ARDEALUL

--STUDIU ISTORIC

DE

1-0AIST SLAFIC1

BUCU RESCT
TIPOGRAFIA SI FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU
11,LEVAI11,1"1-, ELISAIRIFITA,

1893

www.dacoromanica.ro

ABDEALUL

www.dacoromanica.ro

ARDEALUL
STUDIU ISTORIC

DE

IOAN SLAFIC1

---';'''"---

BUCURESCI
TIPOGRAFIA GI FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU

111, But uvArtut r. ELliAIIL IVA,

111.

1893

www.dacoromanica.ro

SA NE ADUCEM AMINTE

DE

GRIGORIE T. BRAT1ANU

www.dacoromanica.ro

De cati-va ani incoace cercurile politice din

Europa urmgresc miscarea nationalg a Romanilor

din terile coroanei ungare cii atentiune din ce

in ce mai binevoitoare. Aceasta fgrg indoialg
fiind-cg faptele ajunse la cunostinta generalrt atI
intgrit tot mai mult convingerea, cii e mare nedreptatea ce li se face Romani lor ingegatul ungar, si popoarele europene nu pot sg rZimaie nopgsgtoare, cand o mare nedreptate se face in
mijlocul lor.

Mai stint ins6 la mijloc i interese de o naturn mai positivi, i miscarea romang e urmgrag cu. atentiune si pentra-cil ea stiti in leggturg
cii mthile cestiuni europene.
Gonflictul dintre Romani si Maghiari s'a prothis mai ales din causa, crt marele Principat al
Ardealului a fost desfiintat filra de invoirea Romanilor, care constituiesc trei pritrimi din poporatiunea totalil a tern'.
Aceastg cestiune de autonomie provincialg nu

www.dacoromanica.ro

are, in sine, de cat

importantil local ; conctig importa*, generalii numai prin aeeea. c el sillbeste monarchia Austro-Ungara".
Ardealul, o tarrt muntoasa", se affi la hotarele

flictul dintre Ronnin

i Maghiar

orientale ale monarchiel i a fost considerat in

toate timpurile drept o forta'reatA naturalrt in
lunga linie de ap6rare a Carpatilor. E peste putinta, ca cine-va si inainteze c'o armatrt pc langli,
Ardeal fiirrt ea srt se fi asigurat mai nainte, ca
nu va fi apucat din aceastil formidabilit fortareatii
pe la spate.
Prin aceastil positiune a Inf. Ardealul devine
anurue astti-11 una din terile asupra ciirora se
indrepteazA-privirile taturora, i Romanii au deteptat prin luptele lor atentiunea generalii mai
ales pentru-ca' el singuri pot sa" inchida ott sil
deschiditi portile Ardealului.
Dacrt clan in timpul celor din urmil done secole, de cand a fost recucerit de Habsburg.,

Ardealul a remas mereil

tarit nebrtgatrt in

seaitA, astA-qi tot): oamenil deprinsi a judeca in

cunotinta' de causrt vor primi cu multamire o
scurtii i contiincioasti dare de seamil despre

trecutul acestel framoase tea i despre natura

adeveratrt a conflictulur dintre Romani 8i Maghiari.

www.dacoromanica.ro

I.

Sta'rile topografice i etnografice

La muntele Petros (1063) 1), care se ridicil doastipra trecetorit de labloni(a, in preajma crtreia
insvorsc riurile Tisa, Prutul i Bistrila 2);
CarpatiI se despart in done' grape bine deosebite, cea apusoanii, care se intinde de la Tisa

panil in March si pnii in Dana're, si cea resAriteana, care cuprinde toate ridiclurile de pe
teritoriul marginit de Tisa, Nistru si Dun'are.
Acest teritoriil al Carpatilor resAriteni formeazil, In basinul Dunraii, un sistem orografic
i hidrografic de sine stiltiltor, care se coboarii
din Petrosul spre mirt4A-cji, piina' In Duni Ire, de
uncle terenul iar so ridicA apoi spre culmilo
Balcanilor. Ape le de pe acest teritoriti se- varsii
dar toate in Duni Ire ; exceptiune fac numai ekeva riuri mid, care se varsil in Nistrul isvorit
din grupa apuseanil a Carpatilor.
1) In1imi1e sunt notate dupa hart?. statului major
austriac ed 1879. 7

2) Cerna Bistryca, care se varsa pc langa ora,u1

galitian Stanislawow in Nistru

www.dacoromanica.ro

10

Ardealul e centrul acestat sistem orografic

hidrografie, o tarrt cuprinsa intre tret siruff de
munti, care formeazii un triunghiti en laturi
aproape egalc. Basa acestut triunghill sunt asa.
numitit Alpi transilvani, linia meridionalg, care
se incepe ca Rate:caul (1310) din Transilvania
si merge aproape paralel cu Dunarea panii in
Penteleul (937) din Romania, in dreptul orasului.

Foesani. Linia aceasta e cea mai Ina1t

i mat

massivii in intreaga grupil orientald a Carpatilor.

Vrful triunghiului se afid spre miaqii-noapte

in Ineul (1203), care so ridia. de-asupra trec4torit de hi Bersa, unde isvoresc riurile Viseu,
un afluent al TiseT, si Bktrqa, un afluent al
Siretialoi, amndoue afara (Ie Ardeal. Linia a

pusearni se intinde dar din Lieu panii In Rii-tezat, iar cea restiriteana din Then pani in Pen
teleu 1).

Intinderea teritoriulni cuprins intre aceste

trei Iini e de vre-o 50.000 km. 2).

1). Raportul comisiunil militare insarcinate cu studiarea terenulul mai nainte de a fi fost ocupata Bucovina. Eud Hurmuzachi. Documerte etc. vol. VII p. 400.
2). Cifra exacta nu se r oate stabili, de oare-ce actualele hotare politice ale Ardealului tree in unele locurl peste cele trel linil ale Carpatilor. Dupa datele
biuroului statistic din Budapesta Ardealul are o intindere de 954.85 mile austriace, iar cu aa numitele partf
adnexe 1016 mil. austr. adeca aproape 56,000 km.

www.dacoromanica.ro

11

Acest teritoriu se desparte in dime basinufft

until apusean i mai mare si altul fatititean,
iar desprirtirea apelor se face in linia, cai e porneste, despre miadti-qi, din Cindrel (1185), undo
isvoreste cibinul, i trece pesto Sibiiti i prin
muntelo Bakosi (926) spre isvoarele Muresului
si ale Oltului, atingdnd linia 16siiriteani in Nagy
Hagymas (945).
Ape le din basinul rsrtritean so varsrt toate
in Oltul, care iese prin linia meridionalA spre
Duntire ; iar apele basinului apusean se varg

toate prin linia apuseanii in Tisza.

Basinul apusean se subdivide insii i el in
valea Huresulut si in valea Somesulni, cate
sant despartite printr'un ir do IniItimi. care
porneste din Moho. (961), undo isvoreste Ariesul, i trece poste Turda spre hvorit (1071) din
grupa Calimanilor.
Cea mai lesnicioasii trecere din basinul re"siiritean spre cel apusean e pe la Sibiiti, iar din
valea Muresului in valea Somesulut pc la Tar&
Centrul topografic al Ardealului se Mtn ded.
in valea Murestina, spre linia apuseanii, la mijloc intro Sibiiii i 'Pardo, in Alba-Iulia, uncle a
si fast timp indelungat capitala terit.
De oare-co basinul apusean Inc1ini spre Tisa,
Ardealul e maT accesibil dospro sesul Ungariei,
unde muntii nu stint nici atiit de inalti, nicT

www.dacoromanica.ro

12

atilt de massivi ca'n cele-l'atte done uniT i ast-

fel si trecetorile sunt mai numeroase

mat

largt.

Cea maT large din trectitorile acesto e cea de

la Zaht pe valea Muresului, drept spre centrul
topografic al terii. Pe aia Mire in Ardent si
cel maT sena drum spre Orient, care trece poste
Sibiiil ci iese din Ardeal prin Nalea Ottu

la Tarim Ilqn. lb aceea pe aia s'a construit

prima linie ferate, care pune Ardealul in comunicatiune en Apusul. In timpul luptelor en
Tureif trecetoarea aceasta era aperate din cas-telele de In Lipova, Soimo i Deva.
Tot spre valea Muresului se deschide intrare
mai spre reserit, In Porile de Fer, iar mai spre
vi

ktpu,s la Vulcan, in dreptul Abradalui. Trecetoarea de la PortilP de Fer, pe valea rIuluT

Bistra (Barzava, afluent al Timisului), a fost drumul

Romani lor, de oare-ce iesea la Sarmiseghetuza, ca-

pitala Dacia, care so afla sub Retozatu. AstliAT

inse ea o, intocmai ea con de In Vulcan, de MIportante secundalt
MaT importante sunt alto done treceton, care
ies in valea Somesu tiff, una despre Oradea-Mare

po Crisul Negru pe la Clucea, iar atta po Some,

la deal spre //e. Prin treatoarea de la Ciucea,
numite si a MestTdai, intre linia ferate, care
Btrabate prin Ardeal spre Orient.

www.dacoromanica.ro

13

Despre meada-di, de la Dunrirea de jos, numA

pe Jiu la deal, prin strimtoarea Vuleanutui, so

deschide drum spre basinul apasean al Ardealului ; drumul acesta e inse atat de anevoios,
in cat abia acqm se lucreaza spm a-I afca practicabil i pentru care. Cele-l-alte treciaori din
linia meridionalii daii, in tocmal Ca Me din linm
orientalii, in basinul orient:d al Ardealului.
Exceptiune face una singurg, care din multe
puncte de vedeie e con mai importantii dintre
toate trecritorile din Carpatii orientali. 1)
Venind despre miadil-noapte, numai prin valea
rIuiui Molchiva, un afluent al SiretiuRu, so des-,

chide drum spre Ardeal

Din sus de orasul Cdmpu-lung, imde Moldova
coteste spre rsrit. drumul se abate spre mia-

-di, in valea pirIului Plana, i treee pe sub

culmea Mestecanesti (679) la 1-acebeni, In valea
Bistritef.. La Jacobeni se desehid done" dramuri,

unul pe Bistrita la deal spre trecAtoarea de la

Borsa, care dii in valea Tisei, iar altul pe Bistrita la vale, care la Vatra Dornii se abate pe
Dorna la deal, treee pe sub Mgara Calului
(649) in valea Bargdului, care so vars6 in Somes.. Din drumul ce merge spre Borsa se abate,
in sfirsit, la Bretila, Tin alt drum, care trece pe
sub Verful 0?ului Ia Rodna in valea Somesulut
1. Raportul comisiunii militarc citat mai sus.

www.dacoromanica.ro

14

La villal despre meadii noapte al trianghiulta, In

preajma Ineului, avem dar trei trecAtori, una

c ea de la Borsa, spre sesul Ungariel, ear done,
c ea de la Rodna i cea de pe Befrgati, spre basinul apusean al Ardealulai. La lacobeni inse
toate trei aceste treciitori devin mut singuril. Col
mai scurt si astii-(J1 cel mai practicabil e drumul, care trece pe Bifrgiiu spre Bistrita, de undo
trecerea e lesnicToasi spre valea Mar6selui. Astfel la Alba Ia lia e panctal, in care se intilnesc
toate drumurile : eel de la Zam cu eel de pe
Beirgriu, cel de la 'Ruda cu cel de la Sibiit, eel

cel de la Valcanul de hingA Abrud cu cel de

la Vulcanul de pe. Jiu i cu cel de la Purti le
de Fer.
In urma acestei configuratiuni topografice Ar-

dealul a fost in timpul migratiunii popoarelor

ad'apostul firesc al color mnvini pe teritorul Carpatilor 1).

Tocmai de aceea Julia Cesar a croft planul

de a cuceri aceastii reduth trianghiularA, pentruca din ea sit opreascA pe batbari in inaintarea
lor spre Duniire. Acestia aveaii spre miadd qi trel
drumnri : fie de a lungal rinrilor Siretia si Pruf,

fio prin trecrit)rile de la Iacobeni, fie prin tiecatoarea de la Iablonita : ori-si-care din aceste
1. lulius Jung. Zur Geschichte der Passe Siebenburgens. Innsbruck 1892.

www.dacoromanica.ro

15

trei drumurY Par fi apucat, ei nrt se piteail apropia de Dunire, friI ca sI le remilie legiunile romane in d)s.
Dupii ce Traian a executat (106 d. Chr.) prin
cucerirea Daciel pianul croit,de Iuliu Gesar, Dacit,
care n'ail voit sti se supunti stApithirif romane,
s'ati retras spre isvoarele riurilor S mies, BIirplistrat timp
giiu, Bistrita si Moldova, uncle

indelungat neatirnarea. Romanii niei cii aveaii

interes sa"-i supruirt: e a ocupat mat ales basinul apusean, care e mm roditor si foarte bogat
in minerale. i treclitorile din linia apuseanrt, ea
ad aibA drumul deschis de la Tisa si de la DunArea de mijloc. .11 basinul rosaritean e aveail
nurnal" interesul de a stilpithi drumul de la Sibat i treciitoarea da la Turnu Rosu, prin care
Trojan a si asternut un drum, ale crtruia urme
s'aii piibtrat destul de bine plea in qina do
astA41.

Timp do vre-o sutl cinci-leci de ani Romann: art oprit din Dacia pe popoarole barbare
la poalele despre mea0-noapte ale Carpatilor ;
sliLbit inse in urmil prin desorganisatiune internii, el ail piistrat, ce-si drept, stiipiinirea in
lliuntrul redutei carpatine, dar n'ati mai fost in
stare su apere i h )tarele de la Dunrtre.
In acela-s1 timp, crind Francii, Burgunqii si
Alemanii. ati trecut Rinul, un alt popor de vitii
www.dacoromanica.ro

16

germanii, Yisigotil, s'ail coborit pe Sirctiu i pe

Prut la vale, a5 trecut Duntirea si ail prildat

timp mai indelungat lloesia ; si acelail Aure-

lian, care le-a dat Francilor locuri de asedare

pe ripa stng5 a Rinului, le-a cedat Visigotilor
Dacia cucerit5 de Traian.

In anal 270 d. Chr. dar, dup5 aproape 170

do ani, legiunile rornane, diregutorii romani si a
parte din colonistii romani se retrag din Dacia,
cum vre-o sut5 patru-deci de ani in urm5 s'a5
retras din Britania.
De aici inainte, timp de vre-o miie_ de ani,
cat s'a urmat pe teritoriul Carpatilor migratiunea popoarelor, etnogratia Transilvaniei ne este
foarte putin cunoscutii.
tim numai,, cit prin
trecutorile de la Iacobeni i pe la Iablonita s'ail
coborit spre merujii-(11 cetele de lluni, de Ostrogoti, de Svevi, Alan]. i Vandali, din care
o parte a intrat in Italia sub conducerea lui
Radagais, ear alta sub conducerea lui Athaulf ;
tot pe acolo s'ail coborit Gepidii, o parte din
Slavi i o parte din Avon. Alte popoare ait
fost aruncate din valea Siretiului off. do la Dunrire in basinul r6s5ritean al Ardealului. Ast-fel
o parte din Visigott cautil, dup5 infrangerea
suferitii in luptA cu Hunii, adapost in Ardeal ;
o parte din Slavii co se coboris6r5 pe Sireti5
remane in vilile Carpatilor.
www.dacoromanica.ro

17

Pe la sfir0ta1 secolului IX. Naghiarii eraii

asedati la cursul de sus al riurilor Prut si
Nistru. El art fost inse alungati de crttr6 Polovti satl Pacinati. Partea cea mare alor a trecat condusrt de Arpad, pe la Iablonita, in valea
Tisei, ear alta mai mica' a cilutat adripost in
vaile din linia resuiriteanii, stridAtiind i I. par-

tea de sus a basinnlui resrtritean 1)

Pacinatii feram aici timp do vre-o sun' de

ani, apoi stint alungati do Curnani i se risipesc
peste linia orientalrt i pe drumul Sibiiului spre
rneadi.di.
Cumanii stilpilnesc timp do vre-o done sute
de mil sosul de la poalele resthiteno ale Carpatilor si fac, intocmat ca mai nainte Pacinatii,
dose riivrtliri do pradA in Ungaria, totdeauna
1) Aceasta dupa Notarul anonim al Regelui Bele,
cel mai vechid chronicar al Ungariel, care a trait in
a doua jurndtate a secolulni XII. Desi insd spusele anonimului" se concorda cu stirile date de contimporani,
Ioannes de Turocz, un cronicar posterior, sustine ca

Maghiaril ati intrat prin trecatorile de la Iacobeni ci

a trecut prin Ardal, unde insa n'au stat de cat E.a.
odihneasca. -- Rerum Hungaricarum Scriptores Varii
etc. Francforti. 600, loan de Turocz, Chronica Hungarorum". Pars H. Cap. II si III. pag. 30-31.
Istoriografia rnoderna admite parerea Anonimului",
care e potrivita i cu desfasurarea terenului. Ast-fel i
Iul. lung in scrierea citata mai sus, pag 24.
2

www.dacoromanica.ro

18

Ardeal. Dramal lor de predirectinne

era prin trecatorile de la Iacobeni si de aici
pe la. Ciacea spre sesal de Ia Tisa. Dese erart
inse i nviiliriIe prin trecatorile basinuluT resii-

peste

ritean si de aief pc drum" Sibiiului spre

Zam 1).

In anal 1223 Canianii safer, la Ca lea, o grea

infrangere in luptii cu oardele Djinghiscanului
Temurdsi, ear in anal 1.239, cand oardele Olianulul Bata pornesc spre Apus, Cuthan, Regele
Cumanilor, trece en vre-o 40,000 familil in
yalea Tisa, uncle Regele Ungariei, Bela nr, II
dg loc de ase(jare. Ce`i-rattl Cumani se risipese
dispar incetal en incetul din istorie.

In anal 1241, in sfirsit, Mongolii ngvillesc

prin toate trecritorile din linia orientalg

stril-

bat Ardealul atilt deire Rodna, cat i pe dru.mul Sibiialul, tree apol postiind peste lingaria
pang la marea adriaticg si pang la liotarele Germaniel 2).

Cit retragerea Mongolilor (1243) se' sfirseste

1) Bonfiniu dice intre altele : per portas et Clm:stra,
quae Meses apellant, Hungariam invadunt .
Antonii
Bonfininii Historia Panonica etc. Coloniae Agripinae,
1690, Dec. Lib. 111. pag. 144..

2) Rerum Hungaricarum Scriptores Varii etc. Franc- forti, 1600. Epistola magistri Rogerii in miserabile

Carmen etc , isvor contimporan consultat de chronicarii

posteriori.

www.dacoromanica.ro

19

pe teritoriul Carpatilor lunga epoca a migratiunii. Mull incii aa maT avut sa se lupte
popoarele din Carpatl, en Tatarif si cu Tarsal,
dar luptele de stirpire erail acum sfirsite.
Abia de aici Inainte day poate sa fie yorba
despre o lamurire a situatiunit etnografice din
aid

Ardeal.

Informatiunile, pe care le avem din timpurile

de mai nainte, sunt putine. tiin numai, care

anume popare aa trecut prin Ardeal, dar nu
putem ti, cafe dintre ele, uncle i in ce proportiuni aa lasat romasite aicl.
Despre rem4itele coloniilor romane i despre
ale GO lor nu se face ilia o amintire in monu7
mentele scrise ce. s'au Ostrat din primele secole
ale migyatiunii. Din nomenclatura mai veche, ba
chiar din cea actuala resultIl, cil nil fosf odatd,
mai ales in basinul rusiiritean si pe drnmul Sibiiului atilt Pacinati, cat si Cumani, i ca timp
indelungat in basinul apusean a fost o insemnata poporatinno slavona : aceste elemente at
disparut inse fara ca sa se poata sti, dacii ele
nil fost asimilate, stirpite ori alungate 1).
1) Chronicaril Ungariel fac totl aminlire despre lupta,
pe care a avut-o primul Rege al Ungariel, la anu11003,
cu Ccan sail Kean, capetenia Slavonilor din partile arde-

lene. Mai tardiu ins& nu se face amintire de Slavonl de cat prin .nordul Ardealului. Ear acestia sunt
venitl mal tardia, cu Teodor Koriatovicl.

www.dacoromanica.ro

20

Astri-Ji poporatiunea teritorialuf Carpatilor

sunt Romitini, printre care in liiuntrul Ardea-

uha mai sant risipiti in grape mai: midi off

mai marl Se

(MaghiarY cu dialect dcosehit),

Maghiari i Sag.
Totalul R imnilor ase(Jati pe teritoriul Car-

patilor, intre Tia. DunAre si Nistra, e de peste

n0u.6 milioane de suflete, dintre care vre-o trei
mitioane in monarchia Austro-Lingariei., iar vre-o
1.300,000 in liiantral Articulator.
Dapr], ,numoriitoarea oficialii Monti la 1870
erail in Ardeal en total 2,11,5,0'24 suflete ; dintre care 654.233 ortodox]. orientall, 598,916
greco-catolicT, 298,765 calvinisti, 269,450 romano-catolia, 53.806 unitarY, 210,270 LateranY,

si 24,095 Israelitl, iar restul vre-o 5000 Armen): i alte confesium. 1).
OrtodocsI i grec-)-catolicl aunt in Ardeal
narnal Boman]] si patinl Tigam; romano-catoha, calvinist] si unitart sunt NaglriariT, S.Ocui(,
putini Tigani si uniT dintre strIinit risipiti: maT
ales prin orase; Luterant stint Sasii, ciite-va
sate bulgiiresti acum romanisate i cate-va sate
1) A magyar Korona orsz6gaiban az 1870 ev elejn
v6grehajtott NdpszEimhilds ercdmimyci. Pest. 1881.C.

2. pag 60. Luam de bash aceasta num6ratoare mat

veche atat pentru-ca nu c actuala, cat
pentru-ca in
L

ea .nrJealul c infatiat dupa vechea 11-n1)M-tire.

www.dacoromanica.ro

21

secuiesti. Trecnd dar cu vederea micile deosebiri, &ail la 1870 in Ardeal cam 1.250.000
.Romdni,622,000 fajhiar
210,000 Sag.

(cu Secuii),

vre-o

Dup5, vechea impArtire a Ardealului Secuil

aveaii aonc, Sasii judefe (numite i scaune),

ear restul OM era impartit in

Comitate i in

patru /inuturi, dintre care doue, cel de la Brasov si cel de la Bistrita, erati silsold.
In scaunele s6cuiesti era o poporatiune de
427,612 suflete, din care numai 64,426 Roninl
In judetele sisestl si in celo doue tinuturl
sgsesti era o poporatiune de 381,573 suflete, din
care 169,573 Romani.

Remane deci pentru restul Ardealula, has:nul apusean i valea Oltulul la Turnu-Rosu, o
poporatiune de paste 1,30.5,000 suflete, din care
peste 1,015.000 Romani.

Trei-dea do erase mai mid i mai marl ale

Ardealului aveati inse o pop] glum do 209,246
suflete, dintre care numai 58,311 Romiln=i.
Scaunele secuesti se OW in partea de sus a
basinului r6siiritean, pe la isvoarcle lturesului
si ale Oltulul : aid dar Socui i. sunt masse com-pacte, printre care sunt putini Romani%
Judetele i cole dou6 tinuturi siisesti se aflil in
fata trecetorilor de la BArgAu. i Rodna (Bistrita),
pe drumul de la Bistrita spre valea Mur'esulul

www.dacoromanica.ro

22

(Reghin), la incrucisaroa drumulta ce vine despre

Portilo de Fer ea cel co vine de la Sibiitl (Oriistia si ebis) si de aicl: inainte tot drumul Sibiiului pauil la intilnirea linieT rgsiritene cii
cea meridional6 : aici Romitnif stint majoritatea
poporatiunii afara" de orase.
Comitatele sunt toate in basinul apusean :

aici dar Romnii sunt masse compacte intocmai

ca'n doug tinuturi, in al Nriseudului din fata

trecotoril de la Rodna si in al RiOrasului din

fata trocetorii de la Turnu-Rosa.
Maghiarii, vre-o 309,000 suflete, mare parte
poporatiune de orase, sunt risipiti de a lungul
Iiniei apuseno, prin fata trecaorilor de la Zam,
Ciucea si Dese mai aleS pe termurii riurilor
i .ornes.
Mur
AfarA de Ardeal, in cele dece Comitate, care
se intind de-alungul liniei apusene si in fata
granitei de la Caransebes, era la 1870, afarii de
orase, o poporatiune de 2,156,041 suflote, din
care 1,505,620 Romani' (ort)docsi si greco-catolici).

Incepend (loci de la Rodna de-alungul intregei

luni apusene i mai departe de-alungul liniei
meridionale Romnii stint in -ambele pitrti masse
compacte : restul poporatiunii romithe e risipit
in Ardent spre linia rgsiiriteanii, ear afaril de
Ardeal pe es.

www.dacoromanica.ro

23

Ni se pune actim intrebarea : cand anume 8i

cum a venit fieste-care din aceste patru nationalitati in Ardeal ?
Capitala Ardealului, Alba-Julia, e numita de
Romani si asta-cli Belgradz, ceea co ne face
sil presupunem, c orasul acesta a fost odata
slavonesc.
Cand aceasta ?

lute() incheere a Capitolului din Alba-Iulia,

filcuta in anul 1231 asupra unei mosil din valea
Oltuluf, se ()ice :

eadem terra a tempore hu-

man= memoriam transeunte per majores, avos,

atavosque ipsius Thrulh filii Choru possessa, et
a temporibus jam, quibus ipsa terra Blacorum,
terra Bulgarorum extitisse fertur 1).
Cand pamntul, lie care Romanul Thrulh ii
stapania din buni si strabuni, a putut sa fie
sub stapanirea Bulgarilor ?
Dupa-ce Carol cel Mare alunga pe Avail.' din
valea Dunrtrii; popoarele slave, care fusesera
tributare ale Avarilor, incep sa se organiseze,
eara Bulgarii, care nu le tusesera tributari, se
ridica incetul cm incetul, primesd legea crestineascii si se fac una cu supusii lor slavi. Toemai in timpul, cand Maghiarii se coboara in
valea Tisei, Simeon (888-927), Tarul Bulgariei,
1) Nicolae Densusianu. Documente priv. la Istoria
Rorranilor. Bugureti. vol. I. pag. 120.

www.dacoromanica.ro

24

e unul din eel' maT puternici monarch)." in Europa. Numai acesta putea sA fie timpul, clind
striplinirea bulgar4 se intindea pesto linia merinalri si peste Portile de Fer, ea maT MORS cea
turceascii, si in Ardeal 1).
In acela$T tirnp Germania $i Italia se a-Hari in
stare de decadentii. Maghiarir, care au avut lupte
en Tarul Simeon, ail fost dar impini spro Apus,
peste Duntire, de la Buda inainte spre lacul
Balaton $i spre riul Luta. AieT, in Panonia,
so intindeaii corturile lor ; de aici faceail Mira.
lirile de pradii in Germania si in Italia ; aim a
1) I3onfiniu, &cad. I. Lib. X., dice cd I3ulgaril stdpaniad ultra citraque Istrum" ; ear Ccan, pe care Fa
invins primul Rege al Ungariei in Ardeal, era duce
Wyo.. Bonfinid sustine cu toate aceste, ca Anonimul-,
ca Romtmii, pe care ii nume,,,te
Dad, ba in cdte-N a
rdnduri chiar Chunid, ocupad locurile, la care ii gdsim si astd-di. Cele mai noue cercetdri ale d-lui B.
Petriceic-Hasdad, expuse in Strat i Sul st, t, etc "
(Bucuresti 1892) verified aceste pdreri ale lui Bonfiniu :
Populatiunea :lavoneascd trecca in timpul venirii AI aghiarilor peste Dundre pdn spre linia rneridionold,

dar nu si peste linia aceasta. Ccan putea dar sa flu

unul dintre fostii vasall ai imperdtiel bulgAresti desfiintate de Svietoslav, Jar supuc;ii lui crab Romani.
Ast-fel tot Bonfiniu ne mai spune in Decad. II. Lib. I.
pag. 119), cd Regele Stefan I. a that trupul resyriititorului Cupa in patru si a trimis una din aseste pdrti
la Mba-Julia ,ad dewrrendos Dacw.am animos-.

www.dacoromanica.ro

25

fost, la Alba-Regara, resedinta primilor Regi at

Ungariei ; aicl s'a petrecut inceputul vietil lor
europene.

Dupa-ce Othon cel Mare pane cap6t niivilliTibor de priidare i reinfiinteaza imp6rAia apusean, Maghiarii se intore ear spre Resarit.

Acesti e timpul, ciind Suietoslav (945 97:.;)

nepotal mT Runic, alungry pe Pacinatl in vuilo
Carpatilor, trece Dimarea i desfiinteazq impcrAtia balgariti. El sufere in urtml o grea infrangore in lupta en BizantiniT i moare, cand t.e
retrage spre Rasia, in luptiti cu Pacinatit ; stapiinirea bizantinii insii nu. se intinde de aid'
inainte decat pnit in Duniire. Ast fel popoarele
de pe tdrmul stiing al Dun'ariI rennin desorganisate i strimtorate intre Pacinati si MagInari.
Ntunat acesta poate siI fie timpul, cAnd MaghiariT, ne maT putnd prada pe popoarele apu-

sene, al inceput si pra(le pe cele de la R6siirit.

El 41 intind acum corturile i intre DumIre si
Tisa ; peste Tisa inse i peste Mare's nu tree
&cat ca prAdiltorT 1).
1) pupa I3onfiniu, Dec. 1. Lib IX. pag. 103. mancaa
chiar i came de orn. Chronicarii sunt de acord, cd
pana la acest timp Ardc.alul era o Ord neatirnatd. -Anonimul, vorbind de invingerea luijula, 4ice tempore
cuius Stephanus subiugavit sibi terram Utransilvanam'.
Bela .kirdly nevtelen iegyziijenek kOnyve a magyarok

www.dacoromanica.ro

96

Primul liege al UngarieT, 1efau cel Sfint

(1000-1038), poarti in anti- 1002 si 1003
r ,sboirt en Voivodii Ardealului, _Ghiula saii
Jula (Gyula ), care nit vrea si. I fie vasal,
nie srt se lepede de >ilegea verhee i s recu-

noascrt saprematia Pape. Aliat al NT Jula e

Cean, (WO piirerea unora Chan al PacinOlor
sttimtorati de Cnmani, ear dnp'a altora Duce al
Bulgarilor si al Slavilor.
Dupii acest 1Jula
s'a numit .Belgradule
Gyula,Fehrydr In limba maghiarii, i > AlbaJulae" in cea latinit
Urmeazrt apoi lungul sir do lupte cu Cumanii
si en Maghiarif, care so intelnesc totdeauna pe
esul de la Tisa, dupii-ce CnmaniT art strrtb'dtut
prin Ardeal.
In urma acestor lupte loctuile mai largi din
drumul Cumanilor, precum i esul de la Tisa
pAni in Me done grupe ale Carpatilor sunt
amintite merert ea t terra vaila et inhabitatav.
Ca sil populeze aceste locuri, lbgiT Ungariei
wine ale fel de fel de colonisti.
Cel ditnteirt sunt remiisitele Pacinatilor, care
se risipesc dealungul podgoriilor ; apoi in aniT
1122
1125 trece o insemnatii ceatil de Cuviselt dolgairol, de Fej6rpataky LszlO. Budapest, 1892
11 b. i 12 a.
Tot ast-fel lionfiniu Dec. I. Lib. X.,
ear ThOroczy in Pars. II. XXX.

www.dacoromanica.ro

27

mara in yalea Tisel si se asea0 pe termul drept

al acestui rat
Regele Ge:a II. (1141-1161), in sfirsit, inceper
srt aduca colonistf din Germania, undo p.oporatiu-

nea se sporise in timpul acesta. Timp de peste o

sutrt de anl, Oral duprt interregn, colonistii germanY yin merert si se aseadil in linia de la
Waitzen peste S opus spre Capvia, ear de aid.
inainte peste Satvnar i Baia-mare spre OradeaHare, a leoil in fata treciltorilor de la lablonita
i ReJw.
In Ardeal colonistil" germanY, mai ales Fla-

man(f, numitt atuncl llospites, ear mai tarditi

Sasi, s'ati asedat pretutindenea in dramal Cumanilor si anume in fata trecaorilor de la Rodian si Beirgau i de aici inainte ptinii la Reghin
in Yalea Mar'esulta, in fata _tre6itorilor spre se-

sta 'rise, la Dec.', Cluj, Turda, in yalea Muresului din .sus de. Alba-It:ilia, la rinfi, ear din
jos la OreVia i ,Sebi, de aici inainte, in sfirsit, tot drumul Sibiiultif poste Mrclias i Sighiioara plat in valea Oltulta.
In anal 1211 Regele Audreiu IT. &iraieste
-

Cavalerilor Teuton]. ( Cruciferis de Hospitali

itincte Marie) -1) -tara Biirsei. (terrain Borzam,
1. Theiner, monumenta hist. Hung. I. 94. Tejer,
III. 1. 106. DC:n5usianu, Docum. priv. la Ist. Rom. Vol.
I. pg. 56.

www.dacoromanica.ro

28

licet devastatam et inhabitatam), adecA bucata de

loc, care be atia la intillnirea liniei resilritene
cu cea meridionalg.

Doi anf in urmil, la 1213, existil i in Maramures, adecii in fata treectoria de la Bursa,
till Itagistru. al Cavalerilor Teuton]. (Paulus Magister domus Fratrum de MAramorusio) 1)
La inceputul secolului XIII. SaF;ii, care incepuseril sil vina' in anul 1113, ocupau dar toate locurile mai largi din dramul Cumanilor.
Cavateri1 Teutoni au trecut apoi din tara Biiei atilt peste linia orientalli i nil infiintat iii
cumania o Episcopie, despre care so face amintire in anul 1217 2), cilt i peste linia meridi-

onala, in 'plea TranSalpinu, pe care Papa Honoriu III. o considera ca feud al Sfintalui
Scaun 3 .

Regele Andreiti II. II alungii in urnth. pe Cavalerli Teutoni, dar Sasii remiln i se atlii atilt
inainte de navillirea Mongolilor, cat si durt nil%Urea aceasta la locurile, uncle be asedaserii.
Chiar la sfiritul acestuT secol, in anul 1291,
Regele Andreiu III. confirm privilegiile oraelor
ssesti, incepnd de la Deei, 4) Cluj i Duda.
1) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 60.
2) Do:urn. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 60.
3) Docum. priv. la 1st. Rom. Vol. I. pg. 91.
4) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 506

www.dacoromanica.ro

520.

29

Scuil dnp4" piirerea celor maI multi istoriogait, intre care $i Michail Horvath, 1) sant urma$ii Maghiarilor alungati la sfirsital secolulal

IX. peste linia orientahl. Piirerea aceasta e ca

ateit mai acceptabilli, ea cat sunt urme de poporatiane maghiarii i peste Carpati, in valea
Siretialui 2). Nat hi niivillirea Mongolilor Secuii
all femas la isvoa-ele Mure$ului $i la ale Oltu

$i abia du0 pustiirea mongolii, in timpul de la

1257 pInii la 1272. o parte dintr'ksit a trecut

pe termaral drept al Mar 6$alui i s'a asedat la,
beanie re'amse goale in valea Arie$alm 3).
Tot in timpul acesta, in anal 1279, Regele
Ladis lau IV, dispane, ca Cumanii trecuti pe timpul hit Bela IV, in Ungaria sri se a$eqe fie
intre Daniire $i Tisa, fie po rial Cris (Kriss),
fie intre Mures $i Cris, fie intro Mures i Timi (Tiaras), trade le drtraieste pranenturile Castelelor resale (terras castrorum Udvarnicoram
1) Michael Horvath. Geschichte der Ungarn. Pesth,
1851. I. Bnd. pg. 7.
2) Iu bus Iung. Zur Geschichte der Passe Siebenbtir
gens. Insbruck, 1892. pg. 25.
Cronicaril mai vechh
intre care Bonfiniu (Dec. I, Lib. I.) Istavanffi (Lib. IV,
pg. 35), P. Ranzani (pg. 208
209) II considera

ca urmasl al Hunilor sa Sch4i1or. Nu se stie, cand

anume ai fost ei supusi de Regele Ungariel : I. Jung,
dS cu socoteala, ca abia in secolul XII.
3) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. r g. 280.

www.dacoromanica.ro

ao

regalium) i alte prunnturi conditionale, precum

i piimnturile nobililor si ale iobagilor de castre,

care ati r6mas pustii din timpul Tiitarilor

(Va-

cuas teri.as nobilium et Iobbagionum castri, tales

quae a tempora Tartaroram vacuae perstiterunt 1).
Bi aici dar, pe sesul ce se intinde de a lungul 1inie apusene, locurile erati puistil, inse
nu cu desilvirsire, de oare-ce Regele adangii,
.crt, Cumanit ati str triliascA in . bane relatiatu
cc mai reman in mijeu ?I obili si cu iobagii
_
locul lor J.
itemne acorn intrebarea : ce fel de onmeni
locuinti Ia mijloc intre Scui, Sasi i aceste pustiuri dtiruite Cumanilor ?
Erati remAsitele Romanilor, retrase, ea Baseir din
1) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol I. pg. 426..
2) Tot ast-fel i aiurea, unde vorba e de nterra vasta

e inhabitata", se constata mai tardia o poporatiune

cleposedata. Chiar in secolu 1XVI1I. se luau pamenturile
de la Romani, ca sa fie date colonistilor germani." Eist
auch wahr, dice Imp6ratul Iosif II., dasz, utn andern.

Ansiedlern Plaz zu machen, ihnen ihre besten Griinde

6ind abgenornmen, die DOrfer tibersezt, und so mehrere

Bedrtickungen, wo sie doch die Altesten Einwohner

des Landes sind, zugeffigt werden." 51 daca asemenea
despuieri se faceaa in timpul Mariei Tereziei, poate ori
si cine sa-si inchipueasca, ce fel eraii procedarile inainte de navalirea Mongolilor. Sunt putine diplomele de
deposedare, care s'ati pastrat ; aceste inse ne fac sa
tragem conclusiune pentru intreaga colonisare.

www.dacoromanica.ro

31

Pirinei, spre isvoarele riurilor, in vaile adapostite; pe culmile largl ale muntilor, pretutindenea,
uncle adi RomaniI sunt masse compacte.
Maghiafi nu eraii pe timpul acela in Ardeal.
In .anul 1246, trel ani dripa retragerea Nongolilor, Regeie 136 la IV. seoate de sub autoritatea

Voivodula din Ardeal pe toti eel ce se voi aseda

pe moiile Episcopulni de Alba-Inlia (a iuditio
woyuode pro teMpore constituti, comitum papochialium, nec non et omninm aliorum indicum penitus sunt exemti), fiind-cil diecesa a reams atilt

de pustie, in cat chiar si in Alba-Iulia sant numai putini oameni (sua dioecesis hostili persecucione Thartarorum ad tantam inhabitantium
devenit raritatem, quod a tempore persecueionis
ad sua tempera nulli vel pauci in Alba 1).
Care va sa died locuitorii din drumul Mongolilor n'aa fugit, ca sa se ascunda in munti, de
unde s'ar fi inters in timp do trei ani, ei all perit
in luptil cu navalitorii on all fost dusi in robie.
Ni se pun (loci dou6 intrebari : ce all fost
acestl. earneni periti in lupta en navalitorii ? si
ce fel de elemente all venit fie atunci, fio maT
tardia in locul for ?
Regele numeste in diploma sa, afara de AlbaIulia, (Iierina, i Byolocol > din comitatul ,,Dobica" (adi romaneste Dobica, ear ungureste Do
1) Docum. priv. la 1st. Rom. Vol. I. pg.

www.dacoromanica.ro

280.

32

boka),Golou' (adi roroaneste Geltiu, ear ungdreste Gyaltd din comitatul Culusienoi" (a(),1
romaneste Clusiu, ear ungureste Kolozs), Zitac"

i Tusnad' din comitatul Zonuc".

D ipk" numerRoarea de la 1870 in comitatui
Albei erail 205,287 suflete, din care 18,798
romano-catolid, Calvinisti si unitari, dee/ Maghian si SCcui. In orasul Alba Julia mnsi erail
pentru o poporatiune de 7,935 suflete 3099 Maghiari si poste 1200 Ovrei.
In comitatul Clujulut eraii 160,690 suflete,

dintre care 38,2,14 Maghiata. In cercul Geiuhu insii sunt la o poporatiune do 18,645 suflete peste 5500 Maghiari concentrati mai ales

in Gem.
In comitatul Dobicii erail 109_,925 suflete, dintre care numaY 13,062 Maghiari.
In comitatul Solnoculta, care cade dincolo de
linia apuseana", erail la 1870 en totul 107,852
suflete, dintro care 32,318 Maghiari. Th'skiadul
are poporatiune maghiarrt, ear in Zn1iii sunt
pentru o poporatiune do 5,787 suflete nu mai
putin de cat 5,42/ Maghiari.
Comitatele, despre care vorbeste Regele Bela
1.V., art (loci astrt-di o poporatiune romaneascrt;
localitAile, pe care el le-a scos de sub autori-

tatea Voivodulul, aii inso proportiune maghiarit

E evident, oil vechii prunateni nu sunt Ma-

www.dacoromanica.ro

33

ghiarii do prin erase, ci Rol-au-Ai din vaile adapostite.

Erail, prectun vom vede ma Orditi, in Ungaria nobil maghiari, care in fel de fel de chipurl cilstigaserrt mosii in Ardeal, dar poporafunea maghiarA, si ast4"-di puting, a venit in
Ardeal mai thrcliii si a ocupat parte mosiile
Episcopiel. de Alba-Iulia, parte orasele sUsesti

din basinul apusean, care ast4di aproape toato

stint maghiare.

Nu stim ded, care era situatiunea etnografica

a Ardealulta in anul 1002, ci-Ind Voivodul Iula
a lost inlocuit cu un vasal al Regeltif Ungariel:
e inse mai presus de off-si-ce indoialrt, c inainto de 1143 n'ail fost Sas): in Ardeal, chi inainte
de pustiirea Hongolilor S6cui ail fost numac la
isvoarele Oltulni si ale lIure'sului, i cI in anal
1291 nu eraii MaghiarI in Ardeal.
In anul acesta Andreiu III, cel din urmA
Rege din familia arpadimi, a tinut la Alba-Iulia
adunare numal cu nobill Sa0, Scui, i Ronzdni,
(nos universis nobilibus Saxonibus, Syculis, et
Olachis in partibus Trynsylvanis apud Albam
lido pro reformacione status eorandem congregacionem cum iistem facissemus) 1).
1) Dnsusianu. Docum. priv. la Istoria Rorn. Vol. I,
pug. 510.
3

www.dacoromanica.ro

34

Nu gin Transilvaniav ci in e part lb u 8 Transylvanis dice Regele Andrelil IlL

&cal, cand se ivesc in istorie, nu stint supusil" Voivodulia, ci oil un comite s6cuesc, care
era si el, ca Voivodul, vasal at Regelui.

SasiT nn sant nici et stipusi ai Voivodului :

ei nil un comite siisesc, deasemenea vasal al
Regelia. 1).
Romilnii din fata tredtorii de la Turna-Rosu
avaIl un ban al Fligiirasului, deasemenea vasal

al Regele.

Romcinii aseqati ca coloniT militare pe la

castelele regale email exeniti, ca coloniile de pe
mosiilo Episcopului, i atirnail numal" de apeteniile lor, care se numiail cli-enez 2).
Din diplomele de exemptiune resitltri, crt autoritatea Voivodului Ardealulm se intindea numai
asupra basinului apusean i peste linia apuscanA

asupra comitatelor Solnoe, Crncn.u., Bihar i Zu-

rand.

Ye valea Urisului Repede era un Voivod cu

resedinta la Being, (lwan Wayw cda de Bu-

lenus) 3), pe valea Crisulta. Alb un alt Voivod

en resedinta la Hodis (llodus) 4); ear de la Mu1) La inceput aveau mai multi comiti provinciali.
2) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 522, 553
666, 669.

3) Docum. priv. la 1st. Rom. Vol. I, pg. 304.

4) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 596.

www.dacoromanica.ro

35

res inainte erail Kone:atele de la eastelele

regale Lipova, Faget, Lugoj i Caransebe$, in
amintirea ciirora Romanii din aceste
die si astAdi primarulta comunal < chinez.
Aceste erati < partes Transylvanicae> , uncle
Regele Ungariel avea o multime de vasati. ci
aT Carora nobili se adunaii la Alba-Inlia, in
vreme ce nohilii vngari, se adunaii la Alba
RegalA 4).

Ear intro nobilit ce se adunan la Alba-Irma

nu email i Maghiari, de oare-ce Maghiarii se
aflau pe timpul acesta dincolo do teritoriul, pe
care Regele Ladislau JV. II pusese la disposi-

tiunea Cumanilor.
Astfel au remas lucrurile Our] pe timpul lup-

telor cu Turcii, si Regele Matein Corvin dice

inteun (lOeret de la 1164 : .Regnum nostrum

Sclauoniae et partes Tran,silvaniae in omnibus antigwis bonis, libertatibus, consuetudinibus et inribus conserveturb.
Ear partes, Transilvaniae este teriterint, pe
care adt Rornanii stint masse compacte, carti
chiar dupii statistica oficialil maghiarii in timpul del

la 1880 pana la 1890 s'au spor,t en

'2(16,10fA

suflete.

1) Docum. priv. la 61. Rom. Vol. I, pg. 333 (CCXLV).

www.dacoromanica.ro

11

Positiunea Ardealulul
Positiunea Ardealulai fata cu terile de dimpregiurul mT e doternunaf de firea locului.

Incunjurat din toate prti1e de munti i mai

despre linia apuseanii, el a fost tot-

accesibil

deauna o taril deosebita, dar atirnRoare de

stripanitorii mai puternici aT esului de la Tisa.
Cucerit poate sti fie si despre cele-Palte doue
uniT si mai ales despre Iacobeni. dar stiipaniT

luI art fost totdeauna numaY aceia, care ,aveail

in fata lor treciitorile largi din linia apuseana.
Cel maT vechiti cronicar al Ungarid, Anonymus Belae Regis notarius, pe care I admite
si Michail Horvath, cel mai en. autoritate dintre

istoriografil maghiari 1), ne spune, c in timpul,

cand Maghiarii au sosit in valea DungriT Ar-

denial era locuit de Romani. Maghiarii ail in1) Michael Horvath. Geschichte d Ungarn. Baud. I.
pag- 9-

www.dacoromanica.ro

38

trat despre treciltoarea de la Ciucea i s'au rSboit in fata acestet trecatofi cu Voivodul Gc Hui).

Fie ori nu adeverat ceea ce spuno Anoni?nub>, e lucru neindoios, ea de la 1003 inainte
Regele Ungariei avea <in partibus Transylvanis mai multi vasall, dintre care cel mai
puternic a fost Voivochil do la Alba-Julia.
Nu stint, daed vasalii acostia au avut ori nu
vre-odatil dreptul de mostenire. Chiar daciti l'ar
fi avut, oi l'aa perdat in timpul luptplor cu
Cumanji, de eare-ce noi stim in Ardeal numai

Voivoqi instituiti de liege. Anume in secolul

XIII. in mai multe rnduri Voivod al Ardealului era eel mai mare dintre feciorii Regelni,
adecii mostenitorul Tronului, care se numia 1i
<junior Rex > 2), ceea ce se concordA cu Ore1) Anonimur* nu afirrna Ca Tuhutuna, capetenia Ma-

ghiarilor porniti cu voia jul Arpad spre Ardeal, a cucerit 'tam aceasta. Din contra, el dice, ca dupa moartea
lui Geliu Romanii sua propria voluntate dextrana
(lntes, dominum sibi elegerant Tuhutum patrem

Horce (27 12 a).

Nepoata lui Horca e muma lui Stefan I. i sora lui

Jula. Ast-fel Regele Ungariel ia Ardealul, intocmal ca
Croatia si Slavonia, cu drept de mostenire, si decretul
mai sus citat al Rege'ul Matehl Corvin e dovada neindoiasa, ca pana la sfirsitul secolulLi XV. intre Ungaria i Ardeal nu era, in adevilir, decat un fel de
uniune personnia.
2) Documente privitoaie la Istoria Rom. Vol. I.
pag. 333.

www.dacoromanica.ro

39

rile tnturor Cronicarilor despre treccrea Ardealolui sub Rego le Ungaria.

Voivodul Ardealului era dea mai( mull rival
decat vasal al Rego Id.
De aceea, cand familia arpadian'a se stinge
(1301), Voivodul Ardealulta, Ladisla Apor, se
declara singur strtpan in partile ardelene, ia in
posesinne domeniile regale, nesocoteste exemtiunile regale si se declarrt el insu-si comite
atat al Scuilor, cat si al Sasilor. Voind Papa
se ridice in tronul regal po Carol Robert de
Anjou, Voivodul Ardealului se pune in fruntea
opositiuna, care respinge amestecul Papa, pune
mana pe Coroana Ungarid si nu vrea sii-1 recunoasca, pe Carol Robert de Rege.
Abia in anul 4310, dupii-ce Carol Robert a fost

incoronat, ear legatul papal a excomunicat pe

toti ceT ce nu-1 vor recanoaste de Rege legitim ,Voivodul Apor recunoaste si el pe nod
Rego. 1)

In tiinpul domnieT celor doi Regi din familia

de Anjou regatul e puternic, dar dupla' moartea
lul Ludovic (1382) ear se iveste in fruntea
opositiunii Voivodui Ardealulia, ..tefan Apor,
1) Documente privitoare la Istoria Romnilor, Vol. I.
pag. 572.

www.dacoromanica.ro

40

nepotul luT Ladislail sati Laczko si de aceea

nurnit mai ales Laczkovici,1)
Pe cOnd crestinii de la Besitirit se luptail
contra Turcilor, Laczkovici cti-tiuta legiiturY cu.

Sultanul Baiazid I. i e stiut i lucru admis si

de MMiail HorvAth, c in nenorocita luptil de
la Nicopoli (1396) Laczkovid a trildat causa
cresting. < Stefan Laczkfi sail Laczkovid a fost
una din cansele de ciipetenie ale infritingeril
dice istoriograful maghiar,
de la Niectipoli,

cci el a fost primul, care prin esemplul, po

care l'a dat, a fOcut ca aripa dreaptiti, pe care o
comanda, srti iee fuga mai nainte chiar (1e a fi
intrat in lupt'A > 2).

Ancii mum, dupii infrangerea de la Nicopoli,

etia in Hngaria un partid puternic, care l'a

chemat pe Baiazid Ilderim s apere patria"
contra Apusultiii.

Dupil lupta de la Nicopoli terilb crestine de

la gurile DtitiniiriT nitmai asa ar fi putut se-el
1) Familia Apor era inruditd cu familia regald din
Serbia, i Laczkovici va s dicd fiiul lui Laczko pc
serbeste.
2) Michael Hovdth. Geschichte de Ungarn. I. Band,
pag. 249.

Horvath se rademd fCr indoiald mai ales pc Bonfiniu [Dec. III. Lib. II], care era contimporan cu contimporani de al lui Laczkovici

www.dacoromanica.ro

41

-pAstreze neatirnarea, dacri ele ar fi avut in Ar-

deal un radem sigar ; toemai aid lose Tamil aveati aIiaT, precum s'a ve'(at mai tiirditi, foarte
drept, un Rennin din Ardeal, loan Corvin de Huniad, 1) i-a tinut pe Tura. timp -de
4) De si contimporanil totl ii socotec pe loan Coryin Roman, si atat loan Corvin, cat si tliul sa Mateia.
Regele Ungaria, tineaa mult la originea lor romand,
uniI dintre istoriografil moderni ar voi sd puna la indoiald romanitatea acestor dol oameni, fara indoiald cele
mai stralucite iviri in viata Ungariel. Bonfiniu, om de casd

al Regelui Mateia Corvin, care si-a dedicat scrierea ml

Vladislau, urmasul lui Mateia, vorbind despre Mateia,
dice in Decad II. L. IX. pog. 371 : Ioannes Corvinus
fuit Budi, Valachi filius, in paterno pago natus, quem
nostra cooque tempestate, Corvinuni dicunt, imperante Sigismundo. .. Mater _veil) Elisabetha. Silagia, virago semper habita, is veluti saepius a parentibus acceperat, quum adoleN isset, se Romana gcnte natum affirmabat... Ear in decada III. L. IV. (pag. 304), vorbind
despre Ioan Corvin, Bonfiniu (lice : Ille enim Valacho

patre, matre vero Graeca natus, industria et virtute

supra omnium opinionen, suum genus illustravit : parentibus nequaquam obscuris editum tradidere. Pater
nanque inter Valachos, qui petarum Dacorumque loca
nunc incolunt, et a Romanis superfuise colonis, veluti
linguae similitudo testatur, sane creduntur, plurimum,
apud earn gentem potuisse." Tot Bonfiniu ne spune, ca
loan Corvin a tinut s petreaca In tineretele sale, in
Italia, patria strdburilor si, i a stat timp de doI ani

www.dacoromanica.ro

42

vre-o tret--qecl de ani La Dunrtre, ear

fiiul a

cestuia, Hatein Coevin, ridicat in tronal Unga

rieT, nu numai apilrii tara si tine nobilimea Ir
feel, ci creazrt tot-odat i cea mai strill icit
epoca in viata UngarieT.
DupA moartea lut Mateiu inse (1490) Voivodat Ardealuld ear se ridicrt in fruntea nobilimit
rcsvraitoare i Ardealal devine punctul de con-

centrare al taturor color ce se luptii contra Reg'luT.

In annl 1392 Sultanul Suleiman II (I) n'ar

fi cutezat si inainteze spre central Ungariei,
dadi el s'ar fi temut, ci o armattil iesitrt dirt
Ardeal pe la Portilo de For si pe in Zam ar
apace din dos. Voivodul Ardealului,
Ioan Zapolea, ni iea inso parte la lupta de la,
putO srt-1

Moh(ics. 1).

la Milan. Dar cea mai buna dovada despre romanitatea

Corvinilor sunt marile lor destoinicii i in deosebi setea de cultura si iubirea lu *Oak, a lui Masten'. Familia Corvinilor s'a stins cu Joan, fiiul ;Mei"' nelegitimat
al lui Matei0 si mort la anul 1502. In virsta de 35 ani,

lasand in urma sa dol copii, care mor

Ii

el putin In

urma. Antonii Boufinii Historia Panonica etc. Coloniae

Agripinae. 1690.
1 Joan Zapolea, de origine Tilovac, inrudit cu familia
regal& din Po Ionia, e fiiul Palatinului Stefau Zlpolea,

pe care contimporanil II banuesc de a ti otravit pc Regele Matei0.

www.dacoromanica.ro

43

Murind Regele Ludovic II. in lupta aceasta.

cumnatul sed Ferdinand do Habsburg ridicd in
virtutea tractatului do aliantd familiard incheiat
la_ 1315 pretensitmi. asupra coroanet Ungare, i
o parte din nobilitne 11 i proclamd Rege ; Ioan

Zapolea inse, sprijinit de o altd parte a nobilimit, se proclamii el insu-si rege i primeste in
anul 1529 din mitinile Sultanulni Goroana, ca
vasal al PorUl.
De Mel inainte regatul ungar ni maT exist&
In anul 1538 so inchce ; ce-i drept, la Oradea
Mare un tractat, in virtatea cdruia Ferdinand I.
intrrt dupd moartea Jul Zapoloea in toate dropWrite Regilor de mai nainte, dar nobilimea maghiard nu tine seamd do acest tractat si urmeazd
aliiturea cu Tamil lupta contra Casei de Austria.
Voivodul Ardealulni r6mane dar vasal al PortiT,
ear Ferdinand si urmasil Rif plrttesc, ca RegI aT

lingaria, tribut pentru mica parte din nordul

muntos, pe care o stryttnesc. Restul Ungariel e
imprvtit in pasalicuri.
La sfirsitul acestui secol Ardealul devine ina
odatrt control luptelor de apdrare fatrt cu
Fiind persocutatl in Ardeal, Romanif, mai ales
dupd pustiirea mongold, ad iesit prin linia de la
Resdrit i prin cea de la Mia0-di spre Nistra
si spro Dundre, uncle ancd Ia inceputul secoluluT

www.dacoromanica.ro

44

XIII, existaii mai multe voivodate 1). Cand Turd]: se ivesc la Dunare, Romanii aceLia stint
grupati in dou6 state, Moldova in dreptul liniei
re'sariteane i Muntenia in dreptul celei de la
Meada-di. Ne Osind cuvenitul reazam in Ardeal,
-t6rile aceste nil fost nevoite sll recunoasca suprematia Portii. Ele inse i-an impus Portii prin
lupte grele niste tractate, prin care li se asigura
o poitinne favorabila fatil cu hnperiul otoman.
Sultanul confirma pe domnii terilor i lua tribut

de la dnii, dar nu avea nici un amestec in afa,cerile interne ale terilor, nu puteail sa se stabileaser] MITT, niel sll se ridice giamii muhame-

dane pe trmul sting al Dunarh.

Dupli-ce atat Voivodul Ardealulul, cat i Cha-

nul Litarilor devenisera vasali aI Portii. ear la

Timisoara si la Buda erail pasalicurl turoesti,
Moldova si Muntenia numaI prin lupte grele pusl-m 1)istreze positiunea favorablia.

-tear]

Ajunsi odatii staphni la Buda, Tureii nu pa-teau lasa in dosul lor cloud tri bogate si aproape neatirnate. In contra tractatelor dar el
ocupaseril cele mai importante puncte din linia
Dunarh, mai antaid Chilia, apoi Braila si Giurgiul, si tot mai malt se sporiail in Muntenia si
1) Cele mai noui cercetarl asupra acestor Voivodate
aunt resumate de d-1 B. P. 1-15jdeti in Istoria criticA a
Romanilor V. I. Ed. II. 1874.

www.dacoromanica.ro

45

In Moldova Turcir, care veneail sub deosebitEr

pretexte i remiineaii aici in contra tractatelor.
Earg Voivodii eraii prea slabi, ca sa" impun'a Portil
respectarea invoielilor sfintite prin usul secular.
Tin anul 1593 se urc'd in scatmul Muntenia
Mihaiii. numit in urma" Viteazul, un om cu yedert largi si tot odatrt de o rarrt putere de
voinp. El intelege, c tara 1u numar din Ari
ci Turcisi numai
deal poate sa" fie aprat

strimtorari din toate pArtile vor renunta la Ondul de a preface terile ronuine in pasalicurt
El se pune deo): in legiltura cu Bulgari i eu
SrbiI, cu Tatarii i cii Cazacii, cu Aron, Voivodul Moldovii, i cu Sigismund Brithory, Voivodul ArdeahuhuT. Planul luT e, ca toti cu totif
si loveasca. pe Turd in unire cu Imperatul Roman, atundi Rudolf II.
In anul 1594 Aron inchee cut Rudolf II. tin
tractat, prin care se declarrt vasal al Imperatultii.
In acela-si timp Mihaiti porneste lupta contra
Turcilor, i atat in Moldova, cat si in Muntenia
Turcii sunt invitati si pruilseascil tam si muceluriti dupil-ce nu vor s plece. La 7 Octomvrie Imperatul Rudolf II. invitu pe statele Ungariel siri se punii in intelegere cu Voivodul din
din Ardeal, cu cel din Moldova si cu eel din
Muntenia, ca srt porneascii lapta pentru desro
birea patriei.

www.dacoromanica.ro

46

Nobilimea maghiara Inse nu vrea si intre in

i Sigisimmd Bthory pune conditiuni
grele pentru participarea liii la resboiii. 4) Ear
cat pentru Voivodil din terile de poste Carpati,
el core, ca densii si se desfaca de Imperatul i
sa se declare vasali ai lui.
Ast-fel se iveste anteia oarri idea uniriT acestor trei ten pentru o lupta comuna.
Pmecupat numal" de scopul cel mare si recunoscend, c lupta nu se poate sustine farrt
Ardeal, Mihain incheie la 20 Maiii 1595 tractatul, prin care se declara vasal al Voivodului
din Ardeal. 2)
Ear Aron, care incheiase tractatul cu Rudolf
II. e resturnat de Sigismund Bathory si Inlocuit cu Stefan Resvan, care se declara si el
vasal al Voivodulul din Ardeal.
Imperatul Rudolf al II. de aseruenea primeste
lupta,

conditiunile liii Sigismund Bitthory, care de

Riei inainte se intituleaza ,Dei gratia Regnorum Transilvaniae, Moldaviae, Valachiae Transalpinao et Sacri Romani Imperii Princeps,
Partium Regni Hungariae Dominus et Siculorum
Conies etc. 3).
1) Eudoxie Hurmuzachi, Docum. priv. la Ist. Roman.

voI. III. pag. 179-206.

2. Eudoxie Hurmuzachi. Docum privitoare la Ist.
Rom. Vol. III. pg 209.
3 Docum. priv. la 1st. Rom. Apend. Vol. III. pg. 477.

www.dacoromanica.ro

47

Nobilimea maghiarci tot nu vrea sil iea parte

la luptrt, ei unelteste In intelegere en eaneelarul PolonieI Ian Zamoiseky ; doi ant in urma
dar Sigismund Bathory abdica mai antain, conform fractatulta, in favorul Imperatulut, apot
contra tractatulut in favorul unnI ver al sea,
Cardinalul Andrei u Thithory, care se uneste en
Turcil. In acelasi timp cancelarul PolonieI intra
cu oaste in Moldova si restoarna pe ,tefan
Resvan, ridicand in scaun pe Ieremie Mos
care (le asemenea se uneste cu Turcii.
Mihaiti se pune acum in intelegere en Imperatul

Rudolf II, cat si cu Chanul Tatarilor, se deelara

vasal al Imperatului si mijloceste intrarea in
alianta a Tatarilor. 1) El face in acelas1 timp incerearl sti castige i pe Andreiu Bthory, ear duprt-ce,

aceste incercurI reman zadarnice, intra en oaste

in Ardeal i alungrt dupa o stralucita vietorie,
repurtata la 28 Octomyrie 1.399 hingrt Sibiitl, pe
Andreiu Bathory. El ins6 declarti prin o solie trimisti la Praga, ci n'a cucerit Ardealul pentru sine,
ci pentru Imperial no?an, i cere sa se trimitrt in
Ardeal comisari imperatestI, ca sa le predea tara.
Mihaia-Voda n'a fost dar nici o data Voivod
al Am dealulu i, ci nuinaf loctiitor al ImperatuluI
Roman (nu al Begelui Ungarie0.
1) Eudoxie Hurmuzachi, Docum. priv. la Ist. Rom
Vol. III. pg. 289-294.

www.dacoromanica.ro

48

Scopul lui chiar de dinsul In mai: multe rindun clar expus a fost, ca in timpul luptelor sd
dispuMi de cele treli ten
linia apuseana.

i de

trecrttorile din

Puind deci in rnduialii treburile Ardealulta,

el trece cu oaste in Moldova, ca s r6,stoarne
pe Ieremie Movi1 i s ridice in scaun pe
Stefan, feciorul lui Petru-Vodrt, care atanci
era pribeag la Innsbruck I). II si alunga" pe
Ieremie-Vodrt i e primit de Moldovent cu insufletire.

Pe -eitind ins6 el petrecea in Moldova, nobilimea maghiarrt se organiseazrt, se pune in legturrt cu Turcil i en cancelarul Poloniei, ba
castigrt In partea ci chiar f i pe generalul Basta,
un condottiere italian, care fusese trimis de
Imperatul in Ardeal, ca sa-'1 dee 10. MihaitVodi ajutor. In acelasi timp nobilimea trage In
partea el i o parte din mercenara hef
Cazaci, S6cut. si Maghiari, care nu-si primiser
de mult lefurile.

Intorandu-se dar in Ardeal, Mihaiti sufere

in valea Mufesului, la ilirislijil, o infrAngere
si so retrage in Muntenia ; aicT ins6, in fata
trecrttorii de la Buza, sufere o nott'd infrangere
in luptri en Cancehtrul Poloniel, cu Sigismund
1) Eud. Hurmuzachi, Docum priv. la Ist. Rom. Vol.
IV. pag. 48,

www.dacoromanica.ro

49

Bthory si ea leremie Movila. In acela-si timp

trecaserrt i Turcii Duniirea. MiIiaii scaprt ca
toate aceste de a lungal liniei do la meaqii41
si de a lungul celei do la apus pana la OradeaMare, de ande se duce apoi la Praga, ca s se

puna in intetegere directa cu Imperatul. In

urma acestei intelegeri se intoarce cu bani la
Oradea-Mare, adLulti oaste nouti si mai bate

odatii, in unire cu Basta, pe Sigismund Bthory

in fata trecetorit de la Ciucea (Goroshiu); cate-va
(Jibe In urma inse el e asasinat la Turda, cand
trecea In valea Muresului, ca sd reinceap4

executarea planulul, pe care-1 croise cu atata

pricepere.
Ast-fel, prin moartea lui, s'a zialgruicit

pi

lupta contra Turcilor. Tamil n'aii mat cutezat,

ce-I drept, sa se stabileasa pe Ormul sting al
Dunarii, nicT n'aii maT incercat sit prefacg to"-

file romane in pasalicuri; dar Imperial Roman

a perdut ear A.gdealul, i Voivocjii Ardealului
nu mai renuntiti la planul de a uni, ca vasalt
ai Portii, cele trot teri sub stpanirea lor.
Gavriil B(ttory se intituleazrt aransylvaniae,
Valachiae Princeps, partimn Regni Hungariae
Dominus et Siculorum Comes etc., 1), ear urmasul acestuia, Gavriil Beth len, ia chiar titlul
1) Eud. Hurmuzachi, Docum. priv. la Ist. Rom. Vol.
IV. pag. 321.
4

www.dacoromanica.ro

50

de Rege, i panii la sfiritul secolului XVII.

Ardealul rCmano punctul do coneentrare al das-

numilor intorni aT Casa do Austria.

Dupiti-ce Turcil sunt ahingati din Buda si
Printul Eagen de Savoia inainteazii, spre Resrait,
nobilimea maghiaril simte, c nu. mai poate con-

tinua lupi,a. Inca in anal 1691 Emeric Tkly,

tel din urmii Voivod instituit de Poartii, perde
speranta do a mai put cuceri Ardealul ; statele
Ardealulni

isT declar supunorea

Leopold I., luand titlul de Marc

i ImOrattil

Principe al

Transilvanici, dii Ora o njuil constitutiune.

In tractatul de la Carlovet (um) renunt:i
apoi i Poarta la: orili-co drept asupra ArdealuluT.

Inainte de incheorea tractatului, la 11 Julie

1699, Guborniul Ardealului spune inteun rapert
adresat Imperatului, O.' in urma indelungatolor
pustiiri facute de Cwuri(resculati maghiari), de
Mari, de Turci i de Marlalott:1 (marodours)
tara e depopulatii, (1e oare-ce vi x. ullum in comitatu Hunyad ot Zaraud imo usque ad Album
Juliam securum esse posse sicnt olim in lInngaria circa Confinia Presidiis et levi cam equitutu instructa, tamon nec Domi, nec foris in via,
agro vet vineis ullus securus erat> .1).
1) Eud. Hurmuzachi Docum, priv. la Ist. Rom. Vol.
V. Pg 538.

www.dacoromanica.ro

51

Va lea .1IurOsu1ul: dar despre trecctorile de la

nun, -Vulcan si Portile de Fer pang spre AlbaJulia era pustiitg ca mai nainte vrale de a lungul hotarului despre pas dicurile turcesti. Mar
populate nu puteari sil fie Mei cele-ralte pgrti,
pe undo troceali Tuna i TitariT, nici valea Somesului, unde s'ad purtat luptele intre
Regi i Voivo.
Dar Guvernul nia

spune, cg acum, dupg-ce

farcil ag lost alungati de pe sesul de la Tisa,

posesorii din C mitatu Bihar et Zarand et His
Terris proteg pe rustici > din lrtuntrul triunghiu- 'so muta pe raosiile lor, do oare-ce

id, care

< quas terras desolats non nisi per aliarum populosarum Terrarum desolationem possunt et
volunt Incolis replerev .

Erau deci intguntrul triunghiului mai multi

oamenT de cat impregiur al IA de oare-ce in tamp l
stripaniril turcesti poporatiunca se retrAsese in
munti, ear sestab rrungsese atat de pustiii, in

cat si astg-0 mosia de pe sesul de la Tisa se

nameste Pula.
Ilabsburgii aii luat dem Ardealul cn dreptul
liberatorului in posesiune i Fail gLit istonit, in mare parte pustiii.
TocmaI de aceea acum se schimbg positiunea
Ardealului.

in virtutea constitutiunil date de Leopold I.

www.dacoromanica.ro

52

Ardealul raitine intre vechile lul hotare o tarrt

deosebitg, ale direia afacerl stint conduse de un
Gubernia instituit de Imp6ratul si commis din
12 membri ea un G avernator in frunte ; el are
un comandant militar deosebit, si in urma." se in-

stitue, dupil cererea statelor, in Mena o caneelarie auliea Tran$ilvana.

Aceasta Transilvanie sapata de sub stripanirea
nu are nici o legattuiti organicii cu
Ungaria, ei face parte, ii toemat ea Uagaria,
din marea Imperiltie apuseanit
Asa r6milne Ardealul piIn in Vele noastre.
In pragmatica sanctiune Carol VI. se leagii in
numele sil i al urmasilor ssel, crt Ardealul nu
are nic`f odat sil fie impreunat cu Yre-o alta
tara. Dapi- ce Napoleon I. desfiinteaz6 sfinta
Impi:jrhlie Roma, Ardealul face parte din marea
turceasca'

Impriie Austriacrt.
De la anul 1700 positiunea Ardealului

fata'

cu terde de dimpregiurul ha trece cn toate aceste

prin o mare schimbare.

Inca in anul 1090, fiind vorba do conditill

nile de pace, so face din partea Polonia constatarea, ca attlt Polonia, cat i Ungaria stint
merea amenintate , eatii vreme vre-o pat te
din teritoriul Carpatilor rmane sub stiipiinirea turceascii. (Manente tributaria Turcis
Transylvania, Moldavia et Valachia, haerebit

www.dacoromanica.ro

53

tam Hungarico quarn Polono lateri laetalis

arundo. Proinde aequam PacPm maiestas Regia
illam solum esse censet, quae Transylvaniam,
ntramq no Valachiam, Bessarabiam Colligatorum
relinq tat possessioni, 1).
(2onsiliul de resboiil din Viena iiu impiirteseste aceste vederi.
Chiar acum, in timpul negotierilor de la
Carlovet, Cabinetul din Viena nu mai socotea
pe Tara drept un dusman primejdios, ci era
ingrijat de cresterea puteril Taralui, care se
daclarase cap al bisericii i intrase in resboiti
ca ocrotitor al crestinilor de nit oriental. Pentru

Curtea din Viena dar frontul nu mai era indmptat, en pentru Regele Poloniei, spre meadqoi, ci spre meadil-noapte, si politica orientalrt a
cabinetulta din Viena porneste de aici inainte
din convingerea, eti menirea istoricrt a Habsburgilor e s'a" opreascii pe Rusi in inaintarea lor
spre meadrt-di.
Curtea din Viena nu tine decI sti stryfineascii
trile romne, ci numal sa" le predomineze din
Ardeal, asigurndu-sl ,la hotarele oriental() positiuni, din care poate ori-si-cand sti le o7
cupe.

tn paeea de la Pasarov(it (1718) Austria as1) Eud. Ilurmuzachi. Docum. priv. la 1st. Rom. Vol.
VI. pag. 324.

www.dacoromanica.ro

54

nu numai fostul pasalic al Timisoril, ci

tot odata si Romania mica, adeca bucata de
tiga

parnnt, care so intinde intre linia meridionala,

Dimare si Olt ; are dar deschis drumul spre
Dunare, i Imperatul Carol VI. asteine prin
trecatoarea de la Turin' Rosa via Carolina< ,

paralel ca r6masite1e drumului durat de Traian.

Doue-deci de ani iii urma, in pa-ea de la

BeloTad Romania mica trece, ce-t drept, ear
sub stipanirea Porp, dar nici Rusia na inainteaza spre teritoriul Carpatilor 1).
In acela-si: timp insd Rusia inainteaza spre
Cadrilaterul Boemiet
CurOnd dupa pacea de la Carlovi5t, in timpul
r6sboiulul de succesiune la tronul Spaniel, Tarul Petra profita de ocasiune ea sa-si intinda
stapanirea spre marea Baltica. Porneste deci in
unire cut Regele Poloniel rsboiul contra Sve-

diel. De aici inainte Polonia nu maT e in adever o tard neatirnata, do oare-ce Rusii giisesc
fel de fel de pretexte spre a o ocupa. In eapitalatiunea de la Prut (1711) 'rand Petru trebue
sa primeasea si conditiunea, ch-0 va retrage
trupele din Polonia i fin va maT ocupa aceastii
tara. Hotare e PolonieT erail cu toate aceste
1) Eud. Hurmuzachi. Docum. priv. la Ist. Rom. Vol.
VI. pag. 551.

www.dacoromanica.ro

55

deschise i de aici inainte pentra ostirea ruseasea, de oare-ce era in Po Ionia un partid
rusesc, care se rild6ma pe ostirea aceasta in

lupta lui contra patrio(ilorc

Silineie cabinetulta din Viena de a consolida
statul polonez a11 r6mas zadarnice.
In timpul r6sboiuliff de sapte anT Rusia avea

libera in Po Ionia, ear dupa incheerea

la Hubertsbarg, Imperateasa Ecaterina IL, tiind pe Aaustria istovita, se pregateste sit poarte oa singura un noti r6sboia cu.
manii

Oaf de
Turcii.

De si ri.isboiul a isbucnit abia in amd 1768,

el a fost declarat Inca in aunt 1763, cand 'farina a ridicat in Tronul Poloniei po favoritul
eT Poniatovsky i trupelo rusesti ail intrat,
contra capitulatiunli de la Prut, in Po Ionia, ea
sa apere libertatile nobiiiiniT poloneze.

In anul 1769 Eeaterina II. adreseaza popoarelor crestine din Orient b proclamatiune, care
se incer 0 eu vorbele : <Facciamo noto a tutti
popoli della Na:ione Illirica di confessione or-

todossa., 1), Prin aceasta se pune dar in confiict en Maria Terezia, care era si ea ocrotitoarea

Natiunii Mirice 2) incq do la 1695.

1). Eud. Hurm. Docum. priv. la 1st. Rom. vol. VII
pag. 63.

2). Eud Hurm. Docum. priv. la 1st. Rom. vol. V

pag. 440.

www.dacoromanica.ro

56

In acela-si timp ostirile rusesti tree Nistrui

Muntenia, iesturnand. pe
Domnii instituiti de Poartii. Metropolitii, Epissi orupil Moldova si

copil, preotimea ordoxil si mare parte din boierii

terilor ii primesc pe liberalori cu bratele deschise si trimit o mare deputatiune la 'Farina, ca

so faca declaratiuni de supunere i sil jure credinta. Ast-fel terile stint organisate ca provincii
rusestI.

singurrt privire asupra teritoriului Carpa-

tilor e destuli,pentru ca ori-oi-cine sa inteleaA a Austria nu putea sit se invoiascil en

aceasta ocupatiune.

In anul 1770 dar comandantul militar al Ar(lealulut mutA,

in urma ordinului prima din

iena, pe toatii linia do la rsArit pajurile imperatesti, care marcaii hotarele, mai nainte spre
alea Siretiului 1). In acela-s): timp se fee concentrM de trupe spre hotarele orientale si Cabinetul din Viena oferrt celai din Petersburg
bunele sale servicii, dandu-I tot-odatii, se intoleagii, cil Curtea din Viena nit se poato invoi
ca Rusia sit ocupe Moldova si Muntenia.
De oare-ce Ecaterina 11. nu 0 dispusil a primi
mijlocirea cabinetultif din Viena si se pane in
cea .ce priveste Moldova si Muntenia in posiA

1). Eud. Hurmuzachi, Docum. priv. la 1st. Rom. vol.

VII, pag. 78.

www.dacoromanica.ro

57

tiunea de cuceritorl Curtea din Viena inchee Ia

6 Julie 1771 un tractat subsidial ea Poarta 1),
care se obligil a-1" retrocecla Romania mict i
a--1" plati 10 milioane de piastri drept subsidiu
pentru pregiitiri de resboiti contra Rusiei.
Primind stire despre acest tractat, alt-fel secret, Frederic cel Mare intervine, ea srt impedece isbacnirea r6sboiulul" intre Rusia si Austria,
si face propunerea, ca Rusia si ren ante ht Mol-

dova si Muntenia, ear Austria sit se invoiascri,

ca regatul Po lonia si fie impArtit, pentru-ca
Rusia sii iee din el o parte drept compensatiune. Ast-fel se ia Inca' in anu11772 intelegere
pentru prima impiirtire a Polonia, in care Austria cilstigii, drept teren de retragere, o parte
din sesta ce se intinde la poalele despre Miadrtnoapte ale Carpatilor, adecrt GaNia.
In urma acesta Invoieli Ecaterina 11. renunta
la Moldova si Muntenia i primeste mijlocirea

Austria, dar negotierile, care se incep in anul

1772 la Focsani, rennin zadarnice, i pacea se
inchee in 1774 la Cuciuc-Cainardji hill de mijlocitorl: Curtea din Viena tiage inse imediat,
incii in anul 1772, consequentele invoielii fa -

...to.
De oare-ce comunicatiunea intre ('ralitia

ei

1). Hammer Ios. v. Gesch. des Osm. Feic les." Bnd.

VIII, pag 567-570.

www.dacoromanica.ro

58

Ardeal nu e Cu putintii de cat ca mare incongiur, fie prin trecatoarea de la Iablonita in valea
Tise i apoi pe omes la deal, fie, un drum
mai scurt, prin Moldova si apoi prin trecii-

torile de la Iacobeni, tot atund, cand s'a hotarit impartirea Poloniei, Rusia s'a invoit ca
Austria sa,' ocupe, cand sa vor retrage trupele
rusesti, si apoi sil piistreze dupii o invoiala ce
va face cu Poarta, din partea do nerd a Moldovii
atilt, cat 1.1 este de neaparata trobuinta pentru

un Irum in Ardeal i pentru apararea ha. In

anul 1772 generalul austriac Br. Enzenberg face
harta teritoriului ce urrneaza: sa fie ocupat ; aaid urmator se mcep negotierile en Poarta ;
dupa incheerea pacil generalul rusese Romi.nzow cedeazii genoralului austriac Br. Barco troi
judete din Moldova. Poarta confirma apoi si
ea prin conventiunea incheiata la 7 Nair' 177.1
atilt cedarea facuta, cat i nouele granite marcate
in anul 4770 prin inaintarea piijuril or impsoratesti.

1st-fel Austria ajunge in stapanirea tuturor

tr6catorilor din linia resariteana si in deosebi a
celor de ht Iacobeni, prin care a patruns in
anul 1819 partea cea mare a Cazacimil: spre
sesul de la filagos.
Ear Ardealul de aid inainte, chiar mai
mult ea in timpul stepanirii romane, e tibia de
aparare a vtiI Dunarii in spro moada-noapte.

www.dacoromanica.ro

ilL

Positiunea Romnilor
Positiunea Romanilor in Ardeal a fost determinatti in toate timpurile de puterea, pe care
ei ad putut s'o destdsure in lupUl cu nobilimea
Maghiard.

Maghiarii, cand s'aii ivit in valea Dundrii,

nu and, ea Slavii, un element de mimed si de
organisatiunrs, ci intoemai ca Avaril, Pacinatil
si Cumanii cete de oameni deprinsi a triii din
pradd. Erad dar toti armati, toti luptiitori si

adunati mai mult off mai putin la un loc; astfel tineati in continua spaimii pe vecinii lor,
popoare mu ncitoare, care trdiad risipiti prin

sate si orase.
Strimtorati in mind atilt de imp6riltia apuseand, cat si de cea bizantinii, care in timpul
lui Vasilie II. Bulgaroctonul ear devenise puternied, Maghiarlf se mai astmperd, i primese
formele de organisatiune sociald ale popoarelor,

www.dacoromanica.ro

60

pe care le gilsiseril in valea Duniirii, mai ales

Slavi. De aceea organisatiunea, pe care i-a dat-o
Stefan cel stint noalui regat, nu e feudalii iii
sensul german al curntului.
Stefan cel Stint era, ce-i drept, crisAtorit cu o
bavaresrt, recunoscuse suprematia Papei si area
intre sfetnicil sei multi apuseni, era deci impins spre organisatiunea, pe care i-o deduse Carol eel Mare imperritiei apusene ; el inso era
nevoit sit tinit seamrt si de obiceiurile primati1101, precum si de ale Magbiarilor.
Ast-fel giisim in puterea armatil a regatului
(1one elemente deosebite: Maghiaril const.tuesc

pi

mai departe o armat'al nationald, de care Regele

nu putea sit dispunil dup6 buna lui chibzuinta.
si membril acestei armate stint nobilil Mughiari,
care ies din tart numal dacii vreau i numai
&di Regele ii soldeazri, 1) qui sponte voluerunt
proficisci ; vel pro pecunia nostra..
Pe langA aceastA armatit nationalrt existA deci

alta regala, care se compune din mercenari si

din contingentul coloniilor privilegiate, cum ail
fost Sagi, Germanii de la poalele Carpatihir,
Pacinath, Cumanii i, in genere, toff eel ce primean donatiunl de la Rege. In schimbul acestor
donatiuni ei eraii datori sit apere tara i sIt dee
un anumit contingent pentru armata regalii. Tot
1) Docum. priv. la Ist. Rom Vol. I. pg. 334.

www.dacoromanica.ro

61

ast-fel era i coloniilc nnlitare asedate pe la.

castelele regale, ded prin fata treciltmilor, prin
drumul 'Mari lor si al Cumanilor, in genere pc;
la hotare,asa numitii dvornici i lobagi regall.
Toti acestia erail oatnenT liberi, de o potriv cu
nobiliI maghiarY, dar flu erail nobilf magbiarl. si

nu luati, de exemplu, parte la adunarea, pc care

Regele o tinea in Ungaria, de obicaiii la 'AlbaRegalti.

E decil mai presus de toatii indoiala, c SasiT

din Ardeal toti eraii oament Berl de o potrivii
ea nobiliT Maghiari.

Oamenit liberi, tot cn Saii, erati si Secuil. 1)

Liberi, ca Sasii i Scuii, erail i dvorniell
si lobagiT regal): de pe la nunfeloasele castele
regale. 2)

Cum s'ar pat oare dovedi, cii singuri Ro-;

!MIMI de sub autoritatea Yoivodului nu email
oamedi liberi, cnd Regelo Andreiti III. spun&
respicat, cii el tinea la Alba-lulia adunare cu.
nobili Sasl, Soma. si Romni ?
1) In privinta aseasta istoriografii i chronicaril toti
sunt de acord. I3onfiniii dice desPre Scui : adhuc servItutis ignari sunt, nullaque regi stipendia nunc pendunt".
Deci pana la sfirsitul secolului XV. Secuil nici macar
tribut nu plateail, ci dedeail nurnal contingent pentru
armata regala.
2) Documentele privitoare la drepturile asestora'sunt
cu deosebire nuinCtroase.

www.dacoromanica.ro

62

Organisatiunea Ardealulai era facia): dupa

nationalitati, si nu era nicI un Se'cui sub autoritatea Yoivodului, nici un Roman sub autoritatea comitelui s'ecuiesc

chiar i dac'ar fi fost

deci Romani in conditiuni de servilitate, el nu
puteail sa fie de cat servil Voivodului ori ai nobililor romani, de care vorbeste regele. E destul
Insi sil tiin, ea Romanii se aflaii toti prin trecatori
ei cii rndurile lor s'ati rarit in lupta cu Camanif, pentru-ca, sa fim convinsi, ea si dnsiI

(trail totl liheri aparatori al t6rii, ca Sasii si

Din diplornele de exemtiune si din privilegiile
acordate Sasilor resulti in mod neindoios, cii
p:41e < transilvinene) nu erati sub regimul legilor ungare. Sasii i Secuii avean dreptul lor ;
dvornicil i iobagii regall romani aveau ,ius
olachale,, ear ace:t cius oladtale nu s'a putut

desvolta de cat si J autoritatea voivodulul.

Nu stim deci c va fi fost la anul .100J, dar

e mai presus de on-si-ce indoialii, di in anal

4201 erau in Ardeal trei natiuni egal indreptatite; fie-ste-care cu propria ei organisare.
Mai erau pe timpul acesta in Ardeal si nobili
maghiari, acestia insa nu faceau parte din statele Ardealului. Chiar dintru inceput nobilii
erau supusi directi al Regelul. In ibulla de atm>
se hotireste apoi larnurit, cii comitele suprem

www.dacoromanica.ro

63

na are nici o antoritate asupra nohililor si asupra barrurilor acestora. Nobili maghiari, care

aveau bunuri in Ardeal, nu saiteail nici el sub

autoritatea Voivodului, a Comitelui secuiesc on
a celui silsesc, nii luau parte la adunarea din
Alba-Ialia, ci la cea din Alba-Regalii, nu erau
justitiabili dupe legile Ardealului, ci dupil cele
erau stretini, in piirtile ctransilviiungare, 1)
nene>.

Din aceastil positi tine a nobilimii maghiare an

resultat cele mai marl din nenorocirile, prin

care a trecut Ardealul in timpul celor din urmil
vase sute de am.
RegiT Ungariei an sustinut si organisat statul
in lupt en nobilimea maghiarti si ajutatl de
cele-lalte popoare din regatul Ion.
Primul secol, panii la r6sboaiele cruciate, RegiT
se luptil Cu sustiitori pgnismuluT. Adunarea
de la Piacenza, ca srt-I adimeneasch" pe Maghiari,
eferii, comanda expediOuniT cruciate Regelta Ungariei Ladislau eel Sfint.
Dup'd-ce Ladislau m9are, fiiul seri, Coloman,
refusq aceastil mare onoare, i, in vreme-ce crestinil apuseni pornesc spre sfintele locuri, Maghiaril se resboiesc ca sil supunii Croatia, Slavonia si Dalmatia. Da aceea Cruciatil, trecOn(l
1) Aceasta, precum se va vedd mai jos, chiar i dupa
anul 1600.

www.dacoromanica.ro

64

prin Ungaria, intra in conflict cu Maghiarii si

mare parte dintr'ensif pere in lupta ea acestia,
In secolul XII., cand Romanil scad in lupta
c t Cumanii, Regil Ungaria sunt nevoi ti. sa
populeze locarile pustiite cu fel de fel do colonist)", fiind-ca nobilimea maghiaril se luptrt nu-

mat ca sii frangrt puterea regala

ca sli ra-

peascrt bunurile altora.

La inceputul secolulta XIII., calla Regelo

Andreiii U. face in sfirsit o expeditiune craciatrt,
nobilimea profitrt de nenorecirile acesta expedi-

tiuni, ca srt obtie bul(a de aurg, prin care i se

acorda nobiliniiT dreptul de a se rescula, daca
nu e multumIta, si de absenta Regelui, ca sa-s1
insuseasca bunurile regale.
dice Michail Horvath I),
CIii Ungaria,
(omitif supremi si aIT nobill puternici luasera
in stapanire banarile castelelor regale si asupreart
nobilimea inferioarro).
(Prin instrainarea bunurilor supusiT castelelor i posesora vasalatelor
regale

se imputinasera atilt de mult, incat el

(Regele) nu mai putea srt adune armata dostul

de mare. Ca sa se ajute dar in strimtorarea
momentana, el a ingramadit greself peste greserf : a cautat sii induplece prin noue donatituff
din bunurile regale si din ale castelelor, ciao
1) Mich. llorvAth. Geschichte der Ungarn. I. Band,
pag. 115.

www.dacoromanica.ro

65

mai r6m1seserri, pe nobilii putemici, ca srL adune

armatii >.

Bela, feciorul Rego 1.4 veclend jaful acesta,

cere intervenirea Papei, i in urma acestei intervenirl." Regele emito mai multe rescripte, prin
care dispune, < ea bunurilo luate cu puterea do

la castele di fie inapoiate si jud?ditori. numiti

ammo pentru fieste-care tinut sIl reintegreze pe
supusii de la castele i pe nobilimea inferioaril
in dropturile i 1iberti1e bor.
Poate eri-ei-cine s4-ei inchipuiascii, care a
fost soarta nobililor romfinf din prirtile < transitvane, si a dvornicilor si iobagilor regall, pentru

care nu intervenea nief feciorul Regelui, nici

mai ales Papa, care toemai pe timpul acesta
pusose la cale prigonirea sismaticilor.

Inca in anul 1002 emit, precum stim, in Ardeal oameni, care n'ail voit sit recunoasdi suprematia Papei.
Oamenif acestia n'art fost nict Sasi, nici SCcui, fiind-ca si unii, i alp se tineaii mai tardiii do
Episcopia romano-catolicA intlintatiti de Stefan

eel Sfint In Alba Iulia.

Vre-o cinci-ded do anf in urmii, ciind Hildebrand produce (1054) ruptura intro biserica
apuseanii i cea rilsruiteanti, Regele Ungariet
se declarit vasal al Papesf, de la care primal
Rege Ungar a primit coroana apostolicd. Ro5

www.dacoromanica.ro

66

manii stiiruie en toate aceste in legea lor cea

.veche .

Contlictul nu devine en toate aceste acut

decat pe la sfirsitul secolului XII., cand Innocentin III., a-tot-puternicul Pap, 10 pune de
gand sI imprenne pe toti crestinii sub poviituirea sa.
In timpal, cand Frederic Barbarossa se pregliteste pentru expeditinnea crnciatrt, doi Romani din Balcani, Petra si Asan, se rescoala
contraImpratului Bizantin i inflinteazil imperAtia bulgarii-romana". Dupsal moartea acestora

fratele lor mai mic, Ioanitiu, remane el singur

in fruntea noului stat.
In anul 1199 Papa Innocentin III. il adreseazii acestui Ioanitiu o scrisoare, in care IT
()ice nobili Urbis Romae prosapia progenitores
tui originem traxerint, et tu ab eis et sanginnis
gencrositatem contraxeris* ; 1) ii incubi dar sii
reintre in biserica roman4-cato1icii.

Ioanitiu care se afla in luptI en bizantinii,

primeste unirea cu biserica romanii, si Papa ii
trimite apol o coroang, regalui, ca odinioarii, pri-

mula Regele al Ungariei. Putin in =A' inse

Orueiatil

desfiinteaz

Irnpriitia

bizantinit si

Ioanitiu intrii in conflict en primal Impe'rat la1) Theinner. Vetera monmenta Slavorum meridionalium I. pg. 11.

www.dacoromanica.ro

67

tin, Balduin de Flandra, pe care-I bate apol la

Adrianopol si-1 face rob al seh (1205).
In urma acestuT conflict Ioanitin ear se desface de biserica romana-catolicil, si do aid Inainte Regii Ungarid, ca cel mai apropiati Reg)."
catolid, sunt invitati moral de scaunul papal
sg, porneascrt resboiil

contra Bulgaro-Romilnilor

$i sii alunge din Ungaria si din Ardeal pe sirmat lei.

Acosta e timpul cand Regele Andreiii 11. dilrueste Cavalerilor Teutoni 0211) Tara Blirsei
ii Maramuresul, ca de aici sit apere hotarele
sit facil propagandfl catolicrt peste linia orientalii
peste cea meridionaltt
In anal 1213 Magistrul din Maramures al
Cavalerilor adevereste, cii surorile Anca i Sara
all dilruit unei biserici niste mosil pentrut odihna
sufleteascrt a Piirintilor sa, care trecuserrt in
biserica romano-catolic5. AicT dar propaganda

nu se fAcea Mil de succes.

In anal 1217 se face prima

data'

amintire

despre episcopia Cumanilor, care existiti pat in

4iva do astrt-dt 1). Aid dar Cavalerii trecuserrt
poste linia orientali.
In anul 1223 Papa Honoritt III. scoate de
sub autoritatea Episcopului de Alba-Iulia attlt
1). Numitd mai tamp a MilcovuluT, cu re..dinla la
Back'', adi la Ia0.

www.dacoromanica.ro

68

Tara Barsei, cat si Tara Transalpini (Terram

Borze, et ultra montes nivizun propter paganorum
insultus vastam vsque ad proxima tempora), declaiand, ca ele start sub autoritatea imediata a
scaunului Papal. 1). Cavalerii trecuserii dee): si
peste linia meridionalii.
In anul 1228 Episcopul Teodoric al Cumaniei

le scrie Secuilor, csa in biserica lui Christos pot

si stee impreuna. Seca, Cumuli si Romani
(Siculum, cum Cornano, et Vlachoque). 2)
Dupii- monumentele pristrate panii in qilele
noastre romano-catolicii din Maramur4 se tineail
de Episcopia din Alba-Iulia, NA din Tara Barsei
avend un protopop, care era su pus direct al

scaunului papal, ear pentru eel din Tara Transalpinti s'a infiintat o Episcopie la Arges.
In acela-si timp se urma propaganda en mult
zel in Banatul Severinului, langti Duniire (terra
Ceurin), si in anul 4237 Papa Urigorie IX. autoriseaz 6. pe eiilugthii predicatori de aici sii absolveze in casuri mai putin grave si sii sflneasc odiijdi
i eimitiruri, de oare -ce stint

putini episcopi in acele Orti (in eisdem partib us, in quibis episcporiim copiam non habetis3).
1). Theiner. Monum. hist. Hung. I. pig. 43.
2). Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 108.
3) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 153.

www.dacoromanica.ro

69

Pretutindenea dar impregiurul Ardealului se

fgcea o zeloasg propagandg catolicg.
Cu atilt mai zewasti era propaganda inlguntrul
Ardeal ul ti T.

In anul 1231, mai nainte de a lua coroana

regalii, B61a IV. face in fata legatului papal jur6ment, cii va extermina din Orile ce Regele
Ungariel stripaneste ori va stgpth pe t )ti folOi
erestini (falsos Christianos) i va aduce pe toti
la supunere fatil cu scaunul papal. 1)
hi

acest jurrunnt Iliac de aici inainte toti

principii mostenitori aT Ungariei, i mereil vin

legati papali in Ungaria, ca, sii conducg din apropiere prigonirile contra <sizmaticilor,. In a.1299,

in sfirsit, Papa Bonifaciu VIII. dispune sit so

instituiascg inehisitiunea i sg se procedeze cu
pedepse aspre contra sizmaticilor, din t'erile coroanei ungare 2)
Fi cine erati cf ali cretini ?> eine ;;ionsati,2 ?

In anal 1234 Papa Grigorie IX. II scrie lui

Bela IV., cii in Episcopia Cumanilor sunt niste
popoare numite Valachl (quidam populi, qui Walati vocantur), care de si se socotese crestini,
nu prirnesc sfintele taine de la Episcopul Cu manilor, ci de la niste faisi Episcopi grecesti, (pseudoepiscopis Grecorum). Stgruie deci sii li se dee
1) Docum priv. la 1st. Rom. Vol. I. pg.-128.
2) Docum priv la Ist. Rom. Vol. I. pg. 545.

www.dacoromanica.ro

70

acestora un Episcop eatolic de neamul lor (cathoileum eis episcoptun jill nationi conformem I).
De aceastii, prigonire religionarg a profitat nobilimea maghiariti, ca sit adune in mithile ei mosiile din Ardeal, fie ele regale, fie ale catolicilor,
fie ale nobililor csizmaticb.
Dupii pustiirile facute de CumanI si do Mongolf, nobilii Maghiari so ivesc in Ardeal ca niste

marodeuri, care jifuesc pe coT dthttl in lupta'

despoaie pe urmasii lor de drepturile i de
avutal lor.
In Ardeal dar maI virtos ca'n Ungaria dvornicir si iobagir regall devin servi al" nobililor
Maghiari si nobilimea inferioar e asupritii
de yeneticI. Earti aici: nu inter vine nici. feciorul

Regelui, nici Papa, care cere stirpirea sizmaticcilor : tolerat e numai acela, care rccunoaste
suprematia Papei; cel-laiff rmfin despuiatl, oi
Regele confirma' prin diplome de donatiune jaful
facut In majorem dei gloriam.D
In anal 1267 Regele Bela IV. si flint sac,
Stefan, Ducele Transilvaniei, se leag;i, ce-i drept,

c'a nu vor mai face donatiunI din averile celor

muriti fara de descendenti directi (si aliquem
de Nobilibus sine herede mori contigerit, possessiones eius non distrahantur, mdli conferantur,
1) Docum priv la Ist. Rom. Vol I. pg. 132.
2) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 334.

www.dacoromanica.ro

71

nulli perpetuentur) 2); acest angajament e luat

inse nurnai fatrt ett nobilil din Ungaria, care
ia parte la adunarea din Alba-Regalii. In Ardeal donatiunile de felul acesta se fa -. mai departe.

Ca ilustratiune, un singur cas, col mai concludent dintre toate. Duprt pustiirea mongolii locurile de la 13tirgiiii i Rodna art fost luate in
sttiplinire de Stefan, Voivodul Ardealului, care

le-a diiruit in urmii until Comite Hams. 1).

In anul 1317 doue" familii nobilitare maghiare,
Beth len i Apa fy, se invoesc intre d6nse1e pen-

tru impartirea stiIpInirii acelor locuri. Martori

:,unt locuitorii din acele pruli, Sag si Ilozetni;
judecAtorii ins6 stint Comitele Ikiodi, Comitele
Szentgiorgi, Comitele Kereszturi, doui Comiti
Czereny, Comitele Czalakhy, ear notar un Devetseri, adecti tot)" Haghiari 2).
Aceastit in nordul Transilvaniei; poate Ori-pi
cine srt-si inehipuiascrt, cum se petreceail lucru-

rile mai aproape de sesul Ungariel.

Nu dar prin muncrt stliruitoare, nicT cu anna
in mitnii, ci prin siluire i viclesug &art introdus nobilil maghiari In Ardeal, uncle el la sfir1) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 319-321.
2) Dcraim. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pg. 577.

www.dacoromanica.ro

72

situl secolului XIII. stapaniaii multe mosii si

ecupail cele mai insemnate functiuni 1).

La inccputul secolului XIV., cand Carol Reb,rt de Anjou ocapii tronul, eraii dee)." in Ardeal

de doue foluri de nobill: cci ardeleni Sasi,

Secui si Romani, si cei ungari Magbiari, care
nu aveaii nic o positiune in organisatianea
Ardealului, nil atirnail nici do Voivod, nici do
vre-unul din col' doi Comiti nationali.
Acasa la dasii, in Ungaria, el aveaii dreptul
de administratiune si de jurisdictiune pe mosiile
lor; aici inse, in Ardeal, ci stapaniaii mosiT,
care steteaii sub autoritatea Voivodului ori sub
a Regelui. Trebuia deci sti so produca cat mai
curnd un conflict intro Voivod i acesti venetici, care nu atirnaii de densul.
Incii in anul 1289 Regele Ladislaii IV. acorda
Episcopilor din Alba-Iulia dreptul do a judeca
pe iobagii de pe moiiIe lor.
1) Aceasta se urmeaza si In timpul luptelor cu Turcil

pana la urcarca in scaun alui Mateiu Corvin. Ast-fel

Guvernatorul Mihail Sziiagyi, unchiul lul Mateiil Corvin, Inca in anul 1458 (Liber Decretorum pag. 49) emite

un decret, prin care dispune, ca nobilii sa libereze

juxta antiquala consuctudinem hujus regni" atilt averile ocupatc, cat si mai ales iobagil, pe care li tin fara
drept. Ear Match"' Corvin el Insu-si, land frnele guvernului, invita pe toti nobilii sa depuna diregatoriile
usurpate i starue in mai multe renduri asupra dreptului de libera migratiune al Tobagilor.

www.dacoromanica.ro

73

Nobilii maghiari stdruie sit li se acorde si lor

acest drept.

In anal 1342, anal mortii lul Carol Robert

Toma, Voivodul Ardealului, tine adunare, inse
na cu nobilil Sasi, Seca): si Romani, ilia' nu la
Alba-Iulia, ci cu ,Universitas nobilium partiR
Transylvaniae" la Turda. Aceasta nu e arianarca, pe care o tinea Regele la Alba-Ialia cu
uobilii din pgrtile Ardelene, ci o intrunire particulara, a veneticilor (advenae), care vreati sa-st

regulze positiunea in Ardeal.

In aceasta" adunare se hotareste, ci nobilii an
dreptal de a judeca pe Iobagii lor, ear in Schimb
II recunosc Voivodului dreptul de a-I judeca
pe dnsii 1).

E evident, at aici nu poate sit fie vorba nici

de nobilii sasi off de secui, care n'au stat nici
dap, anal 1312 sub autoritatea Yoivodului, nici
de eel romani, care fusesera si mai nainte judecati de Voivod, ci numai de veneticii, care
renanta: la privilegiul ce li se acordase in bulk
de, atm>, pentru-ca sil c4tige si in Ardeal dreptul
de a judeca pe iobagii bor.
De aid inainte dar nobilimea ungar'd are positiane in viata publicrt a Ardealului si se incope o ne mai pornenita exploatare a locuitorilor
de mai nainte i mai ales a Romanilor.
1) Docum. priv. la Ist. Rom. Vol. I. pag. 673.

www.dacoromanica.ro

74

Aceia, care mai mult au suferit in urma nilviilirilor, n'au fost nicT Srlcuii, care se aflart in

cea mai dosnicil parte a Ardealului, nici Sasii,

care au venit spre sfirsitul niiviilirilor, ci Romann:, care se aflau pretutindenea in drumul
Cumanilor, al Pacinatilor si al Maghiarilor. Era
dee):

scAdut numerul Romanilor risipiT pe o

mare intindere.

Dupii-ce an inceput prigonirile religionare,

Romana s'au concentrat incetul cu incetul afarii de Ardeal, mai inteiti de a lungul iiniei
meridionale, uncle anal la sfirsitul secolului XIII.

consolidase un stat roman, apoi, iesind pc

la Iacobeni, de a lungul liniei resaritene. Astfel
cati-va anf duprt adunarea de la Tarda o foarte
ingmna0 parte din Romani): do la nord Yes pe
la Iacobeni sub conducerea lul Drago, Voivodul
Haramur6sului, si ear alti cati-va an): Ifi urmil
o mai insemnatil parte iese pe acela-si drum,
se

sub conducerea Voivodului Bogdan Intemeerea sta-

tulul Moldova poate s fie consideratii ea efect

imediat al hotliririlor de la 'Ruda.
In urrna acestor emigktri reactiunea nationalrt
romanA era peste putintii, de oare-ce Romanii
erah putini i risipii. Chiar trel: sute de aril in
urmiti Voivodal MoidoviT, Vasilie Lupu, ()ice inWiz) scrisoare adresahti marolui Vizir : in Tran-

silvania plusquam tertia est pars Valachorum,

www.dacoromanica.ro

75

quibus promissa libertate,

sine mora incitabo,

eos contra Haugaros,.

ac sic domi fori:pc bet-

lum habeban1.1) EarI Yasilie-Yodil era interesat

sil exagereze numtirul Romani lor. Dacrt dar pe
la anul 1640 .Romanii erail abia a treia parte din
poporatiunea Ardealului, in secolul XIV". numai

putini Romani puteaii srt fie in Ardeal.

Romanii insil nu erati singuril, pe care it

despuiati nobilii maghiari. Secuii erati i el asu
priti, eara Sash.' ail perdut incetul ea incetul
toate orasele lor din basinul apusean.
Tocmai in timpul, cand Turcii se ivesc Ia
Dun5re, Ardealul era deci agitat de nernulturniri
ast fel incapabil de actiune. Ast-fel nobilimea
nu mai strt pc ganduri, ci se aduna impregiurul
Jul Laczkovici, care se pane in legalurti cu

Turcii, fiind-c5 numai sub protecOunea Sulta

nului se putea continua exploatarea neomenoasa.
ase-spre-(Jece

ani inainte de caderea Con

stantinopului se produce in Ardeal o ri.iscoah4

despre care Michail Horvath (I. Band. pg. 276)
ne spune urmrttoarele :
cln curend apoi Sigismund a fost inveselit de
.stirea plitcutrt, crt Ioan de Huniad a invins pe
Sultanul Amurad, care navalise in Serbia, langli

Belgrad intr'o bardie sangeroasa, in care ail ca1) Eud. Hurmuzachi Docum, priv. la NI Rom. Vol, IV..

Part. I. pg. 669

www.dacoromanica.ro

76

dut vr'o 40 mil de Turd, i l'a alungat din provincie. Acesta a fost primul triumf mrtret al
eroulni glorios, pe care Dumnedeil l'a dtiruit in
milostivirea hiT patrid, ca si o anere contra si5lhaticelor horde osmane, pe care fanatismul. roligios le mina spre cuceriri.
Peste putin s'art ivit ins evenimente foarte
nepliicute, care art turburat aceastrt bucurie a
Regela acum lietran si bolnrivicios. Din causa
incassrifil afarA din cale aspre a duijdiilor datorite D;Tnnnilor de parnnt

incii

mai mult

din causa opririT liberci migrdri teranii din Ar-

leal s'art resculat in vara anului 4437

si

an

prrtdat averile nobilirniT. Nicolae Csak, Voivodul

Ardealului, a tinut pentru indhusirea rscoalei

o adunare en nobilinwa maghiard, en Secuii

cu Sa0i, a improunat cote trel natinni In o

unhine i a atacat apol en armata unita pe
resculati. Bitlia sangeroasa n'a fost inse decisivi. i s'a frtcut o invoTealA, in virtutea cireia teranil depun armele numai en conditiunea,
crt fonciera se va incassa de aid inainte cu
dreptate i nurnaT in proportiune cu intinderea
pAmntului i cut multimea vitelor crescute pe

el, Ca Oranul nu va fi silit la robotrt de cat

trei dile pe s'eptemanti i cit sub nici un pre.13xt nu va fi oprit in libera lta migratiune.v
Pe cand dar Ioan Corvin se lupta la Duniire
www.dacoromanica.ro

77

c mtra Turcilor, nobilimea din Ardeal face en

Sasil i cu Secuii unitmea celor trel natiuni,
ca sa tina pe Romani in robie.
Nobilimea a calcat inse invoiala facutli in
anul 1437. Ori-si-cat de aspre ar fi fost condiiumie primite de iobagi, dreptul de litera

migratiune era un fel de supapa de siguran,

de oare-ce aceia, care nit mai puteaa s suporte
jugul, parasiail mosia i Ora. Nobilimea nu-i
hisa dar sa piece. In acela-si timp o ins6mnatii
parte din poporatiunea maghiara de pe sesul de
la Tisa se retrage din fata Turcilor in Ardeal
si-I scoate pc Sasi din orasele mai apropiate de
linia apuseana, ear Secuii cad si ei in mare
parte sub stapanirea nobilimit maghiare, care
tot mai mult se sporia in Ardeal. Dar nesatioasa nobilime nu se multumea nici en atilt.
De aceea Ardealul era mereil agitat. Regele
Mateia Corvin i-a tinut, cat a trait el, in frill
pe nobill; dar dupa moartea lui asupririle au
devenit cu atilt mai nemiloase.
In anul 1513 i se face Regelui Vlaflislau
propunPrea sa porneasca o cruciatii contra Turcilor.

(Cu ochii tintiti Ia parnnt,

dice Mihail
Horvath (I. p. 439),
si in tacere a ascultat
Vladislau discursul mult promitator. Nu ast-fe1
Magnatii, a carora cea mai mare parte, cmo/ip-

www.dacoromanica.ro

78

ita de egoism, privea taia drept o prada pentrir sine ;> 4) el all prima propunerea Cardimalului ci aprobrtri sgomotoase. Erail cii toate

aceste ci-va, care in aceasta epoch' de turburrta aveati o privire clarti asupra stiirilor complicate ale natiunii, nu voiail srt so lase a fi
amtigiti de sperante deserte i ati luat pe fatrt
positiune contra publiariT bulei de indulgentrt.
Unul dintre acestia, Vistiernicul Stefan Telegdy,
-a infiltisat en vioiciune starea de asuprire
de miserie, in care se Oa' terlinimea de la moar-

tea lui Mateirt, si pericolul, pe care poate sii-1

aiba inarmarea unei asemenea clase adenc nemultumite si cilleate la pument in asemenea impregiurrta, pentra Stat si mai' ales pentru nsapritorii ei, pentru nobilime, citci s'ar indrepta
.cu armele luate contra Turcilor asupra acesteia.
El a props deci, ea dacrt e vorba sit fie cillcat
armistitiul (ineheiat cu. Turd% sli se adune bani
pentru indulgente i sit se soldeze din aceste
armatil de mercenario>
Prevederile ml Telegdy s'ad adeverit: in anti!. 1514 cetele de asupriti, adunate odatii
inarmate, se re-scoalA sub conducerea until Secui,
1). Nic. lstuanffii Regni Hungarici Historia. Colon.
Agr, 1685. Lib V pag. 42-43. Senatorum magna pars,
qui otio et avoritia corrupti regmon, pi.nectoe loco ImLebant."

www.dacoromanica.ro

79

Dozsa, i nobilimea Maghiar5, in loc de 4 pleca

contra Turcilor, se luptil, ca sll perpetueze asuprirea muncitorilor. 1).
Rescoala aceasta a fost inbusitil de acela-st
loan Zopolea, care n'a luat parte la lupta de
la Mohacs si care s'a declarat In urmrt vasal
al SultanulaT, ear dupg suprimarea re5scoalei o
dietii tinut4 la Buda primeste proectul do codice

elaborat de Stefan Verboczy, Codex Tripartitum, care (Pars III. Tit. 25. 2) dispune cii
muncitoril agricoll perd dreptul de liberrt migratiune si le reman Domnilor de prtmnt supusi pe yecie mera et perpetva rusticitale.
In timpul strytiniril Turcestf soarta Romilnilor
s'a mai iniisprit. Duph' legile create in anul
1376 Romanii stint declaraff de strilini in Transilvania, care

tolerantur pro tempore usque

ad beneplacitum Principum et Regnicolarum,

1). Precum se vede din spusele lui Bonfiniu, a'e lui
P. Ranzani (Epitome rerum Hungaricarum pag. 209) si

ale altor contimporani, Scuii si-ail pastrat drepturile

pana dupl moartea luI Medi! Corvin. In tirnpul damnieI lui Vladislau Inse nobilimea incepe usurparile si
in S'ocuime, ast-fel anca in primii anl aI secolului XVI.

Scuii sunt merefi frmentatl si se rescoala in mai

multe radurl. Nu e dovedit, dar c probabil, c re'scoala condusd de Gheorghe Dozsa era de mai nainte
pregtia si c RomAnil au luat parte nuinal In urind
la ea.

www.dacoromanica.ro

80

nici ci, nici pm:10 lor nu pot srt fie de eta

plugari, prtstori on salahori. 1).
Ast-fel, profitlind de nenorocirile patriei si de
slithiciuniJc Regilor, nobilimea maghiara" s'a Mout

stgpfinti in Ardeal, declarand do striiini in tara

aceasta pe Romnii, care atilta timp numat ei
singuri afi apNrat-o de ruivalitori.".

Dar avut-aii i SaiT, i Secttii cuvinte de a

se plnge de uniunea incheiatrt la anal 1437.
Secuii ai-an perdut comitele i organisatiunea
si multi dintre dansil art ajuns, ca Romilnii, in
stare de iobrigie, ear Sasii aii perdut mare parte
din privilegiile lor, mare parte din pa"m6ntu1
lor i eraii din ce in ce mai strimtorati. De

aceea in lupta dintre Principil uniti cu Turd].

Imp6ratu1 Roman atilt Sasii, Ct i leuii
eraii imperiali. Ca sti-i tinti deci pe acestia in
freii, multi)." dintro Principii

Ardealului Ii

aveati resedinta mai ales la Sibiiti, in mijlocul

Sasilor
apropierea Skuilor.
Arechil primnteni nu scapti inse de sub asu1). Approbatae Constitutiones. Pars. I. Tit. 2 art. 1
2. Textul in Approbatae et compilatae constitutiones
este : Licet Natio Valachica inter Status Transilvaniae
non sit recepta, eorum tamen Religio atque toleratur
usque ad beneplacitum Principum et Regnicolarum.
Breviarium Iuris Trantilvanici etc. Ed. II de Ios. Carol
Eder 1822.

www.dacoromanica.ro

81

prirea nobi1imi maghiare de cat dupii-ce TurciT,

ocrotitora acestei nobilim, sunt alungati poste

DulAre i poste Carpati.

IV

Luptele pentru revindicare

Luptele pentru revindicare ale Romani lor din

Ardeal se iucep pe timpul, cand Mihaiu-Vo&ti

se ive0e Ca hctiitor al ImpratuluI Roman la
Alba-Iulia.

In cluda tuturor prigonirilor, care in timpul

Regilor din Casa de Anjou erati chiar mai aspre de cat mai nainte, Romanii n'au voit si
recunoasca suprematia Pape)." si an prIstrat in
hisericile lor rital oriental i limba slavonii 1),
1) Din aceasta unil trag conclusiunea, c si Roma-

nil afi primit botezul de la Apostolil slavi Ciril si

Metodiu, pe la 860 880, ccea cc nu e probabil, de
oare-ce Wit Visigotif, cat si Ostrogotii i Vandalii aCt
primit crestinismul pe cand se aflad pc teritoriul Carpatilor, si nu e cu putinta ca Romanil din Carpati sa
fi fost pagani in timpul, cand vecinil lor barbari crafi
crestini. Alt-fel adl cestiunea poate sa fie considerat
ca resolvata In acest sens.
6

www.dacoromanica.ro

82

pe care o primisera pe timpul stapAnirii bul(rare

Dupri-ce PrincipiI Ardealului intrii in lupta

cu Casa de Austria, SasiT primese invitturile
liii Luther, nobilii maghiari i, in genere, Maghiarii pe ale lut Calvin si numai SiScuiT ratan
catol

Sasil incep (led sit facii printre Romani propaganda' luteranii, ear Principit IT siluiese pe
Romani: sit primeascrt calvinimiul. Ast-fel, ca
mijloc}le propaganda, se tipilrese in curimd dupa
votarea Aprobatelor primelo cii ri romanesti, Bi-

blia, Psalmii, in genere, crtrtile bisericesti. Romanii primese bncuros aceste clirti i introduc
limba romaneasM in bisericile lor, dar pastreaza
ritul oriental si leiItniiIe ea metropolia din Llrgoviste, numitii a Ungro-Flarhici.
Ast-fel chiar Iti timpul celei mat grebe asupriri se intemeiazil in Ardeal literatura romanii,
pe care Romnii din Moldova si Muntenia o
primesc abia pe la 1640, desi Aiwa in timpul
lut Mihaiii-Viteacul cronicarit incepuse'rrt oi et
sit scrie romaneste i Mihai scria si el romaneste en litere chirilice i asistase in Alba-Iulht
la liturghia romaneascii.
In scurtal timp, pe care l'a petrecut in Ardeal,

MihaiII n'a fiicut nimic, ca sit usureze soarta

Romanilor. Ear aceasta cu intentiune. Avnd
www.dacoromanica.ro

83

sii se lupte CU nobilimea maghiarri, el era sigur

de Romitni si de SasT, dar nu totodatil si de
`S6cui. Do aceea inteo scrisoare adresatii in anul
1000 Archiducelui Mateiti el strtraie sh" li se asigureze SZicuilor vechea lor libertate si s4" li se
trimitrt armele promise, de oare-co e trebuintil
de cooperarea lor (Quando quidem Sea Caesarea
Regiaque Maiestas Siculos antiqua eorunt liber-

talc donavit, quorum opera in felicibus belli

progressibus Somme necessaria est 0.

Dupa moartea Jul Mihaiu Rominii sent on

factor, care nu mai poate srt fie ignorat.
In anal 4602 Episcopul de Alba-lulia, Dimitrio Napragy. descrie (intr'on report adresat Imperatolui starea Ardealolui 2).
Dupii acest ra port Ardealul se imOrtia in
trei oiuni Sa0, Semi i Unguri. Ear intre
acestia suet risipitl in toatA provincia Romsniu.
(Inter hos disparsi sent per totam Provinciam
Valachij.)

1. Sa,iI aveau in timpul acesta sapte erase

mai ingmnate (Civitatos praecipuas liberas) si
sapte scaune co. 93 sate. Mai era, afarrt de a1) Eud. Hurmuzachi. Docum. privitoare la Ist. Rom.
Vol. IV. pag. 15.

2) Eud. Hurmuzachi. Docum privitoare la Ist. Rom.

Vol. IV. pag. 282-289.

www.dacoromanica.ro

84

aceasta, Uoiversitatea.seiseased, care avea in opt pa-

rochil peste 230 sate.

Intro orasele srisesti nu mai sunt numerate
Dees, Sec, Turda, dar e numerat Ancil Clujul,
care adi e maghiar.
Sunt, dice Episcopul, intro acesti Sasi multe
sate amestecate, Castele, Carii nobilitare, care
nu se socotesc la aceste scaune (plurimi immixti
pagi, Castella, Curiae nobilium, qui ad istas
Sedes non numerantur).
Ace-stia sunt Maghiaril veniti in timpul lupte-

Ion cu Luca.
Intro numeroasele sarcini ce li se impun Sasilor
e i datoria de a tine in timp de pace pe Principe

pe curtea lui peste iarnA pe mncat i pe

bent (Tempore pacis Saxones tenentur Principem
si

cum tota Aula.gratis aicre, solent enim Prinse ad Saxocipes, presertim biemali tempore,
nes recipere et isthic ubique splendide nonarijs
exceptis, convivari, et ita aliquot menses sine
expensis producere.

Acesti principi deprinsi a petrece iarna bend

$i manciind in socoteala altora, care muucesc7
sunt prototipul nobilului maghiar.
2. Secuil, care odinioani toti all fost nobili
liberi (olim omnes nobiles et liberi etiam pecorum pastores), acum ajunseseril s fie despuiati
de drepturile lor i aserviti, ca Romitnii (omni-

www.dacoromanica.ro

85

bus libertatibus et immunitatibus privati in ordinem redacti, in perpetuanique rusticitalern di ieeti nobilibus Transilvaniae et Principi stint
subieetj).

Na era ded nwi patria, nici natiunea, nici

religiunea, pentru care lupta nobilimea maghiarrt
niviiiitt in Ardeal : aliatit de la 1437 ail avut
acealf soartii ca Romitnii ; desi erart de vitil
maghiarrt si de lege romano-catolicrt, el art fost
despuiati prin fraudii i violenVt.
Miliaiii-Yoda, mit in puterea cuvntului, a stiruit sl li se redea acestor oarnenT, lui strilini de
neam si de lege, vechile drepturY si libertrtti,

pentru-ca ei s se lupte cu toatii inima pentra

causa crestinii : Napragy, Episcopal lor, care nu era
om, ci nobil maghiar, roagrt pe Imp6ratu1 sildl tie in

robie (Non est in antiqua libertate per suam

Maiestatem... retinenda, sed in ordinem potius
redigenda in servitutem).
3. Maghiraif emit risipitl in toatii tara (sparsi
per totem Provinciam), aveaii noue comitate si
tritintt oi acum dupii legile regatuldi ungar (nobiles horum comitatum utuntur legibus et immunitatibus Regni Hungariae, mutatis nonnullis
post defeetionem a Corona Hungariae).
Stritini erail dem in tarii, dup legi striline

triatI si risipiti erau ca toti exploatatorit.

4. llomiiniT stint risipiti in toatil provincia,
www.dacoromanica.ro

86

dice Episeopul,locuiesc mai: ales in piirtile mun-

toase (montosa presertim inhabitant loca), sunt

supusi parte Principilor, parte nobililor. El%
unt folositori, tiind-crt sant bun): pentru toateserviciile (Utiles stint, nam ad omnia servitia
coguntur).

Pentru el Episcopul nu cere nimic, ci se milt.gineste a-I incredinta pe Imperatul, eii din causa
limbei straine en anevoia se pot converti la catolicism.
Dupii aceastil descriere hotarele Ardealula

sunt tot cele din timpul, cand nu erati inert Maghiari in Ardeal. Ast-fel districtele Fagara, Lugoj i Caransebq se tineail de Ardeal i erart
ale Principelui. De la Lugoj inainte hntarul trecea prin castelele Lipova, &imos,Vilagosvar, lneu,
(Genii), Oradea-mare 0 Bust. Comitatele Solnoc,

Crasna, Zarand, precurn si Chioara, Beimul i

Baia mare fficeaii parte din Ardeal. Tot teriterul, unde adi Romnit sunt in masse compacte,
se tinea de Ardeal.
tncit fi ind Principe Sigismund Bthory, Mihaiii-Vodii a Nail sit se zideascg in apropierea
orasului Alba-Iulia o manitstiie, ca'reia i s'aii drtruit pilmantuff. In acela-si timp Sigismund Bathory a diruit lui Mihaiti-Vodil Curia Bolia ctt
cele ce se tineaii de dense, iar ILA tefan-Vodii
din Moldova mai multe domena.

www.dacoromanica.ro

87

Venind apol Mihaiii-Voda in Ardeal, a facut

boierilor sci multe donatiuni.
Episcopul staruie ca Impratul sil revoace
aceste donatiuni si ca calugarit romani sii fie
alungatl din manastirea zidita de Mihaid-Voda.
Imperatul perde inso Ardealu I, i Principit
sunt accia, care implinesc dorintelo
exprimate de Episcopul Napragy. E1 inse trebue sil ie seama de Romani.
Dorind sa c4tige in partea sa pe preotit remaul', Gavril Bathory, acela-st care se subscrie
Craiul , emite la 9 Iunie 1609 o diploma, prin
care, drept dovada de mare gratie critiascii, dispune ca preo!ii Romdailor, desi iobagi, slobodewie s aiba a schimba local eel deinteiu antle:1 va pldcca lai sa aleaga loc de popie., 1)

Acesta e primul drept, pe care-1 castiga Romalibera migratiune pentru preotii, care reman alt-fel tot iobagi, off-0 unde s'ar duce.
De oare-ce nobilimea nu respecteaza nici dreptul acesta, Principele G. Ritkczy II. republica
in anul 1653 diploma de la 1609, inse tot
:

in zadar.
Soarta Romanilor nu se schimbil de cat dupa
ce Imperatul infra' definitiv in stiipanirea Ardealulut.
1) G. Sincai. Hronica Romanilor. Toni II. pg. 319-320.

www.dacoromanica.ro

88

De oare-ce manosul ses de la Tisa si de la

Dunqre era in mare parte pustiti, timp de vre-o
sutii de an): nna din preoeupiirile de ciipetenie
ale curtii din Viena a fost s populeze acest

ses, ceea ce nu era cu putin0 de cat creand

conditiuni bane pentru muncitorii agricoli si
si pentra eel industriari.

In acela-si timp curtea din Viena era interesata sii cgstige simpatiile popoarelor orientale,
care erau accesibile pentru Rusia.
In anul 1690 dar Leopold I. emite, dup:i intervenirea Episcopului srbesc din Ineu, o diploma adresatii Archiepiscopului srbesc Arsenie

Cernovici, prin care acorda Natjunii Illirice i

bisericii (1e nit oriental tin intreg sir de privilegit. Ear LNaliunca lllirica in sensul acelei diplome este Comnmnitas ejusdem Graeci Ritus
et Nationi Rascianorum per Graeciam, Magariam, Basciant, Herzegovinarn, Dalmatiaz, Podgoriam, Ierwpoliam, caeteraque annexa Loca.1)
Ancii dupii ciiderea Constantinopoluldi o In-

seninatt parte din poportil serbesc a treent sub

comlucerea lul Brancovici Dunarea i s'a asedat mai ales pe valea Murdsultif 'Ana in Transilvania si de a lnngul hotarelor Transilvaniei,
do la Lipova inainte spre Oradea-Mare (Podgo1) E. Hurmuzachi. Docum. priv. la 1st. Rom. Vol. V.
pag. 353.

www.dacoromanica.ro

89

ria, Ionopolia, caeteraque Loca). Acum treco ta

Orile recucerito de Habsburgi o alta parte din
poporul serbesc sub conducerea Archiepiscopulat

Cernovici, care-si pane in urmA resedinta lii

Carlovet si so declarrt Patriarch.
La 4 Martie 1695 Impratul Leopold I. emito
deci o noug diplomrt, prin care confirmrt si preciseazrt privilegiile o datrt acordate. 1)
In virtutea acestei diplome Archiepiscopul
Cernovici are sapte sufragani : 1 Carlostadion3. Nochacsiensis,
sis,, 2, cSzegediensis,.
4. Budensis et Albae-Regalis ,
5, Versaziensis,

6. Toniosvariensis-leiwpolitanns > i

4 Faradiensis et Agriensis

Cei din urma dot aveail in linia Lugoj

Ineu (leno-polia) Oradea-mare ( Varadiensis )
Romani in discesele lor. Acesa. Romani, la in-

ceput foarte putini, saIi bucurat

el de ocro-

tirea datrt bisericiI orientalo.

Nu s'a bucurat inso marea multime a Romanilor din Ardeal.

Tocmai do aceea nobilimea strtrue, ca Transilvania srt f6miiie in limitele ci vecki. Ear in
tractatul de la Car1ov4, Art. 2. so dice : Transilvanicie antiqui limites,, < vero intra praedicto3 limites sita stint loca nempe Caransibes,
1) E. Hurmuzachi. Docum. priv. la 1st. Rom. Vol. V.
pag. 440.

www.dacoromanica.ro

90

Lugas. Lippa. 1) Ear de aid inainte hotarele stint aretate in diploma de la 1605 : prin
Inca spre Oradea-mare, deci tot cote de la.
1300 si de la 1602,
piing la care Romanii
aa fost si sunt masse compacte.
Lucia firesc ar fi lost, ea acestia sii fie scosi
de sub autoritatea metropolitului Ungro-Ylachiei
trecuti sub a Patriarchulul din Car1ov6t.
Diva incheerea 061 de la Cat lovb1 inse a
urmat re'sboiul pentru succesiune la tronul Spailia, -in timpul crtruia nobilimea maghiarg s'a
rsculat sub conducerea tnT Francisc Ritl:czy.
llaclidea in Ungaria in mare parte pustie Curtea
din Yiena putea s dispung duprt buna el chib-

zainti, in Ardeal, undo se concentrase nobilimea, ea trebuia sg ting seamg de pretontiunile acesteia. Ast-fel Imp6ratul Leopold 1. a fost
silit de impregiurgri sit admitii valoarea legalit
a

Aprobateor Copstittgiuith, pin care Roma-

nif i biserica orientalrt eraii in lipsg de ori-si-ce

dropt, i sg despartg Ardealul in toate privin1) E. Hurmuzachi, Docum. priv. la 1st. Roman. Vol.
V. Ap. 330. Dupa o diploma de la 1655 a lui Gheorghe Ralcoczy II (pastrata in archiva AcademieI Romane) Achatiu Barcsay era Comes Comitatns Hunyadiensis, Districtuumque Crenscbesinesis et Lugosensis.

Banns supremus"
aded Caransebevl
erail banate ce se Iineaii de Ardeal".

www.dacoromanica.ro

i Lugojul

91

tele de Ungaria, uncle soarta iobagilor era mat

uuratI i biserica orientalii avea o posiciune
a,iguratA.

Ca sil desfadi pe acesti Romani de metropolia

-Ungro- nlachiei, sa-T scoata de sub inriurirea Tai
iuunT-Papi
sg-i poati ajuta in mrirginile
cd probatelor ConstituOuni,,
abinetul din Viena,

trimite in Ardeal misionari IesnitY, care4 indeamuii pe Romani sii recunoasca, Ostrand rital

oriental, suprematia Pape, aci se vor bucura

de drepturile acordate prin
11(1 iones

Ap roba lac Cousti

biseriei romano-catolice.

Partea cea cu desiivirsire mare a preetilor,

care erail iobagi, cu episcopul Teo fil in fruntel.
e accesibira pentru aceastA propaganda.

Dupa' instructiunile, pe care le prhnise in

anul 1692, cu ocasiunea c nfirmArii sale in
scaun, de la guvernatorul Gheorghe Banffy, E-piscopul Teolil nu era, in adever, de cat seful
misiunii calviniste in mijlocal Romanilor. EI
trebuia sii primeascri cathichismul cal vinebe i
sa' factL pe MOT sit-1 primeascA (p. 2), tiebuia sti

nu se abatil de la usurile ca1vinesa (p. 3), era

dator s cearil aprobarea superintendentul u calvinese, care se numia qHungarorum et Valachorum

Episcopus. (p. 11) atat pentru convocarea, cat

si pentru hothrlrule sinodulul, ba dupa punt, 19,
al instructiunit era supus in intreaga conducere
www.dacoromanica.ro

92

a bisericii supravegherii si vistatianil canonice a

uperintendentalui,
a praeseripto Eppo. orthodoxo Transyvaniae dependeat > 1)
Unirea cu biserica papalil,
in forma ino-

fonsivii, in care se propunea, era decT o scapate

tie sub tirrtnia calvinistilor si in acelasI timp
.,;ingura cale de scripare de sub jugul impus de
eAprobatae Constitutiones,.
In anal 1697 Episcopal Teofil convoacrt, de
astii-datai 1 iirii de aprobarea superintendentulai
ealvinese-,
un sinod la Alba-lalia, i preotimea adunatii in acest sinod recanoaste pe Pon-

tificele Roman drept cap vHat al intrega biserid crestine (totius Ecelesiae Christi) si admite
purgatorial, camineclitura in o singurI formrt si

purcederea Duhului: Sfint si de la Fiial, cere

ins de la Impratul tra asiguriiri : 1) c preotiT de nit grecesc se vor bucura (1e acelea-sl
ilrepturY ea si

preotl din tarii 2), ert ace:0a

preoff vor fi dot*" si vor avO case parochiale 3),

ert eT vor atirna numai de Episcopal lor.

Nobilimea face dar toate opintirile, ea srt zilarniceasc 5. unirea, in arma ciIreia preotiT romant devin oamenT liberi.
Murind Teofil inert' in acel an, Calvinistii pun

ba cale inlocuirea Iva ea Atanasie, un adept al

1) Nic. Nilles. Symbolae. Oeniponte, 1885. Vol. I. pg.
153-160.

www.dacoromanica.ro

93

lor, care in urma intervenirit lor e ridicat de metropolitul Ungro-Vlachia la treapta archiereiascii,
LEI s'aft inselat inse, de oare-ce Atanasie, odupfindu-s'i scaunul, convoacil in anul '1698 un
noir sinod, care primeste definitiv unirea. In
actul subscris la 7 Octomvrie 1698 1) preotimea
declarii inse, cii primete numai suprema(ia Paper, ear cele-lalte trei puncte le admite fiirq ca
sii, le primeascii., si nu adrnite pia o schimbare
in ritul in organisarea bigericit
La 16 Fevruarie 4699 subscrie apoi i Imperatul Leopold I. diploma, prin care acorda
.5ri

bisericit greco-eatolice

preotilor el aceleall

dreptnri, pe care le avea biserica romano-ea(olied en preotif el' 2).

In acela-1 an ins6 nobilimea, adunatil in
theta', hotiirqte, crt preotir romnT, trecnd ht

vre-una din bisericilf, ciirora li se acordrt droptuft: in Approbatae, se bucurii numal" de dinturile biseicif, in care tree, (mar numai pentru
averile bisericeOT (crfre nu exist* sunt s3utitt
de dijmii i de cele-lalte prestatiuni ; ear preotil,
care remiin greco-orienlali, stint tot TobagY ca
mai nainte.
1) Nic. Nillcs. Symbolae. Vol. I. pg. 206-210, undcn
actul unirii e reprodus in fassimilc.
2) Eud. Hurmuzachi. Docum. priv. la Ist. Rom. Vol,
V. pag. 549-541.

www.dacoromanica.ro

94

Astfel, strimtorati intre Imperatnl i nobilime,

intra Romanii in secolul XVIII.
Sunt mai presus de toata inchipuirea nenorocirile ce din actu I de la 7 Octombrie 1698 au
resultat pentru Ardeal si pentru Romani. in
deosebl.
Nobilimea, dovada i hotiIrIrile luate la 8
Septemvrie 1699, tinea sri..zkliirniceawa diploma
de la 16 Fevruarie ori, cel putin, Sri reducii

efectele el la lin minimum potrivit cu interesele

el particulare. Romanil all avut deci sa sustina
cu nobilimea o grea lupta, in care putin ajntor
an primit de la curtea din Yiena, care a avut in
secolul XVIII. nu mai putin de cat none resboaie
marl si astfel era meren nevoita sll intro in
voile nobilimil maghiare, accesibila pentru onsi-ce dusman al Casei Domnitoare.
Romanii era.] insi> in acela-si timp desbinat]
Intro dnsii.
Actul de la 7 Octomvrie 1698 nu era sincer.

Preothnea adunata atunci la Alba-lulia si-a

filcut reservele in coca ce priveste piistrarea
traditiunilor bisericesti panri in cele mai mici
amenunte, fiiud-cti stia cii massele poporului
roman resping off-si-ce schimbare in viata lor
religioasil. Ear Iesuitii s'an multiunit deocamdatl
si cu simpla recunoastere a suprematiel papale,
fiind-cii sperm], cii incetul en incetul Romani].

www.dacoromanica.ro

95

vor primi i ritul apusean, si organisatiunea romano-catolicit

lJn popor, care a fost despuiat prin siluire si
viclesug de toate drepturile ml, nu mqi poate
,3rt fie inselat. Romanii h ti siniit dem, ea vorba

e sa fie despuiati incetul eu incetul si de- traditinnile lor biserieesti ; ei an r6spins dar unirea
i au alungat pe preotii, care o primiserti. Astfel
eel mat multi dintre dasji reman faril de preoti.
Spre a I sili sa primeascil unirca, guvernul le
impune siti intretie pe preotii greco-catolici, de
la care ei nu vor siti primeascii sacramantele, si
inta'reste eordonul militar de pe la granite, ea
sit nu poatii intra in Ardeal preoti greco-orientall nici de la SiTbi, nici de peste Carpati.

Partea en desevirsire mare a Romanilor a respins en toate aceste unirea, a sangerat prin
treatori, ea sail* adueit preoti, care siti-i botezo
copiii, i 0-a ingropat mortif mai bacitros neprohoditi de eat ca sit primeasea' saeramente de
la preoti
Actul de la 1698 si diploma de la 16 FeyrnaTie 1699 sunt cn toate aceste ineeputul unet
poce noub in -viata Romanilor.
Romanii sunt, ee-T drept, tot iobagi legatl de
pitimkt i toleratl numal in tara lor ; dar eT ai
preoti, pe care nu mai poate niinera st-i Puna' la
anuncit Onieil si sa.-1" trateze ea pe niste slop,

www.dacoromanica.ro

96

au biserici, ctrora li se da inzestrare, ad o Episcopie, ctreia Imperatul II face donatiuni, ad

un Episcop, care o Consilier impe"riitesc si socotit in r6ndul mai marilor rii. In acelasi timp
biserica romano-catolied, ajunst la putere, ml
mai permite ca cop." romtni st fie, ca pen'acum,
opriti, dacii vor sit invete la scolile catolice. Bo
preocupati de propagarea-catolicismului,

aleg pe eel mai destepti dintre tinerii romani

trimit st fact studii pc la seminarele catolice din tart si 'din striiinatate, la Ariena, la
colegiul de Propaganda Fide din Boma. Din rini-

duffle acestor tineri

au

iesit apol, ce-I drept,

nu propagatori aT catolicismului, dar cei dainttiu

mari luptatori national): i propagatori A Jonstiintei de latinitate.

Until dintre acesti tineri, loan Mien, o ridicat la anul 1730 in summit Episcopesc, atunci
la Ffigtras. El ia nomele Inoeentiii Klein si ob
tine de Ia Imperatul Carol VI o insihnnatt donatiune, pentru-ca sil intemeeze o mantstire si
un seminar la Blasid, unde-si mutt resedinta.
In anul 1738 preotimea subscrie apoi 25,000
florini pentru ridicarea zidirilor, i ast-fel se
infiinteazd incetul cu incetul un liceil, o scoalt
pedagogict i un seminar teologic, primul si pen-

fru timp de aproape

sotii

de ani singurul

focar de culturt nationalt romAneascii.

www.dacoromanica.ro

97

Intrand apoi in luptb: cu nobilimea, Inocentiu

Klein stariiie s'd li se faca dreptate Romanilor,
atilt celor unitY, cat si celor ce respingeaii unirea. Timpul nu-I era ins e. priincios, de oare-ce,

inurind Carol VI., fiia-sa Maria Terezia se afla

in mare strimtorare si Curtea din Viena ear era
nevoita; sa' intre in voile nobilimil: maghiare. In
acela-si timp Inocentiu Klein tinea mai presus
de toate s'a castige iubirea Romanilor, si din
iubire si incredere care densul o foarte insemnatN parte din Romani', poste 600 parochil, ati
prima unirea, flind-ca' el le daduse Romanilor
asigurarea, cA nici odat a. biserica greco-catolia
nu va p'artisi ritul, limba, organisatiunea. TocmaY
prirlaceasta ins e. el s'a pus in conflict cu Iesui-

til'. El obtine de la Maria Terezia in anul 4742

presentarea unui proect de lege, prin care i se
acorat bisericii greco-catolice acelea-si drepturi
ca celei romano-catolice ; ve'dnd inse opositiupea nobilimii, Curtea sacrifica" pe Inocentiu Klein,

care se retrage apoil se expatriaza si moare in

exil la Roma.
Dar directiunea datA de densul re'mane, si inert

pe la sfirsitul resboiuliii de sapte ani influinta

nobilima maghiare scade.

Indatg-ce privirile Cabinetului din Viena se

indreptaserii spre nord, trebuiaii neaptirat sl se
ia mesurY pentru asigurarea hotarelor din Ar7

www.dacoromanica.ro

98

deal. Erail prea marl interesele, care cereati, ea

Curtea din Viena s aib simpatiile popoarelor
orientale, pentru-ca de friea Maghiarilor Imp6raeasa sit mai permita' prig mirea neomenoasa a
Romanilor de nit oriental.
Romanil ail venit in Carpatl ca ap'artitori de bo-

tare qi timp de o miie de ani el ati sangerat in

treciitorile Carpatilor, unde sunt adunatl i acurn
in masse compacte : inimile lor erati deci cea
mai sigarii apiirare si de aici inainte atat fata
cii dusmanal de la Nord, cat si fata" cu nobilimea
magliiarrt, care a pactat cu totl dusmanil patriet
In anul 1758 Cancelarul Kaunitz dil, prin ur-

mare, in consiliul de stat o opiniune separatit,

iar in motivarea acestel opiniuni el staraie st
se punk" capat prigoniril i s li se dee Romanilor greco-orientali din Ardeal un Episeop exemt, care 0," le sfinteasca preotl.
cCele cate-va milioane de greci-neunitl, care
triiiesc sub prea inaita shipanire a Majestiitil
Voastre,ri (lice el in motivare Irnpertitesel,:
ail, dupii a mea neinsemnatt parere, sa' fie privitl ca o cotnoar i un adeverat giuvaier (Kleinod) al mAritei Case Domnitoare, de la care sta-

tul va trage in viitor foloase si mai marl de cat

pang acum, mime dad', in cele bisericesti si in
cele civile vor fi apitrati co hotarirea cavenal do toate asupririle, nedreptatile i plange-

www.dacoromanica.ro

99

rile legilime i vor fi condusl ast-fel, cum dap'

regulele de precautiune trebue sti fie tratat un

popor aspru i re'sboinic. 1)
In urma stgruintelor de felul acesta se trimit
in Ardeal Comisart care constatg, ca in ciuda
tuturor siluirilor si in ciuda activitgta mT Inocentiu Klein, marea majoritate a Romani lor, peste
128,000 familiT, resping si acum unirea. In anul
1762 Impkilteasa insgrcineazg deci pe Episcopul

srbesc din Buda, Dionisie Novacovici, srt administreze, pe langa Episcopia sa, i diecesa romang greco-orientalg ce so infiinteazg pentru
Ardeal, cu resedinta la Sibiti.
Ast-fel duprt o resistentg de. 62 anY Rornanil

neinduplecati iar pot sg fag, prooti si bisericl

in legea cea veche, ear eel: uniT ca biserica romano-catolica nu se mai tem de aid. inainte,
ca. vor fi clespuiati; de ritul si de traditiunile lor
si despratiti ast-fel de fratii lor.

In acela-si timp, mare lueru ! urmasil legionarilor lul Traian, dupg sute de anY, ear ajung
sg pue mana pe arme si sg fie organisati in cete de
luptiitori pentru aplirarea trecgtorilor din Carpatt
Ca aceasta se incepe, in ajunul recolutiliniT
franceze, viata moderng a Romanilor.
1) Eud. Hurmuzachi. Docum. priv. la Tst. Rom. Vol.
VII. pag. 20.

www.dacoromanica.ro

Redqteptarea national
Ioan Zapolea, declarndu-se vasal al Portii, a
luat in st5.panirea sa nii numaI castelele si domeniile regale, ci totodata" i teritoriile mare
parte alodiale, care in timpul Regilor din Casa
arpadian'a erau exemte i nu fuseserA anca' usurpate de alti nobill. maghiari. El s'a frtcut
spa comite skuiesc, ca s dispunii de teritoriile gecuilor, i nobilii au primit Calvinismul,
ca s poata" lua averile bisericil romano-catolice.
El stepania deci, afarh" de p4'mentul s'gsesc numit, a fundul regiu qi afar de mosiile usurpate
de nobilirnea maghiarii, tot Ardealul.

Ca si adune Maghiari in Ardeal i ca s'a-s1

castige partisanl, atilt Zapolea, cat si urmasil
Jul fac din aceste intinse teritoril alodiale multe
donatiuni ; ba, precurn se vede din raportul Episcopului Napragy, S.iiT, desi IT ospelau pe
principi, n'au fost cratatl nici el, si se fAcmerA
multe donatiuni si in fundul rogiu.
www.dacoromanica.ro

102

Ca toate aceste la sfirsitul secolului XVII.,

and Leopold I. a luat in stepanirea sa A rdealul, o foarte insemnata parte din tart]; erau domenii ale fostilor Principi, care acum devin domenii ale Coroanei sau erariale.
Iobagii din Ardeal erau dar i ei de doue
feluri : pareieulari sau ai nobililor i erariali
sau aT Imp6ratu1ui.

Dintru inceput, cata, vreme Curtea din Viena

era nevoita srt intre in voile nobilimii, iobagii
erariall erau tratati cu acea-si asprime ca cei
particulari, dupa Approbatae Constitutiones. Indata ins& ce Romitnii primesc unirea i mai ales
in timpul lui Inocentiu Klein, biserica grecocatolica e inzestratA din domeniile erariale si
soarta fobagilor erariali, care primesc unirea, se
mai usureaza.

Acesta e cel mai de capetenie dintre cuvintele, pentru care nobilirnea combatea unuia. Ea
nu se temea, ce-i drept, ci iobagil ei vor trece
pe domeniile erariale, fiind-ca iobagil n'aveau
dreptul de liberu migtatiu.ne, dar exenaplul dat
de Imperatul era, din al ei punct de vedere, rI
ni primejdios.

Dupii incheerea pticii de la Hubertsburg, dind

in Polonia situatiunea era din ce in ce mai Incurcata i Rusia se pregateste srt porneasca rb-s-

boirt contra Turciei, Curtea din Viena se hota-

www.dacoromanica.ro

103

reste sa' declare pe iobagil erariali camera' liberi

si stiipani al primktului, pe care se aft', cum

au fost mai nainte de invasiunea maghiarli, ear
in schimb s'a le cearil, corn li s'a cerut odinioarii, sit stee mere u armati pentru aprirarea

Se iau ded mesuri, ca srt se facil coneripfiu-

iea poporatiunil do pe dome niile erariale, pentru ca sit se organiseze apoi in companli, batalioane i regimenfe de granicerY atat Romanii,
cat i Secuil.
0 fioroasrt insufletire cuprinde massele, care
duprt sute de an): de asuprire neornenoasii se v'ed
ajunse ear la libertatea de odinioarii, i 'V oinicii
aleargA din toate prirtile la coin isiunile Insiircinate si facil conscriptiunea i cer arme.
Nici in aceastit cliprt de avnt Romanii nu-Vi

perd ins() bunul cumprit : mai nainte de a primi

libertatea si armele, eT cer sit li se dea asigugurare, cit ofirerii tor vor ft luo dintre Ro-

lntini1) i ert nu vor mai ft sthi s primeascd

tolirea.

Ast-fel Romanii din fata treckorilor de la

Rodna i BargRi adreseazrt Episcopulul Dionisie

o petitiune, in care die :

NoT ne prripadim (verkammern) trupeste ii
1) Eud. Hurmuzachi. Fragmente zur Geschichte der
Rum. II. band pag. 174.

www.dacoromanica.ro

104

sufleteste, murim WA de spovedanie si flird de

cumineatura ca vitele si suntem deopotriva cu
turma de oi. WA de *tor. DacA Tut, mArite
Domnule, nu te vel: indura de nol" si nu ne vel"
&lace ajutor si mangliere, nu ne mai intoarc3m
la casele noastre, uncle ne asteapt g. temnitit i
pedeapsl, ci pribegirn in alto WI, uncle putem
s'a" tr5iin linistitY dupil legea noastrA ; ca'ci suntem tare hotaritY s'a perim mai bucuros de cat
BA primiln uniunea. Daca' e dar cn putinta, trimite-tre" un preot neunit, ca sii nu ne priipidim
en totii. ,
Inteo altrt petitiune, adresath' presedintelui
Staturilor, el' c,lic :
eNur din indertitnicie (Starrsinn), nici din aspru spirit de particularism ref us4m nth' acum
serviciul militar, ci num"' din consideratiune
clitr6 religiunea noastrii, pe care n'am schimbat-o
nici odatii si niel oclata nicl" intr'un chip n'o
vom schimba. Vom presta servicil" intocuroa ca
sty:11)unit noTtri, vom pliiti birth.'" si dAjdil",
ins nurnai pastrandu-ne religiunea si daca ni
se vor incriviinta noii preoti. neunitiz 1).
In fata acesta hottirirl" neinduplecate Curtea
din Viena nu mai sta'ruie asupra unirii si admite pentra trupele de griinicieri orgAnisarea
1) Eud. Hurmuzachi. Fragmente etc. II. Band. pag.
180-181.

www.dacoromanica.ro

105

-dapd nationalitati, cum a fost mat nainte de

invasiunea maghiard.
La Niisud, pe domeniile erariale din districtul FilgArasulni, din muntil Sibiiului si din valea
Hategului, precum si la Caransebes si Lugoj se
organiseaza" batalioane de grdniceri romani, ear
Ia isvoarele Oltului paafa spre Tara Barsei ba-

talioane de grdniceri semi, i ast-fel se executi si in cea ce privete pe o insemnatil

parte din Romani planul eroit de Mihaift Viteazul.

In timpul acestor operatiuni de mili(arisareD

Impe'ratul Iosif IL ca'letereste in Ungaria (1768)

si apoi in Ardeal i rmane incantat de poperatiunea romarni, dar cu atilt mai indignat de
purtarea neornenoasA a nobilimii si a diregaorilor faii ea iobtigimea, indignatiune, cAreia It

a, in cei mai aspri termini expresiune in instructiunile date Comisarilor trirniT in Ungaria
dupa publicarea patentei de to1erantd1). El staruie tot odatg, ca locurile inc deserte de pe
sesul de la Tisa, Mufes si Timis sii nu fie populate, ca pinbi acum, cu colonisti germani, ci fie

cu Srbi din provinciile tur(esti, fie cu Romani

adusi. din Moldova si Muntenia.
Pe and dar iobagii erariali reintraii in drep1) Eud. Hurmuzachi. Documente etc. Vol. VII. pag.
442-444.

www.dacoromanica.ro

106

turile lor de oameni liberi, ear Emigratil din

Moldova si din Muntenia treceati prin Ardeal
spre sesurile manoase, iobagii de pe mosiile nobilllor erati ingramaditi pe pamntul in mare
parte stomp si toemai de aceea pusi la munca
grea i necurmatti.

Dupa incheeroa r6sboiului de sapte ani, dupA

ce Bucovina si Galatia fusesera adnexate si mai
ales dupa co de a lungul liniei r6saritene si de
a lungul celei de la meada-di se formase dh
iobagiti eliberati un cordon militar, nobilimea
maghiarrt nu mai indraznea sa se avate la opo-

itiune fata cu mesurile luate de guvernul imperatesc ; ea inse FT varsa veninul asupra ioba-

gilor sei, asupra carora avea in virtutea Aprobatelor o putere nelimitata. Ast-fel conflictele
dintre iobagi i nobilt erati din ce in co mai
dese, i padurile erau pline de iobagi fugari,
care traiati viatil haid iceasca, fiind-ca cea mai
groaznica moarte Ii astepta, daca email prinst.

In anul 1783 Imperatul Iosif II numeste, in

sfirsit, pentru Diecesa romana greco-orientala a
Arclealului, care pana acum fusese administrata
numai in mod provisorh, nil Episcop definitiv.
Era insii prea tardia, de oare-ce acum conflictul
dintre Romani si Nobill blase un caracter social,

si in anul 1784, cilnd primal Episcop al

Sibialui, SrbuI Ghedon Nikiticz, soseste in Ar-

www.dacoromanica.ro

107

deal, ea stissi ocape scannul, isbneneste prima

r6scoala nationalti a Romnilor din Ardeal.
Romani:I sunt un neam de oameni inzestratl
cu man aptitudini resboinice ; tocmai de aeeea
lose el: sunt chibzuitY, rtibdatoei i cu deosebire
iubitori de ordine i ast-fel oameni vrednici de
dice Iosif U. in
ineredere oarbA. In genere,
nalinnra aceasta
instructiunile- citato mai sus,
line, ea p1dngeii1 ci sa fie asoultate ;i ea sa.

cony ingem prin eurinte temeiniee pre eel mai

b6trAn1 dintre den,o, in care el se raOmiti cu
:tot-ad incroderea,
apoi pntem sli facem orT-0cc en dniT. (kann man Altos mit ihnen rich ton).
Aceste le-a stint Caneoland Kaunitz, le-a stint
Imperatul Iosif II ; n'a voit lose sa' lo stie nobilimea maghiaril, care sate de aril' do a rn ml

a trilit en Romnii. Pontru dnsa Romanit erati

numal nie oamnrii folositori; fiind-cti stiati sii
munceascrt. De oare ce RomniT. condusl de betrflnii lor, in timpul cAt ati tinut luptele Cii
Turcii, ad rabda' i ati asteptat, n'ati intrat in
leglturA cu nici until din ditsmanil patriei, n'ati

profitat de nici o situaOune grea pentra patrie,

el pentra nobilimea maghiara erau un foam do
oamoni nemernici, care poate sti fie tratat en cea
mai mare asprime.
A-um; in sfirsit, ati trobuit sti-s1 schimbe
nobilimea parerea.

www.dacoromanica.ro

108

E in natura lucrurilor, c4. aptitudinile fesboinice nil ajuns la cea mai mare desvoltare in
itcea parte a poporului roman, care a avut sa"
-sustimi cele mai multe i mai grele lupte cu
ndedlitorii. Acestia sunt asa numitif MofiD, care
ocup a. treatorile de la Zam, Abrud i Cittcea,
.oameni de o extraordinara vigoare trupeascU si
sufleteascii.

0 insemnatA parte din acesti Noti eraii iobag. erariali nc nemilitarisati, i nobilimea
face"toate opintirile, ca eT sii ilia nu fie militarisati. Moth' inse aleargil la comisiunea de eonscriptiune i cer sii fie trecuti in liste. In acela-si timp se pun in miscare massele iobagilor

de pe moii1e nobilitare, ear de prin Oduri ies

la iveara fagarii urrngriti de domnii de prtment.
De oare-ce autorihitile publice nu tin seamil
.de cererile acestora, ci vreaii sit innabuse miqcarea cu foga, doi terani, Iloria i CloFa, i

un preot Cri,sanu, se pun in fruntea masselor

agitate si timp de cate-va luni de dile so face
o pustiire si o versare de sange, a ciireia amintire umple i asta-df inimile de ingrozire.
Considerand aceastrt r6scoalrt drept o consequentil fireascri a asupriril neornenoase, Imperatul di comandantului militar din Transilvania
ordinul
crute pe resculati, limiteaza drepturile nobilirniT fa0 cu iobagii lor si le acora

www.dacoromanica.ro

109

si

iobagilor din Ardeal dreptel de liberA mi-

gvatinne. Castigand apol acest drept, re'sculatii

se risipesc.

De oare-ce Imperatul Iosif II. n'a Inbuit rescoala aceasta prin vrsare de sange, nobilimea
maghiarii Ii acusa i unil dintre istoriografii maghiari Ii acus i asta-41 de a fi fost autor intelectual al intregel miscari. Nu poate ins6
fie nimic mai absurd de cat o asemenea acusatiune. In tirnpul cand in Franta se clocea revolutiunea cea mare, ear Rusia se pregatea pentru un noil rdsboiti contra Turciei, Curtea din
Viena nu numal era interesata ca Ardealul sro
fie linistit, dar era totodatri din noil nevoita si
intre in voile nobilimil maghiare.
Ast-fel Impe'ratul Iosif II, chiar el, a trebuit
sa le aduciti nobililor maghiari o jertv
i sa.
consimta ca eel trel capi aT miciiril, Horia, Closca
Crisanu, sit fie executati.

El sunt socotiti de Romani in rindul marilor

martirl nationall, de oare-ce in nrma r6scoalei
conduse de dnsii s'ail abrogat de fapt I Approbatac Constitutionesp, i ast-fel prin foscoala romama de la 1784 iobrigimea a recastigat ce?a, ce

perduse in urma rescoalei pornite la 1514 de

Secui sub conducerea hiT Dozsa.

Isbucnind putin in urma atat fesboiul cu

Tamil, cat si revolutiunea franceza, nobilimea

www.dacoromanica.ro

110

maghiara profitA ear de stritntortirile Dinastiel"

amenintil mereii, ea s stoarcii concesiuni.
In acela-si finip inse clasa cultii romanii, care
se produseso in timpul celor din urmii doceniT,
.desi inch' de tot mica, vednd hotilrirea poporului, se irnb'arbiiteazii i, in frunte cii Episcopii loan Bob (greco-catolic) si Gherasim Adamo-

viei (greco-oriental) presentena, consequenta fi-

reascii a misciirii de la 1784, o petitiune, prin

care cer, ca Romi Ina din Ardeal s fie reintegrati in drepturite lor si recunoscuti drept a
patra natiune, egal indreptatitirt cu Maghiarii,
Sasil i Secuii 1).
1) Cu aceastA petitiune, cunoscut sub numele Supplex Libalus", se incepe o faqb noud in istoriografia
privitoare la Romfini.
Nimeni nu pusese mai nainte
la IndoialA originea romanicA a RomAnilor nimeni nu

facuse incercarea de a dovedi, cA Rom Anil nu sunt

urmaii Dacilor i ai legion3rilor romani i cei mai
vechi plme.nteni in Ardeal. La inceputul secol\dui XVI.,
dupb-ce codicele lui Verboczy fusese pus in aplicare, i
In ajunul crehrii Aprobatelor", avnd nobilimea ne-

voie de titluri pentru asuprirea Romanilor, un chroni-car al Ungariei, Antonius Veravtius, a dis, ce-i drept,
vorbind despre RomAni: nulla illis libertas, nulla no-

bilitas, nullum proprium jus etc.' El insb na facut

Incercarea de ail' dovedi ceea ce dicea, fiind cb se stia,

c el nu are dreptate si tot mai crab in Ardeal nobili

romtini, dintre care multi ab fost asi,nilai cu nobilimea
20zgara prin diplome de ale Regilor ori ale Princirilor.

www.dacoromanica.ro

111

Nobilirnea respinge corerea aceasta, dar adu.andu-s1 aminte de cele petrecute la 4784, voteazA in theta de la 1791 a lege (Art. 60), in
Tirtutea areia religiunea greco-arientala n'are
sh' mai fie consideratii ea toleratA numai, ea
.duprt

cApprobatae Constitutiones., ci ca egal

indreptiititrt cu cele-l-alte.
vorbA, spre a zildrirnici efectele practice
Traditiunea vechelor drepturi i libertati s'a pastrat la
Romani intoemal ca la Secul, si In timpul Imprdlesei
Maria Theresia nu se indoia nimeni despre drepturile
ele revindicare ale Romani lor.
Ast-fel i militarisarea" iobagilor erariali era consideratd atilt de Curtea din Viena, cat si de Romani ei
170-0 drept o restituire a drepturilor de odinioard.
qi daca ast-fel era, nu mai incapea indoiala, ca mai
curend ori mai tardid va trebui sa li se fad i celorl'alti iobagi dreptatea ce li se facuse celor erariall.

Nobilimea Ii da prin urrnare silinta de a dovedi, ca

Romanil nu sunt urmasil colonistilor romani, cd sunt
veniti mai tardiii in lard' i ca Teoc, avut nici odata
drepturi in Ardeal. Ast-fel se Incepe o zeloasa lucrare
literati asupra Romani lor. Lucrarea aseasta I incen
Maghiarii el insi-si ; de oare-ce inse interesul era de a
cofivinge pe cci ce nu cunosteafi din destul istoria Ardealului i mal ales pe Germanii, care aveag glas hotaritor la Curtea Imperatului Iosif II., campania pentru
aseasta falsificare a istoriel a fost purtatd, in afara,
prin Sasil, care erail si el interesati in causa si aveafi
oameni mai capabili de cat Maghiaril.
Inca in anul 1781 un judecdtor, Franz Iosef Sulzer,

www.dacoromanica.ro

112

ale acestei marl revindiari, nobilimea Maghiarg

profita" de rsboaiele cu Franta i face ca dupa
moartea lui Gherasim AdamovicT (1796) Cartea
din Viena sil lase Episcopia Sibiiulal vacantii.
Abia dup a. pacea de la Viena, in anal 1810,

,scannul de 14 ani vacant e ocupat de

Iowa.

Moga, primul Roman in acest seaun.

Duprt c5derea Jul Napoleon Bonaparte, curtea
din Viena intfa in curentul reactionar representat
public& la Viena sub titlul Geschichte des Transalpinischen Dacians", o lucrare in trei volume i pune
(Band II. I Absch.
. 104-114) la indoiala originea
romanica a Romanilor.
Trel ani iu urma, un erudit
sas, Ios. Carol Eder, public& la Cluj si la Sibiia, cu

anotatiuni si cu observatiuni lucrarea lui Martin de

Felmr Primae Lineae Historiae Transilvan". Nota
cea mai caracteristica a acestei lucrari este, ca autorul
vorbeste (. 120-125) despre Gyula Daciae Praefeetus",
desi trebuia neaparat sa sue, ca Jula n'a fost praefectus", ci Domnitor independent, si n'a stapanit Dacia,

ci nu mai o mica parte din actualul Ardeal. In fata

incercarilor de felul acesta, care eraa foarte numroase,
Romanii resuma in Suppleax Lthellas" toate doveclile

atunci cunoscute despre vcchile lor drepturi in Ardeal.

Tot in anul acela Eder publica dar .De initiis iuribusque primaevis Saxonum Transsilvanorum Comentatio" (Viena, 1792), si )expune doveclile, din care
resulta, ca In fundul regiu" numal Sasii aa drepturi.
In ace'a-si timp publica in limba maghiara o scriere
populara, pe care la 1796 o reediteaza in limba ger-

www.dacoromanica.ro

113

de Metternich, si nobilimea maghiarri poate si

dee frail liber pornirilor e.

Tocmai acesta e Ina) i timpul, in care se
desteapta' constiinta nationala a popoarelor din
Austria.

In deosebi Romtinii se sporesc in proportiuni

in adeck nimitoare, primesc cu aviditate cultura apuseana si se organiseazaI.
Profitand de dreptul de migratiune 1iberl, iobAgimea nu mai re'rnfine ingrtimgditrt in ygile
mana sub titlul : Erste Anleitung zur Kenntnisz von
SiebenbUrgen". La pg. 47 a acestei cArti Eder afinna,
ca dupa-ce Imp6ratul Aurelian a retras legiunile din

Dada, n'ail ramas In Ardeal de cat putine elemente

romane, care nu putea sa constitue un popor, si ca
massele romane sunt venite cu mult mai targia de cat
Sasii In Ardeal.
Rornind din aceasta idee emisa de Eder, sustiitorii
causel nobilitare, ajutati i de unii dintre scrietoril

slavi, carora le venea bine sa socoteasca pe Romani

Intre popoarele de origine slavoneasca, a produs o
intreaga literatura pentru falsificarea ce'or mai neindoioase fapte istorice. Ca sa o poata face aceasta, ei au

trebuit sa inlatureze pe vechii chronicari, Intre care

mai ales Anonimul" i Bonfiniu, i sa r6stalmaceasca
documentele pastrate pana in dilele noastre. Intreaga
aceasta lucrare e resumata in Romnische Stmeitn",
scriere ublicata de Robert _Rosier In anul 1871 (Leip-

zig, Dunker und Humblot). Parerea, acum invechita,

a 11.11 Rbsler este, ca poporul roman nu s'a produs In
Carpatl, ci In Balcani, si a trecut apoi Dunarea cam
8

www.dacoromanica.ro

114

strirate, ci se risipeste mai ales spre sesurile

ma'noase, uncle i conditiunile sunt mai priineioase pentru muneitorii agricolV. Ast-fel, ajungind la o mai bunA stare economieg, Romnii

nu numai oeupi un teritoria mai Intins, ei deyin tot-odatii mai compacti.

In acela-si timp regimentele romfinesti so
disting pe cilmpu rile de resboiii, Romnii efistiga reputatiunea de eel' mai disciplinaT i mai
siguri sold* aI Monarehiei si multi dintre
prin secolele XII si XIII. (pg. 139). De oare-ce din
timpul ndvalirilor facute de Pacinati si de Cumani nu

s'aii pdstrat stiri privitoare la Ardeal, scrierea lul

Bsler a produs chiar i asupra Romanilor o irnpresiune atat de adancd, in cat ei n'ad mai stdruit de cat
cu oare-care reserva asupra acestui timp. In anul 1880
inse un slavist, Io3. La . Pie. publica Abstammung
der Rumanen" (Leipzig. Dunker und Humblot), in care

frange toad argumentatiunea lui Riisler in ceea-ce

priveste originea balcanied a Romanilor din Carpati
si lamureste positirea Kenezatelor romanesti, Anul
urmator apare apoi in Innsbruck o alta scriere insemnatd, Die Romanischen Landschaften des Roemischen
Reiches", de Dr. ful. Jung, si in anul 1887 Rmer si Romanen in den Donaullindern" de acela-si autor, a adevdrat cdmoara de dovedi pentru sustinerea drepturilar

de revindicare ale Romanilor. E de sine inteles, cd

aceasti silinta de a falsifica istoria a avut pentru istorie folosul, pe care alchimia l'a avut pentru chimie,
fiind-ca a s-os la iveala multe fapte istorice, care altfel ar fi rdmas, pont; necunoscute.

www.dacoromanica.ro

115

densii inainteaza in rangurile armatei. Ast-fel,

umbhind prin Off straine i comparndu-se inpe sine cu aliT, eT se intaresc in constiinta
marilor lor destoinicii nationale.
Aventul cultural, in sfirsit, desteptat odata In
timpul lui Inocentiu Klein, ereste spre sfirsitul
secolului trecut i cuprinde cercuri din ce in
ce ma largi. colile secundare, mai ales cele
germane, se umplu incetul cu incetul de tineri
romnl, si clasa culta romana, care la 1791 era
de tot mica, se sporeste-din an in an si se consolideaza sub conducerea barbatilor formati la
Viena si la Roma. In ultimul deceniu al sonlului trecut si in primul decenia al secolului:

actual, ded in
se

timpul revolutiunil franceze,

intemeiaza la B1aiii, dupa modele ger-

mane si italiene, literatura didactica ronnina, se

fac primele studii asupra 1atinitItiT Umbel' romane si primele incercari de a inlocui literele
chirilice cu cele latine. Petru afaior scrie istoria colonisriT romane in Dacia, ear G. $,incai

aduna la Roma si Ia Viena un vast material

docutuentar pentru istoria Romfinilor. Pentru
propagarea culturif ast-fel adoptate se infiinteaza
apoll an en an scat', care sunt din ce in ce
mai pline. Ast-fel clasa culta romng devine in
curend destul de nurneroasa, pentru en srt poata

sustine o miscare politica si literar, i in anu

www.dacoromanica.ro

116

4838 so inflinteaz'a o foaie po1itic, Gazeta Iran-

una literarrt Foaia pentru minter

inim 0, literature.
silvanicifi i

Si aceas01 societate culti romailai era fgril indoial cea mai clernocratica" si mai nationalli Iii

Europa, tot oameni iesiti din massele poporului

si legati prin sange si prin interese de pop) .
0 insemnatii parte din acesti oameni cut cultura' apuseanrt trece apoi Carpatil, in Moldova
si Mu-ntenia, ea sl propage i acolo spiritul national si tendentelo dernocratice, comtiinta latinialtil i inclinarea spre cultura apuseanA. Sunt
intemeetorii primelor scoli romanesti in aceste
t6r1 bisantinisate, prima invetiitori aT tinerilor,
care siail urrnat apoi studiile in terile apusene,
mai ales in Franta.
Ear nobilimea magbiarA nu putea sli mai irabuse

acest avent de deteptare nationalii ; de

aceea ura ei intreagii s'a ilvlreptat contra acestoT clase culte, comprise mai ales din preoti si
invetrttori, care se bucurau de increderea oarba'
a poporului. In acela-si timp ins6 ura nobilimiT
se indrepta i asupra Camarileb din Viena,
care favorisa pe Romani in silintele lor de des\ oltare culturalA.

In ajunul revolutiunil de la 1848 nobilimea

rnaghiaril ajunge, in sfirsit, la convingerea, et
nu va mai put sg-1 tinti pe iobagii sprijiniti der
www.dacoromanica.ro

117

Curtea impeeiteascg in starea de Oa acum.

Ea face dar o opintire desadgjduitg, ea sti margineasea drepturie Coroanei in ceea ce priveste
afacerile interne ale terilor ce art stat oclinioara"
sub Coroana lingariei. Ca tot-deauna, ea se ai acurn cu dusmanii Casei de Austria, si
1iaz
fiind-ca acestia erel de astA-datA sustiitori al
.

principiilor demoeratice, nobilii maghiari, eel' mai

reactionari dintre toti nobilii din Europa, se
ivesc fiir de sfiaiii, in primal plan al misdirii
democratice. In anal 1848 dieta decreteazA desnintarea iobiIgieT i proclanili principiile de egetlitate, dreptate i frogietate; in acela-si timp ins6
creaz 0 lege electoralii, in urma ctireia tot nobilirnea remilne sthpitina situatiunil si a budge-

talui, mai ales a budgetului.

Na inse si in Ardeal, uncle in practica constitutionalii, conducerea afcerilor trebuia neaperat sa" treacA la Romani.
De aceea de odatil cu principiile de egalitate,
dreptate i friitietate se deereteazi i desfiintarea
marelui Principat al Transilvaniel, adecrt contopirea epeirtilor transilaineneD in Ungaria, de

care in toate timpurile ail fost despa'rtite.

Romfinii ridica' intr'o mare adunare tinutri
(3/15 Maiii 1848) la Blasiti protest s'erbaloresc
contra tuturor actelor sevirsite de guvernul revolutionar i hotiir6sc s iee armele pentru api5-

www.dacoromanica.ro

118

rarea Tronului si a patriel i pentru sustinerea

legalitltil.

Ast-fel in revolutiunea de la 1848-49 Roraima' s'aii luptat alaturea Cu trupele imperatesti, sub conducerea mai multor Tribuni,,, din-

tre care cel mai ingmnat o conduckorul cMoploy, tinkul advocat Avram lancu, i ear s'art
repetat scenele fioroase de la 1784.
In timpul acestel revolutiuni se ivesc Cazacii
prima data in Ardeal, intrand pe drumul tuturor
navalitoriler, parte prin tara Barsei, parte pe la
I acobeni.

Consequentele capitulatiunii de la Vilagos art

fost pentru Romani cele mai binecuvintate, si

in timp de un patrar de secol, pita la 1875,

Romanii nil facut progrese culturale in adev'er
uimitoare.

Ce-I drept, diva inabusirea rescoalei maghiare

ased5minte1e constitutionale art fast inlaturate,

dar pentru Romanii atht de asupriti mai nainte

absolutistnul monarchiei austriace a fast un timp
de libera desvoltare, i condusi de Episcopii
in urma de Mitropolita Andreiu .'aguna (grecooriental)

si Alexandru Prca-

(greco-ca-

tolic) Romitnii au castigat positiuni, pe care abia

asta-di stia su le pretuiasca.
Curtea din Viena, care ttnca in secolul XVIII,
declarase pe iobagil ei oameni liberi, se bucura,

www.dacoromanica.ro

119

cg poate acurn sg vteargii pretutindenea iologgia

vi a facut irnproprietgrirea potrivit cu interesele
economice i eulturale ale muneitorilor agricoli.
Ast-fel Romnii etig independenta econornica
pi

dreptul de a agonisi prin munca lor avert.

Ardealul, devi nu in vechele hit hotare, remane

cum a fost tot-deauna, o targ deosebitg, in care

RomaniT au de aici inainte acelea-vi drepturi ca
Sava i Secuil uniti cu Maghiarii.
Toff Romnii din tgrile coroanei ungare sunt
impreunati in doue Metropolii nationale autonome, cea greco-oriental a Sibiialui cu dot sufragant (Arad vi Caranvebev) i cea greco-catolicg a Blaviului cn trei sufragani (Gherla, Oradea-mare vi Lugoviu). Li se dati apoi acestor
biserici din partea statului subventiuni pentru
scopuri culturale, i guvernul favoriseazg ori-vi
ce mivcare pornitu ea scopul de a aduna fondant vi a crea avedenninte culturale nationale.Ast-fel
se Infiinteaz inert cinci seminare preotevti, vase
vcolf pedagogice, trei licee, un gimnasiu i vre-o

dou6 mil de volt primare si se organiseazg doug

reuniuni pentru propagarea culturii in poporul
romnesc, una in Ardeal i alta afarg de Ardeal.

Romanii, avnd qualificatiunea cuvenitg, nu

mai sunt excluvi de la dire ggtorit, ci sunt, din
contra, preferiti, fiind-ca cunosc tara, poporul,
www.dacoromanica.ro

120

limba si obiceiurile. Din an in an creste dar

nurn6rul Romanilor en qualificatiune clistigata la

universiti germane, mai ales la Viena i Lipsca.

Ast-fel se produce o viu miscare literafg romn
ridicrt.

nivelul vietii nationale rornane se

Dupil fesboiul de la 1859 monarchia primeste

organisatiune constitutionara intemeiatI pe
principiul egalei indreptlitiri a popoarelor, ei
Romnii sunt pe din destul pregraiti, ca sA se
organiseze el insi-si pe sine pretatindenea, uncle
constituesc majoritatea poporatiunii.
In deosebi in Ardeal Romanii an, potrivit cu
num6rul lor, votal hotaritor in dietA, si viceo

guvernatorul nu mai e un nobil maghiar, ci un

Roman ridicat la rangul de baron. De asemenea
intocmai precum Sasil se folosesc in viata puMier de limba gormang, ear Skuii i Maghiarii
de cea maghiara, Romitnil ail dreptul de a cere
ca judeciitorii i diregalorii din tinuturile lor
a1 comuniee cu densii in limba romanh'.
Ast-fel dupri suto de aril' dreptut public al
.Ardealului e pus ear pe basele de egala indreptatire, pe care s'a desvoltat pima' la invasiunea
maghiara.

Nobilimea rnaghiarii ins, deprins4 a triii din

roadele muncii sevirsite de altil, nu putea se
suporte concurenta liberA en iobagii el' de mai

www.dacoromanica.ro

121

nainte, care erail deprinsi srt munceasca si siti se

infreneze ei insi-si pe sine. Ca sal tie concurenta in viata economicii, ea ar fi trebuit sit
munceaseg i s5-si nr5rgineasca" cheltuolile dupil
veniturile el ; lenes5 ins i risipitoare, ea nu-si
mai putea 'Astra averile, si din ji in qi se sporea5
curiile nobilitare scoase in vmjare i cump6rate de fostii iobagi, care le impiirtiaii intre
densii. Ca sil poata" tine concurenta in viata pablicA, ea ar fl trebuit sg-si castige qualificatiunea cuvenit
i sal invete limba poporului romanesc, pe care avea sa-1 administreze ; nobilul
maghiar inse consider5 f unctiunile put:15(T drept
un apanaj al clasel nobilitare; pentru el diploma
nobilitarii face de prisos ori-si-ce qualificatiune
scuteste de ori-si ce ostenealg. Urmarea fireasc5 era, ca' nobilimea maghiar5 a fost into-

cuitii in viata public5 en Germani, Romani ori

cu elemente qualificate venite din alte teri ale
monarchiel.
Cuprinsi de desperatiune, nobilii maghiari s'art

pus i acum, ea tot-deauna, in leg5tura' cut dusmanii monarchiel, ait profitat de toate situatiunile incordate i au fticut in poporul maghiar

cea mai inting agitatiune contra Dinastiel. ti

ca sit se insinueze, ea cultivii in hiuntru spiritul sovinist si face in afar5 paradii de liberalism
In ajurml resboiului de la 4866, cand emiwww.dacoromanica.ro

122

gratif maghiari din Italia si din Prusia pregatisera prin sotit lor de acasii, o nouii rescoala in
Ungaria, Imp5ratul, reti consiliat la timp de mare
strimtoare, da ascultare mijlocitorilor nobilimil
amenintatoare.

Prima coneesiune, pe care o cere nobilimea,

e desfiintarea marelui Principat al A.rdealulut
Nesocotind intreaga lucrare sevirsita de la 1691

in coace, nesocotind chiar declaratiunile s'erbatoresti facnte de Irnp5ratul mai 'nainte, nesocotindAmportanta elementulni roman acum fortificat, mijlocitorii nobilimiT maghiare induplecai

pe Imperatul srt se abata de la politi a traditioncla a Dinastiei i s sguduie din temelii tria
orientala a monarchia.
In anul 1865 o dietrt convocata dupd ronstitupiunea de la 1791, dee)." o arlunare, in carer
Romanii, majoritatea covirsitoare a t6rif, nu eraii

si nu putea sa fie representati ea parte constitutiva, decreteaza din nort contopirea prtrtilor
ardelenene in Ungaria.
Ce trebuia, ce putea sa facti majoritatea ro-

mama in fata acestui act de vnqare de patrie

s6v6rsit de minoritatea violentatrt de nobilime ?
Ce putea, cand stia, ca nobilimea vrea sa punrt.
dinastia in conflict cu. Romanii ?

Ce putea, cand patria era in pericol, monarchid cuprins de mail ingrijirT, ear poporul mawww.dacoromanica.ro

123

ghiar, prostit de nobilime, gata de a se uni, cum

in atate rinduri s'a unit, en dusmanil ?

ca in toate timpurile, an
RomftniT, aceia
protestat serbiitoreste cOntra hotiririT luate farii
de dOnsii, au declarat-o de nulii si neadvenitA)
apot an luat arnaele si-au alergat acolo, unde-I
cherna patria i Imp6ratu1, datoria si onoarea lor
nationala'.

www.dacoromanica.ro

VI

Iredentismul roman
qui otio et avaritia corrupti regnum praedae locohabebant".
Istvan/Ty.

Nobilimea a fost o clasa de oameni, carora Ii

s'a asigurat din roadele muncii sevirsite de alp
o viata tigniti i ferita de grijile 4i1nice. Totdeauna inse i protutindenea el' a cilstigat aceasta positiune numai in virtutea unei misiuni
oare care si au pastrat'o numai ca:ta, vreme misiunea aceasta avea ratiune de a fi i eT erati
socotiti destoinici pentru implinirea al.
Care a fost in deosebite timpuri misiunea, In
virtutea careia nobilirnea maghiara a trait in des.
fru din roadele muncii sevirsite de alp ? care
e misiunea, pe care a implinit-o vre-o data ?
In timpul, child Pacinap i Cumanii nviUiati
prin trecatorile Ca rpatilor, nobilimea maghtarti
se lupta cu Regii mai Intuii, ca sa pastreze tra.

www.dacoromanica.ro

126

-ditiunele pitgitnesti, apoi, ca sA-si asigureze pre-

tara era aperatil do armata regalg,

din care nobilii de hire nu fricean parte. -1)
In timpul resboaielor crueiate, desi crestini
apuseni, nobilii maghiari n'ail luat parte la oxpecliiuniIe ideate prin tara lor pentru eliberarea
domnirea :

sfintelor locuri; ba, cilnd un Roge al lor a frtcut, in

stirsit, en arrnata lui, o expeditiune cruciatrt, ef

ail profitat de absenta lui din tarli, ea s5, facil

jaf In averile coroanei, si de slithiciunea lai, ea
sil obtle 4balla de aum 2)
In timpul, ciind Scaunul Papal porneste persecutiunea contra

sizmaticilor. de pe teritoriul

Carpatilor i Regele Andreiil aduce in Carpati

pe Cavalerii Teutoni, ea sil implineaseg aici misiunea, pe care ail implinit-o mai titrqiii fatrt
cu Borusii, nobilimea maghiarrt sileste pe Regele si revoace donatiunile, sii-I alunge pe CavaleriT Teutoni i srt-i Incredinteze eT sarcina
de a prigoni pe aOzmatici i de a propaga catolicismul. Aceasta e misiunea, in virtutea crtreia
s'a incuibat nobilirnea maghiarrt in Ardeal : In

virtutea acestei misiuni a despuiat pe vechii

parnnteni de drepturile i averile lor ; dar misiunea n'a implinit-o ; 3) abia Hasburgii art obtinut
1) Vegi pg. 60.
2) Vecri pg. 64 -70.
3) vecti pg. 40.

www.dacoromanica.ro

127

de la o mia parte din Romilni recunoasterea

suprematiei papale i numai atat.
&Ind TL.rcil se ivesc la Duniire, nobilimea
maghiarrt nu se lupta" la Cosova alrtturea on
Srbii, Romanii, BuIgari i Albanezil, ear attfva ani in urrna, cand floarea nobilimil din Franta
si din Germania alearg'a la Nicopoli, ea sti ajute
pe Regele Ungariet, nobilimea maghiarii, en
Laczkovici in frunte, trruleazA cansa crestinA si
se pune in legrit lr cu Baiazid Ilderim, pe a
a crtruia thin vor sil si-o facii Reginii. 1)

In timpul, cand Rnini Ioan Corvin si Paul

Chinezul se lupai contra Turcilor, nobilimea
maghiarrt se lupt a. contra iobagilor eT

i inchee

uniunea celor trei natiunt 2)

ettncl Papa pine la cale o cruciatrt contra
Turcilor, nobilul maghiar nu face, cum a Meat
MihaitI Viteazul, propunerea,

srt

fie reintegraff

iebagii in drepturile lor, pentru-ca sil so lupte,

pentru aptirarea patriei cii toatii inima, ci strtruie, ca sti nu li se dea armo ; ast-fel nobilimea,
in loc de a porni cruciata, se luptA contra iobagilor. 3)

La Mohacs nu se giiseste intro nobiliT maghiarT nici unul, care vrea srt primeascil co1) Vecli pg. 40.

2) Vag pg. 73, 74, 76.

3) Vag pg. 77 78.

www.dacoromanica.ro

128

manda, si Tomori, un prelat, trebue s se pun'6,

in fruntea ostiril. 1)
Clind Sultanul Suleiman ia Buda, cnd el asediazi Viena, nobilimea maghiarg, cu Zapolea In

serute pulpanele bainel hut

ivit in luptele cu Suleiman era Omani
ca Moritz de Saxa orT era slaff ca Zriny i
Ltriciei, dar nu era' esitY din rindurile nobilimiT maghiare, desi patria maghiariti era in joc.
frunte, aIearg

S'art

Dupiti moartea taT Suleiman, cnd Mihaiti Yi-

teazni a pornit din noil lupta, el a putut sit' se

intelegiti en Cazacil, ba paniti ehiar si cu Hanul
Tatarilor, dar nu i cu nobilimea maghiarrt.
TJnde e, in sfirsit, nobilimea magbiard, ciind

Turcif sunt alungati din Buda ? unde este ea,

cnd el sunt lAtuff.'la Mohdes, la Salankemen,
la Zenta ? Uncle este ea, cilnd Printul Eugen
ile Savoia recucereste Yalea Dundril ? In tabAra
turceascii, adanatd impregiurul lui Tokoly i apoi
impregiul lul Rkdczy.

In toate timpurile, cand patria a fost in pericol, nobilimea maghiard a pactat cu dusmaniT,
ca saes, asigureze positiunea ; tot-dea-una, citind
societatea europeanii a fest agitard de lupte grele,
nobilimea maghiaril a profitat de imprejurrirl,
ca saesm asigureze interesele a: la nicT una din

durerile noastre, la nia una din bucuriile noas4) Vedi pg. 70-80.

www.dacoromanica.ro

129

tre, la nici una din aspiratiunile noastro comune, la nici una din marile noastre lupte ea
n'a, luat parte, si strhinh e astli-di, cum strhinh
a fost in clipa venirii el' in mijlocul nostru.
Dar Mediceil au ingrmhdit si ei comori, au
despuiat si ei, au luat i ei faiii de socotealh
dreaptii, din roadele muncii sevirsite de atii, si
Florentinii s'au legat cu toate aceste si mai
pliiteasch si datoriile filcute de Lorenzo Magni.

ficul.

Nu cum-va `sl nobilimea maghiarli a despuiat

in virtutea vre-unei misiuni culturale ?!
Doug epoce do inflorire a avut Ungaria, una
in timpul ml Ludovic de Anjou, care a stint
ting

pe nobill in freu, ear atta in tiinpul

Mateil Corvin, care i-a poftit, asa se dice,

pe NIagnatii asupritorI la dnsul i i-a pus sh
sape o viie, ca s tie ce va s
icii a munci,

si a chruia inbire de dreptate a rams proverbialh.

Nobilimea maghiarh ea prin ea n'a insemnat

nicl o data in viata popoarelor din valea Dunhrii de cht ceea ce au insernnat Turcit in peninsula ba1canic i Thtarisi in sudul marelui
ses sarmatic.
SW-Unit si neasimilabili in mijlocul nostru, no-

bilit maghiaff nu sunt accesibill pentru ideile

noastre, nu pot s se avente dimpreunh, cu noT,
9

www.dacoromanica.ro

130

iubeascii deoptriv en noi adeviwal si

dreptatea, nu tin, straini sing-indu-se, ce va
sit qicA inbirea de oameni, nu au con;Aiinta
comunil; el au fost dar In toate timpurile osAnditi sa-si petreacti viata, ea Principil Arden lulni
la. Sibiti, cii mfincare si bi5utura, cinrind si iiinand calf, scottindu-si cfnii Ia voniitoare, profitnd de cjus primae noctis,, po care si-1 creaserii, orT risipind, de cAnd nu mai an ace,t
cjusr, averi muneite de altii in aventuri galante
si la masa de Lazard.
Arta si stiinta el nki le-au cultivat, nici le-au
incuragiat nici o dati, i du0 sute de ani do
e cploatare neomenoasi ci n'au liisat in Ardeal
nici nfl monAment, riici un paint, nici Un ca,stel
nici o bisericA, nici o galerie, nici o opera de
aloare. Trel biseriei monumentale sunt In Aideal, toate trel iidicate de burghe,imea germanl,
ai o ringura galerie, ad unaV1 tot de un German,
Haronul Bruckent d. Nobilimea magliiarii a mineat i bmit tot !
i de accea
mrelo de pe teritorirl Carpatilor i, in genere, pop mrele din valea I) iniirit
n'au putut s primease'd ealtura apuseanA deck
dupli paces de la Car1ov6t ai n'aa primit'o prin
mijtocirea Maghiarilor mai apropiati de Apus. ci
direct de la popoarele culte ale Apusulul, mai
uinteiil de la German' i apoi de la France,,i.
nitA s

www.dacoromanica.ro

131

Maghiarii ati prima i formele vietil culturale apusene in tocmai ca crestinismul, numai
pentru-cii iin ele se puteail sustine mai bine
in positimea lor ; n'au avut inse nici tarie de
convingeri, cmn n'au avut tiiria credintei, si de
aceea Mail hiat pule nici Ia frdinntiirile noatre
culturale, cam n'au luat pirtc, Ia luptele noatr,
religionarede cat ea sii profite de ele. i mai
ales aceasta e causa, pentru care ci trebuiau ii
fie invingiii,ori, caci lupta nu era purtatii ea arme

egale si pe cand cele-lalte p ,poare din valea

Dunarii silngeraa in laptil pentru marile couce
comune, nobilimea nughiaril se lupta totdeauna
si in toate impregiurarile numal pentru causa el.
Acum, in sfirsit, in sec dui actual, cand principiile derincratice proclamate de revolutiunea
francezd strabateau in cereuri din ce in ee mai
largi si sicietatea europeand era mereil fri.mentatrt de porniri revolutionare, nobilimea maghim a,
simtind cii prin luptd fatisil IIU va maT 1)ut6
sa-st pastreze privilegiile i revolutionard prin
toato traditiunile el, s'a pus in leglitura cu

toato elementele revolutionare din Europa, ca

sa' fie socotitd drept cel mm zelos i mai desintoresat susciitor al principiilor democrat-ice.
E necredut si totu-si e adeverat : intoemai

precum la inceputul secolului XII. nobilii maghiart, cel mai rill crestini, au ngvdlit in Ar-

www.dacoromanica.ro

132

deal in virtutea misinnit de a propaga catolicismul, in qilele noastre nobilil maghiari, cei
mat reactionari din toti. nobilii Europa, all obtinut stilprinirea in Ungaria in virtutea misiunii
de a propaga spiritul democratic.

Atilt de bine ail stiut oamenii acestia s simuleze, incat democratia europeang, in timpul

revolutiunit de la '1848-49 era convinsii, ca"

nu nobilimea maghiaril, ci fostit et iobagi se
tuptil pentru conservarea asediimintelor feudale.
Nal virtos s'a Iiitirit apoi democratia europeanti in convingerea aceasta dupa' revolutiune,
cand emigratii maghiari alergail prin toate terile
jaluindu-se i falindu-se, ce ar ti ficut ci, dacil
n'ar fi interven't despotica Rusie.
Adeverul a iesit In ivealii numat dupii-ce
nobilimea maghiarii a ajuns la putere.

Primul act de liberalism al ei a fost desfiintarea Mare lut Principat al Ardealului, cgrii-ca
Romfinii, care constituesc aproape done treimi
din contribuabilii" acestet tent, sti fie consultati

mkar. Ear aceasta s'a fkut in numele liberalismulut, pentru-ca nobilimea maghiarA sil poatrt

introduce si in Ardeal aseOmintele democratice.

S'a ereat apoi o lege electoralii, prin care

zobilifor li se dil dreptul de alegCtor farci de
ii un cens, ear de la fostii inbagi se cere un

www.dacoromanica.ro

133

cons, pe care nu pot sii-I aibI. S'aii mai arondat i cercurile electorale ast-fel, ca in tinuturi
ea poporatiune maehiarii si prin orasele, de care
nobilimea dispune, 300-500 de aleggtori s tri-

mi0 in piniament un deputat, pe cfind in comitate Un deputat cade pe 60,000 si mai mu Ito
mii de suflete. S'a ilitrodus, in sfirsit, o procedere electoralzi, prin care votul nu se da", ci
este luat. Ast-fel nobilimea a ajuns ineetul cu
incetul sa constituie tin parlament, in care nu
mai snnt represent* de cat Maghiaril, de care
ea dispune si care aprobrt ori-si-ce cificare de
lege, dacrt ea e frteuta" in conformitate cu interesele nobilimii.
Ear pentru-ca ori-si-ce resistentil srt tie In-

buith, nobilimea siluieste constiintele, propaga

demoralisarea si a pAstrat anume pentru Ardeal
legea de presrt din timpul absolutismului, pu-

ind curtile de jar* in orase cu poporatiune

maghiarrt.

Au primit dar nobilii maghiart formele constitutionale ; le-au primit ins numat din giindul
ea, falsificandu-le, sii continue a triii din roa-

dole muncil sevirsite de altil. Potrivit cu interesole oil en nevoile lor speciale se eroiesc si
se executa legilo, se infiinteazA oil." se desfiinteazii impositele, se resp_cteazrt ori se elud conventiunilo internationale, si el ocupii funetiunile

www.dacoromanica.ro

134

bine retribuite, pentru care na se cere ilia qualificatiune, nici munc5, ear in cele-talte pun po
slugile lor, care coniuc afaceri,e (WO capriciile lor.

Era poste putint5, ca acest desptism deghisat

sa nu sa dee in cele din urmil de gol ; incetul
en

incetul democratil sinceri din terile anusene,

.priginitorii de mai nainte at Maghiarilor,' s'ati

convins, cri nobilimea maghiarii a abusat de buna
lens credinW si ea in Ungaria causa democratic5,
e en desevirsire compromisit

De aici inainte ei nu se mai puteau sustine

de cat in virtutea vre-unei cite misiuni.
Era in natura lucrurilor, ca nobilh acestia,
'amen)", care nu stiu si ostineasa, nu putean
ar respecteze legea pentru egala indreptrttire
nitionalitatilor, care i s'a impus Ungariei la incheerea pactului dualist. Legea aceasta obuigt
pc) judectitori i pe fanctionarii publici sii comunice en poporatinnea in limba ci maternii.
Cei mai multi dintre nobilil maghiari trebuiaa
dar sa invete anel o limbii, pentru-ca sa porta
fi judeciitori ori functionari publici, i si aibit
si a1t5 qualificatinne, pentru-ca sil poata sustine
concurenta cu concet5tenii !or de altil nationalitate. Fiind-c5 nu voiau sA-si dee osteneala de

invela vre-o altu limba si de a se qualifica,

era pentru ddrisit o cestiune de conservare inwww.dacoromanica.ro

135

dividual5, ca singurii limba rnagbiati, pe care o

Oct ei, sa fie admisti si ebligatoare in viata
pobliefi si ea concurentii lor de alai nationalitate sa fie scosl din viata comunti.

1st-fel ajunge reactiunea maghiara sII faca din

causa ci o cnusi nationala i si lanseze idea

prefaceril statului ungar poliglot inteunnl national rnaghiar.

Sub cuvant de a lucra pentru roaiisarea acestei marl idol nationale, nobilimea maghiara falsiticil asedaminte, vielenteaza constiinte, cold leg)",
risipeste area atinnate cu ninit ostiineala de
altil si pane in mare pericol linistea internii a
intregel monarchii.
El ins6 n'ar fi putut sii tirmeze aceasta incrare destructiva, daca dupii re'sboiul de la '1870

i mai ales dupil eel de la 1876-78 monarchia

Austro-Ungara n'ar fi ajuns in o grea strimtoare.
Acum, ca totdeauna, Haghiarii numai profitand
de pericolele ce amenintii patria se sustin in
posi u nett I or.

Idea maghiarisarii popoarelor, care stint mai

vechi de cat Maghiaril in valea Duniirit si care
atat de neindoioase dove(11 ai dat despre triiinicia lor, e atat de absurda, ca" nici propagatorii
sovinismului maghiar n'o considera de cat drept
mijloc spre a-1 tine pe poporul maghiar in con-

tinua incordare. Cu atilt mal putin pot s iee

www.dacoromanica.ro

136

oamenii de stat aT Austria in serios idea aceasta. Ar fi dar foarte gresitil presupunerea, ert
Maghiarit sunt hisati in voile lor, pentru-cil afianta intreita are nevoie de densii i e interesatil, ca statul ungar si devie national maghiar.
Nu!
Maghiaril se sustin numai amenintAnd
Austria; numai amenintand casa Domnitoare, ulna)." arneninte,nd intreita aliantA, nurnai profiLind i astA-d1, cum tot-deauna an profitat, de
greaua situatiune, in care se atlA societatea european

Not popoarele europeno ne sbuciumilin i ne

vilrsiiru intre not sAngele, ca sA ajungem la mai
ferieite forme de convietuire, ear Asiatii acestia

stall, cum art stat tot-deauna, la panda, gata de

a prAda pe eel caquti in luptil.
De aid porneste iredentisud roman.
Bucovina, una din cele mat frarnoase Pratt
din Moldova, a fost anexatti fllri de nici un
drept la marea imp6ratie habsburgicii,si Romtinit

niet odatrt Wart consimtit cu aceastil desmem-

brare a teril lor, nici odatrt n'au renuntat la

drepturile ce i se euvin poporului roman asupr,t

Bucorinei. Aa trecut inse o sutrt i doue-dect

de ant b in anexarea Bucovinei si in timpul
acc.,ta floininiT din Bucovina totdeauna au fust
eft !tilt credinsiost supust at Impilratului, ear
in Romania, uncle RomAnii ail reintrat in drep-

www.dacoromanica.ro

137

turile lor inalienabile, nici odatil nu s'a manifes-

tat dorinta de a recuceri en arma Bucovina.

Cci Austria stie srt respeeteze drepturile, s execute legile en bunrt credinta i sil tie seamil
de toate interesele legititne. Ast-fel Bucovina e
o provincie autonomil, care are theta eT provincial!, guvernut el' provincial, legislatiunea ci loealrt deosebitii, potrivit en interesele eT speciale.

Atirnrt dee! de la Romani! din Bucovina el insill:

creeze prin luptai constitutionalit positiunea ce li se cuvine pi
asignreze dez,voltarea econornieti i cultural!,
Se fac si in Bucovina presiuni In favorul uneT limb! strAine pentrut Raman!, dar limba
aceasta e cea germanA, una din limbile europena
culte i universale, prin care RomaniI castiga

putinta de a intelego una din cele mai boagte

literaturi ; se creazi si se sustin si in Bucovina
din contributiunile si din fondurite nationale romane scot! pentru densit striline, dor in scolile

aceste se prepagil stiinta adanatil de un popor

mare si c Lilt, care e de acea-si rash cut Romani).

Sant si in Bucovina fel

de

fel de venetiw,

care exploatoazii pe vechil Omontent ; avend

ins6 tara autonomia el, in practica sincerii a
viotif cunstitutionale se gilsese tot-deanna mijloace de ape'rara contra exploatatorilor. Chiar

dacri acestia ar pute sa obtie sprijinul gayerwww.dacoromanica.ro

138

nulal" central, ori-si-cine, foind sti-st apere in-

teresele legitrrno, poate srt so rad6me cu toatg

increderea pe iabirea de dreptate a Imporatalui,
care in Austria e supremul purtiitor al puterit
Cu total alt-fel stau lucrurile in Ardeal, care
o fost despaiat de autonomia mT tocmai in yedgrea unef maT lesnicioase exploatiM i uncle
acela-si In1perat, amenintat mereti de pe sesta
Ungariei, a tolerat timp de aproape trei: decenii
_e stare de lacrarT, pe care in Austria n'ar tolera-o Dia trei: luni de dile.
Ardealal eel vechiii, pn Ia limitele hi): istorice i singare legitime si rationale, a fost totdeauna o targ deosebita, fiind-cg nu poate, in
mod rational, sh" fie guvernat din Ungaria di
dupiti acelea-si norme ca sesul de la Tisa si de
la Dungre. Plecand de la Caransebes, Lagob
Lipova, Then si Oradea-mare in sus, atilt conditiunile economice, cat si relatiunile sociale sunt
acelea-si ca peste linia apuseang ; ast-fel aici ca
in litiuntral trianghiulai s'a desvoltat in cargerea timparilor o viatti cu total deosebitg de cea

de pe sesul Ungariei. Chiar dac'ar fi voit dar

gavernul din Badapesta, nu put siti conducg afacerile Ardealului rgrg-ca sii jigneascii interesele logitime ale Ardelenilor.
Sant astiti-di intre limitele istorice ale Ardeahuhu peste patru milioane de suflete, dintre care

www.dacoromanica.ro

139

ro-o 2tj mili )anc masse compacte romane. E

lucru fircse, eti mai ales Romanii stint
accia, care staruie, ea Ardealul sa le fie redot Ardelenilor. Nc e cii toate aceste in lupta
pentru autonomia A rilealului vorha (le Romanism. ci de aignrarea prin libertate a pacinicel
deeT

desvoltan.

In Ardeal n'a exi-,tat nict o data si nu existA

nici astii-di urri de rasa.
Nobilimea a profitat, ce-i drept, ito ri.alitatile

ce se prod cc in mod firesc, uncle ca a Ardeat

soarta a aruneat dcosebite popoare pe aceea-st
bucatil de pantnt. Ast-fel in secolul XV, ea

angajat po Secuit i pe Sasit catolici contra Romnilor de rit oriental. Mai tarqiii ipso'
cand se simtea, prin legaturile ci en Turciil
destul de tare, ea a despuiat si pe Seem, intocmai ea pe Romani, de vechele lor drepturi
liberti'I si le-a Meat si 8asilor foarte amarri
yiata. Ast-fel Romanii, Socuii si Sasii aveali cam
aceea-si soartii, se simpail legati prin suferinte
comune, si an s'au produs nici o datri, contliete
intre dniT, ci numal intro nobilime i ceT asupriti de ea. Tot ast-fel si abMcji Sasil si Secnii
starnie si et alaturt ea Romanit pentru autonomia te'rif lor i numai o mica' parte din Maghiari, i alt-fel puini, sustine aRiturea eu flO
bilimea actuala stare de lacruri.
a

www.dacoromanica.ro

140

NicT un om nu poate sii ereagti, citi un popor

frac, ineult si ea desevirsire strilin ea eel maghiar va put sii imprime Ardealulta caracterul
Condwiitoril iiobilimiT maghiare nu cred
Did eT, cit vor putea sit maghiariseze pe Sasi si
mta ales pe RomaniT, care au dat atilt de strillu.nte dove(jT despre tritinicia lor nationalri 1).

idea de slot national niaultiar e o utopie IanBatii puma): pentru momirea marilor masse ale
poporului maghiar, care stint exploatate i ele
nt sustin pe exploatatori numai dart vreme cred
in realisabilitatea mare)." ideT nationale. In acela-

0 timp nobilimea, pornitri spre desfra

risi-

perdut in mare parte averile on

le-a inciircat cu datorit si astfel e nevoitri a intretine cele mai strinse legiituni en Ovreii,care
tocmai pe Maghiarii aseqati pe sesta miinos Ii
pitoare,

.exploateazii maT rtI. Massele maghiare stint dar

Ain (Ji in ep mai nemultannte si mai stgruitoare,
fiind-cri tree anii i deceniile, ear in trecerea lor
1) Ana Bonfiniu, vbrbind (Dec III Lb. IX pg 374) despre

Romani, dice intre altele : Inter Barbaros obrutae,

Romanam tandem linguam redolere videntur, et ne om-

nino eam deserant, ita relactantur, at non tantat pro

TiMe, qantant pro linguae inc(lantitate certasse videntar.

Lupta, pe care o poartd Romdnii asta-di, dupd 400 (patru

,sute de ani, e cea mai stralucita dovadd, cd bine cunotea
4Dine judeca Bonfiniu lucrurile, i cd e absurdd preten-

funea de a-i face pa Romani sa se lepede de limba lor.

www.dacoromanica.ro

141

averile

capitalele se ingrgeidesc in manila

Ovreilor, tara sthiiceste si se demoraliseazil, dar

nu devine de Joe mai maghiaril de cum a fost,
In fata acestei nemultumiri nobilitnea trebue
ski. fie din qi in (ji mai violenti-"t fatii cu tot ceea,
ce nu o maghiar in Ungaria i mat exigentit
fatrt cu Coroana. Na dio avent national, ci dirt
simtiment de conservare individuala" nobflii i
asoldatit lor trebue neapifrat sit cearti politicit
externii maghiarii, armatii maghiarrt, Curte maghiarrt, sit impunil pretutindenea limba maghiarrtf

sit facii din budgetul cornun un nebunesc lux deaseqiiminto maghiare, sri violenteze constiinte, sA
propage demoralisarea i sit cultive in poporul
maghiar ura contra celor-lalte popoare i spirant
de renitentA fait ca Dinastia.
E ultima i cea mai desniidlijduin incercarer
pe care nobilimea ruinatii o face, ca sit se.sustie

prin uneltiff in o positiune, care astii-qt numat

prin muncil inteligent5 se poate piistra.
Stint pe cat de primejdioase, pe atAt de in-calculabile consequentele acestel" agitatiunl", care

nu se poate miirgini numai la Ungaria.

E in natura lucrurilor, cit nomilimea maghiarii
a autat si cautii pretutindenea aliatt, care, falsificand si et formele constitutionale, sil creeze impregiurul Ungariet acelea-sl" strii.1 de lucruri ca'n

Ungaria. Ast-fel tiirile de peste Laito sant ti,

www.dacoromanica.ro

142

nute din Ungaria in continuii agitatiune, fiuiipCa nobilimea maghiarrt anieninVi cu ruptura indatii cc so ivete in Austria tendinta de a face
vre-o reformil in setts egalitar. Tot at-fel in
Orile de la hotarele orientale nobilimea maghiara
nu poate suferi sincera pacticii cmtitutionairt i
ea este cu malt mat vigilentA decat ca sa nu-st

-dee silinta do a gasi in S6r)ia, B dgaria i mai

ales in Romania aliati.
Incoidiirile sociale sant dar din (ji in di mat
marl si mat generale i nu pot sa duca, in cele
ditiarma, de cat la o sguduire sociala.
Acest pericol e inlaturat in diva, can 1 Artlealul le este rodat Ardelenilor.
Romanit, anume in Ardeal, sant cea Mal democratica societate. Near6nd nici un fel de clasti
domnitoare, ci n'ar 1)ut6 sui primeasca pentru
,A.rdoal de cat vechea mganisatinne democratica
asHata pe principi 11 Mei mat depline egalit
creata o data a;ct acra,tti orgallisatiune, reactiunea nu s'ar mai pute su-,tine nici in Orile
de dimpregiur.
Ast-fel autonomia Ardealul ii e cetiune de
pacinidi desvoltare sociala nu numn pentrn Ardeal, ci pentru teate popoarele din valea DcinuIriT, si astilAT Cechii i Croatil, Slava i S6rbif o cm, alaturea eu Romanif.
Dacii n'ar Ii in veelnul i adeveratul Ardeal

www.dacoromanica.ro

143

-21J2 milioane de Romani, care n'au renuntat

ili

nu vor st renunte la autonomia terii lor, t

oamenii preocupati de pacinica desfrisurare a
stririlor din Orient ar trebiti srt doreascri, ca et
sit fie ,si sa nu renunte ; dacii aeum, en sant, Remanii ac?.;tia nu ar avO dreptnrilo do revin-

dicare, pe care le au, ar fi destul crt et voiesc

si nu so dau inderat, pentrit-ca vointa lor sil
lie hotgritoare in coca cc priveste stabilirea relatiunilor politico po teritoriul Carpatilor : aceasta

e consequenta fireascii a desvoltirh petrte ite in

timpul color din urmii done sute de ant si Mat
ales de la 1781 income, i tinlpurile, care ail
fest, nu mai pot srt fie leadase.
Profitand de situatiunea grea, in care so afia
Europa i Monarchia habsburgica in deosebi,
Maghiarit nil obtinut, ce-i drept, cit toate protestarile Romanilor, aprobaren Coroanei pentru
desfiintarea Ardealului i dispun de, puterea armairt a Monarchic.' pentru snstinerea sti:rii de

luerun create de dn;ii. Et inse n'au put it sa

obtie renuntarea Romanitor lit autinornia teri
lor, nici sti nit eleze linia apnseana, care do
parte Ardealul in toato privintele do Ungaril.
Zadarnicil e dem ignorarea protestqrilor facute
do Romani, zadarnice stint toate legilo create
de parlamentul din Budapesta ;i sanctionate de
Regale Ungariei, ciici Romanif se supun fortei.

www.dacoromanica.ro

144

day nu. renun

i ast-fel Ardealul e de faPto tot
o tarn deosebitil, in dare guvernul din INdapesta-

dispune numai can vreme poate s dispunn

de puterea armatii a Monarchiei, ear in cas de
rsboin, prin chiar forta imprej nriirilor, A rdpal ul le

este redat Ardelenilor, deci mai ales Romanilor.

Acesta e un adeve"r atilt de invederat, incat
el a fost preveclut si la 4865, si Coroana a
sanctionat legiuirile privitoare la contopirea in
Ungaria a Ardealului numai dupn-ce mijlocitoriT
nobilirnii ail hiat angajamentul de a le face prin
egala indreptaire tutnrora phicutn, viata in Ungaria si de a obtine ast-fel i renuntarea posterioarn. a Romani lor.

Nobilimea a fost ns de rea credintrt atilt

Mtn cu Romanii, cat i fatn cu Coroana. In loc
do a le fi fiicut Romanilor pIrteuta viata in regatul ungar, guvernul din Budapesta si-a dat
silinta sn-si castige prin cortg4iune i ameninOff, prin adimeniri o i prin violarea constiintelor
o aderentrt roma* pentrd-ca prin ea srt stoaren
O declaratiune de renuntare din partea Romani lor.
S'a intimplat inse i acum ca la 1698, ea la 1784,

ea la 1848: Romani): an alungat de la densii pe

cei coil" stanian srt se impace cu faptele implinite,

IT socotese drept dumaii i merg drumul lor

inainte, condusi numai de oameni, pe care guvernul II designeazil prin asprimea prigonirii.

www.dacoromanica.ro

145

1;tiind, ca antoritatea Imperatului e cu thosebire mue la Romani, guvernul din Budapesta

a stint in dou6 rindurY sg obting venirea in

Ardeal a Imperatulta : Romanii inse, citnd vorba

e de autonomia tera lor, nu se pleacii nici in
fata Imperatalta, cum nu Wail plecat, citnd vorba

era de legea lor. Ba tocmia de 1a-1887, cand

Imperatul a fost de a doua-oarg in Ardeal, Romilna ati devenit mai stgruitori si au intrat in
cele din urmg in leggturrt cu toate partidele
opositionale din monarchie.
Off-si-eare ar fi deci viitorul resboig si

care ar fi atitudinea guvernulta din Budapesta

fatg cu acel r6shoirt, oameni deprinsi a calcula
cu factorI reali sunt foarte interesati a sti, care
va fi atitudinea Romanilor duprt-ce guvernul din
Budapesta va fi fost silit a se retrage din Ardeal.
Romanii inei-el nil tinut la toate ocasiunile
sti se declare eel' mai credinciosi cetAtenT aT
Monarchiei, si aceastg declaratiune e In depling

concordantg atilt cu trecutul lor, cat si cu interesele lor de conservare

Maghiara sunt Ins oameni nechibzuiti" si provociitori, i Romani)." nu pot nici el sg stie en toatil

siguranta, care va fi atitudinea lor in momentul

de supremg amrtriciune, daert nu se vor fi grtsit
la timp mijloace pentru infrinarea Maghiarilor.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATER!!
Pag.

Starile topografice i etnografice

Positiunea Ardealului
Positiunea Romanilor
Luptele pentru revindicare
Rede,teptarea nationala
Iredentismul roman

www.dacoromanica.ro

37
59

St
101

125