IOAN RUSSU SIRIANU.

IOBAGIA
VOLUMUT___ I.

-
PANA LA FINEA SECOLULUI XV.

U sx A.. I :

1 SUB VIZIRI, II STEFAN CEL SFANT, III REGII DIN FAMILIA LUI
ARPAD, IV OLIGARHIA, V BULA DE AUR, VI ORA$E SI
COMITATE, VII DINASTIILE STRA1NE $1 OLIGARI-111,
VIII CNEJII $1 VOIVOZI1 ROMANI, IX INTAIA RAS-
COALA TARANEASCA, X UNELTIR1LE OLI GAR-
0 r, OR, XI INFLUINTA HUSIT1LGR, XII JOAN
V1NUL, XIII MATEIU CORVINUL, XIV
- MUNICINULUI - ECADENTA, XV 1NCHEIARE.

ARAD, 1908.
TIPARUL TIPOGRAFIEI DIECEZANE GR. OR. ROMANE.

www.digibuc.ro
 Sumar,
Pag.
Prefata. 7

Introducere. 9

I. Sub vIziri. Viata nomadä. iZelittiuni cu statele vecine.

Sclavi. Cre§tinizarea. Jupani. Chenezate. LegAtura
cu Bizantul . . . . 17

H. Stefan cel Sfânt. Legaturi cu apusul. I§pani, comi-

tate, comesi, iobagi, liberi. Carte de legi, Cona-
curile dela Roma, Ravenna §i Constantinopol.
Pentru viata familiarà. Propagarea cre§tinizmului.
Influenta bisericei. Feudalizm. Banii. . . . 34
Ill. Regii din familia lui Arpad. Relatiuni cu Bizantul.
Probe le de foc §i apà. Colonizäri. Dijma. Dreptul
limbei materne a hospesilor. Maghiarizarea. . 60
IV. Oligarhia.Diferentiarea tot mai mare In caste. Si-
nodul dela Buda §i hotdrârile aduse. Nesocotirea
poruncilor regale. Papa ajutând pe ceice se ridia
Impotriva regelui Ladislau Cumanu. Registru
(protocolul) dela Oradia-Mare. Judecäti la mor-
mântul S-tului Ladislau. Procesele pentru avere.
Lupte pentru a scapà de sclavagiu. Populatia
tärii. Rivalitäti intre prelati. Interventia S-tului
scaun. Românii. Viata lor autonoma. . 115

V. Bula de aur. Terra Blacorum". Herman Salza. Ro-

bota. Autonomia ora§elor. . . 136
1*

www.digibuc.ro
4

Pag.
VI. Orase si comitate. Mortarium. So Res. Dreptul de
mutare. Urbariale. Censul. Bresle . . . 166
VII. Dinastiile sträine si oligarhii. Ocrotirea tdranilor.
Lucrum camerae". Contribuabili. Desfiintarea pro-
bei cu foc si cu apd. Zeciuiala. Relatiuni cu
Muntenia. . 225
VIII. Cnejii si voivozii români. Chartularium. Cnejii
români. Românii si capitlul dela Oradia. Schis-
matici ! Lovitura datd de Ludovic cel mare. Sub
Sigismund. Românii in organizarea militard. De-
cretul de egalitate dela 1397. MAsuri esceptio-
nale contra românilor. Sub Mateiu. Plângerile no-
bililor unguri si sasi. Drepturile cnejilor. Cnejii
si voivozii in Ardeal si Banat. Districtus olaches".
Boeria, of iciu. Jus valachie". Natura mosiilor
boeresti. Inceputurile de organizare in Banat. De-
cretul lui Ladislau V (Postumul). PArerile isto-
riografilor maghiari sl românl. Dovezile invocate
de profesorul I. Bogdan. . 269
IX. IntAia räscoalä täraneascá. Cauzele. Lépes György.
Invoiala dela C. Mändstur. Uniunea celor trei
natiuni. . . . . . . . . 293
X. Uneltirile oligarhilor. Aliantd cu Habsburgii. Resvrätiri 311
Xl. lnfluinta husitilor. Feudalii ingrijorati. Portalis mi-
litia" . . . . . . . . . 331
XII. loan Corvinul. Sub Albert. Sub Wladislav. Inte-
regnum. Guvernator. Zideste Timisoara. Grija sa
pentru popor . . . . . . . 342
XIII. Mateiu Corvinul. Alegerea sa de rege. Supdrarea
oligarhilor. Arestarea lui Szilágyi. Dieta dela Se-
ghedin. Suspendarea dreptului de liberä mutare.
Dieta dela Tolna. Incoronarea. Primul decret. Re-
forma financiard. Conjuratia oligarhd. Infrângerea
acestora la Cluj (1467). Dezastrul lui Mateiu la

www.digibuc.ro
 5

Pag.
Baia. Legea dela 1468. Oligarhii forteazA privi-
legii. Dare extraordinarA. Ala conspiratie (1471).
Umilirea regelui. Dieta dela Buda (1472) Dieta
lungA. RAspunsul la Mesagiu. Art. 39 dela 1486.
Libera mutare a iobagilor. Alte Inlesniri. Tab la
regeascA. Relatiuni economice. Institutiuni create
de Mateiu . . . . . . . . 365
XIV. Decadenta. Lovitura datA constittitiunei. PAcAlirea
exreginei Beatrix. Reducerile drepturilor suverane.
Starea iobagilor. Dieta dela 1494. Refuzul oligar-
hiilor de a plAti dare. Teama de Habsburgi §i
ingrAdiri. . . . . . . . . 395
XV. Incheiere. 408

www.digibuc.ro
 erefajci.
lobeigia insemna, sub tritillul rege ungar, a fi sub scutul
Coroanei si a beneficid de toate libe rtà file. Incurând tusd,
cetdrenii Çárii ajung sci fie tnipcirlifi In clase : pe d'oparte no-
bilimea, pe de altd parte iobeigimea. Cea dintái cu insemnate
privilegii, ceastalaltd purtând toate sarcinele. $i in mdsurd ce
nobilimea ajunge asigure tot mai multe drepturi, iar In
urmd sd se diferenfieze in nobilime tnaltd, aristocrafie (ba-
roni) $i In nobilime de rand, clasa de jos are de indurat
tot mai mult i tn lard sunt nu numai iobagi legati de glie,
ci o tumid de sclavi cari ajung sci fie marfa de cdpetenie tn
tlirgurile mari ale (dru ci in strdindtate.
In cele ce urmeazd vom arátá cum din cetätenii liberi,
din iobagii primului rege ungar, unii ajung sd aibd puterea
feudald, iar alfii sunt o massä de exploatat.
Bine triples, toate acestea s'au ajuns prin främânteirr
adesea violente i prin lupte desnächijduite, purtate parte de
regi contra oligarhilor, parte de aristocrafie tmpotriva micei
nobilimi i in cele din urnid intre intreaga clasd privilegiatd
tntre iobeigirnea apdsatd.
Vom tratd, dar, tot ce std in legerturd cu marea prefa-
cere, cu sclzimbdrile dese ci adesea radicale ce s'au operat In
viata de stat a patriei noastre, scofând in relief indeosebi
momentele in cari am jucat rol noi românii.
Materialul ce tratdm l'am impdtfit in urmeitoarele capitluri :
I. Sub viziri,
II. Stefan cel sfânt,
Regii din familia lui Arpad,
IV. Oligarhia,
V. Bula de aur,
VI. Orap i comitate,
Dinastiile strdine ci oligarhii,

www.digibuc.ro
8

VIII. Cnejii 0 voivozii români,

IX. Intl Ha rdscoalci tärdneascd,
X. Uneltirile oligarhilor,
XI. Influinta husitilor,
XII. loan Corvinul,
XIII. Mateiu Corvinul,
XIV. Decadenta,
XV. Incheiare.
Intru dovedirea celor sustinute, m'am spriginit indeosebi
pe isvoare maghiare, documente i scrieri necontestate, ax cd
oriait de nepläcute constatdri s'ar face cu privire la caracterul
genuin al ungurilor veniti din Azia, sci fiu la addpost de pri-
gonirile procurorului, a cdrui urgie a trebuit s'o indur de
altfel 0 pentru Romdnii din statul ungar", ccind de tem-
nip' am scdpat numai gratie faptului, cd am putut sci md
provoc la isvoare oficiale.
Amintesc aceasta pentru a fixa o stare de lucruri carac-
teristicci pentru scriitorii dela noi : ccfrtile romilne0i de continut
istoric scrise in Romtinia sunt prohibite in Ungaria, iar ccInd
vre-unul dintre noi, cei d'aici, scrie chiar despre cele mai ne-
vinovate chestiuni, da intill ochi nu cu vre-o critica serioasd,
obiectivci ori binevoitoare, ci cu procurorul.
Am cdutat apoi nu sd ingrcirncidesc citatiuni dela autori
de toate categoriile, ci dela mai putini, dar necontestati.
Observ, In fine, cd volumul acesta trateazd chestia io-
bdgiei pânci la stdrOtul veacului XV. Alte cloud volume vor
tratd chestia pcind la 1848, panel la 0ergerea iobagiei, a
zice, dacci prezentul nu ne-ar dezminti adesea cu intampldri
cari s'ar fi potrivit de minune i in viata feudalci din trecut.
Arad, Decemvrie 1907.
Autorul.

www.digibuc.ro
 Introducere.
Tratdm in urmAtoarele pagini intaia epocd din viata de
stat a Ungariei. Indepärtatä fiind, e si cea mai greu de clari-
ficat. E vorba adicd si de chestiuni asupra cdrora istoriografii
cei mai competenti discutä MO si unii le prezintd drept
fapte petrecute, altii sustin cd sunt legende WA nici o va-
loare istoricd.
Cert este insä, cd la venirea lor in tam asta, ungurii
au gdsit aici popoare organizate, viatd de stat apusean,
orase si sate bine inheiate; cert este cd ei la inceput s'au
märginit sä pund la contributie in primnl rand statele vecine
si chiar indepdrtate, si viatd de popor alcdtuitor de stat au
inceput sA ducA numai dupAce strAindtatea se aliazd impotriva
lor si cu puterea armatei pune capät espeditiunilor de jaf
si incendiu. Popoarele d'acasä le euceresc nu dinteo lovi-
turd, ci cu unele se impacd, pe altele le exploteazd crud si
dela unele invatd.
Cultura pArnantului, de pildä, abea tarziu o practicA si
firea lor nu si-o desbracd multd vreme, chiar dupA contactul
cu apusul, dupd munca incordatd a unor regi call aduse-
sera in tard misionari, mdiestri si artisti.
In mijlocul frArnantdrilor cari zguduiau tam si a rds-
boaielor civile cari puneau in discutie existenta statului, io-
bägia se mentine mereu la ordinea zilei. Dacd regele este
neajutorat ori in stramtoare fie din cauza evenimentelor interne,
fie din cauza prirriejdiilor externe, oligarhii storc concesiuni
pe socoteala iobagilor ; conspird chiar impotriva regelui : ea
ucide rege (ix Carol cel mic), aresteazd rege (pe Sigismund)
si chiar p'un rege puternic cum a fost Mateiu, in cloud
randuri cearcä sd-1 inläture de pe tron.

www.digibuc.ro
 10

lar dacA au fost regi si vremuri cand s'au putut aduce-

legi favorabile iobAgimei, nu s'a gäsit putere care sA garan-
teze aplicarea lor si ceeace au ajuns oligarhii fatä chiar de
regii buni si tari, a fost cA i-au silit sä scoatA din vigoare
ori ce mäsurA proprie a pune frau oligarhiei si a ocrotl, fie
cat de putin, pe iobagi.
InvocArn drept märturie scrisele celor maai celebri isto-
riografi maghiari si documente indiscutabile intru a dovedl,
cA Malta aristrocratime, indigenA si imigratA, numai de binele
tdrii nu s'a preocupat vreodatA si dacA norocul nu da tärii
pe Corvinii valahi", desigur cA tam ajungea supusA de
turci cel putin cu o sutä ani mai jute. Chiar cel mai pAcAtos
rege s'a simtit indemnat sA poarte lupte impotriva aristocra-
timei inalte, vitioasä si criminalA !
Intreaga epocA ce tratdm nici nu-i de cat o continuA
luptä a feudalilor pentru a'si asigura cat mai largi drepturi,
chiar dreptul de a se reisada hnpotriva regelui §i sA scape de
odce indatorire, punand totul in sarcina micei nobilimi si a
iobagilor.
ViatA de om s'ar putea zice cA au dus iobagii numai
dacA i-am compara cu sclavii, clasa inferioard a tärii, des-
mostenitii cari erau tratati ca animalele. $i dacA a fost o
nenorocire cA in cele din urmä oligarhii au ajuns sA aibA
dreptul de palos, sä judece §i sA execute pe supusii ile pe
proprietAtile lor, a fost cea mai imensä rusine, a o massA
mare a populatiei tärii, sclavii §i asa zisii muncitori nici nu
erau tinuti In evidentä. Stäpanii lor, magnati si nobili de
rand, nu erau datori sA dea nimänui seamä ce fac cu ei...
Puteau sA-i schingiuiascA, sA-i omoare, sA-i vandä in targ.Multd
vreme, ungurii nici n'au avut altA marfA de pus in comerciu, de
cat pe sclavi. Asta si dupA trei secole de viatA europeanä.
- Tinzatad -aristocratii indeosebi la stirbirea puterii si
prerogativelo rregale, interesele coroanei si ale clasei exploa-
tate devin identice. De ate ori se cautA satisfacerea acestor
interese, intotdeauna se loveau insä de zidul tare al feuda-
lilor solidari si capabili sä aducA alt rege In tarA, luptand
pe fatA si timp indelungat impotriva ordinei legale din patrie.

www.digibuc.ro
 11

Dad ar fi fAcut i iobagii revolujiuni de ate ori erau loviji prin

vre-o lege, cum fAceau aristocrajii nemuljumiji de vre-o mA-
surA i doritori de vre-qn privilegiu oarecare, praf se alegea
din statul ungar.
Lupta dintre oligarhi i regi a grAbit, dupA cum vorn
vedeA, infiinjarea oraselor regale, in cari au imigrat muljime
de sträini, dandu-li-se privilegii insemnate ; dupA retragerea
tAtarilor mai ales, s'au zidit cetaji numeroasP, in interiorul
cArora s'a desvoltat viajd oräseneascA : comerciu i industrie
Orasele acestea aveau apoi autonomie largA i iobagi proprii.
Sträinii cari le fondau, au adus din patria lor multe obice-
iuri bune, mai presus de toate o nouA mentalitate : cetä fenii
sei fie stdperni pe soartea lor.
Ei au fost cei dintai cari s'au ridicat impotriva feudalilor
nelegiuiji, nedeschizand portile cetäjii lor de cat inaintea
regelui.
AlAturi de prelaji si stegari, aristocrajia înaltá i nobili
mea de rand, locuitorii oraselor au si ajuns al patrulea ordin
in stat.
Si dupA cum orasele devin cu vremea tot mai libere,
cu prerogative fnsemnate, asa si din comitatele regale se dez-
voltd comitatele nobililor, cu autonomie din ce in ce mai
largä.
Regii ajung astfel sä fie stramtoraji nu numai de aris-
tocrajia inaltä, care in räsboaie merge cu steag propriu, dar
si de asa zisul public al comitatului", de mica nobilime
care s'a Inchegat i intärit intre sanjurile autonorniei i devine
cu vremea cel mai puternic factor in viaja constitujionalA a
statului.
Cate comitate, adesea atAtea regate i potentaji.

In ce ne priveste pe noi romanii, am cAutat chiar cu

dovezi unguresti sA arätärn cA am dus in statul acesta viajd
de autonomie nationald, asa zicand, cu cneji i voivozi cari
erau cApeteniile organizArii noastre najionale. Am arAtat d'a-
semeni, cum istoriografii romani cu aparat stiinjific puternic
au abordat chestia boerilor din Tara FAgArasului si a cne

www.digibuc.ro
12

jilor de pretutindeni, dar mai ales din Banat. Chestia aceasta

Insemnata am tratat-o Insä numai intru cat are legaturä cu
subiectul ce tratez i pentru a scoate la iveala, cd dupd cum
oligarhia a cautat sa supuna tot mai mult pe iobagi, tot ap
puterea de stat a fintit pe d'oparte la despoiarea drepturilor
deosebite ce aveau românii, pe de alta parte la desnationa-
lizarea celor ce pentru a nuli perde slujba §i rang, ori pentru
a ajunge la averi i titluri, Intrau i se contopeau in §irul
nobilimei maghiare. Am alimentat, astfel, clasele maghiare
Inalte in masurä ce numai un popor cu distinse calitäti este
in stare. Corvinii au fost cele mai stralucite figuri ale isto-
riei statului ungar, iar Corvin eroul §i Mateiu cel drept
Intelept, fàrä pereche In istoria tarii, erau romeuzi. si dacd
e mai presus de orice discutie, ea' pentru a infrange tirania
oligarhä, la 1437 s'a varsat sânge românesc pe plaiurile ar-
delene, tot ava e dovedit, cà atât In armata cu care luptá
Intâia oara contra husitilor, cat §i in numeroasele o§tiri cu
ajutorul carora a frânt semiluna, loan Huniade se bizuià pe
bratele tari ale românilor sai. $i in tot cazul, câmpiile ma-
noase dintre Cri§uri, de pe valea Muraplui, Somewrilor §i
Oltului, de iobagii români erau muncite §i multä vlaga ro-
mâneascä s'a säcatuit pentru imbuibarea oligarhilor nesäti4i.
Singura scuza a acestui regim (daca se poate numl
scuza) este ea', inteadevär, n'a facut osebire de nationalitate
când erà vorba de oprimare, ceeace a indemnat pe unii autori,
ca Acsady de pilda, sa afirme ca dupd rascoala dela 1437 oli-
garnii cu adevarat au pustiit pe iobagii unguri aducând In
locul lor români §i inlesnind astfel colonizarea cu
valahi" a Transilvaniei...
In ce stare au ajuns astfel Ins4 tara, se poate judeca
din faptul ea nu odata ea avea doi regi d'otata, incoronati
de acela prelat conspirator, dar nerespectând pe nici unul
dintre cei ale§i ; monedä bateau nu numai regii, ci
§i unii oligarhi. Pentru siguranta sa personald, regele ajunge
sä inscrie in lege dreptul de a chiema o§tire streiinei in fail.
Nimie nu este Insä mai caracteristic In privinta asta de
.cat cazurile urmaloare : la un an deja dupd moartea lui

www.digibuc.ro
 lla

Mateiu, cel mai puternic rege, care stdpanise §i Viena, dom-

nitorul german ajunge sä umileascd pe unguri chiar in ca-
pitala lor, fdcandu-i sà renunte la o stäpanire care fusese
gloria lor §i dictandu-le el conditiile de impdcare... Peste
tot, era o decade*. §i desträbälare enormä. Burgio, dele-'
gatul papei, raporta cd nu mai existä in tard respectul de
legi, nici spiritul de jertfä, ci totul se face §i hotäre§te dint
interese meschine egoiste §i de partid, ava, cA nimic nu mai
poate oprì prdbu§irea statului....
Prdbu§irea de fapt, putem afirma cA s'a §i pornit in-
data dupd moartea lui Mateiu, va sd zicd la sfar§itul vea-
cului XV, cdci pe Wladislav oligarhii nu-1 aleg de cat du-
pd-ce promite cd nu va intreprinde nici o reformd §i va desfi-
inta tot ce Mateiu fäcuse in favorul massei poporului.. Din
ddrile ce s'au strans, regelui n'au dat nimic, ci acesta strange
dare WA* a se fi votat de dietä, ceeace produce revoltä §i
colectorii de dare regali sunt luati la goand §i la bdtaie...
latä caracterizarea epocei de care ne ocupdm,
lar greutatea n'a fost intru a gäsl, ci a cerne mate-
rialul §i a ne mArginì numai la celece apartin strict chestiei ce
ne-am propus sd studiem. Mai este apoi o greutate la mijloc :
chiar in documentele publicate de Fejér, cari pentru istoria
patriei noastre au insemnätatea documentelor Hurmuzaki
pentru Romania, s'a dovedit cd sunt falsificAn i gre§eli
provenite din necunoa§terea limbei latine ori a u§urintei la
copiare.
Astfel chiar in Codicele lui Fejér §i in istoria critic&
alui Katona, fiiiid vorba de testamentul reginei Elisabeta, se
zice cd ea a läsat nuces argenteas", in loc de cruces
argenteas", iar Bartal in al sdu Glossarium" in loc de ser-
bcitoarea S-tului Petru zice catedrd ! Un alt autor fiind vorba
de un ordin prin care se chema la arme contra canes Tar-
taros" a tradus contra ,.Khanilor tatari"...
Peste tot, copiarea §i traducerile decretelor §i diplomelor
adesea sunt atat de defectuoase, incat abea se poate intelege
ce vor sd spund. Cat despre arhivele particulare, ale fami-
liilor de magnati, sunt putine in cari sd nu fie cu grdmada

www.digibuc.ro
14

diplome falsificate... Chiar in scrierile lui Pesty Frigyes sunt

chestii tratate pe baza unor traduceri rele ori falsuri in de-
crete si diplome.
Ceeace a exasperat pe unii invdtati maghiari, mai ales
pe cei tined, asa in cat Ferdinandy a scris o carte intreagd
pentru a dovedl cd Pula de aur nici odatd nu s'a aplicat,
iar Mercse scrieLdespre aceastd mandrie a ungurilor cd ea
nici n'a existat !
Dad afaceri cari ii priveste pe unguri sunt astfel tra-
tate, to poate inchipul oricine 0 decrete si diplome privi-
toare la romani, Cate sunt, au scdpat ca prin urechile acului,
multe vor fi fost distruse, asa cd dacd n'am avea norocul
isvoarelor strdine, dela Vatican mai ales, putin am stl despre
viata noastrd pand in veacul XV.
Mi s'a pArut cu atat mai insemnatd cercetarea asupra
chestiei ioba.giei, cu cat multe din cele intamplate dela re-
stabilirea constitutiunei incoaci numai asa le putem intelege
si explica, dad. ne ddm seama de traditia millenard, care a
fost si este : stApanirea clasei zise conducAtoare asupra mul-
timei. Mentalitatea asta, care a produs atatea zguduiri nu
numai in prima jumdtate a milleniului Ungariei, de care ne
ocupdm, ci Ora la 1848, se mentine si azi.
Mai este apoi o consideratiune : nu toti cdrturarii nostri
pot sd. se. indeletniceascd mai dinadinsul cu cercetdri istorice
nici chiar primind d'a gata ce ne dau istoriografii maghiari.
Cei mai multi 'link adesea cu ceeace au invdtat In
scoalele medii, unde despre neamul nostru romanesc
n'aud decat cuvinte de ocard, iar despre unguri se scrie ca
despre cel mai fenomenal popor. In scoale nu se permit
deck numai manuale scrise in acest spirit, iar manualele
romanesti s'au oprit toate Cate au amintit de poporul roman.
Cat despre viitor, nu ne putem face iluzie : nici odatd nu
se va tipAri manual de scoald in care sd se scrie 6' Huniazii
au fost romani, cA Horea si lancu sunt figuri strAlucite in
istoria neamului romanesc... Dar nu se va scrie, intre altele,
nici adevdrul mdrturisit de toti istoriografii maghiari, cd pe
vremuri cand turcii arnenintau sd cutropeascd tam, primul

www.digibuc.ro
 15

prelat al tdrii (Bakács dela Strigoniu) i primul dignitar civil

(palatinul Báthory) jefuiau tam in dragä voie iar directorul
därilor, episcopul Ernest dela Oradea, ajunge sd fie dovedit
in died cd a furat i scapd de temnità numai plätind amendd
de 400,000 fl.
Nu mai are bietul cArtur roman dela tard de unde sä
vadd adeväratul adevär privitor la trecutul patriei
Rezultatul cercetärilor mai noui räman adicd i ¡titre
unguri putin cunoscute, cdci nu se popularizeazd de cat ceea
ce extaziazd, iar cdrturarii nostri rar pot face studii pe
acest teren. Sd traducd de adreptul vre-o carte ungureascd,
n'are senz pentrucd cele mai multe: dacd sunt scrise pentru
massa mare a cetitorilor, iar nu pentru specia1iti, pe d'o
parte sunt tendentioase, pe de altä parte pot fi apropiate
in original, cdci azi la noi nu mai poate fi cArturar roman
care sd nu stie ungureste.
Am cdutat deci sA prezint aici icoana unei epoci care
des1 e indepärtatd, dar este de interes s'o cunoastem asa
cum a fost, i zugrAvitä nu in culorile unui povestitor, ci
asa cum rezultä din legile ce s'au fäcut pe aceea vreme,
cdci mai ales legile unei täri in trecut ca i in prezent
pot fi criteriu de judecatä asupra clasei conducdtoare si a
spiritului dominant.
Nici nu m'am condus, in cercetärile mele, de cat d'un
singur principiu : cunoasterea adevärului i infätisarea aces-
tuia in toatd goliciunea Noud nu ne este rusine cd. am
suferit atata ca iobagi, cel mult ne induiosazd soartea crudd
a strämosilor. Nu le fie cu supdrare nici heghemonilor de
azi, cand din präfuitele cronici, din documente cu unguresti
subscrieri, facem tabloul vietii strämosilor lor...
Fiat lux!

www.digibuc.ro
 I. Sub viziri.
Contractul c I ' sage. Legendei 0 istorie. Pd-
rerea inväta(ilor maghiari. Viata nomadel.
Sosirea in Panonia. Näväliri in statele vecine.
Ungurii descri0 de contimporani. Viata popoa-
relor din Panonia. Relatiuni cu Bizanful.
Infrâng rea dela Augsburg. jupani. Chine-
zate. Prizonieri, sclavi. Coloni0i. Legeitura
cu apusul. Crep`inizarea. Biserici 0 macistiri.
Contractul de sânge dela Etelköz §i Pusztaszer,
care fusese socotit pâtiä acum drept probä, cd Un-
gurii au avut o bund organizare deja nainte de a
,veni In Europa, e redus azi la adevärata sa valoare
chiar din partea istoriografilor maghiari : e o legenda
färä nici un temei, despre lucruri cari nu s'au in-
tâmplat niciodatä. Nu e prin nimic dovedit, nici nu
e verosimil, cd la venirea lor in Ungaria de azi
cetele conduse de Almos §i apoi de Arpád au avut
organizarea ce ar rezultà din punctele contractului
de sânge dela Pusztaszer, ci acest Inceput al consti-
tutiunei ungare, cum l'au numit, este o näscocire de
necesitate a vremurilor de mai târziu, o tendentä a
notarului anonim ca din numiri existente sä näsco-
ciascd persoane §i intâmpläri vechi".1) Singura lor
1) Marczali : A magyarok a honfoglalás korában, 1. 43
§i 133.
2

www.digibuc.ro
18

organizare se märginea la ceeace spune Anonymus1):

cele seapte semintii si-au ales un sef, pe Almos,
care i-a condus din vechia patrie Etelköz In Pano-
nia si conform obiceiului de p'atunci, sefii si-au slo-
bozit din brat sânge inteun vas comun, drept semn
al sfiateniei jurämântului ce Mceau de a se supune
poruncilor lui Almos si a impsarti frdteste prada.
Ferdinándy sustine, cd textul celor 5 puncte ale con-
tractului din Etelköz, cum l'a scris Anonymul, nu
corespunde faptelor2).
Marczali spune, cd la inceput semintiile ma-
ghiare trdiau inteo aliantd foarte putin strânsä. Asa
se vede, cà nu-i legd d'olaltd vre-o organisare po-
liticä, ba nici legdturd de sânge nu erà intre ei toti".3)
De aceea nici n'au trdit toti impreund, nici n'au
luptat pentru aceeasi cauzd, ci câti se puteau inte-
lege, formau grupe si mergeau sa slugeascd impd-
ratilor din Bizant, cazacilor ori califilor. S'au aliat
mai strâns numai in vederea astigärii unei patrii
definitive. Chiar dupdce au ajuns in Panonia, se-
mintiile s'au despärtit si au träit färd vre-o legaturd
intre dânsele, unele la räsdritul tdrii, altele la apus.
Iar in drumul lor spre patria noud, e dovedit,
nu numai au jefuit popoarele din drum, cum s'a
intâmplat cu rutenii, cari sd-si scape de perire ca.
pitala (Kiew), s'au obligat sa pläteascd asediatorilor
10,000 märci dare, ci o parte dintre popoarele astfel
strâmtorate au fost silite sd se aldture celor plecati
spre cucerirea nouei tari, cum au pätit-o rutenii
1) Al V. cap.
21 Az arany bula, 14.
3) Op cit. p. 54.

www.digibuc.ro
 19

dela Susdal §i Kiew si multi ru§i ; cumanii au

dat lui Almos pe rand dare si 100 copii.1)
Sigur si dovedit este, cd erau un popor nomad,
sälbatic si ca pretutindeni pe unde au trecut, si-au
insemnat calea prin nemaipomenite jafuri.
I' Regio, abatele dela Priim, scrie in cronica sa
despre unguri (la anul 907-908) urmdtoarele:
La anul Domnului 889 poporul maghiar mai
selbatic si mai brutal decât vitele, despre care de
sute de ani nu s'a auzit, nici s'a pomenit, iese din
Scythia... 5i-a pärdsit patria si a plecat sd-si caute
_altd tard... Trdiesc nu ca oamenii, ci ca animalele.
Se zice despre ei cd trdiesc mâncând carne crudd,
beau sânge, inima prizonierilor o taie In bucati si
o folosesc drept doftorie, mild nu cunosc, jalea nu-i
miscd. Pärul si-1 rad, pand la piele. I1atia asta ti-
cdloasd a jefuit nu numai zisele provincii, ci in mare
parte si regatul italian".2)
Tot asa : e stiut, cd la venirea lor In Ungaria
-de azi, au gäsit aici popoare cu vechie organizare,
Aorase infloritoare, cari fäceau comerciu si aveau le-
g-Mull cu apusul mai cult si drumuri umblate, fácute
de romani. Si nu e de presupus, Ca' ungurii si-au
läsat obiceiurile la Vereczke, pe unde au intrat In
Panonia, ci au jefuit si distrus s'aici ce au intâlnit
In cale.
Cum ei ideie n'aveau de vre-o organizare in
intelesul european al cuvântului, ci trdiau de veacuri
nomazi, asezându-si corturile unde gäseau pdsune
bund, mai ales ve tärmurii apelor, ajungänd in Pa-
l) Dömösi kronika, cap. VIII.
2) Vezi Marczali, op. c. 125.
2*

www.digibuc.ro
90

nonia nu s'au preocupat nid sd-si dea seama sait

sà adopte organizarea popoarelor de aici, ci pe rang&
jaful obicinuit i prisonerii de cati aveau nevoie, au
cdutat sd-si asigure pdsune bund i apd.
Beöthy sustine cd au avut dezvoltat simtul de
ocarmuire. Ei formau o tabdrd permanentd, adu-
narea nationald era asa zicand in permanentd, nimic
nu era deci mai natural, deck cd afacerile mai im-
portante le stabileau in comund intelegere".1)
In privinta numkului lor la venire In lard', Pau-
ler zice cä vor fi fost cam 100.000, pandce Deák
F. zice :
Intreg neamul lui Arpad, cu femei i copii,
abia a putut sd fie mai mult de cat un milion. In-
chipuindu-ne ca poporul acesta trdià risipit pe teri-
torul cucerit, e vädit cd orase populate n'a putut sd
formeze" .2)
Horváth Mihaly sustine ca prin venirea ungu-
rilor aici viata ordseneascd, industria, comerciul
chiar agricultura poporului autochton n'a suferit nici
o modificare.3)
Locuitorii bästinasi, pe vremea vizirilor au con-
tinuat deci sä trdiascd sub organizarea proprie. Ce-
tftti orase, ce s'au fdcut dupd chipul celor exis-
i

tenta deja si tot ce s'a realizat in viata lor prin

noui reforme, era desigur mai mult adoptare dela
ceeace vedeau acasd, la popoarele cu cari trdiau alä-
turi. In Pononia inflorise nu numai viata romand
1) A magyar államiság fejlödése, I., 33.
2) A nemzetgazdagság, p. 2.
2) A müipar és kereskedés története az Arpádok alatt,
p. 180.

www.digibuc.ro
 21

ci tot ce au putut produce slavii, §i, se §tie, Carol

cel mare dupd risipirea avarilor intemeiase §i el aici
cloud marcgrafate...
Din organizdrile §i dela popoarele acestea au
Imprumutat ungurii tot ce mai târziu a fdcut ca
ei sd se desbrace de vechiul fel de a trdl §i sa a-
dopte o viatd de stat. Au invdtat mult indeosebi
dela slavi.
Pând sd inceapd insd a se europenizà, au fost
o fatalitate §i primejdie pentru orice culturd.
Despre intâia lor epocd, Deák scrie : Pdmân-
tul cucerit l'au impdrtit §i locurile cuprinse de di-
feritele semintii
sdla§urile erau proprietatea
comund a membrilor semintiilor. Cassd comund
nu-s probe cd ar fi avut." 1) Bani nici n'au avut pând
la regele stefan cel sfânt, ci se foloseau de galbeni
grece§ti, argint §i aramd romand, e probabil insd Cà
mare parte fdceau schimb de mdrfuri. Kossovich
sustine, cd pe dceastd vreme articolele de industrie
erau date In schimbul articolelor de hrand.2)
Rezumând, urmeazd Deák sub viziri na-
tiunea noastrd era o ceatd militard de cuceritori §i
urma principiile de economie politicd a acesteia.
Jefuià §i furd in provinciile din vecindtate, iar acasd
prived cum altii cultivau §i pentru ei pärnântul §i
cum, spre comotia lor, altii fac industrie §i co-
merciu".3)
In fiecare an ei pleacd sa pustiiascd statele din
vecini, dela apus mai ales, cdci acolo erd. culturd
1) Op c. p. 4.
2) Ipar es kereskedés, p. 38.
9 Op c. p. 5.

www.digibuc.ro
22

mai infloritoare, popor mai bogat, orase mai multe..

Despre campania lor din Saxonia in anul 906 se-
scrie : Ungurii omoard pe multi ; iar pe femeile
nobile, libere i sclave, in gramadä mare, Impreund
cu copii, goale, legate de tite ori de par, le duc cu
sine, in sclavie".1) Abatele dela St. Gallen, Solo-
mon, scrie la 905, in versuri, episcopului de Verdun:
In trecut era oprit sä intri cu pretul de pe cane in
biserica, acum singur cel mai murdar cane infra in
casa lui Cristos. Omoard poporul, jefue averea, da
foc bisericii. Maria spurcalä sparge masa Domnu-
lui. Mani pacatoase ating relic:1111e sfinte ale feri-
citilor i duc turma bisericii. Nu pardoneazd nici
tatälui, nici mamei ; crudul strapunge pe fiu in fata
tatälui, i plansul mamei nu poate mantui de perire
pe fiicà. Tineri i bätrani, copii la titä, baieti
fete se sbat muribunzi, unii in sangele altora. latä
orasele pustii ale Italiei i pdmanturile ale cdror
muncitori au fost ucii. Campurile sunt albite de
oasele celor omorati. Cred ca nici nu mai sunt a-
tatia In viata, cati a omorat Marte".2)
MarczaIi zice si el : Asa trebue ca a fost :
aprope de hotare, pand sub paza celei mai apro-
piate cetati, inteadevar a incetat orice colonizare,
orice ocupatie pacinica".3)
La 911 pustiesc deja valea Rinului, 'Ana la
Koblenz, la 913 pustiesc Svabia (la reintoarcere sunt
Insä zdrobiti de grafii Erchanger i Berthold), la
911 asediaza claustrul Fulda (fdra succes), la 915
1) Annales Palidenses.
2) Manuscript, nr. 917, din mänästirea St. Gallen.
3) Op c. 147.

www.digibuc.ro
 23

incendiazd §i jefuie ora§ul Brema, la 917 ocupd Ba-

selul §i jefuie tot teritorul pand la Metz, la 921
ajung pand la Verona, la 922 in Apulia ; Petru, con-
tele de Tuscia angajeazd pe multi In serviciul sdu
§i inträ cu ei In Roma, pe care o tine ocupatä Cava
timp.
Campania cea mai celebrd a fost in 926, când
au asediat marea mändstire St. Gallen, pe atunci
un centru cultural de mare insemndtate. Dela cd-
lugärii de-acolo au §i remas cele mai pretioase
amänunte despre unguri §i felul lor de luptd.
N'au crutat insd nici popoarele dela sud. La
934 atacä Bizantul §i impdratul Romanos nu-vi scapd
capitala de jefuirea lor de cât trimitindu-le, prin
patricianul Theopanes, daruri bogate.1)
La 943 pornesc aceea§i campanie, terminatá in
acela§i chip : pacé mijlocitä, tot de Theophanes, C1.1
pretul unor bogate daruri. Se incheie chiar un ar-
mistitiu de arme pe 5 ani, ungurii ldsänd §i ei os-
tateci, pentru a se garantà respectarea invoielii.
E foarte interesant chipul cum ungurii au ajuns
astfel pe d'oparte sä pund la contributie anuald pe
bizantini, pe de altd parte sä" incheie cele dintâi re-
latiuni de caracter religios-cre§tin. Unul dintre scrii-
torii greci de pe vremuri, Skylitzes scrie in privinta
asta : Turcii a§a erau numiti p'atunci ungurii
au urmat cu pustiirile in imperiul roman pând
ce domnitorul lor Bulesodes, prefäcându-se cd trece
la cre§tinizm, n'a venit la Constantinopol. Acolo
s'a botezat §i Impdratul Constatinos l'a primit gra-
1) Theophan. Cont (editia dela Bonn), p. 423.

www.digibuc.ro
24

tios, distingdndu-1 cu demnitats2a de patrician §i

Imboggindu-1 cu daruri multe. S'a dus apoi acasd.
lncurând a venit la Constantinopol pentru acela§i
scop Gylas, tot domnitor turc. Si el a devenit cre-
§tin, §i l'au tratat ca pe cel dintâi. El insd a dus
cu sine un calugär brand, vestit, cu numele Hie-
rotheos, pe care patriarhul Theophilactos l'a destinat
episcop Turkiei. Mergând In Turkia, acolo a con-
vertit pe multi dela superstitii barbare la cre§tinizm.
lar Gylas a rämas credincios religiei cre§tine, mai
mutt n'a fäcut invasiuni pe teritor roman, ba pe
prisonierii cre§tini Ii rescumpdrà §i le däruià liber-
täti". S-tul Metodiu a fost chemat de domnitorul
ungar sä propovdduiascd, in pärtile dundrene, cre-
§tinizmul, §i la plecarea d'aici, ducele (vizir) l'a
incdrcat cu bogate daruri.) De aici incolo nici nu
se mai §tie de cât despre o invazie la 958, când
trupele Impäratului Ii surprinde noaptea, omoarä pe
multi dintre dân§ii, precum le ia §i toate präzile.
Aceea§i soarte a avut-o §i espeditia dela 961, când
i-a zdrobit trupele Impäratului Romanos.
Cea dintâi loviturd le-a dat-o Insd regele Hen-
rich al germanilor, care i-a zdrobit la Riade (15
Marte 933), ori Merseburg §i le-a tdiat pofta de a
mai merge pe acolo. lar la 943 1i bate, la Wels,
lângd. riul Traun, principele Berthold al Bavariei,
care era sub suzeranitatea regelui saxon Otto. Dupd
moartea lui Berthold, regele Otto trimite acolo de
domnitor pe fratele ski Henrich, care la 950 vine
In Ungaria §i bate chiar aici pe unguri, Juând cu
1) Vita Methodii, cap 16.

www.digibuc.ro
 25

sine präzi bogate jar pe femeile §i copiii frunta§ilor

unguri ca prisonieri".) li §i vedem d'aci incolo
pustiind prin Italia. Regele Hugo 'II impacd it-1M
plätindu-le 10 mäsuri de bani (argint) §i dându-le
cdläuz care sä-i ducä spre Spania. Taksony la 951
ajunge prin Italia de sud, pârfa. la Aquitania.
La 955 ungurii ajung la ora§ul Augsburg, lângd
fiul Lech, apärat de episcopul Udalrich, in ajutorul
cdruia gräbWe regele saxon Otto, cu trupele sale
§i ajutor dela bavarezi, franci §i boemi. Regele vi-
teaz 'II §i zdrobe§te aici (10 August) vi-i urmdre§te
peste Bavaria intreagä, pricinuindu-le astfel perderi
insemnate. Cad aici §efii lor faimo§i Bulcsu §i Le-
hel ; din rezbunare ei ucid apoi pe toti prisonierii
germani, chiar §i femeile §i pe copii.2) Legendele
privitoare la räzbunarea ungurilor pentru perderea
acestor doi eroi ai lor, Marczali arda cd nu au nici
un fond istoric 3) §i privitor la efectul §i urmärile
acestei lupte scrie : Puterea Germaniei §i a regelui
ei strälucea departe, Ungaria a suferit perderi grave.
Lucrarea Inceputd de Henrich IV sä punä capät
nävälirilor maghiare fiul sdu a terminat-o glo-
rios".4)
Zdrobirea aceasta a cetelor pribege §i näväli-
toare maghiare s'a putut ajunge printr'o aliantä a
popoarelor apusene. Dupä moartea lui Bulcsu §i
Lehel scrie Kézai o§tirea (maghiard) a amutit
§i n'a mai calcat pe pämântul Germaniei, pentrucá
1) Widukind, II, cap 36.
2) Kézai, II, c. 16.
B) Op c. p. 184.
4) Op c. p. 187.

www.digibuc.ro
26

Germania si Francia cu un suflet s'au hotdrât sd*

reziste ungurilor, dacd vor mai Indräzni sä facä in-
vaziuni. De aceea pând sub regele Stefan, Ungurii
nici n'au mai intrat In Alemania, ca nu cumva po-
poarele apusene unindu-se, sd-i atace". Liutprand
constatd, cd d'aci incolo nici sä crâcneescd n'au
Indräznit, asa fricd i-a cuprins'). Dacä regele Otto
i-ar fi urmärit pänä acasä, scrie un alt autor german,
Ii präpddea pe toti si scdpd Europa de dânsii.2)
Invaziunei Ior in Balcani i-a pus capät Impd-
ratul Tzimiskes, care ajungând pe tronul dela Bizant
(desi el erd armean de nastere), Impinge hotarul Im-
pärdtiei pând la Dundre, unde ridicd cetäti si aseazd
trupe de cari ungurii n'au mai Indräznit sd se a-
propie. Fata de campania victorioasä ce ar mai fi
purtat odatä sub comanda lui Botond, care ar fi
spart cu barda poarta Tarigradului, Marczali Insusi
isi exprimd pärerea cd figura asta de viteaz poate
sä fie numai o legenda, product al fantaziei3). Iz-
voarele istoriografilor streini nu stiu de acea cam-
panie, asa cd si Anonimul se indoieste de veraci-
tatea intregei povestiri4). E cert insä, cd invaziunile
de pand acum au contribuit mult la amestecul po-
porului maghiar cu elemente strdine. Prisonierii adusi
se contopeau adesea si cu gramada In neamul care
Ii supusese, indeosebi sträinii adusi din apus pe
marele ses ungar... Cei dintre dealuri, cari erau mai
numerosi scrie Marczali si unde ungurii nu
1) Antapod, I., c. 3.
2) Huber, Geschichte Oesterreichs, I., 137.
3) Op c. 45.
4) La cap. 45.

www.digibuc.ro
 27

se a§ezau, au rdmas in satele lor, sub jupatzii pro-

prii"). latd cum se pot explica §i chinezatele rornâne
despre care va fi vorba mai tärziu. Românii erau
popor muntean, nu se Intâlneau cu ungurii, ci ne-
tulburati continuau In munti viata lor de mai nainte.
Marczali admite apoi, cd In räzboaie chiar, un-
gurii mânau In frunte pe prizonierii 100), pe cari
nainte de a-i duce cu ei desigur i-au dresat
acasd, pentru a §ti felul lor de luptd deosebít de al
celorlalte popoare, dupd cum e sigur d'asemeni, cd
dintre atâtia prizonieri (Intre cari erau nu numai tdrani,
ci §i me§te§ugari §i chiar nobili), multi au parvenit
s'ajungd frunta§i In tard, sd joace rol chiar in viata
statului.
In decursul celor 70 ani dintâi ai secolului X
scrie Acsády ungurii, In trupe mai mari §i
mai mici au nävälit intruna prin LEuropa, pustiind
§i jefuind statele vecine, §i de acolo de reguld se
intorceau acasd cu pradd bogatd, a cdrei cea mai
pretioasd parte erau oamenii, prizonierii de rdzboi.
Ungurimea, care dupd cucerirea tarii teren numai prin
munch.' productivd mai putea ocupà, s'a dat la cu-
cerire a oamenilor, ca astfel sä populeze tara mare,
dar pustie. Prizonierii erau bärbati, femei, copii,
preoti §i laici, agricultori, meseria§i §i comercianti,
in numär imens, vorbind cele mai variate limbi".
Dupäce spune cd prin ei s'a indoit nurndrul popu-
latiunei tdrii (el evalueazd la 250,000 numdrul un-
gurilor la descdlicare), urmeazd : Prizonierii ace§tia
erau din tari cre§tine de mult; ei §i-au pdstrat re-
1) Op c. 201.
2) Op c. 201.

www.digibuc.ro
-28

ligia §i aicil. Fall ace§tia, propaganda cre§tinä de

sub Géza §i Stefan nu s'ar fi putut sä se facd atât
de neted. Nu numai prizonierii au sporit populatia
tdrii, ci §i coloni§tii.
Afirmativ scrie Acsddy deja pe vremea
lui Taksony §i la 1nvitarea lui au venit §i s'au a§ezat
In tard pe teritorul ora§elor miniere de mai târziu
mai multe mii de locuitori, cari venind de bund voie
aici, desigur i-au pastrat libertatea proprie, altfel
n'ar fi venit aici").
Ei, dacd §i-au pdstrat libertatea lor veneticii, nu
putea sd fie altfel nici cu autochtonii.
Tot a§a, ace§ti strdini au contribuit ca pornirile
de sälbatice ndvdliri In tdri strdine sd se mai po-
toleascd i ungurii sa Inceapd §i ei a se deprinde
cu munca, iar nu numai cu jaful. In privinta
asta si-a ca§tigat merite §i Sarolt, sotia lui Géza,
care fiind cre§tind, a spriginit Introducerea Intre un-
guri a multor obiceiuri §i deprinderi observate la
popoarele streine vecine. Macar cd rolul nu i-a fost
u§or. latá de ce : Géza era un om brutal, care §i
dupd ce se 1ncre§tinase, era In stare sd omoare
de fapt a §i omorât pe renitenti ori cari se co-
deau a trece la cre§tinism3). Schimbarea politicei
maghiare Incepe d'odatà cu trimiterea la 973 a 12
frunta§i unguri la Quedlinburg, la curtea Impdratului
puternic Otto, cdrui i-au ardtat dorinta domnitorului
ungar de a trdi In pace cu Impdratul stdpân peste
1) A magyar jobbágyság története, p. 32.
2) Idem, p. 33.
31 Hartvik, Legenda S-tului Stefan, p. 36.

www.digibuc.ro
 2 9'

teritorul dela marea nordica pand la Neapoli. Rela-

tiunile cu apusul devin §i mai stranse la 995, and
Vajk, fiul mai mare alui Géza (incurand rege Stefan)
ia in casatorie pe Gizella, fiica ducelui de Bavaria
Henrik. Prin acest act de mare insemnätate, dom-
nitorii ungari Infra §i ei In §irul dinastiilor europene.
Ei nu numai se inrudesc cu o dinastie europeanä
puternica, dar ajung in relatiuni §i cu amicii acestei
dinastii, ca§liga din ce in ce mai mult increderea
apusului, de unde incep apoi sa imigreze in Un-
garia tot mai multe neamuri.
In privinta imigrärii In Ungaria a popoarelor
din apus §i a propagandei cre§tine ce acestea faceau
In noua lor patrie, Marczali scrie: Cu poporul sau
izolat §i sldbit, Géza nu putea sa Impiedice pe teri-
torul tarii progresarea cre§tinismului §i, in legaturd
cu el, ordinea de stat. A trebuit deci sa-i lase drum
liber, ba chiar sa ajute prozelitizmul, Intru cat nu-i
§tirbe§te puterea, ci o intäre§te... Indatä ce Ungaria
s'a apropiat de vecinii sai apuseni §i s'au deschis
portile pe§terei temute, a venit aici din Svabia Wolf-
gang, elevul lui Udalrich sfantul, MI-bat bland §i
invatat..."). Cel care vi-a fäcut tinta din conver-
tirea la cre§tinisrn a ungurilor, a fost Insa Piligrim,
episcopul de Passau, care a trimis aici misionari.
Despre activitatea lor scrie papei Benedict VI. la
974 ca.' ungurii läpädandu-se de salbatacia anima-
liCa", au trecut vre-o 5000 la cre§tinism §i peste tot
s'au inblanzit atat de mult, In cat supu§ilor lor nu
le interzic botezarea §i preotilor le lasà libertate de
1) Op. c. 220.

www.digibuc.ro
30

a umbla printre dânsii". Crestini si pdgâni se Inteleg

Intre dânsii de minune.1)
Al douilea prelat strdin, care a desvoltat o mare
activitate In privinta asta, a fost episcopul de Praga,
Adalbert Vojtech, care dupd cum a regenerat bise-
rica cehd, interzicând poligamia si luptând contra
negotului de sclavi, asa a esercitat o influentd
mare si asupra Ungurilor, trimitându-le misionari si
venind si el In persoand sd propage crestinismul2) ;
era In corespondentd cu Sarolt, sotia vizirului. Iar
convertirea lui Vajk, regele Stefan de mai târziu, se
atribue lui Bruno de Querfurt3); Cronica de Buda
spune cd instructorii lui Vajk au fost St. Adalbert
si contele Desda de Sanseverino4) iar din claustrul
Pereo (Italia) S-tul Romuald a pornit spre Ungaria
cu 24 elevi misionari, dintre cari 15 au si propo-
vdduit prin tard. IVIaiestrul a murit pe drum.
TO se pláng insa cd merge greu cu aposto-
latul : ungurii 'II ascultä ce vorbesc, dar nu-i ur-
meazd, ci crestini si pägâni trdiesc inteo exasperantd
incAlceald.
Asta nici nu se putea altfel, scrie Marczali.
Ca oricare altd miscare intelectualä si morald, asa si
crestinizmul trebuea sd-si tragd seamd cu legea sta-
ticd, cu Impotrivirea massei. Foarte multi au primit
aceste invdtdturi strdine, pentrucd domnitorul, dom-
nul a dorit aceasta, s'au supus crestinizmului pen-
trucä li se dddeau daruri, ori poate CA sperau aju-
1) Endlicher, Mon. Arpadana, 129.
2) Bruno, Vita S. Adalbert, IV, 603.
3) Giesebrecht, Geschichte der deutschen Kaizerzeit.
(Scrisoarea lui Bruno cdtre Henrich IL), II. 689.
4) II. 40.

www.digibuc.ro
 31

torul unui Dumnezeu nou, mai puternic... Cele doua

religii se contopiserd in acela§i suflet ; poate cd nu-
mai putini aveau consciinta cd aceste cloud religii
se eschid una pe alta.:" $i mai la vale vorbind de
Géjza, fiul lui Taksony, zice : $tim ca noua con-
fesiune n'a schimbat nimic intrânsul. N'a Incetat nici
dupd cre§tinizare sa se inchine zeilor vechi, cdrora
pdrintii au adus jertfd §i când preotul ski l'a che-
mat la räspundere pentru asta, el a 'rdspuns cu in-
gâmfare : Stint destul de bogat sal aduc jertfä la mai
multi zei !" 1) *
Bine inteles : in masurd ce relatiunile cu apu-
sul s'au strâns tot mai tare, legaturile vechi cu re-
sdritul s'au stricat. Noua propaganda, pornitä dela
Roma, a cäutat sá contracareze tot ce fäcuserd intâii
misionari cre§tini : cei din Bizant.
D'odatd cu propaganda religioasd, misionarii §i
laicii cari i-au insotit §i s'au stabilit la curtile dom-
nitorilor, ba chiar prisonierii cari au ajuns la oare-
cari pozitii, au facut propaganda §i organizarii de
stat, cum era in statele vecine, apusene §i la Bizant.
La sfär§itul veacului X societatea maghiard aved
toate acele elemente, cari in organizarea muncii
social-economicd a statelor apusene incepuserd a se
formä drept a§ezäminte de caracter feudal. Erd ele-
mentul cuceritor, osta§ii cari se ocupau indeosebi cu
apdrarea patriei, domnii proprietari, erau muncitorii
liberi cu libertati individuale §i el-A massa de sclavi,
mare parte stabilita definitiv pe sesiuni 2). Toate
1) Op c. 230.
2) Telek ------ portia de pAmânt designatä unei familii
de sclavi.

www.digibuc.ro
32

acestea au fäcut cu putintâ, ca pe Incetul organi

zarea muncii In Ungaria cel putin In principiile
cardinale sä se desvolte la fel ca In statele apu-
sene."1) Fail contactul des cu apusul si färd cola-
borarea barbatilor stabiliti aici din apus, Indeosebi
preoti si calugäri, desigur cd ungurii remâneau incd
multd vreme tot cu vechea lor viatä de nomazi.
CA' n'au fost pátrunsi de Invätäturile crestinesti,
ci ungurii le-au primit acestea mai mult de fricd si
sâld, reiese din faptul cä indatá dupsá moartea lui
Géza (997), Kupa, din semintia lui lui Arpád si el,
se rescoalä Impotriva noului domnitor Vajk (incu-
rand Stefan), grupand In jurul sat.' pe toti ungurii
dela Balaton pâtiä la Drava. Va fi fost la mijloc
si dorintd sä ocupe el tronu1,2) dovedit este insä
numai un fapt : resculatii luptau pentru legea stra-
moseascd", iar Stefan nu poate Invinge asupra lor
de cât cu ajutorul numerosilor cavaleri streini, mai
ales bavarezi, cari träiau la curtea dela Esztergom,
locul natal alui Stefan, si cari in luptä aveau chiar
rolul apdrárii persoanei ducelui, iar comandant al
ostirei era Venzellin, conte de Wasserburg. Kupa
invins In luptd, e täiat In patru, trimitindu-se din
trupul säu ate o parte In Ardeal, Györ, Veszprém
si Esztergom, spre a ingrozi pe ceice ar mai In-
dräzni sd ridice arma contra domnitorului, iar din
rodul averii partizanilor, Stefan a ccinfiscat a zecea_
parte, pe seama S-tului Martin.3)

1) Acsády, op c. 33.
2) Asa se afirma in Budai KrÓnika.
3) Marczali, op c. 236.

www.digibuc.ro
 33

Cei cari s'au bucurat mai rnult de izbanda,

erau misionarii i toti sträinìi, colonisti i adusi ca
prizonieri. Ei au si profitat mai mult, putând pe
d'oparte sä urmeze acum färä fricd a trdi ca In ve-
chia patrie, pe de altd parte Stefan däruieste misio-
narilor mosii Intinse. Atunci s'a Intemeiat i abatia
dela Pannonhalma, precum tot atunci s'au colonizat
cAlugäri (si alti sträini In jurul lor) la Zalavár, Vesz-
prémvölgy, Bakonybél i Pécsvárad. Abatiile acestea
au fost cele dintdi centre de viatä de stat In Un-
garia. Ele au tras brazdä noud In istoria ungurilor.
Economia pdmântului, comerciul cu roadele solului
bogat i fructifer, numai acum Incepe a se cunoaste
Intre unguri, pänä ad ei se Imbogdteau din ce je-
fuiau dela altii. Ei se hrdneau pdrid acum, scrie
Acsády,1) cu ce da animalele de case si articolul
de cdpetenie a comerciului ce fäceau erau sclavii,
pe cari nu-i mai omorau, ci-i vindeau" .Sub
inrIurirea atätor strdini, se schimbd Intreaga fata a

1) Op citat, pag. 28.

2) Idem, p. 29.
3

www.digibuc.ro
 II. Stefan cel sfant.
Prima legelturd cu apusul. Urmdrile ei.
Comitate. Comesi. lobagi, liberi.
Udvarnici (curteni). Donatiuni regale. Primele
sate. Clasa industriaa Legi. Conacurile
dela Roma, Ravenna si Constantinopol. Pentru
viata familiarä. Propagarea crestinizmului. In-
fluenta bisericei. Feudalizm. Moravuri.
Monede. Mdsurarea
Domnia lui Stefan insemneazA o noud epocä In
viata de stat a Ungariei. El este cel, care din teri-
torul cucerit de unguri a fäcut stat. LegAturile cu
apusul le-a strâns nu numai prin cäsätoria sa, dar
mai ales prin Incoronarea sa de rege, primind dar
si coroand dela papa Silvestru II. Pe acea vreme
biserica era depositarul nu numai a credintei, ci a
culturii peste tot. Papa el-A unul dintre cei mai In-
vätati bärbat al veacului. Episcopiile, capitlurile, aba-
tiile i claustrele erau emporii culturale cari esercitau
o influenta covarsitoare asupra intreg teritoriului dim-
prejur. Inceputul culturii din Ungaria e natural deci
ca l'au fäcut bisericanii. Intelegand Stefan insemnd-
tatea mare a asezämintelor bisericesti, le-a sporit
le-a fäcut danii regesti din cari se sustin chiar
pand in ziva de azi. Pe seama nouei arhiepiscopie

www.digibuc.ro
 35

§i episcopie regele destina comitatul coraspunzator,

avea grija ca fiecare sä aiba In frunte un prelat po-
trivit, le-a pus la dispozitie proprietate, curti, ser-
vitori si venituri... Si cat a trait, In fiecare an a
aclaugat la darurile sale, sa n'aibd nevoie de ajutor
strain").
Pe langa resedinta sa Esztergom, apoi prima si
cea mai puternicd abatie, dela Pannonhalma, aproape
tot ce se afla i azi dincolo de Dunare : Alba-Regala,
Veszprém, Györ, Pécs, printeansul s'a Infiintat. lar
dupace a intarit astfel acea parte a tarii, care si sub
romani se distinsese prin cultura i organizare mai
temeinica, a cautat sä ridice i celelalte parti ale
La Kalocsa fondeaza arhiepiscopat ; lui îi data-
reazd fiinta capitlurile dela Eger si Oradia, iar In
Ardeal Alba-Iulia. Calugaritelor benedictine eline
dela Veszprémvölgy, la cari invatau fetele fruntasilor,
le-a daruit 9 sate In apropiere de Balaton 2). El a im-
partit tara In 10 eparhii, cu ai caror capi s'a sfatuit
adesea3). I-a fost sfetnic intim Indeosebi S-tul Gelert,
episcopul omorit de ungurii, cari persistau Inca sa
ramana pagani.
Paratel cu aceasta activitate a regelui, oficioasd
asa zicand, el a contribuit Insd la punerea In miscue
a unei puteri nu de mai putina importantd : mai
marii dela curte i ai tarii, 1ndemnati de rege, au
cautat i ei sa se distinga prin protectia ce acordau
jertfele mari ce aduceau pentru intarirea institu-
1) Hartvik, leg. 10.
2) Vezi Gyomlai Gyula, Szt. lstván veszprémvölgyi do-
natiója.
9 Legenda Maior, II. 8.
3*

www.digibuc.ro
36

tiunilor bisericesti. Tineau la curte misionari, ajutau

mandstiri i biserici. Ceeace Insemna nu numai pro-
paganda religioasd, ci mai presus de toate progres
economic. Calugarii i misionarii streini ei insisi se
pricepeau la tot felul de mestesuguri. In jurul ma-
nastirilor se asezau apoi i laici, cari invatau pe
unguri sa cultive pamântul i indeletnicirea cu tot
felul de meserii.
Daca s'a dat o atât de mare grije color biseri-
cesti, nu s'a negligiat nici viata laicà, ci Stefan si
pe acest teren se distinge ca fondator i organizator
neintrecut.
Am aratat, cd deja pe vremea vizirilor, In urma
venirii in tara a atâtor straini, unii adusi cu sâla,
ca prizonieri, altii veniti de bund voie, colonisti,
viata ungurilor trecea printr'o mare schimbare.
Prin reformele apusene ce introduce regele
Stefan, fata lucrurilor se schimba i mai mult. Pas
de pas s'ar putea dovedi, ca in privinta asta luase
de model institutiunile lui Carol cel mare. El I'm-
parte tara in comitate regale, dând acestora ca centru
cetatile regale, zidite dupa natura locului,. pdzite In
permanenta.
Stefan a contemplat comitii dupa moda veche
franca, districte, numai ca numele acestor functionari
n'a fost conte, ci span", din slavoneste, ceeace in
ungureste a devenit mai târziu ispán", i insemnà
sef de semintie, dar ungurii l'au aplicat tuturor fun-
tionarilor u sfera mai mare" '). Acestor spani Stefan
le-a dat averi, domenii, câte o domnie, ca in schirn-
Pauler Gyula, A magy. n. története", I. 25.

www.digibuc.ro
 37

bul slujbei sd se foloseascd de o parte a venitului

iar restul sa i-1 aduca lui. Dintre vitejii (soldatii)
sai de asemeni le-a pus la dispozifie, sä-i ajute In
afacerile lor, In guvernarea teritorului ce li s'a In-
credintat, dar nici acest teritor nu s'a numit comitat,
dupä latinie, ci s'a zis megye", din slavul me2da",
care Insemneaza hotar1).
In cetate I§i avea re§edinta i§panul, loctiitorul
regesc, §eful domniei" (ap li se zice OM In ziva
de azi marilor proprietati). In jurul cetatii se formau
sate §i In toate partile proprietatii erau resfirati
muncitorii pätnântului. Functionarii cetalii erau par-
cdlabul, sublocotenentul, cäpitanul §i frunta§ul, cari
aveau nu numai misiunea sà apere cetatea, ci aveau
§i agende judecatore§ti2). Soldatii din cetate se nu-
meau iobagi de cetate (jobagiones castri).
Cuvântul iobag, la inceput, Mil Indoiald In-
semna o dinstinctie de curte §i probabil se deriva
din cuvântul bulgar bolias, origine §i a cuvântului
slay boiar. El arata §i o origine Malta §i o demni-
tate primita dela rege3).
In ungure§te cuvântul jobbágy Intaia oara s'a
aflat Inteo diploma dela 1229, dar nu in inteles de
-pran ori muncitor4). Ba Inteo altd diploma latind
din acela§i an alui Andrei II, se zice : consilio om-
nium jobagionum nostrorum", e vorba deci de consi-
lierii coroanei. Tot a§a, Béla IV zice (la 1237) pa-
1) Cuvântul megye" se intâlneste intâia oarà in legile
lui Coloman CArturarul. Ispani" se nurnesc §i azi adminis-
tratorii dela marile domenii.
2) Acsádi, op. c. 38.
3) Marczali, op. c. 266.
4) Zolnai Gyula, Magyar oklevél szótár, p, 431.

www.digibuc.ro
38

latinului §i altor dignitari ai sdi iobagi1). Pand la

Carol I. muncitorimei i se zicea popor (populi nostri).
Ace§tia de reguld locuiau Impreund formând
sate, grupdri mai mici ori sträzi aparte §i de reguld
fiul Invatà meseria pärintelui sau. Plugarul 1§i crqtea
fii pentru plugärit, pästorul läsä pe fiu tot la turmä.
Cei cari ajunserä, din gratia regard, proprietari
peste mo§ii Intinse §i aveau sub stäpânirea lor mun-
citori liberi ori multi sclavi, se numeau seniori. Din-
trân§ii regele îi alege pe comesi, pe cari îi pune
dignitari la curte ori In fruntea ora§elor, ridicându-i
astfel la acela§i grad cu i§panii.
In alte state erau pe atunci aa zi§ii Miles,
o clasä de liberi, Indeosebi luptätorii cdläreti, pan-
terati, cari se angajau, pentru soldä, In serviciul
domnitorului, a prelatilor ori contilor. Se §tie, cä i
la curtea lui Stefan au fost de ace§tia, ei Impre-
und cu vitejii distin0 din semintia arpadiand l'au
ajutat sä invingd pe Kupa §i despre ei regele
Stefan zice fiului seu : Ei sunt zidurile de apärare
a tärii, apärätorii celor slabi, învingätorii du§manilor;
ei întind hotarele, ei, fiule, sunt pärintii §i fratii tdi
§i pe nici unul dintre ei sä nu-i Impingi In sclavie
§i nu le zice slugi, ei sd lupte pentru tine, dar sà
nu slugeascd. ...$i nici odatä sä nu uiti, ca oamenii
sunt toti d'o stare"2).
Ca sä se poatä desvoltà In felul acesta statul,
bine inteles cä dupa cum erau proprietäti regale (pe
lângd ce aveä deja sub pazd deosebitä, mai era al
1) Pannh., monogr., I,. 294.
2) De institutione morum. IV.

www.digibuc.ro
 39

regelui tot parnantul necultivat) a§a au trebuit sd se

institue §i proprietati particulare. Sub viziri, ungu-
rii au umblat de ici colo. Ceartd a fost cel mult
pentru pd§une, pentru dreptal de proprietate, nu !
Regele Stefan introduce §i aceastd reformä. Ca
proprietätile sd aibd valoare, ele trebuiau muncite.
Muncitorii pdmantului ajung astfel la mare pret. Si
fiindcd nu erau destui in tard, se aduc coloni0, in
primul rand, se intelege, pe teritoriile regale, unde
li-se asigurd libertatea personald §i tigna muncii. In
felul acesta Stefan a putut sd organizeze 45 corni-
tate.
Cat prive§te acum pe rnuncitori, care formau o
pdturd de oameni deosebitä de cetateni (locuitorii
cetätilor, insdrcinati cu paza tarn §i organizati mill-
fare§te), iatd ce ne spune Acsady desprc prima fasd
a vietii lor : In munca economicd, rolul II duceau
femeile, dar mai ales sclavii. Din punct de vedere
de drept, elementele alcdtuitoare ale poporului ma-
ghiar nu erau despärtite prin ziduri feudale, ci fie-
care om liber, fie cd el-A sdrac ori bogat, faced parte
egal indreptätitá din marea comunitate nationald. In
schimb, era indatorat cu apdrarea patriei, pandce
munca productivd, intrucat nu se faceà la casa o-
rnului liber, sub conducerea stdpanei casei, erà data
In sarcina sclavului, care nu aveà nici un drept o-
menesc ori politic, ci stated sub puterea netdrmu-
ritd a stdpanului sdu §i se tratà in chipul cum se
trateazd animalele folositoare de casd. Astfel popo-
rul maghiar erà compus din cloud straturi, de drept
deosebite distinct una de alta : din liberi §i sclavi,
iar intre ace§tia din urmd erau §i unguri, aceia,

www.digibuc.ro
40

cari drept pedeapsci au fost despoiati de libe r-

tate" .1)
lar /Vlarczali scrie : Viata lor depinded esclu-
ziv de vointa stdpânilor lor, fie ace§tia persoane
distinse, fie de rând. Femeile (sclave) intorc r4nita
§i Sfântul Gelert, omul lui Dumnezeu, auzind can-
tecul unei sclave, se bucurd cd o slujnicd ,,i§i in-
depline§te sub stdpânirea altuia datoria veseld, WA'
a se plânge". Nici nu intrelasd sd o cinsteascd bo-
gat. Dar episcopul erà totodatd §i domn §i când
l'a resturnat odatd vizitiul, a dat ordin sd-1 batd cu
gârbaciul ori sa-1 ferece in lanturi".2)
Pe lângd sclavi §i muncitori liberi mai erau apoi
§i o altd categorie de oameni muncitori : libertinii,
unii numiti In diplomele de mai târziu uhugi, fo§ti
sclavi cu sesiune p6gâni, dar in urmd s'au botezat;
altii udvarnici, cari slugeau in curte §i câte odatd
§i ca osta§i. Regele Stefan tineà la curtea sa in
aceastä calitate indeosebi pe prisonierii cre§tini.
Contactul tot mai des cu strdindtatea §i influinta
tot mai mare ce §i-au câ§tigat-o strdinii a§ezati in
tard la curtea regald §i inruditi cu frunta§ii indigeni,
a contribuit ca sà se desvolte §i organizeze §i aici,
incetul cu incetul, o viatd de stat tot cu mai multe
träsdturi feudale. La inceput s'a incetdtenit anume
sistemul zis beneficial (in deosebire cu cel urbarial),
Celor cari s'au gezat fie pe domeniile regale, fie
pe ale altor mari proprietari, li-s'au dat sesiuni, pe
cari le tineau in folosintd insd numai câtd vreme
1) Op c. 29.
2) Op C. 268.

www.digibuc.ro
 41

i§i indeplineau anume datorii.1) Tara intreagd se

Imparted in latifundii, la cari marii proprietari (oli-
garhii de mai tarziu) ajungeau in urma donatiunilor
regesti. Stefan s'a distins ca rege darnic nu numai
fatd de bisericd, ci dupd obiceiul din apus, a ddruit
averi mad atat frunta§ilor unguri cat §i cavalerilor
strdini.
Fiecare sd stdpan rand la moarte peste
fie
averea sa §i totodatd §i fii sdi sd remand mo§teni-
tori cu acelea§i drepturi peste donatiunile regale".
Ca§i azi Insä, averile cari erau destinate oficiului ce
purta cineva, nu se mo§teneau de fii acestora. Pro-
prietatea particulard era pusd la addpostul ori cdrei
confi§cdri, esceptionandu-se un singur caz : felonia
(trädarea de tard, lesd-majestate). Dacd insd cel
cdzut in astfel de pdcat nu reu§ea sd fugd in strdi-
ndtate, ci era executat la moarte, fii sdi mo§teneau
averea.2)
Ca sd inlesneascd apoi inflorirea ora§elor §i
satelor, strdinilor (hospes) gezati in tard le-a asigu-
rat deosebite favoruri. Ei erau a§a zi§ii muncitori
liberi, pe cari ii recomandd in grija deosebitd a
subalternilor sdi §i a proprietarilor.
Bine inteles, satele erau ceva foarte primitiv,
cele mai multe alcdtuite din bordeie (zomonite) sd-
räcäcioase, in apropierea curtii boiere§ti ; pe ici colo
ate o casd de lemn, portativd §i asta, ori grupe de
§etre §i unele mai mari, acoperite, cari tineau loc de
casd. Firea nomadd nu §i-au desbrdcat-o ungurii

1) Acsády, op c. 37.
2) Marczali, op c. 254.

www.digibuc.ro
42

a§a iute, ci dintr'o hotärIre de a regelui Coloman

rezultd, cd Insqi episcopatul tolerà mutdrile acestea
ale satului intreg ; se luaserä numai mdsuri sä nu
meargd prea departe de bisericd ; in acest caz si-
nodul preveded o amendd de 10 pense.) Satele
I§i luau numele dela proprietari,2) cari trdiau §i ei
In case adesea mai mult decât simple. Insu§i re-
gele umblà dela un loc la altul, cu Intreaga sa curte:
dignitari §i personalul de serviciu, petrecca septa"-
mâni intregi la vânat, dar §i Intre acestea ascultând
plângerile supu§ilor §i servincl dreptate. Mergeau
apoi cu el me§te§ugari de tot felul, a§a cd pe do-
meniul unde se a§ezà, se formA un ord§el, care se
Intelege, se desfiintd deodatd cu plecarea curtii. A-
celavi lucru se Intâmplà §i cu episcopii.
Viatd permanenta la fel erà la inceput numai
in cetätile rege§ti, In castre, unde o parte mare a
locuitorilor n'aveau altd grije decât sä pdzeascä, fie
hotarele (la Pojon, $opron §i Mosony) pe unde erd
frecventatia sträinä mai mare, fie familia regald care
sta nu numai la Esztergom, ci §i in alte centre,
unde supu§ii, iobagii din apropiere, se ingrijeau sä
aibä curtea toate cele necesare. Marczali spune cd
nu trebue sä ne inchipuim cine §tie ce cetäti, cu
ziduri tari §i turnuri de peatrd; nu, ci grupuri de case
imprejmuite de anturi ori ridicdturi de pämânt.3)
Doar Insu§i casa In care locuid regele Stefan,
era din bâme, printre cari el prived seara cum fiul

1) Endlicher, 374.
2) Codexul vienez n. 1062.
3) Op c. 271.

www.digibuc.ro
 43

säu Emerich (Imre) se raga cu pietate, aprinzând

cloud lumindri.1)
Muncitorii liberi puteau de altfel sä-si schimbe
proprietarii, dar erà interzis ca un proprietar sd a-
demeneascd pe muncitorii liberi (italieni i germani
mai ales) de pe altd proprietate.2) Privitor la sträini,
fiului sdu Emeric (Imre) dd. sfatul : Folosul de pe
urma sträinilor i oaspetilor (hospes) este atât de
mare, incAt cu drept cuvânt se poate considerd ca
al seselea intre insusirile strälucite regesti. Impärätia
romand si ea asa a devenit puternicd i regii sal
au ajuns gloriosi i augusti prin faptul, cA inteleptii
nobilii din toate pdrtile s'au adunat acolo cu
gramada. PAnd In ziva de azi Roma tot sclavd rd-
mâneA, dacd Aneasii n'ar fi fdeut-o liberA. Pentrucd
dupd cum oaspetii vin din diferite pArti í provincii,
asa aduc i cunostinte i arme deosebite. Toate
aestoa decoreazd curtea regald, ridicd strälucirea
ei i inspäimântd ingâmfarea puterilor sträine. Pen-
trucd tara cu o limbd i cu aceleasi obiceiuri, e
slabd. De aceea te conjur, fiul meu. sà fii CU bunä-
vointd fata de ei, tine-i in cinste, sA le fie mai drag
a trdi in tara ta, deal In altd parte.3)
Muncitorii liberi, cärora li se da sesiime4),
erau arendasii marilor proprietari. Când nu se mai
puteau intelege cu proprietarul ori gäseau proprietäti
mai bune i conditiuni mai favorabile, plecau, având
1) Pauler, op c. pag. 74.
2) Acsády, op c. 43
3) Marczali, op c. 286.
4) Loc de casá, cu grádinä, in sat si de regulá boc de
sdrnánat, loc de Mcut Mn, pásune (islaz, imas) ì loc de vie
in hotar.

www.digibuc.ro
44

dreptul sd ducd cu ei ori sd valoreze inteun fel ori

altul tot ce ei au ridicat pe teritorul ce au muncit
(casd, grajd, magazii, cele mai multe din lemn).
Proprietarilor plateau in naturd §i prestau anume
muncd , in bani gata Ori de loc ori foarte putin pla-
teau, din cauza lipsei de bani din toatd tara. Munca
prestatd se socotea cu zilele, dupd loc §i impreju-
rdri (arau, serndnau §i secerau anume portiune de
pdmânt in apropierea curtii marelui proprietar, cdrau
lemne, lucrau la vie). Dau apoi, dupd felul locului,
vin cultura viei era infloritoare ori bere, ca§,
pâne, ovds, gdini, gâ§te, porci gravi, piei de animale
etc. FIceau apoi cardu§ie. Tot in muncd plateau §i
me§te§ugarii, precum §i pescarii §i vândtorii, cloud
ramuri de ocupatiuni pretuite mult pe acea vreme.
Dreptul de pescuire proprietaiul in schimbul unei
cantitäti pe pe§te, 11 vindea satului.1)
In primii ani, pând se aranjau intru câtva, e pro-
babil cd n'au plätit nimic, nici In bani, nici in na-
turd. Cel mult au prestat, in muncd, la curte §i pe
mo§ia cultivatd de proprietar.
Grija de cdpetenie s'a dat cre§terii vitelor §i
de0 regele Stefan, dupd obiceiul din strdindtate, bd-
tuse §i el bani de argint, totu§i unitatea, mdsura de
valoare a rdmas vitelul. Se zicea : datoreazd atâtia
vitei, se condamnd la plätirea atâtor vitei !
La ce valoare incepuse a se ridicA omul mun-
citor (liber §i sclav) se poate vedea §i din faptul, cd
cele mai de pret donatiuni regale erau considerate
cele impreunate cu donatiuni de muncitori §i vite.
1) Acsády, 50.

www.digibuc.ro
 45

Tinând sä ridice abatia dela Pécsvárad, regele Stefan

Ii doneazd (la 1015) In 41 sate') 1116 sesiuni lo-
cuite de 409 slugitori cdruta§i, 110 vieri, 36 plugari,
156 slugi la cai, 20 mineri, 12 albinari, 50 pescari,
10- ferari, 6 dogari, 12 dulgheri, 10 bucdtari, 9 bru-
tari, 6 curelari, 3 olari, 5 argintari, 8 rotari, 3 mo-
rari, 13 pastori de târle, 3 päzitori de vite, 3 dresori
de cai, 5 clopotari, 3 Ingrijitori de bolnavi, 5 bdie§i,
5 crainici (pristaldus) §i 200 soldati, apoi 120 cai,
84 vaci, 1464 oi §i 137 porci.
Abatia de Pannonhalma aved §i ea In satele
dimprejur 290 sesiuni locuite de slugitori, dintre
cari in fiecare lurid 25 erau chemati sd facd servicii
la curte.2)
*

Regele Stefan primind ideile de guvernare ale

apusului, era natural sa facd §i legi. Prima lege a
dat-o indatd dupdce s'a Incoronat §i cele 14 puncte
dela inceput ale sale (din totalul de 35) aratd cd era
preocupat mai ales de organizarea bisericei *i orga-
nizarea proprietätii. A doaua carte de legi 21
puncte modificä multe dispozitiuni ale celei
dintâi.
Care a fost motivul aducerii legilor, o spune
In Introducerea celei dintâi, unde zice : . . . Si de-
oarece fiecare natie trdie§te cu propriile legi, guver-
nând monarhia Noasträ dupd inspiratia lui D-zeu,
ne-am hotärât, imitând pe vechii §i pe impdratii de
acum, cu precugetare legalä am decretat pentru na-
1) Dintre aceste sate, räspandite între Tolna si Buda de
azi, cloud existá si azi : Lomba si Szegszárd.
2) Pannonhalma M. 1, 544.

www.digibuc.ro
4(;

tia noastrd cum sd clued o viatd onestä §i nevino-

vatd, ca dupdcum prin legile dumnezee§ti s'au im-
bogdtit, a§a si pc cele lume§ti sd le respecte. Dupd
cum cei buni prin legile dumnezee§ti progreseazd,
a§a cei vinovati sd se pedepseasca prin cestelalte".
latd ce scrie In privinta asta Pauler :
Primele legi s'au fdcut in senatul convocat de
2/

regele incoronat. Din senat fdceau parte bärbatii de

incredere ai natiunei maghiare. Din cele hotärâte,
rezultd cd ungurii conziderau pe acea vreme ca pd.-
cat mai mare bdtaia. Cine numai scoate sabie,
de acea sabie sd moard ! fie domn, fie sdrac".1)
Pe ldngà siguranta personald §i publicd din
stat, care sub Stefan s'a intdrit din ce in ce, fdrä
Indoiald eà dreptul averii private a fost ceeace mai
ales a contribuit la progresul general. In legea sa
dintdi, numitä Decrelum, pe lângd dreptul inaliena-
bil ca ori cine sd fie stäpdn pe ceeace i-s'a donat,
cum am ardtat deja, punctul 6 zice : In virtutea
dreptului Nostru regal, am decis a ori §i cine sd
aibd permisiune sd irnpärteascd ceeace are sotiei
sale, fiilor sdi, fetelor sale §i rudeniilor, ori sd dd-
ruiascd bisericii, iar dupd moartea sa nimeni n'are
voie sd schimbe aceasta". Tot a§a are Insd grije
sd Ingrddeascd §i drepturile de proprietate regard,
In punctul 7, de urmätorul cuprins : Vroim, ca
orice apartine demnitätii regale : averi, viteji, slugi
§i orice alte lucruri, sa remând Intregi §i nimeni sd
nu indrdzneascd a jeful ori a sustrage ceva din
ele".

1) Pauler, op c. 34.

www.digibuc.ro
 47

In feluI acesta s'a ingrijit sä formuleze garantii

pentru regularea Intregei vieti a cetätenilor : In fa-
milie si In comund, in ce priveste religia, admini-
stratia i justitia. A decretat severe mäsuri indeosebi
pentru moralizarea ungurilor si pentru a-i sill asa
zicând sà adopte o viatä de stat asämänätoare ce-
leia din alte täri.
Clasa industriald, compusd din sträinii cari fu-
seserd chemati In tard, a fost apdratä prin legi chiar
fata de stäpânii nemijlociti. Regele Stefan In a doua
carte de lege a sa zice, (art. 22) cà hospesul nu-
rnai atâta vrerne este dator a rämâne la protectorul
säu, câtä vreme acesta se ingrijeste de intretinerea
lui. Incetând aceastä ingrijire, hospesul avea voie
sä se mute in altä parte. lar in art. 20 al aceleiasi
legi, se zice : Asa dar fiindcd legHe dumnezeesti
asa cer, si i pentru oameni e mai bine ca fiecare
sA trdiascd din propria-i (ori libera) silinta, se sta-
bileste prin decret regal, ca nimeni dintre comiti ori
militieni sä. nu indräzneascd de aci inainte a lega In
sclavie vre-o persoand liberä".
Pentru inlesnirea industriei i comerciului, In-
tâiul rege ungar a ridicat apoi la Constantinopol,
Roma si Ravenna asa zisele conacuri (hospitale), cari
addposteau i pe negustori aldturi de pelerinii
In privinta vietii familiare a normat : Vrem ca
pärtasi de legea noasträ sd fie si vdduvele i orfanii.
Daca cineva a läsat in urrnä-i väduvä i orfani,
vaduva promite cä-i va creste, i rämâne cu ei cât
trdeste, Ii permitem sA facd aceasta i nimeni n-o
Horváth M., pag. 189.

www.digibuc.ro
48

sileascd a se cdsätori din nou. Dar dacäl§i schimbd

promisiunea §i se mdritd iard §i pdrdse§te pe orfani,
nimic sd nu dud cu sine din binele orfanilor, de-
cat hainele necesare. Dacd o vdduvd rämane fdrd
copii §i promite cd nu se va mai märità, Intreaga
avere rdmane In posesiunea ei §i poate sd facd ce
vrea cu ea. Dacd moare, bunurile rámân rudeniilor
d'aproape ale bdrbatului, iar dacd nu sunt rudenii,
regelui". Dispozitia aceasta din urrnd cu vremea se
tot ldrge§te §i ajunge a fi un izvor de venit al cd-
mdrii regale, dar §i mär de ceartd Intre regi §i par-
lamente.
In favorul femeilor a mai dispus : Dacd cineva
In chip obraznic, urandu-§i nevasta, se duce din
tard, femeea dacä vrea sa-1 a§tepte, va stdpâni In-
treaga avere a bärbatului, §i nimeni sd n-o sileascd
a se mdrità. Dar dacd din propriu Indernn vrea sa
se mdrite, numai hainele le poate duce cu sine.
Dacd bärbatul, murind asta, se Intoarce acasd, nu
e permis sd se Insoare cu alta, doar numai dad. ii
va da voie episcopul".
Dupd cum se ingrije§te de cele materiale, tot
ava, are grija de cele suflete§ti, punand mai pre-
sus de toate, educatia religioasd a poporului, zicand
In punctul 1 al legii sale : Pentrucd cu cat este mai
deosebit Dumnezeu decat omul, cu atat chestia re-
ligioasd este mai de pret decat averea muritorului".
Dispune deci, prin punctul 34 al legii, ca zece sate
Impreund sd. zideascd o biserica, cdrei sä i se dea
avere (2 sesiuni, 2 slugi, cal §i iapä, 6 boi, 2 vaci
§i 30 alte animale de casd, mai mici) ; regele sd

www.digibuc.ro
 49

dea odàjcliile, iar episcopul va Ingrip de oficiul pa-

rohial i va da cdrtile necesare.
Pentru practica religioasä ia urrnätoarele dispo-
zitii aspre : Primarii sä Ingrijeascd sä meargd satul
intreg la bisericd, esceptionând pe ceice IrT-rijesc
focul din vaträ. Cine rämâne acasä de lene, sd fie
bätut bine si sä i-se taie pärul. Daca cineva vor-
beste In bisericd ì spune povesti proaste, In loc sä
asculte sfintele Invdtäturi : dacd sunt persoane dis-
tinse, sd fie infruntate i izgonite cu rusine din bi-
sericA, iar dacä sunt din poporul de rând, pentru
temeritatea lor sä fie legati in tinda bisericii, sä-i
vadd toatd lumea i sd fie bätuti cu biciul si sä Ii-
se taie parul" (p. 19).
S'au luat apoi mdsuri strasnice pentru päzirea
posturilor. Cine mâncd in post carne, era inchis
osândit sd posteascä aspru o säpfäniánd de zile, iar
cine mama Vinerea carne, ajungea in temnitä intune-
coasä si pus la postire grea p'o säptämând Intreagä 9
Cine lucrd in zi de Duminecd cu boii, i-se hid
un bou ; tot asa, i-se lud calul celuice lucrd cu ca-
lul, pe care-I puted insd rescumpärd pentru Uil bou,
iar ca pedeapsa sa se execute cu atât mai sigur,
boul luat ca pedeapsä, se da obstei satului
mänânce ; dacd lucrd cu unelte, i-se luau uneltele
hainele, pe cari le puted rescumpära pentru o piele
(P. 3).
1) In lumea crestink pe acea vreme, peste tot, se pe-
depsea foarte aspru cdicarea posturilor. In Polonia de pild5,
contimporanul lui Stefan, I3oleslav, punea sá-i rupd dintii
celuice nu postea. Thietmar, VIII,. 2.
4

www.digibuc.ro
50

Se pedepsea §i dupd moarte celce nu avea

respect pentru practica religioasd. Astfel punctul 12
zice : Dacd cineva se fricdpdtineazd §i nu se spo-
vede§te nici dupace l'a sfdtuit preotul, sà zacd In-
tins fdrd ceremonie §i fdrd pomand. Dacd Insd nu
s'a chemat preot §i el a murit nespovedit din villa
rudeniilor §i vecinilor, sufletul lui fie Inbogdtit cu
rugAciuni §i pornand sd se dea, rudeniile sà pos-
teascd insd".

Puterea covâOtoare a bisericii asupra vietii cre-

dincio§ilor, bine inteles, era d'asemeni Inscrisd In lege.
Influenta bisericii asupra legiferdrii se poate ob-
serva chiar dela inceput. Pe Iângd amenda') ce se
prevedea (ágdij" = suma ce se platea neamurilor
celui ucis) pentru omor, vinovatul mai era supus §i
postului, care adesea era de 10-12 ani, numai pâne
§i apd.
Se garantà, mai presus de toate, averea bisericii
iar episcopii aveau nu numai administratia biserici-
lor §i disciplina peste preoti, ci §i laicii erau datori
sa li se supund (p. 2.). Sd acuze pe preot ori sä
figureze ca martor In contra lui, nu putea de cât
cre§tinul cu trecut nepdtat, iar judecata nu se fâcea
la tribunalele laice, ci la consistor (p. 3). In punctul
5 al primei sale legi, Stefan aratd cre§tinilor unguri

') Amenda se plätea in pense de aur ori solidus (schil-

ling), ceeace fâcea 30 denari de argint ( 2 fl, 70 cruceri).
Se prevedeau 110 bani de aur (vre-o 300 fl.) pentru om or
premeditat. Din acesti bani, 50 erau ai regelui, 50 ai neamu-
rilor si 10 ai juzilor. Cine omora din intâmplare, plätea 12
bani de aur si postea.

www.digibuc.ro
 5t

rolul mare al preotului, deci §i vrednicia de a se

bucurd de privilegii.
Pentru intretinerea preotului, dupd obiceul din
statele apusene, Stefan introduce §i el dijina. Dacd
Dumnezeu a dat cuiva zece, una a zece sa o dea
lui Dumnezeu. Dacd ascunde zece, sd se ia nouä.
lar dacd cineva furä zeciuiala pusä d'oparte pentru
episcop, sa fie osândit ca un hot §i amenda i-se cu-
fine episcopului" (p. 52).
Latitudinea mare i preferinta acordatd bisericei
in toate afacerile suflete0, se poate vedea in urmä-
toarele dispozitiuni ale legii : Dacä cineva a acat
inteun chip oarecare poruncile cre§tine0, episcopul
sà judéce asupra lui, dupd mdsura pdcatului sävär-
§it, cum prescriu canoanele. admonieze astfel
§i de eapte ori dupd olaltä, dacd nu se supune
pedepsei. lar dacd §i dupd acestea se lmpotrivqte,
sd fie predat judeatoriei rege§ti". (p. 13).
Foarte interesante sunt dizpozitiile luate in con-
ta (p. 33). Uncle se prinded un strigoi,
era clus la preot, care-I puned sa posteascd §i-1 in
struià In cele cre§tine§ti. Ii cldded apoi drumul, dupd
ce intdi Ii faced un semn (al crucei) in frunte, intre
urneri §i pe piept, cu cheia bisericei inro§itä in foc.
Dacd nici dupd acestea nu se Indreptd, ci cdded §i
a treia oard In pdcat, ajunged inaintea judecdto-
rilor rege0.
Punctnl 34 pedepsed aspru pe vräjitori, dân-
du-i pe mâna rudeniilor victimelor, cari putLau sa
facd (mice cu oträvitori", iar pe ceice spu-
neau viitorul, prostind astfel lurnea, Ii in4repta epi-
scopul, cu gârbaciu1.
4*

www.digibuc.ro
52

Inteun singur caz regele nu da prioritate bise-

ricii : fata de conspiratorii contra regelui ori a re-
gatutui. Acestia nu pot sa fie scutiti nici In bise-
rica, ci escomunicati. Aceeasi pedeapsd o primeau
cei cari au stiut, dar n'au denuntat pe conspiratori.

Cu toatä religiositatea sa i cu iubirea de oa-

meni ce l'a caracterizat, regele Stefan n'a putut sa
reziste nici el spiritului feudal ce se instäpanise deja
p'atunci asupra intregei Europe, ci In legea sa se
manifesta cu prisos tendenta de a face deosebire
intre oameni, de a-i imparti in caste, chiar .pe cei
Jibed. Astfel, vazuräm, cä panä si and e vorba
de evlavia din biserica, persoanele distinse" cari
cälcau regula erau numai isgonite din bisericä, pe
cand cei de rand" mai erau i batuti cu garbaciul
li-se tdia chiar i pärul.
Cat despre cei sclavi, s'au luat colosale masuri
pentru-ca ei sa fie tratati tot ca sclavi si nu cumva
sa se amestece cu liberii. Regele decreteaza : Ca
un om liber sä nu indrazneasca a comite nedreptate
In contra niinänui, am decis protestare i infricare :
adica din consiliul regesc am ordonat, cA dacd un
orn liber îi alege sotie pe servitoarea altuia, cu
stirea domnului, pierzandu-si libertatea, sd fie arun-
cat in vecinical sclavie". Cine pacatuià cu o ser-
vitoare, intai era batut cu nuiele dacd pacatuià
a doua oard cu aceeasi servitoare, era batut panä la
sange iar dacd pacatuia si a treia oard, îi perdea
libertatea ori trebuia sa se rescumpere scump.

www.digibuc.ro
 53

Pentru cei cari pe nedrept au tinut pe cineva

In sclavie, nu a prevAzut nici mäcar o amen& $i
desi declarä cd e frumos si lucru pläcut lui Dum-
nezeu ca cineva sä elibereze pe sclavi si admite cd
proprietarii pot sd elibereze pe sclavi fie In viatd,
fie la moarte, prin testament, luând chfar apdrareá
acestor eliberati, el n'a eliberat sciavi, ci dispune :
Este strict oprit, ca In orice afacere criminald sd
se primeascd acuza ori märturia sclavului In contra
stäpânului ori stäpânei sale".
Mai rnult chiar : Meuse lege impotriva celor cari
ar fi pornit miscare pentru eliberarea sclavilor. Ast-
fel dispune o pedeapsd de 50 vitei pentru bogdtanul
care elibereazä pe sclavii altuia! Din pedeapsa asta
40 vitei se dau regelui, iar 10 stäpânului sclavilor ;
ornul mai särac se amendá, pentru aceeasi trans-
gresiune, cu 12 vitei, din cari 10 erau ai regelui.
Dispozitia asta, In a doua lege, s'a modificat asa,
cä se prevedea o amendä de atâtia sclavi, câti ci-
neva voia sä elibereze din sclavii altuia. 5i dintre
acestia cloud pdrti erau ai regelui, iar a treia parte
a stäpânului, care era sä fie pägubit. Din partea re-
gelui, o treime se da ispanului. Admmistratia era deci
foarte de aproape interesatd sä urmäreascd pe Indräz-
netii cari ar propaga si Incerca eliberarea sclavilor.
Este adevärat Insä si aceea, cä interzisese ca
vre-un ispan ori viteaz sd Vila In sclavie vre-un orn
liber, si dispunea arnendarea celor call tot s'ar in-
cumetä sd facd asta. Nu este Insd nici un for, unde
sä poatä ajunge a se plânge liberul aruncat In scla-
vie, mai ales nu era apelatd contra ispanului ; si
chiar dacd vre-unul reuea sä" dovedeas0 nedrep-

www.digibuc.ro
54

tatea ce s'a sal/Ai-sit Irnpotrivd-i, nu i se da nici o

despdgubire.
Va sà zicA pânäce bogatilor li se da despägu-
bire pentru tricercarea numai ce se fAcea de a-i
scurta, celor säraci nu li se da nimic nici chiar
pentru suferinte i pierderi Indurate In decurs de ani
de zile.
Nedreptäti de felul acesta cuprind multe mai
ales punctele din lege privitoare la pedepsirea dife-
ritelor crime.
Astfel : pAndce pentru omorârea unui orn liber
se prevede o pedeapsd de 110 bani de aur i cu-
venitul post, pând atunci omul liber care omorà
sluga altuia, pur i simplu da alt sclav in loc ori
plätea pretul unui sclav. Dacä un sclav omora pe
sclavul altui stäpân, trebuia sä intre el In locul celui
ornorât ori stäpiinul sau sa-1 rescumpere. Grija de
Opetenie era deci nu pedepsirea crirnei, ci sd nu
räniana de pagubd stäpAnul. Despre cazul când
stapânul îi ornoarä pe propriul sclav, legea nu a-
minteste nimic. Desigur, asta nu era considerat drept
crirnd.
Se fäcea daosebire mare nu numai Intre pretul
vietii unui bärbat i acela al unei femei, ci i Intre
pretul unei femei bogate i una säracä. Astfel, pe
când ispanul platea 50 vitei pentru omorkea sotiei
sale, pe cari îi da farniliei victimei, omul mai särac
plätea 10 vitei pentru omorârea sotiei sale, tot fa-
miliei victirnei. Si unul i altul trebuia sä posteascä
insä la fel. Cel care ornora din nebägare de seamä,
se pedepsea cu post si 10 bani despagubire.

www.digibuc.ro
 55

Furturile se pedepseau dupd cum urmeazd

Sclavul care fura, Intaia oard trebuia sà dea inddrdt
ce a furat i dacd putea, sd-si rescumpere nasul cu
pretul a 5 vita Dacd furd a doua oarä, cu nasul
tdiat deja, urechile si re putea rescumpära cu alti
5 vitei. Dacd furd si a treia oarä, îi perdea viata.
Omul_ liber prins asupra furtisagului, Intaia oard scdpa
plätind ce a furat ; dacd hu avea de unde pläti, a-
jungea sd fie vandut ca sclav. Dacd fura si dupdce
a ajuns sclav, se proceda u el ca i fatd eu ceilalti
sclavi, deosebire remänand cd-si perdea viata nu-
mai dupdce a furat a patra oarä. Ferneia care fura,
Intâia si a doua oarä o putea rescumpärà bärbatul;
persistand sA fure si a treia oarä, se vindea ca sclavä.
Färd 1ndoiald e o dovadd cA p'atunci erau mai
scumpe lucrurile, de cat oamenii, cdci pandce orno-
rurile nu se pedepseau aspru, pentru instrdinarea lu-
crurilor oamenii pldteau cu viata.
Pentru siguranta vietii familiare s'au luat dea-
semeni rnäsuri energice : ispanul, care ar fi tabdrat
asupra casei altuia i ornora pe stäpanul care i se
Impotrivea, îi perdea viata si el. Dacä Insa ar cddea
agresorul, omorat de man stäpanului care s'a apärat,
acesta nu va fi pedepsit de loc. Dacd ispanul a
trimis pe supusi de ai sdi asupra casei cuiva, se
amenda cu 100 vitei. Pentru acelasi put viteazul
prätea 10 vitei, jar omul de rand plea pedeapsd
5 vitei.
Viteazul care fura o fatd, se amenda cu 10 vitei
chiar i dacä de altfel s'ar fi irnpdcat, In urrnä, cu
pdrintii fetei; dacd o cereau, trebuià sa ducd fata In-

www.digibuc.ro
56

därdt si In caz când a deflorat-o. Omul sdrac se

amenda cu 5 vitei, pentru aceeasi crimä.
Márturia mincinoasd se pedepsea cu rescumpd-
rarea de cloud ori a limbei, iar cine umbla cu min--
ciuni pentru a calomnià pe altul, i se tdia lirnba.
Cine calomnia pe regele si rdspándea despre el vorbe
pentru a clätind credinta gri sd ademeneascd pe un
supus fidel sd comitd infidelitate, isi perded viata.
Dacd un domn dignitar alcd jurdmântul, i se
tdia mâna ori trebuia sd si-o rescumpere cu 50 vitei;
omul de rând si-o rdscumpdrd cu 12 vitei.
In privinta asta Pau ler scrie : La un popor ca
maghiarii, care se jura pentru orice, ca sd nu zic
cd Injura pentru orice, s'a putut Intâmpla adesea ca
cineva sd nu-si tind prornisiunea ori jurärnântul, ci
sd devie sperjur; de aceea pedeapsa ce li se aplica
acestora era foarte asprd"). Cine punea foc, plátea
paguba si amendd de 16 vitei.
Pentru a impiedecd desele certuri, cari dege-
ncrau In bdtdi sângeroase (cu arma), oricine scoted
sabia pentru a lovi pe cineva, se executd la moarte
cu aceeasi armd. Punctul acesta (17) din prima
lege In a doua s'a mai atenuat : la moarte se con-
damnd numai cine a ornorît ; incolo : dinte pentru
dinte ! I-se aplicd aceeasi loviturd pe care a dat-o
ofenzatului ori ranitului. Chiar numai pentrucd a
scos sabia, plated amendd jumdtate rescurnpdrare ;
dacd a si rdnit (mai usor), pläted si cheltuieli. Par
aspre aceste legi : trebue sd ne ddrn insa searna,
cd Stefan aved a face cu un popor care abia acunl
9 Op c. p. 35,

www.digibuc.ro
 57

schimbd viata aziaticd, §i WA mdsuri crude, greu

s'ar fi putut face ceva. Vreme nu era pentru a con-
vinge, nici mijloace §i oameni nu erau, cari sd
facd educatia poporului resfirat in grupuri §i sate
mici. Mijlocul de a stdpâni i tined ordinea erd
asprimea legii §i neindurarea in aplicarea ei. In-
späimântarea, iata principiul de educatie pe a-
ceste vremuri.
*

Pentru intdrirea economicd a tdrii Stefan s'a in-

grijit de brate muncitoare Indestulitoare, pldtind bine
sclavii ce i-se aduceau de pretutindeni, incât i-a mers
vestea, a§a Ca' la 1039 In Boemia se face lege pen-
tru vinderea In Ungaria a sclavilor iar cehii se !du-
dau §i ei cu numdrul mare de poloni, prin§i in rdz-
boiul cu Boles lav, pe cari i-au vindut in Ungaria.1)
Atala numai n'ar fi ajuns, oricdt de mult cavalerii
§i cdlugdrii strdini ar fi §tiut sd utilizeze, pentru In-
florirea tarii, bratelg muncitoare. Ci lucru de ape-
tenie a fost Introducerea in viata statului a unui
sistem de dare dupdcum se obicinuià in statele a-
pusene. Toil cei liberi plateau date, iar pentru sclavi
plateau stapânii. Cum a lost sistemul acesta de
dare scrie Acsddy In amdnunte nu e cunos-
cut Ina Au fost insd ddri in bani, Mtn: ele darea
de dinari a liberilor, care pe vremea lui Co Ionian
era 8 dinari. Darea asta erà darea comund de stat
§i o pldted omul liber, numit mai tdrziu fumarius
iar insa§i darea, bani de fum (pecuniae fumales),
pentrucd darea care la inceput erd mai mult pentru
1) Cosmas Prageus, Scrip. IX. 63.

www.digibuc.ro
58

fiecare cap, mai tárziu s'a pus pentru locul de casä,

dupd hornuri ori fumuri. Omul liber a mai avut
apoi indatoriri §i fatä de bisericä. Regele Stefan
a ordonat, ca suditii säi sä pläteasa obicinuita
dijmd (decima) cuprinsä de mult in dreptul biseri-
cesc".1)

In ce prive§te acum banii, moneda, Kováts Fe-

rencz sustine pe aceastä vreme erà in vigoare
sistemul rrionetar introdus in apus de Carol cel mare.
Dintr'un hunt (libra) de argint (367 grame, dupd
mäsura de azi) se bäteau 240 denari (un denar deci
aved o greutate de 11/2 grame). Când se fäceau
insa pläti mai mari, banii se puneau la cântar. 12
denari fäceau 1 solidus scurt, iar 30 denari un so-
lidus lung. Cum bani bdtuti nu prea erau, se fo-
loseau bucäti de argint, cari se cântäreau, socotin-
du-se in 240 denari fontul (ori funt). S'a introdus
apoi gira (in nemte§te marca), care valorà 160
denari. Gira era §i ea mai de multe feluri : de 6
pense (240 denari) §i de 12 pense (480 denari), cari
se subimpärteau §i ele in 4 ferto, 8 jumatate de
ferto (ori uncii), 16 loti §i 48 piseti.3)
In deosebire cu Fr. Kovács, 'care denarul Il so-
cote§te in 33 filed, dupä valuta de azi, Pauler Gyula')

1) Op c. p. 46.
2) Közgazd. lexikon, I1 1.
3) 'Dana la introducerea sistemului metric, mAsura de
greutate a fost fontul, impärtit in 32 loti. Intre români mo-
nedei de argint de 10 cruceri i-se zice §i acum librei.
4) A magyar nemzet tort. az Arpádok korában,

www.digibuc.ro
 r13.\761,10TEe4 59
- U. -
socoteste denarul fileri Nsi astfel ajunge la in-
tocmirea urmdtorultil Lal

1 font argint curat (ori 2 gire) = 86 cor. 40 fil.

1/,2 (ori 1 gird) 43 20
1 ferto 10 80
5 40
1 pensa =5 40
In chestia aceasta numismaticii maghiari n'au
ajuns de altfel sd se inteleagd, ci intre cei cari s'au
ocupat cu chestia existd mari deosebiri de vederi.
Bélházi János sustine cd intre 1463 1516 dena-
rul nu pretuid decât 11.55 filed, mai târziu intre
1547-1553 pretuid numai 8.26 fileri, ba in secolul
XVII s'a coborât la 2 filed, ceeace nu impiedecâ
de altfel sd fie dreaptd socoteala lui Pauler.
Pdmântul se mdsura cu jugdrul regal, care ra-
ced 864 stângini regali (=1.896 metru). Dupd o-
biceiul locului, 48, 100, 120 si chiar 150 jug-Are se
numed ekealja (aratrum, pentru un plug).
Desì deja sub Stefan proprietarii impdrteau
lor in sesiuni (cdt se da unui muncitor), ldsând
inteo bucatd numai asa zisul allodium, ce aparti-
neau curtii sale, erau i terenuri comune i anume
imasurile (islazurile) i pddurile.

(41.:)

Istoria mill. VIII, 478.

www.digibuc.ro
III. Regii diq familia lui Arpad.
Legeiturile regilor cu sfântul scaun. Relafiu-
nile cu Bizanful. Clam caste. Trimisul re-
gelui in cdutarea hofilor. Probele de foc .p' apd.
Defintifii se puteau prezenta odatei pe an la
curtea regal& Pedepsele aspre. Disciplinarea
ostaFilor. Incuragiarea imigrafiunei. Coloni-
MI-de. Organizarea comitatelor. Ceteifile, io-
bagii. Dreptul de judecatd cedat de rege unor
magnafi mai merituoA Proprietdfi cumpdrate.
Sclavii. Puterea clerului. Bresle. Dijme.
Urbarial4ti. Legile lui Coloman. Dovediri prin
martori. Nu-s strigoi ! Ismaelifii si ovreii.
Ocrotirea proprieteifii. Prima dare. Hospesii.
$tergerea pedepsei cu moarte pentru furt. Teir-
garde. Comercial. Veniturile regale. Dreptul
limbei materne a hospesilor.
Ungurii au sa-i multumeascd intâiului lor rege
nu numai intemeiarea regatului, Increstinarea, si prin
aceasta inregistrarea lor intre popoarele Europei, ci
faptul, cä azi se poate sti pozitiv una si alta despre
viata lor de stat sub regii din familia lui Arpad.
Färä actele emanate dela papii din Roma si färd ra-
poartele trimise acestora de reprezentantii lor ordi-
nari si estraordinari in Ungaria, putin s'ar puteà sti

www.digibuc.ro
 61

despre cele petrecute In regatul Sfântului Stefan.

Pentrucä ce s'a gäsit prin archivele diferitelor state
se refärd mai mult la purtarea rdzboaielor si inche-
iarea pdcii ori aliantelor. Numai din relatiunile cu
papii se Invedereazd starea culturalä si economic5
a tarii, si chiar multe legi aduse de regi si institu-
ni intemeiate in primele secole de viata a regatului,
se pot lämurl si Intelege numai din scriptele bise-
ricesti emanate dela Roma.
Nu e poate un singur stat, e cärui Intemeiare
si stabilitate sä jie in asa de strânse legAturi cu
Roma, cum a fost Ungaria nainte de ajungerea sa
In cercul de influintä si In urmä in stärânirea Habs-
burgilor. Papii au trimis lui Stefan I coroanä, preoti
cari sä-i fie sfetnici si ajutori In greaua muncä de
a converti la crestinizm un popar aziatic, invätati
cari sä tina legätura cu apusul si adesea sä com-
batä influenta dela Bizant ; papii ocroteau pe unii
regi sub cari tara ajunsese In grea cumpänä si chiar
crize, In cat era In primejdie de a-si perde existenta;
papii trimiteau dorgatoriu si nu odatd excomunicare
regilor cari fie cd se Intorceau la moravurile strd-
mosesti, fie cd inteun fel ori altul Incrucisau planu-
rile Sfântului Scaun ; papii mijloceau aliantele, im-
prumuturile si atâtea cäskorii.
Fall ocrotirea Romei si influenta ce a esercitat
atatea veacuri d'arândul, Ungurii ar fi pätit ca cele-
lalte popoare, unele mult mai puternice, cari au sta-
panit vreme mai indelungatd ori mai scurtd aceastä
tard, In cele din urmä au dispärut Insd färd urme.
Se intelege, institutiunile Imprumutate dela cre-
stini, cu greu s'au säläsluit Intre unguri. Stefan a

www.digibuc.ro
62

fost destul de tare pentru a Indräzni sä le copieze

s'apoi sd le impunä. Dar abea îi inchide ochii, multe
cad grämadä. Poporul care träise in Azia, si sub
viziri chiar in Europa, o viatä nomadä, patriarhald,
fiecare sämântie cu seful, poruncile i legiferarea sa,
n'a putut primi dintr'o clan' i definitiv formele vietii
de stat ale popoarelor europene. Se revoltä contra
tot ce este sträin. Regele Petru voind sd mai adaoge
incd la .cele introduse de Stefan I, legiferând dupa
uzitat in Bavaria, intarâta pe unguri Inipo-
triva a tot ce nu e strämosesc. Biserica a scdpat ca
prin mtechiie acului, iar cât despre cornitate, au ra-
mas, multä vreme, numai cu numele, de formä : cu-
prinsul pe care-I aveau in celelalte state, abea mai
tArziu se aratd.
Ruptura mare era insä fäcutà. In jurul curtii
regale, dupa obiceiul celorlalte tari apusene, se for-
meaza oligarhie, statul din care regii îi recruteazd
consilierii i generalii. Aliantele de rudenie cu fa-
miliile domnitoare in apus, desvoltä din ce in ce
aceastä formä de viatä care hied se resimte la curte,
dar curând schimbA fata intregei Domnilor,
cari nu mai träiesc in corturi, le trebue slugi. Dig-
nitarii curtii, sporiti cu imigrati din statele vecine,
tin i ei casä mare, curte. Prelatii, in virtutea puterii
de care se bucurä Roma, ajung i in Ungaria o castä
cu drepturi deosebite.
Inclatä dupä S-tul Stefan, tara are deja clase de
oameni cu drepturi i dak4f44\ distincte. D'odatä cu
interneiarea i sporirea satelor i oraselor, dar mai
ales a mänästirilir, se simte nevoia regulärii pro-
prietätii, dupa cum si a relatiunilor dintre stäpânul

www.digibuc.ro
 63

proprietar §i muncitorul la inceput cu platd §i mai

la urrnd prins sub jugul iobägiei. Unde sunt apoi
diferite clase de oameni, cu diferite interese, e na-
tural sd se iveascd §i neintelegeri mai multe. Pentru
regularea lor, regii dau decrete, cäci nu mai era cu
putintd sd se aducd toate inaintea regelui si el per-
sonal sä se rosteascd asupra fiedrei pricini. Decre-
tele trebue Insd duse la Indeplinire. S'au infiintat
astfel diferite functiuni inalte, ai cdror titluri ajung
sà formeze clasa oamenilor dela curte, baroni cum
se mai zicea, din care se formeazd 'Malta aristocratie.
Sub primii regi, la inceput, organizarea de stat
are caracter militäresc. In unul din decretele regelui
Ladislau, cunoscut ca al III. in corpus juris, se zice :
Trimisul regelui va strdbate toate locurile, va
adunä la un loc pe toti suta§ii (cdpitanii) §i frun-
taW) acestora, numiti de comun päzitori, dimpre-
und cu oamenii dati In grija lor, §i sd le porun-
ceascd a le ardth despre cine §tiu cA sunt hoti.
lar dad ace§tia nu vor sä fie socotiti hoti §i dad
vor sd se supund probei cu foc a judecdtii dumne-
zee§ti : sà se tind judecata duMnezeeascd. Iar cei
ardtati de pdzitori, sä fie grupati in câte zece la
un loc, dintre cari unul sd se supund probei de
foc §i pentru cei noud tovard§i. i dacd acesta rd-
mâne nevätämat, sd fie mântuiti §i ceialalti noud.
lar dacä nu, fiecare separat sä poarte pentru sine
ferul Inro§it, §i cel Care l'a purtat pentru ceilalti.
Trirnisul regelui era indatorat sA cerceteze dad
nu cumva sunt §i sate intregi vestite cd MM. Dad'

1) tizedes", având câte 10 oameni sub ordinele ¡or.

www.digibuc.ro
64

nobilii si poporul ii ardtau un asemenea sat, s'acolo

se procedd ca mai sus cu hotii, dar numai dacd satul
ii denunta. Dacd-i ascundea, se fdcea zeciuiala cu
satul intreg Dacd se dovedea cd cineva si-a calcat
jurdmântul ce punea de a nu ascunde hotiile nimd-
nui, trebuia sd pläteascä zece pense pentru limbd,
precum si sd posteascd. Dacd hotul reusea sd se
refugieze intr'o biseria, râmânea sluga acelei biserici.
Dacd vre-un preot elibera pe asemeni slugi, era
condamnat sd can. dânsul In sclavie, iar sluga eli-
berat de preot se vindea In tara vecind, de unde
dacd fugea si se intorcea acasd, i se scotea un ochiu.
Celor detinuti din poruncd regald (chiar sub
antecesorii sdi), Ladislau le dd.' ocazie sd vind la
curtea regald, odatd pe an, la Indltarea la cer a sf.
Marie. Cine i-ar retine, se amendeazd, esceptionând
cazul când vine la curte si isi apdrd cauza. Istori-
cianii maghiari sunt de acord In a explicA aceastä
mäsurä ca având de scop nu atât eliberarea unor
nevinovati cetäteni, pdzitori ori slugi, ci mai mult
ca regele sd-si regAseascd si sd reia slugile ce fie
dela el, fie dela antecesorii sdi, au fost rApite In
decursul atâtor tulburdri si incurcdturi lduntrice si
externe.
Dintr'o altd dispozitie a decretului dat de La-
dislau se invedereazd cd astfel de oameni câzuti in
robie se aflau mai ales pe la episcopi si pe la md-
ndstiri, precum si pe la ispani, mai marii cetatilor
si comitatelor, dupd cum e cert, cd deja pe acea
vreme se afla si o clasd Intreagd de slugi eliberati,
slugi cari nu au fost ai regilor, ci ai altor puternici
pi zilei.

www.digibuc.ro
 65

Luarea la rdspundere a satului Intreg pentru

hotii comise doveded viatd primitivd : putini la un
loc §i trdind in mare comunitate de interese, adesea
satul intreg era locuit de vlästari ai acelora§i 2-3
familii inrudite intre dânsele.
Faptul cd primele legi se refer la stârpirea ho-
tilor §i asprimea legilor dovedesc cd hotiile erau la
ordinea zilei. Insä§i combaterea acestui rdu a dat
na%ere la crearea unei demnitdti care in viata sta-
tului a jucat mare rol. In ziva de Indltare, cand
se aduceau judecdtile la curtea regald, fie cd erd
bolnav, fie cd erd dus In tabdrd §i chiar lipsed din
tard, destul CA regele nu puted fi totdeauna de fatd.
S'a instituit deci un locotiitor, palatin. Pentru-ca
el sa nu abuzeze de situtia sa, prerogativa regald
nu o puted exercità decât la curte. Acasd la dân-
sul numai peste curtenii sdi puteà sa judece. Dad"
de bundvoie se prezintau Insd pricina.5i, puteau sd
pronunte hotdrire. In caz contrar, erd amendat cu
55 pense.
De altfel in ce prive§te justitia, tot p'atunci s'au
mai fäcut §i alte restrictiuni : iwanii printilor (fii
ori fratii de regi) n'aveau nici ei dreptul sd judece
asupra altor supu§i, ceeace dovede§te cd pc nea
decretelor susnumite erau mai multe feluri de su-
134.
Legile penale faceau deosebire Intre delicuenti
§i dupd secs. Femeia hoatd se pedepsea astfel : i-se
tdià nasul, i-se confiscd averea, ba mai se §i vinded
ca sclavd. Dacd el-A vdduvd cu copii, partea cu-
venitä acestora din avere remâned neatinsd, mamei
vinovate i-se scoteau ochii. Dacd et-A fatd, se vin-
5

www.digibuc.ro
GG

deä ca sclavd ; dacä cel-ce a cumpärat-o ar fi eli-

berat-o cu vremea §i se aflä acest lucru, erA dator
s'o deie, fArd vre-o despägubire, In serviciu la curte.
Bärbatii dovediti hoti se pedepseau foarte aspru.
Daca sluga full obiecte In valoare de 6 denari,
i-se scoteau ochii amândoui. Dacä furà de mai pu-
tin pret, i-se scoteä Lin ochiu iar stäpanul sau res-
pldleA Indoit pe cel pAgubit.
Cetäteanul liber prins cu furtisag pânä In
pret de 10 dinari, "i§i perdeA viata §i averea. Dacä
fura mai putin, scApà cu amendä s'un ochiu scos.
Cei cari ei in§i§i prindeau pe hoti, n'aveau
dreptul sd-i tina la dânsii mai mult de trei zile, ci
sä-i deie pe mânile judeatorilor. In caz dacd ur-
märeau pe complici, puteau tine la ei pe hotul prins
§i 6 septämâni. Dacd se dovedeä CA urmärirea
complicilor n'a avut temei §i n'a dat rezultat, ajun-
geau dânsii pedepsiti.
Esceptie sa fäceä InsA cu nobilii. Hotul prins
In curtea nobilului puteä sd fie tint arestat acolo
10 zile, dacä nu el-A acasä stäpânui ori administra-
torul säu.
In timp de räzboi, când regele nu el-A acasä,
hotii puteau sA fie tinuti arestati de cei-ce i-au prins,
pänä la reintoarcerea regelui.
Cât de frecuente au trebuit sa fie hotiile, se
poate vedeA nu numai din asprimea pedepselor, ci
§i din urmätoarele : hotii erau esclu§i din societate,
cine-i tolerà aproape de sine, erA osândit la o a-
mendd de 55 pense; gazdele de hoti, despre cari
se dovedeâ cd au cumpArat ori vândut lucruri furate
precum i martorii rnincinosi, se pedepseau ca hotii ;

www.digibuc.ro
 67

cine aved ceva de vânzare, trebuià sä dovedeascd

cu martori, ca obiectul scos in vânzare Ii apartine
dupä dreptate.
In armatä de asemeni se furà. Pentru stavili-
rea hotiilor In ostire s'au luat masuri extreme : sol-
datul prins ori dovedit cä a furat, isi perded viata
averea.
Asprimea legilor a fost provocatä indeosebi de
populatia pe care ungurii o gäsiserä in Ord, de
autochtonii, cari amenintau cä altfel emigreazd, r cum
si de imigranti, chernati sd intemeieze sate si orasc.
Indeosebi cdlugärii de pe la mandstiri au desvoltat
o mare activitate in acest senz. Cei veniti in tard,
bine inteles, au venit cu drepturile i prerogativele
avute acasä, cerând mai presus de toate siguranta
persoanei i averii.1) Iatä curn se explica rigoarea
pedepselor date celor ce erau prinsi cà primejduesc
desvoltarea vietii de stat.
Nu mai putin erau aspru pedepsiti functionarii
despre cari se dovedeà ca primesc mitd ori cä se-
vârsesc fraude. Judecätorul care amânà peste 30
zile pronuntarea sententii erà tras la deres (bätut
cu bete in public). Pentru stârpirea mitei, cel o-
sadit puted sa incerce a dovedi cä a fost pc ne-
drept pedepsit ; dacd reuse& judecdtorul trebuià sä
pläteascä indouit suma la cât a fost osândit si cu
cât a fost pdgubit acuzatul, precurn i o amenda de
5 pense.
Nesupunerea fatä de porunca regald i dispo-
zitiile cuprinse in legi, de asemeni se pedepseau

1) Idem, pag. 35.

www.digibuc.ro
68

aspru. Lipsa dela apel, in caz de judecatä, se pe-

depsed cu 5 pense, a doua oard tot atâta; iar dacä
nu se prezintà nici a treia oard, nu numai isi per-
ded procesul, dar pe d'asupra mai el-A si timbrat,
batjocorit : i-se tdià, scurt de tot, pärul. Nu erau
crutati nici episcopii, ci in caz de nesocotire a po-
runcii regesti, regele aved dreptul sa-i pedepseascd
in dragd voie. Ispanii si cdpitanii erau dati gall
din slujbd si mai pläteau s-o amendd de 55 pense.
Aceeasi pedeapsd li-se dictd si soldatilor.
Cine primea la sine sluga fugitd dela altul, platea
amendd: cetäteanul simplu 5 pense, functionarul 25
pense iar ispanul nu numai amenda de 55 pense,
ci sä dee celui pdgubit doi slugi. Pedepsele erau
incd si mai aspre, dacd se dovedea cd sluga a fugit
pentru a se adäposti de o pedeapsd oarecare.
Nu numai judecdtorii din comitate aveau insd
drept sd facd judecatd, ci când se prea sporeau fd-
rädelegile, se trirneteau prin tard oamenii de incre-
dere ai regelui (ispanii cari spânzura, cum li se zicea).
Ispanii regali n'aveau dreptul sd facd judecatd asupra
ispanilor din comitate, nici asupra membrilor cle-
rului. De asemenea nu li se permitea sd se ames-
tece in afacerea dintre doi cari si-au rezolvat acasd
cearta duelându-se.
Dupd cum vedem, s'au luat mäsuri nu numai
pentru a inlesni viata celor de acasd, ci pentru ca
sd indemne imigratia, chiar In obiceiurile si legife-
rarea tdrii s'au introdus lucruri din statele vecine cu
poporatie mai cultd si unde societatea era deja I'm-
partita in caste si se pornise formarea puterii feudale.

www.digibuc.ro
 69

Sfântul Gel lért, care a fost mâna dreaptd a pri-

mului rege ungar, spunea cd ungurului ii mai place
sd bee, sd cáldreascä, sd fie In rdzboiu, de cât munca
productiva..." Prime le orase nici n'au fost fondate
de unguri, ci de streini. Deja sub Taksony au venit
in Ord multime de mineri, cari au . fondat orasele
minere dela nordul Ungariei.
Privitor la formarea diferitelor autonomii sub
regii arpadini, Pauler scrie : Ici colo formau insule
teritoriile pe cari regii le luau de sub autoritatea
comitatelor, din pervazul comitatelor. In virtutea des-
voltdrii pe care l'au luat comitatele, elementele imune
sustrase de sub autoritatea comitatelor nu au de-
venit mai independente, ci au ajuns mai aproape de
Coroand... In partea de sudest a pämântului nobi-
lilor, sub regimul autonomiei lor acordate de Andrei
II., saii au pornit spre prosperare, ba au devenit
chiar increzuti. Spre rdsärit de ei, spre nord de Tara
Bârsei, In Sepsi i Kézdi, In valea de sus a celor
cloud Târhave, pe poarta de apus a Margitei, la
Telegd i mai sus spre Murä, numärul secuilor
crestea Inteuna. Aveau deja i oarecare organizare ;
formau scaune ; pdmântul lor forma, asa zicând, te-
ritoriu separat In tard si nu erau sub jurisdictia voi-
vodului. Intre ei, ici colo, ca de pildä la Telegd,
Oláhfalu, s'au asezat valalzi sub clzineji deosebiti, asa
ca scrisul lor de rdboj unii l'au privit drept scris
romdnesc; a si fost Intre ei oarecare asämänare, de
oarece i säcuii i valahii erau cultivatori de vite.
Si mai mare era Insd deosebirea. Valahii, dupd cum
veneau In grupe mai mici, erau colonisti si consi-

www.digibuc.ro
70

derati oamenì ai regelui, ca oaspetii, desì in mare

deosebire in raport cu oaspetii din apus").
Averea ungurilor erau caii i boii. Celelalte nea-
muri aveau Insa i oi, capre, porci i Incá in asa
numdr (pdsune era destuld), in cât din administra-
rea asa zicând a anhnalelor perdute, intâii regi aveau
venituri mari. Se instituesc comisani pentru anirnalele
cari erau prinse pe camp färd pdzitori, ori stdpâni.
Pând toamna, la sfântul Mihai, acestea erau pdzite
inteun grajd (obor) ce se Infiintase la marginea fie-
cdrui oras. Cine putea dovedi cd are acolo animale
ce i-au apartinut, le primea inddrät In schimbul taxei
de administrare. Pentru un bou platea 5, pentru cal
10 iar pentru servitorul care fusese gäsit si el va-
gabond, stdpAnul plätea 90 denari.
Pentru a inlesni celor ce au perdut vite sd le
poatd gdsi, comisarii regesti erau datori ca vitele
prinse färd pazd sd le arate in decursul verii pela
tArguri. Contraventia la aceastd poruncd se pedepsea
aspru in bani. Ispanul se amenda pând la 55 pense.
Din sumele acestea 1/3 parte se impdrtea ipa-
2/3 mergea casetei regale.
Vitele remase fdrd stdpân ajungeau in posesiu-
nea regelui. Intdi se da insd zeciuiald bisericii.
Se stabiliserd insd anume mdsuri i legi pentru-
ca sà nu se intâmple abuzuri, astfel : dacd se do-
vedea cä susnumitii comisari regali înalä, isi per -
dean viata i averea. Dacd ascundeau ori ddruiau
dintre animale, atât cel ce a ddruit cât i cel ce a
primit cadoul isi perdca viata.

1) Op c. pag. 296,

www.digibuc.ro
 71

De altfel regelui i se fäcea parte (2 din 3 pdrti)

dintre slugii gdsiti vagabonzi, precum profita o
treirne i ipanii regesti.

La sfârsitul veacului X scrie Acsddy')

societatea maghiard dispunea de toti factorii cari in
organizarea socialeconomicd si a muncitorilor se for-
mase in institutiunile de caracter feudal a statelor
apusene. Exista ostirea cuceritoare, dar care acum
era preocupatd mai ales .de paza tärii, existau domnii
proprietari ai pämântului ; erau muncitori liberi, in-
vestiti cu drepturi de libertate personald, precum
existà i massa mare de sclavi, a cdrei parte co-
vârsitoare era colonizatá stabil pe proprietäti".
Tara intreagd este a regelui si a domnilor, cari
s'au unit sà* facä legi i sd le ducd la indeplinire.
Ai regelui sunt cetätile i leritorul ce le apartinea,
pe el II servesc vitejii (soldatii), sclavii pentru el lu-
creazd, ispanii In numele lui aduc judecatd. Domnii
au deja i ei case, curti, curii, imprejmuite de co-
cioabele slugilor i sclavilor. Drept avere se con-
siderd mai ales animalele de casä, diferitele unelte
(comori) i oamenii capabili de muncd. Paza aces-
tora i intdrirea sigurantei societätii erà prima mi-
siune a legiferdrii i adminisfratiei. Pämântul, pe care
numai munca oamenilor i anirnalelor Il fac fructi-
fer, vine In samd numai in al doilea rând2).
E, la tot cazul, caracteristic, cd nici sub Intâiul
rege ungar, nici mai târziu in decurs de veacuri,
legile nu amintesc de mäsuri ori pedepse pentru a-
1) Op citat pag. 33.
Marczali : A magyar nemzet története", pag, 116,

www.digibuc.ro
72

sigurarea proprietätii de pämânt ori contra incälcärii

acestei proprietäti. Dovadä cà pdmânt era destul.
Populatia nu era nici a zecea parte din cât e azi §i
partea covârsitoare a terenului din Ardeal si pând la
Tisa era necultivat.
Se Intelege, mai mult avea regele si e firesc cà
colonistii adusi din sträindtate se stabileau pe pro-
prietätile regale. S'a format astfel orasele libere re-
gesti §i peste tot, proprietdtile regale au ajuns ast-
fel centre miniere, comerciale si industriale. Orga-
nizarea acestora, recunoaste si Acsddy'), s'a fäcut
clupd model slay.
Intdiele proprietdti regale erau organizate de alt-
fel nu dupd sistem riguros feudal, de absolutä stäpâ-
fire a muncitorului, ci regele Stefan Introdusese asa
zisul sistem de beneficiare : ori cine e stabilea pe
o movie a regelui, fie ca sclav, fie ca liber, prinlea
loc de casä si arabil, dar sta acolo numai câtd vreme
i§i- Indeplinea datorintele impreunate cu addpostirea
ce i-se acordà.
Centrul proprietätii regale era, bine Inteles, ce-
taten intdritd i pusä sub comanda ispanului. La in-
ceput cetätile erau destul de primitive prejmuite cu
santuri mai mult sau mai putin adânci, cu uluci
chiar cu gard de nuele. In mäsurd ce proprietd-
tile aduceau mai multe venituri si cetatea era mai
expusä si avea de päzit populatie mai numeroasä
si mai bogatä, se perfectiond si sistemul de apärare,
fäcându-se ziduri de cdrämidä si peatrd, turnuri etc.

1) Op citat, pag. 36,

www.digibuc.ro
 73

In interiorul cetatii era casa pentru rege, sa

aibä unde gäzdui cand umbra prin tard, precum si
locuinte si gradini pentru mai marele cetatii (vár-
nagy) pentru cdpitan, sublocotenent (hadnagy) si
fruntas (tizedes) cari aveau nu numai indatoriri pri-
vitoare la apärarea cetätii, dar esercitau si demni-
tatea de judecatori si administratori intai In interiorul
cetatii si In al doilea rand In satele ce se formau
in julul cetatii si mai departe, pe domeniul regal
ce se tinea de cetate.
Ostasii cetätii purtau numele de jobagi de ce-
tate (jobagiones castri), iar ceialati muncitori agricoli
si meseriasii cetatii erau cetatenii (civis), cari la in-
ceput aveau organizare de caracter militar, dar mai
tarziu se reformeazd si se ajunge la sistemul de
bresle. Meseriasii erau foarte pretuiti si intru cat
numai se putek li se designa locuinta dupa felul
ocupatiunii : cei d'o meserie la un loc, pe aceeasi
ulitä. Se da mare importanta ca fii sa invete mese-
ria tatalui, si cand intr'o localitate erau destui me-
seriasi d'un fel, erau dusi sä se aseze in altd parte.
Impartirea muncii era un principiu respectat..
Despre cetätiie oligarhilor din veacul XII Pauler
scrie :
Cetatea aceasta nu era simplu un loc imprej-
muit de sant, aparata numai de tufe, zid de pamant
ori movile, ci erau inteansele ca la Ghymes palat
mic, palat mare, camarä, turn mare, turn mic, zid
intern, zid extern, numit de unguri meterez. Asa zi-
cand s'a revenit la epoca pe and voivozii semin-
tiilor, autoritätiie nearnurilor priveau In Arpad si
descendentii säi numai pe primul vizir. Nu II con-

www.digibuc.ro
74

siderau pe rege de cât drept un egal cu dânsii, dar

cd este un vizir ceva mai superior si mai puternic.
$i ei Intocmai asa sunt domni ai pämântului lor, ca
regele ; afarä de unele indatoriri, Incolo nu-i erau
obligati cu nimic, ba i pentru aceasta n'a lipsit de
cât un pas dacà interesele lor ori folosul asa au
reclamat, au putut sä scape si de aceste

Chiar dela inceput, d'odatd cu cetätile, se in-

fiinteazd mdaistiri §i In jurul lor aceeasi viatd. Stim
cä sub Intdiul rege ungar se intemeiazä abatia dela
Pécsvárad, carei S-tul Stefan îi däruise o Intindere
mare de pdmânt pe care s'au format 41 comune,
cu 1116 familii de servitori, ddruiti tot de rege. La
1067 se Infiinteazd puternica abatie dela Sast, la
1075 abatia benedictinilor, cdrei dincolo de Dundre
i-s'au asigurat multe beneficii si chiar privilegii.
Claustrului din Tihany, de pildd, prin cunoscuta di-
plomä, din care s'au putut studià mai documentat
relatiunile de p'atunci, i-s'au däruit pämânt pentru
20 plugurP), 60 case, 20 vieri cu vii, 20 cdläreti,
10 pescari (pe lacul Balaton), 5 grijitori de cai, 3
päcurari, 3 pdzitori de cirezi (ciurdari), 2 porcari,
2 cultivatori de albine. Pentru serviciul intern al
mändstirei s'au dat 2 bucdtari, 2 nrorari, 2 cizmari,
2 mdsari, 4 lernnari, 1 argintar, 1 strungar, 1 spd-
lätor, 1 pielar (tAbdcar) si 10 sclave. Bogdtia cea
mare erau Insd cele 100 vaci, 700 oi, 34 armäsari

1) Op. c. pag. 294.

9 Istoricianul maghiar P. uler afirmä ca pentru un plug
era prevAzut un teritor de 100-170 jugAre (pogoane).

www.digibuc.ro
 75

cu iepele coräspunzAtoare, 100 porci si 50 cosuri

de albini. 1-s'a mai asigurat acestei mAnästiri a
treia parte din venitul taxelor de târg si de pod plu-
titor dela To lna, Somogyvár si Sumig.
Prin daniile de felul acestora, esercitate In de-
cursul vrernilor aproape de toti regii, s'a format in
Ungaria marea proptietate, 'Mt Ai, la inceput, biseri-
ceascel,1) iar mai In urmä a particularilor, a stega-
rilor (cum li-se ziceA Inaltilor demnitari). Däruirile
regesti pentru parliculari au fost un mijloc de a cA-
stigA coroana, de a rnolcomi pe cei puternici când
se resculau si de a ajutà irnigrarea In lard a oli-
garchilor din statele vecine. Unii regi ajunseserä
sä nu mai aibä ce därui, iar altii ca sA aibA din ce
satisface cheltuielile curtii, luau indärät (cu dispen-
zatie dela papa) averile däruite. Asupra acestei
chestii vom reveni
Bärbatilor merituosi ai tarii, d'odatA cu dania
fäcutä, regele le incredintà i dreptul pe care an-
sul 11 esercitä asupra supusilor din comitatele regesti.
Nouii proprietari mentineau 1nsä localitätile primite
In organizarea lor veche, ba pentru a-si spori nu-
mArul muncitorilor de tot felul, fäceau si alte conce-
sii. Tot asa : când pe teritor primit dela rege In-
fiintau comune, luau ca model comunele existente
deja.
Sub regii de mai târziu, diplomele arnintesc
de proprietäti cumpärate. Numärul acestora este

Biserica rom. cat. are si azi in proprietate 1,605.809

jugAre cadastrale, dintre cari 560.386 jugAre avere episco-
peascd.

www.digibuc.ro
76

Insä mic, §i averile cumpärate abea ajung la oare-

care Insemndtate.
Privitor la schimbarea ce s'a produs sub regii
arpadiani (dela Stefan Incolo), Suhajda Janos zice :
In mäsurd ce natiunea a recunoscut pläcerile §i
foloasele vietii cetätene§ti, a inceput sä se schimbe
§i viata de stat. Mo§iile, cari erau proprietäti ale
semintiilor, s'au preschimbat cu Incetul In proprie-
täti familiare §i dupä clasd in avere privatd,
ceeace, bine inteles, a produs schimbare mare §i de§i
n'avem probe sigure, este insd foarte probabil cä
pe aceastä vreme proprietätile erau obiect de vin-
zare §i cumpärare".1)
Pentru a favoriza desvoltarea clasei inalte, de§i
sub Sf. Stefan inaintea legilor toti cetatenii erau e-
gali §i nu se preveded privilegii pentru nimeni,
intâiul rege ungar §tim cd fäcuse esceptii destul de
insemnate : pentru crime ordinare cetäteanul fiber
sa nu fie pedepsit tot a§a de aspru ca sclavii §i
cine omorà un cetätean liber, pe längd pedeapsa
capitald, mai trebuià sä. plateascä §i o amendd mare,
a§a zisa taxd de sdnge. Nu mai putin au fost fa-
vorizati stapanii prin faptul cd regele le acordase
libertatea a tratà dupä cum vor cu sclavii, doar cd
se da voie ca sclavii sä se poatd MOO rescumpeirà
In schimbul unei sume pe care Insd foarte putini
erau In stare sä §i-o agoniseascd.
*
Se §i poate documentà, cä in felul acesta for-
marea comunelor §i a marei proprietäti a luat un
-
1) Discursul de recepOune la Academia maghiard, Noem-
vrie 1864.

www.digibuc.ro
 77

avant mare. E constatat de pildä, Ca' sub Andrei

I armata bAtutä §i ajunsä inteo mizerie colosalä a
impdratului german Henrich I, a fost cu u§urintä §i
bine intretinutä cu toate cele necesare. La 1079,
sub Ladislau I sunt deja curteni ark de bogati, in
cat pentru a se face nemuritori In viata bisericeasca
asta era ambitia celor mai multi däruiesc
mo§ii mari, cum a facut §i Guden, care abatiei dela
Veszprém i-a dat mo§ia sa Poloznak. 9
Cat despre regi, deja in primul secol de dom-
nire a lor, au mo§ii bine organizate destule. Géza
I fondand abatia de Garamszentbenedek (In 1075),
ii därue§te acesteia nu mai putin deck 20 mo§ii,
respandite in toatä Ora, intre cari Szöllös avea pa-
mânt arabil pentru 60 pluguri, Zsikra pentru 16,
Taznár pentru 20, §i a§a mai departe §i toate cu
personalul necesar de muncä.2) lar cä ce desvoltau
luau aceste mo§ii mänästire§ti, se rrpoate vedea din
urmätoarele : abatia de Pannonhalma aveà sub Shill
Stefan 10 sate. Peste doua generatiuni, sub Ladis-
lau 1, prin spor §i noui colonizäri ajunge sä aibd
30 sate formate pe acela§i teritor.3)
Goltz, care s'a ocupat pe larg cu rostul rnd-
nästirilor de pe aceea vreme, constata cd §i mänd-
stirile din Ungaria erau pe atunci centre de cultura,
industrie §i comerciu, precum §i agricultura ungurii
1) Numele pare a dovedí cá erà colonie de slavi,
cArora deja sub Stul Stefan li-se Mcuserà multe favoruri. Erau
numiti oaspefi (hospes).
Diploma e publicatä de Fejérpataky László, Oklevelek.
2) Knauz, A Garam melletti szentbenedeki apátság, I,
23 32.
3) Pannonhalma Monografiája, I, 577.

www.digibuc.ro
7g

au invätat-n dela cAlugärii i colonistii streini adusi

pe moií1e mänästiresti. Sträinilor asezati pe aceste
mosii li-se ingdduià ca in comunele uncle trdiesc
numai ei singuri, sd-si aleagä liber preotii, iar a-
cestia sa comunice eu ei In limba lor materna, sä
fie astfel feriti de orice incercare de maghiarizare))
Sclavii insd erau la absoluta discretie a stäpdnilor.
Ei s'au i maghiarizat iute.
Sclavi la inceput erau multi,2) in cât ungurii Ii
vindeau si In strdindtate. In mdsmä ce s'au sporit
insä infiintarea cornunelor, regii, mänästirile í =di
proprietari aveau tot mai multä nevoie de sclavi,
asa cä regele Coloman Cärturarul se simte indem-
nat a opri vinderea in sträindtate a sclavilor. Se
pare cä sclavii aveau destul de desvoltatä constinta
situatiei lor, simtiau eta nedreptate li-se face, chi
conform diplomei dela 1113, ei, Impreund cu intreaga
clasä muncitoare, dupä pustiirile sävärsite de Cehi
la 1109 in valea Neutrei si Vagului, s'au revoltat
au cautat sa se eschiveze dela orice sarcini
servicii catrel clasa stäpanitoare.
Mdsurile luate de regele Staan pentru siguranta
proprietätii se pare cd nu erau destule, cad sub La-
Acsády, op citat, 60.
2) Massa lor erau soldati prinsi in rdzboaiele co ungurii
purtau cu statele vecine, precurn i populatia (bdrbati, femei
copii) ce aduceau cu sila din statele vecine si mai inde-
partate, dupd vre-un räzboiu ori cu prilejul multelor
Adusi in tara, celor mai multi li-se da nume unguresc, dc
reguld nume de batjocurd : Tdrata, Mincinos, Nagar, Chioru,
Gunoiu, Ovrei etc., dupd cum se poate citi in diploma dela
1138, unde se insird averile ce aveà abatia dela Domos, pre-
cum si numele sclavilor ce erau pe cele 57 rnosii. Erau in-
pärtiti pe mosii si insurati anume asa fel, ca dacd nu ei,
apoi copii lor sd fie absolut maghiarizati.

www.digibuc.ro
 79

dislau cel sfant s'a tinut sfat mare un fel de

senat al seniorilor In care s'au alcatuit un fel
de codice penal (Corpus juri). Cuprinsul acestei legi
revarsa lumina destula asupra moravurilor de atunci
si a relatiunilor dintre diferitele clase.
WA' ce zice diploma privitoare la adunarea a-
celor magnati : Sub domnia prea gratiosului rege
Lalislau, noi, magnatii regatului ungar, in numar
complect am tinut sedintä pe dealul sfant1) si ne-am
straduit sä aflam cum s'ar putea oprl intentia oa-
menilor ral si cum sa promovam binele neamului
nostru. De aceea, mai nainte de toate am pus ju-
rämant, CA oricine apartine magnatilor si s'ar OM
vinovati ca au furat un obiect in valoare mai mare
de cat o gäind, asta In nici un caz sá nu fie ascuns
nici aparat, ci decumva nu se va fi refugiat in bi-
*erica, sä fie spanzurat si intreaga lui familie sa
peara".
Ocupandu-se de vremea cand Ladislau s'a suit
pe tron, Pauler iata cum descrie starea morald a tärii:
Siguranta personala nu mai era. Hotiile si jafurile
s'au sporit atat de tare, In cat erau sate intregi cari
le practicau ; nu era lucru rar sa fure chiar fetele
bisericesti si tara intreagd era plina cu sclavi vaga-
bonzi, cari in acea vreme tulburatä, umblau de ici
_colo, schimbandu-si stäpânii, iar averea primejduin-
du-o intr'una ; ca spanzurau ori ii scoteau limba
vre-unuia prins asupra faptului, nu mult ajutal.
1) Marczali crede cd e vorba de Pannonhalma. Pauler
afirmd hotdriit aceasta.
2) Op c. 138.

www.digibuc.ro
80

Magnatii, §i peste tot, cetätenii liberi continuAnd

adicd sA fure §i dupä o viatá d-o sutä de ani In
regatul constituit In felul statelor culte apusene, se
impuneau legi aspre.
13ânäce legea (II., punct 7), lui Stefan admitea
rescumpärare de cloud ori pentru omul care era prins
cu furti§agul, Ladislau, dupA cum vedem mai sus,
nu mai admitea aceasta. Fäcuse esceptie doar când
rudenie prindea pe rudenie cA a furat ! In acest caz
nu se pedepsea cu moartea nici cu täiarea mädula-
relor, ci omul liber sd fie vândut ca sclav, iar no-
bilul sd fie intemnitat (II, 9); tintea astfel la tui lucru:
sd nu rämând nepedepsitä nici o hotie ; rudenia care
§tià cä denuntând pe rudenie nu-i pricinuete moarte,
se indemna sd denunte autoritatilor pe hot.
Se pedepseau apoi mai aspru §i sclavii prin§i
cA furd. Nu s'a mai admis räscumpärarea nasului,
ci li-se täiä la prima hotie, §i deja pentru a doua
hotie (iar nu a treia, ca sub Stefan), se pedepseau
cu moarte. Ori cine era apoi Imputernicit sa prindä
§i sa lege pe hot §i sä-1 clued la jude. In felul a-
cesta un sat intreg putea sA acuze pe cineva de
hotie, plätind (preotului) 1 ban (2 fl. 70 cr.) pe-
deapsä dacA nu putea (loved] ; dacä se dovedea Insä
acuza, din averea lui, care se cuvenea regelui, un
pätrar se da satului.
In privinta femeilor, legea (II) lui Ladislau cu-
prinde de altfel dispozitiuni mai aspre ca legile lui
Stefan. PAnä ce sub Stefan bärbatul I§i putea res-
cumpärà de cloud ori femeia doveditä hoatä, pânä
atunci sub Ladislau, deja Intâia hotie se pedepse§te
cu tAierea nasului, apoi se vindea ca sclavä, iar a-

www.digibuc.ro
 81

verea i-se confisca. Tot a§a, se vindea fata care

furà, iar dacd cineva totu§i ar elibera-o, perde pretul
ce a primit §i fata e dusd la curtea regald, in veci-
nica. sclavie. Vdduva care a furat, i§i perdea averea
intreagd (numai partea copiilor nu) §i i-se scotea
un ochiu.
S'au indsprit d'asemeni §i legile contra uciga-
§ilor. Pentru omor nu se mai putea rescumpdra ni-
meni cu 110 bani de aur, ci ajungea in temnità ;
averea mi§cdtoare §i nemi§cdtoare se impärtea in trei
pdrti: cloud se da rudeniilor celui omorit, iar a treia parte
sotiei §i fiilor lui (Regelui nu i-se mai dd nimic !).
Erau insd §i asile de scdpare : curtea regald,
bisericile §i curtile episcope§ti.
Mai puteau scapà dacä cineva chezd§uia pentru
ei ; vinovatul scdpa de moarte, dar impreund cu chi-
ze§ul era vandut ca sclav In altd parte a tdrii. Vis-
tieria regard' ii confisca apoi intreaga avere.
Aspru se pedepseau §i cei cari ajutau pe vino-
vati sd se refugieze in vre-un azil ori impedecau
prinderea pdrta§ilor (amenda era 55 pense).
Cine impedeca facerea anchetei, i§i perdea viata,
cine impedeca sä fie legat criminalul, se amenda cu
55 pense.
Judele partial ori §ovditor, care nu spanzurà in-
datd pe cetateanul liber dovedit hot ori nu tdia in-
datd nasul sclavului hot, ajungea §i el sclav §i i-se
confiscd averea. Dacä se intampla sd execute pe un
nevinovat, scdpà insd plätind cheltuelile, precum tre-
buia sd despdgubeascd familia celui executat, dand
din al sdu averea confiscata. (Juzi nu puteau, prin
urmare, sd fie de cat oameni cu stare).
6

www.digibuc.ro
82

Cine calomnia pe judecator, se pedepsea cu pe-

deapsa ce i-s'ar fi dat judecAtorului vinovat.
S'au mentinut si sub Ladislau vechile dispozitii
a a vinde si a cumpArà numai In tArg sa puteä,
si anume Intre martori si fiind de fatä primarul si
taxatorul. Contravenientii la aceasta dispozitie pla-
teau cu viata, daca se dovedea csá s'a vândut object
furat. Daca nu era vorba de obiect furát, obiectul
vAndut se confisca si martorii erau amendati.
CAnd el-A vorba de obiecte In pret mai mare
de cAt o gaina, legea nu prevede esceptie nici pen-
tru clerici, ci preotului ori calugdrului hot episcopul
II ia rangul si nevrednicul e pedepsit Intocmai ca
civilii.
Pentru hotii mai mici, pedeapsa era : sa pia-
teasa ce a furat si sa i-se scoata un ochiu. Es-
ceptie se fAceä numai cu studentii (diacii) si oricine
apartinea clerului : scApau cu pedeapsa paternela"
(25 ori 50 lovituri de bete).
Slabiciunile ori päcatele adânc Inradacinate In-
tr'un popor nu se pot desfiinta asa, d'odata, nici
prin cea mai aspra lege. Iar Ladislau n'a avut rab-
dare ca sd mai astepte. lute a adus legi si mai
aspre.
Se dicteazd pedeapsa cu moarte celui ce a furat
In pret de 10 denari (pretul a doi boi). Omul liber
care furâ in valoare mai putin de cAt 10 denari,
se pedepsea trebuind sä dea un pret de 12 ori a-
tAta, s'un bou pe deasupra ; a doua oarä i-se scoteä
un ochiu ; sclavul trebuia sA plateascd indoit, si i-se
mai tAia si nasul. DacA furà In pret de 6 denari,
i-se scoteau ochii ; dacA fura In pret mai putin, i-se

www.digibuc.ro
 83

:scotea un ochiu, iar stapanul sa plateasca Indoit

pretul obiectului furat. Se face o binevoitoare es-
.ceptie cu sclavii desertori : nici limba nu li-se mai
täià nici nu-i mai spanzurd, ca sa nu fie pagubiti
.stapanii, cari au nevoie de ei.
Vor fi fost mari fndeosebi hotiile de cai §i boi,
,caci prin decretul sus amintit regele opre§te ca ci-
neva pe acela§i teritor sa poata cumpard pentru sine
mai mult de un cal, iar boi numai pentru jug. Cine
ducea animale pe teritorul altui i§panat fara a aved
ingaduinta, ajungea In temnitä de unde nu-1 puted
scapà de cat i§panul carui apartinea, §i perdea §i
.animalele duse la targ.
Daca se doveded ca adusese animale furate,
1§i perded viata.
Ce hotii de animale se vor fi facut, se poate
judeca din masurile ce se luasera : negustorul din
statele vecine numai a§a puted cumpärd cai ori vite
,cornute din comunele dela frontiera, daca impreuna
cu un orn de Incredere al i§panului merged la curtea
regala, sa scoata concesiune. Numarul concesiuni-
lor era limitat de vointa regelui §i In timp de razboi
desigur orice export puted fi oprit In felul acesta.
La granite erd deci paza mare §i se puneau
i§panii cei mai isteti §i de incredere. lar pentru-ca
nu curnva chiar i§panii ori subalternii lor sa inles-
neasca hotiile, se prevedeau pedepse destul de grele:
i§panul îi perded slujba daca ocroted vinzarea In
sträinatate färä concesia regala ; locotenentului vino-
vat i-se taià capul ; ceilalti subalterni : dad. aveau
avere, erau amendati, daca nu aveau din ce plati
amenda, ajungeau sclavi (copii lor insa nu).
6*

www.digibuc.ro
84

E de remarcat, cd atât sub Stefan, cât §i sub

Ladislau, omorul nu era o crimd pedepsitä mai aspru.
deca hotia.
In deosebire cu legile germane §i franceze, o-
morul se pedepsed cu amencld potrivitd nu rangului
celui omorit, ci a stdrii materiale a criminalului.
Sub ambii amenda erd 110 pense, iar dacd osin-
ditul nu aved atâta avere, era degradat in clasa scla-
vilor. Amenda sub Stefan se imparted nu numai
neamurilor celui omorât, ci o parte vened casetei
regale : sub Ladislau intreaga amendd se da mo§te-
nitorilor celui omorit. Pe lângd amencld, regele mai
dictà §i temnitd.
Pentru mentinerea sigurantii publice decretul
III al lui Ladislau mai preveded : Nobilul ori vi-
teazul (soldatul) care näväle§te in casa unui nobil,
luptd acolo §i bate pe stdpana casei, pläteste drept
am encld cloud treimi din averea sa §i numai 1,3 re-
mâne familiei sale. Dacd nu are avere, sd i-se
radd capul, sd fie legat in lanturi, bdtut cu gârba-
ciul, dus in târg §i vindut. Dacd l'au insotit (la
comiterea crimei) §i alti cetäteni liberi, sd fie amen-
dati cu 55 pense. Slugile sd fie pudepsite intocrnai
ca stdpânii lor, lar dacd la bdtaie au participat slugi
strdine fdrd §tirea stdpânilor, sd fie vinduti §i din
bani primiti jumdtate se da nobilului inzultat iar
cealaltd jumdtate sd remând pe seama stdpânilor".
Marczali constatd cd legile acestea au fost prea
aspre chiar §i pentru vremurile d'atunci.1) Ele nici
nu s'au executat nici-odatd intocmai, ci cronica spune

1) Op cit. pag. 142.

www.digibuc.ro
 85

cd. milostivul rege a avut intotdeauna In vedere

frica de Dumnezeu si a lost indulgent indeosebi la
croirea pedepselor de caracter rdzbunätor si asupra
urmasilor".
Leg He si obiceiurile existente aspre n'au Intâr-
ziat de altfel sd aibd un efect bun asupra desvoltd-
rii statului. Pe la stArsitul veacului XI bärbatii culti,
scriitorii din apusul Europei cari insoteau ostirile
cruciate, Inregistreazd mirati ce bogdtie se allA stránsä
prin magazii si poduri, laudd präsAla de vite si grid-
dinile frumoase din jurul curtilor si mänästirilor ;
constatA insd cd sclavii si peste tot : muncitorii de
-tot felul locuiesc in vizuini, si pAnd ce in clasa li-
bel-A gäsesti abundantA si popor bine hränit, In bor-
deiele amintite std IngrAmdditä o massA de neferi-
citi räu nutriti si prost imbrdcati.
Intreaga viatd de stat este dirigiatd de cler. A-
ce§tia erau sfetnicii regilor. Adunärile in cari regele
si consilierii sdi fäceau legile se si numeau sinoade.
Despre intâia carte de legi adusä sub Ladislau e
märturie in privinta asta insemnarea gäsitä : Sub
domnia domnului si mântuitorului nostru lisus Hri-
.stos in anul 1092 de intrupare, ziva 21 Maiu, in
cetatea Sabolci toti episcopii si abatii din monarhia
sa au tinut sinod sfeint sub prezidentia lui Ladislau,
regele foarte crestin al ungurilor, cu märturia atât a
lobagilor, cAt si a intreg clerului si poporului".
E de Inteles deci, dacd institutiunile de p'atunci
poartä toate urmele influentei clericale. Sub Stefan
legea nici nu cuprinde alte dispozitiuni decât privi-
-toare la crestini. Incetul cu Incetul, In mdsura In care
se desvoltd viata de stat, vin si s'aseazd in tard
www.digibuc.ro
86

ovrei, cari intretin cele mai intinse legdturi comer-

ciale cu ovreii de prin alte state,) apoi negustorii
persani §i bulgari mohamedani, dupd cum e de a-
semeni constatat cd intre unguri mai erau destui
pdgâni, dar cari sc pdzeau de a se afld acest lucru.
NecreOnii se a§ezau mai ales la ora§e, unde erau
târguri mad §i unde li-se designa un cartier separat
In esercitiul confesiunei lor nu-i tulburd nimeni §i
deosebirea Intre confesia cre§tind i necre5tind erd
doar atâta : cine erà ori treced odatd la cre§tinizmr
nu mai aved voie sd.-i schimbe confesia. Dacd to-
tu§i revened la vechia confesie necre§tind, erd isgo-
nit din ora §i dus In alte pArti locuite numai de
cre§tini, unde cu greu 1§i mai puted apoi esersd
confesia necre§tind.
Erà apoi oprit ca o cre§tina sd se mdrite dupd
ovreu, precum erd oprit §i aceea, ca ovreul sd aibd
sciav cre§tin, ci dacd se descopered acest lucru,
sclavul se declarà liber.
A merge In särbätori §i Duminecd la biseria
end Indatorat fiecare cre§tin. Cine cälcd aceastd lege
el-A pedepsit cu bdtaie. 0 singurd scuzd Incdped :
prea mnarea distantd, cdci nu toate satele aveau bi-
serici. Si satele indepdrtate erau insd datoare sl
trimitd un delegat la bisericd §'acesta sd." aducd dar:
o luminare de ceard §i trei pâni.
Vânatul Dumineca era oprit. Cine cdlcd legea,.
1§i perded cânele de Vinat §i calul , p'acesta II pu-
ted rescumpärà insd cu un bou. Dacd end preot,
cona-avenientul el-A dat afard din tagrnd §i numai

1) Kohn, A zsidók története,. 50.

www.digibuc.ro
 87

drept mare gratie se mai tolera dupd ce se supune

unor canoane severe. Peste tot, se puneà grijä deo-
sebita pentru respectarea Duminecilor. Negustorul
care-§i Mcea Duminecä satrá pentru a vinde In ea,
trebuia s'o därame dacä-1 observa vre-un preot, iar
daca refuza., se amendà cu 55 pense, pe seama
preotului care l'a denuntat. $i cine in loc de a
merge la biserica, se ducea la targ, i-se luà calul.
0 dispozitie arata ea intre ovrei erau multi a-
gricultori §i meseria§i, caci legea ziceà : Ovreul
care era gäsit Duminecd lucrand, sä-§i pearda unel-
tele de munca".
Nerespectarea posturilor de asemeni erau aspru
pedepsite : cu legarea de stalp douasprezece zile de
arandul, iar drept hrand primeà numai pane §i
apa...
Pentru inmultirea bisericilor §i intretinerea lor
legea prevedeà : Dreptul bisericei nu se prescrie, ci
animalele perdute ori unde §i ori-cand se aflau, sunt
a se da indärdt ; cine a testat odatá ceva pentru
biserica, nu-§i mai poate schimba. testamentul ; cine
pentru zidirea ori imfrumsetarea bisericii a fägaduit
ceva §i nu se tind de vorbd, ajungeà park la e-
piscopat, care-I provoca printr'un trimis special sä
indeplineasca ceeace a promis ; dacä nu ascultà ori
chiar lua la goand §i bataie pe trimisul episcopului,
judecata o facea regele. Preotul din a carui vinä
biserica perdea ceva ori cä foloseà lucrurile biseri-
cei pentru sine, plätea intreit paguba cauzatd.
lbspunderea pentru bundstarea bisericilor o
aveau episcopii, ei trebuiau sä se ingrijeascä §i de
cartile necesare biserice§ti §i sd reciddeascd biseri-

www.digibuc.ro
88

cile ddramate din cauza vechimei. Odoarele si oddj-

diile trebuia sd le dee regele ; in locul bisericilor dd-
ramate pe vremea tulburärilor pdgane, bisericile noui
au trebuit sd le ridice comunitätile din jur.
Cu toate drepturile multe de cari se bucurd bi-
serica, prelatii acesteia erau supusi legii civile : nu
numai in chestii de drept comun, ci si in afaceri
disciplinare, forul competent erà regele.
Prelatii asupra clerului aveau putere in chestii
disciplinare. Un preot ori calugär nu erd primit ni-
cäeri färd carte dela episcopul säu. Dacd se stabilea
odatd In tard pe proprietate fie bisericeascd, fie ci-
vild, nu mai avea voie sd piece de cat In caz and
putea dovedi cd episcopul, abatele ori ispanul tra-
teazd rdu cu el. Pentru-ca nu curnva acesti oaspeti, fie
preoti, fie mireni, sä strice obiceiurile legale ale
ungurilor", decretul lui Ladislau prevedea sä plece
unde vor (din Ora) cei cari dupd Martia ldsatului de
dulce a ungurilor mai mänâned carne. Banii casti-
gati In tard sd-i lase insä aici".
D'odatä cu imigrarea in tara a sträinilor, ori
cat regii au cäutat sä sustind obiceiurile legale un-
guresti", s'au introdus si In viata de aici obiceiuri
sträine. Astfel e constatat, cd dupd obiceiul din Ger-
mania, asa si In Ungaria s'au format comunitäti, le-
arn putea numi chiar bresle, ale celor cari esersau
acelasi mestesng. Ei munceau irnpreund, castigul erà
comun. Calendele, gildele ori frätiile acestea erau
puse sub scutul vre-unui sfant si erau conduse de
un preot. Spiritul de solidaritate era asa de pornit,
in cat credeau, cd faptele bune ale unuia dintre frati"
folosesc spre mantuire si celorlalti. Cine päräsea

www.digibuc.ro
 89

frätia" färd ingdduinta preotului si a fratilor, plateA

amendd de 10 pense.
Se Intelege, lucrurile nu odatd au degenerat. Se
Intruneau In asifel de frkii" nu numai bärbatii cu
aceeasi ocupatie, ci s'au format comunitäti de fete,
cari renuntau sä se mai märite i träiau ca niste
cälugärite sub conducerea unui preot.
Inspectia asupra vietii morale atât asupra acestor
fel de comunitäti cât i asupra cinurilor cAlugäresti,
o aveau episcopii i arhiepiscopii, cari vizitau adesea
mändstirile. lar cà sfintii augäri nu prea duceau
toti viatä färd repros, se poate judecà din acea parte
a decretului regelui Ladislau, care oprea pe abati
calugäri sä iee parte la exercitiile religioase ale
frätiilor", caci urmând dupd rugAciuni ospätarea,
erà temere ca nu cumva cdlugärii sà mânce
bee prea mult i sá cadd si In alte päcate".
Preotilor de altfel le erà permisä cAsätoria (In
tärile apusene celibatul erà deja întrodus), numai a
doua oarä era opritä cdsätoria preotului, dupd cum
nu era permis sä iee vaduvä ori femeie divortatä.
Tot asa, era oprit ca preotul sa träiascd cu sclava
ci dacd se descoperea acest lucru, dacd nu o vindea
de bund voie, sclava se vindea din oficiu", iar
pretul ei In acest caz II primeA episcopul.
Inspectii pe la mänästiri fäceau i regii i printii.
Cu acest prilej era uzul, ca ei sa sdrute pe abate
Numärul sdrutärilor date erà In proportie
cu simpatia pe care purtätorul coroanei o avea pen-
tru cel särutat. In legenda despre viata lui Imre, fiul
sfântului Stefan, se spune cum printul vizitând pe
cälugärii dela Pannonhalma, calugärului Maurus i-a

www.digibuc.ro
JO

dat §epte sarutari, pentruca ducea o viatd casta".

SarutArile se acordau deci in mAsura moralitatii vietii
calugarului.
E caracteristic pentru moralitatea acelor vremuri
cd adulterul erà pedepsit numai când II comitea
femeia. Barbatii puteau pacatui in draga voie, dupd
cum puted sa omoare femeia adultetà fàrä fricd de-
pedeapsd. Numai in caz când rudeniile femeii omorâte
I! acuzau cà fait vind au omorât-o, se orânduia cer-
cetare §i vecinii erau ascultati ca martori. Dacd se
doveded ea' femeia adultera a fost tratata cu rdutate
§i brutal inainte de a cAded in pdcat, judecdtorul
procedd dupd cum '11 povAtuid mintea"... Barbatul
aved de altfel dreptul ca pe femeia pdcatoasa s-o
ducd la lege, unde i-se croiau anume canoane dupa
ce §i-a ispA§it pacatul, dacd barbatul voia, puted s-o
reprimeascd. Daca nu, nici unul nu mai aved voie
a se mai cdsätar1".
Dispune apoi legea: Daca cineva comite viol
asupra unei fete ori femei, care merge dinteun sat
intealtul, va plAti atâta amendA, ca §i când ar fi
omorât un om". Cine rdpea o fatd, sub Stefan erd
amendat cu pretul a 10 vitei.
Judecatile in afaceri matrimoniale, dupd cum
vedem, apartineau §i ele forului civil. Episcopii ju-
decau asupra persoanelor libere §i asupra strigoa-
ielor".
Totul in numele regelui se petreced. El dond
averi, da slujbe biserice§ti, civile §i militare, faced
legi. Dar erà uz aproape egal cu legea, ca regele
sä ceard §i el sfatul inaltilor dignitari biserice§ti §i
civili. Deja dupd moartea Intaiului rege, coroana re-

www.digibuc.ro
 or

vine celui preferat de inaltii dignitari, de clasa pri-

vilegiatd. Cu cât timpul trece, cu atât lupta pentru
câstigarea tronului intre diferitii pretendenti
creste si astfel clasa privilegiatd câstigd in impor-
tanta la curte. Acestia aleg pe rege si deja despre
Ladislau papa Grigorie VII scrie ca despre un rege
ales. Iar cei ce au ajuns odatd in sfatul regal, nu
mai puteau fi Inläturati, ci se bucurau de acest drept
chiar si urmasii lor. Isi câstigd trecere mare mai ales
prelatii, intre cari curând se face selectiune : unii cu
anume drepturi (sd incoroneze pe noul rege). Si
prelati si magnati pot ajunge si strdinii. Au fost e-
piscopi cari nici nu stiau ungureste.
*

Sub cei doui regi mari din casa arpadiand,

S-tii Stefan si Ladislau, s'au regulat at-at afacerile de
proprietate, cât si chestia dijmei. Indeosebi s'a re-
gulat afacerea sub Ladislau, chi pând ce sub Stefan
se luau dispozitiuni generale numai, läsând teren
larg de abuz ispanilor si prelatilor, pand atunci in
decretul Ill. alui Ladislau gäsim dispozitiuni precise.
Astfel punctul 41 zice : Episcopului sd i-se dee
zeciuiald dela toate, s'anume astfel : Omul de incre-
dere al episcopului Intreabd pe proprietar câte grâne
si animale are ? Dacd dà crezdmânt celor spuse,
zeciuieste asa; dacd nu, pune pe proprietar la ju-
ramânt si dupd aceea zeciuieste. Grâne sd nu pri-
meascd d'un fel, ci sà ia din toate. Iar dacd cineva
a denuntat 0 proprietarul a märturisit stramb, grâ-
nele se vor mdsurd in prezenta oamenilor episco-
pului si dacd acuzarea s'a adeverit, proprietarului ii,

www.digibuc.ro
-92

va ramane numai zeciuiala, nouä din zece parti e a

episcopului. Acuzatorul rnincinos primeste aceeasi
pedeapsd, dacd nu are insa nimica, va fi vandut ca
sclav, numai copii färnan liberi.
Dijma se strange nainte da craciun. Fiul care
locueste in casa tatalui, precum si sclavul, nu dau
dijmd deosebita, ci laolaltd cu seful familiei. Dacd
stau in altä casd, dau. Cine se incäpätineazd sa
nu fasioneze cat datoreste, compete* se va stabili
de oamenii episcopului prin martori".
Din dijma pe care episcopul o stranged pentru
animalele cari pästeau in alt cornitat, o a treia parte
era compete* preotilor.
Dijma se strangeà numai dupd rod dela 10 ve-
dre in sus.
In ori canepä se luà cat puteà sa strangä cu
mana la pämant. (p. 40.)
Abatiile nu erau nici ele dispensate de dijma
catre episcopul. Plateau insä zeciuiala numai con-
form numärului liberilor cari erau sub jurisdic-
tia lor.
Pentru regulamentarea targurilor (si a cum*
rarilor si vanzarilor) de asemeni a luat mäsuri
(cartea II, capitolul 7). Institue judecatorie de targ
si opreste exportul vitelor cornute (boi si vaci) si a
cailor (capitolele 15, 16, 17 si 18 din cartea II).
Sträinii nu puteau sa cumpere in tara vite ori sä
vindä märfuri decal cu slobozenie dela regele, prin
intemediul comitilor de frontierd iar targuiala se pu-
tea face nurnai cu asistenta pristalzilor regali.1)

1) Deák F., op c. 14.

www.digibuc.ro
 93-

Cei eliberati sub Indatorirea sa slugeascä bise-

ricii, pldteau zeciuialä preotului numai, episcopu-
lui nu.
Preotui mai aved venituri §i In afaceri de ju-
decatä : un ban dela proba cu apd §i doui bani
dela proba cu foc (29) cari se fdceau de altfel Intre
trei martori, cu asistentä preoteascd.
In societäti primitive observä Pauler
astfel In evul mediu aproape pretutindeni, a§a §i la
noi, dacd acuzau ori bänuiau pe cineva cu mra rdu,
acuzatul ori bänuitul trebuià sä se desvinovateasca.
...Apärdtorul nevinovätiei este Dumnezeu. Pe el 11
chemd In ajutor cel ce trebuià sä se desculpe : prin
jurdmânt, ori prin judecatä dumnezeiascd, prin probe
de foc i de apd, care erà la modd la toate popoa-
rele germane, romane §i slave din Europa, §i a pd-
truns §i la noi. Pe cine nu-1 arded fierul Inro§it In
foc, pe care II prinded cu mâna, ori apa fierbinte,
nevinovdtia aceluia o doveded Insu§i Dumnezeu prin
judecata sa. Când päzitorii ori opinia publica In-
vinoväted cu furt satul Intreg, acuzatii se aranjau
In grupuri de câte zece, dintre cari unul se supuned
probei de foc. Dacd nu se arded §i se doveded
astfel nevinovätia, scdpau §i ceilalti 9 tovarä§i. Dacd
se arded Insd, cei noud trebuid fiecare sd Incerce,
pentru ali dovedl nevinovdtia".1)
Cu toate dispozitiile regale, nu s'ar puted zice
cd dreptul de proprietate, pe baza cdruia se stringed
dijma, ar fi fost perfect regulat, ci chiar sub regii
din casa arpadianä §i In tot decursul evului mediu,

1) Op, c. p. 143.

www.digibuc.ro
.9 4

vbiceiul jucá rol mare. Intr'un loc end obiceiu sä

se strângä atâta, in alt loc mai mult ori mai putin
si dreptul acesta izvordt din obiceiu se mosteneci.1)
Mai rau le merged celor ajunsi sub stápânirea mä-
nästirilor, in satele de slugi.
Strângerea dijmelor scrie Pauler n'a
mers usor. Poporul nu da decât numai sub sâla
pedepselor, cum fAceau capitularele francilor, sä ded
adicä 9 pärti, drept pedeapsd dacd nu vrea sä dea
zeciuiala. lar cine furd zeciuiala deja aleasä, se
pedepsed ca hot : de cloud ori platea despägubire
,episcopului, iar a treia oard se pedepsed cu moarte".2)
Dupä cum rezultd din diploma de fondare a
mänästirei Domos3), in satele ce apartineau acestei
abatii, poverile suportate de urbarialisti nu erau la
-fel. Comuna Cuppan se ingrijed de pildä numai de
pânea necesard a mänästirei. Cele 8 familii cari
constituiau comunitatea din Gan, erau datoare ori sä
zideascä cloud case, ori sä dee 1000 sindrile. In
Tamach, gall de zeciuialä, fiecare din cele 35 fa-
milli de sclavi cari aveau acolo casd erd datoará sä
dee anual doi boi, doi saci de Mind, cloud mäsuri
de bere §i un bulgär de sare.
Toti sclavii trebuiau apoi sa ajute la ori-ce
muncd s'ar ivi In claustru : când se zideste ori se
repard ceva, strângerea fânului, face! ea de santuri
si lacuri pentru pesti etc. In ziva de sfta Marga-
reta mai erau datori sä clued la mänästire 4 boi
1) Acsády, op citat, 61.
9 Op, c. 74.
3) Datá de prinful Almos, fratele lui Coloman Cärtura-
Tul. E publicatá de Knauz, Monumenta, 1, 88 97.

www.digibuc.ro
 05

grasi, cele mai grase 30 oi, 1 porc, 30 gâste, 40

gäini si 20 bulgäri de sare ; la Craciun 40 gäini,
20 gaste si 10 bulgari de sare ; la Pasti 40 gaini,
20 gâste si 10 bulgäri de sare. Cardusia tot ei o
faceau. Ca sä ne dam seama de greutatea muncii
acestor nenorociti, mai e de inregistrat, cá in fie-
-care an membrii a 25 familii Insarcinate cu aduce-
rea sarii, trebuiau sä meargä de 6 ori cu cloud
_slepuri panä in Ardeal, unde abatia aved 30 familii
indatorate sa dee 24.000 bulgari de s4re. Alte fa-
milii erau insärcinate sä pescuiasca si In postul
mare zilnic sä aducä la mänästire 30 pesti ; altä-
data, and nu erá post, de trei ori pe septamanä.
Daca nu prindeau ei pesti, trebuiau sa cumpere.
Alte familii erau datoare sä dee anual piei (câte o
sutä) dela diferite animale.
Meseriasii, cari locuiau pe teritorul ce apartined
mänästirii, munciau si ei din greu pentru abatie.
Diplomele ori actele de fondare a mänästirilor,
precum si diferitele cärti de danii si testamente de
pe acele vremuri dovedeec cä erd belsug in anima-
lele de casa. Pe de altä parte bate la ochi, ca pana
si in veacurile XII si XIII inca, ba chiar mai tarziu,
e rnic numärul familiilor de sclavi agricultori. Astfel
pe când mänästirea susamintita avea 17 bucatari, 10
vizitii, 49 clopotari, 25 familii de pescari, 65 vieri,
erc. p'atunci pe tot teritorul säu nu avea mai mult
de cat 10 familii de plugari.
Particularii erau ceva mai ingäduitori, se mul-
-tumeau cu mai putine servicii, ba unii dintre ei ti-
neau sä facä sclavilor o viata mai ward Se cu-
noaset un act de donatie al d-nei Szines, sotia lui

www.digibuc.ro
96

Henrich (probabil german imigrat), care dând mo§ia.

sa Kutas din comitatul .Somogy mänästirei dela
Pannonhalma (trei locuri de case, 5 vii, 15 oameni,
100 oi, 27 cai, 30 porci §i 3 pdstori), pune con-
ditia ca oamenii de pe mo§ie O. nu fie supu§i re-
gimului greu sub care trdiau sclavii mdndstirii, sd
nu presteze ca sarcini urbariale nimic afard de ze-
ciuiala de gráne §i %dn.') Dovadd cd nici nainte, când
erau sub stdpAnirea ei, nu erau Indatorati la mai
mari sarcini.
Era firesc, cd particularii trebuiau sa-§i câ§tige
sclavii printr'un regim mai dulce, parte pentrucd nu
aveau autoritatea §i puterea mändstirilor, parte pen-
trucd aveau §i nevoie mai mare de oameni, de cât
mändstirile bogate §i scutite de puterea regard §i
bucurându-se de favoruri §i privilegii din ce in ce
mai multe.
De altfel Insu§i regele Ladislau a fost cel care
a cdutat mai ales sä menageze pând chiar §i pe
du§mani daca §tia cd astfel poate folosi tärii. Dupd
bdtdlia dela apa Timiplui, aproape de Timiwara,
se §tie, n'a dat voie sà fie omorâti cumanii fdcuti
prizonieri, ci a zis : las sà trdiascd, poate se vor
Indreptd §i vor aduce folos.
Pentru apdrarea hotarelor tdrii, e lucru constatat,
sub Ladislau li s'au acordat deosebite favoruri grd-
niferilor, coloni§ti a§ezati anume pentru paza tdrii la_
frontiere2)
*

1) Pannonhalma monografiája, I., 597.

2 Hunfalvy, Az oláhok története, I., 242.

www.digibuc.ro
 97

Pânä ce Ladislau s'a märginit insä la crearea

unor legi menite a intäri dinastia i statul, Co lornan
Carturarul îi dä siIinä sä organizeze i societatea,
diferitele clase. Vrea sä usureze sarcinele legale ale
popoarelor sale, sarcini pe cari le socoted nedrepte",.
zice Marczali1).
Cartea sa de lege, e adevärat, ia mäsuri mai
nainte de toate in interesul dinastiei, care are nevoie
de bogätii (cAci cu cât s'ar simti la curte mai
multe nevoi, cu atât mai putinä trecere are Curtea",
punct 15), pentru care ,cop mänästirilor nu li se
mai läsä decât atâta avere, câtä inomis le e trebuin-
cioasä, (punctul 16 prevede a li-se luà lacurile ca
pesti ce au de prisos !), precurn intäreste vaza bise-
ricei, dispune multe i in interesul poporului.
Intâi de toate interzice ca proba de foc sä se
mai poatä practicA inaintea ori cärui preot, cäci asta
da prilej la multe abuzuri pe socoteala inpricina-
tului, ci ordaliile se tineau la curtile episcopesti si
ai marilor prepositi (22). Judecatä se tineä de cloud
ori pe an : la 1 Maiu i toamna, la o sdptämând
dupä sfântul Mihai. Cine nu se prezentà, îi perdeä
procesul. Pentru a tine in respect pe judecatori, legea
prevedeà cä dacä cineva i-a pârát, ei sä se prezinte
la sus numitele locuri i termene i färä a li-se fi
inmanuat citatie cu pecet.
A introdus apoi mai deasa dovedire prin mar-
tort (iar nu prin probele zise dumnezeesti), luând
mäsuli dupd cum urrm'azä : Dacd cineva vrea sä
dovedeascä in calitate de martor, se va primi : 1.

') Op c., II., 215.

7

www.digibuc.ro
98

dacä prealabil s'a spovedit i cuminecat, 2. daca are

pämänt pentru un plug. Se controleaza astfel, prin
märturisirea facuta la preot, dacä a spus ori nu a-
devärul ; iar daca a mintit, pläteste cu averea sa;
iar dacä cineva a facut märturie mincinoasa, nu se
mai primeste ca martor" (26, 27). este tot, erau
luate aspre (chiar barbare) rnasuri In contra marto-
rilor mincinosi : li-se aplica fer rosu (in cruce) pe
fata, daca prin proba de foc se dovedeà (?) ca au
mi ntit (83).
Marturia ovreilor nu erá insä considerata egala
cu a crestinilor. Astfel, in cazuri de cumpärare, dacä
celce cumpárà n'avea martori crestini, chiar când
acestia depuneau juramânt ritual, cel cu obiectul de
furat era amendat la de patru ori pretul.
E de observat, ca sub Colman au venit in
Ungaria, fugind de prigoniri, o multime de ovrei din
Boemia si din tarile germane.
Tot asa de aspru era pedepsit i omul de in-
credere al regelui, care vre-o misiune oare care
fäcea strâmbätate. Scapa de pedeapsa. (aceeasi ca a
judelui) numai daca se dovedeà cd a fost indus in
eroare. In acest caz judele platea paguba din averea
proprie (29-31).
Pentru a stavili imbogatirea prea mare a mag-
natilor, Coloman Cärturarul reformeazä dreptul de
mostenire. Moiile däruite de S-tul Stefan rämän
neatinse, privitor la cele däruite insä de regii ce au
urmat, dispune : Ele vor fi mostenite (dela parinti)
(le fii ; daca nu sunt copii, rnostenesc fratii i dupä
inoartea acestora copii lor. Dacà nu sunt insä frati,

www.digibuc.ro
 99

averea ramane regelui" (20). Averea castgiata, cum-

parata, nu puted fi luata dela mostenitori" (21).
Tocmai pentru legile acestea, cel mai impor-
tant act de legislatie Intamplat sub Coloman a si
fost partamentut ori sinodul cum i-se mai zice, tinut
in primavara anului 1090 la Kartal, in dieceza Va-
tului1), unde Intai s'a tinut consiliu regal, iar dupa
.accea hotararile aduse s'au discutat si primit de in-
treaga reprezentanta a tarii (országgyülés).
Aici s'au luat adica si Intaiele mijloace de a-
parare a tarii, decretandu-se ca din därile si taxele
de vama a comitatului '/3 parte sa se ded ispanului;
In schimb li s'a impus ispanilor Indatorirea ca pana
la San Mihaiu sa stranga si sa dud la vistieria re-
gala (Strigoniu, Esztergom) intreaga dare si numai
.dupa aceea li-se da partea cuvenita (ispanilor si su-
tasilor regali), prevazandu-se pedeapsa de a plati
indoit lipsa ce s'ar constata (25, 78, 79). Ispanul
care In satele sale putea sa stranga dela supusii
liberi cai ori darea de fun), trebuia sa adjusteze si
sa trimitä In ostirea regala un luptator calare (viteaz)
panterat; daca venitele acestea dela supusi erau mai
putin de cat 100 pense, dar cel putin 40 pense,
trebtlia sa trimita un soldat fära cam* de zale.
Ispanul care n'avea dela supusi nici suma de 40
pense, nu trirneted soldat In ostirea regall
Masurile luate pentru ocrotirea mosiei sunt si
ele ceva nou. Sub regii de pana ad legea ocroted
mai ales si aproape numai miscatoarele de pe mosie.
Coloman dispune : Cine pe nedrept stapdneste pa-

1) Endlicher, 359.
7*

www.digibuc.ro
100

mantul altuia, daca pentru asta ajunge osandit, perde

din al sau atata cat a stdpanit pe nedrept si mai
plateste s-o amendd de 10 pense" (32).
Prima dare in Ungaria d'asemeni sub el s'a
striins.
Dispuned anume : Dacä un oaspe (hospes),
strain se va asezA pe teritorul cetätenilor, adica pe pa--
mantul locuitorilor din cetate, ori va lud parte la
razboiu In proportia jumätätii averii sale, ori pia-
teste 8 denari. Ceilalti, cetatenii liberi autochtoni,
nu mai platesc 8 denari."
Plätesc insd cetätenii septamanali (cu schimbul),
adeca aceia, cari erau indatorati sa faca servicii la
curte. Dacä insa cetätenii obligati la acest serviciu
erau liberi, darea de 8 denari o strangea de la ei
nu regele, ci cetatenii. Darea asta a fost numita :
dupei fumuri! Ea, se intelege, la Inceput a fost
pusd in sarcina strainilor, cari se asezau in numar
tot mai mare in jurul cetatilor. Li-se reduced ins&
la 4 denari dacä prestau anume servicii : daca re-
gelui si suitei sale care treced p'acolo dau caräusie,
indreptau drumul etc. (45). Legea opreA ca cineva
sä le poata rapi parnantul In posesia caruia au In-
trat deja (19).
Darea directa, denarii stransi In felul acesta, nu
erd toatä a regelui, ci o a treia parte se imparted
ispanilor, cari faceau parte apoi din ea si capitani-
lor, iobagii cetatilor. ErA deci, si din acest punct
de vedere, un interes si al ispanilor si cetatenilor
liberi sa ajute cat mai intensa colonizare a Oman-
turilor din juru! cetatilor.

www.digibuc.ro
 1 t

De asemeni li-se faced parte din darea indi-

recta (taxele de vamä §i pod) tot o a treia parte,
jar episcopii primeau a zecea parte.
Foarte insemnate sunt urmätoarele dispozitii :
Sträinii a§ezati sä munceasca pämântul altora,
plätesc numai banii dupä fum, la lucru nu puteau
fi obligati, nici la rescumpärarea pe bani a unei
munci oare-care. (80). Sclavii ce apartineau cetatii,
pldteau pentru pämânt, precum rescumpdrau cu bani
§i altä muncä (81).
Primele mäsuri pentru desfiintarea ru§inosului
târg cu sclavii tot sub acest rege s'au luat. Ade-
värat, n'a stavilit de cat târgul cu sclavii indigeni.
A dispus : Nimeni nu poate vinde sclav de vita un-
gureascä ori sclav de alta natie näscut in Ungaria."
Sclavii ori sclavele cumpdrate in sträindtate erd voie
sd fie duse la targuri din sträindtate.
I§panul care calcd legea asta, îi perded §lujba
ori i-se luà cloud treimi din avere.
Mult s'a schimbat apoi consideratia cArei i-se
da expresie in ce prive0e pretuirea viefii oamenilor.
stim ca pand acum omorul nu erà considerat drept
crima oribilä, nici nu end aspru pedepsit. Sub Co-
loman chestia se schimbl
Intâi de toate se qterge pedeapsa cu moarte
pentrufurt, ci numai i-se scot ochii (51-53). Minimul
la stabilirea pedepselor pentru furt este animalul cu
4 picioare ori lucruri in pret de 20 denari. Se iau
apoi masuri de a pedepsi §i moralice§te : hotul erà
-Omit legat trei zile (fdra a i-se arde mânile") §i
a patra zi trebuià dus inaintea judelui. Dacd acu-
zatul erd achitat, cel care l'a arestat nu mai primed

www.digibuc.ro
102

pedeapsa de a i-se scoate ochii, ci simplu se a-

mendà, dupä cum §i hotia se pedepsea cu amendä
In bani, In raport cu averea i märind despägubirea
In favorul celui pagubit.
Asasinärile le judecau episcopii conform canoa-
nelor. Ace Oa aveau dreptul sä pronunte aceea
osandä nu numai asupra criminalilor, ci §i asupra
celor cari ocroteau §i ascundeau la dal-0i pe pacd-
to§i. Omorurile simple se defereau protopopilor i
juzilor, cari luau taxa (1/9) ori zeciuiald din amen-
dele incurse. Pedeapsa cu moarte numai pentru
aceste crime se dicta.
Peste tot, bisericei i-s'a conferit un mare rot
in ce prive§te judecätile. Nu numai ca li-se acorda
preotilor un fel de imunitate, in cat afard de auto-
ritatea lor alt-cineva nu aveä drept de cercetare §i
judecare asupra lor (Judecator civil sä nu Indräz-
neasca a trimite contra lor pecet" (citatie) 14), ci
li-se da o mare ascendenta §i in ce privete Jude-
carea In chestii familiarä. Adulteriul §i rapirea fe-
meilor erau judecate de episcop ; violul de proto-
popi impreunä cu judecatorii civili (58-60).
$i in alte privinte s'au fäcut uwrari. Coloman
a desfiintat dispozitia lui Ladislau ca pentru hotiile
comise de parinti, copiii dela 10 ani in sus sä a-
jungä sclavi, §i a pus aceasta pedeapsa numai pen-
tru cei trecuti de 15 ani. Femeia hotului, daca a
fost part* la pacat, ajungeä §i ea sclava.
Se desfiinteazä, de asemeni, ca satul intreg sd
fie supus probei de foc pentruca s'ar bänui un hot
In sat. Satul intreg era solidar numai Intru a des-

www.digibuc.ro
 103

pägubi pe cälätorul al cdrui cal s'a furat In sat

(63).
Pentru garantarea unei justitii cat s'o puted mai
prompte, regele el Insusi umbld prin Ora sä ins-
pecteze. Indatd ce soseä pe teritorul unui comitat,
ispanul si judele comitatului trebuiau sa se prezinte
Inaintea lui si sd dee seamä si hotäriri In afacerile
poporului. Dacä poporul aveä plânsori contra celor
doui dignitari, cauza se da spre rezolvare asa zisului
nádor-ispan (37).
Nu putea Insä regele sd cutreere tara intreagd.
Ca totusi sd stie cele ce se petrec, ispanii luturor
comitatelor erau indatorati ca toamna, pand la Stul
Mihai, sä se prezinte la Strigoniu, când aduceau
banii Incasati si unde se fäced apoi Impärtea la si
se discutau lucrurile tärii.
Dupä pärerea celor mai multi istoricieni ma-
ghiari, aceste adundri au fost primele diete, par-
lamente.
Regele luà de altfel informatiuni despre starea
lucrurilor din tarä nu numai dela dignitarii intruniti
In felul acesta la Strigoniu, ci devine tot mai frec-
vent obiceiul sá cälätoreascä prin tarä, cu mare
suità, cu Intreaga curte.
*

Nu de mai putind Insemndtate au fost mdsurile

luate de el pentru regularea economicd a tärii. Cine
duced la targ propriile producte, pläteä taxele sta-
bilite sub Stefan. Negutdtorii insd (cari n'au alta
grije de cat sä se imbogateascd") pläteau Indoit.
(33, 34.)

www.digibuc.ro
104

Comerciul §i pe vremea aceea erà in mânile

ovreilor. Coloman s'a §i simtit dator sd aducd legi
deosebite pentru regularea situatiei acestora.
Ei nu puteau locui de cât In ora§ele episco-
pe§ti (75). Li se interzice sd cumpere ori sd vândd
sclavi, nici sd tind in serviciu sclavi. S'a acordat
insd un termen pând când pot sä vândd cei pe cari
legea i-a aflat cd au sclavi. Nerespectarea acestei
dispozitiuni aducea dupd sine pierderea sclavilor gä-
siti la ovrei (74).
Sinodul, compus din arhiepiscop §i episcopii
sufragani, a mai oprit pe ovrei sd poatd tine slugi
pentru grajd cu boi ori alti servitori. Opre§te de a-
semenea sd vândd cre§tinilor carnea pe care ei nu
vor s-o consume.
Dacd cre§tinul cumpärd ceva dela ovreu ori vi-
ceversa, târgul sd se facd intre martori cre§tini §i
ovrei, obiectul vândut §i numele martorilor sd fie
scris pe hârtie, ca sd fie pecetluite de cumpdrdtor
§i vânzator §i va fi pästratd de cumpdrätor, ca ast-
fel dacd l'ar pâri cineva cd are lucru de furat, sd-§i
poatd dovedi nevinovdtia (4). Chiar dacd nu va puted
gdsi pe vânzdtor, scdpà ardtând hârtia §i dacd mar-
torii pun jurdmânt. (5). Dacd n'are nici act, nici
martori, »more patrio" plAte§te de 12 ori valoarea
obiectului furat (7).
Pentru a impedica pe negustorii strdini ori pe
cei de curând stabiliti in tard sd exporteze lucruri
furate, ori de cari la anume momente avea §i tara
nevoie (de pildd cai In vreme de rdzboiu), se cerea
ca sd aibd pecet (act) dela varne§ii regali §i ai i§-
panilor dela frontierd. Cine cdlcd dispozita asta, se

www.digibuc.ro
 1 05

amendA cu 50 pense [82]. In sträinätate regele nu

ingäduia sä se vindd decât sclavii sträini si boi [77].
Erau p'atunci in Ungaria si multi ismaeliti. Din
dispozitiile legii se vede, cä regii maghiari li pre-
tuiau mai mult decât pe ovrei, cäci nu numai se
serveau de ei, fäcându-i bancherii curtii, dar si-au
dat si mare silintä sA-i si asimileze, in toate pri-
vintele. Sub Ladislau ei vorbeau deja toti ungureste
(1.9), Coloman, pentru a-i sill sä se facd crestini
din izlami ce erau, a dispus : Dacd cineva ii sur-
prinde pe izmaeliti ca se retin dela mâncarea cdrnii
de porc, ori asupra spälatului ritual, ori alte cere-
rnonii ale sectei lor ticäloase, sA-i trimitA la rege.
Cine i-a pârAt capätä o parte din averea lor" (46).
Izmaelitul sä nu IndräzneascA a-si märità fata cu
un izmaelit, ci s'o dee dupd unul din ai nostri" f48].
Dacä tine ospät, nu e permis sä aducä pe masä
altä carne, decât carne de porc [49]. Se dispune de
asemeni, ca acolo unde s'au stabilit izmaeliti, co-
muna sà le zideascä si intretinä bisericä, iar din
comund jumätate locuitori din cartierul izmaelit sä
meargd in altä parte...
Cu toate aceste mäsuri strasnice, si peste o sutA
cinzeci de ani tot se mai gäsesc colonii izmaelite
(Pesta, Strigoniu, Alba-Regalä etc.) cu toate obice-
iurile bor. Ceeace pare a dovedi cA regele, care si-a
mentinut dreptul ca singur sd dispunA, nu si-a prea
dat mare osteneald sd aplice legea.
Si e de explicat acest lucru : nici ungurii nu
esersau toti confesia crestinä, ci pentru a-i sill la
asta, regele Ladislau a dat un decret privitor la
regularea vietii clerului care interzice cultul pä-

www.digibuc.ro
106

On, iar cine tot II mai eserseazd, dacd-i sdrac, va

fi canonit 7 zile ; dacd-i bogat, 11 zile, iar pe d'a-
supra va mai fi §i bdtut cu gârbaciul. Acee4 pe-
deapsd se prevede pentru ceice nu respectd särbd-
torile [7-8]. Cine mured cu päcatul de a nu fi as-
cultat de episcop, ci a fost esclus din cauza nesu-
punerii la canon, nu se puted Inmormântà in cimitir,
nici nu se sfinted de preot. Tot a§a se pedepsea §i
celce murea Mil a fi chemat preot. Dacd a murit
subit, pdrintii ori nevasta lui se pedepseau cu ca-
noneald de 40 zile. Dacd n'avea rude, sufereau ju-
dele satului §i doi membrii din antistie [1. 261.
Cd erà un rege mai luminat, dovede§te Indeo-
sebi decretul ce a dat cd nu existei strigoi §i a pre-
väzut pedepse aspre contra celor ce prosteau lumea.
0 lumind vie varsä asupra moralitätii de atunci
a preofilor urmdtoarele dispozitiuni ale regelui Co-
loman :
Preotul care stä intre oameni beti se suspendd
§i i-se dd canon pe 40 zile. Dacd el insu§i se I'm-
batä ori Imbatä pe altii, va fi dat afarä din slujbd.
Cine intalne§te prect beat, ia dela preot l pensd ;
dela protopop beat 3 pense [47-48].
Preotul nu poate fi cârciumar nici uzurar. Preotul
care bea In birt, erà destituit. Laicii prinsi la birt,
nu mai puteau fi martori. [58]. Preotul nu puted fi
martor nici la facerea testamentului unui muribund,
nici la cununie ori la judecdtorie [59]. Preotul do-
vedit a a furat, se destituia §i i-se confiscd averea,
iar dacd nu avea averc, erd vindut ca sclav [57].
Preotul, care tined metresd se destituia [55]. Tot
a§a An §i preotul, care se insurà a doua oard ori

www.digibuc.ro
 107

lud in prima cdsdtorie, femeie vdduvd ori divortatd..

[8]. De altminteri nici nu puted fi preot decât acel
bärbat insurat, care §i el §i sotia puneau vot de ca
stitate i locuiau separat [8-10].
Sub Coloman biserica ajunge sä stabileascd §i
ea deosebiri de costa In afacerile ce i-s'au incre
dintat spre rezolvare. Astfel In judecarea proceselor
de divort. Femeia de nobil doveditd adulterä, ori cd
ki päräsea bärbatul, pe lângd canoneala ce i-se da,
mai erd §i opritd sd se märite a doua oarä. Femeia
de plebeu doveditä cä a päcdtuit, se vindea ca sclavä
§i nimärui nu-i el-A permis s-o elibereze.
In privinta rolului la probele de foc a preotilor,
tot decretul acesta dispunea dupd cum urmeazd
Proba de foc se putea tine §i In post, afard doar
de probele In afaceri (crime) In cari s'a värsat sange.
Cine ia in mând ferul ro§u, nu-I puteä depune de
cât la locul indicat [45].
Depindea deci foarte mult dela preot ca acu-
zatul supus probei sä se ardä zdravän la mand, ori
sä scape mai u§or.
Si in privinta economicd erau privilegiati preotii:
ei nu plateau zeciuiald din rodul câmpului nici dupd
numärul vitelor [63]. Preotul ajuns la aceastä treaptd
din clasa de jos se bucurd d'asemeni de privilegiul
ca toti copii sdi s'ajungä liberi [29]. Dintre servitori
episcopul insd numai cu voia stdpanului poate sfinti
preot [30]. In caz contrar, pe Iângd pretul de res-
cumpärare, mai pläted 50 pense amendd [65].
Dacd episcopii nu vedeau de biserici, ci i§i datt
osteneald numai sä-§i imbogdteascd fii, jumdtate din
averea acestora se puted confiscA si redà bisericei

www.digibuc.ro
108

[13]. Servitorii bisericesti nu puteau fi folositi pentru

munca particulard a episcopilor ori preotilor [15].
Din Intregul venit, numai a patra parte era personal
al episcopilor, o pätrime se folosea pentru repararea
bisericilor, altä pätrime pentru ajutorul preotilor
ultima pätrime sdracilor [12]. Hi episcopului numai
asa puteau mostení averea pärintelui lor, dacä s'au
fäcut In privinta asta dispozitiuni speciale [27-28].
Pentru-ca sd nu se prea sporeascä nurndrul cd-
lugärilor, se dispune ca numai la pdrnant pentru
cloud pluguri se poate primi un augär. Se prevdd
apoi o multime de mäsuri proprii a pune mänästi-
rile tot mai mult sub influinta episcopilor. (Abatilor
le erà interzis a umblä in haine mai frumoase ori
sa aibà capele cu clopote, nu puteau sä boteze nici
sà tinä vorbiri poporului).

Colonizärile sträinilor s'au facut sub Coloman

cu asa succes, in cat se she sub Stefan II,
fiul sdu, in armatä erau o multime de hospesi. lar
luptele se purtau nu atat de dragul glorei, ci in
speranta präzilor ori a ddruirilor regale. Unde nu
erà perspectivä de a pune mana pe ceva, ungurii
nu se insufleteau. Astfel a fost cazul dela 1124, cand
cu asediarea cetAtii rutene Vladimir), de unde prin-
tul Iaroslav fiind izgonit de marele duce de Kiev, a
venit sä ceard ajutor lui Stefan II. Acesta a si plecat
CU oaste, dar mai marilor curand li-s'a urat de luptä
dupäce laroslav cdzuse intr'o ciocnire cu ostenii
sc.?i

din cetate, inteo bunä dimineatä s'au dus in cortul

Strahl, Gesch. Russlands. I. 209.

www.digibuc.ro
 109-

regal si i-au cuvântat acestuia : Stäpâne, ce faci ?

dacd vei ocupà cetatea cu pretul vietii vitejilor tai,
pe cine asezi print aici ? Dintre magnatii tai nici
unul nu primeste... Ori vrei sd lasi regatul pentru
acest principat. Noi iobagii n'o sd ne apucdm sa
cucerim cetatea ; dacä vrei, fd-o singur. lar noi ne
ducem acasd si alegem alt rege"). Lupta s'a si
sistat.
E primul caz de nesupunere ori mai bine and
regele e silit sa se supund el vointii iobagilor sai,
ceeace determind apoi si pe Stefan II si pe alti ur--
masi ai sdi sd tind din ce in ce mai multi sträini
si la curte si In armatd. Luptele ce Stefan II le-a
purtat Mpotriva Bizantului nici n'au fast purtate de
cAt cu prea putin ajutor din tard, ci cu soldafi plätiti
strânsi din toatd lumea, cari prädau si tara si co-
miteau excese groaznice indeosebi in tarile pe unde
se purtà campania.
D'aici au si izvorât o multime de nenorociri
pentru tron si tard. Rdceala dintre rege si magnatii
indigeni a scos la iveald diferiti pretendenti, In cAt
cei mai multi regi si-au mistuit fortele apdrAnd lro-
nul impotriva adversarului din lduntru, care adesea
era fiul ori fratele purtdtorului de coroand. PAnd la
asa grad s'au Inversunat aceste lupte, In cAt, se stie,
lui Bela II, pe când era' Incd print, precum si fra-
telui säu Almos, Coloman i-a scos ochii, sd asigure
astfel fiului sdu tronul. La rândul sdu, ajungAnd rege
chiar asa orb, Béla II, ca sä prevind conspiratia
magnatilor, cart tot mai multi se atasau pe lângd
') Képes knfmika, 68.

www.digibuc.ro
I 10

Borici, pretendentul (ndscut de Eufemia, fosta sotie

izgonitd alui Coloman), pune .1a cale in dieta dela
Arad omorârea acestor magnati, dintre cari multi au
aprobat ori tolerat si faptul ca regele Coloman sä-1
orbeascd. Au fost mdceläriti 68 magnati, ba pând si
asupra rudeniilor lor s'a rdzbunat regina Ilona si
sfetnicii sdi. Dar nici asta nu i-a speriat pe magnati,
ci când Borici a sosit In tard inconjurat de trupe
polone si rusesti, o multime au trecut In tabdra lui
dela Sajó. lar dupd cum ne spune cronica, In tabdra
regald tot au mai ramas aderenti tainici de ai lui
Borici. Pe simpld bänuiald si oarecari indicii, pre-
tinsii conspiratori, au fost omorâti. Contele Lampert
(din aristocratia imigratd) a fost omorât de propriul
sau frate, chiar In consiliul regal, unde fratele sdu
i-a zdrobit capul, cu un scaun, fiul sdu Nicolae,
ispan, a fost decapitat, precum au fost omorâti si
altii. Si dupd acestea s'au mai aflat insd temerari
cari au Intrat In cortul regal pe când Béla 11 sta.
Incunjurat de credinciosii sdi si I-au insultat, curn a
fäcut-o Sdinspn'), care i-a zis : Câne mizerabil ce
faci cu tara ? Ar fi mai bine dacd ai preda-o Dom-
nului täu Borici!..." Se intelege cd au täbdrât a-
supra lui, el a ieusit sd fugd pând la râu, unde a-
jungându-1 oamenii regelui, 1-au omorât. (1132).
Când astfel de lucruri se petreceau In tail, Isi
poate Inchipul ori-si-cine situatia poporului de jos,
abuzurile magnatilor cari dela rege aveau mând liberä
ori a celor ce indräzneau sd se ridice chiar impo-
triva puterii regesti !
1) Pauler, Magy. tört. 614.

www.digibuc.ro
 111

In descrierea ce o face Otto de Freising, episcop

fiu al markgrafului austriac Luitpold (sfântul),
despre starea Ungariei pe acele vremuri (trecuse
prin tara mergând, la 1147, spre lerusalim, In tabdra
regelui german Conrad III), gäsim urmätoarele :
Ungurii ace§tia sunt cu mutre urâte (pocite), ochii
azuti In cap, mici de staturd, cu limbd §i moravuri
barbare, a§a cd trebue sä bagi de vind soartei, ori
mai bine sa admiri rdbdarea durnnezeiascä, care a
dat a§a tara frumoasd nu atât oamenilor ci acestor
monstri omene§ti... Pe ap teritor mare, afard de
rege, nimeni nu indräzne§te sa batä bani, nici sd
strângä vamä. lar dud cineva din tagma i§panilor
a ofenzat pe rege ori cä numai l'au acuzat de asta,
fie chiar pe nedreptul, ori-care om de al regelui,
trimis acolo dela curte, fie chiar inconjurat de slu-
gitorii sAi, Il detine singur, il leagd, II poate chinul.
Nu e ca la noi, uncle egalii cer judecatä dela rege,
ci nici atata nu se admite, ca acuzatul sd se scuze,
ci vointa regard e totul". ') Constatd apoi cä in
jurul regelui sunt multi sträini (imigrati).
Cu cat se ivesc insä mai multe greutäti : pre-
tendenti, revolte, räzboiul cu Bizantul, calamitätile
pe urma trecerii cruciatelor, cu atât influenta §i
puterea regard. scade §i cre§te a prelatilor. Stefan II
este deja snit sä abzicd de dreptul de a destitui §i
a transferd pe episcopi, de a numi administratori
mireni, In locul episcopilor decedati, de a luà ceva
din averile biserice§ti MCA sfatul §i Invoirea consi-
liului episcopesc (chiar a§a nurnai In cazuri escep-

1) Gesta Friderici Imp. 1. 31.

www.digibuc.ro
112

tionale: când au ndvälit dusmani in tara), abzice de

asemeni la drepturile avute prin obicei de a
scoate pe abati si prepositi din slujbä fard a li-se
fi dovedit abaterea dela canoane ori cä ei insisi au
märturisit pdcatelej.
Influenta papald se manifestä tot mai mult si
astfel se combate curentul bizantin, care de altfel
ajunsese atât de puternic, In at se instäpâniserd
(dela 1102 incoaci) trupe grecestr in pärtile sudice
ale tärii (cetatea Zimony era a lor), si o multime
de locuitori au fost ridicati de aici si colonizati In
Balcani. Insusi Bela III, care urmä In domnie lui
Bela II (mort la 1172) a fost crescut la curtea im-
päräteascd alui Emanuil din Bizant si cronica in-
semneazd despre el câ a introdus obiceiuri ca la
curtea tuipäreiteascei §i sä se poatà face
curiald :
pleingeri In scris §i peste tot, a prigonit aspru pe
ho¡i si jefuitori. Tot ca un efect al educatiunei po-
litice primite la curtea impäräteascd se poate consi-
derà si regula ce a introdus in finantele tärii. 13ând
la el unitatea banilor si In Ungaria erä ca in apus
(modelul bavarez, german si francez); scriitorii de
pe vremea räzboaielor cruciate si scot asta in relief.
Sub Bela Ill se Introduce valuta eline i, denarii
de argint cari au fost insä curati, caci Bela n'a fal-
sificat bani, ca cei mai multi contimporani ai sei.
Despre Bela III Deák scrie : Väzând ca pentru
ridicarea cornerciului este necesar a se stabill cursul
banilor, a bâtut bani noui si valoarea acestora a
hotdrât-o, In tarä si pentru lumea comerciald, dupä

1) Endlicher, Mon. 382 - 384.

www.digibuc.ro
 113

galbenii bizantini ; a regulat pretul märfurilor i mä-

surile for, iar .zilele de târg le-a pus pe Sâmbätä
In lac de Duminecä. A mic§orat därile §i-a pus ca-
pat pretentiilor nedrepte §i Inselätoriilor").
Banii noui se puneau In circulatie pe la Pa§ti,
când cei vechi se schimbau, Insä cu o scädere (pro-
babil zece la sutä). Diferenta erà venitul regelui §i
pentru operatiunile acestea regele avea misitii säi,
spaimä a târgurilor, a§a cä erà un fel de privilegiu
când regele interzicea ca In anume târguri zarafii
regali sä nu aibd drept a se prezint0). lzmaelitii
ace§tia vindeau §i sarea, care de asemeni era un
monopol regal, precum §i taxele dela târguri, vami,
poduri §i drumuri tot veniturile regale le sporeau. A
§i lost bel§ug la curte : când a trecut prin tara im-
päratul Frederich, In fruntea oastei cruciate, Béla l'a
primit la Strigoniu cu o pompd mare §i i-a ddruit cloud
magazii mari pline cu grân, una plind cu oväs, apoi
turme de vite, pâni multe, vin etc., dupä cum s'a
Ingrijit ca §i la hotarul tarii, la Dunäre §i Sava sd-i
a§tepte pe cruciati care pline cu munitii, ceeace
a fost bine primit Indeosebi din partea papei. A§a
se §i esplica faptul cà de§i läsase atâta teren influ-
entei dela Bizant, Béla III trdia In bune relatiuni §i
cu sfântul scaun3). Inclinärile lui pentru post, de-
sigur tot dela Constantinopol le-a adus. Despre
Emanuel se afirmä cä avea trei sute milioane venit;
u§or se poate Inchipui r sipa §i luxul dela curtea
lui §i tot a§a de u§or se esplicd de ce sub Béla III
1) Op c. 13.
2) Diploma dela 1191, in favorul orasului Cinci-biserici.
Fejér, Cod. Dip. IL, 436.
8

www.digibuc.ro
114

curtea ajunge d'o rara strälucire, loc de desfatare al

tuturor nobililor. Insemnärile franceze §i germane de
pe atunci evalueazd la 8 milioane coroane (166000
märci In banii de pe atunci) venitul regelui §i a-
nume : varna, poduri, targuri 30,000 m., monopolul
sarii 30,000., oaspetii (sa0) din Ardeal (imigratii)
plateau 15,000 m., ducele Slavoniei 10,000 m., dela
cei 72 iwani 25,000 mat-4 afara de asta fiecare
iwan provedea odata pe an masa regald §i and se
scula dela masa da regelui 100 ori chiar 200 mar&
In felul acesta se intelege cum §i de unde se ajun-
geau cei 12 boi, 4 buti de vin §i 1000 [Atli, Cate
se consuma la un pranz regal ).
Din venitul salt, regele (la §i arhiepiscopilor
dela Strigoniu §i Calocia : celui dintai 6000 märci
(zecTiala dela baterea monedelor), cestuilalt 2500
märci.
Ca s'au putut strange atatia bani din taxele de
targ, dovede§te CA tara fäcea deja comerciu mare §i
cu strainätatea. E cert, ca sub Bela 1111ntre Ungaria
§i imperiul Bizantului erau Intinse relatiuni comer-
ciale, acest fapt 11 va fi Indemnat pe rege sa Intro-
duca valuta de bani elina, ceeace cruciatilor §i ne-
gustorilor din apus a displäcut mult.

ttg
jgcs,

1) Endlicher, Mon. 455.

www.digibuc.ro
 IV. Oligarhia.
Diferentiarea tot mai mare In caste. Sinodul dela
Buda .Fi hotdrdrile aduse. Nesocotirea poruncilor
regale. Papa ajutând pe ceice se ridicd Impo-
triva regelui Ladislau Cumanu. Registrul (proto-
colul) dela Oradia-Mare. judecdfi la mormeintul
S-tului Ladislau. Procesele pentru avere. Lupte
pentru a scdpd de sclavagiu. Populatia Ida
Rivalitdfi 'Mire prelafi. Interventia S-tului scaun.
Romeinii. Viata lor autonomd.
i in decursul celor cloud veacuri, dela inte-
meiarea regatului, vkuräm, cd pas de pas in Un-
garia poporatiunea se diferentiazä tot mai tare In
caste. Greutätile cu cari aveau de luptat regii, atät
inläuntru cât si Inafarà, au favorizat acest proces,
asa CA.' secolul al XIII gäseste tara in plinä stäpânire
oligarhicä. Clerul catolic ajunge tot mai la multä
influintä iar aristocratia sä dicteze ea legile. Ultimii
regi din casa arpadianä ajung niste päpusi 'in mâ-
nile oligarhilor. Nu mai poate fi rege, nici sä se men-
tinä pe tron de cât cel pe care-1 aleg §i sustin o-
ligarhii, iar acestia la fiecare prilej cautd nu nurnai
sá punä mâna pe averi, dar sä-si asigure prin lege
privilegiile cele mai largi, iar peste masa mare a po-
porului absolutd stäpânire. Nu e mirare deci cä scla-
vagiul existä incä, ba parecd devine tot mai rusinos,
8*

www.digibuc.ro
116

in cat legislatiunea tarii permite ca pärinfli sd-i

vändä copii, iar soartea liberilor de prin cetäti se
ingreuneazä asa fel, incat iobagii acestia de cetate
invidiau soartea liberilor simpli a slugilor eliberati
si neindatorati sa presteze serviciile ce indeplineau
cei din cetäti.
Cum a decazut tara si autoritatea regalä de
pildd sub Ladislau Cumanu, mai bine se poate
judeca din faptul cd papa s'a simtit indemnat sa
trimitä un legatus (1279) care sa facd regula. S'a
convocat la Buda sinod1), care a legiferat nu numai
in chestii bisericesti, ci si in cele laice.
Hotärarile aduse de acest sinod sunt o icoartä
a vietii morale, politice si economice de pe acea
vreme. Intre allele se interzicea ca preotul sa tina
carcimd, loc de întalnire pentru persoane necinstite.
Prelatul ori altä persoanä inaltä bisericeascä sä nu-
ia parte la räscoalä, bataie, jefuire, hotie, incendiare
si alte lucruri sangeroase. Sä nu se incurce nici in
lupte, esceptie fäcand apärarea patriei ori a bise-
ricei sale (art. 6). Omul bisericii sa nu poarte altä
slujba, sa nu faca negot, sa nu asculte mascarici,
sä nu intre in birt (decat cel mult cand e la drum),
sä nu joace jocuri de noroc ; pärul sä si-1 taie, sä
i-se vadd urechile (art. 9). Sententa de moarte sa
nu scrie, nici sa publice, nici sa fie de MO la exe-
cutare ; sä nu execute acea parte a hirurgiei, care
1) A prezidiat episcopul Mikl6s si au participat toti
prelatii, abatii si priorii, desl regele oprise acest sinod si tri-
misese asprä poruncd primarului din Buda sd nu lase in
oras, ci s'a-i goneascd pc sinodalisti si pe oamenii lor, si
sa nu le dea nici de ale mâncdrii. Nimeni nu luase insä in
serios porunca regelui, pus sub interdict in scurtä vreme.

www.digibuc.ro
 117

reclamä sd taie ori s ardd; la probele de apd rece

fierbinte ori la probele de foc sd nu dee bine-
cuvântare ori sfintire [art. 10] ; sä nu poarte arme
fart. 13], sd nu trdiascd intr'o casd cu femeie [14] e;
sd nu se urce descult in cor in decursul liturghiei
¡art. 15]. S'au preväzut mäsuri pentru administrarea
cinstità a averilor bisericesti [art. 26-321. Pentru
protopopi s'a prevAzut sd stie canoanele, iar cine
nu le stie, sä invete trei ani de zile [40]; preotii sa
aibä manuale pentru liturghii 144]. Si fiindcá cre-
dinta nu depinde dela minte, nu trebue ca cineva
sà provoace discutie laicii sd nu intrebe: cum sunt?
ce sunt? de ce sunt unele lucruri, ci sä creadd,
In viata viitoare o sd Inteleagd. . . . Credincio-
silor sd li se atragä des atentia sd nu caute cauza
diferitelor credinte, esceptie fäcând tainele. Pentrucd
credinta este un ce sublim, ceea ce-i apartine, nu
se poate cuprinde cu mintea i n'are nici un merit
credinta care se bazeazd pe ratiune" [art. 87]. Se
ordonä Impärtäsirea cel putin odatä pe an si pedepse
pentru preotul care n'ar pästrä taina marturisitilor
[94] ; pentru cununie, inmormântare i alte oficii bi-
sericesti preotul sä nu stoarcd bani [art. 123].
Li se mai pune preotilor Indatorirea sd nu lase
pe credinciosi a trái In concubinaj [51] nici sd se
aseze In comunä, oras ori cetate curve, cari pentru
bani mizerabilii îi vánd trupul", pehtrucä astfel se
propagd imoralitatea [52]. Dar nici cdlugdrii sd nu
vagabondeze prin sate, ci sd stea la mänästire, du-
and viatd cucernicd 168]. Le interzice sd umble la
vânat, iar In ce priveste Invätatura, li se permite
numai gramatica, teologia i logica [70].

www.digibuc.ro
118

lii acela0 timp li-se asigurd §i multe Inlesniri,

§i privilegii. Sub nici un titlu, laic nu putea sà o-
cupe averea unui preot rdposat ori in viatd, nici a-
verile biserice§ti ori mändstire§ti [53 55]. Se iau
severe mdsuri contra celor cari ocupând cu puterea
mdnnstiri, au fácut din ele pe§terd de hoti §i tâl-
hari". ...Unii, destul de multi, In Ungaria §i cele-
lalte pdrti ale regatului nostru, din biserici §i claustre
au fäcut cetati §i acolo unde ar trebui sd se facd
rugAciuni pentru vii §i morti, locuiesc jefuitori §i
hoti, adund lucruri jefuite §i casa lui Dumnezeu a
devenit loc de murdare orgii" [57]. Cine calcä legi e
aduse intru paza clerului, cinc ajutd femeii sä avor-
teze, cinc face farmece ori depune märturie minci-
noasd In afaceri de cdsätorie, ajunge escomunicat
[77]. Ovreilor §i izmaelitilor li-se inierzice sà lasa
pe stradä färd a avea pe dân§ii haind de pe care
sd fie recunoscuti (ovreiul sà aibd roatd ro§ie p
partea stângd a pieptului iar izmaelitul roatd gal-
bend) [124]. Ovreu, izrnaelit, saracen ori alt schis-
matic sd nu fie aplicat in functiuni de dare, yamd
allele, nici sä li se dea in arendd mo§ii biseri-
ce§ti [125]. Schismaticilor li se interzice sà facd bi-
serici färd invoirea episcopului (catolic) eparhiei.
Sinodul aceste dela Buda a adus de altfel §i
hotärâri indreptate contra regelui Ladislau IV. La o
lurid dupd sinod, legatusul papal a §i pronuntat bld-
stdmul bisericesc asupra regelui §i asupra prepozi-
tului Miklós, unul dintre sfetnicii regeki. Papa in-
su§i a scris regelui un dorgatoriu, in care ii zice :
Rege, pdze§te-te ! §i te gande§te cine §i unde te
conduce ? Prive§te In jur de tine §i vezi cum curtea

www.digibuc.ro
 119

regard ungara In chipul acesta se murdäreste. Griji,

e vorba de cauza lui Hristos, care nu poate fi bat-
jocoritä prin chefuri !..."
Puterea bisericei erà asa de mare, blästämul
papei atât de temut, incât mai marii tarii, Intre ei
voivodul Ardealului, Aba Finta, cel mai puternic,
pentru-ca nu cumva papa sä-i socoteascd complici
ai regelui (care petrecând intre cumani, inteadevär
devenise un desträbälat), au arestat pe regele (in
lanuarie 1280) tocmai când se ducea la amanta sa
cumanä din Bistrita si l'au dat ca prizonier lui
Barsa Loránt... Asta drept pedeapsä, scriau ei papei,
pentrucä regele se purtase rdu cu legatusul papal.
Cumanii i-au särit intr'ajutor si l'au scApat. Ba erau
sä omoare pe legatusul papal ajuns pe mâna lor,
iar averile lui Barsa Loránt le-au pustiitt).
Diplome de prin vremea asta nu prea sunt.
Valurile vrernurilor tulburi ce au dat peste tarä, au
sters urmele legisferärii de p'atunci, asa cà in scris
n'a ramas decât un protocol despre judecätile (pro-
bete de foc) dcla Oradia, protocol care cuprinde
289 cazuri de judeati Mcute sub Andrei 11. Pro-
tocolul acesta a fost tipArit la 1550 de vestitul
episcop George Frater, fost episcop In Oradia. Va-
loarea istoricä a protocolului (tiparit sub titlul Ri-
tus explorandae veritatis") e mare. Cazurile cu-
prinse intrânsul varsd destulä lumina asupra legilor
moravurilor de pe atunci.
Reiese Intâi de toate din aceste cazuri de ju-
deati Ca a crescut valoarea pämântului : procesele

1) Pauler, op c. II, 368.

www.digibuc.ro
120

pentru proprietate prepondereazä §i sunt purtate cu

zel §i jertfe, chiar cu pretul vietii. Când iobagii re-
gali, când cetätenii vre-unei localitäti fac pâra pentru
calcarea mo§iei §i ajung pânä la proba de foc din
Oradia, forul din urmä.
Cum se procedà In procesele acestea, se poate
vedeä din urmätoarea Insemnare, de pildä : Cetd-
tenii din Nograd, §'anume Csépán, Péntér, Rados,
Posa, Dornád, István, Okos, Zurga §i János din sa-
tul CsépAn1), mai aldturându-li-se iobagii acelei ce-
täti, §'anume frunta§ul Miklós, Pál, Both,
Tiborcz §i Mihály, pretind pämântul de patru plu-
guri al unui cetätean liber cu numele Nth, zicând
cä pämântul acesta apartine cetätii §i el l'a ocupat
cu puterea. Péth a räspuns naintea judelui tärii
László i i§panului de Bács, cd a cumpärat pdmân-
tul. Numitul jude i-a trimis, Insotiti de servitorul
ski Imurad din Szöreg la Oradia. Aici când a so-
sit vremea ca dl Péth sa ridice ferul §i apoi ziva
când sä i-se deslege mânile, numitii iobagi de ce-
tate §i-au tras seama §i au recunoscut ca pämântul
acela este alui Péth". (133). In restul Insemnärii
se aratà hotarele mo§iei, indicându-se marginile na-
turale, o probä §i asta cä In acest veac proprietä-
tile sunt preciz hotärnicite.
Insemnarea asta mai aratä §i teritorul de juris-
dictiune al episcopatului Oradiei : se intindeä pând
la nordul tärii.
Un alt caz (358) aratä cá i cei din jurul Clu-
jului apartineau Oraiiei. Se zice anume : Mog din
1) Sat din jurul cetätii.

www.digibuc.ro
 121

satul Póka cu alti iobagi ai Cojocnei, anume frun-

tasul Erdö, Csikoló, Tenke, intaiul crainic Póka,
Cseytima si cu Bulcsu, au vdzut cd din pärnantul
amintit al acelei cetäti unii strelini, anume Godofred,
Farkas, Vilo, Olbert, Péter, Andras si Fila, au cu-
prins pdmant de 2 pluguri. Ei au fost citati Main-
tea ispauului Sebestyén din Cojocna, ca jude insti-
tuit de regele Béla, care ascultand ambele parti,
prin servitorul sdu Farkas i-a trimis la Oradia. Pa-
râtorii au consirntit aici sä prindd ferul, dar acuzatii
au recunoscut cd pämantul acesta este al cetatii. In
schimb parâtorii au pldtit judelui si insotitorului lor.
$i ca sä nu se mai poatä sterge hotärarea aceasta,
pdmantul pentru care s'a purtat proces are sd fie
märginit". (Se insird iardsi hotarul).
Cazurile acestea aratd cum fiecare cdutà sd
ajungd In posesia a cat mai mult pärnant.
Urmdtoarele sunt o dovadd asupra starii si tra-
tamentului deosebit al iobagilor :
Locotenentul Endre, cdpitanii Péter si Sebsek,
iobagi de cetate in Sdtmar, au park pe Vaysil,
lob, Patrona, Boda, Bertalan si Lat din Gernyeszt,
zicand cd acestia sunt iobagi esclusi dintre iobagii
cetdtii. Ei s'au märturisit insd iobagi neiscuti, cdror
li-se zice iobagii sfantului rege. Fdcand lege asu-
pra lor, ispanul Vingiszlo din Sdtmar, i-a trimis cu
servitorul sdu la proba de foc din SAtmar. A venit
acolo Vendég, care in numele sdu si a sotilor sdi,
ocolind ferul (rov) a declarat cd pe nedrept i-a
acuzat, pentrucd ei sunt iobagi ndscuti, iobagii sfan-
tului rege". [183].

www.digibuc.ro
129

Supu§i ai cetätii Kraszna, din satul Bács, ctr

ajutorul cdpitanului Tumpa au acuzat pe Jekur, flu!'
lui Redea, pc Solt §i Bondun, fiii lui Sacicu, Syteky,
fiul lui Babuk, zicând Cà sunt d'opotrivd cu ei. A-
ce§tia insä au declarat cä sunt liberi §i de nationa-
Nate ruseaseei §i ca apärätor. al libertätii lor au
dus pc un rutean cu numele Chedar, iobagul lui
Barnabás. Acesta spunând inaintea judelui de curte
Tupa §i a servitorului säu cà acuzatii sunt rudenii
de ;Ile lui, a intdrit cà ei sunt liberi. Proba de foe
a verificat spusele lui Chedur ; a dovedit cä aceia
sunt liberi". [300].
Când i§panul dela Dobocza a trecut in re-
vista trupa sa, un iobag de cetate cu numele He-
rbs, s'a wzat In rândul celor näscuti iobagi, nurniti
iobagi ai regelui sfânt. Atunci din §irul iobagilor
regelui sfânt au e§it Vanoy i Bocya i l'au scos
din *irul lor, zicând cA el nu apartine clasei ioba-
gilor sfântului rege. Acela§i lucru l'au spas §i sub-
locotenentul Keverög §i iobagul Kérö. Fácând lege
cu ei, numitul i§pan i-a trimis cu omul sdu Bocy
la Oradia. Aici Vanoy §i Bocya au recunoscut in-
naintea slugitorului §i alui Todor, cari au venit In
numele sublocotenentului Keverög §i a iobagului
Kérö, §i inaintea capitlului de Oradia au märturisit
cà pe nedrept au izgonit pe Herbst din §irul ioba-
gilor regelui sfânt". [304].
Curtenii regali din Erdöd au pârât pe Potha
§i Chumur de pe m0a lui Aladár, fiul i§panului
Ehellös, ca ei sunt slugitori de curte. Ace§tia s'au
declarat insä cä sunt liberi §'aceasta a intärit-o §i
domnul lor. Palatinul Miklós fäcând lege asupra

www.digibuc.ro
 123:

lor, i-a trimis cu servitorul sau Csama la Oradia.

Acolo reprezentantul celor dela curte, care a purtat
In locul lor ferul, s'a verificat. Potha i Chumur au
ramas Inläuntru". [1031,.
Cazuri de aceste sunt multe. Ele dovedesc pe-
d'oparte stäruinta celor apasati intru a se eliberar
pe de altd parte sunt i o märturie despre starea
putin inchegatä in care se aflau diferitele clase so-
ciale. Bine determinate si ingrädite erau numaii
drepturile oligarhilor.
Privitor la diferitele tndatoriri ce aveau iobagii,
gäsim pretioase amänunte In urmatoarele pilde din
numitul protocol :
Telkö i Bota din Fegyvernek, Mogd din Mi-
hod si Petru din satul Asu, alt Mihod, Pál. Zacheus
si George din satul Srnula, au park pe Bugy, Ur-
dan, Poteta, Ueus, Beat si Uta din satu Egyek, zi-
zând cä i sotii lor apartin companiei. Ei au de-
clarat insa cd nu sunt supusi companiei, ci datorcaza
sä pläteasca numai dare dupa fum. lobagii din
cetate asa au declarat si ei. Ispanul Petru, Ipcotii-
torul lui Dénes din Heves i-a trimis cu servitorul
sau la Oradia, unde insä dintre poporul cetätii He-
ves s'a prezintat numai unul singur, cu numele
Farkas, care in nurnele sotilor säi s'a desistat dela
proba de foc, recunoscând cä färä temei (fals) au
pretins ca cei din Egyek apartin i ei ostirei lor".
[206].
,Sätenii din Nyir, brutarii cetätii Szolnok, au_
ridicat acuza incontra câtorva cetäteni liberi din
acel sat, si anume 'in contra lui Fekete, Agya
Mihály i altii de soiul lor, zicând cA acestia sunt

www.digibuc.ro
194

venituri. Aceia Insä au spus ca pämântul cetätii e

comun, §i al lor, dela prima descalicare (a venirii
lor pe teritorul acelei cetäti ! Aut.) Fiind jude pa-
latinul-i§pan Miklós §i servitor al säu Detre din sa-
tul Majsa, omul celor din cetate a prins ferul §i a
dovedit dreptatea sa". [7].
nIngrijitorii de cai ai regelui, cari locuiesc la
Székelyfalva, anume Teka i Tobias, au pârât pe
curtenii regali Zota §i Tamás, zicând ca sunt ve-
nituri. Maiestrul Dömötör, din poruncä regalä cer-
cetând cauza, prin servitorul säu Márton din Ede-
lény, i-a trimis la proba de foc, la Oradia. Acolo
numitii Ingrijitori de cai se invoiesc, cä vor da pâ-
râtilor juratate din pämânt, trägand hotar ; pe jude
il vor pläti In comun, iar partea servitorului vor
pläti-o curtenii". [17].
Sunt apoi in protoculul acesta amänunte inte-
resante privitoare la starea de sclavagiu a massei.
Pildele insirate dovedesc cd oamenii erau tratati ca
vitele : se vindeau in piete §i târguri §i sunt urme
de multe procese pentru furturi de sclavi. Mdcar
cd dela Coloman Cdrturarul incoaci regii nu tin sclavi
nici fac negot cu ei, ci slugitorii dela curtea regalä
sunt descendentii sclavilor d'odinioarä. Biserica pro-
pagh. §i ea cä e ru§inoasä sciävia, dar n'a ajuns la
mai mare rezultat decât doar la atLa, ca sfätuiti
.de cler, unii §i altii dintre stäpâni eliberau prin
testament unul ori mai multi sclavi.
latä câteva cazuri.
Péter §i consotii din Csösz au acuzat pe Vita-
Jis din acee4 comunä. Judele de curte Demeter,

www.digibuc.ro
 125.

din ordinul regelui, fäcând lege, i-a trimis cu ser-

vitorul sdu Urman la proba de foc din din Oradia..
Aici Vitalis a tinut ferul §i s'a refugiat in bisericd,
spunând cà s'a ars. Urman i-a vindut deci pe Vi-
talis, nevasta §i fata, servitoarea, fiul servitoarei,
toatà averea ce avek lui Lörincz, fiul lui Marton".
[189].
Clerul, care propovdcluid altfel de eliberdri
pentru mântuirea sufletului", se intelege, i§i tineà
de datorie sà caute a servi biserica, indemnând pe
stdpâni sa testeze bisericii sclavi. Cu exemplu pre-
mergeau insu§i preotii. Astfel preotul Moritz incd
fiind in viatd dà averea sa diecezei de Oradia, iar
sluga sa Arva, dupdce el va muri, sd rämând
crâznic (clopotar) al bisericii. Sclava Szép (Fru-
moasa), pe care a cumpdrat-o, de asemeni a Idsat-o
bisericii, indatorând-o sA dee la bisericd ceard in
greutate de cloud mdrci. Fiul §i cele cloud' fete ale
sclavei sd fie insd cu deseviir$ire liberi [349]. VA-
duva Benedicta testeazd bisericii din Ugra pe sclava
Agna (pe care a cumpärat-o) cu indatorirea ca in
fiecare lund sA clucd la bisericd o luminare lungd
de un rif (ceva mai mult decât un cot), pe un fiu
al sclavei Il indatoreazd dupd moarte in
fiecare an pomand (dând un vitel de doui ani, ptIne
§i cinci vedre de bere), pe alt fiu al sclavei 1'1 lasd
sä fie din neain in neam" clopotar al bisericii
[142]. Tekus indatoreazd prin testament pe sclavul
sdu Urug §i pe toti descendentii sdi de gen bärbd-
tese sä-i facd pomand §i cloud slujbe la biserica din
Bessenyö (pomand cu o oaie, 20 pâni, o gâscd, a
gdinä §i cloud vedre bere de miere), iar preotului

www.digibuc.ro
126

sä pläteascd dijma obicinuitä : o gäind i patru sad

grâne [341].
Pomenirea numelor in bisericä, parastasele
pomenile ajunseserd gratie propagandei preotilor
un adevarat cult, asa cä abea se mai &ea sta.-
On care sA nu facA, In caz de moarte, dispozitiuni
de felul acesta. Cei läsati sà. facä pomeni, ajunse-
serä o adeväratd castd. Soartea lor nu prea era
insä de invidiat i ei înii cdutau sA scape, unde
puteau, de starea de libertini. Kelemen din Irög se
plAnge cä i-a fugit libertinul Tád. Gäsindu-1
dar insurat deja judele i-l'a redat, impreund cu
femeia lui. Pentruca Dumnezeu ierte päcatele,
a dispus, ca dupd moartea sa, femeia sä rämänd
liberd, tot asa si fetele ei, dacd va aved; MOH
insd vor remâne in categoria de slugitori, ca tatäl
lor. [352]. 0 anume Magdalenä elibereazd pc un
_sclav, sotia i fiica acestuia [remasi ei prin räscum-
*are dela frati i surori] pentru-ca Dumnezeu sä
ierte päcatele surorilor ei. [353].
Diferitele biserici aveau certe, neintelegeri si
procese dese cu eliberatii indatorati sA facd pomeni
parastase, din cauza cä acestia ori cä nu execu-
tau de loc ori ca. nu executau intocmai vointa de-
cedatilor lor stäpani. Cheltuiau mai putin la po-
manä si plateau mai putine parastase de cum erau
conditiunile.
Pildele de mai sus dovedesc, Ca la douä sute ani
dupä increstinarea ungurilor, au sclavi nu numai
ci i bisericile si diferitii particulari mai bogati. Relatiu-
nile dela stapan la iobag devin tot mai complicate, tot
mai multe mäsuri se iau pentru desvoltarea i in-

www.digibuc.ro
 127

tärirea oligarhiei. Intemeiazd sate si ora§e nu numai

regii, ci §i marii proprietari. Numirile comunelor a-
ratd de obicei originea §i felul intemeidrii lor.
Tot a§a : de sub sclavagiu pe cei cu bund
purtare ii elibereazd nu numai regii ci §i ceilalti
stäpâni [mireni si din der]. D'odatd cu aceste eli-
beräri de regulä li-se acordd §i proprietäti §i li-se
irnpun anume indatoriri, dupä cum sunt frecvente
trecerea unor iobagi dela 1111 proprietar la altul.
Libertatea asta nu erd insd generald, ci din caz In
caz se preveded intr'un anurne act.
S'au redus apoi multe din prerogativele §i iz-
voarele de venit ale regelui. In protocolul dela Oradea
este un caz care dovede§te c'd sub Andrei II vistieria
regald nu mai cdpdtd nirnic din amenzi, ca pe vremea
lui Stefan. Absolon §i George, fii lui loachim pârdsc
pe protopopul Niunicolohod, pe fiul acestuia László
tovard§ii sal pentru omorárea tatAlui bor. In cele
din urind s'au invoit ca acuzatii sá pläteascd acu-
zatoritor o amencld de 71 mdrci [45].
De altfel tocmai sub regele Andrei au ajuns
prerogativele regale mai mult reduse. Dijma pentru
baterea monedelor in tara intreagä îi revine eparhiei
de Strigoniu. i dacd s'ar sistà obiceiul de a se
bate monede valabile pentru tara intreagd, ori ce
bani s'ar Introduce, dijma §i pe mai departe ii com-
pete diecezei Strigoniului. E caracteristic cd se ad-
mite deja ca posibil impärtirea dreptului regal de a
-face bani §i succesiunea pe searna iobagilor ori a
episcopilor").

1) Marczali, op c. II, 366.

www.digibuc.ro
128

Biserica este dar cea dintâi care a§a zi-

când dä lovitura regalitätii de pand acuma. In
deosebi ajunge puternic arhiepiscopatul dela Stri-
goniu, carui la 1203 papa Inocentiu Ii Intäre§te drep-
tul de a Incorona pe rege, de a-1 spovedi §i cumi-
neca pe rege, reginä i rno§tenitori, de a judeca (in
chestii biserice§ti) asupra functionarilor regali, asupra
abatilor §i prepozitilor regali.
Rivalitätile dintre arhiepiscopii dela Strigoniu §i
Calocea pe d'oparte, iar pe de altd parte dintre ar-
hiepiscopate §i episcopate, dar mai ales nimbul §i
puterea scazutd regard schimbd insä aceasta dispo-
zitie papalä §i regard. La 1257 ajunge arhiepiscop
la Calocea tinerul print (de 25 ani) Berthold, cum-
natul regelui. Intre cei doi arhiepiscopi, loan dela
Strigoniu §i Berthold dela Calocea, se face o invo-
ialä [intre 1211 §i 1212] in virtutea careia dreptul
de a incorond pe rege II are §i arhiepiscopul dela
Calocea : In caz daca cel dela Strigoniu ai fi im-
pedecat sà indeplineascä acest act, in caz de va-
cantä ori ca din räutate ar refuza.
S'a recunoscut de asemeni dreptul de a face
judecatä fiecdrui episcop pe teritorul diecezei sale
asupra functionarilor regali §i de a impärtä§i pe rege
§i familia sa.
In ce hal a trebuit sa fie, regele §i biserica pe
acea vreme, §i la ce s'a ajuns prin rivalitatile §i cer-
turile dintre prelati, se poate vedea nu numai din
procesele celebre ce ei au purtat unii contra altora ']
1) Impotriva lui Berthold s'a ridicat acuza cd e prost
imoral, ceeace erà de crezut, cad papa a stat mult la In-
doiald pdnd intäreascd, i atunci Insd (la 1207) cu con-

www.digibuc.ro
 129

dar §i din dispozitiunile luate de Sfântul scaun. Ast-

fel dupa noud ani de vrajba, cauzatd tocmai de in-
voiala dintre cei doui archiepiscopi, papa caseazd
stipulafiunile §i scrie regelui Andrei II Am luat
:

in conziderare cd mai demult ne-ai rugat foarte, sä

dam privilegii deosebite archiepiscopului de Strigo-
niu, intdrind dreptul ski de incoronare ; noi te-am
ascultat ; luând, mai departe, In considerare cä dacä
dreptul de incoronare l'ar aveä mai multe dieceze,
din asta s'ar na§te multe primejdii pentru tam ta
§i pentru mo§tenitorii täi, pentruca, dupä cum bine
§tii, din cauza coroanei s'au ivit multe scandale in-
tre mo§tenitorii tronului, ceeace s'ar puteä intâmplà
cu atât mai ales, dacd dreptul de incoronare l'ar
aveä mai multi".')
Registrul dela Oradia e pretios §i din alt punct
de vedere : dà interesante relatiuni despre populafia
feirii. Am amintit deja cazul unor iobagi cari scapä
de unele angarale §i nepläceri invocând nafionali-
tatea lor ruseascii (pag. 122). In Oradia italienii
aveau deja un cartier curat italian (286). De aici
§i numirea Váraci-Olaszi. Germani sunt a§a de multi
nu numai In comitatul Abauj [116], dar §i In Cluj
§i in Cojocna intreagä, In cât aveau ispanul (or deo-

ditia sd meargd la scoald, sd invete, cel putin notiuni ele-

mentare, ceeace a si facut In scoala dela Vicenza. Peste doi
ani fratele reginei i subscrie deja ca ban si peste alti trei
ani ca voevod ! Elvin dela Oradia erà atat de destrábd-
lat, in cdt capitlul sdu l'a acuzat de simonie, brutalifáti si
rnärturie mincinoasä ; arbiepiscopul Saul dela Kalocsa s'a
simtit dator sal escomunice. Episcopul dela Cinci-biserici a
fost acuzat de omor si incest. Pauler, op c. II, 9, 23.
1) Fejér, op c. 129 134.
9

www.digibuc.ro
130

sebit. [37]. Erau apoi oaspeti din Flandra (243),

asezati chiar In coltul de nord-est al tdrii, In Ugocia,
precum si oaspeti cehi si ruteni [253, 300, 367].
Din multele procese ce purtau cu juzii de curte, cu
ale cdror sentinte nu erau multumiti, e cert cd aveau
notiuni mai Mahe despre dreptul omului si despre
dreptate, precuM e sigur Ca. veniserd In tard ademe-
niti de anume favoruri, pe cari autochtonii nu le
aveau. Faptul cd ei au fost colonizati chiar la fron-
tierd par a dovedi pe d'oparte cd se urrnd cu poli-
tica lui Stefan de a intdri frontiera, pe de altd parte
a nici interiorul tkii nu era desert. Privilegiile
acordate erau de asemeni o probd, cd regii rand pe
rand recunosteau ce politicd inteleaptd inaugurase
Stefan menajand diferitele limbi. Din imprejurarea
cd in registrul dela Oradia nu se pomeneste nicdiri
de besenei, istoricianii maghiari trag concluzia cä
acestia se rnaghiarizaserd deja. Probabil.
Din faptul cd In registru nu se pomeneste ni-
cdiri de romelni (vlahi), istoricianii maghiari trag
concluzia cd in veacurile acestea nu erau incd ro-
mani nici in Ungaria propriu zisd, nici in Ardeal.
Uitd a este doveditd azi pe deplin viata au-
tonomä ce romanii duceau sub cnejii lor proprii,
§i astfel nu aveau ce cauta la Oradia, de care Ii
despärteä si confesiunea. Despre cnezate va fi
insd vorba intr'un capitol separat. Ad observdm
numai atata, ca si dacd au fost romani prin unele
si altele pkti, cari nu träiau In cnezatele roma-
nesti, ci resfirati pe teritorul proprietarilor rnaghiari,
acestia vor fi dus viatd de pastori, umbland mai
mult cu turmele deck populand sate si orase, deci

www.digibuc.ro
 131

inici prilej de ceartd nu aveau si chiar fdcându-li-se

nedreptäti, nu puteau sd aibd vreme a mai apela
sententele si a merge la forul superior din Oradia.
Din chiar registrul dela Oradia se vede apoi, Cä
cele mai multe procese aveau loc din pricina pro-
prietütii de pänzeint §i incdlcarea mosiei altora. Ori
cd membrii diferitelor caste cdutau sd avanseze . . .
Românii iobagi la proprietari unguri, pricini mari,
de naturd sd fie apelate la Oiadia, nu puteau sd
.aibd. Firea lor tenace de a nu se maghiarizà, a
nu primi religia järii (cum el-A atunci religia catolicd)
ci de a stdrui in legdtura lor confesionald cu Bi-
zantul contra influentii cdruia clerul catolic si chiar
curtea regarä duceà o luptd adesea inversunatd, de-
:sigur cd-i fdced urgisiti si-i indepdrtase de putinta
sd poatd avea mosii pentru cari sd poarte procese
mari. Pentru pdsunatul de care aveau trebuintd,
vor fi plait regulat "in naturd, ceeace e cu atât mai
de presupus, cu cát se stie : ungurii, germanii, ce-
hii, izmaelitii cari populau atunci tara, nu se hide-
letniceau cu cresterea oilor, ci sunt si azi urme cd
-ciobanii români ajunseserd pand in muntii Boemiei,
tuturor marilor proprietari le veneau deci bine sd
aibd arendasi cari sd plateascd nu in bani, ci In oi
si vitei. Dar sub primi regi pând si pentru amen-
zile date in afaceri criminale se pldted cu ani-
male. Chiar in registrul dela Oradia este un caz
(15) unde amenda se pldteste In naturd. Ajunsi la
proba de foc pentru pagubd ce Samuil din vita
lui Opour i-ar fi cauzat lui Fabianus, ei se impacä:
acuzatul Inapoiazd acuzatorului cei trei oameni (luati
.cu sâla) si-i mai dd 10 boi, 400 cupe vin, 100
9'
www.digibuc.ro
132

saci sacard... Toate acestea pentru o pagubd eva-

luatd la 30 märci.
De altfel chiar între numirile gäsite In registrur
dela Oradia gäsim unele cari ardtà origine romd-
neascd... Lula, fiul lui Vaca [110], Fata [100], Bu-
diu [206], Bäbuc [300] si chiar ispanul Hie [42] si
Vasilie din Curu [50] desigur cd nu-s nici maghiari-
nici germani. Sä nu uitdm apoi, cd la proba de.
foc Impricinatii mergeau cu pecet dela judele de
curte, care ungur fiind, cdci s'atunci, ca si acum,
slujbele erau In mdnile lor, desigur cá scriau nu-
mele pe ungureste, nationalul Impricinatilor nu-i
nicdiri complect, ci se ILIA aproape numai numele
de botez. E greu de stabilit cd János ori Péter erau
loan ori Petru, dar tot asa de riscat sä sustini con-
trarul.
tim apoi cu sigurantd, cd dupä cum satul
purtà numele proprietarului (ungur) pe mosia cäruiat
se Intemeià, tot asa si iobagii, slugitorii romänir
purtau numirea cu care erau Introdusi In registrul
stäpânului, dupd cum si cci ajunsi nobili, (adesea
satul Intreg), purtau nume unguresc... Dacd asta asa
a fost pând la desfiintarea iobägiei (1848), e de cre-
zut cä n'a fost altfel nici pe vremurile cdnd lege
erà porunca regelui ori obiceiul întrodus de oil-
garhi.
*

E de constatat de altfel cd In Intreg acest re-

gistru nu se pomeneste nicdiri de ordine ori caste.
Distinctia el-A numai slujba emanatd dela rege. Ba-
ron ori magnat nu sc pomeneste nicäiri. Toti se

www.digibuc.ro
 133

-numesc pe nume, iobagi si slugitori de rand. Deo-

sebire, in cele judecdtoresti, este insd : cei din clasa
superioard scapd cu jurdmant fäcut la mormantul
Tegelui St. Ladislau (in Oradia), poporul de rand
trebue sd treacd Insd prin proba de foc. Ear and
cei din clasa inferioard se Incurcau In proces cu
magnatii (de fapt) In toate aceste cazuri proba de
foc se sfarseste In favorul domnilor. Asta insa, dupa
cum arata desele procese, n'a putut sä därame pd-
rerea, ca. ei sunt pròicIdtorii averii publice .Fi opri-
mdtorii seirdcimei".) Cum tratau ei cu poporul, se
poate vedeä din urnidtorul caz : Obstea poporului
.cetätii Borsod si unii iobagi ai acestei cetäti, adecä
Péter si KAlmán, au lärmuit Inaintea regelai Andrei
strigand Ca ispanul Dömötör prin sentinte nedrepte
si amende ilegale i-a nenorocit. Ispanul a negat
asta, ba a acläugat cd ei i-au fäcut Jul pagubä si
näcaz, ceeace au intdrit si patruzeci de martori luati
dintre ceilalti iobagi atat dintre liberii regelui giant
cat si dintre cetätenii cetätii. Regele a ordonat ca
judeatori pe episcopul Tamás dela Agria (Eger) si
pe banul Solomon. Acestia cercetand cu multd a-
siduitate cauza, au pretins jurdmant dela ispanul in
privinta afirmärii sale a el nu a ingreunat poporul
ci dinconträ, cd poporul i-a fäcut pagubd si supdräri.
Prid Dömötör s'a declarat gata sd jure, adversarii
n'au indräznit sd-i imbie jurdmantul, ci inaintea vd-
täseilor s'au märturisit gresiti si au fägdduit cd vor
pläti .pagubele ispanului. lar acesta, in urma rugd-
xii noastre, i-a iertat, asa ca sd pläteascd pentru

1) Marczali, op c. 11, 364.

www.digibuc.ro
134

pagube numai märci, dar pe numitii iobagi

arunrat in temnitä unde i-a tinut cdt i-a pleicut"..
[248].
Dacd asa se pctreceau lucrurile cu iobagii un-
guri, printre cari urnblà regele, cari aveau ei mij-
loace de a merge in fata regelui i curagiu sà lär-
muiascä i pentru cari interveniau judecätorii din
Oradia sä fie iertati, îi poate Inchipul ori-cine
cam ce soarte i-ar fi asteptat la proba de foc pe
bietii români tractati ca sclavi, cari nu stiau sA
inteleagä cu judecätorii din Oradia i desigur cä
nici acestia nu si-au främântat mintea cu invätarea
limbei române.
Poate sä fie i asta o cauzä pentru care ro-
mânii nu mai aveau poftä sd-si mai ardd mânile
la Oradia dupdce au fost deja odatä fripti de jude-
cata ispanului.
Apäsärile oligarhilor fiind din ce in ce mai
mari, fatalmente au produs reactiune... Cei de ace-
lai neam ori din aceeasi cetate, ba chiar de aceeasi
breaslä, si-au strâns rândurile, sä se apere de orice-
Medicare, sä räzbune ori-ce nedreptate. Nu numai
trag sant ori alt hotar in jurul mosiei lor, nu nu-
mai tidied ziduri in jurul cetätii, dar privitor la
mosia lor dreseazò acte la mändstirile din apropiere.
Pâräsc pe ori cine ar incerca sd le cuprindd pd-
mântul. Cei din cetatea Aradului pâräsc pe proto-
popul Miklós din Cidnad (201) si dupä cum On-
rdm mai sus, chiar pe mai marele comitatului.
Se intelege, nesiguranta judecdtilor dela Oradia,.
favorul pe care-I aveau aici magnatii i chinurile
grozave la care se espuned cel cu dreptatea in sin.

www.digibuc.ro
 135

§i cu adevärul indiscutabil, nu erau de naturä a fa-

vorizA desvoltarea clasei de jos ori de mijloc, ci
toate ajutau intärirea din ce in ce tot mai mult a
clasei superioare.
Se observä apoi bine pe d'oparte silinta ce-§i
dau locuitorii cetatilor de a se spori cu nuoi colo-
ni§ti, fie oaspeti, fie autohtoni, ca astfel sà poatä
mai u§or indeplini indatoririle ce aveau, pe de
altd partea jelozia cu care fiecare clasä grijea ca nu
cumva din drepturiie sale sä i-se facd parte unuia
ori altuia dintr'o clasä mai inferioarä.
0 diploma alui Béla H interziceà a se trece un
sclav in clasa liberilor ori a transfera pe un liber
intre sclavi.
Acestea erau imprejurarile, acesta spiritul public
cari au dat na§tere bulei de aur, reforma care a
codificat, aa zicand, domnia de clasä In statul
.ungar.

VP

www.digibuc.ro
 V. Bu la de aur.
_
Textul Bulei de aur. Bula nu se aplicd. Pd-
rerile istoricianilor maghiari. Originea Bulei.
Comparatie cu Magna Charta. Magnati contra
regelui. Puterea bisericii. Influenta aragonicd.
Insemndtatea domniei regelui Andrei II pentru
noi, roaming. Terra Blacorum". Sa.Fii.
Hermann Salza. Nemultumirea clasei muncitoare.
Abuzurile oligarhilor. Papa spriginind pe
sdraci. Robota. Autonomia oraglor.
Incet §i pe nesimtite, dar e fapt cd pe la sfdr§itul
veacului XII Ungaria ajunse In plind stdpâni re oli-
garhicd. Nu el-A insa o lege fundamentald care sd
consacre domnia de clasd. Sub Andrei II se face §i
aceasta. Bula de aur precizeazà prerogativele regale
§i toate priveligiile §i favorurile diferitelor clase, pre-
cum §i sarcinele vulgului. lurisconzultii §i istori-
cianii maghiari toti se mândresc cu aceastd operd
§i scot la iveald Indeosebi un moment : tendenta
legii de a Intdri poporul §i a-1 Ingradi impotriva a-
buzurilor oligarhilor cari de altfel strdmtorau §i pe
rege.
Vom discutà chestia mai târziu. IntAi ddrn tra-
ducerea acestei legi.
Iatd-o :

www.digibuc.ro
 1 3-

In numele troitei una si nedespärtitd. Andrei, din mila

lui Dumnezeu rege al Ungariei, Dalmatiei, Croatiei, RumAi,
Serbiei, Galitiei si Ludomeriei, odatd si pentru totdeauna !
,.Deoarece atat libertatea nobililor monarhiei noastre,
cat si a altora, pe care a stabilit-o regele St. Stefan, s'a
stirbit foarte in urma prepotentei unor regi cari isi värsau
näcazul asupra lor, cateodatä ascultand sfatul viclean al con-
silierilor rei, ori al acelora, cari cdutau folosul personal, a-
cesti nobili ai nostri s'au plans adesea serenitätii noastre si
predecesorilor nostri, regilor lor, rugand si urgentand foarte
indreptarea tärii noastre. Noi deci, voind intru toate a le
face pe voie, dupd cum ni-e datoria, indeosebi pentrucd in-
tre noi si intre ei cu acest prilej si. deja mai de multe-ori
s'au iscat supArdri destul de mari, ceeace pentru pästrarea
vazei regele se cuvine negresit sd se evite : iar aceasta prin
nimeni nu se stistine mai tare decat prin ei. De aceea lor,
cat si altor oameni de sub stäpanirea noasträ, le läsäm li-
bertatea pe care le-a acordat-o sfantul rege.
I. Ziva sfantului rege vom serba-o anual in Alba-
Regald, dacd numai nu ne va impedeca o cauzd insemnatd
ori boala. lar dacd nu vom fi noi acolo, negresit va fi pa-
latinul, sä find lege, in locul nostru. Orice om liber, care
vreä, se poate duce liber acolo.
II. Mai vrem, ca nici noi, nici succesorii nostri de
dragul vre-unui magnat sd nu aresteze nici sd nimiceascd
oamenii liberi, dacd intai nu i-a citat si nu i-au condamnat
conform legii.
Ill. Nu vom strange dela ei dare nici taxd pe fum.
Nu poposim la sälasele oamenilor liberi, in casele ori satele
lor, numai dacd ne invitd. Dela poporenii bisericilor nu
strangem nici un fel de dare.
IV. Dacd un om liber moare fdrä sd aibd fii mosteni-
tori, a patra parte din avere se dd fetei, de rest dispune
curn vred. Dacd. moare fdrd a fi dispus, mostenesc cei mai
de-aproape mostenitori. Daca n'arc rudenii de loc, averea
o mosteneste regele.

www.digibuc.ro
138

V. Ispanii comitatelor sd nu facd judecatd pe mosia

oamenilor liberi, esceptionând cazurile de bani i dijmd.
Ispanii de curte din comitate sd judece numai asupra locui-
torilor cetAtii. Asupra hotilor si jefuitorilor sd judece billocii
regali, dar in fata ispanului.
,.VI. Locuitorii prin jurdmânt sd nu poatä numl hoti,
cum el-A obiceiu pAn'acum.
VII. Dacd regele conduce ostire inafard de tard, oa-
menii liberi nu-s datori sA meargd cu el numai dacd le pld-
teste soldd, i dacA se intoarce acasd, sd nu-i ducd naintea
judecdtoriei militare. Dacd IntrA insa in tara dusman din
afard, toti sunt datori sA meargd. lar dacd ne ducern cu
ostire in strdindtate, ispanii, cari primesc dela noi soldd, sunt
datori sft meargd cu noi.
VIII. Palatinul judecd asupra ori-cdrui orn din tall,
fdrd deosebire. Afacerea unui nobil insd care ar puted. sA
tragd decapitarea ori perderea averii, nu o poate rezolvA fArd
stirea regelui. Nu poate aved decAt un singur jude loctiitor,
la propria sa curte.
IX. Judele nostru de curte, pAnd ce este la curte, poate
judecà asupra ori-cui i poate rezolva in ori-ce loc afacerea
initiatd in curtea noastrd. Dar dacd std in curtea proprie,
nu poate trirnite vdtdsel si nu poate cita pdrtile.
X. Dacd un iobag, care a avut demnitate i supusi,
cade in rdzboiu, fiul ori fratele sdu va fi impärtdsit de o
danie cordspunzdtoare. Dacd orn liber moare in felul acesta,
fiul sdu va fi impartdsit de danie dupd cum crede regele de
cuviintd.
XI. Dacd vin in tara noastrd strdini, oarnenit de di-
stinctie de altfel, färá sfatul tdrii nu pot obtine demnitate.
XII. Femeile celor morti, osânditi la moarte ori cdzuti
in duel, nici din aceastd cauzd, nici din alta, nu pot fi de-
posedate de venitele lor urbariale.
XIII. lobagii sA urmeze curtea si ori unde se cAlAto-
reascd asa fel, ca pe sdraci sA nu-i asupreascd, sd nu-i jd-
fuiascd.
,.XIV. Dacd un ispan nu s'a purtat cinstit, conform
slujbei sale, ori dacA a nimicit pe locuitorii cetAtii sale si

www.digibuc.ro
 139.

asta se dovedeste, in fata dignitarilor tdrii intregi va fi

cu rusine de slujba sa i va fi silit sd inapoieze cele ce
a luat.
,.XV Ingrijttorii de cai, hingherii i oimenii sd nu in-
dräzneascA a poposl pe mosia omului liber.
XVI. IspAnate intregi, demnitäti cu mosii si averi
ce le apartin d'ad incolo nu vom mai ddrul de veci.
XVII. Dar dad cineva pentru servicii adevArate a a-
juns sa aibd movie, asta nici-odatd nu i-se va puteA lua.
XVIII. Oamenii liberi dacd si-au luat rdmas bun dela
noi, pot merge liberi la fiul nostru, ca dela mai marele la
mai mic i pentru aceasta nu-i permis a li-se nimicl averea.
Ace la, pe care cu osAndd adevdratd fiul nostru 1-a osândit,
ori a cdrui pricind s'a initiat de fiul nostru, pand ce cauza
nu e decisd, nu va fi primit, dar nici fiul nostru sA nu-1
primeascd.
XIX. lobagii cetatilor se vor mentine in libertdtile pri-
mite dela regele sfânt. De-asemenea i veniturile de diferite
natiuni se vor mentine In liberatile ce li-s'au dat dela
inceput.
XX. Dijma sA nu se rescumpere cu bani, ci sd se pld-
teascA dupd Cum pdmântul a rodit grâne si yin, lar dacd
episcopii contrazic, nu-i vom ajuta.
XXI. Episcopii sd nu dea pentru caii nostri dijmd de
pe proprietatea oamenilor liberi i popoarele lor sd nu fie
obligate a duce dijma la proprietAtile regale.
XXII. FArd Ingdduinta proprietarilor porcii nostri sä
nu pAsuneze in pAdurile i livezile oamenilor liberi.
,.XXIII. Banii noui sä rdmând in circulatie un an In-
treg, dela Pasti pând la Pasti. Denarii sd fie ca pe vremea
lui Béla.
,.XXIV. Ipanii cAmdrii, zarafii, negustorii de sare
stringAtorii de dare sd fie din sinul nobililor fàrii, izmaeliti
ovrei sd nu poatd fi.
XXV. Sare (magazin) sd nu tind in centrul tdrii, ci
numai la Szalacs, Seghedin i la margini.

www.digibuc.ro
140

,.XXVI. Om din sträinätate nu capaitä mosie in tara.

lar dacä s'a dat pand acum, ori s'a vindut, indigenul are
libertatea s'o poatä cumpärà.
,.XXVII. Darea de nevdstuicä se pläteste dupä cum s'a
stabilit sub regele Coloman.
XXVIII. Dad cineva a fost osandit dupd lege, nu-i
permis ca vre-un om puternic sd-1 ia in apärare.
,.XXIX. Ispravnicii sd nu beneficieze cleat atata cat li-se
compete in virtutea functiunei lor. Ce este a regelui : ciu-
bere, darea, boil, cloud' treimi din venitele cetätii, sä i-se dea
-regelui.
XXX. Numai acesti patru lobagi : palatinul, banul, ju-
dele de curte al regelui si al reginei pot sá aibd doud func-
Vuni.
,.XXXI. lar ca aceasta concesiune si ordinatiune a noa-
strd sd fie valabilä pururea, sub domnia noastrd si a urma-
silor nostri, am descris-o in septe exemplare si am intdrit-o
cu pecetea noasträ de aur. Asa, ca un exemplar sä i-se
trimitä domnului papä si el s'o introducd in catastif. Al
douilea vitejilor Stului loan. Al treilea bisericanilor. Al
patrulea regelui. AI cincilea capitlului din Strigoniu. Al se-
selea celui dela Calocia. Al septelea palatinului actual. A-
ceasta pentru-ca avand in vedere acest act, nici el sd nu se
abatä intru nimic dela ce se spune aici, nici pe rege, pc
nobili ori pe altii sd nu lase a se abate dela el, asa ca ei
sä se bucure de libertätile lor si pentru aceasta sd ne fie
totdeauna credinciosi, nouä si urmasilor si coroanei täriii sd
nu-i refuze supunerea indatoratä.
..Stabilim si aceea, ca in caz dacä noi insine, ori vre-un
urmas al nostru ar fi vrand odatä sä calce aceastá dispozitie,
in virtutea acestui act atat episcopii, cat si alti ill:Magi si no-
bil ai tärii, impreunä ori singuratic, sä aibd drept a se im-
potrivl si contrazice celor actuali si celor de mai tarziu,
noud si urmasilor.
,.Dat prin mana lui Cletus, cancelar al curtii noastre,
preposit al diecezei de Agria. In anul 1222 dela intruparea
ideii, cand archiepiscop al Sirigoiliului era prea onoratul
loan iar al Calocei prea onoratul Ugrin, episcop al Cena-

www.digibuc.ro
 141

dului Dezsö, al Veszprémului Robert, al Agriei Tamás, ar

Zagrabului István, al Oradiei Sándor, al Cinci-bisericei Ber-,
talan, al Györului Kozma, al Vatului Benedek. In al 17 an
al domnici noastre".

Socotind vremea d'atunci i spiritul dominant

in toate statele, nu se poate tägtclui, cd opera a-
ceasta se distinge printr'un larg liberalizm, are urme
de gAndiri i simtiri generoase i tinde sA Ingrd-
deascA massa mare a cetAtenilor tärii, punându-i la
adäpost de abusurile i apucäturile oligarhilor. Un-
gurilor le si place s'o compare cu Magna Chartd a
englezilor i chiar sä mândresc cd Bula de aur are
o datä mai veche.
Si cea mai bunä lege valoreazd insä In mäsura
ei. DacA nu se aplicA in spiritul ei genuin,
ci cu reacredintä, ori chiar de loc, ce folos de ea ?
Marczali spune : de fapt, pe timpul lui Andrei
II legea nici mäcar nu s'a apropiat veodatd de rea-
lizare",1) iar alt scrutätor al istoriei Ungariei, Acsády
scrie : in mijlocul luptelor interne cari pustiau tara,
sub Stefan V, Ladislau IV si Andrei III (va sA zicd
*nitre anii 1271-1301), oligarhia care prinsese pu-
tere i cAlcA in picioare ori-ce lege i ori-ce drept,
nu respectA nici drepturile prin cari regii garanteazd
inviolabilitatea libertätii oamenilor liberi. Apäsau
pe iobagii lor, ba chiar i pe nobilii mai säraci".2)
Ferdinándi merge mai departe : afirmd cA Bula
de aur de fapt niciodatci n'a fost In vigoare, nici
chiar imediat dupd ce ea a fost fäcutd, ba in cu-
1) Op citat, 409.
2) Op citat, 105.

www.digibuc.ro
142

rand a fost datä uitärii, in cat nicdiri nu se face

provocare la cuprinsul ei, ci pentru a lecui un räu,
constatat la 1222, si contra cdrui Bula de aur cu-
prinded remedii, la 1232 s'a simtit nevoie ca dieta
sd facd lege.1)
Insusi Beöthy Akos, care de altfel este plin de
admirare pentru Bula de aur, admite cd legea nu
s'a aplicat, dar observd cd neaplicarea ei nu erà o
stare legald, ci numai de fapt. Scrie anume : Fap-
tul ca o lege nu se executd, faptul cd stäpanirea
nu respectd legea, este o stare fapticd, dar desigur
nu legald".2) Vorba e cd cetätenii de p'atunci nu
aveau nici vreme, nici priceperea sd facd astfel de
distinctii juridice, nici puteau sd-i mângäie dacd
le-ar fi fdcut, ci simteau intreaga greutate a stand
japtice. Cäutand apoi sd esplice de ce unii ori altii
dintre regi nu executau legile, referitor la Andrei III,
scrie : Cred cd dacd a tinut atat de putine diete si
a domnit mai mult in chip autocrat, asta se poate
reduce la faptul, cd natiunea, urandu-i-se cu anar-
hia in care ajunsese, a räbdat bucuros chiar sä
nu i-se ia in considerare vointa".3) Va se zicd a-
narhie erd !
Care a putut sd fie de altfel starea iobagilor,
a nobililor mai sdraci si a plebei, se poate judecä
1) Odatä pe an, toti magnatii si nobilii tärii sunt da-
tori sd se intruneascd la adunare in Alba-Regala, s'aici sä
sä sfätuiascä despre starea tärii si sä se examineze purtarea
magnatilor (cum s'a purtat fiecare in comitatul säu si cum
a päzit drepturile tärii) si in acea adunare regele si sfetnicii
sal sä aducä asupra lor judecatä conform vredniciilor ori
päcatelor lor, dându-le resplatá ori pedeapsä".
2) A magyar államiság fejlödése, I, 46.
3) A magyar állarniság, I, 69.

www.digibuc.ro
 143

si din urmdtoarele constatdri ale contelui Andrássy

Gyula, actualul ministru de interne. El scrie : Pe
vremea lui Stefan II In Ungaria stdpâneau cei mari.
Nu e deci mirare, dacd chiar fag" de regele s'a in-
tâmplat un caz de clasicd nesupunere. Dupd moar-
tea lui Géza II, pe vremea minorilor säi, iese In
relief iar stapânirea celor mari, indeosebi a preoti-
lor. Archiepiscopul Lukács este centrul de putere
al statului. Pe tinerul Stefan III el îl tine pe tron.
ia curagiu ca atunci când regele intrebuin-
leazd averea bisericeascd pentru scopuri rdzboinice,
sd i-se impotriveascd, ba anatemizeze. Regele
se supune si puternicul archiepiscop Il desleagd de
sub blästdm".') Dacd cei mari tratau astfel cu re-
gii, unde niai puteau gäsi ocrotire cei mici ?

Asupra originei Bulei de aur pdrerile istoricia-

nilor maghiari iardsi sunt impärtite. Cel mai mare
maghiar", cum II numeste istoria pe contele Szé-
chényi István, crede ca Bula de aur e urmare a in-
fluintei engleze. Cruciatii, cari au trecut de
atâtea ori i prin Ungaria, au respândit i pe aici,
ca 'in Europa intreagd, ideile dominante din Engli-
tera. Szalay este de aceeasi parere.2) Marczali sus-
sine cd a izvorit din necesitätile i spiritul public al
dar admite si el influintd strdind. : Atât
in privinta bisericeascd cât i In chestii profane (lu-
mesti), tara noastrd aveA dese atingeri cu lumea a-
puseand, unde dreptul oligarhic i autocratizrnul
I) A magy. Miami, 1, 121.
2) Magy. tört. I, 274.

www.digibuc.ro
144

erau In floare. Intre dornnii (rnagnati) maghiari eraw

foarte multi de origine strdind, cari intretineau rela-
tiuni de rudenie cu. sträindtatea. Sd nu uitdm, ch.'
sub Stefan II fii din vita strdind s'au impotrivit mai
intâi tirdniei regale. Dreptul de iinpotrivire a fost
o institutiune fundamentald §i in alte state, ca i in
Anglia ; In Aragonia acesta erd, deja de vreme In-
delungatd, alcâiul achileic al constitutiunei. $i se
§tie, a penultimii imigranti In massd tocmai din
tam asta de rdzboinici §i nobili au venit aici, adicd
multimea care Insotise pe sotia regelui Imre. Ara-
gonii ace§tia au ajuns aici In functiuni Mahe §i la
averi mari. Au format opozitie fireascd fata de Ger-
truda, regina de mai târziu, §i fatd de regele An-
drei II. Dacd se simte vre-o influintd sträind asupra
Bulei de aur, apoi asta, dupd cea mai mare proba-
bilitate, este influinta aragonilor".1)
Ceeace este verosimil, pentrucd nicdiri In lume
nu era pe atunci simtul de autonomic, a§a zicând,
ori mai bine : dorinta de a formd stat in stat, des-
voltat In a§a másurd, ca In Aragonia, unde la 1307
li-s'a dat nobililor, iar la 1311 burghezilor (cetd-
teni) dreptul de a forma majorate. Dreptul de
mo§tenire s'a stabilit apoi §i asupra unor anume
functiuni : familia Velasco aved dreptul de conetabil,
o demnitate a§a de Malt& That formula proclamd-
rii rdzboiului cuprinded : din porunca regelui §i a
conetabilului Velasco", iar familia Enriquez aved
monopol pe admiralitate (almirante). Erau o multime
de principi §i conti a cdror venit se urcd la cloud._
1) Op citat, II, 407.

www.digibuc.ro
 143

milioane (In banii de azi) si duceau casä ca un

domnitor : tineau gardä, dame de curte, pagi etc.
Beöthy scrie : Este Insä fapt, cd Intre Bula de
aur si Magna Charta sunt mai mari contradictiile,
decât analogia. Situatia Intreagd este dominatd de deo-
sebirea ce este Intre originea celor cloud puteri de
stat. Dupd cum am spus, organizarea In Englitera
a pornit de sus In jos, la noi s'a desvoltat de jos
In sus".1)
Fatä de aceastd afirmare, Marczali sustine Insä:
Dacd nu si In fond, in formä insd Bula :de aur
nu se deosebeste prin nimic de celelalte acte de
privilegii. E scoasä In evident:A curat ca emanatA
din vointa regald. In Englitera contractul (Magna
Charta) a fost precedat de o lungd desvoltare con-
stitutionalä ; la noi numai acest decret regal a dat
bazä, luptelor constitutionale de mai tArziu".2)
$i pAnd ce Beöthy sustine cd Bula de aur era_
Indreptatd In contra oligarhiei (a magnatilor si pre-
latilor, 3) Andrássy scrie : . . . ea s'a fäcut cu par-
ticiparea tuturor claselor natiunei. Ceeace se poate
deduce din faptul cA imbrätiseazä interesele tuturora
si este cu consideratie fata de toti".4) $i dupdce
Isi exprimA pärerea cA desigur, acest contract n'a
fost precedat nici urmat de vre-o värsare de sânge,
si cd transactia aceasta va fi fost mijlocitä indeosebi
1) Op c. I, 40.
2) Op c. [I, 407.
2) Scrie anume : ... la noi ascutisul mAsurilor este
in contra bisericei si a domnilor. Cu suflet linistit se poate
sustine, cA lege mai anticlericalä si mai antiaristocratd decal
Bula de aur, nu existä... Op citat, I, 41.
4) Op c. 1, 150.
10

www.digibuc.ro
146

de mostenitorul tronuiui, Bé la, care cautà sd pund

capät risipei dela curte si sd Intäreascd tara, ur-
meazd : Cuibul de opozite care a dat fiintä bulei
a fost massa mare a nobililor. Se poate deduce
asta din continua accentuare a drepturilor nobilitare.
Dar asa cred, cA nici nobilimea superioarA (oligar-
hia) n'a putut, In totalitatea sa, sd ia pozitie In con-
tra bulei. Erá tare deja p'atunci si dacd ar fi
pornit luptd -MVO contra legii noui, s'ar fi IntArn-
plat framAntdri despre cari sd afläm urme in insem-
närile istorice".) Se contrazice Insä si Andrássy el
Insusi : admite cd nobilimea superioarä are meritul
principal la facerea acestei legi, numai asa se poate
adicd esplicA faptul, a.' celor mai mari demnitari
dela curte li-se permite si ate cloud functiuni, iar
executarea legii se Increde palatinului, si totusi in
urmä scrie : E probabil cd numai unii singuratici,
numai acei potentati s'au Incercat sä se Impotri-
veascA bulei, cari träiau din risipele lui Endre, cari
Cu greu se poate admite
pescuiau In turbure".2)
Insä ca pe acea vreme sA se fi putut face vre-o
lege contra vointii curtenilor. Mai probabil este deci
ceeace admite si Andrássy : Bula de aur isi poate
multumi ftinta unei mari coalitii nationale".3).
*
Tot asa, nu existä o parere precisd, acee4i,
nici cu privire la autorul intelectual al acestei legi.
Ci numai presupuneri. Marczali crede cä autorul
intelectual a putut sä fie palatinul lula (fost ispan
1) Op c. I, 151.
2) Op citat, I, 151.
3) Op citat, I, 151.

www.digibuc.ro
 147

'la Bodrog si $opron), care a purtat aceastä demni-

-tate intre anii 1222-1226. Bartal, prin analogie,
ajunge la arhiepiscopul János dela Strigoniu (fiindcd
.autorul intelectual al Magnei Charta engleze a fost
arhiepiscopul de Canterbury).
Amänuntele acestea sunt de Insemnätate secun-
dara. Lucru de capetenie este cuprinsul bulei si
daca s'au executat vre-odatä aceste dispozitiuni ?
Pe baza scriselor celor mai entusiasti comentatori
ai bulei se poate sustine, ca legea asta niciodatä
nu s'a executat, ori cd s'a executat numai cceace
.1e-a venit la socotealei oligarhilor, In mâna carora
el-A putinta de executivd.
$i deosebirea intre Magna Charta si Bula de
aur tocmai asta este : In contractul incheiat Intre re-
gele englez si staturile de p'atunci este un punct
care garantà, Ca' ceeace cuprinded numita lege are
sei si fie executat, pand ce peste executarea Bulei
kle aur arbitru e pus palatinul, omul regelui ! Magna
Charta prevede (in punctul 61) ',-o comisie de con-
trol, compusd din 25 magnati, cari sä supraveghieze
executarea legii, impune ca o datorie acestor mag-
nati sel se reiscoale contra regelui in caz daca in
40 zile nu "indrepteazä vre-un reiu scivârsit, precum
impune, prin jurämânt, tuturor cetätenilor sd se a-
läture si ei räscoalei magnatilor, si in tot chipul,
cum pot : cuprinzând cetätile, pämânturile, averile
noastre, si alt chip sä ne sileascd si strângd pânä
ce lecuirea nu s'a fäcut dupd cum ei au hotädt".
Cuprinde, d'asemeni, si clausula, cd regele nici-odatä
.nu va nimici libertätile acordate.
10*
www.digibuc.ro
148

Este, desigur, numai o emanare a mândriei na-

tionale, când fata de aceste dispozitii ale legii en-
gleze Beöthy vrea sa scoatd ca superioare dispozitiile
Bulei de aur, cari dreptul de control prin räs-
coald i impotrivire II acordd nobilimei intregi.
In aparenta asa e : ar trebui sä fie mai mare ga-
rantiile atunci, când dreptul de control 11 are natia
intreaga (care politiceste pe acea vreme erd numai
nobilimea). Controlul acesta nu se puteä exercità.
insd deck In dietä, pe care regele o convock
este fapt stabilit, ca pand i cei mai constitutionali
regi au pacatuit mult in privinta asta. Pe când cei
25 magnati englezi se puteau intruni când voiau, o
parte insemnatä dintre ei erau aleii (delegatii) ca-
pitalei, i Indata ce ei apelau la cetäteni pentru a
sill pe rege sa respecte legea, Londra intreaga
tara erà in picioare ! Nobilimea ungard cum puteL
insa hotäri ca tara e in primejdie de-oarece regele
a calcat legea ? Dar chiar daca o parte îi formula.
aceasta pärere i färä convocarea parlamentului, nu
se gäseä oare o altd formidabild partidä care sa
sara in apararea regelui ? $i iata anarhia nascutd
dintr'o lege rdu facutä.
De fapt asa s'a i intâmplat : luptele interne,
intre diferitele partide, unele ale mostenitorilor, al-
tele ale pretendentilor la tron, s'au tinut lant. $i
fiecare sef ce luptà contra regelui invocd pretextul
ori adevärul ca regele nu respectd legile.
Un for, care sd stabileasca asta, dupd forma si
lege, nu existà, ca in Englitera. Cu atat mai pu-
tind garantie era palalinul, functie care a trecut prin
numeroase fase, dar totdeauna a fost chestie de in-

www.digibuc.ro
 149

credere regard, asa cd sub Ladislau Cumanu au a-

vut-o mai multi d'odatd, unii pentru o parte a Värii,
altii pentru alta, dar desigur ca nici unul n'a avut
misiunea sa veghieze Intru cât regele calcd legile !

Sá vedem insd mai de-aproape i sa facem

,comparatie intre cele cloud legi fundamentale.
Cu privire la mäsurile luate pentru aplicarea
legii i respectarea ei In viitor, am vorbit deja mai
.sus...
Punctul 39 din Magna Charta se estinde pând
la cele mai mici amdnunte cum trebue sd fie apd-
ratä massa poporului, nobilimea micd englezd, care
formd majoritatea natiei politice, cum sd se proce-
deze in cazuri de procese, cu un cuvânt toate In-
grddirile pentru libertatea cetäteneascd. Punctul 2
din Bula de aur este vag. Pentrucâ a zice numai
atâta : sd fie citat i judecat dupd lege" pe vre-
muri când potentatii considerau drept legi obiceiu-
rile din partea locului, rezultat mai ales al puterii lor
si a trecerii de care se bucurau la curte i In tara
Intreagd, asta nu se poate numi garantie a celui
mic impotriva oligarhului puternic.
Prin dispozitiile din punctul 3 al Bulei de aur
nobilimea e scutitä de dare, taxe i intrefinerea re-
gelui ceileitor si a suitei sale. Se consacrd deci o
mare nedreptate care veacuri dearândul a fost isvo-
rul atátor neintelegeri interne si slAbiciune In fata
primejdiilor dinafard. Pe când punctul 12 din Magna
Charta dispune cA darea o decide parlamentul si nu
prevede scutiri pentru nimeni, princip care in Un
garia abea la 1848 s'a incetätenit.

www.digibuc.ro
150

Punctul 6 din Bula de aur abea doar cä des--

fiineazd dispozitia barbarä a regelui Ladislau ca
cineva sa poatä fi pus sub acuzd pe temeiul jurä-
mântului altui cetätean, incolo §i mai barbara probä
de foc continná a fi princip de justitie ; punctul 18.
din Magna Charta, institue insä judecdtori ale§i ori
jurati, cari, la un loc cu juzii regali, servesc justitia
In fiecare judet.
latá deosebiri fundamentale, cari nu putin au
contribuit ca In Englitera sä se formeze o viatä de
stat pätrunsä de spirit liberal, pe când In Ungaria
reactionarismul se intäreä pe fiecare zi.
Incolo sunt asämändri destule.
Cele mai principale :
Punctul 2 din Magna Charta dispune ajutorarea
mo§tenitorilor eroului cäzut in rdsboiu, ca punctul
10 din Bulä. Articolii 11 §i 26 ai Bulei de aur
cuprind ingrädiri fatä de sträinii imigrati ; pe vre-
muri, când pe tronul Engliterii ajunseserd sträini
(cazul cu francezul loan färä tara), e natural ca §i
englezii sä ia mäsuri in consecintd. Art. 45 din
Magna Charta prevede numirea in functiuni numai,
a acelora cari cunose legile tärii §i vor sd le §i
respecteze", art. 51 dispune isgonirea din tard, in-
datä dupä incheierea päcii, a tuturor cavalerilor,.
arca§ilor §i soldatilor sträini, veniti inarmati spre-
stricdciunea tärii".
De altfel aratä urmärile : care dintre cele cloud
legi au fost mai bine §i cinstit aplicate. Dupd Bula
de aur au urmat pentru Ungaria vremuri triste : regii
ajung ni§te päpu§i §i mai sdraci de cât multi oli-
garhi §i invasiunea tatard aflä o tarä pentru a cárei.

www.digibuc.ro
 151

apArare nu se Insufleteste nimeni, pe când sub re-

gimul Magnei Charta spiritul englez devine atât de
liberal si dornic de o domnie a poporului, In cât
regele Henrich III ajunge prisonier si Simon Monfort,
unul dintre magnatii pusi sA veghieze asupra chi-
stirii legilor, convoacA [1264] prima camera" a co-
munelor9, iar la 1272 Incepe iar domnia glorioasä
a Eduarzilor.
De altfel numai situatiei acesteia triste se si
poate atribui atát venirea In tara a sqilor, cAt si
inzestrarea lor cu privilegii deosebite. Incurcatu-
rile isvorite din Bula de aur au Incuragiat pe
Herman (e vorba de Hermann Salza, marele maiestru
al cavalerilor germani, carora la 1211 Andrei 111e-a
dat teritorul numit azi Tara Bârsei. Aut.) pânä la
asa grad, In cât s'o facä si pe asta : casi când nici
n'ar fi regat ungar pe lume, teritorul säu si-1 ofere
ca proprietate a S-tului Petru i pentru recunoasterea
autoritatii papale se IndatoreazA a plat! anual cloud
marci In aur"2), ceeace In fine a scos din särite pe
rege, de furia cAruia numai intervenirea papei l'a
si putut scApà.
De câtä trecere se bucura pe acea vreme papa,
se poate judecA nu numai din susamintita Intâmplare,
ci mai ales din privilegiile ce In urma intervent;ei
sale i-s'au asigurat bisericii apusene.
1) 0 coincide* si in privinta asta : dupAcum este
aproape sigur, cA Bula de aur este emanare a spiritului
aragonitor imigrati in Ungaria si ajunsi in mari demnitäti,
tot asa nu se trage la indoialA, cA ideia creArii parlamenta-
rismului in Englitera, Monfort (de origine francez) a luat-o
dela aragoni, cari, se stie, aveau pe atunci institutiuni poate
chiar prea liberale.
2) Fejér, Codex, 461.

www.digibuc.ro
152

In regat sunt asa zicând trei stäpâni : regele

Andrei, fiul sdu Béla, in Ardeal si In Croatia si
Slavonia al douilea fiu, Coloman, care si-a mentinut
si titlul de rege al Galitiei. Béla s'a distins In lupta
energica pentru a iuà indärät dela magnati mosiile
date de tatäl säu, ceeace a produs procese, nemul-
tumiri mari incurcdturi färd sfârsit. Informat
si
despre toate acestea de arhiepiscopul Strigoniului,
marele papä Grigorie IX scrie la 3 Martie 1231
regelui o carte asprä, protestând mai ales in contra
faptului O.' se mentin In slujbe ovrei si izmaeliti, cä
se pun pedeci crestinizdrii acestora, se pune dare
pe biserici si preoti, se iau dela biserici averi stä-
pânite de vreme indelungatd, si cd in afaceri bise-
ricesti judecä mireni ... Pune deci In vedere inter-
dictia religioasä, dacä regele nu ia mäsuri pentru
indreptarea räului.1)
Determind deci reinouirea si accentuarea de
nou a bulei. Interventiei papei in felul acesta po-
poratia tärii a putut sä multumeascd faptul, ca in
editia a doua a bulei se precizeazd drepturi si
pentru servitori, sclavi. S'ar mai fi lärgit deci
libertätile publice si plângerile de tot felul erau da-
tori sä le asculte si episcopii, iar nu numai palatinul
si regele. Cine a fost pdgubit cu ceva, dela Bula
de aur incoaci, fie de rege, fii lui ori alt cineva,
sd fie despägubit. Dare regele n'are drept sä strângd
afard de cloud zecime, care-i compete din vremuri
indepartate, precum are drept d'asemeni sä strângd
datoriile ce au unii cdträ cämarä. Regele, curtenii

1) Fejér, op. c. 241.

www.digibuc.ro
 153

säi ori prelatii sä pläteascd nobilimei card îi fac

greutdti §i cheltuialä prin popazurile lor când cd-
latoresc ; in caz de proces, trei märturii sunt destule
pentru-ca oaspele sä fie osândit a pláti despdgubi-
rile, iar dacd refuzá, episcopul Il va pune sub
blästdm public. Nobilii §i preotii au fost de asemeni
scutiti de ori ce robotd, obicinuitd mai ales pe
vreme de rdsboiu, când trebuia sd se facd drumuri,
§anturi, ziduri etc. La lucru public nu erau deci in-
datorati de cdt slugitorii regelui. S'au mai domolit
apoi dispozitiile fatd de criminali : pentru hotiile §i
jafurile tatalui nu s'a mai permis ca sotiile §i copii
s'a' fie vânduti ; de asemeni s'a interzis pustiirea
dându-li-se foc averilor celor osânditi dupa
lege, ci regele ori cuprindea el, ori ddruia cuiva
averile confiscate.
Influinta clerului se poate vedeà in urmätoarele
dispozitiuni : din editia a doua a Bulei de aur se
omite dreptul nobilimei de a se rdsculd contra rege-
lui care ar nesocoti legile, ci in schimb biserica va
aved dreptul sd escomunice din bisericd pe astfel
de rege.1)
Palatinul de§i rdmâne §i de ad incolo intâiul,
supremul judeator, el nu mai are insä putere sd
1) Zice anume :
,.Ca toate acestea sä se mentind sub noi i urmasii
nostri nestirbite si tare, noi si fii nostri am depus jurArnânt
si am intärit cu pecetul nostru.
Ne-am invoit de bundvoie, ca in caz când noi, fii
nostri ori urmasii nostri ar vol sä nesocoteascä acestea, ar-
hiepiscopul de Strigoniu sA aibà drept ca, fArà prealabild
admoniare legalä, sä ne lege, pe noi i pe urmasii nostri,
cu lantul escomunicArii.

www.digibuc.ro
154

judece asupra preotimei ori afacerei ce sunt de com

petenta papei. Si pand ce palatinul poate fi tras-
la rdspundere (asta acum se pune intâia oard In
lege) inaintea sfatului tarii, prelatii cari iau §i ei
parte, aldturi cu palatinul, la toate judecdtile, nu
pot fi travi la räspundere de nici un for civil. in
cazuri mai grave episcopii §i capitlurile, In cazuri
mai ware claustrele §i mändstirile emit certificate-
pentru a pune capät abuzurilor cu pseudo-vdtd§eii
§i pentru-ca in viitor nimeni sd nu foloseascd pe
vät4ei In afaceri personale.
Regelui i-se lasä dreptul de a destitui pe pa-
latin §i a numi al tul ; de a duce la rdsboiu In strdi
ndtate pe cel ce a primit daruri dela rege, apoi pe
toti i§panii, iobagii de cetate §i persoanele ce pri-
mesc soldd ; nobilirnea s'acurn e scutitei de a purter
rdsboiu dincolo de fruntarille tdrii, pe du§manul
isgonit din tard sunt insd datori fugäreasca toti,
pentru räsbunare".
Fata de sträini s'au luat mdsuri §i mai aspre :
In functiuni numai aa mai pot ajunge, dacd se im-
pdmântenesc1).
Nici Andrei insä, nici sfetnicii cari I! inconjurau,
n'au respectat legile. lar cum arhiepiscop la Stri-
goniu end Robert, sträin de tail §i de legäturile
dela curte, neamestecat In intrigile de tot felul,
acesta In primävara anului viitor [1232] pune sub
interdict nu numai pe regele, ci fara Intreagd.
Lucru nemai pomenit.
Cam ce fel de stdri §i moravuri erau pe vremea
aceea, se poate vedeä dintr'o epistolä ce numitul
1) »... Pentrucd aceOia duc din tard. bogälia" 1231

www.digibuc.ro
 155-

arhiepiscop a trimis episcopului dela

sufragan
Veszprém (In Martie 1231), in care spune cd regele-
nesocote§te legile : pune In slujbe ovrei §i izmaeliti,
a§a cd acetia trdesc acum chiar mai resfdtati cle-
at nainte, din care cauzd unii cre§tini trec la
legea acestora, pentru a se procopsi. Despre pa-
latinul Dénes scrie c.a. a jefuit pe o multime de
preoti §i biserici, ba a bdtut nu nurnai preoti, ci a
pus sd i-se dea palme pánd §i prepozitului János_
dela Pojon. Despre Samuel, i§pan al cdrifárii, s'a
dovedit cd. exerciteazd cultul pagan.
Ori cât a fost de nepdsätor §i increzut regele,
interdictul l'a zguduit. A trimis de trei ori la arhi-
episcop pe fiul sdu Béla, cu o suitd strdlucitd, im-
plorând iertare : se inteiege, dupd ce a fdgacluit in-
drepta rea lucrurilor.
Dar arhiepiscopul se tine tare. N'a iertat, ci
a dat numai amânare : dela 9 Aprilie !And la 20
August. Tara §i regele nici nu scapd de interdict')
de cât dupd ce regele printr'o deputatie la Roma
obtine interventia binevoitoare a papei.
Dar regele a trebuit sd se umileascd : sd pri-
meascd controlul papal, exercitat prin legatusul,
episcopul Jacob de Praeneste, care a primit cu
pompd mare §i a exercitat aici o putere §i autori-
tate deosebitd : judecd nu numai in chestii pendente
1) Ell interzis a se tine slujbe in biserici, a se trap-
clopotele, a se face cununii ori ca preotii sd inmormânteze.
Dar se admited ca un preot sd slujascd in bisericd odatd
pe lurid, cu usile incuiate insä si fail a se trage clopotelep
precum se permitea de asemeni, ca sd boteze si pe cei gravi
bolnavi sd-i impärtäseascd.

www.digibuc.ro
156

d'atata vreme, de ale episcopatelor, mänästirilor si

abatiilor, ci si asupra faptelor regelui. Pe acesta
il si sileste .ca in ziva de 20 August 1233 sa dea
pe seama bisericei o diploma, in care se leaga, el
si urmasii sal, ca pe langd respectarea privilegiilor
de pand acum, sa asigure o multime de alte favo-
ruri. Astfel slobozenia de a cara sare si tine ma-
gazin cu sare ; se stabileste pretul sarii, se face
arondarea uncle sa se tina sare si care episcopat
ori abatie cat sa capete pentru trebuinta proprie si
spre vanzare ; venitul de pe sare se asigurd si
pentru trecut : regele a trebuit sa. pläteascä 10.000
märci despägubiri pentru trecut, and biserica nu
avusese acest monopol. Regele pläteste deci ade-
veiratä dare (cam 1000 marci anual) bisericei ;
mai mult chiar : se obliga a cere sfatul papei nainte
de a se hotari sa pund dare pe altii. Preotii nu
platesc dare nici vre-o alta taxa, nici pot judeca
asupra lor mireni ori regele, ci nurnai autoritatea
lor bisericeasca. Chestiile de proprietate raman insä
si d'aci Incolo sa fie judecate de regele.
Regele se mai leaga apoi, ca nici ovrei nici
izmaeliti sa nu mai numeascd In slujba. Li-se in-
terzice d'asemeni acestor straini sa cumpere si. sa
tind sclavi crestini, iar ovreiul ori izmaelitul care ar
tral cu vre-o crestina ori are sclavi crestini, sa-si
peardd averea.
Niciodatä pand acum, biserica nu s'a bucurat
de atatea drepturi in Ungaria. far Cate erau veni-
turile asigurate in felul acesta, se poate face soco-
-teala dacd ne gandim, ca pe vremea aceea pretul

www.digibuc.ro
 157

unei mo§ii de o rnie jugdre nu era mai mult decât

20 märci, o famine de sclavi se puteA cumpärd.
pentru 10 mdrci.)
Tecmai stdruinta aceasta de ai§i asigurd drep-
turi §i venituri aratA cd prelatii d'atunci nu s'au
gândit decât la dân§ii, trecerea ce o aveau n'au fo-
losit-o pentru a scoate poporul din robia in care
gerned. Chiar pe sclavii cre§tini ii scot din mânile
ovreilor §i izmaelitilor numai pentrucd aveau dAqii
nevoie mare de bratele muncitoare ale sclavilor.
Fejér György, el Insu§i servitor al altarului §i
neobosit foarte in cercetArile istorice, constatd cd
diploma aceasta §tirbed drepturile regale inscrise in
legi.2) Marczali se simte §i el indemnat a constatd :
Nici vorbd nu e aid, ca in bulele de aur anteri-
oare, nici de libertäti, nici de judecdtorii, nici de
reducerea drepturilor stdpânilor, nici de gurarea
ddrii §i a robotei... lard la ce s'a redus reformarea
tdrii, iatA cum s'a pus cap abusurilor §i cum s'au
restabilit liberatile acordate de St. Stefan. Regele
nu numai cedeazd o parte din veniturile sale biseri-
cei, ci in cele mai importante afaceri lume§ti, ca
ddrile, 1§i perde independenta §i se pune sub tuto-
ratul papei... Nu se poate scuzd cd biserica, in
apogeul puterii sale, nu se gAnde§te la ridicarea
tdrii, ci s'a gândit numai ca slAbiciunea regelui s'o
foloseascA pentru a-§i spori veniturile. Nu se con-
duce de morald, nici de politicd, ci de interesul d
castd §i setea de bani".3)
1) Fejér, op c. 225.
2) Op c. 326.
3) Op c. 433 436.

www.digibuc.ro
153

Domnia rcgelui Andrei are de altfel un interes

-special pentru noi. Numele de roman 'in diplomele
Tegilor unguri intâia oard inteo diplomd de alui
Andrei II 11 intdInim. Si anume in diploma prin care
la anul 1222 doneazd cavalerilor teutoni fara Vla-
_hilor, »Terra Blacorum". Däruind o mosie mänd-
stirei dela Kercz, aminteste adicä si de români
(exempta de Blaccis"). Un alt document, ceva mai
târziu [1231] dovedeste a prm partile Fägdrasului
el-A viatä româneascd inchegatá : Trul, fiul lui Cioru
aveä movie a tempore iam humanam memoriam
-transeunte". ').
. Punctul IX din Andreanum (1224) cuprinde,
intre altele, privitor la români : pddurea impreunä
cu apele valahilor §i beseneilor se därueste sasilor,
sä o foloseascä in comun cu valahii si beseneii".
Dacd la inceputul veacului XIII neamul nostru
aved in Transilvania de azi o fard, asta dovedea,
desigur, Ca' pe d'oparte erau locuitori vechi, pe de
altä parte aveau si stabilitate, iar nu erau simpli
pästori nomazi, fait nici un rost, dupd cum ii pre-
zintä Roesler.
Nu intentiondm de altfel sd discutdm aci teoria
roeslerianä, ci vom fixa star ea poporului român pe
acea vreme asa cum ea rezultd din chiar faptele
istorice consemnate In chplome.
La 1291 regele Andrei III tine sfat la Alba-lulia,
fiind de fatä nobilii, sasii secuii si valahii.2)

1) Xenopol : Românii §i maghiarii, An. Acad. Rom.

1900, seria II, t. XXII, pag 8.
2) Feiér, op c. VI I, 118.

www.digibuc.ro
 159

Coloni.zarea sasilor, pe pirrrânt unde atunci lo-

cuiau români, e certd. Privilegiile ce li-s'au acordat
sasilor, iardsi sunt cunoscute. Cercetându-le mai
de aproape, ne putem dà searnd si de soartea ro-
mânilor.
Intâi ei ajung iobagi ai marelui mdiestru Her-
mann Salza, seful cavalerilor _germani Insärcinali sd
apere frontiera de sudest a Transilvaniei. Valea
Oltului sl trecdtorile In Muntenia cari nu puteau fi
locuite ciecat numai de români, stint deja la 1211
posesiuni ale acestui satrap.) La 1224, prin di-
ploma acordatd sasilor, românii fägdräseni si pdclu-
rile ce stdpâneau, ajung posesiune a nouilor colo-
nisti. Acestia s'au pláns adicd regelui, cd privilegiile
ce le-a pus In vedere Géza II nu le respecta nimeni.
In diploma prin care le intdreste drepturile puse lor
in perspectivd de Géza II, regele Andrei II acordd
insd sasilor, a doua serie de coloniVi, ceeace si
dacd a promis, Géza II a putut sd promitd numai
colonistilor veniti din Flandra. Reiese adicd din
actele procesului ce s'a purtat intre episcopul arde-
lean si prepositul dela Sibiiu,2) sub Béla III, cd pri-
mii colonisti, din Flandra, aveau posesiuni numai
pe sesul fondului regiu. Andrei cld privilegii si re-
cunoaste o singurd natie, pe sasi, peste teritorul dela
Ordstie pând la Darkz, intre Secui. Peste intreg
acest teritor sef este ispanul dela Sibiiu, care aved
si demnitatea de jude suprem, asa cd peste sasi
palatinul n'aved nici o putere, ci apel se puted face,
in anume chestii, numai la rege. Juzii pe acest te-
1) Fejér, op c. 106.
2) Idem, II, 250.

www.digibuc.ro
160

ritor erau ale§i de popor. Tot a§a aveau dreptul sd-§i

aleagd liber preotii. Zarafii regali erau opriti a se
prezintd intre sa§i pentru a le schimbd banii, ci sa-
§ii erau obligati a p14ti amdrii regale 500 mdrci
In aur pe fiecare Oh, o dare de care erà scutit nu-
mai cel investit cti anume decret. In vreme de rdz-
boiu intern trimit z1 oastea regard 500 soldati, la
rdzboiu peste frontierd 100 soldati, and o§tirea e
condusd de regele §i 50 and comanda e In mânile
unui supus al regelui (iobag). De asemeni erau
datori ca pe regele care trece peste teritorul lor in
vreme de rdzboiu, sd-1 ospdteze de trei ori ; pe lo-
cotiitorul regal de cloud ori : odatd când trece §i a
doua oard când se intoarce. Cel mai mare privi-
legiu erd Insd faptul, cd pe acest teritor regele nu
mai are drept sä doneze pArnânt vre-unui alt iobag,
iar In procese de bani ludele sas nu primed decât
märturia cetdteanului de pe teritorul säsesc. Ne-
gustorii s4 nu plateau apoi vamä, la târgurile din
Ora Intreagd.
Formau deci stat in stat, bucurându-se d'o au-
tonomie nationalä i teritorialä exemplard. Au §i
cdutat sd profite de ea. $i a fost, fdrd îndoialà, un
nenoroc al românilor c'd soartea le-a hdräzit o viatd
nationald legatd strâns de noii coloni0. Pentrua
pe Iângd mdsurile luate de sa§i impotriva românilor
ca ei sd se a§eze la ora§e, unde ar fi putut invdtà
meserii §i putind carte, ori sd fie stdpâni cel putin
in satele ce populau, erau angaralele de tot fe-
luL ce le scorced Intreaga sevd, in cat in
chip metqugit li-se nimiced zi de zi con§tiinta de
popor §i li-se intiltrd credintá ca pe vecie au sd fi

www.digibuc.ro
 161

sclavi. Dispretul ce clerul catolic aveà pentru reli-

gia noastrd ortodoxd si chiar ura cd-i vedeà pe ro-
mâni inaccesibili pentru propaganda catolicd, nu
putin a contribuit apoi ca rornânii sd fie tratati cu
cea mai mare cruzime. In numele papei" erd a-
tunci formula de a purtà luptd chiar In contra re-
gelui. Pi ldd cazul cu Hermann Salza. Reprezen-
tantii religiei apusene erau, Inteadevdr, tratati cu
deosebitd grije si Incdrcati cu tot felul de favoruri.
Cavalerilor teuton, cari de altfel purtau luptd si cu
sabia Impotriva cumanilor i beseneilor, li-se acordd
sd beneficieze ei de zeciuiala preoteascd a episco-
pului ardelean) : ungurii si säcuil de pe acel teritor
pläteau insa zeciuiala tot episcopului. Prin urmare
si cu acest prilej pe socoteala cui se da recom-
pensd ? Cine erau rnarfd si material de esploatat ?
Românii !
$i In mânile cui ? In a cavalerilor" cari avu-
seserd curagiul sd se ridice contra regelui si despre
cari chiar papa se simtise indemnat a zice, In dojana
ce le adresase, cd se poartd fatd de rege ca serpii
incälziti la sdn".2) Cum se vor fi purtat fata de
români ? !
Procesele purtate pe atunci de popor contra
autorittitilor bisericesti sunt dovezi despre spiritul cc
domnd. printre servitorii altarului".
Sd ne oprim putin asupra lor.
Iobagii dela Pannonhalma s'au plâns cd stäpd-
nul lor, abatele, nu respecta Invoielile agricole. Ju-

-) Fejér, op C. I, 146.
2) Fejér, Codex. III/II. 24.

www.digibuc.ro
162

decata a fäcut-o insusi palatinul, dar sfársitul a fost

cd acuzatorii au fost osânditi la câte o lurid tem-
nip si sd fie ra§i pe cap si arâtati astfel in târguri,
spre pildei Ingrozitoare tuturor celor cari Indrdz-
nesc A se rescoale contra domnilor ¡or"))
Abatele Urias al numitei mändstiri el singur a
väzut cd impdcarea ce se fdceä intre el si intre lo-
af 1 in urma interventiei judecdtoresti, apasä rau
poporul. S'a invoit deci sä schimbe conditiunile de
muncd si platä cu sätenii dela Deáld.2) Curând se
incurca insd in proces cu cei dela Kajár (liberi §i
sclavi.) Conducdtor al liberilor (sclavii rdbdau co
resemnare !) a fost preotul POIca, o dovadd si asta
despre starea mizerabilä ce abatia crease oamenilor
sai, in cât chiar un preot se pune in fruntea recla-
mantilor, dela cari abatele a luat cu forta pämân-
turile si pe nedrept le stäpâneste".3) ,i de asteidatei
insä tot abatia ceistigei procesut.
Mai gray el-A, cd §i dacd se aducea judecatä
intru câtva favorabild poporului, aceasta nefiind ba-
zatä pe lege pozitivá cunoscutd si de popor, ci in-
scrisä in act pe care poporul si dacä l'ar fi avut la
indemânä, nu-1 stia citi, potentatul se supuneà ori
respectà numai dacd vroià : stià -cd täränimea cu
greu poartä proces si tot asa de anevoie ajunge la
dreptate. Cât despre invoielile ce se incheiau,
multele procese dovedesc cd domnii una spuneau si
alta Inscriau In act.

9 Pannonhalma mon. I, 726.

2) Idem, I, 792.
3) Idem, I, 753.

www.digibuc.ro
 -163

Cari erau sarcinile muncitorilor, se poate vedea

din actele procesului purtat de locuitorii comunei
Bogat contra abatelui susarnintit. Pe lângä zeciula
indatinatà, mai plätesc anual arendä de 6 gire ; la
numirea unui nou ispan (pe seama lor) plätesc 1

ferto ; cine moare färä urrnasi directi, averea i va-

tra (locul de casä) remtme fratelui si neamurilor ;
dacd are fatä, aceasta capätä a patra parte din a-
ver e, dar vatra nu ; sunt datori sà ospkeze, odatä
pe an, pe abatele care vine intre ei si care are si drep-
tul de targ in sat. Conditiunile acestea s'au stabi-
lit insd dupä proces inversunat si dupä intervenirea
regard, delegAndu-se palatinul Dénes [1239] sA facä
pace.1)
Asa au fost tratati ungurii liberi, cari puteau
sA ajungä la rege i pentru apärarea cärora regele
delega pe palatin.
Ce a putut sd se intAmple cu românii de pe
teritorul säsesc, unde mai mare era comes"-ul si
de unde era distantd colosalä pAnd la forul superior,
la rege, nu e greu de inchipuit. Dreptatea a-
junsese o notiune foarte relativä : o intelegea cine
cum Ii venea la socotealA, asa ea' la 1264 papa s'a
simtit îndemnat sa atragd atentia regelui asupra
nedreptei(ilor mari ce i-se fac massei poporului.')
Acelasi rege (Béla IV), crezAnd cA face poporului
un bine, dându-i putinta sA ajungä la dreptate mai
iute si mai cu putinä cheltuialA, dispune ca de aci
incolo procesele (eireinim i sa fie judecate de epis-
copi i juzii satelor, iar nu de ivanii juzii re-
1) Op c. 1, 767.
9 Wenzel : Istoria economicd a Ungariei.
11.
www.digibuc.ro
164

gali. Dreptul acesta 11 acoardä tot mai multor mari

propietari §i abatii, cari, se Intelege, avand acest
drept, au comis cele mai neomenoase abuzuri.1)
Din porunca regelui B6 la abatia de Pannon-
halma a fäcut un registru al averilor sale. Opera
aceasta a mdiestrului Albaeus, protopop de Neutra,
arata sarcinile mari suportate de popor cu §tirea re-
gelui.2)
Astfel despre comuna Alsók, cu 68 case (57
vieri, 5 rnäiestri, 2 fauri §i 4 clopotari), cam 450
cu totul, de neam unguresc, afläm cd erau datori
sa care toatä iarna lemne pentru abatie : cei cu care
36 care pe an, unii chiar 150 care. Sarcina co-
munä el-A apoi ospätarea odatä pe an a abatelui *i
suitei sale, un vitel (?) de 2V2 ani, gäini, ga§te, vin,
bere, pane, iar cailor fan i ovas. DacA abatele nu
vened sä viziteze satul, plocoanele li se trimiteau
acasä. Dela fiecare casä se cered apoi 3 zile de
mud. : zi de secerd, 1 zi de strans fan §i 1 zi
1

de cArat. Granele trebuiau sä le care la moarä,

de acolo Mina acasd la abatie, iar dacd abatele ori
cAlugärii cälätoreau, trebuiau sa ducä pane cu ca-
rul.Erau apoi obligati sä care vinul din viile dela
Somogy §i Zala.
Toate acestea peste dijma si robota iUdati-
natei.
Robota cea mai grea eat cäräu§ia. Cele mai
multe pranged §i procese din asta isvorau. Urba-
rialistul erd dator sä insoteasca pe domn, mergand

1) Fejér, Codex, IV. 415.

2) Pann. mon. I, 771 % (Gondos)

www.digibuc.ro
 165

pe jos §i cu trásura, pierzänd astfel vreme multd §i

präpädind vitele. 0 singurd gurare s'a ivit : urba-
riali§tii puteau Sd rescdmpere, plätind In bani, ser-
viciile ce trebuiau sä deä In natura.
Deosebirile In conditiunile de trai §i Invoieli cu
marii proprietari erau mari, dupä cum varià §i si-
tuatia de drept a iobagilor ; se hid apoi In vedere
situatia geograficd, relatiunile economice §i chiar o-
cupatiunea unora §i altora. Constant §i invariabil
erà numai tendenta oligarhilor de a nidri sarcinile.
E cert de asemeni, cá acum situatia muncitorilor pe
proprietdtile regale erà neasämdnat mai bund decât
a celor de pe alte mo§ii.1) Adevdrat, Ca' In schimb
ei aveau §i indatoriri militare : dupd fiecare 40 case
erau datori a da un soldat cälare. Se vede Insa cä
totu§i, chiar cu aceastä sarcind deosebitd, viata io-
bagilor regali era superioara, ceeace se poate con-
statà §i din Invoielile agricole, pe d'oparte, iar
altd parte, se §tie : erau dese incercdrile unora §i
altora de a se face iobagi regali, paräsind pe ve-
chiul stäpän, precum e fapt §i aceea, cd sträinii co-
loni§tii veniti din tärile vecine, aproape toti s'au a-
§ezat pe proprietätile regale, rernase, foarte multe,
putii In urma invaziei kitarilor (In anul 1241).

Acsády, op c. 99,

www.digibuc.ro
 VI. Orae î comitate.
gg-
Privilegiile acordate oraxlor. Clasa mijlocie.
Cctäti libere regeVi. Oligarhii imiteazd pe rege.
Mortarilim. So ltes. Dreptul de mutare li-
berd. Urbariale. Censul. Desvoltarea co-
mitatelor nobililor i privilegiile tor. Magistratus.
Audien(ele. Cancelaria regald. Regele in
strdmtoare. Protejarea ovreilor. Diploma dela
1267. Baroni. Aristocratia c4tiget noui drep-
turi. Comisiile de revendicdri. Trei stdpdni.
Reforme iii justitie. Trei zile de judecatei. Papa
intdrqte legea dela 1265. Sub Stefan V i La-
dislau Cumanul. Csálc Máté. Parlamentul dela
1289 la Fövény. Andrei III dicta dela 1291.
Mica nobilime. Dreptul de veto. Nobilimea
inaltd privilegiatei. Solda. Oligarhii satrapi.
Dieta dela 1298, fare:* baroni. Drepturi es-
ceptionale pentru rege (sd cheme in (ard oVire
strdind); drept statarial ! Exemptio. Bresle.
Tdrile anexate.
Catastrofa dela 1241 a schimbat mult fata tärii:
s'a nimicit aproapc tot ce feudalii reusiserd a ridica
sub regimul zis al Bulei de aur, pe de altä parte
cumintise cu ceva i pe rege. VAzuse adicá regele
Bela 1V cât de rea a fost politica sa de a intäri pe

www.digibuc.ro
 1.67

feudali : ajungAnd tam In primejdie, acestia s'au co-

dit la jertfd i numai cu sîla i-a putut adunA la
Sajá.
In armata aceasta dela Sajó au fost i români.1)
CA neamul românesc a jucat pe acest timp un
rol de element aledtuitor de stat, o dovedeste dr.
G. Popovici, cu mare aparat de cunostinte istorice.2)
VAzAnd cd nu se poate rdzima pe feudali, Béla
si-a pus In gând sà intemeieze o clasd mijlocie
care sd-i fie de-adreptul lui obligatd, deci i devo-
tatd. Acordd privilegii cât mai largi, primeste In
tard pe toti stràinii, protejeazd pe sAcui, cumani
sasi.
Regele Béla acordd la 1263 lui Fridric i Ber-
talan titlul de magnati (primatum), ti ia In consiliul
regal si le dd privilegiul cà asupra persoanei si a-
vutului lor numai regele sà aibd dreptul de jude-
catd, ca resplatd pentru ajAtorul ce i-au dat i jert-
fele aduse In lupta contra tdtarilor. Le acordd astfel,
bine Inteles, dreptul ca pe moiile lor ei sà escrci-
teze toate drepturile judecdtoresti, cari de altfel erau
prerogative regale, ceeace le mdreä nu numai auto-
ritatea, dar le sporea i venitele.3)
Tot atunci Béla IV doneazd paharnicului Lörincz
de Aba Intreg comitatul LocsmAnd, cu cetatea Ldn-
zsér, spunând : , lobagii cetAtii vor fi obligati a-1
slugl cu libertatea i serviciile ce ni-au prestat noud.
lar dacd dintre iobagii celäfii ori fii for vrc-unul

Vezi Ist. rom. ban. de dr. G. Popovici, pag. 148,

2) Op c. pag. 149-152.
Fejér, Codex, IV III, 108

www.digibuc.ro
168

n'ar voi sà-I serveascá, poate sd se clued In altä

parte.)
Lui Lörincz, fiul lui Kemény, Bé la IV ii do-
neazá trei mosii in Baranya, läudând vitejie sa
insirând In diploma de danie toate vitejiile ce a se-
vârsit pe câmpul de luptä. Intre altele a apârat
Sirmiul, invingând pe bulgari, spânzurând o mul-
time dintre dânsii".9
Se intelege, cA dându-le nu numai averi marl,
ci i dreptul de judecatâ asupra iobagilor lor, drep-
tul de a dispune asupra lor in caz de räzboiu
a-i pune la contributie dupd plac, Malta aristocra-
time primeste astfel dela rege mijloace de a-si formd
adevârate principate. Feudalii acestia se si IntAresc
astfel atât de mult, incât nu le pasa nici de rege
nici de papa. Csák István, de pildd, ocupâ dela
benedictini cetatea Tata, iar când regcle rugat de
papa, vred sa-1 constrângd a cedd cetatea, trece la
tinerul rege István.3)
Domnul rege Bé la vroind sà indrepteze soar-
tea lärii dupä pustiirea tätarilor §i sä ded fiecdruia
ce este alui, a vrut sä pund capât ocupdrii (vol-
nice) a proprietätilor, ceeace se putuse face in urma
omorurilor savarsite de tátari, de-oarece multi n'au
avut mostenitori. De aceea, din consiliul tdrii, a
anuntat la Vat adunare pentru trei comitate : Nográd,
liont i Gömör, i acolo a judecat atât asupra afa-
cerilor de proprietate, cât i asupra altor gravamine.
Aceastä primd adunare comitatensd s'a tinut la 1255.
1) Op c. 148.
3) Wenzel, Arpádkori uj Ok. t. IV. 19,
Fejér, Codex, IV/III, 24,

www.digibuc.ro
 169

Soldatii §i servii, cari in urma anarhiei din tard i§i

paräsiserd stäpânii §i unii pretindeau cd-s nobilii ori
eliberati, au fost redati stäpânilor".1)
In scurtd vreme Béla IV pune temelie ceteifilor
libere regesti.
Ca Wadi n'au pustiit pretutindeni in tara, ci
numai prin anume regiuni, descrise de canonicul
Rogerius din Oradia-Mare, pare a se adeveri prin
faptul cä la 1244 Béla IV se rdzboie§te §i invinge
pe ru§i, iar la 1246 se räzboie§te cu regele cehilor
§i cu printul austriac. Dacd tara ar fi fost intreagd
pustiitä, de unde vi-ar fi strâns Wire capabild sd
invingd asupra adversarilor ?
Infiintarea ora§elor multe a avut urtnäri cari nu
se pot asdmänà cu nici o altd reforma de mai nainte.
Cdci deVi coroana avea §i pând acum orwle ei,
acesteau difereau esential de cele formate d'aci In-
,colo. Cele de pân'aci erau un conglomerat de lo-
cuitori de diferite categorii, cu diferitc drepturi
§i ocupatiuni, fail nici o putere comund de cohe-
siune, ba mai adesea induvridnindu-se intre sine.
Autonomia ce Béla IV acordd ora§elor libere
rege§ti dd un impuls nou vietii acestor orase. Ele
au nu numai indatoriri comune (sa tragd In jurul
ora§ului ziduri tari §i A apere ora§ul), dar dreptu-
rile comune contopesc tot mai mult intr'o singurd
clasei pe locuitorii cari peind acum se diferentiaserd
dupà drepturi si ocupafie, ba chiar §i dupd origine.
Si regele spore§te numdrul acestor civi, amestecând
"'titre ei §i populatia care pând acum presta servi-

1) Knauz, Monum. I 422,

www.digibuc.ro
170

ciile militare. Civii toti ingrijeau de apárarea cetätii,

dar nici in privinta drepturilor nu mai erau deose-
biri intre ei.
La 1288 Ladislau Cumanul acordd §i el orasului
Buda dreptul de târg, precum si taxa podului (care
pänä acum erau un isvor de venituri al capitlului
de Strigoniu). Incurând Insd, ca sd scape de blästd-
mul adus asupra lor de arhiepiscopul Ladomér,
rectorul (primarul) orasului, Werner si 12 jurati, au
renuntat la acest drept, ceeace n'a impedecat insä
alt conflict, la 1291, când cetätenii orasului au luat
la bdtaie si goanä pe oamenii capitlului cari strân-
geau taxa vamald, pentru podul plutitor si taxa de
târg. In felul acesta spiritul de opozitie a devenit
atal de inversunat intre acesti oräseni, in cât nu
numai contra capitlului au luptat farä rägaz, ci si
impotriva regelui Carol Robert. Nu le-a päsat nici
chiar de excomunicarea papei, ci preotul lor Lajos
a excomunicat si el atât pe papa cât §i pe episcopii
cari executau ordinele papei.
Sub Béla IV orasul Selmecz câstigä carte de
legi (statut) in virtutea cäreia orasul se bucurà de
cea mai larga autonomie. Judecata o fäceà prima-
rul si juratii si intreaga administrare tot el o fäceä,
*tat de consiliu. Judele se alegeä in fiecare an
dintre membrii consiliului vechiu ; dintre acestia ju-
dele isi aleged patru consilieri. Judecatile aduse de
prinlar se puteau apela, la rege ori vistiernic, dar
dacd apelantul nu putea dovedí, era aspru pedepsit.
Cartea de legi a acestui oras cuprinde dispo-
zitiuni cari ne dd interesante ldmuriri asupra mora-
vurilor de atunci,
www.digibuc.ro
 171

Cu toate cA deja Coloman I cuprinsese in lege

cd nu sunt strigoi (deci nici nu e permisä prigoni-
rea, arderea lor), art. 17 al statutului dela Selmecz
zice : »Pe vräjitorii si strigoii prinsi asupra faptului
trebue arsi". IVIoralitatea el-A pAzitA, peste tot, cu
legi foarte aspre. Cine comiteA viol asupra unei
femei (märitate ori fatA), Isi perdeA viata, prin de-
capitare. Tot asa, se decapiteazd celce furA o fatA1),
celce duce si vinde ca sclav flub ori fata cuiva, iar
cine jefueste o bisericd, se alrobeste in roatA.
Cine InjurA pe Durnnezeu, seapte Dumineci
d'arândul este adus gol pânA la brâu si descult,
inaintea biserici, unde preotui 'II trage o ocarA gro-
zavA iar concetAtenii inconjoard cu el biserica si II
bat cu nuiele. Calomniatorul are sA fie adus in
piata trei Dumineci dearAndul, unde cu glas tare
sd regrete minciunile si calomniile §i sä se batA
peste gurà. Cine joacd cu cub fals, sd i-se batä
cubul In palm5, pAnd ce trece dincolo.
Caracteristic pentru vremurile d'atunci este ur-
mAtoarea dispozitie din statut (art. 3): DacA cineva
ar vrea sA meargA In pelerinaj la Roma ori la San
Jago di Compostella, nevasta il poate opri. SA
meargA insd la sfântul mormânt (lerusalim), nu-1
poate opri nimeni.

1) Articolul de lege sund : Dad cineva rdpe§te fata

cuiva §i este prins, legea sä se aducd ap : Judele sd adune
pc jurati §i neamurile fetei, §i sd aFze fata la mijloc, liberd,
fdrd nici o sAld, §i sd. fie de fatd *i hdrbatul care a rdpit-o.
Judele s-o Intrebe : la care se duce din sfantd vointä. Daca
se duce la bdrbat, gata e judecata. DacA se duce la neamuri,
barbatului sa i-se taie capul".

www.digibuc.ro
172

E de constatat de altfel, cd pe acea vreme pe-

lerinagiul erà considerat ca ceva sfânt §i insd§i tar-
gurile ce se tineau in locurile de pelerinagiu, se bu-
curau d'un privilegiu : ele erau loc de addpost pentru
cei fugiti dinaintea puternicilor. Numai acolo dreptul
pumnului nu puted fi practicat.
Dezvoltarea ora§elor a adus de altfel §i tara in
contact mai des cu sträindtatea, pe d'oparte in urma
faptului cd sträinii veneau mai curagios la târgurile
ce se faceau in ora§e, pe de altd parte insu§i nouile
ora§e erau fondate cu strdini cari §i-au pdstrat or-
ganizarea §i obiceiurile strdbune §i in patria noud,
dupd cum tineau contact §i cu fratii de acasd.
Imblânzirea moravurilor tärii in senzul larg al
cuvântului nu s'a ajuns insd nici prin acest contact.
Din contrd: sub domnia ultimilor regi arpadiani, din
conventiile incheiate cu statele vecine §i din diplome
rämase de pe acea vreme, rezultd, cd pe lângd le-
gile cari garantau cea mai desdvâr§itä domnie oli-
garhd, ajunsese cu putere de lege §i uzul de a tined
târg de sclavi, iar negustorii de sclavi erau tot a§a
de multi ca cei de vite ori cei de mdrfuri vene-
(lane cdutate de aristocratime. Ei pleiteau taxa de
teirg 40 denari, in schimbul dreptului de a vinde §i
cumpard sclavd §i sclave.
Dreptul de taxd (vamd) locald la inceput l'au
avut indeosebi capitlurile §i episcopatele. Cu cât
oligarhii se intäresc insd, i§i arogd §i ei dreptul
acesta. De aici o multime de conflicte §i procese.
Cu dezvoltarea oraselor autonome, intrd §i acest al
treilea factor in luptd. Cetätenii treziti (in urma
contactului cu apusul §i in urma venirii coloni §tilor

www.digibuc.ro
 173

streini, cari adesea intemeiau ei orasul ori cd for-

mau majoritate) nu mai lasä dreptul de taxd nici
capitlului, nici baronului, ci fac dintrânsul un isvor
de venit pentru comunâ, ceeace dà un avânt mare
oraselor.
De altfel pentru negustorii cari veneau din strAi-
nátate, afarä de vama locald, mai ell si taxa regald
(a regelui ori reginei) de treizeci, care se percepea
la hotar. Dintr'o conventie incheiatä cu Venetia la
1217 rezultà, negustorii din sträindtate plätesc
Ca.'

ca varnd a optzecia parte din pretul märfurilor. Se

fäceau Insä favoruri mari parte statelor cu cari se
Incheià conventie, parte cfasei bogate din tail care
aveà nevoie de anume märfuri. Astfel de pildà,
pentru mätasa, giuvaricalele si alte scumpeturi vene-
tiane, nu se pläted nici un fel de taxd1).
Fiind dreptul acesta al regelui, se intelege cd
se exercitá dupä Imprejurdri. Ladislau Curnanul, de
dragul prietenului sdu Rudolf, scuteste la 1277 de
orice vamd esceptionalä si asigurd negustorilor ger-
mani libera umblare pela tärgurile din tara. Acordä
Insä unor favoriti si dreptul de a tine târg si per-
cepe taxe. Astfel, familiei Rátold Ii dd voie sd tind
târg In fiecare saplämtmä pe mosia Patha din
Somogy, precum le dä drept de monopol pe o In-
tindere Insemnatá de pämânt2).
Gallus, episcopul Ardealului solicitá si obtine
dela regele Béla IV, Indatd dupà nävälirea tata-
rilor, ca iobagii säi sä fie scosi de sub jurisdictia
voevodului.
1) Wenzel, Arpád k. VI. 380.
2) Fejér, op. c. V III 166.

www.digibuc.ro
174

Acorda apoi drepturi esceptionale atât locuito-

rilor din Sopron, cat §i celor din Pojon : sa tina
targ saptarnanal in care numai negustori straini sä
pläteasca taxet). Andrei III acordä orä§enilor ace-
stora greu incercati de tirania gerrnand" §i dreptul
ca in nici un targ al tarii sa nu plateasca taxa. In-
deosebi, pentru ridicarea poporului a mai facut ur-
matoarele : port liber la Dundre, scutirc de taxa ce
se pläteä vaiätorului regal (director silvanal), precum
li s'a iertat §i darea pentru vii. Ori cine se puteä
mutà la Pojon, chiar iobagii, dacä au platit proprie-
tarilor nobili arenda pentru pamant. Ovreii din
acest ora§ erau in rand cu ceialalti locuitori. Ne-
gustorii de pe§te, de boi §i de postav de asemeni
puteau face comerciu fail a pläti taxa in acest ora§.
Taxele ce se percep la tara varsd o lumina
asupra vietii d'atunci. Taxa pusd pc negustorii de
sclavi arata nu numai decadentä in spiritul public,
ci §i rentabilitatea acestei meserii. Brutarul da o pane
pe saptainâna. Carcimaritul nu inflorea ca acum :
carcimarul plated o taxa lunarä de 3 gro§ite (6
creitari). Pentru un car cu pane se plateä 1 gro§ita ;
tot atata pentru pe§te. Se faceà insä escep(ie cu
servii regali, cari plateau numai jumätate. Pentru o
sutd funti pe§te uscat se plätea o uncie. Pentru 5
oi, pentru 10 miei, pentru 1 bou ori 5 porci, cum-
paratorul platea frisacha. Pentru Cate o stitä piei
1

de boi, capre ori oi, se platea taxa de 1 uncie,

pentru 1000 piei de iepure 5 gro§ite. Pentru vinul
din tara se platea dupa fiecare acau (56 litre) 1

1) Fejér, op. c. V II. 399.

www.digibuc.ro
 175

gro§ita, pentru cel din Sirmin (Slavonia) 2 gro§ite ;

dacd-1 aduc Insa cei d'acolo (slavoni), plateau 1
marcä pentru 20 acae (ceeace este mult ; se inten-
tiona astfel sprijinirea cultivarii viilor din Ora).
Tax6 destul de mare se puneä apoi pe posta-
vuri : o marca pentru 40 toptane. Negustorii de bid-
mud din Rusia plateau jurnatate marca.
In strainatate, mai ales In Boemia, se exporta
vin inuit. Cumpärätorii plateau o taxd de 1 gro§itä
pentru 1 acau.
Taxele acestea se plateau de pilda In targurile
dela Strigoniu. E caracteristic insä : trebuiau sd le
plateascd §i cei cari ar fi voit sa ocoleasca acest
ora§ §i sä mearga la targurile din Pesta. Erau
prin§i sä le pläteascä la Tat.
In contra abuzurilor ce se petreceau pe acest
teren, Endre III a luat mai multe mäsuri salutare,
proprii pe d'oparte a (IA avant comerciului, pe de
alta parte sä ajute populatiunei sarace. Astfel la
1291 dd un decret prin care desfiinteazd taxele in-
troduse sub Ladislau Cumanul. La 1297 asigura ne-
gustorilor streini libera circulare prin tara §i se iau
mdsuri ca vame§ii sa nu perceapä de cat vama
dreaptä (de sub Béla IV), pedepsindu-se cu perde-
rea averii cine ia mai inult. Tot a§a : i-se confisca
averea §i baronului care percepea taxA cu slla1).
Legatura cu sträinätatea a fäcut ca In tarä sä
circule tot felul de bani : florenii (de aur) dela Flo-
renta, denarii dela Viena, prisachii (de argint) ger-
mani, precum §i monedele dela Bizant.

1) Endlicher, Mon. Ar. 629.

www.digibuc.ro
176

Cate privilegii li-s'au dat cetätenilor acestora,

mai bine se vede din situatia esceptioualä creata
pestanilor fugiti de urgia tatara la Buda: ei nu da-
torau cu nimic nici unui domn (feudal), nici cu dare
nici sa-1 ospäteze ; dispun de averca lor cum le
place, chiar §i in cazuri and n'au mo§tenitori de
sange ; averea pe care au stapanit-o in pace un an
de zile (fie cä au cumparat-o, fie cd au cäpätat-o)
e a lor pe veci ; nu puteau vinde casä ori pämant
de cat strainului care se hotare§te §i el sà locuiasca
in ora§ ; i§i aleg liber judele care judecd toate afa-
cerile civile dintre ei §i acestuia i-se acorda privi-
legiul ca dacd s'a fäcut plansoare contra lui, it
ascultä de a dreptul regele, fail a-1 pune fata in
fatä cu acuzatorii; procesele dintre ei sä nu fie ter-
minate prin duelari decisive, ci fiecare sa se apere
ca dovezi .i martori; In procese cu vre-un strain,
nu se va primi deck märturia unui locuitor din
cetate ; i§i aleg singuri preotul, dar acesta Ware
permisie a-'§i institul capelan färä §tirea §i aproba-
rea !or ; erau scutiti de ori ce vaina, puteau apoi
sa opreasca corabille §i plutile de pe Dunare §i ca-
ravanele de pe uscat §i sä cumpere marfa ori pro-
ductele9; oamenii (functionarii)vistiernicului nu aveatt
permisie a ven1 intre zidurile ora§ului pentru schim-
bul banilor, ci ora§ul el insu§i designeazd un lo-
cuitor al sail care sä indeplineascä aceasta operatiune.
In schimbul tuturor acestor privilegii aveau o sin-
gurd indatorire : a da arrnatei regale 10 soldati bine
ajustati.

1) In Germania acest drept se numea Stapelrecht.

www.digibuc.ro
 177

Pentru a indemnä cât se poate de mult venirea

In Ord a sträinilor (germani mai ales), la Korpona,
de pildä, s'a mers cu privilegiile pânä acolo, incât
in procese märturia ungurilor numai ax se primed,
dacd erd confirmatd i de un sas ori german ; pd-
durile li-s'au pus la discretie iar In schimb peste 5
ani dela colonizare vor da armatei regale atâtia sol-
dati câti pot.)
Când a vdzut cä nici In felul acesta nu poate
zidi destule cetäti pentru apárarea fárii, Béla revine
asupra politicei sale de mai nainte §i el, care con-
fiscase atâtea averi dela magnati, Incepe a därui a-
cestora mo§ii Intinse §i peste tot ii consultä asupra
modului de intdrire a tärii. In diploma [1260] prin
care därue§te Szigligetul abatiei de Pannonhalma,
ca aceasta se ridice apoi acolo cetate, zice :
Deoarece tara a fos pustiitA de popoare barbare §i
de tirania tatarilor, cu ingdduinta ori din porunca lui Dum-
nezeu, a fost cornplect devastatd, de teamd ea' tam se isto-
veste complect i dorind ca restul de popor supus noud din
dumnezeiascd rânduiald sà fie pus in sigurantd, ascultând
sfatut baronilor am ordonat, ca In toate tdrile coroanei noa-
§tre, in loc potrivit sA se ridice intArituri, cetAti, ca poporul,
dacd va mai nAvAll cineva asupra lui, sA aibA unde se re-
fugià i gdsi apArare. lar ca aceastd build purtare de grip
a noastrd sd ducd la dorit rezultat cu cât mai usor, am dis-
pus cd dacd o persoand privatd are un loc tare, pe acesta
prin schimb ori in alt chip drept sA-1 prefAcem in posesie
a statului, ca multimea poporului sd zideased pe el cetate.
lar dad acest loc potrivit era posesiune regald, am dat-o
spre folosire particularilor, bisericilor, prelatilor. A§a am
vrut sd ajungem, ca loourile tari sA fie increclintate totdeauna

1) Fejér, Iv/I, 329.

12

www.digibuc.ro
178

acelora, prin grija cärora sä gäseascä adApost câti mai multi

In loc unde nainte nimeni ori foarte putini au aflat".1)
Pdmântul primit in felul acesta nimeni nu aveA
insd voie sd.-1 vandd ori sd-I Instrdineze.2)
Rând rand pe regii au avut grije ca civii sd
fie la addpost de mice lucru greu §i care nu se mai
potrived unor oräseni : plugdritul a rdmas in sarcina
sdtenilor dati acum sub stdpAnirea nu a unui ofi-
garh, ci a cetatii libere rege§ti.
Pe aceastä vreme s'a ajuns la i'mpär(irea mun-
cii, la formarea §i desvoltarea breslelor ; industria
devine tot mai apreciatd, comerciul ia un avant
cum nu s'a pomenit pan'atunci.
VAzAnd acestea oligarhii, indeosebii episcopii,
au cdutat sd imiteze §i ei pe rege, atrAgAnd in co-
munele lor Cali mai multi me§te§ugari, asigurân-
du-le favoruri tot mai mari, cerând pentru acest
scop concesiuni §i decrete preaînalte. Astfel, sunt
dovezi,3) cd la 1292 capitlul de Strigoniu urbaria-
li§tilor sdi din Németi colon0 noui veniti le
dd fiecdruia Cate 60 jugare pdmânt sub urmAtoarele
conditiuni : doui ani de zile nu pratesc nici o dare
ori dijrnd ; d'acl incolo pldte§te fiecare 1/4 gird ar-
gint bun, 2 gdini grase, 2 claponi, 2 pani bune
albe, 1 vadrd bere, 2 mAsuri de ovds, iar pentru
pd§une comuna intreagd I gird argint pe an. Co-
loni§tilor li-se asigurd apoi dreptul de a dispune,
prin testament, cum vor de averea (or, pricinile mai

1 Wenzel, Arpádkori uj ok. II. 320.

2) Fejér, op c. IV 1, 1, 19.
3) POr, Gazd. tört, Sz. 1904, 155.

www.digibuc.ro
 170

mici se judecd de judele satului §i numai procesele

criminale mai grave se vor judecâ de scaunul ma-
rilor proprietari. Darea cdtrd stat, se Intelege, rd-
mâne s'o pläteascd tot sätenii (In naturd i bani),
iar de cumva capitlul reu§e§te sd facd a i-se iertd
comunei darea cdtre stat, aceea§i sumd de bani §i
rod al câmpului sdtenii II vor pldti capitlului.
Sarcini sunt dar' §i acum destule, totu§i e mare
deosebire In comparatie cu cele Inainte de inva-
zia tatarilor. Pustiirile sdvAr§ite de tatari §i moar-
tea atâtor cetdteni pe d'oparte au redus valoarea
pdmântului, pe de alta a ridicat preful muncitorilor,
a§a Ina numai sd capete coloni§ti, oligarhii, mai
ales In pdrfile muntoase ale fdrii, precum §i regele,
au asigurat scutire de orice sarcini pe ate 5--7
ani chiar §'au dat voie coloni§tilor sd ia pdmânt
cAt pot mum].
Le-au dat apoi dreptul sä-§i aleagd preot §i
jude, §i sd-§i menfind obiceiurile din patria vechie
atât In ce prive§te mo§tenirile, Cat §i alte lucruri.
In chipul acesta s'au introdus in legislafiunea Un-
gariei o mulfime de elemente strdine §i principii ne-
cunoscute pAnd acum. Intre allele §i a§a zisul mor-
tarium, In comunele germane, adicd dreptul ca In
caz dacd un iobag moare fdrd a l'AsA mo§tenitor di-
rect, din Idsämânt marele proprietar sd aibd dreptul
a lud un object mobil, mai adesea un cal ori un
bou.)
S'a §i ajuns astfel ca pal-file nordice ale fdrii
sd ia o desvoltare deosebit de favorabild : s'au for-
1) Illés, A törvényes öröklés, 99.
12*

www.digibuc.ro
180

mat orase libere regesti i asa zisele orasele mi-

niere cari de ad incolo joacd Ufl rol mare In isto-
ria tdrii. Cu prilejul acelor colonizdri, frecuente mai
ales sub Stefan V, s'a format si o noud institutiune:
plteseria (dela slavonul soltitz", mai bdtrân), omul
care lua asupra sa sarcina sd execute colonizarea :
sà aducd colonisti, sà Impartd Intre ei pämântul pus
la dispozitie de domnul feudal, se Intelege : Impar-
ted i pentru sine ! Solteseria scrie Acsdcly
rämâned ca mostenire din tatd In fiu i erd un drept
atât de pretuit, cd se puted i vinde pe bani. Co-
muna Vajet a Intemeiat-o, la 1281, soltesul Gellért
dreptul l'au mostenit urmasii sAi, cari cu vremea,
la 1343, l'au vândut unui locuitor din Felca pentru
surna de 1874 gire. In afaceri mai märunte solte-
sul era judele satului i sätenii se bucurau de oare-
cari drepturi autonomice".1)
Mai amintesc, diplomele de pe acele vremuri,
de muncitori liberi (homo liberae conditionis) si de
dreptul acestota de a se muter, un drept pe care I!
apdrau aveau interes s'o %Ca' feudalii remasi
cu moiile pustii, o dispozilie aceasta care Mil In-
doiald a contribuit mult la Inflorirea satelor i ora-
selor. S'a fäcut i o lege In privinta asta, care sund:
Ori care aricultor ori iobag al nobilului, dacA vreä,
obtinând permisia ,plâtind darea cuvenitá si obicinuitá pentru
párnânt._Doate_Dlecá de pe mosia domnului säu pe mosia
altui domn saiiorL unde ii place, cu toate mi§cAtoarelele
sale".2)

Acsády, op c. 103.
2) Art. 10 din 1298. Articolul 33 al aceleiasi legi in-
terzice ca nobilii sd facA din cineva sclav.

www.digibuc.ro
 181

Puted sa dua §i casa ce fäcuse, mai adesea

din lemn, pe proprietatea feudalului §i era scutit de
orice taxa ori vama In drumul "sau la noul pro-
prietar.
Ca legea aceasta s'a fäcut sub inraurirea §i
poate amenintarea acestor liberi cari vor fi format
majoritatea In Ord, pe d'oparte se poate sustine pe
baza faptului cunoscut : din dieta dela 1298, sub
Andrei III, magnatii pietentio§i au fost esclu§i ;
iar pe de alta parte pe baza altui fapt : In corpus
juris legea asta n'a fost cuprinsä, desigur In urma
interventiei magnatilor, cari ajungând tot mai mult
la putere, au eludat In chipul acesta o lege supd-
ratoare pentru ei.
In resumat, variatele conditiuni urbariale se pot
grupà dupd cum urmeaza.
Sunt, Intái de toate därile In naturd: de cloud
ori de trei ori pe an, ba chiar lunar, poporatiunea
muncitoare duceä domniei o cantitate oare-care de
animale de casa §i vânat (precum §i pe§ti), precum
§i din ceeace se preparà In partea locului (piei, Iu-
minäri, ceard etc.) Aceasta e forma cea mai vechie
de serviciu prestat de clasa muncitoare marilor pro-
prietari. Pe d'asupra, se Intelege, s'a mai impus
ca sätenii sä se ingrijeascä de ospatarea domnului
§i a suitei sale când venea Intre ei. Se adauga a-
poi zeciuiala, din tot rodul muncii sale (poarne,
grâne, vin, animale) pe seama bisericii.
Curând angaralele sporesc : vine robota (ser-
viciul gratuit), care se Incetätene§te sub chiar regi-
imul Bulei de aur. Pe lângä Indatoririle de mai sus,
sätenii erau datori sa faca anurne lucräri in camp

www.digibuc.ro
182

§i deal : drumuri, §anturi, diguri, sa insoteascd pe

domni In cäldtoriile lor, sd taie päduri, sd iasä la
vândtoare, sd facd anume cäräu§ii §i tot felul de
servicii la curtea boiereascd §i la mänästiri ori a-
batii.
Pe la jumdtatea veacului XIII se Introduce censul,
plata in bani gata, räscumpdrarea serviciilor ori dd.-
rilor prestate In naturd.
Ungaria se prezintd astfel in plin regim feudal:
mica nobilirne §i muncitorimea este esclusä §i din
slujbe : de§1 nu erá lege formalà in privinta asta,
uzul erà insä general. i in mäsurd ce regele i§i
accentuä grijea pentru ora§ele libere rege§ti, afard
nobilimea se Intäre§te In comitate §i la 1267 Béla
IV acordd acestor comitate drepturi §i privilegii de
a§a naturd, in cât sub scutul autonomiei lor comi-
tatele nobililor ajung la putere care determind
tns4i mersul viefii de stat al gird.
Dintr'o diplomd datd Albei-Regale la 1254 re-
zultd, cd pe acea vreme comitatul nobililor are deja
nu numai i§pan, ci §i jude al sdu, separat de judele
curtii. In diplomd ii zice magistratust).
Béla, care dupä incoronarea sa (4 Oct. 1235)
avusese curagiul sa pedepseascä pe marii boeri cari
abuzaserd de situatia lor, precum sä-§i räzbune §i
asupra adversarilor sai politici2), ajunge sa pund
prima peatrd stabild la temelia domniei feudale ce
tine d'aci incolo Inatu§atä tam De0 in realitate el
1) Wenzel, op c. III, 116.
2) Pe banul Gyula l'a tinut inchis OM ce a murit,
pe sambelanul MiklOs l'a izgonit din tarA; ultimului palatin
al tatälui sAu i-a scos ochii. Fejér, op c. IV/I. 70.

www.digibuc.ro
 183

ura pe oligarhi §i a cautat zdrobeasca3). Se

§tie apoi cá nimeni nu confiscase mai multe mo§ii
dela magnati de cat el. Rogerius scrie : A facut lege
pentru a scapa tara de raufacatorii cari se Inmulti-
sera. Pentru a pune la locul lor pe magnatii teme-
rari §i abuzivi, a interzis ca dintre iobagii sai, afará
de arhiepiscopi §i episcopi, sá Indrazneascà vre-unul
sa §adä in prezenta sa. Altfel ii va pedepsi. A §i
ars toate scaunele pe cari magnatii le aduceau cu
ei cand veneau la curte". In contra acestei umiliri
magnatii s'au plans la toata lumea, dar mai ales
rudeniilor lor din strdinatate.
S'au pus apoi pedeci in privinta audientei la
rege. Rand acum ori §i cine, adesea pentru lucruri
de nirnic, se ducea sà ceara interventia preaînalta.
D'aci Incolo Béla ia másuri ca intai sa se faca ru-
gare, In scris, la cancelaria regalei §i sa a§tepte pand
ii vine randul, iar plangerile de mai putina Insern-
natate sa le rezolve cancelarul §i oficiantii din can-
celarie. Cum regele nu numai primea In fiecare zi
§i ziva Intreagd, se Intampla ca cei veniti la audien-
ta sa fie siliti s'a§tepte zile de arandul, mai ales daca
nu erau persoane grate la cancelar. Asta a fost pri-
mul pas spre biurocratism Impotriva cdruia nobili-
mea a §i murmurat destul. 'Dana aci magnatli aveau
liberd intrare la curte i erau consultati In tote afa-
cerile. De aci Incolo rdman la curte putini, numai
3) Dela papa Grigorie, in schimbul promisiunei ce fa-
cuse ca va pornì räzboiu sä rApuna pe bulgarii schismatici,
primeste concesiunea sä punä in administratia coroanei ovrei
izmaeliti, desi impreunä cu tatal sau jurase si el ca. va
respectd diploma zisd de Bereg, cAnd se reinoise Bula de aur.
Xnauz, Monogr. Strig. 1, 383 400.

www.digibuc.ro
184

cei cu anume atributiuni. Din cauza asta nemultä-

mirile au crescut §'au Impins pe unii la conspira-
tiune : voiau sa omoare atat pe rege cat §i pe fiul
iar tronul (Jere Imparatulului austriac Fri-
derich.
Comitatele nobililor ajunseserd pe altfel deja
sub Andrei la o autonomie destul de Insemnata. S'a
gäsit adica un document care atesta ca la 1232
Andrei da nobilimei mici de prin jurul Zalei dreptul
ca ea insd§i, prin ale§ii sei, sa faca judecati.
Deoarece pela noi scriu nobilii din cauza pä-
catelor, s'au intâmplat multe räutäti, pagube i nesocotinte,
sävârsite de oameni rdi, iar potentatii au apäsat pe multi
pe nedrept, cari apoi din cauza marei indepärtdri a judelui
alte piedeci n'au gäsit dreptate, am rugat cu aplecatá su-
punere pe rege, sä ne permita sa judecdm i sA servim drep-
tate celor apdsati i celorce sufer dureri nesfârsite. Stäpânul
nostru, regele a ascultat gratios rugarea noastrd i cu multd
bundvointd ne-a dat ceeace am cerut").
E probabil cà dreptul acesta regele l'a acordat
§i nobilimei din alte comitate §i numai interventia
magnatilor, apoi schimbarea de tron §i tendentele
autocrate ale lui Béla IV (la Inceputul domniei) §i
mai ales invazia tatarilor a impedicat desvoltarea In
acest sens a comitatelor chiar sub Andrei II.
Bine Inteles ca nemultumirile i-a facut rei pe
magnati chiar §i and a fost vorba de primejdia ce
ameninta patria.
Când ungurii au aflat stirea despre venirea tatarilor
zice protopopul dela Spalato credeau cd totul e vis,

Fejér, Codex dipl I11/11. 315.

www.digibuc.ro
 185

glumd, pentruca prea se incredeau in puterea tdrii. Pacea in-

delungatA i-a stricat si i-a desobisnuit dela mânuirea arme-
lor, nu-si aflau plAcerea cleat in abusuri i plAceri si lene-
via îi fAcuse asa zicând 1ai. Pentrucd soh') bogat i fertil
al Ungariei oferea fiilor sdi chip de a se pune pe traiu fArd.
mdsurd. Tinerimea nici nu avea altd grije, decât sd-si impo-
dobeascd pArul, sd-si cultive pielea ; nici hainele nu-i erau
bArbdtesti, ci mueresti. Le pldcea sA-si petreacd viata in-
treagd in poenile pddurilor cu soare, in câmp frumos, in so-
cietatea sotiilor lor. Se ospdtau ziva intreagd i nainte de
noud ore nici nu se sculA nimeni".

lar Guilaume de Naugis constatá cá in ajunul

invaziunei tatarilor, ungurii träiau in mare discordie:
regele, voevozii, prelatii §i poporul erau in continue
neintelegeri). Cu astfel de popor el-A natural ca ta-
tarii sä ispräveascd iute §i e de inchipuit cà dupa
aceea câtä muncd a trebuit sá desvolte regele.
Se addoga apoi acestor rele ura i invidia nu-
trità fata de cumanii protejati de rege. Pe Kuthen,
voevodul acestora, If omoard pe cánd tatarii erau
dejà in tara, determinând astfel hordele destul de
barbare Inca ale cumanilor sa se ridice §i ele im-
potriva locuitorilor tärii.
Numai dându-ne seamä de toate acestea, inte-
legem strâmtoarea In care s'a putut aflä regele, pe
care dupä invazie unii din magnati Il ignorau2), bei-
tând pând i monedei iar capitlul de Veszprém inde-
pline§te scaunul vacant episcopesc färd a mai con-
sultà de rege3), ajuns in a§a särkie, in cât impru-
') Vie de St. Louis, 343.
2) Cazul lui Folkus, fiul lui Simon.
9 Epistola papei Inocentie IV. 28 Febr, 1245. Theiner,
Vetera mon. L 193.

www.digibuc.ro
186

mutd ¡And i sume mici (30 märci dela rusul Ma-

ladik, cärui i-a zdlogit i apoi cedat comuna Tarnácz
c. Turocz)1), iar pentruca sà scape de säräcia mare,
recurge iar la ovrei, and, la 1251, decret care le
usureazd mult soartea i pentru care, desigur, ei au
plätit sume mari s'au fäcut regelui servicii i usu-
räri financiare insemnafe.
Le asigurd intai de toate libertatea personald
viata. Dacd un crestin bate vreun evreu, pläteste 4
marci amendd, regelui ; dacà nu poate pläti, i-se
croieste pedeapsä. Pentru ränirea unui evreu, pläteste
aCestuia 12 märci despägubire i cheltuiala cdutärii
medicale, precum i amenda regald, regelui. Dacd
omoard pe evreu, îi ia osanda obicinuitä i îi perde
averea (care se confisca In folosul regelm). Dacd nu
se poate afld cine e ucigasul, ci erà bänuiald asu-
pra cuiva, acesta era dator sd se supund duelului.
Violul asupra unei evreice se pedepsea cu täierea
manei.
Libertatea confesionald de asemeni erd garan-
tatd. Märturie pe sfanta evanghelie nu puteau fi o-
bligati a face de cat numai in cauze grave si In
prezenta regelui. Cine asvarle cu pietri in sinago-
gile i colile lor, i peste tot, îi bate joc de legea
lor, se amendeazd cu 11/2 marcd. Nu e permis a
li se !Lià varnd dacd, potrivit ritului lor, duc cadavrul
unui mort in alt oras ori altd provincie ; cine, cu
toate acestea, i-ar vämul, se pedepseste ca i and
ar fi jefuit cadavrul. In zile de särbätori n'are ni-
meni dreptul a-i sill sä dea obiectul zdlogit. Cinn

1) Fejér, op c. IV III, 59.

www.digibuc.ro
 187

ia cu forta obiectul zdlogit §i peste tot, face zarvä In

casa ovreiului, va fi tratat drept criminal iMpotriva
cdmdr4iei regale.
Privilegii deosebite li-se asigurd in ce prive§te
justitia. Jude le ora§ului n'are drept sa se amestece
in cearta §i neintelegerile dintre ovrei, ci drept de
judecatd asupra lor are numai regele ori primul ca-
metier, in cazuri de viatd §i moarte numai regele.
In proces pentru bani judecd judele ovreu, cdruia
plätesc 12 dinari, dar' nurnai când ei pretind verdict.
In privinta proprietdtii, sunt pu§i in categoria
strdinilor din Bula de aur. Nu li-se dd drept de pro-
prietate asupra pdmântului (mo§ie), ci numai dreptul
de usufruct pAnd ce proprietarul, care a imprumutat
dela ei, se achitä de suma imprumutatd ori vine alt
cre§tin §i rescumpärd mo§ia.
Cu atât mai largi drepturi li-se asigurd insä in
comerciu.
Pot face comerciu in tara intreagd, nimeni nu-i
poate opri sà umble prin Ord, la târguri, nici sd-i
supund la taxe (vamd) mai mari decât ceilalti lo-
cuitori ai comunelor. In daraverile lor comerciale a-
jungând la proces, mdrturia cre§tinului (in contra
ovreiului) numai a§a e primitä, dacd se potrive§te cu
a ovreiului, esceptie se face când starea lucrurilor
este evidentä. In cazuri de jurdmânt, ovreiului i-se
dd prioritate (când are §i martori).
In comparatie cu cre§tinii, se mai bucurd de
un privilegiu : regele nici odatd nu poate descinde
la ovrei. Pe banii d'atunci s'a bátut apoi §i inscrip-
tie ovreiascd.

www.digibuc.ro
188

Insu§i papa dela Roma a fost silit sd cedeze

in privinta asta, §i la 1262 se multume§te sd pre-
tindd ca pe lângd oficiantii de dare ovrei §i moha-
medani regele sa aplice §i cre§tini. Cât despre spi-
ritul public din tara, reforma asta cu atâtea favoruri
pentru ovrei a fAcut o stranie impresie, a§a cd unele
autoritäti nici n'au dat crezämânt cd existä astfel
de legi, ci regele a fost silit sd reediteze, in mai
multe exemplare (la 1256) decretul de mai nainte1),
mdcar a §i atunci se pusese in vederea tuturor pri-
marilor ora§elor perderea oficiului dacd nu vor res-
pectà legea.
Au §i ajuns atunci ovreii nu numai in mari
slujbe la curte, chiar mari vistiernici, ci sd stdpâ-
neascd mari intinderi de pdmânt Comornul intreg
ajunsese in mâniie ovreiului Henel §i a fiului sdu.
Ei erau socotiti iobagi regali §i coroana s'a §i expus
in apdrarea lor.
*
Pela sfär§itul domniei lui Béla situatia se mai
complicd §i prin alt fapt : fiul säu Stefan l§i face
partidd, aspird la coroanä2), nu mai are räbdare sd
a§tepte moartea tatälui sdu. Nobilii au avut atâta
minte, in cât situatia asta s'o foloseascd strâmtorând
pe rege, storcând fdgAdueli dela mo§tenitorul (§i pre-
tendentul) tronului §i cdutând sd se asigure de tot
mai multe drepturi §i privilegii. Silesc astfel pe rege
sä dea, la 1267, o noud diploma, in care nobilimei
i-se garanteazd noui drepturi3).
1) Endlicher, op c. 475.
2) La 1245 l'au §i Incoronat.
3) Toti nobilii Ungariei, cdrora li se zice servitori re-
gal i, venind Inaintea noastrd aplecati, cu supunere ne- au ru-

www.digibuc.ro
 180

Se iau anume garan[ii, atât pentru aristocra[ii

superiori, cari intdia oard In aceastä diplomd sunt
amintiti ca ordin, castd separatd (baroni), cât §i
pentru nobilimea micd §i mijlocie.
Astfel nobilul nu poate fi arestat fail a fi fost
Intâiu judecat In toatd regula ; cu atât mai putin
poate fi arestat In urma bAnuielilor numai. Averea
i-se garanteazd de asemeni impotriva a orice Mal-
care. *1 panä ce Bula de aur cdutd sd Ingrd-
deascd mica nobilime Impotriva potentatilor (a mag-
natilor), legea de acum prevede cd orice judecatd
are sd se aducd »la tribunal, In prezenta baronilor,
fail urd §i fail pdrtinire". [p. 3].
Ca mersul justitiei sd fie garantat, §i astfel §i
siguranta personald §i averea, punctul 8 prevede ca
in ziva de 20 August unul dintre regi (mo§tenitorul
fusese §i el incoronat §i stdpânea partea de rdsdrit
a [Atli) trebue sd fie negre§it In Alba-Regala, unde
adunându-se in jurul sdu 2-3 nobili din fiecare
comitat, se face cercetare asupra cazurilor de pd-
gubire §i orice §tirbire §i se aduce senten[d.
Parlamentarismul ia deci o formd mai consis-
tentd.
Se desflinteazd apoi mdsurile luate de Béla cu
primirea In audien[d a nobililor §i rezolvarea, In
gat : sd-i mentinem In libertatile prirnite dela Stul Stefan.
CA si ei se vor simtl datori a ne sluji pe noi si coroana cu atât
mai credincios si mai din adins, cu cat le vom ddrul liber-
tali mat pretioase. Judecand cd cererile si implordrile lor
sunt adevärate si drepte, cu sfatul si aprobarea baronilor nostri,
am aflat cd acelea se pot indeplini, asteptând cd suprave-
ghierea treazd a lor sa fie spre binele tdrii", asa sund In-
troducerea acestei legi, cea dintdiu al cdrui original se aflä
In arhiva statului. (Editatä : Kovachich. Vestigia, 134).

www.digibuc.ro
190

scris a chestiilor mai märunte. Art. 10 din aceastä

lege dispune : Afacerile nobililor sa fie rezolvate
färd petitionare". Art. 4 garanteazd libertatea nobi-
lilor de a trece, ca sudifi, dela un rege la altul.
Nu mai putinä garantie s'a luat pentru cele
materiale.
Art. 1scuteste pe nobili de dare : nici regele,
nici vreun functionar regal nu poate pretinde veri
o dare ori alte sarcini (de pildd cele Impreunate cu
poposirea regelui la vre-un nobil)
Art. 5 ordonä a se redà nobililor toate averile
ocupate de locuitorii oraselor [regale ori de curtenii
regali]. Se institue In comitat o cornisie (doi baroni)
care decide In afacerile de revendiceiri, drept pe care
nainte il esercita singur regele, dupa cum se ho-
täreste Insa In acelasi timp [art. 3] : Pdmânturile
cetätilor si ale curtenilor, pe cari le detinem noi
ori reginele, sä fie Inapoiate cetätilor si curtenilor,
si acestia sä nu fie ImpArtäsiti de privilegiile strdi-
nilor liberi".
Se lärgeste dreptul de mostenire : asupra averii
rämase dela cei decedati färd a läsà mostenitori, re-
gele nu mai dispune ca panä acum, ci se decide
asupra lor numai dupäce au fost convocate toate
rudeniile si vita. Desbaterile se petrec In fata ba-
ronilor §i tot numai fiind ei prezenti se decide (art.
6). Averea cumpäratä nobilii o pot läsà cui vreau
(art. 9), precum tot In virtutea acestui articol ave-
rea nobililor cazuti In luptä si fdrä mostenitori di-.
recti, fie cä acea avere e mostenitä, cumparatà ori
primità ca dar, se dd rudeniilor.

www.digibuc.ro
 191

Art. 7 scuteste pe nobili de Indatorirea sá ur-

meze pe rege, pe fu sdi ori pe alfii In campania
purtatd peste frontierd. De unde rezultd cä pe acea
vreme purta rdzboiu nu numai regele, ci i fii
ba chiar si unit dignitari ai fdrii.
Dupd cum vedem, in mai putin de jumdtate
secol, pornirile oligarhilor iau o formd Iegalä. Ba-
ronatele sunt Inscrise In lege si atât In ce priveste
libertatea personald, cat i procesele de revendicári
a mosiilor si a mostenirilor, regele nu mai dispune
singur, ci totul se decide In prezenta i (desigur) cu
invoirea baronilor. Regii chiar cei mai distinsi,
cum a fost Béla IV din casa arpadiand ajung la
discretia aristocratiei. lar In ce hal a ajuns astfel
tam, vor ilustrà Intâmplärile de mai la vale, din
cari se poate apoi face si tabloul vietii poporului
de rand.
Monarhia are trei stdpâni : pe bdtrânul rege,
care domneste peste o parte din nordul tdrii (sio-
vdcimea) i peste intreagd parte de peste Dunäre
(germani, slovaci, cehi i unguri) ; Stefan fiul sdu
mai mare, stdpáneste dela Dundre pand In Carpati
(unguri, cumani, români, germani), iar fiul sdu mai
mic, Béla, e print peste Slavonia. Acesta din urmà
si in virtutea tineretii sale si pentrucd nu era ab-
solut stäpan, ci tara sa, In virtutea dreptului public,
avea multe legdturi cu patria-mamd, nu-i fäcea re-
gelui Béla IV greutäti. Stefan Insd, domn peste gro-
sul ungurilnei i peste cumanii cei neastâmpdrati,
(s'a mai i inrudit cu acestia, luând In cdsdtorie
fata unui voevod cuman), ducea formal rdzboiu Im-
potriva tatdlui sdu. Pentru a Impdca cele cloud curti

www.digibuc.ro
1.0

regale, s'a recurs la mijlocirea episcopului jános al

Bosniei. Regele mai tinär fägädueste solemn cä va
fi linìtit, pacinic si se multumeste cu ceeace a pri-
mit deja dela pärintele sdu i niciodatà nu va pre-
tinde mai multe. Ba Ina* va sArl In ajutorul ta-
tälui säu dacA acesta va fi atacat fie din afard, fie
dinläuntru. Indeosebi interzice ca baronii sdi ori
cumanii sd atace pe tatäl-rege.1) Se inteleg asupra
prdzilor din luptele (interne) precedente i despdgu-
biritor, asupra Impärtirii in viitor a venitelor dupA
sare, asupra amnestiei si sigurantei personale a ba-
ronilor nobililor implicati In räscoale i räzboaie,
i
se asigurä Intregitatea teritorului celor doud regate.
Si la aducerea acestei diplome (in Pojon), se inte-
lege, biserica a cäutat sà profite si ea : ei i-se in-
credinteazd rolul de a judecd In conflictele ce s'ar
ivi intre cei doui regi. Regele mai tinär tine sä
obtinä doar favorul ca sä nu poatd fi escomunicat
(de cei doui arhiepiscopi) fArä un anume ordin dela
papa si nainte de a fi fost prealabil admoniat.2)
Chiar clauzula asta doveded, cA tinerul rege el in-
susi nu creded In durabilitatea promisiunilor sale.
De fapt, la un an dupA diploma de mai sus, a tre-
buit (3 Maiu 1263) sA se lege un nou contract in-
trei cei doui regi.3) Nimic mai bine decât cuprin-
sul acestei diplome nu aratá desträbälarea care
domed In cele douA regate. Se zice adecä, intre
altele : Vrem, ca de aci Incolo nici unul dintre noi
1) Fejér, op c. V I. 104.
2) Knauz, op c. 1. 476.
3) Diploma dela claustrul Szokoly, in cmt. Szabolcs
Idem, 485.

www.digibuc.ro
 193

fregii] sä nu fim indatorati a trimite carne afumatä,

vase ori alte daruri baronilor ori comunelor libere
de sub cealaltd jurisdictie. Vrem sd Inceteze scriso-
rile de amenintare, jafurile baronitor .Fi nobililor *i.
poposirea lor cu sila in casele nobililor. Dacä de
pe teritorul iubitului nostru tatä, ori de pe al nostru
pe al tatälui nostru ar trece hofi ,Fi jefuitori publici,
si aceasta nu s'ar aduce la cuno§tintd In scris, a-
cqria trebue pedepsiti dupä lege". Ceeace a§a se
vede insä, nu s'a respectat din partea lui Stefan, ci
peste un an, and tatäl säu ia la goanä pe hotul
(magnat) Ponith, nimice§te hotäririle regelui bäträn
i fägddue§te tälharului cd-i va Inapoià toate rno§iile,
indatä ce va ajunge pe tron. Ba peste un an por-
ne§te cu räzboiu impotriva bätrânului rege. Lupta
intre ei s'a dat la Izsaszeg §i cum Stefan a dovedit
un eroism deosebit, l'a §i invins pe Béla IV. in
urma interventiei arhiepiscopului de Strigoniu (Filip)
se face pace intre cei doui regi. latä in ce conch-.
tiuni : Regele Béla nu are drept sä strângd dare (in
bani ori in naturä) pe teritorul regelui Stefan, nici
sä punä asupra suditilor acestuia tacse sub titlu de
rescumpärdri (a robotei) ori pentru zidirea de cetäti,
nici va poposi. la iobagii acestuia, ci dacd trece pe
teritorul lui Stefan, el §i intreaga lui suitä pläte§te
pentru tot ce consuma, lar daca vre-un baron po-
pose§te cu sila, va pläti indoit ce a consumat §i
paguba cauzatä.
S'a Mcut o mare reformd in ce prive§te justifia.
De-aici incolo vor fi trei zile de judedti : primävara
In mijlocul postului mare, apoi la 8 Septembrie §i
6 Decembrie, in loc de 20 August, cum erà pâtiä
13

www.digibuc.ro
194

acum. In procesele perdute, s'a fäcut invoiala ca

fiecare rege numni in piezenta unui baron supus
celuilalt rege poate judeca asupra iobagului celui-
lalt rege. Impricinatii trebuiau sä
se prezinte
In persoana. Pentru a se simplified lucrurile, s'a
abandonat vechiul obicei ca satul ori orasul intreg
sa fie citat la juclecata (superioara) regeasca, ci nu-
mai impricinatii, juzii i marii proprietari.
Hotarele regatelor au remas neatinse, regele
chiar regina (mama) fagaduesc a nu primi sub scu-
tul lor pe curnanii, nobilii ori baronii supusi tineru-
lui rege. Acestuia i-se ingdduie insä a primi pe
teritorul intins si pustiit de tatari poporul ae rdnd
care ar aved de gad sd se aseze acolo. Rolul de
a veghià ca legea aceasta (facutä in Martie 1265 si
Intdritä de papa Clenzentie IV in lunie 1266) sa fie
executata, i-s'a conferit arhiepiscopului dela Strigo-
niu pentru mai mare gravitate sunt pusi ca ga-
ranti i cel mai tiner fiu al regelui Bela, printul
Slavoniei, bätrana regina, fiied-sa Ana, Béla, fiul a-
cesteia, regele Otto, printul Boleslav dc Cracovia
printul Boleslav de Gueida i Lyuznik, fiul printu-
lui Cazimir, rudenii ale familiei regale»)
De fapt, d'aci incolo cei doui regi au trait In
pace. Pentru tara epoca aceasta insa a fost cum nu
se poate mai trista regele care poate fi numit al
douilea intemeietor, gratie purtarii fiului sau si a
lacomiei rnagnatilor, subscrie diplome de consfintire
a anarhiei interne, doui regi in aceca0 lard, i u-
milire a insasi institutiunei regale.

1' Wenzel, op c. III, 128.

www.digibuc.ro
 195

Vránd, nevi-And scrie Acsády regele s'a impa-

cat cu noul spirit public si in activatatea sa a luat drept
model feudalizmul ajuns la putere de mult in Europa apu-
seanä, feudalizm care incercase a stäpâni si in Ungaria, dar
ca institutiune nu se desvoltase incA in Bula de aur. Rand
ce diplomele mai vechi au accentuat adesea, cä firea pe top
oamenii i-a fault d'opotrivä i numai legile mirene au des-
poiat unele päturi sociale de libertatea lor, Bé la IV, ori catá
nobild solicitudine aveä pentru massele de muncitori, a tre-
buit ca papa sä-1 facä atent in ce priveste respectarea drep-
tätii. (1264). Notiunea de unitate a poporului a inceput sA
peardà si ea in urma devalvärii put,rii regale, factorii con-
ducatori ai societätii, indeosebi preotii cari invdtau in strdi-
nätate, atunci singurii depozitari ai culturii, au ajuns cu de-
sevarsire sub stäpânirea felului de gändire a lumei feudale.
Când dar' comitatul regal a trebuit sd fie inlocuit cu altul,
desvoltarea feudalizmului, pornitä de mult, a primit o inche-
iare depliná i legald".1)
Andrassy zice Insä, ca desi nobilimea mijlocie
a fost apasata de Inalta aristocratie, de oligarhia a-
junsä stäpand pe situatie, ea si-a pastrat constiinta
n'a abdicat de nici un drept al sau. Dar tot
acest bärbat de stat maghiar recunoaste, ea' desi
Bula de aur dispuneà ca regele sA aduca hotarari
In urma rugarii tuturor nobililor, el face deosebire
Intre nobilii cari solicitau Cate ceva i Mire baronii,
cu sfatul i aprobarea carora ia dispozitiuni.2)
Aici au ajuns lucrunle sub domnia celui mai
distins rege din casa arpadiana. Sub ceilalti situatia
s'a Inrautatit Inca.
Stefan V, ori cat de viteaz i Indräznet era de
ajunge si el la discretia oligarhiei, mai ales
1) Op c. pag. 94.
2) Op c. I, 163.
13*

www.digibuc.ro
196

in urma intrigilor surorei sale Ana (nora regelui

Boemiei), care atrage in parte-i pe puternicul ban
Henrich de Nérnetujvár. Zile amare i-a fäcut apoi
sotia sa, cumana Elisabeta, o desfrânatä i temerarl.
Pe când regele purtà räzbciu la sud, ea insotitä cu
banul croat loachim rapeste pe mostenitorul de tron
Ladislau, pe care tatal säu nici nu-I poate eliberd.
din cetatea Kaproncza.
Sub Stefan V ajung intre nobili servitorii
celce friged la h-igare, din curtea arhiepiscopului de-
Strigon iu .1)
El inobiliteazd pe fii lui Gosztonyi Mikkis
neamurile acestora, cari nainte erau spioni, dql
li-s'ar fi cuvenit rangul de iobagi de cetate".2)
Regina Elisabeta, sotia lui Stefan V face nobili
pe bucatarul säu Guna i fratii acestuia.
Stefan moare tiner (de 33 ani) iar sub regele
Ladislau, copil de 10 ani, ajunge stäpân peste tara
oligarhul Csák Máté, educator al regelui, barbat vi-
teaz, dar care calitatea aceasta a folosit-o numai
pentru sporirea averilor sale. Pe rege l'a inva4.,at
numai sä câldreascd i sA vâneze. Pasiunile acestea
regele le-a si pratit scump : a dat odata pentru un
cal 200 marci (suma fabuloasà" pe acea vreme), iar
altadatd a dat un sat intreg pentru un cal.3) Mai
scump le plated insd tam, mai ales dupd-ce acestor
cloud pasiuni li-s'a mai adaogat s'o a treia, cea mai
costisitoare i ruindtoare : femeile. Dela varsta de
16 ani incolo, când domneste färä sà aibd lânga
1) Fejér, op c. V I. 227.
2) Fejér, op c. V II, 525.
3) Fejér, op c. V III, 76.

www.digibuc.ro
 197

sine epitrop, petrece tot in corturile cumanilor pd-

gâni, In societatea celor mai frumoase femei, du-
and o Inspdimântätoare viatä de orgii. A trebuit sd
intervind papa, pentru a-1 face sd se ocupe si cu
daraverile tärii. Sufere umilirea sa primeascd dele-
gatul papal, un fel de controlor al regelui, rabdä
ca papa sd numeascd episcopi alte persoane decât
cei recomandati si doriti de rege.) Pe un moment
credeau cd s'a indreptat. A convocat chiar dieta tdrii..
Dar curând s'a schimbat iaräsi inspre rdu. Repre-
zentantul papei voià sd-1 despartA adicd de cumani
si sd-1 determine a porni actiunea de increstinare a
acestora, ceeace regele, fermecat de cumane, n'a
voit, ci ajunge astfel in conflict cu legatusul papal.
De dragul unei amante cumane pArdseste resedinta
regard si pe sotia sa si se duce dincolo de Tisa,
petrece viata in corturi, intovärdsit de cumani. A-
resteazd in urmä pe Filip, reprezentantul papei si-1
dä pe mâna cumanilor, cari voiau sA-1 omoare.
Abea atunci se naste o reactie in tard, intre
magnati. Conjuratia, al cdrei suflet erà Finta prinde
pc rege si-1 dä in paza voevodului ardelean Lorant,
care-1 tine câteva luni inchis in cetate, aducându-i
acolo si nevasta, doar se vor impdcA astfel si vor
aved copil. N'a scdpat de acolo deck dupd ce a
jurat cd va trdi viatä morald, cu regina, si va stArpi
pe cumanii pAgAni. I-a si bAtut pe acestia, la H.
Mezövásárhely, dar curând, la 1281, inr se dä stri-
cäciunei. Primeste, drept dar, trei fete de ale ha-
nului tätäresc, cu cari duce o viatä desträbälatd (si
Knauz, op c. II, 112.

www.digibuc.ro
198

erà numai de 18 ani). Ajunge sd-I dispretuiascd_

tara Intreagd, dupd cum Isi Wed si el joc de insti-
Palatin pune pe tin pdgan, Mirzse1)..
tutiuhile tdrii.
La 1289 incearcd sa molcomeascd spiritele. Con-
voacd parlament la Fövény, lângd Alba-Regald. Dar
putin mai poate Indreptd, ci In tard bântue un rdz-
boiu civil infricosat Intro cele cloud tabere : magna-
tii pe d'oparte, iar de altd parte oamenii regelui.
Regele erà foarte supdrat pe magnatii tdrii si pe
episcopi si nu si-a mai bátut capul cu afacerile pu-
blice. Nu tined zile de judeati, nu indreptà tur-
burdrile. Asa se zice cd 11 stdpâned dragostea unei
femei cumane, incât si-a uitat de sine si de jurd-
mânt. Bárbatul acestei femei, gdsindu-1 In pat, l'a
omorât".2)
Sub astfel de rege el-A firesc ca aristocratia s'a
degenereze. Csáky-i si contii Németujvári ajung la
o putere, care nu e pentru supusi. Unitatea statii-
lui e In primejdie. Hotiile si jafurile mai marilor,
precum si rázboaiele scireicesc poporul §i statul si
fac imposibil ori-ce progresare. Comitatele dela
frontierd ajung sub stdpânirea singuraticilor po-
tentati.3)
Cel dintâi, care le recunoaste comitatelor orga-
nizarea militard si trateazet cu ele ca §i cu o auto-
ritate, a fost Ladislau Cumanul, In diplome ce le
adreseazd la 1290, cerându-le sd vind sub steagul
sal, Intr'un rând nobilii si alti luptdtori" din Sät-
mar si Sabolci, altddatd si cei din Bereg.
1) Mon. Strig. II, 228.
2) Reirnchronik.
3) Andrássy, op citat, I, 163.

www.digibuc.ro
 199

Nobilii din comitate s'au solidarizat cu atat mai

ales, cu cat Indeosebi sub Ladislau Cumanul
adesea trebuiau sa poarte luptä chiar In contra i§-
panilor rege§ti. Garantia le erau armele §i cetatile !
I§panul Ponit, de pilda, a tras jos de pe cai pe
Ondi Gergely, pe fiul §i Ina o rudenie a lor, §i
le-au scos limba, lucru In contra cdruia nobilii din
comitat se prang la regele, In 1268.1)
Ladislau Cumanul acordä i§panului lstván Rat-
hold dela Trencsén dreptul ca el singur sA judece
asupra supu§ilor säi, In toate afacerile.) Acela§i
drept II acordä episcopiei dela Veszprém dandu-i
mo§ia dela Zerenthe din Zala, pentru 15 marci aur
§i braul regal cu petri scumpe In valoare de 500
marci".3) lar scutind de plätirea darii de nevästuice
§i de darea de consum ce locuitorii de pe mo§iile
lui István, fiul lui Mihaly, plateau banului Slavoniei,
Ii obliga ca darea aceea s'o pläteasca noului stäpan
cum i-o placeä acestuia".4)
Ladislau Cumanul acordä nobleta lui Hemo,
fiul lui Marton, din satul Németi, care IngrijeA o-
garii regali.
Cat despre cei ce ajungeau dignitari la curte,
o diploma. dela 1278 arata ce plata buna aveau :
judele curtii aveä anual leafä de 1000 marci (24000
floreni). Nu e de mirare dacA astfel acest dignitar
la 1304 ajunge sä aibä 30 cetäti §i m4i In 12
comitate §i sa duca In räzboiu, pe cheituiala sa,
8000 soldati contra cehilor.
l) Kubinyi F. Arpadok okl. I, 58.
2) Fejér, Codex, V II, 53.
3) Idem, IV III, 118.
4) Idem, V II, 277.

www.digibuc.ro
200

La 1278 regele convoacä la sfat In Oradia, ur-

mätoarele §epte comitate : Bihor, Solnoc, Crasna,
Sätmar, Sabolci, Bichi§ §i Tärand.
,.In privinte economice scrie Acsády doui po-
tentati de acestia meritd sd fie amintiti. Csák Máté dela
Trencsén, stapânitorul pArtilor dincoace de Dundre, si La-
dislau, voevodul Ardealului, cari tineau curte ca niste ade-
virati regi si pe teritorul lor esercitau drepturi regale, dând
autoritate poruncilor faptul cd aveau la dispozitie armed pu-
ternicA...C.ák Máté treceA cu grAmada populatia de pe
mosiile invecinate, indeosebi de pe mosiile arhiepiscopatului
de Strigoniu si le colonizA pe =Ole sale, zise lehote.1)...
Csák Máté in lehotele sale a Introdus urbarializmul domi-
nant la cehi, dupe, modelal acesta strclin a croit sarcinile in
bani si robot) si cA acestea au fost mai ware decât cele
ce erau in genere la noi, se vede din faptul, ed. Csák Máté
erà popular intre lucrAtori, ceeace a rnArit puterea lui, care
nici n'a putut fi infrântd decAt dupd lupte indelunaate si
sAngeroase.2)
latä ce stäri de lucruri erau sub Ladislau Cu-
manul, penultirnul rege din casa arpadianä. Nu e
deci mirare, dacä Indatä dupä moartea lui, sub An-
drei III 3] se naste o reactie atât de puternicä Intre
massa mare a nobilimei de ränd, Incât la 1291 ea
se scoalà, determind convocarea unei diete care de-
creteazd legi menite a da o mare loviturà inaltei
aristocratii.

1) In limba slovacä si cehd cuvântul lehota e sinonim

cu vorba polond si ruteand volya si ambele InsemneazA cA
numitele comune, in ce priveste urbarialele, se bucurd de mai
multe favoruri, asigurate cu prilejul colonizArilor, ca alte sate.
2) Op c. 114.
3) Numit si Venetianu, pentrucd erà crescut la Venetia.
Trdise acolo ca exilat, asa zicând, cAci Béla IV nu voise a-1
recunoaste ca frate.

www.digibuc.ro
 201

De mult, mica nobilime recunoscuse interesul

mare ce are de a intäri pe rege, singurul scut Im-
potriva apucAturilor si färädelegilor oligarhilor.
S'a reinoit deci chemarea la räspundere a no-
bilimei înalte.
Articolul 25 al legii dela 1291 gläsueste a-
nume :
Odatä pe an toti baronii si nobilii sunt datori a ven1
la Alba-regalä, la parlament, pentru afaceri de ale PHI. A-
colo se va cercPtà, cum s'au purtat baronii in comitatele lor;
curn au sustinut drepturile tArii. IncA in ziva aceea isi iau
acolo resplata, dupA meritut lor, ori pedeapsa, dupA pAcatele
sAvArsite, conform sententei noastre si sfetnicilor nostri.....

Din parte-i regele se leagd sä nu mai däru-

iascä pe vecie nici vre-unui nobil, nici vre-unui
prelat, vre-un comitat (2), dupà cum nu va da co-
mitat, cetate ori vre-o demnitate celor ce nu sunt
nobili, ori cä sunt straini ori pägâni, nici va luà In
consiliul regal astfel de persoane. Sunt d'asemeni
esclusi dela astfel de privilegii ori favoruri cei cari
inteun fel ori altul au pricinuit tdrii vre-o scd-
dere (3).
Regele este apoi îndatorat sa veghieze ca nu
cumva baronii sä dee In arendd (pentru bani) dem-
nitätile lor, nici sä aibd locotiitori nenobili [4]. Se
desfiinteazd apoi dreptul proprietarilor de a strânge
taxä pentru târguri si piete säptämânale ori vamä
(8). Chiar unde au acest drept din vremuri inde-
pärtate, nu-1 pot esercità decdt asupra negustorilor
sträini (18). Impotriva oligarhilor s'a luat apoi ma-
sura sä fie obligati a därimä turnurile (si orice in-

www.digibuc.ro
202

tärituri) din preajrna bisericilor ori de pe aiurea [191,.

Intdrituri cari mai adesea addposteau persoane cari
amenirqau i periclitau siguranta publicd.
Stdpâni pe situatie nu erau nobilii de rând nici
acum, ci o multime de alte dispozitiuni ale legii
dovedesc eà baronii, i peste tot, inalta aristocra-
time aved destuld trecere in afacerile
Intâi de toate ei determind ca regele sä res-
pecte toate libertätile ce antecesorii sdi au acordat
nobilimei [1]. Se Inscrie In lege, cd proprietar
dignitar nt! poate fi de cât nobilul. Palatin, vistier-
nic i vicecancelar se va numi dupd cum hotäreste
consiliul nobililor [3]. Färd act de dovadd dela ca-
pitlu ori vre-o mändstire nici judele de curte nici
ispanul (numiti de rege) n'au voie sä citeze la
ori sä facd lege asupra nobililor, ci ori ce jude-
catd se va aduce fiind de fata patru nobili [5], o
dispozitie care a ridicat mult vaza Inaltei aristocra-
timi, cdci de sine Inteles, cei patru asistenti (asesori)
la aducerea hotärârilor i osândelor erau ori din si-
nul Inaltei nobilirni ori alti nobili favoriti ai baro-
nilor.
Nu mai putin a câstigat inalta nobilime prin
alt articol al legii susamintite. Articolul 9 prevede
anurne, cà juriul menit a decide care averi (däruite
pe nedrept i färd cale) sd fie restituite regelui (al-
cdrui predecesor le-a ddruit ascultând de rele sfa-
turi") se compune nu numai din membri numiti de
rege, ci sfatul nobililor deleagd si el reprezen-
tanti.
Iatd dar dispozitiuni cari scurteazd simtilor pre--
rogativele regale si sporesc puterea nobililor.

www.digibuc.ro
 2CI.

$i mai important, din acest punct de vedere,

articolul 14, care in chestie de judecAti acordd comi-
tatului nobililor nu numai drept de control, ci drep-
tul de veto. Prevede anume, cä in drumul säit prin
tarä pentru a face judecati, palatinul sä fie insotit
de logofdtul dreptatii §i patru juzi delegati, cari In
caz când palatinul ar vroi sä aducä judecatá strâmbk
sd-I impedice.
Nobilimea se ingräde§te In felul acesta fata de-
rege. Ea merge insä mai departe , ia mäsuri §i in
contra omnipotentei i§paniIor, cdror art. 31 nu le di
drept sä judece asupra nobililor §i sa§ilor frunta§i,_
decât in cazuri de furt, jaf §i in chestii de bani §i
dijmä. Dar i sententele aduse in aceste cazuri le
pot apelà la rege.
Tot a§a, prelatii §i-au asigurat §i ei privilegiile._
Art. 15 deferd ori-ce afacere §i proces a fetelor bi-
serice§ti singur regelui, iar nu judecatorilor mireni..
In schimb, nici juzii arhiepiscope§ti nu pot sä ju-
dece in afacerile nobililor §i supgilor acestora.
Pentru a se garantà valoarea judecdtii aduser
in ori-ce afaceri, art. 28 interzice ca regele sä dee
ocrotire celui fugit din naintea osândei, precum li-se
interzice aceasta §i baronilor.
De§i regelui i-se läsau venitele din schimbul ba-
nilor, acest schimb nu se mai face de zarafii curtii
(izmaeliti §i ovrei), ci banii vechi se primesc §i se-
schimbd cu cei noi de ipan asistat, In fiecare co-
mitat, de patru oameni (nobili) de incredere.
Se ingrädesc apoi bine nobilii indeosebi iii
ceeace privete averea.

www.digibuc.ro
204

Dacd un nobil ori sas fruntas moare färd mostsnitor,

regele nu-i permis sä cuprindd nici mosia mostenitA, nici pe
cea cAstigatä ori cumparatä, ci testatorul poate läsä mosia
-fie rudeniilor, fie sotiei, fie bisericei, fiind Inca in viatä ori
prin testament". (26).
In felul acesta Coroanei ii scapd o multime de
averi, pe cari avându-le nainte fie cd-si märea sur-
sele de venit, fie cd Indatorà p'o multime de ade-
renti crendiciosi cärora le ddruià.
Pentru a pune capät abuzurilor ce se fäceau
asa se vede destul de des, art. 29 dispuneä
nimicirea diplomelor de vânzare despre cari s'ar
dovedi cd au fost fäcute In urma infricdrilor.
lar pentru-ca averea sa poatd fi pdstratd de a-
ceeasi vita, art. 30 dispune :
Nu poate intrà in mostenirea unui nobil ori sas frun-
tas persoane care nu apartin acelei vite de neam, nici pe
calea restituirei zestrei, nici prin cedarea pAtrimei ce i-se cu-
vine fetei. Ci in acest caz mostenitorii ori rudeniile cele
mai apropiate sä rescumpere proprietatea, potrivit pretuirii
.drepte din tarA."
Art. 33 dd acest drept si rudeniilor celui ce-si
pierde averea pentru pdcate ori crime sävârsite.
Li-se garanteazd apoi nobililor scutirea de dare
11 1] §i scutirea de ori-ce greutäti impreunate cu sä-
ldsluirea fie a regelui (art. 11), fie a voevodului
_ardelean ori a banului Slavoniei [31].
Se indatoreazd doar sd ajute pe rege impotriva
,dusmanilor (puterii) esterni, iar Indatorirea asta sund
_§i in caz când vre-o provincie a regatului s'ar res-
-culà ori s'ar desface de tard. Dar si aceste sarcini
le iau numai nobilii si acei sasi ardeleni, cari träiesc

www.digibuc.ro
 205.

ca ni§te nobili §i au averi. lar când regele nu este-

In capul o§tirilor, ci acestea-s conduse de baronii
regali, nobilii §i sa§ii numai a§a sunt dator sä ia
parte la campanie, daca vor fi plätiti, dându-li-se
soldei. [9].
Incredere mare n'a putut sd fie insä intre rege
§i nobili ci fiecare 4i va fi fäcut rezerve. Nefricre-
derea asta se manifestd chiar inteun articol de lege,
27, care gläsue§te :
,.Dacd nobilii ori altii au cdsunat pagubä si noi din
gratie regard crutätn persoana lor, ori eà suntern datori sd-i
crutam : totusi, orisicum, slugim dreptate jelbuitorilor"...1)
Indeosebi articolul acesta de lege aratä puterea
magnatilor : ei aa zicând silesc pe rege sä treacd
cu vederea §i sà ierte eventualele pdcate ale nobi-
limei. La adäpostul unui astfel de articol de lege,
de sine se intelege ca toate celelalte dispozitii in-
dreptate impotriva oligarhiei puternice devin Hu-
sorie.
Magnatii nici n'au intarziat sä-§i facd de cap,
sd trateze poporul de jos ca ni§te satrapi, precuin
nici fata de rege n'au arâtat respectul datorit.
In ce hal ajuns astfel tara ne-o spune Mar-
czali :
Sub Slefan V, banul Henrich, adeväratul interneietor
al puternicei familii Németujvári, impreund cu complicii sdi
pustie§te intreg teritorul de dincolo de Dunàre. Räzboiul
cu cehii si moartea timpurie, nu i-au dat rägaz regelui sd
Infrdneze pe päcdtosi, spriginiti de altfel si de Otto. Sub
fiul säu minor au fácut ce au vrut. In vârsta noastra fra
gedä", zice Ladislau Cumanul, baronii au impärtit intre ei
1) Editia Endlicher, Monum. Arp, 615 621.

www.digibuc.ro
206

proprietatile ce se cuveneau regelui si le-au ocupat in draga

voie"... Familia regard si-a perdut vraja ce-i da in trecut
faptul ca erau greu s'o apropii. A fost magnat, care a ba-
tut cu bastonul pe regele-copil, a fost magnat, care s'a scu-
lat cu arma impotriva reginei rnume. Banul loachim a dus
cu sine pe fratele regelui, banul Henrich si sotii omoard pe
printul Bé la... Banul Iván si fratii sai ocupd la 1281 pro-
prietdtile episcopiei de Agram, strâng dare cum le place si
trateaza poporul cu atâta cruzime, cal acesta pleacd in lume.
Putin le pasä de blastämul episcopului. Pi Ida tâlharilor mari
e urmata si de cei rnici, in Somogy, Szepes, in Ardeal. Nici
diploma, nici lege nu mai asigurd proprietatea, ci numai ce-
tatea si arma".1)
Papii se §i plang, pe rand, regilor, denuntand
nemai pornenitele jafuri §i färädelegi ale oligarhilor.
Se intelege : de cele alai multeori, ba aproape nu-
mai cand e vorba de jaf i mi§elii In dauna clau-
strelor. Fii lui Kázmér, din familia Huntpáznán, au
jefuit pe nobilii cari mergeau la sfatul dela Buda,
iar de pe mo§iile din vecini au dus pand §i casele
de lemn. In Baranya Moys a omorat 5 oameni, a
jefuit 80 familii (ducand 1000 vite) iar la Csáma-
falva a räpit o mireasä, a dus-o cu sine, violänd-o,
pe nunta§i i-a jefuit §i bätut räu, pe multi i-a des-
bräcat In pielea goald.2)
*

Fapte de acestea au determinat ca In ziva de

.5 August 1298 sä se convoace parlamentul la Pesta.
Pentru intaia oarä se abandoneazA Alba Regalà.
Cauza el-A dumänia §i, prin urrnare, neincrede-
11 Op citat, p. 646.
2) Fejér, op c. VI II.

www.digibuc.ro
 207

rea, ce existà intre rege si puternica familie a con-

tHor Németujvári.
Despre contii acestia, de origine germand, isto-
ricianul maghiar Mk Antal scrie :
..Nu este soiu de pdcat, pe care membrii acestei fami-
lii sä nu-I fi shvârsit, incepând cu tradarea de rege si pa-
trie pând la asasinarea membrilor familiei regale si jefuirea
bisericilor si jaf in drumul mare. Ei au purtat cele mai
Mahe dignitäti in stat, adesea postul de palatin si ban, dar
totdeauna pentru ajungerea scopurilor lor egoiste mârsave.
Nesätiosi, fdrd mild, o ceatä de hoti si nesocotitori ai cu-
vântului dat, despre cari in scrierile contimporane interne si
externe avem dovezi nenurnärate, deoarece nu oclatä ei isi
alegeau drept loc al crimelor lor Austria si Stiria, iar de altä
datil tot cu sträinii d'acolo se aliau impotriva propriei lor
täri si rege. Nu gäsim despre ei insemnat un singur fapt
nobil, chiar nici despe Petru, pe care complicii sdi l'au o-
morât in scaunul de episcop la Veszprérn".')
Cetd¡He si mosiile acestora fiind aproape de
Alba-Regald, erau temeri cd susamintitii oligarhi o
sä caute a intimidà sfatul tärii si astfel sä influen-
teze determinant si asupra hotdririlor ce s'ar aduce.
In preajma Pestei, pe cennpia Rákos, nobilii se pu-
teau insä adurià toti, in dragd voie, aducând cu ei
cortul si servitori, asa ca sä poatä sta linistiti pânä
se termind desbaterile. Au fost convocati si cumanii
si sash. Cât de urgisiti au fost baronii §i câte ne-
legiuiri vor fi sdvArsit, se poate judecà din faptul,
cd la dieta asta ei n'ati fost convocati. Doar' sco-
pul dietei era tocmai sä ia mäsuri in contra
atrocitätii bor. Libertätile nobilitare au fost adicd

1) A magy. n. tört., III, 36.

www.digibuc.ro
208

termurite prin scris §i pecet cu prilejul incoronarii

lui Andrei III, dar in urma räutätii oamenilor per-
ver§i, orbiti de darul jafului, acele libertätii n'au
fost respectate §i din cauza esitärii §i temerii dom-
nului rege au fost cu desevärire inläturate Astfel
tara in toate pärticelele ei se clätina §i in urma
mi§drilor pricinuite de abuzurile baronilor §i a altor
omnipotenti, se nimicise pänä la a§a grad, incât bi-
serica, nobilimea §i alti locuitori nu mai aveau pu-
tere"... Pentru a creä aceastä puter2, s'a crezut ne-
cesar §i urgent a investi pe rege, protectorul nobi-
limei, cu prerogative extraordinare, necesitate pänä
acum. I-se inscrie in lege dreptul (§i chiar §i da-
toria!) ca in caz când cu ajutorul o§tirilor din tarä
n'ar puted Infrânge selbäticia pacdto§ilor" cari erau
oligarchii puternici, sd aducei ajutor ?i din strdini.
Se prevede chiar pedepsirea regelui (escomuni-
carea religioasä) dacà ar esità ori intärzià cu pe-
depsirea celor päcäto§i... Nimic mai mult, ca aceste
dizpozitiuni, nu aratä exasperarea micei nobilimi in
fata purtdrii nevrednice a oligarhiei.
Pentru a infrânge cu o zi mai iute mândria §i
resistenta oligarhilor, se revine apoi asupra ddri-
meirii ceteitilor ridicate färä voia regelui ori ai di or
stäpâni au jefuit. Cine nu se supune, are sä fie
pus sub blästäin religios, iar regele §i palatinul sunt
indatoriti ca umblând prin tara, singuri sà asiste
la därâmarea acestor cuiburi de päcate, ridicate, in
timpul din urma, chiar §i In locuri unde oligarhii
n'aveau mo§ie In apropiere.
Pentru ridicarea nimbului regal dupäce ca intdi
de toate se recuno4e dreptul inalienabil al regelui

www.digibuc.ro
 209

asupra tärii, fiind el coborâtor din vita regalä, se

iau mdsuri de sporiri a venitelor curtii : se decre-
teazd ca mo§iile coroanei, luate ori ddruite färä
drept, sd fie Inapoiate. Cine nu se supune In decurs
de trei luni (ori s'ar atinge de averile regelui, a
bisericilor ori nobililor), are se fie escomunicat §i
iertare nu poate cdpdta decât dela archiepiscopul
de Calocea, cu aprobarea celorlalti episcopi.
Dicta aceasta ia Insd §i mdsuri de caracter mo-
ral, nu numai plena!, proprii a ridicA pe d'oparte
prestigiul regelui, iar pe de altd parte a garantd in-
fluenta nobilimii In conducerea tarii.
Am decis zice legea adusä de nobili ca pentru
mai marea decoare a curtii- regale si pentru potrivita guver-
nare a regatului ungar, domnul rege sä tind la curte, câte
trei luni, doui episcopi, in ordinea cuvenità, until din mi-
tropolia Strigoniului, altul din a Calocei, mai departe top
atâtia dignitari, si dupä putintà pe toti acei nobili pe cari fi
alegem acum. Pe acestia sd-i pläteascä corespunzAtor din vent-
tele regale. Iar dac.1 domnul rege n'ar face aceasta, orice
ar face, In chestii de danii, fmpärtire de dignitäti ori In alte
afaceri importante, Mil aprobarea celor de mai sus nu are
valoare".
Au luat, de asemeni, mdsuri In contra sträini-
lor dela curtea reginei (Elisabeta, fiica impäratului
Albrecht), care aved nu numai curte separatd, dar
dupd dreptul public d'atunci, puted face danii §i
aved grija guvernärii unei pelrfi a tetra. Indirect
se tinte§te la Inläturarea acestor curteni sträini, decre-
tându-se datoria reginei de a se inconjurd de mag-
nati §i nobili maghiari.
Pentru a se mall teama de legi, regele este in-
vestit chiar cu drept statarial: pe baronii ori nobilii
14

www.digibuc.ro
210

escomunicati ii poate tratt extralegal. lar escomu-

nicat ajunge oricare baron ori nobil dacä intervine
in favorul vre-unui augär pedepsit pentrucd a ser-
vit cele sfinte oligarhilor escomunicati. Tot a§a, se
escomunicA celce därue§te ceva cAlugärilor opriti
(prin pedeapsä) sä adune daruri, celce in decurs
de trei luni nu dä satisfactie ofensatului ori cä prin
intimidare obtine iertarea.
Ca mäsurd indreptatä pentru a garantä respec-
tul legilor §i a dreptätii se poate considerà apoi in-
deosebi urmätoarea : Cei patru bärbati ai comitate-
lor, cu rol de a veghiä servirea justitiei (asistentii
i§panilor) ajung §i ei escomunicati, dacd fie de fried,
fie din partialitate ori cä au fost mituiti, induc In
eroare pc delegatul regal Insärcinat sä cerceteze ho-
tille i jefuirile.
Se iau mäsuri de altfel chiar contra regclui
pentru a-1 sill sä respecteze legea. El ajunge adica
escomunicat nu numai dacd ar esità ori intärzià cu
pedepsirea päcäto§ilor (oligarhi), ci §i dacä nu grä-
be§te sA recucereascä vre-o parte a tärii räpitä de
du§man ori dacd nu inapoiazd bisericilor §i nobili-
lor averile ce pe nedrept li-s'au räpit.
Mo§tenitorilor jefuitorilor li-se ia apoi dreptul
de moOenire, sunt sco§i din sânul nobilimei §i nu
se mai pot bucurà de nici tin drept ori privilej no-
bilitar. Oligarhii pdato§i sunt indrurnati sA cearä
icrtare regelui §i se interzice sä mai fure §i jefue.
0 altd dizpozitie a legii dela 1298 aratä cb
peste tot, färädelegile erau foarte frecuente, cdci s'a
simtit nevoia a se decretà interdictia (religioasä)
chiar a unor intregi eparhii in cari s'au sporit cri-

www.digibuc.ro
 211

mele. In chipul acesta s'a stimulat, desigur, un con-

trol ob§tesc care va fi contribuit la scdderea crhni-
nalitätii.
Pentru ingrddirea drepturilor biserice§ti, §i chiar
ldrgirea privilegiilor ei, s'au luat o multime de md-
suri. Autonomia bisericeascd s'a Intdrit a§a fel, cd
biserica forma stat In stat §i mai tárziu nu odatd
s'a dovedit cldditd pe temei mai solid §i cu organi-
zare mai puternicd decal insd§i regalitatea.
Vorbind de marile reforme dela sfar§itul domniei
casei arpadiane, Andrassy zice :
Resultatul politicei constiente a regilor arpadiani a
fost cd natiunea politicA tot mai mult a devenit sinonimd cu
societatea nobililor. Regele cautA sprigin in contra oligarhi-
lor in pdturile largi ale natiunei. De aceea ldrgeste cercul
nobililor, de aceea primeste in acest cerc si o parte insem-
natd din poporul cetdtilor. Adunarea nationald cuprinde toate
elementele natiunei".1)
Acela§i autor recunoa§te insd mai la vale ur-
mdtoarele :
,.Averea publicd se imputineazd, solidaritatea nationald
se destramd. Comitatul absoarbe la sine nobilimea remasd
fail organizare. lurisdictia ispanilor se estinde si asupra
comitatului. Schimbarea aceasta e impreunatd cu mari ur-
mdri. Sistemul bazat pe supunere militard se schimbd prin
imprejurarea cd constienta nobililor si notiunea lor de liber-
tate se contopesc in comItat.
Vechea organizare a comitatului a pornit de altfel si
fArd acestea spre destrAmare. Situatia materiald si sociald a
locuitorilor cetdtilor a devenit tot mai inegald. 0 parte dintre
ei a decAzut inteatAta, inat a ajuns in stare de iobAgie ;
ceealaltd parte in urma meritelor si norocului a ajuns intre
1) Op. C. 1, 181.
14*

www.digibuc.ro
212

nobili. Sistemul a fost nirnicit prin faptul cd pc vremurile

nainte de Bula de aur regii ddruind cu mând prea largä,
o parte insemnatd a venitelor coroanei §i astfel §i influenta
impreunatd cu ele in provincie au ajuns, gradat, in rnânile
oligarhiei... Ceice ar fi avut misiunea sä sustind organizarea
in provincle §i s'o potriveascd organizmului de stat, i§pa-
nii, in multe locuri ei in§i§i se rídicd impotriva rânduelii
incredintate grijei lor".1)

Aceasta, desigur, este o märturisire a neputintei

de a guvernä a regilor din casa arpadiand. Un sin-
gur fapt inregistreazä ca reusit : desvoltarea autono-
miei comitatului i dispozitia de a se alege functio-
narii comitatensi. Vom ardta, mai târziu, mizeriile
ce au isvorât si din aceasta mäsurd läudatä de sus-
numitul bärbat de stat ungar.
Beöthy Akos, celebru scriitor politic maghiar,
Incheiând bilantul activitätii regilor arpadiani, scoate
In relief Indeosebi evenimentul mare : dieta dela
1298, la care o parte a natiunei politice n'a Jost
Un semn al reactiunei contra oligarhilor.2)
$i legile aduse In acea adunare a tärii cuprind Insd
dispozitiuni cari au Intdrit din ce In ce pe oligarhi.
$i mai ales dovedesc, ca urmasii S-tului Stefan si
ai iui Ladislau, nu mai sunt In stare a garantä
aplicarea legilor In sänul natiunei destnembrate.
Starea asta a contribuit pe d'oparte la fonda-
rea 5i desvoltarea oraselor sub proteclla regelui, pe
de altä parte actiunea asta a regelui si a oraselor
i-a grupat tot mai mult la un loc pe nobili, cari
formeazä apoi comitatele de nobili.
1) Op. c. I, 187.
2) Op. c. I, 87.

www.digibuc.ro
 213

Nita- ce orasenii se emancipeaza insid Intr'atata

incat se apard si cu arma, and nu li-se respec-
teaza diplomele, sätenii, massa mare a poporului,
continua a vegetà in aceeasi situatie de plans. Po-
porul zis al cetatilor, care nainte era iobag al rege-
lui, ajunge tot mai mult la discretia oligarhilor.
Nainte regele ii apdra de orice Medicare, acum a-
jung sa nu aiba nici casd stabild,1) ci oligarhii li
duc de pe o mosie pe alta.
Sub regi, satenii erau tinuti pe mosia unde se
nasteau, unde cunoscând imprejurarile erau
folositi mai bine. Proprietarul feudal vinde insd, da
ca dar ori zestre si schimbei d'odatd cu moqia
i pe muncitori.2)
Prin libera mutare, data de regi, iobagii de ce-
tate (várjobágyok) nu se mai leagd de regi, ci se
duc unde au perspectiva s'ajunga la mai bine, po-
pulând astfel orasele. Dintre jumcitate eliberati (fél-
szabadok) cei mai distinsi ajung nobili.
Slugitorii regali (királyi szolgák) se imputineazd
si ei, in mäsura ce oligarhii ajung sa joace tot mai
mare rol in purtarea razboaielor.
D'odata cu schimbarea operata In sirele ioba-
gilor de cetate, sc produc si alte schimbari : se hn-
putineazd ispanii regali, cad nemai având regii a-
tâtia iobagi, n'au nevoie nici de atâtia slujbasi ;
1) La 1282 un propiretar se obligd a duce in alti
parte casele tárdnesti de pe mosia in proces. Fejér, op c.
V I, 227. Fii lui Huntpáznán Kázmér au jefuit si dus cu
ei 40 case dela Kethey. Asta in apropiere de Strigoniu si
Pesta. Ce va fi fost pe la periferii !
2) Diploma episc. Benedek dela Veszprém, Knauz, M.
II, 368.

www.digibuc.ro
214

(nainte erau adicd ispani peste drutele cari se fo-

loseau In vreme de rdzboiu ori când cdlätored re-
gele, peste iobagii cad purtau mrejele, cari di-au
lemne, cari fAceau hamuri, frâne etc., cari spälau la
curte ori procurau reginei bldnurile necesare.1)
Ell natural, ca In asemenea .Imprejurdri sd se
incingd o luptd mare, pentru stdpânirea pdmântului,
atât Intre regi si oligarhi, cAt si In sânul acestei
clase. Regii controlau cum ajung oligarhii proprie-
tari : Elisabeta, mama lui Ladislau Cumanul, trimite
pe un sambelan de curte la Sepus, sa mdsure pd-
mântu1,9 iar Andrei Insdrcineazd pe ispanul de Se-
pus sd mdsoare mosia tuturora si A' afle dreptul
in virtutea cdruia steipdnesc.9 Erau pusi si sei
jure.4)
Pdmântul se mdsurd cu jugdrul, care erà = 72
mäsuri regale in lungime si 12 In lathne.
Putere au câstigat apoi oligarhii prin asa zisa
exemptio : locuitorii comitatelor au fost luati de sub
jurisdictia autoritatii comitatului si pusi sub judecata
stdpânului oligarh. Statutul de Vinodol aratd clar,
de pildd, domnia absolutd a Frangepanilor, cari
strângeau dare formald.
*
NeIntelegeri multe au precedat desvoltarea si
formularea precizd a autonomiei oraselor. Mai ales
In orasele episcopesti. lath.' de ce : episcopii au dat
1) Fejér, op c. V II, 121.
2) Fejér, op c. V III. 38.
3) Idem, VI I, 122.
4) Cei amintiti vor jura cum e obiceiul a jura pentru
pAmânt : iau pämântul in mânà §i-I vor pune d'asupra ca-
pului." Wenzel, Arpádk. uj ok. VIII, 229.

www.digibuc.ro
 215

loc in cetate chiar §i coloni§tilor streini, dar la drep-

turile ce le aveau mai de mult, n'au vrut sd renunte.
De aceea multi iobagi au päräsit cetatea (intdritä)
§i s'au a§ezat inafard de ziciuri, in a§a zisa comund.
E interesantd, in privinta asta, cearta cu capit-
lul dela Strigoniu, care plângandu-se Ca' cetätenii it
¡lipid la dijma de vin : ducând vinul acasä §i d'a-
colo trimitändu-i vin prost, exopereazd dela regele
Andrei III dispozitia de a se strange zeciuiala afarä
din ora§.
La rândul säu, comuna a strâns §i ea dare dela
iobagii capitlului (locuitori in comuna, iar nu sus,
in cetate) §i a cautat O. pägubeascd §i altfel pe ca-
pitiu : casapiile (macelarii) §i-au mutat abatoriile de
pe teritorul ce apartined capitlului §i astfel nu mai
plateau jumdtatea de piele obligativa, au oprit apoi
pe cei din capitlu sä strângd darea obicinuitä dela
locuitorii din comuna (ora§) §i peste tot, s'au res-
vrätit impotriva prepozitului, a capitlului §i chiar
incontra oarnenilor regelui, a§a ca In urma plânso-
rii arhiepiscopului Ladomér, regele citeazd la dojand
pe primarul Janos §i pe jurati. La urma, dupa-ce
s'a sfatuit §i cu consilierii säi, interzice comunei a
judeca la forul sau afacerile iobagilor arhiepiscopu-
lui §i capitlului, ci ace§tia sunt sco§i de sub juris-
dictia ora§ului. Casele ori cartierele acestora formau
a§a zisele durti libere" (la germani, In Viena de
pileld, Freihoff.)
Breslele pe acea vreme Incep sd joace Insd rol
in afacerile po:itice. Indeosebi macelarii. A§a §i
cei dela Strigoniu nu primesc judecata data' de rege,
ba se scoald cu arma Impotriva caselor calugäre§ti,

www.digibuc.ro
216

de§i fuseserá excomtmicati ') iar acum, dupä revolta,

au fost pu§i sub interdict. Abeä la 1299 se face
pace, grin mijlocirea arhiepiscopului Tamás.
*

Pentru tarile anecsate Ungariei domnia regilor

din casa arpadiand a fost destul de prielnicd. In-
deosebi sub regii mai slabi le-a mers bine acestor
popoare, caci s'au bucurat de cea mai larga auto-
nomie.
La 1273, pe când in Slavonia erà ban faimo-
sul Csák Máté, provinciei acesteia i-se determind
drepturile, privilegiile §i datoriile. Se regulamenteazà,
intai de toate, justitia. Si anume, nu copiându-se
legile din Ungaria, ci conform traditiei, obiceiurilor
§i firei poporului.2) Tot de pe atunci (1280) a re-
mas urme despre statutul provinciei Vinodoli, pe
tärmul Adriaticei, cu capitala Tircvenita.3) Mai ales
.acest statut dovede§te cum chiar cele mai mici pro-
vincii, §i chiar ora§ele, reu§eau sà.-§i elupte §i sä-§i
päztreze largi autonomii. Regii se multumeau dad
li-se recuno§tea vasalitatea, li-se plätea o sumä cat
de micd. Incolo läsau poporatiunea sd-§i intocmeascd
viata dupd plac.
Se pare cä cetätenii provinciei litorale erau ca-
valeri, mai presus de toate ; In statutul Ior apärd

1) Excomunicarea se faceà cu mare ceremonie, in bi-

serid. Se trägeau clopotele, se stângeau lumindrile, preotul
ii blästämà pe pAdtosi.dând trupurile lor Satanei, sä le
nimiceasd, pentru-ca astfel la judecata din urmä sufletele
sA se prezinte curatite" si conjurà pe toti crestinii sà oco-
leascá si sä nu-si fad de lucru cu excomunicatii.
2) Endlicher, op. c. 536.
3) Wenzel, op. c. 387.

www.digibuc.ro
 117

adicd femeile §i cautä sd le pund la adApost dinain-

tea oricdror supärdri. Bdrbatul care se apropie cm
rele intentiuni" §i lua cu forta marama de pe capul
unei femei, pläteä o pedeapsd de 50 libre, din care
2 erau ale cnezului (jude) §i 48 ale ofensatei. Vio-
lul comis asupra unei femei tot cu atáta se pedepsiä.
Dacd o femeie ofensd pe alta, se amendd cu 4
libre : 2 tribunalului, 2 ofensatei.
Cu oamenii bisericei nu prea träiau bine cetd-
tenii acestei provincii, ba mai ales In contra lor au
cdutat sä se ingrädeascä. Pun in statut ca episco-
pul sd nu ailYä drept a le cere la sfintirea bisericei
mai mult decât 40 soldo (bani venetiani), un prânz
§i o cind. In eparhie n'au apoi drept de jurisdic-
tiune deck asupra preotilor, cari sunt datori sä-i
ospäteze când vin pe sate; li-se prescrie Insà cd
nu pot cälätori cu mai mult deck 7-8 cai §i nici
preotii nu-s indatorati sä le dea mai mult decâ un
pränz §i o cinä.
Fata de preoti este §i mai putind consideratie.
Li se pune indatorirea sà facd slujbA dumnezeiascä
In fiecare zi, iar dacd s'ar abate, plätesc amendd
un bou, din care jumdtate se dd comunei, jumä-
tate cnezului. Indatoreazá apoi pe preot sä facd de
gardd In ora§ Intocmai ca oricare civil.
Statutul Investe§te cu mari puteri pe cnez. Färä
Ingaduintä dela el, täranii nu puteau nici sä se a§eze
In vre-o comund, nici sd se mute in altd parte. Ve-
nituri d'asemeni i-se asigurd destule. Mai ales din
amende, cari relativ erau mari. Dacä cineva
omorà vre-un slugitor de al cnezului ori vice-
cnezului §i ar reu§1 sà fugä In altd parte, cnezul

www.digibuc.ro
218

erd depdgubit prin amendd pe care trebufau s'o

pldteascd neamurile criminalului.
Un semn de culturd pe d'oparte, iar pe de altd
parte semn a rapacildtii §i dorintii de Irnbogdtire a
cnejilor, cei mai multi mari proprietari, erd dispo-
zitia statutului de a pedepsi pe vrdjitori, ceeace
In Ungaria erd §ters din lege deja dela Coloman
Cdrturarul incoaci. Art. 59 al statutului ziced : Dacd
s'ar afld o femeie Wand vraje §i asta s'ar dovedi
prin martor care a depus jurdmânt, la primul verdict
i-se dd o pedeapsd In bani de 100 funti pldtibili
cnezului, iar dacd n'ar aved din ce prati, sd fie
arsd. Dacd §i dupd aceea ar sdvar§i acest pdcat,
cnezul s'o pedepseascd dupd cum crede de cu-
viintd. Tot a§a sd fie §i and s'ar afld un bärbat
cdzut In acest pdcat".
Slavii de pe litoralul Adriaticei erau, In privinta
asta, foarte Inapoiati.
Cei din Slavonia pare a au fost mai Inaintati.
Statutul fdcut sub Csák Máté cuprinde, de pildä, prin-
cipiul cd nimeni sd nu poatd fi pedepsit pentru pa-
catele altuia. 4fel, nici pdrintele nu e responzabil
pentru fii sdi, nici frate pentru frate, dacd s'au MI-
partit deja pe mo§tenire.
Se apärd, de asemeni, onoarea ceateanului In
contra calomniilor. Dacd cineva acuzA pe altul cu
crima de lesd-majestate ori a a fácut bani fal§i, §i
nu e In stare sd dovedeasa afirmarea sa, se pe-
depsed foarte aspru : cu pedeapsa dictatd celor ce
sävdswau aceste crime. Cine acuzA pe altul cu abuz
de putere §i nu puted dmecli, pldtea 60 pense.

www.digibuc.ro
 219

In chestie de judecdfi erau o multime de cau-

tele (se vede cd §i abuzurile erau multe). Ca mär-
turie nimeni nu puted sd aducd vätd§eii sei, ser-
vitorii, rudeniile ori pe preot. Vdtd§eii judecdto-
riei §i diplomele privitoare la starea averii se impär-
tä§eau de toatd ocrotirea legii : Cine se opune vd-
tä§elului ori ziced cd nu e veritabil, se amenclà
cu 1 marcd ; cine-1 bäted, pläted 10 mdrci.
In procese privitoare la bani, acuzatul trebuià
sd se prezinte la a doua chemare. Altfel se con-
damnd sa pläteascd suma pretinsd. In procese de
omor, jaf, abuz de putere, proprietate §i necredintä,
sententa se poate amând pând dupd §apte citatiu.ii,
dacd de altfel s'a prezentat la Intdia chemare. Lipsa
dela primul apel se pedepsed cu amendd de 40
denari.
Strângerea därii se pare cd erd o belea mare
pe capul cetätenilor, cad ei au simtit necesitatea sä
se apere intr'un chip oarecare ; au cuprins deci in sta-
tut : Colectantul ddrii nevästuicilor nu poate sd umble
cu mai mult decat 12 oameni §i 14 cai. Si nu are
drept la mai mult deat o Oink o gäscd, un pa-
trar acäu de vin, 12 saci gräunte".1) Destuld sar-
cind §i asta. Mai ales cd ea apdsd numai asupra
unei clase a poporului, nobilii §i locuitorii cetdtilor
rege§ti erau scutiti de aceste angarale : le suportau
numai iobagii !
Numai In privinta sarcinilor milifare aveau no-
bilii Indatoriri mai mari, ceeace se esplicd prin fap-

1) Colectäintii ddrii de 7 denari aveau drept numai la

jurndtate atála suitá §i viptualii.

www.digibuc.ro
220

tul, cà fiind ei aici la frontier& li-se impuneau

prilejuri mai multe sà 1ncingd spada. Deosebirea
Intre campania de apdrare a tdrii i campania ofen-
sivd pornitä de rege, legea slavond nu cuprinded,
ci nobilii erau datori sà urmeze pe rege In orice
campanie. Doar aveau libertatea sä-si aleagd seful,
pe baronul sub steagul cdruid plecau la luptd.
Doar Inteo privintd si-au asigurat i ei drep-
turile pe cari le aved nobilimea din comitatele Un-
gariei : In toate afacerile tarii hotdriri i legi aduc
nobilii alesi de lard, 1mpreund cu spanul de Agram
ori Körös.
Endlicher dovedeste, cd statutul acesta adus
sub Csák Máté nu cuprinde de altfol nimic nou,
ci intdreste, confirmd drepturi pe cari Slavonia le-a
avut deja, chiar nainte de a fi fost anexatd la Un-
garia.

'Pe teritorul Ungariei propriu zise, pe vremea

lui Ludovic cel mare erau 54 comitate i unul spe-
cial, comitatul Ung, pe al cdrui comes (ori ispan)
numed nu regele ci mama sa, regina Elisabeta.')
Erau apoi asa zisele teritorii privilegiate, §i a-
nume :
I. Al sa.Filor din Sepu.F, al-or deja Béla IV le
asigurd privilegii prin diploma dela 1243, luandu-i
de sub jurisdictia comitatensd. Prin diploma dela
1271 alui Stefan V, teritorul lor ajunge separat, a-
vdnd in frunte pe comes terrestris ori provinciae.
La 1370 ei ajung sä aibd i codice separat, dreptul
Sdpu.Fului (Zipser Willkür), In virtutea cdruia seful

www.digibuc.ro
 221

provinciei (Landgraful) judecd impreund cu i§panul

regesc.
2. Teritorul ldncerilor sepu$eni, asupra drora
autoritatea comitatului judecd numai in afaceri de
furt, bani §i zeciuialâ ; incolo aveau i§panul lor, jar
in afaceri decisive de duel decided regele.
3. Teritorul iasigilor ci cumanilor, sub §efia
palatinului, care purtá §i titlul de iudex Comano-
rum.
4. Teritorul Bissenilor (be§enei).
5. Ovreii formau §i ei a§a zicând un popor cu
situatie esceptionald. Deja de sub Béla IV numai
In ora§ele rege§ti puteau sä se stabileascâ unde Insä
nu erau supu§i jurisdictiei ora§ului, ci se armuiau
dupä regulele lor religioase.1) Dela /,udovic cel mare
incoaai §eful lor este judele sujirem ovreiu".2)
Petri Ranzani, diplomat la curtea lui Matei
Corvinu, scrià intr'un raport cd pe acea vreme Un-
garia aved 73 comitate. Nu in§ird Insd decât 45.
Csánki Dezsö a fdcut, dupâ documente autentice,
harta Ungariei dela 1490.
lard cum end atunci impärtit regatul ungar :
Comitatele in Ungaria propriu zise : 1 Pili§, 2 Pesta,
3 Heve (noul, 4 Nograd, 5 Gömör, 6 Borsod, 7 Abauj, 8
Sepq, 9 Ora§ele din Sepus zAlogite la poloni, 10 Sáros
fnou), 11 Zemplén, I 2 Ung, 13 Bereg, 14 Ugocia, 15 Ma-
ramur4, 16 Sätmar, 17 Sabolci, 18 Középszolnok, 19 Kraszna,
20 Bihor, 21 Bichi [Békés], 22 Ktilsöszolnok, 23 Csongrad,
24 Cianad, 25 Zärand, 26 Arad, 27 Temi§, 28 Cara§, 29
Keve, 30 Torontal, 31 Bács, 32 Bodrog, 33 Sirmiu [Szerem]

1) Kohn : A zsidók tört. I, 148.

2) Idem, 162.

www.digibuc.ro
222

34 Valk& 35 Pojega, 36 Baranya, 37 Sornogy, 38 Vas, 39

Zala, 40 Sopron, 41 Moson, 42 Veszprém, 43 Györ, 44
Esztergom, 45 Komárom. 46 Fejér, 47 To lna, 48 Pojon, 49
Nyitra, 50 Trencsén, 51 Bars, 52 Hont, 53 Kishont, 54 Tu-
rócz, 55 Arva, 56 Liptó, 57 Zolyom, 58 (in Ardeal) Cojocna,
59 Dobâca, 60 Turda, 61 Belsöszolnok, 62 Alba, 63 Hunedoara,
64 Târnava. 65 Teritorul al lasigiului, 66 al Cumanilor.
Pämânt secuiesc scaune' 67 Mutts, 68 Aries, 69 Sepsi, 70 Orb6,
71 Kézdi, 72 Ciuc, 73 Odorheiu ; Pämânt säsesc (scaune) 74
Sighisoara, 75 Cohalm, 76 Orästie, 77 Sebesul säsesc, 78
Nochrich (Ujegyház), 79 Mercurea, 80 $inca Mare, 81 Sibiiu
82 Medies, 83 $eica, 84 provincia Bistrita, 85 provincia
Brasov, 86 provincia Fägäras. In Slavonia cornitatele : 87
Veröcze, 88 Körös, 89 Zagrab, 90 Varasd, 91 Orbasz, 92
Szanna, 93 Dubitza, 94 Croatia, 9 ) Banatul laitza (Bosnia),
96 Banatul Srebernic (Ozora si S6), 97 Banatul Mács6, 98
Banatul Belgradului (cApitanie) 99 Banatul Severinului, 100
Republica de Raguzza.

lobagii cetätilor, locuitori pe teritoriul cetatilor

mosiilor regale, nu apartineau jurisdictiunei autori-
tdtii comitatelor, ci asupra lor judecdu ispanii (co-
mesii) regali ori castelanii (párcAlabii).1)
Dreptul acesta de a judecd al castelanilor se
bazd pe anume privilegii. Tot In virtutea privilegii-
lor acordate de lege, regina judecd si ea singurd
asupra iobagilor de pe moiile i cetdtile sale2),
prelatii tot asa3)
Sub Ludovic cel mare faimoasa lege dela 1351,
art. XVIII institue apoi asa zisul Uriszék: (scaun
domnesc) In virtutea cdruia baronul ori nemesul are
dreptul sà judece asupra supusilor (iobagilor) sei,
/) Timon Magyarország alkt. és jogt. p. 647.
2) Kovachich : Sylloge, 21.
3) Art. XVIII dela 1291.

www.digibuc.ro
 223

drept pe care Insil comitatele nu prea l'au respec-

tat, din care cauzä proprietarii, Indeosebi prelatii si
bisericile au dese conflicte cu autoritätile comita-
tense, cäci citand mai multi iobagi la judecatä si
tinandu-i pe acestia zile multe la resedintä, proprie-
tarul puted fi ruinat. latO de ce regele Ludovic a
luat mäsuri prin susamintita lege, ca fiecare pro-
prietar sä grijeascd de iobagii sei, sä* facd dreptate
intre ei si sä nu-i expunä vecsatiunilor autoritätii
comitatelor.
Insä§i comitatele erau de altfel autorizate sO
disciplineze pe astfel de proprietari nepäsätori, cari
erau citati la cornitat si acolo sä facA judecatä
asupra iobagilor sei.
La judeatile dinaintea asa zisului Uriszék '
asistau si Cate doui solgäbirdi, ba este document cd
solgäbiräii erau chemati sd asiste si la procesele
pertractate sub presedinta castelanul LIP).
Sub Sigismund, la 1405 s'a inscris In lege ca
o datorie supremd pentru comitate sO fie cu grijä
ca proprietarii sä serveascd justitie iobagilor lor2).
Apelalä contra sententelor aduse la Uriszék" se
faced la comitat. Proprietarii puteau Insa sä cedeze
acest drept al lor antistiei comunale3).
Cat priveste resedinta comitatelor, acestea se
schimbau. Ba dr. Gdbor Gyula sustine cd sub Lu-
dovic cel mare (si probabil si dupä aceea) resedinta
comitatului erà unde sedea vicispanul4); aici se fä-
1) Teleki, 1, 168.
2) Art. X.
2) Hajnik, op. c. 101.
4) Op. c. p. 45.

www.digibuc.ro
944

ceau judecdtile, comitându-se abuzuri numeroase, asa

cd in cele din urmd s'au adus legi cari sd saneze rdul.
Caput comitatului erà comes-ul, fispanul, o
dinstinctie prin care regele respläteà serviciile ade-
rentilor sei cari au slugit la curte si tdrii".3) Fispanul
erà o pozitie de drept public si 'in veacul XIV fi--
panii erau membrii In asa zisele »octave", a forului
de judecatd (tribunal) care se tineà la casa regeascä
sub prezidentia palatinului. Demnitatea de fispan a
fost adesea legatá de aceea a dernnitdtii de arhi-
episcop al Strigoniului, ba sub Carol Robert a pur-
tat-o si episcopul dela Veszprém.1)
Vicespanul tined locul fispanului si desvol-
tându-se autonomia comitatelor, s'au instituit sol-
gdbirdii, cari devin 'in cercurile tor adevarati po-
tentati.

3) (Jabor Gyula, op. c. 61

1) Hazai, III, 81.

www.digibuc.ro
 VII. Dinastiile strJine §i
oligarhii.

Situafia dupd ce s'a stins dinastia nationald. Trei

regi in aceeasi vreme : Caroberto, Vencislav si Otto.
Oligarhii Csák si Nemetujváry. Intervenfia
papei 'in favorul lui Caroberto. jaful admis.
Nerespectarea legilor. Revolte. Dieta dela
1307. Acord Intre oligarhi si papa cu privire la
alegerea si Thtdrirea regelui. Coroand Instrdinaki.
Incoronarea lui Caroberto. A doua Incoro-
nare. Interdict. Reorganizarea justitiei.
Ocrotirea comerciului si industriel. Ocrotirea td-
ranilor. Mutarea liberd ! Oligarhii triumfeazd.
Cruzimile oligarhilor. Zách Felicián. Pri-
vilegiati si sclavi. Reforma financial-41 alui Ca-
roberto. Colonizdrile. Scutiri si privilegii.
Lucrum camerae". Primii bani de aur (florinfii).
Legea minelor. Valoarea pdmäntului. Rei-
scoala dela 1339. Desfiintarea probei cu apd si
foc. Curte cu jurati. Biserica. Dreptul o-
ligarhilor de a judecá asupra iobagilor lor. Scld-
via cea mai neagrd. Autonomia oraselor.
Ludovic cel mare. Legile dela 1351. Preo-
cupare pentra fdrani. Zeciuiala preofeascd.
In Ardeal. Intrevedere cu Alexandra, voevodul
45

www.digibuc.ro
226

Munteniei. Noui sarcini. Indr ptdri in just&

tie. Cne ji qi qoltesi. Urbarii. Robota.

Sub domnia regilor din familia lui Arpad oli-

garhii au mers din cuceriri In cuceriri. Chiar dacd
a fost adecä vre-un rege care sd doreascd sincer
desrobirea poporului, oligarhii au avut mijlocul de
,..-i impedecA : amenintau cu rdscoald, o fäceau chiar ;
la curtea regald intrigau, fie in intelegere cu regina,
fie in favorul mo§tenitorului de tron ori a vre-unui
pretendent (cu drept ori farä drept, asta nu importd!)
a§a, cd sub ultimii regi nationali tam ajunsese intr'o
stare de plans. Aveä doi regi d'odatA, pe bâtrânul
§i pe tinerul, amândoi legal incoronati, fiecare având
curtea sa deosebitä §i parte din tara. Oligarhii su-
pu§i lor erau §i ei adevArati regi, adesea mai bogati
§i mai puternici decât regii incoronati.
Un punct fics totu§i erA in tard : dinastia na-
fionalei, siguranta cd rege nu se poate alege deck
din aceastä dinastie i obiceiul, devenit a§a zicând
lege neesceptionatä, de a se alege intotdeauna rege
fiul mai mare al decedatului rege. Pentru mai mare
sigurantä, alegerea viitorului rege i chiar incorona-
rea se fäceA pând-ce trAià bdtrânul. Un obicei din
cire s'au ndscut multe rele, dar, in cele din urrnä,
tam aveä cap.
StingAndu-se familia lui Arpad, se ive§te ma- .
rea problemA.: cine, din ce familie sa fie chemat a
domni, sub ce conditiuni §i cu ce garantii ? Se nasc
astfel partide in tarä, se fac aliante §i se provoacd
duviidnii peste hotare. Oligarhii ajung ei adeväratii
dornnitori, §i nainte §i dupä-ce au ales regi !

www.digibuc.ro
 9'97

Deja sub Andrei III, o parte Insemnatá a oligar-

hilor a luptat pe fata 1 cu 1ndârjire in favorul lui
Caroberto din familia napolitand Anjou si indatä
dupa-ce Andrei III trece la cele vesnice, Carol Ro-
bert, in fruntea unei cete compusd din puternici o-
ligarhi, inainteaza dela Agram, unde -se oprise in
drumul sau de cucerire, intrá cu triumf in Strigoniu
neavând la dispozitie Coroana sfântä, se incoro-
neazä cu o coroand fäcutd anume pentru el. Pri-:
matele Bikcsei Gergely, care l'a incoronat. fäceä
parte din grupa de oligarhi partizani ai noului rege,
-jar papa Bonifaciu VIII de asemeni i-a dat tot con-
cursul.) Ceilalti prelati Insä aproape toti, In frunte
cu arhiepiscopul dela Calocea, Gimesi Janos, si
având la spate pe Csák Máté, pe Németujvári, pa-
latinul Stefan si alti puternici oligarhi, oferd coroana
lui Vencislav, rege al Boemiei i Poloniei,2) care
desi nu stià carte de Joe, aveà porniri bune : adu-
sese din Italia, la Praga, artisti i invatati, i peste
tot, domned fiind slävit de popor. El n'a primit
insd coroana Ungariei, ci a recomandat pe fiul sdu
Vencislav, in varstä de doisprezece ani, pe care in
Iulie 1301 îl i aduc cu pompa mare in Ord, tre-
1) La 1301, in Maiu, trimite in Ungaria, pe langt
curtea lui Caroberto, ca nunciu a-latere pe cardinalul Bocca-
sino.
Inrudit cu familia arpadiand, fiu al lui Otto II si
Cunigundei, nepoti ai lui Béla IV.
3) Cronicele de pe vremuri i toti istoriografii sustin
cä pe Vencislav l'au costat multi bani pentru a induplecà pe
oligarhi sfi-I accepte. Indeosebi a fost bine plátlt banul
Croatiei, Németujvári Ivan, care a si asediat Strigoniul silind
pe Caroberto si pe arhiepiscopul Gergely sa se refugieze
cracolo la Pétervárad.
15k

www.digibuc.ro
228

când prin Strigoniu §i Buda; iar la 27 August Pair

§i incoronat (cu Coroana sfântd) in Alba-Regalä. 1
Astfel se incinge lupta nu numai intre cele
cloud partide cu regii in frunte, ci Ungaria se in-
curcd in ceartä mare §i cu papa, care intâi de toate
il mustrd aspru pe regele Vencislav II pentrucd a
läsat ca fiul sail sd fie incmonat ca rege al Unga-
rid färä a in§tiintà mäcar sfântul scaun cu drepturi
vechi in aceastä privintä.2) Caroberto d'adreptul §i
In primul rând papei §i are sd-i multumeascä fap-
tul ca vi-a putut mentine stäpânirea de pânä acum,
dar mai ales dornnia viitoare. Trimisul extraordinar
papal a §tiut adicd sd-i influinteze atât de bine pe
aderentii lui Vencislav, pe unii i-a infricat, incât in
scurtä vreme, la 25 Octombrie, sinodul convocat de
cardinalul Boccasino, fiind de fatä arhiepiscopii
Gergely dela Strigoniu §i loan, noul arhiepiscop de
Calocea, impreunä cu magnatii §i multi nobili, pro-
clamä unanim rege pe Caroberto §i indatä asediazä
Buda, care tineä atât de tare la regele Vencislav,
incât rabda toate mizeriile unui asediu fdrä a släbi
in credintä §i dupa-ce aflä cd banul Németujvári
Ivan vine in ajutor, iar o§tirea lui Caroberto s'a re-
tras la Alba-Regald, sub conducerea judelui Peter-
') Incoronarea a sdvâr§it-o arhiepiscopul de Calocea,
Gimesi Janos, in prezenta a zece episcopi, ceeace a supdrat
rdu pe papa, Incat In scrisoarea adresatd nunciului Bocca--
sino ordond sd-1 trimitä pe arhiepiscopul renitent la Roma
spre penitentä. Incurând insd arhiepiscopul Gimesi moare.
2) 17 Oct. 1301 : Bomanus pontifex super reges et
regna constitutus a Deo, in ecclesia militanti summus existit
omnes mortales obtinens principatum, sedensque in solio
iudicii, cum tranquillitate iudicat et suo intuitu dissipat omne
malum".

www.digibuc.ro
 229

mann §i a juratului Te It Márton, ei 140 se desleagd

de excomunicatia papei, isgonesc pe preotii cari se
supun poruncilor papei, silesc pe preotul Lajos sd
le facd toate slujbele divine §i cu alaiu mare §i
procesiuni pun sub blästdm bisericesc pe insusi
papa §i pe toti prelatii cari se supun poruncii lui.1)
In lupta ce se incinge la sfântul scaun, unde
Vencislav trimite §i el un canonic, c4tigd Caroberto,
in favorul cdruia papa scoate bula Spectator om-
nium2), preconizând principiul, ca §i dacd ar fi fost
ales in reguld Vencislav, §'atunci Caroberto are prio-
ritate in virtutea dreptului de maFtenire, ce-i revine
ca nepot al Mariei, regina a Siciliei, coborâtoare din
neam arpadian.
Ajungând apoi papd cardinalul Boccasino, sub
numele de Benedict IX,3) iar la Strigoniu arhiepiscop
B6 Mihaly, aderent al lui Caroberto, bine inteles cd
§ansele acestuia cre§teau iar Vencislav era cu atât
mai primejduit, cu cât Caroberto se apropià cu o-
.§tire, in aliantd cu regele Albert al germanilor §i
printul austriac Rudolf.
Tatdl seu, bdtrânul Vencislav, aleargd la 1304,
lunie, in ajutorul seu, pune pe fugd pe arhiepisco-
pul Mihail din Strigoniu, care refuzase sd-1 incoro-
neze incd odatd definitiv" pe Vencislav, jefue ora-
§ul vi-1 dd iar banului I\I6metujvári, dela care-1 cum-
pdrase, §i infra cu alaiu in Buda. Aici trage pe
sfoard nobilirnea : aranjend adica o festivitäte bise-
riceascd la care fiul seu, regele se prezintd in or-
1) Az Anjouház-, Pór és Schönnherr, III, 15.
2) Fejér, Cod, Dipl. VIII, 86.
3) 22 Oct. 1303.

www.digibuc.ro
230

natele de incoronare, in timp ce d'afard se furi-

seazd tot mai multi soldati cehi, iar dupä aceasta,
urmat de aristocrati si Ina ltii dignitari, iese din ce-
tate, ca si când ar fi o simplä procesiune. Ajun-
gând In larg, Intre trupe, sub pretext ca cetätenii
au conspirat impotriva regelui, aresteafá dintre ei
pe cei mai de frunte sesesprezece, Intre cari si ju-
dele Lajos si-i duce la Praga, unde ajunge MI-
preunä cu fiul seu, In luna August% dupá destule
si grele peripetii.
De titlu n'a abdicat insä Vencislav III, nici co-
roana si celelalte odoare ale ei n'a vrut sd le Ina-
poieze, ci li-a tinut In Praga, ceeace a indemnat pe
Caroberto sa porneascä räzboi in contra regelui
Boemiei, ajutat fiind de Rudolf, print al Austriei si
Staiermarkului.
Din textul aliantei ce s'a Incheiat atunci, se poate
veded pe d'oparte puterea si consideratia de care
se bucurau oligarhii : printul Rudolf incheie alianta
separatci cu Csák Máté, voevodul Trencenului, care
se obliga a Inarmb. 8000 soldati, iar pe de alta
parte aratä selbäticia luptelor d'atunci : ostenii nu
primeau soldá, ci se multurneau cu ce pot jefui,
putând duce cu ei nu numai obiecte scumpe .yi ani-
male, ci chiar, ,Fi soldati prin.Fi ori pe locuitorii ora-
glor i satelor devastate. Trupele aliate au si pus-,
tiit 00 Insemnate din regatul boem. Pace se face
numai In August 1305, dupd moartea lui Vencislav
II, când fiul seu abdicä de tronul Ungariei. Nici atunci
Insä nu da coroana si celelalte insignii lui Caroberto, ci
1) Salmon, Budapest tört. 11, cap. 12.

www.digibuc.ro
 231

printului bavarez Otto, nepot alui Bé la IV, care in-

demnat i sustinut de banul Németujvári Iván (nu-
i de alti oligarhi
mit de Vencislav III guvernor al tärii)
partisani ai lui Vencislav, precum si de sasi, apoi
de cetätile Buda si Alba-Regard, formulat drep-
tul la coroana tärii i travestit, pentru a scäpa de
primejdia sà fie prins in Austria, unde Rudolf
toate drumurile, ascunzând bine si coroana, a ajuns
la Pojon, iar d'acolo la Alba-Regard, unde in ziva
de 6 Dec. 1305 episcopii Benedict dela Veszprém
si Antal dela Crdnad il Incoroneazä, desi arhiepis-
copul Tamás (dela Strigoniu) însui se dusese la 2
August la Alba-Regald i dupdce tinuse o puternicä
vorbire, anatemizase pe Németujvári Ivan i Henrich,
pentru trädare a regelui Carol si pentrucä trateazd
ca un tiran cu poporul seu". Ceeace a speriat pe
toti oligarhii, asa ca un an de zile ei s'au abtinut
dela orice activitate.
In acest interval Caroberto se insoara cu Maria,
fiica printului Cazimir de Benthen, iar Otto era sd
se insoare cu fiica lui László, voevod al Ardealului,
ceeace nici nu s'a putut zädärnici decât intervenind
Vincze, noul arhiepiscop de Calocea la episcopii
ardeleni si ordonând sä fie puse sub anatemä toate
comitatele stäpânite de László, iar archiepiscopul de
Strigoniu pune la cale o coalitie contra oligarhilor
Németujvári, cari i perd astfel Strigoniul. Voevo-
dul Ardealului se spärie, vede cd nu o sä-1 poatä
sustine pe Otto, deci nici pe sine, in contra atator
dusmani (inteastea Ladislau Werner scapd din tern-
nitä dela Praga i cucereste Buda) In chip perfid
prinde deci la Alba-lulia si-1 tine arestat pe Otto

www.digibuc.ro
232

(Februarie 1308), far arafflatorul prinderii lui Otto,

Beke, trece intre partizanii lui Caroberto, carei-i clä-
rue§te comuna Szöllös din Ugocia. Scäpand din
prinsoarea de cateva zile, probabil ajutat de sotia
lui László, care-i era rudenie, Otto se intoarce In
tara sa prin Romania. Titlul de rege al Ungariei l'a
tinut !Ana la moarte (Sept. 1312).
I§i poate inchipul oricine mizeria poporului din
Ungaria, care in tot acest interval, adesea intr'un
singur an trece de sub o stäpanire sub alta, dela
un oligarh la altul, dupace insa §i vechiul §i noul
stapan l'a secatuit. Legile "cari asigurau dreptul de
proprietate, nu le respecta nimeni, regele §i unul
§i altul el insu§i puteà mai putin sa se ocupe
de asta ; diete nu s'au mai convocat, aristocratia
prea bogata in averi, dupd pilda celei din Germania,
§i-a- insu§it cele mai pretioase drepturi ale Coroanei,
statul unitar s'a impärtit In voivodate independente.
Dincolo de Dundre §i Drava, dincoaci de Dundre,
in pärtile Tisei §i Ardealului inteuna se iscau revo-
lutii, poporul erà jefuit si omoreit, satele arse. Ti-
rania magnatilor §i dignitarilor a fäcut din nobilime
iobagi umiliti §i nenorociti, iar elementelor munci-
toare le-a pricinuit pagube imense, pentruca vreme
indelungatä a domnit bunul plac al criminalilor".)
Abea la 1307, in Octombre, se convoaca o dietä
in biserica franciscanilor de pe Rákos, langd Pesta,
uncle oligarhia fagadue§te credintä regelui remas a-
cum Lard rivali §i se leagd a da nobililor libertatile
§i drepturile ce li-se cuvin, punand chiar jura-
1) Acsádi, op c. 113.

www.digibuc.ro
 233

mânt pe asta in mânile arhiepiscopului de Strigoniu,

investindu-1 pe aceski si pe colegul seu dela Ca lo-
cea sd pund sub anatemä pe cei cari vor calch. ju-
rdmântul.
Cei mai puternici oligarhi, Csák, Németujvári si
László din Ardeal, n'au depus insd jurdmânt, ci s'au
tinut si d'aci incolo departe de curtea regalä. Ei
si-au sustinut incä destuld vreme indepenclenta lor,
spriginándu-se pe averea lor mare, pe numerosii
iobagi, cdrora indeosebi Csák Máté le-a acordat un
tratament mai bun ca in alte pärti, la alti oligarhi,
partizani al regelui. Nu mai putin decât 12 comi-
tate erau stäpânite de acest oligarh, pe care abea
in 1308 (10 Noenivrie) nunciul papal Fra Gentile
reuseste sä-1 Impace Cl/ regele cäruia ii jurä supu-
nere. Tot Fra Gentile l'a câstigat si pe László, si
pe alti oligarhi, asa cA la 17 Noembrie 1308 s'a
convocat o a doua dietd, la Pesta, In localitätile do-
minicanilor. Multi dintre oligarhi, veniserä insotiti
de trupe numeroase. Presidà reprezentantuI papei,
care insä insistând prea mult asupra dreptului pa-
pei de a numi el rege, provocase protestärile sgo-
motoase ale oligarhilor ; in cele din urmä cäzuse
de acord: magnatii Ord si nobilimea sd aleagd iar
papa sei Thtdreascez si sd incoroneze. Unanim l'au
si declarat ales pe Carol. Au decis apoi a se con-
voch pe 8 Mai 1309 dietä de incoronare si s'au
luat mäsuri ca László voevodul sä pund Coroana
sfântä la dispozitia tarii ; au inscris In lege inviola-
bilitatea persoanei regelui, si au decretat cd d'aci
incolo numai arhiepiscopul dela Strigoniu are drept
sci hicoroneze.Neavând incotro, oligarhii s'au arä-

www.digibuc.ro
234

tat dispusi s'au Inarticulat in lege si datoria de a

se recta Coroanei moiiIe instrAinate1), iar pentru a
se pune capät jafurilor i hotiilor, prelatii au fost
Investiti cu dreptul sä admonieze pe criminali
si chiar escomunice din bisericd, dacä nu se
indrepteazä. Voevodul László n'a dat Insä coroana
Indärät, cu toate intervenirile, rugärile, diplomatia
si amenintarile lui Fra Gentile, care Intretined cu el
bune relatiuni.
Incoronarea s'a fäcut deci (la 15 lunie 1309)
cu o coroanä datä de trimisul papal si sfintità cu
mare pompa, in acelas timp and sfânta coroand
era decretatä de interzisä". Intre alteie regele a
jurat sä mentind libertätile nobililor, pe cari
scoatä din ghiarele tiranilor" (oligarhi) i sd nu
condamne pe nimeni fard a-I ascultà intâi.
La 8 Aprilie 1310, in sfârsit, dupd multe per-
tractdri conduse de arhiepiscopul Tamás al Strigo-
niului i palatimul Amadé, voevodul László sub-
scrie, la Seghedin, legätura de a se supune regelui
si a da Coroana sfântä la 1 lulie, sà renunte la ora-
sele Dej, Cojocna i Szék, la ispanatele secuiesti,
de Sibiiu i Bistrita i minele de argint dela Rodna
sa le punä la dizpozitia erariului. In schimb regele
a fägdduit sä-1 resplateascd däruindu-I cu Imbel-
sugare".
La 20 August 1310 regele se Incoroneazd apoi
cu sfânta coroanä.
1) In decurs de trei luni färä a fi provocati i dupd
provocare la 10 zile, mAsurd ce se mai luase i nainte,
sub alti regi.

www.digibuc.ro
 235

Lui Csák Máté nu i-au impus insd nici cele

douà Incorondri, ci a devastat tot teritoriul supus
regelui. Nici chiar sub portile Budei, oamenii rege-
lui nu erau In sigurantd. A nimicit cu foc, ceeace
Intrece orice selbdticie, bätrâni si copii, femei si
copii la sin, cari se refugiaserä In biserici, unde
pänä si criminalii isi gäsesc adApost sigur. In epar-
hiile de Strigoniu, Vat. Agria si Veszprém a nimi-
cit numeroase biserici si claustre, a jefuit averile
acestora iar pe iobagii lor i-a supus la plätirea
unor grele däri si amende"i). Insusi Fra Gentile,
care-1 tot cultiva ,1i menagià, doar' il va indreptä,
s'a simtit indemnat sa-1 punä su1 . blästam biseri-
cesc si sub interdict tot teritoriul stäpânit de Csák,
pe care supusii Ili intitulau voevod".
Tot cam asa s'a purtat fatä de rege si familia
Amadéfi, ai al-6 sefi Miklós si Dávid in prirnävara
anului 1312 au jefuit pärtile de nord supuse rege-
lui, si ajutati si de Csák, au dat luptä crâncenä In
contra regelui, asa ea Carol Robert el insusi a scä-
pat cu viata numai gratie eroismului si fidelitätii lui
Nagymihályi Gergely si ajutorului cruciatilor si sasi-
lor din Casovia sositi in ajutorul regelui, asa cd In
ziva de 15 lunie 1312 intreaga ostire a räsculatilor
este imprästiatd, la Rozgony §i abea acum regele
se poate ocupä de restabilirea ordinei In tarä.
In primul rând a luat in apärare pe cei slabi, pe cei
apäsafi ; a restabilit §i lärgit drepturile nobililor §i a altor
liberi, asigurându-i materialicete, iar orwlor regeti, cari
au suferit atM de mult pe vremea rázboaielor civile, le-a a-

1) POr §i Schönherr, op c. pag. 53.

www.digibuc.ro
236

cordat privilegii si favoruri, ca astfel sd le ajute la noud

viatä. A apärät industria, comerciul si schimbul international
de märfuri, a reorganizat justitia si siguranta publicd... A a-
vut caldurd de inimd pentru soartea poporului muncitor. In
primul rand a trebuit mentinut dreptul de liberei mutare,
care era cuprins de altfel in lege, ceeace insd era impreu-
nat cu mari greutäti. Toti au autat sä calce legea care le
incrucisa interesele si abuzul se puted comite cu atat mai
ales, cu cat legea cuprindeà dizpozitiunea ca iobagul, dui:Ike
a plätit deja proprietarului arendä, mai aved Md. nevoie si
de un act de permisiune, pe care proprietarii, sub diferite
pretexte, puteau, sd-1 refuze, iar munc.torul plecat Mil acest
act, era declarat drept muncitor, iobag fugit (fugitivus)... Za -
darnic regele porunced fispanilor si cdpitanilor de cetate, ca
iobagul, care a ptätit arenda pämantului, sd nu fie oprit a
se mutà. S'au ndscut o multime de procese si plangeri pen-
tru a fi inapoiati iobagii, acuzati cd ar fi fugit, ori cd au fost
dusi cu forta. Ba proprietarul considerà de ai sei chiar si
pe iobagii plecati de pe mosia sa cu invoke in regulä. In
anul 1332 un proprietar (oligarh) declarase de al seu pe un
iobag si pe doi fii a sei si dupdce acestia se mutaserd cu
slobozenia in reguld (obtenta licentia) in orasul SAtmar si
void sd eserciteze asupra !or dreptul de justitie, ceeace re-
gele l'a oprit sd tack in urma cererii orasului. Cu toate a-
cestea, puternicii oligarhi gäseau mijloc de a se eschiva dela
indeplinirea legii ori de a mai ciunti dinteansa. Contele
Szentgyörgyi Péter incheie la 1343 o conventie cu orasul
Pojon, in virtutea cäreia numai acel iobag de pe mosiile con-
telui se poate mutà in oras, cdruia vre-un cive din ora§ i-a
castigat acest drept dela conte ori dela administratorii do-
meniilor acestuia"1-).
Oligarhii, vedem dar, chiar si dui:Ike formal
erau supusi de regele invingätor la Rozgony, au avut
destuld influentä si putere sä-si asigure chipul de a
t) Acsádi, op C. 115.

www.digibuc.ro
 237

tine poporul In robie. Astfel mnsui regele Carol dà

In 21 lanuarie 1324 o diplomä, conforma careia in
viitor muncitorimea nu se poate stabilì nici pe te-
ritor regal, nici pe teritoriul unui oligarh ori oras,
PM' slobozenie dela proprietar, iar celce s'a mutat,
A' fie readus, mäsurd din care s'au näscut mizerii
cumplite pentru iobagi."
E de secundard importantä cauza care a deter-
minat pe rege sä lase astfel poporul la discretia oli-
garhilor : a cedat pentru a-i astigA pe feudali, din-
tre cari unii ca Csdk, pustid orase regale altii
Zach, Miklós i Csobánka etc. refuzau sd se
supunä, cu toate cä regele le-a promis toata gratia,
ori ca s'a infricat de Incercdrile de atentat la viata
sa? e indiferent. Faptul constatat de istorie este,
c'd i acest rege, coborâtor din neam cult, s'a läsat
stâpânit de feudali. Lampert, judele tärii, un an si
jurnatate i-au tot citat pe Uzdinesti la judecatá
numai dupdce nici a sesa oarä n'au venit, i-a amen-
câte cu 3 märci (pretul a 120-150 jugäre pärnânt)
si a trimis la mosiile lor executie regard. Atât de pu-
tin le-a impus Insä feudalilor oatnenii regelui, incât
i-au batjocorit i câteva zile i-au tinut arestati ; cat
despre reprezentatul pârâtorilor (cAror Uzdinestii le
devastase mosii si le omorâse cinci iobagi) i-au des-
brdcat In pielea goalä i i-au bätut pânäce i-au o-
morât. Tot asa a fäcut i Csák Máté pe nobilul
Bogod, denuntat fiind cä ar tine cu regde, l'a a-
runcat In ternnità §i i-a scos ochii pentru infideli-
tate" ! i mai crud a fost fatä de familia lui Ele-

2) Tagányi Károly, Gazd. tOrt. szernle, 1876.

www.digibuc.ro
238

fánti D2zsö, care a tr3cut in ta'Yara regelui : a scos

ochii copiilor lui, iar pe sotia lui Elefánti a tinut-o
in temnitä grea, unde a si murit in chinuri grele.1)
Tot asa tratau insd i feudalii partisani ai re-
gelui cu resvrätitii" cari le cddeau in mând. Pe
palatinul Kopasz, care s'a räsculat contra regelui,
refugiându-se in cetatea Solyómkö (lângd Alesd, pe
Cris) dupdce fusese bdtut de ostirea regald (lulie
1317) iegele l'a decapitat, des1 de altfel se predase.
Pilda cea mai elocventd despre spiritul ce dom-
nea la curte este insä cazul cu Zách Feliczián.
Adevärat, ca atentatului acestuia (17 Aprilie 1330)
erà sà can' jertfa întreaga familie regald (regele scd-
pAnd cu viatä numai gratie sotiei sale care a prins
cu mâna lovitura de sabie alui Zách, tdindu-i-se
astfel patru degete, iar fii sAi, Ludovic si Andrei,
au scäpat apdrati fiind de ingrijitorul lor Knézicsi
Miklós, care a fost ränit de moarte), totusi räzbu-
narea a fost oribild : dupd-ce ca pe Zách curtenii
l'au tdiat in bucdti, capul sdu l'au spânzurat in Buda
iar mânile i picioarele in alte orase ; pe fiul sdu
Felician I-au begat de coada calului i l'au tárit

1) Vörös Salamon, oficer in solda lui Németujvári Ja-

nos, a omorat chiar in biserich, unde se refugiase, pe Ná-
dasdi Lásziö i pe trei servitori ai lui, pentruca qe supusese
regelui, a dat apoi foc castelului lui Nádasdi Lász1O, pierind
asttel in flacari Nádasdi Dénes cu nevasta sa si a fratelui
seu, precum i ase copii. Tot Németujvári a devastat
celor patru fii ai mesterului Lörincz (Aba); doi dintre
frati cazand in manile lui Németujvári, au rabdat trei ani
chinuri grozave in temuita, iar cel mai in varsta, Miklös, a
fost legat, gol, de coada calului i omorat astfel in chipul
eel mai barbar.

www.digibuc.ro
 239

prin ora§ pând i-s'a despicat carnea de pe trup,

care a fost aruncatd apoi cânilor; Clarei Zách, darnd
de curte') i-au tdiat nasul §i buzele §i câte patru
degete dela fiecare mând, punând-o astfei pe o
mârtoagä de cal §i purtând-o din ora§ in oras, o
silea sd strige : A§a pdte§te cine-i infidel regelui !"...
Fiicei mai mari alui Zách, Sebe, sotia lui Palásti
Kopaj, i-s'a tdiat capul, iar Palásti cu trei frati ai
säi_ au fost spânzurati. Toate acestea pentru fapta
unui iresponsabil, cdci din desbaterile procesului ce
s'a tinut, reiese ca viala sa intreagd Zách a fost un
sanguinar nebun.
Când spiritul public end la un a§a nivel, (exe-
cutiile de mai sus s'au fdcut in urma judecdtii a-
duse de toti dignitarii tdrii adunati in Aribunal es-
ceptional,") se esplica §i legile regnicolare fdcute
sub domnia lui Carol, legi cari au pecetluit soartea
poporului pe veacuri intregi.
De numele lui se leagd adicd legea, care I'm-
parte locuitorii tärii in cloud clase : pivi1egiai si
purrcitorii tuturor sarcirilor. Rdscoalele interne ce
a trebuit sä innu§e, rapacitatea feudalilor, pe care
a fost silit s'o tolereze §i rdzboaiele purtate peste
frontierd, au sleit vistieria statului. Coroana din
mo§iile câte i-au mai rämas, n'aved de unde sä
facd fata cheltuielilor ce sporeau din an in an. Ca-
rol se decide deci sá intreprindä o radicald refdrmd
finandard.

Unii istoriografi maghiari pretind cd Zách a vrut

sä omoare familia regald psntru a räzbund asttel necinstirea,
la curte, a fiicei sale, din partea tinerului frate al reginei,
printul Casimir, ceeace nu se poate insä dovedl.

www.digibuc.ro
240

Deja la 1335, cdnd cu tinerea congresului re-

gilor in Visegrad,) Carol a urmdrit nu numai sco-
puri politice : sd ridice vaza tdrii sale §i splendoarea
coroanei, ci §i scopuri fiscale. Sd ia garantii pentru
inaugurarea unui comerciu cu Virile vecine, -comer-
ciu pe urma cdruia vistieria regali sä perceapá taxe
considerabile. Mai ales a din suma de o marcd pe
fiecare poartd de iobag, cdt pusese la 1332, nu se
prea ameliorase finantele tdrii.
La 1342 aduce deci vestita lege de dare in
virtutea cdreia toate sarcinele cad asupra poporului
muncitor dela sate.
Dupä cum pan' acum privilegiile facuserd ca ceice se
impärtäseau de ele sd se formeze inteo castä, in pdturà
domnitoare, tot asa acum sarcina comuna contopi inteo
päturd elementele muncitoare. Prin asta s'a fäcut definitiva
despärtire a natiei ungare, despArtire consfintitä si de drept
si cä ce iute a prins reforma in spiritul public se poate ve-
deà din faptul, cä panä-ce in legea dela 1342 sub cuvantul
,.regnicola" (honlakoslocuitor al tärii) se intelegeau 1 toti
locuitorii tärii, si plätitorii de dare si privilegiati (art. 21,
alii regnicolae nostri), la 1351 cuvantul acesta artificial se
referea esclusiv si clar nu mai la privilegiati, ceilalti erau
numiti iobagi. lobcigia s'a infiintat deci si ca institu(iune de
drept §i ceice-i apartineau erau despärtiti de päturile domni-

1) La congres au fost regii Boemiei si Poloniei. S'au

inteles asupra tacselor vanuale si s'au luat mäsuri pentru
siguranta drumurilor dintr'o tara in alta. Pentru märfurile din
Boemia si Moravia in drumul spre Buda, se percepeà tacsa
la Fejéregyház (azi Holici I, si anume a 80-ea parte din
pretul märfurilor. De aici incolo spre Strigoniu, se mai per-
cepeau tacse in mai mite locuri : pentru märfuri din cärutd
cu doi cai 1 lot de argint, pentru märfurile din cäruta cu
un cal 1 0 lot de argint. Conventia aceasta s'a incheiat mai
tarziu si cu alte state.

www.digibuc.ro
 241

toare prin zidul de peatrd, tare ca stânca si nebiruit a da-

toriei de plätire (dare). De aici incolo au trAit cloud feluri
de popoare ungare in tail, despArtite tot mai tare d'olaltd
prin interese, simtiri, necesitdti i tendinte. Unul a stApAnit,
celalalt a lucrat; unul a poruncit, celalalt s'a supus".1)
Articolul 19 al acestei legi gläsueste :
Ordondrn i impunern drept hotdrAre, cd numitei cA-
marl (Körrnöczbánya) ca folos al ei s i-se perceapä in fie-
care cornitet .dela fiecare poartd, pe care poate sd intre ori
sd iasd un car incdrcat cu fân ori cu grAne (se va face es-
ceptie cu slugii simbriasi ai regelui, reginei, ai bisericii ori
vericdrui altuia, ori acei slugi militari ai proprietarilor de
pdmânt cdror li-s'a luat jurämânt i despre cari, prin cerce-
tare, cei cinci oameni (imputerniciti) ai episcopilor s'au con-
vins cd vor cdtdni ; se vor mai esceptionA incd bisericile,
orasele ori altii cari pot invocA acte de libertate si privi-
legii), dela ziva eiectdrii 15 zile socotind 18 denari, dati la
mâna grafului camerar, fie cd locuesc la acea poartd 3-4
ori mai multi oameni cari au poartd ori cä std acolo numai
singur, numai sd nu fie atAt de lipsit si de särac, 'Mat sd
nu poata plätì, i plâtirea sd fie socotild cd se poate si or-
donatd de mai sus amintitii cinci prelati, i alti mai
multi oameni pe consciinta lor, lar proprietarii ori adminis-
tratorii lor sub jurdinânt sa facd declaratie daca pentru ei
pldtirea e cu putinta ori nu:'
Notäm cd sub npoartd" se intelegeä curtea
grädina, pe care îi aveau casä una ori mai multe
familii de iobagi ; se presupuned cä aceste familii
au si oarecare avere miscätoare. In tot cazul aveau
pämânt arätor i päsune, piinä la 40 jugäre. Cei
numai cu loc (de casd=telek) au plätit totdeauna
dare proprietarului.

Acsádi, op c. 122.
16

www.digibuc.ro
242

Erau insa In tail provincii intregi unde abea

gaseai casa, fie din cauza atator devastdri, fie cd
muncitorii locuiau In zomonitä (bordeie) ori cd ne-
fiind lemne, n'aveau din ce sä-§i facd. Nici ace§ti
iobagi nu au scdpat de pldtirea darii, ci legea dela
1342 dispune sä se faca o anume cheie pentru ei,
§i sa plateascd la oficiul (locus comrnunis) ce s'a
instituit in fiecare comitat ; daca nu plateau iobagii,
comuna se amendà cu 3 gire, pentru a cdror inca-
sare veneau la fata locului 5 functionari §i stau a-
colo pand se plated darea §i amenda.
Pentru a impopula partile pustii ale OM, atat
regele cat §i vistiernicul sen, pe langa privilegiile
ce se acordau ora§elor, in ce prive§te satele I§i per-
miteau mdsuri radicale. Vistiernicul Lipóczi Deme-
ter a dat de §tire, pur §i sirnplu, cà oricare orn li-
ber, dacd vrea, sä vind, de ori unde, pe mo§iile
sale Mks §i Szilas, el ii va apara contra ori §i cui
(ceeace nu era greu, cdci cine indräznea sa atace
pe omul puternic al regelui ?). Capitlurile din Ar-
doal §i-au atras populatie acordand celor veniti trei
ani scutire de orice dare.) Se obicinuia insa adesea
apucatura : un proprietar se intelegea cu locuitorii
altui sat, proprietate a vreunui oligarh care se vede
Cà nu tratà bine cu oamenii sei ; navälea asupra lor
§i chipul, cu sua, Ii lua §i-i aducea pe mo§ia sa,
cu case §i grajd cu tot, ceeace da apoi n4ere
la o multime de procese.
D'odata cu aceastd reformd care apasa atat de
greu clasa muncitoare, s'au introdus insa §i mdsuri

1) Astfel au colonizat mo§ia Koppán. POI-, op c. 13f3.

www.digibuc.ro
 243

cari, inconstestabil, au dat un mare avant progresu-

lui economic al tdrii, a pus pe temelii mai tari fi-
nantele §i au uprat mult §i soartea poporului sdrac.
Se §tie ce mizerie erà pan'acum cu schimbarea
banilor.
Carol a mo§tenit §i el mizeria. Si sub dansul,
pansd la aceastd reforms& Ilium camerae" erh ve-
nitul de cdpetenie al vistieriei rege§ti. Dacd nu de
lege, dar de fapt se puneh dare pe bani : din cei
480 denari, cat se bäteau dintr'un jumatate font (1
march') argint curat, publicul nu cdpdtà decal 400
denari. Restul erà ca§tigul cdmärii, sub titlul chel-
tuielii de batere a banilor. Jaful nu se märgineh insd
la dtata, ci, se §tie, bani se bäteau In fiecare an,
iar la arml nou, chid se strangeau banii vechi (?)
din anul precedent, cdmara luh 480 denari in pre-
tul unei mdrci. Din suma de 480 luh deci 160.
Cand domnitorul nu se multumeh apoi nici cu a-
tata câ§tig, i-1 mai sporeh, Wand denari de proastä
calitate, cu cat mai putin argint, ca din unitatea de
argint (1 marcd) sd se ajungd pentru cati mai multi
denari. Se §tie apoi : In tard erau mai multe mone-
tdrii (ba adesea mai multi in§i cu drept de a bate
bani), care procedà fiecare cum vrea, a§a cl pand
ce marca (ori gira) de argint dela Baci §i Calocea
era. de 60 gro§ite,') cea de Ardeal, Alba-Regard §i
Gran pretuih 40, de Pécs (Cinci biserici) 48 i tr ce 1
de Buda 56.
De acl o colosald incuratura, mdritd Incd prin
circularea in tail a banilor din diferite state.

1) 1 gro§itä=6 denari de Buda ori 10 de Viena.

16*

www.digibuc.ro
244

hi acelasi timp deci, cand la congresul regesc

din Visegrad s'a avisat la mdsuri administrative pro-
prii a da avant comerciului, a legiferat si pe teren
financiar introducand ceeace el-A mai de cdpetenie :
stabilitate §i sigurangi. N'a mai bdtut in fiecare an
bani, iar banii bdtuti aveau unitate si ca sd castige
trecere si in strait-Mate, sa consolideze finantele,
a bdtut bani de awl') (florintii, dupd felul monedei
de aur florentia dela Florenta), iar pentruca
noua reforma sd se desvolte si sd aibd garantii cd
n'are sd degenereze, a impdrtif tara in circomscrip-
tii financiare, instituind oficianti cari in resedinta
circomscriptiei sd adune banii vechi si straini si
dand in schimbul lor bani buni, din metalul strans
sd se batd, iar, bani de valoare durabild, perma-
nentd" cum ziced legea.
Carol Robert arendeazd pentru 800 mArci (aur)
dreptul de a bate bani, in districtul debt Körmöcz-
banya, magistrului Ipolit.
Prin §-ul 31 al decretului seu acordd unor o-
rase dreptul de a rescumpärd prätirea ddrii.
Banii nu se puteau bate dealt in prezenta per-
soanei (sau loctiitorului) arhiepiscopului ori vistier-
nicului.
Pentruca sa poatd apoi bate bani cat mai multi,
a fdcu', o lege noud de mine. Pand la 1327 metalul
nobil ori unde star fi gdsit, erd proprietatea regelui.
In chipul acesta, bine inteles, nici un mare proprie-
tar nu si-a dat silinta sd caute dupd aur si argint
pe mosiile sale, ci dincontra, chiar dacd stid Ca' este,
1) Pe verso el-A St. loan botezAtorul, mai târziu St. La-
dislau, pe revers era un crin si inscriptia Carolus Rex".

www.digibuc.ro
 945

tdinuià, deoarece cdmara (erariul) Ii exproprià de

cele mai multe ori cu preturi bagatele. Legea de
mine adusd sub Carol nu numai nu expropiazd pe
proprietar, ci din câstigul cämdrii Ii acordd a treia
parte.)
Pe vremuri când valoarea pArnantului se deval-
vase la 1 marca (21 floreni) 50 jugäre (de câte 864
stângeni când se incheiau conventii comer-
ciale cu statele vecine, e de Inteles cd reform asta
a fost epocald. Mai ales cä nevoia de bani erà mare.
Legdturile cu apusul cult, sporise exigentele. Aris-
tocratia dela curte ori In relatiuni cu regala curte,
träià deja lucsos, prelatii i priorii atâtor mandstiri
abandonaserd tot mai mult viata austerd monahald
s'au aruncat In valurile pline de pldceri ale vietii
lumesti, viatd care cered bani i iardsi bani. Pen-
truca sä aibd baffi, clasa dominantd storced Oman-
tul i pe muncitori, ceeace a pricinuit o nemultumire
generalä, asa cd la 1339 a isbucnit o reiscoald, §i
Inca nu micä, Inteun comitat numai ori In câteva
sate, ci documentele aratd C pe Intreg teritoriul
unei eparhii (Zagreb) va sà zicd In toatcr partea de
sudvest a (aii,1) rdscoald provocatd nu numai de
zecluiala ce li se lud muncitorilor, ci mai ales pen-
tru abuzurile sdvdrsite In ce priveste executarea ur-
bariilor, a tot felul de Indatoriri i angarale.
Se intelege, reforma fiscald dela 1342 n'a ame-
liorat soartea päturii de contribuabili. Starea gene-
rald s'a schhnbat mnsa prin belsugul de bani, coin-
1) Fejér, op c. VIII III, 198.
2) Nagy B. A rnagy.-orsz, állapota.

www.digibuc.ro
246

parativ, ce a venit pe urma nouei legi a minelor

a incetdrii jafului cu schimbarea banilor.
Nu mal putin s'a ameliorat situatia grafie alti
reforme insemnate pe terenul justifiei.
Cel mai mare si mai neaos jurisconsult maghiar,
Werböczy, scrie cu admiratie2) despre reformele de
procedurd Introduse In justitie de Carol.
Jude le tarii d'atunci, Nagymártoni Pal, a fost
un bärbat invatat care nu numai a cunoscut, ci a
avut i energia sä introduca si in Ungaria procedu-
rile apusene când vorba e de a incepe, pertractà
duce la bun sfârsit chiar cel mai incurcat proces.
Erau cu deosebire multe i importante procese
pentru posesiune. insusi regele se judeca cu multi
dintre oligarhi, cari ori ai cdror parinfi i strämosi
ocupaserd cu japca proprielati de ale coroanei.
Iata de ce Carol a si numit in fiecare comitat
cate o comisiune, carei toti proprietarii mari trebuiau
sd-f prezinte acte!e referitoare la averile bor. Cine
nu puteà dovedi ca define proprietatea In virtutea
unui act In reguld, fie dela rege, fie dela alti pro-
prietari, ajungea inaintea tribunalului ordinar. Ii
servd spre onoare regelui cd el insusi era cu mai
mult respect fata de judecata tribunalului i plated
färä apelatd cheltuielile de judecata, chiar amenda
ori despagubire, când reprezentantul seu para pe
nedrept pe câte un proprietar.
Lui Carol ii revine apoi meritul cd a desfiintat
definitiv proba cu apci si foe% and loc dovedirei
1) Tripartitum, II, 6, 12.
1) Ceeace papa Grigorie IX oprise încä la 1234, dar
tot se practica in Ungaria, cu toate ca la 1273 sinodul din

www.digibuc.ro
 247

prin jurdmânt §i martori. Remäsese doar duelut

ca mijloc extraordinar de a dovedi. Ufa nedrep-
tate cuprindea §i at de putin era a§ezat pe baze
morale acest chip de a dovedi, se poate judeca
Intre altele, §i din urmdtoarele : Cei acuzati de
tradare a patriei ori infidelitate calre rege, pentru a
se desvinoväti, trebuiau sà dueleze desbracati la
cäma§d, inarrnati numai cu o sabie ori sulitd proastä
§i ruginitä, contra celor mai esersati duelgii regali,
Imbräcati, din tälpi pând In cre§tet, In zalele cele
mai resistente. Se Intelege ca* rämâneau omorâti
in lupta neegald §i pe d'asupra se pedepseau gro-
zav §i urma0i
Pentru judecarea proceselor de caracter mai
intim, de pildd ceartd §i urd Intre familii, documen-
tele rämase) dovedesc cd se instituia un fel de
carte ca jurati : fiecare dintre cei doi pricina0 îi
alegea câte trei jurati, cari dupd ce-i ascultau, adu-
ceau judecatä3).
La punctul 28 registrul de Orudia prevede cä la
proba de foc fierul inro§it In locul mamei bätrâne
Buda publicase si el decretul papei, si sub grele urmdrí or-
donase respectarea lui.
1) Abea sub Ludovic cel mare proba asta s'a modificat
asa fel, ca si acuzatul i acuzatorul sd se batd cu arme egale.
2) Wagner, Analecta Scepus, III, 252.
3) Pedepsindu-se cel vinovat in bani ; sá meargá in
hagie, la cutare mandstire ; sd intemeieze claustro, dându-le
si mosii ; sá pläteascd slujbe in bisericd. Maiestrul Kakas
(dignitar) pentrued omorâse pe Görgey Frigyes, a fost ostin-
dit, la 1307, sd ceard iertare familiei Görgey, sa pelegrineze
la Roma, Campostella si Aachen, sä pldteascd 200 marci
sd intemeieze 6 claustre si sA pldleascd pentru 4000 snipe
bisericesti. Pagubele ce i le-au cauzat, cele cloud farnili, srt
si le desdduneze reciproc !

www.digibuc.ro
248

sh-I poarte fiul, iar la punctul 29 aratd cum un frate

e supus probei de foc pentru a se curatl de acu-
zarea de incest.
Privitor la zilele de ordalii, Andrei HI ordonase
la 1298 (§-ul 5) ca palatinul in tabärä, iar nu in
sate §i ora§e sh tina judecati.')
intre nenobili duelul se Men numai cu cio-
megele.2)
in 1486 se aduce legi in virtutea cäreia se
oprea aspru a se primi insemnele la duel WA apro-
barea tribunalului. Astfel duelul depindea nu dela
parti, ci dela tribunal. Duelul era permis numai
pânä se face seal-A. Cel invins se pedepsea cu
osânda prevdzutd pentru crima de care erh acuzat.
Cine nu se prezentà la duel pând la inserat, se con-
sider' invins.
Se pedepsea apoi aspru cavalerii cari din ce-
tätile lor (mai ales din drumurile comerciale inter-
nationale) amenintau siguranta publicä. Li-se dä-
râmau adich cetätile §i pe lângä cd li-se confiscau
averile, erau declarati ca lipsiti de onoare chiar
când de altfel despägubeau pe cei jefuiti. Cea mai
mare pedeapsä erà Insä isgonirea (exilul) : trebuiau
sä plece in lume, chci pe teritorul celor trei regate
legate prin tratat comercial (Ungaria, Polonia §i
Boemia) nu li-se mai da addpost3).
Efectul asprimei legilor, dar mai ales faptul cä
in tara intrea31 se simtea eh .existä o justitie, cd
1) Irtekezések, 1 sz. 1867.
2) A bajvivás törvényei, punct. 20.
1') 1315r, op. c. 147,

www.digibuc.ro
 249

nimeni nu poate pdcdtui färd lud pedeapsa,

nici n'a Intarziat sd se manifeste. Marii proprietari
devin mai omeno§i fatä de iobagi. Capitlul de Stri-
goniu, luand In considerare cà la Prácsa §i Tar-
doskedd iobagii mare parte sunt germani, hotdre§te
ca hotarul mo§iilor, sd fie stabilit §i inscris nem-
te.Fte" [1317J iar abatia dela Pannonhalma dd do-
cument, prin care recunoa§te libentor sei dreptul de
a se muta unde vor (pldtind 'arenda), iar ceeace au
In ograda lor (casä, grajd etc.), pot sä vanda con-
form pretuirei din sat 11336]. Proprietarul Magyar
Rdl destitue din slujbd pe judele sdu de curte Miklós
contra cdruia sätenii s'au plans jefue§te.1)
Cele trei clase inferioare : sclavi, juindtate liberi
§i liberi, prin reforma financiard alui Carol ajung
sd se niveleze, o singurd clasd : contribuabili ! Scla-
via se mentineä Inca, dar din momentul In care
sclavul aveà §i el un telechiu", intra la rand cu
tdranii liberi, plätind dare, ceeace a contribuit Inuit
la ridicarea din starea de dobitocie a unei masse
Intregi de oameni. Sclavii cari se purtau mai bine
ori aveau norocul d'un stdpan mai bun, primind loc de
casä, adevärat : prestau sarcind mai multd ca nainte,
plätind §i proprietarului §i cämärii, dar in schimb
se emancipa din starea ru§inoasä In care erà
pan'atunci.
Sclavii erau de regulä cei prin§i In räsboi, dacä
de altfel nu erau cumpdrati din alte tad ori resvrd-
titii Invin§i de puterea statului. Si pe vremea lui
Carol, In Ungaria, ca pretutindeni in Europa, sclavii
1) Pannh. Monurn. II, 283.

www.digibuc.ro
250

erau marfä de vanzare, §i, peste tot stdpanul putea

dispune de ei dupa plac : sd-i vinda separat ori
d'odatd cu m4a, sd-i däruiascd, sd-i elibereze
drept rdsplatä ori pentru iertarea pacatelor, sd dis-
pund de ei chiar In testament, lar cd numdrul lor
a fost conziderabil, Pór aduce pilda cd un anume
Mikó eliberase 15 slugi §i servitoare, iar 3 a testat
augdrilor dela Strigoniu) , i§panul Péter elibereazd
pentru mantuirea sufletului maillei sale, pe sclavul
Bélöd, tiner a cärui tatd a continuat a slugi la ace-
la§i stäpan.
Ca §i in trecut, a§a §i acurn, sclavii nu se pu-
teau cdsätorì de cdt ¡titre ddnsii, copii rernanand sd
indure aceea§i soarte. Bärbatul ori ferneia liberd
putea, adevdrat, sa." incheie cassátorie cu sclavul ori
sclava, dar numai cu invoirea stdpanului §i copii
náscuti din aceastd cdsätorie urmau sd rdmand, dupd
sex, in clasa pdrintelui sclav. PAM la a§a grad se
urmarea ca cel ndscut din sclav sd rdmand sclav, in
cat dacd un sclav fugit dela vre-un stäpan reu§ea a
sd cdsdtori cu o liberd, tdinuind cd e sclav, aflan-
du-se cu vremea, Matti! lui rämanea 'in ceata scla-
vilor §i humai fetele urmau pe mama liberd, pe
care o despdrteau de bdrbat si färd vote. Tot a§a
era tratatd sclava care ar fi in§elat pe vre-un liber.
Mai barbard era insd dispozitia ca biserica sd
nu dea sclavului dispenzatie pentru o cdsatorie care
sd prevind o na§tere ilegitima. *i, la tot cazul, era un
abuz cu cele sfinte, cand preotul nu dà deslegare
nici nu impdrtd§ea pe sclavul care a märturisit cd
a fugit dela stdpân, ci-1 silea astfel sd se intoarcd.
1) Lipóczi és Nekcsei, Századok, 1890.

www.digibuc.ro
 251

0 taind sfântd erà folositd drept mijloc de apdrare

a intereselor feudalilor si pentru a se tine in robie
suflete nevinovate.
Tot cam asa erau tratati apoi si libertinii, doar
cd aveau voie sd se mute unde vor, prätind Indati-
nata marcd, o sumd de bani care nu se prea gäsed
pela ei. Chiar plátind insä, dacd marele proprietar
voia, se stie : gäsed pretext pentru a-i retine, lar
ajungând chestia la judecatd, provocându-se la con-
tracte urbariale si la decrete regale privitoare la libera
mutare, chiar când de altfel dreptatea lor erd evidentd,
se loveau de executiva legii, care acum nu mai el-h. In
mânile regelui, ci In ale oligarhici, deoarece, dupd
cum se va al-Ma mai la vale, regele dase justifia In
seama oligarhilor.
*
Reforma care a contribuit poate mai mult la
nefericirea masselor, a fost cea a slugirii drepteitii.
Oricât de invätat om a fost adicd judele tdrii Nagy-
mártoni si oricât el cunostea procedurile penale §i
civile ce se urmau la Vatican, in Englitera si alte
state europene din apus, si oricât regele Carol erà
preocupat de soartea iobägimei, pe care-si (Id multd
sill* s'o ridice din starea decdzutd In care se
aflä, din momentul in care a dat justitia pe
man oligarhilor ei sä judece adicd asupra supu-
silor lor soartea iobAgimei a fost pusd absolut
la discretia clasei dominante. Inainte, oricât de nä-
pästuitd erà iobAgimea, o razä de speranfd si man-
&ere tot mai aveä : justitia o fAceau judecdtorii
numiti de rege, cari aveau câte-odatä tdria sä se
emancipeze de sub influinta oligarhului pdcdtos.

www.digibuc.ro
252

Garol acordd oligarhiei dreptul de a juded dânsa

ori functionarii seiasupra iobagilor. Juzii
regali au ramas numai al doilea for, de apelatà,
unde el-A chemat insä numai oligarhul care refuza
sä fad judecatä, sä tind zile de lege" asupra io-
bagilor. Ceeace inainte, sub regii din casa arpa-
dianä, el-A acordat numai ca privilegiu un mag-
nat ori vr'un ora§ el sä fad §i justitie pe domeniile
sale sub Carol ajunge situatie generald legalei.
Istoriografii maghiari spun cd regele a decretat
aceasta pentru a Inlesni justitia: täranul sä aibä mai
la indemânä pe judecator, sä nu trebue sd a§tepte
mult, nici sä fad drum indepärtat, !And sä se ju-
dece. Buna intentie a lui Carol nici nu e de tras
la Indoiald. E de mirat §i aproape de neInteles
nurnai un lucru : cum nu s'a gândit, cä oligarhia
d'atunci, selbaticd, neinfrânatd, d'un egoism culpabil,
nu o sä Inteleagä principiile mari §i generoase ale
justitiei, cd greu o s'ajungd täranii sä câ§tfge drep-
tate dela oligarhii cdror nu mult le-a päsat nici de
rege, nici de tarä, §i cari zeci de ani s'au räsboit
chiar cu regele, numai pentrucd altd lege decât in-
teresele §i bunul lor plac n'au vrut sä admitä?! De
aci incolo, in con§tiinta omnipotentei sale, marele
proprietar a dutat dar sä exploateze cu atât mai
mult pe iobag... Când un sat, când altul porned
proces §i a§teptà lecuirea dela stat. Numai cd rar
se fericeau, pentrucä proprietarul de pämânt de re-
gulä puteä sä arate diploma §i aduced cu gramada
martorii cari depuneau favorabil pentru el, pânäce
säräcimea nu prea-§i pästrà actele, ba chiar dacä le
arätä, judedtorul nu juded In favorul sdracilor...

www.digibuc.ro
 253

Neintelegerile dintre proprietar §i clasa muncitoare

prin diferitele legaturi de drept privat (intre pro-
prietari §i iobagi) nu s'au mic§orat, pentrucä pro-
prietarul de pamânt a acaparat tot mai mult puterea
de stat §i prin raspandirea spiritului feudal statul
s'a identificat tot mai tare cu interesele speciale ale
päturei dominante".1)
Când dare plateau numai täranii, când judecatä
in afacerile lor le fäceau exploatatorii lor, card o
multime de muncitori cu situatiuni exceptionale pana
acurn pe la curti: bucätari, taietori de lemne, ca-
ratori de apa §i lemne, me§te§ugari de tot felul etc.
au devenit toti o clasa: iobagi contribuabili,
iar oligarhia se ingradeà tot mai mult cu drepturi
exceptionale, WA indoiala CA linia de demarcare
intre cele douä clase el-A tot mai väditä, prapastia
tot mai mare. Mai ales cä sub Carol §i in forme
exterioare se manifestà deosebirea: el, dupa obiceiul
tarilor din apus, oligarhilor mai de seamä acordase
embleme §i chiar steag 2) sub care säli aducLI, in
vreme de rasboiu, trupele. Intemeiase apoi socie-
tatea cavalerilor S-tul George (1326), ceeace, de
asemeni, contribuid la accentuarea deosebirei de
casta. Dar §i spiritul de solidaritate intre tärani
cre§te §i cu cat apasarea se intetea, cu atát mai
ales ei se väd avizati la sprigin reciproc .5i, mai
tärziu, fac extraordinare sfortari de emancipare de
sub jug.
*
i) Acsádi, op. c. 118.
9 Banderiile, (dela germanul Banner) soldatii adusi sub
acel* steag de oligarhi cari d'aci incolo iau *i numirea de
záslos-ur', domn stegar. A fost i acesta un mijloc de a-i
aninià pe oligarhi §i a-i devota coroanei.

www.digibuc.ro
254

Pentru nobilime, care-i remäsese In toate I'm-

prejurdrile fideld §i-1 ajutase In atâtea lupte puitate
§i peste hotare §i in tail, Carol a reu§it sä facd mai
mult §i s'o emancipeze de sub puterea inaltei ari-
stocratii. La 1324 (21 lanuarie) absolvd pe nobilii
din Ardeal dela prätirea de dare cdtre stat §i cdtre
voevod, precum face aceea§i inlesnire §i poporului
muncitor, remânând ca acesta sä dea numai and
regele petrece In Ardeal : câte bou,
1 porc, 1
1

butoiu de vin §i 1 gird (pentru coloniale) de fiecare

100 porti.
Pentru intärirea locuitorilor ora*elor, socotiti in-
tr'un rind cu mica nobilime, de asemeni a fäcut
mult. A recunoscut, intdrit i chiar lärgit, privile-
giile tuturor ora$elor (erau multe indeosebi in nordul
OHO; astfel, ajungänd el posesor al ora§ului Rosen-
berg (Rózsahegy),') darea de posesorat a fixat-o In
suma de 50 gire. Pentru a inlesni ridicarea §i a
altor comune, pe Iângd ora§ele existente, a dat
diplome de slobozenie la o multime (le comune,2)
formându-se astfel ora,Fe mai mari §i mai mid, a
cdror autonomie difered.
Ora§ele mari aveau deplind autonomie, singure
se administrau, singure î§i serveau justitia, prin ma-

1) Azi are populatie slovacá.

2) De pildA : Nagymaros, in fata resedintei regale d'a-
tunci, Visegrád, pe Dundre ; Teceu, Visc, Hust si Carnpulung
din Marmatia ; Bartfa, Bars, Széchény, Rima-Szombat, Sáros,
Szeben, Eperjes, Zsolna, T.-Szt.-Márton, toate orase inflori-
toare si azi in Nordul tárii. Nu e intiimplátor cá mai ales
in Nordul tArii si spre frontierd isi avea atintitá atentiunea :
p'acolo et-A adic'd calea de comerciu international cu Polonia
si cu Boemia.

www.digibuc.ro
 255

gistratul §i judecdtorii ce-vi alegeau. Statutul ord-

§enesc ce fdceau (un fel de crirte de lege), precum
§i orice alt regulament (de pildd privitor la bresle)
intrà In vigoare Mil a mai aved nevoie sd fie apro-
bat ori sanctionat de cineva. Aveau deplin drept
de posesorat §i astfel detineau §i mo§ii nobilitare.
In afaceri judecdtore§ti, apelatd fdceau la tribunalul
altui ora§. In afaceri de datorie cdtre rege §i tara,
erau insd supuse vistiernicului regal, dupdcum §i in
cazuri de lesa-majestate §i tradare de tard emu su-
puse judelui tärii. Porti le le deschideau numai din-
naintea
. regelui, dinnaintea magnatilor nu erau da-
toare sä le deschidd. La rdsboiu mergeau sub
steagul regal, §i nu cu banderiile magnatilor, aveau
pecetul §i pajura lor deosebitd.
Ora§ele mici i§i alegeau §i ele preotul §i judele
(primarul), iar crimele ordinare (incendiare, onion,
jaf, rdnire gravd,. falsificare de bani) le judecd ju-
dele delegat de rege (mai marele cetätii ori fipanul
comitatului, va sä zicd un 'Malt dignitar).
Reprezentantii oraselor erau a patra clasd in
stat.1)
In privinta asta lucrurile au rämas ca mai nainte,
schimbare n'a fAcut nici regele Carol.
Sub Ludovic cel mare2), a triumfat tot vointa
oligarhiei. Marea sa individualitate zice Acsádi
a fost fdtul feudalismului. rdsboaiele sale
in
feudalii l'au §i sprijinit cu credintd, iar el s'a räs-
1) IntAiu erau prelatii, in al douilea rind veneau ari-
stocratii, apoi nobilii dupA ei reprezentantii ora§e1or.
2) Urcat pe tron §i incoronat in Alba RegalA la 21
lulie 1342.

www.digibuc.ro
256

plätit prin faptul cä la cererea oligarhilor a tntärit

§i ridicat la valoare de lege Bula de aur dela 1222
alui Andrei IP), care dupä publicarea sa multd vreme
remäsese uitatd. Dupä câte §tim pand acum, Lu-
dovic cel mare este singurul rege ungar, care (afard
de un singur punct a cdrui desfiintare a legalizat i
la noi definitiv institutiunea strdbund a obiceiurilor
vechi) a reactivat Bula de aur. Aceasta dispuned, ca
asupra mo§iilor nobililor decedati Mil mo§tenitori
directi, sd dispund regele. Ludovic a desfiintat acest
articol i l'a Inlocuit cu altul menit, de altfel, sä in-
täreascd §i imboggeascd pe nobili : averea celor
decedati fail mo§tenitori directi, o cdpätau rudeniile
laterale Aceasta e a§a zisa : Ósiség". S'a revenit
astfel la art. 6 al primei legi fäcute sub Sfântul
Stefan. El a reactivat aceastd lege, observând-o In
tot decursul domniei feudale. Cartea de lege ce a
dat la 1351, este singura ce a creat §i e de mare
importantd §i din punct de vedere al iobagilor. In
genere se admite libertatea rnutdrii, de0 articolul [18]
privitor la aceastd libertate zice numai atâta, a sub
titlul de a fi sävar§it crimd mai de mult, pentru
care n'ar fi suferit Inca' pedeapsa, iobagii nici In
persoand, nici In avere nu pot fi opriti, execvati ori
detinuti ; i din contra : cei adevärat vinovati, sd fie
judecati de proprii lor stdpeini §i sd li-se facd drep-
tatea cuvenitd. Pe de altd parte opre*te, ca iobagul
sd se poatd mutà fArd permisiunea datd de build-

1) Ceeace vine in sprijinul lui Ferdinandi, care in des-

acord cu Beöthy, sustine a intotdeauna feudalii au zädär-
nicit dispozitiile favorabile täranilor ale Bulei de aur.

www.digibuc.ro
 257

voie de stApAn, ci aceste mutäri le cualificd drept

abuz".
Vedem, dar, cä In ce prive§te libertatea perso-
nald, starea iobagilor nu s'a ameliorat nici sub cel
mai mare rege ungar. Si el a lasat massa popo-
rului la discretia oligarhilor, drept recuno§tintd Cà
ace§tia l'au ajutat sà poarte rdsboaiele multe §i sd-§i
Färgeasca stdpânirea pAnd la tärmurii a trei mdri,
cum cu atâta mândrie amintesc toti istoriografii
maghiari.1)
AdevArat, cA pe de altd parte IndatA dupd sfatul
tinut cu oligarhii In care s'au luat hotArIrile de a
porni rAsboaiele de cucerire, a ordonat ca In toate
comilatele frunta§ii (tot oligarhi) sA se adune la
sfat, sA desbatä situatia poporului §i pe unde se
descoper oameni abuzivi, hoti §i tAlhari, lista ace-
stora sA fie InaintatA pAnd la mijlocul lui Septembre.2)
Ceeace doveded nu numai preocuparea pe care ti-
ndrul rege (de 171/2 ani) o aveA fata de soartea
ci §i oarecare neincredere fatA de oligarhi, cAci
nu lasä pe vinovati" la absoluta lor judecatä, ci
vrea sd vadd el Int Ai lista. Mai erd apoi la mijloc
ceva: §i In felul acesta void sà paralizeze i sd In-
,
nabge In fa§d mi§cdrile antidinastice ce s'au sem-
nalat pe ici §i colo, dupd moartea lui Carol Ro-
bert, din partea unor oligarhi nemultumiti ori doritori
sd pescuiascd In apa tulbure.
De altfel oligarhii au putut sa abuzeze §i de
aci Incolo de puterea lor, cAci §i pand la 1351, and
1) Fusese si rege al Poloniei i reocupase si Dalmatia.
2) POI. és Schönherr, op. c. 152.
17

www.digibuc.ro
258

li-s'au consfintit abuzurile de putere, regele a fost

silit sä tolereze pând §i averile coroanei in mânile
lor, neputând a se rdsbol cu ei din cauzä cá erà
tinut sä dea toatd atentia sa afacerilor din Sicilia,
unde fratele sau Andreiu stä deja de zece ani ç'a-
cum erá vorba sd se cunune cu Iohanna. Incurcá-
turile dela Neapol, §i luptà chiar §i cu influinta
papalä pentru asigurarea pe seama fratelui säu a
tronului Siciliei, a indemnat, desigúr, pe Sasi sei se
rdscoale §i impotriva regelui Ludovic,1) nevoind sd
pleiteascd darea obicinuitd. Ei nici nu s'au potolit
pând n'a sosit in Ardeal Ludovic, care a cAutat cu
acest prilej sä rezolve §i altä chestie irnportantä :
drepturile de competentä ale episcopului din Ardeal2)
(care excomunicä din bisericd pe cei cu cari se
decà pentru posesie, nainte de a mai a§teptà sPse
decidd cine are dreptate), hotärind ca in chestie ,de
5
1) Dupdcum deja s'au räsculat de alttel i incontra ta-,
tälui ski Carol sub conducerea comesului Henning dela
Petersdorf, când au bälut trupele voevodului Tamás si au
fost învini numai de trupele cumane, trimise asupra lor, la
1324, când a cdzut si Henning.
Ce fel de oameni ajungeau pe vremea asta episcopi
ai Ardealului, se poate judeca din exemplul lui Széchy
András ; fiindcd era descendent al unei familii mari i bo-
gate, capitlul I-a a/es (1318), iar papa dupd multe esitdri, la
interventia regelui I-a intárit (1320) cu toate ca nu aved nici
vârsta, nici vre-o- pregdtire, iar odatd ajuns In scaun, episcopul
a devenit nu slugitor al altarului i propovaduitor al pdcii,
ci un rdsboinic de care trernurà tara intreagd i toti vecinii;
a dat nävald pe teritorul episcopatului de Agria, voind a
ocupà Maramuräsul ; cu supusii ardeleni, i chiar cu nobi-
limea, tratà ca un tiran, ba a mers cu indrAzneala pâra sà
infrunteze i pe rege, nerásandu-1 sà intre in Alba-lulia,
sà nesocoteascd chiar pe papa, asa cd In cele din urmd re-
gele Carol a dat ordin sd fie arestat, iar papa 1-a suspendat
eparhia i-au pus-o sub interdict.

www.digibuc.ro
 259

posesiune sà judece wevociul (un fel de loctiitor al

regelui) i constringand p-e episcop la respectarea
drepturilor de patronat ale proprietarilor si a drep-
turilor de posesiune nobilitare, iar episcopul sd nu
poatd castiga avere fard stirea i aprobarea regelui.
Tot atunci 1) s'a decis cà zeciuiala preo(eascd
sei se poatä reiscumpärà cu bani,2) mdsurd care a
usurat mult soartea preotimei.
Istoricienii maghiari 3) dau cu socoteala cd Lu-
dovic s'a dus atunci In Ardeal nu numai pentru a
potoll pe sasi, ci i pentru a face pace intre ei
sdcui, cdci in urma unor chestii de drept public,
intre cele doud rasse dominante din Ardeal neinte-
legerile erau la ordinea zilei i adesea se argumentà
cu sabia.
Un lucru probabil acesta. Tot asa de sigur
este insd, cà nici intrevederea dintre Ludovic ì voe-
vodul Alexandru al Munteniei (la 15 tunic 1344)
n'a fost Intampldtoare, ci Ludovic a pregdtit-o nainte
de a plecd In Ardeal si a fost unul din motivele cari
l-au indemnat sd viziteze hotarul regatului seu.
'Fatal seu fdcuse trista experientd ce rdu este sd
nesocoteascd puterea statului roman. In ajunul räs-
boailor mari i grele, ce Ludovic a purtat In Si-
cilia si Dalmatia, i-a fost binevenitd o Inte1egere4)

1) In sfatul fdrii finut la Alba-lulia, 27 lulie 1344.

2) Pldtind 1 denar pentru o kepe" (grdmacla), iar dacd
episcopul n'ar voi sa primeasca denarul, kepea sd fie läsatA
Th cAmp.
3) Pór és Schönherr, op. c. 161.
4) Pentru meritul de a fi mijlocit infelegerea, Ludovic
a §i numif in curdnd episcop al Oradiei pe un oarecare
Demeter.
17*
www.digibuc.ro
260

cu voevodul roman. Prietenia Intre cele cloud state,

Intrerupta la 1330, s'a intarit iara.
Rdsboaiele ce a purtat In Italia, durere, 1-au
indemnat pe Ludovic nu numai la concesiuni fäcute
oligarhilor, dar §i la noui sarcini pentru iobagi. Ar-
ticolul 6 din cartea sa de legi sund :
,.Dela toti iobagil nostri, sämänätori ori cultivätori de
vie, fie ei locuitori liberi ori plätind arenda, esceptie facand
orasele Imprejmuite cu ziduri, percepem atat noi cat si re-
gina a noua parte (nona pars) si dispunem ca i nobilii sei
face" acela?i lucru ; dupeice au shins zeciuiala, prelatii si per-
soanele bisericesti cari au iobagi, sa stringa si a noua parte,
ca astfel sa aiba putin(a a ne servl mai cu credinta si auto-
ritatea noastra sa creasca".
Aceasta sarcina era cu atat mai grea pentru
tdränime, cu cat scutiri nu se fäceau, cum se fäcea
de sub ap zisul c4tig al cdmärii.1) In felul acesta
iobägimea platea dare §i catre rege (de stat) §i catre
proprietari.
Sistemul acesta de dare nu erci nicáiri 'in Eu-
ropa, dri dacd se §i percepeà pe undeva, de pilda
In monarhia franca, dela Pipin Incoaci, o percepea
numai biserica, drept despagubire pentru averile ce
puterea lumeasca, feudalii, Ii rapise In decursul
vremurilor.
Adevarat, Ca' atat din textul legii, dar mai ales
dintr'o scrisoare trimisä comitatului Gran (Györ),
1) Ii poate inchipul oricine, ce incurcaturi s'ar fi In-
tamplat, daca locuitorii unui sat, proprietate oligarhä, ar fi
fost scutiti de platirea acestei däri catre proprietar : iobagii
cu permisie de a se muta, si-ar fi lasat pe vechiul stapan
si s'ar fi ingramadit pe mosia unde ar fi fost scutiti de
noua dare.

www.digibuc.ro
 261

reiese cà aceastä dare noud era pentru armate : io-

bägimea scutitd de armatd plätea nobilimei chemate
a purtà rdzboi. Se pare Insd, sunt indicii convingd-
toare, cd. In mäsurd ce prin darea noud nobilimea
avea. Inlesnire mai mare, regele îi i cerea sä-i pund
la dispozitie soldati mai multi, ceeace nu era de
loc profitabil pentru nobilime. Nu se poate adica
altfel esplica faptul cà pe d'oparte In privinta per-
ceperii nouei däri regele dispune :
far cine altfel ar face in privinta perceperii celor mai
de sus, pe mo§iile acestor potrivnici §i cálcatori ai prezentei
ordinatiuni noi in§ine vom percepe, spre folosul nostru, a
noua parte din productuf grânelor §i a viifor, fArd a mai
lAsà ori micwrà ceva".
Pe de altä parte, Intradevär, nouile dizpozitiuni
regale n'au fost primite bucuros de nobilime. Re-
gele formal a trebuit sd o sileascd a se supune,
de§i, de altfel, In acela§ timp regele scute§te de
dare nobilimea, ca astfel : toti nobili adevdrati din
interiorul tarii noastre sd se bucure de acelea§i drep-
turi", (art. I I) sd nu fie supdrare Intre ei, ceeace
Beöthy considerd o mäsurd pentru stavilirea feuda-
lismului §i a abuzurilor magnatilor.1)
Nu e greu de esplicat acest fapt : grosul arma-
tei il forma nobilimea de rand, micii proprietari cari
n'aveau iobagi, cari, prin urmare, nu profitau de
noua lege, neavand dela cine sä strangä dare. Iatä de
ce Acsádi §i scrie : Proprietarii cu iobagii trebue ca
au obtinut dreptul de percepere a pärtii noud drept
compensatie pentru altd sarcinä iobageascä, poate
1) Op c. 98.

www.digibuc.ro
262

a atunci s'au eliberat sclavii cari lucrau pe sesiuni,

pentruca dintre contribuabili, §i In genere, din §i-
rul iobagimei colonizate sclavii dispar deja, §i se
amintesc numai ca servitori ori ca fiinte randuite
spre vanzare".1) Noua lege ar fi fost dar fdcutd nu-
mai In favorul oligarhiei bogate. Se gäse§te Insa
dovadä, cä episcopatui dela Oradia §i la 1374 sperà
cu bucurie desfiintarea acestei dad_ Nu le-a venit
oare la socotealä noud lege celor din capitlu, ori ei
uitaserä de interesele proprii §i sä gandeau numai
la soartea poporului muncitor ? asta e o chestie
tot atat de putin luminata, pe cat de mult remal
nedumerit asupra faptului, ca noua povara se pune
pe clasa muncitoare de regele, despre care Bonfi-
niv, cel mai mare §i bun cunoscätor al acelor vremuri,
scrie cà iubed mult poporul de jos.
In tot cazul, masura asta a contribuit §i mai
mult la demarcarea claselor existente : la inältarea
aristocratimei §i dejosirea iobagimii, mäcar cä Beöthy
cautä sä scoatä In relief, dintre virtutile regelui, in-
deosebi priceperea, cum prin reactivarea art. 6 din
prima lege a S-tului Stefan, a dat avant clasei de
mijloc. Stergand adica din Bula de aur articolul care
faced pe regi stäpani peste mo§iile proprietarilor
morti fara mo§tenitori directi, In decurs de secole
impärtirea parnantului a fost rationala (egészséges
=sänätoasä, textual), deoarece prepondera proprieta-
tea mijlocie".2) Recunoa§te Insa, indatd, ca sistemul
acesta curand a degenerat sub domnia feudalilor cu
zale §i scut.
1) Op citat, pag. 129.
2) Op c. 97.

www.digibuc.ro
 263

A contribuit, mai presus de orice discutie, la stân-

genirea muncii si, prin urmare, era pedecd desvoltdrei
economice a tärii. La ce era sä se opinteascd bietul
iobag, când el stià dinainte, cä a cincea parte din
munca sa revine regelui si feudalului ?
0 imprejurare, adevärat, a favorizat avântul e-
conomic : linistea si siguranta publicd din tarä. Lu-
dovic a purtat adicd rdzboaie peste frontariile tärii,
dupd cum nu s'au mai ivit nici oligarhi cari sä pro-
voace räzboiul civil.
Articolii 17 si 19 (din cei 25) ai cdrtii sale de
lege dând cornitatului sarcina de a improcesua si ur-
märi, a contribuit apoi sd se faca indreptdri in jus-
title. S'a redus astfel rolul feudalului, instituindu-se
un fel de controld si chiar garantie, cd nimeni nu
poate fi improcesuat asa, din simplul capriciu al
oligarhului ; s'a dat rol tot mai important comitatu-
lui, care in veacul XV ajunge fqr de prima istantä
pentru toti locuitorii tarii, Inlocuindu-se astfel justi-
tia ambulantd : palatinul ori juzii trimisi de pa-
lat, sd facä dreptate, prin comitale, unde se anuntau
prealabil.')
Mäsura nu el-A de altfel noud. Sub Andrei II,
se stie, nobilimea din Zala, primise permisie regard
sä se adune si sä facä judecatä la Kehida, in anul
1) Palatinul, insotit de notarul seu, homo regius, ce
i-se da ca insotitor, reprezentantul capitlului Albei-Regale si
de sun* armatd, sosed in centrul comitatului, unde-1 astep-
tau fispanul, vicispanul si solgábiraele, publicul din comitat
si ceice asteptau sd li-se facd dreptate. Dupd obicei roman,
acuzatul era pus sub o lance (hostal, imagined puterii, si
dupdce se tined rechisitorul §i se ascultà apdrarea, se adu-
ced sententa, care se si executà indatä.

www.digibuc.ro
264

1232. Prin cele cloud articole de legi, Ludovic face

din comitat organ justifiar. Corporatie politica ajunge
mai tarziu.
* * *

Dupace a legiferat in felul &Mat, Ludovic a

desvoltat o mare activitate pentru colonizarea pärfi-
lor pustiite ale tärii (pu.stiite de luptele interne tre-
cute §i holera care se ivise la 1346 §i abea la
1360 a incetat). Comitatul Arva, la nordul tärii, 11
populeaza d'aintregul cu poloni, precum infiinteazd
sate in tot nordul tärii, colonizand tot poloni (azi
sunt slovaci pe acolo), ceeace ii era cu atat mai
u§or, cu cat era §i rege al Poloniei. Recurge de a-
semeni la sistemul de colonizare prin cneji §i §ol-
tesi,1) aducand astfel in partea pe nordest a pill
rondini §i ru§i,2) resplatind nu numai pe cneji, ci
asigurand favoruri esceptionale co1oni§tilor.3)

1) Asigurând diferite favoruri acestor cdpetenii de sate.

Astfel lui Petrik, primar in Pridlya, pentrucd singur a FAO-
dull sd adune colonisti pentru un sat intreg, ii dd o curie
intreagd, o moat-A, casapie, scutindu-I de orice dare (cens),
,.dupd dreptul german" kteutonicali jure). Wenzel, Mezögazd.
tört. 278.
2) Lehoczky Tivadar, Tört. tár, 1890.
3) Asffel, la 1358 pentru colonizarea OH Lopenei, scu-
teste pe 20 ani de orice dare pe colonisti si le asigurd drep-
turile si privilegiile de cari se bucurau locuitorii orasului
Korpona. La 1362 dd poruncd asprá ca proprietarii sd lase
liberi, a se mutà unde vor vrea, pe iobagii cari si -au plätit
arenda si datoriile, cdutând si astfel sd ajute colonizarea sa-
telor pustiite Nyista si Novaj, Századolc, 1805, 126. La
1382 colonistilor din Lewes acordd scutire de dare pe 16
arri si dupd aceea si o dare esceptional de micd : jumdtate
gird dupd poarta intreagd (plätibil in cloud rate', iar solte-
sului dreptul de judecatd in afaceri mai mici comunale, a-

www.digibuc.ro
 265

Pe vremea asta s'au incheiat o multime de le-

gAturi ihtre iobagi §i stdpAni, precizându-se munca
ce iobagul trebue sd presteze si ocrotirea ori favo-
rurile acordate de feudali.
Una dintre multele legAtuiri (urbarium) date de
regele Ludovic (iobagilor dela Németujvár) la 1355
jab.' ce indatoriri impune iobagilor : 10 denari dupd
fiecare poartd intreagd, ddruiri la Pasti 2 denari si
12 oud, la Rusalii 2 denari si 2 cascavaluri in pret
de 4 denari ; taxA pentru vii 4 denari, 2 vedre vin
si o mdsurd de ovAs pentru fiecare vie intreagd, se
addogd apoi de fiecare poartd 2 zile de lucru
la strInsul fânului, primdvara, vara si toamna Cate
o zi la plug (sdrnânta o dd domnia) si vara 2 zile
la secerat.)
Toate urbariile emanate dela mull proprietari
tin sd accentueze cd se fac intru ocrotirea tdranilor,2)
ceeace denotA cd ajunsese oarecum o virtute a cduta
usurarea soartei iobagilor, usurare se intelege
foarte relativd, cdci iatA, de pildá, ce aveau sd pld-
teascd, sd ddruiascd si sd munceascd iobagii de pe
mosiile palatinului Kont Miklös si fratelui sdu Lökös :
dupd fiecare poartA 5 denari pe an, câte acdu de 1

grâu, orz si ovAs, la S-ta MArie ; tot atunci 1 puiu

de gAind. si 2 pAni, iar chelarului 1 denar ; la Crd.-
ciun : 1 puiu, 2 pâni, 1 acdu de ovAs, va card apoi
poi din 6 porti una sä fie a soltesului, din arendd a treia
parte, toate aceste cu drept de mostenire ori vânzare.
Orsz. levélt. 12.480.
1) Wenzel, Mezög. tört. 290.
2) Palatinut Kont Miklós In urbariul dela 1358 spune
câ are de scop ,.sporirea poporatiunei de pe domeniu (Lendva)
si astfel rnosia sä fie inzestratä cu mult popor muncitor'.

www.digibuc.ro
266

in cetate (Lendva) car de lemne si

1 car de fân,.
1

iar chelarului va dà 1 denar. Ca zeciuiald de porci

dupd 10 porti se va dd la St. Martin 3 denari, iar
pentru lucrarea viilor domnesti 5 denari de fiecare
poartd; zeciuiala vinului sunt datori s'o ducd la
cetate.
Sunt apoi datori sa pläteascd funciionarilor
i
administratori ai marelui proprietar i comunali.
Astfel, logofdtului 1 mäsurd de grâu, 1 acäu ovds,
câte un pum i câte o pâne ; primarului 4 claponi
si 2 cozonaci ; 2 cozonaci i 1 puiu mai trebuiau
sä dea ì proprietarului la serbarea hramului bi-
sericei.
Cand voiau sd se mute, pe lângd cei 12 denari
pentru permisie, mai trebuiau sä dea 1 acdu de ovds,,
1 puiu si 2 cozonaci.
Iatä apoi ce indatoriri aveau cei dela Keresztur,
Szentlászló si din alte sate apartindtoare capitlului
de Pannonhalma: fiecare poartä pläteste taxd domniei
(urbér) 40 denari la St. George si 40 denari la St.
Mihai; pentru rdscumpdrarea muncii secerisfflui 1

cubul (2 saci) grâu, pe vreme de rdsboiu car de 1

merinde, 1 porc gras i alte märuntisuri. Din pro-

ductele câmpului i viilor zeciuiald; drept arendä,
in caz de mutare, 12 denari. Sunt, d'asemeni, da-
tori sä ospdteze pe abate, când petrece pe domenii.
Ca favoruri se aminteste dreptul de a-si alege preot,
cu ulterioara aprobare a proprietarului, iar in caz
când vre-un iobag moare fàrä mostenitori, proprie-
tarul nu ia deck 60 denari din averea rdmasd. Se
fixeazd d'asemeni pedepsele ce iobagii au de su-
portat in cazuri de delicte.

www.digibuc.ro
 267

E de notat Insd cd aceste contracte agricole

erau de favoare: abatia dela Pannonhalma le
acordase pantruca sd reuseascd a colonizd cat mai
iute domeniile rämase pustii. Peste tot, rdsboaiele
ce purtase regele si holera care bantuise (du,
conti-ibuise ca muncitorimea sd aibä pret si astfel
pentru a tine pe loc pe cei existenti ori sd atragä
pe altii, marea proprietate trebuià sd facid diferite
concesii.
Nagy Irnre aratd, cd. Indeosebi cultivatorilor de
vie li-s'au fäcut inlesniri mari. Astfel familia Eörsy
din Zala acorn (la 1350) scutirea pe 8 ani dela
orice urbariu pe ceice vor pune vie, iar de ad In-
colo dupd fiecare jugar de vie se va dà proprieta-
rului 5 cubule vin, ca arendä, iar la cules 1 mdsurd
ovds, 2 panisoare si l clapon.') Asa se si explica
faptul, cd deja pe atunci, dincolo de Dundre, erau
vii multe si binecultivate.
Din chartularium-u12) dela 1375 al capitlului
dela Oradea reiese cd iobagii d'acolo dau numai
zeciuialä, altd muncä nu prestau, ci Intreaga robotei
el-A cd zeciuiala ei o cärau la curte si fiecare
iobag care aved cdrutd, trebuid sd care odatä fan.
Incolo, arenda era : 14 grosite de platit la S-tul
George, iar la S-tul Mihai plateau toti, si cari
aveau numai casa si grddind, 4 grosite arendä si 2
grosite dar. .

Chiar dupd valoarea banilor d'atunci, sumele

acestea nu par mari. Trebue sd luam Insd In ve-
1) Zalai oklevéltár. I. 499.
2) Publicat de Bunyitai Vincze.

www.digibuc.ro
-268

(Jere greutatea mare pentru tärani de a stringe chiar

mimai atâfia bani: tdrguri nu prea aveau, cäi de
-comunicatiuni de asemeni, nu ; apoi grâne nici nu
cuftivau pentru vânzare ; in sträinatate Ungaria
vindeA numai vin. Täranii doar atunci aveau bani,'
când vindeau vite cornute, cai si alte animale
{le casd, cari adevärat erau destule, dar nu
.aveau pret.

www.digibuc.ro
VIII. enejii i voivozii români..
=IN

Chartularium. Cnejii români. Romeinii îi ca-

pitlul dela Oradia. Schismatici ! Lovitura data
de Ludovic cel mare. Sub Sigismund. Rom&
nii in organizarea militard. Decretul de egalitate
dela 1397. Mäsuri esceptionale contra românilor.
Sub Mateiu. Plângerile nobililor unguri sa0.
Drepturile cnejilor. Cnejii voivozii in Ar-
deal 0 Banat. Districtus olaches". Boeria
oficiu. Jus valachie". Natura
boeregi. Inceputurile de organizare In Banat.
Decretal lui Ladislau V (Postumul). Pärerile istorio-
grafilor maghiari ci români. Dovezile invocate de
profesorul I. Bogdan.
Dupd cum registrul dela Oradia ne-dd pretioase
indicatiuni privitoare la justitie sub primii regi un-
gari, tot asa chartularium-ul dela Oradia este o ne-
tägdduitä probd despre situatia esceptionald a ro-
mânilor din cnejiile bihorene. Reiese anume, din
acest chartularium, cä pe teritorul capitlului dela
Oradia se aflau numerosi români. Acestia Insä se
bucurau de un regim esceptional, mai favorabil de
cât cel aplicat iobagilor unguri, zis cre0ini. Pe când
iobagii unguri pläteau adecd zeciuialä i taxd de
crestini [kereszténypénzb un fel de dare bisericeascd
[pe care noi o plätim acum de bunävoie], precum

www.digibuc.ro
270

faceau i diferite servicii, p'atunci iobagi romani pla-

teau numai cincizeciuiala si la Sfanta Marie Cate o
,paie de fiecare cash'. lar romanirnea intreagä da
la anul nou un cal, drept semn ca recunoaste drep-
turile feudale, precum cnejii dau i ei o jumatate de
veliuta, o paturd sub sea s'un cascaval [pe langd
zeciuiala de miei si porci, care mai tarziu s'a im-
pus tuturor iobagilor romani], drept recunostintä
pentru privilegiile lor deosebite.
Nu trebue sa fii preocupat, pentru a te intreba:
de ce aceasta esceptiune. cu iobagii romani ? lubi-
tu-i-a capitlul mai mult .pe romani, decat pe unguri
[singurii pe cari ti cOnsidera crestini] ori s'a inter-
pus cineva la capitlu, pentru menajarea deosebitä a
romanilor ?
Desigur CA nu.
Cauza este alta : Ungurii deci si capitlurile ca-
joke dela Oradia, n'au gäsit p'acolo niste pribegi
pästori romani, ci un popor organizat i constient
de drepturi stramosesti, 'Mat nici dupd sute de ani ve-
-cinatate cu ungurii, acesti romani n'au slabit, ci ca-
pitlul din Oradia i-a läsat In pace sä träiasca' sub
sefia cnejilor lor i s'au multumit dacd, drept
semn cá recunosc suprematia ungureasca, la anul
nou dau un cal s'o paturd sub seaua calului.
Abia sub Sigismund, pe la sfarsitul veacului
XIV, romanii din aceste parti si din Ardeal, ajung
supusi d'abinele ai regimului feudal. Si atunci nu-
mai o parte ajung iobagi de rand. Ceilalti se
zplica. In organizarea militara a tarii.) Erb. i greu
1) Acsádi, op. c. 143.
www.digibuc.ro
 271

sd mai poatd rezistd : cu tot talentul sau de a sti

folosi toate puterile vii din tard si cu toatd grija ce
o aved de altfel regele pentru popor, feudalii se In-
täresc si sub Sigismund, si ajung sd supund tot
mai mult pdtura. de jos a poporului. Zadarnic
decreteazd regele la A August 1347 cd fiind fieçare
gm coborItor din o pdreche de pdrinti, oamenii sunt
egali si liberi si sclavia nu firea, ci oamenii au
fdcui-o", feudalii trateazd cu iobagii atat de'
crud, Incat ei se plang cd au soarte mai rea (feat
a sclavilor cumpdrati.') Rand si In armatd, care sub
Sigismund se compune i din iobagi, feudalii 'ajung
sd fie favorizati si sd se tragd linie despdrtitoare
intre nobili si iobagi. Nobilul care dezertd, scdpd
pldtind amendd ; pentru aceeasi crimd, iobagului i-se
lud viata.2)
Inteun regim condus de asemeni principii, bine
inteles cd situatia privilegiata a romaailor din chne-
jate era o sfidare. Au resistat, cat au resistat, ro-
manii oamenilor, dar vremea n'au mai putut s-o in-
frunte.
In privinta rolului militar al romanilor, gäsim
pretioase märturisiri chiar in documentele maghiare.
De pildd In Fejer, care aratd cd romanii din Bresc,
un mic popor asezat In partea orientald a Tran-
silvaniei, constituiau Incd din vechime o garnizoand
permanenta la pasul Oituzului".3)
Kemeny märturiseste acelasi lucru despre ro-
manii din jurul Devei si Hunedoarei, observand ch.'
1) Idem, p. 146.
2) Acsády, 147.
3) Codex, X, 796.

www.digibuc.ro
272

regele Sigismund numise asta o vechie §i lauda-

bird consvetudine".1)
Lovitura cea mai grea le-a dat-o Românilor
Ludovic cel mare, care printr'un decret dispune ca
numai valah (ori rus) de legea catolicei poate sei
aibei proprietate nobilitard qi sa fie cnez, iar aceastä
dizpozitie este retnouitd qi de Sigismund, la 1422.
Tot atunci ordonä ca franciscanii sä se ocupe In-
deosebi cu readucerea schismaticilor valahi la con-
fesia catolicá.
Ludovic cel mare, pentru a-i cunoaste mai de
aproape si a-i supune pe români unui regim escep-
tional, s'a dus Intre ei, In .Ardeal.
Privitor la petrecerea In Ardeal a regelui Lu-
dovic, In primävara anului 1366, când oligarhii l'au
influintat sä decreteze asuprirea românilor, Kövdry
Laszló scrie:
La 24 lunie este in Marosvásárhely, intre secui si in
28 lunie. subserie un decret pentru hzfrânurea hzdeosebi a va-
lalzilor agita(t din afard, pe temeiul caruia dacd prind pe el-
neva comitând eritnä, pe lângd aprobarea a septe tdrani ad-
mite O. fie executat sumar, prin spânzurätoare ; iar cine este
numai acuzat, dacd e nobil, pe lângd aprobarea a 50 nobili,
dacd e taran pe lângd aprobarea a 50, sd fie spânzurat, se
ldrgeste astfel cercul de autanomie a autoritdtilor, deschizân-
du-se, In acelasi timp, calea ce duce mai fârziu la dreptul de
palos al proprietarilor".3)
De altminteri sunt mai multe dovezi despre si-
tuatia esceptionald pe care o aveau românii sí In
alte
Magazin für Geschichte, II, 315.
2) Hunfalvi, II, 65.
3) Erdély történelme, II, 24.

www.digibuc.ro
 273

,.Decretul scrie Szilágyi Sándor erà indreptat

direct contra valaizilor §i in multe pärji e redaclat cu o ri-
goare statariaki. Nu erau insd numai bandiji acei valahi in-
deosebi, pe cari Ludovic Ii numeste räufacdtori i cari zil-
nic conturbd nespus de mult linistea supusilor. Asta n'ar mo-
tivA Incá indestul prezenja mai indelungatd a regelui, nici
severitatea decretelor. din alte acte, cá uniti cu po-
poarele. vecine a celor cloud' voivodate valahe (Muntenia si
Moldova), cnejii valahi purtau rözboiul (contra supusilor re-
gelui)... Sapoi zelul cu care Ludovic Ii treced la cotolicism
pe credinciosii bisericei orientale, de asemeni a putut sä
mdreascä nemuljumirea valahilor".1)

Mai bine se poate judecA dusmdnia fata de ro-

mâni din urmätoarele dispozitii ale decretului :
Dacd e acuzat un valah de rând, oricine poate martu-
risl contra Pe oricare om de rând sau valah, pe care
l'a osândit voivodul, vicevoivodul ori triabunalele ispanilor,
oricine ti poate prinde ui detine...2)

Szilágyi Sándor scrie despre cnejii români sub

Ludovic II urmätoarele :
Pe unii dintre cnejii acestia i-a intdrit regele, aljii
erau pur i simplu numai cnejii ordinari, ispani pe proprie-
täji, primari comunali i aveau numai atâtea drepturi câte
aveau ungurii similari. Asa a fost in lege, in viaja public&
insä, in satele lor, intre valahii lor, aveau influenjá si au-
toritate".3)

Din decretul dela 28 Iunie 1366 dat in Maros-

vásárhely impotriva românilor, resulta cá acei cnejii,
cari erau intariti de rege, pretuiau fiecare cdt un
1) Erdélyország tört., I, 103.
2) Fejér : Codex diplornaticus, IX. 3. 532.
3) Erdélyország története, I, 102. -

18

www.digibuc.ro
274 u

nobil. Cel neIntarit pretuia cat un pätrar de o n c

primarul satului. Oamenii de rand sau valahii, In
caz de dovedire, aveau fiecare a opta parte din pre-
tul unui nobill
Oligarhii, si, peste tot, cele trei natiuni" din
Ardeal au continuat sa facd intrigi Impotriva roma-
nilor. Avand aristocratia lor trecere la curte si In
died, a si putut sa influinteze pe toti regii si sa-i
indispunä In contra romanilor. Intre altii si pe Ma-
teiu Corvin.
,.In urma unei plângeri ce i-au adresat nobilii (un-
gurii §i sa§ii), la 1456 Mateiu ordonä voevodului Ardealului
§i i§panului secuilor sä se scoale cu arme Impotriva valahi-
lor cari indräznesc sá atace, Inarmati, chiar §i pe neme§i,
ba de§'t nu sunt náscuti pentru a fi liberi, prin omnipotentä
i§i câ§tigá i libertate", scrie contele Kemény József.2)

Un popor nomad, färä organizare si traditii,

desigur ca nu si-ar fi luat insä curagiu sa proceada
astfel.
Kurz arata cä cnejii de pe teritoriile episcopa-
tului (din Ardeal) si al capitlului ddruiesc parnant
arator si päsune, iar supusilor impun diferite sarcini,
lucrul In potriva cdruia episcopul si capitlul reclama
la rege. Acesta ordonand voevodului sd Indrume pe
cneji la respectarea datoriilor catra proprietari, recu-
noaste CA toti cnejii din districtele apartinätoare ce-
tatilor regale stdpdnesc cu dr.-?pt de vecie mcqiile
lor3)... Dacd n'ar fi trait In traditii de proprietari si
1) Fejér : Codex dipl. IX. 3.532.
2) Tudományos Gyüjt. 1830. III. 104.
3) Magazin für Geschichte, II, 297.

www.digibuc.ro
 275

domni, desigur a.' n'ar fi indraznit cnejii roman i sa

se poarte astfel §i sa se alieze chiar cu fratii 1 or
din Muntenia §i Moldova (cum s'a Intarnplat p e
vremea lui Ludovic cel mare) pentru a-§i apara
drepturile strämo§e§ti. De azi pe mane §i din senin
nu-§i aroga nimeni drepturi !
0 proba despre situatia esceptionald a roma-
nilor este, mai presus de toate, urmätoarea diploma
dela 1293 a regelui Andrei Ill :
Indemnati de necesitdtile guverndrii ce am primit si
invoirea baronilor cari sunt cu noi, am fost hotdrât, cd toti
valaliii, ori pe alcui mosie ar fi ei, sä fie dusi pemosiile
noastre regale de resedintd si cei cari s'ar codl sa se In-
toarcd, sd fie dusi cu puterea. Deoarece Insä unchiul nostru,
fostul rege Ladislau, a conces capitlului de Alba-lulia sä- co-
lonizeze 60 familii valahe pe proprietátile sale Fygled si
Enusd, dela cari sei nu se strôngii nici an fel de dare regale",
ca cincizecime, zecime ori altceva, noi respectând sl aflând
salutard dania regelui Ladislau, o tntdrim i din parte-ne,
dispunând ca strângAtorii nostri de dare sa nu la dela cei
-60 valahi ai capitlului nici cincizecime, nici zecime nici alt-
Jel de dare".
N. Densu§ianu contesta CA pela 1211, cand An-
drei II da. Tara Barsei cavalerilor teutoni, ar fi fost
unguri acolo.1) In spriginul afirmarii sale cä nu erau
-unguri p'atunci In Tara Barsei, citeaza donarea dela
1213 alui Andrei II, cand §i episcopul Wilhelm dä-
rue§te dijmele sale din Tara Barsei cavalerilor teu-
toni §i zice "in diploma sa : §i dacd s'ar Intamplà
sà villá sa se geze In aceasta Ord unguri sau se-
cui, dijmele pentru ace§tia sa fie ale noastre §i ale
bisericei noastre'.2)
1) ,Note critice", pag. 35.
2) Fejér, Codex, 111, 1, 146.
18*

www.digibuc.ro
276

La 1437 majoritatea locuitorilor Ardealului nu pu-

ted fi deck româneasa. Unguri la nici un caz.Des-
pre o romanizare a taranilor unguri nu poate fi
vorba".1) Pand la 1309, din cauza religiei, nici nu
puteà fi vorba de amestec intre neamuri. N. Densu-
sianu se provoacd In privinta asta la sententa adusä
inpotriva lui Ladislau, voivod al Transilvaniel, osân-
dit aspru pentrucd isi dase fata In cäsätorie dug
fiiul regelui Serbiei.2)
Kurz scrie : Districtele Hategului, Hunedoarei
si Devei forrnau districtus olaches".a) Românii cari
populau aceste dictricte, bine Inteles, erau nobili.
Cantemir spune d'asemeni, cä boerii din Tara
Fägärasului erau vechi nobili, aveau sigiliul propriu
(sigillum Boeronum), iar boeria era nu numai o
prerogativa, ci oficiu.4)
Privitor la dreptul particular românesc (jus va-
lachie) Densusianu scrie :
,.Existà in Tara Hategului un drept particular rornâ
nesc. Românul nu puteà fi lipsit de proprietatea sa nici fa
caz de inaltd trädare, decât numai dacä el-A judecat de oa-
menii sei, de nobili, cnejii §i bâtrânii români. Donatiunile de
ino§ii se fâceau acolo cu totul sub alte condifiuni, de cuni
vedem cä se confereau in (inuturile ungure§ti".3)
lar privitor la natura moqiilor boeresti : ele ne
apar ca averi ereditare si inalienabile ale familiei :
1) Note critice" p. 44.
2) Idem, p. 48.
3) Magazin für Geschichte Siebenbürgens, II, 300.
4) Descriptio Moldaviae, 7 7.
5) Istoria Fäggraplui (1885), p. 3.

www.digibuc.ro
 277

se dinstinge de feudalitatea ungureascä §i de feuda

militaria".1)
Misiunea acestor nobili români erà sä fie pu-
rurea sub arme. Astfel scrie Densu§ianu no-
bilimea românä ii are originea sa In institufiunea
militard".2)
In fruntea provinciilor romane scrie Densgianu
atat dincoace cat §i dincolo de Carpati, se afla Cate un voivod,
ban sau capitan, Investiti totdeodata §í cu functiuni adminis-
-trative §i cu unele atributiuni ale puterii judecatore§ti".3)
Pretioasd e märturisirea :
Ap afleini In evul rnediu o mulfime de voevozi in toate
peirfile uncle a existat vre-o societate romeineascd : voivozi pe
Stanislau i pe Lintroiu, Lund dincoace i altul dincolo de
Olt".4)
La 1263 voivodul Ivan de Bulenus (Bein§ul de
azi) se judecd la capitlul din Oradia cu rudeniile
sale Boch §i Balc (familii Boc §i Balc avem §i azi
In pärtile acelea !)
Despre inceputurile de organizare In Banat,
Pesty scrie :
Pe vremea lui Ludovic cel mare gasim deja urme cá
comitatul Caraplui §i banatul Severinului din apropiere face
unele esceptii geografice, de cari se legau §i unele ins4ri
de organizare proprie", §i aratä cum Trötöl Janos aran-
jeazä hotarul Intre Mutnoc §i Carau (1376) unde Bogdan,
fiul luí Stefan, Radu fiiul lui Voinia §i alti nobili se certau.5)
loan Huniade ordond celor 7 solgábirae, ca convocand pe

Idem, pag. 5.
2) Idem, pag. 7.
Istoria revolutiei lui Horea, pag. O.
4) Fejér, Codex, IV, I, 448.
.5) A szörény vármegyei hajdani keraletek", pag. I.

www.digibuc.ro
278

nobilii celor 7 scaune române la sediul de legiuire, sd caute

dacd Mihai Ciovai, fiul seu Nicolae §i fratele BA* la§ au drept
la cetatea (§i districtul) Drancova. Nobilii s'au adunat la
Sebe, Joi la Boboteaza anului 1452. Cele 7 districte ro-
mâne se arnintesc §i intr'un decret din anul 1369 al capitlu-
lui din Cianad.1)
La 1457 se vorbeste de 8 districte românesti.2),
Românii din Sebes obtin sub Sigismund scutire de
vamd, iar Vladislav Intäreste la 1494 acest privilegiu.
Una dintre dovezile privitoare la vechiul drept ro-
mânesc este si urmdtoarea : Intr'un proces dintre Wadi
Kopasz si George Gaman, fiul lui Ladislau Kopasz
Impreund cu alti 12, e condamnat de viceban (la
1478) sd pund jurdmânt az oldh teriiletek régi és
helyeselt törvényei szerint", juxta antiquam et
aprobatum legem districtium volahicalium univer-
sorum".3)
Regina Maria, la rugarea voevodului fispan
Bâlc si fratii Drag si loan dispune in 1383, ca con-
ventul din Leles sd-i Introducd in posesia cetdtii
Aranyos din districtul Selagiu (Szilágy) 4)
Districtul de mai sus a fost districtul valah al
aceluias comitat, zice Kemény In notita ce inso-
teste publicarea.
Ladislau V (Postumul) Inainte de a muri (la
23 Noemvrie 1457) a Intdrit privilegiile Romeinilor
din districtele Almas, Berzava (Borzafö), Carasova,
1) Idem, 8.
2) Idem, pag. 9.
2) Idem, p. 25.
4) Fejér, Codex, X, I, 69 §i 98 §i in Magyarországi
oláhok hajdani vajdaságaik", articol publicat in Uj magyar
Muzeum", 1854, II, 122-124.

www.digibuc.ro
 279

Comiat, Lugoj, Mehadia, lladia i Sebes,1) se înte-

lege : nu din vre-o iubire particulard, ci pentru in-
terese dinastice. In toatd tara erà adicd fierbere
mare Impotriva regelui, care decapitase pe Ladislau
Corvinul, desi jurase c'd nu se va rdsbund in nici
un chip pentru omorarea lui Ciley, iar Românii
tineau cu partidul Corvinilor, In fruntea cdniia stà
Szilágyi Mihdly, fratele vdduvei lui Huniade. Re-
gele a cdutat molcomeascd Intärindu-le privi-
legiile pe cari le avusese de altfel i Inainte. De-
cretul acesta e d'o mare Insemndtate istoricd pentru
noi Românii. El e o dovadd nu numai despre pri-
vilegiile de cari ne-am bucurat odinioard, ci revarsd
lumind i asupra rolului nostru însemnat de apdrd-
tori ai vadurilor Dundrei, contra turcilor.
latä textul acestui important decret regal :
,.Noi Ladislau din mila lui Dumnezeu, rege al Ungariei...
considerând meritele credintei i serviciiIe fidele prestate de
amintitii nobili diregätori i de toti Romemii, nu numai dare
predecesorii nostri regi ai Ungariei, ci i cAtre noi, s'au
arätat, pentru care bunävointä i multumlrea noastrà si-au
câstigat ; iar mai värtos din acea considerare, cä ei asezati
fiind la marginile regatului nostru, in conservarea i apärarea
vadurilor Dunärei contra deselor invasiuni din partea turcilor,
cari sau prädeazä regatul nostru In partea aceea, sau duc
In robie pe locuitorii din pärtile acelea, färä deosebire de
state si de sex si pentru aceasta atät persoanele, cât i ave-
rile lor sunt neincetat expuse daunelor nevindecate i grelelor
schimbäri ale furtunei. Drept aceea, voind noi rnultämirea
noasträ a le intoarce, toate i orice privilegii ale numitilor ci
ale altor Romani, despre oricr; ale lor libertäti, prerogative,
drepturi articulate, ca i când scrisoarea noastrd prezentà

Pesty Frigyes: Krassóvárm. tört., III, 404.

www.digibuc.ro
27-0

din vorbd In vorbd ar fi adusd totusi sub acelea conditii,

greutdti si servicii, sub cari au emanat i prin predecesorii
nostri regi ai Ungariei, s'au conces cu autoritatea noastrá
regeascd pentru aceia0 nobili români, judectitori i ceialalfi
toti Românii, precurn in prezent, asa i pe viitor le confirmdm
cu putere de pururea le ddruim, i promitern a-i mentined
pe ei toti, dela cel mai mic pând la cel mai mare in ale lor
prerogative, libertdti i drepturi a-i conservà. $i ca nobilii
români judeccitori, §i toti ceialalti Români cu unite puteri c
atAt mai bine sä poatá continuà zisele servicii ale noastre
si ale regatului nostru, apeirarea vadurilor Duneirei, am de-
cretat a nu don() nimeinui de aci inainte sate 0 mo0i in zi-
sele opt districte, decât numai celor cari pentru credincioasele
lor servicii se vor recunoaste de bine meritati prin
Romani, §i aceste opt districte nici odatd nu le vom des-
pärp dela olaltä, nici dona uiva until dinteinsele, ci pentru
sfânta coroand a tdrii noastre, ca i predecesorii nostri le vom
tined impreunate laolaltä... pe Romanii nobili ci diregeitori sa
nu-i judece altul nitneni, decât pe un timp alesul lor comite,
§i dacd ei nu ar fi multdrniti cu judecata lui, sá poatä qi sei
cuteze a apelet procesele lor la judele Curiei noastre 0 de
acolo la persoana prea *MO a Majestätii noastre regqti.
Pe lângd aceste voim ca comitele i vice-comitele lor, ale§i
din timp in timp sä nu cuteze intru stringerea banilor de pe-
deapsd i execvarea judeatilor imp reunätoare a luà calul,
seaua, armele i oile celor convincati i astfel de executiune
sd se poatd implinl numai in fata judelui nobil, dela care
depind acei Romani, dupd a sa modalitate. In fine recu-
noastem pe amintitii nobili români de adevdrati nobili ai
regatului nostru, asemenea facem pe diregdtorii lor exemti
scosi dela tot tributul, care ar fi sau noud sau altora de
plätit i sä nu cuteze nimenea lucrurile i bunul lor sau al
supusilor lor, ori in ce loc, a-1 opri si sequestrá, precum
nici sà indräzneascd cineva a chemd, a strâmtorà pe aceiasi
nobili sau pe ai lor supusi, dupä pretenziunea cuiva la ju-
decatd strdind, sA vind ca la atare judecatd ; i dacd ar aveá
cineva vre-o cerere sau pretenziune incontra unuia din zisii

www.digibuc.ro
 281

Tiobili români sau diregAtori, sau incontra supusilor lor, sau

dacA ar sperà cA are acea pretenziune Incontra supusilor,
atunci la nobilii lor ; iar incontra nobililor si a diregAtorilor
are de a o supune la comitele lor, care se va alege din
timp in timp, cari dacA se vor at-MA lenesi intru admini-
strarea dreptätii, atunci se pot apelA procese la judele Curiei
noastre si dacA nici acolo nu li-se va face dreptate, atunci
la persoana Majestätii noastre regesti, de unde fiecärui je-
luitor, i-se va face dreptate si judecata dupAcurn vor dictà
legile"...1)

Cel care a lärnurit deplin chestia cnejiilor ro-

mane, este profesorul universitar din Bucuresti loan
Bogdan. In studiul seu Despre cue jii romônil,
privitor la cnejii români din Ungaria, sprijinindu-se
pe documentele Hurmuzaki, pe diplomele maramu-
räsene publicate de dr. I. Miháli, si multe izvoare
unguresti si altele necontestate nici de învätatii un-
guri, scrie :
Cam cu aceleasi atributiuni apar primii cneji români
pe teritoriile românesti dela nordul Dunärei si in Ungaria.
Cnejii loan si Farcas din teara Severinului, pe cari regele
Ungariei 11 supune hospitalierilor la 1287, aveau sä strângA
pentru acestia juinAtatea tuturor veniturilor regale cedate lor
.si cari constau, precum se vede din documentele unguresti
posterioare, mai ales din quinquagesima ovium", din dijma
din porci si albine si dintr'o contributiune (census) pentru
pämânturile folosite; ei aveau sä supravegheze serviciile
(servitia) pe cari locuitorii trebuiau sa le facA regelui : intre-

1) PublicatA in ,.Istoria Românilor bänäteni" de dr. G.

Popoviciu, pag. 191 194, confruntatä fiind cu traducerea
din Foaia pentru minte" 1851 pag. 164 165, eu traducerea
lui Pesti Frigyes si Doc. v. If, 2 p. 92 93 de Hurmuzaki.
2) Estras din analele Academiei Române, seria II, tont.
XXVI. 1903, pag. 4-8.

www.digibuc.ro
282

tinerea i apararea castrelor i serviciul militar in räzboi,

(,.defensio terrae cum apparatu suo bellico- in diploma din
1247).
In praediile i pe pärnânturile castrelor regale, pe pro-
prietAtile clerului, ale nobilimii si a comunelor ordsenesti
cnejii (kenezii) erau administratorii satelor, in nurnele pro-
prietarilot, Ljus.iectorii locuitorilor. Asa apar ei in primele-
documente dupä diploma lui Bela IV : la 1301 pe teritoriul
Secuilor, la 1319, 1326, 1343 si 1344 in Banat si Maramu-
res. IncepAnd cu a doua jumätate a sec. XIV, stirile despre
cnejii români din Ungaria sunt foarte numeroase si precise ;
ele nu lasd nici o indoiald asupra naturii atributiunilor si
asupra situatiei lor juridice.
Profitând de vechia organizatie cnezialä a satelor ro-
mane, regii Ungariei si In numele lor voevozii sau vice-
voevozii Ardealului, comitii comitatelor i castelanii castre-
lor regale intrebuintarä pe cneji pentru scopurile lor de co-
lonizare, garantându-le i märindu-le veniturile ce le aveau
dela colonii condusi de ei. Renuntând la o parte din veni-
turi in favorul lor, regii í dupä ei ceilalti proprietari mari
de pämânt acordarä cnejilor dreptul de chinezat (jus kene-
zatus, keneziatuz, jus keneziale , sau pe un tinip nedetermi-
nat sau pe viatä i cu facultatea de a-1 transmite mosteni-
torilor directi, cari participau inlpreunä la beneficiile cneza-
tului. Aceste acordäri se fäceau sau prin confirmarea cne-
zilor existenti in functiunile lor sau prin imputernicirea de
a inteineíA sate noud (villas), pe pämânturi din nou cu-
ratite de päduri sau pe locuri pArAsite de locuitori (novae
plantationes). In cazul acesta cnezul aveA o situatie analogä
cu scultetus" sau ,.iudex" al coloniilor nerntesti din Unga-
ria nordicä, et-A un fel de Lehnschulze" german. Pe Iângl
dreptul de a posedà o portiune de pämânt (mansio, mansus),
de obicei mai mare decAt a celorlalti locuitori i liberä de
cens si de quinquagesima, de a fineA o moarA si de a se
sluji de munca sätenilor pentru cultivarea portiunii sale de
pAmânt, el aveä si un venit dela judeati in causis mi-
noribus".

www.digibuc.ro
 283

Cnejii ce se aflau pe proprietätile nobililor, clerului sau

cornunelor aveau o situatiune mai joasä ; ei n'aveau un
drept kenezial hereditar si nu erau scutiti totdeauna de-
onus terrestralis de care nu erau totdeauna scutiti nici
cnejii confirmati de tege. De ad deosebirea ce o face Lu
dovic I la 1366 intre un kenezus per nostras litteras rega-
les in suo kenezatu roboratus" i intre un communis ke-
nezus", in ce priveste hommagium" : cel dintâi e asimilat
cu un nobilis", al doilea cu tut villicus fidei unius ferto-
nis" ; nici unul, nici altul nu erau adevärati ,.nobiles".
Si cu toate acestea o parte din cnejii rornâni deveni
serd nobili ai regatului inainte de 1366 si foarte multi se-
nobiliteazä pe la sfârsitul sec. XIV si in cursul sec. XV.
Primul caz cunoscut e de sub Carol Robert din 1326 : acesta
dà unui Stanislaus kenezius din Maramures, pentru serviciile
sale.terram Zurduky iure perpetuo ac hereditarie possiden-
dam", eximând-o de sub orice jurisdictiune, scutind-o de
orice däri si acordând lui Stanislaus ,.omne ipsius terre de-
bitum et collectam, more et lege nobilium regni percipien-
dam". Printr'o astfel de donatiune cnezul deveniâ. nobil : el
nu mai era un iobbagio regalis", cnezatul lui nu mai erà
un officiolatus", preprietatea n'o mai aveà sub servitute
keneziatus", el nu mai datorà regelui anumite obsequia,
servicia ac solutiones", ca ceilalti chinezi. Posesiunca sau po-
sesiunile ce le aved pânä atunci sub nomine keneziatus" si
le administrà nomine regio", le capätä acum ,.perpetuo et
irrevocabiliter", omni eo iure et titulo quo eedem ad nos-
tram (sc. regiam) collationem pertinere dinoscuntur". In ra-
port cu prima donatiune, a chinezatului, aceastä a doua este
numitä totdeauna nova donatio".
Incepând sub Carol Robert, nobilitarea cnejilor români
se continuä sub Ludovic I i Sigismund si, in urma servi-
ciilor insemnate ce cnejii aduc regatului In rázboaiele cu
Turcii, iea, in comitatele sudice ale Ungariei : Caras, Seve-
rin i Hunedoarä, un mare avant sub Albert, Vladislav
Hunyadi ca voevod al Ardealului i guvernator al Ungariei.
Sub Mateiu Corvin ea se rä reste. In a doua jutnätate a sec..

www.digibuc.ro
-284

XV si la sfârsitul acestui secol Valachi nobiles" sunt foarte

nurnerosi in 13anat i in Hunedoara. Devenind nobili, cne-
--zii inceteazä de a fi rornâni Lparte _de _Luna voie, parte siliti
de dizpozitiunile luate de Ludovic si confirmate de Sigis-
tnnnd la 1428, ei trec la catolicism, ca poatä pästrà
mai deoarte domeniile lor. Românilor le remân numai ke-
nezii communes", cari, fie cä apartineau castrelor regale, fie
rapitulelor, nobililor sau comunelor oräsenesti, nu sunt alt-
ceva decal juzi sätesti, villicii seu kenezii".judices vel
kenezii".pro tempore constituti", supusi proprietarilor, ca
consätenii lor, neliberi, caci nu-I puteau päräsi pe acesta
färä permisiunea lui si färd sä-si fi plätit mai intâi terra-
gium iusturn" ; ei pläteau un cens", iar in schimbul servi-
ciului priiniau o resplatä anuald, dupd invoiald Cnejii acestia
sunt identici cu villici din satele unguresti si säsesti (ung.
biró sas. Hann) §i situatiunea lor juridica nu se deesebeste
intru nimic de a celorlalti iobagiones". Numele lor (sub
forma cnez sau chinez) se pästreazd in aceastä acceptiune
pânä pe la sfârsitul sec. XVI ; in sec. XVII el este inlocuit
peste tot, afarä de Banat, unde s'a pästrat si la Sârbii de
cu termenul jade, judef (giude, giudet) sau
,.Astfel cnejii din Ungaria i Transilvania, dupd-ce mai
intái au lost intemeietori i efi de sate, apoi sculteti ai re-
gilor i marilor proprietari, cu drept hereditar, i in sfârsit
nobili ai regatului, rernän simpli administratori de domenii
mobilitare sau de comune sätesti atârnätoare de orase, si se
perd, in iobägime.
Un alt istorician de valoare al nostru, loan &a-
vid se ocupa in studiul säu istoric Ardealul"
indeosebi de situtia românilor la venirea ungurilor,
ardtând i dând probele vietii noastre de popor cu
organizatia sa nationalä, separat de celelalte nea-
muri.
Românii de pe teritoriile regale erau p'atunci
-exempti, cari depindeau de aäpeteniile lor proprii,
Apärut in Bucuresti, 1893.

www.digibuc.ro
 285-

numiti cneji. Pe valea Oltului, la Fägäras, aveau

un ban. Intru dovedirea existentel clasei nobilimei
române, citeazd diploma prin care regele Andrei III
convoacd la Alba-lulia sfatul nobililor, indicând a-
nume : nos universis nobilibus Sexonibus Syculis
et Olachis"... lar cd românii ce au avut de suferit
si cum s'a pus la cale desnationalizarea si nimici-
rea lor, dl Slavici aratä provocându-se tot la acte
ce nu se pot resturna : jurämântul ce Béla IV M-
use papei de a stârpi pe schismatici, dupäcum e
notoricd si pretenziunea papei Bonifaciu VIII de a
se introduce (la 1299) incvizifia impotriva români-
lor ortodocsi.
In schimbul gratiei ce i-a acordat papa, upg-
IV s'a indatorat la multe in favorul propagandei ca-
tolice. Dejà in jurämântul de incoronare el promite
convertirea schismaticilor1), un lucru care aduce
mult ndcaz pe capul românilor.
Ba in urma uneltirilor dela Roma, Béla IV in-
tmtiond sd atace chiar si pe schismaticul" Asan,
care-i era cumnat. 1\ldvälirea tätarilor scdpd insa
imperiul româno-bulgar de aceastd näpastä.
Unul dintre invdtatii de seamd al ungurilor, dr.
Jancsó Benedek, nu admite teoria lui Slavici, cum
ii zice, ci In lucrarea sa privitoare la români2) com-
bate afirmdrile spriginite pe documente, spunând cd
istoriografii români indemnati de interese politice
sustin teorii falsificând istoria ori trägând conclu-
ziuni nelogice.
1) Publicat de Al. Xenopol, Magaziu ist. pentru Dácia
pag. 123.
2) Román nemzetiségi törekvések, I, pag. 184 si urmä
toarele.

www.digibuc.ro
-286

In cadrul lucrärei noastre nu poate Infra pole-

-mizarea cu dr. Jancsó Benedek, mai ales pentrucd
-cl-sa in voluminoasa sa operd nu urmdreste decât
tendente politice,') teren pe care nu-1 putem
-urmd câtusi de putin. Aderent al teoriei roesle-
riene, d-sa nu vred sd stie de români deck la
inceputul veacului XIII, când In diploma lui An-
drei II se face amintire de ei [sd fie mutati de pe
teritorul ddruit mändstirel Chert]. Dacd d-sa, de-
acord cu Hunfalvi, admite Insä cd papa Grigorie
IX aved motiv sd fie ingrijorat de ldtirea confesiu-
nei românilor, [e de Insemnat, cd valahii si preotii
de ritul grecesc au avut influenta mai mare asupra
-nemtilor si ungurilor, decât acestia asupra ace-
lora2)], zicând cd aceasta probabil din cauzd 0 ger-
manii si ungurii, stiind româneste, Intelegeau intreaga
slujbd bisericeascd a românilor, va admite, cre-
dem, si aceea, cd românii acestia, atât de primej-
diosi, Incât preocupd sfântul scaun dela Roma, si
aMt de multi, Malt Impun limba lor ungurilor si
nemtilor, au avut si oarecare organiza(ie. $i a-
ceasta e ceea-ce ne intereseazd In primul rând, In
,lucrarea de MIA'.
Din scrisoarea In care regele ceh Otocar rapor-
-teazd papei victoria repurtatd asupra lui Béla IV
§tim cd In ostirea regelui ungar fuseserd si numd-
rosi romeini. Insusi dr. Jancsó, recunoaste, In legd-
-turd cu acest fapt, urmdtoarele :

') Dsa polemizeazá cu cele cuprinse in Replica §i Me-

maraud.
2) Hunfalvy, Az oláhok története, 341.

www.digibuc.ro
 287

,.Voevozii cnejii valalzi din Severin si Cumania au

fa'spuns deci indatorirei ce aveau cAtre rege, in virtutea po-
zitiei lor de supusi 1ui".1)
La voivodate i cnejate n'au ajuns insd roma-
nii asa, de azi pe mane, ci acestea erau rezultatul
unei de secole, pe acelasi loc. In dorinta sa
de a ne prezentd insd ca pe un popor care "in tre-
cut nu a avut nici o insemndtate, iar in prezent
ce suntem este a se multuml obläduirii maghiare,
dr. Jancsó bagatelizeazd cnejiile i voivodatele ro-
mane, si vrand sä restoarne ceeace Nicolae Densu-
sianu sustine cu mare aparat istoric in Revolutia
lui Horea" [capitolul : Romanii In epoca
zice : sd nu facd istoricienii romani caz mare din
fiinta voevodatelor, cdci acestea n'aveau cine stie ce
importantd, stiindu-se ca i ganii au avut voe-
vozi. 2)
Cum vine sd argumenteze in felul acesta dr.
Jancsó, comparandu-se cu tiganii, cand de altfel ci-
teazd constatarea fdcutd de Verancsics Antal 3) Ca
rorndnii fac ca numdr cdt celelalte trei natiuni tnz-
preund, çi cA in partile Halegului au nobilime, pro-
prietdti i e greu da esplicat färä sd
libertdfi,
atribui acest chip de a face istorie unor anume ten-
dente politicc. Nu scrie oare i d-sa : Deja sub
Ludovic I intalnim in Comitatele Cara i Severin
districte valahe independente de autoritatea comita-
lenza" ? Si art. 9 dela 1454 nu vorbestc oare
el de districte valalze datoare a da pentru apdrarea
1] Op c. 204.
2] Op c. 31.
9 Kovachich, Striptores minor, II, 106.

www.digibuc.ro
288

tdrii dupd fiecare o sutd porti atâtia soldati, câti dà

nobilimea din comitate ?...
Au fäcut acest serviciu Intotdeauna, sub regii
din casa Intocmai casi sub cei din casa
Anjou.
In decursul luptelor purtate de regele Stefan III
contra Impäratului bizantin Manuel, doar se face a-
mintire si de români, pe cari istoricul d'atunci Ci
narn Ii aratä ca urmasi ai romanilor. Ei luptau sub
Leo Vatatzes i cronica-i aminteste ca locuitori de
Iângd Marea neagrd.1)
Cuvântul vlach se inregistreazd scrie Pesti
Frigyes intaia oard la 976 Intre Castoria i Prespa,
In Bulgaria, unde la 1020 românii se vád tot mai
des. Deja contele Kemény József stià cá valahii se
amintesc intâiu de bizantinii Anna Comnena 1083
1148) si Lupus Protospatha (1012); scriitorii latini
numai cu un veac mai târziu au atentie pentru va-
lahi. Operius Panis scrie Intâi despre ei la 12041
Papa Inocentiu la 1204 II numeste pe Caloian rege
bulgar i valah.3)
Cd sub Carol Robert Românii au dat un ajutor
Insemnat regelui, pentru a face ordine in tarä si a
purtà rdsboiu cu dusmanii din afar:I, dovadd sunt
numäroasele diplome de nobilitare acordate Româ-
nilor ;4) a donat deasemeni mosii5) mai multor Ro-
mâni, spunând anume cà pentru serviciile de Went
prestate In rdsboaie.
1) D. Onciul, op c. 24.
2) Az eltünt vármegyék, II, pag. 29.
3) Idem, p. 60.
Niculae Densu§ianu, op. c. p. 626.
5) Dr. Turchányi T., A Századok, 1903.

www.digibuc.ro
 289

In a sa Hungaria" (X. libr. Nicolae Oláh

I.)
vorbind despre Tara Oltului, spune despre curtea
dela Fägdra§ cd este princlard §i suditii sei,
boerii romani, considerd §i onoreai,.. 'Ipanul ce-
tatii ca pe domnitoral lor.
La 1508 castelanul Tomori, Ca Invoirea boierilor
i a Romeindor de risnd, cum se ziced, aduce lege
care regula relatiunile de viatä d'acolo. Legea a
fost aprobatd de proprietarul districtului §i al ce-
tätii, Bornemisza János.] Ajunseserd deci boerii sä
aibd autonomie cat se poate de largd.
Ceeace erá o dovadd cd pretutindeni romanii
erau un element pretios In alcdtuirea §i sustinerea
statului. Cnejii §i voivozii erau Romani cari se di-
stingeau In luptd prin vitejie §i In orice imprejurdri
prin credintei fag" de tron.
In veacul XV voevodatele acestea ajunseserd
numeroase ; la 1445 Ladislau, ban de Mácsó avea
6 voevozi pe proprietdtile sale din Zarand, dupdcum
rezultd din diploma privitoare la un proces de
proprietate.2]
Trebue sä constatdm insd, cd atat cnejii cat §i
voevozii au fost cei dintai cari s'au maghiarizat i
1nsu§i aceste institutiuni au devenit cu vremea un
mijloc de maghiarizare a romanilor. WA' ce mdr-
turise§te In privinta asta dr. Jancsó :
,.Regele Ludovic I ordoneazd cd numai catolicii pot ft
cneji, iar cine nu trece la catolicism, isi perde cnejia. Si-
1) Dr. Kolozsváry si dr. Ováry : A magy. törvényhato-
ságok jogszabályainak gyüjteménye. Budapest, 1, 169 175.
2) Publicat de dr. S(51yom Fekete, Hunyadrnegyei tört.
és Rég. Társ. Evkönyve, 22.
19

www.digibuc.ro
290

gismund it tareste aceastá dispozljie alui Ludovic si publica

din nou decretul. lar cnejii ajunsi catolici í nobili, se ma-
ghiarizeazd cu desävârsire §i asta e cauza CA se pot aratà
sire intregi de familii nobile si aristocrate maghiare, cari se
deriva dela cneji".1)
In privinta asta cel mai celebru exemplu este
familia Corvinilor, cari s'au maghiarizat toti... Ma-
teiu, nepotul unui sirnplu iobag roman, ce-i drept
urcase treptele tronului, dar in acela s. tirnp rupsese
legaturile de sâtige cu neamul din care facea. parte.
Tot asa pildä celebra a Minas Nicolae Oláh In
veacul al XVI si atâtia altii cari au ajuns in clasa
nobililor mari.
In epistola pe care Ferdinand I a scris-o in
1548 lui Nicolae Oláh, cancelar regal si episcop al
Agramului, se cuprind adica i urmatoarele :
Conseingenii (di, valalzii, dupacum se stie, se trag dela
Roma, care a stäpanit odinioard asupra lumci, de aceea se
numesc ei Romani. Din neamul tau au iesit multi bell-
duci, astfel loan Huneade, tatal vestitului rege Mateiu, cari
amandoi aparjin celor mai de aproape stramosi ai CM". In-
susi numitul episcop scrie de altfel : In Muntenia din stra-
mosi si pand in prezent cloud familii au rivalizat pentru
voivodat : familiile Dan si Dracu. Pe vremea lui loan Hu-
niade puterea a acaparat-o voivodul Dracu (Dragula 1, parte
omorand, parte izgonind pe Dänesti. Manzila dela Arges a
avut dela sojia sa Marina doi fii : Stanciu i Stoian. Stanciu
a avut t el doi fii : Dan si Petru. lar din Stoian (ori Ste-
fan) m'am näscut eu, Nicolae, Mateiu, Ursula si Ileana.
Punand maim pe putere Dracu, pe unchiul meu Stanciu l-a
decapitat. Stefan, tatal meu, fiind Inca p'atunci copil, a
scäpat norocos la regele Mateiu, care de mai multeori voise
a-I duce inclarät, in jara sa, ceeace am auzit nu numai dela
1) Op. c 237.

www.digibuc.ro
 291

tatäl meu, ci si dela Bornemisza Janos si SArkány Arnbrus,

cu cari vitejise tata".1)
Va sa zica : cine dintre Romani reu§ea s'a-
jungd In vre-o dignitate, .0 perdeA intaiu confe-
siunea, legea veche, iar pe urrnd §i nationalitatea.
Cu toate aceste pierderi Insa, spiritul public
intre români continua a fi ridicat. Ei au con§tiinta
cá sunt un popor deosebit de celelalte, cu religia §i
bbiceiurile tor la cari tineau Intocmai ca la limba
lor. 0 dovadä clasica despre aceasta este urmd-
torut fapt.
Papa Grigorie IX scrie :
Dupäcum am auzit, pe teritoriul episcopatului cuman
sunt niste locuitori numiti valahi, si des'i nominal sunt cre-
§tini, totusi urmeazA un rit deosebit si comit lucruri cari se
impotrivesc crestinismului. Dispretuesc biserica romanà si
sfintele taine nu le primesc dela episcopul cuman, care are
acolo eparhia, ci recurg la pseudo-episcop, ba li-se alAturä
<lin Ungaria unguri, germani si alti credinciosi adevärati si
,ca si când ar fi un popor cu el, primesc sfintele taine ale
bisericii lor".2)

Poporul, care de*I era prigonit, totu§i influin-

-teaza asupra popoarelor din vecini, fail Indoiald cd
aved calitätile unui neam alcatuitor de stat. Oli-
garhii cari cautau sä distruga aceste calitäti, paca-
-tuiau contra tarii.
*
Notä. Cu privire la dovezile despre voevozii români si drep-
-turile ce exercitau ei, d. N. Densusianu In Istoria revolutiei
lui Horea" citeazA o multime de izvoare maghihre : ,.A szö-
1) Hunfalvy, Irodalom történeti közlemények, an. I,
vol. I, 1891, 36.
2) Theiner, Monumenta hist Hung., I. 131.
1g*

www.digibuc.ro
292

rényi bánság", de Pesty Frigyes, care vorbeste de voivodul

Milutin din Mehadia (III, 138), de Raia si Stoica, voivozi ai
Caransebesului, Oppidi Velachorum (II, 219) ; Uj magyar
muzeum" II, 125, articol de Kemény privitor la voivodul
Bolia din Zärand si Jacob In Abrud ; Codex dipl.", II, 238,
de Nagy Imre, despre voivozii Neagul, Ion si Petru din ti-
nutul Beiusului ; Arhiva Teleky, M. Vásárhely, care dà rela-
tiuni despre Vlad si Nicolae, voivozi din pärtile Clujului,
Dobácii si Solnocului.
In Notitia comit. Ugochiensis de Szirmay" Antal afläm
apoi relatiuni nu numai despre voivozii români in Fägäras.
si Chior, ci despre voivozi la românii din Croatia si Slavonia.
In Diplomele maramurägne de dr. loan Mihályi ni-se
dau importante relatiuni despre cei din Maramuräs.

www.digibuc.ro
IX. intaia rascoala täraneascä.
IMIll

Cauzele revolutiei. Lépes György. Incvizitorul

Marchia. Influinfa husi(ilor. Cele douci ta-
bere. Infelegerea dela Cluj-Mänästur (Kolozs-
monostor). Oligarhii nu respecteazä Invoiala.
Se refsbunä crud.
Intâia räscoalä tärdneasa, despre care se amin-
te§te in vechile documente, a fost o räscoalei a ro-
memilor exasperafi de selbatica propagandä catolicei.
latä ce scrie In aceastä privintä Al. Xenopol :
Prigonirile indrumate de papa prin asemenea mäsuri,
provoacá o rtiscoald a rondmilor chiar in anal 1290, care, se
vede, cá avù de rezultat desfärarea unei pärti din ei, care
trecù in Muntenia peste muntii Fágdrasului. WA' deci do-
cumentatd pricina descMecArii Munteniei in prigonirile tell-
gioase, drora românii de peste munti erau expusi din partea
bisericei catolice"...1)

Vrând sa ne ia religia, papa contribue astfel la

intemeiarea celei mai tari patrii române. Mizeriile
ce le fäceau feudalii, le-ar mai fi suportat românii,
dar când s'au atins de religia lor, n'au mai räbdat.
ci s'au räsculat .Fi In cele din urmä o parte au emi-
grat din farä.
1) Op. c. t. 11, 9.

www.digibuc.ro
294

Revolutia aceasta a fost insd partied, numai a

unui neam din tail, §i nici acela nu se rdsculase
pretutindeni. Tot a§a a fost la 1339, cand o altä
revolutie d'asemeni nu s'a întins peste tara Intreaga
§i gait de fuga episcopului dela Agram, istoria nu
insemneazd nimic gray. Erà mai mult o nernul-
tumire din cauza zeciuielilor §i o protestarea mai
energicd Impotriva abuzurilor urbariale. Dar aceste
angarale devin din ce In ce mai insuportabile; e de
explicat deci, cd nemultumirea In poporul de jos a
creseut §1 cu cat feudalii se Ingrädeau tot mai mvit
In privilegii cu ascuti§ contra iobagilor, cu atat a
crescut §i solidaritatea acestora. La 1430, primd-
vara, secuii s'au §i rdsculat Impotriva domnilor, pu-
stiind §i jefuind.
Toate aceste rdscoale au fost partiale, locale
a§a zicand.
Rdscoala care s'a Incins asupra Intregului Ar-
deal §i a avut urrndri mai grave, e cea dela 1437.
El-A un curent care se manifestà In Europa in-
treagd. La 1358 Franta intreagd se zgudue sub
infiorätoarea revolutie tärdneascä, numitä jacquerie
(dupd Jacques, §eful revolutiei). La 1381 se rds-
coald tärdnimea din Englitera, In frunte cu preotimea)

1) Probabil O. vre-un preot a fost si autorul cântecului

revolutionarilor :
When Adam delved and Eva span
Who was then te gentleman ?
(Când Adam al-A, iar Eva teseà, unde erà atunci domnul
nobil ?)
Devizele de libertate si egalitate, provocarea la aceeasi
obârsie a intregei omeniri, care s'au accentuat in decursul
revoltei, la tot cazul au fost o urmare a propagandei preotesti.

www.digibuc.ro
 295

§i Richard II e silit sà Incheie pace cu täränimea,

u§urându-i situatia. Prin diplomd regalä desflinteazä
dreptul de pescuire §i vânat al domnilor feudali §i
asigurä täranilor deplind libertate. Adevärat, cä
-dupäce täranii s'au potolit, _gele §i nobilirnea iar
au revenit la vechiul regim de asuprire, curând §i-au
tras Insä searnä cä nu e bine sä se bizue prea mult
In puterea lor, ci au revenit §i au impäcat massa
poporului.
In Ungaria, chiar sub un rege mare, cum a
fost Ludovic, feudalii nu crutd pe tärani, iar sub
Sigismund s'ajunge la conflict sângeros. Deja la
sfâr§itul domniei lui Ludovic, 1ntre marii proprietari
s'a manifestat tot mai des dorinta ca In loc de a
strânge dela iobagi parte din recoltd, ace§tia sà
pläteascd o sumä anume, ceeace n'a displäcut de
altfel nici iobagilor,) fiind atunci finantele tärii re-
gulate. La 1433 Insä, Sigismund, a drui vistierie
nu mai aveä de unde sä acopere cheltuelile mari
ce faceá, recurge la apucätura regilor din casa ar-
padiand §i câtva timp §i de Carol : bate bani In va-
loare reald mai micd decât nominalä, §i la schimbul
banilor se practica vechea mi§elie, a§a cd banii noui
pu§i In circulatie, din cauza cdtätimii argintului din-
scad pânä la a zecea parte de cum s'au emis.
In astfel de imprejuräri, bine Inteles : täranilor
nu le mai vine la socoteala rescumpärarea In bani
a contributiunilor In naturd. Unii feudali fortau Insa
1) Regina Elisabeta iobagilor sei dela Ujfalu (in Hont)
le acordä la 1377 o rascumpärare umanä : In In loc orice
alta contributie in naturd, plateau 100 denari (1 floren) pentru
fiecare poartä. Kubinyi, Hontrn. I, 279.

www.digibuc.ro
296

Incrurile. Intre ace§tia era §i episcopul Ardealului,

Lépes György. Domeniile sale erau Intinse §i cum
pe acea vreme zeciuialä plateau Inca §i nobilii de
rind, el aved de exploatat o rhassa mare. Tineä s'o
exploateze Indeosebi sub regimul financiar derutat,
fall a se sprigini pe vre-o lege, ci pervertind o
dispozitie regala. Intr'un moment de stramtoare,
pentru a puteä duce in luptd contra turcilor o§tire
cat de numäroasä, prelatilor li-s'a conces, exceptio-
nal; sa strangä zeciuiala in bard. 'Apes a fäcut din
exceptie regula §i cand n'a putut stoarce indestul
pe supu§i abuzand In chipul arätat, s'a folosit de
cele sfinte: a excomunicat din bisericä pe ceice nu
pldtit zeciuiala in bani. Asta s'a petrecut pe
vremea cand In Boemia husitii au dat din greu de
lucru lui Sigismund, cand cea mai fanatica armata
ce s'a väzut veodata, s'ar putea zice : un popor In-
treg, ridicase steag §i murea In luptä pentru limba
nationald In bisericd, pentru Incetarea iobdgiei, des-
fiintarea tuturor privilegiilor, egalitate inaintea
gilor, secularizarea averilor episcopqti .Fi o impar-
tire frateasca a pdmäntului intre locuitorti gird,
§i cu cativa ani dupa revolta partiala a taranilor din
jurul ora§ului Nagyszombat, uncle calugärul Blasko
(slovac) fanatizase poporul pentru invätäturile husi-
pion')
Ceeace e mai interesant : räscoala are loc
dupace inquisitorul Marchia cutrierase Ardealul §i
t) Asa se si explica greutatea mare ce regele Sigismund
a intimpinat and vorba a fost sä izgoneascd din pärtile
nordvestice ale tärii pe husitii ce tdbäräserä acolo. Poporul
intreg sirnpatizA cu acesti luptätori.

www.digibuc.ro
 297

propagase supunerea cAtre feudali, iar contra husi-

tilor si Invätäturilor lor predicase cu succes care In-
cântase pe episcop, si pe vremea când aceeasi pro-
pagandd se fäceä in sudul regatului. Incontestabil :
influinta husitilor erà mai puternicd si deck oratoria
lui Marchia si decát caznele la cari erau supusi
ereticii !"
0 inconstientä mai mare nici cd se poarte in-
chipui. Pe d'oparte din cauzà. cd In felul acesta
episcopul Insträind de bisericä chiar pe cei mai buni
credinciosi, revoltati de abuzul cu cele sfinte, pe de
altd parte pentruca toti nedreptätitii si revoltatii se sim-
teau astfel indemnati, chiar siliti, sä facd legAturà si
sä considere drept cauzd comuna lupta contra unui
astfel de oligarh, si a tuturor celor de o sarnd cu el.
N'are deci sä mire pe nimeni, ci erá oarecum
firesc, cd In primävara anului 1437 isbucneste o re-
volutie sängeroasä, care zgudue Intreg Ardealul.
Focul se aprinde In Alba-inferioard (unde s'a näscut
si revolutia lui Horea), se comunicä spre nord, pârfá
in Sätmar si Sabolci, apoi pe väile Muräsului si
Somesului, va sd zicd cele mai populate si mai cul-
tivate pärti ale tärii. Conducätor al taranilor rds-
culati, In Ardeal erau Nagy Antal si Kardos János,
iar In comitateie ungurene täranul Márton. Primele
pustiiri si jafuri se fac pe teritorul fondului regiu,
unde sasii privilegiati se scoalà si ei cu arme, sä
se apere, incingându-se astfel un rdsboiu civil in
toatä regula.
E de insernnat, cd luptau impreund unguli .Fi
ronidni,1) §i anume nu numai iobagi, ci si nobili de
1) Schönherr, op. c. 111, 601.

www.digibuc.ro
298

rind. Se purta prin pärtile amintite ale tdrii sabie

scaldatä in sânge (ca pe vremea când se adunä
o§tire contra tatarilor), §i unde n'au fugit din
vreme, oligarhii au fost omorâti, casele lor jefuite §i
incendiate. Sate §i orä§ele Intregi au fost astfel
distruse. Para sä-i ajungd trupele voevodului Csáky
László §i a i§panilor secui Kusali Jakch Mihály §i
Tamási Henrick, räsculatii ajunseserä sä fie o ta-
bard mare. Vazându-se insd la Olpret (Alparét,
aproape de Dej) In fata domnilor, de§i erau bine
Intariti pe dealul Babolna, rdsculatii incearcd doar
de vor ajunge la intelegere §i fard a mai vársä sânge..
Trimet dar In tabara domneascä delegati, cari sä
mijloceascd intelegere, §'anume : facându-li-se ioba-
gilor u§urari. Trufgul voevod Csáky clà insd pe
trimiii tdranilor sä fie spânzurati. Lupta Intre cele
cloud tabere devine astfel inevitabila.
Se pare cd scurta au tras-o feudalii, de§i isto-
ricienii maghiari spun ca invin§i formal n'au fost,
ci probabil cä s'au speriat tare de numärul mare a
mortilor §i ränitilor. Destul ca ei oferd tdranilor
pace. La 6 Iulie se §i face intelegerea, In Molos
monostor.
Iatd textul invoielii ce s'a fäcut Intre ei :
Conventul abatiei ce poartd numele preafericitei fecioard
Maria, tuturor crestinilor, atât celor cari träesc in prezent
cât i celor ce vor aflà in viitor despre cele aici intâmplate,
doreste salute, in nurnele Domnului.
Dorim sd aducem la cunostinta tuturora, cá pe d'oparte
Lászl(5, fiul lui Farnasi Benedek, celalalt László fiul lui Sza
mosfalvi Gyerö, Zsuki Benedek i Farnasi Dénes, nobili alesi
de corporatiunea nobililor ; iar pe de altd parte urmdtorii

www.digibuc.ro
 299.

bärbati prevAzdtori ; Biró László (ludex), Vincze si Bana

Lászlá, fiul vestitului Lászlb, iobagi ai lui Maráthi Báni János
din Alparét si Antal, iobagul lui Losonczi Dezsô din Magyar
Bogáth ; mai departe mesterul (Nagy) Antal din Gál-Kend,
mesterul Tamás din Szék, loan, fiul mesterului lakab din
Cluj, LászlO, fiul lui Gál din Antos, cdpitani si luptAtori din
irul ungurilor ; tot asa mesterul Vajdaházi Pál, stegar al
tuturor locuitorilor unguri si valahi din acest principat al
Ungariei, alesi pentru ducerea la indeplinire a afacerii de mai
la vale, prezintându-se in persoand inaintea noasträ, cu graiu
viu au declarat si mArturisit d'opotrivd:
Maghiarii si Valahii, locuitorii oricdror proprietki din
Ardeal, pe d'oparte din cauzd cd reverendissimul In Hristos
pärinte, Lépes György, domnul episcop ardelean, nevoind sd
primeascd in denari de putin pret zeciuiala ce i-se cuvine
din partea locuitorilor maghiari, ci läsând sd se ingrämd-
deascd la ei aproape trei ani iar acum mai decurând voind
s-o stoarcd in bani mari si grei ; lovindu-i apoi in public
in chip nemeritat din cauza nesolvirii zeciuielii arun
cánd pe nedrept interdict asupra lor, in decursul cdrei opre-
liste respectivii pe pdrintii, surorile, fii si fetele precum si pe
altii ce le apartin, desdvârsiti din viatd färd sä fi fost impär-
pdrfásiti cu sfintele taine bisericesti, i-au ingropat inafard de
bisericd si cimitir, cu inima cea mai amdrâtd §i cu cea mai
amard durere ; mai departe, contrar hotdririlor si ceremoniilor
obicinuite ale bisericei catolice §i ordinare, surorile si fiicele
lor s'au cáskorit ori märitat in chipul cel mai putin obicinuit
in biserica ; pe de altd parte din cauzd cd stdpânii lor i-au
aruncat in sclavie grea ca pe niste scfavi cumpärati, deoarece
când au voit sä se mute de pa o mosie la alta, n'au fost
ldsati nici despoiati de tot avutul lor ; din aceste pricini si
urmilrile lor, pentru recâstigarea si solicitarea vechilor liber-
tali date si acordate de regii sfinti tuturor locuitorilor patriei
maghiare si pentru a scutura si respinge jugul nesuferit al
poverilor, cu tendenta asupra cdreia intre olaltä s'au inteles
deplin, adunându-se pe dealul Babolna din hotarul Alparetului
amintit, sfdtuindu-se serios despre afacerile proprii, prin de

www.digibuc.ro
300

putatii ce au trimis, au cerut dela stapâni cu cea mai mare

supunere sä fie läsati in libertätile arnintite ale regilor sfinti.
Stäpânii si-au astupat urechile dinnaintea rugdrilor
lor, n'au ascultat cererile i pe deputatii mai sus amintiti
Csáky László, voevod ardelean, i-a prins, i-a decapitat i i-a
tdiat in bucáti ; clupd aceea vicevoevodul i cei doi ispani
secui i-au atacat cu trupele lor, luptd in care au cdzut nu-
merosi si dintr'o parte si din alta.
In cele din urind admoniati de inspiratia milostivä
alui Dumnezeu, unii nobili temätori de Dumnezeu i bärbati
iuminati de gratia sfantului duh, din sanul acelorasi nobili
§i locuitori ai tärii cari au intervenit pentru facerea pAcii
intre partide dupd inblânzirea inimei lor au ajuns la in-
cheiarea pácii i intelegerii depline ; läsând d'o parte cele
ce au sävârsit pân'acum unii contra altora, prin vointd co-
mund care are sä fie tinutä nestirbitä sub pedeapsä de
cälcare a jurämântului, au adus ordinatiune i hotäräre cu
aceea deosebità declaratie, ca prin hotdrarile subscrise ei nu
au intentie sä facá nimic in contra lui Dumnezeu si a sfintei
sale biserici, a sfintei coroane, nici impotriva drepturilor dom-
nului lor, maiestätii sale Sigismund, regele Ungariei si a co-
roanei, ci prin pästrarea credintei de supusi, ei nu ostenesc
decât pentru recucerirea libertatilor ingáduite deja de mult
din partea regilor sfinti, acum insä prin introducerea a deo-
sebite abuzuri au fost indeosebi nesocotite i desfiintate ;
domnilor tärii, nobililor i oricäror alti dignitari i persoa-
nelor bisericesti distinse a se impotrivl, a face rdu ori sä le
strice n'au voit si nu vor incercà nici in viitor.
Iar deoarece din cauza schimbdrii monetelor de denari
actuali neplätin zeciuiala episcopului cu astfel de bani pänä
ce pe d'oparte au ajuns intre olaltä in conflict, de altä parte
_s'au näscut neintelegeri i primejdiile amintite, pentru a in-
cunjura i inlätura in viitor astfel de primejdii, au decis
ordonat, cä d'ad incolo in pretul zeciuieli episcopesti sunt
datori a da si a pläti un floren in aur adecä o sutd denari
in valutd actualá dupd fiecare 20 cruci; iar pe vremea dijmei
,episcopesti sä nu dijmuiascA nici vre un membru al acelei

www.digibuc.ro
 301

familii, nici cel de partidul nobililor ; a noua parte insd

nici dela propriul iobag, nici dela plugar strein ori cultivä-
tor de vie sä nu indräzneasca a luà si a strange nici mag-
natii, nici nobilii si nici un fel de domn.
lar aceia, cari in cele arnintite au dela domni vie ori
pdmant cu arendd, pentru vie sunt datori sd pläteascd zeciu
iala obicinuitd, iar pentru pämantul arätor venitul obicinuit.
Mai departe, deoarece jefuirea cu puterea si apäsarea .
locuitorilor tärii se derivd din faptul, eà aceia cari vor sd se-
mute in altä parte n'au fost concediati nici despoiati au
decis cd oamenii in stare liberi, dupd ce si-au plätit zeciu
iala si datoriile, sd se poatà mutà ori-unde, liberi si WA'
vre-o atingere.
lar dacd vre-unul ar impedeca si ar despoià de avu-
turile sale pe astfel de iobagi cari ar vol sd se muto, sd
pldteascd drept pedeapsd trei märd. Cât despre ceice pentru_
transgresiuni ar fi dusi la tribunal ori obligati la zdlogire,
numai dupd ce si-au clarificat afacerea sd poatä a se inde-
pärtà in altd parte.
,Jar pe acei iobagi, cari se indepärteazd in tainä, Mil
a pläti zeciuiala oricä se sustrag din propria putere de sub
maim dreptului si legii, domnul lor legal, dupd obiceiul
de drept al tdrii, dela propriul judecätor legal il poate
reclama, dacd prin jurdmântul sal si a doi martori dovedester
cd aceia s'au indepArtat in tainä ori cä s'au sustras de sub
lege. Mai departe au decis, cd din avutul celorce ar murl
Mil mostenitori, proprietarul sd nu poatd luà mai mult de
cat un juncan de trei ani, cealaltä avere i-se cuvine väduvei
ori rudeniilor. Dacd insd unii n'ar aveä sotie, mostenitori
si rudenii de sange si ar murì WA' a fi fAcut testament,.
avutul lor sd-1 stdpâneascd proprietarul.
Mai ordoneazd si decid a se respecta cu severitate
hotdrirea, GA d'ad Incolo in fiecare an, intotdeauna nainte
de serbätoarea urcärii la cer a Domnului nostru, din fiecare
sälas, domnie (mare proprietate) si comund sd se adune ate
doi oameni cuminti si de incredere, impreund cu susamintitii.
cdpitani ori dintre ei cel putin cu unit, ori cu altii numiti

www.digibuc.ro
302

-pentru acest prilej i sä se prezinte pe numitul deal Bábolna,

acolo aceiasi cdpitani ori unii dintre ei sA intrebe
stiriceascd dela acei bätrâni, oare clomnii lor ldsatu-i-a ori
nu in libertätile lor ? i dacd ar aflà eh' vre-unul dintre no-
bili a nesocotit in intregime ori in parte ordinatiunea pre-
mergätoare, ori cä a fdptuit contrar ei, sä fie considerat ca
-un sperjuri ceialalti nobili sd se retina si pdzeascd d2 a'l
apärà.
Mai departeprivitor la plätirea dätilor, a ddruirilor
ducerea la indeplinire a serviciilor, au hotárit cd dacd ar
_gds1 diploma lui Stefan cel sfânt ori a urmasilor sdi in
care se cuprind libertätile lor ori pand ar exopera-o din
nou dela Maiestatea Sa, pânä atunci in ce priveste plätirea
därii anuale, ddruirile i slujbele de fácut, se obligd in ur-
mdtorul chip. Ca dare anualä fiecare iobag va plätl un denar
in monedd curentä, i nu-i dator a pläti mai mult in ziva Sfân -
_tului Stefan.
,.Proprietarilor, cari au award, la serbätoarea Nasterii
Domnului respectivii sunt datori sA le dea un cubul de ovas,
iar la Pasti de asemeni, doi cozonaci i un puiu (de gaina).
In ce priveste serviciile de prestat, sunt datori (iobagii)
LA secere ori sä are o zi, ori sd dreagd digurile morii
dupd obiceiul adoptat, sA I tind in blind stare.
,.Zeciuiala pentru porci ori albine ori altd dare de felul
-acesta, ceeace in anurne timp se pretindea, anurne intre po-
porul de cetate, atât dela unguri cât si dela valahi, precum
nici darea numitä de ordinar alc6" nirueni nu e dator sä
pläteascd domnilor proprietari.
Mai departe, iobagii sunt datori sil indeplineascd ser-
-viciile ordinare cämäräsesti, dar la lndeplinirea altor lucruri,
contele cdmärii sd nu indräzneascd a-i sill. Acelasi orn al
cdmärii nu poate vinde vin in al te case ori loc de at a sa i pe
când isi vinde vinul sdu, sä nu poatä opri ca i altii sä vindä.
,.Mai hotäräsc i ordoneazä, cä dacd in diploma lui
Stefan cel sfânt n'ar fi complect precizatä relatiunea dintre
domni si iobagi, atunci sunt datori sä aleagd dintre dânsii
oameni cu frica lui Dumnezeu i stäruitori, cari odatä
impreund cu alti binevoitori nobili, call se vor alege pentru

www.digibuc.ro
 303

acest scop din partea nobilirnei, se vor intrunl, sfätuindu-se

serios despre aceasta i dispunând, hotdrând chipul i obi-
ceiul de drept cum in viitor atât ei cât i urmasii lor sd
poatä stà in pace.
,.Mai d4larte hotäräsc i dispun ca atunci când rnerg
in tabärd, viptualii sunt datoare sä dea comunele respective,
dar cu pret potrivit moderat i sd nu spolieze, curn au
fäcut pând acum. in acelasi timp ordoneazä, cd ceice sunt
datori sA intretind banderii, sA ind in respectiva parte a lo-
cului iscoade demne de incredere, ca pentru orice %lucru
märunt domnii sd nu cheme poporul sub arme.
Ordond i aceea, cA oricare, ori unde dintre nobili,
cu orice pornire sufleteascd ar omori pe vre-unul din numitii
iobagi, l'ar chnl ori i-ar värsa stingele intr'un chip oarecare,
fie ea ar fi iobagul sAu fie\cd ar fi strain, daca aceasta res-
pectivul va stl sA dovedeascä cu doi martori, dupd lege sa
fie socotit sperjur ; iar ceialalti nobili sä se fereascä a-1 apdrà
Tot asa, dacd dintre iobagii acestor nobili s'ar resvräti
ar indrJzni sA facd acelasi lucru impotriva stäpânilor proprii
ori in contra altor nobili, cdsunându-le pagubd i alt rdu si
aceasta de asemeni s'ar puteâ dovedl prin doi ori trei mar-
tori, pe temeiul cd au sdvârsit crimä capitald, sd fie pedep-
siti indatä pierzând intreaga lor avere.
Ordond a se respectà riguros : niMeni dintre nobili
sd nu indrAzneascd a supdrà ori pdgubl pe 'cdpitanii lor ori
pe oameni alesi ori pe vre unul dintre tärani din cauzd cA
s'au sculat acum cu arma, altfel va fi socotit drept alcdtor
al jurdmântului ; dacd se va afla de acesta, nici voivodul,
nici vicevoivodul, nici episcopul i ispanul säcuilor sä nu'l
ajute, cdei i ei vor fi considerati cdlcdtori de jurdmânt.
,.Dispun d'asemeni, cA zeciuiala episcopeascä ce nu s'a
plätit de câtiva ani, sä se pläteascd in banii d'acum, o sutä
denari dupd doudzeci de cruci, precum i datoria cdtre rege
in suma de 500 denari, ne mai asteptând i pentru act stea
dela maiestatea regald ordin de scutire.
Au hotdrit i ordond a se tine cu strictetä, cA dacd
s'ar aflà diploma lui stefan cel sfânt, atunci aceea, iar dacd

www.digibuc.ro
30 t

nu, constitutiunile de mai sus sd aibA vigoare §i in veci sd

nu se retragd.
Cine ar lucrA impotriva indatoririi i contractului de
mai sus, fie domn, fie iobag, sA se considere sperjur §i toti-
sd se pheascA §i retina a-I apArd.

HotdrIrea cea mai interesantd a fost Insd cd de

aci Incolo poporul sel-$i aleagd reprezentanti, cari
In ziva de Inaltare sa se adune In fiecare an la
Babolna, unde A' asculte publicarea legilor, dar
totdeodatd sd se sfeltuiascd ..i asupra treburilor pro-
prii i sd ia la reispundere pe domnii cari vor allcd
legdtura incheiatd.)
Conventia dela 6 lulie zice Acsádi fall indo-
iald este urmarea unei con§tiente de drept puternicA i a
unui spirit de reconciliare, care ar fi putut sA deA impuls
puternic vietii economice a Transilvaniei, numai CA acea con-
ventie nu s'a aplicat niciodatd".2

Remâne fapt, cd la acea data' marii proprietari,

oligarhii, §i iobdgimea au tratat ¡titre olaltd ca pu-
tere la putere. Ceeace, färd Indoiald, i-a jignit adânc
pe oligarhi. Ei nici n'au intârziat sa se organizeze
In vederea unei lupte de a desface ceeace numai de
sâld au primit. Reactiunea a fost de o importantä
capitald pentru Intreg intervalul d'atunci §i pând la
1848, ba putem zice : !And In ziva de azi.
Inalta nobilime a §i chemat pe 16 Septembre
la Kapolna un sfat, In care au fost reprezentate cele
§epte scaune secuie0 §i tot atâtea sdse§ti (de pe
fondul regiu) §i nobilii din comitate (unguri, se In-
1) Hunfalvi, Ist. Ung. 74.
2 Acsádi, op C. 152.

www.digibuc.ro
 305

telege) precum i reprezentantii orasului Bistrita

ai Tarli Bârsei. Toti acesti privilegiati au incheiat
asa zisa uniane (unio) a celor trei natiani, zicând
cä apärä tara.')
Iata cuprinsul acestei legaturi :
,.Vicevoivodul ardelean Lépes Loránd recunoa4e cd el
ispanii secui, magnificul Kusalyi Jaks Mihaly i Tamási
Henrich, impreund cu nobilii, cu sasii din seapte i cloud
scaune, cu sasii din Bistrita i cu secuii, intelegandu-se intre
olaltd, au incheiat uniune fräteasca, sub presiunea unor cauze
grave. Jurând credinta regelui, promit unii altora sd se
apere unii pe altii impotriva oricArui dusman resvrätitor de
tara, ba recunosc asta ca o datorie unii fatä de altii. In-
contra regelui nu se vor ajuta insd unii pe altii, ba dacd
unii ar pacatui contra regelui, pe aceia nu i-ar apärà altfel
decât cdzand in genunchi i cerându-le iertare dela rege.
Decid, mai departe, cä dacd ajutorul se dd vara, tabara sa
fie pe camp, unde pentru viptualiile ce li-se aduc din co-
munele din apropiere ostenii sä pläteascd preturile din piata.
Cine pretinde mai mult, sd fie aspru pedepsit din partea
judecdtorului seu competent. Cei din tabara in tot cazul
sunt datori sA plateasca. Dacd 'infra in tabard iarna, sa fie
sälasluiti in sate si orase, dar asa ca nici gazduitorul, nici
gazduitul sa nu sufere nici o paguba. Dacä cineva face
pagubd, judele ori conducatorul ostirei sA estimeze
pedepseasca, fie decapitându-1, fie in alt chip merituos. Se
mai decide, ca ori care contractant, dacd chiama in ajutor
pe ceilalti doi, acestia sA piece deja a doua zi, i sA meargd
asa fel, ca sd se simta datori a face un drum de trei mile
pe zi. lar cine ar pacatul contra legdtuintei, sá i-se taie
capul. Mai decid i aceea, ca toate afacerile izvorâte din
pricind de invidie i dusmanie, cari erau intre ei i episcopul
ardelean ori capitlu, acum sä fie sistate. Mai departe toate
pricinele ce erau [And acum intre cele trei natiuni ca motive
Szabó Károly, Székely oklvtár, I, 134.
21)

www.digibuc.ro
306

de ceartá, sä 1nceteze, sä nu se mai urmeze nici sä se rein-

noiascä. Cine nu va respectà invoiala, sä fie considerat ca
sperjur, precum A. fie aspru pedepsit si celce ar face gAl-
ceavä între contractanti. Dacá se va ivi vre-un näcaz, cauza
sd fie dusä inaintea judecAtorilor legali, care-s datori sa facä
dreptate".1)

Astfel asigurati, stapânitorii au pornit apararea

tärii cu lupta de a nimici taranimea. In a doua ju-
matate a lunei Septemyrie cele cloud tabere iar
ajung fata in fata. Nici de asta-data táranimea n'a
putut fi invinsä. Ea era numaroasa §i i§i apard
desnädajduitä drepturile omene§ti. A i silit astfel
pe oligarhi, ca la 6 Octomvrie sa se renoiasca con-
ventia dela Kolosmonostcr, adaogându-se doar clau-
zula ca relatiunile de drept dintre iobagi §i domni
sà le reguleze regele, precum s'a omis chestia ze-
cluielii, deoarece in acest interval episcopatul a facut
intelegere cu nobilimea.
Un câ§tig, la tot cazul, a rezultat pentru tarani,
numai pe hârtie insa: cu acest prilej s'a decretat,
ca täranul poate sd se mute .i fdrei permisia pro-
prietarului daca de altfel §i-a achitat datoria. Con-
ventia precizeaza apoi mai clar ca pân'acum, inda-
toririle iobagilor. Täranul cu poarta ori telechiu
intreg (cu 1 plug §i 8 boi) plated pe an 1 floren.
Daca n'aveä decAt 2 boi (sau cai), plated numai 25
denari, iar zilerul (zsellér), care munced cu palma,
plated pe an 12 denari. S'a mentinut insa robota
dupa obiceiul locului", precum au rämas 'in vigoare
§i däruirile (de trei ori pe an) §i, ceeace erà mai
gray, s'a mentinut dreptul de justifie al oligarhului.
1) Fejér : Codex Dimplomaticus, X. VII, 91 .

www.digibuc.ro
 307

lard ce se spune, in aceasta diplomd de pace

dictatä de nobilii cari ajunseserà iarä ei d'asupra :
Dacd intre tdrani ori iobagi, putin legal, nedându-i-se
pentru asta ingdduintd i neplätind legalul terragium, nici
datorii ale sale acum, cu resvrätired asta s'a mutat in
altd parte, pe astfel de täran nobilul de pe mosia cdrora
s'a dus, dupd vechile obiceiuri ale tärii cu putered
sd-1 ducd indärät i incd asa, cd täranul dus astfel indärät
cu forta, sd fie dator a mai stA acolo 15 zile, sä-si indepli-
neascd toate datorii e si nurnai dupä aceea sd plece. Dad
vre-un iobag vreA sd meargä in altd parte si In privinta asta
a prima concesia proprietarului, platind terragiumul i alte
datorii, poate plecd färä nici o ceartä". Privitor la judecki
se zice : Dupd obiceiul vechiu. fiecare proprietar poate sd
eserciteze pe mosia sa dreptul de lege si dacä osândeste ori
amendeazd pe vre-un iobag al sdu, sä aibä drept a executA
sententa si sd incaseze i amenda. lar dacd vre-un iobag
nu s'ar multumi cu sententa proprietarului, conform obiceiu-
lui, poate merge in alt sat sd apeleze afacerea, unde apoi
orice s'ar hotdri, e dator sd se invoiascd atAt proprietarul
cAt si iobagul".
Deja la 1391 regina Maria hotdrase, cá atat io-
bagii cat si zilerii de pe mosiile sale, au sa fie ju-
decati de scaunele domnesti, iar la 26 Oct. 1397
Sigismund prin diploma sa decreteazä : Dupà obi-
ceiul vechiu al tärii noastre, fiecare nobil i proprie-
tar are drept sä judece asupra iobagilor i asupra
slujilor fdra proprietate, ca asupra iobagilor cu te-
lechiu In toate procesele exceptionand crimele
mari (manifestis furtu, latrocinio, homicidio et cae-
tells publicis causis criminalibus.1) Ba s'au fäcut
esceptiuni numeroase chiar i In afaceri criminale
1) Archiva Zichy, V, 47.
20*

www.digibuc.ro
308

grave, acordându-se cum dovedesc atâtea di-

plome familiilor oligarhe mai mari dreptul sä
judece §i In afacerea falsificàrii banilor, a vrd-
jitorilor §i alte crime (incendiu, jefuire, omor), a§a
cd la curiile domne§ti se pronuntau sentinte de
moarte, färä vre-un amestec al tribunalelor (scaune-
lor) dela comitat.
Istoriografii §i jurisconsultii maghiari spun cd
Sigismund erà silit sä acorde acest drept feudalilor
din cauzä cä populatia se demoralizase cumplit.
Se poate. Nu e mai putin adevärat Insä, cä
dreptul acesta de palo, cum se zicea,1) a fost o
armä cumplitä contra iobagilor :
Dreptu1 acesta scrie Acsádi a dat proprietarilor,
o putere cu ajutorul careia zaddrniceau i dejucau dreptul de
mutare. Au si facut aceasta, sub diferite pretexte. Cate odata
pur i simplu afirmd cd pentru un pacat mai vechiu, ioba-
gul n'a robit ; nu-1 slobozed deci pand ce nu-si inde-

plineste intai pedeapsa. Altadatä il acuzA pentru tot felul de

crime si II i osanded ori Il amendà greu i nu-1 rasa pan&
nu plated. Cu astfel de apucaturi, proprietarul de regula îi
ajunged scopul, inlantuid de sine iobagul, care astfel nu-si
mai esercità dreptul de liberd mutare, pentrucd pana ce re-
maned pe domeniu, domnul nu incasà arenda, nu-I supuned
pedepselor".2)
Numai dându-ne seamd de toate acestea, Inte-
legem Indârjirea iobagilor In revolutia dela 1437
§i solidaritatea dintre ei.
Soartea lor n'a fost însä u§uratä nici prin a-
ceastä tevolutie, pentrucd zadarnic s'a reinnoit la
1) Din cauza CA mai deasa pedeapsd erà luarea capu-
lui, Mind cu palosul.
2) Acsádi, op c. 140.

www.digibuc.ro
 309

Apäti conventia dela Babolna, oligarhii nu s'au

stâmpdrat pând-ce In lanuarie 1438 nu i-a subjugat
total, Invingänd asupra iobagilor.
Acsádi spune cà boierii s'au rdzbunat Ingrozi-
tor asupra iobagilor repusi, oMordnclu-i cu gra-
mada. Asta e de crezut. Doar pe aceste vremuri,
Insdsi regii au dat pulde de crunte rdzbundri. Lu-
miiiatul, apuseanul Ludovic spânzurase de cerce-
veaua ferestrei pe Carol Durazzo, Ii tdiase apoi ca-
pul i trupul l'au aruncat In grAdind, unde a stat
trei zile neIngropat, i toate acestea fait vre-o ju-
decatd, bänuindu-1 de complicitate In asasinarea
fratelui sau Endre ; chiar Sigismund legase de coada
calului, decapitase, tdiase in patru i aruncase In
stradd corpul lui Korpádi pnos si a altor feudali cari
se resculaserd contra sa1).
Mai afirma insd Acsádi : O parte Insemnatä a
iobagilor unguri a fost stârpitä si In locul ei s'au
colonizat valahi, iar cealaltd parte a gemut sub jugul
oligarhilor, i astfel s'a inceput valahizarea Ardea-
lului si procesul de seräcire a nobilimei". Afir-
marea n-o sprigineste cu nici o dovadd. Nici nu e
de crezut, ca oligarhia maghiard sd fi avut urd fAtd
de iobagii unguri i dragoste ori preferintä pentru
români. La nici un caz, nobilimea mijlocie n'a sd-
racit din cauza colonizärii valahe", ci a depose-
dat-o oligarhia. Drept dovadd invocäm cazul epis-
copului Lépes. Decretarea uniunei celor trei natiuni
s'a fdcut apoi In vedere nu numai a spolierii micei
nobilimi, ci mai presus de toate pentruca astfel sä
se realizeze vechea tendentä : legarea de glie a io-
1) Fejér, op c. X I, 414.

www.digibuc.ro
310

bagulni român. Sä ne aducem numai aminte de

soartea românilor din chinezatele bihorene: ei au
fost supu0 §i nenorociti in masurd ce feudalii s'au
intärit tot mai mult. Ace la§i tratament li s'a aplicat
iobagilor români de pretutindeni.
De altfel iatd ce scrie insusi Szalai László :
Därile strânse cu o severitate crudd, si prozelitizmul
fortat al cälugärului lacob si interzicerea dreptului de liberä
mutare si poate ea si alte soiuri de abuzuri domnesti au
tnclemnat la niscoaler pe valaliii din Ardeal, din Nyirség si
dintre Somesuri. Conducatorii cetelor valahe, Márton si An-
tal au supus unor cruzimi ingrozitoare atât pe nobili cât si
pe cetäteni si num4rul resvrätitilor a crescut intr'una ; li-s'au
alaturat i unit unguri si uuii nobili".1)
Köváry László, alt istorician maghiar, de ase-
meni aratd, Ca românii au fost impin§i la rescoald
de activitatea ori mai bine : cruzimile de pro-
zelitism ale cdlugärului Iacob Marchia,2) iar Engel
scrie :
Pe täranii valahi deja in anul trecut i-a intärâtat si
amärât minoritul lacob, care umblà insotit de armata si
executa" (pe schismaticii români !). lar despre uniunea celor
trei natiuni zice ca deja dela inceput n'a fost pornitä con-
tra nimänui altul, decât Impotriva valahilor §i a credinciosi-
lor bisericei orientale din Ardeal".

1) Magyarország története, II, 399.

2) Erdély Története, II, 49.
3) Geschichte des ungarischen Reiches, II, 363.

www.digibuc.ro
 X. Uneltirile oligarhilor.
Lupta contra pretendenfilor la tron. Ordinele
impun lui Sigismund anume condifiuni. Maria 'il
recunoasyte ca rege. Dare estraordinard. La
Nicopoli desastru ! Ladislau Napolitanul. Dieta
din Timipara. Arestarea regelui. Scdparea
sa. Alianfd cu Habsburgii. Resvrdtifii la He-
dreh. Impdcarea. Papa sprijineVe pe resvrd-
tifi. Oligarhii tot ei terorizeazd.
Cât de mare el-A influenta oligarhilor la curte
si In tara intreagä, reiese mai ales din faptul, ch.'
Sigismund, cu toatá mila ce o aveà pentru iobagi
si cu tot sufletul lui mai inältat, caci incontestabil :
cultura apusului se manifestà fn felul Mu de-a gândl
si simti, n'a putut sä creeze iobagimei o soarte
mai omeneascä. Ori chiar dacd a luat másuri pen-
tru ocrotirea täränimei, oligarhii erau destul de tari
sá zddärniceasca totul. Pentrucä dela urcarea sa pe
tron, Sigismund a avut sá poarte lupte mari nu nu-
mai peste hotarele Ungariei si ale celorlaite täri ce
stApânea, dar aveà sä lupte contra pretendentilor
cari se iviserä si a conspiratorilor cari voiau sa-1
Indepärteze de pe tronul Ungariei §i sä-1 asasineze
chiar. Toate acestea gratie uneltirilor oligarhilor.

www.digibuc.ro
312

Deja pentru-ca sd fie admis ca bdrbat al Ma-

riei, fiica lui Ludovic, cdrei ii remäsese tronul, de-
oarece Ludovic n'avusese bdiat, Sigismund a trebuit
sd recurgd la arme. Si peste putin timp dela cu-
nunia sa cu regina, trebui sd intervina pentru eli-
berarea reginei vdduve Elisabeta si a reginei Maria
sotia sa, contra cdrora feudalii ridicaserd arma si le
inchiseserd Intâi la Gomnecz, apoi la Novigrad.
Horváti, seful resculatilor, a si zugrumat aici pe bd-
trâna regind, In fata fiicei sale (in lanuarie 1387).
Pentru-ca sa poatd luptà cu succes si s'ajungâ
a fi ales rege, Sigismund face (in /V1artie) conce-
siuni oligarhilor. Primeste tot ce dieta dela Alba-
Regard hotdreste. Intre altele se decreteazd : feuda-
lii, a cdded In pdcatul inaltei traddri, pot sâ
fard
uzeze de orke mijloace pentru a-1 sill sd se tina
de angajamentul luat (in cea mai mare strâ mtorare).
Se decretd deci dreptul de revolutie a unor feudali
cari abea acum promiteau credintd regelui.
Pentru a se ingrddi de inconveniente ce pot
urma din faptul cd Sigismund alai purtd o coroand,
ordinele au Incheiat un contract cu el chiar Inainte
de incoronare, contract in care, intre altele, regele se
obligd ca fdrd invoirea dietei sâ nu poarte si o a
doaua coroand si ca nu-si va mdrità fetele Mil a
conzultd dieta.1) Contractul acesta se poate consi-
derà si ca un fel de diplomd de incoronare, ce li
se impune d'aci incolo tot mai stdruitor regilor a-
lesi.

1) Beöthy, op c. 106.

www.digibuc.ro
 313

$i abea se Incoroneaza" (in Aprilie) din gratia

unor revolutionari, si alti revolu[ionari, aderentii
lui Ladislau, fiul de 13 ani al lui Carol cel rnic
(care praise cu viata gloria de scurta durata de a
fi regele Ungariei), In frunte cu episcopul Horvdti
(asasinul !) pustiesc partea de sud a taii, paiä la
Cinci-biserici (Pécs), dincolo de Dunare, iar din-
coaci pana la Tirnisoara, unde Irish.' trupele noului
ban Garai János zdrobesc pe revolutionari si prind
pe multi dintre ei ; la Cserevitz bate Insusi trupele
conduse de Horváti si In fine il asediaza si-1 prinde
si p'acesta la Pozsega. Horváti promite supunere
dar In urrna reuseste sa scape si fuge In Bosnia,
unde-1 urmeaza si alti tovarasi. Palisnai continua
sa sustina steagul revolutiei si pe regina In 'Mai-
soarea dela Novigrad, de unde abea la 4 Iunie o
scapa flota venetiand si Frangepán János. Maria
peste o luna se Intalneste cu sotul ei la Agram, pe
care apoi In dieta dela Alba-Regard il recunoaste
de rege al tarii, dar remanand si ea cu anume drepturi
(facea donatuni, in anume afaceri judecà, si tineà
curte separata). Aveau Irish.' cancelar comun, pe
Kanizsai János, orn cu mult tact.
In realitate, Sigismund a stiut sa se impuna si
Inläuntru si in afara ca sifigurul care dispune. Tra-
tatul de pace intre Ungaria si Venetia, Incheiat la
Turin In 23 August l'a subscris numai Sigismund,
protestand sa i-se ia jurämant si reginei dupa cum
dorisera venetianii.11
Feudalilor nu impunea. Insa nici de cum, ci ei
erau cu ata mai Indräzneti, cu cat Tvarco, regele
1) Anjoukori Dipl. 111, 647.

www.digibuc.ro
314

Bosniei, ndvdlise In pdrtile de sud ale Ungariei ;

partidul regelui Neapolului a si devenit atat de In-
dräznet, *Mat pusese la cale o conspiratie la curte,
sd-1 asasineze pe rege, ceeace regina afland, l'a fd-
cut atent pe sotul seu, si In cele din urnid a ndvdlit
pe teritorul dintre Drava si Sava. Korógyi ii zdro-
beste apoi, iar pe multi feudali II trimite In lanturi,
la Buda, unde Sigismund Ii decapiteazd si le con-
fiscd averile. Korpádi Janos era Intre cei executati.
Ce fel de patrioti erau feudalii rdsvrätiti, se
poate judeca mai ales din urmätoarele fapte: pe
Ladislau Napolitanul II Indeamnd sd ceard ajutor
dela Sultanul Baiazid, care ameninta deja toate td-
rile dundrenc. lar ca sd-1 castige si mai mult pe
sultan si astfel sä reuseascd a repune pe Sigismund,
oligarhii maghiari admit ca viitorul lor rege sd aban-
doneze pe logodnica sa Constanta, fiica lui Manfred,
conte de Modico, si sd se cdsdtoreascd cu una din
fetele sultanului. Aceasta pe vremea (1394) cand
se convoacd dietd pentru a lua grabnice mäsuri de
a strange §i organiza ostire incontra turcilor §i a
Indbusi rdscoala bosniacä.
Primejdia fiind iminentä, dieta a si votat dare
extraordinarei (pentru ostire) ate un florin (aur) de
fiecare clouä portl, care s'au strans de anume comi-
sari in 15 zile si au fost dati in pästrarea cardina-
lului Balint, arhiepiscop la Strigoniu si a palatinului
Lentsák.1)
Insusi papa era revoltat de purtarea acestor
oligarhi, cari dkluserd mana cu turcii. Bonifaciu IX
1) Fejér, op. c. XII, 256.

www.digibuc.ro
 3 15

prociamd cruciate In bisericile din Dalmatia, Sla-

vonia si Bosnia. In scurtd vreme Garai Miklós a
si izbutit sä indbuse pe rdsvrdtiti, reocupand cetdtile
dalmatine §i croate. Cei prin§i, au fost executati cu
multd cruzime.
lar pe cand Sigismund asedid Nicopoli (mic),
primeste stirea cd regina sa sotie a murit si o parte
dintre feudali spriginesc pe Hedviga, a doua fiicd a
lui Ludovic cel mare. Nu e mirare, dacd hi astfel
de imprejuräri un reprezentat al Mantuei, care a fost
la Buda in toamna anului 1395, scrie cd puterea e
In man feudalilor, iar despre curtea regald scrià cä
este atat de säracd, Incat meritd numele.)
A dat o dovadd de mare spirit organizator, cand
chiar asa, In iarna anului 1395 Sigismund reuseste
sa strangä la Buda o armatd de care in Ungaria
numai sub Ludovic cel mare s'a mai vdzut.
Era timpul suprem : In lulie 1395 turcii trecu-
serd Dundrea si au pustiit Ungaria pand la Timi-
soara. La 13 August 1396 Sigismund se duce deci
la Orsova si la 12 Septemvrie ajunge sub Nicopole,
unde soseste i voevodul roman Mircea. Dezastrul
ce au Aft aici crestinii zdrobiti de Baiazid, se stie:
a fost fatal pentru Intreg mersul politicei din Eu-
ropa centrald, dar mai ales pentru Sigismund. Pe
langd pierderea mandrei sale ostiri si cele cloud sute
mii floreni (in aur) dati pentru räscumpärarea pri-
sonierilor,2) Intre cari erd si Ilsvai, palatinul
si-a mai pierdut i prestigiul, asa cá fratii Laczkfi

1) Manuscris, comisia ist. Acad. magh. Nr. 128-131.

2) Eliberati abia la 1397.

www.digibuc.ro
316

au luat pe fatä lupta pentru aducerea In lard alui

Ladislau Napolitanul.
Magnatii räsculati scrie POI. nu s'au
Inspäimantat nici de gandul ca pe Ladislau sd-1
aseze rege chiar cu ajutorul turcilor. Au intervenit
si ei in reluarea negocierilor pentruca Ladislau sä
ia de sotie pe fiica lui Baiazid ; la chemarea lor,
trupele turcesti au sosit la hotar si au prädat teri-
toriul dintre Drava si Sava".')
Pe and soseste in tard, Sigismund 2) asa zicând
trebui sa reocupe jumdtate din regat, deoarece par-
tea de sud (Dalmatia cu Slavonia si Croatia) se
dase pe partea lui Ladislau Napolitanul. Sigurantä
nici n'a avut pänd dupd adimarea dela Körösudvar-
hely, unde pe lângd aderentii sei s'au adunat si
rdsvrdtitii, arora le dase salvus conducti", dar,
cari, la un moment dat, au fost mdceläriti ori arun-
cati In temnit4,3) iar averile lor s'au dat magnatilor
credinciosi regelui.
Recules astfel, Sigismund se apucd si cu indoit
zel se pregdteste contra turcilor, Incheidnd IntAi pace
cu regele Poloniei (14 lulie 1397), apoi convocdnd
dieta la Timisoara (pe 24 Septemvrie). Pentru "tn-
teria oarti au fost chemati la aceastd dietà nu numai
inalta aristocratime si nobilirnea comitatelor, ci
reprezentantii oraselor.
Pentru desvoltarea ulterioard a vietii de stat,
dieta dela Timisoara, care a tinut o lund, e de
mare insemndtate.
1) Op. c. 434.
2) La 21 Dec. soseste In Raguza, unde e primit cu
alaiu. Stätese pân'atunci in Constantinopol.
3) POr, op. c. 437.

www.digibuc.ro
 317

Dupd o invoire dintre rege pe d'oparte, iar pe

de altd parte prelatii, baronii i reprezentantii trimii
de comitate, se reThoie,ste bula de aur, a§a cum ea
fusese recunoscutd i Intdritd la 1351 de Ludovic
cel mare, iar la 1384 de regina Maria. Sunt Insd
pärti noi. Ele erau reclamate de evenimentele ce
se succedeau. Dacd trecem cu 4irea dincolo de
hotar, toti Cali au iwänie sunt datori sà ne urmeze,
pe cheltuiala noastrd; iar dacd ridvdle§te in tard o--
tire dgmand, Intreaga nobilime, solidar e datoare
sa meargd In luptd", zice Sigismund. Asta scrie
Poir se Intelegeâ aa, cà dacd domnul stegar dela
frontierd nu puted sä apere, fiecare magnat i nobil
proprietar, dintre cei locuitori pe o curie comund
câte unul, ceilalti dupd cap, personal sunt datori a
luà arma §i a merge cu regele, ori când regele e
impiedecat, cu palatinul, pe teritorul amenintat; iar
nobilii cu iobagi erau datori sà dea dupd fiecare
20 iobagi un soldat Marti-bat cu sägeatd. Cine rd-
mâne inddrdt, dacd are iobagi, trimitd pe ace§tia
In locul seu, ori sä pldteascä dupd fiecare iobag 1
fl. in aur; nobilul fArà iobag, dacd nu scuzd neve-
nirea cu board, pläte§te o amendd de 3 marci de-
nari".1) S'a decis de asemeni, ca jumdtate din ve-
niturile biserice§ti sd se intrebuinteze pentru trebuin-
tele Inarmdrii, iar suma accasta se va stringe
contrar legilor de pând acum In bani gata, iar
nu In producte.2)
De altfel pe lângd aceste mijloace de a-§i in-
tad armata, dieta asta a mai adus i alte hotdriri
1) POr, op. c. 440.
2) Az arany bulla, pag. 129.

www.digibuc.ro
318

proprii sä Intdreascd pe rege. Astfel s'a decretat

nul si neavenit orice danie fâcutä de rege in si-
tuatiuni când era strâmtorat ori celor cari s'au fost
impus ca mijlocitori de pace intre rege si resvrdtiti.
Dar i-s'a impus sd tind dietd In fiecare an, a fost
oprit s'd ia iub scut pe magnatii osânditi, si afar-A
de voevodul Stibor si episcopii Maternus si Eber-
hard, ceilalti strdini din jurul regelui sd plece dela
curte.
Ferdinandi sustine cd felul cum s'a reinoit acurn
Bula de aur, färd a se pomeni de ea si forma In
care s'a adus decretul acesta a lui Sigismund, e o
dovadd cd pentru Intâia oard acum se hotdreste ce
este a se considerd ca lege In Ungaria si cine sunt
factorii legislativi.1)
Se vede Insd cd tot n'a putut dispune d'o ar-
matd care mdcar pe el personal sd-1 apere si nici
autoritate n'a avut ; destul a In primävara anului
1401 magnatii, In frunte cu palatinul si cu arhie-
piscopul de Strigoniu strânsi fiind la zi de lege In
Buda, s'au pláns pe fata regelui cd nu-si face da-
toria. Regele s'a ardtat cu atâl mai inddrAtnic, ceeace
a contribuit ca magnatii sd conspire pentru detrona-
rea lui. La 28 Aprilie infra Inarmati in palat, se
produce o Iuptd intre resvrâtiti si adictii regelui,
(dintre acestia Tar Lörincz se poartd vitejeste) luptä
care se terminä cu arestarea regelui. Magnatii n'au
putut sd cadd Insd de acord asupra alegerii unui nou
rege. A urmat norocul de arme a lui Stibor, care a
luat mai multe cetdti din mânile resvrätitilor (In nor-

1) Az arany bulla, pag. 129.

www.digibuc.ro
 319

dul tärii), a lui Eberhard, care a supus Slavnnia, i

a lui Hermann Cilly, strAinii contra cärora mag-
natii indigeni aveau urä. A intervenit cu succes, la
resvrdtiti banul Garai Miklós, care chezd§uind, I'm-
preunä cu fratele seu Janos §i fiul Miklós, reu§e§te
sä primeascä invoirea a scoate pe rege dela Vise-
grAd §i a-1 duce la Siklós, o cetate a sa, iar dupä
Indelungate negocidri, se ajunge la Intelegere intre
partidul regelui §i al resvrätitilor : ace§tia i§i dau
invoirea ca regele sd fie eliberat, dacd se leagA sd
scoatd sträinii din cetäti (afard de Stibor).
In ziva de 26 Oct. Sigismund se IntAlne§te la
Papa cu magnatii resvrätiti, acetia II recunosc de
rege. Sigismund jura cd nu s2 va räzbund asupra
nirnärui dintre ei §i deoarece sträinii au cedat cetd-
tile cerute, nimic nu mai impedecd buna intelegere
dintre factorii conducAtori.
Ceeace nu insemnA insd câtu§i de putin cd
Sigismund a scApat de griji. Din contra', partidul
zis al napolitanului" a lucrat nainte §i a determi-
nat pe Ladislau sä trimitd (la 17 lunie 1402) pe
admiralul Aldemarisco In pärtile de sud ale regatu-
lui ungar §i sä-i prepare venirea sa in Ungaria
pentru a ocupd tronul. Strâmtorat mai ales de cele
ce se petreceau In Boemia, unde domneA fratele seu
Vencislav, orn neajutorat, Sigismund Incheie alian(ä
cu Habsburgii. Ace§tia se leagd sA-1 ajute a do-
bändi coroana Boerniei, In schirnb Sigismund se
obliga a designa de mo§tenitor pe printul Albert de
Habsburg,') numindu-1 indatd tutor al copilului seu
1) Dieta dela Pojon ratified întelegerea incheiatd (21
Sept.), punând pecetele lor 110 magnap biserice§ti §i laici.

www.digibuc.ro
320

ce se va na§te §i guvernator al tärii. Pand ce el se

prepara apoi pentru campania din Boemia §i sta pe
la Viena, magnatii partizani ai napolitanului au res-
culat partea de sud a regatului §i 4i märeau par-
tidul pe fiecare zi.
Magnatii resvrätiti se adunä In lanuarie 1403
la Oradia §i la mormantul S-tului Ladislau fac ju-
rämant sd detroneze pe Sigisniund i sä aleagd rege
pe Ladislau Napolitanul.) In fnintea resvratitilor
era. cancelarul Kanizsai Janos, arhiepiscop de Stri-
goniu, arhiepiscopul de Calocea, Szepesi Janos, apoi
episcopii dela Oradia, Agria §i Ardeal, §'o multime
de alti magnati din tara IntreagA.
Aderantii regelui s'au sculat cu arma §i In cu-
rand se dd o luptä intre cele cloud tabere, la Bi-
hács. Revolutia se intincle resvrdlifii ajung aa
i
de tari, In cat din adunarea ce tin la Hedreh adre-
seazd tarii porunci §i iau dispozitiuni pentru strdn-
gerea ddrii, iar la 4 Aprilie incheie in Zalatnok
(Slavonia) alianta ofensivä §i defensiva cu delegatii
Poloniei, iscälind 54 magnatii §i nobili.
Abea atunci, Sigismund se intoarce In regat,
trimitand nainte pe Garai Miklós sd-i asigure calea.
Prin porunci aspre, resvrätitii sunt admoniati, multi
osanditi la perderea averilor, ceeace p'ace§tia ii in-
tärita. §i mai mult, ap cd pe cand Sigismund se
intoarce acasa, arhiepiscopul Calocei este §i el In
Neapol, sd aducd In tail pe Ladislau. Papa Boni-
faciu IX se dd §i el partea resvrätitilor §i pe
p -3

arhiepiscopul Andrei dela Spalato if Inlocue§te (la

1) Hazai okirat. VII, 432

www.digibuc.ro
 321

18 Aprilie) pentrucd tined cu Sigismund, iar la 1

lunie trimite pe cardinalul Acciajuoli ca delegat a-
postolic in Ungaria, sà ajute pe Ladislau a recu-
ceri regatul seu nngar".
Lupta decisivä intre cele cloud particle se cla la
Sebe§, uncle Garai, care vened cu trupe din Boemia,
dupd ce se une§te cu trupule aduse de Stibor, zdro-
be§te pe resculatii (comandati de fratii Kanizsai,
Szécsi, Marczali etc.) uniti cu trupele sosite dela
Neapoll, §i cucerind cetatea Rohoncz, ajunge victo-
rios la Buda, de acolo la Alba-Regard, a§a ca pe
când tardivul Ladislau ajunge la Zara (21 lulie),
trupele lui Sigismund recuceriserä cea mai mare §i
importantä parte a tarii. Coroana sfântä in tot cazul
el-A In sigura.-0, aa cà Ladislau se incoroneazd cu
o coroand sfintitä de legatusul papal (5 Aug.)))
Sigismund, drept räspuns, cu data de 9 August
sisteazd darea ce se pläteA sfântului scaun §i inter-
zice supu§ilor säi sa primeascd ori sd execute vre-
un ordin papal. Acel4 lucru l'a fdcut §i in Boemia,
in calitate de locotiitor regal2). Averea prelatilor §i
magnatilor mireni, pärta§i la räscoald, a fost con-
fiscatd, iar pe Makrai Benedek, profesor la univer-
sitatea din Buda, care organizase acolo o rdscoald,
l'a prins §i aruncat in temnitä. Cucere§te curând
Strigoniul, dând astfel cea mai grea loviturd parti-
dului napolitan, ceeace a indemnat pe voevozii Csáki
Miklös i Marczali Miklós sá depund armele §i sà
se supund regelui. In partea de räsärit §i pe malu-
1) Mormm. Slay. IV. 479.
Gróf Zichy cs. Okmt. V. 396.
21

www.digibuc.ro
322

rile de sus ale Tisei steagul räsvrätirei il mai sus-

tinea Debröi István si Ludányi Tamás, episcopul cu
cap de fer" al Agriei. La Patak, Perényi Péter si
Imre bate insä pe Debrö, care fuge in Ardeal, unde-1
urmeazä si viteazul episcop dela Agria1).
Frica a Inceput sd facá ravagii printre rasculati.
Arhiepiscopul de Strigoniu si fratii sai, Bebek Detre
si Imre vin In Octomvrie si depuri jurämänt de fi-
delitate lui Sigismund, care desì Ii iartä, dela arhie-
piscop ia cetatea Strigoniului, iar dela Bebek Imre
o parte din mosii2).
In astfel de imprejuräri, lui Laclislau nu i-a ra-
mas altceva de fäcut, decât sd se intoarcd In tara
sa. La 7 Noemvrie a si sosit la Neapoli, Insotit de
legatusul papal si mai multi magnati unguri3).
Nici dupà toate acestea Insd, unii magnati n'au
desarmat. Familii puternice de oligarhi ca Szécsi,
Rohonczi, Alsólendvai, se tineau Ind. Intre Tisa si
Dundre, iar In Ardeal aproape toti magnatii resistau
Inca, Agria d'asemeni era in mânile resculatilor, asa
ca trupele remase credincioase regelui, conduse de
Perényi Péter (care cuprinsese Tálya si Agria), de
Maróti si Hermann Cilley (cari supusese pârtile de
sud ale regatului) aveau de furcA. Situatia se agra-
vase cu atat mai ales, cu cât Bebek Imre (supärat
Cä regele if deposedase de mai multe mosii) desi
jurase credintä iar s'a pus in fruntea räsculatilor,
complotând in Intelegere cu printul Vilhelm de
Austria, Inrudit cu Ladislau Napolitanul.
1) GrOf Z chy cs. Okmt. V. 346.
2) Fejér, op c. X IV 218.
3 Szcpesi János ajunge arhiepiscop la Neapoli.

www.digibuc.ro
 323

Perényi si Rozgonyi au trebuit sd poarte räzboi

in reguld pand sd-i supund ori sd-i Imprdstie1), asa
ca Sigismund abea In primdvara anului 1404 are
pace deplind si ajunge sd se poatd ocupd de ne-
voile tdrii. Acum convoca dieta la Pojon. Se bite-
lege, aici s'au luat mäsuri contra relelor de cad su-
ferise mai rnult si regele si tam : contra rdsvrdtito-
rilor. In primul rand contra clerului rebel. Ca sd-i
despoaie si In viitor de putere si influentä pe pre-
lati, Sigismund desfiinteazd dreptul de donatiune bi-
sericeascd practicat pand acum de papa si legatusul
sdu si-si mentine siesi acest drept. In felul acesta
intre Sfantul Scaun si clerul 'Malt nu mai rdmane
de cat legdtura dogmaticd si canonicd, si din po-
trivä : regele ajunge In posesiunea unor mijloace
proprii a-1 ajuta sd tind In frau pe episcopi si ar-
hiepiscopi si din imensele venituri sd facd parte si
.aderentilor sai laici. S'au anulat apoi toate documen-
tele din trecut ale papilor si s'a hotdrat acelasi lucru
si pentru viitor, rdmanand sd fie considerate numai
hartiile publicate cu deosebitd permisie regal0).
Pentru a se lecul de un rdu vechiu : nedrep-
tatea ce s'a fácut multora confiscandu-li-se averile,
ladnuiti fiind cà tin cu rdsvrätitii, dieta dela 1404 a
luat mdsuri In consecintd. A dat vole ca ceice se
simt nevinovati si au documente privitoare la
titlul In virtutea cdruia au tinut averile, sd-si reca-
pete averile, fail ca cei cdrora li-se ddruiserd In
acest interval averile, sä aibd drept sd reclame des-
pugubiri3).
1) Episcopul de Agria, Ludányi, fuge in Polonia.
2) Pray, Specimen Hierarhie Hung. 1., 92.
3) Orsz. lvtár. Dipl. 8997.
21*

www.digibuc.ro
324

La 1405, in Maiu si August, Sigismund tine

iaräsi died. Publicand cele hotarate (decret I) se
spune ca legea aceasta s'a adus dupa ascultarea
rugarea, sfatul, pärerea i plangerea deputatilor
trimisilor din toate comitatele, cercurile, orasele, o-
pidurile i satele libere de sub jurisdictia regeascd
dupä sfatul i matura chibzuire a prelatilor, baro-
nilor, a fruntasilor celor mai puternici ai tärii",1) va
sà zica parlament In regulé.
In tot cazul, introducerea la intaiul decret adus
de aceasta dietä e cea mai indepartata dovada de
chipul parlamentar cum regele i tara Inteleg sä se
aducä legi. Nu exista alt decret, care sa dovedeascd
aceleasi päreri complecte despre parlamentarism
sub alti regi.
Decretul I al acestei diete reguleazä relatiunile
de drept a locuitorilor oraselor, pe care regele ii
face al patrulea ordin In stat. Coroana introducand
intre santurile constitutiunei i pe oräseni, a cautat
sa-si sporeasca aderentii i sa aiba un razarn im-
potriva feudalilor. Regular-id apoi vämurile i taxele
de treizeci, s'a dat avant comerciului i s'au regulat
peste tot, finantele cari erau deranjate
Pentru iobägime a fost mai important decretul
dat In luna August. Prin el se institue poporului
scut de apeirare tazpotriva ommpotentei oligarhilor2).
Art. 6 adus in prima dieta decreteazd cà iobagii
de pe proprietatile regale, si peste tot, liberii, pot
sd se mute pe nioiile nobililor clerici i lumesti,

Ferdinandi, op c. 129.
Vezi Corpus luris Hung., I, 178.

www.digibuc.ro
 325

§i viceversa : iobagii acestora se pot mutà pe do-

meniile coroanei. Importantd este dispozitia, cd ori
ce pretentie ar aved proprietarul asupra iobagului,
numai in decurs de o lurid o poate Incasá, d'aci
incolo iobagul e liber sd plece unde vreal Prin
art. 14 al legii aduse In a doua dietd, articolul de
sus se intdre§te §i se iau mdsuri pentru ducerea lui
la indeplinire. Prin art. 15 se spune cd arendd,
amendd §i alte pretenziuni ale proprietarului fata de
iobag In decurs d'o lurid trebue a se luâ, iar dacd
nu, peste alte cloud sdptdmâni iobagul nu poate fi
impedecat sd se mute. Al 16 art. zice cd dacd pro-
prietarul n'a ridicat vre-o acuzd ori n'a formulat
vre-o pretenzie contra iobagului inainte ca acesta
sa-§i capete libertatea, d'aci incolo nu-1 mai poate
OA, nici nu-1 poate retine. Proprietarul care n'ar
respectà aceastd dispozitie, are sd fie pedepsit §i
amendat de slujba§ii comitatului, in virtutea puterii
discretionare regale cu cari sunt investiti. Este pri-
mul caz, când legea prevede pedepsirea oligarhilor
cari n'ar respectà libertatea iobagilor.
Nu e de presupus insd, ca fi§panii, oligarhi §i
ei, sd se fi expus in apdrarea iobagilor. Dimpotrivd,
sunt dovezi cd iobdgimea §i dupd emiterea acestor
legi a avut de suferit, in aceastd privintd, din par-
tea oligarhilor. Astfel la 1412 printr'o diplomd re-
gele asigurd iobagilor din Szebeléb nu numai dreptul
lor de a fi judecati numai de proprietar §i de juzii
jurati, ci §i libertatea de mutare, care-i dreptul fie-
1) lobagii de dincolo de Drava n'au beneficiat de
aceasta lege, ci au rärnas sub asa zisul regim al vechiului
obiceiu.

www.digibuc.ro
326

cdrui iobag.1) La 1418 scrie d'adreptul din Stras-

burg si ordond functionarilor comitatensi sä ia md-
suri contra proprietarilor din Sdtmar si din apropiere,
cari nu ldsau pe iobagi a se asezd pe proprietätile
familiei Károlyi din acel comitat, i sà pedepseascd
aspru pe ceice calcd libertdtile Daca
fispanii ar fi veghiat la respectarea legii, desigur cä
nu erà nevoie de diplome i ordine separate.
La 1405 (25 August) regele se Impacd cu noul
papa Inocentiu VII. Papa acordd regelui Buld privi-
toare la iertarea pdcatelor, iar Sigismund permite
canonicului Nicolaus dela Breslau sd adune In Un-
garia ofrande pentru zidirea Lateranului i catedra-
lei S-tului Petru... Ceeace n'a Insemnat ìnsä cd re-
gele renuntd la drepturile ce Insusit In dieta
dela 1404, dupdcum papa, din parte-i, îi reclama
aceste drepturi. Sigismund numed el pe episcopi,
dar papa nu-i sfinteà ;2) ei functionau Insd ca ad-
ministratori i beneficiau de toate veniturile. Abea
sub loan XXIII relatiunile au devenit mai amicale
papa a Intdrit pe episcopii numiti de rege i s'a
fdcut Intelegere sä Inlocuiascd pe ceice s'au resvrà-
tit contra regelui, ceeace s'a Imtâmplat cu Lueldnyi,
trimis episcop la Corsica ; a dat absolutoriu regelui
pentru confiscarea venitelor bisericesti, conditionând
Insd ca In viitor sà respecte drepturile bisericei, dar
nu s'a Invoit ca la numirile de prelati regele sd de-
cidd, sustine acest drept
La 1411 convoacd dieta la Pojon, unde pri-

Gazd. tart. Sz. 1904, 350.

Károlyi okloltár, II, 39.

www.digibuc.ro
 327

meste omagii ca rege roman.) si reguleazd afacerile

veniturilor cdmdrdsesti.2) Tot atunci s'a fdcut primul
act insemnat care leagd Ungaria cu Austria : lo-
godna printului Albert de Austria (in vârstd de 14
ani) cu singura flied a regelui, Elisabeta. Se fdced
totdeodatd o legáturd si intre casele de Luxenburg
si Habsburg. Incoronarea abea se face insd peste
patru ani la Aachen, când Sigismund scapd si de
rivalul seu Ladislau, ultima odrasld bdrbdteascd din
Casa de Anjou, mort in decursul unei campanii de
cucerirc. Urmeazd apoi sinodul dela Constanta, când
Sig smund joacd rol hotdritor. Trecerea ce a câstigat-o,
a folosit-o pentru anularea concesiei pe care mag-
natii unguri o storseserd dela sinod In paguba inde-
pendentii judicaturii biserice5ti din Ungaria. lar in
decursul luptei dintre eel trei papi si a rivalitdtilor
ce au urmat pentru câstigarea tdrei, Sigismund a
fdcut sd i-se recunoascd de s-tul Scaun dreptul pe
care Bonifaciu VIII MI disputà. Nu incape indoiald
scrie 136r cd dupdce sinodul destitue la 26
lulie 1417 pe Benedict XIII, Sigismund primise dela
sinod dreptul ca el sä numeascd pe episcopi".3)
Numai cd noul papd, Martin V,4) n'a Intdrit acest
drept al regelui, dar nici nu i-l'a disputat prin vre-o
1) Ales intAi la 20 Sept. 1410. La 1 Oct. o altd par-
tidd alege pe marcgraful Iosua, asa cd abea dupd a doua
alegere, in 21 Iulie 1411, Sigismund e considerat ca rege
neeontestat, dupAce intâi s'a impdcat cu fratele seu, care ca
rege al Boemiei si ca alegätor la Frankfurt, nu voise a re-
cunoaste pe Sigismund si-i fdcuse diferite greutäti.
2) Decretul dela 4 Oct. Corpus luris Hung. L 188.
3) Op citat, 525.
4) Prin alegerea cdruia, la 11 Noemvre 1417 se pune
capät scisiunei de 40 ani.

www.digibuc.ro
 328

anume buld, asa cd Sigismund l'a practicat si d'acl

Incolo. De asemeni a reusit sä se decreteze inde-
pendenta judecätoriei bisericesti ungare, locuitorii tdrii
ne mai având sa meargd la Roma In afaceri proce-
suale biserices1i.1)
Rand purtd Insd luptä pe teren bisericesc si,
peste tot, pentru intärirea situatiei sale ca rege ro-
man, Bosnia se rescoalä si Hervoia, ajutat si de
turci, bate trupele regale comandate de Garai János
si Csupor NJ (lângd Doboi, 1ntre 28 lulie si 6 Au-
gust 1415), cei doi dintâi ajung In prinsoare la
turci iar pe Csupor, Hervoi II coase In piele de
bivol si-1 aruncä In Bosna. Maróti scapd peste 4
ani, plätind 40.000 galbeni turcilor. Garai scdpase
mai nainte. Pentru scäparea altora multi, nobilii din
comitate sunt chemati sa contribue cu 1/, din darea
de a noua parte care s'a folosit (pAnd la suma de
65.000 galbeni) nu se stie cu ce resultat.2) Se she
numai, cd de ad. Incolo turcii nävälesc tot mai des
In pdrtile de sucl ale Ungariei, venind pând la Ti-
misoara si jefuind tot.
,
Când soseste acasd, dupä o absenta de 6 ani,
are de regulat nu numai afaceri familiare3) si orga-
nizarea armatei pentru a se apärd de turci, ci espi-
rand armistitiul cu Venetia, trebuik si acesta relnoit,
1) Punctul 63 al decretului dela 1498 al dietel se pro-
voacd la aceastd hotärdre a sinodului dela Constanta Elveti.al.
2) Fejér, op c. X. VI. 886.
3) Pentru viata-i scandaloasä, pe sotia sa Borbala Cil-
lei o interneazd inteo curie päräsitä, aproape de Oradia, iar
dupa aceea, drept gratie, o lasä sä sada in Halics. Mai târ-
ziu se impack in urma rugärii fetei lor si a interventiei arhi-
episcopului de Strigoniu.

www.digibuc.ro
 329

ceeace nu s'a putut, de§1 intervenise §i papa, ci la

1418, primdvara, Incep ostilitätile, cari se urmeazä
§i In 1419, când o parte din trupe merg sub con-
ducerea banului Slavoniei contra Venetiei iar regele
se duce cu o§tire pânä la Portile de fer, aci sosise
veste despre intentia turcilor de a naväll in Mun-
tenia.
Lupta contra Venetiei se termind cu victoria
signoriel, care pune mâna aproape pe Intreaga Dal-
matie.1)

-1U4)f.

1) Fejér, op c. X VI. 276.

www.digibuc.ro
 XL Inf iuinta husitHor.
I
Preotii millocitori. Grija feudalilor. Regele In
strdmtoare. Dalmatia perdutä. Pace ca turcii.
Sigismund in Ardeal. Legätura ea Dan din Mun-
tenia. Husitii se impun. Aristocratii perveri.
Ordinele la Buda. Organizäri. Portalis mi-
litia". Ardealul pustiit.
In prima revolutie mai mare Intâmplatä pe te-
ritorul regatului ungar, cea dela 1437, se vede deja
influenta husitilor asupra táranilor din Ardeal. Ei au
pornit lupta In numele unor principii pentru cari
loan Huss si Ierome din Praga mor pe rug la 6
Iulie 1415 si 30 Maiu 1416. Insäsi felul lor de a
luptà, la Olpret (Alparét) unde îsi fac tabärd cum
fAcuserd husitii pe Inältimile dela Bechin, dovedeste
0 celece se petreceau In Boemia, n'au rämas MI-A'
influentä nici asupra iobagilor din statul ungar.
Pentru desvoltarea ulterioard a vietii de stat din
Ungaria, In tot cazul au avut foarte mari urmäri.
Câncl a mers vestea cd Huss, iar In urmd Ziska,
luptä contra omnipotentei prelatilor si a feudalilor
laici, cd preotii catolici din Praga au fost isgoniti,
iar Intreg consiliul comunal potrivnic nouilor Invd-
täturi aruncat pe ferestre In sulitele husitilor (30
Iulie 1419), farà indoiald a poporul apäsat din
Ungaria s'a &Ida si el la schimbarea situatiei sale

www.digibuc.ro
 331

deplorabile. In tot cazul feudalii au cdzut pe griji.

In primul rând s'a determinat o schimbare In poli-
tica regelui, care pentru a puted sk Inäbge rni5care
husitd §i sä ia In stäpânire regatul boem dupä
moartea fratelui seu Vencislav (16 August 1419),
abandoneazä lupta contra turcilor. Chiar papa uitä
de turci §i prin bula sa dela 20 Martie 1420 pro-
clamd räsboi sacru contra husitilor, cari Indräzniserä
sA ceard reformä In actul cuminecäturii.
In ce strârntoare era regele, se poate judecâ §i
din faptul, ca. e silit sd se incoroneze in Hradsin
(28 Hie 1420) fdrä sA reu§eascd a cuceri dela
husiti cetatea Pragei §i sA priveascä, fArd a puteä
sä Impedece, cum Insu§i arhiepiscopul Conrad Vechta
trece la husiti §i o multime de cetäti ajung In mâ-
nile lor, iar la un an dupd ce se Incoronase, husitii
stäpâni pe tara, proclamd detronarea lui Sigismund
§i Inoiesc ofertul lor de a Incorona ca rege pe re-
gele Poloniei, Wladislau.
In vara anului 1421 el §i tine apoi sfat cu no-
bilimea, la Pojon, uncle se proclarna Inarmarea ge-
nerald, nobilimea e pusä sA pldteascä dare pentru
o§tire §i mäsuri aspre se iau in contra celor ce n'ar
urmd pe rege In räzboi ori ar Impedecd pe altii sä
participe1). Si abea cä serbeazä cununia fiicei sale
cu printul Albert de Austria, Sigismund iar trebue
sd piece In rdzboiu, contra husitilor, cari dacd nu
se desbinau Intre sine, erau sä präpädeascd i ar-
mata lui Sigis.mund, §i pe ale aliatilor

1) Fejér, X VI. 371.

www.digibuc.ro
332

In orice caz, vazei regale i-se dase o loviturd

cumplità, dupdcum s'a pornit i curentul puternic,
care a adus dupd sine reformatia i sciziunea care
a dat tnotiv la sangeroase rdsboaie In apus.
Din cauza husitilor Sigismund fusese apoi silit
sà rabde cum Venetia fncorporeazd fntreaga Dalrna-
lie i asa zicand dicteazd politica statelor de sud
iar pe Adriatica rdmane fard rivalà. Pentru a se
puted fncorona cu coroana Lombardiei1), Sigismund
trebue sà intre in legaturi cu republica milanezd
sä ajute pe asta cu ostire Impotriva luptei ce purtà
cu Venetia2), iar _ca pe Impdrat roman abed fi In-
coroneazd papa Eugen IV In ziva de 31 Maiu 1433
dupdce intai ajung sd se înteleagd asupra sinodului
de convocat la Basel. Prin interventia papei se Incheie
un armistitiu pe 5 ani i cu Venetia, rämanand fie-
care In posesiunea teritorului sdu i asigarandu-se
reciproc libertatea comerciului.
Ceeace erà de altfel cu atat mai urgent, cu
cat zadarnic fricheiase pace cu turcii, acestia n'au
respectat nimic, ci deja la 1421, pe când Sigismund
se rdsboid cu husitii, ndvdlesc in Ardeal j pustiesc
Tara Barsei i Brasovu1,3) iar la 1423 (dupdce Ozorai
Pipo bdtuse In toamnd pe turci la hotarul Bulgariei)
zadarnic impdratul Manuil al Constantinopolului std
cloud luni pentru a induplecd pe Sigismund sä por-
1) In catedrala dela Milano, o sirnplá formalitate, In
ziva de 30 Noemvrie 1431.
2) 5000 soldati ;. ei au ocupat Friaulul, strâmtorand ast-
fel Signoria, care nu voia sa abandoneze Dalmatia *i din
cauza asta tratdrile de pace conduse de palatinul Garai Mi-
kl6s nici n'au ajuns la vre-un rezultat favorabil.
3, Fejér, op. c. X VI, 375.

www.digibuc.ro
 333

neascà luptä mare contra turcilor, din cauza Ve-

netiei si a husitiior, nu putea sá facd nimic. Ba in
vara anului 1425, and generalii säi Ozorai Pip
inträ in Romania pe valea Dundrii, iar Csáki Miklós,
voevod in Ardeal, îriträ peste munti sä ajute pe Dan,
voevodui Munteniei detronat de turci, regele car.:
ajunsese si el pand la Orsova, cu grosul ostirei, e
silit sa se intoarcd, având a luptà contra husitilor,
abia in toamna anului 1426, regele poate sä se
intoarcd irnpotriva turcilor,1) pe cari Ozorai íi si bate
la Galambócz, pe Dundre, iar trupele comandate de
Maróti Janos, Blagai i Berzeviczi (cu cari era si
printul Petru, fiul regelui Portugaliei) isgonesc din
Romania trupele turcesti cari sprigineau pe Radu,
reaseazd in domnie pe Dan.
Pe vremea aceasta Sigismund petrecea in Bra-
sov, unde tinand sfat cu magnatii i nobilii, se iau
mäsuri aspre pentruca ostirea sa crute satele si ora-
sele pe unde merge la räsboiu ; s'a fixat pretul vip-
tualelor i despdgubirea la care are drept populatia.1)

1) In drumul säu spre Ardeal, regele se opre$te la Li-

pova, unde intre altele, in intelegere cu magnatii, se hotd-
reste sä inarmeze $i sa dea soldä la 1000 soldati români,
intre ei $i 100 cäläreti, cari sá meargil $i sä apere perma-
nent pe voevodul Dan al Munteniei, aliat al Ungariei. Tot
de aici s'a ordonat chemarea sub arrne a populatiet Ardea-
lului, pentru a merge in ajutorul lui Dan.
') Kovachich, Suplementum ad Vestigia Comitiorurn, I,
328. Tralucerea Köszeghy, Hadt. Közl. 1892, 507. Atunci
a trecut Sigismund $i la Campulung, cu-o$tirea intreagä, de
unde intors iar in Tara Bärsei $i apoi acasä, reclamat
de incurcAturile produse in urma mortii despotului Sarbiei
Lazarevici, care cedd Belgradul, Macio $i Socolul lui Sigis-
mund, in schimbul ajutorului ce ar dà ca pe tron sä fie
a$ezat nepotul seu George Brancovici.

www.digibuc.ro
331

Campania contra turcilor se termind insd cu

Infrangerea dela Galambócz, unde Murat sosise cu
armatd mare. George Brancovici se sustine pc tron
nurnai plätind dare anuard turcilor i lepddandu-se
de Sigismund ; Tvarco al Bosniei e Oft sä cedeze
Ei el mai multe cetäti turcilor. Dan al Munteniei
ajunge decapitat de Vlad (Dracul), care intrd la In-
voiald cu sultanul (In 1431), dupdce Radu, sustinut
de turci, cade In luptd.
Toate acestea silesc pe Sigismund sd Incheie
pace cu turcii, lucru de care avea nevoie cu atat
mai mare, cu cat pe d'oparte aved Ed meargd la
incoronare, pe de altd pa Ste nereuEind sá Incheie
Intelegere cu husitii, cari vin la Pojon, avand In
frunte pe Eeful lor Procopie, se prepard
zdrobeascd. Deocamdatd, in lupta dela Nagy Szom-
bat, rdmane invinsd oEtirea regelui, perzand 6000
soldati, pierand Insd Ei 2000 husiti. Parlam-ntul
monarhiei, sub presiunea cardinalului Cesarini, de-
creteazd In Februarie 1431 refnoirea carnpaniei con-
tra husitilor; comandant al oEtirei Sigismund numeEte
pe Ferdinand de Hohenzollern, dar husitii inving la
14 August, langd Taus, oEtirea de cloud ori mai
mare Ei pustiesc apoi tdrile federatilor, husitii vin
pânä la N. Szombat, cuprind cetatea Likava Ei nu
se retrag decat dupdce trupele ungare comandate
de Rozgonyi merg asupra lor, perzand In lupta dela
Illava 5000 oameni i toate munitiunile.1)
Husitii se dovedeau astfel un adversar de res-
pectat. Cesarini ii i chemd la sinodul din Basel

1) Fejér, op. c. X VII, 350

www.digibuc.ro
 335

(15 Oct. 1432) doar se va puted intelege cu ei.

Le §i face concesii cari la Roma erau considerate
drept o apropiere de reforme radicale, a§a cd papa
disolvâ sinodul §i-1 convoacä pe anul viitor la Bo-
logna, act care a näscut noui incurcäturi, deoarece
membrii sinodului nu s'au Imprä§tiat, ci au cäutat
intelegere pacinicä cu husitii. Intr'astea trupele hu-
sitilor continua sä prädeze tärile vecine. In Ungaria
vin pâtiä la Pojon, dupäce ocupä N. Szombatul §i
Késmarkul, jefuesc ora§ele miniere §i duc in prin-
soare chiar pe prepositul dela Sepu.
Si toate acestea se Intâmplau dupäce dealtfel
dignitarii tärii In adunarea dela Buda decise-
serä chemarea sub arme a nobilimei §i câte un cä-
läret dela 20 iobagi. Indräzneala husitilor erd a§a
de mare, cd intorcându-se acasà, iii toamna anului
1432 husitii lasä garnizoand in N. Szombat, care
'talkie in stäpânirea lor.
Deoarece tot atunci turcii näväliserd in Ardeal
§i in pärtile sudice, regele a cäutat sä se impace
cu husitii. Sinodul dela Basel arätându-se conci-
liant, a inlesnit pacea. Parlamentul dela Praga [30
Noemvrie 1433], in urma propagandei mai ales a
oligarhului ,Neuhas, pune capät räzboiului ce ban-
tuia deja de 15 ani. Natia cehä îi formuleazä cele
patru articole [rezumatul dorintelor sale] §i sinodul
primindu-le, nu mai e motiv de luptä intre fii acele-
ia0 biserici.
Erd tirnpul suprem, pentrucä turcii näväliserä
deja in Ardeal, pustiiserä Tara Bârsei, asediaserà
Bra§ovul §i Sibiiul §i de pe sate au dus In robie
pe cine au prins. Vlad al Munteniei, aliat al tur-

www.digibuc.ro
336

cilor, a ocupat Severinul, zdrobind pe cavalerii ger-

mani d'acolo, comandati de Nicolaus Redvitz,1] asa
cä partea de sud a tärii erà absolut fàrä apdrare.
Cauza principalä a nesuccesului luptei contra turcilor
zice POr este a se cdutà in faptul, cd nobilimea n'a
spriginit indestul pe regele, care si de altfel fiind ocupat in
mii de alte chestii, nu a putut sà pund toatä puterea pentru
inldturarea primejdiei ce amenintà tara... Chid tara era ame-
lintatd de cucerile repezi ale turcilor si de nävdlirile husi-
tilor, cand Dalmatia e ocupatd de vechiul rival, si la nord
In locul prieteniPi cu polonii se incuibd ce rta, nobilimea
stä incd tot pe punctul de vedere, cd apärarea tdrii e dato-
ria regelui i numai dacä tara e amenintatd de primejdie
mare, pe care trupele regale n-o pot inläturà, atunci numai
oligarhii i nobilii sunt datori sà prindä arma, in interiorul
pentru apdrarea patriei, dar nici atunci nu sunt datori sà
remand in tabärd mai mult de 15 zile. Si acestei indatoriri insä
numai cu greu se supuneau. Pornirea räzboiului o impede-
cau cu venirea lor tarzie ; inaltii aristocrati nu veneau cu
banderiu intreg, iar dintre nobilimea micA, indeosebi cei se-
raci, veneau de reguld fard arme, pe jos, adesea numai cu
o batd in mand".2)
Mdcar cd de altfel Sigisrnund a pus multd grije pentru
organizarea apärdrii tärii La 1433 ordinele adunate la dieta
din Buda au si discutat un proiect vdzut de rege, care tin-
dea la coJificarea principiilor de realizat pentruca sistemul
banderial sä fie pui in practicd mai serios ca pand acum
Intransul se mentin multe din vechile dispozitii. Apd-
rarea tärii i d'acl incolo este d storia in primul rand
a regelui, apoi a prelatilor i oligarhilor, iar la cazuri ex-
treme, a nobilimei intregi. Experienta a dovedit ins& cd
mica nobilime, rdu inarmatä i neeserecitatd, nu prea era de
mare folos in räzboiu. Prin proiectul dela 1433, nobilimea

1, l'esti, A szörényi bAnság, 1, 40.

2) POr, op c. 584.

www.digibuc.ro
 337

micd este dispensatd de sub aceastd indatorire, in schimb

nobilimea intregului comitat, in proportia averii (3 soldati
ardreti dupd o sutd iobagi) are sd trimitä luptätori pusi sub
comanda comitilor supremi (fispani), cari vor sta sub arme
nu 15 zile numai, ca pând acum, ci câtd vreme regele i co.-
mandantii vor crede necesar. Printr'o apucdturd spunân-
du-se cà deoarece Muntenia, Bulgaria, Sârbia, Bosnia, Dal-
matia nu de mult, sub Ludovic cel mare, apartinuserd co-
roanei ungare, au a se considerà si acum teritoriul ungar
nobilimea a fost obligatd a luptà i peste frontariile
latä cum erau dislocate pe acea vreme puterile armate
ale Ungariei : cetatea Pojon o apdrau 3000 soldati ; tot in
acea parte nordvesticd a tdrii erau asezati 15.000 soldati,
contra husitilor ; in Timisoara 4000, in Ardeal 22.000 ; lito-
ralul dalmatin erà apärat de 3500 ; in Bosnia erau 12.500 ;
la Ozora 17.000 ; in Croatia 2500 soldati. Asta in vreme
de pace. In caz de rdzboiu se mai mobilizau insd i bande-
riile jasigilor i cmnanilor, vre-o 40.000 oameni, asa cd Un-
garia p'atunci socotitd mare putere, capabild a duce in luptd
120.000 oameni, ceeace a si dat deosebitä autoritate cuvân-
tului lui Filip de Hohenzolern, conte de Nürnberg, care
in adunarea dela Aachen reprezentà pe regele Sigismund si
cdrui regele ales si impdrat roman, i-a dat anual 4000 f I. in
aur i mosii intinse In Csallóköz.1)

S'au propus apoi mäsuri pentru plätirea regu-

latd a soldei, contra desertdrilor i jafurilor si mai
ales pentru venirea punctuald a trupelor la locul de
concentrare. Conform decretului regal, proiectul a
fost trimis la comitate, pentru-ca i ele discute
sd-si facd observärile. Alte evenimente au impe-
decat insd realizarea reformei i abea In Marte 1435
Sigismund poate veni la Pojon, unde sanctioneazd
legea privitoare la apärarea tärii, dând viatd asa
1) Beöthy, op c. 105.
22.

www.digibuc.ro
j38

zisei portalis militia (Cate tin soldat cAlare, cu gd-

bie, buzdugan si arc dela 33 porti de iobagi). Nu s'á
desfiintat insä nici Indatorirea ca nobilimea sá meargá
In persoand la räzboiu, iar nobilii säraci sA ia parte
la räscoalele cirdonate ori sub steagul vre-unui mag-
nat, ori In banderiul comitatului. Cine refuzA sA
vind la räzboiu, veneä tärzitl, orl destrtA, i-gb corl-
fiscA averea.
S'a fAcut apdi nu numai un recensámânt al
bárbatilor apti a purtà armä, ci s'a precizat si unde
si câti luptatori au sä se concentreze la caz de ne-
vole. hi contra husitilor erau degtinati 17.000 cä-
läreti, contra turcildr 60.000 ; eh soldatil regelui 1

a ollgdrhilor, tara aveâ o armatA de 120.000, cAlA-

reti si pedestrasi.1)
Pe când luà aceste mäsuri de apärare a tárii,
Sigismund s'a gAndit si la inabusirea credintei hu-
sitilor. A adus in Ungaria pe franciscanul lacob
Marchla, recomandat de papa, care uncle n'a putut
s'ajurigä la rezultat cu puterea cuvântului (erA mare
orator), uzA de puterea armelor (aveâ la dispozitie
banderiile oligarhilor si comitatelor), Intetnnitând pe
eretici ori arzAndu-i pe rug. Nu s'au crutat nici
chiar osemintele fostilor eretici, ci au fost scoase din
pämânt si supuse pedepselor canonice.2) El isi in-
cepuse activitatea de inquizitor In Sirmiu, dar a fost
chemat si pc teritorul episcopiei Oradiei, si in Ar-
deal, unde Lépes György se plângeA de husitii ve-
niti dinspre Moldova.3) Dupd-ce si-a terminat pe
1) Vezi POr, op c. 592.
21 Hunfalvy, 11, nota 73.
H Fc,pr, op c. X VII. 810.

www.digibuc.ro
 339

acolo misiunea, a venit in partea de sud a regatu-

lui, unde preotimea ed insa§i era grozav de imo-
ralä ; se 5i revoltase când a vázut cà inquizitorul
ii pune la rezon §i pe preoti, §i au pus pe fuga pe
Marchia, §a cá trebuit sä intervinä regele §i papa,
pentru a puteá sä-§i continue misiunea.1)
Tocmai luptele acestea contra husitilor consu-
mau insá nu numai pe rege, ci intreaga tara, a§a
cá Sigismund moak la 9 Dec. 1437 färä sá fi pu-
tut garantá siguranta contra turcilor, lásând Ardea-
lul inteo store de plâns, pe husiti mai tari ca ori
când iar pe sotia sa complotând cu husitii pentru
ca regatul boem sä ajtitigá pe ttfana regelui Polo-
niei, iat nu in stapaiiirea lui Albert, cum aranjase
Sigismund. Din cauza dsta Albert a §i avut de pur-
tat Iupte atât contra husitilor cât §i contra poloni-
lor, a§a cä e silit sá steá un an de zile afara din re-
gatul ungar.
In Ungaria, se intelege, intr'asta domneà anarhia
cea mai cumplità. lobagii, tratati räu de oligarhi, se
rescoald auzind cä Sigismund a murit. Intreg Ar-
dealul erá in flacdri §i abea In lanuarie 1438 io-
bagii resvrätiti sunt invin§i la Clu§-Mäná§tur de voe-
vodul Csáki László, care pe comandantul lor Nagy
Antal §i pe alti 9 in§i ii trage in tapä.1 .

Intr'astea armata sultanului Murad pustie§te toatá

valea Murä§ului §i dupä §ase säpfärnâni de jaf, in-
cendiu §i omor, pleacä din Ardeal ducând cu sine
70,000 prizonieri cre§tini de toate neamurile3). In
1) Idem, 856.
2) Hunfalvy, II, 86.
8) Teleky, 1. 78.
22*

www.digibuc.ro
340

primävara anului 1439, tocmai pe când regele Albert

se intorcea In tara §i ordinele se adunä la Buda, Garai
László, ban de Mácsó, are de sufocat o altä revoltä In
Buda, indreptatä contra nemtilor d'acolo (pentru dis-
paritia tainicä a ungurului Eötvös Albert); ura unguri-
lor fatä de nemti s'a manifestat apoi §i in dietä. Ordi-
nele vin cu pretensiuni, cftrora solicitard sanctiona-
rea regalä, oprind ca regele sä tind la curte sträini
(nemti), sà doneze sträinilor, precum se interzice ca
ace§tia sä poatä luà cu arendä mo§ie. Regelui i-se
cere sä §adä in lard. Peste tot : ordinele stau fata in
fatä cu regele ca parte §i parte, iar mijlocitor era
palatinul Héderváry Lörincz. Strâmtorat, regele pri-
me§te ce i-se cere, iar magnatii fiind in largul lor,
i§i asigurä tot mai mare rol in conducerea guver-
nului ; nobilimea nu se obligä sa ia arma de cat in
caz când trupele regelui §i ale magnatilor sunt ne-
indestulitoare; dar nici atunci nu se vor duce peste
frontarii... ,,Dieta ungard scrie POr in loc sä
se fi ingrijit de apararea tarn, prin revolutie de
stradd i ajutatä p'ascuns §i de regina, a cautat sä
stoarcd dela rege legi cari sä asigure privilegii aris-
tocratiei §i nobilimei..." ').
ReIevând faptul nemai pomenit in istoria un-
gara pana acum, cd magnatii trateazd cu regele
Albert dela putere la putere, Ferdinándy zice urmä-
toarele despre legea adusä la 1439 :
Legea asta nici pe departe nu sta
la Inältirnea de
principiu a Bulei de aur alui Andreiu II ori a legilor lui
Andreiu III; de oarece corespunde insa mai mult tendentelor

1) Op c., 619.

www.digibuc.ro
 341

oligarhiei omnipotente, a exercitat un efect mai stabil asupra

desvoltdrii ulterioare, färä ca sä se fi simtit intärirea ei si de
regii urmätori... Cei mai multi istoriografi ai nostri spun, cA
decretul acesta alui Albert a Intärit Bula de aur. Noi, insä,
dinconträ, vedem cä asta nu sd intäreascä, ci sä Intregeascä
vrea Bula de aur, ba legea Intreagä este numai o atitudine
ostilä ce magnatii au luat împotriva principiilor de spirit
mai democrat din Bu1ä".1)

Ferdinándy dovedeste asta comparând cele

doua legi.
Nu s'a multumit Insd nobilimea nici cu atâta,
ci indatá dupa asta a conspirat contra regelui, dân-
du-se fatis pe partea sotiei lui, Elisabeta, pentru cu-
vânt Ca ea este mostenitoarea lui Sigismund. 011-
garhii alegeau Intre doua capete Incoronate, pentru
a nu respectà pe nici unul.
Aceasta pe când sultanul Murad pornise cu o
armata de 130,000 oameni sà. ocupe Semendria
sä-si asigure trecerea In Ungaria.

1) Op. c. 132.

www.digibuc.ro
 XII. loan Gorvin.

loan Corvin ban al Severinului. Caracterizarea

sa de diferifi Invafafi? strdini i unguri. Spiritul
sell democratic. Decretul dela 1439. Huniade
peizitor al intrgritdfii statului. Zideste Timisoara
(1443). Dieta dela Buda (1444). Au(onomic;
comitatelor. Grija lui pentru popar. Huniade
ceipitan suprem si guvernator. Usurdri. Ca
diplomat. Greuteifile ce i-au fdcut oligarhii.
Marea lui popularitate. Ffectele acesteia, dupd
moartea sa.

a) loan Corvin sub Albert.

Fara indoiald cd intaiul Habsburg care e ridicat
pe tronul Ungariei, Albert), ajunge la o grea mos.-
tenire. A avut insä un mare noroc : istetimea de a
sti sa-si aleaga oamenii cdrora le Incredinta rol In

1) Albert erà de altfel §i numele fiului lui Rudolf de Habs-

burg, care, conform legdturii dintre Rudolf §i Ladislau Cu-
manul, trebuia sd mo§teneascä tronul Ungariei, nainte cu
98 ani.

www.digibuc.ro
 343

stat. lar norocul cel mai mare a fost ca soartea i-a

adus In caIe pp loan Corvin (ljuniade) '), pnul din-
tre cei mai sträluciti beliduci din cati a dat neampl
romanesc, iar in istoria statului ungar färä perechp,
atät ca räsboinic, cât §i ca talent de organizare, de-
yotament §i bpn saint. Bärbat de calibru mare, el
Insu§i a produs eyenimente §i a pus stavild celui
mai puternic curent al yeacului XV : turcilor cuce-
ritori, Impedecând astfel cel putin cu o sutd de ani
domnia semilunei In Ungaria. Ca osta§ se distinsese
deja sub Sigismund, a§a cd regele Il luase cu sine
In spita de incoronare la Aachen, la sinodul dela
ponstanta §i in alte cälätorii in sträinätate. Primele
succese de arme le-a avut in luptele contra husitilor.
A§a se esplicä faptul, cä in Maiu 1439 nous
rege Albert, li incredinteazd cheia regatului ungar :
cetatile dundrene Orwva,.Severin, Mihaldul §i Görény,
§i peste câteva luni, väzând ce organizator es-
celent este, il nun-1(0e ban al Severinului, impreund
cu fratele säu loan, fapt prin care nepotii fostului
cnez valah scrie contele Teleky József ajunge
nitre aristocratii tärii2).
Papa Calixt HI ii zice atlet alui Hristos (Unicus
Christi fortissimus athleta loannes Vayvoda de Hu-
nyad"), iar istoricul 13onfinius scrie despre el: Hic
enim Valacho patre, matre vero Graeca natus, in-
1) Bunicul säu Serban, fusese cnez al românilor din
Hunedoara ; tatäl säu Voicu, pentru servictile prestate in
armata lui Sigismund, prirnise la 1409 cetatea Hunedoarei
si intr4 astfel in sirul nobililor. loan Corvin Huniade, mai
avea doi frati dintre cari unul se nurnea loan, iar celalalt
Voicu. Pentru a-i deosebl, felui yiteaz li ziceau lancu.
2) Hunyadiak, II, 110.

www.digibuc.ro
341

dustra et virtute supra omnium opinionem, suum

genus ilustravit : parentibus nequagum obscuris e-
ditum tradidere. Pater namque inter valachos, qui
Getarum Dacorumque loca nunc incolunt, et e Ro-
manis superfuisse colonis, veluti lingue similitudo
testatur, sane creduntur, plurimum apud earn gentem
potuisse dicitur"). *i sd se noteze, acest istoriograf
erà amicul regelui Mateiu, petrecuse timp mai In-
delungat la curtea din Buda. Monumentul cel mai
mare l'a ridicat Corvinilor contele Teleky József, in
vasta sa opera Hunyadiak kora Magyarországon".
Despre talentul lui ca strateg a scris Kuppelwieser.
Era econom escelent scrie Acskly si
astfel despre insemndtatea iobagilor din punct de
vedere a politicei de stat, precum si despre valoarea
muncii acestora avea idei mai cristalizate de cât cei
mai multi dintre contimporanii sdi. Pe vremea, când
ideile de castd se valorau In cea mai rigidd formd,
Huniade a judecat s'a si exprimat pdrerea, cd na-
tiunea politicd nu consistd dintr'un ordin ori cloud,
ci din totalitatea locaitorilor"2).
Un nepot de cnez, strain si prin nastere si min
sânge de cercul in care ajunsese, sd poatd profesd
astfel de principii In lumea aceea feudalä, färd in-

1) Acesta s'a näscut din pdrinte valah (roman) si din

mamä greacd, a escelat prin silintd si virtute in opinia tu-
turora, si a fäcut fald neamului sdu : se zice cd nu sa n;ls-
cut din familie obscurä. Se afirmd adecd despre tatäl säu cä
avea cea mai mare vazd in mipocul poporului romanesc,
care locuieste pdmantul getic si dacic si despre care cu drept
cuvant se sustine cd sunt urmdtorii colonilor romani, cea-ce
dovedeste si limba lor'. Op c. 331.
2) Op c. 157.

www.digibuc.ro
 345

doiald ca a trebuit sa fie o individualitate marcantä,

bärbat care face epocä. Deja nainte de a fi magnat
al tärii, ca simplu nobil, determind o mäsurà pro-
prie a lecui situatia : in sfatul tinut de rege la Ti-
tel, unde primise §tirea cd turcii au cuprins Semen-
dria, se decide märirea o§tirei regale, angajându-se
§i sträini, cu soldd, pentru care scop decide strán-
gerea unei dciri esceptionale, 100 denari pentru fie-
care poartä de iobag, §i anume sä se pläteascä nu
numai dupd iobagii de pe mo§iile nobililor, ci §i
pentru cei de pe moside regelui si reginei, precum
§i dupd proprietätile ora§elor rege§ti1).
Incontestabil, primejdia presionä §i ea. A fost
insä la mijloc §i spiritul democratic §i de egalitate,
propagat de Huniade, altfel nu ne putem inchipul
ca ordinele i casa regala sä se fi Invoit a§a lesne
la noui §i ata de mari sarcini.
Este adevärat, de altà parte, cd tot atunci Al-
bert emite decretul (1439) 2) prin care intreaga no-
bilime este scutitä de phitirea zeciuielii, ap cd de
acl incolo dijmä, pe lângä orä§eni, plätesc numai
iobagii (art. 28), nedreptate pe care nici regele nici
Huniade n'ar fi putut s'o impiedece, grosul armatei
fiin.d tocmai nobilimea, §i fiind supremä necesitate
de banderiile nobilimei.
b) _Than Corvin sub Uldszlo (Madislav).
Dupa moartea lui Albert, intâmplatä la 1439
in Neszmély, pe când se ducea la Viena, tara s'a
Impärtit in cloud tabere. Regina väduvä î§i fäcuse
1) Teleky, X, 70.
2) Publicat de Kovachich, Sylloge decretorum.

www.digibuc.ro
346

partid pentru a incorond §i impune de rege pe fiul

seu Ladislau, ndscut dupd moartea regelui Albert.
Arhiepiscopul Szécsy 1-a §i incoronat. loan Corvin
'Ms.& prevdzând primejdia unui regim cu rege copil
§1 regind vdduvd intrigantd, a luptat pentru candi-
datura lui Wladislav, rege al Boemiei, care a §i lost
ales §i in urmä incoronat tot de arhiepiscopul dela
Strigoniu.
Fiindcd sfânta coroand era in mânile Elisabetei,
Wladislav s'a incoronat cu o altä coroanä (in Alba-
Regard) decretându-se de reprezentantii tdrii cd pu-
terea coroanei rezidd In vointa ordinelor", dar spu-
nându-se, cd se va incorond §i cu sfânta coroand,
când vor ajunge in posesiunea ei.
Ulásdó i-s'a ardtat recunoscdtor, punându-§i
increderea in el §i insärcinându-1 la 1441 at paza
Belgradului. El a §i isgonit pe turcii cari näväli-
sett in pärtile de sud ale tärii, bätând pe begul
Isac dela Semendria. In anul viitor in Martie if
bate begul Mezit la St. linre, aproape de Alba-lulia,
dar Corvin se resbund in scurtä vreme in lupta dela
Sibiiu (unde Kemény Simon se jertfe§te pentru loan
Corvin §i pentru asigurarea isbândei. Atunci s'a
infiintat, spre amintire, claustrul palo§ilor, aproape
de Teiu).1)
Fiind vorba sd se facd pace intre Elisabeta §i
Wladislav, luând regele in cdsdto.rie pe fiica ei mai
mare, ca zestre dându-i-se 15 ora§e din Sepu§,
iar fratele regelui, printul Cazimir luând in cdsätorie
pe fiica mai mica.' §i zestre dându-i-se Silezia, loan

1) Frakru5i, op. C. 26.

www.digibuc.ro
 347

Corvin, cu toatä supunerea cAträ regele i gratitu-

dinea cätrd Elisabeta, a cArei sot (regele Albert) 11
ridicase mult, a protestat, zicând cd -rnai bine un
rdsboiu civil, decât o pace cu §tirbirea Integritätii
statul ui.1)
Ca ban al Severinului 2) §i comite de Timi* el
nu se märgine§te numai sä intdreascd cetätile exi-
stente, intre cari cea mai importantd era Belgradul,
ci la 1443 incepe sa zideascá cetatea Timi§orii, din
care fäcând centrul operatiunilor sale militare, std
ca zid neInvins Impotriva turcilor.
Beöthy scrie despre el : Familia lui n'a fost
de origine inaghiarä, ba Ina s'a näscut §i crescut
inteo provincie absolut cople§ità de valahi... A fost
cel mai mare, ori mai bine : singurul beliduce al
natiei maghiare".3) Il compard, In privinta virtutilor
cu Cesar. In caracterizarea sa mäiastrd despre Ce-
sar, unde-1 descrie In fruntea o§tirilor sale, Mom msen
nu §tie o laudd mai mai mare, deck spunând Ca
Cesar *i in fruntea soldatilor sei fäceh. politicä. Lauda
asta, scrie Beöthy, se poate aplicA §i lui loan Cor-
vin. Dacd ludm strins (ori sever) lucnirile, el a fost
cel dintdiu bdrbat de stat ungar, care a fost in clar
cu situa(ia politicei externe .i cu problemele na-
liunei.4)
Pentru a organizA o§tire contra turcilor §i pen-
tru regularea multor afaceri, Wladislav convoacd in
1) Fraknoi, op c. 28.
2) Calitate pe care o aveà deja la dieta dela Buda in
1440. Teleky, op c. X. 80.
3) Op c. pag. 108-109.
4) Op c. 113.

www.digibuc.ro
348

Aprilie 1444 dietà la Buda. S'au prezintat 218 pre-

lati i aristocrati, intre ei si George Brancovici,
despot al Sarbilor i vasal ungar.) Indignarea con-
tra unora dintre magnatii ticälosi ca Szentrniklósi
Pongrátz i Nebojsza Péter, cdpitanul S.-Micläusului),
s'a manifestat cu asa tärie, Cä nu i-au tolerat Intre
ci dimpreunä cu suita lor, i-au spanzurat
ori runcat in Dundre, Giskra i alti partizani de
ai lui Ladislau, au fugit.
In dieta dela 1444 s'a adus urmätoarea hotä-
rire :

Deoarece castigul cämärii in Ungaria, de nevästuicd

in Slavonia si 50-cimea in Ardeal sunt destinate pentru in-
tretinerea curtii regale si pentru cheltuielile apárärii tärii, nici
unul dintre precedentii regi, antecesorii nostri, n'a fost in
drept sa detragA (sä insträineze) nici in totul nici partial a-
ceste venituri dela cämara regeasca. De aceea se decide
ca veniturile publice sá se recastige coroanei, tärii i regele
regina, bisericile i prelatii, stegarii tärii i alti proprietari,
cdstigul cámarii, dare de nevästuicd i 50-cimea d'ad incolo
sunt datori sà pläteascä in intregime, dupá toate proprietä-
tile, fárä considerare la privilegiile si scutirile regale."
Se ordond de-asemeni, ca atat darea pentru cu-
mani i jidani, cat si 30-cirnea dela ocnele de sare
si dela mine (zälogite ori däruite pand acum sä fie
puse la dispozitia coroanei. Baterea monedei se de-
creteazd drept esclusiv al coroanei, oprindu-se strict
nu numai ca magnatii sä batä bani, dar ca si re-
gele sä dea concesie penlru asta regele se inda-
tora insä si el sä nu schimbe valuta färä stirea
aprobarea ordinelor.
Kovachich, Sylloge Decretorum, I, 74.

www.digibuc.ro
 349

S'au luat insa tot w de drepte mdsuri §i pen-.

tru ocrotirea averilor private. In decretele de nu-
mire a diferitilor dignitari §i functionari, sub pe-
deapsd de a fi destituiti §i a nu mai puteä sä ocupe
acea slujbä, li-se interzice sä cuprindä din averea
altora, de a pägubi pe altii, ori sä tolereze ca sub-
alternii lor sa facd aceasta. Iar cat despre jafurile
§i cuprinderile ilegale sevar§ite in anii de tulburdri,
averile insträinate in acest fel, sd fie redate adevä-
ratilor proprietari. Celor cari se intorceau la cre-
dintä cdtre rege, li-se redà averea (chiar dacd ea
fusese däruitä altuia) iar pentru ceice ar stärui sä
tina eu Ladislau, se decreteazd confiscare §i veci-
nicd disgratie, tratati fiind ca infideli.
Pentru asigurarea justitiei, s'a decretat cA ori
cine poate apelä la curtea regard impotriva judecd-
tii aduse de voevozi, bani §i fipani. Autonomia
comitatelor cdstigd pe acest teren un drept de mare
importanfd : sA aleagä 4 nobili, cari sä judece, a-
läturi de fiwan i solgAbiräu, in pricinele cetd-
ten ilor.
Ducerea la Indeplinire a sententei curtii regale
se garanteazd prin pedepse aspre (destituirea i da-
rea in judecatd ca infideli) a voevozilor, banilor §i
fiwanilor cari ar nesocoti-o. Se prevede d'asemeni
demolarca cetätilor §i castelelor in preajma cdrora se
tolereazä jafuri i hotii.
Cine a strans dare, dar n'a administrat-o
e indatorat s'o ducd.
Magnatul care a omorät ori aprins proprietate,
va fi chemat inaintea tribunalului de opt (octave),
unde sub prezidentia omului regal i-se face judecatd

www.digibuc.ro
350

(procesul nu poate fi amânat nici prin decret regal);

dacA acuzatul nu se prezintä, e judecat la decapi-
tare $i confiscarea averii.
Regele se Indatoreaza ca nici proprietätl, nici
dignitäti, sä nu dea sträinilor $1 sä ia Indärät thiál-
dela cei cárora le-a dat (afarä (je epikopia Ardea-
iului, tare ell data polonului Maki).
Dreptul de rdzboiu $i pace este al suveranului.
Ceeace ri'a 1mpedecat insä pe magnati sä riti
faca intrigi cbntra lui, ci Szécsi, arhiepiscopul care
Incoronase pe Wladislav, cu mai multi prelafi $i
aristocrati -far au trecut pe partea lui i,adislau $1 au
cerut spriginul $i interlrentia lui Friderich, rege ger-
man, care la i 443 a primit tutoratul lui Ladislatl $1
a convocat dietà la Pojori.1)
Inteo bulä a sa, papa Eugen, Insufletit de pri-
aide Invingeri ale lui Corvin, scrie : Dacä Dzeu,
In chip miraculos, dupäcum afirmä toti $i recu-
noa$te $l el $ingur, nu s'ar fi Indurat sä acorde no-
bilului voevod loan, fiului nostru iubit, invingere
asupra turcilor : cruzii turci desigur ar fi fäcut in-
cercare sä cucereasa Intreaga Ungarie".
Solicitudinea lui loan Corvin pentru popor, chiar
pe aceste vrernuri de primejdid, reiese din urmä-
toarele : Deja la 24 Aprilie 1444 scrie din Pesta
numero$ilor sei locotenenti de cetäti si administra-
tori2) sä permitá liberd mutarea iobagilor §i, dupd
1) Fontes rerum Austriacarum. Diplomataria XLII. 7.
2) Atát in urma donatiunilor regale cât si in urma cä-
sätoriei cu Elisabeta Szilágyi, fiica magnatului LászlÓ, loan
Huniade erà unul dintre cel mai cu stare magnat.
Aveà mo:ii (si chiar cetatea) pe la Muncaci, pe urma
uevestei, aveâ ca voevod al Ardealului resedintä in
Cluj si in cele din urmä s'a mutat la Timisoara unde aveä
palat si mosii prin Banat.

www.digibuc.ro
 35 t

ce ei au plätit ce daloreazä, sA-1 lase, oti uncle ar

vol sd mtargd ? 2) Si face aceasta de sine, fdtd sd
fie silit de lege §i cti atât mai putin de obiceiuri.
Se §tie doar, cd feudalii nainte de a-1 acceptd rege,
il siliserä pe Albert sd sanctioneze abrogarea tutu-
ror legilor aduse de Sigismund pentru uprarea
soartei lobagilor. lar spiritul propagat de Huniade
tinde a se Infäri. Numai- a§a ne putem esplica fap-
tul, cd ales fiind, Wladislav I fägddue§te In actul
seu de Invoiald, cd Indatd ce se va IncoronA, prin
jurAmând §i decret legal va Intdri toate drepturile,
libertätile §i bunele obiceiuri ale Ungariei" §i decre-
tele decedatilor regi, iar ajungänd rege, Intradevär,
Intäre§te Bula de aur, dar läsând din ea afarä ad.
XXXI (care da nobilimei dreptul de insurectie), ar-
ticol pe care oligarhii l'au invocat de atâtea ori
spre a §tirbi puterea regard §i a stoarce cencesiuni,
producând anarhie In tara.
S'a mai addogat multelor mizerii, incurand, §i
faptul cd art. 28 din decretul lui Albert, care dis-
pen2d nobilimea de plata zeciaielii, s'a preväzut §i
in decretul dat de Wladislav (ca art. I.)
Ferdinándy, cu multd dreptate, sustine cd mai
ales faptul acesta : formularea In alt articol §i alt
decret a legii decretate de un rege precedent, do-
vede$te 0 legile se considerau in fiintd numai cdtd
vreme trdid regde care le-a decretat') §i adao-
gAin noi câtä vreme sidruià §i aveä putere a
sill pe supu§i sä le respecteze. Acela§i lucru 11 do-
vede0e, de aRfel, §i urmätoarea Incheiare a decretu-
9 Archiva Gróf Zichy, IX.
2) Op C. 142.

www.digibuc.ro
352

lui lui Wladislav. Jar ca mai sus datele constitutiuni

§i intdrirea lor sd aibd putere eternd. emitem pre-
zenta Noastrd scrisoare de privilegii. Spre care a-
mintire §i vecinicd putere, ddm prezenta scrisoare,
intdritd cu pecetul Nostru. Dat in Alba-Regard, in
ziva sdrbdtorii profetului Hie, anul 1440".
Dacd ar fi lost de sine inteles, cd o lege tine
pând nu se desfiinteazd iard§i tot prin a lege, ori
cd tine §i dupd moartea regelui care a decretat-o
Ludovic cel mare (la 1351) n'ar fi zis in decretul
seu cd in urma 1 ugdrii nobilimei a intdrit §i reinoit
Bula de aur,2) §i nu s'ar fi simtit nici Wladislav
indemnat sd pund aceastd clauzuld. Tot a§a de a-
devärat va fi fost, a dacd legea n'ar fi cuprins fa-
vor pentru nobilime, aceasta ar fi autat sa impe-
dece clauzula.
C) Interegnum.
La 1444 murind Wladislav in lupta dela Varna,
sub interegnul ce a urmat puterea de stat ajunge
pe mama esclusiv a ordinelor (a nobilimei din dietA),

2) Textual : ,.fläm de *tire, prin urmare, tuturor pe cati

il prive*te : cd prelatii tärii Noastre, baronii, precum *i dig-
nitarii *i nobilii prezentându-se inaintea noastra *i aducân-
du-se aminte *i in*irând meritele strdlucite ale serviciilor
credincioase ce au dovedit atât in cauzele noastre proprii,
cât *i ale tärii, in zile bune *i zile rele, cu cea mai mare
fidelitate *i a*a zicând cu zel religios, ne-au arätat scrisoarea
de privilegii provdzutd cu sigil de aur a dlui Andrei II, fiul
lui Béla Ill, rege glorios odinioarä, stramo* *i predecesor al
Nostru de blândä amintire, in care (dupd cum se spune in
diplomd) se cuprind libertätile aconlate lor de S-tul Stefan,
regele *i apostolul natiunei maghiare, ca p, aceste sd le in-
tärim *i reinoim".

www.digibuc.ro
 353

care prezintä nu nurnai esitatiuni continue, dar for-

mal schimbd mane ce a decis azi.
Lui Huniade i-s'a Incredintat demnitatea de ceipi-
tan suprem al NM, mai numindu-se insà i alti vase
cApitani cari au fost : Ujlaki MiklOs, Rozgonyi György
sji Ország Mihály (din partidul lui Wladislav), Giskra
Janos, Bebek Imre vi Szentgyörgyi Pongrácz (dintre
partizanii lui Ladislau).
La 1445, dupdce Wladislay perise la Varna
primdvara cand rege s'a ales Ladislau, dieta dela
Pesta decreteaza (art. XXII) : Iobagii oricäruí pro-
prietar, cari au plätit arenda legald i alte datorii
drepte, dacd vor sd se ducd pe alte proprietäti, sa
fie läsati totdeauna, aplicahdu-se altfel pedeapsa
prevdzutä In respectiva lege a decedatului rege Si-
gismund".1) Libertatea de a se mutà a iobagilor
ajunsese adecá desconsideratä rdu. Se agravase si-
tuatia Indeosebi a iobagilor din comitatele dintre
Drava vi Sava, vi ale celor din Ardeal, cari dupd
Indbuvirea revolutiei dela 1437 vi 1438 au fost scovi
de sub legile regnicolare i supuvi regirnului obice-
iului strelmosFesc (antiqua constitutio), ceeace Insemnà
pe scurt : bunul plac al feudalilor.
Cu ce fel de elemente trebuià sA apare loan
Corvin Ora, se poate veded din faptul, cà cele doud
diete, 1nainte, vi dupd. lupta dela Varna, au fost si-
lite sA se ocupe de potlogdriile magnatilor, cari
nu s'au ruvinat sä foloseascä spre scopurile lor banii
stranvi din darea votatä pentru cheltuielile de rds-
boiu. In una din vedintele dietei ce s'a tinut dupa
Publicat de Kovachich.
23

www.digibuc.ro
354

lupta dela Varna, insusi loan Huniade s'a plans, cd

pe cand se organiza armata pentru campania din
1444, a dat unui aristocrat distins, lui Nagyfalvi
György, 500 floreni cu scopul, ca acesta cu soldatii
sei sa i-se aläture dl George a tinut Insd banii,
dar sa piece la luptä, n'a vrut".')
Un singur punct fics era In tard : loan Huniade,
cu neIntrecuta-i vitejie, cu vointa de fer i un simt
de datorie pentru tall, de call zadarnic am cäuta
la ceilalti magnati.
Nu e mirare, dacd ddruit cu atatea calitäti, ajunge
nu numai fäcdtor de Domni",2) dar la 1446 Ii aleg
guvernator al färii, o demnitate care n'a fost pand
acum Incredintatd nimärui.
In ce priveste putarea guvernatorului, legea zice
cä va fi asernenea celei regale" : el e mai marele
ostirilor, Indatorat fiind Insd cd In caz de ndvdlire
in tard a dusmanilor, sà conducd In persoand osti-
rea pe langd sine va tine insa un sfat compus din
2 prelati, palatinul, judele tdrii, 2 domni stegari
6 nobili, pe cari (afard de palatin i judele tarii) Ii
alege dieta, sfat care se va Intruni regulat tot
la trei luni, dar dintre consilieri prelat, 1 domn
1

stegar si 6 nobili vor fi permanent langd guvernator.

(Guv ,rnatorul avea insd latitudine sd resolve si
singur o multirne de afaceri doar in administrarea
averilor regale erà controlat mai tare si singur nu
aveA drept sd doneze averi bisericesti).

1) Fraknói, op c. 64.
2i N lorga : Studii istorice, p. 101.

www.digibuc.ro
 355

Mica nobilime, 1) care a determinat alegerea lui

Corvin, cäci dintre aristocrati multi s'au considerat
pe sine mai abti pentru aceastä demnitate decât pe
fiul nobilului de rand valah",2) dupä cum vedem,
a cdutat astfel sä-§i asigure o influentä covâr§itoare
in conducerea tärii.
Prin lege i-s'a asigurat apoi guvernatorului li-
bertatec de a §edea In cetätile, orwle §i opidurile
regale.
d) Joan Corvin ca guvernator.
Fie cd Indemnat de vocea sângelui, fie cd In
urma amintirilor bune ce le aveà de când petre-
cuse In Banat, destul cä In calitate de guvernator a
dat probe de osebitä solicitudine pentru români.
celor din districtul Jupani (Supan) le intäre§te vechile
drepturi si-i scute§te de orice dare.3)
Principiile lui democratice §i le-a manifestat in-
deosebi ca guvernator. Astfel, când la anul jubilar
1450 papa acordase aristocratimei §i nobilimei din
Ungaria favorul sä peregrineze la vre-o mänästire
(sä meargä la Roma nu !), Huniade scrie papei §i-1
roagä sá acorde acest favor tuturor celor din Un-
garia, cari toti au o patrie comund îi interese co-
mune.4) Ca guvernator scrie Acsády nu odatä
a pornit anchetä §i a pedepsit pe rnagnatii cari chi-
nuiau cu tot felul de sarcini pe säräcime5). Acor-
dând diferite privilegii §i qurdri, prin mijlocirea
1) II indurnnezeià pe Huniade, scrie Beöthy, op c. 109.
2) Fraknói, op c. 85.
3) E. Hurmuzaki, Documente, 1890, P. 745.
4) Fraknói, Magyarország és a szentszék, 11, 73.
Op c. 175.
23*

www.digibuc.ro
356

cnezatelor1), a Intemeiat multime de sate si peste

tot, a contribuit ca iobAgimea sd fie tratatd mai su-
portabil. Pentrucd, vrând nevrând, ceialalti magnati
trebuiau sd se Invoiascd si ei cu iobagii si sd le acorde
ceea ce acorda guvernatorul, demna sa sotie si nu-
meroasele lor rudenii.
Astfel, Vitéz János, episcopul Oradiei, la 1451
acordd iobdgimei din Beins si alte 9 sate din pre-
jur privilegii deosebite. Intai de toate le scoate de
sub jurisdictiunea comandantului de cetate dela Fe-
nes si chiar In procese de mai mare Insemndtate
au sd fie judecati de juzii .Fi juratii proprii. Pentru
ca sa se faca judecatd dreaptd, pertractdrile se ti-
neau numai nainte de ameazi, pând ce juzii si ju-
ratii sunt cu capul treaz ; judecdtile de dupd ameazi
erau nule. Li se asigurd apoi dreptul de liberä mu-
tare si Inafard de zeciuiald si a noua parte, pläteau
ca arendd numai In bani gata (ferto), moderat, alte
servicii nu prestau2).
Se revenea intrucâtva, la vechea stare de lucruri,
din secolul trecut, când românii din Bihor aveau
cnezi proprii si duceau o viatd autonomd. De alt-
minteri chiar si românilor veniti din alte pärti, co-
lonisti, li-se asigurau diferite favoruri, de pildd nu
plateau zeciuiald.
Va fi fost, fdrd Indoiald, si necesitatea care-1
Indemnd pe episcop sd acorde astfel de favoruri :
sd ademeneascd astfel pe mosiile sale cat mai multi
români de legea vechie ori de jumdtate credintä,

,) Pe larg : Lehoczky Tivadar, Tört. tár, 1890.

2) Acsády, op c. 158.

www.digibuc.ro
 357

cum li-se zicea. . -Pentru a-i Indemna sd vina, ar fi

'Jost, desigur, destul si numai favorurile de naturä
economica. Cele de natura juridicä e posibil sa fi
fost si o urmare a influentii guvernatorului, prieten
cu episcopul si care nu se poate sa nu fi avut bund
cunostintä despre vechile drepturi pe cari ei si le-au
reclamat cu atat mai ales, cu cat iobägimea intreagd
it stia pe Huniade ocrotitor al ei, iar romanii din
Bihor il mai stiau si d'un sange cu ei !
In Martie 1452 Huniade in fruntea dignitarilor
tarii si a mai multor reprezentanti s'a dus la Viena
pentruca in intelegere cu reprezintantii Austriei, in
fruntea cärora era Eizinger, sä i-a hotarki in privinta
aducerii in tail a regelui Ladislau, crescut de regele
Friderich, care l'a dus cu sine la Roma, unde mergeà
pentru a se incorona de imparat. Dupd multe per-
tractari si interveniri, Ladislau (de 13 ani atunci) a
fost adus in Ungaria, unde desi l'au tratat ca rege
in regula, in virtutea unui decret regal, Huniade a
ramas cdpitan suprem al tärii si administrator al a-
verilor regale% iar cancelar al tarii a fost numit
Vitéz Jánns, prietenul lui Huniade2).
In dieta tinuta la Pojon (lanuarie 1453) regele
este obligat sa nu puna däri neobicinuite, impotriva
celor cari au conspirat contra tronului sau sa nu se
resbune si sä intdreasca donatiunile fäcute de Hu-
niade.
Prima danie facutd de Ladislau a fost pentru
Huniade, cdruia i-a dat Bistrita cu teritoriu insemnat
din jur luat de sub jurisdictia voevodului Ardealului,
1) Teleky, op c. X. 379.
2) Idem, II, 260.

www.digibuc.ro
358

numindu-I conte al Bistritei §i fi§pan pe vecie, dupd

cum i-a dat §i cetätile Deva §i Görgény1) iar pe
fiul säu mai mare Ladislau l'a numit ban al Croatiel
§i Dalmatiei, Impreund cu Ulrich Cillei, unchiuI
regelui.
De fapt, tara era condusd de Huniade, care
dispunea nu numai in cele interne, dar el intretinea
legdturile §i cu domnitorii sträini. 0 probä e adresa
urmätoare cätre Sforza, ducele Milanului : Ilustris-
sime duce, onorate domn ! Trimisul Domniei-Tate
Iacob D A Bene, ne-a inmanuat scrisoarea §i am
Inteles cuprinsul ei ; In urmare, pentru pertractarea
§i rezolvarea afacerilor binecunoscute de D-Ta, cu
depline puteri insärcinat trimitem la D-Ta pe secre-
tarul Nostru, reverendisimul doctor In drept Albert
(Vetési). Dat In Buda 20 Aprilie 1453. loan Huniade
conte de Bistrita, dpitan suprem al M. Sale In
Ungaria".2)
Nurnai a§a se §i explicd popularitatea §i trecerea
sa foarte mare pe care le avea la toate neamurile din
patrie: cäutA sä facd bine pentru tofi, erA bun §i
drept. Numai un asemenea orn putea sd aibd Incre-
dere, cd §i dupá dezastrul dela Varna, unde cäzuse
chiar regele, sä mântue tara. El scrie, ajungând
dupä grele peripetii acasä Inconjurat abea de
câti-va credincio§i : Din nou am fost Incredintat cu
apärarea credintei §i patriei ; eu demnitatea asta am
primit-o din nou §i Indatd am stäruit ca, de§i am
suferit grea loviturä, du§manul sd nu rärnAnd multä
1) Teleky, op c. X. 347.
2) Originalul in arhiva de stat dela Milano. Reprodu-
cere in Fraknói, op c. 2.
1

www.digibuc.ro
 359

vreme nepedepsit ; nu mä aktampär pânäce ori ma

räzbun, ori imi iau moartea din mâna lui".
Cu toate intrigile magnatilor, autoritatea si popu-
laritatea lui Huniade a crescut atât de tare, trick
chiar dupä catastrofa de pe Câmpia Mierlei (14481,
tara intreaga '11aclama, amenintând pe despotul
Brancovici cu räsboiu dacd nu-1 elibereaza, 9 iar
orasele si cetätile präznuiau reintoarcerea lui acasd
ca un mare eveniment. Sfatul tärii i-a iesit intru
intimpinare pând la Seghedin.
Acea iubire de aproapele si gândire inältatd,
care se manifestase in politica de iobagi alui loan
Huniade, a adus bogate si binecuvântate roade in
1456, când Mohamed II, cuceritorul Constantinopo-
lului, a atacat Belgradul cu ostire uriase, cäutând
cu tot dinadinsul ca luând aceastd cetate, sd-si
deschidä drum la Buda si sd supue Ungaria. Cu
ani inainte s'a prevdzut acest atac. Dar când el s'a
dat, Ladislau V, tinärul rege, a fugit la Viena,
domnii cei mai puternici s'au dat d'oparte si 1-au
pärdsit pe Huniade, pe care in apärarea tdrii, afarä
de câtiva prieteni buni, incolo nu 1-a ajutat nimeni.
I-s'a aldturat Insä poporul de rind, care-1 iubed, II
aved cuprins in suflet si acurn, cá prirnejdia finalä
chemd la apdrarea patriei, vened In tabära lui cu
miile".2)

1) loan Corvin luptase cu ostire de 24.000 oameni MI-

potriva lui Murad IL care aveä 150.000 soldati. Natural, a
fost bdtut si in fuga spre casä, Huniade a cAzut in prin-
soarea despotului Brancovici. Lupta a fost la 18 Oct. Hu-
Made s'a intors in tara in Decernvrie.
2) Acsády, op c. 159.

www.digibuc.ro
360

a mântuit atunci tara de turci, pe cari i-a

Infrânt la Belgrad, cu ajutorul numai a crucei pur-
tate de calugärul loan Capistran, la glasul cdruia
tdranii au venit cu miile si sub conducerea marelui
erou au fäcut minuni de vitejie.
Intr'un moment de supremä primejdie i hotd-
ritor pentru tara i crestindtate, rämâne stabilit cà
dusmanul cel mai temut si mai puternic, din cati
au cdlcat pämântul Ungariei, a fost zdrobit de un
romdn ie.Fit din popor, Inconjurat nu de magnatii
tarn, ci de poporul de rind, färä osebire de neam,
cdci sub zidurile Belgradului si-au värsat sângele
românii i ungurii i sarbii.
Färä indoiald cd loan Corvin ca guvernator al
tärii ar fi fäcut si mai mult bine, dacd oligarhia pu-
ternicd nu 1-ar fi impedecat ori daca i-ar fi pus la
dispozitie mijloacele necesare. Invidia insä si mai
ales teama ca Huniade sä nu se prea Intäreascd, a
fäcut pe oligarhi sä ridice tot felul de obstacole.
latä ce spune In privinta asta contele Andrássy
Când i-s'a Mcredintat guvernarea tarli, o bucatä de
vreme se mai mentin In slujba sase capitani gene-
rali, cari decentralizau puterca publica... In afaceri
de infidelitate nu poate judecd i gratià fara sä In-
trebe dieta. Färd consilierii alesi pe langa persoana
sa nu poate därui arhiepiscopie, episcopie ori arhi-
abatie. D'odatä cu numirea guvernatorului, dieta
numeste i pe ceilalti Palatin alege pe
Garay, dusmanul seu de moarte... i mai mare
gresalä comit ordinele cand decid convocarea In
fiecare an a dietei la dispozitia cdreia sd se punä

www.digibuc.ro
 361

dignitatea de guvernator §i celelalte posturi. Tot

atunci Insd, când ordinele sunt atk de sâcäite fata
de Huniade, accentueazd intr'una privilegiile lor.
Reinoiesc legea, In virtutea ckeia guvernatorul nu-
mai atunci poate ordonh insurectiune generalä, dacä
soldatii Intretinuti din venitele regale §i banderiile nu
sunt Indestulitoare. Nobililor Ii-se asigurd apoi scu-
tire de vamA".1)
Insu§i regele li face apoi, mai târziu, greutäti.
La inceput puterea o are Huniade scrie
Andrássy dar observd cu regret cd pe rege se
poate räzimA Ind mai putin deck pe ordine. Câte
odatä ascultà de sfatul seu, altädatd nu, ci se aliazd
cu du§rnanii sei. Odatä and e departe de tara
dispune regele, altädatä Huniade, §i In alt caz
dieta. Ladislau Incredinteazä ckma comisiei com-
puse din 6 stegari ai tärii, 6 prelati §i 6 nobili de
rind ; când insä Huniadi tidied obiectiuni contra
acestui lucru, Il scoate iarä§i pe el In primul plan"))
CAM purtare de grijä aved el pentru soartea
tarn §i hotdrire de a face totul pentru salvarea ei,
resultä mai ales din faptul cä pe ziva de 1 lanuarie
1454 Huniade, chiar färd tirea regelui, care pe-
treceä. la Praga, convocase dieta pentru a It'd !lid-
suri de apärare contra turcilor. Comitatele au fost
reprezentate prin delegati. Energia §i purtarea de
grije alui Huniade se vede In toate cele hotärite.
S'a ales, Intâi de toate, o comisie de prelati, stegari

1) Op c. 286.
2) Op c. 289.

www.digibuc.ro
362

si nobili (de rind) cari sd hotärasca asupra organi-

zärii banderiilor, având In vedere venitele regale si
ale diferitilor magnati. Se institue apoi in fiecare
comitat o comisie (cu atâtia nobili ate solgäbirae
are comitatul) care sd facd recensämatul iobagilor
§i sesiunilor iobdgesti si sd hotdrascd numärul sol-
datilor din cetAti, pe cari sä-i trimitä in tabärä.
Sef al ostirei a fost numit Huniade (pe un an), iar
nobilimei din comitat i-se dä dreptul sd aleagd ea
pe cäpitanul soldatilor de pe teritorul comitatului.
Pentru cei datori a trimite soldati in raport cu nu-
mdrul iobagilor lor s'a prevdzut o amendd de (6
nri 10 floreni dupd fiecare soldat cdläret ori pede-
stras netrirnis in tabard ; In caz de replMire a amen-
dei, cdpitanul si comisia cuprinde proprietatea pand
se despdgubed de suma cât erà amenda. Nobilul
care fuged de sub steag, i',-,i perded averea ; neno-
bilul, pentru aceiasi crimd, isi perded viata.
Darea estraordinard de 25 denari ce s'a votat
cu acest prilej pentru fiecare nobil Mil iobagi, pre-
väzându-se confiscarea averii celor cari s'm Impo-
trivi,') Huniade a strâns-o prin amicul seu Vitéz
János, episcop de Oradia.
Aristocratia nu s'a impdcat cu &dui ca un
valah" sd guverneze, ci a intrigat mereu. De aceea
In dieta dela 1447 (Martie), Corvin face sd se a-
clued urmdtoarea hotdrare : Deoarece Impärecherile
si neintelegerile sunt isvoarele rdzboiului, am decis
cd având noi domnitor ales cu vointä obsteascd,
nimeni dintre ordinele tdrii, nici direct nici indirect
1) Kovachich, Vestiglia, 261.

www.digibuc.ro
 363

nici pe fata, nici in ascuns, impotriva vointii publice

a ordinelor §i desfäcându-se de acestea, sä nu caute
domnitor alipindu-se domnitorilor tarilor sträine ori
bärbatilor cu alte dignitäti, §i sä nu indräzneascä a
provoca imperechere in tard" (art. XLIX), preväzân-
du-se pedeapsa pentru infidelitate, iar printr'un alt
articol (XXVI) guvernatorul este imputernicit a de-
cretá insurectie generald ori partialä contra celor ce
s'ar ridicA impotriva lui ori a ordinelor. In caz de
moarte a regelui (minor), se opre§te ca prelatii §i
domnii stegari sä dispuna de alegerea noului rege,
ci asta sä se facd in intelegere cu un numär oare
care (delegati) de nobili chemafi din fiecare comitat
(art. XLIV). La dietä erau Insä obligati sd vind toti
nobilii cari au cel putin 20 iobagi (art. XLV).
Ajungând sá poatd dispune de vointa dietei,
mica nobilime a cäutat §i ea sä scape de sarcini :
insurectia generalä s'a admis numai in caz când nu
ar fi destulä o§tirea intretinutd din venitele regale
§i banderiile aristocratilor ; nici in acest caz Insä
nobilimea nu-i datoare a trece dincolo de fruntariile
tärii (art. XXIII §i XXIV), dupa cum nobilimea
[§i cei cari n'au iobagij este scutitä de plätirea ori-
cärei däri ori zeciuieli, ba pentru articole ce-i sunt
necesare, sd nu pläteascä nici vamä [art. LXI §i
XXXVIII]. In acela§i timp s'au lärgit insä §i dreptu-
rile guvernatorului, desfiintándu-se cele 6 cäpitänate
infiintate la 1445 [art. XXVII], precum a remas la
discretia lui §i administrarea averilor regale [art. XV].
Precum vedem, mica nobilime §i Huniade s'au spri-
ginit reciproc, cdutând sä se ingrädeascd din ce in
ce cu mai multe privilegii §i drepturi, pentru a puteA

www.digibuc.ro
364

resista cu atât mai sigur influentii si puterii oligar-

hilor. Intre altele, dieta din acelas an, toamna, con-
vocatä sä aleagA palatin, cetatea Budei a incredin-
tat-o nu grijii noului palatin Garai Lászld [cum era
nainte] ci guvernatorului, ceeace desigur, a contri-
buit la mdrirea autoritätii si puterii lui Huniade.

www.digibuc.ro
 XIII. Mateiu Corvinul.
Alegerea sa de rege. Supdrarea oligarhilor.
Arestarea lui Szilágyi. Dieta dela Seghedin,
Suspendarea dreptului de liberd mutare. Dieta
dela To Ma. Incoronarea. Primul decret.
Reforma jinanciard. Conjuratia oligarhd, In-
frángerea acestora la Cluj (1467). Dezastrul lui
Mateiu la Baia. Legea dela 1468. Oligarhit
forleazd privilegii. Dare extraordinard. Altd
conspiratie (1471). Umilirea r gelta. Dieta
dela Buda (1472). Dieta lungd. Rdspunsul
la Mesagiu. Art. 39 dela 1486. Libera mu-
tare a iobagilor. Alte inlesniri. Tabla regeascd.
Relatiuni economice. Institutiuni create de Matei.

Dupd strälucita biruintä dela Belgrad, loan

Huniade moare. Spiritul lui continuä Insä a decide
soartea Ungariei, cäci, desigur, numai vraja acestui
nume face pe magnati sà remânä inlemniti, când
o§tirea de pe Dunärea inghetatd aclarnä de rege pe
Mateiu, fiul de 17 ani alui Huniade §i astfel §i dieta
vrând nevrând alege la 1458 rege un fiu ie§it din
popor, §i ce e mai mult : román de na§tere. Lucru
remas färä päreche In istoria tärii noastre. 5i s'a
inscris astfel in analele Ungariei pagini de aur, caci
rege mai mare n'a avut tara ..ioastrd, nici mai vi-
teaz. lar in ce prive§te iubirea lui de dreptate,

www.digibuc.ro
366

grija ce o aved pentru poporul de rând, a rämas

legendar. Se va zice vecinic : A murit Mateiu, a
pierit dreptatea. Poporul a iesit cu bucurie intru
intâmpinarea tinerului rege adus acasd din captivi-
tatea lui Podiebrad, guvernatorul i incurând rege
al Boemiei, uncle ajunsese in urma intrigilor mag-
natilor, cari putin a lipsit sà nu-I decapiteze i pe
el, ca pe fratele sau mai mare, Ladislau...
Nici pânä atunci, nid d'atunci incoad, poporul
n'a avut un ocrotitor mai cAlduros. Sunt scrise vo-
lume Intregi despre petrecerea lui IVIateiu printre
popor, adesea deghisat, pentru a cunoaste poporul,
a lecui mizeria ce observd si mai ales pentru a da
bun exemplu, sfaturi i unde trebuie chiar pedeapsä
feudalilor cari nesocoteau legea si dreptatea.
Oligarhii insä, cari urâsera de moarte pe tatäl
ski läsaserd singur In fata potopului osmanilor,
iar pe fratele säu l'au omorit pe esafod, au conti-
nuat intrigele si contra regelui Mateiu.
Intâi de toate, ordinele au ales si-un guverna-
tor, pe Szilágyi Mihály, unchiul lui Matei. Desigur,
influentei acestuia este a se atribui hotärârile ce s'au
adus In dietá privitor la asigurarea preponderantei
nobililor de rând in afacerile statului ; s'a decis a-
nume ca in fiecare an, la Rosalii, sä se convoace
dieta la care nobilimea sà participe in persoand (nu
prin delegati), preväzându-se confiscarea averii ace-
luia care va lipsi färä motiv. Tot asa, end natural
ca cei ajunsi la putere prin ajutorul micei nobilimi,
partidul lui Szilágyi, sä caute, la primul prilej, usu-
rarea situatiei lor. Se decide deci ca banderiile a-
ristocratilor nurnai atunci sä fie chemate in luptä,

www.digibuc.ro
 367

daca e dovedit ca trupele sustinute de rege, nu pot

razbl ; cat despre insurectia nobililor, aceasta numai
in caz de extrema necesitate sa se ordoneze. S'a
decis apoi ca regele ori guvernatorul sa nu OA
drept a strange dare dela nobili si dela iobagii a-
cestuia absolut sub nici un pretext si nici odata!
S'au mai legat apoi manile noului rege, hota-
randu-se sa nu aiba drept a dond averi ori slujbe
bisericesti si civile sträinilor, precum l'au indatorat
sa ia indärat dela straini averile si cetatile donate
de regii anteriori si sa fie drept cu toti, chiar cand
ar fi vorba de a pedepsi cälcdri sevarsite de rude-
niile ori aderentii sal.
Cel mai puternic dintre ei, Garay Laszló se su-
parase ca Matei n'a vroit sa ia de sotie pe fiica sa,
cum se hotarise intre Elisabeta Huniade si Szilagyi
pe d'oparte iar pe de alta parte Garay (in legdtura
incheiata la Seghedin). Supararea lui a trecut in
conspiratie la care s'au alaturat Ujlaki Miklós, voe-
vodul Ardealului si cehul Giskra, care stäpaned mai
multe cetati in nordul tarii.
In astfel de imprejurdri aristocratimea si cu ea
nobilimea intr, aga, cauta sd-si asigure cat mai multe
drepturi si sa scape de orice sarcini.
Regele ajunsese cu atat mai mult la discretia
oligarhilor, cu cat chiar unchiul sau, jignit fiind in
amorul propriu, caci Mateiu carmuid tara cum void
dansul, iar nu cum ziced Szilágyi, silindu-1 sa-si de-
pue slujba de guvernator, a conspirat in contra sa
facand legaturi cu Garai si Ujlaki, cari chernasera
in tara rege pc Fridrich chiar cand Matei erd la
Belgrad, sá organizeze ostire impotriva turcilor.

www.digibuc.ro
368

In momentele de supremd primejdie, Matei

nu-si perded Insä capul, ci lud deciziuni indräznete.
Astfel la 8 Oct. 1488 aresteazd pe Szilágyi si-I a-
menintä cd-1 decapiteazd , la interventia nunciului
papal il iarta, tinându-1 sub pazd in cetatea Siriei
(V ilágos).
Mäsura asta a fäcut adâncd irnpresie in tar&
a bägat groazà in oligarhia neastâmpäratd. /Vlatei a
si convocat apoi dieta la Seghedin (pe 6 Dec.),
autând sd aducd legi cari sd-I pund in stare a lud
mäsuri pentru al:di-area tärii. La dieta asta comita-
tele au fost reprezintate prin câte 4 delegati. Marii
proprietari (laici), stegarii si nobilii s'au indatorat
sd dea pentru câte 20 iobagi ate un soldat cdidret.
Conscrierea sesiunilor iobagiale si astfel hotdrirea
câti soldati sä dea fiecare proprietar s'a incredintat
nobililor numiti de rege ; fiecare comitat organi-
zeazd un banderiu, al cdrui cdpitan II numeste re-
gele ; banderiile sunt datoare a plecd In tabärä când
le porunceste regele si a sta sub arme 3 luni pe
an si inafard de frontierele tarn. Insurectia nobililor
s'a läsat la discretia regelui, doar s'a hotdrât cd in-
afarä de hotarele tärii nu-s datori sd lupte.
Scutiri nu s'au acordat. Pentru paza cetätilor
remân castelanii (várnagy) si 3-4 nobili. Concen-
trarea soldatilor s'a Incredintat fispanilor si vicispa-
nilor, asistati de un controlor ales de nobilii comi-
tatului. Pentru prelatii si stegarii cari omit a trimite
banderille lor s'a preväzut urmätoarea pedeapsd :
amendd indoitd a sumei ce ar fi cheltuit cu organi-
zarea si mobilizarea banderiilor iar regele sä pund

www.digibuc.ro
 369

proprire pe averea lor, pand se plate§te amenda.

Locul de concentrare s' hotArit la Pétervárad, in
ziva de Rusalii.1)
La dieta convocatä in 1459 la Seghedin, ordi-
nele au venit Marinate §i au pretins tinerului rege
sA mai §tirbeascd drepturile iobagilor. Sub presiunea
lor, dar mai ales cA aveA nevoie mare de ajutorul lor in
rAzboiul ce urmA sA poarte, Mateiu prin art. 30 al
legii sale din acest an intr'adevAr suspendei pe un
an libertatea de a se mufti a iogagilor, ceeace se
motivA cu vremurile tulburate §i nesigure de rAz-
boiu. Legea preveded ca iobagul care ar fi päräsit
in acest an mo§ia pe care a stat, sA fie dus indA-
rät ca forta armatA.
Durere insa, vremurile de rAzboiu au tinut mai
mult d'un an, au tinut cu anii, cdci Mateiu adop-
tase politica de expansiune §i cucerire in apus ;
cauzele cari l'au silit pe "Mateiu sA se piece oligar-
hilor, continuau deci §i ele sà. existe, a§a cA md-
surile contra libertAtii iobagilor s'au mentinut Inca
destuld vreme.
SA se incoroneze §i astfel sA ajungd in pleni-
tudinea tuturor puterilor regale, Matei n'a putut de
cat la 29 Martie 1464 (in Alba-Regala) dupace im-
päratul Frederich a renuntat la coroana ungard, de0
partidul anticorvin 11 alesese §i incoronase ca rege,
dupace s'a impacat cu unchiul sdu Szilágyi, dupd
a doua rdsvrAtire a acestuia2) i dupace a tinut intai
Kovachich, Sylloge Decr. I, 178.
2) Szilágyi a fost prins de turci In lupta dela Semen-
dria (toamna anului 1459) si dus la Constantinopol, unde
l'au decapAat.
24

www.digibuc.ro
370

dieta dela To Ind (in primdvara anului 1463), unde

nobilimei e silit MCA noui concesiuni, retnoind
oprelistea de mutare a iobagilor.
A doua zi dupd incoronare In introducerea pri-
mului decret ce dA ca rege incoronat, zice :
Deoarece fericit i laudabil e statul in care
domnesc legi bune : se cuvine ca regii i stdpâni-
torii, in mâna cdrora e dreptul popoarelor i oraselor,
ca poporul incredintai lor nu numai sd-1 apere in
tdria armelor, ci sd-1 conserve in drepturile, libertd-
file si asezdmintele sale".
Dupdce Insird apoi cA prelatii i baronii
precum i nobilii mai cu stare" s'au strâns la
Alba-Regald, la dieta de incoronare i i-au ardtat
privilegiile primite dela gloriosii sAi antocesori Lu-
dovic i Sigismund i l'au rugat sa intdreascd si el
acele legi, precum i Bula de aur alui Andrei II,
transcrie i intdreste decretul dela 1351 al regelui
Ludovic, Bula de aur i decretul II, dela 1435 alui
Sigismund, spunând in art. I, adus de el, cd va
tined In vigoare susardtatele legi ale antecesorilor
Pentru asigurarea ordinelor (intre cari erau multi
conspiratori), regele s'a legat cd nu va pedepsi pe
nimeni pentru infidelitate fail a cere sfatul prelati-
lor i stegarilor ; de asemeni, numai dupd o simpld
pArd, fArd proces in reguld, nu va confiscA averea
mmänui. S'a decis apoi, ca in decurs de 6 sdptd-
rnâni sd se ddrâme cet'Aile zidite dela regeie Albert
incoaci, esceptionându-se cele dela fruntaril; averile
cuprinse cu puterea sd fie date posesorilor in decurs
de 2 luni ; diplomele de danie dinnainte de inco-
ronare in decurs de un an sd fie aduse la curte

www.digibuc.ro
 371

pentru Intarire. Regele sa bata bani cu valoatea de

pe vremea lui Sigismund, pe cari sa nu-i mai schimbe,
jar pentru sporirea venitelor ocnelor de sare regale,
s'a oprit importul sarii.
Pentru a face din tall un stat In toatä regula,
Mateiu vede ca.' Intâi de toate trebue sa reguleze
finantele, sa asigure tariii un venit permanent §i de-
terminat. In dieta dela 1467 desfiinleaza deci a§a
zisul ca§tig cämärä§ese, introdus de regii din casa
Anjou, dare, care de§i era generala, nu puteà conta
mult pe ea, deoarece In decursul vremurilor se da-
dese, In chip de privilegii, o multime de scutiri, a§a
cd venitul acesta era foarte neinsemnat In raport cu
multele trebuinte ; Matei Introduce darea camärd-
§eascd, de sub care n'a fost scutit nici un nobil.
Se plätea anume 20 denari pentru fiecare poarta
de iobag ; dacal pe o sesiune stäteau doua sau mai
multe familiii iobage§ti; acestea plateau 30 ori 40
denari. Important era, Ca darea asta o plateau top
iobagii : §i ai regelui §i reginei, apoi cumanii (cari
aveau teritorul §i organizarea lor speciala), iasigii,
ru§ii, tatarii, §i chiar nobilii de cetate fall iobagi.
0 reforma importantä a fost asta pentru stat.
Dar nobilii erau patrun§i tot de ideile de mai nainte:
se agita deci, In Ardeal mai ales se na§te adevä-
rata rebeliune ; In Zala §i Intreaga Slavonie spiri-
tele sunt nemultumite, toti protesteazd §i cârtesc. De
altfel In scurtä vreme dupa aceastä magnatii au
facut o conjuratie contra regelui In primavara anului
1468. Intre conspiratori era §i Szentgyörgyi Janos,

1) Andrássy, op c. 349.
2 4*

www.digibuc.ro
372

voevod al Ardealului, cdruia i-s'a promis cd-1 vor

incorond rege al Ardealului", apoi apolyai István
§i Imre, supdrati cd regele, cu un an mai nainte,
i-a dat Owl din dignitäti §i le confiscase averile.
Conspiratorii adunându-se la Clu§-Mdnä§tur, §i-au
ales directori" (pe Szentgyörgy János §i Zsigmond,
pe Ederbach §i pe Zapolyai István §i Imre), §i s'au
legat sa pläteascd acestora dare §i sä intre in o§tirea
lor când va trebui sä se batä contra regelui.
La 19 August Matei pleacd dela Buda, §i iute,
aproape prin surprindere, ii ajunge pe resculati §i-i
zdrobe§te in lupta de Iângä Cluj. Szentgyörgyi, care
s'a rugat de iertare §i altii, scapä cu viata ; multi
au fost insd executati in chip crud, exilati ori li
s'au confiscat averile.1)
D'aici regele Mateiu, increzut in urma isbâtizi-
lor repezi, trece in Moldova, pentru a supune pe
voievodul Stefan. A intrat (in Noemvrie) prin strâm-
torile dela Ghitne§ §i Oituz, pustiind tot ce a gäsit
in cale pând la Baia, unde in noaptea de 15 Dec.
o§tirea romând l'a inconjurat, Mat erà sd-1 prindd.
A scäpat numai gratie vitejiei lui Bánffy Miklós.
Dupd o luptd de patru ore a fugit, ränit la umär
§i zdrobit in cât l'au dus pe targd.2)
In anul ce a urmat regele s'a ocupat mai cu
dinadinsul de soartea tärdnimei.
La 1468 se revine adicd (prin art. 2) la liber-
tatea iobagilor, decretându-se : In privinta mutdrii
iobagilor, sd se urmeze legea veche a tärii astfel :
marii proprietari sunt datori sd concedieze pe iobagii
1) VerEncsics, Összes munkái, VI, 164.
2) Teleky, op c. XI. 300.

www.digibuc.ro
 373

cari vor sA treacd pe mo§ii mai mici, tot a§a §i

proprietarii mai mici. lar dacd n'ar vol sd facd asta,
fi§panii sd-i sileascd In chipul obicinuit. Plecarea
asta libel-A, vroim s'o urmdm §i Noi (regele) pe
proprietdtile noastre". Inlesne§te insd §i pe nobilii
de rând, pe cei cu o sesiune scutindu-i de pldtirea
ddrilor cdmArdse§ti.1)
Dupdcum vedem, nu s'au reînoit cu acest pri-
lej dispozitiile fundamentale dela 1405 (de sub Si-
gismund) nici kgea atât de clard §i energicd dela
1458 alui Mateiu, ci nehotdrIrea §i timiditatea ce
caracterizd susmentionatul articol §i lipsa de ga-
rantii, ori mai bine : prccizarea garantiilor (ca la
1458) Ca legea se va respectà, este a se atribui in-
fluentii tot mai mari ce-si asigurd feudalii.
In genere, In tot ce se face d'ad pentru iobagi
ori contra lor, se vede lupta dintre rege §i dintre
oligarhie. Când regele e strâmtorat, cedeazd. Când
a Invins asupra vrd§ma§ului extern, se tine mai
aspru fata de feudali §i nu pregetd a lud sub pro-
tectie pe iobagi.
La 1470 e In mare strâmtoare.
li trebuiau bani pentru a urma lupta In Boe-
mia, contra lui Podiebrad ; ImpAratul Fridrich tinuse
In lulie la Villach sfat cu mai multi duci germani,
hotdrând sd sustind pe cehi §i sd umileascd pe
Matei ; turcii, dupdce cuceriserd Constantinopolul (la
1453) iar acum de curând insula Negroponte, se
preparau contra Ungariei.

1) Andrássy, op c. 349.

www.digibuc.ro
374

Sala I! face deci sä sanctioneze legea al carei

art. 4 este Indreptat chiar contra sa. Se §tie anume,
cd Dobritinul (p'atunci opid mezöváros) era pro-
prietate a familiei Huniade. La 1459 regele dase
insemnate privilegii proprii sä ajute desvoltarea §i
Intärirea acestei comune. Astfel s'a dat ocrotire tu-
turor iobagilor fugiti acolo de groaza räului trata-
ment al marilor proprietari din pr.') La 1470 fiind
oligarhii in largul lor, silese pe rege sd sanctioneze
susamintitul art, de lege, In care se zice: lobagii
cari s'au mutat In ora§e, pe moiile regelui ori re-
ginei ori pe alte proprietäti, pot fi reachqi cu pute-
rea armelor la proprietarul de unde au plecat, iar -
pentru indeplinirea acestei mutari autoritatile sunt
datoare, sub aspre pedepse, sä dea mand de ajutor
proprietarilor".
Se puned astfel capät certelor continue dintre
Dobritin §i comitatele- Sätmar, Sabolci, Crasna §i
Bihor, ai cdror proprietari rcclamau Inteuna §i pur-
tau chiar procese pentru iobagii refugiati pe teri-
torul regal privilegiat. Nu e mai putin adevárat
Insä, ca pentru iobagii d'acolo asta era o mare ne-
norocire, iar pentru autoritatea regala o Insemnatä
§tirbire.
L-au silit deasemeni :sá sanctioneze hotärarea,
ca In caz de conflict Intre autoritätile comitatense
i Intre functionarii regali la conscrierea sesiunilor
iobagiale (pentru aruncarea aril), judecata s'o facá
tribunalul comitatens (in prima §edintd), iar pand
atunci comisarii regali sä-§i suspende activitate. Tot
.0

1) Szitcs István, Debreczen története, I, 89.

www.digibuc.ro
 376

a§a: s'a decis cä regele nu poate da scutire de vamd

decât pe teritorul domeniilor regale.
S'a legat apoi, regele, cd dare sd nu strángd
färá voia ordinelor, iar dacd totu§i ar Incercd s'o
facd, ordinele sd se Impotriveascd.1]
Numai a§a reprezentantii nobilimei din co-
mitate sunt dispu§i a votd dare extraordinard, pe
care regele o cereA insd motivând cu primeidia oz-
mand, despre lupta contra cehilor nu aminted. S'a
votat eâte un floren pentru fiecare poartd de iobag.
In schimb, regele a renuntat pe anul viitor la darea
ordinard de 25 denari, a iertat sarcinele militare
generale, iar pe iobagi i-a scutit de datoria sä lu-
creze fard plata la Intdrirea ori zidirea cetatilor.
Peste un an 'Msä regele iar e In stare sd se
opund curentului feudalilor. ReInoie§te adecd art.
16 adus sub Sigismund "In favorul libertdtii iobagilor
§i ia mdsuri extraordinare pentru garantarea ducerii
la indeplinire a legii, anume : nobilimea intregului
comitat este datoare sá ia arma Impotriva feudalu-
lui mare proprietar, care se opune mdsurilor Nate
de fivani pentru ocrotirea iobagilor. Ceeace, Mt'
Indoiald, dovede§te putinul respect ce-1 aveau oli-
garhii fata de legile ce nu le veneau la socoteald.
Este Insd acest fapt §i o dovadd despre solicitudinea
extraordinard, pe care Mateiu o aveâ pentru soartea
iobagilor.
La 1471, primdvara, oligarhii conspird iar con-
tra regelui. In fruntea conspiratorilor erd Insu§i
Vitéz János, care nu apron politica expansivd alui
Kovabhich, Vestiglia, 383.

www.digibuc.ro
376

Mateiu. Regele se face cd nu stid nimic si prin

daruri si slujbe li impacd pe capii conspiratiunei.
Pe Vitéz I! Muse loco-tiitor al sau, pe Ujlaki Miklós
il numeste rege al Bosniei, lui Geréb ii redä cetatea
Fägdrasului. In dieta ce s'a convocat (in Septem-
vrie), cu toate acestea, regele n'aved mând liberä
ci oligarhia impune mai multe hotäriri, cari termu-
resc puterea regalä. Astfel : regele sa nu poatd ni-
mid sententa adusä de tribunalul tärii, nid sä gra-
tieze, ci afacerea sd fie examinatd de tribunalul de
opt, care ori va nimici ori va Mari sententa de mai
inainte.. Ordinele regale date contra legii si vechi-
lor obiceiuri, sunt nule, judecdtorii le pot nesocoti
Mil fricd de pedeapsd. Pentru nici un scop, regele
nu poate pune dare färd votul ordinelor (afard de
darea cämäräseascd). Dignitatea de fispan nu o
poate acordd cleat nobililor, nici cdpitani sä nu
poatä numi sträini, ci numai unguri. Slugitorii bi-
sericei sä nu pläteascd dare.
Nobilii din comitate au autat sä se ingrd-
deascd insd si ei, cât se poate, impunâd hotdrarea,
ca pe lângd oficiantul episcopesc care strânge ze-
ciuiala, comitatul sd pund controlori un nobil s'un
preot.
Si pând-ce la 1468 si 1470 se puseserd ga-
ranti cd regele va respecta legea, acum se merge
mai departe cu umilirea : regele declard, In apendi-
cele ce insoted legea, cd in caz dacd cineva a ob-
tinut dela el o hotdrare contrarä legilor aduse de
aceastd dietd, acestori hotdrki ori porniri sä nu se
supunä nimeni, iar fispanii ori alti slujbasi cari ar

www.digibuc.ro
 377

executd ordinele regale contrare legii, sd fie dati in

judecatd.
Strâmtorarea regelui Mateiu creste insd. Cazi-
mir, fiul regelui polon, intrd in Octomvrie cu ostire
in Ungaria, sd ocupe tronul la care formuld drept.
El vine pând la Nyitra, aldturându-i-se in drum, la
Sáros, oligarhii Rozgonyi, Perényi si altii. Mateiu
a avut teamd cd i-se va aldturà si arhiepiscopul
Vitéz, de aceea In loc de a atacd pe Cazimir, in-
conjoard Strigoniul, pentru a impiedeca astfel con-
tactul lui Vitéz cu printul Cazimir. Prin interme-
diarea arhiepiscopului dela Calocea, se face insd
pace intre rege si Vitéz, tratând fiecare, ca egal la
egal, prin delegati. Peste cloud luni, la inceputul
anului 1472, atât Vitéz cât si episcopul dela Cinci-
biserici conspird iard, când Mateiu II aresteazd apoi
pe Vitéz (la Visegrád) si-i ocupd cetdtile. Celalalt
scapd cu fuga in Slavonia. Pe Vitéz l'a eliberat
Insd curând, dupd interventia papei ; l'a pus iar in
slujbd, dar cetatea Strigoniului si alte cetäti ale lui
le-a incredintat lui Beckensloer (strain), episcopul
Agi iei.
In astfel de imprejurdri convoacd in Aprilie
1472 dietd la Buda, la care comitatele au trimis
ate 10 deputati (dupsacum scrie Bonfiniu). Nu e
de mirare dacd regele iar a fost strâmtorat de oli-
garhi, cari i-au impus hotArkea cd va läsà neatinse
libertgile vechi" ale prelatilor, stegariler si nobi-
lilor, precum s'a angajat cd d'aci incolo functiona-
rii cdmdrilor de sare, strângdtorii de dare si ti eize-
cistii vor strânge venitele regesti cu dreptate, dupd
obiceiul cel vechiu bun, iar nu spoliând si opri-
www.digibuc.ro
378

mând pe S'a decis d'asemeni, ca in decurs

de doi ani sd nu se mai tina dietd, deoarece nobi-
Iii nu pot suporta atâtea cheltuieli ; adevdrul e cä
ordinelor le erd teamd de ddri noui ! Ceeace
se vede si din faptul cä regele a fost silit sà scrie
in post-scriptum : Mai promitem, ca de altfel fàrä
voia lor nu punem dare pe ordine".1)
Prin art. 14 dela 1474 iar se suspendeazd pe
un an libertatea mutdrii iobagilor.
La 1475 se tine asa zisa dietd lungd, la Buda,
care a durat dela 25 Aprilie pand la 29 Maiu, lu-
cru rar pe atunci. Ordinele au trebuit sä voteze
de astddatd o dare pentru apdrarea tdrii (dar pen-
tru nici un altfel de scop"), de 1 fl. pentru o se-
siune de iobag, socotindu-se insd i cAstigul cama-
rdsesc. In schimb regele dispenzeazd ordinele pe
un an dela serviciul militar si se obliga sd nu convoace
dietd un an de zile. Se relnoieste hotärdrea ca dare sd.
se strdngd i dela lobagii regelui si a mamei sale,
cdci altfel pentru a scdph de dare iobagii se refu-
giazd pe moiile acestora. Totdeodatd regele
mama sa sunt opriti sa primeascd pe proprietdtile
lor pe acesti fugari, iar nobilii cu o sesiune i cei
bisericesti, precum ori i cine a fost ori va fi pd-
gubit de soldatii regali, sd nu pläteascd dare.2)
Interesant este un fel de rdspuns la mesagiu,
singurul ce se cunoaste, ramas dela dieta din 1478.
El e o dovadd cd in urma campaniilor ce purtase
contra turcilor si a impdratului (pe care-1 fugärise
pdnd la Linz), ordinele prinseserd respect mare fata
de domnitor. In adresä ele spun si totodatd solicit :
1) Kovalich, Suplimentum, II, 213.
2) Idem, II, 240.

www.digibuc.ro
 379

Cel mai august Suveran ! Des'i de vreme indelungatd

purtdm sarcini grele, luand insd in vedere dorinta M. Tale
necezitätile ce s'au comunicat actualei ca mere, in acelasi
timp aand incredere cd fiind cel mai gratios si mai bun
domn al nostru, si de ad incolo ne impArtasesti de gratie
regald i ne lai prea gratios in obiceiurile noastre vechi ;
pe anul acesta, dupd fiecare sesiune iobagialä oferim M.
Tale 1 floren, socotind i castigul cämärdsesc.
Mai departe pentru-ca M. Voastrd sä se poatd ingriji
cat mai bine de necesitätile proprii, de libertAtile tärii si a-
ducerea in ordine i s'o apärati contra atacurilor turcilor,
fdgAduirn cà pe viitorii cinci ani, incepand dela 1 lanuarie
1479, vom pläti dare 1 floren pentru fiecare sesiune ioba-
gialä, i anurne asa, cd aceastd dare primadatA sä se per-
ceapä la 1 lanuarie a anului viitor, iar dupd aceea totdea-
una la 11 Neemvrie.
Ofertul acesta Il facem asa, ca M. Voastrd sd binevo-
iascd a priml urmAtoarele articole.
Intai. In decursul urmAtorilor cinci ani prelatii, domnii
stegari, dignitarii, nobilii si ordinele tärii in nici o impre-
jurare sA nu fie datori a merge in campanie contra dusma-
nilor M. Voastre i ai fàrii, gall de cazurile cand tam a-
ceasta a M. Voastre ar ataca-o ostire condusä in persoand
de impAratul german, de sultanul otoman, de regele polon,
ceh, ori de pasa-vizir al Rumeliei ; in acest caz ordinele
tdrii sunt datoare a merge in persoand in tabdrd si debt a-
ceastà indatorire nimeni nu se poate rescumpära cu bani.
La aiectarea oricdrei ddri, vor fi scutiti de contribu-
tie : nobilii cu o sesiune, casele nobililor si a celor ce apar-
tin poporului casei lor, toti ceice stau in serviciul stdpani-
lor si se intretin pe cheltuiala acestora, primarii din sate,
oamenii cei prea säraci, locurile pustiite i morile ; iar din-
tre zileri aceia, cari cultivd nu pämantul i viile proprii. Pe
langa ceice aiecteazd darea, in fiecare comitat se pune un
nobil potrivit, care se obligA prin jurämant, cd in virtutea
deciziunilor prezente va pAzI interesele M. Se e reg elui
ale comitatului.

www.digibuc.ro
-360

Din cauza sdräciei din lard', in viitorii cinci ani sd nu

se find in nici un comitat din lard adundri comitatense si
tribunale comitatense ; esceptionând comitatele Pozsega, Val10,
Szerém, Baranya, Csanád, Temes, Zarand si Arad, pe teri-
toriul cdrora, dupd cum se spune se comit furturi, jafuri,
mutilarea oamenilor, vânzarea oamenilor, decapitarea si tot
felul de alte crime, lar dupäce au trecut cei cinci ani, adu-
ndrile comitatense sd se convoace, numai dupd sfatul prela-
filor, domnilor stegari si a nobililor mai distinsi.
Deoarece tam asta, care inafarä de alte gravamine,
sufere greu si dela trupele cdldrefe si pedestrase, a ajuns
inteo stare de pustiire si desperare, asa cd locuitorii säraci
pentru susfinerea existenfii abea pot sä-si agoniseascd pan&
si cele mei necesare ; ne rugdm cu supunere si omagial, M.
Voastrd luând In considerare serviciile noastre fidele si sta-
rea de jele a färii, sd caute chipul ca fara s'ajungd a resu-
fld si a se reculege ; indeosebi sd binevoifi a VA ingriji ca
locuitorii fdrii sdi nu sufere apdsdri si pustiiri din partea os-
tirilor, sd fie scutifi dela muncd si cdrAusie gratis pe seama
confiniilor, iar in curfile si casele nobililor soldafii sä nu fie
sdldsluifi.
,.Mai departe, contra acelora, cari fie pe basa donafiu-
nei regale, fie sub alt titlu au cuprins averi in chip nelegal,
sA se porneascd procedurd prescrisd de obiceiurile vechi ale
¡aril. lar in viitor celce primeste ca danie proprietate, dacd
cu prilegiul introducerii sale se tidied escepfiuni legale, sd nu
poatä lud in primiF; si sd find proprietate, ci in caz contrar
dupd obiceiul vechiu sd fie amendat la cât prefuieste averea.
,.Mai depdrte M. Voastrd dupá o simpld plângere sd
nu lase sd fie nimeni deposedat de averile sale ; WA pro-
cedurd legald, nimeni sá nu fie lip-lit de libertatea sa, afard
de cazurile prevAzute de vechile legi ale fdrii ; färd sfatul
prelafilor, domnilor stegari, derrinitari si nobili sd nu pe-
depsifi pe nimeni cu exil ori temnifd.1)
* * *
1) Originalul in archiva dela Kismárton a prinfilor Esz-
tarházy, traducerea in Corpus luris

www.digibuc.ro
 381

Prin art. 39 (adus la 1486) se garanta li

bera mutare a tdranilor. Se dispune in acest arti-
col : nimeni sd nu indrdzneascd cu puterea ori cu
vre-o viclenie contra obiceiului tärii sd retina pe
iobag, a§a ca bietul sà poatd ori sta locului ori sd.
meargà unde-i place" ; se prevede o amenda de 6
gire pentru proprietarul care ar impedeca mutarea
iobagului fie cu puterea, fie cu pretensiuni de di-
ferite tacse §i orice pretensiune. Cat despre recla-
mdrile ce pot face proprietarii, s'a stabilit §i in pri-
vinta asta reguld, prevdzand acest articol cd pro-
prietarul nu poate reclama deck pe iobagii dt4i cu
puterea cu un an inapoi.
Una din mizeriile cele mai mari ce fdceau marii
proprietari iobagilor erà jaful cu tacsele de pod §i
tot felul de vdmi. Mateiu au cdutat sa pund capdt
acestul abuz. Deja la 1478 ceartd i pune la reguld
capitlul dela Oradia. Mdsunile partiale nu ajutau
insä mult. De aceea la 1486 prin art. 25 din lege
indatoreazd pe fi§pani sä apere iobAgimea de rapa-
citatea oligarhilor, ordonându-se totdeodatd a se
face un conspect al locurilor de vamd, a se revizul
tarifa §i mai presus de toate a se cerceta in virtu-
tea cdrui drept detine proprietarul vama ! Se inte-
lege, in felul acesta cei cari au ajuns prin jaf §i cii
puterea sà strângd tacse, au fost opriti sd mai con-
tinue cu aceasta operatie, iar vdmilor concese li-s'a
prescris un tarif uniform, ceeace a favorizat comer-
ciul §i, indirect, a dat avant agriculturii. Ungaria a
§i fdcut pe acestä vreme un comerciu insemnat cu
strdindtatea. Exportd mult vin, vite, rand i piei.

www.digibuc.ro
382

Li-s'a fäcut apoi direct iobagilor o mare usu-

rare. Anume dacd se Insoard si-si aduce sotie din
departare, iobagul era scutit de orice vamä In dru-
mul seu spre casd (art. 36 din 1486), o mäsurd de
care nobilii beneficiau deja dela 1351 si In lipsa
cäreia iobagul abea indraznea sd treaca vre-o apa,
vre-un pod, cáci era supus unui adevärat jaf.
Mateiu ii pune inteo categorie cu nobilii, in
privinta asta.
Pentru asigurarea independentii si cinstei in
oficiu, In administratie regele Mateiu aplicä indeo-
sebi oameni bogati". In felul acesta scrie An-
drássy administratia sä indräzneascd aplicarea
legilor statului chiar si contra elementelor puternice).
Observase adica regele, s-o spune in legea respec-
tivä, Ca' solgabiraele fail stare, din teamä, pärtinire
si pentra bani comit foarte multe blästämätii".
Introduce apoi electivitatea celor chemati sd
facà executiile, sä porneasca procese, sd asculte mar-
tori si sä Inregistreze.2)
Continua preocupare a regelui pentru a stabill
domnia dreptätii se vede si din introducerea decre-
tului sau dela 1486, In care zice : Se cuvine, ca
regii si domnitorii sä se ilustreze nu numai prin
arme, ci si prin legi, iar pe popoarele supuse lor
sale tind In frau mai mult cu puterea institutiu-
nilor bune si stabile, de cat cu puterea severa a
dotnniei lor absolute".

1) Op c. 352.
2) 8 ori 12 nobili.

www.digibuc.ro
 El desfiintase tribunalele extraordinare i pentru
judecarea in prima instantä s'a instituit tribunalul
comitatens, compus din fispan, numit (dintre stegari
ori alti proprietari distinsi) de rege, vicespan (numit
fispan), din solgäbirae i oamenii regelui, alesi
de nobilimea comitatului.
Sub dânsul s'a organizat Tab la regeascä, dân-
du-i-se caracterul unei corporatiuni justitiare cu per-
manentä activitate. Insusi regele avea acolo scaun
scrie Beöthy pe care il i ocupa Indeosebi
Vinerea, când se pertractau afacerile saracilor,
ând regele prezidia el dezbaterile.1)
Ca sa destepte simtul de munca i jertfa pen-
tru afacerile obstesti, decreteazd pedepsirea color
Lail nu si-ar face datoria In slujba onorifica pentru
care au fost alesi (solgäbirau, agent regal), dupä cum
nu se admite ca cineva sä decline oficiul färä plata
ce i-s'a incredintat de nObilimea comitatului.
Supune apoi i orasele la plätirea därilor, tre-
când peste atâtea privilegii stoarse dela unii §i altii
dintre regii ajunsi In strâmtoare. Cere In privinta
asta, jertfe si dela poporul de rând, pe care-I o-
bliga la anume daca pentru intarirea cetätilor §i sa'
tina In gazda färd plata pe militari.
Tribunalul regesc ce a infiintat era compus din
palatin, judele tärii, cancelarul regal, vistiernic, prim
sambelan, banul croat i voevodul Transilvaniei. Re-
ferenti erau a§a zisii maestri de judecata (itélö-
mester). Sesiunea acestui tribunal In Ungaria se
deschidea in 14 Maiu si 19 Oct., iar In Transilva-
Op c. 125.

www.digibuc.ro
384

nia In 23 Ianuarie si 14 August ; tinea pand se ter-

minau agendele.
Sub un astfel de regim, constiinta libertdtii se
Intdreste tot mai mult intre iobagi, iar solidaritatea
intre ei creste In asa mdsurd, In cat Indräznesc sin-
guri sd-si apere drepturile i sä pedepseascd ori sd
se razbune asupra celor cari nesocatesc drepturile
lor. Astfel, s'a intamplat la 1488 cd un proprietar
dela Pusztaföldvár (Bichis) a trimis pe judele sd
aducd Indärdt cu forta pe doi iobagi plecati de alt-
fel In reguld. Mergand vestea asta pe satele din a-
propiere, tdrdnimea intreagd s'a sculat cu puterea
impotriva proprietarului, pe care l'au amenintat iar
judelui i-au demolat casa.
In acelasi tirnp insd, cand In sinul iobägimel
se desteptase conViinta dreptului,.trdia i sentimen-
tul datoriei pentru patrie; o dovadd eclatantd despre
asta a fost faptul cA plâteau bucuros darea extra-
ordinard pentru armatd, numitä subsidiu, care de-
venise sub Mateiu permanentd din cauza necesitdti-
lor intretinerii unei armate permanente.
Acsddy scrie in privinta asta :
,.Prin asta a pus greutati noui pe umerii massei mun-
citorilor, acestia plateau insä bucuros, pentrucä in schimb se
bucurau de ordine de drept In stat, i-se facea dreptate, era
sigurantä publica i putea sa se bucure in pace de roadele
muncii sale, iar dacä ici colo se ridicau contra, tulburarile
acestea locale intotdeauna erau puse la cale de proprietari,
cari pe fatä si in secret au facut tulburdri continue contra
tendintelor de reforme ale marelui rege, voind sä mentina
incurcaturile medievale, care conveneau egoizmului lor nein-
franat, desi clatinau astfel fundamentul statului.1)
1) Op c. 160.

www.digibuc.ro
 385

Márki scrie cd proprietarii tratau turceste" cu

iobagii si indeosebi pe vremea and end: suspendat
dreptul de mutare li duced ca pe vite dela o movie
la alta.1) Cd ce putere aveau pe acea vreme oli-
garhii si cum isi impuneau vointa chiar fatd de un
rege ca Mateiu, vom Intelege dându-ne seamd de
bogdtia lor mare. Jumdtate dintre proprietätile io-
bagiale din tail erà In posesiunea a 25 familii feu-
dale. Singurd familia Zápolyi aved opt la sutd dintre
proprietätile iobagiale. Peste tot, in tara intreagd
erau aproape numai mosii mari, latifundii cari a-
desea formau un comitat Intreg. Micul comitat Arva,
intocmai ca Torontalul, un intreg colt de tard, es-
ceptie fdcând câteva sate, apartined unei singure
familii. In comitatul Arad, 120 comune erau ale
5-6 autoritáti bisericesti ; nobilimea de rând abea
aveA ceva. De cetatea Siriei (Világos), care atunci
el-A In Zdrand, atârnau 160 sate, iar Borosineului
(altd cetate) apartineau 138 sate.2)
Devi sub Mateiu s'au ridicat la treapta nobili-
tard o multime de iobagi, ba a pus In slujbe si
dignitdti si nenobili (arhiepiscopul Nicolau Oldh ro-
mân fusese ndscut din parinti iobagi), numai dacd
au dovedit hdrnicie, un lucru a negligiat sd facd
si el : o impdrteald mai rationald a proprietätilor,
cel putin când i-s'a dal prilej. Prin cazuri de moarte,
prin procese si confiscdri, o multime de mosii si-au
schimbat proprietarii. Mateiu a continuat insd, in
privinta asta, tot politica predecesorilor sei : aceeasi

1) Márki S. Aradmegye története, I, 397.

2) Acsády, op c. 166.
25

www.digibuc.ro
386

mosie s'a donat intreaga unui singur oligarh, In loc

sa ferieeasCd mai multe familii de mid nobili, pe
cari le-ar fi emancipat astfet de influenta feudalilor
si el insusi ar fi scapat de teroarea acestora. Asta
e ,si cauza, cä n'a putut sá domine totdeauna and
aristocratimea cduta sà tirbeascd libertatea lobagi-
lor : mica nobilime, säracd §i fdrä proprietali ioba-
giale, oricat ar fi tinut de altfel la rege, §i e dove-
dit cA a tinut, nu era interesatd in aceastä chestie,
regele n'avea cum s4 se razime pe ea, cdci säracdfiind,
nu avea rot determinant nici la dietd nici in co-
rn itate.
Starea generald a iobagilor, e insd constatat,
era din ce in ce mai infloritoare. Nu se poate alt-
fel Inchipul de unde s'au plätit (Wile noui §i taxele
private extraordinare, cari acum au devenit perma-
nente. Au fost luati in lista plalitorilor de dare chiar
jelerii". Devenise dare permanenta nu numai a§a
zisul folos al cdmdrii", ci si aruncul (rovás) pentru
fiecare poartd.
Fiind cu atat mai mare lipsd de brate, cu cat
siguranta §i lini§tea internd favoriza munca §i ori
ce culturd, bine inteles cà indeosebi nouilor colo-
nisti le mergea bine. Se acordau toate privilegiile,
numai ademeneascd a-se stabili pe o mosie
ori alta. Astfel capitlul din Bodrogköz acorn (la
1459) nouilor colonisti scutire pe 6 ani de orice fel
de platd, multumindu-se dacd la Boboteazd vor da
proprietarului 2 pani si o gdina, la Pasti o pane si
10 oud, si dupd obiceiul locului vor lucra o zi la
vie si o zi de arat §i secerat. Si mai ware con-
ditii li-s'au acordat celor de pe mosiile Ujhid. Ma-

www.digibuc.ro
 387

gyar si Németbös, Omodékárcsa si Várkony, unde

proprietara vaduva lui Mihail Omodé de Várkony
(corn. Pojon) nu le cere deck 1 fl. de persoana,
plätibil In 3 rate, iar nouii colonisti, cari Isi fac
casä, cinci ani nu plätesc chiar nimic.1)
lath' apoi In ce conditii trdiau la 1483 iobagii
dela Karako (proprietari calugärii dela Nagyvárzony):
In bani plateste fiecare iobag (pentru o poarta) 22
.

denari vienezi, la Sftu Mihai ; la St Martin 1/2 fl.

In aur, la Cräciun 33 denari, la Sf. George 1/2 fl,
si Inca 33 denari. Cine are cloud telechiuri,2) pla-
teste de cloud ori atata. In naturale dd : 1 pane,
1 muschiu, la Craciun 1 pane si 2 porti Impreuna
un clapon ; la Pasti 1 pane, 7 ouä, 1 cubul grau,
1 cubul orz si 1 cubul ova's. In muncd : cositul
ierbii din livada Barakony, adunatul si caratul fa-
nului, precum sä care la claustru si dijma dela
moarä.3)
Bunastarea si härnicia iobagilor de pe aceasta
vreme se invedereazd si din faptul ca ei munciau
nu numai asa zisele telechiuri, una ori cloud, ci
luau In arenda si pdmantul curial, din apropierea ime-
diatà a locuintii proprietarului, plätind arenda care
varia dupa localitati. Astfel la Keresztur pentru un
jugar de pan-Cant dädeau una masura gilt', la Szt.
Abraham arenda In bani era 5 denari vienezi ; la
Nagysur 3 masuri grane ; pentru livadá de fäcut
fan, 3 mäsuri ova's.
1) Ország. IvIt. Dh. 15.416.
2) Erau va sä zicä iobagi cu oárecare stare, cäci desi-
gur, numai ceice aveau vite destule §i uneltele necesare, pu-
teau mund atäta pämânt.
3) Békefi, A pásztoi apátság tört. 1, 405,
25*

www.digibuc.ro
388

In introducerea decretului dela 1486 Mateiu zice :

Inteuna ne-am främântat capul, totdeauna ne-am dat
silinta si inteuna ne-a fost in inimd ca toate neorânduielile
si tulburärile primejdioase de pe vremea antecesorilor nostri
a regilor augusti si sub noi, panä acum, mai ales pe terenul
justi(iei, sä le oprim si stârpim, si sä intemeiem statute si
decrete salutare 0 stabile, cari sd apard ca ridicate spre glo-
ria Mântuitorului si spre onoarea, salutea, folosul si pacea
tdrii noastre intregi ; si cari sit serveascd ca legi si drepturi
scrise eterne, si pe cari nimeni sä nu le poatd schimba dupci
plac, nimeni sd nu aducci allele noi, contrare lor, dupdcum
s'a intamplat asta pad acum ceeace nu e secret cu
prilejul primirei fiecdrui rege nou".

Decretul din acest an a fost de altfel una din-

tre legile cele mai importante ale tärii, cuprinzând
Indeosebi garantii de executare a legilor, a unei jus-
titii drepte §i grabnice. Intre altele se desfiinteazä
duelut ca dovadä In afdceri judeceitoresti ; se aduc
aspre mäsuri Impotriva siluirilor militare ; competenta
judecätorilor se estinde §i asupra feudalilor, se da
o mare autoritate §i putere judecdtorilor, preväzân-
du-se aspre pedepse celor ce i-ar ofensà, pre-
cum se regulamenteazd §i alegerea juratilor §i sol-
gäbirdilor comitatensi. Advocatii sunt opriti sd poarte
d'odatä, mai mult de cât 14 procese.
Spiritul constitutional al regelui Matei se poate
vedea apoi nu numai din numärul mare al dietelor
ce tineä, In cât ordinele II chiar rugaserd sä nu-i
convoace a§a des), ci §i din sfera de atribute ce
lärgise In favorul dietei : astfel sub el s'a decretat

1) Beöthy. op c. 123.

www.digibuc.ro
 389

(la 1483) alegerea pa1atinu1ui) §i s'a precizat sfera'

de activitate alui.
Palatinul e primul dignitar al 4drii ; dupá moar-
tea regelui el convoacd dieta de alegere a noului
rege i voteazd cel dintâi ; regelui minor el ii este
tutor; e mai marele ostirilor, primul judecdtor In
Ord i loco-tiitor al regelui când acesta lipseste
din tard.
latd ce putere i strdlucire dà Mateiu unui dig-
nitar pe care-1 aleged nafiunea.
El a instituit apoi pdzitorii de coroand, dând
sfânta relique In paza natiunei, a unor dignitari
electivi, sd nu se mai Intâmple, ca sfânta coroand
s'ajungd In mânile unor regi pe cari tara nu-i voià
ori In mânile unor oligarhi criminali.
Simtul de egalitate i tendenta spre autonomie
se poate veded din urta dintre ceie mai insemnate
reforme ale sale : renuntd la dreptul ca anume familii
sa apartind jurisdictiunei regale, ci pune pe toti sub
jurisdictia comitatului. Mentined numai privilegiul
ispdniei pe viatd. In felul acesta reduce din pute-
rea oligarhiilor i Intdreste influenta micei nobilimi..
In afacerile de importantA ale statului scrie An-
drássy cere sfatul celOr suSpusi, fi place libertatea cu-
vântului. Când InsA vede cA nu se poate inconjurA, nu stA
la indoiala, ci Mateiu loveste cu brat de fer în oligarhii des-
mAtati. Sä respecteze legea i sd aducA jertfA pentru tron
patrie. Nu crutA pe nimeni, zdrobOe pAnä i pe cel mai
tare, dacA nu vrea sA inteleagä. Umileste chiar pe binefd-
cAtorul sdu, pe rudenia cea mai apropiatd, pe puternicul

2) Ferdinandy, op c. 123 si 148.

www.digibuc.ro
390

popularul Szilágyi, cánd vede cl nu poate sä punl fräu in-

gamfärii lui".1)

Respectul pentru vointa reprezentantilor tdrii era

atât de desvoltat Inteinsul, incdt la 1467, cand des-
copere cd mai multi magnati, In cap cu Ujlaki §i
Gara, nu-1 mai vor rege, ci au oferit coroana Impd-
ratului Friedrich, el convoacd un mare slat §i declard
CA e gata sd abdice, cu sâla nu std pe tron. Nici
nu s'a lini§tit deck in fata unanimei adesiuni a re-
prezentantilor tdrii §i dupdce s'au inchinat \3i conspi-
ratorii, pe cari i-a iertat.
Rdsbunare nu se pomene§te in actele vietii sale.
A iertat §i a primit serviciile lui Giskra, care atAtia
ani pustiise partea nordicd a tarn, Intocmai ca pe
conspiratorii dela 1467.
Arta de a §t1 cârmul §i a folosi in interesul
statului toate puterile disponibile, a descoperl chiar
oameni §i talente, nimeni n'a avut-o inteun grad
atât de superio °. Niciodatd mai mult Buda n'a fost
centru cultural european, ci numai Mateiu a ridicat
capitala sa la aceastä insemndtate, iar universitatea
§i biblioteca din Buda ajunsese in rind cu cea dela
Viena §i Praga.
Joan Corvin, tinerul.
Oligarldi i vdduva reginii Beatrix uneltesc contra lui. Se
alege rege Wladislav, sub grele urmöri pentru iobagi.
Era natural, ca dupä o atât de puternicd in-
dividualitate, cum a fost Mateiu-craiu, decadenta
sd se observe foarte curând. Cele mai multe
1) Andrássy, op c. 326.

www.digibuc.ro
 391

asezäminte, Intreg spiritul dominant, erau exclu-

ziv emanatiuni ale vointii regelui. Când el dis-
pare, cad si acestea grAmadd. Mai ales ca regele
Mateiu moare relativ tindr, la vârsta de 47 ani, pe
neasteptate i inainte de a se fi gândit la Intärirea
mostenitorului sau, fiul seu natural loan Corvin. S'a
mai addogat la acestea pe d'oparte faptul cd fiul
n'a prea avut multe din Insusirile tatdlui, i-a lipsit
indeosebi energia i perspicacitatea, pe de altá parte
însäi regina vdcluvd, italianca Beatrix, a uneltit In
contra tinärului loan Corvin, asa ca fiul lui Mateiu
nu ajunge rege. MAcar c Indeosebi nobilimea
mijlocie erd Intreagâ pe partea lui. Comandantii
ostirilor lui Mateiu : Pavel Chinezu, Rátkay si Magyar
Balks, apoi capitanii Belgradului, Orbondz i Hat-
vani Gdspár, i cetätile pe cari le stdpâneau, susti-
neau cu ardoare candidatura lui loan Corvin. Ma-
teiu läsase apoi nu nUmai o armatd puternicd
bine organizatd, ci vistieria plind si 400 mosii proprii,
de cari loan Corvin ar fi putut sa dispund. Coroana
deasemeni erd In posesiunea lui.
Oligarhii puternici ca Ujlaky, Zokoly, ban al
Severinului, Csalay László i Derencsény Imre, ban
al Jaitei ; despotul sârb Brancovici ; din Ardeal Bát-
hory István, Losonczy László, Drágfy Bertalan si se-
cuimea toatá ; din Croatia Frangepanii ; de pe Al-
fold Bocskay, Dóczi Imre si episcopul de Ceanad,
toti acestia sustineau la Inceput candidatura lui
Corvin.
In scurtd vreme multi II pdrdsesc mnsd. Le vine
mai mult la socoteald cehul Wladislav II, zis Dobje
(pentrucd aprobd toate) sub care se simt In largul

www.digibuc.ro
392

lor §i au toatd speranta sä scape de cele ce Mateiu

introdusese färá voia bor.
Joacä rol mare mai ales promisiunile. Reginei
vdduve i-se promite cd Wladislav va luà-o In cAsäto-
rie §i astfel partidul acesteia sustine canditatura ce-
hului ; episcopul de Oradia loan Filipetz de Prov-
nitz, ajuns cancelar sub Mateiu, episcopului de Gran
(Györ) II promite postul de cancelar, numai sä tinä
cu Wladislav, iar puternicului Zápolyai János Insu§i
candidatul Ii promite, cu act in reguld, cd dacd se
va alege rege, in decurs de un an II face stapán
peste cetätile Lubló §i Podolin, precum §i peste cele
14 orase din Sepu§, ce se vor ocupá dela Polo-
nia", cdrei Ii erau zdlogite.
Ca sä potoleascá ori mai bine : sd päcä-
leascd dela Inceput pe loan Corvin §i sä-1 facd sd
nu se prea främânte pentru regitä, inainte de ale,
gere se hotäre§te, cd dacà se va Intâmplà sä nu fie
ales rege al Ungariei, noul rege In decurs de patru
zile sä-I incoroneze rege al Bosniei §i in aceasta
calitate sä fie §i ban al Croatiei §i sä-§i pästreze
toate cetätile mo§tenite dela tatäl seu, numai Pojo-
nul, Comornul §i Tata sd se cedeze noului rege in
schimbul a 40.000 floreni.
Burgio, delegat al papei, care fusese trimis aici,
In raportul seu Cali-6. papa §1 scrie, cä In Ungaria
(dupä moartea lui Mateiu) spiritul de jertfd §i res-
pectul de legi a dispärut §i domnesc interesele per-
sonal.: §i de partid. Zice cä nimic nu mai poate
opri präbt*rea statului.
Italianul väzuse §i prorocise bine. Inteadevär,
d'aci incolo toate merg spre präpastie.

www.digibuc.ro
 393

Mai rele vremuri, se intelege, i-a ajuns pe

iobagi.
Oligarhii fac ca regele Wladislav sa promitd,
nainte de a se incorona, urmätoarele : sd nu Intre-
prindem nici un fel de reformd, sub nici un pretext,
(dupa cum a facut decedatul domn rege Mateiu)
intru stricarea i apäsarea lor si contra libertätilor
lor strämosesti. Jar cele tntroduse de augustul domn
rege Mateiu le vom desfiinfd".
In felul acesta magnatii si-au fäcut mendrele,
mai ales Ca la dieta de alegere (in Iunie), mica
nobilime desi venise in massd, urandu-i-se sä stea
atata pe Rákos, a plecat acasä, läsand pentru ale-
gere ate 2 delegati de fiecare comitat.1)
Se intelege, este constrans sa declare cä va
desfiinta in primul rand darea de 1 floren i afard
de obicinuitele venite regale altceva nu va pretinde.
Se da legat oligarhiei mai ales prin urmatoa-
rele hotärari : Coroana i cetatea Visegrad sa fie
date in purtarea de grijd a päzitorilor ce vor fi alesi
-de prelati i magnati. In afacerea retroceddrii Aus-
triei, Moraviei i Sileziei i in acest caz a sumei ce
se va plati tàrii, deciziunea se va luà cu aprobarea
prelatilor i magnatilor tot asa : färà tirea si a-
probarea acestora sa nu se batä monede nici sa se
faca danii.
Privitor la situatia ca se creazd astfel, Frak-
nOi scrie :
,.Pricipiul fundamental al dreptului public ce trdid in
opinia publicd fusese : cd in Ungaria existd o singurd nobilime,

Frakm5i, op c. 339.

www.digibuc.ro
SU
o singurd clasA nobilk fprin urmarea in ce priveste drep-
turile constitutionale, intre domnii stegari puternici si intre-
nobilii cu o sesiune nu e nici o deosebire. De fapt, in rea-
Mate prelapi, domnii stegari si alti dignitari ocupand loc in
consiliul regal si In dietA sfätuindu-se separat, au esersat o
influentä mai mare asupra vietii publice decat nobilii de rand ;
aceste privilegil nu erau ing asigurute pe seama lor in nici
o lege.
Legea acum recunoaste intaia oarA pe prelati si ste-
gari de ordin separat, pe care cu eschiderea nobilimei, 11
investeste cu anumite drepturi si puteri. Prin asta se naste
clasa mugnatilor, aristocratia, care 'NA chiar acum, sub pre-
sirmea intereselor cari an contribuit la conceperea ei, aduce
deja cu sine elementele oligarhiel degenerate ; -si mai tarziu,
panA ce pe d'oparte subsapA autorftatea coroanei, pe de altd
parte provoad impotriva sa sentimentele de dusmAnie ale
nobilimei de rand".1)
,.Acea mare catastrofA nationald, care a urmat scrie
Beöthy si care e consideratd drept fatalitate a noastrA, e
infatisatA d e reguld ca necesitate istaricA. E o pdrere gene-
ralk cA natia, prin pAcatele si omiterile sale, a dat prilej,
si-a provocat si si-a rneritat soartea".2)
Decadenta ce a urmat dupd Mateiu Corvin mai
bine se invedereazd din faptul scrie Frakriói
ca pe când el aveà curtea in Viena si cucerise pro-
vinciile habsburgilor, la un an dupd moartea sa, re-
gele german impune la Alba-Regald conditii umili-
toare pentru unguri.3)

1) Op c. 341.
2) Op C. 162.
a) Fraknói Vilmos : A hunyadiak es a iagellok kora, IV. 5

www.digibuc.ro
 XIV. Decadent&
Lovitura dater' constitufiunei. Päcdlirea exreginer
Beatroc. Reducerile drepturilor suv2rane. Starea
iobagilor. Dieta dela 1494. Refuzul oligarhi-
lor de a plat) dare. Teama de Habsburgi i
lngreidiri.

Decadenta s'a Inceput d'odatd cu alegerea re-

gelui Wladislav II, care, vdzurdm mai sus, deja na-
inte de a se Incorond, se leagd sd desfiinteze re-
formele Introduse de Matei Corvinul. Zadarnic Matei
decretase la 1486 validitatea vecinidi a legilor, ori
cel putin pandce o lege existentä nu se desfiinteazd
prin altd lege anume adusd, printeo träsdturd de
condei, ori §i fail de asta!: prin simpla lipsd de
putere §i vointd a regelui de a face sà se respecte,
legile nepldcute oligarhiei rdman literd moartd.
Constitutiunei i-se dd o loviturd chiar nainte de
alegerea regelui : dieta de alegere se convoacd nu
de 'palatin, cum s'ar fi cuvenit conform decretului
dela 1485 alui Matei, si de vdduva regind, inteleasd
cu oligarhii.)
De altfel intrigele ce a fdcut, s'au resbunat ru-
sinos. Dupä ce s'a incoronat (la Alba-Regald In 18
Sept.) Wladislav, ori cat era de stramtorat (Maxi-
1) Cziráky: Hist. disqu. de modo, 248.

www.digibuc.ro
:896

milian, impärat roman, ocupd Austria, gonind de a-

colo o§tirile comandate de Zápolyai §i näväle§te in
Ungaria ; loan Albert, fratele lui Wladislav venise
pänd aproape de Pesta, sä ocupe el tara, nevoind
§tie de alegerea lui Wladislav; vistieria era goald
nu vrea sà ia in cdsätorie pe vdduva regind Bea-
trix. Este caracteristic pentru moravurile d'atunci
chipul cum a procedat regele. Ulászló scrie
Fraknoi a spus reginei cä e gata s-o ia de sotie,
dar pentru cause importante, cdsätoria trebue sà
rämând in taind. Beatrix, nebänuind viclenie, s'a in-
voit ca ceremonia religioasd sä se facd in locuinta
sa, in prezenta cdtorva intimi... La 4 Octomvrie
-regele convoacd insd pe consilierii sei §i in protest
serbätoresc declard, cA fdeduiala de cAsdtorie, fdcutd
sub sala imprejurdrilor, n'are de gänd s-o impli-
neascä §-o declarä dinnainte nevalidd. Llsotit de
episcopii dela Agria §i Oradia, de Báthori,
§i cancelarul boem, s'a dus apoi indatd la regina,
care era incunjuratd de curteni §i reprezentantii Nea-
polului. Dupä salutdrile reciproce, regele §i regina
s'au retras cu episcopul de Gran inteun colt. Cei
introdu§i in secret, i-au incunjurat, a§a ca ceialalti
_sä nu §tie ce se petrece. Episcopul, Impreunând
mâna dreaptd a regelui cu mâna stângd a reginei,
a intrebat pe rege : Vrea M. Voasträ sA ia in cd-
sätorie, dupd ritul romano-catolic, pe M. Sa regina
aci prezintä ?". Da", a fost rdspunsul. S'a intors
apoi spre regina : Vrea M. Voastrd sd fie sotie,
dupd ritul romano-catolic, a M. Sale aci prezent ?"
Vreau", fu rdspunsul. Wladislav re'noind apoi
rugarea ca pand la inläturarea unor anume pedeci,

www.digibuc.ro
 397

cele aci petrecute sà. ramânä In taind, vi-a luat remas

bun §i s'a intors lini§tit In palatul säu. Basându-se
pe protestul säu prealabil §i pe contractul de cäsä-
toile ce-I avea cu Borbala de Brandenburg, cununia
acum fdcutä a declarat-o nuld. Ceace nu l'a In-
pedecat sä intre In negocieri pentru o insurdtoare
la Milano"). S'a §i produs astfel o incurcäturä,
care nu s'a deslegat deck la 1500, când papa Ale-
xandru VI a declarat nevalide amândoud cdsätoriile
ce incheiase regele Wladislau. Pe langd incurcdtu-
rile de caracter canonic §i moral, s'au produs insd
§i du§mänii pägubitoare tärii. lar pacea ce a fácut-
la 1491 cu Maximilian, a fost umilitoare pentru Ora.
Wladislav abzice de cuceririle lui Matei In Austria,
se Invoe§te ca Maximilian sä poarte titlul de rege
al Ungariei §i in caz dacä el (Wladislav) moare
fail a läsä fiu mo§tenitor, sà mo§teneascd regatul
ungar. Invoiala asta o incheiaserä, In numele re-
gelui episcopul Bakócz dela Györ §i magnatii Bá-
thori István, Ország László §i Rozgonyi Lászlk
(ace§ti trei din urmä nu §tiau sä scrie !). Nobilimea
a §i protestat In dieta dela 1492 §i cerea decapi-
tarea traddtorilor".
Starea iobagilor pe aceastä vreme ajunge de
nesuferit prin faptul, cd chiar in decretul dela 1492,
Wladislav nu garanteazd (In art. I) deck privilegiile
oligarhiei) ajunsä atk de puternicd, In cât prin art.
IX impune chiar reduceri in drepturile suverane,
cdrui i-se interzice sa poatä dona mai mult deck
un teritoriu necesar pentru 100 porti.
1) Frakn6i, op c. 349.
2) Ferdinandy op c. 159.

www.digibuc.ro
:398

Adevärat, cd decretal dela 1492 contine

proprii sà ajute pe iobagi. Astfel art. 93 men-
line dreptul de liberd mutare a iobagilor, prevdzând
amendarea feudalilor cari i-ar impiedecd In exerci-
tarea acestui drept al lor. Vorba e Insd cà para-
graful acesta nu mdi mdrgined timpul dela care In-
cepând marele proprietar aved drept sà pretindd
plätirea sumelor datorate, i astfel se dd In mâna
feudalilor din nou arma veche cu ajutorul cdreia
fäceau iluzorie libertatea mutärii iobagilor. Se re-
cunosted de altfel dreptul iobagului sa vândä ori sa
ducd cu el, când se mutd, ceeace a fäcut pe teri-
torul proprietarului. S'a regulat, d'asemeni (art.
47-50) zeciuiala si a 9-a parte si s'a interzis ca
iobagii sä fie arestati pentru datorii ori sä li-se con-
fiste ce au (art. 90). Pe de altä parte s'au luat
mdsuri (art. 94) pentru a impiedecd fuga iobagilor
chiar pentru a Intärzid, deci a Ingreund plecarea
celor cu permisie, prevazându-se pând sa piece
un interval de 15 zile dela eliberarea permisiu-
nei. Pe fiecare an iobagii devin tot mai mult obiect
de exploatare boiereascä i ce brumä de drepturi
li-s'au mai strecurat ca printre degete, s'au desflintat
curând. Astfel art. 18 dela 1495 prevede mdsuri
tot mai aspre contra iobagilor plecati (legea zice
fugiti") de pe moii1e proprietarilor (al cdror trata-
ment nu I-au mai putut rdbdà.), iar art. 22 sub
pretext cd reguleazd ce este a iobagului i ce nu,
pe mosia unde a träit, pune nnui piedeci liberei
mutdri interzice sà ducd cu sine casa, uluci, pomi,
ca pând acum (i-se permited numai sà vândd, dacd
are cui); dacd duced toate acestea cu sine, vechiul

www.digibuc.ro
 199

proprietar avek dreptui si ia clilar de pe noua

proprietate ias daca nu le mai ayeà, trebuià sa plá-
leasca atnena 100 galbeni, ceeace pentru iobag ar
Insemnat totalä rainá; eventual pläteá nouL pro-
prietar.
Ceeace scrie Acsddy insemn4 desi nu
In princip, dar in praxd legarea de glie a iobagtdui,
pentruci dacd iobagul trebuiä, mutându-ge, sá se
desparta de ce Muse i agonisise, prefera sá nu-si
exercite dreptul".1)
Regele nu se OA nici el In pozitie mai bund,
ci sufere pe urma oligarhilor umiliri 0' säräcie, Incát
la 1493, and dieta II acusa cá nu vede de intere-
sele tärii i cä risipeste banii, rdspunde cà oligarhii
11 ¡efuesc, cä In trei ani de domnie In vistieria re-
gala n'au Intrat mai mult decât 40.000 galbeni
curtea regard sustine din venitele ce le are din
Boemia.
In organizarea de stat zice Acsädy s'a pornit
acel grozav proces, care in limba nobililor se numeste au-
tointoxicatie si care pâtrunzand In toate organizmele statului,
l'a fäcut imposibil sä-si indeplineascd misiunea. Chiar
secuii liberi au fost- tratati astfel, in cât s'au mutat in massä
in voivodatele valahe vecine, ba au amenintat cä emigreaza
cu totii din patrie (1492-3).2)
In acelasi timp nobilimea a cäutat sä-si asi-
gure usurdri simtitoare. 8'a revenit la starea dela
inceputul domniei regelui Mateiu : tara s-o apere
ostirea regelui i banderiile stegarilor cari primesc
pentru acest scop bani din vistieria regelui ; bande-
1) Op c. 171.
2) Idem p. 169.

www.digibuc.ro
400

riile comitatelor, a prelatilor si dignitarilor civili nu-

mai In caz de mare necesitate sa meargd In tabärd ;
peste frontariile tdrii sd nu fie insd nici odatd da-
tori a merge ; nobilii cu o sesiune dau 12 insi un
soldat (cälare).
Pentru a puted sd-si esercite drepturile de le-
giutori mai bine, nobilii (de rând) au fdcut sd se
decreteze cd la 4 zile dupd data deschiderii dietei
sd se Inceapd desbaterile si sd nu mai astepte dupd
prelati si magnati.
E de Inteles, cd vdzând regele cum fiecare clasd
a ordinelor cautd sd-si asigure drepturi, s'a gändit
si la sine, asigurându-si, printr'un tractat secret in-
cheiat cu fratele seu loan Albert, sprijinul ostirilor
aceluia nu numai In contra dusmanilor externi, ci si
In contra propriilor supusi".1)
In ce hal a trebuit sd fie iobAgimea, si ce va
fi suferit din partea oligarhilor, se poate judecd din
faptul cd inaltii dignitari inselau si Isi bäteau joc
chiar de rege si furau pe fata. De pildd scrie
Beöthy In dieta dela 1484 isbucneste un vifor
cumplit din cauza hotiilor Intâmplate cu strángerea
si administrarea därilor... S'au jefuit Intre dänsii
(feudalii), pe popor II jupuiau, darea o strângeau
dela popor, dar de aceea nici soldati nu dau, nici
banii nu-i trimiteau In vistieria statului. Astfel, la
1496 s'a dovedit, cd s'a pldtit dare 1.800,000 floreni,
dar Wladislav n'a primit din ei de cât 60,0002).
In asemeni Imprejurdri nu e mirare dacd chiar
Wladislav, timid si slAbänog cum el-A, recurge la
1) Frakm5i, 357.
2) Op c. p. 167.

www.digibuc.ro
 401

ilegalitate §i'llapt de mare curagiu (ori mai bine :

fapt de om desnädajduit) In Pritnavara anului 1494
strange dare §i färd a i-se fi votat asta de dieta.
Ceeace Matei putuse Insä face In virtutea täriei ar-
matei de care dispunea §i a autoritätii sale mari,
Wladislav n'a putut sd incerce mdcar, färd s'o pa-
teascd. Intreaga nobilirne a refuzat sä plateasca da-
rea, In Ardeal a isbucnit o formala revolutie, care
nu s'a potolit de cat In urma mäsurilor crude luate
de voivodul Drágfi §i a venirii la fata locului a In-
su§i regelui ; o multime de colectori regali au fost
omorati §i toti pu§i pe fuga.
Furtunile vremurilor grele scrie Acsády natural
cä mai tare le-a simtit iolAginea, clasa de jos a poporului,
cea mai putin apäratd, pentrucd oligarhii apdsau nobilimea,
iar aceasta se rdsbuna asupra muncitorilor sei, pentrucd
exemplul dat de sus a conrupt intreaga societate... Patriotii
mai treji si mai cu simtire priveau ingroziti schimbarea si
arhiepiscopul Váradi Péter dela Calocia deja la 1 i9( se
plângea CA in comitatele Bodrog si Sirmiu se trateazd cu io-
bagii cum nu s'ar cuveni sä trateze nici cu vitele ; sd tra-
teazd cu ei mai rdu ca in Turcia, asa cd sunt temeri cd ei
se vor duce acolo in masd. Actele de pe vremea aceea
sunt pline cu pilde ingrozitoare, de abuzuri si tiranii, pentrucd
nu numai stApánul, ci mai ales slujbasii lor au nesocotit ori
ce margine a religiei, a dreptului, a moralei si a mintii
sändtoase".1)

Cel care a dat exemplul de ticalo§ie, a fost

Insu§i primul prelat al tarii, arhiepiscopul dela Stri-
goniu, Bakács, care lupta s'ajunga papa, se Intelege
cu ajutorul banilor, cad calitati cari sa-I indrituiasca
1) Op c. 169.
26

www.digibuc.ro
402

sd aspire la acea demnitate, nu avea, Ca sä aibä

bani, pe Iângd venitele si averile bogate, mai pu-
sese mâna, prin abuz, pe 20 mosii mari bisericesti.
Un demn tovards, i-a fost alt oligarh, primul dig-
nitar civil al tdrii, palatinul Báthory, un imoral si
befiv, care poartd de altfel o parte mare din res-
punderea pentru catastrofa dela IVIohaci. Era un
om atât de stricat, In cât când se intorsase cu putini
oameni ce au putut scäpa dinaintea turcilor, s'a
oprit la Cinci-biserici si a jefuit catedrala bogatd
d'acolo.
Ce moravuri de sdlbatici domneau, ilustreazd
s'un alt caz : cdpitanul cetàfii Szöd el Insusi a tor-
turat pânä la moarte pe un biet iobag. Sträinii cari
treceau prin Ungaria, scriau Ingrozifi despre cele ce
vedeau aici. Astfel la 1502 un francez scrie cd
nobilul maghiar trateazd pe Oran ca pe o vita
si nici nu-I considerd orn".
Privitor la chipul cum oligarhii au stiut sd punä
stäpânire pe Ora si sd facä din rege o päpuse, con-
tele Andrássy Gyula scrie :
,.Grosul aristocratilor tine impreuna. Acum se poate
observa, a pentru interesele drepturilor si puterii lor, ei se
unesc. Chiar dacä in alte chestii politice ei nu se inteleg,
un fenomen nou §i trist : toti, chiar cei mai mari du§mani
se intalnesc In acea tendentd comunl, ca in deosebire de
directia de panä acuma, sa-i asigure, ca aristocrati,
cat mai mutt& putere de drept public...1) Puterea de a pe-
depsì a regelui o pun sub influinta lor, and aduc lege in
virtutea careia in afaceri de lesk majestate nu se poate ni-

1) A magyar llam, pag. 363.

www.digibuc.ro
 403

meni osandi fArà sfatul si aprobarea baronilor. FärA in-

voirea prelajilor si a baronilor regele nu poate dArui mai
mult de o sutA sesiuni. Banii nu se pot inlocul cu aljii
deck numai cu invoirea prelajilor si a baronilor. Politica
externA deasemeni o pun sub controlul lor".1)
,.Ba la 1498 fac sA se decreteze, sa nu fie pedepsit
acel funcjionar (oficer) al nobililor, care cetatea ce i-s'a in-
credinjat o apArä contra regelui si a Prii, chiar dacä in acest
interval stäpanul a fost osandit pentru tradare. Regele slä-
bAnog nu era capabil de hotárare bärbAteascA. Oligarhii pu-
ternici intr'adevär au gäsit intr'insul pe cine au cAutat. Rabdä
cu resemnare sA fie tratat in chip Mann. Ujlaki ti zice
vitd, Zápolya spune despre el cA std ca un treintor 'in Buda,
compromijand vitejia maghiarA. I-se impotrivesc pe faja".2)
Oligarhii au cerut, iar regele s'a invoit panä si la aceea,
ca sfintele relicvii: coroana, mantaua etc. sä fie date in paza
cApitanului cetäjii dela Visegrád, care depindea nu dela rege
ori dela dietA, ci dela baroni, in manile cArora punea jurA-
mantul si cari dispuneau ei de coroanA. CApitanul dela
Visegrad putea sd se impotfiveascA atat regelui, cat i dietei.
Nu li-se poate tägAdul ordinelor un fapt : au cäutat sä
ia cat mai multe garanjii pentru apArarea independenjei sta-
tului. Astfel prin art. XLV dela 1498 se opreste ca vre-un
reprezentant al unei puteri sträine sA fie de fajä la dieta ce
s'ar convoca pentru alegerea regelui (in caz dacd regele ar
murl färä urmasi fii).3) Le era intotdeauna fricA de influenja
sträinä i indeosebi cAutau sA se IngrAdeascA fatá de
Habsburgi.
Ceeace pare oarecum ciudat, este imprejurarea cA
aceleasi ordine cari in chipul de mai sus tratau iobAgi-
mea, tocmai sub domnia acestui rege neputincios au im-
pus legi proprii sA intäreascä constitujionalismul i parla-
mentarismul.
1) Idem, p. 365.
9 Idem, pag. 366.
3) Beöthy, op c. 160,
2 6*

www.digibuc.ro
404

La 1484 de altfel insu§i regele se indignase de

purtarea feudalilor §i a cäutat sd-i regulamenteze,
trimitând Wire asupra câtorva dintre ei (Ujlaky Lö-
rincz, Kishorváthy §i superiorul dela Vrania, cei mai
puternici)1). Lupta contra lor s'a urmat §i in 1495,
când de altfel la interventia palatinului Zápolyai,
regele gratiazd pe Ujlaki. In 1496 se ridicd impotriva
regelui contele Bernardin Frangepan, oligarh puternic
croat, socrul §i aliatul lui loan Corvin.
Ca o influentä a nobilimei mijlocii este a se
considera §i_ dispozitia legii dela 1496, in virtutea
careia (art. XXVI) convocarea la dietä ai e sä se
facä personal, ca astfel sä nu rdmând nirneni in si-
tuatie de a nu §ti despre convocarea dietei, ceeace
nainte se intâmpld foarte des, din cauzd cA ordinu-
lui e e convocare intentionat nu i-se da cuvenita pu-
blicitate, ori mica nobilime erd avizatd prea târziu
din parten fivanilor ori vici§panilor, oligarhi §i ei
ori unelte ale feudalilor.
Nu de mai putinä insemnätate a fost apoi art
XXV al acestei legi, care in aducerea legilor erd
menit sä dea un rol mai mare micei nobilimi. Rand
acum rolul de legiuitor al micei nobilimi erä mai
mult un drept fictiv : il and, dar nu-1 puted.
esercità! Iatä de ce : la dietà se adunau multi, se
fäcea gurä multd, adesea se perdea vremea in dis-
cutiuni otioase personale, nefiind stabilit dinainte
programul de muncä. Acest articol dispune insä, cä
la §edintele dietei consiliul regal, compns din ele-
mentele mai de valoare ale tarn, sa vinä cu pro-
1) Beöthy, op c. 166.

www.digibuc.ro
 405

iecte gata. SA nu se mai peardA vreme inzadar, cu

Cate chestiuni toate si astfel pe d'oparte sesiunea
sA fie mai rodnicA, pe de altA parte mica nobilime
sA poatä stà si ea la sfat, iar nu ca nainte vrerne
cAnd lungindu-se pro mult sesiunea, plecA acasA
rAmAneau singuri feudalii, cari fãceau ce vroiau.
Fraknói scrie :
La lupta dintre oligarhie §i puterea regala s'a adaogat
curand masurarea dintre oligarhie §i nobilimea de rand. A-
costa convingându-se, ca in loc de rege care cu putere au-
tocrata tintote la scopuri inalte, are acum a face cu multi
domni autocrati egoi§ti, destuli de tari insd pentru a putea
calca legile fail a se teme de pedeapsA, dar slabi pentru a
aparà tam de du§manii externi, si-a dat silinta sA reducA
puterea acestora §i sa-§i asigure lor cat mai snare influenta
in afacerile statului"...
AratA apoi cum prima luptä s'a dat la dieta
din 1495, cAnd au cAutat. IntAi de toate sA reducA
puterea regalA, decretAndu-se (art. II) nule donatiu-
nile facute de rege fArà invoirea prelatilor i digni-
tarilor i oprindu-se regele sä judece cu prelatii
dignitarii procesele de infidelitate, ci dacA ridicA a-
ceastã acuzA contra vre-unui membru al ordinelor,
se convoacA dieta si aceasta sA aducA sententä
(art. III), pe slujbasii sei regele ia In fiecare an
la socotealA (art. XXXIV), strAinilor sA nu doneze
venite bisericesti, iar cei cari au deja, dar stau In
strAinkate, dacd nu se intorc in tarA, sA fie lipsiti
de slujbA i veniturile impreunate cu slujba biseri-
ceascA (art. XXX) ; strAinii cari ar ajunge la venite
pe altd cale deck cea competentA, sA fie aruncati
In apA (art. XXXI) ; In textul acestui articol se spune

www.digibuc.ro
to6

cd "el a fost adus in contra .vointii prelatilor; digni-

tarilor §i consilierilor regali, numai de nobilimea
de rand.
-1\i'á prea respectat insä regele aceste hotarari.
El tlarue§te sfrdinilor venituri,1) §i la dieta din vara
anului 1496 convoacà nu nobilimea personal, ci Cate
doi delegati din fiecare comitat. In dieta asta ordi-
nele s'au §i plans cd regele nu respecta legile, ail-
tand cd a strans §i de ate cloud ori pe an dare,
§i nu 20 denari, cat se votase pentru o sesie loba-
giald, ci ate 1 floren. Se prang de altfel nu pentru
ca. a strans atata dare (3,6000.000 floreni in 6 ani),
cf Ca nu se §tie ce s'a facut cu atata said de bani.
Au §i Oft pe rege sa aresteze pe episcopul Oradiei,
Ernest Zsigmond, §i pe ajutorul sen Dombai, cari
ern administratorii dárilor regale.2) Episcopul s'a
eliberat plätind 400.000 fl. amenda, Dombai a fost
osandit la temnita pe viatd.
In dieta dela 1497, la care nobilirnea a fost
convocata personal, s'au adus aspre invinuiri pala-
tinulúi §i nobilimea de rand a pretins dela rege ca
sä 6u mai lase coroana in paza palatinului §i a
episcopului de Agria, ci s-o Incredinteze pazei a
patru nobili ale§i din sanul micei nobilimi, ceeace
s'a §i intamplat, aducandu-se dela Visegrád coroana
9 Kovachich, Suplementum, II, 294.
9 In raportul seu dela 1516, ambasadorul Venetiei, Sur-
riano, spune cä sub Wladislav venitele tArii s'au redus la
219.000 fl.; din 940.000 cât fuseserä sub Matei Corvin. Din
cärtile remase dela Ernest, episcopul Oradiei, se constatä
cd in 1494 s'au incasat 177.305 fl., in 1495 numai 136.634
fl. In anul 1494 a fost un deficit de 19.628, in 1495 un de-
ficit de 2250 floreni.

www.digibuc.ro
 407

la Buda. Palatinul Zápolyai §i episcopul cancelar

Bakócz Tamás au trebuit sà demisioneze, curand
insä, dupa sfar§itul dietei, regele li-a acordat iarä§i
Increderea §i gratia sa. Important e, cd dela dieta
aceasta mica nobilime a plecat dupäce a hotärat cd
la San-Giorgiul viitor vor veni toti nobilii, pedep-
sind cu decapitare pe cei ce ar lipsi färd motiv gray.
S'au §i strans multi In anul viitor (pe campia Rá-
kosului), unde foarte zgomoto§i au cerut ca regele
d'aci incolo patru ani dearandul sa convoace regulat
in fiecare an dieta la -San-Giorgiu, iar dupd aceea
la 3 ani odatä ; dar dieta sä nu tinä mai mult de
cAt 15 zile. S'au preväzut pedepse aspre (Cate
800 fl. pentru prelati §i dignitari §i 400 pentru nobilii
mai de rand) pentru ceice vor veni tarziu ori vor
pleca nainte de a se termina sesiunea dietei. Zece
nobili Cate cu o sesiune vor trimite un deputat. Au
mai hotärat apoi, ca tribunaléle zise octave sd aibd
ca membrii Cate 16 nobili de rand (in loc de- 14
ca pand acum) §i numai 4 (In loc de 6) membrii
prelati §i dignitari, ale§i .toti de rege §i dietä; jumd-
tate dintre ei sà stea, cu schimbul, tot la curtea re-
gard uncle sd fie .chemati la desbaterile consiliului
regal. Oligarhii au fost obligati sa Indeplineascd da-
toriile ce au in privinta apäräril tärii, iar prelatii
opriti ca in viitor sd mai poatd fi päzitori de co-
roand ori fiwani (dsceptie : cei cari aveau acest
drept legat de scaunul lor in virtutea privilegiilor
dela regii sfinti"), nici sà poatä primi legat dela
laici morti färä mo§tenitoii, chiar dacd de altfel In-
su§i regele ar fi aprobat testaMentul. De asenieni
s'a interzis ca un prelat sä aibä mai mult de cat o
mo§ie ori sd fie numiti prelati tineri necopti §i ne-
apti pentru astfel de post.

rxMV.N.W5

www.digibuc.ro
 XV. Incheiare.
-.-MINI

Din cele ce preced, se poate veded nu numai

cum s'a 1ntemeiat regatul S-tului Stefan, ci mai pre-
sus de toate greutätile mari prin care s'a sustinut.
Ultimul capitol ne Infätiseazd Indeosebi päcatele 411i-
garhiei, cart, de altfel se tin lant si cresc cu fiectre
an. Dacd tara a putut sd treacd 1nsd peste revolutia
dela 1437, asupririle ce au urmat dupd aceastã rds-
coald si decadenta provocatA de feudalii lacomi, au
preparat terenul pentru catastrofe sub cari tam s'a
zguduit din temelie. Veacul XVI 1ncepe adicd pentrn
regatul S-tului Stefan cu revolutia lui Dosa, din care
tara nici nu apucd sd se raculeagd, si cade la Mo-
haci sub jugul turcesc, asa cd timp d'un veac si ju-
matate pe cetätile mândre regale si feudale fâlfdie
semiluna. Numai statele din Balcani mai ajung sd
indure aceastä soarte.
D'ad Incglo sunt cloud feluri de iobAgii : una
turceascd si altd ungureascd. Si sunt chiar märtu-
risiri maghiare;-- cari sustin cd turcii au fost mai u-
mani cu populatia cuceritä de cum erau feudali au-
tohtoni.
Chestiunea aceasta se va desbate 1nsd In alt
volum, a cdrui aparitie e pendenta d. primirea ce
li-se va face prezentelor cercetdri.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro