17 page s conlient un vocabulaire d'environ 170 mots
evalaques accompagnes d'une Iraduclion latine. Mats ce manuscrit est. corn

,posee a la derniere moitie du XVIII-e siecle par un dilettante

clanois, qui s'est occupe de beaucoup de choses litteraires et linguistiques ;

la valeur scientifique en est, sans doute, nulie'. In scurt,

manuscriptul dela Copenhaga abia merits de a fi mentionat.

Peste dol secoll dupa Anonymus Lugoshiensis, nor nu gAsim decat vr'o
10,000 de cuvinte In marele Lexicon Budan dela 1825, lucratdupa cum se
dice pe frontispiciacde mar multi autori in cursul a Ire-ilea ci mar multor
aril,. Ce colosala munch presupune darn prima incercare de acesta natura,
facuta de an singur om!
Dictionarium Valachico-Latinum, na cum it posedem no!, nu este ferminat. Dela cea dintaid paginA autorul incepe deja a'I completa opera, adtio-

gend la margine cuvintele cele ultate. Aca in rind en Ace Filum. el pone
acolo Ac, remas farA traducere. Aducem acest singur exemplu, cacl aci s'a
ntamplat ce-va forte cludat. AdaugAtorul eel dela 1742, gastric] pe acest Ac,

www.dacoromanica.ro

ANONVAUS LUGOSMENSIS.

scrise dupe el zema, wind ast-fel A czerna, sinonitn unguresc pentru cake,,
pe cand bletul Ac=Acus dispare cu tofu].
Apol ordinea alfabetice nu e paqita cu strictete, fiind-ca autorul se pregeria, firesce, a recopia manuscriptul intreg, dupe ce date it3T va fi isprevit
lucrarea.
Multe vorbe sint scrise numal romanesce. Se vede ce, intampinand vre-o
dificultate de a le traduce bine latinesee, autorul isT reserva acesta sarcine
pentru urme. In unele casurT frisk Iraducerea Bpsesce numaT pentru derivatele dintr'un cuvint tradus deja mat sus, ceia ce indica din partea lexicogralulu! dorinta de a merge lute inainte cu adunarea maierialuluT romenesc,
fare a se opri la treba secundare a WHY ecuivalentulul latin. De exemplu :
Ferge. Polio.
Ferekeltrre.
Fereketor..
Intre cuvintele cele lasate fare explicaOune vedem :
.Tinkova.
eZegusheny.

Zorlineze.

Cate-trele sint nurnirt de sate de linge L u g o . Dupe reperloriul lut Hornyanszky. Tinkova numera asta-ill 750 locuitorl, ZeguvniT (Zagushen) vr'o
600, Zorlinta (Zorlenez-mare si Zorlencz-mik) peste 3000 miT impartiti in
doe comune.
late dare ince o probe, dace ar mat fi nevoe dupd cele date mal sus, despre lu go*a n ismu 1 auloruluT.
Si cela ce adaoga forte mull la valOrea operet sale, este tocmai ca el se

tine cu staruinta de dialectul see natal, ca pi cand n'ar fi cunoscut de loc

limba cea tipica de prin cartile romane din secolil XVI 0 XVII. Dupe cum
popa Grigorie din Mehaciu si Codex Voronetzianus ne -a6 conservat cu scru-

pulositate un dialect transilvenen, tot aa cea mat scrupulOsa conservare

a unul dialect beneten aprepe necunoscut se datoresce but Anonyms Lugoshiensis pe prima link!, de aci pe a doua lul Ion Viski, apot intru cat-va
luT Fogarasi i Jut HalicTu.

Judecand din cele cinci mil si mat bine de cuvinte despre planul autoruluT, not nu ne sfiim a afirma ce, dace lucrarea sa ar fi isprevitii, Romani! an
aye de 1o1 secolT un cap-d'opera lexicografic, nu nutnal cu vorbe comune
si cu numirt topice, dar ince :
cu forme duple, de ex. : mikutel i m;tutel, lame i nonene, prend i prendzesk, kurt i skurt, tikvt i Bake, straitze, i traisM etc. ;
cu expresiuni copilarescI, de ex.: abushile cinfantium incessus quadrupes',
papa cpanis infantili sermone , placse (nomen lusus cum lapides jaciuntur
ad melams etc.;
cu interjectiuni terenesci, de ex.: hesh .vox gallinas pellenlis', ho vox
continentis pecora', hop (vox saltantis., aos .heus. etc. ;
cu o bogale sinonimica, de ex. patru numT pentru Orece: Aortae muse,
spurk, .mus,, shonzeb ,mus*, how cmus. ;

www.dacoromanica.ro

10

B.

P. HMO.

i In fine, cu o nomenclature botanica, de care vom da aci cEk specimen

varietatile gmerelor, : titer veratek, mYr iernatek, mer punebrut, mer dulcse,
met. gushat, mer kenyesk, mer kodesh, mer kukurbetarecz, mer de sverit Pietru,
1n(Yr mushketarerz, mer flolcos, mer nevestesh, mer ordzen, mer pistricz, nzer
rutilat, mer selcsi,n, met. vergat....

Nu voin intra aci in amanunte fonetice, morfologice si lexice. Mai iniaia

de tote, mitt sa reproducem intregul Dictionarium, prevenind ca intre semnele [ ] am intercalat cele scrise de adaogetori, mal cu serna de.aeela
din 1742.
B. P. Hamden.

www.dacoromanica.ro

ANONYMVS LUGOSHI4N81S.

11

DICTIONARIUM VALACHICO-LATINUM

A.

Aba. Pannus rusticanus, Sophiensis.

Abat. Festino.
Abat. Diverto.

Abesh.

Abia. Vix.
AbO. Admirantis particula.
Abure. Vapor.
Aburedz. Vaporo. Efflo.

Abushile. Infantium incessus quaAce. Filum.

drupes.
Acitz. Excito.
Aciczat. Excitatus.
Aciceture. Excitatio.
Acip. Obdormio.
Acru. Acer. Acidus.
Acre. Acris. Acida.
Acrime. Acredo.
Acresk. Acidum reddo.
Aereskunte. Acredinein contraho.
Acsa. la.
Acsaia. Ilia.
Acsel. Il le.
Acsela. Ille.

Acser. Expect o.
Acseratul. Expect alio.
Acsesta. Ista.

Acsesta. Ista.
Acsia.

tic.

A csincsa. Quinta.
Acsuedzume. Contegor.
Adaug. Augeo.
Adaus. Auctus. Auctio
Adep. Adaquo. Polo.

Adesul. Frequenter. [Vel Adesz. Adesze.]

Adeu. Tributum.
Adiedo. Vix levor.
Adsung. Assequor. Pertingo.
Adsuns. Assecutus. Assecutio.
Aduk. Adduco. Adfero.
Adus. Adductus. Allatus.
Aduseture. Adductio. Allatio.
Adoa. Secunda.
Adoa ore. Secunda vice.
Adorm. Obdormio.
Afare. Foris. Foras. Extra.
Aferim. Euge. Laudantis particula.
Afiom. Herba soporifera.
Aflu. Invenio.
Af inure. Inventio.
Afurisesk. Excommunico.
Afurisit. Excommunicatus.
.Afurisiturtt. Excommunicatio.
Afum. Fumo.
Afumat. Fumatus.
Afumetor. Fumans.
Afund. Profunde.
Agern. Tego.
Agernit. Tectus.
Agerniture. Tectio. Tegumentuni.
Agser. Agilis.
Agsgre. Agilis.

[Adeke. Id est vel Ergo.]

Adepeture. Adaqualio. Potus.
Adeseory. Frequenter. Saepe.

Agru. Ager.
Agsun. Jeiuno.
Agsun. Jeiunium.
Agsut. Juvo.
Agsutor. Auxilium.
Agsutornik. Auxiliator.
Aysutornike. Auxiliatrix.

www.dacoromanica.ro

12

B. P. HASDEU.

Agost. Augustus.
.Agolsunii. Vacuum sonat.
.Agrace. Difficulier. Aegre.

Agresh. Omphax. Uva cruda.

Aguride. idem.
.Aj Alium.

Ajjedz Allio condio.

Ajjt. Al lio conditus.
.Aj. Admiranlis vox.
Ajush. AI lium sylvestrum. Al hark%
Aicsa. Hie.

Aienzaiesk. Contradico.
Alenzuiture. Contradictio.
Aleturedz. [Appropinquo.J
Alerg. Curro.
Alergatul. Cursus.
Atergeture. Cursus.
Aldo*. Secundus.
..1friemash. Donum.

Aldwesk. Benedico.
Alduit, -6. Benedictus,-a.
Alduiture. Benedictio.
A /inedz. Sublevo.
Alineture. Sublevalio.
Al csincsile. Quintus.

Ajmintic. Aliter. Sectis.

Ajure. Alibi.
Ajurile. Idem.
Ater. Aer.

.AlcastY. Domi.

Al patru. Quartus.
Alt, -a. Alias, -a.
Altul. Alius.
Altar. Altare.
Al trejle. Tertius.

Akerz. Applico.
Akeczume. Applicor.
Akrczat. Applicatus.
[Aketare. Quidam].
Alonu. Nunc.
..41emush. Slatim. Confestim.

Al shasele. Sexlus.
Al shaptele. Septimus.
Al optul. Octavus.
Al noele. Nonus.
Al- dzecsile. Decimus.
Aludzesk. Puerasco.

Ajke.

Akar. Sive. Vel.

Akarkare. Quicunque. Quivis.

Ako lo Ibi.

Aludzit. --

Akony. Pious magna.

Alcoper. Cooperio. Tego.
Akoprrement. 'rectum. Cooperlura.

Alunis Coryletum.

Akoperitore. idE'tn.

Akoperitor. Cooperlor.
Akunia. Nunc.

Alature. Ad lama.
Alan. Contra:
Alb. Mn.:.
A./be: Alba.

Albace. Albedo.
.1/besk. Albesco.
Albie. Alveus
.Albualt. Albumen.
Albino. Apis.
..-I/binedz.

Atty. Eligo.
A/es. Eleclus.
A:est cl vinylor
Ales. Plinctatim.
Aiesetura. Electio.
Alegetor. Elector.
Alensig Inimicilia.
.Alenish. InimieUs.

Atesni. Facile.

Alan. Corylus.
Alune. Nux avelana.
A/unice. [Avelanula.]
Aloczel. t Fermentum. [Vermeil iultun].
Aloat
(
Aluntat.
Alulu.
Aluat. Massa. [Fermentund.
Aktuiesk. [Allerius rem esse dico J
Am. Habeo.
Amur. Amarus.
Amare. Amara.
Anzeresk. Amaresco. Tristor. Moerio.

Amerit. Moerus. Tristis.

Aniereesune. Amaritudo.
Amenat. Tardo. Moror.
Ameneesos. 'Pardus.
Amenunez.
Ameczesk. Deliquium pallor.
Anzecit. Deliquium passus.
Ameczale. Deliquium.
Amenuntal. Minulatim.
Azninte jen. Animadverto.
Aminton r,ine Reminiscor.

www.dacoromanica.ro

ANON I NUS TXGOSH EENSIS

Amin.

Amoy pun. Repono ut mollescat.

Amurt. Obstupefacio.
Amurtzesk. Obstipo. [Flaccescod
Amureit. Stupefacluq. Slupidus.
Amurtzaie. Stupor.
Amut. Obmutesco.
Amuciture. Vocis praeclusio.
Amu. Jam.
An. Annus.
Anczerez. Tertio anno.
Anevoje. Aegre.
Anin. Suspendo. Appendo.
Anish. Anitum.
Anume. Noininatim.
An ine.

Ao. Vox irridentis.

Aos. Heus.
Ape. Aqua.
Apetos. Aquosus.
Apelase. Aquosa.
Apex. Defend.
Aperat. Defensus.
Aperetor. Defensor.
Apere lore. Prot ectrix..
Aperetore. Flabellum.
Apereture. Defensio.
Apes. Comprimo.
Apesat. Compressus.
Apesat. Compress& Dur&
Apeseture. Cornpressio. PreFsitra.
Apesefor. Compressor.
Ap lek. Lacto.
Apleketor. Lactans.
..-Ip/eketure. Lactatio.

Aprind. Incendo. Accendo.

Aprinseture. Accensiu.

Apoy Postea.
Aprope. Prope.
Appropiedz. Appropinquo.
Aproprat. Appropinquatus.
Aprod. Ephoehus.
Apruer.

Apuciture, Olfactio,

Argisale. --

Arsure. Combuslio.
Ars. Combustus.
ilrs. In momento. Statim.
Arget ash. Vile leclum.

Arnyeu. Teel= eurruum.

Artik. Articulus.
Aries. Herinacius.
Arunk. Jacio.
Arunketure. Jactus.
Arunketor. Proiec:tor.
Asha. Da. Sic.
Ashedz. Deprimo.

Ashapte. Septima.

Apuk. Rapio. Apprehendo.

Apulator. Raptor.
Apuketure. Raptus. Aprehensio.
Apus. Oceidens. Oceanus.
Aput. Olfacio.
Apucitzte. Olfactus,

Ar. Aro.
Ararul. Bari).
Arame. Aes. Cuprum.
_trap. Arabs.
Ard. Ardeo.
.Ardzetor. Ardens.
A rdal. Transilvania.
Ardelan. Transilvanus.
[Are. Aje. Area.]
Areture. Aratura. Aratmo.
Aretor. Arator.
Are/. Ostend.
Areteture. Oslensio.
Aret dor. Oslensor. Apparens.
.Aretelore. Apparens.
Arepe. Ala.
Arepesk. Arabicus.
Czara Arepaske. Arabia.
Arm. Armus.
Arm. Armo,-as.
Arme. Arma.
Ark. Arcus.
Arkash. Sagittarius.
Argsint. Argentum.
Argsint viu. Argentum vivum.
Argish. Oppidurn in Valachia 'l'ransalpina.
Argisesk.

Ashedzal. Depressus.
Ashedzetor. Depressor.
Ashase. Sexta.

AP1,02. Occido. Occumbo.

13

.Asemene. Similis.
"-I semen edz. Comparo. Similo.

Asemeneture. Similitudo.
Ashishi. Statim. Confestim.
Ashish?ere. Similiter.
Asin. Asinus.
Ashkie. Sarmentum.

www.dacoromanica.ro

14

B. P. BASDBC.

Asupra de putere. Supra vires.

.4skut. Acuo.
Askucit. Acutus.

Asupresk. Cogo. Vim infero.

Asud. Sudo.
Asurdzesk. Obsurdesco.
A surdziture.

iskucitul. Acumen.
Askund. Abscondo.
Askuns. Absconditus. Absconditum.
Admit. Ausculto.
Secretum.
Askulteture. Auscullatio.
Aspru. Asper.

Atare. Talis.
Ata. Tua.
Ateu. Tuus.

A spre. Aspera.
Asprime. Asperit as.
Astedz. Hodie.
Ashtern. Sterno.

Ating. Ati ingo.

Atens. Attaclus.
Atinseture. A Ltactus.
Atreia. Terlia.

Ashternut. Stratum.
Ashtept. Expecto.

Atreia ore. Tertia vice.

Atuncsc. Tune.
Atuncs. Tune.
Awl.. Audio.
Audzitul. Apditus.
Audziture. Audilio.
Avere. Divitiae. Opes. Habentia.

A shteptat. Expectat to.

Ashtepteture. !dem.
Astare. HOG sera.
Astrienedz. Abalieno.
Astrienetor. Abalienator.

Astrieneture. Abalienatio.
Astruk. Tego.
Astruketore, Tegumentum.
Astup. Obturo. Occludo.
Astupetor, -c. Obturator. Occlusor.
Astupetore. Clausura. Obturatorium.
Asupra. Desuper.

Avucie. Divitiae.

Avut. Dives. Habens.

Aur. Aurum.
Auresk. Deauro.

Aura. Deauratus.
Au. Vel. Sive.
B.

Ba. Non. Nequaquam.

Babe. Avia. Anus. Vetula.
Babe. Obstetrix.
Babice.
Bacs. Opi lio.
Bacse. Frater tnaior natu.
[Baje. Balneum.]
[Bapszk, Balneo.]
Bag. Impono.
Bale. Bilis. Phlegma.
Balosh. Albaster. Subalbus.
Balege. Stercus jumentorum.
Baleg. Stercus emitto.

Ban. Nummus. Pecunia.

Ban. Prorex.
Banye. Fodina.
Banye de sur. Aurifodina.
Banye de argsent. Argentifodina.
Banye de arame. Aerifodina.
Banye de plumb. Plumbifodina.
Banye de fier. Ferrifodina.
Banye de kositor. Stannifodina.

Bapke. Grossus.
Bathe. idem.
Barber. Barba.

Bat. Ebrius.
Bat. Percutio.
[Batuta. Saltus quidam Valachorum.]
Bebesk. Obst etricor.
Bebury.
Becsuiesk. Villicor.
Bede. [vet Bade. Frater major natu.]

[Badicza. Uxor fratris.]

Begeture. Impositio.
Begeture. Laesio oculorum propter
variolas.
Belos. Biliosus. Phlegmaticus.
Benyesk. Nummos cudo.
Benyesla. Nummos cudens, Zingarus
vagabun d us,

Benyeshesk.

Belcsk. Excorio. Decortico.

Belit. Excoriatus. Decorticatus.
Beliture. Excoriatio, Decorticatio,

www.dacoromanica.ro

ANONYMUS LUGOSHIRNSIS.

Belitor. Excoriator.
Belony. Bos albus.
Belgradul Unyuresk. Alba Regalis.

Belgradul Turcsesk. Alba Gram.

Taurunum.
Belgradul Ardaluluj. Alba Iulia.
Bet. Albus.

Benuiesk. Ago cum aliquo. Traclo.

Bantuiesk.
Curam gero.

Bentuitde.
Bentuitor.

Beratesh. Amicus.
Berbat. Vir. Mas.
Berbecsore. Masculus.
Berbe lush. Masculus.
Berbetzie. Virilii as.
Berbie. Mentum.
Berbenicze.
Berbir. Tonsor. Chirurgus.
Berbos. Barbatus.
Berbirice..
Bore. Cervisia.
Berigattl. Guts.
[Berns. Trabs.]
Bes. Pedo.
Besets. Iniuria. [Contumelia.]
Beshine. Pedor.
Beshinos.
Beshike. Vesica. Bulla.
Beshik.
Beshikat. Bullat us.
Bet. Baculus.
Beteture. Percussio.
Betetor. Percussor. Malleus.
Betut. Percussus.
Beter. Sane.
Betren, -e. Senex.
Betrenece. Senectus.
Betrenesk. Senesco. Consenesco.
Betrenicsos. Seniculus.
Betzie. Ebrielas.
Beteiu. Inebrians.
Betzitz. Ebriosus. Temulentus.
Besherice. St erilitas.
Beu. Bibo.

Beuture. Potus.
Beutor. Bibax.
Blatz. Eamus.
Diane. Subduct ura.

Blastem. Maledico. Blasphemo.

Blem. Eamus, alloquendo unum.
Blenzatz. Eamus, alloquendo pluresb
Destaine. Maledictio. Rlasphemus.
Blenar. Pellio.
Blid. Patina.
Blidar. Armarium.

Bliderar. Fabricator patinarum.

[Belusagul. Vanit as.]

Benuiesk. Do leo.

16

Blideresk
Blideritor.
Blosh. Terriculamentum.
Blotor. Homo nauci.
Bics. Flagellum.
Biesluiesk. Aestimo.
Bicsluit. Aestimatus.
Bicseu. Aestimatio.
Bicsulat. Honor. Aestimatio.
Bios. Fertilis.
Biosinze. Fertilitas.
Bir. Tributum.
Birar. Tributorum exactor.
Biruiesk. Possideo. Vinco.
Birish. Mercenarius.
Bine. Ben&
Binishor. Belle.
Binele. Bonum.
Bike. Taurus.
Brage. Cervisia milliacea.

Brad Pinus. Abies.

Bratz. Brachium.
Brat. Monachus.
Braz.
Breczar. Monile.
Bretzesk. Monachalis.
Bretzeskume. Monachus fio.
Breb.
Brebenyak.

Bredony. Nomen tortae.

Brendze. Caseus.
Brendushe. Viola.
Brenke. Branca.
Brics. Novacula.
Breu. Cingulum.
Bronke.
Bronkash.
Broske. Rana.
Broskony. Bufo.
Brotesk. Conversor.
Brotale. Conversatio.
Brotek.
Brume. Bruma. Pruina,

www.dacoromanica.ro

B. P. BASuEll.

16

Bake,. Bucea.
Bukelat.

Brunzar. October.
Brusture. Folium caulis.
Boar. Bubuleus.
Bolen Baro. Nobilis.
Boierie. Nobiliias. Baronatus.
Boieresk. Nobililo.

Balza kuruluj. Nales.

Bukate.. Cibus. Tanis. Edulium.
Buketze.
Bulger. Bulgarus.
Bulgeresk. Bulgarious.
Czara Bulgeraske. Bulgaria.
Buldz. Caseus.
Baldzishor. Caseolus.

Boiereslc. Nobilitaris.
Bombe. Granum.
Bombike.

[Boliacza. .Strunga. Oviled

iBolineser. Opilio f
Boziu. Ebulus.

Bide. Tunica mulier.

Bulaske. Quod Turcicas mulieres
conticiunt.

Bosiok. Basilicuun.
Bulbuls.

Bou. Bos.

Bulbukat.

Boulecz. Boseulus.
Bogye. Cumulus. Acervus.
Bole. Infirtnitas.
Bolesk. Infirmor.
Bokoshaicee. Pagus.
Bokshe.
Bore. Boreas.
Boresk. V omo.

Buldzesk,.

Bumb. Nodus.

Borboros.

Burnbshor. Nodulus.
Bun. Bonus.
Bune. Bona.
Bunishor. Bellus, diminutivum boni.
Bunece. Bonitas
Bunetate. Opes. Bona.

Bobone. Praesligiae. Superstitio.

Bobonilore. Superstiliosa. Praesligiatrix.
Bobonesk. Superstilionibus utor.

Bushlueskume. Conturbor.
Bushluiesk. Conturbo.
Bushluitor. Conturbator.

Buie. Dolium parvum.

Burik. Umbilicus.
Burikat. Inflatus.

Borborosesk.
Bob. Ribs.

Bus/iliac.

Boboshe.
[Botez. Baptiso.1

Bush. Cumulus nivium

Bushluiale. Alflictio. Moeror. Turbag.
Bushor.
Bushorat.
Bute. Dolium.
Butar. Vietor.
Buze.
Bub/twine. Laelor.
Bukurie,. Laetilia.
Bukuros. Libenter.
Bukureshty. Oppidum Valacbiae
Transal.

[Borgil. Subterranea casa.]

Bucsin. Buceina.
Buesin. Buccino.
Bucsinish. Cicula.
Barstow. Vilis.
Babe. Uleus. Variola.
Bubony. Uleus. Apostema.
Bubedz. Variolis inficior.
Buda. Metropolis Hungariae.
Buda. Labium.
B udzat.-Budurony.
Bugle. Galla.
C.

Csa. Illa,
Csaia. Illa,
Csasta. Isla.
Csare. Cera.
Csakiie.

Csape. Caepe,
Csa fe. Occiput.
Csaukt Mon( dul a .
Csas. Hora,
Cser. Peto.

www.dacoromanica.ro

A1:ON111US LUCTOSInnSig

User. Caelum.
Cser. Quercus.
Cseruleco. Idem.
Cseret. Quercei um.
Cserk. Circulus.
Cserk. Tento. Probo.
Cserkat. Probatus.
Cserhuiesk. Circulos ligo.
Csep. Epistomium.
Csepony. Caepe mas.
Cse. Quid.
Cse. Sed.
Cseluiesk. Decipio. Folio.
Cseluitor, e. Deceptor,-trix.
Cselarnik, e. Fallax.
Cseluiture. Deceptio.
Cselskag. Deceptio. Fallacia.
Csebeluiesk.--

Csiresh. Caerasus.
Csireshe. Caerasutn.

Csireshe olton6.
Csireshe pergavico6'.

Csireshe nagr6.
Csiresh6 lipiesost.
Csikore. Cyanus,
Csthibru. Pulegium,
Csishme. Cothurnus.
Csishnzash. Cothurnarius.
Csishineshice, Coihurnaria.

Csore. Cornix femella.

Csorobare. Pica.
Csorhushe. Pica.
Csorony. Cornix masculug.

Csora. Grex.
Csordar. Pastor gregis.

Csebeluitor.
Cs6bal6.
Csenushe. Cinis.
Csentiskedo. Incinero.
Csenushotke. Endymio.
Csenuskat. Incineratus.
Csert. Arguo. Increpo.
Cserteture. In crepatio.
Csesornik. Horologium.
Csesornikar. Horologiarius.
Cserb. Cervus.
Cserbiese. Cervix.
Csenzer. Nausea.
Csemerluieslunze. Nauseam contraho.
fasermu)6. Rippe.]
[Cserviese. Cervix.]
[Cserk. Quaeso. Investigo.]

Cseruiesk. Caera ungo.

Csershitor. Mendicu3.

Csoknesk. Concutio.
Csoknitore.
Csude. Miraculum.
Csudeskume. Miror.
Csume. Pestis.
Csunzedz. Peste inficior.
Csute. Dania.
Csuture. Mortarium.

Csur. Cribrum.
Csureclo. Cribro, as.
Csumpeask.

[Csirbintele. Aeslus ]

fCsumpoj. Lyriiiipium .1
Csukure.

1a6-6. Ordo. Status. Sors.]

jCseva, ore-ese. Aliquid.J
Cseur.

Csulesk. -Csuber.

C'seuredo.
Csink6.

Csues.
Csunt.

Csine. Quis.
[Csines. Singuli.]
Csine. Caena.
Csineds. Caeno.

Csuntedo.
cr.

Csinuresk. Ago. Tract.

Csines degsett. Pentaphyllum. Quin
q tefolinin.
1,

Csortan. --

Csumpesk.

Cern. Excerno.

thy

Csobote. Calceus.
Csobotar. Su nor.
Csokotnice. Garrulus.
C'sorogar. Sul tor.
Csoplesk. Fabrico. Sculpo. [Solo.]
Csop/iture. Fabricatio. Sculptura.
Csoplitor. Sculptor.
Csont. Os, ossis.

Credo. Credo.
Credineze. Fides.
Credinesos. Fidelis,

Cap. Crepo. Findoi

Iwo Jrch. f I i. rot. 17,

www.dacoromanica.ro

I/

18

B. P. IlAgMitl

Czekle alba. Beta alba.

Czek'e roshie. Beta rubra.

Crepeture. Fisstir
Cresk. Cresco.
Creshtet. Vertex.
Christin. Christianus.
Christinesk. Christianus.
Christinetate. Christianismus.
Christineskume. Christianus fio.
[Ch rana. Esca.]

Czepenesk. Firmo.
Czenczar. Culex.
Czip. Clamo.
Gripe lure.

Czipar. Lamprica.
Czipou. Libo.
Cziprosh. Cyparissus.
Czin. Teneo. Servo. Alij Cziu.
Czineture. Servatio. Tractatio.
Czinetor. Conservator.
Czinetor. Forceps vietorum.

Cz.

Czare. Regnum. Regio.

Czagre. Cralicula.
Czape. Veru.
Czap Hircus.
rzapen. Firmus.
Ozark. Septum.
[Czenut. Regio.]
Czerishore. Provinciola.
Czere. Mica. Fragmentum.
Czemn. Ruslicus. Agrestis.
Czerigrad. Constantinopolis.
Czerine. Arena. [Ager. Terra.]
Czerinos. Arenosus.
Czes. Texo.
Czesetor. Textor.
Czesetore. Textrix.

Czinte.
Czintedz.

Czice. Mammilla. fiber.

Czigrie.

Czigan. Zingarus. Cinganus.

Czigenie. Zingarismus.
Czigenesk. Zingaricus.
Czigeneslc. Absque rubore et quiele
peto.

Cziperlush.

[Czimbria. Solutio laborantium.]

Czondre. Bracca. Vile indutnentum
ruslicanum.

Czeseiesk.

Czorczorosh.

Czercirice. Cicer.
Czerishore. Mica parva, diminut.

Czopune. Scorlum.
Czol. Lacinia.
Czolishor. diminut.

Czecene. Cardo.
Czelcle. Beta.
D

Dare. Ergo.

Dar. Donum.
Dare. Tributum.
Dal. Collis.
Datul. Tributum.
Dashde. Tributum.
Darnik. Liberalis.
Dashnilc. Tribularius.
Daskel. Magister.
Daite. Saltem.
Daitile, idem.
Daj. Saltem.
[Dagore. Aestus, Calor.]
Daper. Depilo.

Dapen.

Da lte ore. Alia vice.

Dase. Dense,
Dadever. Equidem.
D'akmunainte.Posthac.Imposterum.

Da lce. Postquam. Siquieem.

Dau. Do.
Decsi.

Dela. A. Ab.
Delulcan. Colliculus.

De lie. Luxum awns.

De Mine.

Den. Ex.
De. De.
De. Si.
Depre. De.
Depereture. Depilatio.
Departe. Procul.
Depertedz. Elongo.
Denzu lt. Olim. Dudum. Diu.
Dedemult Olim. Pridem.
De'rnulie ory. Saepe. Multolies.

www.dacoromanica.ro

19

ANONYMUS LUGOSMENSIS

Denture de har. Gratiarum actio.

&reg. Relict.
Deres. ReTectus. Exstructus.
Deres. Refectio. Structura.

Detun.
Dctuneture.
Detot. Omnimode. Peritus.
Deaner. Ab infanlia.
Dever.

Deregetor. Of ficialis.
Derein.

Deremeture.

Dcruiesk. Dono.

[Deunecz. Quadatn vice.]

Deva. Arx in Transylvania.

Deruiture. Donato.
Des. Densus.
Desime. Densitas.
Destul. Satis.
[De.szt7rg. Subito. Illico.]
Deskulcz. Discalceo.
D esku lent. Discalceatus.
D eskulcz. Nudipes.
Deskuny. Resero.
Deskunyeture. Reseratio.
Deskunyetore. Clavis.
Despik. Findo.
Despiketure. Fissio.
Deskent. Incanto.
Desk,entek. Carmen. Incantatio.

Despart. Separo.
Despertziture. Separatio.
.Despercitor. Separator.
Desoseskume.

Desfak. Aperio.
Desfekut. Apertus. Sincerus.
Destojnih. Dignus.
Destojnicsie. Dignitas.
Deskark. Exonero.
Deskerkatul. Exoneratio.
Deskerketure. Exoneratio.
Deskelesk. Magistrum ago.
D esharte. Vacua. Inanis.
Daher& Vacuus.
Deshkid. Aperio.
Deshkis. Apertus.
D eshkis. Aperie. Clare.
Deshkidzetore. Apertorium. Clavis.
Deshkidzclore. Apertio.
Deshting. Discingo.
Deshtins. Discinctus.
Deshlcyautur. Efibulo.
Deshgyaur.
Destup..
Dolor. Debit or.
Delorie. Debit UM.
Detornik. Debitor,
Detornesk.

Dezbrelc. Exuo.
[Devedeszlc. Exhibeo.]

Dezbat. Excutio. Dissvadeo.

Dczbeteture. Excussio. Dissvasio.
[De szerg. 'Pico].
Dezgolesk. Denudo.
[Deszfetat. Delectatus.](1)
Dezgolit. Denudatus.

Dezleg. Solvo. Interpreto.

Dezlegat. Solutus.
Deziegeture. Solutio.
Dezmierd. Voluptate afficio.
Dezmierdume. Voluptuor. Delicior.
Voluptatibus affluo.
Dezmierdecsune. Voluptas. Deliciae.
Dezmierdat. Delicatus. In deliciis
nutritus.

Dezmenyiu. Ham
Dezmenyiume.

Placor.

Tram de-

pono.

Dezmirat.
Dezmirume.
De.znod. Dissolvo. Enodo.
[Dcszpik. Divido. Rumpo.]
Dezvecz. Dedoceo.
Dezveezume. Dedisco.
Dezveezat. Dedoctus.
Dezvelesk. Det ego.
Dezvclit.

Diak. Latinus. Studiosus.

Diekucz, dimintnivum.
Diecseshte. Latine.
Dickony. Diaconus.
Dike.
Dinte. Dens.
Disak.

Disek.

Diminace. Mane.

Dintik.Dimikat.

Dihor.

1) Inainte era scris: instructus, cultus ; apol s'a ters.

www.dacoromanica.ro

20

H. P. H kSDEC

Domn. Dominus.
Domne. Domina.
Domnig. Dominalio. Dominium.
Domneskume. Dominor.
Domnesk. Dominicus.
Doe. Duae.
Doj. Duo.
Doisivedzeese. Duodecim.
Doedzecs. Viginti.
Dojk?f. Nutrix.

Dregucs. Dileclulus.

Dregoj.

Dregelash. Jucundus. Gratiosus.

Dregshor. Charus. Dilectus. Amabilis.

Dshos. (1) Deorsuin. Infra.

Dshoj. Feria 5-la Jovis.

Dshupen. Dominus.
Dshupenease. Domina.
[Dudujeszk. Bello.]

Dode. Soror maior natu.

Duk. Duco. Fero.

Dodciesk. Molest.
Dodeiale. Molestatio. Molestia.
Dodeitor. Molestator.

Dulcse. Du leis.
Dulcsaeze. Du lcedo.

Dulcsiu. Subdulcis.
D ugh. Foelor.
h uh. Spiritus.
Duhodnik (sic). Pater spiritualis

Dodrank. Foenum crassum.

Do lame. Tunica.

Dor. Desiderium.
Doresk. Desidero
Doreme. Do leo.

Dorm. Dormio.
Dor'. For I assis.
Doshenesk. Horton Admoneo.
Doshane. Admonilio.
Doshenitor. Hortator. Monitor.
Dospesk. Fermento. Consumo.
Dospeskume. Fermentor. Consumor.
Dosade. Tribulatio.
Dosedesk. Tribulo. Affliga.
Dosedeshume. Tribulor. Afftigor.
Doseditor. Tribulalor. Persecutor.

Drag. Charus.
Dragoste. Chari las. Amor.

Confessanus.
Duhore. Flatus. Spiraculum. Foetor.
Duknesk. Foe leo. Oleo.
Dusk. Animus. Voluntas.
Dushnik. Spiraculum.
Dum;neke. Dies Dominicus.
Durory. Podagra.
Durere. Dolor.
Dzame. Jusculum.
Doare. Serum. rDiluculum.]

Reams. Jusculentus. Pepo.

Dzett. Deus. Cerle. Profectti.
Dzak. Jaceo.
Dzade.-Dzik. Dico.
Dziketure. Dicta).
Dzive. I)zi. Dies.
Dzilcsk. Dies augeo.

Dragumie. Amo.
Drak. Diabolus.

Dram.

E (e, In, fin.)

Emlunedzumei. Corrigo me. Emendo me.Embunatul. Emendatio.

Elyo. Vox irridenlis.

Embat. Inebrio.
Embetat. Inebriatus.
Embetume. Inebrior.
Embiu. Invito.
Embrek. lnduo.

Embunare.

Embrekement. Indumenlum.
Embuk. Bo lum deglutio.
Embuketure. Bolus.

Embunedz. Laudo. Probo. Commend. Emendo.

Emblu. Ambulo.
Emb'are. Ambulatio.
Embletor. Gradarius.

Embuiestru.

Emblet. Gressus.
Emuatzesk. Mull iplico.

Enz'pare. Puto.

(1) La acest cuvint :ti cele treT urmatore era scris de 'ntaiti numaT de, apol s'a
adaus d'asupra cu acelatfl man, ate un h.

www.dacoromanica.ro

21

ANONY11CT3 LUGOSHIENS S

Empart. Divido.
Empak. Pacifico.
Empakumg. Pacem ineo.
Emperat. Caesar. Imperator.
Enzperetesk. Caesareus. Imperialis.
Jimperetzie. Imperium. Regnum.

Emperedz.

Empeketure. Paeificatio.
Empeketor. Pacificator.
Empestresk.--

Recessio]

Endoiesk. Duplico.
Endoit. Dubius.
Endoieskume. Dubito. Despero.
Endupleic. Complico. Plico.
Endupleketure. Plicatura. Plica.
Endurume. [Misereord
Endurat. [Misericordia motus.J

Ewing. Tru do.

Empingetor. Trusor.
Empins. Trusus. Trusio.
Emping6ture. Trusio.
Emprrgsur. Circum.
Empung. Pungo.
Empuns. Punctus, Puncture.
Empunst lure. Pu net ura.
Emput. Imputo.
Emput. Foetere permitto.
[Emp utasune. Querela.J
Emputzeshume. Foeteo.
Empucit. Foelidus.
Empurzec.une. Foelor.
Empucinedz. Diminuo.

Enduluiesk.
Enduluiethumlf.

Endregsesk. Amo.
Endregsitor. Amator.
Endrezneslc. Audeo. Praesumo.
Endr6znale. Praesumptio.
Endr'eznitor. Audax. Praesumptor.
Temerarius.
Enfash. Fascijs cingo. [Involvo.
Obvolvo.]

Enceleg. Intelligo.
[Enbul:eslc. Comprimo. Obruo.]
Enceleseture. Intellect us. Intellectio.
Enceles. Intellectio.
Encin.

Encinat.
Enesep. Incipio.
Encsepeture. Inceptio.
Enctlept. Prudens.
Encelepcsune. Prudentia.
Encset. Desino. [Gesso.]
Encset. Paulatim.

Enfermat.

En fermi:lure.

Enfier.

Enfierbent. Calefacio.
Enfierbentat. Fervidus.

Enflor. Floreo.
Enflorit. Floridus.
Ell fren. Freno.
Enfrenelure. Frenatio.
Enfrei g. Compingo.

Enfrent.

Encsinsetore. Cingulum.
Encsind. Ineendo.
Enesing. Cingo.
Encsedume. (sic) Fido. Confido.
[Endelitje. Leviori pretiol
Endemn. [Reconcilio. Hortor. ConEnd6s. Condenso.
Endesat. Contlensal us.
Endesca. Condensat a.
Endeseture. Condensal io,

Enfarm. [Orno. Induo

Enfinume.

Encsepetor. Inceptor. Praecent or.

Encelegetor. Intelligens.

Endenzneture.

[Endelung. Differo. Elongo.]

Endereptedz. Rectifico.
Enderepteture. Rectificatio.
Enderet. Retro. Retrorsum.
Enderetnik. Haereticus. [Apostata.
Retro-abiens]
Enderetnicsi. Haeresis. [Apostasia.

solor].

[Enfrumeszetzesk. Exorno J
[Enfrunt. Rixor. Contendo. J

Enfund. Fundos impono.

En gen. Illudo.

Engender. Illusor.
Engeneture. Illusio.
Engit. Deglutio.
Engiciture.

Engicitore.

Engreshedzumg Pinguesco.
Engreshumg. Impinguor.
Engreshedz. Pinguefacio. Impinguo.

www.dacoromanica.ro

22

B. P. BASDEO

lEngrekeszk. Impregno. Alij Engreszeszkl.

Engreshiture. Impinguatio.
Engreshitor. Impinguator.
Engrop. Sepelio. Defodio.
Engroszed.z. Crassum reddo.
Engrupetor. Sepultor. Defossor.
Engrupecsune. Sepultura.
Enyrupeture. Defossio.
Engsur. Angelus.
Engseresk. Angelicus.
Engsenunkyu. Genufleclo.
Engsos. Deorsum.
Engsur. Circum.
Engsur empregsur. Circum. Circa.
Engsur. Convicior.
[Enkaljek. Consendo (1) equum].
Enkalezume. Calceor.
Enka la. Calceo.
Enkelczement. Calceamentum.
Enkelczat. Calceatus.
Enkark. Onero.
Enkerheture. Oneratio.
Enkep.
Enke. Etiam.
Enlceldzeslc. Calefacio.
Enke/doeskume. Calefln.

Enkeresk. Calefacio.
Enkereskunze. Calefio.
Enkin. Propino. Dono.

Enkunyeture. Obseratio. Constipatio.

Enkunysur. Circumeo.
Enkungsurat. Circuitus.
Enkurk.
En line*. Allevio.

Enluntru. Intus.
Enlatury. Procul. Longe.
Eniuminedz. Illumino.
En lumina& Illuminatus.
[Ennelbeszk. Dealbo].
E nnek. Submergo.
Ennehume. Submergor.
Enneketure. Submersio.
Enseredz. Sero venio.
Enseradze. Advesperascit.
_E'nsenetoshedzume. Convalesco.

Enseloshedo. Sitio.

Ennot. Nato.
Ennotat. Natoli.
Ennotish. Natando.
Ennod. Ligo. Noduin facio.
Ennodat. Ligatus.
Ennoiesk. Innovo.
Ennoit. Innovat us.
Enterit. Irrito. Concito.
Enteritettere. Irrilatio.
Enteritetor. Irritator.

Ens. Solus.

Enkinume. Saluto. Moro.

Enhinecsune. Salutatio. Adoratio.
Enkid. Claudo.
Enkis. Clausus.
Enkiseture. Clausio.
Enkidume. Claudor.
.Enkidzetore. Clausura.
Enkreczesk.

Ense. Solo.
Ense.
ENS07141)26. Uxorem duco.

Ensurat. Uxoralus.
Ensush. Ipse. Solos.
Ensus. Sursum.
[Entemplare Lum j. Affluxus bonorum mundj. Oslensio bonorund.
[Enseleszk. Folio. Decipio.]

Enhrecziture. -[Enkieg. Condenso liquidum. Coagulo].

[Enkiegat. Condensalus. Coagulatus].

Enkocse. Hac.
Enko/o. lilac.
Enkulcz. Calceatus.
Enku/czume. Calceor.
Enkulczat. Calceatus.
Enkuny. Obsero. Claudo.

Enkunyat. Obseratus. Conslipatus.

E ntin. !ado. Tingo.

(1)

Entinat. Infectus. Tinctus.

Enting. Intingo.
Entins. lntinctus. Intinctio.
Entins. Continue.
Eldon). Remitto. Revert.
Entorizume. Revertor. Regredior.
Entorn. Converto.
Enturnat. Conversus.
sio.
E nturnare. Conversio.
Entrcg. Integer.
Entrage. Integra.

(1) Urm6z4 aci an cavInt retezat la legarea

www.dacoromanica.ro

ANONymus LI:GOSHIENSIS

23

Entunekat. Ob...
Entunerek. Tenebrae.

Entrek. Praecello. Praeeo.

Entrekut. Praecellentia.
Entremblu. Intercedo.
Entremblare. Intercessio.
Entrembletor. Intercessor.
Entre. Inter.
Entru. Intra.
Entru. Intro. Ingredior.
Entratul. Introitus. Ingressus.
Entreb. Interrogo. Quaero.
Entrebare. Interrogatio. Quaestio.
Entrebetor. Interrogator.
Entrupuredzume. Incarnor.
.Entrupurat. Incarnatus.
Entrupurecsune. Incarnatio.
Enturbur. Turbo.
Enturburat. Turbatus.
Enturburare. Turbatio.

Entunelcos. Tenebrosus.
.Env6c0. Doceo. [Jubeo].
Enveczunze. Disco.

Enveczeture. Doctrina.
Enveczetor. Doctor. Magister.
Enveczat. Doctus.
Enve/esk. Involvo. Convolvo.
Envelit. Involutus.
Enve liture. Involutio.
Envelitore. Velum.
Enveluiesk.
Enveluitor.
EnverteSk. Inverto. Verto.
Envertiture. Versio.
Envertitul. Inversio.

Envit.
Envitat.

.Entunelc. Obtenebresco. Caligo.

F.
Feriture. Defensio.
Feritor. Defensor.
Ferim. Comminuo. Frango.
Ferimeture. Comminutio. Fragmen-

Fag. Fagus.
Fagure. Favus.
Fah. Facio.
Fill. Genus.
;We. Gloria. [Fa la. Superbia].
Fashe. Fascia.

turn.

[Fasureszk. Infascio. Obvolvo].

Fate. Puella. Filia.

Fajcle. Utilitas.

Face. Mandibula.
[Fecsarnik. Hypocrita].
Fe los. Vanus. Gloriosus. Iactabundus.

Fe los. Utile. Utilitas.

Felosesk. Prosurn.
Fel. Genus.
[Felts. Maxilla. Gena].
Fe lie. Jactantia.
Femeye. Familia.
Foemina.
Femeiat. Habens familiam.
[Thuip (sic). Lampas].
Fen,. Foenum.
Fcnacz. Foenile.

l'enine. Farina.
Fentene. Put eus.
Fere. Sine.
Ferast re. Fenestra.
Feresk. Defendo. [Custodio].

Ferik. Laudo. Beatifico.

Ferikecsune. Gloria. Beatitudo.
Ferikat. Beatus.
Fericse. Beatus.
Ferek. Polio.
Fereketure.
Fereketor.
[Fermeketor. Magus].
[Fesnik Candelabrum].
Feshtik.
Feshtile. Lychnus.

leshie.
Fesuj. Phaseolus.
Fdt. Filius.
Feticze. Puellula.
Fetesk. [Pario (de ovibus)].

Rare. Fera.
Fierb. Coquo. Ferveo.
Fierture. Coctura. I. Coctum.

Fier. Ferrum.
Fie. Sags. Suflicit.
Fig. Ficus arbor.
Fige. Ficus fructus.
Ficsor. Filius. Peer,

www.dacoromanica.ro

24

Ficsurel. Puellus.

B. B. HASDEO

lus.

Fike

Frenture. Frac t io.

Frengdor. Fractor. Fragilis.

Frenk. Francus. Gallus.
Frcnczush. Gallicus morhus.

Filia
[Fria]
Finik. Palma arbor].
iriz. Serra.

Frenczusheskunze. Gallico morho in-

Fir. Filum.

ficior.

Fire. Essent ia.

Tiu. Filius.

Frenczushit. Gallico morbo infectus.

Fretzie. Consanguineua. Consanguinitas.

Fiu. Fio.
Flemcnd. Famelicus.
Flemendoesk. Esurio.
[Flakare. Flamtna].
Flekereu.
Flekertisk.

Fliske. Nauci. Vilis. Sordida.

Flok. Flocus.
Flokshor.
Flore. Flos.
Noriese. Flosculus.
Fluier. Crus.

Frig. Frigus
Frig. Frigo. Torreo. Asso.
Frigumid. Frigeo.
Frigury. Febris.
Fligare. Vern.
PHU. Timor.
Frikemie. Timeo.
Frikos. Timidus.
Frimpt. Assus.
Frumos. Pulcher.
[Frumszeeze. Pulehritudo].

Fluier.
Fluiere.
Fluture. Papilio.
Flutur. Vapor.
Fluturat. Mente motus et vagus.

Frundze. Frons,
dia.
Fundzos. Frondosus.
Frunte. Frons,
tis.

Fo flej. Vagus. Scurra. Nauci.

Fug. Fuga.

Fok. Ignis.
Fodormente. Mery ha.
Fodormenla kaluluj. Calaminlha.
[Foloszeszk. Sucurro. Ulilis fio. Ulilitatem capio. Profieio].
[Foloszul. Cura. Conatus].
Fome. Fames. Esuries.

Fugacs. Fugax.
Fugetor. Profugus.
.Fum. Fumus.

FOMemie. Esurio.

Fomete. Fames. Esuries.

Font. Libra.
Frage. Fragum.

Frate. Frater.
Frapsine. Fraxinus.
Fregar. Morus.
Fregar alb. Morns alba.
Fregar negru. Morus nigra.
Frek. Frico.
Freketure. FricliO.
Frembie. Fimbria.
Fremseee. Pulchril u do.

Frenk. Frango.
Frent. Fractqs.

Fruntar.
Fug. Fugio.

Fur. Fur.
Fur. Furor.
Furtushag. Furl um.
Furetor. Furax. Fur.
Fucsie. Vasculum.
Fun ye. Funis.
icse.

Funinesel. Uleus.
Furnike. Formica.

Furnikar.
Furnik.
Furke. Furca.
Furice. Colus.

Furl
[Furtiina. Turbo. Tern pest as].

Fus. Fusum.
Fus. Piscis.
Fushte. Fustis.
Fushtash,

www.dacoromanica.ro

ANONYM. S LUGOSH1E24,11$

25

to

nal/4n. Plairli:41
t..;-41116n. hucatus. Aureus nummus.
Galosh. Tela Gallica.

Gard. Sepes.
Gangure. Aedon.
Gata. Paratus.
Gaure. Foramen.
Gecsesk. [Divino. Opinor. Auguror.
Put. Aeslimo].

Gecsitor. -Ogesiture'.

Gedeles:k. Tiii llo. Veszket].

[Geftin. Levi prelio].
Gegumen. Superior monastery].
Gefine. Gal lina.

Gainacz. Stercus gallinaceum.

Geinar, Pastor gallinaceutn.
Gejtan: Rona:
GOtenpel.

00atr.. Modins.
Gt/i-tiesk
Gelbeushul oriduj. Vitelln M.
[Gelcsave. Tumult us].
GeThenyorcY. Cana. Calendula.
lktf. Tumor.
Gelbenesk.

Geuresk Per for.

Geuriture. Perforatio.
Gisdau. Pulcher.
Glas. Vox.
[Glefeneszk. Deploro].

Gida. Carnifex.
Globe. Mulcla.
Globesk. Mulct o.

Globitor. Mulcialor.
Glote. Familia. Mullitudo.
Glot.
Glotos.

Gloncz. [Globus].
[0/1,onoszk. Jocor].
[Glume. Jocus].
Gol. Nudus. Vacutis.
Gbletate: Nudilas:
Gblesk. Denudo. Evacuo.
Go lash. Implumis.
[Gleszne. Talus. Pedes].
[Gluga. Canisterium].
Gonesh... Pe llo. Persequor.
Gone. Persectilio. Pulsio.

Gonitor. Persecutor. Pulsor.

Gonica
Goneskume.

G, Igere".

Gouge. Terriculamentum.

Gelgeitor.
G6lgeiesk.

Gomonesk.

Gend. Cogitatio.
Gend'esk. Cogito.
Gendacs.
Genske. Anser.
Gensak. Anser masculus.
Gengazt.
Gencsesk.
G6ncsale.
Geodze.
Geseslo. invenio.

Gerbau. Gibbosus.
Gerbovinie. Gibbus.
Gerosh. Grossus.

Goma. Cus los protorum.

Gorniesik Custodia agrorum.
Gorun.
Gorung61.

Gorbacs. Sculica.
Gostesk. Hospitor. Tracto.
Goshtinak.
Grabe. Properatio Maluratio.
Grabnik, 6. Properator. Velox.

Grace. Nausea stotnachi. Provocalio ad vomilum.

Graj. Vox.
Grajnik. Praeco.
Grape. Occa.

Gereshice.
Gerbosh6.

Gracsin. --

Gergericze. Gurgulio.
Gergericzedz.
G erklyan. Guttur.

Grate. Rostrum.

Geunos.

Graure.
Gras. Pinguis.
[Grcbeszk. Festino].
Grek. Graecus.

www.dacoromanica.ro

26

11. P. II tSDEC

Grecsesk. Graecanicus.
Greesaske czare. Graecia.
Grepish.
Grepedz. Occo,-as.
Greiesk. Loquor.
Griitor. Loquax.
G, e. Gravis.
Greshesk. Pecco. Erro.
Oreshale. Error. Peccatum.
Greshit. Peccalor.
Gresune.
Greuncz. Granum.
Greif. Gravis.
Grezne.
Gresime. Pinguedo.
Grenade. Cumulus. Agger.
Greniedesk. Accumulo.
Greime. Gravitas. Gravedo.
Grishe. Cura. Industria.
Grishos. Solers. Industrius.

Grislhlesk. Procuro.
Grishitor. Procurator.
Grid.
Gribesk. Propero.
Gribitor. Properator. Velox.
Gritz. Triticum.
Grinde. Trabs.
[Grindine. Grando].
G-rivne. Drachma.
Griv.
Grivej.
Grol. Comes liber.
Grope. Fovea.
Gropnice. Monument utn. Fossa.
Gropan. Magna fovea.
Gros. Crassus.
Grouse. Grasso.
Grosime. Crassilies.
Grosame.
Gros. Catasta. [Cippusj.
Grozay. Turpis.
Grozave. Turpis.
Grozevie. Turpiludo.
Grozevatek. Turpis.
Grozecesk. Delurpo.

Grudiv. Frustum.
Grundz. Frustum.
Grundzos. Frustatim. Crosse. RusticanO.

Gsane. Gena.
GSCM. Gemo.

Gsemet. Gemitus.
Gsenunkge. Genu.
Gser. Gelu.
Gsinere. Gener.
Gsinerie.
Gsingsie. Gingiva.
Gsingash. Delicatus.
asingesheskume. Delicatus reddor.
Gsingeshi6. Deliciae.

Gsoj. Jovis. Feria quinta.

Gsok. Ludo, Salto. Choreas duco.
Gsok. Lusus. Saltus. Chorea.
Gsokembat. Illudo. Irrideo.
Gsolgs. Syndon.
Gsor. Juro.
Gsas. Deorsum.
Gsudecz. Judex.
Gsude, idem.
Gsudek. Judico.
Gsudeleare. Judicium.
Gsudehate, idem.
Gsudeketor. Judex.
Gsug. Jugum.
Gsugastru.
Gsugenesk. Castro.
Gsugenit. Castralus.
Gsuicsk.
[Gsung. Pungo. Jugulo. Occido].
[Gcsumileszk. Indico, Ostendoi.
Gsude. Sponsus.
Gsunget. Sponsulus.
Gsunelush, idem.

Gsunk. Juvencus.
Gsuninke. Juvenca.
Gsupen. Dominus.
Gsupenase. Domina.

Grozeveskitme. Del urpor.

Gstir. Juro.
Gsurement. Juramentum.
Gsuretor. Jurator.
Gsuretor strimb. Periurus.

Groznik. 'l'erribilis.
Groznicsie. 'l'erribilitas.

GuLay. Leprosus.
Gubevie. Lepra.

(.True. Grus.

Gaeceshunte. ',cot inficior.

Grumadz. Collura.
Grulb. Rusticanus.

Gulcr. Collare.
Gure. Os.

www.dacoromanica.ro

27

ANONVAIUS LUGOSHIEN SIS.

Guran. Os magnum habens.

Gunk& Os parvum.
Gunoj. Stercus. Limus.
Gunoiesk. Slercoro.
Gushe. Struma.

Gushedz. Strumam acquiro.

Gushe.

Gyontar.
GyOngy virag. Lilium convallium.

Gushavel.

Gutte. Gutla.

Gutturar.
Gyace. Glacies.

Gushat. Strumosus.
H.

Ha.
Hacske.
Haczeg. Districlus sub Comilatu Hunyad.
Haj. Vox suspirantis.
Hajne Vest is.

Ilajda. Agedutn.
Bak.
Hale. Vorax. Prodigus.
Ham. Lorum.
Hareng. Campana.
Har. Gralia.
[Hari' Psalteria rn].
Basal. Utilitas.
Hellerluglsk.
Heberluitor.
Bejzzucze. Veslicula.
Hejduk. Hajdo
H ejdukame. Hajdones.
Hejducsesk. Hajdonicus.
Hejducseshte. Hajdonice.
Hej. Particula pellentis.
Hel. Ille.
Be:a. Ille. [ja. ilia].
Henzush. Cadus pellionis.
Henzushesk.
Henzushit.
Heznbar. Granarium. [vel Hoss (?)].
//ep.
Here. Contentio. Allatratio. Nurmuratio].
Ihre`jesk. Allatro.

Ilerkeiesk. Roncos traho.

liercz. Mus.
Ilerb,quiesk.
Iferbelizit.

Herb. Testa.
llerengesett. Campanator.

Hering. Halix.
Hergany. Cucurbita. [Vel Bosztdni.
Hei e.
Hesh. Vox gallinas pellentis.
Heshie*. Pellix agnina [

(1) ].

ihsnitiesk. Prosum.
Hies. Hilum. Nihil.
Hinteit. Carpenium.
Hinge. Mereirix. Scortum.
Htepie. Scortatio.
Hlepeshte.
Ho. Vox continent is pecora.
Hojte. Longurio.
H ocz. Latro. Fur.
H omok. Sabulum.
H omokos. Sabulosus.
Hop. Vox saltantis.
[Hopp czupp, idemi.

Hran. Nasturcium.
//rang'. Fruinenturn. Alimenlum.
Hrenesk. Alo.
Hretziture. Tractatio.
Hrenzt. Pinguis. Traclatus.
Ilrenuiesk. Nasturcio condio.
Hrebor. Audax.
Hre'borie". Audacia.

Hreboresk. Conforto.
Hreboreskume. Confortor.
Hreboritor. Confortator.
Ilrebor. Audacter.

Brona O. molle.
Hudbe. Noctua. Bubo. [vel Buktil.
Huhuredz. Noel II a.

Ifuhuredz.
Ihdesk. Persequor. [Basphaemoj.
Httlitztre. Perseculio.
t I) Ceva nedescifrabil, cu o alt4 maul.

www.dacoromanica.ro

88

D. P. a SDEI'`.

ii.

lad. Interims.
Iaj. Vae.
Iaka. Ecce.
Ia late. Ecce.
latorid. Vacca. [vel Vocal.
Ian. Cave.
Jape. Equa.
la. Ipsa.

Iesefori. Etoachd.
Rsit. Exit us.
/au. Ego. [Tu, ille-jel.]

larb6. Herba.

linos. Infeclus.
Ime los. Lutosus.

Ian

kraca. Mentha.

Iarba Sventej 111.6riej. Melissa. A'piastrum.

Iarba sherpauj. Colubrina.

Iarba spunsitor.
Iarba fgerttor.
Iarba nietzej.
lara, Hyems.

1kre. Ova piscium.

Ibrishin. Filum sericeum.
lin. inficie.
Ima'n. Lulutn.

Inie. (ilacies soluta.

hire. Indusium. [Vet le pinliil.J
Ind. Annulus.

lnelush.

Inintil. Car.
Lan/yore. Cotculatti.
InimoS. Cordat us.
Ina. Ait.

fare. !term. Autem.

larishite. Iierum.

/sleode.

Iask6. Fomes.
rate. Ecce.
Iaz. Agger.
Iesa. Hic.
leg. Media. Pinta.
Ice.
Iel.

Ibrik.

Iskode.sk. [Inquiro. Interrogod

Ispitesk. Tent. Probo.

lspite. Tent atio.
Ispititur6, idem.
Ispititor. Tent ator.
lshpan. Castel lanus. Comes.

Ipse.

leder& Hedera.
leftin. Vilis pretij.
leftenesk. Vilesco.
lepure. Lepus.
J?puresk. Leporis. Venor.
Rpuraska. Saltus Hajdonicus.

lepar. Pastor equarum.

lernedgr. Hyemo.
Ierngretz. Hyemalis.

lernatek. Hyemalis.

lerj. Heri.
lerj alalte. Nudius tertius.
loiee. Triiicum vernale.
Iert. Parco. Remitto.

Istov. Menus.
Istor6. Mena.
It61. Ecce.
lute. Morsicans. [Acerbus. Aerisd

lutziine.

lubesk. Eligo.
lubit. Elect us.

luzbash.

fIveszk. Demonstrod
Izbesk. Al lido.
Izbitu, e. Allisio.
Izaffiu. Reperio.
kbende. Victoria. Vindicla.
lzb'Ondeslc. Vindico. Vinco.

lzderesk. Creo.
Izderituie. Crealio.
Jzderitor. Creator.

Iert6esune. Remissio.
lerfelor. Remissor.
lbesk. Arno.

IzmiL Sapor.

_Mote. Amor.
Ibostarnik. A maim..

Izinomesk. Al lido. Il licio.

Izmomale. Illecebra.

lbovnik. Amasius.
lbovnik6. Amasia.
/es. Exeo.

Jzntane. Perizoma.
/zinusk. Aresto.

www.dacoromanica.ro

ANoNyuus

1.1

GOSFIII,NSIS.

H.

Ka. Sicul.
Kad. Cado.
Kade. Cadus.
Kakuneo. Merdo.

Kak. Inficio. Demerdo.

Kal. Equus.
Kale. Via.
[Kale engseminate. Biviumd

Kelcerse. Sordidus.

Kelar. Claviger.
K elesig. Sumptus.

Keez.

Kamm. Soccus.
K elbadze. --

Kelibeidzebk.
Kelbegsos.

Ka lk. Ca 'co.
Ka ld. Ca lidus.
Ka lde. Calida.
Kaldumi. Ca leo.

K eidure. Calor.
KKduros,-e. Calidus,- a.
KAdare. Cacabus.

Kamero. Usura.
Kant:. Cantharus.
Kanye. Milvus.
Kap. Caput.
Kapte. Crepita.
Sap 6t. Acquiro. Conquiro.

laary. Equester.

Kapre. Capra.
K[apiste. Fanum.]
Kcir. Currus.
Kam& Caro.
Kare. Qui.

Karpen.

Karte. Liber. Epistola.

Kase. Domus.

Kash. Caseus.
Kask. Oscito.
Kaskul. Oscitatio.
Kaut. Quaero. Aspicio.
KazO. Monstrum. Prodigiutn.
Kg. Quia. Quod.
Kebudz. Carbo vivus.
Kecse. Quare. Quia.
M(16. Stragulum.
Keezir. Nequam.
Keez6/. Cale llus.
Ke welush, idem.
Kerze. Canis femella.
../C6c/P/nicie. Thuribulum.

Kedar. Victor.
KedziMuee. Casus.
Keicze. Pileo lus.

Keincze. Poenilentia.
Kejt'skitintl. Poenitet me.
Kekat. Merda. Stercus.
Kekecsos. Sordidus.

Keti'dertishke.
KKemar. Mercator. Inslitor.
KP emaresh. Atramentarium.
Keierash. Eques.
.Keleresk. Equito.
Kelereshte,. Equitando.
Ke'euz. Director.
Keleuzesk. Dirigo.

Ketitke. Cavea.

Kg'iin.

K&keture". Catcall.
K NkNor. Calcator.
Kelkeny. Calcaneus.
Ke ony. Caminus.
Kelucz. 1 'Equellus.
Kelushel. r
Kemetar. Usurarius.
Kenzeshe. lndusium.

Kemare. Camera.
Kemerash Camerarius.
Kemp. Campus.
Keapie. Campestris locus.

lama.

Camelus.
Kemnklr. Damaseenus.
K enesk. -

Kenit.
Kenale.

Kend. Quartet.
Kend shi trend. Quandoque.
Kent. Canto.
Kentek. Canlicum.
.Ke'natorce. Cantator,-trix.

Kentar.

Kenteresk. Kepeceene. Calvaria.

www.dacoromanica.ro

29

B. P. HASDE(J.

ICepeezene de kurekyu. Caulis ca-

Wtoreskuine. Nubo.

pitalus.
Igpeezenos. Capito. Capitosus.
KApestrit. Capistrum.

ifft'sztjlee. Doinuncula.

.10pesti.r.

KOpeteny. uasciculus. Cervical.

Kfiput. Porla.

Keskat. Oscitatio.

Kestane. Castanea.
Keshtie. So Mei ludo.
Keshtig. Procuro. [Habeo. Possideo.
Solicitus sum.]

Kesktignor. Procurator.
Keshtigos. industrius. Solers.
Ketre. Erga. Versus.

KOpute. Crepil a.

Kepusedz.

K,pushe.

Krtpshune. Fragurn.
Kftpitan. Capitaneus.
Kepriore. Dania. Caprea.
Keprior. Capreoluu.Tigellum. Trans!rum.
Kerare. Semil a.

Ketone. Miles.
Ketenie. Militia.

Kettishe.

Kererujke.

Ket. Quantum.
Kele. Quot.
[Ketera. Aliquot.]
[Kele doj. Binj.]

Kereush. Auriga.
Kereushesk. Aurigam ago.

Ifetastiv. Catalogus.

Kereiesk.

Kerbune. Carbo.

Keterame.

Ketul.

Keuteture. Aspect us.

Keutatul, idem.
Kjcir. Clarus.

larebin. Sclopus.
Kftrabe.
Kftrle.

Kjar. Clare.

Kerike. Rotula.
Krtrikctdz. Roto.

Kerikat. Rotatus.
Keresme. Taberna. Caupona.
Kercsmar. Tabernarius. Caupo.
Kercskedo. 1.) Strideo.
Kifresmeresk Educillo.
Keregeiesk. Strideo.
Kerezeiture. SI ridor.

Kjag. Coagulum.
Kiezelie. Praecinclorium.
Kjein. Voco.
Kjenzeture. Vocatio.
Kjemetor, Vocator. Invitator.
Kjemat. Vocalus.
Kike. Coma. [vel

Kilay.

Kfrrezeitore.

Ktrrnat. 2.) Farcimen.

Kerneesor. Farcimcn parvum.
KPrnicse. Caro modica.

Kern.

KI"nresk.
Kerticse. Libel lus.
Kerturar. Scriba. Lii erat us.
1K6111,. Prora.]

Kerunt. Canus.
Keruntece. Canilies.
Kerpe. Tela.

Kilin Secretim.
Kilie. Cella.
Kiltuiesk. Expendo.
Kiltuiale. Expensa.

Kimnesk.
Kimnitul.
Kinzniture.

Kimeshe. Indusium.
Kin. Crucial 11F.

Kinuieshume. Crucior.
Miles. Thesaurus.

King16.

/artaie.

Kertelnik.
Kesetorie. Matrimonium. Ilxoratio.
(1) Inainte era scris: Ifecskeieak.

(2) Cu alts camel& adaus la sfirsit

un a.

Kip. Imago.
Kipzuiesk. Conijcio.
K,pzuiture. Conjectura.
Kipish. Conveniens.

Kirea.

Kisage.
Kismet.

www.dacoromanica.ro

AONyNIUS

urcosetsksis.

Koczesk.

Kishe'reu.
Kishicze.

Koade". Cauda.

Koadish. Caudalus.

Kitesk. Orno.

Kodru. Munte. Bdure.

Kodru. Frustum.

Kititure. Ornatus.
Kite'skunte. Ornor.
K it& Ornatus.

Kodalb.

/6a. Fasciculas.

Kole%

Kitush.
[Kitenel. Paulatim.]
Kjucs.
Kjuze.

Cantharus.

Kolar.
Koticze. Caniharellus.
Koj. Tesliculus.
Kojan. Teslieulosus.
Kok. Coquo. Pinso.
Kokosh. Gallus.

Kivere. Pileus.

Kluke".

Kokolosh.

Klan.

Kokoloshesk.

Klanye. Gelyma.
Klej. Bitumen.

Kokon. Puer. Filius.

Kokonya Puellus.

Kleishte.
Klekuiesk.

KoktlAla.

Kleje. Clavis. [Kofe,".]

Kokot.

Kleicze. Clavicula.
Klencs bctren. Seniculus.

Kok,or. Grus.
Kokoshter. Laqueare.
Kolak. Torla. Circulus.
Kolak. Munus.

KienCS.
Kiencoush.

K lal.

Koleshe*.

K iii.,.

Kole. Elie.

Kline. Laridum.
Klocske. Gallina glociens.
K/ocse'sk. Ovis incubo. Glocio.

K olik Casa. Mappale.

Klopot. Campana. Strepitaculum.

Klopotnica. Campanile.

Kaindi. Eccloga (sic.)

Kolibie.

Kolibfiskii16".

Kolibit.

Klocsit.

Elopoczel. Campanella.

Kiosk.

Klotosesk.

Koberluie'sk. Praedor.
Kober Tudor. Praedator.
Kobe'rle'u. Praedo.

Kobeca.

Koabe. Omen.
Kobesk. Ominor.
Kob.... 1.)
Kocsobe. Casa.
Kocsie. Currus equeslris.
Kocsish. Auriga.
Kocsishesk. Aurigam ago.
Koczhe. Os.
Koczofane". [Pica.]

Koczofejke.
(1) Nedescifrabil.

Al

Kole. Ihi. Elie.

Koko. Dens anterior.

[-I- Item Soccus. Item Calceus. In

pl. Kolczunile. Vel Enkelezemenlul.]
Kotrzan. Deniatus.
Koloshvar. Claudiopolis.

Konitirnik.
KOnak.

Koncs.

Konez. Frustum.

KOniUSh.

Kopa,V.
Kopcics. Arbor.
Kopcse. Fibula.

Koup0'. Coxa. [Kopsza. Femur.]

Kopt,-6. Pistus,-a.
Koptor. Fornax.
Kopil. Puer.
Kopilandru, idem.
Kopilash. Puellus,

www.dacoromanica.ro

32

11. P. BASDF5.

Kopil. (1) Spurius. Nothus.

Kopia. Cal x.
Kopitedo. Calcitro.
Koprene. Velum capitis muliebre.
Kopun. Capo.
Korb. Corvus.
Ko,bacs. Scutica.
Korde. Zona.
Kordovan. Pe lig caprina.
Korkan. Corvus.
Korn. Cornus.
.Korn. Cornu.
Korne. Cornum.
Kornut,-e. Cornulus, -a.
Kort. Tentorium.
Kortun.

Koruj Nisus.
Kos. Suo.
Kosetor. Suitor.
Kosetore. Acupiclrix etc.
Kose.4. Falco,-as.
Kose. Falx.
Kosash. Fa lcalor.
Koshare. Corbis.
Koski.

Koshcsor.
K oshnicze. Corbis.
Koshtej. Castellum.
Koshe. Crunia.
K.oshok. Pellicium.
Koshokar. PeIlio.
Koshocsesk. Pellionem ago.

Krajne. -

Krajnik.

Krak. Armus.
Krakaticze. Polypus.
Krakeu. Cracovia.
Krange. Ram us.

Krap. Carpio.
Kraste. Crista.
Krecz. Crispus.
Kreczary. Crispationes.
K, ecsun. Natalis. December.

Kra. Credo.

Kredincze. Fides.
Kredincsos. Fide lis. Credulus.

Krrjase. Regina.
K reiesk. Regno, as.
[Kresztat. Fel rOvol.]
[ Kreszteszk. Fel rovom.]
[Krecoitur8. Plicalura. Inflexura.
Krciesk,-e. Regius,-a.
Kreije. Regnum. Regimen.
Kreiuco. Regulus.
Krenguros,-e. Ramosus,- a.
K rep. Crepo. Findo.
Krepetur6. Fissura.
Kresk. Cresco.
Kreskutu/. Incrementum.
K estedz. Signo.
KrestNure. Signum.
K reste ate. Cncumer.

Krevet.

Kriel (sic). Cerebrum.

Kricsova. Nomen pagi.
Krin. Lilium vel liosa (lava.

Kosice. Capillus. Coma.

Kosiczat. Capillalus.
Kosir. Culler vinilorum.
Kosor, idem.
Koste. Costa.
Kostish. Per lalus. Ad lalus.
]Kovor. Tapes.]
Kot. Cubilus. Ulna.
Kotzesk. Cubit() mensuro.
KoUj. Catellus.
Koture. Ma gale.
Kot

Kroitor. Sartor.
Kruc.s. Crux.
Krum Farco. Tenax sum.

[Kovers.deszk. Excel lo. Supero.]

[Kruczeszk. Kiminlem.]

Kracze. Crispa.

Kruczunal. Viribus parco.

Krud,-6. Crudus,-a.
Krudzime. Cruditas.
Krunt. Cruentus. Sanguinolentus.

Kraj. Rex.
Kraiovu. Oppidum Transalpinae.
1.) Cu alti mank adaus d'asupra luIj
p t czo.

Krinhe

Krinkurze.
Krish. Fluvius Chrysius.
Krishan. Accola Chrysij.
.Krishencsk. Chrysiensis.
Baculus.

Kroiesk.

Kruntedz. Cruento.
Kruntat. Cruentatus.

www.dacoromanica.ro

ARO Nyhing LIMOSHiENSIS

rucsnie. Pileus. Cucullus.

Kucit. Culter.
Kucitadi. Cullellus.
Ku fund. Immergo.
Kufundut. Imtnersus.
Ku fundbture Immersio.
Kuk. Coccix.
Kukeiesk. Dormito.
Kukciture. Dormitatio.
Kukcitor. Dormiturus.
Ku ket. Quandoquidem.
Ku. Cum.
Kukuj. Exaltatio.
/Cukuiedz. Exalto.
KukuiedzuW. Exaltor.
Kukuial. Exalt atus.
[Kujbure. Nidus].
Kukure.
Kukurudo.
Kuhurbete. Cum t bita.

A8

Kunun. Sertum impono. Copuloin

matrimonium.
Kununatul. Copulatio.
Kupe. Cupa.
..Kupicze. Cupula.

Kupshorc, idem.

Kupar.
Kuprind. Comprehend. Concipio.
Kuprins. Conceptio. Comprehensio.
Kuprinseture, idem.
[Kuptuscile. Subductura].
I./Cup/uses& Subduco. Veytetn].
Kurastre. Lac tenue et novutn.
Kur. Callus.
Kurd. Purus. Mundus. Castus.

Kurecsune Parkas. Castitas. Munditia.

Kureczesk. Mundo. Purgo.
Kurecziture. Mundatio. Purgatio.
Kurecz. Purgo.

Kukurbetlicle. Cucurbitula.

Kur, idem.
Kur. Fluo. Curro.
Kurke. Gallus Indiacus.

Kukurbetaricz.
Kuleser.. Claviger.
Kuleg. Colligo.
Ku les. Collectio. Vindenaia.
Kulegetor. Collector.
Ku lkume. Decumbo. Cubo.
Kulkatul. Cubatio.
Kutk. Inflect.
Kulduiesk. Mendico.
Kuldush. Mendicus.
Kum, Ut. Quomodo.

Kurkub6u. Iris.
Kurek,yu. Caulis.
Kure. Cutis. Pellis. Lorum.
Kure. lar. Coriarius.
Kurnz. Seco. [Rumpo].
Kurmetur". Sectio.
Kurzedzish.
Kurzny.

Kurpen. Vepres.

Kurpaor. Pala.
Kurs. Cursus.

1Cu16nak. Pileus.

Kumenekar.
Kuzezz. Cuminum.

Kumend. Exequiae.
Kumetru. Computer. Patrimus.
Kunzetre. Commater.
Kumper. Elm).
Kumpereture. Emptio.
Kump6rat. Emptus.
Kumperetor. Emplor.
.Kumpene. Mensura. Pondus. [Statera].
Kumpenesk. Mensuro. Pondero.
limpet. Moderatio. Mediocritas.
Kumpetedz.
Kuvy. Clavus.
Runyshor. Claviculus.
Kunyishor. Caryophillon.
iCunund. Sertum. Corona.

Kurse. Laqueus.
Kurt. Decurtatus.
Kurte. Aula.
Kurtan. Aulicus.
Kurtenesk. Pedibus sto. Aulicismum
ago.

Kurtuliseskum6.
Kurvarnik. Adulter. Moecchus.

Kura. Meretrix. Adultera. Scortum.

Kurvesk. Moecchor. Adulteror. Scortor.
Kurvesk. Meretricius. Nequam.
Kurvaske. Meretricia.
Kurvie. Adulterium.
Kurund. Clio.

Kurundell idem,

Acv, p. lot., Arch. (1 Fii, ra, n,

www.dacoromanica.ro

gi

b.

t.

11ASDE6

. ......

Kyemeture. Vid. Kjemeture.

[Kuszt, lcuszti, kuszte. Conservor.

Vivo].

Kyem. Vide Kjenz.

(1)

Kyuze.

L.
Legume. Obligor.
Lekuies7c. Habito.
Lekuiture. Habit alio.
Le/eshag. Habitalio.
Lekuiesk. Med eor.
Lelcurics.
Lekuste. Locusta.
Lenin. Lignum.
Lemnos. Ligneus.
Lenznul Domnuluj. Abrotonum.
Lemnul kenyeluj.
Lempash. Lampas.
Lempeshel.

Labe. Pes.
Lace. Laqueus.

Lam Latta.
Lade. Cista. Area.
Ladicze, idem.
Late. Stipendium.
Laj.
L aje.
Lak. Medicina. Medela.

Lak. Lacus.
Lakshe.
Lakrime. Lacryma.
Lanzure.

Lance. Catena.
Lancse. Lancea.

Lene. Lana.

L apte. Lac.
Laped. Abijcio.
Laptele kenyeluj. Esula.

Lenye. Pigritia.
Lenyin. Pigritia.
Lenyos. Piger.
Lenyose. Pigra.
Len yeskume. Pigritor. Piget me.
Lenge. Penes. Iuxta.
Lepedat. Abjectus.
Lepedeture. Abiectio.
Leptos. Lacte distentus.
Leptuke. Lactuca.
Lepuk.
Lerdos. Lardum habens.
Lergement. Spalium. Amp litudo.

L enos. Pilosus.

Lard. Laridum.
Lary. Largus.
Large. Larga.
Las. Belinquo.
Lase.

Lat. Latus.
Late. Lata.
Latul. Latitudo. Lawn.
Lature. Latus.
Lau. Lavo.
Laud. Laudo.
Laude. Laus.
Laut. Fides pulso.

Lergsesk. Amp lio. Dilato.

Lergsiture. Amplitudo. Dilatatio.

L aute. Fides. Cythara.

[Laczur. LaqueusJ.
Lebede. Cygnus.
Lecremeck. Lacrymo.
Lecremyore. Lilium convallium.
Laerymula.
Ledicsore. Cistula. Arcula.
Lefegsiu. Stipendiarius.
Leg. Ligo.
Legeture. Ligatjo. Ligamen.
Legetor. Obligator.
Legal. Obligatus.
Lcgen. Pelvis.
Legume. Legumen.

Lesat. Relictus.
Leseture. Relictio.
Lash. Polonus.
L eshesk. Polonicus.
L eshuiesk,. Insidior.

Lesh. Insidiae.
L eshie. Lixivium.

Lishinat.
Leshin.
Lespede. Lapis.
L esui. Facile. Leviter. Vili.
Lesnesk. Vilesco.
Letzesk. Dilato.
Letzime. Latitudo.
(1) Un cuvint nedescifrabil.

www.dacoromanica.ro

36

ANONYMUS LUGOSHIENSIS.

Leteny. Latinus. lidos.

Letenyeshte. Latine. Italica.

Lipan. Piscis. [Lepeny-hal].

Lipiny.
Lobode. Atriplex. [Burian, Ung.]
Lobode selbatche. Atriplex sylvestrum.

Leterne. Laterna.
Lgtury.
Leturony.
Levente. Effeminatus.
Leudunos (sic). Tact abundus. Arrogans.

Locsesk.

Lodiny.
Logodeskume. [ . .
(1)].
Logodesk.
Logodit.
Logosh.
Lagassinum , oppidum
Hung. Inferioris.

Leulce.

Len. Leo.
Lcurde.
Leurdcsk,.

Leuruske. Labrusca.

Logofet. Scriba. Secretarius. Can-

Leushtan. Lev isticum.

Lifuresk.
Lifurony.
[Ljag
Cunae].

cellarius.
Logoletzie". Secretariatus.
Loh. Locus.
Lolcshor. Loculus.

[Liafa. Praevenda (sic)].

Ligay. Delicatus.

Lolo (2). Soror maior natu.

Lomury.
Lopate. Pala.
Lopetze. [Pala parva].
Lose. Palmes.

Liye.
Like.
Lihot.
Limbe . Lingua.
Limba bouluj. Buglossum.
Limbut. Linguosus. Loquax.
Limbuczesk. Garrio.
Linzbrik. Lumbricus.
Limpide. Limpidus,-a.
Limpedzesk. Clarific().
Lintpi,dzeskume. Claresco.

Lospine.
Lostoste. Piscis.
Lot
[

Lin. Lentus.
Lin. Piscis.
[ Liniste. Tranquilitas].
[Line. Tranquillus].
Lindine. Lens,-dis.
Lindinos. Lendiculosus.
Ling. Lingo.
Lingure. Cochlear.
Ling urar.
Linguitor.
Linguieshume.
Lint& Lens,-tis.
Lilts.
Lipesk. Linio.
[Lipszelzk Placeo. Obligor. Eliminor].
[Lipsza. Necessitas. Complacentia].
Lipeskume. Adhaereo.
Lipiture. Linilio. Adhaesio.
Lipitore. Sanguisuga.
Lipitore. Flos.

Lot; u. Latro.
Lotrony.
Lotrie. Latrocinium.
Lotresk. Lalrocinor.
Lotreskume. Latro fio.
Lotrame. Latrones.
Lovcsk. Tango. [Concutio].
Lovit. Tactus.
Loviture. Tactus.
Lovetz. Empt or.
Lubenicze. Melo.
Lucscslc. Luceo.

Lucsaler. Lucifer.
Lucsime. Lux.
[Lucsc].

Lucsiu. Lucidus.
Lucsie. Lucida.
Lud. [titans. Innocens.
Ludecze. Infantia. Innocentia.
Lugscu. Lixivium.
Lukru. Labor. NAgotiutn. Res.
Lukru. Laboro. Operor.
Lukretor. Laborator. Operarius.
Lume. Mundus.
(1) Ce-va nedescifrabil.

(2) Cu anti cernela indreptat in icl

www.dacoromanica.ro

8(1

13. 13. 1ASDE6

Lumenare. Candela.
Luminc. Lumen. Ignis.
Luminos. Luminosus. Splendidus.
Lumin. Illumino. Luceo.
Lune. Luna. Mensis.
Lunatek. Lunalicus.

Lungsesk. Prolongo.
Lungony. Longurio.
Lunke.

Luntre. Navis.
Luntrie.:e. Navicula.

Luntrar. Nauta.
Luntru. Int us.
Lup. Lupus.

Luna. Lubrico.
Lunekos. Lubricus.
Lunekose. Lubrica.
Luny. Lunae. 1. feria 2-da.
Lung, -c. Longus,-a.
Lungsinze. Longitudo.

Luponyc. Lupa.
Lupiul. More lupino.
Lut. Lutum. Argilla.
Lutos. Argillosus.
M.

Maesin. Moto.
Maesov6. Pagus in districtu Sebesiensi.
Macz. Intestinum.
Madzere. Pisum.
Maj. Malleus.
Maj. Maius.

[Maj bine, nzaj ushor. Melius. LP..

ViUS].

Majke. Mater.
Mak. Papaver.
Mahar. Quamvis. Licet.
Makarkare. Quilibet. Quivis.
Makarcsine. Quicunque. Quivis.
Makarunde. Ubicunque. Quocunque.
Makardtunde. Undecunque.
Maharenketro. Quacunque.
.Mal. Argilosa terra.
Mame. Mater.
Mane. Manna. Ros.
Mare. Mare. Pelagus.
Mare. Magnus,-a.
Mare. Pomum.
Marc lukru. Admirant is et spernentis exclamatio.
Martz. Mars. Feria 3-a.
Illartzo'ya.

Marga. Pagus in fine Portae ferreae.

Marva rush,. Malva horlensis.
Marmuri. Marmor.
Murmure. [aorta ferrea. Angus'iae
Transylvaniae ex parte Hungariae
inferioris.

Margsine. Margo. Finis,

ilartur, Testis1.

[Marturi6. Testimonium].
Alas. Mansio.
Masi:. Mensa.
Maskure. Sus castratus.
Illask'e.

Meesinetunt
Meesinish.
Mecs'esk. Aenygma propono.
Mecsiture. Aenygma.
Mecle. Cattus. Felis.
Meez ishor' .

M'e'ezishor. Intestinum parvum.

11Ted.vrijke. Cicer sylvestre.
Medregung. Mandragora.
111egar. Asinus.

Meerecz, idem.
Mc g /Ire.

111egyelL'u. Convivinm naiale.

Evanesco. Abscedo.
[Mehneszk.

Torpesco].
.211(j. Millium.

Mejeran. Amaracus. Maiora[na].

iticjugsd. Malleolus.
.Mejdan.

_Heim/a'. Simia.
.21likrish. Acetosa.
11/e/aj. Milliaceus panis.
illelhom. Silentium.

Metkomish. In silentio.
Xi:W. Limax.
Melmesie. Malvaticum.
Menzuke. Simia.
Mane. Manus.
lift,n. Maneo.
Men. Mitto.
Mezzos. --

www.dacoromanica.ro

ANONYMUS LEGOSIIIE'SSIS

[Endria. Superbia].
Ilenestergur4'.

Mantile. Manuterglum.

11b nye. Cras.

11Imishesk,.

Menyek. Diluculo consurgo. Prae-

venio. Maluro.
Menyeke. Manica.
111enyie. Ira.
Menyios. Iracundus.
Menunt. Minut us.
11Ienuntzel, idem diminutivum.
Menuntedz. Minuo. Comminuo.
111lzheturil. Dtvoralio . . . ssio.
Menketur6. Contentio.

Merit. Marilo. Nuptui trado.

Meritume,. Nubo. Mull= duco.
Meritat6. Nup Ia.
Merindg. Merend a.
Merie. Magnitudo. Magnificentia.
Meros. Superbus.
Mernieze Metret a.
Meroshk. Superbia.
Mcrosheskunte. Superbio.
Merlin& Minutus. Vide Mcnunt.

Mersurc. Profectio. Progressus.

Mersure nainte. Profectus.
111.6rshay. Macer. Macilentus.

_Henze&

Mershav6. Macra. Macilenta.

Mersheveskume. Macer flo.
Merturie. Testis. Testim onium.
Merturisesk. Teslificor.
Mertzishor. Marlius.
Mertzene.

11Rr. Pomus. Pomum.

Mgr veratck. Pomum

111ertzinos.
.11.16saj. Mappa.

.311,5r kodesh.

Mese. Dens molaris.

Mesh. Soccus.
Meshine. Pellis ovina.
Meserere. Misericordia.
Meserernik. Misericors.
Mesernieze. Macellum.
Meseresiu. Lanio.

.11Ienenk. Co medo.

Menenk,ume. Contendo.
.211Pnushi,%. Chirotheca.

aestivale.
Praecox.
:Her i6rnateh. Malum serolintun.
1116r bunebrut. Malum sparuceum.
Mer dulcse. Pomum dulce.
Mgr gushat.
Mgr kenyesh.

37

Nur kukurbctarirz.
Mcr de svThtt Pietru. Malum prae-

111eskil. Dromedarius

cox.
11/6). mushkelaric::. Malum Apianum.
Mtiscatellum.
.11ter flokos. Malum MUSC0jUM.

Mestcketure. Mistio.
.31gsztre. Mensura.
.31gsor. Mensuro.
Meshter. Magisler. Arlifex.

.3Ier nevestesk.
31er ordzen. --

Mershtergsinde.
Meshteresk. Magistrum ago. Artili-

Mer pcstriez. -Mer runic& Malum orbiculatum.

Mesta. Misceo.

Moreu. Reel us.

cium.
Meshtershig. Artificium.
Metani6. Reverentia. Inclinalio.
Metenage.
.Mellike. Artemisia tenuifolia.
316tor. Purgo.

Mereje. Recta.

.1116tur. idem.

.111erg. Eo. Pergo. Progredior.

Meture. Scopae.
Meturat. Purgatus. Mundatus.
Mara, Baculus.

.111er selcsin.

.31er vergat. Malum variegatum.

Meraritt Anet hum.

Merg nainte. Proficio.

Merg napoj. Deficit,.
Merg enduct. Retrocedo.
Mergeritar. Margarita.
Mergsenaretz. Finitimus.

111i5trics6. Matrix.
111e M e a .

Pleure. Mora sylvestria\.

Mereiesk.

Mezdra16.

[lerccsin. Spina].

..116:dresk.

www.dacoromanica.ro

38

B. P. HASDEff.

Mezgaj. Inficio.
Mezgush.

Mirume. Miror.
rMistujPsk. Conquiesco.]

Mice. Lana agnina.

Miezar.

Misohe5. Missa. Sacrificium.

Miesk. Moveo.
Micskume. Moveor.
Illicsktturg. Motus.
Micskony. Pediculus gallinaceus.
Mjtion.
MGM. Medum.

Nish

Mishesk. Caecutio.

Mjedar.
Njedz. Medium.
ljel. Agnus.
Mjelushel. Agnellus.
Illjere. Mel.
Mjeriu. Caeruleus.
Illjerie. Caerulea.
Mjerettry. Mercurius.
Mjeu. Meus.
Mk,. Mille.
Parvus.

111iir. Aegypt us.

Chalybs.

Mitutel. Parvulus.
Mitute. Parvula.
Mituteledz. Diminuo.
Mocs&M Lacuna.
Moez.

Mod. Modus. Politia.

Modosh. Politicus.
Mods,.
Mojle. Titulus. Tumulus.
Modunt,;.

Fundulus.
111oj. Mollio.

Mohor. Herba in millie crescens.

Mohorit. Violaceus.
Molt an. Fainulus. Rusticanus.

Mikuttl. Parvulus.
Mike. Pa rva.
Mikshor. Parvulus.
Mil. Milliare.
Milo. Gralia. Clementia.
Milos. Clemens. Pius.
Misereor.
.111i/ostiv. Clemens. Misericors.
Milostiveskume. Alisereor.
111 ilostivnik. Misericors.

Miloste. Gratia. Clemenlia.

dllilkuieshume. Supplico.
31i/kuit. Supplex.
ilkuitor. Supplex.
Mi [kaiak..
:Hi hate.% Alisericordiam faeio. Misereor.
Miluitor. Elaemosynarius.
Mint. Menlior.

141o1.endacz. Spectrum.
.71/ole. Mollis.

II/o/je". Tinea.

Oratio. Pietas.
Moldova. Moldavia.
Moldovan. Moldavus.
ilfoidoug'nesk. Moldavicus.
/1/o/ittmt,.

:Minute Illecebrae.
itionask. Illicio. Allicio.
Montitor. Illector.
Mon Marior.
More. Molendinum.
More. Jus caulium.
Mort. Mortuus.
Mort,. Mort ua.
.211ortc',- Mors.

Mincse. Pila.
Jlirak. Miraculum.
Mtraz. Prodigium. Spectaculum.

Morteesune. Lues. Morticinum.

[Morticsosz. Morlalis].
Morment. Sepulchrum.
Mormeisk..
Morttn. Huso.
Mosh. Avus.
Moshie. Avilicurn bonum.
Moshnyag. Vetulus.

.Mi rh. Mirrha.

Moshe'. A via.

Mirhuit'sk. Mirrha ungo.

Moskul. Moscovia.
Moskovitan. Moseovila.
I Mos/de. Reliquiae corporum SS
Mosor,

/It bite. Mens.

Mintsinos. Mendax.
1llintsten(1". Mendacium

[xi.. Odor].

r Minle. Sponsusl.
rMirtis.:a. Spousal.

www.dacoromanica.ro

J.

ANONyMUS LuGOSHIENsis

39

Muncsitor. Laborator.
Muncseskute. Torqueor. Conor.

mote.
Motke.
Motzok. Stupidus. Bardus.
Mozomajne. Spectrum. Terriculamentum

Mute. Mons.
Mur. Morus.
Mitre. Morum.
Nitre. Intestinum....
Murar. Molitor.
Murcricze.
Murony.
Murg.
Murgseshte. Advesperascit.
Muritor,-e. Morlalis.
Muredz. Macero. Acesco.
Murat. Maceratus. Acidus.
Murs6. Mulsum recens.

Mozgosesk. Moveo.
Mujedz. Mollio.
Mujat. Ento llitus.

Majere. Muller. Foemina.

Mujeresk. Muliebris.
Mujerolke Effeminatus.

Mujeruska Foemella.
Mujt. Obliviscor.
Muk. Pituita. Mucus.
Mukos. Pituitosus.
Muesli% Mordeo.

111us7a,I. Muses.
.21Iuskulicze.

Mucsk6ture. Morsus.
Macskat. Morsus.
Mucsketor. Mordax.

Mushketarico. Muscatellum apianutn.

Mushkyu. Muscus.
11Iushkyu. Museulus.
Mustacee. Alistax.
Mustecsos.
Must. Mustum.

Mukar. Emunctorium.
111ufg. Mulgeo.

Multus,-a.
Mult :any. Deo Gralias.
Multzeny, idem.
Mtiftzie. Multitudo.
Multzinze, idem.
Multzenesk (sic). Ago gratias.
Muncsesk. Laboro. Torqueo.

111usteracze.

Mut. Mutus.
Mat. Muto.
Mutat. Mutatus. Mutatio.

Mania. Labor.
Ni.

Na. En.
Nacz. En tibi. Ex2lamalio irridentis.

Nafure. Panis benediclus.

[Namjesztnik. Vicarius. Successor].
NagrY. Nigra.
_Nu

.Nantez. Germanus.

Nap. Rapa.
Nary. Nares.
Nas. Nasus.
:Vag% Nascor.

Nashtere. Nativitas.
Nasturg. Nodus.
Ne. Nix.
Nebun. Stultus.
Nebunesk. Stultesco.
Nebunie. Stu ltitia.
Fcbuneshte. Stu Ite.

Nccsi. Nullomodo. Nequaquam.

Nedeshde. Spes.
Nedeshduiesk. Spero.
Nedesk.
Neddle.
Nedragsy. Caligae.
Nedregsej. Caligulae.
Negine. Zizania. Lolium.
Neginos. Lolio plenus.
Negocz. Merces.
Negrale. Niger color.
Negraczg. Nigredo.
Negresk. Denigro.

Negritor,-e. Denigrator.-trix. Tinetor, etc.

Negri le. Nigellus.

Negrishor, idem.
Negreskume. Nigresco,
.11Teru. Niger,

www.dacoromanica.ro

B. P. HASDEO

40

Nigsej.
Ncgucz. Negolior. Convenio.
NeguczNor. Negocialor.
Ntgure. Nebula.
Neharnile. Ingralus.
Nthernicsie. Ingratitudo.
Nekciury. N Wahl.
Nek61. Qua.m.

Nerocsede. Forluno. Proveho.

Ncrocsel.
Neroj.
Nerojcsk.
Ncrojeshth.
[Neszoszince].

Nem/. Immundus. Non lotus.

--

Nelucsesht ese.

[Nclucsire. Spectrum. Phantasm].

Ne Mare. Repertio. Casus. Fortuna.
Nenian. Mons.
Nemaj. Pecus.
Nemczcsk. Germanicus.
Nemzesh16. Germanise.
Nenizaske czar(''. Germania.
Nemeresk. Beperio.
Nemi,rmle. Repertor.
Nemesh. Nobilis.
Nem(tshesh. Nobililo.
11Temesheskum6. Nobilitor.

Nemaesk-e. Nobilitaris.
Neintshie. Nobilil as.
Nemede. Conduco.
Nemestesk. Co mpono.
Nemestiture. Compositio.
Nemika. Nihil.
Nentik, idem.
Nemit. Conduct us.

Nenash. Compater. Patrinus.

-Neneshie. Cognatio spirit ualis.
Nepaste. Iniuria.
Nepestuie.sk. Iniuriam facio.

Nepot. Nepos.
.Y(pote'. Neplis.
.N.Toezit.

IVepulernik Imp tens.

Neray. Nat ura.
Nerames6". Malum aureum.
Sercrede. Support o. Sufftro.
Nercredoint'e'. Convenio.
NI rod. Populus. Turba.
..Y(rod. Stunt's.
.nrodzie. SI ultn ia.
Nei o lzesk. SI ultesco.

Nerd. Fortuna.
Nencsit. Forlunains.

Nesip. Arena.

Neki/e.
N ckovilnicze. Incus.
,Nekurat. Impurat (sic).
Ndeurecsune. Impuritas.

Nctilu /rc.

Nerod:eshte. St ul l e.
I

Nespreshte. Congelatur.
Neshar. Quidam. Aliqui.
Neshte. Aliqui. Quidam.
N esh/iut. Ignorans. Inscius. lgnorat us.

N eshtinc.:ie (sic). Ignorantia. Inscitio.

(Nes:dui 'I
koperseci

Tumba. Sepulchrum].

Neddiuture. Ignorantia.
Nes/ins. 'next inct us.
Nestrape.
Nestravrn.
Nesturel. Nodulus.
.2V( vale.

Nevcdesk. Invideo.
Nevedenie. Invidia.
Nevedernik. Invidus.
Neale:dz.
Ntfreleskuth".

Nevinovat. Innocens.
NO'vinovetzir.i. Innoccntia.

Nhoje. Miseria.
Nevojesh. Miser. Inops.
Nceolnik. Miser.
[Nevojeszlanne. Conor. Cogo me].

Ni. Eia. Agedum.

IViesi. Neque.
Nicsikend. Nunquam.
Ninth. Nemo. Nullus.
Nina ni,, idem.
Ningse,. Ningit.
Nishkit. Farina.
Nishki tea. Paululum.
Nod. Nodus.
.
Nodusus.

Noj. Nos.
Nojede. Innovo.
Nopte. Nox.
Nor. Nurus.
Yosa. Eia. Agedum.

www.dacoromanica.ro

ANON)TMCS LUGOSHIENSIS.

41

Numaj. Tantum.
Numaj hilt. Statim. Mice.

Nostru. Noster.
Noastre. Nostra.

Num 6r. Numero. Lego.

Nunu Numerus.
Numereture. Numeratio. Lectio.
Numeretore. Rosarium. Numera toriurn.
Numerator. Numerator, Lector.
Nu 2te. Nupliae.
Nust. Mardus.
Nushtiu. Nescio.

Nov. Novus.
Nov6, Nova.

Nu. Non.
Nuk. Nux.
.Nuke. Nux.
Nukshor,-e". Nucula.
Name. Nomen.
Nuniesk. Nomino.

Numit. Nominatus.
Nume'sktimd Nominor.

0.
0. Exclamatio.
Oa. Quasi: vei).
Obor. Villa. Praedium.

0;6. Ovis.
Oica. Ovicula.
Oj. Purlieu la affirmantis-negantis.

Obor. Deijcio.
Oborit. Deiect us.
[Obidujeszk. Conqueror. Nocco].

Ojt.

[Objede. Bili nes].

()bog& Fatigo.
Obosit. Festus.
Obiknesk. Suffer.
Obi/male. Sufrerentia.
[Ocs(inia. Acedia].
[Ocsi 'e. Pairimonium].
Ocel. Chalybs.
Ocelos. Chalybeus.
Oce t. Acetum.

Causa.
Oka. Libra.
[Okercszk. Blasphemo. Maledico].
I Okare. Blasphemia].
Okju. cult's.
Okjul bouluj.
Okjed; . Collimo.
Okol. Ovile.
Okol. Circuitus.
Okotesk. Circumeo.
01.6.

Oho lish. Circuit us.

Oko Ware. Circuitio.

Ocecit. Acidus. Aceto3us.

Oceceskum6. Acesco.

Okosh. Prudens.
Oki/6. Salisfodina.
Oknar.

Ocsin6.

OkrotP,sk.

Ocsocs. Pa lea.
Odbesk. Inundo.
Odate. Semel.
Oilincore". Semel.
Odihit6. Requies.
Odihnesk. Quiesco.
Odihneshume. Quiesco.
Odihnale. Quies.

Okrotare.
Olak.

Oceeesk. Acid= reddo.

[Odras4e. Ramus. Calix].

Ogar. Canis venaticus.
()gerel. Catellus.
Ogoi6skume. Conquiesco.
Ogoiale. Quies. Quietatio.
Ogoiture. Quietatio.

Ograa. Septum.
Oh. Exclamantis.

0!ar. Figulus.
Ole. 011a.

Olekar. Cursor.
Olaeresk. Cursorem ago.
(NJ. Oleum.
Olcjnik. Torta oleo uncta.
Oinj. Oleum.
Olony. Grandis olla.
Olojjine. Cervisia.
[Olog. Con! ract us. Claudus].
[Olofir. Holosericum].
Olos. halus.
Oloscsk. Italicus.
Olt. Alutas flu.

www.dacoromanica.ro

42

B. P HASDEC.

Orbeak. Excaeco. Excaecor.

Orbit. Caecitas.
Orbancz.
Ort. Nurnmus. 25 (sic).
Os. Os, ossis.

Oltan.

Ilene& Insero.
Oltar. Allare.
Om. Homo.
Omenie. Humanitas.
Omenesk. Humanus.
Omenashe. Humana.

Oshcsor.
[Oszerdie. Diligentia. Cara].
Osende. [Punitio. Poena. Condemnatio. Judiciutn].
Obendeskume. [(Osendesk). Punio.
Condemno. Judico].
Osie. Axis.
Oshkole. Schola.
Oste. Bellurn. Proelium iCastra.
Exercil us].
Oshlesk. Bello. Proelior. [Casira-

lOnteneskume. Hominem me praebeo

Om de ontrnie. Humanus. Probus.

Omshor. Homuncio.
Ow/. Hominem mulliludo.
Omet. Nivium mullfludo. [Nix ometu/J.
0ie81esk. Digero.

Omestiture. Digestio.

moor].

Wade- Eruca.
Omor. Occido.
Omoriture. Occisio.

Osh'ifor. Deflator, Proelialor. Miles.

Tridens.

Onwr. Lues. Pesiilentia. Mors.

Ostojcskunie. Resided.
Ostoif. Defaecatum.
Osundze. Pinguedo piscis.
Osute. Centum.
Ou. Ovum.
Oecdz. Ovum pario.
Outore. Ovum pariens.

Opaj.
Opajrze.
Opelesk.

Opinke. Pero.
Opinkar.
Opintesh.
Opreg. Praecinctorium ruslicum.
Opresk. Confined. Prohibeo.
Opriture. Prohibilio.Impedimentum.
Opt. Octo.
Optdzecs. Octoginta.
Ore.

Oute.

tabu. Defensio.
Otelm6zulesk. Defendo.

Otrave. Aconitum.
Otrevesk.
Otrinde. Idt O.

--

1) Conquiesco.

Orez. Oriza.
Orb. Caecus.

[Oztrov. Insula J.

P.
Pacsi. Pax.

Parent. Pulo.
Pare. Pirum.
Pare foiaske.

Pagube. Damnum.

Paj. Stramen.
Palos. Gladius.
Patine. Palmus.
Palicze. Baculus.
Pamit. Ingenium.
I one. Calamus. Crisla. l'enna.
Pante.
Pantzir. Lorica.
Papt. Panis. Infantili serm.
.Par. Palus.

Pare mushketarice. Pirum Apianum.

Pare kenyoske.

Pare kreiaske.
Pare kOr1421C.

Pare jernateke.
Pare kodeshr5.

Pare ursaske.
Pare gushate.
Pare popashd.

1) Un cuvint sters, incat4 se ma! cunosce puma! finalul : eskume,

www.dacoromanica.ro

43

ANONYMUS LUGOSH1ENSIS.

Pare shtire.
Pa)6 de svente Marie.
Pare peduraeze. Pirum silvestre.

Parte. Pars.
Parte.
Partnik. Parliceps.
Pardos. Pardus.

Peherel.
Pehar. Poculum.
Pehnesk. Deliquium patior.
Pehnit. Deliquium passus.
Pehnale. Deliquium.

Pdat. Peccatum.
/Wales. Peccator.
Peketose. Peecatrix.
Peketuieskume. Suspicor.
[Pckcitzcl neszhutuluj. Peccatum originaleJ.
Peketuiule. Suspicio.
Peketuiture, idem.

.Pareczke. Acsi. Quasi.

Pash. Passus. Gressus.
Pascre. Avis.

Past. 1! Ito! imperat.

Task. Pasco.
Pashiste Gramen.
Pashty. Pascha.
Pat. Patior.
Pat. Lectus.
Pate.

Faure. Infernus.
P6kurar. Pastor ovium.
P6kureresk. Pastoralis.
Pelnt. Absynihium.

Patru. Quat Won

Pell,ssk.

Patra. Quarta.

Pelitur6.

Pose. Custodia : Morhus feminarum

cum una aliam per magiam vult

Rijn negru. Artemisia.

.Peczit. Passus.

Pelicze. Persona. Cutis.

Pement. Terra.
Penzentcsk. Terreus.

P6cziture. Passio.

Peni-5. Donee. Usque.

Pecsete. Sigillum.
Persetluiesk. Sigillo.

Pant akmu. Hactenus.

Pene atuncze. Eousque.
Rite kiind. Donee. Quamdia.
Pene apoj.
Pene aicz. Hucusque.

occidere.

Persine. Assatura.
Pecsingsino.
P6eskeicsk.
Pedapse. Afflictio.
Pedepsesk. A ffligo. [Punic). Mulctoj.
Pedepsit ure. Afflictio.

Pedestru. Pedester. Pedes.

Pedestreskute.

Pedestrame. Pedites.
Peduk ye. Pediculus.
Pcdukyos. Pediculosus.
Peduliyedz. Pediculos macto.

Penye. Panis.
Penink. Panicum.
Pendar. Custos vinearum.
frendesh. Custodio.
Pend,:iebk. Incassum loquor.
Pendur. Praedo.
Pendze. Tela.
Penush. Calamus seriptorius.

Perne. Pepo.

Pedure. Sylva.
Pedurerz. Sylvestris, m.
Peduracze. Sylvestris, f.
Prven. Gentilis. Aethnicus.
P6genetate. Gentilismus.

Penketutesk,.

Aelhnicismus.

Pegeneshume. Gentilis fio.

Pegubcsk. Damnifico.
Pcgubeskume. Damn or.

Ptgubiture. Damnalio.
Pegubitor,-e. Damnator, -lrix.
Pegubie. Damnatio.
Peharsek. Abacus,

Peperug.
PCpiros. Papyrus.
Pcpare.
Pepushe.
Papule. Solea. Soccus.
Per. Capillus. Pilus.
Per. Pirus.
Peratz. Palatum.
Pere. Lis. Contentio.
Perish. Litigator. Contentiosus. Causidicu4,

Peresk. Litigo. Causam ago.

www.dacoromanica.ro

44

B. P

Pcrescsk. Desero. [Haereo. CessoJ.

Peresitor. Desertor.
Percsiture. Deserlio. Deserlum.
Peresem. Quadragesimale jeiuniuin.
Perete. Paries.
[Pereke. Par].

Peru. Fussa. Valium.

Perere.
.P6r0e ... Dolor,
J'cric.
Pei iu.
Perial.
Perine. Pulvinar.

BASDE1).

Pestorel. Pastorculus.

Pete*,
Pctishor. Lectulus.
Petzesk. Peto.
Petzitor. Pezitor.
[Pctimcszk. Palior].
Pctrek. Transigo. Transadigo. [Maneo, Habito].
Pet rek. Sequor. Comilor.
Petrekedor. Comitator.
Pareketur6. Comitaiio.

Perire Periculum.

Petrar.
Petrund.
Ntrunseture.

Perdil us.
l'eo lute. Parens.

PNrunshej. l'eiroselinum.
PNtt/.

Ph*.

PerinWsk,-e. l'aternus, -a.

16rkan.
Perip. Equus.
Perkaeskume. Litigo.
Perlesk.
Pershesk.
Pershol.
Persholesk.
[Per las. Particeps].
Perteluiesk.

Pexesk. Custodio.

Pezesk. Cibos coquo.

Pezitor. Custos.
Pezitor. Cocus.
Pcziture. Ciborum apparatus.
Pczeskunze. Caveo.

Piatre. Lapis.
Piatre acre. A:umen.
Picitrg'inicsosg'. Sulphur.

Piatre scumbe (sic). Gemma. Lapis

pretiosus.

Perte
Perticse.
Perticze.
POS. Gravo.

resat. Pin.
Pesere. Avicula.
Pescrujkg, idem.
Peshi5.sk. Gradior. Passum rack).
Peskiture.
Peskar. Piscalor.
.N'skeresk. Piscatorius.
PA,keraske. Piscatoria.
Pf'Iskucz. Pisciculus.
Peskuiesk. Piscor.
Pcshte. Piscis.
Peshtishor. Pisciculus.
Pcshtere. Caverna.
Poshme.

Pcstricz,q Varius,-a.
Pestray. Trut a.
Pestravicze.
[Pt szujcsk. Cuslodioj.
Pfskune. Pascua.
Pifsule. Phaseulus,
Pestor. Pastor,

Piaco. Forum.
Picsk. Morsico.
Piczigaye.
Picsor. Pes.
Picsorush.
Pitdeke. Pedica, Compes.
1-)iele. Fellls. Culis.
1-Vareze.. Pellicula.
Pielushbze.
Piept. Peet us.

Pieptucz. Pectusculum.
Pieptos.
Piepten. Pecten.
1-'iapte4. Peat:).

Piercl Perdo.
Pierdere. Perditio.
1-ierdut. Perdit us.
_Pier. Pereo.

Piers& Persicus.
Pi'ersekiY. Persicum.
Piersche lipicsost4". Persicum Duracinum.

Piftuj. Cibus frigidus coagulatus.

Priftuteek.

www.dacoromanica.ro

45

ANONyMUS LUGOSHIENSIS.

Pigulesk.

Piguliture.
Pigu litor.

Pik. Cado. Fluo.

Pik. Gultatim aspergo.
Piketure. Gutt a.
Pik. Tango.
Pikur.. Morsico.
Pthurat. Morsicatio.
Pi lkretu; e.
Pil. Elephas.
Pap.
Pilesk.
Pi lde. Exemplum. Figura. Symbolum. Proverbium.
Pilduiesk. Sytnbolizo. Perfiguro.
Pimic.z(Y. Cellarium.

Pint. Pinta. Urna.

Pink.
Pinkosh. Pentecoste.
Piparke.
Piper. Piper.
1 iperat. Pipere condilus.
iperedz. Pipere condio.
Pipernicze. Mortarium.
Pipar. Arbor piperis.
[Pirone. Clavus trabalis.]
Pishat. Miclus.

Pia.

Inclino. Inflecto.
Plekume. Inclinor. Infleclor.
Plekat. Inclinatus. Inflexus.
Pick. Abitum maturo. [Discedo].
1-lekut. Placidus.
1-'leng. Mango. Fleo.
1-'lengetor,-e. Plangens.
Pleas. Flatus. Planctus.

Plenture.
Plenteluiebk. Plant.

Pleshtit.

Plead,

Solvo.

Pleticze.
.Plevesk. Evelio.
Pteoiture. Evulsio.
Plevitor. Evulsor.
Plevic;:e.
Plenus,-n.
L'lira.
P/itiiresune. Plenitudo.
I loc. Pluit.

Pisat. Piffa.
Pisat. Contusus.

Pio?. Pluvia.

Panis.

Filar. Pistor.

Plojos,-e. Pluviosus,-a.
Plop. Populus.
Plosk. Lagena.
Ploskucz. Lagenula.
Plug. Aratrum.
Plugar. Aralor. Agricola.
iittgeresk. Aratorius.
Plumb. Plumbum.
Foes.

.Parice. Pistrix.
Pdeskume. Abscondor. Occultor.
Pitesk. Abscondo.

Pitane.
Pilul. Abscondo.
Pitulat. Abscondilus.
Pivnicze. Cellarium.
Pivnicser. Cellarius.

Fir,. Mortarium.
Placse. Nomen lusus cum lapides
jaciuntur ad tnetam.
Plaj. Cacumen montis. Ampliludo.
flak. Placeo.
Spalium.
Plashke. Pallium.

--

Plecsinte. Placenta.
Pleh.

Pleshlesk,ume.

Pishume. Meio.
Pishotke.
Pisedv. Tundo.

riase.

Place. Palea.

Pleshe. Calvities.
Pleshiu. Calvus.
Plesne.
Plesnevesk.
Plesnevit.
Plesnesk.

Pintetze.. Calcar.

11111.

rPlapan. Papl a nj.

Plate. Merces. Soluiio. Slipendium.
Plavosh.
Plavoshe. --

Pocsesk.
Pocsitor,-C.
Pocs. Possum.
Pocsumb.

Pod. Teclutn. Pons stratus.

Podcsk.

Teclum sterno. Pontem

sterno.

www.dacoromanica.ro

h. P. HASDE6.

46

P ocliture.

Podnicze.
Podine.
Tolle. Cupiditas.
Poltesk. Cupio.
Cupidus,-a.
Poftarnik, 6. Cupilus,-a.
[Poftoreszic. Reitero....].
Pogacse. Azyma.
Poyecsesk. Azymis frequenter ufor.
Pogor. Descendo.
Pogoritul. Descensus.
P ohe.

Poiate. Stabulum.
PojnaMie.

Pokrzesk. Strepitum edo. Libere loquor.

Pokniture. Strepitus.
Poknitor. Libere loquens.
Rale. [Poa la. Sinus. Gremium.
Fimbria vestis].
Pole je'sk. Polio.

Politus.
Po late. Palatium.
Polckre. Cognomen.
Polelcreskume. Cognom'nor.
Polieze.
Polovnik.
Porn. Pomus. Arbor.
Pone& Pomarium.
Ponzane. Memoria. Mentio. Recordatio.
Pontenesk. Mentionem facia.

Poresesk. Porcinus.
Porcsaske. Porcina.
Porcsie. Rusticitas.
Poreseshle. Porcino more. Rustics
Porenke". Praeceptum.
Porcncsesk. Praecipio.
'Fora la. Cognomen].
Porencsitor. Praeceptor.

Pork. Porous.
Porkony.
Pornesh. Commoveo. [Moveo].
PorniturY. Commotio.
Pornitor. Commotor. Mohilis.
[Porobaka. lia parva].

Port. Porto.
Port. Habitus.
Porte. Porta.
Portar. Portarius. Janitor.
Porshor.
Poshar. Incendium.
Posheresk. Incendo.
Posclerie.
Posozor. Melanchilicus.
Post. Jeiunium.
Postesk. Jeiuno.
Postajke.
Postay. Pannus.
1-)oshte. Cursor.

Pot. Possum.
Potenke.

Poznenittm". Memoria. Recordatio.

Reminiscentia.
Ponienitorl. Memoria.
Ponte/nik. Commemoratio.
romshor. Arbuscula.
Ponsost. Pons stratus.

Pot &he. Fabula.

Potikne. Scandalum. Offendiculum.
Potiknesk. Scandalizo. Offend.
Potilma/e. Scandalizatio. Offensio.
Potikneskume. Scandalizor. Offendor.
Potok. Torrens. [vel Porrou,i,e. Torrens].
Polo lesk. Sopio. [Domo,as. Exstinguo].

Pont.

Polo lit.

.Ponyau.
Pope. Sacerdos.
.PopeTsk,. Sacerdotalis.

stinctus].
Potoliture. Sopor.
Potke. Malum. Miseria.
Potrojnik. [Coturnix (Sic)].
Povor.

Porneneskunz '6'. Reminiscor.

Popeskarne. Sacerdos consecror.

.Pope'sk. Sacerdotem consecro.
P opendesk.

Fopitnik.
Z'opor. Parochia.
Por. Rusticanus.
;10P-ay.

Sopil us.

[Domatus. Ex-

[Povesztje. Concio].
I Povesztar. Concionator].
Po vernesk.
Povodnik.
Po,vderie. Stipula.

www.dacoromanica.ro

ANONYMIIS LUGOSMENSIS.

47

Presesk.

PYactl. Praeda.
Praia. Pulvis.

Presit.

Pray.
Prash. Porus.
Prashlie. Funda.
Prapure.
Pray. Pulvis.

PreS101.

Pray de pushkt. Pulvis tormentarius.

Praznik. Convivium.
PrebushA'skumi.

Presture.
Presire.
Pre sine.
Pre sus.
Preskaviae.
Presaj.
Prentorn.

Prenturnat.

Prebushale.
Preh. Nimium. Valde.

Praetor. Praedator.
Fred. Depraedo.
Predat. Depraedatus.
[me] Precsep. Percipio. Animadvert.
Precsepetor. In telligens.
Precsepiture. Animadversio.

Pre. Per.

[Pritcse. Contentio. Tricae].

Prigone. Contentio.
Prigonrskume. Contendo.
Prigode. Occasio.
Prigoreskume.
Prigorit.
Prianicsie. AmiPitia.
[PrietestigAmicitia. Contubernium].
Prier. Aprilis.

Prilaz.

Pre akmu.

Pre apoj.

Occasio. Commoditas.
[Priles.cljesk. Seduco. Decipio].
PrilesheskuntA'. Occasionem capio.
Iuvor.
Prilestecz.

Pre atunese.
Pre ics. Bac.
Pre kolo. Il lac.
Prehuiesk. Pulveris excito.

Prekurat,-e. Purissimus,-a.
Pre kind.
Pre la noy.
[Prekuvios. Venerabilis. Sanctusj.
Pren. Per.
Prentru. Propter. Pro.
Prentre. Per.

Primesk Recipio.
Printit. Ileceptus.
Primiture. Receptio.
[Primesda. Fortuna.

Pr end. Prandeo.

Pried. Capio. Caplivo.

Freud:. Prandium.
Prendvesk. Prandeo.
Preut. Presbyter.
Preutzii. Presbylerium.
Preutast. Presbyterissa.

Prins. Captus. Captivutus.

Prinsur?!. Captivitas.
Prindumi.
Prinos. Torlae genus.
Pripe". Feslinalio.
Priptfa. Festino.
Pripash.
Pripon.
Priponesk.
Pristren.
Pristenesk.
Pritale. Commonit io.
Pritesk. Comorneo.
Previsk. Aspicio. [Specto. Vigilo.

Pribag. Ex.ul.
Pribegsesk. Exulo.
Pribegsie. Exilium.
Priboy.
Prididesk.
Prieshtent.
Prietnik. Amicus.
Prieten, idem.
Premblume. Deambulo.
Prembleture. Deambulatio.

Preskttri.
Preste. Super.

Casus adversus].

Primure. Fimbria.
Primevare. Ver.

A ttendo].

Preyiture. Aspectus.
[Previre. Spectaculum].

www.dacoromanica.ro

48

B. P. RAMC.

Prevedese. Transparet.
Prevelesk. Inverio.
Prey filiture. Inversio.

Pratt Proba.

Probfiluirsk. Probo.

Proczap. Proidit.
Prokator. Causidicus.
Prokatorie. -Propte. Fulcrum.
Proptesk. Fulcio.
Prost. Rusticus. Agrestis. Simplex.
Prostame. Rustici.

Flag.
[Puna. Vo la].

Pun. Pono.
Punge. Bursa.
Pungicze.
Pungony.
Punt(1. Pons.
[Purhan. Membrana ].

Purony. Pus.
Pureese. Pulex.
Purekume. Pulices macto.
Purekos. Plenus pulicibus.

Pudar. Porcarius.

Frostiest.% Rusticanus.

Prostaske. Rusticana.
Prostie. Rusticitas.

Prostishor. -Prup le. Laquei genus.

Prun. Prunus.
Prund. Littus. [Vadum].
Prune. Prunum.

Fuca.

Puesos,-e. Foelidusra.
Puczin. Parum.
Puczinel, idem.
Puezinelush. Parumper.
Puhave.
Pau. Pullus.
Puishor. Pullaster.
Fide*. Pu llos pario.
Puiutz.
Pujke.
Pujkicze.

Purheracze. Hara porcorum.

Purtfiture. (Jeslus. Portatio.
Pus. Positus et positio.
Puseture. Positio.
Pushhe. Sclopus.
Pusliny,-e. Desertus,-a.
Pustinyetate. Eremus. Desertum.
Pustinyesh. Solum verto.
Pustinyetor.. Desolator.
Put. Foeteo.
Putere. Potenlia.
Puternik,. Potens.
Putore. Foetor.
Pute. Puteus.
Put :ki!katz. Acorum.
Putinfi. Cadus.
Putrid, -L!. Putridus,-a.
Putredzesk. Putreseo.
Putredzitor,-6.

Puturos.
(Va urma).

www.dacoromanica.ro

CERCETA.Ri
ASUPRA

MUSIC EI OSTA$ESTI LA ROMANI.

Musica oslasasca o Edam la tote popOrele. Ea este pod6ba qi sufleiul

600, ea destepItt barbatia si dorinta de a invinge, inlaturand frica si

terna de mOrte, ea sustine puterile ostasilor in timpul marsurilor obositOre, in fine ea face sa dispara monotonia din viata de garnizona.
Fars a ne ocupa de inceputul musicel ostasesci la diferite popOre din
anlicitate, ceea ce ar esi din scopul scrierel nOstre, ne vom opri numaT
asupra ur.or instrumenle intrebuintate in musica ostasasca la Romani,
din care unele constituiati in timpurile vechi clementele principals ale musiceT nOstre ostasesci, si care au remas si pans asta-cli in manele poporului nostru.
La Romani, Servius Tullius fu eel intait care puse temelia pentru organisarea unel musici ostasesci. (1) Instrumentele de musica intrebuintate
de Romani la resboid eras : tuba, lituus, cornu i buccina. Tuba era o

tevie drepta de metal, care mergea larginduse la capetul eT inferior.

Cele mai mite eras facute de anima (are), unele si din Ose (ex osse),
tar allele din Ose si arama (ex
osse et are). Tuba (fig. 1) dadea
un sunet puternic (terribile soniturn). Lituus (fig. 2) era an soia

de tuba mai mica (genus tuba

minoris), si incovoeta la cap6tul

inferior (incurvum); ea era de metal (are) si sunetele ce dadea eras

(Fig. 1)

(Fig. 2)

(1) Tit. Liv. lib. I. cap: 43.

4

Rev. p. IA; Arch. fi Fil Vol. VI.

www.dacoromanica.ro

50

T. BURADA.

aseutite (acula). Cornu, (fig. 3) la in-

ceput era facut din corn de boa (ex

bubulo cornu), apoi de metal si incovaet (reflexum ex are recurvo),
sunetele lul eras ragusile (rauca).
Buccina (fig. 4) era un soil de tuba
de metal (mre) lunge, sunetele el erad naclusite. Ye lapel aceste instrumente se aclaogira mai targid si
fluerile (tibiae), care erad de diferite
forme si marimi, si eras facute din :

(Fig. 8)

trestie (calamus), cucuta (cicula), BOG

(sambucus), Iemn canesc (lotos), cimisir (buxom), ivoril (ebur), Ose de

paseri si animate, precum fluerile piciOrelor de cocOra (ex tibiis gruum),
de piciOre de vultur (rnilvus), de Ose
de cerb (ex cervinis ossibus), de asin (ex hinnulorum ossibus), din corn
(ex cornu), de our (ex auro), de argint (ex argento), din alania (orichal-

cum) etc. (fig. 5 si 6). Mara de aceste fluere simple, mai erad si fluerile duple (geminve tibia!). (fig. 7). Mai

erat afara de aceste instrumente to-

bele, timpancle, cimbalele i allele (1).

In calatoriile ce am facut in Vote

(Fig. 4) (Fig. 5) (Fig. 6)

(Fig. 7)

terile lot:mite de Romani, am gasit

mai multe instrumente de musica,

care prin forma si numele tor, se apropie de cele romane. Nimic nu ne

iinpedeca a crede ca ele sunt o rtimasita a vechilor instrumente ce eras in us la ostasii romani, si care as retinas si pane asta-di in mainile
poporului nostru.
Aceste instrumente sunt :

Trimbita nu este alga de cat un tub lung ca de doi metri 77 centimetre, lkindu-se putin la partea inferiOra ; ea este facuitt din clOge de
lemn de brad si legata cu OA de mestecan; sunetele el sunt puternice;
(1) Figurile instrumentelor descrise sunt luate din : Casp. Bartholini. De tibiis veterum.
Amstelaedami. ClaIDCLXXIX ; Filippo Bonnani, Gabinetto armonico. Roma.M.DCCCXXII;

Laborde, Essai stir la musique. Paris M.DCC.LXXX, gi Fetis, Histoire generale de la

musique. Paris. 187P.

www.dacoromanica.ro

CERCETie ASUPRA MUSICET OST*SCI LA ROMANI

51

bu :Mut, precum
se afla scris in
scriptele vecht (I),

e un tub lung de
la 8-9 palme pro.
ste, facut sad din

OA de ta, legat
cu OA de eirm
sad din dlige de
lemn de brad, legat cu cOja j de
mestecan sad de

eire, merge largindu-se la estremitatea sa inferiOra, qi pu(in cam

incovaet ; capetul

pe unde se sufla

in el, e eu mult
mai strimpt, avend adaptat un
tubuor de lemn

01110100401011140000404socomoommffionicomoimomotommoolowiminiviw4.,,,..:. .... .

prin forma sa amintWe tuba Romani lor. Acest instrument nu l'am vequt
decal numai prin tnunOi Bucovina. In figura 8 qi 9 se vede forma el.
Buciumul sad

de nue, care merge strimtindu-se

la estremitatea sa,
si se nurnesce levia. (fig. 10) Mai
este Inca i buciu-

mul tutors in sus,

(Fig. 10).
(Fig. 11).
(Fig. 8). (Fig. 9).
la estremitatea sa
interiOra ; prin forma sa, el amintesce pe lituus a Romanilor. Acest sold de

bucium nu l'am vedut de cat prin mung Vrancii. Forma acestul bucium
o darn aci. (fig. 11).
Sub numele de bucium nu trebue sa in(elegem numai buciumul proprid qis i despre care am vorbit, cad din poesiile nOstre populace vedem ca buciumul in iimpurile veal', era ca Si un fel de trimbita miliiara,
(1) Veda Evanghelia de Koresi. Bralov, 1561 ; Predicile MitropolituluT Varlam. JaT
1613. Psaltiria MitropolituluT Dosoftel. 1675.

www.dacoromanica.ro

52

T. BURADA.

Willa de metal sad din corn de boa. .114a in poesia ;ialga (1) gasim urmAtOrele:

Ear baciul cum scapa,

Mana'n sinull o Naga,
Bucium de our cAta,
Si de trel orT buciuma
Valle se resuna.

Acesta se mai vede i din versurile colacaritului (2), ce se (lie la nuntile teranilor :
CAcT tinerul nostru froperat

Forte de dimin6(a s'a sculat,

Pe fate alba s'a spalat,
Buciuni de cur a luat,
In WA a buciumat,
Mare Oste a ridicat.

Mitropolitul Dosited in ps. 97 din Psaltiria sa (1673) indemnand cu

David a canta i a proslavi pe Dumnecled, facand alusiune la caleva instrutnente musicale ale Romanilor, spune (3):
Canta(T DomnuluT In strune

In cobuz de viersurT bune

Si din ferecate surle
Versul de psalom se urle
Cu bucim de corn de hour
Sa resune pana'n flour.

Cornul e (scut din corn de boa ; se mai face ci din lemn de paltin
sad mestecan, sad i alt soid de leron, avend forma unul semicerc, e
legat cu cetja de lemn de cirec sad de meslecan, e cu mull mai mare
de cat acele filcute din cOrne de boa. Acest soid de corn nu l'ain vequt

(1) Alexandri. Poesil populare. Bucurescl 1867 pag. 58, vers. 28 qi urinal..
(2) F6Ta societittil Romanismul, BucurescT 1870, pag. 70.
(3) Melhisedek. Cronica RomanuluT. Bucurescl 1874, pag. 299.

www.dacoromanica.ro

58

CERCETART AStIPRA MIMICRY OSTASESCY LA ROMANY

decal numai in mana padurarilor din Bucovina, i dispare din di in di. (fig. 12)
In figurile ce urmeza dam i alto forme ale cornului (Fig. 13 i 14) (1).

-71
(Fig. 12).

(Fig. 14).

(Fig. 13).

Credem de prisos a mai vorbi despre fluerile allate in mana poporuIn! noslru, Cu tot.ii le cumiscem, ele suns : telinca, frusta, fluerul cu dop
i cavalul, ad diferite marimi Si sunt
facute din cucuta, lemn de soc, paltin,
fag, prun, cireG, nue; de metal : alama,
cositor; din Ose : piciOre de vultur si al-

tele. Atragem luarea aminte, ca afara de

aceste fluere obicinuit cunoscute, Romanii
ad pastrat pans asta-di fluerile Elamite illgn anate, care amintesc pegemince tibia ale
Romanilor, precum ad pastrat i naiul sad
muscalul (syringa Panos). hid ai cateva forme de fluere germinate, pe care nu

0
II

Nit
le-am vedut decat numal in mun(ii din
Vrancea (Pig. 15 19). (2)
Cat despre cele-l'alte insirumente de
10,11
ion `ui
1.1.;
lovire, ele nu s'au mai pastrat in mana (Fig.15 s 16). (Fig 17). (Fg.18).(Fig.19).

ft

(1) Figura 14 este reprodusit de pe vinetele uneT cutiT, descoperite In Bucovina, care
se ad/ In posesiunea familieT Costin, representend In sculptura antic6., episodul venatereT luT Bogdan Dragon. (Buletinul instructiunel publice, BucurescT 1865, pag. 613.)

(2) Fluere de soiul acesta se afil in coIectiunea de instrumente de musicl, ce am

oferit'o Museulul de anticitatT din Bucurescl.

www.dacoromanica.ro

b4

T. BUItAbA.

poporulul, si chiar dacA le gash!), dupa cum vorn vedea mai la vale, citate in cronicarT, nu putem sA ne pronuntam asupra origineT tor, ne avend o forma caracteristicA, ca acea a instrumentelor de suflare etescrise
mai sus.
Comparand acuma instrumentele Romanilor, cu stele remase in mana
poporuluT nostru, pestrate in o forma aprOpe neschimbala, vedem cum a
remas si in acestA ramura amintirea originei nOstre.
Aceste instrumente, care la Romani la inceput alcatuia0 elementele
principale ale musiceT ostasesci, si care mai tardid as Minas la ei intrebuintale in viata campenesca (1), ail 'recut la Romani prin aceleasi fase ;
as fost la inceput instrumente de musica militara, Tar asta-di, dupA transformarea suferila de acesta, a0 remas numai cat in manele ciobanilor.
0 cercetare a cronicarilor nostri, si altor isvOre relative la istoria Orel
nOstre, va dovedi ea vechia musica oslasasca la Romani se compunea aprOpe esclusiv din instrumentele aratate mai sus.
I.

In timpurile vechi musica ostasasca. la Romani era inlocuita prin nisce

sunete probabil fare ilia un sold de armonie, produse de diferite instrumente pe care le-am descris, si allele ce s'ad adaos in urrna din atingerea romanilor cu diversele popOre.
Cronicarii ne arata in repetite rinduri instrumentele in care sA dAdea
semn de resbol, si din care se compunea asa qicend musica ostasasca
romans. Asa Grigore Ureche vurbind despre vestita isbanda a lul Stefan
cel Mare, la resboiul ce a avut in an. 6983 (1475) cu Turd% la Podul
inalt din sus de Vaslui, ne spune cit : ti Stefan VodA tocmise punnet
Omeni despre lunca Barladului, ca sal amagesca cu bucine
trimbite,
dand semn de rasboi0. (2). Asemenea si Neculai Coslin, vorbind despre
aceiasi lupta : .Iar dupa ce a0 intrat Turcii in locuri strimpte d'asupra
Racovatului la apa Barladnitif, awl as dat. rAsboiu Turcilor, supuind o
same de Oste in luncA, de unde a inceput sewn de resboid, in grimbile,
In bucine ,i in lobe, (3). Intr'un document polon, cu data din 1485 Sept.
din Colonia (Gali(ia) allat in colectiunea lul Prilusius (Przyluski) : Leges
seu Statula ac Privilegia Regni Polonite. Cracovia. 1553 in fol., prin care
Fili

Stefan eel mare, cu loti vasaliT sAT recunOsce suzeranitatea regelul polon
Casimir III, se dice : (Mundt resunand buciumit regale 4i eel moldove(1) Vail Columella. De re rustica, lib. 6, cap. 23 gi Propertius, lib. IV. eleg. 10,
v. 29.
(2) Letopisitele teriT MoldoviT, KogAlniceanu. IalI 1852. tom. 1. pag. 126.
(3) Loc. cit. nota de la pag. 127 ci 311.

www.dacoromanica.ro

CERCETART ASUPRA MUSICET OSTASESCI LA ROMANI.

bE

regale....(1)..
Negoe Voda Basarab (1512-1521) in serierea sa : despre purtarea ce Ire nescl, Stefan vodd descalecd in apropierea tronuluT majestAte1

buie s tina un domn in limpul ospet,elor, ne aratti cd : (2) (Se cad e

Domnului sd alba la masa sa, multe felarl. de lobe i de vidre i de vale
de veselie. (3) Bethlen ne spune cu oeasinnea inIrarel Iriumfale a lul
Mihaid Bravul in Alba-Julia in 1 Noernv. 1599, ca pe Idngd episcop, clerul
sea si corporatiile orasuiuT care merged inainte, maT era : ea fara de a-

ceste, opt trimbita0 dupa rilul Iurcesc inlonaU o melodie acompaniala

pie tot atatea timpane de amulet lovite de Omen! anume pusT, producend
'lucre
un fel de armonie barbard si discordanta. Dupa aceste, haute
cantand melodios impodobek intrarea puterniculul navAlitor in Transilvania. Pe acestia it urtnaa clece scripeart noma41 Egiplenl, numiti obiciIn anuit tigani, musicanti vrednicl de insemnat in acel nem
cest mod in cantecul variat al trimbifilor, timpanelor qi al deosebitelor

instrumente a intrat pe parla numild a Sf. Gheorghe si s'a dus la palatal princiar. . . (4).. Stavrinos in poetna sa asupra faptelor lul Mihaia
(1) ,Ipsius et Regiis clangentibus tubis, accedensque ad solium Majestatis Regiae ex
quo descendit
(Archiva istorica a Rominiet, ed. Hajded. 1865. Tom. I. part. II.
pag. 23).
(2) Loc. cit. tom. 11. pag. 112.

(3) Viorele citate nu pot fi de cat Kernanurile. cart sunt de diferite soiurl, cu strune
multe avend unele din ele ii pang la doue-spre clece, unele ad si cite dou6 rendurl :
acele pe care se trage cu arcusul ei allele de metal asedate sub WIWI kemanulul,
trecend prin scaunas si nu sunt puse de cat numaT pentru a ajuta la vibratiune.

Faptul a se numea viOre in scrierea lul Negoe Basarab nu pate proveni de cat de
la traducerea mull posteriOra a aceleT scrierl, cad pe timpul acestula (1512-1521).
viorele in sensul de violina, care se numesce si taut sail alaulil, ecripcd, diblK, aid
nu existad, de ore-ce cel d'intaid fabricant de instrumente cu corde care a ficut
violina a fost Gasparo di Salo, lucrand de la anul 1560 pana la 1610.
Multi betranT IsT mai aduc Inca aminte de keman. Eliade in Curierul romeinesc din
1848, pag. 139, aratand veselia i petrecerea poporuluT, In cliva de 1 Maid, enumerand
mai multe instrumente de musica din care se desfata, ne vorbesce si despre kemanul

cel cu doue rendurt de corde: aUnul resturnat la o parte cu un costum strein cants
cu kenianul eel cu dou'i renduri de corde, altul tras la o parte se rosia sufland intr'un
liei ce scotea un fluerat dulce et depgrtat, altul cu ghitara dupa gat, altul cu flautul,
altul cu gusla cea monotona, altul cu tamburul cel lung, altul mat departe cu cimpoitil sad surla.. Ved1 si Almanah musical de T. T. Burada pe an. 1877. pag. 85.
(4) Praeterea tubicines octenni Turcarum ritu sonos ad melodiam modulabantur ad
quorum concentum totidem timpana aerea pulsatores cooptare jussi, barharam quamdam et absensu abhorentem harmoniae speciem aurihus representahat. Post hos tibia
fistulave modulate canentes, potentis invasoris Transylvaniae ingressum decorahant.
Hos sequehantur decem citharedi ex ejus gentis centuria, qui errones Aegyptii vulgo
Cigani vocantur, modulatores ut in ea gente non indecori. . . . Hos modo in variis
tubarum, tympanorum, organorum diversorum concentibus, porta a Sancto Georgio
denominata ingressus aulam petivit Principalem
(Historia de rebus Transylvanicis edit. IL tom. IV. Cibinii, 1785. lib. X. pag. 432 qi 433).

www.dacoromanica.ro

$6

F. SIMIAN.

Vitezul Scrisa in versurT la anul 1601, ne spune ca trimitend Sigismund

la Mihaid voda sa cell pace $t acesta refusand gincepura a resuna bu-

ciumile de resboiti, si alunci sa fi *hit fra(idre cum se aruncara ca lupiT pe prada lor., (1)
Cu ocasiunea intrareT solemne a principeluT Alexandru Movila in Iasi
(1615) si a proclamarei sale de domn, I. Baret, in : Histoire des troubles
de Moldavie'. Paris. MDCXX. cap. XIV, ne spune ea : .Indata ce principele se apropia de caste], incepura in semn de bucurie a resuna in
Limp de o jumatate de ora tote trimmbitele, flautele si tobele. (Comme le
Prince approcha du Chasteau, toutes les trompettes, flustes et tambour
commencerent a faire une chamarre en signe de rejouissance par l'espace
d'une demi- heure'. (2). In relatiunea ce da Paul Strasburg oatre regele
Svediel Gustav Adolf, despre calatoria sa prin era Romanesca la Constantinopole, prin anul 1632, vorbind despre ceremonia ce i se Wu de
titre Domnul Leon voda, ne spune ca : Terminend convorbirea si incheind afacerile, cornurile i bucinele se luase a canta, si pranclul se incepu cu prea mare resunet. (Finito colloquio, peractisque negotiis, cornua
et tuba concinuere, ut preparati convivii initium maximo cum strepitu
fieret.' Apol maT la vale : cSpre maT mare potnpa duced inainte o flamura roTie de o marime nespusa, ce Amurat o trimisese Principelul, cu
alte flamure de ale principatuluT ValahieT. Tar bucinatori* i timpanele re-

sunati In codru vecin. . . Pe langa Principe era lautarii i un cor de

musicanci, care in limba romanesca canted din gat plin cantece naVonale., 'Ad augendam pompam praelatum est vexillum rubri coloris et inusitaise magnitudinis, ab Amurathe Palatino missurn, aliaque principatus
Valachim insignia. Tubicines et tympana proximis in sylvis, ac vicino nemore sonitutn redebant.... Juxta Vayvodam cithartedi et musicorum chorus eras qui Valahica lingua patrium carmen pleno gutture cantabant.(3),
Cronicarul Miron Costin ne spune ca, cu ocaziunea unel lupte intre Vasile voda Lupu si Mateid Basarab, ridicand Vasile voda tabara (1650), cad
si 4is trimbdele de purcesul Ostei. (4) Acelas cronicar ne spune, ca dup.
lupta de la Telejin (1655), ce a avut stile luT 1-tacoti si a lul Stefan
vodit Gheorghe, in contra lid Hrizica voda din (era Romaneasca, stand
la masa voiosi de isbanda ce ad facut (cimpoesul cu cimpOele imbricate
cu ursinic la dvorba cu qicaturi ; si apoT data s'ad mat veselit au pohtit
pe tefau voda pentru surlarl sa (pea si ad ins qi surlarii,. Arhidiaconul Paul de Alep in calatoria sa prin Moldova si (era Romanesca, intre
(1) Tesaur de monumente istorice. A. Papiu Ilarian. Bucuresci 1862. torn. I. pag. 314.
(2) Loc. cit. tom. II. pag. 35.
(3) Archiv. pentru filolog. si istorie de Tim. Cipariu. Blasiu. MDCCCLXVII pag.
13 si 14.
(4) Letopiset. Tom. I. pag. 311.

www.dacoromanica.ro

CEIWETiR1 ASCPRA MUSICE1 OSTASESCI LA ROMANI.

57

anii 1650 1660, intovarasind pe Macarie Patriarhul de Antiohia, ne arata a : (Dotnnul Orel Romanesci Maleia Bela pornindu-se la vanat,
trimise sa se ridice trupele sale, ce avead cuarliere in oral, Wend toba
in jurul politieT, ceea ce este un semnal pentru a se aduna ; cart s'aa si
grupat in jurul palaluldi cu stegurile tor. Suindu-se in carets, beiul veni
la densii, iara el cantata din instrumentele cele marl inaintea lul, si inapoi
din lobe, acompaniate de sunetul flautelor i fluerilor, aa fiind obiceiul
bailor moldovenesd si mu.ntenescl, in imitatiunea Turcului ; de aid cu totii

pornira la vinat. 'Tot acesta ne spune di pnnendu se Domnul la masa,

de cate on se aducea bucate in refectoria : ebetteail tobele, sunait trim bitele si se auclea ascutitul Opel at fluerilor.. (1) Ida Neculcea ne araia,
ca. Duca voda la ruarilarea fiicei sale Ecaterina cu Stefan Beizade, fecio-

rul lul Radu voda (1681), facend nuntit in Iasi: cs'aa veselit done saptarnani cu fel de fel de music! i de jocuri si peilivani si pusce, i juca
dou6 danturi prin ograda curtilor domnesci si pre ulite cu toll boeril si
jupanesele, impodobiti, si toti negustorii, si tot targul, si un vornic mare
purta un cap de dant, si alt vornic mare purta alt cap de dant imbracati cu sarvanale domnesci.. (2) Tot lOn Neculcea ne spune ea, cu ocasiunea rescOlel poporului in contra lui Dimitrie voda Cantacuzin, care
domnea pe la 1684, acesta cand a exit din curtea Doinnesca pentru a se
duce din Ora, unde vieta lui nu mai era sigura, prefacendu se di Ore
cum ar esi de buns vole, puse sail' cante musica de pia-care si atunci :
.ilicea surlele ci trimbicele i Ulla tobele.. (3) In istoria Orel Romanesci
saris de un anonitn de la anul 1689, gasim ca cu ocasiunea suirei pe
Iron a lul Constantin Brancovenu voda : csi surlarit, trimbitait domnesd
i turcesd, le-aa dat porunca sa se gatesca sa Mica cand va sedea in
scaun.' (4) Domnul Moldovel Dimitrie Cantemir, (1673
1723) ne arata
ca : 'la ride marl se punea masa in divanul eel mic si cand se aducea
hucatele atunci sunetul tobelor, pancelor ci a trimbicelor, da setnn pentru
darea bucatelor., (5) IOn Necukea vorbind despre inlOrcerea lui Grigore
voda Ghka din Constantinopole in Ora in anul 7235 (1727) ne spune
ca : cesitu-aa Iota boerimea inainte la Galati, iara Grigore voda, dupit
ce all ajuns la Braila n'at venit pe uscat ca alti domni, ci de la Braila
at set,lut in done saicl si all venit tot pe apa cu mulia pohvala, qicend
din trinthip i din vaiurY, si dand si din pusci pans ce all ajuns la
Galati.. Apol vorbind despre obiceiurile Iraiului lul spune : cSi in viata
(1) Arhiva istoricI a Romania lIajdeil. BucurescT 1865. Tom. I. part. II. pag. 89 si 90.
(2) Letopisi(ile torn. II. pag 238.
(3) Letopisi(ile torn. II. pag. 252,269 si 279.
(4) Magasin istoric, A. Treb. Laurian 0 N. Balcescu. Bucurescl. 1847. tom, V pag. 85.
(5) Descrierea Moldovei Iasi 1851. 1. pag. 89.

www.dacoromanica.ro

68

r. 13URAD1.

Id era tot In plimbarT, si tot cu mese marl $i cu cantarT si cu fel de

fel de music!. Ia tOte cjilele prea de avea vre-o treba mare, sa nu iasa
la camp, ca sit Nell veseliT cu naiurl f i cu ctintice hagimesd RI cu multi
pelivani mascarilT. (1) Aseminea si Alexandru Amiras, ne spune ca
(La plimbarT, la camp esia adesea cu boeriT se, zebovindu-se cu natal
0 cu nagarale. (2). Din numerOsele eilaliunT reproduse mal sus, putem
reconstitui pans In un punct, elemenlele din care se compunea musica
nOstra oslasesca in limpurile vechT, aceste eras: bucinelc, trimbitele, tobele, timpanele, paucele, nagaralele, viOrele, surlelc,flautele, Iluerile, naiurile 0 cimpoele.

Cu tOte ca unele din nolitele raportate mal sus se refers la musicT

Intrebuintate la petrecerile domnesct, lotus! se vede ca nu era nicT o
deosebire intre constiluirea acestor musicT si acele ce slujeau Os'el, cu
alte cuvinle nu se deosebea musica In ostaescet qi civila.

E probabil ca tote aceste instrumente, care chiar prin natura for nu

aunt bogate in sunele si unele nu pot produce tOte notele gameT, eras
improprie de a alcatui impreunit o armonie, $i ca ded resunarea for impreuna producea mime un sgomot asurditor, lucru ce de almintrelea nici
nu era cerut de barbarele urechi a le tiinpulul.
Un Ore-care progres In constiluirea acestel music! ostasescI primitive
a poporuluI roman, pare a lua nascere o data cu inlroducerea musicel
turcesel ',melte mehterhane.
II.

Din limpurile Inca de cand se afla la Romani feliul de musica oslasasca aratat maT sus, vedem ivindu-se si un alt sisletn de musica, constiluila dupe lypul tureesc, anume : mehterhaneoa i tubulhanaoa sad tabulhanaoa.

Cr.onicarul Teri! RomanestI, Constantin Capitanul, ne spune cA, mazilindu-se Stefan voda Domnul Moldovei pe la an. 1654, a fost pus in

locul se0 Ghica voda, al carat lid Grigore se afla aga la ctutea Jul Stefan vodli, ca Stefan vocia, afland de mazilirea sa, d'inlai a bAgat la inchisore lie aga Grigore, pen1ru a'sl rezbuna cdupa aceTa socotindu-se intr'alt
chip ca nu va pule face, [mina! cu fuga, s'a &it cu casa luT, $i cu
16111 taifaoa domnesca, si a boat si pre Gligore aga cu dinsul, care mer-

gend pe la TargulFrumos, a chiemat pe Gligore aga si l'a imbracal

domnesce, cu haine islie, F u rg u el, l'a incalecat pe cal domnesc, .i ia
dat tOta curtea cu steagurl, cu mehterhaneaoa, lobe, Irimbite, slujitorT .i
(I) Letopisitele. tom. II pag. 402 qi 412.
(2) Letopisitele. tom. III. pag. 115.

www.dacoromanica.ro

tgliCETAR! ASUPRA MUSICKI OSTASESCt LA ROMANI

69

i -au gis : mergi (-Mut mea

l'a trimes la Iasi ca pre un ficior de Domn
sanatos, data a vrut D-zea asa.. (1) Tot acest cronicar ne spune ca Mihnea vociii, care domnea pe la an . 7166 (1658), dupa ce s'a indatorat la
maT multi turd din Constantinopole si de pe la marginile Orli, I-ail chiemat la Buouresci, ca sa le platesca in scop de a-I omori si a scapa de
denvifi, ,i estrangendu-I pre toll' intr'o sera si avend pre ucigasi gala,
cite pe unul ii lua de'i zugrurna si-I arunca din casa jos pe ferestl si
tubulhanaoa qicea pins ce i-au ispravit pe top (2). IOn Neculcaa cro-

nicarul aratti, ea dupa tnOrtea Jul Constantin Canternir voda, care a domnit Ia an. 7193 (1685), facendu-se domn feciurul sea Beizade Durnilrascu :
can inceput a slobozire puscele marl, si a dice surlele, tritnbitele si a

bate lobate pe obiceid tabulhanaoa. (3). Neculai Costin ne spune ca

cmazilindu -se Duca voila la an. 7211 (1703), chietnat fiind la Tarigrad a
esit din Iasi domnesce cu tabulhanaoa . . . i apol din Galati Irecend
pe la Mein la Udrii, ad mers : clot domnesce din conac in conac, tot
cu surle ski cu doabe, inca gi cu trimbiceri lemtt. (4) ; apol tot acesta
ne spune, ca sosind Dumilraieu voda in Iasi in an. 7219 (1710) Dec. 10
i-au exit boeril (aril vi cu stupor' si cu tabulhanaoa lerii de i -au facut alai
dupa obiceid) (5). Domnul Moldova Dimitrie Canlemir, ne arala cit de

cate on era Domnul sa merga la ye() biserica sad manaslire sa0 Ia r6sboi, i se facea cea mai mare pompa, mergend (lima stegurT ctubulhanaoa sad
musica Enicerilorv, ca la Bile marl stand Domnul la masa, cand incepe
manta se slobod tunurile si se bate mehterhaneaoa cea turcesca Si cea moldovinesca (6).
Din aceste vedem, ca erad mai multe music! ostasesci organisate : tubulhanaoa sate onusica Enicerilor, tubulhanaoa (erit, mehterhaneaoa turcesca
vi niehterhaneaoa moldovinesca.

Mehlerhaneaoa, care se mai numea gi chindil (7) .batea) (8) de obsle

in [Ole dilate la curtea domnesca, cand voda se punea la masa, adectt
la septa Ore turcesci, Tar eoropienesce unu ; serile batea canted ostasesii (9) ; mai batea la serbatori mart, precum si alma cand domnul
mergea la hramurile bisericilor. Mehlerhaneaoa, ne spune Dumilrie Cantemir, mai batea si la inmormintarile domnitorilor, cand atunci : (se sto(1) Magazin istoric. A. Treb. Laurian i Biticescu. BucurescT 1815. tom. I. pag. 315.
(2) Loc. cit. pag. 322.
(3) Letopisi(ile, torn. II pag. 269.
(4) Letopisi(ile t. II. pag. 56.
(5) Letopisi(. t II. pag. 99.
(6) Descrierea MoldovieT. Iasi 1858. pag. 184 qi 190.
(7) De aid a remas la noT vorba ca : a venit vrernea clandir, sdrele la chlorin.

(8) In lot de antit.

(9) Thomas Thornton. Starea de acum a ValachieT

vi

a Noldovel, Buda 1826.p. 77.

www.dacoromanica.ro

ea

T. i3URADA.

bod tunurile si se bat mehterhanelele, cu care este amestecat vuetul do-

potelor, si asa se face un vuet ineureat care nu se sfarsesee pans and

este mormintul acoperit deplin, (1). Sulzer asemene ne spune, ca la inmormintarile domnilor era obiceiul ca alaiul s fie urmat de musica de
camp, liven I maT multe dobe, care priri sunetul for cel inadusit, produceaii o eantare de triste(A,

acesta musica eanta chiar and trupul era

pus In mortnint (2).

De multe orb pe la petrecerile Domnilor pe langa mehterhane maT cantau psaltil i tiganil lautari (3). A2a Gheorgaki al doile logofat, in : .Con-

dim de obieeiuri vechT si noua. serisa in an. 1762, ne spune ea :

in
ajunul.Craciunultil si in Boboleza se face masa rlomnesea in spat Arie, seciend
Mitropolilul cu Episcopii i Cu boerii cel cu boerii i pe tine mai poruncea
Domnul si din cel mazili, insa fara ea ftane @i farA dvorela, cu cantari
bisericescl (4), cu mehterhane i cu tigani.,. In qiva de anul not sand

(1) Descrierea Moldoviei. IasT 1858. pag. 200.

(2) Geschichte des transalpinischen Daciens. Viena 1781. t. III. pag. 248.

(3) In Tent Romanescit ggsim lautarii luand parte pe la ceremoniile Domnilor Inca

de pe la an. 1632, dupit cum se vede acesta din relatiunea ce dg Paul Strasburg
catra regele Svediel Gustav Adolf (Archiv pentru filologie si istorie de Tim. Ciparid
Blasiu. MDCCCLXVII. pag. 14). Carra ne spune ca instrumentele tiganilor lautarl pe
la an. 1781, eras :.Violins, cobza si un finer cu opt ggurT (naiul) in care se sun.
primblandu'l In sus si In jos sub buze (Istoria Moldovil si a RomanieT. Traducerea de
N. T. Oraseanu. Bucurescl 1857. pag. 128). Demidof In calgtoria sa facuta In TeraRomanescit pe la an. ,837, (Dacia literara. Iasi 1859. edit. II. pag. 132) ne spune
asemene ca, la un pranz la care Domnul stgpanitor bine voise a'l pofti gdoue bande
de musicanti cantad cantecele nationale ale Rominilor ei minunatele melodiT ale tiganilor . . . doue cobze, done scripcl, un naid ei un fetid de bag surds alcatuiau
tote instrumentele acestor esecutan(T iscusiti.. Dionisie Fotino (Istoria Generall a

Dacia tiparita In grecesce la 1818 si tradusa In 1859. Bucurescl t. III. pag. 239) ne
spline ca (iganil litutari cants :.cu viora, cu cobza ci cu muscal (naid), intru acesta
el Intrec pn oiT-care alta natie si chiar pe Pers1,:precum a marturisit si insusi Hanul,
fratele Sahulul Persiel, carele trimis la Napoleon Bonaparte ca ambasador, si intorcendu-se din Franta prin Vera Romanesca la an. 1810 s'a minunat de talentul lautarilor tigani, mai virtos la muscal. ET cantg. si din gura de minune, si Ma a aye o
Invetatura ore-care sistematicA compun si cantece forte dulcl, in cat si musicantil
Europe IT admira.
(4) In timpurile vechT psalliT nosh i emu forte iscusiti In musichie, si eras cunoscuti si de poporele lnvecinate, carT trimitead tinerT sa Invete cantarile bisericesci, acele grecescl si sarbesci, care pe atunci eras In us in bisericile nostre. Dimitrie Razumorski (uepuommc ni.uie no Poceiu. Moskva. 1867, bros. I. pag. 81) ne spune ca :
.1n anul 1558, Domnul Moldaviel Alecsandru a rugat pe fra(il din Lvov, sa i se trimat& palm tined cantgretT ca sit'l Invete glasurile cantgrilor grecescl pi serbesci, si
tot atunci le facea cunoscut ca tot pentru acest scop a si sosit cantaretil din Peremash,. Pe la an.1819, cel mai renumit dintre toti psaltil era spatarul Iancu Malaxa
venit In (erg, care fu numit psaltul curtii, de catra Domnul Mihail Grigore Sutu.

www.dacoromanica.ro

CERCETART ASUPRA MUSICET OSTASESCI LA ROMANI*

81

Domnul ede la masa si ridica paharul la gurd : indald se face sanlic de

sbobozire a tOte tunurile cu focul marunt si cu mehterhane, dupti mehterhane tiganit cci obictnuitt, ce cAnta la masa Domnului fac i ei o zicaturd de un scopos, (1). Dionisie Fotino Inca ne aratd, ca pe langd
mehterhane mai eras si alte music! plimintene. At,,ta cand se facea ceremonia pentru punere in scaun a domnilor, mergead mal inIAT dorobantiT cu
musica tor, apoi poteraii cu musica tor, selmeniT i lefegiiI tot cu musica
tor, top lautarit paminteni ; musica europena si in fine mehterhani,oa. Mai
erad Inca si trimbitaii de Focqani i trimbitafil ncmp, (2). Alexandru Bel-

diman ne spune asemenea ca pe langd mehterhane ma! era Inca si musica italienesca (3). Mehterhaneaoa era puss sub purlarea de grijA a but
vet Armas si cdnta in Iasi intr'un turn facut &supra portiT curtii domnesei, unde se afla un cerdac intocrnit anutne pentru acesta. Enachi KogAlnieenu ne spune ca : (Domnul Grigore voila Ghica care domnea pe la
anul 7235 (1727) : a fAcut si un turn &supra portil curtil domnesci din
Iasi, punend si un clopot mare fund si cesornie de bAtea tOte cesurile
qilei de se audia peste iota hora (ora) si mai jos de eesornie, lam un
Joe imisrejurul turnulul acoperit cu ter alb de sedea mehterhaneaoa dont-

nulta de balm in tote Ode chindia cea obicinuita. (4).

Cuntecele cele mai usitate ce canta mehterhaneaoa erau : nubetui i
pestreful. Ghergaki al doilea logofdt, vorbind despre ceremontile ce sunt
obicinuile de se fac in diva anului Sf. Vasile, ne spune ca : ,daea insereza merge mehterhaneoa de face ?Lobel si despre dOmna i la Beizadele,
apoi la Mitropolitul si la loti velitii hoer! eel cu boerii, luAndu-T Mehter-bas si cei impreund cu ci bacsisul eel obicinuit. (5).,
Tot acesta vorbind despre ceremonia ce s'a facut in anul 1762, Jul
Hamza l'asa, care mergea prin Iasi la Hotin, ne aratl ca : tIn cafe title
ad lost zAbava Pasil aids, meterhaneaoa donanuh4 dupd obiceiul ce este
de bate in Vote qilele nubet ce se chiamd chindie, n'au WO, fArd numal
mehterhaneoa Pasel ad Mut intr'o di, dupa ce a exit Paa la cortul s6d,
find-ea Domnul cu 161/i toerimea, unde si ore-cari luplAtort de pehlivanl
ad fost, si vroind Pasa ca sa audd i pe Mehter-bas at domnului ce
mestesug are, all dis Domnului ca sa poruncesca lu! Mehter-bas sa died
un pestref, si facet:I-end Mehter-bas si qicend un scopos ca acela, all forte
pldcut PasiT mestersugul i OicAtura luT, si dupd ce a sfarsit de qis, l'aa
a poruncit de l'ad imbrAcat cu beni de postav acolea inaintea sa (6).,
(1) Letopisitile totn.III. pag. 301, 304 ei 306.
(2) Istoria Ora Rornanescl. Bucurescl 1859. pag. 254-259, 306 i 311.
(3) Eterie. IaY1 1861. pag. 16.

(4) Letop. t. III. nota de la pag. 174.

(5) Letopisitele. torn. Ill.pag. 306.
(6) Letopisitile. torn. III. pag. 327.

www.dacoromanica.ro

62

T. BUBADA.

Mehlerhaneaoa mat balea Inca si prin curti!e boerilor ce se caftaneati

in momentul cand ceusiT de ciohodarT II punead caftanul in spinare. Cate
odatit pe larva mehterhane mat mergea si un suitaritl (1) Ware sail pe
jos, une on si gentala. (2) Tacsa ce trebuia sa platesca mehterhanelil

boerul ce se caftanea, era de 500 lei;

a WI Mehter-bas si a ciausilor de ciohodari de cafe 200 lei.
Ye cat Kim din spusa belranilor mehterhandua la not se compunea pant la
48 musicanp numiti mehteli, un capelmaistru numit mehter -basa si un sub
capel maistru nuinit mehter al doilea.
Inslrumentele mehterhanelei erad :
ournalele, trompetele, tobele, tambelieurile qi oimbalarile. Zurnalele erat de

lernn de diferite marimi si avead nisce

sunete ascu %ite (fig. 20). Trompetele erat
de alama de diferile marimi (fig. 21 si 22).

Tobele erat in nu:ner de la 8 pant la

12, si de o marime nespusa, se numeau .5i chindit, erat imbricate cu poslay rosu, in ele se batea in partea
drepia cu nn buzdugan de lemn de teT,

iar in partea slangs cu un intnunchit

de vr'o 7 sat 8 vargu(e de h mn. A(Fig. 22) cesie lobe eras alarnate de galul mehtFig. 21)
terilor in partea stanga. Tumbelieurile erat nisce timpane midi, ca nisce
lesurT de alama turnatf, acoperile cu pele, pe care se
kite cu nisce curele de pele impleffle. (fig. 23). Cel de pp
urma mehter-basa in Moldova a fust Hann, iar in Valahia
Ahmed-efendi, ambil adusl din Tarigrad, ei erau bine
(Fig. 23).

(Fig. 20)

(1) Era obiceiul In timpurile vechl; ca la curtea Domnulul ra fie pang. la patr u
mitarii, cart nu eras alt de cat nisce bufonl imbracatT arnautesce si ca paiatiT; el de
cite on se facea vre-un alai(' mergea Inaintea glotel, facand felurite sariturl cornice
si multime de ghidusil. Gel mal cabazlicos, dupa cat ne spune batranil, era 'mita
Sgitariu din SaucescI.
(4) Era un fel de paiat mare care se juca tragendu'l cu Word., find purtat Intr'un
paravan, pe cap avea o chivara In forma de capatina de zahar, impodobita cu ha'rtie
poleita si colorata, in varful el atarna cozi de vulpe. GE rnala juca si la serbatorT
marl, la anul nod, la Pascl. D. G. Sion In cRevista Carpatilork Bucurescl. torn. I.
descriind gemala ne arata : ccii. represinta un spectra sad fantasma splimentatore,
cu care parintil ingrozesc pe copiT ; si cd. Inca se obicTnuesce pe unele locurl In (era
Romanesca; In Moldova nu e cunoscuta., MultI batranT ad apucat jucand gemala si in
Iasi. Atat suitariil cat si gemala ad disparut de la noT pe timpul luT Ionia Sturza voda.

www.dacoromanica.ro

CERCETARI ASUPRA MUSICEI OSTASESCI LA ROMANI

63

salariacf si onoratI la curtea donmilor, hind persOne de Ore-care disiinctiune.

Mehterhaneoa se aseqa in forma de cerc

in ograda curter domnesci, toti mehterii slated in piciOre, afara
de tutnbeliccii, curl sedeo grecesce la pament.

In mijlocul mehterhaneleI sedea mehter -basa

si mehter al II-lea. Me li-

ter basa avea in mans

un hasdran de argint
in forma de pavilion
chinez de deosebite feJuni si marimi, era impodobit cu lantujele de
argint, si cu o multime
de clopotel suflati cu
aur, Cu el conducea taraful mehterilor.zguduindu-l. Figura se vede
aci (fig. 24 si 25).

(Fig. 25)

La alaiurile domnesci
tend mehterii tumbelic-

ca merged inaintea 6stei calarl, aveat at unci

tumbelicurile aseqate de
o parte i de alga a
selei, dupe cum se: vede
in figura aci alaturata
(fig. 26).

(Fig. 24)

(Fig. 26)

Sulzer, care a avut prilejul a amp mehlerhaneoa In Bucuresci calre

sfarsitul secolului !recut, o descrie in modul urmalur : tun vuet asurde 20 Lobe marl turcesci, tot atalea tumbelicuri si 9-10
trompete fal acordate. (11.* Tot de o data el incerca de a reproduce prin
note europene dotia arii caniate de vechia mehterhane la curtea
doinnitorilor ValahieT, unde le-a audit. Cea d'intaia reproduce musica joculuI dervisilor, care era esecutat de calre ceusii si fetele din case a Dom-

4itor

(I) Geschichte des Transalpinischen Daciens. Wien I. 1781. pag. 432.

www.dacoromanica.ro

64

T. BURADA.

nitei, i cea d'a doua reproduce prima parte sad .rrhaneoa until pestref
turcese (1).

Cu infiintarea armalel la nol in tall, care a avut loc In an. 1830 (2).
i care la inceput s'a numit 81 raja piimitztjscci (3) s'a organisat i musicite militare atat in Moldova cat i in Valahia, inlocuind mehterhandoa.
In Moldova prin regulamenlul organic nu se luase nicI o disposititine
penlru inflintarea musicel militare, ea s'a organisat mai inlaid prin initiativa si contributiunea particularilor. Parintif Si fill patrieI, ne spune batranul Asaki (4), earn' patrunl de simtirea ci cunotinta tuturor celor ce
fapiuesc spre fericirea, luminarea, cultivarea qi evghenirea natiei Moldoromane n'au pregetat a inlampina cu bucurie ajutorid la cheltuelile cerule spre informarea muzicei trebuitOre la corposul militieT pamentesci

precum in jos se arata :

Lei

Prea sfintitul Mitropolit Veniamin .

Ex. sa general Major Mircovici
D-na Hat. Efrosina Roset
Vorn. Ecaterina Ghica
Post. Elencu Mavrogheni
D. M. Log. Constantin Cantacuzino
Vor. Alex. Cantacuzino

Vist. Alex Sturza

Hat. Const. Paladi
Vornic. Const. Sturva
Hat. Teodor Hal
Spat. Dimitrie Cantacuzino
Aga Teodor Ghica .
Aga Alecu Rosel
Aga Alecu Ball
Aga Costachi Sturza
Aga Jordachi Costachi Latescu

..

1000
1000
315
200
200
500
500
500
5000
300
200
400
320
200
300
300
1000

(1) Loc.cit. Tabula II. din torn. I.

(2) Asaki ne spune In Albino Romdne.9cd din 1830 pag. 307, a : (Duminea la 14
Sept. 1&O D. Hatmanul Constantin Paladi, generalul inspector i qeful /isle pimintescT, rAzInd barbs qi desbrAcAnd costumul asiatic s'a Imbracat in uniform/I militarif
national/I, ca qi totl ofiteril i soldatil de sub cApitenica sa comandl, ci p5rtA cocardA
i stegul national de coloric albastru :ii roqu Inchis..
(3) Se compunea din 2 batalibne pedestrime cu 43 ofit.erl gi 1120 solda(1 gi din 2
escadrOne cavalerie cu 15 ofiterl gi 364 soldatl. (ve4T Albino romlinereat 1830 pag.259).

(4) Albina &Masa 1830. pag. 307. No. 72 din 18 Sept.

www.dacoromanica.ro

CERCETIRt ASUPRA PdUSICET OST4ESCT LA ROMANI

Aga Teodor Bale.

Cam. Spiridon Alex. Pav lu

300
315

Aces la faptit laudabile, care avea de scop a contribui la cultura poporuin!, cad musica este unul din elementele principals pentru a destepta
intr'o natiune sentimentele nobile, si mat ales musica militara, care pentru
ostasi este podeba si sufletul lor, a Post salutata de frail nostri de peste
Milcov prin Curierul remit' nese, adresend redactoru!ui Albinet rometnPftt

urmaterea scrisere (1) : cNumerul Albinet care publics patriotismul D-lor

hoer! Moldoveni pentru ajutorul intormarel musicei militiel Moldo-romane,

as pricinuit o mare bucurie la tot otnul, in a cerni vine circuleza sange

romanesc, si o mare cinste inaintea fieste-caruia strein. Nue lucrurl sunt,
domnule, care insufletesc bucuria a fieste-caruia patriot : infiintarea musleet si ajutorul eel generos si prin intrecere din tote partite. Gel d'intail) arata trepta .de civilisatie si dorul de a se destinde slegurile Moldovene in sunete vesentere, si de a zburda marsul tineritnel eel trufase ;
eel de al doilea este insusi inceputul slavet si fericirel tuturor natiilor,
elementul eel d'entaia care informeza tote cele ce haracterisesc o natie.
Senlimentul acesta nobil s'a insemnat Mile tare prin caldura si ravna
simtiterelor dame, ce cu fala No 72 al Albinet le face cunoscute
Afars de aceste persene mai contribuira si :
Postelnicul Iordachi Zorzi
Ion Bals . . . . . . . . .
Gaminarul Constantin Vidra din Tecuci

40 galbenl.
60

60 lei.

Indata dupe. ce s'a adunat aceste semi de bant, comitetul organisat

pentru infiintarea strejel parnintesti, compus din generalul Major Starof
ca presedinte, remas inadins din armata ruses* si membrit Hatmanul
Costachi Paladi, sub polcovnicul stabulut Mend, capitanul Codrenu din
cavalerie, capitanul Vasile Nour si Majorul Dabija, s'a grabit d'a lucra
pentru infiintarea musicei strajel pamanteseI, si in acest scop a angajat
pe D nu Rujinski (2) eel intai capeltnatestru al musicel militare in Moldova, pentru a se duce peste hotar si a angajA musicanti cu salar lunar,
j recum a aduce note li instrumentele necesare, dendu-T pentru acesta
surna de 12,151 let 25 parale. Nu trecu mull, dupa aceia, si musica nestra
militara avea urmaterele instrumente :
(1) Vezl Albina rominescA 1830 pag. 329.
(2) Cunoscut prin concertele sale date in anul 1832, ve41 Albina romanosca din ace-

ia.1 an pag. 324. El a adunat un num& de antice populare : 42 chansons et danses

Moldaves, Valaques, Grecs et Tures. Institut de l'Abeilte a. Iassy 1834. A tiparit in .Dacia literarly un quadril pe cAntice na0onale.
b

Bev. p. let., Arch. tri Fit. Vol. VI.

www.dacoromanica.ro

66

1. BURADA.

2 clarinete in B cu mutation
2

C.

D cu mutation in Es.

>

f.

as.

3
2
3

Oboe.

Fagote din mijloc.

Contra Fagot.

Flaute cu 4 clapine
Flaute picolo D. si Es.

Valdhorn.

Valdhornuri de mijloc.

1 -- Trimbita cu clapine.
8
Trimbite simple date
1
Toba mare.
['creche talgere.
1
1
Corn de poste.

11

cavalerie.

Bas pozan,

Notele aduse eras maT mulle polonese, mazurei, valsuri, nturpt0, uverturf, cotilionurX, potpurt rondo, aril, din diferite opere, un mar jelnic, solo
pentru flaut, varia z1 pet-11m diferile instrumente, partiOunl, maT mulle

buca(t de armonie, cavatine din diferite opere, una metoda pentru oboe,
una metoda pentru clarinets, d)prinderT (eserci(ii) pentru clarinetd, una
scOla pentru flaut i una scOla pentru Fagot. (1)
La inflintarea musicei militare Intl musicantii erad nem(Y, patru din el,
si anume : Laitner, Vazel, Briza .i Dub, erad tocmit1 ca prolesorT se invete din soldatil sirdjeT pamintesti a canta in deosebile inslrumente.
Salarul acestor profesorT si a capelmaistruldi era :
Let

('apelmaistru 15 galbeni pe tuns sail

Laitner

. .....

Vazel
Briza
Dub

Par.

487 20
190
170
105
95

pupa vr'o patru lunT de la aducerea aceslor profesori de musics, eapelmaistru Rujinski a fost inlocuit prin Josef Heffner (2) care a lost eel
(1) Din acestA. listA de note lipsind quadrilul s'ar pgrea ea nu prea era in us a se
juca prin salOnele boerilor.
(2) Era un bun capelmaistru, instrumentul din care cAnta ma) bine era violoncelul.
In 1835 a compus un oratorio, care s'a esccutat in biserica Catolica, la ocasia mortil
M. S. ImpAratuluI Austriel Fr tncisc I (Albina roinAnA. 1835, pag. 71). In 1845 a compus

o .uverturA nationalA) i un 4imn nationalP care s'a esecutat la tetru in 7 Noem. de

orchestra gi de trupa romanA, cu ocasiunea onomastics a domnitorulul Miliail Sturza.
(Alb. Rom. 1845, pag. 349 i 352).

www.dacoromanica.ro

CRRCRTXRI ASUPRA MUSICET OSTISESCI LA ROMANI

67

intait ce a format musica militara la not din romanT; nu se implinise un

an de la it fiintarea el si cu ocasiunea solemnitatei sfintirei armelor Mo !dove!,

care a avut loc in 23 Aug. 1831, musica alcatuita de MoldovenT cAnta,

spre mirarea tuturor, cele mai armoni6se versurl (1).
Musica milliard, care la inceput s'a format numal dupA initiativa particularilor, vAclenduse cd prospereza si este podOba strajeT pAmintesti, ge-

neralul Major Mircoviel, dupa indemnul mat multor iubitori de culture,

face cunoscut presedintelui comitetului pentru informarea strajel Omanteen', prin adresa No. 5658 din 29 Aug. 1831, cd s'a admis 10,000 lei
din economia strAjeT pamaniestI pentru musica milliard, si fiind-ca intretinerea musice nu este prevAzuta prin regulamentul organic, mai admite Inca 4000 lei pentru salarul capelmaistruld si a patru musicantl ca
sA urmeze cu lectiile.
Acesta musica a strajel pAmentesiT s'a numit musica stabul0 i mergea prea bine esecutand bucatT cu precisiune si acuratetd; atuncl drept
recompense s'a inaintat capelmaistru Herfner la rangul de praporcic
(sublocotenent). e Banda (musica) mililara, ne spune Assaki, cu ocasiunea
serbAret ce s'a facut pentru aniversarea incoronArei M. S. imperatoruluT
Neculai, in 22 Aug. 1832, .alcatuild din linen Moldoveni cants in zesGrapnel marsurT cu o ghibacie vrednica de mirare a taleniuluf acestor
liner! artistI (inesteri) 3 (2).

In anul 1835 s'a maT adus din Petersburg de catre Halmanul si cavaler Bals, urradiOrele note : 4 uverturi, 7 quadrilurl frantuzesci, 7 marsurT, 6 valsuri i 6 mazurei care s'a dat capelmaislrulul Herfner pentru
banda militarA, care aluncea nulara 26 rausicanV ; ea se TinbundtAti din
ce in ce mai mutt, cu lotil eras incanta(i de progresele repecit ce fAcea
sub capelmaistru Herfner, si inc( pu a avea deja 6re-care reputatiune in

tote orasele din tail. In anul 1838, se cumpara mai mulle instrumente
pentru musica milliard. Cu infiintarea until al doilea batalion de infanterie menit a se stabili in Galati, s'a infiiraat si acolo o banda de musics
militard. D niT Argenti, Sechiari et C-nie, Epaminonda Pana et C-nie,
Anastasie H. Iordachi comis, AvramovicT, Zarifi et Vlasto, V. Maracini

$i Mike, au eontribuit pentru infiintarea aeeleT musicl eu suma de 160

galbeni oferitT pentru cumparare de instrumente (3) In anul 1847 Printu
Dimitrie, general inspector, infiinteza pe tangs musica ostAsasca, si un
cor de musica vocals, numindu-se de profesor pe Sardarul Alexandru
Petrino. (4) Tata ce ne spune G. Asaki despre infiintarea acelul cor : (Cain
(1) Albina Rom'anesc5. 1831. No. 30 din 27 Aug. peg. 116.
(2) Albina romanescil, 1832, pag. 265.
(3) Vedl Gazeta de Moldova. No. 58 din 1850.

(4) In anul 184o Ian. 1 a fost numit profesor de musica vocal. la Seminarul de la
Socola (Albina Romftnesca, 11;45, pag. 69). El a compus pentru prima or'a In limba
romans <gramatica de musica vocalA la1 1850 tipografia Institutul Albina.

www.dacoromanica.ro

6A

T. BURADA.

ImbunAtatirile morale, introduse la invetatura ostenilor, au adaos si acea a

cantecului, pentru care all insarcinat pe D. Sard. A. Petr no, a intorma

o capela vocalti de 24 junl milbarl. Acestia, de si Incepatort incA, avurA
norocirea a se produce in salonul palatuluT domnesc in 29 Mart, cantand

atat cAntecul compus de D. Cam. Istrati, cat si un altul compus de D.

Sard. D. Gusti. Nemerirea canteculuT esecutat de militaril junT, ail adus o
vie plAcere strAlucitel adunArl, si Inaltimea sa a bine-voit spre a't incuraja

a arAta a sa multumire si a dArui o sumA de banT. (I),

Dam aci aceste dou6 cAntece ostasescr, ca cele intaf ce a intonat corul
de musica vocalA a Orel m5stre.

CANTEC OSTASESC
de Cam. NeculaT Istrati (2)

A me inimA 'nfocatA de iuhire s'a aprins,

Al med suflet de mArire gi de cinste e cuprins.
Iubesc slava i copile, iubesc arma ce Toeing,
Iubesc lupta si Am! place pe vrAjm4 ca O. hiving.
Iubesc stegul care apAr, iubesc tronul ce pifzesc
$i pe toll compatrio(if, ea din suflet Al iubesc.

A mormintelor Wink unde dorm bravil erol,

0 respect, gi fie sfantlsa ne 'nsufle qi pe not.

CANTEC MILITAR
de Sard. D. Gusti (3)

Frumosa e Ora pe care o slujesc,

Aml place a eT ape qi mun(I gi cAmpi!.
MA 'nchin l'a eT lege, altarid cretinesc,
La steg jur credin(A cu mil de copil.
A patriel vatrA, al eT DumnezeA
$'a armelor sunet e sufletul mei 1
Pe-a Dade campurT strAmoTil purta
Triumfurl de arme, In sange Incrunta(T,

Si lumea 'ntrega de el se mira,

Iar astA-zI Romani( la pace 's deda(T,

Ferice e pacea ! ce 'n piept o sim( ed,

$'a armelor sunet e sufletul med !
(I) Alb. Rom. 1847, pug. 101 qi 102.
(2) Alb. Rom. 1846, pag. 341.
(3) Alb. Rom. 1847, pag. 101 qi 102.

www.dacoromanica.ro

CERCETART ASUPRA MUSICE1 OSTASEsCT LA ROMANI

69

Cand ferul la copsA cu foe 11 Inning,

CA.nd arma In brate cu drag o Invartesc,

$i Zimbru pe stegurl cu ochiu'l ating
Atunci generalul *i tara 'ml iubesc.
A patriel vatra, al el Dumnezed
Va armelor sunet e sufletul med !

Unlace mat yacht osta*eqa ale MoldoveT cuntiscem urtnatOrele : mat

intaia acel at hit Stefan eel mare, *i acel ce se canta de protopopul hatmaniet, a caror text s'a pastrat la amendoue de Mitropolitul Dosoftel,
care le-a scris pe scoria psaltirel tiparite sub Duca Voda, pastrat in biblioleca comitului Swidzinski la Kiev. (1) Eata-le :
,Iara in vremi dinainte se canta la tabard, e*ind la halal, cantarea
fapta de Domnul Stefan Veda eel bun 1 mare, ma :
Hal Intl, hal frap, la nAvall da.11,
( L a nAvalg. dap, Cara va. apara(T.

gHal fratT, hal fratT la nAvala da(T,

gLa navalit dap, Crucea va. apitratT.
( H al frail, haT fra(1, la nAvall da(T,

gLa 'Avail da(1, Stegul v aparatT.

,Fi apol strigand : .hat *i cap dap striga cu totiT: cgospodi pomilui.,
cApoi cantarea, precum se canta in vremi din urma dupa obictna tabarei de protopopul hatmaniel:
Trel anghell de tar ne pasta hotarA,
$'a nOstra nazuinta, cea veche credinta
Tara-I nebiruita, cu Ingerl stal. :
Nostra Doamna Maria, MoldoveT tariea,
( Io an of Suceva, a mo0eI slava ;
$i din E11 Paraschiva, de noT dragostiva.

4$1apoT da la avail, tot striglnd : haida, haida !,

In anul 1853 infiinkandu-se in Galatz un regimen' de muschelarl, s'a

mat infiin(at *i la acel regiment o musica militara, avend de capelmaistru
pe Leitenantul Tzep.

In anul 1854 Oct. 15, se aduse din Viena de la fabricantul Ignatz

Slowasser mal mune instrumente pentru musica militara *i care s'a cumparat din artalul musicelor, de Capelmaistru Herfner, care pentru servi-

iile sale s'a inaintat la rangul de Capitan.

InstrumLntele aduse alb fost :
(1) Vedl Foila de istorie i literaturA sub redacia D. B. P. Hajded 'W. 1860. No. 1.
pag. 2.

www.dacoromanica.ro

70

T. I3URADA.

3 carnele cu marina in c
1
piston ,
, C.
1 Signalhorn cu marina in f.
2 Valdhornuri in f.
4 Trimbite in g.
2 Basflighehornuri in c.
1 Eufonium in b. cu marina model note
6 ClarinelurT in b. Ole cu gece clape.
6

c.

es.

i as.

f.

2 flaute marl in c.
3

mici in cs.

1 *aria in c.
1

es.

Musica stabului se putea transfortna si in orchestru, fiind-cA multi din

violins, altii din violoncel si

musicantii pantinteni inv6tase a canta din

contrabas.

In anul 1855 Mart 22, Hatmanul Jordachi Costache dispune prin ordinul No. 1475, ca sti nu se mai is analogul ce se lua pAna atunci din
lera ofiterilor pentru intretinerea musical, find cA se destinase un capital
pentru intretinerea ei. Tot in acel an se infiinteza Si o bandA de musica
la escadronul de cavalerie.
In anul 1856 Ian. 14 demisioneza capelmaistru Herfner, care pentru
ravna ce a aratat estra musica se inaintase la rangul de major. Prin
retragerea acestui capeltnaistru musica avu a suferi mai multe. DupA un

an se inlocueste cu capelmaistru Pearl, adus din Viena cu salar de 240

galbeni. In anul 1857 pe langA musica stabului se mai infiinteza Si musica
regimentulul, avend de capelmaistru pe Stark, cand se mat inmulti si numerul instrument elor cu un Bombardon ri cu un trianglu (triunghiu), mai
cunaparindu-se ri qece violine pentru orchestru militar, t.)t-odala se dispune ca musica militara sA came de dou6 ori pe s6ptAmAnA in gradina
Pester, Martea ei SambAta, si de done on la grAdina Copou, Joia si
Dumineca. In anul 1858, infiintandu-se un regiment de infanterie la Ismail, se mai infiintezA @i acolo o musica militara. Pe la incepulul armful'
1859 musica stabului avea urmAtOrele instrumente :

1 Es clarinet, 1 B clarinet, 2 Flighorn cu mains cu cilindru, 2 Flighorn cu matins cu viniiluri, 1 Es piston cilindru, 1 B Piston vintil,
2 Basfligehorn cu cilindru, 1 Eufoniu, 4 Valdhornuri cilindri cu arcuri,

www.dacoromanica.ro

CERCRI'ART ASUPRA MUSICEI OSTASESCI LA ROMANI

71

4 Trompete cilindri, 2 Bastrompete B. cilindru, 2 Tenor bucime cilindru,

2 F. Bornbardone cu vintile si 1 Helicon.
La 4 Apri lie acela0 an musica stabului se desfiinteza 5i musicantii
troc pe la diferite regimente, precum si pe la escadrOnele de cavalerie- (1)
Nu gasirn de prisos a reproduce aci drept curiositate cele intai semnaluri prin Irimbite pentru diferitele comengi ale armalei, pe care am avut
ocazie sa le pun pe note in anul 1856, thud insuinT in armata la bateria
de artilerie. (Veda tabela aci alaturatA).
In `Vera-Romanesca ca si in Moldova, mehterhaneua a trebuit sa se
desfiinteze data cu organisarea strajei pamintesti.
Musica military s'a infiintat acolo mai intaia in Craiova pe la an. 1830.
Imprejurarea care a adus infiintarea ei fu urmatOrea : In acel an fiind
Cara bantuita de holere, CraioveniT, peniru a scapa orakul for de acea
urgie, se hotarira a aduce ineltele sfantului Grigore Decapolitul, ce se afla in manastirea Bistrita, si peniru a primi acele sfinte meste cu tota
pompa cuvenita holarira sa esa inainte la marginile orasului, tots Ostea
ce se afla in oral ; peniru acesta, lipsea insh podeba acelei ostirT, adica
musica, de aceea marele spatar Alecu Ghica provOca infiintarea eT, naimind cu simbrie mai multi musicanti din banda de musice, proprietate
pariiculara a marelui vornic Constantin Golescu. Pe acestia inabracandu-1
in uniforms mililare, au compus din el o banda de musicanti, mai cornpletand-o cu ghitari si flaute luate din isnaful barbierilor, avenci de capelmaistru pe un musicant ungur Dobos, si un sub-capelmaistru Dinica,
tigan de al lui Golescu, care era si prim-clarinetist. Cu acesta musica,
care merges in fruntea ostirei, s'a intimpinat mestele Sf. Grigore Decapolitul.

Acesia musica, singura in IOLA ostirea, s'a numit banda stabulut, i s'a
intretinut din simbria ofiterilor, care se numea paraua musicel, luandu-se

cate done parale la let din salarul fie-carni ofiter.

In anul 1832, infiintandu-se in Bucuresci un regiment de infanterie, sub
polcovnicul Constantin Filipescu, acesta organist' si el cu baniT sei pro priT o banda de music& military regimentului se0, care s'a intretinut tot
cu paraua musical, si acesta fu a doua musica military organisata in
Tera-Romanesca.(2)

=n111

Teodor T. Burada.

(1) Aceste rela(iunl 1ml sunt date de D. Locotenent-Colonel Dimitrie Papasoglu.

(2) Aceste relatiuni despre mersul musicel militare de la infiintarea el prima la
1859 sunt luate din actele Hatmaniel Moldovel No. 15 din 1830, No. 32 din 1835 g
cele-l'alte pe and urtratorY aflate In Archiva statulul din Ia0, precum qi acta No. 1249
din 1859 aflate in Archiva Statulul din BucureqtT.

www.dacoromanica.ro

72

GR, CRETU

0 NOVA ETIMOLOGIE
A NUMERALULUI ROMANESC 0
(DIN LAT. ULLAM).

Nu cunosc alt cuvent romanesc, caruia se i se fi atribuit mai multe

origin!, care se se fi scris In chipuri mai deosebite si a earni ortografie
se fi provocat dispute mai violente de cat numeralul o. De aceea am socolit, cA e necesara. o cercetare mai amenuntiIA si cat se pc ate de compieta asupra acestel enigmatice vorbe. In cele ce ui meaza vola expune mai
antaifi In sir hronologic parerile anterioare (1) asupra origina cuventulul (I),
apoi clasificarea i critica for (II), va urma. opiniea subsenznatului (III) si
In slersit, ca un fel de apendice, dale ehestit suggerate de stdAect fi conexe
cu el (IV). Tot o data vola urm6ri si modul de scriere a cuventu/ui, fiind-ca

orlografiea hit atarnA in mare parte de etimologiea ce i se da.

I. Pitrerile predecesorilor asupra originiT unnteraluld 0. Gramaticil
ortografistii si lexicografil anterior! anulul 1833 (2) :it mai multi din eel
posteriori acestel date (3) ad scris acest numeral cu o si nu s'aA ocupat
de originea 10.
G. Seulescu

in Grammatica romcineaselt, (4) Iasi 1833, I p. 28, unde,

tracteazA despre cderivatia artieurilor (sic)sustine, a se derivA cie la

(unus) unU, de la (una) unit sear o'.
(1) Am citat pIrerile scriitorilor mai vechT si ale celor mal Insemnatl sad earl ad
dat vr'o explicare mai mutt orl mai putin originalA etimologiel In genere admise.
(2) Dim. Evstatiev Brasoveanul (1757), Clain si *incal, VAcArescu, Molnar, Tempea,
Korosi, Budai, Marki, Loga, Malor, Alexi etc. Void mention. In deosebi Lexiconul Budan, la care, pe langa cita 01 Clain si Malor, ad conlucrat si all invetati.
(3) Ca lord. Golescu, Blazevicz, loanovidd, Diez, Munteanu, Gregoriadi Bonachi
(1868) etc. Ant&Ta ortografie oficialA cu litere latine, publicatil in Bucurest1 sub titlul :
1llfabetult1 adoptattl de Comissiunea Gimnasiale fli approbatit de Eforia ScOlelort1 prin

jurnalulll de 23 Octombre 1858, cum i cea adoptatA In 1860 de Conferenta filologicA

din Sibild, de asemenea nu cuprind nicl o dispozitie special& in privinta scrieril acestuI cuvent. Niel N. BAlitsescu nu s'a ocupat de originea Jul si 1-a scris molt limp
cu o, dar dupA 1861 cu ud.
(4) Cu chirilice.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGIE A RUMEN. 0

73

A. Tr. Laurian (in Tentamen criticum, Viena 1840, p. 33) dice : eN non
auditur... in articulo una una. ; dar in celelalte opere ale sale dintre

1845 si 1869 scrie o. Abia in 1871, anume in o no editie de Istoria

Romciniloru, it vedem scriind cu uti alat numeralul cat si pronumele. i
tocmal In acel an incepe el a publica dimpreung cu Maxim dictionarTul
limber romane, din care de asemenea voig vita indata care -va locurl.
In .73;bliotheca portativa (5) a lul 1. Eliade cetim : (Mosii nostri scriind
cu slovele eyrilliene que sunt, cum ammu (lois hellene, cunoscea mai bine
de quat noi, si legile tnusicei, si alle litieraturei, si naluet. limbei : ei
quand dela voim lepgda o syllaba i, simtia, cunoscea quo vocal'a o egta
sa devia lungs si scria mum de o putere cu vommu sau cu vhomu ; tot
assemenea quand din una numeral dicea o, adie6 quand spre exemplu

in loco de una mkt qicea o saki ; una, avend doe syllabe, o, nu pule
sa devia de quat lungu si prin urmare it scria w sutg. Tot assemenea
vorba homo lating que in franeesa devine homme pentru quo o este lungu,
mosii nostri it scria wAtii. Assemenea pe lora (leur) it scria nwp. Litterele

romane nu an w si datina for spre a lungi vocal'a a fost si esie de a

indol consOna, sau ile a adaogi pe h mut ; ast fel dar :
voimu egal cu vommu
avemu
una

ammu

ho sad 0..

ApoT la p. 129: (Si aqueasla form (adeca ammu in be de avem) nu 6

conventionala, nu arbitraria, nu dup6 vre o systerna Ore-quare ; ci esita
din natur'a din adeverul limbei pentru quo (von -imu) = (vom-l-mu,

(avemu) = amp -mu) ; una) = (u+a) = w=ho (!) (6).

T. Ciparrd (la p. 130 a Elcmente(lor) de limb'a romana, Bias 1854)
dice : cunu in usulu vulgariu are fern. sing. o contras de in una lape(1) P. 126-7 a vol. 1 din 1860, unde se reproduce un articul din Curierul Romeing
dela 1848 lanuarie 29. Articulul e reprodus nu numai cu putine schimbArT de vorhe,
cum spune autorlul In prolog, ci si cu oare-carl desvohArl ; cicI Sn Curier d. e. despre o se (lice numal atAta : cAsemenea fAcea mosiT nostri dela (una) ce e de doe silabe scriea (w) Tar nu (o)).
(6) Este usor de Inteles, a mar multe din cele ce afirmb. Eliade in sus citatele locurl sent simple Inchipuirl. E destul a areta, cd in veacurile trecute Romemil, ca si
Slavil, scriead de regul5. o de la Inceputul vorbelor, de multe orT si cel din silaba
finala, cu w, fie el lung, fie scurt. Ca dovada Vold aduce chlar cuventul wmg, care
s'a facut din nominativul lat. hiimo, si In care deci w represintd un 0 scurt. France'
zul homme nu provine din homo, ci din acusativul lat. homineon (homnehomme), a
cArul tulpind scurta se maY gAseste si In pl. lat. homines, rom. oameni, cu chirilice
Otintenii. Asa dar nic! ceT 2 m din fr. homme nu ajutd nimic teorieY ieposatulul. Dar,
chlar dacA numeralul o s'ar fi sclis cu w din pricina lungimiT luT, totu1T aceasta n'ar

fi o dovadi sigurd, cA o e contractat nun-a! de cat din una, cum se va vedei ma!
In urma.

www.dacoromanica.ro

74

GR. CRETU

dandu pre n, au scurlatu de in ona in low de Iota ca. onu pre alocuri, in
locu de unu lapedandu silab'a na ; inse vechii scriu StrA de si mai raru (7)
si asta di se aude in de-una-di, la cell de de in cold numai una; inse si
la not 0 numai in numin. sing. fora aliclu.. (8) Ciparid a scris nume-

rainl acesta pana la 1818 cu o; dar in mai loate operele-1 posterioare,

earl incep a aparea de la 1854, numai cu una'.
In Grammatica rumcina a lui I. Maxim, edit. I (9) din 1854, la pp. 27
si 30, gasi.m t1ei = (an a), la p. 31 ua = (an a) sad (o), apoi pe paginele ce urmeaza anal i o i ua, cu bate c cele anierioare le scrisese
nuinai cu o. In Introductio in linguam latinam din 1856, acelasi autorld
scrie mai tol- deauna cu aa, deli in prima editie din 1851 nu aflain de
cat o. Gramatica sa din 1S60 confine numai mi. In Noah( Abeccdariu din
1868, lucrat de acelasi impreuna cu Badilescu, inlimpinam numai una; ear
in editiea gramaticei sale din 1870 vedem la ineeput de cale-va on ua,
in colo unu. Laurian i Maxim apoi (in Dictionariululimbei romane, 1871

76, a-nume in

t. II)

sustin :

0 in

loc

de ua, scurtatu

d'in una,

unit, fetneninu d'in urtu, units; scrid insa pretutindeni una. La p. 355
al aceluTasi lom qic : N se reface in greinu, granantiu, frenu, brcinu,
audit, atcintu, *i in articlulu nedeterminaiu una ; se aude inse in : grdne,
frene, brane, une'. La p. 1519 afirma : c Liu, cOntrassu d'in una, unit adj.

d'in unu, torus, candu sta inaintca unui norne fora articlu..
Fostul profesor, G. Hill, sas originar din Ardeal (la p. 45 din Grammatica Umbel ronine, BucurestI 1858) numera : unu, una, dot, clod, tret i
f.

dotizeci fi 'Una in loc de until, iota (amendode articulate (10) in intregime),

doI, dos, Irei si docizect fi una. Aceasta dovedeste, cred, ca no.91 insusise
eplin limba romaneasca, cu ft:WA silinta laudabila ce si-a dat si cu lc:WA
indelungata-1 petrecere intre Romani. Asernenea nestiinta o probeaza si expresiea totd'azinci dela p. 47 si 68. Acelasi auloriii la aceeasi p. 45 scrie :
and sutd doci, unit' MZei, ceea ce explica pe pagina urinaloare a,a : ,Cand

dupa unu, una, urmeaza (11) un substantiv, punem in locul numeralului,

adieclivele quantitative un, o, i c3icem : 1171 lea o para, un millioni!, o
saki, o mid, cu toate-ca in genul femenind scrim : and said, una mid, she..
(7) Ba rar de tot, Intru cat nu 1-a gasit, ca se-1 citeze, de cat in o singurl rugdune din Psaltirea slave - remand' a luT DosoteTd, ci lutru cat in cal mai vechTd ma-

nuscript romanesc (Apostolul descoperit la Voronet) nu se Oa de cat o data (p. 69)

sub forma urd. De aceea banuesc, a unit a lul DosoteTd e un fabricat al acestul scriitorld cu veleitAtT de reformi In limba.
(8) Acelea1 ideT le exprimit in premiata sa Grantatectl I, p. 229, cu care cf. I p. 42
i II p. 325, cum i Principia de limbs si de scriptura, p. 402.
(9) Cu..,chit Dice.

(10) Una din cele mat marl greutAtI pentru tin strein, care vrea sa Inv* bine romanete,
e fara Indoeala Intcebuintaea corecta a articululuT, In deosebi a celuT femenin.
(11) Autorlul reprezinta pre ea i oa prin e ei o cu caste o linie orizontala de- asupra.

www.dacoromanica.ro

75

RTINOLOGIEA MINER. 0

Dar afirmarea din urina in privinta ortografiei e infirmata pre aceeasi pa

gina, unde scree : o sutci de let, al o 2)dici/C ( .)!) si pe celelalle pagine de
nenumerate oil. In modul de scriere de mat sus (uia said, and mid) Irebue sa vedem nu alat o ortografie etimologica, ca a lui Ciparia, ci mat
ant/la earasi necuno;linta liinbei romanesti, de care am mai vorbit, si al
doilea acel obice10 at multora chiar de pe la not, cart in corespondente
cotnerciale, si elle acle de afaceri, intrebuinteaza, pentru preciziea ideii, una
in loc de o, obiceia exagerat dincolo de Carpati (12).
A. Pumnul (la p. 39 41 din Grammatik der rumunisek,u Sprache,

Wien 1864), dupa ce spune ca n poate cadea si inainte de a, nu &este

alt exernplu de cat cua, (in loc de una;) , si se sileste a cotnbate scrierea o
cu argumente felurite, dar putin convingatoare (13). Acest gramatic scrie
cu no si Leplarartul ramincsc din 1862 5 si allele, et] Coate ca ini
.Bineseriinti'a timbei romanesei cu litere romans el intrebuintase numal
o. Acest fractal de ortogralie s'a publicat ca adaus la Gramateka limbei
romanesei a luT V. loanoviela, tiparita cu chirilice la Viena in 1851.

Pumnul trebue se-0 fi schimbat ortografiett dupa tali -va an! de la aceasta data, deci inainte de 1862 ; OLT anca pre la 1857 scriea canoniculu

Ciparia cu una si mai ales cu uit (14).

Moda de a scrie ua s'a i.spandit asa de tare dupa 1860, in cat si d. I.
Doncev (in Cursu/a primitivg de limbs runzcina, Eiinea 1865) scrie cu
litere !aline ua, de si, in bucatile de citire sate recitare cu chirilice din
prima jumelate a cartiT, vedein numai o. Dar in acelasi deceni0 o reactie destul de puternica se produse contra acestei mode.
In Despre scrierea limbei rumane, Iasi 1866, d. T. Maiorescu, dupa ce
aduce argumente pentru a dovedi, ca ac i oe lat. a trebuit se se rosteasca

la inceput ae si o c, nu e si 5, la p. 40 si 41 dice : .0 confirmare mai

mull ne da faptul, ca unele cuvinte latine, cari pe urma se scrieau (si
ceteau) cu u, la incepulu se scriau (si ceteau) cu oe. Cad transitiunea de

la oe spre u nu s'a pututu face decat daca in oe se auclia mai ales o.'
Apoi citeaza dupa Cicero (De leg. III, 3) o lege veche, unde oenus sit( in
loc de unus, la care in josul paginei pune nota urtnatoare : .De aci se vede
ce eroare omitu aceia, cari scriu rumanesce articulul femeninu o cu ua,
data motiveaza aceasta gicend Ca o vine din una, cu perderea lei n intre,
(12) Cf. G. Munteanu Gramatica romana I (1863), 62, note 2.
(13) Eata-le in rezumat : 1) ceT not cunosc sunetul amestecat ud, ue; numal cel vech
scrieaA cast noo, case noo (I!). 2) 0 n'ar explica forma articulatA una. 3) Numeralul o s'ar

confuncla cu pronumele pers. o *). 4) Scrierea acestuY numeral cu o ar fi is contraclicere cu

proprietatea limbel romane, dupa care nici un name nu se termina in o.
(14) Archivu pentru filologia si istoria, p. 6.17 i (169.
*) Se vede, ctt Pumnul nici nu Winula, ea pron. pers. o e fAcut din partea a 2-a a lat.
ea()44-44 o, ci ca dee!, dried ne-am tines do etimolo ie al is ar tram scris 4

www.dacoromanica.ro

ass

76

GR. CREW

doue vocale = utt. 0 celu rumanescu este pretioasa remaeita a vechiului

oena 'Minn, ei nici argumentele Iiii A. Pumnu (Ia pag. 40 ei 41 din Gram.
der rum. Spr. Wien, 1864) nu trebue sa ne induplece a pitrasi pe o ei
a aerie ua. (15). Aceasta nota insa nu se maT aflii, reprodusa in Critice,
Bucurestl 1874. De ce ? E o greseall de tiparid on insusi autorTul a lasato
cu intentie, ne -maT voind a sustinea o asemenea etimologie ? A doda presupunere-tni pare maT probabila.

A. Cihacin al sari Dictionnaire d'elymologie daco-romane, I (1870),

p. 182 explica : cO, adj numer. pour una (v. an), raccourcie en a,
grossie en o ; L. una ; it. esp. prov. una ; port. huma ; vfr. nfr. ?me ;
El iei mAntine parerea in
ear l;1 p. 298 tuna (ironquee en o your a)
Convorbiri lit. XIII, p. 151-153.
D-1 C. D. Georgian (Ia p. 25 din Essai sur le Vocalism Roumain, Bucarest 1876) dice : e Un feminin ua, devint uo, os. Si maT jos : cua de

u(n)a = o.
In Gramcitic'a Umbel, romanesci din 1878 a reposatului Ir. Tirca, la p. 50,
cetim : cArt. indef. are ace-a'si origine cu nuineralul cardinalu de unitate,

cu care are si form'a comuna. Femininul ua representeza form'a unct.

D-1 B. P. Hajdad (in Cuvente den betranl, tom. I din 1878, p. 153)
spune : tPronumele nostril o, fie ca numeric, fie ca personal, adeca avend

o dupla intrebuintare, dar fiind acelaei in fond, provine din va, dupa cum

ei din a 3 pers. sing. a ind. pres. va poporul a facia tot o : co sa fie=

'va sa fie, dupii cum din maghiarul 4 %Taros. avem Cora;,... Este radicala
pronominala ario-europea va, de unde de asemenea : zendicul ava acela,
sl. OKS-OKA, gr. au ava in au Tic ei albanesul ai, forma veche avi cacela

ei cel.... Primitivul cave a scadut la o i u nu nuinal la Romani, dar

si 'n familia eranicti (ei citeaza unele dialecte)... Mai pre scurt, pronomi-

nalul o este la Romani un rest ante-roman.

D-1 H. Schuchardtin Suplementul tom. I al Cuventelor den betrttni, 1880,

p. XXXIII ei XXXIVdice : cHasdeu identifica la documentul XXVI pre

acelaei (pronume o) cu articulul nedefinit o, i vede aici un rest ante-roman. Insa ar fi cu twirl extraordinar, ca femeninele o in privinta originii
for se nu tie de masculinele /u, un. De aceea sent de acord cu Cihac in
privinta separdrii ambilor o ei a insemnarit for din una ai illam, nici de
cum insa in explicarea for fonetica. Mai antait cate-va vorbe asupra lui
o=una, nordrom. vechld si sudro.n. una (insa vestrom. numai o). Din
unit s'ar fi facut ?ca. Ce e drept, n'avem nici un alt cas in tolul corespundatoriu; caderea lul n intre 2 vocale se intempla de almintrelea numa! sub 2 conditii : 1) dupa a: grcia, frau, 2) inainte de i: vie, ai=vinea, anni.

Insa fiind-ca prin aceasta se dovedeete in genere o rnult maT mica re(15) Despre continuarea lupteT contra scrieril cu ud vedI nota 33 de maT jos.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGIS A NUMFR. 0

77

zistenta a lul n pentru romana, de cat d. e. pentru italiana, de aceea n

a putut anca o data cadet fare regulti, Eii a nume in un euvant asa de
des intrebuintat i asa de repede pronuntat, ea nit& Uti ins/ trebue...
se produca 0.,
.

La p. LXXVII d. Hajdad rAspunde d-lul Schuchardt : cMantinem intreaga nota de la pag. 153 despre originea pronumelui roman numeric si
personal o... 0=va nu e mai de mirare de cat alte fenomene din it.,

sanscr. (16) etc. Insa pentru o din una Schuchardt declare ins4 ca'n I.
romana: cn'avem ce e drept nici un alt caz cu totul corAspungetor.,
Pentru o din illa... aduce analogie de ult=illa numai la finea cuventulul, i nici una la inceput, unde gasesce pe o numai din va... Initialul v
s'a i conservat in dialectul istriano-roman, unde se dice vo in 1oc de o,
dupa cum o constata Tarai ins4 Schuchardt. Catra cele din nota de
la pag. 153 vom adaoga numai dOra formele albaneze derivate din va
(adica u masc. $i a fem.),. Cele mar multe din operele d -lui Hajdaa, publicate atat in Ia1 cat si in Bucuresci, sent scrise cu o ; u4 se MIA numar in cele tiparite de la 1865-67 (17).
D-1 Raoul de Pontbriant, care in at sad Dictiunaru romeino-francesu din
1862 nu tractase despre originea former femenine a numeralului un ci o
scrisese cu o, a cregut de euviinta a-I schimba mai pe urine ortografiea si a
scrie a sa Noua Gramatica rumanesea din 1874 i celelalte car(I de dupa 1871

cu ua (= 0) din untr, ear cele de la 1879 incoace (ca Gramatic'a francesa) intriun chip si mai neobicinuit, a nume nu oa (=oa). Aid ti trebue sa fie terminatiea declinarir I, ce d-sa de mull o adaugea la vorbele
declinabile terminate in vocals intonate, ca di, ea, cea, ea, pe earl le
scrie Ilia (adica ilia), ocaa (= ()ma), cea (= ceaA), ea ( =eat) si deci, va
6 inchelat, oa (= oa). Va sa (licit d-sa ar voi se introduce in scrierea
limber romane un fel de a mut asemenea lui c mut francez sli lul u mut
romanesc. TolusT nu anina acest 4 mut i la pronumele o, pe cat se vede,
spre a-1 deosebi de numeral.
D-1 P. Campeanu (in Graatica romcinesed ed. II, I4 1880, p. 109)
spune : cuna, sate prescurlat tar, (ce gre:iit se suplinesce in scriere prin
o, acusativul conjunctiv femenin),; de si, in gramatica sa cu chirilice din
1848, d-sa nu vorbise nimic de originea acestul cuvent i-1 scrisese cu
o atat in aceasta prima editie cat si in Abecedaru(1) sea latinu din 1859.
A. Lambrior (in revista franceza Romania din 1881, p. 348) afirma
in treacat, ca articulul indefinit o provine din unam ; dar, in o conversatie
(16) Aid d-sa di 2 exemple de asemenea fenomene, despre cart void vorbi mat jos.
(17) Prima schimbare se poate atribui curentulut capitaleI, unde ilustrul nos tru istoric
i filolgose strimulase nu de mult ; schimbarea a doOa situ mat bine reschimbarea
se datoreste oare influente citatel opere a d-luI Maiorescu ? Poate.

www.dacoromanica.ro

78

GR. CRETO

ce avuT cu el in 1882, isi ardtA indoeala asupra acesteT etimologiT.

D-1111r. Miklosich (in Lautlehre der Rumunischen Dialecte, Wien 1881-83,

HI p. 68) spune : .n cade de multe orl : unam devine prin aceasta mai
antaid ua, de aid ua (1), ce multi scrid, spre a evita confuziunea cu
o illam ; din fa se face a, si din aceasta 0: a 11 cla dan. (Daniel)
in ver-tt pre Tanga ver-u pentru ver-un, cad vi r-a este v6r-una 2)...
uo trebue explicat ca itom pentru om... N intre vocale de almintrelea
dna dispare : pin pinus suns in Bucovina k'id (t'it's) din pia ; plur. cu
Coate acestea le ira, in local caruia mi se pare ca am audit kin' ('tin'). Dupe
parerea mea n poate cAdea inainte de lat. a si inainte de u : pin' : pia =
una : ua. (? !)
D-1 I. Nadejde (la p. 110 a Grantaticet sale din 1884) 'lice : ( 0 al
nostru, dace s'a facut din ?met, cum se pare, apoT s'a intamplat prefa-

cerea intr'un dialect din care ne-a ramas grail p. grana, frail p. frank,
brag p. brand etc. In dauntizi aver si noT forma una..
D-1 H. Tiktin (in Die rumeinische Sprache, (3) 18 i6,

p. 11)

sustine ca

n cade une -orl: cit quantus, cu deosebire intre vocale : gria granum,
* ua o unit ' In Vocalismal 1. romaine (4) insa teoriea aceasta, eat priveste
ultimul cuvOnt, e considerate de aulorid numai ca o ipoteza; cad la No.
75, cu care cf. No. 86, d. T. se exprima a1a : Poate e de explicat si o
unam din *ad, *uo *oo, ramie. gione juvanis (Hord. jane) din *gnitine
*gl'itone ('clone.

In sfei*t intr'un studid (5) al Val G. Gr. Bileanu cetim : (Este de

insemnat ca la femenin, limba avdnd nevoie de o diferentiare formal&
inIre una cardinal si una neholaril, a ajuns la aceasta formand pentru indefinit o din una. Cumca o k ste mai tarziu se poale vedea din unele espresiuni compuse remase pans astazt, in can una este indefinit : de-und-ri,

odineoara (=o-de-una-oata). Insa aicea nu avein se amestecam espresiunile : tot-de-a-una, inlr'una etc. unde una are alt rol.'
H. Clasiflearea ,;i critica etimologiilor anterioare.
Din eele ce preced, se vede ca pand acum in curs de jumatate de veac, s'ad emis 4
pare' asupra originil numeralului o. I-a este a acelora ce-1 derivA din una
prin picarea luI n, la care probabil se gandia Seulescu. Aceasta opinie fu
sustinula apoi de Laurian, Eliade, Maxim, Pumnul, Georgian, Tirea,
Schuchardt, Campeanu, Miklosich, in parte de Ciparid, Lambrior, NAdejde si Tiklin.

Aceeasi origine I atribuesc Cihac si Baleanu, insa

(18) D-1 Miklosich reprezent& (1 sad e printr'un e cuun cerculet de desupt.

(19) Veil( cam aceeasI idee ceva mai desvoltata in Rumunische Untersuchungen I. p. 63.
(20) Aceasta lucrare face parte din Grundriss der romanischen Philulogie, publicat de
G. Gruber la Strasshurg.
(21) Zeitsehrift f. romantschen Philologie XII. 221 si 225.
(22) Intitulat Cestiunf de gramotied i publicat in Convorbirl literare an. XX, p. 840.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGIEA NEWER. 0

79

fac explicarea fonetica alt-fel. (Hill, Doncev si Pontbriant at fost citati

maT mull penlru ortografie). A II-a etimulogie deriva pre o din *ona prin
picarea silabel finale. Aceasta e a 2-a pdrere a r6posatului Ciparit. A
III-a a fost emisa de d. T. Maiorescu, care a considerat pe o ca o rtniasita din vechiul numeral lat. oena. A IV-a opinie este a d-lui HajdAt,

care vede in acest cuvintel un rest ante-roman din va.

Prima din acesle 4 pAreri e conibtituid chiar de unit din sustiitorii et,
anume de Ciparit, inIru cat propune gi alta, apoT prin indoeala tut Lambrior
si a d-lor Nddejde si Tiktin, si chiar de d. Schuchardt, cand afirmA, ca nu

se mai gaseste rid un alt caz cu total corespundatoriu. Si in adever cuvinte ca buns, luna, cununa etc. nu pierd nici o data pre n median
inainte de a. Explicarea fonelica a lui Ulan n'o primesle nime, d. Schuchardt chiar o declard. D-1 Hajddt in Cavente den betrani I, p. 152 si
153, (lice : :Pre cel de'ntaiii (o) d. Cihac al deriva din culla. raccourcie
en a, grossie en 0., dr pe cel-l'alt din gla raccoarcie en a, grossie
dintre cele mat imposien 0., dolt craccourcissements grossis)
bile, fara nici un singur exempla in fonologia romana.. In privirea tractdril in amenunte a lui Cihac, care derive pre o parte
din un-a, parte din illam-la-a, vrea-va-a si are-a, d. M. Gaster la
p. LXIX a Cuventelor den Vtratei I, Supl., observa eft lat. a in romana numai prin mediul slavon devine o, alrnintrelea rAmane lat. neDiferentiarea formula mire una cardinal s: una neschimbal, resp. = a.
liolarit, de care, dupd d. Baleanu, ar fi avut nevoe limba, asa c1 penlru
indefinit s'ar fi format o din una, aceasla diferentiare nn se poate admire
penlru done motive : 1) No s'ar putea explica, penIru ce nu s'ilt diferentiat si masculinele cirespunddtoare. 2) AIM una cat si o se intrebuinteazd
si ca numeral cardinal si ca nehoIarit, d. e. Unul dice Etna, altul alto.
Am cumparat o oca, de mere. In primul din aceste 2 exetnple unul fi una
nu-s numerate nehoidrite ? In al doilea o nu e'eardinal ? Afirmarea d-sale
ca forma o e mai tardie in romanesle si ca aceasla se poate vedea din
unele expresii compuse remase pana adi, ca dX-una-;11: si odinPoara (ode- una oars), in cart una ar fi indefinit, aceasIA afirmare an avea oarecare temeit, numai cand asemenea expresii s'ar gas! in cartile vecht;
ear in locul for ash
s'ar (lice (Much. si odeooara. Dar chiar data forma
o ar fi mai Iardie, precum cred si et, aceasla tot n'ar dovedi, ca se deriva din una. Mara de acestea mie tin se pare gret de afirmal, ca una
din amandode locutiile cilate e numai de eat neholdrit si mai ales ca a
fost asl-fel de la inceput ; cad' antaia 1 ici acum nu inseamra de sat
din o cii oare care, ear dinraoara din Apostolul descoperit la Voronet etc.
corespunde grecescului Fume, lat. semel, t-1. AAI1HON., Tar nu gr. Irate, lat. oHm,

aliquando, Ipondam, sl. imOrm. Cotnpard si expresiile adiuioarea sat

www.dacoromanica.ro

80

0A. cititTti

adineaorY, de age& iota data qi impreuna. D-I G. L. Frolic, (in 0 noua

incercare de solutiane a problemulki ortografica, 1875, p. 232) anca
()ice indefinitulu o se scrie loin acolo (Dictionarulu Academiei) una, cu
tote ca originea lui latinesca este camu indoiOsA.,
A doda pArere, ca o se deriva din *ona apocopat, de asemenea cade;
clic!, de ci astlidl unit, poate sub influenta femeninuld o, qic on, cum
diceam si scrieam &far ell ate o data, cand eram copil, totust*ona nu s'a
4is si nu se dice nicI o data, si, de s'ar fi dis cand-va. orT unde-va.,1*on'a
ar fi trebuit se ajunga orT tot la una orT la oana. S'ar fi prefacut in
una, data *ona ar fi fost de la inceputul limbeT romane, precum s'a prefacut on -ce o vechiA accentuat urmat de un n nemuiat buna, cununa,
sun& (lat. bonam, coronant, sonat) (23). Ear, dacti *ona ar fi apArut mutt
(23) Trel vorbe s'ar parea, ca fac exceptie de la aceasta lege. Din acestea 2 sent dacorom. coroand qi tont, toantd, a caror origine Cihac o gaseate In lat. corona ai attonittua, din care se derive, dupe Diez, ai sp. tonto. A trelit este macedorom. gione.Dar coroanel se dice dincolo de Dunare curund, cu care of. istr. crund; ear dincoace se afla cununet (rotificat cururd) atat In monumentele vechl incepand de la sec. XVI cat ai In limba

de adI. Abia. in Noul testament de Bdlgrad din 1648 ai In Bibliea de Bucurefti de la

1688 Intimpinam de cate-va orl, pe langa cununet, i forma coronet ai tot deauna cu o In
penultima, nu cu oa. Acest fapt me indreptateate, cred, a presupune, ca forma coronet

din sec. XVII ai actuala coroatiet sent nu prea de mull Imprumutate de la popoarele
din preglur. Oare-care deosebire este ai Intre senzurile ambelor forme.
Despre originea lul tont din lat. attonitita nu me pot pronun'a de o cam data nicl negativ nicl
pozitiv, pentru ca sent argumente ai pro ai contra. Argumente pro ar fi asemenarea
Intru cat-va cu attonitua in privirea senzulul ci mat ales sp. tonto cu acela!I senz $i
forma. Contra ar fi : 1) Insaal neprefacerea In roma.nesce a lul o accentuat urmat de
n In u, ca In vorbele cu aceeaSI radacine : tuna, tun?t; 2) existenta cn .TentuluI numaY
In doge limbY romanice : spaniola ai romAna ; mail mull Inca, vorba nu e cunoscuta,
pe cat atid, de cat unel partl din Romani, a nume cestor de la nordul Dunkril. Dar
dace cuventul acesta nu e cum-va de all& origine, ar putea dice tine -va, ca u s'a
reprefacut In o mar tardid, din pricina deosebiril de senz sad din alts cauza anca
necunoscute.-0 din macedorom. Ione se poate explica In 2 chipurY : 1) U scurt accentuat din lat. jtIvelam a putut fi prefacut in o, ca In cele 12 vorbe produse de
Lambrior In Introducerea Cdriii de cetire, p. XLIX: narus = nortt etc.; ear silaba mijlocie neintonata ve-ile-o va fi Impledicat mutt timp pe o precedent de a veni In contact direct cu n din silaba finale. 2) Dace insa ii accentuat nu s'a prefacut de la Inceput In o, jucenem trebue se fi dat givane-giuone i in sferal prin o ultima contragere
glom, precum s'a field dacorom. nor de a41 din vechiul nuor (lat. nubIldm). In prima
ipoteza ar maI remitnea de explicat, de ce grotTh'ne n'a ajuns la groaone sad gloane ;
in a doda contopirea luY u Intonat cu o urmittorId neintonat pare, ca explica de ajuns
aceasta nedumerire. De aceea ultima ipoteza e de preferit. Cf. explicarea ce de d. Tikti n asupra acestul cuvent ai pe care am reprodus-o catra sferaitul -hil I.La precedentele trey vorbe s'ar putea adauge al mont, dace atat forma cat ai senzul cuventuluT
nu s'ar opune pareriI lul Cihac, care derive aceasta vorba ca ai pe munte, din lat.
mons, ac. montem. Cihac traduce expresiea mold prin bone, noeud, moignon, jarret ; is
dos (de la main) (?) ci coude (pied) (?). In Moldova cuventul mont, pl. monturi, e

www.dacoromanica.ro

81

ETTMOLOGIA NUMER. 0

mat tarclid, ar fi trebuit se se schimbe in oanet, ca in loan& icoantl, cocoon& balboank. floe 'et etc. si dee ar fi ajuns poate i la oa in be de
o, ca 10 volgarele ;n cos, nal Toa, scurtate uin incoaceona Toadere. Am
is poate, pentru ce din lipsa accentuluT oa s'ar fi sustinut gred ; cu toate
ce Romanil din lqara Barsei, d. e. eel' din Poarte Brauulul i din Secele, 4ie: eta s- fie in Ion de o se fie. in care ?la e o forme maT aproplata de sea primitive : voa(te)voa(re) va(re)va, inlocuit aqi ca
predicativ prin vrea q; voefte. Atari de acestea sustiitorTul originil luT o
din *one ar fi trebuit se adavit mecar cate un singur exempla de on gasit in certile mai vechi, cum .i de picarea silabel finale na. in romaneste
si, dace s'ar fi putut, chiar In vorbe tot de dude silabe.
Contra etimologiel a treia (din lat. arh. oena), pe lenge neprefacerea
luT oena in oaenetoaeoa si pe lenge singularitatea apocopel finale! ens,
vorbeste si faptul fbarte important, ea limbele romanice n'ad pastrat arhaisme latineti(24) (cel putin nicT unul din cele ce nu se conservase si
in latina populara), cum dovedeste chlar masculinul un, nu oenoaen.
De altmintrelea insusT propuitoriul acestel etimologii pare, ca a perasit-o.
Pererea a patra, adeca a d-lui Hajdad, ea roil]. o se trage dintr'un
va anteroman, chiar sand partea din urmit (25) a pron. sanscrit mecca
eille, adah (Wad', acus. amain cilium,, propus de d-sa, ar derive, din
radilcint deosebite, pererea a a-a. clic, e gred de sustinut, pentru ce tot
lntrebuintat mat numal ca substantiv si insemneazi. : 1) nodurile sad, cum se mat
clic, ouele dela Incheleturile manitor si picloarelor, 2) extremitatea unet party a bratuluT sad A piciorulul, dupi ce partea anterioari sad inferioari a acelut membru a fost
Matti. In tinutul Bacitulul, a nume la Basest!, 1-am gisit si ca adiectiv si se aplici pe
linga vorbele meln4 i picior, spre a area ca-s ciunte. fn Munteniea vorba mont nu
se intrebuinteazi decit ca adiectiv. Cuventul se aude cu deosebire in judetele de preste
Olt, cum si in cateva. din cele situate de-a stanga acestuT rid si In apropiere de el.
in senz mat larg, dar si may rar, se dice despre on -ce lucru si insemneazA bont, All
verf. COnd se aplici 1a om vrea s8 clic/ moale, slltbit, inset la molt, nedeprins la lucru, prost fi dung. Mat des uzitat e In expresiile mdnd moantd, picior mont i arati
In une locurl, a mina sad piciorul proprid (Ilse, une-oft chiar si numaY un deget, lipsesc ; In alte locurl ca, aceste membre, ales mama, sent moi, slabe. paralizate. Din aceasti vorba avem si cate-vi derivate : montorog, montotol sad motontol qi chiar a monti.
Montorog Insemneazi in cele may multe OW Incet la mers, apol moale, stdngacld ci
clung. Pre alocurl se (lice motolog. Montotol sad motontol vrea se clicg, moale, inset si
prost. Rar Intrebuintatul a montl e egal In senz cu a bontl, a nimiel verful unfit lucru
ascutit. In loc de mont atat ca adiectiv, fireste numal in Inseinnarea de clung, cat Si
chiar ca substantiv, 4ic unit bont. Acum, daci substantival si adiectivul mont ad aceetts1 origine si, dad, precum se pare, intaTul provine din at doilea, atunci e hivederat, ci n'avem a face cu o vorbi derivata din lat. montem.
(24) A. Lambrior, In .ReJista pentru Istorie, Archeol. fi Philol. 11, 200.

(25) Am 4is partea din urml, cid a de la inceput se vede ci e identic In tustrele
formele.
6

Rev. p. let. Arch. fi Fit. Vol. V.&

www.dacoromanica.ro

I:le

bli. and

cam extraordinara remane. Cazul italian oblic ci, = eccehic, deli de

abe origine de cat nomativul not = nos, e din aceeast limba romanica
cum trebue sti fie din aceeasi litnba si porn fide forme ale pronumelui
sanscrit.
Mal mult, senzul aceluT va anteroman si al derivatelor luT
n'are a face cu al numeraluluT o, una, una, cum observe si d. Schucbardt.
In ce priveste vo din dialectul istriano-rom., a 3-a forma dela
acuzativul pronumelut personal fem., pre lenge o 10 la, acel vo, qic, ear
putea expliea prin marea aplecare a acestut dialect pentru v intre 13i dupli
vocale, ba si inaintea lor, chiar acolo unde in lat. n'a fost v orT b, aplecare produsa poate prin influenta limbelor popoarelor vecine, italiana si
slavone.Exemple : bevut, iuve, jut& neava, nova, nov e , nov1, savu n ( =sepun); stevu pe lenge Stella si stea ; avd, avrilu, cant, dives trn in be de cepestru, grev in boo de grad (grad), nov, mev, rev; lvat i vlat, alvat i avlat
Ceea ce me mat indeamna a incline pentru pererea ca in vo avem a face
cu un fenomen curet fonetic, este si faptul ca, in exemplele aduse tot de
Miklosich In .numunische Untersuchungen I, p. 75, v apare inaintea Jul o,
numai tend acest pronume e preces de un cuvent terminat cu vocalic si
anume, In tustrele cazurile tot cu o ; i vo kon6sk etc.; in vreme ce, cand
IT precede consoana, se intrebuinteaza o simplu: i 'm o vait. Tot o e in
exemplul dela p. 37, cum si in Itinerariul luT 1. MaTorescu, p. 106 etc.
Nu se dice 01 la nordul DunariT mecluva,, v&luva si chiar piva, pl.
pine ? Cu toate acestea nime nu afirma, ca acest v e original ort macar
veclifti. Dar, chiar dace v din pron. pers. istrian vo ar fi primitiv, el
n'are nimic a face cu numeralul o, care chiar in acel dialect nu se pronunte cu v.

III. Opininnea nostril.

Se vedem acum, dace nu cum-va e alta
etimologie mat probabila, mat putin supusa crilicelor, cell fac reciproc
fruntasil filologiel roman301, critice in genere drepte in partea for negative. In manuspriptul descoperit la Voronet, eel mai vechId monument
(= o), numeral
romanesc din cate s'ad aflat pane acum, pre lenge
cardinal, pp. 26, 99, 167 (de 2 off), si indefinit, pp. 16, 24 47, 96 si
pre Tanga ura (= unet) din IINEOrp, p. 69, se gaseste mai de multe orT
forma no si a nume oti-ti, la pp. 137, 167 (de 2 or!), la p. 90 compus
cu vre (aptair) Ili la pp. 69 si 152 compus cu nece (riegeoirtit). M'am
intrebat, de unde se fie acel u jn4ial din uo. Se fie, dupe cum cred unit,
un u foarte seurt eufonic, cu care se pronunta cuvintele romanestl incepule cu o ? Nu e de admis asla plirere, pentru ca in acelasi manuscript
celelalte vorbe incepute cu o nu se ved scrise cu uo, nici chiar (/) (=o),
tend e pron. pers. fem. in acuz., pp. 9, 21, 112, 124, 169 ; 74, 146, 162,
'tit

or! interiectie, p. 1 si 88. De alta parte e adrnisa acum de mulV filologl legea, dupe care 11 latinesc, preces de o vocal/ intonate si urmat de ti, a (recut

www.dacoromanica.ro

83

ktIMOLOGIEA NUMER. 0

in ft i 90. se face its, din care apol ese Ror o (26). Exemple : medullant
Din lat.

main& *pillantpica, stellamstea(ua), articulat steart(a)a.

units s'a fiteut deminutivul u//us (vre-unul, oare-cine, unul), al cling ac.
fem. e ullam. Acesta In "irtutea legit' de mat' sus s'a pulut preface In

row. vita, apol in uo, In sferit prin o nali contragere In

o.

In cele-

!elle limbi romanice e numai compus : it. port. nullo, nulla, fr. nul, null; sp.
nul, nulla, vcat. prov, nul etc. Dar se va obrectft : cum s'a pulut face masc.
un, unul numal din lat. unuin, ear femeninul nearliculat dincoace de DunAre si in Islriea, mai ales din deminutivul lei' (27)?Lasand la o parte aple-

carea in genere a limbei romane de a-$t face multe nume masc. si fem.
din deminutive latine, ealA un exemplu destul de analog $i a nume cane,
fern. cares, macrom. cane sad. cane i cacao sail caceao, dintre ear!
primul se face din canes, ac. canez, ear fern. din deminutivul cateila,
at. catellam, remaind numai masc. cold din catellus-um cu senz deminutiv. It. se glee cane, cagna, fr. chien, chienne, vsp. cane, cadiella, port.
ctio, cadella,

la cart adaug pentru femenin

friul.

c/dzze (28). Cuven-

tul uo a trebuit se alba la inceput accenlul pre silaba Ontftia, adecA pre
u, cu timpul inst prin deasA intrebuintare, ca si mast. unuun i ca
fern. macr. una nit, s'a simplificat, a ajuns a fi numaT de o silaba $i
(26) Veil : Mussafia, Zur rumeinischen Vocalisation, 1868, 134 n. 18 ; Lambrior,
Essai de phondtique roumaine in .Romania, 1880, p. 370 ; Schuchardt, In Cuvente den be-

trdni, Suplem. t. I, p. XXXVI $i Millosich, Beitrage zur Lautlehre der rumen. Dialecte, Consonantismus I, 52. Cf. Hdjcild, Cuvente den beirdni. I, 303 (No. 167). 0 excep-

tie dela aceasta lege este In aid, lat. ollam. Aid InsA neprefacerea lul a In it s'ar
putea explica: 1) prin evitarea confunddriT lul oatitioao in be de oalel (dad ill s'ar
fi prefacut in 17) cu oaileoao - oi 1 e; 2) $i mai ales prin influenta multimel derivatelor ce ad pdstrat pe 1: Weed, ulcici, olilli, olarrii, oletrie etc.
In ultimul moment,
d. I. NAdejde Iml atrase atentiea asupra unuT alt cuvent romanesc tot de dode silabe
qi terminat in tild, In care deer de asemenea lat.Warn a rdmas neprefAcut In ii o
Substantivul acesta cu toatd, probabilitatea provine din vorba latineascd identick care,
dupl sfentul Augustin (citat ft Brachet), Insemna gitinli de odce verstd. Pentru forms.
cf. cuventul omofon albanez $i cel francez poule, earl amendode insemneazd gaind ; ear
pentru senz compard numele it. uccello i ukcellino, cum gi cele romane$tiphIlrictl, pdsetruIcet i cucofel, ce se dad acesteT parti la copiT. Neprefacerea luTiillam in iiletllo s'ar
putea explica qi aid prin Inriurirea celoralalte cuvinte din familie, ca plait, puled, etc.,
pe earl $i Romdnii de dincoace de Dundre trebue se le fi rostit cu 1 muTat Inainte
de i pant( prin sec. XIV, dupd cum le pronun(d. pant( asta41 Istrieni! si MacedoneniT,
cu singura deosebire ca ceqt1 din urind ad deminutivul fern. terminat In ifd, nu In
led. Cf. Miklosich, Rumun. Untersuch. I, 33.
(27) Ed cred, cd la Inceput amendoii formele, aded $i um/ $i ullduild, all fost tot
Mat de des Intrebuintate, de nu cum-va prima va fi fost mat' frecventii; cu timpu
fog, dupd. ce a doda s'a monosilabizat cu atata uprinta, o a luat mat' tot-deaunal
locul disilabiculul and In gralul Romanilor CisdanubienT gi IstrienT.
8 (2) Cihac, Dictionaritl I, 39 qi 48.

www.dacoromanica.ro

O. cant/

84

aa vocala u ea cea maT slabs Si cu pronuntare Booplata de 9 lul o, a ca8i disparut in timpurile mai din coace (29), dell
in lupta et cu o pare ea une orT tga mantinut existenta i tqa apare in
unele monumente vechi ca simplu u, in loc de o (30). oar acest fapt se
neaccentuat ;

poale explica gi din o, nutnaT prin lipsa de accent. Explicarea de pe urma

e mai adtrisibilti, pentruca si pron. pers. o se gasecte scaclut in u. OblectieT, ce s'ar putea face, ca de ce titling forma nominativ-acuzativulut sing.
femenin o s'a derivat din deminutivul latinese, pe cand a genetiv-dativulul
sing. i a pluralulul fern. (und, une, unor) nu; acestel obiectil, opun analogiea deminutivelor de astaqi terminate la nomiJativ-acuzativul sing. fern.
In noul sufipt demmutival led, in locul celui vechid eet,, oe cand genetivdativul sing. ci pluralul fem. as pastrat fermi deminutiva mai veche ele,
d. e. o randun;ca frumu*ti, unei randune/e frumusele, ni;tie randune/e
frumusele, (nu : uneI randunieT frumuicl, tiFte randunicT frumu0).

Etimologiea lui o din ullain, propusa de mine, inhau a aga dar oblectiile de deosebirea senzului, de derivare din o radacina arhaica neobicinuita or! s ;Tina ei cu totul deosibita lo aceea din care se derive
masculmul, se explica foneticecte destul de u ?or i are in favoare-T forma
uo din cel mat vechin monument romanesc (31) ; deei e cea mai probabila.
Aceasta etimologie, de va remanea, precum riper, definitive, va avea
influents asupra fixareT mull chinuitei orlografiT a cuvUntulut. In adever
etimologistfi exageratl ar trebui sa scrie de acum inainte nu unit' (32) nici

ci u//5 saa uted; dar asemenea seriere le 'a area cigar for prea curioasa, intru cat nu maT evem in litnba forma articulata corospungatoare
us.,

vllavia i nu e

ustinuta oare-cum 3e masculinul un. Scrierea eu ad (33)

apol e imt,osibila, pentru ca e prea contrail pronuntarit, cea cu fief (33)

(29) Cf. subst. mior din cArtile vechT,
nu6r nor.
(30) Vecti Intre allele mai ales Cuvente don atrtini, II, passim.
(31) In Pgaltirea gcheictutl, apdruta. In cursul publicaril acestul articol, Ancd am aflat

o data forma no, a name zn pi. 111, 1 . ; ear forma o de date orT, ps. 67, 18 si 89. 4.
(32) Una. Acest mod de r scrie a fost adoptat dupa. 1854 i mal ales de la 1860 de
multi scriitorT de preste mop'. , sub :nfluenta teoriilor etimologice ale lui Ciparid, ear
de pre la 1869-1875 si de Societatea academia din 3ucuregti. Aceasta societate apol
pang la 18b0 cl -a publicat lucrdrile co ud.
(33). U(.1. Moda aceasta P ecit tot In deceniul VI. (1851) sis'a rispandit cu deosebire
In cel ormatorid, mai ales In Tara romitneascd i Bucovina, prin ecoalelo 'it! Maxim
qi Pumnul. In Tara romaneasca apol a contribuit mult a respandirea scrieriT cu all
tliarele Romtinal i Buciumul (1862 Dech. 1864), urmat de Trompeta Carpa(ilor, primul apptand-o de la 1861, dar pang la 13 13 numal In o parte dearticule, a name ha
cele serise cu litere latine, earl Incepord a se public& dela 16 Martie 61. %Romano',
pastreaza pang astacji aceasta ortografie. In Moldova Insa ud n'avit atata trecere, cid
gramatica cea mai respandita preste Milcov Intre 1850 ei 1870, a 10 N. Mdcarescu a
avut o ortografie mai simplA. Pe ling aceasta scriitoril MoldovenT all fost In genere

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGIEA NUMER. 0

85

Anca nu e de admis, fiind-ca ar reprezenta numai sfer0tul vorbet vi este

i ea eontrara pronuntarii. Deosebirea de pronumele o de asemenea nu

se va mat pule& invoca; de oare ce acum se stie, 0 acesta se deriva

din (ea)iti-iltt .7i deci ar putea eineva pretinde se se scrie cu it ti, pronumele, nu numeralul. Ultima ortografie a d-lul Pontbriant (oa=o5) e cu
totul izolata i nu core'spunde pronuntarit din nici o faxa a limbei ro
mane0T. Aa dar vrand nevramd vom scrie cu totit atat numeralul cat i
pronumele cu o, cum le i pronunta RomaniT de mat multe sute de ant
fat% se le confunde catu0 de putin, cum le-ad scris tot deauna, intre
a4iT, Eliade, Seulescu, dd. Alexandri, Ureche, MaIorescu Si fonetistul Lam lirior, i cum in sferfiit le scrie gi Academiea dela 1880.

IV. Doti chestiY suggerafe de subject. Inainte de a termina, nu pot las&

fara inlimpinare : 1) exr:icarea, ce da d. Miklosich originit lul 6, de la
sfer0tul indefinitulul macedo-roman very (=verunet) *i 2) obiectiea, ce

face d. Hajdad contra derivarii pronumelui personal o din illanz, cum 0

modal de derivare a acestei vorbe, propus de Ciparta 0 de d. Tiktin.
1. A final din verti, fem. lut veru, verru, vPrnu, vernu, verru fii vrinu
din verunu, acel a, oic, nu putt e0 din *toed (=untt), nicl produce pre
dacorom. o sad vice-versa, cum crede d-1 Miklosich (34). Vera, veru sad

verrei , verru etc. se explica mult mat bine din verunavernti, verunu
vernu, prin asimilarea let n din na (=anti) i din nu(=unu) cu r precedent, ca i In iarra, carrtt, furriget, aeterru i tornu in to de jam&
carne, furniga, agertzu qi tornu. Parerea mea e cu alai mai probabila, cu
mat indiferentt pentru sistemele ortografice, In special pentru cele etimologice , ear la
1866 d. MaTorescu a ci comb /tut scrierea cu tit, Intrebuintand un fel de argument
etientific. Presto catt-va ant dd. V. Alexandri, D. Petrino si V. A. Ureche se servira

contra acestet mode cu o arm/ de alt/ naturA, cu sarcasmul. Eat/ cum se expriml
ilustrul poet 'n al sg.d Dictionaru grotescu, publicat In Convorbiri literate an. V
(1869), p. 178 : 41211 Sughitu disgratiosu, introdusu in ortografia romAnA de vre unu

pedantu ce nu-i deprinsu a pazl regulele bunei cuviinti in societate. Mai multe foi politice i literare, precum Trompeta Carpatilor, foaea SocietAtii din Bucovina, etc., pd.timescu reu de acestu spasmu stomahicu i facu unu mare ahusu de sughituri outin
Cu toate
ortografice, dar gi mat putin armonioase. Moaa'n podu, moap'n podu ID
a Ciparld, vorbind despre citatul Dictionaru grotescu in Archivu pentru filologia si
istorkt p. 644, nega. competenta filologica a poetulut din Mircecti, glasul aces um avii
rhunet. AO. in acelaql an poetul D. Petrino In Pucine Cuvinte despre coruperea Umbel,
romtble in .Bucovina, CernAutt, a nume la inceputul Iutroducerit se explimb. a1A :
.Cu inima sdrobitil, o dulce Bucoving
Ed piing, veclend di nime durerea nu4T alinA ;
Cad toti to lag, pradA turbatelor minciuni,

Care beep cu uce, care sfercesc In Ciuni.,

ApoI la p. 16 --18 protest in terment mat mult decilt energicl contra eprofanAriT) unel
poezit a d -luT Alexandri qi a mat multora din ale sale de cltra Foaea Solietcelii peintru

www.dacoromanica.ro

86

GR. CRRTU

cat a sad e din silaba Antdia a lul verd se explica numai prin influen(a
grupel nr, ce-I urmeaza sad i a urmat. In adever se tie ed in dialectul
macedo-romAn labialele singure nu prefac in e pre e, ce le urmeazd,

and nu e dupa el e sad i; pre 'and dii contra e sail a din

e, preces
de labial's $i urniat de r plus ally consoind, it mai gasim in vertos, vg"rtute sii ave'rligare probabil din verigd.

U din und trebue se fi picat, ca i i initial din vorbe'e compuse cu

prep. in, pe cand un va fi pdstrat pe u, pentru ca se nu se confunde cu
aces prepozi(ie, dupa ce unu acum se scurlase dela sferit. In compusul
verunu Insd u a dispitrut probabil prin analogiea cu fern. vernd. Asia
disparitie apoi a mai fost favorizatit prin aple.'area dialectului macedoroman de a pierde vocala penultimA dintre dad consoane, din cari cel
putin una e licvidd, ca in aclo =acolo, soar:e=eoarele i in maloritatea
articulatelor cu lu i /i : luplu, otrlu, oanten(011, mulier(i)le in Joe de lupull, occult, oameniri, mulierile. (35) Fenomenul nu e strein nici gratulul
Romitnilor de dincoace de Dundre, unde tnal ales in Moldova se and
pernd, tames ei fern& in Joe de perind, lariat i terand. Precum se vede,
Romani! din Macedoniea n'au, ca eel de la nordul Ducarii i ca eel din
Istriea, o din ullant, in Joe de und, ci numal vet sculat din und. Acest
nd apol, and e preces de ver, se r reface une-ori in rd i pare unora

a se audi numaI ca a.
2. Originea lui o, acuzativ al pron. pers. fem., din illanaellanteau
eaoo, admisA de Schuchardt, Miklosich, Lanibrior, mi se pare un fapt
literatura fi mutant rominx in Bucovina, care inlocuise expresiT si forme parmonioasep
prin altle disgratioase, ca o prin 0 et^. De asemenea d. Ureche (intr'un foileton intituat P.Reclarnatiuni moldovenescip publicat in Adunarea na(ionalli, 18(19 -70 si republicat in

Opere complete, s. B, I, 325 8) dice : .D'apoT and Madame Un'a, scil, ceea pe care
o desmerdam noT qicandu-I o ! De and a inc5.put pe mina unul (rate de la redaptiunea RomanuluT,p tipa s5raca ca o slut& : esT dice acuma necl Un'a necl o, ci
U11 ! Aucp tie I pare c& strig5. ap5. (u3p) aparll (sacagiil) dip Bucuresap
Aceasta
campanie n'a remas f &r& rezultat, ctcI chiar in deceniul urmatorld atat Mini .,teriul InstructieT cat si Academies ad decis Mire allele ci simplificarea ortografiel cuventulul
In chestie. Astfel In Regule orthograpliice ale Umbei romane adoptate de ministeriu la
1871, p. 12, se decreteazA: PAdlectivuld numerald una, sed o nu se aerie nicl data
w prequum ua casa, 0 mash, in locu de o cash, o masa ; cu atatd maT pucind se scrie
uh pronumele personald la Acusativuld singulard feminind prequum : uh chiama, in
1cfi de o chiamtli qi maT pucind se scrie ta, In loped de o, dreptd verbuld auxiliard
va In ore-quare modurl si timpT prequum : nh sh alba, In loci de o ea alba sed va
avdp. Ear a 14-a din ellegulele ortografiei romdne primite de Academia Romana, in 1880
si 81 suna asti : pArticoluld nedefinitd et numeraluld la femeninC o=una, precum gi
pronumele o (acusativC) se va scrie cu o si nicI o datA cu uh. Exemple : o cam; o
data, las'o, am dat'o..
(34) Loc. citate.

(35) Cf. si metaezatele gdrnu si ferns de pre la Crusova din grdnh, frena.

www.dacoromanica.ro

RTIMOLOGIEA NUMER. 0

87

caltigat pentru tiinta, precum e sigur ca corespundatorrul sad, masculinul 1, vine din ill umellum
ObTectiea d-luT Hajdat, ca d.
Schuchardt nu aduce o singur6 analogie de illa=u6=o la inceputul vorbelor (36) nu se poate face ; caci ma! antait Schuchardt nu scrie illa=
uti=o, ci (i)11a sad 11a=uli=o, apoT acest o devine initial numaT dupa
despartirea lui de initialul ieea qi dee! e identic cu acel final din

la l.

medico (medullam), pio (*pillam), steao (stellam) (37) etc. Ast fel nu e ne-

voe de nicT o analogie de //a=uti=o la inceputul vorbelor, care nici nu

s'ar putea gasi, intru cat schimbarea lul 116 in fia se face numal dupa
vocals intonata i intru cat cu consoana dupla nu se incepe Ind un cuvent latinesc.

in Gram. 1. non. din 1869, I p. 258, cu care cf. p. 17, 41

CiparTfi
i 182 dice : A fern. in acus. sing., la noT se pronuncia astadi mutatu
in o, pr, o am vediutu ; inse celi vechi pronunciau A, ci oscuru : %, pr.

nuA spurcati; luanduA, cunoscundu k, etc ; vedi esemplele citate

ado,

in Principia pag. 368 sub d)., Va se click C. admite Eliatiea

fall a se pronunta categori asupra originii lul a. Cat privete exemplele
de a=c, citate in Principia, ele sent numai 6 la numb 1 toate numaI
din 3 cart( de pre la mijlocul veac. XVI[, decT relativ cam note ; mai
mull, in toate acele locuri pronumele se afla numal ca enclitic dupa vorbe
terminate in u, a nume dupa adverbul nu i dupa gerundiI, prin urmare
in a;& pozitie, ca se poate consider& oar3-cum ca terminare. Faptul a-

cesta arala, ered, ca nu acest a relativ not i sporadic, a dat natere

Jul o, ci din contra. Un Roman de preste muntl m'a asigurat ca ei all
s'ar fi autlind pre une locuri o dupa nu pronuntat ca a: nu-6 vq.
D -1 Tiktin, in No. 86 al citatului Vocalism, arata toate formele, prin

tare presupune ca a trecut cuventul i explicit pre cea din urma intr'un
mod particular. Eatit cum se exprima d-sa : .0 din (i)llam *la *a *a pare
a fi generalisare a unel forme pozitional-fonelice. Dupa o terminatie labials (vazu--*ci video illamrd... trebula se treaca in o, dupa palatals
(vezi *cl vides ilium)... in e, pe cand dupd. a (vcizt1*a- videat illam) gred
ar fi scapat de disparitie : o invinse.' D -1 T. crede ea *la a trecut in *a,
pentru ca, precum explicit preste dote pagine, admite disparerea Jul 11,
ca 1 a lui b gi v, urmati de a, inainte de a se fi labializat aceasta. vocall. Dar, daca ar fi tot rl oau na aka, atunci cum s'ar explica ud si
u din *pillampio (cu care cf. pilug), din tabanuzt6un, din clavatoriamchco-, cheu-, chio- i thiotoare, numaT pre alocuri chce-, chci-, chic(36) Cm d. bar., Supleni. la t. I, p. LXXVII.
(37) Din acestea unele in urma. s'a6 reintors oare-cum la nezdtc(ii)d, phi/4 etc., prin
analogie cu multele substa-tive gi adtective terminate In d. Stcatid, mi se spune cA se
Vice in Ardeal, and e vorba de steaua, cu care umbla bAie(iI la Craciun.

www.dacoromanica.ro

88

GR. CREW

qi chiitoare, fals date prin che1otoare de Cihac, care scrie cu ei qi verbul

incheator in Joe de inchlotor etc. ? In privinta vorbel taut, d. T., la No. 98
al op. cit., spune : 4n tazin tabanus, anus pula se fle inlocuit prin onem,
precum bilnue$te Horning in aceasta revista IX 512., Dar aceasta into-

cuire nu e probabilg, de oare ce in prov. si vfr. se afla pavan, va se

4 ica cu a, ea in toate celelalte limb! romanice occidentale. Nu me irnpac apoT nicT cu explicarea ce d-sa de schimberiT luT 4 in o, intre altele,
$i pentru urmatoarele don motive: 1) De cele mai multe orT, in limba
veche gi actuala, acest pronume se gase$te inainte, nu in urma verbelor.
2) Cea mat intrebuintata dintre persoanele ve[bale $i care deci ar a putut da tonul, in schimbarea fonetica a presupuseT forme pronominale 4,
acea persoaue e a treia sing. si aceasta s'a terminat iii se termina rar
cu vocals labialli.
Termin decIarand, ea manuscriptul aflat la Voronet mT -a dat prilejul
de a descoperi $i alte etimologii interesante, pre cart le yule discula, alts
data $i din cart citez acum numal una, anume a vorbel farecare (38) aqi
ferecare, din lat. fabricare, nu din ferrum=fier.
Gr. Cretu.
BucurestI, 1888.

(38) Acest cuvent Cu d In prima silabl se afla mat de multe or! si In Psaltirea
cheYanA.

www.dacoromanica.ro

DIN SCRIERILE INEDITE ALE LUI ZILOT ROMANUL

JALNICA CINTARE A LUI ZILOT

Intro care si cuprind revulu(la Rominilor supt Tudor Slugerul Yladimirescul, 1 zavera, supt Aleco
Beizadea Ypsilant, 1 stapinirea turcescl, supt Kehala Beth 0 oare0-ce din llomnia Rominesca
Intersi far la Romini dela Greet! fanarloti supt Domnul Grigorle Ghika Y. Yd,

itlatuittl de un patriot Romin, Id afieroeitil frafilor set patriofi spre ftiinfil fi epro
povefuire, la Anul dela Hristoe 1823.

Ctitre RomIni.
Fratilor I Nu aka pricina m'au Inclemnat de am alcAtuit aceste noatt
pesne (numindu-le jalnica cintare a lui Zilot), ci singura rivna cea din
drsgoste catrl patrie-mi, si cu o acest-fel de iniamplare. La leiu 1821
in 18 Bile ale 10 Ghenarie, iniamplandu-se de au tnurit aid Alexandru
Voda Sutul, ce domniea atunci intr'acestA tarn Romanesca, am vedut WA
veste cA s'ad isvodit intrInsa rebelie ; dar insa cu un chip prea ciudat
si neasemuit pocio dice, cu alte rebeliT ce vedem in istorii, cit nu se
intelegea zamislire dela pamantenT, nici pumal el singurl era ardicati;
ci o adunare de streini, eel mat multi Greci, miscand lucrul acesta pe
tend, si unind cu dinsiT si pe un Tudor Sluger, roman mehedintean de
fel, ce -i oicea si Vladimirescul. Dec' acesta plechnd din Bucuresti, inhAitat

cu cati-va, s'au dus drept in manastirea T,ismana in judetul MehedintiT7

si de acolo au ardicat cap, unind cu dinsul si o suma de Romani mehedintenT ; dand si in public scrisorl cAtre norodul Orel, ca s'ad ardicat
asupra stApttnirel, ca sh faca mautuire, ne ma' find de suferit ale el
jajuri si felurT de reotatI. Care audindu-le norodul, si adeverata find strigarea lul, cAcT sAriserti stapanitorii grecT oeste tot hotarul hrApirei, pe
data s'ad alAturat cu dinsul si altii multi, nu numaT dela Mehedinti, ci si

din cele-lalte parti ale Craiovel. Si asa fAcandu-se cell mare, si din di
in di mArindu-se, veni veste la BucurestI de acesta fricOsa si jalnica Inamplare, si tot de data se duse vestea reotAtit si in tOta tam, cum si
la vecinile stApaniri. Dec' Boerii pe date. incepurA pe de o parte a se
areta silitorl spre potolire, tar pe de-alta, instiintand imparatieT (Oat de

www.dacoromanica.ro

90

ZILOT

mortea DomnuluT, cat $i de aridicarea Jut Tudor ; impArAtia hot6r1 de

Domn Ord pe Scarlal Voda Calimah, ce mat fusese Domn la Moldova,

carele si Irimise dela Tarigrad aicT doT boert at set Caimacami, anume
Stefan Vugoridis Postelnic , si Coslache Negrea,

de Moira zapt treba

Domniet pana se vie Domnul in scaun; cacti se aratarA ca ar fi lucratort si et spre potolirea rebeliei dinpreuna cu Boerit Ore!. Dar Domnul ce
se astepta de norodul eel ticnit si neinpartasit rebeliei, nu se mai vedea, tar reul se Intindea, ca Tudor cu cetasil Jul plecase din Mehedintt
srre Craiova ; si cate se vedea despre partea CaTinacamilor si a Boerilor
teril urmandu-se inpotriva lui, nu sporea nimic. Printr'acestea sosi si altA
vestire rea de la Moldova, ca Mihaid Voda Sutul ce domniea aluneT
acolo ad (recut hotarul pest e apa Prutului, in Cara muscalesca, cu Vita
asa si Boerit Greet at lint ; si cum -ca din Rosia, as exit in pamantul
MoldoveT, Beizadea Aleco Ypsilant, (sin Couslandin Voda Ypsilante ce as
lost pribegit la Rosia), cu dot fratt aT lut Dimilrie si Gheorghie, i cu alte cape tenil greet fanarioti si de prin alte partT si cu o multime de Mast (cu numele,
ar cu faptele tot! tilharl alesT) din felurt de neinuri a3unatT, dar mat multi :
Greet, ArnAutT si Sirbi; (Oh Dumnetleule I Am veclut cu ochil, si sA nu mai
vacla chi de om acest fel de nastert de napircr), care Beizadea Aleco, aflan-

dusA in slujba ostasesca la itnparatiea Rosie!, ajunsese si Is trepIA de ghenarar-maior. Si dar cum intrarA in Moldova, scese acest Ypsilante publicatil Grecest1 si Romanesti, ca sint trecetort la Elada, sa'sT dezrobesca
patria de la Turd; Indemnand si pre pamantenit Moldoveni si Roman! a

se uni cu dinsii, si infricosind pe tott 041 vor indrasni a i se impotrivi,

art va pesdeosi o strasnica putere, ce Eta la spatele lui; s. c. 1.
Dupe care publicatil, se risipira aces!! What.? in [eta Moldova, ki pe unde
ajurigea prapadteapt si jefuea pre toll, Tar pre turd unde'! gasiea II omora;
si alte multe reotatT nepovestile facea, strigand : Za-vera. adica cpentru
lege , un glas strein la not cu totul ; apoI trecend si in tam Romanesca
tot prAdand si st: gand, si tar cu asemenea "strigare : Za-vera.,

Asa aceste doae ter!, Moldova si Tara Romanesca, se sugruma din

done OW, adica de Tudor cu ceta lul despre Craiova, strigand : pentru
mintuire din liranie, curat pre litnba lui ; si de Ypsilante cu zavergii lul,
despre Moldova, strigand Za-vera., Oh Dunmetleule ! tar clic, sa nu mai
vacja chit nostril faptele acestor cres1ini, asupra fratilor for crestini. CA
Tudor eel ce striga cmantuirea, cu cela lul, (In care se alaturaserA si
multi streini, insemnatT talharT), nu. putine rele a0 facut pe unde au ajuns. Ypsilante iarasT, cu a Jut ceta ce striga ipentru lege, Leta fAra de
legea as plinit. Beserict, Manastirt, schiturT, n'au remas necalcate si nejafuite de sfiniele cloaca, si alt ce as avut ; allele le all si ars pane In
a mint, ba Inca au indrAsnit unit, uelegiuitit, de as resipit si chiar sfin-

www.dacoromanica.ro

JAINICA CINTARE

91

tele taine,de prin ollar socolindu -le ca lucru de nimica. Iar partea boeres.* parlea negutotoresca, cAlugarii, popii, in scurt tom trOpla maT ales
cea cinstila, n'au scapat Did prin crapAturile muntilor neeAlca(T si ne
jefuiti. BArbati, fames si fete cinstite, batiocoriti in lot chipul, al(il cAznip' (Ana la merle, al(ii schidolili, al(ii si omoriti pentru avutie. Vivliothecile mAngstirilor si ale boerilor, si cartile beserieesti le rumpea sti
le risipiea ca lucrurT netrebnice, si alte multe reo1141 nepomenite facea ; care de s'ar scrie tOte, ar trebui fieste -care lacuitor dinteaceste
doae Oa, scriind in parte ale lut pAtimiri, sA umple leslele de hartie,
i asa s'ar pulea face o vivliothica intregit. Dar ea, cu un cuvent scurt

clic asa : ca n'au remas rotate care el sa nu o fi stivirit, unit unele

al(ii allele, care cum as vrut ; ca nu avea dela nimenl poprire, pentru
ca de si A numfia uniT cApeteniT, dar la fap!e una si aceia1 croiala si
pornire aye toll. Ca dupA cele ce eu am vegut pu tine cu ochil midi, nu
creel nick la iad sA fie aa neinlocmire, ad ci acolo sa dice : mat marele
dracilor, dupg care intelegem, cum-ea as i ei pre cApetenia tor, si cum
&A sint supt porunca ; tar acestia si de avea pre Ypsilant capetenie, insA
porunca Jul nu s'au vegut spre infiinarea culvasi, ci mai ales spre jaf si
(Ado!, cum insusl 'Anil din el mai la urma mgrturisea. Pulin Oresl-ce
dupl parerea mea s'ad asemuit talharii acestia cu vestitil Stavrofori (purtatori de cruel) de earl povesteste istoria, mai tot pentru lege ca si acestia ., as sculat in vremile vecht, pre and isbutea moametanii, ca se
desrobesca slantul mormant din mainile tor, fiind-c6. slapaniserA el lerusalimul. *i o ! sA nu mai fie r6otatile ce as fAcut si acela, did pe unde
all trecut all sans si all prApAdit lumea cu feluri de chipurl talhAreti. Dar
Cu kite acestea, acelea le am cetit in istorie, tar ale acestor 1Alharl zavergiT le am vequt cu o ehii ; si acela tot all savirsit socolela tor, (A in
cele de pe urma all isgonit pe turd dela Ierusalim ; din care intelegem
si hotArAm, cal dupg tOte 1.61111%01e e as fAcut in calatoria tor, Inca! all
savirsit si un luau bun, la care rivna cresliniitA(ii '1 all pornit. Dar a-

cestia, di, o maseg numai purland, adica ca tree pe aid la patria for
Elada a o desrobi dela turd ; tar urmarea be as lost ca sa stinga aceste
dou4 (eel din fata pAmanIuluT, precum le-ad si skins si le-ad prapAdit. CA nu
la patria for sA trecA sa o desrobescA precum qicea, ci nici pas spre Dunfire

as flicut, tar pre not ne au topit, si eine ? Aleco Ypsilant cu fra(iI

but,

flit Jul Coslandin vodA Ypsilant ce all domnit aid, i aT DOmnel Zoi Flomanca nOstrA din familia boerilor VAciirestl. i cu mat tine ? Cu alle
cApetenii greci, cunoscu (I not, loll inpartAsiti de painea romanosca i
moldovenescA ; las adunarea talharilor ce se numed ostasi supt dinsil, ca
aces mat multi de prin patriile lor izgoniti find pentru reuta(T, all Post
nitcluit aid spre scApare, si not cu proslia nOstra priiinipdu'i, T. am miluil

www.dacoromanica.ro

92

Z1LOT

'I-am cercetat la tete ameraciunile strainatatil, gi ca pe niete frets ai

noetri creetini imbratieindu I, 'I-am inparteeit din tele ale patriei nestre, inca
pociti dice : ce unit din not pamentenit, hrepiti fiind de -nagliselele straini-

lor acestora, de multe orl cu nedreptate am imbrancit pre pamantenii

noetrii din drepturile ce s'ar fi cuvenit lor, ei am inparteeit pre deneil.
Aceetia dar miluitiT si ajutatii de no! strain', ei cu alts cetaei talhari de
aT lor, supt oisele capetenil de mai sus, earlt ad boric ca niete demon!
peste aceste clout; teri fora veste, ei le ad prapadit cu total, precum pre
scurf aretaid. Ci sa ne Intercem la eirul miecarilor lul Tudor ei ale lul
Ypsilant. Tudor cu ceta lui coprindemd judetele Craiovei, caitnacamul
CraioveT (Depalla, grec de rel) cu tota boerimea de peste Olt, ad fugit,
uniT la Sibiiti peste granite Orel', altii dinceee de Olt spre scapare ; apol
trecend ei Tudor Oltul, ad apucat drumul drept la BucureetT, cu o alma

de cetaeT al lul, iar altil s'au rapt de earl dus tetra Piteeti ,i prin alte
rti, ei top pe unde calm rele facea.
Printeacestea unit din boeri ei din negutatori incepura a se ardica,
slat dupa afara cat 0 din Bucureeti, fugind care incatro i se parea ca
va afla scapere ; altiT tinure drept druinul de trecura in (Ora Nemtesca,
cariT aceetia mai bine o nemerire, ca ad scapat en tot al lor, iar ceice s'ati mai incurcat prin ticalesa patrie, nadajduind ce der nu vor cadea in mainilt, talbarilor, (cad hrenise multi in duhurile lor venire de
putere imperatescit, si contenirea durerilor despre talhariT aceetia), mai tot!
s'ati jefuit gs s'ad baljocorit de deneii, ca sosira pans pe la Ploeeii si
inaintaeil tilharilor Jul Ypsilant, ci dupa &nail ei el insuei capetenia lor.
Si apol unde sa mal fie sea pare de dineil, cad cuprinsera tole drumurile, tote potecile ei gaurile, tots muntil gi dealurile,tele manastirile gi alte locurl pe unde se bajanarisera lumea ; 0 nu era alt de cat chid ei val
in tele partile. Oh I cerule, cum mai puteT rebda ? Credeti- me cititorilor

ca se inpiclase vezduhul, cat nici serele peeca nu-ev de radele sale. 0

spaima, o greza, un tipet, un renal in tele partile, in cat qiceiti : crape
pamintule si ne inghite. Tudor dar, fiind drumul BucureOilor precum s'ad
die, as ei intrat in Bucureell mai naintea sosirel lul Ypsilant la Ploesti,

unde aflandu-se un Sava Bimbaea, (ce avea gi boerie Caminar, ca slujise Domnilor Greci, fiind ei el Grec), un hotoman mare ei acesla, dar ascuns, ca cum a! dice, un lap supt piele de ee, ca-I etiam toti laptele.
Acesta aflandu-se cum 4ic alunc! in Bucuresci adica ca un strajuitor
pustiel de tole strajuirea politiel Bucureetilor, cathedra ei capitala Orel
ticalesa ei de treT ori ticalesa in vremea aceea, si mai tot (Fauna din pricina role! otcarmuirT. Acest Sava clic s'ad aretat cu ceta de talhari ce era
si supt dinsul adunati, ca adica sa nu ingaduesca pe Tudor sa intre in
BucureetT, dar Tudor an intrat gi ad &cut zapt dinpreuna cu politia si

www.dacoromanica.ro

3ALNICA CiNTARg

OA

$i 4ice <Domnul Tudor, cA si

otcArmuirea, dupe. care incepu norodul
pusese asupra-sT un semn de stapanitor, adice fund alb la ciiciule, care
numai domnilor este orindaela act a purta ; nu mat putin a si porunci

si in leentru s: afore ca un stapanIto, ce si stia orinduelelc terei, cacT

s'ita intamplat de'l am cunoscut, i cu adeNeral avea omul $i duh firesc,
si vorba luT putina, si tot-d'auna pe gandurT ; si cand i1 frigea cerbunele

ce-1 avea ascuns in inimA scepa cate o vorbe desperate asupra iiranieT,
dar ds unde se'rn1 plesnesca in ctpu -mI, cA el hreneste In duhul lut acesta ce vequm. Stiea gi irebile esboiuluT, Ad fusese cepetenie pandurilor in pries Craiovel supt omandiril Rost in resmirita Rosilor en Turd!,
(care s'au inceput la letul 806 si s'au ispravit prin pacea ce s'aa incheTat
la Bucure0i in letu 812), si dupe vrednicia lul la treba ostasescit 11
fecuserii Ro.iT $' panicle ii -i dedeserA si cavaleria Vladimir. Dec! apuca
Tudor atuncT in BucurestI si pe Mitropolitul tereT Kyr Dionisie pre carele
mull '11 defaTma el prin proclamatia ce dedese attire cetra norod, pentru
luarea Mitropoliel cu bans; dar aped nu am velut acum sill face nisi un
red ; ince gAsind in Bucurest1 si pre all! Boeri ce mai remesesera saltt
fare familil (cA familiile si le porniserA la Brasov), nu numai nul supare,
ci ince TT lasa si in licalOsele dregetorii ; dar insA mai trecand putin, fugira
si aceslia dinpreunA cu Mitropolitul. ConsoliT ince plecasere, de cat numai

al Prusiei remasese, si pe la cele-l'alte consulaturT cate un secretar ; si

acit ajunse singur Tudor de capul lui poruncitor, si se mule Ia CritrocenT
In mAnsAtire, unde facu si santurT Inprejur si alte lucrurT de strejuire. tar
lumea ce maT remesese din cinstitT-scapetatT si din proslirne, tott incremeniti privea acestea, numai ce se mangaiaa cu nAdejdea de sosirea regulatelor ostirT rosestI ce zvoniserA unit altii (mai ales Ypsilante;til) cA sosesc.

Dupe acestea Ypsilant la PloesIT cu vreo treT mil de Millar!, cete, cete
inprastiati dupe jafurT, se zAbovirA acolea cate-va zile pe mancare si betie, si daca se imbeta punea pe lAutari de canta: <SA treiasca nase brat
si Aleco Ypsilant,. Oh, DOmne milostive, tine se amp si se. nu jelesca
pre ticaldsa teat, pe ce main! ajunsese, si cum o sfasia Tot! hotomanil
in Rite pArtile, cum 'e era voia for cea talharesce. ApoT incepu si el din
Ploiesli a porunci ca slApanitor, si vecleT o baijocurA cu ris fit plans amestecalA, Tudor din Bucuresti i Ypsilant cum clic din PloiestT poruncind si
intin4end pre bietul pustiie de norod ca pre o opined, cum este o vorbe, sad
ma! bine sit clic, ca nisi() lupT pre un dobitoc, cand cade in gura tor; asa
ace. tia facea ; ei tar clic, oh vat, sa nu ma! fie asa ticalosie Ia all norod.
Iar dupe putine zile Ypsilant cu cetasil luT incepurA a vorbi de plecare la Bucuresa, dar Tilsit din belie sA resufla niste vorbe de la dinsii, ca cum aveau sfiela sa merge la Bucuresti, cA qicea eT betT use plecAm la Bncurestl, (Iv Siv
corcotnicsov.ev xittplav, Euatutav iS ,c6v Sprittov adicA ode nu cum-va vom In-

www.dacoromanica.ro

04

Mot

ampina vre-o zalienire la drum.) Cu tote acestea ad plecat, gi ajungand

1a Colintina Ghichil In marginea Bucureslilor, statura acolo. iar Tudor
cum lute lese de sosirea tor, se duse de'T vedu inlaid numita dste a but
Ypsilant, apol merse de'l inlalni de fats ci pe densul, ci far' de a lungi
vorba, (cacT fireste vorbea prea Wine, precum am qiso IT dise cOste regulala soseste ?. Ypsilant IT respunse : cde-o cam -data nu.) Muriel !teaomul Tudor cunoseend amagirea 1 it, iar (Ilse Jul Ypsilant cu desnadajduire : gNe am prapadit ci not, ci am bagat si (era in foe.. F,;)i aca se
nlOrse la Cotroceni amarit si edit. Cu kite acestea flind ca strigarea Jul
precum am aratat, era din ificeput, asupra tiranilor stapanitorT de aid,
care si era prea Intemeeta pre vilezul adever, tar nu ardicare asupra
InparatieT, ca a grecilor ; aca se socoti, ci IrAmise indaia la Hasan Pap
de la Silislra, cale-va ponturi cuprindatOre de Indreptarea ci mintuirea
tare despre lirania otcarmuirei , aratand acea supunere catra inparatie,
pe temeid de tractate, iar despre Ypsilant gi ceta Jul se desghina cu totul; care simtind Ypsilant nimic nu mai zabovi la Colintina, ci pleca la
Tirgovicle, unde cum sosi, incepu pe de o parte a destupa canturile, ci
a face cele spre strajuire, tar pe de alta a jefui si a prapadi tot gi pe acolo. Nu s'au sfiit a desvali si Mitropolia TirgovicteT, ce era invelita cu plumb,

dicand ca ad lipsa de glOnte ostatit, (le ispravisera batandu-se cu noT, se

vede, o Iicalocie), care Inveli1Ore a putut sta Wain veacurl, ci nict turciT,
nict 'Atari! n'au Indraznit asupra de slant Idea =, iar Ypsilant acesla ctilharit Jul ceT purtatorT de cruet, (cael era multi din capetenii, iar mat
ales popiT ce-I aved cu eT, purtand semnul cruel! in cap, ea stavrofori
acela ce am aratat c't au ma! fost In vecurile vechi,) cu numele de ereglint, (oh vat) de loc nu s'ad sfiit a o desvali, ci a'ci bate joe de cele
sfinte, -mat pre sus de cat tot! nelegiuitil.
Jar Paca al SilistriT priimind trimisele ponturl de caul Tudor, macar
ca nu da credamant celor scrim, ci Inca banuia ca sint niscare-va ficlecugurl, cu tole acestea flind-ca dupe dumnezeeica pronie se aflase a ft

acest lure atuneT prea milostiv asupra Wet, ad Inceput a ispili mat cu
deadinmul radacina scularD Jul Tudor, si ce va fi aflat mat cu temeid
singt.r cite; iar en atat am cunoscut din miceArile MT cele din urma. ea
dorea de tare, ci pre cat it erla ci pre densul prilejurile lurburalei vremi
o apara despre turciT mArginacT, macar ca gi porunel ale inparatiel era
forte stracnice, ca nicT decum picior de lure sa nu calce In pamentul Orel, ferindu-se, precum lumea vorbea, a nu sa calca tractarile, din care
pricina apol sa se atite iaracT vre-o resmirita.
Printr'acestea Tudor Inca sta In CotrocenT, asemenea si Ypsilant in
Tirgovicte, iar hotomanif si IllhariT for ardea ci frigea pe unde ajungea.
Ed pane Mutter inca aid in tern aft. du-ma (ea me amagiam ca ci alti

www.dacoromanica.ro

iALNICA ONTARE

MAT, cum am aretat, cum ea soseste armie inparitleseel, en care inpreuna si slapinire, cum si alte deli s'ad facut, si Cu aceste vor conteni
tete talharestile fapte), m'ad intainit dupe intamplare o capetenie de zavergii din comanda lul Ypsilant, pre care it eunotem
fdeusem mai
nainte i Ore-care bine, carele nu stid pentru binele acela (maear ea atune! se uitasera tete, cad eel mat :mull ajutorat, itt era eel maT mare
dusman), sad de Dumnezed fu luminat, ca nu numaT niel un red nu miau
faeut, ci mat verbs el m'au izbavit si din mainile altor zavergil, si 'ml au
dat Ili drum de am trecut la Brasov cu prea putina paguba a mea, si
a altor bajenari ce era cu mine, (0 Dumnezeule, minunat esti); acesta
dar la intrebarea ce'l facuid ca sa aflu de la densul eeva-si de a le intuneeesei inlamplari acesta, imr respunse cu scurte cuvinle, ca, de nu
vor 1)4 turcil hotarul sa calce Ora tete milcarile for raman zadarnice,
ea ostiri regulate fare pricina nu pin, si ca amar si de:densii Ca s'ad amagit.

Cuvintele acestea insemna tot aceea ce lumea zicea, ea adica esirea la!
Ypsilant in Wile acestea cu asa talbarie, ad lost numaT si numal pentru a ajuta apostasia grecilor, ca sa triple adica pe lure! a veni asupra
lul ca sa se imputineze puterea for despre greci; flind-ca inteaceiasi vremii
se Tuvise si rebelia grecilor, si ca de data se'l ametesca pe lure, grecii
pe de o parte acolo, i zavergiii de supt Ypsilant cu amagitil Romani de
suptTudor de aici pe de alts parte. Dar noroe;re la Romani se insemneza, ca ei n'ad strigat asupra imp:11104 ca greci!, ci asupra stapanito-

rilor de aid, pentru asupririle ce li se face de dinsif inprotiva ir paratestilor legaturf si porunci, cum earl mai cis. Si cu acesta s'ad lecuit
Ora, de n'ad cOut in primejdil de ruble si sabie, eacT si ce era sa fare
un Tudor asupra de o inparatie ? Sad chiar de ar fi si putut lace, precum
faced Domnii in vrernile de maT nainle, dar 'fad avut acele cuvinle si
dreptati ale acelora, cad Perla nu ealca acum nici o dreptate a Ore!
precum Ikea atunci intr'acele vremi ; ci tete pravilile si privileghiurile romanilor se paclea despre dinsa, iar prapedenia ce se urma aid curgea
mai mult dela Domnie, ea lua pentru una ciece, si jecmanea i prepadea
tot. De aceea si Tudor cu drept euvent si-ad !Mins strigarea nu asupra
inparatief, ci asupra Dm:nig ; iar greci!, ca unii ce era eu lotul cacluti
in robia turcului, ad cautat, se vede, de mare nevoe drept asupra lul se
ardice cap. De aceea si Perla, intr'un fel s'ad purtat asupra lor, adica
cu pedepsa ca asupra de adeverati apostall improtava de inparatie, s;
intealt fel asupra terilor acestora, adica cu iconomie, ca asupra de norod asuprit intru adever de Domni la dreptatile cele 'Margie si chiar de
dinsa, precum i Tudor at strigat. $i sa ne intercem iar la sirul istorieT.
Dupe ce cu acele vorbe si cu acele mijlece ale acel captenii de zavergii,
setipaid din mainile celor Fait! zavergii si treculu in Transilvania in sta-

www.dacoromanica.ro

96

ttLoT

panirea NemtuluT, unde era multimee celul mai de frunte norod din a-

ceste done terI Romanesca ai Moldova, fugit spre name de focul ce

ardea intr'insele ; acolo inteleseia ea imperatol turcesc pe de o parte
Tarte Interim poruncile luT call% oaail dupe marginea DJnarii, a -ie Teri
de chicane riotarelol a* intrarea intr'aceste OK, oe de alta parte at scris
nperatulul Alexandru at Rosid, inIrebendu-I pentrr Ypsilant, (fiind-ca
eaise din Rosia, precum am aretat 7napoi), cum as ealcat aceste OH, de

le nrada h. le jefi ease ? 51 au priimit respuns, ca nu'l cunalte arum de

ghenerar at see, ei de apostat ai talhar, ai ea Peria ca o datere a ocroti
acesie Iied, se trimite putere asupra Jul a'l zdrobi dinpreuna cu celasiT
Jul. Ayr dar Parta pe la jumetate de Luna luT Maio tot al letului 821,
adica dupe fret lunT al mai bine dela, inceperea rebeliel, augirarn di 6.e
begat aci in tern Romanesea Via turceati doue trupurT, unul de la Silistra pe la Calaraat cu capetenie Kehaia-Beia at Hasan Pap! de la Silistra, ce'I Meuse POrta atund ai Serasher al Dullard, (care Kehaea era
om Tarte strasnic ai ostaa ales, precum ispravile luT in urma l'aA adeverit), apucand drept drumul Bucureatilor ; ai altul dela Vidin pe la Calafat, in judetele de peste Olt, supi eomanda SilihlaruluT al Jul DerVia Pap'
de la Vidin (care ai acest silihtar, iar era om vrednic ai cu desloinice mesurt, precum al pre dinsul urmarile l'aa merturisit), apucand drept catre
Craiova. Ma suma oatirei dintr'aceste doue trupuri se aduna, precum se
aulea, ca la doue-spre-Oece mit supt capeteniI numitil de mat sus, carii
era poruncitI intaiti cand au trecul Duaarea, sa lucreze cu reutate ai
asupra ierd, apol 'T au sosit dupe urma alta porunca, ca mama! pre apostatl se pedepsesca, iar norodului celul ticnit se nu'l face cea mar
mica superare ; ba ince ai din rebeliatii calf vor lepada armele iar se fie
ierlatI. Cu asemenea orinduiala s'au tramis un trap de este al in Mol.
dova ; decl de aid inainie elle spalme ai graze; ai printr'acestea vedem
lucrandu-se ai minunl, (o, adind slot judeca(ile tale Winne ai mart itl
sin; ispravile), ce aceati turd ce intrare in terile acestea ca niate lei, fare
nadejde Tarte se inblampra, eael Kehaia Beiti de la Silistra, viind cu trupul seta de Osle pane la satul Cake' aprOpe de BucureatT, Tudor nu aatepta
mai mutt ca se face vre-o inpotrivire, ci plecand cu oltenit ai cealalta

adunetura ce mat era in prejma-T se duse spre PilealI; iar din Bueureati
eaire intro inIampinarea lurcilor, vechilii despre norod DVornicul Mihalaelle Manul (grec Terigteden de fel, dar de tenar venit aid ai cesatorit
cu Romance Veceresce, sor en Demna Zoi a luT Costandin Voda Ypsilant, tata al acestu! Aleco Ypsilant capetenia zavergiilor), i lanache BelWeill], part e negutetoresca, insa om de frunte al cinstit, ai altil multi din
cats mar remasesere aid parte besericesca al mirenesca eaira de-I incrediniara ca rebeliatil roman!, ai zavergiii ce mat era prin Bucuresti, loci

www.dacoromanica.ro

97

JALNICA CINTARg

cu capeteniile lor as fugit si norodul este supus inpArAtiet ea i mat

nainte ; mai ad4ogandu-le : ca ei cu viata lor sin( respund6tori de sd va
arunca o pusca miicar asupra-le de norod. Mersesera inpreuna cu numitit
vechili at norodulei $i consulu Prusienesc i cu secretarul aghentiet i un
. . . (1) de la Consulatul Roses; si asa din cele i din cestea, Incredintandu-se Kehaea Beia comandirul Turcilor plea cu ostasii set i cu numita vechili at norodului, de intrara cu totii in Bucureti ; si feri Damnedea de nu se facu cea mai mica firosela ticnitului norod, iar pre zavergii unde if gasea IT pedepsea dupa vina lor. Despre cele trebuinciese
turcilor 1 cailor lor, se gasea mai ales ca adusesera i cu densiT multime
de zaherea. Deci incepu Kehaea Beia a srapani dupa pravilile si obiceturile (era, nici una zmintind, nici dela dinsul adaogand, ci ferindu-se
ca de foe de privilcghiurile $i legile Orel a nu se atinge, stiind ca tuts
strigarea lut Tudor despre partea tere acesta all Post adica penIru
zmietela ce facea tiranii stapA.nitori dreptatiior celor intarite de Porta
si cunoscute i la alle curb. Dar nu pocia dice iaraT ca la o acest fel
de amestecatii si turburata vreme nu s'aa intimplat si 1.6310, full pe
langa cele ce ne ingrodea mai nainte ea vor sa faca turcil rele, nici la
o suta una n'aa facut asupra nevinovatulut norod, Inca pre multi necAjiti IT mingaia, i la multe v6duve si obrade seal:Cate merlice facusera,
i asa era o mare minune de alftla imblandire a lor ; dar imbilugarea
ce era Intru tote acestea in vremea aceea plutind pe d'asupra nu putin
mangaia bait obstea.
Silihtarul iarAT cu trupul sea de oViri viind la Craiova fact] zapt
partea aceea a celor cinci judete mai tag, dar acolo fiind-cA unit din
panduril olteni s'aa cam inpotrivit Iurcilor, s'aa intimplat si Ore-care
varsare de sange pana s'aa resipit ; apoi slapanea si acela acolo tot cu
asemenea chip ca i Kehaia Beia aict, cg se gasisera din boeril pitmantent si acolo en si aici de apucasera trebile Orel si le Invirtea et precum erla vremea, iar (urea flume OA cerea dela dinii ce be trebuea, iar
mai mull nu se intincle preeutn am mai dis. Printr'aceslea Tudor fiindcit se trasese cu at but la Golesti, in pelele dealulut Muscelului aprepe
de PiteIr, sta acolo in casele i curlea boeresca. Multi dice ca el dupii
ce au vedut ca o5tirl regulate Rose11 nu yin $i pre Ypsilant talharete
partandu-se (carele Inca la Tirgovite era si pina atunci) s'ar fi ajuns cu

Turcii, ca et pe de o parte i el pe de alto, sal lovesca i cu tuts ceta

tilhari'or but sal prapadesca, care IntelegOnd Ypsilant, an Meat mijloc
prin chiar tainicii but eel avea tu prejma Lui Tudor, de l'au dat nOptea
fara de veste in miinele ceior trimiI de dinsul i ducanau-1 la Tirgovite, au poruncit indata de '1 an omorit ; iar ceta lut vedendu-se WI
(1) Loc alb in manuscript.
Re'. p. Jet. Arch r 17.1. I ci.

TY.

www.dacoromanica.ro

98

zitot

eapetenie, s'au risipit care Incatro an veclut cu ochit. De care pierdere a

Jul Tudor auclind Turcil, toemaI alunc! s'au Incrediniat (precum iar multi

vorbiau), cum -c& el, orT din Inceput n'au avut atnestec in croelile lui
Ypsilant sail ea si de s'au fost amAgit in vre-un chip, dar pe urmil vqindu-I cum -cil pradtt numat, ei stinge terile, NU holarit de un curat talhar,
si cu adeverat s'au fost Tutors cu dinsir (cu tureir adice) ca sti'l priipAclescri. Aces lea si allele mulie vorbia lumea, iar adeverut curat
cum va fi fost nu'l slim, alit slim ca 1,8 Tudor '1 all omorit Ypsilant cu
ficlesug, din care pOte piicepe fie8T-tine ca n'au fost amindoi intr'un cuget. Chipzue uniT iarAYi, ea onT pentru ce va fi fost plerderea Jut, 'net
noati rominilor, au folosit la cea mat de temeiu pricina ce s'au mar,* ca
ne au scos din bAnuela turcilor ce avea intaiu asupra-ne, ca am ardicat cap asupra InpartitieT, care putea se. ne aduca prapildenia cea mar
de pe urma, iar cu uciderea lul ne am mintuit si ni s'au intlrit iarasi
ale n6stre privileghiurl, Inca i cu IniOrcerea DomnieT de la greet tar la
paminteni precum din vechime au lost ; ca clicea si chiar turciT, cum ea
de ar fi fost rominil cu grecil una asupra inparatiel, n'ar ti omorit Ypsilant, clipetEnia grecilor, pre Tudor, capetenia rominilor. Dec! Kehaia Beiu
nezttbovindu-se la Bucuresir an plecat cu din ostiri la Tirgoviste asupra
lul Ypsilant, iar Ypsilant nu 'I-au asteptat, ci intorcand spinarea au apucat
multii cu toil tAlharii luT, plinT de jaful ce Reuse bietelor terT, si din Ice
In loc =blend, an !recut Oltul spre pariea Ritnnicului din Velcea. De care
aflAnd Silihtarul de It Craiova n'au etbovit si el a merge asupra for si lovindu-1 la DragasanT, ca In clips fuser& biruitT Ypsilantestii, iar ceta mavroforilor (purtatort de negre, ea negru le an fost si slirsitul) remiind in main&
turcilor parasiti de tovarifsii for mai totT an peril, apoi nici n'au mai asteptat Ypsilant, cacti apucand drumul drept la granita uemtuluT la Turnul-Rosu, acolo fu priimit de nemti cu fratir luT amendur si cu alte cAte-va,
capetenii mai alese ; iar cer-l'altt cetasi Mbarl ai but remiind respinditT prin
gaurile muntilor terii Ii goniaa lurch! si undel prindea ii jerifeu ca pre
niste dobit6ce, mar vertos fiind plint de jafuri precum am cis, ban!, scule

allele se ducea turcit orbi preste dinf,ii, si le fu jaful mai mare peire
pentru ca si rominil ii vina prin munti, si ca pre porcl iT ucidea en
ciomagele si lua ce gasea la dinsiT. Inca si alts inlimplare fu, care o
pociu dice i minune cu pedepsti Dumne4e6sca asupra tor, ea se urma
si

acestea prin Luna lur lunie in loiul verei, si la munti pre unde fugeu eT ploa
plot reel mai ca nicT data : lapovite, piatra, ninsOre, necontenite urgiT.
Si acest tel veclutem ca li se mesuri [aptele cele tilharesti, Cu indoilit

mesura de cele ce au mesurat el noad, prApadindu se ca vaT de el cu

totul ; iar putinT ce all pulut scApa pre poteci ascunse prin pilduri &be
s'au stricurat iar peste hotar in tara nemtului, unde vincleu sculele

www.dacoromanica.ro

iALNICA C!NTARE

99

nOstre la pamintena de acolo de fats vi le cheltuea, din care am vi vg

dul cu ochil mel : golf, sfivietY, plini de Wit ticalovia, huliti ei arAtati c u
degetul de tot( ; vi uniT cunoseuti fiindu'inT, cal vequsern bdgati prin
siujbele WO, singurT ImI povestea acestea, i allele multe rele ce caquse
preste dineit ; marturisindu-le i inst4T ca le au fost plata de la Dumnecieu

pentru fapiele tor, maear de vi arunca vina Lot asupra luT Ypsilant, vi a
allor cdpetenil, clicand ca aceea'l au povetuit, ail an purtat ava ; insa
noT acelea nu le vtim in adt..Qr, cum vor fi fost, iar ce am vdclut cu
ochii slim vi be mdrturisim.
vi

Ava dar fu pan& aici ispravile rebelieT luT Tudor Slugeru Vladiinire3cu
ale lui Aleco Ypsilant, feciorul kit Costantin Voda Ypsilant ; pre

scurf be scriseid pentru tinere in minte. Iar dupa acestea remasera tdrile
atnendoue Moldova vi Romanesea in stdpanirea turcilor, cad qi la Mobdova curAtiserd turcii pre apostatiT ce apucaserd inteacolo prin mot' vi
prey putini ce scapasera trecusera Prutul in s'apanirea rusesed, si ava
vedet in Bucurevli ca cum domnTa Kehaia-Beiu, in Craiova Silihtar Aga
vi la Iasi Kiuciuc Ahinet ; lumea insa traia speriala :fi ingrijata fOrte nectiind sfirviturile, cad turcii (nu clic capeteniile) presdra vorbe el eT au
trecut Dunarea pre fagadueli de robie, foe vi *man ; apoT fiind t viti la
Cantina cu ordia eel mai multi, trimise Duinnecleu o furtund Cu piatra
infricoata de facu o prapadenie nepomenila , ease surpand, tunle de beserici aruneanclu-le departe ca niote sindrile, vi alte prapadenii facend,
care lua si corturile din ordie vi be arunca in silite
(1) speriara turcii, cat se raga
(1) se inchina lui Dumnecleu a
o potoli. Dupd ce se mai potoli, eci qi o vorbil de la ei, ca ar fi aruncat
in foe o icons a MaichiT Precistei
(1) vi se inblinqira fOrte, si acesta s'a intimplat la
(1).
Apol numitele eapitenil lure!, delera in vtire boerilor ce erau fugit1 preste
hotar in WI straine, ca se vie la casele for fievi-care pt vor avea tiena
vi pace ; din cari au vi venit mai inainte Banul Barbul Vdcarescul, boer
batrin, einsiit, om bun vi cu Erica luT Dumnecjeu, ai cu altiT multi din
cei mai mid dupa dinsul ; caruea indata i s'au dat visteria, gi kivernisea
tera cum mai bine se putea dupd vreme ; indastul ed. Wren la nimic nu
se abatea din caidurile gt obicelurile Ord.
Aie1 se povestim vi intimplarea Bimba ?ii Sava, pentru carele am aretat
inapoT, ca era un lup supt piele de oe, on un later cu doe, fete, sad
(precum turcii 'I au numit) un came ce 'al mica Oda la multi. Acesta
la intrarea lui Kehaia-Beiu in Bucureva, find -ca se afla Qi el atunc! in
Bucuregli, au fugit tot asupra munteluf cu o sums de hotomani ce mat
(1) Lome in text rupte si sterse.

www.dacoromanica.ro

100

211,61'

era si supt ascultarea luT ; si se !Atria iar ru doe fete dupit firescul lot
narav, adica : tend cu apostatil Ypsilantesti se unea asupra turcilor, rand
da fagaduelT turcilor asupra apostatilor. Care *lend Kehaia-Beiu si insliintend urmarea luT la Silistra-Valest, i au foss venit ferman talnic, ca
sail piard,a cu totT cetasil Jul. Asa dar Kehaia-Beiu gonind Tepurile cu
carol, (precum este o pada, dupa care obicinuesc turcii, de nu se graben la acest fel de Irebi, $i nemeresc mat de multe ort scoposul tor), au
adus pre Sava cu toti OmeniT Jul la Bucuresti prin fagaduell amagilOre
creciandu-le el ca adeveate, ca asa cad in curse ficlenii tot-d'auna si se
prapaciesc. Dupe sosirea Banulul Barbul in Bucuresti, a doua-gi find hotarita cji de plerderea SaveT cu ceta luT, au trirnis Kehaia-Beiti de '1-au
pohiit dinpreunit cu un Deli Basa Dumilru gi cu un Chanel-Aga, tot takitn

de al Save!, cart i acestia era hotaritI de perclare dinpreuna cu Sava

gi eT mergend cu putinT Omen! fare de grip, 'I au priimit Kehaia-Beiu
cu cinste, le-au vorbit cite -va vorbe amagitOre, iar pe de alts parte afara
in sala easel leasa acesta este acum a logoratului Stefan Belu, iar mai
nainte era a vestitului Ban Tanaka Vacarescul), find tOte puce la cale

cind s'au sculat el cu qiva buns de au exit pe uA in Falk indata ceT

orinduitT de> Kehaia-Beiu a dat cu pistOle inteinsiT, vi caqura Ode Ire!
morti cu racnet mare, urland sala tocinaT ca de un tunet. ApoT nava-lira turciI dupa talnica porunca ce avea pela casele la tare era conacitl
Omenii Save i incepua a'l taia vi a't inpusca, iar tali scapa do la un
Ioc dand navala la alt Joe spre mintuire, IT intimpina alts gonad lure!
de'i omora, ca se respindisera turcil in tOlit politia, de nu reminea eel
mat ascuns lot necercetat, fiind-ca be da Kehaia-Beiu baesisr cate o maltmudea peutru un cap de arnaut din lacimul Savei ; Si asa prea putinT

re vor fi pulul sa scope, prin schimbare ae porturi straine s'au stracu

rat iar peste hotare in tali straine. Dar insil inleacesla ferbere au peril
tali -va nevinovatl. cadT turd! ca sa is mahmudeoa bacsis, ponosluea
pre tale un ticalos clicAnd ca este om al Save!, si ca o nimic tl jertfer,,
de care insIiintindu se Kehaia-Beiu, dote apol slrasnica porunca a content sa mai omOre, ci pre eatT vor mai gasi sail aduca vii. Si acest fel
fu qi sfir.silul Bimbasii-Savti cu celasiT luT, curatindu-se pamintul de acesta vulpe ficlena. Dar o! sa numal fie asa spaima i grOza, ea norodu
politieT, nestiind atunci pricing, socotea ea este pornirea asupra-T, si cc
poti scrie cu condeiul tOte cu amitruntul : multi au murit Mimi de frica,
altii an remas zmintitT, altit in felurT an piiiimit, iar Banul Vacarescul vi
cu ceIlaltt hoer!, find -cA abia o cli trecuse de tend sosisera dela Brasov, precum am arelat, pOte socoti fie-care ce groat au patimit, Oita i
s'au dat de stire alit Dumnelul cat vi tuturor lacuitorilor politieT ca sa
nu alha nimenT nisi o temere, tact tOla lucrarea au fost asupra Save!
gi

www.dacoromanica.ro

101

SALN1CA CiNTA RE

sr. a Omani lor lui, si asa apol s'au astirnparat fiesi-care la casa sa. iar

cats -va din arndutii acestia inchiclendu-se in Biserica ce- se dice a Oltenilor, uncle mergend turcii eu zaporojanil sit-1 sedtd. (cd venire en Kehaia-Beiu, si un Cosoveiu eu o sums de zaporojani din cel.ce liteuese in
primintul turcesc intre marea Negra si intre Duoare), s'au Merit mare omor, act desnadajduitt hind arnautii, arunca focurl din beseried afar% in
carne si topia pe turd, iar mai virtos pe zaporojenl, pentru eact et da
mai mult navald, gindind cu betia for a vor surpa beserica cu spinarea,

apol vedend Kehaia Beiu ea nu se dau arnautit vii eu nisi un chip, an

poruncit de au dat en lunurile in besericd si aprindindu-se au exit arnautit cu sabiile in mitni, si mar omorind eat! au putut, at perit in slit.sit si el, putem dice voiniceste, pentru ca vii de s'ar fi dat, tine stie iar
de putea avea scapare. insemnam si vremea and s'au intimplat acesta
primejdie eu omorirea Savel si a takimului see de hotomani, ca at lost
in postul Santa-Mariet tot in anul 1821, and s'au inceput rebelia In Ora.
Deci Banul Barbul Vaarescul, cum am qis, puind lrebile Visteriei la
orinduela, incepu a eauta treba Orel precum arta vremea cu tOla volnicia si puterea, luandu-1 si Kehaia-Beiu la mult nazar, pentru firesea
dumisale bunatate si blindete; ca omul acesta precat '1-am cunoscut si
insu-mi, nu creel vre-odiniOrd sgi fi Igicut reu, de cat pOte din amagire si
gresald, r A mai lotdauna Omenil bunt lesne se insala judecand pre toti
dupd inima !or. Apol dupd pilda numitulut Boer bdtrin, mat luand indrazneld si alit boeri 'i mai marl 5i mat midi, cum si din negutelort,
rindurt rinduri esia in patrie, intre care hoer!, esi mat tirdiu si Banul
Grigorie Ghica sin Banului Dinnitrie Ghica (aceluea vestitul intru build-IAN fratele lul Grigore Vodd Ghica ce au domnit si aid si la Moldova) de

fel din Ora arnautesca, dar de malt! ant nemul lor, cu intimplarile care
be spune istoria, suindu-se la trepte inalte in slujha Portit Tureesti, au
izbulit si la Domnie, intiiu in Moldova apoi si aici; si niimitul Banul
Dimitrie Ghica, find Post vault aid in Cara Rominesca mat dinainte, s'au
si crisatorit (WO sotie Rornined din familia boerilor Vacaresti, cu care
nascend multi fit -i fete, (si pre acest Grigorie, s'au tnarit familia Ghiculestilor fOrte si s'au facut ptunintent aid cu chipul acesta ce aretaiu).
Deal cum sosi si nurnitul Ban Grigorie Ghica dela Brasov i se dele dregatoria spardrieT eel marl, cum si altl boeri la alte dregalorit ale terei
asedindu-se, cauta lop Irebile dupgi vreme, insa lot dupti ogodut pravililor si obieeTurile tereT, si inergea lucrul asa lurburat si amestecal. Jar
eu lot in Transilvania pins in vremea aceea afl:ndu-me sedator la un
sat, mergorn adesea-ori la Brasov pentru trebuintele mele, acolo mi se
umpleau ochil de vederl triste si de audirt intuneedse, ed vedem boerti

Ora ce mat era acolo si mat marl si mat midi,

si pre cei-lalt1 baje-

www.dacoromanica.ro

102

2ILOT

nari al no*trii in Ieluri de chipuri superatT, unii defaimat1 de pemint6nT,

8101 in lipsa de cheltuiale; altii vedem iar minune, ca pe multi cunostem cum-ce *i chiar in tera era lipsiti *i eu We acestea traia *i
acolo cu luminatu Dumnegee
(1); alp vengendu-si
ale for pe nimic ca Ph se inlesnesca la trebuinte ; altiT jeluindu-se de
prapedeniile lucrurilov for din tare ; altit iar ce ar esi, qicea, in tarn,
dar Walt se platesce chiriile caselor (care era prea scumpe, ea de ne-

... .

voe dam ce ne cerea, si pamentenil ince veclendu-ne strin.torati, ne cerea cat nu se cadea fee' de mustrare de cuget), altil ea se tem se iasa,
ca ince ved lucrurile amestecate, si alp, cariT era maT mutt adepati de
minciunile grecesti, *i a altor duhuri care nu pohtescu pacea (cacT lupiT
pe vremi turburate pot mar lesne a'*i umplea largul for mat din munca
allora), tot cu nedejclea rezmiritii traia : *i ce nethijduea dinteaceasta, nu
qti5. 0 ce nebunie, se mergem la Beserieli .7i se aurlim glasuindu-se rugaciunt tot pentru pace si apoi se pohtim rezmirita. Si care ally maT

mare relacire de cat acesta ? Cu acestea dar petrecend iarna acolo, veni
*tire Nitre pa*11 in letul 1822 ea se chiacia cu poruncil la Tarigrad din
Boer! atat dela Moldova cat si de la Tera Romanesce ; si dupe porunce
si plecarti de la Bucuresti septe anume , num;tit de mai sus ban1 amendol adica Grigorie Ghica

tii

Barbul Vecerescul i Dvornic Nicolae

Galescul, i Spetar Scarlat Mihalescul, i Vornic Iancul Cocorescul i Aga

Mihaie Filipescul si Aga Filip Lenj ; *i. dela Iasi alt! atatea , mil' Lirecend la Silistra, precum era porunciti, si intalnind pre Silistra Valest (de carele am mai arelat, ea mult tragea cu terile acestea) '1-ad primit cu cinste, le -ark vorbit cuvinte blajine, dar ins& Boerit ducea mare
grije neViind sfir*iturile. La Silistra nezabovindu-se plecare cu
(2) omul imperatesc, ce era trimis intr'adins ca sa be fie p0.
vate *i paznic la drum ; *i a*a cu tot repausul mergend din conac in
conac ajunsere la Tarigrad, uncle iar li se dete conace cu tote cele IrebuinciOse de la imparatie, numai Met ce slobozT nu era a se preumbla ;

iii ca se 8=10 vorba, dupe putine ()lie li se clise ca se'si alega dintre
*i'si *i alesere Moldovenit pe Vornicu Ion

Sturqa, iar
Romani! pe Banul Grigorie Ghica, si dupe a for alegere it si infari trnpaeatul. 0 mare esti dOmne, *i minunate sint ispravile tale ! Cu ce inima
qi grija (pane si de perdere de cap) se dusere aces(' Boer! la Tarigrad
*i cu ce bucurie se intOrsera ; ca dupe putine (pie si pleeare din Tanigrad. (Las cele in feluri de chipurI ispitirl ale for de acolo, ce sint
multe, ceeT imperetia ca o imparetie, trebuea se Ole temeie *i asa se odensiT Domn1

(1) loc rupt in manuscript,

2) lop alb,

www.dacoromanica.ro

JAISICA CINTARE

103

randuesca Dornuf Teri lor) si iar din conac in conac Inca cu mai mare

cinste de cat rand &at dus, II aduse omul imparatesc ce iarecT era oranduit dela imperatie intiadins, drept la Silistra, unde find trimise
mai dinainle si semnele de Domnie dela Imperatul la pomenitul SilistraValesi, le priimire Domnil amendoi de la densul, (ca la Tarigrad dupa
turburarea ce era, nu erta vremea a se face Domnilor acestor terT dustile acelea dupe vechiul legiuit obiceiti, din pricina benuelii turcilor
asupra crestinilor, ca adica tot! ghiauriT (cum ne qic eT) s'aa ardicat a-

supra for ale surpa imparatia, ca unde se putea atunci a se da in cuncVinta obstiT turcestl cum cA numaT greciT era porniti cu duhul acela,
iar romanil numal asupra relei otcarmuiri de aid ?Si asa II trimise
pakia pe la easele unde era conecitT, cu alaiuri frumOse , $1 cu destula
cinste, pre cat erta vremea i acolea atunci. Atunci veni si la Brasov, la
Mitropolitul Dionisie at Ord, i la boeriT ci la Iota obstea ce mai era
acolo, carte Domnesca a Domnului ereT Grigorie Ghiea, prin care IT Incliinta de mila ce as aretat impera(ia trimitendu-le impreuna t;ti zopie
dupa chiar fermanul Imparatesc de Domnia Medd Sale : care tend s'aa
cetit inaintea MitropolituluT, unde era i tOta boerimea ce mai era acolo
i altiT multi adunatT, m'am aflat i ea fates, Qi cuprindea fermanul :
'CA dupe tOlii cercetarea ce aa facut imparatia, dovedindu-se (era nevinovala in pricina revulutieT, i se oranduecte Domn Inca i pamenten,
iar pre greet are se I pedepsesce ca pe nilte apoRtati asupra tmparatieT.,
$i fu acest ferman (care ci trebue pastrat) senet romanilor pentru nevinov0 tia lor, de vreme ce insusi imparatia dete acesta mArturie inscris,
De aci indatA se Incepura felurimi de vorbe intre boerime, cA uniT cu
total nu se multatnira, nici de Domnie, nici de Domn, cAcT avea fumuri
streine in cap, $1 nAdAjduea altele, iar altil, care era partea cea mai tic-

Dila, &tett respuns Domnului dupa orinduela, ca s'aa bucurat de mila

imparatiel si de domnia Mara sale ci cele-l-alte. iar obglii bajenarilor ce
mai era acolo, fiind-ca nu avea alt in capetale for de cat astepta cesurT
de inIOrcere in patrie, pe care cu vestirea DomnieT be crotigara negresit,
(mai versos cA si ostirile trecuserA Dunfirea si veniserA cu Domnil, turd
mai putini spre strejuirea tereT ca In chip de BOIT) Incepura cu nespusA bucurie a se gAti de plecare. 0 se fi veciut aid pe eel ce avea

pricint de nu putea se iasA in patrie, cum zavistuea pe eel ce era gala

de eire, cA cu felurT de vorbe amagitore umbla sal popreica ; ei etia
zAticnea dupe amegirile acelora, dar in sfercit eel limpecII
e5ia renduri renddri, si despre turd nu avea cea mai mica suparare. Tar
dupe ce de la Silistra plecand Domnil amandoi la terile tor, sosi $i domnul
nostru la scaunul sea In Bucurecti in Luna Septemvre tot a letuluT 1822
lntrand cu alaiu Domnesc, precum este obiceiul ci cu tote frumusetea
cA multi sA

$i

www.dacoromanica.ro

104

MOT

slave! aceea ca de un frnpArat TntocmaT (cAci DomniT Igri Tor acestora

dupA semnele ce au, mai ales areal cu sAgeta si tulba cu sagetile , nu
se deosebesc de monarch!, adicA de impara(ii ceT insusT stapanitorT) asa
iar viind tire bajenarilor in Transilvania si de sosirea In scaun a Dom-

nulul, fi ma! malt luara IndrAznell de esire in patrie ; asemenea se urma

acestea tate si la Moldova, nu lipsirl dar si Doman a seri carts bajenarilor BoerT de peste hotara si tuturor de obste, ca sA lapede liesi-care
desartele socotell si sA 's1 vie la casele ?i pAmenturile lor. Dar dinteingiT
unit tot se indoia, orT pentru vre o intinAciune sad pentru minciunile ce
ferbea, (CA si pamenteniI de acolo multe scornea, find-ca le-ar fi pohtit
inima sA ne mat zabovim acolo pentru aligverisul ce'I avea de la no!,)
iar alti! ascultand povetuirea Domnilor egia necurmat in patriile lor, cu

earn si ea ditre ttannti tot Inteacest let 1822 plecand singer numal cu
a mea familie, fAr' de alit{ tovArAsie de cat cu Ingerul Wit si sosind in
Predeal pre schela Timisulul, unde se hotaraste Tara Romanesca cu slapanirea nemtuluT , am remas in nOptea aceea acolo, si dimineta privind
restirirea soreluT di cade drept in pieptul muntilor acestil ter!, inteleseiu
osebirea despre ImbunAtAtirI ale acestuT parnant de pArnentul vecin al
Transilvaniel, cad pameniul acela cacIend in dosul muntilor acestora ce
se numesc Carpathi, se ma! receste si se mat si salbatliceste ; iar pAmentul tern nOstre cu fata muntilor nostril cAgend cu total catre r6sAritul
sOrelul este mal cald si mai hrAnitor la tote, care si mai bine cunoscuiil
atuncT din lucrurl pipAite, cA vAcluid acolea indata ce pallid hatarul bite
mal eftine, iar maT ales hrana pentru dobitOce sloboda si destulA , (macar de si era drumul acesta atuncT ca un sbor de multimea calatorilor),
de care in Cara vecinA strimtorati petreceam. Asa dar, cum chic, intelegAnd
aci bungtatea pamentului patrieT mete am muitamit lul Dumneged rnilostivul cu lacraini ca m'ad invrednicit de 1-am mat cagligat. Din Predel plecand intampinaid pe drum beglin turd trimisi pentru paza Wenarilor pe drum, cA tot se cam aucjea de Omen! rd. Sosind la Campina
si maT Intalnind din prieteni, ne bucuram uniT de altiT ca ne am maT
vociut sanatosi. De acolea la Ploestl sosind rii,'am maT clabovit aci panA
as sosit vremea culesulul viilor, si m'ain dus la del de 'mi-am cules viile,
In care curs de vreme Intemplandu-mi-se de am veclut niste fapte ale
unor turd abAtutT din poruncile ce era date, tot silnice si vrasmase
asupra-ne, mi s'au turburat inima forte i am cps inlru sine -mi, ca nu este
cu putinta a nu cadea de grab si preste acestia Indoita. rAsplAtire Dumnecleasell, precum si asupru zavergiilor ; si dintr'aceste triste vederl, si
din povestirl multe pline de jale ale celor rAmasi aid frati patrioti in
vremea revulutiefi, earn privisera kite cu ochii, cum si din chiar simtitOre alte semne ce vedem si ear cA Inca aburea sangele ce se v'ersase ;

www.dacoromanica.ro

105

JALNICA CINTARE

dintr'aceslea die imi veniea de multe on caire aseunsii, cad egisem in biata

patrie. ApoT dandu-me in purtarea de grija a Dumnedeegtil prong, ditre sfirsitul lune! Jul Octomvrie am pleeat dela vil si am venit drept
acaami in Bucurestf, unde gAsindu-m! Omenii easel, rudele si prieteng sinatosT, ne bucuraram bucurie mare, cad grOznicile primejdii ?,e le pefre-

curAm, ne adusera la deznadajduire el ne vom ma! putea vedea. Si

asa ma! ales adicA si cu Domni in scaun, en liniste, gi en t61a slobodenia

(dad din cele ce aretaiO inapol reolati ale citacilor turd, care tot se
cam intimpla in potriva vointel stapinestl , si pentru care strasnic TT
pedepsea slapanirea 'IMMO, care bunetate nu judec a fi alt, de cat
siogura mila Jul Dumneded asopra norodului acestuia ratAcitul gi de
toll jefuitul gi batjocoritul, ca se inteleaga neamurile el cu. no! este
Dumn edee si cu noT lucreda minunile ca odiniOrA cu jidovil.
Rebelie in tart,

Turcil pre amindoal

Zavera alts. part,

Amindoaa cumplite,
Ne aduserK ispite.

Cu allele maY noal,

Vrend BA le potolesca,
Cerul ne ishAvesca.

Dupe aceslea eta puind inainte-mT cele ce :ne fligaduisem Jul Damneded

cand me aflam instrainat in Transilvania fee qicem atunci einvredniceste me Winne se-mi mai cagtig patria, si cu unghiile se gi sap se me
hrlinese, cunoscand adicA, de 1615 prapastia ce fu, ne as curs numal
din unirea nOstra a pamentenilor cu strAinii la hrepiri gi alte reotatT, gi
cu mine si pre al(il multi am audit asemenea fagAduindu-se inainlea Jul
Dunmedea, cAindu-ne atuncT de gregalele ce facusem). Aga ea lin! cautam
de agonisita cascitireT mele, gi traieam in liniste multamind lui Dumneded;
dar tot trtigem cu urechia ca BA and : Ore Domnia nOstra gi eel -1-alts

dregatori al Ord, ce drumuri apnea ? Se tin de fagaduielels din Transilvania ? Cand Fara de nadejde incepura a'mt apune ca noT tot ce am
invetat urmAm, ba Inca acele ce mai inainte le numia grecil pre limba
for larizp-fets, adicA unman! inpotrivii, nescrise gi necanonisite, noT ne
apucartim arum de le potriviram, le scriseram si be legiuiram. 0 sore
teme-le, (dicem ea atuneT) gi cutremura-le plimente, de bAlaile ce ne mat
gatim iarasi noT ingine noart cu aceste fapte. Ca se alcaluira veniturT iuturor dregatoriilor Ore! din vent fare. de nue! o iufiintare ; be aratarA
Jul Vocla prin anafora, gi MAria-Sa, din departarea In! Dumnedee, be
prini de bune gi le intari ; apoT de aci inainte nu maT era perdea ca
maT nainte pre cand le numea Kataxplat, ci de fate se vindea
pe ban! de eel marl dregatorl slujbele la cei ma! midi &ma nelegiuita legiuire ce se intarise. $i dada inIrebai pe cumpArator : pe ce
aT numerat alitea ban! ? Respundea cum ce : pe Turipci, adicA pe ale

www.dacoromanica.ro

106

ZILOT

norocirel. Daea II mat cereetat de aceste TortipX ce sunt ? Infund a euventul, la minelitoriT din spinarea saraeilor. 0 ce tiellosie, o ce inpietrire la not, BA nu ne pOta fi spre invAtatura asa grOzniea palms ce
luarAm ca alaltliert din niste fapte tiranieesil ca acestea, pentru care
striga Tudor in vileg cu Mita rataeit norod dupa dinsul, strigare cu
temeie de asa adever, cat fiesl-care dregator oil mare on mic ne e ereetam atuneT stiinta faptelor $i hotAram in sine-ne ca suntem vinovati ;
kli pentru aceea ceT mat mutt IneeatT (ea carat). creel sA fie lost putini)
In hrapire, nu punea alla mintuiie Inainte de cat fuga. Nu vorbeso

pentru aceea mat tienitit $i mal feritil de hrapirI, cad aeestia $i &tit
din bresla negulatoreseA, data sA se dea in laturl, 5tiind cA la zip
ptrjol and $i cele vertu pe lingA cele uscate, cum este o pildA. 0 acest
fel de palms preeum clic, a cAria semnele Inca sla serise pe obraelele
nOstre, nu numat nu ne aduse la eunostinta, nisi gAndiram la eate ne
fagAduiam rand ne aflam bajanaritt Mtn] strAinAtate, of pre tote nebaghindu-le In sema, apucaram drumurile rataeirei ceT desAversit. 0
vat I $i iar vat ! si cum nu ne va intimpina tOta intimpinarea rea ?
Cad ochiul aceea neardomitul at dreptului judecAtor, nu este cu putinta a nu plAti dupA fapte, and undo vom putea seApa de dreptated
lui? 0 vat I nicAierea, nieAierea.
Printr'acestea si dintr'acestea vecluid ea se Inmulti $i aceea ce mai
din nainte cu putin era prasitA la noT, adicA dihonia $i urAciunea intre

eel mart cu eel mid, care este semn yid at departarei Jul Dumnecled,
cad Dumneelet fiind cu totul fireste dragoste, acolo ii place de laeueste
unde afla dragoste, iar de unde dragostea lipseste se depArteazA.
Aci In tetra era mat inainte o legatura strinsA a dragosteT intre norod ;
cA acel marl socotind pre eel mai mid ea niste madularI ale tor, ii
iubea, iT cercela, 11 ajuta la neputintele tor, in scurt pliniea aeeliasT
datoril ca piirintit eittre fiT : acel mid iarasi eunoscand pre eel mart ea
niste cApetenil ale tor, ii cinstea, IT avea la WA evlavia $i -I asculta la
tote intoemal ca flit pre pArinti. Cu aceila dar sfanta legaturd se pAzia

mat Inainte Biel aceea de nu ne putea fezloi nicl o rAotate, iar de la o

vreme incepind a slAbi, aeum vgcl eA Cu total s'ad rupt $i at incAput
ciazghinarea, ca mei nurT ad unit tli ad horopsit pre eel mid (pole fi
pricina pentru did strigarea asupra tiraniel, de la eel mid s'ad Inceput, cad Tudor mic ad lost) ; ace! midi iar, ad tutors fetele de cAtre
eel marl, nu'l cinstese, null ad la nicl o evlavie, (pOte fi pricina cat! le
vend slujbele prea scumpe), $i apol eand cad in vinele hrApiriT (cat!
alt-fel nisi se pOte, de vrome oe le vinde vent) Dumnealor atunel (lie :
nu tim, n'am veclut, sA se pedepseasca jaew31, $i cele-l-alle); $i asa
vet o intunecare intre tot!, In eat holar6sti, ea aprOpe ne este a cAdea

www.dacoromanica.ro

JAI.N1CA CINTARE

107

n ripe si a pierde bunalatile ce am gasit de la mosil stramosil nostril

cad stim riuptt istorie, ca din uriciune si neunire tOte nenorocirile noroadelor s'aa inlimplat dupa vremi. Mai v6cluitt. intr'aceiasI vreme si
alts eiudatime, sail Fa 1 CPC nebunie, ca din talhari: ce jefuire si stinsera Cara in vremea rebeliel tali mai seapasera prin vecinalate, iiind-ca ispravisera acolo smlele nOstre si sfintele odoare besericesli, si numal avea
te vinde sa manince, nisi all meslesug stiea de cat tilharia, incepura
a e$i iar aici in tall prefacuV in felurl de porturi ca diavolii, iar not
mai naintea allora ii primiram iar in slujbele caselor nOstre, cum si mai
nainte adieg : arnauti, dascali, epislati pe la mosil si cele-l-alte ;

si Inca ce este mai rea, ca si Curtea Domnesca ii primi in slujba la

temee de credinta, uiland cu Wel toll cele ce de eurand jafurl si batjocuri
palimiseram de la dinsiT not si fralii nostril' Romani* si Moldoveni. Si
era sit ramie tine -va Incremenit de o acest fel de orbire a nOslra, cad
pe unil ca aceslia, nu numai nu trebuia sa-T primim, ci inca DD-I si pedepsesea star anima tilharcsle Fiore pilda si a aliora ; cu kite acestea eu
qicem : ea rot si de am Post prosIT, si nu am urmat cu dinsil cum se
cuvinea, iar judecalorul acela al faptelor tuturor, nu'l va lase far' de
Plata indoita, si astept negresit sa o veci si acesla, precum am vagut si

plata tovarasilor tor. Inert si alts ea pentru o sunlit mare de bani, iar
mai aucjiam, rum -ca find datOre tare din unele allele Incoace si incolo
(socotitorii le vor fi sIjind mai bine si ist vor da sema), se Incarca dad
pe (erg, iar mai virlos veniturile manastirelor incepand de la Sfinla Mitropolie pans la cel mai mic metoh se jail Mite in plata acestor (Ilse
datorii ; si fiind-ca Mitropolit nu se afla atunci in scaunul Mitropoliei,
tact Mitropolitul Kir Dionisie, ce era halea Mitropolit, Inca la Brasov
petrecea pentru neputin(ele de MA ce qicea ea patimeste ; si inteaceiasT
vreme se holarise si scOlerea igumenilor Greet, ca sa pue tot roman!
asa dar inlaia Domnia cu sfat obstesc 'gasi cu tale ca sa pue alt
Mitropolit, si sl alesera pe Diaconul Grigoies roman de fel, ce era atunci
prost calugaras, si petrecea cu talmacjre de cati besericesiT find orri cu
tnulta invetaluril, pre carele asezindu-1 in scaunul MitropolieT cu 'Me
obiceiurile ce se urn eza aici in tall, apoi Fola i Prea Sfin(ia Sa cu
stirea Cur(ei igumeni tot roman! si pe la manastirile ce eraa greet, si
dupk" acestea se intoemi si casa osebila, la care se strangea tOte aceste
venituri manastiresti, si jicea lumea asupra pricinff acestea care cum
se pricepea : unit laucia pre Domn atat de alegerea de ipokimen vrednic de Mitropolit, cat si ca I-au facut fat' de interes de ban!, (care de
la o vrerne Domnii Greet o obicinuisera de facea Mitropolit!, Episcopi si
igumeni pe la manastiri tot cu dare mare de bani), urmand adica pra-

vile! carea si de Domnii ron.anl de mat nainte se pacpa ca lumina o-

www.dacoromanica.ro

Ma

ZILOT

chilor ; altil gasea loc de defamare, ce \rode adeverat, n'ad lust de la

calugart bent de fate ca grecii, dar cu mijlocul lugrii veniturilor menastirestt pentru plata datoriilor acelora, ad mincat si mat mutt, si altil

allele in felurT si in chipurT vorbia, iar adeverul Dumnerled it tie. Ed

inse asa gicern : ce si la acesla se va plati flee-car-tile de acelasi ne-

Inelat judecittor dupe ale for fapte ; cad ce este, cif nu am furat de
fate ci pe furi ? Nu cumva cu mijlocul acesta ne am ascuns de ochiul
acela neadormilul al Dr tplului Judechtor ?
Ochiu ftirtt dormitare,

Lung, curmeziti n'are

Apol a m'ascunde
De el, ore unde ?

Tainice, de fata

Fapte din via*

Nu s'ascund de tine,
Cunosc de la mine.

Acestea si allele matte ciudatimt anclind ea, si vegend si cu ()chit meT

atund urmandu-se in patrie-mt, si mutt mirandu-me de faptele nOstre,

holaram in sine-mt, ca iar va veni preste not alte betel' si rane de la
Dumne4e0, si petrecem cu acestea obidindu-me sufletesle, trist i posomorat totdeuna ; dar neavend allit putere, vequid intruna de (lite ca, si
mat mutt, me cuprinde jale, si pentru cate plitimiseram in rezvraIirea Irecula, dar mat mutt pentru cate rr.e temein, ca iar vor veni asupra-ne intim' si mat rele, cad nu ne indreptasem din cele trecule si
asa lint veni atunci o rivne deosebite, de luaiu condeiul si mat alca!true si aceste din nainte noae pesne, (numindu-le cum am aratat la inceput cantarea tut Zilot) ; insa iar aligoricos, adica supt tainice cuvinte,
in chip de vorOve, adiert : mum cu flit set, care v5 incredintez ce lacrilmand be am incept'', si plangend le am ispravit, mat virtos ca incepuse a se arlita si Ma cioniii ; si pentru aceea si lOta cuprinderea este
jalnica Rale la cet ce o vor intelege cum se Cade, iar la eel nepriceputi
o jucarie sail nimic.
Deel primiti-o fratilor cu dragoste fratescii, cad dupe cum am (lig,
nimic alt nu m'ad indemnat sa o alcatuiesc de cat rivna cea din dragostea catre patrie ; si ca se intelegett cuprinderea troparelor mat lesne,
se avett totdeuna acesta chee ce descopere noima fie.V-caruia, adica
capetele de mat jos, de la unul pane la doae-spre-clece, care si la
tropar aunt insemnate, stiind ce acestea ce se cuprind pre scurt in capete, acelest si in tropar de la un cap pane la altul.
Cap. 1 -ill. Cuprinde ticalosia si delaimarea ce am cereal fiesi-care
roman in vremea nemerniciet ace,tia prin tent straine, i cairea
nostra acolo pentru relele fapte de aid, si hoterirt atunci de
partisire.

2-lea. Chipul datoriet catre patrie.

www.dacoromanica.ro

iALNICA CINTAR

109

3-lea. Rivna cu carea ne am intors not romaniT in patrie, si la

ee tiedlOsa stare o am aflat.

4-lea. Cum se-si inptinescd romdnul datoria &tire patrie, mai
\ales scum in scAderea si ticAlosia el.
5-lea. 3eluirea patriel cAlre fii et pentru patimile ei.
6-lea. Desiusire de unde i s'au tras patimile, si sfatuire cum
s'ar putea lecui.
7-lea. Iar jeluire a patriel mai infocatA, si iar shituire.
8-lea. Des lusire, tine este vinovat si tine nu in fierberea revulutiei si judecatA asupra acestel pricini.
9-lea. CA se cade despligubire paIriei de paguba ce i ad pricinuif
resvrAtirea acesta, si cu ce mijloe.
10-lea. Ce datorie ad avut vecii,ele puteri la acesta primejdie
a patriel.
11-lea. 0 mirare a scriitorului pentru cele din nod ndscoeirT ale

ndsire Romani lor spre mai multi{ derapdnare.

12-lea. 0 desnAddjduitd si hotariiOre, cea mai de pe urmil jalnied sfiltuire din partea patriel dare bunii el fii, pecetluitA cu
plinirea datoriei scriitoruld.
Cetiti insA mai de multe ori, si ea bagare de seeing, ca 1111 asa
fite-cum sA me osandili pentru prostimea cuvintelor, cA nu m'am ostenit a aledtui frumos, ci cu adever precAt mi-an Post puterea. $i apoi
dupa ce veri pricepe bine, atunci indald 0.0 ye yeti candste Nineviteni
ocaiti-vu, ca sd nu ajungem in osinda Sodomo-Gomorenilor, carea dupA
izvodirile si lucrArile ce tsucj si veg large, urmezd a ne sosi cat mat
ingrab negresit. Oh.... Val
Al vosIru (rate patriot.

Am pus inaintra cantarii aici, aceste mai jos stiburi de lauds la ovrednice de pomenit intamplari,
s'au aratat mai cu osebire mantuitori patriel (1)
brazele, ce intr'aceste infricoate fi

fiul Putrid, Plums

hi... Patria.Pre scurf intelegcrea pesnelor ctintltrii

Intrarea in vorOvele din &Ware. Obrazele ce rorovesc :

Fiul &mind de mated dor, cu dor de foc iar vine

La dul,!e mificulita lul din clefete strdine,
Dar and veciu pe maTcd-sa Vasa jalnicA stare
$i ea, iar pr'al sed dorit fill uscat de 'nstrAinare
RemaserA Incrennenitl doar numaT c'o vedere,

(1) Aci urmezd stihurile XL, XLI @i XLII publicate In acesta Revista, V p. 344
qi 345.

www.dacoromanica.ro

110

ZILOT

Si se 'ndoia orT el vor fi? sad ca le e *ere.

far dupa ce din putin grail, ci din lantul de sAnge,
Se cunoscura amAndoT, atunc!, unde pot pliinge ?

De cat doar versa lacreme, ci abur1 din suclore,

Si abia coptind un altu a, fuel/ unde'T dere.
ApoT muma pre fin pupand cu buze infocate,
IT spune toll pricina acestor rani de mOrte,
IT /trail ;ti care aunt erburl de lecuire,
$i alte sfaturT pArintect1 tote spre mantuire.
Tar fiul de grabs Inplininci a maTrA-sit povatl,
Iasi veclend iaritcl din non lucrarT pan' la viatl,
Se'ntorce desnAdAjduit is muma-sa den spune,
far ea sermana hotarInd email semne IT pune,
Cid dad. fratil luT ce! reT Inc/ merg spre pierelare,

lel all se due/ de la ea, did is atuncea more.

Tainica cdntare a lut Ziiot..Pesna 140, at cal-eta fief! -ce tropar cuprinde elomniri 63.
.AT Inteles o Zilote, reaoa nemernicie ? vequtal cum staT osebit ca
pasArea strain/0 StrigA dar Zilote cat potT, cu lacrlinT multAmecte

Cap. 1-in

iarAcl te-al intors la dulce mliculita ta.

.AT priceput o Zilote, ca nu aveaT cu tine, de cat pacatele pur-

luT Dumnedeu, ca.

Zilot cAtre sine

land partea tratilor s81 Tomb)!

patriot! bitionaritI din pricina
revulutiei ai a in-

land

tai Ypellent en eeta lui

Intaceste dou6

pentru ale tale fapte ? StrAin eraT ci de pament departe sta vecintd
al aprepele. Multumecte-te dar ca iar venue! la maicl-ta.
eGanlegte Zilote, ci gal l'a ta fligAduinta, and te aflaT nemernicind
ei o pit4ecte bine ca Tali s'an milostivit Domnuf, 11 an plinit pohta.
GAndecte cA ci mai ran veT pAtimi de veT mal greci maica-til.
4Dator evtT Zilote Antein (precum scrie in lege), pre Dumnerleu ca
sA iubectl, ci al do:lea pre ma -ta, ei atunct iubestl pre Dumnogeu,
and vel iubi pre rna-'a, pre carea fiind-ca o aT cftctigat, iubectio
dupl Dumne40.

? Si judecAtor stracnic pre cuget de apururea ? Dad pArasectete

Zilote acum, (and iarAcT te-al intors la prea dorita maica ta.

(AT cunoscut o Zilote, Dumnecleesca palms? CA indoit te pedepseal

trAril

ter!.

Cap. 2-le a
Tot Zi lot asemenea.

Plena a 2-8, at cdiea fiefi-care rind de tropar cuprind slomnii

Cap. 8-lea
far Zilot.

cfMcit-am Inc! de uriac, and am plecat la maica,

cCit o dordm cu mare dor, pre peptu-T sA me ream,
Din lapteT se melndestulez, ci ea as me mInghae,
cSi ca o meld dornicA se me ci cerceteze,
cLa ranele ce ml-an deschis ci negra' strAinare.
cDulcea mea maica, dulcea mea, eel acesta inlicutg.?
(Pre bratul tea me vllz sosit, din grain to -act Intelege,
.Dar starea In cart a1 ajuns m'aduce la 'ndoialA,
Si nu *tin, or1 de laciame nu pot desluci bine
(San de e4tI to adevOrat, me ingrozesc de tine.

www.dacoromanica.ro

I'.

111

JALNICA CINTARE

.0 maka mea (dace. east! tu) unde 11 este poddha ?

(Uncle 11 sunt frumusetele ? Nu estl chip, ci o iazma.

Imi este fried se me uit, fit-ti mill de 'm! vorbeste

.Mai tericel, cif par'cil esti de bold grea sfirsite,
4$i nu slid, sta-vol? sad se fug d'asa ticalosie.
.Am inteles dreguta mea, el tu estl o vat mie !
.Dar ce al petit melcuta mea ? Ce at remas ata gele ?
4Gola de haine, si de per, n'ai haine, n'al cosite,
40611 de came, os uscat, !Anita si sbircite,
40arbove, gi n'aT nici toiag se-tl sprijinT neputinta.

.0 grossevie care ved.! 0 sermenute make !

.De multe orl ca finical, murit-aT, inviat-al,
4Dar cum acum vet mai viea cu atatea nor! drept sore 7
4Duhule drept fit milostiv, suflA, goneste noriI,
.Se Inceldesce sarele, ca se. vieze mitIca.

Nana a 111-a tot pe slomniri 15 rindul.

.Zilote, Zilote, doreT se. viI la mekulita,
4$i acum te ingrozestI de ea si staff se fugI de dinsa,
.Still vitejaste Zilote, se fugT nu este vreme,
cCi ca se o Imbretisezi, ce is doar graid ; mai arc.
Cap. 4-lea
Tot Zilot see-

.Cum vet putea o Zilote, de la nemernicie,

.S'aducl minghaerl malce-teT ? N'al adus alt cu tine,
.De cat felurl de patimid, ce. tots cleteo cu capul,
.Dar fit vitez o Zilote, WWII la cer nedejdea.

menea.

clubitu -te -am o malca mea, cu dragoste intrege,

.Ce m'al crescut cu mare drag, ui -am tote datoria,
4Acum la neputinta to cu sufletul si trupul
S. dad nevale se te ajut ; si Dumne4eu mult pete.
Zilot Mee
mesa

.0 make dulce I mai Itnteid sprijine-te de mine,

4$1 to sileste drepte a sta, gone$e ghlrbovirea,
4Apol cu ceste vechiturI C3 se mal in pe mine,
I 4Acopereti golul ted blip, acopere-ti si capul.
1

Zilot elfin bi-

jenari Altair.
{

Apropiati-ve o fratil met, late melcuta nostril,

cla este, decl s'o mioghiem, se'l dem ce'! trebue,te.
(Nu ve scirbiti, ci cu un glas tots diceti : 0 maid. I
(Care cu ce vom mat putea, IV vom face minghiere.
Plena a IV-a pe elomnirr 20 fiefi-ee rind.

Zilot ai ca despro biljenari.

0 make dulce dorirea nostre, din ponegrita streinetale !

Cunostem bine cif ca o mums at deschis bratul de primire,
$i al vointe se ne put mase, dar n'ai putinte di esti sfirsiti.
0 drage. make lase acuma, si 'nteid ne spune ce e acesta?
Din coronate ej din hlamide, par'cA esti robe insovonite ?
(par'ce. le al tote cu chip momelnic
fetarnic ?)

www.dacoromanica.ro

111

Cap. 5-lea
Mama catre ZIlot el ca alto blij enarl.

z1LOT

eNu am putere dregutil mamel, ct sunt topite de patimi multe,

sNepomenite neIntamplale la alte mum& asa ca mine,
aCarea c'o tilt seturam fill, din alta volnicT sugead streiniT,

I 4$1 acum aceea o fill mameT, caril maT lacoml 1mi intindea tint,
(AceT obrasnicl setul de tote, fere de veste me potopire.
e0 dulcil mamil ! Vit vede malca, &MT dat nevale la maTculita,

Cap. 8-lea

.Dar ia strata nicl lacreml are, Meal se piing& a vosfre stare,

.De cat cu jale abia coptecte : eFie-vi mile, fie -vi mile,
cht doer ire pupe cu buze -uscate, ci cescand gura ajuter cere,
Fie -vi milt dregutil mamil, iubitl pre maica toll cu uniree.
eDoritil mamiT ! Matt d'apr6pe ! Ranele mele nu's d'un fel tote,
eCi acele adince ci sangerate, sunt maT din pros* tote de mode,
afar cele vinete ca cangrena, acestea aduse cele de morte,
clar cele care sunt printr'acestea subtirl la OA cu maricerime,
(Stint din leuntru, ci nescittore acelor-lante ranelor tote.
.DulcT fill mameT Ed petimaca ctid redacina aces'or rane,
!

eNenfretirea pi urlciunea, Ti cii trufia ce steplinecte.

e$tiu far gi lecul : sfinta un:re, sfinta iubire, sfinta. prostie.
.Cu cat acestea me 1nflorecte, cu atilt acelea me prepedecte.
eDeci (ine(T cestea, fugitl d'acelea, gi muffle dulce far va fi mama.
Pdsna a Yea pe alomnirT 22 fiefa-ce rind.

Zi lot ei an despre bajenarI.

(Ain Inteles, am in(eles, maTcA dulce ci bunt, ct noT am font pricina,

.De ti s'ad stricat singele, ci IT tot reiar in piele, bube cu miacerime
.$1 acestea 1nvechindu-se au nescut pe cangrent, ci ea rane de mOrte,
.Dar cum vom faze st grebim a to temeduire? Rugemti-le meTcutA,
eMaT desluTit se ne aretT, ced gred la fiT cu mume, ci ea in WA de
[mOrte.

eChiemall dohtor pre dragoste, marl ci mid se unesce ale trupuluT

i[unelte,

i ea va rindui gerah pre prea sfinta dreptate, ca eel putred sit tae,
$i apoT la urine plastore di, erhurl Vide bun', : rebdarea ci zmerirea,
$i pe deasupra a se lega cu cea la ce: ntdejde, yi Meal este gala.
cATa dragil mel fit urmatT, dace iubitT pre maica ci-a \rostra indreptare,
[lecuire]

sTrebuT se ctilT o fiilor, ce sun t prea mute vecurT, de tend cerc fel de
[ rane,

Muma care fil.

ePe trupul mcli atatea ghild semne adeverate, ci tote vindecate.

eCu nimic alt s'ad vindecat, de cat cu dohtoria ce vt o spuse maica,
4Faceti-o fetiT meT.ci acum, Intimpinati-ml bola, ca se scepatT pe maica,

eCe ci ed pull mel doresc, se mi se umple pieptul, si far se -1 deschid

[voalI.

larecT sit ctitT, o frill meT, ce bolt grea c'acesta, nu mal tid minte alta,
aCt ci la suflet all ajuns, last ticelos trupul, ca e'nputit de rane.
.0 suflete, o suflete I AT ci to dohtorie pre sfinta poceinte.
eDeci alergatI o dragil meT, qi mai anteid de suflet grijitT a vindecare,
.$1 atuncl ci trupul ia puterT, ci biruind pre bolt, aduse sitnetate.

www.dacoromanica.ro

118

SANWA Oil\ TARt

GrabitT I? fetiT met, grabitl, grabitl a vindecare, ca iar se'nbrac hlamida,

(Corona se mi-o pul in cap, si se me suiC pre scaun, dar forte sprijinit-il,

cCA din nepastru s'ad smintit. Unirea este mester, chiemati-o ca sal

[dreg,

ci, atuncl cu slava pocid a asta. ochi milosT a deschide, sprincenele en[tinde,

<Brat a lati prea doritor ca de o dulce maica, pre vol se'nbratiseze.

1

Pesna VI -ea pe slomniri 20 fiefi-ee rind.

.Zilote, Zilote ! Al priceput sfatul malcutel tale I Grabeste.
cPatima lndoit ad stapanit si sufletul si trupul, alerga.

cCa si tu dor dragoste at avut, iar nu si pocainta, cauta.

Afla si de ticalos sufletul acesta dohlorie, malca-til.
clevata si pre fratioril tel se cate indoite dohtoril.
.Zilote 1 Tu d'aprOpe cercetasl ranele match tale, nu dormi.
cCarnurt pe drumurl zacind, altele spin4urate at aflat,
cMincare calnilor si ciorelor, aerulul spurcare, garlele,
cPiraele, baltile rusind, puturileastupate si fintint,
cRespintiile chiar macelaril si ulitele tote 'nputite.
cMulte ale m
7-lea

Tot mums cake

Zilot

madulare s'ad si hrapit de hiarA, fatul melt,

am mat:rile for Ie-ad carat. Oh... In hula. si 'n putore. Ah... ce foc.
cNadejde de Totorcere la loc atuncl se Insemnizit de la cer
cCand se va dice hiarelor \Tidos :.Mutati -ve d'aicea, au sosit
Vremea, ca se boritl ce atT hrapit cu groza. Indoit& preste vol.x
.Mal am Zilote si-alte madularl rupte si resipite, si se sift,
.Ca trupu-m circa. greutatT, si stA pre margine de gropa, ca ar fi
(Acura se vat} mai bine, si nu ved, s'alerg si stint ologa ; si ma! foc.
4 D. maduldrile ce chip mat am, pornesc tot catre gropa. Noroc ca am,
.Supt limba-ml ca un foc arclind ascuns : cMilueste-me, gresit'am, iar[ta-me..

(Nu te z5.bovi Zilote nimic pentru dragostea mritil, ci te du

cInteid tu dup& dohtoril, chiame. si fratil tel cu tine dragul med;
ci acel ascuns foc (milueste-me) aprindeti-1 ma! mare, si strigatl
cCu toil : cGresit'am 1 lat& acum aducem tie maTca cum at cps
cLecurl trupestI si sufletesti., i atuncl iar avetl mum& negresit.
Pesna VII pe elomnirt 21.

.Zilote al Inteles cite malcata ti-ad spus. Dar Inca sa mat ascultI
4 SI te duel pe la vecini, el acolo s'ad descarcat al melt our si argint,

6lea

Tot mama atre Zilot.

cPietre si margaritare, si alte scule Donmestl, ce din vecurl le pAstram.

.Ca 4.estre de la parintl se remie la bunt fit ; iar cel ral ca niete dracT,
=Far' de veste le ad hrapit. De aceea se cercetezT, se afliT, ca sit be cer.

cJalba am dat lul Dumnecled, scrisa cu lacraml de foe, si ace. 'ml alt
[dat respuns :
cFuriT, gazdele un fel sunt vinovatl, decl se cer si el Iml va inplini,
.De aceea nu zabovi, spune si fratilor teT, se cerceteze si el,
cCa nu mat pot suferi golatatea, dragil met, nicl pre cel ce 'T am hranit,
(Furl ,ci gazde In vileg ; ci dup'a lul Dumne4ed hotarire, cer al melt.
8

Roy. p. 1st., Arch. fi MI. Vol. 17.

www.dacoromanica.ro

114

1,ILot

4Zilote iar sit maT stir, cl si chiar din fill meT. frail al teT, all Post unitT,

4Pente acestia mi s'ad d 's, ca awa s'ad hot/rit : (Cat! adica vor fi fost
.La cangreni lucrittorT, printr'ascuns cu-aceT dusmanT, ma! nainte d'acel
[glas,

4S1 nu ma! fie Intre fiT, ci judecatT de dusmanT, si al for ce va fi tot

4Ca si al celor dusmanT, sit se dea la dohtoriT ranele fend vindeca.

4 Se stil iarlisT Mut met, si pentru eel mestecatT la urml dup'acel glas,
4 Cii. asa all hotArit nemitarnicul Divan. cAcel de sill pleat,
4Nu este aseinUnat cu cel de voe lucrat, d'aceea e si ertat.4
4DecT acestora se spuT: al chiam& maica cu dor did eT nu sunt vinovatT
12e destul a s'ad clit, pentru ad 1-ad amAgit fill negruluT tartar !

4Zilote ! se me ascultT, dute, II cum to invet, si dacA s'o dovedi

4Adeverat dreptul med, gi se va Inpotrivi cinevagl a nu mi-1 da,

9-lea

(Vino maT degrab se'ml spuT, ca se recnesc dire cer,si atuncea veT vedea
4 TrAsnet gr dznic va cldea, scaune va resturna. si pre mine va 'ndrepta,
.CA Dumneclea dl resbo;d, cu ceT ce-aduce nevoT, celor prostT nevinovat1

lar mama cake

Zi lot

Pesna VIII-a pe Remain 15 rindu1.

rAm cercetat meicuta mea, In stinga gi In drepta,

.$i multe s'ad descoperit din lucrurile tale,
4i-asa cu totil ne-am ghindit flit teT, dragti maid,

.Ca sl asternem catastih de ate aunt hapite,

cDe tine. si la tine sunt, cine e hot sal gazdl ?

Zi lot dare mai.

easa patria
Juind si obrazul

4ApoT se spunem, draga mea, celor ce '1 tin In brate,

($i 'T ved purtend podoba ta si tac cu inpartegire,

fratilor eel.

4Se ne 'nplinescl de la eT dreptul rota la una,

4
all ni 'I dea all 'T pedepsim aid dupl. dreptate,
4 C'aqa. supune pravila buna vecinatate.

.Rine still totT dragutul med, cum pre-o vecinetate,

.0 'ndestulez cu dinteal med si nicT o nedreptate

.Nu cugetez spre fiiI el, ciI Inhuc cu de tote,
(Tar is acum cacT me vec1 de tout sllbthlogite,
gin loc de a me sprijini, ImT db. brincT tot spre gropti.

10-lea

Muma care

eAceea-l-altl all avut tocmitA datorie,

Zi lot

e Pentru atitea bunlatT ce i se dad de mine,

4 Salerge la nenazul med Ma de nicl o plata,
clar ea calcandu-m1 pravila, stricand si legltura,
Dupl atitea schidolirT, me va si sugrumatU.
4DregutA maid, dulcea mea I A1'tale poruncT sfinte

11-lea

Zilot catre
masa
1

(Am Intocmit si WI ed. Dar maid, ce vez nod I

e$optesc de sugrumarea ta, ci alt-fel lec nu are,
(De cat sell scOtil. limba (dic) si-a unor fit masele.
0 mull me mir I Dar cum va fi la urml grail si hrane. ?

www.dacoromanica.ro

3AL/416A CANTATtg

Pinta IX tot pe slomniri 15 rindul.

(0 Zilote 1 se tit to ggnd tote de la plecare-tI,
tai ping la intorcereAT in bratsul maicil tale,
(Cate-al vedut i-at audit, vedt gi audt i-acuma,
e i-apol aa se hotArgtI, cg, dacA dup'atitea
(BIM cu foc qi 'nvetAturT, nu va fi indreptare,
(Se fugt:cle la maTcuta ta, a ia atuncea mere.
cAh... Zlote ! to bine vcd1, cg fratil tel n'ascultg,
(Cad unit catg. dohtoriT pentru tAmAduire,

12-lea

Zilot ultra
masa

(Altil 'npotrivg indrboesc ca se me qi slutescg.

(Apo! fag de limbl ed, i fill fgr-masele,
(Cum void slAvi pre Dumneded ? cum 41 vor hrgni trupul ?
(Se fug! atunci drAgutul med, se:fugt. cl mata more.
(Cu tine fatul med se et dorul mAtcuteI tale,
e i cu lacrAmi ce vet versa, se plAmadeqt1 boele,
e

i-avt, curat semi zugrAveqtY chipul, iubitul maTcAT,

gi to gi-aceI1-alp totl, catt vor vedea se credg,

(CA mums more negrelit, cilnd flit el n'o catA,

(In cat
e i

tituluq ap se 'int put : (mumg de fit ucisg,.

(Amar, amar, atuncl va fi, fgrg folos dire

(La tott card ilin peptul med sugea fAr- osehire,
(Dar to incg nAdAjduind, nu face contenire,
(Ciintg-tt cantarea jalnicg, doar va fi lecuire,
(Uinta 'n audul tuturor fratilor i vecinil,
el'Amentul jos s'audg tot, s'audg gi sus cerul.
(Suflete al med suflete I aT rivnA, ia 'ndrAznelg,
ellecne0e suflete catl pott, doar va fi desteptare,
Zilot atm
sine

(Incat se nu fit osindit, el al ascuns talantul,

(Ci mult putin ce ti s'ad dat 'I aT implrlit qi la-altul.
Ma o sufletelule, cantarea severqate;
e i

rogg-te luT Dumneded pre tott set luminede.

www.dacoromanica.ro

ht.

lid

ALEXANDRU PAPADOPUL CALIMAII

DARE DE SEAMA. DESPRE CATE-VA CARTI VECHT.

;Mae frecute mi-att venit mai mulle vcchituri vestejite de suflarea

timpulu'I, din care uncle se ating de isloria Orir. Am observat treT broeurT, una tiparita la Lipsea , elineste ei lalinelle, la 1781, sub titlu :
Orafie panegiricli catre Prea inixltatal ;ti. de DurranciPit cinstitorul Donut

al told Ungrovlachid loan _Alexandra Ipsilant Voevod, compusa de

Manasi Eliadi; a doua, tiparita in Bucuresti, in limba elena la 1789
cupringend in versuri istoria Domnului Valacliiei Nicolae licavrogheni,
compusa de Marele Caminar Manolachi Persiani ; a treia, tiparita la
Pisa, la 1816, greceste, latine,te ei italieneste, de Sevastian Ciampi, profesor de literatura elina si latina in Academia Pisei, sub titlul : Visul
lul Sripion Africant2l

de M. T. Cicero, ei o carte tiparita la Viena la

1803, cotnpusa de Zinovie Pop, despre pro3odia

i despre versifIcaOunea

elinA.

Eta o dare de sema despre ele :

I.

Brosura intaT cuprinde 91 de pagine ; ea este scrisa greceVe

gi

lati-

neete ; eta titlul eT :

Matvccaa-ii Tor) 11Xti8ou Mr.; 'Epstop.t2sctzb; el; tbv 1C(IniXdratov xoci Ozooseiorarov 'Auaivrtiv Ktiptoy Ktiptov lawny 'AX6e2v8prri erchkeorp TOY p.eicaoSi &,) Ccpxfl xott
wpoortonperLstarov ellyep.6va ricriN 'Otrwo6Xxxiac.
vrrovil 'ErtcrroXii.

31anassis Eliadis Oratio panegyrica ad clarissimum ac Serenissimum

Principe; Dontinum Dominum lonanem Alexandrunt Hypselantam Serenissimum Duce)); totius Valacliae. Posita etiam est in principio Fpistola
dedicatoria. tipsiae, Ex officina Breitkopfia CIDIOCCLXXXk-

Dar tine este acest Manasi Eliadi, care aa scris panegiricul lul Alexandru Ipsilant Voevodul Valahiei ?

Manasi Eliadi at fost unul din barbatiT cel mai invetatT de pe la sfareitul secol. XVIII; a lost doctor in medicind 0 in filosofie de la Universitatile de Padua ei de Bonna, gi traia in Bucuresti i n qiiele lul Ale-

www.dacoromanica.ro

DARE DE SE1di

117

xandru Voda Ipsilant, fiind protomedicul Cutlet $i profesor la scOla domnescit din BucurestT.

Manasi Eliadi ad fost trimis de Alexandra Ipsilant Voevod

in Italia $i in Germania se cumpere instrumentele necesare Academie!
din Bucuresti pentru experientele stiinkince (Erbiceanu, Discurs rostit in
Au la Universitetter din last, pag. 23, Iasi, 1885).
Manasi Eliadi a lasat un flu Teodosie Eliadi, erudit ca pi tatAl s61d,
care all tradus din frantuzeste, all prelucrat si a6 tipArit la Viena, la
La 1785

1802, Filosofia

chimica (X1p.Ext cptA000tplx) a eruditulul si vestitulul doc-

tor comile Ant. F. de Fourcroy, chimist qi profesor de Chimie la Paris, deputat. In Conventiune, membru consiliuluT de Cnci -Sute, $i director general al Instrucliunii publice, nascut la Paris la 1755, mort la 1809,
care all scris: Systbne des connaissanccs chimiques et de leur application
(6 vol. in 4), si Philosophic chimique (I. vol. in 8'.) Filosofia chimica a
lui Fourcroy all fost traduFA in multe IimbT (1).
Slilul lul Manasi Eliadi din brosura despre care vorbese, limba in care
e scris acest panegiric, mat eltneste cat si latineste, dovedesc ea el era
un barbat cu cuno4tintl intiase $i un elenist $i Latinist adanc. Panegiricul e precedat de o epistola dedicatorie eatre Voda Ipsilant, scrisa eline$to $i latinecte, subscristi de autorul Manasses Eliades, Philosophiae
et Medicinae Doctor. De asupra acestel epistole stA vulturul Te'rii-Romane$a cu crucea in cioc, sorele si luna, pf de-asupra CorOna. Dupl epislola dedicatorie urmeca otatia panegiricA, scrisa tot latinesle si elineste, de Manasi Eliadi, cu iota elegante pi mAestria until autor clasic.
DupA un exordiu eloquent, Eliadi ne spune el Alexandru Ipsilant all fost
nascut in Consiantinopolt, ca familia sa 141 socotea nobleta de secoll ; ca
Imp6ratul Emanoil Comnen, eand domnea in Trapezunta (inainte de 1143)
all dat pe fiica sa Eudoxia dupti urT Constantin Ipsilant, care avea dem-

nitatea de mare Domestic (2); ca, din acest Constantin Ipsilant, se trage
familia Ipsilantilor $i Domnul Valachiel Alexandru Ipsilant, familia care,
pe Jana propria stralucire, s'au facut $i mat st7AlucitA, legandu-se prin
casAtorie, cu familia ImpAratescd a Comnenilor. Eliadi arata documentele
care dovedesc acesta origins. ApoT, Eliadi 4ice, cum Alexandru Voclit Ipsilant s'aa faeut ilustru el insu41, cad din copilarie said dedat invetdturd cu VOA inima $i cu Vila puteree inteligentei sale, $i ca s'aa deosebit in studiul filosofieT, logical $i a metafiziceT, si all inv4at cu mare
(1) 111=66nouXo; Ilpss6s, NeorVaivtA cor).0Xoyex, torn. II pag. 267. 123.
Lalanne,
Biographie Universelle, pkg. 586.Vapereau, Dictionmaire Unirersel des littjratures, pag.

819.

Icra.crs Illscrxtroval pi.,5).0.4.1, tom. III, pag. 594. Verret. 1872.

(2) Demnitatea de mare Domestic (Mir.; lov.ja7.txo;, Magnus Domesticus) era de o potriv5. cu acea de mare Duce (Magnus Dux, Miya; Arai). Veril Curopalatae, de Officialibus Palatii Constantinopolitani et officiis Magnae Ecclesiae, pag. 11, Lugdnn. 1588.

www.dacoromanica.ro

118

ALEXANDRU PAPADOPUL CAL1MAX

spor fisica, matematieele gi stiintele politice ; ca ast-fel devenind, tentirul

Alexandra Ipsilant, unul din eel mat fruntas1 berbati din qilele sale, as

luat de sotie o fate, nu numaT de o frumuseta rare, dar Qi de neam

mare, care de pe tate era din familia Muruz, ear de pe mama din familia Mavrocordat, si care, mat pre sus de t6te, avea o inima nobila,
era bine creseutti, fnvetate, bine- voitOre si bine-facAtOre clitre saracT, In
cat, cand as devenit DOmna Valachiel, era labile si respectatil de totT.
Eliadi descrie calitAtile cele marl ale Winne Ipsilant. Alexandra Ipsilant
(urmecia Eliadi) n'ail Mutt ca alLY, n'ad umblat indata dupe domnie, ci

an inceput cariera sa cu functiunT mai miel, ca sa invete, prin practice

trebile carmuirel ; el Tatra In serviciul Domnului Moldovet de pe atunci,
care avea mare rename in stiinta de a guverna; el as ajuns apol se
ocupe functiile cele mai inalte, dupe Domn, in Moldova, se fie sfetn:eul
Domnulut,si asa, Alexandra Ipsilant, se fecu om insemnat, nu pentru
ce ocupa posturT inalte, dar pentru ce devenise folositor tern, i pentru
ca s'ad deosebit in acele dregatoril. Curand, isbucnind un resbel intro
Ipsilant s'ad retras in viata
monarchiele cele maT marl ale EuropeT,
private @i s'aA dedat cu total studielor. Dar ce se intampla ? trebile
Turciel mergead reii in resbel ei primejdiT marl o impresura ; Sultana' II
Invite se primesea demnitatea de mare Dragoman al Port'', cea mai
mare demnitate care se putea da unui crestin, si care consista Tatra
a Intretinea si a Indrepta relatiile InalteT Portl cu cele-l-alte Pater!. Aeesta demnitate, Alexandra Ipsilant a ocupat'o cu credinte, Cu
Intelepciune ai istetime, Qi cu mare bet batie ; pe lenge aeeste millet;
el au avut fi noroc, cum qicea ambasadoril din Constantinopol), cad el
isbutea In tate intreprinderile $i in planurile sale, Qi Inca se Meuse iubit
de totT, et pe cilnd total era incurcat, tOte relatiile rupte, resbelul aseutit,
Ipsilant isbuti se face, ca pacea sa fie nedaiduita, yi Tnteadever pacea
se Inchei a; ear Sultana], iscalind pacea dobandita prin tntelepciunea si
prin silintele luT Ipsilant, isceli, tot in aeea di, i firmanul prin care
domnia Valachiel se da marelul Dragoman Alexandra Ipsilant, pentru
inalta sa intelepciune ai vrednicie (1774).,
Alexandra Ipsilant (urmacla Manasi Eliadi) suindu-se pe tronul Valahie!
In imprejurerl grele, a domuit cu blandeta 1i cu intelepeiune; el n'ail
varsat sangele nimaruT, 1i purta sabia maT mult ca podObe, de cat ca
arms : inlet el decrettt ca poporul sa nu platesca dud un an : Domnul

TereI 'I erta dArile pe un an Intreg ; apoi el era atat de biand, In cat
lotT, call ad fost fugarl din causa resbeluluT, s'ad Intors In tare, la casele ei mogiile lor ; el a asezat mai multe slobozi! (colonic) in tare, spre
a o popula, a decretat o amnistie generale, $i a Inchiezesluit viata gi
averea fie-canal ; apol el a rescumparat din robie pe eel robiti, ai i -au
facut sa reirtre In Cara Joi iubita. Orasul BucurestI, Inainte de resbel,

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEA

119

era un rail frumos fi populat, dar In timpul resboiuluT se Impustia ; deci

Alexandru Ipsilant ad restaurat, ad reparat, all infrumusetat, s'ad ocupat de scoff, ad Wilt legT, ad fAcut cu cheltuiala sa internate marl si
au adus profesorl din tOte pArtile... scholas publican magnis impensis constituit, et praeceptores undique convocat, et discentium unicuique certam
pecuniam distribui facie, omnesque eis vim ndi commoditatem praestare ablaborat, ut unite litterarum studio vacare possint, quarum omne genus,
earum etiam, quibus antea locus non erat, in Gymnasia inducit.... In
scola Domnesca din Bucuresti se inveta nu numal literile si filosofia, dar
si chimia qi matematicele si alle stiinte.
Asa se incheiA panegiricul lul Manasi Eliadi, pe care '1 scriea si 'I rostea in Bucuresti. Stilul sea elegant gi invetat ne aminteste frumusetile
clasicitAteT eline si latine.

Ca om si ca dascal invetat, ca iubitor invettitureT mal pre sus de tOte

Eliadi laud& mai ales pe Domnul sea, pentru inalta sa eruditie si pen
tru sprijinul si aventul ce da scdlelor si invetAturel in. tall, 4icendu-1 di

aceste it fac demn a fi numit nu numal Domn si parintele

T, alahieT,

dar si protector natiel grecestl.... ad illud enim 814MMUM mea pervenit

ratio, quod non Valachiae tantum Principem, aut unius solum urbis ac
Provincile patrem et tutorem, Heroa nostrum ostendit : verum et totius
nationis nostrae praesidem...
Acesta este in scurl oratia lul Manasi Eliadi. Nu este locul aid al
facem isioria Domniei lut Alexandru Ipsilanti ; amintim numal 61 A. Treb.
Laurian all clis despre acest Domn si despre confratele sell din Moldova Grigorie Ghika Voevod, di : camandoi acestl domn1 guvernarll Virile fOrte.intelepteste, inflintard scoff, radicarA fabricl si biseric", si fiiull reforme bune pentru administrarea Dreptatel,... (2).
Alexandru Ipsilant a domnit in Valachia de la 1774 pan& la 1782.
II.

A doua brosura in limba grecesca tiparita in Bucuresti, la anul 1789

in tipografia de la Cismeua lui Mavrogheni, priveste Domnia luT Nicolae
iffavrogheni Voevod si evenimentele atunci petrecute in Valahia : este istoria acestui Domn si a acelor intimplArT scrim in versurl de Mamie Laminar Manola chi Persiani.
Brosura cuprinde 47 de file. Titlul et este : Euvonstwil 7CE piX7144c Taw
fipabtoiv xatopOup.i.vov Toil criniXoritou, 'Euageathrou 'Lai zporatobxot) 'AuOivroo illubv xai 'fiTalLovo

ricmq 'OuTpopXotx(a.c, Kupioo Kupiop 1w. NotoXioo

(1) A. Treb. Laurian, Istor. .Romatt. tom. III, pag. 233. MO 1853. Ve41i Touvoullii,
'1g7opict 7.iis BXaxias pag. 314-316. Viena 1806.

www.dacoromanica.ro

120

ALEXANDRU PAPADOPOL CALIMAH

Divot) Maopoidyl Bospax. Eovsefistax rap& sou 'Enevsaccisou %al EXXorposrisoo vApxovsoc MsidXoo Bairrivan Kopioo MavooAcix71 sou lispativoo, adica :

cPovestire in scut despre faptele eroice ale Pre-inaltatulul, BinecredinciosuluT ei biruitorulul DomnuluT nustru ei stapanitor a Idta Ungrovlahia,
Domn Domn ho Nicolae Petru Mavrogheni Voevod. CompusA de nobilul

ei eruditul boer marele Caminar Dumndlui Manola hi Persiani,.

Acesta cArticicA este tiparita in Bueureeti la 1789 in tuna Februarie
in tipografia de la Ciemdua Mavrogheni, de fratii Nicolae ei Ioan Lazar din
Ianena ei este inchinata de el Dnmnului Mavrogheni.
In dosul titlulul este marca TerilHomaneeti ei a Moldova: Vulturul tiind
In cioc Crucea ei Bourul Moldovel, de-asupra corona peste sabia ei buzduganul ; in drdpta sfAntul Nicola!, in stAnga sfantul Ioan Botezatorul ;

imprejur initialele greceeti: ho Nx its MB B A H II 8, adicA lo Nicolae

Petra Mavrogheni Voevod Domn stapcinitor a iota Ungrovlahia.
Sub mares ease versuri iambice prin care poetul se rOga lul Christos
sA fie intr'ajutor luT Neculal VodA, ca sA gondscii pe duemanT din pamentul Dacia el. din Moldova. Pe cea laltA paginA, opt versurl saphice,
lAudAnd intelepciunea DivanuluT Maki Porti, apoT douesprezece versuri
ambice, de laudA ei de uraro lui Voda NiculaT Mavrogheni. Ambele aceste poesiT suns compuse de Dionisie Egumenul Monastire! DomneetT
a Izvorulul tamaduirel, Ciemdua Mavrogheni. Ele dpvedesc o adanca eu-

noetinta a limbel elene, ei sunt presArate de greutati ei frumuseti ce le

intimpinam in poetil antic!.
Pagina urmiltdre cuprinde SO de versurT heroelegiace in limba modernA, in Jauda lui VodA Mavrogheni, numindu'l Domn mare al Valahiel
0 spaima ei frica Nemtilor.
Kpdaropa p.iyav sbY r$ BXxxEccc
(1)pix, xa.1 .fi.iii.6oc siric Teppzviac .

Acesta versurT sunt compuse de Mate! Mitropolitul Mirelor, care pe atuneT se afla in Valahia, dupA invingerea ei risipirea Nemtilor, caetigata
de VudA Mavrogheni la Sinaia ei la Cozia, la 1788 (1).
Vine apoi o alit{ poezie in esametre moderne, compusA tot de Mitropolitul Mate! al Mirelor (MasOctioc Mopow) adresatA cAtre Prea nobilul
boer mare Laminar Dumndlut Manolaki Persiani qi cestre cetitor.
Prin aceste versuri, Mitropolitul Mireon lauda pe tenarul Manolaki Persiani ei 'I numeete exemplul celor tinerl 0 corona doctorilor:
sd irapti8st7p.cc st-ov vim, 'Icapthv Tip xop(ovIv... El dice el pentru calitAtile

sale VodA Mavrogheni 11 are in mare cinste la Curtea sa, ei sfetnic a-1 sad.
Pe VodA Mavrogheni, Mitropolitul Mireon it numeese prin aedsta poesie
Erori rar iii, Ares dacicii 11pcoc !iv/auxin, vitp/c Actxuthc.
(1) Laurian111. V9.-1. lieliade ft. Ietor. Rom. pag. 244,

www.dacoromanica.ro

DARE DE OM/

121

Obsery ca acest Mitropolit Mate Mireon nu trebue' confundat cu celalt tot cu acest nume de Iffitropolit Maid Mireon, care ad seris in versant grece$1I vitejiile tut MihaT Viteazal, tiparite la Venetia la 1683, qi
mai nainte in Bucure0, la 1667. Acesta este un alt Matel Milropolit tot
al Mire lor, care la 1782, aflandu-se in Iasi, in dilele lui Gavriil Calitnah
Mitropolitul Moldovet, ad Meat ipopsifiul luT Iacob SIamati la Episcopalul
de Hu$Y, in Biserica Mitropoliel de Iasi, impreuna cu Leon Episcopal Romanulul si cu Anafilohie Episcopal Hotinului (1).

Vine apol o prefata din partea autorulut Manolachi Persiani, prin care
dice ca. vitejiile NT Voda Mavrogheni, admirate de WI lumea, fat facut
sal intreprinda povestirea despre acest mare Domn al Daciel; di este mat
drept a se numi pe Eroul seal : Mavrogheni Dacicul de cat s'ad numit odiniOra pe unul din strabunii sal din Venetia Peloponesicul; cad acesta,
cucerind Peloponesul, s'au Meat vrednic de acest pronume, ear Voda
Mavrogheni, care ad ajutat Mama Eghea, care ad batut pe Maniott, care
and scapat Morea de turburarea Arnautilor, tii care and eliberat Dacia cuprinsa de NemtI, liatandu-I $i gonindu-I din Ora, cum se nu fie numit

Dade?
UrmOda apol Istoria in versant despre Domnia luY Voda Mavrogheni si des-

pre vitejiile sale. In exordiu, Persiani dice a odiniOra numele Mavrocenilor, Mavroccni, Maupothni era vestit $i stralucit in Venetia, pentru
vitejia sa, ca unul din Mavrocenl as fost supranumit Peloponesicul pentru di ad cucerit Peloponesul, smulgandu'l din robia Turcilor. Persiani
presupune aid, ca familia Mavrogheni, este una $i aceis$Y $i se trage din
familia lui Francisco Morosini capitan general al Venetiei, care la 1688
at luat Peloponesul (Morea) de la Tore!, qi care pentru acest insemnat
servicid adus chreltinatatei $i Venetiei, as fost supranumit de Senatul
Bepublicei Peloponesicul, ;i care apoi tot in acest an 1688, ad fost ales
Doge al Venetiei (2). Este cunoscut ca ad existat o familie Mavroceni
supranumita : vitejil Mavroceni, (' Mauroceni) la Mantua (3), nu stirs insa,
data Morosini ;i Mavroceni este una $i aceia$1familie. Persiani (lice ea data
acel Mavrogheni ar fi feta ca sa privesca calilatile Domnulul Valahiel Nicolae
Mavroeni, activitatea sa, respectul catre cele sfinte, credinta sa, vitejia, devoramentul catre Sultan $i muluala iubire $i incredere a Sultanulni catre

el, ar fi rapt epigramele $i laudele cu care VenetianiT i'au cinstit odiniOra, caul ar fi gasit mat pre sus de cat ale sale, calilatile acestuia.
Nicolae Mavrogheni, urmecla aulorul, atrasese din frageda sa tinerete
privirile tulurora, pentru vitejia sa ; la vrasta de optsprezece and el se
(1) Melhisedek, Chronic. Hufilor, part. II pag. 148-449.

(2). Leon Galibert, iiisioi re de Venice, pag. 4.8. Paris 1855.

CD P. G, Molmenti, La vie privee a Venise f pag. 16 Ventse, 1882.

www.dacoromanica.ro

122

ALEXANDRU PAPADOPUL CAL1MAH

balm voiniceste cu piratiT, si maT tarziu numit Mare Dragoman al floteT

Otomane, s'ad fAcut vestit in toatit lumea, ear Vizirul Ghazi Hasan-pasa,
vecland Intelepciunea, credinta si vitejia sa, it avea si '1 cinstea ca pe
un fid. Chiar Sultanul avea mare consideratie pentru Nicolae Mavrogheni.
In lean resbel precedent cu Rusia, multi din geed aratandu-se ostill Turcilor, maT ales 6eT de la insula Psara, Sultanul, in mania sa, decretase
sa se tae eape`ele tuturor acelora, proclamandu -i de haini. Mare le Dragoman Nicolae Mavrogheni, Oland despre h3tarirea Sultanului, se duse la el
gi aratandu-T cu cuvinte demne si indupleciltOre, el un Imperat trebue
sit fie nu numal drept, dar mai ales indurator $i milos, ad isbutit sA obtie o amnestie obltesca pentru totT, si firmanul de esterminarea chrestinilor 8'01 revocat. Acesta indurare imperAtesca ad Rica pe Nicolae Mavrogheni sA fie recunosciltor si personal devotat gi credincios Sultanulul,
cad nu putind multumire sufletesca, nu putin bine, nu putin renume intre tot1 ambasadoriT chrestinl, castigase Mavrogheni prin acestA indurare
a Sultanulul, cu vitejasca sa intervenire, in imprejurarT in care IgT punea capul in primejdie. Pentru aceita faptA, Mavrogheni capdtase numele de parinte al cretinilor. Dar Maniotii refusa se plaIesca hainraciul ; Mavrogheni se pune In corespondents; en capil lor,
demnd la supunere, el insA tot refusAnd, si Mavrogheni trebuind sit
dea Sultanulul dovegf de credinta, plOed insu3i contra lot., '1 impresera pe mare $i pe uscat $i incepe a21 bate. Maniotil se supuserA. Mavrogheni se aratA atunci omenos catre eT, s'ad coborit de pe corabie $i ad
mers sa-1 vizilede cu cea maT mare incredere catre niste viteji. Prin staruintele sale, Sultanul invoi Maniotilor sA-st alegd un Doinn dintre el
(Maniat-bei) sub suzeranitatea Por(ii. Ast-fel Nicolae Mavrogheni se Ikea
vestit in tote pArtile, si tot! admirati vitejia, mintea, iste(imea si marinimia sa. Dar insA gi pismasiT seT se imultead, cAcT multi It invidiat.
DupA acesIA izbAndA Sultanul Hamit face pe Mavrogheni Domn ToriiRomanestl, nu numal pentru a resplati credinciO3ele sale slujbi, dar si

pentru a face o schimbare spre bine in administratia acelel tarY. VodA

Mavrogheni ad pus ordine, ad urmlrit pe hotT, ad ajutat pe asupritiT Barad contra asupritorilor lor puternici. Dar de o date, in mijlocul linigteT
si a seninuluT, un mare foc se aprinde. RusiT gi Nemtil calcA Moldova
dA Mavrogheni se bucura acum, cA va
ci Tara- Romanesce. PizmasiT Iui
pierde Domnia, so bucura de invasie. InsA VodA- Mavrogheni se inarmeze,

aduna Este si plecd contra incalcittorilor. De data s'ad v64ut in Bunresti taratl in robie, soldati si ofieerl Nemti :Mavrogheni '1 bAtuse la CampaLung ; abia trecurA pu(ine (pie, si alte trofee s'ad vAqut la Bucurecti ;
Mavrogheni mai bAtuse pe Nemtl la Tergovivtg; lumea se stringea la Curtea
DomnescA. ca sa privesca pe prisonieril Nemti, gi ograda Culla se umpluse de tunuri, pusti, drapele, chesOne si bagage luate de la Nemtl ;

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMI

123

spot Mavrogheni bate pe Nemti la Focfani, la Veiled, Ia Sinaia, la aimpina i la CdnenZ: on uncle mergea Ostea luT Mavrogheni, birninta era cu
densa, si fie-care di aducea la Bucuresti, vest' de risipirea Nemtilor, qi
trofee. Ostea Rusilor si a Nemtilor credea cd va intra fare opunere In
Tara-Romaneied, fiind ca au gasit intrarea in Iad, ustal ; dar Voda

Mavrogheni, n'o asteptit sa vie, ci pleca ca fulgerul contra el, o respinge

Si rendueste un caimacam in Iasi, ca sA carmuiascd Domnia Moldover,
'Jena cand Sultanul ad numit Domn nod. Ast-fel, VodA Mavrogheni s'au
fAcut vestit, si numele sea sbura cu fall pretutindene.
TOM Rumelia, tot Orientul si One la Bagdad, se minunaa de vitejiile
si de faptele Jul Voda Mavrogheni ; el organisa, chelluea, equipa, conducea
&tele: el singur era capul tuturor acestora, cAcT acest om era viteaz, avea mince mita, neobositA gi priveghea. Ghaziul Sahip Deviet all venit
in persana cu o mica garde de la Rusciuc la Bucuresti, ca all vada organizatia adlitara a lut VodA Mavrogheni, si vedend Ostea sa s'ad minunat, repetand au uimire despre Domnul `edi Romanesti : Allah perhudar
eilegicl... i prin 'Ole aceste framantarl, lumea era libel* si fie-care '1 cauta

trebile in liniste. 00irea nu era lipsita de nimic, si era bine Imbracata.

Un hati-serif veni de la Sultan, intarind Jul VodA Nicolae Mavrogheni
Domnia Teril-Romanest1 pe viata, si in acel hati-serif se qicea ca din
qilele lul Hazzet Suleiman, n'at mat Post alt vitez ca Voda Mavrogheni.

Sultanul 'I trimitea tot o data o bland de mare pre' si un hanger impodobit cu petre scumpe. Trimisul Sultanului, un mit de frunte, era fa(A
la ceremonia citirel hati-serifului si a impodobiref lul Voda Mavrogheni, si

all distribuit din partea Sultanului monezi de our ostasilor, in-brAcand

cu caftane si cu,Ibinisuri pe top' boeril cart inconjurao pe Mavrogheni.
Aceste le-am scris ea in scurt , dice Persiani , ca altii sa scrie pre
Iarg, ca istorici, faptele si vitejiile lut Vodd VodA Mavrogheni.
Eta in scurt poemul despre Mavrogheni. Dupa acesta urmeza o altd
poesie in tetraslihurt, tot de Caminurul Manolachi Persiani.
Dupe aceste, vine o alocutie r pon6v1p.cc in exametee, compusA de Episcopul de RAmnic Filaret, prin care lauds pe Voda Mavrogheni, nu numat pentru vitejiile sale, dar si pentru buns sa administratie in Valahia.
Urtnedd o poesie de o rare eleganta, compusA a Alexandru Calfoglu,
Mare Comis, prin care se enumerA faptele lot Voda Mavrogheni, vitejia si
capacilatea sa, rhipa armatel nemtesei st intempinarea la Prut a Ostel

Ruses'', pe care all face() s se retrage.

Din sfirsitul aceste' poesil se vede cA aceste ovatiT se fAcea Jul VodA
Mavrogheni, Ia 1788, in diva sfantulul Nicolae, patronul Domnulut.
Dupa poesia lu! Calfoglu, vine o altA din partea lul loan Zaneti, mare
logofat, descriind biruintele Domnulul Mavrogheni de la Sinaia, de la Ptleni,. de Ia Ccimpu-Lung Si de la t. aneni i respiogerea armatel Ruseti

www.dacoromanica.ro

124

ALExANDRU PAPADOPUL CALIMAII

din Moldova :ii din Valahia. Din acesta se vede ca la festivitatea din acea
di era fall{ Ghazi Hasan-pasa. Acest mare logofat Loan Zaneti (lcocivn;
TC,xv!rfic

ze?te,

SI

a lost un barbat erudit. El a scris o carte elinete si frantuall

tipttrit'o la Viena, la 1787, fiind atuncI mare Clucer at lul

Voda Nicolae Mavrogheni, contra leoriel filosofulul pitagoric 0 ellus despre

nature Universe luI, (Kara iince)Xou), inchinand ace3ta carte Domnulul sea

Nicolae Mavrogheni Voevod, si o scrie e romantics 3osporomahia, cmvrage rempli des beautes poetiques, sujet ingenieux et ogre tbIe*, cum se
exprima eruditul Rizo Nerulos (1). Urineda tine! epigrame in versuri erohelegiaee, corrpuse de Teodor profesorul saki Donnirsti. din sflintul Sava,
la adresa Jul Voda Mavrogheni, la adresa parintilor se: si la adresa Daciel,
vorbind de biruintele contra Nemtilor. Apol urmeda trei versuri carcinice, unul din partea TUriT we an6 tilt TCipmc, at doilea ca respuns din
dm?) Toil effiep.,..;voc apbt; tirjv TCipocv si at
partes. DomnuluI catre Tara,
Ireilea din partea pietel adeca a comerciuluT din Bucurestt, ( ar'
tro;

*PIC.

Tara dice Jul Mavrogheni :

Ng) Ili env EOWOEY 'Hystateo, adielt (Domnul m'au salvat grin intelepciupea sa.*
Domnul r6spunde terii :
Eol ktfie; gyars caortiptoc, adica .1r.leadcver e0 ti.cm lost mantuitor.*
Plata Bucurest1 (lice lul Voda :
Iumlp 67 Of oval; gXeectv &ppd. frticci); adica :

iCounerciul (plata) dice, ca acest Domn mi-a lost inir'adever mantuitor*.

Urmeda Inca un acros'ih in versuri iambice pe numele Jul Voda Mavrogheni, NmoX:coc; apol o oratie iTzWp.cov compusa

1i

rostita de profeso-

rul sad hninestl din Bucures'l, Dimitrie Zig I, ca Ire Preaidileatul fi

binecredinciosul Domnul nostr4 Loan Nicolae Pctru 111avro.7heni Voevodul
Daciei. Dimitrie ZIsu Jauda pe domn i p'aceiirt vestila taro nepiplp.o

TCipa. Apo! un at doilea engomion, compus de Mrele Postelnic Evstratie

i un at treilea, in versuri erohelegiace, compus in Hiram antics elena,

de Gheorghie Sliitineanul, fiul marelu! Vornic Slatineanu. Dupti Gheorghie
Slatineauu, fratele sea Snarlat Slat;neanu adresezit lui Voda Mavrogheni

un alt engomion in versuri moderne.

Carlea se inchtie printr'o epistola din partea mitropolitulul Mireon Male!, carte Caminarul Manolachi Persiani, si printr'o poesie in versuri
moderne, compusa de acelasI mitropolit $i lot in lauda vitejiilor Jul Mavrogheni, dorinduI fericire si indelungata domnie pesle Dacia.
Ast-fel se incheie acesta carticic5.
Nu este locul aid sa fac istoria domniet In! Nicolae Mavrogheni ; dar el
(1)

C0141'8 de litterature greequemoderne,i Vretos

torn. 11, pag. 81.

www.dacoromanica.ro

15

NUE bE s 1i1

a Post un domn Vrednie. Era insa un partit in Tara Romanescll, partitul

pacel si al luT Alexandru Voda Ipsilant, care-I facea o opositie crancena ;
In acest partit era capi : Nicolae si Mandl Brancoveanu, Constantin $i
Scarlat Ghika, Dimitrie Racovi0., Loan Muruz ci loan Vacarescu, pe care
Voda Mavrogheni i-ad surgunit, cu firman Imperatesc, la insula Rodos, ear
pe 136Iranul Marele Ban Yana Filipescu, cu cel dot HT at se! Nicolae si
Constantin, i-ad surgunit la Monastirea Meteora.
La 1787, deshizandu-se resbelul din partea Rusiel gi AustrieT, aliate contra Turcilor, Voda Mavrogheni, de- si chrestin,.au lost numit de calm Sultan, Generalisim cu depline puterl peste !tote armatele turcestI din amOndou6 terile romane, si osebit el a mai format ci a organisat o armata a 'Feral, din Roman!, din ArnitutT, din S'erbI $i din BulgarT, de peste

una seta de mil de Omen! armact .i equipatt de minune. Sultanul 'T dadnse putere de viata si de mOrte asuprd capilor armatef Turcesa : Agalate @i Pacalele tremura dinaintea luT, $i la Curtea din Bucurecti s'ar'i
vedut pasale eu capetele Wale din porunca luI Voda Mavrogheni. Insu0
faimosul pasa Pasvanoglu era sa-si piarda capul, de nu rnijlocea pentru
el Rigas, prietenul luT Voda-Mavrogheni, ispravnic si aparator Craiovci.
Dar vizirul Iusuf pasa 1i urmaiul acestuia vizirul Tetaerli Hassan Captan pasa, prietenii tut voda Mavrogheni, ail murit. Mavrogheni nu era par-

tizan al pace!, el cugeta sa urmede o lupta de esterminare cu Rusia si

cu Austria. Veni nod vizir Celebi-Hassan-pafa Rusciucli; acesta era partizan al pace!, si era, inca din dragomanat, pima si ducman at Jul Nicolae Mavrogheni voevod. Acum inemicii luT voda Mavrogheni se unira
strins, capalarii protectia, la Cons;antinopoli, a lui lusnf Valide lcdhudasi,
adica a intendentulul Sulianeimume, Si protectia lui Mahmud, Lala adica Guvernor al learuluT Sultan Selim Ili, abia in versta de 27 de
ant, si noul vizir, cumparat de Aus'ria, decapila micelecte pe voda Nico
lae Mavrogheni, fara etirea Sultanulul, la satul Pelina, aprOpe de Sistov,
In Julie 1790. In momeniul de a i se WA capul, nenorucitul voda Mavrogheni striga : 'Clue va mai servi cu credinta pe Turcia, ca mine sa
pate. ! .. Asa se sfarsi Nicolae Mavrogheni Domnul Valahiel (1).
Acest Nicolae Mavrogheni voevod aru zidit la portile Bucurectilor Biserica Mavrogheni cu hramul IsvoruluT temaduireT, cu case, cu cilmea ci
cu chioscuri frumOse: Cipidua tut ltravroglieni.
Nicolae Mavrogheni a domnit in Valahia de la 26 Margie 1786 pans la
lulie 1790. Inainte de domnie, el ad lost dace anT mare dragoman al Hotel
Oi omaue (2).
La 5 Octombrie 1790 Ambasadorul Francie! din Constantinopoli Choiseul(I) I. Heliade R. Isloria Romanilor, pag. 245.
pag. 360-262. Viena 1818.

(1)0,7eo;o; Icr:op:a -as ..1azia;, tom.

(2) r,a8ii; Meaatwvizh f3tfiXio071,x71, torn. III, pag. 187. Venetia 1872.

www.dacoromanica.ro

II,

122

NEE DE S1 MA

acjica :
v

Visul lui Scipione tradus greeepte de Maxim Planude gi Aleut in limba

italinna de M. Zanobi da Strata, poet coronae Florcnliu. Pisa, la Ranieri Prospers 1916.
Dar ce importanta isiorica pots avea pentru noT talmticirea in limba
dint( a visuluT Jul Scipione Africanul, din Cartea VI a Republica! luT
Cicero?...
E.it imporlanta :
In capul brosureT este portretul lito4rafiat al mitropolitulut Ungrovlahiel
Ignatie. Sub portret este inscriptiunea 'Iyvirto; MqrpoiroV.rqc '05TypoDaziac.
Portrelul este lilografiat de Carolus Lasinius, si de aceia in drepta este
notat lalineste : Carolus Lasinius sculp. , ear in stanga , greceste :
Actaivto; i'Tku?. In fruntea carticele, este o epistota dedicatorie, eli-

ne3te, calre I'rea sfinftul pi iubitorul de Maze Domnul Domn Ignatie

ntitropolitul Ungrovlahi4 fi cavaler strelueit a tat multor ordine Rusesti,
din partea lul Sevaslian Kiampi, (Sebastianus Ciampiue) profesor de literatura elinti si latina in Academia Pint.
Eruditul Kiampi sad Ciampi, adresandu-se cAtre mitropoiitul Ungrovlahiel IT 'lice, cA niiarut altuia do cat luT, nu se putea m IT nimerit inchina act carticica; caci el Este unul din acel eruditi carT aduna din
tote partile scrierile acelora carl ad fugit prin Italia si prin IOLA lumea
dupe spargerea imperiuluT Bizantin ; ca visul luT Scipio ad lost tradus elineste de Maxim Planudi ; ca el mitropolitul Ungrovlahiel 'goalie, nu
cruta nicT ban, nici grije, si ca 1st espune chiar viata, cautand , adunand vi liparind. cartile acelor nenorociti invatatT, earl s'ad perdut patria, umbrele carora se roaga la barbati ca Ignalief 131 nu lase sti se
perda scrierile lor, doar odala se vor intOrce iarasT in Cara for iubita,
eliberala... Profesorul Ciampi sfareste, dorind fella fericirea mitropolilulu! Ungrovlahiel Ignati3, 1i.I aminte3te vorba In! Isocrat, ca: libertatea

pi invelatura aunt cea mai mare jerkin

..
rip iks) Ospiccv xcd rip 'TCataiial) 7CiVTWV TeiP1 7.0%.611.0 aX8,3/.1.4tOn EtVoU. .

Urmeda apt visul Jul Scipio, tradus in limbs elina Zxciricovoc Ovecpoc
(pag. 1-17); apoT urmeda textul latinesc al luT Cicero : Somnium Scipionis ex libro sexto nperis de Repub ica a M. T. Cicerone conscripti
nunc vcro deperditi (pag. 17-33). Vpol vine traducerea In limba italiana scrisa de poelul da Strata: It Sogno di Scipione volgarizzato per
M. Zanobi da Strata (pag. 36 56).
La 1816, cand Ciampi publica textul original latinesc, si traducerea
grezesea a lul Planudes, a visului hat Scipion, scrierea luT Cicero de re
publica era Inca perduta, vi din ace3ta frumOsa si importanta scriere, In
vase cart', se cunostea numal acest fragment, gratie luT Planudi. La 1822

www.dacoromanica.ro

i'Ji5

ALEXANDRA PAFADOPUL ckt.tmall

erudilul italian, Angelo Ma:, conservator bibliotecel Ambrosiane din Milan si in arms prefect bibliotecei din Vatican, avu fericirea sit descopere
intr'un manascris palimpsest, din secolul al VI, scrierea perdutA a luT Cicero de .Republica, pe care aft si tiparit'u, in aplausele lumiT intregi. la
Roma, sud titlul: M. T. Ciceronis de Republica quae supersunt. Rom: e
1822 pentru care a lost inAltat de Papa la demnitatea de Cardinal (1).
Asa dar, child la 1816, Ciampi profesorul AcademieT de la Piza, cu
ajutorul btinesc al amiculuT sell !goalie mitropolitul Ungrovlahiel, publica
Visul lul Scipion, fragment important din cartea VI-a a Republica! luT
Cicero, atuncT perdutA inch, dar pe care it conservase eruditul Byzantin
Planudi, Ciampi si Mitropolitul Ungrovlahiel Ignatie, aducea literelor un
mare serviciu.
SA vorbiin acum despre persOnele din acesta brourti :
I. Maxim Planudi, monah din Constantinopoli, au fost unul din bArbatiT eel maT eruditi din gilele sale. El trhia Inca la 1353. Impilratul
Andronic Paleolog it trimisese la 1327, ambasador la Venetia, unde lot!
s'ad minunat de inalta eruditie si de ghibAcia lu! Planudi. El all lAsat
multe scrieri importante, originate si multe traducer! (2).
2. Sebastiano Ciampi nAscut la Pistoia (1769), mort la 1847, all fost

un mare erudit si critic italian. Sebastiano Ciampi 04 fost profesor de

literatura elenA si latina la Universitatea din Piza si la Universitatea din
Varsovia. El a lasat multe scrierT, si intre allele Bibliographia critica
delle antiche reciprock: rorrespondenze dell' _Italia colla Rasia, Polonia etc.

tipAritA la Florenta 1834-1,143, in 3 vol. (3) lucrare fOrte imporlanta si

pentru Istoria RomAnilor.
3. Ignat. mitropolltul Ungrovlahiel, bArbat fOrte erudit, all cartnuit
biserica Ungrovlahiel de la 5 Mai0 1810 [Ana la 10 August 1812. Eta

ce scrie despre el Istoria nOstrA bisericescil : ,Acesta a fost de neam

grec, de la ostrovul MitilineT, si mitropolit al Artel ; apol din imprejurArile cele silnice ale vretnil, nApustindu-sl [Astoria ace! EparhiT, au nilzuit la pravoslavniea irnperatesca curte a Rusiei, de unde s'au or&nduit
mitropolit al Ungrovlahiel, depArtand atuncI (1810) pe Dosilei, fArA de a

da acesta paretisis ; de aueia nici in condica hirotoniilor nu este trecut

Ignatie, pentru cA alegere nu s'ail feet,. in tarp de mutarea sa in scaunul Ungrovlahiel. Dosilel insA dupA incheiarea pAcil infra imperAtia RosienescA si Poarta Otomanicesch, la anul 1812, si dupit depArtarea luT
(I) Alexis Pierron, llistoire de la litterature Romaine, pag. 266. Paris 1869.
Io. Victor Le Clare Introduction anXXXV-e volume des CEuvres de Cicero'', pag. 6-10
Paris 1827. Vapereau, Dictionnaire Universel des litteratoren pag. 1304.
(2) 'Ava,. l'gri, EXX7vt4, p7113).to9-41, tom. II, pag. 294.

(3). Vapereau, Dict. Univ. dee litteratures, pag. 462.

www.dacoromanica.ro

12d

At.E$AADRU PAPADOPOL CALIMAII

Gouffier, raportA guvernulul sea urmaterele : 'On a expose aujourd'hui k

la Porte du Serail la tete du Prince de Vulachie Nicolas Mavroieni. 11 a
ele victime de 1a jalousie que le grand visir et les autres Pachas avaient

congue de ses premiers succes et de ropiniatrele de ses efforts pour la

cause Otiomane. Ses ennemis ont obtenu d'abord du Grand Seigneur qui
l'estimait l'ordre de son exil. La resistance qu'il a apportee a s'y soumettre a paru au Grand Visir un motif suffisant pour ordonner de son chef
qu'il fut mis a mort. II a fait rappeler le s troupes que Mavroeni cornmandait ; et, abandonne ainsi a ses propres moyens, it n'a pu eviter le
coup que la haine lui a fait porter. L'armee parait avoir die mecontente
de cette cruelle execution, et on ne pent voir qu'avec douleur que le
zele le plus constant et les efforts les plus genereux de ce Prince infortune aient die meconnus au point de lui avoir fait inputer a trahison
les demarches qu'il faisait pour en obtenir la recompense, at l'aient fait
condamner t perdre ignominieusement la vie. (1).
Nicolae Balcescu aerie : clroda Mavrogheni se aratk nn om cu totul original F:i. fantastic ; urand si dispretuind aristocralia, dar fiindu-I mile de
eel mici si de eel saracI ; maltratand pe representantii puterilor streine,
si pe Turd, pe care 'I oprea de a supara pe locuitorl, si isI ridea de
legea lor, in cat acettia dobaudisera mare fried de &emu' ; si cu tote
acestea slujea Portil cu cea mat mare credintA. Adesea it vedea eineva, dupe cum spun betra.nil nostril, alergand calare pe ulitele Bucurestilor c'o suit& prea putin numerOsa, purtand pe cap cuca Domnesca, ear
in colo prost Investmintat, ba Inca si cu picierele desculte in iminel. Adesea and vrea sa pedepsesca pe cate un boer it chema si if spunea ce
a visat neptea, ca i-ail fecut cutare pedepsa, sail ca boierul 'I daruia o
slime de ban', si visul Irebuia iodate a se realisa. Spre all arata .i mat
mull dispretul sea catre a'esIa aristocratie corupta si egoista, el aduna
Intr'o 41 pe totI boeril, si inaintea for imbraca cu caftan pe calul sea de
parada numit Talaba0, declarilndu'l boer si dandu-I titlul de Clucer
mare, (2).

A treia brosura este serisa italieneste, greceste si latineste. Pia Iiilul

el: 11 sogno di Scipione voltato in greco per Massimo Planude e fatto
volgare per M. Zanobi da Strata coronato pocta Fiorentino. Pisa, presso
.Ranieri Prosperi MDCCCXVI.
(1) Documente culese de A. I. Odobescu din. Arhivul Ministeriulul afacerilor streine
din Paris, In Colec(iunea Hurmuzaki vol. II, suplim. I, pag. 77.
(2) Magasin Istoric pentru Dada, torn. I, pag. 190 -191.

www.dacoromanica.ro

129

DARE DE SEMI

Adecl :

Visul lei Scipion tradus greceste de Maxim Planude gi jeccut in

Umbel Italian& de M. Zanobi da Strata, poet coronat Florentin. Pisa,

la Ranieri Prosperi 1816.

Dar ce importanta istorica alta poate avea pentru not talmAcirea in
limba ElenA a Visului lui Scipion Africanul din Cartea VI a RepubliceT
lui Cicero ?
Eats importanta :
In capul brolurel este:portretul litogratiat at MitropolituluT UngrovlahieT Ignatie. Sub portret e ste inscriptivaea givircoOliirporoVrca 'Ny7pe(3Xxxelc. Portretul este lito4rafiat de C trolu; L isiniu3, si de aceia in dreapta
este notat latineste : Carolus Lasini Sculp , iar in stanga, greceste :
Agtarvto; gyXtyp. In fruntea carticial este o episIola dedicatorie, eli-

neste dare Prea SfinOtal 1 iubitorul de Muze Domnul Domn Ignatie Mitropolitul ',Ungroolahiel i Caoaler stralucit a mai" multor ordine
Rusesti, din partea lui Sevastian Kiampi (Sebastianus Ciampius) profesor de literatura Elina si Latina in Academia PizeT.
Eruditul Kiampi, mu Ciampi, adresandu-se cAtre Mitropolitul Ungrovlahiei '1 dice, ca nimarui altuia de cat lui, nu se..iputea mai nimerit
inchina aceasta. cArticicA ; act el este unul din acei erudi(i cari aduna
din toate pArtils scrierile acelora, can ad fugit prin Italia si prin toatA
lumea dupa spargerea Itnperiului Bizantin ; ca. visul lui Scipio at fost
tradus elineste de Maxim Planudi ; ca el, Mitropolitul UngrovlahieT Ignatie, nu cruta nici bani nici grije, si ca IsT espune chiar viata, eauland, adunand si tiparind cartile acelor nenorociti invatati cari s'au
perdut patria, umbrele cArora se regal la barbati ca Ignatie, O. nu lase
sal se perdA scrierile tor, doar o data se vor intoarce earas! in tara
for iubita, eliberata... Profesorul Ciampi sarseste dorind toatA fericirea
Mitropolitului Ungrovlahiel Ignatie, si-1 aminteste vorba lui Isocrat cA :
libertatca ci invaratura stint cea mai mare fericire... ttv ikeuaeprav
%at riiv WI.l.MErOCV minor) TZ4v vaiXeov azoDap.iso) eivat.

Urmeacja apoi Visul Jul Scipio tradus in limba Elina, Extnfovoq ovapoc.
1-17) ; apoi urmeacial textul latinesc al lul Cicero : Born-

(pag.

nium Scipionis ex libro sexto operis de Republica (a .111 T. Cicerone

conscripli nunc vero deperditi (pag. 17-33). ApoT vine traducerea in
limba italiana scrisa de poetul da Strata : 11 sogno di Scipione volga-

rizzato per M. Zanobi da Strata (pag. 36-56).

SA vorbim acuma despre persoanele din aceasta brosura :
1. Maxim Planudi, monah din Constantinopoli, ail fost unul din
barbatil eel mai eruditi din qilele sale. El trAia Inca la 1353. ImpAratul Andronic Paleolog II trimisese la 1327 ambasador la Venetia, uncle
9

Bev. p. lit. arch. 111. VI.

www.dacoromanica.ro

130

ALEXANDRU PAPADOPUL CALIMAH

tetT s'ad noinunat de Malta eruditie si de dibacia lul Planudi. El ad lAsat

multe scrierT importante originale si multe traducerT (1).
La 1816, eand Ciampi publica !extol original latinesc si traducerea
greeeasca a luT Planudes, a visulul luT Scipion, scrierea luT Cicero de republica era IncA perdutA, si din aceastA frurnoasA si importanla scriere, in
case carp', se cunostea numal aeest fragment, gratie luT Planudi. La
1822 eruditul Hahn Angelo Mai, conservator al bibliotecel amb rosiane din
Milan si in urmti Prefect al Ribliotecel din Vatican, avu fericirea sa deseopare intr'un manuscris palimpsest, din secolul VI, scrierea perdulA a luT
Cicero deleepublica, pe care ad i tipArit'o in aplausele luta intregT la Roma

sub titlu : M. T. Ciceronis de Republica quae supersunt. Romae 1822,

pentru care all fost fnaltat de Papa la demnitatea de Cardinal (2).
2. Sevastiano Ciampi, nascut la Pistoia (1769), mort la 1847, all fost
un mare erudit $i critic Italian. Sebastian Ciampi, all fost profesor
de literatura ElenA i Latina la Universitatea din Pisa $i la Universitatea din Varsovia. El all lasat multe scrierl si intre allele Bibliographia critica dells" antiche

reciproche correspondente

del' Italia

colla Russia, Polonia etc. tiparita la Florenta 1834-1813, in 3 vol. (3)

lucrare foarte importanta $i pentru Istoria Romanilor.
Asa dar, cAnd la 1816, Ciampi, profesorul Academies de la Piza, cu
ajutorul banesc al amiculul set Ignatie Mitropolitul Ungrovlahiel, publica Visul lul Scipion, fragment important din Cartea a VI a Republica' lul Cicero, aiuncl perdutA inc A, dar pe care it conservase eruditul
Byzantin Planudi,Ciampi Si Mitropol itul UngrovlahieT Ignatie, aducea literelor un mare servicill.
3. Ignatie Mitropolitul Ungrovlahiet, barbat foarte erudit, all carmuit Biserica UngrovlahieT de la 5 Maid 1810 pA.na la 10 August 1812.

IatA ce scrie despre el Istoria noaitra Bisericeascl : (Acesta all lost de

neam grec, de la ostrovul Mitilhei, si Mitropolit al ArteT ; apoT din imprejurarile cele silnice ale vremil, napustindu-sT pAstoria acel Eparhiii
all nAzuit la pravoslavnica impArAteasca Curte a Rusiel, de unde s'at
oranduit Mitropolit al UngrovlahieT, departand atunci (1810) pe DositeT,
fitra de a da acesta paretisis ; de aceia nici in condica hirotoniilor nu
este trecut Ignatie, pentru cA alegere nu sail facut in tail de mutarea sa in scaunul UngrovlahieT. Dositel insA, dup. incheerea pAcil intre
ImparAtia Rosieneasca si Poarta OlomanicescA, la anul 1812; ci dupd
departarea lul Ignatie, all dat de buns voe paretisis, Donin hind IOU
loan Caragea voevod, precum se vede in condica hirotonielor cea vechle,
(1) Alexis PiPrron, llistoire de la litterature Romaine, pag 266 Paris 1869.
1o. Victor Le Clare introduatiou nu XXXVe volume des livres deCieeron, pag. 8-10
edit Paris 181,7. Vapereau, Dictionn^ire Unirersele de littteratures pag. 13U1.
(2) 'Ave

laVI, iVA7lvtv.ii pti:',Xioarjral tom: II, pag. 294.

(3) Vapereau, Diet. des literatures, pag. 462.

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMI.

131

de la file 118 panA la 125. Er Ignatie, dupA depArtarea sa, s'au dus la
Viena, carmuind biserica UngrovlahieT de Ia anul 1810 Maid in 5, ei pang

la anul 1812 August 10 dile (1).

IV.

Cartea tiparita la Viena la 1803 despre prosodia ei versificatiunea elina are urmatorul titlu : Zilve6te K. Ilia Msrposijc 61.6Va B' edict{
Metrica, de Zinovie K. Pop ; in dota carri. Metrica (Mestaxii) vra

sa die : Arta de a masura, ile a scanda, de a face versurT. Carlea se

compune din pagine 515. osebil de un supliment de 62 pagine, (format
8"). In frunte, dupa filial de maT cus sunt (Iota chipurT litografice, in
forma de medaliene alaturate, infato5and una pe zeita PoesieT pe Iron,
ear cea-l-alta pe Omir.
AcestA carte este importanta pentru istoria scOlelor romaneett. Autorul Zinovie C. Pop, de sigur roman, inching cartea sa dupli cum urmeda :
(Pre invetatului ai prea infeleptului profesor al gimnaziuluI Domnesc din
Bucureti, domnului dorm Lambru Fotiadi din lanina, parinte, bine-fa-

eator, inchina cu supunere acesta scriere despre Narita, spre Benin de

recunoqlin(a in touta viola, elevul seii recunoscator Zinovie Constantin
Pop,.
AcestA voluminOsa carte este scrisA in limba elinA clasica, Intr'un stil
elegant el savant, Si ea ne dovedeete ca. Pop, elevul scolel domneetI din
BucureetT, all Rent aidT siudiT strAlucite, Si era mare erudit ei mare elenist. In dedica(ia sa, Pop adresandu-se catre dascAlul ad Lambru Fotiadi,
Il nutneete binefti cator gi iubit parinte Etispygra... cpiks 7c4rsp... pentru ca
i-ad lost profesor bun, ei iubitor, indreptator 5i luminator, 11 laudA pen-

tru ea el a respandit invetatura, nu numal la fit de grecT, ci 5i la fit de

alte natiT ; it lauds, pentru ea el all dAruit cart!, ei chiar banT de cheltuefil Ia MeV saraci, 5i ca-I indemna sA invete , gar trebui, dice Pop, ca
sa povestesc kite bine-facerile tale, s am multe limb!, cum qic poetil., gi
citezA urmalorele versurl latineeIT :
*Tratiluts hie mos est ; centum sibi poscere votes,
Coition ora ,et linguas optare, in cartnina centum....

Pop inchee dedicatia sa scrisA in Viena, Martie 1803, implorend pe

zeita Eghea (Sanatatea) sA ajute sperantele grecilor, gi sa dea mult bine
5i multi an! bine-fAcAtorulaT Bed !

In prelate sa cAtre cetitori, Pop dice, cA puhlicA, in mare parte. ce all

invetat de la bine-facalorul sea, face definitia artel Metrice, Metpcxt
(1) Paharnicul Alexandru Geanoglu Lesviodax, Istoria bisericescit, pag. 408-409.
BucurescI 1845.

www.dacoromanica.ro

182

ALEXANDRII PAPADOPUL CALIMAH

,&xv71, vorbeste despre muzied, ca facend parte si ea din Metrica, face

istoria si literature Metricel, vorbeste despre piciOre, despre mesurd si
despre tote regu!ele versificatiei, eitezA autoriT greci, latinl si altI modern!, vorbeste despre tot telul de poesiT si despre arta dramaticA, reproduce
chiar prin litografie, busturile dramaturgilor,intr'un euvent, pretata sa

dare cetitorT, care se compune din CXXV mine, dovedeste o eruditie

minunata si cunostinte intinse, dobandite ir. sada domnesed din Bucuresti. Acesta ne cid o idee despre ce era acea scold. Prefata sa catre cetitorf, Pop a seris'o si o datezd, in Bueure?0, luna Martie 1802.
Vin apot cartile sale (cartea I si cartea II) in care Pop expune regulele versiticatieT Ia antic!, is de a rendul tot felul de poesil si de versurT,
si pe toti poetil, scandand si analisand versurile lor. Note le sale despre
variante, notele limbistice, istorice, tehnice, critice, intoverdsite de citatiunl din cute de autorl greet si latinT si din modern1 engleji, francezl,
italient si germanT, stint mai presus de tOld lauda.
Ce sA mat die despre stilul seti, despre profunditatea cunostintelor limbelor elinA si latind ?
Nu still deed sunt astd-d1 multi care sa cunOscd aceste cloud limb!
cum se inveta pe atunci, in scOlele din Iasi si din Bucuresti... care sd
fie de pilda, elenist, latinist si filolog, ca Zinovie Pop, ca rmarele vornic
al Valahiel Grigorie Brancoveanu Basarab, fiul marelui Ban Manolachi
Brancoveanu Basarab, cart au tradus din latineste, in limba elind clasied
Elementele de logics si de Filosofia moral!, 1 Istoria filosoliei, ale ce ebrului jurisconsult si rector.al Academie! de la Halle lo. Gottlieb Heinecciuq,

pe care le-ad tiparit la Viena, la 1808. Marele vornic Grigorie Brancoveanu Basarab a fost si el elev al scOleT domnesti din Bucuresti, gi chiar
elev al lul Lambru Fotiadi.
Dar ce deveni acest erudit Zinovie Pop, elevul scOleT domnesti din Bu-

curesti? La 1803, el pleca in Austria si publica Ia Viena cartea sa sus

aratatA. De acolo el nu s'au maT intors in Romania. Baronul Simon Sina
it luA de guvernor fitlor seT, si istoria literature! moderne i1 pomeneste:

Zdnobius Pop, le savant gouverneur du Baron Simon Sina (1). Pop se

indeletnicel la Viena si cu afacerT de cotnercid (2).
Spre complectarea acesteT ddri de same, trebud sA die ceva si despre
profesorul scOlel domnesti din Bucuresti Lambru Fotiadi.
Lambru Fotiadi s'au naseut in Ianina, unde au si facut studiile sale
enciclopedice (3). La 1795 mergand la Bucuresti ca profuor de limba
(1) A. R. Rangabe, Histoire litteraire de la Grece moderne, torn. I, pag.,,97.
(2). Papadopoulo-Vretos, II, 324.

(3). In Ianina au esistat o Academie vestiti, pe care au ilustrat'o dascaliT Sugduri,

Metodill Antrakitis vi Balan. Metodia Antrakitis si Balan an fost profesorT vestit1 de

matematice; Gheorghie Sugduri, maT Inainte pi ofesor Ia universitatea din Venetia, yen

www.dacoromanica.ro

DARE DE SW

138

ding, fu numit de domnul Yalachie! Alexandru Muruz Voevod, profesor

si director al scold domnesIT din Bucuresti. 0 mulOme de tinerT din tote
partile Orientului si ale Valahiei 10' flcura aid studitle, gi dascalul Lambru deveni vestit. El a fost dascal si director al sc6161 domnest! din Bu-

curesti de la 1795 pane la 1805, and se sevarsi din viatit aid in capitala Valahiei ; el a scris si a publicat mai multe carts, gi dupa m6rlea
sa, a fost inlocuit la profesoratul gi directoratul scOlei din Bucuresti, de
elevul seu vestitul Neofit Duca (1). Eruditul doctor si filolog N. Piccolos,
care a esercitat medicina cu mare succes in Bucuresti pe la 1833, ear
apol ase4andu-se la Paris, unde-si facuse studiile, s'aa dedat cu totul,
filologieT, dice despre Lambru Fotiadi : ,Lambros Photiadds, celobre professeur de litterature hellenique, est mort en 1805, a Bukarest, otl it enseigna avec un clat inconnu avant lui. Des autographes de Lampros se
trouvent a la bibliotheque imperiale de Paris. Lampros composait en grec
ancien avec une elegance et une facilite etonnantes (2).
Mai am si alte vechituri, d. e. Logica scrisa de Evghenie Bulgaria
mare erudit In teologie, in matematice si in limbele elinA. latina, italiana,
francesti, slavona si ebraica, elev al universitatei de Padua, tipgrita la
Lipsca la 1766 si dedicate lui Grigorie Alexandru Ghika voevod, domnul
Moldovel, In care gAsesc un capitol despre studiul filosofiel gi despre pro fesoriT de filosofie din scela domnesca din Bucuresti, o carte cu fel de fel de
storil, intre care fOrte multe despre tare nOstra, tiparita In versuri, la Viena,

a. 1809, si inchinatA de anonimul ci autor, episcopulut de Roman Glzerasim, gi o alts vechitura importanla, scrka in versuri elenice gi tradusa
de insusi autorul et in prow latinA, de Dimilrie Caracas, doctor in medicina,

medic al orasului Bucuresii si al spitalulul sfantului Pantelimon : Demetrii Karakasse Medicinae Doctoris Urbis Bukurestensis afque Nosocomii
quad in eadem Sancti Panteleimonis nuncupatur Medici... Aceasta carte
tiparita la Viena, la 1795, si se atinge nu numal de me dicing, dar ne cla relatiT despre societatea bucuresiena de pe la 1790,
si despre multe persOne insemnate din tarii.
este

Alexandra Papdopal Calimah.

la scola din lanina si as fost profesor de filosofie si de literatura latinescd. Balan

era in corespondentd cu tote academiile Europe, si le trimetea solutiuni geometrice,
dupi un sistein at sea prin care indepdrta Algebra si punea inainte teoriel, Jul Euelides ; Methodic Anthrakiti era un filosof renumit ; el a tra lus din frantuzesce scrierile lui Descartes al ale lui Malesherbes, pentru care a avut mare sfada cu biserica din
Constantinopol. (Rangabe. tom. 1. pag. 67, 71).
(1). Papadopulo-Vretos 1I, 347.- R. Rangabe, I, 97.
(2). N. Piccolos, Suppliment a l'Anthologie grecque, pag. 35 et not. P. ris 1853.

www.dacoromanica.ro

134

BISERICA SFANfUL GHEORGHE DIN ORWL HARLAU

zidit ti de

STE FAN CEL MARE

In Orasul Harlan se OA la marginea ItrT In apropiere de apa BahluiuluT biserica cu hramul Sf. Gheorghe, ziditA de Stefan cel Mare. In9criptiunea slavone, ce eta din afara de bisericA In partea dreaptA a uqff,

no aratA pe cel ce a zidit'o.

Eatil-o :

fEketivriliaii

H XpHCTWMOWIBIII . IW . GTE illAill. EoeisoAtt

ExTeio

elLicTilo niAph aemnii AlwitmERcKwii . 61% EOPAAHA KOEKOAH . C7.3,1kil

MI Xpdist K7. HMI VITO li CAAKIIACO KEAIIKO AIIIIIIKA H HOG4;AWHOCHA
rEWpria . HiKE II C7.3A,ATH Iltitiiit RATW ,:f AICII,A

Alt1/1

ti

II CZKIMHIHAI

KS TO:RAE ALTO . A1Cll,t1 WKT KH A l'''CKA CEIOECO . KATW il II IIIECTO TEINAIHE

Acosta se traduce asa :

'Bine cinstitorul si iubitorul de Hrislos Jon Stefan voevod cu mila lui
t Dumnezett Domnitor tent Moldova, fiul lui Bogdan-Voevod, a zidit acest
etemplu In numele sfentulta $i slavitultiT marelul mucenic si purtator de
4 biruinta Gheorghie, carele a si Inceput a zidi in an. 7000 luna Mai 1, si
tra sevarqit In acelas an luna Octomvrie 28, ear al domnieT sale anul
01 36lea curgAtor..
Petra este bine conservatA, are 68 centim. In lungime si 63 centim.
In !Mime; ye() done slove de la inceputul little! a 5"a runt putin stricate,
Asupra zidiril acestel biserici, Cronicarul Simion DascAlul ne spune

urmatoarele (1) : In anul 6995 (1487) a desealecat Stefan Veda targul

Barlett, si a zidit si biserica cea domneascA de petra, si curtile cele
domnestT cu zidurI cu tot, care staO si pane astlizI..
De si cronicarul spune ce Stefan ar fi descalecat, adicA intemeiat oraqul Hailed, espresiunea nu trebue luate adliteram, ci intelesa numaT cat
In senrul IntemeereT unel resedinti vremelnice a lul Stefan in Barlau, de Ore-ce dintr'un epitaf pus de Stefan cel mare pe mormintul stremosuluI see IOu Stefan von cel betrin, mort la 1390, se vede ce acesta
fusese ucis In Harlau, si ca decI orasul esista Inca pela sfarsitul yeaculuT al XIV (2).
(1) Letop. T. I. pag. 135. In notg.
(2) Ve41 inscriptut reprodusk de Episcopul Melhisedek In acesta Rev. vol. II pag. 37

www.dacoromanica.ro

BISERICA SFANTUL GHEORGBE DIN 011,q1.1, 11A111IU

1a5

Arhitectura bisericil e un model de frumusete, tinend serna de timpul

cand a fost zidita. Pe la an. 1791, a fost reparata de spatarul Mihai
Racovitti, tencuind-o pe din afara si facandu-1 din nod catapitezma,
dupa cum m'ad incredintat batranil orasulul, ca asa ad apucat si el povestindu-se din vechime. Astazi cazind tencuela in mai multe locurl, mancata
fiind de plot, se vede ea dintru inceput a fost zugravita pe din shirk Zi-

dul este facut din petra si caramida zmaltuita de diferite culorl, si este
bine conservat, in cat biserica pare a fi zidita de curind. De jur imprejur, aproape de aeoperemint, se ved ca ornamente trei renduri de teracote zmaltuite, ca niste talgere de culOre galbena, albastra 5i earamizie,
avind pe ele diferite chipuri : skele cu raze, capul de boil, delfini, scorpia etc., intocmal dupa cum se ved si la biserica sf. Niculai din IalT,
sf. Ion din Petra 5i allele zidite de Stefan eel Mare.
Turnul bisericil e inalt, avind in partea din drepta langa ferestra o
tevie, care nu se tie pentru ce stop e asezata acolo ; am intrebat batrinil despre ea, si 0 'mT-ad spus ca nu ad fuel o stiinta.
In feta bisericil se afla un pedestal de petra cu ornamente in relief,
care acuma serveste pentru a se face aghiasme ; se zice a fi din timpul
lul Stefan cel mare.
Clopotnita e separata de biseriek clopotele aflate in ea sunt din timpurile noaslre (1).

Pe dinauntru, biserica e zugravita peste tot; toate inscriptiile de pe

peretT, precum $i numele sfintilor sunt in limba slavona ; uitandu-ne 'la
Coate aceste, la stilul si la vechimea zugravelit, suntem indusT a crede
ea ea dateazii din timpul lul Stefan eel mare.
Din vechime biserica a avut un zid la mijioc, care forma cloud de Ipartiturt, ena pentru barbati si alta pentru femet. Astazt acel zid s'a
daramat in parte, remanand in forma de bolts, pentru a se largi biserice. Batrinit ne spun, ea pe el era zugravit chipul lui Stefan eel Mare
inconjurat de familia sa. Pe partea stinga remasa din acel zid, fata
In fats cu altarul, se povesteste ca a fost zugravit Stefan eel Mare, astazl insa nu se mai cunoaste nimic din causa muruelii ce acopera
Cu o dibecie mare, si cu o mans maestra s'ar pulea poate lua muruela
ce '1 acopere, gi da la lumina chipul marelui erod, care zace acoperit
sub teneuela. De cealalta parte a aceluial zid, se afla zugravit in pled
figura unel dOmne : ea e imbracata cu cama5a cu altite cu cor6na pe
cap 5i cu tercel lune in urechi. Desupra eapulul ei, d'abia se mat poate
ceti urmatoarele cuvinte in limba slavona, slovele find pe jumetate
aurile i jumatate scrise rosu cu &et :
(1) Unul din clopote porta acesta inscriptiune din 1794- :
fILIGITX . K110110T71 . GUTH 11 0011111TUNII . A1111)11i1X . M(11111K1 .
l'fOP LI ht . M1 MIGGP111:11 . SUP1.11;11Th 0.1.1"h Xinlig .114ril,1,.) Gr. G. T.

www.dacoromanica.ro

136

TH. BURADA

f C31111 ELGOARMI... IIGIXITOIIIIPI

ea tot (iitorul... i convie(uilOre (adicit sotie). (1).
Raposatul Gheorghe Asaki, In Calindarul seer pe anul 1854, Infatiaeza in litografie forma acestel biseriet, precum vi chipul sotiel lul
Stefan descrise mai sus, vi vorbind despre daramarea ziduluT ce despar-

tea biserica in dou6, ne spune Ca : .Trednic de tanguit este ca aici, ca

la catedrala sf. Nicolai din lavi, dupa ce contimporanil nu vtid a zidi
asemenea bisericT, apol vroesc a anal indrepla aceste vechi monumente.
Precum aid s'a intamplat, ea vroind a largi biserica, s'a luat paretele din
mijloc, ce 'I era de tarie, vi pe care se razima bolta, cand cu mita res
taurare vandalica all lipsit de pe acest parete portretul Jul Stefan Voevod, Inconjurat de Vila a sa familie si de a lul de pe urma sotie Difunna
Margareta de Lozon(, sora Domnitorulul Transilvaniei. Asta Doamna de
religie catolidi era zugravila In unghiul acelui parele de mijloc, din care o
bucata a remas, gi la cercetarea ce am facut, ridicandu-se cu anevoie
'Miura de muruela, s'a readus la lumina jumglate de a et figura, precum
se infativeaza In alaturata el iitogratie..
Nu vtim pe ce s'a Intemeiat Gh. Asaki, sand ne arata ca cea de
pe urma sotie a Jul Stefan Vod t a fost Margireta de Losont, de rtligiune catolica. Cercetand seriptele i1i cronictle nOstre, no am aflat alta,
decal ca pe la an. 1493, In Ardeal se gasea Voevod Vladislad de Lo-

vont; dar sa 6 avut acesta vre o sore care sa fi dev nit so(ia Jul Stefan
cel Mare, nimic desire aceasta nu ant aflat (2).
Din letopisetile vi documentele noastre istor.ce, vlim ca cea de pe urma

sotie a Jul Stefan Voda a fost Maria, fiica Jul Radu Voda, cu care s'a
casittorit In anul 1475, vi a trait Inca vase anT dupa mOrtea Marelul
Stefan, cand apol in anul 1511, ea s'a stivarvit din vigil ei s'a ingropat
in manastirea Putna, unde se vede gi astazT mormintul &I. In inscriptia
slavona, ce se alit pe el, se citevte .Maria fiica Jul Radu Voevod'.
Grigore Ureche ne spune ca. cEar In anul 7019 (1511) Fevruarie,
mercurT in septamana alba, a niurit Maria DOmna Jul Stefan VodA i cu
cinste o all ingropat in manastirea Putna (3).
Din acestea conchidem, ca Stefan VodA in anul 1492, cand a zidit bi-

serica din Harlad, a'a putut sa alba. alta soil() de cat pe Maria, fiica Jul
Radu Voda ; prin urmare cele 4ise de Gh. Asaki in privinla DOmnei
Margareta de Losont, sunt neintemeele (4).

In anul 1882 acesta biserica a fost pi adala cu desevarvire; intre od6rele furate care erad de mare pret ca lucru Si ca vechinsP, insemnam:
(1) In copia noastra se citesce . t C01-111111h66 APIX1IT 11 CTIXIT6i111111111 61'0
I (111A11;11 Gr G. T.).

(2) VezI SincaT, Cronica rominilor. Ia,T, 1853. tom. H. pg. 89 i urn,.
(3) Letop. t. I. pag. 151.
(4) Ver.1 al Melhisedek, Episcopul Romanu1u1, Noble istorice fi arheologice. Bucuresct
1885. pag. 291

www.dacoromanica.ro

BISERICA SFANTUL GHRORGBE DIN BASIL BARLAU

137

done esangheld ferecate cu argint, un sfant chivot, vasele sfinte, done

cadelnite de argint poleite, tote aceste din timpul lul Stefan eel Mare,
dupa cum m'ati ineredintat preotiT bisericii si mai multi targoveti IAtrani.

Din odOrele vechi astazi n'a mai remas nimica, dell deeat firma!
un antemis de panza rosie, pe care se vede scris : (acest antemis s'a
dat la biserica of Parlesti, judetul Suceva. 1773. MaT 17, l'ointlnic vechiu nu am aflat, asemenea nici aer.

In mijlocul bisericii se afla o Ohl, care se dcosibe.le prin marimea si

forma sa de celelalte petre; sub ea, ea la un slat de om se zice Ca s'ar
fi aflind o tainita cu done oblOne de fer si cu lacatT, unde staa ascunse
multe avutii si comorl cu bani.
Inauntru bisericii in stanga sus, langa fereslra despre altar, se vede o
bucata de zid zugravit cu negru, acolo spun unii din targoveti ca se afla o tainita, in care sta ascuns un hrisov de la Stefan eel Mare, prin
care li se acordA scutirT de mai multe dari.
Este acieverat, ca in zidul bisericii in locul arAIat mai sus se afla un
hrisov, insa nu de la Stefan eel mare, ci de la Alexandru Constantin
Moruz Voda, din anul 1806 Febr. 15, dupe cum m'au ineredintat mai
multi balrini vrednici de credinta. 0 copie de pe originalul acestuT hrisov se afla in archive Primariel Harlaului, si o alta in archive spitalului
sf. Spiridon in pachetul documentelor Harlaului, adeverila de ispravnicia acelui ores in an. 1815 Septembre 4. Eata :lextul acelui
hrisov :

(Cu mile lul DumnezeU not Alexandru Constantin Moruz voevod Domn
terei Moldovel :

(De obstie cul sa cuvine a sci tuturor sa face stire cu acest hrisov al
domniei mele pentru lacuitorii din Targul Harlaului, cari prin jalobele ce

as dat domniei mele, aid aratat ca din vatra targului, dm mahalalii, de

cand s'aa lacuit acest targ n'atl Post obiceiu a sa lua vr'un venit de catre tine va supt vr'un nume de adetiul mosieT, atat dintru inceput cat tii
dupe ce s'all facut daniT moia Campul dupe imprEjut ul largului la manastirea Precista din Roman de reposatul intru fericire bomnu Constantin Mihail Man Racovita Voevod. Ear la anii trecuti 1783 lacand cumparatorii mosieT de afara multa suparare si targovetilor din vatra targului
ca sa dee dejmuri din graffiti' si alte adetiurT, as venit aicea, si dupa
jaloba ce au dat domnulu! Alexandru Constantin V. V. s'a6 cercetat pry -

eine si unde ca sa lipsea,ca alte asemenea supararl de I t targoveti si

ea :-a nu ramae si manastirea far de nici un folos, instill ei de voia for
tiO t fierosit manasttrei ca sa dee pe tot anul cafe zece oca de ceara
curala, find si spre a Ion pomenire; si luand manastirea aceasta. ceara
din vatra targului, din mahalale, ma, mult sa nu fie suparati cu alte
numiri de dile, cum pre larg arata zapisul de invoeala, ce s'aA dat la

www.dacoromanica.ro

138

TB. BURADA

emana targove(ilor, ai carte domneascA de inlariturT, dupe care de atunci

ai pima acuin nesmintit Wad urmat. Ear acum de patru anT incOce de
cAnd monastirea prin indemnare iaritsT a unor din targovett vanzind citsApia cu anal a rAmas ca un obiceid, gi alai% ca manast. dupl Zapisul
gt intaritura domneasca n'ad avut nici o putere a face oranda in vatra
larguluT, dar nu putina supArare trage lacuitotiT targovetT ai cu cumparatoril casapiii, cad cazand casitpia In vanzare la boeri ai la al(iT,
maT de mulle or! era lipsA de carne trebuincioasA ai o platea pret precum voea tiitorii casiipiii, pentru care viind all jaluit Wand cerere ca
cu totul sA se since acesta orincla ce este inpotriva tocmelet ai a scrisore! ce ad, .i cercetandu-se pricina de catra d-lo: boeril epitropT iarapt ca sa nu piarda monast. acel putin venit, ce lua de patru anl incOce,
ad slalut la invoealit, ai insust tArgoveliT de bunA v' ea for (socotind ca
este si spre potnenirea for a da ceva la mAnastire) all priu.it sa dee
ate trel-elect oca ceara p' an cu zece oca ce da maT inainte gi as
lipsesca casapie cu totul de a se maT vinde de catre manaslire, cum ai
orl-ce alt venit supt ort-ce nume sA nu WA manast. dupa vrerne a mat
deschide ai a supra pe targovett, adicA adetio de case ai de dugheni
sa nu ei, dejma din grAdinT ai din livezT, vii ce vor fi pe vatra targulut
sit nu ei; oranda de yin sad de rachiti sad ort-ce lel de bautura se." nu
tacit; cAsapiT, pitarit, bucaIdriT, mungeril, bAcAlii, pacurariT, sArariT, tu-

tungerii, funeriT sa nu alba; aseminea ai la vadra cu care sa masOra

rachiu, la cotul cu care sa mitsOra vinul, la vatajia de harabagii sa nu
sa amestice. Aaijderea ai de la carele ce yin in targ care des-

chid ai valid la chilna, cote, Ole, legumi sad orb -ce alta, manast. sad ispravnicil dupa vremT sa nu WA a scOte parcalabia, supt care numT sa
eel (Ate aapte parale de tot carol, gi cu acest putin venit strica gi embodisese adunarea litcuitorilor, gi nici o data acest obiceid sa nu sa tacit
la target' acesta, cum ai imaa cat va trebui sa '1 pascA targoveth cu
drepte vile ce vor avea pentru hrana caselor tor, far% a se supAra de
citire manila'. sad de calm oranduitorit ce vor fi dupa vremi; dar pe vitele ce vor avea mat mult ai de negutatorit, sa indatoresc targovetiT
cumpAra loc pe cat vor avea trebuinta, de la monast. sad de aiurea
dupa cum sit vor in voi, gi et vor urma pe tot anul a da la manast. scale ate trel-dect oca cearA, carT de nu se vor da la vreme, sa se implinasca cu om domnesc. Ear depe moaia de afara, pe care all largovetiT
a 'el face trebuinciOsele araturT $i faneturl, sa 's1 ea monastirea obicinuita
dejma din qece una dui:4 ponturile visterie*, ai casapia de acum inainte
sit se tie de cAire casapiT targulut, care sa fiellegatT prin zapis cu cheetah la fruntaah largoveti gi boeriT ce vor fi sAdat,:r: acolo in targ sad
imprejuraaii, cum $i ispravnicil sa nu poatA a be face \r s, suparare, sad sit I

sileascii a le da carne cu pret maT jos, ce fiesIe ca e sa plateasca cu

pretul ee sa vinde la obate, insa i casapil sit fie da _11 a tine carne

www.dacoromanica.ro

BISERICA SFANTUL GHEORGHE DIN CRAWL HARLAU

139

(IndestulA si bun si sa o vanda cu pretul ce sa va vinde la targul Bo_

twill. Deci atat monast. cat si locuilorit targoveti, dupA ce an facut aceast& asczara cu primirea despre amandoua partite, si spre a nu mai
fi in suparare o parte despre alta, an facut cerere cu rugaminte catre
domnia mea, ca sa se raeduiasca un boer hotarnic la fata locului, carele se aleaga vatra targulul in stanjini si in serene, si IA o stalpeased
si cu pietra hotare din giur in pregiur de catre mosia din afara a monast., si sa socoteasea si imas cat le va fi d n destul pentru pkutrarea vitelor, ce vor avea fieste care targoveti pentru hrana caselor tor.
Si find randuiti la d -lul Niel Logofat al Orel de jos, d-lui Vel Lnge fat
prin cartea Logofetiei din 13 Septembre a anuluT trecut 1801 cu primirea despre amandoua partite, le-ad randuit pe credincios boerul domniel

mete d lui Vasile Bale biv vet canainar (find atuneT ispravniciT de tinutu
Harlaului) care boer mergand la fata locului, unde fatA fried vechilul
monast. si tot' targovetii, dupa cercetare ce ao facut pentru vatra targulul
*i pentru imas, arata prin marturia hotarnicA ce ad dat in ce chip ad
ales si an hotarat. siAlpind si cu pietre hotara.
(Dail fiiind ca la r ce botaratura a numitului lacer, remaind afara 28
de case a targovetilor, necuprinse in vatra targulul, de isnOva ad venit targovetii aceia cu mare jaloba si plangere la domnia mea, facand
cerere ca dupa cum sunt legati cu dare birulul la un loc cu ceilalti targovetT, si precum si ceara ce sunt asezati de dad pe an la manast. pe
tot anul an dat-o si o dad impreuna cu totir, asemenea sa fie si ei cuprinsi in hotarul vetreT targulul cu toate casele si asAzArile tor; *i dornnia
mea ne trecand cu videre rugaminte tor, am poruncit d-tor ispravnicilor

de HarlAA, ca de isnOva sa hotArased si sa se cuprinda in vatra targulul si acele c: se remase afara, hotarend ca sa se mat sporeasca *i dare
de cera pe an la monast. cu cinci oca mai mull de cat au dat papa
acum, adicA cate trel-qeci si eine! oca pe tot anul, iar cu alta mai
mult s nu fie suparati, precum mai sus se arata, si ima*ul cat l'ad aavut pans acum pentru pasunarea vitelor drepte a lor de hrana, sal
aiba si de acum inainte pa.na la locul ce se numeste COda gastel, cum
sa arata la marturia hotarnica a d-sale Caniinarului Bals, fare sa fie
volnicl a pune cardurl de vile de negutatorii, atat targovetii cat *i o randatorii mosiei. Ear de astarli inainte niminea din targoveti sa nu fie vol-

nici a mat face case afara din vatra targulul, cc s'ad hotarat acum, !Ana
nu vor face osebita asezare cu monast. si trimetindu-se hartaimarturie hotarnied a Ds. carnin Vasile Bals la d-tor ispravnicit tinutulul lis'ad scris poruncildre carte domniel inele in anul trecut 1805 la Luna
lul Mal, ca trite pietrile hotara ce sad pus de d-luT Camin, sa se scOta,
afara numai de pietrile ce suet la capatul din sus aserpte, prin swine
nestramutate, adica mera din apa Bahluiului cc se nume*te a I'obrotit,
li santul vechid la acele semne sit se lase pietrile precum sunt aseria to

-ce

www.dacoromanica.ro

140

TH. BURADA

Dar casele ce aunt de fail facute pana astacli, gall din linia aceia,-sa
se poineneasca anume in marturia hotarnica ce va da. tar de acolo sa
se traga linia drepta cuprincland Vote casele innauntru in vatra targulul;
in AA nici case din cele facute pana asta41 afar% din vatra targulul a
nu ramae, dar nici loc slohod sa nu sa cuprinda, si masurind margine pre

unde se va socoli si trebuinta va cere, sa se pue si pietre hotara

des--

01.0nd vatra targulul de ceia-lalta movie a monastireT apoi, s se masOre

vatra targulul in lung prin mijloc, din cap in cap, si prin mijlocu de a

curmerlisul, si sa se faca alia aseminea harta de stare localui, dupa inconjurarea ce sa va face acum, insemnand cu picaturi si la harta veche pe unde s'ai'l facut masurile, ca sa se pdta intelege, si sa se faca
sr mariuria hotarnica, iariW in slanjeni, precum s'ai1 incunjurat si s'aa
masurat acum AIM harta, cat si marturie hotarnica, iscalinduse, s se
timeta la d-lui vel Logofatulu al taeI de jos, spre a li se face si hrisovul domniei mele de intaritura, trimetand impreuna si harta si marturia d-salE. Caminarului.
4 Dupa

care porunca a domniei mele urmatori find, arata d-tor prin

marturia hotarnica, ce a0 dat in anul trecut 1805, lunie 15, ca incepand a mit.iura din mOra Pobrotii, ce este in apa Bahluiului cu douazed stanjent pana in mat deasupra si de pe mal, cu patru -cjeci si patru
slanjenT, spre apus si mead& nOpte, &attn.i pe din jos cu casa but Simion Bulance butnar, si pana peste drumul ce merge la Parcovacil, din
jos de casa but Vasile morar la o piatra pusa de d-lui Caminar, de a-.
colo intre rasarit si nliada-nOpte, la deal si la vale peste o valcea, si la
deal cu noua cied si patru stanjinT, pana in capul santulul, la o piatra
hotar pusa de d-lui Caminar. De acolo tot intre rasarit si miacla-nOpte, aMiura pe din jos cu casa WI Andrei Surdul, (care acest Surdul din preuna
cu Butnarul, morarul mat sus pomenitl si cu Andrei Rusul Casariul, cu
$lefan Timofti si cu Gheorghie Cotescul, cate ,case acestia sunt sazatorl

cu casele lor tot pe !mil largului, dar din sus de linia moriI si a pietreT de paste drumul Parcovacilor si a santurilor, care dupa hotararea
domniei male n'ad sa fie suparaci cu allele, de cat impreuna cu ceilantI
targovetT, dupa asedare de acum la darea cereT, precum si pani actor'
ark dal) Ili paste drumul Delersilor, cu douli-sute-.saT-zect si noua stanjenT,
pana la o piatra hotar pusa iara71 de d-lui Caminar in capul santului

In viea 10 Tudosie Buzinchi, si de acolo la vale si spre miaga-napte, allturea pe din jos cu o casa noua a luT Buzinchi (care si acesta este pe
locul t rguluT, si asemenea n'are sa se supere, cad de s'ar fi cuprins In
vatra targului, trebue on piatra din capul kan(ului s se seei'a, on sa se
cuprinda mull loc sterp In vatra) si peste fundul vai Micolenei, din jos
de o lantana cu piatra, cu una suta opt (led si noua stanjenT, unde wall

www.dacoromanica.ro

BISERICA SFANTUL GHFORGHE DIN ORAVL HARLAU

141

(NIS dotua pietre holm* si de acolo la deal lot intre rasarit si miada-nOpte
peste drumul eel mare cu doua sule trei-decT si duel stanjeni, pans din

deal de crasma comisuluI Ionita, unde s'ail pus piatra, si de acolo drept
la rasarit Cu sapte 4eci si vase stanjeni, pana in coltul vies Mortunoai
despre apus, s'ad pus piatra. De acolo la vale spre miada-di cu saptedad stanjeni, s'au pus piatra In gradina Mortunoai ; de acolo spre rasarit pe oostise cu treT sute cinci-spre dece stanjeni, la dotal pietre hotare
ce s'au pus acum. De acolo drept la deal spre miada nOpte cu opt-spredace stanjeni pana la o piatra ce s'ad pus in [I-niche, si de acolo tot spre
miada-nOpte la vale cu una suta dace silinjenT, pana la doua petre ce
s'ad pus in sir, si de acolo pe s.s pe la capul dealului,.intre rasarit si a
miada-di, cu trei-sute patru-deci si trel stanjeni, pana in malul Bahluiu-

lui, unde s'ad pus doul pietre hotar. far pana in apa Bahluiului sunt
doua-decT stanjeni si de acolo s'ad masurat si lungul despre Bahlui pana
in piatra din deal de drumul Parcovacilor, si ad esit una mie patrudeei si patru stanjeni, (caci nuinaT pe acel loc all .oat mai la putinta
din priciaa caselor,) si masurandu-se si m jiocul din peatra din deal
de crasma comisuluI Ionita la vale, alaturea cu biserica sf. Gheorglie,
si peste jariste caselor dotrinesti, pana in Bahlutd, ate esit patru sute
cinci dee' si noua stanjeni, cum pe larg arala la aceia'i marturie hotarnick asupra caria cerind locuitorii targoveti din numilul tar& ca sa 11 sa

intareasca si de catre domnia mea asazarea ce ad cu Manta manaslire

pentru darea cerei pe tot anul, si valra targuluT impreuna cu itnnsul,
precum mai sus s'ad aratat intro tOte semn le hotare. cuprinsa la martuna hotarnica, spre a ramane in odihna despre tnonast. 01 nesuparati
mat mult cu alte carer' supt on -ce nurnv de dart. Dec! dupa ce ne-am
incredintat doinnia mea de tOte aceste mai sus ara tate ca s'au urmat
intocma dupa hotarare domnie- mele prin primin a despre amandoua
partile,

cDrept aceia prin al nostru domnesc Hriiov, intar.m ca sa aiha a s6

urma intocnia si pe deplin despre amandoua partite, dupa cum prin hrisovul acesta al domniei mele maT sus se cuprinde, adica laeuitorii targovetT, pe tot anul dand la sf. monastire acele tale 1rd-zee! si cinci
oca ceara, ce prin buna primire s'ad asezat. si din partea monastirel
sit nu fie maT mult suparati cu alts dare supt or! -ce nume, cum nici
a se mai amesteca vre data, atat monasiirea cat .si vechiii ce va avea randuiti asupra largulul de afara, la acel mai putin venit al velreT targului
HarlauluT. lji Hrisovul acesta al domniei nuele sa fie la amandoua partile de intaritura slatornica, neclintit si nerusiit nicl o diniOra in veci,
care s'ad intarit si cu a nOstra doinnesca iscalitura i pecete.
cScrisu-s'au Hrisovul acesta la scaunul domniei mele in orasul Iasi, in
anul al patrulea a eel de a doua domnie a nOstra la Moldova, si s'a
dat la Etna de la ma.ntuitorul lumei 180u", Februari 15.

www.dacoromanica.ro

142

TR. BtiRADA

,,NoT Alexandru Constantin Moruz V. V.

I

(smote) lordache Canta vet Logofet prooitoh.

Locul

pacetil
l

Male! Crupenski vtorilogof. prociteln,.

I

Printre petrele morminlale, care sunt imprejurul biserice1, se afla numal

una cu inscriplie slavona. Data si slovele sunt in mare parse mancate de
ploy, abia se mai Ow citi urmatorele cuvinte :
thn rpon writ pnim 1:03:111... rEopriu...
3811414111... Hp11111EACTROCA OT crpattit TplilinAlilE
11pECT4KIICE k7 nfi1ItoAt8

adica acest mormint este al robului lul Dumneden... Gheorghie... zugrafu..

venind din Will TrichalchieT... a reposat la veciiiicul.(1).
La o departare ca de 20 stinjeni de biserica in spre apa Bahluiulni
se nfla ruinele curtilor domne11 a lui Stefan eel Mare, despre care am

vezut mai sus ca vorbete Simion Dascalul (2). Ele as inceput a se zidi
in anul 6994 (1486) Mart. 20 ci s'ad sevarit in 15 Septembre acela an.
Aci3sti data se vede din inscriptia slavona, care se aflA pe o lespede de
petra i pe care marele Stefan o pusese la curtile de acolo. Piatra a
fost descoperita in anul 1871, cu ocasiunea saparil temeliel unel pray/tilt a d -luI Strut sin Haim Cutan (3).
Astazi aceste curt! nu sunt de cat nicte ruin! ; ele se aflad Inca in
plciOre in timpul domnie! WI Grigore Ghica Vocla din an. 7235 (1727).
Alecsandru Amiras ne spune ca cu ocasiunea logodnel lul Scarlat Bezede,
fiul eel mare al lul Grigore Ghica Voda, s'a pornit logodna domnesca de
la DelenT, csi de acolo de la Dein!, a mers domnul i a vezut gi targul Harlaulul i a intrat In ziditura caselor domneti.. (4)
Din curtile WI Stefan a mai remas un beciu, tot de peatra, bine conservat; coborandu-ma In el Gm dal in fundul luT de o hruba cu o; intrare strimpta; in acea hruba mai sunt Inca alte doua hrubl, una din
ele are o intrare aa de ingusta, inca( abia poate incape trupul until
om pe tarilele, ,si are o directiune spry apa Bahluiului; dupe spusa batrinilor, treee pe sub apa Bahluiulul la o dep'trtare foarte mare in spre
cotuna Zagavia, comuna Badeni judetul Jasi, unde din vechime acel loc
era acoperit cu padurT dese ; ceelalt a hruba merge in partea nordielt
(1) In copia si pe estampagiul luat de noT se citess e: OIX rPoGh WO NMI
KWH HI A1VIIIGTOPt1 1'6013111181 BITITPV1011 IIPHTGIV.GTKOKII 63T OTPIIIIH TPH-

MMHG HI1P6011TI1ITHG6 Kh KG (1H(511 XIII IBHII K'h Allh: EATIl'OT TM Ow/ ,I II

ii K'h CFO ,3A K AkCitil I's. I. adecA acest morment este al robulul lut Dumnecled
mesterul Georgie Zugravul venit din partite Trikalkiel si a reposat la vecinica via(6.
In cjilele pre piosilluT (Petru voevod) i In anul 7038 Luna ghenarie 10 . Gr. G. T.
(2) Let. t. 1. Pag. 1: 5 In nota.
(3) Veal acesta Revist6. An. I vol. I, pag. 187.
(4) Letop. tom.111 pag. 166.

www.dacoromanica.ro

i13

0 COLINDA DIN MOLDOVA

spre cotuna Macsut,-comuna Deleni jud. BotosanT, unde aseminea si a_

cel ioc era acoperit cu padurT dese.

Mara de acest beciu, maT este Inca unul tot de peatra, care are un
canal ce se zice ea trece pe sub ruinele curtilor $i merge [Ana sub
altarul bisericet, i acolo ar sta in legAturA cu hruba care merge spre
cotuna Macsut, si cu tainita care se aflA in mijlocul bisericiT.
Se mai aflA Inca o ruinA Iota de caramida i potrA afundala in pamaul, In forma oclogenala, ii se numeste Rferedeul dOmnel; din acest
fereded ese un apAduc, care merge panA la marginea ape! Bahluiulu!.
Teoder T. Burada.

0 COMB DIN MOLDOVA

Spre cliva CriciunuluT, pe unele locurl spre diva anuluI noel, Meta sea $i emenil

In verst& cant& pe la case cantece populare despre nisch' ea D m r lui pensvi care

capita cite un liscaia de la gazdl. Cantcele acest a re numasc Collide

Mal an -ter( car-va el vi de la seminartil din Boman, i i1 ye, it sera spre Clicun
a; mi-ad c autat urn &tore& colinda, inl elate de la uu elev din satul Straenl e
sus, p'asa Zahrlutilor, judelul Putnel :
Lerulul Demnului (I)
I-an s-ulati, boon, sculatI,

$i nu-I palbin din rapturA,

Lerului Domnului.

Ca ye vin colindatori,
Lerului Domnulul.
NOptea pe la cantatori ()

Aft alergat cat ad alergat,

Lerului Domnului.
Leruml Domnului.

$i nu ve vin nisi c'un red,

Lerului Domnului.
Ci v'aduc pre Dumneqed,
Lerulul Domnulul.
Un Dumnecled non-nascut,
Lerulul Domnului.
In scutice Invitscut.
Lerului Domnulul.
Mititel pi 'niasetel,
Lerului Domnului.
Fuel dalbA de mata-a,
Lerului Domnului.

De la use pan' la masa,

Lerului Domnului.
Numal legan de mAtasA,
Lerului Domnului.

La putul cu zalele,

Lerului Domnului,
Este-un cal cam galbior,
Lerulul Domnului.

Ci-I galbin de-alergature,

Lerului Domnului.
Lerulul Domnulul.

$i pe Dumnecied l'ad &Wet,

Lerulul Domnului.

L'aft cautat pi Pan Oat,

Lerulul Domnulul.

La chilia cu titmaie,

Lerului Domnului.

Cu up de alamaie,
Lerului Domnului.
S. fere,tra de addle,

Lerului Domnului,
Este-o /tetra nestimatA (3)
Lerului Domnulul,
Lumineta lumea tu;a, (4)
Lerului Domnului.
$i rain! pe jumetate,
Lerului Domnulul,

La multi an! cu sandtate,

Lerului Domnulul,

CA-I mai bunA de at tote,

Lerului Domnului.

Notts 1. Lend Domnul. Dicerea Leru este astacil cu totltl ne 'ntelesa in limba romaul, de aceea ea se ci schimonuseace In diferite moduri, in diferite localit641, unde

s'ati pastrat imnul colindel Aga In colec(iunea de eftntece de stea a lul Anton
Pang, se dice : 0! Lerol Demne, sea: 0 I Lelia Lerol Demne. (edit 188'). Bucur,
p 93 96.
AI(ii fail tradus prin : Aurel Demne ai presupun t & ar Ii o amintire de Imperatul Aurelian, carele a lent te Ronidnilor (Dacia) In prada BarIarilor. Tar nu
este nicI o analogie intre naTterea Jul Cbristos li devastarea Dacia sub Aurelian.
Copiil de la Iasi In Colindele Ior, Intrebuinlezit in loc de .Lerului Dom pm euriosele :.El lerim ai Vel-ler Deimne > Acesle forme ciudate, elite din .Lerul Domn
dovedesc anticitatea espresiunei care este aceesaI in tole deosebitele el forme
in colinda, cc not am reprodus, s'a pdstrat mat blue trafliunea popular& despre

www.dacoromanica.ro

144

tP. D5ELiI1 EDEC

Lerul Domnulu!,, precum i nttmele lul. Acest Lerul DomnuluT, cdruia este adreseta colinda, e te Larul sCa g mut, Domnul ca eT Romanului devenit chrestin, nu
alte cuv me Larul cas I chrestme este lisus Christos flu! lul Dumnedeu, a cdruia
nastere se serbeaz5. in d ua CrAciunu ul. E te strut, cA la Roman! fie care crud avea
Land sea, carele se cm lea ca geniul tutelar, ca protectoral sr Domnul nEvedub al
ca el Clupul luT se pAstra in atrium, impreung cu all penatilor sea umhrelor (ch.purile) mosilor si s'elmos for fanniliel
Dupa ce Romania as prima chresrr ismul, genial sea zeul, Larul case! creatine a
dPvenit Christos si lul i s'a dat titlul de Lar Feu Ler, zea casnic, Domn ne% Nut
al easel a" al fnmil el Se vede cA cantecul collude era Lerul la Roman! i sub idolatrie,
In onOrea larttlul ca eT Dupa threstmare, Larul sea Lerul find Chris os, poetil popuarT , a instalat pe Christos in for ul laruluT pagdnesc, si as continual a 'I catta si in
ehrestinism, Insb. In persona noulul si uniculul Drunnecieu Ehrest'nesc, eel nascut clip
kfta ectord.
Forma E1-1E rim sr Vel-ler Domne,, de care am amintit ma! sus, cea d'in tl is
ebreizatit, a Acua slavonizata, ne dau aceeas1 idle, adicA, ca Christos este Zeul Larilor sr Larul eel nirtie, amandoue epitete dat lul lisus Chri tos. Chrestinismul) purees

din ludea, a dus cu sine Biblia si Evangel' , forme din cultul me sale, multe idel, cuvint* at frase intregl ebraice, care as devenit propr elate in limbele si literaturele pop6relor pagane el regime tr. lu evangelie si biblie audim rnutte cuvrnte si chiar base evre, sci,
precum : Adonai, E hove, Sat aot, Osana, An in, A Hula etc ; Eli, Ell, ksed : Eloi, eloi)

1 ma Savachtan , Tavita Kum. ; nun ill de omen!, ca David, Michail, Gal nil. Ie7ekill, Dan' 1, eh- etc. Nu este mitare, cd si poporul roman a pAstrat in vechia sa
: zeul zeilor, adica
colurlit El lerim : qeul 1 arilor, In asemenate cu evracul eel
a eN a atul s s'ng rut Dumnedeu.
Rornand chrest n tl as conser vat multe numirl de ale 4edor pagan!, d e. in numirile dilelor septdmaneT : LunT, (Luna) Mar(!, Mars) MPrcurl, (Mercurius) Jol (Jupiter joy's), VinEre, (VE law.) D asem nea serbittOrea chrestirA nt mitA Rusaliele (Ro-

salia), Floriele (iloralia) Chin* numirt a fiinteT supreme este tot era p5gand : Zevs.
Deus sad, combinatd cu Dominus : Dominus Deus, Dumned u, spre a arAta, ea zeul
chrestintlor e mat mare, ma! Eupenor peste to(T iT paganescl
Asa dar nu este nimica estrava ant a conclude, cA poporul roman a pdstrat si pe
Larul pa An si a tithut cu el pe Dumned ul chrestinesc, puindu's1 casa si familia sa
sub protectiunea luT, dupd 'dente sale anteri6 e.
c).

Formarea LauluI In Ler este o consecinta a legilor fonetice ale limbel tom:lee:
rt trece in 4, apol in e D e. din ialum-nillril, n ere. Larul a trebuit sd t eca prin
/Arid, ca Si. ajungd la Lerul
2, Ittil aduc aminte din copildrie, ca colindltoril umblau pe la case despre
dupe nuezul-noptil, pe la cantat rl, adica dup5. ce incep cocosil a canta. Coliadatoril
cantad st din gun. si d n s taped.
. Epitetul nestimatel este modern In coplaria mea se ciicea : tpetra nastrdPicerea nastrapatd vine de la nelstrapa, care in cArtile bisericesc insemna :
vasul de aur, in care se pastraa xAiticele din manna cu care se hranise poporul
istaeltean in pustie. Ndstrapa acera cu manna se pAstra in Kivotul legel, imnreuna
cu tablele lege! si cu t Cgul lul Aaron K votul era a.,edat le locul cel maT sfant at
templultil, in santa santelor In poesia b'ser cesca, Sfanta Feriorit Inca se num s e
nastrap5, c t una ce a purtat in launtrul sea manna cea duhovnicesca, pe lisus
Chr stos, mantuitorul lurnel. Asa dar : vet, d nelstritpati I, in emna o petra pretiosl
cons maid In na trapd seu as de aur.
(4) In colinda, ce am audit in copilana mea se qicea. ea area IA ra ndstr5pata
pretu a cat lum a tota, E at jumetat, din Tarigrad, si cat a tr is parte din &And :
patA

E te-o para. nestriipata,

Ce p15 esco lumea tdta
adul jumeta e
Tao

Si Emu a tr a parte.
Phi ul in ideea RomantiluT era mal mare de cat Tar'gradul.

Ep. Neldlisedee.

www.dacoromanica.ro