Studii, 13, Nr. 5, 1960

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
SECTIA DE TIINTE ISTORICE SI INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCUREVI
studii REVISTA De I STO RI E

DIN SUMAR i
1
GREVA GENERALA DIN 1920 DIN ROMINIA de C. MocAN-II
MISCAREA MUNCITOREASCA DIN PORTURILE ROMINIEI I,
IN PERIOADA PREMERGATOARE GREVEI GENERALE DIN

1920 1, Li 1 de I. M. OPREA I , ,
APLICAREA TRATATULUI DE LA-RtICICK ' KAINARGI CU

PRIVIRE LA MOLDOVA SI TARA ROMINEASGA (1773-1783)
I1I . V
^ de AL VIAND I
DATE NOI IN LEGATURA CU FAMILIA ANEI IPATESCU

' 'I n, de GII. IoriEscu
I
1 ,
,
UNELE DOCUMENT]: INEDITF. DESPRE TUDOR VLADIMI- I,
RESCU f. 1 I de S. IANcovici ,
DEPOSEDARI SI JUDECA'j .:IN HATEG PE VREMEA ANGE-

VINILOR 1 de M. Homily
I 1.
DIN RAPORTURILE MOLDOVEI CU IMPERIUL OTOMAN

IN A DOUA JUMATATE A VEAGULUI AL XV-LEA
de MUSTAFA A. !VIER NET
INTRODUCEREA NONEI IN TRANSILVANIA. (CU PRIVIRE
LA UNELE PREMISE SOCIAL- ECONOMICE ALE RASCOALEI
DE LA BOBILNA) 6 . 1 I de L. DENE.NY
I 1 I !: I
ANUL XIII ,:o. 1960
5
www.dacoromanica.ro
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
SECTIA DE STILNTE ISTORICE $1 INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURE$T1
I=M=P IMEM,
00
HI
REVISTA of ISTORIE
5
ANUL XIII
1 960
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro
S TUDIT REVISTA DE ISTORIE
APARE DE 6 ORI FE AN
COLEGIUL .DE REDACTIE
Acad. P. CONSTANTINESCII-IA$I (directorul Colegiului

de redaclie); EuGEri STANEsco (redactor ;el) ; acad.
A. OTETEA; T. BIIGNARIII, membru corespondent al
Academie! R.P.R.; B. BALTEANU ; L. BANYAI; M. BERZA ;
V. CHERESTESIII; V. MAORI ; GH. MATEX
Redactia : Bucure§ti, B-dul Generalissimul Stalin nr. 1

Telefon : 18.25.86
www.dacoromanica.ro
SUMAR
Pag.
STUD II
40 DE ANI DE LA GREVA GENERALA DIN 1920
C. MOCANU, Greva generals din 1920 din Rominia 5
I. M. OPREA, Milcarea muncitoreasca din porturile Romlniei In perioada premergatoare
grevei generale, din 1920 45
AL. 1 IANU, Aplicarca tratatului de in Kilda Kainargi cu privire la Moldova $i Tara

Romineasca (1775-1783) 71
NOTE SI COMUNICARI
GH. IONESCU, Date not in legatura cu familia Anei 1patescu 105
S. TANCOVICI, Uncle documente inedite despre Tudor Vladimirescu 121
M. HOLBAN, Deposedari si judecati In Hateg pe vremea Angevinilor 117
MUSTAFA A. MEHMET, Din raporturile Moldovei cu Imperiul Otoman In a doua
jumatate a veacului al XV-lea 165
L. DEM.NY, Introducerea nonei In Transilvania. (Cu privire la uncle premise social-
economice ale r5scoalei de la Bob !Ina) 179
PROBLEMELE TRATATULUI ISTORIA ROMINIET"
Rascoala condusa de Tudor Vladimirescu 191
VIATA STIINTIFICA
Simpozion cu prilejul aniversarii a 700 de ani a monutnentului de arta feudala Boiana
(R. P. Bulgaria) (Liviu lelaziescu) 199
STUD I I DOCUMENTARE
Editarea izvoarelor vechiului drept romfnesc (Gh. Cron() 201
RECENZII
MIRON COSTIN, Opera. Editie critics cu un studiu introductiv, note, comentarii,
variante, indite 51 glosar de P. P. Panaitescu, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1958, 536 p.
(Dan Simonescu) 209
I. ADAMN. MARCU, Studii despre dezvoltarea capitalismului in agricultura Romi-
niei, vol. II, Ed. vt., Buc.,www.dacoromanica.ro
1959, 480 p. (D. Hurezeanu) 214
4
SILVIU DRAGOMIR, Via hii din nordul Peninsulei Balcanice In Evul Mediu, Ed. Acad.
R.P.R., 1960, 224 p. -1- 2 h. (Acad. R.P.R., Comisia pentru studiul formarii
limbii si poporului roman, II) ( V. Al. Georgescu) 225
, * , Historla e shqiperise. Vellim i pare. (Istoria Albaniei), vol. I, Univ. de stat
din Tirana, 1959, 544 p. (G. Maxudovici §i D. Polena) 236
REVI STA REVISTELOR

Analele Inst. de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., nr. 1- 6/1958, nr.
1- 6/1959 (I. Apostol) 211
B onpocu mcropitx. Aitagemun Hayx C CCP. OrAeamme ucTopugeciatx Hayti,
nr. 1 12 (1959) (N. Copoiu) 251
The english historical review, Londra, vol. LXXIV, 1-4 (1959) (S. Columbeanu) . . 266
INSEMNARI B 1131., 10 GRAF ICE

Istorla Rominlel. GH. MOT, V. STEFANESCU, C. MOCANU, Contributii la istoria
organizatiei marxist-leniniste de tineret din Rominia, vol. I, Ed. tineret., 1959,
143 p. (G. C.); EMIL VIRTOSU, Titulatura Domnilor si asocierea la
domnie in Tara Romineasca $l Moldova (pins In sec. XVI), Ed. Acad. R.P.R., 1960,
314 p. (A. G.). lstoria U.R.S.S. Boenume MOpHKH B 6opb6e as Ottra6phcio
Penomonitu, sub redactia lui S. F. Naida, Ed. Minist. Apararii al U.R.S.S., Mos-
cova, 1958, 582 p. (V. A.) ; Bropoli nepuoA penoniouuu 1905-1907 row:a,
arieapralie, anu11906. Cartea I, 1145 p. ; Cartea a II -a,751 p., Moscova,1957 1959,
1896 p. (M. T.). Istoria universals. ALEXANDER NOVOTNY, Qiellen und
Studien zur Gcschichte des Berliner kongresses 1878. (I)Osterrcich, die
Tilrkei und das Balkanproblem im Jahre des Berliner Kongresses, Graz-Köln,
1957, 376 p. (R. P.); JAROSLAV KUDRNA, K charakteristice znaku socialni a
trIdni diferenciace obyvatclstva v barbarskjrch zakonicfch a tradicnich listinach
stol. 6-8 [Cu privire la caracteristica indiciilor de diferentiere socials si de class
a populatiei in legile barbare si in actele de donatie din sec. 6-8], In Sbornik-
praci Filosoficke Fakulty Brnenske University" [Culegere de lucrari a Fac. de
filozofie a Univ. din Brno], VII, 1958, Sectia istorica, C 5, p. 11 25 (M. D.);
IOESF POLISENSKY-JIRI HRUBES, Turecke valky,uherska povstani a verejne
mfnenl predbelohorskjrch Cech [Razboaiele turcesti, rascoalcle ungurcsti si opinia
publica din Cehia de dinainte de Muntele Alb], in HistorickSr Casopis" [Revista
istorica], 1959, VII, 1, p. 74-103 (M.,D.); L. I. VRANUS IS, Phyot 'Epeuvoc, cruvcc-
royil xca p.eXirs) [Rig is, cercetare, culegere si studiu], Atena, 1957, 407 p. (N. C.) ;
EL ISABETA A. ZAHARIADU, TO xpovocO Twv ToUpxcov aouXTdcomo (Toli Bccp-
Tcp5Towo [Cronica sultanilor turci
flepcvoil VA-qv. xcLatxoc 1 1 1 ) xocl T6 lTcatx6 to
(dupa Codex Barberinus grec 111) $i originalul Italian], Salonic, 1960, 95 p. (N. C.);
A.D. LIUBLINSKATA, elpanuun B tragaae XVII Delia, 1610-1620, Ed. Univ. din
Leningrad, 1959, 293 p. (V. A.) ; L. CHATENAY, Vie de Jaques Esprinchard
Rochclais et journal de ses voyages au XVI-e siècle, Impr. Oberthur, Rennes,
1957, 308 p. (A. C.) ; REN 8 SEDILLOT, Histoire des colonisations, Paris, 1958,
649 p. (S. C.). Bizantinologle. FRANJO BARISIC, Bepanje y manopuma
o norm:mita Tomu [DouS versiuni in izvoarele privitoare la razvratitul Toma ].
In C6opitux pagona cpucite AnaTkehutj Hayua, Buaatrruttonounm HlICTICUT
Beograd, 1960, p. 145-169 (G. C.) ; PAN. J. ZEPOS, Die byzantinische Jurispru-
denz zwischen Justinian und den Basiliken, in Berichte zum XI Internationalen
Byzantinisten-Kongres, Menchen, 1958, 27 p. (G. C.); R. S. LOPEZ, The role of
trade in the economic readjustment of Byzantium in the seventh century, Dum-
barton Oaks Papers, XIII (1959), p. 67-85 (E. Fr.); LUCIEN STIERNON,Les
origines du despotat d'Epire, In Revue des etudes byzantincs, XVII (1959),
p. 90-126 (E. Fr.). BIbliografie, Arhivistica, Muzeogralle.Arhiva Ma gistratului
orasului Brasov. Inventarul actelor neinregistrate, vol. I, Buc., 1959, II + 444 p.
(C. $.) ; FRITZ FUNKE, Buchkunde, Leipzig, Otto Harrassowitz, 1959, 310 p.,
20 f. pl. + 3 grafice (A. ,D.) ; EM. CONDURACHI, Histria, Buc., E. S.P.L.A., 1 960,
30 p. + 35 fig. + 2 pl. (C. N.); Accademie e biblioteche d'Italia, Roma,
nr. 1-4/1958 (A. I.). www.dacoromanica.ro 271
40 DE ANI DE LA GREVA GENERALA DIN 1920
GREVA GENERALA DIN 1920 DIN ROMINIA

DE
C. MOCANIT
Greva generall, organizata §i condusa de partidul proletariatului,

este o forma superioara a mi§carii greviste, caracterizata prin incetarea
lucrului de catre muncitorii din intreprinderile dintr-o anumita ra-
mura industriall, localitate, provincie sau din intreaga tarsi cu scopul
de a impune capitali§tilor satisfacerea revenclicarilor, recunoa0erea liber-
tatilor democratice, ameliorarea conditiilor de viata ale celor ce
muncesc.
Greva rezida in natura raporturilor dintre proletariat ai burghezie
clasele fundamentale ale orinduirit capitaliste , in faptul ca, proletarii,
fiind lipsiti de mijloace de productie, pentru a nu muri de foame, 1§i vind
forta de munca, capabila de a produce valori de intrebuintare, ca pe o
main, care se realizeaza pe piata moderna2.
La, inceput grevele cuprindeau un numar restrins de muncitori, erau
mid, izolate, cu revendicari mai ales de natura economics; pe masura dez-
voltarii capitalismului, a ascutirii luptei de class mi§carea grevista a
evoluat catre grove de masa politice, catre greve generale. Ldeea incetarii
activitatii generale a tuturor muncitorilor" 3 s-a manifestat Inca de pe vre-
mea mi§carii chartiste (de pilda in 1839). In 1842 charti§tii au incercat
chiar organizarea unei greve generale 4 care sä contribuie la atingerea telului
m4carii. Dupe Comuna din Paris, mai precis spre sfir§itul secolului trecut
1 0 greva generals poate sA antreneze muncitori din mai multe tAri adicA sa capete un
caracter international, asa cum a Post de pita greva generalA demonstrative din 21 iulie 1919
declansata la chemarea Internationalei a HI-a Comuniste, pentru apArarea Rusiei Sovietice
si Ungariei Sovietice Impotriva blocadei si a interventiei. AceestA grevA intcrnationala a Post,
dupe cum remarca V. 1. Lenin, un experiment fall precedent In istorie" (V. I. Lenin, Opere,
vol. 29, Buc., E.S.P.L.P., 1956, p. 523).
2 K. Marx, Capilalul, vol. I, editia a II-a, Editura Partidului Muncitoresc Romin,
1948, p. 176.
3 F. Engels, Silualia clasei munciloare din Anglia. Dupil observalii proprii # izvoare
aulentice, Leipzig, 1845 (Marx, Eng Is, Opere, vol. 2, Editura politick 1959, p. 470).
4 Ibidem. www.dacoromanica.ro
C. MOCANU 2
a avut loc greva din 1886 cu caracter general a muncitorilor din America
pentru 8 ore de munca, 1, greva genera15, din Belgia din 1893 2, far la
Inceputul secolului al XX-lea din nou o grevA genera15, In Belgia In 1902 3,
grevele generale din Suedia In 1902 4, Olanda In 1903 8, sudul Rusiei In
1903 6, Ruhr in 1905 7 §i, cea mai Insemnatl, greva genera15, din Rusia
In timpul revolutiei populare din 1905 8.
In conditiile perioadei a-v/ntului revolutionar de dupa Marea Revo-
lutie Socialista din Octombrie In numeroase Sri an izbucnit mai multe
grove generale, unele cu un profund caracter politic §i urmate de puternice
lupte pentru smulgerea puterii din mlinile exploatatorilor. Astfel de
greve generale s-au desfkurat In 1918 In Austro-Ungaria Impotriva rlzboiu-
lui imperialist care mai continue ; In 1919, §i mai ales In 1920, In Italia,
ultima grevA fiind Insotitg, de lupta muncitorilor pentru a ocupa Intreprin-
derilel° ; In 1920 In Cehoslovacia Impotriva ofensivei Inceputa" de b-urghezie
asupra maselor muncitoaren, greva general6 din tara noastrA care face
obiectul acestui atudiu i multe altele12.
K. Marx §i F. Engels, elaborInd problemele fundamentale ale stra-
tegiei §i tacticii proletariatului, an precizat rolul grevei generale In lupta
de clasals. Creatorii socialismului tiintific concepeau greva generals In
conexiunea celorlalte forme §i mijloace de lupta a proletariatului, parte
integranta a problemei revolutiei proletare, In preatirea §i desfkurarea
I W. H. Crook. The general strike, Chapel, Hill, 1931, p. 58.
' F. Mehring, Rosa Luxembourg, E. Vandervelde, L'experience beige. Une vieille pole
mique autour des graves generates de 1902 et 1913, Paris, 1927, p. 4-8.
p. 4 si urm.
4 La greve generale et le socialisme. Enqubte internationale. Opinions et documents,
Paris, 1905, p. 131, 377-379.
6 Ibidem, p. 126-127, 132.
Bolsaia Sovietskaia entiklopedia, vol. 9, ed. a II-a, 1951, p. 316.
1 .Der Ruhrbergarbeiterstreik von 1905, Berlin, 1955 ; Karl Liebknecht, CuvIntart, scrisori
articole alese, Buc., Editura politics, 1959, p. 31-32.
8 Istoria P.C. U.S., Buc., Ed. politica, 1960, p. 99-108 ; Vseobsaia politiceskaia stacika
v octiabre 1905 goda", Izd. Akad. Nauk SSSR, Moseva- Leningrad, 1955.
° A magyar munkasmozgalom a Nagy Oktoberi Szocialista Forradalom gefozelmet kovelo
forradalmi fellenddles idaszakaban..., Budapesta, 1956, p. 60-78.
10 A. Colombi, Doccupazionne delle fabriche, Roma, 1950.
II Is istorit revolufionovo dvijinia narodov Cekoslovachii. Sbornic statei. Izd. Akad. Nauk
SSSR, Moscova, 1959, p. 300 si urm.
12 Dupa 1920 sirul grevelor generale, organizate al conduse de partidele znarxist-leniniste
ale clasei muncitoare, a continuat nu numai In anii de avant revolutionar, ci si In cei de reflux
revolutionar. Dintre cele mai tnsemnate greve generale, desfasurate In diferite Imprejurari isto-
rice, In complexele conditii ale luptei de clastt care s-a ascutit necontenit, amintim : greva gene-
rals din martie 1921 care a cuprins mai ales sudul Germaniei, greva general's din acelasi an din
Norvegia, puternica greva din 1926 din Anglia, greva generals din 1934 din Franta dezlantuita
sub lozinca unit4tii muncitoresti Impotriva pericolului fascist etc. Din perioada de dupa col
de-al doilea razboi mondial, cind criza generals a capitalismului s-a adincit, mentionam grevele
generale din Franta (1949), Italia (1953), Spania (1951 $i 1959), recenta greva generals din Ja-
ponia, din acest an puternica manifestare de protest Impotriva politicii de ctrdasie a guver-
nantilor cu imperialistii americani.
13 In 1845 In lucrarea sa privind Situatia clasei muncitoare din Anglia", F. Engels,
sesizind procesul de extindere, de generalizare a grevelor remarca ca, citind ziarele an care
se dadeau date privind miscarea grevista), ajungi la concluzia ca toti muncitorii industrial'
de la ores ;I de la Ora s-au unit In asociatii si din and to and protesteaza Impotriva domi-
www.dacoromanica.ro
3 OREVA GENERAL% DIN 1920 7
unei grave generale Intruchipindu-se In strinsa legatura cele trei laturi

fundamentale ale luptei de class a proletariatului : economics, politica si
ideologica, fiecare latura, avind o pondere mai mare sau mai mica In functie
de conditiile istorice, de stadiul miscarii revolutionare 1.
V. 1. Lenin, In lupta neimpacata cu revizionistii gi oportunistii 2,
a subliniat rolul grevei, al grevei generale In miscarea muncitoreasca revo-
lutionara, In trecerea la insurectie In vederea luarii puterii politice. Inca
din 1899 In articolul Despre grove", V. I. Lenin, combatind pe acei care
credeau ca, ajunge ca muncitorii sa organizeze o greva generala In toata
Cara pentru ca ei sa obtina tot ce vor de la capitalisti si de la guvern. .." 3
grata ca greva generala este una din formele de lupta si nu singura f
ca problema grovel trebuie inteleasa strIns legait de problemele intregii
lupte revolutionare a proletariatului. Greva generala este o insemnata
scoala de educare a maselor revolutionare, de Wire a for in lupta pentru
libertate 8i o orinduire sociala mai buns, socialista. In jurul grevei generale
a proletariatului sint antrenate direct sau indirect mase largi ale poporului.
Cind precede insurectia armata, organizata i concha/ de partidul de
avangarda a proletariatului In vederea lua'rii puterii, greva generala, mai
alc s greva generala politica, are o deosebita insemnatate. Referindu-se
la evenimentele revolutiei din 1905, la greva generala care a avut be
atunci, Lenin stria : Indicatiile previziunile Doastre cu privire la marea
Insemnatate a grevei politice de masa pentru insurectia armata s-au ade-
verit In mod stralucit. G r e v a p o l i t i c a din Rusia a cuprins
de asta data cu adevarat Intreaga tara, unind in avintul eroic ai celei mai
asuprite si mai Inaintate clase, toate popoarele blestematului « imperiu
natiei burgheziei printr -o tntrerupere generald a lucrului (subl. ns. C. M.)" (K. Marx, F. Engels,
Opere, vol. 2, Bucuresti, Editura politic-A, 1958, p. 468). In scrisoarea din 28 nolembrie 1871
cAtre Friederich Bolte, K. Marx arAta ca din miscarile economice, din grevele care izbucnesc
izvoraste pretutindeni o miscare polilicd, adicA o miscare a clasei cu scopul de a-si impune
Interescle Intr-o forma generalA, Intr-o forma care sA alba o forts generala coercitivil In socie-
tate" (K. Marx, F. Engels, Opere alese to cloud volume, vol. II, ed. a II-a, Buc., E. S. P. L. P.,
1955, p. 510-511).
1 Problema grevei generale s-a dezbAtut la mai multe congrese ale Internationalei I.
La Congresul de Ia Bruxelles din 1868, In rezolutia adoptata Impotriva razboiului se prevedea
no Intruclt el va fi purtat lntre producatori, nu va fi altceva decIt o lupta Intre frati si cetateni ;
congresul cheama pe muncitori sA Inceteze lucrul in cazul chid tara for ar fi implicatA In razboi"
(citat dupe W. Z. Foster, Istoria celor trei Internationale, Buc., Ed. politick 1958, p. 77). Cu
aceasta rezolutie a Inceput o lunga disputa la congresele ulterioare, inclusiv Ia cele ale Inter-
nationalei a II-a, pe tema data greva generalA poate fi iolositk mai ales singura, impotriva
razboiului.
2 Reformistii aI oportunistii de diferite nuance s-au Intrecut In a dovedi ca In toate Impre-
jurarile greva generala este imposibila si ineficientA. Cf. La Breve generale et le socialisme. EnquEte
Internationale. Opinions et documents, Paris, 1905; Le dictionnaire socialiste, Paris, 1902. Pro-
blema grevei s-a discutat, controversat, la toate congresele Internationalei a II-a, mai ales in
legatura cu problema razboiului. In problema grevei generale s-a dus o lupta dtrza Intre marxisti
si oportunisti, reformisti. Lupta 8-a ascutit in preajma razboiului mondial. Viata dadea dreptate
marxistilor (v. dezbaterile la congrese In L'internationale socialiste" din respectivii ani).
Karl Liebknecht, Rosa Luxemburg, August Bebel si alti militanti Inaintati, deli cu uncle erori,
au privit greva generall de pe pozitii marxiste ; G. V. Plehanov, mai ales dupe 1900 a avut
o vedere gresita asupra grevei generale.
a V. I. Lenin, Opere, vol. 4, Buc., E.P.L.P., 1953, p. 294.
www.dacoromanica.ro
8 C. MOCANU 4
mils*. Proletarii tuturor popoarelor din acest imperiu -al asupririi si al

violentei se string acum intr-o singura mare armata a libertatii si socia-
lismului" 1.
Justetea invataturii marxiste despre locul si insemnatatea grevei
generale in lupta revolutionary a fost confirmata de intreaga miscare
grevista, de intreaga lupta a clasei muncitoare pentru libertate si socialism.
*
Generata de conditiile istorice dip. Rominia perioadei avintului
revolutionar de dupa victoria Mari" Revolutii Socialists din Octombrie,
greva generals din 1920, care a cuprins aproape intregul proletariat din
Cara si a aratat mai mult ca oricind necesitatea crearii partidului de tip
nou, a partidului comunist, a fost lupta cea mai mara a clasei munci-
toare din Rominia de pina atunci, parte integranta in sirul de greve
generale care s-au desfasurat in lumea capitalists.
Despre acest insemnat eveniment din istoria Rominiei, in lucrarile
istoricilor burghezi, care, in lumina conceptiei for idealists despre socie-
tate si de pe pozitiile de class ale burgheziei, nu an luat in seams sau au
falsificat rolul poporului fauritor al istoriei, lupta maselor muncitoare
pentru libertate, progres si o viata mai buna, nu gasim nici cel putin
citeva rinduri.
Bunaoara, in lucrarea sa de sinteza Istoria rominilor", in partea
privind perioada dupg primul razboi mondial, N. rorga se ocupa de nume-
roase si felurite amanunte privind viata politicd, guvernele si partidele
burgheze, familia regala. Doar ici si cob face uncle referiri vagi la situatia
economico-politics a tarii si la uncle momente ale miscarii revolutionare
pe care le prezinta insa denaturat, fats 2. Mentiuni despre greva generala
- si aceasta indirect, plecind de in alte evenimente face N. Iorga, in
lucrarea Rominia contemporana de la 1904 la 1930...". tn lucrarea
chat/ Iorga pomeneste, in capitolul in care se ocupa de guvernarea lui
Averescu, de greva de la C.F.R., izbucnita in aprilie, si de cea de la
Posta,care se socotea ca inceputul grevei generale 8 ; iar mai departe,
in treacat, consemneaza o greva a transporturilor izbucnind in noiem-
brie 4, ca preludiu al celei generale" 5. Acelasi lucru se constata in lucra-
rile celorlalti istorici care an scris de pe pozitiile burgheze.
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 9, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 387. -Vezi si urmatoarele lucrari
ale lui V. I. Lenin : Greva din Petersburg (in Opere, vol. 8, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 76) ; Primele
tnvillitininte (ibidem, p. 124-127); Greva politica $i lupta de stradd din Moscova (Opere, vol. 9,
Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 340-348) ; invafamintele insurecliei din Moscova (Opere, vol. 11, Buc.
E.S.P.L.P., 1956, p. 127, 159-160) etc.
2 N. Iorga, Istoria romtnilor, vol. X, Buc., 1939, p. 389 $i urm.
8 N. lorga4 Romtnia contemporana de la 1904 la 1930, Supt trei regi. Istoric al unei lupte
pentru un ideal na(ional si moral, Buc., 1932. p. 347.
4 Este vorba de greva din octombrie.
6 Vezi $i N. Iorga, Memorii (tristefea # sf tryitul unei domnii), vol. III, p. 67-77. Date
$i aprecieri cu privire la geva generald se /ntelcge intentionat denaturate se gasesc In
uncle lucrari si memorli tipar.te ale celor care au slujit In aparatul de stat burghezo-rnosieresc.
Vezi de Oda, Note politice (vol. V, p. 87-88) ale lui Al. Marghiloman, lucrarea Istoricul miycd-
rilor muncitoreyti din portal Braila (1930, p. 73-76, 83-85), a lui Victor Mihail( sell. atunci
seful comisariatului de politie www.dacoromanica.ro
al portului Braila.
5 GREVA GENERALA DIN 1920 9
O denaturare flagranta a realitatii despre greva generald s-a facut

pentru a se justifica pozitia for pasivd §i tradatoare de cdtre oportuni§ti
§i reformi§ti. Centristul llie Moscovici, care s-a aflat In fruntea traddtorilor
grevei generale, In bro§ura Probleme actuale ale mi§carii socialiste"
neagd posibilitAtile de lupta ale proletariatului de la not ; greva generall
este tratata emfatic §i se incearcd, a se justifica pozitia de tergiversare §i
tradare a acestei mari actiuni a muncitorimii 1. In acela§i mod vorbe§te
despre greva generald, despre desfd§urarea ei in Banat, Josef Gabriel. in
lucrarea, piing, de falsificdri, Fiinfzigjahrige Geschichte der Banater
Arbeiterbewegung. 1870-1920" 2, precum §i alti lideri social-democrati
de dreapta. Calomniator, 4i aparind guvernul burghezo-mo§ieresc care a
reprimat mivarea revolutionard, a scris despre greva generals intr-un
articol inserat in Enciclopedia Rominiei" 3, socialistul." erban Voinea,
transfug, Invederat du§man al poporului care azi deflimeazd de la tribuna
oficinelor imperialiste mdretele realizari de dupd 23 August 1944 ale
poporului nostru.
O pozitie fundamental deosebit in aprecierea grevei generale au
avut-o autorii care au scris in lumina invdtaturii marxist-leniniste, a do-
cumentelor partidului comunist 4, ardtind insemndtatea acestui eveni-
ment in mi§carea revolutionard din Cara noastrd in istoria Rominiei. In-
ceputul istoriografiei marxiste despre greva generall se Old In articolele
publicate, Ina, din 1921, in presa Partidului Comunist qi a organizatiilor
create §i conduse de partid 5. In aceste articole s-au ardtat, succint, cauzele
care an dus la greva pe intreaga tarn, amploarea acestei lupte a clasei mun-
citoare, invdtdmintele ei deosebit de insemnate pentru mivarea munci-
toreascd, pentru crearea partidului de tip nou. 0 lucrare dedicatd grevei
generale este 1920. Contributie la istoria sociald a Rominiei" intoemitg,
de M Roller 6 In 1937, in conditiile cenzurii din perioada fascizdrii tdrii.
Autorul, folosind o bogata documentare de presa, descrie in mod concret
procesul cre§terii mi§cdrii greviste din Rominia care a culminat cu greva
generald in octombrie 1920. Lucrarea demasca pe conducdtorii reformi§ti
ai partidului socialist §i Comisiei generale a sindicatelor care an trddat
lupta muncitorimii. Autorul n-a putut instt folosi documentele din arhive,
acestea fiind atunci in mina organelor statului burghezo-mo§ieresc, de
aceea luerarea are unele lacune.
1 Hie Moscovici, Probleme actuate ale miscdrii socialiste, Buc. (1921).

2 losef Gabriel, Fiinfzigjahrige Geschichte der Banaler Arbeiterbewegung, 1870-1920,
Timiwara, 1928, p. 97-101,
8 Enciclopedia Romtniei, III, 1937, p, 290.
4 Cf. Documenle din istoria Partidului Comunist din Romtnia, 1917 1922, Editura
pentru literatura politico, 1956 ; Documenle din istoria Partidului Commis, din Romtnia
1929-1933, E.S.P.L.P., 1956 etc.
5 Cf. Socialismul" din 22 octombrie 1922, 19 noiembrie 1922, 10 februarie 1924 etc.;
Viata muncitoare" din 16 octombrie 1927, 28 octombrie 1928 etc.
4 M. Roller, 1920. Contributii la isloria sociald a Romtniei (P. Neamt), 1937, 168 pag.
Partea care se refers direct la greva generals a Post reprodusa In culegerea Din isloria luplelor
greviste ale proletariatului din Romtnia (vol. I), Ed. C.C.S., 1957, p. 165 $i urm. $1 In M.
Roller, Studii si note sliintifice privind isloria Ro:ntniei, Buc., E.S.P.L.P.. p. 375 $i urm.
www.dacoromanica.ro
10 C MOC \ NU 6
Dui)/ L3 August 1944, istoricii din patria noastrA au elaborat In

lumina teoriei materialist-dialectice despre societate, a documentelor
partidului, a experientei istoriografiei sovietice, numeroase lucr5ri despre
lupta ,poporului nostril) a clasei muncitoare dusg pentru libertate socials
si national/.
Despre greva general/ s-a scris In mai multe lucrAri care an abordat
problems avIntului revolutionar de dup./ 1917 sau diferite aspecte ale
acestei perioade. 0 prim/ privire sinteticg asupra grevei generale In cadrul
intregii istorii a patriei, far/ a se elucida ins/ Indeajuns diferite probleme
a fost facuta In 1947 In Manualul de istorie a Rominiei 1. In 1955 Clara
Cusnir-Mihailovici scriind Despre situatia revolutionary din Rominia
in perioada 1918-1920", analizeaz/ si miscarea grevist5 din 1920, aducind
unele elemente noi fat/ de cele cunoscute anterior 2. Lucrarea nu trateaz1
Ins/ grevele generale pe ramuri de productie, pe orase si provincii care an
culminat In Octombrie cu greva pe tar/. 0 all/ prezentare de ansamblu
asupra grevei generale, cuprinzind unele date si aprecieri noi, s-a facut
In revista Analele Institutului de istorie a partidului de pe ling/ C.C. al
P.M.R." nr. 2 din 1956, text care a aparut apoi In brosura 3. Din aceast5
lucrare reiese mai clay procesul cresterii miscarii greviste si culminarea ei
cu greva general/, Insemn/tatea grovel generale In lupta pentru clarifi-
carea ideologicl, pentru formarea partidului de tip nou, a partidului
comunist. Acad. P. Constantinescu-Iasi, In brosura Influenta Marii Revo-
lutii Socialiste din Octombrie asupra miscarii revolutionare din RomInia"
editata In 1957, insereaz/ un capitol intitulat tnainte si dup5 greva ge-
neral/ din octombrie". Expunind miscarea grevist/ din 1920 se ()cup/ mai
ales de grevele din primele trei luni ale anului, apoi de greva general/ din
octombrie pe care o arata ca important eveniment In istoria misca'rii revo-
lutionare din tara noastr/ si In lupta pentru crearea Partidului Comunist
din Rominia 4. In articolul publicat In Studii", nr. 5 din 1959, de cgtre
V. Liveanu In leg/turg cu Miscarea muncitoreascA din Bucuresti In
anii 1917-1921" ant cuprinse, deli lucrarea are alt obiect, citeva date
noi asupra grevei generale din octombrie, privind mai ales desf/surarea ei
In capital./ 5. Recent 6, o scurtg, prezentare sintetic/ asupra a ceea ce s-a
sods si s-a cunoscut pin/ acum despre greva general/ s-a facut In Lectii
1 istoria Romtniei, sub redactia acad. M. Roller, Buc., Editura de stat, 1947 (fn
editiile din 1952, 1956, textul despre greva generalg a rSmas acelasi).
3 Clara Cusnir-Mihailovici, Despre siluajia revolufionara din Romtnia In perioada 1918-
1920, Bun., E.S.P.L.P., 1955, p. 87-89, 96-104.
3 Mabea Revolufie Socialisld din Octombrie Inceputui unei noi ere In istoria omenirii.
AvIntul revolufionar In Romtnia. Crearea P.C.R. nictorie istoricd a leninismului asupra opor-
tunismulul §i reformismului in mi5carea muncitoreascit dirt Romtnia, E.S.P.L.P., Buc., 1956;
reeditata in 1958.
4 P. Constantinescu-Tali, Influenfa Marii Revolufit Socialiste din Octombrie asupra
miscarii revolulionare din Rominia, Buc., Editura stiintificA, 1957, p. 56-59.
6 V. Liveanu, Studii", an. XII (1959), nr. 5. p. 179-182.
6 In timp ce prezentul studiu se afla sub tipar au mai ap1rut citeva studii valo-
n. a.
roase privind greva generals. www.dacoromanica.ro
7 GREVA GENERALA DIN 1920- 11
in ajutorul celor ce studiazg istoria P.M.R." 1. Mentiuni despre greva

generalg se mai ggsesc in diferite luergri destinate altor teme2. In acelasi
timp s--au publicat i i unele documente in leggturg cu greva generalg 3.
Acest important eveniment din istoria Rominiei greva gene-
ralg este tratat sau mentionat In unele luergri, elaborate in cele-
lalte tgri, §i, inainte de toate, in Uniunea Sovieticg. 0 tratare, mai re-
centg, asupra grevei generale din tara noastrg s-a fgcut in Istoria contem-
porang", elaboratg de un colectiv de autori sovietici In 1959. In capitolul
care se ocupa de Rominia in perioada anilor 1918-1939", tratindu-se
lupta de clasg din anii 1920-1921 si formarea Partidului Comunist din
Rominia, se aratg ca In vary, si toamna anului 1920 miscarea grevistg s-a
desfaorat cu putere. In octombrie muncitorii din intreaga tars au intrat
In grevg generalg. Lucrarea prezintg datele cele mai de seams privind
greva si reliefeazg insemnatatea acestui eveniment in dezvoltarea constiintei
revolutionare a proletariatului, in procesul cregrii Partidului Comunist
In tara noastrg 4.
Cauzele care au dus la greva generall din 1920 au actionat in con

ditiile perioadei istorice de dupg Marea Revolutie Socialists din
Octombrie.
Conditiile pe plan international din acest timp erau definite prin
faptul fundamental ca, in urma revolutiei proletare victorioase, lantul
capitalismului s-a rupt ; in Rusia a fost instaurata dictatura proletariatu-
lui. 0 a inceput construirea socialismului. In timp ce puterea sovieticg
atacatg cu furie de fortele contrarevolutiei internationale 10 dovedea
vitalitatea, superioritatea, capitalismul, intrat in criza sa generalg, era
ros de contradictiile lui interne, inerente, care se adinceau ; lupta de clas1
a proletariatului impotriva dominatiei burgheziei yi rgmasitelor de naturg
feudalg, a intrat, dupg 1917, intr-un avant revolutionar nemaicunoscut
ping atunci ; In multe Vari s-a produs o situatie revolutionarg.
1 Lectii fn ajutorul celor ce sludiazd istoria P.M.R., Buc., Editura politicA, 1960,
p. 171-181.
2 S. Fucs, Greva muncitorilor din Valea Muresului to anul 19:4 In Studii si relerate
privind istoria. Romtniei, partea a II-a, Buc., Ed. Acad. R.P.R., 1954, p. 1658 ; M. Rollcr,
Avtntul revolutionar al muncitorimii din Romlnia. Crearea P.C.R., In Analele Institutului de
istorie a partidului de pe lingO C.C. at P.M.R.", nr. 6 din 1957; A. Roman, Din istoria luptelor
revolufionare ale muncitorilor textilisti de la fabrica de postav Buhuqi, Editura stiintifica, 1959,
p. 68-70 ; Gh. Mot, V. Stefanescu, C. Mocanu, Contribufii la istoria organizaliei marrist-leni-
niste a lineretului din Rominia, Editura tineretului, 1959, p. 89-91 etc.
a Astfel, in volumul de Documente din istoria Partidului Comunist din RomInia. 1917
1921", editat In 1953, reeditat In 1956, s-a publicat memoriul Intocmit la Consiliul general din
10-11 octombrie 1920, si alte citeva materiale. Unele documente au lost inserate In Ana-
tele Institutului de istorie a partidului de pe lInga C.C. al P.M.R.", nr. 3, nr. 4 din 1960,
to Revista arhivelor" nr. 2 din 1959.
4 Noveisaia istoria", torn. I, Sotekghiz, Moscova, 1959, p. 480-481. Despre greva
generalA se scrie 51 to alte lucrAri, Infra care mentionam Noveisaia istoria", Moscova, V.P.S.,
1948, ceast 1, p. 175 ; Balsaia Sovietskaia Entiklopedia", vol. 49, Moscova, 1941, p. 571 ;
Balsaia Sovietskaia Entiklopedia", ed. a Il-a, tom. 37, 19,5, p. 344-345 etc.
www.dacoromanica.ro
12 C. MOCANU 8
Uriase mitinguri, demonstratii, Breve, rIscoale, revolutii, puternice

actiuni de apa'rare a Rusiei Sovietice an avut loc in diferite pArti ale
lumii, sub conducerea aripei de stinga din partidele socialiste sau a tinerelor
particle comuniste care au Inceput sá fie faurite In focul luptei revolutionare..
Conditiile din Rominia erau definite prin starea tariff ruinatI de
razboiul imperialist In care fusese grit& de cAtre clasele exploatatoare,
prin situatia revolutionarA care s-a creat si la not dupt11917, de puternicul
avant revolutionar desrasurat sub influenta Marti Revolutii Socialiste
din Octombrie 1.
Proletariatul din Romlnia, crunt exploatat, Insufletit de victoria
revolutiei proletare din Rusia qi-a manifestat dorinta si hot aria a de a
inlatura f}i din tara noastra" orinduirea burghezo-mosiereasc6.
Situatia revolutionare existenta In 1917-1920 In RomInia nu s-a
putut Ins transforma In revolutie, deoarece n-au existat factorii subiec-
tivi necesari pentru aceasta, FAin primul rind, pentru c& n-a existat un
partid proletar marxist-leninist 2.
Grrupurile comuniste, care constituiau nucleul conduca' tor al aripei
de stinga din partidul socialist, se apropiau tot mai mult de intelegerea,
marxist-leninista a situatiei din Romania ; ele chemau la lupta" impotriva
regimului exploatatorilor, impotriva mh'surilor represive luate de guvernul
burghezo-mosieresc, pentru apgrarea §i llrgirea cuceririlor obtinute de
muncifuri prim lupta, pentru apAxarea revolutionarg, a Rusiei Sovietice.
Ele militau pentru afilierea la Internationala a III-a, pentru crearea
unui partid de tip nou, comunist. Aceasta lupt6 a cunoscut o amploare
mereu crescIndl. In 1919, 1920 elementele oportuniste insl au aminat suc-
cesiv congresele partidului socialist de team cat majoritatea sectiunilor, a
membrilor partidului care se pronuntau pentru afiliere la Internationala
Comunistg, s5, nu determine afilierea. Astfel a fost Intirziatg transformarea
partidului socialist intr-un partid de tip nou, marxist-leninist adeVarat
stat major al luptei revolutionare. In leggtura, cu aceasta, Intr-un raport
trimis la 1 Mai 1921 Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste,
Al. Constantinescu, secretarul Comitetului Central al grupelor comuniste,
arata : Dad, partidul ar fi aderat (la Internationala Comunistit
n.n.) atunci (se referl la congresul convocat pentru 9 aprilie 1920
n.n.) miscareo muncitoreascl din Rominia ar fi iesit din starea ei de
1 Vezl mai pe larg Clara Cusnir-Mihailovici, ,Despre situafia revolulionard dirt Romtnia
in perioada 1918 -1920, Buc., E.S.P.L.P., 1955 ; V. Liveanu, 1918. Din istoria luptelor revo-
lufionare din Romtnia, Editura politica, 1960, p. 142-147, 159-226. Intr-un document, elz-
borat de grupul Spartakus, se arata Ca In urma actiunii tilharesti a imperialismului german,
in urma jafurilor si a distrugerilor de razbol, In Polonia, Lituania, Estonia, Letonia, Ucraina,
Rominia 11 alte tad, a crescut mizeria maselor, s-au adincit contradictiile de clash. Sud-estul
Europei subliniaza documentul a devenit un vulcan ; problema exploziei revolutionare
nu era decit o chestiune de timp (Dokurnente and Materialien zur Geschichte der Deutschen Arbeiter-
bewegung, vol. II, November 1917Dezember 1918, Berlin, Dietz Verlag, 1957, p. 156. In arti-
-colul Revolutia din Octombrie pi Balcanii", publicat In 1927, Gh. Dimitrov arlita ca dupe
1917 Balcanii se aflau in pragul revolutiei muncitoresti" (Opere alese, Buc., Editura poli-
tick 1959, p. 157).
Legit In afutoFul celor care studiard istoria P.M. R., Buc., Editura politica,
1960, p. 181 182. www.dacoromanica.ro
haos si sova'ia15,..." 1. Muncitorimea a fost lipsitA in acest an de mari

bgtAlii de clas5,, In acest an al grevei generale, de un adevgrat stat major,
de partidul comunist.
In perioada de dui)/ noiembrie 1917, pe m/sura ce s-au dezvoltat
organizatiile muncitoresti si au luat amploare grevele unele repetate
muncitorii din numeroase Intreprinderi, mai ales din tole uncle erau
mai bine organizati, au impus prin luptg reducerea zilei de muncg, redu-
cerea sau desfiintarea amenzilor, marirea salariilor, concedii de odihng,
desfiintarea bataii, recunoasterea In unele locuri a eonsiliilor mun-
citoresti is,i a consiliilor Mrbatilor de Incredere etc.
Exploatatorii, Ingrijorati de cursul rniscarii revolutionare de dup5,
Marea Revolutie Socialist/ din Octombrie, zdruncinati de avintul nemai-
cunoscut ping' atunci al luptei muncitorimii din tar/ an fost obligati a/
satisfac/ unele revendicari ale maselor de grevisti. Ins /, cu timpul, bur-
ghezia, coalizat5, cu mosierimea, a reusit sg-si. consolideze Intrucitva
regimul politic, In conditiile chid pe plan extern fusesera Ingbusite revo-
lutia proletar5, din Ungaria si alto puternice miscgri revolutionare din
Europa, iar Rusia Sovietica, se pila /ntr-o situatie grea ca urmare a inter-
ventiei. Incepind din prim /vara anului 1920, guvernul burghezo-mosie-
rose a trecut la contraofensiva Impotriva muncitorimii. In acest scop, la
13 martie 1920 a fost adus in cirma tgrii guvernul partidului poporului"
(paravan al liberalilor), prezidat de generalul Averescu. Mr document
arata ca burghezia a adus pe d-1 general Averescu la functia de prim-
ministru, 1-a investit BA' introneze cea mai oribil/ dictaturg, (In comparatie cu
cea anterioar5, n.n.) numai si numai s'a zdrobeasa, miscarea muncito-
reascg, s5, zdrobeasc/ sindicatele rosii 2 kii partidul socialist" 3.
Imediat dup/ venirea la putere, noul guvern a Inceput 6/ is ma'suri
de stAvilire a misc./Hi muncitoresti, de lichidare sau Ingradire a grevelor,
a Intrunirilor, de desfiintare a consiliilor muncitoresti, de lichidare a
cuceririlor obtinute de masele muncitoare In urma luptelor revolutionare
pe care le-au dus.
Ofensivei guvernului, clasa muncitoare i-a easpuns prin intensifi-
carea luptei ei revolutionare, printr-o lupta grevist/ care s-a dezvoltat
furtunos In capital/ si In Intreaga tar/. Dup5, date oficiale, fare 1 martie
si 20 octombrie 1920 an avut loc In toat5, Cara 345 de greve 4. Numeroase
greve an fost generale pe ramuri, pe orase sau pe regiuni, cu un profund
*continut politic. Experienta grevelor din prim/vara si vara anului 1920
a al./tat clasei muncitoare necesitatea de a se organiza o grey./ general/
i Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., fondul

1, inv. 8, dosar nr. 8 (fotocopie).
2 AdicA sindicatele muncitoresti. Erau denumite rosii" de catre muncitori pentru
a le deosebi de sindicatele galbene", nationale", create de guvern In scop diversionist de
a Impiedeca lupta muncitorimii.
8 Arhiva central' a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C, al P.M.R., dos. nr. 751,
vol. XII, inv. 190, file 453.
4 Buletinul muncii si ocrotirilor sociale ", Buc., 1920 1922.
www.dacoromanica.ro
14 C. MOCANU 10.
pe intreaga tarn 1 pentru apgrarea revendicgrilor si libertatilor democra-

tice, pentru o viatg mai bung ; lung de lung a crescut lupta muncito-
rimii, care, In pofida vointei liderilor oportunisti din partidul socialist
9i sindicate, cereau tot mai insistent, tot mai hotgrit, greva general& 2.
imi amintesc &á era imposibil sg to opui declara un conductor
socialist de atunci. N-apucai sg deschizi gura Intr-o intrunire si ti se lua
piuitul cu strig'g'tele : « Vrem greva generalg »" 3.
Sintetizindu-se cauzele principale care au dus la declansarea grevei
generale, in expunerea de motive la memoriul adoptat de Consiliul General
al Partidului Socialist i sindicatelor la 11 octombrie 1920 se remarca
cg prin instaurarea regimului de teroare guvernul a tins nu numai la tagg-
duirea celor mai de seam& drepturi ale clasei muncitoare, ci si la desfiin-
tarea organizatiilor el politice. Promisiunile facute de eg,tre .eful guver-
nului, cu ocazia relugrii lucrului la unele Intreprinderi, cg vor fi respectate
consiliile muncitoresti, delegatii, revendicgrile obtinute etc. nu an fost
Indeplinite. Armata a fost mentinutg In fabrici, muncitorii Inaintati an
fost mai departe terorizati. In loc de a da satisfactie cerintelor muncito-
resti, guvernul a venit cu Legea reglementgrii conflictelor de muncg",
prin care s-a taggduit muncitorului theptul de apgrare $i de luptg prin
grevg. Decizia luatg de guvern, in urma protestelor clasei muncitoare, de
a desfiinta starea de asediu fi cenzura, nu s-a aplicat efectiv. Yu Transil-
1 Problema grevei generale a Inceput sa fie cunoscuta si la not In tarn Inca de la sfIrsitul
secolului trecut. In primal deceniu al secolului nostru, sub Inriurirea revolutiei populare din
Rusia din 1905, chid In vechea Rominie si Transilvania au avut loc numeroase greve, uncle gene-
rale, muncitorii au manifestat pentru greva generals. Muncitorimca Intelegca, mai alts sub in-
fluenta evenimentelor revolutionare din Rusia, insemnAtatea grevei generale In lupta ei de
class. In legaturd cu aceasta, I. C. Frimu stria la 15 ianuarie 1906 In Rominia muncitoare"
ca revolutia rusd a aratat ce bisemnatate poate sa aiba greva generala, atunci cind o conduce
proletariatul constient". In anii urmAtori problema grevei generale a _fast viu discutatd In
miscarea muncitoreasea din Cara nosstrA. Dupa Marea Revolutie Socialists din Octombrie,
in focul luptei greviste care crestea an de an, ideea grevei generale a patruns tot mai mult in
constiinta maselor muncitoare. DupA represiunea sIngeroasa a demonstratiei muncitoresti de la
13 decembrie 1918 manifestul S-a tras ea mitraliera in muncitori", raspindit In Intreaga tara,
Incheia cu lozinca ; Traiasca greva generala". La 3 aprilie 1919, Intr-un raport catre Mini-
sterul de Interne, Siguranta generald informa, ca din datele de care dispune reiese ca se face
o intensa propaganda printre munpitorl pentru pregatirea unel greve generale In intreaga tail"
(Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe MO C.C. at P.M.R., dosar nr. 40198/2921
vol. I, lila 14). La Congresnl Partidului socialist care a fost convocat cu ocazia problemei abti-
nerii de la alegerile legislative din octombrie 1919, s-a adoptat rezolutia. In care, In vederea reu-
sitei actiunii s-a hotarlt a se tntrebuinta toate mijloacele, inclusiv greva generals si apelul la
solidaritatea proletariatului mondial...". Ca mijloc de presiune Impotriva guvernantilor, se
arata In rezolutie, se proclamA greva generals (Socialismul" din 3 noiembrie 1919). Problema
grevei generale a fost In atentia muncitorimii mai cu seams in vara si toamna anului 1920.
2 In legaturd cu aceasta tema a lost publicat un studiu in Analele Institutului de istorie
a partidului de pe MO C.C. at P.M.R.", nr. i din 1960 (Miscarea grevista din 1920, premerga-
toare grevei generale"), pe care, In ceea ce este principal, II consideram parte integranta a pre-
zentei lucrari.
3 Lupta socialistd", din 30 octombrie 1921.
La procesul grevei generale, un informator, la oNintrebare puss de comisarul regal, arata
ca a avut loc scum citeva saptamini relatarea s-a facut la 16 noiembrie 1920 o sedinta
a tuturor comitetelor sindicale In care acestia cereau greva generald". Secretarul comisiei gene-
rale, Bilineanu s-a opus dar a fostwww.dacoromanica.ro
huiduit" (Socialismul" din 16 noiembrie 1920).
vania regimul militar era instituit In intreaga viata, civilk, politick si socials.
Sute i sute de lucrktori erau arestati si schingiuiti de comandamentele
militare, de politie §i sigurantk. Libertatea de asociere, de Intranire, liber-
tatea presei erau tirbite §i adesea, lasate la bunul plac al comandantilor
militari. Regimul de teroare a capktat, In Transilvania, o extensiune §i
mai mare in urma ordinului dat de cktre autoritatile statului burghezo-
moieresc de a fi expulzati Ali predati autoritAtilor hortiste unii locuitori,
in realitate unii conducktori inaintati ai luptei muncitore0i. Continuind
ofensiva, guvernul a anulat drepturi ale muncitorilor cucerite prin lupte
indelungate 1.
conditiile clnd masele, insufletite §i indrumate de m mbrii

grupurr or comuniste, §i de celelalte elemente Inaintate din Partidul so-
cialist cereau tot mai hotkrit sk se declare greva generalk, s-a Intru-
nit, la 10 octombrie 1920 2, In Bucure§ti, Consiliul general, adios Comi-
tetul executiv al Partidului socialist §i Comisia generalk a sindicatelor, la
dare au participat delegati din toatk tara. Consiliul a decis unirea tuturor
partidelor socialiste 'intr-un partid unit 3, Partidul Socialist din Rominia,
§i a adoptat un nou statut, intocmit de elementele de stlnga, In care se
prevedea ca partidul luptk pentru cucerirea puterii politice §i aplicarea
dictaturii proletariatului prin regimul politic al Sfaturilor in vederea
socializarii mijloacelor de productie" 4. Consiliul a luat In discutie §i pro-
blema declararii grevei generale. Elementele oportuniste s-au ridicat Ini-
potriva declarkrii grevei generale ceruta de muncitorimea din tara Intrea-
0. In ultimk instants s-a hotarit ca sk se redacteze un memoriu cktre
guvern. Memoriul a fost Intocmit, intrucit, dupg cum a recunoscut
Insu§i Ilie Moscovici ra'bdarea muncitorimii a Intrecut orice margini"
§i a fost votat de participantii la Consiliul general in edinta din 11 octom-
brie, deoarece marea" majoritate a acestora a avut mandat imperativ 5
de la masele muncitoare sa ceara declararea grevei generale. Conduck-
torii oportunisti au trebuit sa cadk de acord cu greva generalk vazind ca
riscul compromiterii definitive In ochii maselor era prea mare clack ar fi
continuat sk se ()punk fat4, mai departe, vointei de lupta a maselor.
In memoriu, dupg ce se face expunerea de motive, la care ne-am
referit mai Inainte, s-a cerut guvernului :
Documente din istoria Partidului Comunist din Romtnia. 1917 -1922, E.S.P.L.P, 1956,
p. 194-197.
2 Vezi si Socialismul" din 9 noiembrie 1920 (Ordonanta" la procesul grevei generale).
Consiliul a fost convocat la 1022tosalzie, nu la 11 cum s-a arAtat In unele lucrari. La 11
octombrie a fost votat memoriul al carui text a fost citit IncA din seara zilei de 10 octombrie.
In practica liderii oportunisti au Impiedicat realizarea unificarii ; partidele socialiste
au rAmas, de fapt, mai departe organizate pe provincii. Un partid care sA conduca lupta revo-
lutionara pe culprinsul Intregii tAri a avut clasa muncitoare din tara noastrA dupA crearea P.C.R.,
In mai 1921.
4 Documente din istoria Partidului Comunist din Romtnia. 1917 -1922, E.S.P.L.P.,
Buc., 1956, p. 189.
6 La proces oportunistul Gh, Oprescu, ca si altii, a declarat : S-a dat mandat imperativ
celor din Consiliu 0 declare greva ..." (Socialismul" din 18 noiembrie 1920).
www.dacoromanica.ro
16 C. MOCANU 12
Respectarea dreptului de asociatie, recunoasterea delegatilor gi

consiliilor muncitoresti In toate intreprinderile ; retragerea armatei din
toate fabricile, uzinele i atelierele ; interzicerea strictg pentru directiile
din Intreprinderile statului de a se amesteca sub orice form*/ In chestiunile
referitoare la organizarea muncitorilor i reincadrarea In serviciu a tuturor
lucrgtorilor con( ediati sau suspendati ; acordarea revendicgrilor formulate
de muncitorii din institutiile statului atit acolo unde au functionat comisii de
arbitraj (C.F.R. i Monitorul Oficial") cit i acolo unde asemenea comisiuni
nu an fost Incg instituite ; suspendarea aplicgrii legii pentru reglementarea
conflictelor colective de munca ping la intocmirea unei alte legi care sg
respecte drepturile cistigate cu mari sacrificii de masele muncitoare ; des-
fiintarea efectiva i completg a starii de asediu i cenzurii prin : a) recu-
noasterea dreptului i libertAtii complete de asociere, Intrunire, de presg,
b) desfiintarea Curtilor Martiale gi trecerea tuturor proceselor privitoare
la civil, a delictelor politice si de presg la instantele civile, c) scoaterea
armatei din administratia civila, d) incetarea sistemului expulzgrilor ei
evacugrii fortate ; In fine, ultima revendicare era predarea autonomiei
caselor cercuale din Transilvania ei modificarea legii asigurgrilor din
vechea Rominie, pe baza principiului de autonomic cu consultarea clasei
muncitoare prin- reprezentantii ei autorizati 1.
Memoriul sintetiza, in cele citeva revendicgri, majoritatea cerin-
telor de bazg ale muncitorimii din intreaga tarn. Multe din reven-
dicgrile formulate, In alte tgri ale Europei fuseserg recunoscute muncito-
rilor cu mult timp Inainte ; gi la not In tarn recunoasterea unora din ele
fusese impusg exploatatorilor i statului for de cgtre muncitori In focul
avintului revolutionar inceput in 1917 dar apoi an fost stirbite i chiar
anulate de guvernul burghezo-mosieresc, mai ales incepind din primgvara
anului 1920.
Revendicgrile cuprinse In memoriu dovedesc puternicul caracter
politic al grevei, de aparare a intereselor clasei muncitoare, a drepturilor
gi libertgtilor ei. Muncitorimea 1 i cerea, Inainte de toate, dreptul ei
politic de organizare, de recunoastere a organizatiilor ei de clasl
care sg o indrume gi sg o mobilizeze In lupta pentru o via mai bung.
Ea se ridica impotriva unor mAsuri politice, militare sau legislative, luate
de guvernul claselor dominante pentru a stgvili lupta de clasg proletarg.
Muncitorimea formula asemenea profunde revendicgri politico de pe pozi-
tiile ei de clasg, revolutionare. Revendicarile politico formulate in memoriu
intruchipau, In esentg, interese momentane dintre cele Mai de seams ale
clasei muncitoare.
Acest document trebuie privit si sub aspectul limitelor sale2. Unele
revendicgri politico i economice importante ale muncitorilor exprimate cu
prilejul intrunirilor, demonstratiilor, grevelor anterioare cum an fost
1 ,Documente din istoria Partidatui Comunist din _Rominia. 1917 1922, 13uc., E.S.P.L.P.,
1956, p. 198.
2 In lucraile la care ne-am referit mai Inainte memoriul nu a fost prezentat Si cu 11-
mitele sale ce se datoresc, Inainte de toate, pozitlei lideHior reformisti.
www.dacoromanica.ro
de pildA eliberarea conducgtorilor (comunisti) intemnitati, demobilizarea

de fapt a armatei care era tinutS pe picior de rAzboi cu scopuri interven-
tioniste, ameliorarea conditiilor materiale de viatA ale muncitorilor prin
mgrirea salariilor, infrinarea speculei, mg suri impotriva scumpetei etc.
nu an fost cuprinse in memoriu. De asemenea, in memoriu nu an fost
cuprinse revendicAri privind si aliatii firesti ai muncitorimii, si in pri-
mul rind privind taranimea muncitoare care lupta pentru o reforml
agrarA democratic A.
Guvernul era avertizat ca dacA aceste revendicari nu vor fi satisfAcute
pinA la 20 octombrie muncitorimea organizatA din toata tara va fi che-
matA ca printr-o grey& generalA sa obting toate aceste drepturi .i libertSti,
de care sint legate interesele ei cele vitale" 1.
Membrii grupurilor. comuniste, apreciind insemnAtatea deosebita
.
a faptului ca, intreaga muncitorime avertiza guvernul burghezo-mosieresc,

ca ii dAdea un ultimatum, subliniau, prin intermediul unui articol publicat
in Lupta de class ", dupA ce consemneazA ca, in octombrie, Consiliul
general dindu-s4 seama de legitima nerabdare a muncitorimii", a flout
cunoscut guvernului ea nu alta cleat arma grevei generale va fi intrebuin-
tatA pentru apArarea existentei proletariatului", ca nu trebuie si nu
poate fi aceasta o amenintare (pentru guvern n.n.) lipsit5, de conti-
nut" 2, DatoritA insemnatAtii acestei actiuni, datorita complexitAtii orga-
nizArii unei grove generale pe tara, mai ales in conditiile and clasele domi-
nante trecuserA la contraofensiva, trebuia o temeinicA si minutioasg pre-
gAtire politico-organizatoriel a luptei muncitoresti. tin aceste zile de clocot
grupurile comuniste au indicat cu claritate necesitatea imperioasI a pre-
gAtirii grevei generale. Campania de propaganda pentru infAptuirea
acestei grove aratau grupurile comuniste prin intermediul aceluiasi
articol va fi condusA desigur mereu mai energic pentru ca in momentul
decisiv, intreaga muncitorime BA reactioneze ca un om" 3. Comitetul execu-
tiv al partidului socialist 1i Comisia generals a sindicatelor in care domi-
nau oportunistii, concilianti, tradAtori ai luptei clasei muncitoare nu
s-a preocupat ins/ de pregAtirea grevei generale, si nici n-au avut de gind
sa facA acest lucru. Dimpotriva, constient an pasit, din primele momente,
pe calea tradArii grevei.
Comisia desemnata ca sa prezinte memoriul guvernului, forma*
dupA cum firm chiar Xoseovici, aproape in unanimitate de mode-
rati"/ St OPAtinuat de fapt in fats, generalului Averescu si a altor mem-
bri ai guvernului politica oportunista si conciliantA' a partidului socialist.
Ea s-a straduit sa povAtuiascA guvernul ca sa accepte eel putin o minima
revendicare pentru a potoli" avintul maselor muncitoare, inflAcarate
de justetea luptei lor.
1 Documenle din isloria Parlidului Comunist din Rominta. 1817-1922, Buc., E.S.P.L.P.,
1956, p. 199.
3 Lupta de cleat", anul I, nr. 7, p. 241.
3 Ibidem. www.dacoromanica.ro
2 o. 989 1
18 C. MOCANU 14
In tarn poste tot se vorbea de greva, dar asa cum spune secretarul
comisiei locale a sindicatelor din Bucuresti : Nu stiam nimic precis si
nici n-am primit instructiuni de la Consiliu asupra color ce am de facut" 1.
Sel'unile nu Eitiau cind va izbucni greva, de undo si cum primesc
directive si indrumgri, modul de desfasurare a ei. Se pAstra cuvintul
(parola n.n.) de greva generals pentru ca aiasta o cer masele §i condu-
catorii o acceptau pentru cg, nu aveau incotro" 2, a spus mai tirziu secre-
tarul sectiunii din Galati a partidului socialist. Nici data grevei nu a fost
fixatl cu precizie 2. Dup'a unii, greva urma sa inceapa la 2 3 saptImini
dupl data de 20 octombrie ultima zi cind se astepta rIspunsul guver-
nului.
Reformistii stIvileau astfel dezvoltarea luptelor de mass, care, in
conditiile orinduirii bazat'g pe exploatare, constituie nu numai singurul
mijloc pentru infaptuirea revendiegrilor, ci si cea mai bun' coal pentru
educarea revolutionar/ a maselor, pentru maturizarea for politic6 tsi
Grupurile comuniste au subliniat cu tgrie necesitatea unui stat
major, a unui partid revolutionar in stare sgi conducl o asemenea mare
actiune a clasei muncitoare. Lupta va fi grea spuneau grupurile
comuniste Partidul de avangard6 a proletariatului, partidul comunist,
trebuie deci sá se formeze si sa lucreze" 4. Incg, evenimentele din preziva
grovel generale, dud intrau pe scena unei marl lupte politico cele doul
clase fundamental antagoniste ale societ'atii capitaliste : proletariatul si
burghezia coalizata cu mosierimea, an reliefat necesitatea creArii partidului
comunist. Partidul, asa can scrie Lupta de class ", era atunci ins/ de-
abia in formatie" 5. Clasa muncitoare a intrat in lupta', farg, a avea in
frunte partidul revolutionar, nepreggtita" si neorganizata.
Infruntind teroarea intensificata, de guvern si impotrivirea elemen-
telor oportuniste, an fost luate unele masuri de pregAtire a grevei de
Care masele de muncitori, In trunte cu membrii grupurilor comuniste
Constantin Iva'nus, Leonte Filipescu, Vasilescu-Vasia, Pandele Becheanu
(Alecu Constantinescu, M. Gh. Bujor erau in inchisoare) si multi alti
vajnici militanti ai luptei revolutionare.
In multe locuri din tarn, asa cum reiese din documente de arhivl,
sub inriurirea elementelor inaintate au fost alese comitete de greva unele
duble sau triple pe fabrici sau pe orase (Bucuresti, Ploesti, Cluj, Iasi,
Timisoara etc.), comitete in care a activat un numgr insemnaf de comu-
nisti 6, an fost trimisi delegati prin intreprinderile inconjuratoare in vede-
s MArturii reproduse de M. Roller, op. cit., p. 100.

2 Ibidem, p. 121.
s Formularea din memoriu cA dacA pinA la 20 octombrie guvernul nu va da rAspunsul
cuvenit, muncitorimea va fi chemat5 la o grevi generalA nu Insemna cA to aceastA zi se va
declara greva.
Lupta de clasl", 2 octombrie 1920, p. 271.
6 Ibidem
Vezi Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe ltngA C.C. al P.M.R., fondul
5, dosarul nr. 765, filele 3 §i 5.
www.dacoromanica.ro
rea mobilizgrii tuturor la luptA, an fost strinse fonduri 1; s-au rIspindit

manifeste in capital/ Fi in numeroase locuri ale Valli., s-au tinut intruniri
pregatitoare.
intr-un apel, elaborat de cAtre Sectiunea din Bucuresti a Partidului
socialist si comisia local/ a sindicatelor, adresat muncitorilor din Capita 16,
dup/ ce se sublinia : Destul cu regimul de jaf, teroare si tggaduire a
tuturor drepturilor voastre. Trebuie s5, aratati guvernului a rabdarea
voastrl are margini" 2, muncitorii erau chemati pentru miercuri, 13
octombrie, ora 6 seara in sable de la Centru, Grivita,Dudesti, Serban-VodA,
MAgurele, 13 Septembrie, Ovidiu siPiscului pentru a cere guvernului satis-
facerea revendicgrilor din memoriu (pe care apelul le reproduce). La intru-
nirile convocate muncitorii au manifestat, in unanimitate, pentru grey/
generals/ S.
Au avut loc asemenea intruniri si in intreprinderi. La intrunirea din
18 octombrie de la fabrica metalurgic/ Vulcan", la intrebarea pus/
muncitorilor dacA sint pentru grey/ general/ s-a rlspuns, Cu urale si
aclamatiuni" 4. Cu acelasi entuziasm au manifestat pentru grey/ general/
muncitorii de la fabricile Wolf", Lemaitre", Budich" si multe altele 5.
La adunarea muncitorilor de la Arsenal din 15 octombrie, la care s-au
reales delegatii, s-a vorbit si despre greva general*/ 6.
Hot/rirea fermg, a muncitorimii de a se declara greva general/ s-a
manifestat cu putere si la intrunirile care an avut loc in celelalte orase
si centre muncitoresti din tar/. In ziva de 14 octombrie, la clubul socialist
din Ploesti 7, la intrunirea delegatilor muncitorilor din aproape toate intre-
prinderile orasului s-a dezbAtut necesitatea declar/rii grevei generale. Dele-
gatii an luat si unele mgsuri privind modul cum 0, se inceap/ greva in
intreprinderile din care fac parte, cum s5, se desfasoare intrunirile si mani-
festatiile de strad/ ; a doua zi a avut loc o asemenea intrunire a ceferisti-
lor. Tot la 14 octombrie 1920, metalurgistii din Buzgu au tinut o intrunire,
la care an luat hotArirea ca in cazul in care guvernul nu va satisface ping
la 20 octombrie ravendicarile, sa intre in greva general/ 8. La adunarea
muncitorilor din Moroni din 17 octombrie s-a al./tat ca, pentru a iesi din
situatia grea in care i-a aruncat exploatarea capitalists, pentru muncitori
este necesar/ greva general / 9.
La intrunirea de la Birlad, din 17 octombrie, un muncitor a vorbit
despre nesatisfacerea memoriului ceferistilor, prezentat cu sapte luni in
1 De pilda la Cluj a fost convocata In acest sens o consfatuire la care au participat repre-
zentanti din 31 de orase si centre muncitoresti din Transilvania (Arhiva centrals a Institutului
de istorie a partidului de pe ling/ C.C. al P.M.R., dosar nr. 2608, fila 45).
2 Socialismul" din 13 octombrie, 14 octombrie 1920.
2 Socialismul" din 15 octombrie 1920.
4 Chemarea" din 21 octombrie 1920.
5 Ibidem.
4 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului de pe ling/ C.C. al P.M.R., dosar
nr. 122 F.O. (40545-118), Fond siguranta, 1. 23.
7 Loc. cit., dos. nr. 40158/2921, vol. I, fila 231.
8 Arhivele Statului Buzau, Prefectura Buzau, dos. nr. 299, f. 194.
www.dacoromanica.ro
° Loc. cit., mai-iunie 1956, p. 118-119.
20 C. MOCA NU 16
urmg. Ca si atunci spunea vorbitorul nici memoriul trimis de munci-

torimea din Intreaga tail, la 11 octombrie, nu va fi satisfacut. S-a luat
hot/rirea ca dad, phi/ la 20 octombrie a.c. guvernul nu va satisface
cererea muncitorilor atunci toti muncitorii vor declara grey/ general6" 1.
La o adunare a delegatiilor muncitorilor din judetul Neamt s-a discutat
despre declararea grevei generale 2.
La Intrunirea din Brasov din 19 octombrie au fost condamnate ma" su-
rile luate de guvern impotriva ceferistilor din Bucuresti, participantii
declarindu-se solidari cu greva general*/ ; la cea din Sibiu convocatg, In
aceeasi zi, s-a stabilit un plan concret de actiune 4. La Timisoara, In seara
zilei de 20 octombrie, dap/ ce s-a discutat despre marea hiptd a muncitori-
mu care se pregatea, s-au impartit manifeste in leg/tura, cu greva general*/ 5.
Tot in acest timp la Hunedoara s-au prelucrat instructiunile venite de la
Uniunea Sindicatelor metalurgiste 6.
Concomitent cu asemenea actiuni au fost rasp/ndite, mai ales In
centrele muncitoresti mai insemnate, manifeste prin care elementele inain-
tate, comunistii, chemau muncitorimea sa organizeze greva general/.
La 17 octombrie, In orasul Ploesti a fost rgspindit comunicatul intitulat
Greva general*" 7, In care se arat/ cauzele care an determinat muncito-
rimea sa tread, la organizarea grevei, se demasca politica antimuncitoreaseg
si antisovietic/ a guvernului burghezo-mosieresc si se indeamng toti oa-
menii muncii din oras sa participe activ la greva general/.
In manifestul semnat de Muncitorimea din organizatiile socialiste
din Iasi" adresat oamenilor muncii din acest oras, se dezvgluie situatia
grea a maselor muncitoare, politica reactional./ a burgheziei si mosierimii.
Dupg ce argta suferintele color ce muncesc, manifestul sublinia cg in aceast6,
situatie muncitorimea din Iasi, ca si din celelalte orase ale taro, este nevoita
s5, recurg/ .1a ultima arm* (greva nu este ultima arm/ de lupta a mun-
citorimii n.n.) greva general/ in toat/ tara" 8.
La 20 octombrie comandantul corpului V ArmatI raporteaz/ Minis-
terului de Razboi ca in aceast/ zi a gasit In Timisoara un manifest, iscalit de
socialistii din localitate, In care se cheam/ muncitorii romIni, unguri, ger-
mani, sirbi etc. s'a participe la greva general/ 9.
La 20 octombrie, sectiunea din Bucure0i a partidului socialist a
lansat un Inflacalrat apel. Ca membri disciplinati ai partidului se cerea
membrilor sectiunii aveti datoria de a depune toate eforturile ca greva
1 Loc. cit., D. 7, vol. VI, individual, dosar nr. 22688-8, fila 36.
$ Loc. cit., dosar nr. 40191/2121, vol. I, fila 231.
$ Arhivele Statului, Ora§ul Stalin, Prefectura Jude%ului Brasov, dosar 1920-1936,
Buletin dh informatie nr. 2949.
4 Siebenbargisch Deutsches Tageblatt", din 26 octombrie 1920.
5 Arhiva centrals] a Inst. de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., dosarul nr.
1253, fila 156.
Loc. cit., fond 99, dosar nr. 2608, fila 90.
7 Loc. cit., dosar nr. 2489/1920, p. 2.
8 Analele Institutului de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R.", mai iunie
1956, p. 118-119.
9 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., dosar
nr. 197, fila 15. www.dacoromanica.ro
sl aiba succesul dorit . . . In tot timpul grevei yeti fi mereu la postul vostru
pentru a vedea ca interesele clasei muncitoare sa, nu fie inculcate avind
datoria a sta mereu in contact en masele muncitoare in tot timpul luptei" 1.
Pe alocuri s-au elaborat si unele instructiuni privind organizarea
grevei instructiuni nu lipsite ins/ de neclaritate, de influenta liniei
generale oportuniste a partidului socialist 2.
In be s5, pregateascg greva, sI mobilizeze masele la demonstratii .si
alte asemenea manifestAri menite s/ impunI guvernului s'a indeplineasca
cerintele din memoriu, oportunistii din conducerea Partidului socialist
si a sindicatelor, pe de o parte, asteptau sg, vin/ din Benin" un rgspuns
favorabil muncitorimii din partea unui guvern care trecuse la ofensiva
impotriva muncitorimii, pe de an/ parte, publican in Socialismul",
If Tribuna
Socialist6" $i alte ziare socialiste, centrale si regionale, articole,
comunicate, manifeste, indrumAri vagi, confuze formulate in spirit refor-
mist. Socialismul" reproducea zilnic comunicatul despre greva general/ :
Cerintele muncitorimii cuprinse in memorial inaintat guvernului sint
minime". Lupta in care se angajeaz/ muncitorimea a fost impusa de guvern.
If Rabdarea trecind mice margine, recurgem la singura arm/ (nu este singura
arm/ n.n.) pe care o avem cu not : greva generalg,". La cuvintul de ordine
dat muncitorimea din l.ntreaga tar/ va incrucisa bratele. Pregatiti-v6
de greva general/ ! Asteptati senmalul 1 scria mai departe greva
nu inceteazg pin/ cind cererile noastre nu vor fi satisf/cute", dupe care
sublinia: In timpul grevei toat/ lumea st/ acasa,
nu se face nici o- manifestatie, pentru a nu face jocul
provocatorilor" 3.
In aceste imprejurgri, cind clasa muncitoare din Rominia, insufletita
de exemplul eroicului proletariat rus, isi afirml cu o vigoare deosebit/
vointa de lupt/ impotriva exploatarii capitaliste, iar guvernul burghezo-
mosieresc, sub presiunea grevei generale, se vedea silit s'a satisfacl o aerie
de cerinte ale grevistilor, pregAtindu-se totodata de represiune, sefii opor-
tunisti, tfaclatori ai proletariatului, subliniaz/ tovara'sul Gheorghe
Gheorghiu-Dej comunicind grevistilor BA, stea linistiti acas/ an Mout
s Chemarea" din 20 octombrie 1920 ; Universul" din 21 octombrie 1920 consemneaza
ea la 20 octombrie pe strazile Capitalei a fost raspindit un manifest de chemare la greva general&
a 0 astfel de instructiune este cea elaborate la 19 octombrie de ciltre organele din Cluj
ale partidului social-democrat, Uniunii C.F.R., Uniunii Muncitorilor In fier si metal, Uniunii
muncitorilor minieri $i topitori, Uniunii muncitorilor In lemn, Uniunii functionarilor din Ardeal
si Banat. In instructiune se precizeaza ca greva se va declara la 21 octombrie, joi dimineata
si va tine pine chid se va da dispozitie de catre Comitetul Executiv al Partidului socialist siComisia
centrals a sindicatelor. Trenurile se vor opri la orele 12, iar dupd aceasta ore nu va mai pleca
nici unul. Trenurile sa fie duse In depou, la Intreprinderile cu cuptoare sa se is masuri pentru
continuarea normal/ a activitatii, la intreprinderile importante O. se organizeze pa za pentru
a nu fi deteriorate instalatiile etc. In instructiuni, oportunistii de dreapta au introdus recoman-
darea de a se evita demonstratiile si adunarile, slabindu-se astfel forta de lupta a muncitorimii.
(Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C. at P.M.R., dosar nr. 40198,
fila 222).
s Se potriveste de minune sl oportunistilor din RomInii replica data de Karl Liebknecht
la un congres al Partidului social-democrat german : Se rice sa nu provoci diavolul. Or, dia-
volul este totusi de fats In came si oase ; am duce o politics{ a strutului deed am vrea sA negam
aceasta" (op. cit., p. 30).
www.dacoromanica.ro
22 C. MOCANU 18
posibilI reprimarea singeroasa a grevei de cgtre &Maul Averescu, aflat In

slujba capitalistilor si mosierilor" 1.
In acest timp an loc mari agitatii la C.F.R., In capital 2.
In conditiile and muncitorimea din Intreaga tars fremAta asteptlnd
semnalul pentru greva generals, ceferistii au Intocmit la 16 octombrie un
memoriu special reluind revendic'arile prezentate In varg. Guvernul nu
le-a acceptat memoriul. Atunci sindicatul C.F.R. Locomotiva" a anun-
tat prin pres1 : Guvernul nu se osteneste atusi de putin sg, ne cunoascg,
cererile si refuzg sa stea de vorbI cu acei care sint desemnati..." 3, si a
organizat o sedinta la care sa', se discute situatia creatA. Toti ceferistii
atit membrli sindicatului revolutionar at si cei care cazusera In mrejele sin -
dicatului galben", stringindu-si rindurile, s-au unit si au intrat In lupta
pe baza revendicarilor comune.
In seara zilei de 17 octombrie 4 a izbucnit greva ceferistilor. Prefec-
tura politiei Capita lei a telefonat In seara zilei de 17 octombrie, la orele 18,
sefului de stat major anuntindu-1 c5, la C.F.R. a izbucnit greva : Mecanicii
fochistii dupg, ce an dus trenurile in ggri si an bagat masinile in depou-
1;4i
rile respective, au parasit masinile si serviciul" 5. La ora 19 nici un mecanic

din ora nu s-a prezentat la garl pentru a conduce trenurile 8.
I mediat, In noaptea de 17 spre 18, guvernul a dispus luarea de mAsuri
militare pentru ca greva sg, fie imediat inabusitA. Gara a fost ocupatl de
regimentul 2 C.F.R. Gara de nord e pgzita militgreste", consemna un
ziar 7.
A doua zi Insa greva s-a desfkurat cu amploare, extinzindu-se.' Au
pgrasit lucrul si muncitorii de la Atelierele C.F.R. 9; an intrat In greva
ceferistii din numeroase orase din tarn : Ploesti, Pitesti, Focsani, Adjud,
MArasesti, Iasi, Constanta, T, Severin, Craiova etc. 9.
Greva de la C.F.R. a devenit generall pe teritoriul vechii Rominii.
Cu ea s-au solidarizat muncitorii ceferisti din Transilvania10,1ucrAtorii din
alte ramuri ale comunicatiilor : din porturi, de la postl. La 18 octombrie
Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole fi cuvfMdri, ed. a IV-a, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 336-337.
I Inc A dug ce, In urma trAdArii oportunistilor, se sfirsise, la 7 iunie greva for gene-
iala, muncitorii ceferiSti au continuat sA lupte pentru a obtine satisfacerea revendicArilor. Au
vrut sä organizeze o alta grevA general' la 1 august, dar greva nu a mai izbucnit din ordinul
dispozitiei de la centru. (Arhiva centralA a Institutului de istorie a partidului de pe linga
C.C. al P.M.R., dosar nr. 42821, dos. 6, fila 257, vezi qi fila 541).
$ Luptatorul" din 20 octombrie 1920.
4 In lucrarile mentionate mai inainte se arata cA aceasta grevA a izbucnit In ziva de 18 oc-
tombrie. Eroarea provine din faptul el stirea despre greva a agrut in ziarele din 18 octombrie
iar lucrArile la care ne referim sint bazate Indeosebi pe datele din presa.
5 Arhiva centralA a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dosar
nr. 42819-31, fila 21 ; Luptatorul" din 20 octombrie 1920.
LuptAtorul" din 20 octombrie 1920.
7 Ibidem.
8 Ibidem, 21 octombrie 1920.
o Arhiva centralA a Inst. de istorie a partidului de pe lingA C.C. al P.M.R., dosar
nr. 40191/2121, vol. I, fila 291 ; Socialismul" din 21 octombrie 1920 ; LuptAtorul" din 20,
21 octombrie 1920.
www.dacoromanica.ro
s-a declarat greva la Navigatia Fluviala Rom Ina'. Cu Incepere de la 19

octombrie nici un vapor al N.F.R. n-a mai circulat 2.
Au mai intrat In grey*/ muncitorii de 'la diferite intreprinderi $i de
diferite profesii. La Ploe 3ti, i B azau 3 an declarat greva mancitorii de la
uzinele electrice, la Galati birjarii 4 j la 19 octombrie s-a hotarit ca in Bra-
ila BA se deelanseze o greva general. Un raport al comandantului militar
al diviziei a X-a teritoriala, arata ea In Braila In ziva de 19 octombrie,
concomitent cu greva ceferistilor, In urma intrunirilor avute, socialistii
sindicalisti au declarat greva generall" 5. Nu s-a putut lnsa declansa greva
datorita masurilor de represiune luate de guvern. Yn documente gasim indi-
eatii i despre alte greve i frammntari produse In legatura on greva ceferis-
tilor i In atmosfera chid muncitorimea astepta semnalul grevei generale 6.
In afara de masurile luate imediat dup./ declararea grovel. la C.F.R.,
guvernul Averescu a recurs la mobilizarea ceferistilor, anuntata prin comu-
nicatul din 18 octombrie 7.
Respingind masura guvernului reactionar, solidari intereselor muncito-
resti, ceferistii nu an raspuns invitatiei din ordonanta guvernului 8. Actiu-
nile de vinare" a grevistilor de prin cartierele muncitoresti nu au dat rezul-
tatul scontat. Realmente, guvernul care si-a luat angajamentul In mod
public ca va Infringe greva, a suferit un °sec. Miscarea grevista, dimpo-
triva, crestea. Greva ceferistilor a precipitat evenimentele, a grabit intrarea
intregii muncitorimi In greva generala, care deveni iminenta.
In timp ce oportunistii cerseau de la guvernul reactionar satisfacerea
eel putin a unei minime revendicari pentru a avea pretextul aminarii grevei
si nu luau masuri de pregatire a marfi lupte muncitoresti catre care ducea,
In mod necesar, intregul curs al evenimentelor, guvernul intarea in aceste
zile masurile de represiune.
Yn Intreaga tara, guvernul a dispus organizarea unei put6rnice paze
militare la intreprinderile mai importante 9, pregatirea soldatilor In cazarmi
pentru ca sa fie introdus,i In intreprinderi In vederea spargerii" grevei.
Au fost Intarite cu forte militare o aerie de puncte importante ale C.F.R.,
1 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dosar
nr. 42819-31, fila 61.
2 Socialismul" din 21 octombrie 1920; Luptatorul" din 22 octombrie 1920.
a Arhivele Statului Buzau, Pref. Buzau, dos. nr. 299/920, f. 28.
4 Arhivele Statului Ploe§ti, Pref. Ploeqti, dos. nr. 40.
5 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe linga. C.C. al P.M.R., dosar
nr. 42817-6, fila 15.
6 Arhiva M.F.A., depozitul Birlad, fondul C. IV, Armata, dosarul nr. 118, filele 41-42.
7 Top controlorii de tractiune, mecanicii §i fochi§tii din serviciul tailor ferate au fost
chemati sil se prezinte, 'Ana a doua zi, la 19 octombrie, ora 18, cei din Bucure§ti, la regimentul
2 tai ferate, cazarma Cotroceni, iar eel din alte garnizoane la cercul de recrutare respectiv ; tots
controlorii de tractiune, mecanicii §i fochi§tii, pina la etatea de 65 de ani, care erau rechizitio-
nabill ca speciali§ti, erau chemati la aceea§i data tot la regimentul 2 cal ferate. Cei care nu
se vor prezenta In termenul aratat erau avertizati ca vor fi ridicati cu forta publics si vor avea
sa dea seama In fata instantelor justitiei militare de neexecutarea ordonantei (Chemarea" din
20 octombrie 1920).
8 Dimineata" din 21 octombrie 1920.
9 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dos. nr.
42819-31, fila 18. www.dacoromanica.ro
24 C MOCANU 20
mai ales In Bucure,ti, Cluj, Ploe§ti, Timi§oara, Simeria, Pa§cani, Bra§ov.

Yn orate s-au luat masuri pentru organizarea military a pastrarii ordinei".
Capita la, de pill* a fost impartita In mai multe sectoare, fiecare sector
ffind pus sub paza unui deta.ament militar, dotat cu munitie, inclusiv
mitraliere.
Comandantii militari an primit chiar ordin ss puny la punct pla-
nurile directoare 1. S-a facut schimb de unitati militare Intre ora§ele apro-
piate, sau, in unele locuri au fost aduse trupe din alte parti ale tarii 2.
in ziva de 20 octombrie a expirat termenul pentru raspunsul la
memoriu. In ziarele din dupa amiaza zilei a fost infafi§at publicului comuni-
catul guvernului. Respingind memoriul, guvernul declara fang i sfidator :
...orice act de ostilitate va atrage dupa sine masuri ce interesele publice
impun". In situatia data, o noun delegatie a Partidului socialist s-a prezen-
tat la ministrul de interne 3. Delegatia formats din oportuni§ti ar fi con-
tramandat greva generall dad, guvernul ar fi satisfacut macar ceva din
cererile formulate". Memoriul muncitorilor a fost insa definitiv respins.
Atmosfera grevei generale a Inceput sa, se resimta cu putere In capi-
talk apoi, treptat, pe intregul cuprins al tarii. Cuvintele lui N. D. Cocea,
tiparite in Chemarea" din acea zi, zugraveau momentul : Pentru intlia
oars in vremurile astea mari revolutionare Cara va domni sub domnia gravy
§i muta a grevei generale" 4.
Oportuni§tii din conducerea partidului socialist §1 a sindicatelor n-au
avut Incotro §i au trebuit O. lase" sa se declan§eze greva. Ei insa nu an
luat nici In most moment masuri de organizare §i de conducere a grevei.
Comunicatele generale §i vagi care an fost date atunci s-au dovedit
insuficiente pentru organizarea marii batalii a muncitorimii, pentru mobil-
zarea aliatilor fire§ti ai proletariatului §i in primul rind taranimea, pentru
pregatirea opiniei publice.
Din materialelo documentare cercetate, rezulta ca greva a izbucnit
in unele parti ale tarii, §i, In primul rind la Bucure§ti, Ploie§ti, Ia§i etc.,
In dupa amiaza zilei de 20 octombrie, imediat dupa ce s-a aflat ca guvernul
a respins memoriul. Greva generall s-a declanpt insa cu amploare pe intre-
gul cuprins al tarii, In dimineata zilei de 21 octombrie, nu In acelmi timp
Ri in toate locurile deodata. Greva ceferitilor, care a devenit parte into-
granta a grevei generale, §i-a masit amploarea. Au intrat In grew/ Eisi
ceferi§tii din Transilvania, la 21 octombrie. La Cluj, Arad, Satu-Mare,
Oradea, Bra§ov §i In multe alte centre din aceasta parte a tariff in dimi-
neata zilei mentionate trenurile an Incetat de a mai circula 5. .4.5a cum
arata Buletinul informativ al marelui stat major, in aceasta zi au circulat In
1 Arhiva centralli a Inst. de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., dos. nr.
42819-31, fila 1C.
2 Ibidem.
3 C. Argetoianu, Penlru cei de mtine. Amintiri din uremea celor de ieri, partea VI, p. 488.
Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului de pe 11'10 C.C. al P.M.R.
6 Arhiva centralli a Inst. de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., dosar cu
I3uletinele informative ale conund. militare si Marcie Stat Major, din zilele de 20 octombrie
si 4 noiembrie 1920, filele 54, 30, 32 si allele.
www.dacoromanica.ro
toatl Cara doar citeva trenuri personale si mixte, un singur tren accelerat,
un tren simplon cl zece trenuri militare cu trupe 1. Circulatia a fost sistata,
ci pe liniile secundare. In Oltenia, aratl un document, circulau in aceasta
si pe liniile secundare doar doug, trenuri 2, Greva a continuat si In tran-
sportul fluvial. Cu toate- ca, au fost adusi cu forta unii mecanici, totusi
guvernul a fost nevoit s'a execute transportul fluvial cu ajutorul marinei
militare ci cu alte mijloace 3.
Marea mash a muncitorflor din capital/ a intrat In grey/ 14 21 octom-
brie. In frunte, In afar/ de ceferisti, care continuau greva, au fost metalur-
gistii. Intr -o dare de seam/ Intocraita de Comitetul sindicatului metalurgist
se arata ca deli muncitorii metalurgisti erau In urma unei Breve de
case luni (e vorba de lock-out-ul ci greva din var./ totusi cind li s-a
opus la intrunirile pe cartiere ca e hotgrit'a greva general/ metalurgistii
au fost aceia care nu au tinut cont de datoriile si sacrificiile fAcute timp de
case luni, ei, metalurgistii an fost cei dintii care an aprobat-o si an
facut-o " 4. Secretarul Comisiei locale a sindicatelor ant/ mai tirziu ea
?) In fabricile si atelierele un de erau masati proletarii, s -a pgr/sit lucrul
aproape complet, aca cum au recunoscut chiar ci publicatiile oficiale.
Muncitorii din toate Intreprinderile metalurgice, C.F.R., R.M.S., Atelie-
rele comunale, tipografii, .Arsenalul Armatei, In multe pArti lucratorli fri-
zeri si chiar brutarii au incetat lucrul si au stat linictiti acasa (conform con-
semnului dat n.n.)"5. La Arsenalul Armatei, Atelierele centrale de con-
feetii, la Arsenalul Aero-Nautic si Atelierul de reparatii al Artileriei grele,
cu exceptia Pulberariei Dudecti, greva a luat extindere, incit directia
acestor stabilimente a propus Ministerului de Razboi ca fat./ de starea
actual/ unde lucratorii s-au pus In grevl, BA fie inchise pe trei luni aceste
Intreprinderi, numarul meseriasilor famasi In serviciu nepermitind a se
pune In functiune intreprinderile respective" 6. La 22 octombrie Che-
marea" constatind amploarea grevei In capitals, prevedea totodatA ca
aici greva va lua o extindere foarte mare.
LucrAtorii de la tramvaie, taximetre, de la Uzina de electricitate,
din restaurante si hoteluri nu au intrat Ins/ In grey/ din pricina lipsei
de organizare, ceea ce a miccorat efectul grevei In fate opiniei publice.
In Valea Prahovei, unde greva a avut cea mai mare amploare ime-
diat dup./ Bucurecti, greva general/ s-a declarat In multe intreprinderi
Inca din dui)/ amiaza zilei de 20 : fabricile, uzina electric/ si brutAriile din
Ploiesti 7, schelele si Intreprinderile de la Moreni, Mud, 'fintea, Telega
etc. 8, Steaua Romina", Atelierul Creditul petrolifer", Atelierele centrale
1 Loc. cit., fila 54.

2 Loc. cit.
s Loc. cit.
4 Loc. cit.
5 Vezi M. Roller, 1920. Conlribufii la isloria sociald a Romlniei, p. 100.
6 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C. at P.M.R., dosar 42810,
vol. X, procesul Derlul Spirii, fila 266.
7 Arhivele Statului Ploicsti, Ca b:netul I Instructie, dosarul nr. 30/113, 1920, fila 19.
Universul" din 22 oct. 1920.
6 IzbInda" din 20 octombrie 1920.
www.dacoromanica.ro
26 C. MOCANU 22
din Cimpina 1, Salina Sldnic2 etc. Un participant la evenimente relata

mai tlrziu ca In regiunea petroliferd s-a reusit ca timp de opt zile
sd se paralizeze orice actiune In fabricile din Ploiesti si Cimpina, precum si
in toate schelele de exploatare a titeiului. .." 3. Numai in clteva Intreprinderi
mai putin importante nu s-a declarat grevd.
La Petrosani si in alts centre carbonifere greva a avut o amploare
deosebita. Minerii au incetat lucrul In ziva de 21, dupd ce, in unele locuri,
dimineata au -tinut Intruniri. Un comunicat al Inspectoratului miner Petro-
sani, ardta ca, grevistii de la Lonea", societatea Salco", Vulcan", Lu-
peni" si de la toate celelalte Intreprinderi ale statului, sInt dlrzi in lupta
lor. In Vala Jiului an rdmas la lucru numai cf iva muncitori rasati special
de grevisti pentru pompe 1i pentru a pazi instalatiile de avarieri 4. Nici
un miner, se scrie Intr-un reportaj, nu s-a aflat in minele din Valea Jiului
la 21 octombrie. Toti au stat pe la casele lor, asteptind sa li se facd
dreptate" 5. in raportul prezentab la Congresul al VII-lea al Uniunii mun-
citorilor din industria miners, din 1932, se aratd ca In regiunile rainier°
greva general/ a avut o reusitd depling. Nici un brat nu s-a miscat, nici
un miner n-a mai coborit In adinc..." 8.
La Cluj greva a izbucnit la 21 octombrie la diferite ore ale zilei.
Un raport al Biroului de contrainformatii al Marelui Stat Major ardta ca
dupa instructiunile date de centrul socialist din Cluj din ziva de 21 octom-
brie s-a declarat grevd generald In care au particiapat muncitori romini,
maghiari", asa dupd cum reiese- si din listele aflate In dosarele Intocmite
pentru proces 7. Un ziar mentiona ca In aceasta zi sirenele fabricilor an
famas amutite : intraserd In grevd muncitorii de la toate intreprinderile gi
atelierele particulars si de stat. Un timp au rdmas inchise i prdvalfile din
oral, iar bancile n-au putut sa lucreze 8. Greva s-a manifestat cu putere
mai ales la C.F.R. Muncitorimea din Cluj sublinia « Socialismul #
a dat exemplu Intregului Ardeal. Nici un muncitor nu a lucrat, nici o gazeta
nu a apdrut. Trei zile a fost lirfiste in oral, .." 9.
La 21 octombrie an intrat, in grevd general/ muncitorii romini,
unguri, germani, sirbi etc.", din Timisoara 1i alto orase ale Banatului.
Secretarul comisiei locale a sindicatului din Timisoara aratd ca aceastd
grey/ s-a declarat din solidaritate cu muncitorii din restul tariff, dar Eli
1 Arhiva central' a Inst. de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., fondul 5,
dosarul nr. 767, fila 286.
3 Loc. cit., fondul 79, dosarul nr. 7503, fila 2.
s Socialismul" din 28 noiembrie 1920.
Arhiva central' a Inst. de istorie a partidului de pe ling) C.C. al P.M.R., dosar
nr. 2975, fila 19.
6 Socialismul" din 28 noiembrie 1920.
6 Uniunea muncitorilor din industria miniera din Romlnia. Raport ciltre al VII-lea
Congres tinut la Bucuresti, In zilele de 28-29 februarie, 1, 2 martie 1932", Bucuresti, 1932, p.63.
7 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului de pe Raga C.C. al P.M.R., dosar
nr. 42817/6, fila 9.
Loc. cit., fondul 5, dosar nr. 760, fila 84.
10 Arhiva central) a Inst. de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., dosar
nr. 42817, filele 143, 181. www.dacoromanica.ro
datorit5, nevoilor materiale ale muncitorilor de aici. In ziva de 21, in orasul

Timisoara a fost rasPindit un apel al comitetului de greva, adresat cAtre
toti muncitorii i redactat In limbile romin6, maghiar5, ei germanA. In
acest apel se ar5,ta : Noi trebuie s5, lugm parte la lupta care ni s-a impus
din partea guvernului. Noi trebuie sa dam dovada ca toat5, viata economic5,
inceteazg, rind poporul muncitor retrage societatii puterea sa productive.
Muncitorimea RomIniei raspunde la tinuta refuzatoare a guvernului fatig,
de cererile facute cu Incetarea lucrului In general. Incetarea lucrului Incepe
azi joi la orele 5 dimineata" 1. In Incheiere, apelul cerea muncitorilor sa
respects dispozitiunile comitetului de grey/ si sa; fie constienti de Insemng-
tatea marii actiuni. La sfirsitul lui noiembrie 1920 In reportajul despre
greva genera15,, mentionat, s-a pastrat (In urma cenzurii) paragraful undo
autorul, care In timpul grove! a vizitat in mod special diferite centre munci-
toresti din tars, consemna In leg5turg cu desfasurarea grevei la Timisoara :
In prima zi orasul a fost mort. Nici un tramvai, nici un tren, nici o fabricl
nu a functionat" 2
La Iasi, In dimineata zilei de 20 octombrie3, la orele 9 dimineata, dupA
ce an fost vestiti prin sunetele sirenei, toti lucratorii fabricilor au p5,rasit
lucrul 4. In ziva aceea toate atelierele iii toate fabricile din localitate,
particulare si ale statului si-au Inchis portile"5. Tramvaiele n -au circulat.
0 mare amploare a avut greva de la atelierele C.F.R. Nicolina", la care
a participat Ilie Pintilie. In aceeasi zi a izbucnit greva in Valea Trotusului.
Aici a luat parte la grev5, tovarkul Gh. Gheorghiu-Dej, In virsta. de
19 ani.
La Galati, relateaz5, secretarul sectiunii locale a partidului socialist,
deli conducatorii se asteptau la o scurt5, gret5, demonstrative, la 21 octom-
brie, dimineata, o parte din sirenele fabricilor si a docurilor sung far5,
r5,sunet" . Muncitorii intraser5, In greva. Nici tramvaie, nici trAsuri, nici
laptari, nici cArute In port, nici frizerii deschise, nici restaurante cu
mese Intinse, totul a amutit, totul e inactivitate... De s'antierele Fernic,
uzine, ateliere, &dile ferate nu mai vorbim.. "6. Greva a fost partia15, la
mori, la unele Intreprinderi particulare 1. La BrAila an intrat in grev5,,
la 21 octombrie, aproape toat5, muncitorimea din port §i oras 8.
Un alt centru In care greva s-a manifestat cu putere a fost orasul
Turda. Muncitorii, dupg cum relateazg un ziar, au intrat In masa In greva
generalg. La cererea prefectului din Turda, garnizoana din Cluj a trimis
doug escadroane de caarasi pentru a inabusi greva 9. 0 amploare asem5,-
naloare a avut greva muncitorilor forestieri din Valea Muresului. Dup5,
1 Loc. cit., dosar nr. 1253, Curtea Martiala divizia I-a infanterie, fila 177.
2 SociaLsmul" din 28 noiembrie 1920.
3 Dupa unele surse 21 octombrie.
4 Dupa relatarea unui martor al evenimentelor reprodua de M. Roller, op. cit., p. 115.
5 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dosarul
nr. 24, vol. II, fila 15.
6 Din relatarea secretarului sectiunii din Galati, reprodusa de M. Roller, op. cit., p. 123.
Socialismul" din 1 decembrie 1920.
B V. Mihaiescu, Istoricul mi§carilor muncitoresti din portal Braila, 1930, p. 74.
9 Arhiva centralA a Inst. de istorie a partidului de pe ling' C.C. al P.M.R., dosar
www.dacoromanica.ro
nr. 610, vol. II ; Universul" din 31 octombrie 1920, fond 5, dosarul nr. 760, fila 86.
28 C. MOCANU 24
21 octombrie, clnd aid a izbucnit greva, coloniile forestiere au fost ocupate

de fortele militare ; muncitorii siliti sa intre la lucru s-au ascuns Insa In
adincul pgdurilor 1.
La Constanta greva a Inceput tot la 21 octombrie. tntr -o dare de
seam& a sindicatului C.F.R. Constanta, se arAta ca muncitorli ceferisti
an participat cu cinste la lupta muncitorilor din Intreaga tarn. Cu ocazia.
grevei din octombrie se spune In darea de seam& toti muncitorli
organizati de la depou Si de la Atelierele C.F.R. au fost la Ingltime. Au
declarat grey& pe ziva de 21 octombrie §i nu au Inceput lucrul, decit In
urma telegramei primite 2. Nu au intrat in grevg, dup& cum rezult6 din
unele documente cfrcetate, lucr6torii din portul maritim,
In aceast6 zi s-a declansat cu putere greva In numeroase alte orase §i.
centre muncitoresti din taxa, : ReAa 3, Anina 4, Lugoj 5, Arad 6, Orsova,
Mehadia, Toplet 7, Oradea, Baia Mare 2, Bacau, Comgnesti, P. Neamt 2,
Satu Mare", T. Severinn, Buz/u12, Pascanils, Brasov14, Hunedoara'5,
Tirgoviste (Arsenal) 16, Craiova 17 etc.
Din exemplele de mai sus, care nu epuizeazg nici pe departe problema
privind inceputul grevei generale, reiese cg, masele muncitoare din intreaga
tar& au dat glas dorintei manifestat timp de luni de zile, de a impune,
Impotriva oportunistilor satisfacerea cerintelor printr-o grey& pe Intreaga
tar& ; 1}j -au manifestat cu elan si Incredere In victorie forta for de lupta,
constiente hind ca numai prin luptg,hotarltl, solidarg pot Infrunta cerbicia
guvernantilor.
Guvernul care, cu toate mIsurile de zgd'arnicire a grevei, n-a putut
opri dezlantuirea luptei maselor, a trecut la ample masuri de reprimare.
1 Sludii qi referale privind isloria Romtniei, partea a II-a, Ed. Acad. R.P.R., 1954,
p. 1658 (Fuchs S., Grena muncilorilor din Valea Murefului in anul 1925). Arhiva ccntrala a Inst.
de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., dosar nr. 610, vol. II; loc. cit., fond nr. 5,
dos. nr. 765, filele 9, 10.
2 Arhiva centrald a Inst. de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., dosar
nr. 198, F. 0., filele 130-131. Dos. Aroneanu, fond proces, fila 15.
a Reschitzaer Zeitung", din 31 oct. 1920 ; Banatul rominesc" din 30 octonlbrie 1920.
4 Ibidem.
5 Lugoscher Zeitung", din 31 octombrie 1920.
6 RomInul" din 22 octombrie 1920.
1 Arhivele statului din Timi§oara, fondul Tribunalul regional, dosarul nr. 50/1921,
fila 3.
6 Arhiva centrald a Inst. de istorie a partidului de pe lingd C.C. al P.M.R., sectorul din
Cluj, dosarul VIII, fila 7.
9 Arhiva M.F.A., depozitul Blrlad, fondul C. IV-A, dosarul nr. 118, fila 277.
10 Szamos" din 26 octombrie 1920.
n Socialismul" din 28 noiembrie 1920.
12 Arhivele statului Buzau, fondul Prefecturii, dos. nr. 795, fila 7.
la Arhiva centrald a Inst. de istorie a partidului de pe lingd C.C. al P.M.R., dos.
nr. 117, fila 19.
14 Arhivile statului, Oralul Stalin, Pref. judetului Bra§ov, dos. 1920-1936, buletinul
de informa tie nr. 2949 din 20 oct. 1920.
is Arhiva centrcla a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., fondul 99,
dos. nr. 2608, fila 90.
10 Loc. cit., vol. II, dosar nr. 43217/854, fila 51.
www.dacoromanica.ro
Imediat, sub semngtura regelui, guvernul a introdus in capital& starea do

asediu, iar in restul tarii cenzura military 1. In unele pgrti ale tArii, mai
ales in Transilvania, starea de asediu exists, de fapt, de mai inainte.
Pe strgzile ormelor circulau patrule §i deta§amente militare 2, iar
in puncte mai importante an fost postate deta§amente militare ; in centrele
muncitore§ti an fost aduse not unitgti militare, echipate §i inarmate pentru
luptg, 3. In fabrici, la portile cArora au fost postate sentinele, au fost dui
soldati pentru a continua productia. Din ordinul guvernului, comandamen-
tele militare au luat masmi pentru a mobiliza §i rechizitiona pe munci-
tori, pentru a-i aduse cu forta la lucru 4. Intrunirile muncitoresti, deplasa-
rea in grup pe strada au fost cu asprime interzise ; 8-a dat dispozitie ca ple-
carea §i intrarea in oraq, s'a" se fact' numai pe WA, de permise speciale.
Numero§i grevi§ti, care locuiau cu cu rie in case apartinind statului sau
intreprinderilor an fost dati afar,, zvirliti in stradg 5. Mai ales in Timi-
§oara, Cluj, Arad, Oradea multi muncitori an fost expulzati in Ungaria
ortistg 6.
Mii de muncitori, membri ai partidului socialist sau ai sindicatelor
an fost arestati, iar multi dintre ei intemnitati, supu§i la un regim de bes-
Mall teroare. In inchisoarea din Bacgu a fost asasina t dr. H. Aroneanu 7
militant socialist legat de miparea muncitoreasca. Sediile organiza-
-tiilor muncitore§ti au fost inchise, devastate, sigilate, puse sub paza sen-
tinelelor 8. Sindicatele nationale" (galbene)- create de guvern care in-
cepuserg mai de mult sg, se descompunl an fost folosite pentru a crea
diversiuni in rindurile muncitorilor. Presa burgheza, in frunte cu organul
guvernului Indreptarea" a dezlAntuit o de§gntat'a actiunea de calom-
niere a grevei generale. Regimul burghezo-mo§ieresc reva'rsa teroarea crudA
impotriva celor care i§i cereau dreptul la o viata, omeneascg.
In zilele urmaloare desnsurarea grevei generale cunoa§te, a§a cum
reiese din cercetarea in ansamblu a mArturiilor vremii, un proces complex.
Pe de o parte se constata mai ales pentru. primele 3 4 zile, aderarea la
greva a muncitorilor din alte intreprinderi in care nu se declarase grey&
,sau greva era partiall. De pildd la 22 octombrie an parasit lucrul munci-
torii de la unele schele petrolifere din Dimbovita 9, minerii de la Radna-
1 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului de pc ling C.C. al P.M.R., dos: r

nr. 198 (vezi textul ordonanfei).
2 forga consemna In Memorii, referindu-se la situatia din Bucuresti : Trupe trec cu
muzica pe strAzi pentru a intimida" (p. 70).
3 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., dosar
nr. 43310/38, fila 1.
4 Loc. cit., dosar nr. 15869; Socialismul" din 3 noiembrie 1920.
5 Socialismul" din 5 noiembrie 1920; Arhivele statului Bucuresti, fond M.A.I., dos.
nr. 226 (1920) fila 94 ;. IzbInda" din 23 oct. 1920.
I Kelett Ujsag" din 28, 30 octombrie 1920.
7 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului de pe Itnga C.C. al P.M.R., do-
sarul Procesul Aroneanu"; Socialismul" din 3 noiembrie 1920.
8 Loc. cit., fond 90, dos. nr. 154, vol. II, p. II, fila 169 ; fond 79, dos. 7504, fila 24 ;
Izbinda" din 24 octombrie 1920.
o Arhiva centrala a Inst.www.dacoromanica.ro
de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., dosar nr.
42817-6, vol. XIII, fila 226.
30 C. MOCANU 26
Veche 1, la 23 octombrie a izbucnit greva la unele fabrici de pe Valea Tro-

tusului 2, la fabrica de tutun i fabricile de textile din Sf. Gheorghe 3, la
24 octombrie la Mures-Uioara 4, la 25 octombrie au intrat in greva, munci-
torii fabricii de celuloza, de la Zarnesti 5. Pe de alta, parte se constata, in
uncle parti ale tarii, incetarea grevei in uncle orase i intreprinderi, cres-
terea numarului de muncitori adusi cu lona sa lucreze. La 22 octombrie a
incetat greva din nordul Moldovei, fiind tradata fatis de conducatorii
oportunisti din conducerea Partidului Socialist din Bucovina, deli acestia
promisesera, demagogic insa, la Consiliul general din 10-11 octombrie-
ea, vor face o grevA model pentru intreaga tara, ! Tot in aceasta, zi, si mai
ales in zilele urmatoare, in Bucuresti si in alte locuri din tar* a incetat
greva la uncle intreprinderi. De pilda, in Bucuresti au reintrat in functiune
morile Asap ", Olmazu", Steaua" li Hermannstadt" 6. In ziva de 23
octombrie a incetat greva la C.F.R. Giurgiu, Pitesti, T. Magurele etc.'
Din privirea in ansamblu a documentelor, rezulta, ca greva s-a men-
tinut cam la acelasi stadiu in zilele de 21, 22, 23 octombrie, acest rastimp
constituind momentul de evolutie maxima, a evenimentelor pe scara in-
tregii tari. In zilele urmatoare greva generala, a inceput sa-0i piarda treptat
din amploare.
In timpul grevei generale muncitorimea din intreaga tar/ a mani-
festat dorinta ei de lupta, in multe cazuri pasind la uncle actiuni impotriva
liniei oportuniste toata lumea sta, acasg". Protestul politic al clasei asu-
prite inaintate li energia ei revolutionary scria V. I. Lenin razbesc
prin toate obstacolele, atit exterioare sub forma interdictiilor poli-
tienesti cit Eii interioare sub forma caracterului nedezvoltat i ina-
poiat al ideilor unor conducatori" 8.
In Bucuresti, ca li in alte centre, muncitorii fortati sa intre in fa-
brici au refuzat sa lucreze, facind greva, pasiva, demontind motoarele,
intrerupind legaturile electrice. Intr-un document, referitor la situatia din
tara se arAta ca, lucratorii shit siliti sa, se supuna, dar acestia la prima ocazie
arunca, lucrul si se ascund" 9. Un ziar consemna ca numeroasele patrule
care circulau prin oral an oprit pe muncitori de a se aduna in grupuri
compacte"1°. La Dej11, in Valea Jiului.12, la Sibiu" etc., muncitorii grevisti
1 Loc. cit., fond. 5, dosar nr. 765, fila 15.
2 Loc. cit., dos. nr. 42817-6, vol. XIII, fila 226.
Socialismur din 11 noiembrie 1920 ; Keleti Ujsag" din 31 oct. 1920.
Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe ling& C.C. al P.M.R., dosar nr.
43903, fila 21.
5 Socialismur din 11 noiembrie 1920 ; Keleti Ujsag" din 31 octombrie 1920.
5 Arhiva central& a Inst. de istorie a partidului de pe lInga C. C. al P.M.R., dosar nr.
42819-31, fila 20.
7 Ibidem
8 V. I. Le nin, Opere, vol. 8, E.S.P.L.P., 1955, pag. 79.
o Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., dosar nr.
43231/59, vol. III, fila 422.
11 Arhiva Comitetului regional al P.M.R. Cluj, fondul Greva generala din 1920. Amin-
tirr, dosarul 1, fila 130.
12 Ibid., dosarul nr. 8, fila 73.
18 Siebenbtirgisch Deutsches Tageblatt" din 1, 5 ianuarie 1920 ; Arhiva centrala a Inst.
'de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., fond. 5, dos. 765, fila 11-12.
www.dacoromanica.ro
an incercat sa manifesteze'pe stradg. In alte locuri, mai ales la C.F.R.,

in Valea Jiului, in intreprinderile forestiere etc., muncitorii n-au stat
acasg, ci an plecat la sate sau in pgduri pentru a nu fi ggsiti de cei care
veneau sa-i mobilizeze, sg-i rechizitioneze sau sg-i aresteze 1. Dar aceste
citeva actiuni spontane nu reprezina trasgtura generalg a grevei generale,
i anume aceea ca in timpul zilelor dupg ce greva s-a declansat, in general,
muncitorii conform consemnului dat au stat acasg.
Yn timp ce muncitorimea din intreaga tars nu era condusg, nu era
indrumatg cu privire la marea lupta pe care o ducea, in timp ce guvernul
luase odioase masuri de reprimare a grevei, pe care le ingsprea necontenit,
liderii oportunisti indemnau muncitorimea sa pgrgseascg lupta inceputg.
Au fost raspindite apeluri in acest sens, aproape in toate pgrtile tgrii.
Un asemenea apel a fost rgspindit de oportunistii din partidul socialist
din Transilvania. Totodatg, la 26 octombrie o delegatie din partea partidului
socialist si a Comisiei generale a sindicatelor a fost primitg in audientg la
guvern. In memoriul pe care 1-au prezentat cu acest prilej, in fond pentru a
gasi o solutie prin care sg ajute guvernul in aplanarea grevei generale,
conducgtorii oportunisti mai mult se scuzau decit apgrau revendicarile,
lupta muncitorimii pentru o viata mai bung 2.
Yn urma tratativelor cu guvernul, Comitetul Executiv al partidului
socialist §i Comisia generalg a sindicatelor s-au intrunit in seara zilei de
27 octombrie. Dupg dezbateri indelungate qi dupg discutii destul de fur-
tunoase" dupa cum scrie ziarul Chemarea" s-a hoUrit sl se proclame
incetarea grevei generale, a doua zi, la ora 5 dimineata 3. Este semnificativg
relatarea aceluiasi ziar despre dezbaterile in leggturg cu problema relugrii
lucrului :TJnii oportunisti scrie ziartil sat pentru reluarea activitgtii
cu toate cg fruntasii partidului stau la inchisoare. Ceilalti, fiinte mai com-
bative, sint pentru continuarea luptei pe alte cal..." 4. Erau pentru conti-
nuarea grevei generale, ping la satisfacerea revendicarilor, eliberarea ares-
tatilor, incetarea terorii turbate declansate de guvern, membrii grupu-
rilor comuniste i ceilalti militanti inaintati din partidul socialist.
Desi muncitorimii nu i se satisfacuse justele ei cerinte, la 28 octom-
brie Comitetul executiv al partidului socialist si Comisia generals a sindi-
catelor au transmis tuturor sectiunilor din tars o telegramg circularg cu
dispozitia de incetare a grevei generale 5.
In. urma dispozitiei date $i in conditiile cruntei terori dezlantuite
cea mai mare parte a muncitorilor a reluat lucrul, manifestindu-si toto-
datg, nemultumirea sau punind not revendicgri, in multe locuri greys, a
continuat i dupg ce a fost data circulara 6, cum rezultg din documente
de arhivg.
1 Studii §i referate privind istoria RomIniei, vol. II, p. 1659.
2 Vz. textul memoriului publicat In Chemarea" din 26 octombrie 1920.
4 Ibidem.
5 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dos. nr. 198
(vezt textul telegramei).
Continuarea grevei si dupA 28 octombrie, deli In proportii mult restrinse, a fost se-
sizata §i de V. Liveanu In Studii", 1959, nr. 5, p. 181 ; In celelalte lucrari mentionate nu se
vorbelte despre acest fapt. www.dacoromanica.ro
32 C. MOCANU 28
Astfel, dupa 28 octombrie, citeva zile, la C.F.R. a lucrat Inca un

numgr restrins de muncitori si au circulat putine trenuri. La 29 octombrie
au plecat din Bucuresti numai opt trenuri §i un simplon. La Atelierele
centrale C.F.R. Grivita" din capitals s-a inceput lucrul numai cu 300
de muncitori, restul de aproape 1000 raminind in grevg I, la fabrica
Belvedere" au ramas in greva aproape 1200 de iucratori ; an continuat
greva lucratorii de la uzina electrica, uzina de gaz, de la Arsenal, Pirotehnie
si de la alte intreprinderi 2. In regiunea petrolifera au continuat greva dupg
28 octombrie muncitorii de la rafinaria Orion" 3, de la Slanic-Prahova 4
§i din alte intreprinderi. La Cluj, in ziva de 29 octombrie, s-au adunat la
sindicatul muncitoresc 200 de grevisti care pins atunci nu se hotarisera
sa reia lucrul. 0 informare despre grevele de la Petrosani, intocmitg la
30 octombrie, arata ca aici greva generals nu incetase. Muncitorii ceferisti
din Constanta an reintrat la lucru la 30 octombrie 5. La Arsenalul Marinei
din Galati de asemenea s-a continuat greva 6. In legaturg cu greva la
C.F.R. In judetul Covurlui, comandantul corpului III armata, in raportul
informativ din 30 octombrie 1920 argta ca s-a prezentat la lucru numai
un sfert din personalul C.F.R., restul fiind Inca in greva ; de asemenea la
fabrica Goetz" din Galati nu se reluase lucrul'.
La Buzau, la fabrica metalurgica Saturn" la 30 octombrie mai erau
in greva 47 de lucratori. Tot aici, la depoul C.F.R. an fost adusi cu forta
in aceasta zi 9 mecanici, 11 fochisti, 107 lacatu§i, 147 lucratori 8. La 30
octombrie continua greva la Rodna Veche 9. In aceasta zi a incetat greva
la Turda". I nscsi autoritatile raportau ca la Petrosani, Lupeni, Vulcan,
Lonea, Petrila, greva continua" 11.
La 31 octombrie continua greva la Sin-Giorgiu12, in Valea Jiului
organele de stat urmareau pe grevistii care nu se prezentasera la lucrum,
in Timisoara jumatate din cei 1300 ceferisti, precums,i numerosi muncitori
din celelalte intreprinderi erau in grey./ 14 j de asemenea mai erau in greva
minerii de la Rota Montana 15. In ziva mentionata mai sus, la C.F.R.-
Bucures\ti, in ateliere $i pe locomotive, an mai fost adusi cu forta 45 de
muncitori §i mai erau in greva 217. In aceeasi zi intr-un ziar din Tg. Mure§
1 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului de pe lingA C.C. al P.M.R., dos. nr.
42817-6, filele 31, 77 si altele.
6 Tntreprinderile militare mentionate fusesera Inchise de cStre govern.
a Din discutiile cu participantli la greva generalA.
4 Socialismul" din 3 noicmbrie 1920.
5 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului de pe lingA C.C. al P.M.R., dos.
nr. 42817.6, filele 31, 77.
6 Loc. cit., dos. nr. 42817-6 filele 130-131, 157.
9 Loc. cit., fond 5, dos. nr. 765, fila 15.
10 Loc. cit., dos. nr. 765, filele 15-16.
11 Loc. cit., fond 5, dos. nr. 765, fila 15.
12 Loc. cit., dos. nr. 42817-6, fila 213.
13 Loc. cit.
14 Loc. cit., fond 5, dos. 765, fila 15-16.
www.dacoromanica.ro
16 Loc. cit., dos. 42817-6, fila 19-20.
8-a publicat un apel care muncitorii forestieri care nu se prezentasern la

lucru 1.
La 1 noiembrie la Sf. Gheorghe se mentinea greva la fabricile parti-
culars 2, la depozitul de armAturn din Tirgoviste ; lucratorii de la intre-
prinderile petrolifere Gura Ocnitei, Ochiuri, care erau In grevn, an anuntat
ca vor relua lucrul in ziva urnantoare 3.
De-abia la 2 noiembrie s-au prezentat la lucru i ceilalti grevisti de
la C.F.R.-Bucuresti. Dar nefiind de acord cu conditiile impuse an continuat
greva. Marele stat major anunta la 2 noiembrie ca in general situatia
este normal pe liniile C.F.R. in intreaga tarn, cu exceptia liniei Bucu-
resti-Sibiu, Bucuresti-Galati si a tuturor trenurilor accelerate 4.
La 2 noiembrie a reluat lucrul majoritatea muncitorilor de la Gura
Ocnitei si Ochiuri, de asemenea muncitorii de la Steaua Rominn" 5.
In ziva de 3 noiembrie au mai reluat lucrul Ina 300 de muncitori de la
Atelierele C.F.R. Grivita" din Bucuresti 6 ; se mentinea ins/ greva la
Arsenalul din Tirgoviste 7, la salinele din Slanic 8, tit si la alte Intreprinderi
din tarn ; In Valea Jiului mai erau multi mineri In grey/ 9.
De-abia la 4 noiembrie, prelucrind informatfile de care dispunea,
marele stat major raporta guvernului ca Incepind cu aceastn zi se poate
considera greva complet aplanata (subl. In doc.). Cu Incepere de azi
se precizeazn in document nu se vor mai da comunicate decit cind not
evenimente sau schimbnri in situatia actual/ se vor produce"".
Nici in acest moment Ins/ greva nu Incetase complet. In aceeai zi,
la 4 noiembrie, intr-un comunicat oficial guvernul facea apel la reluarea
lucrului, arntind ca revendicirile muncitorilor vor fi examinate i solu-
tionate numai dupa reluarea totals §i efectivn a lucrului"11. Tot asa, in
comunicatul dat de Comitetul provizoriu al partidului si de comisia ge-
nerals provizorie a sindicatelor 0i publicat la 6 noiembrie In Socialismul"
se stria : Repetnm $i aid dispozitiunea anterioara ca lucrul sn fie reluat
pretutindeni". Greva a continuat, la Galati12, ping la jumntatea lunii
noiembrie.
1 Studii $i relerate prioind istoria Romtniei, partea a II-a, p. 1659.

3 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului de pe MIRA C.C. al P.M.R., dos. nr. 42817-6,
fila 213.
4 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dos. 42817-6,
lila 213.
7 Loc. cit.
9 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., fond 5,
dosar nr. 765, fila 19.
10 Loc. cit., dos 42817-6, Comunicatul nr. 10 al Marelui Stat Major, Sectia a II-a,
fila 106.
12 Arhivele Statului Bucuresti, fondul M.A.I., dos. nr. 237, telegrama nr. 28.008; Arhiva
centrals a Inst. de istorie a partidului de pe ling5 C.C. al P.M.R., fondul nr. 5, dos. nr. 751,
fila 287.
www.dacoromanica.ro
3c. 3831
34 C. MOCANU 30
In multe locuri muncitorii au continuat 81 fac5, grev5, pasiva, adic5,,

deli se prezentau in atelier, min/, schell etc., nu lucrau de loc sau riu
lucrau cu randamentul obisnuit. Insusi comunicatul oficial al guvernului
din 4 noiembrie, mentionat mai sus, recunostea, referindu,se la ceferisti,
c5, deli s-au prezentat la posturile for Ins/ nu lucreazA, facind grey*/
pasivg," 1. Patronii, societatile capitaliste, autoritatile locale ale statului
se plingeau guvernului cä muncitorii nu depun interes in munc5, sau cg,
nu s-au mai intors in intreprinderi 2. Mb. de grevisti nu s-au mai prezentat
la locurile unde lucrasela din pricina batgilor la care erau supusi, amen-
zilor, concedierilor, militarizarii 3.
Generate de natura orinduirii capitaliste, dup/ greva general/ au
izbucnit, mai ales Incepind din decembrie 1920, not grove, al cgror num5r
a inceput s5, crease/ lun5, de lun/ In timpul urnAtor.
Asadar, izbucnirea 0i desfasurarea grovel. generale, se prezint/ In
ansamblul ei ca un proces complex de crestere r7i descrestere. Evolutia
grevei generale asa dui)/ cum reiese din ansamblul documentelor,
multe din ele Ins/ cu date contradictorii poate fi reprezentata prin o
curbA, cu Inceputul In ziva de 20 octombrie 4, cu 0 ascensiune aproape
vertical/ si puternic5, in ziva de 21, cu punctele de maxima in primele
trei-patru zile dup./ care urmeaz5, o usoar5, descendent/ ping la 28
octombrie, cind scade brusc, descresclnd apoi treptat In cursul zilelor
din prima decadl a lunii noiembrie.
In legltur5, cu durata grevei generale In lucr/rile de ping acum exist/
unele neconcordante 5.
Din faptele de care dispunem, privindu-le In ansamblu, reiese ca
greva general/ a durat In unele parti doar citeva ore, sau o zi, far In alto
parti pin/ la aproape 15 zile, i chiar mai mult. Durata diferita a grevei
In unele sau alto locuri din tar/ se explicA, In primul rind prin faptul ca
greva general/ an s-a dee/prat organizat, dupa un plan central, nu a fost
condus/ de un stat major, de un partid revolutionar ; apoi leggturile dintre
centrele muncitoresti au fost stinjenite in urma masurilor de represiune ;
se explicl prin o aerie de alti factor! care an inriurit desfasurarea
grove!. Dup5, cum reiese din faptele cercetate, pe orase si centre muncito-
resti, eel mai puternic s-a manifestat greva in capitalg, In Valea Prahovei,
In Valea Jiului, la Timisoara, Galati, Cluj, Iasi, Turda etc. Cei mai dirji,
cei mai rezistenti In lupta grevist5, au fost ceferistii, minerii, petrolistiit

I Arhiva centrals a Inst. de istorle a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., fond. 5,
dos. 778, filele 137, 122 ; Moniteur du petrole roumain", din 15 noiembrie 1920.
Pornind de la un anumit nivel care reprezint5 cresterea usor ascendents a evenimen-
tclor dupa izbucnirea grevei ceferistilor.
6 In lucrarea Despre silualia revolufionard din Rominia In perioada 1918 -1920, citata
mai Inainte, se arata ch. greva a durat numai opt zile In Valea Prahovei, trei ptna la patru
zile to celelalte regiuni ale merit 9i numai 24 de ore M Bucovina". In Legit In afutorul celor ce
sludiazd isforia P.M.R." se aerie cA tn unele locuri greva a %inut o zi, to altele trei, cinci gi chiar
zece zile" etc.
www.dacoromanica.ro
metalurgi§tii 1, adica toemai deta§amentele hotaritoare ale proletaria-

tului din Rominia.
Nu dispunem de statistici din care 0, reiasa, cu exactitate, numarul
de participanti la greva generals. In presa vremii, In documentele de arhiva
§i in statistica oficiala Melia' ulterior nu exists cifre certe care sa indite
numarul de muncitori participanti la greva. In timpul grevei, pe ziarele
care §i-au propus sa infati§eze desfa§urarea grevei generale, cenzura a
lasat largi spatii albe §tergIndu-se informatii pretioase, inclusiv datele
referitoare la numarul participantilor la greva 2.
In documentele elaborate de diferite organe militare sau civile ale
statului burghezo-mo§ieresc se gasesc unele cifre, insa contradictorii, ne-
sigure §i vadit mic§orate. Yn ceea ce prive§te statistica oficiala, In Bule-
tinul muncii §i ocrotirilor sociale" intocmit In 1921 se arata ca la greva
generall a participat un numar evident mult mic§orat de 65 549
de muncitori 3.
In lucrarea 1920. Contributii la istoria socials a Rominiei" pu-
blicata In 1937, M. Roller a remarcat ca aceasta ciffa este mult sub reali-
tate, deli §i ea insa§i, chiar ala mic§orata, ilustreaza ca greva din octorabrie
1920 a avut o amploare insemnata. In aceea§i lucrare s-a apreciat, pe baza
compararii diferitelor cifre privind centrele §1 deta§amentele principals
ale proletariatului, ca la greva generall an participat peste 200 000 de mun-
citori. Aceasta ciffa a fost insu§ita §i de celelalte publicatii aparute ulterior.
Or, tinind seama de numarul numcitorilor existenti In Rominia In
perioada de care ne ocupam de peste 500 000 4 rezulta ca in greva
generals care a cuprins, asa cum se recunoa§te In toate marturiile vremii,
aproape intreaga muncitorime din Rominia a intrat un numar de mun-
citori mult mai mare.
Potrivit unor calcule, recent s-a aratat ea la greva generals an par-
ticipat ,aproape 400 000 de muncitori 5.
1 In acest timp erau aproximativ 80 000 de ceferisti, 16 500 minieri, 17 500 petrolisti,
34 000 metalurgisti.
Unele concluzii interesante se pot stabili pe baza prelucrarii critice si comparate cu
alte izvoare a datelor, foarte mult micsorate pe care InsA, cu aproximatie, le putem socoti
ca niste indici cuprinse In statistica burghezA (Buletinul munch' si ocrotirilor sociale",
1921, 1922).
2 Astfel Intr-o relatare despre greva generalA publicatA In Chemarea" din 26 octom-
brie 1920, Intre putinele rtnduri tipArite si largile spatii albe, Intr-un loc a 'lines subtitlul Nu-
mArul de participanti", dupA care urmeaza un mare spatiu gol.
3 Buletinul muncii si ocrotirilor sociale", an. II, nr. 2, mai 1921, p. 75.
4 Inca Inainte de primul razboi mondial erau (In 1915) In vechea Romtnie, 263 629 de
muncitori, farA cei din agricultura ; iar In Transilvania (In 1910) 266 600 de muncitori care
lucrau efectiv In industrie si In transporturi (Din istoricul fon-n(1M si dezvoltdrii clasei munci-
loare to Romtnia, sub redactia lui N. N. Constantinescu, Buc., Ed. politica, 1959, p. 345,
490), deci un total de aproximativ 550 000 de muncitori. Pentru situatia de dupA razboi vezi o
serie de. date In Anuarul statistic al Rominiei. 1922, 1923" ; Anuarul statistic al RomIniel,
1923", 1924 etc. In expunerea de motive asupra Legii pentru reglementarea conflictelor co-
lective de munea" se arata ea In acel an In 1920, erau pe teritoriul vechii RomInil 405 075 de
lucratori. Cifra aceasta care se referA numai la o parte din teritoriul tArii, este exagerata. (Legea
pentru reglementarea conflictelor colective de munca", Bucuresti, Imprimeria statului, 1920,
pag. 19).
6 Cf. Anatele Institututui de (stone a partidului de pe tinged C.C. al P.M.R.", nr. 5
din 1960, pag. 11.
www.dacoromanica.ro
36 C. MOCANU 32
Greva generala din 1920 a avut un puternic caracter politic. Ea a

lost o forma superioarg a luptei greviste, mereu crescinde, indreptata
Impotriva contraofensivei dezlantuitg de clasele exploatatoare pentru
stavilirea avintului revolutionar. Muncitorii din Intreaga Cara au intrat
In lupta pentru interesele for fundamentale, pentru a impune satisfacerea
unor revendicgri politico de prima insemngtate ; In focul luptei muncito-
rimea s-a manifestat ca o class, cu telurile ei politice, cu interesele ei.
Caraeterul politic al grevei generale, cea mai mare actiune de pins atunci
a clasei muncitoare, a fost Incrustat in toate marturiile vremli. Greva
generalg, scrie tovargsul Gheorghe Gheorghiu-Dej a accentuat lupta
politica si ideologica in sinul partidului socialist, unde grupurile comuniste
tistiga teren In favoarea afilierii la Internationala Comunista, reusind sa
infringa tezele oportuniste si ref ormiste ale reprezentantilor curentului
socialist de dreapta si ai curentului centrist, revolutionar In vorbe si
tradator in fapte" 1.
Greva general& din Rominia a stirnit un viu ecou pe plan interna-
tional. De problema grevei generale din Rominia s-a ocupat Interna-
tionala Comunista care a remarcat insemnatatea acestui eveniment din
miscarea muncitoreasca din patria noastrg. intr-un document al Comi-
tetului Executiv al Internationalei Comuniste, elaborat la 10 decembrie
1920 si intitulat : Catre membrii Partidului Socialist Romin, catre toate
clasele de muncitori constienti", se scrie ca partidul socialist in loc sa
condue4 proletariatul romin hotgrit la lupta Impotriva burgheziei si
mosierimii, sa tins legatura cu masele, a dat dovadg de numeroase Big-
biciuni. Guvernului -amain nu i-a venit greu de aceea sa inabuse
miscarea revolutionara care cuprindea sute de mii de muncitori din Romi-
nia. Numai inlaturarea oportunistilor din conducerea partidului, numai
organizarea mai hotarita a luptei duse Cu toate mijloacele Impotriva
terorii mosierinaii si capitalistilor sublinia documentul pot sa
conduca miscarea proletarg roming, pe drumul revolutionar care duce
in caderea burgheziei si la luarea puteri_i politico de catre clasa muncitoare.
Oomitetul Executiv al Internationalei Comuniste este convins ca clasa
muncitoare romina vrea sa inlature din drumul ei pe tradatorii oportu-
tisti si sub conducerea comunistilor revolutionari sa Paseasca dirt si
hotarit pe drumul victoriei" 2. In reviste si ziare ale partidelor clasei
muncitoare din diferite taxi sau ale Internationalei Comuniste s s-au
publicat articole in legatura cu greva generala din Rominia.
Greva generala a lost infrinta datoritg represiunii doclansata de
guvern si tradarii savIrsita de conducatorii oportunisti. Ingbusirea gre-
vei generale remarca secretarul comitetului central ilegal al grupurilor
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole f i cuvtntari, editia a IV-a, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 367.
I Kommunisticeskii international", nr. 16, 10 decembrie 1920, p. 455-465.
a In legatura cu acest aspect al problemei grevei generale, care trebuie dezvoltat, veal
Kommunismus. Zeitschrift der Kommunistischen Internationale", nr.45 din 3 decembrie 1920 ;
Jahrbuch filr Politikwirtschaft Arbeiterbewegung", 1922 -1923; p. 944; Le Phare" nr. 14
din noiembrie 1920, p. 127-128 etc.
www.dacoromanica.ro
comuniste, Alecu Constantinescu, in raportul mentionat a fost o

lovitura teribil6 pentru miscarea muncitoreasca 1.
Dup5, greva generall, guvernul burghezo-mosierese, a dezlantuit o
salbaticl teroare Impotriva miscgrii revolutionare. Gheorghi Dimitrov
subliniazI intr-un articol scris in 1927 2 ca Inabusirea singeroasA a grevei
generale din 1920 din Rominia a insemnat inceputul ofensivei brutale
si teroriste impotriva misc./Hi revolutionare din Balcani, teroarea din
1921 din Iugoslavia Mild al doilea act, iar puciul militar fascist al treilea
act al acestei reactiuni balcanice, in cadrul reactiunii internationale.
Un act de represiune, savirsit neintirziat de care slujitorii regimului
burghezo-mosieresc, a fost organizarea procesului grevei generale. ProcesuI
s-a desfasurat In Bucuresti 8, precum si in alte orate ale Orli : In Iasi 4,
Cluj 8, Timisoara 8, Craiova 7, Brasov 8, Sibiu9, Constanta", Turnu Severinil
Oradea 12 etc.
In capital& procesul a Inceput la 7 noiembrie 1920 ti s-a desfkurat
in fata Curti' martiale a corpului II armatl ; in provincie el a Inceput In
diferite zile in fata instantelor judiciare civile locale. In ordonantele defini-
tive rostite de comisarii regali in instantele respective, ti mai ales in cea
rostita In procesul din Bucuresti s-a calificat ca pregatirea ti declansarea
grevei generale an fost crima impotriva sigurantei statului" 13.
In cuvintul for, acuzatii oportunisti an avut o pozitie conciliantA.
Urm'arind sl se apere", ei au insistat mai ales asupra faptului c5, nu
sint culpabili de declansarea grevei generale, care s-a declansat cum
ei insisi an recunoscut din vointa muncitorimii intregii tgri ; ei au dat
chiar exemple edificatoare In ceea ce priveste stfadania for anterioar6,
ti din timpul grevei generale pentru a zadIrnici aceastA mAreat/ lupt'a a
celor ce muncesc. Acuzatii oportunisti an cersit Indurare, deli nu Intot-
deauna direct, de la slujitorii regimului burghezo-mosieresc. Intr-o motiune
a Comitetului central al grupurilor comuniste din ianuarie 1921 se dezva,-
luie faptul c5, noile comitete provizorii ale partidului socialist de dup&
greva generala an ascuns maselor de muncitori combinatfile politicia-
1 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., fond 1,

dosarul nr. 8, inv. 8 (fotocopia raportului).
8 Gh. Dimitrov, Opere alese, Buc., Ed. politick 1959, p. 158.
3 Socialismul" din 7 noiembrie 1920 i urm. ; Chemarea" din 7 noiembrie 1920.
4 "Socialismul" din 24 decembrie 1920.
5 Tribuna socialists" din 12 decembrie 1920.
6 Socialismul" din 9 decembrie 1920 ; Tribuna socialistii" din 19 decembrie 1920.
/ Universul" din 17 noiembrie 1920.
8 Kuzdelem" din 16 martie 1921.
9 Tribuna socialists" din 9 ianuarie 1921.
1° Socialismul" din 22 decembrie 1920.
11 Luptatorul" din 15 noiembrie 1920.
12 Socialismul" din 2 decembrie 1920.
13 In leg-tura cu ilegalitAtile procesului, care au iesit la iveala Inca de la Inceput : dez-
baterile publicate In Socialismul", Chemarea", Luptatorul" etc., In numerele din noiembrie
1920 ; vezi, Intre altele, articolul Procesul tovargsilor nostri", In Socialismul" din 7 noiembrie
1920.
www.dacoromanica.ro
38 C. MOCANU .34
niste date la iveala cu ocazia procesului grevei generale din Bucu-

resti" t.
Conducgtori cu vederi Inaintate ai organizatiilor locale ale partidului
socialist, ai sindicatelor, muncitori care cu devotament s,i dirzenie an
intrat In lupta de clasg, Impotriva burgheziei, adusi pe banca acuzlrii,
an avut o pozitie combativg, fermg,, de aparare a intereselor clasei din
care faceau parte.
In urma procesului din capitalg, 0 din alte orase, respectivele in-
stance judecgtoresti, militare sau civile, pe baza Legii reglementarii
conflictelor colective de mun.c6" sau a Codului justitiei militare, an pro-
nuntat sentinte pentru cea mai mare parte a acuzatilor, mergind ping, la
zece-cincisprezece ani munca, silnica. Procesul grevei generale nu a reusit
ss stIvileasca lupta muncitorimii din patria noastrg, pentru revendicarile
ei, pentru mai bung organizare, pentru un viitor luminos.
Greva generalg, din octombrie 1920 a fort o scoarg, plin'a de invap,-

minte, in care muncitorii din patria noastra" an invalat si mai mult cum.
trebuie ss ducg, lupta impotriva dusmanulai for de class. Evenimentele
grevei generale an aratat rauncitorimii ca pentru obtine drepturile ei
firesti este necesar sg, porneascg, hotg,rit la lupta pentru transformarea
revolutionary a societatii din Rominia, urmind exemplul proletariatului
din Rusia vecina. In aceastg, privintg, slot semnificative discntiile care
an avut be la Intruniri din perioada imediat urmg,toare grevei generale.
Mun.citorii, inaintati, vorbind despre greva generalg, despre invatgmin-
tele ei, arg,tau ca trebuie si la not in Rominia s'a se smulgg, din miinile
burgheziei §i mosierimii mijloacele de productie care sg, fie trecute in pro-
prietatea intregului popor. In manifestul semnat tin grup de membri din
partidul socialist" scos In noiembrie 1920 se sublinia ca greva, genera% a
ar6tat 7,05, cei clstigati de idealul socialist pot fi ingenunchiati pentru
moment, dar nu infrinti". Muncitori care nu an de pierdut decit lan.-
turile an de luptat contra unei lumi nedrepte, pentru o lume noug, :
Avem de luptat. se scrie In manifest referindu-se la experienta grevei
generale pentru triumful clasei muncitoare, pentru domnia muncitori-
lor, soldatilor §i tAranilor sg,raci, lupta'm pentru dictatura proletariatului"2.
Partidul socialist care avea la baza activitgtii lui dogma reformistg,
a integrarii pasnice a capitalismului in socialism si in conducerea caruia
predominau elemente oportuniste nu a luat masuri pentru ca muncitori-
mea se fie pregAtit'a atunci dud intra in asemenea mare actiune pe
Intreaga tar/ ; nu s'a preocupat de atragerea aliatilor, in primul rind a
tArAnimii muncitoare; nu a dat indrumarile necesare, nu a luat Masuri
pentru ca, in conditiile declansani ofensivei guvernului, sa, se goat/ con-
1 ,Documente din istoria Parlidului Comunist din Rominia. 1917 -1922, E.S.P.L.P.,
1956, p. 270. In legaturA cu complicitatea care.a resit la iveala In timpul procesului, N. Iorga
nota, In Memorii : In procesul socialistilor se dA la ivealA complotul cu Averescu. Emotie
mare $i nu prea. Se vede a once e permis In aceasta nenorocitA Ora" (p. 81). (lorga Ikea
opozitie guvernului).
2 Docinnente din istoria Parlidului Comunist din Romlnia. 1917 -1922, Buc., E.S.P.L.P.,
1956, p. 242.
www.dacoromanica.ro
tinua, cu amploare, greva. In timpul grevei generale s-a dezvaluit deplin

caracterul antimuncitoresc al politicii oportuniste si ref ormiste, rolul nefast,
tradltor, al conducerii oportuniste, incapacitatea partidului socialist.
Grurfurile comuniste nucleul aripei de stinga din partidul socialist
create in tara noastr/ din 1917, in conditiile avintului revolutionar de
dupg, Marea Revolutie Socialist/ din Octombrie, s-au dezvoltat necontenit,
s-au apropiat tot mai mult de intelegerea leninistg a problemelor teoretice
si practice ale misca'rii muncitopesti, au facut pasi in centralizarea condu-
cerii for pe scara intregii Vari. Grupurile comuniste insufleteau pe munci-
tori, le aratau ca lupta revolutionary este singura tale just /, demascau
pe oportuni,ti care se impotriveau grevei generale, le aratau pilda prole-
tariatului din. Rusia care sub conducerea partidului bolsevic al lui Lenin
Infaptuia profunde transform/ri sociale. Dar ele nu au avut In min/
pozitiile hotaritoare In conducerea partidului socialist ; ele nu erau un
partid. Experienta grevei generale din 1920, subliniaza, tovarasul Gheorghe
Gheorghiu-Dej in raportul prezentat la adunarea Bolemng, in cinstea celei
de-a 30-a aniversgri a intemeierii P.C.R., a ar/tat mai mult ca oricind
proletariatului din Rominia necesitatea de a avea in fruntea sa un partid
politic revolutionar, marxist-leninist, capabil sa-1 conduc/ In lupta pentru
rasturnarea puterii burgheziei $i mosierimii" 1.
Dup./ greva general/ in tara noastrA elementele cele mai inaintate
ale muncitorimii, grupurile comuniste an intensificat ampla for activitate
de clarificare ideologic/, pentru afilierea la Internationala a III-a, pentru
crearea partidului de tip nou, a partidului comunistilor, care, dup./ cum
spuneau S. Marx si F. Engels, lupta pentru Inf 'Aptairea scopurilor pi
intereselor imediate ale clasei muncitoare, dar el reprezints viitorul miscgrii
in miscarea prezentA" 2. Un manifes4 scos la putin timp dup./ greva gene-
ral/, semnat Un grup de membri ai partidului socialist", stria : Data
greva general/ nu s-a putut termina cu cistig, viva nu este a noastr/
(a muncitorilor n.n.)" ; partidul socialist s-a dovedit un partid de
paie, Mr/ program, f/f/ tact* Mr/ disciplinA, fara, puterea de a da
educatie revolutionar/ marilor mase de muncitori" 3. Din cauz/ ca nu
am stiut la timp sa impunem partidului afilierea la Internationala a III-a,
pentru a-1 transforma intr-un partid comunist aerie manifestul in
continuare partidul s-a dovedit incapabil sa conducA o mare mass
(in greva general/ n.n.)" 4.
La consfatuirea pe tara a grupurilor comuniste intrunite la 16 noiem-
brie 1920 s-a scos in evident/ incapacitatea politic a partidului socialist,
neputinta lui de a mobiliza si conduce masele muncitoare in. lupta revolu-
tionarg. Citindu-se din operele lui Lenin in legaturl cu faptul ca partidul
comunist este avangarda proletariatului, ea in lupt/ avangarda trebuie
sa mobilizeze masele revolutionary, in directivele cu privire la organizarea
1 Gh. Ghcorghiu-Dej, Articole si cuotntCwi, ed. a IV-a. Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 367.
2 K. Marx §i F. Engels, Mani estul Partidului Comunist, Buc., ed. a IVa, E.S.P.L.P.,
1958, p. 74.
g Documente din istoria Partidului Comunist din Romtnia. 1917 1921, vol. I, Buc.,
E.S.P.L.P., 1956, p. 234.
4 I bi d em, p. 242.
www.dacoromanica.ro
40 C. MOCANU 36
activitatii grupurilor comuniste, se scrie : Trebuie sa facem o legatura

Intro acest pasaj din Lenin iii ultima greva generals din Rominia, care a
scos In evidenta incapacitatea politica a partidului socialist, adica lipsa
de idei dare In ce prive§te lupta socialists In masele largi ale clasei mun-
citoare" 1. Conferinta a cerut comunktilor sa lupte in toate seethe parti-
dului socialist pentru convocarea Congresului in vederea transformarii
partidului socialist In partid comunist 2.
Consiliul general intrunit la 30 ianuarie 2 februarie 1921, ca
urmare a activitatii grupurilor comuniste, care a analizat din nou expe-
rienta grevei generale, a hotarit convocarea Congresului partidului.
Congresul convocat in Bucure*ti la 8 mai 1921 a hotarit crearea
Partidului Comunist din Romania, eveniment care a insemnat victoria
istorica a leninismului asupra oportunismului si ref ormismului in miscarea
muncitoreascd din Para noastrd. Clasa muncitoare avea de acum Inainte
un stat major, puternic prin ideologia, strategia §1 tactica sa marxist-
leninista. Intrunind majoritatea membrilor vechiului partid muncito-
resc, hotarit sa rupa cu reformismul §i cu metodele pasive, care au dui
la e§ecul grevei generale din 1920 subliniaza tovara§ul Gheorghe
Gheorghiu-Dej in raportul politic al Comitetului Central la Conferinta
nationals a P.C.R. din octombrie 1945 tinarul -partid muncitoresc,
partidul comunist, s-a impus chiar de la primii pa§i facuti In arena
luptei politico ca o forts politica independents" 3.
Fructificind intreaga experienta a mirarii muncitore§ti inclusiv
cea a grevei generale din 1920 4, Partidul Comunist din RomInia a
1 Docatnente din isloria Partidului Comunist din Romtnia. 1917-1921, vol. I, Buc.,
E.S.P.L.P., 1956, p. 232.
2 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului de pe IMO C.C. al P.M.R., dosar
nr. 200, F. 0., fila 54.
II Gh. Gheorghiu-Dej, Articole i cuotntari, ed. a IV-a, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 10.
6 Experienta grevei generale a Post folositA de partidul marxist-leninist In lupta revo-
lutionara pe care a condus-o Impotriva regimului burghezo-mosieresc, impotriva fascismului
pentru libertate si socialism. Inca la Congresul I al P.C.R. In dezbaterile care au avut loc pe
marginea raportului prezentat, s-au fAcut importante aprecieri privind greva generalA si expe-
rienta ei. Delegatii comunisti In cuvintul for au ardtat cA deelansarea grevei generale din 1920
a lost o necesitate pentru clasa muncitoare exploatatA si terorizatA de regimul burghezo-mo-
sieresc, au subliniat Insemnatatea grevei In lupta de lAmurire ideologicA In rindurile partidului
socialist, In lupta pentru unitatea clasei muncitoare. (Arhiva central' a Institutului de istorie
a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., dosar nr. 194, vol. X, fila 9 si urm. ; Socialismul" din
12, 13 mai 1921). Un delegat, dupa cum scrie Socialismul" din 12 mai 1921, Wind critica rapor-
tului pentru unele omisiuni vorbeste apoi de greva generalA despre care Spune cA s-a fiicut
bine factndu-se apel la ea, insa s-a declarat cu usurinta de care comitetul care n-a fost capabil
s-o faca, deoarece nu-i admisibil ca un Comitet executiv sa provoace (aici In sensul de a declansa
greva generals n.n.) o grevA general' fAra sA o pregateasca indeajuns...".
In unele documente de partid si articole publicate In presa legal'' si ilegalA s-a Int Atisat
experienta grevei generale si s-a chemat la lupta pentru unitate, pentru front unic, pentru
IntArirea partidului de avangardS marxist-leninist.
Astfel, Socialismul", organul Partidului Comunist din Romlnia, a publicat la 22 oc-
tombrie 1922 un articol intitulat Doi ani de la greva generala", In care Infatisa pe scurt cauzele
care au general greva generalil si reliefa pricinile care au dus la exec aceasta importanta lupta
a muncitorimii In primul rind politica oportunista, tradAtoare a conducatorilor de dreapta
ai partidului socialist. Cu toata teroarea care a urmat dupa greva generals, remarcA organul
central al Partidului Comunist. burghezia nu s-a putut reface si nu a lost In stare sa Inlibuse
www.dacoromanica.ro
organizat in anii grei ai ilegalita'tii lupta proletariatului, a maselor

largi populare impotriva exploat6rii si regimului burghezo-mosieresc.
In urma insurectiei armate de la 23 August 1944, organizatl si
condus'6 de Partidul Comunist din Rominia In conditiile ofensivei victo-
rioase a Armatei Sovietice eliberatoare, pentru poporul nostru a Inceput o
vista noun. Astazi in Republica Popularl Rominl a invins socialismul,
orinduire pentru care muncitorii din patria noastr5, au nAzuit intotdeauna,
au n6zuit ci acum patru decenii cind au intrat in greva generall'.
BCEOBIAAFI 3ABACTOBEA 1920 roAA B PYMbIHI4H
PE 310ME
ABTOp, Ha OCHOBOHHH Harnenthix ;EkoHymeHTos H pa3HIPHILIX HCT04HHHOB, HHHIOCTpH-

pponkmx COGEJTHH 1920 r., HCHOJThayFI acTopHtiecHne pa6oThr, HOCBMHORIThle BonpocaM
aceo6igett sa6acToaHH, noHaabmaeT, 4TO aceo6man aa6acTomia, paasepHyHmancH B yeao-
snfix nepHoAa perionicamoHHoro noNbema nocae Bum Hoff ORTH6pscHolt colkaaalicTHvecHoll
peaamogna, 6aiaa HyabMHHOHHOHIHIM momeHTom HpegmecTaporgero aa6acT01304H0r0
aBliMeHlla B PyM1,111HH H cocTaHHott tiacTmo pHaa BCHEIXHyBIHHX BO seem Alive aceo6umx
aa6acToHox. OH Tamtte nowlepHHHavr aHageftHe Hceo6uteti aa6acTomm awl pymmrcHoro
peBOJIIMAHOH1101"0 asymeHHH, AJIFI yHCHeIllin HaeonoragecHax noamudt, Han COMOHHFI
PymbrucHoft HommyHacTiviecnott napran.
miscarea revolutionara. La putin timp, la 19 noiembrie 1922, acelasi ziar a publicat un important
articol : Invatamintele grevei generale. Dupd 2 ani". Situatia generala pointed de dupa rdzboi,
scrie articolul, a dus la marl actiuni de clasa, la greva generala. Greva a lost insa trddatd de
catre elementele oportuniste din partidul socialist. Acest partid, subliniazd ziarul, n-a lost In
stare si nici nu s-a gindit sä organizeze greva generald. Organul central al partidului comunist,
analizind cauzele infringerii grevei generale, trage insemnate concluzii privind invatdmintele
acestui eveniment muncitoresc din toamna anului 1920, desprinde ca idee cAlauzitoare necesi-
tatea unitatii clasei muncitoare si a luptei consecvente impotriva tuturor soiurilor de oportunism.
Articolul Starea muncitorilor din Rominia. Inainte si dupa greva generala. Invatdminte dintr-o
infrIngere", publicat in Socialismul" din 10 februarie 1924, vorbeste mai ales de conditiile de
existentA ale muncitorimii 5i reliefeaza a In vederea luptei pentru ameliorarea lor, muncitorii,
asa cum arata si experienta grevei generale, trebuie sd fie solidari In jurul intereselor for de clasa
si sft se incadreze sub steagul partidului comunist.
Asemenea articole au fost publicate si in ziarele apartinInd sindicatelor unitare, uniunil
de tineret 5i altor organizatii create si conduse de partidul comunist. Bundoara, un succint
istoric asupra izbuenirii si desfasurarii grevei generale, precum si reliefarea unor tnsemnate inva-
tdminte privind miscarea sindicalft, unitatea muncitoreascd, se fac in unele articole publicate
de Viata muncitoare" la 16 octombrie 1927, la 28 octombrie 1928.
Insemnatatea grevei generale in lupta proletariatului din perioada care a urmat a fost
remarcata In unele documente ale partidului. Astfel, In Rezolutia plenarei C.C. al P.C.R. din
februarie 1935, in legattul cu inchegarea frontului popular antifascist, se aratd ca formele de
lupta trebuie sa fie foarte diferite de la delegatii trimise la autoritati, la actiuni de stradd, lupte
ale taranilor, greve ale muncitorilor, meseriasilor, negustori etc. pind la greva generala" (Arhiva
centrala a Institutului de istorie a partidului de pe lingd C.C. al P.M.R., dosar nr. Ab X [X -2,
nr. inv. 841, p. 4).
www.dacoromanica.ro
42 C. MOCANU 38
20 OHTH6pa 1920 r. peB0J11014110H110 nacTpoeuumil H BAOXHOBTIFIeMblit HOISIMyMIC-

Tipiecimm rpynumpomtamn pa6onn1 l 'mace Hagan aceo6Luyio aa6acTormy, ycnopennylo
aa6acTonuott Htejle3110H0p0HtHEIHOB. Bceo 6inaa aa6acTornta, B goropoll ynacmosan 11011TH
nem pa6onnit mnacc, oco6enno ero nepegonue oTpngm nteneanogopontunnu, B4THHHHH,
merannyprn, maxTepu nmena HBHO supantemmdi nonirrunecnuri xapanTep, Tan Han
ee genmo 6mno aaaoenanne gemouparnmecinax ripen. Han6onbutero paaaxa aa6acTonita
gocnirna B ByxapecTe, Bann rIpaxoaetl 11B uenoTopmx genTpax TpancnnE,Baunn, oco6enno
B Bann Muynyit; B nenoTopEax mecTax, oco6enno B Byitomme, rge npanbre cognan-gemo-
Hpant ynte B nepBI1ik gem, gam! gupetyruny 0 Buxoge Ha pa6oTy, ona npnunna menbamil
paamax.
ABTOp, anannanpyn B genom gonymewm, naxoglimunecn B ero pacnopnaceinui,
yeTanonua, ITO paaanTrie nceo6nleti aa6acTomat macTynaer Ran cnonumit npogecc nogsema
H cnaga, HoTopuft monteT 6bITT, npencTannen B Bilge npunoti annum, nananom noTopoll
RB115110TCH CO6111711, umeamme mecTo Benepom 20 okan6pn; ganee lipmaan peano nogmmaeTcH
BBepx, o6oananan coarrnn 21 nmcna, Horne aa6acTomta mupono panepaynacs, H gOCT1I-
raeT mancumanbno BEICOKIIX TOYOR B cnegyiorque Tpx-nempe Ann; BaTeM c.nerna cnagaeT
}ninon go 28 ourn6pn, }culla ona peano nagaeT, nocne nero cnoaa nounntaercn nocTenenno
npn6amanTenbno go norrna nepneit genagui noa6pa.
Beeo6rgan aa6acTonna co Beeti MOUtb10 ampaanna peumrenbnylo 01111030111410 II npo-
TeCT pa6onux mace IIpOTHB airrnnapognoti H anTncoseTcHolt nonnTnnu 6ypntyaano-no-
meutunsero npasureascTaa. Bopnci as nonnTnnecnne cno6opr, pa6onntl mace B orne
aceo6utelt aa6acTornal gonaaan, TITO 'OR cTan Begymeil nonnTnnecnoil cunoft. Bceo6igan
sa6acTomta pew() nognepunyna noamyntanne H pocT HHOCCOBOPO C0311HHHH pymiancuoro
nponerapnaTa,.
Beeo6iga.n aa6acromta 61:ana caomnena, 6y1{ynn npegana petloOpMMTCRIIMII pyito-
BOJINT03111M11, ripOCTI10 HpOTHBOCTOFIBIIIHMH aroft Bann-ion cpopme 6op1.6bi pa6onero itnacca;
HO OMIT nceo6uteff aa6acTounn nonaaan pa6onnm, 11TO neo6xognmo coagam nommynucTli-
necitylo napnno, itoTopan cmorna 61.1 ocylgecTairm coma pa6onero nnacca C Tpygaignmco
HpeeTbfiliCTBOM II pynonognm 60pb6oll Tpygnuxerocn napoga aa caepluerme imam' 6yp-
ntyaanu If nomenwiton.
LA GREVE GENERALE DE 1920 EN ROUMANIE
RSUMg
S'appuyant sur les documents du Parti et sur differentes autres sources relatives aux
evenements de l'annee 4920, ainslique sur les travaux historiques qui out aborde le probleme
de la Breve generale, l'auteur montre que la greve generale qui s'est deroulee dans les conditions
propres a la periode de l'elan revolutionnaire consecutif a la Grande Revolution Socialiste
d'Octobre, a ete un moment culminant du mouvement anterieur de groves de F.oumanie et
faisait partie integrante des groves generales qui se sont succedees a travers le monde; l'auteur
souligne egalement l'importance de la grove generale pour le mouvement revolutionnaire du
pays, pour la clarification ideologique et pour la creation du Parti Communiste Roumain.
www.dacoromanica.ro
La classe ouvriere, pleine d'elan revolutionnaire et animee par les groupements commu-
nistes, a commence la grave generale, 'Alec par la grave des cheminots, le 20 octobre 1920. La
grave generale, a laquelle ont participe presque tons les travailleurs et, en premier lieu, les
elements dont l'action est decisive; cheminots, ouvriers de l'industrie petrolifere, metallos,
mineurs, a eu un caractere nettement politique, son objectif etant la conquete de droits demo -
cratiques. La grave a ate plus violente A Bucarest et dans la vallee de la Prahova, ainsi que dans
quelques centres de Transylvanie, specialement dans la vallee du Jiu ; dans certaines regions,
elle a ate de moindre ampleur, surtout en Bucovine, ova les dirigeants sociaux-democrates de
droite ont donne des le premier jour l'ordre de reprise du travail.
Par l'analyse des documents dont 11 a dispose, l'auteur a pu etablir le processus complexe
de croissance et de decroissance qui caracterise revolution de la grave generale ; une courbe
representant revolution de la grave aurait pour origine la soirée du 20 octobre, suivrait presque
verticalement le mouvement ascendant de la journee du 21 (lorsque la grave se declancha dans
toute son ampleur), marquerait les points maxima des trois-quatre jours suivants, pour de-
croltre ensuite legerement jusqu'a la journee du 28, oa on enregistre une chute brusque, qui se
poursuit graduellement pendant la premiere decade du novembre.
La grave a exprime avec force la protestation et l'opposition resolues des masses contre
is politique anti-populaire et anti-sovietique du gouvernement bourgeois-agrarien. En luttant
pour les libertes politiques, la classe ouvriere a prouve dans le feu de la grave generale qu'elle
etait devenue une force politique de premier plan. La grave generale a mis nettement en evi-
dence la maturity du proletariat de Roumanie et la croissance de sa conscience de classe.
La grave generale a cep endant ate vaincue, les leaders reformistes ayant trahi la cause
et s'etant opposes avec acharnement a cette forme importante de lutte de la classe ouvriere ;
mais l'experience de la grave generale a montre aux travailleurs la necessite de la creation d'un
parti communiste, qui realise ralliance de la classe ouvriere avec la paysannerie laborieuse
at dirige la lutte de la masse de tous les travailleurs pour le renversement du pouvoir (Menu
par la bourgeoisie et les Bros proprietaires fonciers.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MISCAREA MUNCITOREASCA
DIN PORTURILE ROMINIEI IN PERIOADA
PREMERGATOARE GREVEI GENERALE DIN 1920
DE
ION M. OPREA
Problema nasterii si dezvoltArii miscarii muncitoresti din porturile

tarii noastre a flout pina In prezent obiectul unor cercetari relativ restrinse.
t ntre cele don/ razboaie mondiale, studii de proportii marl care sa oglin-
deasca toate laturile acestei probleme n-au apArut.
Istoriografia burgheza a ignorat in mod volt studierea probleme-
lor miscarii muncitoresti. Cercetarile sumare ale istoricilor burghezi
asupra situatiei economice si politico a clasei muncitoare, fiind In-
treprinse de pe pozitiile claselor exploatatoare, cuprind interpr tali
tendentioase, minimalizeaz/ sau tree sub tacere rolul luptelor populare
in dezvoltarea societAtii, si in consecinta pun Intr-o lumina falsa pro-
cesul de Inchegare si dezvoltare a miscarii muncitorilor.
Pe linia denaturarii adev/rului istoric se plaseaza si lucrarile unor
elemente din aparatul birocratic si de represiune al statului burghezo-
mosieresc.
De pild'a, fostul comisar de politie V. Mihaiescu, in cartea sa
I storicul miscarilor muncitoresti din portul Braila", aparut/ in 1930,
limiand cercetarile sale la problema organizarii si dezvoltarii luptelor
muncitorilor din portul Braila de la Ineeputul secolului XX pin/ la
1930, ascunde si falsifica adevaratui sons al miscarii muncitoresti din
portul BrAila ca si din Intreaga tar/.
Date pretioase despre situatia material*/ a muncitorilor din porturile
-Orli noastre, ptecum §i despre lupta for Impotriva exploatarii, contin
ziarele locale printre care Gazeta meseriasilor", de orientare mic-bur-
ghezA, care aparea la Braila si Galati, Cuvintul socialist", organul sec-
tiunii locale a partidului socialist din Tr. Severin, Adevarul brgilenilor"
etc. In literatura istorica de dup./ 23 August, problema miscarii munci-
www.dacoromanica.ro
46 1. M. OPREA 2
toresti din porturile Romlniei sae g/sit partial rezolvarea in unele arti-
cole de cercetare, publicate In revistele de specialitate.
Marea Revolutie Socialist/ din Octombrie zdrobind puterea capita-

listilor ye mosierilor din Rusia ci instaurind dictatura proletariatului, a
deschis era revolutiilor proletare in intreaga lume. Ea a argtat muncito-
rimii din toate tarile calea sigur/ a izbavirii de sub jugul exploatarii
capitaliste. . . . Exemplul rus scria V. I. Lenin arata tuturor tarilor
cite ceva, dar cu totul esential, din viitorul for inevitabil a apropiat.
Muncitorii inaintati din toate tarile au inteles de mult acest lucru, si de
cele mai multe on nu atit 1-au inteles cot 1-au sezisat, 1-au simtit cu
instinctul for de clas/ revolutionara," 1.
Victoria Revolutiei din Octombrie a exercitat o adind, influent/
si asupra miscarii muncitoresti din Rominia aflata, in imediata vecingtate
a Rusiei Sovietice. Pe baza conditiilor social-economice 1i politice interne
si sub influenta puternic a ideilor Revolutiei Socialiste s-au desfas-urat
in tara noastra marile lupte ale muncitorilor, taranilor, soldatilor rye mari-
narilor pentru o viatl mai bunl, pentru pace, pamint e libertate.
Rgsunetul pe care 1-au avut ideile Marii Revolutii Socialiste din
Octombrie in rindurile muncitorimii de la not a fost cu atit mai puternic
en cit aceste idei au pAtruns intr-o perioadA cind masele muncitoare
indurau grele suferinte cauzate de primul rAzboi mondial.
Dup./ Revolutia Socialist/ din Rusia, procesul de clarificare ideolo-
gic/ in miscarea muncitoreascI din Rominia cunoaste o mu/ etapl.
1n aceastl etapI se da", o lupt/ inversunata, intro elementele revolu-
tionare si cele oportuniste din sinul partidului socialist.
Grupurile comuniste, care formau nueleul conducItQr al aripei
de -stinga din partidul socialist, cu toate limitele ce le aveau, erau
animate de dorinta fierbinte de a instaura in Romlnia un guvern munci-
toresc-t/r/nesc. Deli nu erau suficient clarificate asupra sarcinilor si
etapelor revolutiei in Rominia, grupurile comuniste vedeau in revolutie
calea ce trebuie urmatil pentru desfiintarea orinduiriiburghezo-mosieresti.
Lupta for impotriva elementelor oportuniste a triumfat prin crearea
Partidului Comunist din Rominia, care a marcat victoria leninismului
impotriva reformismului si oportunismului in miscarea muncitoreasc/
din tara noastrI.
*
Primul razboi mondial a pricinuit pagube colosale economiei taxii
noastre, al egrui teritoriu s-a aflat in cea mai mare parte sub ocupatia
armatelor cotropitoare ale Kaiserului.
Ocupantii an jefuit bog/Vile tariff luind cea mai mare parte
a productiei de cereale, alimentare a petrolifere. In anii razboiului, ei
I V. r. Lenin, Opere, vol. 31, Buc., E.S.P.L.P., 1956, p. 6.
www.dacoromanica.ro
3 MIWAREA MUNCITOREASCA DIN PORWRI INAINTE DE 1920 47
au transportat din Cara n.oastra, ducind in Germania, majoritatea vitelor

apartinind statului sau taranimii, ma ini, unelte, produse textile, piei etc.
Dezastrul provocat de razboi s-a resimtit adinc si asupra vietii
economice a porturilor Rominiei, care an constituit unul din principalele
objective ale jafului armatelor ocupante. Dupg razboi, putina industrie din
porturi se ggsea intr-o stare deplorabilg, jar comertul cu cereale, principala
for activitate, era aproape inexistent.
Cu suficientg pregnanta ilustreazg aceasta stare de lucruri situatia
portului Braila, despre care Gazeta meseriasilor" stria la sfirsitul anului
1919: Odinioarg, cea mai mare plata de grin, centrul de desfacere al
produselor agricole, azi zace in pasasire uitat ping si de acei care-si scoteau
bucata de piine zilnica" 1.
Aceeasi inactivitate domnea si in celelalte porturi ale tarii noastre.
Tr. Severin de pildg, data Rind. situatia grea in care se ggsea economia
tarn noastre dupa razboi, nu mai cunostea decit un trafic extrem de
redus. Cit despre activitatea portului Constanta, aceasta incetase cu
desavirsire, In perioada care a urmat razboiului. Referitor la situatia
acestui port Buletinul institutului economic rominesc" stria : E de
remarcat faptul ca in anul 1919 exportul de cereale prin portul Con-
stanta nu conteaza. Aceasta BO datoreste lipsei de comunicatii cu restul
deoarece podul de peste Dunare a fost distrus, in parte, in timpul
rgzboiului. De asemenea instalatiunile magaziilor cu silozuri an lost degra-
date si nu mai functionau. Lipsa de cereale la export se datoreste insa
si faptului ca, provinciile noastre agricole Muntenia si Dobrogea fiind sub
ocupatie ping la finele anului 1918 an fost putin cultivate din lipsa bratelor
de munca, jar ceea ce a fost cultivat era luat de ocupanti si intrebuintat
pentru nevoile armatei" Pr.
Doar in portul Galati, unde armatele ocupante n-au patruns, dar
au provocat mari distrugeri, se observg, dupa razboi o oarecare inviorare
a activitatii.
In felul acesta, nici porturile si nici intreprinderile in.dustriale nu
puteau absorbi decit in mica masura mina de lucru existents. De aceea
marea majoritate a muncitorilor portuari si a lucratorilor din intreprinderi
ingrosau rindurile somerilor, ducind o viata mizera. Numarul muncitorilor
din. port si al lucrgtorilor din oral ramasi farg ocupatie cresteaf vazind
cu ochii 3.
Muncitorii lucrau si trgiau in conditii foarte grele. Salariile extrem
de mici si platite cu mari intirzieri nu puteau sg, asigure nici minimul de
existenta necesar muncitorului ci familiei luj 4. Indemnizatiile de scumpete
plgtite farg, regularitate erau prea nelnsemnate ca FA poata tine pas en
ritmul de crestere al preturilor la bunurile de'larg consum.
Gazeta meseriasilor", Braila-Galati, 1 noiembrie 1919.

2 Buletinul institutului economic rominesc", nr. 10-12, octombrie- dccembrie 1938,
p. 650.
V. Mihaiescu, Istoricul miscarilor muncitore§li dirt portal Braila, 1930, p. 48.
4 Oltenia socialist' ", Turnu Severin, 6 decembrie 1919.
www.dacoromanica.ro
48 I. M. OPREA 4
Lipsa acutg de alimente facea ca specula desantata s& is proportii

Ingrijoratoare. NeavInd mijloace de trai, o bung parte a populatiei
someri, invalizi de razboi, batrini si copii mizeri defilau in permanenta,
pe strazi, desculti, lihniti de foams si suferinzi 1.
Caracterizind conditiile de viata, ale muncitorilor din porturi In
perioada care a urmat primului razboi mondial, ziarul Cuv/ntul socialist";
organul sectiei partidului socialist din Mehedinti, stria cu legitima indignare
despre viata muncitorimii : Muncitorul care fgureste totul In lumea
aceasta, muncitorul care cu forta bratelor si creierul Wan sustine intreg
edificiul social, are dreptul la o viata de om iar nu de rob, cum e In
timpul de fats... Nu-i permis ca cel ce munceste din zori si ping-n noapte
sa fie flamlnd i gol, iar cel ce se plimba sa fie imbuibat cu totul si sg
duca o viata de desfriu" 2.
Inrautatirea situatiei muncitorilor datorita consecintelor rgzboiului,
a reducerii continue a puterii de cumparare a salariilor, a speculei, a foa-
metei, a somajului i bolilor sociale au stirnit vii nemultumiri In rindurile
lor, contribuind la ascutirea contradictiilor interne ale regimului burghezo-
mosieresc.
Cercurile conducgtoare, Ingrijorate de stares de spirit care se crease,
au folosit elementele oportuniste pentru a incerca sa-i convinga pe munci-
tori el satisfacerea revendicgrilor for economics si politico este posibila
numai pe calea trimiterii de memorii si delegatii la autoritatile burghezo-
mosieresti. Nenumgratele memorii ce contineau revendicarile vitale ale
muncitorilor au fost lasate Insa farg raspuns, iar delegatiile for respinse
adeseori In mod brutal sub pretextul cg urmaresc s& submineze ordinea
in stat.
Fats de aceasta politica a claselor dominante, fat& de exploatarea
si jaful farg limits, masele muncitoare 30 manifests In cadrul unui sir de
actiuni profunda for indignare. Dupa razboi, paralel cu cresterea neobis-
nuita a combativitatii maselor muncitoresti din tara noastra crestere
care trebuie puss In directl legatura cu Marea Revolutie Socialists din
Octombrie s-a adincit criza politicii claselor dominante.
Yn aceasta perioadg, in Vara noastrg aparusera In mod cat se poate
de pregnant, tot complexul de factori obiectivi care atesta existenta
unei situatii revolutionare 3.
Yn perioada care a urmat razboiului, muncitorii isi organizeaza tot
mai intens fortele in vederea dezlantuirii unor not lupte impotriva exploa-
1 Gazeta meserialilor ", Brdila-Galati, 1 decembrie 1919.
2 CuvIntul socialist", Tr. Severin, 8 octombrie 1919.
3 Panica si divergentele din rindurile cercurilor conducatoare, neputinta for de a utiliza
vechile metode de guvernare, Inlesneau desfasurarea luptelor revolutionare. Daca tinem seama
si de situatia internationals (Revolu(ia Socialistd din Rusia, situatia revolutionard din marile
tad beligerante, neputinta marilor puterl imperialiste aflate In razboi de a forma un front
unic al contrarevolutiei mondiale), ajungem la concluzia ca In Rominia aparusera conditii favo-
rabile pentru rasturnarea regimuluiburghezo-mosieresc, aparuse o situatie revolutionard. Trans-
formarea, In uncle cazuri a framIntdrilor revolu%ionare din lard, In rfiscoale, izbucnirea rdscoa-
lelor unor unitati militare, ceea ce reprezenta un prim pas pe calea transformArii rdzboiului
imperialist In razboi civil, shit indicii clare ale coacerii situatiei revolu%ionare" (vezi V. Liveanu,
1918 din istoria luptelor revolutionare din Romtnia, Buc., 1960, p. 232-233).
www.dacoromanica.ro
5 MIKAREA MUNCITOREASCA DIN PORTURI INAINTE DE 1920 49.
tatorilor. Pentru cresterea avmntului de lupta al maselor muncitoare din

Rominia, un rol deosebit de Insemnat a avut crearea In martie 1919 a
Internationalei a III-a Comuniste. Mobilizarea proletarilor din lumea
intreaga la lupta pentru instaurarea dictaturii proletariatului constituia
principala sarcinI a Internationalei Comuniste. Dup/ rkboi proletariatul
din Cara noastra a afirmat de nenum/rate on dorinta de a transforma
partidul socialist in partid comunist care 0, adere la principiile Interna-
tionalei a III-a Comuniste.
Actiunea de cuprindere organizatorica a muncitorilor se desfkura
sub forma infiintkii. si reinfiintarii de sindicate rosii, a cgror activitate
se ducea pe baza principiului luptei de clas/. Aceste sindicate, Inglobind
elementele proletare cu o constaint/ de clas/ ridicatg aparau cu fermitate,
prin diverse forme si metode de lupta, adevkatele interese ale muncito-
rimii din porturi.
0 activitate rodnic/ In directia atragerii muncitorilor in sindicatele
rosii a dus in perioada care a urmat imediat dup/ r/zboi, Comitetul provi-
zoriu al sindicatului din portul Galati.
Cu sprijinul altor sindicate si al elementelor inaintate din rindul
muncitorilor, Comitetul provizoriu a adus un insemnat sport si in actiunea
de reinfiintare a Uniunii Sindicatelor muncitorimii din porturi 1. Acest
comitet, ales in martie 1919 de atre muncitorii g/lateni, a reusit chiar sa,
pregateasc/ un congres general al sindicatelor din porturi care urma 86
se tin/ la Constanta. Congresul ins/ n-a putut fi convocat cleat in anul
1922, deoarece guvernul burghezo-mosieyesc a dizolvat dui)/ greva general/
din 1920 cea mai mare parte a sindicatelor muncitoresti 2.
Succesele dobindite de sindicatele muncitorilor din Galati an exerci-
tat o influent/ crescind/ asupra muncitorimii din celelalte porturi. Asa
se explicg faptul ca, la Galati care fusese supranumit de presa munci-
toreascg Portul Rosu" veneau, imediat dupg, r/zboi, nenumgrate
delegatil ale muncitorilor pentru a cere Indrumki si sfaturi privitoare la
modul cum trebuie s / -si refac/ propriile for organizatii. intr-o scrisoare
adresata, la inceputul anului 1920, sectiei Galati a Uniunii Sindicatelor
din Transporturi, o delegatie a muncitorilor din Giurgiu dui)/ ce arata
conditiile grele in care trgiau si munceau lucfatorii scria : Trimiteti-ne
daca aveti pOsibilitatea, elemente constiente care sa trezease/ pe muncitorul
de aid cad momentul este, mizeria Bind prea mare".
0 intens'a activitate pentru organizarea muncitorilor In sindicatele
rosii d.esfkurau elementele de stinga din partidul socialist la Tr. Severin.
La o mare intrunire public/ tinutl In prima jumatate a lunii octombrie
1919, ele adreseazI un Inflacarat apel maselor muncitoare din localitate
indemnindu-le sa se organizeze. Inscrieti-v/ cu totii In sindicatele noastre
de bres16, se spune in apel ca prin numarul nostru mare, inregimentati
sub cutele drapelului rosu &á curatim putregaiul ce ne Impiedica, sa,
1 Gh. D. Deculescu, Munca in porturi, 1939, p. 72-73.

2 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
4 c 3831
50 1. M. OPREA 6
curatim atmosfera de mirosul ce-1 Impra§tie stirsrul burghez In descom-

punere"
Sub imboldul avintului pe care mi§carea muncitoreascA din tara
noastrI 1-a luat dupg primul rlzboi mondial se infiin.teazA §Ii consolideaz&
o serie de not sindicate ale muncitorilor In porturile Galati, Braila, Con-
stanta, Tr. Severin, Tulcea, Oltenita.
Ocupindu-se de mi§carea sindicalg din Balcani dup&" primul rAzboi
mondial, Gh. Dimitrov afata : in Bulgaria, Tugoslavia §i Rominia cele
mai puternice sindicate slut sindicatele muncitorilor din transporturi,
din industria rainier& §i a tutunului... " 2. Totodat5, el constata ca In
aceastA perioad& In Rominia sindicatele s-au dovedit a fi mai revolutionare
deck vechiul partid socialist ... "3.
Numkul lucratorilor care aderau la organizatile sindicale rein-
fiintate cre§tea neincetat, iar Increderea for In aceste organizatii bazate pe
principiul luptei de clasA -devenea tot mai puternicg,.
Afluxul muncitorilor spre sindicatele ro§ii a fost frinat Ins& intr -o
mare m&sura de actiunile Vatafilor, care cu ajutorul patronilor §i al politiei
InfiintaserA sindicatele galbene" sau nationale" pe ling& care activau
a§a-numitele echipe independente alatuite din 25-35 muncitori 4. Create
cu scopul de a introduce confuzii In rindurile muncitorilor §11 de a-i abate
de la calea luptei Impotriva exploatkii, sindicatele natienale" dovedeau
cu fiecare actune Intreprina &A nu sint nimic altceva cleat organe vadit
reactionare, menite sa promoveze o politic antimuncitoreascA In inte-
resul patronilor.
Repetatele Incercki ale sindicatelor nationale" de a introduce spi-
ritul dizolvant In rai§carea muncitoreasclia-au reu§it. In ciuda sfortkilor
neputincioase depuse atit de organele represive ale statului burghezo-mo-
§ieresc, cat §i de aceste organizatii, patronale, mi§carea muncitoreascg is
proportii, devine mai cuprinatoare, mai intena.
In mod organizat sau spontan muncitorimea din porturi, apasata,
de mizerie §i privat'a de libertAtile §i drepturile ei legitime, porne§te la
lupt&. Diversele forme de manifestare ale luptelor muncitore0i care urml-
roan atit satisfacerea revendickilor specifics lucratorilor din port, eft §i
satisfacerea revendicgrilor comune celorlalte categorii de muncitori, an
fost puternic influentate de Marea Revolutie Socialist din Octombrie.
Hotgrirea de a apka cu fermitate Revolutia Socialist& din Rusia era
deseori afirmata de muncitori la adungrile for convocate fie din initiativa
elementelor de stinga ale partidului socialist, fie din initiativa sindica-
telor ro§ii in frunte cu corauni§tfi.
La Intrunirea organizatg, in ziva de 23 februarie 1919 de &atm secta,
partidului socialist din Braila, cei peste 1 000 de participant 5 §i-au afatat
1 CuvIntul socialist", Tr. Severin, 15 octombrie 1919.

2 Gh. Dimitrov, Opere alese, Buc., 1959, p. 46.
a Ibidem, p. 47.
4 Gh. D. Deculescu, Munca fn porturi, 1939, p. 73.
3 Arhiva centrahl a Institutului de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., dosar
nr. 753/5, fila 65.
www.dacoromanica.ro
7 MISCAREA MUNCITOREASCA DIN PORTURI INAINTE DE 1920 51
hotarirea de a lupta pentru apararea cuceririlor Mari Revolutii Socialiste

din Octombrie. Ei s-au declarat totodata solidari cu actiunile revolutio-
nare ale proletariatului din Germania $i Austria care au dus la detro-
narea capetelor incoronate". Muncitorii au exprimat In acelasi timp
protestul for energic impotriva terorii dezlantuite de guvernul liberal cu
scopul de a Inabusi miscarea revolutionary in plin avant. Cu acest prilej
participantii la Intrunire cer printre altele : ridicarea staxii de asediu,
suprimarea cenzurii, eliber6rea din Inchisori a fruntasilor miscarii
muncitoresti, precum si renuntarea la principiul de Improprietarire a
taranilor prin intermediul obstilor tara'nesti 1.
Pentru a obtine satisfacerea revendicarilor economice 9i politice,
muncitorimea recurge la greva ca una din cele mai eficace arme de lupta
Impotriva exploatarii.
Incepind cu a doua jumatate a anului 1919, In porturile tarii noastre
grevele devin din ce in ce mai frecvente. Ele Inregistreaza o amploare $i
intensitate crescinda, deli nu intotdeauna s-au soldat cu victoria mun-
citorilor.
Cele mai vii agitatii s-au semnalat In vara anului 1919 printre mun-
citorii din intreprinderile i portal Braid. In acest contra muncitoresc
cu vechi traditii revolutionare, miscarea grevist& a cuprins In desfasu-
rarea ei mase largi de muncitori dintr-un mare numar de intreprinderi.
*irul luptelor muncitorimii din porturi In aceasta perioada 1-au deschis
ceferistii care In. ziva de 13 iunie 1919 declara greva, solidarizindu-se
astfel cu greva ceferistilor din Bucuresti 2. Actiunea for a avut un larg
ecou in rindurile muncitorilor, atit din Braila cit si din alte porturi.
Astfel, a doua zi dupa izbucnirea grevei, in sprijinul ceferistilor s-au
ridicat in mass muncitorii braileni din atelierele docurilor, de la uzina
de apa, cei de la uzina electrica, precum si ceferistii din Galati. Sustinuti
de tovarasii for de lupta, ceferistii braileni ramin In greva piny in ziva
de 16 iunie 1919. Timp de trei zile cit a durat greva ei au infruntat cu
dirzenie teroarea organelor de siguranta care aduceau la gars pe mecanici
si fochisti sub escorts, silindu-i astfel sa conduca trenurile 3. Greva s-a
terminat cu satisfacerea partial& a revendicarilor formulate de ceferisti,
ceea ce a Intarit increderea muncitorilor In eficacitatea mijloacelor de lupta
revolutionare. Sub imboldul acestor actiuni, incep not si intense framintari
in rindurile muncitorilor portuari, ale marinarilor de pe vasele comerciale
precum 9i printre lucratorii brutari din localitate 4.
Nu mai putin adinca a fost influenta pe care participarea ceferistilor
din Tr. Severin la greva generals din iunie 1919 a produs-o asupra munci-
torilor si chiar a populatiei orasului. Aici, ca si in alto orate, muncitorimea
s-a ridicat pling de curaj In apararea ceferistilor, cerind eliberarea color
arestati 9i condamnind cu asprime masurile represive luate de autoritatile
burghezo-mosieresti impotriva miscarii revolutionare. Valul de indignare
Arhiva central6 a Institutului de istorie a partidului de pe lIng6 C. C. al P.M.R.,
dosar nr. 753/5, fila 65.
2 V. MihSiescu, Istoricul miqcarilor muncitoresti din potful Braila, 1930, p. 57.
3 Ibidem, p. 57-59.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
52 I. M. oPREA 8
care cuprinsese masele de muncitori crescuse atit de mult Incit asa

cum relateaza Lupta socialists" In ziva procesului intentat conduca-
torilor grevei, acuzatii au fost condusi la judecata de o multime imensa,
In sunetele imnurilor socialiste..." 1. Aceasta impunatoare manifestatie
de protest a determinat curtea martiala sa amine judecarea procesului.
Succesiunea grevelor §i intrunirilor muncitoresti la intervale atit
de scurte constituia dovada cea mai elocventa a starii de spirit revolutio-
nare ce domnea In rindurile muncitorilor. Frecventa mare a actiunilor
Intreprinse de proletariat sub conducerea elementelor inaintate, ilustra
cresterea In amploare §i intensitate a miscarii muncitoresti, demonstra
accelerarea ritmului de-dezvoltare a luptelor muncitorilor si de transfor-
mare a for intr-o actiune solidara, a intregii muncitorimi din tara noastra,
In greva generals. Asemenea stare de spirit cuprindea cu fiecare zi ce
trecea mase tot mai largi de muncitori, a caror miscare capata un caracter
tot mai ofensiv.
Nemultumirea muncitorilor era atit de mare, Melt mice neintelegere
cu patronul ducea la organizarea unei greve sau demonstratii. De pilda
pentru a obtine ca sporul acordat sa fie calculat la salariul de atunci
ii nu la eel din 1916, lucratorii docheri din Braila au declarat la 10 sep-
tembrie 1919 o greva de protest 2. Peste cinci, zile lucratorii de la Moara
Roralneasca §i Moara Violatos intra §i ei in greva, cerind de asemenea
sporirea salariului. Speriati de amploarea acestei actiuni, patronii satisfac,
desi numai partial, revendicarile grevistilor care dupa doug zile reiau
lucrul S.
Aceeasi revendicare a facut obiectul unui memoriu adresat la incepu-
tul lunii octombrie 1919 capitaniei portului Braila de care marinarii
civil de pe remorchere §i slepuri. Inaintarea memoriului n-a fost urmata
de o greva asa cum fusese initial stabilit, deoarece elementele de dreapta
din conducerea partidului socialist s-au opus, pretextind ca nu e momentul
potrivit" pentru declansarea unei actiuni hotarite 4.
In tot cursul lunii octombrie intrunirile muncitorilor se in lant, mai
cu seams In porturile Turnu Severin, Galati, Braila. La aceste Intruniri
mii de muncitori din diverse ranauri de productie protestau energic Impo-
triva incalcarii de &atm guvernul burghezo-mosieresc a celor mai ele-
mentare drepturi si libertati muncitoresti. Motiunile adoptate cu prilejul
intrunirilor, adunb.".rilor sau mitingurilor exprimau sub o forma sau alta
cele mai arzatoare cerinte ale muncitorilor. Sint inscrise In aceste motiuni
aproape In mod constant revendicari ca : desfiintarea completa a cenzurii,
a starii de asediu si a curtilor martiale, desfiintarea regimului militar,
incetarea prigoanei, amnistie generala, libertatea deplina §i absoluta a
Intrunirilor etc. 5.
1 Lupta socialistA ", nr. 19 din 8 iulie 1919 (organul mi§carii sindicale §i socialiste
din Prahova).
2 V. Mihliescu, Istoricul mifcdrilor muncitoresti din portul Braila, 1930, p. 63.
3 Ibidem.
4 Ibidem.
6 Oltenia socialists ", Tr. Severin, 30 octombrie 1919.
www.dacoromanica.ro
9 MI5CAREA MUNCITOREASCA DIN PORTURI INAINTE DE 1920 53
Urmarind satisfacerea cerintelor muncitorimii de a se puree capat

samavolniciilor comise de organele statului burghezo-mNierese, samavol-
nicii care nu mai cunosteau margini si de a se Inceta cu spionarea practi-
cata de agentii politiei §i sigurantei, ziarul Cuvintul socialist" atragea
astfel atentia Ministerului de Interne : Indignati protestam contra calca-
rilor de lege ce se in lant. Considergm ca o provocare acest spionaj ordinar
care ne rapeOe §i ultima libertate §i facem atent pe domnul ministru
de interne ca muncitorimea nu mai poste tolera ping la infinit toate
licanele acestea §i ar fi mai bine sa dea ordin ca zelul subalternilor d-sale
sa se mic§oreze" 1.
Mgsurile de represiune luate de guvernul burghezo-mosieresc pentru
a ingbusi avintul mi§carii muncitore§ti se inaspresc §i mai mult In timpul
campaniei electorale pentru alegerile generale care au avut loc bake 2
§i. 9 noiembrie 1919. Ele s-au Intetit mai ales dup./ congresul extraordinar
al partidului socialist tinut la Inceputul lunii octombrie 1919 uncle s-a
lust hot/rhea ca muncitorimea sg se abtina de la alegeri 2. Fostul ministru
Mirzescu printr-o circularg secrete dgcluse chiar ordin subalternilor sa
terorizeze §i sa, zaciarniceasca actiunile sindicatelor muncitore§ti" 3.
Zeci si sute de muncitori erau fie urnagriti §i arestati pentru activi-
tatea revolutionary 4, fie maltratati de comandantii militari ai Intreprin-
derilor 2.
Teroarea dezlantuitg de organele burghezo-mo§iere0i departe de a
intimida pe muncitori a sporit §i mai mult ura §i revolta for Impotriva
claselor dominante.
Protestele vehemente ale muncitorilor din porturi Impotriva terorii
rgzbateau adesea in ziarele socialiste centrale sau locale sub forma unor
adevgrate amenintari. intr-unul din aceste ziare se spunea : Organele
de stat cred ea prin prigoana va intimida pe muncitori V Cred ca prin
astfel de §icane u va Impiedica de a smulge drepturile furate de catre ei
de atita vreme I Sau simte nevoia ca sa fie mIngliati de pumnul muncito-
rului sg ia aminte insa pumnul nostru e masiv §i vai de capul aceluia
pe care va ca'dea" 6.
Dar formele de lupta folosite pima' atunci de muncitori nu an satis-
facut Intru totul cerintele muncitorimii. Pentru a impune cercurilor
conducatoare satisfacerea revendicgrilor for economics §i politico munci-
torii afirmau tot mai frecvent necesitatea utilizgrii unei forme de lupta
mai eficace, a grevei generale. K. Marx arata Inca din 1871 ca din mi§ca-
rile economics, din grevele care izbucnesc izvora§te pretutindeni o
miscare politica, adica o micare a clasei cu scopul de a-§i impune into-
resole Intr-o forma generalg, Intr-o forma care sa aibg o forts generalg
coercitiva in societate" 7.
Cuvintul socialist", Tr. Severin, 22 octombrie 1919.
2 Ibidem.
3 Vezi Arhivele statului, filiala Tulcea, fondul Polif.iei, pachet 18, nenumerotat.
Cuvintul socialist", Tr. Severin, 22 octombrie 1919.
5 Ibidem.
6 Ibidem.
7 K. Marx-F. Engels, Opere alese, vol. II, ed. a II-a, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 510-511.
www.dacoromanica.ro
54 1. M. OPREA 10
Mai tlrziu, V. I. Lenin a subliniat de repetate on In lucr/rile sale

rolul grevei generale, aratInd c5, greva general/ este una din formele de
luptg, si nu singura, ca problems grevei trebuie lute leas*/ string legat
de problemele Intregii lupte revolutionare a proletariatului. Greva general/.
ca forma de luptg cea mai Juana a naiscArii greviste era cerut5, tot mai
insistent de catre muncitori cu prilejul mitingurilor sau Intrunirilor. La
Intrunirea din 26 octombrie 1919 muncitorii din Tr. Severin au afirmat
necesitatea utilizarii acestui mijloc de lupta. Intr -una din euvIntarile
rostite la Intrunire se argta : In lupta contra asupritorilor nostri ca
arm/ avem greva general/ si sa, se tie de stApinitori ca de nu vor tine
seama de protestele noastre o vom intrebuinta" 1. Aceasta" arms de luptg
a fost folosita cu prilejul alegerilor generale din noiembrie 1919, cind
muncitorimea din Intreaga tara a Intrerupt lucrul timp de o zi. Zeci de
miff de muncitori 1}i tarani, urmind cuvintul de ordine al sociali§tilor
s-au abtinut de la vot refuzind astfel WI consfintease5, felul de guvernare
al liberalilor" 2.
Privitor la acest act de solidaritate muncitoreasca Gazeta mese-
riasilor" scria : Greva general/ a maselor muncitoresti din Intreaga
tar/ a durat numai o zi lumea proletarl nemultumit5, de stares
actual/. a tarn ce plinge privind In urm5,-i a hotArit abtinerea de la alegeri
si greva general/. ... La momentul ales sindicatele profesionale E;Si mun-
citoresti au r5,spuns la acest apel intrerupind munca Si aceasta ne
evidentiazg gradul de solidaritate, disciplina 9i dragoste ce a atins mun-
citorimea" 3.
La greva general/ declarat5, cu prilejul alegerilor, muncitorii din
porturi au aderat In mass, astfel ca In unele locuri ca Tr. Severin si
Galati, autoritatile au fost nevoite sa folosease/ armata pentru efec-
tuarea unor luerari la santierele naval° §i depourile cailor ferate 4.
Dui)/ alegeri, in rIndurile muncitorimii agitatiile devin mai intense
ca urmare a nemultumirilor provocate de politica antimuncitoreasca pe
care continua s-o promoveze noul parlament obtinut de burghezie §i
mosierime pe calea fraudei ¢i terorii. In aceasta perioada, au loc mari
intruniri ale lucratorilor din fabrici 9f porturi. Numai In portul Galati
au fost convocate in prima eaptAmin5, care a urmat alegerilor trei mari
Intruniri la care muncitorii §i -au manifestat adInca nemultumire i revolt/
fat/ de situatia mizer5, In care 4i tineau clasele dominante 5. In acelasi
timp sindicatul rosu din Constanta a organizat In cadrul eltor4va adunari o
greva comma/ a luerAtorilor de la atelierele serviciului maritim, uzina
de electricitate, statia de petrol, precum si a luergtorilor de la siloz-uri 6.
I Oltenia socialistV, Tr. Severin, 30 octombrie 1919.

' Ibidem, 7 noiembrie. 1919.
a Vezi Gazeta meseriasilor", Braila-Galati, 10 noiembrie 1919.
Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., dosar
755/5, fila 1.
5 Gazeta meseriasilor", Braila-Galati, 10 noiembrie 1919.
Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului, dosar special 2921, vol. I, ilia 0035.
www.dacoromanica.ro
11 MI$CAREA MUNCITOREASCA DIN PORTURI INAINTE DE 1920 55
Greva a inceput In ziva de 18 noiembrie, dupg ce cu o zi inainte

conducatorii sindicatului ro§u, de comun acord cu delegatii muncitorilor,
au constituit comitetul executiv al grevei §i an hotarit sa nu reia lucrul
pins cind directia portului nu va aproba plata integrals a salariului sporit
cu 60 %, garantarea timpului de lucru de 44 ore saptamtnal §i reducerea
amenzilor aplicate muncitorilor §i marinarilor 1.
Grevei muncitorilor din Constanta i-au urmat o Berle de actiuni
revendicative ale lucratorilor din porturi, actiuni care prin amploarea for
au stirnit un larg ecou in rindurile muncitorimii din intreaga tars. Se
releva prin rasunetul §i forta for mobilizatoare grevele Insotite de Intru-
nirile muncitorilor ceferi§ti, tlmplari, croitori §i cizmari din Constanta 2
si Tr. Severin 3, organizate cu prilejul implinirii unui an de la represiunea
singeroasa din 13 decembrie 1918, ordonata de guvernul burghezo-mo§ie-
resc impotriva demonstratiei pa§nice a muncitorimii din Bucure§ti.
Cu prilejul comemora'rii acestei zile cu care ocazie participantii
la manifestatii cereau : ridicarea tuturor legilor exceptionale elaborate
In timpul razboiului, demobilizarea imediata, ridicarea stand de asediu,
a cenzurii §i curtilor martiale, restabilirea path Intro popoare etc. 4 a
izbucnit §i greva docherilor din Braila. Ea n-a incetat dc cit dupa ce admi-
nistratia docurilor a satisfacut In Intregime revendicarile economice ale
grevktilor 5.
Spre sfir§itul anului 1919, considerat pe drept cuvint anul grevelor
§1 demonstratiilor, mi§carea muncitoreasca din porturi, ca §i in restul
tariff tinde sa is un avint din ce in ce mai mare.
De-a lungul intregii perioade care a urmat ping la izbucnirea grevei
generale din 1920, ea s-a dezvoltat pe o linie ascendents, rascolind adine
mase largi de muncitori §i atragind pe faga§ul luptei revolutionare chiar
§i acele elemente muncitore§ti Inapoiate din punct de vedere politic.
Factorul care In ultimo, instanta determina cea mai mare parte a munci-
torimli sa se ridice foarte adesea, units §i solidara impotriva claselor domi-
nante era situatia sa materials §i culturala deplorabila. La inceputul
anului 1920, situatia materials a muncitorimii se infautate§te §i mai mult.
Pentru caracterizarea, fie §1 In linii generale a acestei situatii este conclu-
denta raportarea salariului mediu zilnic al unui muncitor din port la
preturile unor articole de prima necesitate.
Potrivit cifrelor oficiale, media zilnica a salariului cuvenit unui
muncitor la inceputul anului 1920 varia de la un port la altul dup5, cum
urmeaza : Braila 14,30 lei ; Galati 16,90 lei ; Constanta 15,75
lei ; Tr. Severin. 8,72 lei ; Giurgiu. 9,53 lei ; Cernavoda 13,70 lei ;
Calara§i 6,50 lei 6. Este u§or de inteles ca un asemenea salariu redus
pentru femeile muncitoare en 20% 7, nu putea acoperi Did macar
1 Arhiva centralfi a Institutului de istorie a partidului, dosar special 2921, vol. 1, fila 0035,
2 Socialismul" nr. 4 din 1920, p. 3.
a Ibidem, 2 ianuarie 1920, p. 2.
4 Ibidem.
5 Arhiva central' a Institutului de istorie a partidului de pe line C.C. al P.M.R., dosar
nr. 2921, vol. I, fila 0037.
6 Buletinul munch", an I, 5(8), 1920 1921, p. 250.
7 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
56 I. M. OPREA 12
cheltuielile reclamate de procurarea principalelor alimente a cgror preturi

In aceastg perioadg se ridicaserg ping la 40 lei kg de zahgr 1, 12 lei kg
peste 2, 12 lei kg de carne, 24 lei kg de mezeluri, 24 lei kg de unturg 3.
Alimentele de prima necesitate nu numai cg se scumpeau In permanents,
dar de cele mai multe on lipseau cu desgvirsire. Lipsa for devenise deosebit
de acutg Wog de la stirsitul anului 1919, and Gazeta meseriasilor" din
Braila-Galati, scria cu amarg ironie : Materialiceste o ducem perfect de
bine. Ne lipseste carnea, piinea, pestele, zarzavaturile, ougle, laptele etc.
Iar ce se gaseste trebuie sg fii gras la pungg, altfel rabzi cu nemiluita de
foame... Am fi Inteles sg, ne lipseaseg pietre scumpe, aurul si luxul extra-
vagant dar nu piinea zilnica, hrana de cgpetenie a populatiei" 4. 0 situatie
asemangtoare Intilnim §i In portul Constanta despre care seful serviciului
tehnic al municipiului scria Intr-un raport intocmit la 21 ianuarie 1920 :
Orasul se aflg intr-o stare dezastruoasg... el sufera, privind transportul
de grill, lemne, apa etc.... iar maladlile ne amenintg, din toate pgrtile" 5.
Situatia lucratorilor 1i functionarilor din Constanta ca si din alte porturi
s-a agravat In urma hotaririi guvernului burghezo-mosieresc din februarie
1920 prin care se reduceau in masurg considerabilg indemnizatiile de scum-
pete si de chirie plgtite ping atunci 6. 0 serie de alte mgsuri luate de guver-
nul burghezo-mosieresc in dauna maselor muncitoare constituiau mgrturia,
dezorganizgrii din ce In ce mai accentuate care cuprinsese viata economica,
a Orli. Atit de mult se adincise dezorganizarea vietii economice la Ince-
putul anului 1920, incit nici cercurile condudgtoare nu mai puteau s -o
treacg sub tgcere. Averescu, noul sef al guvernului instalat in martie 1920,
nemaiputInd ascunde situatia din tars o caracteriza astfel : Virtejul
uriasului razboi din care am iesit a lgsat in urma lui rani adinci In
organismul nostru obstesc... Sint judete In care intinderi mari de IA-
mint din cele mai roditoare s-au transformat In pgduri de mgrgcini.
Activitatea industrialg a tarii este cu desavirsire zdruncinatg din cauza
devastgrilor si a neputintei de a implini lipsurile" 7.
Pentru a sili cercurile conducgtoare sg renunte la aplicarea mgsurilor
de spoliere a celor ce muncesc 0i pentru a -ti Imbungtgti astfel conditiile
de viata, un numgr tot mai mare de muncitori se orientau spre organiza-
tiile de lupt'g revolutionare. Cresterea neincetatl a numgrului aderentilor
la miscarea revolutionary era rodul muncii neobosite desfasurate de carne
grupurile comuniste i elementele de stinga din partidul socialist printre
masele de muncitori neorganizati.
Sub conducerea elementelor revolutionare din partidul Socialist $i a
sindicatelor rosii a cgror for numerics i influentg politicl sporiserg
considerabil la Inceputul anului 1920, muncitorii din porturi au trecut la
organizarea unor not i puternice actiuni revendicative.
1 Adevarul brailenilor", Braila, 2 mai 1920.
2 Arhivele statului, filiala Tulcea, fond. Politlei, pachet 19, dosar 13.
3 Arhivele statului, filiala Constanta, fond Primarie, pach. 7/920.
4 Gazeta meseriasilor", Braila-Galati, 1 decembrie 1919.
Arhivele statului, filiala Constanta, fond Primarie, pachet 10, dosar 13/1920.
6 Loc. cit.
Indreptarea Brailei", 29 martie 1920.
www.dacoromanica.ro
In primele luni ale anului 1920, in porturile Brgila, Galati, Tr. Se-
verin 1 au loc o serie de Intruniri la care mii de participanti, pe ling satis-
facerea revendicarilor de ordin economic, au cerut ca si majoritatea munci-
torilor din intreaga tars afilierea partidului socialist la Internationala a
III-a Comunista, Aceasta cerint6', care avea sa figureze tot mai frecvent
pe ordinea de zi a diferitelor consfatairi muncitoresti, era sustinuta de un
num6r din ce In ce mai mare de muncitori.
Deseori la adungrile for muncitorii afirmau cu -Carle hothrirea de a
impune autorit6tilor prin for satisfacerea revendicgrilor. Asa de pilda
cu prilejul adunarii din 8 februarie 1920 la care hamalii si cgrutasii
brgileni s-au consfatuit In vederea Intocmirii unui memoriu prin care
s5, se ceara Camerei de comert, capitaniei portului si administratiei
docurilor, majorarea pre1ului muncii efectuate, un lucrgtor morar a ail-
tat in cuvintarea sa ca In cazul In care memoriul va fi respins sá se
treael la lupte si la baricade de stradg" 2. Consfatuirea a ales si trimis
totodatA la Galati o delegatie eu scopul de a pregai muncitorii de acolo
in vederea solidarizarii for cu o eventuala actiune a hamalilor gi carutasilor
braileni.
Dup"a aceasth consfatuire, fearnIntarile In rindul muncitorilor con-
tinua cu si mai mare intensitate. In ciuda nenumgratelor ma'suri luate de
siguranta $i a manevrelor intreprinse de organizatia diversionista Fiii
apgratori ai patriei", sindicatele rosii din Braila au reusit sa organizeze la
sfirsitul lunii februarie o grandioasg, demonstratie de strada la care au
participat aproape zece mu de muncitori din toate intreprinderile S. Mani-
festatia a fost o afirmare stfalucitl a fortelor de care dispunea muncitori-
mea bfaileang, o afirmare a spiritului sgu de solidaritate. Ea s-a desfkurat
sub lozincile Tralascg revolutia socials ! Tr 'Masa Intunationala III-a !
Trgiasca, Rusia Comunista !" 4.
Agitatii puternice s-au Inregistrat in cursul lunii februarie printre
muncitorii din Tr. Severin. Principalele for revendiegri erau ca si ale lucr5,-
torilor din alte centre muncitoresti : majorarea salariilor, Incetarea repro-
siunii Impotriva elementelor revolutionare 1i inlaturarea oricgror restrictii
privind dreptul de organizare al muncitorilor. Nevoia satisfacerii acestor
revendicari a determinat pe lueratorii ceferisti din Tr. Severin, carora li
s-au alaturat cei de la santierul naval, 0, declare In ziva de 19 februarie
1920 o greva de protest. Actiunea for a exercitat o adInca, influent6 asupra
spiritului de lupt5, al muncitorilor din celelalte Intreprinderi, creind astfel
o stare de spirit de naturg sa Ingrijoreze autorit'atile. Toate acestea dove-
deau limpede ca guvernantii nu mai puteau conduce servindu-se de ye-
chile metode.
Intr-un raport asupra grevei care izbucnise, primul procuror al
judetului Mehedinti, arata_c5, toti grevi§tii fac parte din sindicatul socia-
list. Din cercet6ri s-a constatat ca acestia luereaz'ala proclamarea revolu-
1 Chemarea", 2 februarie 1920, p. 2.
2 V. Mihaieseu, Istoricul m4cetrilor munciloreq1i din pallid Braila, 1930, p. 69.
8 Ibidem.
4 Ibidem, p. 70.
www.dacoromanica.ro
fi8 I. M. OPREA 14
tiei.. " 1. l)n acelasi raport, apreciind situatia creata in oral el arata :
Atmosfera este foarte Incarcatg, si nu este exclusa o manifestare a acestor
elemente anarhice" 2 (e vorba de elementele. revolutionare /.0.).
In plin avant de lupta se gaseau In aceastg, perioada §i muncitorii
din Giurgiu, din a caror actiuni se releva greva declarata la 16 martie de
catre personalul de la Arsenalul serviciului hidraulic. Organizatg, ca un
raspuns la refuzul Directiei do a aproba majorarea salariilor, greva s-a
extins cu repeziciune, atragInd In luptg, si alto categorii de muncitori care
cereau insistent transformarea actiunii for In greva generall 3.
Curind dupa greva muncitorilor de la Arsenalul serviciului hidraulic
a izbucnit §i greva personalului Primariei din Giurgiu, care n-a Incetat
dec/t dupg, ce consiliul municipal a recunoscut justetea cererli grevistilor
de a li se plati Ears Intirziere nu numai salariul neincasat pe ultimele patru
luni, dar si majorarea lui pe vlitor 4.
Pe linia dezvoltarii sale ascendente, miscarea muncitorilor din porturi
a cunoscut Incepind din luna aprilie 1920 si pina In ajunul grevei generale
din octombrie citeva momente care marcheaza ridicarea pe o treapta supe-
rioarg, a luptelor duse de proletariat Impotriva burgheziei. Caracteristic
pentru luptele muncitoresti In aceste etape este durata neobisnuit de lungg,
a actiunilor Intreprinse, nivelul superior cle organizare a participantilor la
aceste actiuni, amploarea for mult mai mare In comparatie cu proportlile
atinse de actiunile muncitore§ti In perioada anterioara, precum si Inscrie-
rea tot mai frecventa printre cerintele muncitorilor a. unor revendicari
de ordin politic.
Accentuarea acestor trasaturi ale miscarii muncitoresti din porturi
§i o data cu ea cre§terea combativitatii muncitorilor atra§i In luptg, s-au
reliefat puternic In timpul grevei teferi§tilor care a durat din 18 aprilie
ping In 7 iunie 1920 si cu care s-au solidarizat marea majoritate a munci-
torilor din porturi si transporturile pe apa 5.
Cauza imediata a declan§arii acestei actiuni de mari proportii rezidg,
fn respingerea de catre autoritati a color doug, memorii In care mun-
citorii cereau : majorarea salariilor, ziva de munca, de opt ore, concedii
de odihna, reintegrarea In serviciu a celor ramasi In teritoriu ocupat, re-
cunoasterea delegatillor muncitore§ti pentru solutionarea conflictelor de
munca etc. 6.
Izbucnitg, In Capitala, greva a cuprins 4n numai citeva zile muncito-
rimea din toate centrele feroviare, precum si din toate porturile Romlniei.
Ceea ce a facut ca ecoul declansarii grevei ceferistilor din Bucuresti sa se
resimta neIntlrziat In rindurile muncitorilor din porturi, a fost situatia
extrem de grea In care se gasea muncitorimea de aici In aceasta perioada.
Actiunea de solidarizare a muncitorilor din porturi cu greva ceferistilor
1 Arhivele statului, fil. Tr. Severin, fond M.A.I., dos. 255/1920.

2 Loc. cit.
3 Arhiva centr. a Inst. de ist. a part., dos. 751, fond 5, fila 41.
5 Analele Institutului de istorie a partidului", 1960, nr. 3, p. 115.
6 Loc. cit., p. 117-120.
www.dacoromanica.ro
15 MI$CAREA MUNCITOREASCA DIN PORTURI 1NAINTE DE 1920 59
din aprilie-iunie 1920 s-a produs sub forma unui proces ce a durat tot
timpul grevei, proces in cadrul drilla intrarea In greva a lucratorilor
dintr-un anumit numar de intreprinderi alterna cu reluarea lucrului de
c/tre muncitorii altei serii de intreprinderi.
Printre primii muncitori din porturi care s-au alaturat grevei cefe-
ristilor an fost lucratorii de pe *antierul serviciului hidraulic din Giurgiu.
Ei an intrat in greva la 20 aprilie 1920 si n-au reluat lucrul decit dupa
patru zile, ,rind directia santierului a comunicat ca accepts satisfacerea
integrals a revendicarilor 1-.
A doua zi an intrat in lupta si muncitorii atelierelor C.F.R. din
Galati, urmati de docheri 2. Despre aceasta actiune de solidarizare a munci-
torilor galateni, chiar si ziarele burgheze, contrar tendintei for de a tree
sub tacere luptele proletariatului, atunci and nu se incumetau sa le falsi-
fice, an facut ample relatari.
Ziarul Universur arata de pilda ca lucratorii mecanici de la docurile
din Galati si anume cei de la atelier° si silozurile docurilor plutitoare, de
la coloana casa de mosii si cei de la dragaj, an declarat greva In semn de
solidaritate cu grevistii de la atelierele si depoul C.F.R. din localitate,
Insusindu-§i In total revendicarile formulate de cei din urma" 3.
0 data cu ceferistii si docherii din Galati an intrat in greya o mare
parte a muncitorilor din Constanta. Patrunsi de un adinc spirit de solida-
ritate proletara, ei paraseau lucrul in grupuri compacte, hotariti BA nu
inceteze lupta pina and nu le vor fi satisfacute revendicarile inscrise in
memoriu.
Dominati de o asemenea stare de spirit In tot cursul zilei de 21
aprilie an declarat grey*/ pe rind lucratorii de la uzina electrica, atelierele
silozurilor si marinei, statiunea de petrol, cei de la atelierele portului, precum
si acei care lucrau la intretinerea cailor ferate 4.
Valul grevelor de solidaritate se Intindea cu repeziciune, atragind
in lupta not mace de muncitori.
t?" Dupg intense framintari, muncitorii de la docurile si uzina electric/
din Braila 5 $i o data cu ei ceferistii din porturile Constanta 6 si Giurgiu 7
an declarat In ziva de 24 aprilie o greva In semn de solidarizare cu actiunea
color din Bucuresti.
Ping' la srirsitul lunii aprilie an mai intrat In greva muncitorii de pe
remorcherele marinei comerciale din Braila 8 si Cernavoda 6, hamalii din
1 Arhiva centralA a Inst. de istorie a partidului de pe linga C.C. al P. M.R., fond 5,

dosar 751, fila 108.
2 Loc. cit., dosar nr. 198/2921, vol. I, fila 99.
8 Universal ", 23 aprilie 1920, p. 1.
4 Arhiva centralA a Institutului de istorie a partidului, dosar nr. 7756, partea a II-a,
fila 8.
6 Arhivele statului, fond M.A.I., dosar 237/1920, fila 1.
7 Dimineata", 25 aprilie 1920, p. 1.
8 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului, dosar nr. 40198/2921, vol. I, fila
129 134.
° Arhivele statului, fond M.A.I., dosar 237/1920, fila 2.
www.dacoromanica.ro
60 1. M. OPREA 16
portul Constanta 1, muncitorii de la Santierul serviciului hidraulic si cei

de la Fabrica de zahAr din Giurgiu 2, muncitorii de la Santierul naval din
Tr. Severin $, precum si lucratorii tipografi din Tr. Kagurele a.
E demn de remarcat faptul ca, o mare parte a grevelor declarate In
semn de solidarizare cu actiunea ceferistilor s-a incheiat fie cu satisfacerea
partials, fie cu satisfacerea integrals a revendidrilor muncitorilor. Aceste
succese constituie farl Indoiara' rezultatul direct al presiunii puternice pe
care amploarea miscarii muncitorestiOn crestere, o exercita asupra clase-
lor exploatatoare.
Dar en cit miscarea muncitoreasd lua proportii mai mari, iar pro-
letariatul Incadrat Intr-un larg front de luptI devenea mai unit si mai
solidar, cu atit ma'surile represive luate de organele statului burghezo-
mosieresc deveneau mai aspre. Urmarind s5 luaus° avintul miscarii mun-
citoresti 1i sl-0i mentin'a propriile sale pozitii serios subminate, burghezia,
si mosierimea au Inceput sg, apeleze din ce In ce mai frecvent la armatA.
Pe baza unui decret-lege din 20 aprilie 1920, Ministerul de Razboi era
autorizat s5, puns la dispozitia autoritgtilor civile a intreprinderilor si
societatilor... elemente ale armatei, fie constituite In unitati, fie numai
cadre, materiale etc. . . In caz de necesitate, se spune mai departe In decret,
ministerul de rgizboi este autorizat a pune sub regim militar stabilimentele
si institutiile apartinInd statului si a caror functionare neregulatg, ar v/ta-
ma economia generala, a tarii sau viata normalg, a populatiei" 5. Dincolo
de limbajul sau aparent inofensiv, acest decret ascundea ordinul cercurilor
conducgtoare de a intensifica militarizarea vietii economic° a tarii, insta-
lind In fiecare Intreprindere comandanti militari care la nevoie sa Inabuse
cu fora armata orice lupt5, a proletariatului. Cu alto cuvinte, prin acest
decret cercurile burghezo-mosieresti legiferau teroarea In tars, incAlcind
astfel prevederile formale Inscrise In propria for constituiie. Potrivit
acestei legi antimuncitoresti precum si a altor dispozitii nu mai putin reac-
tionare, Ministerul de 115,zboi era autorizat ca pe baza unui ordin de mobil-
zare sa adud la lucru In mod fortat muncitorii, iar in caz de nesupunere
sa-i defere curtilor martiale spre a fi judecati si condamnati conform
codului justitiei militare. Sub ocrotirea unor atare dispozitii, directiile
intreprinderilor, santierelor sau porturilor recurgeau adesea in timpul
grevelor la ajutorul armatei care dad, nu reusea sa constringA pe mun-
citori sa reia lucrul ceea ce nu rareori se Intimpla trimitea In
intreprinderile respective soldati spre a fi folositi vremelnie pentru efec-
tuarea anumitor servicii.
Astfel, la cererea Serviciului porturilor maritime din Constanta au
fost siliti ss reia lucrul, pe baza unui ordin de mobilizare, muncitorii uzinei
electrice care la 21 aprilie 1920 intraser5, In grevg, 6. iflacercarea corpului 5
1 Arhiva central' a Inst. de istorie a partidului, fond 5, dosar nr. 751, ilia 122.
3 Cuvintul socialist", Tr. Severin, 12 mai 1920.
4 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului, dosar 2921, vol. I, fila 135.
5 Loc. cit., dosar 43032, fila 1.
www.dacoromanica.ro
° Loc. cit., dosar nr. 7756, partea a H-a, fila 14.
armatl de a mobiliza la Meru personalul marinei comerciale aflat in grev'a

a esuat. Aceasta o arat/ clar Serviciul maritim din Constanta, care la 24
aprilie Instfinta Directia generals a porturilor ca nu mai poate fi mobili-
zat acel personal" 1.
La 28 aprilie 1920 se aduce la cunostint6 tuturor grevistilor din
Constanta ca sInt invitati a se prezenta imediat la serviciu, cunoscind
ca cei care nu se vor conforma acestui ordin vor fi mobilizati In mAsura
trebuintelor serviciului" 2. In uncle Intreprinderi, comandantii militari
procedau la Intocmirea tabelelor de mobilizare a muncitorilor din primul
moment al izbucnirii grevei, iar acolo uncle actiunea ca,pata amploare se
aduceau imediat forte militare sub pretextul restabilirii aria -numitei
ordine. Asa de exemplu, cu prilejul declargrii grevei din 29 aprilie a hicr6-
torilor de la *antierul serviciului hidraulic din Giurgiu au fost introduse
pe santier numeroase patrule militare"3 on scopul de a intimida pe gre-
visti si de a aresta pe conducatorii lor. Pentru a preintImpina declansarea
unei eventuale actiuni a muncitorilor, directia antierului naval din Tr.
Severin se adresa comandantului diviziei I, pentru ca acesta 84 preg4-
teasel un numar de aproximativ 30 de soldati care conform adresei s6,
stea undeva prin apropiere sa ri avem la Indemin6 In orice moment" 4.
La ajutorul armatei a recurs si Serviciul porturilor maritime din Cohstanta
care pentru a face fatg unor necesitAti cerea BA i se trimita" urgent macar
20 de soldati" 5.
Cereri similare erau adresate corpurilor de armata si In alte porturi de
cAtre directiile intreprinderilor, ai ckor muncitori se aflau In grevA sau
pregateau dezlantuirea ei. Cu toate presiunile si amenintkile comandan-
tilor militari, cu toatg lipsa mijloacelor de trai, marea majoritate a munci-
torilor grevisti nu se reintorceau la lucru ping and nu li se satisraceau
revendickile.
Lipsurile materiale, amenintkile, sicanele de tot felul, teroarea exer-
citatg cu s61135ticie de organele statului burghezo-mosieresc, ca si trklarea
liderilor socialisti de dreapta, creau conditii grele de dezvoltare miscarii
muncitorilor. Acesti factori ins n-au fost capabili nu numai sa, infringes,
dar nici macar sA slgbeasca' spiritul de lupta al proletariatului.
In pofida tuturor impedimentelor, muncitorii au continuat cu gi
mai mult avint lupta Impotriva asupririi i exploatkii capitaliste.
Prin organizarea unei not serii de Intruniri, manifestatii 1i greve,
ei I i afirmau tot mai hotArit solidaritatea cu actiunea celor aflati deja In
lupta.. Cu prilejul zilei de 1 Mai au avut loc In porturile Braila, Galati,
Constanta, Giurgiu mari Intruniri i mitinguri, urmate de impunatoare
demonstratii la care an participat zeci de mu de muncitori. 0 grandioasA,
1 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului, dosar nr. 7756, partea a II -a,
fila 14.
4 Arhivele statului Tr. Severin, fond Directia generahl a porturilor navale din Tr.
Severin, dosar nr. 45/1920, nenumerotat.
6 Arhiva centrahl a Institutului de istorie a partidului, dosar nr. 7756, partea a If-a,
fila 57.
www.dacoromanica.ro
62 1. M. OPREA 18
manifestatie a fost organizata la Tr. Severin de catre elementele socialiste

de stinga. Ea a reunit dupa cum relateaza ziarul Cuvintul socialist",
o multime imensa" 1, deoarece toata muncitorimea organizata §i con§tien-
ta a raspuns la apelul de a parasi fabricile, atelierele §i ogoarele" 2. De§i
atacate cu focuri de arms de catre armata adusa In acest scop, lungile coloa-
ne de manifestanti din Andurile carora au cazut multi raniti au reu§it sa
dejoace planurile provocatoare ale prefectului. Exprimlnd hotafirea de
lupta a muncitorilor §i totodata indignarea for fata de samavolniciile auto-
ritatilor, organul sectiei din Mehedinti a partidului socialist scria :
9) Razboiul de class continua. .. La teroarea alba sa raspundem prin
teroare ro§ie. Mai bine moarte decIt sclavie" $.
Paralel cu Intrunirile al mitingurile de protest In cursul lunii mai
1920 au mai fost declarate noi grave de catre muncitorii hamali din portul
Calara§i 4, impiegatii §i meseria§ii din Sulina5, precum §i marinarii de pe
§lepurile ci remorcherele acostate In portul Giurgiu 6.
Intrucit marinarilor din Giurgiu le-au fost satisfacute revendicarile
formulate, muncitorii din porturile Tr. Severin, Oltenita §i Tr. Magurele,
n-au mai declarat greva de solidaritate, aca cum fusese stabilit In prealabil 7.
Pita la sfir§itul lunii mai agitatiile §i luptele muncitorilor din porturi,
dezlantuite In timpul grevei ceferi§tilor inceputa, la 18 aprilie, au continuat
sa pastreze un caracter ofensiv. 0 data cu venirea lunii iunie incepe deja
printre grevi§ti sa fie discutata tot mai mult problema conditiilor §i modu-
lui In care sa se reia lucrul. Ideea dominants In cadrul acestor discutii,
idee de care s-au calauzit grevi§tii In actiunile for ulterioare, era ca munci-
torii sä nu accepte sa se reIntoarca la munca supu§i, cu capetele plecate
ma cum ar fi dorit patronii. Ci dimpotriva, ramInInd mai departe solidari,
sa lupte nu numai pentru mentinerea revendicarilor cucerite, ci §i pentru
cucerirea de noi revendicari.
Pregatirile intense ale muncitorilor de a rezista ofensivei cercurilor
condue5,toare §i de a nu relua lucrul In conditiile dictate de ace§tia a silt
guvernul sa accepte tratative cu reprezentantii muncitorimii. Referindu-se
la cauzele care au determinat guvernul sa Inceapa tratativele, ziarul Soda-
lismul" scria in numarul sau din 4 iunie urmatoarele : In fata solidaritatii
muncitorecti guvernul s-a hotarit sa cedeze din IncapatInarea sa. Dole-
gatiunei care s-a prezentat dup5, mitingul de eri, primul ministru i-a ras-
puns ca accepta tratative « sub rezerva inceperii lucrului de catre
muncitori »" 8.
Yw continuare ziarul subliniaza §i mai mult aceemi idee astfel : Soli-
daritatea proletariatului romIn a adus pe stapInitori la realitate. Depinde
de sinceritatea promisiunilor de tratative c1 de modul cum vor lucra comi-
1 Cuvintul socialist", Tr. Severin, 12 mai 1920.
2 Ibidem.
a Ibidem.
4 Arhiva centralA a Inst. de istorie a partidului, dosar nr. 43032, file 100.
6 Loc. cit., dosar 753, fond 5, fila 45.
6 Loc. cit., lila 126.
' Loc. cit.
Socialismul", 4 iunie 1920, p. 4.
www.dacoromanica.ro
siunile pentru ca, armistitiul propus de d. general Averescu (cuvintul e

al d-sale) sA aduca" aplanarea conflictului de munca complicat prin atitu-
dinea guvernului d-sale" 1.
Dupg incheierea la 6 iunie 1920 a acordului privind reluarea lucrului,
guvernul incerca sa ascunda capitularea sa anuntind printr-o decizie ca",
reluarea muncii in fabricile §i atelierele de stat ... nu inseamnI victorie
pentru unii si infringere pentru altii" 2.
In aceeasi decizie se aratA totodatA el se interzice In cuprinsul fabri-
cilor §i atelierelor manifestatiuni cu caracter politic" 3-.
Ignorind aceastA dispozitie a guvernului, muncitorii cu toate lipsurile
pe care le sufereau, au continuat sa se organizeze pentru a -li apAra dreptu-
rile. In ziva de 6 iunie grevistii din Tr. Severin s-au intrunit spre a discuta
conditiile de reluarea lucrului. La aceastA intrunire, oratorii an aratat ea"
in eventualitatea incercArii de a li se impune conditii inacceptabile sa por-
neasca din nou la actiune, de astAdatI ImpreunA cu tgrAnimea i chiar cu
armata cu care urma sa stabileascA legAturi asa cum s-au petrecut lucru-
rile in Rusia" 4. Primind din partea muncitorilor din transporturi instfin-
tarea ca guvernul a promis c5, va plAti zilele de grev5, i ca va asigura
aprovizionarea muncitorilor, grevistii hotArAsc sa reia lucrul 5. Reluarea
lucrului de cAtre grevisti este astfel relatatA in ziarul Cuvintul socialist" :
Dupl 7 saptamini de lu.ptI muncitorimea din Severin de la garl §i santier
a infrint cerbicia stApInilor lacomi i venali. In frunte cu muzica santie-
rului naval §i cu drapelul rosu muncitorimea a intrat in corpore cu fruntea
sus in ziva de 9 iunie in atelierele lAsate pustii arAtind ca constiinta clasei
proletare este de neinvins. Solidaritatea muncitoreascA din intreaga Vara',
pentru ultima datA aratA tuturor rAtIcitilor galbeni 6 el forta 91 dreptatea
nu se gAseste decit sub cutele drapelului ro§u, @i c5, datoria for este de a
veni alaturi de cei organizati in sindicate socialiste spre a putea §i ei cl§tiga
dreptul la viatg" 7.
HotArind de asemenea sA inceteze greva, muncitorii din Constanta
s-au intrunit in ziva de 5 iunie la sediul sindicatului de unde, incolonati.
purtind drapele ro§ii ai intonind eintece socialiste, au pornit spre ateliere
ai fabrici. Oprindu-se in fata fiecarei intreprinderi, coloanele de muncitori
se adresau prin delegatii lor, conducerii intreprinderilor, cerindu-le repri-
mirea la lucru a tuturor grevistilor destituiti 8. Privitor la fermitatea pe
care au manifestat-o demonstrantii din Constanta in ajunul reluarii lucrului
Buletinul informativ din 5 12 iunie stria c5, muncitorii par a fi hotariti
&A nu reia lucrul pinA nu vor fi primiti §i cei destituiti" 9. Greva a incetat
Socialismul", 4 iunie 1920, p. 4.

2 Evenimentul", 12 iunie 1920, p. 1.
a Ibidem.
4 Arhivele statului, filiala Tr. Severin, fond 5, dosar 763, lila' 6-8.
6 Ziarul se adreseaza acelor elemente din rindurile muncitorilor care indusi in eroare
de cbtre patroni Inca mai continuau sä rAmba membri ai sindicatelor galbene.
7 Cuvintul socialist", Tr. Severin, 10 iunie 1920.
8 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului, fond 5, dosar 763, fila 17.
8 Loc. cit., (Buletinul informativ", 5-12 iunie 1920).
www.dacoromanica.ro
64 I. M. OPREA 20
la 7 iunie 1920 ca urmare a promisiunii ca dupa reluarea lucrului revendi-

carile vor fi oxaminate §i satisfacute 1.
Problema adoptarii unei atitudini ferme in legatura cu chestiunea
conditiilor privind reluarea lucrului a facut obiectul unor aprinse discutii
printre muncitorii din Giurgiu. In urma unor atare discutii si framintari
grevistii din Giurgiu s-au intrunit in ziva de 13 iunie in sala clubului socia-
list unde an hotarit ca incepind cu ziva urmatoare sa inceteze greva care
dura de 6 saptamini 2. A doua zi ins& fEnd informati ca directia santieru-
lid hidraulic sub pretextul preintimpinarii unei eventuale dezordini a
dispus supravegherea pe viitor a muncitorilor de catre o garda militara,
grevistii au refuzat sa reia lucrul3. Ei nu s-au prezentat la santier aeon in
ziva de 18 iunie cind an obtinut nu numai indepartarea garzii militare,
dar si asigurarea ea nici un muncitor nu va mai fi folosit asa cum intentiona
inginerul sef la 6 alta munca In afara specialitgtii sale 4.
Aceeasi dirzenie In lupta pentru apararea drepturilor muncitoresti
a dovedit cu prilejul reluarii lucrului marea majoritate a grevistilor si in
alte porturi.
Ei lima an avut de infruntat pe linga represiunea exercitata de orga-
nele statului burghezo-mosieresc si actiunile diversioniste dezorganiza-
toare intreprinse de sindicatele galbene. Aceste sindicate au Incercat sa se
foloseasca de perioada conflictelor ce s-au ivit In legatura cu reluarea
lucrului de care grevisti, ca de un moment prielnic pentru coruperea
muncitorilor inapoiati din punct de vedere politic spre a-i indeparta de
sindicatele rosii si slabi astfel fora muncitorimir organizate. In acest scop
liderii sindicatelor galbene incercau sa Infatiseze in mod denaturat rolul
sindicatelor rosii, invinuindu-le de starea mizerabill a muncitorilor.
Sindicatul national" de la atelierele si depoul C.F.R. Galati, urma-
rind sa provoace nemultumirea muncitorilor si sa-i ridice impotriva organi-
zatiei for revolutionare, ameninta cu parasirea lucrului In cazul ca directia
va consimti sa plgteasca lucratorilor membri ai sindicatului rosu 8alariul
pentru zilele cit au stat In greva 5.
In alte porturi, ca de pilda Tr. Severin, liderii sindicatului galben an
incercat sa speculeze nemultumirile muncitorilor provocate de faptul ca
directEle intreprinderilor refuzau plata salariului pentru zilele tit lucratorii
an lost in grevA. In acest scop, galbenii indemnau pe muncitori sa para-
seasca sindicatele rosii data nu pot obtine satisfacerea acestei revendicari6.
Nu rareori sindicatele galbene pentru a atrage de partea lor-pe muncitorii
lipsiti de o justa orientare politica, le promiteau acestora in mod demagogic
Imbunatatirea conditiilor de trai.
1 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului, fond 5, dosar 763, fila 17,
(Buletinul informativ", 5-12 iunie 1920).
2 Loc. cit., dosar special 2921, vol. 1, fila 169.
8 Loc. cit., Ma 153.
4 Loc. cit., Ma_ 156.
5 Loc. cit., dosar 763, fond 5 numerotat.
Arhiva statului, filiala Tr. Severin, fond Directia generals a porturilor si transpor-
turilor pe spa, 1920, nr. 38-46, pach. 122, 45.
www.dacoromanica.ro
0 asemenea incercare a facut sindicatul national" din Giurgiu care

pentru a ademeni pe muncitori le-a promis in schimbul parasirii sindica-
tului rosu asigurarea aprovizionarii cu alimente i marfuri ief tine 1.
Actiunile intreprinse de sindicatele nationals" cu scopul de a intro-
duce spiritul oportunist, dezorganizator in sindicatele rosii, n-au dat rezul-
tatul scontat. Ele au fost demascate si respinse de marea majoritate a
muncitorilor care si-au strins rindurile in jurul organizatiilor revolutionare,
onsolidindu-le si mai mult. Teraindu-se de combativitatea crescinda a
muncitorimii, guvernul Averescu is o serie de masuri represive impotriva
oricarei actiuni de protest a lucratorilor.
Din dispozitia guvernului, Ministerul Lucrarilor Pub lice a dat in ziva
de 14 iunie 1920 o ordonanta prin care facea cunoscut tuturor muncitorilor
ca manifestarile de mice natura si sub orice forma fie colective fie chiar
numai individuale sint cu desavirsire oprite in incinta fabricii. Lucratorii
care se vor face vinovati de nerespectarea acestei dispozitiuni vor fi inde-
partati imediat din fabrics pe baza unui proces verbal semnat de directorul
fabricii, ofiterul delegat al comandamentului militar si seful serviciului
respectiv" 2. In aceeasi fun., Averescu ag, o noua dispozitie prin care
ordona sa se dizolve imediat sindicatele functionarilor publici infiintate
la citeva departamente printre care si la Ministerul Afacerilor Interne, sub
motivul ca actiunea acestor sindicate tontine in ea dupa expresia lui
Averescugermenul anarhiei tocmai in sferele in care spiritul de ordine
trebuie respectat cu cea mai mare sfintenie" 3. Dar valul luptelor revolutio-
nare in plina crestere era prea mare pentru a mai putea fi oprit de vreo
masura a statului burghezo-mosieresc, sa se transforms in greva' generals.
Prin porturi a inceput sa se intensifice propaganda In vederea unei
actiuni comune a tuturor muncitorilor inipotriva exploatarii capitaliste
si pentru apararea Rusiei Sovietice. In acest stop, sindicatele rosii din
Galati au organizat la inceputul lunii iunie si o tipografie pentru tiparirea
de manifeste ce urmau a se distribui atit printre muncitorii cit §i printre
soldatii din cazarmile garnizoanelor Braila si Galati 4.
Tot in scopul mobilizarii la lupta units a muncitorilor a fost orga-
nizata pentru ziva de 27 iunie la Galati d conferinta generals a tuturor
lucratorilor din perturb dunarene, conferinta a carei convocare a fost
impieclicata de autoritati 5. I celelalte porturi ca Braila, Constanta,
Tr. Severin elementele revolutionare raspindeau aproape in fiecare zi pe
strazi i prin intreprinderi manifeste care chemau muncitorii la lupta
pentru obtinerea unor conditii de viata mai bune.
Efectul acestei intense propagande s-a reflectat in organizarea unui
intreg sir de intruniri gi actiuni greviste, in cresterea spiritului de solida-
ritate a muncitorilor.
1 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului, dosar 751, fond 5, fila 169.
2 Loc. cit., dosar nr. 7756, partea a II-a, fila 96.
8 Arhivele statului, fond M.A.I., dosar 125, fila 24.
4 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului, fond 5, dosar 763, fila 124.
5 Loc. cit., dosar nr. 763,www.dacoromanica.ro
fila 47.
5 - 0. 8831
66 I. M. OPREA 22
La sfirsitul lunii iunie a izbucnit greva lucratorilor de la moara,

Izbinda din Galati 1, iar la inceputul lunii urmatoare au intrat in grevg si
muncitorii atelierelor C.E.D. din Tulcea 2.
0 amploare deosebitg a avut greva generalg a functionarilor de la,
P.T.T., care eu exceptia unor scurte intreruperi a durat din 9 iulie ping la,
inceputul lunii august 19203. Asupra cauzelor care au dus la declararea,
gravel generale de catre functionarii de la pasta Telegraful" dadea intr-
unul din articolele sale adresat functionarilor postali din provincie urmg-
toarele lamurin : Am declarat deci greva generalg, a intregului corp
telegrafo-postal pentru ca nu mai intelegem sar continuum a trai o viatg,
mai mult decit mizerabilg" 4. Mai departe, apelul catre functionarii postali
din provincie continua : Colegii vostri din capitala profund convinsi de
dreptele cereri au hotarit sa ducg lupta cu once prat ping' la sfirsit. No
adresam i voug camarazi din provincie i vg cerem tot concursul ; printr-o
solidaritate indestiuctibila si dreptatea cauzei noastre, cu vointa si aju-
torul vostru vom triumfa"5. La apelul Comitetului Central al Sindicatului
profesional P.T.T. personalul de la posta i telegraf din porturi a raspuns
prin parasirea lucrului. Chiar in ziva de 9 iulie an declarat gievg functio-
narii de la posta din Galati 6, In aceeasi zi sindicatele locale, conform indi-
catiilor primite de la Comitetul General al Sindicatelor a luat masurile
necesare pentru preintirapinarea unor eventuale incercgri de spargere a,
grevei §i pentru intarirea conspirativitgtii.
La 12 iulie an aderat la grevg i functionarii de la posta din Tr.
Severin', iar cu doug zile mai tlrziu functionarii de la posta din Giurgiu 8.
In zilele urmatoare an intrat in grevg rind pe rind si functionarii postali
din celelalte porturi.
Cu greva generalg a functionarilor de la P.T.T. si-au exprimat soli-
daritatea o mare parte a muncitorilor din porturi. In cadrul intrunirilor
muncitoresti care an avut loe in timpul grevvi,1 l porturile Braila 6, Galati'°,
Giurgiu11, Tr. Severin.12, Cernavodg 13, participantii s-au ridicat, in apg-
rarea grevistilor, cerind in acelasi timp satisfacerea cerintelor for legitime.
In semn de solidarizare cu actiunea functionarilor de la postg, mun-
citorii intreprinderilor Goetz" din Galati14, cei de la uzina electrica,
1 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului, dosar nr. 763, fila 47.
2 Arhivele statului, filiala Tr. Severin, fond prefecturii jud. Tulcea, dosar 83, lila 30.
9 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului, dosar nr. 43303/9, fila 112.
4 Loc. cit.
5 Loc. cit.
6 Loc. cit., fond 5, dosar 763, fila 124.
7 Arhivele statului, fdnd M.A.I./1920, dosar 255, fila 39.
8 Loc. cit., dosar 276, nenumerotat.
9 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului, fond 5, dosar 763, fila 211.
11 Socialisnml" din 30 iulie 1920, p. 2.
12 Arhivele statului, fil. Tr. Severin, fond 5, dosar 763, fila 213.
is Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului, fond 5, dosar 763, fila 151.
www.dacoromanica.ro
23 MISCAREA MUNCITOREASCA DIN PORTURI MATTE DE 1920 67
uzina de ape si N.F. R. Braila 1, lucratorii de la antierul hidraulic din

Giurgiu 2, ca si din alto intreprinderi §i ateliere au declarat grove de protest.
Dupa aproximativ o lung de la izbucnire, greva generald a functio-
narilor de la oficiile postale si telegraf din intreaga tars a luat sfirsit cu
satisfacerea integrald a cerintelor grevistilor. Din desfasurarea miscarii
greviste a acestor functionari inferiori si superiori spune ziarul « Ade-
vdrul brailenilor .» o pildd demnd de admirat este : solidaritatea de
care au fost stdpiniti in tot cursul duratei acestei misca.ri" 3.
Cresterea miscarii greviste in intreaga tars ping, la proportiilo amenin-
fdtoare pentru dominatia burgheziei si mosierimii a Inceput sa, Ingrijoreze
in mod serios cercurile conducatoare si sa, le sileasca a lua tot mai frecvent
in discutie problema muncitoreascd. Dindu-si seama ca pe calea terorii
este imposibild Infringerea miscarii muncitoresti, cercurile conducatoare
au incercat se aplaneze conflictele dintre muncitori si patroni prin manevra
asa-zisei legiferdri a drepturilor si libertdtilor muncitoresti. Astfel, la 12
august 1920, Camera deputatilor a votat asa-numita Lege pentru regle-
mentarea conflictelor de mulled" al cdrei principal tel era sd abata,
muncitorimea de la lupta de clasd.
Aceastd lege, menitd sa creeze muncitorilor iluzia ca statul burghezo-
mosieresc insusi va intorveni ca un arbitru impartial in conflictele de
muncd si le va face dreptate", nu era in fond decit o masurd ipocritd,
demagogic sau cum o numea presa muncitoreasca, sceleratd, prin care
se tagaduiau muncitorimii tole mai elementare drepturi de aparare a
intereselor sale si chiar dreptul de muncd.
De la un capdt la altul ea nu era decit un adevarat conglomerat
de dispozitii antimuncitoresti drapate in expresii sonore §i aparent ocro-
titoare, dar care ascundeau un continut demagogic. 0 asemenea lege a
carui autor era fostul ministru Trancu-Iasi a trebuit fireste ss dezldn-
tuiased un -yin protest al organizatiilor muncitoresti" 4.
Impotriva acestei legi muncitorimea din porturi ca si din intreaga
tart, organizeazd grove si demonstratii cerind abolirea ei neintirziatd.
In insasi ziva votdrii legii antimuncitoresti Trancu-Iasi, la Galati au avut
be doug Intruniri la care an participat poste 5000 de muncitori 5.
Dupd Intrunire sindicatele rosii au organizat o mare demonstratie
sub lozincile Jos legea sceleratd !", Trdiascd greva !" e.
Sub aceleasi lozinci 800 de armatori din Constanta au declarat greva
in ziva de 13 august, dupd care au pornit In corpore spre prefecturd uncle
au Inminat prefectului un prostest contra legii conflictelor de munca. 7.
Treptat valul luptelor re-volutionare --Impotriva legii Trancu-Iasi
cuprinde §i muncitorii din porturile Braila, Tr. Severin, Giurgiu, Tulcea,
Calarasi. Peste tot in tars. stria ziarul « Socialismul » muncitorii
1 V. Mihaiescu, Isloricul m4carii muncitoresli din porlul Braila, 1930, p. 61.
2 Arhiva centralA a Inst. de istorie a partidului, fond 5, dosar 763, fila 228.
8 AdevArul brAilenilor", din 15 august 1920.
4 Arhiva centrals a Inst. de istorie a partidului, fond 5, dosar nr. 758, fila 395.
5 Loc. cit., fond 5, dosar 763, fila 248.
6 Loc. cit.
7 Arhivele statului, fond M.A.I., dosar 237, fila 7.
www.dacoromanica.ro
68 1. M. OPREA 24
prin intruniri, mitinguri, demonstratiiprotesteaza impotriva legii Trancu-

Iasi, pretutindeni muncitorimea organizata s-a declarat gata de lupta" 1.
In Galati do pilda, masele muncitoare erau atit de revoltate impotriva legii
pentru reglementarea conflictelor de munca, incit fostii ministri in guvernul
burgbezo-mosieresc, Trancu-Iasi si Ta'slauanu, care urmau sa participe
In ziva de 19 septembrie la o Intrunire a muncitorilor galateni, s-au reintors
de la Barbosi, neincumetindu-se a intra In oras 2.
Pentru a pregati masele de muncitori in vederea unor actiuni comune
de mare amploare $i a stabili at mai strinse legaturi intre organizatiile
for de lupta, delegatii sindicatelor rosii din Braila au pornit in aceasta
perioada o propaganda sistematica prin toate porturile Mcepind de la Tr.
Severin pins la Constanta" 3.
Ecoul pe care lozincile de lupta propagate de elementele socialiste
de stinga 1-au gasit in rindul maselor muncitoare a fost cu atit mai larg,
en nit situatia materials a muncitorilor se Infant/tea pe zi ce trecea, iar
lipsa de drepturi yi libertati devenea tot mai acuta.
Pe acest teren, muncitorimea din porturi ca si din intreaga tat*
td-a strins rindurile din ce In ce mai hotarItg, In jurul lozincilor de lupta
lansate de organizatiile revolutionare, dezlantuind in octombrie 1920
greva generals i pornind astfel units si solidara impotriva exploatarii
burghezo-mosieresti pentru cucerirea unor conditli de viata mai bum:).
In perioada care a urmat imediat dupg, piimul razboi mondial, rnis-

caroa muneitoreasca din tara noastrg, a cunoscut un avant considerabil.
Generata de contradictiile regimului burghezo-mosieresc i avind drept
cauza imediatg, situatia dezastruoasa In care ajunsese economic Romi-
niei burgh ezo-mosieresti dupg, razboi, miscarea muncitoreasca de la not
a fost puternie inflitentata de ideile Marii Revolutb. Socialiste din
Octombrie.
Luptele muneitordor duse in cea mai mare parte pentru satisfacerea
revenditarilor econornice, an Imbfacat adesea un pronuntat caracter politic.
Cucerirea unor attire revendicari a urtnarit i muncitorimea din porturi
Ale carol actiuni s au incadrat organic In ansamblul miscarii generale.
Ping, la izbuenirea grovei generale din octombrie 1920, miscarea
muncitorilor din porturi s-a dezvoltat pe o line ascendents. Forma de
luptg, predominanta in aceasta perioada a fost greva, care In anumite
etape depasea limitele unei singure intreprinderi pentru a cuprinde munci-
torii dintr-o Intreaga ranaura do activitate.
Organizate gi conduse de atm elementele socialists de stinga si de
sindicatele rosii, luptele muncitorilor s-au revarsat treptat Intr-un singur
suvoi revolutionar a carui amploare a culminat cu greva generals din
octombrie 1920.
1 Socialismul" din 18 august 1920, p. 2.
2 13uletinul de informa%ii, nr. 21 al Comandamentului corpului III armata Galati,
din 19 septembrie 1920.
8 Arhivele statului, filiala Braila, fond Politici, dosar nr. 13/1920, fila nenumerotata.
www.dacoromanica.ro
25 M1$CAREA MUNCITOREASCA DIN PORTURI INAINTE DE 1920 69
PABOIIEE RBH1KEHHE B IIOPTAX 13,\' MbIH14111 B IIEP1410,11,

11PEAIIIECTBITIOIIIVIR BCEOBIIIER 3ABACTOBRE 1920 r.
PE3IOME
PymbarcHoe pa6onee gansnenne nepenu4no ananwreabinAil norrbem B nepnog, Hoene-

goBaBuna cpaay sa ononnanxem nepBoit mnpoBoti Boihnbr.floponmennoe npoTsBopennnmx
6ypniyaano-nomenn4nbero penuma 14 'amen nenocpegursennoil npnynnoti 6encTsennoe
cocTomme, B noTopoe npunura nocne BAHIA anonomuna 6ypniya8no-nomenni9bett Pymbninx,
OHO licnuTano crumnoe BBID11114e xgett Benlixoti OnTn6pLcxo31 cormaancTxmecnoil peBonio-
non. Bopb6a pa6onxx, Beginancn 6onbraeit nacTsio as ygoBnemopenne anonomxnecxxx
mpe6oBanwrt, B nexoTopmx caynagx npunumana oTneTaxsbitk nOJIBTx9eCRall xapawrep.
gsmicexue nopromax pa6onmx, cTaBnBinee cBoef/ neamo ygoBneTBopenne pnga
anonomxnecnlix Tpe6osaindi,oprannnecnx Brunonanoci. B o61kee pa6onee gsmnienne clpanu.
Hcnonbayn 6oramit, 6o.nburef1 nacTmo neitaganmai, gonymenTanbnutt maTepaan
genTpanbniax x o5nacnthrx apxuBoB, a TaHnie nenarb coomenTBylornero nepxoga, aBTop
xcenegyer Borrpocm pa6onero gmmemin B pymnicnnx nopTax (B nepxog c 1919 r. go
Bceo6nr1t sa6acTomin 1920 r.), oco6eiiuo B Tanage, Bpaxne, ItoncTanne, Typny Cenepnoe,
Tynbne, Ancypgmy, OnTenxne; anangaupyn paanifunue ()awn' x gainthre, ox nonaamBaeT,
tyro ginmenxe pa6onxx B nopTax paaslisanocs go BC111.11111{14 Bceo6Ineti sa6acTornix no
Bocxogaineit JIHHHH. B BTO Bpemn ripeo6nagamnett cDopmott 6oprAm Gum sa6acToana, Ho-
Topan na nanecTrmx aranax imixogana aa npegeam ognoro npegnpunTlin, 9ro6rA oxBaTwrb
pa6onxx nenoit npombrumermoti mum'.
Boesme noaynrx, nponarangapyemme neBoconnanlicTlinecnmmx anemenTamx B
pngax pa6onxx mace BOpTOB, naxogmax TeM 6onee emu:an:zit OTISJIBB, nem 60nee yxygmanocs
no.nonceuxe paGonnx, a oTcyTcminle npaB H ca06og cTanortnnock. Bee 6onee neTeprnimum.
EopE.6a nopToshrx pa6onnx, oprannsoBannux 14 pyRoBognmiax ReBb111411 connanuc-
Txnecnramx a.nemenTamx n npacraimx np4colosamx, nocTenenno camanach B eginuAri
peBoalonrionmicr noTox x gocTurna nanBmcniero pasmaxa BO Bpemn Bceo6ineti onTn6pbcnoil
Ba6acromar 1920 r.
LE MOUVEMENT OUVRIER DES PORTS ROUIVIAINS

DANS LA P2RIODE PRACtDANT
LA GRIJVE 01111RALE DE 1920
RESUME
Dans la periode qui a suivi immediatement la premiere guerre mondiale, le mouvement

ouvrier de Roumanie a connu un essor considerable. Engendrd par les contradictions du regime
bourgeois-agrarien et ayant pour cause immediat la situation economique desastreuse oil etait
arrives la Roumanie bourgeoise-agrarienne apres la guerre, le mouvement ouvrier du pays a &Ai
puissamment influence par les idees de la Grande Revolution Socialiste d'Octobrc. La late des
travailleurs, mends surtout pour la satisfaction de leurs revendications economiqucs, a revetu
www.dacoromanica.ro
70 1. M OPREA 26
souvent un caractere politique prononce. Les ouvriers des ports ont lutte de leur ate pour des
revendications de cet ordre et leurs actions se sont integrees dans l'ensemble du mouvement.
Utilisant un riche materiel documentaire, en grande partie inedit, des Archives centrales
et regionales et de la presse de cette époque, l'auteur analyse les probleines du mouvement ou-
vrier dans les ports roumains depuis 1919 jusqu'a la greve generale 1920, de specialement a Galatz,
Brifila, Constantza, Turnu-Severin, Tulcea, Giurgiu et Oltenita. Il demontre, a l'aide de dates
et de faits, que, jusqu'au declanchement de la greve generale croctobre 1920, le mouvement
ouvrier des ports s'est developpe suivant une ligne ascendante. Au tours de cette periode,
la principale forme de lutte a ete la greve, qui dans certains cas depassait les cadres d'une seule
entreprise, pour englober les ouvriers d'une branche d'activite toute entiere.
Les mots d'ordre lances par les elements socialistes de gauche dans les rangs des masses
ouvrieres des ports ont eu un echo d'autant plus puissant que la situation des ouvriers empirait,
que leur manque de droits et de libertes s'accentuait de plus en plus.
Organisees et conduites par les elements socialistes de gauche et par les syndicats rouges,
les luttes des ouvriers des ports ont pris de plus en plus de l'empleur, pour etre finalement
emportees dans un seul torrent revolutionnaire, dont le point culminant fut la greve generale
de 1920.
www.dacoromanica.ro
S T U D I I
APLICAREA TRATATULUI DE LA KUCIUK KAINARGI

CU PRIVIRE LA MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA
(1775-1783)
DE
AL. VIAND
Tratatul de pace de la Kiiciiik Kainargi, incheiat sub presiunea

armatelor ruseIn conditii nea§teptat de favorabile pentru Rusia, consacra
Principatelor Romine un articol (16) constind din zece puncte. Conditia
de baza pentru restituirea Principatelor ce fusesera sub obladuirea
Rusiei in perioada razboiului era formulate astfel : SI fie lasati In
odihna spre a se folosi de acelea0 privilegii de care se bucurau §i in vremea
and Imparatea sultanul Mehmet IV", cu alte cuvinte sa se bucure de
drepturile §i privilegille pe care le-au avut Principatele atunci and an accep-
tat suzeranitatea otomana (Domnii sa fie ale0 pe viata de catre Mama
adunare a tarii, turcii &a nu alba dreptul sa se amestece In treburile interne
§i externe ale Moldovei 1i Tarii Romine§ti, singura legatura cu Poarta
-find plata regulate a haraciului). Punctele 3, 7, 8, 9 (In punctul 8 este
inclusa §i clauza de mai sus) veneau sa Intareasca drepturile de autonomie
a Principatelor, prevazInd : a) restituirea teritoriilor cotropite de turci
din jurul cetatilor ; b) scutirea ambelor Va'ri de orice sarcina baneasca pe
timp de doi ani de la incheierea pacii ; c) plata haraciului o data la doi and
grin delegati trimii anume la Constantinopol ; d) Principatele sa aiba
reprezentanti la Poarta care sa se bucure de dreptul popoarelor. Ultimul
punct, al 10-lea, acorda Rusiei dreptul de a interveni la Poarta In
favoarea Varilor noastre. Astfel tratatul consfintea autonomia Principa-
telor, deschizlndu-le largi perspective de dezvoltare.
incheierea tratatului a stirnit in Turcia un puternic val de nemultu-
miri indeosebi din partea ulemalelor si guvernul turc s-a adresat
official Angliei §i Prusiei, solicitlndu-le sa intervina pentru revizuirea trata-
tului. Clauzele cu privire la Principatele Romine an ridicat Impotriva
tratatului factiunile fanariote din Constantinopol, i au pus In mi§care
www.dacoromanica.ro
72 AL. VIANU .2
agenturile for boieresti din ambele taxi. Datorita opozitiei acerbe a cercu-
rilor guvernante otomane si a intrigilor fanariotilor §i boierilor, preve-
derile tratatului cu privire la tkile noastre au fost escamotate de esenta
for prin hatiserifurile de privilegii din noiembrie 1774. Hatiserifurile au re-
zolvat In mod ciuntit, contradictoriu problemele majore ale Principatelor ;
Cu toate acestea ele an constituit o spArturA, in sistemul dominatiei oto-
mane, ingradind In mod sensibil drepturile pe care Poarta i be arogase.
Este indeobste cunoscut ca Poarta s-a opus din toate puterile la
executarea tratatului si la rindul ei Rusia a folosit toate mijloacele pentru a
sill guvernul otoman ea -1i respecte angajamentele. Yan literatura noasta
istoricg nu existA, ping, In prezent un studiu consacrat aplicarii tratatului
de la Kiiciiik Kainargi cu privire la Moldova si Tara RomIneascg. in lucrl-
rile generale asupra acestei perioade, ca si in cele care trateazA anumite
aspecte, problema este expediata In citeva fraze care se rezumg, In a afirma
el In urma tratatului si a hatiserifurilor din 1774 monopolul turcesc §i
exploatarea turco-fanariotA, an sl6bit. Analiza atent6 a informatiilor gi
datelor cu privire la aceasta,problemg aratg, ca aprecierea de mai sus nu
corespunde adevkului. Drepturile §i privilegiile obtinute de Principate au
rAmas pe hirtie si numai datoritg luptei poporului nostru sprijin.ului,.
eyyi
Rusiei, Poarta a fost constrinsg, pas cu pas, sg aplice cele stipulate. In

paginile de fatg, Incercam BA' aralm modul cum s-a aplicat tratatul In
anii 1775-1783 $i sa privim problema cu implicatiile ei internationale.
MISIUNEA LUI N. V. REPNIN
La 13 ianuarie 1775, eolonelul Peterson Imputernicitul Rusiei, gi

inarele vizir, Mehmed Dervis pasa au schimbat tratatele ratificate, Incheind
astfel o etapl de Indelungate i obositoare tratative ; tratatul de la Kiiciiik
Kainargi inted In vigoare cu toata opozitia dint stirnit'a atit in Imperiul
otoman, cit si In afara lui.
in conformitate cu articolul 27, dupl ratificare urma sa se fact
schimb de ambasadori, act moult sa, mkturiseascg relatiile pasnice, prie-
tenesti, stabilite intro cele doul imperil. N. V. Repnin, care condusese
tratativele la Kiiciiik Kainargi, numit ambasador extraordinar, avea
acum misiunea ss urnakeascg traducerea In viata a tratatului i sa stu-
dieze posibilitltile de comert care se deschideau prin libertatea naviga-
tiei pe Marea NeagrA.
Trecerea lui prin Moldova si. Tara RomIneascA a fost folosita de
cercurile politico romInesti pentru a-§,i preciza punctul de vedere cu pri-
vire la hatiserifurile dobindite si mai ales asupra problemelor nerezolvate.
Al. Ipsilanti vv. a trimes la Kiev, la Inceputul lunii mai 1775, po
secretarul sau. particular I. St. Raicevich cu un mesaj verbal c5itre N. V.
Repnin. Domnul I i oferea serviciile sale Rusiei, cerind sprijinul pentru :
confirmarea domniei pe via dupg exemplul domnului Moldovei" ;
fixarea tributului la cuantumul sumei plAtite Inainte cu cincizeci de ani. ;
eliberarea §i repatrierea locuitorilor aflati In captivitate turceasca, ; retro-
cedarea raialei Giurgiu data este posibil farg, minierea Portii" ; dreptul do
www.dacoromanica.ro
3 APLICAREA TRATATULUI DE LA KOCIOK ,KAINARGI (1775-1783) 73
a avea un imputernicit al tariff la Constantinopol sub protectia ambasa-

dorului care sk rezolve treburile tarn fkra Intirziere i farce cheltuieli"
si o ultima doleantk, dreptul sk poarte pang la tuck" 1. Repnin a fkgaduit
ca va sustine dorintele lui Al. Ipsilanti in fata guvernului sku §i i-a cerut
domnului sk-si dovedeasck atasamentul fatA de Rusia, furnizindu-i inf or-
matii cu privire la treburile Portii. La cererea lui N. V. Repnin, Raicevich
a alcktuit un amplu memoriu cu privire la comertul din bazinul Mkrii Negro
si al Imperiului otoman.
Evident, pe Al. Ipsilanti ii interesa sprijinul Rusiei pentru confir-
marea pe viatk a domniei i ingradirea posibilitAtilor de stoarcere a Princi-
patelor de cktre Poartk, dar el cunostea Indeaproape situatia din Constan-
tinopol, starea de spirit care domnea in cercurile guvernante turce si mesajui.
sku nu era altceva decIt o mkrturie a bunelor sale sentimente fatk de cabi-
netul rus, clack nu chiar o tatonare a intentiilor acestuia In folosul Portii.
N. V. Repnin, aflindu-se la Kiev, auzi de la toti" cg moldovenfi nu
sint multumiti de cirmuirea lui Gr. Ghica si se preggtesc sa i se jeluiasck
cInd va trece prin tars. Repnin supuse problema Ecaterinei II, IntrebInd
dad, sa primeasck sau nu jalbe Impotriva domnului 2. Tarina Si recomandl
sa prevink astfel de jalbe, sa supun, domnului reclamatfile i sA-i atragg,
atentia ca este necesar ski inikture cit mai degrabk, toate cauzele unor
plingeri lntemeiate ". Totodatk, Ecaterina II ti aminti sk observe cu stric-
tete clauzele tratatului §i sa interving la Poartk in favoarea locuitorilor
din Principate" numai cind acestia ar cere sprijinul nostru ca un intreg,
adick unite en domnul lor" 3.
Instructiunile Ecaterinei II sintetizau lapidar lima politick a guver-
nului rus : intarirea autoritatii doninilor In fata Portii si unificarea fortelor
interne, line ce se va concretiza treptat i va lua apoi contururi not In
functie de realitktile vietii rominesti si de interesele Rusiei.
La Iasi, N. V. Repnin remarck, ca domnii nu se inteleg intre ei, desi
interesele Principatelor for necesitk, ca dimpotriva In toate ei sk actioneze
unit In fata Portii" 4 §i primi cu stirea lui Gr. Ghica un amplu
memoriu cuprinzInd doleantele boierimii. Boierii ridicau cu fermitate toate
Arhiva Min. Afacerilor Externe a U.R.S.S. .Fond Re latille Rusiei cu Turcia, dos.
444, f. 15.
2 N. V. Repnin Ecaterina II, 22 mai 1775, dos. 444, f. 17-20 ; Revista istoricA",.
1928, nr. 1-3, f. 55-56. Guvernul rus stdruise in numirea lui Gr. Ghica §i Ii Imprumutase
§i cu bani necesari pentru cele dintli sarcini ale domniei. Sinetele date de vistierul loan Canta-
cuzino §i de negustorul ie§an Toma Sandulache, In valoare de 57 548 plastri, au Post contra-
semnate de Gr. Ghica. Cu prilejul trecerii lui N. V. Repnin prin Moldova, domnul a achitat
jumdtate din sumd, urmind ca restul sa-1 plateasca la Constantinopol (dos. 444/1775), 1. 24,
27, 39.
3 Ecaterina II N. V. Rcpnin, 15 iunie 1775, Revista !storied", 1928, nr. 1 -3,.
p. 56-57. Numeroase plingeri Impotriva lui Gr. Ghica au fost inaintate ambasadorului turc
Abdul Kerim ; intrigile boierilor 1-au dus pina la urma pe Gr. Ghica vv. la pierderea capului
(dos. 449/1775, f. 48-49; N. lorga, Din originile politicianismului romtn. 0 acfiune de
opozifie pe vremea fanariofilor, In Anal. Acad. Rom"., Mem. Sect. Ist., stria III, torn. VIII,
I3uc., 1927-1928, p. 367; Efemeridele de banul Const. Caragea, Hurmuzaki, vol. Mil,
p. 70-72).
4 N. V. Repnin N. I. Panin, 20 iulie 1775, C6opuI4i pyccgoro ncTopmveciioro
o6tgecToa, vol. VI, p. 318.
www.dacoromanica.ro
"74 AL VIANU 4
problemele ce nu fusesera solutionate prin hatiserifuri : fixarea tributului

la 55 pungi dupa suma care se platea In timpul lui Mahomed IV", si de
se va IntImpina rezistentl sa, fie dublat la 110 pungi" ; retrocedarea raialei
Hotin, iar in cazul and nu va fi posibil demantelarea eetatii", ea sa fie
redusa la situatia de ogealic" ; suprimarea obligatiilor de cheler ; de a
furniza grine $i of ; eliberarea celor aflati In captivitate turceasea ; dreptul
pentru cei refugiati in Moldova In timpul razboiului ca i pentru turcii
trecuti la crestinism sa ramlna pe locurile undo s-au stabilit ; grecii &A fie
,opriti de a mai veni in tars ; confirmarea printr-un hatiserif al dreptului
Orli de a-si alege domnul ; suprimarea tributului de silitra, care nu numai
ca a fost intarit prin hatiserif, dar a fost dublata cantitatea pe care Cara
este obligata sa o furnizeze anual" ; alungarea tatarilor din zona de doul
.ceasuri, Invecinata on Bugeacul, ce le fusese cedata prin constringere"
fii retrocedarea regiunli Tomarova si a ostroavelor din apropiere precum
i respingerea pretentiilor cabinetului vienez on privire la Bucovina deoa-
rece noi ne-am supus de bunavoie sub obladuirea Portii ne-am inde-
plinit cu sfintenie obligatiile fats de ea si Poarta este obligata sa respecte
toate drepturile noastre, privilegiile noastre gj sa mentina libertatea noas-
tra i patria noastra Med cea mai mica dezmembrare" 1.
Cei ce alcatuisera arzul in august 1774 cu teama ca nu cumva Poarta
sa socoteasca doleantele for nesuferite i ca o indrazneala necuviincioasa"2,
iar In martie 1775 adresara i un arz de multumire pentru hatiseriful
acordat 3, au adoptat de astadata fats de Repnin o pozitie categorica,
eerindu-i sa intervina pentru rezolvarea chestiunilor respinse de Poarta
ridicind noi probleme.
Repnin a fost oarecum surprins de cererile moldovenilor, mai ales
ca socotea unele din ele nepotrivite cu raporturile existente In acea vreme
Intre Rusia, Austria si Turcia. Astfel, el considera ca prin retragerea
garnizoanei tureesti din Hotin, cetatea ar fi cazut In miinile Austriei
care de mult Y,si exprimase dorinta de a o ocupa", de asem.enea el credea
ca Rusia nu putea actiona deschis In problema Bucovinei, ci numai pe
cai ocolite sa Impinga la deelansarea unui conflict militar Intre Austria si
Tureia 4 ; rapoartele lui Thugut arata ca Repnin, a actionat In acest sans,
Incercind sa provoace un conflict turco-austriac 1i sa ridice pe turci Impo-
triva Austriei 5. Inregistrind zvonul ea Austria intentiona sa cotro-
peasca si Oltenia, Repnin declara : Nu cred aceasta, dar doresc sa fie
adevarat, oare ri atunci Poarta va tacea 7" 6.
Vederile lui N. V. Repnin erau Impartasite si de guvernul rus. Eca-
terina II era form convinsa ea Poarta nu va permite ca Bucovina sa
1 Dos. 449/1775, f. 81-84; Acad. R.P.R., inns. rom., 7, f. 160-163; C6. pycc. IICT.
0611k., VOL VI, p. 324-331 ; Uricariul, vol. VI, p. 452-460.
2 Vezi scrisoarea adresatA de boicri lui P. A. Rumiantev, In V. A. Urechia, op. cit.,
I, p. 19.
a Uricariul, vol. VI, p. 450-452.
4 Dos. 449/1775, f. 57-59; C6. pycc. NCT. Au., VI, p. 322-323.
5 Hurmuzaki, vol. VII, p. 272 -273; rapoartele lui G. Ludolf din 9 martie §i 13 aprilie
1776 In A. Otetea, Contribution a la question d'Orient, Buc., 1930, p. 225-226.
° N. V. Repnin N. P.www.dacoromanica.ro
Panin, 27 dec. 1775, dos. 452/1775, 1. 83-84.
-5 APLICAREA TRATATULUI DE LA KOCICK KAINARGI (1775-1783) 75
famln5, In mlinile Austriei 1, iar N. I . Panin In corespondenta sa cu Rumi-

antev Isi exprimase In dese rinduri nadejdea ca Poarta va porni rAzboiul
impotriva Austriei 2.
Repnin a cerut sa i se Incredinteze originalele actelor pe care boierii
11i intemeian cererile : a) tratatul prin care Moldova a recunoscut suzera-
nitatea Portii, b) hatiseriful on privilegiile Oriff elaborat de Mehmed IV
si c) actul in virtutea clruia moldovenii au dreptul sa -si aleagA domnul 3.
Originalele" neputin.d fi prezentate, lui Repnin, i s-au dat copii
dupg actele de Inchinaciune plgsmuite In 1772.
In Tara Romineascg, mitropolitul Grigore i-a Inaintat lui Repnin un
memoriu cu cereri ce se rezumau la fixarea tributului, domnia pe viata,
retrocedarea pAmInturilor din jurul raialelor, Intoemit probabil cu stirea
si asentimentul domnului4. Spre sfirsitul lunii august, cu putin timp inainte
de plecarea sa din Buc-uresti, Repnin a primit un alt memoriu din partea
/I locuitorilor Varii Romlnesti" 5 ce exprima pozitia boierimii mijlocii si a
micii boierimi pAmintene, angrenata In economia de m'arfuri 6. Acestia
cereau sa" se alcgtuiascg bugetul Orli ci sá se fixeze ce suma de bani sa
ia domnul pentru munca si cheltuielile sale" si ce sum de bani
27
s'A se dea boierilor i slujitorilor" ; domnul sa, nu aiba drept sa pedep-
seasc6 pe oricine", arhiereu, boier sau t 'Aran chiar de ar fi vinovat"
fgra sobor de arhierei i boieri ; grecii s1 fie opriti de a mai veni in
tars si ocupa dregAtorii. Pentru a se asigura Ingrldirea puterii dom-
nesti, se prevedea ca boierii sa aiba dreptul sa meargl liber la Poarta
i sa reclame prin ambasadorul Rusiei atunci and vor afla ca, domnul
unelteste cu vreun arhiereu sau cu un boier sa aseze not d'Ari sau sa strice
ponturile stabilite.
Memoriul cuprindea i o doleanta, cu privire la reglementarea rola-
tiilor dintre cl'acasi i sta,pinii de mosii si anume : s5, se fixeze cit sa ia boierii
si mAn'astirile de la taranii sezatori pe mosfile for asa cum dau supusii
In Rusia 1i In intreaga Europa" 7. Evident, se cerea sporirea numArului
zilelor do clac.a.
Pozitia ambigu'a a boierimii, pe de o parte arzuri de multumiri
laud5, pentru bunAvointa manifestata de sultan prin acordarea hatiseri-
1 C6. pycc. HeT. o611.1., vol. V, p. 159 ; dos. 1696/1774, 1. 5.

2 N. Dubrovin, Alipirea Crimeii la Rasta, vol. I, S. Pb., 1886, p. 6 ; Zinkeisen, J. Geschichle
des osmanischen Retches in Europa, vol. VI, p. 107 -113; A. D. Xenopol, Istoria Romtnilor...,
vol. IX, f. 148-149.
3 Dos. 449/1775, 1. 89.
4 Dos. 445/1775, f. 30-31.
6 C6. pycc. MCT. o6ut., vol. VI, p. 344-345.
6 Nu este fArd interes a cunoalte schimbArile ce s-au produs In mentalitatea boierimii
refugiate In Rusia In urma razboiului. Dintr-o corespondenta, datata 10 mai 1775, Moscova,
al lui A. Bostinceanu care Mariuta, sotia sa, aflata In Iasi, se desprind unele aspecte semni-
ficativ-e : am ajuns acum boier rus din supus turc si nu pot sa ma fac din nou postelnic
sau caminar dlndu -mi -se 30 de scutelnici pe tuna si la sfert sä platesc dublu"; o sfAtuieste sa
lichideze averea si sa vie In Rusia a fi boier In Rusia biseamna sa nu to tern! decit de
dumnezeu si de Imparateasa... Incercam viata In Rusia un an, doff si daca nu ne convine
plecAm unde dorim" (Arh. St. Iasi, doc. P. 436/69 inventar, orig. In limba greaca).
7 C6. pycc. HOT. 06I A., Vol. VI, p. 345.
www.dacoromanica.ro
76 AL. VIANU 6.
furilor, iar pe de alts parte memorii Inaintate ministrului Rusiei in care

marturiseau ca cele dobindite reprezentau doar un prim pas, iar cies-
tiunile vitale pentru asigurarea autonomiei Principatelor (dreptul de a
alege domnii, desfiintarea chelerului, retrocedarea pamInturilor din jurul
cetatilor §i ridicarea garnizoanelor turcesti) ramasesera In stare de dezi-
derat, a /ngreuiat Insasi posibilitatea de actiune a guvernului rus i a
Intirziat rezolvarea acestor probleme.
Lasitatea boiermii fats de abuzurile Portii si ale domnilor, precum si
coparticiparea ei la jefuirea nemiloasa a Principatelor au Inlesnit agravarea
exploatarii turco-fanariote. Chiar acea parte a boierimii care s-a aflat pe-
pozitii antiotomane, fiind interesata in a scapa de concurenta fanariota,
In reglementarea obligatillor fat/. de Poarta si suprimarea abuzurilor aces-
teia precum, si In libertatea comertului, limitindu-se a cersi ajutor strain,
neindraznind sa adopte o atitudine fern* a constituit, obiectiv, instru-
mentul dominatiei otomane in farile noastre.
Ca urmare a apelului boierimii la dreptul de interventie al Rusiei,
Ecaterina II i-a trimis instructiuni lui Repnin sa rezolve macar unele din
cele cerute In memorii pentru a Intari ideea stability despre maretia,
imperiului nostru si a folosului protectoratului nostru" 1.
In audientele pe care Repnin le-a avut la vizir si la sultan audiente-
obtinute dupa lungi taraganeli ambii i-au cerut deschis ca Rusia sä
renunte sa mai sustina doleantele Principatelor, sa nu se mai amestece in
treburile tatarilor si sa restituie cetatile Kerci, Enikale si Kinburn
Misiunea gj activitatea lui Repnin la Constantinopol au fost deformat
prezentate In literature noastfa istoricg ; G. I., Bratianu, bazIndu-sp pe
un manuscris inedit al lui Peyssonel Intocmit In 1777 Observations six
le Traite de Paix conclu a Kainardjik entre la Russie et la Porte arata
ca Repnin ar fi neglijat afacerile curtii sale, lasIndu-se corupt de ministrii
turci si datorita pasivit'atii" sale, dezordinei i anarhiei" ce domina la
ambasada rusa interesele Principatelor ca si ale grecilor din Moreea ar fi
fost abandonate 3. Observatiile lui Peyssonel vin ins/ in flagrant/ contra-
dictie cu c( le ale lui Saint-Priest, ambasadorul Frantei, care sublinia, In ra-
poar tele sale, ratiunea conduitei ministrului rus ca Lind dictate de necesi-
tatea de a linisti Poarta, de a o calma" si de a impiedica o Intelegere cu
Austria4. Turcia cedase Austriei Bucovina, tocmai pentru a avea munile li-
bere impotriva Rusiei. tn caz de razboi cu Austria spunea reis efendi,
Ismail bei, pentru a justifica pozitia adoptata in chestiunea Bucovinei
noi am fi trebuit sa Indeplinim efectiv toate stipulatiile tratatului de pace,
sau sa ne fi lupta't In acelasi timp cu ambii inamici" 5. Peyssonel n-a
1 Ecaterina II Repnin, 4 octombrie 1775; C6. pycc. FICT. 06111., VOL XV, p. 416-
Pentru accleasi motive i s-au dat lui Repnin instructiuni speciale sa ocroteasca familia banului
M. Cantacuzino si sa-1 ajute sa-si lichideze averea aflata In Tara Romtneasca (Ecaterina II
Repnin, 4 martie 1775, ibidem, vol. V, p. 169).
2 Zinkeisen J., op. cit., vol. VI, p. 908-910.
3 Revue Hist. du Sud-Est Europ", 1929, nr. 6, p. 339-363.
4 M6 moires de Saint Priest, vol. I, p. 155; Hurmuzaki, Supl.11, p. 938-941.
6 Zinkeisen J., op. cit., vol. VI, p. 131. In aprilie 1775, Poarta a cedat Bucovina
Auctriei, tocmai pentru a avea mtinile libere impotriva Rusiei.
www.dacoromanica.ro
7 APLICAREA TRATATULUI DE LA KOCIOK KAINARGI (1775-1783) 77
cunoscut situatia reala si a redat zvonuri ce nu aveau nici o baza, fapt

dovedit §i prin articolele secrete" ale tratatului de la Kiiciiik Kainargi
pe care le reds, probabil, tot din aceeasi Bursa false: Simpla comparare
a acestor articole cu originalul tratatului marturiseste lipsa de valoare a
informatiilor lui Peyssonel. In situatia complicate ce exista la Poarta, Repnin
a dus o politica ferma pentru respectarea tratatului. Cercetatoarea sovie-
tica E. I. Drujinina considers ca Repnin s-a straduit sa atenueze incor-
darea ce exista in relatiile dintre cele dou'a taxi qi totodata, sa puna capa't
cu hotarire incercarilor Portii de a obtine revizuirea tratatului 1.
Turcia era pornita sa anuleze tratatul si pregatea mari operatii
militare in Crimeea ; guvernul otoman iii arata deschis pozitia, oprind
plata despagubirilor de razboi datorate Rusiei. Atitudinea net ostila a
guvernului turc, intrigile internuntiului i cele ale factiunilor fanariote
anihilau eforturile lui Repnin. Pentru restabilirea relatiilor panice ruso-
turce era necesara activitatea de lunga durata a unui diplomat de cariera.
La 12 februarie 1776,, ambasadorul rus A. Stahiev sosi la Constantinopol3
pentru a-1 inlocui pe N. V. Repnin.
SARCINILE FINANCTARE ECONOMICS ALE PRINCIPATELOR FATA DE POARTA
Atmosfera era Incarcata ; Poarta interzisese sub pedeapsa de moarte

lui Grigore Ghica i lui Al. Ipsilanti sa intretina legaturi direct sau prin
capuchehaieh le for cu ambasadorul rus si cauta convinga Ca vor obtine
mai multe foloase data vor renunta la interventia Rusiei 2. Domnii n-au
indraznit sa calce consemnul Portii, dar Iacovachi Rizo, prima capuche-
haia a lui Gr. Ghica si N. Ipplanti, cea de-a treia capuchehaie, a lui
Al. Ipsilanti (prima capuchehaia Mad Mihail Sutu) transmiteau totusi pe
sub mina lui A. Stahiev informatii despre situatia din Principate §i despre
problemele ce le aveau cu Poarta3.
Ambasadorul rus era tinut lug departe de demersurile capuchehaiele-
lor ; el n-a fost nici macar consultat chiar Intr-o problema atit de importanta
ca fixarea cuantumului obligatiilor ban.esti ale Principatelor fata de Poarta.
Dupa scurgerea celor doi ani In care Principatele au fost formal iertate de
haraci, Poarta emise, in iunie 1776, doug hatihumaiumuri prin care
preciza sumele impuse. Informatia consempata in raportul lui von Gaffron,
reprezentantul Prusiei, cum ca ministrul Rusiei ar fi intervenit pentru a
reduce obligatiile Principatelor 4 este dezmintita de raportul lui Stahiev.
Indatoririle banesti au ramas cam la aceeasi suma pe care Principatele
o plateau inainte de izbucnirea razboiului ruso-turc din 1768-1774.
1 E. I. Drujinina, Pacea de to Kuciuk Kainqrdgi, Moscova, 1955 p. 322.

2 A. Stahiev Ecaterina II, 24 mile 1776, dos. 476/1776, f. 109-113.
3 A. Stahiev Ecaterina II, august 1776, dos. 475, f. 115-122. Capuchehailtcul
Moldovei avea un personal de 15 oameni, lefurile" for atingInd aproape patru pungi lunar
N. Tarp, Documente §i cercetdri asupra istoriei financiare gi economice a Principatelor Romtne,
Buc., 1900, p. 165).
4 N. Iorga, Acte qi fragmente, vol. II, p. 127.
www.dacoromanica.ro
78 AL. VIANU 8:
Tara Romineasca, urma sa plateasca 619 pungi drept haraci, 150

pungi , obisnuita idle" (peschesul bairamului) si 80 pungi richiabie ; in
total 849 pungi adica aproximativ 98 000 de galbeni ; toate celelalte clan cu
numele de djaizie", cutumie", ubudet" precum si mucarerurile rami-
nind formal desfiintate. Tinind seama de faptul ca ,numarul locuitorilor s-a
micsorat" In urma tulburarilor stirnite de razboi, 'Poarta acorda o pa,suire
de 100 pungi anual la plata haraciului in primii patru ani, urmind ca dato-
ria sa fie rambursata, in anul cincilea si al saselea, masura binevenita, dar-
care ascundea primejdia dupa, cum sublinia A. Stahiev ca In anul
al saptelea sa se pretinda in continuare haraciul sporit cu 200 pungi 1.
Obligatiile Moldovei erau fixate la 335 pungi si 4441/2 piastri, adica
aproximativ 40 000 galbeni din care : 135 pungi si 444 1/2 piastri hara-
ciul, 150 pungi peschesul bairamului si 50 pungi richiabia 2. Cu toate ca
Moldova fuseso redusa teritorial, nu i se acorda nici un fel de inlesniri.
Von Gaffron considera ca obligatiile impuse erau enorme, avindu-se
In vedere ca Tara Romineasca, era ruinata si Moldova diminuata, aproape
cu U11 sfert s.
Sumele urmau sa fie percepute incepind de la 19 aprilie si dupg infer-
matia lui Saint Priest, in iulie, o luna dupa, emiterea hatihumaiumurilor,
Poarta cerea sa i se verse primele rate 4. Informatia credem ca este exacta
tinind seama de dificultatile financiare care copleseau guvernul otoman.
Dupa datele primite de ambasada rusa, totalul veniturilor tezaurului public
se ridica in anul 1776, fara Moldova si Tara Romineasca, la 44 248 613
piastri, iar cheltuielile la 32 640 966 piastri. Asupra tezaurului grevau Ina
mari datorii contractate cu prilejul razboiului in primul rind catre haznaua
imperials, suma debitoare ajungind la 53 350 000 piastri (fara, sa, se includa
datoria de 15 000 000 piastri catre Rusia) ; astfel, char data s-ar fi incasat
toate sumele prevazute, plus cele 9 786 000 piastri ramase In restanta anii
precedenti, raminea un deficit de 32 640 966 piastri la care se adaugau
15 000 000 despagubirile de razboi, ceea ce reprezenta o datorie uriasa,
daca, tinem seama car veniturile tezaurului public erau in scadere si nere-
gulat e 5.
In ambelo hatihumaiumuri se sublinia ca, domnii vor fi mentinuti in
scaune daca nu vor comite delicte, recomandindu-li-se sa nu permita boie-
rilor sa inainteze Portii, cereri obraznice", ceea ce arata Inca o data ca
guvernantii otomani erau atenti la atitudinea boierimii, unicul reazim
social-politic pe care 11 aveau In Principate.
Boierii Tariff Rominesti au trimis un arz de multumire in care recu-
nosteau ca tara nu mai este suparata, dinspre serhaturi si aratau totodata,
1 A. Stahiev Ecaterina II, 22 octombrie 1776, dos. 475/1776, 1. 29-32.

2 Hatihumaiumul acordat Romlnesti, dos. 475/1776, 1. 33-35, eel acordat Moldovei,
acelasi dosar, f. 7-9.
3 N. Iorga, Acte yi fragmenle, vol. II, p. 128.
4 Hurmuzaki, Supl. Il, p. 995.
5 Dos. 475/1766, f. 31-35 ; datele lui W. Eton, Tableau historique, politique et moderne
de l'empire ottoman, Paris, 1801, ed. II, vol. I, p. '50-61 slut puffin diferite de cele ale amba-
sadei ruse. www.dacoromanica.ro
9 APLICAREA TRATATULUI DE LA KOcIOK KAINARGI (1775-1783) 79
ca multi locuitori se mai aflg in captivitate turceasel 1; probabil ca §i

moldovenii au trimis un arz asemgngtor.
Al. Ipsilanti percepu din primul an dgrile obi§nuite, dar cu alto
numiri" 2 inlocuind sistemul sferturilor cu patru sgmi 3. El renuntg doar
pentru anu11775 la perceperea haraciului, pe care probabil 1-a incasat prin
alto dgri, §i se grgbi apoi sa stringg c it mai mult din marile cantitgti de our
§i argint lgsate de trupele ruse 4. In anul 1777 Al. Ipsilanti a adaugat
Inca o samg, a cincea, iar in anul urmgtor pe a §asea5. Astfel sistemul de
stoarcere intrg treptat in functiune. Tabloul zugrgvit de Dionisie Ecle-
siarhul era... darul §i mila lui dumnezeu intr-aceasta tars cu liniite
mare §i pace adincg" seintuneca vgzind cu ochii §i aparenta stare de liniste
§i prosperitate de imediat dupg razboi a fost vin pastrata in amintirea
contemporanilor.
i in Moldova ca §i in Tara Romineascg se puse oarecare rinduialg
in administratie, in finante, de§i Gr. Ghica ridicg chiar din primul an &id
grele 6. Lasind la o parte intrigile grupului de boieri moldoveni, in frunte cu
vornicul Manolache Bogdan impotriva domnului ru§inoasele stoarceri de
bani" ale lui Gr. Ghica ru§feturile prea din cale afar de be luau de la
fie§tecare" 7 oamenii sgi, erau o tristg realitate §i ecoul acestor abuzuri
ajunse la urechile lui Repnin. Condica vistieriei aratg cg s-au incasat din
iulie 1776 §i ping in decembrie, cinci sferturi §i o ajutorintg pentru slujba
cheltuielilor tgrii", birnicii plgtind la fiece sfert doi lei, iar ajutorinta din
decembrie hind egalg cu patru sferturi 8. La stoareerile domnilor §i bole :1
rilor se adgugau abuzurile Portii. Poarta nu-§i respects fagaduielile,
incasind in fapt §i haraciul pe anii scutiti, pretinzind ca §i in trecut sum&
peste sume §i storcind, dupg cum vom vedea, cantitati tot mai sporite
de gripe, cherestele, of etc.
Domnii continuau sg cumpere bungvointa mai marilor zilei cheltuind
sumo importante pentru a contracara uneltirile factiunilor ce umblau sg-§i
ridice in.terpu§ii In scaunele mgnoase ale Principatelor. Al. Ipsilanti a
plgtit numai lui reis efendi", In mai - iuuie 1776, 400 pungi dupg cum
1 Dos. 475/1776, f. 11-13 ; multi locuitori erau captivi in Mesopotamia, Anatolia, sudul,
Duniirii (Hurmuzaki, XIV2, p. 1230).
2 Dionisie Eclesiarhul, Chronogralu, Tezaur de monumenie istorice, vol. II, 1863, p. 166.
3 Hrisovul din 1775 In D. Fotino, Isloria general! a Dade!, vol. III, p. 326.
4 Dionisie Eclesiarhul, op. cit., p. 166 ; I. St. Raiccvich, Voyage en Valachie et en Mol-
davie, trad. lui Lejeune, Paris, 1822, p. 54.
5 Reinhardt, Rapport sur la Valachie et la Moldavie, publicat de M. Holban in Revue
Hist. du Sud-Est Europeen", 1935, p. 129. Dintr-un raport cdtre Al. Ipsilanti vv. reiese ea
In primul an de domnie a iertat un leu din darea obi§nuitd" 5i In afard de aceasta ti-al
Mout mild cu dIn§ii si cu scAderea vindriciului" (Hurmuzaki, XIV3, p. 204). Dupd infor-
matiile lui Sulzer in 1777-1778, cuantumul birului se ridica la 21 lei (Sulzer, Geschichte
des transalpinischen Daciens, 1783, vol. III, p. 363).
8 N. Iorga, Studii §i documente, vol. )(IL p. 21-26 ; N. V. Repnin Ecaterina II,
dos. 444/1775, 1. 17-20.
7 Efemeridele banului C. Caragea, Hurmuzaki, vol. XIII, p. 71.
8 N. Iorga, Documente ,fi cerceldri. p. 47, 160. La aproximativ 32 000 de birnici
erau 4 000 de scutelnici, p. 47-48 ; de remarcat numdrul velnitelor In functiune 151 pe
Intreaga lard.
www.dacoromanica.ro
SO AL. VIANU 10
noteaza, A. Stahiev pentru a obtine surghiunirea lui Manole Rosett

in afara de alte daruritainice i necunoscute" trimise dregatorilor Portii1.
Condica lui Gr. Ghica ne da posibilitatea sa cunoastem parte din
cheltuielile %cute pentru turci. Numai conacele" au costat in 1776,
69 021 lei ; daruri 0i oameni In turci" 11 032 lei ; bacsisuri, cheltuieli cu
musafirli 3 322 lei ; sebeptdiriuri" 13 500 lei ; casele de beilic 60 553 lei ;
10 000 ocale silitra 2 000 lei ; ceea ce se ridica cam la 325 pungi o sums
egal6 cu aproape de trei on valoarea haraciului (mai trebuie adaugata
cheltuiala pentru construirea unei fregate, plus altele necunoscute)2.
Cu toate eforturile lui Al. Stahiev, relatiile ruso-turce se inasprira ;
guvernul turc ceru deschis revizuirea tratatului de la Kiiciiik Kainargi,
amenintlnd cu ruperea relatiilor3. Drept raspuns, trupele ruse ocupara
Perekopul In 22 noiembrie 1776 ; razboiul plutea in aer.
Pregatirile Portii ocazionara not stoarceri din Principate. Dupa soco-
telile lui Gr. Ghica in primele luni ale anului 1777 se cheltuira 68 910
lei pentru taiatul Oi transportul cherestelelor cerute de cetatile de margin()
si de capitals, adica o sums aproape egal6 cu valoarea haraciului. Un raport
austriac /nregistra, In vara anului 1777, informatia ea domnii Moldovei si
Tariff Rominesti primisera porunca sa trimita cite 100 000 de chile de
grin .i tot atitea de orz, sa, construiasca totodat6 vase mici pentru trans-
portul pe Dunare i sa pregateasca cherestele pentru magazine de la
Isaccea. Gr. Ghica incerca sa arate ca tara suferise din cauza lacustelor
i ca" 19 corabii Incarcate cu cherestele 8e scufundasera, dar cererile sale
fur/ respinse 4. Chiar in preziva uciderii lui Gr. Ghica, Iacovachi Rizo fu
chemat la Poarta si slit sa plateasca 50 pungi in contul domnului3.
Decapitarea domnului Moldovei surprinse pe A. Stahiev nepregatit ;
informatiile adunate in primele zile ale lui octombrie vorbeau doar de
mazilirea domnului. Poarta iii luase din timp masuri ; dregatorii cunoscuti
ca ocrotitori ai lui Gr. Ghica n-au fost pusi in curent cu cele planuite,
curierii Rusiei an fost opriti timp de trei zile de a iesi din capita112.
Pentru a justifica asasinarea domnului, Poarta se folosi de jalbele Oi
pirele intocnaite de boierii moldoveni. A. Stahiev era informat cum ca. :
patru din confidentii celui ucis, Dimitrache Schiliti, Hadgi Abraam,
ispravnicul Tomazo i Hristodulo, al treilea logof6t, ar fi fost arestati Oi ar
fi fost adusi in capital6 ; asupra lui Gr. Ghica s-ar fi gasit o scrisoare corn-
promitatoare a generalului Rjevski; cumnatul domnului, numit caimacam,
ar fi iscalit arzul prin care boierii multumeau Portii i Invinuiau pe domn de
1 Raportul lui A. Stahiev din 24 lune 1776, dos. 474/1776, f. 109-113.

2 N. Torga, ,Doeurnente qi cerceldri. p. 49-61 $i 161 164. Ambasadorul Venetiei,
Bartolomeo Gradenigo, consemneaza informatia cä domnii Moldovei 5i Tariff RomInesti aveau
obligatia sa construiasca una grossa caravella" cu 40 tunuri (Hurmuzaki, IX2, p. 108). Si
alte izvoare confirms obligatia aceasta a tarilor noastre de a construi vase pentru flota turca
(Filitti, Din arhivele Vaticanului, vol. II, p. 166; Hurmuzaki, vol. VII, p. 293 etc.).
3 Arhiva Consiliului de Stat, Petersburg, 1886, vol. I, p. 324.
4 E. Tassara Kaunitz, 4 august 1777, Hurmuzaki, VII, p. 293.
5 A. Stahiev Ecaterina II, 18 octombrie 1777, dos. 499/1777, f. 26-28.
4 Raport din 2 octombrie 1777, dos. 499/1777, f. 158-161.
www.dacoromanica.ro
spionaj si trAdare In favoarea Rusiei etc. etc. 1. Informatiile erau furni-

zate de noul domn C. Moruzi prin Iacovache Rizo ; C. Moruzi era interesat
In a /mpiedica ruperea relatiilor dintre Rusia gf Turcia pentru a nu se
vedea pus in situatia de a fi domn far/ principat" 2 si se straduia 85, Intl-
reascA argumentArile Portii cum c5, decapitarea domnului Moldovei era
un act intern, legal, pedepsirea unei crime evidente, ii nu era nicidecum
indreptatg Impotriva Rusiei.
In realitate, Dimitrache Schiliti Bristodulo fugiserg in Polonia,
dup/ cum noteaza, banul C. Caragea 3, boierii nu trimiseserg nici un arz in
care B./ multumeasc/ Portii pentru asasinatul comic, Deleanu, cumnatul
lui Gr. Ghica nu figura printre caimacami, iar Incriminata corespondent/
gasit/ asupra domnului n-a putut fi prezentatI atunci cind A. Stahiev a
cerut oficial lui Abdul Rezak, reis efendi, arate aceste scrisori 4.
Cabinetele europene au considerat actiunea Portii ca o mIsura pre-
merg/toare izbucnirii razboiului 5. Poarta inteti preg/tirile de r/zboi ;
trupele aflate In Rumelia, Bosnia si Albania far/ concentrate spre Dun/re 6.
Magaziile de pe linia Dun/rii erau preg/tite cu cereale i provizii ; numai
Tara Ronaineascl furnizase In ultimele 18 luni, dup5, socotelile defter-
dariatului, 500 000 chile de grine, furnituri la care suferi o pierdere de
300 pungi rezultatl din diferenta dintre pretul de miri i cel curent 7.
Mai ImpovArgtoare erau furniturile de cherestele, precum si obligatia de a
Intretine trupele turcesti trimise In Principate In primAvara anului 1778.
Prezenta trupelor turcesti aduse marl. suparari, Orman supusi la tot felul
de jafuri gi vexatiuni nu-si g/seau scAparea de& fugind din tars" 8.
Dup./ informatiile dui A. Stahiev, Moldova plgti Intr-un an tributul
pe cinci ani, astfel ca Cara era ruinata i vistieria stringea cu mare greutate
cel mult 60 pungi lunar, desi cheltuielile pentru intretinerea trupelor
turcesti aflate In Moldova si a celor din regiunea Moghilov se ridicau la 90
pungi lunar 9.
In Tara RomlneascI era o situatie asemanatoare : In ultimii doi ani
se pi/Use haraciul pe trei ani i o lung tai Al. Ipsilanti trimise, In toamna
anului 1778, sultanului 300 pungi, tot atitea lui selikdar aga, 200 marelui
vizir, 50 lui chehaia bei, 15 lui reis efendi, In total 865 pungi, In afar/
de cheltuielile obisnuite, pentru a Inl/tura un concurent ce oferise 1 500
pungil°.
1 Raport din 18 octombrie 1777, dos. 499/1777, 1. 26-28.

2Raportul lui Gaffron din 30 oct. 1777, N. Iorga, Acte,gi fragmente, vol. II, p. 140-141.
3 Hurmuzaki, vol. XIII, p. 77.
4 Minuta conferintei din 25 noiembrie 1777, dos. 500/1777, f. 11-14.
5 Hurmuzaki, supl. I", p. 961 -963; N. Iorga, Acte $i fragmente, vol. II, p. 139.
6 Nota lui G. Ludolf din 3 dec. 1777, In A. Otetea, op. cit., p. 229.
7 Raport din 1 martie 1774, dos. 519/1778, f. 1-3.
8 In primiivara anului 1778 se aflau In Moldova 5 000 de osteni turd iar In Tara Romt-
neasca 2 000, numarul for spori ajungind In vara aceluiasi an la 8-10 000 numai In Moldova
(N. Iorga, Acte fi fragmente, vol. II, p. 1471, Hurmuzaki, Supl. Il, p. 969).
9 A. Stahiev. N. I. Panin, 7 ianuarie 1779 In N. Dubrovin, op. cit., Petersburg,
1887, vol. III, p. 3.
Ibidem. Vezi gi Hurmuzaki, Supl. I', p. 974, raportul lui Saint-Priest din
4 ianuarie 1779.
www.dacoromanica.ro
4 - C. 9E31
82 AL. VIANU 12
Dupa, registrele cadice diiiNVidin, Tara RomineascA furnizase, pro-

babil numai Vidinului, peste 150 000 de chile de mei in anii 1774-1780 1.
Sint mari goluri in informatiile pe care le avea cu privire la exploaj
tarea turco-fanariota in anii urmAtori pAcii de la Kiiciiik-Kainargi ; o
concluzie insa se impune : Poarta n -a respectat tratatul, prevederile hatise-
rifurilor din 1774 $i a hatihumaiumurilor din 1776 au ramas liters moartl.
COAVENTIA DE LA AINALI FAVAIC 51 PIIINCIPATELE ROMSNE
In mina uciderii lui Gr. Ghica i cAlcarii sistematice a tratatului,

Rusia avea de hotarit dad, sa porneasca sau nu fazboiul. Diplomatia rus
se decise sA astepte un moment prielnic, sA-si apropie una din marile
puteri europene spre a nu se gasi izolatA ca in razboiul din 1768 1774
O. ping atunci sA, rezolve problemele in litigiu pe calea tratativelor 2.
Rusia folosi insuccesele turcilor in Crimeea i situatia internationall
favorabilA in urma deschiderii succesiunii Bavariei pentru a normaliza
raporturile sale cu Poarta. Negocierile incepute prin intermediul Frantei,
conduse cu multA abilitate de Saint-Priest, se incheiarg, dupA aproape cinci
luni, prin conventia de la Ainali Kayak (martie 1779) care reintAri tra-
tatul de la Kiiciiik Kainargi.
Cu acest prilej se ridica din nou problems Principatelor. Poarta incercA
sg, obting anularea intregului articol XVI din tratat, precum si a hatise-
rifurilor emanate in baza acestui articol, declarind ca ea nu are in arhivele
sale nici un privilegiu acordat Moldovei in timpurile sultanului Mahomed
IV" 3. Guvernul rus, care se lanaurise de altfel asupra plAzmuirii actelor
de inchinaciune, se plas1 pe pozitia ca problems nu consa in existenta
unui act de arhivA", ci in tratarea locuitorilor Moldovei i Tarii Rominesti
in conformitate cu acea epoca pe care ei o socotesc ca cea mai fericita,
In ceea ce priveste privilegiile de care se bucurau" 4.
In proiectul de conventie trimis lui Saint-Priest (anexat la scri-
soarea lui Panin din 16 ianuarie 1779) cabinetul rus ceru ca Poarta sA-si
is obligatia FA respecte intocmai hatiserifurile din 1774, capuchehAile
Principatelor sA se bucure de imunitate diplomat* termenul de plecare
pentru restituirea pa nninturilor din jurul cetatilor, revendicate de boieri
mangstiri, sA fie situatia care a existat in anul inch&erii tratatului de
la Belgrad (1739)5. Articolul VII al conventiei do la Ainali Kayak, consacrat
relatiilor dintre Turcia, Principatele Romine i Rusia, inscrise toate
aceste puncte in formularea cerutA, de cabinetul rus 6. Astfel din punct de
vedere al normelor internationale, Rusia garantA aplicarea privilegiilor
1 M. Guboglu, Despre arhiva turco-orientala din Biblioteca de Slat V. Kolarov" Sofia,
to Revista arhivelor", 11/1959, p. 208.
2 C6. pyCC. ICT. 06Ig., vol. 145, p. 506-508.
3 N. Dubrovin, op. cit., f. 12; Hurmuzaki, Supl. I', p. 972-975.
4 Ibidem.
5 N. Dubrovin, op. cit., p. 31 ; Hurmuzaki, Supl. P. p. 972-975.
6 D. A. Sturza, Acte §i documente.. vol. I, p. 155.
www.dacoromanica.ro
13 APLICAREA TRATATULUI DE LA KOCIUK KAINARGI (1775-1783) 83
inscrise fn hatiserifurile din 1774. Desi acte unilaterale ale Portii, hatise-
rifurile nu mai puteau fi retrase oricind de puterea care le emanase §i validi-
tatea for nu mai era limitata la durata domniei sultanului Abdul Hamid.
Prin inscrierea for intr-o conventie ce fixa raporturile dintre Poarta §i o
alts putere, ele deveneau parte integranta din actul respectiv §i once
schimbare putea fi facutg numai cu consimtamintul ambelor state.
Astfel hatiserifurile an capatat caracterul de Statut" international pen-
tru Moldova si Tara Romineasca.
Conventia de la Ainali Kayak, n-a adus Insa In fapt nici un fel de
schinabgri In situatia Principatelor. Relativa destindere obtinutg, In re-
latiile ruso-turce nu schimba esenta raporturilor dintre aceste puteri,
fiecare din ele urmgrind sg foloseascg, ragazul dobindit pentru a se pre-
gati spre a schimba situatia existents, Rusia pentru rezolvarea definitive
a problemei Crimeei, Turcia pentru recistigarea pozitiei dominante In
bazinul Marti. Negre.
Inca din 1777, A. Stahiev era informat el Poarta intgreste fgra
preget §i cu graba ce-i este posibill cetgtile de pe Omni Mgrii Negre,
atit pe partea european.g cit Eii pe cea asiatica" 1. Pregatirile de razboi
ale Portii an antrenat not obligatii impuse Principatelor. Lucrgrile de
fortificare Incepute la toate cetgtile, de la Oceacov si ping la Belgrad,
sporirea garnizoanelor, concentrarile de trupe etc. au grevat in bung parte
asupra Moldovei §i Varii Rominesti. Dupe informatiile lui Raicevich, chel-
tuielile pentru ridicarea cetatii Ismail erau pe seama 'Principatelor, Mol-
dova urmind a prelua apoi §i intretinerea garnizoanei de 10 000 de oameni2.
Corespondenta lui Al. Ipsilanti cu capuchehaile sale ne dezvgluie
unele aspecte ale sarcinilor ce impovara tara datoritg fortificgrii
liniei de cetati ; la Nicopole urmau a fi trimi §i 1 000 salahori, cu cazma-
lele lor" §i un om de incredere ca sg controleze cheresteaua ce vom
trimete" 8 ; pentru Ismail se astepta sa se hotgrascg cantitatea salaho-
rilor §i felul cherestelelor", amintindu-se ca se cere o mie de lemngrie,
fac pe lung treizeci de pungi... dam not scrie domnul cite cinci
grosi -§i cincisprezece tara la fiecare pe fiecare lung" si In plus zaherele of
etc. ; la Braila o mie de bucati de ulm... care si acestea s-au coboritIn-
tregi" In afarg de zaherele 4.
Vidinul pretindea ca totes zahereaua celor cinci judete e orin-
duitg la ei... §i o §i tree cu pretul ce vor" §i mai cerea cherestea vale"
desi, dupg cum argta Al. Ipsilanti, e -mai aproape Fet Halismanul §i
are aceleasi lunci ca §i Tara Romineascg" 5. La Giurgiu §i Ada Kale, se
cereau cherestele §i zaherea, la Belgrad, de asemenea, zaherea, la Isaccea,
salahori, cherestele, zaherea, bath. Cererile erau atit de mari, in& si domnul
marturisea e greu lucru, §i vestesc chile de chile cit la toate cele din jur
1 A. Stahiev Ecaterina II, 18 octombrie 1777, dos. 499/1777, f. 26-28.
2 Raicevich Kaunitz, 30 octombrie 1782, Hurmuzaki, vol. XIX', p. 60 ; Arhiva Min.
Afacerilor Externe U.R.S.S. Fondul Consulatul general al Rusiei din Iasi, dos. 12/1783, f. 104.
3 -Hurmuzaki, XIV3, p. 210.
4 Ibidem, p. 211.
Ibidem, p. 213-214. 0 poruna imperials din 1775, luna august, prevedea ca Tara
Romlneasca sä aprovizioneze Vidinul (Hurmuzaki, XIV2, p. 1227-1228).
www.dacoromanica.ro
84 AL. VIAND 14
si capanlii si Braila" 1. Ca si In trecut, capanliii jefuiau tgranimea cei

patruzeci si opt iuci de miere, unt i altele ca acestea care scriem cum cg,
le-au luat capanllii din tug, s-au flcut cu. sila. Nu erau respectate
nici interdictiile cu privire la intrarea turcilor in Principate. Pe baza firma-
nului lui Abdul Hamid din noiembrie 1774, prin care se interzicea tuturor
dregatorilor turci, askerliilor si locuitorilor din serhaturi sl mai calce
pamIntul TArii RomInesti i Moldovei, Al. Ipsilanti dispuse ca besli aga,
Ismail-aga sa ridice pe toti turcii pe care i-ar ggsi. In tara 2. Masurile luate
n-au dat rezultate, Insusi domnul recunoaste n-a mai ramas zaherea In
tarn, c'aci si serhaturile In anul acesta au stricat multA zaherea" 3 deli,
dupg cum mentioneazA o not contemporanA se trimiteau tot felul de zahe-
rele" la Nicopole si Turnul ca s'a nu ias5, din acele pgrti turci $i s, Incerce
judetele" 6. In vara anului 1782, turcii din Giurgiu au ocupat p'asunile
rominilor, pricinuindu-le mari pagube. Demersul lui N. Caragea la pasa
din Giurgiu eamase f6ra rezultat 5.
Hatiserifurile din 1774 stipulau printre altele ca," romlnii ce von
merge pe la politii, pe la sate, pe la tirgurile ce se afla in preajma Dungrii
pentru ca ea -si caute pricinile iji negoturile for s'a nu se supere de hsarkeri".
Dupg cum aratI Al. Ipsilanti, lArgcierii din Rusciuc nu incetau a apuca
pe romini chid vin en zaherele. . . li da hartii rele, pe unii din ei in elindu -i
pe altii bItIndu-i", iar vamesii din BrAila si Giurgiu, pretindeau tare
sub cuvInt ca rominii n-au tescherele, eliberarea adeverintelor nu era InsA
posibilg din IntImIdare satul de unde plead, un sgrac e departe ceasuri
si adesea zile de satul unde se afla, ispravnicul judetului" 6
Cit despre obligatiile banesti, Frangopulo noteazI In jurnalul s6u
la 24 septembrie 1779 clteva luni de la incheierea conventiei de la Ainali
Kayak ca capucheh6,ile lui Al. Ipsilanti vv. au remis Portii darurile
care erau In uz Inainte de pacea de la Kainargi" si care se urcau la nu
mai putin de 1 000 de pungi 7.
in Moldova situatia era aceeasi, dacl nu claim si mai grav'a", tinind
seama cI C. Moruzi se Intrecea In a-si argta devotamentul fat5, de Poarta.
I. Severin noteazA Intr-unul din rapoartele sale cg, Al. Mavrocordat Ii
relatase c'a C. Moruzi pratea poste peschesurile curente o pungg pe
zi pentru bucWaria sultanului s.
Raicevich era si el informat ca, C. Moruzi furnizase Portii infinit
mai multe cereale" declt se obisnuia Inainte de razboiul ruso-turc din 1768
17749, fapt confirmat si de firmanul din 1780 care Iguda pe domn pentru
zelul depus cu prilejul furniturilor de zaherea si 0110.
Hurmuzaki, XIV8, p. 215.
2 V. A. Urechia, op. cit., vol. r, p. 118-119.
3 Scrisoare a lui Al. Ipsilanti vv. cAtre capuchehaia, Hurmuzaki, XIV3, p. 211.
Ihidem, 1. 222.
5 Arhiva Min. Af. Externe U.R.S.S., Fondul Consulatul general al Rusiei din Iasi,
dos, 5/1782, f. 25-26.
6 Hurmuzaki, XIV8, p. 216-217.
7 N. Iorga, Acte ;i fragmente, vol. II, p. 150.
8 Dos. 13/1783, f. 120.
9 Hurmuzaki, xrxi, p. 60.
io Uricariul, vol. III, p. 126.
www.dacoromanica.ro
15 APLICAREA TRATATULUI DE LA KCCIDK KAINARGI (1775-1783) 85
Si In trecut, Principatele aprovizionau cetatile de margine, in afara

de obligatiile pentru capitala imperiului, dar erau cantitati moderate;
acum insa sarcinile de aprovizionare a cet'a'tilor sporeau zi de zi, cantitatile
cerute ajungind a intreaca furniturile destinate Constantinopolului.
N. Caragea arata aceasta noua suril' de jaf, mediocra la Inceput... a devenit
din anu11779 un flagel cu attt mai apasator cu cit recolta n-a sporit ; de
la 15 000 de chile de Braila, primavara si 20 000 chile toamna, In ultimii
ani, Poarta cere numai In toamna cantitatea de 60 000 de chile si aceasta
cind nu exists cantitatea suficienta pentru asigurarea consumului tariff" 1.
In curs de citiva ani, obligatiile in zaherele se intreisera ; evident, necesi-
tatile strategice si situatia precara a finantelor imperiului Impingeau la
agravarea exploatarii Principatelor, dar trebuie luate in seams si alte consi-
derente : datorita transferarii ventrului de greutate a obligatiilor inspre
cetati, comandantii si garnizoanele respective erau cointeresate direct in
supravegherea Principatelor ; intarirea cetatilor urmarea totodata sa
slabeasca nadejdile ce Incoltisera In Principate in perioada rAzboiului
r uso-turc.
La stoarcerile turcilor se adaugau si cele ale domnilor, ale boierimii
pamintene si grecesti. Al. Ifsilanti reusise sa strings In §apte ani Fi patru
luni de domnie o avere personals de nu mai putin de un milion de lire
sterline" 2 dap& cum noteaza ambasadorul britanic.
Cererile Portii au devenit mai presante In anii 1782-1783, cind
relatiile ruso-turce s-au Inasprit din nou $i guvernul otoman a fortat
ritmul pregatirilor de razboi.
In anul 1782, Tara Ronaineasca furnizase turcil or 672 150 chile de
Stambul cereale (216 508 chile in primavara anului si 455 642 chile in
toamna)3 deli seceta si lacustele lovisera tara si populatia satelor de la
munte murea literalmente de foame a. (In vederea salvarii taxa/limn Info-
metate N. Caragea lila masura de a permit() importul de grin din Moldova
fara plata taxelor vamale, taxele urmind a fi restituite arendasului vami-
lor de care vistierie.) 5 Dupa informatia lui Raicevich, Poarta mai cern
35 000 cintare seu si 35 000 cintare unt, plus miere, ceara, brinza in canti-
tatea obisnuitS6. In toamna aceluiasi an Principatele primirg, not porunci
sa trimita la Braila si Galati 7-800 000 chile de Stambul afara de zahe-
relele obisnuite" 7.
1 Memoriul din 6 aprilie 1783, dos. 11/1783, 1. 18-26.

2 R. Ainslie catre Min.de Externe, 28 ianuarie 1782, Bibl. Acad. R.P.R., ,Cocumente
engleze, vol. I.
3 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 277.
4 Dos. 5/1782, f. 24.
5 Carte care isprSvnicia Slam Rtmnic, Buzau, Saac din 29 iulie 1782, In V. A. Ure-
chia, op. cit., vol. I, p. 278.
6 Raport din 27 august 1782, Hurmuzaki, XIX1, p. 44.
7 V. A. Urechia, op. cit., vol. X, p. 272. Raicevich noteaza ca se ceruse Moldovei
www.dacoromanica.ro
1 500 000 chile de Stambul (Hurmuzaki, XIX1, p. 60).
86 AL. VIANU 16
Comandantii cetatilor aveau de asemenea online amanuntite cu

privire la cantitatile de provizii ce urmau a fi depozitate, efectivele garni-
zoanelor, armamentul necesar etc. 1.
Chiar din primele zile ale anului urmator, Poarta repeta poruncile
pentru aprovizionarea cetatilor ff construirea de not magazii la Isaccea 2.
In lunile ianuarie-martie 1783, Tara Romineasca a furnizat 40 000 chile
de Stambul orz k}i 130 000 chile de Stambul grin 3 (cereale in valoare de 350
pungi) Si Poarta cerea sa i se pregateasca Inca 260 000 chile de Stambul
orz Si 80 000 chile de Mina. Bed timp de un an, din primavara anului
1782 tai pins In primavara anului 1783 Tara Romlneasca furnizase cam
3 000 de vagoane cereale, socotind chila de Stambul egala, cu 22,12 ocale.
Poarta era constienta ca supune Principatele la un efort deosebit si Ii
atrase atentia lui N. Caragea sa, alba grija sa nu se Troduca tulburari4.
Poarta platea grinele cu 5 lei si 4 parale chila de Braila de griu, pe
cind pretul curent in sudul Dunarii inclusiv transportul si pierderile
se ridica la 15-16 piastri dupa datele lui N. Caragea 5 §i la aproximativ
11 piastri (8 piastri fara transport) dupa Raicevich a. Aceasta diferenta
enorma, se datora Ii sporirii preturilor in acel an, In urma recoltei slabe din
anul precedent ; probabil pretul pe plata interns era mai scazut decit In
Bulgaria.
Cantitatea obisnuita" de zaherele ceruta pentru aprovizionarea
Constantinopolului era repartizata pe judete si apoi pe sate, iar judetele
dinspre munte rascumparau de regula cu bani cantitatea care le era repar-
tizata. Plata zaherelelor se facea la schele de cats° reizii receptionari
atunci rind nu erau achizitionate prin boiernasi trimisi in mod special
prin judete si care le achitau pe loc cu bani sau cu chitante. Furniturile
prilejuiau tot felul de abuzuri : impunerea de cantitati mai maxi decit
cele eerute de turci, plata cu chitante, ridicari prin silnicie etc. Doar teama
de revolte infrina intrucitva tendintele de jaf ale aparatului adminis-
trativ.
Poarta platea zaherelele direct en pret de miri sau cerea sa fie trecute
in contul haraciului havale iar uneori In caz de razboi sau in situatii
exceptional° poruncea BA fie suportate dintr-o contributie extraordinara
o ajutorinta" (seferia akeesi).
Diferenta dintre pretul de mini si eel de achizitie era teoretic super-
tata de vistieria tariff. intr-un an de zile (innie 1782 iunie 1783) Moldova
Raportul din 8 septembrie 1782, dos. 5/1782, f. 43 -44; vezi 11 raportul din iunie
1782, dos. 5/1782, f. 25-26.
2 Raportul din 11 ianuarie 1783, dos. 9/1782, 1. 13.
3 V. A. Urechia, op. eft., vol. I, p. 277. Dupa informatille primite de consulatul rus
la 16.111.1783 se expediase 15 000 chile de Braila la Braila cu pitarul Anton Vilara
(dos. 11/1783, f. 4 5) ; In aprilie erau pregatite 4 500 chile de Braila pentru Oceacov (dos. 11/1783,
f. 13-15), to mai se ceru 30 000 de cintare de pesmeti pentru Isaccea (dos. 11/1783, f. 14),
In august 1 500 chile de Braila Mina si 2 000 chile de Braila orz pentru Belgrad (dos. 11/1783,
f. 36-37), in septembrie 40 000 chile de Braila orz pentru Isaccea (dos. 11/1783, 1. 42-43).
Raicevich (IA cam aceleasi cifre Hurmuzaki, XIX', p. 93, 97, 123).
4 Raportul din aprilie 1783, dos. 11/1783, f. 10-12.
6 Dos. 11/1783, f. 18-26. (Valoarea leului era egala cu a piastrului.)
6 Hurmuzaki, p. 44.
www.dacoromanica.ro
17 APLICAREA TRATATULUI DE LA KOCICJK KAINARGI (4775-1783) 87
a plgtit in contul vistieriei otomane dupg informatia data lui I. Seve-

Tin de abatele Marquis, secretarul lui Al. Mavrocordat suma de 370 000
piastri, iar Poarta urma sg ramburseze pentru produsele sf vitele furnizate,
cform preturilor de miri, 270 000 piastri pe care nici nu se gindea
macar sl le achite" 1. Raicevich aratg ca zaherelele erau cerute in fapt,
fgrg platg 2, ceea ce constituia o realitate, desh ole erau plgtite tgranilor
i trecute apoi in contul defterdariatului.
Nu este intimplator ea, boierii Tgrii Rominesti an mentionat In
arzul din aprilie 1783 cg in trecut, in anal 1768, Poarta ceruse si atunci
cantitIti neobisnuite, dar trimise un ajutor de 1 150 pungi 3. Amin banii
pentru zaherele erau scosi prin perceperi de not dari, astfel la 1 martie
1783 N. Caragea a majorat sfertul de la vase piastri la 13 piastri, din care
trei piastri reprezentau contributia pentru zaherele4.
La 16 aprilie, dupg o dezbatere furtunoasg in Divan pe marginea
propunerii lui N. Caragea de a se suspenda pentru un timp plata lefilor si
a pensiilor sau a se percepe un nou sfert, se lug hotgrirea sg se sporeascg
cu !nog un piastru contributia pentru zaherele, urmind a se incasa 14 piastri
pe sfertul ianuarie-februarie5. Obisnuit se incasau vase sferturi pe an si
doug ajutorinte, dar N. Caragea ridicg n.oug sferturi 6.
Raicevich noteazg cg in anul 1783 era o recoltg bogatg, dar nu erau
brat° suficiente, multi oameni Bind fugiti, altii trimisi sa facg corvezi la
cetgti si In tgiatul cherestelei7. Astfel la Ismail fuseserg trimisi 1 000 de
oameni $i 500 care cu cite patru boi, insotiti de un serdars ; In Giurgiu,
transformat in serhat cu o garnizoang de 2 000 de osteni, 200 de oameni
insotiti de un. ciaus 9 ; la Ada Kale, 100 de oameni ; la Oceacov 1 000 de sala-
hori, fierari, dulgheri etc., insotiti de paharnicul Dumitru Turcanul". In
afar de cherestelele cerute in marl cantitgti de care toate cetgtile i de
capitalg, Principatele erau obligate sl se ingrijeascg de construirea unui
mare pod poste Dungre si a 50 de accicuri la Rusciuc si Giurgiun. Plata
pentru tgiatul M transportul cherestelei era trecutg, de regulg, in contul
haraciului, arareori fgeindu-se direct de beneficiar. Nu este posibil de
stabilit cantitgtile i dimensiunile de cherestele furnizate ; ar trebui sg
avem pentru aceasta registrele defterdariarului undo erau inscrise toate
poruncite emise pe baza rapoartelor de cereri din partea cetgtilor sau a
altor solicitanti, precum i documentele emise de domni care atestau in-
deplinirea color poruncite.
1 Report din 1 iulie 1783, dos. 13/1783, f. 120.
2 Hurmuzaki, XIX1, p. 93.
4 Dos. 11/1783, f. 4-5.
5 Dos. 11/1783, f. 10-12. Parte din membrii Divanului au Orbit ostentativ sedinta
In semn de protest Impotriva propunerii lui N. Caragea vv. de a se suspenda plata lefilor.
Ca de obicei solutia fir sporirea darilor.
" Dos. 26/1784, 1. 169.
7 Hurmuzaki, xrxi, -p. 111.
8 V. A. Urechia, op. cil., vol. I, p. 275 ; dos. 11/1783, f. 4 5.
9 Hurmuzaki, XIXI, p. 93; dos. 11/1783, f. 10-12.
" Ibidem.
" Dos. 11/1783, 1. 18-20, f. 32-34.
www.dacoromanica.ro
88 AL. VIANII 1
Trecerile de dregatori turci prin Principate impuneau de asemenea

marl cheltuieli, mai ales ca, acestia abuzau In fel si chip pentru a stoarce
bani, daruri etc. Astf el in lung martie 1783, au trecut prin Tara Romineasca
spre Constantinopol, Ahmet aga, Capidgi-basa i intendentul cetatii Is-
mail. Ei an avut un ordin catre domn BA li se puns la clispozitie 14 ea-
rute ; pentru a stoarce ceva bani, ei au modificat cifra in 74, fals care a
fost descoperitl.
Gelepii gi capanlIii ridicau la pret de miri, ca i in trecut, numarul
de of gi cantitatile de untimiere, seu, brinza, stabilite de Poarta.
Moldova era obligata, sa furnizeze in primavara anului 1783 In afar
de zaherelele obisnuite : 220 000 ocale faina si 3 000 chile de Braila orz
la Bender ; 130 000 ocale faina si 3 000 chile de Braila grfu si 2 500 chile
de Braila orz la Hotin ; 5 000 chile de Braila grin si 5 000 chile de Braila
orz la Isaccea2, adica, aproximativ 40 vagoane Mina, 246 vagoane grin
i 304 vagoane orz. Dupa informatiile primite de consulatul rus, in lung
noiembrie se primi porunca pentru furnizarea a Inca 20 000 chile de Mina
la Oceacov3. In primavara anului, Moldova trimise 500 salahori la Ismail
si 500 la Oceacov ce fusesera adunati la Birlad gi Vaslui ; Poarta mai cerea.
100 salahori si 25 care pentru Bender, 400 salahori si 50 care pentru Oceacov,
100 salahori si 50 care pentru Hotin si In plus : cherestele, materiale etc.,
pentru constructia podului mare peste Dunare si a felurite ambarcatiuni4.
(In toamna, numai pentru deservirea Benderului se construisera 600 de
pontoane.)8 Dupa informatiile lui I. Severin, domnul Moldovei platea
11 000 piastri lunar pentru cheltuielile cetatii Ismail in loc de a mai tri-
mite oameni si care.
Peste toate aceste obligatii ce impovarau Principatele, Poarta cerea
sume peste sume ; astfel la 4 iulie 1783 a sosit un ortaciaus la Bucuresti
cu porunc6 sa i se dea In case zile 570 pungi pentru Benders In contul
haraciului, deli acesta era achitat §i rAsachitat numai prin furnituri 0i
chiar Inainte cu doug zile se trimisese la Constantinopol bairam
peschesul.
In primele vase luni ale anului 1783, in Tara Romineasca, s-a incasat
cite 28 piastri de birnic, adica 1 400 000 piastri (socotind ca erau 50 000
birnici), aceasta In afara de rusumaturi si de ce an platit ruptasii, mazilii,
ungurenii, locuitorii Bucurestiului7 etc.
Nu este de mirare ca taranii incepusera sa fuga gi numarul birnicilor
scazuse de la 60 000 cIt erau In ultimii ani ai domniei lui Al. Ipsilanti la.
50 000 si la Inceputul anului 1784, la 40 0008.
1 Dos. 11/1783, f. 6-9.

2 Dos. 11/1783, f. 13-15.
8 Dos. 11/1783, 1. 47-48.
4 Dos. 11/1783, f. 13-15.
6 Dos. 11/1783, f. 47-48.
6 Dos. 11/1783, f. 30-31.
7 Dos. 11/1783, f. 30-31.
8 Dos. 25/1784, f. 13.
www.dacoromanica.ro
19 APLICAREA TRATATULUI DE LA KIX= KAINARGI (1775 1783) 8
INFIINTAREA CONSULATULUI GENERAL AL RUSIEI

TN MOLDOVA ,I TARA ROMINEASCA
Datorita rgzboiului din 17618-1774, atit cercurile conducatoara

ruse cit si cele otomane ajunseser& la o constiinta mai clara si in ceea ce
priveste importanta strategics, politics si economic& a Principatelor Bo-
ilable. Teatru de operatii militare in lupta Impotriva Turciei, tgrile noastre
se dovedira aliate de ngdejde, dispunind si de importante resurse eco-
nomics. Domnii phi Rominesti si ai Moldovei, prin legaturile for cu fac-
tiunile fanariote, precum si prin rolul for de informatori ai Portii asupra
politicii europene, exercitau o influent/ indirectg, apreciabilg, asupra deli-
bergrilor Divanului.
Tinind seama de toate acestea, guvernul rus a dus o politics compli-
catg, aparent contradictorie, impusa de raportul de forte intro diferitele
grupari ce aveau vreo greutate in treburile Imperiului otoman. Astfel
el s-a strgduit s5, atraga de partea sa virfurile fanariote, insuflindu-le ideea
inlgturgrii dominatiei turcesti in Balcani si inlocuirii ei cu hegemonia
fanariote sub protectoratul Rusiei, dar in aceeasi ragsura sprijini, direct
sau indirect, tendintele de afirmare nationals a popoarelor din Balcani
impotriva hegemoniei fanariote si fireste impotriva dominatiei Portii oto-
mane. Pe de altg parte, guvernul rus cguta sa Int/masa', autoritatea dom-
nilor in fata Portii si sa in_fluenteze totodatg asupra acestora pentru a
infrina tendintele for de jaf, precum si asupra -boierilor pentru a observa
o atitudine fermg fata de respectarea drepturilor Orli, fatg de abuzurile
Portii si ale domnilor.
Desi, in genere, bine informat despre jafurile si stoarcerile domnilor,
guvernul rus s-a plasat pe pozitia c5, jafurile nu pot fi curmate prin mazi-
lirea unui down si inlocuirea lui cu altul rstabilitatea domniei, fermitatea
boierilor, sfaturile bune date domnilor trebuiau sa dea roade si A, due/ la
suprimarea abuzurilor practicate In Principatele Romine. In favoarea
acestui punct de- vedere pleda si faptul cg Poarta nu cunostea suma rear&
pe care o scoteau domnii din Principate, dezvgluirea tuturor abuzurilor
Insemna implicit si relevarea izvoarelor de venituri ceea ce ar fi treat peri-
colul ca guvernantii turd sa, caute sa pung mina pe intreaga sum sau pe
cea mai mare parte din ea, fapt ce ar fi dus la o agravare simtitoare a ex-
ploatgrii turco-fanariote. Aceastg politica abila facea ca Rusia sa aparl
drept arbitru intro domni si Poarta, precum si Intre gruparile boieresti
si domni.
Pentru a traduce in viata aceastg lithe politica si a-si spori influenta
In Balcani, Rusia avea nevoie sa infiinteze aici o retea consularg. A.P.
Vorontov, presedintele Colegiului de comert, argtase In raportul iglu din
9 septembrie 1775 c5, necesitgtile dezvoltgrii comertului rus in bazinul
1VIgrii. Negre reclama Infiintarea de consulate la : Galati, Iasi si Bucuresti.
Vorontov subliniase totodatg : si apoi consulilor se pot da si insgrcingri
politico". A. Stahiev relug problema in anul urmator, opinind ca este
1 V. A. Ulianitki, Consulatele ruse In straindtate 'In sec. XVIII, vol. I, p. 464.
www.dacoromanica.ro
.90 AL. VIANU 20
nevoie sI se numeasel consuli In Moldova si Tara RomIneascl pentru a

urmari si observa Indeaproape relatiile si intrigile locale care arareori
coincid cu interesele firesti ale moldovenilor si muntenilor"1.
Destinderea produsa In relatiile cu Turcia facility guvernului rus
punerea In aplicare a articolului XI al tratatului de la liliciiik-Kainargi
prin care se acorda Rusiei dreptul de a Infiinta consulate In orice locali-
tate a Imperiului otoman. La 7 decembrie 1779, citeva luni dupl incheierea
conventiei de la Ainali Kayak, Serghei Lazarovici Lascarev fu numit consul
general a Rusiei pentru Tara Romlneasel si Moldova2.
In preajma sosirii lui S.L. Lascarev la Constantinopol (20 iunie 1780),
A. Stahiev comunicg lui reis efendi numirea acestuia, cerindu-i o audient'l
pentru a discuta acordarea beratului consular. CunoscInd atmosfera °still
Rusiei care domnea in rindurile ministrilor turci, A. Stahiev incerel
sa obting sprijinul ministrului Frantei, Saint-Priest. Ingrijorarea lui
A. Stahiev se dovedi indreptatitl : reis efendi nu se rusinV sI arate lui
Pisani, dragomanul ambasadei ruse, c/ prezenta unui consul rus In
Principatele Romlne ar fi asema'nitoare cu un material inflamabil llsat
la poarta unei case pentru incendierea intregului oras"3.
Saint-Priest expuse lui A. Stahiev greutatile ce va avea de Intim.-
pinat, dezvaluindu-i faptul ca Poarta intentiona sl se opunl Infiintgadi
unui consulat la Sinope. unde fusese numit prima oars S.L. Lascarev
§i ca, dupa informatiile sale nu va permite stabilirea de consuli rusi decit
In localiVatile uncle exists consulate ale altor puteri. Teama Portii de cre-
terea opozitiei antiotomane In tarile noastre era ImpArtkitl si de ambasa-
dorul francez, prezenta unui consul rus va fi pentru spiritul nelinistit al
acestor popoarespunea el un- semnal de tulburgri si agitatii"4. Solicitat
de Poarta sa-§i spuna parerea asupra cererii Rusiei, Saint-Priest recomandl
guvernului otoman sa ceara Curti" din Petersburg sl retragl aceastl nu-
mire si s1 nu desemneze consuli decit In locurile undo popoarele slat
-obisnuite cu agentii strAini"5.
Negocierile pentru infiintarea consulatului aveau sa dureze aproape
un an si jumllate, datorit'a manevrelor lui Saint-Priest, dar mai ales opozi-
tiei aeerbe a domnilor Fiti a factiunilor fanariote.
In conferinta din 20 iulie, reis efendi lumina lui A. Stahiev un me-
moriu cuprinzbad motivele care determinau guvernul otoman sa refuze
acordarea beratului. Poarta invoca, printre altele, faptul ca stabilirea
de consuli in Pi incipate va produce astfel de zvonuri si ffamIntlri care
ne va rapi linistea noastra, a tuturora fara nici nu' folos intere-
sului comertului rus". Aceste interese vor fi aplrate", ca si In trecut,
si farl prezenta consulilor". In memoriu se sublinia ca Infiintarea de con-
sulate ar fi justificatl numai In regiunile locuite de populatia musulmanl
1 A. Stahiev Ecaterina II, 24 iulie 1776, Arhiva NIin. AL Externe, Fondul Relatiile
Rule' cu Turcia, dos. 474/1776, f. 109 113.
2 Pyccunfl Apxsa ", 1884, nr. 3, p. 7.
3 A. Stahiev Ecaterina II, iunie 20/iulie 1, 1779, dos. 567/1-779, f. 27-29.
4 Hunizuzaki, Supl. I', p. 988.
6 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
'21 APLICAREA TRATATULUI DE LA KlaCICK KAINAR31 (1775-1783) 91
-pentru a inlesni contactul cu autoritatilel. Spre a evita o ruptura", la sfatul

lui Saint-Priest, Poarta incerc5, ss tara'ganeze lucrurile ; guvernul rus se-
siza pozitia ambasadorului francez si reclama interventia Parisului. Cabi-
netul francez era in.sa intru totul de acord cu ambasadorul sau si confirm,
linia pe care o adoptase2. Saint-Priest, inspirat de factiunile fanariote,
recurse la o alt5, manevrl, recomandind Portii sat accepte stabilirea unui
consulat pentru Principatele Romine cu clauza ca resedinta sa fie fixat5,
In afara granitelor, la Akerman sau in alta" localitate, pentru a impiedica
astf el contactul direct al consulului cu domnii §i cu locuitorii Moldovei
tai Tariff Rorninestis.
Poarta iii insusi acest punct de vedere, motivindu -1 apoi lui A. Stahiev
e5, nu se pot infiinta consulate decit in centrele unde exists guvernatori
i cadii, deoarece toate procesele intre supusii imperiului i strain shit ju-
decate de &are consuli in prezenta judec&torilor musulmani4.
Guvernul rus acorda o deosebitA insemngtatea infiintarii consula-
tului in Principatele Romine ; considerind c5, aceasta problems face parte
integrant, din tratatul de la Kiiciiik-Kainargi, trimise instructiuni cate-
gorice lui A. Stahiev, cerindu-i totodat5, s5, in15,ture neintelegerile ivite cu
prilejul trecerii prin Bosfor a doug vase ruse ce transportau mArfuri si
pasageri de la Taganrog la Constantinopol5. Influentat de Saint - Priests,
A. Stahiev, dup5, ce insists ca resedinta consulatului sl fie fixata la Iasi
sau la Bucuresti, propuse o alt5, formul5, : s5, nu se indite In berat locali-
tatea de resedinp. Acest pas, considerat, cu drept cuvint, o cedare fats
de pozitia ferma, initials, spori rezistenta Portii. Din aceastA cauzg, in
proiectul de firman ce urma s5, fie adresat domnilor Moldovei i Tarii
Roininesti precum i pasalelor din vecinAtate cu prilejul infiintarii consu-
latului, Poarta a prevazut c5, la mice deplasare, consulul sa instiinteze, in
prealabil, pe guvernatorul regiunii de resedint5,7. La 15 decembrie 1780,
A. Stahiev lam al doilea pas, acceptind Silistra ca resedintl si cerind doar
dreptul de libera, deplasare pentru consul8. El incerc5, apoi ss justifico
aceasta cedare ca fiind dictat5, de interesele Rusiei, sub cuvijit c5, avind
resedinta la Silistra, consulul va avea posibilitatea sa urmAreasca," intrigile
co se teseau de o parte si de alta a Dungaii8.
Aceasta, argumentare factice primi o riposta, neasteptat5, ; guvernul
rus dezavua, formal pe A. Stahiev, numind In locul sau pe I. Bulgakov
declarl Portii a nu va admits nici o modificare a articolelor tratatului
de la Kiiciiik K ainargi"0. Atitudinea fermg, a Rusei impresiong intr-atit
1 Dos. 557/1780, f. 21-23.
2 Hurmttzaki, Supl. I', p. 996-997.
3 Raportul lui Saint-Priest din 16 noiembrie 1780, Hurnuzzaki, Supl. 11, p. 997-998.
4 Alinuta conferintei dintre A. Stahiev si reis efendi din 28 octombrie 1780,
dos. 559/1780, f. 27-30.
5 Nota lui G. Ludolf din 14 octombrie 1780, A. Otetea, op. cit., p. 230-231 :
dos. 559/1780, f. 27-30.
6 W. Eton, op. cit., vol. II, p. 139.
7 Dos. 560/1780, 1. 117-118.
8 Ibidem, f. 69 70.
9 Dos. 565/1780, f. 27-28.
to Hurmuzaki, Supl. fa, p.www.dacoromanica.ro
2 si A. Otetea, op. cit., p. 233,
92 AL. VIANU .22
guvernul otoman, Inch reis efendi 11 intreba pe Saint-Priest data afacerea

consulatului poate ocaziona un razboi Intro cele doua, imperil 1.
La Inceputul lunii iunie 1781 Poarta facu o noua, incercare, adresin-
du-se direct Petersburgului ; era evident ca, guvernul turc era dispus say
cedeze i2i cauta doar o formula, onorabila 2. Bulgakov relua, negocierile
cu multa tenacitate, ocolind cu grip, serviciile ambasadorului francez.
In disperare de cauza, ministrul Portii se adresa domnilor Moldovei §i
Tarii Rominesti, cerindu -le avizul. Am motive 0, cred ca ei slut prove-
niti de catre capuchehaile for noteaza Saint-Priest ca sa, nu dea
nici un aviz peremptoriu" 3.
De-abia la 10 decembrie Poarta elibera, beratul pentru S. L. Lascarev,
fixindu-i resedinta la Bucuresti. Acesta se prezenta la post spre sfirsitul
lunii ianuarie 1782 si peste putin timp, in luna mai a aceluimi an, guvernul
rus figs statul de plats al consulatului.
In vara anului 1782 Austria numi ca agent In Principate pe Ignatiu
Stefan Raicevich, fostul secretar al lui Al. Ipsilanti §i Poarta dadu farce.
vorba beratul sae, la 16 octombrie 1783 pentru a face pe plat curtii
austriace care este o curte foarte mareata, veche cTi. adevarata prietena.
i buns vecina a Luminatei Porti" 4. In anul urmator Prusia numi repro-
zenlant In Principate pe Ernest Frederic IC onig si in octombrie 1786.
Poarta ii elibera beratul. Franta, in acea vreme, nu a-vunevoie sa numeasc&
agouti diplomatici In tarile noastre. Saint-Priest, ce ocupa postul de,
ambasador in anii 1768-1784, si apoi Choiseul Gouffier (1784-1792) se
bu. curau de influents asupra Portii. In afar de aceasta, o lung& practica,
faun din numirea secretarilor domnilor Moldovei i Tarii Romlnesti una,
din atributlile ambasadorilor Frantei ; or, secretarii ce redactau corespon-
denta domnilor raportau ministrilor Frantei toate evenimentele 5. Ar fi
gresit data am considera Infiintarea consulatelor In Moldova si Tara
Romineasca, drept rezultatul exclusiv al presiunii ruse asupra guvernului
otoman. Rusia a grabit doar un proces ce iii facea drum ; dezvoltarea
fortelor de productie3n sud-estul Europei §i cerintele crescinde ale Occiden-
tului In plina dezvoltare capitalists Impingeau la atragerea Principatelor
Romine In circuitul pietii europene. La aceste considerente de ordin econo-
mic se adaugau si cele politice ; razboiul ruso-turc din 1768-1774 Inscrise,
pe ordinea de zi a diplomatici europene problema orientala, aducInd
totodata in fata Europei chestiunea ind,ependentei tarilor noastre ; agra-
varea contradictiilor dintre marile puteri spori importanta politica, si
strategics a Principatelor.
Raportul lui Saint-Priest din 30 aprilie 1781, Hurmuzaki, Supl. 12, p. 3. Guvernul
rus era atIt de convins cA va Infringe rezistenta Portii Melt la I9.V. 1781, Ecaterina II trimise
direct lui S. L. Lascarev instruciluni speciale cu privire la ajutorarea familiei arhimcndritului
Damaschin (Girs, Rusia ;i Oriental apropiat, Petersburg, 1906, p. 10).
2 Hurmuzaki, Supl. 12, p. 5.
3 Hurmuzaki, Supl. P, p. 8.
Hurmuzaki, vol. VII, p. 408 -409; vol. X, p. XXXIII; beratul In V. A. Urechia,
op. cit., vol. I, p. 534-535.
5 A. Otetea, lnjiinfarea consulatelor franceze to jtirile romine;ti, In Revista istoricA",
1932, nr. XVIII, p. 332. www.dacoromanica.ro
23 APLICAREA TRATATULU1 DE LA KOCIIIK KAINARGI (1775-1783) 93
Consulii s-au bucurat In tarns noastre de un regim special ; din

.cauza concurentei §i intrigilor factiunilor boiere0i §i fanariote, a abuzurilor
§i stoarcerilor, domnii erau interesati ss cumpere bungvointa reprezentan-
tilor diplomatici acreditati in carne noastre, acordIndu-le privilegii, favoruri
§i adeseori plAtindu-le §i salarii. Consulatele primeau zilnic din camara
-d.omneasca, o anumita cantitate de produse alimentare, §i dupg, cum ne
asigurg P. I. Liprandi, s-au ggsit §i unii consuli care s-au plins lui Napo-
leon cg alimentele nu erau proaspete 1; consulii dispuneau de citiva scutel-
nici §i poslupici, de un numsar de arnguti §i aveau dreptul 0, se foloseascg
de servicilie meseria§ilor curtii domne§ti.
Uneori, domnia le acorda licente pentru import-al sau exportul unor
produse prohibits. Astfel Raicevich noteaz6 ca N. Caragea acordase
consulului rus favoarea" de a importa 3 000 de ocale de horildt care
era prohibitA la import 2, rapoartele consulare ruse informeaz6 ca Raice-
vich, Kiinig, Parant etc. primisera In mai multe rinduri licente pentru
export de grine, ling, etc.
V. F. Malinovski relata ca. nici nu apucase sa se instaleze §i a §i
primit o pungl cu our din partea lui C. Ipsilanti iar, dupg, mazilirea
acestuia, noul domn Al. $utu i-a propus o leafg lunara egalA cu indoital
aceleia pe care o primea pentru slujba sa 3. Evident, procedeul era incetl-
tenit §i toti consulii primeau daruri, lefuri etc. §i fire§te nici ambasadorii
de la Constantinopol nu erau uitati. Domnii, urraind o veche practica,
fanariotl, aveau totodat5, grija sa Intretina rivalitatea §i discordia intro
consuli. it,nainte de aparitia consulatelor, Poarta elibera negutgtorilor
straini care veneau fn Principate firmane prin care se poruncea domnilor
§i pa§alelor sa recunoascA acestora drepturile decurgind din capitulatii ;
prin aceste firmane, beneficiarii urmareau mai mult sa"-§i asigure securita-
tatea persoanei §i averii for decit privilegii economice. Astfel, In anul 1760
supusul "austriac Gavril Hristu cu tovarkul sgu Gheorghe au venit In
Tara Romlneascg prevazuti cu un firman In care se argta cg, au dreptul
de a beneficia de capitulatii ca §i supu§ii Frantei, Angliei §i Olandei".
Citiva ani mai tirziu, dupa infiintarea consulatelor, aflAm pe acela0
Gavril Hristu in Tara Romineasc6, supus austriac, exercitInduli negotul
In cadrul companiei bra§ovenilor §i beneficiind, din plin, de avantajele
capitulatiilor: Stabilirea consulatelor a balesnit aplicarea tot mai largg, a
regimului capitulatiilor in Varile noastre.
Istoriografia burgheza a privit capitulatiile mai mult sub unghiul
jurisdictiei consulare §i dreptului consular. Dupg pgrerea lui L C. Filitti
7capitulatiile erau intemeiate pe reciprocitatea clauzei natiunli celei mai
favorizate. Strginii aveau in Imperiul otoman, cat prive§te negotul, acelea§i
drepturi ca §i raialele" 4.
1 P. I. Liprandi, Problema orienlald qi Bulgaria, Moscova, 1863, f. 134.

2 Raicevich Kaunitz, 18 septembrie 1783, Hurmuzaki, XIX1, p. 129.
8 liTem4e B umnepaTopcBom 061g. BeToputt I4 gpeanefl. pyce. Moscova, 1863,
cartca I, p. 172-173.
4 I. C. MIMI, Rominia laid de capilula(iile Tzzrciei, In Anal. Acad. Rom.",
vol. XXXVIII, Buc., 1916, p. 139.
www.dacoromanica.ro
94 AL. VIANU 24=
Afirmatia lui Filitti este dezmintita de realitatea lucrurilor. In.

perioada de inflorire a Imperiului otoman, sultanii an oferit de bunavoie.
Prantei, Venetiei, Ang liei, Olandei, Austriei etc. firmane si privilegii
capitulacii pentru ca negutatorii acestor natiuni sa se ocupe, in
deplina siguranta, de comert in cuprinsul imperiului. Acestea erau acte
unilaterale, care puteau fi retrase oricind de emitent. In perioada de=
decadere a imperiului, aceste privilegii s-au transformat in obligalii inro-
bitoare pentru Poarta, marile puteri impunind acum Turciei sa le acorde
privilegii si indicind chiar si care anume 1. Pentru prima oars problem°,
capitulatiilor a fost inclusa intr-un tratat cu obligatii de ambele partir
in 1774 la Kuciuk Kainargi. Era Ina evident ca Imperiul otoman, inapoiat
din punt de vedere economic, nu putea beneficia de aceasta clauza si
era obiectul agresiunii economice a marilor puteri europene.
tn conformitate cu regimul capitulatiilor, locuitorii aflati sub protec-
toratul unei puteri straine suditii se bucurau in Moldova si Tara
Romineasca de inviolabilitatea persoanei si domiciliului ; astfel in brisovul
dat negustorilor armeni din Moldova aflati sub protectia Austriei, de-
catre Al. Mavrocordat in martie 1784, se prevedeau: Tara intimplindu-se
vreunul din acesti numiti suditi a face vreo vinovatie, atunce ispravnicii
sa nu fie volnici a-1 inchide, a-1 globi sau a-1 pedepsi" 2. La toate judecatile
suditilor participa i consulul puterii protectoare, iar pentru delicte crimi-
nals savirsite pe teritoriul rominesc, ei erau extradati si judecati in tara
respective 3.
Deosebit de importante erau privilegiile ¢i drepturile cu caracter
economic oferite de capitulatii. Dupe tariful vamal al Tarii Bominesti
din 1792, negustorii paminteni plateau vama pentru o piele de vacs
exportata 20 de bani, iar suditii, 4 bani4 ; pentru line, negustorii pamin-
teni plateau 45 bani de povara (76 ocale) iar cei suditi 15 bath de cIntar
(44 ocale) 5; pentru lamsile importate negustorii paminteni plateau 80 bani.
plus 14 lamii la mie, iar suditii numai 18 bath la mie 6. Suditii plateau
drept vama 3% din valoarea marfa, ceea ce reprezenta in medie mai putin
de 1/4 din vama platita de paminteni. Pentru ma'rfurile for suditii plateau
vama o singura data in cuprinsul imperiului ¢i cei ce veneau cu tescherele
prin care dOvedeau ca an achitat taxele vamale la Salonic, la Constanti-
nopol sau in oricare alt centru, nu mai plateau nici un fel de vama. Ei
nu plateau impozitele obisnuite $i nu contribuiau la cheltuielile orasului
in care locuiau, bucurindu-se in toate de un regim de favoare. Suditii
erau sprijiniti activ de consulatele respective in afacerile for comerciale.
Devenise d practice curenta la sfirsitul secolului al XVIII-lea sa nu so
indite pe polite numele creditorului ; in cazul cind debitorul nu-si onora
semnatura, se trecea numele unui sudit i astfel se asigura asistenta dom-
1 K. Marx si F. Engels, Opere, 'vol. X, ed. rusa, p. 8.
N. Bogdan, Din trecutul comerjului moldovenesc, Iasi, 1925, p. 72.
a Hurmuzaki, vol. XVI, p. 1005. Consulii lsi arogaserA dreptul de a asista la sedintele
Divanului chiar and erau prezidate de domn (Arhiva principalii, 1-9, 2/1-1817, f. 135-140).
4 V. A. Urechia, op. cit., vol. TV, p. 238, 248.
5 Ibidem, p. 236, 248.
° Ibidem.
www.dacoromanica.ro
25 APLICAREA TRATATULUI DE LA KOCIOK KAINARGI (1775 -1783) 95.
niei pentru Incasarea sumei si totodata cheltuielile de urmarire erau

recluse de la 10% la 2%1.
Pentru apa'rarea negustorilor paminteni, legiuirile opreau pe suditi
sa se ocupe cu comertul de am'anunt, sa cumpere motif, vii, case etc. ;
aceste ingradiri erau insa, de regula, eludate. Oschsner, vice-consulul aus-
triac din Iasi consemna intr-un raport ea, boierii moldoveni an Inaintat
domnului un memoriu In care aratau ca negustorii austriaci care aveau
un avantaj real de 25 % asupra color paminteni numai din diferenta la
vama si impozite" vor mina pe toti negustorii romIni daca nu se vorlua
masuri 2.
Ambasadorii si consulii aflati In Imperiul otoman scoteau venituri
importante din vinzarea beratelor de suditi2; sistemul s-a aplicat, fireste,
si in tarns noastre cu toata opozitia dirza a, domnilor care se vedeau
loviti In interesele for financiare. Domnii reclamau Portii, se adresau di-
rect guvernului Orli respective sau faceau numeroase sicane in recunoas-
terea unui sudit. Ei an folositr uneori cu succes, diferite masuri pentru a
eluda si avantajele vamale si fiscale de care se bucurau suditii ; situatia
domnilor era fns' prea instabila §i dependenta for fats de marile puteri
prea vadita pentru ca ei sa poata impiedica aplicarea capitulatiilor.
Aplicarea regimului capitulatiilor a influentat negativ procesul
dezvoltarii burgheziei rominesti ; marile puteri sprijinind, in propriile for
interese, straduintele boierimii de a pastra neatinsa orinduirea feudala
au impiedicat si Infrinat prin capitulatii dezvoltarea economica a
Principatelor.
Stabilirea consulatelor a avut §i importante urmari politico.
In anii 1781-1790, Rusia a creat o retea de agenti diplomatici In
Balcani, cuprinzind centrele mai importante ; experienta primilor ani de
functionare a acestor consulate n-a fost prea fericita din cauz5, ca In multe
cazuri, colegiul afacerilor extern a recurs la serviciile unor greci ce capa-
tasera supusenia rusa numirea de consuli dintre grecii de aici mi-a adus
jale scria Bulgakov lui Bezborodko pentru ca ei ma obliga sa beau
o ceasca amara, acesti domni par la not Ingeri, dar aici de loc nu shit asa"4.
Despre activitatea consulilor rusi in Principatele Romine exista doua
aprecieri contemporane, ambele apartinind unor englezi, Thornton- T. si
Wilkinson W. ; Thornton afirma categoric nu se poate aduce nici un
exemplu de interventie a consulilor rust pentru usurarea suferintelor po-
porului, impiedicarea sau restringerea tiraniei grecilor sau propunerea vreu-
nui plan pentru un bine permanent al nenorocitilor locuitori"2. Wilkinson
1 V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 473 ; vol. V, p. 481. Vezi si N. Iorga, Pltngerecr
lui loan Sandu Sturza, Impotriva sudililor In Moldova, Buc., 1912 (extras).
2 Oschsner Raicevich, 26 iunie 1784, Hurmuzaki, XIX1, p. 187.
8 T. Bulgakov Bezborodko, 15/26 septembrie 1784, C6. pycc. NOT. o6nt,. vol. 47,
p. 125-126.
C6. pre. nCT. 0614., vol. 47, p. 127. P.I.,Liprandi considera cá folosirea grecilor fn
posturile consulare din Virile noastre spre exemplu a lui L. Kiricd a dus la Intarirca
pozitiilor austriace (P. T. Liprandi, Problema orientallt ;i Bulgaria, p. 134).
6 Thornton T., The presentwww.dacoromanica.ro
state of Turgeg, Londra, 1807, vol. I, p. 378.
96 AL. VIANU 26
aratO ins5, : in timpul §ederii mole in Principate am fost de mai multe on

martor al interventiei active a Rusiei pentru a infrina sistemul de stoarcere
adoptat de turci i a se opune asupririi populatiei. Aceasta interventie a
Impiedicat adesea agravarea jugului care apas'a asupra acestei populatii
nenorocitem-. N. Iorga a mentionat aprecierea lui Thornton, trecind Insa,
sub tacere marturia lui Wilkinson a ca,rui lucrare o considera un bun
tratat asupra tgrilor noastre inainte de eterie"2. Evident, am gresi dad,
am idealiza pozitia reprezentantilor Rusiei in Principate, dar faptele dupa
.cum se sae sint IncapOtInate i ele aratO fa,r5, putinta, de tagadO ca adesea,
ei an adus, direct sau indirect, reale foloase cauzei poporului romin cu tot
-cadrul ingust al politicii expansionists tariste.
PRIMII CONSULI RUSI SI RELAT1TLE RUSO-TURCE

CU PRIVME LA PRINCIPATELE ROMINEI
Dupg, cum se stie, S. L. Lascarev a detinut functia de consul general

at Rusiei in tarile noastre numai un an (dec. 1781dec. 1782). El s-a izbit
de la inceput de atitudinea formall a lui N. Caragea, de ostilitatea fatis
a lui C. Moruzi ti de intrigile factiunilor boieresti ti Indeosebi ale lui
Raicevich.
Putinele rapoarte ajunse la not ale lui LascareV ni-1 aratO' ca un
om impulsiv, dar care s-a tinut atunci in genere, la o parte, mOrginindu-se
sa," sprijine tacit gruparea boierimii pOmintene de rangul doi" impotriva
abuzurilor mare boierimi si a grecilor din jurul domnilor. Afirmatia lui
V. A. Urechia cum ca S. L. Lascarev devenise centrul de gravitare ale tu-
turor boierilor" si saloanele lui fury mereu pline de acestia" nu corespunde
Chiar fatO de Raicevich a fastraro conduit, moderata, cu toate
ca dupa cum se plingea intr-un raport adresat lui Golitin, ministrul Rusiei
pe lingl curtea vieneza la dovezile sale de prietenie consulul austriac
i-a rOspuns cu multg, racealg, si
pentru a -ti cOpOta credit de la localnici
a debitat pe socoteala mea scrie Lascarev fel de fel de minciuni,
dar toate acestea putin m-au atins deoarece aici oarecum se cunoaste
atitudinea noastra, a amindorura".
S. L. Lascarev a Incercat BO so apropie de N. Caragea si a fost, la in-
ceput, in relatii bune, fiind oaspetele domnului aproape in fiece duminicA ;
actiunea sa Intimpina, Ins5, ostilitatea marelui spOtar, Nicola Ventura,
confidentul domnului ski copOrtas alaturi de alti mari boieri la jefuirea tariff.
Dup'd scurt timp domnul i-a, mArturisit lui Lascarev c, ii este teamO de
aceste intilniri particulare si vizitele duminicale au Incetat 5.
1 W. Wilkinson, Tableau hislorique, geographique et politique de la Moldaoie, Paris,
1821, p. 163.
2 Hurmuzaki, vol. X, Prefata, p. XXXIIL nota B.
s V. A. Urechia, op. cit., vol. I, p. 209. Nu este fara interes portretul negativ al lui
Lascarev, Mcut de Bezborodko (Arhiva Vorontov, vol. VIII, p. 218, 224).
4 S. L. LascarevGolittn, 11 decembrie 1782, dos. 8/1782, f. 25. Vezi qi Hurmuzaki,
X1X1, p. 82-83 (textul ciuntit).
6 S. L. LascarevBulgakov, 22 iunie 1782, dos. 5/1782, f. 25-26.
www.dacoromanica.ro
27 APLICAREA TRATATULUI DE LA KUCIDK KAINARGI (1775 1783) 97
In lunile mai-iunie 1782, un grup pare-se deajuns de numeros de

boieri de rangul doi an inceput s'a se agite deschis impotriva lui Nicola
Ventura, a marelui vistier i celorlalti boieri care acaparasera pentru ei si
acolitii for slujbele cele mai mgnoase. Frgmintgrile au luat astfel de forme
incit N. Caragea a fost slit sa cearg marilor boieri s'a redistribuie slujbele
pentru a potoli lucrurile. Acestia s-au adunat dupg cum ne informeazg
Lascarev in casa marelui ban Dumijrache Ghica unde au convocat pe
eel nemultumiti, cel mai mult dintre toti a vorbit Ghica i atunci
unul dintre boieri, Raducanu Cretulescu... a inceput BA' spuna cg si
el este tot atit de boier ca §i Ghica i Inca mult mai bun deoarece
este pgmintean si nu venetic" 1. A fost prinsg i o jalbg trimisg la Poarta
impotriva lui Ventura, autorul ei un mic boiernas Iani Camara:}, la intero-
gatoriu n-a denuntat pe nimeni. Yn urma acestui fapt, domnul printre alte
m'a'suri restrictive a interzis si expedierea scrisorilor cu destinatia Constan-
tinopol prin posta ruses. Aceasta lovea, in primul rind in interesele negusto-
rilor si S. L. Lascarev a reusit ping la urma sg convingg pe N. Caragea sg
anuleze porunca 2.
Atitudinea protestatarg a acestui grup de boieri mijlocii a influentat
i pe boierii divaniti ; primindu-se porunca sl se trimitg salahori si cheres-
tele la Ismail, Divanul a hotgrit sa trimitg pe unul din boieri pentru a se
intelege cu bina emini, seful constructiei, si sg se angajeze oameni de
prin partea locului 1i sg cumpere cherestele in Imprejurimi. Divanul 1-a
ales pe N. Ventura, desi acesta s-a impotrivit din rgsputeri fiind sustinut
$i de dome. N. Caragea vgzind Ins o astfel de unitate a boierilor a fost
silit sg trimitg pe Ventura" 3.
Intimpl'arile de mai sus n-au prea mare importanta, dar ele ilustreazg
foita boierimii atunci cind actiona unitar impotriva domnului ; probabil
S. L. Lascarev n-a avut vreun rol direct in toate acestea, deli dorea inde-
pgrtarea lui Ventura dupg cum mgrturiseste in rapoartele adresate lui-
Bulgakov si a urmgrit cu vgditg simpatie actiunea boierimii pa-
mintene 4.
Ivan Severin, venit in tug la Inceputul lui februarie 1783, sa-1
inlocniascg pe Lascarev inceput activitatea in imprejurgri mai favora-
bile decit predeeesorul sg'u. Dupes pacea de la Teschen, care Meuse din Rusia
arbitra in rivalitatea dintre Austria si Prusia pentru hegemonia asupra
statelor germane, relatiile dintre Ecaterina a II-a i Iosif al II-lea se Strin-
sera tot mai mult, fiecare din ei urmgrind scopuri diferite in aceasta aliantg
si neincrezindu-se unul in altul, dar cu toate acestea avind nevoie unul
de celglalt" 5. Proiectul grecese, himera nascocita de Ecaterina a II-a,
I Dos. 5/1782, f. 24.
2 LOC. cit., f. 25-26.
3 Loc. cit.
4 Nu este Intimplator faptul cá ac%iuni asemiinatoare au avut loc $i In Moldova ; In
iulie 1782, boierii pamInteni au facut un legam1nt Intre ei : sá fim toti tntr -o unire... sa
fie datori unul pentru toti si toti pentru unul... ca A.- se dea dreptiltile si pronomiile statului
boieresc si a patriei... " (Uricariut, vol. VI, p. 461).
5 D. P. Markova, Despre originea aka-numitutr.4i protect grecesc, In Istoria
1958, nr. 4, p. 56.
www.dacoromanica.ro
7 c. 3831
98 AL. VIANU 28
prinse temeinic pe Iosif al II-lea de carul politicii orientale ruse ; rezol-

varea definitive a problemei Crimeei devenea acum posibila.
In cadrul actiunii duse de guvernul rus I. Bulgakov, prezent5,
Portii, la 4 noiembrie 1782, un memoriu sustinut $i de Herbert Rath-
keal, reprezentantul Austriei la Constantinopol in care protesta impo-
triva incalegrii tratatului dela Kiiciiik Kainargi in ceea ce priveste : 1) li-
bertatea de navigatie a vaselor comerciale ruse in Marea Neagra-,, 2) inde-
pendenta tatarilor, 3) abuzurile sgvirsite in Moldova si Tara Romineascg, 1.
Demersul ruso-austriac iii produse efeetul ; izolata, lipsitg de aliati la
sfatul lui Saint-Priest Poarta cede, luindu-si din nou obligatia sa res-
pecte tratatul de la Kiiciiik Kainargi si sI fixeze In conventii complemen-
tare chestiunile ridicate in memoriul guvernului rus.
Evenim.entele erau urmgrite cu atentie in feria noastre. N. Caragea
primi de la unul din agentii sgi. din Viena, probabil abatele Ayola, k4tirea,
cum ca. Rusia staruie cu sprijinul Austriei sa obting, recunoasterea
independentei Principatelor Romine, domnia sa raming, ereditara, si sin-
gura leggtura cu Poarta plata tributului sa fie facuta sub controlul
ambelor puteri. 2.
Vestile cu privire la pregAtirile de rgzboi ale Austriei i Rusiei ale
agentilor din Viena care trimeteau numai acele informatii. care conveneau
lui Kaunitz sa ajungl la Constantinopol" 31 stirnifa; marl framintki In
rindurile boierimii. Unii din ei sperau intr-un fazboi care ii va izbgvi de
,asuprirea mahomedana", altii se gindeau ea a sosit momentul as se obtina
'domnia p'amintean6, dar se temeau ca nu cumva as atraga mina Inaltului
Devlet".
Cu toate ca N. Caragea interzise boierilor sa -i facg vizitele de rigoare
lui I. Severin, cu prilejul instalgrii sale, marii boieri au trecut pe la )el.
Toti acesti boieri tiff curtea domneasa sint extraordinar de nelinistiti,
temindu-se de izbucnirea rgzboiului."4 noteaza Severin. Este bine cu-
noscutg activitatea laborioasA a lui I. VIcgrescu In sustinerea intereselor
Portii otomane In fazboiul ruso-turc din 1768-17745. De astIdatA Insa
I. VacArescu manifests o pozitie diferitl cu totul alts dispozitie de spirit
declt inainte de experienta ultimului razboi"6. I. V6carescu ocupa, in acea
vreme, dreggtoria de spgtar si era considerat confidentul" lui N. Caragea
(N. Ventura fusese in genere indepartat de la treburile mirth.). El it vizita
adesea pe I. Severin, informindu-1 despre pregatirile de razboi ale Portii,
despre cererile nelncetate de zaherele, materiale, bani etc. care copleseau
tara. I. Vacarescu a legat cu I. Severin o admirabil5 prietenie"7 ii ff
marturisi deschis ingrijorarea sa pentru vlitorul tariff : perspectiva sumbrI
1 Fondul Relatille Rusiei cu Turcia, dos. 605/1782, f. 55-57 ; Hurmuzaki, Supl. 12, p. 22.
2 Fondul Consulatul general al Rusiei In ia§i, dos. 9/1782, p. 9.
4 Dos. 11/1783, f. 1-3.
3 Vezi relatarea sa In Tezaur de monumente islorice, vol. II, p. 280-285.
N. forga, Istoria Romtnilor, vol. VIII, p. 47.
7 I. Severin I. Bulgakov, 14 aprilie 1783, 1. 45-47.
www.dacoromanica.ro
a distrugerilor si pustiirilor dacg va servi drept teatru de razboi In conflic-

tul armat ce se intrezgrea.
N. Caragea 4i arata consulului copia scrisorii pe care o trimise lui
Saint-Priest unde ca supus credincios al sultanului" recomanda ministru-
lui francez sg sfatuiasca Poarta sa accepte cererile Rusiei, iar De la Roche
Si prezenta originalul" misivei pe care o primise de la Saint-Priest, In care
acesta 11 punea In curent cu stadiul negocierilor dintre Bulgakov si guvernul
otoman i 4i facea cunoscut ca are instructiuni sa retina Poarta de la orice
gest necugetat. Evident, atmosf era politica era prielnicg lui I. Severin si el
obtinu de Indat5, de la N. Caragea un memoriu amanuntit despre Weal-
carile tratatului de la Kiiciiik Kainargi i posibiliatile de plata ale Tarii
Romlnesti memoriu ce-i fusese cerut de I. Bulgakov 1.
in timp ce la Constantinopol se duceau tratative eu privire la supri-
marea abuzurilor Portii, In Moldova si Tara Romlneasca soseau porunci
dupa porunci cu cereri abuzive ; chili In zilele clnd I. Severin expedia lui
Bulgakov memoriul alcatuit de N. Caragea despre Incalcarile tratatului,
se primi o noug, porunca sa se trimita zaherele la Braila si la Silistra si sa-
lahori la Ismail si Oceacov Intregul Bucuresti s-a Inspaimlntat de voile
cereri ale Portii scrie I. Severin boierii si clerul m-au vizitat .
mi-au declarat deschis ca nu mai pot fi suportate cererile si deoarece nu
este posibil 0, fie Indeplinite an intentionat initial, sg trimita deputati
la Constantinopol, dar apoi au Intocmit un arz in care an expus situatia
nenorocita a tarii"2.
Peste clteva zile sosi In Bucuresti capidgi basa, Seim aga, lnsarcinat
cu supravegherea lucrarilor la Ismail ; N. Caragea vv. avu cu el o convorbire
de aproape trei ore In care 1i Infatisa greutatile pricinuite de cererile peste
masura ale Portii si ii declara ca nu poate Impiedica trimiterea arzului In-
tocmit de boieri.
Spre stirsitul lunii aprilie, I. Severin pled, la Iasi, undo gasi In run-
durile boierimii o atmosfera asemanatoare cu cea din Bucuresti. Biv vel
logofatul Cantacuzino-Deleanu fiul sau si-au oferit serviciile lui I. Severin,
angajmndu -se st-i transmits cu regularitate informatii, iar mitropolitul
Gavril si-a exprimat dorinta sg stabileascg un contact strIns en els. i aici
consulul se adresa domnului cerindu -i date despre abuzurile Portii, i despre
sumele platite ; dupa oarecare taragangri, abatele Marquis, secretarul lui
Al. Mavrocordat Ii dadu o nota cu privire la obligatiile impuse de Poarta4.
Guvernul rus trecuse Intro timp la Intaptuirea ideii pe care o Invalui cu
grip', In fictiunea proiectului grecesc" ; la 8 aprilie un manifest anunta
Europei alipirea Crimeei la Rusia.
in primele zile ale lunii mai, Bulkagov Incepu negocierile cu privire
la chestiunile Principatelor Rom1ne ; Rusia Ici desfasura ofensiva pe In-
treaga linie Dupa marturia lui Saint-Priest, In conferinta avuta la 19 mai,
1 Dos. 11/1783, f. 18-26.

2 I. Severin Bulgakov, 10 mai 1783, dos. 12/1783, f. 59-61 ; arzul In V. A. Urechia,
op. cit., vol. I, p. 274-278.
a Dos. 12/1783, f. 86.
4 I. SeverinBulgakov, 17 iunie 1783, dos. 13/1783, f. 101-102.
www.dacoromanica.ro
100 AL. VIANU 30
Bulgakov remise lui rein efendi o lists de doleante" pentru Moldova si

Tara Romlneasal.
N. Caragea planuff sa trimitI pe biv vel stolnicul Dumitrache si
Ina un boiernas la Constantinopol pentru a preda chipurile bairam-
peschesul, In realitate pentru a urmari la fata locului negocierile ruso-turce2
dar mazilirea n.easteptata a domnului fku sa cadg acest plan.
R. Ainslie ministrul Angliei la Constantinopol relatind despre
depunerea lui N. Caragea aratg a era un om slab, a carui administrare
a avut de suferit multe plingeri din toate partile si chiar de la locuitorii
Principatului sau. Se pare totusi ca cea mai eficientl cauza a ordinului
de a se Intoarce imediat au fost inthzierile In executarea livrgrilor de ma-
terials si provizii comandate de PoartA, precum si unele reprezentki tIrzii
facute de el In numele acelei provincii"3. Poarta informata de atitudinea
sovaielnia a lui N. Caragea si de cresterea opozitiei antiotomane se grabi
ea -8i Intkeaseg autoritatea, demitindu-1 far' a se osteni mkar FA salveze
aparentele" In ceea ce priveste Inalearea MVO, a angajamentelor luate
fata' de Rusia. Cu toate acestea guvernul rus nu protests Impotriva acestui
act ; la 21 iunie se incheiase tratatul comercial si de amicitie cu Poarta si
de aceea guvernul rus socoti nepotrivit sg, mai ridice alte probleme care
ar fi putut impiedica ratificarea.
Sperantele boierilor In interventda Rusiei n-au slabit. Biv vel logofatul
Cantacuzino-Deleanu i-a inaintat lui I. Severin un memoriu cu doleantele
boierimii moldovene in care se cerea in afar*/ de suprimarea abuzurilor cu-
noscute : domn pAmintean si ingrddirea puterii domnesti, indepartarea
grecilor din slujbele tariff, dreptul de a avea un reprezentant la Constanti-
nopol cu domiciliul la Pera ea si trimisul republicii Raguza", precum si
un reprezentant la Petersburg, suprimarea obligatiei de cheler si a mono-
polului Portii4. Bulgakov isi insusi parte din aceste cereri, el considerl ins*
ca nu este posibil ca un moldovean sä fie aapuchehaia deoarece, dupg in-
formatiile sale evident, lipsite de temei moldovenii nu ar fi capabili"
In acest domeniu si nu vedea realizabil ca tara sa aib6 un reprezentant
la Petersburg prin aceasta s-ar nimici dependenta Moldovei fatg de Poartg,
si ar putea oars ca sa accepte aceasta ?-5. Biv vel logofkul Cantacuzino-
Deleanu si vel banul N. Bals, discutind cu I. Severin despre problemele
;aril, i-au relatat ca boierii greci si factiunile fanariote de la Constantinopol
unelteau pentru a impiedica once schimbare In situatia Principatelor.
Tin decembrie 1783, Bulgakov a relnceput negocierile ataelnd ches-
tiunea Crimeei, iar in subsidiar problemele en privire la Moldova si Tara
RonalneascA. Dintre cele trei probleme ridicate in memoriul din 4 noiem-
brie 1782, dou'a erau In fapt rezolvate, in ceea ce priveste cea de-a treia, a
Principatelor Romlne, Rusia era dispus.6 sa facg, concesii pentru a obtine
mai repede recunoasterea alipirii Crimeei. Pentru a-si Intki influenta In
1 Hurmuzaki, Supl. 12, p. 26 ; dos. 13/1783, f. 137-139.
2 I. SeverinBulgakov, 10 iulie 1783, dos. 11/1783, f. 30-31.
8 Raportul lui R. Ainslie din 24 iulie 1783. Bibl. Acad. R.P.R., Documente engleze,
vol. I.
1
I. SeverinBulgakov, 1 august 1783, dos. 13/1783, f. 137-139.
5 I. BulgakovSeverin,www.dacoromanica.ro
15/26 august 1783, dos. 13/1783, f. 150-151.
31 APLICAREA TRATATULUI DE LA KOCIOK KAINARGI (1775 1783) 101
Balcani era necesara Insa o rezolvare onorabila si in aceasta problems.

In conferinta din 28 decembrie la staruintele lui Bulgakov marele
vizir Giurgiu Khalil Hamid pasa ii remise un act oficial prin care Poarta
Isi lua obligatia sa respecte tratatul de la Kiiciiik Kainargi i sa reInnoiasca
hatiserifurile acordate pe baza tratatului, adaugindu-se la prevederile stipu-
late : nici un fel de furnituri nu vor mai fi trecute In contul haraciu-
lui, ci vor fi platite cu bani pesin, iar lemnele si materialele de constructie,
de comisari speciali la granita i precizIndu-se totdeodata obligatiile ba-
nesti ale Principatelor conform hatihumaiumurilor din 17761. Astfel se-
nedul din 1783 constitui Inca un pas Inainte In ingradirea dominatiei
otomane, in afirmarea drepturilor de autonomie a Principatelor Romine.
Poarta nu va respecta cele stipulate, dupg cum nu se va impaca
nici cu pierderea Crimeei.
Din cele de mai sus se desprind urmatoarele concluzii :

1) Tratatul de la Kiiciiik Kainargi, schimbind raportul de forte in
bazinul Marii Negre in favoarea Rusiei, a deschis o noua etapa In relatiile
ruso-romine si Intre Principatele Romine 1i Poarta.
2) Hatiserifurile de privilegii din 1774, elaborate pe baza tratatului,
cai stipulatiile acestuia cu privire la Moldova si Tara Romineasca, n-au
fost traduse Insa In viata ; monopolul turcesc si exploatarea turco-fana-
riota n-au slabit.
3) Hatihumaiumurile din 1776 care precizau obligatiile b5,nesti ale
Principatelor Romine n-au fost nici ele respectate, Poarta folosind diverse
mijloace pentru a le eluda.
4) Prin conventia de la Ainali Kayak hatiserifurile din 1774 au ca-
patat, prin includerea for Intr -un act international o valoare calitativ
noua ; nemaifiind acte unilaterale ce puteau fi retrase oricind de puterea
care le-a emanat, ele au contribuit un statut international cu privire la
Mbldova si Tara Romineasca.
5) i dupa conventia de la Ainali Kayak, hatiserifurile an fost In-
calcate de catre Poarta. Pregatirile de razboi ale Portii fortificarea
liniei de cetati, Intarirea efectivelor garnizoanelor etc. au adincit exploa-
tarea Principatelor Romine.
6) Rusia a sustinut drepturile Moldovei si Tarii Romine. ti ; in toate
actiunile duse pentru respectarea tratatului, chestiunile rominesti au fost
prezente (uneori in subsidiar), In cadrul politicii guvernului rus.
7) Boierimea i inaltul cler s-au multumit sa adreseze memorii cu
doleante catre cercurile conducatoare ale Rusiei, manifestind ins5, aceeasi
imitate si supunere fata de Poarta ; pozitia clasei feudale rominesti, obiec-
tiv, a contribuit la nerespectarea de catre guvernul otoman a privilegiilor
smulse turcilor prin lupta comuna a celor dou5, popoare, rornin i rus.
8) Cu toate ca tratatul 1i hatiserifurile de privilegii n-au fost respec-
tate, ele au intarit autonomia tarilor noastre si an contribuit la afirmarea
drepturilor poporului romin.
Fondul Cancelaria, dos. 2239/1802, f. 188 191 ; D. A. Sturza, Ade $i documente,
vol. I, nuc., 1900, p. 192 195.
www.dacoromanica.ro
102 AL. V1ANU 32
IIPOBEAEITHE B IRI43Hb KYI-117H-1{AHHAP,EpRIACI-WI'0

gOPOBOPA, EACAIOIIIEFOCH MOJIAABI414 H BAJIAXI4I4
PE3IOME
IlleCTHaJAHaTa/1 CTaTbH Hynyit-HaitHappicidieuoro mmpHoro goroaopa aaxpenuna

aBTOHOMHIO Hpmgynattemmx HHHHCeCTB, oTHpbm nepeg MUCH umpoume nepeneHTmau pa3-
BHTHH. CyDAHOC Tb npegycmoTpemmx aor000pom HyBliTOB, Hacaloamxen MOJIPABH11 H
Banaxmx (rocygapm mamma ma6mpaTbea nonmaHeHHo Bemnimm Co 6parmem, TypHm He
HMelOT upaaa Hmemmrtwrben BO BuyTpeHHme H imamate Rena HHH/HeCTB, eHHHCT/3011130fi
C13/131,10 c Typmmett ocTaeTcn peryasipnaH ynnaTa xapana") 6una nogopeaHa yxaaann o
npmannermix (xaTmnepmPu"), nognmeaHHumm A6gya Xamxgom B Aexa6pe 1774 r. Bee me,
xoTa 9TH yitaau Henonno H npoTmnopennHo pemanm rnametimme npo6.nemu 'HHHIReCT13,
OHM HBHHHHCb 6pembro B CHCTM OTTOMaHCHOTO anaguneeraa, MyBCTBHTCabH0 OrpaHH-
qmBan npaHa, npmeHoemme ce6e Typimett.
Ha OCHOBaHHH o6wmpllux, 6onbmett naeTbio Hemagammx maTepmanos, maanenemiux
ma coseTcHmx apXHBOB 14 Haca lommxcH gmnnomaTmmecHott nepermeHm H gmnnomaTmnecimx
OTHOIHOHIHR, aBTOp npoenenumaeT 6opb6y POCCHH H pyMLIFICHTIX HOJIHTIPIeCICHX }Tyros
as nposegeime B HU13Hb gorosopa H yHaaoH.
ABTOp goHaabmaeT, %ITO B mecnegyemuft nepnog npummerkm, o Ho Topux roHopm.noeb
B ynaaax, OCTaHHCb Ha 6yMare, a TypeuicaH moimnonmn H Typelmo-cpanapxoTeHan aHc-
nnyaTagmn He OCHa6HH. ABORCTBeElHafi noammlin 6onpcTsa: C ogHoti cTopornza HocTop-
meHHan xnana H 6narogapHocrb as go6poncenaTenbuocTb", nponanemmo cynTanom
npm nognmeamm yHaaoH, a c gpyroftmemopangymu, nocunaemme B POCCHIO, B HoTopux
6onpe camgeTemATHorsanm, 4TO gocTmrHyToe TOHLHO 010411 mar, TaH liaH Honpocu 311143-
HCHHO Hanmue HRH o6eenemeHmH aBTOHOMHH mumecTH OCTaIOTCH B 06,11aCTII menaemoro
nogo6Han noamman aaTpygnmna Boamonume gelleTamn pyccHoro npaaHTenbemaa.
XOTH B 1776 F. Typnmn noepegeTaom gpyTmx yHaaoft (xaTaxymatiymbe) yT041{Haa
4mHancoable o6naaTenbeTma immmecTa, ona He egepHiana CBOHX o6emamiti H npogonacana
BLIHillMaTb H3 HHX BCe COHN, Hari H B npomnom. TpycoeTb 6OHpCTBa nepeg Hp0H3BOHOM
Tyrnam H rocyaapeil H coynacTme mx B 6e8manoeTHom rpa6ence HHHmecra cogetlemmanm
yennemno rypenHo4aHapmoTcHoft aHennyaTagmm.
Ananma, cgeaanumit aBTopoM, ocecropomie noaaamoaeT, Haim meeTo oaallmana
pymmucane B011pOCI31 B pamitax AeFITeabHOCTII, rip000gamog pyCCICHM nparanenLeToom Ana
Toro, 9To6u aaCTaBHTb Typgrno co6mogaTb goroaop, nognmeambill ea). Cegbmam eTaTba
HOHBeHT0114, aaamoliemoti B AtillaHH HaBaK, yeTaaaaaaoaaa, 'ITO POCCHH CTaHOBHTCH ro-
eygapeToom-rapauTom B gene nposegemm B H{H3Hb npmammendt, BanHeannux B ynaaax
1774 r.; Tem eamum OHM ripso6peam xapaHTep memgyHapogHoro eTaTyTa" gaff Mongam40
H Banan'. AHanmampyn noamTmcy Pocemm, asTop noHaameaeT, tITO pyccHoe npaamTenb-
CTBO eTpemmnoeb IIOBLICHTb npeeTmnt pymbuicHmx roeygapell nepeg Typimen H B TO 7fce
Hpemn eTapanocb MOM Ha 6OBpCTBO C TeM, qT06131 OHO summon° Toepapo 1108H14HIO HO
OTHOHI0111410 K rocygapajI H, H011041710, H,TypgmHB TOM, tITO RacaeTen co6alogem4a alma,
BaBoesalualx HHHHCeCTBaMH Tolima o6pasom Pocona BucTynana Kam ap6nTp meamy rocy-
Aapoma n Typgmeti, a TaRace memgy 6oapcHmmm rpynnupormamm H rocygapHmm. B
CBH3H C genTeammeTbio, nposogmmott Pocemeit B mennx npmeoegimemin Hpmma, pyccHoe
www.dacoromanica.ro
33 APLICAREA TRATATULUI DE LA KIDCICK KAINARGI (1775 1783) 103
npaawreabvrao BHOBb noaolimaeT sonpoc 0 HHHHIOCTBBX H BaerattarieT Typamo nomuicaTb

yuaa a aexa6pe 1783 r., Topum BHOBb aauperianamcs upana H uplimaeram Mona ainuf z
Bananin.
L'APPLICATION DU TRAITS` DE KOUTCHOUK-KAINARDJI

CONCERNANT LA MOLDAVIE ET LA VALACHIE
R8SUM8
L'article 16 du Traite de Koutchouk-Kainardji a consacre l'autonoinie des Principautes
roumaines at leur a ouvert de larges perspectives de developpement. Les previsions du Traite
concernant la Moldavie et la Valachie ont ate eseamotees dans leur essence (election A vie des
princes par la Grande Assemblee du pays, non immixtion turque dans les affaires interieures et
exterieures des Principautes, limitation des liens avec la Porte au paiement regulier du haraciu
(= tribut) par les hatti-cherifs d'Abbdul Hamid, de decembre 1774, consentant des privileges. Bien
que les hatti-cherifs n'aient resolu qu'imparfaitement et de facon contradictoire les principaux
problemes interessant les Principautes, ils n'en constituent pas moins une breche dans le sys-
teme de domination ottomane, puisqu'lls limitent sensiblement les droits que la Porte s'etait
arroges.
S'appuyant sur un vaste materiel, rapports et correspondences diplomatiques extraits
des archives sovietiques, inedits pour la plupart l'auteur etudie la lutte de la Russie at
l'action des cercles politiques roumains en vue de I'application du traite et des hatti-eherits.
L'auteur prouve que les privileges inscrits dans les hatti-cherifs sont demeures lettre morte
at que le monopole turc at l'exploitation turco-phanariote reont guere faibli durant la periode
etudiee. Les possibilites d'action du gouvernement russe ont etc contrecarrees par l'attitude
ambigue des boyards, qui, d'une part, envoyaient au sultan des adresses de remerciement et
de louanges pour la 4( bienveillance * dont it avait fait preuve en accordant les hatti-cherifs,
et, d'autre part, adressaient a la Russie des memoires dans lesquels ils declaraient que les avan-
tages obtenus ne representaient qu'une etape, les conditions essentielles pour l'autonomie des
Principautes restant encore ii l'etat de desiderata.
Bien qu'en 1776 la Porte ait precise par des halli-humaiums les charges financieres in-
combant aux Principautes, elle ne tint pas ses promesses et continua de pressurer celles-ci
comme par le passe. La lachete des boyards vis-h-vis des abus de la Porte et des princes, et leur
participation au pillage sans pitie des Principautes ont favorise l'aggravation de l'exploitation
turco-phanariote.
Les recherches de l'auteur mettent en pleine lumiere la presence des problemes roumains
dans les negociations menees par le Gouvernement russe afin de contraindre la Porte it honorer
sa signature. Par Particle VII de la Convention d'Ainali Kawak, la Russie devint garante de I'ap-
plication des privileges inscrits dans les hatti-cherifs de 1774, les hatti-cherifs Reverent ainsi
le caractere d'un a statute international concernant /a Moldavie et la Valachie. L'auteur, en
analysant la politique de la Russie, prouve que le gouvernement russe essaye de renforcer Pau-
torite des princes envers la Porte et s'efforce egalement de convaincre les boyards h observer
une attitude ferme A Pegard des princes et, naturellement, de la Porte, en ce qui concerne le
respect des droits acquis par les Principautes. De la sorte, In ,Russie apparalt comme un ar-
bitre entre les princes et la Porte, ainsi qu'entre les boyards at les princes. A l'occasion des ne-
gociations menees pour l'annexion de la Crimea, le gouvernement russe souleva de nouveau le
probleme des Principautes at arracha a la Porte le *sened* de decembre 1783, qui renforcait les
droits et les privileges de la Moldavie et de la Valachie.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NOTE I COMUNIC ART
DATE NOI IN LEGATURA CU FAMILIA ANEI IPATESCU

DE
GEI. IONESCU
Daca pentru unii dintre revolutionarii de la 1848 istoriografia bur-

ghez'a a arAtat oarecare interes, scotindu-le la luming intr-un fel sau altul
activitatea, pentru marea for majoritate acest lucru nu s-a intimplat.
Nu numai c6," lipsesc luerarile monografice referitoare la acestia,
dar si cele de sintea,, la rindu-le, ii privesc cu putin interes mai ales
pe cei mArunti ca rosturi in revolutie 1.
Printre figurile revolutionarilor de in 1848 carora aproape a nu
Ijs-a dat nici o atentie, se numgrA, si membrii familiei Ipatestilor, intro
care, fireste, Ana Ipatescu 2.
Familia Ipatestilor a jucat totusi un rol destul de important in
trebtirile revolutiei din Tara Romineascg, chiar daca membrii ei nu s-au
numgrat printre revolutionarii de mina intii in evenimentele anului 1848,
1 Spre pilda A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor dirt ,Dacia Traiand, ed. a III-a, Buc.,
1930, vol. XII, In care trateazd revolutla din 1848. Nici mdcar Ia pagina 83 unde se vorbeste
de fapta traddtoare a coloneilor Odobescu si Solomon, de Ia 19 iunie 1848, nu spune de eft
cd : Poporul auzind de acest act de tradare al armatei, vine Intr-un numdr foarte mare la
palat... Se face o strasnica miscare care dezarmeazd ostirea si colonelii ce comandase mdcelul
scapd numai cu mare greu de a nu fi sflsiati de popor..." (vezi si nota 59, In care, citindu-se
articolul lui C. A. Rosetti din Pruncut Ronan, din 22 iunie, tot nu se aminteste nimic, milcar
de Ana Ipatescu). Doar la pagina 71, numai 4-5 rtnduri despre interven%ia Anei de la 19
iunie, si aceasta numai ca exemplu cd, In afard de conducatoril oficiali ai vedem
si femei, vedem si copii. i . ", care se alaturd actiunii. Vezi de asemenea si N. Iorga, Istoria
Rominilor, Buc., 1938, vol. IX (Unificalorii), In care Ana nu e amintitA deelt indirect si In
treacitt, ca un fapt oarecare, In cu totul altd parte decit unde ar fi trebuit, la p. 233. Se
vorbeste aici de Ingrijorarea domnului tdrii, cum reiese dintr-o scrisoare adresatd lui Aris-
tarchi, capuchehaiaua, cd revolutionarii din Constantinopol si Brusa se adund Ia Tulcea, Ingri-
jorare ce pare In acelas timp chid se permitea (de domnitor) Intoarcerea lui Nicolae Ipatescu
si a solid, din care se Meuse o eroind a revolutiei... " Atha tot, nimic altceva, ceea ce spune
destul de cum au fost apreciati. Nici Manualul de Istoria R.P.R., Buc., 1956, nu da mai =RA
atentie faptului (p. 360).
2 Nu existd cleat o brosurd : M. Roller, 1848 1948. Ana Indlescu, Buc., 1948, 18 [ 20]p.
www.dacoromanica.ro
106 GH. IONESCU 2
Yn sensul - fig zicem - al participkii vreunuia dintre ei la Guvernul

provizoriu 1.
Importanta rolului jucat de membrii acestei familli in revolutie
este demonstrat& de altfel de -faptul ca cei doi frati Ipate§ti, Nicolae
i Grigore, s-au numarat printre acei frunta§i ai revolutiei pe care decretul
comisarului otoman Fuad Efendi §i al caimacamului C. Cantacuzino,
din 25 septembrie 1848 2, ii arata, nominal ca, trebuie s'a fie expulzati din
tars, fiindca aflarea for in tear/ nu se poate Impaca cu odihna §i sigu-
ranta public / ". Ace,itia nu vor putea s5, se IntoarcA far5, o porund,
Intr-adins a Wand. Sale Sultanului", iar dac5, o vor face c5,1cind aceasta
masur5, cerutA neap5rat de mintuirea statului s'a se aresteze §i s/ se
pedepseasc& dupe toatap strapicia legilor 3.
Boierimea reactionary Yi indicase §i pe din§ii lui Fuad Pa§a, pentru
a fi Inl5turati Impreung cu frunta§ii conducAtori ai revolutiei, ceea ce
denotA, madar, felul In care erau priviti de adversarii politici. Lucrul
acesta dovede§te §i mai mult ce Ipate§tii meritau a atrage atentia
cercetatorului asupra lor.
De la Inceput se poate face afirmatia cA, despre Ana Ipatescu nu se

cunosc de cot putine fapte scoase din cele cIteva informatli p5strate In
actele care an fost publicate in colectia ce cuprinde documentele referitoare
la revolutia din 1848 4.
Care slut izvoarele acestea documentele, referitoare la Ana Ipa-
tescu ? Mai Mtn e vorba de corespondenta din Bucure0i, 'cu data de
20 iunie 1848, publicatI de Gazeta de Transilvania 5. Apoi, corespondenta
din Bucure§ti, tot cu data de 20 iunie 1848, a ziarului Allgemeine Oesterrei-
chisohe Zeitung 6, dupg care trebuie amintit articolul publicat de gazeta
local/ Prunoul Romin la 22 iunie 1848 7. La acestea se adaugI scrisoarea
lui A. G. Golescu catre N. Balcescu, cu data de 19 iulie 1848 8 1i o foaie
1 Referitor la proportille rolului Ipatestilor In revolutla de la 1848, in Tara Romineascl,
vezi aid, mai jos, detAii.
I Anul 1848, tom. IV, nr. 2056, p. 516 -517 ; cf. si nr. 1985, p. 437-450, scrisoarea lui
N. Costinescu din 19 sept. 1848. Sint citati si Intre cei cArora nu li se permitea retntoarcerea
In Ora prin firmanul catre printul Bibescu din 6 iulie 1849 (Anul 1848, tom. VI, nr. 180,
p. 260-261). Tmportanta rolului for in revolutie se vede si din felul cum, o vreme, au lost tratati
In timpul exilului. Dindu-i relatii lui Ghica in privinta celor ce se IntimplA cu exilatii trecuti
In Transilvania, Chr. Tell ti vorbeste si de Gr. Ipatescu (scrisoarea din 12 noiembrie 1848 In
Anul 1848, tom. V, nr. 2656, p. 415). Scriindu-i aceluiasi Ghica la Constantinopol, Stefan
Golescu inchele scrisoarea din 17 decembrie 1848 rugindu-I sA transmit /, plecatele mele
inchinAciuni lui M-me Ghica" sl imbratiseaza din parte-mi pe Filipescu, Melic si IpAtescu"
(Ibidem, nr. 2898, p. 663-664) si intr-un caz si In altul, asadar, fruntasi ai miscarii cum au lost
Tell si $t. Golescu, nu uitau a aminti si despre Ipatesti, In relatiile for cu Ghica.
a Ibidem, torn. IV, nr. 2056, p. 517.
4 Anul 1848 In Principalele Romtne, Buc., torn. 1-VI, 1902-1910.
5 Ibidem, torn. I, nr. 475, p. 700-703, pasajul despre Ana, la p. 702.
Ibidem, nr. 476, p. 703-705, pasajul respectiv la p. 704, unde i se zice Anna
Ispitescu".
7 Ibidem, tom. II, nr. 510, p. 31-35, pasajul la p. 34.
6 Ibidem, nr. 994, p. 614-622, despre Ana, la p. 616.
www.dacoromanica.ro
3 DATE NOI PRIVIND FAMILIA ANEI IPATESCU 107
-volanta vieneza, far/ data, dar tiparita fara, doar .si poate, Inainte de
19 iulie, cind vorbea de ea Golescu In scrisoarea catre N. Balcescu 1, pe
care o public/ N. Iorga In 1915 2 si, mai tlrziu, In 1930, I. Breazu 3.
Toate aceste izvoare se refers la acelasi fapt : Ana Ipatescu In
momentul actiunii din ziva de 19 iunie a revolutiei de la 1848 4. tai, la
drept vorbind, privindu-le Indeaproape, nici nu contin vreo diferenta
esentiala intre ele In felul cum prezina acest moment, din care sa, se
poata adauga o noun §tire despre Ana. Poate numai foaia volanta vieneza,
sa, fats o mica, exceptie, and uncle informatii in plus. Dar, dad, stirea pe
care o tontine foaia, privind infatisarea eroinei, poate atrage luarea
aminte si e chiar de retimit, celelalte pe care ni le ofera sufera in mare
masura de nota romantioasa In care e prezentat Intregul fapt.
Participarea Anei Ipatescu la revolutie a fort prezentata, In trecut,
idealizat, ca un fapt iesit dintr-o Intlmplare oarecare a momentului, ba
chiar numai ca o simply extravagant/ din partea unei femei en mintea
infierbintata de dorinta de a se face Alva In jurul numelui Om, de a se
vorbi de ea, si nu ca o actiune izvorlta din convingere, din cunoasterea
si intelegerea scopului pentru care se pornise lupta.
Evident ea, astf el tratata, participarea Anei la miscare apare cu
totul rupta de realitatea socials, pe eita, vreme, dad, se tine seama de
trecutul sau, de mediul In care a trait, atunci participarea ei la revolutie
se va putea explica In adevarata sa lumina, si nu in aceea falsa in care a
infatisat-o istoriografia burgheza. E necesar deci ca prima cercetare In
ce o prive,te sa, se Indrepte asupra originii si a vietii eroinei dinainte de
revolutie. Ea va arata uncle trebuie cautat izvorul avintului revolutionar
din sufletul acestei femei, care nu s-a sfiit sa infrunte cu curaj, In cursul
evenimentelor din ziva de 19 iunie, chiar moartea.
*
Despre viata Anei Ipatescu dinainte de revolutie, aproape ca, nu se
tie nimic. tirea pe care o da In lucrarea sa Mihail Roller 5, privind o jalba
inaintata de Ana domnitorului Bibescu, cu prilejul arestarii unuia dintre
membrii familiei sale, jalba care e un adevarat protest fats de samavolni-
ciile autoritatilor 2, n-o cunoastem In Intregime, fiindea autorul amintit
nu d6, din ea deci1 un pasaj 1$1 nici trimitere la Bursa, nu face'. Ar fi
1 Anul 1848 to Principatele Romine, Buc., tom. II, 1902-1910, nr. 994, p. 614-622,
despre Ana, la p. 616.
2 N. Torga, 0 eroind revolulionard" romdncd In bile germane din 1848, In Rev. Istoricd,
an. I (1915), nr. 2, p. 26-31.
3 I. Breazu, 0 foaie volantd despre Ana Ipatescu, eroina reuolufionard de la 1848 din
Bucure4ti, In Anuarul Institutului de Istoria Nalionald, Cluj, 1928-1930, an. V, p. 520-524.
Dar e aceeasi foaie publicatA de Torga, care o luase tot din bogata colectie a d-lui G. Sion".
4 Vezi mai jos faptele petrecute In aceasta memorabila zi a revolutiei In Bucuresti.
5 M. Roller, 1848 -1948. Ana Ipatescu, Buc., 1948, 18 p.
6 Ibidem, p. 5-6.
7 Iata scurtul pasaj din protestul adresat de Ana lui Bibescu VodA, cu prIlejul arestAril
unuia dintre membrii familiei sale, cum zice autorul lucrarii amintite, M. Roller : Asta e
bucuria noastrA ca... sa ne maltrateze sbirii politiei? Ce deosebire este Litre guvernul fana-
riotilor si al (mAriei) tale ?". Rezumind in continuare, autorul adaugb faptul a Ana Ipatescu,
www.dacoromanica.ro
108 GH. IONESCU 4
lost interesant, desigur, dm/ s-ar fi facut cunoscut Intregul continut al

aeestei
Dar si asa, aceasta ne-o aratA ca pe o adept a ideilor revolutionare.
Faptul, fireste, nu e un lucru neexplicabil dad, ne gindim ca ea era sotia
unui participant la revolutie, am zice, dintre cei de seams, ale cgrui idei
si activitate Ana le-a putut cunoaste ei ImpgrtAsi traind In casa cu dinsul
5i, de asemenea, data ne gindim si la vista pe tare ea a trait -o in casa
pkintilor sai.
In leg/tura cu originea Anei Ipatescu cea dintii problem& care se
pune este aceea de a sti tine au lost parint,ii, rudele ei.
Totdeauna s-a ra' spans la aceasta problem& simplu : Ana Ipatescu.
a fost sotia pitarului Nicolae Ipatescu 1. Aceasta a fgcut ca parintii, rudele,
fratii ei in caz cá a avut s& nu fie cunoscuti pin& acum i, de ase-
menea sg, nu se Intreprind& nici o cercetare in acest sens.
,uainte de a rezolva aceasta problemA, mai trebuie elucidat Inc&
ceva si in leggtur& cu numele ei de casatorie, atit de cunoscut sub forma
lui de Ipatescu. Numele eroinei, ca ei acela al familiei, pe care-1 purta prin
casatorie, nu este Ipatescu, cum obisnuit i se spune, ci Ipatescu.
In toate actele originale striae de membrii familiei, In toate iscali-
turile lor, de la eel mai tIn&r ping la eel mai Valli]. Ijpatestii nu folosese
decit forma Ipatescu si nu Ipcitescu 3.
Este adevarat ca unele acte ale oficialit6tilor vremii 3 §i, mai ales,
scrierile asupra evenimentelor de la 1848 In care e amintit i numele
acesta au facut sI se impuna, forma Ipatescu 4, Ins& faptul nu dl dreptul
a nu ne Intoarce la forma corecta a numelui asa cum o intrebuintau
adevaratii lui purtatori, anume aceea de Ipatescu. De aceea vom numi pe
eroina de la 1848 numai cu numele de Ana Ipatescu si nu Ipatescu.
Datorita faptului ca i s-a zis doamna" 5 sau ,cocoana", s-a crezut
ca Ana sau, uneori, Anica 6 Ipatescu ar fi lost o boieroaic& din
In termeni asemanatori ", acuza mai departe regimul reac %ionar, afirmlnd hotarlrea ei de a
lupta chiar de ar fi sa mearga In morn-ant, declt sA ducA" si aid da iar o frtnturA de citat
viata rusinoasa ce o traim". Cf. op. cit., p. 5-6.
1 Asa o aratA unele dintre izvoarele care vorbesc despre actul eroic facut cu prilejul
evenimentelor din ziva de 19 iunie 1848 (vezi locurile citate privind aceste izvoare).
2 Asa spre pilda, Grigore cind iscalea In locul presedintelui Consiliului Municipal al
Bucurestilor, rAspunsul In legatura cu raspunderile ce are acesta In aprovizionarea capitalei cu
pline, came si lumInari, semna astfel : Gr. Ipatescu". Arh. Stat. Buc., Vornicia din launtru,
Ad-tive, nr. arh, 4254/1839, f. 246. Cf. g. I. Cojocaru, .Doc. privitoare la economia T. Rom.,
1800-60, vol. II, nr. 744, p. 951.
a Totusi uncle foloscsc forma dublil. Astfel In hot5rtrea inaltului Divan al Printipatului
Tarii Romtne sti data fn procesul And cu Athanasie Nicolau, se zice la Inceput Anica Ipateasca"
pentru ca apoi sa se zica Ipatescu". (Arh. Stat., Buc., ms. 960, actul nr. 12, fila 28 v.-32 v.).
4 Nu numai lecture numelui In izvoarele din colectia Anul 1848" (vezi izvoarele din
colecl,ie citate), ci mai ales luerarile obisnuite ca [I. Bibicescu], 1848 in Romtnia, Buc., 1898 ;
C. Colescu-Vartic, 1848, Zile revolufionare, Buc., 1898 ; S. Albini, Introducerea la vol. VI al
colectiei amintite etc
5 Asa H zice spre pildS corespondentul Gazetei de Transilvania (Anul 1848, tom. I,
nr. 475, p. 702) si tot asa A. G. Golescu (ibidem, torn II, nr. 994, p. 616).
6 Ca la corespondentul Gazelei de Transilvania (loc. cit.) sau ca In hotbrlrea Inaltului
Divan al Printipatului Tarii Romlnesti Arh. Stat. Buc., rns. 960, fila 28 v. actul nr. 12 etc.
www.dacoromanica.ro
7,1 DATE NOI PRIVIND AMILIA ANEI IPATESCU 109
nastere, mai ales ca sotul a avut o vreme rangul de pitar 1 si mai apoi
pe acela de serdar 2.
Dacg, i s-ar fi cunoscut atit pgrintii ei, cit si ai sotului, nu s-ar
mai fi nfiscut o asemenea pgrere, caci s-ar fi putut vedea ca originea
ambilor explica foarte bin prezenta And ski a lui Nicolae Ipatescu in
miscarea revolutionara, amindoi fiind legati de elementele burgheziei in
ascensiune, ce incerca sa-ski facg, loc cu forta la conducerea statului ca
purtatoare a noului in luptg cu vechiul.
Din documentele ce avem la indeming si, mai ales, din hotgrirea
ltnaltului Divan data in procesul Anei pentru ramasurile p'grintesti",
se vede tine era tatal ei 3. Yl chema Athanasie tire -serdarul si dupa cite
se pare, era un localnic.
In timpul cit a trait in Bucuresti, ping in cursul anului 1814, tatal
Anei reusise sg-si agoniseasca ceva avere, indeletnicindu-se, probabil, en
felurime de negoturi de pravglioara mai marunta ski, in afara de aceasta,
mai tinind si o cafenea 4. In bunul mers al treburilor cafenelei, 11 ajuta
un Tanase (Athanasie) Nicolau postelnicelul 5.
Ca toti negustorii vremii, Athanasie, in indeletnicirile sale zilnice,
fgcuse datorii, dar si imprumutase la rindu-i cu bani, pe multi, intro
care chiar pe amintitul name Nicolau, ce se da drept vgrul sau.
Cam ping in 1814, circ-serdarul locuise, se pare, cu chirie. In acest
an el se hotari a se face proprietar, cad it vedem cumpgrind, la 4 mai
1814, o casa cu ecareturile" ei i cu doug pravglii pe podul Tirgului
de afarg, in mahalaua Olarilor".
Actele arata ca Athanasie circ-sedarul a dus o via de negustor
bucurestean prin excelentg. El a fost casatorit in doug, rinduri : prima data
cu Catinca, iar a doua oarg, cu Safta. Nici uneia din ele nu-i cunoastem
ping, acum numele de familie. Mama Anei a fost Catinca. Timpul cind
s-a casatorit circ-serdarul en Catinca nu se poate spune sigur, caci lipsesc
In hotartrea inaltuIui Divan amintita ad In nota 6, p. 108 se zice ca la judecata, pe d-ei
pitAreasa Anica Ipateasea, cit i pA Marghioala soru-sa", le reprezintA d. pitar Nicolae Ipa-
tescu, sotul Anichii... . Fusese ridicat la acest rang la 27 august 1837, cum se vede din Bute-
final Oficial al T. Rom. din 9 septembrie 1837, p. 153, el fiind al treilea dintre cei facuti
pitari acum, fiindca se distinseserA prin munca lor. Ca functionar al Departamentulul Vistieriei
el avusese insa, cu trei ani mai Inainte, rangul de logofAt (But. Of. pe 1834 iulie 23, p. 110,
unde e al 53-lea din mai multi cu acest rang).
2 La rangul acesta de serdar e ridicat In 1841, cum o aratA Bulelinul Oficial din 1841,
luni 6 ianuarie, nr. 1, supliment, p. 3, col. a II-a.
3 Tata cum Incepe aceasta hotarlre : Athanasie postelnicelu nerAm1nInd multumit pe
alAturata hotAdre a Cinstitului Divan Judecatoresc, sectiia sivilA, de aid, data in pricina de
judecatA ce are cu Anica IpAteasca si soru-sa Marghioala, pentru moitenirea averi(i) rapo-
satului tatului lor crc-sardar Athanasiie, dupa apelatiia ce au dat in legiuitul curs, trecutA In
nr. 320, valaf< ul> de aprozi i-au Infatisat la divan Innaintea noastrA... ". 5i In rest, textul
hotArIrei arata lamurit tine era tatAl Anei Ipatescu : ctrc-sardarul Athanasiie". Arh. Statului,
Buc., Inaltul Divan ms. 960, fila 28 v., actul nr. 12.
4 CA a tinut cafenea, ne relateaza o mAturie a solid de-al doilea a lui Athanasiie ctrc-
sardarul, datA de ea, la 22 aprilie 1833, In legiltura cu tnrudirea dintre drc-serdar gi Tanase
postelnicelul, care sustinea cA-i era var. Intreb1ndu-1 ea ,ce ruda e cu Nicolau, Athanasie i-a
rAspuns ea nici o rucla nu-i -este decit, in saracia lui, l-au lost tinut In cafenea, hranindu-1".
6 Hotar/rea Inaltului Divan a Printipatului TAM Rominelti, amintita, 11 arata cu
acest titlu. Vezi citatul din notawww.dacoromanica.ro
3.
110 GH. 1ONESCU 6
tirile documentare. Este probabil ea faptul s-a petrecut cu mai multi.

ani Inainte de 1814. Dupa anul 1814, Athanasie s-a despartit de prima lui
sotie §i s-a casatorit cu Safta. Tot atlt de putin sigurg e $i data chid a
avut loc aceasta, despartire. tntr -o jalba catre Judecatoria de Ilfov, din.
26 august 1831, Catinca, amintind aceste fapte, zice ca : in anii trecuti",
dar Athanasie Nicolau, tot intr-o jalba, data 1110, Logofetiei Dreptatii
la 6 iunie 1832, afirma ca ea este despartita de tire -serdar de 18 ani,
ceea ce ne duce la anul 1814.
In on ce caz, mai tIrziu de 1821 nu se poate admite ca a avut
loc despartirea dintre cei doi soti fiindca, in diata sa, Athanasie hotara
ca Safta, sotia de al doilea, dupg, moartea lui, sa-si is zestrea ei impreunl
en .... hainele §i alte lucruri ale ei de zestre, care s-ar fi prapadit in.
vremea trecutei razvratiri din leat 821". Pasagiul din diata ne arata deci
ca In 1821, In timpul cunoscutei rascoale a poporului condusa de Tudor
Vladimirescu, sotia lui Athanasie circ-serdarul nu mai era Catinca, ci
Safta. Despartirea de sotul sau i-a adus Catinchii nu numai o grea situatie
morals, dar, dupa cite se pare, una si mai reamateriala. Ajunsa silnica",
taxa putea chivernisi viata, ticaloasa" si rabdatoare", cum singura
o spune, Catinca nu mai oferea o suficientA, garautie si de aeeea, la moar-
tea fostului sau sot, autoritatea judecatoreasca nu o primeste sa fie epi-
troapa minorei §i averii ramase de pe urma lui.
A doua sotie a lui Athanasie circ-serdarul a fost o anume Safta.
Fara indoiala ca si ea apartinea aceleiasi lumi not care lupta acum sa se
ridice, aceleiasi categorii sociale ca si noul sau sot. Ea mai fusese maritata
o data. Cu Athanasie nu a avut nici un copil, dar, de la primul sot,
cunoastem pe o fiica FAA,' a-i sti numele casatorita cu arendasul
mosii Ciorani, si pe un fiu, Radu, cu care venise in casa noului sot.
Cu mama sa vitrega, Ana, se pare, ea nu prea a fost In relatii bune,
caci, la scurt timp dupa moartea circ-serdarului, ea o va chema in jude-
cata, ca §i pe epitropul averii Tanase Nicolau. Judecata, In continuare,
se va purta Insa numai cu Nicolau 1.
Graba cu care cIrc-serdarul a cautat sa-si casatoresca pe fiica sa
cea mai mare, nemaitinlnd seama de faptul ca omul dupg care o da mai
fusese casatorit, ceea ce, cu moravurile de atunci nu era un procedeu prea
obisnuit, se datoreste, desigur, i antipatiei pe care Ana o avea fata
de mama sa vitrega.
Anul 1828 aducea, precura se stie, deelansarea razboiului ruso-turc.
Daca pacea de la Adrianopole, cu care el se Incheia In 1829, 4i punea
capat, creInd avantajele cunoscute §i pentru tarile romine, intro care
acela de atita importanta pentru dezvoltarea for economica, al Inlaturarii
monopolului turcese, razboiul insemna totusi, §i acum, ca In atitea alto
rinduri, mari greutati Ei griji. Intro greutatile mari carora tarile noastre
an trebuit sa be faca fata In acele tulbure Imprejurari an fost §i acelea
provocate de izbucnirea holerei.
Vezi hotlirirea Inaltului Divan amintitA, in care numai Athanasie postelnicelul e piritul.
www.dacoromanica.ro
Nestiind ce va putea iesi din nesiguranta momentului, Athanasie

circ-serdarul $i -a string ce-a avut mai de pret in casa : scule, acte, bani
lichizi si alt calabalic", le-a asezat in mai multe lazi, le-a pecetluit bine
pe acestea si le-a depus, in pastrare la biserica Olarilor ot mahalaua
Olarilor".
Cum se stie ca asa ceva nu puteau face decIt cei ce aveau ce depune
si,mai ales, elementele mai de vaza ale mahalalei respective, poate fi
socotit acest fapt ca Inca, un argument cu care se demonstreaza ca, In
mahalaua In care locuia, Athanasie era un om mai de seama. Aceeasi
prevedere de negustor grijuliu cu cele ce i s-ar fi putut Intimpla atit lui
cot si averii ce agonisise, Ii determine pe clrc- serdar ca tot acum sa-si
face si diata 1.
intr-adevar, la 1 august 1829, diata era gata facuta i puss si ea
in lazile ce erau trimise in pastrarea bisericii Olarilor. Data ei ne ajuta
astfel a fixa aproximativ data depunerii lazilor la aceasta biserica.
intarita cu iscalitura i pecetea" proprie si, de asemenea, cu opt
martori preoti si mireni", dupe regulile timpului, diata ne arata ea, Atha-
nasie hotaxa ca dupe moarte-i sotia sa Bali is zestrea ei, Impreuna, cu
partea ce-i lass pretuind o casa a sa ce o avea In mahal<aua> Olarilor,
din fata podului Tirgului de afara, drept lei 15 000, pe care-i rinduieste
de a se imparti intr-acestasi chip : adica lei 6 000 zestrea Saftei, sotii sale,
ins lei 3 000 bani in naht, si alti 3 000 hainele i alte lucruri ale ei de
zestre, care s-ar fi prapadit In vremea trecutei razvratiri din leat 821,
pe linga carii 4i mai lasa, legat, lei una mile ; precum i fiiului ei, anume
Raducanu, ce 11 are de la cel dintli so al ei, rInduieste de a i se da lei
una miie, supt cuvint ca ar fi avut el parte de la raposatul tats -sau si ar fi
intrat aratatii bani in mlinile sale din preuna cu zestrea mamii copilului
ce i-au fost al doilea sotie, mai lasIndu-i pomenitului copil si din parte-i
armele §i toate hainele ce se vor afla.
Iar celalalt cusur de lei 7 000, pins la Implinirea sumei de lei 15 000,
rinduieste de a se da Anichii i soru-sii Marghioalii ce slut adevarate
copile ale sale de la cea dintli sotie a sa. Tug, lei 6 000 pa seama
Anichii, din carii sa -$i traga, lei 2 000 lipsa de zestre ce ar fi avind, i cu
alti 2 000 o face destoinica ca sa-i caute sufletul cu toate obicinuitele
pogribanii, dind si 30 da sarindare, iar lei 2 000 ce mai ramin din suma
de lei 6 000 sa -i raspunza la o datorie a sa care acela ce va Infatisa zapisul
s'a'u cu asemenea pecete si nume, lasInd fii-sii Marghioalii numai lei una
miie i ce alt va mai prisosi din viata sa".
OricIta prevedere avusese Athanasie luInd aceste masuri, totusi el
nici nu banuia eh de repede 41 astepta sfirsitul pe care voia astfel sa-1
Intimpine pregatit.
Intr--adevar, holera, care izbucnise aproape brusc In luna mai 1831,
Intl" In Moldova 2, faclnd pe cei avuti In special pe boieri sa fug/
1 Diata nu s-a pastrat In original. Nu cunoa§tem decit rezumatul continutulul ei cuprins

in uncle acte din cursul procesului purtat de Ana cu Athanasie postelnicelul, ca de ex. hotfulrea
Inaltului Divan, sus-citata.
2 I. C. Filitti, Princip. .Rom. de la 1828 la 1834, Buc., 1934, p. 96.
www.dacoromanica.ro
112 GH. IONESCU 8
cat mai repede din orase, mai ales din Iasi 1, izbucnea cu aceeasi putere,
daca nu cu mai multa intensitate, si tot aproape dintr-o data, In iulie
1831, f}i In Bucuresti 2.
Cu toate masurile luate, napraznica boala, pe care o Insemnare
marginala pe un manuscris o arata ca boala foarte groaznica" ce nu
s-au mai pomenit" 3, a facut adevarate ravagli.
Aceasta boala foarte groaznica", ce nu s-a mai pomenit", dar
la fel cu care se mai pomenise totusi Inainte 4, nu 1-a ocolit nici pe Atha-
nasie circ-serdarul, total Anei Ipatescu.
Izbit de ea pe la sfIrsitul lui iulie sau pe la inceputul lui august,
Linda, la 26 august 1831 el era aratat ca raposat, circ-serdarul muri
repede, fara o lunga suferinta.
Ca figura mai rasarita in mahalaua In care locuia, fireste ca Inmor-
mIntarea sa a necesitat o cheltuiala destul de Insemnata. Numai pentru
Ingropaciune i pomana" ce i se faceau acum se cheltuira 576 taleri si
25 parale".
Ca neamuri mai apropiate ale sale nu cunoastem deocamdata cleat
pe acel Athanasie Nicolau, amintit mai lnainte. Dar si cu acesta e o
problema daca era sau nu ruda. Grabindu-se a lua pe seama sa epitropia
averii ramase i grija unei copile minore a cIrc-serdarului, Nicolau daduse
fuga, numai la o lung si ceva de la moartea acestuia, la Judecatoria de
Ilfov si declarase ca e singurul neam mai de aproape asupra ca'ruia poate
f i lasata oficial toata aceasta grija.
Aratase acolo ca e var bun cu decedatul cu toate ca vechilul sau
Floropol, In alts imprejurare, zicea ca-i este numai var de-al doilea
si ea e un om cu stare. in urma unei sumare cercetari, judecatoria lug,
de buna, afirmatia sa si-lnumi epitrop, nebagind de seama ca Inca Inainte
de a fi capatat Intarirea legala de epitrop5, chiar din septembrie 1831, el
a Mitropolitul si boierii fug din Iasi. Kisseleff care ramine totusi in orasul molipsit, tsi
is inSsura de prevedere de a desemna pe generalul Dietrichs ca Inlocuitor, daca, eventual,
boala 1-ar ajunge si pe el. La 16 iunie el incunostiinta pe Mitrop. Veniamin ca adunarea, ce
fusese inchisa la 2 iunie, suspendindu-se lucrarile, ar putea sa le continue incepind din iulie.
I. C. Filitti, loc. cit.
2 Ibidem. 5i aici Kisseleff trebui s5 consimtA cA din cauza holerei... madularele divanelor
sa se intruneasca abia to septembrie" (v. p. 267) ; Cf. idem, Acte inedite, In Convorbiri literare,
/10V., 1908, p. 510-512.
3 fata-i textul : La leat 1831, pe vremea secerii, s-a intimplat o boala foarte groaznica,
ce se numia holer-morbuz, care aceasta boala nu s-au mai pomenit si au Post pe fata a tot
pamintul, de care multi au cazut dupa cai, pe drumuri, si au murit, de care boalA li se
schimba chipurile si Se faceau foarte groaznici" I. C. Filitti, Princip. Rom. de la 18 28 la 1834,
p. 285 nota 6.
4 Spre pilda ciuma, care chiar in ultima vremc bintuise si mai bintuia Inca in preajma
izbucnirii si a holerci. Stirile despre ravagiile ei to tars se tin lant. Vezi spre pilda Hurmuzaki,
vol. XVII, docuinentele cu numerele : XI, XLI, XLV, XLVII, XCVI, CXIII, CCII, CCXXXIX,
CCLII, CCLVII, CCLXI, CCLXVI, CCLXXIV, CCCIII, CCCXXVIII, CCCLIX (si cutre-
mur), CCGLX, CCCLXVII, CCCLXXVIII, CCCLXXX, CCCLXXXI, CCCLXXXIII,
CCCLXXX IV etc.
5 Intre altele hotarirea inaltului Divan amintita, are si urmAtorul pasaj referitor la
procedeul lui : si el, mai nainte de a se orindui de catr< e> judecatoriie, de sine-si s-au
facut epitrop precum din jalba sa ce-au dat-o catr< e> judecatoriie la It. 831 octo < m> vr< le >
21, care este trecutS tntr- aceast <ii> alaturata carte de judecatS, sa vede ca fSrS cuviinta
www.dacoromanica.ro
DATE NOI PRIVIND FAMILIA ANEI IPATESCU 113
si procedase la vInzarea caselor defunctului si la desfacerea averii lui,

alegind fi zestrea celei de-a doua sotii, ceea ce arata destul de clar inten-
Ole ce avea, mai ales cd, umblInd, fard, nici o permisie legala cu repre-
zentantul legiuit de fats, cum ar fi trebuit, In lazile 1 depuse cu averea
defunctului la Olari, luase din ele si un zapis al sau de datorie catre
circ-serdarul Athanasie, pe care-1 rupsese spre a nu se mai sti de existents
datoriei.
and mai apoi, In 1832, e chemat In judecata de Ana, si cind i se
arunca In fats cd, nu e nici o ruda cu Athanasie circ-serdarul, Nicolau
nu Incearca nicidecum sa dovedeasca contrariul, asa cum sustinuse Inainte,
ceea ce va face ca acum si instantele judecatoresti sa priveasca astfel
rudenia lui cu cel wort 2.
Singuta Ana Ipatescu arata, intr-o jalba catre domnie, ca, e'I nu e
,nici al noolea neam ruda" cu tatal ei, iar Salta, a doua sotie a raposatului
da marturie cd, In viata cit am trait cu raposatu barbatul mien, clic-
sardar Athanasie, de multe on 1-am Intrebat de este vreo rudenie cu
postelnicu Tanasie de la Mann, ci raspundea ca, nici o rudenie nu-i
este ....". Tot asa o neaga si N. Ipatescu cind, ca vechil, reprezenta in
proces pe mostenitoarele cIrc-serdarului 3.
Potrivit acestor stiri mai repede putem credo ca nu era nici un fel
de ruda cu core-serdarul, Left cum pretindea el, interesat sa spund, astfel.
Daca din a doua casatorie, Athanasie nu a avut nici un copil,
din prima tusk a avut mai multi dintre care ramasese numai cu doua
fete : Ana si Marghioala.
Cea de-a doua, mai mica decit Ana, era Inca minced la moartea
tatalui ei 4.
s-au amestecat el In epitropiia ayeri rap< osa >tului parintelui jeluitoarelor, cad nu mai
era nici un drept si da vreme ce el, cu chipul acesta uneltind viclesug, nu numai catagrafiie
n-au facut de averea mortului atunci dud s-au amestecat el intr-aceastA epitropiie, ci Incil
mai nainte de a sa orIndui epitrop au fost facut vInzatoare casile cu pravaliile mortului,
asupra ciiriia vinzari, deli sit vede ca s-au Mut cercetare de catr< e> judecatoriie, dar, da
vreme ce nu sa vede indeplinitA dupa cuviincioasile orindueli, adicA sa sa fi cercetat de avea
el atunci cadere sa faca vinzatoare aceste case... ".
1 Tot aid In hotadre se arata ca judecata fAcutA la Judecatoria de Ilfov mai Inainte,
hotarlse, ca Athanasiie sa tncredin %eze prin jurAmInt la sflnta mitropolie ce avere s-au aflat
In ladle mortului, atunci dud s-au amestecat el, si In casa lui Intr-acea vreme dud s-a amestecat
el Intr-acea epitropiie".
2 Nici o pozitie a sa in favoarea Inrudiril nu e aratata de hotarirea Inaltului Divan,
de care ne servim. Din contra concluzia ei spune : Deci, chibzuind Divanu /Huta dreptatii
asupra acestii pricini, zice ca numitul Athanasiie, fara a fi orinduit epitrop sau macar ruda
de aproape a mortului drc-sardar, tatal numitelor clironoame, de sine-si facindu-sa epitrop
asupra rAmasii averia mortului si tainuind diiata ce an lasat-o mortul, dupA ce mai !nth au
pus In lucrare vinzarea casilor..., apoi, prin jalbi neadevarate si prin viclenile mijloace ce au
uneltit, insallnd judecatoriia, s-au Infiintat epitrop cu desaviirsire... '".
3 S-au Intrebat apoi si pitr. Nicolae Ipatescu, vechilu<l> numitelor clironoame zice
hotadrea de mai are cevasi a raspunde peste cele ce au arAtat... $i au zis ca numitul
Athanasiie postelnicelu, Mai a fi vreo rudA cu rAposatul cIrc-sardar Athanasiie... s-au Infiintat...
epitrop." Idem, hotarlrea Inaltului Divan.
4 Reiese clar lucrul din aceeasi hotaritre. Continuarea pasajului de la nota 3 a acestei
pagini o spune astfel : si iarasi cu asemenea lucrari $i mestersuguri au savirsit si vInzarea casilor...
si dupa ce le-au vindut cu pre% mai mic, spre paguba nevtrsnicii clironoamei, apoi si bani
vInzari caselor i-au priimit pa seama sa...".
www.dacoromanica.ro
8 c. 8831
114 OH. IONESCU 10
Intrata prin mina ocrotitoare" a epitropului viclean", care se da

drept ruda cu 0,01 ei, far5, a fie dupa cat se pare, postelnicelul Tanase
Nicolau, aratat ca locuind cind in mahalaua Dobroteasa, cind la mosia
Budesti a boierului Manu, Marghioala e siciita de cold ping, colo, nepur-
tindu-i-se de grip,' asa cum se cuvenea de catre epitrop.
El se pricepea cum s-o ameteasc6 cu vorbe mestesugite i, sub diferite
pretexte, ba ca-i trebuie scule pentru mgritis, ba ca-i trebuie sa -si fad,
rochii gi IncAltAminte, fiind acum fats mare, sa o determine a accepta
cheltuieli care faceau sá scadg simtitor bruma de bani ne4 ramAseser'a pe
seams din vinzarea caselor, dupA ce se platiserA toate datoriile", cum
argumenta cu indrazneala, Nicolau 1.
De fapt, Nicolau nu numai ca sustragea din bani, dar li ri dase
cu dobinda" unui negustor sigur", cum Ii placea lui sa zic6, pentru a-i
face sg, sporeascl mai mult. In realitate, suma, care mereu se micsora, el o
imprumutase unuia pentru afaceri, priming in schimb filodorma", asa
cum primise, nu mai putin de 100 galbeni, i ee la cumpargtorul caselor.
Tocmai cind Marghioala ajunsese mai flu si boala de care suferea
incepuse a o determina sá lase gatelile f ss treaca" la cheltuieli serioase,
din cei cinci mii de lei care-i mai rAmlsesera pentru ingriji de sang,-
tate cu doctori gi medicamente, tocmai acum interveni in situatia creatg,
de TAnase Nicolau, sora ei mai mare, Anica. Aceasta deschise proces
vicleanului epitrop" tai adunA, de pe drumuri" pe biata copila minors,
11
care ajunsese muritoare de foame", stind i cu chine pe la unii-altii.
Marghioala trai in casa surorii sale ping, In 1837, cind, la una din nesfir-
sitele infatisgri in procesul, care nu se mai terming, pentru periusia"
circ-serdarului, Nicolae Ipatescu, cumnatul ei i sotul Anei, argta. judecatii
ca Marghioala si-au dat obstescul sfirsit de vreo dou'a-trei zile". Cum
data actului din care lugm stirea, care nu-i altceva decit o hotarire jude-
c6torease6, este 21 decembrie 1837 2, insemneazg ca Marghioala murise la
18 sau 19 decembrie 1837, dad, se putea spune la infatisare ca psi -au dat
obstescul sfirsit de vreo doug-trei zile". Era do asteptat deznod6mintul
acesta caci de mai multg vreme ea suferea de dropica.
Din 1837, dup'a moartea Marghioalei, Ana va rAmine numai cu mama
sa, ca singurA rudenie de singe in viatl, cad. Catinca mai traia Inca in
acest an. Nu stim ping -acum cind a murit Catinca gi nici data a locuit
cumva, vreun timp, cu Ana In casa Ipatestilor. Se pare ca nu, fiindcg, la
inceputul casatoriei cu Nicolae Ipatescu, Ana a stat o vreme cu soacra
1 Hotartrea Inaltului Divan luind In consideratie pe cea a ludecatoriel de Ilfov din 12

octombrie 1834 retinea ca judecata gasise cu tale sa sa cerceteze la fata locului...ca ce pret
putea face casele cu tot cuprinsul si locul ei, precum se afla atunci la a ei vinzare de catre
numitul Athanasiie qi sa Implineasca el de la clInsul tot adaosul ce sA va dovedi ca facea
peste suma de lei 14 000, cu care aratA a le-au vindut, din care pret al casilor sa alba a sa
scAdea si el cu acela ce va putea dovedi a au plata In neaparate datorii ale mortului si
cheltueli, ale nevIrstnici clironoami, precum si cu bani cei raspunsi la judeca-
toriie dupA sineturile ce vor avea, platind catre aceasta jeluitoarei si tlr. 300, pentru cheltu-
lelile ce i se va fi urmat cu plata vechilulul Intr-aceastA pricing ce s-au straganat din ale numi-
tului Indaratnicii gi tainuirea dietil ce au factit".
2 E arnintita to hotartrea Inaltului Divan pe care o folosim.
www.dacoromanica.ro
sa in casa, si cu familia acesteia, iar mai tirziu, cind s-a mutat cu chirie
in Vopseaua de Galben, se pare ca mama ei buna nu mai traia.
In momentul de fats nu e posibil a se stabili cu siguranta data
aid s-a nascut Ana si nici data a fost cu adevarat eel mai mare dintre
copiii lui Athanasie cu Catinca. Probabil ca ea s-a naseut cu cltiva buni
ani Inainte de 1814.
Dupa, unele aproximative socoteli, Ana avea in preajma revolutiei
din 1848 circa 40 de ani, ceea ce ar concorda cu alte stiri tangentiale, care
ne-ar face sa credem ca era, nascuta prin 1806-1808. In privinta aceasta
cercetarea ce facem este in curs si speram 0, o putem pune la punct, in
monografia ce pregatim asupra Ipatestilor.
Fiica circ-serdarului n-a avut o copilarie prea fericita, in casa parin-
teased, ce avea sa se destrame precum am aratat. Spre deosebire de sora
ei si de ceilalti din casa, In afarg, de circ-serdar, Ana invatase carte.
Scrisul ei, extraordinar de regulat si de frumos, nu prezinta numai o
deosebita eleganta, dar, In acelasi timp, denote multa energie, evidenta
mai cu deosebire in iscalitura.
*
Cam prin 1828 Ana (u casatorita se pare, mai putin de voie
de cit de nevoie de tatal sau cu un Ivancea Dimitriu, caruia i se mai
zicea si Ulieru", nume ce arata In parte o latura a ocupatiilor lui. La
drept vorbind Ivancea se ocupa cu de toate, Indeosebi Insa cu arendasia.
Tare alte mo§ii, el a tinut in arena,' si mosia Gurbanestii din Ilfov 1.
Viata alaturi de Dimitriu i-a fost un adevarat calvar. Brutal din
rale afara, purtarea lui nu putu aduce decit desfacerea casatoriei. Divortul
avu loc in toamna anului 1831 §i Dimitriu facu tot ce putu spre a opri pe
seama sa zestrea, Anei. Pentru reluarea zestrei, ea 11 va chema mai apoi
in judecata.
Cam in acelas)i timp cu evenimentele care an adus divortul, tatal
Anei murea de holera. Retinuta la judecata pentru cercetarile pirilor
sotului, Ana n-a putut fi de fats la moartea tatalui ei. Asa s-a facut ca
singura fiinta din familie In stare a ingriji de ramasurile parintesti",
si ca mostenitoare a lui, dar si ca legiuita epitroapa lasata prin diata de
circ-serdar, nu a putut fi prezenta spre a lua asupra-si mostenirea. Aceasta
situatie a dat prilej lui nume Nicolau sa-si implineasca vicleanu-i tel
si sa se fug el epitrop ; el se grabise ca, inainte chiar de a i se recu-
noaste calitatea de epitrop, 0', is masuri privind averea lui Athanasie,
pentru ca faptul sa fie implinit and cea In drept a detine asemenea rol
avea sa se Intoarca la rosturile ei. *i nu se poate spune ca nu i-a reusit
vicleana-i actiune, care-i va aduce atita zbucium si alergatura fetei circ-
serdarului pentru reintrarea In drepturile ei parintesti 2.
1 Arh. Stat., Buc., Judecatoria Ilfov, dos. 8111/1834, fila I si 2.
2 0 oglindeste din plin hotArlrea Inaltului Divan care dd pe larg tot cursul procesului.
Ba 5i scum, cu toate ca dreptatea sa era evidentA, tot se gasirA Intre membrii Divanului unii
dintre judecatori care nu se until cu hotartrea In totalitatea ei, ci facurA opinie separate,
argumentind ca Athanasie Nicolau urmase cu buna credinta si prin 5tire Si lucrare judecA-
www.dacoromanica.ro
toreasca" la infiintarea epitropiei 5i procedase la lmplinirea vointii mortului dupe diata lui,
116 GH. IONESCU 12
Clnd sfirsitul anului 1831 aducea nevinovatia sa la lumina i o scapa

de sotu-i dintii, Ana se vedea, In urma actiunii lui Nicolau, far/ easa,
far/ nimic, pe drumuri. In fata greutgtii, nu se pierdu, cu toate ca nu
avea, ca virsta, decit eel mult 23 25 ani. Ea porni a-si cguta prin judo-
cat/ mostenirea parinteascg i zestrea ei deschise procese atit epitropului
mincinos, cit igi fostului sot.
Tot la sfirsitul acestui an se pare ea se recgsgtori si lug pe
acela al cgrui nume Ii va purta in vremea evenimentelor de la 1848,
and, precum se stie, it 'va face cunoscut prin gestul ei eroic, mai mult
decit purtgtorul lui firesc Nicolae Ipatescu sau decit fratii lui, partici-
panti cu totii la miscare.
Desi tot arendas, dar i functionar al statului la Departamentul
visteriei, pitarul, mai apoi serdarul, Nicolae Ipatescu, argta in cgsnicia
lui cu Ana, cu totul alt/ fire de cit a ulierului.
Chiar din primul an al cgsniciei, el prelug pe seams -i toatg alergatura
celor doug procese pe care sotia sa le deschisese celor doi rguvoitori ai ei :
Ivancea Dimitriu, care nu voia sari inapoieze zestrea, si Athanasie Nicolau,
care-i minca averea pgrinteasca. Se facu astfel vechilul sotiei i tutore al
cumnatei minore i bolnave, Marghioala.
Ca Si Ana, sotul ei, Nicolae Ipatescu, i ai lui, apartineau aceleiasi
burghezii In formare, care lupta sgrsi creeze i un rost politic In viata
statului. De aceea, Nicolae Ipatescu nu putu ramine nici el departe de
ideile revolutionare ce incepuserg, mereu mai puternic sa prinda viata,
dupg nereusita miscgrii. din 1821.
Fara indoiala, aici, In sinul familiei Ipatescu, mai mult cleat oriunde,
Ana, ajungind la o mai bung conturare in mintea sa a telurilor burgheziei
din care facea parte si a call pentru Implinirea lor, va deprinde, in fata
nedreptatii sociale de care incontinuu se izbea, si alt limbaj fata de condu-
egtorii regimului boieresc, decit eel pe care-1 folosise ping acum, incarcat
cu formule de plecata sluggrnicie 1.
Numai asa se explicg desigur schimbarea sa de atitudine, care,
cu totul altfel decit In vremea cind Inca nu era o Ipatescu 2, o determine
acum sa se adreseze chiar domnului, in jalba ce-i Inainta, cu prilejul
arestarii unuia din membrii familiei, dirzg i hotgrita, cind lntreba :
chiar si in vtnzarea caselor. -De aceea, dA vreme ce epitropia s-a desfiintat dA asupra-i sa
se Indatoreze a paradosi socotealA curata de toate ramasurile acelui mort si citi bani sA va
dovedi ca au cheltuit in plata datorii si vor fi potrivite cu diiata mortului sa sa scads cu acelea
si ce va prisosi, cu foaie anume, sa sa dea In mina clironoamei, pitAresi Anichii Ipateaschii, Ca
un drept al sau ; iar castle sa ramlie bung avere a cumparatorului, fiind cumparate prin toate
formele judecatoresti si de la om care avea pravilnicA calitate de a le -vinde. Asa opinau
Const. Gh. Ghica, Stefan BalAceanu si loan Vladoianu, spre deosebire de Theodor VAcarescu,
Scarlat Gradisteanu, C. Cornescu si Al. Nenciulescu, cu care alcatuiau plenul de judecatA si
care dadusera dreptate Intru totul Anei.
1 impotriva folosiril for Guvernul revolutionar va da un decret, la 19 august 1848 (Anul
1848, tom. III, p. 540, nr. 1539), prin care Indemna pe cetateni si In special pe tarani sA se
desvete de obiCeiurile slugarnice de mai Inainte ; sa nu mai Intrebuinteze In petijiile for rostirile
de lacrimi fierbin %i, de genunchi pleca %i, sau de a mai aduce laxda celor 6-are care se Indreapta.
2 Pe atunci, nu era motiv ca ea sa fad"' excep %ie de la asemenea obicei si actele o de-
mons treaza.
www.dacoromanica.ro
Asta-i bucuria noastra ... sa ne maltrateze zbirii politiei ? Ce deosebire

7)
<este> 1 intro guvernul fanariotilor si al <316,riei> tale ?". Decit ...
viata rusinoasl ce o traim" . . ., mai bine lupta ping la moarte 2.
Cl in familia sotului Ana a putut sa -si completeze si sg-si dezvolte
mai mult ideile revolutionare, o demonstreazg destule fapte. Mai intli,
acela c5,, si aceast6 familie, ea si asa de multe altele lovite de aceleasi
ingerinte ale regimului feudal, se integra cu totul vederilor si luptei burghe-
ziei in pling ascensiune egreia ii apartin.ea. Apoi, faptul el membrii ei
slut prezenti in revolutie aratl ea aceastl familie a nutrit asemenea
idei cu mult Inainte de declansarea miselrii, chiar dacg nu avem dovezi
sigure el mai devreme de 1848 vreunul dintre Ipatesti 86 fi fgeut parte
din vreo actiune in acest sens S. Stirile documentare, aproape Inch de la
inceputul miscarii, ni-i aratg pe Ipatesti, cu roluri, e drept, cum spuneam,
mai Marunte, dar active in revolutie, ceea ce Mfg indoialg, e o dovadl
el militaserg mai de mult pentru ea. Astfel, Nicolae, so-till Anei, e in
fruntea multimii care cauta s1-1 prindl pe trldgtorul colonel Solomon,
care, dupg isprava de la palat, se retrgsese cu trupa la cazarml, de undo,
putin mai tirziu, iesi spre barierl, clutind sl fugg. Gindul lui nu se
realizg cad , .. . mai multi patrioti si devuati cauzei nationale zice
articolul din 25 iunie 1848, din « Popolul Suveran» avind in frunte
unii pe d. Ipatescu, altii pe bravul cadet Andreescul, fi tin calea Ili acest
din urma it face prizonier in numele popolului, la grldina lui Banov si
II duce la Ministerul din Nguntru ..." 4.
N. Ipatescu a primit si misiuni oficiale. In. iulie 1848, generalul Tell,
printr-o proclamatie, arata cg s-a instituit o comisie contra/ pe capitals,
compusa din noua membri si alto cinci comisii pentru fiecare despgrtire
a Capitalei, pentru organizarea Guardei Nationale. Cum Nicolae locuia
in Vopseaua Galbena", el este ales ca unul din membrii comisiei, care .
trebuia sa recruteze candidati pentru Guardia Nationall din aceasta
Vopsea", ba mai mult, el figureazg in frunte, alaturi mai fiind D. Ciuntu
si Radu Const. Golescu 5. *i., tot asa, iscalitura sa, ea si a fratelui mai
mic, Grigorie, e prezentl printre acelea ale boierilor si notabililor Capitalei,
carora, la 10 august 1848, li se cerea a iscali o declaratie-angajament el
recunose Locotenenta numitl de Suleiman Pasa B.
1 Introdus de nol.
2 M. Roller, 1848-1948. Ana Ipatescu, Buc., 1948, p. 5-6.
3 Este posibil ca Ipatestii s5 fi cunoscut activitatea Fratiei", din moment ce de la
inceput slut prezenti in revolutie. se stie de altfel cot de mult s-a lncercat de conducatoril
Fratiei" sa se tina in secret momentul declansarii revolutiei. Numai initiatii puteau fi prezenti
din primele zile pentru a mobiliza multimea. Si data ne gindim ca la acestea se adauga si
faptul ca miscarea a trebuit a Inceapa inainte de data prevazuta, din cauza mastuilor luate
de oficialitati, care Incepusera a prinde mai mult de at simple banuieli, numai apropiatii
puteau fi anuntati de sosirea acestui moment. Totuli ei nu se IntlInesc in nici una din listele
care dau numele celor ce ajutau cu bani asociatiile progresiste, care au contribuit la pregatirea
revoluliei din 1848.
4 Anul 1848, tom. II, nr. 573, p. 98.
5 Ibidem, nr. 716, p. 292.
6 Ibidem, tom. 1II, nr. 1384, p. 320.
www.dacoromanica.ro
118 OH. IONESCU 14
Grigorie Ipatescu este si el prezent In revolutie de la Inceput. Inde-

plineste, ca si Nicolae, acelasi rol In comisia recrutarii, ins& in Vapseaua
Neagra", flind tot primul citat Intro cei trei membri ai ei, ceilalti doi
fiind Dimitrie Orghidan vi Pascale Savopolu 1.
in plus el face parte vi din Sfatul orasenese, in care calitate ne e
aratat de mai multe acte. Sfatul orasenese, numit prin decretul Guvernului
provizoriu nr. 275, din 14 iulie 1848, se compunea din 6 membri si un
presedinte (initial Nicolae Niculescu, apoi D. Polizu). De la Inceput printre
membri e numit vi Grigore Ipatescu 2. Se pare chiar ea nu are un rol
neinsemnat Intre cei vase cad, data iscaleste obisnuit Intre ei cind prese-
dintele este prezent ca la 9 august 1848 3, elnd presedinte e D. Polizu,
vi la 25 august 1848 4, apoi, cind presedintele lipseste, col care iscaleste
In locul vi pentru acesta, este el, Grigore, ca la 21 august 1848 8, sau ca
la 31 august 1848 8, ceea ce-i arata importanta In sfatul amintit.
Cit despre al treilea frate, Constantin, ce era destul de tInar In
timpul revolutiei, chiar data nu joaca macar rolul color doi mai mari,
este vi el de luat In seama, caci depozitia lui C. Halepliu, facuta In fata
comisiei, intoemita pentru cercetarea celor amestecati In revolutie, II
arata ca hind propagant gardist, cu forma, confident al domnului
Magheru, ii deputat din partea popolului la Excelentia sa Fuad Efendi" 7.
Merita a fi adaugat aici vi faptul ca toti trei fratii erau functionari
ai Ministerului de Finante.
La 18 august 1848, spre pilda, Constantin Ipatescu este Capul
mesii" la Obsteasca cassierie" 8, In timp ce Grigorie este si el tot Capul
mesii", dar la Secsia a III-a din Ministerul finantelor"9, iar la 8 septem-
brie 1848 numele lor, ale tuturor color trei de data aceasta, so intilnese ea
iscalituri, Intro ale mai multor functionari ai Ministerului Finantelor
Tarii Rom/nesti, In josul unei petitii Indreptate de ei toti catre Ministru,
earuia-i cer ca banii daruiti de Costache Be llu (100 galbeni) dupa vinzarea
unor familii de tigani, amploaiatilor ministerului, a-i lntrebuinta cum vor
eunoaste (ei) mai folositor", sa fie dati In ujutorul celor nenorociti
din focul Intimplat la orasul Pitesti", asa cum ei, subiscalitii, Intr-un
sfIrsit de umanitate", an hotarit In unanimitate" 1°.
Pe linga acestea, data tinem acum in seama si faptul, pe care de
altf el it subliniam la Inceput, ca chiar data fratii Ipatesti nu avusesera
roluri de frunte In conducerea revolutiei, boierimea fi indicase lui Fuad
1 Anul 1848, tom. II, nr. 716, p. 292.

2 Ibidem, nr. 888, p. 502.
3 Ibidem, tom. III, nr. 1370, p. 304.
4 Ibidem, nr. 1636, p. 669.
5 Arh. Statulut, Bucuresti, Vornicia din launtru, Ad-tive, dos. 4254/1839, f. 246. Cf.
r. Cojocaru, .Doc. priviloare la economia Tdrii Romine§ti, 1800-1850, Buc., Ed. stiintifica,
vol. IT, nr. 744, p. 951.
6 Anul 1848, torn. IV, nr. 1720, p. 5.
7 Ibidem, tom. V f, nr. 46, p. 72.
8 Ibidem, tom. III, nr. 1528, p. 526.
9 Ibidem, p. 527.
" Ibidem, torn. IV, nr. 1839, p. 265.
www.dacoromanica.ro
15 DATE NOI PRIVIND FAMILI 1 ANE! IPATESCU 119
Efendi printre aceia care trebuiau sfi fie exilati din tart 1, se poate
Intelege el zelul for revolutionar se formase Inc/ Inainte de revolutia
in care, prin fapte ca cele expuse, se facuserfi cunoscuti. Apdar, Ana
nu numai ea se va potrivi prin origine *i viata sa cu familia In care
intrase prin casfitoria din 1831 cu Nicolae Ipatescu, dar medial revolutionar
din sinul acestei familii va influenta Si adfiuga asupra vederilor ei, prera-
tind-o §i mai bine pentru revolutia in care se va face atit de cunoscutfi,
printr-un gest de emotionantfi interventie §i curaj *.
HOBbIE gAHHME 0 CEMbE AHHbI I4HATECRY
PE 310ME
Ilaenbr cembH lilnamecHy Hrpaan BantHyro pons, B persoaronvur 1848 r. B Banaxnw.

Cpegn IIHR oco5enno obrgeanemcn cmaoman reponneft penoaroupli Anna lInamecxy, ;Rena
cepgapa H. Hnamecrty. Bypntyaanan HcmopHorpaclinan ygeanaa maao ommarnin HalBaH
H geameabnocTH penoaronuonepon 1848 r.; noamomy go cox nop inner° ne 5brao Hai:semi° o
ceMbe H npornaom AHHL1 HnamecHy. goliymeHna noHanmarom Ham, 9T0 no cnoemy nponc-
xontgemno Anna, Haft n ee mynt, npmagaentaaa it nornarmarcagetlen 6ypntyaaHH. PognTenn
Arm, impH-cepgap AcbanacHe H HaTHHHa, nuitaH B ByxapecTe B npegmecTur ropmelnuntoa,
rge Acpanactre B 1814 r. Hyrum gom c gum' aaortamm Ha mocmy Tbrprynyii-ge-a4apa. OH
aanHmancn mopronneil, a maHate cogepntaa Hoci)eilmo.
-Anna pognaacb, no-sHrnmomy, mencgy 1806-1808 rr. B 1828 r. omen nbigaa ee aamynt
as apengaTopa I/bulgy AHnimple, nponannoro HopmyHom". II-Wan nnoxo C lioarpreik,
Anna paarsenacr, c HUM B 1831 r. H ;'sonny roga obun.na aamysit as HHHonae Hrramecity. B
ceMbe Myna Anna cmoraa nonornurm H paararm CBOH peoo.nionaonnue npegcmaoaeonn.
Penonionnomme Hacmpoemm cembH ray6orto HOBJIHRJIH Ha nee, nogrommum ee li permaionuir,
BO 'Tema Homopoit ona cmana CTOBb Hamm:mit 6aarogapn cncemy npHomy nocmynity a
myntecTny.
NOUVELLES DONNEES SUR LA FAMILLE D'ANA IPATESCO
RESUME
Les membres de la famille Ipatesco ont joue usi role important dans la revolution
de 1848 en Valachie. Parmi eux, c'est Ana Ipatesco, reponse du serdar (commandant de la cava-
lerie) N. Ipatesco, qui s'est le plus distinguee, devenant une heroine de la revolution. L'his-
1 *i decretul amintit, macar pe primii doi, pe Nicolae si Grigore fi confine. (Anal 1848,
tom. IV, nr. 2056, p. 516-517).
* In aceastA lucrare nu ne ocupAm si de rolul And Ipatescu In revolufia de la 1848 :
iucrarea face parte din monografia ce avem In manuscris asupra familiei Ipatescu,
www.dacoromanica.ro
120 GH. IONESCU 16
toriographie bourgeoise a eu interet a, ne donner que peu d'importance A la vie et ti l'activite

des revolutionnaires de 1848: c'est pourquoi on n'a rien su jusqu'a present sur la famille d'Ana
Ipatesco et sur sa propre vie. Les documents nous montrent que par son origine, Ana ainsi
que son marl ont appartenu it la bourgeoisie en vote d'ascension. Les parents d'Ana, le ctrc-
serdar (commandant de la cavalerie legere) Athanase et Catinca, sa femme, habitaient A Bucarest,
le quartier Olari, ou Athanase a achete en 1814 une maison avec deux magasins sur la chossee
o du Marche Exterieur *. II etait commergant et proprietaire d'un cafe.
Ana est nee probablement vers 1806-1808. En 1828, son pere la maria au fermier Ivancea
Dimitrie, dit «Ulierul 6. En 1831, le menage avec Ivancea marchant mal, elle divorga et, vers
la fin de la meme armee, se remaria avec Nicolae Ipatesco. Dans la I milk de son mart, Ana pu
completer et developper encore ses idees revolutionnaires. L'esprit revolutionnaire regnant
dans cette famille allait I'influencer et la preparer pour la revolution qui, A la suite de son inter-
vention, aussi emouvante que courageuse, la rendra illustre.
www.dacoromanica.ro
UNELE DOCUMENTE INEDITE DESPRE
TUDOR VLADIMIRESCU
DE
S. IANCOVICI
Volume le de documente privind Rdscoala din 1821, pregatite de

Institutul de istorie si publicate recent de catre Editura Academiei R.P.Tt.,
nu epuizeazg tot materialul ref eritor la rascoala i nici toate informatille
privind persoana lui Tudor Vladimirescu.
to achizitiile noi de materiale au si apgrut acte necunoscute piny
acuma, referitoare la aceastg problems si vor apgrea desigur si in viitor.
Date importante despre Tudor si despre oamenii cu care a fost el in
relatii se vor putea spicui de asemenea din materials arhivistice din
perioada dinaintea fascoalei. Aceste materials in care se pot ggsi oarecare
informatii sint atit de multe incit o depistare amanuntita a for exclusiv
in acest stop nu s-ar justifica niciodata prin rezultatele prea midi la care
s-ar ajunge. Spicuirea acestora famine asadar la discretia intimplarilor
sau a unor initiative in viitor.
Din acest fel de fonduri precum si din ultimele achizitii provine
materialul pe care-1 dam publicitatii aici.
Prime le doua acte, un zapis scris de Tudor Vladimirescu si o seri-
scare a lui adresata lui Dumitru Girbea, ni-1 arata pe Tudor in rolul de
creditor, dind cu imprumut sume de bani insemnate. Ping acum noi 11
cunoastem pe Tudor Vladimirescu mai mult in postura de platnic, eel
care is bani cu imprumut. Iata insa ca acum so vadeste cg in afacerile
sale n.egustoresti, col putin in cursul anului 1812, Tudor dispune de un
capital insemnat.
Zapisul prin care Tudor imprumuta cu 6 528 taleri pe vechiul sgu
tovaras do afaceri N. Zoican din Balta, completeaza corespondenta dintre
ei cunoscuta ping acum. Dupg data, zapisul se situeazg intro scrisorile
lui Tudor catre Zoican. din 25 iunie 1812 si din 20 martie 1813 1, In
1 Documents privind isloria Romtniei. Rdscoala din 1821, vol. I, p. 26, nota 3 §i p. 70-71.
www.dacoromanica.ro
122 S. IANCOVICI 2
aceastk din urnia scrisoare Tudor Vladimirescu se referk la banii rest-

tuiti In mai multe rinduri de care N. Zoican, din socoteala lor, pe baza
chitantelor date de Tudor ; el cere totodat5, sg i se restituie §i restul
banilor din toatk socoteala, avtnd nevoie de ei la Bucure§ti. Rkminea
neclar 4nsa despre ce anume socoteala este vorba. Acest lucru se lamure§te
acum pe deplin din scrisoarea din 22 iulie 1812, In care se mai precizeaza
cg, N. Zoican au mai dat bani In clteva rinduri".
Al doilea act, scrisoarea din 4 octombrie 1812, pe IWO ca ni-1 aratk
pe Tudor Vladimirescu iark§i in rolul de creditor, este totodata prima
§i unica (ping acum) scrisoare adresatk lui Dumitru Girbea, unul dintre
cei mai buni prieteni i cel mai apropiat colaborator al lui Tudor la organi-
zarea rkscoalei In Oltenia. In acela§i timp, scrisoarea In cauz5, vine sg
completeze informatiile despre D. Girbea Imbogktite In ultimul timp,
care scot In relief personalitatea acestui comandant de seams al o§tirii
pandurilor peste Olt. In trecut se §tia din uncle mentiuni documentare
ca, In 1811 D. Girbea a fost In poterk sub comanda lui Tudor Vladimirescul,
ca a tinut locul acestuia la vatk§ia plaiului Clo§ani §i i s-a alkturat imediat
la Paden 2, precum §i a a fost hotarnic 3 (ca §i Tudor Vladimirescu). to
materialele mai not se vad relatiile lui D. Girbea §i situatia materialk a
lui 4. Se mai vede din materialele date In colectie, ca el 4i conduce pe
taranii din Baia do Fier ca prin silnica revolutie" sk-§i faces dreptate
fatk de mknkstirea Hurez, stkpina mo iei. Faptul ea D. Girbea a avut
un rol de seams In rascoalk, nu i-a scapat nici lui I. P. Liprandi care-1
califick drept unul dintre locuitorii cei mai bogati ai acestui judet" (Mehe-
dinti), §i aratk ca, Tudor avea toatk Increderea in Girbea fiind sigur de
ajutorul sau sinter" 5.
Iata ca aceastk Incredere se baza pe vechi relatii prietene§ti, cum
se vede din Inski scrisoarea lui Tudor adresatk lui Girbea.
Declaratiile lui Ion Trocan, Ion tigan §i Nicolae Badescu, panduri
alaturati turcilor In vremea rkzboiului ruso-turc din 1806,-1812, pe care
le redgm integral, cuprind o serie de informatii despre intimplgrile de pe
linia frontului cu turcii din anii 1809-1812. 0 bunk parte din aceste
informatii se referk la prezenta lui Tudor Vladimirescu §i la uncle actiuni
intreprinse de el In calitate de comandir al pandurilor.
Stirile cuprinse in aceste trei declaratid §i In rezolutiile puse asupra
for completeazk relatkrile comandantilor ru§i (Isaiev, Matei Grigorovici,
Matveev, Veis, Jeltuhin, Cernodubov, Turcinilov, Redrikov §i Markov)
din anii 1808-1812 despre faptele de arme §i despre initiativele lui Tudor,
care-i atrag distinctiuni 6. Astfel, afirmatia ca Tudor a ferit interiorul
Olteniei de incursiunile §i jaful pandurilor turci", actionind impotriva
acestora cu pandurii cre§tini" de sub comanda sa, precum §i relatarea
I E. \ irtosu, Mdrturii not din viola lui Tudor Vladimirescu, p. 30.

2 N. forga, Izvoarele contemporane ,supra miscarii lui Tudor Vladimirescu, p. 234, 236.
3 Arh. St. Craiova, dot. XXVII/13 ; publicat In Oltenia, I, p. 138-139.
4 Documente privind istoria Romtniei. Rdscoala din 1821, III, p. 294-301.
5 Material aflat sub tipar.
6 Rdscoala din 1821, I, p. 40 58.
www.dacoromanica.ro
3 UNELE DOCUMENTE DESPRE TUDOR VLADIMIRESCU 123
ea Tudor organiza culegerea de informatii cu propria sa cheltuiala, iii

gaseste confirmarea In relatarea amanuntita despre IntImplarile care
au avut be pe teren in aces vreme.
Principala problems pe care ne-o lgmuresc cele trei declaratii In
privinta persoanei lui Tudor Vladimirescu, este adevgrata cauza a inde-
lungatului conflict pe care el 11 are cu fratii Rogobete i cu Paul Nicoli-
cescu. Cu primii, Tudor a avut judecati pentru jaful savIrsit de ei, iar
cu P. Nicolicescu, Tudor se reintilneste pe cimpul de lupta la Inceputul
rgscoalei, cind acest vechi vrajmas al lui apare In rolul de eel dintli
organizator al fortelor destinate inabusirii rgscoalei. Cu acest prilej Tudor
11 infringe pe Nicolicescu, 11 prinde i 11 /nchide In clopotnita manastirii
Strehaia unde, dupg toate probabilitatile, a fost executat. Ulterior, In
cursul luptelor cu turcii, a fost prins §i Ioan Rogobete, celglalt vrajmas
vechi al lui Tudor, care acum venea Impreung cu turcii ca sq, le ajute
la inabusirea rgscoalei 1.
Datele din documentele noastre ne lgmuresc clar cauza ii fondul
divergentelor lui Tudor Vladimirescu cu. P. Nicolicescu §i cu fratii Rogo-
bete : acestia se gases° In permanents In tabgra turceascal lupta pentru
mentinerea jugului otoman, In timp ce Tudor luptg pentru izgonirea
turcilor din targ, pentru /nlaturarea jugului otoman. Prin uciderea, In
1810, a omului lui Tudor Vladimirescu, pe care el 11 trimitea In misiuni
importante impotriva inamicului, Paul Nicolicescu, fgptasul omorului,
a atras asupra sa razbunarea dreapta a comandirului de panduri, care-1
ajunge In primele zile ale rascoalei din 1821. In ochii lui Tudor, acest
vrajmas si-a meritat fasplata si pentru faptele sale savirsite impotriva
tgrii in anu11814, algturi de turcii adalli. Paul Nicolicescu, Barbu Rogobete
i Costea Grecu, harambasi de panduri turci" care fac incursiuni de jaf
In tars in 1809-1811 si pe care Tudor le stavileste cu suttee, shit tot
ei In fruntea incursiunilor savirsite impotriva tgrii in 1814-1$15, cind
este ars Cernetul i cind Tudor exclamg : O stapinire cu o asa tars mare
In miini i un lucru de nimic n-au putut popri ..." 2.
Asadar faptele din 1809, 1814 si 1821 ne aratg ca este vorba de
doug tabere eu interese diametral opuse, Tudor Vladimirescu luptind cu
perseverentg impotriva acelora care se incapatInau a sta In slujba turcilor 3.
Din relatgrile autorilor acelorasi declaratii devine cert si un alt
fapt ping acuma doar presupus, a Tudor a avut relatii directe cu uncle
capetenii ale sirbilor rgsculati, In vremea luptelor duse pe malul Dungrii
si la Cladova. Tudor a intervenit direct pe lingg Petru Dobrinat care a
condus asediul si cucerirea cetatii Cladova, ca sg, dispung a fi extradat
unul dintre pandurii turci" ascuns 1n tabara slrba.
In sfirsit, unul din cele trei acte la care ne ref erim cuprinde o
relatare importantg despre haiducul Gheorghe Cirjaliu, mai ttrziu partici-
1 Rascoala din 1821, II, p. 102.
2 N. Iorga, Scrisori inedite ale lui T. Vladimirescu din anii 180-1815, p. 18.
a Printre accstia se gAseste SI un anume IonitA Oarcii. Data nu cumva este la mijloc o
simplA coincident, d de nume, atunci este vorba de acel 1. OarcA cc se gAseste In fruntea
cApitanilor nesupusi lui Tudor, la Golesti, in 1821. Asadar pi aceastA atitudine a lui Oarca
si-ar avea radacini mai adinci inwww.dacoromanica.ro
trecut, in Inttmplarile din 1809-1810.
124 S. IANCOVICI 4
pant la rascoala, dar despre care ping acuma noi nu am avut nici o
informatie In documentele interne, decit doar- mentiunea despre aparitia,
lui In judetul VIlcea, In anul 1823 1.
Redam aici §i documentul care contine mentiunea cu privire la
angajarea lui Tudor Vladimirescu cu hotarnicirea mo§iilor Brebenari,
Amara §ti §i Baia de Arama, deoarece acest act confirms cele spuse dg,
C. D. Aricescu, cum ca a avut In mina hotarnica acestor locuri intocmita
si semnata de Tudor la 30 mai 1820 2. Credem ca angajarea lui Tudor cu
Intocmirea acestei hotarnicii s-a datorat §i faptului ca parte interesata In
pricing delimitarii hotarului era Manole Gugiu. Or, cu acest negustor
de seams, Tudor a avut relatii mult mai apropiate decit ce se §tia ping,
In prezent 3. Cunoa§terea mai temeinica a acestor relatii explica momentul
din martie 1821 cind M. Gugiu, ca om de Incredere al lui Tudor, organi-
zeazg, Intrevederea cu Udritzky, cu prilejul cgreia Tudor se informeaza
de cuprinsul notei de dezavuare a rascoalei de cgtre tar 4. Cu Udritzky,
M. Gugiu era in relatii fiind sudit austriac,
Faptul ca Tudor Vladimirescu era la rindul sau sudit rus se con-
firma de data aceasta §i prin lista oficiala de suditi a consulatului rusesc,
pe care o reproducem. Pe lista Tudor Vladimirescu figureaza alaturi do
Pavel Macedonschi. Faptul ca nu gasim in lista §i pe fratele acestuia din
urma (Dimitrie Macedonschi), nu are vreo importanta deosebita ; totu§i
el explica In parte de ce tocmai cu Pavel an relatii mai strInse Tudor §i
fratele sau Papa 5. Poate ca tocmai aci sta cauza numirii lui Pavel
Macedonschi ca deputat pe lingg Adunarea norodului, condusa de Tudor
Vladimirescu 6.
Pe lista suditilor mai figureaza persoane care apar In diferite situatii
in perioada rascoalei ca : Ioan Scufa, Ioan Nicolopolu, Ioan Baltaretu
si Ioan Cariboglu. Acesta din urma compare in procesul cu clucerul N. Glo-
goveanu, al cgrui act de asemenea se publics aici. Obiectul procesului
este suma Imprumutata lui Elenco Glogoveanca, bani pentru care Tudor
fusese actionat in justitie de Cariboglu in. 1814 la Viena. Acest fapt se
mentioneaza In actul procesului de acuma §i totodatg in el este invocata
scrisoarea lui Tudor, trimisa de la Viena in 11 decembrie 1814. A§adar
actul completeaza cuno§tintele noastre despre una din problemele de
care s-a ocupat Tudor la Viena.
1 Acad. R.P.R., doc. CLXXX/173. Gale stiute despre Gh. Clrjaliu se bazau exclusiv
pc relathrilc izvoarelor narative.
2 C. D. Aricescu, Istoria revolutiunii romtne de la 1821, p. 33, nota 3.
3 Scriind din Viena In 1814, Tudor mentioneaza un zapis al lui M. Gugiu (Is. Vlrtosu,
%Idrlurii noi, p. 42). Tot In perioada dinainte de rascoala Tudor si fratele sau Papa Vladi-
mirescu au avut niste afaceri banesti cu Manole Gugiu, la pravalia caruia mergeau frecvent
(Documente privind istoria Romtniei. Rdscoala din 1821, III, p. 186-189). In legatura cu
problema hot5rniciei sus-mentionate, a se vedea si datele din Condica domneasea 85, p. 315,
528, precum si Condica Logo'. aril de Sus 1072, f. 181 v. 182, de unde se vede ca in
un moment dat M. Gugiu a adus hotarnic pe C-din Saulescu.
4 Ihumuzaki, XX, p. 587.
5 Vezi Rdscoala din 1821, I, p. 182, 195, 225, 247, 312; II, 27; III, 376, 378.
° Ibidem, 11, p. 82.
www.dacoromanica.ro
Tn sfirvit, In virul acestor acte din care spicuim informatii directe

§i indirecte despre Tudor Vladimirescu, iata, unul In care gasim vtiri
despre rudele apropiate ale lui Tudor : Balava vi Grigorie.
Despre Masa, sotia lui Papa Vladimirescu, cunoavtem destule
lucruri chiar din unele jalbe ale ei 1.
Despre Grigorie Vladimirescu ins5,, care se judeca acum cu Bllava
pentru niste stinjeni de movie, nu avem ping, la actul de fatg, decit simpla
mentiune a lui cu numele Grigorie, in pomelnicul de la msanastirea Cioclo-
vina 2.
LArgirea informatiilor noastre despre neamurile lui Tudor Vladimi-
rescu, precum vi a acelora care s-ar putea stringe despre satul Vladimiri,
sint de natufg 85, ne ajute a ne forma o idee cit mai veridica despre
mediul social in care a inceput sg, se formeze viitorul conductor al rgs-
coalei, sg vtim ceva despre oarnenii cu care a venit el In contact.
In general, datele cuprinse In documentele inedite pe care le d'Arn
publicitAtii aici, vin s5, completeze simtitor cele ce vtim despre persona-
litatea lui Tudor vi, mai mult, sa ne dea cheia pentru intelegerea unor
evenimente mai importante din viata lui. Ele dau putinta 81 se cunoasca
§i s'a se inteleag5, unele laturi ale biografiei lui Tudor Vladimirescu inainte
de 1821, care inca se avteapta, intoemita pe baza de documente autentice.
DOCIJAIENTE
I
1812, iulie 22. Nicolae Zoican dg, zapis lui Tudor Viadimirescu pentru 6 528 taleri luati
cu 1mprumut.
IneredintIzi cu zapisul mieu la cinstitI mina dumnealui porutcic

Theodor Vladimiraseu, precum sa" s'a tie ea, am priimit de la dumnealui
taleri 6 528, adeca" lei as miie cinci sute dmazeci vi opt, la trebuinta
mea. Si oricind mi s5, vor cere 86 am a-i raspunde dumnealui, Cu cinste
vi far de nici un cuvint de pricinuire.
Si pentru incredintare m-am isc5Ait cu mina mea.
riffle, 22 zile, 1812 anu 3.
[Textul de mai sus este scris de mina lui Tudor Vladimirescu. 'scan-
tura este a lui N. Zoican :3
Nicolae Zoican platnic.
1 Rdscoalt4 din 1821, III, p. 43.

2 Acad. R.P.R., ms. 2111, f. 17. Publicat de E. Virtosu, Mdrlurii noi..., p. 39.
8 Tudor Viadimirescu se afla In relatii comerciale cu N. Zoican de citiva ani. Primul
document cunoscut noun care atesta aceste relatii este scrisoarea din februarie 1808 a lui Tudor
prin care acesta cere ca N. Zoican sa-i cumpere n4te telegari (Acad. R.P.R., doc. CCCl/92).
Scrisoarea de mai sus, necunoscuta pina acuma, urmeaza uneia din 25 iunie prin care Tudor
ceruse ca N. Zoican sä dea In contul sail 15 taleri lui Constandin Saziteche (Arh. St. Buc., sectia
istorica, sub data). www.dacoromanica.ro
126 S. IANCOVICI 6
[Urmeaza iarki scrisul lui Tudor, a§ternut mai tirziu :] Dintr-acest

zapis au mai dat chir Nicola bani in citeva rinduri, numai nu s-au scgzut
ping cin.d va aduce ravasele mele de priimire 1.
Blbl. Acad. R.P.R., sectia m-sse, doc. 13/1959. Orig. rom.
II
1812, octombrie 4. Tudor Vladimirescu acne lui Dumitru Glrbea sa-i trimita cei sapte
mil taleri de care i-a scris ca sa-1 pregAteascA, iar acum are trebuinta de el.
Cgtre dumnealui logofgtul 2 Dumitru Girbea.

Iarg§i nu lipsii a aerie dumitale pentru in§tiintarea ce am scris,
cum §i pentru banii care am scris dumitale, fiindca au venit sorocu tre-
buintii care am.
De aceea, dumneata, cu de la Zoican f}i de la dumneata, precum
am Boris fa toate mijloacele, profthaxa§te taleri Sapte miie cu mare
grabg, ca sg nu ne rgmiie trebuintale jos nesavir§ite.
Si sg mg in§tiintgzi §i pentru ceea ce am scris, ca sa §tiu ce sa
fac. Dar vezi, logofete 2 Dumitre, sa nu 0, facg vreo 1ntirziere.
1812, octombrie 4.
Theodor a.
[Solis de altg mina :] I-am trimesi aceastg scrisoare de la dumnealui
boieriu ; ce, de este vreo treaba, trimite-mi rgspunsi cu scrisoare la Gorno-
vita, cg voi sa trimit rgspunsi. Dumitru.
Bibl. Acad. R.P.R., sectia m-sse, doe. 13/1959. Orig. rom.
III
1812, octombrie 17. Ion Trocan, lost pandur In slujba turcilor sub comanda lui Barbu
Rogobete, arata cum au actionat pandurii alAturati turcilor prin satele de dincoace de DunAre
si cum a fost retinut gi omorlt polcovnicul Dumitru din ostirea slugerului Tudor Vladimirescu.
Examenu lui Ion Trocan. of Bobaitg sud Mehedinti, carile fiind
pandur la Ostrov 4, impreuna cu alti panduri, ie§ind In tars cu bulugba§a
1 La socoteala acestor bani desigur se referA Tudor Vladimirescu In prima sa scrisoare,
cunoscuta noun, ce urmeaza acesteia pe care o publicam, anume aceea datatA la 20 martie 1813.
In ea Tudor Vladimirescu se refers si la rAvasele sale de sumele restituite pe care N. Zoican va
trebui sa le aduca cu sine clnd se vor Intllni. Tudor cere restul de bani din socoteala si din 'tel.
Imprumutati, deoarece intentioneaza in curind sa mearga la Bucuresti (Documente privind
istorla Romtniei. Rdscoala din 1821, vol. I, p. 71).
2 CA D. Girbea, cunoscut mai mult In calitate de capitan de margine, era logofat, se
confirmA si In jalba fratilor Raesti din 20 februarie 1816 (C. D. Aricescu, Acte justificative...,
p. 220).
3 Se stia indirect ca Tudor a fost In relatii cu D. Girbea cu mult timp Inainte de rascoala
din 1821, clnd acestuia din urmA i s-a Incredintat eomanda principals asupra pandurilor $i a
jucat un rol de seams In organizarea rAscoalei In Oltenia. In anul 1811, D. Girbea era comandant
de poterA, sub comanda lui Tudor Vladimirescu (E. Virtosu, Mdrturii noi..., p. 17). Scrisoarea
de mai sus, unica pins in prezent, adresata de Tudor personal lui D. Girbea, arata cA ei faceau
1nsemnate alaceri negustoresti impreuna cu N. Zoican. Acest fapt explicA acum de unde a provenit
strinsa colaborare din vremea rascoalei lntre Tudor si D. Glrbea.
www.dacoromanica.ro
4 Ostrov, se Intelege : Ada-Kaleh.
lor, au savIrsit prazi si an impuscat pa Toma fratele lui Mihut doro-

bantul de la Bobaita.
Din botez ma% chiama Ion, ficiorul lui Ion Trocan 1 si al Ilincai, ot
Bobaita, sud Mehedinti ; sint botezat de Mihai Balaban otam. La acel
sat m-am nascut si ling parintii miei creseind ping, am ajuns de virsta.
Alt mestesug nu am tnvatat, fara deelt m-am aflat pastori la oile parin-
testi, ping, and m-am inaltat.
Iar de sint acum trei ani, in zioa prapa-doamni Paraschivei, viind
la casa parintilor miei un Iovan Carabea pandurul ot Pirlaj 1i Dima
Ungureanu bulugbasa ot Balotesti, cu alti 11 panduri, umblind sa prinza
pa Dumitru si Gheorghe, fratii miei, sa-i duel la Ostrov, aplicindu-sa
slujitori ispravnicatului Mehedinti, find ei in slujba, an gasit numai pe tatal
mien i fa mums -mea ; batindu-i ca sa, dea pa fratii miei, de frica an
aratat ca sint la of ; i viind numitii panduri unde ierea oile, m-au gasit
fa mine cu soru-mea cea mai mica, ce erea tot cu oile, si pa Ianas sluga
capitanului Mihai Trocan ; si ne-au luat i ne-au dus la Ostrov, impreuna
cu un car cu patru boi i alto borfe ce be luasa de la parintii miei. Undo
acolo, ne-au dus la Gogan 2 ce era bimbasa de panduri. Si pe soru-mea,
spuind ea este din neam capitanului Trocan, au slobozit-o Bechir, turcul,
subasa, aflindu-sa tot cu Gogan in Virciorova ; iar pe mine, impreuna en
Tangs, ne-au triimis lnnaintea lui Ragep aga. $i an poruncit de ne-au
pus la opreala, in paza. Unde tiindu-ne doug, saptamini, ne-au trimis
vorba ca sa ne facem panduri sau ne triimit la Dii. i asa not priimind,
ne-au as ezat panduri In comanda lui Barbu Rogobete bulugbasa 8 ot Marga,
ce erea tot supt stapinirea lui Gogan, facindu-ne de ne-am jurat ca nu
vom fugi. * i dufa aceeia ne-au pus de faziiam de streaja la Vircioroba,
impreuna eu alti panduri. Apoi, peste o lung, de zile, iesind bimbasa Gogan
impreuna cu Barbul bulugbasa si cu toti pandurii ce ne aflam In Ostrov,
am mers ping la Pades ea sa luam zahirele din tars sa le pornim la Ostrov4.
Si lulnd eltevasi sums de zahirea, orzi, porumbi i grlu, de la satu Cos-
testii, din silistea Gornovita i Izverna 5 i Gornentii Podenii, am pornit-o
1 un Trocan, fara indicatia numelui mic, apare capitan de panduri In 1821 (Acad. R.P.R.,
doc. CCXC /104).
2 Pirvu Gogan, bimbasa peste pandurii alaturati turcilor. Desigur ruda cu Nicolae Gogan,
panditr scutit de dajdii 55 podvezi In anul 1802 (Documente privind istoria Rominiei. Rdscoala
din 1821, vol. I. p. 38). In decembrie 1814, Plrvu Gogan va fi numit de Salih aga ispravnic al ju-
detului Mehedinti. Se mai gaseste mentionat Dinca al lui Gogan (E. VIrtosu, Mdrturii not...,
p. 17).
a Barbu Rogobete, fratele lui roan Rogobete. Amtndoi erau panduri In slujba turcilor
givrajmasi ai lui. Tudor Vladimirescu. In decembrie 1814, ctnd au atacat Cernetul, ei au pradat
averea lui Tudor. Acesta se judeca cu fratii Rogobeti pina In 1818 $i 1819 (Arh. St. l3uc., Con-
dica domneascd 41, f. 189 ; 92, f. 223-225), drid mai este in viata numal Ion Rogobete. In vremea
rascoalei, acesta este fugit la turd ,vi vine cu ei In Ora sa lupte. Impotriva rasculatilor (N. forga,
I:voarele conlemporane asupra miqcarii lui Tudor Vladimirescu, p. 304). De aceea, Tudor Vla-
dimirescu cere sa fie osindit la ocna pe viata sau sa fie executat (Rdscoala din 1821, vol. I,
p.-274). El este prins de Anastasie Mihaloglu (Ibidem, vol. II, p. 102).
4 La luarea zaherelelor In 1809, pentru Ostrov, se refers si fratii RAWL Pe acestia Tudor
i-a acuzat ea au dus zaherea In turd (C. D. Aricescu, Acte justif icative. . p. 219 si 220). Ei erau
din Gornovita, de unde pandurii turd au ridicat zaherelele.
5 Aceste veniri ale adallilor au facut pe satenii din Izverna sa ceara sistarea lucrarilor
tie zidlre a unci biserici, care ar www.dacoromanica.ro
putea sä devina Intaritura In lupta dintre regepisti si Tudor
128 S. IANCOVICI 8
pa oamenii de sat de an dus-o la Ostrov. i Intorcindu -ne noi en toti

pandurii la Gorbovati, au venit porunca lui Ragep aga sa meargg 80
da in5i In culmea Glrbovatului s6, pazeasca inaintea unor earl cu zaheria
ce venea la Cernet, sa le ie§im Innainte ea sa le tragem la Ostrov. Undo
mergind 5i en cu pandurii 5i neggsind acolo cars 5i lovindu-ne o ploaie,
ne-am tutors Indarat sa mergem la Ostrov. i mergind ping la Co5u5tea
cea Mica peste GIrbovat, cind erea soarele pi la chindie, am Intilnit In
drum pa un Traila Simigiu de la Cernet, Ion Molan ot Malovat i pa
Toma, fratele lui Mihut dorobantu ot Coliba5i, hind 5i doug slugi ale
lui Ion Molan, viind calari pe drum despre Cernet, sa treaca spre Motru.
Iar Nicola Badescu pandurul, ce erea tovara5 cu noi, avind pizma,
mai dinnainte pe Toma fratele lui Mihut, fiindca lui ti luasa Mihut un cal
and 1-au Intilnit mergind la Ostrov, fiind Mihut cu potera. Care an §i
dat intr-Insul de 1-au rank la cap 5i in spate, 5i cu fuga an scapat. Dintr-
acea pricing au legat numitu Nicola pe Toma 5i an dat cu cutitu del-au lovit
In tita. Apoi traglndu -1 un Stancu bulugba§a de panduri ca sa nu-1 omoare,
un alt bulugba5a, Costandin Scinteie ot Scinteie§ti, s-au rapezit la mine
5i au dat en dunga cutitului peste spate, zicind ca sa dau In Toma sa -1
omor. *i a5a, tra'gInd pistolu de la briu, am dat In Toma 5i lovindu-1
prin grumaj, cazind jos, an murit. i negasind alt nimic la dInsul, i-au luat
Costandin Scinteie o iapg cu mlnzi, pe care fusese &glare. Iar celorlalti
tavara5i ai Tomii nu le-au zis nimic, ci le-au dat drumul. Apoi mergind noi
la Ostrov am §azut iara5i la Virciorova de paza.
*i peste doua saptamlni fugind eu singur de acolo, am mers la o soru-
mea Ancuta ot Cire§, unde, 5ezind o saptamina, an venit bulugba5a Barbu
stapinu-mieu cu alti doi panduri 5i ggsindu-ma, m-au batut 5i m-au luat
de m-au dus iarg5i la Ostrov. -Uncle mai §ezInd o saptaming, stringlndu -sa
toti pandurii 400, an mers dintr-in§ii 120 de panduri cu bulugba§ii lor,
Insa : Barbul stapInu-meiu, i Gavril 'a Dunareanu, Staicul Galben, i Cos-
tandin Scinteie, i Patru Grecu 5i Pau Nicolicescul. Dindu -ne 5i 40 de turci,
am mers drept la Samb,rine§ti, unde agiungInd la vreme de namiaza -zi,
am dat jaf satului, luind 5i alte borfe du prin casa ce am gasit, prinzind
atunci 5i pa omul slugerului Tudor de la Craiova ; 5i 1-au Impu§cat Nicoli-
cescu, luIndu-i tot ce an gasit la dinsull. Iar ce va fi avut i eu nu am
Vladimirescu, care In acea vreme comanda linia de aparare Cernet:VIrciorova (Rdscoala din
1821, 1, p. 100).
I Principaiii bulucbasi mentionati mai sus : Barbu Rogobete, Palm Grecu si Paul Nico-
licescu figureaza in cartea domneasca din 16 decembrie 1815 prin care slut iertati pentru faptele
for comise la sfirsitul anului 1814 $i la Inceputul anului 1815, clnd an navalit in Cara Impreuna
cu adalti (V. A. Urechia, Isforia Rominilor, X B, p. 58). Aladar, la data aceea ei aveau la activul
for fapte Inca din 1809-1812, chid, dui:4 cum se vede din documentul de fata, ei actioneazd
tot In folosul turcilor. Se remarca prin aceasta colaborare cu turcii Paul Nicolicescu, care are
totodata $i va avea mereu o pozitie ostila lui Tudor Vladimirescu. Si la Inceputul rascoalei din
1821 el apare In rolul de comandant al primelor forte trimise impotriva rasculatilor. Indata dupa
sosirea sa la Pades, Tudor are cu el un schimb de focuri la Ciov/rnasani $i /I prinde. AlAturIndu-si
pe cei 400 de oameni comandati de P. Nicolicescu, pe el Tudor /1 Inchide In clopotnita manas-
Unit Strehaia si-1 lass In seama lui D. Girbea si G. Stoicea care apoi 1-au omorlt la podul de la
Corcova. Dupa afirmatia lui I. P. Liprandi, Tudor ar fi dispus sa i se zdrobeascd lui P. Nicoli-
cescu toate coastele cu muchia toporului". Procedeul lui Tudor MO de P. Nicolicescu, ca si
www.dacoromanica.ro
'9 UNELE DOCUMENTE DESPRE TUDOR VLADIMIRESCU 129
stiinta, fiind ramas mai p5 urma cu pandurii. i, plecind cu acele jafuri,

am mers ping, la Lupoia, unde acolo vend sg, prindem pa Dumitru aren-
dasu i Inchizindu-sa in casa, stand la foc, ne-am batut cu dinsul ca un eeas.
i dind navala Gheorghe Ciuciulete i Trails pandurii, au dat cu puscile
pa fereastra si au ranit pa arendas peste uma'r. Din care prinzindu-sa
arendasul, au lapadat armele jos si au iesit afar. Atunci si un Vasile sin
ispravnicelu, pandur de ai nostri, 1 -au Impus cat ; Ionita °areal, aflindu-s5,
si el cu noi, an dat foc easalor arendasului. i lulnd bulucbasii nostri din
casa ce s-au gasit, precum i armele, am luat §i pa arendas de am mers
cu dInsul drept la Ostrov, ducInd toate jafurile ce luasam la Ragep aga.
i ne-au dat si noua cite taleri 1 de om ; iar bulucbasilor nu stiu ce va fi dat.
i pa arendas tiindu-1 trei zile i-au dat toate jafurile ce i le luasa, poprin-
du-sa numai armele, i i-au dat drumul.
Iar noi, mai sazind ca vre-o patru-cinci zile, am iesit iarasi In tara,
ceat5, de 60 panduri, cu bulucbasii nostri, §i mergind la Lazu, am facut
jaf satului, luInd noi boi, cai 11i borfe du prin casa, cu care pleclnd a le duce
la Ostrov, iesind ping, In culmea Lazului, acolo am IntIlnit si p5 polcovnicul
Dumitru omul slugerului Tudor, pa care dezbracindu-1, lulndu -i o pusca
i o pareche pistoale i calu si taleri 40 [ ?] 1-am luat §i pa dinsul dg, 1-am dus
la Ostrov2. Pe care ducIndu-1 Innaintea lui Ragep, aga, an apucat pa
bulucbasii nostri de i-au dat toate innapoi ce-i luasa, oprindu-i numai ar-
mole Pau Nicolicescu, i 1-au slobozit dindu-i si panduri dg, 1-au scos spre
Cernet. Apoi, mai Intorcindu -sa polcovnicul Dumitru Inca trei rinduri,
triimis dg, sluger Tudor la Gogan ca sa sa predea dincoaci In tara, sim-
tindu-1 Ragep, In don/ rinduri 1-au iertat, iar a treia oara 1-au taiat. Qi
noi aflindu-ne iarasi la Vircioroba de paza, sazind citava vreme, am fugit
de acolo cu alti dud- insi panduri, tovarasi ai midi, am trecut peste Du-
flare, mergind la manastirea de la Vaiuga, la un Nicola Bolbotina, unchiu-
mieu, unde am sa' zut cinci s'aptamini, lucrind pa la unii-altii cu bani.
Apoi mergind la gospodar Petru3 uncle se afla cu ostirea Imprejurul
Cladovii, am cerut sa ne fad, carte sa trecem dincoaci la parintii nostri.
nevrind a ne da carte, ne-au apucat de ne-am dat seams ce oameni sin-
tern si din ce loe. i am aratat ca slntem din tara §i ca am fost panduri
la Ostrov, de unde am fugit. Cind atunci vazmndu -ne un bulucbasa Gheorghe
of Corcova, ce erau lInga gospodar Petru, ne-au cunoscut §i ne-au luat asupra
lui. Uncle slujind ca trei luni, Ii slujiam la ceIe cc avea trebuinta.
fad de Rogobetl, este .explicabil In lumina faptelor comise de acestia in vremea rdzboiului ruso-
turc. Conflictul dintre Tudor si acesti vraljmasi ai lid era adInc : totdeauna ci au fdcut parte
din cloud tabere Ouse.
1 In rdscoala din 1821, un Ton Oared este dipitan de panduri si face parte din grupul
color patru cdpitani care au fdcut opozitle lui Tudor la Golesti.
2 Prinderea polcovnicului Dumitru a fost mentionata si In actele Tudecatoreqli vechi,
arse ulterior. '(Vezi E. Virtosu, Martnrii noi..., p. 18).

a Petar Todorovici Dobrinat, comqndant al oitirii sirbilor rasculati care au asediat
Cladova, cu Incepere din vara anului 1810.
www.dacoromanica.ro
9 O. 8831
130 S. IANCOVICI 10
Iar dupa ce s-au luat Cladova1 din stApinirea turceascg, luhulu-ma

pg, mine si pa Matei, unul din tovarkii nostri, numitul bulugbassa am trecut
cu dinsul dincoaci in tarn, umblind sa stringA, zaherea sa o treach" la Cla-
dova unde avea pravalii. Si pe ceilalti patru tovargsi ai miei i-au lasat
peste Dun'are la slujba easel lui. Si nu mai am stiintA' de dinsii.
Iar eu impreung cu Matei, dupg ce am trecut In tarA, cu stirea,
lui Gheorghe bulucbasa, am mers la eagle pgrintilor nostri, unde sezind
cite douI-trei s'AptAmini de munciam la cele ce aveam trebuintg, iarki mer-
geam la numitul bulucbasI de-i dam ascultare si ajutor la stringerea za-
herelelor. Si cu aceasta trecind vreme ping, aproape de Sfeti Nicolae al
leatului 1810, aflindu-ne slugerul Tudor comandiru de panduri ca slntem
veniti in tars, au facut aratare la exelentia sa ghengraru ce sa afla atunci
intr-acea vreme la Cladova si au trimis rasa cazaci i pg, un Preda cgpitan
de panduri al slugerului, de ne-au aradicat de la numitul bulucbasi si ne-au
adus aici la Craiova unde, dindu-ne In cercetare la vAtkia cinstitei otc1r-
muiri chid sa afla dumnealui biv vel logorat Costache Samurcas, dupg cer-
cetarea ce ne-au facut neggsindu-ne invinovgtiti la pill ce an arAtat slu-
gerul Tudor asupra noastrA, ca i-am fi prAdat pa acel om ce 1-au prapadit
tam la Sgmgrinesti precum si alte jafuri i-am fi flcut, de care not nici 0.
imphtkire nu am avut, prin chizkie ne-au slobozit.
Iar de este acum un an, fAcInd davagealic Mihut dorobantu pentru
frate-sau Toma mortul ca eu 1-am impuscat, m-a adus numai pe mine la.
inchisoarea puscgrii si dupl cercetarea judeca'tii si hotarlrea cinstitului
divan am plalit atit pomenirile i datoriile mortului, cit si cheltuiala ce
an aratat cA, an facut-o.
Alt avut agonisit de mine nu am, decit ceea ce imi va veni parte din
ramasurile parintesti. Virsta imi este ca de ani 20. In viiata mea, cite odata.
la Paste m-am ispoveduit §i m-am precestuit.
Care dumnealor prea cinstiti boieri caimacami ai Tgrii Rominesti.

De la Departamentul de cremenalion al Craiovii.
Numitul Ioan Trocan, printr-acest tacrir al sau, de bung, vole au
marturisit cele mai sus cuprinzatoare, ca fiind el pastori la oile parintesti,
cu sila 1-au luat acei panduri dä la Ostrov i aducindu-1 acolo prin silnicie
1-au asezat pandur. Apoi, iesind si el in tars cu toti pandurii si bulucbasii
for ce sg, afla la Ostrov, an facut prazi i jafuri prin sate, care jafuri le-au
dus la Ostrov. Si atunci in ceata fiind, intilnind In drum pl acel Toma,
fratele lui Mihut dgrAbantu, avind Nicola Badescu pizmg, pg, dinsul mai
dinnainte, Int/1 numitul Nicola 1-au lovit cu cutitu in piept si 1-au rant.
Apoi si el, din indemnarea acelui Costandin Scinteie bulucbasa dg, panduri,
an dat cu pistolu de a impuscat pa acel Toma si an murit. Si in urmA tot
cu acei panduri, ceat'a de o sutl doAzeci, impreuna cu turd mergind la
satu Samgrinestii au facut iarki jafuri, cind atunci s-au ornorit si un om
1 Cetatea Cladovei a fost luatA in ziva de 3 septembrie 1810. Tudor Vladimirescu,
comandind pe a pandurii creltini ce-i slut devota%i n a stat In fata cetatii la bombardare
$t a lntrerupt comunicatiile dintre garnizoana turcA asediatA $i Ada-Kaleh (Rdscoala din
1821, I, p. 51). www.dacoromanica.ro
11 UNELE DOCUMENTE DESPRE TUDOR VLADIMIRESCU 131-
al slugerului Tudor, de Pau Nicolicescu, luindu-i ce au gasit la dinsui.-

Apoi mergind la satu Lupoieni cu razboi, i-au dat foc casalor lui Dumitru
arendmu de acolo. L-au luat §i pa dinsul i pa polcovnicul Dumitru, omut
slugeru]ui Tudor §i i-au dus la Ostrov. Iar lor, la toti pandurii, li s-au dat
numai cite taleri 1 de om.
Pentru a caruia vina, cautindu-sa sfinta pravild la list 53, cartea GO,
titlu 51, porunce§te : Cei ce fac navaliri ca sd, prade, sa aseamana en
tilhari. Si de vor face navaliri cu arme si de multe on §i In drumuri, la,
cap id, pedepsesc. Iar ceilalti, adica cei ce n-au facut de multe on qi in dru-
muri, unii ca aceia sau sa surghiunesc sau sa Inchid cu surghiunitii la un lot,
sa nu mai poata iesi, adica periorizonda". Si iara§i la list 61, cartea 60,
titlu 39, zicc : Cel ce nu a avut cuget a ucide pa cineva0, macar sa-luciga,
nu este ucigq. Iar de au avut cineva4 gind sau cuget sa omoare sau nu,
dupa organu ce au dat sa dovede§te".
Ce fiindca acesta, intovara,,it cu acei panduri, au facut jafuri sate-
lor, care jafuri le-au dus la Ostrovi §i parte mai multa decit taleri 1 cunt
zits ca n-au boat. Iar la moartea acelui Toma este invinovatit caci an
dat cu pistolu §i 1-au impu§cat din Indemnarea acelui ScInteie.
In osinda lui ramine a i sa face dreapta hotarire dupa cum va lu-
mina dumnezau pa dumnealor cinstiti boieri caimacami.
812, octombrie 17
Dumitrachi Poenar, Mihalacho biv vistier.
atm dumnealor cinstiti boieri caimacami ai Tarli Romine§ti.

De la divanul Craiovii.
Numitu Ion Trocan, scotindu-sa innaintea noastra la divan, undo
cetindu-sa tacriru din cuvint in cuvint, la toate cite intrinsul sa coprinde,
§i prin graiul sau le-au marturisit, ca dupg ce le-au loat acei panduri de la,
of §i 1-au dus in Ostrov, mezindu-1 Intro panduri, au ie§it in tara cu toti
pandurii ce s-au aflat acolo de an facut jafuri satelor, care le-au dus la Os-
trov. Si atunci din indemnarea acelui Costandin Scinteie ce an fost bulug-
ba§a de panduri, au dat cu pistolu sau de au impwat pa acel Toma dara-
bantu carele au murit, fund mai intii fault de acel Nicola Badescul. Apoi
tot in ceata cu acei panduri au fost §i el chid au omorit Pau Nicolicescu si
pa acel om al slugerului Tudor precum §i cind au luat cu razboi pa Du-
mitru arenda§ul of Lupoia, dind foc casalor. A caruia cercetare de la
judecata depertamentului de criminalion, dupa pravila fiind urmata,
macar ca dupa fapta, lui isi agonise§te osinda de moarte, pentru ca au dat
cu pistolu de au omorit pa acel Toma. Dar Rind in ceata cu multi panduri
§i indemnat de acel Scinteie, dupa cuvlinta milostivirii, gasim cu cale a.
sa triiraite in osinda ocnii ca sa -§i plinga pacatu sau. Iar cea desavirkiita;
hotarire ramine a sa face de catre dumnealor cinstiti boieri caimacami
ai tarii.
812, octombrie 20.
Costache Caliaih
Cornea Brailoiu
Costandin Oteteli§anu. www.dacoromanica.ro
132 S. IANCOVICI 12
[Rezolutia domneasca :]
Io Ioan Gheorghe Caragea vvd
bojiiu milostiiu gospodar zemble vlahscoe.
Fiindca acest Ioan Trocan, dupa marturisire sa dovedeste ea, aflin-
du-sa //Are ostasi panduri, au s'avirsit mult rau aici in pamintul WE cum
si asemenea el an omorit prin slobozire de arma, pa acel Toma brat Mihuti,
vrednic erea de cumplita moarte. Dar, devreme ce BA, aph,"ra zicind ca de
rale ce i-au facut acel Costandin Scinteie-bulugbasa de panduri, an omorlt
pa numitul, 11 osindim dumniia mea la ocna, In toata, viiata lui.
1813, ghenar 25. Vel logofat.
Pecetea gospod.
Arh. St. Buc., Condica depart. criminalion Craiova 903, sub data, 6 pagini.
IV
1812, octombrie 19. Ion iganu din Corcova (Mehedin %i), pandur In slujba turcilor, par-
ticipant la luptele de la Cladova lmpotriva sirbilor 0 rusilor, arata cum a lost prins 0 retinut
polcovnicul Dumitru, omul slugerului Tudor Vladimirescu care s-a si judecat cu el la Cerneti :
mai arata cum a fugit peste Dunare tmpreuna cu haiducul Gheorghe Ctrjaliul.
Egzamenu lui Ion tiganu Git-taiat, ficiorul lui Datcul tiganu ce an

fost mai dinnainte din tigania ot Corcova sud Mehedinti, ai dumnealui
vornicului Barbu Stirbei. *i vinzindu.-1 la Toma Puroineanul, fugind de la
d1nsul peste Dunare, s-au facut pandur ii iesind in tars cu alti panduri
tot du peste Dunare, au facut prazi prin sate.
Din botez ma chianal Ion. Sint fecior lui Datcul tiganu si al Stani
tigancii, din tigania ot Corcova, ai dumnealui vornicului Barbu Stirbei.
Sint botezat de un Vasile ruminu ot tam ; am crescut 13nga parintii miei
ping am ajuns de virsta. Vreun mestesug n-am invatat decit am muncit
to plugul si cu sapa. Apoi fugind de la parintii miei, m.-am dus la Cernet
iii m-am bagat sluga cu simbrie pa Imbracaminte la un Gheorghe brutariu
unde, slujind trei luni, an venit dupa mine un Gheorghe glavnicul de
tigani si luindu-ma, de la acel brutari, m-am dus iarasi indarat la Corcova
undo sa, afla parintii miei. *i din pricina fugii m-au vindut stapinul mien
la polcovnicul Toma Puroineanu, unde am fost 10 ani slujindu-i ping cind
rn-au i casatorit clindu-mi de sotie pe of tiganca, cu care fiind trei ani ai
nefacind copii, am lasat-o.
§i eu tot la stapinu-mieu Toma m-am aflat slujindu-i far' de nevasta,
Mina cind s-au inceput intliagi galceava asupra Diiului2, in vreme cind ye-
nisa Rumen valisi sa faca bataie. Atunci dindu-sa vole negutatorilor din
Dii si altor locuitori de acolo de au trecut dincoaci in tara, au venit si la
stapinu-mieu Toma in gazda un Gheorghe Sirbu, negutatori Diian. Care,
avind si o fats a lui, au egeatorit-o dupa, stapini mieu. i intrmnd trai rau
1 Lipseste numele. Loc alb In text.
www.dacoromanica.ro
a Este vorba de campania Intreprinsa tmpotriva lui Pasvantoglu In 1797.
intre stapina-mea cu sotia lui, s-au pornit ¢i asupra slugilor ce avea, pre-
cum si asupra mea cu raotate. Din care pricina, en fugind, m-am dus pe
Dunare la Cladova, unde acolo m-am bagat slugs cu simbriie la un Naciu
Duggiasul negutatoriul, tocmindu-ma pa an cu taleri 30. La care slujind
trei ani i fiindca s-au intimplat de au murit, mi -am luat simbria si am
ramas slob od in Cladova.
Apoi, casa'torindu-ma de al doilea acolo, am luat de sotie pa o Ilinca
tiganca, -vaduva, ce fugisa de la stapinu. Am facut cu dinsa o fats care si
acum traieste ¢i sg afla la'. i apucindu,naa de munca casii, slujiam si pe
la negutatorii ce trecea cu ghimiile pa Dunk° en marfuri, tragind la edecuri,
unde luindu-mi mai vinjos hrana, am sazut acolo 12 ani ping and an
venit sirbii cu razboi asupra Cladovii2.
atunci, begu din Cladova, stringind ea la 100 de oameni, facindu-i
panduri cu sila, m-au luat si pa mine de m-au facut pandur, dindu-mi si
arme de la dinsul. Uncle cu ostirea sirbeasca, hind gospodar Milenco3, noi
impreung, cu turcii din Cladova am tinut razboi impotriva sirbilor o lung
de zile ; dlndu -ne i simbrie begu, de pandur cite taleri 10 pa lung.
Apoi, tragindu-sa sirbii indarat, noi am ramas tot in. Cladova. Iar
al doilea an viind gospodari Patru 4 iarasi cu sirbi i cu muscali 5 asupra,
Cladovii, am tinut bataie cu dingii trei luni, afllndu -ne noi cu turd in cet ate
i sirbii cu muscalii afara. Vazind begu. Cladovii ca s-au inchis cetatea,
m-au trimis pa mine cu o scrisoare la dumnealui Ragep aga ca sg-i trimita,
zaherea din care cumpara du pa la negutatori ce aducea cu ghimii de la
Rusava ca sa alba pentru ostirea din Cladova. Uncle, eu mergind la Ostrov
ei negasind zaherea gata, am sazut intr-o zi acolo la conacu dumnealui
Ragep aga. Iar sara viind niste panduri ce sa aflau acolo in Ostrov, fiind
gata a iesi in tara, mi-au dat i mie porunca sa mierg cu acei panduri
in tara sa" facem jafuri. Din care panduri stiu numai pa Ion Trocan si pa
Taira care sa afla acum la inchisoarea puscarii. i asa dupa porunca plecind
eu cu acei panduri, am avut bulugbasa mai marl peste noi pa Gavriill
ci Patru Grecu of Ostrov. i, dupg ce am iesit in tara, tragind sa mergem
la Girbovat, am intilnit in drum pa un Dumitru polcovnicul, omul slu-
gerului Tudor ce erea comandir de panduri, fiind &Mare. De la care, fara
a-i face vreo cazna, noi totii panduri ce ne afiam, i-am luat o pareche de
pistoale i o pusca i un iatagan, luindu -1 si pa dinsul impreuna cu cal cu tot,
1-am dus pina la Ostrov. Iar bani la dinsul nu am gasit. i ducindu-1 Ina-
1 Lipseste localitatea. Loc alb In text.

2 In anul 1809.
3 Milenco Stoicovici.
4 Petru Todorovici Dobrinat. Asediaza Cladova In iulieseptembrie 1810 (Spomenik,
xxx r, 1900, p. 108-111).
3 Unitatile rusesti care asediau Cladova erau comandate de contele Tucato. Acesta
moare la Gogosi In ziva de 25 august. 1-a succes generalul Zass (Pycckiil Apxub, 1893, p. 342).
Unele date privitoare la colaborarea dintre comandantul ostirilor rusesti din Oltenia
si unitA-tile slrbesti care actionau in aceasta vreme pe lingd DunSre sl chiar la Cladova sub co-
manda lui Milenio Stoicovici si Petar Dobrinat, all fost publicate recent In istoriografia sovie-
HO (B. H. Aamonpamoe, P. E. .4.4bnztuy.e.zep, He ucmopuu nonouiuu Poccuu aep6cnoHy
Hapo3y e nepuoa ncpeoeo Hapoinoco Boccmanua, in Hcmoputiecnag. Apxue, 1, 1960,
p. 117-142).
www.dacoromanica.ro
134 S. IANCOVICI 14
intea dumnealui Itagep aga, 1-au pus la poprealg. Iar eu neluind nimic de-
la dinsul, mi s-au dat rgspuns innapoi gi m-am intors la Cladova cu un
team 1 plin de zaherea ce mi-au dat dumnealui Rggep aga. Iar pg acel
Dumitru am auzit ca tiindu-1 doug, sgptgmini la inchisoare, i-ar fi oprit
calu tacimu sj pg dinsul 1-ar fi slobozit, dindu -i si panduri de pazg de
r
1-au scos In tarn. Apoi, dupg ce am venit eu la Cladova cu acea zaherea, In

urma viind iargsi gospodari Milenco, cu ostire slrbeascg asupra Cladovi,
thud noi toti inlguntru inchisi, incepInd bgtaie asupra noastra, ne-am
prgdat atit noi raiaua ce ne aflam, cit si 800 de turd.
*i intrind sirbii in Cladova, pg mine m-au luat gospodariu de m-au
avut la conac de ascultare.
Apoi, aflind slugerul Tudor, m-au pirit la gospodariu, argtindu-ma
el am, fost pandur turcesc, impreung cu altii, cerindu-ma la gospodariul ca
sä ma dea, cu cuvint ca sa -i arat pg toti tovargsii miei cu carol am fost
de am fgcut jafuri tarn si am prgdat pg Dumitru omul sau. *i asa, dindu-ma
gospodariu, m-au dus la Cernet, unde s5, afla sluger Tudor. *i numitul
sluger m-au trimis aici la dumnealui postelnic [ ?] Samurcas and sa afla
ocirmuitori al divanului. Unde, infatisindu-mg cu numitu sluger innaintea
ciustitului divan, nici o vina n-au ggsit asupra mea. Decit, fiind inchis la
varta ocirmuirii si fugind Intr-o noapte de la inchisoare, impreung cu un
Gheorghe Cirgialiu ce sa afla iargsi inchis In altg pricing. *i m-am dus
iargsi la Cladova unde sa afla sirbii. *i acolo vgzindu-mg gospodari lova
m-au intrebat de am vreo carte &á am ramas drept si vreun rgvas de drum.
Eta i-am argtat adevgrul ca am fugit. *i asa, auzind cg nu am nici o carte
sau rgvas de drum, m-au luat atit pg mine cot si pg acel Gheorghe Cirgealiu
si pg amindoi ne-au trimis iargsi innapoi, aici, la divan. De unde pg mine
rn-au dat deloc la inchisoarea puscgrii si mg aflu ping acum.
Iar alt mai mult stlinta nu am. Virsta imi este ca de ani 50. Avut
agonisit de mine, nimic nu am. Th viiata mea pe tot anu m-am ispo-
vedit cite o data la Paste si m-am pricestuit.
Catre rumnealor prea cinstiti boieri caimacami ai Tgrii Rominesti.

De la departamentul de criminalion.
Numitul Ion tiganu prin graiul sau, de bung vole an aratat printr-
acest tacrir ca, dupg ce 1-au cumpgrat Toma Puroineanu si au fugit la
Cladova, facindu-1 cu sila pandur begu de acolo, au statut impreung cu
alti panduri i turci de acolo la razboi, asupra sirbilor si muscalilor. Apoi,
dupg ce 1-au triimis la Ostrov pentru aducerea zaherelii, au iesit In tars
cu pandurii de la Ostrov ca sa, facg prazi. Uncle mergind' ping la Girbovat
si prinzind pg polcovnic Dumitru omul slugerului Tudor, 1-au luat si s-au
Intors cu el la Ostrov. *i lgsindu-1 la inchisoare, el s-au rotors cu zahe-
reaua ce i-au dat la Cladova, fiind acolo ping and s-au pradat.
1 Ceam = barcA.
www.dacoromanica.ro
dupa aratarea slugerului Tudor ca ar fi fost si el la prIzile ce s-au

facut de panduri i a oamenilor sai, 1-au adus aici la cinstitul divan i si
de la varta divanului scapind au fugit iarasi la Cladova, impreuna cu
Gheorghe Cirgealiu ce sa afla la inchisoare.
i acolo cercetindu-1 gospodari Ieva, dovedindu-1 ca au fugit de
aici, 1-au trimis iarasi inapoi.
Pentru a canna fapta, cautindu-sa sfinta pravila, la list 53, cartea
60, titlu 51, porunceste : Cei ce fac navaliri ca sa prade, sa aseamana
cu tilhari. i de vor face navaliri en arme, si de multe on si in drumlin,
la cap a pedepsesc. Iar ceilalti, adica cei ce n-au fkut si in drumuri,
unii ca aceia sau sä surghiunesc sau sa inchid cu surghiunitii la un lot, sa
nu mai poata iesi, adeca periorizunda".
i fade& acesta n-au savirsit prazi cu acei panduri, cleat numai
caci au prins pa acel polcovnic Dumitru i 1-au dus la Ostrov si an fost
pandur la Cladova facind razboi impotriva sirbilor §i muscalilor, pins cind
s-au pradat. Precum, fiindca an fugit i de aici de la varta cinstitului divan,
pentru a lui fapta famine a sa face dreapta hotlrire, dupa cum sa va gasi
cu tale de catre dumnealor cinstiti boieri caimacami.
812, octomvrie 19.
Dumitrache Poenar
Mihalache biv vtor vistier.
Catre dumnealor cinstiti boieri caimacami ai tarii.

De la divanul Craiovii.
Numitu Ioan tiganu, scotindu-sg ¢i inaintea noastra la divan, i
s-au cetit tacrirul din cuvint in cuvint si la toate cite intr-insul sa cuprinde,
au marturisit ¢i prin graiul sau ca, dupa ce an fugit de la Toma Puroi-
neanu, mergind la Cladova i facindu-sa pandur, an statut la razboi,
impreuna cu alti panduri si turd de acolo, impotriva ostirilor sirbesti
i muschice.ti. Apoiluergind la Ostrov, au iesit in tars cu pandurii de acolo
sa faca prazi. i prinzind pa acel polcovnic Dumitru 1-au dus la Ostrov.
i iarasi intorcindu-sa la Cladova, an fost in razboi pima cind s-au pradat.
i dupa ce s-au trimis aid. la divan de singer Tudor ce au fost comandir
de panduri ai tarii, au aratat ca au facut prazi. N-au. sazut pia, a sa cer-
ceta pricina lui sa oa dea izbranire, ci de la varta divanului au fugit
iarasi la Cladova, luindirnpreung cu dinsul si pa acel Gheorghe Cirgealiu
ce an fost tilhari 1. Uncle acolo, cercetindu-1 acel gospodari Ieva oi vazind
ea au fugit, 1-au triimis innapoi aici la divan.
A carui cercetare de la departament de cremenalion dupa pravila
Bind urmata, prin fapta lui, mai ales cad an fugit de la varta divanului,
luind si pa acel Gheorghe tilhariul, i s-ar cuveni mai mare pedeapsa.
1 Haiducul Gheorghe Cirjaliul care apoi s-a Inrolat In rascoala din 1821, far dupa rascoalA
a mai haiducit §i a fost executat In septembrie 1824.
A fost angajat un timp In serviciu la D. Dudescu (Calendariu istoric si popularu, 1859,
p. 29-30). Cind se grupau o§tirile la Dragasani, el comanda vreo 500 in§i calari (Memoriul lui
D. Protopopescu). Pe and Iordache Olimpiotul statea la Dorna, el a trecut in Austria, de acolo
in Rusia, apoi pe ascuns a revenit In Moldova.
www.dacoromanica.ro
136 S. IANCOVICI 16
Dar Mucha i acel Gheorghe prinzindu-sa, si-au luat rasplatirea

faptei sale dupa pravila, ga'sim cu cale a al triimite §i numitu la ocna ca sa
sa pedepseasca acolo In soroc de doi ani.
Iar cea desav/rsit hotarlre famine a sa face de catre dumnealor
cinstiti boieri caimacami.
812, octombrie 20.
Costache Caliarh biv vel logofat.
Cornea Brailoiu
Costandin Otetelisanu
Io Joan Gheorghe Caragea vvd bojiiu milostiiu gospodar zombie

vlahscoe.
De vreme ce acest Ioan tigan au savirsit cu alti o prada cu fapt'a"
tilhareasca, poruncim domnia mea sa sa poarte cu bataie prin ulitele
orasului Craiova §i sg sa triimita la ocna In soroc de luni rasa.
1813, ghenar 25.
Vel logofat.
Pecetea gospod.
V
1813, mai 30. Anaforaua departamentului criminalion catre domn, In care se arata faptele
detinutului Nicolae Badescu din 13obaita (Mehedinti), fost pandur militant sub comanda lui
Tudor Vladimirescu, care 1-a trimis la Pfrvu Gogan cdpetenia pandurilor pusi In slujba turcilor,
ca sa-1 atraga 1n tara.
Prea Inaltate doamne.

La Inchisoarea puscarii de aid 0," afla un Nicola Badescu ot Bobaita
sud Mehedinti, ce an lost pandur la Ada Kale, aratat de un Ion Trocan
ce prin luminata porunca s-au triimis In osinda ocnii, cum ea in vremea dud.
se afla muscali aici, iesind ei de la Ada In tars, ceata de 80 panduri, 1i
merghind In culmea Girbovatului de an pazit ca sa, prima niste cars cu
zaherea sa le tin/ la Ostrov. Negasind acele cars §i apucindu -i o ploaie,
s-au tutors Inapoi, undo mergind la Cosustea cea Mica, peste Glrbovati,
and an fost soarele pe la chiindie, au Intilnit In drum pa un Traila simigiu
ot Cernet i Ion Mo lan ot Malovati cu doal slugi ale sale si pa un Toma,
fratele lui Mihuti Dorobantu ot Coliba§i, fiindca for i celorlalti nu le-au
zis nimic, iar pa acel Toma a-vind numitu Nicola pizma dinnainte, pentru
ca, frate-sau Mihut, fiind cu potera 1-a intIlnit mergInd la Ada, i-au luat
un cal, iar el cu fuga au scapatt. Si dintr-acea pricina legind pe Toma, an
dat Nicola cu cutitu del-au 'quit In Vita. Si un Stan, ce au fost bulugbasa
de panduri 1-au tras de nu 1-au lasat ca sa-1 omoare. Iar Ion Trocan fiind
Indemnat de un Costandin Scinteie, au dat cu pistolu de an Impuscat pa
Toma si an murit. Pentru care au si statut amindoi de fats inaintea noastra
www.dacoromanica.ro
17 UNELE DOCUMENTE DESPRE TUDOR VLADIMIRESCU 137-
la divan ; si tot asemenea au aratat Trocan, la care n-au mai ramas Nicolii
cuvint de indreptare.
Iar dupa triimiterea lui Trocan la ocna, ramiind Nicola in cercetare,
sa apara cu tagaduiri, prepuind ca nu este invinovatit la aratarea lui
Trocan si el n-au dat cu cutitu intr-acel Toma sa-lraneasca, neavind vreo
pizma, pa dinsul, ci insusi Trocan 1-au impuscat avind pizma caci 1-au fost
pirit la slujbasi oieri cu niste vita dosite. La a caruia tagaduire acum
judecata nu-i poate da crezamint. Tar pentru mergerea lui la Ada si into-
varasirea cu Trocan F;;i cu ceilalti panduri, dupa, cercetarea ce li s-au facut
au aratat intr-acestasi chip : ca aflindu-sa el pandur cind s& afla muscalli
aici In tars, fiind,supt comanda slugerului Tudor, 1-au trimis la Vircioroba
ce este aproape de Ada, ca sa faca mijlocire oricum va putea sa, insale
pa, Pirvul Gogan ce s& afla acolo cu multi panduri si iesea de facea prazi
si jafuri in tara, ca doar 11 va apuca sag dea in mina slugerului. *i asa
ducindu-sa, el la acel Gogan, an sazut acolo citava vreme, apoi impreuna cu
35 panduri si 10 turci au iesit in judetul Mehedintului sa is o cireada de
boi a lui Gheorghe Izvoranu si n-au putut. Iar chid s-au intors innapoi
a merge la Ada, atunci au intilnit in drum pa acel Toma, 1-au impuscat
Ion Trocan si Costandin Scinteie, i-au luat o iapa cu un mirlan si dupa
ce au mers la Ostrov, vazind ca, an facut urmare irapotriva, nu s-au mai
intors la slugerul Tudor, fiindu-i frica, ci luindu-si sotia pa supt ascuns
au trecut-o in tara nemteascal iar el an ramas tot la Ostrov intre panduri.
Uncle sezind citava vreme, la urma, s-au dus in tar& nemteasca la nevasta
lui si an sazut acolo ping, asta, toamna cind an venit la satu Bobaita, unde
sa afla lacuitorii mai inainte.
Dar, fiindel dupa, hotafirea divanului de aici, s-au fost loat citeva
lucruri din avuturile lui Mint Dorobantu, pretuite fratele [sic] Tomii pentru
datoriie si pomenile mortului. Ca unul ce an fost el intli incepatori uciderli,
dupa aratarea lui. Trocan, cu impotriva urmare aratindu-sa, numitu Ba,descu
au venit aid la Craiova si an pus pa Salih aga cind sa afla aici de an facut
sila divanului si an dat porunca a i sä intoarce de la Miut lucrurile ce sa
luasa. *i dup'a sametia ce an avut, nu numai ale sale si-au loat innapoi
da la, Miut, ci inc cu obraznicie an mai luat si din avuturile lui Mint ;
care i s-au implinit in urma, cu mumbasir. *i macar de sa, si apara, el acum
cu tagaduiri ca nu este invinovatit mai mult, umblind a sa indrepta cu
cuvint ca slugerul Tudor 1-au triimis a indupleca pa acel Gogan s& i-1
aduca in mina, dar divanul la aceasta nu-i poate da ascultare, pentru ca
numitul sluger ar fi gasit alt om mai vrenic de ar fi triimis la acea treaba,
iar nu pa, dinsul, nefiind destoinic dupa starea ce sa, vede. *i aceste prici-
nuiri ale lui sa, cunosc ca sint desarte. Din care sa intelege ca, alto urmari
si netrevnice fapte ce va fi mai savirsit din rautate sl invirtosarea inimii,
n-au vrut a marturisi intro un adevar. Dar din cele mai sus aratate sa
indestuleaza judecata pentru dinsul ca, an fost razvratitori si suparatori
obstestii odihne si de catre pravila sa socoteste fapta, tulburatoare sta-
pinirii.
De aceea, ca sa nu rarnii e far'de rasplatire, nu lipsim a arata marii tale,
ca sa, sa dea luminata hotarire pentru osinda lui, dupa cum dumnezau va
lumina pe inaltimea ta.
www.dacoromanica.ro
813, mai 30.
138 S. IANCOVICI 18
Io Ioan Gheorghe Caragea vvd.

Bojiiu milostiiu i gospodar zemble vlahscoe.
Dupg pliroforia ce ni sa da printr-aceasta anafora, flindca acest
Nicola Badescu, cInd sa afla de fats cu Ion Trocan, tovarasul lui, n-au
tagaduit ca mai bathi el au dat cu cutitul de au rant pa acel commit, nu
poate fu ascultata acum la tagaduirea ce face.
Drept aceea, poruncim domnia mea ca lulndu-sa de la dlnsul lnnapoi
lucrurile acelea ce i s-au fost hat si s-au fost dat pa seama clironomilor
omorltului i clindu-sa- iarasi in zaptul elironomilor pentru hrana si chiver-
nisala coplilor omorttului, afar din zestrile fameii lui care au a fi nes-u.parati,
sa sa triimita apoi la ocna cu soroc de ani cinci.
813, iunie 21.
Vel logofat.
Pecetea gospod.
VI
1816, septembrie 6. Slugerul Tudor Vladimirescu a fost ales hotarnic al mosnenilor Bre-
binari, Amarasti si Baia do Arama, In pricina for cu Manole Gugiu.
Dupa luminata porunca inaltimii tale ce mi sa, d'a la aceasta jalba a

mosnenilor ot Brebina i Amarastii si Baia de Aram/ din sud Mehedinti,
Infatisindu-sa innaintea mea unul din jaluitori, Vintila Seman ot Brebina,
cu Mano le Gugiul i cetind luminata hotarlrea marii tale ce s-au dat cu
divan la trecutul iulie 9, nu s-au impotrivit Gugiul a sa orIndui din partea
jaluitorilor nnmitul sluger Tudor 1. Iar din partea sa zice ca I i va lua alt
boier din partea locului 2 sa fie luminata porunca inaltimii tale catre
cerutu boier de jaluitor, sa mearga la fata locului dimpreung cu boierul
ce va lua Gugiul spre a face urmare intocmai i intru toate dupa luminata
hotarlrea marii tale si prin carte de blestem, precum in anaforaoa dumnea-
lor velitilor boieri care sa Intareste si de maria to sa coprinde a fi si carte de
blestem.
Vel logofat
1816, septembrie 6.
[Rezolutia domneasca :] Io loan Gheorghe Caragea vvd i gospodar
zemli vlahscoe.
Cu cale fiind anaforaua aceasta a dumnealui vel logofat de Tara de
Sus, poruncim cerutule hotarnic din partea jaluitorilor ca Impreuna cu
1 Este vorba de slugerul Tudor Vladimirescu. La Manole Milcu zis gq Stoenescu din Baia
de Arama exista hotarnicia (vazuta de C. D. Aricescu) pentru partea lui Manole Gugiu si a
vecinilor, Intocmita la 30 mai 1820 si semnata de slugerul Theodor Vladimirescu.
2 La 17 noiembrie 1816 M. Gugiu facea cunoscut ca a ales hotarnic pe biv vel logofat
.Costandin Saulescu (Ms. 85, p. 528).
www.dacoromanica.ro
t9 UNELE DOCUMENTE DESPRE TUDOR VLADIMIRESCU 139
hotarnicu ce va alege si plritul, mergind la fata locului, sa faceti urmare

intocmai precum mai jos 1 sa cuprinde.
Arh. St. Buc., manuscrisul 85, p. 315.
VII
1817, iulie. Lista suditilor rusejti din Tara Romtneasca aflati in evidenta consulatului
-rusesc, printre ei figurind $i Theodor Vladimirescu.
Numele suditilor rosesti ce sa afla In pgmlIntul tariff Valahii, dup5,

.catastihul ce an trimis cinstitul consulat al Rosii aici la Depertament 2
empereclisit in nota.
3
1817, iulie.
1. Mihail Leontie 31. Sterie Ceabeca
2. Grigorie Coconino 32. loan Costandin
3. Damian Vacara Covalenscoi 33. Petre Sapunov
4. Theodor 0.110 34. Nichifor Mustacov
5. Dimitrie Zmirnov 35. Nicolae Mustacov
6. Ioan Streinul 36. Anastasio Cotopulea
7. Petre Servio 37. Margarit Iovici
8. Petre Galinovici 38. loan Califorov
9. Than Cazacliu 39. Theohari Dimitriu
10. loan Calamolachi 40. Angheli Anastasia
11. Stefan Hristoforu 41. Luca Iban
12. Thoma Vliha, 42. Nan-al Hristodulu
13. Luca Lisevici 43. *tefan Misinezu
14. Pavlu Machedonschi 44. Nicolae Cotopulea
15. Theodor Vladimirescul 45. Pavel Moraitul
16. Costandin Furtuna 46. Pavel Calipov
17. Dimitrie Papadopul 47. Zamfir Zagorisul
18. Nicolae Andrianopolitu 48. Costea Cica
19. Simion Masinscoi . 49. Nicolaie Mihul
20. Stefan Vucetici 50. Dimitrie Pociul
21. Gheorghie Vasiliu Matei 51. Gheorghe Barta
22. Ioan Azarenco 52. *tefan Carimov
23. Nicolae Costandinovici 53. loan Carimov
24. Pavlu Cotescu 54. Hristu Ghianu Petrov
25. Ilie Crupin 55. Ipsif Hrustanov
26. Ioan Nicolopulo 56. Dimitrie Ianociovici
27. loan Scufa 57. Dimitrie Piculo
28. Theodosie Vrana 58. Manole M'argArit
29. Cozma Diamangea 5)9. Chiril Dasc
30. Nicolae Schindos 60. Stefan Popov
1 Mai jos", pentru cA rezolutia este plasatA deasupra anaforalei.
2 Departamentul streinelor pricini.
8 Empericlisit = cuprins.
www.dacoromanica.ro
140 S. IANCOVICI 2lT
61. Peco umlalitu 109. Hagi Nicolau Teicov

62. Hristofor Ioan 110. Iosif Zuravliev
63. Costandin Dimitrie 111. Petru Nedelscoi
64. Ioan Solonicov Baca lov 112. Egsevie Bicov
65. Theodor Solonicov Baca lov 113. Grigorie Butrin
661. Costandin Athanasie 114. Boriu Ghegorov
67. Vasilie Stoian 115. Theodor Balasov
68. Theodor Athanasie 116. Petre Procopenco
69. Nicolaie loan 117. Theodor Brovinscoi
70. Stefan Iosif 118. Ioan Berezovschii
71. Antonia Ovanes 119. Achim Emilianov
72. Simeon Petru 120. Timotheiu Ivanicsan
73. *tefan Murgul 121. Costandin Antoniu
74. Emanoil Valtoridis 122. Vasilie Voinov
75. Dimitrie Ganea 123. Ignatie Zmirenov
76. Murgul Vedrosov 124. Chiril Orlitenco
77. Vasile Popovici 125. Nicolaie Naflu
78. Angheli Panait 126. Athanasie Mazerofschi
79. loan Ilie 127. Spiridon Vasiliu
80. Simion Dimitrievici 128. Vasilie Chiril
81. Nicolaie Glichis 129. Zaharia Nicolau
82. Simion Crezanovscoi 130. Vasilie Gugarevici
83. Athanasie Belicov 131. Ignatie Gheobolschii
84. Trandafir Bucovici 132. Simion Iosif
85. Theodor Mavromati 133. Gavriil Tombatovscoi
86. Nicolae Tihanov 134. Stefan Nislem
87. Dimitrie Macu 135. Martin Timenscoi
88. Nicolae Vasilevici 136. Grigorie Boliac
89. Angheli Anastasiu 137. Timothei Madin
90. Costandin Docolari 138. Procopie Samburschi
91. Dimitrie Colohoritis 139. Ioan Virnevscoi
92. Nicolae Caraspasov 140. Ioan Macrinschi
93. Gheorghie Xida 141. Hristofor Cacioti
94. loan Vurnazul 142. Nicolaie Spacovscoi
95. Gheorghie Delibma 143. Iosif Rodlinscoi
96. David Stefan 144. loan Than
97. Nicolaie Caraioan 145. Iosif Boleac
98. Spiridon Pepi 146. Mihail Iltinco
99. Vasilie Dimitriu 147. Iacov Ioan
100. Chiriac Zuca 148. I osif Maico vscoi
101. Gheorghie Stamu Hrisopulo 149. loan Alexandru
102. Anastasie Popov 150. Ioan Alexandru [sic]
103. Theodosie Petru Covcev 151. No Radovici
104. Costandin BalAceanu 152. Ilie Simenovici
105. Costandin Ruciu 153. Thoma Selscoi
106. Theodor Caracimov 154. Milo ITzunovici
107. Anastasie Becari 155. Ioan Caribolu
108. Mincul Nicolau 15'6. Cozma Goza
www.dacoromanica.ro
157. Ioan Baltaretul 164. Chiriac Hristodulu

158. Condratosi Ghentenco 165. Theodor Scurtul
159. Matei Ghentenco 166. Gheorghie Samargiu
160. Luca Nicovici 167. Anastasie Mauriche, a caruia
161. Giurea Ivovo patents o poarta fii-eau Zamfir
162. Gheorghe Turnavitu Anastasiu
163. Costandin Porcov 168. Nicolae Papaminea.
[Lista pare neterminata]
Arh. St. Buc., Condica Logofetlei streinelor pricini 1041, filele ultima 11 penultna din
condicd, cu pagini nenumerotate.
VIII
1818, martie 7. Clucerul Nicolae Glogoveanu, parte acuzata In procesul cu loan Carl-
boglu pentru hanii Imprumutati rduosatei Elenco, arata ca aceasta chestiune a fost judecata
In 1814 la Viena cu Tudor Vladimirescu §1 citeazd scrisoarea accstuia din 11 decembrie al
acelui an.
Nr. 22 Prea ltate doamne

Dumnealui vel hatman al divanului, prin zapciu ceau§ de paharnicei
an Infati§at la judecata acestui departament pa dumnealui Grigorie Carl-
boglu, polcovnic rusesc, cu jalba ce an dat catre cinstitul consulat al Rusii,
asupra dumnealui clucerului Nicolaie Glogoveanu, aratind ca opt ani
sint de and au imprumutat la Viena pa raposata clucereasa Eleni Glogo-
veanca, cocoana dumisale, cu 108 galbeni, §i n-au Incetat de a-i cere
atIt de la dumneaei clucereasa In viiata fund, cat §i de la dumnealui
.clucer. Si, nemaiput/nd sa a§tepte, sa roaga de a sa embodisi dumnealui
clucer Glogovanu sa nu piece la Gorj uncle este orinduit ispravnic, ping,
nu-i va plati mai intli banii cu dobinda lor, aratIndu-ne §i zapisul care it
azum scris In Viena la Teat 1810, august 13, supt iscalitura raposatei
Glogovencii, cu coprindere ca dupg, dunk luni soroc sa alba a plati In
D rdinia dumnealui polcovnicului Caribolu 108 galbeni olandezi pentru
alti atltia ce au luat de la Insu§i /mprumut.
Fats aflindu-sa dumnealui clucer Glogoveanu, raspunse ca la Teat
1813, asupra gatirii, and raposata cocoana dumisali iera sa piece de al
doilea la Viena 1, intilnindu-1 Caribolu aici, i-au aratat ca are sa is cu
zapis de la dumneaei 108 galbeni ce ar fi Imprumutat-o clnd se afla dumneaei
Intli la Viena. Si., dumnealui neavind nici o §tiinta da aceasta datorie, au
zis polcovnicului sa fiie Ingaduitor pina va vorbi cu clucereasa §i, (la va fi
datoare, ti va zice plateasca, ffindca atunci ti dedese dumnealui taleri
17 000 pentru cheltuiala ; care cerere a dumnealui polcovnicului faeindu -o
cunoscuta dumneaei cluceresii, au tagaduit cu totu ca nu s5, §tie nimic
1 In vremea acestor pregatiri, In martie 1813, Elena Glogoveanu s-a 1mprumutat cu 400
galbeni de la loan BAltaretu prin Gheorghe Cuca. Avind ulterior judecata si pentru acesti bani,
N. Glogoveanu nu recunostea ca-i revine lui obligatia sa-i achite (Arh. St. Buc., Condica Logof.
streinelor pricini 1038, f. 283).www.dacoromanica.ro
1422 S. IANCOVICI 22;
datoare lui Caribolu, nici i-au dat vreun zapis de datorie, §i rau cere acesti
bani de la dumneaei. Dupl care raspuns, intilnindu-sa cu dumnealui
polcovnicu, i-au arltat tg,g5,duirea ce face dumneaei clucereasa. i fiindeg,
si dumnealui polcovnicul iera s5, plece la Viena pentru 10 zile, i-au zis
dumnealui cA, de va fi datoria aceasta curatI, mergind la Viena va apuca
pa dumneaei clucereasa acolo prin judecata si Ii va plati ; sau, d5, nu va
voi intr-acest fel, va da jalba, stapinirii de aici ping a nu pleca tZi sa va judeca
cu dumneaei. Dar dumnealui polcovnicu nici jalba au dat, nici la Viena
mergind In diastim5, da un an, cit s-au aflat raposata acolo in vliata, n-au
mai apucat-o.
Ci tocmai dupl ce $i -au dat obstescul sfirsit, an apucat prin judecata
d5, acolo pe un Theodor, omul dumisale, ce sg, afla pe linga dumneaei
culcereasa, cerindu-si banii dupg zapis. Care Theodor, in scrisoarea ce scrie
catre dumnealui clucer, la leat 814, dechemvrie 11 1, vazum ca-1 instiin-
teaz5, ca dumnealui polcovnicul Caribolu are un zapis dl 4 ani pentru_
108 galbeni, al raposatei cluceresii.. Care zapis, In via hind raposata,
au zis c5, este neadevArat si nu-1 stie, i vede si el nici iscalitura nu sa
potriveste. Dar, dumnealui polcovnicu 1-au dat la judecata acolo lji Ii
supgrl tare judecata si nu tie ce va alege cu dumnealui.
Ne mai infatisa dumnealui cluceru si o scrisoare supt iscalitura
dumnealui consilierului Costache Ghica, scrisa din beat 1815, maiu 20,
Intru care 11Anstiinteael pentru zapisul polcovnicului Caribolu, ca judecata,
an hotarit sa priimeasel dumnealui consilier jurlmint lii cu al doilea 11 va,
Instiinta la ce an ramas treaba.
Mai vazum la mina dumnealui clucerului si altI scrisoare a dumnealui
consilierului Costache Ghica, scris5, tot din acel leat 815, dechemvrie 24,
prin care Instiinteazl pa dumnealui clucer ca pentru datoria de la Caribolu
BA stie ca judecata de la Viena hotgrise sä faca, dumnealui juramint si
slvirsind juramintul s5, piarz/ Caribolu banii si s5, plateascl i taleri 500
geremea. i asa, nedindu-i mina, an rAmas ; cu toate acestea, Caribolu
tot Ii cere. Dar, cine-i da ascultare !
Dup5, care scrisori zise dumnealui clucer Glogoveanu ca, da vreme

ce raposata clucereasa in viat/ flind si-au anerisit datoria acestui zapis si
dumnealui polcovnicul Caribolu nu au apucat-o d5, atunci prin judecata
sai ceara banii, adica nici aici In Bucuresti pin/ a nu pleca, nici la Viena
In diastiml da un an cit an trait acolo, ci an ticut pin./ ce si-au dat sfirsit
si apoi an pornit judecata, nu poate dumnealui sa plAteascl o acest fel
dl datorie ce este cu totul In bAnuiall a fi cu adevhat, fiindca cha datorie
au facut raposata la Viena cu zapise, au fost toate iscalite 11i da dumnealui
consilier Costache Ghica ; aratindu -ne spre dovadg si un zapis al raposatei
facut In Viena pentru una mile fiorini la beat 1813, noiembrie 12, In care
vazum iscalit si pa dumnealui consilier Ghica chezae, zicind clucerul
si aceasta ca dumnealui nu numai ca an plgtit toate datoriile raposatei ce
au fost cu zapise, ci Inca au plltit tai alt, datorie ce an fost fa'r5, zapise,
1 Vezi Documenie prirind isloria Rondniei. Rascoala din 1821, I, p. 85.

www.dacoromanica.ro
2 Consilierul Costache Ghica era socrul Int N. Glogoveanu.
numai dupa aratarea raposatei prin graiu ; i ar fi plata i zapisul acesta,

clad raposata nu 1-ar fi tagaduit.
Am intrebat pa dumnealui polcovnic Caribolu, pentru ce au tacut
de nu an cerut acesti bani de la raposata cind ss afla In viata, i zise c5,
atit aici cit si la Viena nu au Ineetat da a-i cere. Dar, dup.& multe ruga-
ciuni ce fi facea raposata clucereasa da a o mai adasta c5', nu are mijloc
sa 3i plateasca, aflindu-s5, In tars strains, au tot pasuit-o pins ce i s-a
intimplat la Viena si moarte.
Iar Impotriva ziselor dumnealui clucerului spre a podixi ca toate
pricinuirile lui slut dasarte, ne infatisa o scrisoare suet iscalitura dum-
nealui consilierului Costache Ghica cu leat 1816, dechembrie 8, In care
vazum scriind dumnealui clucerului ca cu mirare a dumisale au vazut
spuindu-i munsiu Caribolu ca bi stria chir Scala, ca i-ar fi spus dumnealui
c5, i-au Solis (adica dumnealui consilier) sa nu plateasca zapisul raposatei
In vreme ce dumnealui i-au scris se-i plateasca dupg porunca raposatei,
marturisind la ceasu mortii ca i-au priimit si este datoare acesti bani,
pentru care 11 roaga pa dumnealui cluceru sa plateasca si pa, acestia cu
dobinda lor, ca o bung datorie a raposatei, s6, nu-i rambie sufletul cu aceasta
sarcina ; si In cea du pa urma nu voieste dumnealui sa auza ca,
0," paraponiseste omul In vreme ce i-au dat la trebuinta raposatei fn
pamint strain. Iar din josul acestii scrisori vazum tot cu un condei scriind
din partea fiiului dumnealui consilierului ca, aflindu-sa la jalnicul ceas
al mortli raposatei, au auzit-o zicind ca sa roaga s5, sa plateasca cu dobinda
lor. Catre aceasta mai provalisi dumnealui polcovnic Caribolu ca d5, vreme
ce dumnealui clucerul este gata sa piece la judet, sa sa Indatoreze ca on
banii sa-i puie dapoziton ping, cind sa va da izbranire judecatii sau vechil
plirexusiot orinduiasca pin'a a nu pleca ca, luind judecata savirsire
dupa dovezile ce are in scris, el -i raspunza acel vechil banii.
Deci, scrisorile dumnealui consilierului Costache Ghica de mai
sus ce an trimis catre dumnealui cluceri Glogoveanu pentru pricina zapi-
sului datorii raposatei cluceresii Glogovencid, vazindu-sa Impotrivnice
una altlia, anerisind cu scrisoarea'cea mai dupa urma toate cite mai nainte
instiintase dumnealui clucerului, judecata nu au putut pune temeiu la
aici una din aceste scrisori. i, ds vreme ce dumnealui clucer cu un cuvint
zice ca zapisul este neadevarat si tagadmit de raposata in viiata fiind,
alt nu ramble decit sa sa dea luminata porunca marii tale ca cu nota
Logofetil pricinilor straine sa sa triraita la acest consulat al Rosii copiile
numitelor scrisori casi cinstitul consulat sa le trimit5, la dumnealui consilier,
scriindu-i sá dea raspuns curat In scris In care din trei scrisori arata dum-
nealui adevarat i ce urmare s-au facut la Viena da catre judecatoria da
acolo pentru acest zapis al raposatului, and s-au judecat cu dumnealui
polcovnic Caribolu. i, viind raspunsu dumnealui cu deslusire, vom arata
inaltimii tale parerea judecatii prin anafora. Iar provlima ce facu dumnealui
polcovnie Caribolu da, orindui dumnealui clucer vechil plirexiusis
pentru caci o sa piece la judet unde este orinduit da maria to ispravnic,
fiind dupa rinduiall §i priimita dreptatii, gasim cu cale sa sa Indatoreze
dumnealui clucer dl orindui vechil sa stea aici pina va veni raspunsul
www.dacoromanica.ro
144 S. IANCOVICI 24
dumnealui consllierului Costache Ghica 1, ca sa poata lua judecata sfIrsit

fara prelungire.
Hotarlrea 2 1818, martie 7.
Vel logofat,
Costandin hatman
Dim. stolnic.
Arh. St. Buc., Condica Logofetiei streinelor pricini, 1042, sub data, nr. 22, 2 pagini.
IX
1827, septembrie 5. Carte de judecata data la mina Masa, sotia vistierului Papa Via-
dimirescu, prin care i se intare§te dreptul de stapinire pe niste pamInt de Una apa Gilortului,
anullndu-se ca fiind silnic zapisul lui Grigorie Viadimirescu pentru aceeali suprafata, cum-
parata 210 data de Papa.
Dumneaei lasa vistiereasa, sotia vistierului Papa Viadimirescu

of Vladimir dintr-acest judet, sa Infatisa la ispravnicat In judecata cu
Grigore Viadimirescu boierinasu de neam, pentru cinci st/njeni de movie
dintr-acel hotar, ziclnd Masa jaluitoarea ca sotul sau, vistieriu Papa,
Inca mai dinainte au cumparat acesti stinjeni de movie dela un Radu sin
Dumitru caprariu, statornici peste hotar din dealu Gilortului pina In...3
netoti, drept taleri 68, p [A]r [ale] 20. Gi plritul Grigorie hind om rau de
suflet, pa de o parte i-au Impresurat cu cuvint cad el li are cumparati de
la numitu Radu ; care cumparatoare a lui este silnicA ; iar pe de alts parte
totdeauna o necinsteste In felurimi de -chipuri. i zapisul eel veichi de
cumparatoarea acelor st/njeni Impreuna cu alto sineturi i s-au furat In
vremea trecutei razvratiri. Pentru care In leat 1825, lulnd logofatul isprav-
nicesc cu porunca In fata locului au cercetat. i netagaduind vInzatoriu,
vinzarea acelor stInjeni, i-au dat alt zapis care sa vazu adeverit de acel
orinduit logofatul Mihalache Coltascu, cerind sht-vi afle In.destularea drop-
tatii.
Impotriva, phitul Gligorie, macar ca pricinuia zicind ca acei stinjeni
de movie i-au cumparat de la Radu sin Dumitru caprariu tali el cu zapisul
ce ni-1 arata din beat 1817.
Dar, fail Bind vi numitu, ne arata Impotriva zapisului catre plritu
jalba pornita cinst [itei] caimacamie atunci de Joe, cu buiurdizma din
Teat 1818, mai 5, catre ispravnicat, plIngIndu-sa ca multe neajunsuri i-au
facut luindu-1 de la sat cu cuvint sa-1 plateasca de bir, i-au lucrat o suta
de zile vi neplatindu-1 de bir, au fost apucat de catre sateni de vi -au platit
1 Consilierul Costache Ghica se afla mai dinainte la Viena. Constatam ca In 1812 chid
cumpara huzmetul dijmaritului pe toata tam, el se afla la Viena, avind ca vechil la stringerea
banilor dijmaritului pe N. Glogoveanu, lmpreuna cu Vasile Jupaniotul. Asupra acestor bani
N. Glogoveanu fi trimitea socoteala lui Costache Ghica la Viena. In 1818, iulie, ei au judecata
pentru lipsuri fn suma dijmaritului ce revenea de platit bejenarilor (Arh. St. Buc., Condica
Logofetiei streinelor pricini 1044, sub data, 2 pagini).
9 In text atit, want formula obipuita : Iar hotarlrea cea desav/r§ita ramtne.. ".
3 Un cuvint indescifrabil.
www.dacoromanica.ro
biru. fiindu -i dator taleri 17, i-au luoat opt hirdlie de prune pentru
taleri 5 si pentru taleri 12 i-au slujit trei luni. Dupg care, cu porunca ispra-
vnicatului de atunci Hind orInduiti In cercetarea zapciilor p15,sii, au cercetat
si an dovedit c5, Grigorie plrltu, pentru taleri 17 ce i-au fost dator, netiindu-i
lu samgi acele prune si slujitu In trei luni, 1-au apucat de i-au dat zapisul
de mai sus numit pa aratatii stinjeni de mosie, cu adevarat de sill si de
fric5, In sum de taleri 50 ; precum vazurlm Inscris si chiar cercetarea zapcii-
lor du pe acea vreme din leatu 1818, avgust 30, cu mArturii au dovedit cum
ca Radu au fost dator numai taleri 17, iar nu mai mult ; pentru care i-au
fost luat acel zapis In si15, pl mosie. i, asa fiind, sl intelege ca vin.zarea
carte piritul este Cu adevArat silnica, iar cea catre vistieriu Papa este
adevaratI, precum mkturiseste Insusi vInzltoriu.
Drept aceea, zapisul vInzIrii &Are Gligorie Amine ca o hirtie albs
si j'aluitoarea sa-si stlpineasc5, acei stinjeni in bung, pace ca o cumpl'rl-
toare bung, a sotului sau, vistieriu Papa, mArturisit5, de numitu vhaz5tor.
pentru necinstea ce i-au pricinuit plrItu Aluitor, si-au luat clzuta
fasplltire dind si zapis de pleasire.
Pentru care s-au dat faluitoarei aceasta carte de judecatI la min./.
1827, sept. 5.
C [ostan]din Bglaceanu.
Arh. St. Buc., Condica isprAvnicatului Gorj 1309, f. 33 v. 34.
HOBblE gOKYMEHTIDI 0 TY,g0PE BJIAAHMHPECHY
PE3IOME
B HaflgenHux geBFITH goHymenTax cogepmaTcH HOBM H Baxillme Aatunle o Tygope

B.nagivarpeeHy, a TaHme H o Apyrrix nfinax, c KOTOpbIMH OH noggepHo4Ban caFrab. Bee 3TH
AoHymeuTbi OTHOCHTCH K nepHogy, npeguleeTnonanmemy noccTanxio, as HemnomeHHem
nocaegnero AoHymeHTa, B HoTopom l'OB0pHTCH 0 pa3Hornaci4, BO3HHKIBOM noagHee memAy
Anymn poAeTneHHnHam14 Tygopa.
Tatum o6paaom 614orpa(PHH Tygopa BaagvninipecHy nonoaHneTcH HOBLIIMH gainn,imil.
Ha OCHOBaHHH neptimx Anyx AoHymewron MOHCHO 33K.1110.1HTb aTOT (fain' Ao CHX Hop HO
&an HartecTen 'iTO Tygop BgagHmnpeeby HBJIHJICH HpegHTopom Topronga, H. 3oftHatla H
rmp 611, eTarnuer0 BHOCJIegCTBHH (1821 r.)Homangyionurm BOJACKOM HOBCT3HIXOB B OJITOHHH.
OTeloga BbITeKaeT, TITO Bee Tpoe (Tygop, 3ofiHaH, nap6H) 6hzaH CBH3aBLI -0611AHMH TOpPO-
B6I1111 geaamll. 1111CbM0 Tygopa K fbip6e HBJIHOTCFI eginicTrieHHEim H3BeCTHEEN nHCbMOM
nogo6Horo poga.
PacrureHa HSe, BLIAanHan 3oilHany, nononEtHeT H HOHCHHOT HeHoTopme 4 aHTE.1 Ha
HoppecnoHgeHunn, negineftea menmy BHMH.
PHA nHyTpeminx AoHymewron, OTHOCHILWXCH K 1812 r., cogepncHT BaHmbre sans-
JleHHH HeHoToptax MILL 6MBILIFIX ymaeTHHHamm paanIPIIIMX C061ATHii B 1809-1812 IT., 11
DHOCHT Bumble i:c0110J1FleHlIFI B CBOAOHHFI 0 geFITeabHOOTH Tygopa BnagnmHpecHy B AaHHbItt
nepHog, enegenna, HoTopme HeAanHo 611J111 nonymeHm ni)14 HarleHHH COBOTCKKX apxnnon
www.dacoromanica.ro
JO O. 8831
146 S. IANCOVICI 26
aTH gonymeirmi nomoraioT elite arum BEIFIBILTb noenegonaTemaiyio arrriviypennyio no-

1g1410 Tygopa.
AaHHEID3 gonymenron, ronopnnine o Tygope Han xoTapinuce, pyecnom eygu're n npeg-
eTannTe.ne H. Faororinny B Beue, npugaioT gOCTOBepHOCTb cpanTam, 0 noTopiax paname
ynomunanoch B1411113 MMMOROJIOM HJIH ace OHM 6bIBLI 143BeCTBM Blinn" B 0613111X lepTa_x.
Boo 6uie gamme, cogeronauineen B OTHX goxymenTax minnioinnxen H 6o nee
nontamg game n0 cpannennio C negainio ony6.niioaannb1mn Tomamn gonymenTon 0 BOCCTBALIBT
1821 r. anatinTenbuo norroannioT enegenna o z114111100711 Tyiopa Baagribinpeeny 11 no-
moraioT Brune ITOHFITII nenoTopme co6ha1In 113 ero MIMIC
DOCUMENTS INADITS RELATIFS A TUDOR VLADIMIRESCO
RESUME
11 s'agit de neuf documents fournissant d'importantes donnees relatifs A Tudor Vladimi-

resco et A des personnes de son milieu. A l'exception d'un seul de ces actes concernant un
malentendu qui affectait un parent de Tudor Vladimiresco les huit autres datent d'avant la
revolte de 1821.
Deux de ces documents nous revele Tudor Vladimiresco comme crediteur du commer-
cant N. Zoican et de D. Girbea, qui allait devenir commandant des insures d' Oltenie. Il ery ressort
egalement que les trois Tudor, Zoican, Glrbea etaient lies par des affaires commerciales.
Une lettre de Tudor adressee a Glrbea est la seule de ce genre que l'on connaisse. Quant au
contrat conclut avec Zoican, it vient completer et eclaircir certaines affirmations contenues dans
la correspondance deja connue.
Les documents interieurs de 1812, recemment &converts dans les archives sovietiques,
presentent un grand interet par le temoignage de personnes ayant veto les evenements des an-
'lees 1809-1812. Ala lumiere de ces documents, l'attitude antiottomane de Tudor Vladimiresco
apparalt plus clairement.
Les precisions apportees par ces documents au sujet des diverses situations de Tudor
Vladimiresco garde-frontiere, sujet russe ou representant de N. Glogoveanu a Vienne con-
firment certains faits A peine mentionnes ou vaguement connus jusqu'ici.
Les donnees ainsi obtenues sont inedites meme par rapport aux volumes de documents
relatifs au soulevement de /1821, recemment parus.
www.dacoromanica.ro
DEPOSEDARI $1 JUDECATI IN HATEG
PE VREMEA ANGEVINILOR
DE
M. HOLBAN
tntr-o comunicare la Academie Despre cnejii romini", I. Bogdan

referindu-se la cnejii din Tara Rondneascg §i. Moldova, observes el docu-
mentele... bleep a-i pomeni mai des numai In epoca de decadere a lor" 1.
Intr-adev'ar, Insg,§i numirea de cneji I§i schimbg sensul, ajungind BA, desem-
neze pur §i simplu pe oamenii liberi, opu0 notiunii de rum/ni sau vecini.
Putem sa adluggm c5, In Transilvania evolutia lor e Inca §i mai paradoxalg,
cad aci avem cneji care ajung chiar iobagi pe pgminturile lor. Clt prive.te
observatia lui I. Bogdan, ea e Incl fi mai valabilg pentru cnejii din Tran-
silvania. E caracteristic c5, prima mentiune cunoscutI de cnez pomenit
pe nume In Banat (1319) este In leg&tura cu o deposedare. Credem c5, §i
aceea din Transilvania (1315) e in legatura tot cu un act de deposedare,
dupes cum se va vedea din cele ce urmeazA.
A§adar, contrariu opiniei simpliste care ar lega aparitia unor ase-
menea mentiuni documentare despre cneji de Inceputul existentei lor in
Transilvania, aceste mkturii lumineaza, tocmai nesocotirea acestei exis-
tente. Daces nu se va tine seama de faptul acesta, In zadar se vor Incerca
felurite metode pentru rezolvarea problemei 2 existentei cnejilor romini
In Transilvania. Aceasta nu poate fi rezolvatl nici prin metoda numeric&
sau pseudostatisticg, opunind unui numgx oarecare de mentiuni intimpla,-
toare, numarul total de documente existente (datorat §i el tot Intimplgrii), 3
1 I. Bogdan, Despre cnejii romini, In Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., S. TT, tom. XXVI.
(1904), p. 2 (Lucrare depasita In multe privinte de stadiul actual al cereetarilor problcmei).
2 Publicarea corpului de documente asupra Transilvaniei, ',kind parte din marea colectie
de documente privind istoria Romfniel, editata de Academia R.P.R. in cursul anilor din urma,
Ingaduie o considerare a problemei In Intregul sau, cu toata rigoarea stiintifica, la adapostul
ant al ideilor preconcepute, cit si al aproximatiilor rezultInd dintr-o documentare necompleta.
2 Este destul ca cineva sd parcurga materialul documentar pentru a -li da seama de
IntImplarea care a prezidat atit lawww.dacoromanica.ro
elaborarea lui cit 0 la pastrarea lui. Majoritatca documen-
148 M. HOLBAN 2
qi nici prin ceea ce s-ar putea numi metoda geografica" situind pe harts
locul tai data acestor mentiuni accidentals pentru a trage de acolo concluzii
gratuite, caci punctul de plecare e lipsit de mice precizie. i nu pot fi nici
considerate In chip uniform toate mentiunile cnejilor far/ a se tine seama
de data lor, deoarecd nu se poate ajunge la un rezultat valabil dac/ se igno-
reaza deosebirile ivite in starea diferitelor pawi ale societatii In cursul
veacurilor si mai ales in secolul al XIV-lea.
intr-adevar se stie a domnia angevinilor a fost caracterizata In ce
prive,te Transilvania printr-o serie de incalcari si uzurpari ale elementului
nobiliar, patronate de rege in dauna obstilor atit sasesti cit si secuiesti,
a caror rezistenta indaratnica nu s-a dezmintit timp de mai multe decenii 1.
Dar uzurpari asemanatoare s-au produs fi impotriva cnejilor romini din
Hateg, care ni se infatiseaza intr-o forma destul de evoluata ca legitimi
posesori de paminturi transmisibile descendentilor lor, dupa cum rezulta
din mentiunea din 1360 a unei imparteli pe veci a unor paminturi indivize
Incheiate intre mai multi cneji inainte de aceasta data 2.
Noi nu ne propunem sa analiza'm aci natura dreptului cnejilor sau
sa urmarim In general evolutia lor pe tot Intinsul Transilvaniei si al regiu-
nilor invecinate, ci doar sa enunt/m si sa fixam un moment decisiv al
ciocnirii dintre modul de stapinire at cnejilor bazat pe anumite norme
traditionale, si eel al feudalismului de tip apusean, oglindit de gild/ in
decretul lui Ludovic din 1351. Vora urmari deci in documentele existents
indiciile sau marturiile asupra ciocnirii dintre dreptul nescris al cnejilor ti
documentul scris care sty la baza noii stapiniri feudale conferite de rege
unor anumiti nobili sau cneji inobilati drept rasplata a serviciilor si a devo-
tamentului lor fats de autoritatea centrals. Aceasta categoric e reprezen-
tata. In paginile ce urmeaza de comitele" Ladislau de Almas fi dupg cum
se va vedea de judele de Hateg, Nicolae fiul lui Stefan.
Cum numarul documentelor In aceasta privinta e extrem de redus,
va fi nevoie de o metoda special/ de investigatie, oarecum asemanatoare
cu cea arheologica, In sensul unei separari de straturi reprezentind stadii
deosebite In procesul urmarit. Cele ce urmeaza reprezinta un fel de sondaj
In realitatile din Tara Hategului In vremea angevinilor. Analiza a trei
diferite momente (anume 1315, 1360-1363, 1390) din- acelasi proces,
telor din sec. XIV shit privitoare la donatii regale §i la litigii Intre nobili. Aceasta categoric de
documente poate fi sporita dupa cum acelasi act juridic e amintit sau confirmat de mai multe ori,
sau dupa cum au fost pAstrate sau nu arhivele nobiliare ale cutarei familii nobile. Romtnii ca
atare nu apar In documente cleat de cele mai multe ori cu prilejul unei deposedari. Ceva mai
tfrziu se va adauga seria donatiilor regale pentru cnejii din Maramure§ care constitute o cate-
goric aparte.
1 SA amintim de interminabila cearta dintre °Wee sailor bistriteni din Iaad qi nobilul
bistritean roan fiul lui Hencl, cu privire la pamtntul Eppendorf, de aprigul conflict dintre comu-
nitatile sase§ti din Copp si Valchid si nobilul maghiar de Malancrav pentru pbmtntul Lapu§,
urmat de napustirea violent a sailor asupra curtii nobilului, de refuzul tricApAttnat al secuilor
din Sepsi uniti cu cei din Telegd, Ciuc $i Chezd de a recunoalte hotArnicia mo§iilor Sumbur
§i Gerebench ale nobililor de Haghig (nepotii lui Benchench de genere Siculorum") secui §i ei
intrati In mama familie nobiliary a privilegiatilor, mo§ii sustrase din pAmIntul comunitatii
secuilor.
2 Cf. A Hunyaelmegyei TOrtenelmi es Reqeszel ThrsulartvIconyve [Anuarul Asociatiei de
istorlei §1 arheologi din comitatul Hunedoara], vol. I p. 63 (doc. din 2.VI.1360).
www.dacoromanica.ro
3 DEPOSEDARI $1 JUDECATI IN HATEG 149
luminindu-se reciproc, ne va Ingadui reconstituirea profilului acestei curbe

istorice.
In 1315 regele Ungariei Carol Robert, adreslndu -se capitlului Tran-
silvaniei 1 Ii face cunoscut ca judele 2 de Hateg Nicolae, fiul lui Stefan,
declara ca a fost deposedat In aceste vremuri tulburi de niste romini, care
s-au napustit cu silnicie si au cotropit in dauna si In paguba sa un pamint
al sau numit Brethonia 3, trecut asupra sa in chip legiuit de la bunicul
sau Toma 4. Regele ordona deci capitlului sa-si trimita omul sau, in prezenta
caruia omul regelui va trebui sa se informeze daca acest pamint al numi-
tului Nicolae este un pamint ereditar, si daca va afla el este asa sa-i fie
restituit de plin drept, daca nu se va ridica impotrivirea legala. 0 prima
observatie se impune si anume ca intro termenii plingerii judelui, asa cum
pot fi intrevazuti in versiunea regelui, si indicatia principal' din porunca
regeasca, exist' o deosebire esentiala asupra sensului precis al termenului
de pamInt ereditar". rntr-adevar ordinul regal staruie asupra unei preci-
zari noi, ce nu se afla Inca in plin.gerea initials §i nici In raspunsul capitlu-
lui, care raspunde 5 dear ca Indeplinind toate formele necesare, delegatii
legali (adica omul regelui si omul de marturie aI capitlului) an constatat
far' umbra de indoiala ca zisul pamint Ii fusese lasat si Ii ramasese acelui
Nicolae fiul lui Stefan de la bunicul sau Toma.
Precum se vede, capitlul se ferea sa se pronunte In vreun chip oare-
care asupra punctului esential, constind din afirmarea acestei ealitati de
bun ereditar legate de pamintul pomenit. Acest amanunt isi are insemna-
tatea sa, eaci se poate constata din alt document al anului 1363 referitor
tot la Hateg ca expresia de pcimint ereditar" e folosita in sens nu de pamint
vent prin mostenire ci de posesiune nobiliard, Intrucit beneficiarul unei
danii regale a unui pamint regesc conferit In 1362 afirma in anul urmator e
(1363) ea acest pamint era mosia sa ereditar' precum si a fiilor sai. Dar
aceasta calitate de bun ereditar" (deci nobiliar) reapare cu incapatInare
in privilegiul regal din 11 august 1315 7 undo se substituie enuntarii
initiale a plingerii mentinute Intocmai In raspunsul capitlului. Yn privilegiu
se afirma ca judele de Hateg, Nicolae fiul lui Stefan s-a pfins ca stapinirea,
(possessio) sa numita Brythonia, asezata in comitatul llategului este si
a fost mosia sa ereditar', dar ea a fost cotropita in chip nedrept si silnic
de cnejii Dan si Stanislau.
Observam in treacat ca termenii intiali erau mai neprecisi. Era
vorba de un pdmint oarecare (quandam terram) ajuns apoi In privilegiul
1 ,Documente privind istoria Romtniei, C, XIV, vol. T, p. 406.
2 Brethonia, Bretonia Brythonia, Britonia, nu,me/e unei localitati disparute ling' Brea-
zova In Hafeg.
3 Quidam Olachi, quandam terram suam Brethoniam vocatam, a Thoma avo suo
sibi de iure devolutam et derelictam, hoc tempore impacato potentialiter descendissent et
occupassent..." etc.
4 Coram quo idem homo noster sciat et inquirat si est predicta terra ipsius Nicolai
hereditaria".
5 Scivisset ipsam terram predicto Nicolae filio Stephani fore relictam et demissam
a Thoma avo suo supradicto".
6 Hurmuzaki-Densusianu, Documente priuitoare la istoria romlnilor, vol. I/2, p. 73.
7 .Doc. priu. 1st. Rom., C, XIV, vol. I, p. 409, doc. 231.
www.dacoromanica.ro
150 M. HOLBAN 4-
din 11 august o mosie nobiliary (possessio... hereditaria). Acei romini

anonimi (quidam Olachi) capat/ un nume. Sint cnejii Dan si Stanislau
primii cneji romlni cu nume cunoscute de pe teritoriul Ungariei" 1. Dar
care era apartenenta judelui Nicolae ?
Bac/ vom trece In revistg numele de botez intilnite In aceastA familie
1n ordinea. descendent/ : Toma, Stefan, Nicolae, Ladislau, Laurentiu,
Andrei, Ioan, vom observa de Indatl ca sint nume din calendar foarte ras-
pindite printre cnejii si nobilii acestei regiuni. Cit priveste numele de Ladis-
lau el e foarte probabil transcrierea corespunatoare a numelui de Vladislay.
Mult mai curios este numele de Lekembrat al strabunului pomenit
sub aceastA forma ciudat/ Intr-un document din 1377 al familiei ItOvay,
citat dupa Csanki 2. Este evident ca un nume atit de neobinuit ar permit°
consideratii mai deosebite declt tole asupra numelor de botez arAtate
mai sus.
Ne vom intreba deci cum trebuie acceptat acest nume de Lekembrat
care n-are nici un fel de asemAnare cu celelalte nume IntIlnite In documen-
tele Transilvaniei ping aci. Credem ca trebuie tinut seama de un fapt, anume
de leg/tura probabila Intro numele pArnintului transcris sub forme variate,
pornind de la grafia initials Brethonia, ajunsa aproape imediat Brythonia
Mr/ nici o posibilitate de explicatie In limba maghiarl si dimpotrivg, cu un
sunet atit de firesc In limba romin/ (Bratu < n > ia) 3 cu silaba final/ Brat
din numele de Lekembrat pomenit mai sus. Oare exist/ cumva o posibili-
tate de a descompune acest nume In don/ p/rti, deosebind adica de o parte
numele din finala Brat (Bratu) si de alta un cuvint ce ar urma 0, fie ana-
lizat : Lekem ? Va trebui Ins/ sa proced/m la o rectificare paleograficA.
Nu poate fi vorba de Lekem, Vara sens aci, ei probabil de forma Lekeni,
a unei grafii mai mult fonetice a cuvIntului legeny, care inseamna fecior" 4.
Am avea deci la un secol si jum/tate de distant/ traducerea maghiara a
cuvintelor Bratu Feciorul cu sensul de mai sus ce nu trebuie confundat cu
col sinonim cu fiu. Aceasta calitate de feciorul" nu ne e necunoscuta.
Cunoastem pentru anul 1376 In Maramures pe Sandrin numit cu alt nume
Alexa fiul lui Flichormiklous zis Bothus fiul lui Darman de Darman.-
haza " 3. Observgan In sfirsit ca acest nume sub forma de Fichur este
atestat In regiunea Bihorului In 1202 1203 4. Trebuie subliniat ca sensul
cuvintului in prima juin/tate a secolului XIII, cInd traieste acest Lekem-
1 historiam Valachorum in Hungaria illustranlia, Budapest, 1941, p. 53, nr. 4

(lucrare care se sile§te sA interpreteze tendentios documentele).
2 Magyarorszcig tortenelmi f bldrajza a Hunyadiak kordban [Geografia istorica a Ungariei
in perioada huniazilor], vol. V, Budapesta, 1913.
a Cf. numele de Bratuia din districtul Gorj In Oltenia, intr-o regiune unde se regAsesc
Sl alte nume din Hateg, de exemplu Pe§teana. Nu pare probabila o derivare din numele de Bretca
intilnit mai la nord de regiunea Breazova.
4 Analog termenului german de Bursch.
6 Doc. Val., p. 266-267, doc. 228. Pentru alte aparitii ale acestui determinativ alipit
numelui $i In cursul secolului al XV-lea cf. lucrarea lui N. DrAganu, Romtnii In veacurile
IX XIV pe baza toponimiei §i a onomasticei, p. 66.
6 Cf. Doc. Val., p. LVIII, ar fi primul nume de persoanA care poate fi de origine rominA,
anume acest Fichur. Cf. Cuvintul rominesc fecior (= flAcau) purtat de un iobag din comitatul
Bihor".
www.dacoromanica.ro
5 DEPOSEDARI $1 JUDECATI IN RAMO 151
brat" sau Bratu feciorul, strabunul lui Nicolae judele din 1315, este desigur
mult mai cuprinzgtor decit in secolele urmatoare.
Dar dacg inaintind In trecut gasim atitea elemente in sprijinul unei
origini rorainesti a familiei lui Nicolae judele de Hateg, sa urmarim si pe
urmasii sai, pentru a culege si de acolo informatii suplimentare. Acestea ne
infatiseaza Inca dou'a elemente ce yin sa le confirme pe a le aflate ping
acum. Dintr-o porunca regalia de restituire data de regele Ludovic In 1360
la Alba-Iulia In favoarea orfanului" Nicolae fiul lui Ioan de Britonia se
poate afla ca acel Ioan col rosu (rufus) de Britonia" fusese condamnat
la moarte Impreung cu fratele sau Andrei fiul lui Nicolae de &Are vole-
vodul Andrei 2' al Transilvaniei care trecuse posesiunile for pe seama cetatii
regale a Hategului.
Aceast'a condamnare asupra cgreia actul regelui nu stgruie, ba chiar
o- pomeneste cu oarecare dezaprobare 3, ceea ce se explicg dacg se tine
seama si do alto informatii documentare indicind pentru vremea aceasta
o cotiturg a polititii regale fats de vecinul transalpin, trebuie pusg in legg-
tura', cu o mgrturie identica ce ne este data de o altg poruncg regeasca
din anul 1359 4 ordonind restituirea parainturilor Elul de Mori" 6, Nue-
soara" 6 si Ohaba Sibisel" 7, vaduvei lui Mihail zis Kende" de Mil de
Mori", fiul lui Nicolae de Itiul de Mori". 0 simpla privire pe hartg ajunge
ca sa ne lumineze asupra apropierii acestor trei paminturi de localitatea
Breazova adiacentg Bretoniei. Este vorba deci de niste masuri identice
luate simultan. impotriva cnejilor si a rominilor din Hateg Intr-un moment
In care raporturile intro rege si voievodul transalpin se Inveninasera, si
apoi revocate cu prilejul destinderii care a urmat. CI aceasta este expli-
catia executiei poruncite de voievodul Andrei si ca nu este vorba doar
de un act arbitrar al atotputernicului voievod al Transilvaniei, rezulta
clar din comparatia ce se impune cu o actiune intru totul asemangtoare
ordonata in 1377 alt moment critic In istoria raporturilor dintre coroana
Ungariei si domnul transalpin prin care voievodul Ladislau al Transil-
vaniei daruia la doi cneji din Hateg posesiunile cnezale ale cnezului Cin-
dea (Kend") din aceeasi regime, spinzurat pentru infidelitate 8. Acest
gen de executii ce trebuiau s'a' serveascg de exemplu si sa bage spaima In
toti insotea de fiecare data ostilitatile deschise, Intro angevinul de la Buda
si domnul de poste munti. Uneori executiile le precedau si le anuntau
oarecum alteori ale constituiau un fel de epilog al lor, ca In 1370 9 trod
an avut loc adevgrate proscriptiuni de cneji In comitatul Carasului in hotar
I Doc. Val., p. 143-144, doc. 108, Alba-Iulia, 1 ianuarie 1360.

2 Andrei Lackfy, mai filth comite al secuilor, al Brasovului si al Maramuresului, apoi
voievod al Transilvaniei In anii 1356 1359.
8 Dictam possessionem . . . ac terras ad eandem per tinentes indebite occlipatas"
(ibidem).
4 Regest In Doc. Val., p. 143.
5 Malomviz.
6 Nuksora.
7 Kissebes.
8 Doc. Val., p. 271-272 Si 272-273. Doc. din 15 si 18 iunie 1377.
8 Hurmuzaki-Densusianu, 12, p. 1C4.
www.dacoromanica.ro
152 M. HOLBAN 6
cu Hategul, dupa Incheierea episodului ocuparii Vidinului de catre domnul

Tariff Rominesti, Vlaicu, cumnatul tarului deposedat Strasimir.
Se stie ca In 1377 s-a ajuns la o ruptura fatise. In luptele care s-au
dat a pierit Intro altii Petru Himffy, fost mai Judi ban al Bulgariei ala-
turi de fratele sau Benedict, apoi castelan de Orsova.
Se stie mai putin ca prin anii 1356-1359 se produsese o criza destul
de grava ce coincidea si cu pribegirea din Tara Romineasca si fuga in Un-
garia a celor case boieri, fiii lui Ladislau 1, fiul lui Zorna trecuti in slujba
regelui Ungariei. Dar din felul cum sun/ preambulul actului de danie regala
din august 1359 2 In favoarea celor ease frati se Ingaduie constatarea ca
In clipa aceea criza trecuse de punctul sau culminant, cad deli regele porno-
neste de refuzul de vasalitate al voievodului Tariff Rominesti, o face
mai mult ca de un lucru din trecut, abtinindu-se de la on ce comentariu
ofensator. Dar pe de alta parte faptul ca voievodul e mentionat doar ca
',Alexander Bazarade Woyvoda Transalpinus" fara acel adjectiv posesiv
de , noster" (Woyvoda nost er transalpinus) care punea oarecum pecetea
regelui pe o vasalitate proclamata de cite on se ivea prilejul de a-1 pomeni
pe vasal ne Impiedica sa consideram totusi criza ca terminata.
Aceasta Indreptare spre o destindere atestata In august 1359 explica
atit actul reparator In favoarea vaduvei lui Mihail zis Cindea", cit si cel
In al orfanului Nicolae de Britonya si a rudei sale Ladislau fiul lui Lau-
rentiu (ianuarie 1360). De fapt executia lui Joan de Bretonia" si a fratelui
sau se explica perfect dad, admitem ca acestia erau romini. Ea famine ins&
cu totul stranie In ipoteza ca ar fi fost vorba de nobili maghiari. De altmin-
teri In aceasta eventualitate nici nu ar fi fost cu putinta ca voievodul
Transilvaniei sa purceada la o atare mastira, de rigoare din proprie
tiva, fara o aprobare expresa a regelui. On atit mai mult ca nici nu era
vorba de vreun delict oarecare dupa cum rezulta din insasi redactarea
actului reparator citat mai sus.
Al doilea element In sprijinul tezei noastre este acesta. Orfanul Nico-
lae de Bretonia era ruda de aproape cu Stoian fiul lui Mozana de Densus 3.
Dar acelasi Stoian fiul lui Mozana apare in calitate de cnez al rominilor din
districtul Hategului intr -o scrisoare regala 4 din septembrie 1380 care /i
confirma stapinirea unor paminturi desarte sl lipsite de locuitori : Poenita
din districtul Hunedoara si Bobochmezeu" 5 din districtul Hateg. 11
aflam si ca impricinat in judecata de la 2 iunie intentata de un roman
Myk fiul lui Mum" altor roman anume ffilor lui ,Musana" (Stoian si
Boian) si nepotilor lui Costea Impreuna cu neamul lor. .. etc. pentru
Imparteala paminturilor detinute de ei iure keneziali". Toate aceste ele-
5 = Vladislay.
2 T. Ortvay, Okleuelek Temesudrmegye es Temesudr vdros lorldnelehez [Documente pri-
vitoare la istoria comitatului si a orasului Timisoarab vol. IV, p. 87.
a Doe. Val., p. 268-269, doc. 230 din 3 mai 1377. inaintea capitlului Transilvaniei
Nicolae fiul lui loan cel rolu" de Bretonia vinde lui Stoian, fiul lui Mozana de Densus...
proximus suus" (= ruda sa de aproape), care 11 ajutase sa -si recupereze mosia Brettonia, juma-
tate din aceasta mosie socotind suma primita de la Stoian drept pre% de cumparare.
4 I bidem, p. 285-286, doc. 252.
Sat disparut de lInga satul Lunca Cernei.
www.dacoromanica.ro
7 DEPOSEDARI $1 JUDECATI IN HATEG 15$
mente convergente IndreptItesc punctul nostru de vedere ca si conflictul

din 1315 a trebuit ss se rezume la un litigiu intro cneji romini, judele Nico-
lae de Hateg pe de o parte si Dan si Stanislau pe de hita parte pentru mosia
Bretonia (= BrAtunia).
Cum judele Nicolae se multumea sA afirme ca acel pAmint 4i venea
de la bunicul sau Toma, farce vreo pomenire a strAbunului sau Bratu f e-
eiorul intemeietorul 1 dupA teza noastri a mosiei BrAtunia ne putem
intreba dacA acei cneji Dan si Stanislau nu se agitau pentru stApinirea
acelei mosii tocmai ca descendenti ai aceluiasi inaintas comun. So mai
poate ca dreptul celor doi cneji sa fie rezultat dintr-o colaborare partial5
a ascendentilor for la intemeierea acestui domeniu, situatie care aminteste
pe cea din procesul cnejilor din 1360 despre care va fi vorba mai jos. -Ern
lucru pare bine stabilit. Indiferent de calitatea initialg a stApinirii judelui
Nicolae stApinire cnezalA sau stlpinire nobiliary si de natura conflic-
tului cu cei doi cneji, simplul fapt de a-si vedea pAmintul trecut printre
mosiile ereditare" ii conferea toate avantajele unei stApiniri nobiliary.
CoborItorii sgi vor beneficia deci de acum incolo de toate foloasele unei
asemenea situatii. Este sigur ca dacg judele Nicolae ar fi avut in 1315 o
diplomA regalA de danie sau de intarire a stApinirli sale Bretonia, s-ar fi
prevalat de ea in be sa invoce trecerea asupra sa a acestui pamint de la
bunicul sau Toma. Vom adauga ca mai ales sub al doilea angevin din t n-
garia s-a ajuns la o atentie foarte grijulie datA pergamentelor nu numai ca
dovezi de stApinire, dar mai ales ca temei de drept.
SA vedem acum cum se rezolvau pe calea legalA in cadrul autoritA-
tilor administrative din vremea lui Ludovic conflictele pentru pamint din-
tre mai multi cneji si eventual si nobili in aceeasi regiune a Hategului sau
ceva mai sus In jurul Hunedoarei, in a doua jumatate a veacului, adica prin
anii 1360 1363.
haistA un act unit in felul sau 2, de o importantA netagAduitA ce
infAtiseazA o judecatA in fata adunarii obstesti a tuturor cnejilor si oameni-
lor de orice stare si seams din districtul Hateg pentru reasezarea drepturilor
tor" 3, prezidatl de vicevoievodul Transilvaniei si reprezentind o supra-
punere de forme bine cunoscute imprumutate adunarilor obstesti ale voie-
vodului Transilvaniei, proiectate pe fondul mai putin cunoscut al elemente-
lor strAvechi locale. Termenii de asesori jurati si de iobagi apartin nelndoios
formelor pomenite ca si eel de arhidiacon intilnit pentru protopopul de
Ostrov. Ritualul este Intru totul eel al adunarilor voievodului Transilvaniei
sau al adunarilor palatinate. Dar impartirea atributiilor judeatoresti
Intro un numAr de cneji, de preoti (de bAtrini) 4 §i de romini de rind apar-
tine judecAtilor locale. Judecata cnejilor, a preotilor, a batrinilor si a po-
1 Cf. p. 149, n. 5.
2 A Hungadmegyei TOrlenelmi es Regeszli Tdrsulat EvIcdnyve, I, 63, analizat 0 de Doc.
Val., p. 146-149, doc. 112.
3 Pro ipsorum iuribus restaurandis" (Convocarea e facuta in numelc §i la porunca
voievodului).
4 Ei apar in act unde shit pomeniti de doua on indata dupa cneji, dar slut omi0 de pe
lista a s esorilor.
www.dacoromanica.ro
154 M. HOLBAN 8
porului este deghizata, intr-o consultare a unor asesori jurati, desemnati la

cererea vicevoievodului $i marturisind cu mina pe truce faptele ce le cunosc
ii asupra carora slut Intrebati dupa ritualul pastrat in congregatiile
generale de la Turda. Acest caracter hibrid nu ne va ingadui sa tragem
concluzii valabile asupra formelor procedurale ale judecatilor cnejilor si
nici asupra particularitatilor dreptului traditional rominese, eaci toate ele-
mentele aparente se rezuma, la o imitatie a procedurli oficiale regale. *i
de asemenea nici termenii folositi nu vor putea fi acceptati tale quale. Dar pe
ling/ confuzia ce rezulta din suprapunerea acestor elemente mai constatdm
o serie de nepotriviri Intro numarul 1 de pilda al acelor asesori jurati"
aratati la Inceputul actului ca Rind Impartiti In 12 cneji, case preoti §i sase
romini de rind, si numarul ce rezulta din adunarea numelor date .i care e
doar de 22 insi, nu de 24 cum am fi in drept sa ne asteptam. In cursul actului
sInt pomeniti de doua on batrinii" 2 facind parte dintre asesorii jurati,
card ca sa, fie desemnati aparte in enumerarea amintita. Apoi felul cum slut
distribuiti i insirati asesorii" trezeste not nedumeriri. Constatam pentru
numele asesorilor laici existenta a doua feluri de numiri : uncle legate de
un lot : de ex. Dan de Cholnokus" (= Cincis), Constantin de Zallas
( Salas), Dusa de Domsus ( = Domsus), Vlad de Gunuzfalu ( = Valcele
role) in sfirsit Dragomir de Zilvas ( = Silvas) si Baja fiul lui Buz de
Clopotiva ; altele de un determinativ sau o poreela : eel bat-rin, col rosu, col
lung, cel zis Piticul" in sfirsit altele de aratarea filiatiei : de ex. Mihail
fiul lui Gulya (Guia I) care Ins Intr-un singur caz e completata cu ara-
tarea unei apartenente de Inc, Baja fiul lui Buz de Clopotiva. Insirarea
numelor e destul de arbitrara. Lista incepe cu doul numiri insotite de
porecle : Saracin batrinul si Prodan eel rosu, urmeaza alte doug nume Inso-
rite de aratarea filiatiei, Roman fiul lui Ciomac si Mihail fiul lui Gulya, si
apoi alto doua nume legate de cite un Inc : Dan de Cholnokus" si Cons-
tantin de Zallas". S'a fie eumva vorba aci de trei categorli deosebite,
infatisate fiecare din ele prin cite doi reprezentanti Cad dupg acest prim
grup de 2 x 3 yin iar doug nume cu aratarea filiatiei : Nan fiul lui Bay
si Dumitru fiul lui Barbat, urmate de un singur nume determinat de o
porecla : Basarab Lungul, urmat la rindul sau de doua nume legate de lot :
Dusa de Densus i Vlad de Gunuzfalu. Deci dupa prima serie de 2 --I- 2 + 2
avem a doua serie de 2 + 1 --I-- 2. Dar aceste unsprezece nume insotite de
lamurirea : kenezii" nu corespund Intoemai n.umarului anuntat la incepu-
tul documentului : de keneziis duodecim". Aceeasi observatie e valabila
i pentru numarul preotilor Insirati : cinci doar in loc de lase ( = ex. sacer-
dotibus sex). In frunte apare arhidiaeonul" ( = protopopul) de Ostrov.
Lista se incheie cu alt.& serie de sase nume din care doua, de asa-zisi
iobagi", Thathomir col rosu $i Stoian zis Piticul" (iobagi ai lui Nan fiul
lui Constantin) la care trepuie adaugat i Mihu (iobagul lui Basarab Lungul,
din capatul listei) deci cu totul trei asemenea iobagi", apoi doua nume
en aratarea filiatiei : Baja fiul lui Buz de Clopotiva (undo pe linga filiatie
1 Observilm ca acest numar de 12 + 6 + 6 prezinta oarecare analogie cu numarul
juratorilor din vechiul drept romlnesc.
2 Seniores.
www.dacoromanica.ro
-9 DEPOSEDARI $1 JUDECATI IN HATED 155
mai apare si un nume de lot) si Ladislau fiul lui Zombur, si in sfirsit un

nume cu argtarea locului Dragomir de Zilvas urmat apoi de numele
7, iobagului" Mihu pomenit mai sus (deci in orelinea tatirtrii t 2 -I-
+ 2 --I- 1 + 1).
Trebuie oare sg vedem In numele insotite de argtarea locului niste
nume de cneji I Nici o deosebire aparentg nu desparte acest fel de nume
Insirate in grupul de la inceput de numele de pilda al lui Dragomir de Sil-
va§ aflat printre ultimele de pe lista. Daca se adaugg deci la tole patru
nume de la inceput numele lui Dragomir de Silvan si al lui Baja fiul lui
Buz de Clopotiva se obtin vase nume probabile de cneji. Dug' se tine seama
ca bgtrinii" nu sint pomeniti pe nume, dar ea numele de Sarachin bá-
trinul" desemneazg clar pe unul din ei, vom fi ispititi sg-i includem printre
tole unsprezece nume aratate Impreuna ca hind ale cn.ejilor.
Dar aparitia cea mai surprinzatoare este aceea a color trei iobagi din
ultimul grup de pe lista, foarte probabil acel al oamenilor de rind. Trebuie
interpretat probabil acest cuvint de iobag" In acelasi seas in care sintem
siliti sa interpretam si pe acel de asesori" pomeniti mai sus ca termeni
Imprumutati terminologiei oficiale si folositi ca o expresie aproximativg
mai mult on mai putin echivalentg, pentru a infatisa aci un raport de su-
bordonare sau dependentg greu de incadrat Yn tiparele existents. In acelasi
chip vedem ca protopopul din Ostrov e numit arhidiacon" In documentul
nostru. Este probabil ca termenul folosit in realitate a trebuit sa fie eel de
oameni" (dependenti) ai lui Nan sau Basarab Lungul. Cum aceastg apa-
ritie a asa-zisilor iobagi apartinind unor cneji este un fenomen fgra alai
termeni de comparatie, constatat o singurg data In acest unit document
redaetat cu atita aproximatie, nu pot fi construite ipoteze valabile pe
premise atit de contestabile.
Pricina care se dezbate inaintea adungrii de la Hateg pune In cauza
temeiul dreptului si posesiunii cnezale. Reclamantul Myk, fiul lui Mum
(Murgu ?) se plinge de cotropirea mosiilor Rachitova (Reketya) si Lunca
( = Nyres) ce i s-ar cuveni jure keneziatus". Piritli Stoian si Boian, fiii
lui Musana (de Densus) 1 si Balotg, Bay, Surs (sau Surb ?) si Nan, nepotii
vi ceilalti frati si rude ale for au spus dimpotrivg ca atunci chid acel Costea
bunicul sus-zisilor Balotd, Bay, Surs si Nan, preoum si tatgl for s-au asezat
ca intemeietori 2 pe sus-numita movie Rachitova, cu ajutorul acelui Musana,
tatgl sus-zisilor Stoian si Boian i s-a lgsat lui Musana doua parti din mosia
Rachitova. , . intrucit farg sprijinul si ajutorul lui ei n-ar fi putut intemeia
si 'Astra acea movie, drept care 1-au chemat la ei si 1-au prima de bung,
voie pe acea movie, iar mosia Lunca de asemenea a fest asezatg si intemeiata
de acel Musana, pgrintele sus-numitilor Stoian si Boian impreung, cu fratii
sgi, dupes ce s-a tinut si s-a facut mai intii <intro ei> o Impartealg pe veci
a tuturor mosiilor lor, si astfel le-au tinut si stapinit ca ale for gi intru nimic
nu an atirnat ele de acel Myk Urmeaza.ritualul judetatii. Asesorii asa-
1 Cf. Doc. Val., p. 268-269, doe, din 3 mai 1377.

2 Ex novo plantassent et condescendissent". Aceast'a intemeiere" de movie poate fi
Inteleasii vi ca o creare de ogor nou prim defrisare si ca o infiripare de asezare noun omeneasca
(sat, catun etc.). Am pastrat acest termen valabil In amtndoua cazurile neavind cu ce Il Inlocui.
www.dacoromanica.ro
156 M. HOLBAN 10
zisi si foarte multi alti cneji, batrini si romlni de rind care se aflau de fat,
la acea adunare... Intrebati <de vicevoievod> In chip legiuit si dupa obi-
ciul acelui district al Hategului sa, dea marturie, au Inta'rit raspunsul sus-
zisilor Stoian si Boian... si al lui Balota... etc... atingInd lemnul cru-
cii... etc. si dind marturie 1 cu totii deopotriva, au adeverit ea sus-zisele
mosii... atIrna si slut ale acelor fii ai lui Musana si ale nepotilor lui Costea
si ale fratilor for Sri chipul aratat mai sus si ca au fost asezate de lnaintasii
for In chipul de mai sus. Yntrebat la rmndul sau pirlsul Myk a recunoscut
ca nu poate Infati§a nici o dovada scrisa' si nici un act vadit, si nici nu
poate ridica vreo Impotrivire la marturiile sus-zisilor jurati si batrini si
a ramas de judecata". Asadar vicevoievodul atribuie pirltilor mosiile ara-
tate in proportia In care fusesera Intemeiate de inaintasii lor, dInd o treime
din mosia Rachitova nepotilor lui Costea si restul precum si mo§ia Lunca
(Nyres) fillor lui Musana.
Deci acest proces purtat aparent dupa procedura obisnuita a tutu-
ror proceselor dintre nobili pentru stapiniri de pamInt este judecat In reali-
tate dupa normele dreptului traditional rominesc. Caci se accepta atlt
principiul Intemeierii dreptului cnezal pe o munca creatoare cat si modul
de Impartire al acestui drept trecut asupra urmasilor. Iar vicevoievodul
Transilvaniei prezideaza adunarea In chip de castelan de Hateg, calitate
ce nu o mai afirma In titlul sau In alto Imprejurari. Un lucru trebuie sub-
liniat, anume faptul ca nici una din parti nu a infatisat un act scris care sa
dovedeasca temeinicia drepturilor sale, iar marturia adusa de asesori"
$i de participantii la adunare nu s-a referit la stapInirea acelor paminturi,
ci la temeiul acelei stapiniri.
Cu totul altfel se desfasoara in martie 1363 judecata prezidata de
acelasi vicevoievod, dar de asta data fara vreo calitate de castelan de
Hateg, In pricina iscat'd Intro Ladislau, fiul lui Musad de Alma§ si cnejii
Stroe si Zeycu pentru mosia Zla§ti care fusese daruita 2 de rege cu vreo
zece luni mai Inainte credinciosului sau romin comitelui 3 Ladislau fiul
lui Musad de Alma§ locuind in districtul cetatii regale Deva, si fiilor sai
Petru, Joan, Latcu si Musath si coboritorilor for In urma recomandarii
voievodului Transilvaniei, Dionisie, ca rasplata pentru slujbele si credinta
lui fats de rege, precum si pentru meritele Inaintasilor sai". Pupa spe-
cificarea obiectului principal al daniei care cuprinde un sat al nostru
numit Zlasti ce tine de sus-zisa <cetate> Deva Impreuna cu toate folosin-
tele .. . sale ... Indeosebi cu padurea sa numita Thytos" regele mai da pe
deasupra si scutirea de orice daturi si dajdii la care erau tinuti locuitorii
fats de rege dupa chipul celorlalte sate rom/nesti, ceea ce Inseamna de fapt
ea aceste drepturi vor fi de acum Inc° lo percepute de donatar si coboritorii
sal. Dania se face pe veci Intru fiii fiilor si mostenitorii mo§tenitorilor bene-
ficiarului. Ivindu-se Impotrivire din partea cnezilor Stroe §i Zeyku la for-
1 Contrariu uzanteidin adunarile generale ale Transilvaniei uncle numai asesorii dadeau
marturia de adeverire, aci se pronunta Intreaga adunare.
Hurmuzaki-Densusianu, Iz, p. 71-72, doc. Lill (2 iunie 1362).
a Calitate in legatura probabil cu cetatea Deva, si care nu trebuie confundata cu titlul
de comite In sensul obisnuit al cuvtntului.
www.dacoromanica.ro
11 DEPOSEDARI $1 JUDECATI IN MATEO 157
malitatea de dare In stapinire a mosiei, pricina ajunge Inaintea vicevoievo-

dului Transilvaniei, asistat de nobilii din comitatul Hunedoara si de toti
cnejii si batrinii din districtul Hateg convocati In acest stop. 1n ziva jude-
catii vicevoievodul stind la judecata Impreuna cu acesti nobili si cu juzii
nobililor din comitatul Hunedoara 1 si cu toti cnejii si batrinii romini ai
acestui district Hateg, si cu ceilalti provinciali, is act mai Int/i de infati-
sarea scrisorii regale de danie si de declaratia comitelui" Ladislau ca
domeniul Zlasti i-a fost daruit de rege si este deci mosia sa ereditard, apoi de
obiectiile cnejilor Stroe si Zeycu care Bustin ca acea mosie e a for si a fra-
tilor for In virtutea dreptului cnezal pentru faptul cat a fost lazuita de ei
si ca deci acel Ladislau a cerut de la rege sa-i dea lui si fillor sai dreptul
for cnezal. Dar cum la Intreita /ntrebare a vicevoievodului cei doi cneji
an recunoscut ca ei nu pot Infatisa nici un act doveditor In acest sens, nici
atunci si nici In viitor, vicevoievodul Impreung cu zisii nobili stind cu ei
la judecata a declarat prin judecata aceste obiectii cu totul neindreptatite
i zadarnice (penitus irrationales ac inanes iuridice decrevimus) §i a scris
capitlului Transilvaniei sa, purceada la punerea in stapinire a comitelui
Ladislau 2.
Si aceasta judecata, asa cum se Intrevede din raportul vicevoievodului,
nu e lipsita de unele nepotriviri. De ce trebuia judecat procesul la cetatea
regala Hateg, cind acel pamint Linea de cetatea regala, Deva si cind erau
convocati toti nobilii din comitatul Hunedoara precum si juzii nobililor
din acest comitat I De ce a trebuit sa se convoace ca judecatori si toti cnejii
i batrinii din districtul Hategului, cind de fapt ei nu aveau sa alba nici
un rol la pronuntarea judecatii, sentinta flind data de vicevoievod impreuna
cu nobilii ce stateau pe ling/ el la judecata, fara, sa fie vorba de vreo parti-
cipare efectiva a cnejilor si batrinilor din Hateg la darea acestei sentinte.
In afar/ de mentionarea prezentei for nimic nu deosebeste mersul acestui
proces de acelea purtate intre nobili unguri In fata instantelor de judecata.
obisnuite. Intr-adevar mosia fiind socotita o mosie ereditara ( = nobiliara)
so aplica normele de judecata, pentru asemenea posesiuni In care nu mai e
loc pentru alti judecatori deelt voievodul sau vicevoievodul cu nobilii
tinutului, sau pentru alte dovezi cleat actele sense de danie regal/. Actul
scris devenea deci conditia indispensabila a oricarei stapiniri de pamint.
Stapinirea unui pamint fara asemenea acte la mina era socotita drept o
stapinire clandestine exercitata in taina (taciturnitatis sub silentio) si deci
pasibila de evictiune.
Aceasta important/ covirsitoare data actului scris Incepe sa se mani-
fests sub al doilea angevin si capata, o amploare cresclnda multuraita si
spiritului decretului regelui din 1351. Aceasta data a Insemnat o cotitura
in viata diferitelor clase sociale din Ungaria si mai ales din Transilvania,
unde oxistenta cnejilor se mentinea pe stravechi temeiuri traditionale fara
garantia vreunui pergament. intr-adevar ideea de uniformizare a stare
taranilor din diferitele regiuni ale regatului prin supunerea tuturor acelo-
rasi obligatii de dijnal, indiferent de conditiile locale In care traisera pins
I Doe. Val., p. 165, doc. 125 din 3 martie 1363.
2 Hurmuzaki-Densu§knu, 12, p. 73, doc. din 3 martie 1363.
www.dacoromanica.ro
158 M. 110LBAN 12.
atunci, I.i af15, corespondentul In uniformizarea situatiei nobilimii ce e

afirmatI deschis 1. O atare actiune nivelatoare anula de fapt existenta
particularismelor locale ce fuseserg respectate In general de regimul arpa-
dienilor. In impArtirea aceasta rigid a tuturor locuitorilor laici In nobili
si iobagi nu se mai lasa loc pentru categoria cnejilor §i nici pentru staptniri
de pamint In baza traditiei, MA, act scris. De aceea Incl din anul 1352 2
vedem cum in Banat cnejii de Mitnic se IngTijesc de un act al comitelui
de Cara§ sii castelan de Sebes pentru a-§i asigura drepturile asupra unui
sat ce vor sä-1 Intemeieze potrivit dreptului cnezal. Mai tirziu s alti cneji
de pe Valea Mitnicului obtin de la rege o recunoastere a stapinirii for vechi
de multi ani, sub forma unei danii regale care foloseste o fictiune evidenta
pentru acoperirea stapinirii anterioare aril acelui act 4. i tot in acelasi
chip in Hateg, In anul 1380, acelasi Stoian fiul lui Mosyka" de Lunca
(?'Nyres"), cnez al romlnilor din districtul cetatii Hateg se Infgtiseazg regelui
si ii cere niste pAminturi desarte si lipsite de locuitori... anume unul
numit Poenita (Polonyczay si Boboci" declarInd cg, ele i-au fost, date de
stfalucitul voievod al Transilvaniei Ladislau (de Losont) prin scrisori
trainee (mediantibus suis litteris vigorosis), rugindu-1 pe rege ss i le dgru-
iasc5, si s, i le tntAreascg pentru el §i mostenitorii lui... 5. Se observe bine
cum se Inainteazg tot mai mult pe calea formalismului oficial. Dacg, In
1352 lipsa unui document scris putea fi acoperitl prin improvizarea unui
act ca eel dat de comitele de Cara§ Pousa de Szeer, dimpotriv5, In 1370
si 1380 recunoasterea sau daruirea trebuie sg, fie Acuta chiar de rege.
Ba actul din 1370 dat descendentilor lui Struza este chiar tntocmit sub
forma unui privilegiu regal asemenea Intru totul privilegiflor regale date
pentru conferirile de mosii nobiliare. Credem ca aici se va'deste una din
consecintele actului dat de rege la 28 iunie 1366 6, prin care al5,turi de sta-
bilirea unor norme de justitie sumarl Impotriva ra,uf5,cgtorilor de mice-
neam dar mai ales romini" se facea o distinctie hothrit'd, intre cnejii recunos-
cuti prin scrisoarea regalg, a cgror mgrturie era egala. on a nobililor, si
cnejii comuni, a caror mgturie era socotita asemenea cu a unui jude de
sat (villieus) 7. Avem deci aci niste praguri, unul impus de decretul din
1351 si ilustrat de actul comitelui de Cara§ §i castelanului de Caransebes,
altul rezultind din dispozitiile determinate de starea politicg din anul
1366 si ilustrat de privilegiul din 1370 dat fillor lui Struza, In sursit un al
treilea, dupg criza din 1377, ilustrat de actul regelui din 1380 In favoarea,
lui Stoian, cnez al rominilor din districtul Hateg.
1 ...Annuimus ut universi ye/1 nobiles antra terminos regni nostri constituti, sub una
et eadem libertate gratulentur...".
2 Hurmuzaki, 12, p. 28-29.
a lbidem, p. 167, doc. CXXX din 22 sept. 1370 reprodus dupa Pesty, op. cit., p. 101..
Q uas d am duas possessiones nostras regales... per prefatum Struza patrem ipsorum
sub nomine sui Keneziatus dudum ibidem locatas, populorum et habitatorum copia decorates,
per ipsos que nomine nostro regio hactenus possessas et conservatas... a nobis sibi dari et con-
ferri perpetue postularunt".
5 A Ilungadmeggei Tort. Is Reg. Tdrsulal EvIctinp ye, 1, p. 63 (regestat al In .Doc. Val.,
p. 285-286, doc. 252).
a Hurmuzaki-Densusianu, 12, p. 120, doc. din 28 iunie 1366.
7 Communis autem kenezus pro villico fidei unius fortonis computetur".
www.dacoromanica.ro
Concomitent cu stirbirile aduse stapinirii cnezale se constata si o

inlaturare crescinda a dreptului rominesc in judecatile rominilor. La Deva,
de pilda, in 1371 se incearca sa se substituie ca norma juridica obiceiul
regatului" dreptului local rominesc. Cu prilejul judecarii unui raufacator
Petru de Cri <s_tur"> 1 adus inaintea castelanului de Deva de catre oficialii
de Vetel si de Pestis se ridica impotrivirea tuturor cnejilor si rominilor"
din cola patru scaune din districtele cetatii Deva care pun opreliste la
aceasta judecata si lege" a regatului, zicind ea acei oficiali pot sa-1 dove-
deasca pe acel Petru dupes legea" rominilor, dar nu cu alto legi ale regatu-
lui si de aceea i-au oprit pe ei sa le faces for judecata si dreptate. Asemenea
proteste mai intilnim si In anii urmatori. Dar -daces aceste impotriviri mai
erau posibile In districtele rominesti, folosirea dreptului rominesc pe
mosiile nobiliare, daruite de rege impreuna cu populatia de pe ale, dispare
o data cu acordarea dreptului de judecata civila pe mosiile for 2 tuturor
nobililor din Transilvania. Este evident ca judecatile nu mai aveau sa fie
facute dupes dreptul rominesc, in satele rominesti, ci dupes dreptul stapi-
nului asa-zisa consuetude regni". Cnejii ajung iobagi pe mosia nobilului.
Nu-i mai afl'am mentionati decit doar in legatura cu incursiunile pe care
si le fac de o parte si de alta stapinii for fie nobili fie cetati regale.
Actul de daruite al acelui Comes Ladislau de Almas este lamuritor
pentru calea pe care au ajuns cnejii cu satele for in stapinirea atitor nobili
ai regatului. Nu e nici o deosebire Intro daruirea facuta acestui comes"
Ladislau atit a populatiei satului cat si a tuturor darilor si daturilor regesti
dupa chipul celorlalte sate rominesti din acele parti si daruirea, de pilda,
a quinquagesiunei din satul rominesc Mahal facuta nobilului ungur Desi-
deriu de Taga. Nesocotirea drepturilor cnezale in favoarea unui nobil roman
de origine probabil cnezala are exact acelasi caracter ca cea in favoarea
unor beneficiari neromini. Daruirea facuta lui Ladislau de Almas nu
- constituie un caz particular, ci trebuie interpretatk la fel cu generalitatea
cazurilor de daruiri de sate rominesti facute oricaror nobili de mice origine
ar fi ei. Deci aservirea populatiei rominesti nu poate fi atribuita ridicarii
unor cneji la rangul nobiliar, a carei consecinta nefasta ar constitui-o, pe
arglimentul ca rominii liberi ping atunci au fost siliti sa, se coboare la
nivelul social al serbilor (iobagiones) ". Atita timp cat stapinul rominilor
fusese regele in persoana, acesta a putut sa-i apere de abuzurile cnejilor,
dar indata ce au fost innobilati, au devenit stapinii absoluti ai rominilor
supusi autoritatii fors etc. Cad ar insemna in cazul acesta ca rominii apar-
tinind cetatilor regale sa nu mai ajunga serbi niciodata. De fapt decretul din
1351 crea pentru toti taranii conditii identice de exploatare. Starea de ioba-
gie nu poate fi explicates ca un efect al abuzurilor vreunuia sau altuia
dintre cnejii innobilati. De altminteri chiar dad, satele rominesti nu ar fi
fost supuse unor asemenea stapini, ele ar fi fost daruite altor nobili, asa
Revisla istoricll, 1923, p. 190, doe. din 7 mai 1371. Numele nu e pAstrat In Intregime.
Se citeste Pelrus de Ky . . . Regestat §i In Doc. Val., p. 233-234, doc. 489.
2 Hurmuzaki, T2, p. 130.
8 Cf. Doc. Val., p. 148-149, n. 1'2.
www.dacoromanica.ro
160 M. HOLBAN 14
precum s-a intimplat in nenumarate rinduri. Cad procesul acesta nu se

marginate doar la regiunea Hategului, ci la toata intinderea Transilvaniei.
Dar chiar in cuprinsul Hategului avem un exemplu graitor de o ase-
menea daruire facuta unui beneficiar absolut strain de acele parti. E vorba
de acel Mihail fiul lui Benedict Postavarul" (Posztos) or4ean din Timi-
para, care revendica 1 In 1390 mo§iile Bautarul Mare §i Bautarul Mic 2
din districtul Hateg, care i-ar fi fost daruite de regele Ludovic, dar al
ca'rui.act doveditor i-ar fi fost distrus Intr-un incendiu cu cinci ani mai
inainte. Ca urmare el cere o nou5, daruire facuta novae donationis titulo".
Confirmind faptele voievodului Ladislau al Transilvaniei adauga ca atit
Mihail cit §i fratele sau Iacob au stapinit odinioara acele moii, dar au
fost sco§i de pe acele mo§ii de ni§te romini care le-au ocupat In propriul
for folos. intr-un timp record (28 ianuarie 5 februarie) voievodul Tran-
silvaniei face cunoscut din Hateg ea a instalat pa fiii lui Benedict pe mo§iile
amintite. Dar aceasta instalare mai mult formala a trebuit sa fie urmata
de o serie de incidente, deoarece noug, luni dupa", aceea la 28 octombrie 1390
se ajunge la un ciudat act de compromis 3, incheiat Inaintea castelanului
de Hateg de care Mihail zis Postavarul, judele Timi§oarei, §i de rominul
Thathul, care renunta la drepturile pe care le pretindea asupra moiei
amintite, ce recunoa§te ca nu i se cuvine, supunindu-se dinainte unei amenzi
in cazul ca 1-ar mai tulbura pe acel Mihail. Poate fi vorba de un acord
cum it califica unli autori cind toate obligatiile acestui a§a-zis acord
sau compromis nu revin cleat unei singure parti
Sint unele potriviri destul de sugestive. Baca, ne gindim la judele de
Hateg plingindu-se regelui Carol Robert de ocuparea silnica a mo0.ei sale
de ni§te romini" In 1315 §i comparam jalba sa cu aceea a lui Mihail Posta-
varul judele de Timi.oara ce se plinge §i el de actiunea similara datorata
iara§i unor romini, vom intelege ca de-a lungul prefacerilor esentiale ale
intervalului acesta de trei sferturi de veac regasim acelea§i constante ce
nu pot fi trecute cu vederea.
MIME HHE BJIAAEHHH 14 CY,TLEBHbIE 11POIIECCbI

B XAHEIIE BO BPEMEHA Al-DRYFICHOR ,4141-1ACT1414
PE3IOME
B TpauermbHaHHH, Tax He HaH H B Baaaxlim H MongaHHH, yriommanHH 0 HHH31,HX

nonHamoTea B AoHymenTax B H0311,11Hit nepHog. llepowe AoHymeuTaabHme ynommiamm
0 MIX CHHAeTenbeTBylOT 0 HBHOM ypesbusam HX 'Tao. CaeHoHaTenbHo, gaTy 110FIBJleHHH /IX
B AoHymeHTax He eneHyeT CBH31113aTb C Hattanom cyalecTHosaHHH HHHaetk 13 TpaHcHaboamni.
14c2coga Ha allaama ynomHaamet B AoHymewrax, OTHOCHIHI4XCH H TpeM momewram
HeTopHn Xattera, a Hmenuo: H 1315, 1360-1363 H 1390 roAam, awrop cTpemwren yeTaxo-
I T. Ortvay, op. cit., vol. IV, p. 185-188, doc. Ha din 28 ian. 1390.
2 Kyspala §i Noghpala.
8 T. Ortvay, op. cit., p. 195.
www.dacoromanica.ro
15 DEPOSEDARI $1 JUDECAT1 IN HATED 161
)311TI, peinaloHmtk momeHT 110110141CTa memgy (Dopmoit BnageHHH RHHaett H leDeOgaJlbHIAM

HaageHnem aanagHoro num, oHoHtiaTeabnyio cpopmy HoToporo eaxperma geHpeT 1351 r.
14THH, B goxymeHTax npocneamBaeTeH CTOJIHHOBO11110 mentgy HenHcamulm npaBom xnaaett
nHcammam goxymexTom, nencaumm B oeHoBe HoBoro (peoganbHoro Bnagentm, atanyemoro
Koponem gBopHriam HRH HomaaoHainthut B gHopHHemo 11111131,11M B BoaHarpamgenHe as
ycayrn, oxaaatmble gernpanbinAm BaaeTHm. B goxymenTax, pacemaTpxBaembix aBTopom,
ynommHaloTcH rpacli) Jlagmcnay ge Anmain H xagercHlitt cygbH Huxonae. B 1315 r. xagercHutt
Cy) ba Hinio.nae 7HanyeTcH xoponio, 6ygTo 6bt on 6i,uj amnex H115131,HMH gauom H CTa-
HHenay BnageHHH Hag csollm nomecTbem BpeTonme. Ho HcenegoBaHHe npegRoB xager-
exoro cygbH BHROTb JSo Jlexem6paT" = (Legerty Brat Braty Feciorul), eTomgero B cman
H C HaaBanHem nomecTbn BpeToHHH" = Br4lunia, yxaamBaer Ha fpymuHctioe npoHcxonme-
Hue aTOPO cygbit, (1TO nonTsepatgaeTcH H COO 611101111RMH, xacatoummuen nacnegnmioB, COCTO-
.111101X B 6nH3xom pogeTBe C pymbmciorm ximaem Ha Xagera, a HmeHHoGTOFIHOM, emnom
MocaHa ge Aemnynt. Cpegn aTHX HacnegmnioB cam cmHoBaH cygbx Hvnionae Hoax H
Augpett Ulan itaaHema aa HeBepHocTb HoeHogoik TpaHcHnbBaHHH Angpeem JImpH(1356-1359)
B nepHog HanpantexHbtx oTHoureHntt C Banaxmett. aTa Hamm Heo6T,HcHuma, ecaH He AO-
llyeTHTb, ATO xaanemme 6bunt pymbutamH, Tax Rail BeHrepcme gBopHHe He moral' 61.rrb
xaaHenu 6ea oco6oro pupal:Hamm Roponfr. CaegoBaTeabHo, 11011CDJIHHT meamy eygbell
Hyntonae H AByMF1 ynomfiHyTumx ICHF131,11M14 61.171 cnegenHem cHeToB pymbincnux nuRaeti
meamy co6oit. OgHaxo, 6naroexaoHHocTb xoponsi C11.11011/10TCH Ha CTOpOHy cygmf Ihnionae.
HBann41HniagHH HmeHHH Hatt HacnegeTBeHHoro gOCTOFIllith HpHsena H Tomy, TITO 0110 CTaJIO
CIIIITaTbCH ipso facto gHopHHcHlim BnageHHem, game 6e8 npegBapuTenbnoro COOTBeT-
cnapoigero attTa xoponn.
Asa gpyrxx, pacemaTpmaemmx mum, momenTa caegyloT aa HaBeermam gexpeTom
1351 r., ocinngaloup4m npaBoBoe avnueHme Ramat BnageHHH. Tenepb nHcbmennutt aRT
He TOJIBHO cBHgere.nbcrEto BnageHHH Ho H, npesHge seem ripaHoHoll HCTOMHHH. BnagenHe
orrpegeaermoti aemnett 6ea nogo6Horo xoponeactioro nHcbma cyHTaeTcH HeaaxonHmm Bna-
geHHem, RoTopoe moateT 611Th, OTHCITO ITO cygy. R11113BFI, Abe Bnagemie 0600BOBLIBUTCF1
Me nHcbmernmm aRTOM, a gpyrHrvul aprymenTamH, 6ygyT, caegoBameasHo, cTapaTben
np1o6pecTH Taxkle aHT1A. B 1352 r. Taxon awr npocHT KHHBBH Ha MuTinnia, a B 1320 r.
ICH/131.,143 Bann Mbrrm4Hynyit H T.g. °Taw:Heinle K npaBy EHHaett o6HapymBaeTcH, min
epaBHHTb cyge 6Hmit npogece B Xagere B 1360 r. no geny, Begmemen Ate Way MUMS KU 11 paa-
petneHHomy cornacHo pymbnlexomy npaBy, c cygom memgy rpacpom" jlagHenay ge AIM"
maul (pymmH) H /111113bHMH CTpoe H 3eitxy B 1363 r. Ha-aa nomecTbH 3naurrb, nogapeHHoro
xoponem rpaclq" Jlagllenay 11 noTpe6oBanHoro gByma 1111113111t1H Ha OCHOBaHHH HHHatee-
xoro npaBa. 3gecb, Tax Ham pain> IlgeT o xoponescRom nogapite 11, caegoBaTenbuo, 0 aemne,
HoTopaH eurraercH gB0pFHICHOti, Cy)( cosepinaeTcH 110 oftriasim RoponeacTBa, ytutTlaBan
Tonbxo nHcbmenHbre goxymeHmt. TOT czygatt c nogapxoM, egenammtm rpa4y" JlagHcnay,
noxaamBaeT, Hamm o6paaom KHHBbH C nx eenarvat nonanu BO BnageHHe gBopHH.
1{014JITIKT 1390 r., C13/133.111Mit C MHX311.30M '110CT3BapyJI" ropoHiaHnHom Ha THM11-
umapm, RoTopomy Mogoinnt nogapnn nomecTba Baygapya Boabinott xt Baygapyn Mama,
OTHyga OH 61,IJI 113111311 pyMbIHOM TaTyn, a aarem BROBb BoaupalgeH BoeBogott TpascHnb-
BaHHH, noxaaLmaer Raft B Xager 611a nocamen tlyntax, npHmegundt 113 gpyroro mecTa,
HHHem ne CB1133H1lblit C XaHel'OM. Ha11011e1:1, aBTOp noxamBaeT, HTo pyMLIHCHOO npaBo H
pymiarcxoe cygorrpotranoncrso Hrpaior Bee meribmpo 11 meHmuyio pons, cnegcnniem Hero
.FIBILTIOCb C011pOTHBRO11110 B 1371 r. Bcex RHHaett H pymEni qempex BOOBOACTB 113 oxpyra
xpenocTH geBa.
www.dacoromanica.ro
11-0. 8981
162 M. HOLBAN 16
DEPOSSESSIONS ET JUGEMENTS DANS LE HATEG

AU TEMPS DES ANGEVINS
REsum8
Les cnezes de Transylvanie, de meme que ceux de Valachie et de Moldavie, ne sont

a ttestes que tres tard dans les documents. Les premieres mentions documentaires les concer-
nant constatent les atteintes manifestement portees a leurs droits. 11 est done evident que le
commencement de leur existence en Transylvanie ne dolt pas etre lie a l'apparition de ces
documents.
En analysant des documents relatifs a trois moments de l'histoire du Hateg, a savoir
les annees 1315, 1360-1363 at 1390, l'auteur essaie de fixer le moment decisif du conflit entre
le mode de possession des cnezes et la possession feodale de type occidental, parvenue avec le
decret de 1351 a sa parfaite cristallisation. On peut done suivre dans ces documents le conflit
survenu entre le droit non dent des cnezes et celui, ecrit, qui se trouve a la base des nouvelles
pbssessions feodales conferees par le roi a des nobles ou A des cnezes anoblis, en recompense
des services renclus a Pautorite centrale. Les beneficiaires y sont representes par le commes
Ladislas de Alma et le juge (maire) de Hateg, Nicolas. En 1315 le juge de Hateg, Nicolas,
se plaint au roi d'avoir ete deposside de sa terre de a Brethonia par les cnezes Dan et Sta-
nislas. Une etude de la filiation du juge de Hateg en remontant jusqu'a a Lekembrat
Legeny Brat Bratu le fils) mis en liaison avec le nom de la terre eBretonla * = BrAtunia,
indique Porigine roumaine de ce juge. Ceci nous est confirme egalement par des informations
relatives a ses descendants, proches parents du eneze roumain de Hateg, Stolen, fils de Mosana
de Densus. Parmi ces descendants, les propres fils du juge Nicolas, Jean et Andre, sont exe-
cutes pour trahison par le volvode de Transylvanie Andre Lackfy (1356-1359), lors d'un mo-
ment de tension avec la Valachie. Ces executions ne s'expliquent que si nous admettons que
les victimes &talent des Roumains, les nobles hongrois ne pouvant etre executes sans l'ap-
probation expresse du roi. Done le conflit entre le juge Nicolas et les deux cnezes est un
reglement de comptes entre des cnezes roumains. Mais la favenr du rot fait Incliner la balance
du cote du juge de Hateg. En qualifiant la terre de bien hereditaire, elle etait consideree ipso
facto un bien nobiliaire, meme o defeat d'un acte prealable du roi dans ce sens.
Les deux autres moments analises sont posterieurs au celebre decret de 1351 qui consacre
la depossession officielle des cnezes. Desormais l'acte ecrit n'est plus seulement une preuve de
possession, mais avant tout une source de droit. La possession d'une terre sans lettres royales
de propriete est consideree comme une possession clandestine, passible d'eviction. Les cnezes
dont les droits de propriete ne se fondant pas sur un acte emit, mais sur un travail crdateur
vont done essayer d'obtenir de pareils actes tels ceux clemencies en 1352 par les cnezes de
Mttnic at en 1370 par le cneze de la vallee du Manic etc. L'attitude adoptee envers les droits
des cnezes apparatt clairement si Pon compare le jugement de Hateg de 1360 concernant un
proces entre eneze, juge selon les normes du droit roumain avec le jugement de 1363 entre le
commes Ladislas de Alms (Roumain) et les cnezes Stroe et Zeicu, pour la terre de Zlasti, con-
feree par le roi au commes Ladislas et revendiquee par les deux cnezes en vertu du droit
des mikes. Etant donne qu'il s'agit ici d'une collation royale, done d'une terre consideree
comme nobiliaire, le jugement se fait selon la coutume du royname, en ne tenant compte
que des actes ecrits. Le don fait an comte Ladislas fait comprendre comment s'est effectue
le passage des cnezes et de leurs villages entre les mains des nobles.
www.dacoromanica.ro
Quant au conflik de 1390, otl il s'agit de Mihail le drapier s citadin de Timisoara

qui, ayant regu de Lovis les terres de Bautarul Mare et de BAtrtarul Mic, en est chasse
par le Roumain Tatul et est ensuite retabli dans ses droits par le volvode de Transylvanie,
it atteste le cas d'une donation faite, dans le Hateg, it un etranger n'ayant rien ft voir avec
ce pays. On constate enfin que le droit roumain et les jugements roumains soot de moans
en moans appliqués, ce qui provoque, en 1371 l'opposition de tous les cnezes et des Roumains
ressortissant aux juridictions des quatre districts dependant de la cite de Deva.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DIN RAPORTURILE MOLDOVEI CU IMPERIUL OTOMAN
IN A DOUA JUMATATE A VEACULUI AL XV-LEA
DE
MUSTAFA A. MEHMET
I. DESPITE PRIM!. L TRATAT DE PACE TURCO-MOLDOVEANT (1456)
Consolidarea relatiilor feudale din societatea otomana spre ultimele

decenii ale primei jumata,ti a secolului al XV-lea, precum i accentuarea
caracterului centralizat al statului otoman favorizau tot mai mult inten-
sificarea expansiunii teritoriale a turcilor atit in Asia, cit si in Europa.
Soarta Peninsulei Balcanice devenise pecetluitg, dupg infringerile suferite
de coalitiile europene la Varna (1444) $i apoi la Cossovo (1448), intrucit
turcii-osmanlii Isi consolidau mereu pozitia for in aceast5, parte a Europei.
CAderea Constantinopolului in 1453, sub loviturile noului sultan
Mehmed al 11-lea (1451-1481), a deschis si mai mult perspectivele
extinderii puterii otomane. In Moldova, inaintarea turcilor spre Europa
incepuse sa se resimt5, Ina in primii ani ai celei de-a doua jumat5,ti a
veacului al XV-lea cind acestia cautau A, se intareasca in Balcani, efec-
tuind in acelasi timp razii i pe Marea Neagra, in directia Moldovei. Chiar
in vara anului 1454 o flota de 56 cora'bii turcesti atacase Akermanul
(Moncastro) dar, fiind respina, fusese nevoit'a s'a se indrepte spre coastele
nordice ale Warn Negre 1. Supunerea Caffei, in 1455, la plata unui tribut
anual de 3 000 galbeni 2 gi exercitarea influentei otomane asupra Tariff
Rominesti, aflata in imediata vecinatate a Moldovei, erau de fapt alti
pasi care marcau inceputul raporturilor turco-moldovene 3.
1 CL Halil Inalcik, Yeni yasikalara gore Kirtrn HanitgIntn Osmanit tabiligine girniest ye
ahidname- meselesi. [Intrarea Hanatului Crimeei sub stapinirea otoman5 Si problema tratatului
in lumina noilor documentei, in Belleten, Ankara, 1944, nr. 30, p. 185-229. Vezi p. 197.
2 Ibidem, p. 198.
a Aid nu se is in consideratie expeditia intreprins5 de Umur bei, emirul din Aidin, la
www.dacoromanica.ro
gurile Duniirii !rare anii 1339-1341.
166 M. MEHMET 2
Se tie ca o data cu intensificarea atacurilor turcesti spre Moldova(,

sultanul Mehmed al II-lea ceruse de la Petru Aron, la 5 oct. 1455 si 2 000
de ducati, drept haraci, dindu-i termen de trei luni 2. In aceasta perioada
Moldova a fost puss in situatia de a alege calea razboiului sau a pacii cu
turcii, mai ales ea In primavara anului 1456, deci nu mult dupg expirarea
termenului de trei luni, sultanul se Indreptase cu o caste numeroasa spre
Dunare, nestiindu-se Inca in ce directie va merge. Atunci, In urma adunarii
de la Vaslui, tot In primavara anului 1456, voievodul i boierii Moldovei
accepts calea negocierilor, trimitind in solie, la Mehmed al II-lea, pe logo-
fatul Mihail. Faptul ca acesta fusese Insarcinat sa duct unele tratative cu
sultanul rezulta din insusi textul actului Incheiat cu prilejul adunarii
de la Vaslui. Astfel, referindu-se la cei 2 000 de galbeni ceruti de sultan si
la misiunea logofatului, In document se precizeaza : Data va putea ceva
mai pufin e bine. $i iarasi dace nu va putea sa-i roage i sa izbuteasca
intru aceasta, atunci sa dea i cei doua, mu de galbeni unguresti, ca sa
avem not pace, iar tars noastra sa nu se mai piarda" 3.
De altfel, aceasta nu era prima solie a logofatului Mihail la sultanul
Mehmed al II-lea. El mai fusese trimis o data Inca inainte de 5 oct.1455
ceea ce reiese din insasi scrisoarea adresata de sultan, la data de mai sus,
din tinutul Saruhan beilighi din Anatolia, cerind cei 2 000 de galbeni de
la Petru Aron 4.
Dad, despre prima solie a logofatului Mihail se poate spune ca s-a
Incheiat la 5 oct. 1455 in tinutul Saruhan beilighi din Anatolia, date mentio-
nate In scrisoarea amintita, in care este vorba si de prezenta acestui logofat
IWO, sultan, In schimb despre a doua sa misiune nu se stie nimic. Documen-
tul de la Vaslui aminteste doar de plecarea la turci a logofatului, cu 2 000
de galbeni, ca s, fac5, pace 5. Dar cind si unde a avut loc a doua sa intIlnire
cu sultanul si care an fost rezuLtatele negocierilor sale nu sint cunoscute.
Cred ca actul emis de Mehmed al II-lea la 9 iunie 1456 (5 Regeb
860) 6, deci la o data apropiata de adunarea de la Vaslui', din localitatea
Ieni-Derbend 8, undo sosisera intre timp oastea otomana i sultanul, aduce
o serie de lamuriri in privinta raporturilor turco-moldovene din aceasta
perioada.
1 Despre presiunea exercitatA de turci asupra Moldovei In aceasta perioadA cf. A.C.G.
(P. P. Panaitescu), Pe marginea folosirii izvoarelor cu privire la supunerea Moldovei la tributul
turcesc (Vaslui 1460), In Studii, 1952, nr. 3 (iulie-sept.), p. 189 si urm.
Cf. Hurmuzaki, II, 2, p. 671, si P. P. Panaitescu, op. cit., p. 197.
a Cf. Documente privind istoria Romtniei, A. XIV, XV, vol. I, p. 287 (nr. 344).
4 Cf. Hurmuzaki, II, 2, p. 671 ; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 197.
5 Cf. Doc. priv. 1st. Rom., A. XIVXV, vol. I, p. 287 (nr. 344).
6 Acest document a lost publicat de Fr. Kraelitz, Osmanische Urkunden tti turkischer
Sprache.. Viena, 1922, p. 44-46 si fats. I.
7 Adunarea de la Vaslui avusese loc dupa 18 febr. 1456 (Cf. P. Panaitescu, -op. eft,
p. 191).
o Cu numele de Derbend se afla o localitate In Bosnia. Turcii i-au zis lent Derbend (Der -
bendui-Nou sau TrecAtoarea Noul), probabil pentru a-1 deosebi de Derbendul din Caucaz.
Azi aceasta localitate e cunoscute sub numele de Derventa $i se ails In provincia Banja Luka
din Bosnia. (Pentru Derbend cf. Ch. S. Fraschery, Kamus-el-Aqam (Dictionnaire Universe(),
Istanbul, vol. III, 1891, p. 2124). La Fr. Kraelitz In loc de Ieni-Derbend spare Rud-Nik (cf,
op. cit., p. 45).
www.dacoromanica.ro
3 DIN RAPORTURILE MOLDOVEI CU IMPERIUL OTOMAN IN SEC. XV 167
in istoriografia noastra acest document e socotit ca un simplu

privilegiu comercial dat de sultan pentru negustorli din Akerman. Dar
citeva argumente directe §1 indirecte par eoncludente pentru a considera
documentul respectiv nu un simplu privilegiu comercial, ci avind carac-
terul unui tratat de pace incheiat la 9 iunie 1456 in localitatea Ieni-Der-
bend din Bosnia, in urma negocierilor duse de logofatul Mihail, In timpul
celei de-a doua solii la sultan, acesta Rind totodata §i primul tratat turco-
moldovean.
De altfel, Intro incheierea unui legaraint, pe baza de negocieri si
acordarea privilegiului de negot cu Orientul exists o strinsa legatura si o
conditionare reciproca. Greu poate fi conceputa obtinerea de catre
moldoveni a unui astfel do privilegiu comercial fara a se ajunge la o lute-
legere cu turcii si fara a se pune carat starii de razboi in care se aflau de
fapt Moldova si statul feudal otoman inainte de 9 iunie 1456. Trebuie
amintit ci faptul ca in aceasta perioada se desfasura o intense activitate
comerciala de schimb §i de tranzit din Orient spre Transilvania, Polonia,
Germania s.a. pe a§a-numitul drum moldovenesc" 1, care, mai ales dupa
caderea Constantinopolului, putea fi oricind restrins sau inchis de catre
turci.
Din Coate aceste considerente rezulta ca pentru a indeparta posibi-
litatea unor atacuri din partea turcilor, Moldova a cautat sa ajung5, la o
intelegere cu Imperiul otoman, ceea ce s-a realizat in vara anului 1456.
In aceasta privinta este semnificativa insasi prima parte a actului emis
de sultanul Mehmed al II-lea la 9 iunie 1456. Aid se spune : Hotkirea
data cu acest semn imperial 2 este ca fdcind acvm pace (simdiki halde...
barifiklik tidiip) cu beiul tarn Moldovei, voievodul Petru, cel distins si
ilustru printre emiri 3, am inlaturat ducmania dintre not ".
Expresia halde", care inseamna scum" sau in momentul
de fata", are deosebita semnificatie pentru precizarea timpului si locului
in care s-a ( mis actul, ajungindu-se la o intelegere 4. In cazul de fata e
vorba, de data de 9 iunie 1456 si de localitatea Ieni-Derbend, amintite
mai inainte.
De remarcat ca spre deosebire de tratatele otomane de mai tirziu
documentul acesta, deja cunoseut, e foarte concis si nu cuprinde detalii
privind desfasurarea discutiilor anterioare.
Trebuie mentionat insa faptul ea actul respectiv a fost redactat in
timpul campaniei sultanului spre Belgrad si e scris intr-o limba turceasca
fara prea multe influents arabe sau persane, fund de aceea, o raritate
printre documentele otomane de acest fel. Deci in el se pune accentul pe
asigurarea negotului moldovenilor en diferite orase turcesti, asemenea
privilegiilor comerciale acordate de sultanul Mehmed al II-lea, de pilda,
1 Cf. Vlaia jeudald In Tara Romineascd $i Moldova (sec. XIV XVII), Buc., 1957, p. 65.
2 Este vorba de tugra adica de monograma sultanului, push In fruntea documentului.
a Emir, Inseamna conducator, comandant ; aid are sens de voievod", domn".
4 In documentele turcesti and este vorba de un fapt anterior emiterii unui act oarecare
se spune In general : bundan eVvel", bundan akdem" sau mukaddema" s.a. cu sens de
www.dacoromanica.ro
,,mai inainte de aceasta" adicA mai inainte de emiterea actului respectiv.
168 M. MEHMET 4
raguzanilor 1, totusi precizarea din prima ei parte, despre care s-a amintit,
iidil, in primul rind caracterul unui tratat.
De fapt, chiar si in textul tratatului de pace incheiat intre *tefan
eel Mare §i sultanul Mehmed al II-lea, intre anii 1479 1481, se voibeste
de existenta unui leggmint turco-moldovean anterior domniei lui Stefan
eel Mare. Astfel, referindu-se la pacea incheiat' cu Stefan, sultanul Mehmed
al II-lea precizeazg,, In actul emis care domnul Moldovei : am reinnoit
tratatul" (akd-i andi tedjdid 2, ceea ce Inseamna cg, eel din 1479
1481 nu era decit o reinnoire a unui tratat anterior.
Din mentiunea, respectivg, rezulta identitatea caracterului celor doua;
documente emise pentru Moldova de acelasi sultan, Mehmed al II-lea,
tratatul anterior neputind fi decit eel din 1456, Intrucit un alt legamint
turco-moldovean intro anii 1456 1481, dupe cum se stie, nu a existat.
Prin _pacea din 9 iunie 1456, mu numai negustorii din Akerman
dar i cei din Moldova in general obtin asigurarile cerute. Am dispus se
precizeaa, de pild'a in ultima parte a documentului ca negustorii aflati
in vilaieturile sale 3, la Akerman se vine cu corAbille for i i sa facl schimb
rli negot cu populatia din Adrianopole si din Brusa si din Istanbul. La
venirea $i la intoarcerea lor, nimeni dintre 13( ii, suba§iii, sipahiii §i supusii
mei O., nu aducg, pagube §i stricaciuni nici sufletului §i nici capului si nici
avutiilor acestora" 4.
Pe de alts parte, tratatul cu Moldova nu era primul pe care Imperiul
otoman it incheia cu un stat crestin european. Aproape toti sultanii de pins
la Mehmed al II-lea au avut leggminte fie cu bizantinii 5, fie cu genovezii 6
sau cu ungurii 7. Chiar si sultanul Mehmed al II-lea Incheiase o aerie de
tratate cu diferite state europene Inca la inceputul domniei sale 8.
Din considerentele amintite ping aici socot ca primul tratat de pace
turco-moldovean a fost incheiat la 9 iunie 1456, In localitatea Ieni-Der-
bend din Bosnia, documentul emis de Mehmed al II-lea la data respectiva,
reprezentind actul final al negocierilor anterioare duse Indeosebi de logo-
Paul Mihail, in timpul celor doug solii ale sale la sultan. Principalul stop
al acestui legImint era oprirea incursiunilor turcesti spre Moldova, ceea
ce deschidea §i calea pentru asigurarea continuit4ii comertului cu
Orientul.
1 Cf. Fr. Kraelitz, op. cit., p. 47.

8 Cf. Tratatul de pace Sulhname incheiat Intre sultanul Mehmed 11 i Ste fan cel
Mare la 1479, In Rev. Ist. Rom., Buc., 1945, vol. XV, fasc. IV, p. 465 si urm. (vezi si fats.
turcesc).
8 In Moldova lui Petru Aron.
4 Cf. Fr. Kraelitz, op. cit., vezi facsimilul turcesc.
6 De ex. tratatul emirului Orhan I cu bizantinii In 1330, relnnoit In 1341, al sultanului
Murad I tot cu bizantinii In 1363 (cf. I. H. Danismend, Izahlt Osmanli Tarihi Kronolojisi [Cro-
nologia explicativti a istoriei Imperiului Otoman], Istanbul, 1947, vol. 1, p. 17, 23, 41).
6 Tratatul lui Murad I din 1387 (cf. N. Iorga, Privilegiut lui Mohamed at II-lea pentru
Pera (1 iunie 14.53), Buc., 1913, p. 14-17).
Cel incheiat de Murad el II-lea In 1444 (cf. Danismend, op. cit., vol. I, p. 210).
8 Cf. T. H. Danismend, op. cit., vol. I, p. 227-228.
www.dacoromanica.ro
5 DIN RAPORTURILE MOLDOVEI CU IMPERIUL OTOMAN IN SIC. XV 169
II. SCRISORILE UNOR RANI TATAR' ADRESATE SULTANULUI ItIERMED AL II-LEA

§I CONFLICTUL TURCO-MOLDOVEAN DIN ANUL 1476
Domnia lui *tefan cel Mare se caracterizeaza prin intensificarea

luptei antiotomane a Moldovei. In aceasta perioada, raporturile turco-mol-
doyen° au trecut prin mai multe faze : stare de pace, incordare §i conflicte
militare puternice, prin fiecare din ele urmarindu-se indepartarea turcilor
de Moldova §i inlaturarea posibilitatilor for de atac in nordul Dungrii.-
Se §tie ca dupa o perioada de lini§te, relatiile turco-moldovene au inceput
sa se incordeze, mai cu seam* in urma ocuparii Chiliei de catre Stefan cel
Mare in anul 1465.
Interventiile militare ale voievodului Moldovei in Tara Bomineasca,
in cursul anului 1473, determinasera lichidarea influentei otomane in nordul
Dunarii, ceea ce insemna pierderea unui important cap de pod care cons-
tituia pentru turd o puternica baza de atac spre centrul Europei. De aceea,
dupa batalia de la 10 august 1473, din Orient on emirul Uzun-Hasan 1,
sultanul Mehmed al II-lea se va indrepta iarasi spre tarile romine, vizind
In primul rind Moldova lui Stefan eel Mare.
Pentru a-1 readuce pe domn la stares tributara, sultanul a folosit
diferite mijloace care au e§uat ins* rind pe rind. Astfel, cronicarul otoman
Negri relateaza ea la inceput trimitind om la domnul Moldovei (Kara
Bogdan tekiirii) i-au spus : De asta data sa-ti aduci personal haraciul tau,
ma cum 11 aduce voievodul Tgrii Rominesti (Eflakoglu), ca sa §tim in ce
relatii anume e§ti cu noi" 2. Alti cronicari precizeaza §i mai bine pozitia
lui Stefan cel Mare
Dar el scrie de pilda Asikpasazade nici n-a venit §i nici n-a
luat in seams" 3. Dupa aceea, a fost trimis in Moldova beilerbeiul do Ru-
melia, Hadim Suleiman pap, cu o oaste de peste 100 000 de oameni, ca o
prima incercare militara de a-1 supune pe domn. Referindu-se la scopul
acestei expeditii, cronicarul Nesri mentioneaza : Padisahul, poruncind
unui supus de al sau 4, i-a zis : Du-te mai intiitu Si intro in vilaietul Mol-
dovei : sei vedem cum va actiona <$tefan> lap' de tine pentru ca si noi sä
procedcim, dupa aceea, la fel" 5.
Infringerea rapid* a beilerbeiului de Rumelia ling* Vaslui (Podul
Inalt), in iarna anului 1475, nu numai ca a spulberat toate sperantele sul-
tanului de a-1 supune pe domn cu uprinta, dar a scos in evident* §i poten-
tialul de forte de care dispunea Moldova pe atunci.
Dupa victoria de la Podul Inalt, faima lui Stefan eel Mare s-a ras-
pindit in toata Europa, iar o noug, incercare de a-1 ataca direct putea sa
favorizeze chiar O. coalizarea fortelor creOine europene impotriva turcilor.
1 Uzun-Hasan (m. 1478). El a format un imperiu prin partite franului si Irpkului (cf.
Encyclopedic de l'Islam, Leyde, 1934, vol. V, p. 1123-1127).
2 Cf. M. Negri, Gihannuma [Cronica universa15], ed. Taeschner, 1951, p. 215.
8 Cf. Asikpasazade, Teparih -i al-i Osman Ifstoria dinastiei otomane] ed. Giese, 1928,
p. 178.
4 Lui Suleiman pasa. A. Decei, luindu-se dupA textul gresit al cronicii lui Asikpasazade
(p. 218) afirmA cS a fost trimis In solie insusi cronicarul (cf. op. cit., p. 481).
5 Cf. M. Negri, op. cit.,www.dacoromanica.ro
p. 215.
170 M. MEHMET 6
In fata acestei situatii, sultanul Mehmed al II-lea renuntg sa mai

porneascg o expeditie militarg asupra Moldovei. Conditiile fiind favora-
bile, el ocupg mai intii Caffa (1475) §i apoi supune Crimeea, ceea ce vor
avea repercusiuni serioase asupra relatiilor lui Stefan cu vecinii lui. Tgtarii
vor putea de acum sa atace oricind Moldova sau sa intimideze statele
europene pentru a-1 izola pe domn in cazul unor conflicte militare cu
turcii. Astfel, Inca la o lung §i ceva dupg ocuparea Caffei (1475), hanul
Meng li Ghirai stria sultanului urmatoarele : Stgm si a§teptain potrivit
conditiilor sf angajamentelor pe care le-am incheiat cu Ahmed pap 1
precum ca., am devenit prietenii prietenilor i du§manii dupnanilor padi-
§ahului" 2.
Restabilirea dominatiei otomane asupra Tariff Romine§ti, Inca
spre sfir§itul anului 1473, ocuparea Caffei §i mai ales Bupunerea hanatului
Crimeei avusesera ca efect ingradirea relatiilor Moldovei cu vecinli ei,
favorizind astfel organizarea unei campanii militare de cgtre sultan. .Alianta
turco-tgtarg a Inceput sa joace un rol de seams pentru anihilarea posibi-
litgtilor de coalizare a statelor europene si prima ei incercare a fost In
preajma bgtgliei de la Valea Alba (It 'lzboieni) din 1476.
Astfel, dintr-o scrisoare a hanului Mengli Ghirai cgtre Mehmed al
II-lea, necunoscutg In istoriografia romineasca, aflgm cg in anul 1476, In
perioada cind sultanul se preggtea sa porneascg o mare expeditie impotriva
Moldovei, hanul tatar dgduse un ultimatum de trei luni regelui Poloniei,
Cazimir, pentru ca acesta sa §i. precizeze pozitia sa fatg de conflictul
turco-moldovean.
De asemenea se spune de pildg in aceasta scrisoare §i de la
craiul ghiaur (de la regele Poloniei) a venit un om in solie la supusul vostru" 3
Supusul de mine, la rindul men, 1-am trimis inapoi cu urmatorul rgspuns :
Sa traiascg sultanul men cel fericit. Dacg to 4 to vei uni cu moldoveanul
Kara Bogdan) 5, atunci vei deveni du§manul nostru cel mai mare. Dacg,
hag, neunindu-te cu moldoveanul, vei incheia pace cu padi§ahul nostru,
atunci not iti vom fi prieteni. Dlndu -i termen de trei luni, 1-am trimis
pe sol impreung cu un om de al. nostru. Cind vom afla ve§tir din partea
aceea vom face cunoscut la Poarta fericirii" 6.
In scrisoare nu se precizeaza, dar din pasajul citat mai sus se poate
deduce ca solul polonez mersese la han pentru a cliscuta tocmai chestiunea
neutralitatii tatarilor In cazul cind sultanul Mehmed al II-lea va porni o
expeditie Impotriva Moldovei.
Amenintind insg Polonia, hanul Crimeei a anihilat posibilitatea
interventiei regelui Cazimir de partea lui Stefan eel Mare, izolindu-1 in
felul acesta §i mai mult pe domnul Moldovei.
I RI a ocupat Caffa §i Crimeea. A fost mare vizir intre anii 1473-1477.

2 Cf. Halil Inalcik, op. cit,, p. 223.
3 La hanul Mengli Ghirai.
4 Cazimir, regele Poloniei.
5 Stefan cel Mare.
6 Cf. Fevzi Kurtoglu, Ilk Ktrtm Hanlartntn mekluplart [Scrisorile primilor hani din
Crimeea], In Beltelen, Ankara, 1937, nr. 3-4, p. 641-655. Vezi p. 645.
www.dacoromanica.ro
De altfel, primii hanicrimeeni din a doua jumatate a veacului al

XV-lea, in politica for de a-§i consolida un hanat independent de-al Hoardei
de Aur, in descompunere,_s-au sprijinit and pe cnejii ru§i 1 cind pe sultanii
otomani 2. Pentru a exercita presiuni asupra Rusiei §i Crimeei, hanii
Hoardei de Aur, la rindul lor, incheiau aliante indeosebi cu Polonia 3.
_A§a, se explica §i faptul 65, in fata conflictului turco-moldovean din 1476,
lantul complicatiilor politico §i militare s-a extins asupra mai multor
state europene §i asiatice. Situatia devenise insa deosebit de grea pentru
Moldova, atunci cind sultanul Mehmed al II-lea pornind impotriva lui
§tefan eel Mare, ceruse ea §i tatarii sä-1 atace din rasarit. La porunca
sultanului, ei pornira sub conducerea unui oarecare Eminek Mirza, care
era ruda en Mengli Ghirai §i unul dintre feudalii cei mai influenti din Cri-
meea de atunci 4. Dar in momentul patrunderii o §tai tatare in Moldova,
asistam la un atac al Hoardei de Aur asupra Crimeei. Indiferent dad,
aceasta incursiune a fost sau nu efectul aliantei Poloniei cu Hoarda de
Aur, cert este ca ea a determinat intoarcerea grabnica, intr-o stare
de dezorganizare totals, a oastei Ware crimeene din doldova char in
momentul and sultanul se afla la Dunare 5, zadarnicind astfel, posibili-
tatea jonctiunii armatelor turco-tatare in vederea unei actiuni comune
impotriva lui Stefan cel Mare. Toate acestea be aflam dintr-o scrisoare
scrisa, de asta data catre sultanul Mehmed al II-lea, in ziva de 19 oct.1476
(ultima zi a lunei Djumadi II 881 h.), de insu§i Eminek Mirza care coman-
dase oastea tato% in locul hanului.
In prima parte a acestei scrisori, amintindu-se de porunca sultanului
ca §i tatarii sa atace Moldova, Eminek Mirza o reproduce astfel :
De la maretia voastra a sosit eatre sarmanii de noi, slujitori ai
dumneavoastra, urmatoarea ilustra vorba : Maria sa padi§ahul s-a gindit
sa plece la expeditia sfinta (gaza) asupra moldoveanului eel blestemat 6.
Voua, de asemenea, vi se face cunoscut ca, facind la fel ca padi§ahul, sa
porniti din partea aceear pentru a veni in sprijinul credintei islamice" 7.
In continuare, Eminek illtrza, motiveaza neparticiparea hanului ci descrie
infringerea suferita de el insu§i in Moldova. De§i aveam §i noi du§manii
no§tri arata acesta totu§i, acceptind slujba voastra 8, ne-am dus la
scara voastra cu uneltele de lupta §i de macel, am ruinat multe cetati
ghiaure 8, am luat multe prazi, apoi, pings sa ne intoarcem, a sosit vestea
Pentru relataile primilor hani crimeeni cu Rusia cf. K. V. Bazilievici, Politica externd
a statului centralizat rus In a doua jumdtate a secolulut at XV-lea, Buc., 1955, p. 92 si urm ;
dr. Halil Inalcik, op. cit., p. 203 si urm.
2 Cf. Inalcik, op. cit., p. 185-229.
3 Pentru legaturile Hoardei de Aur cu Polonia, cf. K. V. Bazilievici, op. cit., p. 90 si
urm ; dr. Halil Inalcik, op. cit., p. 195, 203, 210 s. a.
4 Despre Eminek Mirza, cf. K. V. Bazilievici, op. cit., p. 98-99 si H. Inalcik, op. cit.,
p. 204 si urm.
5 Intre 10 $i 26 iunie 1476 oastea otomana a trecut Dunarea pe la Isaccea far luptele
cu tatarii s-au dat dupa 12 iunie 1476 (cf. FocsAneanu sl Gh. Diaconu, Bazele puterii
militare a lui Ste /an cel Mare, In Studii cu privire la 'telan cel Mare..., p. 149-153.
1 Kara Bogdan aleyhfillane dzerine ", poate fi tradus gi astfel : asupra Moldovei cea
blestema ta".
7 Cf. Fevzi Kurtoglu, op. cit., p. 644.
8 Eminek Mtrza se refer' la porunca sultanului Mehmed II.
www.dacoromanica.ro
8 E vorba de cetAti moldovenesti.
172 M. MEHMET 8
trist& el a venit dulamnul i devasteaz& casele voastre" 1, i atunci,

lesind prazile am vrut sa ne Intoarcem Indata, in grabg, dar ghiaurul 2,
venind din urma noastrg, s-a ra,zboit mult cu not yi au pierit multi oameni
dintre not yi doi frati de ai mei au devenit martini. Au pierit de asemenea
multe unelte i multi cai de ai no tri. Eu am venit cu un cal..." 3.
Dac& scrisoarea hanului Meng li Ghirai scoate In evident& call° fo-
losite de turd" §i de tAtari In vederea izolarii voievodului Stefan eel Mare,
In schimb cea trimisd, de Eminek Mirza explicl felul In care fusese parali-
zatA alianta turco-tatar& In ajunul bgtaliei de la Valea Alb& din 1476.
Intimidarea Poloniei cu o invazie tgtgreasca, chemarea hanului de
catre sultan de a-1 ataca pe *tefan simultan cu oastea otomana, incursiunea
Hoardei de Aur In Crimeea ca al reeunomterea de 3nsu0 Eminek Mirza a
InfrIngerii suferite In Moldova, sint clteva aspecte care scot in evident&
amploarea complicatiilor politico-militare, in jurul conflictului turco-
moldovean din 1476. Ele determine ca batalia, de la Valea Albd, sa capete
o semnificatie deosebitd, in istoria Moldovei §i sa fie analizatA tocmai In
cadrul complexitAtii relatiilor Intre statele feudale din Europa 0 Asia.
Lantul complicatiilor politice §i militare care se formase in aceast&
perioadg, In jurul raporturilor turco-moldovene, justified, de fapt §i inten-
sitatea bgtaliei de la Rd,zboieni, dintre Mehmed al II-lea 0 Stefan eel
Mare. Chiar §i cronicarii otomani recunosc ca ienicerii, neputInd sa inainteze
spre oastea moldo-veand, se culcasera cu fetele la pamInt" 4. Vorbind de
pierderile suferite de ambele parti, acelai cronicar mai precizeaza : *i
multi gazii de asemenea devenind martini, In acea bAtalie crInceng, din
singele for vdrsat s-a format o adevAratd, grading Impodobitd, cu ro§n"5.
De relevat este faptul ca ecoul vitejiilor lui Stefan eel Mare a rgsunat
yi In izvoarele narative otomane, deli de pe pozitii adverse.
Astfel, amintind luptele duse de voievodul moldovean ping la pier-
derea Chiliei §i Akermanului in 1484, cronicarul contemporan A0kpa-
§azade stria urmatoarele stihuri :
El (Stefan) it atacase
Pe craiul Ungariei;
Tot el frinse
$1 arcul lui Suleiman bei
*
Si valahul (Eflak) la fel
Se speriase de el,
cad pentru a multa oarl
El calcase acea lard.
r Dupa cum s-a arAtat mal Inainte, In acest timp, Crimeea fusese atacata de Wile
Hoardei de Aur.
2 Oastea lui Stefan cal Mare.
8 Cf. Fevzi Kurtoglu, op. ell., p. 644.
Cf. Sa'adeddin, Tadj- -Tevarih [Coroana istoriilbr ], Istanbul, 1861/1863,
vol. I, p. 559.
6 Bildern, vol. 1, p. 560.
www.dacoromanica.ro
9 DIN RAPORTURILE MOLDOVEI CU IMPERIUL OTOMAN TN SEC. XV 173
Chiar Ii cu Mehmed sultanul

El s-a masurat ;
Oastea i s-a sfarimat
Dar bine s-a luptat
De du§manul tare
El capul §i-a salvat
Acesta-i ghiaurul care
Multe olti a Impra§tiat..."1.
Intr-uu fel asemanator 11 caracterizeaza §i cronicarul Mehmed Nevi.

Cel cgruia u zicem Kara-Bogdan-oglu scrie acesta este acel ghiaur
care luptindu-se cu sultanul Mehmed, Y i salvase capul. El imprastiase
multe osti, it Braise pe Eflak-oglu, 11 calcase pe craiul unguresc i -1 frinse
pe Suleiman bei. Itauta'tile acestuia n-au sfirsit. El era un ghiaur foarte
orgolios, disgratios ii grosolan" 2
Dupa expeditia sultanului Mehmed al II-lea, din 1476, raporturile
turco-moldovene an intrat intr-o alta, fazes, ajungindu-se la incheierea
unui tratat de pace, intro anii 1479-1481, cu anumite conditii pentru
ambele parti, asa cum se va afata mai departe.
III. DESPRE TRATATUL DE PACE (AHDNAI1E SAU SULIINAVIE)

DINTRE $TEFAN CEL MARE $1 SULTANUL MEHI1ED AL II-LEA (1479 -1401)
Tratatul turco-moldovean dintre anii 1479-1481 a devenit obiectul

unor studii i articole speciale in care se afirm4 sau se neagl posibilitatea
unui astfel de legamint $.
De asemenea, sint cunoscute §i imprejurkile in care textul turcesc
al acestui tratat a fost descoperit si publicat 4. Dat fiind ca documentul
nu este datat, cronologia lui a fost discutata mai pe larg §i intr-una din
ultimele lucrAri consacrate domniei lui Stefan cel Mare 5. Dar reproducerea
in facsimil a actului emis de sultan, cu prilejul incheierii path., da posibili-
tate ca el 0, poata fi cercetat mai indeaproape.
Primul lucru care trebuie subliniat in legatufa cu acest document
este caracterul lui de tratat de pace zis andname §i nu de hatt-i serif sau
hatt-i humaiun, aka cum apare in unele studii 6. Astfel, spre sfirsitul actului
1 Cf. A§Ikpa§azade, op. cit., p. 192.
2 Cf. M. Nevi, op. cit., p. 228..
3 Cf. Tratatul de pace sulhname tncheiat (Hire sultanul Mehmed II ;i Stefan cel
Mare la 1479, in Rev. Ist. Rom., Buc., 1945, vol. XV, fasc. IV, p. 465 Ii urm.; N. Grigora§,
A existat un tratat de pace Mire Mehmed II i 6tefan cel Mare? Ia§i, <1948>, p. 25.
4 Cf. Rev. Ist. Rom., Buc., 1945, vol. XV, fasc. IV, p. 465 qi urm.
6 Cf. Barbu T. Campina, Cercetdri cu privire la bats sociald a puterii lui Stefan cel Mare,
In Studii cu privire la Stefan cel Mare, Buc., 1956, p. 92, nota 2. Autorul ajunge la concluzia
cii pacea a fost fncheiata in 1481, fnainte de 3 mai.
6 Cf. de ex. G. G. Florescu, L'aspect furidique des Khott-i cherifs. Contributions 6
l'etudes des relations de ('Empire Ottoman avec les PrincipautCs ;Roumains In Studia et Ada
Orientalia, Buc., 1958, I, p. 121-147.
www.dacoromanica.ro
174 M. MEHMET 10
se precizeazI : 1-am distins <pe tefan> cu acest andname, ca sa; fie

convins §i sI aib/ incredere" 1.
De fapt, a trata primele raporturi romino-turce pe baza consideren-
tului ca actul emis de Mehmed al II-lea pentru Stefan eel Mare ar fi un
hatiserif inseamnI a inversa aceste raporturi, punind pe primul plan
supunerea efectiva" a Principatelor de care Imperiul otoman, intrucit
sfera hatiserifurilor se limita la teritoriile unde dominatia turcease6 era
deja instauratl pe cind andnameurile, de felul celui dat lui *tefan eel
Mare, reprezentau, in general, tratatele de orice fel ale Portii otomane cu
alto state. De asemenea hatiserifurile aveau de obicei caracter de dispo-
zitie, In timp ca andnameurile erau documentele finale ale unor negocieri
prealabile, marcind restabilirea unor legIturi. De aceea teoria functiei
duble (externe si interne) a hatiserifurilor, emisI de unii cereet/tori 2
pentru a explica primele raporturi turco-romine din veacul al XV-lea,
nu pare justificatI.
In aceastI privinta, se poate spune c/, dad, pentru perioada stapinirii
otomane sInt caracteristice hatiserifurile, in schimb pentru epoca ante-
rioarI instaurgrii efective a regimului de dominatie turceasca actele emise
de sultani pentru tIrile romine, in vederea restabilirii unor not raporturi,
se numeau andname-uri, care corespundeau de fapt si stadiului dependemei
Principatelor dungrene fat*/ de Imperiul otoman.
Pe de alt6 parte, analiza mai atenta a textului tratatului dintre
Stefan eel MaresiMehmed al II-lea duce la constatarea ca aici se reproduce
un fragment, fie dintr-o scrisoare a voievodului, adresatI sultanului, fie
din raportul prezentat de un sol moldovean, trimis la PoartI pentru nego-
cieri. Fragmentul nu a fost relevat de cei care an cercetat acest document a
si acest fapt se reflect./ in toate studiile care au tangent/. cu tratatul turco-
moldovean din perioada amintitA.
Or, pasajul de care este vorba se traduce astfel :
,Cu acest prilej 4, desteptindu-se din somnul nestiintei, el 5 s-a intors
la poc,Aint/, cu cereri de iertare gi rusinat $i, cu o sutI de mii de umilinti
gi cu felurite plecaciuni, s-a Inchinat la plmintul supunerii a i, refugiindu-se
la curtea mea, ocrotitoarea lumii, s-a rugat zicind c/ : uPredind, ca si mai
Cf. Rev. 1st. Rom., 1945, vol. XV, dupa fofocopia turceascA.
5 Cf. G. G. Florescu, op. cif.
8 IatA cum a lost tradusa partea care cuprinde acest fragment : In felul acesta, destep-
lindu-se el din somnul prostiei, cAindu-se si tntorctndu -se la locul pocAintei cu o sutA de mil de
plecaciuni qi felurite umilinte, $i -a frecat fate de pAmintul servitutil si s-a addpostit la curtea mea,
retugiu al lumii, qi oferindu-si robiei grumazul dupa losta rInduialA fn jugul sclaviei, tar haraciul
pus de mine odinioara, care era de trei mii de bani frIncesti florini In fiecare an, dubllndu -1,
1-am fdcut sA fie In fiecare an sase mil de bani, si sA se considere prieten prietenului qI dusman
dusmanului, sA nu se mai iese din drumul dreptAtii ca In vremile trecute. Implortnd acest
prag at sferet universale si InAltata-i bola, zicind ca -i este unul dintre servitorii din tats qi
mos, ca sd stearga pulberea rautatli de pe locul supunerii, revarsInd torentul lacrimilor de
teama, pentru ca ceruse iertare, s-a talazuit marea marinimiel si oceanul bunavointei mole,
i-a iertat vine $i am Innoit legamIntul contractual" (cf. Rev. 1st. Rom., 1945, vol. XV,
fasc. IV, p. 475-476).
4 E vorba de expedilia sultanului Mehmed al II-lea Impotriva Moldovei, In 1476.
5 Stefan eel Mare.
www.dacoromanica.ro
Inainte, grumazul meu la supunere vi la jugul robiei vi, pe Rugg, aceasta,

dublind vi haraciul care, ava cum imi fusese fixat, era in fiecare an de
trei mii de bani (sikke), florini frincevti (Efrendj-filori), §i facindu-1 de
vase mu de bani in fiecare an, am devenit prietenul prietenilor §i duv-
manul duvmanilor <vovtri>. De asemenea, neabatIndu-ma, ca vi in zilele
de alts datA, cu niciun pas, de pe calea cea dreapta, sint, din tats in fiu,
unul dintre slujitorii inaltei Porti vi onoratei Curti #. Ca sg, indeparteze
grumazul sail de la supunere cu forta, el vi-a varsat, de teams, lacrimi din
ochi vi, dat thud ca a cerut iertare, s-au revarsat oceanul marinimiei vi
marea bunavointei mele §i 1-am iertat de vina sa vi am reInnoit tratatul
(akd-i andf, tedjdid kildim)" 1.
Design; este putin probabil ca fragmentul citat sg, reprezinte tra-
ducerea exacta a presupusei scrisori de pace a lui Stefan eel Mare. Dupg,
forma in care este redactata, el apare mai mult ca o interpretare turceasca
a unei asemenea scrisori. Trebuie mentionat insa cg, astfel de reproduceri
fie din diferite rapoarte ale demnitarilor, fie din textele unor tratate cu
alts state apare foarte frecvent In documentele turcevti.
0 serie de alts elements care preced sau urmeaza fragmentul citat
indica de asemenea interventia domnului Moldovei In vederea unei inte-
legeri cu sultanul. La schimbarea politicii lui *tefan eel Mare fats de turci
ar fi putut contribui vi conditiile interne din Moldova unde marea boierime
manifesta tot mai deschis politica ei de cumparare" a pacii, amend
totodatg, sg, reducg, vi autoritatea domniei care tocmai in perioada de dupa
batalia de la Valea Alba Incepuse Bali asume protectia unor interese
populare" 2. Pe de alts parte, Incheierea unui leggmint cu Imperiul otoman
insemna de fapt evitarea unor not atacuri turcevti asupra Moldovei, ceea ce
putea sa asigure pe plan intern vi realizarea politicii socials a lui *tefan
eel Mare. De altfel, politica asigurarii unui ragaz oarecare nu este caracte-
ristica numai marilor razboaie antiotomane de pe vremea lui Stefan eel
Mare. 0 asemenea politica' de intelegere cu turcii, intr-un fel sau altul,
apare vi In alts imprejura'ri in istoria tarilor romine. In aceasta privinta
poate fi amintitg, de pildg, tactica folosita de Mihai Viteazul in timpul
luptelor sale en turcii 3. Astfel, cronicarii otomani amintesc de o scrisoare
trimisa de Mihai Viteazul la Poarta, la inceputul lunii aprilie 1596 4, cerind
1 Cf. Rev. Ist. Rom., 1945, vol. XV, fasc. IV, fotocopia turceascA.
2 Cf. Barbu T. CAmpina, op. cit., p. 94.
8 Cf. Hadjf Hanle (Kiatib Celebi), Fezleke [Istoria prescurtatA a Imperiului otoman],
Istanbul, 1869-1870, vol. I, p. 71 -72; Mustafa Naima, Tarih [Istoria Imperiului otoman],
Istanbul, 1864-1866 (1281-1283), vol. I, p. 138.
4 AceastA scrisoare a sosit la PoartA In a treia zi de la trecerea lui Damad Ibrahim pasa
ca mare vizir (3IV 1596). Ea a determinat Impartirea demnitarilor otomani In douA tabere :
partizani si adversari ai Intelegerii cu Mihai Viteazul. In aceastA disputa au iesit biruitori cei
din tabAra Intelegerii, In frunte cu cronicarul Sa'adeddin Hodja Efendi, dasc5lul sultanului.
Capul adversarilor Intelegeril era Seih-ul islamul Bostanzade (cf. Hadji Halife (Kiatib Celebi),
Fezteke [Istoria prescurtatA a Imperiului otoman], Istanbul (1869-1870, vol. I, p. 71 -72;
Mustafa Naima, Tarih [Istoriej, Istanbul, 1864-1866 (1281-1283), vol. I, p. 138-139;
M. Selaniki, Tarih [Istorie] mss. de la Sofia ; Solakzade, Tarih [Istorie], Istanbul, 1880
(1297), p. 631-632). www.dacoromanica.ro
176 M. MEHMET 12
respectarea conditiilor dinainte de rascoala, La aceasta sultanul a raspuns

printr-un hatt-i ;serif (hatt-i humaiun) dind voievodului asigurarile cerutei.
Dupa cum se vede, conditiile istorice fiind cu totul altele, actul
emis de sultan pentru Tara Romineasca nu mai era un andname , ca eel
dat lui Stefan col Mare. Dar scopul lui Mihai Viteazul nu putea fi altul
decit acela de a evita vreun atac imediat din partea turcilor la care se
astepta oricind in urma Infringerilor suferite de ostile otomane cu ocazia
expeditiei lui Sinan pasa In Tara Romineasca. Se poate spune ca aceeasi
politica' a dus-o la vremea sa i Stefan eel Mare, care se afla si sub presiunea
marii boierimi.
Pozitia Moldovei fats de Imperiul otoman, pe vremea lui Stefan col
Mare, fiind !ma cu totul alta de cit a Tarii Rominesti pins pe vremea dom-
niei lui Mihai Viteazul, actul emis de sultan pentru Moldova era un andname,
deci un tratat care impunea obligatii mai precise Intro cele doua parti.
Din acest document rezulta clar ca mentinerea statu-quo-ului de dupa
1476, va depinde de Stefan si nu de sultan.
De vreme ce el <Stefan> se spune de pilda in ultima parte a
tratatuluiva avea, potrivit conditiilor mai sus amintite, relatii bune cu
Poarta Imparatiei mele, atunci nici el, nici avutia i nici tara sa nu vo' fi
atacate nici de mine, nici de sangeacbeii mei si nici de ceilalti supusi ai
mei si alit timp cit din partea lui se vor vedea fapte drepte, el se va bucura
de aceeasi bunavointa de sah i va fi protejat cu aceeasi marinimie Impa-
rateasca din partea mea" 2.
tndepartindu-se astfel posibilitatile de incursiune ale turcilor, prin
acest andname se asigura de fapt neamestecul Imperiului otoman in tre-
burile Moldovei precum i suveranitatea voievodului.
Dar nu mult dupg moartea sultanului Mehmed al II -lea (3 mai
1481), urmasul sau, Baiazid al II-lea (1481 1512) va relua politica expan-
sionista, atacind si Moldova de mai multe oH. In aceasta perioada marea
boierime va adera tot mai mult la sistemul legaturilor cu turcii, renuntind
sa -1 mai sprijine pe domn.
In aceasta privinta, sint semnificative relatarile cronicarilor oto-
mani, care, descriind de pilda incursiunea lui All bei, clin 1485, amintesc
printre altele ca multi bei ai Moldovei, intimpinindu-i <pe turci>, s-au
supus si s-au inchinat" 3.
Toate acestea au determinat alto negocieri cu Poarta i In anul 892
al hegirei 4 se incheie o no-a& pace de asta, data Intro Stefan col Mare si
a Referindu-se la acest hatiserif, cronicarul M. Sellniki 11 rezuma astfel : Potrivit

scrisorii de rugAminte a afurisitului Mihai, dusmanul legii, i se spusese din partea padisahului...
cu un hatt-i humain, aducator de fericire, urmatoarele : crezindu -te, am uitat vina to si pe
tine tnsuti. SA fit tncredintat a de azi tnainte vei rAmtne In postul tau de voievod. SA te
linistesti. Daca vei fi sincer, atunci demnitarii statului (devlet) nu te vor ataca. Asa sa stii".
(cf. M. Selaniki, op. cit., mss. de la Sofia).
3 Cf. Rev. Isl. Rom., 1945, vol. XV, fasc. TV, fotocopia turceascA.
a Cf. Aslkpasazade, op. cit., p. 219.
6 892 H. = 28 dec. 1486-16 dec. 1487.
www.dacoromanica.ro
13 DIN RAPORTURILE MOLDOVEI 'CU IMPERIUL OTOMAN IN SEC. XV 177
.sultanul Baiazid al II-lea. Referindu-se la acest leemint, gi cronicarii

otomani relateaza printre altele a a venit din Moldova un sol, Cu haraci
pe doi ani, si a plecat primind raspunsul de pace" 1. Clauzele acestui tratat
nu stint cunoscute, dar se poate spune ca el nu diferea de andname-ul sul-
tanului Mehmed al II-lea intrucit nici dupa 1487 hotarele Imperiului
otoman nu depaseau cetatile Chi lia 1i Akerman. Chiar rt spre sfirsitul
veacului al XV-lea hotarele turcesti continuau sa ramin5, la limitele ac estor
cetati. Astfel, descriind incursiunea lui Malkoci-oglu Bali bei in Polonia,
in urma luptei de la Codrii Cosminului (1497), cronicarii otomani precizeaza
ca la intoarcere oastea lui Bali bei a ajuns in tinuturile Chiliei si Akker-
manului care se aflau la granita prior islamiee" 2.
Dupg Stefan cel Mare, raporturile Moldovei cu Imperiul otoman vor

avea din ce in ce mai mult un caracter de subordonare 131116 cind regimul
dominatiei otomane se va instaura si aid pentru o perioad'a mai indelun-
gaP. Particularitatile acestor raporturi pot fi de asemenea cercetatepe
mAsura imbogatirii materialelor privind diferite aspecte ale relatiilor
turco-romine de-a lungul mai multor veacuri.
H BOIIPOCY OB OTHOIIIEHPLFIX MOJIAABI414 C OTTOMAHCHOrl

VIMIIEPHER BO BTOPOII IIOJI0B1411E XV B.
PE3IOME
ABTOp CTHTBH ocmananninmeTen na nenoTopmx B nenoemaTognoft mepe BIAHCHOHHIAX

aenenTax neTopnn Typenno-moananennx OTH011101114#, nontiepiman Tpn rnammix Bonpopa.
Bo-nepnmx, OH eTpemnTen nonaaam, 11TO gonymenT, nogrumannhnt cy.nTanom Maro-
meTom II 9 H1OHH 1456 r. B mecTnocTn Henn gep6eng (Bocimn), gonymenT, CHHTHBLIIIURCH
[can npaszno 11pOCTOtt Rommeptteenoft nrannuierneti, nannoti annepmancnnm nynnam, HB.THI-
eTen cnoero poga Ampnbim goronopom C Moagannell. B noggepncny cnoero npegncinontemin
aBTOp IlpHBOJTHT aprymewm, Han npfimme (nepnan 'mem TencTa Haw:manor° gonyMeHTa),
Tan H nocnennme (nacaloinnecn panee npHrulTux o6naaTenbcTs, conepnia1101XCH B mnpnom
Aoronope 1479-1481 rr. menigy CTe(Danom Benmum H MaromeTom II).
BO-BTONSX, na OCHOBaliHil H3r101111FI HOVIBBOCTHSIX pymbnicnotit ncTopHorpagnul
nlicem TaTapcnnx xanon, asTop anagnalipyeT nonnTngecnnellsoennme ocnonmennn,coa-
ganumecn mencgy paampinumn enponetionnwn H asHamcnnmn cTpanamn B canam c Typenno-
mongancnnm nontilunxTom B nepHog memmy 1475 rr. OH nnTnpyeT nHCI.MO npmm-
CRON) xana MOHNIH rnpen K MaromeTy II, B noTopom nepradi onncunaeT cynTany yHbTH-
manimibilt oTnev, Aaiun:an noponio 110HBIIIH, Ha exygait ero nmenraTenseTna B Typenno-
MOJIgaBCHYlit HOIUDJIHHT na CTOpOHe CTe(Dana BeHHHOPO. Bo nTopom nncbme, paccmaTpn-
naemom anTopom, nonaahmaeTcH nopanmune TaTap, norga 01114 aTaxonann Monganmo no
'mpg einno cyaTana nananyne cpantenrui Hp" Pan6oenb. 3TH gna nmcbma nponnsaioT cneT
1 Cf. Die Allosmanischen Anonymen Chroniken [Cronici anonime otomane], partea I.

Breslau, 1922 (ed. Giese), p. 118 ; Sa'adeddin, op. cit., vol. II, p. 54.
* Cf. de ex. Sa'adeddin, op. cit., vol. II, p. 85.
www.dacoromanica.ro
12 d. 3831
178 M. MEHMET 14
Ha HeHoTopme acnexTur Typesso-mongascmx H Typeuxo-TaTapcxxx, TaTapcso-monnas-

CMIX H MOJIHaBCH0-110311,CHHX oTHomeHnit IndeHHO B nepHon xpyraulx aHTROTTOMaHCHHX
6HTs, Bo Town sena Monnasma, soarnasnHeman CTecl)asom Beans Hm.
TpeTba o6cyncgaemaa asTopom Hpo6nema xacaeTcH mHpHoro norosopa memny Cm-
cl)aHom Beeaamis H MaromeTom II memny 1479-1481 rr. AsansaHpya xapaxTep Typexxo-
monnascxxx oTHomeHH9 Home 1476 r., asTop ocTaHasnHsaeTcH H Ha HepHone 8a.13HCHMOOTH
Mon gold OT TypsHH. C npyroik cTopoina, Halms HOBLII1 nepeson rnasHeitunix ilacTett
coorseTcTspolgero gorosopa, asTop oTmegaeT socupossseAesue onHoro mecTa Ha ripen-
nonaraemoro mlipHoro =cawing CT4aHa BenHnoro Hoene cpaateHlia spa Paa6oeus. B TO
ace spema OH paccmaTinsmeT ()axTorai, xoTopme morns onpenenHTs mimeses He Typeuxo-
MOngaBCHHX oTHomeHH/A B OTOT sepHog, yvommian 0 HOHOTOpLIX HHCBMaX pymsmcmix
meson, Ras agpecosamnax TypegRomy cynTasy, Tax H HanHcassux Ho npyrmm nosonam-
DES RAPPORTS DE LA MOLDAVIE AVEC L'EMPIRE OTTOMAN

AU COURS DE LA SECONDE MOITI DU XVe SIÈCLE
nEsum8
L'auteur du present article traite de certains aspects moins etudies de l'histoire des rap-
ports turco-moldaves et souligne trois problemes principaux.
En premier lieu, it tente de demontrer que le document emis par le sultan Mahomet II
le 9 juin 1456 dans la localite de leni- Derbend (Bosnie), et considers genei element comme
un simple privilege commercial accords aux commercants d'Akkerman, a en realite le carac-
tire d'un veritable traite de paix avec la Moldavie. L'auteur etaye cette opinion sur des
arguments directs (la premiere partie du texte du document mentionne) et indirects (il se
refire s un pacte anterieur inclus dans le traite de paix entre Etienne le Grand et Mahomet II,
des amides 1479-1481).
En second lieu, sur la base de certaines lettres des khans tatares lettres inconnues
aux historiens roumains l'auteur analyse les complications politiques et militaires sur-
venues entre differents pays europuiens et asiatiques a l'occasion du conflit turco-moldave des an-
rides 1475-1476. 11 cite une lettre du khan de Crimee, Mengli Ghirai, it Mahomet II, mettant
le sultan au courant du caractere ultimatif de sa reponse au roi de Pologne, au cas on celui-ci
interviendrait aux elites d'Etienne le Grand dans le conflit turco-moldave. L'auteur analyse
egalement une lettre decrivant la (Waite des Tatares lors de leur attaque contre la Moldavie,
entreprise sur l'injonction du sultan, avant la bataille de Razboieni. Ces deux lettres elucident
certains aspects des rapports turco-moldaves et turco-tatares, tataro-moldaves et moldo-polo-
nais, justement ii repoque des grandes batailles d'Etienne le Grande contra les Ottomans.
En troisieme lieu, l'auteur se Were au traite de paix entre Etienne le Grand et Mahomet II,
des annies 1479 1481. II analyse le caractere des rapports turco-moldaves apres 1476 et
insiste sur l'etat de dependance de la Moldavie envers la Porte. D'autre part, en donnant une
nouvelle traduction des parties essentielles du traite, l'auteur y decouvre un passage qui prou-
verait qu'Etienne le Grand aurait fait une demande de paix au lendemain de la bataille de Raz-
boieni. L'auteur analyse egalement les facteurs qui auraient pu determiner la modification des
rapports turco-moldaves au cours de cette periode, rappelant certaines lettres des princes rou-
mains adressees a la Porte dans d'autres circonstances historiques.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCEREA NONEI IN TRANSILVANIA
(Cu privire la unele premise social - economice
ale rAscoalei de la Bobilna)
DE
L. DEMANY
Pe la mijlocul secolului al XIV-lea se observd o cotitur&' in viata

tdraniraii transilvane, care s-a manifestat atit in Infaut&tirea situatiei ei
sub aspectul cre§terii obligatiilor iobdge§ti eft §i In ceea ce privewte aser-
virea juridic& tot mai accentuate a taranilor. Renta feudal*/ cunoa§te o
cre§tere simtitoare in special sub forma rentei in bani §i a celei In nature.
A crescut sums pe care trebuiau s& o prateased tdranii pentru dijma bise-
riceased i pentru cena. Au aparut forme not (eolleeta) ale obligatiilor ba-
neti ale taranilor. Au crescut obligatidle for bOneati fate de stat.
In privinta rentei In nature trebuie relevat In primul rind introdu-
cerea in a doua jumdtate a secolului al XIV-lea a nonei, cum §i transfor-
marea darurilor (munera) in obligatie tardneasca, pe care iobagii trebuiau
s& o clued stdpinului feudal de trei on pe an.
Cre§terea exploatdrii feudale a taranilor a fost Insotitd de inrduta-
tirea situatiei for juridice, reflectat& in primul rind In procesul de limi-
tare a dreptului de strOmutare liber& ci a dreptului de moctenire a tara-
nilor dependenti.
Crecterea exploatArii feudale i InfautAtirea situatiei juridice a
taranilor a dus la o intetire deosebit de aseutita a luptei de clasd, a luptei
taranilor Impotriva exploatdrii feudale.
In materialul de fat& ne propunem se examina'm unul din aspectele
crecterii exploatd,rii feudale a taranimii din Transilvania In a doua jum&tate
a secolului al XIV-lea ci prima jumdtate a secolului al XV-lea, §i anume,
Introducerea nonei qi lupta taranilor iobagi impotriva introducerii ei.
Introducerea nonei a mai fost abordata de istoriografia romineasc&
§i cea maghiard. In ceea ce priveate Ins teritoriul Transilvaniei, consta-
www.dacoromanica.ro
180 L. DEMENY 2
tarile erau foarte generale 1, sau se limitau la uncle relatari documentare

In cadrul studiilor despre introducerea nonei in regatul Ungariei in general2.
In uncle lucrari de sinteza recent aparute problema a fost abordata mai'
pe larg 3. Un studiu special despre introducerea nonei In Transilvania nu
exist/. Studierea acestei probleme este cu atit mai actual cu cit In istorio-
grafia burgheza dintre cele doug razboaie mondiale era denaturat rolul
pe care 1-a ocupat Introducerea nonei asupra situatiei taranimit
Nona, a noua parte a produselor gospodariei tara'nesti, a fost Intro-
dual ca o obligatie feudal/ general/ a taranimii prin decretul lui Ludovic
din 1351. Paragraful 6 De monarum solutione et exactione" al acestui
decret stabilea urmatoarele :
Regele §i regina vor stringe de la toti locuitorii satelor iobggesti si a
satelor liberet aflati pe mosiile for a noua parte din toate produsele effriU0/8
i din, feeolta- Vor fi scutite de nona numai orasele inconjurate de
ziduri, adica asa-numitele orase regesti 4.
Regele porunceste baronilor si nobililor sa string/ si ei de la supusii
aflati pe moiile for a noua parte a tuturor produselor acestora 5.
Prelatii i stapinii eclesiastici, care au iobagi, vor stringe de la iobagii
aflati pe mosiile for mai Intli dijma bisericeasca gi pe urma nona din toate
produsele agricole si din vinurile taranesti 0.
In decret se mentioneaza e5, baronii i nobilii vor stringe nona de la
iobagii aflati pe mosiile for in folosul lor. Numai In cazul dud baronii sau
nobilii se vor abate de la cele stabilite In decret, adica nu vor stringe nona
1 In legAturA cu Introducerea nonei in Transilvania chiar st In lucrarile consacrate

rascoalei de la Bobtlna Intilnim numai constatAri generale. Cf. Gh. Baritiu, Despre resbelul
civil din anii 1437-38, In Transilvania, 1873, nr. 1, p. 1 -4; I. R. Sirianu, lobagia, vol. I, .
Arad, 1908; Gy. K. Nemeth, As 1437-iki parasztldzadds es az eraelyi hdrom nemzet uni6ja
keletkezesenek tortenete [Istoria rAscoalei taranesti din 1437 si a fauririi unio trium nationum
In Transilvania], Baia Mare, 1885; F. A. Gombos, Az 1437-ik evi parasztldzadds tortinete
killonos lekintettel a jobbdgyi viszonyokra s a huszilizmu.snak hazdnkban val6 elterjedesere [Istoria
rascoalei tArAnesti din 1437 cu deosebitA privire la rela%iile iobagesti si la rAspIndirea husitis-
mului In Zara noastrab Cluj, 1898; M. Diaciuc-DAscalescu, Rdscoala iobagilor de la Bobtlna,
Piatra-Neamt, 1937; ed. a II-a, Buc.,1957; $t. Pascu, Bobtlna, Ed. Tineretului, Buc., 1957.
2 Cf. I. Szab6, Hanyat16 jobbdgysdg a kozepkor ()Igen [robAgia In decAdere la sfirsitul
evului mediu], in Szdzadok, 1938; Gy. Szekely, A lobb6gys6g foldesdri lerheinek nOvelese es
az erSszakappardtus tovdbbi kiepitese [Cresterea obligatiilor feudale a iobagilor si dezvoltarea
aparatului de constringere extraeconomica], In Tanulmdnyok a paraszts6g tortinetehez Magyar-
orszdgon a 14 szdzadban, Budapesta, 1953 ; I. SzabO, Az 1351 evi jobbdgytorvenyek [Legi cu
privire la iobagi din 1351], in Szdzadok, 1954, p. 497-528.
3 Cf. Din istoria Transilvaniei, vol. I, Buc., 1960, p. 96 ; Istoria .Romtniei, vol. Il (ma-
chetA), p. 173-174.
4 Praeterea, ab omnibus jobagionibus nostris, aratoribus et vineas habentibus, in
quibuslibet villis liberis, ac etiam udvarnicalibus villis quocunque nomine vocitatis, ac regi-
nalibus constitutis (exceptis civitatibus muratis) nonam partem omnium frugum suarum et
vinorum suorum exigi faciemus ; et domina regina, exigi faciet" (Corpus Juris Hungarici,
vol. I, p. 172.)
... predicti barones et nobiles similiter, ab omnibus aratoribus jobagionibus, et
vineas habentibus, in quibuslibet possessionibus ipsorum existentibus, nonam partem omnium
frugum suarum et vinorum suorum, pro eorum usibus exigant et recipiant" (s.n. L. D.).
(Ibidem).
I Praelati quoque, et viri ecclesiastici jobagiones habentes, primo decimas, post haec
similiter nonaan partem omnium frugum suarum, et vinorum ipsorum exigant" (ibidem).
www.dacoromanica.ro
3 INTRODUCEREA NONEI IN TRANSILVANIA 181
do la iobagii aflati pe mo*ille lor, aceasta va fi string in folosul regelui 1.

Decretul din- 1361 a fost repetat In cursul secolului al XIV-lea de doll/
on : In anul 1384 2 *i In anul 1397 3.
Cercetarile mai recente ale istoricilor maghiari an demonstrat ca
pe teritoriul Ungariei nona a devenit o obligatie permanents a iobagilor
Inca in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Mai mult chiar Gy: Szekely4
*i I. SzabO 5 sustin ca decretul din 1351 a consfintit o practica existents
deja in acea 'acme. Ei se refers la faptul ca In unele parti ale regatului
feudal ungar pe linga desiatina bisericeasca, stapinii feudali luau de la
iobagi Inca o dijma (tot a 10-a parte a produselor) gospodariei tarane*ti.
In Transilvania situatia este deosebita. Ping, In momentul de fat&
nu ne este cunoscut nici nu document In care sa se vorbeasca, despre desia-
tina cea noua in folosul stapinului feudal inainte de data decretului. Cons-
tatam deci ca decretul din 1351 introduce in Transilvania o obligatie
taraneasca noua care de fapt reprezenta a zecea parte a tuturor produselor
gospodariei taranesti. Daca in Ungaria stringerea nonei este atestata in
documente in anii imediat dupg cea fost dat decretul, In Transilvania
practica stringent nonei se constata documentar abia spre sfir*itul peco-
lului al XIV-lea. Acest lucru exprima un fapt real. Introducerea nonei
nu s-a desfa*urat lent, fara o lupta ascutita de clasa Intro cei care trebuiau
sa fie supu*i la aceasta obligatie noua si grea, pe de o parte, *i cei care se
foloseau de roadele ei, pe de alta. Dimpotriva, incercarile stapinilor feudali
din Transilvania de a Introduce nona s-au izbit de o rezistenta tot mai
accentuate *i mai hotarita din partea taranimii exploatate. Taranii din
Transilvania se ridicau impotriva introducerii nonei, considerau nona
o ,,noutate nejustificata" chiar *i in deceniul al IV-lea al secolului al XV-lea.
Tocmai aceasta impotrivire dirza §i hotarita a taranimii explica In
fond de ce introducerea nonei mergea In Transilvania greu, ca stringerea
ei este atestata abia pe la sfir*itul secolului al XIV-lea. Cercetind problema
introducerii nonei in Transilvania, pe linga rezistenta taranimii trebuie
avute In vedere §i contradictiile existente In sinul clasei feudale. De*i
clasa feudal in totalitatea ei este interesata In introducerea nonei, unii
nobili sau prelati cu scopul de a atrage pe tarani dadeau celor a*ezati pe
motile for unele inlesniri intre care era *i renuntarea vremelnica la strin-
gerea nonei. Este cazul capitlului din Oradea care, vrind sa, mareasca
numarul taranilor de pe mo file lui, a renuntat pe un timp la stringerea
nonei 6. Fapul ca renuntarea la stringerea nonei reprezenta pentru feudali
numai o metoda de atragere a taranilor pe merino for no arata, gi o scrisoare
a regelui Ungariei, Albert, din 24 iunie 1438, adresata nobilimii din co-
1 Et, si qui in exactione praedicta secus fecerint, nos in talium rebellium, et pre-
sentam nostram institutionem alterantium possessionibus, pro usu nostro, ipsam nonam partem
ipsarum frugum, et vini exigi faciemus, sine diminutione, et ielaxatione aliquia" (ibidem).
2 Cf. Corpus Juria Hungarici, vol. I, p. 188-189.
8 Cf. N. Knauz, Az 1397 evi orszkggyiiles vegzemenye [HotSrlrea dietei din 13971, in
Magyar Tortenelmi Tkr, 1857, p. 221-222.
4 Gy. Szekely, op. cit., p. 277-278.
5 I. Szabo, Az 1351, evi jobbdgyttiroinyek, in Szdzadok, 1954, p. 515-516.
6 Gy. Szekely, op. cit., p. www.dacoromanica.ro
279.
182 L. DEMENY 4
mitatul Szabo lcs 1. Regele constata, cu parere de rau ca unii nobili din
acest comitat nu string nona din produsele taranqti cerealiere i din recolta
viilor ca in felul acesta vor sa atraga pe iobagii altor nobili pe mo§iile lor" 2.
Este deci vorba de renuntarea vremelnicA, la stringerea nonei §i
aceasta nicidecum din grija fata de tarani" ci din interesele economice
ale feudalilor respectivi.
Dupa parerea noastra statutele capitlului din Oradea din 1374 fixeaza
tocmai un asemenea moment cind acest capitlu, dupa', o perioada in care
n-a strins nona din grine, trece la stringerea ei. De§i in paragraful despre
veniturile capitlului se arata ca in privinta stringerii none! din cereale fii
vin, introdus In timpuri mai recente de catre regele Ludovic, capitlul
nu poate da o regula clara, sperind ca in aceasta directie vor fi inlesniri" 3,
In restul paragrafelor gasim o serie de indicatii care ne permit sa sustinem
ea in timpul alcatuirli acestor statute capitlul din Oradea stringea deja
nona atit din produsele cerealiere cit §i mai ales din recolta viilor.
Statute le arata ca o parte din preoti vor primi a dubla cantitate a
veniturilor de cereale §i yin provenite capitlului din stringerea nonei. Este
adevarat ca se arata in acela§i loc ca acei tarani care dau nona din cereale
§i vin, nu vor trebui &a plateasca obligatia baneasca denumita
terragium" 4.
Tot din aceste statute aflam ca in satele stapinite de capitlul din
Oradea Impreuna cu episcopul din Oradea, taranii (Meau stapinilor
din recolta viilor lor sau nona, sau obligatia denumita tinna" 5. Despre
stringerea nonei din vin ne vorbe§te §i formularul de juramint pe care
stringatorii dijmelor capitlului trebuiau sa depuna In fata stapinului lor.
Stringatorii de dijme depuneau juramint ca vor stringe cu devotament
fat/ de capitlu atit dijmele cit §i nonele din yin 6.
Este neindoielnic faptul ea pe moOile biserice§ti din Transilvania
spre sfir§itul secolului al XIV-lea stringerea nonei s-a generalizat. Cel
putin in ceea ce prive§te moOile capitlului din Alba-Iulia avem citeva
documente care atesta acest fapt. Astfel la data de 27 decembrie 1389
regina Ungariei, Maria, in scrisoarea ei adresata voievodului Transilvaniei
§i data la Timisoara, vorbe§te de stringerea nonei 7. in scrisoare se arata
1 Arhivele Statului din Budapesta, cota Dl. 38106 publicat de I. SzabO, In Szdzadok,
1954, p. 517.
2 . . . Ut eo viso jobagiones ipsorum aliorum nobilium de eorum possessionibus".
3 De exactione autem none partis frugum et vini, per Ludovicum regem novissimus
diebus inducta, certa regula dari non potest, cum speratur de eius relaxatione". V. Bunyitay, A
vdradi kdptalan legregibb statulutnai [Cele mai vechi statute ale capitlului din Oradea], Oradea,
1886, p. 49-50.
4 interim autem duplarlis de nona frugum et vini pro gualitale dupple, que eis de terragiis
cedere debel, competenter satislaciemus, cum a solventibus non soleamus exigere terragium" (s.n.
L.D.), V. Bunyitay, op. cit., p. 50.
5 V. Bunyitay, op. cit., p. 53.
6 . , . In exactione et recollectione et divisione universorum vinorum nonalium (s.n. L.D.)
at decimalium, ipsis dominis meis de jure provenientium". (V. Bunyitay, op. cit., p. 53 si 84).
7 A. Szeredai, Series antiquorum et recentiorum episcoporum Transylvaniae, Alba- Tuna,
1790, p. 58 ; G. Fej6r, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasficus ac civilis, Buda, 1843,
vol. X/1, p. 529; Transilvania, 1872, p. 127; E. Hurmuzaki N. Densusianu, .Documente pri-
viloare la istoria Romtnitor 1199 - 134,;, vol. I, partea a II-a, 1887, p. 317 ; Fr. Zimmermann,
www.dacoromanica.ro
ca capitlul din Alba-Iulia are dreptul sa string nona de la toti iobagii

aflati pe mosiile sale, la fel cum aceste none se string de la iobagii aflati
pe mosiile regesti. Este important ins sa subliniem ca in scrisoare se men-
tioneazg faptul stringerii nonei inainte de data acestei scrisori. Se spune
ca capitlul are dreptul sä stringa nonele ma cum ele erau strinse si mai
inainte (a modo in antea) 1. Porunca reginei a fost data la plingerea capitlu-
lui si a episcopului Transilvaniei in fata reginei despre greutatile pe care le
Intimping capitlul in stringerea nonei.
Regina porunceste voievodului si vicevoievodului Transilvaniei sa
nu cuteze a impiedica capitlul In stringerea nonei.
Un alt aspect foarte important in legatura cu stringerea nonei, care
apare din continutul acestui document, consta in relatarea ca nonele
puteau fi strinse de capitlu sau in naturg sau In bani (in specie seu in
pecunia) 2. Relev'g'm ea acesta este singurul document cunoscut ping azi
care atestg stringerea nonei in bani in Transilvania din secolul al XIV-lea
si prima jumatate a secolului al XV-lea.
Un alt document in care se atestg stringerea nonei de la iobagii
aflati pe moiile capitlului din Alba-Iulia este o alts scrisoare a reginei
Maria, data la 9 ianuarie 1390 tot din Timisoara3. in aceasta scrisoare se
permite capitlului din Alba-Iulia ca sa stringa de la iobagii din Singatin
(raionul Sebes, Reg. Hunedoara) un alt cens (alium censum) in locul
nonei. Scrisoarea tontine mentiunea despre faptul ca stringerea nonei
pe mosiile capitlului este o practica generala i ca favorul care s-a dat
locuitorilor din Singgtin este o exceptie care trebuie sa fie consfintita
conform practicii existents intr-o scrisoare regalg. Dupa cum se stie,
numai regele avea dreptul de a da anumite inlesniri sau scutiri de la strin-
gerea nonei.
Capitlul din Alba-Iulia stringea nonele din toate produsele gospo-
dariei taranesti. Acest lucru reiese clar din doul documente din 1397 in
care se vorbeste de dijmele si nonele din cereale si din yin 4.
Stringerea nonei In domeniile capitlului din Alba-Iulia este atestata
i de cearta care s-a ivit intro canonici si prepozitul bisericii in legatura
cu Impgrtirea veniturilor provenite din nona.
C. Werner, G. Muller, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbiirgen, vol. II,
Sibiu, 1897, p. 638 ; registru In Tortenelmi Tar, 1889, p. 771 ; Zsigmondkori okleveltar [Culegere
de documente din perioada lui Sigismund], culese de E. Malyusz, vol. I, (1387-1399), Buda-
pesta, 1951, nr. 1294.
1 lidern domini de capitulo a modo in antea (s.n.L.D.) de universis et singulis ioba-
gionibus in quibusvis possessionibus ipsorum commorantibus nonam modo simili quo eadem
nona a iobagionibus regalibus exigitur in specie seu in pecunia exigere, tollere valeant" (Fr.
Zimmermann, C. Werner, G. Muller, Urkundenbuch..., vol. II, p. 638).
2 Fr. Zimmermann, C. Werner, G. Muller, Urkundenbuch..., vol. II, p. 638.
3 A. Szeredai, Notitia, p. 59 ; G. Fejer, Codex diplomaticus, vol. X/1, p. 572 ; Transit-
vania, 1872, p. 128 ; E. Hurmuzaki N. Densusianu, Documente, vol. I, partea a II-a,
p. 332 ; Fr. Zimmermann, C. Werner, G. Muller, Urkundenbuch..., vol. II, p. 639 ; registru In
Tortenelmi Tar, 1889, p. 771 ; Zsigmondkori okleveltdr, vol. I, nr. 1315.
4 A. Szeredai, Notitia, p. 63 ; G. Fejer, Codex diplomaticus, vol. X/8, p. 429 ; Fr. Zim-
mermann, C. Werner, G. Muller, Urkundenbuch zur Geschichte der Deulschen in Siebenburgen,
vol. III, Sibiu, 1902, p. 177 si 182 ; registru In TOrtinelmi Tar, 1890, p. 131 ; Zsigmondkori
oklevdltdr, vol. I, nr. 4733 si 4972.
www.dacoromanica.ro
184 L. DEMeNY 6
Din scrisoarea lui Sigismund, regele Ungariei, data la Buda la

29 aprilie 1397 $i adresata lui Maternus, episcopul Transilvaniei, aflam de
plingerea aprepozitului bisericii din Alba-Iulia, un oarecare Ioan, ca el
este nedreptatit in ceea ce priveste Impartirea veniturilor din stringerea
dijmei i nonei. Canonicii capitlului din Alba-Iulia reiese din scrisoarea
regala i-au adus lui Joan prepozitul, mari pagube in dijmele §i nonele
din grine 9 vinuri ale prepositurii i canonicatului sau" 1. Regele Sigismund
porunceste episcopului Transilvaniei, Maternus, sa cerceteze cazul i sa
faca dreptate. In ce an constat nedreptatile aduse prepozitului Joan in
legatura cu stringerea dijmei si a nonei o aflam din scrisoarea episcopului
Maternus din 15 sept. 1397, care tontine in 16 puncte Invinuirile aduse din
partea prepozitului Ioan la adresa canonicilor capitlului din Alba-Iulia
yi raspunsul acestora din urma la aceste invinuiri 2. Din unul din tale 16
puncte reiese ca prepozitul Ioan pretindea ca a treia parte a veniturilor
capitlului provenite din stringerea nonei din vinuri i grine de pe toate
mosaic capitlului sa revina lui. Aceasta pentru ca el, prepozitul capitlului,
are dreptul la a treia parte din toate veniturile mosiilor capitlului, inclusiv
si a celora provenite din stringerea nonei.
Cearta dintre canonici i prepozitul loan nu a fost inlaturata nici de
interventia episcopului Transilvaniei Maternus.
Neintelegerile continua sa existe Intro canonicii capitlului din Alba-
Julia pe de o parte §i prepozitul, custodele 6i cantorul de la biserica din
Alba-Iulia pe de alta, si in prima jumatate a secolului al XV-lea. Dupa
cum reiese dintr-o scrisoare papall din 23 aprilie 1431 3, episcopul Nicolae
de Ferentino a primit si el sarcina sa intervina In aceasta* cearta, sa cerce-
teze cazul si sa rezolve neintelegerile. Interventia episcopului Nicolae de
Ferentino Insa n-a putut lichida cearta asupra impartirii veniturilor capit-
lului provenite din stringerea nonei. In acest sens, papa Eugen al IT-lea
numeste pe abatii de la Bultsch si de la Cluj-Manastur si pe decanul capit-
lului din Sibiu, sa cerceteze hotarirea data de catre episcopul Nicolae de
Ferentino In procesul dintre canonicii capitlului pe de o parte si prepozitul,
custodele i cantorul bisericii din Alba -Italia pe de alta, i fig dea o solutie
in privinta impartirii nonei.
Din tale relatate, se poate constata clar, ca episcopul $i capitlul din.
Oradea cum si capitlul din Alba-Iulia stringeau nonele de la tarani atit
din grine cit si din vinuri.
Aceste none erau strinse bag nu numai de catre capitlul i episcopul
din Oradea sau capitlul din Alba-Iulia. La plata nonei erau supusi iii
taranii aflati pe mosaic episcopului din Alba-Iulia, a abatelui ma'nastirii
de la Cluj-Manastur si pe alto mosii eclesiastice. Mai mult, episcopul din
1 ... Quomodo domini concanonici sui de predicto capitulo Transilvano in decimis

et nonis bladorum et vinorum suae praepositurae et canoni catus damna non modica inde-
bite intulissent et minus iuxte inferre non cessarent" (Fr. Zimmermann, G. Werner, G. Mailer,
Urkundenbuch..., vol. III, p. 177).
2 Fr. Zimmermann, C. Werner, G. Mailer, Urkundenbuch..., vol. III, p. 180-182.
3 Fr. Zimmermann, C. Werner, G. Mailer, G. Gandisch, Urkundenbuch zur Geschichle der
Deuischen in Siebenbiirgen, vol. 1V, Sibiu, 1937, p. 442.
www.dacoromanica.ro
Alba-Iulia si abatele m&nastirii din Cluj-Manastur la inceputul secolului

al XV -1ea stringeau none din vinuri si de la locuitorii clujeni, care aveau
vii pe teritoriul mosiei lor, cu toate ca orasul Cluj ca oras regesc Inconjurat
de ziduri, era astfel scutit insusi de decretul din 1351 de plata nonei.
Abia in 1409, orasul obtine de la Sigismund, regele Ungariei, o scrisoare
privilegialci In care scuteste pe clujeni de plata nonei: dupe recolta viilor
lor. in aceasta scrisoare privilegialg, data la 25 martie 1409, regele arata
ca dorind imbog&tirea §i marirea orasului Cluj" §i. s& Inzestreze" acest
oras cu toate privilegfile oraselor regesti libere, el scuteste pe orasenii
clujeni de plata nonei, teragiului sau tributului din vinuri, indiferent de
faptul unde, pe ce mosie sint asezate vile clujenilor 1. In acelasi timp, cu
citeva zile in urma, regele Sigismund a considerat necesar sä se adreseze
cu o scrisoare special& episcopului Transilvaniei in problema scutirfi cluje-
nilor de la plata nonei din vinuri. In aceasta scrisoare din 7 aprilie 1409,
regele arata ca Clujul Rind un orgs liber regesc, el a scutit pe clujeni de
plata nonei, a teragiului sau tributului din vinuri, indiferent de faptul
unde s-ar afla vile acestora. in acelasi timp, regele porunceste episcopului
Transilvaniei, *tefan, cä de acum incolo s& nu cuteze sá string& none,
teragii, sau tribut din vinurile locuitorilor clujeni, viile cgrora se afla pe
mosiile lui si a se multumeasa numai cu dijma bisericeascg obisnuitl 2.
Dup& cum reiese-dintr-un document din 1412, episcopul Transilvaniei n-a
respectat porunca regalg, continuind sa string& nona din vinuri de la
locuitorii clujeni 3. Din aceasta cauzI se ajunge la o ciocnire dintre locui-
torii orasului Cluj si episcopul Transilvaniei care pin& la urm& se terrain&
cu victoria orasului, episcopul find nevpit s'a renunte la stringerea nonei
din vinurile clujenilor.
Dm& clujeni (desi orasul era regesc) au fost supusi la inceputul sew-
lului al XV-lea sá plateascl nona din vinuri si cu tot sprijinul primit din
partea puterii centrale an putut scgpa de aceast& obligatie cu mari greutati,
nu avem nisi un temei sa considerAm ca satele iobagesti si chiar cele ale
tgranimii libere nu erau supuse platii nonei pe mosiile episcopului sau pe
cele ale abatelui de la Cluj-1116nAstur.
Trebuie sa subliniem aici faptul ca orasul Cluj obtine de la rege seu-
tirea de plata nonei din vinuri ca un privilegiu, ca o exceptie de la regula
generalg, ceea ce se aratl In ins6si scrisoarea regal adresat5, episcopului
dirt 1409 4. Din toate acestea putem trage concluzia ca tgranii aflati pe
mosiile episcopului Transilvaniei si a manastirii din Cluj-Mgngstur cum
gi pe alte mosii eclesiastice sau laice erau supusi platii nonei din vinuri
In prima jumatate a secolului al XV-lea.
Stringerea nonei la sfirsitul secolului al XIV-lea era raspinditA nu
numai pe mosfile bisericesti, dar si pe cele laice, regesti si nobiliare. Astfel,
1 E. Jakab, Oklevelldr Kolozsvdr tOrtenele elsO katetehez [Culegere de documente la primul

volum al istoriel Clujului 1, vol. I, Buda, 1870, p. 149 ; Fr. Zimmermann, C. Werner, G. Muller,
Urkundenbach.. ., vol. 1I1, p. 474 ; Zsigmondkori okleveltdr, vol. II, partea a II-a, nr. 6682.
2 E. Jakab, Okleviltdr..., vol. I, p. 150 ; Fr. -Zimmermann, C. Werner, G. Muller, Urkun-
denbuch..., vol. III, p. 477 ; Zsigmondkori oklevendr, vol. rr, partea a II-a, nr. 6795.
a Arhivele Statului Cluj, Arhiva oraqului Cluj, doc. 18, apr. 1412.
4 E. Jakab, Oklevilldr..., www.dacoromanica.ro
vol. I, p. 150.
186 L. DEMENY 8
la 8 iunie 1389, regele Sigismund acorda magistrului tefan, fiul lui *tefan
i fratilor sal Petru, Gheorghe i varului sau Gavril, ca rasplata pentru
credinta dovedita de sus-numitii nobili fata de el, regele Ungariei §i regina
Maria, ca nici ei, nici urmavii lor, nici iobagii lor, in orice movie se afla
sau se vor afla vi care au sau vor avea vii pe dealurile de la Macra i Ersom-
lia (reg. Timivoara) sa nu fie datori s5, dea regelui none din vinurile
lore . Aceasta scutire, ca o exceptie de la regula generala, arata ca pe mogiile
regevti din aceste parti ale Transilvaniei, stringerea nonei era generalizata.
La sfirvitul secolului al XIV-lea, stringerea nonei in Transilvania este
atestata qi pe mogiile nobiliare. Astf el, de stringerea nonei se vorbevte
intr-un document din 1391. La 7 ianuarie 1391, nobilul Semyen de Tusun,
fiul lui Simon, in fata conventului de la Cluj-Manavtur face unele danii
manastirii din Sincraiu (Zenthkyral). Printre aceste danii, pe linga a zecea
parte a veniturilor unei mori de doua roti aflatoare pe fluviul Tirnava
in satul Vasileni (Zenthlazlo), Semyen de Tusun daruievte manastirii a
zecea parte din veniturile pe care be va avea din stringerea nonei atit din
vinuri, cit vi din cereale i alto produse agricole ale gospodariilor taranevti
aflatoare pe movia lui sus-amintita din satul Vasileni 2. Acest document
prezinta un deosebit interes nu numai pentru acest caz aparte, ci in general
pentru toate moviile nobiliare din Transilvania. In el poate fi urmarit
procesul de introducer° a stringerii nonei pe moviile nobiliare. Yn actul
de donatie se specifics faptul &á a zecea parte a nonelor provenite de la
taranii nobilului Semyen de Tusun vor reveni manastirii din Sincraiu
In cazul chid aceasta colecta a nonelor va fi stability de catre nobilii din
Transilvania sa se stringa in mod regulat, vi el o va putea stringe 3. Este
evident ca nobilul sus-numit stringea nona, devi poate nu in fiecare an vi
in mod regulat, altfel nu avea niciun sans sa faca danie manastirii. din Sin-
craiu din veniturile pe care le va obtine din stringerea nonei. Pe de alta
parte reiese clay ca cal putin pe mosiile nobiliare din Transilvania stringe-
rea nonei nu era la acea data statornicita in mod definitiv, nona nu se
transformase Inca intr-o obligatie permanents i regulat strinsa de la fa-
rani pe aceste movii.
Un alt document, care ne vorbevte de introducerea nonei in Tran-
silvania, este din 1394. Sigismund regele Ungariei, in scrisoarea sa din
15 mai 1394, poruncevte comitelui comitatului Ugocea (azi o parte din acest
comitat formeaza raionul Oav din reg. Baia-Mare) sa string/ nonele de la
locuitorii oravului Zeuleus 4. Aceasta scrisoare regula a fost trimisa comite-
lui probabil la insistenta unor baroni 1i nobili din comitatul Ugocea, de pe
mogiile carora taranii fugeau acolo uncle nona Inca nu era introdusa sau
vremelnic se renuntase la stringerea ei. Oravul Zeuleus, movie regeasca,
era vi el probabil una din aceste localitati unde taranii se refugiau. Dar vi
1 Zsigmondkori okleveltdr, vol. I, nr. 1051.
2 Ibidem.
8 . . Si collecta none per regnicolas utputa nobiles huius partis Transsilvane exigi
constituta et incepta perpetuari poterit, similiter decimam partem omnium proventuum nona-
Hum tarn vinorum quam etiam frugum at aliorum bladorum in ipsa sua possessione acqui-
siticia sibi proveniendorum". (Zsigmondkori oklevelldr, vol. I, nr. 1846).
4 G. Fejer, Codex diplomaticus, vol. X/2, p. 193 ; Zsigmondkori Oklevelldr, vol. I, nr. 3428.
www.dacoromanica.ro
regele este nevoit sa se supung intereselor feudalilor din acest comitat.

Numai in felul acesta poste fi explicata scrisoarea lui adresata comitelui,
baronilor si nobililor din comitatul 1Tgocea, in care promite ca va stringe
in mod regulat nonele de la locuitorii orasului amintit si le porunceste
tuturor stapinilor feudali sa strings si ei aceste none in fiecare an si in intre-
gime. Avertizeaza pe acei nobili care din diferite interese nu se vor supune
poruncii ca nonele de pe mosiile for vor fi strinse de catre dregatorii regelui
in folosul acestuia din urma.
0 alts relatare foarte importanta despre stringerea nonei pe mosiile
laice din Transilvania, o constituie documentul dat de capitlul din Oradea
la 13 iulie 1401 1. Reiese din acest document, ea nobilul E. Guti consimte
ca eei patru iobagi fugiti de pe mosiile lui si statorniciti in satul Szakoly sä
ramina pe mosia aceluia la care au fugit si se obliga ca va permite acestor
iobagi fugiti sa ridice recoltele for cu exceptia unei treimi din aceste recolte
pe care el, E. Guti, le refine de la iobagi pentru dijmele si nonele cu care
sint obligati fats de el. Apare eu toga, claritatea ca si pe mosiile acestui
nobil nona se stringea de la iobagi in mod regulat. Poate chiar stringerea
nonei a fost unul din motivele pentru care iobagli respectivi an fugit de pe
mosia lui.
Din toate cele relatate mai sus reiese ca incepind din ultimul patrar
al secolului al XIV-lea nona este introdusa si In Transilvania tot mai larg,
atit pe mosiile bisericesti cit si pe cele laice. Ea devine in prima jumatate
a secolului al XV-lea o obligatie feudall a taranimii transilvane. Daca
nona in aceasta perioada Inca nu este introdusa in unele parti ale Transil-
vaniei, ca in Secuime, Fagaras, Muntii Apuseni, si altele, acest lucru se
explica prin dezvoltarea social economics oarecum specifics a acestor
regiuni.
Nona se stringea din toate produsele agricole ale gospodariei taranesti
cu exceptia, eresterii animalelor. Ea se stringea din grine, legume si fructe
la fel ca si din recolta valor. Reiese din documente ca stringerea nonei din
vinuri s-a generalizat mai inainte decit stringerea nonei din grine, care-
lovea mult mai greu in situatia economics a gospodariilor taranesti. Reven-
dicarea lichidarii nonei a putut sa apara si a aparut in timpul rascoalei
de la Bobilna tocmai din cauza ca stringerea nonei s-a generalizat in prima
jumatate a secolului al XV-lea cel Rutin pe teritoriul eomitatelor.
Introducerea nonei a agravat foarte mult situatia taranimii transil-
vane, ea reprezentind una din formele in care s-a manifestat eresterea
exploatarii taranimii. Dijma bisericeasca si nona, numai aceste doua obli-
gatii taranesti, lipseau pe taranii din Transilvania de a cincea parte a tutu-
ror produselor gospodariei lor. Nu este intimplator deci, ca stringerea
nonei, pe linga celelalte obligatii feudale, a provocat in rindurile taranimii
din Transilvania adinci nemultumiri si a dus la o lupta din ce in ce mai
ascutita din partea acestora. Dorinta taranimii de a scapa de stringerea
nonei Isi gaseste expresia in stramutarea taranilor pe mosii unde vremelnic
1 A Zichy csaldd id6sebb dgdnak okmdnytdra [Culegere de documente ale familiei Zichy],
lntocmit de Inmre Nagy, Ivan Nagy, D. Veghely §i E. Kammerer, vol. V, 1903, p. 266 ; Zsig-
www.dacoromanica.ro
mondkori okleveltdr, vol. II, partea I, nr. 1157.
188 L. DEMENY
nu se stringea nona, in fuga la orase, Eli nu rareori in lupta deschisa mer-

gind pin& la rascoala.
Introducerea nonei, alaturi de cresterea celorlalte obligatii feudale
$i de inrautatirea situatiei juridice a taranilor se incadreaza in acele
premise social-economice si politice care au provocat adInci nemultumiri
In sinul taranimii transilvane in ajunul rascoalei de la Bobilna si au dus la
izbucnirea acestei minunate rniscari. Lupta hotarita a taranilor impotriva
introducerii nonei apare In toata maretia sa in timpul rascoalei din 1437
1438. Taranii nu numai el se impotrivesc In mod. categoric stringerii nonei,
dar ei reusesc s& impuna nobilimii o intelegere In care desfiintarea acestei
obligatii grele era consfintita. Dupa victoria rasunatoare a obstei Vara-
Jailor romini si maghiari din partite Transilvaniei" de pe dealul Bobilna
au loc tratative intro reprezentantii armatei rasculatilor Eli reprezentantii
armatei nobiliaxe. Aceste tratative s-au terminat cu incheierea unei inte-
legeri care a fost transcrisa, si data In forma de scrisoare privilegiala de catre
conventul de la Cluj-Manastur la data de 6 iulie 1437. In aceasta, intelegere,
care de altfel contine o serie de puncte menite sa, usureze in mod substantial
situatia taranimii, rasculatii au reusit sa impuna nobililor stergerea nonei.
In acest act de deosebita important' pentru istoria social economics
- Eli
politic' a Transilvaniei din perioada feudal', referitor la stergerea nonei
se stabilese urmatoarele : Mai departe, nici unul dintre magnati, nobili
si persoane eclesiastice sau vreun alt om ;4 nu cuteze In nici un chip sa,
is a noua parte din bucate, din orice fel de grine sau semanaturi, sau din
vin, nici de la iobagii proprii, nici de la strain, agricultori sau cultivatori
de yin" 1.
Legatura nenaijlocita Intre Introducerea nonei Eli nemultumirile pe
care le-a provocat aceasta, pe de o parte, si rascoala de la Bobilna, pe de
alta, este astazi constatata nu numai pe baza pasagiului existent In textul
primei Intelegeri. Tin scrisoarea regelui Ungariei, Albert, din 1438, despre
care s-a vorbit pe larg mai sus, vorbindu-se de stringerea nonei se face o
aluzie dire to la rascoala. Este adevarat ca in scrisoarea regelui aceasta
legatura, dintre stringerea nonei i rascoala apare Intr-o forma, denaturata.
Regele cum se poate constata din scrisoare considers ca nemultu-
mirile si lupta taranimii au fost provocate nu de stringerea acestei not Eli
grele obligatii, ci de faptul ca nu toti nobilii an strins nonele, ceea ce dupa
rege a provocat o stramutare a taranilor de pe mosfile nobililor care strin-
geau nona pe mosiile acelora care nu o stringeau Eli a dus la miscarea taxa-
nimii 2. Indiferent de felul cum intelegea regele legatura de cauzalitate
1 Nonas autem frugum et quorumcunque Bladorum sive Seminum vel vinorum nullus
omnio Magnatum, Nobilium et virorum aut quorumcunque hominium, tam a propriis Iobagio-
nibus, quam extraneis terrarum vel vinearum cultoribus de cetero recipere nulla tenus pre-
sumat. Illi vero qui in tenutis aliorum dominorum vineas seu terras seu terras arare dinos-
cuntur, de vineis terra gum consuetum, de terris arabilibus censum seu proventum solitum
solvere teneantur". Arhivele Statului din Budapesta, cota DI. 36 972 ; L. Demeny, Textele celor
cloud infelegeri, tncheiate to 1437 tntre rdsculatt ,gi nobili, dupd documentele originate, In Studii,
XIII, 1960, nr. 1, p. 100.
1 Arhivele Statului din Budapesta, cota Dl. 38 106 ; I. Szab6, Az 1351, let jobbdgytor-
venyek, In Szdzadok, 1954, p.www.dacoromanica.ro
517.
intre stringerea nonei i rgscoala taranilor, ceea ce poate fi explicatg prin

-pozitia de clasg, pe care se situa regele ca exponent al clasei feudale, pentru
not este important cg aceasta cauzalitate este constatatg documentar.
Yn felul acesta se aduce un nou argument impotriva istoricilor mai vechi,
care negau introducerea nonei in Transilvania si leggtura de cauzalitate
care exista intre aceasta i rgscoala de la Bobilna.
Rgscoala de la Bobilna a fost insg ingbusitg. Tjntelegerile Incheiate la
6 lithe si la 6 octombrie 1437 sint anulate de cgtre feudali : tArgnimea este
supusg din nou acelorasi obligatii fatg de stapinii feudali. Din non este
introdusa stringerea nonei. In perioada imediat urmatoare ingbusirii
rgscoalei, stringerea nonei este atestatg pe uncle MOO. ale mangstirii de la
Cluj-Mgngstur. Fkind o conscriptie a veniturilor mangstirii din satele Glo-
deni, Filpisul-Mare, $ieu si Unoca, printre aceste venit-uri
figureazg si nona strinsg de la iobagi 1. locuitorii Clujului, orasul
pedepsit de nobilime pentru sustinerea activg a rgscoalei, §i pierzind pe
acest motiv toate privilegiile, sint supusi sg plAteascg episcopului, ingnas-
tirii de la Cluj-Mangstur 1i altor feudali pe motile cgrora se aflau ville
clujenilor, nona din vinuri 2.
Astfel, nona devenise o obligati° feudalg a tgrgnimii din Transil-
vania, provocind nemultumiri gi o luptg hotgritg din partea tgranilor In
decursul intregii perioade a feudalismului ping cind a fost desfiintatg de
revolutia burghezo-democraticl din 1848.
BBE,E(EHHE ,IkEBRTI/lHbI B TPAHCHJIbBAH1414

(K sonpocy o HeROTOpESX 061UECTBeH110-9HOHOMIIIIECHFIX
npegriocEuncax BOcc'ram4li B Bo6Burne)
PE3IOME
B cEoem HpaTHom coo6HAeHHH asTop, Ha OCHOBaHHH naytieHnli EHyTpeliHnx HoHymem-

Toe, goHeamEaeT, 'ITO Emmeline lieIIFITAHLI, EliegeHlioti HexpeTom 1351 r., Henan° lipn-
IIIIMaTb 06111H1 xapaHTep B TpaHCHabBaHHLI K Homy XIV4 B. FMB B nepHombix, Tan H
H cEeTcHnx EnaneHunx. geliliTHHe Emmanacb HaTypot1 H pence, Halt cEmlieTenEcTEpoT
AoHymeHTEr, geHbramn co Ecex npoliyHTos HpecTblilicHoro xoalilicTria (c eeplia, (1) pywros,

°Boma/ H EnHa). BEeHeHne getorrkuna HapHAy C yxylinieHnem aHoHomngecHoro n npaliosoro.
1110J101BOHHH TpaRCHRbBaHCBOr0 HpecTElincTEa BO BTOpOli HOROBHHO XIV H B uepaolk RORO-
mule v_V BB. Emasano ynopaoe conpoTHEneHne excnnyeTHpyemmx HpecTbfin.
EcTecTEeHno, irro Hoene neplioit no6egm Ha rope Bo6hunia B 1437 r. BoccTaEunte
HoTpe6oBann yHnwronceHmis Eadi Itleogumuorf IIOBIRIOCTH. B OABOM Ha nymiToE coma-
1 A Molly csaldd okleveltdra [Culegere de documente ale familiei Banffy], vol. I, Buda-
pesta, 1908, p. 659.
I, p. 179-180.
www.dacoromanica.ro
2 E. Jakab, Okleveltar..., vol.
190 L. DEMENY 12
ineHHH memay BOCCTOBLIMAIH H allaTbio, nognacamioro B Rapti MaaamType 6 HIOJIH

1437 r., yeTaHaamnaHoeb, qTO Hawro Ha (DeoAanoa He HmeeT npaaa 1331IMOTb AeanTHHy.
OAHaHo Hoene HOgaBHOHHH BOCCTOHHH geHHTHHa 6biaa BHOBb HaegeHa.
L'INTRODITCTION DE LA NONA EN TRANSYLVANIE

(Au sujet des premisses sociales-economiques
de la revolte de Bobilna)
RESUME
Dans cette breve communication, l'auteur, s'appuyant sur des documents interieurs,
prouve que la perception de la nona (neuvieme partie de la production), introduite par le de-
cret de 1351, commence a se generaliser en Transylvanie vers la fin du XIVe siècle, tant pour les
domaines ecclesiastiques que laiques. La nona se percevait en nature ou, plus rarement ainsi
qu'il est atteste dans certains documents en especes, sur tour les produits paysans (cereales,
fruits, legumes et vans). L'institution de la nona, joint a l'aggravation de la situation economique
at juridique des paysans transylvains pendant la seconde moitie du XIVe siècle, a provoque une
resistance energique de la part des paysans exploites.
Il etait naturel qu'apres leur premiere victoire sur la colline de Bobilna, en 1437, les re-
voltes aient revendique in suppression de cette obligation feodale. Par i'un des points de l'ac-
cord intervenu entre les rebe/les et les nobles a Cluj-M5nastur, le 6 juillet 1437, it etait stipule
qu'aucun seigneur n'avait plus le droit de percevoir la nona. Pourtant, apres l'etouffement de
la revolte, la nona a ete reintroduite.
www.dacoromanica.ro
PROBLEMELE TRATATULUI IS TORIA ROMiNIEI"
RASCOALA CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU *
In ziva de 7 iulie a.c. In sala de conferinte a Institutului de Istorie

al Academiei R.P.R. a avut loc discutia public/ a capitolului R'ascoala
lui Tudor Vladimirescu".
Autorul articolului toy. Acad. A. Otetea a ar/tat ca nemul-
tumirea profund5, a taranimii exploatate, manifestatl in tot cursul veacului
al XVIII-lea prin diferitele forme ale luptei de clasA, a izbucnit in 1821
intr-o puternic/ fascoalsa Indreptat/ Impotriva orinduirii feudale, precum
impotriva stapinirii otomane. Rascoala condus/ de Tudor Vladimirescu
a fost o insurectie general:a, social/ i nationalg, la care au participat toate
plturile socieatii interesate In abolirea feudalismului, chiar oi o parte a
boierimii angajata in productia pentru piatg.
Fora principal/ a acestei miscgri a constituit-o tarAnimea, negustorii
zi meseriasii care s-au prezentat in fata clasei st/pinitoare,. . . ca reprezen-
tanti ai intregii societati, ca masa intreaga a societatii In opozitie cu unica
clas1 dominants" 1. Dar, cum regimul feudal era aparat de dominatia
otomanA, adversarii lui cei mai constienti si-au dat seama ca pentru a ataca
direct si cu succes feudalitatea i pentru a emancipa productia i comertul
de Ingradirile sistemului feudal era nevoie ca stapinirea otoman/ s5, fie
rAsturnata. hit/ de ce aratg tovarlsul acad. A. Otetea, dud Eteria
grecilor a dat semnalul unei insurectii generale a tuturor crestinilor din
Imperiul otoman pentru cucerirea independentei nationale, masele popu-
lare de la not an vAzut prilejul de a-si realiza revendicarile sociale pornind
r/scoala in Oltenia.
R/scoala din 1821 n-a izbutit Ins/ sá rastoarne relatiile feudale -or
nici dominatia otomang, Revolutia din 1821 a strigat dreptate, scrie
N. 1311cescu si a vrut ca tot rominul sá fie liber i egal, ca statul sg, fie
rominesc. Ea fu, o revolutie democratic/ 27.
* Text scris pentru revista Studii de secretariatul stiintific al vol. III al Tratatului
Istoria Romtniei''.
1 K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. III, Ideologia german& p. 49.
9 N. Balcescu, Opere, Ed. www.dacoromanica.ro
Acad. R.P.R., vol. II, p. 106.
192 PROBLEMELE TRATATULLTI ISTORIA ROMINIEI" 2
Rascoala din 1821 n-a reusit &a se transforme In revolutie, fiindca,

boierii au tradat-o de indata ce n-au mai fost siguri de sprijinul tarului
autocrat care ar 2i mentinut rascoala in limitele intereselor for de clasa.
Cu toate acestea ea n-a fost zadarnica. Rascoala a pus capat regimului -
fanariot care agravase exploatarea tariff, adaogind la sarcinile fats de
Poarta obligatia de a intretine toata protipendada Fanarului. Ea a insem-
nat, in primul rind, un pas important pe calea cuceririi independentei
politico.
TO al doilea rind . spiritul national si patriotic luase o putere mai
mare din revolutia din 1821 si din restatornicirea unui guvern mai national
decit eel din trecut scrie N. Balcescu. 0 juna pattida nationals se intoc-
meste si is de misie de a continua programa revolutiei din 1821 si de a
realiza intru tot dorintele si trebuintele poporului" 1. Rascoala a formulat
limpede, in revendicarile ei, conditiile necesare progresului economic, social
si politic, a treat o traditie revolutionary la care se vor refer' si cei exploa-
tati pentru a lua pilda si curaj si exploatatorii pentru a pregati en infri-
cosare masurile de aparare is once miscare a maselor populare. Imaginea
lui Tudor Vladimirescu a r'a'mas atit de vie in amintirea poporului inch
1-a insufletit si Indemnat in toate luptele lui urmatoare.
Rascoala a desteptat fn sufletul taranilor un spirit de indaradnicie
si de nesupunere", pe care nici represiunea autoritatilor claselor stapini-
toare, nici pradaciunile §i ororile savirsite de turd n-au fost in stare sa-1
inabuse. Jnainte de rascoala, cei nesupusi erau adusi la datoriile" for de
supunere, cu puterea armelor ; acum ei s-au deprins si cu acestea, pierzlnd
sfiala for de mai inaintescrie un mare boier ; si a,stf el nu se mai tern nici
de amenintari, nici de bid ci numai de pedeapsa cu moartea ; cunoscind
din experienta ce este nedreptatea, ei nu vor suferi a fi nedreptatiti intru
nimic". -Cu asemenea popor,care si-a pierdut cu totul sfiala de biciu si
de despotism", conchid boierii refugiati la Brasov si Sibiu, ar pune in pericol
orice sistem de guvernamint. De aceea ei nu vad scapare decit Intr -o ad-
ministratie rusa pe un timp anumit, in cursul careia sa se realizeze ref or-
mole necesare intaririi i consolidarii stapinirii marii boierimi. Aceste con-
ditii vor fi realizate in 1828-1834, trod, prin Regulamentul Organic,
marea nobilime va concentra in mlinile sale toot/ puterea statului.
Taranimea arata in incheiere autorul capitolului discutat nu
putea triumfa decit en ajutorul muncitorilor. Or, in 1821 nu exista Inca
un proletariat in Tara Romineasca. Rascoalele taranesti scrie I. V.
Stalin nu pot izbuti decit daca sint combinate cu insureetiile muncito-
rilor si claca acestia an conducerea in mlini. Numai o rascoala care ar avea
clasa muncitoare in fruntea ei Isi poate atinge scopul" 2.
Discutiile purtate pe marginea capitolului prezentat an cautat sa
clarifice unele aspecte ale acestei probleme fundamentale ale istoriei patriei
noastre sff anume rolul maselor si al personalitatii lui Tudor Vladimi-
rescu in rascoala de la 1821 ; patrunderea capitalismului In economia
Tarii Rominesti ; atitudinea claselor sociale fats de rascoala ; miscarilo
I N. Balicescu, op. cit., p. 103.
9 I. V. Stalin, Thlrevederea cit scriitorul german Emil Ludwig, p. 24.
www.dacoromanica.ro
3 PROBLEMELE TRATATULU1 ,,ISTORIA ROMINIEI" 193
taranesti din Muntenia ; atitudinea Moldovei si continuarea luptei pandu-

rilor dupe moartea lui Tudor. Au fost discutate indelung ff alte chestiuni
ca de exemplu : natura legaturilor lui Tudor cu Eteria ; dezavuarea rascoa-
lei sale de catre imparatii Rusiei gff Austriei ; imprejurarile care au dus la
tragicul sfirsit al n.einfricatului conducator al taranilor ; elementele ostile
rascoalei ; influenta miscarilor revolutionare din Europa ; prezenta haidu-
cilor in rascoala si a lui Gheorghe Lazar in tabara de la Cotroceni ; despre
Rigas Velestinlis si despre domnia lui Tudor".
Unul dintre vorbitori a gasit ca BO exagereaza rolul personalitatii
lui Tudor Vladimirescu, de vreme ce patru subcapitole sint intitulate :
/1 Rolul lui Tudor Vladimirescu", Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladi-
mirescu", Domnul Tudor", Sfirsitul lui Tudor". In acest sens, s-au
Mout propuneri de a se vorbi, mai pe larg despre mersul rascoalei, despre
pregatirea 1i inabusirea ei. Acad. D. Prodan care a condus aceasta large
discutie a propus in concluzie ca miscarile ta'ranilor din restul Tariff Romi-
nesti, concomitent cu rascoala condusg, de Tudor Vladimirescu, sa fie
mai pe larg expuse.
In paragraful de inceput Cauzele rascoalei", autorul acad.
A. Otetea a analizat printre altele si clteva aspecte ale patrunderii
capitalismului In economia Tariff Rominesti. S-a remarcat aici necesitatea
explicarii procegului de gra'bire a patrunderii capitalismului in agriculture
ca urmare a raspindirii arendasiei si a actiunilor arendasilor care in multe
cazuri subarendau taranilor Intinse parti de movie. Zapise de arendarea
unor mosii gasim Inca la inceputul secolului al XVIII-lea, dar la Inceputul
secolului al XIX-lea este vorba nu numai de un sistem care devine pre-
ponderent in productia agrara, ci mai ales este vorba de productia desti-
nata pietii de catre acesti arendasi obligati sa, obtina, un surplus cit mai
mare de bani. Aceasta se obtinea asa cum an remarcat alti participanti
la discutie cu aceeasi tehnica rudimentara, fare investitii, mijloace
sau metode noi, ci prin intensificarea muncii taranilor, prin insusirea
unei parti mai mari din supramunca acestora e i uneori chiar si din munca
for necesara. Autorul a aratat ca in urma ingradirii monopolului turcesc
prin hatiserifurile si firmanele smulse Portii de diplomatia ruse, productia
de cereale pentru piata creste. Poarta e Oita s'a' plateasca produsele
noastre la preturi tot mai apropiate de cursul pietii i in 1818, in urma
unei serif de recolte imbelsugate, se ajunge a se plati pentru cerealele
noastre, pretul pietii.
Despre economia baneasca In Principate in primele decenii ale
secolului XIX se poate spun ca ea a ajutat foarte mult largirea pozi-
tfilor initiale ale noilor relatii de productie, capitaliste. Uncle interventii
an propus ca problema capitalului banesc, a economiei banesti, In general,
a nu fie puss numai sub forma necesitatii de bani manifestata de clasa
exploatatoare de a-si satisface cerintele in obiecte de podoaba si lux,
ci mai ales sa fie subliniat volumul mare de bani care circula in mina
masei de mici producatori, in mina maselor mari de oameni care au
nevoie de ei pentru necesitatile for zilnice, care trebuie sa fad., schimb
cu marfurile lor, pentru a obtine altele in alts parte, si care in felul acesta
www.dacoromanica.ro
dreaza si dezvolta plata. Exists la Bucuresti la sfirsitul secolului al XVIII-
13-e. 8881
194 PROBLEMELE TRATATULUI ISTORIA ROMINIEI" 4
lea gi inceputul secolului al XIX-lea un intins comert cu averi mobiliare :

bani, cambii de care se ocupa negustori ca : Teodoran, Constantin Cincu,
Ion Elefterie, Warg/rit Ion, cit tai casele de negustori din Brasov si
Sibiu. K. Marx arat/ ca ... Comertul cu bani ajunge la deplina dez-
voltare si aceasta cbiar de la primele sale inceputuri atunci 6ind la func-
till° sale obisnuite se adaug/ aceea a lu'arii si acordArii de imprumuturi,
precum si comertul pe credit in bani universali. De aceea comertul
exercita pretutindeni o actiune mai mult sau mai putin dizolvant5, asupra
organizgrilor productiei pe care le gkeste si care sub diferitele for forme
sint orientate cu deosebire spre valoare de intrebuintare". Primele deeenii
ale secolului al XIX-lea sint hotgritoare pentru descompunerea relatiilor
feudale de productie in Varile romine, deoarece dezvoltarea corner-
tului si a capitalului comercial dezvolt5, pretutindeni productia in directia
valorii de schimb, u mgreste volumul, o face variatA si cosmopolita. Trans-
form/ banii in bani universali ..." 1.
Aspectul vizibil al acestor transform/ri economice este si rAscoala
taxanilor condusg, de Tudor Vladiniirescu, o acut/ manifestare a luptei
de clas/ dintre exploatati tarAnimea legatg, cu mii de fire in depen-
denta feudal/ si exploatatori marii boieri i arendkimea interpus/,
precum gi manifestarea intereselor noii clase purt/toare a relatiilor de
productie capitalists negustorimea, tirgovetii, mica boierime produc/toare
de na/rfuri si interesatg, deopotrivA ins/ din alt punt de vedere decit
Oranimea in lichidarea vechilor relatii ri a statului feudal.
Atitudinea claselor sociale in r/scoala condus5, de Tudor Vladi-
mirescu a fost obiectul numeroaselor interventii ale participantilor la
aceasta discutie. Yn ceea ce priveste taranimea, acad. A. Otetea ar/ta ca
mosnenii din rindul c/rora s-au ridicat pandurii, au constituit elementele
tale mai hot/rite si tale mai organizato ale ostirii lui Tudor, clgeasii mgrgi-
nindu-se la actiuni locale.
Yn lucrarea sa din 1945, prof. A. Otetea aratase cg, Alexandru
Ipsilanti ar fi intentionat, cind a sosit la Iasi, sa, desfiinteze toate privi-
legiile de clag, dar ca Iacovaehe Rizos i-a atras atentia ca aceasta ar
ridica impotriv/4 pe toti privilegiatii, in primul rind clerul Walt i boie-
rimea din ambele tari romine. In capitolul de fat6, autorul a ad/ugat ca.
Alexandra Ipsilanti s-a sprijinit nu pe t/rani, ci pe marii boieri a i pe
clerul malt, de aceea conflictul cu Tudor, care era reprezentantul .t5A-
nimii, era inevitabil. S-a Meat o sugestie ca pasajul referitor la propaganda
eteristA care ar fi promis... negustorilor si meseriasilor libertatea intro-
prinderilor si comertului, iar faranilor, libertate si garantie pentru stapi-
nirea libel% a p/mintului aflat in posesiunea lor" sa, fie pus in concor-
dant/ cu ceea ce pe bung dreptate autorul arat/ c/ eteristii
evit/ in propaganda si manifestele ion sa ating5, chestiunea cea mai
arzeitoare a titrilor din centrul si rasaritul Europei, chestiunea t/r/-
neasc5, si se maxginesc sa vorbeasca de independent/ §i libertate politic/".
1 K. Marx, Capilalul,www.dacoromanica.ro
vol. IIP, p. 325.
5 PRODI EMELE TRATATULU I I STORIA ROMI NI Et" 195
S-a propus, de asemenea, ca pe linga actiunea taraneasca, sa se

acorde atentie i actiunii mestesugarilor i negustorilor din Bucuresti in
timpul rascoalei condusa do Tudor Vladimirescu. Printre altele este de
retinut faptul ca in momentul parasirii Bucurestilor de catre rasculati
retrasi spre Golesti si in timp ce trupele turcesti se aflau la marginea
orasului, in manastirea Radu Von, se baricadasera aproape 200 de
oameni in . majoritate mestesugari si negustori cu arme In mina
hotariti sa moara mai degraba decit sa lase orasul sa fie jefuit. Numai
insistentele indelungate ale lui Manolache Mano ti determing sa abandoneze
aceasta actiune.
Merita WA, se acorde atentie faptului ca memoriile boierilor Inaintate
dupe 1821 atit Rusii cit si Austriei cer printre altele sa fie izgonit
orice spirit al razboiului, sa se sprijine cirmuirea lor. Este in aceasta o
reflectare a actiunilor maselor populare exploatate care tindeau la distru-
gerea clasei boicresti.
Un alt aspect al participarii clacasilor la rascoala, este acela al
libertatii inscrisa cu multa ardoare in program §1 formulate In sensul
data tinem seama ca inaceasta vreme numarul scutitilor este aproape
egal cu al contribuabililor ca taranii nu cereau pamint pur Ili simplu,
ei cereau pamint fare dijma.
Participarea marii boierimi la rascoala este partials si limitata In
sensul a nu toti marii boieri erau initdati In scopurile urmarite de Eterie,
iar si aceia care cunosteau telurile acesteia si se numarau chiar printre
membrii ei, o faceau pentru ca erau convinsi ca miscarea urmarea izgonirea
dominatiei otomane si obtinerea libertatii lor de asuprire sporita a
poporului, sau, in ultima instants, era pretextul interventiei in acelasi
scop a Rusiei.
Dace vorbim deci de participarea marii boierimi, si este vorba de
documentele care atesta rolul activ al lui Brincoveanu, Gr. Ghica si Barbu
Vacarescu arata unul din participantii la discutie trebuie sa subliniem
faptul ca ei erau inter6sati In obtinerea unor schimbari de nature econo-
mica, intr-o oarecare masura chiar cu caracter national si nu intr-o,
privita in intregul ei rascoala
rascoa16, cu caracter social asa cum este
taraneasca condusa de Tudor Vladimirescu. Din contra, boiernasii sau
midi boieri, urmarind de asemenea scopurile lor, foarte apropiate de
telurile economice ale neg,ustorimii si tirgovetilor de inlaturaire a monopo-
lului turcesc, Idea acceptiunea si a revendickilor politico, a sprijinit cu
mult mai multa putere rascoala. Ei urmareau ca si elementele burgheze
in dezvoltare sa scape din punct de vedere economic, de anumite Ingradiri
feudal°, de anumite bariere ale marilor boieri tintind la obtinerea anumitor
avantaje economice, care le erau 1ngradite deopotriva de boieri cit si de
monopolul turcesc.
In legAturg cu aceeasi problemA a atitudinii socials fat'd de rascoall
au fost ridicate de participantii la discutie nenumarate exemple despre
miscarile tArgnesti din restul Tara Rominesti concomitente cu actiunile
tkanilor condusi in mod organizat de Tudor Vladimirescu. Acad. A.
Otetea a subliniat semnificatia sociala a scenei relatate de Protopopescu
In cronica sa cu boierul care vrind sä izgoneasca, un Vg,ran intrat cu
www.dacoromanica.ro
196 PROBLEMELE TR4TATI/LUI 1STORIA ROMINIEI" 6
sapa in via sa, a primit ritspunsul c& nu mai sint ciocoi". Dornnia-sa,
a aratat ca acest fapt nu poate BA fie izolat ¢i cl asemenea manifestari
probabil ca, an fost mai numeroase. Dintre cei care au luat parte la dis-
cutii, Sava Iancovici care a cercetat in arhivele judetene acest aspect al
rAscoalei aratA ca intr-o Florio de acte posterioare rgscoalei se confirm&
ipoteza 0131i61 de acad. A. Otetea. Foarte multe mo§ii (Turda, Floreni,
Slobozia, Nucetu, Hurez, Meripni, apoi in judetul Sac, Dimbovita, Olt,
Romanati) Ant atacate, devastate, stapinii ei arenda§ii alungati, se
sparg p&tulele F}i magazine, conacele sint arse, Varanii iau in posesie
vitele boierilor.
Toate aceste fapte sint descrise in anaforalele din anii 1822 si
1823, ale boierilor araturi de plingeri pentru nerespectarea mono-
polurilor boiere§ti. Ridicarea aceasta neorganizata a taranimii din restul
tarii e provocatA de credinta format& In cursul rgscoalei cg, : mo§iile
nu mai ant ale ciocoilor". Uneori §i acesta este cazul arendmilor Tudor
§i Constantin din Valeni judetul Olt, arenda§ii se allturl taranilor
rAsculati sustinind i ei c& mo§iile nu mai slut ale ciocoilor ci ale noas-
tre". i dup6 ce ridica' steagul r/scoalei si adun& tgranii in jurul lor,
arenda§ii revendic& pentru ei thepturile de stApini ai mo§iilor. Atunci
tAranii, li a§a s-a Intimplat la Valeni, gi poate §i in alto locuri nu
intirzie sa dea foc restului de avut boieresc, clai cu grine, fin §i dis-
trug tot ceea ce arendagii vroiau sa §i insupascg, alungindu-i i pe ei.
Asemenea frImIntari arata, un alt participant la discutie au
avut loc in satele Tariff Romine§ti ci mai Inainte de izbucnirea rAscoalei,
in anii 1814, 1815 §i 1819 ele se gIsesc mentionate in actele arhivei
Brincoveanu.
Cu privire la caracterul rIscoalei condusl de. Tudor Yladimirescu,
unii participanti la discutie au cerut precizari Teferitoare la diferitele
etape ale rAscoalei $i la obiectivele urniarite. Acad. A. Otetea fn baza
unei documentgri bogate a stabilit ca actiunea lui Tudor a pornit
din initiativa Eteriei. Unii participanti la discutie se mai indoiesc qi
azi &A Tudor ar fi avut vreo legAturA cu Eteria. Altii au sugerat ca
una din ideile principale ale autorului, anume ca independenta politic&
nu putea fi pentru Tudor §i mase decit o etap& spre reforme sociale sa fie
conturatA mai precis. Tudor a pornit actiunea lui din Oltenia in intele-
gore cu Eteria, deci In scopul obtinerii independentei. Pentru aceasta el
d5, proclamatia de la Padec, prin care promite dreptate ta'ranilor care se
string in jurul lui in speranta eliberArii de asuprire. Prin urmare, on Tudor
a pornit o actiune cu caracter politic in scbpul rasturn&rii st5pinirii oto-
mane, iar masele VarAne0i au raspung In vederea satisfacerii revendi-
carilor sociale, on Tudor Vladimirescu a pornit de la Inceput o mi§care
cu obiectiv social, deci declanqata In cadrul Eteriei ci. de comun acord
cu eteri§tii. Autorul capitolului discutat acad. A. Otetea face intr-
adevAr precizarea in sensul ca Proclamatia lui Tudor se adreseaz& tuturor
locuitorilor tarii, fin deosebire de nationalitate, limb& ei religie ci era
indreptatI impotriva tuturor asupritorilor, exceptind pe aeeia care ade-
rasera, la Eterie, care vor urma mi§caxii pornite de el cum sint f5g5i-
duiti", rli d-sa addogg ca taranii n-au inteles aceasta distinctie ; pentru
www.dacoromanica.ro
7 PROBLEMELE TRATATULUI .,ISTORIA ROMINIEI" 197
ei toti boierii erau tirani, averea tuturor era rAu agonisitI", $i de

aceea toate averile boierecti si bisericesti trebuiau jertfite". De aici
reiese clar ca taranimea a rIspuns In chemare In vederea satisfacerii dezi-
deratelor sale sociale. Daces Tudor a inteles ca actiunea pentru obti-
nerea independentei politico era un prilej pentru a realiza revendic&rile
clasei sale, tArgnimea vedea In miccare rasturnarea imediat5 a jugului
feudal ci incetarea abuzurilor. Numeroci alti participanti la discutie an
revenit in interventiile for asupra necesitatii de a se reliefa cu prioritate
caracterul antifeudal al rascoalei aca cum reiese el de altfel din desfAsu-
rarea evenimentelor. In incheiere, acad. A. Otetea a rezumat punctul de
vedere asupra acestei probleme : momentul initial al miscArii lui Tudor
Vladimirescu s-a incadrat in planul general al Eteriei care urmgrea rastur-
narea stgpinirii otomane printr-o insurectie generalA a tuturor popoarelor
crectine din Imperiul otoman, cu sprijinul militar al Rusiei. In aceste
conditii si pe baza acestor indicatii, avind In vedere ca la not existau
elementele unor fascoale antifeudale in care s-a incadrat ci Tudor Vla-
dimirescu, pe masurg ce masele s-au strins in num'ar mai mare In Adu-
narea intelegem cum miccarea avea s5, se transforme intr-o
miscare antifeudalg. De altfel, negustorii ci meseriacii legau de lupta, anti-
otomang, lupta antifeudalg, ci realizarea unei serii de reforme ca : libertatea
comertului, libertatea deschiderii de Intreprinderi industrial°, libertatea
de a exploata minele ci de a putea valorifica produsele acestor mine in-
dependent de controlul turcilor ci de regimul capitulatiilor, mai ales c5,"
negustorii erau supusi la tot felul de angarale ci tinuti In stare de in-
ferioritate fatg, de suditii strain. Deci rascoala incepe initial ca o mis-
care antiotomang in care s-a incadrat o singurg miccare antifeudala pc
care o reprezentau In primul rind masele targnesti, meseriacii, negustorii
si o parte a micii boierimi interesatA In productia de marfuri pentru plata.
Vorbitorii an relevat noutatea ci importanta subcapitolului care
trateazA, pe baza unui material documentar inedit, ecoul miccarii lui
Tudor Vladimirescu printre Varanii din Transilvania, care acteptau ca,
dupg, ce va fi ispfavit cu boierii, Toderas" sl vines in Transilvania, ci
ei cu nemesii".
sg-i ajute sa's se ratuiascg si
Unii participanti an relevat existenta unei tabere, a unui grup
ostil rascoalei conduse de Tudor Vladimirescu. Acest mic curent ar fi fost
reprezentat de Paul Nicolicescu, Manolache Schiotu, loan Rogobete, Vasile
Strimbeanu, loan Coroianu, care erau de partea turcilor veniti sa" reprime
rAscoala ci care i-au calauzit chiar, In inaintarea for In Oltenia. Paul
Nicolicescu este cel dintli care a organizat rezistenta armata lmpotriva
ostirii adunate de Tudor In primele zile dupes ce a dat proclamatia ;
este prins fnsa, inchis In clopotnita minastirii Strehaia ci tinut acolo cu
dispozitia lui Tudor Vladimirescu. Liprandi adaug'a, la aceste inforinatii pe
care ni le dau cronicele ci diferite alto documente, chiar ca ar fi fost ucis
prin zdrobirea oaselor cu toporul. In continuare, slut aduse ci alto am6,-
nunte documentare care atestl existenta unor elemente ostile rascoalei
ci cu care Tudor Vladimirescu era In conflict din timpul rIzboiului ruso-
turc (1806 1812) si In tot timpul rascoalei.
www.dacoromanica.ro
198 PRODLEMELE TRATATULUI ISTORIA ROMINIEI" 8
0 alta problem& ridicat6 in discutie a fost aceia a participlrii haidu-

cilor la rlscoall. C/tiva haiduci de seam& : Gheorghe CirjaLiu, Ghita Hotul,
haiducul Vasile, Gheorghilas, de prin pgrtile Buz&ului, au avut un rol
de seam& In organizarea si ducerea mai departe a rezistentei in Oltenia.
In. concluzia discutiilor purtate pe marginea acestui important
capitol al tratatului de Istoria Rominiei, acad. David Prodan care a
prezidat dezbaterile, a subliniat bog&tia informatiei, calit6tile istorio-
grafice, orientarea sigur6 in tesAtura complicatA de fapte, analiza profundA
$i puterea corespunz&toare de sintezA a autorului. Ar trebui adangatl
ins& a spus d-sa si informatia asupra felului cum se puree problema
national& In aceastA rIscoalg. Rascoala condus& de Tudor Vladimirescu
este nu numai o r/scoara Var&neascg, ei si o rIscoalA cu caracter burghezo-
democratic si cu caracter national. La ce nivel se &este ea, ce pAturi
o reprezintg, tine o formuleazI 4 Particularitatea acestei probleme, care
ca Intindere cuprinde rgsgritul Europei, consta in aceea c& neexistind o
burghezie destul de evoluatg, boierimea de find ,si mica boierime in Tara
RomineascI si Moldova, nobilimea liberal& In Ungaria si Transilvania
vor sustine idei burghezo-democrate si vor fi purtatoarele ideii nationale.
www.dacoromanica.ro
VI ATA T I I NT I F I CA
SIMPOZION CU PRILEJUL ANIVERSARII A 700 DE ANI

A MONUMENTTJLTJI DE ARTA FEUDALA BOIANA
(R. P. BULGARIA)
La Institutul de Istorie' al Academie' R.P.R. a avut loc in ziva de 2 iulie un simpo-

zion. cu prilejul sarbatoririi a 700 de ani de Ia ctitoria uneia din cele mai sugestive creatii artis-
tice ale Bulgariei secolului al XIII-lea, biserica de Ia Boiana. Au participat tovarasii : acad.
A Otetea, cercetatori de la Institutul de Istoria Artei si de la Institutul de Istorie ale Academie!
R.P.R., oameni de stiinta si culture.
In euvIntul sau, Stefan Stefanescu de la Institutul de Istorie at Academiei R.P.R., a pre-
zentat momentul important din istoria Bulgariei si a relatiilor romino-bulgare pe care-1 repre-
zintii sfirsitul veacului al X II-lea si prima jumatate a celui de-al XIII-lea. Legaturile dintre
poporul bulgar si poporul roman a aratat vorbitorul care In ciuda apasatorului jug bizantin
dupa cucerirea Bulgariei (1018), nu au incetat, au permis dupa aproape doua secole de subjugare
strains, gruparea din nou a lurnii balcanice lntr -o formatiune politica larga, Indreptata contra
staptnirii bizantina. Gel de-al doilea imperiu bulgar este Incununarea eforturilor popoarelor bul-
gar si romln, Infratite In lupta lmpotriva apasarii straine. Istoricul sovietic M.N. Tihonov arata
ca : Eliberarea Bulgariei la sfirsitul secolului al XII-lea a fost realizata cu ajutorul popoarelor
vecine de la nordul Dunarii, romini si rusi". Stiri despre sprijinul dat de romtnii de la nordul
Dunarii rasculatilor bulgari se gasesc attt la scriitorii apuseni : Geofroy de Villehardouin, Henri
de Valenciennes, Robert de Clairy, Ansbertus, clt si la Teodor Scutariates care parafrazlndu -1
pa Nicetas Choniates, referin du-se la ajutorul pe care-1 primise Petru si Asan din partea popoare-
lor din nordul Dunarii arata ca acestia (Petru ji Asan) s-au tutors cu si mai mare Infumu-
rare ... cauttnd sa uneasca Intr-una singura stapinirea misilor (vlahilor) si bulgarilor, 2§9 cum
fusese cludva In vechime". In vremea celui de-al doilea imperiu bulgar, ca urmare a desprinderli
de sub dominatia strains, Bulgaria cunoaste marl transformari. Se dezvolta In mod remarcabil
economla statului, ca urmare a dezvoltarii fortelor de productie, a crejterii productivitatii
munch' In special In agriculture, principala ramura a economies tarsi. Bulgaria ajunsese sii
exporte o mare cantitate de gat', se dezvoltil relatiile marfa-bani $i o data cu acestea orasele. La
mijlocul secolului al XIII-lea In perioada de Inflorire a statului bulgar, In cadrul lui existau pina
la 70 de orase, despre marimea carora gasim informatii attt la calatorul arab Idrisi (care vorbeste
despre Sredte-Sofia) cat ji la Arnold din Lubeck care ne transmite informatil despre Plovdiv.
Desprinzlndu -se de sub influenta politica a Bizantului, transformindu -se Intr-o mare pu-
tere politica, dominind cttva timp vial a politica a Intregii Peninsula Balcanice, Bulgaria in vre-
www.dacoromanica.ro
200 VIATA STI INTIFI CA 2
mea celui de-al doilea imperiu a cautat sa-si dezvolte o culturA proprie desprinsA si ea de sub
Influents bizantina. Este epoca de Inflorire a scolii picturale din Tirnovo, care respects foarte
putin canoanele artei bizantine. Un pictor din aceasta scoala a lAsat minunatele fresce din bi-
serica Boiana, a caret inscriptie aratA ca Aceasta bisericA a fost ziditA si Inaltata prin /raj-
loacele, grija si Inalta dragoste a Sebastrocratorului Caloian, stApinul Sofiei, vArul primar al
farului Constantin Asan si nepotal regelui slrb Stefan Nemania, cAsAtorit (eI Caloian) cu prin-
tesa Desislava" ... si a fost zugrAvitA In taratul bu]gar, In timpul credinciosului prea evla-
viosului si bunului crestin tarul Constantin Asan" (1258 1277). Pictura bisericii Boiana
aratA In Incheiere Stefan Stefanescu fAcutA de mesterul anonim de la Tirnovo, Inainte de
Giotto, Inainte de renastere, deschitind drumul acesteia, ImpresioneazA si stfrneste admiratie.
De la Institutul de Istoria Artei al Academiei R.P.R., Maria Muzicescu a arAtat cA una din
cele mai sugestive creatii ale Bulgariei secolului al XIII-lea este ansamblul de la Boiana In care
Ant Intretesute elemente ce apartin traditiei veacului al XII-lea si trAsAturile stilistice care VA-
dese impulsul catre o nouA viziune surprinzInd o nouA ideologic artistica. De asupra unei con-
structil mai vechi a carei data exacta nu se cunoaste, se ridicA In 1259, din initiativa sebas-
trocratorului Caloian", un al doilea monument compus din douA etaje suprapuse : cel in-
ferior, cu fatadele din piatrA si in interior din platra si caramida alternata ; iar cel superior In
Intregime din cArAmidA. Primul etaj este de plan dreptunghiular, cu boltA semicilindrica longi-
tudinala, prevAzut cu douA acro-solia" care urnaau probabil sA adaposteasca mormintele cti-
torilor. Etajul superior la care se poate ajunge astAzi printr-o scarA interioarA are o singura
absidA la rAsArit si cupola pe naos. Un numAr de arcaturi Inguste si tot alit de numeroase nice
terminate In arcade ritmeazA peretii interior!. Fatadele complet plane nu trAdeazA prin nici
un element dispozitia interioara. Tamburul turlei se sprijinA pe o bazA cubicA.
Specificul stilului picturii bizantine din veacul al XII-lea aratA In continuare M. Mu-
zicescu se poate urmari la Boiana atit in iconografie, cit si In tipul compozitional, in decorul
scenelor, in tratarea de ansamblu a personajelor. Compozitia, lipsitA de once sugerare a unei
perspective, se desfasoara strict pe un singur plan, cuprinzlnd personaje putine si statice. De-
corurile de fundal dealuri foarte stilizate, sau ziduri de incintA shit simple scheme decora-
tive. Cu exceptia chipurilor, personajele vadesc In atitudinea hieraticA, In grafismul aspru al
conturelor, In faldurile rigide din liniile precumpAnitor drepte ale vesmintelor, un arhaism care
leagA pictura de la Boiana prin scoala de pictura de la Tirnovo cu care este InruditA, de arta
din epoca Comnenilor.
Noul, puternic si original subliniind caracteristici nationale se contureazA din
pin In felul de tratare al figurilor. Faptul ca mesterii care au desavtrsit acest ansamblu
sint bulgarl, devine o evidenta prin faptul cA figurile grit sinteze ale unor tipuri locale. Arta
de la Boiana, aratA In Incheiere M. Muzicescu vesteste prin formele not pe care le fmbraca
chipurile reprezentate, o puternica tendinta cAtre Innoire a picturii bulgare.
to continuare an lost prezentate prolectiile unor excelente fotografii ale picturii de la
Boiana remise Institutului de Istoria Artei al Academiei R.P.R. de mitre Academia de Stiinte
a R.P. Bulgaria.
Liuiu .tereinescu
www.dacoromanica.ro
STUDII DOCUMENTARE
EDITAREA IZVOARELOR VECHIULUI DREPT ROMiNESC

Pravilniceasca Condicd, editie criticA, Edi- Legiuirea Caragea, editie critics, Editura
tura Academiei R.P.R., 1957, 268 p. Academiei R.P.R. , 1955, 340 p.
Codul Calimach, editie critics, Editura A- Sobornicescul Hrisov, editie criticA, Editura
cademia R.P.R., 1958, 1016 p. Academiei R.P.R ., 1958, 110 p.
Manua lul Juridic al luL Andronachi Donici,
editie criticA, Editura Academiei R.P.R.,
1959, 170 p.
Colectia izvoarelor vechiului drept romtnesc, initiatA de Academia R.P.R., prezintA o

deosebitS importantA pentru promovarea cercetArilor istorice din tara noastrS. Cu o singurS
exceptie, aceea a editiei Intocmite In 1912 de cStre St. G. Longinescu pentru Pravila Moldovei
din vremea lui Vasile Lupu, editiile-pravilelor rominesti medievale $i ale legiuirilor din perioada
de descompunere a feudalismului publicate In tara noastrA nu au avut caracter stiintific. De
altfel, vechile editii nici nu se mai gasesc decit foarte rar si numai In marile biblioteci.
Sarcina editSrii pravilelor si a culegerii 'obiceiurilor juridice vechi a fost Incredintata
de cAtre Academia R.P.R., colectivului pentru vechiul drept romlnesc de sub conducerea
academicianului Andrei Radulescu. Ethane critice ale pravilelor publicate pInA In prezent de
cStre acest colectiv constitute nn remarcabil succes stiintific al Academia R.P.R.
Prin studiile for introductive, prin stabilirea criticA a textelor, prin documentele pu-
blicate In anexe, prin indicatiile bibliografice $i prin India' for de mated!, editiile intocmite de
cStre colectivul pentru vechiul drept romlnesc reprezintA izvoare documentare si instrumente
de lucru valoroase pentru cercetarea vechilor legiuiri si institutil juridice romlnesti. Ele s-au
bucurat, totodata, de buna apreciere a multor oameni de saint& si institutil academice din
strainatate. AnalizSm aceste editii critice In ordinea cronologicA a pravilelor respective.
Cea mai veche dintre pravilele apArute 'dna In prezent In colectia izvoarelor vechiului
drept romlnesc scris este Pravilniceasca Condicd din 1780, care s-a aplicat in Tara RomtneascA.
Editia critic& aparuta In 1957 cuprinde ant textul romtnesc at $i textul grecesc al acestei
pravile. MA la editia de fata, aceastS legiuire a fost tiparitA de sapte or!.
Editia oficiala din 1780, tiparitA In greceste si romIneste, a fost fetiparita In 1841 de cAtre
C.N. Brai loiu. Acesta a publicat In 1867 o moult editie, dar numai cu textul romlnesc. Tot
numai in limba romlna an apArut atlt editia din 1875 publicata de I. M. BujoreAnu, at si editia
din 1907 publicatA de C. Hamangiu. In 1930 St. Gr. Berechet a publicat atIt textul grecesc, cit
$i textul romlnesc al pravilei. Tot astfel a procedat si savantul grec P.I. Zepos In editia sa pu-
blicatA la Atena, In 1936, sub titlul EuvTccyp.4.-ctov Nop.tx6v.
www.dacoromanica.ro
202 STUD!' DOCUMENTARE 2
Cu exceptia editiei lui Zepos, toate celelalte editii ale acestei pravile sint pline de
erori si ca atare sint neutilizabile pentru cercetarlle stiintifice.
Alcatuitorii editiei critice apArute In Editura Academiei R.P.R. au luat ca texte de bazA
pe cele cuprinse In editia oficiala din 1780. FigureazA in aparatul critic atit pentru textul ro-
mtnesc eft si pentru textul grecesc deosebirile aflate In urmAtoarele manuscrise : a) manuscrisul
de sub cota 685 din Arhivele Statului Bucurelti, b) manuscrisul de sub cota 93 (fonduI no-
mtnesc) din Biblioteca Academiei R.P.R., c) manuscrisul de sub cola 114 din Biblioteca
Universitatii din Iasi, d) manuscrisul grecesc aflat in biblioteca personals a lui Theodor Ipsi-
lanti din Atena, folosit dupe indicatlile date de P. I. Zepos In editia sa.
Pe linga textul romlnesc $i grecesc, lucrarea mai cuprinde in anexe : hrisoave si cArti dom-
nesti privitoare la alcatuirea, promulgarea, aplicarea, modificarea si interpretarea pravilei,
unele extrase din jurisprudent& indicatii bibliografice, un indice cronologic al documentelor
din anexe, un indice de materit, un indice al termenilor grecesti, un indice de cuvinte. Lucrarea
este Insotita de opt fotocopii cu extrase din manuscrisele pravilei. Se incheie cu rezumate in
limbile ruse si francezA.
Pravilniceasca Condicit din 1780 este o legiuire bazata indeosebi pe izvoare bizantine si
pe unele obiceiuri juridice ale Tani Rominesti din secolul al XVIII-lea. Ea oglindeste perioada
de trecere de la relatiile feudale la relatiile capitaliste din Tara Romtneasca. Studiul introductiv
al prezentei editli pune in lumina acest caracter al pravilei.
Alcatuitoril editiei inlatura vechea ipotezA, potrivit cArela Alexandru Ipsilanti ar fi fost
autorul pravilei. Cu bunA dreptate se socoteste cA aceasta legiuire a fost alcatuitA de catre
o comisie de specialisti care au avut pregatire juridica qi au cunoscut bine limba greacA
si limba romtna. Se admite cA Intre alcatuitorii pravilei va fi fost si lenAchita VAcArescu.
Desi a fost alcatuitA In 1775, Pravilniceasca Condica a fost promulgate abia In 1780.
Aceasta aminare se explica prin opozitia Portii otomane, care socotea cA tdrile romine nu
aveau dreptul sA-Si face legi fax% aprobarea el. Sub presiunea Rusiei, care prin tratatul
de la Klicitik-Kainargi capAtase dreptul de a interveni in favoarea tarilor romine, Turcia a
trebuit sa cedeze $i astfel publicarea pravilei a devenit posibila in 1780.
Cuprinsul pravilei are un pronuntat caracter de ease. Sint mentinute privilegiile clasei
feudale, dar unele dispozitii sint destinate sa Inlesneasca formarea relatlilor capitaliste. Pra-
vila s-a aplicat pins la 1 septembrle 1818, and a intrat in vigoare Legiuirea Caragea. Pentru
dispozitille ce n-au fost abrogate prin Legiuirea Caragea, Pravilniceasca Condica a mai fost
aplicata Oita la 1 decembrie 1865, cind a fost abrogate expres prin Codul civil.
Codul Calimach s-a publicat In 1817 si s-a aplicat In Moldova. Editia criticA aparuta
In 1958 cuprinde atit textul grecesc, cit si textul romtnesc al acestei legiuiri.
Editia of iciala din 1817 cuprindea numai textul grecesc. Traducerea romineascA s-a facut
si tiparit In 1833. 0 alts editie In limba greats a lost publicata de catre invatatii greci Joan
Zepos si Pan. I. Zepos In volumul at VIII-lea din colectia for Jus graecoromanuin ", Atena,
1931. 0 noun editie in limba romlna s-a publicat la Iasi in 1851 sub titlul Codica civila a Prin-
cipatului Moldovei". Editia a treia romineascA a aparut In 1862, a patra In 1873 publicatil
de I.M. Bujoreanu, iar a cincea In 1907 publicatA de C. Hamangiu. Faptul ca atit editiile
grecesti cit si cele rominesti cuprind erori si nu se mai gAsesc decit cu mare greutate a justi-
Heat pe deplin intocmirea editiei critice publicate de cAtre Academia R.P.R.
Noua editie a Codului Calimach este o bunA lucrare stiintif Ica. In textul grecesc s-au
introdus numeroase rectificAri si note explicative. Textul romineasc a fost redat dupe editia din
1833, dar s-a urmArit Inlaturarea inconsecventelor morfologice $i ortografice, In aparatul
www.dacoromanica.ro
3 STUDII DOCUMENTARE 203
critic figureazd deosebirile de seas si de continut dintre redactia greceasca a codului $i cea
romineascd.
Lucrarea cuprinde un studiu introductiv si numeroase anexe, Intre care actele privitoare
la Intocmirea, traducerea, publicarea si aplicarea legiuirli,legile privitoare la modificarea st inter-
pretarea unor dispozitii, extrase din jurisprudentg $i indicatii bibliografice. Dupd indicii de
materii $i de cuvinte, urmeazg un numgr de sapte fotocopii cuprinzlnd tabele si figuri, apoi
rezumatele In limbile rusa gi francezd.
Codul Calimach are la bazg In esentA izvoare bizantine, Intre care mai cu seama Basi-
licalele. Pentru uncle institutii, Ca de exemplu pentru tutelg st curatela, aceasta legiuire se
inspirit si din noile coduri europene. Se folosesc $i uncle obiceiuri juridice rominelti. Aleatui-
torii editiei inlaturd ipoteza profesorului grec C. Triandaphyllopoulos, potrivit cgreia Codul Ca-
limach n-ar fi decit traducerea cu uncle modificari a codului civil austriac din 1811. Corn-
paratia codului austriac cu legiutrea romineascg pone in lumina In mod concludent deosebirile
existente Intre aceste coduri. Aceasta concluzie este lintarita si de nelndoielnice marturii
istorice din perioada Intocmirii legiuirii.
Redactorul principal al codului a fost pravilistul Christian Flechtenmacher, care a avut
colaboratori pe Anania Cuzanos yi poate pe Andronachi Donici. Denumit Codul Calimach
deoarece a lost promulgat de care Scar lat Calimach, acest cod s-a aplicat In Moldova de la
1 octombrie 1817 ping la 1 decembrie 1865, ctnd a fost abrogat prin Codul civil.
Din punetul de vedere al cuprinsului, aceastA legiuire oglindeste relatiile sociale din pe-
rioada de trecere de la feudalism la capitalism. Ea cuprinde reglementari privitoare la privile-
giile leudalilor si aservirea tgranilor, dar In acelasi timp gi dispozitii favorabile dezvoltdrii re-
latillor capitaliste, ca de pildg cele referitoare la contracte si creante, arenclAri, manufacturi,
societiiti negustoresti s.a.
Legiuirea Caragea s-a publicat in 1818 $i a fost o legiuire a Tarii Rominesti. Prima editie
a textului ei grecesc a aparut In 1818 la Viena sau poate la Brasov. AceastS editie a fost repro-
dusa de loan Zepos si Pan. I. 7epos in volumul al VIII-lea al colectici for 0,Jus graeco-
romanum", Atena, 1931.
Textul In limba romintt a fost publicat in acelasi an, in 1818, la Bucuresti $i probabil
la Brasov. Au urmat editiile rominelti din 1838 $i 1845 publicate de Simion Marcovici, apoi
editia fragmentard publicatA In 1849 de Ion Barbgtescu. Doua editli au fost publicate de C.N.
Brdiloiu, In 1854 si 1865. Au urmat editia lui I.M. Bujoreanu din 1873, editia lui Dem. D.
StoeneScu din 1905, editia lui Ion Pa lade din 1907 si, In sftr!it, editia publicatd tot In 1907
de C. Hamangiu. A existat o traducere in limba francezd, care a ramas In manuscris, apar-
tinind consulatului francez din Bucuresti.
Legiuirea Caragea a fost tradusit si In limba rusg de cAtre A. Markevlci, fiind publicata
In 3ararcao EmrteparopcItoro Ogeceicoro OBIRCCTBR ucTopia K Apeotiocreft (Memoriile So-
cietAtii imperiale de istorie si antichitati din Odtsa), torn. XV, 1889, p. 711-807. Hind
pline de erori $i avind multe lacune, editiile vechi greu de gasit de altfel nu mai puteau
fi folosite pentru noile cercetAri.
Editia criticd publicata In 1955 cuprinde atit textul romlnesc, tit gi textul grecesc al le-
giuirii. Ambele texte slut publicate pe baza manuscriselor originate oficiale pgstr4te In Biblio-
teca Academiei R.P.R. sub cotele 2322 $i 2323 din fondul romlnesc. S-a tinut seama $i de
textele tipgrite in 1818, precum si de manuscrisul de sub cota 1710 din aceeasi bibliotecg,
socotit a fi o copie dupa manuscrisul oficial romlnesc din 1818.
Anexele lucrarii cuprind acte referitoare la Intocmirea legiuirii, dispozitiite privitoare
la modificarea si interpretarea textului ei, extrase din jurisprudentl, indicatii bibliografice,
www.dacoromanica.ro
204 sTUDII POCUMENTARE' 4-
indict de documente $i de meter% Lucrarea este Insotita de opt planse cu figuri si extrase
din primele editii si din manuscrisele legiuirii ; se Incheie cu rezumate to limbile rusa si franceza..
Legiuirea Caragea cuprinde dispozitii luate din izvoarele bizantine, din Pravilniceasca
Condica ce se bazeaza In mare parte tot pe dreptul birantin si din obiceiurile juridice ale
TAM Rom1nesti. Desi are un pronuntat caracter feudal, legiuirea reflects si relatiile sociale pro-
pril perioadei de trecere de la feudalism la capitalism.
Legiuirea a lost elaborate{ de catre o comisie formats din clucerul Nestor si logofdtul Ata-
nasie Hristopol, cu care au colaborat apoi si stolnicii Constantin Balaceanu si Ionita Balaceanu.
Problema elaborarli acestei legiuiri a ridicat Insa obiectiuni. In articolul sau Despre noua
edi(ie critical a Legiuirii Caragea", publicat tit revista Studii, an X (1957), nr. 1, p. 178-191,
folosind unele informatii istorice noi, Nestor Camariano a sustinut ca singurul autor al textulut
grecesc al acestel legluiri este Atanasie Hristopol. Camariano educe informatii noi si cu pri-
vire la editiile anterioare ale legiuirli, Mind totodata unele observatii cu privire la tntocmirea
aparatului critic al editiei din 1955.
In raspursul sdu intitulat Editia critics a Legiuirii Caragea: Pentru critici", publicat to
revista Stud'', an. X (1957), nr. 4, p. 135-156, Andrei Radulescu a dovedit cu argumente con-
cludente participarea efectiva a clucerului Nestor $i a celor doi stolnici Balaceanu la elabo-
rarea legiuiril. Nici nu s-ar putea concepe elaborarea acelorasi texte legislative In greceste st
in romtneste fard participarea unor juristi care sal fi cunoscut deopotriva atit limba romtna cit
i limba greaca.
Legiuirea Caragea a fost legea civila a Tarn Romtnesti de in 1 septembrie 1818 pins
la 1 decembrie 1865. Deoarece Codul civil din 1865 a abrogat-o numai In ceea ce priveste
dispozItiile contraril regulelor cuprinse In noua lege civila, Legiuirea Caragea a continuat sal
fie aplicata si dupe 1 decembrie 1865 pentru unele situatil juridice, ca de pilda pentru lo-
catiunile ereditare ce se constituisera anterior.
Sobornicescul Hrisou din 1785, completat cu modificarile introduse in 1835 si 1839, este
un important act normativ ce s-a aplicat in Moldova, cuprinzlnd reglementari privitoare in
dreptul de protimisis in materia bunurilor mobiliare si la casatorille dintre tigani si moldoveni,
adica dintre robi si oameni liberi. Denumirea de Sobornicesc" se explicit prin faptul ca acest
act legislativ a fost Intocm. it de catre Soborul Sfatului de Obite.
Dreptul de protimisis impiedica patrunderea strainilor in proprietatile rdzesesti prin acte
de vInzare-cumparare, deoarece, pentru a vinde pamtnturile lor, razesii erau obligati sal In-
stiinteze rudele si proprietaril In devalmasie care aveau din vechime un drept de preemtiune.
Pentru a ocoli dreptul de preemtiune al rudelor si al coproprietarilor, feudalii si mai ales elemen-
tele straine practicau achizitiile deghizate sub forma daniilor. Bogatil ademeneau pe saraci sal
le cedeze paminturile prin acte de danie.
Sobornicescul Hrisov a interzis eludarea dreptului de protimisis prin acte de dente.
Boierli pamtnteni au sprijinit aceasta mAsurti spre a se apAra ei Insist Impotriva acaparatori-
lor straini, dar domnia reprezentata prin fanarioti a urmarit sal apere mai cu seams mica
proprietate Impotriva merit proprietati acaparatoare.
Aplicindu-se ca o pravila speciala, Sobornicescul Hrisov a fost In vigoare pina al 1 de-
cembrie 1865, chid a fost abrogat prin Codul civil. Modificarile din 1835 si 1839 oglindesc un
progres fats de continutul initial al acestui hrisov, mai ales In ceea ce priveste situatia ti-
genitor si apararea familiilor tor.
Pe linga textul hrisovului, editia critics cuprinde anaforalele §i documentele privitoare
la elaborarea si aplicarea masurilor cuprinse fn hrisov, extrase din jurisprudenta, indicatii bi-
www.dacoromanica.ro
:5 STUDIt DOCUMENTARE 205
bliografice, indict de materii si de cuvinte, un numar de 11 facsimile, precum li rezumatele in

limbile ruse 1i franceza.
Manualul Juridic al lui Andronachi Donici, tiparit in 1814 la Iasi, deli nu este o legiuire
propriu-zisa, a fost folosit ca un indreptar de catre instantele judiciare din Moldova nu numai
pins la 1 octombrie 1817, chid a fost pus In aplicare Codul Calimach, dar It mita vreme
dupe 1817. C. Negruzzi spunea la 1858 ca It la acea data Manualul lui Donici trebula sa
se gaseasca la loc de cinste pe masa oricarui tribunal".
Dupe editia din 1815, lucrarea lui Donici, cuprinzlnd 43 capitole divizate In 509 paragrafe,
a avut o noud editie publicata de C. Negruzzi In 1858, apoi editia lui C. Hamangiu din 1907.
Ultima editie s-a tiparit in 1920 sub titlul Codul Andronachi Donici". Manualul a avut li patru
editii inlimba ruse : la 1831, 1850, 1904 1i 1908.
Editia critica din 1959 are la baza textul tiparit la 1814 sub supravegherea autorului
li cu au'orizatia domneasca. Alcatuitorii editiei critice au constatat ca manuscrisul din 1813
aflat In Biblioteca Academiei R.P.R. sub cota 444 are un continut mai redus 1i n-a putut
servi pentru tiparirea Manualului lui Donici.
Donici a folosit indeosebi izvoare bizantine. Trimiterile f acute pe marginea textului
ndica mai ales Institutele lui Justinian, Basilicalele, Manualul lui Armenopol. Autorul a mai
olosit Sobornicescul Hrisov 1i uncle obiceiuri juridice rominetti.
Relatiile sociale ce se reflects In aceasta lucrare slut cele proprii descompunerii feu-
dalismului Ii aparitiei elementelor capitaliste. Donici este preocupat Ii de interpretarea le-
gilor. El recomanda judecatorilor sa renunte la interpretarea formals si sa aplice legile potrivit
lntelesului for 1i cu indulgenta.
ExaminInd in general edititle critice ale vechilor legiuiri rominesti aparute pins In prezent,
constatam In primul rind ca editarea textelor istorico-juridice medievale 1i a celor din perioada
descompunerd feudalismului necesita o munca ltiintilica specials, bazata pe cercetari compe-
tente. Colectivul a largit cercetarile sale, studiind, selectionind ci editind texte legislative, docu-
mente Ii extrase din jurisprudenta ce stau In directs legatura cu elaborarea, aplicarea li
interpretarea legiuirilor respective.
Introducerile ce preced textul pravilelor din aceste editii au insa un pronuntat caracter
tehnic si okra putine sugestii not pentru cercetarea proceselor istorice proprii societatii roml-
nesti din secolul al XVIII-lea si de la inceputul secolului al XIX-lea. Redactorii acestor in-
troduced an tncercat sa puns in lumina conditionarea istorica a pravilelor 1i sit caracterizeze
trasaturile for pe baza relatiilor sociale din perioada respective. Dar caracterizarea istorica
a pravilelor se limiteaza la indicatii generale, care nu definesc Indeajuns continutul social-
istoric al operelor respective. N-au fost cercetate istoriceste nici textele din anexe. Perioada
istdica ce cuprinde secolul al XVIII-lea Ii Inceputul secolului al XIX-lea se caracterizeaza
prin dczvoltarea productiei de marfuri, prin formarea marii exploatari molierelti bazate pe
claca si producatoare de cereale-marfa pentru export, prin sporirea rentei feudale 1i intensi-
ficarea exploatarii taranilor, prin intarirea politica a puterii feudalilor, prin adIncirea luptei de
class a taranilor impotriva exploatatorilor, prin aparitia elementelor capitaliste 1i prin continua-
rea luptei maselor populare impotriva dominatiei turcelti.
0 analiza a continutului pravilelor 1i textelor juridice ce formeaza obiectul acestor
editii crake ar fi putut scoate In evidenta cel putin o parte din aceste trasaturi caracteristice
ale societatil rominetti din perioada destrAmarii feudalismului Ii a nasterii relatiilor capitaliste.
www.dacoromanica.ro
206 STUDI I DOCUMENTARE 6
Prin reglementarile lor menite sa Inlesneasca schimbul, sa incurajeze cieditul sa sti-

multeze initiativele economice, pravilele din aceastA perioada reflects $i procesele istorice care
impuneau sa se acorde producatorului direct o mai mare independents juridica $i o mai
larga libertate economics.
Asemenea masuri s-au concretizat in numeroase reglementari care folosesc formularile
juridice bizantine, dar care an un continut social nou. Ele nu slut opera spiritului de umani-
tate, cum au sustinut unit istorici, jurist' sI economisti burghezi, ci shit rezultatul unor lupte
sociale persistente care an dus la eliberarea unor straturi sociale de anumite servituti si inca-
pacitati statornicite de regimul feudal.
Este adevarat cA aceste regimental.' au ramas in mare parte fail urmari practice,
nefiind respectate de catre elementele reactionare ale regimului feudal in descompunere. Ele re-
prezinta totuii o recunoastere formals a unor drepturi si libertati nob ce anuntau naiterea re-
latiilor capitaliste.
Pravilele, ca si textele juridice destinate sA Inlesneasca aplicarea lor, reglementeazA obli-
gatiile servile ale taranilor in sensul intensificarii exploatarii lor. Legiuitorii incurajau goana
mosierilor dupA supramunca taranilor. Situatia taranilor s-a InrAutatit economicebte atit de Inuit,
!nett refuzul lor de a munci gi fuga de pe molie an luat proportii de masa In aceastA perioadA.
Dreptul de stramutare al clacasilor a ramas iluzoriu. Prin ofisul domnesc din 3 martie
1845 prin care proclama libertatea de stramutare a clacasilor, Gheorghe Bibescu propunea el
Insusi restrictia acestei libertati, motivind cA Intre veniturile proprietatilor de pamint, unu/
din cele mai temeinice este $i numArul lacuitorilor clacasi" (Legiuirea Caragea, Anexa II,
p. 207).
Inse0 textele publicate in anexele pravilelor oglindesc frecventele abuzuri ale mosierilor
si slujbaiilor publici fatft de tarani. Nedreptatile $i excesele savIrsite de stapinii mosiilor si
de dregatori se reflects in poruncile domnesti care semnaleazA cA judecatorii se supai a a priimi
pe sAracii lacuitori inainte-le", judeca pentru hattrul ti sila unor obraze ", fac jafuri s1 luAri ".
(Pravilniceasca Condica, Anexa I, p. 196, 200-201).
Grigore Dimitrie Ghica, domnul Tarii Rom !nest', constata la 21 noiembrie 1825 di
boierli sl boiernasii pentru drepturile ce el socotesc ea au a lua de la clacasii lor, nu fac
cerere la dregatori ca sA se cerceteze dupA orindulala judecatii...ci Insusi sA fac çt 1/n1:Mut-
tor', luind cu salnicie vite si altele ce gAsesc mai sigur la lacuitori gi dupA cum ei gAsesc cu tale.
LAcuitorii, Wind plingere la ispravnicaturi, ... nu li se face nits o Indestulare", deoarece
stapfnii nu yin la judecatA (Legiuirea Caragea, Anexa II, p. 222).
In ceea ce priveste procesele dintre mosieri $i tarani, mai cu seams cele privitoare la ho-
tarnicii gi Impresurari, aparatul de stat a IngrAdit dreptul taranilor de a actiona In justitie
pe mosieri. Pentru Moldova se pot cite in acest sens douA ofise domneiti din 1837 si douA legi
din 1839 (Codul Calimach, Anexa I, p. 897).
Pravil,le reglementeazA vinzarile si zalogirile. Ele proclama respcctul contractelor, a-
glindind asfel progresul dezvoltaril relatiilor comerciale. Prin unele porunci domneiti s-au in-
terzis atit arestarea pentru neplata datoriilor cit si vinzarea pentru datorii a aveHi datornicilor
Ears aprobarea domneascA.
In practica si aceste dispozitii an Post cAlcate adeseori. Din textul unor cart' domneiti
datInd din anii 1812-1813 aflAm cA in Tara RomIneasca se zalogeau oameni drept dobInda
pentru banii luati cu Imprumut in scopul platil birului de titre unele sate. Aceasta. inrobire
a oamenilor de titre Imprumutatori" devenise frecventa de vrerne ce poruncile domnesti
cereau ispravnicilor de judete ca pA toSi acei oameni sa-lluati $i sA -1 dAzrobiti" (Provilniceasca
Condica, Anexa ITp. 204-205).www.dacoromanica.ro
7 STUDII DOCUMENTARF 207
Constatam asadar Ca sensul istoric al pravilelor se desprinde nu numai din aplicarea lor,
dar fi din calcarea lor. Asemenea constatari ar fi trebuit sA figureze In introducerile editiilor
critice pentru a se arata in ce masura pravilele au Post legiuiri elective ale statelor feudale ro-
mtnesti si au corespuns nivelului de dezvoltare social propriu poporului romin din secolul al
XVIII-lea si din prima jumatate a secolului al XIX-lea.
Principala obiectiune metodologica ce se poate aduce acestei colectii este aceea ca iz-
voarele vechiului drept romtnesc nu slut editate In ordinea lor cronologica. Colectivul a Inceput
seria acestor izvoare cu legiuirile din secolele XVIII si XIX, prima, editie critics aparuta fiind
Legiuirea Caragea din 1818. Desi criticabild, nerespectarea ordinii cronologice In editarea
pravilelor, nu constituie de fapt nici un fel de piedica pentru utilizarea lor ca izvoare istorico-
juridice, deoarece legiuirile editate poartA data punerii lor In aplicare, puttnd fi oricind rin-
duite in cadrul colectiei dupa criteriul cronologic.
Trebuie sa se %Ina seama si de faptul a membrii colectivului, insarcinati cu editarea
acestei colectii, au putut sa pregateascA Intr-un timp mai scurt editiile aparute pins in
prezent, deoarece ei au avut la Indemlna textele oficiale ale pravilelor respective, bar pentru
unele an putut sa foloseasca chiar manuscrisele oficiale pe baza carora fusesera tipArite pra-
vilele. In alte conditii se pregatesc editiile pravilelor mai vechi si Indeosebi ale celor care nu au
Post tiparite niciodata sau au lost redactate numai In limba slavona sau In limba greaca.
Intocmirea si aplicarea acestor legiuiri dovedesc ca pentru reglementarea relatiilor sociale
si a multor institujii juridice, ladle romine an folosit in mare masurA dreptul bizantin. Ar 11
Post de dorit Ca in aceste editii sa se dea o explicatie istorica fenomenului receptarii drep-
tului bizantin In tArile romtne. Adoptarea izvoarelor juridice bizantine n-a avut caracterul
imitathlor imprumuturilor neasimilate. Dreptul bizantin a Post folosit In mod creator In tAri le
romine, tinindu -se seama si de obiceiurile juridice propril societat.ii rominesti din perioada res-
pective. Receptarea dreptului bizantin reflects fenomenul interdependentei dialectice dintre
baza economics si structura politico-juriclica a societAtil romtnesti medievale si precapitaliste.
Edith le critice ale legiuirilor si operelor juridice vechi an o valoare deosebita nu numai
pentru promovarea cercet lor istorice, ci sipentru inlesnirea cercetarilor lingvistice. Se constata
ca limba romina a putut exprima cele mai nuantate notiuni juridice si cele mai complexe rin-
duieli de drept lntr-o perioada cind nu patrunsese 'Inca in vocabularul ei terminologia folosita
in lucrArile juridice occidentale. Pe baza acestor edi(ii se vor putea face studii asupra limbii
romtne si dictionare privitoare la istoria limbii.
Despre unele dintre acestyditii critice si anume despre Pravilniceasca Condica, Codul
Calimach si Legiuirea Caragea s-au publicat recenzii in revistele : Justifia noud (1956, nr. 5,
p. 943-947), Studii si cercetdri §llinfifice. Istorie (publicatia Filialei Iasi a Academiei R.P.R.,
an. VII, 1956, fast. 1, p. 139-154), Studii si cercetdri juridice (an. III, 1958, p. 337 si urm ;
an. II, 1959, p. 543-548).
Despre aceleasi editii au aparut recenzii sau Insemnari bibliografice In urmatoarele reviste
straine : 'Enc-rriptg 'ETott.pfoc; Buda' rr.viLv Throu8c7.)v (torn. XXV II, Atena, 1957, p. 396-401),
Erasmus (Aarau, R.F.G., torn. X, col. 195), Byzantinische Zeitschrift (vol. LI, 1958, p. 517),
Zeitschrift fiir vergleichende Rechtswissenschaft (vol. LXI, 1959), The American Journal of Legal
History (vol. V, 1959, p. 91-94), Revue des etudes byzantines (1959, p. 260), Czasapiso Prawno
Hystoryczne (Polska Akademie Nauk, XI, 1959, p. 220-221).
Seinnalind unele marunte deficiente, recenzentii an constatat In general valoarea reala
a acestor edit ii critice, apreciind totodata constiinciozitatea cu care an lost Intocmite. Alcatuind
aceste editii, membrii colectivului pentru vechiul drept rominesc of era cercetatorilor instrumente
de lucru de cea mai buns calitatewww.dacoromanica.ro
ttiintifica, chezasuind prin mulles for eforturile viitoare pentru
208 STUDII DOCUMENTARE 8
edltarea Intregii colectii de izvoare istorico-juridice. Prin Indrumarile ce stau la baza acestor
editii si prin participarea sa activit la lntocmirea 'or, Andrei Rddulescu, stins din viata la 30
septembrie 1959, lasa tuturor colaboratorilor sai un bun tndreptar de mune& metodica $i un
model de perseverenta stiintificd pentru editarea vechilor opere istorico-juridice.
Gheorghe Croret
www.dacoromanica.ro
R EC E N Z II
MIRON COSTIN
Opere
Editie critics cu un studiu introductiv, note, comentarii,
variante, indite Ili glosar de P. P. Panaitescu
Buc., E.S.P.L.A., 1958, 536 p.
Operele beletristice si istorice scrise In Trezirea interesului pentru citirea intensil

condltiile materiale ale orinduirii feudale, care Si variata a realizat-o revolutia culturala
ogllndesc fortele si relatiile de productie ale a orinduirii noi, socialiste, care a pgtruns
acestei orinduiri, se bucura in planurile editu- adinc In masele largi ale populatiei.
rilor noastre de o atentie Incurajatoare. In Un exemplu viu In aceasta irrivintA ii
cItiva ani au apArut In editii populare si In oferA editarea operelor complete scrise de
editii stiintifice cronicile lui Grigore Ureche, cronicarul moldovean Miron Costin (1633-
Miron Costin, Ion Neculce, cronica anonima 1691), In Ingrijirea lui P. P. Panaitescu.
a lui Const. BrIncoveanu, cronicile despre Aprecierea lui Miron Costin este fireascA,
romini scrise In slavoneste, viata domnito- pentru ca, desprinzindu-se in mare parte de
rului Const. Cantemir scrisA de fiul sau ce era caracteristic clasei boieresti (intrigile,
Dimitrie, toate acestea reflectind mentalita- satisfacerea intereselor egoiste chiar cu pretul
tea clasei feudale staptnitoare. AfarA de subjugarii tarn), el si-a trecut vremea, destul
acestea s-au mai editat opere care iau de cumplitii" pe atunci, scriind opere stiin-
pozitie de luptA antifeudala, cum de ex. tifice, literare si patriotice, dind un frumos
7'iganiada lui Budai-Deleanu. In sfirsit, s-au exemplu In acele triste timpuri, pierzindu-si
editat opere care raspundeau nAzuintelor viata pentru binele omenirei" 1. Just arata
maselor populare din trecutul nostru : Ale- editorul Panaitescu (p. 12) ca M. Costin a
xandria, Esopia, acestea InfAtisind elemen- cAzut sub securea calAului, jertfA a rivalit5-
tele culturii populare din cadrul culturii tilor dintre familiile feudale. Operele lui au
noastre feudale. Toate aceste publicatil au fost apreciate si dincolo de hotarele patriei,
ajuns la o a doua editie, In tiraj de mil Astfel, doua din operele lui M. Costin au lost
de exemplare (I. Neculce : 20 100 ex., M. scrise direct In limba polonA (1677, 1684).
Costin : 24 150 ex., Alexandria : 30 150 ex., Letopisetul tariff Moldovei" (1595 1661) a
cifrele acestea Bind ale unei singure edi(ii),
ceea ce Inseamna ca ele intereseazd pe cititori. 1 N. BAlcescu, Logofdlul Miron Costin
Procesul de creatie este urmarit si studiat pe istoricul Moldovei, in Magazin istoric pentru
Dacia, I (1845), p. 138. Acest articol este
spatii marl, nu numai din literatura con- primul care a valorificat pe Miron Costin de
www.dacoromanica.ro
temporana, dar si din aceea a trecutului. pe pozitiile patriotismului revolutionar.
14 c. 9191
210 RECENZI I 2
Post tradus, pe rind, In latineste (cca. 1699), M. Coslin, Opere 1958 vine ca o privire
In greceste (1729) si in frantuzeste (1741). sintetica a problemelor, cu excluderea multor
Operele scrise in romineste s-au copiat In amanunte din lucrf,rile monografice scrise
zed de manuscrise si s-au raspindit prin anterior de Panaitescu cu privire la M. Cos-
toate colturile tarn, nu numai In Moldova. tin, vine cu analiza atenta a elernentelor
0 editie completa si critica a operelor lui sociale din opera costiniana. $i, ce este mai
Miron Costin era absolut necesara, pentru Ca valoros, vine cu interpretarea stiintifica
editille vechi au dat sau numai cite o opera materialist-istorica a activitatii lui M. Costin.
singura, sau cuprinzindu-le pe toate, i-au atri- Alcatuitorul volumului a tinut seama de
buit Si opere care nu slut ale lui. In plus, cele teza marxist-leninista a existentii celor doua
mai utilizate din editiile vechi nu slut stilnli- culturi id culture societatii divizate in clase
lice $i au Indus In eroare pe unii eercetatori. sociale antagoniste gi ne area ca Miron
Astfel, M. Kogalniceanu, primul dintre cerce- Costin este exponentul clasei stApInitoare a
tatoril-editori (1845, 1872), n-a ales manuscri- marilor feudali. Totodata aratli si nume-
sele cele mai bune si a trimis la tipar manu- roasele elemente progresiste, mai rar demo-
scrisele ce a avut la Indemina atunci : Letopi- crate, din ideologia cronicarului.
setul tarsi Moldovei" (1595-1661) si Cartea Volumul M. Gostin, Opere ridica qi rezolva,
pentru descAlecatul dent!! ..." (titlul gresit In majoritatea cazurilor satisfacator, multe
In aceasta forma, a fost inlocuit in alte ma- probleme : critica textuala, aprecierea opere-
nuscrise cu titlul corect : De neamul mol- lor, datarea 1i izvoarele lor, metoda de editare
dovenilor, din ce tail au esit stramosii lore). $.a. Varietatea problemelor si tratarea uneori
V. A. Urechia a dat In doua volume (1886- prea risipita, fac necesara aceasta recenzie,
1888) o editie de neutilizat, Impotriva careia menita a orienta pe cititor $i chiar pe specia-
s-au ridicat protestele tuturor celor care s-au list, intr-un mod mai unitar 1i mai metodic
ocupat de M. Costin. Editorul n-a controlat asupra contributiilor si lipsurilor volumului.
manuscrisele (de altfel, strInse In mare nu-
mar de el), n-a stabilit critic ce apartine, din Textele. Sint clasificate ui editate In doua
ale, lui M. Costin si ce e scris de altii, astfel mars grupe : I. Cronici Letopisetul tarn
ca editia lui ne Infatiseaza un Miron Costin Moldovei" 1595-1661 ; cele doua opere in
deformat, ler nu pe cronicarul moldovean limba polona : Cronica tarilor Moldovei $i
cel adevarat. Comisia istorica a Rominiei" Munteniei" si Poema polona", ambele
a intreprins pentru prima data editarea tratlnd despre romanitatea limbii ui po-
critica a cronicilor noastre. oorului roman, religia rominilor ; De neamul
moldovenilor". If.. Prelucrdri, versuri, dis-
Const. Giurescu, in 1914, a publicat
cursuri fi scrisori (,,Istorie de Craiia Ungu-
De neamul moldovenilor tintnd seama de reasca", Graiul solului tatarasc" ambele
traditia tuturor manusoriselor care au transnais
traduceri din latineste, cu unele adaose per-
opera. Dar, editorul actual dovedelte ca sonale. Viiata lumii", Stihuri hnpotriva
iscusitul exeget al textelor vechi, in acest
zavistici ", compunerea tiparita In Psaltirea
caz, a procedat prea mecanic, a exclus metoda
1673 a lui Dosoftei, despre Traian, Sever si,
criticii interne, astfel a a eliminat din opera
in general, despre romanitatea poporului si
cronicarului pagini Intregi. Insuui editorul a
limbii noastre si Apostrof despre agonisirea
publicat in 1944, In editie critica, Letopisetul
averilor sufletesti, nu a celor pamtntesti.
tarii Moldovei" 1595-1661. Aparatul critic
Trei discursuri In limba polona 1, din 1676,
este pus Insii la sfIrsitul volumului (cum nu alcatuite pentru familia voievodului Auto-
trebuie), astfel ca urmarirea variantelor celor-
lalte, manuscrise a Post sacrificata In favoarea mai1 in
Operele In limba polona slut editate nu-
traduceri romtne, filcute de P. P. Pa-
uuurarii munch tipografice. www.dacoromanica.ro naitescu.
3 RgCENZII 211
nie Ruset. Trei scrisori si douA acte scrise C. Giurescu lui Nicolae Costin si de aceea
In limba polona, dintre 1674-1688. Obser- coborlt In aparat, ca interpolare (De neamul
yam ca Istorie de Craiia Ungureasca", este moldovenilor, 1914, p. 4327 4630) Isi rein
tot cronica, deci putea trece din grupa II locul in textul de baza la ed. P. (p. 2652-26722).
In grupa I. Mai observam CA versuri shit Cap. V, din textul de baza al ed. Giurescu
si In Poema polonA", deci putea trece (p. 441-5116) devine In ed. P. (p. 26723-27025)
dirt grupa I In grupa II. Cred ca o clasi- cap. VI, tratind, to ambele edifii, despre portul
ficare mai logicA ar fi fost urmatoarea : si limba moldovenilor. Dar, In timp ce Giurescu
I. Opere originate In limba rominA. II. Opere socot este capitolul terminal la cuvintele
originate In limba polona dar traduse de acest port de IncAltAminte pentru
editor. III. Traduceri si preluerari din lati- sprintenie tin", P. continua capitolul pina
neste. la p. 2736, incluzInd In el si referintele
Textul editat este ales pe baza studiului cronicarului despre tunsura" pArului, parte
comparativ al tuturor manuscriselor cunoscute. pe care Giurescu a aruncat-o in aparat, ca
Editorul face In mod foarte amAnuntit studiul interpolate a 10 N. Costin (ed. Giurescu,
comparativ al manuscriselor al fiecarui text In p. 5125-5317). Cap. VII, referitor la cele
parte, theft a putut determine grupe (familii) Intlmplate In Dacia dupa colonizarea ei de
de manuscrise, mai mult sau mai putin Inru- Traian, Imparatul romanilpr, este socotit In
dite Intre e1e. Variantele fonetice de la un ms. P., Iii mod just, ca al lui M. Costin si de aceea
la altul au Post excluse, s-au retinut numai va- e pus ca text de baza (p. 273-274), In timp ce
riantele de fond, a dica de date sifapte istorice. In ed. C. Giurescu (p. 53-54) este coborIt
Dar chiar acestea, nu le clA pe toate, adica ale tot numai In aparatul 'critic, ca interpolare a
tuturor mss. din grupA, ci numai pe ale unui lui N. Costin. Vechea editiea lui Kogalniceanu
singur ms. care reprezintA respectiv grupa (1845) se dovedeste azi mai apropiatA de
(familia). La p. 37-38, In lista abreviatlunilor realitate declt editia lui C. Giurescu din 1914.
si siglelor, aleltuitorul editiei arata ce manu- Totusi, P. se deosebeste de Kog. prin aceea
scrise anume au Post folosite la fiecare text In cA P. socoteste primele 13 rinduri din cap.
parte. Aceasta indicatie se mai repetA si In pre- VII, ed. Kog. Let. I, 1872, p. 29, ca interpo-
zentarile monografice ale textelor (autorul le lare, iar Kog. ca proprii ale lui Miron Costin 1.
numeste Comentarii"), dar aid cu explicatii Restabilirea integritatii textului la De
mai largi, ca o motivare a metodei urmate. In neamul moldovenilor are mare Insemnatate,
clteva rinduri, la compararea si stabilirea filia- peutru ca impune revizuirea acelor aprecieri
tiei dintre mss. (critica textualA), editorul mai asupra lui M. si N. Costin facute pe bozo unui
adauga si critica interns, logics, a continutului text defectuos, in tratatele si studiile de istoria
operelor. Combinarea ambelor critici, externs literaturii romIne vechi (S. Puscariu, N. Carto-
(textualA) si interns, este necesara cind operele jan, $t. Ciobanu, loan St. Petre, cele de dupa
unui autor nu s-au transmis In mss. autografe, 1944). La fel de judicios a procedat P. si 1a
ale autorului sau In copii revizuite de el, ci operele Poema polond, Isorie de CrSiia Ungu-
numai In copii ulterioan, scrise de copisti reasca : la prima, a combinat textele a clout(
care, neavind notiunea paternitatii, proprie- mss. care se completau reciproc ; la a doua,
Wit si autenticitatii operelor literare, 1st pierzlndu -se mss., a confruntat editia lui
perrniteau sA fara diferite modificari In text :
tocmai cazul operelor lui Miron Costin. Com- 1 V. P. Soloviov, cercetator sovietic, ur-
binind cele doua critici, editorul a izbutit sa mind editia lui M. KogAlniceanu, a publicat
redea lui Miron Costin mai multe pagini din Miron Costin, Opere alese, Chisinau, Editura
De neamul moldovenilor, pagini pe care Const. pedagogics de stat a R.S.S. Moldovenesti,
1957, apropiindu-se In ce priveste ,De neamul
Criurescu le atribuie lui Nicolae Costin. Astfel, moldovenilor, de editia lui P. P. Panaitescu,
cap. V, Despre celafile Moldovei, www.dacoromanica.ro
atribuit dar independent de acesta.
212 RECENZII 4
V. A. Urechia (singura sursa posibila azi) cu a (scurt) final, dud in chirilica este redat nu
originalul latin al lui Laurentiu Toppeltin de numai prin li, k, dar si prin 8 (plenison),
Medias, Origines et occasus Transsylvanorum, ceea ce nu ml so pare just. Recunosc Insa cA
Lyon, 1667 sau, mai bine-zis, cu anexa acestei discutiile duse In privinta transcrierii textelor
carts intitulata Revolutiones seu occasus Trans- chirilice din sec. XVII-XIX se Invirtesc In-
sylvanorum 0 a indreptat toate deformarile tr-un cerc vicios, din care nu vom putea iesi
si greselile Mute de V. A. Urechia In editia cleat dupe ce filologii vor Intreprinde si
sa. Se tie ca anexa latina a lui Toppeltin pentru limba acestor secole 2 studii serioase
cuprinde istoria Transilvaniei dintre anti de fonetica si ortografie privind toate gra-
1383-1662 si ea Miron Costin a tradus-o iurile regionale.
In romlneste sub Mini Istorie de Crdiia Ungu-
reasca. Comentarli, variante, Interpolatil 1 adao-
sari. Sub acest titlu, alcatuitorul editiei
Transerlerea din ehirillea. 0 bung metcd1 grupeaza la p. 335-446, o multime de
a editorului In aceasta privintli, este folosirea lucruri foarte pretioase, dar si foarte diferite
transcrierii interpretative, far nu a transcrierii Intre ele. Aci gasim o bogatie surprinzatoare
prin transliteratie. Dificultatile In transcrierea de date referitoare la istoria fiecarui text In
si editarea textelor vechi constau In aceea ca parte : descrierea mss., Matta lor, steme care
uncle semne chirilice (96, 6, Ri, -k, 4, kb m.) arata precis si sinoptic Inrudirea dintre mss.,
stilt folosite de copistii vechi, cu diferite valori istoria editiilor anterioare (facuta In mod cri-
fonetice. inconsecventa lor In folosirea acestor tic), motivarea metodei folosite In editia de
litere se observe nu numai In cuprinsul acele- fata. Aci mai gasim Insa si comentarii intinse
iasi opere, dar in serierea aceluiasi cuvint : asupra datdrii operelor. De pild5, fcarte
indrEaptA, Indrkptia, 4driptki, 4ndriapt6 ; convingdtoare argumentarea ca De neamul
domnulti, domnuIll, domnulg, domnul. moidovenilor este opera de maturitate, scrisA
Transliteratia, ocolind rezolvarea problemei pe la 1686, tar nu de tinerete, scrisd pe la
(determinarea valorii vechi fonetice in compa- 1674, cum credea gresit C. Glurescu. Temeinic
ratie cu cea actuald), nu transcrie aceste argumentata este si opinia ca Istorie de Crdiia
semne dubioase sub raportul pronuntarii, Ungureascil a Post tradusa Intre 1672-1674,
ci le reproduce ca semne chirilice sau foloseste far nu la 1684, cum credea gresit G. Pascu ; sau
anume semne diacritice. Transcrierea interpre- ca nu Miron Costin este traducatorul In lati-
tativa le transcrie dIndu-le In mod consecvent neste al Letopisetului tarsi Moldovei" 1595-
valoarea foneticd, de obicei aceea apropiata 1661 (cum credea gresit Eug. Barwinski), ci un
de pronuntia actuald a limbiL literare (nu altul (neidentificat), care 1 -a tradus prin
pdnd, aim, intline ci pind, cline, mline). PH- 1699-1700. Aci mai gasim analiza si apreci-
vita ca transcriere interpretative, transcrierea erea mai larga a operelor. Dar, ce este mai sur-
lui P. este exacta si conseeventA cu indicatiile prinzator, act gasim si texte : variante, inter-
date la p. 35-36. Ne mkt totusi redarea lui polar!, adaose marginale toate acestea fiind,
la prin ie, In cuvinte ca boier, ieste, and se nu ale lui M. Costin (pe ale lui M. Costin le-a
tie precis a to = to (botar, taste). In con- trecut In note, la p. 41-334, ca aparat critic
trast cu aceasta modernizare nejuslifical a, se al editiei), ci ale copistilor ulteriori. Copistii
mentine terminatia arhaizanta ti, In cuvinte ca textelor medievale Sint, In felul lor, si ei autori,
filrli, tdtarti, chid se stie ca K, Kb avea shit colaboratori at lui, nedoriti si nestiuti de
si valoarea (1 (dee' : (dth, Marti). Se mentine autorul Insusi (In multe cazuri, autorul este
1 0 spune autorul insusi, la p. 35, In ob- 2 Asa cum pentru limba romina din sec.
servallile referitoare la chirilicile 6, 61. Cf. XIII XVI, cercetArile acad. Al. Rosetti si
si N. DrAganu, Transcrierea textelor chirilice, (numai pentru sec. XVI) ale lui I. A. Candrea
to Hrisovul", an. I (1941), p. 46 -59. au reusit sa ne dea solutii si concluzii precise.
www.dacoromanica.ro
5 RECENZII 213
wort. 'n momentul cind se face copia). Deci a poporului romin, atent fats de uncle trasti-
partea de contributie din copiile for nu trebuia turi etnice ale taranimii, observator obiectiv
izolata de text, ci trebuia puss sub text, In (dar atft) al starii de mizerie In care se afla
aparatul critic. Modul cum a copiat, trebuia taranimea.
sa se comenteze de editor. Caracterul partial progresist al ideologiei
Cu alte .cuvinte, din punct de vedere cronicarului mai apare si din modul cum
tehnic, toata partea aceasta de comentarii InfatiseazA ¢i discutA elementele de cul-
etc. se putea distribui mai organic asa : tura, dar partea aceasta este putin dezvaluita
variantele, interpolarile la lexte; comentariile de autorul introducerii. In acest sens ar putea
referitoare la istoria textului, ca prezentdri fi folosite pasajele referitoare la Alexandria
monografice In fruntea fiecdrui text In paste; (cartea popularA) ¢i cea adevarata" (a lui
analize, caracterizari, aprecieri de opere, to Q. Curtius Rufus), la Esop ¢i Esopia, pasajele
studiul introductiv. Aceasta distribuire poate, In care exprima regretul ca tiparul nu poate
nu rAspunde comoditatii grafice 1, dar este tipari carti cu continut laic si observatia ca
singura care satisface cerintele cercetatorului operele create se difuzeazA greu prin izvoa-
stiintific ¢f Intr-o masura mai mica, cbiar dele" copistilor. Orizonturile lui culturale se
pe ale cititorului curent ; ea ajuta efectiv lArgesc prin folosirea scriitorilor clasici, prin
cercetarile comparative asupra textelor. cunostintele lui fn domeniul prozo diet, metricei
Introducerea (p. 5-36) si comentariile ¢i versificatiei s.a. Cunoasterea unor studii
MIA bine alcAtuite ; sInt folosite sintetic speciale scrise de D. Popovici (Ideile teoretice
toate faptele esentiale cu privire la viata, ale lui M. C. despre literatura), N. Lascu
Rctivil atea istorica (de cronicar) si maiestria (Ovidiu In opera lui Miron Costin) si T. A.
artistica a lui Miron Costin. Autorul aplica Naum (Elogiul Italiei) ar fi scos pe P. din
Invatatura materialist-dialecticA, explicind rezerva de a acorda numele de umanist lui
faptele lui Miron Costin (educatia, cultura, M. Costin (nimic nu ne obliga a aprecia pe
ca ostean, ca diplomat polonofil, ca drectator) umanistii altor tars dupa umanistii italieni ai
In functie de epoca respectivA (jum. a Bona Renasterii).
a sec. XVII), caracterizata prin exploatarea M. Costin este cel mai mare cronicar si
taranilor de catre marii feudali, prin con- scriitor al nostru din sec. al XVII-lea. Le-
tradietii ¢i lupte Intre partidele boieresti topisetul tariff Moldovei" 1595-1661 a inspi-
(Cuparestil urau de moarte pe Costinesti) rat pe multi scriitori romfni din sec. XIX sl
¢i prin numeroase rAscoale (1633, 1655, 1671) XX. Intre acestia trebuie sa punem ¢i pe
Impotriva tiraniei voievozilor ¢i exploatarii Eminescu, care, Intr-o prefata scrisa pentru
latifundiare. La acestea se mai adaugA sl culegerea lui E. Baican de palavre si anec-
exploatarea otomana ¢i dependenta noastre dote (1882), foloseste satiric vorbele puse
tap de turd. Miron Costin, In aceste conditii de M. Costin, idilic in gura lui Miron Bar-
economice, sociale ¢i politice, apare Ca un novski, ca e dulce domnia la Moldova".
luptator cu condeiul (de multe on ¢i cu P. P. Panaitescu a reusit sa facA dreptate
fapte) Impottiva tiraniei domnilor, ca un ilustrului cronicar, sa-i redea opera asa cum
sustinator al luptei lmpotriva jugului oto- a scris-o el acum vreo 300 de ani. Editia data
man, patriot, constient de originea glorioasa de E.S.P.L.A. In conditii tehnice superioare
(volume legate In pima, htrtie velina satinata,
ilustra(ii, indict de orientare, glesar) ne dA
I Prin eliminarea variantelor fonelice, con- posihilitatea sa apreciem opera lui M. Costin
cordanta dintre textul de bazA ¢i variantele In toata complexitatea ei : ca izvor istoric,
de fond In cuprinsul aceleeasi pagini, nu mai maiestrie artistica, izvor pentru studiul limbil
constitute o greutate in munca ¢i tehnica
tipografica de azi. literare si pentru studiul gindirii noastre
www.dacoromanica.ro
214 RECENZII 6
social-politice, ca opera de propaganda dincolo poranilor lui prin traducerea in romineste a

de hotarele Moldovei, ca sursa de patriotism unor opere scrise In alte limbi.
slat mijloc de a imbogati cunoltintele contem- Dan Simonescu
I. ADAM N. MARCIT
Studii despre dezvoltarea capitalism/1112a in agricultura Rominiei, vol. II
Ed. stiintifica, Buc., 1959, 480 p.
Pentru cercetatorii istoriei economiei na tio- aprofunda justetea liniei strategice $i tactice
nate, studierea relatiilor agrare constituie una a Partidului, In diferhe etape de dezvoltare
din preocuparlle insemnate ale activitatii tor. istoricii, a dezvalui substratul economic obiec-
Aceasta decurge din rolul pe care 1-a jucat tiv din care izvorau sarcinile pe care si be
cconomia egret% in cadrul economiei nationale, punea spre rezolvare Partidul Comunist.
din faptul ca analiza proceselor economice In afara de aceasta, este cunoscut, ca
petrecute In sistemul agrar usureaza Intele- ultimul parer al secolului al XIX-lea $i Ince-
gerea intregil evolutii economice si sociale a putul secolului al XX-lea se caracterizeaza
Romtniei, permite sa se stabileasca trasaturile in istoria Romtniei printr-o stare de perma-
comune, generale, ca si ceea ce a Post specific, nente framintari $i puternice miscari taranesti.
particular economics trail noastre. Examinarea Ele au culminat in 1907 cu marea rascoala a
evolutiei sistemului agrar ne da posibilitatea poranilor, eveniment remarcabil In istoria
sa adoptam o pozitie eft se poate de favorabila luptelor revolutionare ale poporului nostru.
pentru a dezvalui esenta regimului burghezo- Or, analiza problemei agrare ne da cheia
mosieresc, structure sociale gi dispozitia Intelegerii proceselor objective care generau
fortelor de clasti In tare noastra. Problema aceste rascoale, face posibila lamurirea rolului
agrara a constituit unul din obiectivele prin- si insemnatatii tor, scoate cu pregnanta in
cipale ce se cereau sa fie rezolvate potrivit relief izvorul ce revolutiona masa de tarani.
intereselor vitale ale taranimii 0i necesitatilor Pornind de la cele amintite mai sus, ni se
de dezvoltare a tariff In procesul desavirsirii pare utila si binevenita aparitla volumulul II
revolutiei burghezo-democratice. Partidul Co- al lucrarii lui I. Adam si N. Marcu Studii
munist Romtn a mostenit si a preluat ca despre dezvoltarea capitalismului In agricul-
sarcina practice puss de istorie rezolVarea tura Romtniei ". Primul volum, aparut In
problemei agrare. La Congresul al V-lea, anul 1956, a Post consacrat reformei agrare
zdrobind teoria nefasta a neoiobagiei emisa din 1864 si procesului de descompunere a
de C. Dobrogeanu-Gherea,Partidul Comunist a taranimii In perioada de dupd reforma pins
definit caracterul 01 perspectivele revolutiei to anul 1916.
in fata careia se afla Rom Inia, stabilind locul El a lost recenzat In revistele de speciali-
problemei agrare to cadrul acestei revolutii. tate 1. Desi recenziile respective contin unele
Dupe eliberarea tarn noastre de sub jugul
fascist, Partidul Comunist a Infaptuit pe tale 1 Vezi Tudor Paul, Unele observalli critice
cu privire la lucrarea Studii despre dezvoltarea
revolutionary reforma agrara din 1945, faurind capitalismului to agricultura Romtniei (dupd
alianta chisel muncitoare cu taranimea munci- reforma din 1864)" de T. Adam si N. Marcu,
toare si creind prcmisele transformarii socia- In Analele Institutului de Istoria Partidului
liste a satului. de pe MO C.C. al P.M.R.", 1956, hr. 6,
Studierea problemei agrare este reclamata
p. 172-182 ; V. Ionescu, 0 contribulie la stu-
dierea dezvoltdrii capitalismului In agricultura
prin urmare si de necesitatea de a intelege $i Romtniei, to Probleme economice", nr. 9,
www.dacoromanica.ro
7 RECENZII 215
afirmatii contradictorii, In general s-a apre- reformei din 1864 se trece la analiza concreta
ciat ea fructuoasa munca depusd de autori, a relatiilor si formelor de productie existente
subliniindu-se In acelasi timp necesitatile in agricultura tarii noastre. In lucrare se
adtncirii nivelului teoretic al lucraril 1. supun cercetdrii nu o singura gospodarie
Limitele cronologice ale him-Aril se situeaza moliereascA sau un grup de gospodarii In
Intre reforma agrara din 1864 chid a Post care se reflecta, de altfel, intreaga structura a
abolitd iobdgia si perioada imediat pre- relatiilor agrare, ci se examineaza sistemul
mergatoare participarii Rominiei la primul agrar In ansamblul sau, pentru a-i surprinde
razboi mondial imperialist 1916-1918. Vo- configuratia, incercind sa se stabileasca rela-
lumul al doilea este sectionat In 3 parti, tine dintre clase In procesul productiei agricole,
examinindu -se succesiv urmatoarele probleme : greutatea specifics a diferitelor forme de pro-
transformarea capitalists a gospodarlei mo- ductie, deplasarile ce se produc In cadrul
siereF,ti, dezvoltarea agriculturii cu caracter acestor forme, dinamica dezvoltarii.
comercial $i, In sfirsit, cauzele, urmarile si Dotia capitole din lucrare (cap. II si III)
importanta miscarilor taranesti de la sfirsitul trateaza In cea mai mare parte raporturile
secolului al XIX-lea si Inceputul secolului dintre marii arendali si mosieri. Se subliniaza
al XX-lea. In mod just ca In ansamblul relatiilor agrare
Lucrarea, luata In ansamblu, si mai ales din Romtnia, In cea de-a doua jumatate a
eel de-al doilea volum, se bazeaza pe un secolului al XIX-lea si la Inceputul secolului
bogat material faptic. Feta de lucrarile pre- al XX-lea o importanta de prim plan capata
cedente autorii an reusit sa largeasca apre- figura marelui arendal. Procentul suprafetelor
ciabil baza documentary a studierii problemei arendate se afla in raport direct proportional
agrare. Autorii au cautat sA interpreteze cu dimenslunile proprietatilor. Latifundiile
unitar bogatul material faptic, bazindu-se de peste 3 000 ha se arendau In proportie de
pe indicatiile metodologice ale clasicilor aproape 75 %. Datele dip Rominia conf Irma
marxism-leninismului, in primul rind pe lucra- Inca o data justetea tezei mnarxist- leniniste
rile lui Vladimir Ilici Lenin care a supus unei asupra parazitismului 'Tiara proprietali fun-
analize profunde $i multilaterale sistemul ciare.
agrar din Rusia, foarte apropiat In ceea ce Sint interesante calculele, efectuate In
priveste structura sa interns de cel din Romtnia buns masura pe baza materialelor de arhivA,
epocii care formeaza obiectul lucrarii recen- din care rezultA crelterea arenzii percepute
zate. de mosieri de la marii arendabi In diferite re-
In prima parte a lucrarii autorii scot In giuni ale tarii la sfirsitul secolului al XIX-lea
evidenta faptul ca sistemul agrar, alcatuit si Inceputul secolului al XX-lea. Data fiind
pe terenul reformei eliberatoare" din 1864, a extinderea sistemului marii arendari In
Post un sistem de tranzitie, care Imbina elemen- Rominia, este meritorie Incercarea intreprinsa
tele modului de productie capitalist cu formele de autori de a elucida continutul economic
de exploatare feudale, duel continutul for al acestui sistem, natura marelui arendas
economic. probleme indispensabile pentru intelegerea
De la expunerea teoretica, a datelor refe- justa a relatiilor agrare si a gradului de dezvol-
ritoare la caracterul tranzitoriu al sistemului tare a capitalismului la sate. Concluzia la care
agrar din Romtnia In perioada posterioara se ajunge In lucrare este, In general, accep-
tabila : De cele mai multe on se scrie In
sept. 1956, p. 131 -136; VI. Dkuleseu, Ctleva lucrare acelasi arendal ImbinA elementele
observant pe marginea unei lucrdri de istorie caracteristice ambelor tipuri (de exploatare
economical, In Studii, an. X (1957), nr. 2, D.H.) folosind, de pildA, sirnultan atit Want
p. 177-189. dijmasi cit gi muncitori salariati" (p. 30).
1 In special Tudor Paul In recenzia sa a
atras atentia asupra acestci chestiuni. Aceasta concluzie necesita o argumentare mai
www.dacoromanica.ro
216 'RECE1+1211 8
temeinica, far unele afirmatil anterioare potrl- In unele judete, ca de pildd \awe, la peste
vit cdrora In sistemul agrar din Romfnia ar 200% fatA de dijma. Pe o bazd documentary
II existat cloud tipuri distincte de arendasi : temeinici se ilustreaza In lucrare procesul
capitalist 11 asa-zis de tranzitie (p. 29-30) cresterii cantitative a dijmei la sfirsitul seco-
trebuiau Inlaturate, deoarece ele se referd la lului al XIX-lea si Inceputul secolului al
cazuri cu totul speciale si, fArd mentiuni XX-lea. Din pdcate, materialul faptic nu este
corespunzatoare, shit de naturd sa puny sub suficient de prelucrat recurgindu-se de multe
semn de intrebare valabilitatea concluziei. on la exemplificAri brute, care se pot Inmulti
Deed relatiile dintre /nosier' si marii aren- dupa vole, dar nu permit evaluarea generala
dasi erau relatii dintre cloud paturi exploa- a fenomenului.
tatoare, care-si Imparteau supramunca si De asemenea, explicarea teoretica a pro-
chiar o parte din munca necesard a producd- cesului de cre.stere cantitativa a dijmei corn-
torilor directi, In schimb relatiile dintre porta demonstratii mai aprofundate si mai
molten si arendasi, pe de o parte, si tdrA- temeinice cleat afirmatiile generale care se
nimea muncitoare, pe de altA parte, erau cer ele Insele dezvaluite, cum ar fi : Cauza
relatil dintre exploatatori si exploatati avind acestei cresteri a cantitatii dijmei si a agravArii
la bazd dependenta economics a majoritAtii exploatarii taranimii In cadrul acestui sistem
tArdnimii, indiferent di ea se exercita In se mentioneazd In lucrare trebuie cAutatd
cadrul formelor de exploatare capitaliste In relatiile de trecere de la feudalism la capi-
sau in cadrul sistemului bazat pe dijma. talism... care poate duce la cele mai crunte
Relatille dintre Omni si marii proprietari forme de exploatare a taranimii de catre
In cadrul sistemului de mimed In dijma slut mosieri si arendasi" (p. 99-100). Problema
tratate in capitolele IV si V ale lucrdrii. to s-ar fi pus pe adevdratul teren de rezolvare
aceste capitole se urmareste cu precadere deed autorii ar fi analizat mecanismul rapor-
elucidarea urmAtoarelor probleme : formele turilor dintre stabilitatea fortelor de productie,
sub care se storcea supramunca de la produ- proprii sistemului bazat pe dijma 3 si regle-
cdtorif directi si cresterea cantitativd a dijmei mentarea exportului de cereale pe scud lArgita,,
la sfIrsitul secolului al XIX-lea si Inceputul In conditiile existentei crizel agrare.
secolului al XX-lea. Se subliniazd just ca in elude persistentei ramAsitelor feudale,
pentru sistemul agrar din Romfnia era carac- formele de productie capitaliste tai croiau
teristica diversitatea 1mbindrilor celor trel drum neincetat In gospodaria mosiereasca In
forme ale rentei : renta In mimed, sau dijma perioada de dupd reforma din 1864. Largirea
la tarla, renta In produse (dijma de-a valma) sferei relatiilor capitaliste Insemna, In condi-
si renta In bani. Forma rentei In produse si tiile date, restringerea sferei relatiilor de tip
In mimed prevala asupra daril In bani. Dijma feudal. Progresele capitalismului se reflectau
cu variantele ei se practice In 1912 comune 1ntr-o serie de indict ca : folosirea de masini
din 2898 cite existau la Inceputul secolului si unelte perfectionate In procesul productiei
al XX-lea in Romlnia 1. agricole, utilizarea mlinii de lucru salariatii,
Un element substantial, care intra In specializarea productiei agricole, cresterea su-
componenta platilor pentru arenda a pamtn- prafetelor supuse culturii In conditiile redu-
tului 11 alcAtuiau suprasarcinile sau rusfe-
cerii simultane a numdrului muncitorilor
turile, obligatii suplimentare In cadrul cd- pe unitatea de teren cultivat, efectuarea
rora rolul precumpAnitor 11 aveau prestatille
unor Imbundtatiri si amelioratii funciare etc.
In munci. Suprasarcinile reprezentau apro-
ximativ 46% din dijma obisnuitd ridiclndu -se
2 V. I. Lenin, Opere, vol. 3, E.S.P.L.P.,
I G. D. Scraba, &area sociald a sdteanului, 1955, p. 170 ,179, 204; vol. 6, E.S.P.L.P.,
Buc., 1907, p. 188-189. 1953. p. 112.
www.dacoromanica.ro
9 RECENzll 217
Doua dintre principalele aspecte ale pa- priveste dezvoltarea agriculturii cu caracter
trunderii formelor de productie capitaliste comercial la situatia din alte tars.
In agricultura si anume utilizarea masinilor Pornindu-se de la caracterul pronuntat
si a fortei de munca salariate se trateaza In cerealier al agriculturii Romlniei, lucrarea se
mod special intr-un capitol din prima parte a oprelte pe larg asupra factorilor care scot In
lucrarii, iar alte aspecte formeaza obiectul evidentA comercializarea agriculturii cerea-
pArtil a Il-a intitulata Dezvoltarea capitalls- Here. Se arata pe bazA de numeroase date
mului cu caracter comercial". Pe ling& datele statistice pfocesul cresterli suprafetelor supuse
privind numarul masinilor si uneltelor agri- culturilor cerealiere, al cresterii productiei
cole perfectionate din agriculturA, a ritrriului totale, evolutia productiei medii la ha si a
introducerii lor, numarul muncitorilor agricoli productieipe cap de locuitor etc. (p. 201 -209).
salariati, folosirea muncitorilor strAini In Analiza economic& a dezvoltArli agricul-
gospodariile mosieresti, pretul diferitelor munci turii cerealiere cu caracter comercial Impune
agricole si salarizarea muncitorilor, In capitol Insa largirea sferei de investigatii Intreprinse
se IncearcA sa se stabileasca proportia dintre de autori. Deosebit de important ar ft, de
suprafetele cultivate pe baze capitaliste (cu pildA, stabilirea proportiei In care participau
inventar propriu) si pe baza sistemuld de pe plata interne diferite grupe de gospodarli
muncA In dijma (cu inventar tarAnesc) pe ale populatiei satesti, inclusiv proportia dintre
un numar de 37 de =sit, din diferite judete cantitatea de cereale pe care o furnizau
ale tarsi (p. 130-131). mosierii si cea pe care o furnizau tgranii. De
asemenea, prezenta interes, din punct de
*
vedere economic, sA se stabileasca, In com-
Unul din indicii de seama care reflect& paratie cu alte IAA, raportul dintre canti-
progresele capitalismului din sistemul agrar Mile de cereale exportate si cele incluse In
al Romintei In perioada de dupa reforma din circuitul pieta interne. Capitolul consacrat
1864 Il constitute dezvoltarea agriculturii cu exportului de marfuri agricole (XIV), redA
caracter comercial. Desi productla de Tarim.' In general tabloul eomertului RomIniei cu
In agriculturA precede modului de productie cereale si alte culturi agricole In perioada
capitalist, totusi, numai o datA cu pAtrunderea posterioarA reformei agrare din 1864 pin& la
formelor de productie capitalist& ea capAtA primul razboi mondial imperialist. Sint inte-
extindere, tinde sA se generalizeze, productia resante tabelele comparative dintre exportul
se subordoneaza tot mai mult pietil determi- de marfuri agricole al Hominid si ale altor
nind specializarea agriculturii. OM exportatoare. Din cadrul preocuparilor
Problemele pe care le comport& studiul autorilor a scApat Insa organizarea transpor-
agriculturii cu caracter comercial slut tratate tului de cereale, expunerea mai pe larg a
amplu si rezultativ In cea de-a doua parte a situatiei grtului si a celorlalte cereale romt-
lucrAril recenzate. In comparatie cu prima nesti pe diferite piete europene, legaturile
parte, expunerea partii a doua ctstiga In clari- dintre firmele de export strAine Ii organi-
tate si preciziune stiintificA. Textul nu este zatiile romtnesti corespunzatoare.
IncArcat cu simple exemple ilustrative, pre- Se impunea de asemenea ca autorii salt
zentarea e convingAtoare si se urmareste cu concentreze mai mult atentia asupra tendin-
usurintA. Profitind, e drept, de o mai largA telor de acaparare a unor not debuseuri
bazA documental% autorii s-au straduit sa externe manif estate de marl! producatori de
examineze procesele In evolutia lor, recurglnd Mina si alcool In Inceputul secolului al XX-lea,
mai frecvent dectt In prima parte la compa- mat ales In directia Orientului apropiat
rarea diferitelor perioade pentru a stabili Turcia, Egipt etc. 1.
schimbArile survenite In evolutia agriculturii, 1 Vezi de exempla N. Menu, Industria
sap raportind situatia din Romtnia In ceea ce mare (1866-1906), Buc., 1906, p. 22.
www.dacoromanica.ro
218 RECENZii 10
Panic' et; examinarea problemelor pe care Oprindu-se asupra urmarilor social-

le comport dezvoltarea productiei de marfuri economice ale crizei, autorii privesc pro-
cerealiere in lucrare se abordeazd si o aerie blema oarecum ingust 01 aceasta constitute
de aspecte ale dezvoltdrii celorlalte culturt defectiunea principald a capitolului respectiv.
cu caracter comercial. Se aratA evolutia Deed se surprind efectele crizei In ceea ce
suprafetelor supuse culturilor de plante textile privesle dezvoltarea tehnico-productivd a agri-
$i oleaginoase, industriale, leguminoase fi culturii el situatia producAtorilor directi (veal
tubercule, vii gi livezi de pruni, se dau indi- p. 360-365) se scapA din vedere In schlmb
catii privind specializarea unor regiuni agricole urmatoarea problem' esentiald : ce urmAri a
(cap. XII) si mai ales se urmareste procesul avut criza asupra relatiilor social-economice
industrtalizarii produselor agricole (cap. XV), Ia sate, a grabit ea procesul de Inlaturare a
al fabrIcArli zaharului, spirtulut, uleiului, formelor de productie feudala sau a contribuit
crested' productiei de tutun etc. la conservarea lor, a fost, un factor Al dez-
Mai slab este reflectata in lucrare organi- voltArii sociale sau vechile conditii de pro-
zarea procesului de productie fn gospodaritle ductie au reulit sit se adapteze crizei, pe
specializate fn diferite culturi cu caracter alocuri chiar sit reInvie?
comercial, problemele productiei si a produc- Este cunoscut ca In ladle apusene, ca
tivitatil, rentabilitatea culturilor etc. urmare a scAderit considerabile a preturilor
Unul din capitolele de bazd ale lucraril, la produsele agricole In timpul crizei s-a Inre-
attt dupti importanta problemei abordate cat gistrat o scAdere a rentei funciare, a profitu-
si dupe realizarea stiintificd efectiv obtinutd rilor marilor arendali, paralel cu descresterea
este consacrat crizei agrare de la sfirsitul suprafetelor de pdmint supuse culturilor ce-
secolului al XIX-lea gi influenta ei asupra realiere cu Incercarile de adaptare Ia situatia
agriculturii Rom Intel. nou create. pe pieta prin introducerda unor
Sprijinindu-se pe indicaple metodologice procedee tchnice superioare.
ale clasicilor marxism-leninismului gi pe unele In Anglia, de pilda, numai In deceniul
materiale din literature sovieticd publicate 1875.1885 veniturile proprietarilor funciari
in romlneste autorii traseazd aspectele teore- au scdzut cu 30 %, eel al fermierilor cu 60%,
tice ale problemei si arata schimbarile pro- tar salariul muncitorilor agricoli cu 100% 1.
vocate de criza in dinamica productiei, a Acelasi lucru s-a observat In Franta 2 §I chiar
preturilor, a suprafetelor supuse diferitelor in Rusia s-a Inregistrat o scadere a preturilor
culturt, ca 01 pe cele ce in de continutul de arenda 3.
social-economic al crizei, de relatiile de pro- In Romlnia Insa scaderea pretului cerea-
prietate si de ascutirea contradictillor dintre lelor nu numai ca n-a fost InsotitA de o scddere
munca si capital. Dupd aceea autorii exami- a veniturilor pe care le obtineau molierii si
neazd unele trasaturi ale crizei agrare fn arendasii, ci, dimpotrivd, s-a Inregistrat tocmai
Rominia. Cu precAdere slut analizate uncle Yn aceasta perioadd un ritm uimitor de cres-
fenomene din domeniul productiei fI circula- tere a arenzilor, a rentei funciare, a pretului
tie', indicli productivi ce pun In evidenta pamtntului etc. Dacd ar fi sit ne situtim pe
criza din economia rurald. Intrucit criza li,a terenul productiei capitaliste, aceste procese
gasit expresia la suprafata fenomenelot
sociale In scAderea preturilor, autorii pre- 1 Tugan Baranovschi, Ilepnomitiecime
npirancw, p. 144, citat dupe P. I. Lealcenko,
zintd pe larg dinamica preturilor la cerealele Pyccisoe BepnoBoe xoaalkeTBo B clicTeme
rominelti, aratind ca ea reflector In general mupoBoro X03fitACTBay Moscova, 1927, p. 14.
procesele petrecute pe pieta mondiald. Nu slut 2 I. Levitovski, CeabcicoxoentieTneamin
lipsite de interes uncle constatdri cu privire lipnalic BO OpaFILKII, Moscova, 1898, p. 13.
3 P. I. Leascenko, Comianbnan axono-
la schimbarile survenite In raportul dintre pre- Mum ceabcRoro xoanticTria, Moscova, 1930,
tulle produselor agrare si cele industriale. p. 257.
www.dacoromanica.ro
11 RECENzi I 219
slut contradictorii, actioneazd In sensuri opuse, tardnimii muntitoare, deoarece In conditiile

se exclud unele pe altele. Ele si-ar putea gas" unei tehnici Inapoiate si a preturilor de arena
explicatia numai In cazul and pretul de pro- crescinde, numai printr-o spoliere nelncetata
ductie, in agricultura Rominiei, organizata a producatorilor directi, prin scaderea canti-
pe baze capitaliste, ar fi cu mult mai scdzut tatii de produse ce le revenea acestora din
-dectt In alte tart, datoritd unei Inalte produc- 'masa Intregii productii obtinute, printr-o ofen-
tivitati a muncii, a sup erioritatii covirsitoare a siva sistematica asupra produsului necesar,
hazel tehnico-materiale de productie si deci a puteau sa verse pe plate cantitati sporite de
unor cheltuieli de productie scazute. cereale ieftine.
Este evident ca agricultura RomIniei nu Criza agrard de la sfirsitul secolului al
dispunea de o superioritate tehnico-materiald XIX-lea nu eft fecta astfel veniturile marilor
ci se afla, dimpotrivd, fast de agricultura proprietari, acestia au suportat-o relativ
altor tart apusene, Intr-o inapoiere cruntd. usor" dar rep ercutindu-se pe terenul sistemu-
Dar In sistemul agrar din Rominia s-au lui agrar din Rominia, efectele ei erau cu mult
gasit elemente care au permis marilor proprie- mai adinci, Intrucit ea a agravat criza in-
tari fl arendasi. nu numai sa pareze rezul- terns, de structure a intregului sistem eco-
tatele crizei pe linia scaderii preturilor, ci nomic agrar, a accentuat contradictiile social-
sa-si asigure concomitent venituri sporite exer- economice existente la sate, ceea ce a dus la
citindo presiune creschidd asupra pietei ascutirea luptei de clasd, la o permanents
apusene prin desfacerea unor cantitati de Incordare a relatiilor dintre mosieri si tArani.
cereale din ce In ce mai marl. Dacd In tarile apusene, asa cum arAta
Prosperitatea" aparenta a agricultuiii ro- Lenin, criza agrara de la sfIrsitul secolului al
minesti, judecata dupd capacitatea ei de con- XIX-lea a grAbit In general evolutia socials, a
curenta pe piata externs, avea la bazd per- impuS specializarea continua a agriculturii, a
petuarea formelor de exploatare semifeudale, eliminat stagnarea patriarhald 2, In conditiile
intensificarea si agravarea exploatdrii in cadrul concrete ale Rominiei, criza a contribuit la
sistemului bazat pe dijmd. Motlerii si arendasii ascutirea contradictiilor sociale izvorlte din
n-ar fi putut face rata situatiei create de formele de exploatare semifeudale. V. I. Lenin
criza cautind iesirea In trecerea la o agricul- a ardtat ca, In anumite conditit, criza poate
turd intensive, deoarece pentru aceasta s-ar fi duce pe alocuri la regres tehnic, la invierea
cerut enorme investitii care sa egaleze si relatiilor si formelor medievale ale economiers.
chiar sa Intreacd gradul de dezvoltare a agri- In ceea ce prive§te latura tehnico-agricold
cutturii din Wile apusene. In schimb, mosierii a chestiunii, efectele crizei s-au manifestat In
si arendasii din Rominia puteau SA lupte cu extinderea suprafetelor insamIntate cu cereale
efectele crizei aruncind pe pia% cantitati tot pe seama pasunilor, in decAderea unei ramuri
mai mart de cereale-marfd, recurgind la meto- importante a economic' rurale cum este cres-
dele semifeudale de exploatare, care nu recta- terea aniinalelor, In imposibilitatea de a trece
mau cleat neinsemnate cheltuieli de productie la un sistem intensiv de agriculturd bazat pe
pe ansamblul sistemului agrar. specializare, deci In rolul covirsitor pe care
Marti proprictari nici nu puteau si nici nu I-a jucat productia cerealierd In agricultura
erau interesati sa orienteze agriculture In mod Rominiel.
brusc pe fdgasul formelor de productie capi-
taliste, asa cum sugerau unii socialist' 1 ci se Pe linga observatiile mentionate pc par-
lineau strIns de vechile metode de exploatare. cursul expunerii continutului lucrarii, vom
Ei aruncau astfel povara crizei pe umerii semnala Inca unele deficiente care afecteaza in
1 Vezi Munca, 4 iulie 1893, an. IV, nr. 19 ; 2 V. I. Lenin, Opere, vol. 4, E.P.L.P.,
ibid., 10 tulle 1894, an. V, nr. 19 ; ibid., 3 iulie 1953, p. 142.
1894. an. V, nr. 18 ; vezi an. I, nr. 18. Ihidem.
www.dacoromanica.ro
220 12ECEN2II 12
special nivelul de interpretare al acestei lucrarl de dupa reforma din 1864 lipseste constrin-
utile In general, mai ales prin latura ei docu- gerea extraeconomica, apare evidenta tendinta
mentary. Una din deficientele lucraril, proprie de a se face din aceasta un criteriu pentru a
ambelor volume, dar atenuatA oarecum in vo- estompa esenta economics a relaftilor de rentA
lumul al II-lea, ette aceea cA autorii supraeva- nAscutA pe baza sistemului de muncA in dijma.
lueaza, pentru perioada cercetata, gradul de Referitor la dijma la tarla si dijma de-a valma
maturizare capitalistA a agriculturii Rominiei. se scrie, de pita, urmatoarele : Spre deose-
Este incontestabil ca In comparatie cu perioada bire de dijma la tarla, care aminte§te (subl.
reformei agrare din 1864, la inceputul seco- ns. D.H.) Intr-o oarecare mAsurA renta In
lului al XX-lea transformarea capitaliste a muncA, fiind o ramasita a acesteia, dijma
agriculturii in Romtnia Muse pasi mars Ina- de-a valma aminteste, Intr-o anumita mAsurA,
lute. Capitalul ajunsese o forte In satul romt- renta In produse" (p. 62-63). In realitate,
nese, relatiile capitaliste 1si croiau drum tot apropierea dintre dijma la tarla si dijma
mai accentuat. Indici de bazA Ca folosirea tot de-a valma cu renta in muncA si renta In
mai Intensa a nilinii de lucru salariate, utili- produse nu se reduce la o simpla amintire"
zarea masinilor si uneltelor agricole perfectio- sau asemanare" (vezi p. 61) ci In ceea ce
nate in procesul productie] agricole, descom- priveste esenta economicA, ele nu se deosebesc,
punerea si diferentierea tArAnimii, cresterea cu toate modificArile pe care le suferA, oricit
'4 t! pr a f et el or agricole, dezvoltarea agriculturii de insemnate ar ft ele, o data cu procesul
cu caracter comercial etc. pun in evidenta cu tranglormarii capitaliste a agriculturii. Desi
pregnanta acest lucru. taranul formal este liber, deft el are dreptul
Sfera relaftilor de productie capitaliste nu sA intre in relatii contractuale libere cu pro-
ni se pare insA cA a inlAturat Intr-o mAsurA prietarul pAmintului, dacA trebuie sA lucreze
atit de InsemnatA sistemul bazat pe dijmA, cu innentarul sdu pAmintul mosierului, se sta-
pe ctt reiese din sustinerile autorilor lucrarii bilesc relatii economice de tip feudal, dupA
Studii despre dezvoltarea capitalismului In continutul lor, on toate cA formal shit Incor-,
agricultura RomIniei". porate unor raporturi contractuale burgheze.
Deed se determinA just tendiaa, directia V. I. Lenin a scos In evidenta in nenumarate
sl chiar itmul dezvoltArii capitaliste a agricul- rinduri acest lucru extrem de important pentru
turii, In lucrare se exagereaza momentul, fixarea sarcinilor objective ce se cereau rezol-
gradul, nivehil dezvoltarii. Concentrindu-si vate de cAtre fortele Inaintate ale societatii.
focul polemicii Impotriva acelor autori ce mi- In perioada primei revolutii ruse (1905 1907)
nimalizau dezvoltarea relaftilor de productie V. I. Lenin scrie urmAtoarele, referindu-se la
capitaliste $i obiectau chiar Impotriva carac- agricultura din Rusia care, anallzatA din punct
terulul capitalist al evolutiei sistemului agrar, de vedere al gradului de dezvoltare capita-
dezvaluindu-se de multe on cu succes, pe bazA lista, era mai avansatA decit cea din Romtnia :
de cifre, inconsistence aftrmaftilor lui Dobro- Iobagia se considers desfiintatA. In realitate
geanu-Gherea, in lucrare se forteaza uneori insA mosierii (datorita pamtnturilor adunate
nota si se cade Intr-o eroare contrail. Tendinta de et prin jai) continua a pAstreze in mlinile
Mita de supraevaluare a gradului de matu- for o putere atit de mare inctt si astAzi 11 tin
rizare capitalistA a agriculturii pentru perioada pe Oran Intr-o stare de dependenta lobaga
de inceput a secolului al XX-lea, isi &este prin munca in dijmd. Munca In dijmA nu este
expresie In lucrare atit In faptul cA unele pro- altceva decit lobAgia contemporanA" 1.
cese si fenomene economice sInt interpretate
inexact, imprecis, clt si In erorile ce si-au
Mut loc In ealcularea unor date statistice. 1 V. I. Lenin, Opere, vol. 12, E.S.P.L.P.,
1957, p. 254. Indicatii asemAnAtoare se gasesc
Astfel, in prima parte a lucrarii, por- si in volumul 20, Ed. P.M.R., 1950, p. 316
nindu-se de la considerentul cA in perioada si 237 ; vol. 6, E.S.P.L.P., 1953, p. 113 ;
www.dacoromanica.ro
13 RECENzII 221
Tot tendintei de supraevaluare a stadiului V. 1. Lenin scotea In evidenta acelasi lucru :

de maturizare a relatiilor capitaliste la sate ...se stie ca In satul nostru arendarea are
sau unei regretabile confuzii se dato- adesea un caracter mai mull feudal decit
reste si acceptiunea eronata care se da In burghez, far arenda organizata mai mult
lucrare arenzii In bani platita de catre produ- renta In bani" (adica renta feudala transfor-
catorul direct proprietarului de movie ca mata) decit renta capitalists (adica surplusul
exprimind relatii economice capitaliste indi- la profitul Intreprinzatorului) " 2. Or, In lucrare
ferent de organizarea procesului de productie se are In vedere tocmai variantele indicate de
pe o movie sau alta si de scopul In care se is V. I. Lenin, adica plata In bani pentru o bucata
In arena pamintul. Este surprinzator faptul de pamint pe care taranii o cultiva cu inventar
ca, la 3 ani dupa aparitia primului volum al propriu. In cazul de rata relatiile de renta se
lucrarii, autorii persists In aceasta eroare ele- nasc intre proprietari funclari si tarani mun-
mentara cautInd sa fats din forma plAtii citori, far nu /litre proprietarul funciar, aren-
criteriu pentru definirea naturii social-eco- dalul capitalist $i muncitoril agricoli salarlati,
nomice a rentei ,,... In cazul clnd arenda nu cum are be in candtiile rentei capitaliste.
se transforms In prestatii in munca ci este Renta funciara este o categoric social-eco-
platita efectiv In bani (de catre producatorul nomica proprie cItorva tipuri de relatii de pro-
direct pentru folosinta proprie a produselor ductie Si faptul ca renta capitalist& este platita
agrare D.H.) se scrie In lucrare avem In bani nu inseamna ca once rent§ platita
de-a face cu relat.ii capitaliste sau treceri In bani este de natura capitalista. Prin sine
directe spre acest sistem..." (p. 64). Rezulta Insasi, plata In bani nu numai ca nu determine
.deci, se scrie In alta parte ca o anumita dar nici nu exprima continutul de class al
parte a arenzilor In bani (e vorba de acea parte rentei 3. Sub Invelilul banesc al rentei se poate
care an se transforms In prestatii in munca ascunde o exploatare cu caracter feudal, ca-
D.H.) poate fi socotita ca exprimind re- pitalist, sau combinat.
latii capitaliste..." (p. 65). In realitate, schim- Tipul rentei percepute In bani de catre
barea formai de plata sub care economic se mohier sau marele arendas la care se referfi
realizeaza marea proprietate mosiereasca, nu concret autorii lucrarii recenzate, nu repre-
schimba insasi caracterul relatiilor de pro- zenta excedentul peste profitul mijlociu, rea-
ductie. Daca taranul nu is pamIntul in scopuri lizat pe baza modului de productie capitalist,
lucrative, ci pentru necesitatile proprii, sis- ci Inghitea Intregul plusprodus exprimat In
temul bazat pe dijma nu tsi schimba automat bani al producatorului direct. K. Marx privea
esenta transformindu-se in sistem capitalist ca precapitaliste toate formele rentei In care
numai pentru ca producatorul direct, in loc producatorul direct ce posedii conditii de mun-
de produse sau prestatii In munca plateste ca, i se opune pamIntul ca mijloc de productie
mosierului (respectiv marelui arendas) renta aflat in proprietate strains, izolat de el. Prin
In banL V. I. Lenin scria ca sistemul muncii renta de bani, spre deosebire de renta funciara
In dijrna, consta in cultivarea pamintului cu industriala sau comerciala, bazata pe modul
inventarul taranilor din tmprejurimi, forma de de productie capitalist, renta care nu este decit
plata neschimbtnd esenta acestui sistem (fie un excedent peste profitul mijlociu scria
ea e vorba de plata In bani, ca In cazul muncii Mast analizind formele rentei feudale lute-
cu bucata, sau de plata In produse, ca In cazul legem act renta funciara care rezulta dintr-o
dijmei pe din dour, fie ca e vorba de plata
I n pamtnt sau In terenuri" 1. In alta parte 2 Ibidem, vol. 6, E.S.P.L.P., 1953, p. 125.
3 Vezi mai pe larg In aceasta privinta,
vol. 19, E.S.P.L.P., 1957, p. 182 si 235; Kozodoev, I. I., 3emeabnan peirra npn Hann-
vol. 18, E.S.P.L.P., 1957, p. 235. Taaname, Moscova, 1956, p. 47, B. F. Porsnev,
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 3, Ed. P.M.R., Studii de economic politica a feudalismului,
1951, p. 172. Buc., Ed. stiintifica, 1957, p. 160-169.
www.dacoromanica.ro
222 RECENZII 14
simply schimbare de forma a rentei In produse, capftolul intitulat : Privire de ansamblu asu-
dupa cum sl aceasta din urma nu a fost cleat pra raporturilor dintre Oran', molten gi aren-
renta in muncA transformatA" 1. Marx sublinia dali la sfirsitul secolului al XIX-lea si Ince-
de asemenea ca autodezvoltarea rentei In bani putul secolului al XX-lea". Coneluzia prin-
nu duce la nasterea unor relatii de productie cipals Ia care se ajunge In lucrare e urm6-
calitativ not ; aparitia capitalismului la sate, toarea : ,,Caracteristica stadiului relatiilor de
scrie el : este conditionata de dezvoltarea productie din agricultura noastrS de la Ince-
generals a productiei capitaliste In afara agri- putul secolului XX o constituie deci faptul
culturil" 2. cA relatiile de productie capitaliste au Invins.
Cu totul altceva este faptul ca schimbarile pe cele semifeudale devenind preponderente"
pe care le aduce cu sine renta in bani In (p. 184). Aceeasi sustinere este formulate gi
relatiile dintre proprietarul funciar gi produ- Yn alts parte a capitolului : ...In primii ant
catorul direct slut prielnice crearii premiselor ai secolului XX... sistemul munch salariate
dezvoltarii relatiilor capitaliste, ca ea se ex- devine preponderent fats de sistemul munch
tinde pe baza productiei de marfuri presu- In dijma" (p. 180).
punInd deja o dezvoltare mai Insemnata a Formularile de mai sus prezintS un interes
comertului, a Industriei orasenesti ...a cir- deosebit, Intrucit acceptarea sau neacceptarea
culatiei banesti" 3. Renta in bani contribuie for ar presupune analiza Intr-o forma none a
la descompunerea formelor de productie pre- unor probleme sociale fundamentale, ca struc-
capitaliste $i la posibilitatea dezvoltarii for- tura socials a RomIniei gi dispozitla fortelor
melor capitaliste .de renta, tar in conditiile de class, continutul obiectiv al luptei taranimit
sistemului agrar din Rondnia in perioada cerce- din perioada respective, izvorul ce revolu-
tata in lucrare, chid relatiile de productie capi- tiona masa de Oran' etc.
taliste iii croiau drum tot mai mult atit In gos-
Aprecierile eronate cu privire la raportul
podaria moslereasca cat si in cea taraneasca,
dintre greutatea specifics a ramasitelor feu -
extinderea arendei In bani constituie un factor
dale si relatiilor capitaliste /si gasesc expresie
ce largea crearea premiselor pentru accele-
In faptul ca anumite calcule statistice shit
rarea procesului de Inlaturare a sistemului de
Intocmite unilateral, fare se se tins seama de
munca in (Mina, ramasita directs a feuda- Intreaga complexitate a fenomenelor social-
lismului.
economice.
Deosebit de evidentS apare tendinta de
supraapreciere a gradului de maturizare, a Asa de pilda, se considers ca Ia Inceputul
nivelului atins de dezvoltarea relatiilor de pro- secolului al XX-lea din cele aproximativ
ductie capitaliste din agricultura Romlnlei In 4 000 000 ha arabile detinute de marea pro-
prietate, doar 1 700 000 se lucrau pc baza
1 K. Marx, Capilalul, vol. III, partea a 11-a,
sistemului de muncA In dijma, restul de
E.S.P.L.P., 1955, p. 750. 2 300 000 ha fiind lucrate pe baze capitaliste
2 Ibidem, p. 751. De altfel, dace plata In (p. 178-180).
bani a rentei exprima, In mod automat, relatii Suslinerea de mai sus este susceptibila de
capitaliste, dupa cum se sustine In lucrare, se
naste In mod firesc Intrebarea : Ce forma a corectari Intrucit nu tine seama de o serie
rentei capitaliste era platita de cbtre tiirani Intreaga de Imprejurari §i anume :
mosierilor : renta absolute, diferentiala, sau 1) Nu tots taranil Invoiti, mai ales aceia
renta de monopol? In fond capitalismului Ii care urmau sa achite In munci, cu inventar
shit proprii cele 3 forme de renta enuntate
mai sus. Autorilor lI s-ar putea atunci reprosa propriu, Imprumuturile camataresti efectuate
de ce nu an analizat formele respective de In timpul iernit erau Inregistrati de statisti-
rente capitaliste yi modul for de manifestare cile vremii. Potrivit statisticii preturilor de
Yn conditiile concrete ale Rom/niei. munci agricole Intocmite de Ministerul Agri-
a K. Marx. Capilalul, vol. III, E.S.P.L.P.,
1955, p. 750. www.dacoromanica.ro
culturii $i Domeniilor In 436 comune (16,5%)
15 RECENzil 223
. din tars se faceau numai invoieli verbalel. nimii aproximativ 46%4- din suprafata pA-
Este foarte probabil ca multe din aceste In- mintului arabil pe care o detineau. Chiar in
voieli nu erau inregistrate de statistici. anul 1930 dupA 3 decenii de nelncetatA extin-
De altfel, mai ales dupA legiuirea agrara din dere a relatiilor capitaliste In agriculturA, po-
1907-1910 intrase puternic In uz, sub pre- trivit unor surse folosite In organul Interna-
siunea si ingerintele mosierilor si adminis- tionalei a III-a Kommunisticesla inter-
tratiei, sä se ascunda faptul c5 taranii tncheiau national" mosierii (Mean in dijma a-
invoieli agricole, pentru a nu se dezvAlui proape 40% din pAmintul for..." 5.
cazurile de eludare a legit invoielilor agricole 2) In al doilea rind, bhiar data am pre-
ce prevedeau desfiintarea dijmei la tarla, supune ca Wenn luau In dijma numai 1 700 000
interzicerea rusfeturilor etc. Autorii vremii hectare iar mosierilor si arendasilor be rami-
si chiar oamenii politici subliniau cb numarul neau cca. 2 300 000 ha de lucrat pe cont
taranilor Inv° iti ca si suprafata de pAmint propriu, este stint ca o buns parte din opera-
luata In dijma sint cu mult mai mars, In unele tiile agricole efectuate pe cele cca. 2 300 000 ha
cazuri de citeva ors, cleat figureazA In con- care ramineau pe seama marilor proprie-
tractele lnregistrate de autoritati 2. tari se fAceau tot cu tArani invoiti, In contul
Consideram ca din aceleasi motive, si pamIntului care-1 primiserA. Altfel cum s-ar
inainte de 1907, pe o scary mai redusa, rA- explica marea rAspindire a suprasarcinilor,
mtneau multe Invoieli agricole neincluse In care se prestau majoritatea In munci, si re-
datele statistice. prezentau peste 45% din dijma propriu-zisa ?
Nu este intImplator ca exists diferente Mentionam de altfel ca rAspindirea siste-
Intre diferitele surse care indica numarul t Ara- mului muncii In dijma, asa dupe cum arata
nilor Invoiti si marimea suprafetelor arendate. Lenin, este foarte greu de stabilit 6. Pentru
Desi uncle statistici sint posterioare celor cu aceasta ar trebui raportata nu numai supra-
care opereaza I. Adam si N. Marcu si, ca fata de pamint luata de tarani pe baza de
urmare a dezvoltdrii relatiilor capitaliste de Invoieli agricole In cea ramasa mosierilor si
productie In agriculture, normal ar fi Post arendasilor, ci calculate toate operatiile eco-
sa indite suprafete micsorate luate In dijmk, nomice din toate gospodAriile marii pro-
ele arata, dimpotriva, ca tgranii luau 'Ambit prietati. In once caz se impunea ca problema
In dijma mai mult cleat indicA autorii Stu- rusfeturilor sa nu fie exclusA din calculele
diilor despre dezvoltarea capilalismului In agri- autorilor.
cultura Romtniei pentru pr:mil ant ai seco- 3) In sfIrsit, InsAsi inzestrarea marl! pro-
Iului al XX-lea. Astfel, dupe anumite calcule, prietati cu inventar viu si mort, tinind cont de
In 1907 tAranii au arendat 1837 mii ha de superioritatea lui fats de cel tariinesc, duce la
pAmInt arabil, finete si pAsune3. In anul 1913, concluzia ca acesta nu avea o capacitate de
potrivit datelor statisticii agricole, marii pro- productie mai mare de 30-35% din Intreaga
prietari (mosieri si arendasi) au arendat WA- suprafata de pamInt a marii proprietAti. Nu
este oare de notorietate ca In 1905 din cele
1 Ministerul Agriculturii sf Domeniilor,
Statistica prefurilor de munci agricole dupd con - 476 979 pluguri simple existente in agriculture,
Iractele scrise si tnvoielile verbale din anii marii proprietari nu detineau cleat 26 416 sau
1904 -1907, Buc., 1908, p. XII. ceva mai Inuit de 5% 7. De asemenca proprie-
2 Vezi Mihail Serban, Problemele noastre tatea mare nu dispunea decit de 3,6% din
social agrare, Buc., 1914, p. 36 ; Vezbalerile se-
natului pe anul 1909, p. 854.
3 D. Mitrany, The Land and The Peasant 6 Hommyiincmuecunti HuTepnattrioua.n,
in Rumania, Londra-New Haven 1930, p. 248 nr. 25, 1930, p. 14.
249. 6 V. I. Lenin, Opere, vol. 15, E.S.P.L.P.,
I Vezi Constantin Georgescu, Exproprierea 1957, p. 74.
din punt( de vedere juridic, economic fi social. 7 Anuarul Statistic at Romtniei, Buc.,
Iasi, 1914, p. 20. www.dacoromanica.ro
1909, p. 176.
224 RECENZII 16
numgrul carelor si ctirutelor si de 5,8% din InAsprire WA precedent a exploatarli si a stall'

numArul animalelor domestice de tractiune 1. de mizerie a tarAnimii ruinate, iar pe planul
Remarcam tot in legAtura cu stabilirea luptef de clasA, la ascutirea tot mai puternlea
gradului de dezvoltare a relatlilor capitaliste a contradictiilor care rAbufneau periodic sub
la sate a este exageratA afirmatia potrivit forma rAscoalelor tarAnesti 4.
cArela la Inceputul secolului al XX-lea un Ridica obiectiuni si indicatia pe care o dau
numb* de 550 000 familii tArAnesti traiau ex- autorii la pagina 106 din lucrarea recensatA
clusiv din muncA salariata (p. 178). Statistica potrivit cAreia gradul de exploatare a tare-
agricola a Romlniei arata a la 1905 existau nului invoit pentru a cultiva porumb se ridica
In mediul satesc aproximativ 156 000 locuitori la 105%. Desi cifra respectivA are doar un
cap! de familie care trgiau exclusiv din yin- caracter de orientare, trebuie spus cA ea nu
zarea fortei de muncA neducindu-si gospo- reflectA realitatea, deoarece In calculul acestei
dAria nici pe pamint propriu, nici pe pamint cifre nu s-a tinut seama de o sank Intreaga de
luat In arendA'. 'Trani pauperizati si lipsiti factori ce converg spre concluzia cA gradul
complet de panda erau, Intr-adevar, mai de exploatare era mult mai ridicat. Astfel,
multi insit, o trasatura caracteristict a siste- este necesar sA avem in vedere ca insusi autorul
mului agrar din Rominia consta in aceea cA statisticli de Ia care porneste lucrarea recen-
nu theta masa taranimii pauperizate, lipsite zatA, recunoaste cA in calculele sale au Post
de mijloace de muncA, si nici chiar majori- cuprinse cu precAdere acel grup de mesh
tatea acesteia, se transformase, sub raportul unde invoielile agricole erau in general mai
locului pe care 11 ocupase in procesul de pro- usoare decit pe restul celor necalculate 5.
ductie in proletariat agricol. Fenomenul avea In al doilea rind, In lucrare se raporteaza
loc numai ca tendint.A. In perioada datA 1'10., munca necesarA la supramunca numai In
o mare parte din tAranii lipsiti cu totul de pA- cadrul dijmei propriu-zise, fArA sA se tins
mint si majoritatea taranilor pe cale de pro- seamA de rusfeturi care reprezentau peste 45 %
letarizare, erau tintuiti mai departe de marea din dijma regulatA si ridicau, prin urmare
proprietate, contlnuau sA arendeze mica loturi gradul de exploatare dintr-o data la 150%.
de pamint. In 1905, de exemplu, 135 mil de MentionAm de asemenea cA numeroase surse
Oran' (din totalul de 300 000 lipsiti complet si mai ales materialele din arhivA 6 opereazA
de pamint) Isi duceau gospodAria exclusiv pe
pamintul luat in arendA, iar 338 mil familii 4 Faptul cA tAranii foloseau inventarul
agricol al mosierilor nu-i transforma Intot-
taranesti attt pe pAmintul luat in arendA cit deauna in mod automat in proletari. Se in-
si pe cel propriu 3. timpla cA tAranii lipsiti de inventar agricol
De.si isi pierduserA conditia economicA sA se foloseascA de inventarul mosierilor sau
pe care o presupune sistemul bazat pe dijma al altor Omni instariti, insa In schimbul unei
plAti, transformatA de cele mai multe on in
(o gospodArie prevAzutA cu un minim de munci. In acest caz marele proprietar, pe
inventar agricol) o bunA parte a tArAnimii linga faptul cA il Inrobea pe taranul ruinat pe
complet pauperizatA continua sA perpetueze linia pamintului arendat, isi insusea si profit
tot vechile forme de productie, incompatibile la capital pentru inventarul pe care 11 punea
la dispozitie.
cu noua for situatie, dind astfel nastere Ia o 5 Vezi Ministerul de Interne, Invoielite
serie IntreagA de contradict% ducind la o agricole In Rominia In vigoare pe anul 1906,
Buc., 1907, p. III.
1 Vezi Statistica animalelor domestice din 5 Sint concludente in aceastA privinta
Rominia, IntocmitA de L. Golescu, Buc., 1903, contractele dupA Invoielile agricole efectuate
p. XL1VXLV. In anul 1906 in 9 judete ale Moldovei depuse
2 Statistica agricol!! a Romlniei, Buc., 1907, la Arhiva Statului din Iasi. Pe baza acestor ta-
p. 66. NumArul proletariatului agricol indicat blouri procurorul general N. V. Leonescu a pu-
de statistica este micsorat cu mutt, dar si cel blicat in 1908 statistica Tablouri despre Invoie-
propus de I. Adam si N. Marcu ridicA obiectii. tile §i muncile agricole din judefele Bacdu, Boto-
5 lbidem, p. 53. www.dacoromanica.ro
gard, Dorohoi, Fdkiu. . . pe anul 1906 -1907.
17 RECENZI1 225
cu date care confirms faptul ca lnvoielile sfera de cercetare a autorilor sau au lost
agricole erau mai grele cleat acelea pe care insufficient examinate.
le indica statistica Intocmita de Ministerul Or, analiza relatillor agrare la Inceputul
de Interne In anul 1907. secolului al XX-lea presupune o mai mare
Daca pe linga cele arAtate mai sus tinem atentie urmarilor ce decurg din intrarea Ro-
seama de faptul ca amortizarea inventarului mIniei In faza imperialists de dezvoltare, a
viu si mod al taranilor, costul semintelor etc. fenomenelor not pe care le marcheaza epoca
mareau gradul de exploatare, asa cum de imperialismului pe plan mondial.
altfel just se remarca in lucrare, devine evi- Ultima parte a lucrarii, consaerata cauzelor
dent ca nici macar ilustrativ nu poate ft si consecintelor economice ale marilor fra-
acceptat procentul de 105% ca exprimind mtntari si rascoalelor tArAncsti de la sfIrsitul
gradul de exploatare In mediul satesc pentru secolului al XIX-lea §1 Inceputul secolului al
taranii Invoiti. XX-lea nu scoate in evidenta caracterul si
Una dintre deficientele serioase ale lucrarii continutul obiectiv al luptei tArAnimii In pe-
consta In faptul ca autorii au neglijat aproape rioada data. Aceasta scade nivelul partii res-
complet problema exploatarii taranimii de pective, -care nu are de fapt o valoare stiin-
catre capitalul financiar, formele sub care tifica de sine statatoare. Autorit n-au reusit pe
asuprirea imperialists patrundea la sate si deplin 55 se foloseasca de cercetarea la care
se Impletea cu cea generata de ramAsitele ei au supus problema agrara pentru a dezva-
feudale. lui amplu st profund substratul economic
Problema diferentei de preturi dintre pro- al miscarilor taranesti din perioada respective.
dusele industriale si cele agricole, unul din *
aspectele In care-si gasea expresie exploa- Deli lucrarea nu e scutitA de unele erort
tarea satului de catre oral, a concentrarii serioase, deli nivelul interpretarit putea ft
operatillor comerciale In infinite marilor com- mult ridicat, privitA In ansamblu, lucrarea
panii monopoliste de comert din strainatate, constitute o contributie pozitiva la problema
a datoriet ipotecare ce greva asupra marii propusa spre cercetare. Rezultate fructuoase
proprietati si ducea la aceea ca o buns parte a dat munca autorilor mai ales In ceea ce
din renta funciara perceputd de merit pro- priveste largirea bazei documentare, faptice, a
prietari era Insusita sub forma de dobInzi de studierit problemei agrare intre 1864-1916.
catre Creditul funciar rural", Banca agri- Specialistii st cei care se intereseaza de
cola romIna", la care participa si capitalul istoria economiei nationale gasesc In lucrarea
strain, Impletirea exploatarii imperialiste a sa- Studii despre dezvoltarea capitalismului in
tului cu cea a capitalului camatilresc si a altor agricultura RomIniet" un instrument util In
forme ce in de perioada acumularii primitive partile ei realizate, pozitive.
a capitalului, toate acestea au scapat din Damian Hurezeanu
SILVI1J DRAGOMIR
Vlahii din nordul .Peninsulei Balcanice in Evul Mediu
Ed. Acad. R.P.R., 1960, 224 p. -I- 2 h. (Acad. R.P.R., Comisia pentru
studiul formArii limbil st poporului roman, II)
Problema raspIndirit geografice a romani- mate de Comisia pentru studiul formarli
tatii in evul medtu si dezvoltarea ei istorica, limbii II poporului roman.
face parte Intr-o mare masurA din problema Lucrarea lui Silviu Dragomir Imbratiseath
etnogenezei romtnilor. Ca atare, ea nu putea numai sectorul nordic si nord-vestic al roma-
lipsi cliff tematica cercetarilor initiate si Indru- nitatii balcanice, Wind pentru mai ttrziu
15 c. 8887
www.dacoromanica.ro
226 RECENZII 18
publicarea rezultatelor autorului cu ,privire locuri (p. 185-224), alcatuite In mod exem-
la toponimia si onomastica regiunii dintre plar 1, mAresc valoarea lucrArii, usurInd con-
Timoc si Morava, unde straturile vechi me- sultarea ei. Cele doua hArti anexate prezinta o
dievale trebule deosebite cu grijii de cele valoare mare, cartografiind asezarile si depla-
recente. sarile vlahilor din regiunea studiatA, In perioa-
Cu aceasta limitare, lucrarea se ocupa de da respect ivA 2.
vlahii din Bulgaria, din Serbia medieval/I Asadar, pe linga valoarea istorica generalg,
(inclusiv Muntenegru, Hertegovina si Bosnia) studiul aduce pretioase contributii care intere-
si din Croatia (Valea Cetinei, Lika, Dalmatia, seazA indeosebi pe lingvist, dar si pe geograful
Veglia si Istria). istoric, pe etnograf, pe top onimist si onomas-
Autorul a dat studiului situ caracterul ticist, pe istoricul dreptulul. Nici ca spatiu,
multilateral, inmus de continutul surselor nici ca pregatire de specialitate, un recenzent
pe care le prelucra, compensind aceastA n-ar putea tmbratisa si adinci critic toate
multilateralitate prin conciziunea expunerii. aceste perspective ale lucrArii. De aceea ne
Autorul si-a asumat sarcina de a strange vom limita sa discutAm aici problemele referi-
Intr-un manunchi si de a interpreta unitar toare la dezvoltarea generals a elementului
si critic toate stirile din evul mediu privitoare vlah si a organizarii sale sociale.
la vlahii" regiunilor aratate, dovediti a fi In Bulgaria, vlahii au fost un fenomen de
urmasii vechil populatii traco-ilirice, roma- masa. Vechimea asezarii for In tinuturile
nizate pins la inceputul secolului al saptelea" respective este mijlocit dovedita pins In
(p. 5). Sint folosite documentele bulgare si secolul X, Inapoi, dar autorul crede ca centrul
siugoslave publicate pina acum, sursele nara- demografic roiul vlah al surselor bizantine
tive, materialul onomastic si toponimic con- a Post mai la nord, In Haemus si mai ales
temporan si pretioasele anchete antropogeo- catre apus. Slavizarea for s-a produs repede
grafice ale Academiei Sirbe de $tiinte din si radical. S. Dragomir relevA meritul lui
Belgrad. Weigand de a fi indicat caracterul independent
In timp, cercetarea se opreste in jurul de aromina si mai apropiat de daco-romina,
anului 1500, WA sa lipseasca pentru nord- al toponimicelor care atesta existents vlahilor
vestul peninsulei, stirile din sec. XVI, excep- in Bulgaria medievalg. Cu prudentd, autorul
tional din sec. XVII, mai ales in legatura cu cere o noud verificare lingvisticd a materia-
procesul de slavizare Ii destrAmare a aseza- lului, pentru a se cerne termenii ce pot fi de o
rilor vlahe. data mai recenta, legati deci de migratii ,
Autorul a urmarit In principal urmele nord-dtmArene din secolul XIV XV. Banisor,
existentei vlahilor in regiunile studiatec cerce-
linga Trn, explicat prin dregdtoria de judet
tInd intinderea geografica a asezArilor, proce- din Oltenia, din secolul XV XVI, ar fi un
sul de slavizare (p. 11-109), caracterul etnic
exemplu.
al vlahilor, In legaturA cu problema numelui
de vlah si cu limba for (p. 139-160), viata
si formele de organizare launtrica a vlahilor
(p. 110-138), ceea ce 11 aduce sa examineze pe 1 La utilizare si la sondajele anume fa-
rind conditiile sociale, problema pastorilor ;1 a cute, n-am gasit cleat un Merulici, p. 178
turmarilor, a soldatilor vlahi si a organizarii bi-
omis din Indicele de locuri, si un Ninoslav,
nume de vlah din atunul Lepeinovci, p. 119,
sericesti. In considerafii istorice finale (p. 161 trecut In Indite la un lot cu banul Bosniei,
180) se discuta vechimea asezarilor vlahe Matei Ninoslay.
si rIsfirarea lor, raporturile dintre vlahi si 2 A doua hartA nu exista In lucrarea au-
albanezi si raporturile interdialectale. 0 torului din 1924. CIt priveste prima hartA, ea
oglindeste materialul din lucrarea actualA,
substantiala bibliografie de 129 de titluri, constituind un progres considerabil rata de
la zi, doua bogate indite de nume si de harta corespunzatoare din 1924.
www.dacoromanica.ro
19 RECENzII 227
Pentru Serbia medievald, S. Dragomir speciale privind o categoric specials de su-

a dat Inca din 1922 1 un rezumat si o analiza pusi, a! Raguzei, vlahii : Et praeterea : gi
a celor 40 de documente din sec. XIIXV, Serious Valachum accusaverit etc. Una din
privitoare la vlahi. Importanta for conside- ele este repetata sub o forma diferita catre
rabila fiind bine cunoscutd, vom releva aici sfIrsitul diplomei din 1240, dupd care urmeaza
numai punctele care necesitd uncle discutii. alta clauza privind pe Ragusini. Diploma din
Ele shit marturii dare. Autorul lass la o 1249 de la banul Matei Stefan are aceeasi
parte diploma din cca. 1215 a regelui Stefan structure, dar clauzele de lnlaturare a retor-
$i doua diplome ale banului Bosniei, Matei siunii In caz de litigii Intre vlahi $i Orb', sint
Ninoslav (1235, 1240, aceasta a doua diploma enuntate una dupa alta, In miilocul documen-
tvind o varianta din 1249)2, aratIndu-se ca tului. Acesti vlahi nu puteau trai cleat In afara
prin vlahii de care fac vorbire aceste docu- Raguzei propriu-zise3 si diploma din 1253
mente trebuie sa 1ntelegem nelndoielnic pe de la Marsilius Georgius, principele Raguzei,
cetatenii orasului Raguza. Aceasta pArere catre Mihai Asan (tratatul de alianta contra
dominantd in istoriografia sIrba, ni se atrage lui Stefan Urofi), chid se delimiteaza teritoriul
totu1i atentia (p. 17, n. 1.) cA nu este Impar- raguzan, face vorbire de muntii, qui supra
tasita de Marko Perojevid, singurul dupa care
cele patru documente se refers la vlahi. 8 Ne intrebam data nu la ei se refers
Amintim ca editoril colectiei Hurmuzaki si totusi, autorul, chid, la p. 179, vorbeste de
traducdtorul a trei din aceste diplome, E. Ka- ler"-ttl colindelor noastre, atestat yi la vlahii
luzniacki. le refereau tot la aceasta populatie. din lmprejurimile Raguzei. Aici, prezenta for
0 analiza a continutului juridic al documen- este explicate prin vechi migratii. Vezi p. 42,
regiunile denumite per Blacos, ad Vlachos,
telor ne-a Invederat necesitatea unor preciziuni. la 1367, unde se admite existenta vlahilor-
In aceste documente vezi diploma din romanici. Pe vlahii care mergeau la Raguza
1240 raguzanii figureaza sau expres ca pentru negustorie,_ca unii ce se aflau In Bosnia,
Ragusini, sau ca omnes patricii totaque corn- Yn apropierea oralului, ffind supusi ai banului,
de data aceasta, Yi gasim mentionaji in hri-
manilas oppidana (Ragusina), In diploma soavele dintre anii 1386-1445, citate In
din 1253). clauzele centrale ale tratatului lucrare la p. 30. In afara de supusenia poli-
jurat se ref era la ei. Se adauga tnsa uncle clauze tica, toti acesti vlahi apartineau aceleiasi popu-
latii omogene. A vedea ca unii istorici
strain! In acesti vlahi, supusi Raguzei,.
numai niste pastori putlnd avea once origins
1 Din care colectiile romine cuprind In etnicA, dupa jocul Intimplarii, este o solutie
extenso, in original si In traducere, numai cinch facila si contrazisd de numeroasele documente
Doc. 1198 -1199; 2 din 1220 (1222-1228), citate si puse In lumina In lucrarea prof.
alcatuind o singura danie ; 1302-1309, S. Dragomir (vezi si mai jos). Ea este inconci-
Hurmuzaki, I, 2, p. 771-805 (toate traduse liabild Ii cu alte aspecte ale problemci vlahilor..
in limba latina de E. Kaluzniacki) ; doc. 1348 Totusi, la p. 50, autorul aprobA pe Vladimir
1353, Arh. ist., IV, tradus de B. P. Hasdeu Skarid, care admite ca In statul lui Ninoslav
In limba romInd. Autorul (p. 18 n. 4) se refers nu existau vlahi numele acesta denumind pe
o singura data, aprobInd-o, la traducerea unor raguzani jar vlahi romanici neaparind ca imi-
termeni de catre Kaluzniacki pentru doc. granti In Bosnia decit to secolul XIV, Inainte
1220, iar volumul respectiv din colectia liar- de batalia de la Kosovo. In motivarea adeziunii
muzaki este citat In bibliografie. Datarca unora sale Insa autorul tocmai justifies originea mai
din documente, admisa de d-sa dupa Zakonski veche decit Inceputul secolului XIV a vlahilor
Spomenici etc. (1912) ale lui Stojan Nova- din Bosnia. De aceea, credem ca este vorba de
kovid nu mai corespunde celei din editia lui o eroare de tipar 5i ca textul sau trebuie citit :_-
Miklosich, folosita In colectia Hurmuzaki. Parerea aceasta (a lui Skarid) nrt ni se pare
2 In Hurmuzaki, I, 2, p. 782-786 figureaza Intemeiata". Dar dacti In secolul XIII, plate
cele douli diplome de la Matei Ninoslav, XII, existau In Bosnia si pe litoral, vlahi
datate Insa 1234-1240 $i 1240, cu varianta romanici, ei sint si cei mentionati la 1235
din 1249 a celei din nrma (de la Mate' te- 1249 ca supusi al Raguzei, si rezerva de la
fan); toate trei se referti la vlahii raguzani. p. 16-17 apare contradictorie.
www.dacoromanica.ro
228 RECENZII 20
Zernovniczam usque ad V lasciczam se exten- mai Urziti apar acef Valahl (Valagi) despre
dunt. Aceasta a doua asezare nu-si putea da- care se va discutaa, pentru epoca respect's%
tori numele decit de la vlahii care o locuiau dace puteau fi romtni sau numai pastor' de
si la care se refereau celelalte diplome citate. diferite origini etnice Indeosebi slavi. De
Asadar, la 1240-1249 Raguza avea o ca- asemenea trebuie tinut seams de procesele
tegoric specials de supusl, denumiti vlahi si din Panonia.
bine distinit de communitas oppidana, MIL ca Autorul atrage atentia asupra ireparabilei
vlah sa fie sinonim cu ragman. Acesti supusi pierderi a unui bogat material privitor la
nu se numeau ulahi In calitate de supusi ai vlahi In statul medieval sfrb, 51 anume hri-
Raguzei ; dimpotriva, fiind vlahi, aid Ca qi soave's. manastirilor Mileteva, Studenica si
In alte regiuni, el erau In plus si supusl ai re- Morada. Diploma din 1300 de la Urns; Milutin
publieli dalmate. Acesti vlahi veneau In con- pentru manastirea Sf. Gheorghe de 'MO
tact permanent cu populatia slava, cu sirbii Serava dispune ca vlahilor daruiti manastirii
din Banatul Bosnlei, desigur din cauza ocu- sa le fie Legea Sf-lui Simion si Sf. Sava
patiel for de pastor', de cdlatori (Indeosebi pe care o in vlahii din Milelevo si Studenica".
carutasi de sare) si altor relatii comerciale. Asadar manastirile din cele doua localitati
Nefiind nici raguzani nici slrbi, ei trebuie aveau pentru vlahii dependent' de ele un re-
apropiati de ceilalti vlahi care, la aceeasi epoca gim juridic atit de tipizat, melt luase numele-
si chiar mai Inainte, In alte regiuni strbo- manastirii ; a existat deci cite o lege a vlahilor
'croate, apar cu un statut propriu si cu ocupatii aflati sub" Sf. Simion si sub" Sf. Sava,
asemanatoare. EL nu pot fi apropiati cleat care deci trebuie adaugate la mentiunile
de vlahi-romtni, desigur adrnigrati, sau de generale de lege a vlahilor din celelalte hri-
u/ahi-romanici, adica bastinasi romanizati, al soave pastrate. De la manastirile din Mile-
caror nume de Welschen a luat, In gura slaviler gevo, legea vlahilor se extindea In 1300 prin
de acs, tot forma °Zak folosita In restul Pe- simple clauza de stil la vlahii manastirii de
ninsulei pentru a desemna pe romanici. De5i ling Seraira, f ficindu-se trimiterea la legea
Inclinam pentru prima ipoteza, chestiunea vlahilor ambelor manastirl, deodata. Aceasta
are nevoie de a 11 adIncita, in cadrul pro- dovedeste pentru not caracterul standar-
blemei generale a vlahilor', deoarece pentru dizat al acestor leg! ; interesele feudalilor se
alte domenli Slovacia de pilda s-a sem- exprimau prin recunoasterea lor, se adaptau
nalat In sursele timpurli (sec. XI XII) plafonat la obiceiurile stravechi si la regimul
existenta unor Ran, Gall, Latini3, acolo unde de autonomic al vlahilor, alcatuind un regim
destul de unitar, pentru a face posibild tri-
miterea la ambele legi. Din felul cum for -
1 Rezolvarea ei care o deosebita prudenta
gl renuntare la idei preconcepute. Amintind mularea diplomei din 1300 leaga legea Sf-lui
vechca parere a lui Jiredek in sensul a urmele Simion si pe aceea a Sf. Sava de vlahii aces-
vechli vieti pastorale, inseparabile de romani- tor manastiri qi apoi de vlahii manastirii
tatea straveche a locuitorilor, se gasese in Sf. Gheorghe, precum si opozitia constants,
orice regiune din Serbia si In toate colturile
de munte cu pasuni grase In Wile slave, au- din alte documente, Intre regimul vlahilor
torul o considers pe buns dreptate prea vaga, gi acela al sirbilor, albanezilor etc., conchidem
observind ca regiunile locuite de vlahi se pot ca legile celor doua manastiri din Milegeve erau
delimita cu destula aproximatie (p. 32). Este legi specifics vlahilor, far nu statute teritoriale,
o indicatie pretioasa care va trebui fructifi- aplicabile tuturor producatorilor directi, de
cata in cercetarea de ansamblu a problemei.
1 Vezi dr. Dumitru CrInjala, Rumunskd orice origine ar fi Post, dependent' de ma-
vlivy v Karpatech se zulastlnim zfelelem k nastlrea respective.
morayslainiu valafsku [influente romInesti in
Carpati, cu privire specials asupra regiunii
Valalsko din Moravia], Praga, 1938, p. XL
si 183. 3 Vezi lucrarea citata in nota precedents.
www.dacoromanica.ro
21 RECENZil 229
Pentru Intregul domeniu iugoslav, au- deznationalizarea sirbilor prin casatorii ma-
torul a socotit ca, In conditiile date, o Incer- trilocale, in asezarile vlahe, sau tendinta unor
care de evaluari statistice n-ar duce decit la meropi sirbi de a se strecura In rindul vlahi-
rezultate prea relative, preferind sa se limiteze lor care, ca voinici, aveau o situatie mai buns
la unele indicii locale, deosebit de pretioase. decit meropii sau cleat caldtorii. Dispozitiile
Din aceste cifre, foarte limitate geografic, din _1436 aveau ca scop sa Incercuiasca ac-
vedem cA vlahii ajung sa reprezinte 12-14% tiunea de exploatare a vlahilor de catre unele
din populalla domenillor mentionate. La vlahii elemente croate.
de pe domenii, se adauga cei supusi regelui, Neputind urmari pe autor In cercetarea
asezati in partile muntoase ale jupelor, in- fenomenulut vlah din fiecare regiune, vom
dusty cei din Stari-Vtah, tinutul vechilor spicui mai jos numai citeva aspecte istorice
vlahi, despre care autorul se aratA foarte de un interes general deosebit.
prudent, rezervind cercetarea toponimiei aces- Pentru Croatia, din pretiosul material
tui tinut, dupA culegerea ei mai sistematical. vom semnala legea vlahilor cuprinsa In piivi-
Numarul vlahilor regelui nu poate fi Windt. legiul din 1346 al tut Hanz Frankapan, sem-
0 evaluare a populatiei vlahe pe intregul nalat de autor Inca din 1924, MA ca istorio-
regat si mai ales pe ansamblul regiunilor iu- grafia burgheza2 sa-i fi dat atentia pe care o
goslave nu este posibila. Totusi, credem cA merits. In problema vlahilor, dar mai ales
numarul asezarilor vlahe din harta alcatuita In aceea a lui ius Valachicum, a cnezatului
de autor si cifrele aici analizate pentru unele si a juzilor, acest document trebuie sa ocupe
marl domenii, ne autoriza sa definim si pen- un loc de frunte. Pe de o parte, el lumineaza
tru teritoriul iugoslav, fenomenul vlah ca indirect situatia vlahilor din celelalte regiuni
avind un caracter de masa. Autorul este /Lisa iugoslave, confirmind conceptia mai jos ex-
Indreptatit (p. 33) sa insiste asupra faptului pusa despre autonomia vlaha ; pe de alts
Ca p este tot covIrsitoarea majoritate sirb easel parte, el inregistreaza formele care fac tre-
ramble un factor hotarltor In evolutia lor" cerea din punct de vedere tipologic, Intre
(a asezarilor vlahe). treapta slrbeasca de dezvoltare a asezarilor
Procesul complex de convietuire al acestei cneziale rominetti, si treapta for ungara din
mase de romini In mijlocul unei covlrlitoare a doua jumatate a secolului XIV $i urmatorii
majoritati slave nu poate fi Inteles, daca nu (faptul ca in Croatia aceasta treapta este ates-
se tine seama si de unele contradictii inevi- tata pentra jumatatea sec. XV, nu consti-
tabile care se oglindesc in unele documente, tute un argument contra tezei noastre : ti-
ca hrisoavele din 1326 si 1330 de la Stefan pologic nu Inseamna succesiune cronologica,
Uro§ III Daanski (p. 25) sau in legea vlahi- mai ales in doua regiuni diferite ; iar In Tran-
lor din Croatia din 1436 (p. 74 -75; vezi silvania, dezvoltatea a fost mai rapids). Au-
$i mai jos). In primul document, sirbul nu torul a fost bine inspirat redind textul do-
avea vote sa se Insoare cu o vlaha, iar claca cumentului in extenso (p. 73-75) ala cum
se insura, trebuia, dupa primul hrisov, sa o not am fi dorit-o, In anexe, si pentru hrisoa-
duca pe vlaha Intre meropi (casatorie patri- vele sirbelti. In sistemul vlah din Croatia3,
locala) ; el devenea calator" (situatie socials cneazul se alegea de vlahi 1i se confirma de
inferioara fats de voinici"), dupa al doilea ban (vezi si la 1471, p. 76, cneazul croat Lacko
hrisov. Hrisovul din 1436 asigura rominilor de Talovac conlirma pe Miclaus Dehojevie,
un voievod vlah, nu croat, obliga pe croati a Vezi totusi D. C. Anion, Le N6vog
sa tins cel mult un vlah pastor. Dispozitia recap -yolk etc., 1929, p. 46, n. 1.
privind ius connubii tindeau sa Impiedice 3 Pentru voievozii 1i cnezii vlahilor din
aceste regiuni Intre 1563-1630, a se vedea
1 Totuli, cum se arata in alts parte, de si interesantele documente rcproduse de
aceasta regiune se leaga forma de sat rominesc, N. Iorga, in apendicele II din Studii fi docu-
numita stari-vlatul. mente, XVIII, 1908, p. 86-89.
www.dacoromanica.ro
230 RECENzi1 22
cnez valah al tinutului vlah dupif leqea Autorul atrage just atentia asupra faptului
ulaha "), vlahii aveau si un voievod, pe unul ca organizatia vlahilor oglindita fn privilegiu
dintre el", nu croatl. Justitia era Impdrtitd ruineazd teza atit de raspInditd, dar profund
de cneaz sf juzii lor, Intr-un tribunal statornic eronatd, despre nomadismul pastoral al vla-
la Sinj, si ambulatoriu, to tinut, de cloud on hilor din Croatia si de pe litoralul dalmat.
pc an : asezArile vlahe se ctrmuiau dupd In documentul din 1436 ca si din 1476,
toate legile lor mai sus scrise". Banul se cneazul vlah pare a fi un cneaz superior
lega prin contrvt feudal sa find aceste legi in (Oberkness), peste mai multi juzi sau catunari
vecii vecilor. In preambulul documentului, sau poate chiar cnezi de sat. Un astfel de
legile vlabb slut denumite obisnuitele lor cneaz superior este prezentat (p. 117) si
legi cinstite si bune si drepte". Erau aceleasi primikjurul Bajislav, din hrisovul lui Dusan
obiceiuri pe care be aplicau In asezArile lor din 1348 -1353; el s-ar fi aflat In fruntea
juzii si cnezii vlahi din hrisoavele sirbesti; unor cAtune care aveau si ele primikjur-ul lor
aceleasi obiceiuri care vor forma substanta local. La p. 28, Bajislav este Infiltisat numai
lui ius Valachicum In Ungaria si Polonia. ca primikjur al vlahilor din Blatac (una din
SemnalAm ca o serie de puncte, fie contes- asezdrile vlahe mentionate In hrisov), ceea ce
tate, fie legate de intcresele banului, erau corespunde cu textul documentului3.
precizate ca adevarate articole de lege, in La 1436 si 1468 (p. 77 si 119) shit men-
acest privilegiu, Este, mai largd si mai dez- tionati catonarii seu capitanei ualachorum,
voltata, tehnica din legea vlahilor pe care o katunarii et comites valachorum si kapi od
cunoastem din hrisoavele slrbesti, si tehnica Murlakov, care introduc in fenomenul cnezial
pe care o vom Yntilni Yn Ungaria si Polonia termenii de cdlunar (eel mai frecvent In do-
cu o mai evidenta prelucrare savantd-roma- meniul Jugoslav) si pe eel de cap (alaturi
nistica si cu formuldrI adaptate pozitiei de jude). Echivalenta comes=cdtunar ni se
feudale a regelui ungar si polon. Mai semnalam pare, din punct de vedere semantic si social,
ca la 1436 regimul era deja recunoscut (obis- de aceeasi naturd cu cea pe care o gasim In
nuielnic) de banii anteriori, dar vlahii smulg cazul lui cneaz (Set de formatie politica,
recunoasterea formald foarte favorabild lor, de stat) = cnez-chinez sau a lui Trpeip,i
Intr-un moment de lupta politica Intre ban xiptog = primikjur. Clnd pe vechea termi-
si regele ungur, chid banul aflindu-se la strim- nologie romanica se suprapun, dupd regiuni,
toare, avea nevoie de ajutorul vlahilor si tre- primikjur, 6elnic, cneaz, vataman, tiun, dese-
buia s1i acorde o largd recunoastere dreptului
vlah2. lor Comlen si luck Biashinovicz, desigur doi
cnezi. In conflictele cu turcit vlahii actioneazd
pe cont propriu si Intorcindu-se din expeditia
1 Opozitie elocventd, care exclude sen- de pradd, nu acceptd sa trimita la cdpitanul
sul de simplu pastor al lui vlah. Aceastd imperial numai pe cei doi sefi, cum staruie
nets opozitie Intre croat si vlah, devine ab- acesta, ci se declard dispusi sa mearga in cor-
surda, dacd vlahul era un simplu pastor oare- pore (vezi N. Iorga, op. cit., p. 89).
care, de pildd croat sau slrb. 3 Vezi Arh. 1st. TV, p. 104 urm. Am putut
2 Momentul acesta istoric nu este izolat. afla ea interpretarea de la p. 28 corespunde
Lupta vlahilor din aceste regiuni, pentru au- conceptiei reale a autorului despre structura
tonomia lor vlaha continua In sec. XVII, cneziald a grupurilor din hrisovul lui Stefan
si nu numai fats de banul local, ci chiar NIA Du§an ; mai mult, d-sa nu crede ca au existat
de Impdrat. La 7.VIII.1630, Sigismund de In domeniul Orb si croat asa-numitii cnezi
Trautmansdorf Instiinteazd pe deputatii Stirei superiori. Pentru Croatia not avem impresia
cs vlahii din regiunea de granita cerusera nets ca s-a ajuns la existenta unor cnezi care
confirmarea privilegiilor lor, ceea ce el le refu- aveau sub autoritatea lor mai multi catunari,
zase, fiMd o problems de competinta Impd- juzi, sau chiar cnezi locali. Acei cnezi care se
ratului. 0 delegatie de vlahi merge la Imparat numesc vladiki la vlahii din Lika, in docu-
mente ca eel din 1433 (p. 84) ni se par a intra
si se intoarce sustinIncl ca au Post eliberati de
Loath, raminind sa asculte de cei doi sefi ai Yn categoria criejilor superiori.
www.dacoromanica.ro
23 RECENZII 231
atnic1, harambasi, agi2, constatam ca fiecare analizate la p. 139-147, teza vlahului

termen nou nu aduce cu el o noun institutie -pastor fail nici o legatura cu originea lui
-straina, care sa Inlocuiasca pe cea precedents. romanica, devine imposibil de sustinut.
Termenul nou exprirna, cu unele particulari- Totusi, contributia cea mai importanta
tati locale (uneori greu de definit ¢i alteori a lucrarii asa cum rezulta si din expunerea
inexistente), acelasi fenomen judecesc-cnezial, ce precede ramble aceea privitoare la pro-
binetnteles nu ca o institutie imuabila, ci in blema structurii judecesti - cneziale a aseza-
dezvoltarea ei istorica, determinate in mod rilor vlahe si deci la regimul de drept vlah
decisiv nu de influentele externe oglindite al acestora. De aceea ne vom Ingadui sa sta-
In terminologie, ci de factorii intern/ si de ruim si noi asupra ei.
dezvoltarea generala a societatii fn tare se Se tie ca dania lui Stefan Nemanja din
incadra mai mult sau mai putin organic. 1198-1199 contine cea mai veche mentiune
Dintre problemele cu caracter general, despe o judecie (sudstuo) a lui Radu §i George
la care lucrarea aduce o pretioasa contributie (Giurgiu), In regiunea Prizren, cu cei 170
prin materialul documentar ¢i prin analizele de vlahi care par sa alcatuiasca aceastA
autorului Mint : problema asa-zisului noma- dubla judecie (ca In Moldova sec. XV) sau o
dism al vlahilor, problema sensului etnic al judecie unica avind doi judeci in fruntea ei.
termenului de vlah, problema curentelor de In judecia lor, Radu §i George nu puteau
imigratie de la n ordul Dunarii In r egiunile de fl cleat juzi sau judeci, acesta flind desigur
la sud. termenul folosit in limba vorbita. Ei sint
Nimeni ¢i autorul mai patin decit ori- pentru autor reprezentantii autentici ai unei
cine (vezi capitolul Pastorii vlahi, p. 121 129) vechi forme de organizare a vlahilor" (p. 17).
nu se gindeste sa minimalizeze locul pas- La 1220, acesti juzi se numesc cnezi, ca ¢i la
toritului la vlahii balcanici, transhumanta 1348-1353, and In acelasi document apace
for specifics ¢i rnigratiile for spre vest (In atit cnez cit ¢t primikjur3. Termenul slay de
acest proces intervenind cauze politice : pre- 6elnic este introdus de elementele aromtne.
siunea cuceririi otomane). Dar structura cd- Din lucrare se desprinde cu putere importanta
tunului vlah careia istoricii vor trebui asezarli tipic vlahe, catunul, asezare pasto-
sa-i dea toata atentia este negatia noma- reasca stabile, alaturi de satele vlahe cu
dismului. Autorul pune In lumina existenta caracter agricol, care nu lipseste In totul nici
satului vlah, ca asezare diferita de Catlin, catunelor. Or, calunarul (comes, caput cathoni)
cu un caracter agricol mai pronuntat. Ocu- derivatie de la autohtonul cdtun (regasit Ii
patiile negustoresti ale vlahilor care ne la albanezi, dar raspIndit $i In dacoromtna)
duc la categoria vlahilor kjelatori carausia nu este decit o alts denumire a judelui, pe
de sare, existenta turmarilor vlahi (studiati prima lui treapta de afirmare.
la p. 130-134) si a mestesugarilor din aseza- Nicaieri nu intilnim mai clay decit la
rile vlahe (oglindite ¢i In unele dart feudale vlahii din Serbia si Croatia, unele trepte cu
ale acestora), dau despre Intreaga structura totul timpurii de afirmare ale fenomenului
socials a vlahilor nord-balcanici o alts ima- cnezial. Aceste trepte nu sint specifice vlahilor
gine complexa ¢i reala, decit tendentiosul din Serbia ; noi le socotim comune asezarilor
nomadism de care s-a facut atita caz. romlnesti, Intr-un stadiu corespunzator de
Ott priveste sensul etnic al termenului dezvoltare.
de vlah, In fata dovezilor adunate In lucrare In Serbia si Croatia ca si In Ungaria
sau Polonia aceste asezart judecesti (care
Acesti ultimi trei termeni apar/nd In de la o vreme pot fi numite ¢i cneziale) se
asezarile romInesti din Galitia.
2 Acesti ultimi doi termeni aparind In
documentele privind vlahii din Bosnia In sec. 3 A carui explicatie a fost data de C.
XVI XVII, reproduse de N. Iorga, loc. cit. JireZek, vezi Vlahii, p. 117.
www.dacoromanica.ro
232 RECENZII 24
integreazA Intr-un feudalism strain, pe o cale In mare parte singure (platind regelui dart sr:
atestata documentar, pentru prima ei laza. facInd unele prestatil tarifate, neimpovara-
0 a doua faza dezvoltatA a acestei integrari, toare) pins la dependenta cu drept de stra-
bine reprezentata In Ungaria si Polonia, este mutare pe cale de Ingradire, si cu obligatib
numai putin realizata In Croatia si de loc In teudale In crestere, and vlahii dependenti
Serbia. Mai observam ca In Ungaria integrarea puteau fi daruiti, schimbati si, In curind, yin-
asezarilor cneziale In feudalismul maghiar dull de stapInii lor.
are toe dupa ce In sec. XXI aceste asezari, In limitele acestei conditii, credem ca vlahii
In unele regiuni, atinseserA nivelul politic al aveau un regim de autonomie mai larg decit
cnezatelor, ducatelor sau voievodatelor de 11 admite autorul lucrarii. Elementele acestub
tipul Gelu, Ahtum si Glad. Pe de altA parte, regim constau In :
asezarile vlahe din Serbia si Croatia ca si a) existenta asezdrilor judecesti-cneziale
cele din Ungaria si Polonia nu pot cunoaste cu structurd de obste (asupra acestui caracter
dezvoltarea organicA a celor din Tara Romi- de ob§te in lucrare nu se insists deajuns, re-
neascA si din Moldova, catre un feudalism ro- nuntindu-se, astfel la o serie de generalizart
minesc, In cadrul cAruia integrarea si destra- pe care be permitea numai demonstrarea
marea for se va face cu particularitati nota- energica a acestui caracter si a gradului de
bile, fats de procesul paralel, din cadrul feu- destramare In care se afla obstea vlaha In.
dalismelor strdine. in fine, In Serbia si Croatia, Serbia si Croatia);
ca si in Bulgaria si Polonia, lichidarea organi- b) in competenta neprecizata de docu-
zatiei judecesti-cneziale are loc In conditii mente dectt pentru Croatia a juzilor si
de deznationalizare totals, spre deosebire de cnezilor, competentA care nici In Serbia de-
Transilvania, unde deznationalizarea atinge pilda in cazul juzilor si cnezilor din doc. sec.
numai o parte din patura cnezilor si voievo- XIIXIV nu putea fi mult diferita. Ea
zilor. se realiza Insa obilnuielnic, fara o consacrare
Autorul lucrarii concepe In mod diferit express din partea statului, ca in Croatia
acest proces esential si de aceca este necesar la 1436, si mai ales ca In Ungaria si Polonia ;
sd insistiim asupra lui. D-sa se refers de ci- c) prin existenta unor obiceiuri vlahe apli-
teva on la regimul de autonomie al vlahilor cate in asezarile respective, In raporturile
in Serbia, dar pare a reduca aceastA autono- interne ale obftilor, fara ca diplomele sir-
mie la organizarea bisericeascd si o gaseste besti sa se refere la de, cum se va Intimpla
exprimata In diploma din 1220 (p. 18) prin In Croatia abia la 1436, la 1471 si chiar la
care toti vlahii regatului acestuia" erau 16301, deli aplicarea obiceiurilor vlahe se
supusi jurisdictiei arhiepiscopului de Zi.a, facuse de totdeauna ;
deoarece vlahii formau o organizatie specials ", d) prin formularea de catre statul slrb
iar eparhia acestui arhiepiscop coincidea cu a unor norme cu caracter feudal, privind obli-
teritoriul avind cea mai numeroasa populatie gatiile asezarilor vlahe, obligatii adaptate-
vlaha. Pe ling jurisdictia aceasta biseri- obiceiurilor mai vechi In aceasta materie,
ceasca speciala, vlahii se puteau gAsi In de- dar susceptibile de continue cresteri (potri-
pendenta feudala comuna (rata de rege, bi- vit intereselor feudalilor) ; aceste norme-
serica sau feudali laici), cei supusi regelui se numeau legea vlahilor, fiindca regele avea
avind adesea un statut de libertate" sem- interes sa be prezinte ca Wind una cu flinta
nalat In repetate rInduri de autor, In Croa- straveche a asezarii, dar si fiindca de comple-
tia si Bosnia mai mult decit In Serbia medic- tau celelalte legi (okiceiuri) vlahe aplicabile
vala veche. In asezare, legi care nu era necesar sa fie con-
Pentru noi, vlahii se aflau intr-o stare de
dependenta incipienta care varia de la ,,li- 1 Cu caracterul de revendicare contesta tar
bertatea relativd" a obstilor ce se conduceau mai jos indicat.
www.dacoromanica.ro
25 RECENZII 233
semnate in scris, ca obligatiile feudale, esen- tr-un sistem feudal national. In aceste con-
%lale pentru feudal si susceptibile de contes- ditii, se ajunge In sec. XVI si XVII la for-
tatie din partea asezdrii. marea acelei paturi pranesti a judecilor sau
Asadar pentru noi, si vlahii din Serbia si cnezilor din Tara RomIneascd, fail corespon-
In mod necontestabil cei din Bosnia si dent, sub acest nume si In proportii de masa,
Croatia traiau in regim de ius Valachicum, in alte regiuni, dar care reprezintd o fazd
regim care In toate regiunile iugoslave, tlrzie a fenomenului cneziall. Cum InsA acest
dar mai ales In Serbia, se gAsea la un nivel fenomen nu se reduce In Tara Romineased
de mai timpurie dezvoltare cleat eel din la cnezii-judeci din sec. XVI XVII, credem
Ungaria si Polonia. Indeosebi lipseste aid ca nu se poate trage argument din existenta
rolul accentuat de colonizator ce revine cnea- acestora, pentru a se conchide la o diferenta
zului In ultimele doud tad. Totusi, In regimul de esenta Intre cnezii din Serbia, cei dire
de ius Valachicum din Croatia strabat unele Tara Romtneasca si cei din Transilvania. Or,
influente maghiare, de ordin mai mult for- tocmai aceasta este linia pe care merge au-
mal juridic. Nu avem de asemenea In Serbia torul lucrdrii.
si Croatia acelasi acces, prin Innobilare, con- In Serbia ar fi reprezentata o organizare
vertire si deznationalizare finald, al cnezi- judeceasca, redusa la forma de cdpetenie
lor si voievozilor in aristocratic feudald ca de sat si de catun (p. 116). Autorul admite eh
Yn Ungaria, deli nu lipsesc cu totul nici in cnezatul slrbescsau mai precis vechi slay
Serbia nobilii vlahi. Alte diferente au fost n-a putut servi ca model vlahilor declt
indicate mai sus. Intr-o epoca departata (sec. VIIVIII), cind
Pentru noi, fenomenul cnezial (judecesc) sensul lui nu era evoluat si chid o confuzie
la romini se intemeiaza pe treapta de dezvol- Intre judec (cnez) sf cnezul sef de stat era ex-
tare asemanAtoare, la date uneori diferite clusd. Cnezatul din Transilvania ar fi o alts
sub raportul cronologiei absolute a asezd- institutie, creatie a feudalismului ungar, In-
rilor cu structure de obste teritoriald aflate cepind de la vest spre est, acest cnez nease-
pe tale de descompunere, Si deci de feudali- mantndu-se aproape de loc cu cel balcanic,
zare. In aceastA fazd, conditiile materiale si fiind chiar In Transilvania diferit de jude
de dezvoltare ale asezdrilor In discutie stilt (sand, sindie), care continua pe vechiul judec de
Yn esenta for destul de unitare, pentru a explica tip balcanic.
unitatea fenomenului cnezial. Traditiile lo- La daco- romini, voievod, logoldt, vornic
cale si influentele, In parte identice sau numai crainic, staroste, ar apartine altui ciclu is-
Inrudite Intre ele, au actionat pina la un anu- tonic deck cnez, termen non si neorganic,
mit punet, In sensul aceleiasi unitati. care tocmai de aceea n-a produs derivatik
Dar pe fondul acestei unitati, cnezatul In limba romIna, ea toate celelalte citate (dar
transilvdnean si cel din Polonia, cu Incepere cnejire, cneaghind, Chiajna?).
din a doua jumatate a sec. XIV, rePrezinta Cnezii din Serbia ar fi diferiti si de cnezii
o fazd de dezvoltare pe care cnezatul din Ser- din Tara RomIneascd (unde reprezinta clasa
bia si din Croatia n-a mai atins-o cleat Intro socials a mosnenilor liberi). Aceste deosebirl
foarte mica masurd, atlt din cauza dezvoltdrii s-ar Intregi cu deosebirea mai sus examinatd
proprii a statului feudal In aceste regiuni,
eft si din cauza situatiei demografice a popu- 1 Aceasta particularitate ttrzie, care ar
singulariza fenomenul cnezial din Tara Rorni-
lapel respective. neasca nu exista In Moldova. Asadar, In
In unitatea la care ne-am referit, trebuie Moldova, n-am mai fi, sub acest raport, impie-
Inglobat si fenomenul cnezial-judecesc din dicati ss integrAm puternicul moment jude-
Moldova si Tara Romtneasca, unde particula- cesc-cnezial din sec. XV, In dezvoltarea uni-
tara a fenomenului, In generalitatea lui. Or,
ritdtile derivA, de la un moment dat, din faptul prin aceasta, singularizarea situatiei din Tara
ea Incadrarea lui are loc In mod organic In- RomIneascA apare cu atit mai surprinzatoare..
www.dacoromanica.ro
234 RECENZII 26
Intre legea vlahilor si ;us Valachicum. Pentru bfigirea In masa. Dar toate acestea nu fac din
Tara Romtneasca, termenul Orb de cnez" cnezatul romlnesc o simply creatie a feudalis-
ar ft o inovatie, datoritit influentei medio- mului maghiar, sau polon, substituita altei
bulgare, cum medio-bulgar este si termenul organizatii de obste preexistente.
de sudstvo" pentru vechiul nostru judete". Cnezatele rominesti, in Ungaria ca si In
Aceasta conceptie pune in lumina o sale Polonia, au rezultat din Intilnirea puternicilor
de trasaturi sugestive ale proceselor la care realitati rominesti de obste judeceasca cne-
se refers si Intr-un sens nu se poate spune ziala cu interesele dominante ale feudalis-
nici ca este de-a dreptul eronata, nici radical mului maghiar sau polon, aflat la Inceput
antitetica celet mai sus expuse. Dar unele intro faze Inca timpurie si, mai tirziu, In una
particularitati neesentiale sau care slut si de consolidare si dezvoltare. Regimul de ins
altfel explicabile, precum si unele faze de Valachicum 61 cel de cnezat confirmat sau
dezvoltare ale aceluiast vast si complex proces privilegial, In dezvoltarea for treptata, au
istoric, iau In conceptia de care ne ocupam Post rezultatul raportului de forte Intre feu-
caracterul unor deosebiri privind 41100 esenta dali st asezarile rominesti de producatori
institutlilor cercetate. Totodata, diferitele mo- direct', In care se formase patura intermediary
mente nu sint lndeajuns legate de actiunea a cnezilor-judeci.
unificatoare a unor factori determinant', cum Mai ales In prima faza de dezvoltare a
sint relatille de obste pe cale de destramare cnezatului, slab sau de loc oglindita In sursele
si procesul de feudalizare crescInda, in conditit anterioare sec. XIV, teza autorului nu mai
economice asemanatoare. De aceea ramtne poate da socoteala de felul cum s-au desfa-
in umbra tot ce noua ne-a aparut ca o uni- surat raporturile Intre asezarile valahe si
tate de structure initials a fenomenului cne- puterea politica dominants, decit admitInd
zial si ca o dezvoltare corelativ unitary In Intre cele dotia faze o cezura care nu ne pare
esenta ei, peste tot unde s-a produs /Ana la a oglindi just dezvoltarea organics a proce-
un nivel variabil procesul de feudalizare al sului de feudalizare. Sa ltul calitativ nu se pro-
obstitlor cneziale si de integrare a for Intr-o duce la aparitia cnezului colonizator, ci la
orInduire feudala dezvoltata (ceea ce constitute disparitia organizarii cneziale si a regimului
o trasatura comuna), fie ea straina sau na- de ius Valachicum.
tionals (ceea ce constitute o trasatura re- Cit privesle cronologia respectiva a lui
gionals). jude, voevod, cnez, dent este sigur ca cnez
Pozitia noastra metodologica, Intre altele, apare dupe judec, cdtunar, cap, bdtrin, el nu
face imposibila concluzia ca in Transilvania ni se pare a fi totusi un termen atit de inor-
cnezatul a Post o creatie a feudalismului ganic nici alit de tardiv fats de voievod.
maghiar, adusa de acesta si subStituita ju- Teza autorului revine la a considera voievo-
deciei rominesti. Or, sub aceasta forma Ca- datul o treapta istorica, realizata fare exis-
tegorica, o altfel de concluzie ne pare nein- tenta prealabila si In parte concomitenta a
t emeiatit. nivelului cnezial (in genul celui oglindit 'In
Dupe cum am spus, cnezatul romInesc diploma din 1247 fats de care autorul are o
din statul maghiar si polon n-a Post declt faza pozitie personals). De altfel Insasi sinonimia
feudala dezvoltata a organizatiei cnezial- judec-cnez din sec. XVIXVII In Tara Ro-
judecesti a populatiei valahe, In proportffle mtneasca, n-ar fi Post posibila, pentru sensul
ei de masa de pe teritoriul respectiv. Este derivat al procesului, dace si in fazele ante-
necontestabil ca In acest proces feudalismul rioare, cnez st judec, pe teren rominesc, n-ar
maghiar si eel polon au folosit elemente de teh- ft alcatuit o unitate, asa cum se constata
nica juridica savants, analogit cu scultetta In Serbia.
de drept germanic, o deformare ideologica trep- Vonr termina analiza noastra semnallnd
tata a dreptului valah si, Ora la urma, io- importanta problemei fratfilor si /triburilor
www.dacoromanica.ro
27 RECENZu 235
la vlahii din Serbia (p. 119-121). Pe baza $i la sfrbi. Or, In Serbia, autorul semnaleaza
materialului adunat de Novakovid si accen- imprumuturi de la slrbi la vlahi, la nivelul
tutnd unele din concluziile acestuia, autorul fratiilor, structure cu generalitatea Ia care
admite ea la vlahii din Serbia, paralel cu sla- ne referim, dar nu constata $i o influenta iden-
vizarea for s-a dezvoltat frAtia (bralstvo), tied la nivelul zadrugei, institutie specific
de tip slrbesc $i, lntr -a mAsura redusa, gi iugoslava.
organizatia de plemena (triburi). Din compa- De aceea, neputind intra aid In alte ama-
ratia hrisovului de la 216a (226 case cu cape- nunte, ne marginim sa dorim ca problema
tenie si copii) cu hrisovul de la Deani (504 fratiei sa fie examinata si pe plan general.
case Impartite In 54 fratii), nu se poate sa Forma aceasta de organizare a grupului fa-
nu se conchida la o dezvoltare a fratiei, In milial este strins legata de conditiile luptei
proportii mai accentuate cleat In alte regiuni. de class fn procesul de feudalizare. Fratia lar-
Dar acest nivel este exceptional si tardiv, gita este, peste tot, o forma de solidaritate
iar fenomenul fratiei si al ceteil de neam este In lupta contra exploatarii si contra actiunii
mai larg cleat se crede de obicei, si caraCterele de destramare, urmarita de feudali.
lui, In esenta, nu slat deosebite de ceea ce Din ansamblul conditiilor for de dezvoltare,
se observe la vlahii din Serbia. Mai mult Inca, vlahii din nordul Peninsulei Balcanice3 ca
fratia nu este nici uu fenomen specific slay, vlahii de la 1630 din Bosnia $i Croatia se
nici macar rasaritean. In trecerea de la obstea vor putea sprijini pe formele de solidaritate
teritoriala la orinduirea feudala dezvoltata, de tipul fratiei, mai mult cleat devalmasiile
fratia este inseparabild de devalmasie (al
din Tara RomIneasca si Moldova, unde totusi
carei rol In feudalismul romInesc este bine rezistenta mosnenilor-razesi recurge si la fratie,
cunoscut) pi atlt fratiile (frdreches), clt $i de- intr-o mdsurd apreciabila.
valmasia2 shit bine reprezentate In feudalis-
mul apusean, ca un proces intern, necesar, In concluzie, lucrarea prof. S. Drago-
independent de cele rasaritene, ele Insele ne- mir este o erudite, substantiala yi valoroasa
conditionate de un factor imitativ. FrAtiile, contributie documentary Ii interpretative la
Infratirile, ius fraternitatis joaca un rol im- problema formArii poporului roman si a dez-
portant si la poloni, si la unguri, si Ia romtni, voltarii lui pins In sec. XVIXVII. Metoda
studiului monografic aplicata problemelor ro-
manitatii nord-balcanice ar fi de dorit sa
1 Ale carei resturi, K. Marx be semnala In fie extinsd, iar colectia Comisiei pentru stu-
a doua jumatate a sec. XIX In unele regiuni diul formarii limbii pi poporului roman va
germane, pentru a nu mai vorbi de almend-ul ramtne, desigur, deschisa realizarilor pe care
elvetian. le asteptam In acest domeniu.
2 Serrmalez ca ceata ca forma de organizare
fie In cadrul fratiei, fie In cadrul asezarii cne-
ziale, este atestata pe teritoriul iugoslav piny V. Al. Georgescu
In sec. XVII, vezi doc. 23.IX.1590, 8.XI.1592
si 19.1/L1593 privind Bosnia, publicata de
N. Torga, op. cit., p. 87-88 ; die Wallachen so
von den rwo starcchen Tschettaj geschlagen
worden ; slarckle Tschedla format% din Wal- 8 Care nu aveau aceleasi posibilitati de a
lachen ; Tschetta Wallachen in Commeriza. Or, evada din conditia for socials, pe care le aveau
ceata nu e specific sud-dunareana. In lucrarea efectiv sau ca o perspectivd Inselata
recenzata, fenomenul de ceata nu 1-a gasit mosnenii razesii din cele doua state feudale
atestat, deli el trebuie sa fie mai vechi decit romlnesti, posibilitati care se traduceau prin
sec. XVII, §i se integreaza in premisele so- lichidarea solidaritatii de neam si a fratiilor,
ciale ale_ regimului de autonomie vlahe. chiar de catre mosneni ci razesi.
www.dacoromanica.ro
236 RECENZ li 28-
Historia e shqiperise. Ve llint i pare.

Universiteti shteteror i Tiranes. Instituti i historise dhe i Gjuhesise, Tirane, 1959, 544 p.,
(ISTOnIA ALBANIEL vol. 1)
In dezvoltarea stiintelor istorice din R. P. shit analizate orinduirea comunei primitive $i

Albania, aparitia unei sinteze de istorie, a celei sclavagiste, evenimentele legate de
elaborate pe baza unei aprofundate cercetari aparitia soeietatii Impartite pe clase, primele
stiintifice facute In lumina marxism-leninismu- formatii statale ale ilirilor, rolul coloniilor
lui, constitute un eveniment remarcabil, elene pe tarmul Marti Adriatice si legaturile
care a fost salutat de eatre Intregul popor din lor cu ilirii, caracterul staptnirii romane $i=
tare prietena ca o rasplata pentru eforturile rezistenta ilirilor fate de asupritorii romani,.
depuse de istorici, de a da o lucrare ample precum si rolul pe care 1-au jucat ilirii In
si la un malt nivel ideologic si stiintific. grabirea prabusirii imperiului roman.
Analiza fenomenelor sociale, interpretarea Este infatisat, de asemenea, caracterul
faptelor, documentatia vasty, cercetarea minu- colonizarii slave si rezultatele acesteia In
tioasa a izvoarelor, felul In care stnt expuse Ririe.
evenimentele politice $i sociale, economice si Partea a II-a este consacrata istorieb
culturale, diferitele momente ale luptei de Albaniei feudale din secolul al VIII-lea pine
eliberare nationals si sociale a poporului Ia Inceputul secolului al XVI-lea si trateaza
albanez, fac ca aceasta lucrare sa se adreseze procesul nabterii si dezvoltarii relatiilor feudale,.
unui larg cerc de cititori. Poporul albanez are al Injghebarii primelor formatii feudale,
o istorie glorioasa, plind de lupte netntrerupte precum $i lupta erGicA a poporului albanez.
impotriva dusmanilor si a asupritorilor strain'. contra staptnirii otomane. Tot aici este anali-
Asa cum arata tovarasul Enver Hogea, zate pe larg problema importanta a formarii:
Poporul albanez si-a croit drumul istoriei cu poporului albanez. Se face o prezentare
sable In mina" (p. 5). Inca din cele mai vechi detaliata a claselor sociale din societatea
timpuri a trebuit a tins piept dusmanilor, feudala albaneza si se scoate In rend lupta
sa-si apere cu barbatie libertatea si indepen- maselor impotrive feudalilor interni si a celor
dent a. din Bizant, Serbia $i Europa occidentala-
Istoria Albaniei apare In trei volume. Un loc deosebit II ocupd lupta eroica dusa
In 1958, machete a Post supusa unor largi de poporul albanez sub conducerea eroului
dezbateri In principalele orase ale tarn. In national Gheorghe Castriotul-Skanderbeg.
anul 1959, a iesit de sub tipar primul volum, Partea a III-a prezinta istoria Albaniei
urmtnd ca celelalte doua sa apara In scurt de la Inceputul secolului al XVI-lea pins la
timp. mijlocul secolului al XIX-lea, perioada deo-
Manualul de istorie a Albaniei este prima sebit de grea si de apasatoare, datorita tmple-
lucrare, de sinteza, care, pe baza metodologiei tirii exploatarii maselor de catre feudalii
marxist-leniniste da o prezentare sistematica albanezi si a jugului turcesc.
si completa a istoriei poporului albanez din Partea a IV-a consacra o buns parte nabterit
cele mai vechi timpuri pins in zilele noastre. si dezvoltarii miscarii de eliberare nationals,
Periodizarea folosita In manual, tinind fortelor not care Isi croiau drum si pregateaut
seama de conditiile specifice In care s-a dezvol- lupta pentru cucerirea independentei tarii-
tat poporul albanez, grupeaza evenimentele GIndirea social-politica a patriotilor alba-
In sapte mart perioade. nezi s-a dezvoltat In strinsa legatura cu ideile
Prima cuprinde intervalul de Ia nasterea Inaintate ale democratilor revolutionari din
societatii omenesti pe teritoriul Albaniei pins celelalte ter'. Lucrarea scoate In relief cres-
in secolul al VIII-lea al e.n. In aceasta parte terea constiintei nationale a poporului albanez,
www.dacoromanica.ro
-29 RECENZI I 237
participarea lui la miscarea revolutionara a Sub conducerea Partidului Muncii din Albania,
junilor turci, colaborarea cu celelalte popoare oamenii muncii au schimbat complet fata
balcanice In lupta pentru inlaturarea jugului tarli si, Intr-o perioada istorica scurta, au
turcesc. Totodata este demascat rolul negativ transformat Albania dintr-o Tara agrara
al interventiel imperialiste austro-ungare si Inapoiata tntr-o tara agrara industrials cu o
italiene In Albania si politica sovina a monar- economie In plin avint. Facind parte din
hilor din balcani fata de Albania. Partea a puternica familia a tarilor socialiste in frunte
IV-a se Incheie cu proclamarea independentei cu Uniunea Sovietica, Republica Populara
nationale a Albania Infaptuita la 28 noiembrie Albania construieste cu succes socielismul
1912. si isi aduce contributia sa la apararea OW
Partea a V-a trateaza evenimentele de la In Balcani 0 in intreaga lume.
pioclamarea independentei si 'Ana In aprille
1939, cind a Inceput lupta de eliberare nationala
*
Impotriva ocupantllor fascisti. Volumul I, care formeaza obiectul prezen-
Un loc important 11 ocupa In aceasta parte- tarii de fata, cuprinde primele trei perioade din
Marea Revolutie Socialists din Octombrie, istoria Albaniei, adica datele Incepind cu
care a exercitat o puternica si binefacatoare cele mai vechi stiri despre societatea omeneasca
influents asupra Intregii dezvoltari istorice a de pe teritoriul actual al R. P. Albania si pink
omenirii, inclusiv asupra maselor populare la mijlocul secolului al XIX-lea.
din Albania, care In 1924, au Infaptuit revo- Cele zece capitole ale volumului an fost
lutia burghezo-democratica. Aceasta a dus in redactate pe baza materialelor Intocmite de un
victoria vremelnica a fortelor democrate. colectiv de autori format din Aleks Buda,
Un loc important este acordat dezvoltarii Frano Prendi, Hasan Ceka, Injac Zamputi,
migcarii muncitoresti si luptei poporului, sub Kristo Frasheri, Salim Islami, Skender Ana-
conducerea comun4tilor, Impotriva regimului mali, Stavri Naci, Stefanaq Polio, Zija Shkodra
lui Zogu si a colonialiitilor fasciiti italieni. Folosind documente de prima mina,
Partea a VI-a isi propune sa Infatiseze rezultatele sapaturilor arheologice, precum si
milcarea populara de eliberare nationals din scrierile istoricilor si geografilor greet si
timpul celui de-al II-lea razboi mondial, romani si a istoricilor de mai tirziu, perioada
momentul deosebit de important al crearii veche a Albaniei este analizata In mod
Partidului Comunist din Albania (1941), stiintific de pe pozitiile marxist-leniniste,
politica P.C.A. pentru unirea fortelor populare dindu-se pentru prima datk o rezolvare ma-
In lupta Impotriva fascismului si a reactiunii terialist-istorica problemelor legate de aceas-
interne, strinsa legatura a luptei armate a ta perioada.
poporului albanez cu marea lupta eliberatoare Este documentat si fundamentat faptul
.a Uniunii Sovietice. Sub conducerea Partidului ea iliril stnt locuitorii acestor tinuturi din
Comunist Albanez si In condipile victoriilor cele mai vechi timpuri. Informatii pretioase
Armatei Sovietice Impotriva fascismului, slut luate din Homer si Hesiod, Herodot si
poporul albanez alunga din Ora pe ocupantii Tucidide, de la istoricul Polib, la geograful
italieni si hitleristi infaptuind maretul act al grec Strabon, apoi la Pliniu eel Batrin, de la
eliberarii de la 29 noiembrie 1944, eveniment Plutarh, Dion Cassius, Arrion, Ptolemeu
care marcheaza trecerea la o etapa noun Ammianus Marcelinus etc. Toate aceste in-
istorica instaurarea regimului d emocrat- formatii slut preluate in mod critic si confrun-
p opular. tate cu rezultatele sapaturilor arheologice din
Ultima parte a manualului oglindeste ultimii zece ani, care an completat multe
succesele poporului albanez in lupta victorloasa goluri din istoria Albaniei si au inlaturat
pentru construirea socialismului, marile trans- confuziile si Oreille eronate ale istoricilor
formari care an avut be In aceasta tara. burghezi. Date importante an gasit cerceta-
www.dacoromanica.ro
238 RECENZII 30
torli albanezi la Chiriaco D'Ancona, la uma- argint, aur, bazata pe experienta seculars a
nistul albanez Marin Barletiu, la scriitorii al- lucratorilor dirt. In leg-tura cu acest rapt,
banezi Frang Bardhl (Francisc Blancum) $i gasim o stire pretioasa 71 pentru istoria patriei
la Pjeter Bogdan. Pentru perioada medie- noastre. Astfel, se arata ca renumele ce-1
vala stiri pretioase stilt luate din cronici, din aveau minierii pirusti (trib ilir n.n.) a facut
Insemnari ale calatorilor, din materiale de ca o buns parte a for sa fie stramutati de care
arhiva, care preluate In mod critic pot folosi imparatul Traian In Transilvania, pentru a
cercetarilor actuale. In volum shit citati, de exploata aici minele de aur" (p. 123).
asemenea, istorici romini : B. P. Hasdeu, Demn de semnalat este $i faptul ca in-
N. Iorga, V. Parvan etc. fluenta culturii romane n-a depasit hotarele
Datele l evenimefitele din primul volum oraselor $i a zonelor de cimpie. Paturile largi
stnt grupate in trei parti mart. ale populatiei, in special zonele de munte au
Partea I intitulata Vechii locuitori ai opus o rezistenta dlrza pastrIndu-$i limba si
tarli noastre. HMI" cuprinde trei capi- obiceiurile. Totusi, sub influenta oraselor 71
tole : I Ortnduirea comunei primitive" cu a regiunilor romanizate, In limba ilira au
subcapitolele : 1. Epoca pietrei $i a bronzului, patruns ei cuvinte latine care suferind anumite
2. Iliril, 3. Coloniile grecesti pe tarmul Iliriei ; transformari, se mai pastreaza 71 astazi to
II Formatiunile statale Hire" cu subca- limba albaneza.
pitolele : 1. Societatea 'lira In secolele IV II Partea a II-a a volumului intitulata Al-
i.e.n., 2. Primele regate dire, 3. Statul ilir bania In secolele VIII XV Principatele
al ardianilor. Luptele iliro-romanc, 4. Cultura feudale albaneze" se concentreaza In jurul a
ilira ; III Iliria sub dominatia romans $i trei probleme principale : nasterea relatiilor
In primele secole ale stapinirii bizantine", In feudale In Albania $i formarea principatelor
care shit analizate problemele legate de sta- feudale albaneze ; invazia turcilor 80 rezistenta
ptnirea romans In Iliria de nord, dezvoltarea poporului albanez (1388-1443) $i lupta cea
ulterioara a relatiilor sclavagiste In Iliria In mare albano-turca din sec. XV rolul hit
secolele I III $i Iliria In perioada decaderii Gheorghe Castriotul-Skanderbeg.
orInduirii sclavagiste. In ce priveste nasterea relatiilor feudale
In acest capitol, luam cunostinta de desele in Albania, autorii fac o analiza complexa a
rascoale ale ilirilor Impotriva stapinirii romane, situatiei economice I sociale, a cauzelor care
intre care se remarca in mod deosebit rascoala au determinat introducerea noilor relatii,
din anti 6-9 e.n. de sub conducerea lui Bato, transformarile survenite In slim' obstilor sa-
care, cum relateaza Suetonius, a fost cea mai testi, trecerea taranilor sub dependenta dina-
cumplita lupta din cele duse de Roma, In plor feudal' (dinati = patura aristocratiei
afara dupa luptele impotriva Cartaginei" feudale militare) precum $i politica dusa
(p. 117). de Impargii bizantini l tarii bulgari de favo-
Importanta este $i problema organizarii rizare a dinatilor prin acordarea de privilegii
administrative din acea vreme, faptul ca Roma to pamtnturi acestora 71 prin presiunile eco-
a Yost obligata sa lase o serie de regiuni ale nomice asupra taranilor.
triburilor dire sa traiasca dupa obiceiurile for Este deosebit de interesant de urmarit acest
traditionale. Geograful Ptolemeu da o lista proces de destramare a obitilor satesti $i a for-
lungs de asemenea triburi carora Roma le marii principatelor feudale albaneze. 0 atentie
recunoscuse libertatea de autoadministrare mare se acorda principatului ARBANIEI,
interns. Printre aceste triburi, Ptolemeu (ARBANON) care, In ultimul deceniu al seco-
aminteste pentru prima data de tribul ilir lului al XII-lea are un staptnitor local cu nume
ALBANOI (p. 119). In continuare se mentio- albanezo Progon (1190-1199), succedat la
neaza ca o mare dezvoltare luase, In vremea conducere de fiii sat Ghin $i Dimitri. Mai
stapinirii romane, exploatarea minelor de Fier, tlrziu se ridica principatul din Dures, care este
www.dacoromanica.ro
31 RECENZII 239.
foarte puternic. Unul din conducatorii sal tralizat puternic care sa reziste atacurilor
Carol Thopia este numit marele conte al Al- turcesti. Dupa moartea lui loan de Hnnedoara,
baniei (1374), iar In lupta de la Kosovo este Skanderbeg, devine 0 figura principala euro,
amintita si participarea feudalilor albanezi. peana a luptei Impotriva turcilor.
Invaziile turcejti In Albania se lovesc de Partea a III-a : Albania sub stapinirea
rezistenta acestora. Una din familiile albaneze feudala-militara otomana" (1506-1839) cu-
care au luptat contra stapinirii turcesti a fost prinde trei capitole (VIIIX) In care shit
$i familia Castriotilor. analizate pe larg probleme importante ca :
Cu mult patos patriotic este analizata pe- rezistenta albanezilor Impotriva stapinito-
rioada luptelor purtate de poporul albanez rilor turci ; destramarea regimului feudal-
sub conducerea eroulul national Gheorghe militar si rolul jucat de marile pasalicuri al-
Castriotul-Skanderbeg. Aici se aduc multe baneze In viata social-politica a tarn.
date noi, deosebit de interesante In ce priveste
Yn aceasta parte o amploare mai mare se
politica interns Ii externs a acestui mare con-
da dezvoltarii celor cloud marl pasalicuri al-
ducator. Capitolul sapte al lucrarii, este in- baneze pasallcul din Skodra sub stapinirea
chinat In Intregime acestei perioade.Sint re- lui Kara Mahmud pasa Busatliul (1775-1796)
date probleme ca : Inceputul luptelor i pri-
In nordul Albaniei si in sud psalfcul din
male victorii ale lui Skanderbeg (1443-1450) ;
Ianina sub stapinirca lui All Pasa Tepelena
statul independent albanez in anii 1450-1453 ;
(1788-1822) precum $i rolul lui All Pasa
victoriile statului albanez impotriva sulta-
Tepelena In lupta impotriva turcilor. In 1815
nului Fatihu ; continuarea rezistentei albaneze
el a trimis pe reprezentantul sau Constantin
In Malasia (1480-1508); urmarile si impor- Duca in Moldova $i Tara Romineasca sa la
tanta luptei albanezilor Impotriva invadato- contact cu rusii pentru a le spune ca el este
rilor otomanl. gata sa lupte alaturi de Rusia intr-un eventual
Pentru prima data este analizata, In mod
razboi contra Turciei, cu circa 25 000-30 000
complet din toate punctele de vedere de pe soldati. De asemenea shit aratate relatiile 1W
pozitiile marxist-leniniste, problema perso-
Tepelena cu eteristii gi aratata nesinceritatea
nalitatii lui Gheorghe Castriotul-Skanderbeg
si inconsecventa acestora.
care a Intruchipat nazuintele de libertate ale
poporului albanez, conducIndu-1 la victorie. primul volum se termina cu Inceputul
El a cautat sa gaseasca ,momentul favorabil aplicaril reformelor tanzimatului In Albania
pentru a elibera Cara de sub turci. Istoricii (1839 hatiieriful de la Ghiulhane dat de
albanezi, arata ca acest moment favorabil s-a sultanul Megit) l ocuparea pasalicurilor
ivit in timpul victorillor lui loan de Hune- albaneze.
doara Impotriva turcilor, care au stirnit spe- Aparitia tratatului de istorie a Albaniei
ranta eliberarii la toate popoarele subjugate elucideaza multe probleme, da o orientare
din balcani. Anul 1443 este socotit ca a In- clara II stiintifica in aprecierea unor perioade
ceput rascoala generala a albanezilor contra i evenimente mai putin cunoscute, aductnd o
turcilor. Skanderbeg a reusit In Liga de la contributie importanta la cunoasterea acestei
Lezha (2 martie 1444) a uneasca pe toti con- tad, care, in dezvoltarea ei istorica a fost in
ducatorli feudali In lupta impotriva turcilor strinsa legatura cu celelalte popoare din
el fiin,d ales ieful general al acestei ligi. balcani.
Este demascata politica nesincera a Vene- Pe ltnga documentatia vasta gi aprofun-.
tiei, dusa fats de Skanderbeg, tendintele data, volumul mai cuprinde gi o lista a izvoa-
acesteia de a limita puterea conducatorului relor gi literaturii principale folosite, tabele
albanez si de a cuceri oraiele de pe coasts. cronologice, un Index al numelor, fotografii
Bine documentata Ii analizata este Incer- si hart' menite sa ajute cititorului la intele-
carea lui Skanderbeg de a face un stat cen- gerea materialului expus.
www.dacoromanica.ro
240 RECENZII 32
Manualul de istorie a Albaniet sttrneste irate albanez, cit si al legaturilor ce s-au sta-
un interes legitim $i pentru istoricil si cititorii bilit tntre cele doua popoare In lupta tmpotriva
din Cara noastrA, attt din punct de vedere al asupritorilor comuni.
cunoasterli trecutului de lupta al poporului G. Maxudovici $i D. Polena
www.dacoromanica.ro
REVISTA REVISTELOR
Analele Institutului de istorie a partidului de pe lingil C.C. al P.M.R.

1958, nr. 1-6, 1959, nr. 1 62 1663 p.
Problemele istoriei miscarii muncitoresti care necesitau dezbateri, revista prin Intregul
din tare noastra, formarea si dezvoltarea clasei ei continut, studii, publicarea de documente,
muncitoare din Romlnia, crearea P.C.R. yi recenzii, informatii etc. a venit sa completeze
lupta lui impotriva fascismului si a razboiului, si sa adInceascA prin not aspecte, momente
conducerea maselor de catre partid la insu- mai putin cercetate sau aprofundate. Prin
rectia armata pentru cucerirea puterii cat si aceasta revista Anale acorda un ajutor direct
consolidarea cuceririlor revolutionare de dupa activistilor de partid, cadrelor din fnvatA-
23 August 1944, In scopul construirii socia- mintul de stet si de partid, cercetatorilor
Iismului, generalizari ale teoriel sl practicii si oamenilor muncii interesati sa cunoasca
revolutionare slut tratate an Anale, revista istoria partidului, traditiile glorioase de lupta
care apare sub Ingrijirea lnstitutului de istorie ale clasei muncitoare din tare noastra.
a partidului. IncepInd cu 1955, dud apar primele numere
Cu un profil tematic bine determinat, re- din Anale, comitetul de redactie s-a preocupat
IlectInd nivelul cercetarilor actuale an domeniul in permanents de ImbunStatirea continutului
istoriei partidului, revista Anale publics la revistei. An de an tematica a devenit mai
rubricile Studii si Ref erate, Comunicari si variata, nivelul stiintific-ideologic al materia-
Note stiintifice, lucrari de sinteza sau de cer- lelor publicate a crescut. DacS in primii ani
etare stiintifica privind problemele majore de aparitie nu exista o orientare bine con-
ale istoriei miscarii muncitoresti din RomInia, turata, articolele si notele publicate aveau
acordlnd o atentie deosebitA luptei clasei un caracter mai mult informativ, In ultimil
muncitoare pentru crearea partidului de tip doi ani revista Analele Institutulut de istorie
leninist si luptei desfasurate de el pentru In- a partidului a facut progrese, publidnd studii
laturarea exploat5rii omului de catre om yi si referate mai analitice, bazate pe un material
,construirea societatii socialiste. bogat de arhiva, cu o interpretare stiintifica
In munca de pregatire si elaborare a ma- corespunzatoare.
nualului de istorie a partidului, revista Anale Revista a continuat sS publice materiale
are un rol deosebit. Pe lInga faptul ca In nu- ce trateaza aspecte din istoria miscarii munci-
merele din primii ani de aparitie, ea a publicat toresti din tars si strainatate pinA la crearea
lectiile care urmau sa constituie capitole din Partidului Comunist din RomInia. In studiul
istoria partidului, discutil pe marginea ma- Des pre miscarea muncitoreascd dirt Romtnia
chetei legate de periodizare si de probleme In perioada premergedoare Congresului de con-
www.dacoromanica.ro
16o. 9691
242 REVISTA REVISTELOR 2
stitutre a P.S.D.M.R. (1893) (nr. 5-6/1958), clasei muncitoare si a miscArii muncitoresti

V. Rata arata, bazat mai ales pe material din acea vreme, se relevA totusi faptul ca,
din presa muncitoreascii de atunci, conditiile crearea P.S.D.M.R. a marcat o important&
interne si externe In care a avut Joe lupta victorie a clasei muncitoare Impotriva claselor
ideologica dintre curente, In perioada premer- exploatatoare. Crearea P.S.D.M.R., organi-
gatoare tinerii primului congres muncitoresc zatie politica unica cu interese proprii opuse
din tarn. Sint evidentiate laturile pozitive ale claselor dominante, a Insemnat In acelasi timp.
activitatii lui C. Dobrogeanu-Gherea, cit si un pas important pe calea unirii socialismului
aspectele negative ale muncii lui care se cris- stiintific cu miscarea muncitoreasca, sarcina
talizau pe mAsura ce el cAdea sub influenta partidului fiind aceea de a continua munca de
oportunismului. In studiu se gasesc date refe- rAspindire a teoriei marxiste In rindurile clasel
ritoare la lupta elementelor revolutionare im- muncitoare din Ora noastrA.
potriva celor reformiste, burghezo-liberale, Pe linia popularizaril legAturilor dintre
care aflindu -se In conducerea unor cluburi miscarea muncitoreasca din Rominia si mis-
cautau sA canalizeze miscarea pe fAgasul lega- carea muncitoreasca internationals revista
litAtii burgheze. Este analizata lupta desfa- Anale publics articolul: Des pre legaturile
suerata de curentul revolutionar Impotriva miscarti muncitortsti din Rominia cu Inter -
pericolului anarhist care se declara Impotriva na/ionala I-a st cu Internationala II-a In anii
organizarii clasei muncitoare, contra creArii activitatii lui Marx ,ci Engels de A. Deae
partidului. DupA zdrobirea curentului anarhist, (nr. 5-6/1958). Autorul mentioneaza calla de
elementelor revolutionare din miscare C. 01- patrundere a marxismului In Rominia. Da-
cescu, Alex. Ionescu, C. Buzdugan, C. Mosoiu torita emigratlei revolutionare ruse, cercurile
le revenea sarcina de a desfasura lupta grea inaintate din Ora noastrA iau legatura cu
si complexA cu I. Nildejde, V. G. Mortun internationalistii, cu operele lui K. Marx sD
u.a. reprezentanti ai aripii de dreapta care s-au F. Engels. Carol Farcas, muncitor la Resita
strecurat in fruntea miscarii muncitoresti in a avut o permanent& legatura cu Internatio-
scopul de a o p]asa la remorca partidelor bur- nala I, thud si membru al ei. Multi romin
ghezo-mosieresti. au luptat In rindurile comunarzilor parti-
Acclasi autor se ocupa in continuare de cipind activ la lupta eroica a proletariatului
Congresul de creare a Partidului social-democrat francez, lupta care a avut ecou si In tara noas-
at muncitorilor din Romtnia (1893) (nr. 6/1959). tra. Elementele progresiste din Rominia au
Dupa descrierea lucrArilor Congresului si men- aniversat Comuna din Paris. Ziare si reviste
tionarea faptului CA Congresul a Post intim- din tail a publicat traduceri din K. Marx
pinat cu entuziasm de care muncitorii din si F. Engels, au aparut brosuri de populari-
card si strainatate, fapt atestat de telegramele zare a ideilor socialismului stiintific. Contem-
trimise de partidele socialiste din Franta, poranul si Revista sociald au jucat un rol deo-
Spania, Austria etc., studiul se opreste pe sebit In aceasta privinta. Participarea unor
larg asupra discutiei din Congres dintre aripa romtni la Congresele Internationalei a II-a si
revolutionara si aripa de dreapta asupra pro- aprecierile lui Engels asupra miscarii munci-
blemelor vitale ale miscarii muncitoresti din toresti din tara noastrA au Intarit legAturile
Rominia ca : problema revolutlei si a dictaturii Intre miscarea muncitoreasca din Rominia
proletariatului, lichidarea ramasitelor feudale
si Internationala a II-a pins la 1895.
si ImproprietArirea tAranilor etc. Desi se aratA
ca lipsurile programului partidului adoptat Fail a fi un studiu de analiza profund& a
la Congresul din 1893 nu erau numai conse- problemei, autorul reuseste sA prezinte, pe
cinta actiunilor intreprinse de ciitre elementele baza unui material documentar bogat, rola
burghezo-liberale din conducerea cluburilor si importanta legaturilor dintre miscarea mun-
muncitoresti, ci si a gradului de dezvoltare a citoreasca din Rominia si Internationala r
www.dacoromanica.ro
si Internationale a II-a In anii activitatii In- revista publics doua note stiintifice referitor
temeietorilor socialismului stiintific. la mi!carea grevista din Galati : Grew doche-
I. Iacosi si V. Petri!or In articolul Orga- rilor din portul Galati din 21 iunie-14 tulle
nizatiile profesionale muncitoresti din Vechea 1911 de L. E!eanu (nr. 5/1959) si Luptele
Rom bite In perioada 1894-1904 (nr. 6/1959), muncitorilor de la Galati din 13 tunic 1916 st
dupa o prezentare a conditiilor grele In care actiunile de solidarizare din taro, de Gr. Tu-
muncitorii Iii desfasurau lupta fara o legis- doran (nr. 3/1958), ultima nota tratind despre
latie muncitoreasca propriu-zisa chips trA- o puternica manifestare antirazboinica a pro-
darea generosilor", arata ca principala sar- letariatului din Rominia.
cilia a miscarii de atunci o constituia organi- Revista Anale acordA importantA si istoriei
zarea. Pe baza unui material documentar, In miscarilor tArAnesti din Ora si conducerii for
parte inedit, autorii arata ca elementele inain- de care proletariat. Pe aceastA linie, semnalam
tate din miscare, I. C. Frimu, Alex. Ionescu, studiul Miscarea muncitoreascli si intensifi-
C. Z. Buzdugan, iar mai tlrziu elemente tinere carea luptei de clash la sate spre sfirsitul sec.
ca : $t. Gheorghiu, D. Marinescu, M. Gh. XIX-lea, de Gh. Mate! (nr. 5/1959). Autorul
Bujor si aljii an continuat sa organizeze pe bazat pe o documentatie substantiala, dupa
muncitori In organizatii profesionale, sa duch ce face un scurt istoric al problemei agrare,
mai departe lupta pe care generosii an tra- mentionInd felul cum ea a fost tratata in cele
dat-o. Desi dupa 1899 activitatea societatilor doua programe din 1880 si 1886 ale miscarii
profesionale a seazut pentru un timp, totusi muncitoresti, prezentarea situatiei disperate
datorita eforturilor perseverente ale muncito- care a dus la rascoalele din 1888, trece la analiza
rilor socialisti ele si-au reluat activitatea ba- chestiunii taranesti la congresele P.S.D.M.R.
zeta pe principiul luptei de class $i al ajuto- dupa 1893. De la inceput slut reliefate cele
rului mutual. Organizatiile profesionale an doua pozitii diametral opuse : linia elementelor
condus numeroase actiuni, greve etc., duclnd inaintate, care militau pentru sprijin aliant4
o lupta hotarita cu corporajiile reactionare cu masele taranesti si linia elementelor bur-
Infiintate In 1902 prin legea Misir care urma- ghezo-liberale de canalizare a miscarii tara-
reau sa abata proletariatul de la lupta sa Im- nesti pe cale pasnica si legala.
potriva capitalismului. Acest studiu valoros scoate in evidenta
Des! rata de ultimul deceniu al secolului activitatea infiintarii de cluburi la sate, difu-
trecut numarul societatilor profesionale a Post zarea materialului propagandistic, brosurile
mai mic, totu!i ele au ramas mai departe orga- cerute tot mai insistent de tarani $i faptul ca,
nizatii care an grupat In jurul for pe muncitori, cu toata opozitia elementelor oportuniste ca
aparindu -le si militlnd pentru interesele for I. Nadejde, V. G. Mortun, C. Dobrogeanu-
pin& la inflintarea sindicatelor care de la bun Gherea, care cautau ss frineze elanul revo-
Inceput an Post organizatii de lupta. lutionar al thranimii, a Invins linia elemen-
Revista Analele Institutului de istorie a telor Inaintate preconizata de Gh. Marinescu
parlidului trateaza In paginile ei si actiuni, care a lucrat la infiintarea primului club, a
greve sau alte manifestari politice ale clasei lui Alex. Ionescu $i I.C.Frimu care considerau
muncitoare cu caracter local In scopul lute- ca la sate se poate duce o propaganda deosebit
legerii depline a miscarii muncitoresti pe plan de rodnich. Autorul se ocupa si de rascoalele
national. Pe aceasta linie se Inscrie o serie taranesti cu caracter local care an avut loc
de manifestatii care an avut loc In diferite
regiuni ale tarii, mai cu seams in centrele In 1899 arAtInd ca propaganda socialists la
muncitoresti, care au influentat sau an pro- sate, crearea cluburilor taranesti si puternicele
zentat importanta in cadrul istoriei miscarii miscari ale taranimii la sfIrsitul veacului al
muncitoresti din RomInia. Astfel din perioada XIX-lea, prevesteau mama rascoala a tare-
premergatoare avintului revolutionar din tail, nilor din 1907.
www.dacoromanica.ro
In Despre misau-ile laremesti din Romtnia cilorimii din patria noastrd : 13 decembrie 1918,
In perioada 1889-1900 (nr. 5-6/1959), de Gh. Unc si C. Mocanu (nr. 5-6/1958).
C. Corbu, pe baza unui material de arhivA Dupd o sinteza cuprinzatoare a grevei, autorii
inedit, trateaza rascoalele locale sau care au se opresc in Incheiere asupra modului in care
cuprins mai multe comune, din ultimul de- clasa muncitoare din Cara noastra a come-
-ceniu al secolului trecut, oprindu-se la acelea morat pind la Inceputul celui de-al doilea razboi
care au avut un ecou mai mare ca de exemplu mondial evenimentele de la 13 decembrie
cele din 1894 $i 1900 si asupra celei din 1918. Un interes deosebit prezinta articolul
Poiana (Do lj) si Slatina (1899). Aceste miscari Voluntarii romtni Pre armata rosie pe frontul
dovedeau rezerva revolutionary pe care o pre- de est to 1918 -1919, de I. N. Scerbakov
zenta taranimea infirmInd tezele oportuniste (nr. 511959). Pe baza unor documente de arhiva
din conducerea P.S.D.M.R. inedite gasite la Arhiva de stat din oratul
In numerele revistei, cititorul gaseste_ si Kuibisev, autorul Infatiseaza aportul inter-
studii, note sau informatii pretioase asupra nationalistilor romini pe frontul din Rusia dat
istoricului miscarli revolutionare de tineret in lupta contra albgardistilor Dubov, Kolceak
din Cara noastra. Gh. Mot si C. Mocanu, In si altii. Proveniti din prizonieri ai armatei
studiul Date privind miscarea revolufionard a austro-ungare, emigranti politici sau evacuati
lineretului muncitor din Romtnia de la slirsitul In sudul Rusiei multi ostasi romini s-au unit
secolului at XI X-lea pind la 1917 (nr. 4/1958) sub drapelul revolullei socialiste apdrind V-
prezinta pentru prima data cronologic narul stat sovietic de contrarevolutionari. Un
principalele etape ale miscarii muncitoresti rol agitatoric $i mobilizator deosebit 1-a avut
de tineret de la inceputuri 'Ana la 1917. Dupd ziarul Steagul Rosa editat In mai 1919 de
ce relevA procentajul tinerilor folositi In in- Directia politica a Consiliului militar revo-
dustrie pe ramuri si crunta exploatare la care lutionar al grupului de sud de pe frontul de
erau supusi ucenicii, autorii se opresc, hi est si de sectia romina a P.C. (Rus) b din
functie de evolutia railcard muncitoresti, de Samara. Nota prezinta importanta Intrudt
modul In care programele cercurilor muncito- In aceasta directie atit istoricii romini cit si
resti, P.S.D.M.R. s-au ocupat de organizarea sovietici au scris foarte putin, cunoscindu-se
tinerilor muncitori, la crearea In 1908 a mai mult doar despre activitatea rominilor din
Cercului ucenicilor". Articolul care nu epui- sudul Rusiei.
zeaza tema arata care erau slabiciunile $i Cu prilejul aniversarii a 40 de ant de la
greutatile pe care tineretul muncitoresc le crearea Republicii Sovietice Maghiare, In
intimpina In piocesul organizarii lui si lega- nr. 2/1959 al revistei Anale sint publ Icate doua
turile pe care miscarea de tineret de la not materiale care aduc still not asupra solidari-
le-a Intretinut cu miscarea internationala de tatii oamenilor muncil din Romtnia cu revo-
tineret Ora la 1917. lutia proletara din Ungaria. Referatul Insti-
Oprindu-se indeosebi asupra momente- tutului de istorie a partidului expus de catre
lor de cotitura din istoria miscArii munci- V. Cherestejiu la sesiunea stiintifica de la
toresti din Romtnia, crearea P.C.R., Con- Budapesta intitulat Clasa munciloare din
gresul al V-lea, eroicele lupte din 1933, Romtnia si revolufia proletard din Ungaria
insurectia armata de la 23 August 1944, re- (1919) pe baza unui material de arhiva inedit,
vista Analele Institutului de tstorie a parti- arata In mod concret cum s-a manifestat soli-
dului contribuie la cunoalterea luptei clasei daritatea muncitorilor, taranilor si soldatilor
muncitoare din tam noastrA pentru eliberarea din Romtnia cu Republica Sfaturiior din Ora
nationals $i sociald. vecina.
Din perioada avintului revolutiona- in nu- Demascind tezele national-soviniste ale is-
merele din 1958 si 1959 ale Analelor relevam toricilor burghezi romini care s-au ocupat cu
urmatoarele : 0 pagind eroicil din lupta mun- aceste probleme, referatul argumenteaza cum
www.dacoromanica.ro
sub conducerea grupurilor comuniste si a aripii de tineret din tara noastra II constitute confe-
de stinga din P.S.D. muncitorii an organizat rinta generals a tineretului care si-a desfAsurat
sabotarea provizionarii frontului, tAranii au lucrArile la Bucuresti In zilele de 19-20 martie
refuzat sa predea surplusul de cereale auto- 1922 cu delegati din Muntenia, Oltenia, Tran-
ritatilor militare, soldatii au refuzat sd lupte silvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Cadri-
Impotriva armatei rosii maghiare sau au de- later. Alit Congresul general al tineretului
zertat din armatA. Numeroase documente convocat pentru 28-30 iulie 1921 care urma
atesta organizarea de manifestatii, demon- sA discute cele mai arzAtoare probleme ale
stratii si grave ale clasei muncitoare de la not tineretului, eft si cel fixat pentru 6-8 oc-
atilt la 1 Mai, si 21 tulle, tit si cu alte prilejuri tombrie 1922 la Sibiu, hotArlie adoptatA la
in semn de solidaritate cu revolutia prole- consfatuirea din 18 august 1922 de la Bucu-
. tail din Ungaria. resti, nu s-au putut tine din cauza terorii si
Raspindirea de manifeste, brosurt, In rin- prigoanei regimului burghezo-mosieresc. Con-
durile soldatilor, a avut un mare efect, Intrucit gresul tineretului s-a tinut ahia in 1924 rind
numerosi ostasi care luptau contra Republicii s-a declarat si afilierea la Internationale Co-
Sfaturilor Ungare au Inteles cA adevaratul munista a Tineretului, iar U.T.S. s-a trans-
dusman nu slut muncitorii si tAranii maghiari. format In U.T.C. In 1924 pe baza principiilor
Multi ostasi romini unit fosti prizonieri in tactice stabilite, pentru a nu atrage represiu-
Rusia s-au Incadrat in rindurile Armatei nile si asupra tineretului comunist care active
Rosii Maghiare, cimentind In feint acesta sub Indrumarea P.C.R. IncA din 1922. Toate
prietenia dintre cele doua popoare. incerearile oportunistilor social-democrati de
Semnificativa In aceasta directie este si a dezbina tineretul au suferit esec. Conferinta
Revolla batalionului II din Regimental 107 generals a tineretului din martie 1922,
infanterie In august 1919 (nr. 2/1959), note considera autorul care a intrunit reprezen-
stiintifica semnata de V. Marin. Sint prezen- tanti ai organizatiilor tineretului muncitor
tate pe baza unui material documentar inedit, din lntreaga tall, a marcat transformarea
Imprejurarile si modul In care s-au rAsculat organizatiei tineretului muncitor din Rominia
soldatii batalionulut II refuzInd sa mai lupte Intr-o organizatie revolutionare, marxist-lent-
pentru o cauza care nu le apartinea. nista, care sub conducerea P.C.R. a mobilizat
Pentru istoria organize-1.1110r de tineret tineretul la lupta Impotriva exploatarii si
referitoare In perioada avintului revolutionar asupririi burghezo-mosieresti.
din tara noastra prezinta interes doua articole : Din perioada stabiliMrii relative a capi-
Date privind miscarea tineretului muncilor din talismului, revista publicA in nr. 2/1958 Luptele.
Rominia tntre anii 1917 -1921 (nr. 5-6/1958) muncitorilor din Timisoara din mai iulie 1924,.
in care V. Stefanescu se ocupa cu principalele de V. Marin. Este reliefat faptul ca deli erau
momenta din aceasta perioada : conferinta In conditiile ofensivei patronale, muncitorii
cercurilor Tineretul socialist" din august romini, maghiari i germani din Timisoara,
1919 pentru Vechea Rominie, Congresul tine- centru cu vechi traditii revolutionare, au dm,.
retului din Transilvania si Banat din iulie sub conducerea P.C.R, o luptA grevista susti-
1920 tinut in Cluj, legaturile cu tineretul mon- nuta pentru drepturile lor. Autorul arata ca
dial, activitatea In cadrul Internationalei Co- luptele din vara lui 1924 din Timisoara au
muniste a tineretului si lupta pentru unificarea constituit una din primate bAtalii de class
organizatiilor de tineret din Rominia, Gh. Mot conduse de P.C.R. dupe aruncarea partiduluf
In Lupta tineretului muncilor din Rominia sub in ilegalitate. Ele au constituit un prilej de-
conducerea P.C. R. pentru crearea organizafiei intArire a legilturilor partidului cu masele.
sale revolufionare marxist-leniniste (1921 1922) N. G. Munteanu trateazA In nr. 3/1959
(nr. 1/1959) sustine ca momentul creArii orga- despre Congresul Sindicatelor Unilare din
nizatiei unite revolutionare marxist-leniniste
1929 moment important to istoria misclirii
www.dacoromanica.ro
sindicale revolujionare din fara noastro. DupA a muncitorilor dintr-uti Sector-cheie al eco-
ce aratA condipile In care s-a pregatit Con- nomlei nationale, demonstrind influenta cres-
gresul, rellefind rolul deosebit pe care 1-a avut cincla g Partidului Comunist din Rominla In
plenara largitA a C.G.S.U din februarie 1929 rIndurile muncitorilor.
in vederea luarii masurilor organizatorice Un eveniment de cotitura In viata partidu-
concrete, autorul expune moduli In care s-au lui 1-a constituit Congresul al V-lea al P.C.R.
desfasurat lucrArile Congresului. Bazat pe Gh. Matei si V. A. Varga semneaza In
material de arhiva inedit, articolul scoate In nr. 2/1958 un studiu valoros despre Situalia
evidenta importanta problemelor discutate In internationala to ajunul Congresului al V-lea at
cadrul ordinal de zi gi faptul cd Sindicatelor P.C.R. In timp ce U.R.S.S. obtinea succese
Unitare le revenea sarcina de prim ordin de a deosebite In privinta lndeplinirii primului ei
organize mascle muncitoresti neorganizate si cincinal, contradictiile antagoniste, proprii
mai cu seams, data fiind existenta unei mase sistemului capitalist, au dus la criza economics
marl de muncitori agricoli si importanta for din 1929-1933 brodatA pe criza generala a
In lupta clasei muncitoare,sindicatele revolu- capitalismului. Incercarile burgheziei de a
tionare trebuiau sa treacA imediat la organi- arunca pe spinarea maselor greutatile crizei
zarea muncitorilor agricoli In sindicate sepa- au suferit un esec. Lupta proletariatului mon-
rate. Urmind indicatiile P.C.R., Congresul a dial a crescut In amploare ca raspuns la atacul
adoptat In majoritatea problemelor hotariri capitalismului. Aprecierile Congresului V al
corespunzatoare intereselor de class ale mun- P.C.R. au fost deplin verificate de evenimente,
citorimii marcind victoria principiilor orga- dovedind aprecierea situatiei reale atit pe plan
inizatorice, politics $i tactice marxist-leniniste, intern, eft si pe plan mondial. Clicile milita-
dind o lovitura serioasa manevrelor opor- riste din tarile vecine cu U.R.S.S. nu au reusit
tuniste si reformiste care s-au manifestat la sa dezlantuie un razbei cu toate pregatirile
Congres. militare, pactele regionale etc. la Indemnul
N. Petrovici si I. Toaca au publicat Luptele imperialismului apusean deoarece proletariatul
minerilor de la Lupeni din 1929 (nr. 3/1959) mondial sub conducerea partidelor comuniste
cu prilej ul aniversarii a trei decenii de la a ceastA au luat apararea primului stat al muncitorilor
greva. Conditiile mizere de viata ale mine- gi taranilor. Autorii arata In Incheiere cum
rilor, lipsa elementary de protectle a munch, P.C.R. a condus masele la lupta Impotriva
anetodele crtncene de exploatare folosite In transformarii Romlniei Intr-un cap de pod
sectorul rainier 'de capltalisti gi faptul ca lnaintat al imperialismului occidental, orga-
IP.C.R. exercita o influents tot mai puternica nizind mitinguri, demonstratii, difuzind mani-
to Valea Jiu lui, au determinat adoptarea feste cu ocazia zilei de 1 august, zi de lupta
hotartrii de a declare greva. Incercarile capi- pe plan international lmpotriva razboiului im-
talistilor de a ,arunca greutatile crizei econo- perialist antisovietic.
mice pe spinarea muncitorilor au primit o Prezinta interes din punct de vedere al
riposta hotarita. Av Ind la dispozitie un bogat studierii strategiei ni tacticii partidului, nota
;material documentar, autorii au aratat lupta stiintifica Despre problema caraclerului gi pets-
.ascutita Intre linia comunistilor de lupta con- pectivei revolulionare fn Romtnia In literatura
:secventa pentru interesele vitale ale muncito- de partid (Pinata Congresul at V-lea at P.C.R.)
irilor gi linia social-democratilor de dreapta de N. Petrovici, publicat In nr. 1/1958.
'care cautau sa amine declansarea gravel, iar Linia elaborate de Congresul al V-lea In
dupA izbucnirca ei sa o canalizeze In directia ce piiveste legarea partidului cu masele de
convenabila lor. Greva minerilor de la Lupeni, muncitori conducerea luptelor pentru ieOrea
Cu toate slabiciunile care s-au manifestat In revolutionara din crizA ii Impotriva pregatirii
conducerea el, desi reprimata singeros, a con- razboiului antisovietic a fost verificata In mod
atituit o manifestare puternica de Imp otrivire practic prin luptele ceferistilor gl petrolistilor
www.dacoromanica.ro
din ianuariefebruarie 1933, cArora revista astepte, care frfnau In felul acesta elanul revo-
Ana le le-a acordat in ultimil dot ani o impor- lutionar al maselor. Crearea C.C. de actiune
tanta deosebita. Editorialul numarului 1/1958, a comitetelor In diferite localitati, aparitia a
25 de ani de la luptele eroice ale muncitorilor numeroase organe de press, sedintele plenare
ceferi;ti ;i petrolifti din 1933, releva importanta de la Galati, Cluj si Iasi la care se discutau
luptelor desfasurate la Grivita pentru maturi- pregatirea minutioasa a luptelor si desfasura-
zarea clasei muncitoare, curajul, abnegatia si rea grevei de la Atelierele C.F.R.-Grivita si din
spiritul de sacrificiu de care a dat dovada valea Prahovei dovedeau ca proletariatul ca
si faptul ca ele au reusit sa frineze pentru un raspuns la lovitura dictaturii burghezo-mo-
timp fascizarea tarn. Este prezentat In ade- sieresti (trecerea greutatilor crizei economice pe
varata lumina rolul Comitetului Central de spinarea maselor muncitoare) a procedat just,
actiune $i al tovarasului Gh. Gheorghiu-Dej luind contramasurile necesare. Sint analizate
personal In organizarea luptelor din 1933. ecoul $i solidaritatea muncitorimii din straind-
Studiul Partidul Comunist din Romtnia, tate cu grevistii, cit si unele lipsuri care
conducdtorul eroicelor lupte ale muncitorilor s-au manifestat fn timpul desfasurarii grevei.
ceferi;ti ;i petrolifti din ianuariefebruarie Sint publicate de asemenea in revista stu-
1933 (nr. 111959) face o analiza profundA a diile : Luptele muncitorilor ceteri# din Cluj in
modului in care partidul plecind de la con- 1933, de E. Popa, P. Bojan si E. Fodor si As-
ditlile obiective si subjective din etapa respecte ale grevei ceferi;llor din Ia;i (ianuarie fe-
pective a pregatit detaliat si a condus pas bruarie 1933), de D. Botescu, J. Benditer,
cu pas prima mare bdtalie de class in Europa, Gh. Cilibiu si L. Eleanu (nr. 1/1958) care Intre-
dupa venirea la putere a fascismului In Ger- gesc tabloul amploarei reale a acestor lupte.
mania. Analiza facuta la Con gresul al V-lea a- Ca o continuare a bataliei de class purtate
rata ca In Rominia ascutirea contradictiilor de proletariatul roman cu regimul burghezo-
sistemului capitalist an facut din aceasta Ora mosieresc dupa grevele de la Grivita din 1933
un inel slab in lantul statelor imperialiste, este procesul conducatorilor luptelor de la
criza economics a fost atotcuprinzatoare C.F.R. Prin faptul ca acuzatii an devenit acu-
inasprind la maximum viata $i a;a grea a ma- zatori, masele muncitoare Si elemente Inaintate
selor muncitoare, cuprinzind paturi largi ale din tail si strainatate s-au solidarizat cu
micii burghezii si intelectualitatii. Dupe ce se conducitorii muncitorilor de la Grivita ; acest
face o analiza a activitatii desfasurate de eveniment de mare tnsemnatate politica a scos
P.C.R. In raport cu celelalte partide burgheze in evidenta o crestere a miscarii revolutfo-
se trece la situatia interns de partid dezvaluind nare din tam noastra.
activitatea desfasurata pentru front unit, de Cele doud studii publicate in nr. 3/1959
creltere a influentei partidului in rindul macu ocazia aniversarii unui sfert de veac de
selor, de atragere a maselor de muncitori la la acest eveniment : Procesul conducatorilor
lupta active prin intruniri, greve, demonstra- luptelor ceferi;tilor gi petroli;tilor din ianuarie
tii aratind gi faptul ca lupta fractionista februarie 1933, de V. Hurmuz si N. Lupu $i
lard de principii a avut un efect negativ in Solidaritatea internationald a celor ce muncesc
ducerea unor lupte. Pentru prima data shit cu conducotorii eroicelor lupte ale ceferi;tilor
prezentate plenarele C.C. al P.C.R. din aprilie gipetroliqtilor to procesul de la Bucuresti
si octombrie 1932 si rolul for in pregatirea Craiova (1933 -1934) de A. Deac arata faptul
grevei, faptul ca ele s-au ocupat cu discutarea ca luptele de la Grivita si procesul care a
trecerii la forme noi, superioare, ale miscarii urmat, dovedind o adevdrata verificare a ra-
greviste. Studiul releva munca neobosita a porturilor de forts, a demonstrat radicalizarea
comunistilor in atragerea maselor, care s-au maselor muncitoare si maturitatea for politica.
ridicat cu putere hnpotriva social-democratilor Bazate pe o bogata documentare de arhiva,
de dreapta care indemnau muncitorii sa mai studiile arata cum muncitorii si-au intensificat
www.dacoromanica.ro
actiunile in scopul eliberdrii conducatorilor Ace Iasi autor se ocupd in nr. 2/1959 de Liga
for care cu abnegatie si demnitate Tevolutio- muncii" organizafie de masd legald condusd de
nard au infruntat presiunile yi teroarea, trans - P.C.R. (1933-1934) care a desidsurat o acti-
formtnd procesul 1ntr-o tribund de la care a vitate intense cu prilejul campaniei din aprilie
apere interesele clasei muncitoare. Al doilea 1934 reusind sA Inchege cu Comitetul national
studiu aratA in mod convingAtor uriaba mis- antifascist si Partidul socialist unitar un acord
care de solidaritate a proletariatului inter- pe baza unei platforme de front unit Impotriva
national si a elementelor progresiste din apus fascismului si razboiului.
cu conducatorii muncitorimil romtne. Lucrarea Des pre lupta studenfimii din Ro-
Prin motiuni, proteste, scrisori, muncito- mtnia Impotriva fascismului si rdzboiului hit-
rimea de pretutindeni mai cu seams din least prezentata de C. Mocanu la Conferinta
U.R.S.S., Franta, Cehoslovacia a sprijinit internationals tinuta in octombrie 1959 la
miscarea pentru eliberarea conducatorilor lup- Greifswald (R.D. Germans) pe tema luptef
telor de la Grivita. studentimii din Europa Impotriva fascismului
Pentru a arata cresterea influentei parti- $i rAzboiului, publicatd In nr. 5/1959 se ocupa
dului in rindul maselor, rolul de conducator cu activitatea organizatiilor democrate stu-
al unor organizatii de masa $i de principal dentesti si a organelor for de presd, indeosebi
organizator at luptei antifasciste in revista a Frontului studentesc democrat $i lupta for
apar o serie de articole care se ocupd cu pe- antifascistA desIdsuratA dupd primul rdzbol
rioada de dupA 1933. Astfel s-a publicat mondial pina la victoria asupra Germanief
studiul : P.C.R. conducdtor at mtscdrii anti- hitleriste. Referitor tot la lupta maselor mun-
rdzboinice din Romtnia. Comitetul antirdz- citoare Impotriva fascismului, revista Ana le
boinic 1932-1933, de T. Georgescu (nr. 5-6/ publics In nr. 1/1959 nota Miscarea de soli-
1958) unde, dupd un scurt istorie at miscaril daritate din Romtnia en Gh. Dimitrov, acuzator
antimilitariste din tarn noastrA pint la Con- at fascismului la procesul de la Leipzig, de
gresul al V-lea P.C.R., cititorii gasesc un ma- S. Callimachi.
terial folositor despre miscarea antirdzboinicd Din aceastA perioadd sint publicate doua
grupatA in jurul acestui comitet. Ca organi- articole privind miscarea grevista din tarn
zatie legala creata gi indrumata de partid, noastrd Greva
: muncitorilor fabricii de vagoane
Comitetul antirazboinic a desfasurat o acti- Astra"-Arad din' iulie august 1936
vitate multilateralA prin press, Intruniri, ma- (nr. 6/1959) de B. Rosu si Greva muncitorilor
nifestatii atlt In rindurile maselor muncitoare metaturgisti de la fabrica Goldenberg" din
de la orase si sate si intelectualitatil, eft $i In Bucuresti, ianuculefebruarie 1939 (nr. 3/1959)
rindurile armatei, intr-un moment dnd im- de S. Homenco.
perialismul vota sa dezlantuie un rAzboi. Analele Institutului de istorie a partidului
Acest comitet a delegat reprezentanti la Con- s-au oprit In special In ultimii ani asupra unuf
gresul mondial pentru pace de la Amsterdam alt moment de rascruce pentru istoria p op orulu
din 27 august 1932, tar organul sAu Buletinul nostru insurectia armata de la 23 August 1944
Comitetului de actiune Impotriva rAzboiului" organizatA $i condusd de Partidul Comunist
a popularizat sarcinile luptAtorilor pentru Romin. Ca o dovadd a acestui lucru este faptul
pace. Organizatia a primit adeziuni de parti- ca revista a consacrat in Intregime acestui
cipare la miscare din toate colturile tarii. 0 moment de cotiturd intreg nr. 1/19591.
importanta deosebitit pentru orientarea mis- Sint publicate o serie de materiale ref eri-
earn antirazboinice a avut-o articolul tova- toare la felul In care P.C.R. a condus masele
rasului Gh. Gheorghiu-Dej Greselile miscarii muncitoare la lupta pentru cucerirea si con-
antirdzboinice in care se scot in evidentd
principalele probleme si sarcini ale activitatii 1 Acest numar a fost prezentat In Studii,
comitetelor antirAzboinice cit $i lipsurile tor. nr. 4/1959.
www.dacoromanica.ro
solidarea puterii In perioada primei etape a cesul de cooperativizare gi colectivizare aT

revolutiei democrat-populare. Al. Savu sem- agriculturii noastre In decursul celor zece anf
neaza studiul Lupta maselor populare sub con- care an trecut de la plenara din martie 1949.
ducerea P.C.R. pentru rdsturnarea primului De un real folos pentru cititoril-a constituit
guvern cu majoritate reaclionard (Sdnatescu) publicarea unor materiale despre inceputurile
(nr. 6/1959), In care, pe baza unui material raspindu ii leninismului In RomInia ; din isto-
documentar abundent, dupa ce mentioneaza ricul statutului P.C.R., sau prezentarea Mu-
Imprejurdrile In care imediat dupa 23 August zeului de istorie a Partidului Muncitorese
nu s-a putut forma un guvern In care masele Romin eft gi modul In care revista Lupta de
muncitoare sa alba un rol hotarltor, arata clash (seria I) organ al sectiunii Bucurelti a
important a proiectului de platformd al F.N.D. Partidului Socialist, aparuta In 1920, a con-
In vederea mobilizarii la lupta, sub conducerea tribuit In lamurirea unor probleme teoretice
clasei muncitoare, a tuturor fortelor demo- privind miscarea revolutionary pe plan intern.
cratice pia. la 4 noiembrie 1944 dud Sans- si international. De asemenea se trateaza
tescu formeaza al doilea guvern. In acest despre rolul ziarului RomInia muncitoare"
guvern pozitiile fortelor democratice au fost organ al muncitorilor de la Paris (1925-1928)
considerabil largite In care, din partea F.N.D. In ce privelte unele date putin cunoscute in
in fruntea Ministerului Constructiilor care tars noastra atlt despre lupta muncitorilor
avea o importanta deosebitd atunci, a fost romtni aflati in Franta, eft gi referitor la ecoul
numit tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej. Articolul pe care 1-au avut Intr-o serie de tari eveni-
Aspecte ale activildfii formafillor de lupld pa- mente din istoria P.C.R. gi istoria Rominiei
triotice din Banat (23 August 1944-6 Martie In 1925-1928.
1945) (nr. 2/1958) este semnat de Gh. Tutui Documentele publicate, uneori legate de
si E. Cimponeriu 1. aniversari sau de unele studii gi comunicari
Legat de actul nationalizarii mijloacelor din acelasi numar, Intregesc imaginea real&
de productie din iunie 1948 cititorii gdsesc in despre evenimentul sau problema tratata.
revista (iota articole : Lupta muncitorilor Comitetul de redactie aduce o mare con-
fabricii Unirea"-Cluj pentru tnfdptuirea poli- tributie la educarea patriotica a maselor mun-
licii partidului to perioada de refacere a eco- citoare prin publicarea in coloanele revistei
nomiei nalionale gi tnfdptuire a nationalizdril Anale a blograflilor unor figuri de luptatort
(1944-1948) (nr. 2/1958) de M. Deleanu gf pentru pace $i socialism, care prin modul cum
N. Kohn si Din activitatea organizafiei de au Inteles sa-si consacre capacitatea gi forta
partid din laqi pentru pregatirea §i tnfdpluirea for de munca cauzei comune, prin intreaga for
nalionaliziirii industriet textile locale (nr. 3/1958) viatd, constituie exempie demne de urmat.
de S. Davicu yi Gh. Cilibiu. Revista a acordat o atentie tot mai sporitd
M. Gogioiu in studiul Parlidului Munci- istoriei miscarii muncitoresti internatiOnale gi
toresc Romln conducdtorul ci organizatorul in cadrul acesteia istoriei P.C.U.S. ca avan-
transformdrii socialiste a agriculturii In Repu- garda a miscArii muncitoreiti Internationale,
blica Populard Romtnd (nr. 2/1959) releva im- luptei lui pentru construirea socialismului St
portanta plenarei din 3-5 martie 1949 pentru trecerea desfasurata la comunism, a influentei
transformarea socialists a agriculturii in Ro- pe care Mama Revolutie Socialists din Oc-
mtnia. Autorul arata, mentionind rolul Con- tombrie a avut-o asupra miscarli muncitoresti
sfatuiril de la Constanta din 1958, realizarile din Rominia si sprijinul acordat de P.C.U.S.
obtinute de tarAnimea muncitoare In aliantA partidului nostru. Astfel, In nr. 5/1959 se
si sub conducerea clasei muncitoare In pro- publics articolul 40 de ant de la crearea Parti-
dului Comunist din S.U.A. de H. Lummer,
1 Aceastd comunicare a fost prezentata in din revista Political affairs" si Un militant
Sludii, nr. 4/1959. remarcabil al migarii muncitore§li japoneze §i
www.dacoromanica.ro
Internationale (cu prilejul a 100 de ani de la Istoricilor marxisti si revistei Anale le

na§terea tut Sen Katayama) de J. A. Bendiak revin sarcini importante pe linia cercettrii,
din Bonpochl Itcropmi aceasta elabortrii sf publicarii de lucrari si studii in
directie inst o contributie deosebitli o aduce care st fie prezentate in adevarata for amploare
ultima parte a revistei prin rubricile Crated momente de cotitura din istoria partidului
jI bibliografie, Informalii §i Date calendarislice nostru ca : procesul crearii P.C.R. ; rolul si
din migarea muncitoreascd. importanta Congresului al V-lea ; 23 August
Au fost publicate rap oarte, referate, co- 1944. Insuficient este oglindita in paginile
munictri ale conferintelor institutelor de istorie Analelor istoria primei si celei de-a doua
a partidelor comuniste si muncitoresti de la etape a revolutiei democrat-populare in tara
Berlin si Bucuresti, care dezbat probleme de noastrA, problema luptei pentru consolidarea
mare importantA pentru istoriografia miscfirii puteril, a trecerii de la dictatura revolutio-
muncitoresti, legate de elaborarea manualelor nars democratia a proletariatului si tartnimii
de istorie a partidelor comuniste si munci- la dictatura proletariatului, crearea P.M.R.,
toresti, de legaturile revolutionare Internatio- rolul si importanta plenarelor In viata parti-
nale, solidaritAtil muncitoresti, internationa- dului si a tariff, lupta partidului pentru con-
lismului proletar etc. Astfel, in nr. 5-6/1958 tinua sa inttrire etc.
Gh. Vasilichi, directorul Institutului de istorie Este de dorit ca revista sa publice mai multe
a partidului de pe 'Mgt C.C. al P.M.R. si studii si referate de analiza cu caracter de
N. Goldberger, director adjunct, semneaza generalizare stiintifics, sinteze pe probleme
articolul Conferinta a IV-a a institutelor de din istoria partidului nostru si a P.C.U.S.,
marxism-leninism, a institutelor de istorie a par- sit popularizezb mai frecvent istoria si traditiile
lidului f i a comisiilor de istorie a partidului de glorioase de lupta a clasei muncitoare din apus.
la Berlin (octombrie 1958). Acelasi numar al S-a scris foarte putin despre istoria partidelor
revistei publics In Intregime raportul lui G. D. comuniste si muncitoresti din Wile democrat-
Obicikin, directorul Institutului Marx-Engels- populare vecine cu not care construiesc soda-
Lenin din U.R.S.S. Cu privire la studierea lismul in conditii specifice si cu care avem
istoriei miscclrfI muncitoresti §i comuniste In- numeroase contacte.
ternationale tinut la aceeasi conferinta si in Pe viitor se impune publicarea mai multor
care insists asupra sarcinilor de viitor ale isto- materiale cu caracter teoretic ; despre rolul
ricilor miscarii muncitoresti. materialismului istoric ca baza a cercettrii si
Raportul prezentat de Gh. Vasilichi la cea interpretarii istorice de pe pozitiile ctruia sit
se demaste falsificarile istoricilor burghezi.
de-a V-a Conferinll internationalt desfa-
suratt in august-septembrie 19591a Bucuresti,
In ce priveste partea a doua a revistei,
Lupta partidelor comuniste gi muncitoresti discutiile care apar uneori ar putea sit capete
pentru unitalea clasei munciloare este publicat
un caracter permanent. Ar ft de dorit o infor-
In nr. 6/1959. Raportul face istoricul luptei mare mai bogata In ce priveste publicatiile
pentru unitate desftsurata de clasa munci- partidelor comuniste din U.R.S.S. si ttrile
de democratie populark eft si din tarile capi-
toare sub conducerea partidelor comuniste
taliste. Apar putine carts recenzate sau anun-
dupt primul razboi mondial in Virile capita-
tate pe scurt din istoria miscarii muncitoresti
lists si insemnAtatea ei in conditille actuate.
din tart si din strAinatate.
Minnie rubrici ale revistei Critic? si Cultivarea traditiilor glorioase de luptt
bibliografie, Informalii §i Date calendarislice ale clasei muncitoare din tara noastrA si din
din mifcarea munciloreascd prin recenziile pre- strainatate, a istoriei partidului nostru si a
zentate, stirile not despre istoria miscarii mun- celorlalte partide comuniste si muncitoresti
citoresti din tart si de peste hotare intregese are o mare imp ortanta pentru activitatea vasta
caracterul informativ al revistei. si lupta ideologica multilateralt a partidului,
www.dacoromanica.ro
pentru dezvoltarea constiintel socialiste a oa- linie revista Analele Institutului de istorie
menilor muncii, pentru educarea politica a a partidului educe o contributie substantiald.
maselor to spiritul muncii neprecupetite pentru
cauza construirii socialismului. Pe aceastA I. Aposlol
Bonpocir IICTOpHll
Ariagenum Hayx CCCP, OikeaenEe mcTopEtrecHlix Eayx, Moscova, nr. 1-12 (1959) p. 2661
In cursul anului 1959, Bonpochr He Topa', Republicii Democrate Germane a lost marcata
principala revista de istorie din Uniunea So- In revista prin publicarea unui amplu studiu
vietica, a publicat numeroase materiale care semnat de Otto Grotewohl (nr. 10, p. 3 -19;
suscita interes. In cadrul prezentarii de fats nr. 11, p. 3-24). In articol shit analizate
vom face Ina numai o sumara trecere In re- pe larg principalele probleme pe care le-a
vista a studiilor publicate, insistind mai pe avut de rezolvat noua putere populard in
larg numai asupra acelora al cdror continut R.D.G. Articolele semnate de Clan Hui Lieu,
aduce elemente not pentru cititorul din Cara directorul Institutului de Istorie al RepublIcii
noastra. Democrate Vietnam Ii vicepreledinte al Aso-
ciatiei de prietenie vietnamo-chinezA si de
--To-Hlu, membru al C.C. at Partidului celor
In afara editorialelor din prirnele numere ce muncese din Vietnam (nr. 10, p. 78-85),
ale anului, legate de Congresul at XXI-lea aduc de asemenea unele date pretioase cu pri-
$i de planul septenal, au mai fost publicate vire la relatiile dintre popoarele chinez 1i
§i alte articole axate nemillocit pe problemele vietnamez. Ambele articole au fost prilejuite
actualitatii. Astfel au fost : articolul Importanta de aniversarea a 10 ani de la proclamarea
internalionala a Congresului at X XI-lea, semnat Republicii Populare Chineze. Cu prilejul ace -
de Chivu Stoica, Presedintele Consiliului de leiali aniversAri a fost publicat articolul Din
Miniltri at Republicii Populare Romine, arti- istoria dezvoltdrii gi Intaririi prieleniei de ne-
colul lui Roger Garaudy, membru supleant al zdruncinat dintre popoarele mongol qi chinez
Biroului Politic al P.C. Francez Despre si- (nr. 9, p. 64-75), semnat de I. Tedenbal,
luafia politica din Franla (nr. 6, p. 69-78), prim-secretar al C.C. at Partidului popular
articolul semnat de R.P. Dadtkin, Despre vic- revolutionar Mongol, Presedintele Consiliului
!aria deplind gi definitiud a socialismului to de Ministri al Republicii Populare Mongole.
jara noastrd (nr. 8, p. 3-20), Republica De- Cu privire la istoria Chinei Populare mentiondm
mocratd Germand In lupta pentru pace fi con- Ii interesantul articol Lupla Partidului Co-
struirea socialismului, de N. M. Mitrofanov munist Chinez tmpolriva ideologiei burgheze
(nr. 6, p. 98-107) v.a. (1949-19a) (nr. 10, p. 60-77), semnat de
0 serie de articole au fost prilejuite de di- L. S. Chiusagian, In cart Mint ardtate princi-
ferite aniversdri. Deli, avind un caracter ge- palele momente chid partidul a luat pozitie
neral, de multe on aceste articole of era date hotarltd rata de unele manifestdri ale ideologiei
interesante din punct de vedere istoric. Unele burgheze In diferite domenii (cinematografie,
dintre ele fiind sense de conducdtori ai statelor literaturd precum 1i articolul Succesele
socialiste, sau de fruntasi ai miscdrii munch- R.P. Chineze to domeniul rezotvdrii problemei
toresti internationale, cuprind aprecieri care nalionale (nr. 11, p. 70-78), de Cian-Sin Min
reprezinta puncte de plecare In abordarea (R.P.C.).
'argil, 'storied a unor fenomene. Astfel, de Cu prilejul Implinirii a 40 de ani de la In-
pilda, aniversarea a zece ani de la proclamarea fiintarea Internationalei a III-a Comuniste,
www.dacoromanica.ro
Harry Pollitt, fostul presedinte al Comite- la 25 martie 1919. Aceasta armata care numdra
tului Executiv al Partidului Comunist al In rindurile ei In alara eamenilor muncii din
Mari! Britanii, a publicat un articol festiv Ungaria, pe foltii prizonieri ruli, voluntarl
(nr. 3, p. 29-33). Autorul, care a luat parte austriaci ei proletari din statele vecine (romini,
la unele din congresele Internationale comu- strbi, slovaci), avea menirea sa lupte pentru
niste, expune pe scud principalele probleme apararea revolutiei socialiste din Ungaria im-
discutate la congrese si arata importanta potriva actiunilor agresive ale Antantei. Arti-
hotArtrilor Internationalei a III-a pentru par- colul prezinta un interes In plus pentru citi-
tidal Comunist al Merit Britanii. Harry Pollitt torul din tare noastra, Intrucit principalult
apreciaza ca in cel 24 de ani de existents, front de actiune al armatei rosii ungare, aia
Internationale Comunistd a obtinut succese cum reiese si din descrierea autorului, a lost
mars in primul rind prin calirea partidelor frontul rominesc.
comuniste si prin lupta sa impotriva revizio- Un amplu articol semnat de S. F. Naida
nismului. si N. S. Mutovkin este consacrat impliniril
Articolul Formarea R.S.S. Bieloruse si a a 40 de ani de la cel de-al VIII-lea Congres.
Par lidulut Comunist al Bielorusiei (autori al P.C.(b) (nr. 4, p. 46-74), care a avut un
S. Z. Pocianin si M. E. Seller, nr. 1, p. 22-43), rol exceptional de important In constructia
scris cu prilejul celei de-a 40-a aniversdri a de partid, sovieticA si militard, In consolidarea
acestor evenimente, expune Intr-o formA cro- aliantei politico-militare a clasei muncitoare.
nologicd, adaugInd si materlale no!, eveni- cu taranimea mijlocasd, in IntArirea prieteniei
mentele care au dus la crearea R.S.S. Bieloruse dintre popoarele republicilor sovietice, In ter-
si a P.C. din Bielorusia. Un moment impor- minarea victorioasa a rAzbolului civil si a luptel
tant in lupta pentru formarea R.S.S. Bielo- impotriva interventionistilor, In dezvoltarea
ruse 1-a reprezentat a VI-a Conferinta Nord- miscarii revolutionare Internationale de eli-
Vesticd a P.C. (b) care s-a deschis la Smolensk berare, In constituirea Internationalei Comu-
in ziva de 30 decembrie 1918, care a hotfirit niste. Yn martie 1919 In fate Partidului Co-
sa se recunoesca necesitatea proclamdrii munist si a Puterii Sovietice statea sarcina
R. S. S. Bieloruse. Aceasta conferinta s-a trans- de a mobilize toate fortele poporului pentru
format In primul Congres al Partidului Co- distrugerea fortelor contrarevolutionare in-
munist al Bielorusiei. In a doua zi a Congre- terne si externe. Pentru aceasta era necesard
sului a fost format guvernul provizoriu mun- ridicarea pe o treapta superioard a constructiei
citoresc-tardnesc al R.S.S. Bieloruse, iar ziva de partid gi sovietice, elaborarea unei politici
de 1 ianuarie 1919, chid Congresul a lansat juste, corespunzatoare noilor conditii, intArirea
manifestul de constituire a R.S.S. Bieloruse, armatei rosii $i a flotei, $.a. La Congresul al
a devenit ziva de naitere a acestei republici VIII-lea al P.C.(b) unde s-au dezbatut toate
unlonale. aceste probleme, V. I. Lenin a pretentat trei
In numarul 3 al revistet Boripocia TICTopxx rapoarte $i a rostit discursurile de deschidere
(p. 34-59) a lost publicat un amplu articol si Inchidere. Congresul a adoptat un program
Revo lufia din Octombrie ,yi armata rosie ungard, elaborat de V. I. Lenin si a dezbatut probleme
semnat de Ferenc Mtinnich, presedintele gu- organizatorice si chestiunea taraneascd si de
vernului revolutionar muncitoresc-tardnesc din asemenea problema militard, In prezentarea
Ungaria. Articolul, prin analiza detaliata pe careia S. F. Naida si N. S. Mutovkin insistd
care o face operatiunilor militare din 1919 $i cel mai mult. Congresul al VIII-lea al C.C. (b),
situatici politice interne din Ungaria, depd- prin hotArtrile adoptate, a dat o puternica
seste limitele unei evocari festive prilejuite lovitura elementelor oportuniste t trotkiste,
de implinirea a 40 de ani de la revolutia soda- linia leninistA iesind invingAtoare in toate
lista din Ungaria, In cadrul careia un rol de problemele dezb Atute.
prim rang 1-a avut armata rosie ungard, create
www.dacoromanica.ro
Investigatiile cercetatorilor in bogatul et poporului sari51 sA o dobindeascA pe tale

nesecatul tezaur al invdtaturii clasicilor mar- revolutionary (p. 104). In acest timp insa
xism-leninismului, Ig1 gasesc concretizarea in avind in vedere schimbarile produse in mit-
mai multe articole. Unul dintre acestea Ideea carea revolutionary din Europa la sfirOtul
alianfei clasei muncitoare cu (drdnimea In secolului al XIX-lea dud centrul ei de greu-
.operele timpurii ale lui V. I. Lenin, semnat tate s-a mutat In Rusia, Polonia si-a pierdut
de N. V. Aiekseeva (nr. 2, p. 45-58) urmareste dupd cum aratA V. I. Lenin rolul de
sA stoats in evidentA preocuparea faurito- desteptator" al Europei de RasArit, asupra
rului si conducatorului partidului bolsevic, eareia atraseserA atentia la vremea lor, K.
IncA din primele sale lucrari pentru tarAnime, Marx si Fr. Engels.
ca aliat al proletariatului. In acest stop shit
depistate 5i supuse analizei referirile lui V. I.
Lenin la tAranime, din primele lui lucrari. Istoria P.C.U.S. este reflectatA In mai
A. P. Smirnova semneaza articolul Din multe articole care prezintA aspecte din dife-
istoria luptei lui V. I. Lenin pentru unirea rite perioade. Astfel in articolul Crefterea i
.social-democrafilor de sttnga to anii primului tntdrirea rindurilor P.C. U.S. In perioada Rdz-
razboi mondial (nr. 4, p. 3-22), 0 terra despre boiului pentru Apdrarea Patriei (nr. 9, p. 3 19)
-care, dupa cum spune autoarea in introducere, semnat de N. M. Kiriaev si I. V. Stavitki
In ultimii ani nu s-a scris nici o lucrare. Ur- se prezintA numeroase date cu privire la dez-
mArind lupta lui Vladimir Ilici pentru afir- voltarea organizatiilor de partid din diferite
marea pozitiei revolutionare a proletariatului regiuni in timpul rAzboiului. In articolul
din toate tank fats de razboiul imperialist Cre§terea rolulut conducdtor at partidului In
izbucnit in 1914, autoarea face totodata un perioada construirii desflifurate a comunis-
scurt istoric al miscarii muncitoretti Inter- mului (nr. 11, p. 25-39), G. D. Obicikin
nationale In anti 1914-1917. arata, pe baza doculnentelor de partid $i
Articolul lui A. P. Smirnova ar fi lost a faptelor eroice ale poporului sovietic, rolul
mai complet dacA in cadrul actiunilor social- hotaritor al partidului In mobilizarea maselor
democratilor de stinga s-ar fi amintit confe- pentru construirea noii societati.
rinta socialists interbalcanica de la Bucuretti Aspecte din perioada pregatirii Merit Re-
din iulie 1915, al Orel rol In convocarea ace- volutii Socialiste din Octombrie slut prezen-
leia de la Zimmerwald nu poate fi contestat. tate de L. S. Gaponenko si V. E. Poletaev in
In ultimii ani unit istorici polonezi au In- articolul Cu privire la migcarea muncitoreascd
ceput sA punA sub semnul indoielii valabili- din Rusia in perioada dezvoltdrii papice a revo-
tatea pentru ttiinta contemporanA a unor apre- lufiei (martieiunie 1917) (nr. 2, p. 21-44).
cieri facute de K. Marx ti Fr. Engels cu pri- Autorii urmAresc sa arate uncle particula-
vire la problema poloneza. Combatind aceste ritati ale luptei proletariatului din Rusia
manifestari, Telina Bobinskaia in articolul condus de boltevici dui:a revolutia burghezo-
K. Marx fi Fr. Engels despre problema polonezd demoeraticA din februarie, in conditiile creArii
(nr. 10, p. 86-106) analizeaza pe etape nu sovietelor, sindicatelor ti comitetelor de
numai referirile lui K. Marx ti Fr. Engels fabrics.
la lupta poporului polonez pentru eliberarea Scopul pe care si 1-a propus academicianul
nationals si socials, ci tai participarea for efec- I. I. Mint in amplul studiu Lupta revolufionard
tivA la aceasta lupta, in calitate de conducAtori a proletariatului din Rusia In anii 1914-1916
ai Internationalei I. Autoarea subliniaza faptul (nr. 11, p. 57 -69; nr. 12, p. 23-40) a fost
.ca pentru conducAtorii proletariatului era lirn- de a improspata cu material documentar nou
pede ca proletariatul polonez, mina-n mina o terns tratata destul de abundent in litera-
cu clasa muncitoare rusA, trebuia sl preia tura istorica mai veche. Bazat pe surse de
marea mostenire lupta pentru libertatea diferite proveniente, studiul academicianului
www.dacoromanica.ro
Mint Infatiseaza un tablou general al luptei Aspecte din istoria orinduirii sociale si a
revolutionare a proletariatulul din Rusia, In multiplelor §1 radicalelor transformAri care au
anii chid mensevicii, preluind tezele burghe- avut loc In anii construlrii socialismului In
ziei, sustineau cA dui:a Inceperea rAzboiului diferite republici, slut oglindite In articolul
grevistii care se luptau cu politia, se trans- Lupta Partidului Comunist din Lituania pentru
formarA in ce] mai entuziasti patrloti" (p. 58). transformarea socialised a agricullurii, semnat
Date le statistice furnizate uneori chiar de de P. I. Olecas (nr. 5, p. 44-62), In care au-
Ohrana, pe care le citeaza autorul, atesta torul 11i propune ca sarcinA sa Infallseze In
insil cu totul o alts realitate. Proletariatul ansamblu" problema mentionata In titlu.
rus chiar din ziva declararii mobilizarii 1-a Un aspect putin cunoscut din timpul anilor
exprimat protestul sAu Impotriva rAzbolului de avant revolutionar 1918-1919 pe ted-
imperialist. In anii 1915-1916, deli numarul toriul Tarilor Baltice este prezentat de I. P.
grevelor a Post mai mic cleat In perioada an- Krasttn In articolul Lupta pentru puterec
terioara, el Intrecea de mai multe on numarul sovieticd to Letonia to anti intervenliei militare
grevelor din perloada reactiunii stolipiniste. ai rdzboiului civil (1918-1919) (nr. 1, p.-
In ceea ce privelte numarul de grevisti care 59-80). In momentul izbucnirii Marti Revo-
revenea pentru o grevA, el nu era depasit lutii din Octombrie o mare parte din Letonia,
de nici o altA perioada anterioara. Dace in fiind teatru de operatiuni, era ocupata de
1905 la o greva reveneau 205 grevisti, In 1916 trupele germane. In teritoriul neocupat Ins&
aceasta cifra se ridica la 741. Greve le politice revolutia proletara devenind victorioasa, Pu-
erau In 1914 mai reduse ca numar decit cele terea SovieticA a intarit organele dictaturii
economice, dar in 1916 raportul s-a inversat. proletariatului 1i a Inceput construirea socia-
ComparInd luptele greviste din Rusia cu cele lismului. Ruperea tratativelor de la Brest-
din alte tad din perioada corespunzatoare, Litovsk de catre tradatorul Trotki a dat posi-
autorul scoate in evidenta numarul de grevistibilitatea imperialistilor germani sa ocupe si
si de zile de munca pierdute mult mai mare restul teritoriului letonian. Sub ocupatie,
In Rusia decit In oricare din celela]te tAri lupta Impotriva cotropitorilor 1i a burgheziei
(Anglia, Fran(a, Germania) deli proletariatul contrarevolutionare a continuat. In noiembrie
din acestea din urma era mult mai numeros. s-a creat Comitetul militar-revolutionar.
datA cu InfrIngerea Germaniei, burghezia le-
tonianA s-a grAbit sa creeze, cu ajutorul An-
tantei, un ala -zis preparlament" care la 18.
Ca si in anul precedent, $i In 1959 revista noiembrie 1918 a proclamat republica inde-
Bonpocht mcTopum a publicat mai multe mate- pendenta" letonA. Noul guvern provizoriu"
riale cu privire la istoria TArilor Baltice. In burghez cu toate sfortArile sale, nu a putut
general, aceste articole au un caracter corn- reprima milcarea revolutionarA, 1i la 10 de-
batty fats de istoriografia burgheza reactio- cembrie 1918 C.C. al P.S.D. din Letonia ti
nail'', care denatureazA In chip grosolan, In Sovietul din Riga au confirmat guvernul so-
special evenimentele din istoria acestor tari, vietic propriu-zis, care dupA clteva ziie a Post
din timpul primului rAzboi mondial. recunoscut de guvernul Rusiei Sovietice. Eve-
Articolul lui A. S. Strajas intitulat Lupta nimentele complicate care au urmat exprimau
poporului lituanian tmpotriva colonizatorilor pe de o parte lupta poporului letonian Impo-
germani In anii 1915 -1917 (nr. 10, p. 45-59) triva dulmanilor sat din interior 1i din afara,
prezinta numeroase fapte care demonstreaza 1i pe de alts parte manevrele puterilor impe-
cd In anii 1915-1917 In Lituania s-a desfA- rialiste pentru crearea unui stat burghez leto-
surat o largA milcare populara Indreptata nian dulman al Rusiei Sovietice condus de
Impotriva IncercArilor imperialismului german un guvern marionetA. In timp ce Rusia So-
de a transforma Lituania Intr -o colonic a sa. vieticA ducea lupta indIrjitA Impotriva bande-
www.dacoromanica.ro
15 REVISTA REVISTELOR 255.
for generalului Denikin, tinerele forte armate s-a refugiat in Rominia boiereasca" (p. 68),.
letoniene nu au mai fost in stare -sa reziste alte momente nu slut amintite In articol. Ve-
dusmanului si la 13 ianuarie 1920 guvernul cinatatea celor doua popoare, ucrainean sl
sovietic al Letonlei s-a autodizolvat. Yn scurta romin, si-a pus pecetea insa sf pe activitatea
perioada Ynsa eft a existat puterea sovietica revolutionara a maselor, fn Ucraina actionInd.
in Letonia au fost luate masuri cu un continut dupa cum se stie, un contingent series de re-
profund democratic, menite sa duce la crearea volutionari romral, lucru care ar fi putut fi
unei not ortnduiri de stat orinduirea socia- mentionat de autor.
lista, care avea sa se infaptuiasca dupa 1940,
and poporul letonian, cu ajutorul poporului Istoricii sovietici acorda In ultimul time
rus, a inlaturat pentru totdeauna guvernul" o atentie deosebita studierli istoriei Marelui
marioneta burghez. Razboi pentru Apararea Patriei. Yn cursul anu-
0 problems asemanatoare cu cea de mai sus lui 1959 revista Borrpocu He'ropme, reflec-
este abordata si de A. V. Liholat in articolul tind aceasta preocupare, a publicat mai multe-
Din istoria luptei oamenilor muncii din Ucraina articole consacrate unor aspecte din anti glo-
tmpotriva contrarevolufiei burghezo- nafionalisle riosi 1941-1945. Mentionarn dintre acestea
din 1919 (nr. 2, p. 59-83). Autorul, cunoscut Yn primul rind, articolul lui B. S. Telpuhovski,.
prin lucrarile sale consacrate acestor ani, a 0 cotiturd decisivd in desfasurarea Marelut
fost criticat la Congresul al XX-lea al P.C, al Rdzboi pentru Apararea Patriei (nr. 4, p. 28
U.R.S.S. pentru greselile de hiterpretare din 45), In care este infatisata batalia de la Sta-
monografia sa Distrugerea contrarevolufiei na- lingrad $i importanta et politica si militara.
fionaliste to Ucraina (1917 1922). Articolul Amintind ca Yn istoriografia burgheza reactio-
de fats reprezinta o revedere a propriilor sale nary occidentals se incearca In fel si chip sa
pozitii, dar In acelasi timp caracterul combativ se diminueze $i chiar sa se conteste rolul hotl-
al articolului este accentuat si de demascarea rttor pe care I -a avut infrIngerea armatet
pe care o face A. V. Liholat lucrarilor autorilor hitleriste la Stalingrad in zdrobirea definitive
burghezi editate in Occident in ultimii ant. a agresorului fascist, autorul sovietic Inma-
Sc stie ca iinperialismul american In lupta sa nunchiaza fapte concrete indiscutabile cu iz-
ideologic! Impotriva Uniunii Sovietice $i a voare sigure, pentru a demonstra netemei-
celorlalte tari socialiste foloseste din plin si nicia acestor afirmatii ale istoricilor burghezi.
pe nationalistii burghezi ucraineni. Autorul Mai ratti, din Walla de la Stalingrad, care a
s'ovietic aduce In studiul sau dovezi conclu- angajat forte umane si materiale uriale, ma-
dente care atesta caracterul profund anti- lina de razboi germana a ielit cu potentialul
national al politicii duse de Directoratul" militar considerabil redus. Batalia de la Sta-
Ucrainei. Printre altele, se citeaza documentul lingrad a avut urmari asupra situatiei politico-
semnat de Directorat, contestat acum de na- militare a Germaniei hitleriste decretarea,
tionalistii din Occident In lucrarile lor, prin de exemplu, a mobilizarii totale" in ianuarie
care Ucraina era trecuta, nici mai mult nici 1943 $i asupra sistemului ei de aliant.e.
mai putin, sub protectoratul Frantei (p. 64). Blocul hitlerist a Inceput sa slab easca ; Italia se
Evenimentele din Ucraina s-au petrecut In gasea In ajunul catastrofei, guvernul finlandez
imediata vecinatate a tarii noastre st guvernul care 'atria atunci urinal-ea cotropirea unor te-
burghezo-mosieresc din Romlnia, atit in 1918 ritorii, deodata s-a declarat neutral", pre-
cat si In 1919, a actionat destul de direct In gatind ielirea tarii din razboi, fn Ungaria si
problemele Ucrainei. Dar In afara conferintei Romtnial s-a agravat criza politica interna-
de la Iasi din noiembrie 1918 a reprezentantilor
militari $i diplomatici ai Antantei la care au 1 Cu privire la influenta bataliei de la
fost invitati $i nationalistii ucraineni $i de Stalingrad In RomInia, vezi articolul lui B.
Balteanu, in Anatele Inst. de istorie a parti-
faptul ca dupa Infringere, armata lui Petliura dului, nr. 1, 1960, p. 66-106.
www.dacoromanica.ro
Japonia care se preggtea cu nergbdare pentru 0 tema asemangtoare cu cea de mai sus
a ataca Uniunea SovieticA, a aminat Inceperea este abordata de M. Z. Daniliuk In articolul
.ostilitatilor, la fel si Turcia, care in momentul Munca eroicd a fdrdnimii colhoznice ucrainene
chid von Papen i -a comunicat lui Inonu vestea to anii Marelui Rdzboi pentru Apdrarea Patriei
1nfringerii de la Stalingrad, acesta din urmg (nr. 6, p. 3-19). Autorul Infatiseazg, pe baza
a revocat ordinul mobilizarii (p. 31). Autorul unor izvoare de arhivg si de presg, activitatea
sovietic citeazg declaratil dare din timpul raz- colhozurilor ucrainene din primele zile ale
boiului Mute de Churchill cu privire la im- invaziei fasciste ping la izgonirea cotropito-
portanta decisivg a bataliei de la Stalingrad 1. rilor. In obiectivul autorului an intrg mitcarea
Succesul armatel sovietice avea la bazg trai- de partizani, strIngerea de produse gi mijloace
nicia spatelui frontului, potentialul economic bgnesti pentru fondul apargrii, ci el se limi-
al statului socialist, unitatea moral-politick a teaza la prezentarea activitatii gospodgresti
poporului. La pregatirea lintel de aparare de a tardnimii colhoznice din Ucraina. Este vorba
la Stalingrad au participat zeci de mii de per- aici despre atragerea oamenilor la constructiile
soane din afara armatei. In 1942 industria so- de aparare, despre grabirea ritmului de strIn-
vietice dadea frontului 30 000 de tancuri gi gere a recoltei In 1941, despre evacuarea mall-
care de luptg, 22 768 avioane etc. In partea a nilor, cerealelor si vitelor din fata duimanului,
doua a articolului este descrisg si Walla despre munca de refacere a inventarului agricol
de la Kursk din vara anului 1943. dupg izgonirea hitlerigtilor, despre munca plink
In cadrul istoriel Rgzboiului pentru Apg- de entuziasm a colhoznicilor ucraineni pentru
rarea Patriei, A. M. Sinitic abordeaza o tema a tnlatura urmArile ocupatiei, despre predarea
foarte interesantg gi foarte noun. Este vorba cotelor catre stat la timp si despre alte pro-
despre articolul Din istoria mi;cdrii patriotice bleme care tin de specificul activitatii colhoz-
a poporului sovietic pentru crearea fondului apd- nice. In Inchelerea articolului sgu, autorul
xdrii In prima perioadd a Marelui Rdzboi pentru aratA ca un rol important In obtinerea succe-
Apdrarea Patriei (nr. 1, p. 44-58). Aceastg selor, In colhozurile ucrainene, 1-au avut
tema vine se largeascg continutul cercetgrilor femeile. In 1944 zilele -muncE efectuate de
istorice pentru anii epocii socialiste chid ma- femei In colhozurile ucrainene reprezentau
-sele insesi imprima particularitati deosebite 77,2% din numgrul total.
unor evenimente.
Este greu, data nu chiar cu neputinta, de
ggsit in Istoria razboaielor un exemplu ase- In literatura istorica, In mod curent demo-
ananiltor, chid un Intreg popor a sprijinit cratii revolutionari rusi (Herten, Ogarev,
lupfa lmpotriva dusmanului cu bunurile Cernisevski, Dobroliubov) se sonsiderg si
-sale materiale pe care le-a oferit voluntar. pe bung dreptate a fi urmarit un stop
Diliscarea de mass a poporului sovietic pentru comun eliberarea taranilor de exploatarea
crearea fondului apArgrii a fost un fenomen iobaga gi scuturarea jugului autocratiei tariste.
legic al societatii socialiste. El a fost pregatit Cu toate acestea, in laggrul democrat-revo-
de activitatea educativg a partidului comunist lutionar au existat serioase divergente ideolo-
avea lzvoarele in orInduirea sovieticg gice gi tactice. I. I. Linkov In articolul Diver-
de stat gi socialg, In unitatea moral-politicg a genfele ideologice ;i tactice In rindurile democra-
lntregului popor gi In dragostea pentru patria t itor revolulionari to epoca aboliril iobdgiei
socialistg a acestuia. (nr. 6, p. 47-68) Ili propune se stoats In relief
tocmai aceste divergente, folosind referirile
1 Corespondenfa presedintelui Consiliului de corespunzatoare ale lui V. I. Lenin. Acesta
Mini;tri at U.R.S.S. cu prefedinfii S.U.A. si a argtat ca Cernisevski se deosebea de Herten
primii ministri ai Marii Britanii In limped printr-un democratism mai consecvent, prin-
Mare lui Rdzboi pentru Apdrarea Patriei, vol.
1, Hue., 1958, p. 100. tr-o demascare mai ascutitg a liberalismului,
www.dacoromanica.ro
iprintr-o analizA adinca a capitalismului. cittndu-se un document din Arhiva regionala

Divergentele s-au manifestat Intre Cernisevski, de stat Odesa, se aratii ca cercul orAsenesc
Dobroliubov ;i adeptii for din jurul revistei din Odesa al organizatiei Narodnaia Volta"
,,Sovremennik" pe de o parte, si Herten si crease o stake "An Rominia pentru trecerea
Ogarev (revista Kolokol") pe de alts parte. revolutionarilor peste granita (p. 57). 0
In unele probleme acestia din urmA auacceptat asemenea mentiune, desigur este de natura sA
punctul de vedere al primilor (cu privire la atraga atentla istoricilor din Zara noastrA
lozincile revolutiei Ora/testi si la atitudinea asupra acestei arhive, daca nu cumva, infor-
fata de literatura demascatoare). Cu toate matia de mai Sus, destul de generals si de altfel
aceste divergente, ambele tabere au conlucrat de necontestat, nu semnaleaza un izvor mai
la crearea organizatiei secrete Zemlia i larg de ftiri.
Volia", care a jucat un rol important In mi;-
carea de eliberare din Rusia.
Printre problemele care au fost supuse In cadrul istorlei tarilor care construiesc
unor not aprecieri In lumina hotarlrilor Congre- socialismul, interesante probleme InfatiseazA
sului al XX-lea al P.C.U.S., se numarA of Pavel Trescian In articolul Industrializarea
aceea a narodnicismului si a organizatiilor prin socialistd a Slovaciet (nr. 5, p. 123-140).
care s-a manifestat acesta. Articolul semnat de Slovacia a fost, dupa cum se ;tie, o regiune a
V. V. Sirokova, Des pre problema aprecierit R. S. Cehoslovace mai inapoiatA din punct de
activelcljii organizafiei Narodnaia Volta" (nr. vedere economic, ca urmare a indelungatei
8, p. 47-62), tc1 propune sa fact o serie de stAptniri austro-ungare. Din datele statistice
observatii principiale In legAturA cu istoria pe care le aduce autorul, reiese cA industriall-
acestei organizatii, fart sA epuizeze tnsa fondul zarea Slovaciei In conditlile construirii soda-
chestiunii. Semnaltnd aprecierile diferite care lismului, s-a dezvoltat Intr-un ritm imp etuos,
s-au facut In istoriografia sovietica pInA la ceea ce a ridicat nivelul economic at acestei
Congresul al XX-lea al P.C.U.S. referitoare regiuni la nivelul general al Cehoslovaciei.
is activitatea organizatiei Narodnaia Volta ", DacA In 1937 industria din Slovacia reprezenta
autorul sesizeaza caracterul for unilateral, 8 % din volumul general al industriei republicii,
aductnd ca argumente documentele de arhiva In 1956 el se ridicase deja la 16,3 %. In 1957,
ale organizatiei precura si luminoasele pi atot- 84,2 % din satele Slovaciei erau electrificate.
cup rinzatoarele referiri ale lui V. I. Lenin la Intr-un numar ulterior (nr. 9, p. 91-105)
Narodnaia Volta" si la conducAtorii acesteia, revista a mai publicat un articol privitor la
in frunte cu A. I. Jeleabov. Expunerea care istoria Slovaciei sub semnatura lui Miroslav
prezintA si o parte din activitatea In sine Kropilak. Articolul intitulat lidscoala din
a organizatiei conduce catre concluzia, 1944, un important eveniment to istoria
Intru totul leninista, ca Narodnaia Volta" luptei de eliberare nationald a poporului
a reprezentat, In ciuda tacticii sale gresite slovac, aduce date pretioase cu privire la
(teroriste), prin principiile, programul §i activi- pregAtirea gi desfAsurarea luptei poporului
tatea sa, un pas Inainte fn dezvoltarea miscarii slovac In 1944. Poporul slovac, Incepind
de eliberare din Rusia si fata de organizatia rAscoala Impotriva puterii fasciste la slit.-
.,Zemlia i voila". ConducAtorii acestei organi- situl lunii august 1944, dovedea ca el
zatii au ridicat steagul luptej Impotriva taris- niciodatA nu se va solidariza cu burghezia
mului, manifestind un adevArat eroism si cehoslovacA, care tradase interesele tarii In
spirit de jertfa. Ca nici o altA organizatie pInA perioada Milnchenului gi cu politica guvernu-
la ea, Narodnaia Volia" a editat si raspindit lui fascist din anti 1939-1945. Din punct de
literaturA Hegel In Intreaga Rusie. Toate vedere militar, importanta rascoalei constA in
aceste traditii revolutionare au fost preluate pe faptul cA ea a lip sit comandamentul militar
o noun baza, de marxistii rush In articol, fascist de posibilitatea rolosirii resurselor ome-
www.dacoromanica.ro
17 - a. 8831
nesti pi ma teriale ale Slovaciei in scopurile razboi mondial, din care unele teze si aprecieri
lui ¢i a tinut mobilizate 6-8 divizil nemtesti shit valabile si pentru Istoria socialismului
timp de citeva luni. RAscoala a dovedit din alte tart, printre care si Rominia, expunerea
justetea politicil Partidului Comunist si a lui Giorgio Amendola ofere cititorului posibi-
intArit legAturile fratesti dintre poporul ceh litatea se cunoasca citeva momente din trecu-
qt slovac. tul glortos al unuia din cele mat mars particle
Combatind denaturArile $1 falsificArile comuniste din lume.
istoriografiei burgheze occidentale cu privire Aspectele din lupta Partidului Comunist
la relatiile polono-sovietice, G. M. Slavin In Italian pentru unitatea clasei muncitoare,
articolul intitulat Din istoria relaiiilor sovieto- descrise in articol, scot Ii mai mult In relief
polone (ianuarie-mat 1946) (nr. 8, p. 79-95) pe de o parte tradarea liderilor social-
realizeazA o trecere in revista a principalelor democrati de dreapta in frunte Cu Sarazat,
momente din perioada respectivA care au dus fn momente importante, cum a fost de pilda;
la apropierea dintre Uniunea Sovietica gi in 1947, si atitudinea sovaielnica a conducAto-
Polonia, apropiere exprimatA In mod hotarit rilor Partidului Socialist Italian de sub condu-
prin incheierea tratatului sovieto-polon, pri- cerea lui Nenni, tar pe de alts parte
mul tratat de prietenie si ajutor reciproc in Inalta principialitate a comunittilor Reliant
Istoria relatiilor dintre cele doua tart. Autorul in lupta pentru apararea intereselor clasei
demasca actiunile dusmanoase ale cercurilor muncitoare.
conducatoare din S.U.A. si Anglia care nu Unele Invaldminte din lupta muncitorilor
priveau cu ochi buni intArirea Comitetului ausirieci tmpotrivarascismului (februarie 1934)
National Polonez pentru Eliberare si transfor- se intituleaza interesantul si actualul articol
marea lui in guvern provizoriu al Republicii semnat de Jeno Kostmann, membru al C.C.
Poloneze, incercind pe toate cane sa instaleze at Partidului Comunist din Austria, scris la
la conducerea statului polonez pe marionetele rugamintea redactiei revistei sovietice (nr. 4,
for recrutate dintre emigrant!. Mai pe larg este p. 87-97). kvAtAmintele pe care be subli-
infAtisata in articol lupta pe care a dus-o niazA autorul shit in legatura cu atitudinea
guvernul sovietic pentru recunoasterea guver- tradatoare a Partidului Socialist din Austria
nului provizoriu la Conferinta de la Yalta in zilele noastre, attudine care o reediteaz5
$i In timpul conferintei pentru constituirea pe cea din 1934. In februarie 1934, dupA cum
O.N.U. de la San-Francisco. Autorul insista arata Jenii Kostmann Intr-o expunere foarte
de asemenea asupra ajutorului material pe care clara Ii concise, atunci cind fascismul ameninta
1 -a acordat Uniunea Sovietica In aceasta se se Intinda asupra Austriet, clasa muncitoare
perioadapoporului polonez pentru all vindeca austriaca, spre deosebire de clasa muncitoare
rAnlle suferite in timpul ocupatiei hitleriste din Franta, nu a putut zadarnici ofensiva
si a rAzboiului. fascismului din cauza trAdarii conduceril
social-democratilor In frunte cu Otto Bauer.
* In timp ce muncitorimea ducea o lupta crin-
Istoria miscarii muncitorelti Internatio- cena lmpotriva fortelor reactionare, Otto.
nale a stat de asemenea in atentia revistei Bauer a fugit In Cehoslovacia, far K. Renner
Bonpocu acTopyiti. Astfel revista a publicat s-a lasat arestat, simtindu-se In mai mare
articolul Lupta Partidului Comunist Italian siguranta In aceasta situatie, decit In focul
pentru unitatea clasei muncitoare (nr. 5, p. luptei. InfrIngerea proletariatului austriac in
101-122), scris la rugamintea redactiei de luptele din februarie 1934 a scos In evidentA
Giorgio Amendola, membru at Secretariatulul falimentul austro-marxismului, aceasta yank-
P.C. I. tate rafinatA a reformismului 1i revizionismu-
Precedata de o scurtA incursiune fn istora lui. in conitiinta maselor muncitorelti din
miscarli socialiste din Italia pina la primul Austria, dupe 12 februarie s-a produs o cot/-
www.dacoromanica.ro
19 REVISTA REVISTELOR 259,
tura adtnea, mil de muncitorl.social-democratl, Sectii ale Internationale' I (Sectia Franceza

participanti activi la luptele din februarie, creata la 28 ianuarie 1872, care numara 273
cerind sa intre in partidul Comunist. Acesta membri, Sectia Italians, Sectia Spaniola).
numara in ajunul luptelor din februarie, 3 000 In 1872, la Buenos Aires a aparut gazeta
de membri, dar prin campania energica pe El Trabajador", organul membrilor Inter-
care a dus-o pentru iesirea revolutionary nationalei. Activitatea sectiilor din Argentina
din criza, si-a mark considerabil numai in era reflectata in (Wile de seams ale Consi-
ctteva saptamini influenta sa In rindurile clasei liului General. Dupa desfiintarea Interna-
muncitoare. Mergind pe acelasi drum fall- tionalei I, socialistil germani au treat la Buenos
mentar ca In 1934, unii conducatori ai Parti- Aires in 1872 clubul Vorwarts" care a condus
dului Socialist din Austria, in zilele noastre, in anil urmatori miicarea muncitoreasca, a
sub pretextul ca partidul este reazimul sarbatorit primul 1 Mai (1890), a editat gazetele
deocratiei", due o politica atft de fatis Vorwarts" si El Obrero" (1882-1894).
reactionary, !nett ei sprijina pinA si ideea rein- In 1896 a avut loc Congresul de constituire
toarcerii in tail a lui Otto Habsburg a Partidului Socialist. Cele dotia turente revo-
lutionar sl reformist, care se vor forma in
cadrul acestuia vor duce o lupta inversunata
Pentru cititorul obisnuit cu istoria Europei intre de, pinil In 1918, cind se va crea Partidul
si in genere cu istoria politica a tarilor din Comunist din Argentina.
diferite continente, trezeste un interes deose- In Mexic, conceptiile diferitilor reprezen-
bit articolul Ali V. I. Ermolaev, Apari(ia tanti al proletariatului din deceniul at 7-lea,
primelor organizalii muncitore§li 4i cercuri erau un amestec de socialism utopic, anarhism
marxiste in jetrile Americii Latine (1870- ii marxism. Prima for gazeta El Socialista"
1890). (nr. 1, p. 81-98). Autorul demasca a aparut la 9 iulie 1871, tar Partidul Socialist
tendinta istoriografiei burgheze contemporane a luat fiinta la 4 iulie 1878. In Brazilia, unde
din America Latina de a ignora sau de a dena- sarcina principals a miscarii revolutionare din
tura istoria miscarii muncitoreiti si combate secolul trecut era desfiintarea sclavajului,
tezele unor lideri reformist' (J. B. Justo s.a.) si abolirea monarhiei, primul congres munci-
care sustin CA raspIndirea ideilor socialismului toresc a avut loc In 1892 la Rio de Janeiro.
stiintific in Odle Americii Latine este legata In incheierea articolului sau, E. I. Ermolaev
exclusiv de aparitia partidelor socialiste In aduce ctteva date despre inceputurile miscarii
ultimul deceniu al secolului trecut. In acest muncitoreiti din Chili, Uruguai 1i Cuba, care
stop, V. I. Ermolaev, dupa ce face o incursiune confirms legitatea aparitici $i raspIndirii
in istoria dezvoltarii social-economice ii marxismului fn toate Odle capitaliste si,
politice a Americii Latine, prezinta momentele in concluzie, istoria lui Indelungata si in tank
cele mai importante ale miscarii muncitoresti Americii Latine.
de la sflriitul secolului al XIX-lea, din Argen-
tina, Mexic, Brazilia, Chili, Uruguai si Cuba.
*
In Argentina, Cara care era centrul de raspIn- O tema putin cercetata pinA acum, dar
dire a marxismului in America Latina, primele a caret importanta este de necontestat, o
asociatii muncitoreiti au aparut In deceniile constituie miscarea de rezistenta din Germania
6 7, iar prima gazeta muncitoreasca Anales hitlerista. De aceea poate fi socotit ca o con-
de la Sociedad Tipografica Conaerense (Analele tributie valoroasa la Inlaturarea unei lacune
asociatiel tipografilor) si-a facut aparitia In din istoria miscarii muncitoreiti din Germania
1870. (Curioasa coincidenta In timp si de denu- Intre 1933-1945, articolul lui E. A. Brodski
mire cu primele Inceputuri ale miscarii munci- Despre lupta antifascistd din Germania In anii
toresti din Rominia I). Dupa 1871, uncle celut de-al doilea rdzboi mondial (nr. 7, p.
organizatii proletare din Argentina se numeau 49-68). Autorul l l bazeaza studiul pe
www.dacoromanica.ro
260 REVISTA IIEVISTELOR 20
rile conducatorilor P.S.U.G. Wilhelm Pieck, pe cel semnat de I. F. Ghindin, In legdturd

W. Ulbricht si 0. Grotewohl, precum si pe cu problema politicii economice a guvernului
unele lucrAri tiparite de istoricii din R. D. G. farist In anti 60-80 ai secolului at XIX-lea
Scopul articolului este nu numai de a analiza (nr. 5, p. 62-82). Autorul, dupa ce Infati-
unele probleme ale miscarii antifasciste din seaza mai detaliat uncle aspecte ale problemei,
timpul ultimului rAzboi mondial, dar si de a ajunge la concluzia ca, fiind nevoit 54 actio-
demonstra ca lupta diferitelor grupAri ilegale neze in politica sa economics in sensul dezvol-
si organizatil conspirative reprezenta de fapt Mil capitalismului, guvernul tarist a exercitat
o miscare antifascists a partii inaintate a fart indoiala o anumita influents, grAbind
poporului, condusa de comunisti. In cadrul acest proces. In mod concret la aceasta au
articolului este infatisata pe scurt miscarea contribuit intensificarea construidi de cal
antifascists din cele trei perioade, stabilite ferate si sprijinirea btncilor in perioada ini-
de autor : prima, de la Inceputul razboiului tials de formare a sistemului de credit. In
pint la atacarea Uniunii Sovietice, a doua de la esenta toate acestea au dus insa la manifes-
22 iunie 1941 pint la distrugerea armatelor tarea foarte timpurie a unor tendinte monopo-
fasciste la Stalingrad si Kursk si a treia liste de stat In Rusia.
dupa aceste Mani pint la sfirsitul rAzboiului. Uncle aspecte din istoria Rusiei In ajunul
Printre organizatiile ilegale a ctror activitate Marii Revolutii Socialiste din Octonibrie
este prezentata de E. A. Brodski, sint : orga- constitute obiectul articolului Despre capi-
nizatia comunista ilegalt din Berlin, condusA talismul monopolist de slat din Rusia in 1911
de R. Uhrig, care cuprindea peste 20 de Intro- (martie-octombrie) (nr. 9, p. 44-63), semnat de
prinderi mars din capitala Germanic!, organi- P. V. Volobuev. Autorul arata ca dezvol-
zatla comunistilor din Hamburg, din Leip- tarea capitalismului monopolist de stat In
zig, din Mannheim, precum si a Comitetului perioada de dupa revolutia din februarie 1917
National Germania Libert ", format din era foarte contradictorie, dar ca In general
initiativa C.C. al P.C.G. In Rusia exista un minim de premise materia-
In aceeasi ordine de probleme mentionam le ale revolutiei socialiste" (p. 62).
si articolul semnat de V. S. Kisleakov, Lupta Importante puneri la punct a unor pro-
Partidului Comunist din Germania pentru bleme gresit prezentate pint acum In istorio-
crearea frontului unit antifascist in primii ant grafia sovietict shit Mute de V. A. Pias-
ai dictaturii fasciste (nr. 12, p. 75-93). kovski in articolul Despre problema impor-
tan(ei progresiste a alipirii Asiei Centrale la
*
Rusia (nr. 8, p. 21-46). Una dintre cele mai
Cu prilejul linplinirii a 250 de ant de and rtspindite greseli, dupt cum aratt autorul, cu
a avut be faimoasa batalie de la Poltava, privire la istoria Asiei Centrale este infrumu-
revista Bonpocu acropaw a publicat articolul setarea activitatii tarismului si a rolului lui.
lui L. G. Beskrovnti Victoria de la Poltava In aceasta regiune, ca $i cum politica tarismu-
(nr. 12, p. 41-57). Articolul prezintt interes lui nu ar fi Post o politica de asuprire na-
prin aceea ct in prima parte face o caracteri- tional - colonials. Din aceasta greseala de inte-
zare a principalelor aprecieri date acestui legere a fenomenului istoric, an deem's altele :
important eveniment, de care diferitele scoli s-a aratat ca alipirea Asiei Centrale la Rusia
ale istorlografiei ruse Si de istorlografia sovie- a Post de bunt vote $i s-a prezentat de multe
tied, iar in partea a doua este descris event- on lupta popoarelor Asiei Centrale Impotriva
mentul In principalele lui momente. agresiunii tariste ca avind un caracter reac-
Istoria Rusiei tariste in epoca modernt tionar. A. V. Piaskovski sustine In esenta ct
constitute de asemenea tema unor studii alipirea Asiei Centrale la Rusia $i impotrivirea
publicate In ennui anului trecut de revista popoarelor de aid alipirii for prin Jolla expri-
Bonpocax licTopm. Dintre acestea mentionam mau doua tendinte deosebite, dar amindouit
www.dacoromanica.ro
erau progresiste" (p. 22). Combatind teza centrul lor cel mai important de propaganda
caracterului reactionar al luptei popoarelor, antisovietica. In afara scopului aratat mai sus,
autorul sovietic arata ca aceste popoare studierea rasaritului" este socotita necesara
luptau nu Impotriva tusiei, ci impotriva pentru a prezenta In -t Arlie de democratie
autocratiei tariste. A. V. Piaskovski comm popular% unde s-au revizuit radical, de pe
bate, de asemenea, parerea unor istorici pozitiile rnarxism-leninismului, conceptiile
progresisti burghezi care au Mut observatia istoriografiei germane, not teorii extrase,
ca istoricii sovietici folosesc o masura pentru chipurile, din istorie, care sa duca la sub-
aprecierea istoriei patrunderii Rusiei in Asia minarea lagarului socialist. V. T. Pasuto trece
Centrals si cu totul alta pentru aprecierea prin focul criticii sale pe W. Schlesinger care
patrunderii britanice in India" (p. 26) Argu- propune sa se considere ca nu a existat nici
mentele de necontestat ale autorului sovietic, un Drang nach Osten" si ca aceasta a fost
care face o larga incursiune in descrierea fazei numai o extindere a dominatiei - politice"
de dezvoltare a miscarli revolutionare din care in fond angaja nu numai Germania,
Anglia si Rusia si Infatiseaza influenta econo- ci intreaga lume occidentals. Una din conclu-
mica si culturala a Rusiei asupra teritoriilor ziile practice" ale rationamentelor deduse
Asiei Centrale, converg catre concluzia urma- din istorie de Schlesinger consta In sublinierea
toare : principalul In aprecierea istorica a caracterului german al Pomeraniei. Autorul
alipirii Asiei Centrale la Rusia consta in faptul sovietic remarca falsitatea acestor teze ca
a masele muncitoare care reprezentau si a acelora, asemanatoare, sustinute de Henry
populatia de baza din aceasta regiune, dupd Cord Meyer la Congresul al X-lea al istoricilor.
alipirea la Rusia s-au integrat repede in lupta In continuarea articolului sari, V. T. Pasuto
revolutionary a poporului rus. Miscarea de eli- se refer% la alte probleme care constitute
berare nationals a popoarelor din Asia Centrals obiectul de predilectie al cercetatorilor vest-
a fuzionat, in ultima instants, cu miscarea germani ai studierii rasaritului : problema
revolutionary a clasei muncitoare din Rusia, unitatii Europei" in evul mediu, problema
creind un curent general revolutionar-elibera- apartenentei Rusiei la comunitatea statelor
tor care a hotarlt soarta tarismului si a °rill- Europei si deci caracterul netipic al dezvol-
duirii capitaliste din Asia Centrals. tarii acesteia dupa Revolutia din Octombrie
* s.a. In concluzie autorul sovietic subliniaza
pericolul pe care 11 reprezinta ideologia revan-
Cu un ascutit spirit polemic, articolul sarda exprimata In studierea rasaritului"
Ma-numita studiere a rasdritului", ideologia si datoria pe care o au istoricii din lagarul
spiritului revansard vest-german de V. T. Pasuto socialist de a o demasca.
(nr. 3, p. 60-76) face o incursiune In labora- 0 amply analiza este Mut% de I. M. Mel-
toarele oficinelor de propaganda pe linie nikov, in studiul sau Rolul contradicjitior
istorica din Germania Federala. Este cunos- americano-germane In izbucnirea celui de-al
cut faptul ca cercurile revansarde germane, doilea rdzboi mondial (nr. 3, p. 77-97), unor
sprijinite de puterile occidentale, cultiva cu aspecte din relatiile Internationale in anti
multa atentie cercetarile istorice, fireste nu de dinaintea razboiului, aspecte prezentate dena-
dragul stiintei, ci exclusiv in scopurile lor : turat In istoriografia burgheza occidentals.
de a educa tinara generatie in spiritul ocuparii Se stie ca istoricii si economistii americans
de teritorii rasdritene, de a forma o opinie (P. W. Bidwell, J. M. Gantenbein, G. Beckett
publics dezorientata asupra unor fapte isto- s.a.), aparind interesele capitalului lor"
rice, ostila tarilor din rasaritul Europei, in pri- monopolist acuzau in 1939-1941 politica
mul rind Uniunii Sovietice si Polon iei. Astfel de economics a Germaniei hitleriste ca necin-
institute de cercetari" se gasesc ra Gottin- stitd", iar cei din Germania, la rindul lor,
gen, la Stuttgart, la Berlin si la Munchen, invinuiau America pentru politica ei de sub-,
www.dacoromanica.ro
minare" a relatillor Germaniei cu alte tart. pe la spate", cum Ii spun ei, In cel de-al doilea
Toti acestia Intr-un anumit fel recunosteau razboi greselile lui Hitler, politica lui
existenta unui conflict acut Intre S.U.A. si Roosevelt, climatul din Rusia), vrind astfel
Germania, ceea ce refuzA sa mai recunoasca sa nege caracterul inevitabil, legit, al InfrIn-
istoricii burghezi contemporani (G. Beard, gerii militarismului german, In cele douA
C. Tansill s.a.) din America si Germania. razboaie mondiale. Punind feta In fag tabele
Acestia din urma In tendinta de a folosi cu cifrele potentialului economic al grupa-
comunitatea atlantica pentru realizarea visu- rilor In luptii, Edit In 1914-1918, cit. si In
rilor for revansarde, InfAtiseaza lucrurile ca si 1939-1945, autorii aratA In mod comparativ
cum S.U.A. ar fi dorit sa ajute Germania cA Germania si aliatii sai se aflau Intr-o infe-
pentru a-si recistiga pozitiile pierdute prin rioritate evidenta, care nu putea fi compen-
tratatul de la Versailles, dar cA actiunile seta de caracterul iluzoriu fulgerator" pe
aventuriste ale lui Hitler au provocat razboiul care militaristii germani ar fi dorit sa-limprime
Intre doua Ian! prietene. Autorul sovietic ambelor razboaie. Antanta, cAreia i se adAu-
pornind de la premisa ca conflictultntre S.U.A. gase S.U.A., In 1917, dispunea de resurse
si Germania nu a lost Intimplator, cd el era materiale si umane incomparabile fatA de
un rezultat legit si inevitabil al ascutirii con- cele ale Puterilor Centrale, reduse din ce In
tradictiilor americano-germane si a la izbuc- ce mai mult din cauza blocadei la care erau
nirea lui a contribuit politica de Incurajare supuse si oriclte sfortari ar fi Mut militaristii
a Germaniei hitleriste promovata de cercu- germani, sfitrsitul for ar fi fost acelasi. Revo-
rile conducatoare ale S.U,A. In scopul de a lutia din noiembrie nu a fost cauza InfrIngerii
Indrepta pe agresorul fascist spre U.R.S.S., Germaniei, ci urmarea acestei InfrIngeri. Cel
trece In revista contradictiile principale din de-al doilea rAzboi mondial declansat de fas-
deceniul al 4-lea Intre Germania si S.U.A. cism a fost rezultatul dezvoltarii si adincirii
Aceste contradictii au facut ca In 1939 proble- crizei sistemului capitalist. El era un rAzboi
ma pentru cercurile conducatoare din S.U.A. imperialist, izbucnit Intre grupari de state im-
sa se puna astfel : sau largirea nestInjenita perialiste, pentru o noun rempartire a lumii.
a sferei de dominatie a imperialismului german Dar pe parcurs, datoritA luptei maselor po-
si In ultima instants ciocnirea armata cu el pulare Impotriva fascismului, caracterul rAz-
si aliatii sai Japonia si Italia sau slabirea boiului a Inceput sa se schimbe, devenind un
Germaniei hitleriste printr-un razboi Intre rAzboi antifascist de eliberare ; atacarea Uni-
acestia si un adversar sprijinit de S.U.A. unii Sovietice i-a imprimat In mod definitiv
i Intr-un caz si In altul Insa imperialistii acest caracter. Crearea coalitiei antifasciste
americani nu au frinat pe agresorul fascist In care an intrat state cu sisteme sociale dife-
si nu an luat masuri, care sa Impiedice izbuc- rite a fost un eveniment WA precedent In isto-
nirea razbolului, refuzind sa participe la orga- ria contemporanA. Dar nu dorinta personalA a
nizarea sistemului de securitate colectivA. diferitilor oameni de stat, ci factorii obiectivi
Despre cauzele tnfrtngerii imperialis- au conditionat formarea coalitiei antifasciste.
mului german In cele cloud razboaie mondiale Toate aceste fapte Insa, dupa cum aratA au-
de G. A. Deborin, G. F. Zastavenko si B. S. torn sovietici, nu shit luate In seama de isto-
Telpukovski (nr. 5, p. 22-43) este un articol riografia revansarda din Occident. Ea conti-
de sinteza care combate si demasca tezele nua MI propovaduiasca ideea invincibilitatii
istoricilor burghezi reactionari din occident cu militarismului german, ideea revansei, In zilele
privire la caracterul Inttmplator al InfrIn- noastre clnd raportul de forte In mod obiectiv
gerii Germaniei In cele douA razboaie mondiale. este si mai defavorabil imp erialismului german.
Acestia din urmil pun Infrtngerea Germaniei pe 0 problems care are serioase contingente
seama unor factori neprevAzuti" (In razboiul cu actualitatea este prezentata de A. N.
din 1914-1918, izbucnirea revolutiel, lovitura Krasilnikov In articolul Politica cercurilor
www.dacoromanica.ro
conducdloare din Anglia to problema dezarmd- vietnamez, condus de Partidul celor ce Mun-
.rii -
1928 -1933 (nr. 5, p. 83-100). Autorul cesc, a obtinut victorie dupa victorie, ceea
face o expunere destul de amanuntitd a prin- ce a obligat pe imperiallitii francezi In 1954 sa
cipalelor conferint.e internationale pentru semneze armistitiul al sa recunoascA indepen-
dezarmare, care au avut loc In perioada 1928 denta Vietnamului, Cambodgiei si Laosului.
1933, urmarind cu deosebire pozitia Angliei. Enumerind, in incheierea articolului sAu,
Aceastd pozitie, asemdnatoare, de altfel, cu cauzele victoriei poporului vietnamez In
tea adoptatA de celelalte puteri imperialiste acest razboi indelungat de uzura, Vo-Ngnen-
In ce priveste dezarmarea general/ propusA Ziap arata cA acestea au Post: caracterul
41 sustinutil de guvernul sovietic, dar deosebita drept al razboiului, existenta unei armate
rind era vorba de apararea intereselor pro- populare cu un Walt spirit de luptA, crearea
priei for InarmAri, seaman/ In principalele frontului national unit, care includea toate
for trasiituri cu pozitia actual/ a puterilor clasele revolutionare din tail, puterea popu-
.occidentale fats de problema dezarmarii. De lar/ creata prin revolutia din august, conduce-
mentionat cd In articol, in treacAt este amin- rea razboiului de cAtre Partidul Comunist din
titA si pozitia Romlniei fat/ de conferinta Indochina azi Partidul celor ce Muncesc din
de la Londra din 1930, reproducindu-se Vietnam, ajutorul frAtesc al tArilor prietene
un fragment dirttr -un Interviu acordat de ale lagarului socialist, in frunte cu Uniunea
ministrul afacerilor externe al Romlniei de Sovietica, precum si al popoarelor lubitoare
.atunci, G. Mironescu, din care reiese ca de libertate printre care si al poporului fran-
Rominia burgheza, ca stat vecin cu Uniunea cez in frunte cu Partidul Comunist Francez.
Sovietica, avea planurile ei, legate de activi-
tatea conferintei de la Londra, pentru IntA-
rirea constructiei flotei militare (p. 88). Revista a publicat unele materiale privind
necesitatea ImbunAtatirii metodelor de cerce-
* tare a unor probleme mars ale istoriel. Astfel
Istoria luptei popoarelor inrobite Impo- a fost articolul semnat de acad. S. D. Skazkin
triva colonialistilor si a imperialistilor este si A. N. Cistozvonov Sarcinile studierii
reflectatA In revista Bonpocht ucTopnw, problemei genezei capitalismului (nr. 6, p.
din anul 1959, In primul rind prin arti- 38-46) care prezintA date concrete privind
colul Rdzboiul de eliberare at poporului crearea unor not forme organizatorice In
vietnamez tmpotriva imperialWilor francezi cadrul institutelor de cercetari ale Academiei
4i a interventioni§ttlor americani (1945 -1954) de Stiinte a U.R.S.S. si cu deosebire la Insti-
(nr. 4, p. 75-86), scris la rugamintea redactiei tutul de Istorie, In scopul unei mai bune stu-
revistei, de generalul de Armata Vo-Ngnen- dieri a problemelor de bazA in fiecare ramura.
Ziap, Ministrul ApArArii R. D. Vietnam. In Autorii demonstreaza In mod coning /tor
introducerea articolului, autorul face o schita necesitatea adlncirii studierii genezei capita-
istorico-geograficA a R. D. Vietnam, lismului. Desi istoricii sovietici au publicat
aratind cA o datA cu crearea guvernului numeroase lucrAri referitoare la geneza capi-
provizoriu vietnamez dupd revolutia din talismului, multe aspecte (procesul acumulArii
august, condus de Ho -$i -Min, la 2 septembrie primitive si istoria agrara a Frantei, dezvol-
1945, poporul vietnamez a fost chemat la tarea social - economics a Germaniei In ajunul
lupta Impotriva oricAror incercari imperialiste Reformei ,Si a RAzboiului tar/nest s.a.) nu
de a mentine jugul colonialist aici. La si-au &sit Inca o reflectare consistent/ in
23 septembrie 1945 armata imp erialistilor fran- istoriografia sovieticA. Nevoia Inlaturarii aces-
cezi a atacat tiara republic /, Incepind astfel tei lacune este cu atit mai resimtitA, cif eft in
un rAzboi murder imperialist care avea sA ultimii ani in occident se manifest/ o recru-
dureze noua ant. In acest razboi poporul descent/ pe plan istoric a propagandei viabi-
www.dacoromanica.ro
litiltil orInduiril capitaliste. Aceasta propa domeniul studierii istoriei clasel muncitoare,.
gandA nu se face pe tale declarativA, ci recur - dintre care remarcAm cele zece lucrAri mo-
gin du -se la lucrAri bazate pe izvoare not (p. 42). nografice din planul Institutului de Istorie
Considerind cA ceea ce s-a stria in domeniul al Academies de tiinte a U.R.S.S.
genezei capitalismului In ultimil ani In istorio- Doud articole publicate In cursul anulut
grafia sovietica nu depAseste caracterul unor 1959 de revista Bonpocia TICTOWIN se ocupd de
lucrAri stiintifice de popularizare, autorii, In problemele preddrii istoriei : in InvAtAmintuf
partea ultimA a articolului, fac unele propuneri mediu Despre educalia comunista In procesuF
concrete in vederea mariril eficacitittii muncii preddrii istoriei, de L. N. Bogoliubov (nr. 7,
de cercetare In acest domeniu. p. 37-48) si de Reorganizarea preddrii istoriei
Un interesant articol privind metodologia to universitdli, de A. F. ebanov (nr. 9, p.
istoriei, semnat de trei autori D. A. Baevski, 36 43).
S. P. Ghersberg, A. V. Mitrofanova a aparut Socotim ca nu este de prisos sA spicuinfr
In nr. 12 (p. 3-22). Articolul trateaza Despre citeva cifre interesante din acest din urma
studierea istoriei clasei muncitoare sovietice, articol. In Uniunea Sovietica exists 40 de
si trecind In revista unele succese realizate de universitati, dintre care 38 au facultati de
istoriografia sovieticA In aceastA privintA, Istorie unde se pregdtesc 26 350 de studenti.
se opreste mai mult asupra lipsurilor care au Conform legii din 24 decembrie 1958 si a noilor
constituit tema unui articol cu titlul identic planuri de InvatAmint privind studierea isto-
in revista Kommunist" 1. Subliniind cd riei, adoptate de Ministerul InvatAmintului
'stork clasei muncitoare din U.R.S.S. este o Superior In mai 1959, In facultatea de istorie
parte inseparabila de istoria societatii sovie- s-au introdus not discipline ca istoria artelor,
tice si cA o foarte mare importantA In studierea istoriografia istoriei U.R. S.S., studiul izvoa-
clasel muncitoare o are istoria P.C.U.S., relor istoriei U.R.S.S. s.a. Toti studentii fn
autorii desprind trei grupe de probleme : Istorie trebuie sA desfasoare practica arheolo-
clasa muncitoare Ca foga conducdtoare In gica, etnografica gi muzeistica, practicA in
societatea sovietica, activitatea creatoare a munca cu pionierii, iar In ultimele semestre,
clasei muncitoare qi compozitia clasei munci- practica In productie (In arhive, muzee, biblio-
toare. Autorli semnaleazd ca ultima grupA teci, fonduri de manuscrise) qi binefnteles,.
de probleme s-a reflectat foarte slab in isto- practica pedagogicA.
riografia sovietica. TrecInd apoi la aprecierea La cele 154 de catedre de istorie de In
generald a diferitelor etape ale istoriei clasei universitatile sovietice, inclusiv 41 de istoria
muncitoare, autorii remarcA de asemenea P.C.U.S. lucreaza 1 400 profesori dintre
lipsa unor monografii care sA Infatiseze aspecte care 82,3 % au titluri stiintifice.
ale activitatil clasei muncitoare In perioada
Razboiului de ApArare a Patriei, precum si in
perioada de dupA rAzboi. Pentru a da totuii In revista $i -au gasit mai putin lot ins
o idee despre proportiile istoriograflei sovietice anul acesta probleme de medievistica si de
in problema istoriei clasei muncitoare, men- Istorie veche. Amintim totu1i, ca discutia
tionam ca Intre 1940-1959 au Post scrise qi privitoare despre stadiile ascendent" st
sustinute 660 disertatii cu aceastA temA, descendent" ale formatiunii feudale, Ince-
dar, din diferite motive, ele rIu au lost publi- puta de acad. M. V. Necikina In 1958 2, a
cate decit intr-un numAr foarte mic. In ultima lost continuata. Pe aceasta tema au Post
parte a articolului sint anuntate clteva obiec- publicate trei articole, unul apartinind lut
tive stabilite pentru planul septenal In A. M. Saharov (nr. 1, p. 98-107), altut
1 Vezi Konununist, nr. 8, 1959, p. 70 -82 2 Vezi rd. 7, 1958 ; vezi qt prezentarea
(tr. rom.). noastrA In Studii, nr. 3, 1959, p. 294.
www.dacoromanica.ro
25 REVISTA REVISTELOR 265.
semnat de V.A. Golobutki (nr. 9, p. 123-137) $i aratA actiunile clasei rauncitoare conduse
si In sfIrsit al trellea sub semnatura lui I. V. de Partid, din perioada 1939-1941. Autorul
Kuznetov (nr. 11, p. 79-92). A. M. Saharov, descrie de asemenea actiunile Partidului
expunind consideratii interesante cu privire pentru unirea luptei oamenilor muncii al
la stadiul ascendent" al feudalismului, minoritatilor nationale cu lupta poporului
sustine ea feudalismul rus nu a intrat In sta- roman Impotriva fascizarii Orli.
diul descendent" decit In a doua jumatate Acelasi autor a facut o prezentare a mani-
a secolului al XVIII-lea. V. A. Golobutki festarilor care au avut loc In Republica
nu este de acord nici cu criteriile expuse de Popularit RomIna cu prilejul aniversarit
M. V. Necikina, nici cu periodizarea lui Saha- Centenarului Unirii (nr. 6, p. 208-210).
rov. La rindul lui, I. V. Kuznetov apreciind Cea de-a 15-a aniversare a eliberarit
ca juste observatiile lui A. M. Saharov, dupe tarsi noastre de sub jugul fascist s-a reflectat
prezentarea unor ample argumentatii, consi- In revistA prin publicarea articolului istori-
dell gresite datarile facute de M. V. Necikina cului roman Gh. Matei (nr. 9, p. 78-90).
a inceputului stadiului descendent" al feuda- Articolul face o sumarA expunere a succeselor
lismului In Rusia In secolul al XVII-lea, si de Inregistrate de poporul nostru In cei 15 ani de
V. A. Golobutki In secolul al XV XV1-lea. la eliberare.
In ceea ce priveste istoria veche, o con- Doua ample prezentfiri semnate de aca-
tributie valoroasA Ia studierea aparitiei legA- demicienii Andrei Otetea si P. Constantinescu-
turilor comerciale si culturale Intre Wile Iasi (nr. 10, p. 202-215 si nr. 12, p. 196-207)
Orientului Apropiat In mileniile IV III I.e.n., au adus Ia cunostinta cititorului sovietic rea-
o aduce cunoscutul istoric V. I. Avdiev lizarile stiintei istorice rominesti din anti
(nr. 9, p. 106-122). Autorul isi propune_ sa 1956-1958.
arate In lumina noilor materiale arheologice, Revista a publicat de asemenea salutul
descoperite In Egipt, In Asia AnterioarA si In serfs de acad. P. Constantinescu-Iasi cu
Greta, In virtutea caror cauze $i In ce forma privire la programul construirii desfasurate a
au apArut legaturile culturale $i economice comunismului In U.R. S. S. (nr. 2, p. 215 216),
la popoarele vechi din Orient. Un adevarat precum $i scrisoarea trimisA redactiei de acad.
studiu de eruditie, apartinlnd academicianu- A. Otetea (nr. 8, p. 214-215) In care shit
lui A. I. Tiumenev, publicat post-mortem, expuse o serie de observatii interesante cu
trateazA Oriental §i Micenienii (nr. 12, privire la continutul revistei Bonpocar KC-
p. 58-74). Topix .
-lc
* Din cele aratate mai sus, intr-un mod
Folosind documentele de partid, numeroase foarte sumar, se desprinde continutul variat
lucrAri care au tangents cu perioada respective, al materialelor publicate in cursul anului 1959
precum si unele izvoare din arhivele sovietice, de principala revista sovietica de istorie.
A. A. sSeveakov In articolul Lupta Partidului In scurtele noastre note ne-am oprit mai
Comunist din Romtnia fmpotriva politicii de mult asupra prime! pArti a revistel, adica
fascizare a fdrii (1939 -1941) (nr. 8, p. 63-78), a studiilor. Revista Bonpocm lic.ropum a
reconstitute pentru cititorul sovietic un tablou publicat InsA numeroase articole In cadrul
destul de larg al acestor ani din istoria tArii altor rubric! comunicAri, discutii si dez-
noastre. Autorul infatiteazA momentele mai bateri, si istoriografie. Subliniem ca rubrica
importante din lupta P.C.R. impotriva actiu- de istoriografie cuprinde adevArate studii care
nilor criminale ale guvernantilor romini, trateazA problemele de istoriografie grupate-
cum a lost de pilda incheierea acordului de regula pe teme marl, dIndu-se astfel un
economic germano-romin din 23 martie 1939, ajutor pretios istoricilor de pretutindeni In
Dictatul de la Viena din 30 august 1940, urmarirea dezvoltArii stiintei istorice pe plan.
www.dacoromanica.ro
'266 REVISTA REVISTELOR 26
mondial. Se poate remarca de asemenea cA bleme din istoria tarli noastre. Nu ar fi rAu
revista a acordat un spatiu mai larg activi- dacA redactia ar stabili legAturi cu specia-
tatii istoricilor din tari le socialiste, inclusiv listii din Rominia pentru a asigura, cu spri-
din Cara noastra. jinul acestora, recenzarea competentA a lucra-
Cu toate acestea istoricii din Cara noastra rilor respective In revista.
mai au Inca mull de facut pe linia Intaririi Dupa cum reiese din proiectul de plan
.colaborArii cu redactia revistei Bonpocai al revistei pe perioada 1959-1965 (nr. 9,
nciopaa. Revista a solicitat sl solicits arti- p. 208-213), un volum destul de mare din
,cole din partea istoricilor romini, care O. continutul revistei va fi afectat istoriei cons-
abordeze probleme de baza, fie din istoria truirii socialismului In tArile de democratie
relatiilor romino-ruse, fie din istoria Romi- popularA. Nu incape indoiala, ca si istoricilor
niei, dar din plicate In cursul anului trecut din Ora noastra le este adresata invitatia
a Post publicat un singur studiu semnat de la o colaborare mai energica in anti viitori.
un istoric roman. In ultimii ani In Uniunea
SovieticA au aparut unele monografii pe pro- N. Copoiu
The english historical review

Londra, vol. LXXIV, nr. 1 -4 (1959), 767 p.
Revista engleza de istorie este principala ilustreazA pe deplin lipsa de preocupare

publicatie periodicA a istoricilor englezi, In pentru istoria celor ce muncesc, atit din Anglia
paginile cAreia isi dau concursul aft cadrele trecutA, cit si din Anglia prezenta.
didactice universitare cu specialitatea istorie, Explicatia acestei orientari a revistei
eft si membrii Institutului englez de istorie. trebuie cAutata In acea tendinta deosebit de
Revista cuprinde urmatoarele rubrici : Studii, manifests a actualei istoriografii burgheze,
Note si Comunicari, Recenzii si Note biblio- care in aceste vremuri de mari lupte de elibe-
grafice. rare a popoarelor de exploatare si asuprire,
In general revista se preocupa mai mult cauta sa arunce valul intunericului gi al uitarii
de istoria Angliei si mai putin de istoria asupra cauzelor istorice profunde care stau
universals. Iar In cadrul istoriei Angliei se la baza acestor lupte.
trateazA mai mull aspecte locale si cu limitare Un loc important in cadrul preocuparilor
restrinsa din punct de vedere cronologic. colaboratorilor revistei pe anul 1959, 11 ocupa
Preferinta autorilor se indreaptA mai mutt istoria parlamentarA si electorala a Angliei.
spre istoria medie, mai putin spre istoria Astfel R.F.Treharne In The Nature of Parlia-
modernii si aproape de be spre cea contem- ment in the Reign of Henry III', nr. 293,
poranA. Marea majoritate a articolelor se p. 590-610, isi propune sa analizeze si sa des-
ocupa de istoria politics; foarte putine au prinda caracteristicile principale ale parlamen-
in vedere si dezvoltarea social-economicA a tului englez In timpul domniei agitate a lui
poporului englez. Istoria maselor populare Henric al III-lea. Dupa autor intelesul diferit
din Anglia an prezinta interes pentru colabo- pe care 11 dAdeau notiunii de parlament princi-
ratorii revistei si binetnteles nici lupta purtata palele forte politice ale vremii : regele, nobili-
de-a lungul secolelor de aceste mase, impo- mea si clerul, a determlnat o perioada de
triva exploatarii si asupririi care au luat mars tulburari politice in anii 1258-1265.
forme atit de caracteristice in Anglia. Cel Ina in 1269 cele doul conceptii antagoniste :
putin pentru ultimii ani, numerele revistei cea a regelui si cea a lui Simon de Montfort nu
www.dacoromanica.ro
gasisera un teren de tmpacare. Dupa rege, mentului, elaborate dupa 1648. Din aceste
parlamentul era o institutie existind numai proiecte, primele trei n-au Yost aplicate, dar
in virtutea volute' regale ai a cares autoritate au pregatit calea spre aplicare a ultimelor
trebuia sa se anuleze complet Zn rata autori- doua. Proiectele oglindesc conceptiile formate
tatii suveranului. Dupa Simon de Montfort, In cadrul curentelor politice aparute In rindu-
parlamentul era un corp creat prin Proviziu- rile celor care au facut revolutia. Daca partiza-
nile de la Oxford", beneficlind de o existent& nii lui Cromwell erau de acord cu levellerii ca
-separata al de o autoritate independents at sistemul electoral al structura parlamentului
avind deplina capacitate de a hotart datele trebuiau modificate prin aplicarea unui sistem
Intrunirilor sale, indiferent de volute regala. proportional de repartizare a mandatelor,
Analizind evolutia antagonismului dintre primii se opreau la acest deziderat, in vreme
aceste doua conceptii, autorul conchide la ce levellerii luptau pentru o schimbare mai
-sfiraltul articolului cA, cu toata importanta radicals a sistemului electoral. Dupii levellerl,
createre a activitatilor sale cu caracter fiscal corpul electoral trebuia considerabil largit,
ai judiciar, parlamentul a fost In timpul prin acordarea dreptului de vot tuturor barba-
domniei lui Henric al HI-lea, mai mult o tilor depaaind virsta de 21 ani, cu exceptia
adunare politica. Consideram ca autorul ar fi servitorilor, vagabonzilor al a celor care au
trebuit sa sublinieze mai nuantat antagonis- fost sanctionati de revolutie (acea parte din
mul dintre principalele forte politice ale nobilime care s-a raliat cauzei lui Carol I
statului feudal englez. Aceasta ar fi scos ai Stuart). Cu toate limitele sale, punctul de
mai mult In relief caracterul ascutit al luptei vedere al levellerilor, trebuie apreciat ca
pentru putere dintre regalltate ai nobilimea foarte Inaintat pentru acea vreme. Largirea
Seudala. Am fi avut astfel pe planul istoriei corpului electoral al sistemul proportional de
engleze, un tablou mai fidel al ciocnirii celor repartizare a mandatelor, implicau abolirea
cloua conceptii dominante In ideologia politica vechiului at staticului sistem al tirgurilor
a evului mediu : conceptia intaririi autoritatii putrede rams din vremea Tudorilor. Acest
centrale ai conceptia slAbirii acestei autoritati sistem nn Linea seams de schimbarile econo-
prin subordonarea el de catre nobilime. mice ai sociale din cadrul societatii engleze,
Tot in legAtura cu lupta dintre rege ai care au determinat schimbari Insemnate ai in
baroni pentru suprematia politica, trebuie repartitia populatiei de pe solul englez. Autorul
-semnalata o interesanta nota a lui R. Allen arata ca izgonirea taranilor de pe paminturile
Brown din nr. 291, p. 249-280, cuprinzind lor, aparitia Industrie' manufacturiere In
o lista a castelelor din Anglia In perioada unele regiuni, dezvoltarea unor not porturi
1154-1216. Lista oglindeate createrea autori- ca urmare a createrii volumului comertului
tatii centrale In dauna fortelor centrifuge ale extern, toil aceatia au fost factor' care an
nobilimii care ai-a vaTut multe din castele modificat considerabil aspectul demografic
confiscate sau ddrimate. Astfel daca in 1154 al Angliei, necesitind in acelaai timp ai o noun
erau 225 castele baroniale tap de 49 regale distribuire a circumscriptiilor electorale.Astfel,
deci proportia de 5 la 1, in 1214 proportia In districtele cu caracter agrar numarul
create In favoarea regalitatii : 179 castele locuitorilor at deci al al electorilor a descrescut,
baroniale fatA de 93 adica proportle de In vreme ce in cele cu caracter industrial al
2 la 1. comercial a crescut. De aceea, pentru a its-
Yn studiul mai Intins Parliament Reap- punde acestor not realitati, s-a cautat modifica-
portionment Proposals in the Puritan Revo- rea structurii parlamentului. Pentru at lustre al
flution" [Proiecte de mod ificare a parlamentului mai bine expunerea sa autorul a dat at nume-
In timpul revolutie' puritane], nr. 292, p. 409- roase tabele comparative aratind pe comitate
442, Vernon F. Snow face un istoric al celor ai oraae distribuirea mandatelor In anti dine-
chid proiecte de schimbare a structurii parla- inte ai de dupa revolutie. Articolul Intr-adevar
www.dacoromanica.ro
tnteresant al lui V. F. Snow, mai ales prin circumscriptiei, Insumind marea majoritate
analiza in general justd a conditiilor social- a locuitorilor, fatA de sistemul electoral bazat
economice care au determinat schimbarea pe tens, care excludea masele populare de la
sistemului electoral eiglez dupd revolutie, ar fi dreptul de vot. Nu trebuie sA uitam cd din
avut de ctstigat data autorul ar fi aratat punct de vedere cronologic articolul lui.
clue a beneficiat in ultimA instanta de modifi- F. M. L. Thomson se plaseazd In perioada
carea sistemului electoral, din tine a fost marilor lupte pentru lArgirea dreptului de vot,
compus noul parlament si interesele cal-or pentru democratizarea sistemului electoral..
pAturi sociale erau reprezentate de noii man- Ar fi fost de dorit ca autorul sA fi infatisat
datari trimisi in font.' legislativ al tarii. Ar fi cum au decurs acele lupte in cadrul circum-
reieiit astfel yi caracterul burghez al revolutiei scriptiei West Riding, circumscriptie a caret
din Anglia precum si actiunea de frinare a importantA in viata electoralA A Angliei a
radicalismului levellerilor de cAtre partizanii fost relevatA Inca de la Inceputul articolului.
lui Cromwell. Un articol privind istoria parla- In ce priveste istoria dezvoltdrii economice
mentarA mai apropiatA de timpurile noastre a Angliei, slut de semnalat articolele lui G. E.
e cel scris de F. M. L. Thomson : Whigs Fussel, Rosalind Mitchison $i A. N. Ryan. In
and liberals in the West Riding 1830-1860", primal din ele, intitulat Low Countries"
nr. 291, p. 214-239. Articolul se ocupA de Influence on English Farming", nr. 293,
istoricul uneia din marile circumscriptii p. 611-622, G. E. Fussel se ocupA de influenta
electorate ale Angliei, West Riding, unde se pe care a avut-o agriculture Tarilor de Jos a-
considera cA votul alegatorilor exprima tendin- supra agriculturii engleze. Autorul subliniazA
ta corpului electoral pe Intreaga tarA. E de cA Inca din vremea domniei lui Eduard al
remarcat la aceasta importantA circumscriptie III-lea, Imigrantii flamanzi au adus In Anglia
electorale, element de altfel comun i celor- metode noi de cultivarea inului. In timpul
lalte circumscriptii electorale engleze, numarul revolutiei din Tarile de Jos numArul imi-
extrem de restrins al alegAtorilor : 29 000 in grantilor a sporit si o data cu ei au fost aduse
1836 si abia 36 000 in 1859. Autorul arata gi noi procedee agrotehnice. Cea mai impor-
cA circumscriptia West Riding era o circum- tantA inovatie a fost introducerea napilor si a
scriptie in care se lntilneau interesele aristo- trifoiului In procesul de rotatie al culturilor.
cratiei funclare, interesele pAturii numite gen- Din Olanda au fost aduse plugul olandez,
try, precum *i interesele burgheziei industriale metodele de drenare a mlastinilor, precum Sfi
gi comerciale. In felul acesta luptele electorale arta grAdindritului. Autorul aratA cA progresut
din circumscriptia West Riding oglindeau con- agrotehnic In Tarile de Jos se datoreste
ceptiile si tendintele diferitelor Otani ale cla- dezvoltArii Industrie' 0 comertului, care deter-
sei dominante in special ale aristocratiei si minind o considerabilA crestere a populatiei,
ale marii burghezii in ceea ce privea orien- a pus problema introducerii unei agricul-
tarea economicA politicA a Angliei in deceniile turi sistematice $i rationale capabila s'a acopere
de la mijlocul secolului al XIX-lea. Yn asemenea cel putin partial nevoile crescinde ale Indus-
cadru se vAdea tried foarte puternicA influenta trie' si ale populatiei urbane. Astfel cultura
exercitatA, asupra unui corp electoral recrutat grinelor a fost lAsatA pe planul al doilea
pe baza censului de avere, de cAtre marea arts- necesarul era acoperit prin import 1 s-a
tocratie. Autorul relevd ingerintele a diferite trecut la dezvoltarea la maxim a culturilor

personaje cu titluri inalte de noblete in actiu- industria]e si la ameliorarea pasunilor si
nile electorale de pe teritoriul acestei circum- implicit a crelterii vitelor. In felul acesta,
scriptii. Ne-ar fi interesat ca In afara istoriei pe de o parte, se satisfAceau necesitatile de
restrinsului corp electoral reprezentind intere- materii prime ale manufacturilor, iar pe de
sele nobilimii si ale burgheziei, sa ni se fi infii- and parte, necesitatile alimentare ale oraselor.
isat i atitudinea celeilalte part' a populatiei Produsele solului care prisoseau erau exportate
www.dacoromanica.ro
In primul rind in Anglia, o data cu metodele gravele fisuri suferite de blocusul continental
prin care au lost realizate. Tot in legAtura cu proclamat de decretele napoleoniene In vederea
istoria economiei agrare engleze e articolul ingenuncherii economice a Angliei.
The Old Board of Agriculture (1793 - 1822)" Dintre articolele de istorie universals
[Vechiul departament al agriculturii], nr. 290, citem In primul rind pe cel scris de Evelyn
p. 41-69, scris de Rosalind Mitchison. Scopul Proctor : The Towns of Leon and Castille
departamentului agriculturii era se procure as Suitors before the King's Court in the
ermierului englez o informatie cit mai corn- Thirteenth Century" [Orasele din Leon si
pieta asupra celor mai eficiente si mai not Castilla ca pArti inaintea tribunalului regal
metode agrotehnice, cautind In acelasi timp In secolul al XIII-lea] nr. 290, p. 1-22.
sa-1 stimuleze dorinta si interesul de a le Autoarea isi propune se cerceteze modul
experimenta si aplica. Ocupindu-se apoi de in care orasele ce se guvernau de sine stAtAtor
organizarea departamentului, autoarea men- din Leon si Castilia erau reprezentate la
tioneaza existenta unui consiliu de conducere, procesele dinaintea curies regale si In al doilea
in care predominau marii proprietari funciari. rind sa stabileascA dace cunoasterea acestei
Consiliul de conducere a cAutat sa initieze proceduri judiciare poate sa arunce o lumina
anchete asupra nivelului productlei agricole asupra istoriei dezvoltarii timpurii a cortes-uri-
si asupra pretului cerealelor. Cu toate aceste lor. Arata ca orasele din Leon si Castilia erau
preocuperi departamentul n-a avut o viate numite in acele vremuri conjecos" (de la
prea lunge ; la inceputul secolului al XIX-lea latinul concilium" adunare generale a ora-
a inceput se decade si autoarea crede ca aceasta sului). Ele se guvernau prin fueros" coduri
se datoreaza lipsei unei politici agricole din locale de legi consuetudinare. Cele de pe
partea guvernului. Existenta vechiului depar- domeniul regal depindeau In mod teoretic de
tament al agriculturii, chiar si pentru o rege, dar se guvernau prin ele insele. Cele
scurte perioada, e o dovadA ca proprietarii dependente de marile biserici catedrale sau de
funciari englezi cautau sa asigure agriculturii manastiri nu se bucurau de aceleasi libertati
cu caracter capitalist ce se dezvolta tot mai de guvernare ca cele de pe domeniul regal.
mult In Anglia, un organ de stat care se o In cazul lor, amestecul autoritatilor eclesias-
Indrumeze si sa o sprijine. Istoria comertului tice era destul de puternic. Autoarea inf A-
pe mare al Angliei la inceputul secolului al tiseaza apoi o serie de conflicte dintre institu-
XIX-lea face obiectul studiului lui A. N. tiile bisericesti si orase, avind de cele mai
Ryan : The Defence of British Trade with multe on ca obiect pricini de proprietate si
the Baltic, 1808-1813", nr. 292, p. 443-466. cauze de confirmare sau infirmare a privile-
Autorul atrage atentia la inceputul articolului gillor bisericii asupra unora din orase sau a
ca In perioada de dupe Trafalgar, rAzboiul teritoriilor pendinte de ale. E. S. Proctor are
pentru protejarea legaturilor pe mare ale Insii in vedere numai asp ectul formal al
Angliei a continuat cu Inversunare cu toga acestor procese. Cauzele mai adinci ale procese-
lipsa bataliilor navale spectaculoase, In felul lor pe care le vedem ce erau alit de nature
acelora care atresesere atentia Europei in economics eft si politica, stilt ignorate de
ultimii ani ai secolului XVIII 41 In primii ani autoare. Lipseste astfel o analize a luptei in
ai secolului XIX. Intr-un rezboi pe mare mai cazul de fate dintre biserica si oral. Biserica
putin spectaculos dar de o importante capitals era depozitara unor interese si privilegii
pentru comertul englez, flota britanice a luptat feudale invechite In vreme ce orasul era o
din greu timp de case ani pentru apArarea nouA forte social-economica si politica luptind
liniilor de comunicatie maritime din Baltica si pentru a se emancipa de forme si norme de
pentru pastrarea legaturii cu Rusia. Continui- viata perimate si potrivnice dezvoltarii sale.
tatea comertului englez In Baltica, prote.jat De asemenea, lipseste si analiza atitu-
de escadrele flotei de rezbol, a lost una din dinii regalitatii in fats conflictului dintre
www.dacoromanica.ro
vechile institutil eclesiastice noile institutii man Colonial Scandals, 1905-1910", nr. 293,.
urbane. p. 637-663. Autorul expune disputele aprins
In articolul : The Catalan Fleet and din Reischtag initiate de deputatul centruluii
Moorish Sea-Power (1337-1344)", nr. 292, Matthias Erzberger, care si-a ales ca tintat
p. 386-408, J. A. Robson se ocupa de un a interpelarilor sale, insuficienta, brutalitateat
episod al epoch' de reconquista" din istoria yi coruptia administratiei coloniale a imperiu-
Spaniel. Sub Petru, al IV-lea pentru Aragon tut german. Erzberger a arAtat cA functionarli
si al III-lea pentru Catalonia, statul catalan guvernamentali din departamentul coloniilor
a ajuns la o mare dezvoltare economics si au acordat mari concesiuni intreprinderilor
politica. In acest timp, actiunea de recucerire colonialiste in schimbul unor substantial&
a Spaniel a facut progrese insemnate, arabii comisioane. E unul din aspectele tipice ale
fiind tot mai mult impinsi spre sad. Unul colonialismului, pe care autorul ca istoric
din lactorli succeselor spaniole a Post si pute- burghez vest-german se fereste s5 -1 caracterf--
rea crescinda a flotei catalane. Aceasta a zeze ca atare. DimpotrivA, el aprobA spirant,
avut de combatut escadrele statelor maure interpelarilor Jul Erzberger. K. Epstein nu
din Africa de nord, ce urmareau Intreprinderea vrea sA vadA ca criticile formulate de repre-
unor mari actiuni combinate, pe mare si pe zentantul centrului aveau in vedere tocmai
uscat, pentru sprijinirea statului arab de la acele schimbari In administratia teritorii1or
Grenada. de peste marl, menite sA facA exptoatarea
Cu un episod de istorie universals mai coloniala mai sistematicA, mai organizatA Slt
apropiat timpurilor noastre se ocupA Theodore mai asprA.
Zeldin in Government Policy in The French Dupe cum vedem din prezentarea de malt
Revolution of 1849", nr. 291, p. 240-248. sus, In studiile si articolele publicate de-
Autorul respinge teoria unora din istorici Revista engleza de istorie pe aim! 1959
dupA care la alegerile generale din 1849, continua in general se fie ignoratA tratarea
guvernul francez ar fl pastrat o atitudine problemelor legate de istoria social - economics
perfect impartiala. Documente recent desco- a Angliei si de lupta maselor populare engleze-
perite dovedesc tocmai contrariul : a ingerInta impotriva exploatarii. 0 lupta de clasa atit
guvernului in desfasurarea alegerilor a lost de dinamica gi atit de bogata, In episoade
foarte activA. Th. Zeldin nu se ocupa insa de eroice $i care a preocupat intr-un grad
mobilul acestei Ilpse de partialitate si de atit de malt pe clasicii marxism-leninismului, e
imprejurarile in care a avut loc. Nu trebuie in mod sistematic ignorata. Chiar $i in cadrul
uitat cA alegerile din 1849 an avut loc la un an preocuparilor restrins medievistice ale revistei,
de la revolutia din 1848, chid clasa muncitoare nu gAsim nimic despre marile milcAri popular&
francezA a intervenit cu o deosebita putere in din secolele XIV, XV, XVI, conduse de un.
lupta impotriva mari' burghezii. De aceea, Wat Tyler, un John Cade sau Robert Kett,
guvernul a tinut sA se amestece cit mai mutt in la fel ca si despre marea revolutie din secolul'
desfasurarea alegerilor, tocmai pentru a impie- XVII. Rareori, ca de exemplu In studiul lui
dica orientarea spre stinga a corpului electoral. V. F. Snow privitor la modificarea sistemului
Teama burgheziei de clasa muncitoare, aceasta electoral de revolutia puritanA, se Incearca
a determinat atitudinea guvernului in 1849, abordarea unor teme mai pline de interes.
fapt esential, care dupA cum se vede, e complet pentru istoria societatii engleze si cu o inter-
ignorat de autor. pretare mai justA, mai apropiata de exigentele-.
In sftrsit, un articol privind istoria secolu- materialismului istoric.
lui XX e cel scris de un istoric german, Klaus
Epstein, intitulat : Erzberger and the Ger- S. Columbeana.
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI BIBLIOGRAFICE
'STORM ROMINIEI
GH. MOT, V. $TEFANESCU, C. MOCANU, pentru faurirea propriei for organizatii. Dirk
Contribulii la istoria organizaliei marxist- initiativa mai multor militanyi ai miscarik
leniniste de tineret din Romtnia, vol. I, Ed. muncitoresti, printre care si tineri, a Post
tineretului, 1959, 143 p. Infiintat In februarie 1908 la Bucuresti CercuI
ucenicilor" care In 1909 a primit denumirea de
Aparuta sub egida Institutului de Istorie Cercul tineretului muncitor". Pe baza hotA-
a Partidului de pe lInga C.C. al P.M.R. lucrarea rIrilor Congresului P.S.D. din 1910 si cu spri-
de rata are menirea de a prezenta cititorilor jinul elementelor revolutionare, tinerii munci-
In linii mars activitatea 51 lupta revolutionary tori printr-o activitate neobositA au mArit
a tineretului din patria noastrA Irina la crearea, numArul cercurilor, scotind chiar o gazeth
din initiativa si sub conducerea P.C.R., a proprie Foaia Tinaru lui". Para lel cu IntA-
organizatiei marxist-leniniste de tineret. rirea si lArgirea organizatiilor sale, tineretul a
De la Inceput autorii pun In evidenta dus si o serie de actiuni pentru conditii mat
cresterea numArului de tineri care lucrau In bune de munch si trai, Impotriva rAzboitilut
Industrie, exploatarea for excesivA de catre imperialist.
capitalist' (tinerii munceau In genere cite In perioada avintului revolutionar asa
14-16 ore pe zi cu un salariu mult inferior {WO cum subliniaza si autorii tineretut
fats de cel primit de muncitorft virstnici), muncitor s-a cant In lupte si si-a Insu5it
precum 5i primele actiuni spontane, izolate, ideile tele mai lnaintate ; In acesti ant s-au
de lupta Indreptate Impotriva scaderli sala- treat premisele 4nfiintarii organizatiei marxist-
rillor, amenzilor, a conditillor neomenesti de leniniste a tineretului din tara noastrA. Tinerii
lucru etc. In ultimul deceniu al secolului muncitori au lost in primele rinduri In,
trecut tinerii muncitori au inceput sA-5i dea timpul evenimentelor din decembrie 1918..
tot mai mult seama de necesitatea organizArii Cresterea impetuoasa a miscarii revolutionare
for politice. Pe aceasta Hale se Inscriu aparitia a tineretului punea cu necesitate problema
In 1890 a ziarului Inainte", fnfiintarea In reorganizarii cercurilor socialiste. Conferint&
decembrie 1891 in Bucuresti a Cercului de cercurilor Tineretul socialist" din vechea.
studii sociale" ca 5i alte asemenea actiuni. Rominie din august 1919 a luat o serie de
In perioada de dupa 1900 tineretul a luat mAsuri care au pregatit conditiile pentru
parte activA la luptele muncitoresti din anti faurirea unel organizatii centralizate, ridicInd
1905-1907, precum 5i la marea rascoala a pe' o treapta superioara lupta revolutionary
tAranilor din 1907. Crearea In 1907 a Uniunii a tineretului muncitor. In declaratia de
Socialiste a dat un nou imbold luptei tinerilor principil referitoare la activitatea Miscarit
www.dacoromanica.ro
272 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 2
Tineretului Socialist din 1920, elaboratA sub In cadrul miscarii tineretului muncitor au
Indrumarea grupurilor comuniste, se aratA inceput sa se formeze o serie de elemente
cA tineretul muncitor va putea lupta cu succes revolutionare care au condus lupta clasei
impotriva regimului burghezo-mosieresc nu- muncitoare ca $tefan Gheorghiu, I. C. Frimu,
mai sub conducerea Partidului Comunist. Alecu Constantinescu etc. Lucrarea confine
In anul 1920 tinerii muncitori, condusi de si unele inexactitati : in Transilvania iobAgia
comunisti, au dus numeroase si importante nu a fost desfiintata prin legiuirile agrare din
lupte revolutionare, Bind in primele rinduri 1853-1854 asa cum se afirma la p. 9, ci de
ale clasei muncitoare in timpul grevei generale care revolutia din 1848, patentele imperiale
din octombrie. din 1853-1854 reglementlnd numai o situatie
Crearea Partidului Comunist din Romlnia de fapt ; in perioada de dupa 1900 nu se poate
a marcat o cotiturA radicals si In miscarea vorbi despre o burghezie liberals in RomInia
tineretului muncitor, organizatiile sale urmind (p. 61), autorii avind, in vedere probabil, bur-
sa paseasca cu hotArire pe calea crearii Uniunii ghezia grupata in jurul partidului liberal etc.
Tineretului Comunist. Dupa mai multe actiunt Lucrarea, scrisA Intr-un stil viu, contribute
pregatitoare, In octombrie 1921 In cadrul unei din plin la educarea tineretului din patria
Intruniri la care au participat reprezentantii noastra in spiritul traditillor Inaintate de
tineretului muncitor din vechea Rominie, lupta ale Uniunii Tineretului Comunist.
Transilvania si Banat s-a hotarIt convocarea
congresului general al tineretului. Deoarece G. C.
autoritAtile au interzis tinerea congresului,
in 19-20 martie 1922 a avut be la Bucuresti
conferinta generals a tineretului care a hotarlt
unificarea miscArii tineretului pe baze marxist- EMIL VT.RTOSU, Titulatura Domnilor §i
leniniste. In felul acesta a fost treats Uniunea asocierea la domnie to Tara Romtneascd
Tineretului Comunist, care, sub conducerea si Moldova (ptnA In sec. al XV I-lea), Ed.
P.C.R., In deceniile urmAtoare a organizat si Academiet R.P.R., 1960, 314 p.
condus la lupta tineretul muncitor din patria
noastrA Impotriva regimului burghezo-mosie- Urmarind institutia &mute( in secolele
resc. XIV XVI In Principatele romtne, asa cum
In general, lucrarea, Intocmita de un se reflectA ea in formulele Inscrise In actele
colectiv de tineri cercetAtori de la Institutul interne si externe de cancelarie, autorul isi
de Istorie a Partidului, este valoroasA. Pe baza divizeazA materialul In trei pArti.
unei bogate documentari autorii au reusit sA In partea I, cap. I, Io-loan In titulatura
redea principalele etape ale luptei duse de domnilor romtni (p. 11 34) se cerceteaza
tineretul muncitor pentru fAurirea organiza- documentele pinA In secolul al XIX-lea si se
tie' sale revolutionare, In ciuda unor greutAti constatA cA, numele domnesc este precedat
inerente Inceputului. Credem cA ar fi fost de vocabula Io, In textele slave si rominesti,
necesarA si tratarea miscarit tineretului mun- In cele latine Io este Inlocuit cu loannes,
citor din Transilvania cu toate caracteristicile Iohannes §i Nos, iar In cele grecesti cu
ei, pentru ca cititorii sA poatA avea o imagine 'Icolvv-ng.
unitary a luptei duse de tineretul din patria In Moldova Mut insa acte care Incep direct
noastra pentru crearea mrganizatiei marxist- cu numele emitentului, MA lo.
leniniste de tineret. Gonsideram ca In anumite Vocabula Io, reprezinta prescurtarea nume-
part" ale lucrArii nu se analizeaza suficient lui loan, initiata si realizata Intli In paleografia
procesul insusirit de cAtre tinerti muncitoN a greco-bizantina, de unde trece In diplomatica
socialismului stiintific, a formarii constitute' bulgara (p. 29-33) o data cu crestinarea
lor de class. Acest lucru era necesar, deoarece regelui Boris la 864, cArula patriarhul Fotie
www.dacoromanica.ro
11 da, la botez, numele de Boris- Mihail, (dupa 0. I oanichie an o explieatie teologica. La fel este
numele nasului Mihail al III-lea al Bizantului), aratat Ca, numele, Johannes, din limba germane
pentru a nu-i acorda titlul de basileus rivnit corespunde prin grecescul 'Icodtvv1G numelui
de Boris. Forma 'Racy vIc a lost adoptata ebraic leho-hanan = merit fie dumnezeu,
de urmasul lui Boris, Simeon (893 927), care a dumnezeu este prea indurator. Qoncluzia la
parasit titlul de cneaz §1 1 -a luat pe acela de far care ramtne, e ca, loan, este forma grecizata
(Caesar). De la bulgari a trecut la sirbi in a euvintului Ieho-hanan, alcatuit din cuvintele
secolul al XIII-lea (p. 33-34), dar nu s-a lehova, Iahve = dumnezeu, si hanan = miluit,
putut mentine, termenul fiind invins de daruit.
numele 6tefan pastrat de traditie in amintirea Nume stint, loan, in forma prescurtata lo,
tntemeietorului statulpi sirb, Stefan Nemania a Yost Intrebuintat ca nume teofor In textele
(1196-1223). diplomatice grecesti, bulgaresti, strbesti si
In diplomatica Tarn Romtneti, Io, a romtnesti insemntnd : cel daruit de dumnezeu
Lost adoptat sub Basarab I, tar de aid impru- < Cu domnia >, eel ales de dumnezeu <spre
mutat de cancelaria moldoveneasea (p. 21 a domni >.
24 si 195), deli in Moldova lo a Yost inlocuit Rolul principal In introducerea lui to in
cu formula 43% = eu, on mid = noi, in cancelarii 1-a avut biserica.
textele slave li cu Nos in cele latine. In partea a II-a, in cap. I este discutat
In- titulatura doamnelor tariff, lo apare titlul de voievod (p. 105-113). Dezbatindu-se
atit in Moldova cit si in Tara Romineasca, problema in functie de tot ce s-a sorts pins
dar ca o exceptie. acum asupra cuvintelor voievod si domn, se
In cap. II, Vechi explicafii pentru lo-loan, demonstreaza, pe bazh de texts originale ca,
(p. 35-82), se tree in revista opiniile istoricilor ambele au existat coneomitent in stilul oficial
care au cautat sa desluseasca misterul lui lo, In toate Principatele rominesti, ceea ce dove-
inaintea numelui domnului. Toate sint grupate deste ca, institutia are un fond comun etnic
In einci categorii : si istoric (p. 107).
a) lo este numele imparatului Ionita- In cap. II se arata ca Titlul de mare voievod
Asan, care s-a transmis apoi de la bulgari la In diplomatica feudald (p. 114-146) s-a
romtni (p. 38-56) ; dezvoltat numai in Tara Romineasca si in
b) Io este simbol religios, insemnind In Moldova, in legatura cu asocierea la domnie ;
limba ebraica plin de har (p. 56-67) ; nu si In Transilvania unde voievodul a devenit
c) /o este o stare de fapt, un vechi obicei, un functionar regal revocabil.
o datina de folklor religios (p. 67-.44): In sensul titlului de mare voievod, discutat
d) lo este egal cu pronumele personal eu In cap. III (p. 147-182), se arata CA el devenea
sau noi (p. 75-78) ; o realitate o data cu asocierea la domnie, cind
e) Io vine direct sau prin cancelarla se acorda titlul de voievod fiului, care era
bulgara de la Bizant (p. 79-82). uns de biserica si era recunoscut de biserica
In cap. III, Originea lui to -loan (p. 83 Inca din timpul vietii titularului. Domnul
101), in urma unei strinse argumentari interne- asociat se gasea Investit in forma publics,
lata pe documente, autorul demonstreaza ca lo adecvata cu puterea de a domni, si nu mai
seprezinth o simpla prescurtare a cuvintului putea fi inlaturat decit prin forts. El putea
grecesc loan, tar intrebuintarea acestui nume emite acte, avea dreptul sa se Intituleze domn,
In titulatura domneasca porneste de la o sem- MA a indica insa numele Orli, care Inca nu-i
nificatie intrinseca, deosebita acestui nume. apartinea si avea o capitals proprie. Rita de
Pentru a-1 gasi sensul, originea, se cereeteaza voievodul asociat la domnie, titularul se afla
onomastica In care loan apare pentru prima in situatia de mare voievod.
earl, relevindu-se ca, in izvoarele secolelor Titlul de domn (cap. IV, p. 183-190)
XVII XVIII din Principatele romine, loan Inscris pe ling acela de voievod demonstreaza
www.dacoromanica.ro
18 0. 8881
o crestere de putere interne a conducatorului Cercetarile intreprinse in acest judicios

de stat roman si de independents fats de studiu, au lamurit pe deplin sensul fiecand
straini. El lipseste de pe linga voievod cind cuvint din titulatura domneasca folosit In
acesta este numai asociat la domnie. cancelarlile Moldovei Tarn Rominesti.
Numele de dominus = stapin din limba Epuizind to ate informatiile documentare in-
latina tradus prin gospodin sau gospodar In terne privind institutia domniei la romini sir
limba slava s-a impus in urma transformarilor datele din izvoarele emise de cancelarille
economice-sociale II politice In perioada bizantina, bulgara si sirba, organizind mate-
feudalismului timpuriu. rialul in mod sistematic, asa ca sA corespund4
Cu titlul de sine sldptnitor" = samo- ordinel loculul in care apare fiecare cuvint.
derjavnti se mindreste numai marele voievod, In titulaturA, prof. Emil Virtosu a incheiat
domnul titular al tarsi, suveranul atotputernic. fiecare capitol, cu pareri originale. Din vaHe-
El reprezinta una din formularile diplomatice tatea izvoarelor cercetate,fti dal seama ca,
prin care se manifests asocierea la domnie in din materialul documentar folosit nu se puteau
secolele XIV si XV, In scopul specificArii trage alte concluzii cleat acelea prezentate.
drepturilor depline ale domnului titular, In Numal ideea de a lATgi sfera materialelor de
raport cu drepturile limitate si nu mai conce- cercetat ar putea pune la Indoiala unele din
date voievodului asociat si nu feta de regii informatii sau concluzii. Nimeni, de pilda,
si voievozii vecini, asa cum s-a afirmat de nu va putea oblecta argumentarii ca loan
istorici pins acum (p. 215). are in ebraica un sens anumit, dar consultind
Pentru asocierea la domnie se asigura documentele spaniole se va intreba de ce Io
dreptul de succesiune la Iron (cap. VI, p. 216 pe linga El rey (G. Des d evises du Desert,
230) a primului nascut. Deli cronicile sustin L'Espagne de )'anclen regime, Les Instituti-
cs recunoasterea unei persoane ca domn, se ons, Paris, 1899, p. 3), nu are acelasi sells
facea in competitiile dintre frati, Ili sau rude, pe care-1 are lo, in diplomatica romineasca sub
din textele diplomatice nu reiese niciodata influenta bulgara ?
ca la tron avea sa urmeze acela, pe care-1
Unii cercetatori s-ar putea intreba de ce
va alege Para, ci acela pe care avea sa -1 aleagd
Dumnezeu, potrivit conceptului feudal al
lo lipseste In cancelaria bizantina pine la
loan Comnenul (1136) $i totusi s-a introdus de
domniei ca, urmasul la tron avea sa fie In
la Bizant la bulgari In 864 ? Altii ar putea pune
primul rind acela caruia trebuia sa i se dea
domnia pe temelul dreptului de mostenire sub semnul indoielii originea bizantina a luf
directs yi legitima. Fiul de domn este socotit lo, pentru motivul ca nu a fast adoptat $i In
major /a virsta de 15 ani, and se putea inti- cancelaria de la Kiev si Moscova, deli rusii au
tula gi voievod (cap. VII, p. 225). primit crestinismul tot de la Bizant ca bul-
Majestatea si suveranitalea teudald nu se garii. Altii, in sfirsit, ar putea fi nedurneriti
exprima prin titlurile de lo, voievod, mare cu originea biblica a lui Ion, in special arheolo-
voievod, pe care titularul domniei le poate gii, care sint convinsi de continuitatea trarco-
Imparti cu fiii sal, ci prin purtarea titlului de geta pe malurile Dunarii, stint fiind ca Ion e
domn si al atributului de sine stator, singurele nume trac, cunoscut in Blade, cu mult inainte
care inseamna puterea autoritnii supreme. de a se fi scris evangheliile, in persoana lui,
Partea a III-a are un capitol care se ocupa Ion, tatal lui Risos regele trac chemat in ajutor
de reprezentarea iconografica a asociatlei la
de troieni contra acheilor. (Homer, Iliada it
domnie si un altul, care dezvolta cazurile de
asociere la domnie In Moldova si Tara Romi- Odisseia, ed. Josua Barnes, Cantabrigiae,
neasca, .cu drepturile voievodului domn yi 1711, cant K. p. 399. Vezi si V. Parvan, Getira,
drepturile fiului-voievod asociat la domnie 1926, p. 341 342, $i nota 1, p. 343 pentru)
si in sfirsit incheierea (p. 293-298). legaturile dintre Troia si minele de our din.
www.dacoromanica.ro
Transilvania). Si aria celei mai frecvente 21). Fill domnului nu-1 purtau decit de in
rAspladiri a numelor Ion §i Ri7u, nimeni nu o virsta de 25 ani, clad erau asociati la domnie
poate contesta, cA este teritoriul vechii Dacii de ex. Bogdan Ill apare In sfat In 1473
si astazi. (A. Moldova, XIV XV, I, p. 395) si e
Din Biblie an fast imprumutate, desigur, numit voievod abia Ia 24 sept. 1498 (A.
nume, dar partea care reprezintA notiunea Moldova, XVII, P. 282) sau, data la ma-
mitologica, Iahve, nu o gAsim pusA Inaintea jorat 15 ani, rAmIneau voievozi titulari.
cuvIntului de bazA, sub forma I, ci Ia sfIrsitul Dar IntrebAri si nedumeriri se nasc In mod
cuvIntului, sub aceea de, il, de ex. : Miha-il, inerent atunci cInd citesti ceva. Ceea ce este
Gavr-il, Iesech-il, Immanu-il ; it reprezentind important, shit rezultatele obtinute in urma
pe Elohim. cercetArilor. $i studiul de feta fsi are valoarea
Pentru un cunoscator de istorie universalA, lui deosebitA in acest sens. Aeoperind un gol
ipoteza cea mai probabilA poate fi lnsA existenta in istoriografia noastrA prin prezentarea si
unui rege viteaz, al evului mediu timpuria, sistematizarea unui material asa de bogat,
cu numele Ion, pe malurile- Dunarii, necunos- prin rezolvarea justA si definitivA a problemelor
cut Inca In izvoare, care s-a impus prin traditie legate de titulatura voievozilor nostri din
asa cum dupA Cezar, toti ImpAratii s-au numit secolul XIV XVI, lucrarea a adus, in concluzil
zezari, kaiseri on tart ; dupA August, augufti; bine argumentate o contributie realA Ia
on dup5 Carol cel Mare, crai. instittftia domniei la romini.
In ce.priveste titlul de voievod, el mai era
purtat si de marele vornic (Boldur e numit
si voievod v. Croni-ele Slavo-Romtne, p. 13, A. G.
IS TORIA U.R.S.S.
Bowsaw .uopaicu e 6opb6e as no6e3y Oic- In fata proletariatului rus si a partidului sau.
ma6pbcnoti Peeoarozfuu. Sub redactia lid V. I. Lenin arata ca partidul bolsevic trebuie
S. F. Naida, Ed. Ministerului Apararii al sA fie organizat, capabil de luptA, gata pentru
U.R.S.S., Moscova, 1958, 582 p. ofensivA In perioada crizelor economice si
politice ascutite and lupta de clasA ajunge
Lucrarea prezentatA este o culegere de ar- pinA la razboiul civil direct. In asemenea
ticole care se compune din doua pArti. In perioade stria V. I. Lenin marxistul este
prima parte se vorbeste despre participarea obligat sA stea pe pozitia rAzboiului civil
marinarilor din flota Mara Negre si Baltice, Jar idealul partidului proletariatului trebuie
precum si a celor din flota siberianA de pe sA fie partidul luptAtor ".
Amur si flota din Oceanul Inghetat de Nord Yn urma unei munci grele, continue si
In pregAtirea si desfasurarea Revolutiei So- sustinute duse In decurs de opt luni, Partidul
cialiste din Octombrie. In partea a doua sint Comunist a putut sA traducA In viatA genialele
publicate amintirile marinarilor participanti idei leniniste cu privire Ia crearea fortelor
la lupta pentru Revolutia din Octombrie : armate de luptA ale revolutiei socialiste.
Dibenko, Hovrin, Izmailov, Flerovski, Vah- AceastA armatA a revolutiel s-a arAtat a fi
rameev, Sapronov s.a. o fortA hotArltoare In miinile proletariatului,
In articolul lui N. Kiriacev ;i I. Poliakov care sub conducerea Partidului Comunist a
Activitatea milliard de luptd a bolsevicilor In rAsturnat puterea burgheziei imperialiste si a
anul 1911 se aratA cA activitatea bolsevi- treat primul stat socialist din lume.
cilor de pregAtire pentru luptA a Yost deter- In articolul Lupta marinarilor revolu(ionari
minate de sarcinile politice care stAteau atunci ai flotei ruse pentru victoria Revolufiei Soda-
www.dacoromanica.ro
lisle, semnat de S. Naida se aratA ca marinaril ca organ provizoriu al puterii. Intre cei ales"
din flota maritima militara rusA au jucat un In comitet au lost si trei bolsevici. In martie,
important rol in revolutia burghezo-demo- In Kronstadt a lost format sovietul de deputati
craticA din februarie $i socialistA din octom- ai soldatilor ; concomitent s-a format $i so-
brie. Acest rol se explicA prin mai multe cauze : vietul de deputati ai muncitorilor. Ambele
In primul rind acest rol a lost conditionat de s-au unit formInd un singur soviet. IncA de
influenta situatiei revolutionare generale din la inceput s-au observat contradictii Intre
Rusia la sfIrsitul secolului XIX si Inceputul activitatea sovietului si politica guvernulul
secolului XX, chid pe arena luptei politice, provizoriu.
ca fortA principals, intrA proletariatul In frunte Marinarilor din flota Mara Negre le este
cu Partidul Bolsevic. Sub influenta miscarii consacrat articolul lui P. Popov, Marinarii
proletare si a celei tArAnesti care avea loc sub flotei din Marea Neagrd In lupta pentru pu-
egida proletariatului, a inceput miscarea re- terea sovietelor. Autorul aratA ca evenimentele
volutionare in armata si In flotA. In fruntea care au avut loc la Inceputul lui iunie In Pe-
acester miscAri, spre deosebire de perioada trograd si in flota balticA au avut un rAsunet
nobiliara si narodnicista a luptei revolutionare, puternic in flota Marti Negre. Si aid munci-
erau soldatii si marinarli din gnu' muncito- torli, marinarii si soldatii au discutat Wu
rilor si semiproletarilor satului. In al doilea evenimentele care au avut loc in Petrograd
rind spiritul Malt revolutionar de organi- Helsingfors, Revel $i In alte pArti. Comitetul
zare al marinarilor a Post posibil In urma Partidului Bolievic din Sevastopol a folosit
legaturli strinse dintre flota milltard mari- situatia creata pentru Intarirea agitatiei In
time moderns cu marea industrie, cu marile mase. Un mare ajutor in aceasta 1-a dat Comi-
centre muncitoresti ale Orli. In al treilea rind, tetul Central al Partidului care a inceput
dezvoltarea tehnicA rapids a flotei a silit sa trimita sistematic literaturA si agitatori
guvernul tarist sA recruteze pentru flotA In pentru flota MArii Negre. Actiunea partidului
special tineretul muncitoresc care poseda cu- a contribuit la crelterea rapids a influentei
nostiinte tehnice. Concentrarea In flota la bolsevicilor In rindul marinarilor si soldatilor
Inceputul secolului XX a elementelor prole- din Sevastopol si din alte garnizoane legate
tare si semiproletare, din care o parte IncA de flotA. Marinarii din Marea NeagrA au jucat
fnainte de recrutare in flota trecuserA printr-o un rol important in infringerea contrarevo-
scoalA incercatA a luptei revolutionare In lutiei In sudul Rusiei si In Ucraina. In cursul
fabrici $i uzine si contactul continuu dintre acestei lupte au ie§it la ivealA zeci si sute de
muncitorii din santierele navale, din orasele conducAtori renumiti ai maselor revolutio-
portuare si masele de marinari au determinat nare. Printre aceitia se Inumara organizatori
conditiile favorabile pentru crearea in unitAtile talentati din rindul marinarilor, soldatilor $i
flotei si pe 'vasele militare a organizatiilor mnncitorilor ca : N. Pojarov, S. Vogul, K.
bolsevice pentru lupta impotriva influentei Zedin, A. Polupanov c.a. Marinarii $i soldatii,
mensevicilor, eserilor si anarbistilor din flota. sub conducerea bolsevicilor, au constituit un
Articolul lui A. Blinov se intituleazA PH- exemplu de curaj revolutionar, patriotism ai
mete organe revolutionare ale puterii to Kron- eroism In lupta Impotriva contrarevolutiei, In
stadt In anul 1917. DupA cum aratA autorul lupta pentru instaurarea puterii sovietelor.
primul organ democratic al puterii In Kron-
stadt a Post Comitetul miscarii populare. Marinarii din Oceanul Inghatat de Nord si
Spre deosebire de o serie de istorici si parti- Oceanul Pacific au jucat de asemenea un rol
cipant' la evenimente, autorul numeste Co- foarte mare in lupta pentru Puterea SovieticA.
mitetul miscarli publice", Comitet al miscArii Lor le shit consacrate articolele lui I. Sanghin
populare", sustinInd ca prima denumire n-a Marinarii flotei din Oceanul Inghelat de Nord
existat. Comitetul miscalril populare a apArut In lupta pentru revolufia socialistd, si D. Lappo
www.dacoromanica.ro
7 INSEMNARI BIBLIOGRAFicE 277
si A. Melcin, Alarinarii din Oceanul Pacific nominale, geografic, al Intreprinderilor Indus-

In lupta pentru Puterea Sovietelor. triale si al ziarelor, si lista documentelor.
A doua parte a clirtil o constitute Amin- Prima Revolutle Rust are clout perioade
tirile. Aid sint publicate amintirile partici- marl : perioada de avint In anul 1905 si pe-
pantilor activi la lupta pentru Puterea Sovie- rioada de retragere a revolutiei In anii 1906-
Het. Acestea constitute un material bogat §I 1907. Documentele prezentelor volume carac-
concludent. terizeaza primele patru luni a celei de-a doua
Cartea reprezintA interes pentru masele perioade (1906-1907), de la 9 ianuarie
largi de cititori. aniversarea revolutiei pint la pregAtirea
sArbatoriril zilei de 1 Mai. Specificul acestei
V. A. perioade constA in relativa acalmie a revo-
lutiei. Dupt Infringerea insurectiei armate din
decembrie 1905 se intensifica reactiunea prin
Inmultirea expeditiilor de InAbusire, prin lin-
B mopoil nepuo9 peeomoquu 1905 1907 ea bi. prastierea organizattilor revolutionare de mast,
ianuarie aprilie, anul 1906. Cartea I, arestari, prin start de asediu etc. Capitalistli
1145 p. ; Cartea a II-a, 751 p., Moscova, au dezlAntult of ensiva impotriva cuceririlor
1957-1959, 1896 p. economice ale muncitorilor, practict lock-
out-uri In mast.
In cartea filth a acestei culegeri au intrat Pentru fort.ele revolutiei aceastA perioadA
documente care se retell la primele patru reprezintA stringerea, acumularea energiet re-
luni ale anului 1906, la Congresul al IV-lea volutionare, inceputul studierii experientei, a
al P.M.S.D.R., documente cu caracter general insurectiei armate din decembrie, pentru pre-
$i referitor la gubernille Petersburg, Moscova, gAtirea unei not insurectii. Cu toate repre-
central - industriale, nordice, nord-vestice, cen- siunile singeroase luptele revolutionare con-
tral-agrare, Caucazului de nord, din regiunea tinuau. Cu toatt oboseala $i foametea In urma
Donului, pe Volga, din Ural, Siberia st Ex- numeroaselor greve muncitorli continuau lupta
tremul orient. Cartea a doua cuprinde docu- grevista. In avangarda luptei se situau mun-
mente privind miscarea revolutionart din citorimea din marile centre industriale si In
Ucraina, Transcaucazia, Asia Centralt, Ka- special metalurgistii. Se atrag not pAturi de
zahstan, Bielorusia, Republicile Baltice si muncitori in lupta revolutionara. Se desft-
Polonia. part In continuare lupta tarAnimii si din
Desigur, culegerea nu a putut cuprinde armata, chiar dact nu In aceleasi proporta
In intregime documentele existente, ci au fost ca In 1905. Acestea au fost luptele de arier-
alese cele mai semnificative, documente va- gardA pentru acoperirea retragerii revolutiei.
riate ca provenientt si caracter, din diferite Congresul al IV-lea al P.M.S.D.R. trebuia
fonduri de arhive centrale, locale, de stat $i st desavIrseasca unificarea partidului, ince-
de partid, privind aceleasi evenimente, pentru putt in focul luptelor revolutionare. In volum
a le caracteriza mai complet. S-a avut In ye- sint publicate rezolutiile propuse de bolievici
dere existenta editiilor de documente locale la acest congres, proiectul de program al lui
ale republicilor si regiunilor, ale Congresului V. I. Lenin si rezolutiile mensevice adoptate
al IV-lea al P.M. S.D.R. si a operelor lui Lenin. la congres ; programul Leninist a ajutat la
Fiecare document este insolit de legenda clarificarea luptei Intre bolsevici si mensevici.
asupra provenientei lui, dart este original, Multe documente aratt pregAtirea de cttre
copie, dact a fost publicat anterior si unde. proletariat si comemorarea zilei de 9 ianuarie.
Volumele sint Insotite de adnottri pretioase Documentele vol. I, nr. 62, 160 etc. aratt
cu expunerea unor documente care nu au eft de temeinic s-a pregttit tarismul Impotriva
evenimentelor care se pregtteau, prin ocu-
putut intra In actuala culegere, cu indicele
www.dacoromanica.ro
parea de catre armata a punctelor strategice 0 serie Intreaga de documente arata inten-
din orase, concentrarea trupelor pa linga sificarea munch bolsevicilor In rindurile tara-
institutil de stat, Inchisori etc. Partidul a ras- nimii (Doc. vol. I, nr. 151, 264, 279, 369 etc.).
pindit o mul(ime de manifeste, care explicau In regiuni nationale se edita material in limba
Insemnatatea zilei de 9 ianuarie, aratau nece- popoarelor respective (Basarabia, pe Volga
sitatea pregatirilor pentru not lupte. Tarismul etc.). Manifestele bolievice demascau tarismul,
n-a remit sä Impledice aniversarea primei zile chemau la unire cu proletariatul, la crearea
a revolutiei. Muncitoril din Petersburg, Lodz, comitetelor tardnesti, explicau programul agrar
Saratov etc. au desfasurat greve de masa, al bolsevicilor cu toate ca miscarea taraneasca
mitinguri si demonstratil in conditiile conti- In primele patru luni ale anului 1906 a scazut
nufirii insurectiei armate in unele regiuni din intensitate, din amploare, a continuat
(Georgia, Cita) $i noilor rascoale din Vladi- sa se desfasoare In formele ei cele mai ascu-
vostoc si Nicolaev pe Amur (Doc. I, nr. 664 site. Cele mai puternice miscari au avut loc
675, 676-677). In guberniile : Harcov, Cernigov, Moghilev-
F -] Locul central In aceasta culegere /I ocupa Documentele arata neajunsurile m4carii
documentele gi materialele referitoare la munca taranesti spontane : credinta in tar, credInta
partidului. Bolsevicii demascau Duma I de In posibilitatea de a capata pamint prin Duma
stat, propagau necesitatea insurectiei armate de stat etc. Lisa, In spontaneitatea miscarii
pentru victoria deplina a revolutiei, convo- taranestili§i fac loc forme embrionare de con-
carea Adunarii constituante. Conditiile Inca stiinta $i organizare. Documentele arata con-
nu permiteau sä se traga concluzia ca speci- tinuarea cre§terii spiritului revolutionar In
ficul momentului este retragerea revolutiei, de armata, not rascoale in Vladivostoc si Nicolaev
aceea la ordinea zilei continua sa fie insurectia pe Amur, a miqcarii soldatesti In Grodno,
armata. Brest-Litovsc, Gomel, Bobruisc, Tiflis. 0
Cea mai mare parte a documentelor reflects
mare parte a documentelor se refers la munca
activitatea proletarlatului hegemonul revo- desfMurata de partid In cadrul armatei ta-
lutiei. Pentru aceasta perloada, caracteristica riste, care a capatat diferite forme : mitinguri,
este Imbinarea grevelor economice cu cele adunari, cercuri revolutionare, raspIndirea
politice, avInd in vedere ca greutatea specifics ziarelor $i a manifestelor revolutionare etc.
a grevelor economice crescuse. Not paturi de Una dintre cele mai marl organizatii mill-
muncitori din industria usoara, din localitati tare de partid era cea din Petersburg In care
mid, mai putini constienti i mai prost platiti a lucrat V. P. Meulisnki, N. V. Krilenco,
infra In lupta grevista (Doc. vol. I, nr. 112, V. A. Antonov, Ovseenco etc. ; organizatia
117, 129, 130, 131 etc.). a editat ziarul Cazarma" pentru soldati.
In fruntea organizatiei militare din Mos-
0 mare Insemnatate a avut munca parti- cova erau Em. Iaroslayski si R. S. Zemleacica.
+taut In rindurile somerilor, al caror numar Ziare pentru soldati editau organizatidle din
s-a marit. Documentele descriu continuarea Moscova, Kiev, Riga, Variovia etc. Aceste
activitatii printre someri, chiar data comislile organizatii nu se rezuniau numai la propa-
de soma] de pe linga soviete au incetat acti- ganda si agitatie, ci si la pregatirea insurectiei
vitatea din cauza arestarilor. Ele au lost armate prin stringerea armamentului, elabo-
conduse in Petersburg de Sovietul Somerilor rarea de planuri etc. (Doc. vol. I, nr. 3, 26,
ales in martie 1906 In care au intrat repre- 200, 207 ; vol. II, nr. 61-66, 158 etc.).
zentantii tuturor intreprinderilor marl din 0 mare importanta pentru studierea acti-
capitala. Prin aceasta, miscarea somerilor a vitatii militar-combative a Partidului Bol-
intrat in suvoiul general al luptei revolutio- sevic o au documentele referitoare la birourile
nare a proletarlatului (Doc. vol. I, nr. 86, tehnice a birourilor C.C. al P.M.S.D.R. din
92, 97, 106, 115 etc.). Moscova si din sudul Timid..
www.dacoromanica.ro
Multe documente reflects lupta de parti- cAtre tarism etc. Bolsevicil luptau pentru
2ani. Aceasta luptA a avut cea mai mare am- desfalurarea mi.scarii nemijlocite a maselor
ploare In Letonia, Polonia si Transcaucazia. Impotriva iluziilor constitutionale. Multe do-
Mind parte componentA a insurectiei din de- cumente aratA lupta bolsevicilor cu mense-
cembrie 1905 ea a continuat si In primele luni vicii In problema tacticii feta de DumA.
ale anului 1906. Echipe de partizani dobIndeau Bolcotul nu a putut sA zAdarniceascA convo-
armament, desfasurau teroare revolutionary carea Dumei, dar a subminat Increderea In ea ;
impotriva tradAtorilor, agentilor politici, spio- aceasta pentru cA s-a fAcut fn condipile retra-
nilor, reprezentantilor activi ai sutelor negre, gerii revolutiei (Doc. vol. I, nr. 2, 20, 78-101,
.43istrugeau cuiburile acestora, atacau Inchiso- 430, 491, 519 ; vol. II, nr. 33, 43, 79, 476 etc.).
rile si institutiile politiste si de stat, confiscau Multe documente reflectA pregAtirea pentru
rnijloace banesti ale statului si particularilor. 1 Mai (Doc. vol. I, nr. 132, 459, 561 ; vol. II,
InsemnAtatea partizanatului a constat In nr. 108, 482).
pregAtirea noilor forte combatante instruite si Culegerea de documente A doua perioadA
cAlite In focul luptelor revolutionare (Doc. a revolutiei ianuarie-aprilie 1906" are o
vol. I, nr. 64, 146, 186, 569 ; vol. II, nr. 252, mare InsemnAtate pentru studierea revolutiei
269, 411, 434 etc.). din 1905-1906. Ea tontine un material
Multe documente slut consacrate convo- faptic bogat si valoros, contribuind la eluci-
earn Dumei I de stat. Ele reflectii lupta prole- darea multor aspecte din istoria prime! revo-
tariatului pentru boicotul activ al Dumei sub lutii burgbezo-democratice din Rusia.
conducerea bolsevicilor. Shit publicate multe
inanifeste care explica caracterul antipopular
al legii electorale, scopul convocarii Dumei de M. T.
ISTORIA IJNIVERSALA
ALEXANDER NOVOTNY, Quellen und ungard din Constantinopol si Ministerul de

Studien zur Geschichte des Berliner Kon- Externe de la Viena In decursul anului 1878.
gresses 1878 (I)Osterreich, die Tilrkei Volutnul cuprinde totodatA un studiu
und das Balkanproblem im Jahre des asupra rAzboiului ruso-romlno-turc si a Con-
Berliner Kongresses, Graz-Köln, 1957, gresului de la Berlin. A. Novotny si-a asumat
376 p. In paginile lui ingrata sarcinA de a justifica
tendintele cotropitoare ale imperiului austro-
ungar asupra populatiei slave din Balcani,
Editat sub auspiciile comisiei pentru materializate In aceasta vreme prin anexarea
istoria modernA a Austriei, volumul de fatA Bosniei-Hertegovina. Treclnd sub tAcere aspec-
este primul dintr-o serie ce urmeazA sA valo- tul social al rAscoalelor din Balcani din anii
rifice materialul documentar privind Con- 1875-1876 $i minima/kind caracterul anti-
gresul de la Berlin, existent In arhivele aus- otoman al luptei popoarelor balcanice pentru
triace. eliberare de sub jugul turcesc, autorul sub-
Cele aproape 2000 de documente publicate liniaza In schimb deosebirile confesionale ale
In rezumat shit Impartite In trei capitole. diferitelor grupuri de populatii atribuind
Primul dintre acestea tontine acte referitoare fanatismului religios" un rol pe care acesta
In mod nemijlocit la lucrArile Congresului nu 1 -a avut. DupS A. Novotny, Balcanii repre-
de la Berlin, din lunile iunie-iulie 1878, In zentau In a doua jumAtate a secolului trecut
Limp ce ultimele douA capitole cuprind cores- un mozaic de grupuri nationale Si confesionale
pondenta diplomaticA dintre ambasada austro- iremediabil lnvrAjbitc. Reluarea vechii teze a
www.dacoromanica.ro
butoiului cu pulbere al Europei" are drept Se desprind de asemenea Itiri despre

scop sA prezinte politica externa cotropitoare activitatea delegatiei romine, sositA la Berlin
a imperiului habsburgic ca o actiune pacifi- In timpul desfa!urarii lucrArilor Congresului.
catoare intreprinsa In numele umanitalli. Printre cererile adresate marilor puteri se
Autorul Incearca sA aplice in cazul Austro- afla of acelea In care cercurile ecleziastice din
Ungariei teoria reactionarA, de mult condam- Grecia oi Orient Incearca sA reactualizeze
nett{ de istorie, a rolului civilizator" pe care problema nationalizarii averii mandstirilor
1-ar fi avut inrobirea popoarelor de cAtre inchinate. Prezintd interes stirile dupA care
puterile capitaliste of imperialiste. in toamna anului 1878, cu sprijinul amba-
Contrazicindu-se in cadrul aceluiaoi stu- sadorilor Angliei oi Frantei de la Constanti-
diu, A. Novotny afirma a actul de la 1878 nopol, Carol a urmarit oi ocuparea tronului
(anexarea Bosniei oi a Hertegovinei) nu con- bulgar, cerindpentru aceasta sprijinul Austro.
stitute o ocupatle violentA ci Implinirea unei Ungariei. Tratativele In legaturA cu aceasta
datorii mult timp amInate" (? I) deal doar an Post duse la Constantinopol de Dimitrie
putin mai Inainte (p. 6) incerca sA demonstreze Bratianu. Un Or Intreg de documente privese
cA Austro-Ungaria nu ar fi avut pretentii problema libertatii navigatiei pe Dunare oi
teritoriale asupra Turciei. Faptul este inexact, a garantarii libertAtilor religioase In Rominia.
deoarece tratatul secret ruso-austriac din Volumul de documente este completat
15 ianuarie 1877, pe care autorul il aminteote de un Intins indice toponimic of onomastic
total!, prevedea posibilitatea acestei anexiuni. de evidenta utilitate. Bibliografia foarte
Aceeaoi Incercare de denaturare a faptelor o vasta anexata lucrArii cuprinde atit literatura
face A. Novotny of In ce priveote planurile propriu-zisa a problemel, cit of indicarea izvoa-
expansioniste germane, IncercInd sA-1 prezinte relor, inedite sau publicate. Nu putem sA nu
pe Bismarck ca un arbitru impartial of trecind remarcAm totuhi cA, cel Win In ceea ce ne
sub tAcere interesele economice ale capita- priveote, bibliografia este cu totul depAoitg,
lului german In Balcani, interese realizate deoarece autorul nu cunoabte ca material
tocmai In urma Congresului de la Berlin. rominesc documentar publicat decit volumul
Majoritatea materialului documentar, ,,Treizeci de ani ..." din 1897, far dintre
exprimind bineinteles punctul de vedere lucrArile de specialitate, lipsesc toate publi-
austriac oi anume al lui Franz Iosif personal catille din ultimii zece ani.
of al ministrului ski de externe Andrassy, R. P.
se referA la problema Bosniei oi a Hertego-
vinei. Numeroase documente reliefeaza rolul
reactionar jucat de Anglia in sprijinul Turciei JAROSLAV KUDRNA, K charakteristice
oi pentru limitarea libertAtii nationale obtinute =aka socialnt a &Writ di ferenciace
de popoarele balcanich in urma victories obyvatelstva v b attars k' gch zakontctch a
ruseoti. 0 parte din documente intereseaza tradicntch lis(indch stol. 6 8. [Cu pri-
de asemenea istoria Orli noastre, oi ele sint vire la caracteristica indiciilor de dife-
pretioase cu eft mai mult cu cit seria de rentiere sociala of de clasa a populatiei
volume Documente privind istoria Rominiei In legile barbare of In actele de donatie
Razboiul pentru IndependentA", se opreote din sec. 6-8], in Sbornikpracf Filoso-
la inceputul lui mantle 1878. ficke Fakulty Brnenske University" [Cu-
Uncle documente se referA la tratativele legere de lucrAri a Facultatii de filozofie
turco-austriece din vara anului 1878 privind a Universitatii din Brno], VII, 1958,
predarea cAtre trupele austro-ungare a forti- Sectia istorica, C 5, p. 11-25.
ficatillor de pe insula Ada-Kaleh destinate,
apt cum reiese din acte, exercitArii de presiuni Autorul, care de cttiva ani se ocupa cu
asupra Serbiei. problemele feudalismului timpuriu In Europa
www.dacoromanica.ro
de apus, fsi propune sA precizeze criteriile 0 alts pralcznA cu care se cctrii futon!
pe baza cArora se poate deterrnina gradul se refers la raporturile dintre Letc-n-crsus
diferentierii de clasa In Legea barbarorum" i Wergeld §i amine dacA Wergeldul dcpir den
si In actele traditionale din sec. VIVIII. de inArirnea unui n:onsus FEU nu. Arclizird
Mai Int li autorul se ocupi de termenul Wer- o serie de izvoare dectmcntare din sec. VI II
geld In sistemul amenzilor si cu problema dacA IX, autorul conchide cA Intre catcgoriile
el poate constitui principalul mijloc de clasi- Wergeld §i n-ansus nu poate fi stabilit un
ficare a diverselor pAturi In legile barbare. report direct, si cA prima nu dcpir.de de
El cerceteazi Wergeldul (dcspAgubirea ba- Intinderea celor de-a &yr.
neascA achitatA ginlii al cArui membru a fost La sfIrsit studiul ctprinde Cit ENEI ccnsi-
ucis de cure ginta fAptasuJui) In societAtile deratiuni In legAturA cu forrnulele de arar-
dnd Inca nu exists statul si strata In ce fel tenni A (Pertincnrfcrircl). Autorul aratA di
activitatea statalA, de la aparffia ef, a uti]izat aceste formule, cu tot carccterul ler sterco-
sistemul de amenzi in scopul apArArii inte- tip, pot semi ca insirtrncnt ctxiliar pentru
reselor clasei dominante. Dupi Gregoire caracterizarca prmIntului scu altar Ltnuri
din Tours cuantumul amenzii era stabilit donate.
exclusiv de reprezentantii claselor dominante Pe baza analizei critice a izvoarelor din
(sacerdotes eel seniores populi). perioada feudalimului apusean tiropuriu,
In Incheierea consideratiilor sale cu pri- autorul ajunge la concluzia cii diferitii
vire la Wergeld, Kudrna apreciazA ca siste- indici care caracterizeaza pAturile populatiei
mul acesta nu poate constitui rnodalitatea In sec. VIVIII ne pot ajuta Si preciam
unica de- cunoastere a situcctiei sociale si gradele de diferentiere de clasA In respectiva
economice a populatiel. perioada numai dacA le considerAm In ansam-
In al doilea rind el se referA la termenli de blu, ca un tot, si nu le IzolAm arbitrar unul
hoba-mansus, care In uncle cazuri Inseanana de altul.
pArnInt liber, care a lost lucrat direct de mem- M. D.
brul Tiber al obstii, jar In alte cazuri, mai
frecvente, InseamnA pArti constitutive ale
marilor latffundii. In legaturii cu hoba - mansus
autorul puns chestiunea dad{ din incongru- IOSEF POLISENSMWIRI HRUBES, Tu-
enta intre numarul de serbi asezati pe mansus reckd milky, uherskd povsldnt a verejnd
si numArul acestor mansus se pot trage uncle mtnent predbelohorskjjch Cech [RAzboaiele
concluzii cu privire la diferentierea de avere turcesti, rascoalele unguresti si °pinta
dintre producAtorii direct' feudal-dependenti, publica din Cehia de dinainte de Muntele
in perioada feudalismului timpuriu. Autorul Alb], in Historic14 Casopis" [Revista
aratA mai Int li ci In aceastA problemA s-au istoricAl, 1959, VII, 1, p. 74-103.
fAcut uncle confuzil, confundindu -se robii
(mancipia) cu serbii (servi) si ca astfel de iden- Autorii abordeazA o problema loarte
tificare mecanicA Intre servi si mancipia face importanta pentru istoria Europei centrale
si A. Dopsch In Wirtschaftsleben der Karolin- si rAsaritene si anume, problema expansiunii
gerzeit. Jaroslav Kudrna arata cA, citind o otomane, tratInd-o atit In legatura cu rAscoa-
serie de acte ale manlistirilor Fulda, Frei- lele antihabsburgice din Ungaria, cit si cu
singen si Hersfeld, In aceasta chestiune simplul ecourile ei In opinia publics din tarile cehe.
report numeric nu e decisiv pentru a trage In secolul XV, pericolul turcesc a preocupat
anumite concluzii in ce priveste diferentierea opinia publicA din Cehia si nu numai pe nobili,
de avere, ci trebuie sA vedem dace In datele ci si sterile de jos. Cronicile si descrierile de
documentare se reflectA situatia socialA a calAtorie ale cehilor (de ex. Martin Kabatnik
diferitilor servi. si Jan HasistejnskSr din Lobkovice) vorbesc
www.dacoromanica.ro
despre cruzimile turcilor si jugul impus de impotriva pericolului otoman. In operele

el altor popoare. Propaganda antiotomane sale puse In slujba propagandel antiotomane
chema Intr-o forme sau alta la ofensiva Im- PaprockS, a utilizat informatia brosurilor
potriva turcilor, dar de cele mai multe on ea germane ale epocii care apereau la Frankfurt
nu a trezit In sec. XVI si Infringerea de la si Viena. E vorba de asa-numitele Messe-
Mohacs e o dovada in acest sens aid un berichte" ale lui Mihail Eytzinger, Jacob
ecou In rIndurile poporului de jos din Cehia Franc (Konrad Lautenbach), Theodor Meurer
si Ungaria, care, asuprit si exploatat de nobi- si Jacob Frey, de care ne-am ocupat si not
limea feudala, privea cu indiferente Inain- In lucrarea : Olin privitoare la Mihai Viteazul
tarea turcilor In Europa centralA. In ctleva bropri germane contemporane, Sibiu,
Dupe cederea Ungariei sub turd si 1945, 34 p.
constituirea pasalicului de Buda /are Transil- In restul sec. XVI si Inceputul sec. XVII
vania si Ungaria habsburgica, pericolul tur- propaganda antiotomana a cunoscut In Cebia
cesc, teama de turd a crescut. Pentru a putea un mare avant, culminind, citiva ani Inainte
Infrunta, presiunea otomane, habsburgii au de Intringerea starilor cehe in Melia de la
instaurat regimul absolutist, sprijinindu-se Munte]e Alb, prin opera lui Vaclav Budovec
nu pe orase, ci pe biserica romano-catolice si din Budov, Anti-Alcoran. Autorii terming
pe maril feudali. Politica agresive a habsbur- studiul lor precizInd cA ecoul stirnit de ras-
.gilor fate de orase, de ex. orasele cehe a coala antihabsburgice a lui Bocskay in mediul
provocat atitudinea °stile a oraselor si fate de ceh si moray are nevoie de un studiu special
politica antiturceascA a habsburgilor. Cu si de aceea el nu se ocupA aid de aceastA pro -
toate acestea, la Indemnul si cu sprijinul blemA.
habsburgilor sl al bisericii catolice apare o In rezumat, din studiul lui Polisenskt ;i
Intreaga literature de propaganda antioto- Hrubes rezultA cA atitudinea opiniei publice
mane. Sint renumite mai ale ziarele epocii, cehe fate de pericolul otoman s-a schimbat
care descriu luptele cu turcii In Ungaria, din sec. XV pine In sec. XVII. Habsburgii
apoi cronicile etc. In actiunea de propaganda' au folosit pericolul otoman in scopul conso-
antiotomane fuse elementele din slnul °rase- lidera monarhiei *i a catolicismului. Repre-
nimil, cum au fost Daniel Adam din Velesla- zentantii oresenimii cehe an cAutat, la rtndul
-yin si Jan Kocin, prietenul sail, au cAutat in lor, se profite de necesitetile militare impuse
cronicile lor (Intre altele ei au prelucrat si de ofensiva otomane pentru ridicarea mill-
-cronica lui LOwenklau), se foloseascA problema tare. si politica a stern lor. In ce priveste
pericolului otoman in interesul lor de claw masele populare cehe, ImpovArate de jugul
cerind alcAtuirea unei puternice ostiri, care nu feudal, atitudinea lor a fost net negative attt
numal CA ar fi luptat cu succes Impotriva fate de asupritorii feudali cehi, cat si fate de
turcilor, dar ar fi lost si un sprijin impotriva cotropitoril otomani, in tot sec. XVI si XVII.
tendintelor absolutiste ale curtii, de pe urma
cArora aveau de suferit orasele. M. D.
In perioada grea a rezbolului de 14 ani cu
turcii (1593-1606) unul care s-a remarcat
Indeosebi prin activitatea sa propagandisticA
antiotomane a fost Bartolomeu Paprocky, L. I. VRANUSIS, Pirrac. "Epeuva., auvce-
aderent al partidei catolice. In el habsburgii yo4 xai p.EV-rri [Rigas, cercetare, culegere
au gasit un publicist talentat, care a caracte- si studiu], Atena, 1957, 407 p.
rizat pe turd ca dusmani ai omenirti, a lau-
dat pe habsburgi si politica lor antiturceascA Lucrarea despre marele revolutionar grec
*i a cAutat se scuze tendintele lor contrarefor- este scrisa de cercetetorul de la Academia
matoare prin necesitatea unilatii religioase din Atena, Leandros Vranusis, care ne-a vizi-
www.dacoromanica.ro
tat tare In 1958 si anul acesta ca sa cerceteze Mai departe istoricul grec se ocupa si de
arhivele noastre si sa culeaga materialul relatiile lui Rigas cu Pasvantoglu, si de
inedit 1i publicat In legatura cu viata si acti- scurta sa calatorie la Viena (1790), cu care
vitatea lui Rigas Velestinlis In Tara Romi- prilej a tiparit acolo primele sale carti. In
neasca. Figura marelui revolutionar grec 11 1791 Rigas se Intoarce din nou In Tara Roint-
preocupa In mod deosebit pe Vranusis si a neasca unde a stat pint In 1796, chid a plecat
ajuns sA fie astazi, printre istorldi greci si de definitiv la Viena.
peste hotare, cel mai bun cunoscator al vietii Autorul, dupe o cercetare atentt a izvoa-
si operei tut Rigas Velestinlis. Se stie ca cerce- relor, sustine ca Rigas n-a trait la Iasi gl n-a
Morn greci au publicat mai multe articole si fost secretarul domnitorului Moldovei Mihail
studii, dar studiul de feta, trebuie sa martu- Suto (p. 39). Cu privire la presupusa Socie-
risim, este cel mai bogat In informatii si cel tate secrets (Eteria) infiintata de Rigas In
mai bine documentat, Mud bazat pe o bogata Bucuresti, autorul cautt sa impace cele doull
bibliografie greaca si strains. teze opuse, deoarece n-a reusit sa aduca argu-
Volumul se compune din doua parti, in mente categorice nici pro nici contra ; In con-
prima parte (p. 7-112) autorul se ocupa de cluzie, Vranusis sustine ca nimic nu exclude
-viata lui Rigas Velestinlis, tar In cea de-a ca Rigas sa fi avut vreo initiative sf St fi
doua de operele lui. Multe puncte din viata lmpins Inainte miscarea eteristt a concetate-
lui R. V. slut Intunecoase sau controversate nilor sai spre directii mai practice si, mai
cercetarile de pint acum n-au aruncat concrete" (p. 69).
lumina suficienta. Vranusis cerceteaza cu un Autorul se ocupa de legaturile lui Rigas
deosebit spirit critic izvoarele si de multe on cu francezii si de sperantele ce nutreau grecii
reuseste sa respinga unele afirmatii gresite In eliberarea for cu ajutorul lui Napoleon-
ale predecesorilor sai, tar alteori sa lamu- Vranusis acordt o atentie deosebitt activi.
reasca sau st sustina not teze cu privire la tatii revolutionare a lui Rigas la Viena. Vor-
activitatea lui Rigas. beste de cintecele SI proclamatiile lui revo-
Vranusis se ocupa de studiile lui Rigas, lutionare, de tovarasii lui de lupta, de prega-
de evenimentele care 1-au silit sa-si paraseasca tirile lui pentru a merge In Grecia, de ares-
tare, de sederea lui la Constantinopol si de tarea sf sfirsitul tragic al lui Rigas si al celor
angajarea lui ca secretar al lui Alexandru opt tovarasi de lupta.
Ipsilanti, de activitatea lui din Tara Rorni- In partea a doua, Vranusis se ocupa de
neasca. Cercetatorul grec discuta data Rigas operele lui Rigas Velestinlis. $1 ad lucrarea
a fost secretarul lui Grigore BrIncoveanu cercetatorului grec este bogata In informatii
i referindu-se la parerea lui Emil Virtosu ca atit In text eft si in subsol, se arata In ce
,,de nicaieri nu reiese ca a fost secretarul lui Imprejurtri Rigas a tradus sau scris operele
-Grigorie Brincoveanu ", sustine cu marturii sale, care shit prototipurile, ce circulatie au
contemporane ca R. V. a fost In serviciul lui avut etc.
BrIncoveanu (p. 20). De la Brincoveanu, Volumul publicat de Vranusis este o prima
Rigas a trecut In slujba domnitorului Mavro- incercare pentru lntocmirea Operelor com-
gheni. Vranusis insists asupra legaturilor plete" ale lui Rigas Velestinlis. Pint la Hartile
lui Rigas cu Mavrogheni, aratInd ca Rigas n-a lui Rigas (p. 357), Vranusis a lucrat cu multa
fost un sustinator al lui Mavrogheni si nu rab dare si meticulozitate, de aci insa pint la
aproba politica filo-turca a domnitorului sfIrsit, trebuie sa precizarn, autorul este foarte
Tarn Rominesti, ci din contra nutrea o puter- sumar. Cu privire la harti Vranusis se multu-
nica ura impotriva lui Mavrogheni, care era meste numai sa ne dea case pagini de repro-
unealta oarba a turcilor, socotindu-1 drept duceri din marea Herta a Greciei, fart nici
,,o lepadatura a omenirii si un nevrednic un comentariu sf fart st pomeneasca nimic
domnitor al Tarii Rominesti" (p. 25). de Millie Moldovei ti Tarsi Romtnesti, care
www.dacoromanica.ro
284 MEP/MARI BIBLIOGRAFICE 14
s-au bucurat de o mare circulatie. Dar dacA italiene ale istoriei otomane din sec. al XVI-lea
a tacut la harp, tacerea nu era admisibila la (p. 22-26) ; 1V Inrudirea cronicii cu Annali
operele revolutionare ale lui Rigas : Proclama- turcheschi ale lui Fr. Sansovino (p. 27-49) ;.
fla, Dreplurile omului, Constitutia si Thurios. V Deosebiri Intre cronica si Annali (p. 50
Aceste opere shit reproduse fara nici un cornen- 73) ; VI Despre limba cronicii (p. 74-79) ;_
tarlu, fara nici o precizare In legatura cu circu- VII Concluzii despre cronica si autorul, ei
latia lor, prezentind Intr-adevar un contrast (p. 80 84).. La p. 85-86 se da o bibliografie,
uimitor fats de comentariile bogate referitoare iar la 15. 87-93 doi indict -toponomastici
la operele si traducerile lui Rigas, reproduse In 1. greacii st italiana cu principalele nume
In paginile anterioare. Nu stim care au fost amintite in lucrare.
motivele care 1-au Indemnat pe Vranusis sa Despre Cronica sultanilor turd s-au ocupat
procedeze asa ; credem totuSi ca era obligat pe larg mai multi istorici ea Spiridon Lam-
sa adauge citeva cuvinte lamuritoare pentru bros, Guyla Moravcsik, Gheorghe Zoras, Serif
cititori, care !Amin nedumeriti In fata acestui Bastav etc. si toti au crezut cA era vorba de o
procedeu. Sa sperAm ca intr-un viitor apropiat opera originals salsa In greceste la Inceputul
se va ocupa pe larg si de operele revolutio- sec. al XVI-lea. Elis. Zahariadu Insa, dupA
nare ale lui Rigas, care au circulat si In tarile cercetAri minutioase, a reusit sa arate in
romfne si va pune la contributie materialele mod documentar cA aceastA cronica nu este o
pe care le-a cules In timpul celor doua cAla- opera originals sf nici n-a fost scrisa la Incepu-
torii de studil fAcute In Bucureiti. tul sec. al XVI-lea, cum s-a crezut pins acum.
Autoarea arata ca Codex Barberinus grec 111
N.C. este o parafrazare in limba greacA populara
a unei opere italiene despre viata sultanilor,
scrisii de Francesco Sansovino. AceastA opera
s-a bucurat de douA editii Intr-un interval
ELISABETA A. ZAHARIADU, Tb Xpovtxb foarte scurt. Prima editie a aparut In 1571,
Tcov TOpx coy aourr&vcov (TO Bap6epivoii iar a doua peste doi ant, In 1573.. IatA titlul
Wont. xWaixce 111) xod, Td kceXtx6 Too editiel a doua, care stA la baza Codexului
7TP6TU7TO [Cronica sultanilor turd (dupa Barberinus Gl'Annali Turcheschi over°.
Codex Barberinus grec 111) si originalul vice de principi della casa othomana di M.
Italian], Salonic, 1960, 95 p. Francesco Sansovino. Ne quail si descrivono
di tempo in tempo tulle le guerre fatte dally
In 1959 am publicat in revista Studii" natione de Turchi to diverse provincie det
(nr. 3, p. 318-319) o notita bibliografica mondo. Con molli particolari della Morea et
despre Kpov aav nepi 'ray ToOpxcov aoukrciwav delle case nobili deil'Albania el dell'Imperio
(xwr& ,r(Sv Bcep6ept.vbv EAktIvixfiv xdiSacce 111) et stato de Greet, Venetia, MDLXXIII.
(Cronica despre sultana turd. dui:pa Codex Autoarea In cap. IV cerceteaza indeaproape
Barberinus grec 111), publicata in 1958 In mod comparativ cele douA opere si pria
Intr-o editie critics de profesorul de la Univer- reproducerea unor texte pe douA coloane,
sitatea din Atena, Gheorghe Zoras. De aceasta dovedeste In mod incontestabil dependenta
cronicA se ocupa In studiul sAu si Elis. Zaha- cronicii de Analele lui Sansovino. Elis. Zaha-
riadu. In cele peste 90 pagini autoarea aduce riadu remarca cA autorul grec n-a utilizat
contribujii pretioase. pe Laonicos Halcocondil si nici celelalte izvoare
Studiul publicat de Elis. Zahariadu cu- arAtate de predecesoril sai, ci acela care le-a
prinde sapte capitole : I Cronica sultanilor utilizat a fost autorul Italian, Sansovino.
turd si cercetArile de pins acum (p. 11-15) ; In cap. V shit aratate deosebirile care
II Autorul cronicii si principalele caracteris- exists Intre cele doua texte st sint de asemenea
tici ale operei (p. 16-21) ; III Izvoarele amintite omisiunile din textul grecesc, deoarece
www.dacoromanica.ro
utorul grec a omis In mod intentionat anu- editiei a doua a Analelor lui Sansovino si
mite lucruri pe care le-a socotit ca nu interesau anume pe la sfIrsitul sec. al XVI-lea.
pe cititorii sat gred din acea epoca. Printre Incheind, relevam pe Elis. Zahariadu pen-
partile omise intlInim si unele pasaje despre tru valoroasele sale contributii date pentru o
romtni. De exemplu dud Sansovino vorbeste cunoastere mai buns a Cronicii sultanilor, de
de luptele lui Mircea cel EAU In cu Baiazid care s-au ocupat istorici cu renume, Si expri-
IldirIm face urmatoarele aprecieri care nu tam pererea noastra de rAu ca n-a reulit
exists in textul grecesc : Sono i Valacchl at sa lemureasca si problema autorului grec,
i Moldavi gente valorosa nell'armi, habitano care ramine Inca necunoscut. Opera lui San-
per lo pia ne villaggi et seguitono it bestiame" sovino va capata astazi o circulatie mai
(p. 36). Iar mai departe, vorbind de limba mare, dar tinem sa adaugam ca nu trebuie
romlna spune : La lingua de Valaccht e neglijata nice editia critics a Codexului Bar-
simile all'Italiana, ma tanto differente et berinus grec 111, cu adaugirile sale, publi-
corrotta, the gli Italiani gli possono difficil- cate de prof. Gheorghe Zoras.
mente intendere, sono anco simili ne'costumi,
nell'armi, nel vivere et nelle delicatezze" N. C.
(p. 36).
Stefan cel Mare, care In Codex Barberinus
-este trecut ETLpavoc IIaxtvog (p. 119), 11
_gasim In Anale : Stafano Palatino (p. 148). A. D. LIUBLINSKAIA, Oparcqua e nattaite
De asemenea, textul Italian ne lamureste X VI I-eena 1610 1520, Ed. Universitatil
si in ce priveste pe Marcos Fontis", domn din Leningrad, 1959, 293 p.
al Valahiei si al Moldovei", care a cucerit
cetatile Chiba Si Cetatea Alba (p. 127). Autorul
Aceasta lucrare a fost Intocmita at intro-
Italian spune : Fete [Baiazid] poi accordo ducere la un studiu destul de mare In istoria
co Tartari et messo all'ordine un grande esser-
Frantei din prima jumatate a secolului al
-cito per terra mande a Marcofodi contra it XVIII-lea, In care locul central trebuia sa-1
Carabogdano Vaiuvoda del la Valacchia..."
ocupe administratia lui Richelieu. Acest
<p. 161).
plan a ramas In vigoare, InsA partea introduc-
Autorul grec a fost un cunoscator al topo- tiva s-a transformat Intr-o lucrare de sine
nimicilor grecesti $i de aceea a Inlocult toponi- statatoare. Caracterul volumului este deter-
micile italiene cu cele corespunzatoare gre- minat de faptul ca studiul tuturor proble-
cesti ; de asemenea el cunostea startle din melor principale din istoria Frantei intre anti
Imperiul otoman si de aceea de multe on 1620-1640 este imposibil fare o analize
cauta sa explice cuvintele si expresiile turcetti detaliata a perioadei precedente venirii la
din text. De mentionat ca autorul grec face putere a cardinalulut Richelieu. Inflorirea
unele adaugiri sau completari pretioase la absolutismului dupa 1620 a lost rezultatul
textul Italian pe baza unor izvoare in spe- celor mai principale transformari care au avut
cial Pseudo-Dorotei, care n-au fost utilizate loc In slnul societatii franceze In timpul
de Sansovino. razboaielor din 1614-1620, dnd contradictiile
Dupa ce Elis. Zahariadu a reutit sa dove- sociale apar cu deosebita tarie. In virtutea
deasce prototipul Cronicii sultanilor, a sta- acestui fapt, pentru istoria Frantei din prima
bilit o liana datare a cronicii. Nu se mai jumatate a secolului XVII, cel de-al doilea
poate admite ca Codex Barberinus grec 111 a deceniu reprezinta un punct nodal.
Post scris la inceputul sec. al XVI-lea, cum an 0 atentle deosebita In aceasta lucrare se
sustinut toti istoricii pita acum, ci datarea da istoriei politice, a carei importanta este de-
trebuie mutate dupa 1573, anul aparitiel mult recunoscuta In *Uinta istorica sovietica
www.dacoromanica.ro
286 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 16-
si demonstreaza in fapt prin multe lucreri Louis XIII et de Richelieu", Paris 1952. Tapie-
valoroase. Isi ia ca sarcina sa arate viata societatii Iran-
In istoriografia progresista de peste hotare, ceze in intregime $i de multa atergie relatiilor
istoria politica nu se bucure de respect In social-economice la inceputul secolului XVII,
comparatie Cu istoria economics. In lupta Insa politica interne a guvernului francez
politica isi gasesc expresia contradictiile de In perioada 1610-1620 nu este analizate,
class qi lupta politica are o influents deose- amanuntlt in aceasta lucrare.
bita asupra destinului a milioane de oameni Yn domeniul istoriei social-economice a
simpli. Chiar In cazurile chid la suprafata Frantei In secolele XVI XVII In intregime
este adusa lupta grupurilor privilegiate, rada- $i istoriei agrare In special exists o literature
cinile acestei lupte so gasesc in toata socie- foarte bogate. Studiile numeroase In special:
tatea In intregime, iar rezultatul ei in mare cele ale istoricilor francezi au la baza un mate-
masura depinde de pozitia politica a tuturor rial foarte bogat, de regula nepublicat.
paturilor populatiei si in special a maselor Asemenea probleme principale ca situatia
populare. De aceea, scopul lucrerii de fate maselor populare, care au Post supuse unei
este acela de a se arata si explica situatia exproprieri chinuitoare In perioada razboaielor
generals In care a avut loc lupta Ineordata civile 1610-1620 si lupta for antifeudalA
din anii 1610-1620. Rezultatul acestel lupte sfnt putin elucidate In istoriografia burgheza._
a determinat si raportul dintre fortmle sociale. Monografia lui A. D. Liublinskaia se ocupa
Materialul din primele doua capitole conse- cu o perioada patin cercetate In istoria Frantet
crate procesului de acumulare primitive si si se bazeaza nu numai pe izvoare tiparite
structurit sociale a societetii franceze este si literature, ci l pe un mare numar de menu-
dat doar pentrd a ilustra trasaturile principale, scrise nepublicate. In lucrare se da tabloull
caracteristice pentru Franta, care In mare relatiilor social-economice gi iuptei politice
masura au conditionat dezvoltarea lntregului In Franta inceputului secolului XVII. Lu-
proces istoric In aceasta tare la inceputul crarea prezinta interes pentru specialistii care
sec. XVII. se ocupe en problemele istoriei absolutismului
In istoriografia sovietica gi strains nu sint francez.
luerari marl consecrate special temei date.
Cele citeva lucrarl si articole ale istoricilor V.A..
francezi care ating problemele istoriei poll
tice a anilor 1610-1620, analizeaza episoade
separate sau sint pur i simplu rezumate ale
diferitelor izvoare. L. CHATENAY, Vie de Jaques Esprin-
Lupta politica din aceasta perioada pare chard Rochelais et journal de ses voyages
palida pentru marea majoritate a cercete- au XVI-e siecle, Impr. Oberthur, Rennes,.
torilor in comparatie cu razboaiele religioase 1957, 308 p.
singeroase din secolul XVI. Trebuie recu-
noscut faptul ca in ultimul timp In istorio-
grafia franceza se observe o cotitura, spre o cer- Autorul publics acest jurnal dupe menu-
cetare mai serioasa a istoriei politice a anilor scrisul inedit pastrat in Biblioteca munci-
1610-1620. Thceputul a Yost facut de G. Pages pale din oralul La Rochelle, locul de origine ali
La monarchic d'ancien regime en France lui Esprinchard.
(de Henri IV A Louis X IV)". El s-a ocupat El este autorul cltorva lucrari Intre care.
mult cu istoria institutiilor Frantei absolutiste Histoire des Ottomans (editia I: Geneva'
11 istoria vInzarii functiunilor. Abaterea de la 1600).
tratarca traditionale se observe $i In lucrarea Insemnarile lui de cfilatorie (facute hr
Interesanta a lui V. Tapir La France de anii 1593 1598) slut interesante fiinded
www.dacoromanica.ro
Esprinchard este tin produs al Renaoterii unele, astazi, ramin atestate numai in, acest
si al Reformei. jurnal de calatorie.
In aceeaoi biblioteca s-au pastrat oi acte Editorul jurnalului ar fi trebuit sa dea °
de notariat dupe care autorul reconstitute mai mare atentie identificarilor numelor geo-
viata lui Esprinchard oi a familiei sale grafice ; astfel se confunda Cassovia (azi
(p. 15-62). Esprinchard s-a nascut in 1573 Kotice in Cehoslovacia) cu Kosovo din Serbia,
Intr-o familie de negustori hughenoti din situltndu-1" In Valachia". In acel timp.
portul La Rochelle. Acest fapt, precum si Cassovia era un orao comercial renumit prin.
epoca in care a trait I i va imprima puternic arta lucrarilor meoteougarilor In aur, ceramics
pecetea asupra activitatii gi operelor sale. oi piatra gi merita sa fie trecut de Esprin-
Ca om al Renaiterii Ii Reformei, epoca chard intre cele mai principale" oraoe ale
a burgheziei In ascensiune, el a avut tendinte Ungariei de atunci.
antifeudale. Tot greoit este situata gi Cetatea Alba.
La Praga el noteaza atit aspectele arhi- (p. 70, nota 16).
tecturale ale oraoului cit si aspectele sociale. Pentru istoricii evului mediu romtnesc
Vorbind despre numerooii oameni fart capa- shit interesante amanuntele economice, inclu-
tit" el gaseote prilejul de a arata ca atunci" siv preturile, pe care le noteaza Esprinchard.
cind un vasal a adus cea mai mica ofensa In .t Arile vecine cu not (Polonia, Ungaria) oi
seniorului sat' el (seniorul), li is toate bunurile cele privind tehnica extragerii saris $i sulfului
si astfel 11 face (pe vasali gi pe ai lor) cerietori care probabil era asemanatoare oi la not
pentru totdeauna" (p. 170). Atacind in felul In acel timp In minele de la Wieliczka..
acesta pe seniori este evident ca jurnalul s au
nu a putut fi tiparit in vremea lui. A.0
Ca protestant el vede si Inseamna ecoul
miocarii husitilor care se aduna pentru a-si
auzi predicatorii In biserica Sf. Stefan" din
Praga. RENE SEDILLOT, Histoire des colonisations,.
In Polonia, Esprinchard este impresionat Paris, 1958, 649 p.
de puterea profilactica pe care o avea sulful
emanat din localitatea Swoszowice, situata In Cartea lui R. Sedillot reprezinta o trecere
distanta de o leghe de Cracovia (p. 146-147). in revista inceptnd cu miocarile de expansiu-
El insult coboara tntr -unul din aceste puturi. ne II colonizare din antichitate ri continuin-
Cind cineva era atins de ciuma oi se ducea du-se cu istoria aparitiei, dezvoltarii i deca-
sa stea la gura acestor mine de pucioasa el derii colonialismului contemporan.
se vindeca in decurs de 25-30 ore. Cind era Pe de alts parte aceasta lucrare constituie-
epidemie la Cracovia ceea ce an intimpla o apologie a colonialismului, devenita nece-
foarte des" noteaza Esprinchard, multi ceta- sara mai ales astazi cind sistemul colonialist
tent veneau at locuiasca un timp In corturi e In plina descompunere, datorita largii ml-
In jurul acestor mine fiind siguri ca nu se vor car' de eliberare a popoarelor care secole
Imbolnavi. de-a rindul au indurat salbatica exploatare
Tot acolo, vrtnd st infatioeze viitorilor si asuprire coloniall. In acela0 timp cartea
cititori ai jurnalului sau aspectul exterior al lui R. Sedillot, prin materialul faptic aflat
portului parului la barbati Ii aseamana cu In paginile ei gi pe care autorul n-a putut sa-1
cel al valahilor gi moscovitllor (p. 147). omits deoarece e Instil baza informative a
Esprinchard vorbind despre oraoele prin cartii, constituie gi o autodemascare a acestui
care trece face un scurt istoric al fiecaruia sistem cu atutorul carula burghezia din statele
notind inscriptiile de pe monumente cele capitaliste a stors profituri uriaie de pe urma.
care se mai pastrau atunci Il dintre care Inrobirii popoarelor din %Arne coloniale.
www.dacoromanica.ro
Dupa ce In pith-1131e pagini, infaVseaza Expansiunea mongold ¢t otomand, o data

politica da expansiune a Eglptului si a statelor tratate to mod succint, R. Sedillot se va opri
din valea Tigrulut st Eufratulul, autorul face mai pe larg la istoria colonialismulut contem-
in coatiaaara istoricul actiunilor de colonizare poran.
propria-zise Intreprinse de cretani, fenicieni In general autorul admite si cautd sd
31 apai da greet. Spre deosebire de statele justifice colonialismul. Evidenta faptelor 11
m trl Ca Egiptul sac Asiria, nici cretanit, nici va sill Insa sa recunoasca salbaticia ¢t lipsa
faaiel3all si nici greet' nu erau InteresaIl in de scrupule a dolonialistilor, ant a celor vechi
zucalrea pa scara larga a teritorillor strdine, conchistadorii si companiile cat si a celor
ci avalu In vedare daar Intemeierea unor not capitalistii-monopolisti de azt fata
zouptuare da coasts, davenite cu tirnpul de popoarele colonizate. El arata cd In cele
orage-porturl, uncle se fdceau operatiile de doted Americi, spaniolii au legiferat munca
schi.nb cu indigenii. fortata a bastinasilor : 9 luni pe an pentru
Urrnalza apoi prezentarea expansiunil cuceritori ¢i trei luni pentru ei; iar exploa-
parsing, a celei macedonene, a statelor ele- tarea combinatd cu exterminarea a fost
nistice, a imperlului maurya (India) si a (rape- alit de crudd, Inett din circa 30 000 000 bas-
rialui chlaez. Un lot aparte e ocupat de isto- tinasi evaluati tnainte de Columb, au rdmas
ricul expansiunil sl colonizdril rornane care abia 13 000 000 un secol dupd debarcarea sa.
1st atrage toate elogiiie autorulut pentru Pentru a face fad lipsei acute a miinii de
nt30131e cc care a fost realizatd, desi mai lucru bastinase, colonistii au adus circa
-Urea acelasi autor va fi obligat sd vadd cd 12 000 003 negri, initiind astfel un intens
exp Insiunea romanLa general cauzele pro - com34 cc sclavl lntre Africa si America.
priel decaderl. Dapa conchistadorl, 1ntreprinderile cc
Invazia popoarelor migratorli din Asia caracter colonialist au fost duse de marile
e Infatisata pa scant, apoi expansiunea arabd companii olandeze, engleze si franceze din
mai pa larg, expansiune carela nu i se gaseste secolele XVI, XVII si XVIII. Avind la dis-
altd explicatle dectt In preceptele Coranului, pozitia for band, un aparat militar ¢t adminis-
autorul ignorInd total interesele economice trativ-judecdtoresc proprtu, marile companii
-stind la baza el. Invazia normanda cc Inte- au trecut la o exploatare mat sistematica
rn-led da formatiuni statale din Atlantic si totodata mai durd dectt conchistadoril.
pled to MNiiterana, cruciadale ¢i primale Autorul arata cd asprimea cc care manila com-
actiuni de colonizare ale oraselor event media panii exploatau ¢t oprimau popoarele cucerite,
-tinpuriu Italian shit episoadale mai impor- se oglindeste cu prisosinta In Codul negru at
tante ala mi3cAril da colonizare care, In con- lui Colbert. Secolul at XVIII-lea va fi marcat
tinuare, au atras atentla Jul R. Sedillot. Dupd de cresterea rivalitatii dintre marile companii,
-cruciad3, care de fapt au Inlesnit pdtrunderea care va atrage dupd sine rtvalitatea dintre
nagustorilor italieni to Mediterana orientala, state cc Indalungatele razboaie pentru colonil
autorul plaseazd ceea ce el num3ste a doua dintre Anglia si Franta.
parloicil a com2tuarelor". Prima a fost cea Sfirsitul secolului XVIII si 1nceputul
a cretanilor, feaicienilor sl grecilor, iar a doua celut de-al XIX-lea, gaseste colonitle din
e cea a G3novei, PIser, Venetia', Barcelonei cele cloud Americi In plind luptd de eliberare
gi oraselor provensala. Noii colonizatori vor de sub tutela metropolei, lupta limitata lnsa,
tntem.la cu sprijinul autoritatilor locale dupd cum subltntazA R. Sedillot, la eliberarea
asa-numItul fundacco", cartier care le era elementului european, cal indigen neavtnd
rezervat cu exclusivitate In marile porturi ate' un folos de pe urma acesteia : libertatea
ale Mediteranet orientale, pentru locuit, americana nu e ¢t libertatea Indiana".
pentru depozitarea ¢i pentru desfacerea mar- Ultimele capttole stnt dedicate istoriei
turllor. colonialismului ¢I imperialismulul din secolela
www.dacoromanica.ro
XIX si XX. *i aid autorul se mentine pe Capitolul de incheiere intitulat semnifl-

aceeali pozitie favorabila fats de colonialism. catty : Crepusculul Europei", si care se
Des' e nevoit si admiti ca efectele colonialis- ocupa de miscarile de eliberare ale coloniilor
mului au fost din cele mai nefaste si mai din zilele noastre, eglindeste mai mult dedt
nenorocite pentru popoarele subjugate, totusi cel precedent parerea de rau a autorului
tributar conceptiilor sale procolonialiste, Sedil- fag de apusul colonialismului, cauzat dupti
lot elogiazi supletea englezi, metodele bel- pArerea sa de lipsa de clarviziune $i de
giene si gortugheze, deplorind in acclasi timp elasticitate a colonialistilor.
rigiditatea franceza In administrarea colonii- Colonialismul, aceasti silbatici institutie
lor. De asemenea punind fats In rata dezavan- care a InsIngerat omenirea, forma cea mai
tajele $i avantajele colonialismului pentru recenti a barbariei", dupi caracterizarea lui
popoarele subjugate, autorul Iasi si se Intre- A. France, citata $i de Sedillot, poate fi
vadi ci ultimele au prioritate asupra celor considerat astazi definitiv compromis si In-
dintli. El uiti Insa sa arate ca introducerea a flint cu toate incercarile de reabilitare pe
o serie de institutii moderne In colonii a fost care le f ac lira succes unii din istoriciiburghezi.
ficuti spre folosul colonialistilor, pentru
intensificarea exploatirli si asuprirli. S. C.
BIZANTINOLOGIE
FRANJO BARISIC, gee eepauje y uaeopuma nuntat Indeosebi cu privire la viata $i activi-
o uemanuny T omit [Dolt& versiuni In iz- tatea lui Toma pini In toamna anului 821.
voarele privitoare la razvralitul Tomah In Istoricii au ciutat O. compare $i sa interpre-
3B0P1-114R PAAOBA GPIICHE AHA- teze Intr-un sons sau altul datele disparate ,ci
REMHJE HAYHA, Bmaairrnuonoturni au ajuns la concluzii diferite asupra activitatii
14HCTIITyT, 6, Beograd, 1960, p, 145-169. lui Tome si a riscoalei pe care a condus-o.
Principalele izvoare bizantine privitoare la
Sub conducerea invitatului bizantinist Toma Slavonul si la riscoala din anii 821-823
G. Ostrogorski, Institutul de Studii Bizantine shit cronica lui Genesios si cronica Continua-
din Belgrad a publicat in acest an volumul al torului lui Teofan. Aceste izvoare se bazeazi
V I -lea din seria de cercetiri destinate proble- si unul altul pe alte doui izvoare care
melor de bizantinologie. cuprind date con tradictorii $i pe care Bari-
In acest velum se publici, printre altele sici le identifici, supunlnd unei minutioase
remarcabilul studiu al lui Fr. Barigi: despre analize critice textele respective $i cuprinsul
izvoarele bizantine privitoare la Toma Slavo- for istoric.
nul, conducatorul riscoalei care a avut loc in Autorul ajunge la convingerea ci primul
Imperiul bizantin In anii 821-823. Asupra izvor pe care se bazeaza Genesios si Continua-
izvoarelor istorice bizantine in. legatura cu torul lui Teofan este istoria scrisi de Sergiu
aceasti problems, autorul a Intreprins de mai Confesorul despre Mihail II datlnd din perioada
multi vreme cercetari personale, dintre care ce a urmat mortii acestui Imparat (829).
unele au fost publicate In revista Byzantion", Din acest izvor rezulti al la inceputul sect,-
XXVIII (1959). lului al IX-lea, Toma Slavonul avea un rol
Studiind riscoala lui Toma Slavonul, auto- subaltern In trupele lui Bardanes, strategul
rul a constatat ci, In ceea ce priveSte activi- temei Anatolicilor. Intre subalternii lui Bar-
tatea conducitorului acestei misciri, izvoarele danes se mai aflau Leon si Mihail, care part-
bizantine sint confute $i contradictorii. Carac- siri pe strateg in 803, clnd acesta se rizvriti
terul eterogen al informatillor apare mai pro- impotriva Imparatului bizantin Nikiforos. In
www.dacoromanica.ro
19 - 9. 8881
813 clad Leon deveni Imparat, Toma fu numit catre elementele posedante ale societatii bizan-
capetenia federatilor din tema Anatolicilor. tina f I impotriva asupririi administrative.
Dar in anul 821, dupa uciderea lui Leon de Lamurind caracterul izvoarelor bizantina
catre Mihail, care ocupa tronul, Toma incepu privitoare la Toma Slavonul, studiul de fats
sa organizcze rascoala impotriva lui Mihail, ofera cercetatorilor utile sugestii pentru o
incheind o alianta cu arabii, incoronindu-se noun analiza a trasaturilor sociale ale rascoa-
Imparat la Antiohia $i pregatindu-se sa ocupe lei din anii 821 823.
capitala imperiului.
G. C.
Cel de-al doilea izvor ce sty la baza cronicii
lul Genesios si a cronicll Continuatorului lui
Teofan este scrisoarea imparatului Mihail II,
adversarul lui Toma, adresata lui Ludovic PAN. J. ZEPOS, Die byzantinische Jurispru-
Piosul, la 10 aprilie 824. In comparatie cu dent zwischen Justinian and den Basiliken,
primul izvor, aceasta scrisoare cuprinde infor- in Berichte zum XI Internationalen Byzanti-
matil denigratoare cu privire la Toma si la nisten-Kongres, MUnchen, 1958, 27 p.
rasculatii care 1-au sprijinit. Chid Toma Sla-
vonul ridica in anul 821 armele impotriva Studiind Jurispruden(a bizantind de la
lui Mihail II, acesta adresa poporului o pro- lustinian ptnd la Basilicale, autorul constata
clamatie al carei continut sty si la baza sari- mai frith ca aplicarea dreptului in timpul lui
sorti sale din 824. Iustinian si In perioada urmatoare a suferit
importante influente dinafara si mai cu seamA
Aceasta scrisoare are caracterul unui act
de propaganda tendentioasa prin care impa- influenta mentalitatii grecesti", incit se poate
vorbi de o adevarata renaitere a jurisprudentei
ratul Mihail II urmarea ss discrediteze pe
acela care organizase si condusese rascoala. bizantina in secolele VI-IX.
Iustinian interzisese comentarea codifi-
Din acest izvor rezulta. ca Toma ar fi Post mai
aril sale cuprinsa in Digeste, autorizlnd numai
intti In serviciul unui patrician din Constanti-
traducerile $i rezumatele, de teama de a nu
nopol, ca dupa scandalul pricinuit de lega-
i se perverti opera prin cercetari critice. Dar
turile sale cu soda patronului sau el a fugit
la Sarasini si a imbratisat religia mahome- dupa moartea lui lustinian, interpretarea
dreptului deveni posibila, iar legislatia bizan-
dank ca s-a dat drept Constantin VI, fiul
tina se dezvoltA si prin comentarii, incheght-
imparatesei Irina, c4tigind astfel aderenti
du-se apoi in ampla codificare a Basilicalelor.
in lupta sa pentru ocuparea tronului.
Zepos considers neInsemnata opera legis-
BariLiE arata ca pentru studiul rascoalei lative bizantina infaptuita in perioada de
lui Toma Slavonul, cercetarile trebuie sa se dupa Iustinian pind la imparatii Isaurieni.
bazeze mai cu seamA pe istoria lui Sergiu Intr-adevar, sint putin numeroase legile cu
Confesorul despre Mihail II. El considers caracter laic din aceasta perioada. Practica
totodata ca si scrisoarea lui Mihail II are o judiciary a depasit Insa in multe privinte
anumita valoare documentary, in sensul ca cuprinsul si caracterul dreptului lui Justinian.
pune In lumina ampla folosire a propagandef S-au alcatuit parafraze" grecesti si s-au re-
to timpul rascoalei din anii 821 823. dactat monografii cuprinztnd comentarii asu-
Despre desfiisurarea si caracterul rascoalei pra textelor legislative aflate fn vigoare. Ca si
lui Toma Slavonul, Barisici anunta pregatirea alts autori, Zepos sustine ca intre anii 570 -612
unut alt studiu al sau. Aceasta rascoala a avut s-a facut $i o traducere In limba greaca a
un pronuntat caracter social in conditiile for- Digestelor, insotitit de comentarii apartinInd
tarn relatillor feudale din lmperiul bizantin. until Anonymos".
Masele populare pe care s-a bazat aceasta Bizantinistii discuta de multa vreme pro-
miscare luptau impotriva exploatarli lor de blema acestul Anonymos", .pe care unit
www.dacoromanica.ro
1-au identificat cu autorul comentariilor Basi- dependents a dreptului de relatiile sociale.

licalelor, numit conventional Enantiopha- Aratind ca secolele VI IX au reprezentat
nes" dupa titlul lucr5rii sale lisp( LvawrLocpcc- in istoria Bizantului o perloado. de antiteze
vetto" v, care In sens larg Inseamna Despre si conflicte", Zepos explica trasaturile acestei
contraziceri". perioade prin mentalitatea contradictorie
Aparitia comentariilor grecesti reflects a teoreticienilor si a practicienilor" (p. 26).
adaptarea textelor legislative latine la nevoile Contradictiile dintre teorie si practica
societatil bizantine care In secolele VIVII trebuie explicate prin cauzele for sociale. Opo-
folosea cu precadere limba greacA in adminis- zitia dintre dreptul imperial $i dreptul popular
tratie si In practica judiciara. reflect' In esenta lupta dintre straturile sociale
Legislatia bizantina din secolul al VIII-lea din perioada respectivA.
s-a limbogatit cu Ecloga Isaurienilor, Legea G. C.
Agrara, Legea Militara $i Legea MaritimA.
Aceste codari oglindesc puternicele influente
grecesti si provinciale exercitate asupra drep-
tului imperial, care continua sa se conserve R. S. LOPE7, The role of trade in the economic
pe bazele dreptului roman codificat de Iusti- readjustment of Byzantium in the seventh
nian. Cu privire la Legea AgrarA, Zepos apre- century, Dumbarton Oaks Papers, XIII
ciaza bunele rezultate obtinute de cercetatori (1959), p. 67-85.
ca E. Lipsit, care studiaza si influenta vechilor
relatii slave asupra acestui cod bizantin. Lucrarea de fats constituie una din coma-
Aplicarea dreptului a Inlesnit patrunderea nicarile tinute la simpozionul din mai 1957,
influentei populare In legislatie. Opera legis- care a avut loc la universitatea Dumbarton
lativA din timpul Dinastiei Macedonene, cu- Osks" pe tema Bizantul In veacul al VII-lea".
prinzind Prohironul, Epanogoga, Anakatharsis In comunicarea sa, R. S. Lopez consider'
si Basilicalele, reprezinta o reform' a legis- veacul al VII-lea ca o perioada de transformari
latiei lui Iustinian $i o sistematizare menita hotarltoare si arata ca studiul sat' urmareste
sa InlAture partite Invechite si contrazicerile sa prezinte situatia marinarilor, meseriasilor
din multimea de legi ce ramasesera In vigoare $i negustorilor In acel veac asa cum ea rezultA
datorita prestigiului bazat pe insasi vechimea din marturii contemporane sau din altele putin
tor. posterioare. R. S. Lopez considers ca trei
Sint de remarcat de asemenea observatiile factori au conditionat situatia economic' in
autorului cu privire la dezvoltarea Invatamln- veacul al VII-lea. Primul factor este numit de
tului juridic In societatea bizantina din seco- autor criza demografica. Invaziile popoarelor
lele VIIX, and deveni activa opozitia dintre migratorii, epidemiile si celibatul monastic
dreptul imperial si dreptul popular. au dus la o depopulare a imperiului. Marile
Studiul de fats are trasaturile eruditiei cal de comunicatie terestre an Post in cea mai
istorico-juridice ce caracterizeaza In general mare parte abandonate, doar comunicatia pe
lucrArile lui Zepos. 0 asemenea cercetare se mare si pe nun a Post folositA Intr-o oarecare
adauga, ca o noua contributie, studiilor mai mAsurA, pe distante scurte, potrivit cu nevoile
vechi Interprinse In acelasi sens de cAtre unei populatil mult reduse. Cucerirea arab&
C.E.Z. von Lingenthal, C. Heimbach, P. Colli- a Ingreunat Intr-o oarecare masura aceste
net, A. Albertoni, I. S. Pereterskii. comunicatii, dar nu le-a suprimat. Pcntru a
Principala obiectie ce se poate aduce lui face fats pirateriei arabe s-a Imbunatatit
Zepos este aceea ca la baza studiului sau sta tehnica navigatlei, au aparut not tipuri de
conceptia autonomies dreptului. Autorul nu vase mult mai rapide cleat cele din trecut.
cerceteaza conditionarea istoricA a transfor- Al doilea factor este numit de autor criza
www.dacoromanica.ro
marilor dreptului bizantin si nu explicA directa militarA. Prin acesta, R. S. Lopez Intelege
292 INSEMNARI SIBLIOGRAFICE 22
infrIngerile Bizantului, care s-au soldat cu aceastA perioada este disparitia apartenentei
plerderea Siriei, Egiptulul, Italiei, unei parti obligatorii si ereditare Ia anumite corgoratii.
din Africa si din Peninsula Balcanica. Totusi Atitudinea lap de meseriasi si negustori
aceste pierderi crede autorul nu au in- s-a schimbat. Autorul considerA cA negustorii
semnat prea mult Intr o vreme cind comuni- maritimi au lost categoria care a obtinut cele
cattile erau atit de dificile. Dimpotriva, cuce- mai marl profituri In cursul veacului at VII-lea.
rirea Egiptului de catre arabi, grinarul de pia Prestigiul for a lost, potrivit pArerii autorului,
atunci at imp eriului, duce la o stimulare A deosebit de mare sub influenta arabilor, unde
activitatii agricultorilor tract si din Anatolia ; comertul si persoana negustorilor se bucurau
pierderea atelierelor de matase din Siria a de o deosebitA consideratie. In plus, a contri-
permis dezvoltarea unor manufacturi similare buit la cresterea prestigiului faptul cA multe
In Constantinopol st In alte orase din Grecia ; provincii au putut supraviqui datoritA marl-
pierderea undelemnului african a grabit tre- narilor, care le-au asigurat aprovizionarea cu
cerea spre un sistem de iluminare mai eficace, arme si alimente. Ridicarea unei not aristo-
cu luminari de cearA, si in folosirea unui sapun cratic funciare a curmat InsA ascensiunea co-
mai bun Mut din grasimi. Orasele maritime, merciantilor maritimi.
al cAror hinterland a fost pierdut de Bizant, Acestea slnt In rezumat principalele idei
au intrat In legaturi comerciale cu vecinii care se desprind din studiul lui R. S. Lopez.
pentru a se putea mentine. Aceasta a dus, Asa cum se vede, autorului II scapA principa-
dupA autor, la o prosperitate economicA la lele schimbAri structurale care au avut loc In
periferia imperiului. Imperiul bizantin In veacul al VII-lea, cu con-
Al treilea factor, care apare mai putin clar, secinte pentru care R. S. Lopez cautA tot felul
este denumit de R. S. Lopez controlul de alto explicatii.
politic. Cu alto cuvinte, orgariele centrale In Colonizarea slava, Inlocuirea munch scla-
none conditii create si -au putut exercita, vului si colonului cu o taranime liberd, organi-
din ce In ce mai greu, autoritatea, astfel Melt zata in obstii, a rezolvat problema crizel
au apArut organe locale cu putere Intinsa : demografice si, o data cu ea, problemele de
exarchii si strategii. Ca urmare a acestui gen aparare si In parte cele fiscale. Exercitarea
de descentralizare", schimbul cu popoarele activitatilor lucrative de catre oameni lib eri,
vecine, limitat In trecut in citeva tirguri de la nu de sclavi, explicA schimbarea mentalitatii
frontierA, s-a extins la toate per-turtle impor- cu privire la consideratia acordatA meseriasilor
tante si punctele de frontierA, adica oriunde si negustorilor. Lichidarea sclavagismului a
acest comert exterior putea fi controlat. dus inevitabil la disparitia mAsurilo r destinate
Aceasta ar fi dus la sufocarea spirltului intre- sA combats efectele crizei orinduirii sclavagiste :
prinzator al negustorilor greet, care s-au vAzut monopolurile de stat, legarea meseriasilor ere-
serviti" acasA cu tot ce aveau nevoie. In ce ditar de corporatia din care fAceau parte etc.
priveste posesiunile indepArtate ale imperiului, Invazia arabilor a restrins activitatea comer-
acestea au capatat libertatea de a-si reglementa ciala pe mare si principalele marturii pe care
singure problema comertului exterior. le foloseste autorul pentru a dovedi dezvoltarea
De o mare Insemnatate pentru mentinerea comertului maritim shit In special loan Mos-
comertului a fost stabilitatea monetarA si, chos" si Viata lui loan Milostivul" amin-
datoritA ei, chiar dacA comertul extern a pier- douli anterioare invaziei arabe. Codul maritim
dut in volum, a cistigat In schimb In expan- nu reflecta, semnele unui progres at comertului
slune geograficA. Baterea monezit de bronz si pe mare si Incearca doar de a-1 adapta noilor
de argint a continuat si In decursul veacului al condign, stabilind riscurile pentru operatiuni
VII lea, este adevArat Intr o cantitate mai res- expuse atitor primejdii.
trinsA, dar In mAsurA suficientA pentru a deser- In cursul expunerii sale, autorul 1ncearca
www.dacoromanica.ro
vi schimbul mArunt. 0 importantA reforms in unele modernizari care tind la preamArirea
23 1NSEMNAR1 BIBLIOGRAFICE 293
puterii economise a S.U.A. Astfel moneda de acest stat trebuie considerat la Inceput mai
our bizantina este comparata cu dolarul, degraba ca un imperiu al Tesalonicului.
care se bazeaza pe fundamentul unel economii In continuare, autorul fixeaza jaloanele
interne prospere". Oare autorul considerA carierei politice a lntemeietorului p.cestui stat,
economie prospers accea In care cea mai mare Mihail Angelos Comnen, si Incearca sA rezolve
parte din venitul populatiei este -absorbita uncle contradictii In ce priveF,te activitatea sa
de un urias buget militar ? Oare milioanele de inainte de a fi devenit conducatorul Epirului.
someri si numeroasele greve vadesc o economic Epirul nu a capatat denumirea de despotat
prospers? Clteva Intrebari la care credem cA decIt dupa 1 230 si Stiernon combate parerile
ar fi_trebuit sA reflecteze autorul mai Inainte istoricilor care s-au ocupat de Epir (Aravan-
de a incerca aceste comparatii si aprecieri. tinos si Nicol); acestia considerau cA Epirul
a devenit despotat curind dupd organizaera
E. Fr. sa ea o formatie politica independentA. In
acest scop, autorul citeaza o serie de marturii
contemporane atft bizantine cIt si occidentale,
care atribuie lui Mihail numai titlul de sebas-
tocrator purtat ti de tatal sAu. Pentru prima
LUCIEN STIERNON, Les origines du despo- 'mil Mihail este numit despot In Cronica Mo-
tat d'Epire, In Revue des etudes byzan- reel, opera terminatA In sfIrsitul veacului al
tines, XVII (1959), p. 90-126. XIV-lea, deci douA veacuri mai tirziu. Expli-
catia acestei erori ar fi cA In Cronica Moreei
Autorul examineazA cauzele care au dus shit proiectate In trecut situatii existente din
la aparitia acestei formatiuni politice in vestul vremea clnd a fost scrisa si clnd efectiv Epirul
Peninsulei Baleanice : cucerirea Constantino- constituia ,un despotat. In consecinta, folo-
polului de catre latini In 1204 si expansiunea sirea In viitor a denumiril de despotatul Epi-
economics a Venetiei urmatd de reactiunea rului, imediat dupa anul 1204. este improprie.
comertului bizantin concentrat In jurul Tesa-
lonicului. Cu alte cuvinte, autorul crede ca E. Fr.
BIBLIOGRAFIE, ARHIVISTICA, MUZEOGRAFIE
Arhiva Magistratului orasului Brapv. Inven- maghiarA, latina si rominA cuprind o perloada
tarul actelor neinregistrate, vol. 1, Buc., de peste un veac, 1657-1763, si grit extrem
1959, II + 444 p., Directia generalA a de interesante prin problemele pe care le ridicA.
Arhivelor Statului. Rezumatele documentelor slut dispuse In
general cronologic. Totusi din loc In loc apar
De un real lobos pentru cercetarea istoriei si uncle exceptii de la aceasta regula. Singura
locale a Imprejurimilor vechiului oral Brasov explicatie ar fi faptul CA aceste acte destul
si a relatiilor sale cu tarile romfne prezinta de putine de altfel s-au aflat In acelasi
cele 1969 documente rezumate In publicatia dosar si se refereau de obicei la probleme ase-
de rata, documente a cAror rezolvare a fost mAnAtoare, de ex. nr. 7, 8, 67, 68, 113, 114,
rezervatA In mod exclusiv judelui primar 115, 439, 462 etc.
al acestui oral. Pia la inventarierea lor, aceste Un grup de documente din ultimile decenii
acte se aflau grupate In 16 pachete nenumero- ale sec. XVII procure amAnunte referitoare
tate considerate de vechii arhivarl sari ca la istoria orasului Brasov In anii rAzboiului
avind o valoare secundarA. Actele originale, austro-turc desfasurat si In sudul Transil-
www.dacoromanica.ro
copille si conceptele scrise in limbile germanA, vaniei ; dupA cum se ;tie atunci (1689) orasul
294 INSEMNARI BiBLIOGRAFitE 24
a suferit un incendiu pustlitor. Ele aratA cum neascA ca : yin, vite si of (cele mai multe acte) ;
urmarea acestor evenimente a fost stabilirea apoi, pie!, porcl, Fier, aramA, pima, tablA,
in mod permanent de trupe de garnizoanA tabac, sare, cal, pietre de ascutit, schimb
austriece In Brasov a aim' conducere obsteascA fAcut pe tale legala dar si prin contrabandA.
trebuia sA le aslgure intreaga asistentA mate - In Owl de o introducere alcatuitA de
rialA. in aceastA vreme incartiruirile, livrarea C. A. Stoide, care scoate in evidentA valoarea
de provizii in mod fortat, dezordinile provocate istorica a informatiilor continute de documen-
de aceste trupe gi abuzurile organelor militare tele rezumate, lucrarea mai cuprinde cite un
an creat greutati de nespus locuitorilor din indite onomastic, toponimic si de lucruri
Brasov. alcatult cu competentA. Lucrarea de fatA
Un alt grup de documente se referA la este un valoros instrument de lucru pentru
relatille populatiel din Brasov cu aceca din cercetatorii istorici.
Tara Birsei. Numarul acestor acte, destul de C. S.
mare se ridica la un procent de 30 % din totalul
tor. Ele procurA importante date asupra dez-
voltarii productiei de marfA si a comerjului, a
agriculturii, a satelor si oraselor din Tara Btr- FRITZ FUNKE, Buchkunde, Leipzig, Otto
sel, a relatillor dintre locuitoril satelor ioba- Harrassowitz, 1959, 310 p. + 20 f. pl. -1-
gesti si conducerea orasului Brasov, frAmin- 3 grafice.
Odle din stnul organizatiilor de breaslA etc.
Un deosebit interes prezintA actele care Lucrarea de bibliologie a lui Fritz Funke,
au in vedere legaturile orasului Brasov cu conceputa ca o sintezA a datelor privitoare
Tara Romtne scA si Moldova. Actele originale Ia istoria cartii si a scrisului, furnizeazA spe-
si conceptele scrisorilor trimise de judetii cialistului, eft si cititorului interesat in aceastA
orasului domnitorilor color doua tad confirms problema, o privire generals asupra disci-
faptul cA aceste legAturi au fost puternice si plinei stiintifice, expusA din punct de vedere
continue. Valoarea documentary a unora din istoric, care se ocupa de carte".
concepte, mai ales acelea de dupa 1721 se ConceputA mai intli ca o simply enumerare
ridicA deoseod la nivelul actelor originale care a datelor acumulate de aceastA stiinta pinA
in anumite conditii s -au pierdut din arhivele astAzi, lucrarea a capAtat mai apoi caracterul
publice din Tara RomfneascA si Moldova. unei expuneri, MA sa procedeze Ia analiza
Actele din acest grup ridicA problema surselor si la o nouA analizA a faptelor. Lucrarea
oierilor btrsani care trecindu-si oile la pasunat s-a axat in principal pe istoria cArtli si a
in sudul si rAsAritul Carpatilor plInA la Dun Are, scrisului In Europa, Cu incursiunile obligatorli
beneficiau de anumite privilegii. Sint de ase- in conexiunile acestei istoril cu etapele parcurse
menea, stirs de natura economics, politicA, de dezvoltarea cArtii in Orient. Utilitatea
sanitarA, militarA etc. firile referitoare la lucrArii se impune, asadar, ea o sintezA izbutita
comert au in vedere pe negustorii brasoveni, a rezultatelor °Minute de bibliologie, care a
armeni, greci dar si pe cei localnici din Tara luat un mare avint In anii din urmA, si ca o
Romtneasca si Moldova ; ele reflectA sprijinul pretioasa lucrare de referinta, clar sistemati-
tot mai mare dat de domnii t Arilor romine zatA. Limitele acestui gen de prezentari se
negustorilor localnici prin limitarea drepturilor pot constata si In cazul de fat.A.
negustorilor veniti de peste hotare. Acest Partea Intl' cuprinde istoria scrisului,
material documentar este util deopotrivA cer- insistind asupra scrierii antice, asupra ipote-
cetAtori/or pentru studierea dezvoltarii econo- zelor privitoare la aparitia alfabetului si a
mice a color trel tAri romine. Sint de retinut un dezvoltAril acestuia in tArile europene. De
mare numar de acte care se referA la schimbul asemenea se expun datele privitoare la mate-
de marfuri dintre Transilvaniawww.dacoromanica.ro
si Tara Romi- rialul folosit (tut, papirus, pergarnent, hirtie)
;I la arta scrierii In antichitate ei epoca feu- este consecinta unui grad de culture existent
dala, parte incheiata cu un Interesant capitol la acea data, ci el insqi a trezit gustul pentru
despre miniature. Urmarind patrunderea In lecture 1i a deschis not domenii scrisului ;i
Europa a hirtiei, lucrarea de o serie de date cititului. Dupe tiparirea operelor vechi s-a
semnificative despre utilizarea acesteia, care, Inceput reproducerea celor contemporane,
desi fusese cunoscuta de copisti, nu a putut fi pentru ca sa se treaca la imprimarea publica-
folosita In cadrul organizarii feudale: In acest tiilor marunte (ca lottliottotla, calendarele,
sens interdictia Imparatului Friedrich Il de manualele de ;coals) gi a cartilor destinate
a se folosi hirtia pentru documente, ca ;I reco- placerii cititului" ; curind tiparul antra in
mandarea regelui normand Roger II de a se slujba noilor idei politice si In fata capacita-
copia actele scrise pe hirtie din nou pe perga- tilor sale revolutionare, apar interdictiile Ii
ment, indicii faptul ca materialele de scris au distrugerile de art'. In timpul Reformei 0t
depins la rindul for de stadiul de organizare a razboiului taranesc german cartea se adap-
al societalii. De aceea hirtia a Post folosita teaza cerintelor, 11i fac aparitia lucrarile In
curent mai tali In Italia, de catre notaril format mic, toile volante, scoase In numeroase
cetatilor, ceea ce explica ft avintul luat de tiraje. Comertul de carts Incepe sa se dezvolte
industria hirtiei In aceasta Ora, care a ramas In tlrguri statornice, ca Leipzig si Frankfurt.
timp Indelungat principala producatoare a Noua arta grafica, tipografia, se defineste,
noului material de scris. Copierea cartilor a capata forme proprii, dar curind, pentru a
depins la rindul ei de difuzare ; avintul luat face fait cererii Incepe sa decade sub raportul
de universitatl ;i de aparatul administrativ Capitolele urmatoare ale lucraril
orasenesc, o data cu aparitia noilor forme eco- lui Fritz Funke Infati;eaza dezvoltarea tipa-
nomice, an determinat sporirea numarului rului european de la Renastere Ora la 1800,
copistilor laid, care, fie organizati In corporatii unde se pomene;te si de istoria tiparului din
(ea acea Corporatie frateasca" tntemeiata Cara noastra , procesul tehnicizarii carpi
de Gerhard Groote In Deventer la 1383), fie si arta moderns a cartii.
individual, au Inceput sa multiplice cartile Partea a treia. este destinata tehnicii tipo-
contra cost. Aceasta munca, organizata In graf ice, pro ducerii hIrtiei ;1 ilustratiei, inchein-
colectiv, in cadrul Garcia fiecare copist multi- du-se cu tehnica It istoricul legaturil.
plica la un moment dat un fragment dintr-o Lucrarea cuprinde la sfir;it o bibliografie
carte, s-a perpetuat i dupe aparitia tiparului. sumara, un indite de nume sl materil, un mic
Pentru bibliofili ca Matei Corvinul au lucrat album de plane reproduclnd ilustratia qi
In Florenta patru copi;ti, tar pentru Cosimo legatura cartii, precum ;i trei grafice, care
de Medicis 45 de copisti an copiat In 22 luni redau sugestiv evolutia alfabetului, procesul
200 Orli. raspindirii hirtiei din China in Europa ;i pro-
Partea a doua desclie descoperirea tiparu- cedeele de producere a hirtiei.
lui, cu date bogate privitoare la viata ;i opera Desigur ca se face simtita lipsa datelor
lui Gutenberg, precum ei rasptndirea acestuia privitoare la avintul luat de productia cartii
in tarile europene. In capitolul privitor la dez- in anii din urma ;1 anume in tarile socialiste,
voltarea tiparului german in timpul Rena;terii In care s-a lichidat analfabetismul ;I se duce
;I pina in vremea clasicismului, se insists o politica sistematica de difuzare a culturii in
asupra legaturii dintre umanism el descoperirea masc. Aceste date ar fi procurat o imagine
tiparului, aparitia acestuia flind la rindul sau concludenta a felului In care inventia tiparului,
conexata de zorile capitalismulul. De aceea factor hotaritor In progresul culturii, gi-a
tiparul se dezvolta In ()rale, cartea luta In dat roadele sale depline In 'Arlie In care cul-
concurenta cu manuscrisul ;i devine curind o tura apartine poporului.
marfa. Se subliniaza faptul ca dace tiparul a In paragraful consacrat tiparului romtnesc
putut tmplini mai bine cererea de 041, el nu Be mentioneaza citeva date principale ale
www.dacoromanica.ro
istorlei tiparului In Cara noastra (Macarie, autorul prezintA sugestiv ;i cuprinzdtor prin-
Coresi, Petru Movild, Bib lia lui Serban) ;I cipal le construcili ale cetatii In ordinea for
uncle caractere principale ale producpei tipo- topograficd. Se valorifica fn aceasta descriere
grafice romlnesti : rolul situ In sus( inerea p opoa- numeroasele monumente recent descoperite,
relor asuprite de jugul otoman, puternica tia- mai ales acelea din ultima etapd de vietuire
ditie manuscrisd, care merge pind in sec. XVIII a cetatii, sec. IV VII e.n. In legenda foto-
precum ;i caracterul de privilegiu clerical", grafiilor, era necesard datarea tuturor monu-
pastrat de tipografie Oita in sec. XIX. Trebuie mentelor sau fragmentelor arhitectonice pre-
precizat, Irma cd, pe de o parte, traditia ma- zentate. De asemenea, tinind seama de sco-
nuscrisii nu se opre;te In sec. XVIII, ci se pul cartii, se impunea o harts a litoralului,
continua ;l in sec. XIX, In timpul cdruia apar, pentru localizarea monumentului In raport
de exemplu, numeroase traduceri din lite- cu centrele urbane de azi, si cu citeva oraie
ratura universald, care n-au vitzut lumina tipa- entice. Harta reprezentind comparativ volu-
rului s-au transmis In copii ; pe de and parte mul sapaturilor arheologice fn trecut ;I In
este indicat a denumi privilegiul ca fiind regimul de democratie populard, era mai
domnesc", In cadrul cdruia s-a perpetuat sugestiva In culori. De asemenea, pentru tm-
o literaturd de cuprins, In mare parte, bise- plinirea scopului didactic, planul cetatii c11
rIceascd. Dar, In aceasta privintd, se impune monumentele, trebuia prezentat, pe etape,
o nuantare mai bogatd, Intrucit un rol deobit tot In culori.
1-au avut iniPatorii" sau mecenatii, care au
determinat aparitia anumitor lucrdri. In cazul C. N .
lui Coresi, Insa, nu se poate vorbi de un privi-
legiu, Intruclt tipografia sa are caracterul
unei Intreprinderi proprii, sprijinitd de un
mecenat, fie el jude al Brasovului, fie domn al
Tarii Rominelti, In care se fdceau traduceri Accademie e biblioteche d' Italia, Roma,
si se luau initiative care rupeau traditia (ceea nr. 1- 4/1958.
ce explicit slaba difuzare a tipdriturilor romt-
ne;ti ale lui Coresi fri tarile romine;ti). Revista de biblioteconomie editata de Direc-
Cu limitele ipuse de autorul situ, Biblio- tia Generals a Academiilor ;I Bibliotecilor
logia" lui Fritz Funke este o lucrare ulna de este un buletin bimestrial care publics In
referintd, Intemeiatit pe o bogatie apreciabild prima parte note ;I comunicitri cu caracter
de material. strict local, iar In partea a doua In formafit
A. D. asupra activitatii stiintifice din cadrul acade-
miilor si bibliotecilor din Italia, asupra dife-
ritelor aniversdri, congrese, conferinte, expo-
zitii Internationale de cart! ; Cronica biblio-
EM. CONDURACHI, Histria, Bucure; ti, tecilor italiene, Bibliogral ie, semnalitri de not
E.S.P.L.A., 1960, 30 p. + 33 fig. + 2 pl, periodice italiene ;I stiAine, precum ;I note
de documentare speciald. Din abundenta ;i
Adrestndu-se- unor mase largi, colectia varietatea materialului inclus In partea a doua
Monumentele patriei noastre" urmitrelte sit a acestei reviste, desprindem pe cel care ilus-
facd cunoscute marile valori culturale ale tarii, treaza situatia bibliotecilor In _mai mica
fntre care se Inscriu vestigiile arhitectonice ale masurd a muzeelor inaugurate sau In curs
vestitului ora; pontic Histria. Dupd o suc- de deschidere In anul 1958, In orasele de pro-
cinta prezentare a cercetarilor arheologice vincie ale Italiei. Infiintarea bibliotecilor,
;1 a principalelor etape din istoria zbuciumatit muzeelor, expozitillor, ciclurilor de conferinte
timp de douitsprezece veacuri a marelui cm, sustinute de personalitati ;tlintifice, tinde
www.dacoromanica.ro
spre dezvoltarea posibilitatilor intelectuale din sudul ROiei iar raza de actiune se va ex-
ale oamenilor muncii italieni. tinde atit asupra provinciei Marche In lntre-
La Parma, In Galeriile Bibliotecii Palatine, gime, cft si pe coasta adriatich. La Genova, In
a fost redeschis Muzeul Bodoni, vechi centru palatul academiei, a fost deschisa, dupa o
de studii tipografice infiintat cu prilejul shr- intrerupere de 15 ani, Biblioteca Berio, cu vn
batoririi centenarului lui Giambattista Bodoni fond de circa doua milioane volume dis-
vestit tipograf italian. Materialul, dispersat tribuite In mai multe centre. Biblioteca lazes-
in timpul bombardamentelor din 1940-1945, trata cu colectii de valoare, fun ctioneaza duph
a fost colectionat si clasificat in noul muzeu, cele mai moderne sisteme de clasificare. Pro -
facind astfel ca Parma sA devinh unul din venitA din donatii particulare, biblioteca are
centrele importante din Europa In ceea ce o said rezervata exclusiv operei lui Dante
priveste istoria tipografiei. In muzeu, p'e linga impreuna cu coinentatorii si criticii respectivi,
instrumentele de lucru specifice acestui mes- opt pretioase incunabule, 28 editii din cin-
tesug, se afla biblioteca, alcatuita din valo- quecento si trei din seicento. Pe ling numeroa-
roase editii poliglote, care a servit la docu- sele opere remarcablie, biblioteca mai tontine
mentarea bibliografica a eruditului tipograf. asa-zisele comori" reprezentate prin 1 500
Comitetul de organizare intentioneaza sh des- manuscrise, 30 codici referitoare la istoria
chidA o scoala de arte grafice, sA editeze o orasului Genova, o biblie din anul 1200, carti
revista si sh organizeze expozitii periodice. religioase din secolul XV, ornate cu pretioase
In felul acesta muzeul va putea deveni un miniaturi precum si diferite editii rare. Impor-
important centru de documentare. tantA pentru cunoasterea istoriei culturii sici-
Printre bibliotecile amenajate in scopul liene este Biblioteca Nalionald din Palermo.
cercetarilor stiintifice, mentionam Biblioteca La Torino, Biblioteca publicd distrush In timpul
Medicea Laurenziana din Florenta, prove- bombardamentelor, urmeazA sh fie reconstru-
nith din diferite donatii, printre care bogate itA sa beneficieze de un fond de circa cinci
si interesante culegeri de codice, manuscrise, milioane volume.
documente, incunabule referitoare la antichita- 0 alts categoric o constituie bibliotecile
tea latinh, clasicii literaturii italiene, lucrAri de populariaare. Actiunea aceasta de difuzare
de istoiie etc. Biblioteca del Monumento Na- a culturii italiene In rindurile oamenilor
*nate di S. Giuslina din Padova, fondata muncii, se desfAsoarA mai intens In sudul
In secolul VIII, reconstruith In secolul XVII Italiei acolo unde conditiile de viata sInt cu
de arhitectul flamand Michele Bertens, tnchisa mult mai aspre. Barletta, Canossa, Miner-
si dispersata In 1806, este reconstruita In vino, Spinazzola, Terlizzi, Corato, Andria si
1944, iar in 1958 complet renovath, pune la alte multe orase mai pufin cunoscute, se bucura
Indemina cititorilor editii rare si numeroase astazi de biblioteci In aer liber, volante, si
stampe pretioase. Biblioteca din Osimo (prov. de Imprumut. Biblioteca din Capri este mult
Marche), care dateaza din a doua jumatate a apreciata de localnici, precum si de straini,
secolului XVII, tontine aproximativ 44 000 pentru varietatea cartilor, urmInd sh aprovi-
de volume, e fn continua dezvoltare si siste- zioneze provincia Calabria si Campania. Bi-
matizare, incadrIndu-se astfel printre biblio- blioteca pentru toil din Liguria, este importanta
tecile moderne ale Italiei. La Bari a fost inau- pentru specificul fondului sAu mai mult istoric.
gurate; Biblioteca publicd, provenita din biblio- Alte asemenea biblioteci s-au deschis si In
teca consortiala si din contributia statului. orasele de nord ale Italiei, Genova, Verona,
Bogatia si varietatea materialelor ilustreaza Milano, unde Biblioteca Lorenlaggio, care
perioadele importante din istoria poporului corespun de exigentelor moderne, numara
italian (Risorgimento etc.), precum si dezvol- peste opt mil de volume de clasici italieni si
tarea economics, socials si culturala a regiunii straini, chili din sectorul stiintelor sociale, a
respective. Este printre putinele biblioteci tehnicii, medicinei etc., precuin Yi un aprecia-
www.dacoromanica.ro
.O -0. 3(31
bil num5r de periodice. La Florenta (Bib lio rate, In anul 1958, biblioteci specializate In
(era Riccardiana), Milano (Biblioteca civica), literaturd i muzicologie.
si Modena (Biblioleca Es tense) au fost inaugu- A. I.
Rubrica Insemnari bibliograf ice" a fost Intocmita de : Gr. Chirita, Al. Gonta, V. As-
proiu, Maia Tudor, Radu Popa, N. Camariano , A. Constantinescu, S. Columbeanu, Gh. Crony,
E. Frances, C. Serban, Al. Dutu, Corina Nicolescu, Ana loathim.
www.dacoromanica.ro
COAEPIRAHVIE
CTATH
COPOHAJ1ETHE BCE0B111En 3ABACTOBHIT 1920 r. CTp-
1{. MOHAHY, Bceo 5mm aiGacTonna 1920 r. a Pymsnnin ' 5

14. OIIPH, Pa5oliee g-mmenne B nopTax Pymmum B nepnogc npegmecTsyloaknit
nceo6tnett Ba6acTonne 1920 r. 45
fi
A. BI4AHY, Ilponegenne B ?1{11311b Hygyn-Hatinapgncnitcnoro goronopa, xacaionle-

roux Monganun n Baaaxnn (1775-1783) 71
3AMETHH H COOBIREHI4f1
r. HOHECHY, Home gaiinue o come AHIIII IlnaTecxy 105
C. .f1H1c0B1411, Howie goitymenTLI o Tygope Bnagnmnpecny 121
M. XOJIBAH, Jhunenne nnagennn n cyge6mae nponeccu B IXanere BO BpemeHa
AlDityfiCROil gllilaCTIIII 147
MYCTACIA MEXMET, H Bonpocy o6 OTH01001111FIX Mongannw c OTTOMaHCHOti 14M-
nepneit no import nonomme XV nem 165
.JI. gEMEHH, Bnegenne geBFITIIHIJ B Tpancnabsannn (ft Bonpocy o nenoTopux
o6mecTnenno-anonomntiecnnx npegnomuntax BOCCIAIINFI B B061,1J1110) . . . 179
B011POCIDI R CBH3H C TPAHTATOM IICTOPHFI PYMBIHHH"

ToccTanne, pynonohnmoe TygopoM Bnagnmnpecity 191
HAYTIHAFI IRH3Hb
nmnoanym B gem, 700-neTnero marnen namnTnnita teogannnoro ncitycema
Bonana H. P. Boarapnn (.7.1limeg5anecxy) 199
SOMMAIRE
ETUDES
40 ANNEES DEPUIS LA GREVE GENERALE DE 1920
Page
C. MOCANU, La greve generale de 1920 en Roumanie 5
I. M. OPREA, Le monvement ouvrier des ports roumains dans la periode precedant
la greve generale .de 1920 45
*
AL. VIANU, L'application du traite de Koutchouk-Kainardji concernant la Moldavie
et la Valachie (1775-1783) 71
www.dacoromanica.ro
300
NOTES ET COMMUNICATIONS
GH. IONESCU, Nouvelles donnees sur la famille d'Ana Ipatesco 105.
S. IANCOVICI, Documents inedits relatifs a Tudor Vladimiresco 121
M. HOLBAN, Depossessions et jugements dans le Hateg au temps des Angevins . . 147
MUSTAFA A. MEHMET, Des rapports de la Moldavie avec I'Empire Ottoman au tours
de la seconde moitie du XVe siècle 16
L. DEMgNY, L'introduction de la Nona en Transylvanie (Au sujet des premisses
sociales-economiques de la revolte de Bobtlna) 179-
LES PROBIXMES DU TRATTE D'alISTO IRE DE LA ROUMANIE

4 * 4 La revolte dirigee par Tudor Vladimiresco 191
LA VIE SCIENTIF I QUE

Symposion a l'occasion du 700e anniversaire du monument d'art feodal de Boiana
(R. P. de Bulgarie) (Livia tefanescu) 199.
www.dacoromanica.ro
LUCRARI APARUTE IN EDITURA ACADEAIIEI R.P.R.
NOUVELLES ETUDES D'IlISTOIRE
DIN SUMAR
E. COMSA, Nouvelles donnees relatives a revolution des civilisations neolithiques sur le

territoire de in Roumanie.
VL. DUMITRESCU, Quelques observations au sujet des civilisations danubiennes des champs
d'urnes de rage du bronze.
K. HOREDT, Siebenburgen und Mykend.
D. M. PIPPIDI, Sur les relations politiques des cites grecques de la cote occidentale de l'Euxin
a repoque hellenistique.
H. DAICOVICIU, Le monument-calendrier des Daces de Sarmizegetusa.
I. STOIAN, Nouvelles informations au sujet du gouvernemcnt d'Ovinius Tertullus en Mesie
Inferieure.
EM. CONDURACHI, Un probleme d'Etat an IVe siècle : Les deletions.
C. DAICOVICIU, E. PETROVICI und GH. STEFAN, Zur Frage der Entstehung der rumii-
nischen Sprache und des rumAnischcn Volkes.
ST. PASCU, Die mittelalterlichen Dorfsiedlungen in Siebenbilrgen (bis 1400).
L. DEMENY, Untersuchung der bedeutendsten Urkunden Ober den Aufstand von Bobtlna.
IB. T. CIMPINA, I Les hides mattresses de la politique d'Etienne le Grand.
FR. PALL, La structure sociale de la France d'apres le traite de droit Modal de Beaumanoir.
R. MANOLESCU, Le role commercial de la ville de Brasov dans le sud-est de l'Europe an
XVI(' siècle.
D. MIOC, H. CHIRCA et ST. STEFANESCU, L'evolution de la rente feodale en Valachie
et en Moldavie du XIV, an XVIle sieele.
M. BERZA, Die Schwankungen in der Ausbeutung der Walachei durch die tilrltische Pforte
im XVIXVIII. Jh.
E. STINESCU, Essai sur revolution de la pens& politique roumaine dans la litterature histo-
rique du moyen age.
Continuarea prezentultti sumar In numarul viitor al revistei noaslre.
www.dacoromanica.ro
e.
I N TR B PR I ND B RE A
OLIGRAFICA nr. 2
BIICUR ES T I
www.dacoromanica.ro
Lei 8.

Studii, 13, Nr. 5, 1960

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studii, 13, Nr. 5, 1960

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE

SECTIA DE TIINTE ISTORICE SI INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCUREVI

studii REVISTA De I STO RI E

IN PERIOADA PREMERGATOARE GREVEI GENERALE DIN

APLICAREA TRATATULUI DE LA-RtICICK ' KAINARGI CU

DATE NOI IN LEGATURA CU FAMILIA ANEI IPATESCU

UNELE DOCUMENT]: INEDITF. DESPRE TUDOR VLADIMI- I,

DEPOSEDARI SI JUDECA'j .:IN HATEG PE VREMEA ANGE-

DIN RAPORTURILE MOLDOVEI CU IMPERIUL OTOMAN

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

COLEGIUL .DE REDACTIE

Acad. P. CONSTANTINESCII-IA$I (directorul Colegiului

Redactia : Bucure§ti, B-dul Generalissimul Stalin nr. 1

AL. 1 IANU, Aplicarca tratatului de in Kilda Kainargi cu privire la Moldova $i Tara

REVI STA REVISTELOR

INSEMNARI B 1131., 10 GRAF ICE

GREVA GENERALA DIN 1920 DIN ROMINIA

Greva generall, organizata §i condusa de partidul proletariatului,

unei grave generale Intruchipindu-se In strinsa legatura cele trei laturi

mils*. Proletarii tuturor popoarelor din acest imperiu -al asupririi si al

O denaturare flagranta a realitatii despre greva generald s-a facut

1 Hie Moscovici, Probleme actuate ale miscdrii socialiste, Buc. (1921).

Dui)/ L3 August 1944, istoricii din patria noastrA au elaborat In

in ajutorul celor ce studiazg istoria P.M.R." 1. Mentiuni despre greva

Cauzele care au dus la greva generall din 1920 au actionat in con

Uriase mitinguri, demonstratii, Breve, rIscoale, revolutii, puternice

haos si sova'ia15,..." 1. Muncitorimea a fost lipsitA in acest an de mari

i Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului de pe MO C.C. al P.M.R., fondul

pe intreaga tarn 1 pentru apgrarea revendicgrilor si libertatilor democra-

conditiile clnd masele, insufletite §i indrumate de m mbrii

Respectarea dreptului de asociatie, recunoasterea delegatilor gi

de pildA eliberarea conducgtorilor (comunisti) intemnitati, demobilizarea

a faptului ca, intreaga muncitorime avertiza guvernul burghezo-mosieresc,

s MArturii reproduse de M. Roller, op. cit., p. 100.

rea mobilizgrii tuturor la luptA, an fost strinse fonduri 1; s-au rIspindit

urmg. Ca si atunci spunea vorbitorul nici memoriul trimis de munci-

posibilI reprimarea singeroasa a grevei de cgtre &Maul Averescu, aflat In

rile respective, au parasit masinile si serviciul" 5. La ora 19 nici un mecanic

s-a declarat greva la Navigatia Fluviala Rom Ina'. Cu Incepere de la 19

mai ales In Bucure,ti, Cluj, Ploe§ti, Timi§oara, Simeria, Pa§cani, Bra§ov.

1 Loc. cit., fila 54.

din Cimpina 1, Salina Sldnic2 etc. Un participant la evenimente relata

datorit5, nevoilor materiale ale muncitorilor de aici. In ziva de 21, in orasul

21 octombrie, clnd aid a izbucnit greva, coloniile forestiere au fost ocupate

Imediat, sub semngtura regelui, guvernul a introdus in capital& starea do

1 Arhiva centrala a Inst. de istorie a partidului de pc ling C.C. al P.M.R., dos: r

Veche 1, la 23 octombrie a izbucnit greva la unele fabrici de pe Valea Tro-

an incercat sa manifesteze'pe stradg. In alte locuri, mai ales la C.F.R.,

Astfel, dupa 28 octombrie, citeva zile, la C.F.R. a lucrat Inca un

8-a publicat un apel care muncitorii forestieri care nu se prezentasern la

1 Studii $i relerate prioind istoria Romtniei, partea a II-a, p. 1659.

In multe locuri muncitorii au continuat 81 fac5, grev5, pasiva, adic5,,

1 Socialismul" din 4 noiembrie 1920.

metalurgi§tii 1, adica toemai deta§amentele hotaritoare ale proletaria-

Greva generala din 1920 a avut un puternic caracter politic. Ea a

comuniste, Alecu Constantinescu, in raportul mentionat a fost o

1 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului de pe ling C.C. al P.M.R., fond 1,

niste date la iveala cu ocazia procesului grevei generale din Bucu-

Greva generalg, din octombrie 1920 a fort o scoarg, plin'a de invap,-

tinua, cu amploare, greva. In timpul grevei generale s-a dezvaluit deplin

activitatii grupurilor comuniste, se scrie : Trebuie sa facem o legatura

organizat in anii grei ai ilegalita'tii lupta proletariatului, a maselor

BCEOBIAAFI 3ABACTOBEA 1920 roAA B PYMbIHI4H