itre49:3

* *
Pi OA eniq

06.
GHEORGHE BRANCOVICI

CRONNll I
9,
RelyMEMO
NN

EDITURA ACADEMIEI
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
pp4pyri irg
* * * * * f *
tx 0 OM
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE BRANCOVICI
CRONICA ROMANEASCA.

www.dacoromanica.ro
AC.ADEMIA DE STIINTE SOCIALE 1 POLITICE
A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITUTUL DE ISTOEIE N. IOEGA"

CHONICILE MEIHEVALE ALE IICIALANIEI

NI

GHEORGHE BRANCOVICI

CRONICA ROMANEASCA

Editie eriticil
de
DAMASCHIN MIOC ,i MARIETA ADAM-CHIPER
Studiu introduetiv
de
DAMASCIIIN MIOC

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMALTIA;

Bueureti, 1987
3
www.dacoromanica.ro
 The Romanian Chronicle
PyivnmertaH xpomma

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

R 79717 Bucureti, Ca lea Victoriei 125

www.dacoromanica.ro
 STUDIU INTRODUCTIV

Cel mai insemnat cronicar transilvanean de limba romana este,

Fara nici o Indoial, Gheorghe Brancovici. Sirb ca origine i aspiratii,
roman prin multe din infaptuirile sale, Gheorghe Brancovici a lamas
oarecum izolat de ceilalti cronicari romani contemporani, nu indeajuns
de cunoscut si foarte putin folosit de istoriografia romneasca. Cu o viat
chinuita din cei 66 de ani pe care i-a trait, 21 i-a petrecut in deteMie
el nu s-a bucurat nici dupa moarte de recunoasterea unor incontestabile
merite pe tarim politic si cultural, a unei indelungi activitati in slujba
neamului sau si a romanilor. In ceea ce ne priveste, ii consideram un
mare patriot si un cronicar de seama.

I. VIATA

a) Etapa traiisilvneani. Copiraria i eariera diplomatie6

(MI5 1680)
Gheorghe Brancovici se ti age din sirbii co1onizati in regiunea Ara-
dului, veniti aici in secolele XVXVI, in urma cuceririi si a desfiintarii
statului sirbesc de catre turci. inaintasi ai sM au facut parte din grupul
de ostasi sirbi care, condusi de Giurgi Rat, au luptat alaturi de Mihai
Viteazul si, mai apoi, de Radu Serban. Se presupune c erau si rude cu
aceasta capetenie a luptatorior antiotomani.
S-a nascut la Ineu, judetul Arad, in anul 1645. Cetatea Ineului
a indeplinit un rol important in apararea comitatului Aradului impotriva
turcilor, ea fiind incredintata, in general, sirbilor. In contact permanent
en romanii localnici si cu turcii din vecinatate, Gheorghe a invatat limbile
romn i turca.
Tatal salt se numea Iovan, iar mama Maria. A mai avut trei fro ti
ai douil surori. Cel mai mare, Simeon, mai vi,rstnic decit Gheorghe cu
20 de ani, s-a calugarit in Tara Romaneasca, la manstirea Comana,
unde era egumen Longhin, un unchi al lor, numele de Sava.
in 1656, dupa moartea mitropolitului Simion Stefan, a fost hirotonisit
la Tirgoviste ca mitropolit al Ardealului. Mutindu-se de la Ineu la Alba
Iu lia (Billgrad), 1-a luat cu sine si pe fratele mai mic, Gheorghe, de a
carui educatie incepe sa se ocupe indeaproape. Bine inzestrat intelectual,
harnic si interesat, tinarul Brancovici a invatat si limbile maghiara,
germana, latina si slava bisericeasca. Istetimea naturala de care da dovada
fratele salt i cunoasterea atitor limbi ii determina pe mitropolitul Sava
5
www.dacoromanica.ro
s5 se gindeasca, sit-1 dedice pe tinrtrul Gheorghe carierei diplomatiee,
pentru care il pregIteste vreme de aproape sapte ani.
Principe le Transilvaniei, Mihail Apafi, avind mare nevoie de tillinaci
de limba turc5, pentru corespondeMa cu Poarta, eu hanul trartresc si cu
vizirul de Buda, il cheanirt pe Gheorghe Braneovici la curte la inceputul
anului 1663. In aprilie, acelasi an, este trimis, impreunrt cu noua capuche-
hale a Ardealului si cu o numeroasrt solie, srt ducil haraciul la Poartrt ;
cn el mai era si cronicarul ardelean de limbit maghiar i prieten al San,
David Rozsnyai, care descrie in jurnalul situ aceasVit solie i intimplrtrile
prin e ire a trecut, ca dealtminteri si Gheorghe Brancovici in Cronica
sirbeased. Au trecut prin Sibiu, Sinta Mitrie-Orlea, Poarta de Fier a Transil-
vaniei, Uaransebe i Lugoj, ajungind la Timisoara. Ali pasa a fost plitcut
impresionat de cunoasterea limbii turcesti de dare tinrtrul Brancovici,
clan cu toate acestea pentru a nu au adus haraciul complet numai
50 000 in boa de 80 000 de taleri era gata sra-i arunce in inehisoare.
Ti salveazrt interventia altui ardelean, Gabriel Haller, care se afla la
curtea pasei ca, reprezentant al principelui Transilvaniei. Sint trimisi
la Belgrad, de unde, sosind si restul banilor haraciului, plead', la Osijek
srt se prezinte marelui vizir Ahmed Chiupruli, care se afla cu oastea
aeolo. Sint bine primiti si d'aruiti cat caftaue. De la Osijek marea solie se
desparte unii se intorc in Transilvania (Rozsnyai Amine pe 1Ing marele
vizir, ea talmaci de limbsa maghiar) iar ceilalti, intro care si Brancovici,
prin Belgrad, merp- la Adrianopol. La putin timp duprt predarea haraciului,
in deeembrie 1661, capuchehaia moare, iar locul sun, ping, La sosirea
altuia, nou, in octombrie 1664, il tine Gheorghe Brancovici tinar in
virstu d.e numai 18-19 ani. Strt la Adrianopol pinri, in 1666, filcind
mai multe crdritorii l Constantinopol, in clutare d.e bani cu imprumut
de la negustorii greci si evrei, sume necesare pentru diferite peschesuri
date unor demnitari ai Portii.
In februarie 1666 revine in Transilvania aducindu-i principelui
informatii de la oamenii srti aflati la Poartu. Anul urnagtor, in iunie,
se aflri din non la Adrianopol, tralm5,eind in fata sultanului Mehmed.
al IV-lea un memoriu trimis de Mihail Apafi. Imediat dupu aceea s-a
mtors in patrie, ca trilmaci al unui ceau imperial, trimis de sultan la
prineipele Transilvaniei. Cu aee*ti patru ani de ecl.ere la Poartil (1663
1667) se ineheie prima parte a carierei diplomatice a lui Gheorghe.
Brancovici.
La inceputul anului 1668, tinrtrul Brancovici 11 insoteste pe mitro
politul Sava in Ru.sia, unde cIutan sprijin i ajutoare materiale pentru
biseriet ortodoxii, ardeleatirt, persecutatrt crincen de calvini. In aprilie,
Sava i insotitorii sti erau bine primiti l Varsovia de regele Joan Cazimir,
al Poionie; ; hi mai, an ajuns la Moscova. Au prezentat tarului Alesei
Miliailuvici (1 )leantele lor privitoare la bisericit, dar i un proiect secret.
de r:ocial:t a sirbilor, bulgarilor si roinmilor impotriva turcilor, solici-
tinda-i ajutorul. Tarul, in dorinta lui de a avea o largl i.esire la Marea
Neagrii, so aratri interesat de acest plan, dar n-a promis nimic. Dupl
propriile afirmatii, lui Gheorghe i se propune s ruminu la curtea tarului,
dar el refuzil, s5, se desparU do fratele i mentorul suu. Dilruiti de tar
cu bl:inuri i haul pentru ei personal, eu odujdii i cri pentru biserici,
in toainna aceluiasi an, 1668, s-au intors la Alba Iulia. .

Alti opt ani de zile (1669-1677) il gsitn pe Gheorghe Brancovici

d'n nou in hlujba principelui Mihail Apafi, care, pare-se, nu se poate

(.
www.dacoromanica.ro
dispensa de iscusinta si experienta de diplomat a acestuia. In anii 1675
1677, el detine importanta functie de eapucbehaie la Poart5,.
Transilvania in acel timp a cunoscut pe plan intern o sensibil5,
slitibire a puterii centrale ; in tall, iau nastere mai multe factiuni, avind
in frunte pe Mihail Teleky, Dionisie Bnffy, Paul Beldi si altii, mereu
in lupt5, pentru putere. Pe plan extern se duce o politic de echilibru
intre Imperiul habsburgic si cel otoman.
In toti aeesti ani, viata lui Gheorghe se desfasoarA mai mult pe drumu-
rile dintre .Ardeal si Poart5,; numai in 1670 i 1671 a facut sase asemenea
drurnuri, cu misiuni fie din partea alor sill, fie din a turcilor. Pentru
realele servicii aduse principelui, acesta ii dkuieste o mica rnosie la Vintu
de Jos. In 1672 stit mai mult in Transilvania, cautind ca, prin influent%
de care se bucura, sit atenueze peiseculiile Ia cate era supus din parte%
calvinilor fratele situ, mitropolitul Sava si, in general, lomanii ortodocsi.
Impreunit, cei doi fiati iegindesc i refac planul de ridicare a popoa-
relor balcanice impotriva turcilor. Pentiu moment lemmta la ajutorul
tatului, oprindu-se la alti aliai, pe cate-i socotese mai de nildejde decit
suveranul rus. Pe plan intern, se opresc asupt a lui Paul Beldi, comitele
secuilor, iar in afara asupra domnului Pill Romilnesti, Giigoie Ghica
i, dac% avea s5, fie posibil, a insusi impatatului Leopold.
Srtrbatorile de iain5 din 1672-1673 ii gasesc pe Gheorghe Brancovici
la curtea lui Gligoie Ghica, pe care il ioaga s intervina pe lingii Apafi
in favoalea tomnilor ortodoesi, autind in acelasi timp sa-1 eistige
pentu opozitia condusa. de Beldi. La 20 aprilie 1673 dup5 spusele
cronicatuhii el a primit de la Grigore Ghica un act prin care acesta
se obligA sa-1 aihrt pe el si intteaga sa familie in mate cinste, mila si
credintil, sad ajute si sa-1 apele de dusmani, sa, aib guijii de biserica
ortodox5 din Aideal, Cgreia ii va ap5ra interesele. Chiar dacil acest
act-diplona nu ale toate elementele autenticitatii, tidicind unele indoieli,
rmin ea fapt cert tratativele dintie Brancoviei si domnul T51ii Roma,-
nesti, cistigat cauzei romnilor din Transilvania, poate mai mull de presti-
giul mitropolitului Sava, decit de diplomatia lui Gheorghe. Din pilcate
pentm ei, la sfirsitul anului 1673 Grigore Ghiea, mazilit, a lost inlocuit
cu Gheorghe Duca, om cu vederi politiee difelite fat5 de pi edecesorul situ.
In mai 1673, prin inteimediul unui inalt prelat glee de la Adria-
nopol, Brancovici, urmind in continuare planul initiat de fratele sau,
a intrat in legatuti cu rezidentul impatatului Leopold la Foal t5, Kiridsberg.
Dupit unele discutii si tratative, Brancovici ii dii acestuia mi iusciis prin
care il asigura cit atit el, cit i fratele situ sint gata sil. treaeN de partea
imperialilor i ell, in cel mult doi ani vor teusi sh ridice in Transilvania
o oaste puterniat cu care sA, apere granita impottiva tuicilor pinii la
sosirea trupelor imperiale. C5peteniile tiansilvanene de indata' cc Tor
afla c el si mitropolitul Sava sint de paitca impetialilor, li se vor
aliitura f5x5, sii oviie. Dupa altmgarea tuteilor, ruma sit se cieeze un
stat sirbese pe ambele maluri ale Dunitii, eale sA-1 aili iii frunte pe
Gheorghe, ea despot, recunoscut mmas al vechii i glotioasei dinastii
sirbesti a Brancovicestilor. Spita de neam se pare cii o crease ambitia
si fantezia mitropolitului Sava illea in anul 1662, cind se hot5r5ste
s-si adauge numelui i pe eel de Brancovici, nume pe care pinit atunci
familia nu-1 purtase.,
Aspiratiile sale ,si promisiunile pe eate le face dovedese o nejusti-
ficat5, incredere in* sine si prea putin simt politic si diplomatic, dat fiind

'7
www.dacoromanica.ro
aiar sirbii din dreapta Dungrii nici mg,car nu auziserg ping atunci de el,
Transilvania nu dorea apropierea de impgrat. Rgmin totusi de subliniat
gindurile i dorinta celor doi frati de eliberare de sub turei si de sub
teroarea calvinistiti precurn si de creare a untti stat sirbesc. In octombrie
acelasi an, Kindsberg trirnite irnpitratului un memoriu al lui Brancovici,
cgruia insg la Viena nu i s-a acordat nici nu interws. Anul 1674, cu.
exceptia unei cgla'torii in Tara Rormlneaseg, Gheorghe Brancovici 1-a
petrecut in Ardeal, algturi de fratele sgu, cgutind noi ci pe care sg
meargit pentru implinirea planurilor &mite.
In anii 1675-1677, bucurindu-se de multg incredere din partea
lui Apafi, in calitate de capuchehaie, Brancovici joacit un rol insemnat
in politica Transilvaniei ; obligaiiIe asumate fatg de Kindsberg il deter-
ming insg s duc o politicg de duplicitate, intre Mihail Apafi si imperiali.
In primgvara anului 1677, il reggsim pe Gheorghe in Transilvania,
fie revenit pentru a-1 ajuta pe fratele sgu, supus unor noi persecut,ii
din partea calvinilor, fie rechemat de principe. Anii 1678-1680 si-i
petrece algturi de mitropolitul Sava, in permanentele sicane si persecutii
ale regimului procalvinist. Dupg mai multe sinoade convocate de gayer-
namint si judecgti pgrtinitoare, en toatil interventia lui Serban Canta-
cuzino, donmul Tgrii Romanesti, fratii Brancovici an fost intemnitati
in inchisoarea de la Iernut (in iulie 1680). Sava a fost supus torturii
pentru a-si pgrAsi credinta, Gheorghe tug reuseste sl dobindeascg elibe-
rarea cu ajutorul a o mie de taleri. Inainte de despartire, cel care 1-a
crescut i indrumat, fratele sgu mai mare, 1-a sfiltuit sh pgtilseascg
Transilvania si sa treacg la cei care li s-au dovedit cei mai apropiati,
rom'Anii dill Tara Romgneasch.

b) Etapa din Tara Ilonnineaseil (1680 1689)

Impreung cu o rudg apropiat, Iovan, si cu fiul acestuia, Sava,
Gheorghe Brancovici, in toamna anului 1680, se refugiazg in Tara Roma -
neaseg, la Craiova, uncle a fost bine primit de banul Radul Ngsturel.
De aici i se dg o sutra', care-1 conduce ping in capitala tiirii, Bucuresti.
De o primire caldg si pling de deferentg se bucurg si la curte. Domnul
Serban Cantacuzino si marii dregUori, intre care Constantin Cantacuzino,
fratele domnului, si Constantin Brincoveanu, nepotul sgu, Ii acordg mare
cinste si consideratia pe care socoteau ci o meritg, ca urmas al unei
dhrastii glorioase, dar mai cu seamg ca Irate al mitropolitului Transilvaniei.
Primele sale actiuni din Tara Rornamasog sint indreptate spre
eliberarea fratelui sgn din temnita de la Iernut. La interventiile lui
Serban Cantacuzino, mitropolitului Sava i se dl drumul, dar dupg puting
vreme, imbatrinit i bolnav in urma schingiuirior suferite, moare.
In refugiu, activitatea lui Gheorghe Brancovici se desfisoarg pe
plan politic, dar si cultural. In programul sau politic imediat se inscriu
doug objective, pe care le considera la fel de importante : a) citigarea
lui Serban Cantacuzino de partea imperialior, impotriva turcilor F,4 i

b) continuarea actiunilor de realizare a unui stat sirbesc, in fruntea cgruia

el sa, fie recunoscut de imperiali ca despot, in virtutea faptului cl se
trilgea din -vechii dinasti sirbi.
In 1681 duce tratative cu conducgtorii emigratiei maghiare pro -
imperiale, Csaky i Paszko, cu care a incheiat un fel de tratat de aliantl,
,8

www.dacoromanica.ro
de genul aceluia incheiat cu Grigore Ghica, informindu-i de planurile
sale. Cei doi se oblig In scris (5 septembrie 1681) sa-1 ajute F.4i sa-i
sustina interesele fatil de imperiali.
In primavara anului 1683, groful Csaky ajunge la Viena pe ciU
ocolite, prin Moldova si Po Ionia, drumul prin Transilvania fiind socotit
nesigur pentru el. Este primit in audienta de imparatul Leopold, caruia
Ii expune, pe linga actiunile emigratiei impotriva lui Apafi, i incercarile
pe care le fac de a-I cistiga pe domnul Tarii Romanesti de partea impe-
rialilor, ca i mare-tele planuri ale lui Brancovici, de ridicare antiotomana
a popoarelor balcanice. Impa'ratul se arata multumit de activitatea lor
si incintat de proiectele hi Brancovici, motiv pentru care, la 7 iunie
acelasi an, ii acorda acestuia o diploma de innobilare prin care, recunos-
cindu-i ascendenta dinastica i declarind ca' asteapta din partea sa marl
servicii pentru imperiu, Ii ridic la rangul de baron al regatului maghiar.
Se presupune ca la asediul Vienei de catre turcii condusi de marele
vizir Cara Mustafa (iulieseptembrie 1683), in tabara lui Serban Canta-
cuzino, aflat in permanent contact cu crestinii, s-ar fi aflat i Ghcoighe
Brancovici, dar acest fapt nu este sigur.
De*i. Du era un mare diplomat si nu avea o intuitie po1itic deosebita,
Gheorghe Brancovici si-a dat seama ca era prea putin cunoscut de sirbii
de la nordul Dunarii i complet necunoscut de cei din sudul fluviului,
adica tocmai de cei pe care si-i voia tovarasi i [supusi, iar MIA aceasta
nu li s-ar fi putut impune drept capetenie. De aceea el cauta, pentru
sirbi in primul rind, dar si pentru cei carora le solicitase sprijin
romanii, emigratia maghiar i imperialii , prin lecturi asidue si variate
in diferite cronici, sa-si legitimeze descendenta din vechea familie a lui
Gheorghe Brancovici, ultimul despot al Serbiei (1427-1456). Culege
numeroase informatii referitoare la Brancovicestii din secolele XIVXV,
ca si date de istorie sirbeasca, romaneasca sau privitoare la alte popoare
vecine, pe care le va folosi in cele doua cronici ale sale, selectate i rezumate
in cea romneasca, mai multe si ample in cea sirbeasca. Tot in acest
timp de linis,te pentru el, alcatuieste i cronica in limba romri i foarte
probabil cele trei carti de caracter religios, tot in limba roma* necesare
romanilor din Transilvania, cit i celorlalti din Tara Romaneasca si
Moldova.
Serban Cantacuzino in urma victoriilor imperiale impotriva turcilor
la Buda (1686) si la Mohacs (1687) adera in sfirsit la liga antiotomana,
ZIA insa a trece pe fata de partea ei. Curind, domnul, abil diplomat,
isi dra, seama e interesele Imperiului habsburgic si ale polonior nu converg
atit spre eliberarea Peninsulei Balcanice, cit mai ales spre cotropirea
celor trei tari romane. In aceasta situatie, cauta o apropiere de Eusia,

relor.
unde trimite pe ascuns o solie, de care, pare-se, nu era strain nici
Gheorghe Brancovici. Emigratia maghiara, imputernicita de imparat,
insista, pe linga Serban Cantacuzino st tieaca neintirziat i pe fata de
partea imperialilor, dar domnul nu se lasa convins ca aetiunea aceasta
an fi spre, binele tarii sale. Banuit de turd ca face un joc dubln, este
ebemat la Poarta, dar Serban refuza ; i se ordona sd-si trimita familia,
dar refuza si aceasta. Ba mai mult, isi faureste in scurt timp i o oaste
de 15 000 de oameni.
In septembrie 1687, imp'aratul Leopold adreseaza manifeste popoa-
balcanice, cerindu-le s i se alature si sa se puna sub comanda lui
erban Cantacuzino, ca astfel uniti sa lupte impotriva turcilor, pentru
9
www.dacoromanica.ro
eliberarea Peninsulei Baleanice. Le fao''ilduieste deplina libertate a credin-
tei i respectarea vecbilor privilegii i drepturi avute inainte de cotropirea
otomana. La sfirsitul. lunii octombrie acelasi an, in toate orasele din
Transilvania int-a trupele imperiale ; practic, aceasta devine o provincie
a imperiului.
Ceva mai inainte, in toarnna anului 1686, se rasculasera impotriva
turcior sirbii din Banat, pare-se indemnati si sustinuti de Serban Canta-
cuzino, la indemnul lui Gheorghe Brancovici. In fruntea lor se afla un
om viteaz i intreprinzator, pe nume Novae Petrovici. In drumul sau
spre Viena, in solia din primavara anului 1688, trecind prin Banat, croni--
caa-ul a luat leo-a-tura on sirbii ritisculati si cu capetenia lor, pe care, in 1689,
ii gashn in 'Ara Romaneasca, in slujba lui Brancovici.
In politica externa a lui Serban Cantacuzino nu exista indoiala c5,
Glieorghe Braneovici era unul dintre iniiati. In mai 1688 este chiar trimis
de domnul roman la Viena pentru stabilirea conditiilor i perfectarea
trecerii Tarii Romanesti do partea imperialilor. Dupa audienta soliei
romanesti la impa'rat, acesta se adreseaza din nou lui Serban Cantacuzino
(29 Mlle 1688), solicitindu-i inter ventia armata imediata imp otriva
turcilor.
La Viena Gheorghe Brancovici a inceput sa, lucreze i pe cont propriu,
nu numai in calitatea do sol al lui Serban. Adreseaza, imparatului Leopold
nfl ainplu memoriu, in care ii expune planurile nu mult diferite de
cele din 1683. Semneaza ca grof al regatului maghiar. In rezumat, ideile
care se desprind din acest memoriu slut urmatoarele 1. sirbilor s li se
ingaduie sa-si aleaga un despot sau crai, cu titlul de tar ; 2. sa ramina
in credinta ortodoxl si s li se respecte vechile libertati i privilegii fia
eadrul noului stat ce se va crea si care sa alba granitele vechiului
Illiricum ; 3. trupele imperiale, care vor lupta pentru eliberarea Peninsulei
Balcanice, sa fie intretinute de imparat, iar cele rasculate, de popnlatia
locala ; 4. despotul Gheorghe Brancovici E35, fie ridicat la rangul de principe
al Imperiului i sit fie recunoscut conducator al trupelor imperiale de
ajutor si al rasculatilor sub numele de G-heorghe II Brancovici 5. sa i se
recunoasca imediat stapinirea asupra teritoriilor deja eliberate din nordul
Dunarii, iar pina la eliberarea celor din sud (Bosnia Serbia, Bulgaria s.a.)
sit i se plateasel o indemnizatie anuala de 4 800 he florini ; 6. sit i se
inapoieze domeniile de la Ineu si Vintu de Jos, confiscate de principele
Trans ilvaniei.
Memoriul mai cuprinde si multe date istorice, lnate dupa unii
cronicari, indeosebi dupa Bonfini, in care se arata meritele poporului
sirb in lupta antiotomana, ca si strinsa colaborare cu regatul maghiar.
Fara indoiala un memoriu atit de amplu nu a putut fi soils in rastimpul
cit cronicarul a stat la Viena, ci fusese alcatuit la Bucuresti, de -Linde
venise cn el.
Analiza facuta de istorici acestui memoriu indeosebi de principalul
biograf ab cronicarului, Iovan Radonici duce la concluzia cit autorul ei
era lipsit de realism politic. Ideea cit Imperiul habsburgic sa admita si
chiar sit ajute la formarea unui stat sirbesc. independent, in momentul
in care acesta ocupase Transilvania i inea sit ocupe i celelalte doua
itri romane, tinea de domeniul naivitatii si al fanteziei. Totusi, sfetnicii
imparatului, in speranta unei armate de ajutor din partea sirbilor rasculati
la chernarea lui Gheorghe Brancovici, nu au respins memoriul, ci au
admis uncle puncte, care nu lezau cu nimic interesele imperiului. Astfel,
10

www.dacoromanica.ro
se recuno*tea descendenta lui Gheorghe Brancovici din vechea dinastie
sirba, i se acorda titlul de conte al Impel iului habsburgic *i a fost aeeeptal
capetenie a popoarelor balcanice care se vor rascula impotriva turcilor.
Sfir*itul anului 1688 *i intreg anul mmator sint pline de el eni-
mente politice *i militare string legate de viata i activitatea lui Gheorghe
Brancovici. erban Cantacuzino s-a hothrit, in cele din ui ma, sa tread,
definitiv *i pe fatA de partea ligii cre*tine i trimite la Viena o noua sone,
condusa de fratele sau, Iordaehe, *i de ginerele ,a'rr, Constantin Maceanu,
pentru a stabili ultimele conditii de colaborare. Moartea nea*teptata a
domnului roman, de care se par e c nu erau straine nici cele mai apropiate
rude *i sfetniei, ostili politicii antiotomane, pe care o socoteau prea hazar-
data, pune cal-At aliantei proieetate. Noul domn, Constantin Brincovearm,
de*i filoaustriac, ascultinduli unchii, mai ales pe Constantin stolnieul,
de*i Ii asigura pe impilrat c a impiedica o treeere a tmcilor i tatarilor
prin tara sa, recheama, solia.
Brancovici a fosi trimis in acel limp de imparat la generalul Vetelani,
in Ardeal, cu care uima siI coopereze. Acesta, la rindul sari, il trimite in
Tara Romaneasea pentru informatii i pentru a-I convinge pe Brincovearm,
cu care era prieten, s continuie politica inainta*ului sau. Tama anului 1668
iii primavara anului 1689 Glieorghe Brancovici *i le petrece la Brion e*ii,
unde prime*te *thi atit din tabara imperialii, cit *i din cea turceasca de
la informatorii pe care-i avea acolo. Toemai atunci insa se intimplit un
fapt, in aparenta lipsit de insemnatate, dar care, prin mmarile sale,
rastoarna tot cursul actiunilor incepute de Brancovici, anulind i inerederea
de care se bucura la imperiali. Trimisul lui Serban Cantacuzino la ru*i,
arhimandritul Isaia, la intoarcere este arestat la Brasov, avind la el
gramote ruse*ti compromitatoar e pentru multi din conducatorii ortodoc-
*ilor din Imperiul habsburgic, intre care *i domnul Tarii Romane*ti 1i
Brancovici. In inchisoarea din Sibiu, Isaia a deelarat anchetatorilor tot
ceea ce *tia in legatura cu rosturile soliei sale la Moscova. Din acest
moment, generalul Veterani incepe sA-1 suspecteze pe Brancovici de rea-
credinta, informindu-i i pe alti generali imperiali Heissler, Principele
de Baden de miirturisifile lui Isaia i de indoielile proprii cu privire la
despotul sirb. Toemai acum, la sfir*if ul hinii aprilie *i inceputul lui mai 1689,
ajutat de Novae Petrovici, Gheorghe Brancovici porne*te la actrunea de
recrutare de voluntari in numele imparatului Leopold. Iieu*ese sa stringa
in jur de 800 de oameni, cu care se indreapta spre Or*ova, de unde
sperau s poatil trece Duna'rea in Serbia. La 12 iunie 1689 adreseaza o
proclamatie sirbilor, ehemindu-i la rascoalti impotriva turcilor. Proelamatia
era insotita *i de o recunoastere a sa de dtre patriarhul Arsenie al III-lea
ea urma* al vechilor despoti. Cu proclamatia sint trimii doi oameni ai sai
de ineredere, episcopul Sava de Ineu (lenopole) *i un ealugar. Ace*tia,
in drumul sine Belgrad, cItigit pentru raseoala o seama de dpetenii ale
sirbilor, intre care si pe eel mai insemnat dintre ei, Pavel Nestorovici
Deae, care avea sub comanda sa aproape 3 000 de oameni. Principele
Ludovic de Baden ins6,, incitat de Veterani *i Heissler impotriva lui
Braneovici, contracareaza actiunile acestuia, care ineepusera atit de bine.
Generalul imperial insareineaza, pe episcopul Antonio Stefani sii cheme
el la riscoala populatiile balcanice in numele impriratului in locul lui
Brancovici, ceea ce acesta *i face. Capeteniile sirbilor prefer a sa se indrepte
spre Belgrad in loc de Or*ova, fiind *i mai aproape *i acolo aflindu -se

11

www.dacoromanica.ro
si Principe le de Baden cu oastea irnperiala si eu hrana. Intre cei care au
mers la Belgrad se afla si Nestorovici cu oastea sa de voluntari. In acelasi
timp parvine la Orsova i tirea ea' Emeric That) ly, omul turcilor, se
apropie de Cladova cu oaste, ceea ce II determina pe Brancovici sa se
retraga la manastirea Tismana. Desi pe drum o parte din oamenii sai
11 parasese, nu-si pierde nadejdea in actiunea sa, pe care incearca sii
o continue. De la Tismana i-a scris generalului Heissler si lui Nestorovici,
dar nu a primit nici un raspuns. La 26 octombrie 1689, Brancovici
este instiintat sa se prezinte la Cladova, in tabara Principelui de Baden.
Sosit C cu numai citiva oameni de incredere, pe ceilalti lasindu-i la
Tismana, este de indata despartit de ai sai si arestat, Fara a i se arita
motivul. Dus la Sibiu si intemnitat, a fost anchetat de faimosul diplomat
imperial, iezuitul Antide Dunod si acuzat de relatiile sale cu Brincoveanu
eu rusii. Brancovici nu se recunoaste vinovat de nici una din acuzatiile
ce i se aduc, dar aceasta nu-1 ajuti. Sta intemnitat la Sibiu pina in
innie 1690. Trimis sub escorti la Buda, iar de aci la Viena, unde sosit
in iulie, ii este dat sa-si petreaca intr-un soi de domiciliu fortat urmatorii
13 ani de viata (1690-1703).

c) Etapa siibeasdt (1690 1711)

Cele ce caracterizeaza viata si activitatea cronicarului in aceasta
etapa sint urmatoarele :
1. Un trai plin de lipsuri, privaliuni si sicane de tot felul, vreme
de 21 de ani el avind un statut de detinut politic, nu prea bine precizat.
Dei avea o locuinta intr-o institutie, l un han sau la particulari, cu
un personal redus in slujba sa, era sub continua paza inilitari, neputind
parasi orasul si fiindu-i supraveghiate contactele cu alte persoane.
2. Nurneroase plingeri adresate imparatului, altor capi de state
sau potentati ai vremii, in care cel mai adesea cerea sa fie eliberat sau
micar judecat, pentru a sti ce invinuiri i se aduc si de ce este inchis.
De asemenea solicita plata regulata a indemnizatiei ce i se fixase si care
intirzia cu anii, ca si adncerea din Tara Romaneasca i din Transilvania
a manuseriselor i eartilor sale.
3. Un contact permanent cu reprezentantii poporului sirb din
imperiul habsburgic, care apeleazi la el si pe care-i ajuti eu sfatul *i
eu condeiul, atit cit conditiile in care se gisea i-o ingadnian, in toate
revendicarile lor politice, economice i confesionale.
In cele doua decenii ale acestei etape din viata cronicarului, in
politica habsburgica de inaintare spre snd-est si de izgonire a turcilor
din Ungaria, din Wile romane si din Peninsula Balcanica, sint de semna-
lat atit actiunile armate, incununate de succes, care au dus la eliberarea
Ungariei de turci si la instipinirea austriaca in Transilvania, cit si cele
de ordin politico-diplomatic, en consecinte insemnate pentru teritoriile
eliberate". Din acestea din urma semnalam Privilegiul acordat sirbilor
emigrati din sudul Dunarii in Imperiu (21 august 1690) kd Diploma
leopoklinii, data Transilvaniei (4 decembrie 1691) si care, direct sau in-
direct, au legatura cu viata i actiunile de mai "inainte sau de acum ale
cronicarului.
Cel dintii a fost precedat de citeva proclamatii imperiale adresate
sirbilor, macedonenilor i bulgarilor din Peninsula Balcanici, eu indemnnri

12

www.dacoromanica.ro
la rascoala, promisiuni de ajutor si ocrotire (aprilie mai 1690) si de
discutii si tratative cu reprezentantii populatiei sirbesti emigrate in nordul
Dunarii sau aflate acolo din secolele XV XVI. Cea de-a doua, care va
,servi de constitutie Transilvaniei pentru un veac si jumatate, este urmarea
tratativelor dintre nobilimea din Ardeal, reprezentantii dietei i Curtea
de la Viena, cu insemnate consecinte i pentru romani.
Revenind la viata i faptele lui Gheorghe Brancovici din vremea
detentiei sale, documentele contemporane i autobiografia sa din cronica
in limba sirbit, relateaza urmatoarele :
1. Viata. Ajuns la Viena in Ora vara, a anului 1690, Brancovici
.a fost gazduit hi spitalul pentru saraci al orasului (Hospitalis Domus),
tmde, insa, neplatindu-se pentru el nici un ban de catre autoritati este
ran primit si prost tratat. Aei sta aproape doi ani. Abia in mai 1692,
imparatul Leopold, in urma plingerilor personale ale cronicarului, precuna
dsi a interventiilor unor delegati ai sirbilor, dispune sa. fie mutat la un han
(Ursul de Aur") i sil i se plateasca o indemnizatie trimestriala de
250 de florini. Scapat de mizeria din azilul pentru saraci, duce de acum
inainte o viata, in limitele deceirtei, fiind insa permanent supravegheat
de o straja militara, atenta la orice miscare a sa. In urma unor proteste
ale sale ea si ale reprezentathilor poporului sirb, i se ingaduie tacit contac-
tul cu acestia.
Intre jalbe personale si cele pentru poporul sau i se scurg zece
ani din viatit. In anul 1700 intervin certuri intre cronicar si stapinul
hanului, care nemultumit de dezordinele provocate de ostasii ce formau
paza chiriastAui sau, cere Curtii sa-I mute. Cain nu primeste raspuns,
darlma, aripa cladirii in care locuia cronicarul, dar acesta ocupa cu forta,
.aIta locuinta in han, motivind c aici i s-a fixat domiciiul de care
Imparat. Alte neitheleueri cu hangiul au loc in 1702, urmate de noi
plingeri ale acestuia cidre Carte de a-I muta pe cronicar. Cum tot atunci
io comisie a Consiliului de razboi informa Curtea ca, Brancovici ramine
xi continuare un element primejdios pentru imperiu, se ia hotarirea sa fie
Indepartat din Viena i dus intr-un loc izolat, de made sa nu mai poata
avea legaturi directe cu sirbii. Se opteaza pentru cetatea Cheb (Eger)
in Boemia, dindu-se i dispozitie de a i se gasi pe data o locuinpa
(18 octombrie 1702). Plecarea, insa, mai intirzie ; abia in toamna anului
1703, odata cu izbucnirea ritscoalei lui Francisc Rkczi, cu care cronicarul
simpatiza, insotit de o de sase ostasi, e dus, prin Praga, la Cheb.
La Viena, pentru multele datorii contractate, i se retin o serie de bunuri
personale.
Ajuns la Cheb la jumatatea lunii decembrie 1703, este bine primit
.de notabilitittile cetatii si adilpostit in casa unui consul, unde nu plateste
nici un fel de chirie, magistratii localitatii platind pentru el. La plecarea
.din Viena i s-a ingaduit sa-si ia cu sine pe secretarul personal si un servi-
tor, intretinuti i platiti de cronicar. I se alitturit si nepotul sau lovan
Brancovici, cu care fugise din Transilvania in Tara Roinaneasca, si care
i-a servit adesea de legatura intre el si sirbi, mai indeplinind i alto
jnisiumii in slujba cronicarului.
In vara anului urmator se mutit In casa unui senator, George
3finetti, de care este primit cu mare cinste. I se pun la dispozitie alti
patru servitori i, in contul indemnizatiei care nu mai sosea i a averii
despre care spunea eil o are in Transilvania, i se imprumuta bani. Pe
Beama senatorului, Gheorghe Brancovici cheltuieste multi bath pe haine

13

www.dacoromanica.ro
luxoase, pe podoabe si Inana, caci se pare c Ii placea fastul. Ajunge
la situatia de a avca niali datorii ; in iunie 1706 ii datora lui Minetti
peste 600 de florini, iar croitorului, macelarului, secretarului, servitorului
zi altora alte sute de florini. Camara din Praga, de unde trebuia sa, i
se trimita' indemnizatia, intirzia cu plata ei, autoritatile flind in dezor-
ganizare din cauza rascoalei raeotiene.
La sfirsitul anului 1706i se fac perehezilii in locuinla, din dispozitia
Curtii de la Viena, eonfiscindu-i-se o serie tie materiale, mai eu seam/.
scrisori.
Siciit de autoritati si de creditori, cade bolnav; in iulie 1707,
sinatindn-se mai bine, se mutii, de la Min( tti In alta locuinta, unde ramine
vreme de doi ani, dueind o viata plina de privatilmi ; este declarat
iresponsabil si nu i se mai acorda, nici indemnizalia, nici credite,
doar un florin pe zi pentru hrana, i chirie. Sc impacil apoi en
Minetti si se intoarce In casa acestuia.
Autoritatile austriece, care-i urmarcau fiecare pas, hotkite sa-1
distruga moral si fizie, Ii dan o ultirnil lovitura interzicind nepotului SU
Jovan sederea la Cheb.
Bolnav din lion, din cauza mizeriei ;si a siciielilor de tot felul,
Gheorghe Brancovici moare la 19 decembrie 1711.
La Cheb s-au pastrat citeva portn te ale cronicarului din vremea
sederii aci. Toate il prczinta ea pe un barbat imbatrinit de necazuri, cu
o barba alba', mare, pina mai jos tie genunchi, cat imbracaminte destul
de luxoasa. 0 cronica locala scrie despre el ea nu prea iera din casa,
uncle citea foarte mult si scria.
Este inmormintat la Chelo, dar in 1734 poporul sirb, care nu-1
uitase, Ii aduce osemintele la manastirea Crusedol, depunindu-le in mor-
mintul fostului patriarh Arsenic III Cearnoievici.
2. Plingerile i reclamatiile. 0 pute din activitatea sa, pentru care
croniearul a constmiat multa ener gie fost consacrata plingerilor perso-
nale, jalbelor, i memoriilor poporului sub adresate Curtii din Viena ;
alta, lecturilor i scrierii voluminoasii cronici in limba slavo-sirba (peste
2600 de pagini). Daca, memoriile mini popor au gasit oarecare audienta
la Curte, jalbile personale n-au avut aproz pe nici un fel de urmare. Acestea
din urma, scrise la Viena sau la Clic b, s-au pastrat fie in original in diferite
arhive austriece sau sirbesti, fie in eopie in cronica sirbeasca.
Imediat dupa, aduecrea sa la Vic na, i i internarea la azil, Gheorghe
Brancovici cere o audienta, la imparat cii scopul de a i se aduce la
cunostinta cele de care s-a faeut vinovat i pentru care este tinut inchis,
dar nu este primit. In septembrie 1691 face o lama plingere catre imparat,
in care i expune situatia, clan ,si ea ramine far/ raspuns. In 1692 se
adrescaza maor personalitati politico si militate din Imperiu, intre care
si princip(lui Ludovic de Baden, care-I arestase, dar nici acestea nu-1
navrcdnicesc de vreo atent ie.
Gheorghe Brancovici solicita, in 1693, ingilduinta de a i se aduce
uncle lucriui personale din Transilvania si din Tara Romanease. 0 ruda.
apropiata, Sava, fiul lui Iovan Brancovici, ii aduce vesminte, alto lucruri
personale, earti, scrieri, note, irate ole, fi'ua indoiala, i cronica in limba
ronrana.
In 1695, Brancovici face o cerere de eliberare care imparat i una
catre eardinalul Cobonici, dar nici una nu-i aduee vreo schimbare In

14

www.dacoromanica.ro
situatia sa. In 1697 si 1698, cronicarul adreseaza Curtii noi cereri, dar
nici la acestea nu primeste vreun raspuns. Una din ele cuprinde un adevarat
istoric a familiei Brancovici si a poporului sirb. In 1702 face o petitie
tarului Rusiei, Petru I, rugindu-1 s intervina pe linga imparatul Leopold
pentru eliberarea sa ; nici ea n-a avut urmari. In 1705 se adreseaza si
regelui Poloniei, August II, aflat la bai la Karlovy Vary, in apropicre
de Cheb, cerindu-i ajutorul. Se pare ca acesta ar fi intervenit in favoarea
lui Brancovici, dar fara succes. In 1706 cere Consiliului de ritzboi Ca,
daca nu e cliberat, mitcar sa fie mutat la Praga, uncle Wit i se dea o
locuinta gratuita si s i se mareasca indemnizatia. In acelasi timp adre-
seaza cereri noului imparat, Iosif I. Acesta d dispozitii sit i se plateascit
regulat indemnizatia, iar cererea de mutare sit fie serios examinata de.
Consiliu; acesta Insit hotaraste respingerea ei si raminerea cronicarului
in continuare la Cheb. 0 nouit, jalbil este adresata in 1707 imparatuluir
cu un continut cu adevarat miscator; in ca isi exprimiti speranta cli
imparatul se va indura si de soarta lui, intrebind daca cei 18 ani de
intemnitare nu sint deajuns pentru o vinit pe care inca nu o stie. Nici
un raspuns. La inceputul anului 1710 se plinge Consiliului de razboi
pentru plata indemnizatiei, iarasi intirziata. In 1711 pleaei de la Cheb
doua, noi cereri, una adresata tarului Petru, alta irnparlitesei vaduve,
Eleonora Magdalena. La tar, prins de rilzboinl en tura, nu gasevte
sprijin ; imparateasa insa da dispozitie Carnarii ca imediat sa i se trimitit
lui Brancovici plata din urma a indemnizatiei, iar de acum inainte sit
i se inmineze regulat. Camara din Viena se adrescaza cu aceasta hotarire
a imparatesei Camara din Praga, dar fitirit indoiala ca Brancovici nu a mai
ajuns sa se bucure de aceasta favoare imperialii, in luna urmatoare dispo-
ziiei Curtii stingMdu-se din via4A.
3. Raporturile en sirbii. 0 bogatit aetivitate en adevitrat patriotica,
demnit de relevat, a desfkurat Gheorghe Brancovici pentru poporul sirb
prin serviciile pe care i le-a adus, cu indemnuri si sfaturi date capeteniilor
sale politice i biserice0i.
Odata cu retragerea imperialilor din Peninsula Baleanio in fata
noii ofensive turcesti, o mare parte a populatiei sirbesti, in frunte cu
patriarhul Arsenie III Cearnoievici, ia drumul pribegici ; in primavara
anului 1690 tree Dunarea, asezindu-se in jurul Belgradului. In iunie
acelasi an are loc la Belgrad un sinod, la care ian parte episcopi, repre-
zentanti ai clerului de jos si capetend civile ale poporului sirb din nordul
si din sudul Dunarii. Hotarasc, intre altele, sa ceara imparatului un loc
de refugiu itt imperiu, libertate confesionala, iar pentru patriarh drept
de judecata si in trebmile civile, nu numai religioase, asa cum avum.e
mai inainte si in Imperiul otoman. Cu aceste cereri ale sirbilor es,e titinis
la Viena tpiscopul de Ineu, Isaia Geacovici, Inarmat cu o bump( niieire
scrisa, semnata de eapii sinodului, episeopul Isaia se prezinta la Ciute,
uncle expune verbal imparatului doleantele sirbilor. Se intilne,te si cu
Gheorghe Brancovici, caruia Ii cere sAi compuna in scris un memorin
catre imparat ca din partea patriarhului Arsenic, memoriu in care sit fie-
expuse situatia sirbilor expatriati si cererilc ion si ale silbilor din Ung.aia
eliberata de sub turci. Cronicarul, bucuros de a relua contactul en ai
sai, ea si de intilnirea cu un om de pe meleagurile undo copilarise, nu
numai ca alcittuieste memoriul cerut in limba slavona, dar ii si traduce
In latineste, asa cum trebuia prezentat Ia Cuite. Imparatul, care avea
nevoie de o populatie tampon intre el si turci in sudul Ungariei, este
15

www.dacoromanica.ro
de acord cu toate eererile shbilor, carora le si d5 privilegiul din
21 august 1690, de care a fost vorba si mai sus.
/n septembrie. 1690, patriarhul Arsenic pleaca din Belgrad, care
era amenintat din nou de turci, i trece mai spre nord ,si nord vest, in
sudul Ungariei, impreuna cu populatia care 1-a urmat. Lua astfel nastere
un teritoriu semiindependent, in frunte cu un cap al bisericii, caruia i se
largeste dreptul de jurisdictie asupi a tuturor ortodocsilor din Imperiuf
austriac si din cel otoman.
Trimisul sirb la Viena, Isaia Geacovici, afla de la Brancovici de
toate necazurile ce au dat peste el si-i promite ajutorul patriarhului
al conationalilor sal. Reintors la patriarh, ii povesteste despre acest urmatf
al vechilor despoti shbi, fost in slujba principelui Transilvaniei, a domnului
Tgrii Romanesti si a imparatului, dar cazut in dizgratie.
In aprilie 1691, episcopul Isaia revine hi Viena In fruntea altei
delegatii i ia din nou legatura cu Brancovici ; la indemnul sau, cer
imparatului elibei area despotului, dar fara succes. In februarie arm/
urmator, acelasi Geacovici ridica in fala presedintelui Curtii de razboi
problema elibera'rii lui Brancovici, oclata' cu un memoriu vast, aleatuit
chiar de cronicar, in care sint expuse indeosebi meritele sale in relatiile-
eu imperialii. Bezultatul este rnarunt : schimbarea locuintei de la azit
la han i fixarea unei indemnizatii anuale de 1 000 de florini, platita.
trimestrial. Deputkia insista pentru eliberarea lui Brancovici pe eautiune
si cere o audienta pentiu el la imparat. I se raspunde Ca de fapt Branco-
vici este liber, iar dolcantele si le poate exprima in scris.
Fruntasii diplematiei imperiale vad in continuare un pericol In
persoana lui Gheorghe Brancovici si in legaturile sale cu poporul sirb,
Pentru a bloca aspiratiile personale si ale conationalilor de a-I avea in
frunte drept capetenie civila i militara, imperialii se grabesc sa-i recu-
noasca patriarhului Arsenic dreptul de a fi el eonducatorul politic si
militar al sirbilor din Imperil" (iulie 1693) ; totodata i se incredinteaza,
sarcina de a forma doua noi reghnente sirbesti, unul de infant erie si
altul de cavalerie, precum si dreptul de a numi capetenii ale armatei
Imparatul era multumit de comportamentul militiei sirbesti, care se
distinsese in lupta de la Slankamen, dorind inrolarea de noi ostasi sirbi
in regimentele cu a caror formare 11 insarcinase pe patriarh.
Gheorghe Brancovici, socotindu-se singurul conducator politic indrep-
tatit al poporului shb, recunoscut ca atare si de multi fruntasi ai poporului
sAu, acorda si el grade militare si face numiri in functii judecatoresti.
Diplomele pe care le elibereaza cu aceste ocazii nu se deosebesc eu nimie
de cele ale altor conducatori de state, ele respectind intocmai formularul
diplomatic, cu toate partile sale componente. Iata cum se inn'ttiseaza
intitulatia dintr-o diploma de numire a unui capitan : Noi, Glieorghe.
Brancovici, din mila lui Dumnezeu, despot singur stelpinitor al prii Slaveno-
sirbe fi, a tot Iliriciil, mare voievod al Misiei de Sus i de Jos, al Rasedir
linut al Sfintului Sava, si al Muntenegralui, cnez al Dediciulai 0 domn.
mostenitor al Sremului, loanopolului, de Branicevo, Severin, Ou,cevo i.a."
Multi dintre shbii refugiati In Imperiu, nemultumiti de conditiile
in care titian, doresc sa se intoarca in Serbia. Acestia fac In vara anului
1693 o cerere imparatului, compusa tot de Gheorghe Brancovici, prin care
solicita, intre altele, ca acesta sa fie numit in fruntea militiei sirbesti;
numai astfel poporul sirb va colabora cu adevarat cu imperialii. Dar nici,
deputatia acestor emigranti nu obtine eliberarea despotului. Cum popu-
16

www.dacoromanica.ro
latiei sirbesti venite in nordul Dunarii nu i se fixase inca' un teritoriu
al ei, au loc dispute intre sirbi si unguri intre anii 1691 si 1694. Curtea
vieneza vrea sari separe pe sirbi In grupuri mai mici 0 sa-i aseze in ter--
torii diferite. Acestia, la sfatul i indemnurile lui Brancovici, de a nu se
lasa nicieum despartiti si de a cere un teritoriu propriu, refuza sa se
supuna, hotaririi Gurtii i cer s, li se dea Vlahia Mica", adica parte
dintre riurile Sava si Drava (Sremul si Slavonia) pent U ei toti, teritoriu
care pina la urma, II obtin si uncle se si stabilese in toamna anului 1694.
Nu exista nici o indoiala ea in toate aceste tratative dintre sirbi
si imperiali o participare activa, a avut i Gheorghe Brancovici. Impresio-
nat de actiunile sale patriotice, poate i indemnat de cei din jurul sari,
insusi patriarhul Arsenie cere Curtii eliberarea lui, nici el insa flu o obtine.
Atunci se adreseaza 0 el tarului ca s intervina In favoarea lui Branco-
vici, dar fara rezultat. In 1696, strbii din noile teritorii fac si ei o cerere.
de eliberare a lui Brancovici, care si ea ramine fara raspuns. In iulie 1698,
patriarhul Arsenie i Gheorghe Brancovici se intilnesc la Viena cu o
solie rusa, careia Ii prezinta o eerere de protectie a tarului asupra orto-
docsilor din Imperiul habsburgic, supusi unor presiuni de catolicizare.
Cererea a fost aleatuita tot de Brancovici. Tot el intocmeste pentru
aceasta solie a rusilor scrisori catre turci in limba latini.
In ianuarie 1699 se incheie pacea de la Carlovit (Sremski Karlovci)
intre lig i turci. In martie acela0 an, imputernicitul rus, Voznitin,
pleaca de aeolo la Viena, unde se adreseaza Curtii in cele doua probleme
ale sirbilor : proteetia tarului asupra ortodocsilor din Imperiu i eliberarea
lui Brancovici. Raspunsul II primeste imediat : sirbii se vor bucura de
deplina libertate religioasa, dar i tarul 61-i ingaduie pe iezuiti in Rusia ;
cit priveste pe Braneovici, imparatul se va informs 0 va lua masuri
potrivit eu dorinta tarului. Dar nici aceasta interventie nu rezolva
situatia. In 1701 sirbii fac un nou protest la imparat pentru unele
drepturi ale lor, i acesta sigur inspirat i alcatuit de cronicar.
La dispozitia imparatului, Consiliul de razboi 1nsarcineaza o eornisie
care sa se ocupe de problema tarilor romne. Aceasta stringe i un bogat
material referitor la Gheorghe Braneovici, conchizind ea este primejdios
pentru treburile Irnperiului i ca daca ar ajunge in fruntea poporului
sirb, ar putea deveni un perieol mai mare. In concluziile comisiei isi
are originea hotrirea de a-1 desparti pe Brancovici de ai sal i de a-1
izola la Cheb, ceea ce in anul urmator, 1703, se k4i. infaptuieste. Ca, era
considerat in stare de a tulbura linistea in Imperiu 0 de a-i leza inte-
resele in aceste regiuni din sud-estul Europei i din Peninsula Balcanica
o dovedeste faptul ea, cu toate interventiile ee se fac in favoarea lui
de &are capetenii de vaza ale sirbilor, ca si de unele capete incoronate,
aliai ai imparatului, el famine mai departe prizonierul austriecilor.
Intreaga sa activitate de la -Viena, pusa in slujba poporului sari si
mai putin a sa personal, poate fi considerata ea profund patriotica. La
Cheb, solii sirbilor nu mai ajung i contactul dintre cronicar i ai sal este
sporadic i numai prin corespondenta. Pentru starea lui de spirit e de
semnalat o scrisoare a sa adresata clerului i poporului sirb, datata
26 decembrie 1707, prin care 10 ia ramas bun de la ei. Se gindeste la
o moarte apropiata i cere un preot si un diacon. Din scrisoare strabat
multa resernnare i apatie.
Despre raporturile cronicarului cu romanii in aceasta etapa a vietii
sale se stiu foarte putine. In 1698, la Viena flind, a primit o scrisoare
17

www.dacoromanica.ro
din partea stolnicului Constantin Cantacuzino prin fiul acestuia, caruia
i-a i raspuns. Continutul eorespondentei ne este necunoscut.
Biografii lui Gheorghe Brancovici nu se indoiese de faptul ca cele
afirmate de el despre obirsia sa dinastica sink o plasmuire a fratelui s5u
Sava, care, incepind din 1662 Ii adauga numelui de botez i pe cel de
Brancovici-Corenici de Podgorita. Inca de atunci se gindea ci ridicarea
sirbilor la ritscoala impotriva turcilor trebuia stimulata si prin referiri Ia
o veche i glorioasa dinastie, ai carei urmasi traiesc Inca in Transilvania
si tot de atunci socotea Ca in fruntea viitolului stat liber s stea fratele
sau Gheorghe. Ancheta comisiei imperiale amintite mai sus a scos la
ivealh marturiile mai multor contemporani despre despot, anume ca nu
ar fi de origine nobiI, ci un oarecare sirb sau roman din Ardeal"
sau c e roman de neam de jos". Cumpanind dovezile despre originea
sa, cei care s-au ocupat de viata cronicarului nu se indoiesc ca a fost
sirb ; dar tot ei afirma ca, din toate limbile pe care le vorbea, cel mai
bine cunostea limba romana. Dovada, cronica romaneasca si cartile de
continut religios.
Dupa moarte, toate lucrurile cronicarului, cu exceptia inanuscriselor,
au fost vindute la licitatie pentru achitarea datoriilor pe care le contraetase,
in valoare de peste 1 500 de florini. AutografeIe, intre ele manuscrisul
cartilor rornanesti religioase i marea cronica in limba sirba, scrisori
primite i ciorne de scrisori trimise a i-au revenit, abia in 1717, nepotului
sau, Tovan Brancovici.

H. OPERA

Opera lui Gheorghe Brancovici a lost scrisa atit In limba roinan,

cit si in limba slavo-sirba a secolelor XVII XVIII. Din punctul de
vedere aI continutului scrierile sale se impart in doua : religioase si istorice.
Luergrile religioase, in numar de trei, au fost scrise in limba romana,
foarte probabil la indemnul fratelui sau, mitropolitul Sava, pentru uzul
rothanilor din Transilvania, dar si din celelalte tari remane. Ele sint
cuprinse intr-un manuscris de 392 de pagini si contin :
a) 0 carte de rugileiuni (Cartea aceasta a sfintelor rugaciuni").
b) un Catehism".
c) Comentarii ale unor versete biblice (Catril adevaratil calatori").
Socotim cii cele trei lucrari au fost scrise in Tara Romaneasca,
la curtea lui *erban Cantacuzino sau in casa stolnicului Constantin Canta-
cuzino, intre anii 1684 si 1688, ani de ragaz si de viata mai tihnita.
insemnarea de la sfir,dtul cartii de rugaciuni, in care se spune cii
a lost incheiata la Viena, in 30 octombrie 1690, arata, dupa cum insusi
autorul marturises,te, doar ca a ci a terminat-o (luvatu-s-au savirsitul"),
tur ca ad ar fi scris-o in intregime, cum s-a afirmat. De altminteri, e greu
de erezut ca in numai patru luni (iulie octmbrie), intr-o perioada in
care era preoeupat de soarta sa, de memorii de eliberare adresate impa-
ratului, ar fi avut posibilitatea de a se consacra unor scrieri relativ
intinse. in cuvintul sail inainte, Gheorghe Brancovici explica' rosturile
primei lucrari : de a da romanilor, care nu cunosc limba slava sau grea ea,
posibilitatea de a se raga in limba Mr. Cit despre cea de-a &um, ea
constituie un rispuns la editiile catehismului calvinesc i cel catolic.
10

www.dacoromanica.ro
Cea din urmrt, ramasa neterminatrt, cuprinde sfaturi de buna purtare
pentru om, calator" in aceastrt Fume.
Opera istorieil se compune din dourt broad :
) 0 cronica In limba romana (circa 30 file de marmscris).
b) 0 croniea in limba sirb peste 2 600 pagini de manuseris).
Prima a fost scrisa in Tara Romaneasca intre anii 1684 si 1687, iar
cut de-a dorm, la Viena i Cheb, probabil intre anii 1693 si 1705.

CRONICA ROMA_NEASCA

Este cunoscuta sub acest nume si acest titlu 1-am adoptat in

editia de fata pentru c5, a fost scrisa in limba roman ; ea nu este,
consacrata numai istoriei romnilor, ci se refera si la istoria altor popoare
indeosebi a sirbilor.
Titlul. Nu se cunoaste originalul cronieii ; ea s-a pastrat in mai
multe manuserise, titlul fiind cam a celasi in toate. In eel mai bine pastrat
eel pe care 1-a publicat Nicolae Iorga i pe care 1-am hat i noi ca manu-
seris de baza, titlul este : Cronica slovnilor Illiricului, Mysii cei din Sug
si cei din Jos Mysii. In alt manuseris, din 1727, titlul este : Cronicarul
slovnilor Illiriculni, Misii cei de Sus ;9 i a Misii cei de Jos. Urn altub
din 1770, dar caruia Ii lipseste partea de ineeput, la care copistul a
renuntat, fiind mai mult istorie biblica, are un titlu mai complicat :
Istorii pentru multi impeirati, carii saipinea multe teiri i ostroave si pentru
pciccpipii cei unguresti si peutru gneajii sirbilor eei vitiji, slovenesti si
pentra domni ai Tdrii Rumlivesti, precum scrie i leatopisetii, si
pentru inpeiratii Romii cei vechi, precum s afld in istorii.
Data i imprejurarile serierii erouieii. In dorinta de a-si dovedi legi-
timitatea dinastica brancoviceasca, Gheorghe incepe sa stringrt date din
diferite lucrrtri, tiparite sau manuserise, referitoare la trecutul poporului
sirb. Pentru informare avea la dispozitie, pe linga eartile proprii, doua
bogate biblioteci, cea a -,tolnicului Constantin Cantacuzino i cea a lui
Constantin Brineoveanu. Ca a avut earti ale sale, care dupa plecarea sa
din Tara Rom'aneasca an ramas in biblioteca stoinicului, o dovedese
marcile de proprietate, sense pe uncle din ele : Ot k<nigi> G< corgi >
B<rankovic) (din cartile lui Gheorghe Brancovici). Sase exemplare pur-
tindu-i marca au rilmas in biblioteca de la Margineni a prietenului sau,
invatatul stolnie. Odata cu stringerea stirilor necesare lui personal, a scos
din luerarile consultate si stirile privitoare la romani. Pe ele se bazeaza
aceasta croniea pentru partea ei de ineeput, i pe cele traite personal
pentru partea de la urma. Linistea necesaiii, informarii i scrierii eronicii
de fata, ca si a lucrarilor de carater religios, a avut-o intre anii 1684 si 1688,
cind s-a desprins o vreme de activitatea politico- diplomaticrt.
Struetura. In cronica se pot distinge trei Iraqi : a) istorie tablicA.
ineepind en potopul i terminmd cu turrall Babilonului i schimbarea
limbilor ; b) istorie a celor patru monarhii (Asiria, Persia, G-recia, Roma
cu Bizantul) i c) istorie a sud-estului european, mai en seama a sirbilor
19

www.dacoromanica.ro
 romanilor, de la originile lor i pina", la anul 1686. In economia luerani,
partea intii ocup6 15%, partea a doua, 10%, iar partea a treia 75%.
in organizarea materiei, autorul cronicii a dat i titluri de capitole
unor piri, pentru a scoate In evidentO anumite evenimente mai importante .
Ele sint numai in partea a treia si se refera, indeosebi la marile MAW
Cu turcii : cea de pe Marita (1371), cea de pe Cimpia Mierlei (1389),
cea de la Nicopole (1396), cea de la Varna (1444), cea de la Cimpul Piinll
(1479), precum si la alte IntumnpInri socotite memorabile.
Analiza continutului cronicii relevA, urnakoarea distributie a spa -
tiului consacrat istoriei diferitelor popoare : cite 25% romanilor i sirbilor,
restul istoriei altor popoare slave (bulgari, poloni, rusi), turcilor i ungu-
rilor, ca si istoriei antice si biblice. Nu este, prin urrnare, o istorie a roma-
nilor, ci mai Inuit un cornpendiu de istorie universahl, de istmie a poporului
din care se trAgea si a popoarelor in mijlocul ckora si-a dus viata.
Conceptia i metoda. Intreaga cronic5 este dominata de o conceptie
teologica, asupra lumii i vietii. Originea cronicarului familie de inalti
prelati i educatia primita, de permanenta veghe intru apkarea orto-
doxiei romanilor din Transilvania, pe atunci puternic amenintati i perse-
cutati de calvinismul maghiar si de catolicismul austriac, si-an pus am-
prenta pe intreaga sa gindire. Tot ceea ce se intimplO pe lume, bun sau
rOu credea Brancovici se datoreste divinitkii. Calamitkile naturale,
rOzboaiele nimicitoare nu sint pentru el decit sanctiuni divine pentru
pedepsirea pOcatelor omenesti ; si victoriile crestinilor asupra pOginilor
se datoreazil tot lui Duinnezeu, scrie el. Sentimentele nobile (cinstea,
modestia, mila, ajutorarea aproapelui) aduc binele i fericirea, asa cum
pOcatul aduce rani asupra ifiptasilor. Astfel, pe ,5tefan Deceanschi, rege
al sirbilor (1321 1331), orbit de tatal san, Dumnezeu . . . l-au ddruit
en vederea ochilor". In 1330, Carol Robert, atacindu-1 pe Basarab, voievodul
Tara Romanesti, fOra motiv, pentru cd niei o treabd nu avea en dinsul
sd-i calce tam, Dumnezeu au fost intru ajutor lui Basarab voevod si au
bdtut pre craiul Carol". In 1370 despotll sirbi Yucasin i Ugliesa au fost
infrinli de turci, cad miniei lui Dumnezeu, neputird nimenea a-i sta
impotrivi . . . ei, au fost batuti i acolo le-au picat oasele". i Iancu
de Hunedoara, in 1448, a fost invins de turd, eaci atotputernicul . . .
atita de mare trufie a I ancului vazind, a,sa l-au bdtut, prin mijlocul turcilor".
Iar Paul Chinezul, invingkor, striga pe cimpul de lupta e izbinda de
la Dumnezeu iaste data". Asemenea exemple de atestare a conceptiei
teologice a cronicarnlui se pot da multe, divinitatea fiind adeseori invocatl
in cuprinsul cronicii.
Patriot in actiunile sale politice i diplomatice, cronicarul, dupa
felul cum glorificO faptele de anne ale romanilor i sirbior, ale conduca-
torilor lor mai de searna, isi manifesta patriotismul si in cronica. Uneori
merge pinO acolo incit atribuie victorii alor si chiar i atunci cind
lucrurile nu stau astfel (cazul sirbilor la Kossovopolje). Vorbeste in
termeni elogiosi despre cei mai multi din craii sirbilor sau domnii tOrilor
romane. De rnarea sa admiratie se bucura ierarhul Sava, fiul lui tefan
Nemanea, Stefan Deceanschi, Marele Mircea voievod, Vlad Tepes, tefan
eel Mare, Paul Chinezul i Mihai Viteazul. Fac exceptie doi mari condu-
atoll de osti si de state, recunoscuti ca atare de contemporani 0 de
cronicarii care au scris despre ei mai tirziu ; acestia nu numai ea' nu
se bucura de cinstire i atentie din partea sa, ci sint chiar reprobati.
Unul este sirb, i anume eel mai glorios conduckor al poporului sAu.
20

www.dacoromanica.ro
In evul mediu, tarul tefan Dusan, infatisat in culori negre, privit nurnai
ca paricid, celelalte actiuni ale sale fiind complet nesocotite ; al doilea
este un roman, Iancu de Hunedoara (e de observat ca peste tot in
cronica Ii zice Iancu", cum il numeau romanii din Ardeal, si nu Joan",
cum ii spuneau ungurii, sau Iovan", cum ii spuneau sirbii ; cei din
urma, sub influenta romanilor, ii mai zic i Janko SibinjanM") care,
hind in conflict eu ipoteticul stramos al cronicarului, despotul Gheorghe
Brancovici, e considerat trnfa i nedrept, privit fiind eu ostilitate, iar
infaptuirile sale minimalizate.
Cronica slovenilor Iliricului ..." este scrisa intr-o maniera pe care
o putem socoti deja invechita la data aleatuirii ei, depasita de alti cronicari
romani contemporani mi Gheorghe Brancovici (Miron Costin, Constantin
Cantacuzino, Radu Greceanu, Radu Popescu) ; el foloseste metoda ana-
litica, a insiruirii cronologice a evenimentelor. Valeatul (and de la ask
zisa facere a lumii) premerge faptelor narate, fiecare din acestea consti-
tuind un fel de paragrafe, cel mai adesea fara vreo legatura intre ele,
find uneori si foarte distantate in timp. Cronica se aseamana cu analele
sirbesti sau romnesti din secoleIe XIIIXV sau cu sinopsis-urile atit
de raspindite in literatura istoi ica apuscana a secolelor XVII si XVIII.
Izvoarele. in literatura cronicareasea, la noi ca si aiurea, existau
diferite moduri de folosire a surselor de informare. Se preluau aidoma
sau se prelucrau prin amplificare sau rezumare, se citau sau se ignora u
nmnele autorilor san al lucrarilor folosite. Aceasta pentru ca, se stie, in
evul mediu nu exista un drept de proprietate asupra operei literare sau
tiintifice. in cazul mi Gheorghe Braneovici, el aminteste izvoarele
pentru uncle evenimente, dar pentru altele nu. Peste tot insa, informatiile
nu sint preluate exact, ci prelucrate de cronicar, in general rezumate,
rar eori dezvoltate.
Partea de istorie biblica se bazeaza in intregime pe Vechiul Testa-
ment, cronicarul facind trimiteri in text sau marginale, intro paranteze,
la partea din care si-a luat informatia. Pentru istoria sirbilor foloseste
vechile anale sirbesti,- Viata lui Stefan Deceanschi de Grigore Tamblac gi
Biografia lui Stefan Lazarevici de Constantin Costenetchi. Pentru istoria
romanilor se sprijina pe aceleasi anale sirbesti, pe letopisete rusesti, pe
asa numitul letopiset brancovicesc", pe Cromer, pe Bonfini i pe o
cronica interna din Tara Romaneasea, careia un manuscris Ii zice Cronica
razboaielor Tarii Romanesti", si care, probabil, pentru istoria secolelor
XIVXVI, a stat si la baza Letopisetului cantacuzinesc 8i a Cronicii
lui Radu Popescu. Pentru istoria polouilor it foloseste pe Cromer, iar
pentru cea a rusilor unele letopisete rusesti. Pentru istoria Transilvaniei
i Ungariei I-a utilizat in special pe Bonfini, pe care il i citeaza de mai
multe oH ; poate i pe Isthvanffy. Pentru alte fapte de istorie universala
sint citati Sebastian Minster, Vilhelm Blau, Nauclerus i EnEas Silvius
Piccolomini, adica exact scriitorii citati i de stolnicul Cantacuzino in
cronica sa. Pentru unele evenimente de istorie romaneasca, Braneovici
este mai putin informat decit stolnicul. Este cazul luptelor daco-romane
d3spra care nici nu pomeneste, ba mai mult, cade intr-un anacronism
suparator : rorn anii s-ar fi asezat intre slavi ; lucrurile, se stie, stau exact
havers, cai din urma venind in aceste locuri la cincilase secole dupa
Traian. La fel scriind despre inceputurile Moldovei, afirma ca la venirea
mararnuresenilor Vara ar fi fost pustie ; se stie, asertiunea sa este falsa.
21

www.dacoromanica.ro
 Valoareaistorieil si Iiterar. Cronica slovenilor Ilirieului. .." a fost,
fara Indoial, destinai'a romanilor, asa cum au fost si cele trei lacrari
religioase, amintite mai sus. Dupa, original s-au facut copii relativ nume-
roase, care au circulat aproape pe intreg teritoriul locuit de romani,
in Muntenia, Oltenia, Moldova, Ardeal si Banat. Socotitn ca, a fost hara-
zita lecturii si nu scrisa cum s-a afirmat doar pentru a-i servi auto-
rului ei drept schita sau concept pentru o eventuala eionica, mai mare
si care a lost cea sirbeascrt. Stau dovada pentru aceasta cele citeva nara-
tiuni neistorice i ehiar anecdote, care nu ar fi avut ce sa caute intr-o
lucrare de genul celei presupuse, ci isi gaseau locul doar intr-una care
viza leetura, sthnulind placerea cititorilor. Este adevarat ca marea cronica,
sirbeasea, in structura ei, urmeaza pe cea romaneasca, care probabil
ca i-a fost adusa, la Viena de nepotul cronicarului, Iovan, odata cu alte
bunuri ale sale ; are aceleasi evenimente, In aceeasi ordine, insa mult
amplificate, lor adaugindu-li-se i mune altele noi.
Meritul croniearului consta in faptul ea, pe de o parte, pune in
circulatie pentru prima oara in istoriografia iomaneasca date de istoria
poporului roman, culese din izvoare straine, iar, pe de alta, ca aduce la
cunotinta eititorilor romani stiri despre trecutul popoarelor vecine, cu
care romnii au fost in permanent contact. Acestora li se adaoga i preti-
oase informatii de istorie contemporana.
Este ciudat cit de putin eunoscut si folosit de istorici a lost acest
,,sinopsis" romnese. Exista in croniea hnportante momente de istorie
a poporului roman, din vremea celor mai gloriosi domni ai sai, care nu
au fost niciodata puse in valoare in studii sau monografii si nici in luerarile
de sinteza. Vom cita citeva din ele, uncle dupa, un manuscris lamas ne-
cunoscut istoricilor. Iata de pilda cum este redata formarea statului
independent Tara Romaneasca, in urma victoriei din 1330 a lui Basarab
asupra lui Carol Robert, intr-un pasaj relativ intins, cum nu-1 gasim in
niei o alta croniea romaneasea (de altfel, evenimentul este amintit doar
intr-o varianta a Letopisetului cantaeuzinese, in putine cuvinte, iar
victoria este atribuita unui clomp, Mihai) : Anii 6838. Carol, craiul
unguresc, s-au sculat en oaste i cu crud prin steaguri ai papii de la Roma
fi au mers in Tara Munteneasca inprotiva domnului Basarab voevod 6i
an fost <Nat> Severinul fara de nici o pricina. i pentru c nici o treaba
n-au avut cu causal, sa-i prade lara i sci o calce, Dvmnezen an fost intru
ajvtoriu lui Basarab vo(vod i an batut pre Carol, eraiul ungurilor"
(Ms. 133'8, f. 32 v. Bibl. _Acad.)
Daea cele mai multe manuscrise ale cronicii euprind o relatare
seurta despre lupta lui Mircca en -Lurch la )lovine, fapt pe care 11 iutilnirn
si in Letopisetul cantacuzinese, in crohica lui Radu Popeseu i in Crono-
graful lui Moxa, unul din ele are cea mai ampla. mai eompleta si mai
irumoasa descriere a ei in toat literatura cronicareascrt. Iata cum este
ca prezentata Leat 6903. Domnul Mircea, voevodul rarii Muntenoti,
inpreund cu rumanii, an batut pre inparatul turcesc la Bovine i, atita
i-au znopit de tare pre turci, cit n-au fost mai pomenit niei ei reizboin
groaznic ea acela; cci sa varsasa singele ostasilor pre cimpi pina deasupra
de eli4atile cailor. Atuncea au perit Marco dralovici. lard un, ostaf, anume
Costantin, viteaz, an intrat prin oastea turceascd ci s-an dus pina la
cortul inparatului, tot taind prim turei ca prim brusturi. A5`i deaca au sosit
la cortul inparatului, sultanul i-au pulseat calvl de supt dinsul; atuncea
22

www.dacoromanica.ro
au ceizut, dard ar fi ucis si pre inpdratul Boiazid. Si deacd au cdzut,
i-au edlcat cu caii pind ce I-au omorit, pentru cd s-au fost prins cu picioarele
pre supt cal si fiindaki ochii inpcinjdniti i moliti de sivgele turcilor,
asa 1-au inpresurat paginii de au perit, lard un Drcigan au scos pre impd-
ratul din cort si cu fuga.u scdpat, cd-1 lua ca pre un rob. Si acel Dragan
au luat toate ale inpdratului si, intorcindu-sd de la rdzboi, au perit pre
cale" (Ms. 1358, f. 39). Ca si a1i cronicari, ti Gheorghe Brancovici face
dintr-un personaj istoric, Constantin Deianovici (Dragasevici), doua, :
Constantin si Dragas sau Drrtgan. Lupta deserisrt mai sus soeotirn
este cea din 17 mai 1395; data la Rovinele de linga Craiova, nu cm
din 10 octombrie 1394, de la 'Rovinele din Arges.
Ca si pentru alte cazuri de istorie a Tarii Romanesti, i pentru domnia
lui Vlad Tepq Gheorghe Brancovici aduce elemente noi fatrt de toate
celelalte cronici ; nici aceAea n-au fost utilizate de istorici nici chiar in
cele mai recente monografii. Iatil cc spune el : 6970. Inpeiratul turcilor
au mers in,.Tara Munteneased sa batd pre Vlad yodel, i nimica v-au putut
isprdvi, ci de-abea au scdpat si el cu riiapi Incd de nu s-ar fi tras pre
brined., sd se ascunzd in lunca Duneirii, an fi perit. Cd sd aflci scris in
Istoriile reizboaelor Tdrii Rumeinesti precum an fost fugivd sultanul
pedestru, clod 1-au fost incungiurat rumilnii de toate pdrtile i i-au preidat
toate corturile si I-au fost puscat ntr-o mind i, precum spun unii, cd
dintru aegia sd fie murit" (Ms. 1358, f. 45 v).
in trei rinduri, sub ani diferiti, cronicarul 11 pomencste pe Stefan cel
Mare eu obiectivitate, lima in toate eazurile destul de I.( zumativ fata de
ceea ce se tistia despre el la sfirsitul seeolului al XVII-lea. Ream unul
din pasaje : In zilile acestui cneazu, Vasilie Ivanoviciu, s-au petrecut
din ceastei lame Stefan, voevodul de la Volosca, earele intru reizboaele lui
au stinsa 150 000 de turci, iard teitari multime fdrd numdr an istovit si
pe Mateiasu, craiul ungurescu, ined I-au scos dintru marginile tdrii rusilor"
(Ms. 156, f. 56).
.6emnificativil pentru sentimentele romanesti ale lui Brancoviel
este si relatarea despre Mihai Viteazul : 7110. Domnul Mihai, voevodul
Teirii Muntenesti, dupre ce au bdtut multe reizboae turcesti si de alte limbi
pdgine, au bdtut si pre Batori Andras, printipul Ardealului, la Sibiiu,
i i-au luat fara si stipinirea. Atuncea au fdcut i sfinta Mitropolie cea
pravoslavnicd, en vrednicie oeirmuind lOgea veamului crestinesc i cufericii'e
stelpivind mariia sa cite trle tdrile, adeed Ardealul, Moldova si Tara
Munteneascd. lard dupd citiva ani, au cdzu,t in reizboiu la Turda, si acolo
an murit vitejaste" (Ms. 1358, f. 53).
In problerna valorii literare a cronicii rornanesti a lui Gheorghe
Brancovici, a limbii i stilului, fr a fi specialist, ne Ingrtduim afirmatia
ca' acestea n-au fost studiate mai indeaproape, VAcindu-se aprecieri cel
Rutin pripite. Pasajele citate mai sus, descrierile, naratiunile i anecdotele
din cuprinsul cronicii indica un bun minuitor al condeiului, cu nimic
mai prejos decit alti cronicari rornni, contemporani ai sU. Pentru ilus-
trarea limbii i stilului sAu, ne mai ingaduim s reproducem un pasaj,
referitor la starea Serbiei i Macedoniei dupg, infringerea de pe Marita,
din 1371. $i dupre aceia, s-au rdsfirat ismailtnii, ca si cum paseirile
si risfird prin vdzduh. 1Si pre toti, crestinii ca sabiia ii junglaia, pre unii
ii ducea la robie, iar pre abfii, cu moarte groaznicd, in foc Ii ardea. Iar
carii au fost mai rimas de foamete au perit, pentru cei intru acea vrme
au fost foamete mare prim toatei tam gi prin toate laturile foamete ea aceia
23

www.dacoromanica.ro
 au fost, care doar di-nceputul lurnii nu va fi fost, nici pre urmit nu va
mai putea fi, numai singur Hristos sd fie milostiv. Cci c ?i care de
foame nu perise, pre aceia dintru urgiia lui Dumnezeu, noaptea 7i z,ioa
Ii minca lupii. Oh, vai, cit de jalnicd an fost acea privire! Pentru aceia,
dintru rodire ?i din dobitoe rdmdsese toatd lora pustie, nu mai era
voevod, nici povdtuitoriu, nici nastavnic intru oameni, nici mintuitoriu,
nici rdscumparcitoriu. )51, era tog plini de frica agarenilor si inimile cle
bdrbate a vrednicilor oameni 8 fame mai slabe decit a muerilor. Pentra
c intru acea vrme i neamurile despotilor sirbessti mi sd pare cd pind in
7 neamuri 4i vor fi luat stivir?itul. Cu adevr zic cd atunci fericila cei
vii pre cei mor,ti, ce murise mai dennainte" (Ms. 1528 de la Arh. St.Bue.,
f. 62).
Descrierea manuseriselor. Cercetgrile intreprinse au seos la iveala.
ping in prezent zece manuscrise ale Cronicii slovenilor Iliricului ..." :
sapte se aflg in Biblioteca Academiei, unul la Arhivele Statului din
Bucuresti, unul la Biblioteca UniversitAtii din Cluj, iar unul in fosta
biblioteca Astra" din Brasov, pe care insg nu 1-am putut gasi. Niei
unul nu mentioneazg numele autorului cronicii. In ordinea vechimii,
descrierea lor este urmatoarea :
1. Ms. 1 528 de la Arhivele Statului din Bucuresti, 29,5 x 21 cm,
80 de foi, din care 75 sense si 5 albe, numerotate en creionul. Cunoseut
si ca manuscrisul Bobulescu, dupg numele unuia din posesorii lui. Dateazg
din primele decenii ale veacului al XVIII-lea. A fost copiat in Tara
Romaneascl, cu exceptia filelor 73 75 v, scrise in Moldova ; nu se eunoaste
numele copistului. Miscelaneu, cuprinde : Cronica Chievului (f. 1 48),
Cronica slovenilor Ilirieului ..." (f. 49-74 v) i zodiacul unor taxi,
cu tilcuirea" pecetilor lor (f. 75). Contine cele doug naratiuni (Uciderea
marelui vizir Cara Mustafa si Pocaania" turcilor din 1686), despre care
s-a presupus ea n-au facut parte din textul lui Brancovici, ci au fost
introduse de un copist, desi despre cea dintii se poate afirma ca se afla
organic integrata in corpul crouieli. Este singurul manuscris canna ii
lipseste aneedota, putin vulgara, despre Nateias Corvinul i un -Wan
venit la tirg, eliminata, fara indoiala, de un copist mai rigid si mai putin
inclinat spre naratiuni amuzante. Din punct de vedere al continutului
limbii, al datelor i scrierii numelor proprii poate fi considerat eel mai
bun manuscris si eel mai apropiat de arhetip, fapt pentru care a si fost
ales ea manuscris de baza.
Titlurile, initialele, majoritatea eifrelor i notele, marginale sau
in text, sint scrise cu chinovar.
Legatura este din secolul al XVIII-lea, in piele. Copertile au orna-
mentatii marginale, scoase in relief pin apasare. Prima are la mijloc
o rozeta, ultima, o floare.
Cuprinde i citeva insemnari. Pe f. 1 eitim ; Cumparata de la
d-1 Singereanu, ginerele par. Balan, care a murit in luna lui august
1915. Pr. Cons. Bobulescu". Pe f. 48 v : Aicea sa s tie c multe sint
iipsa, Inc i pentru Cehirin, pentru cL aceasta sinopsie iaste tiparita,
mai dennainte vrerne, iar altele sint mai noao si mai deplin". Pe verso-ul
ultimei file : Cu multsa pleeaciune ma inchin, 1800 martie 23, ceasuri 6,
zio vineri, a cincea sapt<amina> din post".
A circulat in Tara :Romneasc i Moldova. Este cunoscut istori-
eilor. Nu figureaza in Repertoriul manuseriselor de cronici interne".
I s-a atribuit sigla CB, dupa iniia1ele numelui ultimului proprietar.
24

www.dacoromanica.ro
 2. Ms. 156 de la Biblioteca Academiei, 20,5 x 15,5 cu 68 foi,
numerotare mecanica, din care f. 3 v 64 cuprind cronica, iar 64 v 68
sint albe. Dateaza din anul 1727, fiind. ca vechirne primul sau al doilea
din manuscrisele care se cunosc. A fost scris la curtea domneasca, din
Bucuresti de catre Radn Lupescu, logofetel de divan.
Face parte din aceeasi familie cu manuscrisul Bobulescu, avind
si el cele doua naratiuni de care s-a vorbit mai sus, insa asezate la
inceput, inaintea cronicii propriu zise, dupa cuvintul inainte al copistului,
mai intii pocaania", iar apoi uciderea vizirului. Are unele omisiuni de
date sau cifre reproduse gresit in comparatie ca alte manuscrise ; ii lipseste
chiar un intrea pasaj, eel care incepe cu. valeatul 6832 i se refera la
venirea i cre:tinarea bulgarilor.
Manuscrisul incepe cu o introducere a copistului ; Leatopisetul.
slovenilor Iliricului, Misiei cei de Sus si a Misiei cei de Jos, care coprinde
in sine inceputul stapinirea crailoru si a despoliloru sirbesti si si sdvirsitul
Mr, coprinzind pre scurt si alte lu,cruri ce s-au intimplat, care s-au scos
dupil izvod acum zilile prealuminatului, prealnalfatului, buncredinciosului
pi multmilostivului nostru doninu Io Nicolae Alexandru voevod, cu mila
lui Dumnezeu, domnu si obldduitor a toat Tara Runitineascd. Si s-au seris
intru al . . . <loc alb> an dintru a doao domnie a meirii sale, in anul
de la zidirea lumii 7235, lard de la nasterea domnului si mintvitoriu nostru
Is. Hs. 1727, de Radul Lupescul, logofeielul de divan, sin Mihail iero-
monah".
Titlurile, unele initiak, cifrele i notele sint scrise cu ehinovar.
Pe f. 4 are desenat un frontispiciu in tus negru si verde, en stemele celor
dona t'Ari romane dunarene, capul de bour i. vulturul cu crucea in cioc,
asezate in ovale i inconjurate de motive florale.
Legatura e din secolul al XIX-lea in piele, copertile avind motive
gemnetrice, iar in colturi si la mijloc, florale.
Cuprinde mai multe insemnari. Astfel pe verso-ul copertei din fata
citim : Aceasta filata ce scrie istorie vulgarilor i altor niamuri s-au
curnparat aici, in Tarigrad, di la dasealul lui Ramadan, impreuna cu altile,
In mazalie lui Costandin Racovita voevod, la leat 1761 avgust 20. Ioann
Cogalniceanu biv vatah za <a>prozi". Pe f. 1 1784 sapt<emvrie) 23,
s-au timplat ploai I pe urma an i ninsu ca de doao degite, -au tinutu
. . . <loc alb> zile, cari iiimi n-au apucat inca, a culegi viile, pe multe
locuri i popusoi, un luau care nu tinu minte sa fie mai fostu alta data
la aciasta vremi. Ianache Cogal<niceanu> biv vel med<elnicer>". Tot
acolo : 1784 nov<embrie> 16, in zioa sfintului evanghelistu Mathei,
m-au cinstit domnul nostru lo Alexandru Costandin Mavrocordat cu
boerie, stolnie eel [eel] mare i ispravnicu la inutul Cirligaturii, in al
trine anu a domnii. Enache Cogaln<iceanu> vel stolnie". Pe 1. 3 : Aceasta
filada este a mea, a lui Filip Beldiman". Pe f. 68 v. are inseinnarea
1774 iulie, s-au Mout pace intre Poarta turceasca si intre muscali, fiinca
tine pi tura inchisi in utnla, di le taesa i mincare din toate zilile".
Tot acolo : 1784 ghenar 11, al doilea Iind dupa aceasta s-au facut paci
intre Poarta turceasca i intre muscali".
A circulat in Tara Romaneasea, la Constantinopol si in Moldova.
A fost cunoscut istoricilor si figureaza in numitul Repertoriu" (p. 325).
I s-a atribuit sigla L, dupa numele de familie al copistului.
3. Ms. 4608 din Biblioteca Universitatii din Cluj, marimea
22,5 x 18,5 cm, de 269 file. Este un miseelanen, scris la Mehadia in
25
www.dacoromanica.ro
intregime de Antonio Alesiovici, dasealul eronicarului Nieolae Stoica de
Hateg, in anul 1766. Croniea slovenilor Iliriculni.. ." se RBA', la f. 210 v-
243 v. Manuscrisul mai euprinde : un Paterie (f. 2-110), Pilde pre scurt,
din Miniat (f. 110 v-166), Suma apocalipsului lui Than (f. 166 v-210),
De omul ce se supune stapinirii paeatului (f. 244-249 v) i Viata marelui
Costandin imparat (f. 250 265).
Manuscrisul face parte din alta familie deeit cele doua deserise
mai sus ; II lipsese cele doua naratiuni poinenite. Copistul are tendinta
de a explica unele envinte, de a amplifiea unele propozitii, de a intercala
in text prepozitii i adverbe pe care alte manuscrise nu le au. Foloseste
pe ti final ; de asemenea, unele provincialisme banatene (de pild'a
deloc" pentru indata").
Titlurile, unele initiale si eifre sint serise en chinovar. Legatura
moderna.
Are urmatoarele insemnari pe f. 1 Ioanu Alexiovici, intiiul amter-
amber la maiasea ungureasea ea.mara de arrnintie. Zimon, in 1 fevrua-
rie 814". La f. 166 Acste pilde le-am seos din Miniat, sense pre scurt,
eind am fost dascal Ia Mehadiia, la anul 1766 martie 20. Antonie Alesio-
viei". Tot aeolo loan Alexievici, fiind eu seriitori, eu la armintie, la
anul 792 noemvrie 1 dni. Insemnat la sfintul arhanghel, amin".
A eirculat in Banat si in Ardeal. Nu a fost eunoseut de istoricii
care s-au oeupat de Gheorghe Braneovici i nn figureaza in Repertoriu".
I-am dat sigla LII, dupa local copierii, Mehadia.
4. Ms. 1358 din Biblioteea, Aeademiei marimea 21.5 x 18 cm,
in 67 foi. Miscelaneu, seris in Brasov de Eustatie Popoviei in anal 1770.
Cronica se afla la f. 19-57 v. Mai euprinde : Tilcuiala sfintei liturghii
(f. 2-17), Iieoanele facatoare de minuni de la Sfetagora (f. 17 v-18 v),
-Viata sfintului Alexie (f. 58-67 v). In afaia de Eustatie Popovici a mai
seris si altcineva, eu o mina mai putin exersata.
Copistul lasil la o paite istoria biblica i a eelor patru monarhii
si ineepe eu Constantin eel Mare si valeatul 5851. Manuserisul face parte
din alta familie deeit CB 0 L. Ii lipsesc eele doua naratiuni. Copistul,
fie ea a avut la indemina un manuseris apatte, fie ea el insusi a folosit
izvoare pe care alte manuscrise nu le-an avut la baza, a amplificat mult
continutul eronicii eu evenimente care nu se afla in alte manuserise ;
a adaugat elemente noi, indeosebi de natura politica si militara din istoria
romilnilor (Vezi luptele lui Mircea si ale lui Tepe, en tureii). Uncle nume
proprii sint redate stileit (De exemplu I3utufenie in loe de Bonfinie .a.).
Copistul a dat cronicii mmdtorul titlu : Istorii pentru multi inpei-
rafi..." Vezi mai sus p. 19 ).
Titlurile, initialele i eifrele sint scrise eu chinovar. Legatura din
.secolul al XVIII-lea, in piele, en catarame (Ie ineheiat, imsa stricate.
Pe f. 2 este desenat un frontispieiu in tus radaeiniu, en motive florale,
la mijloc o floarea soarelui. iar lateral, lalele. La f. 19 si f. 58 se afla,
alte doua desene miei, tot eu flori.
Manuserisul are si uncle insemnari, eare-i alata originea i circulatia.
Astfel, la sfirsitul eronicii, la f. 57 v. se afla insentharea : Sfirsit,
lui Dumnezeu lauda, a leatopisetului inparatilor i erailor. k1 s-au scris
in anul 1770 august 27 de zile. Istafius Popovies". Apoi : -reAog MU. 'Mu
O'COU A0Z2, '70ll certa.) rcounlp paic" (Sfirsit i slava lui Dumnezeu, tatal
nostru sfint). Pe dosul eopertii prime : 1773 <ros de carii) zile Dl.
Sofronie la Beei eu Dimitrie Evstatieviei sicriteriu". Pe f. 1 se afla dou
26

www.dacoromanica.ro
peceti in fum, irna cu initiale in caracture latine : P.B.G., alta eu chili--
lice : II, H. II. Tot aeolo, cu latine : Basilius Popovits" ; apoi : 1770
apriie 15 zrle. Pentru un plImintu giupinului Dorca Frenti, in veciniitate
cu . . . <text ilizibil> giupinu Covaci Frerrtii, inpreuna, cu giupinu Frenti
Isfan". Pe f. 1 v. : La anii de la Ilristos leat 78, in luna lui oetoinvrie".
Mai jos : Intru aceastll carte si en m-am invrednicit a cetii, Gheorghe
Paulu, paroh g.r. in Vultoru, die ... octomvrie 1862". Pe f. 68 v. :
Basilius Popovits, parochus disunitus ZalatImensis, august 30 die 795".
Apoi : Basilius Crisan ; Eu popa Nicolae ; Popa Todor Subut ; Pitanu
Gaga ; Popa Tor ... <rupt> ; Popa Simon Razni. Finis est gloria. Basilius
si Petrus". Pe coperta ultirn: Scris-am eu, popa Nicolae, cu mina
mi popa Iosif. Zillacna". Apoi : Dritgan Nicolae a liii Mihai de la Cozo-
elia, i-am dat 2 1ioz4i". De altil rnIn, CU caractere latine : Finis est
gloria. Simon ... Petros, 1824".
A circulat in Trausilvania. Nu a fost cunoscut de istoricii care s-au
ocupat de Brancovici. Figureazil in Repertoriu" (p. 326).
I s-a dat in aparatul critic sigla B, dup5, loealitatea in care s-a
Eicut copia, Brasov.
5. Ms. 1267 din Biblioteca Academiei, ratrimea 33 x 23 ern,
in 409 file, numerotate mecanic. Miscelaneu, scris in anii 1774-1778 de
Anatolie ierodiacon la Episcopia Rimnicului. Cronica se afla la f. 368-387.
Mai cuprinde : D. Cantemir, Divanul (f. 2-98) ; Cosmografie (102
348 v) ; interealare a cronicii stolnicului Constantin Cantacuzino (f. 207
248) ; un ftagment de Gheografie" (f. 366-367) ; urmeaei, numele
sfintilor" i unele sfaturi (f. 390 si man.). Are si multe foi albe (69,
99-101, 119-121, 203 v-206 v, 248 v-254 v, 282-281, 349-366,
387 v-389 v).
Din punet de vedere al continutului, copistul a respectat modelul
dupil care a copiat, dar ea forma' a crtutat si1-1 imbmatateascA. A simpli-
ficat propozitii si fraze, filr a altera sensul, eliminind envintele socotite
inutile. A renuMat in special la prepozitii si adverbe. A tradus in roma-
neste unele cuvinte slave (de ex. blagocestivul" eu binecinstitorul") ;
pentru agareni foloseste cuvintul turei, pentru Tara MunteneascA, Tara
RomAncascil s.a.
Titlurile, initialele i cifrele sint scrise cu chinovar. Pe f.lv se
afl5, desenat" o miniaturit a doi sfinti, luerat in tus negru, rosu si
verde. Sub picioarele unnia din ei, a celui din dreapta, intr-un cerc, se
afr raiul, en Adam si Eva. Tot ad i pecetea in furn a copistului, pe care
scrie in chiriice, Anatolie 1777. Pe f. 122 se afl un frontispiciu, luerat
in tu rdciniu, iar la f. 203, alt frontispicin, in tus negru i rosu, avind
la mijloc sterna Tarii Ronanesti, vulturul en crucea in cioc, dedesupt
pecetea lui Anatolie, apoi, en chinovar scris : Tara RomneascV. Legit-
tur5, moderna.
Pe f. 102 are insemnarea : 1774 august 1. Scrisu-s-au dar de
Anatolie ierodiacon in orasul Rimnicului, MDCCLXXIV. Anatolie iero-
diacon". Pe f. 248 se afl5, semnAtura in greceste a lui Anatolie si anul
MDCCLXXVIII. Pe coperta 1 interioara : Au naseut fiiulu nostru
Spiridon la leat 99 nov. 9, miercuri sara ; au fost la 4 ceasuri ... Ion
cup tu". Apoi niste socoteli de vinarieturi.
A circulat in Tara Rornaneaseil ; o vreme a fost in biblioteca episco-
pului Dionisie de BuzAu (1865-1873). A fost cunoscut de istorici si figu-
reazil in Bepertoriu" (p. 326).
27
www.dacoromanica.ro
 I s-a dat sigla I?, dupa orasul Rimnicul Vileea, in care a fost copiat.
6. Ms. 5646 din Biblioteca, Academiei, mdrimea 30 x 19, are
13 file. A fost copiat inainte de anul 1781, probabil la Brasov. Cuprinde
numai Cronica slovenilor Iliricului ...".
fl lipseste inceputtd ; incepe eu istorisirea terminarii turnului Babilo-
nului. Este o copie in general corecta, avind Ins pe alocuri omisiuni de
euvinte. Nu are cele doud, naratiuni.
Titlurile, initialele cifrele sint redate eu chinovar. Legatura este
i.

moderng.
Are si unele Insemnari ; astfel la f. 10 : La 1490 au murit Mateia,
crai la Beci i la ingropaciunea lui s-au cheltuit galbeni 750 de mii". Pe
f. 13 v : Acest hronograf iaste al mien, daruit de dum<nealui> jup<in>
Ion Boghici, fiindca dum<nealui> i-au ramas de la rap<osatul> frate-sgu
mai multe cri, iar aceasta au ramas la sora dumnelui. Cu voia jup<inului>
Ion me-au daruit mie, ierod<iacon> Gheorghie Puma ot Brasov, mai pd,
unna i ierei Gheorghie, 1781 octornvrie 20". Apoi : Aceasta cronica
este a mia, mai jos iscalitul, ramasd, de la tatal men, Neculai Tireg.
Ion Nicolai Tirca. 850 ghenarie 15".
A circulat in Transilvania. A fost cunoseut de istorici i figureazg
in Repertoriu" (p. 327).
I s-a atribuit sigla D, dupd, numele unuia din posesori, Duma.
7. Ms 3450 din Biblioteca Academiei, marimea 35 x 22 cm, cn
729 file. A fost copiat la sfirsitul secolului al XVIII-lea la Brasov, probabil
de dascalul Nicolae Gridoviei. Cronica se afla la f. 2-23 v. Mai cuprinde
un hronograf (f. 24-727 v).
Cronica este o eopie fidela dupa, ms. 5646 (D). Copistul Ii ingaduie
doar mici modificari de forma.
Titlurile, initialele, notele i cifrele sint sense in chinovar. Legatura
rnoderna.
Pe f. 727 v. are insemnarea : Sfirsit si lui Dumnezeu lauda.
1798, 20 dechenvrie" ; este scrisa, tot eu chinovar. Pe 728 v : 1797
martie 12, la ceasul 10 1/2 den noapte s-au naseut Gheorghie, joi spre
vineri sara". Apoi : 796 ghenarie 26, ed eram in Brasov. ...". Alta,
tot acolo : 1799 fevr. 18, vineri sara spre simbata, la 3 ceasuri din
noapte s-au ngseut feciorul nostru, Ionu (egica in cap)". Apoi : 1800
oct. 14, la sfinta prepodobni Parasehiva s-au nascut feciorul nostril Luca.
Au raposat intru domno, 1801 ghen. 24". Alta : 1800 oct. 1 in-am
mutat la aceasta casil care ne-au dat-o domnul Hristos". Apoi : 1802
oct. 14, la ceasuri 6 turcesti, iar nemtasti la ceasuri 12, s-au cutremorat
pamintu foarte tare, in zio prepodobnii Paraschivei, care en eram la
bileinl Tirgu Jiiului". Apoi : Brasov, 1804, 22 dechenvrie. Das<cal>
Nicolae Gridovici". Mai unneaza o semnatura : Nicolae Marinescu,
1899 noembrie 26".
A circulat in Transilvania. A fost cunosent de istorici ci figureaza
in Repertoriu" (p. 326).
I s-a dat sigla G, dupd, numele copistului, Gridoviei.
8. Ms. 4468 din Biblioteca Academiei, marimea 21 x 15 cm,
in 84 de file. Scris de mai multe miini, intre care si Grigore logofatul
de la Mitropolia Tr1i Romanesti, la sfirsitul secolului al XVIII-lea.
Croniea se aflg la f. 54-79 v. Manuscrisul mai cuprinde : Viata i minu-
nile sf. Grigore (f. 1 41), Istoria lui Iordache Stavarache (f. 43-48 v),
Fericirile evanghelicesti (f. 51-53 v).
28
www.dacoromanica.ro
 Cronicii ii lipsete sfiritul ; merge pina, ht valeatul 6973 (1465)
inclusiv, oprindu-se la titlul capitohilui urmator Cnejiia Ioanopolului.
Face parte din aceeai farnilie cu ins. 1 267.
Nu folosete chinovarul. Legatura, rnoderna.
Are peste 30 de insernnari scrise intro anii 1792 0 1809, cele mai
multe de Grigore logofatul, unele ins& de Teo dorache logofatul, de Ioan
logofatul 0 de Dionisie eclesiarhul. Redam doar eiteva, pe care le-am
socotit mai importante. Astfel la f. 2 citim insemnarea : La leat 1795
dechemvrie 25 am seris eu pa' aceasta carticiert a mea, cind m aflam
eu la Cucueti, horopsit de preasfiintiia sa parintele mitropolit al Ungro-
vlahiel kirio kir Dositheu, pentru pira ce am avut pentru parintele
arhidiaeon i pentru nite tigani ai sfintii episcopii Buzaul .". La f. 82 v :
La leat 1796 ghenarie 1, ma, aflam la Cucuieti, la parintele dichiiu
Romano al sfintei Mitropolii i cram foarte mihnit pentru oaresicare
pricina dci, banuiala ce avea preasfintiia sa parintele mitropolit pa mine.
Fara adeverire burial eu m-am rugat s m scoata la judecata cu piriii
miei 0. nu au vrut si m scoata, . pentru pornenire am scris in zioa
da sfetii Vasilie, 1796 ghenarie 1". La f. 49 v : Adica la leat 1797 am
8enis en aid, pa' aceasta, coala de hirtie, adicp aceasta ekticiea, fiindca'
am scris-o eu dintru inceput, toate istoriile, cum 0. paraclisul sf. Grigorie
Decapolitul, eind in aflarn la parintele Dositheu, iconom al sf. Mitropolii,
In zilele preasfintiei sale parintelui mitropolit trii, kirio kir Dositheu,
intru al clod( a an al pastoriei preasfintiei sale. i acest pkinte Dositheu
pina la 3 ani s-au facut egumen la m-rea Aninoasa, in sud. Mucel.
*1 fiindea eu in aflarn slujind sfintii sale de mic copil, m-au luat si
la m-rea Aninoasa. i eu am a:Ids ea eine va citi s aiba a ma pomeni.
1797 avgust 28". La f. 53 v : Insemnat-amn eu aici, pentru Ca s sa'
pomeneasca, fiindea eu m aflam la sf. rn-re Aninoasa, in sud. Mucel
cind s afla egurnen la aceasta sf. rn-re sfintia sa parintele Dositheu,
Buzaianul, ce au fost iconom la sf. Mitropolie ani apte, la trei vladici.
la preasfintia sa parintele raposat Cozma, ce au fost ani apte mitropolit
0 la preasfintia sa parintele raposat Filaret, proin. mitropolit, cc au fost
un an i apoi 1-au scos din pizma ,i. la preasfintia sa parintele mitropolit
Dositheu un an i apoi 1-au facut egumen aici la rn-re ce mai sus sa zice.
*1 eu am scrisu ea eine va ccti sa, aiba a ma pomeni. In zioa de sf.
Grigorie Decapolitul, 1797 nov. 20, robul lui Dumnezeu Grigorie". La
f. 79 v : La leat 1797 nov. 23, duminica spre luni, s-au intimplat o
minune i un semnu in luna, ea au mincat-o vircolacii. i eu ma' aflam
tot la m-re Aninoasa iconom, cu sfintia sa parintele Dositheu egumen
la aceasta sf. m-re, intru al doilea an de cind se afla sfintia sa egumen.
domnul Tarn Romaneti Jo Alexandru Ioan Ipsilant vv., intru a doao
domnie a mania sale in scaunul Bucuretior i pastorind norodul
turma lui Hristos prea sfintia sa par. mitropolit Dositheu, intru al cincilea
an al pastoriei preasfintiei sale. i acest mitropolit au fost i episeop la
Ep. Buzaului ani apte 0 era grec ianiotul. i am seris eu spre pomenire,
ea eine va citi s aiba a ma' pomeni. 1797 nov. 23". La f. 49 : La
leat 1798 martie 15, dumineca la 2 ceasuri din- zi s-au cutremmat pamin-
tul in zilele prealuminanului domnului Joan Gheorghe Caragea" (In acest
timp domnea Constantin Hangerli !). La f. 73 : La leat 1799 sept. 3,
viind i eu aicia la sfinta manastire Aninoasa (a dooa oard) cu presf.
parintele episcop Argeului, cuvios Iosif, i *Mind cI aceasta carte este
una din cartile dumnealui logofat Grigorie al sfintii manastiri Aninoasei
29
www.dacoromanica.ro
si al mien prea dorit si bun prietin i pentru ca apururea s'a nu raceaca,
dragostea ,si prietesugul nostru pentr-aceia am indraznit si am seris aicea,
intr-accasta carte, ea sa nu fiu uitat. Ecleziaith Dionisie, ierodiacon
Argesului" .La f. 12 v : La leat 1802 oct. 14, intr-o marti, in zioa
de vinerea mare, pa la 4 ceasuri din zi s-au cutremurat pamintul infrieosat,
cit n-au mai pomenit acest rind de oameni. Atuncea allindu-ma si eu la
deal en sfintia sa parintele aninosan kir Dositheu, am seris, in zilele prea
luminatului nostru domnu Io Alixandru Ipsilant voevod".
A circulat in Tara Romaneasca, si in Transilvania. Nu a lost eunoscut
de istoricii care s-au ocupat de Gheorghe Brancovici. Figureaza in
Repertoriu" (p. 326-327).
I s-a atribuit sigla GL, dupa numele copistului si oeupai,ia lui.
9. Ms. 959 din Biblioteca Academiei, marimea 19,5 x 14 cm,
in 53 file. Copiat la sfirsitul veacului al XVIII-lea sau inceputul celui
urmator ; nu se cunoaste locul copierii i numele copistului. Cronica
integrala se afla cuprinsii, in f. 1-51.
Face parte din aceeasi familie en ms. 5 646 si 3 450.
Nu foloseste chinovarul. Legatura din secolul al XIX-lea, rupta.
Are uncle insemnari, pe care le reproducem. La f. 51 v : La let 1846
am fostu bolnav de trohna, zilcindu 12 saptamini. i am insamnat ea sa
sA, stie de amara boali, ci au fostu pentru mine de mare suparare". La
f. 53 v : La anul 1831 maiu 20 am inplinit un minzu di doi ani, la par
suru, pentru datorie di 70 lei, cari bani am facut bine la let 1823. t3i.
s-au crediMat en dare banilor pira acnm nepuindu-sa la cale numitul
dascalo Ionit Arapul. Lei 70, parale . Bani dati innainte 54 lei,
face dobinda in S ani". Pe coperta ultima : Thir-aceasta carte este
scris pe limba rumaneasea si de eine este se.tha nu adevereaza,, nu sa stie.
Pe f. 1 v : Caitea aceasta este a Inca, C. Buta, spre stiinVa se insamna.
Ianuarie 26, 868".
A circulat in Tara Romaneasca si in Moldova. A fost cunoscut de
istorici i figureaza in Repertoriu" (p. 325-326).
I s-a dat sigla CB2, dupa numele unuia din proprietarii manuscrisului,
Costache Buta.
10. Ms. fost in Biblioteca Astra" din Brasov. Nu 1-am putut
consulta, caci nu i-am dat de urma. Descrierea o facem dupa cei care
1-au cunoscut. Marimea 17 x 11 cm, in 99 file. A lost scris la sfirsitul
secolului al XVIII-lea la Brasov. Cronica se afla la f. 31 v-99. Mann-
scrisul mai cuprinde : 0 istorie a Tarii Romanesti in versuri (f. 1 7),
un pasaj din Varlaarn i Ioasaf, tot in versuri (f. 8-9), Intrebari bisericesti
(f. 10-18), Despre sfinti (f. 18-31).
Face parte din aceeasi farnilie cu ms. 1 267 F,d. 4 468. Titlurile, initia-
lele si cifrele siut scHse en chinovar.
Are la f. 99 urmatoarea insemnare : Aciasta, carte este a lui Petru,
sin Ion Cojocarin din Brasov. 10 martie 797".
A fost cunoscut de istorici. Nu figureaza in Repertoriu". A circulat
in Transilvania.
I s-a dat sigla P, dupa numele posesorulni ci, Petru.
Gheorghe Braneoviei in izvoare i istoriografie. Figuia interesanta
prin rosturile diplomatice pe care le-a avut in istoria Transilvaniei si a
Tarii Romanesti, prin rolul politic de fruntas al sirbilor din Imperiul
habsburgic i chiar din cel otoman, ca i pnin operele culturale realizate,

30

www.dacoromanica.ro
Gheorghe Brancovici fA-a gasit un loc atit in unele izvoare eontemporane
san ulterioare, eit si in istoriografia romaneasea ,si sirbeasea. In cele ce
urmeaza vom aminti doar eitiva cronicari sau istorici mai insemnati
care s-au ocupat de el.
LTII eronicar transilvanean, Joan Beth len (1613-1673) in istoria sa
privitoare la Transilvania (1662-1673) da, date hnpoitante despre domnia
lui Mihail Apafi I si se refera si l sarcinile diplomatiee pe care le avea
de implinit in acea vreme Gluorghe Branco-06 la Poaita, in slujba
tarii sale 1.
Constantin stolnicul Cantacuzino, referindu-se in cronica sa la origi-
nea ungurilor i inrudirea lor cu niste schiti" din Tugra, ii pomeneste
ea auto] itate in materie pe Gheorghe Braneovici. Auzit-am si eu eu urechile
Indic serie el de dumnealui Gheorghie Brancovici din Ardeal, oni do.
cinste si en eunostin(a si iubitoriu de a si;ti multe", care, merobind la
imparatul mosehicesen", impreima eu fratele sau Sava, mitropolitul
Ardealului, "om i acela invatat, intelept", au dat peste o populatie
en care s-au putut oarecum intelege in limba maghiara, de unde coneluzia
ea de acolo ar fi vcnit si ei 2.
C( le mai multe date aspics viata i activitatEa cronicalului se Ail,
faia indoiala, in eronica sa in limba slavo-sirba. De aei si-au luat biografii
sai cele mai multe din stirile refeiitoare la el. Ne gindim In piimul rind
la istmieul Iovan Raji6, care in sinteza sa de istoria slavilor, bazata in
male paite toemai pe aecasta eionica, d i multe sthi despre viata si
faptele eronicarului .
Dup 1aji, pe care-I foloscste drcpt izvor, monicamul banatean
Nieolae Stoica de Hateg se refera in citeva iinduri la Gluoighe Biancovici,
si anume la originea sa, educatia primita, istetimea de came thi dovada
in fata marelui vinr, erula, cii TeX aaucevA AyavacuA-\11-
la citeva intrebari incuktoare", la care XX u-au 1-yutut rlay.und.e. idol
vorbeste despre solia la Moseova, despre persecutide calvinior ( In Balgrad
ealvimi nu-i iabda"), despre fuga in Tara Romaneasea (cu doi nepoti
tineri, Ioan i Savva au sezut in Ha-tecr, de-aei preste muntele Vulcanu
In Tara, la Craiova, fa bann Radu Nestomel, apoi in Bucuresti, la Serban
voda Cantaeuzino"). Mai pomeneste i despre stringerea coipului de
voluntari (si adunind un corp de volonteari din Aideal, Moldova, Volahia,
sirbi, bugaii", s-a stabilit la Tismana), despre arestarea i trimiterea sa
la Vkna si in cele din mma despre moaitca sa (Despotu Ght:orghie
Brancoviei in Eger muri, batiin 66 de ani, earele 22 de ani in arest
au fost, a earuia barba lunga pana supt genunehi i-au erescut") 4.
in istorioob Tafia romaneasea i sirbeasca o m de istorici de renume
s-au preocupat mai indeaproape de viata, activitatca ,si opera eulturala
a lui Gheorghe Brancovici.
Aron Densusianu publica cionica rornamasca inea in anul 1893.
Prineipalul merit al istorieului roman este ea, argumentind tenwinic,

1 Ilisloria ratan Transilvarucarurn ab a. MDCLXII ad a. MDCLXXIII producla

el cancinnala auclore loanne BeIldemo viena, 1781-1782, vol. II, p. 460 si urm.
2 Stolnicul Constantin Cantacuzino, Isloria Tarii Rurnemegi ... ed. N. Cartojan
D, Simionescu, Craiova, 1944, p. 99-100.
3 Iovan Raji, Istorija raznih slavianskih narodovViena, 1794-1795, 4 vol.
4 Nicolae Stoma de'Hateg, Cronica Banalului, ed. a II-a, de Darnaschin Mioc, Timi-
soara, 1981, p. 147-149, 151, 154, 160, 161.

31.

www.dacoromanica.ro
a reuit sg, identifice in autorul cronicii pe Gheorghe Brancovici. Cronica
se bucurA si de o analizg a continutului i formei. Din p6cate, manuscrisul
publicat este 0 mai nou i ii lipseste inceputul5.
Cea mai importanta lucrare despre Gheorghe Brancoviei, incA
nedepilsita, este cea a istoricului iugoslav Jovan Radoni, publicatil in
1911. Este o valoroas i voluminoasa, monografie (776 p.), in care cronicarul
este prezentat in mediul sud-est european in care a trklit. Intreaga sa
activitate politico-diplomatiell a fost incadrata, organic in evenimentele
internationale la care cronicarul a participat. Se insistil, pe relatiile sale
cu romnii i influenta pe care a avut-o asupra sa mediul cultural elevat
de la curtea lui erban Cantacuzino i, personal, stolnicul Constantin
Cantacuzino. Este relevat rolui patriotic al cronicarului, ajutorul dat de
el poporului sirb din Imperiul austriac. Sint apreciate la valoarea Mr
cele douil cronici. (Biografia pe care o prezentm in fruntea acestei intro-
duceri se bazeaeci, in cea mai mare parte pe aceastil lucrare monograficsa) 6.
In 1917 Nicolae Iorga public cronica duptI un manuscris mai vechi,
complet, care dealtminteri este 0 cel mai bun. DupA ce in 1901 nu era
sigur de identificarea lui Aron Densusianu, acum el este eel care aduce
argumente noi in favoarea paternitatii lui Brancovici asupra cronicii
romnesti 7.
T.Jn studiu profund analitic, cu probe noi despre paternitatea asupra
cronicii in limba romaniti, care se adaugit la cele deja formulate de A. Den-
susianu si N. Iorga este cel al lui Niko la Radoj6i despre cele douiti
cronici, publicat in 1926 9.
Meritul descoperirii lucrArilor religioase ale cronicarului si al identi-
ficrii autorului lor in persoana lui Brancovici revine istoricului literar
Emil Turdeanu 9. Acesta, descoperind la Belgrad cele trei lucrari de care
a fost vorba mai sus, le supune unei serioase a nalize de continut i formA,
relevind importanta pe care ar fi putut s-o aib pentru romanii ortodocsi
din Transilvania dacA s-ar fi tipa'rit. De asemenea impgrtirea activitAtii
lui Gli. Brancovici in trei etape, dup5, interesele in slujba dirora s-a pus
0 pentru care a militat, Ii apartine.
13n studiu sintetic asupra cronicii romanesti a scris P. P. Panaitescu
in 1940. Bazat pe tot ceea ce s-a consemnat inaintea sa despre cronicar
0 opera acestuia, discuta, uncle afirmatii ale antecesorilor si, cu observatii
asupra articolului lui N. Iorga, din care unele neintemeiate, i prezinta
cele sapte manuscrise pe care le cunoaste direct sau prin altii, cu aprecieri
asupra valorii Mr. Aratil cii asa zisul Sinopsis de la Kiev nu este opera
lui Brancovici 16.

5 Aron Denususianu, 0 noudi cronicdi romneascdi, in Revista critica literarr, I (1893),

p. 97-103 si 366-396.
Jovan Radonie, Grof Djordje Brankovid i njegovo vreme, (Groful George Brancovici
st vremea sa), Beograd, 1911,
7 Nicolae Iorga, Despre cronica lui Gheroghe Brancovici, In Revista istorica", III
(1917), p. 9-15 si 26-118.
8 Niko la Radojei, 0 hronikama grofa Djordja Brardcovida (Despre cronicile grofului
George Brancovici), in Prilozi za knitevnost, jezik, istoriju i folklor", VI (1926), P. 1-45.
Emil Turdeanu. L'oeuvre inconnue de George Brankovid, In Revue des etudes slaves",
t. XIX ( 1939), f. 1,-2p. 5-16. Recent Radu Flora, profesor la Universitatea din Belgrad,
intr-o cuminicare, le-a atribuit mitropolitului Sava Brancovici.
10 P. P. Panaitescu, Istoria slavilor In rorrulneste in secolul al XVII I-lea. Cronica lui
Gh. Brancovici si sinopsisul de la Kiev, In Revista Istorica Romana", X (1940) p. 80-129.

32
www.dacoromanica.ro
 Si uncle sinteze de istoria literaturii romAne se ocupiti de asemenea
de eronicar 0 opera sa in limba romitruti, dar nu dezvluie aspeete inedite.
Ediii anterioare. Cronica iii limba romaniti a lui Gheorghe Brancovici,
dupit cum s-a spus 0 mai sus, a fost editatiti de doug ori : in 1893, de Aron
Denku0anu i in 1917, de Nieolae Iorga.
Prima editie respectil aproape intocmai textul manuscrisului, c'clruia
ins5, din piticate ii lipseste o parte de la inceput. Nu am constatat decit
inici greseli de leetur.
Cea de-a doua editie a beneficiat de cel mai bun manuscris. Dar
si acesta are omisiuni, iar editorul a mai omis 0 el unele pasaje sau cuvinte.
Ba elliar, pe aloeuri, ii ia libertatea de a-1 corecta pe autor. i aei am
gitisit uncle erori de lecturiti.
Date fiind cele de mai sus, se impunea o editie critie, bazariti pe
toate manuscrisele care se cunosc astltizi.
Sig Ie. Color zece manuscrise le-am atribuit sigle fie dupii initialele
loeaIitii in care s-au copiat, fie dupa" cele ale copistilor sau ale unor
proprietari ai lor. Astfel :
Ms. 1528 de la Arh. St. Buc., fost al lui C. Bobulescu = CB.
Ms. 156 de la Bibl. Academiei, copiat de R. Lupescu = L.
Ms. 4608 de la Bibl. Univ. din Cluj, copiat la Mehadia = M.
Ms. 1358 de la Bibl. Acaderniei, copiat la Bra*ov = B.
Ms. 1267 de la Bibl. Academiei, copiat la Rimnicu Yucca = R.
Ms. 5646 de la Bibl. Academiei, in posesia lui Gh. Puma = D.
Ms. 3450 de la Bibl. Academiei, in posesia lui N. Gridovici = G.
Ms. 4468 de la Bibl. Academiei, copiat de Grigore logofilt = GL.
Ms. 959 de la Bibl. Acadeiniei, in posesia lui C. Butt = CB2.
Ms. fost in Biblioteca Astra" din Brasov, in posesia lui Petra
CojocariuP.
Filiatia manuseriselor. Din comparatia celor zece manuscrise in
care s-a pstrat cronica romAneasc6, a lui G-heorghe Brancovici am stabilit
urnuitoarea filiatie :

xl

/\xx
X2

L. ti. B. 3 4
CO.'

GL. P 0. CB2

Manuscrisele notate X1X4 reprezinU, manuscrise intermediare

pierdute.
33
www.dacoromanica.ro
 Notii asupra ediiei. S-a folosit sistemul transcrierii interpretative ;
astfel :
t a fost redat prin e, sau ea, dupa pronuntia actuala.
s-a transcris ca a sau i, dupa valoarea pe care o au azi in euvinte_
as, folosit rar, s-a transciis 1.
ii corespund in transcriere tie sau ia.
is s-a transcris ca tia.
01b6 = U.
y.
to =
h = ii final s-au omis.
S-au intregit tacit cuvintele care in textele medievale sint scrise
de obicei prescurtat (telmeni bisericeti, dregatorii, lunile anului).
Parantezele ascutite < > arata eompletarile cditorilor.
Prescmtarile folcmite in aparatul critic sint cele obinuite :
om. = omite
ad. -,-- adauga
Cifrele de la inceputul fiecarui evenimort mai impoitant reprezinta.
anii de la Facerea lumii (valeatul).

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Autobiografta di L. F. Marsigli, ed. F. Lovarini, Bologna, 1930
Beigl Stjepan, Spisi grofa Marsilia (Scrierile contelui Marsigli), in Glasnik Muzeja u Bosnii
i IlercegoNini", 1901, p. 537-559.
Beth len Ioan, Iltstorto rerurn Tronsilvanicaruni ab a. MDCLXII ad a. MDCLXXII, Viena,
1781-1782, 2 vol.
Bo grea Vastle, Legende istonce in cronica tut Gheorghe Brancovici, in Anuarul Institutului
de Istorie Nationa15", Cluj, III (1926), p. 505-507.
Bunea Augustin, Mitropolitul Sava Brancovici, Blaj, 1906.
Craciun I. A. Dies, Repertortul ntanuscriselor de cronici interne, Bucuresti, 1963.
Densusianu Aron, 0 noua cJOniCd romaneasca, in Revista celled litarard", I (1839), p. 97
103 si 366-396.
Dragoniir Silviu, Fragmente din croruca sirbeascd a lui Gheorghe B,ancovici, in Anuarul
Institutului de Istorie Natrona Cluj, II (1925), p. 1-70.
Iturinuzaki, Doeu mettle, IX1 Bucuresti, 1897.
lorga Nicolae, Despre cronica mut Gheorghe Brancovici, in Revista Istorica", III (1917),.
p. 9-15 si 26-118.
Ident, Genealogia Canlacuztnilor, Bucuresti, 1902.
Idern, I egaturrle prinerpcdelor rorndne cu Ardealul de la 1601 la 1699, Bucuresti, 1902.
Kociubinskij A., Mi i ant. Juinie slaviane, rumini I Petri Velichti, vd ilia zaimnihd sno:serticthei,
Odesa, 1878.
Lascaris Mihail, Deux publications serbes concernant l'histoire roumaine, in Revue Historique
du Sud-Est Europeene", 1927, extras.
Lupas Marina, Milropolttul Sava Brancovici, Cluj, 1939.
Marco Al., Dale ce ne privesc in autobiografta contelut Marstlt, in Inchinate lui N. Iorga,
Cluj, 1931, extras.
Metes Stefan, 5Serban Vodd Canlacuzino i biserica rolnand din Ardeal, Valenti de Munte
1915.
Mirkovid Lazar, Stare srpske biografije XV i XVI veka (Biografii vechi sirbesti din sec
XV si XVI), Beograd, 1936.
N ovakovic Stojan, lz hronike despota Djordja Brankovida, (Din cronica despotului Gheorghe
Brancovici), in Glasiuk Srpskog UL'enog Drubtva", XXXIII (1872, p. 135-162.
Panaitescu P. P., Islorta slavilor in romane?le in sec. al XVII-lea. Cronica lui Gheorghe Bran-
covici i sinopsisul de la Kiev, in Revista Istorica Rombna",X (1940), p. 80-129.
Eadojiic Nikola, 0 hronikama grofa Djordja Brancoviea (Despre cronicele contelui Gheorghe
Brancovici), in Prilozi za kniievnost, jezik, istoriju i folklor", Beograd, VI (1926)
p. 1-43.

34
www.dacoromanica.ro
Radoni6 Jovan, Grof Djordije Brankovid i njegovo vreme (Conte le Gheorghe Brancovici si vre-
Inca sa), Beograd, 1911.
-Mem, Situafia internalionalei a principatului Tar li Ronuinoti in vremea lui Serban Cantacu-
zeno, in Analele Acadenuei Romfine", Memoriile Sectiei istorice, s. II, t. XXXVI
(1914), p. 949-972.
Ruvarac Ilarion, 0 pe6kim patriarsima od ellaLarefa do Arsenija III (1557-1690 )(Despre
patriarhii de la Pee, de la Macarie la Arsenie III), Zadar, 1888
Tomic N., Desel godina iz estoreje srpskog naroda crkve pod Turcima (1683-1693) (Zece
e

ani din istoria poporului sirb si a bisericii sub turci (1683-1693), Beograd, 1902.
Idem, Patriaris Arsentle III Crnopmu: prema Mlecema ieesarn 1685-1695 (Patriarhul Arsenic
III Tlrnoievici fatri de venelieni si imparat, 1685-1695), Beograd, 1906.
Turdeanu Emil, L'oeunre Inconnue de Geolges Brankonid, in Revue des Etudes Slaves", Paris,
XIX (1939), 1-2, p. 5-16.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA f, 49
SLOVENILOR ILLThICIJLIII, MYSII CEI DIN SITS
SI CE1 DIN JOS MYSII

Carii s-au lire( put din facerea lumii intru 2772 de ani, dupre ce sazuse
Noe intr-un anu, la vierma potopului in corabie si au esit dintr-insa, 5
atuncea au dat Dumnezeu voe lui Noe ea sa" nu-mince came, pentru
mai nainte era contenita, minearea earnii <marginal, cu chinovar : Facerea,
cap. 9, still 3>, iar de mincarea singelui 1-au oprit.
Aceiasi slov6ni era o limba dintru cle 72 da limbi, carii luera la
stolpotvoreniia, adeca la facerea stilpului dintru al treilea fiiu al lui Noe, 10
anume Iafeth.
Latitu-se-au dar, dupa blagosloveniia tatine-sau, zicindu-i asa :
sa lateasea domnul Dumwzeu pre Iafeth si pre easa fiilor lui". Soarta
partii acestuia i s-au venit Evropa.
Numele flimeii lui au fost Fimda si au avut 8 fii, dintru carii s-au 15
pogorit 8 wammi. Acle mamuri aveau 15 nascute noroade.
Fiii lui Iafeth aeestea au fost <marginal, cu ehinovar : Faeerea,
cap. 10, still 2)// : 1. Gomer ; 2. Magog ; 3. Madai; 4. Iavan ; 5. Elisa ; f. 49v.
6. Thovel; 7. Mosoh ; S. Thiras.
Aeestia asezindu-se linga lacul marii intru carele cura apa Dormlui, 20
care letinste s zice Meotis, iar slovenstc s nmnste Ilmer, carii au
umplut toate cimpurile Evropii i multe cimpuri ale Asii i inpreuna
toata inpar ut iia Ilirienlui slovenese.
Thiras pre ai sai i-au numit thiriani, den earii iaste taro. Thraelriei
i proci. 25
Fiii sau nepotii lui Iafeth, avind acste neamuri, earii de la muntele
anume Taur din TiIiiia, adeca din Assia cea Mica, spre Acvilon, preste
Oehianul de miazanoapte, jumatate parte de Assia cea Mica si toata

1 Cronica] Cronicariul L, lIronica R; 2 din]de LM; 3 si a Misii cei de Jos L, Myisiei cell
din Jos R din]de M Mysii om. M 4 din]de la LM intru 2772 de anijvAlealul 2772 L intru]In
M si'au M S In corabie dupii vremea potopului M 6 apoi atuncea M domnul Durnnezeu
R 7 denainte LM contenitidoprit5 LR, contenit de a minca came M 7 nola marginald
din paranieze om. LMR 9 Ci aceiasi M ei era M acle LR 72]saptezeci si doao5 M 10 stol-
protvoreniia L, la stolpotvoreniia, adedi ow. MR adedi la facerea stilpului om. L stilpuluiltur-
nului R 11 Afet LM 12 LOW-se-au darlDeci s-au I5it M -i ow. M 13 pre om. R Afet f1t1
lui]s5i R 14 acestuialacestea L, lui M 15 Si numele M auli-au M 817 L, sapte MR fiijfe-
ciori M 16 817 L, sapte MR Si acle M 15]cincisprezece M noroade naseute MR 17
Met LM 18 lied dintli M 2}al doilca M Magot I. 3]al treilea M Madan MR 41a1 4-lea M
Mai 5-lea M Elisa om. LMR 19 61a1 6-lea M Thovel]Tubal MR 'flat 7-lea M Mosoc LR, -Mocan
M 8 orn. LM Tira L, Tyra MR 20 curillcurge 11 21 latinste LMR sS numeste ow. R
Ilmer]Imerea M 22 i1 om. LM 24 Tira LH, Tyra M denyle LR 25 i prod ow. R 26 FiiiJFiind
L Met LM carii stnt M 27 Taurj Tartu L din]dintru L Avilon L 23 deldespre M de Asiia
cea Mica, adecA parte M

37

www.dacoromanica.ro
 Evropa, pina la Ochianul Vritauiei, adeca a partilor Anglii, multimea
noianului stapinirilor mra de ostroave an cuprins, 200 de stapiniri eu
limbile i cu neamurile sau en cele 15 nascute noroade.Numele loeurilor
si a neamurilor aiei lasam a le numi toate, pentru ei a multora nutnele
5 lor iaste mutat au de eraii locurilor au de acleasi locuri au de obiceimile
lacuitorilor.
Si a sa, lasindu-se slovnii spre apus si spry miazanoapte, intru
amindoao *tilde, in cursul Dunarii, Vislii, Niprului, Dvinii, Varavei,
f. 50 Varaghiei, Rusului, dupre care ap s numira slovnii i rusii, // si pre
10 alte ape multe in partea cea de-a dreapta a lumii s-au intins ; asa
pre Volga, care mergea la rasarit, in soarta partii care s-au venit lui Sim.
Dupre acCia, in zilele inparatului Tmian, an venit de la Italiia
rumnii, carii dupre orasul Roma s-au numit rmnani, pentru ca cei ce
Mtiiu s-au asazat in Roma le era numele rumani. i s-au asazat rumanii
15 intre slovnii cei dupre linga Dunare, luind pre sine f-,d botezul pravoslav-
nicese ; asa si vulturul, dupre sfintul botez, cu sfinta cruce in gura luara,
ea sa le fie semnul tarn lor, inehipuind vulturul cel mare al Romii, pentru
ea sa s tie ea de la Roma au venit rumanii cu semnul inparatiei.
Iar slovenii, care pre unde cum s-au asazat, asa s-au si numit, unii
20 dupre obraze maH, a1iii dupre ape, altii dupre grosimea padurilor si a
muntilor, a1ii dupre cimpuri, precum si in zioa de astazi unora le zic
poleani, altora zic lsi, adica padurenii, chnpenii, altora intr-alt chip.
Precum si sirbilor le zic sirbi dupre craiul Serbie Tulie, carele au lost
al saselea craiul romanilor. Intru acelas chip si panoniianilor le zic dupre
25 Batton, intiiu stapinitoriul slovenilor dupre linga Dunrtre, din Panoniia,
pre carii grecii i-au fost numit peoniiani, iar dupa ce dintru voInicih
traiului ion i-au cuprins Avgust chesar supt ascultarea inptiratiei Romii,
pre vremea cMd de la nasterea domnului nostru Efristos an fost 9 ani,
dupre aceia letinste i-au numit Pannoniienii. Asijderea si libor, *dor
30 le zic dupa, doi frati, anume Leh si Ch, carii au cuprins intiiu Tara
f. Soy. Lesaseti // i Ceasc' i s trag din Iavan, fiul lui Iafeth. A1ii intr-alt chip,
du pren toata Sloveniia s-au numit, precum ii s-au parut, dupre a saza-
minturile ion i pina acuma asa au ramas.
Iafeth sil, intelege : ltitit i cu dastoiniciie silvit ; si dupre slava lui
Iafeth, slovenii cei dintiiu latindu-se in lume, dupre intelesul limbii lor
dintiiu s-au lost nutnit slaveanii, carii i pina in zioa de astazi pre unele
locuri cu acel nume s raspund. Iar dupre ce s-au astizat intru Iliricul

1 Britaniei Ii p5rii M 1-2 cuprins-au multimea noianului a stAptnirilor M 2 filealafar M

del om. LR 200]doaMi de sute 51 3 sauladeca L acle L noroade nAscute M locurilort
liieuitordor L 3 lor om. MR iaste numele mutat L au deladecti LM aceleasilacle It
7 I5sindu-se114indu-s'a LMR 9 ape L numir5.1nurnar5 LM 10 direapta (dreapta Ii)
parte LH intinslinmns L 11 merge LR r5sAritlanatolii H s- om. L 12 lui Tramn inprtrat
11 13 romanh R 14 romni H ronlani LR romami L, romAnii R. 15 duprelce era pre M.
cel pravoslavnicesc L 16 11 1uar5 cu sfinta cruce In gurii M 18 romnit R senmullacest
semnu al L 20 padurilorlpodurilor L 21 le om. R 22 poleani, adec clrnpeni R ziedle zic M, ora .
O pAdurenilor, clmpenilor M 23 le om. LR craiu al L 24 panoniianilorlspanianilor M
le cm. L25 Banon]Panon LH, Banion M 26 peonhanilpanoneiani L celaceea M dintruldin L
27 1 tomn]lui, adedi a M 28 Iisus firistos R au fost]era M 9]noao LM 29 duprelpentru M aceia
latineste L i-au numit]sti numeste M, i-au numit latineste ft 30 lc am. R dupa
dupa ad. doao nume a M 31 dupa i ad. aceste neamuri M fiiul]feciorul M Afet LM 34
Afet LM littitptipme L dastoiniciielvredniciie MR slava]marirea M 35 Afet L, Mat M slo-
veann M 36 adecti pre AI unelelune LMR 37 acel]acest R faspundea M

38

www.dacoromanica.ro
slovenesc, eicstinindu-se si eu sfintul botcz spalimlu-se dintru idololatrffle
lor cele mai dcnainte vierne, au mutat si slova WH <on> in loeul lui A3
<az> si asa s-au nurnit din slaveani, slovcani, inchipuind intruparea
cuvintului, pentru ea prin niijlocul sfintului botez s sii invredniceasea
a fi fiii lui Dumnezeu, cu a doao nastere de la Sfintiia sa, cad ci eu- 5
vintul" slovcneste sa zice CtWE0 <slovo> si intru numele acelui euvint
intrupat s-au botezat sloveanii, duple care euvint" sau cnogo <slovo>
s-au luat i nume sloveanii, ca sill le zica slovcani (Joan, cap. 1, stih 1, 2,
3, 4 si 12, 13, zacealo 1).
Deci, dupre ce s-au schimbat slovcanii slava lumii pre envintul 10
intruparii, adcea, a slavei cei d yea si dasealii sfintei besriei a rAsa-
ritului vazind cii intru aceasta bmba slovencasca matte neammi si tari
sii euprind i tiind dintru tileuirea sfintului Joan Ziataust i acea prorocie
a lui Noe (Bitiia, cap. 9, stih 26), cu care an blagoslovit pie fiiu sau
Iafeth, zicind : sa latcasca Durmiczell pre Tafeth si sa-i fie lacuinta intru 15
eorturile lui Sim", pentru cii // elniosellse Noe ea din fliul lui Sim va f. 51
sii sii nasca Dumnezeu Hristos i pentru aceia au zis : binecuvintat iaste
doinnul Dumnezeul lui Sim" (Facefia, cap. 9, stih 25). Tar lui Tafeth
i-au zis sii. sii lateasca, pentru cit cunoscuse Noe eiti partea eca mai buna,
a neammilor vor sa iasa din Tafah, iar lacuinta eorturilor intru carele 20
an zis sa sii asaze Iafeth, intelesul lui Noe iaste legea credintii, care asa
au si fost, ea neamul lui Tafeth, adeca sloveanii, au intrat in lege si mai
tare s-au intarit intr-insa (1( eit fiii lui Sim. Ca intiiu de la Dumnezeu
fiii lui Sim au fost luat lege, dupa zisa dutnnezeescului David : n au
fost credineioase sufietele lw catre Dunmezeu i in legea lui n-au viut sa, 25
umble" (Psalom 77, stih 8, 10). Deei asa i sfinl,ii parinti, eu rasuflarea
duhului dint intru alalte trebi ale sfintelor siiboaii rivnind si cu nevointi
silindu-se, dumnczeiaste au socotit i aceasta, ea pravoslavnicestile earth
si mai virtos cle ee slut in dogmata sfintei beiici, sii s taimaccasea
dupre limba elincasea, pre limba sloveneasca; a deca dintin rincluiala lui 30
Dumnezeu, pre graiul vorbelor a multor neammi toenail carte. Care si
acca orinduiala tocmita de n-ar fi lost cu rasuflarca prcafintului duh,
de atitea vcacuri pina acum n-ar fi putut sta asa pre daparte latita M
lurne, precum si in zioa de astazi vedern, ea, en larga ferieire cza slavste
in limba slovencasca, numele marelui Dumn(au. 35
3324 de ani pina la Avraarn, dupre ce Noe au avut pre al patrulca
friu, anmne Ionic, carele s-au nascut la al treilca anu duple potop, de
carele Moysi prorocul tace, iar all,i istorici /1 toti marturisese cum ca, au . 51v.

1 slovenese]slovenilor M spAlindu-se en sfintul botez MR dintrulde 11 2 celelacea M Loa

(on)lo LR az]a LR adecil au pus Mi az, on M 3 sloveni M 5 cS orn. LR 7 sauladecd M 8
sir on?. R si la stih M 10 slavalm5rirea M 11 dd Necilvcinice LAIR 5i apoi M a[ai M,
orn. L 11-12 ras'arituludamatolii H 13 Zlatoust LM, Gurd de Aur B a.:ealcea L, oar. LI 14 Bitiia]
Facere MR, orn. L 26126 27 LMH 15 Afet LM, Dumnezeu]domnul M, Eristos Dunmezu
ii au]i-au LM binecuvintat]blagcslovit LM iaste orn. R 18 pasajul din paranleze am.
LMR Afet LM19 i-om. LMR 20 vor]va M Afet LM care I.MR 21 Afet LM Irdelesul
ludasa au inteles M, intelegerea R lastelea N a sa fie M 22 Afet LM mtrat oar.
L 23-24 an fast legea luat fiii jul S3m M, liii MI Sim an luat lge de la Dumnezeu
R dup51pre M dumnezcescului] prorocului H n-au fost]nu fur5 LMR 25 inlintru LM 26 dupc1
amble ad. precum zice la M Psalm R 8, 10118 LR Deci asa]Asa des L, A5adar H, asa
si sfinii pilrinti des au filcut M r5suflarea]insuflarea B 7 sfintului dub MR 5i cu
alte trebi thriind M 28 ca intocma M 29 sdiarit LAIR in dogmata sfintei bisenci shit L
dogmata]dogmele M, dogme 1k sk]le L 31 mune R 31-32 carte ... tocmitalde sf1111.1 parinti,
B sfintului M 33 atitea veacurdatita Nnme M 34 lume i L 36 de ani. orn.
c M 32 rinduial
LMB au avut Noe M prelpfnd L 37 fthi]fecior B Ioniepoanis Id s- orn. LMH 38 care LM
ca' on?. B.

39
www.dacoromanica.ro
 fost barbat foarte a scutit intru inaltI Intel epeiunea lui i foarte mare
astronom, carele mai nainte deeit toti cursul s6mne1or ceriului si toemeala
stlelor precum shit an prieeput, cu care mestersug timpuriu au vilzut
si au eunoscut inceputul dintiiu. Asijderea si istovul ale patru inparatillor
5 si cum crt fiii lui Ham intiiu ar inparati la Asiriia si, dupre acela, fiii
lui Sim la Persiia si la Tara Greceasca, iar, pre urea, fiii lui Iafeth la
Evropa. Caruia, de vreme ce tata-sau, (precum serie Methodic), nu pitrti
intre frald, ci daruri i-au fost dat, el, dar, numaideeit, in grabil s-au dus
in pamintul anume Ethan si acolo, inparatind, nu putin norod an asazat
10 kd locul acela apoi s-au numit Iliopolis, adecri orasul soarelui, la carele
null dintre fill lui Weth, barbati alesi si slaviti au mers i i-au facut
oiasul Ioniea i dupre numele lui 1-au numit Ionic.
Acesta, intro altii, au avut ucenie pre Nevrod (Paralipomenon,
eartea hitiiu, cap. I, stih 10) Ghigantul, stranepotul lui, pre carele 1-au
15 i inviltat cum ar putea inparg,ti asupra fiilor i neamului lui Ham ei
pentru aceia intro tarile lui Nevrod, adeca a asiriianilor si a lui Ionic
pururea mare pace era. Iar Sim, fiul lui Noe, eel dintiiu naseut, prin
spita lui Hristos acestui neam iaste cap, pogoriud de la Adam al 11.
Acesta, dupa potop, la al doilea anu, au ain't pre at treilea fin, anume
20 Arfaxad (Paralipomenon, cap. I, stih 17). Si de la ovri asa sg. adeve-
reazg, cum cg, Sim au fost Melhisedec, carele intiiu dupre potop au facut
orasul Salim ; acela iaste Ierusalimul. Si de la Sim au pogolit neammi 27.
Trait-au Sim, fiul lui Noe 602 ani si au murit. Dintre care sii invinge cum
f. 52 ert n-au fost Sim Melhisedec, // numai vom sg, urmam pre ovrei intru
25 numilrul anilor acestii vremi.
Avgustin zice intru a cincisprezecea carte despre orasullui Dumnezeu :
dupit blagosloveniia fillor lui Noe pin'a la Avraam nici o pomenire nu iaste
de vreunii drepti, nici crez sg, fie lipsit a nu fi dreptii, ei de s-ar pomeni
toti, prea lunga vorba ar fi si mai virtos ar fi sirguirea istoriceascg,
30 decit grijirea proroceascg,".
Arfaxad, fiiul lui Sim, au avut pre fiiu-sau. Sali, carele sg, zice
a fi si Cainan (Luca, 3, stih 37), intru carele pogorMd dupre spita lui
Hristos sii nurnaril sau sa afla a fi al 13 ueam, Zic sit fie zidit acesta
oraul Salim, numindu-1 dupre numele sin, care oras, dupre acia, in
35 urma, s-au numit Ierusalim. i dupre acia, an trait 130 de ani si au

1 ascutit]iscusit M 2 decitide duper' tocmeala ad. ceriului adecA a M 3 au priceput

precurn sint H merstesug M 4 ale]a cite R inpArAtiilorlinpiiriftlit ale lor M, inparAtii
R 5 AsiriiajAsfia M 6 Afcl LM 7 pArtillnpArti L 7-8 InpArti darurile intre frail ce i-au
fost dat 10, ce darul i I-au fost claim lui L 8 in grabA,numaidecit LR in graba]deloc s-au
sculat i M 9 anurne om. H nulcu M 10 apoi om. R numit i M Ihupoleos R orasuljcetatea
R care LH, carii MI1 dmtru LM Afet LM au mers barbati M 12 orasulloras anume M
si]adecA M , numele acestui oras i-au pus si lui numele Ionic M 1-auls-au R 13 *i acesta,
dintre alti oarneni M pre om. 10 aOhJliSltr L pre un ucenic anume M (Paralipome-
non ... 10) om. LMR lui Ionic M 15 arls-ar L inpArAltijsil 1nptheasc M preste liii
neamul lui Ham 11 fiilorjfeciorilor M i neamului om. L lui Ham i neamului lui M
16-17 fost-au intre tarile acelea pururea mare pace M a om. L siriianilor R 17
era mare pace R Iar Sirn]DarA cum L ce era miscut dintliu M 18 acesta era cap
neamului acestuia, cA la unsprezcelea pogorise de la Adam M 11]al unsprAzcilea LR 19
18 accsta M 20 Arthaxand L, Artaxad M texiul din paranleze om. LMR ovrijo vreme
M 22 acelaladeca acum M, carele R 23 fiull fcciorul M ani 602 M de ani R si apoi M
invingejinfimge R 24 vomjvor R sl ImblAm dupa urmarea cum urmeadi evreii M 26
pentru c zice Avgustin M a cineisprezecea]15 LR, cincisprezcelea M despre]dupii R 27 Mei]
pentru crt nici M 28 de la M direpti L 31 Arthaxad LM 32 lexlul din paranleze om. R
3jcap. 7 M dupreldepre M, despre R 33 nurnfirAjnumirA L aflari L 131treisprezecelea MR
numindu-s L 31 dupre aceia, inimai pe M

40
www.dacoromanica.ro
avut pre fliu-sau Ever. i dupre acest Ever s-au numit ovrii, intru a
caruia neam s-au inparlit limba ovreiasea, cu car mai dintiiu tot neamul
omenese graia, pentru ca in toata lumea numai acea slavita limba au fost.
Acest Ever (Paralipoint non 1, cap. I, stih 19), dupre ce au trait 134 de
ani, au avut pre fiiu-sau Falec, intru spita lui Hristos, earele s inte16ge 5
inpartit, pentru ca in vrmea lui s-au facut inpartirea limbilor.
Asa apoi, eu mestersugul ce invalase de la Tonic, s-au facut intliu
pre pamint monarhul Vavilonului fiiul lui Tins, ncpotul lui Ham, Nevrod
Ghigantul cel putrnic i foarte tare vinatoriu (Bitia, Cap. 10, still 8).
Sj s-au numit viniitoriu pentru ca era insAliatoriu de suflete si mare tiran 10
asupritoriu ncamului omenese i asa vina pie oamcni si-i silea 1,1 sit
roage focului, (preeum scrie istoricul Naucler). Dupa acia, temindu-se
cit Dumnezeu va sta inprotiva lui eu potop, au zis norodu//lui veniti f. 52v
sit facem din caramizi arse in foe oia i stilp mare, caluia virful sit ajunga
pia, la ceriu" ; pre care stilpu 1-au fault pina in 40 de ani i 1-au innaltat 15
mai pina la ciugul lunii i inc:1 desavirs,it nu 1-au fost facut.
Acest Nevrod dupre a cel stilp au inc(put intiiu astiologhiasea cetiu a
in stee, pentru care luciare a tanfiei laudelor lor, dintru miniia lui Dunine-
zeu, de pripecul soarelui i viforul vinturilor au fost aii i rasipiti dupre
stilp. Limba le-au fost tuturcr una si en o intelgere graia (Bitia 11, 20
stih 1). i au avut 72 de ispravnici dintru atitEasi ircamuri, caiii din
toata lumea la acca luerare sa a dunase. Vazind Dumnezeu nebuna
osteneala lor, celor ce mai famasse cu viiata, le-au sch.mbat limbile
pie acle 72 de neamuri, numai limba cea dintiiu, a lui Ever, o au
lasat neschimbata, carele vorbiia in limba lui Adam, pentru ea Ever 25
cu ceata lui n-au viut sit sit insotcasca intru nebuna par4rea poruncii
lui Nevrod, i pentru acia an lamas in casa lui Ever latria, adeca lauda
si slava slujbei lui Dumnezen.
Monarhia lui Neviod au statut pina intru 1234 de ani, supt care
monarhie sit intelege i stapinirea fiiului lui Nevrod, anume Assur, dupre 30
care s-au numit Asiriia, iar dupie Eseruh, carele au fost fault in-Wu idoli,
s-au inceput a doao monarhie, a inpalatilor Midii i Persii, intru care
sit intelge a fi i Haldeia.
4456 pina la David, dupie cc Aviaam au naseut pre Isaac, iar Isaac
pre Iacov ; Tacov, pre dud cia de 87 de ani, au nascut pre Levi si 35
pre fratii lui, carii air fost 12 patriaisi. i asa s-au tras din neam in neam
pina la Avram, care au nascut pie Moysi // proroc. i cind an fast Moysi f. 53
de 85 de ani, au scos pre neamul ovreilor din Eghipet dintru robiia
lui Faraon. Tar dupre moartea lui Moysi (Cisla, cap. 26, stih 29), cu

I evreii LMR 2 evreiasc5 MR 4 textul din paranteze om. LMR 1341130 de ani Inca *i 4
M 5 Thalec L 6 inp5r1ita M 7 Aap 1141 mestersugurile L, mqtewgul R 8 pre pamint
om. L monarh R 9 tare foarte L Bitia]Facerca M cap. om. L textul din paranteze om. R 11
asupritoriu]asupra tot L sildca L 12 scrie om. L istornicul M 13 Inpotriva L 14 ora. de
crmizi M mare stilp L 15 plualla M injla LR pre om. LM 17 Deci acest M dupre ce R
acel]acest L acel stilp]facerea stilpului M astrologhiascAlastrologhila, adeca M 181onlde Llorllui
R dintru]din R 19 pripeculjprepitul L sillde 11, i de L 20 Bitia]Facerea MR 21 atitea MR
22 sA adunase din toata lumea la lucrul acela M i apoi vAzInd M 24 prelde M pre acle
om, L 26 Ifisat-o LM 28 slujbelor L 29 Darri monarhia M de ani om. LR 30 Aisur L 31
EseruhjEisur L, Esereh R idol L 32 intrulin M carele M 33 haldei M 34 445614427 L, 4856
M 33 lacov2] 1ar Iacov M pre orn. M era om. L 87)77 L 36 12]doisprezce M patriarhi R 37
dupd proroc ad. La Numere, cap. 26, stih 29 M 38 85)75 L, optzeci I cinci M neamul]
ruda LM evreilor R dintruhi din R 39 dupd Faraon ad. La Inparii, cap. 2, stih 13, 14,
16 M testul din paranteze om. LMR

41

www.dacoromanica.ro
 Israil au intrat Isus Naviin in pamintul carele au fost fagaduit Dumnezeu
lui Avraam.
Dupre acia, s-au Meut a treia monarhie, a grecilor, supt stapinirea
liii Alixandru Maehidon, intru care sa intelge i Eghipetul.
5 5500 pia, la spasitoriul nostru Hristos. Dupre ce Rovoam (3, trt 12,
still 13, 14, 16), fiiul lui Solomon, au asuprit norodul otnenescu eu
multe i grle pasuri, riorodul s-au rugat cu toii ca sti le usureze greo-
tatea lor, iar Rovoam n-au vrut s aseulte sfatul batrinilor, ci dupa adu-
narea tinerilor nebuni mai tire i-au ingreuiat cu pasuri gr1e. Deci
10 norodul i-au raspuns nici tu, dar, de acum inainte nu vei mai stapini
pre noi". Si in locul lui au ales pre o sluga, a lui Solomon, anume
Ierovoam, ca sa le fie inparat.
Iar dupre Navohonosor, Chir, Alixandru Machedon, Ptolomeiu
Filadelf, Ptolomeiu Filopator, unii dupre alalti numarindu-se inparati,
15 i Priam de la Troada, dintru carele 8-au inceput a patra monarhie,
a Romei, si pina la inpamtul Serbiie Tuliie, Roma au silpinit inparatii.
Iar pentru cit inpratii sa Meuse nun tiraiui, iomanii au facut slat sa
nu mai fie inparati, ci sli stapineasca Roma ipatii, adeca capete alese.
Si ipatii cei (Until au fost Vrut i Colatin, carii unii dupre ala1i orinduin-
20 du-se, au stapinit inparatiia Romei pia la 465 de ani, trimetind dintru
dinn ispravnici pre eine au vrut la trebile razboaelor. Dintre earii,
f. 53v. Pombie, ispravnicul ipat, au facut multe razboae pre mare si pre // uscat
si multe tali au cuprins. Iar odata, intru o ostire a lui, au hint cu batae
1000 de cetati, dintre circle 540 de ()rase mari, alse au fost ; inca si opt
25 sute de corabii mari au fost luat. Acest Pombie au taiat la Vizantiia
boazul, de au intrat Marea Neagra in Marea Alba i zie sa fie ramas in
-meat tarn Moldovei, Tara Munteneasca si tara Ardealului.
Dupre acia, Julie Chesar. fiind mare ipat al romanilor ;;;i euprinzind
stapinirea mmii i fiind a doaora intiiu inparatul romanilor, s-au numit
30 chesar, pentru cii mma-sa fiind moarta, i-au spintecat pintecele si pre
dinsul asa viu 1-au scos. Si dupre acest vestit si norocit Iulie sii numese
inparatii Romei chesari letinste, iar rumanste sa intelge spintecat.
In urma mi Julie Chesar au fost inparat Avgust Chesar, in zilele
caruia s-au nascut domnul nostru Hristos Isus.

1 Naviin]al lui Navi R 3 DuprelCi dupil M 4 Eghiptu1 LR 5 dupl 5500 ad. de

ani M, a 3 inpdrAlie, cap. 12, stih 13 R spAsitoriul]mintuitoriul MR 5-6 textal din paranleze
om. LMR asuprit Rovoam M 7 grle i multe H norodu1dapoi norodul M 8 lor am. L
ca s L 8-9 adunarealIndemnarea LR ci s da cu firia dupa' indemnarea tinerilor calor
nebuni si apoi M 9 grele]mari R 10 nu ne L faspuns a5a: deaca iaste lucru intru acest
chip, Inca tu de acu Innainte mai mult nu ne vei mai sldpini". 11 Si indat M anume om.
L 13 far]Apoi M Navodonosor M, Navohodonosor LR PtolomeiullPotolorneiu MR dupci Po-
tolomem ad. si unii dupa' MR 14 Filandelfu L Filopatru H a1a1ti]a1tii LMR si Inca M care L
16 stApinit-o L pre Roma au stapimt-o R apoi Roma st5pInindu-o Inparatii pina
aci, i ei fiindcA s fAcus M 17 au fcut slat romanii L s-au sftuit romanil ca M 18
capetile cle alse L 19 Vrut i Colatinisi cu latinit au fost vrut ci M carii om. M alalti]
a1tii LM, dup aljii R 20 4651865 M 22 Pomplie, M Pompie R i Ispat ispravnicul M
23 cu hAtaie au luat R 21 540[cincisute i patruzeci M alse]mai alse L, au fost alse M
25 Pomplie si M Vizandia H 27 Tara RomneascA, Tara Moldovei i Ardealul R 28 Chesa-
riul M romandorlal Romei 1VI 29 a doaora Int:Hula doao fluid Iran L, adeca Intii M
30 di thud mumg-sa R si Inca M 31 (asa M) 1-au scos vm MR acestlacel L (adeca
M) 32 latineste LMR 33 Apoi in M 34 s-au]au LM Iisus Hristos MR

42

www.dacoromanica.ro
 5851. Marde Constantin, intiiu inparat cretin, dupre ec au istovit
4 tirani, pre Dioclitiian, Maximiian, Maxentie 0 pre Maxim, au euprins
inparatiia apusului, eu care stapiniia Italiia, Ispaniia, Africa, Gal liia,
Tara Nemteasea, Britaniia. Dupre aceia, insotindu-se intru o unire, au
Mcut legatura de pace en Lichiniie, inparatul Illiriculni slovenese, carele 5
stapiniia Misfile amindoao, Trachiia i rasaritul; caruia au fost dat t$1.

pre soru-sau, anume Costantiia, ca sa-i fie fame de casittorie. Dupre

acela, strieind pacea Costandin ;;i cu Lichinie, pentru tiraniia lui ce Mcea
asupra cretinilor, 1-au ucis in Tara Greet asca.15i aa, au tient a1i inparati,
pre fiiu-sau Costandin 0 pre nepotu // - san Liehinie cel mai tinilr, pre 10 f. 54
fiiul surorii lui, caruia sirbii sau mysiianii i-au fost zicind numindu-1
Belo Uro,, dintru earele s trag sloydnii i sirbii Illiricului, c au pretensiia
avtoritasului i volniciia inparateasca. Pentru care lucru, in vrmea
stapIniiii lor, srt numiia mali thspoti i mnpaiai, carora letinte i intr-alte
limbi le zic crai, iar elinte si slovenete nefiind acel cuvint i nume, 45
inparatii pravoslavnici, stapinitorilor Iliricului slovenese, dalmatilor,
bosnnilor, horvatilor, sirbilor i bulgarilor i plod, in loc de-a le sa
zice crai, i-au numit elinte ca a ii S ziea thspoti, iar slovente le-au
fost zicind tarii samoderjavnii, adeca inparati insusi biruitori. De unde
0_ moscalii, luind acta pi1d i acel obiceiu, eu virea inparatilor pravo- 20
slavniei 0 in zioa de astazi sit numese stapinitorii moscalilor samoder-
javnii inparati.
Intru acle vremi, marele Constantin -au mutat scaunul inparkiei
de la Roma la Vizantiia i facind mare oras 1-an numit dupre numele lui
Constantinopolis greedte, iar rumante, dupre slovenie, s intelege 25
Tarigrad, adecit cetate inparateasca. i intiiu au inceput a face ca sa
fie semnul inparatiei vultmul en 2 eapete, inchipuind besrica i stapi-
nirea rasaritului cu apusului dinpreunii, intr-un loc, supt un schiptru,
precum 2 capete sa vd intr-un trup de vultur. Apoi, pentru doao pricini,

1 Constantin L, Intiiul inp5rat Costantin eel crestin M, Mare le inpdrat crestinesc

pravoslavnic Costantin B, Costandin H dupd ce ad. au Mint i B 2 tirani]patru inpArati
twani, anume M, tirani mari si cumpliti si pre B pre orn. R 3-4 inpArAtiia Hornet si tot
apusul B carele L cu care st5piniialde unde 1np5rAtlia i obldduia i B 4 si Britaniia LMR,
Vritania B Dupre] larA dupA B 5-6 Inparatul sloN enese al lliricului, cu care prozvole-
nie strminea arnIndoi Misia i B care M i Trachia M 6 earuialcd B auli-au LM i om. B 7
Costancliia BR Dupre] Apoi dup M 8 Costantin L, Constantin B i om. LBR lui om.
B 8-9 crestinilor Lichinie i apoi M asupra om. B 10 (anume pre M) Costantin LMB mai
om. R 11 sau om. R 11-12 nurnindu-1 Belo UrosladecS 11 nurniia Bela Urus M, adec5
Belorusii B, Belo Uros R 12 care MR ca aulca o B pretunslia L, protensie B 13 dupd
inp5rAteasca ad. i-au zis B 14 st4inirii lorlst5pinitori1or B marl om. L c5roralcare L latineste
LMBR si2] si Inca i M 14-15 alte binbi]alt chip B 15 lelii M. zichlumesc M crai]chirai B acel]
acest 511311 nume le zie B 16 inparatii]adeca InpAratilor M stapinitori B 17 i proci]si altora
M, orn. R 18 ea am R Ii sti zice L, s'a le zied elinste M le-au fost zicind]le zic B, om. R 19
tarii]taritii B 1nsusi]singuri H biruirori]st5pinitori MBR 20 acealaccast L vrrealvrerne
L21-22 samoderjavniilinsusi st5pInitori 51 inpArati]tarevicii i i inpAratritii, adeca inparati si ,n-
p5rAtese Insusi biruitori i stilpirntori, precum le-au esit vestea in tot pArnintul si de toti
sa s stie B, tari R 23 aceia vrme B Costantin I., Constandin R 23-24 Costantin MI:Cara-
tul, scaunul inpArAtii de la Roma la Vizantiia mutindu-1 B de laldin L 24 mare oras]cetate
si oras mare B lui] s5u B 25 Constantinopolis LB adecA grecste SI greceste Constantino-
poleos B rumAnestellatineste L, romaneste B s Intelege] adecA R 26 adectilsA zice R
rumAneste inprirateascAlsloveneste i-au zis Tarigrad, sar rumanste s5 chiiama cetate
InpArAteascii B Si intiiu aulSi Intii cind M, i mai Mtn marele Costantin au B ca]au
p us M 27 2]doao R 28 dinprennalinpreunindu-le B Intr-un loc dinpreural MR c5
pre cum sA vrid capete doao SI, sA v5d 2 capete B vultur]gripsor B Apoi adeca M adecal
frith SI, om. 11 si pentru B

43
www.dacoromanica.ro
 adeca pentru asazarea sarbatorilor PaF,delui si pentru timpirea ieresurilor
t. 54v. Ariei, au Mcut i soborul cel dintiiu // la Nicheia, pre cind au fost de
la inaltarea lui Hristos, preavcinicul Dumnezeul nostru, 318 ani. Si
pentru pricina anilor de la inaltarea spasitoriului nostru Hristos, la treaba
5 acelui dint sobor au fost adunati la un loc, in Nicheia, 318 de pariati
sfinti, marl dascali a preasfintitei sfintei theologhiei.
6076. Mare le Iustinian, inparat pravoslavnic, pe vrmea cind au
fost Mcut al cincilea sfintul sobor, asupra iereticului Orighen, i asazind
multe tocinle bune ale pravoslaviei noastre, au facut i Sfinta Sofiia,
bes6rica cea ma1e in Tarigrad.
Intru acea vrme s-au sculat i slovnii dupre linga lacul Ilmer si
s-au dus despre rasarit spre apus si s-an asazat intru tnile Iliricului Si
prin alte locuri.
6197. In zilele inparatului Costandin, fiiul lui Iraclie, au fost un
15 om foarte bogat in Tarigrad si bolnavindu-se au inpartit la saraci 30 de
litre de aur i pentru acia i-au dat Dumnezeu sanatate. Dupa acia,
dintru zavistiia diavolului an fost 'quit si i-au parut niu pentru aurul
carele 11 inpartise pre la saraci. Iar un priiaten al lui, bogat, mult, pentru
aceasta 1-au dojenit, iar el s-au miniiat pre dinsul. Acel priiaten al lui
20 au zis : nu te intrista, priiatene, pentru aceasta ; eu ii voiu intoarce
aurul tau, numai s mrgeln in beserica si s zici inaintea icoanii lui
Hristos asa : eu al mien iau, iar mila care o am fost inpartit sa fie
a acestuia, iar nu a mea ". El aceasta auzind s-au bucurat i s-au dus
amindoi in beserica si au luat aurul de la priiatenul lui innaintea icoanii
25 lui Hristos si au zis precum 11 lasase priiatenul lui s zica. Iar pre cind
f. 55 vrea sa // iasa cu aurul din beserica, au cazut si au murit i toti s-au

1 sdrbatorii R Pastilor LMBR dupd Pastilor ad, a doao M 2 Arieillui Arie LMBR dupd
Arie ad. c pentru aceste pricini M Intim acdia vrme B cel dintliu laIden L, Intli la B
to stjera leatul B, dupd lost ad. vrmea M 3 luildomnului L Isus Hristos B preavcinicul
Dumnezeul nostru om. B de ani L ani 318 M i marelapoi Inca si M 4 Indltarea spAsitoriu-
lui nostru om. B spdsitoriului nostrullui M, mintuitoriului R 5 sobor stint LR au Post adu-
nail la un loc la treaba acelui stint sobor M In Nicheia om. M de om. R sfinti pdrinti MBR
6 ;nazi ... theologhieildascali mari i theologhi marl din toatd luinea B ai preasfintei theolo-
ghii LM 7 6076]Fost-au anii 6076 M, La anii de la Facerea lumii 6076 B, 5076 R 8 fost om.
LBR sfintul om. BR dupd sobor ad. de multi parinti sfinti B 11 Deci Intru M Intru acea vre-
melAtuncea B laculjiazerul B 12 Intrulin LMBR printr-alte LMBR 13 dupd locuri ad. 0 ostroave
B 14 619716177 M, Anii de la Adam 6197 B Inparatulmpui B Costantin LM i om LR 15 5i
bolnavindu-se aulDeei au venit vrmea de s-au bolndvit. Apoi el, vzind acea, au M
lalpre la B sdraci i misei B 3Oltreizeci L 16 dupd aceia ad. deloc M Dupd aceialIara
dupA acia B, Dard mai pre urmd fost-au venit M 17 dintruldin BR 18 carelelcare L,
ce-I R rfinit la mini& B 11 orm, L au fost ... la sdracijsi i-au adus glnduri cu pdrre
de rat', cad au lnpartit aurul la sdraci M pre om. R Iad Daril avind el M bogat om.
B dupd bogat ad. 0 vAzIndu-i gindul lui cd are pardre de rdu pentru binele acela ce 1-au
Mut M 18-19 pentru aceasta mult 1-au dojenitu L pentru aceasta om. M 19 dupd do-
jenit ad. pentru aceasta, sd nu supere pre Dumnezeu de vrme ce i-au ddruit sAndtate B
eljacela M dojenit pentru aceasta R pre dlnsul om. R Iar acel L Acel . au zisj
Dar priiatenul lard au zis M, Apoi acel om bun, vAzindu-1 Intim atita supdrare i mihnire ,
an zis Wird dinsul B 20 au zisp-au zis lui R pentru aceasta, o, prietene, nu te In-
trista cd B cd eu M 21 sa zicijzi LR 22 tau al mieu LR iar om. R o om. MR fost
om. R sd fiejiaste LMR iata iau mila care am fost inpartit pre la saraci, ci acum
iaste acestuia B 23 a mealal mieu M El ... s-aullard el auzind aceasta BR, Deci auzind
el acste cuvinte foarte s-au M 24 luilsdu L denaintea L 25 11 lAsasern InvAtase LMB,
vorbise cu R sd zicd om. BR pre om. M 26 vrealera M, au vrut R din besreca cu
aurul M aurul afari L au cAzut]de nApraznA au cAzut cu aurul jos B

44

www.dacoromanica.ro
infricosat foarte tare. Si ruga ceialalti pre stapinul aurului ca S i-1 ia
inapoi, iar el au zis : al lui Dumnezeu iaste, iar nu al mien, i iaste
scris in ceriu". Iar unul dintre cei ce era acolea au zis : soeotiti, fratilor,
c6ia ce eu fric5, si f5,ra, de cainta s-au fagaduit lui Duinnezeu sa dain,
ca i noi aciasi pedeapsa sa nu patimim". Si asa dliricii au poruncit 5
ca si inparteasca aurul la saraci.
6201. Mehmet, mincinosul proroc, au inceput a prelesti lumea,
cle care turcii, fiind un neam mai slab si mai prost deeit alte neamuri,
insalindu-se, au crezut cuvintele lui i i-au povatuit in munca iadului.
6311. Marele Carol, inparatul romanilor, dupa moartea lui Atila, 10
multe razboae batind, au trimis oaste mare si in Pannonia s1ov6nilor,
-pentru ca dupre ce o ar cuprinde, s o si intareasea, sa nu o mai calce
ungurii, pre carii i-au i infundat in Muntii Ciucului (care si in zioa
cle astazi s vde. C unii de frica niei in Muntii Ciucului n-au cutezat
ad rdmiie, ci au trecut preste munti si in Moldova si s-au asazat in Trotus, 15
in Roman, in Bacau i prin alte locuri, au umplut Moldova). Si pentru
-c5, de batae nu sta, ci fugea, i-au munit nintii ea sa le ziea sacui,
care cuvint ungur6ste sa zice Sekelek, iar rumneste s intelge fugasii.
Pre acea vreme Inca mai era ramasita slovnilor in Pannoniia.
-Neamurile acelui loc acestea au fost : slovnii, iassii, rumnii, ghettii, 20
cstrogottii, green, sirbii, bulgarii, carii supuindu-se supt aseultarea marelui
Carol inparat, i pina in zioa de astazi an ramas lacuitori in Ta // ra I. 55v.
Ungureasca i intru stapinirea Ardealului. Atuncea au trimis marele
Carol si coloniia nemteasca de la Saxoniia in Ardeal. Aceia an facut
7 orasa, dupre care orasa s numste Ardealul si Tara a Saptorasalor, 25
-jar slovenste Ii zic Sedmogradska Zemlia. Orasale slut acstea : Clujul,
Bistrita, Saghisoara, Mediiasul, Sibiiul, Brasovul si Sas Sebesul. Alti
memti au trimis in Tara Ungureasca, earii au Elea orasale :

1 lnfricosat top M dup tnfricopti ad. toti cei ce era acolo de priviia B tare om. B ceialalti om.
13 ca om. R 2 iar om. R au zislau rAspuns B (grAind: acest aur al M) iaste al lui
1:Mmuczeu R 3 dintreldintru L, din II ceilacei L eraista L sa socotiti L zisA B 4
-ceia celcle L 4 5 cia ce ... patimim]fralt, ca acesta farA de credinVA au fagaduit lui
Dumnczcu i fara de inima, numai noi sit ne pazim, ca cia ce fagaduim lui Dumnezeu sA
dam cu credinta bunA i cu inima curata, tiara de vom ffigAdui cu Mra de credinta, aceasta
-pedeapsA i groaprt vom !Mimi M, ca de vrme ce s-au hAritzit lui Dumnezeu, iara lui Dum-
nezeu sa-i darn, ca sa nu patimim i noi asa B, cia ce fagAduim lui Dumnezeu fara caire
cu Frica sfi dam, ca sa nu pAtimim si noi asemenea R 5 asalapoi M, iar B 6 ca sa
Inparteasealsa sa 1npartA LMBR pre la LMB 7 Leat ot Adam 6201 B, 6095 R Mahmet
B mincinosul proroc om. B 8 carele LMR, la carele B prost]mojic B alto neamuril
-cellalte B 9 au crezut cuvintele lui i om. MR au crezut iaduluip-au povatutt
Mehmet In munca (cea cumplitil a B) iadului LB povAttut Mehrnet M 10 6311]Leat
43311 B AtilajAntipa B 12 o ar]ce vor L, o va B dupa cuprinde ad. sa o ia B
si om. B 13 si om. B Cicului BR care]precum B 14 dupd vde ad. i toti stiu B de
frica om. B Cicului BR n-aulmai R 15 ramie de frica R preste. Moldovalprin muntii
Moldovii B 16 In Bacau om. B printr-alte MBR au]si au M, de au B 16-17 pentru cj
fiindea M nu putea M Si ... stalca la rAzboiu nu IndrAznea sa. stea B fugealtot fugiia,
drept acia B, nu sta la bataie R i-au numit seicuti sA le zica L ca om. BR 18 care
euvintharil B Sekiel M, Sekel B fugasit]fugacii M, fugarii B 19-20 mai era ... au
IfostIln Panonnia ratuasita neamului acelui loc i anume au fost acestea B 21 pentru c
neamurile M acestea LMR adeca. slovenh M iasii]sasii L, 1ii B ghettii om. B
23 Atunceal Deci apoi M 21 Carol lnparat B 25 Thapte M dupre care orasa sA numste
Ardealul M 28 iarIcare M Ii om. R iar slovenste h zic Sedmogradsca Zemlea om.B
Orasalclanume B 27-28 IarA pre alti 13 Alti UngureascalApoi In Tara Ungureasca au tri-
Anis alp nemti M

45

www.dacoromanica.ro
 Baia Mare, Kaoa, Eperiiaul, Bartva, Sebiiul i Levcea.
Acstea toate le-au facut pentru ca dintr-insele sa poata stapini
Ardealul i Tara Ungureasca, adeca Pannoniia slovnilor.
5 intru acea vrme marele Carol inparat au trirnis i in Tara Illirieului
batrinului eneaz Vilcului Brancovici de la Podgorita priveleghie, adeca.
carte cu triia inparateasea inpodobita, ea s s nunieasc i cneazul
Imperii Printeps.
6348. Lesco, stapinitotiul slovnilor din Tara Leasca, batindu-se
to cu marele Carol, inparatul roinanilor, Leseo au fost Mut i ueis de
Carol. in urma lui Leseo au ramas stapinitoriu fiiu-sau Pope la, carele
au fost naseut din famela lui c( a dintiiu, iar din posadnicele lui au fost
avut 20 cla fii.

iNumgrul celor 20 d fli ai lui Lesco :

1. Boleslav ; 2. Cazimir ; 3. Vladislav ; 4. Rotislav ; 5. Mon
r. 56v. 15 6. Borvin ; 7. Prebislav ; 8. Pi( mislay ; // 9. Iaxa ; 10. Sir-Ilan ; 11. Se-
movit ; 12. Semislav ; 13. Bogdan ; 14. Spichigut ; 15. Zvignet ; 16. Sabe-
slay ; 17. Vismer ; 18. Spititner ; 19. Cretomir ; 20. Vislav.
Acestor 20 de fii, Lesco, tatil lor, le-au dat fietecaruia partea lor,
inpartindu-le multe cetati cu tari dupre linga mare, adeca Rughiia,
20 Cassubiia, Pomeraniia, Dituvuniia, care acum de o parte iaste Holzatiia,.
Star Zelitiia, a cum sa zice Bra ndeburgu, Mieziboje, care acum iaste
Meidenburg, Lima, acuma ii zic Limburg, Bucoviet, canna ii zic nmtii
Lubek, Lucov, acurna Ii zic Mechelburg i proei.

orase, anume M, intr-insa aceste orase si au pus intr-InsAle boiari

1 orasi-ile]aceste
si au Meat B Baia Mare om. B Baia cea Mare R KassalKasca L, om. B Caperiiasul
B Sebiiul om. B 2 Acestea orase B pentru om. H dintru dinsele B slove-
neascii M 5 batrinului priveleghielpre cneaz Vilcul Brancovici de la Podgorita
cu priveleghium B 6 inpodobiLA cu triia inparteasca M si el, cneazul M, i pre-
cneazul B, cneaz R 7 Imperil Printeps]Inperiei Print3p L, Imperil adecii Printepsu
M, din Panonia slovnilor Printip B, Imperiei Printepsu P. 8 6348]Leat ot Adam 6350 B-
Lese M, Latco B Apos Lesc M, Latco B 9 Carol]Marele Carol (inparat M) MB 10 i
in M, Iar in B Lateo B slptiiitoriu om. B 11 fost om. L din om. M posadnicelej
poslusnicele M, tlitorile B fost orn LM 12 201cloaozeci L 13 Num'arul celor]Numele acelor
L Numiirul Lescolanume sint acesta 13 20]doaozeci M 14 lice] Muth M Boleslavj
Briaslav M, Boebar B 2]al doilea M Cazimir]Caemir B 31a1 treilea M Vklislav B-
4]al patrulea M HotislaN llt.mir B, Hostislav R Mal cmcilea M Andon 13 15 6]al sa-1.
selea M Borvin]Borvici L, Borvicu M, Boris B 7]al saptelea M 81a1 optillea M 9]al.
noaolea M IaxalIsaac L 10] al zecelea M Simard Simas M, Sirna B 15-16 11]al unsprezcelea
M Semovit]Simoviz 1., Salo B 16 121a1 doisprezecelea M Simeslav L , Samislav B 13-
Jal treisprezcelea M 141a1 patrusprezcelea M Spiclugut]Spiehiguz L, Spichileiru M,
Sichimir B, Spinigut R 15)21 cincisprezcelea M Zthvgnet B 16-17 16]al saisprezcelea M 17
17]al saptesprezecelea M Viznier L, Vister H 18]al optusprezecelea M Spitimir 11
19]al nooasprezcelea M Cretomir B 20]al doaortzecilea M 18 dupd 20 ad. de nume, adecil
de fii a lui M fil]feciori 13 Latco B lor]lui H rnulte locuri i B 19 13rijorase Rughilaj
Rusna B, Higlnia 11 20 CassuthiajCaisubm L, Casoviia B, Cabusla N Dintuvuniia L,
Lituvoniia M, Detuvinha B, Ditivunia H acumjanume M de o parte am. B, este de o parte
R taste] Ii zic B Holtalha L 21 Star]Zgor L, Sgoru M, Sligor 13, Scor B Ze1ifila
Letiia L zicelnuniescu M Bradiburcu, apoi M, Brandebur B Miszaboje B care acurn.
laste]ce-i zic acum B 22 Meideburcu i M, Mendibur B acumalcare acum R, om. 13
Limburg]Lichnburgu L, Limburc M caruialacurn L Bocoviet M, Bocovita B 23 caruia
nerntii]ce s chiam B neintii Lubek, Lucov, acuma om. LB Mechenburgu L,
Mechelburcu M, Michiclburg B i prom] si altele MR, om. B
46

www.dacoromanica.ro
 Iar lui Pope la, au dat toata stapinirea Tarii Leti. Acest
Pope la dintru vorbele lui deprinzindu-se i ad6seori eu acest juramint
traia, care au fost obicinuit a zice : macar de m-ar minca soarecii !".
Iar in urma lui au fost stapinit Olin sill, carele an fost numit iarasi pre
numele tatine-sau, Pope la cel mai tinar. Aeesta, dintru indemnarea fameii 5
min, au otravit pre acei 20 de unchi ai lui i aruncindu-le trupurile lor
intr-un lac mare, dintru acde trupuri s-au facut atitea de multi soared,
cit nicairea n-au putut scapa Pope la pina nu 1-au mincat soarecii, inpre-
una cu famia si cu doi fii ai lui, precum cobiia tata-sau, Pope la cel mai
bittrin, s-au plinit in fiiu-sau, Pope la cel mai titian 10
6370. In vrmea inparatilor Mihail si Vasilie, machedonnii, si in
-vr6inea patri /./ iarhului Fotii, Riuric au inceput intii a stapini inparatiia f. 56
3fORC111111 i toata, Rusiia slovnilor, earn atuncea sa numiia Cumanii.
Iar in urma lui, ispravnicul otilor, anume Oleg, s-au radicat eu fiiul lui
Riuric, anume Igor, si s-au dus de au luat cetatea Smolensca de la 15
160, lasind intr-insa voevod cu osti. Dupil aceia, 8-au dus Oleg cu eneazul
Igor pre Nipru in jos, pina la Chiev si acolo au lids pre ()scold si pre
Dir, earii era din fdiul lui Cliie, cela ce Meuse ectatea Chievul. i acest
Chic dupre numele lui au numit Chievul. i intru acea cetate, Oleg au
.asazat pre marele cneaz Igor, iar Oleg, marele sardariu, s-au dus asupra 20
neamurilor despre miazanoapte si, cuprinzindu-i, i-au facut birnici, ea
sa-si dea dajdea birului. i asa an ispravit Oleg slujba la cai ii lasase
Riuric dupre moartea lui, sa poarte grija fiiu-sau, lui Igor. Asa fiind,
tlupre aeda, au inceput inparatiia Mosculuii a sit largi.

1 lar fuulDaril fitului M lui om BR null-au M13.13 dup dat ad. tala-sau Later' B
-stapinirea toata a L toat. om. B 2 dIntrulintru LA11313 si om. L 2-3 acest ...
carelacest cuvint inmrindu-sa B 3 traialtratind LMR care au fost]s-au H care
40M. L 4-5 lui Popela 13 au lost stapinitlau ramas stapinitortu ftiulu-sau B carele
au lost minut om. B lara B iar Pope1aI5i tot a5a zicea pina au fost el
viu, apoi, dupd moartea lut, s-au pus in locul lui sa stapineasca ftiul sau, care tot intru
.acelasi nume era, adeca numele ii era Popcla M lost om. LI1 iar H 5 dultru]din it
lamehlmuierii M 6 lameh ... otrAvitidiiavolului si a Brit lui eel rle, au ucis B 6 acei orn.
L 20)doaozeci AI aruncindu-letaruncindu-i L, le-au aruncat B trupurde lor om L
lor am. L 7 lac rnareliaztlr de apti 13 dintruldeci B si s-au facut din trupurile aclea
soareci multi, fara scama M atitea de multilatita multirne de L1311 8 dap(' cit ad. i s-au
pornit asupra lui Popela p B Popela om B pina nulct soarecil de viu B 9 cudsi
pre B cu21pre 13 filifeciori MR luilsai B 10 plinitlinplmit L, p s-au inplimt toata cobirea
M mai oni B plinit ... tinsrlplintt juramintul in feciorit lui 13 mai om B 11
Anti ot Adam 6370 B vrrnelzdele 13 12 Fohe B, Fotei 11 Bane L intit om.
L111 inceput inparatia Moscului intii a o stapini B Moscoviei R 13 s numila
atuncea Comaniia 13 numilalcliema B 14 luipor s-au rinduit ispravnic p povatuitoriu
ostilor, anume Oleg, full lui Riuric 13 14-15 s-au radicat ispravnicul ostilor lui dinpreuna cu
Igor, fiiul lot Riuric M Raric 1, 15 anume Igor am. B SmolenscalMolesca 13 16 dapd
le7t ad. 5e deaca au luat-o M au lasat MI3 dapd o5ti ad. acolca in scaun M cu ow. B
17 acolo facind razboi M auhl-au L Oscond L, Oscald B 18 carii fltul]carele au lost din
fmia 1118 19 *i acest Chile ont 11 acel M 19 dupre nurnele lui om B mimit i I,
au numit Chievul am. R Cluevull Si cetatea Chietului M, Cbiovul B 19-2 0 au asazat
Oleg B 20 cneaz]bmariu B Olegllgor B sardariu)printip, s-au rinduit cu o5ti 13 21 nea-
murilorllimbilor B 21-22 i-au facut .. birului]i-au taut ca sa dea haraci pc art 13 22 birului]
adeca birul M Oleg au ispravit slurba lut precum ii B la om It la carelcarele AI ill
o R 23 RiuriclIluric faului M fiiu-sau am. L, Mika BR 23-24 a5a .. aceialapoi, dupa
ac6ia, Bind asa M, i asa au facut iara dupa 11 24 dupre aceia om H dupa largi
42d. si a sa Intinde pre multe locuri B

47

www.dacoromanica.ro
 Pre apa Niprului

Pragurile carii eazacii piog sau poroh le zie, cite sint i carii cunt
sit, chiamit, s senineazii, scoasit din Atlas a lui Gulielinu Blau gheografal ;
pre linga, ae6stea dar d cazaeii, earora le zic Zaporoschi Cazaehi :
5 1. Codan prag au prog ; 2. Bulilo prag ; 3. Voleznii prag ; 4. Zvonier
prag ; 5. Mienasititi prag ; 6. Susehii prag ; 7. Valconava Zavoia piag ;
8. Volvii prag ; 9. Gavuzasni prag //.
f 57 6375. Chiril filosoful i eu frate-sau Methodic, dupre cc au facut,
slovnilor 38 de slove, au scos i sfintele cri dupre limba elincasert pre
io limba sloveneasea,. Si asa propovaduind credinta lui Ilristos in Moiaviia
*i in toata Sloveniia dupre lIug Dunare, intru care s-au o i inteineiat
slovnii. Pre atuncea trilia cu limba slovnilor Iliricului i 1ii, vandahi,
bulgarii, sirbii, dalmatii, horvatii, bosnenii, cEsii, ruii, litfnii, mosealii
si alte neamuri, carii era rdeuitori inprejurul lor. Aa scrie i eozmograful
15 Munster intru Istoriile Wit Le0ti.
6381. Bulgarii, dupre ce cu totii dinpreuna au priimit sfintul
pravoslavnicul botez, pre popii romanilor au scos dintre dInii i s-au
aa,zat in lgea greceaseit, eitrora mai mare patriarh 0 in zioa de astazi
le iaste in Tarigrad.
20 6507. Otto al treilea, inparatul romanilor, au mers in Tara Lqasei-ir
la ora011 Gnezna, pentru eerectan a moa,telor sfintului episcop al Plush,
anume Adalbeit. Atuncea Boleslav, stapinitoriul Tarn Leati, au ies.;it.
intru intimpinarea inparatului cu multe i scumpe daruri. Iar inparatul,
vazind atita cinste i mare omenie a lui Boleslav, en toti sftnicii inparateFAi

1-4 Pre apa Cazachi]Pragurile carele slut filcute pre riul Niprului, anume cazacii prog
au poroh, acstea sint scoase de un Atlas a lui Gulielm 13Iaul ghiongraful; pre IMO acestea
15cuiesc cazacii zaporojnii, Ca a,?a le zic B 2-3 carii ... scoasdlcarii slut cazacu, adecd
prog le zic sau poruh, cd asa le zic c sintu ei i carii cum sil chiamd cA sit insilmneaz5)
M sau]au B poroh]porea L 3 insemneazd B din]cle L din Atlasu lui Gullet Blau
gheograful scoasd B Bla L 4 c5. pre M dar sdclki M Zaporoschi]Zaporojnii M, Zaporojanii R
Cazachi]Cozac LMR 21 19051i M Codan]Conda L, Codaci M, Codacii B 2]al doilea M
Buldor]Bulimo L, Bulb NH, Bundoe B 3]al treilea M Voleznii]Volnii L, Volnnh M,
Voletnia B 4]al patrulea M 6 prag, om. M 5]al cincilea M Mienasititi prag]Moemnasit B,
Mienasietixat R Mal saselea M 6. Suschii prag om. B 7]al saptelea M Valconava (Zavoia JR}
prag om. BR, Valconoe Vatravoe L 7 8Ja1 optulea M Volnii MB 9]al noolea M Guvazasni
M, Gubozaenii B <Noti lipsesc cifrele dinaintea numelor pragurdor in L ; peste tot porog.
in loc de prag in R > 8 Leat ot Adam 6370 B 38]treizeci si opt 111 fcut]scos B 9 sees}
izvodit B dupre]din LR 10 in1, 2 om. L 11 Dundre i M intru care orn. 1, 12 Ca pre M Pre atuneea}
Cdei pre acle vremi B dupci trdia ad. si sa slujiia multe neamuri B cu om. L slovnilor}
sloveneascil a B ai am. 13 vandalh]valdarii L, vuldalii N, valdanii it 13 bulgarii, slrbii,
dalmatii om. N si honatil i bosnnii si ash i ru4ii i litfemi 41 moscalii M slrbh,
dalmatii, horvatii, bosnnii, cesii, rush om. 11 lutvianii B 14 neamurillimbi multe B.
era om. N lcuitori inprejurul]venetici prinprejurul B dupd lor ad. tot aceiasi limbd vorbiim
M A4a]Precum M cozmograful]Cozma graful B 15 Munster om. B 16 Anii de la Adam
6301 B dinpreund cu totii L dmpreund om. R au priimit cu totii M 17 aup-au MB,
scoslosdbit B 18 astlzat]intemeiat B patriarh mai marele iastc 41 in zioa NI, al
cdrora patriarh mai mare 13 18-19 patriiarhul den Tarigrad le iaste si astdzi I. le iaste om.
B Tarigrad]Constantinopol B 20 Otto]Oton L, om. B inp5rat al B 21 GneznalGrizna L,
Glezna B cercetarea]cercarea L momytelor lsfintelor moaste ale B sfintului episcop all
episcopului R Brusii B 22 Andalbert B Boloslav B 23 multe daruri scumpe B 24 si mare
olnenie om. B Boloslav B

48

www.dacoromanica.ro
sfatuindu-se i dupre sfatul ce au facut, inparatul s-au dus cu Boles lav
in besrica si au poruncit arhiereilor ca sa-1 unga la ciairea Tarii Lqkti.
Si ina1tindu-1 in scaunul ciirii, ertiudu-i toate birurile i slujbele ce dupe
obiei era sa, p1ineasc 6i sa dea, 1-au coronat i i-au dI // ruit sulita du f. 57v.
care au fost inpuns ovrii eoastele spasitoriului nostru Hristos, inpreuna 5
un phon dupre clucea sfintii sale si i-au dat 0 pre o nepoata de sora
ea sa-i fie famCe. Si de la aeest Boles lav s-au ineeput a fi intiiu coronati
cfaii in Tara Leasea.
6625. Nernanea, fiiul lui Homilat, nepotul inparatului Illiricului
slovenese, anume Belo I.Trok;, earele s-au tras din fClul lui Liehinie, fiiul 10
Costantii, suiorii marelui Constantin, au fost pe vie.inca inpdiatului
grecesc, anume Alexie Schimnic, pre eind au lost de la na0erea lui
Hristos 1117. Acest Nemanea au fost mare stapinitoriu tuturor slovnilor
Illiricului i sirbilor Mysiilor, pentru c s-au lost trgind din ruda lui
Avgust Chesar, in vrmea caluia s-au intrupat domnul nostru Iisus Hristos. 15
Si s-au botezat in besrica Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, intru moste-
nirea lui, anume Raea, pre eind au fost de 30 de ani. Dup aedia s-au
dus la Sfetagora i Au innaltat sfinta lavra Filindariul, manastirca in
hramul preacuratei htscatoarei de Dumnezett, i alte multe manastiri
si besCrici sfinte au Mcut. 20

6651. Nemanea Homilat, marele samodeijet, insiumdu-se, au luat

famee, anume Anna, fata craiului frantozesc, care ialasi s-au tras din
fCliul marelui Constantin inparat, 0 au avut fii 3, pre Volcan, carele
au fost sarnoderjet Illiiicului i altor taxi dupe inprejur, 0 pre Ra*co,
carele dupre numele calugaresc s-au chemat Sava, 0 pre Stefan, intiiu 25
coronat craiul sirbilor.
6667. Baco, adeca sfintul Sava, fiind iubitoriu a vedea sfintele f. 58
locuri, s-au dus la Sfetagora i acolo placindu-i pod // vigul i traiul calu-
garese, s-au calugarit i i-au dat nume calugaresc Sava. Pre acesta auzindu-1

1 satuindu-se ]au fAcut sfat M, s-au sftuit B sfatul lor B cc au filcut]ce au sfatuit B, a-
cela M s-au dus inpiiratul MB Boloslav B 2 ungd pre Boleslav M crAila LH crilirii]crAiei
LR 3 ertindu-ili-au ertat M 4 si11,21sil le L ce era dupa obiceiu sa" le plineasca' i s le
dea, ci M, s dea i sA plineascd dup5 obiceiu R s'a dea, 1-au coronat]sa' lc dAruiascA Inp-
ratului, 1-au lncununat B incorunat M 5 Inpuns]palruns B ovrellflidovii MR spAsitoriului]
mintuitoriului MR lisus Hristos M 6 piron]ca un tams B duprelde la R 6 de soraldin
soru-sa L 7 de la]dupii L acest]acel LR, om. B Boloslav B Intli a fi M lncorunati MR
craiu Incoronat mai Intii B 9 La anii 6625 B Nernan B Hochilat, nepot B 10 Urusu
M, Rus B 10-11 Lichinie, fiul Costantii]Chmii, neamul Costandinei B Costandiei L, Gos-
tandii R Costantin LM, Costandin R, lui Costantin cel Mare B 12 au fost]deci and au
fost M Schininicul L pre ... fost]fost-au anii M, la anii B nasterea lui om. M 13
Neman B mare stpinitoriu]stApin L 14 Illiricului om. B sfrbilor i B si din M rudal
neamul 11 15 dupd Chesar ad. i Intru InpAratia acestui Augustu M In vrernea Intru-
pat]Intru ale ctiruia s-au nscut B dupd Hristos ad. Inpratul cel preavcinic au fost 16u-
dat i vestit Intru toate laturile stApinirii lui, In vrernile acestui stApInitoriu s-au asezat B
p. 49, r. 16-29 si p. 50 r. 1-6 om. 13 17 pre om. M 301treizeci M s-au dus acest Ne-
manea In M lalln L 18 Sfetagora] Sfintul Munte MR Hilindarml B mAndstirea
om. L LavrA, adecA mAndstirea Filindarul si au pus hramul NAscAtoarei M 21 6651]
665711 samoderjet]singur st5pinitoriu B s-au Insurat H luind R 22 carele M 23 Cos-
tantin M, Costandin B Inparat om. R Inpitratul L fii 31trei fii LMR Wean R 24
samoderjet]Insusi stApInitoriu R a altor de prin prejur si pre M 02 om. LR 25 care L
dupre]pre R nume B 26 Incorunat M 28 Sfeta Gora]Sfintul Munte MR 28-29 s-au ...1-au
datlau luat si el cinul alugarese i i-au pus M i-au dat]puindu-se R 29 numele R cA-
lugArese om. R Pre]Deci pre M, De R
4 C. 53 49
www.dacoromanica.ro
 sfintiia sa parintele Manuil, patriarhul Tarigiadului, ca intru sine multe
bunatati are, facutu-l-au sa fie prot al Sfetagorii i arhiereu mare slove-
nilor Illiricului i Mysiilor, dindu-i i yob-della patriersasca ca sa asaze
seaune besericoAi i intr-insele stapinitori, pastori sufletesti. Dupre acla,
5 sfintul arhiereu Sava au facut mitropoliti, arhierei i episcopi Tin tot
Illiricul slovenese i prin Mysiile sirbilor si bulgatilor.

12 seaune arhiere0d, carele le-an asazat sfintul Sava pentru

largirea pravoslavnicestii eredinte

1. in Etoliia i Zahlemiia dalmatcasea.

10 2. intru mostenirea lui Dioclitiian.
3. in Debra.
4. In Buda.
5. In Itasava.
6. In Studenita.
15 7. in Prizrin.
8. in Graceanita.
9. in Top lila.
10. in Braniceva.
11. in Moravita.
20 12. in Belffradul shbesc.
;3i asa sfintul Sava orinduialele besericesti tocmind, au poruneit
ca sa sa tie si sIt sa pazeaca sfinta credinta pravoslavniceasca tare si
neclatit. Pre tata-sau, Nemanea, inea 1-an indemnat, prin mijloeul sciisorii
sfintii sale, ca sa se lase de inparatiia paminteasea i grabind la inparatiia
25 cereasca, sa mearga la sfintiia sa in Sfintagora. Deci si Nemanea, lasin-
f. 58v. du-si samoderjiia stapinirii lui, s-au // calugarit in manactirea lui, anume
StudeniM, i i-au dat nume calugaresc Simeon, iar pre doanma lui, anume

1 sfmtiia sa p5rmtcle om. H Tarigradului cm. 1 1-2 are multii buiiiilti, 1-au fikut proths R
prot al Meta Gorh] mai mare al Sfintul Munk, M mare arluereu R 3 si dindu-i M 4 scan-
nele L dupd scaune ad. patriersesti, adecii M stilpimtori intr-insele H i piistori M Du-
pre[Apoi dupil M 5-6 prin]pre M i prin Mysiile]pre mosule 13 6 i a L, i al B 7
12Iadeca au filcut doaosprezece M care MBR asitzatlintememt B Sava om. B 8 liir-
gimea LBR pravoslavnicu B 9 llintim M Etohialltalia L 10 2Ia dooa N Deoclitiaru
13 11 3Ia trcia IM 12 4Ia patra M 13 51a cincea M Rosava B 14 6Ia sasea M 15 7Ia
saptea M Preizrin B 16 8Ia opta Al 17 YIn nooa Al 18 101a zecea, in Moravita Al 19
111a unsprezcelea, in Bramceva M 20 121a doaoasprezcelea M Beligradul LM 21 i asa]
Intru accsta chip B tocmind orinduiale (toate rindmalele B) hesericesti (si IM) MB tocmmd
om. H an poruncit om. 13 22-23 tielstic (hestecare M) MR slinta pravoslavnica cre-
dinta NI 51 sd sit ... neehltitlneclatit temeiul shntei besrici i credintei 13 Pre ... Nemanea]
Iar4 pre Neman B Apoi, prm nujlocul scrisordor sfintn sale inca au indemnat pre tatd-sau
Nemanea AI 24-25 lalsd cistige M dapd inpArialia, ad. piirilteasca st B si grahind
Sfintagoralsi slrguind si mearga la inpthiia cea cereascd, victuind inprcun'a cu sfiintiia sa
In Sfintul Muni e al Athonului B s mearg ... SfintagoraIsi i-au scris ca sri vie la shntiia
sa in Sfintul Munte N Sfetagora LR i om. MB 26 samoderjiia]samoderprea L, singura
R lasindu-si luilvdzInd scrisoarea sfintului Savvei, scristi intru acela chip, deloc au
ldsat samoderjila lui, adecA stApinirea, si s-au sculat si s-au dus Ia sfintul Savva. la fiiul
sgu in Sfintul Munte si M in sfinta lui milna'stire B 27 Studenta M si i-au .. Simeon]si
i-au zis din calugkie Simion Studit B anume om. LH

50

www.dacoromanica.ro
Anna, o au ealugarit in manastina anuine Dvici. F;;i wa 8-au dus sfintul
Simeon en multa avutiie la Sfaagora, la sfintul Sava, fiiu-sau, pentru
cistigarea traiului ingeresc.
6689. Nemanea, adeca sfintul Simeon, dupa cc au fost samoderjet,
pina in 42 de ani, dintru aecasta lume 8-au pctrecut in calugarie si 5
sfintindu-se, sfintul mir inca i-an curs.
6690. Stefan, fiiul lui Nemanca, intiiu coronat ciaiul slibilor, cuprin-
zind stapinirea in mina tatine-sau, Nemanea, i insurindu-se, au luat
fata inparatului grecesc, anume Alexie Duca.
Sfintul Sava, intru acea vrme pohtind pre inparatul giecilor, an 10
dat manstirca Filindariul din Sfetagon, cu tot prilejul i en toate
satele ei sa fie in vci a dcspotilor sirbesti. i atuncea a dat si nurne
stapinitorilor iii Sirbesti, ca sa sa chieme despoti, pentru ca s, tragea
din feliul inparatilor. 15i pentru mai mare intarire, lui Stefan inca i-au
trimis si coroana, care ducindu-o sfintul Sava, cu tot norodul sirbilor 15
si slovnilor Illiricului au innltat pre frate-sau Stefan si 1-au coronat,
ca sa fie craiu. i dintru aeest Stefan sit trage crairea Tara Sirbesti.
Asijdena i craiul Stefan, viind ca siS faca cinste fratilor lui, cu
coroana lui au incoronat pre doi frati ai lui, pre Vilean si pre Rasco,
adeca pre sfintul Sava, ca sa fie si ei despoti. 20
Dupre aceia, au dat inparapi grecesti i hrisoave despotilor pentru
treaba manastirii Filindariului, ea Ma de dinsii altii sh n-aiba, treaba
eu acea manastire si en toata euprinderea ei. i asa // despotii acea 1. 59
manastire toemindu-o en toate podoabele ei, cu rnulta avutie si en multe
dobitoace o an inbogatit si en mare cinste o an slavit. 25

1 iar pre doamna lui, anume Anna, o au cdlugdrit in mandstirea anume Dvici om. MB
1-3 i asa s-au dus sfintul Simian om. NI Devneci R Si asa ingeresciSi luind cu
sine multa 001Itie, s-au dus In Sfetagora, la bird sau Sa \ a, pentru cistigarea traiului
crestmesc si ingerese B, Si asa sfintul Simeon, cu rnultd avulie, s-au dus la Sfintul Munte,
la fiiul sari sfintul Sava R lalin L la fiiul siu, sfintul Sava L la Sfefagora fiiu-sau]
in Sfintul Munte, la fiiul sau, la sfintul parintele nostru Savva, ca s aiba M 4 66891La
ami 6680 B Neman B samoderjetlinsusi stapinitoriu R 5 421patruzeci i doi M, 45 1-1,
om. L apoi s-au petrecut den lurnea aceasta in wall calugareasca si Inca M 6 i sfin-
tindu-se eursli-au curs din sfintul trup sfintul unr M, i-au curs si sfint mir 11, i dupa
pristaNith adormirea i mutarea hii din lume, nur sfint Inca au curs din sfintele lui moasle
B 7 Leat ot Adam 6690 B Neman B incorunat M, (intliul It) incoronat (cram B) MBR
8 Neman B 9 pre fata B anume a lui L 10 Deci sfintul M poftind LM pre om. LM
intru grecilorlprin pofta i vointa inparatului grecesc, Intru aceia vreme B grecilor]
grecescu L auli-au R 11 dal. sfinta M mrume Filinclarml BR din]de la R Sfetagora]
Sfintul Munte AIR prilemIlcuprinsul R 12-14 salele f inosirle B eiJca M, om 11 a]pre
swim B Si apoi M a dat]au pus M Tani on,. It l nume ... tragea din]si nurne des-
potilor sirbesti sau slovenesti ca sti sa numeaseit crai, stapimtori preste toate tarile for, pen-
tru ca s tragea de B ca om. R 14 feliul si de ruda 13 a lui L 14-15 apoi Inca i lui Stefan
i-au trunis coroana M coroand ducindu-o]coroana cea hmarateascri, ca rdicind B 16
dupd Illiricului ad. sa-1 dobindeasca cu aceasta cununa. Deci intru acest chip B dupa
Innaltat ad. sfintul Sava 13 Irate] fiiul B coronit L, incorunat M, Incoronat BR ca om.
crilita 1. Sirbesti despoil L 18 ca orn. BR luilsth MB doi]2 B 19 prejanume pre B
Rascov B pre3 om. B 22 Filindariul B, llelindariul R Mill sa n-aiha treaba]mai aib L, s
nu aiba treaba altii M, nimenca altul sa nu aiba &can' B 23 toatd cuprinderealtoate ale
B, tot cuprinsul H 23--24 tocmind acea manastire MR, deci intru acesta chip tocrnind si
despotii acea rnanastire B i cu M avutie]bogatie R multe om. MB 25 dupd dobitoace
ad. Inzestrindu-o M cinste o au slaviticuviinta o au inaltat i o au infrumusetat B

.51

www.dacoromanica.ro
 6772. Mihail Paleologul, inparat pravoslavnic, an scos TarigraduI
de la frinci, pentru ca-1 luase frincii de la greci i tinuse ping, in 62 de ani.
Si de frica frincilor pomeniia grecii pre papa de la Roma la sfintul
jertvenic. Atuncea au dat grecii in loc de dajde venetiianilor moastele
5 sfintei Vineri, Parasehevii, si alte odoarit scumpe.
6779. Milutin, craiul sirbilor, dupre ce an innoit manastirea Filin-
dariul, in Sfetagora, an facut i bolnitl; i alte manastiri multe facind,
le-au inchinat sfintei lavre Filindariului. Acest Milutin s-au fost numit
al doilea Stefan Uros. 3i dupre sfinta-i rapoosare, moastele sfintii sale
10 le-au dus mitropolitul Siloam si le-au asazat in besrica mitropoliei de la
Sofiia, unde i pinrt in zioa de astazi sa odihnesc.
6800. Roma cu alalte parti ale apusului s-au osebit de blagocestiia
pravoslavniceasca.
6808. Stefan Melat, voevodul Tarii Muntenesti, intru acea vrme
15 au facut cetatea Fagarasului.
6825. Stefan, fiiul lui Milutin, craiul sirbior, carele s-au numit
de la Deceani si al treilea Uros, al eineilea craiu dupre sfintul Simeon.
Pre acest Stefan al treilea Uros zic sa-I fie orbit tata-sau, Milutin, pentru
clevetirea masterii lui, carele 1-au fost napastuind Cu zavistiia, ca sa.-i
20 stinga viiata ; pre carele Durnnezeu cu mare slava 1-au daruit eu vedrea
t. 59v. ochior, prin mijlocul marelui, fachtoriului de minuni sfintul Nicolae. // Si
asa, duple moartea tatine-sau, s-au invrednicit la stapinirea crairii. Dupre
acia, au facut manastirea in hramul Vozneseniei, in Deceani, linga apa
anume Bistrita, intru ear au facut cu feliuri de rnestersuguri mare si
25 foarte minunata bc:ricil de marmura, pina in 16 ani lucrind la dinsa

1 677216702 L, La anii ot Adam 6685 B, 6672 R Paleolog L, Paholog, inpiiratul grecesc

cel pravoslavnic B 2 de la frtncij din mina frincilor B frIncii om. B, italii R 3 4 au
scos jertvenielfiindcs au fost luat frincli de la greci Tartgradul tinuse pind la sa-
sezeci si doi de ani, 1-au scos de la d1nii, pentru cd au lost Mut frincii pre greci de fried
de pomeniea la sfintul jertvenic pre papa de la Roma M Si de frica frIncilor]Atuncea. tn-
tru acia vreme, clad biruia venetiianil Tarigradul, pentru frica frIncilor B frtncilorlitali-
lor Ft al Romei R 4 Au dat atuncea L 4-5 grecii ...scumpelgrecii venetitanilor trupul
prepodobne Paraschivii In loc de dajde, Inpreund si cu alte odoard B 5 Paraschevifladecd a.
preacuvioasei Paraschevii M Vmeri om., R 6 Anii 6679 B Milotin HM, Milostin B 7 tn
Sfetagorafin SfIntagora L, ce iaste in Sfintul Munte M, din Sfintagora 13, la Sfintul Munte
aulapoi au M multe om. B fAcind om. MB lavre1mAndstiri 13 toate mandstirPe acestea
le-au Inchinat la sfinta lavra M 8 Filindarul M, a Helindariului H dupe, Filindariului
ad. cc sd 7ice Lavra lui Sfetii Sava B Acest Milutin]Atuncea craiul Milostin B Milotin
LM al doilea]al 2-lea B Stefan L 9 -ipui MR dupd mutare sau rdpdosare B 9-10 le-au
dus moastele sfintii sale M 10 adus B Siluoam L, Silioam M, Siluam 13 11 sd om. LM
12 68001Leat ot Adam 6800 B, om. H alaltelalte M, clelalte R de1den LB 12-13 bla-
gocestiialbunacredint R pravoslavniceascalpravoslavnicilor i prod B, a pravoslaviel It 9
Stefan Mielat B Muntenestilliomfinesti R 15 dupCt Fdgdrasului ad. In Tara Oltului 11
16 Leat 6825 B Milotin LM, Milostin B craiul] crai, stapinitoriul B 16-17 carele
Simeonlal 15 craiu dui:a svintul Similon B 17 al treilea Uros om. 13 zic]spun une istorii
B Milotin LM, Milostin B 19 mastehii 13 care LR 1-aulau ft ndprtstuit LM, ndpdstuil
din B 20 viata lui 13 care B slavd i cinste B ddruit adedi M 21 mljlocul]mijlocirea
BR marelui i B fdcdtoriul L, fAcdtoriu MR sfintull a sfintu B 21-22 Si asalApoi B
22 crdiei LR Dupre)Si apoi dupd M, lard dupd B 23 milna%tirealo sfInt mdndstire B in
Deceani, hramul Vozneseniei (!ndltdrii R) L11, mndstirea In Decearu si au pus hramul
besricii fnaltarea lut Ilristos M 23-24 apa Bistritti LB 24 anume om. R Intru]pre Ft
mastesuguri I. care nulndstire au filcut-o cu tot feliul M, pre care multe Mind de meste-i
suguri B, cu mestesuguri de multe feliurl R 24-25 man i minunate B heseredi ...pl-
naJli au fdcut besereca tot de piiatrd de marmure alb i porfir i In multe Mimi de chipuri
pin5 B, de marmurd beserica fAcutd si au lucrat la dinsa pind in sasesprezce ani, unde M
16117 L 25 clinsajzidirea ei B lui]sale R, ant. L

52

www.dacoromanica.ro
unde si sfintele lui moaste intregi s odihnescu, dupre traiul vietii lui,
care1e inparatste si ingereste si 1-au petrecut.
Si zic i aceasta, cum ca Neagoe Basitrab voevod, dupre aceasta
beserica de la Deceani sit fie luat izvod i asa au facut manastirea de la
Arges, in Tara Munteneasca. 5
6832. Un cap mare al schithilor au esit de la rasarit cu tatari, cu
bulgari i cu alte multe neamuri, vrind ca s cuprinza stapinirea slovenilor
Illiricului. Iar craiul Stefan Uros, ramasita marelui samoderjet Nemanea,
dupre ce i-au batut 8i gonindu-i tare, schithul acela cu. ai lui dinpreuna
s-au botezat i i-au pus numele Mihail, carele dupre aceia au fost i craiul 10
bulgarilor.

Aici aducem aminte i de un rAzboiu cu multe bunAtti

a sfintului Stefan de la Deceani

6836. Mihail, craiul bulgarilor, cuprinzind multe locnri dupe inprejur,

s-au sculat s cuprinz i stapinirea sirbilor, adeca a sfintului craiu Stefan, 15
numit de la Deceani. Sfintul Stefan au trimis pentru pace la craiul bulga-
rilor, zicindu-i asa : ea ci te nevoesti spre perirea neamului bulgaresc
ci sirbesc? Indestuleaza-te cu al tau, nu fii inprotiva lui Dumnezeu,
iiici pohti cia ce // sfintiia sa altora au daruit. Da esti putrnic, inar- f. 60
meazarte inprotiva varvarilor, iar nu inprotiva oamenilor lui Dumnezeu, 20
carora en le sint pastoriu ; cu bunatatea aeeluia socoteste cit singe cresti-
nefe va s sa verse si multe miinastiri vor sa ramie fara de fiii ctitori
0 de toate de acestea va cre seama de la tine. Drept aceia, dar, lasa-te

1 sint sfintele moaste ale lui intregi i acolo sa odihneste, dupa B intregi om. R
dupre]adeca dupa M luilsale L carele om. B 3 silasa B 3-4 zic sl aceastalsa spune
pentru aceasta sfinta manastire 13 c i B voevod Basarab L voevod]voevodul Tara Mun-
tenesti, ea B 4 besrica de la Deceani om. R si asa au]de au M, si intru acesta chip sa
fie B asa om. R 5 sfInta manastire de la Curtea de Arges B Munteneasca] Romaneasca R
6-7 6832 ... bulgarilor om. L 68321 Leat 6836 B schifilor M de la] despre B cull Inpreuna
cu B tatarii si MR multe neamuri] limbi B 7 stapinireal biruinta stapinirii B 8 Stefan
Uros, craiul sirbilor B 8 samoderjet] stapinitoriu Insusi It Neman B 9 si i-au gonit foarte
tare, schiful acela flindu batut M 9-10 gonindu-i Mihail] i i-au biruit pre schithul acela
Inpreuna Cu toti ostasii sai, cu toi s-au botezat i i-au pus numele din botezu Mihail B,
s-au botezat cu toti at lui dinpreuna M 10 i-au] i s-au M care M dupre aceia] la rftzboiul
acela M, mai pre urma B H volgarilor R 12 Aicea LBR razboiu cu mare izbIncla B
bunatati oTt. L a] al LR 14 68361 6337 M, om. L Mihail] Mateta5 L volgarilor R dupe inprejur] de
prin prejur LM, de prin tari B 15 adeca ocina si patria B 16 numit] ce taste numit M,
om. B de la Deceant nutmt R Deci sfintul M 16-17 Stefan auzind aceasta M zicind M
volgarilor R 18 Indestuleaza-te] Nu te poti indestula tu M 0 nu M fii] te pune B inpo-
triva L, Inprotivitoriu M 19 pofti M cia] la L daruit] dat L o au daruit altora M
ceia ce ... claruit] ale altora, ci tine ce te-au dat tie B 19 Da] Dara de M armeaza-te M
lnpotriva L inprotiva altora, adeca a M iar de esti viteaz bun, lntr-armeaza-te B 20 Inpo-
triva L Dumnezeu] Hristos LMR oamenilor lui Dumnezeu] robilor lui Iisus Hristos B 21
en] cad ca cu M, ca R cu bunatatea aceluia] nebuna fapta aceia L cu bunatatea] cu bun
ajntoriul B cit]ca elt L, ca mult B 22 fiii om. BR dupd lid ad. adeca fara de ctitori M
den ctitorii sal L 23 si de ... cre] i pentru aceia, pentru toate, va sa sa ale seama de
la tine dreptul judecitoriu Iisus Hristos B are Dumnezeu seama i L va cre de la
tine Dumnezeu ca sa-i dai seami pentru toate M va sa ceara R Drept aceia, dar] Numai
asa iti zic M dar om. B dupd lasa-te ad. de un lucru WA de isprava B

53

www.dacoromanica.ro
 4 te intoarce la ale tale, pentru ea eine polite,ste ale altuia, pe-neet ale
sale pierde". Auzind Mihail ac6stea, au racnit ea un salbatec, zicind c :
de nu va veni dimineata si nebiruitei puterii noastre de nu sa va
inchina, voit trimite de-1 vor aduce legat la picioarele noastre 4, mun-
5 eindu-1, mortii il von]. da". Stefan auzind aceasta, cu ferieita nad6jde
suspinind sfintiia sa, dintru adincul inimii au zis : Dumnezeu iaste ajuto-
riul mien, nu ma tern de ram, ee sa-mi faca, ornul? " (Psalm 117, still- 6).
Si indata s-au radicat ()stile si le-au dat pre searna fiiu-sau, iar sfintiia
sa au intrat in cort i s-au rugat lui Dumnezeu eu laerami.Sidimineata,
10 esind din colt, obrazul sfintiei sale de rugaciune s-au proslavit i i-au zi
pre nurne fiiu-sau : du-te, fiiule, i Dimmezeu va trimite ingerul sfintiei
sale inaintea voastra, ea scris iaste : Dunmezeu st a. inpotriva trufasilor
falosi, iar smeritior le va da bunatate, CU bunavointa " (Pricct, eap. 3,
stih 34). Si in vrerne ce ()stile la razboiu s-au lovit, au batut pre vrajnld.;4.1
15 in loeul anume Velbujd i prinzind pre craiul bulgarilor, 1-au ueis. C0a,
ce altora au lost gatit, el au petreeut ! i asa, bulgaiii fiind curnpliti de
rusine si multi dintru dinsii perind, au facut pre Alixandin craiu, iar
r. sov. Stefan, // intorcindu-se innapoi, au mers la manastir(a lui i s-au bucurat
de podoaba frumusetii ei. i in locul corturilor unde s-au fost rugat sfiMiia
20 sa la razboiu au faeut i alta manastire i case multe de trtaba traiului
saracilor, rinduind i ispravniei pre la dinsele, ea s atha neincitat grijne
bolnavii ii tori 1ipsitii. Asijderea ii sfintul Stefan, schinthindu-si portul,

1 pentru om. R cine] cel ce poftste M 1-2 pe-ncet] pricep M pri-ncet pierde ale sale 11
priarde ale sale si clue suge prea mult, mai pre urine scoate singe 13 2 Mihail] Mateias.
cram L Deci auzind Mihail M, lard Mihail auzind B acstea ern. L regnit B len selba-
tec B clah ce B zicind asa cci M 3 nebiruitorii L de om. lvi i nebirultei inchnia]
se se 1nchine puterii mle cei nebiruite B si de nu se va Inchina nebiruitei puterd noastre
11 4 vor]voiu LMB 5 mortii 11 voiu da] II vom omori cu moarle neprazruca' si amare m
11 votu cia mortii R Stefan] lard Stefan M, fare Stefan, crawl slovenilor B aceslea B fe-
ricit ern. L 6-7 sfintiia sa orn. M dintru adincul inimil sfintrei sale B 6 Dumnezeul
doninul B iaste ajutorml mieu] iaste nue ajutoriu i B, el mi-e ajutoriu 11 7 tern] voi term B
de ru om. B ce se-mi face] ce-ml va face nue BR lextul dui paranteze om. I,MBR a
radicat] rinduitu L, orinduit H s-au redicat ... pre seama] au poruncit de s-au gatit toti
ostasii de rezboiu si au dat oastea pre seama B lliului M 9-10 i s-au rugat lui Dumnezeu
cu lacremi. Si dimineata, esind din cort orn. L i dimineata] Iare a doao zi de dirnineate B
10 obrazul] fata R au fost (era It) proslavit de rugaciune MR i sit proslevisa obrai.uI
sfintlei sale din rugeciune ca oarecind a lui Moisi proroc i au zis B s-au proslevi,t ern. L
t-au] au LR 11 fiiului MB sau greind acestea B du-te] mergi R fiule Alexandre B pre
ingerul stin M sfintier sale] sau 1311 12 voastra] noastre M c1 scris iaste] precum iaste
scris ca B ste]se stea L trufasilor] celor M 12-13 inpotriva falosi] 1nprotiva leuderosilor
simetilor B Dumnezeu bunavointe] Dunmezeu celor rninclri le stit inprotivti, iar ce-
lor merit" le da dar de bunavointa R 13 smeritilor le va da bunetate cu bunevointel
zmeritclor si blinzilor le deruiaste dar bun si sporiu In vrerne de ajutoriu B volute brine
M 13-14 lextul din parardeze orn. LMBR 14 Si ] Deci M, larit B s-au lovit la rezboi Mil,
sa lovira Wile la rezboiu B 14-1 5 au betut ... Velbujd] In locul Velbujdu SA infrInsera
vrajmasii Inderat i &dere dosul B batut] birult R 15 anumelce sit chiame H bolgarilor
B, volgarilor 11 Cia] Ci L, Pentru cti cra M 16 Ceia ce ... petrecut ] Precum se landa ef
altora, asa au petit B au lost Wait, el au ] au fagaduitu, el singur au M, au fost gittit altora
volgarii H curnpliti] plini H 16-18 i asa ... Stefan] Intru acesta chip, umplindu-sa
bolgarii de rusine si multi dintru dinsii perind intru acel rezbom, citi mai rernasese s-au
tutors Ismapoi. Atuncea sirbli, denpreuna cu tot sfatul, au radicat pre Alixandru craiu, iara
tata-sau Stefan B 17 dintru dinsir] dintr-insii LM 19 fost om. B 19-20 sfintiia sa la lei-
boiu] sfintiia sa lui Dumnezcu la acel rezboiu B 20 manestire] sfinta besrica B de trea-
balpentru hrana B traiului om. B 21 seracilor si a streimlor B rinduind si epitropi B
rinduind]rinduiti L si orn. L neincetata grije L grija de M si de M 21-22 se aibk
lipsitii] ea se poarte grija neincetat pentru bolnavi i neputinciosi si pentru toti 'unfelt, sa
nu le lipseasca nimic de cle ce le vor trebui B grija neincetat de dinsele se caute R 22
porturile lvi

54

www.dacoromanica.ro
In chip de sluga adsori mergea la saraci, inpartindu-le bani, sibutindu-le
trupurile lor cle cc cu multe boale era patimitoare ; hicramind, multe
euvinte mingaitoare le zicea si-i lauda en accst cuvint, zicind ca pentru
patina vremii din cc ati lume sa vor invrednici inp'dratiei cei faril de
sfir;it. Dupre ac6ia, siintul Stefan, dupa, slavosloviia de dimineatiti, putin 5
au adormit in pat. Atnuci i s-au aratat sfintul, marele Necohie a treia
()aril i i-au zis : gateste-te de acum, Stefane, la mergerea ditre domnul,
e a eurind 4i iaste a mige". i de,teptindu-se sfintul Stefan din 8oninu
Itti CU lacrami au laudat pre Dunmezeu, asijderea i pre vestitorinl sfintul
Nicolae, dind multa mila si inpartind pre la saraci, din ceasta lume s-au to
tlus dupre povatuitoriul stintul Nicolae la Dumnezeu.
6838. Carol, craiul ungurese, pre cind de la nasterea lui Hristos
au fost 1330, cu oastea cea cu cruel a papei de la Roma au mers in
Tara Munteneasca, inprotiva domnului Bitisaxab voevod i au fost luat
Severinul faril de nici o prielml. Si pentru c nici o treaba, nu avea cu 15
calce Ora, Dumnezeu au fost intru ajutor lui Basarab voevod
au batut pre craiul Carol.
Intim acea / vr6rne, au rizut tatarii in Ardeal doi ani, dupa,' aceia f. 61
i-au seos din taril afara.
6848. Multimea lacustelor au lost in Tara Ungureasca, in trei ani, 20
care lacuste multa paguha an facut.
6849. Dwn Stefan, al doilea fill' iii craiului Stefan de la Deceani,
s-au facut craiu in pute'rea lui si dupa criire s-au inaltat ea sa fie inparat
sixbilor i grecilor ;;i altor laturi dupe inprejur. Acesta zie sa fie ueis

1 adseorilde mune ori L mergea adeseori R pre la L mergea banilmergea la bolnitile

saracilor si le inpartea bani B inpartindu-1e1de (si MR) le inpartea LMR 2 patimitoare1
cuprinse si B si (Inca M) lticramind MR dupd lacrilinind ad. pentru chinurile si durerile
lor B 3 le zicea mind cillpentru chinurile i durerne lor multe cuvinte mingnetoare
Ii fericea zicind: asa sa tii, fratilor, ca 13 si-i lauda zicind acest cuvint M 4 patimile MB
vremii de acum B dintru aceasta MRB dupd lume ad. avind rabdare i ndejde intru
Dumnezen B sa vorlv yeti B 1-5inpdratiei sfirsit1bundtati1or celor vcinice, Intru Inpa-
ratia ceriurilor cea fara de sfirsit B 5 Dupre aceialDeci M, Iarl dupa B, Apoi R dupd
Stefan ad. cind au fost Intr-o zi, dimineata, la sfirsitul utreniel B de om. L, cea de M
5-6 putin In patImergind la palatu si culcindu-se pulin, au adormit M, au adormit pu-
tintel intr-un pat B 6 atuncijsi indata B marelelnicatoriul de minuni B Atuncea
marele arhiereu Necolae in vis si au fost atuncea a treia oar arkare. Apoi au zis lui Stefan
M 6-7 a treia oarA]al treilea L de om. B Stefane om. M 7 la mergerea catre domnull
spre callitoria cea eked Dunmezeu B 8 Si 1Si apoi M lath sfintul Stefan des-
teptindu-sa B 9 au Inceput a laerAma laudind M i culcu multe B i om. R asijderea
orn. B bunul vestitoriul pre B 10 clind]inpartAnd B miliiltnilostenie B i inpartind mu.
B pre om. H dintru aceasta R 10-11 din ceastii Dumnezeu1Si apoi, netrecind mult
vreine, au rdposatu i s-au this dintru aceastA luine dinpreunA cu povAtuitoriul sAu, sfIntul,
marele arhiereu Nicolae intru inparatiia lui Dumnezeu M, si asa s-au dus dupA povatuito-
riul sau, dupre sfintul Nicolae, catra Dumnezeu B 11 povatuitoriul sau R 12 Anii 6838
M cindleindu era anii M ungurese s-au sculat B 12-13 pre and ... 1330 om. B au
lost de la nasterea lui Hristos R 13 133011338 H s-au sculat cu oastea M cealcu care M,
si B dupd cruel ad. prin steaguri ai B si au B 14 MunteneascalRomAneascA H inpotriva
LM 15 de om. H i pentru calCaci c M 18 nu avealn-au avut B 16 calce]prade
B au fost1stind M ajutoriul M 17 si om. M Carol, cratul ungurilor B Deci intru
M acia B doi12 B, In doi M dupalsi dupil M, apoi dupA B 20 *i multimea M
de lacuste B dupd Ungureasca ad. i au zAbovit B in ont. R trei13 B ani de zile B
21 pagubajmulte pagube B dupd facut ad. i mari lipse intru toate rodurile pAmintului B
22 684916839 M al om. L 23 craiullui H dupaldin LMBR crane LR inaltatiridicat B ca
om. L 21 laturillimbi B, neamuri R de penprejur L, de prinprejur MB, duprmprejur
Rzic unii B.

55

www.dacoromanica.ro
 pre un inpa,rat greeese si pre tata,-sau puindu-1 l inchisoare in cetatea,
anume Zveceani ; dupre acia i-au sting si viiata cu otrava. i s-au nevoit
la Prizrin si faca mAnastire i inai frumoasa, deeit tatit-sau, care faense
la Deceani.
5 6850. Laiotil, eraiul unguresc, (dupre cum scrie si istorieul Bonfinie),
au chemat pre craiul bosn6nilor intru ajutoriu, a ca,ruia i fata au lliat
craiul Laiot'a de i-au fost fame de casatorie, pentru ea Stefan, ciaiul
bosnnilor, au fost mare, putrnic si au avut foatte multa, si mare taia,
care ping, la Machedonia s intindea. i cu dinsul batind si seutind pre
to tataii din tarile crestinesti, au scos si pre ovied, lasind bunit pi1d i altor
erestini, carii, de pot fi en crestinii, sa, nu traiasca cu paginii cu oviii
de care mom i Durmlezeu prin rostul apostolesc ne conteneste (Joan,
i
cap. 1, stih 10-11).
Intru acea vime, rumanii din Maramores au descaleeat in Moldova,
15 pentru ea o pustiise tatarii i nimenea nu cuteza s aza, intr-insa, pina,
ce au descalecat morosanii rumanii.
f. 61v. 6855. Uros al patrulea, fan al lui Dusan Stefan ce // lui ce trimise,4e
pre tatarsau, sfintul Stefan, la inchisoare, In ectatea anume Zveceani,
pre cind sfintul au fost cuprins Intru rugatiune care Durnnezeu, la manit-
20 stirea lui, dupre acia, fiiu-sau Dusan an trimis l tat'A-s6u de 1-au si
sugrumat. i asa, pre tat-situ facindu-1 mueenic dint, iar pre sine s-au
fitcut otecivitoriu de tatit. Pentru acia si viiata lui de la Dumnezeu au
fost scurtata, si pre fiiu-sau Uro al patrulea, dintru urgiia lui Dumnezeu,
Inca, filfa de ramasita 1-au ucis eiaiul Yileasin 0i ligles despot.
25 i Intru zilele lor,agarnii au Inceput a le eitica taxa si tot locul de
multe prazi au inceput a s'a pustii i intre norodul stapinirii lor au inceput
a sa face varsare de singe, taindu-se ei-si dintre sine, pentru ea N1 ,cid

1 pre Inparatul intr-o B cetate B 2 anume om. R dupre aceia}si dupa aceia M, pre urma R
cu otraval cu o buruiana alnara B 3 Prezricin M, Prezrin R s facil o inanasttre la
Prezrin B de cum Meuse tatil-sau M, decit cia ce au facut tata-sau B, declt care Meuse
tata-sau R 5 Leat 6850 B Laiotal Leaot B parantezele om. LB istornicul Butfenii B 6
auji-au LMBR 7 Leaot craiul B de casatorie om. B 8 bosnnilor]Boznii B putCrnic i viteaz
bun B sijcare M au avutlau fost avindu L foarte orri. B mare2 om. B 9 care] si scos.
M care sa Intindea pia la Machedonita H i culSi apoi M, Deci, inpreuna cu 13
batindu-i si scotindu-i L, cu dinsul, dind razboiu asupra tatarilor, i-au batut i i-au scos M,
batind pre tatari i scotindu-i dtn B 10 crestine M auJl Inca au M au scos om L evrei MR
lasInd pilda de lama InvataturA B 11 de] nu B earn de pot fi cu crestinii om. L carii
... nu traiascalca sa poata fi, adeca sa traiasca crestin cu crestin, iara nu sa. traiasca M
evrei M si cu ovrii orn. 13 12 ne]nu L i Dumnezeu. . . ne contenstej i domnul nostru
lisus Hristos, prin sfmtii apostoli ne opreste B Al doilea Ioan M 12-13 testril clza
paranleze om. B Joan ... 111La Ioan (cap. 13, stih 10), sa nu ne asamanam paglnilor, ta
calea paginilor si In celatca samarinenilor B 13 cap.]glas L 14 Deci Intru M romanii B
Maramorosu L, Maramures MB, Mararnuro R 15 pentru ozn. R nime B 16 maramoro-
sanii L, rnuroani, adecd rumani M, maramuroanii romani R, ei B 17 Dusan]Dusii B
18 preladeca pre M sfintul am. B anume orn. BR Zveceani]Zvancii B 19 In vremea
clnd au fost sfintul cuprinsu M au fost cuprins sfintul B 20 dupre acialapoi R
au trimis fiiul sau Dusa B i om. 13 21 s-au facut tata-sau mucenic M iar om. R
Intru acest chip s-au facut sfintu mucenic, iar el s-au fdcut ucigas de tatA B 22-23 (i 13) s-au
scurtat MR, au fost de la Dumnezeu scurtata B 23 al patrulealal 4-lea B dintru]din R lui
DumnezeuldumnezeiascA B de om. L 24 fara de ramasitalfara zabava M dispotul L
25 Intrujin LBR, apoi In M agareniilturcii R 25-26 agarenii ... a sa pustii] au Incetat aga-
rnii a le prada tam lor si a calca toate plaiurile muntilor, de Incepuse a sa pustii B lo-
cul ... au Inceputllinutul acela au Inceput a sa prda M 28 multele R 9 stapinici R 27 faca
gilcevire mare B varsari LMBR ei-6i dintre sine]ci dintru sine L, ei singuri dintru
sin e M, ei dintre ei B, ei dintre sine-ai 0 pentru om. R ca i cu om. B sa] (ca. B) sa
se BR

56

www.dacoromanica.ro
aeeasta s plineasca acea judecata dumnezeiasca, care asa zice crt prea-
vcinicul Dumnezeu va cerea prteatul pgrintilor in fii, ping' la a treia fl
a patra semintie (E0rea, cap. 20, stilt 5).
6860. loan Catacuzino, inparat pravoslavnic, fiind inparatu greellor,
in vremile acestui inparat creFitin, Otman intiiu, inparatul tureilor, in 5
ALia Anadolul i alte multe tari clespre rasarit luind, pre urma au luat
si Brusa i acolo Otman au murit. Dupre aceia turcii au trecut marea
la Calipol in Evropa i aa s-au latit prin multe locuri paginatatea turceasea

Aieea sg, semneaz5 de istovul erailor sirbe;iti

6879. Vileasin, craiul sirbilor fiind, i frate-sau, 1ig1ef3, despot, 10

:west liglq despot fiind om vrdnie, au indemnat pre fra // te-sriu Vi1ca0n f. 62
i pre inparatul grecior, pre Ioan Paleolog, ca s trimita otile
c1341111
wece4i cu dInii. i adunindu-se la un loc en grecii, s-au facut 811111ii mare
de osta0 i s-au dus la Machedoniia, ca sa seoata pre turcii cei fara de
Duinnezeu. Ci, dar, miniei lui Dumnezeu neputind nimenea a-i sta inpo- 15
ttivrt, i pentru aceasta nu-i scoasera, ci ei an fost batuti i acolo le-au
picat oasele. i dupre aceia, s-au rdsfirat ismailtenii prin toata tara creti-
nea-;cri, ea 0 cum pasarile sa rasfira prin vazduh. i pre toti ereOinii
en sabiia II junghiia, pre unii ii ducea la robie, iar pre altii cu moarte
groaznica in foc ii ardea. Ian carii au fost mai ramas de foamete au petit, 20
pentru c intru acea vrerne au fost foamete mare pin toata tara i prin
toate laturile ; foamete ca aceia au fost, care doar di-nceputul lumii nu

1 Inplineasc..1 M acealcea L, om. H judecata cea M care asa ziselc5 zice

M 1-3 care asa stih 5)]precum e scris intru duinnezeiasca Scripturd (Ishod, cap. 20, stih 5):
eu sint Dumnezeu rivnitorm, care cert pAcatele parintilor intru fii pin la al 3 si al 4 neam
13 2 palcatele MR la om. L 3 semintie]salmintli M, spiS H Esireallshod L, la Esire
M textal din parardeze om. H capiglas L 4 Cantacuzino LB, Cantacuzino MR fiind om.
M pravoslavnicul Inpdrat al grecilor B 5in vremilelln zilele JIB (lui sultan Amurat
Osman B) Osman R Otoman frith, intliul lnparat al L, Osman, Intliul Inparat MR
Inpiiratul turcilor om. B 6 Anadolullsi In Anadol MB, Anadonul H i In M multe om. B
multe cetdti i B iri si cet5ti LMB 6-7 luindllulnd multe i ai M, au ajuns Ii
pinA la Bruza i acolo au murit sultan Osman al turcilor B mai pre R 7 au murit si
Osman M Otinanlacel Osman R au trecut turcii BR 8 pre la R Calapol B, Calipoli
R prin]pre B 20 turceascal]turcilor B 9 Aicea sa semncaza om. B sa seinneaza delinsem-
neazal M, Insemmlin pentru B 10 Vilcasa B fiindjstrind 13 despot]fiind M 11 despot om.
B 11 VlIcasa B 12 Paleologul, inparatul grecesc B sal om.L 13 adunindu-sejaducindu-sal 13
dup loc ad. cu dinsii, adeca B 14 ostasiloaste 13 ca om. H turciijagarenil
B 15 dupl. Dumnezeul ad. de acolo B Ci (om. R) dar miniei lui Dumnezeu om.
L mlnieilmina B neputindu-le L a-ila le L, a B sta nimenea inprotiva M Inpro-
tiva BR 15-16 dupd Inpotriva ad. eine va putea sufcri B i1 om. BR, ci mai vIrtos M 16
nmi scoasertilnu-i putura (putu M) scoate MB ci ina au fost ei M acolea R 17 picatj
riimas B oaseleltrupurile L oasele in pustie II i om. Bit rasfiratlraschirat B, rasipit
R 17-18 crestineascaljgreceascri 13 18 si cum om BR pasdrile cum M sit rasfirrilsa rAschira L,
om. BR 19 salnile Injunghua MR cu sabia pre umi hili grunghila cu ascutisul sabii
pre unii Ii fereca hi obezi st le punca laditusi de liar prin mlini si-i lega cu lanturi de tier
de grumazi si-i Bla lin B iar om. R 19-20 si in foe li ardea i cu moarte groaznica Ii omorea
B 20 mai om. L au mai fost ritmas R de Marne au fost peril. L 21 pentru om. R 20-21
mai ramas intru]scapat prin coclrii i prin munti au murit de foame, pentru cal pre B
mare foamete M prinijin R tam aceia B 22 doar om. R, doara nici L 22-23 care
Mutsu inceputul MIMI nu a fi lost ioamete ca acea M

57

www.dacoromanica.ro
 va fi fost, nici pre urma nu va mai putea fi, numai singur Fhistos st
fie milostiv. Caei c i care de foarne nu perise, pre aceia dintiu urglia
lui Duinnezeu noaptea i zioa ii minca lupii. Oh, vai, cit de jalnica an
fost acea privire ! Pentru acia, i dintru rodh ;;i din dobitoc iamase-,e
5 toata tara pustie, nu mai era voevod, riici povtuitoiiu, nici nastavnie
intru oameni, nici mintuitoriu, niei raseumpiliatoriu. Si era toti plini de
frica agarendor i inimile cele baibate a viednieilor oameni sit Meuse
mai slabe decit a mueillor, pentru ea intru acca vieme si neammile
despotilor sirbesti mi se pare eiti pina la 7 neamuri isi vor ft luat savir-
1. 62v. 10 situl. Cu // adevitir zic cit atunci ferielia cei vii pre cei moiti, cc mmi,,e
mai dennainte. Atuncea au cazut si Udriiul in mina turcior.
Dupre aceia, s-au milostivit Dumnezeu spre suspinurile si lariat-1as
lor si au inaltat intre sirbi pre marele i blagocestivul encaz Lazar. Act.,ta
s-au aratat barbatiia si Tara Sirbeasea, o au mingaiat.
.15 6880. Innaltat-au slovenii si sirbii lirieului pre eneaz Lazar sa Tie
despot si fu mare samoderjet.
6881. Cneaz Lazar s-au dus la Ierusalim si la Sfetagora.
6885. Cneaz Lazar, marele samoderjet insurindu-se, au luat fame
din feliul marelui samoderjet Nemanea Homilat, anume Mi lita. Act st
20 eneaz Lazar au avut 2 fii, pre St( fan si pre Vileul, si 5 fete. Fiiul eel
dintiiu, Stefan, au fost marele despot Albanii, Bosnii, Mysiilor i Ungmimii.
Fiiul al doilea, Vilcul, s-au petrceut MA de ramasita,, pentru ert nu s-tu
insurat. Fata cea dinthu o au dat cneazului Vilcului Braneovici,
voevodul Inn ieului i Mysiilor. A doao o au dat cm azului

p. 57, r 22 p. 58-6 latuille niscumpiirtiloriu] laturile, precurn spun isloricii, ca dm

inceputul lumii n-au mai fost foainete ca acia, s se fereasc5 milostivul Dunmezeu sas nu
mai fie. CPt atuncca i crai putin de n-au murit de foamete mare ce era. Intru a cla vreme
fu urgic mare de la DUmnezeu asupra norodului s5u si sh' pornisa' Iiariie nile salbatece, leii,
ursii si lupii si-i minca de vn noapte i zioa. 0, cit5 jale i ce vedre groaznic si vrednicil
de plingere au fost intru acle vremi, cS atuncea si de oameni si de toa[ roada si de
dobitoace r5mAsse tara pustie; di nu era voevod, mci povritultonu, nici indreptAtorin, mci
r5scump5rtoriu B putea mai fi L putea] va mai R numai singur]ci numai insusi L singur]
st5pinul R 2 Ciici]CS R de]din L pre aceia om. H nu perise de foame, s5 pornisc pre acela
urglia lui Dumnezeu, ea si mon i noaptea M 3 ii minca hipil 7ioa si noaptea R val orn. LIN1
cltIce R 4 privire au fost H Pentru aceia]Asijdere i M dintru]din MR din]de H dobitoace L
ratuase LR 5 toat on. 1, tara pustie de tot 11 mai om. H nici]era mci L 6 plini om.
L, pliniti M 7 agarenilorltureilor H barbiltesti B alale oamenilor (celor 10) vrdnici MR
a vrednicilor oameni om. B s flicurd 13 8 a]ale LR pentru om. It 9 clespotilor celor
B mi se pare cS om. B 7] sapte LR 9-10 au fost pent pina intru al 7 neam de sd-
mint(' B savirsitullsfirsitul LI1 10 cu adev5r]cu adev5rat MB, c adevilrul 13 c5 orn. B
10-11 cei vii fericlia pre cei morti de mai nainte R fenciia cei vii pre cei morti ce murise
mai dennainte om. 13 morti om. M nainte L 11 si Udriiul au ciizut pre mina B Odrnul
LI1 si Udriiul orn M 12 IMprc]5i dupS M, lard dupii B suspinile 11 13 intre]pre B
blagocestivul]sleiNitul B, binecredinciosul R 14 b5rbilpia si vitejia si au mintuit Tara Sir-
beascd B 15 Leat ot Adam 6880 B 1n6ltatu-l-au L marele cneaz B ca sS LMBR 16
fu]au fost BR mare om. M mare si viteaz B samoderjet]singur st5pinitoriu H 17 1.eat
6881 B Cneazul LB Sfetagora]Sfintul Mupe MR 18 Cneazul LB samoderjetlinsusi stS-
pinitoriu R 19 din neamul i B fliullnearnul R samoderjet]singur stapinitoriu 11 Neman
13 NiilitalLi(a B 20 21doi LBR fii]feciori BR 5]cinci R 20-21 (Deci filul 1\1), anume
Stefan LM Stefan om. B mare LM marele om. B Bosnii om. L Bosnia si al Mysiilor
si al Ungurimei. lard fun! M bo7nenilor B ungurilor B Albanii]Banii R 22 al doileatal 2
13 Vilcul om. M petrecut]dus dintru accast5 lume B de r5m5siti"i]de 75bava M pentru
on. 11 23 lar pre fata M fostu dat-o 1, au dat-o B cncazuluillui cneaz L, ha nului B Vil-
cului om. B 23-24 gheneralicului, vocvodului M 24 a Misiilor R A dooa fata M au dat-o LBR

58

www.dacoromanica.ro
13aos, voevodului Albanii. A treia o au dat lui Sisman, eraiul bulgaillor.
A patra o au dat donumlui Neagoe, voevodului TArii Muntenesti. A
einem o au robit inpitratul turcilor.
6888. Cillugitrul Sibarie au ailat intiiu mcstesugul puseilor si a
tunmior. 5

6895. Murat, inpitratul turcilor, aa luat eetatea Nisul, in Tara

Sithea s&a.

RAzboiul do la Cosova /1 1. 63

6897. Murat, inplratul tureilor, au mers eu mare pute.re asupra lui

Lazar, marelui despot, si in vrme ce au lost sit sa, loveascit cu ()stile to
klintru oastea lui Lazar despot, aflindu-se un viteaz, anume Milos Cobilici,
.s-au filcut a fugi din oastea lui despot la turei, iar agarnii pIgini, tiindu-i
vstea vitejiei lui mai dinnainte vrme s,i v6zindu-1, le-au pitirut foarte
bine si indata i-au Mcut cale de s-au dus ping la Murat. Tar viteazul
Milos, deaca au vilzut pre inpliratul Murat, s-au repezit la dinsul cu un 15
cutit i Mcindu-se c va s i s'A inchine lui, cutitul i 1-au infipt in inimil.
Acia vitzind ceialalti pkini, 1-au inpresurat i asa viteazul, pentru neamul
patriei lui, viiata s-au pus la mijloc. Tar Lazar despot, abatind asupra
viajmasilor lui, milostivul Dunmezeu i-au dat izbInd, pentru. ea' sit sp5A-
mintase tureii si de moartea inparatului lot, v'azind precum i s-au intim- 20
plat stingere.
6898. Cneaz Vilcul Brancoviei au avut 3 fii : unul, Gheorghie, carele
an fost si despot Mysiilor sirbesti, al doilea, Gurgur, al treilea, Lazar.

1 Baus L voevodul MR Albanii] Banii B treia fata M, a 3 B dat-o LBR Sasman

B volgarilor 11 2 A patraJA 4 B dat-o LB domnuluillui 13 Neagoe Basarab B voc-
voduluilvocvod al M, domnului B, voevodul 11 al Tarli L Tarii Homnesti R 2-3 A
cincealA 5 B 3 robit-o LMR turcilorlturcese MB 4 Leat 6888 B Un calugar B anume
Sibarie LMBR mestersugul LM dupd puseilor ad. i puscarea treascurilor B alal
LR G inparat al M turcilorlturcesc L Nisul]Timisului B Cu razbohil M 9 inparatull
sullanul B turcilorlturcesc L 10 cncaz Lazar, marele It marelui om. B dispot L celclnd
MB ca sa L cu om. LMBR 11 dintruldin R dispotul L dintru ... Gobi-
Moja-au aflat un vitcaz, anume Milos Cobilici, din oastea lui Lazar despot M s-au aflat
B si s-au B 12 despot]Lazar despot B, dispot L la turci om. B agarnii paglni]paginii
de agareni B, turcii H liindu-ilauzind de B 13 vestea om. 11 nainte 13 vrme om. R
13-14 ionic le-au parut bine M foarte am. II 14 Muratplurat Inpilrat M, sultanul Amurat
13 Niteazul onl. B 15 deaca Inp5ratu1lv5zInd pre sultanul B un culitlo sulita
B 16 si urn. H facIndu-selplechidu-sa B cil va]ca sa B lui om.. LMBH cu cutitul
L eulilul i 1-au infiptli-au Infipt hengeriul B 17 Acla paginipara pglnii, vazlnd
ceea ce facu, deloc M, Iar paginii, vazind aceasta poznii, hitimplare vicleana i loelatoare B
dupd Inpresural ad. de loate partite, ca chnii B viteazul Mz10 1-3 18 luilsale H s-au
pus viiala (si capul B) BR dispot L 19 vrajmasilor ludturellor B i-au dat milos-
tivul Dumnezeu MB dupd izblnda ad. asupra turcilor si izmailtenilor B pentru om. 11
19-20 turcii sii spaimintase It 20 i om. R si vazind de moartea lnparatului lor M lnparatuluil
sultanului 13 precumlcum 13, ea 11 i om. M t1mplat B 21 stingere i perirea B 22 68981
Leat ot sotvorenie mira 6898 B Cneazul LMB 31trei M11 unullcel dintli L, anume M, 1
B, pre 11 23 si om. 11 al doilea]al 2 B, pre 11 al treilealal 3 B, 1 pre R

59

www.dacoromanica.ro
 6901. Egzboiol de la Nicopoe
Jicmond craiu, vrind sa s bata cu Baiazit, inparatul tureesc
descalecind supt Mare le Nicopoe, s-au ii*Alat in fala trufii (care lui Dumne-'
zeu iaste urita). Pentru ca, in vrme ce .v-au rinduit otile ca s s lovea-,ca.
5 cu turcii, i uitindu-se la multirnea Wilor lui, au zis c cit de multa
oaste are, nu numai pre turci ar putea bate, ci de s-ar rumpe cetiul,
sa caza, Inca 1-ar putea splijini, ea sa-1 tie in sulite. Iar turcii, facindu-0
stolurile Wilor lor in trei colturi i o parte numai aratindu-se intiiu
L 63v. rotit, craiul Jicmond au cbemat la sfat pre capetele ostilor si-i // i uga
40 ca s dea loc de razboiu ungurilor, s s loveasca intiiu. Iar frantozii,
fiind veniti intru ajutoriu, mai tare sa ruga ca s aiba intiiu ei loc de
razboiu. i intru acea neuniciune, vazind frantozii numai coltul cel dintiiu
rotit al turcilor, mai F;i fara ofinduiala, abat frantozii in turci. i aF;a.
dastoinicete au silit, cit i vrajma5ii dosul Inca -au dat. Atuncea soind
15 i alta parte a Wilor turcWi rotita, frantozii, dupre obiceiul lor, au
descalecat dupre eai i an dat pedestri in turd. i pre cind s facea raz-
boiul tare dintru amindoao partile, oti1e cre-tinWi Inca dintru orinduiala
lor nu-0 luase toate stolurile porunca de britae. Vazind ungurii c aii
frantozilor de spairna rAzboiuhri fug innapoi, eatre tabara eraiului, le
20 pkea C frantozii sint isto-viti du puterea viajrnailor, i ei, dind dosul,
au inceput a fugi. Si s-au facut mare varsare de singe, unii fiind taiati
si altii, multi, robiti. 1nc i Jiemond eela, earele eu ee-vai mai nainte
rumperea eeriului Dimie in ream itu o brigase, in miinile viajmOlor

1 Rdzboinicul de la Nicopoia. Anii 6901 B, RAzboiul de la Nicopoli. 6901 R Nicopoia M 2

Jicmontu L, Jicmon MBR cram! LM Baiazit inparatullBoeritmat sultanul B, Pazazet
InpArat H turcescjal turcilor R 3 Marcie om. L, marginea B, Marea R Nicopoia M In-
sAlatlamAgit R In]cu H trufiei lui R 4 iaste uritA lui Dumnezeu L iaste om. B, e R
pentru om. R celcind B orinduit MR ca om. BR 5 si om. H lui om. B cA om. B
5-6 cltA oaste are de multA M oaste arelcit multime am eu B 6 ar]t-ar B rupe B ci
si ceriul de s-ar rupe M 7 ca orn. It 8 lor om. L trei pArli de R numai om. M 8-9 si
arAtindu-s o parte rotitA B rotitii intim R deci cram] M 9 Jicmontu L, Jicmon B ca-
petelelcApetemile B 10 ca s sA M intimymai intii M)ei cu lured MB frantozzilfrincii B 11
tare] mull B ca om. H ci (mai M) intii MB della H 12 Si Intru acea neuniciuneN Intru
aceastA neunire, avind glIceavA unii cu altii B neunire H Si Intru ...frantozii]IarA frantozul,
vAzind acea neunire intre dinsii i vAzind coltul cel dintli al turcilor rotit, numaidecit s-au sculat
frantozul, Hind si mai fArA de orinduialA, 5i au Inceput a bate frantozii M frantozii vAzind
R coltul taberzi B rotit]si rAtund B, ow. R 13 rinduialA LR a5a de L 13-14 mai si
s-au dat]indatA abAtur In turci, tIri de nici o rinduialA i atita de vitejasle au snit
frantozii, cit au infrint polcurile vrAjmasilor Innapoi si dAdurA dosul B 14 dAstoiniceste]cu
vrednicire M, vrdniceste R au dat i dosul L, Inca' s-au dat dosul MR 14-15 Atuncea
... frantozii]Atuncea au snit si alt stol de tabArA a turcilor rotit, lard frantozii B 15 rotitA,
frantoziiparAsi thud rotitA, iar frantozii vAzind iarasi acea oaste turceascA, deloc M 16 MI
prin B datpuat R 16-17 si pre cInd ... ostilehi le dderA rArboi foarte tare si sA tinarA
dintru amindoao pArtile. IarA ostile B 17 dmtru]atuncea dupre M, din B, despre R
rinduiala LMBR rinduiala adecA poruncA M 18 stolurile]polcurile R 18-21 nu-si luase ...
a fugi]nu-si luasA rInduialA de razboiu, iar ungurii, cautind spre ostile ismailtenesti, vAzurti
caii frantozilor alergind spre dinii, pentru cA sA spAriiazA de sunetcle si de trAznetul ostilor,
de ungurilor le-au pArut cum cA frantozii au pent de puterea vrAjmasilor i IndatA au in-
ceput a fugi B 18 Numai vAzInd M 20 sintls-au R istoviti]bAtuti M, prApAdit H
21 i ei ... a fugi]apoi, vAzInd aceia, s-au speriiat i, dind dosul, au fugit M 21 marelmultii
20
B adecd win M 22 si.diarA B multi]fiind B robiti multi L Jicmontu L, Jiemon R
celaldulcile L, acela R 22-24 Inca* si DunAre]Si pentru cuvintul care-I grAisA Jictnon
craiu mai nainte, rumperea ceriului, cAci tot nu-1 bAgarA In samA cA ar fi ajunsu In minute
vrAjrnasilor, de s-ar fi fAcut batjocurA si rAii de dinsul, cA a-Ma nenorocire i-au venit am-
prii-i, eft de abe au scApat Intr-o luntritA micA pre DunAre B 22 cevasi]putin R 23
nu o bAgase In seamA, ar fi ajuns In mlimle vrAjmasdor MR

60

www.dacoromanica.ro
 ar fi ajuns, de n-ar fi scapat intru o mica, luntre pre Dunare in jos,
infricosat fiind si de groaza ostilor lui, ca Ka' nu abata intr-insul, cind
s-au purtat treaba asa de ran. Craiul au fugit la Tarigrad si de acolo
la Rodos, dupre acia la Tara Dalmateasca si la Tara Horvateasca ; i
pina a intra in tara lui, an facut zabava pina in 18 luni. 5
6903. Dornnul Mircea, voevod al T5,rii Muntenesti, au batut pre
inparatul Baiazit la Rovine. Atuncea au perit Marco Cralevici, Costandin
si Dragas.
6905. Stefan despot, fiiul lui cneaz Lazar, // insurindu-se, au luat f. 64
farnee de la Galatiia, pre doamna, fata mi Catacuzino inparat. intru 10
acea vr6me au batut despotul pre Musiia, inparatul turcilor, la Pripol.
Acest Stefan despot, dupre multe bunatati ce facea, avea i obiekin ca
acesta, de umbla noaptea pre ulitile orasului, inpaAind vesminte ii galbeni
de aur saracilor. i vazind pre un same ca, de multe on Ii esa innainte-i
si lua inila de la despotul, i iar mergea de cerea, despotul iar i-au dat 15
ii i-au zis aa : ia, tilhariule ;;i hrapitoriule !". Iar saracul calic i-au
raspuns : nu sint eu, ci tu esti tilhariu i hrdpitoriu cu inparatiia ta
de aici, si inparatiia cea vcinica o furi cu jafuiri hrapitoare !". Aceasta
auzind despotul, lacramind s-au intors en plins la curtea lui si acelui
sarac an tiimis sa-i daruiasca atita, cit sa-si indestuleasca traiul vietii 20

1 luntre mica, apucind M 2 fiind infricosat M i orn. LM intr-insul om. B cindlcaci LBR, 2 3
pentru cfi atita M de rati 5-au purtat treaba M 3 de on, B Crawl] si de fried B Craiul
'farigrad] Ca fugind el, adeca craiul, au mers la Tarigrad M 4 dupre aceia] si de acolo B,
apoi H Dalmaceasca M, Dalmatii B i am. L lalprin B 5 a intra inlau intrat L, ce flu sosit
la B pina in om. M131{ 18loptsprezece M, 12 B 6 Lcat 6903 B Mircea vodd, donmul L voc-
vodul MB Muntenestilliomanesti R dupd Muntenesti ad. cu rurnnhi B 7 Baiazit]turcesc B,
Paiazet R dupe"' Bovine ad. i atita i-au znopit de tare pre turd, cit n-au lost mai pomenit
nici ei razboiu groaznic ca acela; ea sa varsasa singele ostasilor pre cimpi /Ana deasupra de
chisatile cailor. Atuncea au pent Marco Cralovici. Iara un ostas, anume Costantin, au
Intrat prin oastea turceasca i s-au dus pina la cortul inparatului, tot taind prin turd ca prin
brusturi. i deaca au sosit la cortul inparatului, sultanul i-au puscat calul do supt dinsul;
atuncea au cazut, dara ar fi ucis si pre inparatul Boiazid. i deaca au cazut, 1-au calcat
cu caii, pina ce 1-au omorit, pentru ca s-au fost prins cu picioarele pre supt cal 5i fiindu-i
ochh inpanjaniti si zniolii de singele turcilor, asa I-au inpresurat paginti de au pent. Iara
un Dragan au scos pre inparatul din cort 1 cu fuga au scapat, ca-1 lua ca pre un rob. Si
a cd Dragan an luat toate ale inparatului 5i Intorcindu-se de la razboi, au pent pre cak B
dupd Cralevici ad. 5i M 9 Valeat 6905 B dispotul L 10 Galata R CantacuLino L,
Cantacozino MI3R dupd Cantacozino ad. inparatul grecesc B, inparatul I. 11-12 Deci intru
M acele vremi LB 12 Inparatul turcilor) sultanul turcese B Tripol B, Tripoli R dispotul
L 5i obiceiu a\ ea M acest obiceiu BR 13 14 vesminte saracilor] pine 5i inbraca-
minte i bani do argint 5i galbini saracilor i vaduvilor 5i la toti lipsitii B Inbracaminte]
haine It 5i mare] deci B 14 sarac]calic B -1 am. LBR c eslia de mune ori M 15 lualeerea
B dupd despotul ad. 0 li da B de la ... znergealde la el, adeca de la Stefan des-
potul, si apol iari sa intorcea M iar oni. H 15 18 despotul asa] iara despotul iarasi
sa intorcea 5i ii da. i despotul vazind ca cre mila de mune ori la el, el au zis dare sarae
M st iar mergea hrapitoare] iar el iarti5i sit Intorcea pre de alta parte si cerea ca
sa-1 miluiasca i iara ii da. lara dud au fost odata, i-au zis asa faci tu, hrapitoriul? I Ina
calicul i-au raspunsu zicind: nu sint eu hrapitor, domnule, nu, ei tu esti, cu inparatha ta de
aicea i saracua inca o furi de aicea cu rapirea B ia] iata I. rapitormle MR calic om.
M i-au raspuns zicincl: eu nu sint precurn tu zici 51 nispulls zicind H c5ti acela M
rapitoriu H ea cu H cea de R 5i]darii M rapiloare M 19 lacramtnd] au inceput a
Wilma M 19 p. 62, r 2 lacramind lipsa lor] s-au intors la curtile sale lacramind 5i au trimis
de au adus pre saracul acela i i-au daruit bogatie clta i-au trabuit, sa-i file In iiata lui. Si
de acolo innainte Inca mai mult hip:I/Ilia la saraci si la rni5ei, ca sa-i mintuiasca din hp-
sAle lor B cu plins] plingindu L 20 au thrills sa daruiasca acelui sarac H i
acelui cer5ut] i apoi, mai pre unna, au trimes saracului acelnia i i-au drnit cit sa-i
fie de indestulare trandui siefil lui, cit sa nu mai ceara niil in iiata lui M Indestuleze
LR vietn lui

61
www.dacoromanica.ro
 fara de cersut. Si mai pre largu i cu mai multa, mil an ineeput mai
bine a griji pre skaci, ca mintuiasca dintru lipsa tor.
6907. Diiul si Nicopoie au luat turcii, dupre ce au batut bosnnii
pre Mahamut pa8a, earele au_ fost mers s cuprinza tara Bosnii ; si acel
5 Mahamut Inca, acolo au perit. Intru acea -vrme au ars si Ravanita, mamas-
tirea lui eneaz Lazar.
6914. Doamna Milita a lni cneaz Lazar din ceasta" lume s-au petrecut.
6919. Stefan, fiiul lui cneaz Lazar, film' despot Mysiilor si Illiricului
mare satnoderjet, din ceasta lume petrecindu-se fara de ramasita si fund
to inca cu viiat,, stapinirea despotiei lui o an dat lui Gheorghie despod,
nepotu-sau de soru-sa.
6928. Gheorghie despot, fiiul Vilcului Braneovici, socotind ett eu
f. 64v. turcii nu va putea lupta // singur, s-au unit cu crestinii. i pentru mai
mare intarire a credincioasei dragostii, lui Jicmond, craiului ungurese si
15 inparatului romanilor, i-au daruit Beligradul cel sirbesc. Si pre cind amindoi
s-au inpreunat (dup l. cum scrie istorieul Bonfinie), la anul de la nasterea
lui Flristos 1420, Jiernond craiu, Inc socotindu-i bun,1 vrednicie, an daruit
lui Gheorghie despod in Tara Ungureasca, ac6ste cetati : 1. Slancamenul ;
2. Beceiul ; 3. Chelpe ; 4. Vilagosvarul ; 5. Tocaiul ; 6. Muncaciul ; 7. 'fa-
20 ha ; 8. Reghetul ; iara ora acestea : 1. Sacmariul ; 2. Beserminul ;
3. Dabritinul ; 4. Tur ; 5. Varsan si alte multe olate, iar in Buda curti
mari, ca aclea intru earele insusi eraiul inea ar fi putut sadea.
6936. Gheorghie despot, insurindu-se, au luat Mme pre doatnna
Irina, sora inparatului Paleolog si au avut eu dinsa 3 fii : Grigorie, Stefan,
25 Lazar 8i fete 2. Lazar in locul tatine-sau au fost despot sirbilor, iar pre
o fata-8i o au dat lui IJirie, grofului nemtese de la Tilia.
6938. Tuicii an luat Solonul in dumineca flotior si s-au Meat multrt
varsare de singe.

1 pre largu silpre urma M Si mai pre largu om. H 1-2 mai bine om. LR 2 prelde H caladecii ca
M dintru] din R 3 Necopoia BR cub() au M, le-au B 4 Mahmut L, Mahmet B, Mahamud H fost
om. L cuprinza] ia B 5 Mahmut L, Mahmet B >i apoi Intru M 5-6 i Ravanita, manastirea
lui cneaz Lazar o au arsu L manastirea Havanita a M 7 din ceastal dintru aceasta M
Doamna petrecut] Doamna MHO s-au pelrecut dintru aceasta lume, pre care o an ti-
nut-o eneazul Lazar L s-au petrecut dintr-aceast lume B petrecut] mutat H 8 despot]
despot al L, domn B i om. B 9 marele LMB samoderjet1 singur stapinitoriu H din ceastaldm-
tru aceasta LMBR ramsitalfeciori B i om. BR Inca fiind B 9-11 petrecindu-se
soru-sa]petrecindu-se si Inca fiind faril zabava viata roortii Mi, au dat stilpthirea despotiei
lui lui Gheorghie, feciorul surorii lui M 10 s-au dat stapiniia i despotii lui B dat-o L
dispotul L 11 din soru-sa nepot lui L -sau de om. B -sa om. BR 12-13 69281 6920 L dis-
potul LB Vilculuillui B socotindu-sa ca nu sa va putea lupta singur cu turcii B lupta]
sa sa lupte 11 14 a credincioasei] cei credincioasa B a dragostii cell credincioase a
M Jicmontu L, Jiemon MBR craiul MB 15 Inprat R Belgradul strbesc BR 16
s-au Inpreunat amindoi B paranIezele om. BR istornicul Butufenii B 17 14201 1820 M
Jicniontu L, Jicmon B Mina om H vredniciia lui B 17-18 vrednicie despod) vredniciia
lui Gheorghie despot i-au daruit M dispolul L 11 cea dintli M 19 21 a dooa M Becml
MR 3] a treia M 41a patra M Vlaigosvarul L, Vilagosvaros B, Vislagosvarul H 5] a
cincea M 61 a sasca M 71 a saptea M Talia]Mallia B 20 8Ia opta M orasele sint B fleet
dintli M, in-Mu B Sicmariul B 2) al doilea MR Bersecrnirul M, Berseminul B 21 3] al
treilea MR Dubertmul L, Dobritinul B 41al patrulea MR Turul M, Turgul B, Tiru R
5] al cincilea MR olate si sate 13 Buda 1-au daruit B 22 marl, minunate B Inca eini. LB
23 693616937 B dispotul LB fomeie 13 24 31trei LMR fii]feciori H dupd fii ad. cel
dintli LM duper Grigorie ad. al doilea LM dupd Stefan ad. al treilea LM 25 fte 2]doao ft
LA, si i-au nascut si 2 fete B l)eci Lazar M au lost despot sirbilor In locul tatine-sau
MR -st om. MR despot mare B 26 dat-o L lihric L, Iliric M, Ilin B Titilim B 27
s-au]au L Marie mulla B
62

www.dacoromanica.ro
 RAzboiul de la Varna

6948. Craiul Vadislav si cu Iancul voda, dupa porunea papei,

stricind legatura peii, cai Meuse cu turcii, pentru ca papa trimisse
la craiul Vadislav pre un cardinal, anume Iulian, carele zicea ca nu i
s-au cazut sa faca pace cu turcii fara de stirea papei. Asadar, fiind 5
indemnat, craiul s-au dus cu ostile lui la Varna si, rinduindu-si ostile
de batae, s-au lovit cu turcii. Oastea cresti//neasca intiiu au facut pre f. 65
pagini de s-au dat dosul. i au inceput tared a- fugi si pre multi i-au
asternut la pamint taiati. Iar Murat inparat, cu mare groaza fiind spereat,
din razboiu au esit afara. i dupre multe suspinuri ce-au facut, dintru to
ostasil lui einevasi i-au adus un steag intru carele au fost icoana lui
Hristos si deasupra steagului pusa, si cartea craiului cea de legatura
pacii ce en dinsii avea. Zic sa-1 fie vazut strigind asa rastignitule, :

rastignitule, vezi norodul Mu eel neeredincios, carele da, mine nu iaste

zadarit, niei pricina i s-au dat inpotliva juramintului, s-au calcat credinta 15
pacii care cu mine au facut". i cu ac6ste cuvinte, intorcindu-si paginul
oastea innapoi si abatind in tabara craiului, asa i-au batut tuicii la Varna,
cit si craiul dinpreuna cn cardinalul acolo au perit. i dupre ce i-au thiat
eapul ciaiuiui, 1-au infipt intru o sulita si asa 1-au aratat noroadelor. Iar
Ianeul voda, scapind de la razboiu, umbla ratacit prin Tara Munteneasea. 20
Domnul Dragul, voevodul Tarii Muntenesti, apucindu-1, 1-au pus la inchi-
soare, pentru cit inulta pacoste faces Iancul pravoslavnicilor. i iar
nefacindu-i nici un ran, ci cu mare einste daruindu-1, 1-au slobozit.

2 VIAdislav M, Vladislav BR dup5Idin MH, prm B 4 la crawl VAdislav om. 13 VlAdislav M, Via-
dislav 11 gardinal M carele ii 11 3 de om. LB AsadarlDeci, intr-acesta chip 13 6 Tinduindu-5grAdi-
clndu-si H ostdeloastea 13 de hAlac on, B 7 turcii]pAginii MB Deci intii au fkut oastea cresti-
neaseli pre turci M 7-9 Oastea Mialit*i mai intiiu an hiruit oastea crOineascA pre p5gini
si, dind turcii dosul, au plecat a fug 51 pre multi au asternut la piimint, omorindu-1 cu
gurA de sable B 8 pAginilturci 1.11 s-au]au I. *i aulApoi au si M turch]paginii LM,
om. H 9 tatati la pAmint 11 Murat inpiirat]Amuratu inpratul L, sultanul Murat B mare
onl. 1. 10 din] de M an e5it din razhom 13 mune lacrAmi si B dintre M 11 uupa lui ad.
dcci inpAratului Mural 51 eine. a5i]oarecine MR, oarecare B dupd steag ad. din oastea
cea cre5tinease5 B care M dupd fost ad. zugrihit sfinta B halo domnului nostru Iisus B
12-14 steagului norodullsteagului era pecetea cramlui i scrisoarea acem pmtru Icg-
tiiia pAcii care McusA en dm111. Deci unii istornici spun eh' ar ft auzit pre inpAratul turcesc
zicind asa. oh, rflstignitule Iisuse, rIstignilule, Nezi ce face norodul B 12 pusa om. M era-
Whit VlAdislav M 12-13 cea de ... avealcare au fost fAcut mai denainte legatura de pace
cu inpliralul Murat, era deasupra M 13 zic asa]Ci cei ce era en inp5ratul Murat zic
asa cum sii-1 fie (mit si sii-1 fie auzit strigind intru acest chip (adecA inparatul Murat el-Ara
icoana ml Ilristos M 14-15 carelc mi iaste intAritat de mine 11 13 pricin5 nu AI
inprotia B s-autce au L, i -au MI3 16 care au fost Meut en mine (u v5sii mnea
B), au Mcut cu mine R Si culDeci M cuNinte mind 51 intorcind B 16-17 intorcindu-si
innapoitindatii 1-au intors oastea innapin priginul M 17 abfitind batindu B tab5ra]
oastea 13 turcii pre crestini M 18 inpremni BR cardinalulIcardmalii lui L, gardinalul M
cardnialul periticardinarul au petit si acolo s-au prApiltht B au perit acolo M
Si]lard 13 i-aujau LMI1 19 cramlui Vadislav 13 infiptipus B noroadelortla noroadde tor L
20 rAlAcind H MunteneascA]liumAneascil 13, RomAneasc5 R 21 Apoi domnul M *1 apucin-
du-1 domnul Dragos, voeNod al 1Srii Muntene5ti 13 vocvod al LR TArii Muntenesti ow. M
a pucind pre Iancul vodA M Muntenestilliomane5ti Ft apucindu-1]prinzindu-1 R Win
AI 22 pentru cA]cAci H Iancul vod M pravos1avnici1or]cre5tmilor M 5i iarlCi apoi iarAi
M, Apoi H 22-23 tar nefkindu-i]nu i-au fAcut B 23 dupd ritu ad. Dragul vod5 lui tancului
vodil M ci orn. 1. ci cu slobozit] 1-au slobozit si cu mare cmste 1-a dAruit M, I-au
slobozit cu mare cinste d5ruindu-1, 1-au slobo/it cu pace B, dAruindu-I cu mare cinste 11

63
www.dacoromanica.ro
 6949. In Evropa au inceput a spinzura pre full, pentru ca mai
denainte vrme cu alte cazne obicinuise a pedepsi pre full_
6953. Pre domnul Iancul, voevodul Tarii Ardealului (dupre ce au
ucis turcii pre craiul Vadislav la Varna) toatg Tara Ungureasca 1-au ales
5 in cirnpul anume Racos ca sa fie gubernator a toati crArii ungumsti,
1. 65v. pink ar erste // coconul Vadislav, fiiul lui Abert craiu.
Acest Iancul voevod de fliul lui era din Tara Munteneasea, naseut
din film& greaca ; numele tatine-sau au fost But. f..3i pentru c mult
bine si mare omenie Meuse tath-situ lui Jicmond crai, au adus pre tatal
ro Iancului voda in Ardeal i i-au daruit cetatea Hinedoara, ca sa o aibg
eu vcinica stitipinire, dupre care cetate pre fiiul lui au numit ungrui
ca sgi s5 ziea Huniadi Ianos, carele cu dastoinica vitejiia lui s-au invred-
nicit a fi i voevod Ardealului.
Iancul voda, dupre ce i s-au dat gubernatoriia, ritizboiul dintiiu
15 au flea in Tara Munteneascg, inpotriva domnului Dragul voevod, pre
care prinzindu-1 inpreuna cu fiiu-sau eel mai mare, le-au titiat capetele,
iar fiiu-sau celui mai mic i-au scos ochii amindoi ; i asa au pus alt domn
in tara.
Dupre acia, intoreindu-se innapoi la Buda si de iznoava gatindu-se
20 ea sa sa bata en Murat inparat, si rgscumpere razboiul care il pierduse
la Varna en craiul Vadislav i hind gata cu oastea lui, au pogorit si au
trecut Dunarea la Severin, de unde s-au landat c dupre ce va bate pre
Murat inparat i siti va intoarce innapoi, capul lui Gheorghie despot
Inc 11 va taia, eaci ii sfatuia despotul s ingaduiasca ping la plinirea
25 vreinii de pace i pentru ca fiind i iarna aproape, 0, nu se inpresoare

1 dupd 6949 ad. Mal intim B pre furilfurii M. 1101 prin furci B pentru orn. H pentru
di] laras 13 2 innamte 13, namte H obicinuise] obicinuite L, avea obiceiul M pedepsila L
cu alte furi]ave obiceiul de-i pedepsea pa furi si pre tllhari cu altc cazne i cu
chinuri B, avca obiciu cu alte cazne a-i pedepsi R a pedepsi pre furi]de pedepsiia furii M
pre furi om. R 3 voevodul] voevod al L, om. B 3-4 parantezele orn. MB 4 craiul orn.
B Vladislav R 5 anume om. L 1-au ales ... unguresti] s-au adunat In cimpul
Racosului si 1-au ales ca sA fie gobernator a toata criiirea ungureasca B 4-6 1-au ales
... mkt] fiind 1ntr-un cimp, anume Raco, au ales pre acest Iancul voevod ca sit fie guber-
nator a toata Tara lingureasca, 1-au ales pina va crste coconul Vadislav, fiiul lui Albert
craiul M craiia ungureasca LR 6 ar] va LB, a R coconut] cel mic H Veliiaslav B, Vla-
dislav fl fliul] feciorul R Albert LR, Bertet B 7 Iancul voevod acesta L Dcci acest M
voevod]voda B de fliul lui era] era duinnealui B Munteneasca]Rumaneasca M, Romneasca
It nAscut om. R 8 fomee B si numele M numele But]pre tata-so 1-o chemat Buta
B calcaci R 9 Jiemontu L, Jicmon MBR crailcraiul Jicmontu L, craiul, apoi Jicmon
craiul M, craiul Jicmon BR 10 lui Iancul BR vodd]voevod R 11 stapinirelpomenire M sA
B tie cu slapinire vecinica B dupre]despre B au numit pre fiiul lui ungurii M au numit
ungurii pre fiiul sat' sa-i H aull-au L 12 sfi om. LB Hunedi L, Honeadi M, Honedi B,
Huleadi H Ianou L dAstoinicalvredniciia M, vrednicd BR vitejiei M 13 fi domnu i B
ArdealuluilTranzilvaniei R 11 vodalvoevod MR i s-au dat gubernatoriia]s-au Invredrucit a
fi gubernator B in razboiul dintli ce L, 14-15 au facut razboiul cel dintli M 15 Winter-least:A]
RomAncascA H inprotiva MBR Dragul]Dragului M, Drago 13 voevod]voda M 16 carcle MB
dinpreunii LMB -sau orn. M 17 faului M amindoi ochii H asa om. R 19 Duprellaril dupii
13 Innapoi om. M iznov B 20 ca orn. H Amurad B Inparatul L carele AIR rAzboiul care 11
pierduselinoartea voinicilor care perisd B, 20-21 rilzboiul carele Meuse si pierduse pre cralul
Vadislav la Varna. Dcci M 21 fiind gata cu oastea]gatindu-sa cu toate otile B Vladislav R
auds-au B 21-23 si au trecut orn B 22 la Severin]pri la Turnul Saverinului B laudatpuoat
B 23 1nparatul L Murat inparat] sultanul Amurat B dispotul L, despotul B 24 va tAia si capul
lui Gheorghie despot R 11 a tdia]sa-1 taic B cacilpentru ca M 11 sfhtuia despotul sA]Gheor-
ghie despot 11 sfAtuia ca sa M 11 sfatuisa B ca sil B sA ingaduiasca]sa astepte R Inplinirea
LBR 25 pinA aproape]pinA la vrmea cc sA va umplea, adecA pacea care au facut 51
Inca i iarna era (fiind L) aproape LMR sa nu se]ca nu cumva sil sA M

C4

www.dacoromanica.ro
 cu fara de prilej, ca sa nu umble ca si la Varna. Ci dar, zatienitoriul falo-
silor laudarosi, Dumnezeu, nu 1-au lasat sa-si plineasca lauda inpotriva
lui despot si asa au fost batut Iancul de turd pentru lauda trufiei lui.
6954. Domnul Ianeul voevod TArii Ardealului i gubernatoriul
crirli unguresti, trecind printre sirbi si wind si s bat cu tureii in 5
Tara Sirbeasca, pentru superbiia semetii lui, pre Gheorghie, despotul
sirbilor, la caste cu dinsul a fi /I intru buna," toemeala nu 1-au pohtit f. 66
ca intr-alte dI,i. Deci i atotputernicul Dumnezeu atita de mare trufie
a Iancului vazind, asa I-au batut, prin mijloeul turcilor, cit rarniind si
Iancul voda pedestru si schimbindu-si portul, s-au inbracat intru un 10
bobou ciobanesc si asa d-abiia au scapat cu viiatL Aceasta o adevereaza
i cozInograful Munster.
Intre Gheorghie despot si intre Iancal voda au mai fost i aceasta
vrajba, caci ea mai dennainte vrme, batind amindoi pre turci si luind
Tara Sirbeasca irmapoi de la turci (fiindu-le tocmeala uniciunii asa, 15
ca pururea s stea intru ajutoriul unul altuia inprotiva vrajmasilor),
Iancul voda cite locuri i cetati cuprinsse de la vrajmasi lui G-heorghie
despot innapoi nu le-au dat, ci multe le-au oprit pe searna lui si altele
le-au inpartit priiatenilor lui, aruncindu-i i acea3ta pticina, zicind ca
despotul iaste necredincios, pentru ea nici de ascultarea besericii Romei 20
7:111 sa tine, nici de urmarea legii lui Mehmet nu sa tine ; precutn de aceasta
scrie si hronograful Naucler. Pentru aceia i despotul, pre cind Iancul
fugea batut de turci, 1-au apucat si la inchisoare 1-au pus. Nici nu 1-au
slobozit pina nu s-au cuprins toate loeurile i cetatile tarii lui innapoi
i pina nu i-au intors toata paguba cita Ii Meuse Iancul. Asa scrie Enea 25
Silvie de fugirea Iancului voda.

1 cu om. LR, prin l,Sri strdine B de om. B pirlcj L, vrnie B ca sd nulsi sd M

umble 5i el M ca i VAdislav M Ci darflard B 1-2 zdticnitorml]potignitorilor B fdlo-
5i1or trufa5i i M 2 1auddro5i15i ludAroqilor L, om B, Iduduro5i 1-1 dupd lAudAroi ad. iatd
cA M InplineascA B inprotiva R 3 Gheorghie despot MB 5i a5alci acolo B Iancul vodd bAtut
de turci L, Iancul voevod, adecA gubernatorul, bdtut de turci M, bAtut lancul vodd 51 ucis de
pAginii ismailtni B biltut]biruit R 4 6954] Leat 6954 B al Tdrii L 5 crAtei LR 4orii B
printre sirbilprin Tara Ungureasca B deci trecind el M stil]ca sd L 6 in Tara SirbeascA
om. B superbna semetii]indrazneala trufiei R semetii]simen [lei M dar pre M
pe dispot, pre Gheorghie al sirbilor L 7-8 la oaste ... intr-alte datilnu 1-au poftit ca
intr-alte dAti sA meargA cu dinsul la oaste intru tocmeald bunA M, intru bunA tocineala
lor ce avea, nu 1-au pohtit sA meargil la oaste inpreunA cu dinsul, ca de altd datA B, sin
1-au priimit ca Intr-alte rinduri a fi cu dinsul intru bund tocineald R 8 Deci i atotputer-
nicul]Apoi i atotpreaputernicul M, lard putrnicul vdzind atita trufie 51 atuncca a lui Iancul
vodA B trufielsemetie R 9 Iancului vodA LR a5ajatita Blt au rAmas B 10 Iancul om. B vodd
om. LMBR 10 11 s-au inbrAcat intr-un bobou om. L intr-un bubou ciobAnesc s-au inbrAcat R
om L a5a]intru acest chip B abia H 11-12 Aceasta MunsterjPrecum adevreste Cozrna gra-
ful B 13 dispotul L aceastd]allii R 14 ea om. BR innainte 13 pre om. M 13 tocmealajsoco-
teala L uniciuniilunirii R 15-16 uniciunii altuia] cca de unire, adecd" sS alba pururea d
sta ajutor unul la altul M paraidezele om. B 16 inprotivallnpotriva L, asupra B 17 lard lancul
M, Dcci Iancul 13 eitelciteva L 18 nu le-au dat innapoi lui Gheorghic despot
BR 5i Innapoi nu le didse L multe om. B altelcIpre uncle B dupd allele ad
le-au oprit de M 19 inpartitjcinstit B i zicind BR 20 dcspotuljGheorghie despotul M
21 nici de urmarea legii lui Mehrnet nu sA tine om. L Mahomet B tine iarA B 22
hronografullcozmograful R Neucicr M, Naolecler B despotul]Gheorghie despot M pre orn.
MB Iancul vodd L 23 bdtut om. L fugea Iancul (voevod M), fiind bAtut MB apucat]
prins B (5i M) I-au pus la inchisoare LM1313. NieiN nu MBR nu]ce B 24 girls
am. B 25 i-auli s-au L, s-au R Iancul vodh LM13 dapd Iancul vodS ad.Apoi 1-au scos
din pu5cdrie B Eneas L 26 Silvei B lui Iancul B

5. c.53
65
www.dacoromanica.ro
 6960. Om, anume Faustie, au aflat intiiu, cn mare intelepciunea lui,
tipogratlia, in Moguntie, in Tara Nemteasca.
6961. Turcii au luat Tarigradul de la cretini in luna lui mai,
In 29 de zile. Iar de -ar fi scos lacuitorii ormului avutiia din pamint
5 la treaba binelui de obte, acea mare primejdie nu s-ar fi intimplat.
66v.f. 6964. // Iancul voda, bolnavind-u-se in Beligradul sirbesc, dintru
aceasta lume s-au petrecut in Zemlin, pre cind au fost de la naterea lui
Hristos 1456, i 1-au dus del-au ingropat in Belgradul Ardealului.
6966. Efuniadi Laslo i cu frate-san Mateia, pentru cad au fost
to ucis pre Ulric, groful de la Tilia i gubernatoriul tarii Austrii, adeca aceti
doi fii ai Iancului voda pentru fapta lor au fost inchki la Buda. Lui Laslo,
dupa 3 zile, i-au taiat capul, pre cind era de 24 de ani, iar pre Mateia
1-au dus in Beciu. Dupre acia 1-au rascumparat ungurii de la Poghibrag,
gubernatoriul Tarii Ceasti cu. 50 000 da galbeni roii i 1-au Mcut craiu
15 unguresc.
6969. Lazar despot, fiiul lui Gheorghie despot, intru acea vieme
stapinind, alt hill in urm a. nu i-au ramas, Mra numai o fata, care o au
dat-o dupre craiul bosnnflor, de i-au fost fame. i dupre moartea socru-
sau, lui Lazar despot, au cuprins craiul Stefan, cn prilejul famei lui, si
20 despotiia sirbflor. i an avut cu fata lui Lazar despot un fin, anume
Ioan despot.
6970. Inparatul turcilor au mers in Tara Munteneasei s bata pre
Viad voevod i nimic n-au putut ispravi.
6972. Nepotilor lui Gheorghie despot, carii au fost din fiiu-sau
25 Stefan, anume Gheorghie i Joan, pre aceia Mateia, craiul unguresc,
i-au lasat ca sa-i poata tine intru tapinirea lor Sremul cu Tara Slove-
neasca. i dupre putina vreme, Gheorghie s-au lasat de slava lumfl acetiia

1"Leat 6960 B, wn. R Un am. MB Fautie M, FatNitie B mai intli B lui am. R 2 tipogra-
fiiaimestesugul tipografii B Mogotiia B 111We BR 3 Leat 6961 B crestinitgreci BR trilla L
mailmartie L 4 in om. LR dupd zile ad. marti dimineata B 5 primejdie mare B 6 in
Beligradul sirbesc om. M Belgradul BR s-au petrecut dintru aceasta lume B 7 Zemlinj
zilile L, pilmint MR, om. 13 pre and au fostya anii B 7-8 pre cind au fost de la nas-
terea lui IIristos 1456 om. R 8 dus]adus B i cind s-au bolnavit au fost in Bell-
gradul sirbesc. Dara deaca au murit, I-au dus M dupd Ardealului ad. ca sil fie partasi,
Inpreuna cu papa, vcinicii niunci a iadului H Beligradul L 9 Iluniadil Hunedi L, Deci
Huniadi M, Henedi B Laslu B pentru om. H pentru caci am. M caci] ca LB 10 Ulric
LM, Liric B TiliialTiriia L, Sitiliia B i gubernatoriul]carele au fost gubernator B
Austrit] Titilii, s-au instrainat de la locul tor B adeca] apoi M, deci B 11 fillfeciori B lui
lancul B pentru fapta tor] pentru uciderea aceasta ce au facut, adeca pentru fap-
tele lor 11I au lost Inchisip-au inchis B la]in LR Lui Lasko] Si lui Huniadi M, Deci
tui Laslu B 12 3Itrei MBR capultnasul R pre cind erayiind voinic B 13 in]la R Dupre
aceialApoi H Pobrag M, Pobracii B, Poghibran R 14 Cesasti]Lesasti L 50 000lcincizeci
de mii MB till om. L rosii]de aur LMR, om. B 15 ungurese]ungurilor R 16 dispotul L
16-17 stapinind intru acem vrme B 17 nu i-au ramas in urma LM in urma ow. R fun
mostenitor B 18 au dat-o duprelau luat-o LMR, au lost luat-o B famelsotie R Si)
Deci B 19 lui am. MB dispotul L prilejul] mijlocul R 20 dispotul L fiiulfecior R 22
MunteneascalRomaneasca R ca sit M 23 Vladul voevodul L, Vlad voda M, Vladul voevod
R dupd ispravi ad. ci de-abea au scapat si el cu viiata. Inca de nu s-ar fi tras pre brInci
sa se ascunza in lunca Dunarii, ar fi petit. Ca sa afla scris in Istoriile razboaelor Tarii Ru-
manesti precum au lost fugind sultanul pedestru, cind 1-au incungiurat rurnanii de toate
partite i i-au pradat toate corturile l 1-au fost puscat intr-o mina Si pre cum spun unii,
cii dintru acia sa fie murit B 24 6972)6971 B dispotul L Mut MBR 25 acestea LMBH
unguresclal ungurilor R 26 lasat in voe B 27 Si ... vreme]De vrme ce B s-au lasat
Gheorghie M slava]rnarirea B acestii lumi B

66

www.dacoromanica.ro
O Nig, de stirea rnaicii lui, Angheliia, si a fr5,tine-sau, Ioan despot, au
priimit srmtul, ingerescul chip al traiului singuratfitii in orasul Cupinic,
numindu-se calugareste // Maxim, in besrica sfintului apostol i evan- f. 67
ghelist Luca, unde s-au odihnit i trupul tfitine-sau, pre carele 1-au lost
orbit Murat, inparatul turcesc. 5
6973. In tara Bosnii cetatea anume Iaita si alte cetati s-au usebit
de la turci. i intru acelasi anu au mers inpfiratul turcese Fig bata eetatea
Iaita i nimic n-au putut ispravi.

enjiia roannopolilui
6975. loan despot, luind pildit de la mosu-sau, Gheorghie despot, 10
carele au lost Merit cetatea Smederova, el Inca din Vilagosvar au facut
cetatea Ineului i pre acea eetate o au numit dupre numele situ si dupre
numele locului. Care loc au lost cit cuprinde Tara Sirbeasca si pre dencoace
de Dunke i s hotkaste en muntii Tarli Muntenesti si cu muntii Ardea-
lului i preste Tisa, pia, la apa Dravei, in preajma rnuntilor Tarii Lesasti. 15
Acel sas si tins loc, pre uncle shit sirbii da pre linga Dunare, despre
Timisoara, si mai din vremile batrine s-au chemat slovenste Ioannopol,
si pentru acele pricini au pus despotul i cetatii Ineului nume sl-i zica
Ioannopol ; iar dupre graiul ungm.esc, in vremile de acum, ii zic Ineu.
dupre ce au enprins ungurii acel loe, an intkit cetatea Tirnisoarfii 20
0, istovindu-se despotiia sirbilor, ungurii au facut acel loc &A fie banie.
k4ezind in Timisoara eneaz Pavel Brancovici, varul lui Joan despot,
datu-i-s-au stapinirea acelui be, caruia pre acle vremi Ii zicea cneaz
Pavel, banul Timisoarai i tuturor sirbilor dupre linga Dunre, despre
Timisoara, pre apele anume Moros i Tisa. 25

I de om. L Anghilina B si au M 2 sfintul i B chip] obrazu L 2-3 al traiului ... Maxim] st

viiata sihAstrii B 3 apostol orn. B evanghelistului MB 4 i s-au L sd odihneste B dupd
tiltlne-sau ad. lui Stefan (despot B) MBR 5 Murat, Inp5ratu1 turcesc]sultan Amuratul tur-
cilor B turcescIturcilor L 6 eetatealcetatea aceasta L, (iaste M) o cetate MB 7 Si apoi
M 8 ai nimic]si nici o izhindA n-au avut, nici B n-au ispriivit L 9 Cnejiia loan-
nopolilui]Cneziia Ioannopolilui LR, Chinejiia lui Ioan, nepotul lui loan despot M, om. B
10 despotul B deci luind M despotul Gheorghie, mosul sAu B dispotul L care
L 11 Post om. M Smeredova L, Zmenderava B, Smiderova R 11-12 care el Ina au facut
cetate din Vilagojvar, a Inaului M, dupfi ce au dres cetatea Vilagosvar, cetatea ce s chiiam
Ineul B 11 Viligosvar R 12 pre om. MB dupredpre LB s'aulmosu-sAu B 12-13 dupre numele]
a B 13 locului aceluia M Carele M care loc au fost]care s trage pre acea cetate,
precum 1-au lost stSpinind atuncea Than despot B fost atita de mare M sil om. LMBR
14 Muntenesti1Rumanesti B, Romnesti R %kit Ardealului MI3R 15 Draveilce sa chiiam
Pm:ova B In prajmapnprejurul B 16 Si acel B sas si] adecd M ss si tins om. B loc
tinsu H loc om. M pre unde shit slrbii om. B d om. L 17 dupd Timisoara ad.
acel loc M dinpn B biartnel(cele B) de demult BR Ioannopolis, M, Ioanograd It
18 Ineul B ca si-i M sA-i zic om. L, de-i zicea B 19 Ioannopoliu L, Ioannopoli
M, loanopolis, adecS romneste cetatea lui Ioan 11. iar ... Ineu] iarS de pre vorba
rumarleascfi de acum Ii zic Ineul unguresc B dupd zic ad. In vremile de acum 11 20 Si
dupre Intarit]Deci ungurii au cupnns acel loc si au intSrit B Timisoara B 21 despo-
Via] stfipiniia R deci ungurii M sa fielsa sa chiiame B bfinie-si M 22 si In Timi-
soara sadea M 22-23 Si ... datu-i-s-aupar cneazul Pavel Brancovici, vgrul lui Ioan despotul,
i s-au dat B cneazul L dispotul L 23 si i s-au dat M 21 i al R i despre R 25 pre]
si LMBR Moros]Mirosul L, Muresul MR, Murrisul B

67
www.dacoromanica.ro
 67, 6976. Mateias craiu, Iiiui Ian//cului vocl, au mers cu Ioan despot
asuPra nemtilor, hiprotiva hipatut-ului Frederic, si au luat in Stiriia,
in Austriia si in Carintiia mune cetati, uncle pina in pamint le-au farimat,
iar pre altele le-au fkut de s-au inehinat, precum Unhelul nemtese si
5 Beeiul, care mai denainte vreme niciodata stricaciune de tun nu simtise.

Mateia craini, fiindu om glumitoriu, aicea aduc aminte

de o glumil a lui
Mateiasu craiul intr-o vrrne au esit cu domnii la cimpu In primblare
si vazindu pre un om ca merge la Buda, s-au dus numai singur la dinsul
to i i-au zis :
Frate, uncle mergi? 'Oinul i-au raspunsu
La Buda. Si bra i-au mai zis : _

Uncle duci giscal La aceasta intrebare i-au raspunsu omul :

1. 51v. Arhimandritul de la Sejxard s-au Institut // i au luat pre curviia
15 Mini-1.a i iata acolo due gisca. Mear c omul nu flucea gisca, fara,
numai cit c5rimtise. Aceasta auzindu craiul, iara i-au mai zis :
CHIA batrini ca tine la noi cu holda Ii searniina. Omul i-au taspunsu
la aceasta :
Si la noi simanase, ci mai multi n-au rasArit, fara nuinai tata-tau,
24) ciinile eel batrin. Craiul auzindu i aceasta, cu mare bucurie s-au dus la

1 fliullfeciorul B lui Iancul B dispotul L 2 inpotriva L Frideric LMBR 2-3 in1,0,8

orn. B irk,lsi in I. Storiia 14 ztriia M, Astrna B 3 si alte cetati multe B unele]dar
uncle cetati M, unule B sfilrimat MBR 4 iar pre om. BR de li LMB i s-au R Unhelulj
Heliul L, Cihelul H precum Unhelul nemtese om. B 5 si BeciullAtuncea au luat i Beciul B
carele M innainte de B, nainte 11 niciodat simtiselne-au dat o stricAciune de tun, ci nu
stmtise M de tun nu simtiselde tunuri nu pAtisA ea atuncea B Anecdola, Mud omisd de
manuscriul de bazii, u lost redatei dupd rns. L 6 Mateias craiul]Mattias crai, iiiul
lui Iancul vothi, fiind om glumetu i fAcindu-si vorbil, in gluma cu un mosneag batrin, In-7
tru acestas chip eti B glumet 14 aducern M 7 si de MR 8 intru acea vrme M.
auja M toti domnii lui B lalintr-un M, in R la cimpu om. B in]la MR 9 orn batrin
B c mrgelmergind B numailMathas craiu B el singur M 10 si i-au zis]au zis Mateias
craiul cdtral dinsul Al, de I-au intrebat zicind B 11 Frate, unde mergi ?]Unde mergi,
mosule ? B Omul I-au rAspunsuplosul au rAspuns zicind B 12 Merg la M dupd Buda ad.
voiu sA merg. Darr' cii ce i pentru ce ? B i iara i-au mai zisparasi au zis Mateias
craiu M, Matiias crai au zis B, i-au mai zis iarAsi R 13 Dana unde M Uncle duci gtsca ?)
Dari gisca unde o duci ? B Deci la M i-au]au M Lu ... omul]Mosul au rispuns zicind B
14 Arhimandritul insurat]O due la arhimandritul de la Setarden, pentru ca s-au insurat
M Sexard II 14-15 Arhimandritul giscajO due poclon de cinste la nunta arhimandri-
tului de la Sicsar, pentru di am auzit ea sa tnsoari i vra sa ia pre curvira mine-ta B 15
WA cii M omul acela M 15-16 ducea cAruntise]nu avea ginscA, ci ti era barba alba B
nici o gised M fara orn, M cAruntiseliera cArunt R) la barba M 16 Aceasta zis]Deel
craiul, auzind aceasta, iarA I-au mai Intrebat M, i larasi au mai intrebat Matiias crai pre
acel om zicind B 17 Clini bAtrIni]Mosule, dine bAtrIn B la noi seamAnal am mai
.

vAzut si pre la noi, samAnA cq holda B 17-18 Omul aceastaflarA mosneagul au rAspunS
zicind B i-au](1ncA M) au MR 18 si la M 19 Dari i M siminase]au sAmAnat B el mai
om. B dara n-au B lath* am. B simanase rasArit]inca am sernAnat mai multi, ci n-au
risArit M 20 Craiulpari Craiul M, Ina Matiias cral B i om. B s-au dus la domnii lui
cii mare bucurie 13

68
www.dacoromanica.ro
domni si le-au spus precum au umblat cu.acel om saracu. i dupa primblare
s-au intors innapoi la Buda si craiul nu s-au putut odihni ping, nu au
allat in tirg pre acel on sarac, cu caille vorbise pre cale. i puindu-si
mina pre sapa iapei pre care sedea omul, i-au zis ma :
Frate, cum dai cotul acestii coftirii pestrite ?' Omul // indata 5 f. 62
ce au auzitu intrebarea, numaidecit s-au intorsu innapoi i cu o mina
tadicind coada iapei, au raspunsu craiului :
Frate, intra in pravalie si in voiu tocmi cu tine. Auzindu craiul
acesta raspunsu au dus pre on]. in cetate 9i i-au daruit volnicie ( = adeca
nemisug= ), Inca 1-au i.mi daruit. Glume ca acestea multe are Mateiasu, 10
acUm mai multe nu scriu.
- 6977, loan despotl stapinind Sremul i Tara Sloveneasca, dupre ce
en Mateias craiu in. eiteva razboae au fost izbinditoriu, din ceasta lume
s-au petrecut. Iar frate-sau Maxim, adeca dupre nume mirenesc Gheorghie,
fiind si mitropolit intru aeele parti de locuri- si neputind trai In Srem Lira 15
de frate-sau, Joan despot) pentru e craiul au fost dat Sremul rudeniei lui,
ea sa-1,-(ie si sa-1 stapinemca, asadar mitropolitul Maxim au niers cu mumit-
sa, Angheliia, in Tara alunteneasca, la stapinitoriul trIi, anume Radul
voevodul cel Bun, uncle: au dus cu sine si doao sicrie, cu trupurile tatine-
sail, Stefan, si al fratine-sau, Joan despot. 20

1 3e-all spusJdeloc le spuse. N -spuslpovestit B precum]cum MBR auls-au H umblat

sdraclintilnt cu un om Jt acel omItin N om saraculcalatoriu B 1-2 Si ... InnapotRii
deaca .s-au iintors de la premblare 13 primblarelacea calatorie R 1-3 i dupd
pre caletApoi craiul, deaca s-au intors innapoi la Buda, nu s-au putut odihni acasa,
ci deloc s-au sculat ti s-au -dus .in tirg si au umblat pina au gasit pre accl cm same,
ou carele vorbise mai denainle cm el pre cale M 2 putut odihni craiul BR 2-3 pina
nu ... sarac]ci Indatd an mers th tirg si au umblat cu deadinsul, cerclnd prin tirg, pind ce
au dat de acel oin Witt B 3 puindu-si craiul M 4 sapalsalele B carele B oinullinos-
neagul B i-aulau M iron; zis asalasa-i zise B zis craiul NI 5 Frate unchia.sule B cof-
turii M acestii cofterii pestritelde materie Nargat B Iarii omul MB 5-11 indata ce ...
nu scriu]indata au raspuns la aceastd intrebaciune i intorcindu-sa cu fata Indariipt, au ra-
dicat coada mph cu mlna si au zis: .Intra dunimeata In holta si ma .voi tocmi cu dumncata.
lard craiul, auzind aced cuvintsi rdspuns ciudat, i-au parut foarte bine si 1-au dus In cetate
i-au fcut cinste mare si 1-au daruit cu cinste mare si nernisug de boerie si multi bani
i-au dat Si I-au trimis la casa lui cu mare pompa i cu pace. Inca i alte mascarale si Wine
au.fost facind Matiias craiu, care nu le mai putem scrie B 6 aceasta intrebare M nutuai-
decitt]deloc M 7 au radicat M. 8 Intra, frate MR 9 au dus cetaleldeloc au luat pre
omul acela i I-au dus In. cetaie N vcimca volnicie MR 10 nnie H apoi inca M I-au
mai si MR daruit cu alte daruri M Multe glume N Mateias craiu AI 11 de care acum
IR mult R acum ....scriu]ci mai pre scurt numai aceasta o am scris, dar celefalte
nu le-am scris, pentru multimea scrisoarii, ea iaste destul atita Al 12 69771Anii 6977. Pris-
tavirea lui loan despot B dispotul L stapinind]dupd ce au luat B dupre ceplipreund 13 13
in eitevalin cite .M, si la mune B fost om. B 13-14 izbinditoriu petreetill izbindit
cu despoliia sa multe cetati i orase si sate au stapinit i s-au petrecut dintru
aceastd lume catra domnul B dintru aceasta M 14 fratelc LB adeca mu. R nume]
(numele Al) eel LM, numarul B sa zice Gheorghie B dup Gheorgbie ad. si dupd
edlugrie, mai pre urmu 1-au Invrednicit de au ajuns i arhiereu N 15 fiincliau
fost N iJsi apoi N, -ona B aceleasi B a trai R 16 de om. H fratele B dispotul L,
despotul B pentru ca craiul]pentru ca murise Joan si 'Mid el viu M pentru onl. B ea]
caci B craiul orn. B luipor 1-1 17 sti-1 lie om. MB -11,2 on,. L asadarliara B asadar
MaximlMaxim mitropolitul. Apoi el, vazind aceia, ca nu poate trui, deice s-au seulat
si NI .17 18 muma-salmaicii-sa MR 17 19 au mers . .. au dus]inpreuna cu maica-sa Anghilina
s-au dus la donmul RadnIvoevod cel Bun si cel Milostiv in Tara Munteneasca si de acolo au adus
B 18 Munteneascaillomaneasca R 19 doacd2 L voevod R trupul M, trupuri al 11 20 lui Stefan
M i allaltul cu trupul lui loan M

69
www.dacoromanica.ro
 Blzboiul de la Jel
6978. Cneaz Pavel Brancovici, banul Ioannopoliului, de la Timisoara
an mers intru ajutoriul lui Batorie Istvan, printepsulai Ardealului, pre
chid cu turcii in bAtaia raboiului era la cimpul Jithiltului, din sus de
5 orasul Orostiie. i turcii pinri intru atita II inpresurase, trbindu-i oastea,
cit i printemul Batorie zIcea rnit la pa%mint, pentre trupurile cele tgiate.
(Acolo I.;i pin in zioa de astIzi sg, vde un turn, Meat de zidituri de piiatrA,
ea sit fie semn unde cazuse printepsul). Intru acea vr6me, sosind ri
7. 68 cneitzul // Pavel cu oastea lui de la Timisoara si pre dindarlt abrbtind
re in tarci f5ra de veste, pre cind turcii socotea cit -au ispritvit treaba
izbindii lor, asa i-au tgiat cneazul, cit 30 000 de turci au picat trtiati
jos, iar crestini numai 8000 au pleat. i dupre ce s-au isprAvit bataia
rUboiului, eneazul Brancovici pentre trupurile cle taiate crbutind pre
printepsul Batorii, striga zicind innaltate printepse, eu sint Pavel,
15 sotul vitejiilor ma'riei tale ! Dit esti viu, raspunde-mi, sit te si mai ajuto-
rese cu ee i pntea, cit izbinda de la Dumnezeu iaste datI noao". Iar
printkprud auzind ac6ste cuvinte, find inpresurat de singele ranelor si
z5eind la pamint intro trupurile 661e titiate, d-abiia Ii putu adica capul,
Aspunzind cit iaste viu. Atunceai v6zindu-1 cneazul si repezindu-se la
20 dinsul, 1-au seulat si 1-au sp6lat 0 1-au grijit, precurn au tribnit. *i de
mare bueuriia lui, cad aflase pre printepaul vitt, dupre Ce mult loc au

1 JebAtIJiboni L de la JebAtleare s-au fitcut in clinpul Jibtului 13 2 Cneazu1 LB

loannopoli H dupli Tirnisoara ad. Inca 0 el s-au sculat de M 3 Bator LB Wan
printipului L, printilisului M, printipul BR de Ardeal L pre om. M 4 era cu
tureii R cind ... era la]pre cind avea bitae de rilzboiu eu turcii in M cu turdi ...
era 1a)s-an fost bAtind cu turcii rSzbotul lui era in B JibAtului L 5 Ordatia L, Oratii
B B om. L Si turcii pira IntrulPentru cA turcii M Si turcii oastealatita 11 Mtur
tureii B oastea mai toatii M 6 printipul LBR cit Batoriejai el M rnit zticea L
Bator Iatvan B pentrelprin B trupurile voinicilor B 7 Acolo i pina]Si acolo ai M,
Precurn i B, Uncle i R pinajsi L 7-8 paraniezele om. MBR dupd Vde ad. turnul
moviM, stimnul razboiului, unde au crtzut printipul Bator Istvan B Witt om. LR zid
LR, ziduri M ea sd fieladec au fcut M 8 printipul LR cazuse printepsullau dizut
printilisul de ?Ikea M Dec! intru M sosind ai]au sosit B ai om. M 9 prelprm
M dinclAratidinnapoi MR 9-10 ai pre ... veste]si Indata au abitut razbolu foarte lute
cu ostaaii lui cei vitji in tabAra agarenilor B 10 de om. LM socotea turcii BR so-
cote-atop gindila atuncea M a-aula-ar fi R treabaltoat treaba M, trebuinta R 11 izbindii
lorjrslzbolului lor cu izblnd L, izbindirii lor MB, om. B dupd lor ad. atuncea viind cnezul
giabtind in ei M aaalatita MB Mat de vitejeate B cneazul om. M cneazul Pavel B
11-13 cit ... cneazullcit au oborit mai mult decit 40 de mii de pAgIni. lat.& dup ce au
Alga, eai au lost mai famas de sable, atuncea cneazttl Pavel B 30 000 ... josIcit au
cslzut din pgini treizeci de mu jos M turcilpaglni L picaticazut R 12 8000lopt mii M
an pleat om. MR ispravit]istovit L, aagzat M 13 bull cneazul M Brancovici umb la
B pentrelprin B taiate]rAnite B printipul LER 13-14 printre . . . BatorilleAutind
pre printilisul prin trupurile cle talate M 14 Bator Istvan B striga zielndi 0-1
striga cu plingere zielndu-i 13 printepseJprintipe LR, Inprate B innaltate ... en Ilnal-
til-ie In sus, printipe, ca 55 te Vaz, cS M Pavel om. B 15 vitejlei L, vitjilor B rAspunde-mi]
spune-mi mie en B sS te aiica sa M i om. B ajutorez M 16 cu ceva B aailvoiu L
noao taste dat5 LMBR 17 printipul LB, printlpenu M aceste cttvinte om. M, aceasta B
fiind ... intrepiind la ptimInt prin M Inpresurat tftiate om. B i om. L
18 eele om. LR d-abiia radicalabea s-au rldicat B a-au putut M capul de la pamint
L 19 Atuncea, vAzindu-l]Acestea va'zind L Atuncea repezindu-se]Dect eneazul Pav el
Brancoviei indatS au alergat B 20 dinsul]el B 1-au1]de 1-au B sculat de la pdmint B spfdat
de singe B 21 cea mare M lui om. BR pre am. R cad aflaselca au aflat B
talndu-ipardai s-au tutors dupa turci 0 go-
printipul LBR, printipen M dupre ce
nindu-i Inuit loc i tiiindu-i, i-au lasat, i apoi M

70
www.dacoromanica.ro
gonit pre turd taindu-i, intorcindu-se innapoi i ajungind seara, n-au
putut sosi unde au fost tabarit printepsul, ci au ramas de noapte intre
trupurile cle talate. i facindu-se mare veselie, multe mse au Intim;
peste trupurile cle moarte, neavind alt loc deusebi. i asa, dupa multa
veseliia mi, Inpreun i cu toti vitejii lui, dupre ce s-au incalzit si de 5
veseliia vinului, sarind toti, cu multe feliuri de hore juca, preste toata
noaptea veselindu-se. i intre jocurile lor au fost silit si eneazul sa-si
arate joeul lui. El, dar, sarind la joc, au luat pre un trup de ture in
dinti fara de nici un ajutoriu al miinilor lui, pre altul supt o suptioara
si pre altul supt alta suptioara i asa, cu acle trei trupuri // juca in hora, to f. 68v.
inprejurul printepsului Batorii Istvan. Care lucru, vazind ceialalti ostasi,
de parerea buna mai mult s mira de virtutea si de joeulcneazului, decit
ar ride ; si mai mare mirare au fost cum s-au facut cneazul al doilea Her-
cules, precum de aceasta nu numai leatopisetele slovenesti, ci i Bonfinie
marturisste. 15
6980. Domnul Badul, voevodul cel Bun al Tarii Muntenesti, s-au
prestavit dintru aceasta lume.
Intru acelasi anu, inparatul turcesc au trimis puterea lui ca s bata
pre domnul tefan, voevodul cel Bun al tarii Moldovei, iar domnul S,',Rfan
voevod i-au taiat toata oastea, numai cIi raise, aceia au rdmas vii. 20
6982. Hadim pasa au mers s robeasca Tara Muntenease i acolo
au pent cu toata oastea lui.

1 tAindu-i om. B innapoi la conac B neajungind L 1-2 ajungind ... prirrtepsul]ca s

meargA unde au tabartt printipen, n-au putut ajunge seara la locul acela M, u-au
putut sosi pina in searA la armadlia bar B 2 printipul LR de oat R de noapte
intrelnoaptca printre M 3 taiatelninite si moarte, unde era si printipul Bator Istvan
B veselie mare B 3-4 Si fAcindu-se moarte om. R tinsu L peste]printre B
moartejtaiate L alt ow. 13 Si asallara cneazul Pavel Brancovici B si2 ow. B lui om. M
duprelsi dup M 5-6 dupre cc ... totilau inceput a juca in alaute i cu multe
Mimi de bore, toatil noaptea veselindu-se si jucind B C i sarind M bore au inceput M
a juca R preste om. 11 7 veselindu-selfoarte s-au veselit M Si1Dar M Sutra toate R
jocurileldanturile B cneazul Pavel Brancovici B sa-stIca s L, Ca sa-si M 8 arate si el
M jocul i veseliia B dupd lui ad. ca un previteaz ce era B El, darlDar el M, Deci

luilsaleL altul I-au luat M susuoar B siliara B 9-10 pre altul .

intru acesta chip B la joclin hora la mijloc B pre om. LB nici un om. R 9 Rini ...
mhnilor luilfard de nici un ajutoriu, Mei cu miinile lui au apucat, numai asa cu dintii st M
altii suptioaralsi unul la o
subsioarA, altul la alta H altuljal treilea (turc M) LM alt subtioarAlceaialalta susioari B
10 juca in horalau fost jucind 13 printipului LMBR Isfan R 11 care lucru]deci aceastii itcjie
B 12 si de pArere bunAlfoarte s-au bucurat si le parea bine la toti, iar5 B Inca mai M
12-13 virtutea ride]vitejia cneazului Pavel Brancovicisi de jocul vitejiei lui B arla ft 000
Inca B 13 mirare]minune B, om. L cum]precum B s-aulau B al doilea anume B Hercule
R 14 nu om. 13 leatopisete scrie, adecA la cei slovenesti M, leatopisetul slovenesc arat mai
pre larg B ci om. B leatopisetelelscrisonle anilor H Bonfinie (Porfinie B) Inca (adeve-
reaza B) LMB 16 voevodul cel]voda cel mai M cel Bun om. L Bun si Milostiv B Mun-
tenesti]liumanesti B, Romnesti R 17 prestavittraposat I.M, rapaosat i s-au dus ciar dom-
nul B prestavit lumels-au mutat Mtru domnul R lume nevolnica B 18 Deci Intru M
acelasilacest BR au trimis 1npiiratul B ostilor lui B ca om. B domnul om. B voevodull
voda M Bun si Milostiv 13 19-20 Stefan voevodul, domnul Tiirii Moldovei, inpreuna cu alti
pravoslavnici crestini B voevod om. M oastea inparatului M 20 numai viiMumai ce au
rArnas vii aceia ce Ii robise R accia]atita M riimas]scapat 13 21 Hadlm Cetatea
Albii]Turcii calcind mai pre urrnS o parte de tar a Moldovei au Mat doao cetati ale lui :itefan
voda, anume una Chiliia i alta Cetatea Alba (. dara au fost anti 6991 cind au luat turcii
aceste doao cc-tali de la Stefan vocIA), darA la anii care sint scrisi mai sus, adeca la 6982,
dupa ce au Mat Stefan voda- putrea Inp5ratului turcesc, care o trimisse, apoi an mers Hadlm
pasa in Tara Munteneasa sit robeasca si acolo au pent cu toat oastea lui M 698216892
11 Hadlr E Munteneascajliomaneasca Ft ca s L 22 lui om. B

71

www.dacoromanica.ro
 6991. Turcii, cglcind tara Moldovei, au luat ceditile lui Stefan vodg,
Chi liia i Cetatea ABA.
7004. Domnul Vlachd, voevodul Tgrii Muntenesti, s-au petrecut
dintru aceastg lume.
5 7011. Ioan despot, strgnepotul lui Glieorghie despot, fiiul lui Stefan,
craiului bosnicesc, dupg ce au stApinit ping in 22 de ani, din ceastg
lume s-au petrecut. Si la al doilea anu, turcii cuprinzindu-i tara, pren
tot locul au adunat inicri, adecg au fgcut devisgrmea.
7017. Dupre Ivan, marele cneaz slovenilor Tgrii Moschicesti, au
to ineeput a stgpini fiiu-sau, Vasilie Ivanovici, carele au fost ngscut din
murtfa greacg, anume Sofia, fata Tomei Paleolog, a prea sininatului despot
de la Morea, adecil a samoderjetului taxi" Peloponisului. i cu mare putre
f. 69 largindu-si biruinta // de la craiul litfnilor au luat partea despre miazg-
noapte i cetatea Smolensca, care cetate au fost supt stilpinirea Litfii
15 ping intru 100 de ani. Si cu multe rilzboae au luat i Inpiriia tiltgrascg,
anume Cazanul. i asa, marele cneaz Vasilie prin multe locuri au liutit
st:Apinirea moschiceaseg.
Dupre acia, Vasilie Ivanovici, vitzindu-se putrnic i norocit, au
ineeput a sg numi mare samoderje i inpgrat si au tocrnit titulusul
20 inpgratiei moschicesti, en carele incepind de atuncea ping acum cu acel
nume si titulus fericit trgesc inpgratii moscalilor, cu care nume de la
Riuric, carele au fast in 6370 intiiu samoderjet, altii nu s-au nurnit.
In zilele acestui cneaz, marele Vasilie Ivanovici, s-au petrecut dintru
aceastg lume Stefan voevodul de la Volozsca, carele intru razboaele lui
25 au stins 150 000 de turci, iar t5tari multime multg, fArg de numgr an
istovit si pre Mateias, craiul ungurilor, incit Lau seos dintru xnarginile
rii rusilor.
7022. Amindoao tgrile rumanesti an inceput a da haraci lui Silim,
inpgratul turcesc.

1 voda voevodul B voevod R 3 7004]Dara la anii 7004 M VladullVlad voda 13 Muntenestij

RomAnesti R 3-4 dintrn aceastA lume s-au petrecut R lume insalatoare B 5 Anil de la
Adam 7011 B dispotul I. 6 bosnicesc]de tara Borth, cesariul B, vosnnilor B pina om. LMBR In
om. B om. LB, doaozeci i doi M din]dintru R la on. L 6-8 din ceasta devi-
sarmea]s-au dus dintru aceastA lume. Atuncea iara s-au sculat agarenii a doaoara si au cu-
prins Tara Rumaneasca preste tot locul si au adunat multirne de osti, numindu-i ianicri
ceausi i pancluri si au facut diusirme B 7 -1 om. MR 8 deversimea L, davisirmea M,
denish H 9 Anii ot Adam 7017 B IvanjInan B cneaz al B 10 Ioanovici 13 fost
om. M 11 greaca de fliu B fata Tomii]fata fiind lui Toma B Tomeillui Toma L
Palcologul H preasininatuluilprecnianului B despotului B 12 Amoreca B adeca om.
a samoderjctuluilsingur st5pinitoriul H tart-Mar L 13 biruintajstapinirea biruinii lui B
11156nilor1iipovni1or B partealpartile cle B 14 dupd miazAnoapte ad. ce sa chiiarna Smo-
lensea, anume Smolescao B 1 intrulla H 100Io mita MR, 190 B i om. L si Crimul SO
16 anurne Cazanulliara null Ii zic Caianul sau Bugeagul B Si aSa' marele cneaz] Intru acesta
chip, cneazul B prin]pre B latit]largit B 18 Dupre aceia]Apoi R, bora dupre acia, marele
cneaz B 19 au Inceput om. L marejvechi B samorderjettsingur stapInitorm R 20 care
L atuncea Inca i B 21 fericit om. B cu carelcare L, cu carele B de la Riuricjsa trage
de viteazul intru razboae Riuric B 22 In 637011a leatul 6370 'L, In sase nth trei sute sapte-
zeci de ani M, 1 anii de la Adam 6370 B, la anii 6370 R MUM ... numit]si aceasta s-au
numit samoderjet al tarilor Moscovii B samoderjet Jsingur stapinitorm R nu s-au om. M
23 mare cneaz M marele om. MBR Ivanovici om. B dintruldin L VolozscalMolosca B
25 150 00010 mita si cincizeci de mil M, 52 de mii B multime istovitllara Mari fail
de numar de multi. Acesta B mult om. L de om. L 26- craiul ungurilorjerai B dintruj
din B Inarginea B 27 rusilorlrusesti B 28 Virile rumnestittarile, Tara RumAneasca
Tara Moldova B romanesti R Sihm]Silman B, Salim R Inparatului B

72

www.dacoromanica.ro
 7029. Balgradul sirbescu, dupre ce 1-au luat turcii, si marele al
doilea Basarab voevod s-au rilpoosat dintru aceasta lume.
7037. Suliiman, inparatul turcilor, an mers s bath', Beciul i s-au
intors rusinat, fara de nici o isprava.
7049. Sulliman, dupre moartea craiului Ianos, an luat Buda si 5
Belgradul eel unguresc, in earele iaste obicinuit a fi scaunul crailor
unguresti, iar fiiului craiului au dat Ardealul. Si de atuncea au ramas
Ardealul supt ascultarea paginilor. i pentru acel fiiu crtiesc, caci au
stapinit Ardealul, rumanii au obicinuit a zice // voevozior Ardealului erai. 69v-
intru acea vr6me cu pietre an ucis tureii pre un hoge imam al Mr, 10
earele in Tarigrad propoveduia pre Hristos si dentru alcuranul lor adevara
cum ea Mehemet iaste hiclean i insalator, caruia i-au arsu tureii trupul
in foc i cenusa trupului au aruncat-o in vint.
7050. Sulirnan au luat Ostrogonul i alte multe cetali si orasa dupe
inprejur au stricat. 15
7061. Turcii au luat Timisoara, Lipova, Solmosul, Beceaul, Beci-
cherecul, Nadlacul, Solnocul i alte cetati si orasa.
7062. Turcii au luat eetatea Ghiula i alte cetati dupe inprejar.
7075. Suliiman, inparatul turcilor, mergind supt cetatea Sighetului
si multe zile batindu-o, dupa ce au stapinit inparatiia turceasca pina 20
in 47 de ani, au murit supt cetate. Si mergind solii crestinesti la dinsul,
vrind ca s dovedeasca si de moartea mi, (pentru c Suliiman era mare
vestit pre acle vremi), iar tureii cu viclesugul lor si mort 1-au inbrdcat
si 1-au tocmit ea cum ar sadea inpodobit inparatste in cortul lui. i asa
au inpreunat solii cu dinsul, fiind i mort, iar preste noapte s-au sculat 25
si au fugit turcii de supt cetate.
7110. Domnul Mihaiu, yoevodul rarii Muntenesti, dupre ce au
batut multe rAzboae turcesti si de alte neamuri, au bAtut si pre Batorie
Andras, printepsul Ardealului, la Sibiiu, si i-au luat tara, intru care au
fkut i pravoslavnica sfinta mana,stire Mitropoliia. Cu vitejie vrednic'a 30
oteirmuind, au latit putrea neamului rumAnesc si cu fericire stapinind

1 Beligradul LM i om. LM11 dupre ce au luat turcii Belgradul sirbesc, atunce al doilea marele
B 2 r5poosat lumejdin lru aceast lume s-au mutat. R 3 turcilodismailtenesc 13
4 fara de nics o isprava om. B de om. LR 5 Suhman, sultanul turcesc B lui Ianos
craiul LB 6 Beligradul LM cel orn. BR In carelejunde B iastekra L obicinuit a
filiaste B 6-7 scaunile L craiului unguresc B hiuhulfulor L, feciorului R 7 8 iar ... pd-
glnilorpara un ficior al lui au dat Belgradul sf tot Ardealul supt biruinta paginilor B Ar-
dealul2 ma. L p5ginilorlturcilor H fiiujfecior R 9 au}s-au R au obicmuit a zicelau
zis B voevodului L 10 Deci intru M au ucis turcu pre un hoge cu pietri, anume
imam B imamjimat L 11 in Tarigrad orn. B alcuranul lorlsi din toate ale lor le B
12 earn om. L Mehmet LMBR IncleanIficlean L, iclean M un =winos B caruialsi B
13 cenusajpraful LMR cenusa %Intjsi i-au aruncat cenusa In vint B aull-au L
14 Suseiman Inparatul turcesc L cetastigAri L oras5 cu sate 13 de pnnprejur (au stricat,
B) LB duprinprejur It 16 706117051 M Sonnusul B Beciul MBR 16-17 Belchencul L,
Bechicheretul B SolnocullSolunul B 18 dupeinprejur]dupeinprejurul es L, prin prejur
B, duprinprejur R 19 La anii de Ia Adam 7075 B turcdorjturcesc B mergind cu oaste
mare B 20 0. bfitind-o In multe zile B 21 47jpatruzeci i apte M 22-23 paranlezele orn.
MB pentru om. 11 23 estitj Niteaz si B viclesuguljficlesugurile L, mestersugul B
Inca 1-au Inbracat cu podoahe scumpe B 24-26 ca cum ... turchlin scaun InpAratesc, In
scaunul lui. i asa au intrat solii la dInsul, lara preste noapte s-au sculat turcii si au fugit
B lui om. L aujs-au LR i om. R 26 au fugit de suptu cetate turcii L turcii om.
R 21 Muntenesti]Romnesti R 28 au2Isi au M neaniuripmbi pagine B pre om. M 29 An-
driiasu L printmul LMB H tam i stapinirea B mandstire sfinta R 29-31 Intru
rumanesc]Atuncea au facut i afiiita Mitropolie cea pravoslavnied, cu vrednicie ocIrmuind
1gea neamului crestinesc B 31 rumanesc]omenesc M

73
www.dacoromanica.ro
 mrila sa cite trei tki, adec6 Ardealul, Moldova si Tara MunteneascI,
pre urna, dupg citiva ani au perit la Turda.
7129. Osman, inpka:tul turcilor, au mers s bath, pre lsi i cu mu1t5,
pagulal a lui s-au intors innapoi de la Hotin lagitut i mergind la Tarigrad,
C. 70 5 stingindu-i viiaa, 1-au sugrurnat. //
7186. Domnului Skban Cantacuzino, marele logafAt, i s-au dat
si voevoziia q1rIi Munteneti.
Intru acea vrrne si sfintiia sa, fericitul pkintele arhiepiscopul
Theodosie, eu dreaptA, cale a doa ora au ajuns la stilpinirea scaunului
to Mitropoliei Trii Muntene,ti.

Calatoriia mriei sale cloamnii la sfintul Ieru.salim

7189. Mriia sa, doainna, Elena, dulce male:A a prealuminatului
mkiei sale domnului Io Skban Catacuzino, dupre ce au ajuns la invred.-
nicite bkrinetele inkiei sale, luind cu sine pre al patrulea fiiu si pre a
15 treia WA, a mkiei sale, pre japan Mihaiu Catacuzino si pre jupineasa
Stanca Catacuzino, si asa, cu fericire s-au dus la cercetarea sfintelor locuri,
inchinindu-se acolo sfintului si de viia0 priimitoriului mormint al mintui-
toriului nostru Iisus Hristos i altor locuri sfinte in Ierusalim, dkuind
pre sfintele locuri cu multe i scumpe daruri. Si. iarilsi cu fericire intor-
20 cindu-se innapoi, au mers intre iubiii patrii mkiei sale.
Intru acea vrme pkintele arhiepiscopul Sava Brancovici, stilpinind
mitropoliia tkii Ardealului pin5, in 24 de ani, 8 i mu1t5, vrrne luptindu-se

1 citelaceste R trle tAi ile LB adecA orn. L 2 pre rirmajsi In urmA L, lard B au perit la Turdatau
cAzot in rAzboiu la Turda i acolo au murit vitejste 13 3 La ann 7129 B InpAratullsultanul B
turcilor]turcescu L 4 a lui om. M Innapoi orn. L 4 de la Hotin bAtut]baut de la
hotar M i cu btut]si s-au pierdut toat oastea acolo B bAtut]biruit R 5
stingindu-i sugrumatll-au zugrumat turcii, cad s-au purtat treaba asa vitejste B
Domnul MB Cantacuzmo B, Cantacozino R logofallspAtariului i pe urna cantelariului
cu ilitia L, spiltar si pre urna cantelariu, cu electiia M, spAtariu, cu excelentie B, spathariu
si pre urm cantelar, cu eetelentia R 7 Muntenesti]Rumnesti L, Romnesti R 8 Deci
Intru M acle vremi L sfintiia sa, fericitul pArintele om. R fericitul] cinstitul B, om. L
rarintele nostru 5i fericitul B arhiepiscopul mitropolitul chir R direaptA L caleljude-
catA B a doa oralal doilea rind R 9 la om. B 10 Mitropoliei om. MB MuntenestilRomil-
nesti R 11 CAltoriia Ierusalim] Aicea am scris cAlAtoriia narii sale doamnei Elenei la
sfintul mormint, adecA la Ierusalim M ofintul om. LR 11-12 doammi ... 7189Jdomnului
Serban la Ierusalim, la anii de la Adam 7189 B 12 Mania sa om. R dulce om. R
prealuminatului (mAriei sale R) orn BR domnul (domnului MB) nostru LMB Io om. MBR
Cantacuzino LB, Cantacozino MR 13 dupre celdeci deaca M Invrednicitelvreclniciia
B, um. R 14 latrintelor B dup sale ad au pus Mud ca s mearga la sfintul
morn-lint si. viindu-i vrmea acia, ca sa calatoreasca la acel loc sfInt, s-au gatit M
lnind]si au luat M al patrulealal 4 R al treilea L alale R 14-16 patrulea
fericiretalti 4 fii, Mihai Cantacuzino si pre jupanita Stanca, cu fericitA petrcere
B 15 mAriet om. B Cantacuzino L, Cantacozino MR jupineasa orn. R 16 Cantacuzmo
LM, Cantacuzini R dupa ap ad. cu ajutorul lui Dumnezeu si M fericirelpreafe
ricire au plecat 5i M cercetarea sfintelor locuriperusalim H locuri dm lerusalim 5i
17 B InchinIndu-se acololsi acolo ajungind, cu fericitA sAratate s-au Inchinat M acolo prea-
fericitului L acolo ofintulut 5i om. B si de viiatA priimitoriuluilfericitului M, preafe-
ricitului B, orn. LR 18 In Ierusalimiln Ieruslam M, om. B duprinprejur R druind acolo
M pre la R 18-19 dAruind ... daruri]au ddruit pre la toate sfintele besrici multe daruri
scumpe B 19 si cu L cu om. R scumpelsfinte M, mare R iar R fericire i cu norocire
L 20 Intro iubitii patrlijIntru fericit patriida B rrariei om. R 21 Intru]Si Intru L, Deci
Intru M pkintele om. R stliptniia B 22 24]doaozeci i patru M

74

www.dacoromanica.ro
cu ereticii pentru sfinta pravoslavie a bisericii rasaritului, pre urma, la
batrinete ajungind, supuindu-se rabdarii, dupre urmarea altor straduitcal
si pentru ea n-au vrut sa sa piece dupa eresurile lor, s-au invrednicit
priimi nu numai sudalme i banuia1e, ci Inca inchisori FO. munci de
la ereticii acei taxi. Care munci pentra adevarata credinta, Cu buna nadjde 5
spaseniei fiind, arhiepiscopul foarte // bucuros le astepta intru toata, f. 70v.
viiata lui. i asa, cu boala muncilor, dindu-si sufletul in miinile lui Dumne-
zeu, dintru aceasta lume s-au petrecut la stramosii, parintii sfintiei sale.
Iar ereticii, dupa naprasnica rivnirea lor, precum sta indemnati
asupra rasipirii bisricii rsaritului i besricii apusului i praschiind cu io
sugrumare stingea i viiata obrazelor celor vrdnici, cum pre clebesericesti,
asa si pre ale de lume, adeca mirenesti, (de care lucru, de ar fi cu viiata
intru aceasta lume, prepozitul unguresc de la Leles, Mihail Casoni
cu Lazar Istvan, mai pre largu ar sti marturisi), ci dar sfatul cel necuprins
at dumnezeirii, nici intru aceasta lume n-au lasat acea mare, indemnata 15
racnire ereticeasca, inprotiva pravoslaviei citusi de cit neinfrinata, ci
dupre obicinuita-i miosirdie, precum in vremile mai dennainte ori pre
eind s-ar fi apucat ereticii de stricaciunea pravoslaviei noastre, da toate
orile din ceriu II s-au dat grij ca sa stea au de viiata capetelor lor, au da
surpaciunea stapinirii tarii lor, precum acea aratare dumneze i asca si in 20

1 pravoslaviet pravoslavnica credinta B nisarituluija anatolichi R prelsi (111) mai pre MB dupd
urma ad. 1-au batut nemiii B 2 ajungind la batnnte 1-au supus M la batrInete ajungind
om. B dupre straduitorilmai pre urma altar straduiri B unnarea]urma M straduitorilpa-
timitori R 3 eresuri B dupa eresurile lor]eresunlor celor ce aducea lui M lor om. B 4 sudalme
si banuiale]lnjuraturi i ocari B banuiri M Inca si BR munci au rabdat B 5 la orn. L
acei]aceiasi LR 3 acei tari]tarii B tan au luat R 5-8 munci ... sfintiei salelca i muce-
n icit pentru pravoslavnica credinta, prin buna credinta a nadejdii si a dragostii, fdnd arhie-
reu In virsta batrInetelor, cu man chinuri i cu dureri muncindu-sa, si-au dat sufletul in
mina lui Dumnezeu B 6 spaseniefla mintuirii M, de mintuire R arhiepiscopuljarhiereul
LM lela M Intrulin R 7 muncilor asteptindu-si M In miinilella R 8 petre-
cut]mutat R la stramosii, parintii sfintiei sale om. L sfurtiei sale]sai R 9 napras-
mcalnasIlnica B, naprasna R rivnirea]ranirea LER precum]cum R 10 asupra ... his-
riciijdupa rasipirea sfintei besrici B rasipirii om. B besricii2 orn. B Inpraschiind
LM, Inprstiind R 10-12 praschiind... mirenestilsi urgisind cu sugrumare pedp-
selor, In multe chipuri, prin multe obraze de cinste, pre cle bisericesti i mirenesti
B 11 vredniciivrednice L, de cinste R 12 deAdin L de lume, adeca om. R 12-14 paranlezele
orn. MB cu viiataltraind B Mtn' aceastapn ceastil L Mtnu aceasta lume, prepozitul
unguresc om. B LelestAleres R 13 Cosom R cu om. M 4tfan LM, Isfan R 14 sti
sfatuljar spune de stintul B sfatuljsfintul L 15-16 mci ... cijcarii n-au suferit acea inpro-
tivire a dumnezeestii beserici de ciitra eretici asupra pravoslavnicior B Intru aceasta]
In ceasta L indemnatallndraznire i R 16 a ereticilor H inpotriva L 17 obicinuita-ijobic-
nirea M milosIrdiejmilostivire R i In B 17-18 mai dennainte]cle de demult B e
on M on pre cind s-ar filde multe ori s-au B 18-20 d toate tarn loride alitea ori
au avut surpaciune din cenu asupra stapinirii tarilor M 19 datltrimis H lor om. L sur-
paciunea]surparea R 20 r. 9 p. 76 de stricaciunea . . . Dumnezeulsa strice ase-
zamintul crechntii cei drepte, iara preamilostivul Dumnezeu cel puternic Mtn' toate, prin
multe chipun, cu dicapta judecata o au surpat, pre multi tirani cumpliti dupre scaune care
stapiniia multe tan i noroade. Asijderea i cle 7 saboara sfmte a toata lumea Inca au avut
pre multi eretici Inprotiva luptatori, precum mai adevarat dumnezeestile scrisori, ca unora
li s-au stins pomenirea cu sunet, altora Ii s-au zglrcit nilinile i picioarele, altii s-au stricat
girboviti si-i purta altii pre brate, unora ii s-au schimosit gura si au amutit, altii Intr-alt
chip s-au primejduit. Tara noi, pravoslavnicilor crestini, nu In virtutea bratalor, nici In mul-
timea ostasilor sau In tarlia armelor ne laudam, ci Intru numele domnului Dumnezeului
nostru ne vom man, intru una sfinta, soborniceasca i apostoliceasca besrica a rasaritului,
fie, doamne, mile ta spre noi, cum am nadajduit Intru tine B 20 stapinirii om. L Arli om.
R tnIi lor]tarilor L

75

www.dacoromanica.ro
 zioa de astazi o vedem, ea unora h s-au stins viiata, dupre zisa psalom-
nicului (Psalm 101), mai nainte decit a ajunge la injumatatirea traiului
zilelor lor, altora, fiind Ine i vii, zgircindu-li-se miinile i picioarele,
s-au ghimuit i aa ii poart a1ii pren bratele lor, attii intr-alt chip sa
5 primejduiesc cu nestimparata miscarea bor. Noi, dar, pravoslavnicii crestini,
nici in puterea bratelor, nici in virtutea multimelor sau intru aseutirea
stiintelor filosofesti ea a1ii, nu ne nadajduim, far cit numai lasam
bisrica noastra, a fasaritului eu // noi eu toti dinpreuna, supt paza scuthii
I. 71. marelui si preavcinicului ihimnezeu. .

10 7190. Theodor Alexievici, inparatul moscalilor, fiind otravit de

doftorul lui, au rapoosat, iar ajungind la primavara, in postul eel mare,
dreptatea atotput4rnicului Diunnezeu nevrind a rabda sorbitorilor singelui
nevinoVat, ca sa aiba plata lor si intru aceasta lume, iscodind ii
dovedind, s-au aflat dii eine si cii a caror indemnari s-au facut aeea
15 mare intimplare, i facindu-se mare rascoala, pre toti indemnatorii
vinzatorii de stapin, en doftorul carele 11 rinduise la acea treaba hicleana
draceasca, zdrumicindu-i in sabii, tot bucati i-au facut.
Acea mare inparatie foarte tare hind turburata, s mira d ce sa
va apnea, vazind ca i Rirg, de cap au ramas si pentru e doi cu doi
20 nu 0, credea, nici sa mai stiia carele iaste vinovat i carele iaste drept.
Oh, ce mare miniia lui Dumnezeu pofforise pre acel norod de oameni
pentru moartea crestinului inparat. Leasta vazind ceata besericeasea
si cu pastoriul lor, sfintiia sa patriiarhul Moscului, au eazut la ruga catra
atotputernicul si milostivul Dumnezeu, ca doar s-ar milostivi sa le dea
25 liniste, s s potoleasel cu pace acea mare rascoalit i aa, inparatul
mai avind doi frati, unii pre unul, altii pre altul vrea i radice, ea sii
le fie inparat. Dupre acia, cu mare nevoe d-abiia asezindu-se, cu totii

1-2 psalomniculuillui David R (Psalm 101) om. LMR 2 traiului om. H lor om R 3 altora,
fncd-st fundu vii M incd fund vit R vii]fii L zgIrcindu-se M, Ii s-au zglrcit 11 si
s-au H inghemuit M brateleltdrile L, brate R lor om R 6 multilor L saulnici R]
7 nu om. H cit om. H 8 noi om L scutiriilscumpiril M 11 dohtorul B lillian L au
s-au L au rdpoosatls-au pristdvit B ajungind lalcind au fost B 12 nevrindlneputtnd M
rabda]ingAdui R de singe R n-au mai rAbdat sorbitorml de singe B 13 ca sr]. nu-si aibA
plata lor i intru aceastd lume om B a nu-si avea H -si om. L cAci iscodind B
si intru aceastA lume, iscodind si dovedind om. L 14 dA om. B cu om. M indemnare
LBR s-au filcut om. M 1 mare intimplarelmoarte nApraznicd B rdscoald]zurba B
tndemnatorii]inprotivitorii B 16 inpreund cu dohtorul B care R 16-20 carele drept]
acela, i-au tdiat i i-au zdrumicat cu sAbtile, cd. sd fAcusd foarte mare turburare si zarvil
la InpArAttie mare ca aceia, cit sA mira toti de ce sA vor mai prinde, vAzind cd rdmilsse
MA de cap si doi cu doi nu sA. mai incredea carele e vinovat Si carele e drept B ii rin-
duiscls-au fost orinduit M ficleanA L, vicleand MR 17 sable M 18 Pentru cA acea M
ce]cine R de om. L 19 au ramas i Ord de cdpetenie R care R dirept L
mare om. B 21 minie i urgie pogorlse de la Dumnezeu B sd pogorise 1-1 Dumnezeu
ce sd M norod al lui Dumenezeu M 22 crestinului i pravoslavnicului B inpArat Alexevici
B 23 si cu Mosculuijadecd sfintal patriara moschice3c, inpreund cu toti arhiereii
Si chrich B lor om L sfimtna sa om R rugalrugAciune B atotputrnicul i milos-
tivu Jatotmilosirdnieul L, om. B atotmilostivul M, atotinduratul R 24 ca milostivilca
sA sd milostiveascd B dea]trimitd B 1inite i pace si B sA1 om. B cu pace orn. B
25 mare rdscoald]gliceavd dmtru norod mare B 0i avind ]Deci avind inparatul B mai om. M
26 unii vrea R vrea sAlpoftlia sl-i B vrea sd rAchce ca sd le tie inpirat om. R
27 Dupre aciapard mai pre urmd B, Apoi R

76

www.dacoromanica.ro
all innaltat la scaun pre amindoi tarevicii ea sit fie inparati, i asa, amindoi,
Ioan i Petru Alexievici, au finut inparatiia. // f. 71v.
7191. Leopold, inparatul romanilor, avind cu turcii multa vr6rne
pace, iar turcii, precum le iaste obiceiul, a laeomi la toate, rivnit-au ea
so inghita dupre Tarigrad i Beciul, i cu dinsul, i toata inparatiia Borah. 5
Purees-au, dar, cu mare gatire i en toata puterea inparatiei turcului,
cu hanul tatarase inpreuna i cu toata putrea lui, Cara Mustafa, vezirul
cel mare. i ducindu-se supt Beciu, 1-au ocolit, Tara Nemteasca Inca o
au pradat si o au robit, fiind aproape de a Ware i Becini. Numai dintru
singura voia lui Durnnezeu, cu ajutoriul craiului 1eiisc 1 eu ajutoriul to
altor domni ai inparatiei, asa i-au batut de supt Beciu, cit liisInduii
turcii toata avutiia, toate corturile i toate gatirile carele acolo dusese,
citi acolo n-au petit, d-abiia au scapat. i vezirul Cara Mustafa Inca au
scapat d-abiia cu viiata pina la Beligradul sirbesc, i acolo, trimetind
inparatul turcesc, i-au belit capul i umplindu-i pielea capului en bunbae, 15
o au adus la inparatie.

Scurt5. scrisoare cum vezirul cel mare, Cara Mustafa, dintru

rinduiala inpAratului turcese la anul de la Ilristos 1683 dechemvrie
in 5 dni, in Beligradul sirbesc s-an sugrumat
Savai c marele sultanul pre vezirul cel mare bucuros 1-ar fi crutat, 20
ci pentru cii prea mute jalbe ;;i binneli mersese asupra lui nu numai
ulhnalile de la Poarta, carii turbarea lui o urise, ci inca mai virtos de la
iniceri, carii pre dinsul 1-au pricinuit, zicind ca pri vina lui in neamul
turcesc peire mare ea acia s-au intimplat. Si pre cind au auzit cii crestinii

2 au tinutilin L dupei inparattia ad. carora nulostivul Duatnezeu addugindu-le stdpintrea

Cu fericit norocire sd-i pazeasca intru multi ant L 3-4 pace cu turcti in multi ant B 4
turctilismailtmi B precutnIcum I. a laconn]adeca al laconuei (la toate a lacorni L) luind
pilda iadului, a ft neindestulati niciodata LM dupd toate ad. luind pilda iadului (urmlnd
mor(ii Si nesatiosulut iad B) a fi neindestulati niciodata BR rivnit-aulracnit-au M 5
dupre Tarigrad sa inglifta si Bectul B i Beciul ea si Tarigradul R si cu offt. LMBR dinsul
om. MBR Romfdromandor R 6 Si au purees B purces-au daddeci au plecat M
dar om H I cu turculuilsi cu multe mit di osti dintru toate laturile inparatu turcesti
B puterea out. Ft turculut]turcesti L, lui H 7 hanul tatarasclhanul cel viteaz al tuturor
ostilor tatdrasti B i om. B luilsi cu B Cara om. B Mustafa ccl Viteaz B vezirul
cel viteaz i B marele vezir ft 8 5i asa I. Beciu]Viena Ft au ocolit Tara Nem-
teased pradindu t robmdu L dupd ocolit ad. de toate partile i B mcii i Tara Nem-
teased M 9 de a luarelde a lua M, sa ia B i om. M dupd Beciul ad. cu tot norodul
ce lacuta intr-insul i alti megitast, carii nazuisa acolo de frica agarnilor B dintruldupd L
10 votajnula LMBR si eu ajutortul om. B 11 ai inparatiedinpardpia L, din tinutul Inparatit
Hain B asa]dard atita B 11-12 s-au lasat B turciiIpaginii LMB toate corturile, toate
gatirile i toata avutha care L, toate corturile i toata avuttla care adusse acolo M, toate
corturde, toate gatirile si toata avu 1iia care dusese acolo ft 12-16 toata avutiia ... la
inparatiejcorturile toate i toata avutiia cita pradasa din tari, ca i vizirul Mustafa abea au
scapat batut i ranH si nu s-au putut opri pina la Belgradul sirbesc. Si acolo trimitind inpa-
ratul putrea ostilor lui 1-au prins si 1-au belit viu i 1-au umplut de bumbac Si asa 1-au dus
la lnparatul B 13 n-au pent acolo ei MR au scapat]scapind M d-abiia cm. M Inca
au scapat d-abiia om. LR 14 vitata au niers M Belgradul R 13 i-au belit capuljtaindu-i
capul i 1-au jupuit Ft si orn. L capului om. 1. dus-o L dupd Inparatie ad. care noro-
cire (norocirt R) atutputrnicul Dunmezeu (Dumnezeu atotputrnecul R) pururea (si de acuma
Inainte MR) sa o dea crestinilor LMR pooestirea uciderii marelui viztr ont MBR; varian-
t& slat dupei ms. L 18 1688 om. in om. dni]zile 20 cel mare orn. 21 bnuiale
77

www.dacoromanica.ro
 1.. 72 au luat Ostrogonul, rinduri de stoluri // au mers la saraiul inparatese
cersind capul marelui veziriu si in patin au fost de n-au facut atuncea
norodul din Tarigrad gulgulea, atita cit i sultanul in mare perire ar fi
fost, de n-ar fi raspuns cum ca va ucide pre Cara Mustafa.
5 Deci, pentru acea treaba, au trimis pri inieer aga la Beligradul
sirbesc, ea sa stinga vii4a acelui om tiran. Aga, stiind la ce sta intelep-
ciunea marelui yeziru, 1-au facut ea sa creaza oum ea el iaste trimis
ea sa s sfatuiasca cu dinsul i cu alti pas1 de ostirea viitoare, care era
sa sa faca. Pre earele vezirul eel mare indata cu mare cinste 1-au priimit.
10 Dupre aceia, adunindu-se la un loc dregatorii ostilor, au si'lzut vezirul
eel mare, mijderea i capetele ostilor, fiestecare la locul lui. Aceasta fiind,
inicear-aga indata s-au dus la dinsul, vrind ea intiiu pectea inparatului
dupre grumazii vezirului s o ia, c pina atuncea nimenea de dinsul
nu sa poate atinge ; on atita mai virtos un s putea ucide ping intru
15 stapinirea lui au fost pecetea. El, dar, citva s-au aparat, ci fermanul
inparatului pina intru atita 1-au spereat, cit peedtea inpratului cu plect-
ciune o au dat. Dupre acia i-au aratat i alt ferman, intru earele inparatul
i-au fost cerind capul. Linga acestea, gaitanul de matase Inca i-au tins
91 o punga de fringhie rosie, intru care au tribuit sa duca capul lui la sultanul.
20 Aga au intrebat : de la dinsul va sa mai zica ceva ? Tar el nimic alt n-au
zis, Fara numai ce au zis o rugaeiune scurta. i aa gaitanul eel de matase
insusi el si 1-au pus in grumazi i s-au lasat la cei doi hadimi, carii la acea
1. 72 v. treaba era rinduiti ; earii cu gaitanul eel de matase // pre dinsul 1-au
sugrumat. Dupre acia i-au taiat capul i i-au belit pielea i o au umplut
25 eu bunbac. i ma, trupul mi peste zidul Beligradului sirbese 1-au lepadat,
iar capul mi 1-au dus la sultanul in cea punga de fringhie.
7194. Vestita cetatea Budai, dupa ce o stapinise turcii pina intru
145 de ani, cu ajutoriul milostivului Dumnezeu, eel cu putere fara de
sfirsit, s-au luat de la mina lor la avgust in 23 de zile. i ma, cum cei
30 ce intr-insa au fost, ori carii de arma nu s-au apucat, toti au cazut in

3 gurgulea ar Mau 5 Dect om. 6 sirbesc om. 7 cum ca cum om. 13 dupre
sa o ia]sa o ia, dupre aceia i grumazii veziriului 14 putea 16 inparatuluilsultanului
17 dat-o 21 rugaciune om. 22 la el 27-29 7194. Vestita zi1e17194. Milosirdnicul Dumnezeu,
cal cu putere far de sfirsit, arma prea Inaltata miostivului domnului nostru si a unirli domnilor
crestini fericindu, in luna lui avgustu, 23 de rile, en navaltri de trei parti foarte tare s-au
batut vestita cetatea Budii (care cu lencita pomenire craii nostri de multe ori in zadar au
batut), dupil ce au stapinit turcii Intru 145 de ani, la mina inparatil sale o au dat-o L 7194.
Milostivul Dumnezeu, cel ce iaste cu putere Fara sfirsit, anna cea prea inaltata a milostivului
domnului nostru si a uniciunii domnilor nostri calor crestinesti fericind, in luna lui avgust,
In 23 de zile, cu navahrile ale de trei parti foarte tare s-au facut vestita cetatea Budii, care
cu fericita pomenire craii nostri de multe on o au batut, (WO ce o stapinisa turcii pina
Intim o sutd i patruzeci i cinci de ani, la mina Inaitarii sale o au dat M 27-2 p. 79 7194.
Vestita ... in vecilAnii 7194. Milostivul nostru Dumnezeu cel puternic si farfi de sfirsit,
au mai preathaltat pre milostivul domnul nostru si al tuturor domnilor crestinesti, cu feri-
cita norocire, In luna lui avgust, in 23 de zile, cuprinzind i cetatea Budii cea vestita, intru
care cu buna norocire au stapinit-o pururea pomenitii crai nostri cei crestinesti, dupil ce o
stapini 55 turcii Ora intru 145 de ani, asa au dat-o milostivul nostru Dumnezen la mina
marii sale, precum au fost punS de toata avutiia si inpodobita, ca unit nict armele nu s-au
luat, ci asa au cazut in robie, inpreuna cu -Wale prazile orasului, cle Rita de numar. Pentru
care biruinta si rascumpararc, sa fie laudat i proslavit numele lui Dumnezeu, pururea In
vci B 27-29 7194. Vestita ziler7194. Milostivul Dumnezeu, cel ce are putere far de
sfirsit, Intru acest an, in luna lui avgust, in 23 de zile, cu navalirile cle de trei parti ce au
facut loarte tan uniii domni crestinesti, cetatea Budei, care crai nostri de multe on In
zadar o au batut, dupa ce o stapinise turcii intru 145 de ani, la mlinile stapinitonlor cres-
tinesti o au dat R si mare om. LMR cei om. M 30 dara oaricarii M apucat de
arme R si toti M

78

www.dacoromanica.ro
robie, inpreuna cu fka de numar avutiia orasului, pentru care innaltat
numele sfintiei sale sa' fie laudat in vci.
Tot intru acelasi anu crestinii din miinile agarnior au scos in
Tara Horvateasca aceste locuri i cetati, anurne Cechinar, Tigreert,
Iolon, Clavita din Jos si din Sus, Oracov, Corrad, scaun piscupesc ; iar in 5
Tara Tingureasca : Colocea, scaun mitropolitese, Simontorna, Peci, scaun
piscupesc, Ceanad, scaun piscupesc, Seghedinul, linga carele, cu ajutoriul
marelui Dumnezeu, mica surna de crestini lovindu-se cu agarnii, multe
mii dintr-insii taind, pre ceialalti i-au facut de s-au dat dosul cu fuga,
cu marl dobinzi s-au intors innapoi. Dupa acestea IncL i Siclos, Darda, 10
Capusvarul Inca' le-au dobindit.
Domnul Dumnezeu si de acum innainte pre crestini blagoslo-
veasca si noroceasca, dindu-le multe izbinzi una dupre alalta asupra
paginilor, intru. slava sfintiei sale, amin.
Aici iubitului cetitor s scrie cea, mare pocaanie ce au rinduit si 15
au tinut turcii intr-o 1686 de ani
Dupre ce neamul turcesca au descalecat supt orasul Beciului, de
crestinii foarte tare au fost zmacinati si Mrimati, si cum pre apil, asa si pre
uscat au fost biruiti. Mune orase mari si trii dintru dintii lor au fost
scoase.
Aceasta intelegind inpkatul turcescu, foarte tare s-au timpit. Vrind, 20
dar ca s potoleasca miniia marelui Dumnezeu si a prooroculuiMehmet
lui cel tare de acuin innainte 514 ocoleasca, rinduit-au intru
inceputul anului 1686, in luna dintiiu, in vinerea cea dintiiu, ca tot omul
toata zioa s postease i pina n-ar putea vedea stlele, pina atunce 25
nim sa nu cutze nici a minca, nici a bea. Muftiul i slugie lui intru
aeele zile, inbracati in saci, infasurati cn legaturi, cu obrazele lor asternuti
la pamint i cu barbele cocolosite, pre ulite umblind, sus, in jos.

1 fara de numar]nenumaratil H innaltat laudatIlaudat si fie numele mintuitoriului

Dumnezeu R 3 miinile agarenilor]dintii pagInilor (turcilor R) LMR 3-4 mlinile 1Iorva-
teasca]Tara Frinceasca si Tara Horvateasca din gura paginilor i B In]din R aceste locuri
cetati in Tara Horvateasca M cetati i orase B 4 Treglevici B, Tigre L, Tigrier R 5 Iolon]
Ernolon L, Olonul B Clavita de Sus si cea de Jos B dindde L, cea de M dindacea de L,
cle de M Oracov, Corrad]Brasov, judetul i B Corrad]Coralad H episcopese LB 6 Colocea]Cocea
L, Colovtea B de Mitropolie B Shuontorna]Simontornapti L. Simondorna B Pecillpjj B
7 episcopesc LMBR care M linga om. B 8 mareluiflui LBR mica sumaloaste mica L
agarenii]paginii LM, turcii R 9 dintr-insii]de turci M taindlau taiat B preliara B
pre ceialaltildara clti au fost mai ramas M i-au facut de s- am. B 10 mari dobtrizil
mare izbind B innapoilindarapt B acestealaceia B Inca om. M i Siclos1I Siclon L,
a mai cuprins Sicheotul 13 11 Capusvarus B 12 dupd Dumnezeu ad. sfinta Inaltarea sa LM
dapa innainte ad. pre milostivul, coronatul (incoronatul M) si prea inaltatul craiul nostru,
Inpreuna cii alalti (ceialalti M) LM pre om LM 12-14 Domnul ... aminiDumnezeu cel
stint au blagoslovit pre milostivul, Incoronatul craiul nostru, inpreuna cu ai sai crestim el
de acum inainte Inca sa-i daruiasca milostivul Dunmezeu viata norocit cu multe izbinde
asupra paglnilor, amin B om. R 13 -I]-1 M dindu-le]sa-i dea LM alaltalalta L 14 intru
aminIca supt stapinirea sa (inaltimii sale M) sa putem trai intru (o M uniciune (st L), cu
pace, arnin LM povestirea pocaaruei turcilor om. MBR; variantele stnt numai dupd ms L
15 Aicca scriu 16 intr-o 1686 de anilla valeatul 1686 6 mari orn. 25 sa povesteasci
toata zioa putea om. 26 sa nu poala sa cutze

79

www.dacoromanica.ro
 Dupre acia, in meceturile Mr, cu amara' plinsuri ji cu glas mare
05, strige : allah, allah, illeha Muhamed rasul allah! Mira lachibeaoa coseiu-
gul proorocului celui mare puindu-1 afara, p un scaun de argint, 1-au
afamat. Linga acesta au mai pus i alte 25 de cosciuge, intra carele 8int
5 oasele capetelor celor marl, vezirilor, vit6ji1or si la razboae ramasi spahiilor.
Acste dara tot pentru acia le facea, ca proorocul cel mare aceasta peire
S. 73v. mare sa o priveasca cu durrea inimii si miniia // marelui Dumnezeu
sh o potoleasea.
Aceasta au poruncit ca lu toale vinerile sa se faca. Si pre cind
so aceleasi cosciugmi s-ar pune in cimp lat, atunci lacuitoril acei tari i venitii
striini de 7 oil sa le ocolesc, s p1Ing, s strige i siL zbiara, la zioa,
cea de pre urma a postului. S-au rinduit pina la 20 de miluri de pamint
esirea afara cu mare userdie, intru acesta chip Wind
1. Sa scoaca un sinsiiac sau tron mare, incarcat cu oase de morti,
15 cu sabii frinte, cu pusci legate, cu arcmi frimate, cu sageti i cu tulbe
i proci. 600 de turci cu descultate picioare, inbracati in saci i infasurati
cu legaturi, la cap far de invalituri ;
2. 3000 stropiti cu singe de musulman i presarati cu cenush, cu
mare vaete, cu zbieraturi i cu strigari s inearg i sa-si bata trupmile ;
20 3. 6000 de oameni goli, dezbracati deasupra, spatele i piepturile
cu ascutiti maracini sa-si bata pina intr-atita, cit sa le curga singele
pre pamint ;
4. 30 de spahii, Lira de cealmale, cu barbele sburlite sau terfelite,
cosciugul marelui prooroc intre stolurile cle orinduite pre umerile Mr
25 sag duca. Linga aceia, 300 de pasi cu sabii goale. i de ar indrazni
cineva cu obraz innalt a sa uita la cosciug, pre acela numaidecit sa-ltae
si sag arunce ciinilor.
5. La toata mila de pamint un rob crestin i un ovrdu sil tae, atita
cit in singele Mr sa moara ;
1. 74 30 6. 30 de pasi cu inbracaminte proaste, cealmaoa lor // sa fie numai
odata infamata, de pinza neagra (care intiiu sa le fie intinsa in singe
de catir si de ovreiu), i asa purtindu-le s mearga ; fiestecaruia cite o
mina sa fie legata si in locul sabiei, o coada de camila lunga pina In
pamint sii poarte.
35 7. Pre aceia sii urmze 7 mii de inicri fara de arme, toegle
tragind dupre sine si strigind : allah peri mufat aii!
8. Dupre acia vezirul sii mearga pre un catir schiop, carele s&
poarte pre cap o cealma vinata i stropita cu singe si in mina sa dna,
o trestie cu care sa-si bata capul lui, strigind : osfat milei zuffai!
40 9. Dupre aceasta sa duca o lada lunga, plina de aspri, carii sa-i
arunce i intr-o parte si intr-alta, iar saracirnea sa nu indriizneasca a-i
lua ping, nu s-ar ispravi acea trcere, cii eine ar indrizni a lua, pedeapsa-i
va fi tapa. La savirsit WA, mearga stolurile norodului, prin mijlocul acela
100 de turci dervisi sau adeca sihastri, carii obrazele Mr, miinile Mr si
45 piepturile lor cu cutite sit si le tae, ea singele lor sa poata uda pamintul.

4 care 6 tot pentru]toate pre aceia vrme 7 marcluilcea mare a lui 10 acle in1in-
tr-un 11 sA p1ing51p1ingind 19 s mearg4 am. 21 dupd bat ad. trupurile sale 23 sburlite1
pirlite 26 cinevai obrazul innAltat 30 3013000 32 -le]se 32-33 sa fie cite o min le-
gat 33 lunga om. 42 luare a1a-i 43 acela] acelora

www.dacoromanica.ro
La thatl mila de p5mint s'a', blsteme pe crestini, strigind intru ngltime :
allah buffaii, allah merrei vistrinaii !
Cu fantazii ca acstea au gindit neamul turcescu Ai potoleasc miniia
lui Dumnezeu si sg, cear6 de acum innainte mai bun noroc armelor sale
Inprotiva crestinior. Ce acelora nici un folos nu le-au luat, ca', acel an 5
dentru 1686 tocma asa au fost de perire lor, ca si cel mai dintliu 1/, t. 74v.
pentru c5, bunul Dumnezeu cu adevAr au ajutat pe crestini si de acum
Innainte inca,-i va ajuta.

Tarile si unele orasa, mari, care supt ce zodii stau,

aici pre scurt sa" scriu lo

Supt arete, Tara Nemteascg, Tara Lesasa.

Supt taur, Tara Turceasca,, Helvetia.
Supt geameni, Eghipetul, Armeniia, Vitemberga.
Supt me, Scotia, Prusiia, Holandiia, Venetiia.
Supt leu, Tara Ceps* Tara Frinceas&a'. 15
Supt virgufa, Tara Greceascsa, Tara Horvgteasc5,
Supt cumpan6, Beciul, Francofortina, Spira i prod.
Supt scorpie, Noverghiia, Bavariia de Sus, Apadva.
Supt sIgefatoriu, Hispaniia, Tara Ungureasc6, Ardealul.
Supt tapu, Bulgariia, Masoviia, Saxoniia. 20
Supt varsgtor, Daniia, Moscul, Rumaneasca, TatIrasca.
Supt pesti, Portugaliia, Normandiia i proci.// f. 75v.

Tilcuirea chipului peceldlor si smnelor den prognostic

Cocosul cel mare : frantozul.
Coada de pAun : Brandeburgul, Prusiia. 25
Len : Svetiia, Holandiia.
Grinzele : Saxoniia, Daniia, Tara Ungureas4 Lotaringhiia, Groninga
i prod.
Leu albu : Tara Cesaseg, Austriia, Hachiia.
Len incoronat : Daniia, vetiia, Hachiia, Prusiia. 30
Cununa de dafin : inparatul romanior.
Crinul : Frantozul, Angliia, Scotlandie, Lotringa.
VArgura : Vitemberga.
Cunua, de run"; : Saxoniia, Savoia.
Irasun6toare cu strune : Angliia, Irlandiia. 35
G'aing, neagrl : Saxonia, Veimar, Coburga.
Buciumul pestelui : Svetiia.
Cale alba, : Svetia, Tara Lesascg.
Frunzil de urzicg : Dania, Holzatiia.
Vilturul : de obste numai inpgrAtiia. 40
Leu negru : Brandeburgul, Sasoniia, Flandriia.
Cunun verde : Saxonia.
Lebgda : Daniia, Holzatiia.

3 iandazii 4 mai om. 5 inpotriva acelora]clen aclea nu le-au]n-au acel]In acela 6 tocma
om. 7 cu adevAratu

81

www.dacoromanica.ro
 Ireve-mr2c021, , "rtT, .:t'c'tFrr,-,:::Wri-,*:,, t -::

-Ir"411 0

Fig. 1. Gheorghe Brancovici. Portret contemporan exe-

outat de pictorul Schielhobell. Muzeul din Cheb (Dupi
Jovan Radonid).

82

www.dacoromanica.ro
 a .

,:^1

'

I
t . . :

.... , ,..4, 4... < ,..:-J

,.. ..0.

? 1
<s
:

c"(

-4100- .

t:(' 1?; :'41;"# .

. e fe 4 - 71Cr.j'i ; .? 7'e<, s .. C<

Fig. 2. Gheorghe Brancovici. Alt portret, cu data

mortii : 11 decembrie 1711 (Dupa Jovan Fladonid).

83

www.dacoromanica.ro
 INDICE

A Baos, voievod al Albaniei, ia in cdsatorie pe

Abort craiul <Albert de Habsburg>, rege al
Ungariei (1437-1439) 64.
Aevilon, cetate in Asia Mica 38.
Adalbert, episcop al Prusici 48.
Aden, fiu vitreg al lui Lesco, stdpinitor In
Po Ionia 46.
Africa 43.
Albania, in stapinirea lui Stefan Lazarevici 58.
Alexia Duca <de fapt Alexie H Comnen>,
Imparat bizantin (1180-1183), li milrita
flica cu Stefan Primincoronatul, regelc
Serbiei 51.
Alezie Sehimnieul (Alexie I Comnen>, impArat
bizantin (1081-1118) 49.
Alixandru Machidon, rege al Maccdoniei
(336-323) 42.
Ana, him regelui Frantei, cdsiltorit
Nernanea Homilat, mare jupan al
bilor 49 ; se calugareste la m-rea Devici
51.
Anadolul, (Anatolia>, cucerit de Otman I 57.
Angheliia, mama lui Iovan Brancovici si a
mrtropolitului Maxim 67; vine in Tara
Romneasca 69.
Anglia 38, 81.
Apadva 81.
Arges, rn-re, ctitoric a lui Neagoe Basfiraba
dupa modelul rn-rii Deceani 53.
Ardealuf (Sedmogradsca Zernlia) 42, 45-46,
64-67, 81 ; atacat de tatari 55 ; loan
Sigismund prmcipe in". 73 ; unit cu Tara
Rornaneascii si Moldova 74.
.Arie, ereticul 44.
Armenia 81.
Asia 1, 57 ; Mica 1.
Asiria 40-41.
Atila 45.
Austria 66, 81 ; atacat de Matei Corvinul
68.
Avgust Chesar, imparat al Rornei (27 Leal. -
14 e.n.) 38, 42, 49.
II
Baia Mare 46.
Baiazit (Fulgerul>, sultan al turcilor (1389-
1402) 60-61.
Baefiu, se aseaza unguri la 45.
Banon, conducator al slovenilor 38.
o flied a cneazului Lazar 59.
Bartva, localitate intemeiata de sasi 46.
Baturie Andras, voievod al Ardealului (1599),
infrint de Mihai Viteazul 73.
Batorie Istfan, voievod al Ardealului (1479-
1493), in lupta cu turcii la Jebdt
70-- 71.
Bavaria 81.
Bilsitraba, domnul Tarn Romanesti (1310-
1352), Infringe pe Carol Robert 55.
Beeei, cetate <in Banatul iugoslav>, ddruita
de Sigismund de Luxemburg lui Gheorghe
Brancovici 62 ; cucerit de turci 73.
Beeiu <Viena> 66, 81 ; se inchind lui Matei
Corvinul 68 ; atacat de turci 73-77.
Beeicheree <azi Zrenjanm - R S. F. Ingo-
slavia>, cucerit de turci 73.
cu Belgradul Ardealului <Alba tuba>, locul
sir- inmormintarii lui lancu de IIunedoara 66.
Belgradul sirbesc 66, 77-78 ; scaun arhie-
piscopal 50 ; cedat lui Sigismund de
Luxemburg de catre Gheorghe Branco-
vici 62 ; cucerit de turci 73.
Belgradul unguresc <Alba Regard>, cucerit de
turci 73.
Belo Uros, inapdrat" al Iliricului, nepot"
al lui Constantin cel Mare 43, 49.
Besermin, oras <Ungaria>, druit de Sigis-
mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-
covici 62.
Bistrita, oras, se asaza sasi aci 45.
Bistrita, riu In Serbia, pe malul caruia s-a
ft,rulicat rn-rea Deceani 52.
Blau Gulielra, geograf 48.
Bogdan, fiu vitreg al lut Lesco, conducator
polonez 46.
Boleslav (I cel Viteaz>, rege al Poloniei
(992- 1025), vizitat de imparatul Otto III
48-49.
Boleslav, fiu vitreg al Itti Lesco, conducnor
polonez 46.
Bonfinie <Antonio>, istoric al lui Matel
Gorvinul 56, 62.
Borvin, fin vitreg al lui Lesco, conducator
polonez 46.
Bosnia 62, 67 ; in stapinirea lui Stefan Laza-
revici 58.
Brandeburg (Star Zelitia) 81 ; regiune data
de Lesco, conducdtorul polonez, fiilor
sai 46.

85

www.dacoromanica.ro
Branieevo, scaun arhierese, Infiintat de Sf.
Sava 50.
Brasov, se asazA sasi aci 45.
BrItania 43.
Brusa, cucerita de Otman I 57.
Bueoviet (Lubeck), regiune data de Lesco,
conducator polonez, fiilor sal 46.
Buda 64, 68-69 ; scaun arhieresc Infiintat de
Sf. Sava 50 ; curti aci, daruite de Sigis-
mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-
covici 62 ; cuceritii de turd '73 ; eliberata
de imperiali 78.
Bulgaria 81.
Bulilor prag, asezare a cazacilor zaporojeni
48.
But, tatal lui Iancu de Hunedoara, daruit de
Sigismund de Luxemburg eu cetatea
Ilunedoarei 64.
Caloeea <Ungaria>, scaun mitropolitan, eli-
berata de sub turci 79.
Capnsvar (In Ungaria>, eliberat de sub turci
79.
Cara Mustafa, mare vizir (1676-1683), ati-
cil Viena, dar este InfrInt 77 ; ucis la Bel-
grad, din cauza insuccesului de la Viena
78.
Carintia, provincie austrlaca, atacatil de
Matei Corvinul 68.
Carol eel Mare, ImpArat (768-814), In lupta
cu migratorii 45 ; supune pe sloveni s.a.
46.
Carol <Robert>, rege al Ungariei (1308-1342),
Infrint de Basaraba, domnul Tarii Roma-
nesti 55.
Catacuzino <loan VI>, Imparat bizan lin
(1347-1354) 61.
Casubia, regiune data de Lesco fiilor sai 46.
Cazan, cucerit de cneazul Vasilie III Ivano-
vici 72.
Cazimir, fiu vitreg al lui Lesco al Poloniei 46.
Ceanad (j. TimlO, scaun arhiepiscopal, eh-
berat de sub turci 79.
Cechinar, localitate In Croatia, eliberata de
sub turci 79.
Cetatea Alba, cucerita de turd 72.
Chelpe, cetate pe Sava, darnita de Sigis-
mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-
covici 62.
Chie, intemeietor al Chievului 47.
Chiev, cucerit de Oleg si Igor 47.
Chitin, cucerita de turd 72.
Chir <Cirus>, rege persan 42.
Chiril, alcatuitorul alfabetului ce-i poartil
numele 48.
Clavita de Sus, de Jos, In Croatia ebbe-
rata de sub turci 79.
Cluj, se asaza sasi aci 45.
Coburg 81.
Cotlan prag, asezare a cazacilor zaporojeni 48.
Colatin, consul roman 42.
Constantin, sora lui Constantin cel Mare 43,
49.
86
www.dacoromanica.ro
Constantin eel Mare, lmparat roman (307-337)
43, 49 ; muta capitala la Bizant. 43.
Constandnopolls, denumirea greceasca a capi-
talei Imperiului bizantin 44.
Corrad, episcopie In Croatia eliberata de sub
turci 79.
Cosovo, lupta la 59.
Costandln <II>, fiul lui Constantin eel Mare,
Imparat bizantin (337-340) 43.
Costandin 011>, fiul lui I Tertian, Imparat
bizantin (641-668) 44.
Costandin <Delanoviel>, despot slrb, ucis Ia
Rovine 61.
Cretomir, fiu vitreg al lui Lesco, stapinitor
in Polonia 46.
Cumania 47.
Cupinic, oras pe Sava, In care s-a calugarit
Gheorghe Brancovici sub numele de
Maxim 67.
1)
Dania 81.
Darda <Ungaria>, eliberata de sub turci 79.
Dfibritin (Ungaria>, daruit de Sigismund de
Luxemburg lui Gheorghe Brancovici 62.
Debra, scaun arhieresc, infiintat de Sf. Sava
50.
Deceani, rn-re In Serbia, ridicata de $tefan
Uros III 52, 56.
DevIel, rn-re In Serbia, in care s-a calugarit
Ana, sotia lui Nemanea 50.
Diiu <Vidal>, cucerit de turci 62.
Dioelitian, Imparat roman (284-305) 43, 50.
Dir, stapin al Chievului, ucis de Oleg 47.
Dituvunia, regiune poloneza, data de Lesco
fillor sal 46.
Don, riu 37.
Dragul voievod (Vlad Dracut), raporturile sale
cu Iancu do Hunedoara 63-64.
Drava, rlu 40.
Dragas, ucis la Rovine <acelasi cu Constan-
tin Deianovici> 61.
Dunfirea 38, 48, 61, 64, 67.
Dvina, riu 38.
Eghipet 42.
Elena, sotia postelnicului Constantin Canta-
cuzino, mama domnului Tarn Romanestl
erban Cantacuzine, merge la Ierusahm
74.
Enea Silvia (Piccolomini> 65.
Eperias, localitate In care se asaza sast 46.
Etolia, scaun arhieresc, Infiintat de Sf. Sava
50.
Evropa 37, 38, 40, 64 ; invadata de turci 57.
F
Faustie, inventatorul tiparului 66.
Fagaras, cetate 52.
Filindariul <Hilandar>, in-re sirbeasca, ridi-
cata de Nemanea la Athos 49, 51, 52.
Flandra 81.
Fotie, patriarh al Constantinopolului 47.
Franefortina 81.
Frederic <III>, itnpArat german (1440-1493),
In conflict en Matei Corvinul 68.
Galatia, carticr al Constantinopolului 61.
Galin 43.
Galipoli, bc de piltrundere a turcilor in Europa
57.
Gavuzasnii prag, asezare a cazacilor zaporo-
jeni 48
Gheorghe Brancovici, fiul lui Vile (Vuc),
ajunge despot al Serb lei (1427-1456) 59,
62 ; se insoard 62 ; in conflict cu Iancu de
Hunedoara 64-65 , tidied cetatea Sme-
derevo 67.
Gheorghe Brancovici, fiul lui Stefan, se ettlu-
gilreste sub numele de Maxim 67 ; vine
In Tara RomAneascd 69.
Ghinla <Ungaria>, cetate cuceritd de turci 73.
Gnezna, oras polonez, vizitat de impAratul
Otto III 48.
Graeennita, scaun arbieresc, infiintat de Sf .
Sava 50.
Grigore Brancovici, fiu al lui Gheorghe des-
potul 62.
Groning a <Groningen -0landa> 81.
Gtirgur Brancovici, fiul lui Vile (Vile) 59.
II
Hachia <Aachen> 81.
Hadim pasa, ucis In Tara Romdneased 71.
Haldela 41.
Helvetia 81.
Hinedoara, diiruitd de Sigismund de Luxem-
burg lui But, tatAl lut Iancu de 64.
Hispania 81.
Holandia 81.
Holzatia <Alsacia> 46, 81.
Homilat, tatill lui Nemanea 49.
Hotin, infringere a turcilor la. 74.
Huniadi Ianos v. Ianeu de Hunedoara.
Huniadi Laslo, fiul lui Iancu de Hunedoara,
ucis la Buda 66.
laite, cetate In Bosnia, eliberati de sub turi
67.
lanen de Hunedoara 68 ; In lupte cu. turcii
63-65 ; ales guvernator al Ungariei 64 ;
moartea sa 66.
Ianos <loan Zapolya>, rege al Ungariei
<1526-1540> 73.
laxa, fiu vitreg al lui Lesco, conduator
polonez 46.
lerusalim, vizitat de cneazul Lazdr 40, 58 ;
vizitat de Elena Cantacuzino 74.
Igor, cneaz rus, cucereste Smolenscul 47.
Ilirleul 37, 43, 44, 46, 48, 49, 50, 51 ; atacat
de Mari t bulgari 53 ; stdpinit de cneazul
Lazar 58.
Ilmer (Marea de Azov> 37, 44.
www.dacoromanica.ro
Inert (Ioanopol), cetate a famihei Brancovici.
67, 70.
loan, despot, hul lui Stefan Tomasevici, regele
Bosnici 66, 72.
loan <VI> Cantacuzino, impdrat bizantin
(1347-1354) 57.
loan <V> Paleologul, ImpArat bizantin
(1341-1376), ahat cu sirbii contra tur-
cilor 57.
Ioan Alexievici <Ivan V> tar, al Rusiei
(1682-1696), Impreund cu fratele sdu
Petru 77.
loan Brancovici, fratele mitropolitului Maxim,
stiipin in Srem si Slavonia 67, 79.
Iolon, localitate in Croatia, eliberatd de sub
turd 79.
Iraclie <Heracliu>, impArat bizantin (610-641)
44.
Irina, sotia despotului Gheorghe Brancovici
62.
Irlandia 81.
Ispania 43.
Italia 38, 43.
Iulian, cardinal, in scale la regele Vladislav
I al Ungariei 63.
Julie Chesar 42.
Iustinian, impdrat bizantin (527-565), tidied
biserica Sf. Sofia 44.
Ivan <III Vasilievici>, cneaz al Moscovei
(1462-1505) 72.
debit, lingA Ordstie, Inc al luptei dintre Pave
Chinezu i turci 70.
Jicmond <Sigismund de Luxemburg>, rege
al Ungariei (1387-1437) 60 ; primeste
Belgradul de la Gheorghe Brancovici 62 ;
dA Hunedoara lui But, tatAl lui Iancu de
Hunedoara 64.
K
Kassa, localitate In care se asazA sasi 46.
LaiotA (Ludovic eel Mare>, rage al Ungariei
(1342-1382), alungil pe taut 56.
Lazar Brancovici, fiul lui Vile (Vue) 59.
Lazar Brancovici, fiul lui Gheorghe 59, 62 ;
isi mdritA fata (Elena-Mara> dupd regale
Bosniei, Stefan 66.
Lazar <11rebelianovlei>, cneaz al strbilor
(1371-1389), ii consolideazd statul
58-59 ; in lupte cu turcii 61 ; ctitor al
rn-rii Ravanita 62.
Lazar Istvan, persecutor al romdnilor orto-
doesi din Transilvania 75.
Leles, sediu al unui prepozit unguresc 75.
Leopold I, impArat al Austriei si rege al
Ungariet (1658-1705), in rAzboi cu turcii
77.
Lesco, conducAtor al Polonici 46.
Levcea, localitate in care s-au asezat sasi 46.
Lichinie, imparat roman (308-324) 43, 49.
87
Limburg <Lima>, dat de Lesco fiilor sal 46
Lipova, cucerita de turd 73.
Litiva <Lituania> 72.
Lotaringhia (Lotringa) 81.
Lubek v. Bucoviet
Lueov (Mechelburg), regiune data de Lesco
fiilor sai 46.
Machedonia 56 ; alacata de turci 57.
Malunet pasa, infrint de bosnieci 62.
Manuil, patriarh al Constantinopolului 50.
Marannure5, mu-Caul din descaleca in Mol-
dova 56.
Marco Craleviel, conducator al Macedoniei
(1371-1395), mort la Rovine 61.
Maren Alba 42
Marea Neagra 42.
Masovia 81.
Mate las <Corvinul>, ajunge rege al Ungariei
(1458-1490) 66 ; Ingaduie fratilor Gheor-
ghe i Ioan Brancovici sa stapineascil in
Srem si Slavonia 66 ; In razboi cu impa-
ratul Frederic 68 ; glume de-ale lui 68-69.
Maxentin, cezar roman 43.
Maxim, cezar roman 43.
Maxim v. Gheorghe Brancovici
Maximin, linparat roman (235-238) 43.
Media 41.
Media5, se asaza sasi la 45.
Mechelburg v. Lucov.
Mehmet profetul 45, 65, 73.
Meidenburg v. Miezihoje.
Meotis <Marea de Azov> 49.
Methotlie, invatat slay, creator al alfabetului
chirilic 40, 48.
Mienasititi prag, a5ezare a cazacilor zaporojeni
48.
Mieziboje, regiune data de Lesco fiilor sai 46.
Mimi <Cantaeuzino>, boier roman, merge en
mama sa Elena la Ierusalim 74.
Mihal <Viteazul>, &run al Tarn Rornane5ti
(1593-1601), uneste cele trei Vari rorn.1-
nesti 73-74.
Mihail, conducator al bulgarilor (852-889),
se crestineaza <confundat cu Mihail ksis-
man> 53-54.
Mihail <III>, imparat bizantin (842-867)
47.
Mihail Casoni, prepozit la Le les, persecuta pe
romanh ortodoc5i din Ardent 75.
Mihail Paleologul, imparat bizantin (1261-
1282) 52.
Mihail 5iFnan, rege al Bulgariei (1322-1330),
ataca Serbia 53.
Milita, sotia cneazului Lazar 58, 62.
Mi lo5 Cobiliei, erou sirb, ucide pe sultanul
Murad la Cossovo (1389) 59.
Milutin v. Stefan Uro5 Milutin.
Mireea. dornn al TAM Romane5ti (1386-1418),
infringe pe turci la Bovine 61.
Moguntla, localitate in care s-a inventat
tiparul 66.
88
www.dacoromanica.ro
Moldova 42, 45, 56 ; pradala de turci 71 ;
unita cu Tara Romaneasca. i Transilva-
nia 74.
Moravia, crestinata de Chiril si Metodiu 48.
Moravita, scaun arlueresc, infiintat de Sf.
Sava 50.
Moreea 72.
Moro5 <Mures> 67.
Moseul <Moscova>, 59 ; in staphurea lui Riuric
47 ; patriarhia de 76.
Muneaci, cetate daruita de Sigismund de
Luxemburg despotului Gheorghe Branco-
vici 62.
Munster <Sebastian>, cosmograf i istoric 48,
65.
Muntii Ciuculul, locuiti de unguri 45.
Murat <I>, sultan al turcilor (1360-1389),
cucereste Nisul ; ucis la Cosovo 59.
Murat <II>, sultan al turcilor (1421-1444
si 1446-1451) 63 ; in razboi cu Iancu de
Ilunedoara 64 ; orbeste pe Stefan Bran-
covici 67.
Mussia <Muza>, fiul ml Raiazid, emir al tur-
cilor (1411-1413) 61.
Mysia de Sus ; de Jos (Mysiile) 43, 49,
50, 58, 62.
Nadlacul <j. Arad>, cucerit de turci 73.
lVaucler <loan Nauclerus>, isloric german
(1425-1510) 41, 65.
Neagoe Basfiraha, domn al Tarii Romane5li
(1512-1521) ridica rn-rea Arges 53 ; se
casatoreste 59 ; moartea sa 73.
Nemanea Homilat, stapinitor sirb al Rasca,
(1170-1196) 49, 58 ; ridica rn-rea Hilani
dar la Athos 49 ; se casatoreste cu Ana-
Inca regelui Frantei 49 ; se c5lugare5te
luind numele de Simeon 50, 51, 58.
Nicheia, smod la 44.
Nicopoe Nicopole>, lupta din 1396 60 ; cade
sub turci 62.
Nipru 38, 47, 48.
Nis, cucerit de turci 59.
Normandia 81.
Norveghia 81.
0
Ochlanul Vritaniei <Oceanul Atlantic> 37, 38.
Oleg, mare cneaz rus, cucereste Smolenscul
47.
Oraeov, localitate in Croatia, ehberatil de
sub turci 79.
Oratlie 70.
Orighen, ereticul 44.
Oscold, stapin in Chiev, ucis de Oleg 5i Igor
47.
Osman <n>, sultan (1618-1622), infrint la
IIotin i sugrumat de ai sai 74.
Ostrogon, cucerit de turci 73 ; ehherat de
sub i 78 .
Otman I, emir turc (1281-1326), ii consoli-
deaza puterea 57.
Otto III. imparat romano-german (983-1002),
viziteaza Po Ionia 48.
1'
Paleo log <probabil loan VIII>, imparat bi-
zantin (1425-1448) 62.
Panonia 38, 45-46
Pavel Brancoviel <Pavel Chinezu>, ban al
Timisoarei 67 ; in luptri cu turcii la Jebia.
70-71.
Peel, scaun episcopal, eliberat de sub turci
79.
Peloponez 72.
Persia 40, 41.
Petra Alexieviei <cel Mare>, tar al Rusiei
(1682-1725) 77.
Podgorita, in Iugoslavia, localitate de bas-
Una' a lui Vuc Brancovici 46.
Poghibrag <Gheorghe Podiebrad>, guverna-
tor al Boemiei (1458-1471) 66.
Pombie <Ponmei>, in razboaie de cucerire 42.
Pomerania, regiune data de Lesco fiiIor sai
46.
Popeta, fiul lui Lesco, d5ruit de tang sSu cu
Tara Leseascri 46 ; 1i otraveste unchii 47.
Portugalia 81.
Prebislav, fiul lui Lesco, daruit cu regiuni
in Po Ionia de fatal sau 46.
Premislav, fiul lui Lesco, d5ruit cu tinuturi in
Polonia 46.
Pripol, loc de lupta intre Stefan Lazarevici si
Muza 61.
Prizren, scaun arhieresc, inflintat de Sf. Sava
50 , inAnastire ridicata de Stefan Dusan
la ,- 56.
Prusia 48, 81.
Ploleineu Filadelful, rege al Egiptului (283-
246) 42.
Ptolemeu Filopator, rege al Egiptului (221 -
204) 42.
It
nacos, load de alegere ca guvernator al
Ungariel a lui Iancu de Hunedoara 64.
nodal voievod eel Bun <cel Frumos>, domn al
TSrii Romanesti (1462--1473) 71.
Itadul voievod cel Bun (eel Mare>, domn al
T5rii Romanesti 69.
)tasca, tinut sirbesc, stapinit de Nemanea 49.
Basco <Sf. Sava>, fiu anti! Nemanea 49-51.
Itavanita, mAnastire, arsil de turci 62.
Itasava, scaun arhieresc, infiintat de Sf.
Sava 50.
Ileghet, cetate dAruita de Sigismund de
Luxemburg lin Gheorglie Braucovici 62.
Marie, stapin al Rusiei 47 ; isi ia titlul de
samoderjet 72.
Itodos 61.
Roma. loc de bastina a romanilor 38, 42 ;
capitala a impermlui 43 ; se separa de
biserica rasdriteana 52 ; papa de la -.
52, 55 ; biserica din 65.
www.dacoromanica.ro
Boman, ores in care se aazd i unguri 45.
Botislav, fijil lui Lesco, stapinitor in Polonia
46
Bovine, lupta de la -- 61.
Bughia, regiune data de Lesco fulor sai 46
Busia, stapinita de Rioric 47
Sabestav, fiul lui Lesco, st5pin In Polonia 46.
Saemariu (Satu Mare), daruit de Sigismund
de Luxemburg lui Gheorghe Brancovici
69.
Sas-Sebes, s-au asezat sasi aci 45.
Sava Sfintul <in mirenie Basco>, fiul lui
Nemanea 49 ; indeamnii pe tatal sSu s5.
se calugareascil 50 ; aduce coroana de rege
fratelui sail Stefan 51.
Sava Brancovici, mitropolit al Transilvaniei
(1656-1683), sufera persecutii si moare
74-75.
Savoia 81.
Saxonia 45, 81.
Seghedin, ehberat de sub turd 79.
Sfetagora <Muntele Athos> 49-52, 58.
Sfinla Sofia, ctitorie a lui Iustinian 44.
Sejxard, arhimandrit de e.4 68.
Semislav, hul lui Lesco, stapin In Polonia 46.
Semovit, fiul lui Lesco, stapin in Polonia 46.
Serbie Tulie (Servius Taus>, rege al Rome!
(578-535) 38, 42.
Severin, luat de unguri 55 ; trecerea Dunarii
pe la es.) de care Iancu de Hunedoara 64.
Scotlandia 81.
Sibarie, &Mugu, a inventat tunul si pusca
59.
Sibiu, se asaza sasi act 45-46 ; lIngS loc
al luptei lui Mihai Viteazul cu Andrei
Bathory 73.
SicIos, localitate eliberatA de sub turci 79.
Sighet, cetate, lupta de la e.4, unde moare
Soliman Magnificul 73.
Silim (Selim I>, sultan al turcilor (1512-1520),
primeste primul haraci din tarile romane
72.
Siloam, mitropolit al Serbiei, Inmorminteazi
pe regele Milutin 52.
Siman, fiul lui Lesco, stApinitor in Polonia
46.
Simeon, numele de calugar al lui Nemanea
50, 52.
Simontorna, localitate eliberatA de sub turci
79.
Slancamen, cetate <In Srem>, ddruit5 de Sigis-
mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-
covici 62.
Slovenia, crestinata de Chiril si Metodiu 48.
Smederova (in lugoslavia), cetate ridicatd
de Gheorghe Brancovici 67.
Smolensc, cucerit de rusi 47, 72.
Sofia, biserica mitropolitan5, loc de tumor-
mintare a regelui Milutin 52.
Sofia, fiica lui Toma Paleologul, despot de
Moreea, mania cneazului Moscovei, Vasilie
Ivanovici 72.
89
Solnoe, cucerit de turci 73.
Solon <Salonic>, cucerit de turci 62.
Spiehlgut, fiul lui Lesco, stiipinitor in Polo-
nia 46.
Spira 81.
Spitimer, fiul lui Lesco, stApinitor in Po Ionia
46
Srem, provmcie istoricA iugoslavA 66, 69.
Stanea Cantaeuzino, merge Ia lerusalim cu
mania sa, Elena 74.
Star Zell-pa v. Brandeburg.
Stefan Brancoviei <cel Orb), fiul lui Gheor-
ghe Brancovici, despotul Serbiei, preten-
dent la tron 62, 66, 69.
Stefan cel Bun v. Stefan eel Mare.
Stefan Du5an, tar al slrbilor (1331-1355),
ridicS o milmistire la Prizren 55-56 .
Inchide pe tatal sAu, Stefan Deceanschi,
la Zveceani 56.
Stefan <Lazarevici), despot al Serbiei (1389
1427) 58, 61, 62.
Stefan Primineoronatul, rege al Serbiei (1196
1228) fin al lui Nemanea 49 ; se casko-
reste cu fiica Impdratului Alexios Duca 51 ;
este Incoronat crai al slrbilor 51.
Stefan <Toma5eviei>, rage al Bosniei (1461
1463), stapin In Serbia, c5sAtorit cu fiica
lui Lazar Brancovici 66.
Stefan <Tvrteo I), rege al Bosniei (1353-1391),
ajutd pe Ludovic cel Mare sl alunge pe
tAtari 56.
Stefan Uro5 (111> Deceansehi, rege al Serbiei
(1321-1331) ridicA m-rea Deceani 52;
bate pe bulgari 53 55 ; inchis la Zveceani
de fiul sAu Du5an 56.
Stefan Uro5 <II) Milutln, rege al Serbiei
(1282-1321), face danii m-rii Hilandar
52.
Stiria, provincie austriack atacatA de Mateirts
Corvinul 68.
Studenita, scaun arhieresc, infiintat de Sf.
Sava 50 ; ctitorie a lui Nemanea 50.
Sulliman <Magnifica!), sultan (1520-1566),
atacil Viena 73 : cucere5te Buda 73 ;
moare la Sighet 73.
Suschli prag, a5ezare a cazacilor zaporojeni
48.
S5ghl5oara, se a5azA sa5i aci 45.
5eofia 81.
Serban Cantaenzino, &Inn al TArii Rornfine5ti
(1678-1688) 74.
Si5man, tar al Bulgarici (1371-1393), ia In
c5s5torie pc o flied a cneazului Lazar 59.
5oimu5, cucerit de turci 73.
Stefan eel Bun <eel Mare), domn al Moldovei
(1457-1504), bate pe turci 71 ; moare
72.
Stefan Maelat, ridic5 cetatea FilgAraplui 52.
Seia (Svetia) 81.
90
www.dacoromanica.ro
Talia, cetate In Ungaria, dartutil de Sigis-
mund de Luxemburg lui Ghcorghe Bran-
covici 62.
Taurus, munti 37.
Theodor Alexieviei, tar al Rusici (1676-1682),
moare otr5vit 76.
Theodosie, rnitropolit al TAril Romilnesti
(1668-1672 ; 1679-1708, reinscAunat)
74.
Tigreert, localitate In Croatia, eliberatA de sub
turci 79.
Timi5oara 67, 70 ; cuceritil de turci 73.
Tisa, riu 67.
Toeni, cetate In Ungaria, dAruit5 de Sigis-
mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-
covici 62.
Toma Paleologul, despot de Moreea 72.
Toplita, scaun arhieresc, Infiintat de Sf. Sava
50.
Trachia 37, 43.
Traian, ImpArat al romanilor (98-117),
aduce romani in linuturile noastre 38.
Trotu5, se a5az5 unguri la 45.
Tur, localitate In Ungaria, d5ruitA de Sigis-
mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-
covici 62.
Turda, loc al uciderli lui Mihai Viteazul 74.
Tara Ardealului v. Ardealul
Tara Cepseil <BoemiaMoravia> 66, 81.
Tara DaImilleaseA <Dalmatia> 61.
Tara FrIneeaseil <Franta> 81.
Tara Greeeasa <Imperiul Bizantin> 40, 43,,
81.
Tara Horvillease4 <Croatia> 61, 79, 81.
Tara LeeaseA (Polonia> 46, 47, 48, 49, 81.
Tara Munteneaseii <Tara RomAneascil, Mun-
tenia) 42, 52, 53, 55, 59, 61, 63, 64, 81 ;
atacatA de Carol Robert 55 ; venirea mi-
tropolitului Maxim In oo 69 ; atacatit de
turci 71 ; unit5 cu Transilvania 5i Moldova
74.
Tarn NemteaseA <Iniperiul romano-german ;
Austria> 43, 66, 77, 81.
Tara Strbeaseil <Serbia> 51, 58, 59, 65.
Tara Slovenease <Slovenia> 66.
Tara TatiireaseA 81.
Tara Tureeased <Imperiul Otoman> 81.
Tara Ungureasefi <lingaria> 45, 46, 62, 64,
79, 81 ; invazie de lAcuste In !-..! 55.
Tarigrad <Constantinopol> 48, 50, 52, 61, 66,
73, 74, 78.
Pia 62, 66.
Tililia 37, 62.
Udrilul <Adrianopol), cade In mina turcilor
58.
aespot Orb de Seres, ucide pe Uros,
V, regele Serbiei 56 ; In lupt cu turcii 57.
Ulrie, grof de Tiha, ginere al lui Gheorghe Vfican, /WI lui Nemanea 40 ; filcut despot
Brancovici 62 ; ucis de fill lul lancu de 51.
lunedoara 66.
l Vfleasin, rege al Macedoniei <1365-1371),
Unhel, cetate in Austria, se inchin lui Mateias ucide pe Uros V 56 ; In lupta cu turcii,
Corvinul 68. este ueis 57.
Uros <V>, rege al Serbiei (1355-1371), ucis Vileul, flul cneazului Lazilr 58.
de VIIcasin i Ugliesa 56. VIlerd Brancoviel (Vuc B), cneaz in Birk 46 ;
se castoreste cu fiica eneazului Lazar 58 ;
V ia parte la lupta de la Cossovo 59 ; trail
Varaghla, rlu 38. lui Gheorghe despotul 62.
Varava, rlu 38. Vlad <Calugarai>, domn al Tarii liomnesti
Varna, lupta de la ee 63, 64, 65. (1482-1495) 72.
Vied <Tepes>, domn al Tarli Romanesti
Varsan, loealitate in Ungaria, ddruitil de (1456-1462), In rilzboi eu turcii 66.
Sigismund de Luxemburg lur Gheorghe VladIslay, fiul lui Leseo, stAploitor in Polonia
Brancovici 62. 46.
Vsrsilie <III> Ivanoviel, mare cneaz al Mos- Volosea <Moldova> 72 ; v. si Moldova.
covet (1505-1533), In luptii err lituanienii Vritania 38.
72 ; ti ia titlul de lmparat 72. Vrut <L. Iunius Brutus>, consul roman 42.
VtudIle <I> Maeedoneannl, imprirat bizantin Voleonava Zavola prag, asezare a cazacilor
(867-886) 47. zaporojeni 48.
Viidislav I, rege al Ungariei (1440-1444), Voleznil prag, asezare a cazaeilor zaporojeni
cAmt la Varna 63, 64. 48.
Vfidislav <Ladislau Postumul>, rege al Unga- Volga 38, 48.
riei (1444-1457) 64. Volvii prag, asezare a eazacilor zaporojeni
Velma; 81. 48.
Velbuld, lupta de la dintre sirbi Si bulgari
(1330) 54.
Venetia 81.
Vilagosvar <*iria>, cetate ddruitii de Sigis- Zahlemia <Zahumlje>, regiune istorica ingos-
mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran- lavd, in care Sf. Sava a Infiinlat un scaun
covici 62 ; Ioan Brancovici ridia aci ceta- arhieresc 50.
tea Ineului 67. Zemlin <Zemun>, Iugoslavia 66.
Vida <Vistula> 38. Zveceani, localitate in care a fost incus
Vislav, fiul lur Lesco, stapinitor In Polonia Stefan Uros III Deceanschi 56.
46.
[ismer, fiul lui Lesco, stApinitor in Polonia Zvignet, fiat lui Lesco, stApinitor In Polorna
46. 46.
Vilentherg 81. Zvonier prag, asezare a cazaellor zaporojea
VIzantia (Bizant) 42, 43. 48.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINS

STUDIU INTRODUCTIV 5
BI BLIOG RA FIE SELECTI VA 34
CRONICA SLOVENILOR ILLIRICULUI, MYSII CEI DIN
SUS SI CEI DIN JOS MYSII 37
INDICE 85

www.dacoromanica.ro
 Redactor : GEORGETA POP
Tehnoredactor : DOINA NORD

Bun de tipar : 30.VII.1987. Format 16/70 X 100.

Coli de tipar : 6.
C.Z. pentru biblioteci mari : 9(497.12)44...17)+(O031)
C.Z. pentru biblioteci mizi : 9(497.12)

c. 53. I. P. Informatia
Str. Brezoianu 23-25
Bucureti

www.dacoromanica.ro
Lei 10 www.dacoromanica.ro