Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
"
4.
I DOCUMENTE
STUDII
CU PRIVIRE LA
ISTORIA ROMINILOR
IlL
f.
FRAGMENTE DE CRONICI
ADUNATE T TIPARITE
..1
CU ISTORIOGRAFIA SIRRBEASCA
DE
N. IORGA
PROPESOlt LA IINIVERSITATEA DIN BUCUREUI
.,1
7
A
7
BUCURESTI
Stabilimentul grafic I. V. SOCECt, Strada Berzei, 59
1901
4
www.dacoromanica.ro
STUDII
1 DOCUMENTE
www.dacoromanica.ro
I.
www.dacoromanica.ro
cf. Bogdan,
II
PREFAT
www.dacoromanica.ro
PREFAIA
111
tra fan. a Craiului Lazar ar fi fost maritata cu cRadul, Voevodul de la Ungurh. Dar, din alte versiuni i documente,
se stie c aceasta principes5 a fost sotia unui alt domn de
Ja UnguriD, Nicolae de Gara. Cuvintul de iUnguriy, a produs,
fara indoiala, confusia.
IV. Urmeazd o data. de cea mai mare irnportanta : a mortii
www.dacoromanica.ro
IV
PREFA TA
balcanica la 1397 si 1400: fugarul era orb. TatAl lui se aapostise poate la Sisman, si acesta-1 va fi ucis pentru a face
pe plac Turcior. Dar nu la data glosei, cind principele bulgar nici nu domnik, ci cindva innainte de 1387 1.
*
cea. Aceste note, scrise in greceste, pe un volum miscelaneii din secolul al XV-lea, n'au importantA numai pentru
vi art. d. Litzica in Omagiul Maiorescu; Notes et extraits, seriait 2-a, pp. 70, 88,
www.dacoromanica.ro
PREFATA
www.dacoromanica.ro
VI
PREFAT.X.
notelor grecesti : aUn brigantin, care a plecat la 28 din Avlona, trecind azi pe aict, ni-a adus stirea c solul Iu Mircea
[domnul Avlonet] a venit in cincisprezece zile din partile Constantinopolei, cu vestea el imparatul grecesc a luat Galipole [ur
meaza amanunte pentru cucerire]. Iar Soliman a venit cu oaste
0 I-a gonit.
www.dacoromanica.ro
pimpATA
vir
Notes et extraits, 1.
c.
www.dacoromanica.ro
VIII
PREFATA
lot
dinsii si de noua permisie de trecere datd de Greci yechiului Sultan. La 16 ale lunii, se stia la Venetia de noua
discordie intre fratii Turcio. La 3 April se aflase in acest
oras moartea lui Soliman, si poate cd a trecut oare-care timp
intre prinderea Id, la 17 Februar e in adevAr o Marti, si
cea tradusa in laAid cronicile sirbesti, atribuind omorul lot Musa si
fixindu-I in ziva de Inviere, greesc In parte. Tot asa 0 Constantin
Filosoful. Cf. Gelcich, p. 123.
tineste
2 Gelcich, 1.
c.
www.dacoromanica.ro
Ix
PREPATA
noti cu privire
la
Mircea, e aceasta :
In anul 6929 [versiune : 6927], August 15, Sultanul Chiri;gl a cuprins Tara-Romineasca.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
acolo cu totul, la 22 Iunie, scdpind numaT putinT. Se vorbeste aiurea de o ciocnire a lor cu Svidrigailo, atund patronul MoldoveT6. Iar alta, cu beglerbegul Anatolie)", Iu calea
muntilor. La ii Iunie, oastea se afla la o miIA de Tirgoviste7. Ea se presint, in adevdr, la Brasov, dar frA succes,
prada treT zile tam BirseT si suferi pierderi, la intors, in munti.
www.dacoromanica.ro
c.
PREFATA
XI
www.dacoromanica.ro
Xli
PREFATA.
nu vor fi linitii, i nici pe Dracula sit nu 0-1 crezl prietien, ad' e fib
%arnic. Murad rIspunse
Ca Domnul muntean a fost prins, e un fapt. h gasim confirmarea i inteo scrisoare francesa pe vremea cind visuri
de cruciat faceau pe Apuseni sa se gindeasca la lucrurile
orientale, precum si in cronica burgunda a lui Wavrin. Aceasta
www.dacoromanica.ro
PREFATA
XIII
1sindu-s1 ca ostateci fiii, el putu A, parAseasca indata inchisoarea sa din Galipoli, ar pArea plausibilA. Dar propun alta,
care se intemeiazA pe alt ceva decit logica singurA a faptelor.
in de ajuns, obscure framintart pentru neatirnare, o ocupa intreaga. Intors abia din Nurnberg, el asista la luptele purtate
Am aratat in alta cartes cele ce avu sa le sufere Alexandrucel-Bun de la vecinul sad muntean in 1429. Regele Sigismund, la care se adresa. protectorul Moldover, Vladislav al
Polonier, refus sa deie ori-ce fel de satisfactie. Atuncr
Alexandru se uni cu Litvanir si, sprijinindu-se pe acesti nor
I Arch. istorica; I', p. 84.
2 eNarrant ut Vaivoda moldaviensis sumort cum multitudine congregatu
est et igitur magnus provisor cum suis multiplicibus versus Puttnam venit.
Tamen fama viget ut versus Transalpinas suos exercitus moveret, aliqua vero tit
nostros aggrederetur.s COpil de documente ardelene, In Bibl. Ac. Rom.
a
www.dacoromanica.ro
XIV
PREPATA
fi
Erau pe atunci doi puternici baler/ munteni : ejupin Ali un Aldea. Despre Aldea ni spune o scrisoare fr
data a lui Vlad, innainte de stabilirea lui pe tron, c mersese la Turd/ si II cerea ajutor pentru a ataca din nou Brasovul. Din aka scrisoare a lui Vlad ii vedem, impreun cu
Albul, bucurindu-se de sprijinul moldovenese, pe cind Dracul e du5manit de Voevodul celuilalt principat. Exista o
menOune a juramintului facut de <do Albu regelui polon la
1403, ceia ce trebuie s se prefaca, de sigur, in 1430 2.
Nu poate fi Albu, ci Aide. Albu, impacat cu Vlad, ca
unul .ce era mai putin compromis, se OA in Divanul acestuia la 14373. II-10. ca Domn nu se putea numi cineva Aide ;
trebuia alt nume. Cele consacrate prin obiceiu erau Basarab,
Mircea, Vlad, Dan. Aldea era insa amul lui Alexandru-celBun, i Muntenii avurA si ei un Alexandru-Voda, acela pe
care 1-am constatat domnind in 1431-2.
bul
www.dacoromanica.ro
PaEFATI
XV
fiind in Constantinopol, vorbeste despre rdscoala TeriI-Romnestl, care pltia innainte tribut, despre nimicireas el de
care Turd, e de putine sAptarninis., si despre vinzarea si chinuirea supt ochil sal* a prinsilor 3.
SA nu fi fost prins atunce si Domnul, a cAruI inchisoare
si liberare numai in schhnb pentru scumpi ostatecr ar avea
un inteles ? Nu cunosc nicr un document original de la VladVocIA in 1437. Dar in 1437 se stia in Ardeal de esosirea
tnfricosatilor TurcifD 4. in anul urmAtor, reconciliat, Vlad conducea pe fostii sat temniceel in Ardeal, pe care nu putea acum
decit sa-1 crute, si nu sA-1 apere sail sA-1 ajute in apArare.
g Ibid.
g Acte 1i fragmente, III, Anexe.
4
Adventus sevissimorum Turcorum.a Copiile citate.
5" Bid.
www.dacoromanica.ro
XVI
PREFATA
ziva de 18 Mart, prerum spune epitaful lui. Turcii s'ati revrsat de acolo maT departe, apucind catre pasuitile care duceati
muntenex. I. Se stie c pang si Huber, care nu avea cunostinVa. de aceste documente, pusese gresit lupta din Septembre
la Poarta-de-fier, lasind nehotarit punctul : de care Poart se
vorbeste 2.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
XVII
II
www.dacoromanica.ro
XVI II
PREFATA
Cf. versiunea de la Milan : eAncora per lo ditto gardenal fuO schritto come
adl vij del ditto mexe el capitanio de li Ongari e Valachi passe el fiume
del Danubio e fuo ale man con Turchi. E, come piaque a Dio, ii Ii rompe.
Se have morti vijm mjC. E molti ne son sta menadi prexoni per i christiani
sopradettis (fol. 583). Cum se vede, In Novembre a mai fost o ciocnire, la
Sava sail Dundre.
www.dacoromanica.ro
ITEFATA
XIX
a-
-ospt,
spahlf, i un beglerbeg cu 12.000 de oameni e trimis sa. cirmuiasca Vara. Dar Rominil 1 Unguril it inving i pe acesta.
www.dacoromanica.ro
x2C
PREFATI
www.dacoromanica.ro
XXI
PREFATA
XII. in 1444,
suluT romAnese.
www.dacoromanica.ro
ii.
XXII
PREFATA
in
rindul intliti la prada turceascA, din care ni se spune ca. seindulcise din bielsug la 1442 1
MeritA sA. fie semnalate insA dou1 locurT din cronicile yenetiene inedite. Cel d'inaiii vorbeste de pregatirile de trecere
la Nicopol (trecerea grosuluT armatel se fAcu la Orsova insA) ;
Nota per memorja chelj che xe ad pervegnir per honor dj christianj, chome lo exserzito di christianj e gera andadj per pasar la
Danoja, adj xvid de setenbrio i se mese tuti in ponto e aprexe[n]tase
suxo la riva dela Donoja, ad uno logo che se quiamava . .. (sic), che
xe per mezo Nicho(sto)polj ; dove li aveva fato far una grandinisima quantitade de navilj d'ogni sorta. E, siando apariade tute
chose che lj feva de mestier, chon el nome de spirito santo, li se
mese a pasar; dove lit li ft5 al'incontro molti Turquj; e qul di fo morti
asaisisimi da una parte e dal altra. Pur ale perfin el re de Ongar ia
con li soj christianj vigoroxamente hodenne la soa intenzion, zo&
qul pasa tutj. E, adj xxij del dito mexe, tutj fono pasadj, e vene
conquistando tuto el piaxe, e in fina quelo .zorno haveva abudo tre
grosi luogi. E vit seguando la vitorja. Pregando Idm che sia semper con
loro. E quelo segira, di tempo in tempo jo ve ne faro nota. Nota che
L.f. KOhler, Die Sclilachten von Nikopolis und Varna, Bresslan, 1882.
2 Ade fi fragm., 1.
c.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
XXIII
www.dacoromanica.ro
XXIV
PREFAT.A.
Exp1ica0a e aceia el s'a strmutat in 1444 ceia ce se intimpla in 1448, atribuind lui Vlad rolul lui Gheorghe. Nimic
scriu
c.
www.dacoromanica.ro
PREFATI
XXX
gtoril se luar la cearth apol pentru cistig, in dauna prinsilor, can full. macelAriti. Aceasta nu-i impaca insA, si Voevodul, se despArti suparat de comandantul frances, pe cind,
si
ci, avind Giurgiul, femeile din taxa luf ar lua Tara TurceascA
numai cu fusele.
www.dacoromanica.ro
XXVI
PREFATI
www.dacoromanica.ro
si
PREFATI
XXVII
dimineata, si chiar une off noaptea, pentru a speria pe dusmani si a face sa nu li se departeze calf.
Ab la in sese zile se suirA corabiile ',in susul ape pAna la gura
JiuluT, nu farl sa sperie in cale pe Turd prin chluiturile al cacar s2cret il aflase de curind cruciatif. Aicl vazura. Rahova darimat in 1396, cu desavirsire, de Ungurii lui Sigismund regele.
www.dacoromanica.ro
XXVIII
PREFATI
dinsul : ace$tia ar fi cele patru mil de suflete cre$tine liberate de la Turd in rdzboaie anterioare $i pe care, facind
www.dacoromanica.ro
PREFA TA
adecl ez
XXIX
Scaun,
Si, dacA i-a scos ochil hei, pe eine a pus Domn, pe altul ?
5i, mai sint exemple de scoaterea ochilor in Ungaria secolulu! al XVlea ?
fiii acestui Domn mort tinr, probabil. Vladislav Dan si fratele luT, Dan, amin decT sl fie fill luT Iw Dan orbul, fiul luT Dan'
1 in documentele din Brasov tiparite de Miletici In Sbornicul bulgar, XIII,
slut mai multe scrisori atribuite lui Dan al tII1. Aceia de la (Dan fiul lui
Dan Marele-Voevoth, mentionind pc cfmparatul reges (Sigibmund) e de la
al Weft. Aceia In care se presinta plingeri contra lui Dracul si aceia In care
Dan iea titlul de C4sSirrtui (cf. Bogdan, Vlad Ttpef, p. 70, n. 1) Ant de
la petendentul Dan, omorit de Tepes (v. articolul mien asupra acestuia, in
Convorbirt literare pe 7901).
www.dacoromanica.ro
PREFATA
www.dacoromanica.ro
PREFATA
XXXII
www.dacoromanica.ro
XXXII
PREPATA
De aici avea drept sA astepte ajutor. Regele veni in Ardeal ; la 17 Septembre, el era la Turda. Planul sdil era s
www.dacoromanica.ro
112 ;
cronica austriacl
PREFATA
XXXIII
la pasul de trecere.
Data de 7 Novembre a scrisoril e $i ea potrivit cu izvoarele i, ca $i stilul, se poate aduce in sprijinul netagadui-
Daca scrisoarea ar fi mers unde trebuia, Vlad ar fi 'domnit in lini$te despre toate partile. Dar era fratele su Radu
pe aproape, si erau Sash', can incheiase inca din August o
pace cu noul Domn J. Cineva prinse scrisoarea si o dadu
regeluT. Acesta intrerupse imediat expeditia, $i trimise luT
Giskra porunca de a opri pe Vlad $1 de a-1 trimite la Buda,
unde sa se pocaiasca in temni0.
XVIII. Cronica sirbeasca inseamnd la anul I472 moartea lui
Radu-cel-Frumos. Apoi. o campanie frA succes a lui MehmedPasa in potriva lui Stefan-Voda, in acela$T an 1472. Dupa
aceasta, luptele in Albania ale beglerbeguluT, pe care tot
atuncT, in 1474, 1-ar fi btut i ucis Voevodul moldovean.
0 iarna aspr. Apoi, in I474. Inca, ucidetea luT eTepe$
Vlach de care cBasarab. in sfirsit, campania din 1475 $1.
lupta de la Racova.
1 SCum Illustri principe Raclul, nunc yaivoda partium transalpinarum.
COpii de documente brarvene la Ac. Rom.
63473. Vol. III.
www.dacoromanica.ro
XXXLV
PREFATA
Dar la 27 Februar 1470 se mentioneaa. de Cronica moldoveneasa luarea BrAilei, care fu distrus. A doua zi-1 gTot ce s'a spus p5n 5. aici se razinia pe copiile de cidcumente ardelene,
tn Bibl. Ac. Rom.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
XX XV
Radu va fi fost acela care a indemnat pe Tatari in potriva MoldoveT, in vara aceluiasi an,
cea d'intliti nAvAlire
.a lor. Dar ostile nu se intilnirA incd in cimp deschis.
Crunicile Moldova.
Scriboare fail data, intre copiile de documente ardelene din Bibl. Ac.
Rom.
3 sEx castro tbabor ... Frater Pongracz Vaivoda transilvanus ... Item etiam
-de statu Stephani Vaivcdm hostili nostro et de Layota, si voluerint exercituali venire ad desolandum regni nostri ... Tum etiam de Siculis duorum sedis
videlicet Odwarhel et Cykh, item etiam de aliis sedibus, si decimam homines suorum dederunt hosti nostro, qua parte N oluer int eisdem transferre. ,
Documentele ardelene citate.
www.dacoromanica.ro
XXX VI
PREPA TA
In 1472 n'a fost vre-o ciocnire cu Radu. Si nici in primavara urm Ato are.
Dar catastrofa lui Radu se intimpl in acest an, 1473. Cronica Moldovei e foarte imbielsugatA si precisA. La 8 Novembre
se impart steagurile la Milcov, care era acum al lid .,S'tefan.
La 18 incepe lupta la cCursul Apeib. in noaptea de 20 tocmai fuge Radii in Cetatea Dimbovitei, in Scaunul s ,
Bucurestii. La 23 Stefan ajunge aici: Radu fuge din nou.
A doua zi cetatea cade, si biruitorul iea averile fugatului si
familia acestuia : Doamna, Domnita. La 25, intorsul spre Suceava.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
XXXVII
www.dacoromanica.ro
XXXVIII
PREFATA
incl din 1481 auzim iarl$i numele unui pretendent adapostit de multA vreme in Ungaria, Vlad, fiul lui Vlad Dracul
$i fratele, de la alta mamA, al lui Tepe$. Sail, mar bine,
Vlad 1-a fost numele Dotnnesc, cAci nu putem sti ace! pe
care 1-a purtat mai innainte, cind i se zice numai Calugdrul.
E un fapt insa cA era un al nelegitim.
Basarab Tepelu$ voi sA-$I omoare concurentul, dar acesta
era sortit sA-1 invingA. Prevzind ce-1 asteaptA, el chema
Turd in ajutor, $i ace$tia venirA Inca din timpul iernii : regele Mate! se temu pentru Ardeal, iar Stefan pentru China.
Poate cA s'ar fi intimplat una sari alta dacA ar fi trait Sul-
www.dacoromanica.ro
PREFATA.
XXXIX
care n'o mar mentioneaza nici un izvor, si o zdrobire cornpleta a luT Basarab, care s'ar fi ridicat pentru a fi zdrobit
din nal, in tocmai aceleasi condicff, cu un an mai tarziA.
Ce s'a fAcut invinsul ? II gAsim la Argess apol, intr'o scril In Arehiva 4iu 1a?1, VI, pp. 475-6.
V. Chilia fi Cele:tea-Ala
www.dacoromanica.ro
XL
PREFATA
soare cu data de luna, la Pite0T, la 6 August'. Apoi disparu, innecat in nenorocirea 1uT2.
Calugarub domni atuncl, devenind Vlad-Vodd. Sa vedem ce lucrurl nou se desfac din aqiunea luT politica. Cetim irr Cronica Moldova la data de 10 Mart 1482 : Luat-ati
Stefan-Vodd cetatea CrAciunel, i a wzat intr'insa pircalabi. pe Vilcea i Ivancop.
Craciuna era cetatea de la Milcov, pentru cladirea careia
o noua Chilie !
se varsase atita singe supt Radu-celFrumos i urmawl acestuia, Basarab. Stefan o ceruse probabil de la omul sati, noul Domn, i, acesta refusind, el o
luase cu de-a-sila.
Raspunsul veni mar tirzia, in 1484, fiind-ca pang atunci
TurciT n'avura ragaz s se gindeasca la lucrurile de la Dunre i Marea - Neagra. Sultanul ce1 noti, Baiazid al II-lea,
veni in persoand sa lea Chilia i Cetatea-Alba, i linga dinsul aparu, cum era de asteptat, Vlad Calugarul. Facuse,
spune melancolic cronicarul moldovean, ea 0 ceilalti DomnT
www.dacoromanica.ro
PREFA TA
XLI
cu minile intruci$ate, pe cind o ceata mare turceasca WArise la Slatina $i negustorli si oamenii tu stare cautau un
adapost in Ardeal.
Dar, la intors, teranii.
cei de o parte, ca si cei dd
alta , prinsera pe Turcii incarcaii cu pradd, in pasul Turnului-Rosu, $i-i nimicira. Noir sangiad, All-beg din Semendda si Malcoci din Vidin, comandase trupele'.
in 1493 intrarea CalugaruJuis cu Turcii in Ardeal se
credea iminerna.
www.dacoromanica.ro
XLII
PREFATA
nAreni gAsise un alt cimp de activitate in Polonia ; si Podolia, Galitia platiad pentru linistea Birsei si Ardealului. in
partile muntene era in sfirsit linistea pe care o doria si evlaviosul Domn, care incepuse gonind pe tatAl sail din Scaun.
www.dacoromanica.ro
XLIII
PREFATI
XXII. Vlad-Voda, urmasul luT Mihnea, era fiul lui Vlad Calu-
www.dacoromanica.ro
XLIV
PREFATA.
Cine eral
eT,
rAbestiTD.
si
www.dacoromanica.ro
PREFATA
XLV
www.dacoromanica.ro
X LVI
PR EPATA
de septe ani, Teodosie, 'iar ca tutorr pe BasArAbeasA, vdduva 14 si pe frate-sAg, Preda. Acesta nrmase ca Ban lur
Barbu.
Muntenia Mare nu era insA multAtnia cu predomnirea olteanA. In regiunile Buzdulul cam aproape de Moldova! se
ridica. Voevodul Vlad, zis $1 el Viaduta (Vladissa), care fusese innainte Dragomir Calugarul. Lupta se dAdu la Tirgovi$te, si invinsul fu Preda, care cdzu in luptA. Pirvu Craiovescul if urmA ca Ban.
In tajutorul, lui Teodosie veni Mehemed, care se intorcea
prin Tara-Severinulur de la cucerirea Belgradului de Solimancel-Mare, ceia ce-1 zAbovise Ora atunci. in Octombre Inca,
se dl lupta. Socotelr contemporane scrig : a Teodosie fu res.
tabilit, iar dusmanu1 la, Vlad, ucisx.. Turcir pAtrunserA pana
in Secuime, innainte de a se intoarce la Nicopol. Teodosie
rAtnase in Bucurestr.
Dar in Ianuar erag iarAsi. dor Voevozr, $1 Mehemed trecea
Oltenir in-
www.dacoromanica.ro
PREFATA
XLVII
Dar, cind Ardelenif plecarA, Mehemed se intoarse. Se batura. la Gherghita, la Bucuresti de douA orT, la Slatina. Inca
o ciocnire la Poienari, cu clocuitorif din mun02, Radu se
adAposti in Ardeal iardsi (August).
Toamna (Octombre), Zapolya in persoanl vine cu dinsul.
Se a luptA, la RucAr. Viitorul rege ungur innainta insA numai panA la Pitesti, si nu stAtu decit putine sAptAmini. Un
Domn fusese Mat, altul prins, Mehemed aruncat peste DunAre. Crestinil patrunserl pAnA la vadul de la cDidrih 3. Radu
c.
www.dacoromanica.ro
XLVIII
PREFATA.
in viata. Radu de la Afumati nu se lsa inselat prin chemarea la Giurgiu, pentru a i se face cinste.
Ramase Vladislav, in lupta cu Radu, Radu fu gonit in
Mart, de Turd. In Maiii, Vladislav cere pace Ardelenilor,
cari o primird. La urma, acesta gasi sprijin la unii Turd
dunared, sis! batu concurentul. Ambii fur chemati pe la
Novembre la Poarta. Vladislav capata o pensie, iar Radu
Domnia. La 28 Eebruar 1525, el era instalat in Tirgoviste 1.
Datoria tronul sad lui Balibeg, sangeacul din Belgrad, care
lud in 1524 Severinul unguresc. Dar el se rzima si pe Pirvulesti : Pirvu Banul inlocui pe Banul Tatul al lui Vladislav.
Era in ajunul luptei de la Mohacs, care a sfarimat regatul
Ungariei.
XXV. Radu nu se dovedi ca Domn ceia ce fusese ca pretendent. In 1525, anul ce preceda marea batalie, el primi soli' de
la Ardeled si Polon!, pentru fericita sa instalare. Protegiatul lui
Afumaci, tn Curtea-de-Argef.
www.dacoromanica.ro
PREFATI
MAX,
www.dacoromanica.ro
PREPAYk
tenT si OltenT, pe earl se razima Munteanul Radu. Pe la sfirsitul anuluf acestula 1528, boierii d5 opositie se adunara in tabAra la Slatina i pornira. in sus care resedinta Domneasc5.4.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
LI
le
www.dacoromanica.ro
LlI
PREFA TA
icoVri, wit sTo epprixop.00v GTO 110OTOOY11, %cAl I.LETE (sir) eio iri Oekvip.cc WY.
raihr.i5, PS
ascii; Ord") e6oarh p.rig bekinia. Yrz /Ent aiwrviv Tot), ap.e p.re exaticip.e amen
1COO sp.7C0p2OrAp.E, WAI vjarip.s : Isar. TOOTO CipTLCZY u.) (DritiTCeaxog, up.e Tor.
axot; curet) erzete, nal cre)vo xe rev litptxCriv vr Oa; aoar larc= TO TCPOTO%
go; corapytaaaro cdsap.rcoopw Rove rc Triv SA., TOO ParouX Bou, Sep
Teptuv los tviv porMrcv TOD ho icd tie yip pooVriv 'COY It'Aol, eipxovrov
xxt p.i1A.i p.a; Pie),ap.e va'ext va OoksCop.e y.r4 %ft-A anouiia;op.e. &,h rvip.tv wit
To
propm, an:
CIOE:P. STX.OXM
vat os
XaPa.
!JACO Wally b'oek.firzy, Ica: p.n.s xptacprq ara Ty); wprg. Tore ToPop.e Cg
vci
!icy exop.e t protium, vi Miro TV p.ciapn. csrpata tn, '11 also rviv Ocactaxy,
www.dacoromanica.ro
yIvania
our, cqr, .531026.1 733k 01673,l 5,a1173r93. 03. 006 SzTI 736 lor b. uthIA3dm
noi srl 611.3. rntrfri 001 010 '6.00/.7,d ln% zet 5b4radi ii. 704.16367) 'Goo vdlx -dnyi
A73 517,3
74:1011/.
S3Io2b.1 Snox1.46 010 ti.,001.13a 'DA A0013117. Vtt 1%OV.73% 11031.01
7,6 3140%01dge 5033 VA 1002 01 5038 13.61130`(.737. 731V '016732. 311. 0071 rolvd
(r,Ioll 17.% '103 zdamii 'Goa 'r,Ob.g ALI Ando, (mum rm ivra
b.r)1(3731
)
'50un3l673d4 731% 313()07.10 736 31723 010 `b.001,73,1 173)4 ZA 3343073% MILMOdth
7.6 6171 313/7343 7371.ox 502 313X3 '31016.1. itrodx1 11.10o 14 L3,00173,1 36713
53er,16,31331izcl2 1737. 3IA007.C.1.3413 131.1.031 ALID '6131X73,03 731C. 'tor/Xs 1737. zduor3
336
7343710134A1 401 LiAzio Ski `5NY.73.ta
611 Anoorfeans 5310211.1 5L1so3gi
',Alpe
67.C.07
31736e3273
5,3717,07.4e
311
zlthr,
'rmbaconourizu
133.
13173000135
5.10)
"73074331
Li
b.)13 Alma&
311
726
oa -
Xip
173%
6Go'i vikx
rpt
'3.17:r2L
57311 113313l
our, o.ro
noun)
ariab.
5odwo FrA 52ria lux b. vit42,4cav ,57,0 Aze srai ttrAbana `531026.1 -roc -3211/4101d1Y.14u3
an 731273% .7311120 1737. 1d01 631037107371,61730 502 rm .A371071737.7,1 17i7. Idol 3x7323
5, 01 Id8630 57311 33,n00733dX 5r(1 (53203
ois '2073 737413 313d03V3. LIO A32
ix
73XE(J13. L'(13.10
OCLVIG,3 5310213.1 731173,32 613.10 'ALY..011 173% 01 7363
ize.t
ose
'573160103
371/1.
mla 17.3 001D%4002.4.1X01 (JO 0270 ALI A171L1
50d371
.001 173% trrt73 31732 023 co 5071007. 343L (070) 00473273 7/10 731d13202 1737. 02.73
r0X3
734
173%
kr31 tan
03,
nx
50630
50,11C
11.
73r(002 sreri
5000t .arlovy
o'y
!Alb. 57A 53`(13.103 L 73LIA36)73 '5730 A7301(4. 731000 cm% 37100Iold07.g ALI -natho
73111 '000 '0071311.b. 173% A32 1213C/2 73A 5L113.10 11. 7313.163(1,13 '000 002M 5304. 6063.53
'60=0:3 Ertr, 3id9 53113 731% arioxbzo ALI 7313.143673 .00n art Andb.1373'r1 07.3 601
A020 kim Jo 7:4? 5b.i. Szdro A32 73ittidlig3 7:11% 0012.0 521021).1 ALI 73L.342673
'000 3117.) oXs 5006311,010 5003160d0A73 30 500201 Thl 57371 A00(1,43 20X3 /7-3%13.4732
1731C
1.7.% 5001 043X31A732 1013% "7343.7113. 173% 3101
0X3 50,171 734 6171 400(A3
LiL `3710XLIA10 311 401 Af3A0IdY.L.102 401 '73103,31 7312 ALI 73L1A34.73 '000 173%
503L
Xa
xut 144411.
`lnayoub. 51,4,20
1X3 `AoLoy.
`57,11
b.xxer. iIz
oolo.Anoll
www.dacoromanica.ro
LIV
PREFA TA
La piargiuc: AXio, i.a erpaqn5 van vtfko to nantvl aoo, nci t. eTw note as lave
p.o.o, nal va Tea (sic) naaxratc, prop: ()Al; liyaX/ xocvevx nateppo va ye
poor, TOY aye vti anis TO PaTooN, %al va toy x.taiv, na0o; wsr eo4 opa,
%at cuaav neacv coo viRov.
Too tlp.tultato war liTancp.evto p.ou vita) nat jc vqv tep.uotaviv p.00
prtepa v.rpa Mapiewpa tyip.roic e)(ii to.
IatA
cu mila Jut Dumnezeil ni s'a dat voie sa vie acasil la el, dar an fficut cum
am putut i am venit. De aceia a zk'bovit Francesco, dar acuma aud cii vine,
pi trimit
i pe Chiriazi sA-;1 dea de stire ; infaiu, cum s'a ziibovit steagul numal
clad se atti de aceste slujbe, nu sk mai face slujba i slut cari cautk sii o impiedece (?). Pentru aceia sl nu afle nimeni nimic. Si, despre cheltuialU, asteptati
putin, cacI si eii scum stall tot asa, cUci am cheltuit cu ()stile foarte mult, i altele
le-am pierdut and ne-am batut cu Unguril si am trimis pe lancu. Nu-mi mai faceti
nicl o cheltuiald. Si veI afla de la Chiriazi cum a fost i iarUsi, din altU parte,
de unde aveam nadejde i noi i Domnia Ta, nu ni-al trimis nimic, si ne-arn
apucat de niste case, si acuma ne minim cum s le facem, i acorn, iar, la
Sefer, ni se cer alte cheltuiell. Si di bani gata stiti ci n'am, sr am vrut si
trimit ski vind ceva lueruri la Stambul si o parte sinitind, si nu shit eil [PA.,.
(?) din cinstei MI. Si iarisi, alta, aid lumea e toata in picioare, g de la
www.dacoromanica.ro
PREPATA
si se dea cu cinste.
IL
i Sisman Domnul
Sirbieb a fost chemat de BulgarT Dan Voevod al Teril-Romnct i ea el a perit in lupta, la 1298. Se stie intelesul pe
www.dacoromanica.ro
LVI
PREFATI
care 1-a dat d. Hasdel. 1 acester mentiunr, pentru a intari existenta lungulur $ir de Domnr cu care doria sl inzestreze istoria
poporulur nostru.
.
Un Sisman pe la 1798 a existat, dar era principe bulgAresc la Vidin. Dar pe acest timp domnih. in Bulgaria Svia
f n Negru-Vodel
www.dacoromanica.ro
FREYA TA
LVII
cari si el sun din buciume, gtrimbita scitica, cu gsunetul salbatecp, cari si ef navalesc calari i arunca sageti din goana Calului, el nu gase$te alta. expresie decit cGeiT de dincolo de Istru 2.
plicat in ce chip aceasta. notita ardeleana, explicabila la scriitorul brancovicesc, se gasia si in cronica sirbeasca a lui Fotind.
Gregoras, I, pp 173, 428, 431, 459, 465-6; Il, pp. 19-20, 303.
Pentru deosebirea de sucotealii. In ordinea femeilor lui Milutin, intre primul $ al doilea izvor, v. Onciul, Originile principatelor.
3
www.dacoromanica.ro
LVIII
PREFATI
ani a Tatarilor in
4 Transilvaniax. la
pe csocrul, WI, *tefan al Bosnier. Cu acesta bate pe TatarT, cari sttuse dor aril in Ardeal, dar nu pe Unguri. Vlad
e supus de acestia, iar tefan alungat.
in 1342, Banul nici nu s'a miscat din Bosnia. ,Stefan a
avut o singurA fatA, care s'a mritat cu Ludovic de Ungaria, in 1353 insA. in fine, la 1342 nicr nu domnia, Viad-VodA.
www.dacoromanica.ro
PREF.% TA
LIX
Era dintr'o mare familie ragusana, care a avut dese relatiT cu %erne noastre. in secolul al XVlea, cind gsim la Tirgoviste negustori din Ragusa, ca Bogdan VlagievicT, Rata%
Boghisici si fratif Iurcevici : Maroe si Marin, un Vucsici, un
Bosniovicf,
www.dacoromanica.ro
LX
PREFATX
riff din tot felul de izvoare pentru istoria sa. Afara de cele
apusene sail de o natura maT generala, el citeaza documente din Archivele Republicil, cronicT de famine ale nobililor ragusanT, cronici sirbesti, bulgarestl, bosniace, armenesti,
www.dacoromanica.ro
PREFATA.
Lxr
www.dacoromanica.ro
LXII
PREFATI
Mentiunea lur Nicolae Luccari, care, cum se vede din Reformafiunile ragusane, traia in 1330, dar n'avu nici o misiune
in Serbia sail la Munteni, nu trebuie s ne in$ele. Nu
din cronica famine sau din hirtiile acestui strmo$ a luat
scriitorul nostru $tirile despre Vlalco. Daca ar fi avut
acest izvor, nu ar fi confundat pe adevratul Vlaico cu Basarab Ivancox. din 1330. Avem a face mai ales cu o $tire
din 29 August 1369. Asa a fost : cetatile au scapat necucerite, regele a alergat in graba, pacea s'a facut fail. varsare
de singe aid, cele doul principese au fost oprite ca ostatece,
clocniri cu Turd avurd loc pe Dunare. Pnd $i mentiunea
balistarilor genovesi trebuie sa fie adevrata: Bertrandon de
la Brocquiere ni spune c in lupta de la Golubaci a Ungu-
www.dacoromanica.ro
PREFATI
LXIII
2 Ne gindim 0 la
www.dacoromanica.ro
LIIV
PREFATA.
MihaT
www.dacoromanica.ro
LXV
PREFATA.
mele tern' csi a primit titlul de Craig de la impgratul Grecilor,. ,Se enumerd : Latco, (Musatin3, Rowan, Stefan, g care
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
EXCURSUI1 1.
(iv
........_
6; ti c-c4--\
PFL'i
Ef
www.dacoromanica.ro
LXVIII
EXCIIRSURI LA PREFATA.
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSURI LA PREFATI
LXIX
www.dacoromanica.ro
LXX
EXCIIRSURf LA PREFATA.
(I). 38.)
(vers. 325-30.)
(vers. 350-1.)
www.dacoromanica.ro
EXCORSURf LA PREFATA.
LXXI
www.dacoromanica.ro
LXXII
EXCIIRSURf LA PREFATI
EXCIIRSURt LA rauFATA
LxxIIr
afl in aceastd formd, aiurea. DusmaniT familieT sale sint distrusT. Regiunea SibiluluT e prdata. Se aduc robT in lancurT,
aruncatT in inchisoare. Tara lor e atacat fara veste si ruinat cu fier si foc. Trage in tapa pe Caeilinus, suarum copiarum ducemx., ca neascultgtor al poruncilor luT crude : (eo
quod immanitati suae non satisfaceretv. inteapa si sese sute
(Zede calatorT din aceiasT Tara a Birsd. Pe un Tigan
ganus* , care refusase sa spinzure pe un hoe, II coace (in
magno lebetex., si-1 da de mincare,
altor TiganI, fireste
(scivibus suis). innaintea mamelor, prune! de Vita sint sat-mac! de pietre. (Intrind in Ardeal, chemg la sine ca pe niste
www.dacoromanica.ro
LXXIV
ca. Tepes
www.dacoromanica.ro
EXCURSURY LA PREFATA
LXXV
VII. in 1522 Socotelile Sighisoarei pomenesc cheltuielile acute cu expeditia munteana a Voevodului Ardealulur:
1322. Exactio pecuujarum pro solucione stipendiariorum et duorum milium
florenorum domino Waywode deputatorum, dum circa festum S. Michaelis Archangeli proficiscebatur ad terrain transalpinam et in civitate super quernlibet
hospitem aspri 20 impositi et exacti.
Exactio secunda vice pecuniarum pro solucione stipendii, super quolibet
stipendiario flor, 3, circa festum Omnium Sanctorum, dum stipendium tran--
XI. Cu privire la istoria Rominilor in intaia jumatate a secolului al XVI-lea se cuprind lmuriri noud, de oare-care
www.dacoromanica.ro
LXXVI
EXCURSURI LA PREFATA
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSURf LA PREPATA
LXXVII
La 29 Februar 1528 pleca din Constantinopol un ambasador zapolyan, Ieronim Daski, care, multAmit lui Gritti, iz-
butise s incheie cu Sultanul un tratat folositor pentru stpinur sAU. El aducea ordine care Domnul de atunci al TeriiRomAnesti, Radu de la ACumati, tpentru ca acesta sh nAvAleascl
pe unde i se pArea calea mai sigura, cu Tranquillus, ce se intorsese din Franta pe calea Ragusei, ei cAzurd, cu totul fat-A
dreptate, in bAnuiala cA Radu ar fi inteles cu Ferdinand. tPaznicii ce se dAduse celui trintaiii sint calificati de sentinele
menite sa impiedece o fuga, si se atribuie bietului Domn nevinovat gindul nelegiuit de a prinde pe acela ce iscAlise abia
si c se gAsi cineva pentru a da de stire lui Laski, indemnindu-1 s fuga in singura directie unde lucrul era cu putintA,
in Turcia : caltfel se va sfirsi cu dinsulo (talioqui de ipso transactutn esse). Tranquillus, care-si reunise soarta cu a celuilalt
agent zapolyan, fugi si el tot intr'acolo, cu cAlAuzul sti, care
stia Vara si limba. Aveati cal' de schimbat, si erati stapiniti
www.dacoromanica.ro
LXXVIII
EXCURSURT LA PREFATI
Cind, peste citi-va ani, in 1534, Gritti strAbAtu valea DunArii, in a doua cAlAtoria a sa militarl
despre intAia lipsesc in acest povestitor off-ce amAnunte , el gasi alt Domn,
pe Vlad-VintilA. Am vAzut ce urzi Gritti, in trecerea sa, contra
Voevoduluf l cu cit energie stiu acesta sl-s1 apere tronul
viata.
norml), un eingens exercitus ; mArturisind cd tabAra guvernatorului ea fost incunjuratA zi si noapte, in cimp deschis,
www.dacoromanica.ro
EXCIIRSUld LA PEEFATA
LXXIX
[erant], etiam equos et alias res in potentiam [orig. : potentiaque] eorum acceperunt.
Quapropter rogamus ut, secundum man datum Regiae Maiestatis,
omnem communem iustitiam, quam [orig.: que] iubet dare omnibus gentibus
www.dacoromanica.ro
I.XXX
EXCURSURI LA PREFATA
[orig.: quod suum], administrare digneris. Quod si secus, scandalum erga bojarones nostros factum atque damna impensa nullatenus mittere volumus [orig.:
voluimus], sed alias de re negotioque excogitabitur isto. Deindo quoque bojaro
foster nomine Mailatth Spothar a'Aque egregius Petrus Pithar, secretarius noster,
nomine nostro
dicent : fidem indubiam cis praestare volueritis siQut et nobis.. .
Datum in domo nostra Bucuresti [orig.: Turrest.], vigezima secunda die iunii,
anno Domini 1533 1.
Vlad, Dei gratia dominus verusque heres Wayvodaque regni transalpinensis.
[Stefano Bathory de Zomlio.]
4sters :
[5
novembris 1438.]
Marin chus lurgevich de Vlalachia (sk) dedit, vendidit et tradidit unum equum
mocellum, portantem, franchum et liberum Mathicho cidilovich, presenti, re-
&aft'
www.dacoromanica.ro
Indreptat pe alocuri
EXCURSURf LA PREFATA
LXXXI
XIII. Pe ling imuririle din Gerlach, cuprinse in Contributiile mele, e de vazut asupra WI Iacob Luccari, cronicarul,
ce se intimpind in Silistra si Sofia, la 1581-2,
Fermen2in,
in Monumenta Slavorum meridionalium, XVIII, pp. 6, 10.
El avu, far indoiall, re1a0i cu familia Mircestilor, cu Doamna
Ecaterina, cu Mihnea-Vod, fiul ei, si poate cu Petru Schiopul,
unchiul acestuia.
VI
www.dacoromanica.ro
I.
CHRONICA SERBICA DESPOTAE GEORGII BRANKOVIC E CODICE SERBICO LATINE
P. 16.]
Anno 6900 [1392 , tertio anno regni sui, Bajazet, filius
Arnuratis, movit [exercitum] adversus Bulgaros et accepit
urbem Ternovo et reliquas circa earn positas et post transactos tres annos, nempe 6903 [1395], movit Bajazet contra
Mircsam, Ugrovlachorurn Vojvodarn, et debellavit Mircsa Ba-
www.dacoromanica.ro
P. 18.]
6927-1419. Obiit Myrche Voyvoda' et hoc anno aedificata
P. 20.
Eodem anno [6949-1441], Iancul cecidit Mesit Passam ad
Ialovnizam in Valachia.
P. 2 I .
6951-1443. Jankul mactat Mesit Passarn in Valachia ad Ialovniczam ; paucis effugientibus, ex quo tempore Ungari . . .
(sic) resumpsere.
6952-1444. Exiit rex Vladislaus cum Despota Georgio et
Iankulo secundum Danubium in Valachiam, exinde in Bulgariam ad Slatizam, et Passam sub Nissam ceciderunt
P. 22.
6970-1462. Procedit czar Mehmed adversus Valachiam et
fugat Drakulichium Vladam ex provincia.
6980-1472. Obiit Radul Voivoda Vgro-Vlachorurn, et Mehtnet
Passa a czaro mittitur cum exercitu contra Stephanum Vojvodam Moldaviae. Nil tamen obtinuit, itno fugatus est cum
detrimento et dedecore,.
6982-1474. Pergit Passa contra Scodrarn, nec tamen earn
capit ; et eodem anno eum Stephanus Moldavus concussit et
occidit. Eodem, obiit Radul Ugrovlachorum Voyvoda, fuitque
atrox hyems. Et petit Capes Vlada 3 per Bessarabarn.
I Data de luna, Mart, o d alt versiune a Analelor sIrbesti (in Glasnik,
L111).
Vlad Tem.
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE DE CRONIOI
www.dacoromanica.ro
MONICA SiRBEASCA
Porro, redeuntes Persae, Tartan et Circassii aliique innumen cum praedis magnis ex Ungaria, expectavit uterque
princeps, nempe Valachiae Michael et Moldaviae seu Bog.
est hoc tempore Sultani Murath, qui etiam hac hyeme mortuus est [nempe ut habet nostrum compendium : 1595, 18
Februarii. P.]
7104-1596. [Leventi din Ardeal prad la Dundre din
parte Serbia]
Dein et Michael Vojvoda rebellis collegit exercitum, Turcasque, quoscumque repent in terris suis, occidit, et progressus est contra Ruschik, populatusque combussit earn,
educens ex ea 700 virgines, pariter viros, mulieres puerosque
et 700 currus mercium . . . (sic) ab Giurgevich.
Dein Orchovo et Nicopoli depopulatus est et, combussit.
Et post festum S. Georgii exiit Pherhat Passa adversu Valachiam. Tunc exivere contra Bdinyam 3.000 tnilitum ex Valachia adversus Hassan Passam, contra quos is, exiens cum
magna potentia, conctissit eos ; et Pherhat Passa rediit in
Ruschik, et deiectus est cum ignominia eX hoc munere ; datum est commando (sic) Sinan Papsae. Pherhate autem abducto Constantinopolim, caput truncatum est. Et SinanFassa
venit in Ruschiuk et transiit Danubium et cecidit prope quandam sylvam, et Valachorum exercitus, abscondens se in sylva
quadam, repente exiens, occidit Mustaffam Passam bosnensem et Hassan Passam, temesvarensem Passam, et Sinan Passam ex equo deiecerunt, et dentes ei excusserunt, et duos
filios consecuerunt et unum abduxerunt, et tres begos multasque copias conciderunt. Vesperi a caede cessatum est, et
sera nocte aufugerunt Valachi et praedam suam acceperunt
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE DE CRONICI
ex Buchurest et abierunt in Tergovist. Turcae vero, venientes in Bukurest, invenerunt urbem, et aedificarunt ibi arcem
circa monasterium SS. Trinitatis, et templum converterunt in
mesitam. Post haec progressi sunt Tergovistum ; Valachi vero
inde in montes se receperunt, et ibi quoque Turcae aedificarunt arcem, et populati sunt Valachiam, et sine numero
captivos abduxerunt. Tuncque constituerunt Begum in Tergovisto Mustafam Vojvodam, ex Vuchiternye, et' cum eo adhuc tres alios begos, et sex alibegos et sex Millia militum,
54 tormenta, 810 contas pulveris pirei pro bombardis et 30
millia aureorum in stipendia. Rediitque Passa in Bukurest.
Et, redeuntes Valachi, occuparunt rursus Tergovist, et qui in
eo erant omnes conciderunt milites supradictos. Tunc ergo
Bassa fugit, ut Valachi eum prosequebantur, usque ad Danubium. Bukurestum tunc ipsi et Turcae incenderunt, et transiverunt Danubium. Valachi vero, traiicientes Danubium quidem, quid repererunt, homines, equos, camelos, armis omnia
grassantes et arcem Gjurgevich rursus destruentes, omnes
illic repertos occiderunt. Et ita in terra hac triginta milia
Asiatum et 20 milia Turcarum et Janichar gladio Valachorum perempta sunt. Fuit tunc annus 7104-1596 Eodem
anno Passa per aestatem fuit in Valachia. [Revolta lui Grdan
Voevod in Bosnia, cin Miksiche et Onogostix.. Refus, in 1597,
www.dacoromanica.ro
CRONICA SIRBEASCA
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE DE ()ROMIG!
7119-1611. Venit Batori Gabro adversus Valachiam, et populatus est christianos, et incendit. Scherban Radul vero
fugit; veniente autem Radul Mihin, rediit Batori in Transylvaniam suam. Scherban vero, conducens milites, rediit contra
Radul Mihinum et expulit eum, Transylvaniam vero saevissime depopulatus est, aegreque Batori auffugit Cibinium.
Postea Radul Michalevich Mihin venit cum Turcis; Scherban vero et Petrasco fugerunt versus Viennam, et Radul
factus est dominus Ugrovlachorum.
Antea autem, post Ieremiarn, Voyvodam moldavicum, nunc
Donanya cum filiis, nunc Symeon, frater Iererniae; post mortem
www.dacoromanica.ro
CRONICA SIRBRASCA.
vero eius abstulit Tartarus, et omnes abduxerunt Constantinopolim; Domnya autem fidem mutavit, ex filiis vero unus
in arctum carcerem coniectus est. Radulo vero Mihino dederunt Bogdaniam, alicui vero Graeco, nomine Alexandro,
dederunt Valachiam.
7125-1617 finito, et 7126-1618 veniente, exit Skender
Pascha contra Cosacos in terram lehicham, Minorem Russiam, et tunc advenit Beth len Gabro et Radul Bogdaniae et
Alexander Valachiae; verum non multi ceciderunt, et nonnullae palancae duntaxat incensae sunt.
Postremo venit etiam perfidus Tartarus Cantamir, et populatus est Minorem Russiam et 53 millia hominum praeter
pecora abduxit.
7126-1618. Vere adveniente, rursus perrexit Skender Passa
in Casacos, circa festum Trinitatis. Venit Lupul Valachus,
quondam Peharnik Scherban Vojvodae, ex Transylvania, cum
copiis paucis, et expellit Alexandrum et omnes eius Graecos
conscindit et omnes thesauros occupant, et faciunt Gabrielem,
filium Symeonis, Valachiae principem, eique dant terram Valachiae ; et is advenit Tergovistum Augusti 14 die. [Notd
www.dacoromanica.ro
II.
PREFATA HI SIMON DASCALEL.
ce el s numeeste
apucatu-
lor altil nu vor sd s apuce. Vdzdnd noT aceasta, cd sl Ordseaste aceast insmnare, socotit-am cask nu ldsdm acestu lucru
nesdvArsit sd ' nu sd insernneaze innainte,
carele maT nainte
www.dacoromanica.ro
10
deaca am vdzut cd lipsesc .pove$tile $i cursul anilor din leatopisatul cel letenesc, a m lipi[t] dintr' ale noastre izvoade,
carele am aflat cd [spun] adevar ; $i me-au adus pove$tile la
leatopisgul cel letenesc, carea la locul sAU. Carele toate mai
nainte sd vor ardta, care$1 la locurile sale. i, toate pre rAnd
chibzuind $1 insAmnAnd, am izvodit din toate izvoadele intr'un
loc, si am fAcut unul din savar$it; de care lucru cu mare nevointd am silit sd nu rdmde nimic nesAmnat.
. Preadoslovia a descdlecarii (in) tdril Moldovei din ceputul ei.
Aceastd preadoslovie iaste insemnatd de Ureache Vornicul,
din leatopisatul cel letinesc izvodind, iar preadosloviia leatopisatul[ui] nostru nu am sAmnat aicea.
Vor unii . . . 4
' In ms. : neinvqat.
2
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE DE CRONICI
11
din dabile, si el i-ad dat toati partea sa de ocini din nurnitul sat ; 0 el s
ailia a stapani partea sa nestrimutat nici odinioara in veci ; i altul sa nu sa
amestici Innainte acestiI carci a noastre. Veleat nu are nici cum, niCifi luna,
niC[1] zioa.
www.dacoromanica.ro
In.
CRONICA HI VASILE DAMIAN
1 TUDOSE MAU,
SA nu ne Iasi la pierdzare,
Ci sA ne dal vindecare.
CA trimiti Oralor pace,
Ca toate bune s'or face.
Ca sA-t lAudAmu Mariria
Si numele si 'ntAriria
in veaci fArd savArsire,
Multu pohvalitu peste fire.
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE DE CRONICI
13
intru multe pofte si ganduri sa afl cela ce fAr lucru $iade, mrturiseaste marele, inteleptulu Solomon imparatu, jar
www.dacoromanica.ro
14
aratind in
cd,
CA
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE DE CRONICI
16
pla cleat spre nemereald. Ca ti foarte bine c5 acesta leatopisetii mai a multi nu le va placia, decat la inima. li-a
cadia, pentru c unii ti intr'un chip si altii intr'alt chip o
poveaste. De care lucru i de aciia sa cunoate c, margandil
doi oameni pre o cale, sail tarnplandu-sa la rdzboiil, vazind
amandoi intr'un chip un lucru ce sa facia, si mai pre urma
invartejindu-sa si despartindu-sa unul de alalt, nu spun amindal intr'un chip, ce unul o poveaste, altul alta. Inca un om
singur, de tie o poveaste bine, i nici acela nu o poate
spune tot pre o cale. Vzindil aceastea toate, si altii nice in
vreme de acumil nu scriti nime,
e Inca am socotit sa r5spundz pietrile, de vreame ce tac oamenii. Amin.
Predoslovie, adecd cuvintdinnaintia descdlecatal[id] fidlrai
.111oldove2. Aceasta predoslovie iaste insamnata de Uriache
Vornicul, den leatopisatul cel ltnescil izvoditd, spuindu intr'
acest[ii] chip ...
De Domniia lzd Istratic-- Dab?Wal-Volid.
Dupd Domniia lui Stefnita, ficiorul lui Vasilie-Vod[51, statut-ati la Domnie Istratie Dabija-Vod[d], Domnu de pamantu,
stiind randul tuturor ldcuitorilor Oral' : giudecata cu dreptaate
o facia si, domnind 4 al', eu mare inste, s'ati savarOt in
Dbmnie.
lui
Domniia DucAI-Vod[a].
www.dacoromanica.ro
16
CRONICA LTJ
VASILE DAMIAN
int!' aceale vremi avand $i asupreale multe de la imparatie, fost-au i taraf cu multu greu. In a doai Domnie, a Ducai-Vod[d], cursul ailor 7180, sculatu-s'au Sultan Mahmet cu
mult multime de oaste turceasca, Rasaritul cu totul, $i SilitnChiri Hanul, cu multime de Tatari, i Doro$Anco, Hatrnanul
Ocrainif cazacesti, ce-s inchinasrie] lor; a trecut peste t[a ra
noastra Moldova, peste toate locurile cu rea oastia, ca izvorale apef, de n'au scapat loc sa nu fie imblatu de acef osteani,
asea au strop$it peste tot locul. $'au marsu asupra Oral le$e$tf, la cetaatia Camenita, $i asia, afland-o far' oaste, nicf
int? aceia vrearne, dupd ce au mazilit imparatila pre DucaVod[1] la Hotin, $i 1-au scos den Domnie, dat-au Domniia
lui Stefan Petreceaico-Vod a, ffind om bun de pamintu, de
www.dacoromanica.ro
17
FRAGMENTE DE ORONI I
. ..
lasnd Scaunul Om, venit-au la Domnie cu steag de la impartie Dumitra$co-Vod[d] si, a$edzandus-[e] la Scaunul sail in
Ia$T, facut-au multe asupreale taral ; lacom la avutie, cumplit
www.dacoromanica.ro
18
multe meterugur
www.dacoromanica.ro
19
FRAGMENTE DE CRONICf
. .
www.dacoromanica.ro
20
;limas
cu cest zapis al nostril cum ag fost Enachi Zigtariul bgnar, i aii cgdzut la
mare yin? Domniasci la Mgriia Sa Ion Evstratie Dabij[a] Voevoda ; pusu-l-ag
la inchisoare In temnitl, si era sg dia Mgriei Sale lui Vodl moo de talerl. Deci
not, cu tocil, am Mann de 1-am luat in chieasie din temnid, ca sg-s vd[n]dzg ce
are, si plgtiascg band Domnesti. i asia Was fgcut, ce s'aii sculat i ail fugit la
Rascov In sara cizaceasei, i ni-ag lgsat pre not pre tcqi chiziasil la nevoe
mare despre Manila Sa Vodi. Nol intr alt chip n'am avut cum face, ce am
luat haine si arginturi i vii de a lui Enachi, ce am giisit, de li-am viindut
si am dat band Domnesti vdndut-am doo fald de vie la Sorogari pirintelui
Macarie ce-ag fost egumen la Golge, dirept siapte-dzki de lei, bani de argint ;
care vie iaste 1ntre viia Int Saidir Logofiitul si a lui Pant Caciaune starostia.
Si b'ag sculat Sv[i]n0a Sa si ad dat deplin acesti bani Intrn mdnule noastre, de
i-am dat la Domnie. De acum acea vie ca sg fie Sv[i]ntiel Saale pgrintelul Macarie diriaptg ant i cumpgrIturI In viaci, iard alt nime dintru sarninpile lot
Ghiorghi sag a lot Enachi triaabl sd nu mai aibg a intoarce vindzarie noastrg,.
cgcl pre nol ni-ail lgsat la mare urgie Domniaascg pentru vina lot i ad fugit.
Si pentru credir4a, cu totil am iscglit ca sg-s stie, i ni-am pus si peceVle. Si
eg Steitulat Diacul am scris.
Ias, kat 7176, Mal,54 Noev. 15 Am.
quimalp. `tepottOvaxoq %al noo)syrck.
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE DE CRONICI
21
doc. wom/88). lo Duca Voevod Lim. MA. rums 3EMMI ntwniotscswi dat-am cartia
Domniel Miale slugii noastre lui Vasilie Damian Vatavul sa hie tare 0 putiarnic
cu cartia Domnid Miale a opri si a cinia a patra parte de sat de La'mlsianI, ce
sa'nt la tinutul Suciavel din tot hotarul, cu tot venitul ce vor hi pre acea a
patra parte de sat. Caria mosie aceasta o art fost cumpkrat Stefan Braescul
Comisul de la Ivasco ficiorul Ceausulul, nepotul Banului Ghiarghe Bilianul,
0 de la giuprtniasa luI Safta, fata Nacului Murgulec si a Mariel fiatel lui
Carstiian Logofatul, pentru eaci, find de tin Vasilie Vatavul pre Ilinca sora
Saftei, iarbis fata Nacului Murgulec, art et,it la Divan dinpreuni cu tefatt
i Domniia Mia, impreurfa cu tut Svatul nostru, am giudecat dupa. obiceaiul Neal s Intoarca Vasilie banii lul tefan Briescul i s51-s
Braescul Comisul,
cii mosiia, pentr' aciaia ca s aibi a opri cu tot venitul, precum scrie mai
sus. i nime si nu cuteadze a tinia sail a opri peste cartia Domniei Miale.
Tot
HMIEM.
ror.]
www.dacoromanica.ro
IV.
CONTINIJAREA MEMORIILOR LIII RADII POPESCII 0 iNTREGIREA LOR
DE UN ANONIM.
pentru care Dumnezeu si ciudd mare au fcut de s'au indrcit Doamna Sa , si s fie cdzut la pocdianie, ci ad zis cd
o au fermecat cdlugritile de acol, impreund cu o calugdritd anume Olimbiiada, ce era matus[d] Doamnif Puni, sor cu
mumd-sa. Si le-au pus la mare pedeapsd pe toate, si pe unile
din mueri de acelea le-ad si spdnzurat, iar pe mausd-sa
zicdndu-le cd zic Turcii cd, de vor da acesti bani, ii vor s lobozi, si ei in nadejdea aceia au trimis prin casile lor aicia in
tall, de ad fdcut cum au putut de au dat acei bani, si despre altd parte scriia la Imbrihor ca s s nevoiascd sd-T facd.
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
FRAGMENTE DE ORONICI
Bell-
sd
-tie,
www.dacoromanica.ro
25
si
Dee la BucurestI iaras mai cu mare cinste au esit ceiboeri, si cu toata slujitorimea, $1 au intrat in Scaun
lalVf
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE DE CRONIGI
26
www.dacoromanica.ro
27
Apoi au trimis la Poart[A] 12 boeri : pe Mateia Falcoianu Vel Vist., i pe Pana Vel Ban, fratele Doamnii lui
Costandin Voevod, si cu alte. Si impdratu, daca i-au vazut,
foarte i-aa pArut bine, si pe tot i-au imbracat cu caftane, si
au trimis silui Ion Voevod caftan si ferman. Si au intrat Turcul
cel cu caftan in Buc u]resti la Mart, leat 7225.
[Scris de Ionita Log. Soimescu, Logofatul lui Scarlat
Draganescu, biv Vel Stolnic, ispravnic de Muscel, la 1792,
Oct. 4.]
(Ms. 441 din Bibl. Ac. Rom., fol. 350 i urm.)
Nord. In legatur cu povestirea Popescului slut documentele ce urmeazh :
1.
t La leatul 7226. Dat-am la Manila Sa Domna Mafiia a raposatulut Dumnealui Costandi?i Ral[a]ceanul niste lzi sa mi le tie : + I lada zugrvith, + t
lada albh, -I- z ledith mai veache, iar zugravit, + I scatulci cu clondire i cu
'
5.
www.dacoromanica.ro
28
FRAGMENTE DE CRONMI
A.,
A. 7236 I.
Barbul BdIdteanu.
t Scrisoare mea la ragn[a] Marl Sall Domnil Marii a r[i]pusatulul 'arbanVod[i], cum sg-s tiie, cg me-ail dat Manila S[a] 4 sepeate cu hainei ca-s le
.aibg de grij[i] si-s stea la mine ; i, andil im va trimite Miriia Sa Doamni
aceast[g scrisoare a mea, atunce sa aibI a-1 darea i ail aceaste 4 sepeate, In
mina omului Mgrii Sale , i pentru adevgrat[a] credinfa am iscglit mai jos, ca-s
sI creaza. Mart 8 A., AT 7897 2.
f Pdrvan Cain[]rafuls.
I V.
Mariia.
(Pecete neagrg ovalg, cu arme 8.)
V.
www.dacoromanica.ro
29
ca s aiba Maria Sa Doamna Maria aceasta mare strambatate i s fie instriinati de mo0I a ce o are de la parincil Marii Sale 1 ...
VI.
de la Duca-Vod[a] la dumnealui tata Radul Dudescul. ii ne am impa'cat li Hearn aiazat ca s le dal"' dumnealor tal. too, ins m'am rugat sa fie Ingacluial[a]
pan la Sfeti Dimitrie, s l[i] dali dumnealor bani far niC[I] un cuvint; A am
iscalit ca sa-s creaza. Iun. I ., AT 7204
Gligorie Bdteanut Post.
[10
' Bibl. Ac. Rom., doc. x11/177. In acest document al sail, Stefart Cantacuzino hotare0e in favoarea Doamnel la 28 April 1714, putin timp, 'gine
rile, dupa suirea lui pe tron deci.
2
www.dacoromanica.ro
V.
CUM IMBLA VELETDRILE LA 0 SAM! DE INTAMPLART.
Cnd a vinit
al
www.dacoromanica.ro
VI.
GENEALOGIA LUI VASILE LUPU.
ficiori :
t Vasilie-Vodd, Inca den boerie au avut Domn pe Tudosca, lath lui Bucioc V ornicul, si aka fata a lui Bucioc aii
tanut-o Iordache Cantacuzino Vistier cel bardn, cumnat lui
Vasile-Vod, ce sa trag din Buciucesti dumnealor Cantacuzinestii de pe mose.
t Vasile-Voda au avut pe Ion begzad, holtei, s'au murit
in Tarigradu, si pe Domna Marie, au fostu dupa. Ragivil in
'Ora lesasca, 'acolo au murit,
ficiori n'au avut , sa. pe
www.dacoromanica.ro
32
FRAGMENTE DE cholird
care sd trag tote mosdile dispre mama mosd-m6, yard primare IorgaT Postelnic ; unchiu-mieii Neculce nu incape la
mosT,
far de niamul ce s va trage di pe Vasile-Vodd si
di pe Iorga Postelnic ; asea am audza A till den gura mosd-m ArhondiT si a maica-me Marii, s1. tin minte. Care s
dovidescu sa cu scrisorile.
fla ,Ctefan Ghindit biv Postelnic.
33
dova ;
' Bibl. Ac. Rom., doc. 26/V. WI citeva observatii asupra persoanelor
pomenite In aceasta genealogie. tin document din 1654 men cion eaz a
pe Andreia biv Vel Medelnicer, ginerele lui Gavril Hatmanul ; (Incariul, XXIII, pp. 241-7. Gheorghe Hatmanul are pe Maricuta, care se
marita cu Necula Varnqul (Urechi5, Biserica din Cetatea Neamt, in An.
Ac. Rom., XI, sect. ist., p. 48). In sfir7it, la 20 April 1678, un docu-
ment emanat de la Nicolae Racovica Vel Logofat 0 Miron Costin biv Vel
Logoilt, 0 dat 'ha loan Racovici, Mare-Spatar, se ocupi de mo0a Grecii,
data lui Vasile-Voda, la nunta, de Gawar Gratiani, cedata apoi de Doran
cumnatului sail Dumitralco Iarali, Clucer-Mare, soml Margai, sora sa. Dupi
moartea Margal, ni spune documentul, satul ajunse In stapinirea unei nepoate,
Anita,. fata Jul Gheorghe Hatmanul, care se marita eu Alexandru, fiul lui
Antonie-Vocla Ruset ; Bibl. Ac. Rom., doc. LuX 134. Pentru satul Grecii,
mai vezi un alt act, din 23 Marc 1671, ln Urechia, Mtron Costin, Opere com-
plete, I, p. 748.
63473. Vol. III.
www.dacoromanica.ro
VII.
EXTRASE DIN LETOPISITIIL PRESCURTAT DIN 1721-4.
A.
Jar eii am aflat ca. dupl. 4024 de an! s'ati scris acel letopisat,
adi[ca] Carte Facirii ; de care insu dragoste ta, puind ostineli, veT
afla adivrul. Socotesti dar, iubitoriule, ca. acestue IT umbla
veletul 7240 de la Zidire Lumif, iar de la intrupalt Domnului Nostru Iisus Hristos 1732 au purces ; si de la Moisa
pn la Hristos au fostu 1385. Socotind ceT 7240 anf, 1485
de la Moisa pan la Hristos, si de la Hristos 1732 panA inte
acestu anu de acum, iata dar c raman de la Zidire LumiT
pan la Moisa 4024 de anf. Asajdire si intr'alte locurT multe
alunicaturf veT afla, carile nu s'or potrivi cu acesta ; nu defdimez, numaT in minte It aduc ca, cetind intr' amandol, sa
nu ne daT pre noT defaimariT. Asajdire, cunoscand si a noastre
www.dacoromanica.ro
36
1 Dup5. ms. 523 al Bibl. Ac. Rom., fol. 3 V0.Nu putem atribui compilatia lui
Neculce Insusi, de si anul and a fost scris i. aceasa observatie e tocmai acela
clncl 10 scria cronica, pentru mai 'mute motive : Neculce nu vorbeste In Precuvintarea sa de redactarea until corp propriu de cronici, ci de continuarea
ultimului corp costinesc ; avem un manuscript datat prin anul de la tIristos,
prin Domnul de pe tron si episcopul ce pkstorik la Roman, ms. cuprinzlnd
compilatia i totusi anterior lui 1732; stilul adaoselor, cu adresele repetate
atre cetitor si citatia slavoni din Scriptued nu e al lui Neculce. Totusi, mentionind In Cuvinte anecdota calului lui Barnowski, care se aft& In Miron
Costin, ca neexistind acolo
enumai letopisetul de aceasta nu scrie nimicii,
iark oamenii asa vorbesc, a ail apucat unii dintru MO*, ar resulta ea el a
avut letopisetul lui N. Costin In aceasti forma' prescurtati. Pentru aceastli com-
pilatio, v. ht. lit. romine, I, p. 269 si urm. ; II, pp. 107-8. Locul, cu data
de 1724. si in In Uricariul, XXIV, pp. 352-3.
www.dacoromanica.ro
B.
Undea iaste si pand astazi acea sf[i]nta bisearica. De multe
www.dacoromanica.ro
C.
sa le supuia iar supt ascultarea Imparatii TurculuT, $i indata ail trig:11s Aron-Voda la Bator Jicmont, craiul ungurescu,
si la MihaT-Voda, Domnul muntenescu, de 1-aii trimis o$ti
intru agiutoria, $1 au bAtut pre TAtaru. ins Hanul cu TItardi au fost viind cu dobAndA din taxa unguriasca. CariT mai
dennainte vreame intras preste muntif le$e$ff in tara ungu-
www.dacoromanica.ro
VIII.
LOCURf MIN CIINOSCUTE DIN CRONICA LDI NECULCE.
A.
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
B.
In ms. 1 r2, in cursul Cronicii, afram urmItoarea povestire, fol. 128 V0-9,
despre Duca 0 fratele lul :
www.dacoromanica.ro
C.
dacl nu $ vor lua iai $licile, yin de-mi spune mie, ca." $tiu
eu ce oi face). Deci el au $i purces pre ulitd, precum it
poroncis[e] frate-sdu, $i au inceput el a-$ lua $licul intAi, iar
negutitorii, vdzind, s'au $i sculat in picioare $i au inceput
a-$ lua $1 la $licele $i a i sd inchina; si apoi au mersu la
Duca-Vodd $i i-au spus cd, luunduii el $licul, i$ tau $i
negutitorii islicele innaintea lui. Atuncea Duca-Vodd au zis
cd, dacd va cinsti el pre altii, 1-or cinsti $1 pre dansul altii,
mdcaru cA. laste frate de Domnu'.
Mal. bitilnim in unele mss. de cronici adause ca acestea (in ms. 104
al Bibl. Ac Rom.) :
:Macar cii fire01 lucruri sint aceaste cutremure, cind si prilejesc, iar s
poate zice c aritare i seamne reale sint cutremurile viitoarelor yremi, precum
(i atuncea all.. aritat acel cutremur multi virsare de singe 0 prada Turcilor
pre siraci Moldova, pre alte pirci cre0.ine0T, precum vom arita la locul sill
pre rind. Pricina cutremurului din cc 01 face, pimintul cutrerauri de multi
umezeali. De vel vrea si stij deplin,
cetea0e la bogovlie, c veY atlas (fol. 169)
La 13ogdan-Vodi: altitru acest an mare cutremur de pamint ail fost in
Tarigrad . .. Pre aceaia vreame b'ail ivit i acel vestit Techil izvoditoriul legii
turce01... Pre aceast vreame ail venit Hanul Crimului cc .301' asupra Nobailor
a.
www.dacoromanica.ro
IX.
ACTE RELATIVE LA CRONICARUL IOAN NECULCE.
A.
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
B.
Adic eti, ermonah Varlaam Ursachi, sin Dumitrasco Ursachi
Stolnicul, facem stire cu acest adeavdrat zapis al midi la mdna
dumisali uncu-miti Ion Niculce biv Vel Vornic, precum, de
nime silit, nici asuprit, ci de a me build vola, am vdndut
dumisalea a me driapta ocind si mosie : un sat intreg, anume
www.dacoromanica.ro
45
dumnelui bani ceia ce-am dat ea lul Ursache Varlam caluglrul pe un sat anume Priporeni, ce este pe Jijie, si zapisul
ce mi-aa facut mie la mn calugarul Ursachi. Si un ispisocu de
la Gligore-Vodd pe cel sat, pe Priporeni, nu i 1-am dat, nehlindil mai indamna ; dar s am eu a I le da, si el sa-m de
scrisorire (sic) me. Pentru credinta am iscAlit :
www.dacoromanica.ro
X.
0 DESCRIPTIE A TER11-ROMINET11.
. .
. Dachia snumefte)Transil-
vaniia, (Tara-Romiineascld,J) Moldova, Basarabiia, ce-T zic Bugeac, uncle stApAnesc TAtari.
Uni istornicT Misiia o numesc; aceast[A] numire o are tar[a]
www.dacoromanica.ro
0 DESCRIPTIE A Tnati-RonartEpi
47
turnu in Tara-Romlineascd, de strajd pentru partea lootrilor acestora, ce sd cheamfdl fi pdnd astdzi Turnul Severinulut, uncle ad fost mat nainte fi oraf.) [Pe margine :] Dup[a]
Hristos 400, ail supus acest[e] locuri Atila craiu ung[uresc],
rAsipindu norod ce ail fost robit adus de Traian. Iar dup[a]
aceia iar ail calcat pAmAntu acest[a] Bolgari, ce-aii venit din
Vostriia c6 mare, prea leat . . .
Pentru zidiri vechi, mai sntu $i alte zidiri : este un turnu
impotriva Nicopoli, ce este peste Dundre. Este cetatea Giurgiului
www.dacoromanica.ro
ce sA numeste
48
. . .
(sic) i,
Turcii o numesc Caravlah, dupd Domnul cel d'intdi, cdruia if zicea Negru-Vod[d], (iar numele lui ira Rad[u]), cum $i
Moldovei.
S'aii vdzut
www.dacoromanica.ro
49
0 DESORIPTIE A TERIf-ROMANES,Tf
Legea ldcuitorilor acestii tad este pravoslavnicia la credintd dupd ritul Biserici Rdsdritului, la tot arl de Mei o
ddosebire urmdtor. Legea acelui norod roman si italien, ce
aCt rAmas del[a] Traian impdrat a lAcui pdn acest[e] locuri,
cum s'an zig, dup[d] mulV ani in urinal, s'an rddicat, std.lucindu in vecinaate lor, la Sarbime, pravoslavnic[a] credinta
crestineasc[A]. De unde $i acesti pdmAnteni a luat luminarea
si s'afi botezat, si tot orAnduial[a] Biserici, inch' $i cdtVle
bisericesti, tot pe (a kr) limba sdrbeasc[A] le aU ; la care sd
vede cA le-an rAmas $i tot invatatur[a] a le fi, cartea lor tot sdrbeste, dovedindu-s[d], din scrisorile ce sd. gAsesc ; veichi hrisov[e] Domnesti, zapise de mosii, pAn puOn[d] vrem[e] incoce
www.dacoromanica.ro
50
FRAGMENTE DE CRONICI
Lucruri rare.
Este un munte mare de piatrA, la Tinut Gorjaiului, ddn care
pentru care sal va pomeni mai pe largu, la serisul mdndstirilor. Este aceast 6.] piatrd ce iese de[n munt ele , pe care este
zidit A] mdndstirea, innaltd del[a] poalele acehri munte, ca
urme i dinteacea piatrd in sus pan' in vdrful muntelui iar ca
urme
$i au imprejur, cit tine man[d]stirea, este (imprejur)
urme ... Dar mai ciudat lucru este cd. din muntele cel mare, din
care iese acea piatrd, iese o apd dup Al o gaurd $i sa rdvarsA pe acea piatra ce este zidit[d] mdn[d stirea; care apd,
(driosebindu-o) in doao, jum *ate este havuz, dd tine peste,
$i trece prin pivnita mAn[d]stiri, unde sdnt vinurile, iar jum[d]tate este moard, fricutd de macind acolo de treab a]
mAndstiri. Acea gaurd este largd ca 2 urme $1 intra (lungd)
nu
in
Mai est[e] o pe$terl la Tinut ce se cheam[d] (manfeystirea unde estfeJ) Vdlcea, intr'un munte, la a caruia munte
Sfir;itul se gilt la p. 62 si arm.
www.dacoromanica.ro
DESCRIPTIA TEraf-ROMANErf
51
vre o tiatrd sil face un urlet). Pe Mre prapastie este un podi$or $i, trecAnd, vezi e sd largeste si sa face o lumind, Ca
cum incepe a sa face zio ; ,pi, cdt mer[gi] innainte, sd mai lumineazd, pentru cd are la o parte o purl intr'o rapd, unde
este foarte innalt de jos den rdu Bistriti, $i din gaurd in sus
iar surpdtur[A] innainte foarte mult, cat nu este putintA nici
&a sd sui cinevas de jos la acea gaurd, cad' a sd rasa in jos
din vrfu muntelui la vale printr'acea gaurd. i acolo sdntu o
chilie a unui pusnic $i un paraclis, unde este gaura ce ad[a.ncd].
de mirare $i de laudA, (atilt numai cdt, fiindu lipsip de procopseal [a] invizfilturi )S i netzfiandu-sd meftert lucrurilor fi eel
1 Pe marginea acestel pagini: .Lipsuri dasfigqit dup[i] facerea..
www.dacoromanica.ro
52
FRAGMENTE DE CRONIC1
rile loculuT.
www.dacoromanica.ro
DESCRIPTIA TERI1-ROMANt5rf
53
Pentru obiceiuri.
Dup[d] nestatorniciia intru care sd afl[d], mai nu este intemeiat obiceiu, Third numai cat sd poate a sd tinea, cdndu den
mild dumnezeiascd sd intAmpla Domnu de are mild i va sd
le pazeasc[d] privileghiurile i orAnduial a] ce au avut obiclnuitd;
www.dacoromanica.ro
54
FRAGMENTE DE ORONICt
la Boboteaz[a] $i la Sfeti Vasile. Ci tot acest asa s'au obicinuit ; e $i randuial[a] buna a cunoa$te cel mic pe cel mare,
a fi liniste, dar deplin or!, cum s'ati zis, mult s stramutd.
Boieriile Domnul le schimb la un an ; alte or!, pentru pricin[i] cuvioase, mai curandu. Iar mai nainte era nestrmutat
$i fr pricin[a. . PA[nd] la morte nu sa scote iegumen, iar
1 La margine: tAfar numal dada cu pricin cuvioas[] sa Atignesc*.
www.dacoromanica.ro
DESCRIPTIA TERII-ROMINErt
55
sind-o si ludndu aka tiitoare, dup' obiceiu legi lor, au fost gonit pe acea d'AntAT si (fiindu grea), i i-ad dat ur? inel, semnu
ca cel ce s'o naste dintr'dnsa, luindu-1 inel, sd vie la Domnu
cu adeverinta aceia (a-1 avea fiia) a-I cunoste de fiiu. i, mer-
www.dacoromanica.ro
56
FRAGMEME DE CRONIM
Scole.
una in targul
Bucuresti, unde este Scaun Domnii $i Mitropoliia ; alt a la Craiov[a], in eparh ia] episc opiei] Rdmnicului, alta la Buz[eu la cpis-
Limba aceast a] a Romdnilor ce ldcuiesc in Tara-Romaneasc[d , in tan. Moldova, in Tara Trantilvanii $i la Bugeac,
Pcntru care mai pe largu la rndu neamului boieresc vom grai. Dar cele mal
multe efirti s'ag riklicat cra Niculae-V[o]d[a] si le-au dus la vivliotichi al sitt ce
a ciror itpunere, neprelungindu
ficuse la Tarigrad. la cas'ale luT, la Bata,
am fazut cu ochil nostri, cfi, tot ('handle-se toh .) cgrcile, cal[e] stffinsese, atat"
acest[e] fairi dreptate (cdt fi cele cumpdrate cu Gant de ddnsul) luate, cum delta
Mfirgineni si de[la] mulct din buieri de ;ark cat i cele de dfinsul cumparat[e], tot[e] le-ao luat datornici cc imprumutase haul fitu-siu Costandin-Vod.
[La margine]..A. sori a boeri cart sant pentru parataxia gliri) a Domnului,
acest[ea] s desparth In 2 : eel mai de frunte sintu boieri al Divanului, iar eel.
Maid s cheam[6] ai casil, pentru care la rand ul] boiertlor vom afita acum pe
fieste-care cu treaba sa. 6) est[e] purtarea de grij[a] a judecacilor celor vinovac[i].
www.dacoromanica.ro
37
DESCRIPTIA TERIr-RomANETt
Moldoveni nu le au, nici Romani ; a5ijdere altele au Moldoveni, 5i la celelalte 2 tdri le au acele cuvinte intr'un chip
asemenea ; si la Tara-Romaneasc[A] sa osebesc in rnult e] cuvinte de Moldovenf 51 de Trantilvanienf. Ci dar limba lor
est[e], precum .5i ef, izvordt[d. din Italienf 51 din Romani.
Negutatoriia.
Aflndu.s a in tard. roada pdmAntului din semandturi, atat
de hrana lor : grau, orz, ovds, meiu, porumbu, pdnichiu (sic),
.,
care, dup
www.dacoromanica.ro
68
FRAGMENTE DE CRONICI
4. Ddsparterea in 17 judete.
5. Scaun Mitrop olie1].
sd numesc.
8. PdmAntul.
...
ne-
gutAtoriia.
www.dacoromanica.ro
DESCRIPTIA TERIPR0MANET1
39
12. Arhierei.
13. .$ colile.
I Bibl. Ac. ROM., ins. 266. Manuscriptul luY Miron Costin, de care vor-
besc in ht. lit. rom., I, p. 502 si orb., e precedat de lucrarea fiului siI Nicolae, para la cap. i6.
www.dacoromanica.ro
XI.
ACTE RELATIVE LA CRONICA BALACENEASCA.
1. Adeca noT, fiicele rdposatuluT dumnealuT Ioan grof Baldceanu : Smaragda, Mariia, Ilinca, dat-am aceast carte a noastrd
sfintei $i dumneza.e$til mandstirT Cozii, parinteld igumenuluT chir
Ghenadie archimandritul si tuturor parintilor cariT sant l'acuitoriu
la sfanta manastire, $i carii vor fi de acuma innainte, mo5iia Bell-
toriT ot sud Telorman, toat mo$iia, peste to tu hotarul, din hotar pdn' in hotar, si cu tot venitul ; insa far' de RuminT, numai
mo$iia ; sd alba a o stap[a.n]i sfanta mdnastire pentru pomenirea
sd dam aceasta mosie mai sus numit pentru sufletele dumnealor amindurora, pentru ca. $i dumnealuT raposatul tata au
lsat in viata dumnealui, ca, unde s'ar ingropa, sd se dea o
mosie. Pentru aceasta $i noT am dat aceastd movie danie la
sfanta mndstire, $i dui:4 rdnduiala sfinteT manastifi sd aiba
www.dacoromanica.ro
61
LA CRON1CA BALICENEASCA
19 Mart 7261.
<Eii Smaragda Balaceanu vanzat[oare].. <Pecete cu cerneala :
pare a fi o coroana de-asupra si un vultur cu doua capete 2.
3.
www.dacoromanica.ro
tirbeiu
62
FRAGMENTE DE ORONIC!
Vel Sluger, pentru vnzarea, din partea ei, a mosiei Bre2 Iunie 1754 1
5. cAdica eU Smaragda Bldceanca, fiica rposatuluT Ionita
Balceanus, vinde luT Nicolae Dudescu un slas de Tigani.
21 Februar 1755.
Pecetea, cu un vultur simplu, a Smarandel. Ma mulfi boierii marturT. i am scris eU Preda, Logofatul, cu invtAtura Domneael ; si martur, 2.
zoaia.x.
8.
Wohlgebohrner Herr,
Die Vorstellung welche die Grafinn Belaccia in ihrem und ihrer zu Bukarest sich aufhaltenden Schwester Name hierorts eingerichtet hat, wird man
veranlasst, Euer Wohlgeboren in originali mit dem angelegentlichsten Gesuche
hierbei zu sc hliessen, sich fr diesse grafliche Belaccianische zwo Tochter
wegen Zurackerhaltung der ihnen abgenommenen Gater und sonstiger Reali-Olen bei dem Herrn Farsten der Wallachey mit allem Nachdruck verwenden,
zu dessen Ende aber von jener Schwester der Supplicantinn, die sich zu Bukarest aufhalt, die nahere Information und die nothigen Documenten zur Hand
bringen zu wollen.
Ich bin mit vullkommener Hochachtung Euer Wohlgebohrn
Herrmannstadt, den 26 Octobr6 784.
gehorsamster Diener
9-
www.dacoromanica.ro
LA MONICA BALICENEASCA
63
Wir beiden Balatschanischen Schwestern hatten das darbende Ungliick bei dem
Tode unsers seligen Herrn Vaters, der in kaiscrlichen Dienst als Obrister gedienct and ira letzten Tiirkenkriege im Feld gestorben ist, unserer Giiter in
der Wallachei durch die dortigten Kaluger, samt den dazu gehOrigen Unterthanen, beraubt zu werden, aus dieser ungerecht von ihnen angegebenen Ursache, well die kaiserlichen Volker ihnen Schaden gemachet und folglich wir
als kaiserliche denselben ersezon mssten. Meine dort sich aufhaltende Schwester
gewann endlich die gerechte Sache durch das allerhOchste Vorwort der nun
seligst rphenden Monarchin Marien Theresiens, die Outer wurden gfinzlich,
vermOge eines kaiserlichen tiirkischen Befehls zliriickgestellet. Wir behielten sie
auch durch den ganzen jiingst verlaufenen nssischen Krieg mit den Unterthanen ; allein nach geendigten Kriege nahraen gesagte Kaluger aber wieder
ungerecht die Unterthanen zuriick, und besizen gie noch heute. Zu diesem
wurde uns auch das von unserem seligen Grossvater, der in der Moldau und
unterlassene
Wallachei als kaiserlicher commandirender General gedienet
Dorf Moshaia, ira Distrikt delle Orman, sarat den Unterthanen, entrissen, und
holten es selbst die Unterthanen, nur darura weil sie im Kriege mit Wagen
und Pferden kaiserliche Truppen gefiihret. Nebst diesera wurde uns eben auch
noch ungerecht eiu Weingarten bei Betescht entrissen und bei einem Spital,
Sanct Bantilimon, verschiket.
Unsere demiithig gehorsamste Bitte gehet also dahin, Euer Excellenz geruhen die hohe Gnade zu haben, den dortisten Herrn Consul Reichovites tins
gnadigst anzuempfehlen, damit er unserer wahrhaft gerechten Sache in gewugensten Schuz nehmen und vertheidigen wolle. Meine in Bukarest sich aufhaltende Schwester wird ihn3 die Sache reifer zu entwickeln die Gnade haben.
Ich bitte ergebenst um eine gnfidigste Behurung und Riickantwort, damit ich
meine Schwester belehren kOnne; und habe die Gnaden zu seyn
Euer Excellenz
ergebenste Dienerin
Helena Grfifin Belaceaniu.
www.dacoromanica.ro
64
FRAGMENTE DE CRONIC!
1. Ihro Excellenz,
Hochwohlgeborner Herr Graf,
Kommandirender Herr General,
Gnadigst hochgebietendster Herr, Herr,
Euer Excellenz geruhen die hohe Gnade zu haben, eine demilthigbte Bitte
gewogenbt zu erhOren, die wir beide Balatschanische Schwestern hier vorzutragen uns erkiihnen. Unber Vater, der im lezten Tiirckenkriege als Obribt
Feldwachtme6ter der k. Truppen erblasste, hinterliesse uns nebst den Giitern
unberes Grossvaters, auch einige Grundstcke in der Wallachei, die uns aber
aus dieser falschlich erdichteten Ursache entrissen wurden, weil die kaiserlichen
V5lcker in die Tiirkenkriege sie beschadigt hatten und wir als kaiberliche
Unterthanen diesen Schaden ersezen mssteri. Aus dieser Ursache nahm man
uns das Gut in Moschaia, in Destrikt deli Ormn, den Weingarten in Betescht, bei dem Stift Sf. Bantelimon und die Giiter bei den Kalugern des
Klosters Schiittyn, nebst den Unterthanen. Diese letztern Giiter wurden uns
zwar mit den Unterthanen auf Befehl der tiirkischen Pforte und durch das
vermogende Vorwort unbers allergnadigsten Hofes wieder zuriickgegeben, aber
die Unterthanen wurden uns wieder nach dem jiingst von Russland mit den
Tiirken geendigten Kriege entrissen. Meine Schwester befindet sich nun in
der Wallachei, um unsere gerechte Sache zu betreiben ; wir bitten auch eben
deswegen, Euer Excellenz geruhen giitigst far uns, die wir noch immer aus
der mildreichesten Huld des kaiserlichen Hofes leben,
bei dem in Buckurest sich befindenden kaiserlich-lconiglichen Consul Reickowitscs eM gnadiges
Vorwort zu ertheilen, damit unsere Sachen den gerechten Ausgang nehmen.
Wir werden fr diese Gnade uns immerhin verbunden wissen und haben die
Gnade zu sein
Euer Excellenz unterthanigste Dienerinen :
Maria und Helena
[Ciitre Fabri.]
Grfin von Belaciann.
12. Die Helena von Balatschan, deren Supplique die k. k. Hofagentzie unterm 21-ten des gegenwartigen Monats hieher begleitet hat, halt sich nach der
Ausserung des hiesigen Cameral-Zahlamtes bereits seit ein Paar Jahren zu
Bukarest auf, und hat bisher immer durch Beibringung chyrurgischen Attestaten
ihre Pension aus der Kronstadter Dreyssigst-Amts Cassa erhoben.
Da jedoch, der Vorschrift nach, keine Pension ausser den diesseitigen Erblanden genossen werden darf, so ist die Einleitung schon geschehen, dabs auch
der Gnaden-Gehalt far erwahnte Balatschan in so lane bis sie nicht nach
Kronstadt zurckkehrt, vorenthalten werde.
In welcher Gemassheit daher dieselbe weiter zu verbescheiden ist.
[Sibiiti, 3 Maki 1793. Mitrowski 1.]
www.dacoromanica.ro
65
CRONICA BALACENEASOA
14. eScrisoarea Marii B1cenci, ce scrie citri Prea Sfintia Sa pirintele Mitropolit ca si Intireascii cu iscilitura Prea Sfintii Sale o carte de asizimint
ce o &Atli Petre feciorul el de suflet, cum i ca s mijloceasci Prea Sfincia
Sa a si Ineari si de citre Miria Sa
Urmeazi, pe fol. 12 i urm., carlea : Fugind in Brapv, acum 27 de ani,
*din pricina rzuniriii cu Muscaliis, ea a luat pe Petre, ccopil mic de Neamtu
sirac de pirintly, l-a creftinal i adoptat. El se cisitoreste si are cinci
precurn
copil : la nunta-I dase casele din mahalaua Sf. Dimitrie
ni
13 Mart 1797.
www.dacoromanica.ro
XII.
NOTE DESPRE ROGALNICENI.
biv Vel Stolnic, in mAndstirea Sf. Neculai, ce este in Tinutul Botosanilorv, cetind cununia archimandritul Gherasim
de acolo.
www.dacoromanica.ro
67
in 1819-20, gasim pe Smaranda Kogalniceanu, mama Paharnicului lancu, i pe acesta din urmA, care tre un proces
cu cCasa. rpAusatului Stolnicului Ioan Chescu 4. Smaranda
era, se pare, sotia Serdarului Kogalniceanu 5 si avea i o
flied, anume Catinca, mritat in 1814 6.
in 1825 se vorbeste de .Krposatul Gheorghe Kogalnicianull 7.
*
www.dacoromanica.ro
68
FRAGMENTE DE CRONICf
nepot[a] Mariia, giupg.neasa dumnealui, nepot de sor, si mosiia trgandu-sA de pe parintai nostri, sail cazut dumilor sale
s o ia, 1.
In sfarsit si un. Oran muntean, clocuitor) din Dolj, poart
numele de Kogalniceanu, in 1793 2.
www.dacoromanica.ro
XIII.
ACTS RELATIVE Li CRONICAREIL DUMITRAGRI STOLNICUL,
I.
Wohl Edelgebohrner,
Insonders hochzuverehrender Herr,
und ich konte mich auch nicht langer warthen. Ich ersuche
Sie also, teurester Freund, diesen von mir unterschriebenen
und petschirten Revers nicht anders als nach Erlegung der
gehabten Unkosten ausszuhandigen, und bitte solches an meinen
Euer Wohlgebohrn
yrin 17881
ergebenster Diener
M. Marckler, In. j).
www.dacoromanica.ro
70
FRAGMENTE DE CRONICf
II.
www.dacoromanica.ro
'AIX
aa
Az3sealcis 51/2
57D Abs.thOdOIC
A14.1
Nopin
Asooze
OA39O1Th
M09i2 noi2ondk1(no
001d9W1
10X
tr?9dxa
.alloarua
')ot,s1197.99 641
-4#03710Z310101V4
"t%
D.LVIL D.1
,110%
AZ3dE1itL( (1.1(1A112
A1Y)312.3.
ACOWIZ-1,173
irx
OI
AOX10
OAGO
esoaqie. Aga
qz.u. 54.1).1 %0
(o2 ooa?drx2o71
Acrap:,
11z12
AsiragVaccm
t:onio
rriplo? LzAis
001
co2,
o0v9A)n
GO1
1d22L
10L0X -1(02
GO1L9Ch
9j
'zgo9dolkci 1A2
TX,1C
.60`,(412 Smyyrio
5ILY.orl)
A(
warlogra
IL
A9171.12.,
K000 x19
'1040412 1:01A0d311d311,
0, 5opnosx91
'cluz99zo 5rldtc0mpoth
7)1
=DIA
A119).9 4A01(0114,3.$7172
i912 54.a.cp:)
,1;GIC
5,00p9
'11111'10dOELI1( NVILNIIW
ZIArlidSI
1ZZ
9 Lp.
c.911
5t-2
'rtti.2q09r
irx
SvuoAndr9
513
v12 )prt Atyri D.X0I TDY, 90 ?12OVEIGovn7 Solvapo lxot Aooqvii clva/T. Smaip. -051[ laR EgG31131251 o '5r2o9cloi.G.c1J 9)41q e.t.a 'r3(9A '3rx
zlg
ri
ii
91
Aorka
.5ontoA
9
65o,03.,
sormc
9 502
.to2
`112LZ%
cm319
'kOQOth. 1COOLr(
www.dacoromanica.ro
)i)A
3/11.1:3
v12
7GA
72
FRAGMhNTE DE ChONICI
gX0-fi
X-17
TIITOTSg
Tv.paxii
xat
cceoc
Opomot 67cortsuOv.svot. 7cotos tb gva, 7totoc Tb 0,X0 61.1.-0.e, 6 xa.eatg tO Soxobv. Bkip, c`o; Xiio
y4vivav 6iSacov Siv gzOCIEV.
cr,
Toy sic rip xobprtp, 6&4) tbv ear,i rthc tbv ouAXonsio8s'.
t Bibl. Ac. Rom., doc. V1I/I30.
1at traducerea scrisoril :
Din adincul sufletului i inimil rugindu-ne pentru dumneata, salut!! m foarte
bucuro0' cinstitu-ci cap (!). Cerind de la Dumnezeil pentru dumneata si toathi
casa dumitale sinatate nestra'mutatk fericire trainicit i orinduiala tuturor mintuitoarelor cereri, dupi dorinOl. Cinstita-ci scrisoare de la 13 Octombie am
primit-o, 0 am vizut cele lnsemnate ln ea si dar, at despre jalnica Intimplate
de plIns
de n'ar mai fi fost
a raposatuluT Grigore-Voclii, cu totul ne-am
Intristat. lar pricina, pentru cc s'a fa'cut, c Inca nevditi, i pentru feliul de
moarte se poarei prin lume feliii de felid de vorbe.
Cele din urtn5 sint insl acestea. Cum a indatil, SImbdtit trecutlf, vcrund
Aga aicT, fKcindu-se a fi bolnav, a trimis firmanele pi mehtupurile la Vodil 51,
vorba mergea
plIngindu-se de boalI, pe de o parte, a grA bit plecarea luT
www.dacoromanica.ro
73
Alt ceva Ind, nu s'a auzit pdnd acum, si nu s'a dovedit. Iar cel de-al doilea
capugiii, despre care s'a auzit, se spune a a venit ca a scoatit averea ritposatuluT. Deocamdatd s'a hottirit ad fie Domn fostul Mare-Dragoman Costachi
Moruzi, $i In locul de dragoman a fost Innaintat Nicolachi Carageh, care a fast
numit cu prilejul mortir lu Cehan In calitate de Caimacam. Alt turburare $i
fried n'a fost, numar, ca oamenT cu bdnuiald, unul spune Una, altul alta, cum
i se pare fie-druia. Dar numaT, cum spuo, Vre-o sigurantii. n'avern. Mar
ales prea-Inndltatul Domn, vAztridu-ne In acele zile plid de supdrare si spdi-
mintatt, ni-a spus a dorege sti nu se fiedreasca lucrurile nesigure i fr temeiii, name ea sd se tulbure jnimile oameniori si Ord nicr un folos altul.
.Acestea sInt ce le-am auzit aid, i acestea ti le cldm de $tire dumitale. lar
Dumnezeul pdcir s ne pdzeascti neatin$T i neprimejduiti de vre-o vointd dusrnand $i de vre-o tulburare. Acestea i le spunem, ca un rugdtor, 5i snit sl-ti
www.dacoromanica.ro
XV.
ACTE RELATIVE LA CRONICARUL MANOLACHI PERSIANO.
1.
28 Septembre 1787.
Generalul Fabri trimite AgenOeT din principate o scrisoare
a lui Persiano.]
Acesta explica generalului ca Domnul a adunat trupe
g pour viter, s'il est possible, rentre d'un pacha dans les
terres de la Vallachie,. Nu s mire de vor fi i pe la hotare : totul fiind in linWe acum, le-a distribuit pe la orw.
Nu creada des bruits faux, que le public aime a repandre
en exagerant les choses,. -- Oficial.
Semnat: E. de Persiany, secretaire de S. A. S. le princeregnant de la Vallachie,.
BucuretT, 10/21 Septembre 1787.
[Copie.]
p.s:vC-6XE,
xxi rb ypiplist rb
aXXo iirov
p.:.
vet f3Xino gr: apyoro. ioi Oro!) aac TO n6p.nai sta. rob
x7.1
www.dacoromanica.ro
75
1788.
Em. Persianyl.
Monsieur,
Constantin Rasty 2.
www.dacoromanica.ro
XVI.
DOCUMENTE
I.
xpEav p..x;
' Bibl. Ac. Rom., ms. 303 : Observaliile lui Icrifichy. Vickescu,
vo.
www.dacoromanica.ro
fol. 3
77
R[adu] Vac[arescu].
C[onstantin] Vel Arm[a4], chez[a].
[Pe invalitoare :] Wechsel an die Venezianka per 500 Piaster ;
www.dacoromanica.ro
78
FRAGMENTE DE CRONICf
Iv.
14 Septembre 1783.
Petitie cdtre Donan.
14 giugno [1784.].
www.dacoromanica.ro
79
VII.
Bucareste, 22te11 A
[r 784].
Actum.
www.dacoromanica.ro
80
PRAGMENTE DE CRONICt
.0' 0
cyZ
www.dacoromanica.ro
i"-pzeft
a4
8,1
X.
Ce 19 fevrier I 78i.
Vassile Vlad donne supplique contre le Vestiar Vakareskul
pour une dete de 298 fl., 20 para, sur diffrentes marchandises, a cause d'une faute qui s'est glisse dans les comtes,
qu'il avait dj demande plusieurs fois sans rien obtenir.
Xl.
lui
www.dacoromanica.ro
82
PRAGMENTE DE CRONICI
XIV.
Ganz unverhofft hat der Fiirst am Veil dieses seinen Liebling Brancowan von dem Dienste des Gross-Veztiars entlassen
und den Gross Wornik Vacaresculo darzu ernannt; die Ste lle
eines Gross-Wornik aber dem Bruder des Fiirsten Brancowan,
ihm ganz ernsthaft vor, dass dieses Betragerl hier ganz ungewhnlich und noch von keinem Fiirsten geschehen sey,
und frug ihn. worinn Brancowans Verbrechen bestiinde. Der
Fiirst sagte ihm, man msse seine Rechnungen untersuchen.
Darauf antwortete Vacaresculo, dass dieses noch kein Recht
gebe, einen der ersten Bojaren zu arretiren und tiffentlich
in denen Augen der Welt so herabzuwiirdigen. Brancowan
knne nicht davon laufen, und, wenn in seinen Rechnungen
eine Unrichtigkeit sey, so knne man sich allemal an seinem
Vermtigen regressiren. Der Ftirst nderte jedoch seinen Entschluss nicht. So stehet diese Sache heute, und man ist begierig, die Folgen davon zu sehen. Sonderbar ist aber, dass
alle Bojaren, welche Brancowans geschworene Feinde sind,
allsogleich seine Parthey nehmen, sobald es darauf ankommt,
die Wiirde eines Bojaren zu unterstiitzen und nicht krnken
zu lassen.
XV.
www.dacoromanica.ro
83
el.
XVI.
damit kein Russe und kein Turk in das Land kom men
-mochte. Ich erfuhr dieses ihr Vorhaben noch des Morgens,
und meine Uberstandene Krankheit diente mir zum Vorwande,
mich bej dem Vacarescul, der sich bald darauf allein bej mir
melden hess und die Anderen unangesagt mitbringen wollte,
-durch tneine noch fortdauernde Unpasslichkeit zu entschul-
www.dacoromanica.ro
84
FRAGMENTS DE CRONICI
www.dacoromanica.ro
85
XVIII.
vein)
1; 2.
XX.
sfintel 0 cucernicii niani6tiri a celui Intru sfinti printelui nostru Visarion fa.ciltorul de minuni, ce se zice a DuculuT, de dare blagorodnicul boier Vistier
dumnealui loan Vhcarezcu, fiul nostru cel prea-iubit intru Domnul, le-a luat de
la dumnealui Sfinta noastri Mitrupolie a Ungrovlachiel, ca danie vepliei, 0
www.dacoromanica.ro
86
FRAGMENTE DE CRONiCI
minuni, cd, bine cugetdnd in chipzuirile mele ca s ornduescpentru ajutor[ul] printilor ce hlAduesc intru aceastd sfdntd.
mndstire o danie din care sd-s izvorascd pe tot an[ul] folosul,
cel dupg. putinta, pentru evlaviia ce am la Sfntul Visarion,
clan ajutoriul al cdruia am vdzut mai multe minuni, am inchinat la mai sus zisa mAndstire taleri cinci sute, carii s'ail
'
XXI.
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
FRAGMENTE DE MONICA
Sluger Panait, (ca sA umble cu ei >. Epitrop va fi, cspAnzti.rand sufletul mieu in grurnazii dumnealui*. (De vreme ce,
nu numar este om vechiu al casii pArintilor mieT, ci 1-am cunoscut $i om cu frica lui Dumnezeu, $i doritor mie $i casif
noastre. Rog insd pd. dumnealuf Ban Ghica, ca pe unul ce
din inceput al] vietff mele I-am cunoscut al doilea dupA tatd-
mieu $i om cu temere de Dumnezeu, cum si pA nepotdmica Alecsandru Vdcdrescu ii pohtesc, dAndu-i cea din suliet pdrinteasca blagoslovenie, ca in toatA vremea sd fie protector $1 ajutor numitului epitrop, ca sd urmeze nestrAmutat
cuprinderea ace$tif dieV, care am fAcut-o.) De facd, dubovnicul. Prevede casul supardrii epitropului de cineva (din
neamul mieu sa altii). Nu poate lain, fiind bolnavA de
<
o iscAle$te duhovnicul.
Martur : Dumitrachi Ban. Ierei Teodosie duhovnicul. A-
mAnAz. ;
Fiind-cd la mezat ce s'au fAcut vAnzdri mo$iilor ale rdposatului Costandin Hangeri Voevod, ce din poruncA impdrAteascd s'au vAndut in luminat Divan Mb:di Sale Alexandru
Muruz Voevod, am fost fAcut vichil pa dumnealui logofdtul
aceaste mosii, am trimis om intr'adinsu ca sd vazd toatA puterea $i venitul lor, $1, dupd cercetarea ce s'au fa:cut, am luat
pliroforie de starea amAndurora mo$iilor. DecT, fiind-cd mo$iia
Ulmeni m'am multAmit a o luoa, am $i numarat bani, iar,
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
FRAGMENTE DE caomci
90
www.dacoromanica.ro
p.n.prcc.
XVII.
NOTE DESPRE DOMNIA LIA RAMAT CALMAR.
1819, Iunie 8. Duminica, in vreme Domnului Scarlat Alexandru Calimahu Voevod, s'an intimplat zurbalac in destul
de samtator in targul 4iI, in cat vr'o 24 oamenI s'au omorat
i vr'o 26 s'au rAnit din norod, impwandu-i ArnAutil din
Curte. i s'au intamplat aceasta tragodie bietilor nevinovati
la portile Curtii gospod, i aceasta s'au pricinuit mai mult
din pricina lazaretului pentru boala ciumii ; mergandu norodu
cu manile goali, cerandu indestulare lor ; i pentru alte jacuri
i napastuirl i strambatatl ce an facut Domnul in tara i
pe la tax-gut-I. Ati mai tanut zurbalacul i a doi zi, omorandu-s
din norod. Inca vr'o 1 o oamenI de card rail, nemilostiva i
lupif Arnautl ; i a trie zi s'an mai potolit, dwhezindu-sa i
vestiri.
www.dacoromanica.ro
92
FRAGMENTE DE CRONICI
i,
pornindu-s
www.dacoromanica.ro
XVIII.
CU PRIVIRE LA. ALECU BELDIMAN.
Cdimelcdmie.
Cinstite frate dumneta Alexandru Beldiman, biv Vel Vornic. Odihna si liniste obstiel cere ca numaT de cit sd conteniascA cu lucrurile enicerilor a stringe avaetul poduluT, precum
eat obicinuit de cind a intrat ostile aice aducind agalile
enicerilor, s'au pus la cale ca s s[e priimascA de la dumneata cite una mil lel pe toatA lund, si mai mult s nu sa.
amestice. Pentru aceia s scrie dumitale, ca, sau s daT dumneata bani acestia si sA orinduesti oameni pe la culucurT a
stringe avaetul dupA obicei, sa, cu pretul ce veT gAsi maT
folosAtoriii dupl stare vremii de acum, sA-s vinzA, si de ban,
care, precum vel pune la cale, sA va urma a sd da la toat[a]
luna cite una mie leT. CUT intr'alt chip nu eat putut icono-
www.dacoromanica.ro
ANEXE.
In
www.dacoromanica.ro
ANEXE
95
de iarng, ticglosil de sgraci s'a siliia, de multi sgrIcie, s fugg ding licasele
loril, i unil s. ascundea in munti, altil in pesteri, 3.10 in paduri, alil pring
stufur li alta pring ggurile panaintuna, inpreung cu muerile 1 cu copal lord ; In
care knurl', unil muriia de foame, alff degera de frigg, pre altil ii minca
fiargle, i aIiT cu alte multe fealiurl de patimi iT sgvirsiia -viata br cea pedepsitg, ne avindii cu ce sgtura nesgtioasa lacomie a nemilostivului Doinng ;
lucru cu adevgrat ticgitil si piing de jale. A ciruia strigare mai pe ming ail
ajunsil pink la Cerig, ca i singele nevinovatului Ave lii, si, indemnindii urgiia lul Dumnezeg cea direaptg spre izbind asupra nedireptului, 1r00 surpat de
pe Scaunii, 1 fgra de ogdeajde 1-ag pogorit, ca pre unii vrajmasg alii sgracilorg
si aid patrief.1 De care lucru vgzindil nol aciastg dajde ne direaptg, Aided
si fgrk de leage, carea si mal denainte fiindu-ne peste you, de vreame ce,
cumil amid zisg, Dumnezeiasca Pronie ne-ati inglcatil pre Scaunulii Domniel
all/ Tgral-Ruminestl, ca s minglemil cu pgrinteasca dragoste pe sgraci,
si ca Ca vindecmii ranele ceale reale, Cita va fi priniz putinfa, ce spre
pierzarea norodului ad deschisii in toatg tara ne sgtioasa lacomie,
ding,
Hy/A dumnezeiascg indemnindu-ne, si cu osirdie spre inilostivire plecincu stgpinire cc dela Dumnezeil prin puternica Impgratie iii s'aii data,
du-ne,
cu acestg hrisovii alg nostru lepgdgmii i ridicgm aciast dajde fgrg de leage
a vgcgritului de totii, si de astgit inainte, pan g. ce va fi i,ara aciasta, hotirim
sg. fie sJobod do aceasta povarg tyraneascg, totg norodula el, cel mici si cai
mari, bogatii i sgracif, streinil i pgmnteanii, boiaril i supusii, tol preotii
si toate mangstirile. Ina ski n'aibi niminea datorie, verI ce feld de omii ar fi.
a mal pad veil pentru ce nevoe, neci multil, nici pucing dajde, pentru dobitoacele lui, adecg pentru cal, pentru iape, pentru boi, pentru vacI i pentru
bivoll, ci, cite i s'arii adaoge, s fie de totii slobode de dajdea vgaritului.
Deci, de vreame ce socoteala noastri haste sg. fie ne schimbatg in veacl aciastg
facere de bine, care dintru a noastrg bui, g. voiatg atnil hotaritii norodului
www.dacoromanica.ro
96
dinteun cuget, i dintr'un rostil, alii thturora prea sfln4i1orui arhierei, celoril
de loch si celoril streini ce s'art aflath astazi in panaintulti acesta, sa fie
afurisiti de sf[I]nta cca intr'o fiinta i ne desparcita Troica, care iaste intr'o fire
una llumnezeil, si procleti ne ertaff, si dupl. moarte ne dezlegati ; ptetrile,
leamnele, fierula sl. se topeasca., iara' ei Mei cumil; sa crape pamintul sa-i inghita ca pre Dathanil, ji ca pre Avirona ; soarta lora sa: fie cu vanzatoriula
Iuda ; avutiia lora i casele lor sa fie spre stricaciune si spre pierzare ; muerile lora s ramie vlduve i copii lor same/ i ceretori ; procopseala sa nu
vaza in toatli viata lor ; sl. aibl. si blestemul celord 318 sfinti de Dumnezeil
purlatori parinti, carli all fosta la soliorulu Nicheii, i acelora lalte sfinte soboare ; ii supusi sa: fie anathemei cal veacinice, pentru ca n'ail crucata celui
saracil si celui nemearnicii, nici de mill. i de dreptate nu s'all adusii aminte,
old pe Dumnezeii n'art chiemat Intru lucrurile borll ajutoril. Inc. hotarim se
ib volnicie noroclulii, i fieste carele dinti boiari, dl. traga Ora in potriva
acelui Domnil Inainga putearnicil tnparacii, pentru ca sa-sl is cazuta pedeapda
ca un tyrant.' si lacomIi. Drepta aceaia amil facuta acesta hrisovii alil Domniel
Noastre, Intarindu-lii si adeverindu-I cu iscalitura si cu peceate Domnii noastre,
si cu sfatul a toata boerimea Divanului nostru : Pan Constandinu tirbeai Vel
Ban i Pan Bunea Gd;steanuhl Vel Vornic i Radul Dudescul Vel Log. i
Radula CantacuzinO Vel Spat. i l.rbanil Boj[o]reanula Vel V.1st. ; sg.rban Pri-
doao orl pre anii, de fata lntru auzul tuturorti, ca sI ramie nemiscati aciasta orinduiala de folosii, intru slava celui ce in Troica sI proslaveaste Dumnezeil,
cIruja ne rugamii sI pazeasca tara noastra, si pre tol pravoslavnicil crestini de
toata nevoia i scirba, amin. i s'ail scris in anul ding tai alil Domniel Noastre
Iar mai supar pe Maria Ta pentru bani, cal ieti am avut nadejde cum sa
ne vie o suma de bani mai mare ; iar, cand am fazut numai 20 de
p[u]n[gI], i iar scriindu-rn Maria ta cora mpanir tzer dintarg nu-I dafi nici
cum, numaT ce am amortit. i mI mir ce voi face, ca nu-m[I] este de alta,
numai de aciasta urgie a: lu Dumnezai, de ciuma, dl. s'ati umplut mai petutindini. i inca astaz naima zis cura si la saraiul Vezirulur s fie inceput.
Ce stail, mor (?). Ma rog Maria Tale nu mI rasa intr'acest foc. Crez
Vona tze ver da Maria Ta, iar It vet lua. Ca, de n'ar fi acest foc, zail ca
alt, ce a ti el. as Ai, filmic nu te-a; supara, ci m'as Fasa sl. pa; ce voi
www.dacoromanica.ro
97
ANEXE
vor lass.
Ci, cum vet socoti Maria Ta.
Pdrintele .Dionisie iuc a venit alalta sara, Mart, L am mersu de m'am
imprennat cu id la .1Cutzuk-A7oi. Nuinal atat c n'ar fi trebuit sit vie tot deodatd dirept aitze, ci A* fie stdtut mai departc, la un sat. lel ad venit dirept.
Tsi acum ne mita a-I ascunde unde-va fidnd von: veaQ cc vom putea face,
&and cartea Marii Tale la Kilmiao,cit len i astiiz nu o am putut da, avand
.1Ciluziao alte trebY, find .tot uspeaiele Inparatulu[1] la Vezirul. Este aciasta
el Iacov,vdzernd ca-i prea supara totl de toate partile, iel Inca s'aii socotit si
fac ce va putea, ci acum munceate al,t facii Patriersia mucarer, ri mit tem
nifoi I (?)
a a va fatze. Cu direptul, este om bun ti cu direptatea va birui
Inca va intinde de va da ele. Cum va fi, face-vom stire Marii Tale.
De Ungurr, Inca, cite-m[1] scril Maria Ta, am lueles, mai vartos de Tzaki, sa
nevoirn. De care vet tti Maria Ta c de jai era sa-s ispriveascia iar de &and
sa facu aciasta cu Franpzii. i iar, despre Left ceaia ce s'aii sarovit. i lel
aii fcut ca sd meargd la Odri[t]. Alt chemat pe Tzaki Si pe ceia lalti
le-au zis 55. ;a.za. bine, ca nu le este vreamea. Ci pe seamne pe Apaji iar 11
tarneiaz1, cci a grizi dupintr'alte locuri ; ce poate fi ca alt socutit ski nu mai
scormoneasca si acii. Cc le-al trimis Maria Ta, da-le-voi, ca. mare pomana
este. i, cum va mai fi, iar voi mat scrie Mari( Tale. De se va Intampla a veni
niscar solr de la Apafi inteacoace, fide Miiria Ta cinste, ca. nu stricii. ; 0, de
acolo de la caste, ce s5. va mai lnvoi, scrie-ne Maria Ta i noao.
Turtzir ad mart* musaverele In toate zilele. Ce va rasufla, vom vedea. De
Odrii gatescu tare dupe Bariam sa. mearga. Vezirul mare, putearnic. hr i pe
Suleiman sifpuiuc-fmprikor impdratul tare it are ; nic sd nu arYmpovascer acolo.
Balasache Peh. aS. roagi. Marii Tale pentru copilul lui s5.-1 priime?ti Maria
; iel Inca, ce poate, muncea5te cu slujba.
Ta cu
supt cota Ii228. El are o mare Insemnatatc, nu nuinai prin faptul ca e singurul traport de ambasadas romanesc ce ni s'a pastrat in original, dar i prin
aceia cii u parte din el, cea tiparita in cursive, e in original le criptografie.
Meritul de a fi deslegat aceasta criptografie, ficuta, cum se vede,
corespondenvi greceasca, revine tot d-lui Hod(.1.
I! l.
www.dacoromanica.ro
IMAM
pentru
98
FRAGMENTE DE CRONICI
111 situatia
demnitarilor turceti. Dar ceiace s'a spus, bni pare ca' ajunge.
Despre Cronica lui Carol al XII-Ica de Amiras voiu vorbi cu alt prilej.
www.dacoromanica.ro
XIX.
0 SCRISOARE A LEI CONSTANTIN STOLNICUL CANTACUZINO
scilicet et Moldaviae, sufficientibus operariis et militia eo delegavit ; ob quam causam etiam supremus aulae praefectus
www.dacoromanica.ro
100
FRAGMENTE DE CRONIC1
www.dacoromanica.ro
XX.
0 SCRISOARE A LW INCE.
tensum possedisse, sed initium deesse clarum est, cum incipit a capite (quantum recordor) 16-to. Si quo pacto (uti
ppero) affutura aestate cum spectabili domino M. G. Kovachich in Transalpinam et Moldaviam divertitnus, cuncta solertius indagabo.
www.dacoromanica.ro
102
FRAGMENTE DE CRONICt
www.dacoromanica.ro
103
humillimus servus
1804.
www.dacoromanica.ro
104
FRAGMENTE DE CRON1Of
Eder, &pia manuscriptele lul Sulzer, o parte dintr'un manuscript al lui Klein,
despre Mihal Vitcazul, plirci din Cronica Baliceneasca,
i scrisorl analoage,
adeca :
1. Thorwfichter clitre Engel, Bolkatsch, 17 Decembre iSoo. Despre manuscriptele lui Sulzer. Reproducem aicl unmai partea din urmii, care dezleakii o
enigma' din literatura istorica relativa la Romlni
(Soil aber aus diesem
Vorhaben etwas werden, so dachte ich, thatten Sie
gut, wenn wir Sultzer's Werckchen : Illustratio articulorum XIV a Serenissimo
Moldaviae princile quondam eruditis Ifraepositoruth, historiam Valachorum
concernentium, a celebri Sultscro fada et per Andrearn Thorwaechter notis curisque praecipuis edita, als Quintessenz der walachischen Geschichte zu erst
einem Verleger gaben. Es liegt auf meinem Schreibtisch fertig, ist deutlich
geschrieben ; nur will ich es noch erst Herrn Carl Edern zeigen. Es diirfte
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro